Carte

,bucatg
togemlce
wffiffi# &w ffi w Y w &*cy E*we e*w w&w. e.ffiw
Eru *awe*wa#wffir" %c w**&.yw E** *w&*,ewlr
a*ww&weww" wffiwffi*&E ***e€** **ww

)ruuv MoonE ;I MenIe EUUERICH

CI EEIITIE LITEFI'T
 O^tu*
lrk:: v(

Introducere / 5

Ce este dieta ketogeniclfi I 12

Istoria dietei ketogenice / 15
De ce vefi fi mai s5nStoqi avdnd o alimentafie ketogenice I l8
Componentele nutriliei ketogenice / 23

Keto;i paleo sunt combinalia perfectd / 27

Sa gstim keto!/ 31

j::::":1..:*:_,***._.,_*
,*"'******.*'*.,11:.11::1:: "

O .+'--t-
)\ufl,{,
Condimente, sosuri, supe gi alte preparate de bazd I 41,
Mic dejun / 81

Aperitive / '127
Vita gi miel/ 155

Porc I 189
Pasare / 205

Pe;te gi fructe de mare / 237

Refete vegetariene I 255

Garnituri / 275

Dulciuri /303
:.:in*si;1Q:**n3ar:|!:**aa,r**i*:i:.$i;:i11lr3al

Resurse / 359

Planuri de dietd / 362

Mulfumiri / 367

Indice relete / 369

lndice 1376
 .lrMMY M(}{)Rfr 5r MAR'A EMMERICI-r
dieta
l\ltr t rt lru,
.j
{/r,
5.it,'11.,C&ttpl ,,,$ d,u rxj:.e,
I
- John Maynard Keynes
Dacd vre(i sa gti{i ce li intereseazd pe oameni ln prezent,
uitali-va ce cautl pe Google. Cel mai faimos motor de
cdutare din lume reline termenii cdutali cel mai des, iar
c6nd vine vorba de cdutiri legate de dieta, veli constata
cd ultimele ndstrugnicii -
printre care dieta cu sucuri, de
detoxificare ori de purificare a organismului gi chiar cea
bazatd exclusiv pe fructe - atrag,ln primul r6nd, atenlia.
1ns5, dincolo de toate aceste idei dubioase despre sdnd-
tate, se gdsesc gi unele incredibil de eficiente. Sd ne uitdm
Ia al cincilea cel mai popular termen de cdutare corelat cu
dieta, care apare pe Google 1n 2013 - un cuvAnt care a
apirut pe scena dietelorin ultimii ani: ,,ketogenic".
Poate cd ati auzit deja de varia[ii pornind de Ia acest
cuvAnt, precum,,keto",,,cetoz5",,,cetone",,,cetogenezd"
sau ,,keto-adaptare". A devenit,ln ultima vreme, un curent
principal, dat fiind cd studiile Etiinjifice au ardtat c6 dieta
ketogenicd imbunatete$te cateva aspecte ale s5ndt5lii.
Asta a stArnit, desiguq curiozitatea publicului general, cu
precddere a celor care cautd cu disperare sd-gi rezolve
probleme de sdndtate care s-au agravat, in ciuda unor
sfaturi privind numdrarea caloriilor si reducerea grdsimi-
lor sau a alimentafiei conven]ionale propuse de doctori,
dieteticieni gi de importante organizatii ale sanatd{ii. Dacd
definilia nebuniei este aceea de a face in permanen{d ace-
lagi lucru, agteptdndu-te, insd, la rezultate diferite, atunci
locul celor care continud sd adopte iar gi iar aceleaEi abor-
ddri nutrilionale, g6ndindu-se cd se va schimba ceva in
sdndtatea colectivd a societSlii noastre, este la azill
Chiar dacd specialistii ln sdndtate vdd sau nu asta, ln
prezent este ln plina desfagurare o revolulie ketogenicd
de bun augur, care va lua o amploare tot mai mare ln anii
Ce este
l*etmgeffi&e &?
.,/
Irt (llt ,rt
i
1.,{t fit;
.j {).
v{.t;l?{.,
ce vor urma, pe mdsurd ce un numdr crescut de oameni
vor accepta gi practica acest mod de via!5. lt vedem deja
preluat de mulli oameni din {ari precum Suedia, Africa de
Sud, Australia qi Noua Zeelandl. Dietele ketogenice cuce-
resc lntreaga lume, ln timp ce cercetitorii curajosi lntre-
prind studii pentru a afla adevdrul tn mod neprogramat,
medicii luminali vdd ameliordri 1n rAndurile pacientilor
lor, fdrd a le mai da medicamente periculoase, iar jurna-
ligtii, bloggerii si nespecialistii lntretin cruciada in fiecare
col{ al societdjii noastre. Aceastd carte constituie o noul
resursd la care sd apeleze pentru a afla detalii privind
modul ln care 1i poate ajuta cetoza sd fie mai sdndtogi.
Agadar, ce este dieta ketogenicd? in termeni c6t se
poate de simpligti, aceastd dieti se bazeazd pe grdsime,
ca surse principald de energie. Poate cd nu sund speciat,
dar faptul ln sine este cu adevdrat foarte profund. Oame-
nii din ziua de azi,ln marea lor majoritate, igi ved de viatA
arzAnd glucozd - zahdr - pe post de combustibil Ei consu-
mdnd, ln general, carbohidra(i, pentru a-Ei satisface nevo-
ile energetice zilnice. A(i auzit de alergdtorii de maraton
DESPRE CgTGfl'IE
Termenul ,,ketogenic" vine de lo ,,cetone", core ne
olimenieozd corpul cu energie cdnd suntem in cetozd.
Cdnd orzi grdsimi, corpul produce cetone, pe core
le lolosesc celulele pentru energie. Existd lrei tipuri
diferite de cetone: beto-hidroxibutirot, core se gdsegte
in songe, oceloocetol, core se gdse$te in urino,
gi ocetond, core se gdsegie in respirofie.
12
 CART€ BE BUCATI KETO6EIdICT

j:: au nevoie se-qi ia ,,por!ia de carbohidrali" lnainte
-. - cursd lungd? Asta lnseamnd ci-qi burdugesc orga-
' ,:-.-:l cu zahlr, pe care sd-l ardd in timpul cursei. InsI
--l:rea combustibilului sub formd de grdsime este mult
-, sinitoasi si mai eficientS, iar dieta ketogenicd este o
, -=,.:i metabolicd grozavd, pentru imbundtiJirea sdndti-
' l: iapt, dr. Steve Phinney qi dr. Jeff Volek, care au ficut
pentru a produce cetone, moleculele folosite de corp pen-
tru energizare. Nu uita(i c5,ln dieta ketogenicd, aportul
de grisimi, proteine gi carbohidra\ivariazd mult de la per-
soane la persoana, in func{ie de necesitdlile metabolice
ale fiecdruia. Persoanele active qi/sau relativ senatoase e
posibil sa consume o cantitate mai mare de carbohidraji
Si proteine, dec6t cele mai pulin active Si/sau cu metabo-

=-,::ari referitoare la dieta ketogenicd, au observat ce o
, : -! --,3nd care arde zahdr depoziteazd ln organism doar
- , -t de calorii, ln timp ce una care arde grisimi are peste
- -,'l
- de calorii, adici de vreo doudzeci de ori mai mult!
:=::tru a aduce corpul in stadiul ln care sd foloseascd
-- j:.:re, in loc de zahdr, pe post de combustibil, este
,,=::r sd restric(iona(i aportul de carbohidrali 9i sd-l
' : -t - - iii. pAnd ta moderat, pe cel de proteine, consumAnd,
' : -s. grdsimi saturate gi mononesaturate ln cantita-
:i :.:t€Sard pentru a vd sim{i sdtui. Acesta este tiparul
. :zzi pentru dieta ketogenicd, prin care organismul
--, .ntr-o perioadd de doud pAnd la patru sdptdmdni de
'.- 'daptare, pe mdsurl ce incepe(i sd ardefi grisimi
:S-. iN CETozA?
' - : comeni gred cd dielo ketogenicd este, pur qi
r -.. r, un slil de olimentolie sdroc in corbohidroJi,
-:r centru o fi cu odevdrol keto, dieto trebuie sd fie
: r-::- in corbohidroli, bogotd in grdsimi 9i moderotd
- :-:-eine. lor singuro cole de o qti docd eqii
- ::-.zo - docd orzi grdsimi, in loc de zohdr -
:-.-: .i {oci onolizo cetonelorl
lism problematic. Jongla(i cu cantitatile Ei vedeti care vi se
potrivesc, pentru a va aduce corpul ln cetozd.
Odata ce organismul se invate sa foloseasca grasimea
pe post de combustibil, sunte{i, in mod oficial, ln cetoze
nutri(ionald (un termen folosit pentru prima datd la mij-
locul anilor 1980, de dr. Phinney). Poate dura intre doud
septemani si dou6 luni pAnd serealizeaz\ complet tranzi\ia
spre arderea de grdsimi, ca sursa principala de combusti-
bil, qi experimentarea tuturor beneficiilor ce rezultd din
celoz6. Vi vom spune mai multe despre avantajele uriaqe
pentru sAnAtate pe parcursul acestei cdr(i. Acum, ins5,
ne rezumAm doar la a vd informa cA procesul de cetozd
reprezinth o stare fiziologicd absolut normala gi de dorit,
fiind starea metabolicd implicitd a organismului uman,
istoric vorbind.
Pe mdsurd ce inaintati 1n lecturS, nu uita(i ca aceaste
carte nu este un ghid keto complet. Ne concentrdm, aici,
pe re(ete gi tehnici de preparare, care sa transforme dieta
ketogenicd lntr-un deliciu sdndtos. Pentru mai multe
detalii, apelati la cartea mea mai veche, Keto Claritg, sau
la oricare dintre cdr{ile, site-urile gi blogurile din lista cu
resurse (pagina 359).

' Singe. Anolizo sdngelui este esenliold pentru

,:' ilcoreo ceionelor. Recomonddm folosireo tesielor 3:: c*6:!terla:i clr$:Xt$r, vfr ?**i *l*;arr#iui par{in rii* ixt*-
:-e:ision Xtro (numiie tesie Freesiyle Optium, in ofo-
rix eii*t*i k*t*geniee: {*r* est* {}ri$irr** *i" g** r:*;;
-: :'onitelor Siotelor Unite), core presupun door o
iipxit" *ii;r r.t*lxlia 6*u?:{i*:i;a1*i pet}{rl"l $ }}erus;id$ d*
: :iiurd de sdnge luotd din deget.
ti:ng: ryi tre:?r red#\.'i**, iicrtr&i, * f*r{li }"}r;&el6}ffi;i
' Urini. Puieji mdsuro ocetoocetolul din urind cu
, - crodus numit Ketosiix, insd cetonele din urind ?* t*i*r:*!iii* g3* t*ffis ri* n*tr:{i*.
-, sunt un semn sigur ol cetozei, dupd ce sunte.fi
::'nplei keio-odoptoli.
' Respiralie. Acetono pooie {i mdsurotd, octuolmen-
-:. cu ojutorul unui instrument numit Ketonix. Sunt,
"- crezent, in curs de reolizore olte dispozilive.
9i
::-: e reoctive pentru urind i9i schimbd culooreo, in-
: -:-: nivelul generol de cetone (zero, cdtevo, mulie),
-:: jocd foceli teslul pe sdnge sou respirofie, irebuie
:: :. eri in vedere niveluri ole ceionelor de peste un
- -cl - obio otunci sunteti in cetozdl

1't
 JIMMY MOORE 5I MA,RIA EMMERICI-{
De ce vefi fi mai sf,nf;to$i
avfind o alimentatie ketogenicfr
/t \
Y)ar", o !a,r,rwtLi/. 16. r 14t t .L(
,q,L,t dlt- t k rw-,t ,u,
ft,
0+T{, ufiwL.u, t\w:l,6,ttu, Utb
,kl
(
-Preiverb ayurvedic
Toate deliciile asigurate de dieta ketogenicd nu arlnsemna
nimic, dacd aceasta nu v-ar vindeca organismul si nu v-ar
ajuta sd atingefi ceamai bund stare de sindtate pe care a{i
avut-o vreodatS. insd vestea grozavi, pentru to{i, este cd
dieta face acest lucru din plin, beneficiile pentru sdnitate
fiind, indiscutabil, partea cea mai bund a faptului de a opta
pentru o alimenta!ie ketogenicS.
Cantitatea de nutrienli furnizatide o dieti sdracdin car-
bohidrali, moderati ln proteine gi bogatd ln grdsimi, pe
bazdde alimente naturale, integrale, este mai mare, practic,
dec6tln cazuI oricdrui plan de alimenta{ie pe care l-a{i putea
alege. Adopt6nd complet acest stiI de hrdnire, ve(i observa
rezultate serioase, de neob{inut prin nici o altd dieta. Faptul
de a face din aceastd dietd un stil de viafi agreabil e parte
din bucuria alegerii unei alimenta{ii ketogenice.
Ce se lntAmpli, mai exact, cAnd treceli de la arderea
zahdrului, pentru producerea de energie, la arderea, ln
primul rAnd, a grdsimilor 9i a cetonelor? SI aruncdm o
privire asupra incredibilelor beneficii care pot fi remar-
cate aproape imediat ce optali pentru acest stil alimentar:
Adio senzalie de somn dupS masa de pr6nzl
0 piele curatd
Adio {oarne 9i poftel
Plerdere de tesut adipos 9i apetit controlabil
Stare de calm 9i energie pentru toati ziua
Un somn sEnitos gi odihnitor
Un sentirnent de mullumire si de recuno;tintd
fa15 de via!5
Valori cardiovasculare mult imbun;t;tite
Adio obsesii 9i griji legate de m6ncare!
18
r ul,\ u-r (n
t nul,u.t,rt a
+ {)i, .n al,ur*,,t h^tfu^
{/w1;1,{1.
Rezisten!5 sporiti la boli cronice
0 sEnltate cerebraii optimizatd 9i o memorie
imbunEtititE
Aceastd scurtd listd de beneficii ale dietei ketogenice
este doar vOrful aisbergului. ln deceniile care au urmat
descoperirii fdcute de dr. Woodyatt, potrivit cireia dieta
ketogenicd este beneficd pentru prevenirea crizelor de
epilepsie, studii gtiin(ifice au dovedit ce aceasta e efici-
enta gi pentru multe dintre cele mai grave afecliuni neu-
rodegenerative, printre care autism, Alzheimer, Parkinson,
scleroza lateralS amiotroficd (cunoscutd gi ca ,,boala lui
Lou Gehring"), narcolepsie, schizofrenie, tulburare bipo-
lar5, leziuni traumatice ale creierului si accident vascular
cerebral. ln plus, existd, ln prezent, dovezi ferme cd gi alte
boli pot fi ameliorate prin dieta ketogenicd, printre aces-
tea numdr6ndu-se diabetul de tip 2, boala cardiovascularS,
sidromul ovarului polichistic, sindromul colonului iritabil,
arsurile la stomac gi boala ficatului gras non-alcoolic. $i
vedem acum credndu-se domenii de cercetare ale efectelor
dietei ketogenice asupra cancerului (mai ales asupra celui
cerebral), a migrenelor, a infecfiilor gingivale, a acneei, a
cdderii pdrului si altele. Dieta ketogenici este, tntr-adevir,
extraordinarl gi meriti sd li acordali o gansd, ca alternativi
pentru optimizarea stdrii generale de sinitate.
Cel mai important fapt este ci dieta ketogenici vf, ajuta
sd controla{i doud aspecte critice ale sanatdlii. $i nu, nu
este vorba despre greutate sau colesterol, fafa de care
sunt exagerat de obseda!i majoritatea profesionistilor din
sdndtate. Aspectele cele mai important de avut 1n vedere
sunt nivelul zahdrului din sAnge gi inflamafiile. Doctorul
 CATiTE *T *iJCATT
:- FRCDL'Cr e*RptiL u &FiAR stfit [sRsyEt[r,tE
"'1
-:':chidroJii nu sunt singurele elemente din core
: : :orpul nostru zohdr. Vd vine sd credeJi sou nu,
:-:-: nele sunt, gi ele, o sursd de glucozd. Cdnd corpul
: -:sie moi multe proteine decdi ore nevoie, {icotul le
'':--.:crmd pe cele in
exces in glucozd, prinir-un proces
^:scut drepi ,,gluconeogenezd". De oceeo este ot6i
-
:: -corlont sd oveji un oport de proleine moderot
,':: rulte determind un nivel crescul ol zohdrului
: - ::'rge gi foc oproope imposibild declongoreo
.--::e nutritionole.
'. ": ..ie poate cd v-a
vorbit, sau nu, despre ele, dar e de
- .
lllmneavoastra, ca oameni direct preocupati de
: - : sanetate, sa gtiti unde vA situali, cdnd vine vorba
, ..s:e Valori. Cetoza nutrilionalA le poate deplasa pe
- = .r directia corecta.
'i:-ll din sAnge probabil cd nici nu se afle 1n sfera
" -::\.oastra de interes la acest moment, dacd nu sufe-
: riabet. cu toate cd el este, indiscutabil, cel mai
--.,r:: indicator existent, pe care, practic, oricine il
': ::ifica acasa. Nimeni nu se trezegte, pur gi simplu,
- :nineate $i constata cd are diabet de tip 2. Este o
,-j:e se dezvoltd ln ani de zile, ln care valorile gli-
: r-.:controlate sunt mari, ca rezultat direct al unei
,-:i:.i nesendtoase, axate pe carbohidrali rafinati.
- -. :.ace se numesc acest cumul ,,gunoi pecatos", dat
' , '.
i afecteazd,
literalmente, capacitatea naturala de
'.:l chiar ;i carbohidra(ii din alimentele naturale.
- .':-r'tldrez alimentelor ce cresc nivelul zahirului din
.. - :':rohidralii gi,ln mai mica masurA, proteinele)sti-
; . ", :ancreasul si producd insulin5, care face ca glu-
. "' ,r: rge sA treaca ln celule, unde este folositd pentru
'- : -3 o persoand sanetoasa, insulina mentine nive-
. ...rzei constante, intre B0 gi 100 mg/dl. Citirea
. --.nliei Ia o ord dupd masa deprAnz nu se apropie
- :': ,re 1,10 mg/dl, iar la doud ore dupd masd, glicemia
: .,
..
3ioarea debazd.,ca atunci cand stomacul era gol.
-. :: irdice func(ionarea perfectd a celulelor beta, iar
:.: cLl asemenea rezultate sunt denumite, de obi-
- . '..:.ie la insulind".
' . .n timp, consumul excesiv de carbohidra{i
: - :'-.i stres enorm pancreasul, care trebuie sA tina
-.rerea de insulind. Acesta este inceputul unei
:-.noscute drept ,,rezisten(d la insulina", ln care
: :' sange poate avea un nivel mult peste cel de
KETA6TNdICT
bazdtimp de ore in gir dupd masd. CAnd se lntample acest
lucru, toleranfa la carbohidrafi qi la glucoza din proteine
scade tot mai mult, iar rezultatele finale sunt obezitatea,
hiperglicemia Ei, in absenla vizitei la doctor, diabetul de
tip 2. De aceea, dieta ketogenicd este solutia perfectd
pentru persoanele care prezintd rezisten!5 la insulin5;
ea scape pancreasul de povara cererii mari de insulinS,
pe care o induce o dieti bogatd ln carbohidra{i. Cu alte
cuvinte, dieta ketogenicd ajuti pancreasul sa se relaxeze
qi sd nu mai munceascd atAt de mult.
Chiar gi persoanele care nu au afectate capacitatea
pancreasului de a produce insulind 1l pot suprasolicita
exagerAnd cu consumul de carbohidra{i. Din pecate, vor
trebui sd suporte consecintele lntr-o bund zi, dacd ignorh
rolul direct pe care il au alimentele ingerate asupra sAna-
t5!ii. Poate ca reugesc sd scape cu bine cAt sunt incd
tinere gi relativ sSndtoase, dar vor fi, p6nd la urma, ajunse
din urml de propria nesdbuinld.
Cele mai conservatoare estimAri aratd cit minimum un
sfert dintre cetSlenii Statelor Unite (aproximativ 68 de
milioane) prezintd deja rezisten!5 la insulind. Printre ei se
numare gi persoane diabetice ori prediabetice (cu nivel
ridicat al glicemiei pe stomacul gol, dar nu chiar de diabet),
precum qi cu valori ale glicemiei pe stomacul gol depa-
gind cu mult 100 mgldL - iar daci nu sunt luate mdsuri
pentru corectarea ultimelor doud, atunci inevitabil se
ajunge la diabetul de tip 2. Persoanele rezistente la insu-
linS prezint5, de asemenea, un risc sporit de dezvoltare a
unei boli cardiace, a bolii ficatului gras, precum si risc de
infertilitate gi multe altele. Scopul fiecdruia ar trebui sd fie
evitarea acestor situafii, ceea ce, pdna Ia urm5, se poate
realiza foarte ugor, prin numai cdteva lnlepaturi in deget
gi un glucometru, disponibil in orice farmacie din lume.
Eiunti, Jimmtl!
A,'lt;|{umess nertn-s dieta ketaguici; sw s},Jbit 29 dintrs cdt:
4A de kiiogrr:tne pe c{trt trebuie sd }e duu ias. l}*r sarpriu
ces m*i !71ar€ {}u fast l;enefitiile pentru stinat*te, inclusitt
disp*ri{i* ttstals, fdrr} *it:! un medica*eilt, a unui grrN, SPN{,
a madi{ic*riior d* disStozi{ie pi u alt*r pr*bl*rne harrnt};t{t}e,
aldturi de vinrleutrea misteriousd rs unui pcn*riliu, tie redu-
csreo semnificotivti * inflcmu{iei geil€ro}e tlir t:arp qi de
ameliart:rt* wultar u{ec{iui1t L ranrit i1( !drc nit't nu ftv{; g?fi-
de*rn sri le cortzlez cu *limutu{ia br;gatii i:t ttsrbahidrali"
f) L; rfi n{:ze u si te bi necuvdnter-e I
Ellizcbr:?h Ant*ny
{:!arir}rs
 JIMMY UQORE 5I. MARTA EMMERICH
Cunoagterea lnseamn5 putere, iar, daci vd gti(i rezistenfi
la insulind,puteli lua atitudine in beneficiul propriei sInS-
t5!i, prevenind situafiile neplicute.
Al doilea indicator la care ar trebui sd fili atenfi, ca
urmare a preocupdrii pentru o stare bund de sdndtate,
este inflama{ia. Acest cuvAnt li face pe mulli oameni sd
se g0ndeasci la un moment ln care au suferit o entorsi,
iar glezna li s-a lncins gi li s-a umflat. Aceasta este infla-
malia acutd gi reprezintd o etapd temporard gi necesard
a procesului de vindecare. lnsi eu mi refer la inflamalia
cronici, provocatd de alimentalia deficitard gi de stilul de
via{d corespunzdtor ei, o inflamalie care ac{ioneazd lent gi
produce daune tn organism. CAnd nivelurile inflamatorii
sunt ridicate, apare riscul de boli cardiace gi de alte pro-
bleme grave de sdndtate.
Din picate, medicii preferl si verifice colesterolul, pen-
tru a determina riscul de boli cardiace, lnsd inflamalia ar
trebui, 1n opinia noastrd, si ne tngrijoreze mult mai mult.
(Acest lucru l-am detaliat ln cartea Colesterol Claritg.)
Unele inflamalii sunt bune, ajutdndu-ne sI combatem bac-
teriile, virusurile, ciupercile gi toxinele. lnsd, dacd nu sunt
controlate gi se dezvoltd cronic, pe o perioadd indelungatd
de timp, pot deveni o gravd problema de sin6tate. Aproape
fiecare boalS cronicd are legdturl cu inflamalia sistemicd
cronicd, inclusiv afec(iunile cardiace, cancerul, diabetul,
sindromul metabolic, obezitatea, sindromul ovarului poli-
chistic, bolile autoimune, boala colonului iritabil Ei multe
altele. Ia si vedem, reugili sd ghicili ce alimente cresc infla-
maJia cel mai mult? E vorba de cei doi gemeni malefici pen-
tru sinitate - carbohidralii gi uleiurile vegetale.
Plimbafi-vd printre rafturile unui magazin alimentar
gi pune{i ln cog un produs la lntAmplare; este, aproape
garantat, ceva ce seamdnE a aliment, rezultatul unor expe-
rimente gtiinlifice care amestecd zah\r, cereale gi uleiuri
vegetale foarte procesate, cum ar fi uleiul de soia, uleiul
din seminfe de bumbac qi chiar aga-zisul ulei de rapi!5,
sdn5tos. (ln cazul 1n care credefi cd uleiul de rapiid este
sdndtos, intrali pe YouTube, cdutali ,,how canola oil is
made" (,,cum se fabricd uleiul de rapi!d") gi pregdtili-vd si
fifi qocali.) Toate acestea sunt dezastruoase pentru sdnd-
tate, deoarece cresc inflamalia din organism. ln primul
rdnd, zahdrul gi cerealele sunt carbohidrafi, pentru proce-
sarea lor corpul avAnd nevoie de insulind, iar un nivel ridi-
cat de insulind lnseamnd un nivel mare al inflama{iei. in al
doilea r0nd, grisimile produse de om, sub formd de uleiuri
vegetale procesate, sunt pline de acizi gragi omega-6, iar
cdnd raportul dintre omega-6 gi omega-3 din corp este
2A
prea dezechilibrat, rezultd inflama!ia. Un raport ideal este
de cel mult 4 la f . in alimenta{ia standard din America,
raportul este de aproape 20la 1.
Pe mdsurd ce nivelul inflamaliei cregte, sdnitatea scade.
Astfel, dieta ketogenicd bazatd pe alimente naturale, care
exclude complet produsele menfionate anterior, este un
plan nutrilional cu efect antiinflamator care vd va aseza
din nou pe traiectoria cdtre sdndtate si vindecare. De fapt,
un studiu din februarie 2015 al cercetitorilor de la Yale,
publicat ln revista Nature Medicine, arati cA beta-hidro-
xibutiratul (corpul cetonic din sdnge) inhibi inflama!iile.
Existd o analizd de sAnge simpld, care indicd gradul
de inflamalie din corp: testul pentru depistarea pro-
teinei C reactive lnalt sensibile (hs-CRP), un test care
are ln vedere proteina C-reactivi, indicatorul principal
al inflamaliei cronice din organism. Oamenii de gtiin!5
cunosc importanla CRP de mult timp, dar doctorii tind sd
se axeze pe reducerea colesterolului, dat fiind cd avem
medicamente, precum statinele, care li scad nivelul. Din
picate, scdderea nivelului colesterolului nu a avut drept
consecin{d o rati mai scdzutd a atacurilor de cord gi a
bolilor cardiovasculare, aga cum sperau companiile far-
maceutice. Aceasta deoarece a fost ignorat rolul critic al
inflamaliei ln evolu!ia unei boli cardiace.
Intervalul sdndtos, pentru hs-CRP, este lntre 0 gi
3 mgldL, dar valoarea ideal5 este sub 1 mg/dl. Eliminafi
zahlrul, cerealele gi uleiurile vegetale din alimentalie, iar
inflamalia va scddea, cu siguranld, pOnd la niveluri care
indicd faptul ci sunteli mai sinitogi decAt ali crezut vre-
odati ca se poate. Combina{i nivelul scdzut al inflamaliei
cu nivelul normal al zahdrului m sange gi a(i gasit refeta
vindeclrii organismului gi a revenirii pe drumul citre o
sdndtate de fier! Aceasta este puterea cetozei nutrilio-
nale la care vI puteti agtepta dacd o luali ca o schimbare
permanenti a stilului de via!5.
Poate ali observat cd nu am spus prea multe despre
cel mai cunoscut 9i mai intens promovat beneficiu al die-
tei ketogenice - sldbitul. Este meritul regretatului mare
dr. Robert C. Atkins sd fi fdcut cunoscutd cetoza prin suc-
cesul coplegitor al seriei de bestselleruri semnate de el,
care au promovat acest proces organic ca mijloc de a da
jos kilogramele ln plus. El a descris fenomenul ca lipolizd,
1n Noua dieta revolulionard Atkins, un mod pretenjios de a
spune cd arzi grdsimi, ca sursd principald de energie. Aga-
dar, asta este cetoza, pe scurt - folosirea grdsimii pe post
de combustibil. Unii oameni inleleg gregit cd, dacd egti in
cetozd, sldbegti automat. Nu neapdrat.
 CARTT PE BUCATE KTTO€TrutCf;

-:':a gresimilor ca sursd principala de combustibil Sregirliniru,,,

'..: adevir, sd ducd la diminuarea (esutului adipos ff r:r,uJiu;r*sc, lfi n:rJfri*:rs r:!i! Astdzi, rrttlt;srt:* qlurtue!, p,-'
'., Cu toate acestea, a fi ln cetozd nutrilionald este, sapili,tr?ni ru
starn*t:ui gol, a lrrsf SZ irtr, iti urm* cr.r c&tev{}
. -rclu. un indiciu al faptului cd organismul preferd rs*$e$rtldsl*c s{i' sc#d slb l,3tl. Cttonc}e $tek; sir fusl itl 1,4,
. - :ucd energia din grdsimi, iar aceasta include gi in *crus!6 rlisztinec{rs,,qi fid sr,fif r:tt}i bine cn arlc1td. imi
- pe care Ie consumdm, cAt gi pe cele depozitate dcre.sc si c**rprir ,rota t{r ctt}:tep(fitru,lrfir;c si a!{i mtwbri
.: ' sn. ca (esut adipos. Nu-mi place sd fiu mesage- si faniliri" Am vntt doa:" siT-fi spun rdl de ,t{/,&l{,l,iVlJ? su,';-
. . ..:uce vesti proaste,insd simplul fapt de amdnca feii tu -sr podccsfu;i/e pr rar"r /e i?cj"
-: : r.tu vd face sE slSbili ca prin minune. DeEi mulli Srl fii &inecul*iitof
. -r ...,ogramele dispar foarte ugor Ei rapid c6nd trec
lrtlrr /f*rio,'i
. --:.:ea zahirului la arderea grdsimilor, acest lucru
.. ,":r dat si nu ar trebui sd vd aqteptali la asta auto-
- .,, slabi{i tinAnd dieta ketogenicd, avefi de-a face
. ..-r efect secundar al obiceiurilor alimentare mai ru {", ca:$ FU r'J sA-r} er?sxA
-, -.:. lar dacd incd va luptali cu scdderea ln greutate
Cil CETSACIDSXA!
-: rineti dieta, aceasta v6.va ajuta sa vd optimizafi Posibil sd fi ouzil urmdtorul lucru: cetozo poote fi
- .:= slndtate, pdna sa inJelegefi, eventual, care este periculoosd. Nu esie de fopt, oceosto constiiuie
,., :: nraterie de slSbit. modul de suprovieJuire o corpului in perioodele de
: ::ra. in ceea ce privegte axarea exclusivd pe sl6-
privoliune. $i-oiunci. core-i treobo cu ofirmoJiile
. -.-u:a trecerii la cetoza, constd in ignorarea multor ocesteo olormonie? Cetozo este, odeseo, con{undotd
. -::e nu au legdturd cu dieta, dar care sunt implicali
cu celoocidozo, o ofec]iune foorte grovd, core pune
in pericol violo qi ofecteozd persoonele core nu
' - ..-.a greuti(ii, printre care: lipsa somnului, stresul,
produc deloc insulind, moioriioteo cu diobet de tip
, ' brele hormonale, sindromul metabolic gi mul(i 1 9i cdtevo cu diobet de tip 2. Fdrd insulind. corpul
-.,. :lituror ne-ar plScea ca, prin simplul fapt de a poote sd interpreteze cd nu existd nici un oport
--3a stilul alimentaq sd facem ca supraponderabi- de glucozd, incepdnd sd producd cetone, chior;i
r
!roblemele de sdndtate sd dispard definitiv. lnsi otunci c6nd existd mulid glucozd in sdnge. Rezultd
'.
::divid in parte care se apucd de dieta ketogenicd o voloore ridicoid o glicemiei (peste 240 mg/dL),
, --:;SI5 schimbare in contextul unui istoric perso- c6t 5i un nivel more ol cetonelor din sdnge (oproope
20,0 mmol), ceeo ce nu este bine deloc. Dor ogo
-, j:'e se adaugd un stil de viala gi un corp unice. De
cevo nu i se poote int6mplo obsolut niciodotd unei
: : -:iem mari fani ai ajustdrilor gi testirilor, pentru a
persoone (chior docd ore diobet de tip 1) core Jine
:.: ;e funcfioneazd cel mai bine pentru fiecare, gi ai
o dietd sdrocd in corbohidroli lucru fundomentol
, ., :e a luain considerare fiecare aspect al vie(ii care
in olimentolio ketogenicd. Cetozo este o modolitote
'=., :ontribui negativ la greutate qi sdndtate.
sdndioosd de hrdnire gi de vindecore o corpului.
-,::jl in care cocheta{i cu ideea de cetozd nutri{io-
. -,:: pentru a sl5bi, uitali-ol V-a(i expune egecului 9i
-'.,. rii. chiar inainte de a lncepe. lncercali sd nu vd
. --:ati pe slebit, ci pe ameliorarea sdndt5fii. Odatd ce
..- si fiti atenli Ia indicatori-cheie ai sdndtdfii, pre- ?x *xpi?*lu} urffitdt$r, \"t!fr: *;q-av:l{i}e t{.}*tr *sf*iltf;i*
. -:mia gi valorile insulinei, indicatorii infecfiiloq ca c{i*t*i k*{*g*::ic*. **.1i pri*cipi!3* ci* b*s$ *qrx{
' . ::oteinei C-reactive, raportul dintre trigliceride x*rl*rql g]fi*tr* fi*e*v* ril&tr* x*! * {{!s}$l}fi:*l! nlri
- - :.r tabloul colesterolului, nivelul energiei gi dis-
rn*"r!t* gr**i:n!, u*;ii px{in* 5}rqrte;i;* qi {al;er{e pulir:i
' ,: :r'ecum gi la al(i factori ai calitalii vie{ii, obsesia
*a;'hr:i: irir*ti --- ct$rltili#{iir *x&{:t* e.lim ace:;t* rirt."j. iri;
:::a greutltii dispare, iar atenlia vi se lndreaptd
di: alim*;ttr, per:trn; x in?ra ?x c*:{*tz*, !'$r y*rr* d* li}
: -::f C€ conteazd cel mai mult. Dieta ketogenicd este
'.-::e carevizeazd starea generala de sdndtate ob!i- prrs{}*r};i lx p*rsa:ram#" *ar t*{i c*i il:}r* r:i'l*rca: xc*xs{*
. . .:opul de a transforma organismul intr-o magind- n;Iri* N:r.it ?:*:l*ficia p* **g:}in *e xaultlpl*}* ev*m{*je
- ,, r's grdsimi, fie ca slabili sau nu. xt* imtr*rii in a*f*a* pri*ir-r* dl*t# c*rect*."

Z1
 ,,fn Jff" d,(, zut(r/u/l,,
Itrtr FARA FARA Ador sd cresc zucchini tn grddind, dar tind sd ocupe tot spafiul! Eu am sddit
KETO NUCI LACTATE un soi trcdifional ?n primul an de grddindrit, care a continuat sd dea rod trei
ani dupd aceea - de;i nu am mai pus deloc seminle ?ntre timp. Dacd aveli,
TIMP DE PREPARARE: 10 minute
?nsd, destul spa{iu, meritd din plin sd cultivali zucckini ln proprio grddind.
CANTITATE: 2 po(ii
Trucul pentru a face tdi,tei de zucchini constd tn folosireo unor dovlecei nu

zucchini mediu
foarte mari. Semin{ele mari din zucchini pot da peste cap feliatarul spiralat.
1
Eu prefer sd folosesc dovlecei de maximum 30 cm lungime ;i 5 cm grosime.

ECHIPAMENT SPECIAL
1. Se taie capetele legumei, pentru a avea margini uniforme si netede. Daci
se doresc ,,tii!ei" albi, se curdfd dovlecelul de coajd.

Cu un feliator spiralat, se taie 1n f0gii lungi, ca niste tiilei, pres0nd delicat

m0nerul feliatorului pe mdsuri ce este rotit ln sensul acelor de ceasornic.
Feliator spiralat
it. Chiarlnainte de servire, se amesteci pastele crude cu sosul preferat. Nu
este indicat sa se amestece cu sos mai multe paste decOt se consumd la o
masf, - odatl acoperite cu sos, pastele rimase se lnmoaie si se terciuiesc
pulin, astfel tncdt taileii de zucchini rimagi 9i sosul se pdstreazd ln reci-
piente separate cu lnchidere ermetici. Tiileii rezistd la frigider maximum
5 zile. Nu se recomandd congelarea, pentru cd se lnmoaie.

:
.€l+r, S*#rfui P6tgg j ESffi ffi :G.
-ry.=., to"}.:. S$q:f ,,.;i1qli i1?
;:,.f ,iMlf ;;qgslj .ilra{ffi-"';: ::'::a
284
 g e*
."y
:1

*t
B*;

.-#
,i#.
:tr!
g.-::

,;ii ',3b'.

"r-!l*di6.:,

:':,P-

q*

i? ,' i 14

' f *
*
*
t: i,::Ei1aE.i1i;4Hffi*r.rr.'*l
 xfr&x ri,,*.A 1. lntr-o cratite mare se topesc 22s g de unt pe foc mediu-mare gi se rncel-
Kf;T& t'i*{:i
zeste pana devine brun (nu negru), adic6 aproximativ 5 minute. Se ada-
flMP DE FftEPAR.ARE: 15 minuto. uga eritritolul si stevia gi se mai lasd pe foc 5 minute, pand se amestece
plus I ore timp de rdcire bine, apoi se ia cratita de pe aragaz.
TIMF DE SATIRE, 1O minut*
2. cu un mixer electric de mand, la vitezd micd, se lncorporeaze mascarpone,
CAN?ITA.TEr cca 24 de trufe
cafeaua solubila gi extractul de cafea, p6nd se omogenizeazd. Amestecul
(1 p*r porlie)
nu va emulsifia inainte de a se raci pufin; p6nd atunci, se va tot separa.
Aga cd trebuie ldsat sd ajungdla temperatura camerei, dupd care se mai
225 g unt neslrat
bate o datd Ei se lasd la frigider peste noapte (sau 6-8 ore), pentru a se
7+ cani eritritol pudrl rdci si lngroga.
1 lingurili glicerinat de stevia
225 g mascarpone sau crem5 de br6nzd
3. se scoate din frigider si se modeleazd din el trufe cu diametrul de 2,5 cm.
(cca 1 can5) Se pot tdvali prin pudri de cacao si servi. Dacd se preferd date prin cio-

1/z lingurite cafea solubilS colata, se pun trufele ln congelator, timp in care se prepard lnvelisul de
(sau 1 linguritS pudrd de espresso) ciocolatS.
1 lingurilS extract de cafea sau de rom 4. Se prepard invelisul de ciocolatd. Se topeste ciocolata cu untul pe bain-
cacao neindulcitS, pentru pudrat marie. la loc mic. c6nd amestecul este topit si omogen, se incorporeaza
(op!ional)
eritritolul, stevia, sm0nt6na gi sarea. se ia vasul de pe foc gi se adaugd
pgNTRU iruVrllgut" semin(ele de vanilie si extractul de cafea.
mr c!ocsLAYA
60 g ciocolati amarE pentru g5tit,
5. Se scot trufele din congelatorgi se dau prin amestecul de ciocolatd. Se
lin
tocatd m;runt trufele ln ciocolatd, la frigider, pentru cateva minute, p6nd se tntareste
2 linguri unt nes;rat (cca 30 g) ciocolata. Rezistd pdnltla 1 sdptimOnd in frigider, lntr-un recipient lnchis
sau ulei de cocos ermetic.
7z cani eritritol pudr5
1 linguri!5 glicerinat de stevia
7+ canS smAnt6nd dulce gras5
% linguritd sare de mare finb
1 pSstaie de vanilie (cca '15 cm lungime),
despicatS pe lungime si cu seminfele
scoase, sau 1 linguritS extract de vanilie
Tzlingurild extract de cafea

EC}'I I FAM E}'T SPECI,{L

Mixer de mAnE

INFORMA II NUTRIJIONALE (per por-tie)

calorii grdsimi proteine carbohidrati fibre
116 g
11,5 g
1,5 1,6 g 0,s g
B?'/. 5% 6a/"

314
 i&r :?;a

,,:' l'il.rri
lljt
;$:.i,3.
;qf'?'
'l 1l

.'.a ::

i.
.g x'

*i.. :' at&.:.{....,,:

'ti"'
,,a. - .:,;_a..- ui!u;::i::;.

.. . -. .i,::. t:::Utlt:49:rg' .
i.::*, .i: :: ..:i!lii;;:l:
,.ii,r,til.r.n
iffi i,:
,-,&.
.:,n:irfi#lStiiii r.:::.