Capitolul 6

Instalații de îmbunătățire a factorului de

putere în vederea reducerii circulației de
putere reactivă în instalațiile consumatorului
6.1. Circulația de putere reactivă în instalațiile consumatorului. Factorul de putere
În orice rețea de curent alternativ care, pe lângă elemente active (rezistențe), conține și
elemente reactive (inductivități, capacități), simultan cu circulația de putere activă 𝑃 =
𝑈𝐼 cos 𝜑, care are loc într-un singur sens, de la generator la receptor, are loc și o circulație de
putere reactivă 𝑄 = 𝑈𝐼 sin 𝜑.
Puterea reactivă Q este proporțională cu valoarea medie pe un sfert de perioadă a energiei
furnizate de generator pentru crearea componentei alternative a câmpului electric și magnetic
al capacităților și inductivităților. Puterea reactivă caracterizează energia schimbată reciproc
de generator și receptor. În decursul unei perioade, energia câmpurilor electric și magnetic
este trimisă de două ori de către generator în rețea și este reprimită de două ori de generator
din rețea.
În absența receptoarelor deformante, puterea aparentă S este legată de puterea activă și
reactivă prin relația
𝑆 = 𝑈𝐼 = √𝑃2 + 𝑄 2 , (6.1)
care poate fi ilustrat grafic prin triunghiul puterilor (Fig. 6.1).
 P kW
Q
S

kVA
kvar
Figura 6.1. Diagrama puterilor
Puterea aparentă este puterea pe care generatorul este capabil să o furnizeze receptorului dacă
acesta reprezintă o sarcină pur activă (o rezistență) și este o caracteristică a oricărui generator.
Puterea reactivă a sarcinii totale a unui consumator de energie electrică este, de regulă, un
caracter inductiv, curentul de sarcină fiind defazat în urma tensiunii. În acest caz, se
consideră convențional, că puterea reactivă este pozitivă (Q˃0) și că receptoarele respective
reprezintă consumatori de putere reactivă.
Pentru alte receptoare, curentul absorbit este defazat înaintea tensiunii și receptoarele în cauză
sunt considerate convențional surse de putere reactivă iar puterea reactivă corespunzătoare se
consideră negativă (Q<0).

Page 1
Relația dintre puterile activă și reactivă este caracterizată prin factorul de putere care, în
regim sinusoidal, reprezintă cosinusul unghiului de defazaj dintre tensiunea rețelei și curentul
din rețea exprimat, de regulă, sub forma:
𝑃 𝑃 𝑃
cos 𝜑 = = = , (6.2)
𝑆 √𝑃2 + 𝑄 2 √3𝑈𝐼
expresie care definește factorul de putere instantaneu, la un anumit moment al funcționării
unei instalații, obținut prin măsurarea simultană a puterii active și reactive sau a puterii active,
tensiunii și curentului.
Întrucât funcționarea instalațiilor unui consumator este caracterizată, în general, de o sarcină
variabilă în timp, cerută de procesul tehnologic și de programul de lucru, se definește un
factor de putere mediu ponderat pe un anumit interval de timp (de exemplu o lună), pe baza
consumului de energie activă Wa și energie reactivă Wr
𝑊𝑎
cos 𝜑 = , (6.3)
√𝑊𝑎2 + 𝑊𝑟2

care servește uzual la aprecierea instalației consumatorului și la tarifarea enegiei electrice

consumate de acesta.
Factorul de putere mediu ponderat este de două feluri:
 natural, când se stabilește pentru o instalație în care nu sunt conectate instalații
speciale de compensare,
 general, când se determină cu instalațiile de compensare ale consumatorului în
funcțiune.
Valoarea factorului de putere mediu ponderat general peste care nu se facturează energia
reactivă consumată este denumit factor de putere neutral și are valoarea de 0,92 în cazul
instalațiilor electrice de joasă tensiune.
Factorul de putere servește ca măsură a puterii reactive vehiculate în rețea în raport cu puterea
activă cerută de consumatori. Astfel, reducerea consumului și circulației de putere reactivă
este, în general, echivalentă cu îmbunătățirea factorului de putere și cu eficientizarea utilizării
energiei electrice.
La nivelul UE există tendința de a aprecia consumul de puetre reactivă prin raportul
𝑄 ⁄𝑃 = tan 𝜑, denumit factorul puterii reactive, care reflectă mai bine dinamica variației
valorii reale a puterii reactive decât cos 𝜑 (dacă cos 𝜑 se modifică de la 0,95 la 0,94, puterea
reactivă variază cu 10% iar la modificarea de la 0,99 la 0,98, variația puterii reactive este de
30%).
6.2. Consumatori de putere reactivă
Funcționarea multor receptoare este însoțită de consumarea din rețea nu numai de puetere
activă ci și de putere reactivă. Principalele receptoare care consumă putere reactivă sunt:
motoarele asincrone, maşinile sincrone subexcitate, transformatoarele, cuptoarele cu
inducţie electromagnetică, cuptoarele cu arc electric în regim de preparare, bobinele, lămpile
cu descărcări în gaze şi vapori metalici.
Principalii consumatori de putere reactivă sunt motoarele asincrone și transformatoarele, care
consumă aproximativ 60%, respectiv 25% din toată puterea reactivă produsă în sistemul

Page 2
electroenergetic național. La nivelul consumatorilor industriali, ponderile sunt circa 70%
pentru motoarele asincrone și 20% pentru transformatoare.
Diferența dintre consumurile de putere reactivă la motoarele asincrone și transformatoare, la
aceeași putere activă și solicitare magnetică, provine din faptul că puterea reactivă de
magnetizare, care constituie cea mai importantă componentă a puterii reactive, depinde de
volumul circuitului magnetic la care, în cazul motoarelor asincrone, se adaugă și volumul
întrefierului, inexistent la transformatoare. O altă componentă a puterii reactive a motoarelor
asincrone și transformatoarelor este puterea reactivă de dispersie care este funcție de sarcină.
Funcţionarea motoarelor asincrone cu un factor de încărcare β < 1 (unde β este raportul
dintre puterea absorbită P şi puterea nominală PN a motorului), datorită exploatării
tehnologice necorespunzătoare, determină reducerea factorului de putere sub valoarea
nominală.
Puterea reactivă de magnetizare (puterea reactivă de mers în gol) Q0 absorbită de motorul
asincron la o sarcină oarecare P, se determină, cu suficientă aproximație, din relaţia:
√3𝐼𝑁 𝑈𝑁 cos 𝜑𝑁 𝐼0 𝑃𝑁 𝐼0
𝑄0 = √3𝐼0 𝑈𝑁 = ∙ = ∙ , (6.4)
η𝑁 𝐼𝑁 cos 𝜑𝑁 η𝑁 𝐼𝑁 cos 𝜑𝑁
în care indicele N se referă la mărimile nominale ale mașinii, iar indicele 0 – la mărimile de
mers în gol.
Puterea reactivă de dispersie este dată de relația
𝑃𝑁 𝐼0
𝑄𝑑 = (𝑄𝑁 − 𝑄0 )𝛽 2 = 𝛽 2 (tan 𝜑𝑁 − )∙ (6.5)
η𝑁 𝐼𝑁 cos 𝜑𝑁
Puterea reactivă totală absorbită de un motor asincron rezultă din adunarea puterii reactive de
magnetizare cu puterea reactivă de dispersie.
Având în vedere că încărcarea medie în exploatare a motoarelor asincrone este sub 0,5, se
poate aproxima că puterea reactivă a unui motor asincron este constantă și independentă de
sarcină, în timp ce puterea activă depinde de sarcina motorului.
Puterea reactivă absorbită de transformatoare se calculează cu relația:
𝑆𝑁
𝑄= (𝐼 % + 𝑘𝑓 𝛽 2 𝑢𝑠𝑐 %) (6.6)
100 0
unde SN este puterea aparentă nominală, I0 - curentul de funcţionare în gol (exprimat în
procente din curentul nominal), kf - factorul de formă al curbei de sarcină (definit ca raportul
dintre valoarea medie pătratică şi valoarea medie, ale curentului de sarcină, calculate pentru
un anumit interval de timp), β = S/Sn - factorul de încărcare al transformatorului, usc -
tensiunea de scurtcircuit al transformatorului (exprimată în procente).
Instalațiile cuptoarelor electrice cu arc consumă putere reactivă prin transformatorul de
alimentare a cuptorului, autotransformatorul reglabil al cuptorului și circuitul de alimentare a
cuptorului de la transformator, puterea reactivă a cuptorului cu arc propriu-zisă este
neglijabilă. Factorul de putere al instalației este, de obicei, suficient de mare, cu valori între
0,8-0,9, dar consumul absolut de putere reactivă este mare, raportat la puterea cuptorului, care
poate ajunge la 40 MVA.
Liniile electrice de distribuție pot determina consum de putere reactivă QL , care se poate
calcula cu relația:
𝑄𝐿 = 𝜔𝐿𝐼 2 , (6.7)
L este inductivitatea echivalentă a liniei, ω - pulsaţia tensiunii pe linie, iar I - intensitatea
curentului electric care parcurge linia. La liniile electrice aeriene, inductivitatea este mai mare
decât la liniile electrice în cablu şi, în consecinţă, consumul de energie reactivă este mai mare.

Page 3
Pe de altă parte, liniile electrice generează putere reactivă QC datorită capacităţii lor C faţă de
pământ:
𝑄𝐶 = 𝜔𝐶𝑈 2 . (6.8)
Puterea reactivă QC este mai importantă la cabluri, acestea având capacităţi lineice mai mari
decât liniile electrice aeriene. Puterea reactivă produsă, QC , este proporţională cu pătratul
tensiunii U şi este independentă de sarcina de pe linie.
În cazul liniilor electrice, puterea reactivă rezultantă poate avea valori pozitive sau negative în
funcţie de valorile celor două componente QL şi QC , prima dependentă de pătratul intensităţii
curentului electric ce parcurge linia şi a doua dependentă de pătratul tensiunii.
În Tabelul 6.1 se dau valorile factorului de putere pentru receptoare cu caracter inductiv.
Tabelul 6.1. Valorile factorului de putere pentru diferite tipuri de receptoare
Receptor cos tan
Motor electric asincron încărcat la 0% 0,17 5,80
25% 0,55 1,52
50% 0,73 0,94
75% 0,80 0,75
100% 0,85 0,62

lămpi incandescente 1,0 0

lămpi fluorescente (necompensate) 0,5 1,73
lămpi fluorescente (compensate) 0,93 0,39
lămpi cu descărcare 0,4 la 0,6 2,29 la 1,33

cuptoare cu rezistenţă electrică 1 0

cuptoare cu încălzire prin inducţie (compensate) 0,85 0,62
cuptoare cu încălzire de tip dielectric 0,85 0,62

maşini de sudat tip rezistenţă 0,8 la 0,9 0,75 la 0,48

maşini de sudat cu arc, monofazică 0,5 1,73
set motor - generator pentru sudură cu arc 0,7 la 0,9 1,02 la 0,48
set transformator - redresor pentru sudură cu arc 0,7 la 0,8 1,02 la 0,75

cuptor cu arc 0,8 0,75

6.3. Efectele circulației puterii reactive

Circulația puterii reactive are efecte asupra furnizorului de energie electrică dar și asupra
consumatorului de energie electrică.
Efectele asupra furnizorului sunt următoarele:
 scăderea capacității de producere și de transport a puterii active întrucât, din
considerente de încălzire, mărimea caracteristică a generatoarelor și liniilor de
transport și distribuție este puterea aparentă. Puterea activă generată și transportată va
fi cu atât mai mică cu cât puterea reactivă va fi mai mare,
 creșterea pierderilor de putere activă în instalațiile de transport și distribuție, pierderile
datorate circulației de putere reactivă (proporțională cu pătratul puterii reactive)
adunându-se la pierderile datorate circulației de putere activă, la aceeași rezistență a
liniei,
 creșterea pierderilor de tensiune. Pentru a asigura menținerea tensiunii la valori
nominale, sunt necesare transformatoare cu prize de reglaj, eventual cu reglaj sub

Page 4
 sarcină, iar pentru furnizarea puterii active cerute trebuie instalate noi capacități în
centralele electrice și noi linii de transport.
La instalațiile consumatorului se constată următoarele efecte:
 creșterea pierderilor de tensiune, cu consecințe negative asupra cuplului de pornire al
motoarelor asincrone (proporțional cu pătratul tensiunii) și asupra funcționării altor
receptoare, ca de exemplu sursele de lumină,
 creșterea încălzirii conductoarelor rețelei de distribuție, datorită creșterii intensității
curentului aparent, la aceeași putere activă consumată,
 consumatorul trebuie să suporte costul energiei reactive consumate, peste limita
corespunzătoare factorului de putere neutral,
 supradimensionarea instalaţiilor electrice (necesitatea unor investiţii suplimentare)
rezultă din faptul că instalaţiile electrice se dimensionează pentru puterea aparentă
absorbită cu atât mai mare cu cât factorul de putere este mai redus, pentru o putere
activă stabilită. În cazul circuitelor de tensiune alternativă având factor de putere
redus, din cauza inductivităţii echivalente mai mari, constantele de timp ale proceselor
tranzitorii electrice sunt mai mari şi deci curenţii de scurtcircuit ating valoarea
permanentă după un timp mai mare. Ca urmare, dimensionarea aparatelor electrice şi,
în special, curentul de rupere al întreruptoarelor, trebuie făcute corespunzător pentru
durate mai mari, ceea ce implică investiţii suplimentare.
6.4. Cauzele consumului ridicat și nerațional de putere reactivă și ale factorului de
putere scăzut
Principalele cauze care duc la un factor de putere scăzut și, implicit, la un consum ridicat de
putere reactivă sunt:
 factorul de putere nominal al motoarelor asincrone este sub valoarea neutrală a
factorului de putere în instalațiile de joasă tensiune,
 funcționarea motoarelor asincrone neîncărcate suficient sau în gol. Factorul de
încărcare mediu în industria constructoare de mașini este cuprins între 0,2 și 0,3, ceea
ce corespunde unui factor de putere între 0,4 și 0,6, cu mult sub valoarea lui
neutrală.Slaba încărcare provine, în parte, din existența unui număr redus de trepte
standardizatede putere la motoarele asincrone, care face ca puterea motorului de
antrenare să fie aleasă întotdeauna superioară puterii cerute de mecanismul acționat.
Pe de altă parte, regimul real de încărcare a mașinilor antrenate este, de regulă, mai
ușor decât cel nominal. În plus există numeroase pauze în funcționarea mașinilor
antrenate, datorate în principal procesului tehnologic dar și organizării muncii
necorespunzătoare, în timpul cărora motorul funcționează în gol,
 executarea unor reparații necorespunzătoare care poate duce la creșterea întrefierului
sau la reducerea numărului de spire în crestătura statorului la rebobinare, ceea ce are
ca efect creșterea curentului de magnetizare și deci a puterii reactive consumate,
 creșterea tensiunii la bornele motorului la reducerea sarcinii transformatorului (de
exemplu în schimbul de noapte), care duce la creșterea curentului de magnetizare,
 funcționarea transformatoarelor timp îndelungat slab încărcate,
 adoptarea unor scheme necorespunzătoare convertoarelor comandate,
 funcționarea lămpilor cu deccărcare în vapori metalici în scheme necompensate.

Page 5
6.5. Mijloace pentru reducerea consumului și circulației de putere reactivă și pentru
îmbunătățirea factorului de putere
Analiza cauzelor consumului mare de putere reactivă și a funcționării consumatorilor de
putere reactivă scoate în evidență faptul că factorul de putere al acestora, chiar în condiții de
funcționare nominale, se găsește sub valoarea factorului de putere neutral. În plus, datorită
condițiilor reale de exploatare, apare o scădere și mai pronunțată a factorului de putere.
Rezultă că îmbunătățirea factorului de putere vizează două aspecte:
 aducerea factorului de putere al receptoarelor, în exploatare, cât mai aproape de
factorul de putere nominal prin mijloace naturale,
 creșterea factorului de putere cel puțin până la valoarea factorului de putere neutral,
prin mijloace speciale.
Mijloacele naturale țin de alegerea și exploatarea corectă și rațională a utilajelor existente și
constau în măsuri tehnico-organizatorice, cum sunt:
 încărcarea cât mai completă a motoarelor asincrone,
 înlocuirea motoarelor asincrone supradimensionate,
 înlocuirea transformatoarelor slab încărcate,
 folosirea unui grafic adecvat de funcționare a transformatoarelor în paralel,
 folosirea unor echeme adecvate pentru redresoarele comandate,
 alimentarea cu tensiune redusă a motoarelor asincrone slab încărcate,
 deconectarea motoarelor și transformatoarelor de sudură la mers în gol,
 executarea de reparații corecte ale motoarelor asincrone.
După epuizarea mijloacelor naturale, se va recurge la mijloace speciale, care se referă la
folosirea locală a unor surse de putere reactivă capacitivă special instalate, care să
compenseze în mare parte consumul de putere reactivă inductivă, evitând circulația puterii
reactive inductive pe o mare porțiune a rețelei. În principal, se recurge la:
 utilizarea compensatoarelor sincrone în rețelele de medie și joasă tensiune,
 utilizarea bateriilor de condensatoare.
6.5.1. Teoria utilizării condensatoarelor statice pentru îmbunătățirea factorului de
putere
O sarcină inductivă cu cos mic face să apară în generator şi în instalaţiile de transport și
distribuţie a energiei electrice un curent reactiv inductiv (defazat cu 900 în urma tensiunii),
care produce pierderi de putere şi de tensiune (Fig. 6.2).
Dacă se adaugă sarcinii o baterie de condensatoare în paralel, curentul reactiv capacitiv
(defazat cu 900 înaintea tensiunii) al acesteia circulă pe acelaşi traseu ca şi cel inductiv, dar
fiind în opoziţie de fază se pot anula reciproc.
Când IC = IL, nu mai există curent reactiv în circuitul din amonte de condensator.

~ IL-IC
IC
IL
IL
C L R a) componentele
curentului reactiv

sarcina

Page 6
 ~ IL-IC=0
IC
IL=IC
IL b) IC=IL, toată
puterea reactivă
C L R este furnizată de
bateria de
condensatoare

sarcina

~ IR
IC
IR+IL
IL
IR

b) s-a adăugat la figura

C L R b) și curentul de
sarcină

sarcina
Figura 6.2. Explicativă pentru compensarea puterii reactive inductive

În cazul figurii b), bateria de condensatoare alimentează sarcina cu curent reactiv. În cazul c)
se vede că la compensare totală sarcina apare ca şi pur rezistivă, deci cu cos=1.

Nu este economic să se compenseze total o instalaţie electrică.

6.5.2. Condensatoare statice folosite pentru îmbunătățirea factorului de putere

Compensarea factorului de putere la instalațiile electrice de joasă tensiune se face cu:
 condensatoare cu capacităţi de valoare fixă,
 echipament de compensare prevăzut cu reglare automată sau baterie de condensatoare,
care permite ajustarea continuă a factorului de putere, în concordanţă cu cerinţele
impuse de modificarea sarcinii.
Condensatoare cu capacitatea de valoare fixă
Soluţia foloseşte unul sau mai multe condensatoare pentru a obţine un anumit grad de
compensare.
Comanda condensatoarelor cu capacitatea fixă se poate face:
 manual: prin întreruptor de putere sau prin separator de sarcină,
 conectare directă printr-un echipament electric şi comutat odată cu acesta.
Condensatoarele cu valoare fixă sunt montate:
 la bornele receptoarelor inductive (motoare, transformatoare);
 la barele de distribuţie, de la care se alimentează motoare mici sau consumatori
inductivi şi pentru care compensarea individuală ar fi prea costisitoare;

Page 7
  în cazurile în care nivelul sarcinii este în general constant.
Figura 6.3 prezintă o secțiune a unui condensator folosit pentru îmbunătățirea factorului de
putere, iar Figura 6.4 o vedere a unor condensatoare cu capacitatea fixă.

Figura 6.3. Secțiune printr-un condensator Figura 6.4. Condensatoare pentru

pentru îmbunătățirea factorului de putere îmbunătățirea factorului de putere

Condensatoarele sunt folosite pentru îmbunătățirea factorului de putere în rețelele de joasă

tensiune. Tehnologia MKP utilizată, constă în folosirea filmului polipropilenic cu factor de
pierderi foarte scăzut. Sistemul dielectric este cu autovindecare și complet uscat fără nici un
lichid de impregnare. Elementele capacitive montate în cutii cilindrice de aluminiu sunt
umplute cu materiale uscate de origine vegetală care nu prezintă nici o problemă ecologică.
Din acest motiv, nu este posibilă poluarea mediului ambiant cu produse toxice, așa cum se
întămplă cu alte tehnologii folosite la construcția condensatoarelor. Carcasa condensatorului
este protejată împotriva exploziei cu deconector de suprapresiune. Acesta asigură
deconectarea în siguranță a condensatorului de la rețea în timpul scurtcircuitelor sau la
sfărșitul duratei de viață. Condensatoarele sunt echipate cu 3 rezistoare care asigură
descărcarea la o tensiune mai mică de 50 V în 60 de secunde.
Funcţionarea schemei de protecţie:
 un curent de scurtcircuit prin dielectric topeşte siguranţa;
 când curentul este mai mare decât cel normal, dar insuficient să topească siguranţa (ex.
datorită unei scurgeri microscopice în stratul de dielectric) se reface izolaţia datorită
încălzirii locale produsă de curentul de scurgere, adică prin autocicatrizare. Dacă
curentul de scurgere persistă, defectul poate evolua spre un scurtcircuit şi siguranţa va
funcţiona;
 gazul produs prin vaporizarea stratului metalic, în zona de defect, produce treptat o
creştere a presiunii în containerul condensatorului. Aceasta determină acţionarea

Page 8
 dispozitivului sensibil la presiune, care scurtcircuitează condensatorul prin contactele
sale, determinând funcţionarea siguranţei.
Cutia condensatorului poate avea și o formă dretunghiulară, cum este prezentat în Fig. 6.5.

Figura 6.5. Condensator pentru îmbunătățirea factorului de putere în cutie dreptunghiulară

Baterii de condensatoare
În cazul în care sarcina consumatorului este variabilă în timp se recomandă utilizarea
bateriilor de condensatoare, care permit reglarea în trepte a capacității de compensare. Figura
6.6 prezintă principiul compensării automate a factorului de putere.
x
Transformator IN/5A
de curent

x x x
Releu
var - metric

Figura 6.6. Principiul compensării automate a factorului de putere

Bateria de condensatoare este împărţită în secţiuni, fiecare comandată de un contactor.
Închiderea unui contactor pune secţiunea respectivă în paralel cu altele deja conectate şi
capacitatea bateriei poate fi modificată în trepte.
Releul monitorizează factorul de putere al circuitului respectiv şi este reglat să închidă şi să
deschidă contactoarele necesare pentru a menţine o valoare constantă a factorului de putere
( în limitele impuse de capacitatea fiecărei trepte de compensare).
Transformatorul de curent pentru releul de monitorizare se plasează pe una din fazele cablului
de intrare. Se poate evita, cu o compensare adecvată, posibilitatea de producere a
supratensiunilor la curent redus. Supratensiunea cauzată de supracompensare depinde parţial
de valoarea impedanţei sursei.

Page 9
Regulă - când valoarea puterii reactive a condensatoarelor este mai mică sau egală cu 15%
din valoarea puterii transformatorului de alimentare  se recomandă o compensare cu
valoare fixă. Peste 15%  se recomandă condensatoare cu control automat..
Bateriile automate de condensatoare tip QA1 (Elness SRL) se folosesc pentru
compensarea puterii reactive în rețele fără consumatori generatori de curenți armonici. Au în
componență:
 condensatoare uscate în carcasă cilindrică de aluminiu cu pierderi mici, cu
autovindecare, cu protețtie la suprapresiune, ecologice, impregnate cu gas inert sau
rășină, cu durată de viață mare (>130.000h);
 contactoare speciale pentru condensatoare cu rezistențe de preîncărcare;
 regulator de factor de putere cu afișaj al tensiunii, curentului, cosφ, distorsiunii
armonice totale a curentului din rețea, alarmare la supratensiune, sub și
supracompensare;
 separatoare cu siguranțe fuzibile;
 ventilație forțată pentru puteri reactive mai mari;
 dulap cu montaj aparent;
 puteri compensate până la 200 kvar.
Figura 6.7 prezintă o baterie automată de fabricație Elness SRL, Craiova.

Figura 6.7. Baterie automată 195 kvar (5 +10 + 9 x 20 kvar) (Elness srl)
Bateriile automate de condensatoare asigură controlul automat al compensării, menţinând
factorul de putere între anumite limite.
Se montează acolo unde se produc variaţii mari de puteri active şi/sau reactive, ca de
exemplu:
 la barele tabloului general de distribuţie,
 la bornele unui cablu de alimentare, pentru sarcină mare.

Page
10
6.6. Amplasarea instalațiilor de îmbunătăire a factorului de putere
Dispunerea condenstoarelor de joasă tensiune respectiv a bateriilor de condensatoare stabilește
modalitatea de compensare, care poate fi:
 compensare globală (plasarea bateriilor de condensatoare într-un singur punct pentru întreaga
instalaţie),
 compensare parţială,
 compensare locală ( la fiecare echipament în parte),
 combinaţie a ultimelor două.
Ideal: compensare la locul de consum în acord cu valorile instantanee de putere.
În practică: alegerea compensării este funcţie de factori tehnici şi economici.
6.6.1. Compensare globală (centralizată)
Bateria de condensatoare este conectată la barele tabloului principal de distribuţie de joasă
tensiune a instalaţiei şi rămâne în funcţiune pe durata regimului normal.

Tablou x
principal

TD1 TD2
kW
kvar

M M M M
Figura 6.8. Exemplu de compensare globală

Avantaje:
 reduce penalităţile de depăşire a consumului de energie reactivă,
 reduce cererea de putere aparentă, pe care se bazează funcţionarea sarcinilor
permanente,
 reduce încărcarea transformatorului, care poate prelua sarcini mai mari, dacă este
nevoie.
Dezavantaje:
 curentul reactiv continuă să circule în toate coloanele şi circuitele care pleacă din
tabloul principal de joasă tensiune;
 din acest motiv, dimensionarea şi pierderile de putere din coloane nu este îmbunătăţită
prin compensare globală.
Figura 6.9 prezintă o instalație înainte și după montarea instalației de îmbunătățire a factorului
de putere.

Page
11
 Instalație înainte de compensare
kVA puterea reactiva peste nivelul
kW kvar declarat se plateste scump,
puterea aparenta este semni-
ficativ mai mare decat puterea
activa absorbita
curentul corespunzator produ-
ce pierderi de putere reactiva,
care se platesc
instalatia trebuie supradimen-
sionata
Caracteristicile instalatiei
500 kW, cos= 0,75
630 kVA
puterea aparenta absorbita
P 500
S = cos = = 665 kVA
400V 0,75
transformatorul functioneaza
la suprasarcina
x curentul prin circuit
P P
I= = 960 A
3 Ucos
pierderile in cabluri sunt propor-
tionale cu patratul curentului
P = RI2 ~ (960)2
cos= 0,75
energia reactiva este furnizata
de transformator prin conduc-
toarele instalatiei
transformatorul, intreruptorul si
cablurile sunt supradimensio-
nate
Instalație după compensare
kVA consumul de energie reactiva
kW este
eliminat
redus, conform coscerut
penalitatile de tarifare sunt eli-
minate
pentru energia reactiva
dupa caz
pentru intreaga nota de
plata, in unele cazuri
sarcina stabilita, bazata pe ce-
rerea de putere aparenta, este
pusa in acord cu valoarea pu-
terii active absorbite
Caracteristicile instalatiei
500 kW, cos= 0,928
630 kVA
puterea aparenta absorbita
P 500
S = cos = = 593 kVA
400V 0,928
transformatorul nu mai este in
suprasarcina
14% din puterea transformato-
rului devine disponibila
x curentul prin circuit
I= = 778 A
3 Ucos
pierderile in cabluri sunt reduse
cu raportul
(778)2
=65% din valoarea
(960)2
pierderilor anterioare, obtinan-
du- se economie de putere
reactiva
cos= 0,928
energia reactiva este furnizata
de bateria de condensatoare
kvar
puterea reactiva a bateriei este
de 250 kvar, in cinci trepte,
controlate automat

atelier atelier
cos = 0,75 cos = 0,928

Figura 6.9. Instalație înainte și după compensarea factorului de putere [xx]

6.6.2. Compensare parţială (descentralizată)
Este recomandată când instalaţia este extinsă şi în cazul în care evoluţia sarcinii în timp
diferă în diferite părţi ale instalaţiei. Bateria de condensatoare se conectează la barele de
distribuţie ale fiecărui distribuitor local, ca în figura 6.10.

Page
12
 Tr.IT/JT
x

TP

TD1 TD2

M M M M
Figura 6.10. Exemplu de compensare parțială
De această compensare beneficiază coloanele care alimentează, din tabloul principal TP al
postului de transformare, tablourile de distribuţie TD locale, unde se iau măsuri de
compensare.
Avantaje:
 reduce penalităţile pentru depăşirea consumului contractat de energie reactivă;
 reduce cererea de putere aparentă pe care se bazează funcţionarea sarcinilor
permanente;
 reduce încărcarea transformatorului, care poate prelua sarcini mai mari, dacă este
necesar;
 se pot reduce dimensiunile coloanelor pentru distribuţia locală sau se pot alimenta
sarcini suplimentare;
 se reduc pierderile pe coloane dintre TP şi tablourile de distribuţie locale.
Dezavantaje:
 curentul reactiv continuă să existe în toate coloanele şi circuitele din aval de locul de
compensare;
 nu se pot îmbunătăţi dimensiunile acestor coloane şi nici diminua pierderile din ele;
 la modificări mari de sarcină există riscul de supracompensare şi în consecinţă de
supratensiune, cu problemele aferente.
6.6.3. Compensare individuală
Se recomandă când puterea motorului este semnificativă în comparaţie cu puterea întregii
instalaţii. Condensatoarele se conectează direct la bornele maşinii (Fig. 6.11) şi au puterea
reactivă 25% din puterea activă a motorului. Se recomandă şi o compensare complementară în
apropiere de transformator.

Page
13
 TP

TD1 TD2

M M M M
Figura 6.11. Compensarea individuală a motoarelor asincrone

Avantaje:
 reduce penalităţile datorate unui consum excesiv de putere reactivă;
 reduce puterea aparentă cerută;
 reduce dimensiunile circuitelor şi pierderile pe acestea;
 nu mai există curenţi reactivi semnificativi în instalaţie.
Compensarea individuală a unui motor asincron este recomandată atunci când puterea
aparentă preluată de motor (kVA) este mare în raport cu puterea instalaţiei. În aceste situații
bateria de condensatoare se conectează direct la bornele motorului dar se recomandă evitarea
funcționării motorului în gol sau la sarcină redusă.
Efectul compensării asupra reglajelor dispozitivelor de protecţie
După montarea bateriilor de condensatoare, curentul din amonte devine mai mic decât înainte
de compensare, la aceeaşi sarcină. Acest lucru se poate vedea în Figura 6.12.
Inainte de Dupa
compensare compensare
transformator

putere devenita
disponibila
putere
activa
C
putere reactiva
furnizata de
condensatoare

M motor M

Figura 6.12. Efectul montării condensatoarelor la bornele motorului asincron

Page
14
Reglajul releului de supracurent, montat în amonte de locul de instalare a bateriei de
condensatoare, trebuie modificat în raportul:
cos 𝜑 î𝑛𝑎𝑖𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑟𝑒
(6.9)
cos 𝜑 𝑑𝑢𝑝ă 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑟𝑒
Pentru motoarele compensate, evitând autoexcitarea, raportul de mai sus variază, funcţie de
turaţie, conform Tabelului:6.2.
Tabelul 6.2. Factorul de reducere a reglajului protecțiilor la supracurent
Turaţie rot/min Factor de reducere
750 0,88
1000 0,90
1500 0,91
3000 0,93

La conectarea unei baterii de condensatoare la bornele unui motor electric,

este important să se verifice dacă valoarea capacităţii bateriei este sub
valoarea la care se poate produce fenomenul de autoexcitare.

Descrierea fenomenului de autoexcitare:

Când motorul antrenează sarcină cu moment de inerţie ridicat, sistemul de acționare continuă
să se rotească chiar după întreruperea alimentării motorului. Datorită "inerţiei magnetice" a
rotorului, în înfăşurarea statorică se induce o tensiune electromotoare pentru un interval de
timp redus şi se reduce la zero după 1-2 perioade (în cazul unui motor necompensat).
Condensatoarele de compensare constituie o sarcină trifazată capacitivă pentru t.e.m, care va
produce în înfăşurarea statorului curenţi capacitivi, care creează un câmp magnetic învârtitor
după acceaşi axă şi în acelaşi sens cu câmpul magnetic învârtitor al motorului. Astfel fluxul
rotoric creşte, curenţii în stator se măresc şi tensiunea la bornele motorului creşte de
asemenea, uneori la valori periculos de mari.
Pentru a evita autoexcitarea, puterea reactivă a bateriei de condensatoare se limitează la
valoarea maximă QCmax  0,9 3UNI0 , unde:
I0 - curentul absorbit de motor la funcţionare în gol,
UN - tensiune nominală între faze (kV).
Tabelul 6.3 indică valorile lui QCmax conform acestui criteriu.

Page
15
 Tabelul 6.3. Puterea reactivă maximă a instalaţiei de corecţie a factorului de putere,
aplicabilă la bornele unui motor, fără risc de autoexcitare
Motoare trifazate 230/400 V
Putere Putere reactivă de instalat (kvar)
nominală Turaţie sincronă (rot/min)
(kW) 3000 1500 1000 750
22 6 8 9 10
45 11 13 14 17
75 17 22 25 28
160 35 41 44 52
200 43 47 53 61
400 78 82 97 106

Exemplu
Un motor de 75 kW, 3000 rot/min, 400V, trifazat, poate avea o baterie de condensatoare cu
puterea reactivă de cel mult 17 kvar, conform tabelului. Această valoare este, în general, mai
mică decât valoarea rezultată din calculul efectuat pentru a atinge cos necesar în mod
normal. În asemenea cazuri se poate face o compensare adiţională, de exemplu compensare
globală pentru mai mulţi consumatori de putere mică.
La sisteme de acţionări unde motorul de antrenare are moment de
inerţie mare, contactoarele sau întreruptoarele aferente acestor motoare
trebuie să declanşeze rapid la eventuala cădere a alimentării.
În caz contrar, se produce autoexcitarea la tensiuni foarte mari deoarece
fiecare baterie de condensatoare din instalaţie va fi în paralel cu bateria de
condensatoare de la bornele motorului. Schema de protecţie pentru astfel
de motoare trebuie să aibă un releu de declanşare la supratensiune, sensibil
la apariţia unui flux invers de putere.
Dacă bateria de condensatoare, asociată unui motor cu moment de inerţie ridicat este mai
mare decât cea recomandată în tabelul anterior, aceasta trebuie comandată separat de un
întreruptor sau contactor, care declanşează simultan cu întreruptorul sau contactorul principal
al motorului, conform Figurii 6.13.
În mod normal, închiderea lui a1 este condiţionată de
închiderea anterioară a lui a2. Dimensionarea exactă a bateriei
de condensatoare, pentru compensarea individuală a unui
x anumit motor, necesită cunoaşterea curentului de mers în gol al
a1 motorului sau puterea reactivă de magnetizare în gol.
a2
x

Figura 6.13.

Page
16
6.7. Dimensionarea bateriei de condensatoare
Puterea Qb a bateriei de condensatoare se determină astfel încât să se elimine penalizările
datorate nerealizării, la nivel de consumator, a factorului de putere neutral.
În acest caz, la o putere activă P dată, absorbită sub un factor de putere cos 𝜑1 , pentru a obține
un factor de putere cos 𝜑2 , mai mare sau cel puțin egal cu cel neutral, din Figura 6.14 rezultă,
în cazul neglijării pierderilor de putere activă pe bateria de condensatoare,
𝑄𝑐 = 𝑄1 − 𝑄2 = 𝑃 tan 𝜑1 − 𝑃 tan 𝜑2 = 𝑃(tan 𝜑1 − tan 𝜑2 ). (6.10)

Figura 6.14. Determinarea puterii bateriei de condensatoare

În exploatarea instalațiilor unui consumator apar situații când se dorește punerea în funcțiune
a unor echipamente noi, care impun preluarea de la rețea a unei puteri active suplimentare.
Pentru a nu înlocui transformatorul sau coloana magistrală de alimentare, în practică, se
încearcă mărirea puterii active furnizate prin întroducerea unei baterii de condensatoare.

Instalarea unei baterii de condensatoare poate evita nevoia schimbării

transformatorului, atunci când sarcina creşte.

Pentru a exemplifica o astfel de situație, prezentăm un astfel de caz.

S2 Q2 O instalaţie este alimentată de la un

transformator cu S = 630 kVA, cu sarcina
QC de P1 = 450 kW cu factor de putere mediu
de 0,8.
2
P1 450
P2 S1    562kVA
cos1 0,8
S1 Q1
S Puterea reactivă
1 Qmax
Q1  S1  P1  337kvar
2 2
P1 P
Se doreşte creşterea puterii active cu P2 = 100kW la un factor de putere cos2 = 0,7.

Page
17
 P2 100
Rezultă S2    143kVA şi
cos2 0,7

Q2  S2  P2  102kvar .
2 2

Se doreşte determinarea valorii minime a puterii reactive a bateriei de condensatoare care

trebuie instalată pentru a se evita schimbarea transformatorului. Puterea activă totală este P =
P1+ P2 = 450 +100 = 550kW.
Puterea reactivă maximă pe care o poate furniza transformatorul de 630kVA, debitând
550kW, este Qmax  S2  P2  307kvar .
Puterea reactivă totală înainte de compensare fiind Q = Q1 +Q2 = 337 +102 = 439kvar, rezultă
QC = Q - Qmax = 439 - 307 = 132kvar,
puterea reactivă minimă a bateriei de condensatoare.
Dacă corecţia s-ar face la cos = 1, transformatorul ar avea o rezervă de putere activă de 630
-550 = 80kW, iar bateria ar trebui să aibă în acest caz puterea reactivă de 439 kvar.
Capacitatea condensatoarelor bateriei, în circuitele monofazate, se determină din relația:
𝑄𝑐 = 𝑄𝑏 = 𝜔𝐶𝑈𝑓2 (6.11)
de unde
𝑄𝑏
𝐶= . (6.12)
𝜔𝑈𝑓2
În rețelele trifazate, capacitatea condensatoarelor bateriei depinde de modul lor de
conectare: în triunghi sau în stea (Fig. 6.15).

Figura 6.15. Conectarea capacităților în stea, respectiv triunghi

Puterea reactivă a condensatorului montat pe un braț al stelei sau pe o latură a triunghiului
este 𝑄𝑐 = 𝑄𝑏 ⁄3. În cazul conexiunii în triunghi rezultă puterea reactivă a condensatorului:
𝑄𝑐 = 𝑈𝐼 = 𝑈𝐼∆ ⁄√3 = 𝜔𝐶∆ 𝑈 2 , de unde:
𝑄𝑐 𝑄𝑏
𝐶∆ = = . (6.13)
𝜔𝑈 2 3𝜔𝑈 2

Page
18
Pentru conexiunea în stea
𝑈 𝑈 𝑈 1 𝑈2 3𝑄𝑐 𝑄𝑏
𝑄𝑐 = 𝐼𝛾 = = 𝜔𝐶𝛾 𝑑𝑒 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝐶𝛾 = 2
= . (6.14)
√3 √3 √3 𝑋𝑐 3 𝜔𝑈 𝜔𝑈 2
Din relațiile (6.13) și (6.14) rezultă că la aceeași putere reactivă, conexiunea în triunghi
necesită capacități de trei ori mai mici decât conexiunea în stea, dar solicitarea dielectrică a
acestora este de √3 ori mai mare. În instalațiile electrice de joasă tensiune, unde solicitarea
dielectrică nu prezintă o problemă esențială, se utilizează practic numai conexiunea în
triunghi.
Întrucât la deconectarea de la rețea a condensatoarelor, acestea rămân încărcate cu valoarea
tensiunii din momentul deconectării care poate fi periculoasă din punct de vedere al
electrocutării, se prevăd rezistențe de descărcare Rd , montate în paralel cu condensatoarele.
Acestea asigură scăderea tensiunii pe condensator, după deconectare, într-un interval de timp
de 60 s la o valoare nepericuloasă de 42 V. Valoarea rezistenței de descărcare se determină
din relația:
𝑡𝑑
𝑅𝑑 = .
𝑈𝑚𝑎𝑥 (6.15)
𝐶𝑙𝑛 𝑈
𝑎𝑑𝑚
unde td este timpul de descărcare, stabilit de normativele în vigoare la 60 s, Umax este valoarea
maximă a tensiunii rețelei iar Uadm este valoarea nepericuloasă a tensiunii de atingere
indirecte, stabilită de normative la valoarea de 42 V.
Deobicei, pierderile de putere activă în rezistențele de descărcare sunt mici, acestea se pot
menține uneori conectate permanent în paralel cu bateria. Drept rezistențe de descărcare se
pot folosi lămpi cu incandescență dimensionate corespunzător, care asigură și iluminarea
spațiului respectiv. Dacă se dorește eliminarea pierderilor din rezistențele de descărcare,
acestea se conectează prin intermediul contactelor auxiliare ale contactoarelor sau
întreruptoarelor care asigură comutarea bateriei.
Rezistențele de descărcare se pot monta atât în triunghi cât și în stea, dar se recomandă
montarea lor în triunghi, pentru a asigura descărcarea și în cazul întreruperii unei rezistențe.
La compensarea individuală a transformatoarelor sau a motoarelor asincrone, nu se folosesc
rezistențe de descărcare, descărcarea având loc pe înfășurările acestora.
6.8. Dimensionarea circuitului de alimentare a bateriei de condensatoare
Dimensionarea secţiunii cablului de alimentare cât şi alegerea dispozitivelor de comutaţie şi
protecţie se face pe baza curentului de calcul.
Curentul nominal IN al unui condensator cu putera reactivă Q (kvar) alimentat la tensiunea UN
(kV), în sistem trifazat este
Q
IN  , (6.16)
3UN

Domeniul de variaţie a armonicii fundamentale de tensiune datorită armonicilor superioare

(aproximativ 30%) şi toleranţele de fabricaţie ale condensatorului (aproximativ 15%) stabilesc
un curent de calcul

Ic = 1,31,15IN = 1,5IN, (6.17)

la o temperatură a mediului ambiant de maxim 500C. La temperaturi mai mari în interiorul

unor incinte este necesară supradimensionarea tuturor componentelor.

Page
19
Când se închide circuitul de alimentare a unui condensator, curentul este limitat numai de
impedanţele reţelei din amonte de condensator, astfel se produc valori de vârf foarte mari ale
curentului pe durate reduse, după care se revine rapid la valorile nominale.
Supracurentul tranzitoriu este
 oscilaţie de înaltă frecvenţă care se suprapune curentului de 50Hz, sau
 un curent aperiodic,
al cărui prim vârf are cea mai mare amplitudine. Valoarea maximă a acestei amplitudini, la
conectarea unui condensator neîncărcat iniţial, se obţine dacă contactele se ating când
tensiunea de alimentare are valoarea maximă.
2C
IVmax  U (6.18)
3L

unde U - tensiunea între faze a reţelei [V]

C - capacitatea [F]
L - inductanţa sistemului [H] (rezistenţa este neglijabilă)
Frecvenţa curentului tranzitoriu este
1
f0  (6.19)
2 L 0 C
 la o singură baterie, L este al cablurilor şi al transformatoarelor din amonte,
 la o baterie cu comutare automată în trepte, uneori condensatoarele deja conectate se
vor descărca pe condensatoarele neîncărcate care se conectează în circuit, şi se
produce un curent tranzitoriu de conectare, care are primul vârf
2C n
II vmax  U (6.20)
3LI n  1

LI- inductanţa cablurilor de alimentare, în serie cu fiecare condensator,

n - numărul treptelor de condensatoare deja în serviciu,
C - capacitatea grupului de condensatoare care formează o treaptă.
Frecvenţa supracurentului produs de condensatoarele încărcate este
1
f I0  (6.21)
2 LIC

Curentul total de comutaţie este suma celor doi supracurenţi (de la reţea şi
de la condensatoarele anterior încărcate), care au în general frecvenţe
diferite.

Conform CEI 831-1

Ivmaxtotal  100 INtreaptă
Acest vârf maxim de curent apare la conectarea ultimei trepte. Pentru a limita acest curent,
uneori se impune montarea unor mici inductanţe serie.
Pentru a evita declanşările întreruptoarelor de putere din instalaţie, elementele de declanşare
instantanee din componenţa releelor de protecţie să fie reglate la valori de curent suficient de
mari.
Secţiunea transversală a conductorilor se determină din condiţia
IImaxadm  1,5IN,

Page
20
funcţie de caracteristicile cablurilor şi a conductelor, modul de instalare şi temperatura
mediului ambiant.
Curentul tranzitoriu de înaltă frecvenţă este însoţit de tensiuni tranzitorii.
La conectarea în circuit a unui condensator descărcat Uvmax  2UNmax, iar la condensatoare
conectate deja încărcate Uvmax  3UNmax, unde UNmax este valoarea de vârf a tensiunii
nominale.
Condiţiile de maxim de tensiune sunt următoarele:
 tensiunea existentă pe condensator este egală cu valoarea maximă a tensiunii
nominale;
 contactele contactorului se închid în momentul când tensiunea de alimentare are
valoarea maximă;
 polaritatea tensiunii de alimentare este inversă faţă de tensiunea la bornele
condensatorului.
În aceste situaţii curentul tranzitoriu va atinge valoarea maxim maximorum, adică dublul
maximului curentuluui la conectarea unui condensator iniţial descărcat.
6.9. Efectul armonicilor asupra regimului nominal de funcționare a bateriei de
condensatoare
6.9.1. Probleme tehnice datorate armonicilor provenite din reţeaua de alimentare
Echipamentele care utilizează componente electronice de putere (variatoare de viteză,
redresoare de putere cu tiristoare, etc.) au făcut să apară probleme datorate armonicilor din
sistemul respectiv.
Armonicile dintr-un sistem trifazat simetric sunt în general de ordin impar (a 3-a, a 5-a,......) şi
cu amplitudini descrescătoare funcţie de ordinul armonicii, dar odată cu apariţia dispozitivelor
electronice de putere şi a componentelor neliniare asociate, se constată apariţia unor
importante armonici pare.
Eliminarea completă a armonicilor nu este posibilă. Aici recomandăm mijloace practice de
reducere a influenţei armonicilor, în special la bateriile de condensatoare.
Condensatoarele sunt sensibile la armonicile tensiunii de alimentare, deoarece reactanţa
capacitivă scade în funcţie de creşterea frecvenţei. Practic, acest lucru înseamnă că un procent
relativ mic de tensiune corespunzătoare unei armonici, poate produce un curent semnificativ
prin condensator.
Totodată, componentele armonice duc la distorsionarea formelor de undă ale curentului şi
tensiunii, distorsiunea fiind cu atât mai mare, cu cât conţinutul de armonici creşte. Când
frecvenţa proprie a bateriei de condensatoare şi a reactanţelor din sistemul de alimentare este
apropiată de o anumită armonică, se produce rezonanţă parţială cu valori importante pentru
curentul şi tensiunea corespunzătoare frecvenţei acelei armonici. Acest curent mai mare
produce supraîncălzirea condensatoarelor şi eventual degradarea dielectricului.
Prin conectarea în paralel a unui filtru de armonici şi/sau reactanţă de suprimare a
armonicilor se pot reduce distorsiunile din forma de undă a tensiunii de alimentare între
echipamentul care produce distorsiunea şi bateria de condensatoare.

Page
21
6.9.2 Soluţii posibile

Armonicile constituie un motiv de supradimensionare a condensatoarelor şi de

introducere a reactanţelor serie, de suprimare a armonicilor.

Efectele armonicilor
 curentul anormal de mare prin condensatoare. Se consideră curentul de calcul, care stă
la baza dimensionărilor, IC= 1,5IN;
 supradimensionarea conexiunilor, aparatelor de comutaţie/protecţie, etc. asociate
condensatoarelor (1,3 - 1,5)IN
 distorsionarea armonică a undei de tensiune, sub forma unei unde ascuţite, a cărei
valoare de vârf este mai mare decât valoarea maximă a sinusoidei normale;
 supratensiuni cauzate de rezonanţă, care necesită creşterea nivelului de izolaţie a
condensatoarelor.
Efectele fenomenului de rezonanţă
Condensatoarele sunt elemente reactive liniare şi deci nu generează armonici. Dacă sunt
instalate într-un sistem de alimentare (unde impedanţele sunt predominant inductive) poate să
se producă rezonanţă parţială sau totală la anumite frecvenţe armonice.
f0 - frecvenţa proprie de rezonanţă a sistemului condensator/combinaţie
inductanţă sistem
S sc
 - ordinul armonicii corespunzătoare lui f0 0 
Q
Ssc - puterea de
scurtcircuit în reţeaua trifazată, la bornele bateriei de
condensatoare (kVA)
Q - puterea reactivă a bateriei (kvar)
f
0  0 în reţeaua trifazată de 50Hz.
50

Exemplu

S sc
0   2,93 deci în apropierea armonicii de ordinul 3
Q
f0 = 500 = 502,93 = 146,5Hz
Cu cât f0 este mai apropiată de un f, cu atât efectul de distorsiune va fi mai mare. În exemplu
există condiţii de rezonanţă puternică cu armonica a treia a undei distorsionate.
Măsuri
 schimbarea lui f0 la o valoare care să nu producă rezonanţă cu nici o armonică
importantă, prin adăugarea unei inductanţe de suprimare a armonicilor, conectată în
serie cu bateria de condensatoare
 în reţeaua de 50Hz, reactanţele serie sunt dimensionate să producă
fenomenul de rezonanţă a ansamblului baterie + reactanţă la 190Hz
 în reţeaua de 60Hz, reactanţa se dimensionează pentru 228Hz.

Page
22
 190
0   3,8 ,mijlocul intervalului dintre armonica a 3-a şi a 5-a
50

În această structură armonica fundamentală de curent şi tensiunea la bornele capacităţii se

măreşte cu 7-8%  se folosesc condensatoare proiectate pentru 440V în reţeaua de 400V.
6.9.3. Alegerea soluţiei optime
La alegerea soluţiei optime se folosesc următorii parametrii:
 S - suma puterilor aparente ale tuturor echipamentelor care generează armonici,
conectate la barele la care este conectată şi bateria (convertoare statice, invertoare,
variatoare de viteză, etc.). Dacă pentru unele se dă puterea activă, la calculul puterii
aparente se consideră cos = 0,7
 Ssc - puterea de scurtcircuit la bornele condensatorului
 Str - suma puterilor aparente ale tuturor transformatoarelor sistemului din care fac
parte barele de distribuţie.
Cu aceşti parametrii, se poate face o alegere a capacităţii, care să asigure un nivel de
funcţionare acceptabil din punct de vedere al armonicilor de curent şi tensiune, conform
tabelului 6.3.
Tabelul 6.4. Condensatoare alimentate la joasă tensiune, via transformator

Regulă generală valabilă pentru orice putere a transformatorului

S sc S sc S S sc
S   S   sc S 
120 120 70 70

tensiunea nominală a tensiunea nominală a condensatorului

Condensatoare
condensatorului crescută cu crescută cu 10% şi reactanţă de suprimare
standard
10% a armonicilor

Regulă simplificată, dacă Str  2MVA

S  0,15Str 0,15Str S 0,25Str 0,25Str S 0,60Str S0,6Str

tensiunea nominală a tensiunea nominală a

Condensatoare condensatorului crescută cu condensatorului crescută
standard 10% (cu excepţia tensiunii cu 10% şi reactanţă de
de 230V) suprimare a armonicilor

Exemplul 1

Str = 500kVA usc% = 4% S = 50kVA

S 100
S sc  tr  500  12500kVA
usc % 4
S sc 12500 S sc
  104  S   50   104
120 120 120
Soluţie: se folosesc condensatoare standard.

Page
23
Exemplul 2

Str = 1000kVA usc% = 6% S = 220kVA

100
S sc  1000  16667kVA
6
S sc 16667 S sc 16667
  139   238  139  S   220  238
120 120 70 70
Soluţie: folosirea condensatoarelor supradimensionate (440V)
Exemplul 3
Str = 630kVA usc% = 4% S = 250kVA
100
S sc  630  15750kVA
4
S sc 15750
  225  S   250  225
70 70
Soluţie: folosirea condensatoarelor supradimensionate (440V) şi a reactanţelor de suprimare a
armonicilor.
6.9.4. Efectele posibile asupra reţelei de alimentare a compensării capacitive a factorului
de putere
În urma interacţiunii dintre dispozitivele generatoare de armonici şi
condensatoarele de corecţie a factorului de putere, nu trebuie să apară
distorsiuni inacceptabile ale formei curentului şi tensiunii în reţeaua de
alimentare.

Autoritatea energetică impune limite stricte pentru distorsiunea totală datorată armonicilor
produsă la bornele unui consumator (THD - total harmonic distorsion)
n

 I
2


2 valoarea efectiva a tuturor armonicilo r prezente
Gradul de distorsiune k d  
I 1 valoarea efectiva a fundamenta lei
Pentru consumatorii de joasă tensiune, alimentaţi printr-un transformator de la o reţea de
înaltă tensiune, kdmaxadm = 4-5% la bornele de joasă tensiune ale transformatorului.
Dacă kd > kdmaxadm se folosesc filtre L-C serie de joasă tensiune. Aceste filtre sunt conectate
în paralel şi sunt dimensionate pentru a asigura rezonanţă la frecvenţe de armonici pentru
care impedanţa lor este practic zero (XL = Xc). Filtrele astfel conectate contribuie şi la
compensarea puterii reactive a instalaţiei.
6.9.5. Filtre de armonici
Pentru eliminarea unei armonici a tensiunii între două puncte A şi B ale unui circuit, se
utilizează un circuit serie RLC, acordat pe frecvenţa armonicii respective obţinând astfel un
scurtcircuit virtual pentru armonica respectivă şi reducând UAB() practic la zero.
Metoda poate fi aplicată pentru armonici de orice ordin, filtrele individuale fiind legate în
paralel între A şi B.

Page
24
 A

z

Sarcina X
U sursa
sursa de
armonici

5 7 11 13 B

baterie de filtre
Figura 6.16. Filtru RLC
Analiza exactă a combinaţiei nu este simplă fiindcă fiecare filtru este afectat de celelalte cu
care este în paralel precum şi de reactanţa paralel a sursei de alimentare.
Impedanţa bateriei de filtre funcţie de frecvenţă are forma prezentată în Fig. 6.17.
z
[]

f/f50
1 7 11 13 (ordinul armonicii)

Figura 6.17. Variația impendanței de filtrare funcție de frecvență

La frecvenţa armonicii la care s-a prevăzut filtru, impedanţa bateriei este foarte scăzută,în
timp ce la frecvenţe intermediare impedanţa este de valoare ridicată.

Frecvenţele cărora le corespund impedanţe mici nu trebuie să fie aproape

de frecvenţele de comandă, fiindcă în caz contrar semnalele de comandă
vor fi scurtcircuitate.

Rolul bateriei de filtrare: să permită circulaţia armonicilor de curent între sursa de armonici
şi baterie, dar să elimine armonicile de curent şi tensiune din restul reţelei.
La armonici de ordin superior, cerinţele de filtrare nu sunt aşa de importante şi de aceea aceste
filtre sunt atenuate prin conectarea în paralel a unor rezistenţe (filtrul trece sus). Rezultă un
filtru mai puţin eficient (dar adecvat) la frecvenţa de rezonanţă, în timp ce la toate frecvenţele
mari impedanţa va fi mică (inductivă/rezistivă) apropiindu-se de valoarea rezistenţei pe
măsură ce frecvenţa creşte.

Page
25
Problemă dificilă în cazul bateriilor de condensatoare este că una dintre armonicile curentului
poate fi amplificată la nivele periculoase, în circuitul paralel RLC, dacă circuitul intră în
rezonanţă pe o frecvenţă a armonicii.
Prin conectarea unei inductanţe Ls în serie cu bateria de condensatoare, condiţiile de rezonanţă
paralel sunt transferate în afara domeniului frecvenţelor armonice, la frecvenţe mai mici
(Fig.6.18)
z
 rezonanta
rezonanta
paralel impedanta sursei
serie
C de alimentare

L Ls

R
f[Hz]
f1 fp fs
domeniul de frecvente
nedorite ale armonicilor

Figura 6.18. Inductanță în paralel cu filtrul RLC

fp - frecvenţa de rezonanţă a combinaţiei LS//RLC
fs - frecvenţa de rezonanţă a circuitului serie RLC
La f > fs  XL> XC  ramura RLC = inductanţă + rezistenţă serie
Ramura, în această situaţie, în paralel cu Ls nu produce rezonanţă.
Baterii automate de condensatoare cu bobine de protectie tip QRF ( puteri de la 60 la
920 kvar)
Bateriile de condensatoare cu bobine de protecție sunt formate din trepte de filtre condensator
- bobină acordate pe frecvența de 189 Hz (p=7%). Se utilizează pentru compensarea factorului
de putere în circuite poluate cu armonici superioare. Acest circuit acordat protejează
condensatoarele împotriva efectului armonicilor superioare și determină o ușoară creștere a
tensiunii pe condensator. De aceea este necesară utilizarea condensatoarelor de 440V pentru
reteaua de 400V. Fiecare treapta este protejată de sigurante MPR (caracteristica “gG” – lente).
Bobinele au un termocontact pentru deconectarea treptelor supraîncălzite. Sunt amplasate în
aceleași dulapuri ca sș celelalte tipuri de baterii.
Figura 6.19 prezintă reactanțe utilizate în rețele poluate cu armonici împreună cu instalații de
compensare iar Figura 6.20 prezintă o baterie automată de condensatoare cu reactanțe.

Figura 6.19. Reactanță în rețele poluate cu armonici

Page
26
Figura 6.20. Baterie automată de condensatoare protejată cu reactanțe

Page
27