UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA ASISTENTA SOCIALA

Michel Foucault - A supraveghea si a pedepsi. Nasterea inchisorii

MODUL PROBATIUNE, AN III, GRUPA III

Desi manevreaza un uimit r v !um "e in# rmatie ist ri$a, $%iar " $umente ine"ite $artea nu este ist rie a a&aritiei in$%is rii, "esi astta ar in"i$a su'tit!u!, $u&rinsu! si re#erinte!e( Tema $entra!a a $artii este &uterea( F u$au!t )inventeaza n ua $ n$e&tie "es&re &utere* +De!euze, -( Puterea este & zitiva . "esi aut ru! ne &r &une ima/ine &utin in"u!/enta a &uterii, a$easta "in urma nu este &ur si sim&!u &unitiva, rea$tiva, re&resiva . &e s$urt ne/ativa0 "esi #er $e, "etesta'i!a si &r !i#eranta, &uterea este &r "u$tie $ ntinua arti$u!ata &e . si a!imentata "e . nev i!e umane, &e $are "inami$a sa interna !e # ! seste asa"ar $reat r( In &!an eti$ i"ea unei &uteri & zitiva, $reat are si $are1si re#a$e ener/ia &rin &arti$i&area 2&a$ienti! r3sai #a$e "in ri$e in"ivi" un 2$ !a' rat r3, "in ri$e vi$tima &r &iu! sau $a!au( 4( Puterea este e5traterit ria!a . "e#inin"1 $a &r $es, $a ansam'!u "e e#e$te, $a &r "u$tie, $a e5er$itiu, F u$au!t "e! $a!izeaza &uterea( Ast#e! a$easta nu mai este "e /asit in s&atii &rivi!e/iate si $ir$ums$rise . institutii!e statu!ui "e e5( . $i iru&e intr1un s&atiu s $ia! "is$ ntinuu si eter /en, #ii" "i#uza, & tentia! u'i$ua, "ar ins $ia'i!a $u un ! $ anume si ni$i "ata /! 'a!a( In $ nse$inta ti& ! /ia instituti na!a nu este ni$i sta'i!a, ni$i $u t tu! re!evanta( 6( Puterea este e5er$itiu . &uterea este mai $uran" strate/ie "e$at & sesiune, e e5er$itata mai $uran" "e$at "etinuta, nu este un &rivi!e/iu a! $!asei " minanate, $i un e#e$t /enera! a! & zitii! r strate/i$e a!e a$esteia "in urma( 7( Puterea #un$ti neaza simu!tan !a nive! ma$r si !a nive! mi$r . ra& rtu! mi$r 8ma$r nu e un "ua!ism e5trinse$, ni$i nu e $ m&!et $ara$terizat &rin "i#erenta "e ta!ie, s$ara, resurse, am'itii9 $e!e " ua nive!uri $ e5ista si intera$ti neaza( :( Puterea si $un asterea sunt inse&ara'i!e . trans# rmarea #iintei umane in su'ie$t e ins tita "e $ nstituirea su'ie$tu!ui in 'ie$t "e
2

$un astere &rin interme"iu! &ra$ti$i! r si "is$ursuri!r as $iate, res&e$tiv s&i%iatriei, me"i$inei $!ini$e si te riei &ena!e( ;( Puterea "in viziune ist ri$isti$a P trivit !ui F u$au!t, ev !utia ist ri$a a &uterii &ena!e $un aste un &un$t "e in#!e5iune in a " ua <umatate a se$ !u!ui a! =VIII1!ea, $an" "es$ m&unerea si "is&aritia Ve$%iu!ui Re/im antreneaza mutatie a &rin$i&ii! r si &ra$ti$i! r & !iti$ . <uri"i$e9 "e !a &utere tra"iti na!ista . nere/u!ata si "is$ ntinua +su'instituti na!izata, 1 un #e! "e tranza$tie &er&etua intre !e/a!itate si i!e/a!itate, se tre$e !a &utere "e ti& n u . s&e$i#i$a 'ur/%eziei 1, $are nu mai t !ereaza i!e/a!isme!e & &u!are, $i isi &r &une sa !e e!imine( In Ve$%iu! Re/im, &e"e&se!e erau e5em&!are, #iin"$a su&!i$iu! raz'una !ezarea unei aut ritati &ers na!izate . $%iar sa$re9 re/i$izii erau &e"e&siti &entru atin/erea )$e! r " ua $ r&uri a!e re/e!ui*, si tre'uia sa transmita unei & &u!atii s!a' in$a"rate instituti na! un masa< "isuasiv( S$en /ra#ia si re/ia minuti asa a $asne! r si e5e$utii! r &u'!i$e erau $a"ru! unei $erem nii & !iti$e in $are era re$ nstruita suveranitatea m nar%u!ui, t $mai stir'ita "e "e!i$vent, iar asistenta simni#i$a &rin $%iar &rezenta ei !an/a esa# " #a&tu! $a re$un aste a$ea suveranitate( Fri$a &uterii "e mis$ari!e & &u!are a "us mereu !a e5i/enta unei rete!e $at mai &utin &ermea'i!e &entru "e!i$te, &re$um si !a &rin$i&iu! unei &e"e&se sistemati$e( Te%ni$, #un$tia &ena!itatii $ ntinue a # st asumata "e & !itie si sistemu! &eniten$iar( Fa&t interesant, & !itia m "erna a&are in Franta simu!tan $u interventia &an &tismu!ui "e $atre >erem? Bent%am( I"ea !ui Bent%am era "e a $ nstrui stru$tura $ir$u!ara "in $entru! $areia un 'servat r as$uns ii &utea su&rave/%ea $ ntinuu &e $ei "istri'uiti in s&atii!e "e &e $ir$um#erinta( In$%is area &area a&!i$atia &er#e$ta a &an &tismu!ui, "ar merita retinut $a &rin$i&iu! se &utea e5tin"e !a r/anizarea $ munitati! r umane 'isnuite0 era un e5er$itiu ut &i$, in !inia n u!ui i"ea! a! &uterii . rasu! $iumat9 $ ntr ! /enera!izat, iz !are, !imitarea "rasti$a a !i'ertatii "e mis$are si as $iete, et$( In am nte!e in$%is rii, /asim institutii!e in $are se e!a' reaza tre&tat stiinta a )$ re$tarii* $ r&u!ui 1 s$ a!a, $azarma, s&ita!u!, ate!ieru! 1, iar in ava! avem tesutu! instituti na! m "ern a! #is$a!itatii, azi!e! r s&i%iatri$e, #isiere! r si 'an$i! r "e "ate &rivin" & &u!atia, te!eviziunii $u $ir$uit in$%is, et$( In$%is area a # st $riti$ata "in $a&u! ! $u!ui9 s1a s&us $a nu &e"e&seste e#i$ient, $a este $%iar uzina "e "e!i$venti, s$ a!a a "e!i$tu!ui( T tusi, in$%is area a rezistata si s1a a#irmat $a &e"ea&sa universa!a &e !a -@4A, &unan" &ra$ti$ &un$t unei in"e!un/ate & !emi$i intre &rivin" ra& rtu!
3

"intre "e!i$te si &e"e&se( Pana !a Be$$aria, $u t ate inn iri!e . "e &i!"a, &r & rti na!itatea "e!i$te! r si &e"e&se! r era !imitare a v intei Printu!ui si anunta n ua i"e ! /ie $a&ita!ista 1, $eva "in ar%aitatea !e/ii ta!i nu!ui su'zista in sistemu! &ena!, "e are$e, "esi te reti$ &r & rti na!e, &e"e&se!e ramaneau "e a$eeasi natura $u "e!i$tu!9 e5e$utie &entru asasinat, $ n#is$area 'unuri! r &entru #urt, in$%is area &entru &rivarea "e !i'ertate( De !a Ben%tam si &ana astazi, &rin$i&iu! &r & rti na!itatii se restran/e !a "urata &e"e&se! r, $are "evin uni$e $a natura9 "esi e5ista variatie in re/imu! "etentiei, iar une!e state mai a&!i$a &e"ea&sa $a&ita!a, ten"inta este "e a im&une &rivarea "e !i'ertate $a &e"ea&sa universa!a si "e a trans# rma ast#e! insasi esenta re!atiei "intre institutii!e &uterii si "e!in$venti9 a$$entu! $a"e &e su&rave/%ere si tera&ie, nu &e raz'unare si &e"e&sire( Asa"ar, s $ietatea n astra e mai $uran" 'ent%amiana "e$at 'e$$ariana( Cu a!te $uvinte, sustine F u$au!t, se &e"e&seste "int t"eana, se su&rave/%eaza " ar "e !a in$e&utu! m "ernitatii( Am'itia instituti na!a "e a su&rave/%ea se ins$rie in es$a!a"a #un$ti na!a a statu!ui m "ern9 s $ietati!e m "erne sunt t t mai $ ntr !ate0 statu! vrea sa )n rma!izeze* $ m& rtamente!e0 "e !a &e"ea&sa e5em&!ara, se tre$e !a &e"ea&sa sistemati$a si tera&euti$a0 ma/istratii "evin un #e! "e )in/ineri ai su#!etu!ui menes$*, un #e! "e me"i$i &re $u&ati mai mu!t "e interi ritatea "e!in$ventu!ui, nu " ar "e a$te!e a$estuia( In$e&an" $u &r mu!/area C "u!ui Pena!, in$%is area &retin"e $a e un ! $ me"i$ 1<u"i$iar0 a&aratu! <u"i$iar vrea sa $ re$teze si sa in/ri<eas$a, nu sa re&rime, e! urmareste mu! "i#erit &e t t traseu! "e !a "eviatie !a "e!i$t( Cini$a si &ra/mati$a, s $ietatea m "erna rea$$e&ta anumita mar<a "e i!e/a!ism0 amena<eaza un #e! "e s&atiu !i'er &entru a$esta "in urma, $%iar &entru "e!i$venta0 rea!izeaza $a este mai e#i$a$e si mai renta'i! sa su&rave/%ezi "e$at sa &e"e&sesti0 &r "u$e si mentine un me"iu "e!i$vent, &e $are i! r/anizeaza si e5&! ateaza0 "e!in$ventu! "evine $ m&!i$e!e si a<ut ru! & !itiei0 in$%is area a<un/e $%iar ! $u! in $are statu! isi re$ruteaza s!u<it rii( Pentru a $ nstrui sistemu! instituti na! "is$i&!inar 1 reversu!, "u'!u ne/ativ a! "em $ratiei 1, statu! m "ern $ n$e&e si im&une un intre/ m$anism a! a!terizarii, a! e5$!u"erii, &e $are )&arta<u! &ena!* +"es&artirea "e!in$ventu!ui "e s $ietate, $ nstituirea me"iu!ui "e!in$vent, i! e5&rima $e! mai 'ine( Ast#e!, $uri zitatea &entru &si% ! /ia "e!in$ventu!ui si $rimina!u!ui, $uri zitate &entru $e este, nu " ar &entru $e #a$e in"ivi"u! $are in$a!$a !e/ea, /enereaza "is$ursu! $rimin ! /ie, &rin $are sistemu! &ena! isi $reaza mare!e a!i'i9 <u"e$atea si &e"ea&sa $u!teaza t t mai mu!t
4

"imensiunea ! r re&resiva, e5%i'an" &r /ramu! unei trans# rmari interi are a vin vatu!ui( La -@7A, $an" se &reste seria ist ri$a ana!izata in a$est v !um, $un asterea1&utere isi intemeiase reteaua $ ntinua "e institutii . r#e!inat, institut "e ree"u$are, &eniten$iar, azi! &si%iatri$, s&ita!, $artier8 ras mun$it res$ . si "e "is$ursuri . &si%iatrie, $rimin ! /ie, r man & !itist . &rin $are se &er&etueaza !un/u! $ n$u'ina< a! & !itiei $u "e!in$venta( De atun$i, su/ereaza aut ru!, stiinte!e s $ia!e nu mai & t #i in $ente9 "in n u $un asterea1&utere intre in #uziune, instituin"u1se si !e/itiman"u1se re$i&r $( -( Supliciul. Corpul condamanilor Bntre a " ua <umCtate a se$ !u!ui =VIII Di &rima a se$ !u!ui =I= se &etre$e trans# rmare a m "u!ui En $are <ustiFia Di s $ietatea &rives$ &e"ea&sa Di a"ministreazC( Prima tre$ere este "e !a !e/ea ta!i nu!ui, &e"ea&sa sC #ie &e mCsura #a&tei + mu$i"ere $erea u$i"ere, #urtu! $ n#is$are, !a su&rave/%erea Di $ re$tarea &urtCrii $ n"amnatu!ui( Pe"ea&sa EDi &ier"e $ara$teru! &u'!i$ Di a$$entu! nu se mai &une &e $ r&u! $ n"amnatu!ui $Gt &e su#!etu! Di mintea !ui( Se $autC Di se <u"e$C mai &uFin #a&ta En sine $Gt &u!siuni!e, sentimente!e, " rinFe!e $are au "us !a ea( Se a$Fi neazC asu&ra in"ivi"u!ui nu &entru $a e!, &rin su&!i$iu $e &resu&une vi !enFC +strean/, /%i! tina, ar"ere, u$i"ere, sC EDi is&CDeas$C #a&ta, $i &entru $a e! &rin su&rave/%ere, e"u$are, $ re$tare, sC #ie n rma!izat( A$um a&are &ers na!u! au5i!iar <u"i$iar +me"i$i, $rimina!iDti, &si% ! /i, "e"i$ate a$estei n rma!izCri( Pe"ea&sa este vCzutC $a & zitivC, un &r $e"eu "e &utere !e/at "e in"ivi" "ar Di "e s $ietate, un e!ement !e/at "e $ r& "a a! $Crui re!aFie $u e! se s$%im'C ra&i"( Bn s$%im'u! trans# rmCrii "e mai sus &uterea "evine "i#uzC Di /reu "e "e#init, "evine evi"entC !e/Ctura "intre &utere Di $un aDtere Di $um se Ens$riu te%ni$i!e &unitive $a e!emente a!e ri$Crui $ r& & !iti$(

Fastul supliciilor Su&!i$iu! &resu&une "urere, urme evi"ente, s&e$ta$ ! &u'!i$ a! "urerii Di &e"e&sei( Asta "e are$e $rima este &rivitC $a !ezare a suveranitCFii iar re$ nstituirea a$esteia tre'uie sC #ie $!arC Di &u'!i$C( Su&!i$iu! este un trium&% a! !e/ii $are "istru/e "e!i$ventu!(
5

Bene#i$ii!e &entru suveran sunt $!are9 re#a$erea Di su'!inierea aut ritCFii, rea#imarea &uterii( Puterea suveranu!ui En se$ =VIII #iin" "ire$tC, &ers na!C, #izi$C, rCz'unCt are &e"ea&sa tre'uie sC #ie !a #e!( P & ru! se teme "e su&!i$ii "ar Di se 'u$urC "e su&!i$ii( A"esea e5e$uFii!e Di t rturi!e au Di un sens & !iti$( 4, Pedeapsa. Pedepsirea generalizat Bn$e&Gn" $u a " ua <umCtate a se$ =VIII se umanizeazC &e"ea&sa, se intr "u$e i"eea "e &r & rFi na!itate Di "e e!iminare a m rFii "in sistemu! "e &e"ea&sa( Se e!iminC su&!i$iu!( M tive!e sunt variate( Bn s $ietate se tre$e "e !a $rime Em& triva mu!ui !a $rime e$ n mi$e( Im& rtanFa En /enera! a e$ n miei $reDte( Se 'servC $C r/anizarea "istri'uFiei &uterii "e a &e"e&si este ar'itrarC Di ine#i$ientC( Varietatea "e!i$te! r a&Crute +e$ n mi$e, $ere "e#inire $!arC a ! r Di mai 'unC r/anizare( Baza &uterii se mutC &e $ ntra$t( De!i$tu! nu mai este un ata$ !a suveran $are tre'uie rCz'unat, $i un ata$ asu&ra s $ietCFii $are tre'uie re&arat( Se $autC mai a!e &revenirea tu!'urCri! r viit are Di #erirea "e re&araFii $e! r a#e$taFi( Pe"ea&sa tre'uie sC ai'C e#e$te !atera!e mari, "e evi"enFiere a !e/ii, tre'uie " ve"itC $rima Di aratat $e &reve"e !e/ea( Bn$e& sC se #a$C se&arCri Entre re$i"ivist +$e! rCu, Di $rime!e &asi na!e +$e! !i&sit "e $ ntr !,( Bl ndeea pdepselor Crima tre'uie #C$utC neatrC/Ct are &entru s $ietate Di tre'uie sC ai'C un # ! s e$ n mi$( Pe"ea&sa nu tre'uie sC #ie un s&e$ta$ ! $i !e$Fie( N rma!izarea $ r&u!ui tre'uie sC "u$C !a n rma!izarea su#!etu!ui( Bn$%is area a&are $a &e"ea&sa /enera!C "e are$e #erC & si'i!itatea "e $ re$tare, este e$ n mi$ e#i$ientC Di &r "u$e e$ n mi$, are un /ra" & si'i! Ena!t "e r/anizare( 6( !isciplina. Corpurile docile Bn E& $a $!asi$C $ r&u! & ate sC #ie $ nstrGns, m "e!at "ar En #ina!u! se$ =VIII se renunFC !a $ ntr !u! &rin s$!avie, servitu"e sau vasa!itate( N u! ti& "e $ ntr ! $are " reDte uti!itate Di n rma!itate( Dis$i&!ina este r/anizarea "eta!iu!ui & !iti$ +a tutur r "eta!ii! r,( E5istC !ar/C /amC "e instituFii $are au $reat Di "ezv !tat me$anisme "e $reare Di EntreFinere a "is$i&!inei( F u$au!t ve"e ri/ine En $ !e/ii!e iezuite, armate!e &r testante, manu#a$turi in"ustria!e Di En En$%is ri( Te%ni$i "is$i&!inare9 -, "e!imitarea in"ivi"u!ui0 4, $a"ri!a< . #ie$are !a ! $u! sCu0 6, am&!asarea uti!itara . #ie$are are uti!itate $are tre'uie ma5imizatC0
6

C ntr !u! a$tivitCFii in"ivi"u!ui sa #a$e &rin me$anisme $a9 -, &r /ram zi!ni$ stri$t . termene Di san$Fiuni0 4, e!a' rare tem& ra!C a #ie$Crui a$t0 6, $ re!area $ r&u!ui $u /estu! . #ie$are miD$are tre'uie sC #ie &timC0 7, arti$u!are $ r& 'ie$t0 :, uti!izare e5%austivC . # ! sire &timC a tim&u!ui, s&aFiu!ui, tru&u!ui(! P !iti$a " reDte e5tin"erea "is$i&!inei !a s$arC naFi na!C( Mi"loacele #unei modelri Dis$i&!ina m "e!eazC Di #a'ri$C in"ivizi &rin me$anisme $a9 -, su&rave/%ere ierar%i$C0 4, san$Fiunea n rma!izat are0 6, e5aminare( Se sta'i!eDte ast#e! un &r $ess En $are, !a #ie$are nive!, un su&eri r e5amineazC &e $ei su' r" naFi Di "a$C ei nu res&e$tC n rme!e !e a& !$C san$Fiune $are are "re&t s$ & $ re$Fia, n rma!izarea( Panoptismul. Pan &ti$ nu! este un "is& zitiv $u un $entru Di un ine! En <uru! sCu Di re&rezintC su&rave/%erea &er#e$tC, rea!izatC "e &uFini asu&ra mu!t ra Di "e $are nu se & ate s$C&a( Un ast#e! "e "is& zitiv Di $Cutarea im&!ementCrii sa!e #a$e $a &uterea sC se aut matizeze Di sC se "e&ers na!izeze Di $a &uterea sC #ie mai e#i$ientC( Dis$i&!ina, "in &un$t "e ve"ere & !iti$, este & zitivC, "e are$e $reeazC in"ivizi n rma!i( Diseminarea me$anisme! r "is$i&!inare $reDte e#i$ienFa &uterii Di $a&a$itatea ei "e a n rma!ize ri$e "eviaFie( Me$anisme!e "is$i&!inare se etatizeazC +se $reeazC & !iFia Di a!te a/enFii, "e are$e "is$i&!ina EnseamnC e#ieienFC & !iti$C, e$%i!i'ru Di "istri'uFie a &uterii( Pra$ti$ &uterea & !iti$C su&unr #ier$are in"ivi" !a un e5amen $ ntinuu Di $ei $are nu $ res&un" n rmei sunt sus&uDi un r $ re$Fii "is$i&!inare $are sC Ei #a$C n rma!i( Pentru a$easta e5istC serie "e a/enturi s&e$ia!izate Di "eFinCt are "e &utere( Pe"ea&sa $a n rma!izare este una menitC sC "es$ura<eze a!te a'ateri Di sC re"u$e "e!i$ventu!, se #a$e #CrC vCtCmCri #izi$e, "is$ret, #CrC s&e$ta$ !( 7( $nchisoarea. %nstituii complete &i austere Se$ !u! =I= a""u$e $u sine, $e! &uFi%n &entru !umea vesti$vC, i"ea "e !i'ertate $a atri'ut a! #ie$Crei #iinFe umane( Or/anizCri!e & !iti$e &un a$$ent &e va! area ei Di &e #un$Fia ei e/a!izat are( T iFi amenii sunt !i'eri( Li'ertatea "evine &reFi asC( PGnC atun$i $ r&u! #usese $ea mai &reFi asC & sesie( A$um !i'ertatea #a$e $ n$urenFC $ r&u!ui Di & sesiuni! r "e naturC materia!C +'unuri,( Privarea "e !i'ertate a&are En a$eastC situaFie $a #iin" una e/a!itarC, ne"is$riminat rie, Di $u &r & rFi na!itate $are & iate sC #ie $uanti#i$atC &rin interme"iu! varia'i!ei tim&( Ce! $are sCvGrDeDte un "e!i$t este &rivat "e !i'ertate, &entru $C ast#e! nu mai & ate sC ata$e s $ietatea En $ ntinuare
7

Di &entru $C ast#e! ester intr "us Entr1un me"iu un"e $auza!itatea #a&te! r sa!e & ate sC #ie stu"iatC Di un"e e! & ate sC #ie n rma!izat( Tim&u! "e "etenFie variazC En #un$Fie "e /ravitatea s $ia!C a #a&te! r( DeDi &are invenFie a m mentu!ui En$%is area nu< este un me$%anism n u, $i mai "e/ra'C Em&in/ere s&re e5treme a e!emente! r "e<a EntG!nite !a a!te instituFii $u $%ara$ter "is$i&!inar9 D$ a!a, $azarma, ate!ieru!, mGnCstirea( Bn$%is are, s&re "e se'ire "e $e!e!a!te, se $u&C, En m " t ta!, "e t ate as&e$te!e in"ivi"u!ui( Prin$i&ii!e En$%is rii sunt sim&!e9 -, iz !are . are $ nsi"erente &ra$ti$e +Em&ie"i$are rev !tei, Di te reti$e +me"itaFie este En$ura<atC "e sin/uratate,0 e5istC mai mu!te m "e!e, une!e $u iz !are t ta!C, a!te!e $are &ermit s $ia!izarea !imitatC0 4, mun$a . nu are $%ara$ter &uterni$ e$ n mi$, "e are$e are e#i$ienFC # arte mi$C, "ar are r ! En ree"u$area in"ivi"u!ui Di $rearea unui ra& rt "e &utere Entre e!e Di stat0 6, eva!uarea "e!i$ventu!ui . En$%is area EDi ar /C "re& tu! "e a ana!iza Di "e a "es$ m&une &e "e!i$vent Di "e a eva!ua $are este "urata &e $are tre'uie sC &etrea$C, Entre anumite !imite, &entru a se n rma!iza0 &uterea "e a e!i'era sau nu are En$%is area( %legalism &i delicven Tre$erea "e !a su&!i$iu !a "etenFie este numai tre$erea "e !a artC a &uterii !a a!ta( Fa&tu! $C "etenFia nu este &u'!i$C Di nu este vi !entC masiv nu EnseamnC $C ea nu are ni$i un 'ie$tiv !e/at "e &utere( Tre$erea "e !a !anFuri +&ara"e En !anFuri a!e "eFinuFi! r, !a #ur/ nu! $are Ei trans& rtC iz !aFi Di En tC$ere nu este "e$Gt tre$erea "e !a s&e$ta$ ! !a e#i$ienFC( S1au #C$ut, a&r a&e En$C "e !a En$e&utu! sistemu!ui &eniten$iar, $riti$i !a a"resa En$%is ri! r, $are sunt En$C a$tua!e9 -, nu "iminueazC $rimina!itatea0 4, En$ura<eazC re$i"iva0 6, $reeazC "e!i$venFi &rin s $ia!izare0 7, $reeazC $!u'uri antis $ia!e0 :, Du&C e!i'erare nu s&ri<inC "e!i$venFii Di Ei im&in/e Ena& i !a $rimC0 ;, #ami!ii!e "eFinuFi! r sunt surse "e "e!i$venFi( O&timu! $ n"iFiei &eniten$iare, ut &ia &eniten$iarC, nu s1a s$%im'at ni$i ea9 -, #un$Fia este s$%im'area $ m& rtamentu!ui "e!i$ventu!ui0 4, "eFinuFii tre'uie se& araFii &e $riterii "e &eri$ !, &e"ea&sC, vGrstC, se50 6, &"ea&sa tre'uie sC #ie m "i#i$atC En #un$Fie "e &urtarea "e!i$ventu!ui0 7, mun$a este a$tivitatea "e 'azC $are va "u$e !a s$%im'area $ m& rtamentu!ui0 :, e"u$aFia m ra!C ne$esaarC0 in$a!$u!area n rma!itCFii asu&ra "e!i$ventu!ui0 ;, # ! sirea unui &ers na! "e s&e$ia!itate +me"i$i, $rimina!iDti, &si% ! /i, $are sC ana!izeze Di sC e5amineze
8

"e!i$ventu! &entru a E! &utea n rma!ize0 H, e5istenFa un r mCsuri "e $ ntr ! Di "e asistenFC & st e!i'erare "in "e!i$evenFC &entru a e!imina & si'i!itatea "e re$i"ivC( T tuDi situaFia "e!i$te! r nu s$a"e Di ni$i t Fi $ei e!i'eraFi nu "e#/vin in"ivizi n rma!i( A$esta este eDe$u! En$%is rii( Ii a$esta este su$$esu! ei( Pentru $C ea are mereu ast#e! #un$Fie( EDe$u! En$%is rii este se$retu! e5istenFei Di "ezv !tCrii ei( Pena!itatea este m "a!itate nu "e su&rimare $i "e $ ntr !are a i!e/a!isme! r( La En$e&utu! se$ !u!ui =I= a&ar i!e/a!isme n i, & !iti$e Di e$ n mi$e, "in $e En $e mai variate !a $are se a"au/C s&e$ia!izare a i!e/a!itCFi! r( In#ra$t rii a&arFin mai a!es $!asei "e < s a s $ietCFii( Ei sunt Di $ei "e $are statu! se teme $e! mai mu!t $a e!ement "esta'i!izat r( Pra$ti$e En$%is area "evine un instrument "e $ ntr ! a a$est ra, $are ast#e! sunt mai atent $ ntr !aFi Di 'servaFi "e $Ctre stat( "e!i$venFa serveDte "re&t m tiv &entru 'servarea & &u!aFiei, &entru "es$ura<area $ m& rtamente! r an rma!e, &entru ree"u$area $e! r $are !e au, &entru instaurarea unui sistem "e $ ntr ! a t t $eea $e EnseamnC a$tivitate &u'!i$C a $etCFeanu!ui( Prin instituFii $a En$%is area Di "at ritC "e!i$venFei se & ate su&rave/%ea & &u!aFia En m " !e/itim( 'niversul carceral Aut ru! n mina!izeazC instituFia &eniten$iarC "e !a Mettra? $a #iin" $%intensenFa re/imu!ui &eniten$iar, # rmat "in En$%is ri Di a!te instituFii + r#e!inate, s&ita!e,( A$eastC instituFie are $eva "in ar%i&e!a/u! /u!a/ a! Rusiei S vieti$e(