Manuela Nicolae-Posescu 122 Lucrări practice bilingv

10 Travail. Aplicaţia nr.10

MÉTHODES D’IMPLANTATION EN METODE DE TRASARE PE TEREN A
PLAN POUR LES POINTS DU PROJET. PUNCTELOR DIN PROIECT.

10.1. On demande de tracer sur le terrain 10.1. Să se traseze pe teren punctele 1,

les points 1,2,3 et 4 d’une construction
en phase de projet (fig.10.1) par la
méthode des coordonnées polaires si on
connaît les ponts A, B, et C du réseau
d’appui (tab.10.1) et les distances du
projet:
2, 3 şi 4 ale construcţiei proiectate (fig.
10.1), prin metoda coordonatelor polare,
dacă se cunosc coordonatele punctelor
A, B şi C ale reţelei topografice de
trasare (tab.10.1), precum şi distanţele

1 = 154m
Dpr ; 2 = 65m
Dpr

Tableau 10.1. Coordonnées réseau d’appui. I Tabelul 10.1. Reţeaua de sprijin - coordonate.
P X (m) Y (m)
A 2042,148 797,900
B 1991,456 990,432
C 2055,500 1162,658

Fig.10.1. Croquis de traçage des points 1...4 Fig.10.1. Trasarea punctelor 1...4 prin
par coordonnées polaires. metoda coordonatelor polare

Solution. Rezolvare:

On commence par la préparation
Se începe cu pregătirea topografică a
topographique du projet, car les éléments proiectului, întrucât elementele de
linéaires et angulaires d’implantation en trasare în plan, liniare şi unghiulare sunt
Manuela Nicolae-Posescu 123 Lucrări practice bilingv

plan sont inconnus. Les étapes de cette necunoscute. Etapele pregătirii

préparation sont:
- lecture graphique des coordonnées
planes (cartésiennes) des points choisis
1 et 4 (par exemple) sur le plan du projet
en tenant compte de la déformation du
support (voir la première application).
Il en résulte le tableau suivant:
topografice a proiectului sunt :
- citirea grafică pe planul proiectului a
coordonatelor rectangulare plane, de
exemplu ale punctelor alese 1 şi 4, ţinând
seama de deformaţia suportului
(v.aplicaţia 1)
Rezultă tabelul următor:

Tableau 10.2. Coordonnées graphiques. I Tabelul 10.2. Coordonate grafice.

P X Y
1 2105,2 m 896,7 m
4 2104,9 m 1050,8 m

- on garde comme fixes les coordonnées - se păstrează fixe coordonatele plane

planes du point 1 et on calcule le ale punctului 1 şi se calculează
gisement θ14 analytiquement: orientarea topografică θ14 analitic

Y4 − Y1
θ 1− 4 = arctg = 100,2393 g
X 4 − X1
- avec les coordonnées du point 1, le - din coordonatele punctului 1, orientarea
gisement calculé et les distances du calculată şi distanţele din proiect se
projet on calcule de proche en proche les calculează coordonatele rectangulare
coordonnées planes des points 4,3 et 2. plane ale punctelor 4,3 şi 2 :

X 4 = X 1 + δx 14 = X 1 + DPR
1 ⋅ cos θ14 = 2104 ,621 m

Y4 = Y1 + δy14 = Y1 + DPR
1 ⋅ sin θ14 = 1050,699 m

X 3 = X 4 + δx 43 = X 4 + DPR
2 ⋅ cos θ 43 = 2169,621 m ,

où: unde:
θ43 = θ41 + 100g ; θ41 = θ14 ± 200g ,

Y3 = Y4 + δy 43 = Y4 + DPR
2 ⋅ sin θ 43 = 1050,943 m

et, de manière similaire: şi analog:

X 2 = X 3 + δx 32 = X 3 + DPR
1 ⋅ cos θ 32 = 2170,200 m

où / unde: θ32 =θ
θ 34 + 100g , et / iar θ34 =θ
θ43 ± 200g
Manuela Nicolae-Posescu 124 Lucrări practice bilingv

Y2 = Y3 + δy32 = Y3 + DPR
1 ⋅ sin θ 32 = 896,944 m

Pour le contrôle on calcule de nouveau Pentru control se calculează din nou

les coordonnées du point de départ 1: punctul de pornire 1, rezultând:

X1 = 2105,200 m ; Y1 = 896,700 m.

Dans le tableau 10.3 sont inscrites les În tabelul 10.3 s-au trecut coordonatele
coordonnées finales des points du projet definitive ale punctelor din proiect (fig.
(fig. 10.1), dans le système X, Y du levé 10.1), în sistemul X, Y al ridicării
topographique (du projet). topografice (al proiectului).

Tableau 10.3. Coordonnées finales des Tabelul 10.3. Coordonate finale ale punctelor
points du projet. din proiect.

P X (m) Y (m)
1 2105,200 896,700
2 2170,200 896,944
3 2169,621 1050,943
4 2104,621 1050,699

- à l’aide des coordonnées des points A, - din coordonatele punctelor A, B, C ale

B et C du réseau d’appui et des points du reţelei de trasare şi cele ale puntelor din
projet 1,...4 on calcule les éléments proiect (1…4), se calculează elementele
d’implantation polaires ωi et Di. de trasare polare, ωi şi Di.
Par exemple, pour le point 1: De exemplu, pentru punctul 1:

D1= ∆XA12+∆
∆YA12 ; ω1 = θAB-θ
θA1

- les éléments d’implantation sont inscrits - elementele de trasare calculate se trec

dans le tableau 10.4 : în tabelul 10.4 :

Tableau 10.4. Éléments d’implantation en Tabelul 10.4. Elemente de trasare în plan.

plan.
Punctul Punctul din care se Di (m) ωi (m)
de trasat trasează
1 A 117,205 52,2414
2 A 161,886 74,1681
3 C 159,699 73,0175
4 C 122,261 48,6605

- pour le contrôle, soit on mesure sur le - pentru control, fie se măsoară pe teren
Manuela Nicolae-Posescu
terrain les diagonales D13 et D24 en le
comparant avec celles du projet soit on
détermine autres éléments de tracement
(par exemple ω1’ et D1’ pour le point 1 et
on trace le point encore une fois, à partir
de B).

L’étape suivante est le choix des
instruments d’implantation et des
procédés de mesure. Par exemple
l’angle horizontal peut être tracé avec
faible, moyenne ou haute précision, avec
un instrument moins ou plus précis. Les
distances peuvent être appliquées sur le
terrain de manière directe ou indirecte,
avec d’instruments de précision plus ou
moins haute, etc. Il faut penser qu’une
implantation de haute précision coûte
cher et parfois on n’a pas besoin de trop
grande précision.

Enfin, la dernière étape est
l’implantation proprement dite, à l’aide
des éléments déjà calculés et des
croquis de traçage.
Pour exemplifier, les phases au
traçage du point 1 sont :
- on met le théodolite en station en A;
- on vise le point B et on trace l’angle ω1
comme on a déjà montré;
- sur la nouvelle direction on applique la
distance D1;
- après le marquage en crayon sur le
piquet on fait le contrôle et puis on fait le
marquage définitif par un clou.
125 Lucrări practice bilingv
diagonalele D13 şi D24 şi se comparară cu
cele din proiect, fie se calculează alte
elemente de trasare (de exemplu ω1’ şi
D1’ pentru punctul 1 şi se trasează din
nou punctul pornind de această dată din
B).

Etapa următoare este alegerea
instrumentelor pentru trasare şi a
procedeelor de măsurare. De exemplu,
unghiul orizontal poate fi trasat cu
precizie mică, medie sau mare, cu un
instrument mai puţin precis sau foarte
precis. Distanţele pot fi trasate pe teren
prin metoda directă sau indirectă, cu
instrumente mai mult sau mai puţin
precise, etc. Nu trebuie să uităm că o
trasare de înaltă precizie costă scump şi
uneori nu este necesară o precizie prea
mare.

În fine, ultima etapă este trasarea
propriu-zisă, pe baza elementelor
calculate anterior şi a schiţelor de
trasare.
Pentru exemplificare, etapele trasării
punctului 1 sunt:
- se instalează teodolitul în punctul A;
- se vizează punctul B şi se trasează
unghiul ω1 aşa cum s-a arătat;
- pe direcţia trasată se aplică distanţa D1;
- după marcarea provizorie a punctului
pe ţăruş se verifică trasarea, apoi se
marchează punctul definitiv printr-un cui.
Manuela Nicolae-Posescu 126 Lucrări practice bilingv

10.2. On demande la préparation 10.2. Să se efectueze pregătirea

topographique du projet et de tracer sur
le terrain les points 1 et 4 du projet
(fig.10.1) par la méthode des
intersections d’angles, à partir des points
A, B et C du canevas d’implantation, si
on possède des théodolites Theo 020 de
Carl Zeiss Jena. Les coordonnées des
points d’appui se trouvent dans le
tableau 10.1.
topografică a proiectului şi să se traseze
pe teren punctele 1 şi 4 din proiect
(fig.10.1) prin metoda intersecţiei
unghiulare, din puntele A, B şi C ale
reţelei topografice de trasare, dacă în
dotare se găsesc teodolite THEO 020
Carl Zeiss Jena. Coordonatele punctelor
reţelei de sprijin sunt date în tabelul 10.1.

Solution:
La préparation topographique du projet
commence avec la détermination des
coordonnées des points 1 et 4 du projet,
problème résolu dans l’application
précédente (voir tab.10.2). Puis on
calcule les angles horizontaux ω1 , ω1’ et
Rezolvare:
Pregătirea topografică a proiectului
începe cu determinarea coordonatelor
punctelor de trasat 1 şi 4, aşa cum s-a
arătat la aplicaţia precedentă (v. tab.
10.2). În continuare se calculează
unghiurile orizontale ω1, ω1’ şi ω1”

ω1” pour le point 1 et ω4, ω4’ et ω4” pour
le point 4, comme on a montré au 10.1.
Les calculs peuvent être présentés
systématiquemqnt dans un tableau (tab.
10.5)
pentru punctul 1 şi ω4, ω4’ şi ω4”, pentru
punctul 4, aşa cum s-a arătat la 10.1.
Calculele pot fi prezentate sistematic
într-un tabel (tab.10.5).

Tableau 10.5. Calcul des angles horizontaux Tabelul 10.5. Calculul unghiurilor orizontale
d’implantation. de trasare.

Direcţia i-j ∆Xi-j ∆Yi-j θij ω’

A-1 63,052 98,800 63,8387 ω1 = θAB-θA1 = 52,2414g
B-1 112,744 -93,732 355,8454 ω’1= θB1-θBA = 39,7653g
B-4 112,165 60,267 31,3883 ω4 = θC4-θCB = 48,6604g
C-4 49,121 -111,959 326,3211 ω’4= θBC-θB4 = 46,2724g
A-B -49,692 192,532 116,0801 ω”1= θC1-θCB
B-C 63,044 172,226 77,6607 ω”4= θAB-θA4
C-1 49,700 -256,958 311,7610
A-4 62,473 252,799 84,5765
Manuela Nicolae-Posescu
Le tracement sur le terrain consiste à
placer un, deux ou même trois
théodolites en A ou en A et B ou A, B et
C, pour le contrôle:
- on met le théodolite en station en A et
on trace l’angle horizontal ω1 comme on
a montré au 9e Travail. La nouvelle
direction va être matérialisée par 3
piquets;
- concomitant ou non, on pose un
deuxième (ou le même) théodolite en B
et on fait les mêmes opérations, en
traçant l’angle ω1’.
- le point 1 du projet se situera à
l’intersection de fils métalliques ou en
plastique tendues sur les deux directions;
il va être marqué par un piquet sur lequel
on va refaire l’intersection;
- pour le contrôle, on continue -
concomitant ou pas - le traçage de
l’angle ω1”, à partir du point C; le point
final sera marqué par un piquet dans le
centre du petit triangle d’erreur formé de
l’intersection des 3 directions tracées.
ω1’’= θC1-θ
θCB = 34,10030
127 Lucrări practice bilingv
Trasarea propriu propriu zisă se face cu
unul, două sau chiar trei teodolite
instalateîn punctul A, în A şi B sau în A,
B şi C, pentru control :
− se aşează teodolitul în punctul A şi se
trasează unghiul orizontal ω1 aşa cum s-
a arătat la Aplicaţia 9. Noua direcţie se
marchează cu 3 ţăruşi.
− concomitent sau nu, se aşează în B
un al doilea teodolit (sau se mută cel cu
care s-a lucrat) şi se efectuează aceleaşi
operaţiuni, trasându-se unghiul ω1’ .
− punctul 1 din proiect se va situa la
intersecţia cu fire de metal sau nylon,
întinse pe cele 2 direcţii; se va marca cu
un ţăruş, pe care se reface intersecţia;
- pentru control se continuă trasarea –
concomitent sau nu - din punctul C, prin
trasarea unghiului ω1”; punctul definitiv
va fi marcat printr-un ţăruş în centrul
micului triunghi de eroare rezultat din
intersecţia celor 3 direcţii trasate.
Manuela Nicolae-Posescu 128 Lucrări practice bilingv

11e Travail. Aplicaţia nr. 11

IMPLANTATIONS EN GÉNIE CIVIL ET TRASĂRI SPECIALE ÎN CONSTRUC-
INDUSTRIEL. ŢIILE CIVILE ŞI INDUSTRIALE

11.1. On demande de tracer sur le terrain 11.1. Să se traseze pe teren cota:

la cote:

H PR
F = 312,400 m

sur la verticale du point F marqué en pe verticala punctului F marcat în groapa

fouille de fondation (fig.11.1), à partir du de fundaţie (fig.11.1), din reperul de
repère de nivellement de chantier de cote nivelment de şantier RN de cotă

HRN=322,114 m,
par nivellement combiné, avec un niveau prin nivelment combinat, folosind un
de chantier (par exemple Ni 030 Carl instrument de nivelment de şantier (de
Zeiss Jena) exemplu Ni 030 Carl Zeiss Jena).

Solution.
Parce qu’il s’agit d’une fouille assez
profonde, on va remplacer l’une des
mires par une roulette centimétrique
suspendue d’une poulie. Sur la roulette
on va faire des lectures analogues à
ceux faites sur la mire centimétrique
classique. Pour atténuer les oscillations
de la bande, à l’extrémité de la roulette
on va suspendre un poids plongeant
dans un vase contenant un liquide
visqueux (huile, par exemple).
Pour l’implantation on peut utiliser un
ou deux niveaux (stations S1 et S2):
- dans la station S1 on fait coup arrière
(lecture médiane r=1510 mm) sur le
repère de nivellement et coup avant
Rezolvare.
Fiind vorba de o groapă de fundaţie
adâncă, se va înlocui una din mire printr-
o ruletă centrimetică, suspendată cu
ajutorul unui scripete. Pe ruletă se vor
face citiri ca pe o miră centimetrică
obişnuită.
Pentru atenuarea oscilaţiilor benzii, de
capătul ruletei se atârnă o greutate care
se introduce într-un vas cu lichid vâscos
(de pildă ulei).
La trasare se pot folosi unul sau două
instrumente de nivelment geomatric (în
staţiile S1 şi respectiv S2):
- din staţia S1 se efectuează citirile:
r =1510 mm pe mira aşezată pe reperul
de nivelment RN şi m=11074 mm =
Manuela Nicolae-Posescu
(lecture médiane m=11074 mm=11,074
m) sur la roulette suspendue;
Fig.11.1. Traçage de cote dans la fouille par
nivellement combiné.
- dans la station S2 (avec le même
instrument ou un autre) on fait coup
arrière (lecture médiane n=1300 mm) sur
la roulette suspendue et, en considérant
le problème résolu, coup avant (lecture
médiane fpr inconnue pour le moment)
sur le futur point FPR:
- on calcule le segment intercepté sur la
roulette:
l = |m-n| = 9,774 m
- on calcule la lecture inconnue fPR:
fPR = (HRN+ r) – ( l + HPR
F ) = (322,114+1,51)-(9,774+312,4)=1,450 m = 1450 mm
- sur la verticale du point F on déplace la
mire verticale jusqu’à l’enregistrement de
la lecture calculée fPR, c’est-à dire quand
129 Lucrări practice bilingv
11,074 m pe ruleta suspendată;
Fig.11.1. Trasarea cotei în groapa de
fundaţie prin nivelment combinat.
- din staţia S2 (cu acelaşi instrument sau
cu altul) se fac la firul nivelor citirile :
înapoi n=1300 mm pe ruleta suspendată
şi, considerând problema rezolvată, fPR ,
pentru moment necunoscută, pe mira din
viitorul punct FPR:
- se calculează segmentul interceptat pe
ruletă:
- se calculează citirea necunoscută fPR :
- pe verticala punctului F se ridică sau se
coboară mira până ce se înregistreză
citirea calculată fPR, adică până când
Manuela Nicolae-Posescu
la base de la mire va se trouver à la cote
du projet.
11.2. On demande de tracer sur le terrain 11.2. Să se traseze pe teren punctul EPR
le point EPR de cote :
HPR
E =156,800 m
Le point E, traçé en plan, se trouve au
troisième étage d’un bâtiment en phase
d’exécution. L’implantation va se faire à
partir du repère de nivellement de
chantier RN dont la cote est:
HRN=147,224 m ,
par nivellement combiné avec un ou
deux niveaux Ni 025 Carl Zeiss Jena,
une mire centimétrique et une roulette
centimétrique en acier.
Solution:
- dans la station S1 on fait coup arrière
(lecture médiane r=1456 mm) sur le
repère de nivellement et coup avant
(lecture médiane n=1350 mm) sur la
roulette suspendue;
- dans la station S2 (avec le même
instrument ou un autre) on fait coup
arrière (lecture médiane m=10726
mm=10,726 m) sur la roulette suspendue
et, en considérant sur le dessin le
problème résolu, coup avant (lecture
médiane ePR pour le moment inconnue)
sur le point du projet.;
- on calcule le segment intercepté sur la
roulette:
130 Lucrări practice bilingv
talpa mirei se află exact la cota din
proiect.
de cotă proiectată :
(fig.11.2)
Punctul E, trasat în plan, este la etajul al
treilea al unei construcţii în execuţie.
Trasarea se va face din reperul de
nivelment RN de şantier a cărui cotă
este:
prin nivelment combinat, folosind unul
sau două instrumente Ni 025 Carl Zeiss
Jena, o miră centimetrică şi o ruletă de
oţel centimetrică.
Rezolvare:
- în staţia S1 se face citirea pe miră
înapoi pe reperul de nivelment (citire fir
nivelor r=1456 mm) şi înainte, pe ruleta
suspendată (citire fir nivelor n=1350 mm);
- în staţia S2 (cu acelaşi instrument sau
cu altul) se face citirea înapoi pe ruleta
suspendată (citire fir nivelor m=10726
mm=10,726 m) şi, considerând pe desen
problema rezolvată, se va face citirea
înainte ePR, pentru moment necunoscută,
pe punctul din proiect;
- se calculează segmentul interceptat pe
ruletă:
Manuela Nicolae-Posescu 131 Lucrări practice bilingv

l = |m-n| = 10,726-1,350 = 9,376 m

Fig.11.2. Traçage de cote à l’étage par Fig.11.2. Trasarea cotei la etaj prin nivelment
nivellement combiné. combinat

- on calcule la lecture inconnue sur le - se calculează citirea necunoscută pe

point du projet: punctul din proiect :

ePR = (HRN+ r+ l ) – ( HPR

E ) = (147,224+1,456+9,376-156,8)=1,256 m = 1256 mm ,

- sur la verticale du point E on déplace la - pe verticala punctului E se ridică sau se

mire verticale jusqu’à l’enregistrement de coboară mira până ce se înregistrează
la lecture calculée epr, c’est-à dire citirea calculată ePR, adică până ce talpa
jusqu’au moment où la base de la mire mirei se află la cota din proiect
se trouvera à la cote du projet.

11.3. Tracez sur le mur d’une 11.3. Să se traseze pe peretele unei

construction industrielle la pente du construcţii industriale o pantă proiectată
projet pPR =5,17% à partir du point A, à pPR =5,17% pornind din punctul A, la o
une distance DPR=15 m. Le point BPR va distanţă DPR=15 m. Punctul BPR va fi
être marqué à la fin du traçage par un marcat la finalul trasării printr-o scoabă,
Manuela Nicolae-Posescu
crampon, un clou ou par un autre signe.
Solution (fig.11.3):
- on suspende une roulette du crampon
en A;
- à quelques mètres de distance du mur
on pose un instrument de nivellement qui
va générer sur le mur une horizontale -
repère, comme base de tracement.
- on vise la roulette suspendue en A et
on marque sur le mur le point 1;
- on tourne la lunette et, sur la
horizontale générée par l’axe de visée,
on mesure la distance DPR et on marque
le point 2;
- sur la roulette on mesure
h1=0,780 m ;
Fig.11.3. Traçage de pente sur un mur.
- on calcule la hauteur :
132 Lucrări practice bilingv
un cui sau alt semn.
Rezolvare (fig.11.3):
- de scoaba din punctul A se atârnă o
ruletă;
- la o distanţă de câţiva metri de perete
se instalează un instrument de nivelment
geometric, care va genera pe perete o
orizontală-reper, ca bază de trasare;
- se vizează ruleta suspendată în A şi se
marchează perete punctul 1;
- se roteşte luneta şi, pe orizontala
generată de axa de vizare se măsoară
distanţa DPR şi se marchază punctul 2;
- pe ruletă se măsoară
Fig.11.3. Trasarea pantei p% pe perete.
- se calculează înălţimea :
Manuela Nicolae-Posescu
D.p%
α’ = h1 +
h2 = h1 + Dtgα
100
- sur la verticale du point 2 on applique la
longueur h2 avec une roulette
suspendue, pour assurer la verticale;
- on marque en craie ou en crayon de
manière provisoire le point BPR;
- on vérifie l’implantation en changeant
l’horizon de l’instrument et en faisant
autres lectures de type h1 et h2; on
calcule la pente de la ligne ABPR et on la
compare avec celle du projet;
- on marque de manière définitive le point - se marchează definitiv punctul BPR.
BPR.
133 Lucrări practice bilingv
5,17
= 0,780 +15 = 1,555 m
100
- pe verticala punctului 2 se aplică
lungimea h2 cu o ruletă suspendată,
pentru a asigura verticala;
- se marchează punctul BPR provizoriu,
cu cretă sau creion;
- se verifică trasarea schimbând orizontul
instrumentului şi efectuând alte citiri de
tipul h1 şi h2; se calculează panta liniei
ABPR şi se compară cu cea din proiect ;
Manuela Nicolae-Posescu
12 Travail.
MESURE DE LA HAUTEUR ET DE LA
VERTICALITÉ DES CONSTRUCTIONS.
12.1. Déterminez la hauteur d’un
immeuble-tour si on peut mesurer la
distance entre la construction et le point
d’appui. (fig.12.1.)
Solution:
- on met le théodolite vérifié et réglé en
un point A choisi sur le terrain à une
distance convenable par rapport à la
construction, pour viser confortablement
le point supérieur Ps;
Fig.12.1. Mesure de la hauteur d’une
construction lorsqu’on peut mesurer la
distance horizontale théodolite - construction.
NOTE. On peut éventuellement attacher
au théodolite un oculaire coudé pour
vises très inclinées.
134 Lucrări practice bilingv
Aplicaţia nr.12:
MĂSURAREA PE TEREN A ÎNĂLŢIMII
ŞI VERTICALITĂŢII
CONSTRUCŢIILOR
12.1. Să se determine înălţimea unei
construcţii tip bloc turn, dacă este
posibilă măsurarea distanţei de la
construcţie la punctul de sprijin (fig.12.1).
Rezolvare:
- se staţionează cu un teodolit verificat şi
rectificat în punctul A ales la o distanţă
convenabilă faţă de construcţie pentru a
putea viza în condiţii bune punctul
superior Ps.
Fig.12.1. Determinarea înălţimii construcţiilor
când se poate măsura distanţa orizontală
între teodolit şi construcţie.
Observaţie. Se poate ataşa eventual
teodolitului un ocular cotit, pentru vize
foarte înclinate.
Manuela Nicolae-Posescu 135 Lucrări practice bilingv

- on vise successivement le points - se vizează succesiv punctul superior Ps

supérieur Ps et le point inférieur Pj et on şi punctul inferior Pj , citind de fiecare
lit chaque fois l’angle vertical α ou Z: dată unghiul vertical α sau Z:

Z1 = 85g 17c ; Z2 = 103g 44c

- on mesure par stadimétrie la distance - Se măsoară prin tahimetria cu fire

D: stadimetrice distanţa D:

D = 100(2,046-0,811) = 123,5 m

- on calcule la hauteur inconnue: - se calculează înălţimea necunoscută:

h = D(tg α1 + tgα
α2 ) = 123,5 (tg14,83g +tg3,44g)
h =123,5(0,237256+0,054088) = 35,98m

12.2. Déterminez la hauteur d’un 12.2. Să se măsoare înălţimea unei

bâtiment industriel (tour de construcţii industriale (turn de răcire), în
refroidissement) si on ne peut pas cazul că nu se poate măsura distanţa de
mesurer la distance entre la construction la un punct de sprijin până la construcţie.
et un point d’appui.

Solution (fig.12.2 ): Rezolvare (fig.12.2 ):

- on choisie une base de mesure AB de
manière que l’angle horizontal ω sous
lequel on vise la construction soit aussi
proche que possible de l’angle droit; en
plus, il faut viser confortablement le point
supérieur de la construction des deux
points A et B et il faut avoir visibilité
réciproque; si les distances DA et DB ne
peuvent pas être mesurés, on peut
supposer que le point inférieur Pj ne peut
être visé non plus;
- la hauteur h de la construction va être
obtenue par la différence des cotes:
- se alege o bază de măsurare AB, astfel
încât unghiul orizontal ω sub care se
vizează construcţia să fie cât mai
aproape de unghiul drept ; în plus,
trebuie ca punctul superior al construcţiei
să poată fi uşor vizat din cele două
puncte A şi B, iar între ele trebuie să
existe vizibilitate reciprocă; în cazul în
care nu se poate măsura distanţa DA sau
DB este de presupus că nu se poate viza
nici punctul inferior al construcţiei (Pj) ;
- înălţimea h a construcţiei se va obţine
prin diferenţa cotelor :

h = Hps – Hpi
Manuela Nicolae-Posescu 136 Lucrări practice bilingv

- la cote Hpi du point inférieur va être - cota Hpi a punctului inferior se

obtenue par un cheminement de determină printr-o drumuire de nivelment

nivellement géométrique d’ordinaire
fermé sur un repère de nivellement de
chantier. Le cheminement passe aussi
en A et B. À la fin on a des cotes pour les
3 points principaux A, B et Pj.
- la cote HPS du point supérieur Ps va
geometric, de regulă închisă pe un reper
de nivelment al şantierului. Drumuirea va
conţine şi punctele A şi B. În final se
obţin cotele celor 3 puncte de bază A, B
şi Pj.
- cota HPS a punctului superior Ps al

être obtenue par un nivellement trigono- construcţiei se va determina prin

métrique (indirect). On met un théodolite nivelment trigonometric. Se instalează
en A et puis en B et on mesure: teodolitul în A şi apoi în B şi se măsoară::

iA , α A , ωA,
iB , αB , ωB
- l’angle ω est: - unghiul ω este:
ω = 200 g − (ω A − ωb )

Dans la fig. 12.2 il en résulte: Din figura 12.2 rezultă:

sin ωB sin ω A
D AB = ; D AB = ; hA=DA tg αA ; αB
hB = Db tgα
sin ω sin ω

- la cote du point PS, calculée à partir du - cota punctului PS, calculată din punctul
point A, est: A, este :

H' PS = H A + i A + h A = 185,976 + 1,5 +118,945 = 306,421 m

- la cote du point PS, calculée à partir du Cota punctului PS, calculată din punctul
point B, est: B, este:

''
HPs = HB + iB + hB = 186,396 + 1,55 +118,484 = 306,430 m
' '' ' ''
- si l’écart H Ps - H Ps respecte les - dacă diferenţa H Ps - H Ps se încadrează

tolérances, alors la valeur la plus in toleranţe, atunci valoarea cea mai

probable de la cote sera la moyenne probabilă a cotei va fi media aritmetică:
arithmétique :
Manuela Nicolae-Posescu 137 Lucrări practice bilingv

Fig.12.2. Détermination de hauteur d’un Fig.12.2. Determinarea înălţimii construcţiilor

bâtiment si on ne peut pas mesurer la în cazul în care nu se poate măsura distanţa
distance entre les points d’appui et la între punctele de sprijin şi construcţie.
construction.

H' PS +H' ' PS

HPS = = 306,426 m
2

- en fin de calcul on obtient la hauteur - în final se calculează înălţimea căutată:

demandée:

h = HPs − HPj = 306,426-186,429=119,997 m

Manuela Nicolae-Posescu 138 Lucrări practice bilingv

Tabelul 12.1. Drumuire închisă de nivelment geometric pentru calculul cotelor punctelor A,B şi Pj
Tableau 12.2. Cheminement fermé de nivellement géométrique pour le calcul des cotes des points A,B et Pj

Citiri mira δh Ci δh Hi(m) Pj

STATION
STAŢIA

P.V. Lectures (mm) (mm) (mm) CALCULE

mire (mm) Calcules

S1 RN 1453 +122 -1 +121 126,242 RN Lungimile nivelelor

1 1331 186,363 1 (stadimetric) sunt / les
S2 1 1620 -18 -1 -19 186,344 2 longueurs des
tronçons sont:
2 1638
S3 2 2081 -367 -1 -368 185,976 A D1=150 m; D2=200 m
A 2448 D3=175 m ;
D4=230 m ; D5=180 m
S4 A 1936 +422 -2 +420 186,429 B
D6=210 m
B 1514
ΣDi = 1145 m
S5 B 1500 +34 -1 +33 186,429 Pj
Pj 1466 Corecţia unitară / la
correction unitaire:
S6 Pj 1634 -185 -2 -187
RN 1819 186,242 RN qh= -0,00524 mm/m
SUME 10224 +8 -8 0
10216

Tabelul 12.2. Calculul cotei punctului superior al construcţiei prin nivelment trigonometric
Tableau 12.2. Calcul de la cote du point supérieur de la construction par nivellement trigonométrique.

Staţia i (m) αg ωig Calcule

Station Calcules
A 1,500 39,2150 48,0000 sinωA = 0,684547
B 1,550 41,0700 52,1500 sinωB = 0,730580
tg α A = 0,707869
tg α B = 0,752542
ω = 99,85g ; sin ω = 0,999997
DAB = 230,0 m ; DA = 1668,033 m ; DB = 157,466 m ;
hA = 118,945 m ; hB = 118,484 m ;
H’PS =306,421 m ; H”PS = 306,430 m ; HPS = 306,426 m .

12.3. Déterminez l’inclinaison par rapport 12.3. Să se determine abaterea de la

à la verticale d’un immeuble tour et d’une verticală a unei construcţii tip bloc-turn şi
construction de section circulaire (tour de a unei construcţii circulare (turn de
refroidissement). răcire).

Solution. Rezolvare.
a) pour l’immeuble tour: a) în cazul construcţiilor tip bloc turn :
- on choisie sur terrain les points A et B - se aleg pe teren punctele A şi B în
Manuela Nicolae-Posescu 139 Lucrări practice bilingv

en prolongement des murs formant une
des arêtes (fig.12.3) à une distance
convenable par rapport au bâtiment;
- on pose le théodolite en station en A et
puis en B et on mesure par rapport des
deux directions de référence I et II les
angles horizontaux ϕs , ϕj et ωs , ωj en
visant successivement les point I, Ps et Pi
et respectivement II, Ps et Pi (tab.12.3).
- on calcule les écarts angulaires
exprimés en décimilligrades:
prelungirea pereţilor care formează una
din muchiile construcţiei (fig.12.3) la o
distanţă convenabilă faţă de construcţie.
- se aşează teodolitul în punctul A şi apoi
în B şi se măsoară, faţă de direcţiile de
referinţă I şi II, unghiurile orizontale ϕs ,
ϕj şi ωs , ωj vizând succesiv punctele I,
Ps şi Pj şi respectiv II, Ps şi Pi (tab.12.3).
- se calculează abaterile unghiulare
exprimate in secunde centezimale:

δϕ cc = ϕ s − ϕ j = 54,1111g − 54,1219 g = −0,0108 g = −108 cc

δω cc = ω s − ω s = +10 cc

- les déviations par rapport à la verticale - abaterile de la verticală sunt:

sont:

δϕ cc
q A = D A ⋅ tgδϕ = D A ⋅ = −45 mm
δc
δω cc
qB = DB ⋅ tgδω = DB ⋅ cc = +10 mm
δ

Où : Unde :
δ cc = 636620 cc

représente le radian exprimé en este valoarea în secunde centezimale a

décimilligrades; unui radian.
- la déviation totale de la verticale, Q, - abaterea totală de la verticală, Q, se
sera la résultante: calculează ca rezultantă:

Q = q2A + qB2 = 45 2 + 10 2 = 46mm

Manuela Nicolae-Posescu 140 Lucrări practice bilingv

Tabelul 12.3. Măsurarea unghiurilor prin metoda turului de orizont

Tableau 12.3. Mesure des angles par la méthode du tour d’horizon.
Pct. vizat Direcţii orizontale (g) Media δϕ ,
Directions horizontales Medii corectată qA,

Correction
Corecţia
(grades) Moyennes Moyenne δω D
qB
Q
Staţia

(m) mm
(cc )

(cc)
(g) corrigée (mm)
Poz. I Poz. II
(g)
I
15,0650 215,0648 15,0649 0 15,0649
Ps
54,1113 254,1111 54,1112 -1 54,1111

263,14
A Pj -108 -45
54,2222 254,1220 54,1221 -2 54,1219
I
15,0654 215,0650 15,0652 -3 15,0649
46
II
214,3300 14,3306 214,3303 0 214,3303
Ps
255,8215 55,8213 255,8214 0 255,8214

251.40
B Pj +25 -45
215,8192 55,8190 255,8191 0 255,8191
II
214,3302 14,3304 214,3303 0 214,3303

b) pour la construction circulaire (fig.12.3) b) În cazul construcţiilor de formă

le problème sera réduit au cas
précédant. Les lectures sur l’arête, ici
l’axe de la tour, seront obtenues en
visant gauche-droite autant à la partie
supérieure qu’à la partie inférieure de la
tour et en faisant la moyenne.
- sur le terrain on choisie les points A et
B en mêmes contraintes que dans le cas
précédent;
- on pose le théodolite en station en A et
puis en B et on mesure les angles ϕ i et ωi
en visant les extrémités visibles de la
construction, à gauche et à droite;
- on mesure les distances DA et DB
jusqu’au centre de la tour (premièrement
on mesure la distance jusqu’à la
construction et puis on ajoute le rayon,
obtenu de la circonférence mesurée avec
une roulette). v. tab. 12.4;
-on calcule les angles moyens
(correspondant à l’arête) en A :
circulară (fig.12.3) problema se va
reduce la cazul precedent. Citirile pe
muchie, în cazul nostru pe axa turnului,
se vor obţine prin vizarea stînga-dreapta,
atât la partea superioară cât şi la partea
inferioară a turnului;
- pe teren se aleg punctele de
observaţie A şi B cu aceleaşi costrângeri
din aplicaţia precedentă;
- se pune teodolitul în staţia A şi apoi în
B şi se măsoară unghiurile ϕ i şi ωi prin
vizarea extremităţilor vizibile ale
construcţiei, la stânga şi la dreapta;
- se măsoară distanţele DA şi DB pînă
în centrul turnului (mai întîi se măsoară
distanţele pînă la turn, apoi li se adaugă
raza turnului obţinută prin măsurarea
circumferinţei cu o ruletă). v. tab. 12.4.
- se calculează unghiurile medii
(corespunzătoare „muchiei”) din staţia A:
Manuela Nicolae-Posescu 141 Lucrări practice bilingv

ϕ '4 + ϕ '2 ϕ 4 + ϕ2
a sus = = 43 ,1561 g ; a jos = = 43 ,1551 g ;
2 2
- et en station B: - şi din staţia B:

ω1' + ω'3 ω1 + ω3
b sus = = 32,9729 g ; b jos = = 32,9768 g ;
2 2

a] b]

Fig.12.3. Mesure de la verticalité des Fig.12.3. Măsurarea verticalităţii blocurilor

immeubles-tours. a] Vue en perspective, en turn. a] Vedere în perspectivă, în plan
plan vertical. b] Vue en plan horizontal. vertical. b] Vedere în plan orizontal.

- on calcule les déviations angulaires par - se calculează abaterile unghiulare de la

rapport à la verticale (fig.12.3.b): verticală (fig.12.3.b):

δω cc = b sus − b jos = −39 cc ; δϕ cc = a sus − a jos = +10 cc

Les valeurs ci-dessus ont le signe ”+” ou
“-“ dont la signification est déplacement à
droite, respectivement à gauche;
- le calcule des déviation linéaires est
celui du cas (a) (fig. 12.3.b):
Rezultatele de mai sus au semnul ”+” sau
“-“, care semnifică deplasare spre
dreapta, respectiv spre stînga;
-calculul abaterilor liniare este similar
celui de la cazul (a) (fig. 12.3.b):

δϕ cc δωcc
qA = D A ⋅ = +4,5mm ; qB = DB ⋅ = −15,3mm
ρ cc ρ cc

- le déplacement total est: -calculul deplasării totale:

Q = q2A + qB2 ≅ 16mm

Manuela Nicolae-Posescu 142 Lucrări practice bilingv

Tabelul 12.3. Măsurarea unghiurilor prin metoda turului de orizont

Mesure des angles par la méthode du tour d’horizon.
Direcţii orizontale (g)
Pct. vizat

Media
Directions horizontales Media φi,ωi
corectată Di a i, b i
Staţia

Correction
Corecţia
(grades) Moyenne
Moyenne
(g)
corrigée (m) (g)

(cc)
Poz. I Poz.II (g)
(g)
I 134,2400 334,2400 134,2400 0 134,2400
asus=
2 175,1825 375,1800 175,1812 -3 175,1809 ϕ 2 = 40,9409

287.50
43,1561
2’ 176,9539 376,9540 176,9540 -6 176,9534
A 4’ 177,8397 377,8400 177,8398 -9 177,8389 ϕ 2' = 42,7134
4 179,6111 379,6100 179,6105 -12 179,6093 ϕ 4' = 43,5989 ajos=
I 134,2420 134,2410 134,2415 -15 134,2400 ϕ 4 = 45,3693 43,1551

II 14,2500 214,2520 14,2510 0 14,2510 ϕ1 = 30,4302 bsus=

1 44,6815 244,6811 44,6813 -1 44,6812
32,9729

250.00
1’ 46,7150 246,7150 46,7150 -2 46,7148 ϕ = 32,4638
'
1
B ϕ 3 = 33,4820
3’ 47,7336 247,7330 47,7333 -3 47,7330
bjos=
3 49,7745 249,7751 49,7748 -4 49,7744 ϕ 3' = 35,5234
32,9768
II 14,2510 214,2520 14,2515 -5 14,2510

b]

a]

Fig.12.4. Mesures de terrain pour Fig.12.4. Măsurători de teren pentru

déterminer la verticalité d’une cheminée determinarea verticalităţii unui coş de fum
d’usine (ou tour de refroidissement). a] Vue uzinal (sau turn de răcire). a] Vedere
générale. b] Détermination des déviations generală. b] Determinarea abaterilor de la
qA et qB par rapport à la verticale. verticală qA şi qB .
Manuela Nicolae-Posescu 143 Lucrări practice bilingv

13ème Travail. Aplicaţia 13.

TRAVAUX TOPOGRAPHIQUES EN LUCRARI TOPOGRAFICE SPECIFICE
INSTALLATIONS ET TRAVAUX INSTALAŢIILOR PENTRU
PUBLICS. CONSTRUCŢII ŞI TEHNICII EDILITARE.

13.1. Calculez les éléments 13.1. Să se calculeze elementele de

d’implantation en plan par coordonnées trasare în plan prin metoda coordonatelor
polaires en vue du tracement sur terrain polare pentru aplicarea pe teren a
des bouches d’accès pour les travaux căminelor de vizitare ale unor reţele
publics souterrains (fig.13.1). tehnice edilitare subterane (fig.13.1).

Fig.13.1. Signes conventionnels en travaux Fig.13.1 Semne convenţionale pentru

publics. reţelele tehnico-edilitare
Manuela Nicolae-Posescu 144 Lucrări practice bilingv

On connaît: les coordonnées des points Date iniţiale: coordonatele punctelor de

du canevas d’implantation (R15...R18 ) et trasare (R15...R18 ) şi distanţele din
les distances du projet entre les centres proiect dintre centrele căminelor de
des bouches d’accès correspondant à vizitare pentru fiecare reţea (tab.13.1 şi
chaque réseau (tab.13.1 et 13.2). 13.2).

Tabelul13.1. Inventar de coordonate puncte reţea de trasare.

Tableau 13.1. Coordonnées réseau d’appui
Pct. X(m) Y(m) H(m) Pct. X(m) Y(m) H(m)
R15 1276,54 3508,96 99,060 R17 1253,31 3607,62 97,763
R16 1218,16 3557,08 98,265 R18 1221,07 3651,43 97,086

Tabelul 13.2. Distanţe din proiect.

Tableau 13.2. Distances du projet
Tronson Tronson
Dpr (m) Dpr (m)
Tronçon Tronçon
C18 - C19 79,65 A7 - A8 12,60
C19 - C20 48,30 A8 - A9 42,10
C20 - C21 63,95 G7 - G8 52,70
A4 - A5 25,00 G8 - G9 21,00
A5 - A6 52,00 G9 - G10 35,00
A6 - A7 44,80 G10 - G11 52,20

Solution. Rezolvare.

1) Le calcul des coordonnées des 1) Calculul coordonatelor centrelor

centres des bouches d’accès : căminelor de vizitare:

- on lit graphiquement, en tenant compte - se citesc grafic, ţinînd cont de

de la déformation du support, les
coordonnées X’ et Y’ des 2 points de
départ pour chaque réseau (tab.13.3);
- on calcule le gisement de départ à partir - se calculează orientarea de pornire din
des coordonnées ci-dessus (par exemple
θ 18-19 pour les points C18-C19 de la
canalisation);
- on garde comme fixes les coordonnées
du premier point caractéristique de
chaque réseau (C18, A4 et G7) et puis
on calcule, de proche en proche, le
deformaţia hîrtiei planului, coordonatele
X’ şi Y’ ale celor două puncte de pornire
ale fiecărei reţele (tab.13.3);
coordonatele de mai sus (de exemplu
θ 18-19 pentru punctele C18-C19 ale
canalizării);
- se păstrează fixe coordonatele primului
punct caracteristic din fiecare reţea (C18,
A4 şi G7) şi apoi se calculează, din
aproape în aproape, orientarea fiecărei
Manuela Nicolae-Posescu 145 Lucrări practice bilingv

gisement de chaque coté (par exemple
C19-C20, C20-C21) voir tab.13.4.
- avec les coordonnées des points de
départ et les gisements calculés, on
détermine, de proche en proche, comme
dans le cheminement, les coordonnées
des autres points caractéristiques (par
exemple C19, C20 et C21) - tab.13.5:
laturi (de exemplu C19-C20, C20-C21); vezi
tab.13.4;
- cu coordonatele punctelor de pornire şi
orientările calculate se determină, din
aproape în aproape, coordonatele
celorlalte puncte caracteristice (tab.13.5),
(de exemplu C19, C20 et C21):

Tableau 13.3 Tabelul 13.3

Punct Punct
X ' (m) Y ' (m) X ' (m) Y ' (m)
Point Pi Point Pi
C18 1279,0 3498,0 A8 1239,7 3610,1
C19 1225,5 3557,0 A9 1224,7 3649,5
C20 1244,3 3601,5 G7 1272,5 3510,0
C21 1223,0 3661,8 G8 1237,0 3549,0
A4 1272,8 3500,0 G9 1235,7 3570,0
A5 1256,0 3518,5 G10 1251,3 3601,2
A6 1221,0 3556,9 G11 1232,6 3650,0
A7 1240,0 3597,5

Tableau 13.5 Tabelul13.5 Tableau 13.4 Tabelul 13.4

Pi X(m) Y(m) Latura / Coté θcalculat
C18 1279,00 3498,00 C18 - C19 146 g 89c 01cc
C19 1225,42 3556,93 C19 - C20 74.55.25
C20 1244,29 3601,60 C20 - C21 121.61.66
C21 1222,99 3661,90 A4 - A5 146.93.65
A4 1272,80 3500,00
A5 - A6 147.05.32
A5 1255,98 3518,50
A6 - A7 72.13.48
A6 1221,00 3556,98
A7 - A8 101.51.55
A7 1239,99 3597,55
A8 - A9 123.15.82
A8 1239,69 3610,15
G7 - G8 147.01.14
A9 1224,71 3649,50
G7 1272,50 3510,00 G8 - G9 103.93.60
G8 1237,05 3548,99 G9 - G10 70.48.33
G9 1235,75 3569,95 G10 - G11 123.29.63
G10 1251,40 3601,25
G11 1232,72 3649,99

X C19 = X C18 + Dpr

C18 − C19 ⋅ cos θ C18 − C19 ; YC19 = YC18 + Dpr
C18 − C19 ⋅ sin θ C18 − C19
Manuela Nicolae-Posescu
NOTE 1. Pour les tronçons parallèles aux OBSERVAŢIE 1. Pentru tronsoanele
axes des rues on calcule d’ordinaire un
gisement moyen:
θ C18 −C19 + θ A 4 − A5 + θ A5 − A6 + θ G7 −G8
θmed =
4
NOTE 2. Lorsque le projet se réalise en
numérique, sur ordinateur, par exemple
en AutoCad, les coordonnées des points
du projet et les éléments d’implantation
seront obtenues directement.
2. Le calcul des éléments d’implantation
en plan.
Le tracement de chaque point Ci, Ai, Gi
sera fait à partir du point d’appui le plus
proche (si le terrain le permet aussi), par
la méthode choisie (ici, la méthode des
coordonnées polaires).
- à l’aide des coordonnées des points
(tab.13.1 et 13.5) on calcule les
distances Di et les gisements θi
appropriés (tab.13.6) entre les points du
canevas et les points du projet. De la
différence des gisements on calcule les
angles horizontaux d’implantation et on
réalise les exquises de terrain (un
exemple dans la fig.13.2).
Puis, on passe aux travaux de terrain.
NOTE. Lorsque les distances entre les
points caractéristiques ne sont pas
idiquées sur le projet, alors leurs
coordonnées seront obtenues
146 Lucrări practice bilingv
reţelelor paralele cu axul străzii, se poate
calcula o orientare medie:
= 146 g ,9728
OBSERVAŢIE 2. Dacă proiectul de
realizează digital, pe calculator, de pildă
în Auto Cad, atunci coordonatele
punctelor din proiect şi elementele de
trasare se obţin direct.
2. Calculul elementelor de trasare în
plan.
Trasarea fiecărui punct Ci, Ai, Gi se
face din reperul Ri cel mai apropriat
(dacă şi terenul o permite), prin metoda
aleasă, în cazul de faţă metoda
coordonatelor polare;
- din coordonatele punctelor (tab.13.1 şi
13.5) se calculează distanţele Di şi
orientările θi corespunzătoare (tab. 13.6)
între punctele de trasare şi cele din
proiect. Din diferenţa orientărilor se
calculează unghiurile orizontale de trasat
şi se fac schiţele de trasare în detaliu (un
exemplu, în fig.13.2);
După aceste etape se trece la lucrările
de teren.
OBSERVAŢIE. Dacă distanţele între
punctele caracteristice nu sunt precizate
în proiect, atunci coordonatele acestora
se citesc grafic ţinând seama de
Manuela Nicolae-Posescu 147 Lucrări practice bilingv

graphiquement en tenant compte de la deformaţia suportului, iar distanţele vor

déformation du support et les distances rezulta din calcul.
résulteront par calcul.

C 18
11,23
R 15

41 g
9
3
12

7,9
, 7
9,71 8 4

15
4.17
11 .228
1 6 8
45
A4 G7 27
.8

22,6
R 16

7 A 15

Fig.13.2. Esquise de traçage en détail. Fig.13.2. Schiţă de trasare în detaliu.

Tableau 13.6. Eléments d’implantation en plan.| Tabelul13.6. Elemente de trasare în plan.

Ri Pi Di (m) θi (g.c.cc)
C18 13,23 314.05.61
R15 A4 9,71 272.82.65
A5 22,67 172.34.26
G7 4,17 183.96.00
G8 20,58 374.27.66
R16 G9 21,80 40.21.30
C19 7,41 387.02.92
A6 2,84 397.75.93
G10 6,65 381.45.47
R17 A7 16,70 241.21.05
A8 13,85 188.30.77
C20 10,84 237.46.60
G11 11,74 392.17.08
R18 A9 4,12 368.96.29
C21 10,64 88.45.39

13.2. Tracez sur le terrain, entre les 13.2. Să se traseze pe teren între
points A et B, la tranchée d’une punctele A şi B şanţul unei reţele tehnico-
canalisation (fig.13.3.a) si la pente du edilitare, ca în fig. 13.3 a, dacă panta
Manuela Nicolae-Posescu 148 Lucrări practice bilingv

projet dans le profil en long est p = +1% longitudinală a fundului şanţului este
et les cotes sont: p = +1%, iar cotele sunt:

HA = 86,15 m, HB = 85,86 m , H1 = 84,50 m.

Il en résulte de manière implicite: Rezultă implicit:

p%
H =H + = 85,00 m
2 1 100

Sur le terrain on pose des traverses Pe teren se poziţionează dulapii de

d’implantation DA et DB sur les verticales trasare DA şi DB , pe verticalele punctelor
des points principaux A et B. La pente du principale A şi B. Panta din proiect va fi
projet sera assurée avec la nivelette de trasată cu ajutorul teului de lucru cu
chantier de grande longueur (fig.13.5 b). coadă lungă (fig.13.5 b);
- on détermine la longueur de la nivelette. - se determină lungimea teului, alegând-
Elle sera choisie en vue de faciliter les o convenabil pentru a facilita lucrările de
travaux de terrain. Si le point A, par teren. Dacă punctul A are de exemplu
exemple, a la plus grande cote, alors on cota cea mai mare, atunci lungimii h1 i se
ajoute à la longueur h1 un hA = 1...1,5 m: adaugă un hA = 1...1,5m:

a) b)

Fig.13.3.a) Tranchée - profil en long. b) Profil Fig.13.3. a) Profil longitudinal al şanţului; b)

en travers dans la fouille. Profil transversal al săpăturii.

- Si on a choisi L=3,30 m, alors les - dacă s-a ales L = 3,30 m, atunci

hauteurs des traverses seront: înălţimile dulapilor vor fi:

h = L − h1 = L − (H A − H1) = 3,30m − 1,65m = 1,65m

A
Manuela Nicolae-Posescu 149 Lucrări practice bilingv

h = L − h = L − (H − H ) = 3,30m − 0,86m = 2,44m

B 2 B 2

a] b]

Fig.13.4. Implantation de la tranchée. a) Vue fig.13.4. Trasarea fundului de şanţ. a)

en long. b) Vue en plan. Vedere longitudinală. b) Vedere în plan

- Les cotes dans la partie supérieure des - Cotele capetelor dulapilor din A şi B vor
traverses en A et en B seront: fi:

H = H + h = 86,15m + 1,65m = 87,30m

DA A A
H =H + 0,01⋅ 50 m = 87,80 + 0,50 = 88,30m
DB DA

- La largeur des traverses sur le terrain - Lăţimea dulapilor pe teren (fig.13.5.a)

(fig.13.5.a) sera: va fi :

l = 2 m + 2.(0,7 ... 1,5) m ≅ 4,5 m

- On réalise sur terrain les traverses avec - Pe teren se construiesc dulapii cu

les éléments ainsi obtenus.
- Sur leur partie supérieure on transmet
avec le fil à plomb les correspondants
des points A et B et on les marque avec
des clous ou en peinture.
- On réalise la fouille dans les points A et
B, jusqu’à la cote du projet (points 1 et
2).
dimensiunile calculate mai sus.
- Pe partea lor superioară se transmit cu
firul cu plumb - corespondentele
punctelor A şi B, care se marchează cu
cuie sau vopsea.
- Se execută săpătura.în punctele A şi B,
până se ajunge la cotele din proiect
(punctele 1 şi 2).
Manuela Nicolae-Posescu
- On continue la fouille tout au long de la
pente. A l’aide de nivelette de chantier on
trouve la position du fond de fouille. On
considère l’implantation terminée lorsque
entre 2 points voisines la partie
supérieure de la nivelette se trouve
toujours sur la ligne “de visée” DA-DB de
pente imposée.
- Le contrôle du traçage consiste à
mesurer les cotes des points 1 et 2 à
partir des repères de nivellement de
chantier. Les écarts par rapport au projet
ne doivent pas dépasser ±2cm.
Pour l’implantation des fouilles profondes
on peut appliquer le schémas dans la
fig.13.6.
a)
Fig.13.5.a) Section transversale. b) Nivelette.
150 Lucrări practice bilingv
- se continuă executarea şanţului de-a
lungul pantei. Poziţia fundului de şanţ se
găseşte cu ajutorul teului. Trasarea se
consideră încheiată când pe porţiunea
dintre oricare două puncte vecine,
muchia superioară a teului se găseste pe
linia de vizare DA - DB de pantă impusă.
- Controlul trasării se face prin măsurarea
cotelor punctelor 1 şi 2 pornind de la
reperele de nivelment din şantier.
Diferenţele faţă de proiect nu trebuie sa
depăşească ±2cm.
Pentru trasarea şanţurilor adânci, se
poate aplica schema din fig.13.6.
b)
Fig.13.5. a) Secţiune transversală. b) teu
Manuela Nicolae-Posescu 151 Lucrări practice bilingv

Fig.13.6. Tranchée - perspective. Fig.13.6. Şanţul - perspectivă.

13.3. Effectuez la préparation 13.3. Să se efectueze pregătirea

topographique du projet et le tracement topografică a proiectului şi trasarea pe
d’une conduite de surface sur piliers teren a unei conducte de suprafaţă pe
(fig.13.7). stâlpi (fig.13.7)

□ - punct reţea construcţie (point

réseau de construction)
o - centru stâlp susţinere conductă
(centre pilier soutenant la conduite)

Fig.13.7. Le tracement en plan des conduites Fig.13.7. Trasarea în plan a conductelor pe

sur piliers. stâlpi.
Manuela Nicolae-Posescu 152 Lucrări practice bilingv

Données initiales: les distances du projet Date iniţiale: distanţele proiectate între
entre les centres des piliers (tab.13.7); la centrii stâlpilor (tab.13.7); cota proiectată
cote du projet à la partie supérieure des a marginii superioare a stâlpilor :
piliers.

Hpr = 86,500 m

Tabelul13.7. Distanţe din proiect. | Tableau 13.7. Distances du projet.

Stâlpi Dpr (m) Stâlpi Dpr (m)
S1 - S2 55,00 S7 - S8 64,00
S2- S3 90,00 S8 - S9 89,00
S3- S4 70,00 S9 - S10 58,00
S4- S5 68,00 S10 - S11 75,00
S5- S6 52,00 S11 - S12 59,00
S6- S7 52,00

Solution:
- Sans indications supplémentaires on lit
graphiquement les coordonnées du point
S1 dans le système du réseau de
construction :
Rezolvare:
- Dacă nu sunt indicaţii suplimentare, se
citesc grafic coordonatele punctului S1 în
sistemul local al reţelei de construcţii:

xs1 = 280m; ys1 = 635m

- On calcule de proche en proche les - Se calculează din aproape în aproape

coordonnées des autres centres des coordonatele celorlalte centre ale
piliers - S2, S3, etc., en fonction des stâlpilor - S2, S3, etc., în funcţie de
distances du projet (v. le tableau 13.7). distanţele proiectate (v. tab. 13.7.
Par exemple: De exemplu:

xS2 = xS1 = 280m

yS2 = yS1 - 55m = 635m - 35m = 580 m

- On constitue le plan général - Se întocmeşte planul general de trasare

d’implantation (fig.13.8). Les (fig.13.8). Coordonatele se înscriu sub
coordonnées sont inscrites sous forme formă de fracţie lângă fiecare punct.
de fraction près de chaque point.
Manuela Nicolae-Posescu
Le traçage en plan:
- l’implantation des centres des piliers et
leurs fondations se fait premièrement par
une des méthodes connues (coordon-
nées polaires, rectangulaires, etc.) et
puis par intersection par repérement à
l’aide des petites clôtures (fig.13.9) sur
lesquelles on marque les axes des
piliers. Ainsi on peut refaire la position du
centre pendant l’exécution.
- sur la clôture on marque aussi avec des
clous les limites de fouille et du béton de
fondation;
- le traçage proprement dit se fait à l’aide
des fils en métal ou en plastique qui se
croisent.
153 Lucrări practice bilingv
Fig.13.8. Plan general de
trasare.
Plan général d ’implantation
Trasarea în plan:
- centrii stâlpilor şi gropile de fundaţie se
trasează mai întâi prin una din metodele
studiate (coordonate polare,
rectangulare, etc.) şi apoi prin intersecţie
reperată, cu împrejmuiri mici (fig.13.9),
pe care se transpun axele stâlpilor. Astfel
se poate reconstitui poziţia centrului pe
parcursul execuţiei.
- pe împrejmuire se marchează cu cuie şi
limitele săpăturii şi ale betonului de
fundaţie.
- trasarea propriu-zisă se face prin
intersectarea unor fire de oţel sau plastic.
Manuela Nicolae-Posescu 154 Lucrări practice bilingv

Fig.13.9. Enceinte (clôture) d’implantation. Fig.13.9. Împrejmuire de trasare

- le traçage en hauteur de la console, à la - trasarea în înălţime a consolei, la cota

cote Hpr se fait par nivellement Hpr, se face prin nivelment geometric
géométrique (fig.13.10) appuyé sur les (fig.13.10) sprijinit pe reperii de nivelment
repères de nivellement de chantier, par de pe şantier, cum ar fi RN16 de cotă
exemple RN16 de cote:

HRN 16 = 83,622m .

Sur la mire posée verticalement sur le Pe mira ţinută vertical pe reperul de

repère on fait la lecture a = 1432 mm. nivelment se face citirea a = 1432 mm.
- on calcule la lecture sur la mire posée - se calculează citirea pe mira situată
sous la console: sub consolă :

bpr = Hpr - (d + a) - HRN = 86,500m - (160 + 1432).10-3 - 83,622m = 1,296 m.

- le tracement de la console est considéré - trasarea consolei se consideră

comme terminé, quand la lecture sur la terminată atunci când citirea pe mira de
Manuela Nicolae-Posescu
mire sous la console sera celle calculée.
- obligatoirement on fait des mesurations
de contrôle.
Fig.13.10. Le traçage en hauteur des
conduites sur piliers.
13.4. On demande un levé topographique
en ville contenant aussi les éléments des
travaux publics (réseaux souterrains et
aériens). Énumérez les travaux de terrain
et de bureau pour un plan à très grande
échelle (1:200).
Solution:
Travaux de terrain:
- reconnaissance du terrain; identification
du canevas géodésique; réalisation du
réseau de levé (d’ordinaire chemine-
ments principaux, secondaires et
155 Lucrări practice bilingv
sub consolă este cea calculată.
- obligatoriu se fac măsurători de control.
Fig.13.10. trasarea în înălţime a conductelor
pe stâlpi.
13.4. Se cere o ridicare topografică în
intravilan, care să conţină şi elementele
reţelelor tehnice-edilitare subterane şi
aeriene. Să se enumere etapele lucrărilor
de teren şi de birou pentru întocmirea
unui plan de situaţie la scară foarte mare
(1:200)
Rezolvare:
Lucrări de teren :
- recunoaşterea terenului; identificarea
reţelei topografice de sprijin; realizarea
reţelei de ridicare întocmirea schitei
reţelei de sprijin de ridicare (de obicei
Manuela Nicolae-Posescu
tertiaires - conception, matérialisation par
piquets métalliques, description);
- mesures de terrain en canevas d’appui
plus levés de détails par rayonnement, y
compris les éléments de surface des
réseaux de travaux publics et leur
profondeur (bouches de visite de
canalisation, eau, gaz, télécommuni-
cations, électricité, etc.), piliers, etc. La
profondeur des bouches de visite sera
mesurée avec la mire, la règle
spécialement conçue, la roulette, la
canne de sondage métallique divisée en
centimètres, etc.
a]
Fig. 13.11. Mesure de la profondeur et du
diamètre d’une conduite souterraine.
Ces profondeurs seront mesurées
deux fois et on va faire la moyenne si
156 Lucrări practice bilingv
drumuiri principale, secundare şi terţiare:
proiectare, materializare prin ţăruşi
metalici, descriere topografică);
- măsurătorile de teren în reţeaua de
sprijin, concomitent cu ridicarea detaliilor
prin metoda radierii, inclusiv pentru
elementele de suprafaţă ale reţelelor
tehnico-edilitare şi adâncimea lor (pentru
capacele căminelor de canalizare, apă,
gaze, telecomunicaţii, electricitate, etc.),
stâlpi, etc.. Adâncimea căminelor de
vizitare va fi măsurată cu mira, cu rigle
speciale, ruleta, cu bastoane de sondaj
metalice divizate în centrimetri, etc.
b]
Fig.13.11. Măsurarea adâncimii şi
diametrului conductei subterane.
Toate adâncimile se măsoară de două
ori şi se va lucra cu valoarea medie, dacă
Manuela Nicolae-Posescu
l’écart des deux mesures ne dépasse
pas 10 cm. En la fig.13.11 on présente la
modalité de mesure de la profondeur et
du diamètre d’une conduite souterraine
par nivellement géométrique, à l’aide
d’une équerre en bois sur lequel il y a un
indicateur en console, à une distance h
connue, indicateur sur lequel on pose la
mire centimétrique.
- la cote à la base de la conduite est:
Hc = Hv - (hl + a)
- de même manière on peut calculer la
cote dans la partie supérieure de la
conduite. Le diamètre résulte de la
différence des deux cotes.
- les travaux de nivellement géométrique
de chantier dans le réseau d’appui et
pour les détails principaux;
- levés avec le détecteur électromagné-
tique des câbles et conduites métalliques
souterrains sans éléments de surface,
pour déterminer leur position en plan et
les profondeurs.
Le détecteur (fig.13.12) est composé
d’un émetteur d’ondes de base
fréquence (1000 - 2000 Hz) avec
antenne, un récepteur et une canne avec
bobine de détection. Le générateur est
posé en proximité du réseau métallique.
Il émet des ondes électromagnétiques
qui à leur tour produisent un champ
magnétique dans les conduites en métal.
L’opérateur se déplace sur le terrain
157 Lucrări practice bilingv
difernţa lor nu depăşeşte 10 cm.
În fig.13.11 se indică modul de măsurare
a adâncimii şi diametrului unei conducte
subterane prin nivelment geometric,
folosind un echer de lemn, pe care se
află un indicator în consolă, la o distanţă
h cunoscută, indicator pe care se ţine o
miră de lemn centrimetică.
- cota bazei conductei este:
- în acelaşi mod se poate determina cota
la partea superioară a conductei. Din
diferenţă rezultă diametrul conductei;
- lucrările de nivelment geometric de
şantier, pentru reţeaua de sprijin şi
pentru detaliile principale;
- ridicarea cu detectoare electromag-
netice a cablurilor şi a conductelor
metalice subterane fără elemente de
suprafaţă, pentru determinarea poziţiei
lor în plan şi a adâncimilor.
Detectorul (fig.13.12) se compune
dintr-un emiţător de unde de joasă
frecvenţă (1000 - 2000 Hz) cu antenă
feritică, un receptor şi un baston cu
bobină detectoare. Generatorul se
aşează în apropierea conductelor
metalice. El emite unde electromagnetice
care la rândul lor induc în conductele
metalice un câmp magnetic.
Operatorul se deplasează pe teren cu
Manuela Nicolae-Posescu
avec la bobine en position verticale et la
casque sur les oreilles. Le son le plus
intense indique la position en plan de la
conduite métallique. On marque ce trajet
au niveau du sol.
Ensuite on trouve la profondeur de la
conduite souterraine, en déplaçant la
bobine inclinée de 450 sur des profils en
travers, d’une part et d’autre de l’axe
longitudinal.
L’écart type en plan et en hauteur
(profondeurs inférieures à 2 m) est
±10 ÷ 15cm .
Pour les conduites plus profondes, la
précision est :
eh
Fig.13.12. Le détecteur électromagnétique.
1- bobine de détection; 2 - bâton; 3 -
amplificateur ; 4 – commutateur
d’amplification; 5 - ampoule de contrôle; 6 –
fils isolés; 7 – casque; 8 - fiches de contact;
émetteur (générateur) à batteries.
158 Lucrări practice bilingv
bobina detectoare verticală şi casca la
urechi. Sunetul maxim indică poziţia în
plan a conductei metalice. Se marchează
la nivelul terenului acest traseu.
Apoi se află adâncimea reţelei
subterane, deplasând bobina înclinată cu
450 pe profile transversale, de o parte şi
de alta a axului longitudinal.
Eroarea medie pătratică de
determinare a poziţiei în plan şi în
înălţime (pentru adâncimi mai mici de 2
m) este de de ±10 ÷ 15cm .
Pentru adâncimi mai mari, precizia este :
1
= h
10
Fig.13.12. Detectorul electromagnetic. 1 -
bobină detectoare, 2 - baston, 3 -
amplificator, 4 - comutator amplificare, 5 -
lampă (bec) de control, 6 – fire, 7 - cască, 8 -
fişe de contact, 9 - emiţător cu baterii.
Manuela Nicolae-Posescu
Fig.13.13. Emploi du détecteur
électromagnétique.; 1 - bobine de détection
2 - bâton
Dans le cas où il y a plusieurs câbles
et réseaux métalliques (par exemple sur
les voies d’accès aux bâtiments
industriels), le détecteur électromagné-
tique fournit la bande des réseaux
souterrains et non pas le trajet de chaque fiecărei reţele.
réseau.
Travaux de bureau.
- le calcul et la compensation du réseau
d’appui;
- le calcul des coordonnées (X, Y, H) des
points de levé et des cotes des éléments
souterrains;
- le dessin (automatique ou classique) du
plan à l’échelle imposée ou choisie;
- interpolation des courbes de niveau;
- multiplication des plans.
159 Lucrări practice bilingv
Fig.13.13. Folosirea detectorului
electromagnetic; 1 - bobină detectoare
2 - baston
În cazul când există mai multe cabluri
şi reţele metalice (de exemplu pe căile de
acces la construcţiile industriale),
detectorul electromagnetic furnizează
fâşia (banda) acestora, dar nu şi poziţia
Lucrări de birou:
- calculul şi compensarea reţelei de
sprijin;
- calculul coordonatelor (X, Y, H) ale
punctelor de ridicare şi a cotelor
elementelor subterane;
- desenul (automat sau clasic) al planului,
la scara impusă sau aleasă;
- interpolarea curbelor de nivel;
- multiplicarea planurilor.
Manuela Nicolae-Posescu 160 Lucrări practice bilingv

BIBLIOGRAPHIE BIBLIOGRAFIE

1. BRIŞAN M.C. – Topographie, MatrixRom, 2004.

2. CASTEL J.- C - Cours de Topographie, I.N.S.A., Rennes, 4 GCU.
3. CASTEL J.- C et Huet M.- – Travaux pratiques de Topographie. Compléments relatifs
au nivellement trigonométrique. I.N.S.A. – Rennes – 4 GCU.
4. COSTĂCHEL A., CRISTESCU N., MIHAIL D. – Topografie, EDP, Bucureşti, 1970.
5. CRISTESCU N., SEBASTIAN-TAUB M., NICOLAE-POSESCU M. – Îndrumător de
lucrări practice şi proiect de Topografie inginerească, ICB, 1975
6. CRISTESCU N., NEAMŢU M., URSEA V., SEBASTIAN-TAUB M. – Topografie, EDP,
Bucureşti, 1980.
7. DANGER R., MARTIN R. – Cours de calculs numériques du topomètre, Ed. Eyrolles,
Paris, 1936.
8. DURBEC G. – Cours de topométrie générale, Tome 1 – Généralités, instruments de
mesures, Ed. Eyrolles, Paris, 1969.
9. DURBEC G. – Cours de topométrie générale, Tome 2 – Méthodes de levé. Altimétrie,
Ed. Eyrolles, Paris, 1975.
10. KASSER M. – Topographie. Topométrie. Géodésie. Techniques de l’ingénieur, 8/1993.
11. LÉAUTHAUD J.M. Topométrie Générale, version provisoire, ENSG, Paris, 1999
12. LEVALLOIS J.J. – Géodésie Générale, 4 tomes, Ed.Eyrolles, 1970.
13. LAPOINTE L., MEYER G. – Topographie appliquée aux travaux publics, bâtiment et
levers urbaines, Ed. Eyrolles, Paris, 1991.
14. NEAMŢU M., SEBASTIAN-TAUB M. – Instrumente geotopografice, EDP, Bucureşti,
1978.
15. NICOLAE-POSESCU M., NEAMŢU M., NEUNER J., MIHĂILESCU D., URSEA V.,
ULEA E., DRAGOMIR P. – Îndrumător pentru lucrări practice de topografie, ICB,
1986.
16. NICOLAE-POSESCU M. – Topografie, Partea I – Note de curs, Academia de Poliţie
“Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de ingineri pompieri, Bucureşti, 1992.
17. NICOLAE-POSESCU M. – Topografie, Partea a II-a – Îndrumător de lucrări practice şi
practică topografică, Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de
ingineri pompieri, Bucureşti, 1993.
18. NICOLAE-POSESCU M. – Topografie pentru studenţii facultăţii de Instalaţii, UTCB,
1993.
19. NICOLAE-POSESCU M. – Cours de Topographie destiné aux étudiants de la Faculté
d’ETB, UTCB, 1995.
20. NICOLAE-POSESCU M. – Cours bilingue de Topographie destiné aux étudiants de la
Faculté d’ETB, MatrixRom, 1999.
21. NICOLAE-POSESCU M. – Petit dictionnaire de Topographie français-roumain et
roumain-français, UTCB, 1995 et MatrixRom, 2003..
22. OLLIVIER F. – Instruments topographiques – description, réglage, emploi, Ed.
Eyrolles, Paris, 1955.
23. URSEA V., MIHĂILESCU D., NICOLAE-POSESCU M., DRAGOMIR P., POPESCU
D. – Topografie inginerească – îndrumător de lucrări practice şi proiect, ICB, 1986.
24. xxx - Appareils de géodésie d’Jena, Imprimé en Allemagne.
25. xxx - Appareils de géodésie de Leica, pe Internet.
26. xxx - Lexique topographique, Association Française de Topographie, 1991.
27. xxx - Le petit Larousse, Dictionnaire encyclopédique, Paris, 1993.