Dictionnaire français roumain

-1-
 -IEZ <vous perdIEZ>. -EAŢI <voi pierdEAŢI>
aaaa
-IF <indicatIF>. -IV <indicatIV> [m.]
--AUTEUR---. aotoiu@sintec.ro, Adrian Oţoiu
-IFIÉ <modIFIÉ>. -IFICAT <modIFICAT>
-a [futur 3 pers sg]. va
-IFIER <modIFIER>. -IFICA <modIFICA>
-A <il filmA>. -Ă <el filmĂ>
-ions [condit. 1 pers pl.]. am (eu ~) [aux. cond.]
-A <il filmerA>. VA… <el VA filma>
-IONS <nous filmerIONS>. AM… <noi AM filma>
-AGE <métrAGE>. -AJ <metrAJ>
-IONS <nous filmIONS>. -AM <noi filmAM>
-ai [futur 1 pers. sing.]. voi [aux. viitor]
-IONS <nous perdIONS>. -EAM <noi pierdEAM>
-AI <je filmAI>. -AI <eu filmAI>
-IQUE <économIQUE>. -ICĂ <economICĂ> [f.], -IC
-AI <je filmerAI>. VOI… <eu VOI filma>
<economIC> [m.]
-aient [cond.3 pers pl]. ar
-ISÉ <réalISÉ>. -IZAT <realIZAT>
-AIENT <ils filmAIENT>. -AU <ei filmAU>
-ISER <réalISER>. -IZA <realIZA>
-AIENT <ils filmerAIENT>. AR… <ei AR filma>
-ISME <capitalISME>. -ISM <capitalISM>
-AIENT <ils perdAIENT>. -EAU <ei pierdEAU>
-ISTE <capitalISTE>. -ISTĂ <capitalISTĂ> [f.], -IST
-ais [condit. 1 pers. sing.]. aş
<capitalIST> [m.]
-AIS <je filmAIS>. -AM <filmAM>
-ISTES <capitalISTES>. -ISTE <capitalISTE> [f.],
-AIS <je filmerAIS>. AŞ… <AŞ filma>
-IŞTI <capitalIŞTI> [m.]
-AIS <je perdAIS>. -EAM <eu pierdEAM>
-la [pron A]. -o
-AIS <NépalAIS>. -EZ <nepalEZ>
-LA <filme-LA !>. -O <filmeaz-O !>
-AIS <tu filmAIS>. -AI <filmAI>
-LE <filme-LE !>. -L <filmează-L !>
-AIS <tu filmerAIS>. AI… <tu AI filma>
-LES <filme-LES !> [f.pl.]. -LE <filmează-LE !> [f.pl.]
-AIS <tu perdAIS>. -EAI <tu pierdEAI>
-LES <filme-LES !> [m.pl.]. -I <filmează-I !>
-AISE <népalAISE>. -EZĂ <nepalEZĂ>
-MENT <parleMENT>. -MENT <parlaMENT> [neo.]
-ait [cond. 3 pers. sg.]. ar
-MENT <sentiMENT>. -MÂNT <simţăMÂNT> [arh.],
-AIT <il filmAIT>. -A <el filmA>
-MENT <sentiMENT>
-AIT <il filmerAIT>. AR… <el AR filma>
-ons [futur 1 pers pl.]. vom
-AIT <il perdAIT>. -EA <el pierdEA>
-ONS <nous filmerONS>. VOM… <noi VOM filma>
-ÂMES <nous filmÂMES>. -ARĂM <noi filmARĂM>
-ONS <nous filmONS>. -ĂM <noi filmĂM>
-ANT <en filmANT>. -ÂND <filmÂND>
-ONS <nous perdONS>. -EM <noi pierdEM>
-ANT <filmANT>. -ÂND <filmÂND>
-ont [futur 3 pers pl]. vor [aux. viitor]
-ANT <lisANT>. -IND <citIND>
-ONT <ils filmerONT>. VOR… <ei VOR filma>
-AS <tu filmAS>. -AŞI <tu filmAŞI>
-TÉ <nationaliTÉ>. -TATE <naţionaliTATE>
-AS <tu filmerAS>. VEI... <tu VEI filma>
-TÉS <nationaliTÉS> [pl.]. -TĂŢI <naţionaliTĂŢI>
-ÂTES <vous filmÂTES>. -ARĂŢI <voi filmARĂŢI>
[pl.]
-ÂTRE <verdÂTRE> [f.]. -UIE <verzUIE>, -ULIE
-TEUR <copiaTEUR>. -TOR <copiaTOR> $$$
<verzULIE>
-TION <raTION>. -ŢIUNE <raŢIUNE>
-ÂTRE <verdÂTRE> [m.]. -UI <verzUI>, -ULIU
-TIVE <indicaTIVE>. -TIVĂ <indicaTIVĂ> [f.]
<verzULIU>
-TRICE <bobinaTRICE>. -TOARE <bobinaTOARE>
-BLE <capaBLE>. -BIL <capaBIL>
$$$
-BLE <invisiBLE>. -BIL <inviziBIL> [m.], -BILĂ
-TRICE <imperaTRICE>. -TEASĂ <împărăTEASĂ>
<inviziBILĂ> [f.]
-UL <filmUL> [m.&n.]. LE <LE film>
-ci [cet homme-CI]. acest [acest om]
(~). cuvântul titlu [abrev.]
-CONQUE <quiCONQUE>. RI- <ORIcine>
[*]. = mot commençant par un H aspiré. cuvânt ce
-É <filmÉ>. -AT <filmAT>
începe cu H aspirat
-E <il filmE>. -EAZĂ <el filmEAZĂ>
[abréviation]. abreviere [abrev.]
-E <je filmE>. -EZ <eu filmEZ>
[adj.]. adjectiv [abrev.]
-ÈME <la troisiÈME>. -A <a treiA>
[adm.]. administrativ. [abrev.]
-ÈME <le troisiÈME>. -LEA <al treiLEA>
[adv.]. adverb [abrev.]
-ENT <ils filmENT>. -EAZĂ <ei filmEAZĂ>
[agr.]. agricol [abrev.]
-ÈRENT <ils filmÈRENT>. -ARĂ <ei filmARĂ>
[anat.]. anatomie [abrev.]
-ES <tu filmES>. -EZI <tu filmEZI>
[arg. école]. argou şcolăresc/studenţesc [abrev.]
-EUR <compositEUR>. -OR <compozitOR>
[art. déf.]. articol hotărât [abréviation]
-EUSE <famEUSE>. -OASĂ <faimOASĂ>
[art.indéf.]. articol nehotărât [abréviation]
-EUSES <famEUSES>. -OASE <faimOASE>
[aux.]. verb auxiliar [abrev.]
-EUX <famEUX> [m.pl.]. -OŞI <faiMOŞI>
[Bib.]. termen biblic [abrev.]
-EUX <famEUX> [m.sg.]. -OS <faimOS>
[bot.]. botanică [abrev.]
-ez [futur 2 pers pl]. veţi
[col.]. termen colocvial [abrev.]
-EZ <vous filmerEZ>. VEŢI... <VEŢI filma>
[cond.]. condiţional [abrev.]
-EZ <vous filmEZ>. -AŢI <voi filmAŢI>
[demod.]. termen demodat [abrev.]
-EZ <vous perdEZ>. -EŢI <voi pierdEŢI>
[euph.]. eufemism [abrev.]
-iez [aux. cond. 2 pers. pl.]. aţi [aux. cond. pers. 2 pl.]
[f.]. feminin [abrev.]
-IEZ <vous filmerIEZ>. AŢI... <voi AŢI filma>
[G.]. genitiv [abrev.]
-IEZ <vous filmIEZ>. -AŢI <voi filmAŢI>[imp.]
[géol.]. geologie [abrev.]

-2-
[impératif m.: garçon!]. -le [imper. m.: băiatuLE!]
[impératif. f.: Hélène!]. -o [imper. f.: IleanO!]
[jur.]. juridic [abrev.]
[liv.]. termen livresc [abrev.]
[m.]. masculin [abrev.]
[mar.]. maritim [abrev.]
[marque du futur populaire]. o să [+ ind. prez.]
[méd.]. medical [abrev.]
[mil.]. militar [abrev.]
[mus.]. muzică [abrev.]
[n.]. substantiv [abrev.]
[n.p.]. substantiv propriu [abrev.]
[narr.]. naratologie [abrev.]
[offic.]. termen oficial [abrev.]
[PC]. informatică [abrev.]
[pl.]. plural [abrev.]
[pol.]. politic [abrev.]
[pron.]. pronume [abrev.]
[qqn.]. cineva [abrev.]
[R]. marcă înregistrată [abrev.]
[sg.]. singular [abrev.]
[vulg.]. vulgar [abrev.]
[zool.]. zoologie [abrev.]
<monnaie roumaine> [pl.]. lei
<monnaie roumaine> [sg.]. leu [moneda]
<Union Démo. des Magyars de R>. U.D.M.R.
=auto 4X4 fabriquée en Roumanie. ARO ® [n.m.]
=auto Daewoo fabriquée en Roumanie. Cielo ® [n.m.],
Tico ®[n.m.], Espero ®[n.m.]
=bloc syndical roumain. Cartelul Alfa, C.N.S.L.R.
Frăţia
=camion fabriqué en Roumanie. ROMAN ® [n.m.]
=chaîne TV privée roumaine. Antena 1, ProTV, Tele 7
ABC
=chef d'un clan gitan. bulibaşă [n.m.]
=Citroën Axel fabriquée en Roumanie. Oltcit ®
=colline longue de Bucovine. obcină obcine
=Conseil National de l'Audiovisuel. C.N.A.
=constructeur roumain aéronautique. I.A.R.
=de la balade roum. "Miorita". mioritic
=de la province d'Olténie. olteancă [n.f.], oltean [n.m.],
olteni [n.m.pl.]
=de la province de Banat. bănăţeană [f.], bănăţean
[m.], bănăţeni [m.pl.]
=de la province de Bucovine. bucovinean [m.],
bucovineancă [n.f.]
=de la province de Moldavie. moldoveancă [n.f.],
moldovean [m.]
=de la province de Valachie. muntean
=de la région de Dobroudja. dobrogean [m.],
dobrogeancă [n.f.]
=de la région d'Oas. oşancă [n.f.], oşan [m.], oşeni
[m.pl.]
=de la région de Bistrita. bistriţeană [f.], bistriţean
[m.]
=de la région de Hateg [Ts.]. haţegan
=de la région de Maramures. maramureşeancă [n.f.],
maramureşean [m.]
=de la région de Transylvanie. transilvănean,
transilvan, ardelean
=de la ville d'Arad [Bt.]. arădean
=de la ville d'Oradea (Ts). orădean
-3-
=de la ville de Bacau (Md). băcăuan
=de la ville de Baia Mare. băimărean
=de la ville de Brasov (Ts). braşovean
=de la ville de Cluj(-Napoca). clujean
=de la ville de Constanta. constănţean
=de la ville de Craiova. craiovean
=de la ville de Iasi (Jassy). ieşean
=de la ville de Sibiu [Ts.]. sibiană [f.], sibian [m.]
=de la ville de Suceava [Md.]. sucevean
=de la ville de Timisoara [Bt]. timişorean
=de Nicolae Ceausescu. ceauşist
=département adm. de Roumanie. judeţ
=du dramaturge I.L.Caragiale. caragialesc
=du général Antonescu. antonescian
=du poète national Eminescu. eminescian
=du prosateur et poète Urmuz. urmuzian
=ethnique allemand en Transylvanie. sas [n.m.] saşi
[n.pl.] săsoaică [n.f.]
=fête roumaine du 1er Mars. mărţişor [sărbătoarea]
=grande usine non rentable. mamut industrial
=Groupe de Dialogue Social. G.D.S.
=habitant des Montagnes Apuseni. moţ [locuitor din
Apuseni]
=hebdomadaire roumain. Dilema, 22
=marche des mineurs sur Bucarest. mineriadă
=massif des Carpates Orient.. Căliman, Munţii Căliman
=monnaie roumaine. leu [moneda]
=montagne des Carpates Orient. Rarău, Ceahlău,
Masivul Ceahlău
=montagnes bas Carpates Orientales. Obcinele
Bucovinei
=montagnes - Carpates E roum. Ţarcului, Ciucaş,
Rodnei, Rodna, Munţii Ţarcului
=montagnes - Carpates S roum. Retezat, Munţii
Retezat, Parâng, Căpăţânii, Vâlcan
=montagnes - Carpates W roum. Munţii Apuseni,
Apuseni
=montagnes Carpates Orient. Munţii Gurghiului,
Munţii Hămaşului, Giurgeu
=montagnes des Carpates Orient. Munţii Harghitei
=montagnes N Carpates Orient. Munţii Stânişoarei,
Munceii Neamţului
=montagnes S Carpates Orient. rancei, Munţii
Baraolt, Nemira, Munţii Bodoc
= montagnes. dans les Carpates S. Munţii
Făgăraşului, Făgăraş, Făgăraşului
=nationalité hongroise en Ts.. secui
=Parti Démocrate [Roumain]. P.D.
=parti nationaliste roumain. P.R.M.
=quotidien roumain. Cotidianul, Evenimentul zilei,
Adevărul, Ziua
=Renault 12 fabriquée en Roumanie. Dacia [n.f.]®,
dacia [n.f.][fam.]®
=Renault 12 roumain (pl.). dacii [n.f.][maşina fam.]®,
Dacii [n.f.]®
=télévision nationale roumaine TVR, TVR-1, TVR-2
=théâtre pop. roum. à Noël. Viflaim
=tradition roum. du 1er mars. Mărţişor
=typique à la région d'Olténie. oltenesc [adj. m.],
oltenească [adj. f.]
=typique à la région de Moldavie. moldovenească
[adj. f.], moldovenesc [adj. m.]
 =typique à la région d'Oas. oşenească [adj. f.], à-propos [adj.]. potrivit
oşenesc [adj. m.] à propos des bottes. tam nisam, hodoronc-tronc
=typique à la région de Banat. bănăţeană [adj. f.], à rebours. în sens invers, de-a-ndoaselea
bănăţean [adj. m.] à reculons. de-a-ndărătelea, de-a îndărătelea
=typique à la Transylvanie. ardelenesc [adj. m.], à savoir. şi anume
ardelenească [adj. f.] à temps. la timp
=typique aux allemands de Transylvanie. săsesc à la tête. în frunte
[adj.] à titre gratuit. pe gratis
=typique aux Hongrois de Transylvanie. secuiesc à la tombée de la nuit. la căderea nopţii
[adj.] à tort. din greşeală
à tort et à travers. fără socoteală, fără deosebire,
aaaa
alandala
a. are
à tort ou à raison. pe drept sau pe nedrept
a [aux passé comp 3 pers sg]. a [aux.]
à tour de rôle. pe rând
A… <il A filmé>. A… <el A filmat>
à tout jamais. câtu-i hău [reg.], pentru totdeau, în veci
à. spre, către, la
vecilor
À <Il a dit À Jean>. LUI <I-a zis LUI Ion> [m.]
à trompeur trompeur et demi. şi-a găsit naşul
à l’aide !. ajutor !
à la va-vite. de mântuială
à l’aise. în largul său, bine
à vos risques et périls. pe barba ta [pop.], pe riscul
à la belle étoile. sub cerul liber
vostru
à bon chat bon rat. cum e turcul şi pistolul
À votre santé !. Noroc! [toast], În sănătatea voastră!,
à bout portant. de aproape [armă], de la mică distanţă
Sănătate!
[armă]
À vos souhaits !. Noroc! [strănut]
à but non lucratif. non-profit
à vous couper le souffle. care îţi ia răsuflarea
à ceci près. cu această excepţie
à vrai dire. la drept vorbind
à condition que. cu condiţia să
à contre cœur. în scârbă, în silă aaab
à contrecœur. fără chef, în silă abaissement. reducere
à côté. alături abaisser. umili, înjosi, coborî
à coup sûr. de bună seamă, cu siguranţă abandon. abandon, părăsire
à défaut de. în lipsă de abandonnement. părăsire, abandonare
à la dérobée. pe ascuns abandonnent. părăsesc (ei ~), abandonează (ei ~)
à dessein. în adins, deliberat abandonner. părăsi
à droite. la dreapta abandonnons. părăsim, abandonăm
à l’épreuve des éléments. care rezistă intemperiilor abattoir. abator
à l’étranger. în străinătate, peste hotare abattre. doborî
à eux. lor [D.] abbaye. abaţie [clădirea], mânăstire [n.f.]
à la file. unul după altul, în şir abbé. abate [n.] [bis.]
à la fois. în acelaşi timp abbesse. abaţie
à la hâte. în grabă, la repezeală abcès. abces, furuncul
à haute voix. cu voce tare abdomen. burtă, abdomen
à jamais. în veci vecilor, câtu-i hău, pentru totdeauna abeille. albină
à l’issue. la finele, la sfârşitul abîme. hău, neant, abis, prăpastie
à jeun. pe stomacul gol abîmé. mai vârstnic
à loisir. pe îndelete abîmer. deteriora, cufunda, strica
à la longue. cu timpul, cu vremea abject. abject
à la maison. acasă abjection. abjecţie
à midi tapant. la 12 fix abjuration. renegare, abjurare
à la mode. la modă abjurer. renega
à la place de. în locul ablatif. ablativ
à moins que. numai să nu, ca să nu abnégation. abnegaţie
à n'en pas douter. cu toată siguranţa aboiement. lătrat
à nouveau. din nou abolir. aboli
à nu. în pielea goală, gol puşcă abolition. abolire
à peine. abia, de-abia abondamment. plin (din ~), belşug (din ~)
à peu près. cam, aproximativ, aproape [adv.], în jur de, abondance. belşug, abundenţă
circa abondant. abundent abundenţi abundentă abundente
à-peu-près. aproximaţie abonner. abona
à pied. pe jos abordable. abordabil, ieftin
à plat ventre. pe burtă aborder. aborda
à plomb. vertical aborigène. aborigen
à poil. gol puşcă, în pielea goală aboutir. reuşi, duce
à point [cuisson]. medie [friptură] aboyer. lătra

-4-
abrasion. abraziune accommodant. conciliant, înţelegător, binevoitor
abrégé. compendiu accommoder. acomoda, obişnui
abrégé [n.]. rezumat [n.] accommoder (s'~). obişnui (se ~), adapta (se ~)
abréger. abrevia, prescurta accompagnant. însoţitor
abreuver. adăpa accompagné. acompaniat, însoţit, urmat
abreuvoir. adăpătoare accompagnement. însoţire, companie
abréviation. prescurtare, abreviere accompagner. însoţi
abri. adăpost adăposturi accompli. împlinit, desăvârşit
abricot. caisă accomplir. face (până la capăt), îndeplini
abricotier. cais accord. înţelegere [acord], acord
abriter. adăposti accorder. potrivi potrivesc, armoniza, conferi, acorda
abroger. abroga accoster. acosta
abrupt. abrupt, povârnit, pieptiş accouche. naşte (ea ~) [ginec.]
absence. lipsă lipsuri, absenţă accouchement. naştere [ginec.]
absent. absent accoucher. naşte, da naştere
abside. absidă accouder. rezema
abside [de la tente]. absidă [a cortului], parte rotunjită accouplement. însoţire, cuplare
[la cort] accoutrement. îmbrăcăminte caraghioasă, ţoale
absinthe. pelin, absint accoutumer. obişnui, deprinde
absolu. absolut accrédité. împuternicit, acreditat
absolutisme. absolutism accréditer. acredita, împuternici
absoudre. ierta, absolvi [de un păcat] accroc. agăţare
absolvait. absolvea accrochage. agăţare
absolvant. absolvind, iertând accroché. agăţat
absolvez. absolviţi, iertaţi accroche (il ~). agaţă
absolvons. absolvim, iertăm accrocher. atârna, agăţa, tampona
absoudra. ierta (va ~), absolvi (va ~) accroupi. aşezat pe vine
absoudrait. absolvi (ar ~), ierta (ar ~) accroupir. aşeza pe vine, chirci, sta gugu, ciuci
absous (j'~). iert, absolv (eu ~) [de un păcat] accu. acumulator, baterie [electr.]
absous (tu ~). ierţi, absolvi [de un păcat] accueil. primire, întâmpinare
absout (il ~). iartă (el ~), absolvă (el ~) [de un păcat] accueillir. primi, întâmpina
abstention. abstinenţă accueillant. primitor
abstinence. abstinenţă accueille. primească (să ~), primeşte (el ~)
abstraction. abstracţie accueille (j'~). primesc (eu ~), întâmpină (eu ~)
abstrait. abstract abstracţi abstractă abstracte accueillera. primi (va ~), întâmpina (va ~)
absurdité. absurditate accueillerait. întâmpina (ar ~), primi (ar ~)
abus. abuz accueilles. întâmpini, primeşti
abus de confidence. abuz de încredere accueillez. întâmpinaţi, primiţi
abuser. abuza accueilli. primit, întâmpinat
abusons. abuzăm accueillait. primea, întâmpina (el ~)
aaac accueillis. primii, întâmpinai, întâmpinaşi,
acacia. salcâm primişi
académique. academic, universitar accueillit. întâmpină (ei ~), primi (el ~)
accalmie. accalmie accueillit (il ~). întâmpină (el ~)
accablant. apăsător, copleşitor accueillons. primim, întâmpinăm
accabler. copleşi accumulateur. baterie, acumulator
accéder. ajunge la, accede, atinge accumulé. strâns [acumulat], acumulat
accélérateur. accelerator accumuler. strânge [acumula], cumula
accélération. accelerare, acceleraţie accus. acumulatori, baterii [electr.]
accent. accent accusation. acuzare, acuzaţie
accentué. accentuat accusé. aviz, inculpat, acuzat, recipisă, accentuat,
accentuer. accentua pârât
acceptable. acceptabil accuser. învinui, scoate în relief, acuza, accentua
accès. acces, intrare accuser à faux. acuza pe nedrept
accessibilité. accesibilitate aaach
accessible. accesibil acharnement. îndârjire, patimă, înverşunare
accessoire. accesoriu acharner. înverşuna, îndârji
accident. accidenta achat. cumpărătură
accidentel. întâmplător, accidental acheminer. îndrepta
acclamation. aclamare acheter. procura, cumpăra, achiziţiona
acclimatation. aclimatizare achetant. cumpărând, procurând
accolade. acoladă acheté. cumpărat, achiziţionat, procurat

-5-
 achète (il ~). cumpără (el ~) adjonction. adăugare, ataşare
achète (j'~). cumpăr adjuger. adjudeca
achètes. cumperi aaadm
acheteur. client, cumpărător admettre. recunoaşte, admite
achever. termina, desăvârşi, isprăvi admet. admite
achève. desăvârşesc, desăvârşeşte admets. admiţi, admit
achevé. desăvârşit, isprăvit, perfect, terminat admettait. admitea
achèvent. termină, desăvârşesc, isprăvesc admettant. admiţând
achèves. isprăveşti, desăvârşeşti, termini admette. admită (să ~)
achevez. desăvârşiţi admettent. admit
achevons. desăvârşim admettez. admiteţi
acide. acid, acru admettons. admitem
acier. oţel. acél admettra. admite (va ~)
acompte. avans, arvună, acont admettrait. admite (ar ~)
Aconitum sp. [bot.]. omag [bot.] admis. admis admisă admise
acquérir. dobândi dobândesc admit. admise (el ~)
acquérez. dobândiţi (voi ~) admission. admitere
acquérons. dobândim administrateur. administrator
acquerra. dobândi (va ~) administratif. administrativ
acquerrait. dobândi (el ar ~) administration. administraţie, conducere
acquièrent. dobândesc (ei ~) administrer. administra, gospodări
acquiers. dobândeşti admirable. admirabil
acquiers (j'~). dobândesc (eu ~) admirateur. admirator, fan
acquis. dobândit admiration. admiraţie
acquisition. dobândire, achiziţie admirer. admira
acquiescement. consimţire, acceptare adolescence. adolescenţă
acquiescer. accepta, consimţi adolescent. adolescent
acquittement. achitare adonner. consacra, dedica
acquitter. achita adopter. adopta, înfia
acrylique. acrilic adoptif. adoptiv
acte. document, act adoption. adopţie
acte en due forme. act redactat în formă legală adorateur. adorator
acte notarié. act notarial adoration. adoraţie, venerare, adorare
acteur. actor adorer. adora
actif. activ activă adosse. sprijină
action. acţiune adossé. sprijinit, rezemat
actionner. acţiona adosser. sprijini, rezema
activement. mod activ (în ~), activ adoucir. alina, tempera, estompa, atenua
activité. activitate adresse. precizie, abilitate, adresă, îndemânare
actualité. actualitate adresser. adresa
actuel. actual Adrien. Adrian
actuellement. acum, prezent (în ~) Adrienne. Adriana
acuité. agerime, acuitate adroit. îndemânatic, dibaci
aaad adroitement. îndemânare (cu ~)
Adam. Adam adulation. linguşire, adulare
Adam (pomme d'~). Adam (mărul lui ~) aduler. adula, linguşi
adaptation. adaptare adulte. matur, adult
adapter (s'~). adapta (se ~) adultère. adulter
addition. adunare [mat.] advenir. surveni, întâmpla
addition [restau.]. notă de plată advienne. întâmple (să se ~)
additionner. aduna, adăuga advienne que pourra. fie ce-o fi
Adèle. Adela adviennent. survin
adepte. adept advient. survine
adéquat. potrivit, corespunzător, adecvat advient (il ~). întâmplă (se ~)
adhérence. aderenţă adversaire. duşman, adversar
adhérer. alătura, adera adversité. adversitate, împrejurări vitrege [pl.],
adhésif [adj.]. adeziv, lipicios duşmănie
adhésif [n.m.]. clei, adeziv, lipici aéré. aerisit
adhésion. adeziune aérer. aerisi
adieu. rămas bun, adio aérien. diafan, aerian
adjectif. adjectiv aérodrome. aerodrom
adjectif [abréviation]. [adj.] aérodynamique. aerodinamic

-6-
 aéroport. aeroport agréablement. mod plăcut (în ~)
aaaf agréer. agrea, încuviinţa, accepta
affabilité. amabilitate, afabilitate, curtoazie agressif. agresiv
affable. curtenitor, prevenitor, afabil, amabil agression. atac, agresiune
affaiblir. diminua, slăbi agricole. agricol
affaire. afacere, caz, întreprindere, treabă, chestiune agricole [abréviation]. [agr.]
affairisme. afacerism Adev 28/03/08 agriculteur. ţăran, fermier, agricultor
affairiste, homme d'affaires. afacerist agriculture. agricultură
affamé. înfometat agrippe. agaţă
affamer. înfometa agrippé. agăţat
affecter. afecta agripper. agăţa
affection. dragoste, boală, afecţiune agrostis blanche [f.][bot.]. iarba-câmpului [f.][bot.]
affectueux. afectuos ahuri. aiurit, zăpăcit
affiche [f.]. afiş [n.n.] afişe, poster [n.n.] postere aaai
afficher. afişa aide. ajutor
affirmation. afirmaţie aidé. ajutat
affirmer. afirma aide pécuniaire. ajutor pecuniar
affluent. afluent afluenţi aider. ajuta
affolé. înnebunit, scos din minţi aïeux. strămoşi
affranchir. timbra, elibera, franca aigle. vultur
affranchir, délivrer, libérer. dezrobi aigre. acru
affreux. îngrozitor, oribil, înfiorător aigu aigüe. violent, ascuţit, acut acută, pătrunzător
affront. insultă, jignire, afront aiguille. ac, andrea
afin. ca să, scopul de a (în ~) aiguille (d'horloge). limbă (de ceas)
afin de. pentru a, pentru ca, ca să aiguille [ferroviaire]. macaz
afin que. scopul de a (în ~), ca să, pentru ça aiguiseur. dispozitiv de ascuţit, tocilă
africain. african aile. aripă
Afrique. Africa ailleurs. altundeva, în altă parte, aiurea
Afrique du Sud. Africa de Sud aimable. amabil
aaag aimant. magnet
agaçant. enervant, sâcâitor, agasant aimer. plăcea, iubi
âge. ev, etate, vârstă vârste, eră Adev 01/11/07 aimait. plăcea (îi ~)
âge moyen. vârstă medie Adev 01/11/07 aimé. iubit, plăcut
âgé. bătrân, vârstnic vârstnice Adev 01/11/07 aimer mieux. prefera
agence. agenţie ainsi. aşa, aşa cum, tot aşa, ca şi, astfel
agencer. îmbina, combina ainsi que. după cum
agenouiller. îngenunchia air. aspect, înfăţişare, aer
agent. agent, factor air (en l'~). aer (în ~)
agent. intermediar aire. arie
agent [police secrète roum.]. securist aire (~ géographique). areal (~ geografic)
agent pathogène. agent patogen aisance. uşurinţă, comoditate, uşurinţă
agglomération. aglomeraţie, aglomerare aisé. lesnicios, comod, înstărit
aggraver. agrava, înrăutăţi aisément. cu uşurinţă
agile. agil, sprinten, suplu aisselle. subsuoară
agilité. sprinteneală, agilitate ajourer. practica deschizături
agir. fi vorba de, acţiona, exercita ajout. adăugire, adaos
agira. acţiona (va ~) ajouté. adăugat
agira (s'~). fi vorba (va ~) ajouter. adăuga
agirait. acţiona (ar ~) ajuster. ajusta, potrivi
agirait de (s'~). fi vorba de (ar ~) ajutage. ajutaj
agissait. acţiona, era vorba de aaal
agissant. acţionând, fiind vorba de alarmant. alarmant
agit. acţionează alarme. alarmă
agit de (il s'~). e vorba de alarmer. alarma
agitation. agitaţie, nelinişte album. album albume
agneau. miel miei Alchemilla sp. [bot.]. creţişoară [bot.]
agrafeuse [n.f.]. capsator (~ de birou) [n.m.] alcool. alcool
agraire. agrar alcool à brûler. spirt pentru spirtieră
agrandir. extinde, mări, dezvolta alentour. jur (în ~)
agrandissement. extindere, fotografie mărită, dezvoltare, alentours. împrejurimi [pl.]
mărire alentours (aux ~). împrejurimi (în ~)
agréable. agreabil alerte. alarmă, alertă, sprinten

-7-
alerter. alerta alliage. aliaj
algèbre. algebră alliance. alianţă
algue. algă allier. alia, uni
aliénation. înstrăinare, alienare alligator. aligator
aliéné. nebun allô. alo
aliéner. aliena, înstrăina allonger. întinde, prelungi, lungi [vb.]
aligner. alinia allongé. prelungit, întins, lungit
aliment. aliment allongea. lungi (el ~), prelungi, întinse
alimentation. alimentaţie, alimentare allongeait. întindea, lungea, prelungea
alinéa. alineat allongeant. lungind, întinzând, prelungind
aaall allongeons. prelungim, întindem, lungim
allaiter. alăpta allumer. aţâţa, aprinde
Allemagne. Germania alluma. aprinse
allemand. german allumai. aprinsei
aller. merge, pleca plec allumant. aprinzând
alla (il ~). duse (se ~), merse allumas. aprinseşi
allai (j'~). mersei, dusei (mă ~) allumé. aprins, aţâţat
allant. ducându-se, mergând allumé (avait ~). aprinsese
allas (tu ~). duseşi (te ~), merseşi allume (j'~). aprind (eu ~)
allé. dus, mers, plecat allument. aprind (ei ~)
allé (il était ~). mersese, dusese (se ~) allumera. aprinde (va ~)
allé (ils étaient ~). duseseră (se ~), merseseră allumerait. aprinde (ar ~)
allé (j'étais ~). dusesem (mă ~), mersesem (eu ~) allumes. aprinzi
allé (nous étions ~). merseserăm allumés. aţâţaţi, aprinşi
allé (tu étais ~). merseseşi, duseseşi (te ~) allumez. aprindeţi
allé (vous étiez ~). merseserăţi allumons. aprindem
allons. ducem (ne ~), mergem allumette. chibrit chibrituri
allons (nous nous ~). plecăm allure. alură, înfăţişare, aspect, viteză
allons [aux. futur 1 pers pl]. vom allusion. aluzie
allez. mergeţi, duceţi (vă ~) almanach. almanah
allez !. hai!, haida de! Alnus viridis [bot.]. arin de minte [bot.]
allez-vous-en !. mergeţi! plecaţi! alors. atunci
allez (vous vous en ~). plecaţi (voi ~) $$$ alouette. ciocârlie
allez [aux. futur 2 pers]. veţi alourdir. îngreuna
ira. merge (va ~) alpage. păşune alpină
ira (s'en ~). pleca (va ~) Alpes. Alpii
irai. merge (voi ~) alphabet. alfabet
irais. aş merge alpin. montan, alpin
irais (tu ~). merge (ai ~) alpinisme/randonnée [abréviation]. [alpin.]
irait. merge (ar ~) Alsace. Alsacia
iras. merge (vei ~) Alsacien. alsacian
irez. merge (veţi ~) aaalt
irons. merge (vom ~) altération. denaturare, deformare, alterare,
iront. merge (vor ~) descompunere
va. merge altérer. altera, strica (se ~), deforma, face sete
va (il s'en ~). pleacă (el ~) altérant. descompunându-se, alterând, deformând
va (on s'en ~). plecăm altère. alterez, deformează, deformez
va [aux futur 3 pers sg]. va altéré. alterat, deformat, descompus
vas. te duci altère (il s'~). alterează (el se ~)
vas (tu ~). mergi altèrent. deformează, alterează (ei ~)
vas (tu t'en ~). pleci
alternance. alternanţă
vais (je ~). merg (eu ~), mă duc
alternateur. alternator
vais (je m'en ~). plec
alternatif. alternativ
vont. merg (ei ~)
alterner. alterna
vont (s'en ~). pleacă (ei ~)
altitude. înălţime, altitudine
vont [aux futur 3 pers pl]. vor [aux. viitor]
alu [fam.]. aluminiu
aller (s'en ~). duce (se ~), pleca
aluminisé. aluminizat
aller de pair. merge mână-n mână
alvéole. alveolă
aller à pied. merge pe jos
alvéolé. alveolat, alveole (cu ~)
aller sur la pointe des pieds. umbla în vârful
picioarelor aaam
aller à tâtons. merge pe bâjbâite amaigri. tras, slăbit
amande. migdală

-8-
amandier. migdal an. an
amant. amant, iubit [n.], ibovnic [pop.] anacréontique. anacreontic
amas. grămadă, morman analogie. analogie, asemănare
amassé. strâns [acumulat] analogue. asemănător, analog, similar
amasser. aduna, strânge [acumula], îngrămădi analyse. analiză
amateur. amator, diletant analyser. analiza
ambassade. ambasadă ananas. ananas
ambassadeur. ambasador anarchie. anarhie
ambiance. ambianţă anatomie [abréviation]. [anat.]
ambiant. ambiant, înconjurător ancêtre. strămoş, străbun
ambigu. ambiguu ambiguă, echivoc echivocă ancien. ex, vechi veche, bătrân bătrână, fost [ex-] fostă
ambiguïté. ambiguitate, echivoc ancien combattant. veteran
ambitieux. ambiţios ancre. ancoră
ambition. ambiţie ancre à neige. ancoră de zăpadă
ambulance. ambulanţă, salvare ancré. ancorat
âme. suflet ancrer. fixa, ancora
âme errante [n.f.]. suflet rătăcitor andouille. caltaboş
amélioration. ameliorare, îmbunătăţire andouillette. caltaboş
améliorer. ameliora, îmbunătăţi André. Andrei
aménager. amenaja, aranja Andromède. Andromeda
amende. amendă Androsace sp. [bot.]. laptele stâncii [bot.]
amendement. îmbunătăţire, amendament anéantir. nimici
amender. modifica, îmbunătăţi, amend anéanti. spulberat, nimicit
amer. amar amară anéantissait. spulbera (el ~), nimicea
amèrement. amărăciune (cu ~) anéantissant. nimicind, spulberând
américain. american anéantit. nimiceşte, spulberă
amertume. tristeţe, amărăciune anéantir, pulvériser. spulbera
ami. prieten prieteni prietenă prietene, amic amică anéantissement. distrugere, zdrobire, nimicire
ami (l'~). prietenul anecdote. snoavă, anecdotă, banc
amical. amical, prietenesc, prietenos anémie. anemie
amicalement. prietenie (cu ~), prieteneşte anémone des Alpes [pl.][bot.]. sisinei-de-munte
amincir. subţia [pl.][bot.]
amiral. amiral Anemone narcissiflora [bot.]. oiţe [pl.] [bot.]
amitié. prietenie Anemone ranunculoides [bot.]. păştiţă [bot.]
amitiés. prietenie (cu ~) ange. înger
ammoniaque. amoniac Angelica archangelica [bot.]. angelica [bot.]
amoindri. redus anglais. englez, englezeşte
amoindrir. împuţina împuţinată, micşora Adev 01/11/07 angle. colţ, unghi unghiuri
amollir. înmuia, muia anglican [église]. anglican [bis.]
amoncelé. strâns [acumulat] animal. animal
amonceler. îngrămădi, aduna animation. animaţie, însufleţire
amonceler. strânge [acumula] animer. anima, însufleţi
amont. amonte anis. anason
amont (en ~). amonte (în ~) Anne. Ana
amoral. amoral Anne-Marie. Anamaria
amorçage. amorsare anneau. inel inele
amorce. momeală, nadă, amorsă, detonator année. an
amorce [pêche]. nadă, momeală année sabbatique. sabatic [n.] [universitar], an sabatic
amortisseur. amortizor annexe. anexă
amour. iubire, dragoste, amor annexer. anexa, adăuga
amoureusement. iubire (~cu), dragoste (~cu) anniversaire. zi, aniversare
amoureux. îndrăgostit, iubit [n.], amorezat annonce. anunţ
amovible. care poate fi îndepărtat, amovibil [neo.] annoncé. înştiinţat
ample. larg, amplu, vast annonce [n.f.]. înştiinţare
ampleur. importanţă, amploare, lărgime annoncer. anunţa, înştiinţa
amplificateur. amplificator annuel. anual
ampoule. bec, fiolă annuler. anula
ampoule [électr.]. bec becuri anorak. hanorac hanoracuri
ampoule [méd.]. băşică (~ a pielii) [med.] anormal. anormal
amusant. distractiv, hazos, amuzant anse. toartă
amuser. distra, amuza
aaant
aaan antan (d'~). demult (de ~), odinioară (de ~)

-9-
Antarctique. Antartica apparaisse. apară (să ~)
antenne. antenă apparaît. apare
antérieur. anterior, precedent apparaîtra. apărea (va ~)
Anthemis carpatica [bot.]. romaniţa de munte [bot.] apparaîtrait. apărea (ar ~)
anthère [bot.]. anteră [bot.] apparu. apărut
anthologie. anthologie apparat. aparat
anthume. antum, în timpul vieţii appareil. aparat
Anthyllis vulneraria [bot.]. vătămătoare [n.f.] [bot.] apparemment. aparent
anti-. împotriva apparence. aparenţă, aspect, deghizare, faţă, înfăţişare,
antibuée. anti-aburire pretext, suprafaţă
anti-moustique. contra ţânţarilor, anti-ţânţari apparenté. înrudit
anti-orage. anti-furtună apparenter. înrudi (se~)
antisémite. antisemit apparition. apariţie, arătare
antiaérien. antiaerian appartement. apartament
antibiotique. antibiotic appartenir. aparţine
antichambre. antecameră appartenait. aparţinea
antichambre (faire de l'~). antecameră (face ~) appartenant. aparţinând
anticipation. anticipare, anticipaţie appartenu. aparţinut
anticorps [n.m.sg.]. anticorpi [n.m.pl.] appartiendra. aparţine (va ~)
antidater. antedata appartiendrait. aparţine (ar ~)
antidérapant. antiderapant appartiens. aparţii, aparţin
antidote. antidot, remediu, leac leacuri appartient. aparţine
anti-électrocution (prise ~). şuco (priză ~), pământare appât. momeală, atracţie, ispită, nadă
(priză cu ~) appauvrir. sărăci
antilope. antilop appel, cri. strigare strigări Adev 14/05/08
antimagnétique. antimagnetic appelé. apelat, chemat
antique. antic appeler. apela, chema
antiquité. antichitate apparence (en ~). aparenţă (în ~)
Antirrhinum majus [bot.]. gura-leului [bot.] appétissant. îmbietor, apetisant
antiseptique. antiseptic appétit. poftă, apetit
antre. vizuină, bârlog applaudir. aplauda, aproba
aaap appliqué. sârguincios, silitor, harnic
apaiser. linişti, calma, potoli appliquer. dărui, consacra, aplica
apercevoir. observa, da seama (a-şi ~), zări appliquer (s’). strădui (se ~)
apercevait. observa (el ~), zărea apport. contribuţie, aport
apercevant. zărind, observând apporté. adus
apercevez. observaţi, zăriţi apporter. aduce
apercevons. observăm, zărim apporter son obole. aduce obolul (a-şi ~)
apercevra. observa (va ~), zări (va ~) appréciable. apreciabil
apercevrait. zări (ar ~), observa (ar ~) appréciation. apreciere
aperçois. zăresc, zăreşti apprécié. apreciat
aperçoit. observă (el ~), zăreşte apprécier. stima, aprecia, evalua
aperçoivent. zăresc, observă (ei ~) appréhender. teme (se ~), aresta
aperçu. observat, privire generală, zărit, idee appréhension. teamă
generală apprendre. învăţa, afla
aperçus. zării, zărişi apprenant. învăţând, aflând
aperçus (j'~). observai (eu ~) apprend. învaţă (el ~), află (el ~)
aperçus (tu ~). observaşi apprendra. învăţa (va ~), afla (va ~)
aperçut. zări apprendrait. afla (ar ~), învăţa (ar ~)
aperçut (il ~). observă (el ~) [imperf.] apprends. afli
apéritif. aperitiv apprends (j'~). aflu, învăţ
apical apicaux. apical apicali apprends (tu ~). înveţi
apitoyer. înduioşa apprenez. aflaţi, învăţaţi
aplanir. aplana, nivela apprennent. învaţă (ei ~), află (ei ~)
aplati. aplatizat, teşit, nivelat apprenons. învăţăm, aflăm
aplatir. nivela, aplatiza, turti, teşi appris. aflat, învăţat
aplomb. siguranţă, tupeu, aplomb apprit (il ~). afla (el ~)
apostolique. apostolic apprenti. ucenic
apôtre. apostol apprentissage. ucenicie
aaapp apprêté. scrobit, apretat
apparaître. apărea apprêter. apreta, scrobi
apparaissant. apărând apprivoiser. domestici, îmblânzi

- 10 -
approche. apropiere archives [pl.]. arhivă
approcher. apropia arctique. arctic
approfondi. temeinic, aprofundat Arctostaphylos uva ursi [bot.]. strugurii-ursului [pl.]
approfondissement. aprofundare, adâncire [bot.]
approuver. aproba ardent. aprins, fierbinte
appui [n.]. sprijin [n.] ardeur. ardoare, înflăcărare, pasiune
appuyer. sprijini, apăsa ardoise. ardezie
appuie. sprijină ardu. dificil, anevoios
appuie-tête. tetieră [auto] Arenaria ciliata [bot.]. studeniţă [bot.]
appuie (il ~). apasă (el ~) arène. arenă
appuie (j'~). apăs arête. creastă, coamă
appuient. apasă (ei ~) arête [de poisson]. os de peşte
appuyé. sprijinit, apăsat argent. argint
âpre. aspru argent [sg.]. bani [pl.]
après. după, după ce argentin. argentinian
après-demain. poimâine argile. argilă
après-midi. după-amiază argon. argon
après quoi. după care argot. argou
apte. stare (în ~), apt, capabil argot des écoliers [abréviation]. [arg.sc.]
aptitude. înclinare, aptitudine argotique. argotic
aquarelle. acuarelă argument. argument
aquarium. acvariu argumentation. argumentare
aquatique. acvatic aristocratie. aristocraţie
Aquilegia transsilvanica [bot.]. căldăruşă [bot.] arithmétique. aritmetică
aaar armateur. armator
Arabica. cafea arabica armature. armătură
Arabis alpina [bot.]. gâscariţa de munte [bot.] arme. armă
araignée. păianjen armé. ranforsat [neo.], armat, înarmat
arme à feu. armă de foc
arbitraire. arbitrar
armée. armată, oaste, oştire
arbitrairement. abuziv (în mod ~), arbitrar (în mod
armement. armament
~)
armer. arma, înarma
arbitre. arbitru
armistice. armistiţiu
arbitrer. arbitra
armoire. şifonier, dulap dulapuri
arbre. copac armoiries [pl.]. blazon, stemă steme
arbre (fruitier). pom armure. armură
arbrisseau. copăcel, arbust arôme [n.m.]. aromă [n.f.]
arbuste. arbust
aaarr
aaarc
arracher. smulge
arc. arc, boltă
arracha. smulse
arc-en-ciel. curcubeu
arrachai. smulsei
arcs-en-ciel. curcubee
arrachant. smulgând
arcade. arcadă
arrache. smulge, smulg
arcanes. arcane, mistere, taine
arraché. smuls
archaïque. învechit, arhaic
arrachent. smulg
archaïsme. arhaism
arraches. smulgi
archange. arhanghel
arrachez. smulgeţi
arche. arcadă
arrachons. smulgem
arche de Noé. arca lui Noe
archéologie. arheologie arrangement. acord, înţelegere [acord], aranjament
archéologique. arheologic arranger. aranja, înţelege [acord], pune în ordine,
archéologue. arheolog rândui, rîndui (vieux)
archer. arcaş arrangea. puse în ordine (el ~), aranjă
archet. arcuş arrangeons. rânduim, aranjăm
archiduc. arhiduce arrestation. arestare
archipel. arhipelag arrêt. staţie, întrerupere, oprire, arest, arestare
architecte. arhitect arrêté. arestat, hotărâre administrativă, oprit
architectural. arhitectonic arrêter. împiedica, aresta
architecture. arhitectură arrêter (s'~). opri (se ~)
architecture [abréviation]. [arhit.] arrêter net (s'~). opri brusc (se ~)
architextualité. arhitextualitate arrière. posterior, spate (din ~), îndărăt, înapoi
archives. arhive arriéré. retardat
arrière (en ~). spate (în ~)

- 11 -
arriver. ajunge, întâmpla, sosi, veni assise [d'une chaise] [n.]. şezut [al unui scaun]
arrivait. venea, ajungea, sosea assise [n.] [constr.]. strat
arrivait (il ~). întâmpla (se ~) assez. deajuns, suficient [adv.], destul
arrivant. sosind, sosit assiette. farfurie farfurii
arrivé. venit, ajuns, întâmplat, sosit assiette (pas dans son ~). nelalocul lui, apele lui (nu
arrive (il ~). întâmplă (se ~) fi în ~)
arrivera. ajunge (va ~), veni (va ~), sosi (va ~) assiette creuse. farfurie adâncă
arrivera (il ~). întâmpla (se va ~) assiette plate. farfurie întinsă, farfurie plată
arriverait. ajunge (ar ~), veni (ar ~), sosi (ar ~) assistance. asistenţă
arriverait (il ~). întâmpla (s-ar ~) assistant. asistent
arrivée. sosire assister. fi prezent la, ajuta, asista
arrogance. trufie, mândrie, aroganţă association. asociaţie
arrogant. mândru, arogant, trufaş association sans but lucratif. asociaţie non-profit
arroser. stropi, bea associer. asocia
arrosait. stropea assoiffé. însetat
arrosé. stropit assoiffer. face sete
art. talent, artă, pricepere, meşteşug. mesterség assommer. ucide (cu o lovitură)
artère. arteră Assomption (L'~). Adormirea Maicii Domnului
artichaut. anghinare assorti. potrivit, asortat
article. articol assortir. asorta, armoniza, potrivi
article défini [abréviation]. [art.hot.] assoupir. potoli, aţipi
article indéfini [abréviation]. art.neh. assourdir. asurzi, atenua
articuler. articula assourdissant. asurzitor
artifice. şiretlic, artificiu assouvir. satisface, potoli
artificiel. nesincer, artificial assumer. asuma
artisan. meşter, meşteşugar assurément. sigur [adv.], desigur, siguranţă (cu ~)
artiste. actor, interpret, artist assurer. asigura, încredinţa
aaas Assyrie. Asiria
as. campion, as Aster alpinus [bot.]. ochiul-boului de munte [bot.]
ascenseur. lift, ascensor astérisque. asterisc
asiatique. asiatic asthénie. astenie
Asie. Asia asthme. astm
asile. azil Astragalus australis [bot.], Astragale austral. piatră linte
aspect. înfăţişare, aspect [bot.]
asperge. sparanghel, asparagus Astragalus alpinus [bot.]. chitiluş [bot.]
asperge à feuilles étroites. umbra-iepurelui [bot.] astral. astral
Asperula capitata [bot.]. sânziene de munte [bot.] astre. stea stele, astru aştri
aspirateur. aspirator aspiratoare astronomie. astronomie
aspirateur (passer l'~). aspiratorul (trage cu ~) astronomique. astronomic
aspiration. aspiraţie astuce. subtilitate, şiretlic, ingeniozitate, truc
aspirer. aspira astucieux. subtil, ingenios ingenioasă
aaass aaat
assagir. cuminţi, potoli atelier. atelier
assaillant. agresor, atacator Athènes. Atena
assaillir. lua cu asalt, ataca athlète. atlet
assaisonner. asezona, condimenta athlétisme. atletism
assassin. asasin, criminal, ucigaş atmosphère. atmosferă
assassinat. asasinat, crimă, omor atmosphérique. atmosferic
assassiner. ucide, asasina, omorî atome. atom
assemblée. adunare atomique. atomic
assembler. asambla, reuni atomiseur. spray, pulverizator
asseoir. aşeza âtre. vatră vetre
asseyait. aşeza âtre (l'~). vatra vetrele
asseye. aşeze (să se ~) atroce. atroce
asseyent (ils s'~). aşează (ei se ~) atrocité. atrocitate atrocităţi, cruzime
asseyez. aşezaţi aaatt
asseyons. aşezăm attache. leg, ataşează, încheietură, leagă, legătură
assied (il s'~). aşează (el se ~) attacher. atribui, lega, da, ataşa
assieds. aşez, aşezi attaque. ofensivă, atac
assiéra (s'~). aşeza (se va ~) attaque à main armée [f.]. atac armat
assis. aşezat attaquer. combate, ataca
assis ! [chien]. şezi! [câine] attardé. întârziat

- 12 -
attarder. opri (se ~), întârzia au pied de. la poalele
attarder (s'~). pierde vremea au plus tard. cel mai târziu
atteindre. atinge, ajunge au plus tôt. cel mai devreme
atteinte. lezare, prejudiciu au revoir. la revedere
atteinte à (porter ~). prejudiciu (aduce ~) [+D] au secours !. ajutor!
attelage. atelaj au service de. în serviciul [+G], în slujba [+G]
attelles [pl.] [méd.]. atele [pl.] [med.] au sujet de. cu privire la
attendre. aştepta au vent. în direcţia vântului
attend. aşteaptă aubaine. chilipir, noroc chior, pleaşcă
attendait. aştepta aube. zori [n.]
attendant. aşteptând auberge. han
attendent. aşteaptă auberge (l'~). hanul
attendez. aşteptaţi auberge de jeunesse. han pentru tineri
attendit. aşteptă aubergine. pătlăgică vânătă
attendons. aşteptăm aucun. nici un, nici unul
attendra. aştepta (va ~) aucune. nici o
attendrait. aştepta (ar ~) aucunement. deloc, nicicum, câtuşi de puţin, defel
attends. aştept, aştepţi audace. cutezanţă, îndrăzneală
attendu. aşteptat audacieux. temerar, îndrăzneţ, cutezător
attentat. atentat audience. audienţă, atenţie
attente. aşteptare auditeur. auditor
attentif. atent augmentation. creştere
attention. atenţie augmente. creşte (el ~)
attentivement. atenţie (cu ~), atent augmenter. mări, ridica, spori, creşte
atténuer. atenua, modera augmentera. creşte (va ~)
atterrissage. aterizare augmenterait. creşte (ar ~)
atterrir. ateriza augure (de mauvais ~). augur (de rău ~)
attirant. atrăgător, atrăgând augure (être de bon ~). augur (fi de bun ~)
attiré. atras augure (être de mauvais ~). augur (fi de rău ~)
attirer. atrage aujourd’hui. astăzi, azi
attisent. aprind (ei ~) auprès de. lângă (pe ~), lângă, comparaţie cu (în ~), faţă
attiser. aprinde, aţâţa, înteţi de
attitude. atitudine aaaur
attractif. atractiv, atrăgător aurore. zori [n.], auroră
attraction. atracţie aaaus
attrait. farmec, atracţie auspices. auspicii
attrapé. capturat, luat (o boală), prins, pus mâna pe
aussi. la fel de, şi, aşa de (tot ~), tot aşa
attraper. captura, pune mâna pe, lua (se ~), prinde
aussi bien que. ca şi
attrayant. atrăgător, seducător
aussi longtemps que. atâta vreme cât
attribuer. atribui
aussitôt. imediat, îndată (de ~), îndată
attribut. atribut, însuşire
austère. auster, sobru
aaau austérité. sobrietate, austeritate
au. la Australie. Australia
au centre ville. în centrul oraşului aaaut
au commencement. la început autant. numai, cât, tot atât cât
au complet. în întregime Autant en emporte le vent. Pe aripile vântului
au-delà. dincolo de autant que. pe cât, măsura în care (în ~)
au dépens. pe cheltuiala, pe seama autel. altar
au dessous. dedesubt auteur. autor
au-dessous. dedesubtul, sub, mai jos de auteur d’un attentat. atentator
au dessous de. sub authenticité. autenticitate
au dessus. deasupra authentique. autentic
au-dessus. mai sus de, pe, deasupra auto. automobil, autoturism, maşină maşini
au-devant. întâmpinare (în ~) autobus. autobuz
au dire de. după spusele autochtone. autohton
au fur et à mesure. pe măsură ce autoclave. autoclavă
au grand jour. în plină zi autocollant. autocolant, abţibild [fam.]
au hasard. la întâmplare
automate. automat
au jour le jour. de pe o zi pe alta
automatisation. automatizare
au loin. în depărtare
automatiser. automatiza
au milieu de. în mijlocul
automatisme. automatism
au niveau de. la nivelul [+G], la nivel de
automnal. tomnatic, tomnatec [pop.] [poet.], autumnal

- 13 -
automne. toamnă toamna Adev 08/01/08 averti. competent, avertizat, experimentat, prevenit
autonomie. autonomie avertir. avertiza, preveni
autorisation. autorizaţie, autorizare avertissement. avertizare, prevenire
autoriser. autoriza avertisseur. claxon
autorité. autoritate aveu. mărturisire
les autorités portuaires. autorităţile portuare Adev aveuglant. orbitor
11/11/07 aveugle. orb oarbe
autoroute. autostradă aveugler. orbi
autour. circa, aproximativ aveuglette (à l'~). pe dibuite, nimerite (pe ~), orbeşte
autour de. jurul (în ~), împrejurul aviateur. aviator
autre. celălalt, alt aviation. aviaţie
autre (un ~). altul avide. lacom, nesăţios, avid
autre chose. altceva avidité. aviditate, lăcomie
autrefois. odinioară, altădată avion. avion
autrement. altfel avion à réaction. avion cu reacţie
Autriche. Austria aviron. ramă, vâslă
autrichien. austriac avis. părere, aviz, opinie
autruche. struţ avisé. înştiinţat, circumspect, prudent
autrui. aproapele, semenul aviser. înştiinţa
aux côtés de. alături de avocat. avocat
aux pieds nus. desculţ, cu picioarele goale avoine. ovăz
aaav avoir. avea; avut
av J.C. î.Hr. ai (j'~). am
aval. aval ai [passé comp. 1 pers. sg.]. am (eu ~) [aux.]
aval (en ~). aval (în ~) AI… <j'ai filmÉ>. AM… <eu AM filmat>
avalanche. avalanşă aie. am (să ~)
avaler. înghiţi, crede aient (qu'ils ~). aibă (ei să ~)
avala. înghiţi aies. ai (să ~)
avalait. înghiţea ait (qu'il ~). aibă (el să ~)
avale. înghit as (tu ~). ai
avalent. înghit as [aux. passé composé]. ai
avales. înghiţi AS… <tu AS filmé>. AI… <tu AI filmat>
avalez. înghiţiţi aura. avea (va ~)
avalons. înghiţim aurai. avea (voi ~)
avance. înaintare, avans auraient. avea (ar ~)
avance (en ~). înainte de, avans (în ~) AURAIENT … <ils AURAIENT filmé> AR
avancée [d'une tente] [rando.]. antreu [al unui cort] FI… <ei AR FI filmat>
avancer. înainta, întinde, grăbi, avansa aurais. avea (ai ~), aş avea
avançait. întindea, avansa (el ~), înainta AURAIS… <j'AURAIS filmé>. AŞ FI… <AŞ FI
avancé. înaintat, avansat filmat>
AURAIS… <tu AURAIS filmé>. AI FI… <AI
avant. înainte să, înainte de, înainte, din faţă
FI filmat>
avant (en ~). înainte
aurait. avea (ar ~)
avant-bras. antebraţ
AURAIT… <il AURAIT filmé>. AR FI… <AR
avant-hier. alaltăieri
FI filmat>
avant Jésus-Christ. înainte Hristos (de la jumătatea
auras. avea (vei ~)
mileniului IV î.Hr) Adev 15/03/08
aurez. avea (veţi ~)
avantage. profit, avantaj, atu, folos
auriez. avea (aţi ~)
avantager. favoriza, avantaja
AURIEZ… <vous AURIEZ filmé>. AŢI FI…
avantageux. avantajos
<AŢI FI filmat>
avare. avar, zgârcit
aurions. avea (am ~)
avarice. zgârcenie
AURIONS… <nous AURIONS filmé AM FI…
avarier. altera, strica, avaria
<AM FI filmat>
aaave aurons. avea (vom ~)
avec. cu auront. avea (vor ~)
avenir. viitor avaient. aveau
aventure. aventură avais. aveai, aveam
avenue. cale AVAIS… <j'AVAIS filmé>. -ASEM <eu
avérer. adeveri (se ~) filmASEM>
avérer (s'~). dovedi (se ~) AVAIS… <tu AVAIS filmé>. -ASEŞI
averse. aversă, ploaie torenţială <filmASEŞI>
aversion. repulsie, aversiune, ură, scârbă avait. avea

- 14 -
 avait parlé. vorbise bachoter. toci [pentru examen]
AVAIT… <il AVAIT filmé>. -ASE <el bacille. bacil
filmASE> badaud. gură-cască
avez. aveţi bagage. bagaj
AVEZ… <vous AVEZ filmé>. AŢI... <voi AŢI bagarre. caft, încăierare
filmat> bagatelle, sornette, simagrée. moft mofturi
AVIEZ… <vous AVIEZ filmé>. -ASERĂ <ei bagnard. ocnaş
filmASERĂ> bagne. ocnă
avions. aveam bagnole. maşină maşini
AVIONS… <nous AVIONS filmé>. -ASERĂM bague. inel
<filmASERĂM> baguette. baghetă, nuieluşă
avons. avem bah !. ei! [interj.]
AVONS… <nous AVONS filmé>. AM… <noi baie. ochi (~ de geam), golf [geo.]
AM filmat> baie [fruit]. bacă [tip de fruct]
ayant. având baigner. scălda
ayez. aveţi (să ~) baignes. scalzi
ayons. avem (să ~) baignoire. cadă, vană
eu. avut avută bâiller. căsca, întredeschide
eûmes. avurăm bain. baie
eurent. avură bain (le ~). baia
eus. avui, avuţi bain [n.m.]. baie [n.f.]
eus (j'~). avui bain d'huile. baie de ulei
eut. avu bains (les ~). băile
eûtes. avurăţi bains [n.m.pl.]. băi [n.f.pl.]
ont. au, posedă baiser. săruta
ont [aux. passé composé]. au baiser [n.]. sărutare
ONT…. <ils ONT filmé>. AU…. <ei AU baiser [vulg.]. culca (se ~ cu), fute [vulg.]
filmat> baisse. scădere scăderea, scade, reducere reduceri Adev
avoir [n.]. proprietate 01/11/07, Adev 08/01/08
avoir dans son collimateur. avea în colimator, fi cu baisser. coborî, lăsa în jos, scădea
ochii pe bbbal
avoir du culot. avea tupeu balade [randonnée]. mers pe jos, hoinăreală
avoir une dent contre. avea pică pe balader. plimba (se ~)
avoir la frousse. avea tremurici, fi frică (a-i ~) baladeur. walkman
avoir la langue bien pendue. avea papagal [fam.] balai. mătură [n.] mături
avoir du pot. avea noroc balance. cântar, balanţă
avoir le sentiment. avea impresia, avea senzaţia Balance [zodiaque]. Balanţă [zodiac]
avoir le souffle coupé. avea răsuflarea întretăiată, balancer. legăna, balansa
gâfâi balançoire. balansoar
avoir des tics nerveux. avea ticuri nervoase balayer. mătura
avoir tort. înşela (se ~), greşi baleine. balenă
avouable. mărturisibil balèze [pop.]. corpolent
avouer. mărturisi, recunoaşte balise. baliză
avril. aprilie balise [géo.]. marcaj turistic
axe. axă axe balise de détresse. baliză de semnalizare pericol
axer. axa balkanique. balcanic
axer sur. fundamenta pe ballade. baladă
azur. albastru deschis, azuriu balle. glonţ, minge
azur [n.]. cer [n.] ballerine. balerină
bbba ballet. balet
B.D.. benzi desenate ballon. balon, minge
babeurre [n.m.]. zăr [reg. MM], zer [n.n.] ballot. balot
bâbord. babord balnéaire. balnear
babouin. babuin [zool.] balourdise. stupiditate
baby-sitter. baby-sitter balustrade. balustradă
babylonien. Babilonian bambin. copilaş
bac [cuve]. cuvă bambou. bambus
bac [examen]. bac [fam.] [examen], bacalaureat bbban
bac [transport]. ferry-boat, bac [de transport] banal. obişnuit, banal, comun
baccara. bacara banalité. banalitate
Bacchus. Bahus banane. banană
bâche. prelată, husă, coviltir bananier. bananier

- 15 -
Banat [abréviation]. [Bt.] basse-cour. curte de păsări, orătănii
bancaire. bancar bassement. josnic (în mod ~), mârşăvie (cu ~)
bandage. pansament, bandaj, faşă bassesse. josnicie
bande. bandă benzi, peliculă bassin. bazin, vailing [reg.]
bande [n.]. faşă, fâşie bassin (anatomie), pelvis. lighean [n.n.] lighene
bandé. încordat, bandajat, sculat, întins baste !. gata! ajunge!
bandé [vulg.]. erecţie (în ~) bbbat
bander. avea erecţie, încorda, bandaja, întinde bataille. luptă lupte, bătălie
bander [sex. vulg.]. avea erecţie, scula (i se ~) bataillon. batalion
[vulg.] bâtard. corcit, natural, flori (copil din ~), bastard
bander un arc. întinde un arc bateau. vapor vapoare, navă
bandes dessinées. benzi desenate benzilor desenate bâti. construit, clădit
Adev 13/04/08 batik. batic [tip de pânză]
bandit. bandit bâtiment. bastiment, imobil, clădire clădirilor Adev
banditisme. banditism 26/10/07
bandoulière (en ~). bandulieră (în ~) bâtir. construi, clădi
banlieue. mahala [peiorativ], periferie, suburbie bâtis. construiesc
banni. exilat, proscris, ostracizat bâtis (je ~). clădesc (eu ~)
bannière. pancartă, drapel bâtissant. clădind, construind
bannir. proscrie, ostraciza, izgoni, exila bâtisse. construcţie, clădire
banque. bancă bâtissent. construiesc, clădesc (ei ~)
banquet. ospăţ, banchet bâtissez. construiţi, clădiţi
banquier. bancher bâtissons. clădim, construim
baptême. botez bâtit. construieşte, clădeşte
bbbar bâton. ciomag, baston, băţ, baton
baptiser. boteza bâtonner. ciomăgi
baraque. baracă bâtonnet. bastonaş
barbare. barbar batterie. baterie
Barbarea lepuznica [bot.]. bărbuşoară [bot.] batteuse. batoză, treierătoare
barbarie. barbarie battre. bate
barbe. barbă bats. bat
barbecue. grătar [pentru fripturi], barbecue [neo.] bats (je ~). bat (eu ~)
barbelé. sârmă ghimpată bats (tu ~). baţi
barbu. bărbos battant. bătând
bardeau. şindrilă battant [n.]. batant [n.]
baroque. baroc batte. bată (să ~)
barque. barcă battement. bătaie, pulsaţie
barrage. baraj battent. bat (ei ~), bat
barre. bară battez. bateţi
barreau. barou, gratie gratii, zăbrea zăbrele, bară bare battis (je ~). bătui
barrer. tăia, bara, închide închid, anula battons. batem
barricade. baricadă battra. bate (va ~)
barricader. baricada battrait. bate (ar ~)
barrière. obstacol, barieră battu. bătut
bbbas battue. vânătoare cu hăitaşi
bas. inferior, jos, jos (de ~), jos cu, bas, josnic baudrier [alpin.]. chingi de susţinere [alpin.]
bas basse. scund scunzi scundă scunde baume. balsam
bas-relief. basorelief bavard. vorbăreţ
bas [n.]. ciorap ciorapi bavardage. vorbărie, trăncăneală
Bas, Basse… [géo.]. de Jos [geo.] bavarde. trăncăneşte
basané. bronzat, ars de soare bavarder. bate apa-n piuă, trăncăni, flecări
bascule. cântar, basculă bavarois. bavarez
basculé. răsturnat bave. bale [pl.]
basculer. răsturna, bascula Bavière. Bavaria
base. temelie, principiu, bază bazar. bazar
base de données. bază de date bbbe
baser. întemeia (se ~) béatitude. beatitudine, extaz, fericire
baser (se ~). baza (se ~) beau. frumos frumoşi frumoasă frumoase
basilic. busuioc busuiocul Adev 13/01/08 beau-fils. ginere
basilique. bazilică beau-frère. şogor [reg. MM], cumnat. sógor
basket-ball. baschet beau-père. socru
basse. joasă, scundă, josnică, bas beaucoup. mult

- 16 -
beauté. frumuseţe bêtise. stupiditate, fleac, prostie
beaux-arts. bele-arte, arte frumoase béton. beton
beaux-parents. socri bétonnière. betonieră
bébé. prunc, copilaş, bebeluş betterave. sfeclă sfecle
bec. cioc, vârf, plisc betterave à sucre. sfeclă de zahăr
bec [fig.]. vârf [în formă de cioc] beurre. unt
bêche. cazma beurrer. unge cu unt
bêcher. săpa bévue. gafă, pocinog, greşeală grosolană
bée (bouche ~). căscată (cu gura ~) bey. bei [turc]
beffroi. turn, foişor bbbi
beige. bej biais. subterfugiu
belette. nevăstuică biais (de ~). oblic, pieziş
belge. belgian biais [adj.]. oblic, înclinat, pieziş
Belgique. Belgia biais (en ~) [couture]. bie (în ~) [croitorie]
Belgrade. Belgrad biais [adj.] [couture]. bie [croitorie]
bélier. berbec bibelot. bibelou
Bélier [zodiaque]. Berbec [zodiac] biberon. biberon biberoane
belle. ibovnică [pop.], iubită, bună, frumoasă frumoase bibliothécaire. bibliotecar
la belle au bois dormant. frumoasa din pădurea bibliothèque. bibliotecă
adormită bic. pix
belle-fille. noră nurori biche. căprioară
belle-mère. soacră bicyclette. bicicletă
belle-sœur. cumnată bidet. bideu
belle étoile (à la ~). cerul liber (sub ~) bidouilleur [PC]. hacker [PC]
belligérant. conflict (în ~), beligerant bidule [col.]. drăcie
belliqueux. războinic [adj.], belicos bbbie
Belone belone. ştiuca-de-mare [n.f.] [zool.]
bien. bine
bénédictin. călugăr benedictin
bien-aimé. iubit [n.]
bénéfice. beneficiu, profit, avantaj
bien commencer. porni cu dreptul
bénéficier. profita, beneficia
bien dans sa peau (être ~). largul său (se simţi ~)
bénévole. benevol, voluntar
bien-être. prosperitate, bunăstare
bénin. benign, inofensiv
bien-être [aise]. confort, comoditate
bénir. binecuvânta
bien sûr. bineînţeles
bénisse. binecuvânteze (să ~)
bien tomber. cădea la ţanc
benne [auto]. benă [auto]
bienfaisance. binefacere
béquille. cârjă
bienfaiteur. binefăcător
bercail. casă părintească, cămin
bientôt. curând, îndată, numaidecât
berceau. leagăn leagăne
bienveillance. bunăvoinţă
bercer. amăgi, legăna
bienveillant. binevoitor, amabil
berceuse. cântec de leagăn
bienvenu. binevenit
béret. beretă
bienvenue. bunvenit
berge. mal înalt
bière. bere
berger. cioban, păcurar [reg.], păstor bière [fun.]. copârşeu [pop.], sicriu, coşciug. koporsó
bergerie. stână stâne biffer. bifa
bergerie (la ~). stâna stânele bifteck. friptură
berline. berlină bifurcation. bifurcare
berlue (avoir la ~). orbul găinilor (a avea ~) bifurcation [de montagnes]. furcătură [geo.] [pop.]
besogne. muncă, corvoadă, treabă bigarré. bălţat, împestriţat
besogneux. nevoiaş
bijou. bijuterie
besoin. necesitate, nevoie
bijouterie. bijuterie [magazin]
bestiaux. vite
bijoutier. bijutier
bestiole. gânganie
bijoux. bijuterii
bbbet bikini. bikini
bétail [sg.]. vite [pl.]
bbbil
bête. animal, bestie bilan. bilanţ
bête [adj.]. prost bilan (déposer son ~). bilanţul (depune ~)
bête [fig.]. dobitoc, idiot, stupid bile. bilă [med.], fiere, fiară [pop.] [med.]
bête comme ses pieds. prost ca noaptea bilingue. bilingv
bête comme (un) chou (être ~). prost ca noaptea (fi billard. biliard
~) bille. bilă bile
bétel. betel billet. bilet
bêtement. prosteşte billet de banque. bancnotă

- 17 -
 billion. bilion blesser. răni
bimoteur [aéro.]. bimotor [aero.] blesser [fig.]. jigni, ofensa
biné. prăşit blessure. rană, jignire
biner. prăşi blessure [fig.]. ofensă
binette. săpăligă bleu. albastru albaştri albastră albastre
biniou. cimpoi bleu [n.] [contusion]. cearcăn, vânătaie
biographe. biograf bleu [de travail]. salopetă
biographie. biografie bleu cobalt. albastru cobalt
biologie. biologie bleu marine. bleumarin
biologiste. biolog bleuâtre. albăstrui
bipède. biped bipezi bleuet. albăstrea
biplace. două locuri (cu ~) bleuir. învineţi (se ~)
biscotte. pesmet pesmeţi bbblo
biscuit. biscuit bloc (en ~). masă (în ~), bloc (în ~)
Biscutella levigata [bot.]. ochelariţă [bot.] blond. bălai, blond
bise. crivăţ bloquer. bloca]
bisou. pupătură, pupic, ţucătură [pop.] bloqueur. dispozitiv de blocare
bistouri. bisturiu blottir. ciuci (se ~), ghemui (se ~)
bistrot. bodegă, bistrou blotti. ghemuit, ciucit
bit [PC]. bit [PC] blottis (tu te ~). ciuceşti (te ~), ghemuieşti (te ~)
bite [vulg.]. puţă [vulg.], mădular, pulă [vulg.] blottissant (se ~). ghemuindu-se, ciucindu-se
bitume. bitum, asfalt blottissent (ils se ~). ghemuiesc (se ~), ciucesc (se ~)
bitumé. asfaltat blottissez (vous vous ~). ghemuiţi (vă ~), ciuciţi (vă
bitumer. asfalta ~)
bivouac. adăpost improvizat, bivuac blottissons (nous nous ~). ghemuim (ne ~), ciucim
bizarre. bizar, straniu, ciudat (ne ~)
bizarrement. bizar (în mod ~) blottit (il se ~). ciuceşte (se ~), ghemuieşte (se ~)
bizarrerie. bizarerie, ciudăţenie blouse. halat, bluză
bbbl les blouses blanches (le personnel médical). halatelor
blafard. livid, pal, palid albe Adev 14/03/08
blague. glumă, banc blouson. bluzon
blague à part. lăsând gluma deoparte bbbo
blaguer. glumi, lua peste picior, tachina bobine. mosor, bobină [electr.]
blagues (tu ~). glumeşti bobiner. bobina [electr.]
blaireau [zool.]. viezure, bursuc bocal bocaux. borcan borcane
blâme. blam, oprobriu bock. ţap [halbă de bere]
blâmer. blama, dezaproba bœuf. bou boi
blanc. alb albi [adj.] bohème. boem
blanc d'œuf. albuş [de ou] bohème [vie]. boemă
blanchâtre. alburiu bohémien [adj.]. ţigănesc
blanche. albă albe bohémien [n.]. ţigan, rrom
blancheur. albeaţă bbboi
blanchi. văruit, albit, spălat, înălbit, spoit boire. bea
blanchiment d’argent. spălare de bani Adev 03/01/08 boira. bea (va ~)
blanchir. albi [vb.], spăla, înălbi, spoi, vărui boirai. bea (voi ~)
blanchissage. înălbire, spălare (a rufelor) boirait. bea (el ar ~)
blanchissent. spoiesc (ei ~), albesc, înălbesc, spală boiras. bea (vei ~)
(ei ~) boire à petits coups. bea cu înghiţituri mici
blanchisserie. spălătorie bois (je ~). beau (eu ~)
blanchisseur. spălător de rufe bois (tu ~). bei
blanchisseur. înălbitor [foto] boit (il ~). bea (el ~)
blanchit. albeşte, spoieşte, spală, înălbeşte, văruieşte boive. bea (să ~)
blasphème. blestem, insultă gravă boivent. bea (să ~)
blasphémer. blestema, huli boivent (ils ~). beau (ei ~)
bbble bu. băut
blé. grâu bus (je ~). băui
blé noir [m.][bot.]. hrişcă [f.][bot.] buvaient. beau (ei ~) [imperf.]
blême. pal, alb ca varul, palid, livid buvais (tu ~). beai
blêmir. păli, îngălbeni (se ~) buvait. bea (el ~) [imperf.]
blessant. ofensator, jignitor buvant. bând
blessé. jignit, rănit buvard (papier ~). sugativă (hârtie ~)
buvette. bufet cu răcoritpoare

- 18 -
 buveur. băutor [n.], beţiv bordure. bordură
buvez. beţi (voi ~) borné. strâmt
buvons. bem Bosnie. Bosnia
bois (matière). lemn botanique [abréviation]. [bot.]
bois [n.m.][forêt]. pădure [n.f.] pădurile, codru botte. cizmă cizme. csizma
[n.m.] codri bottin (le ~). cartea de telefon
bois (le ~) [forêt]. pădurea pădurile, codrul codrii bbbou
boisé. împădurit bouc. ţap
boiser. împăduri bouc émissaire. ţap ispăşitor
boisson. băutură bouche bée. gură cască
boitant. şchiopătând bouche bée (être ~). gură cască (rămâne ~)
boîte. cutie bouchon [arg.]. zece ani de pârnaie [arg.]
boîte [conserve]. conservă boucle-la !. fleanca (tacă-ţi ~)! [pop.], taci!
boîte à gants [auto]. torpedou [auto] boucle d'oreille. cercel cercei
boîte de nuit. bar de noapte, cabaret boudin [charcuterie]. sângerete
boiter. şchiopăta boue. noroi, nămol, glod
boiteux. şchiop bouée de sauvetage. colac de salvare
bol. bol, castron bouffe [pop.]. mâncare
bbbom bouffer [pop.]. mânca
bougie. lumânare lumânări
bombarder. bombarda
bombardait. bombarda (el ~) bouillant. clocot (în ~), clocotit clocotită, fierbinte
bombarde (il ~). bombardează (el ~) bouilli. fiert
bombardement. bombardament bouillir. fierbe
bombardent. bombardează (ei ~) bouillir à petit feu. fierbe la foc mic
bombe. bombă boulanger. brutar
bombe (faire la ~). petrece boulangerie. brutărie, magazin de pâine
bombe anti-agression. spray cu gaz lacrimogen boule [arg.]. cap [anat.]
bombe nucléaire. bombă nucleară boule de commande [PC]. trackball [PC]
bombé. bombat, convex boule de neige. bulgăr de zăpadă
bouleau. mesteacăn mesteceni
bbbon
bouleaux (forêt de ~). mestecăniş
bon. bine, bun boulevard. bulevard
bon [n.]. recipisă, bon [n.], chitanţă boulevard [abréviation cartographique]. bd., B-dul
bon état (en ~). stare bună (în ~) bouquetin [bibl.]. cărţoi
bon gré mal gré. voie de nevoie (de ~) bouquetin. ţap
bon marché. ieftin bouquin. carte
bonbon. bomboană bomboane bouquin [zool.]. ţap
bond. săritură, salt salturi bourbier (être dans le ~). ananghie (fi la ~)
bondé. arhiplin, înţesat bourg. târg [oraş]
bondir. tresălta, sălta, sări Bourg de… [abréviation cartographique]. Tg.
bondit. sare, tresaltă, saltă bourrasque [arg.]. razie poliţienească
bonheur. plăcere, fericire bourse. pungă
bonhomie. cumsecădenie, bonomie bourse [scolaire]. bursă
bonhomme. bonom, om de treabă, cumsecade bourse de commerce. bursă de comerţ
bonhomme de neige. om de zăpadă bourse de valeurs. bursa de valori
bonjour. ziua bună [pop.], bună ziua bouse. baligă
bonne. bonă, bună bouseux [n.fig.péjor.]. ţăran, mămăligar [peiorativ]
bonne [n.]. guvernantă, femeie de serviciu, bonă [n.] bousculer. împinge
bonne chance. noroc boussole. busolă
bonne foi (être de ~). bună credinţă (fi de ~) bout [n.]. extremitate, capăt
bonne humeur (être de ~). bine dispus (a fi ~) bout (il ~). fierbe (el ~)
Bonne route ! Cale bună! formulă de urare la plecarea bouteille. butelie butelii, sticlă, sticlă [butelie] sticle
cuiva; drum bun! [butelii]. steklo
bonnet. bonetă, căciulă boutique. butic [neo], bolt [reg. Trans.], magazin,
bonnet de nuit. scufie de noapte prăvălie
bonneterie. industrie de tricotaje bouton. buton, nasture
bonsoir. bună seara bouton-poussoir. buton (~ pe care se apasă)
bonté. bunătate bouton-pression. capsă (de îmbrăcăminte)
bbbor boyauter (se ~)[pop.]. strica de râs (se ~)[pop.], crăpa de
bord. margine, bord [mar.] râs [fam.]
bord de mer (le ~). ţărmul mării, litoralul bbbr
bordeaux [coloris]. bordo bracelet. brăţară

- 19 -
bractée [bot.]. bractee [bot.] brisas. spărseşi
braguette. şliţ, prohab [pop.] brisâtes. sparserăţi
Braille. Braille brise (il ~). sparge
braise. tăciune brise (ils ~). sparg (ei ~)
branché. informat (bine ~), la modă brise (je ~). sparg (eu ~)
Brancusi. Brâncuşi brisé (nous avions ~). spărseserăm
branler (se ~) [vulg.]. face laba (a-şi ~), laba (a-şi face brise (qu'il ~). spargă (el să ~)
~) [vulg.] brise (que je ~). sparg (eu să ~)
branlait (il se ~) [vulg.]. masturba (el se ~), făcea brisé. spart sparţi spartă sparte
laba (îşi ~) brisé (il avait ~). spărsese
branle (il se ~) [vulg.]. masturbează (el se ~), face brisé (ils avaient ~). spărseseră
laba (îşi ~) brisé (j'avais ~). spărsesem (eu ~)
branler (se ~) [pop. vulg.]. masturba (se ~), face laba brisé (tu avais ~). spărseseşi
(a-şi ~) [vulg.] brisé (vous aviez ~). spărseserăţi
bras. braţ brise-glace. spărgător de gheaţă
Brave (le ~). Viteaz (cel ~). Vitéz briser avec quelqu'un. rupe relaţiile cu cineva
bravo !. bravo! brisera. sparge (va ~)
bbbre briserait. sparge (ar ~)
brebis. oaie, oi, mioară mioare brises (que tu ~). spargi (să ~)
brèche. ruptură brises (tu ~). spargi
bref [adv.]. scurt (pe ~), pe scurt brisez. spargeţi
Brésil. Brazilia brisons. spargem
Brésilien. brazilian bbbro
bretelles. bretele brocart. brocart
breton. breton broché. broşat
bbbri broche [gastronomie]. frigăruie
brièvement. scurt (pe ~), concis [adv.] broche [ornement]. broşă
brièveté. durată scurtă, scurtime brocher. broşa (~ o carte)
brigade. brigadă brochet [zool.]. ştiucă [zool.]
brigadier. brigadier brochette. frigăruie
brigadier [mil.]. caporal [mil.] brochure. broşură
brigand. tâlhar, hoţ de drumul mare brodequin. bocanc
brigandage. tâlhărie broder. broda
brigue. uneltire, intrigă brodait. broda (el ~)
brillamment. strălucit (în mod ~) brode (il ~). brodează (el ~)
brillant. sclipitor, strălucitor brode (je ~). brodez (eu ~)
briller. străluci, sclipi, scăpăra brodé. brodat
brilla (il ~). străluci (el ~), scăpără (el ~), sclipi bronche. bronhie
(el ~) bronche (il ~). clinteşte (se ~), mişcă (el se ~)
brillait. strălucea, scăpăra, sclipea broncher. mişca (se ~), clinti (se ~)
brillé. strălucit, sclipit broncher (sans ~). poticni (fără a se ~)
brille (il ~). străluceşte, sclipeşte, scapără (el ~) broncher [hésiter]. împiedica [fig.], poticni [fig.]
brille (qu'il ~). sclipească (el să ~), strălucească bronchite. bronşită
(el să ~) bronzante (crème ~). plajă (cremă de ~), bronzare
brillé (il avait ~). strălucise, scăpărase, sclipise (cremă de ~)
brillé (ils avaient ~). scăpăraseră, străluciseră, bronze. bronz
sclipiseră bronzer. bronza
brillent (ils ~). scapără (ei ~), strălucesc (ei ~), brosse. perie perii
sclipesc (ei ~) brosse à cheveux. perie pentru păr
brin d'herbe. fir de iarbă brosse à dents. periuţă de dinţi
brin de (un ~) [fam.]. ţâră de (o ~) [pop.], pic de (un ~) brosse à habits. perie de haine
[fam.] brosser. peria [vb.]
brio (avec ~). brio (cu ~) brossait. peria (el ~)
brioche. cozonac, brioşă brossé. periat
brique. cărămidă cărămizi brosse (il ~). perie (el ~)
briquet [n.m.] [allumage]. brichetă [n.f.] brouette. roabă [de transport]
brise [n.]. briză, zefir, adiere brouillard. ceaţă
briser. sparge brouille. ceartă
brisa. sparse brouiller. răvăşi
brisai. spărsei brouillait. răvăşeau
brisâmes. sparserăm brouille (le temps se ~). vremea se strică
brisant. spărgând brouillé. răvăşit

- 20 -
 brouillés (œufs ~). ouă jumări brûler le feu rouge. trece pe roşu [la semafor]
brouillent (les yeux se ~). privirea i se brûleur. arzător [n.m.]
înceţoşează brûlure. arsură
brouillaient (ils ~) [radio]. bruiau brume. negură, pâclă, ceaţă
brouiller [radio]. bruia brumeux. ceţos, pâclos, neguros
brouillé [radio]. bruiat brun. brun brună
brouillent (ils ~) [radio]. bruiază (ei ~) brunir. înnegri, bronza [pielea]
brouiller avec qqn (se ~). certa cu cineva (se ~) brusque. brusc, inopinat, subit, repezit
brouillon. ciornă, buion brusquement. nepusă masă (pe ~), neaşteptate (pe ~),
brouter. paşte [d. animale] brusc
broutaient. păşteau [d. animale] brusquer. brusca, grăbi (~ ceva), repezi, precipita
broutait. păştea [d. animale] brut. brut
brouté. păscut brutal. brutal brutali, grosolan grosolani
broute (il ~). paşte [d. animale] brutalement. brutalitate (cu ~)
broutent (ils ~). pasc (ei ~) [d. animale] brutaliser. brutaliza
broyer. zdrobi, concasa, măcina, sfărâma, fărâma brutalité. brutalitate
broie (il ~). sfărâmă (el ~), zdrobeşte, concasează, brute. brută, bestie
macină bruyamment. zgomotos (în mod ~), gălăgios [adv.]
broie (je ~). fărâm, concasez, macin, zdrobesc (eu bruyant. gălăgios, zgomotos
~), sfărâm bbbu
broient. sfărâmă (ei ~), zdrobesc (ei ~), macină (ei ~) Bucarest. Bucureşti
broies (tu ~). zdrobeşti, concasezi, macini, sfărâmi, bucarestois. bucureştean
fărâmi buccal. bucal
broya (il ~). sfărâmă (el ~), zdrobi (el ~), măcină (el bûche. buştean
~) bûcher [fam.]. toci (~ o lecţie) [fam.], învăţa pe rupte
broyai (je ~). măcinai (eu ~), sfărâmai (eu ~), zdrobii bûcher [n.]. rug
(eu ~) bûcheron. ţapinar
broyait. măcina (el ~), sfărâma (el ~), zdrobea bucolique. bucolic
broyant. sfărâmând, măcinând, zdrobind budget. buget
broyé. concasat, zdrobit, măcinat, sfărâmat budgétaire. bugetar
broyer du noir. avea gânduri negre buée. aburire
broyez. zdrobiţi, fărâmaţi, sfărâmaţi, concasaţi, buffet. restaurant de gară, bufet [mobil]
măcinaţi bugrane épineuse [bot.]. osul-iepurelui [bot.]
broyons. măcinăm, concasăm, fărâmăm, sfărâmăm, buisson. tufă de arbuşti, tufiş
zdrobim buissonnière (faire l'école ~). chiuli, trage chiului de la
bbbru şcoală
bru. noră nurori bbbul
Bruckenthalia spiculifolia. coacăză [bot.] bulbe. bulb
brucolaque. vârcolac bulbeux. bulbos
bruine. burniţă Bulgarie. Bulgaria
bruiner. burniţa bulldozer. buldozer
bruinait (il ~). burniţa [perf. s.] bulle. bulă (de aer)
bruine (il ~). burniţează bulle d'air. bulă de aer
bruine (qu'il ~). burniţeze (să ~) la bulle immobilière. balonul imobiliar Adev 15/04/08
bruire. foşni, fremăta bulletin. bulletin
bruissement. freamăt, foşnet bungalow. bungalou
bruit. gălăgie, zgomot Bupleurum sp. [bot.]. urechea-iepurelui [bot.]
bruit (faire ~). face caz de bbbur
bruit [fig.]. veste, zvon bureau. birou birouri
brûler. arde bureau de théâtre. casa de bilete [teatru]
brûla (il ~). arse (el ~) bureaucrate. birocrat
brûlait. frigea, ardea bureaucratie. birocraţie
brûlant. incandescent, fierbinte, arzător burlesque. burlesc
brûlant (il est ~). frige busqué. încovoiat, coroiat
brûle ! (ça ~). frige! buste. bust
brûle (il ~). arde, frige bbbut
brûle (il se ~). frige (el se ~) but. scop, ţintă, ţel. cél
brûle (qu'il ~). ardă (să ~) but [sport]. gol [sport], but [rugby]
brûlé. ars arşi arsă arse, fript fripţi friptă fripte butane. butan
brûlent. ard (ei ~) buté. încăpăţânat
brûlera. arde (va ~) buter. sprijini
brûler les étapes. arde etapele, sări peste etape

- 21 -
 buter contre. lovi de (se ~), împiedica de (se ~) cccad
butin. pradă cadavre. cadavru, hoit [pop.], stârv [pop.], leş [pop.]
butte. biută [mil.], colină, movilă, dâmb, moviliţă cadeau. cadou cadouri, dar [n.] daruri
butte (la ~). movila, dâmbul, biuta [mil.] cadenas. lacăt. lakat
buvable. potabil cadence. ritm, cadenţă
cadet. prâslea, cadet [mil.], mezin mezină
ccca
cadmié. cadmiat
c'est. e, este
cadmium. cadmiu
c'est combien ?. cât costă?
cadran. cadran
C.V.. C.P. [cal putere]
cadre. ramă, cadru
ça. asta
cadre [adm.]. manager, şef, cadru de conducere
ça [ici] [pop.]. ici [pop.], aici, aci [pop.]
cadrer. potrivi (se ~), cadra
ça et là. ici şi colo
caduc caduque. desuet desuetă, perimat perimată,
ça va bien ?. eşti sănătos?, eşti bine?
depăşit depăşită, caduc caducă
cabane. adăpost, colibă
cabane [fig.]. cocioabă, magherniţă cccaf
cabaret. cabaret cafard [dénonciateur]. denunţător, turnător
cabaretier. cârciumar, crâşmar cafard [fig.]. melancolie, proastă dispoziţie, gânduri
cabinet. cabinet negre
cabinet [WC]. closet, toaletă, veceu cafard [zool.]. libarcă, gândac de bucătărie
câble. cablu cabluri café [m.]. cafea [f.] cafele
câble [message]. telegramă café (le ~) [m.]. cafeaua [f.]
cabossé. buşit, turtit café [restau.] [m.]. cafenea [f.]
cabosse [n.]. buşitură, îndoitură café (le ~) [m.] [restau.]. cafeneaua [f.]
cabosser. buşi, turti café torréfié. cafea prăjită
cabot [n.m.] [arg.]. javră [n.f.] [peiorativ], câine [n.m.], cafés (les ~) [pl. m.]. cafelele [f. pl.]
jigodie [n.f] cafetière. ibric de cafea
cabri. ied cafetière [pression]. cafetieră, preso
cabriole (il ~). zburdă cccag
cabrioler. zburda cage. colivie, cuşcă
cabriolet. cabrioletă cage de Faraday. cuşca lui Faraday
cccac cage de l'escalier. casa scărilor
caca [fam.]. rahat [fig.], caca [pop.], căcat [pop.] cagou [arg.]. căpetenie de hoţi
cacahuète. alună de pământ, arahidă cagoule. glugă
cacao. cacao cagoule [anti-terroristes]. cagulă [anti-tero]
cacher. ascunde cahier. caiet
cacha. ascunse (el ~) cahier de brouillon. caiet de notiţe, maculator
cachaient. ascundeau cahoter. zgâlţâi, zdruncina, hurduca
cachais (je ~). ascundeam cccai
cachait. ascundea caille-lait jaune [m.][bot.]. sânziană [f.][bot.]
cachant. ascunzând caille [bio.]. prepeliţă
cache (il ~). ascunde (el ~) cailler. coagula (se ~), închega (se ~)
cache (je ~). ascund (eu ~) caillait. închega (se ~) [imperf.], prindea (se ~)
caché. ascuns ascunşi ascunsă ascunse [lapte]
cachent. ascund (ei ~) caillé. închegat, prins [lapte]
cachera. ascunde (el va ~) caille (il se ~). încheagă, coagulează, prinde (se ~)
cacherai (je ~). ascunde (voi ~) [lapte]
cacherait. ascunde (ar ~) caillou. pietricică, piatră
caches (tu ~). ascunzi caisse. cufăr, ladă
cachez. ascundeţi caisse [commerce]. cassa [comerţ]
cachons. ascundem caisse [économie]. casă, casă de bani, casierie, cassă
cache [protection]. panou de protecţie caisse [musique]. tobă (de fanfară)
cache-cache. ascunselea (de-a v-aţi ~) caisse d'épargne. casă de economii
cache-nez. fular, şal caisse noire [f.]. bani puşi deoparte [pl.]
cache-sexe. slip caissier. casier
cachemire. caşmir caisson. ladă, cutie
cachet. ştampilă, sigiliu, pecete cccal
cachet [méd.]. caşetă [med.], capsulă [de medicament] cal. bătătură [la picior]
cachet de la poste. ştampila poştei calamité. calamitate
cachette. ascunziş, ascunzătoare calcaire. calcar
cachette (en ~). ascuns (pe ~), secret (în ~) calcaire [adj.]. calcaros
cachot. carceră calcicole. calcilol

- 22 -
calcul. calcul cape. mantie, capă
calcul [méd.]. piatră [med.], calcul [med.] cape [alpin.]. pelerină [alpin.]
calculateur. calculator calculatoare capital. capital
calculer. evalua, socoti socotesc, calcula capitonnage. capitonaj
calé [col.]. tobă de carte capituler. capitula
calèche. caleaşcă capot. capotă [auto]
calège [arg.]. femeie întreţinută capote. capotă
calice. caliciu capoté. răsturnat
calice [bot.]. caliciu [bot.] capote [n.f.][fam.]. prezervativ [n.n.]
Californie. California capote anglaise. prezervativ
califourchon (à ~). călare capoter. răsturna
calme, paix, repos. tihnă. tixina capoter [aéro]. capota [aero]
calvaire. troiţă cappucino. cappucino
Calvaire. calvar caprice. capriciu
cccam capricieux. capricios capricioasă
camarade. tovarăşă Capricorne [zodiaque]. Capricorn [zodiac]
camarade [abréviation]. tov. capsule. capsulă
cambriolage. spargere [de bancă/magazin] capter. capta
cambrioleur. spărgător [n.m.] capte (il ~). captează
came [f.] [arg.]. stupefiant [n.], drog capté. captat
caméscope [m.]. cameră video [f.], videocameră [f.] captif. captiv captivă, prizonier prizonieră
camion. camion camioane captiver. captiva, fermeca
camomille. muşeţel captivait. captiva (el ~)
camouflage. camuflaj captive (il ~). captivează
camouflait. camufla (el ~) captivé. captivat, fermecat
camouflé. camuflat captivité. captivitate
camoufle (il ~). camuflează (el ~) capture. captură
camoufler. camufla capturé. capturat
camp. tabără. tábor Adev 05/12/07 capturer. captura
Campanula sp. [bot.]. clopoţei [pl.] [bot.] capuche. glugă
Campanula trachelium [bot.]. clopotul caprei [bot.] capuchon. capuşon, glugă
campeur. turist cu cortul caquetage. pălăvrăgeală, flecăreală, cleveteală
camping. camping, popas turistic, popas caquète [fig.] (el ~). pălăvrăgeşte
cccan caqueter. pălăvrăgi, trăncăni, trăncăneşte
Canada [n.m.]. Canada [n.f.] caqueter [poules]. cotcodăci, cârîi
canadien. canadian canadiană cccar
canadienne (tente ~). cort cu acoperiş în două apparaître car. deoarece, întrucât, căci, fiindcă, pentru că
canal. canal car [n.]. autocar
canapé [n.m.]. canapea [n.f.] canapele caractère. semn grafic, caracter
canapé (du ~). canapelei caractériser. caracteriza
canapé (le ~). canapeaua caractéristique. caracteristic
canapé convertible. canapea extensibilă, canapea-pat carafe. carafă
canard. raţă raţe carambolage. ciocnire (între maşini), carambolaj
canard [fam.]. fiţuică [arg.=ziar], jurnal [ziar], ziar caramel. zahăr ars, caramel
Cancer [zodiaque]. Rac [zodiac] carapace. carapace
cancer du sein. cancer de sân Adev 27/03/08 caravane. caravană
cancéreux. canceros canceroşi canceroasă canceroase carburateur [auto]. carburator [auto]
caniculaire. canicular carder. dărăci
canicule. caniculă cardeuse. darac
canif. cuţit cardinal. cardinal
canin [dent]. canin [dinte] cardinaux. cardinali, cardinale
canne. undiţă, baston carême. post [relig.]
cannelle. scorţişoară carence. carenţă, lipsă lipsuri
canot de sauvetage. barcă de salvare caresse [n.]. dezmierdare, mângâiere
canton forestier. canton forestier caresser. dezmierda, mângâia
caoua [n.m.] [fam.]. cafă [pop.], cavei [reg. Trans.], caressait. mângâia (el ~), dezmierda (el ~)
cafea [n.f.] caressant. mângâind, dezmierdând
caoutchouc. cauciuc caresse (il ~). mângâie (el ~), dezmierdă (el ~)
caoutchouté. cauciucat caressent. mângâie (ei ~), dezmierdă (ei ~)
cccap cargaison. încărcătură (a unei nave), cargou
Cap de la Bonne Esperance. Capul Bunei Speranţe cargo. cargou
capable. stare (în ~) caricature. caricatură

- 23 -
carie [stomato]. carie [stomato] cassette vidéo. casetă video
Carlina acaulis. turiţă mare [bot.], turtă [bot.] cassis. coacăz
carline [bot.]. turiţa mare [bot.], turtă [bot.], Carlina cataclysme. cataclism
acaulis cathédrale. catedrală
carlingue. cockpit, carlingă Catherine. Ecaterina
carnage. masacru, măcel catholicisme. catolicism
carnaval. carnaval catholique. catolic
carnet de chèques. carnetele de cec Adev 10/02/08 cauchemar. coşmar
carotte. morcov causer. stârni
caroube. roşcovă cccav
carousse, carrousse, ribote, sauterie. petrecere cave [de la maison]. pivniţă
carousse (faire ~). petrece caveau. cavou
Carpates. Carpaţi caverne. peşteră peşteri
Carpates (les ~). Carpaţii caverne (la ~). peştera
carpe. crap caverne [abréviation cartographique]. Peş.
carpette. covoraş, carpetă caverne [géo.]. grotă grote, peşteră peşteri, cetăţi
carquois (vider son ~). veninul (a-şi vărsa tot ~) [pl.][fig.pop], hudă [pop.] hude
carquois [n.m.]. tolbă (~ cu săggeţi) [n.f.] cavité. cavitate
carré. pătrat ccce
carré [géom.]. pătrat [geom.] ce. acest, ăsta
carreau. ochi de geam, dală, carou, placă de ciment ce n'est pas grand chose !. nu-i mare brânză !
carreau [n.m.] [constr.]. gresie [n.f.][constr], dală ce que. ceea ce
[n.f.], lespede [n.f.] ce qui [pron. rel.]. ceea ce [pron.rel.]
carreau [n.m.] [de poêle]. cahlă [n.f.] [de sobă] cahle Ceausescu (de ~). ceauşist
carreau [n.m.][jeux de cartes]. caro [n.m.] [joc de
céder. ceda
cărţi], carou [joc de cărţi]
cède. cedez
carreau [n.m.sg.][de fenêtre]. ochi [n.m. g.] [de
cédé. cedat
geam] ochiuri
cèdes. cedezi
carreau de mosaïque. placă de mozaic
cela. ăsta, asta
carreaux (à ~). carouri (în ~)
cela ne me touche pas. asta nu mă priveşte
carreaux [n.m.pl.][constr.]. lespezi [n.f.pl.], dale
célèbre. celebră, celebru, faimoasă, faimos
[n.f.pl.], plăci de gresie
celles. aceste, astea
carrefour. răscruce răscruci, intersecţie intersecţii,
celui-ci. acest, acesta
răspântie răspântii
celui-là. acela, acel
carrelage. pardoseală, pardosire (cu dale sau gresie)
carreler. pardosi (~ cu dale), pava, pune gresie cccen
carreleur. faienţar cendre. cenuşă
carrément. şelau (pe ~), deschis, sincer (în mod ~) cendres (réduire en ~). distruge, preface în cenuşă
carrière. carieră cendres [pl.] [fig.]. rămăşiţe pământeşti [pl.]
carrosserie. caroserie cendrier [m.]. scrumieră [f.]
carrure. lăţimea spatelui (între umeri), carură censurer. cenzura [vb.]
cartable. ghiozdan censura. cenzură (el ~)
carte. carte de vizită, carnet censuraient. cenzurau
carte (postale). carte poştală censurait. cenzura (el ~)
carte [menu]. meniu censurant. cenzurând
carte de crédit. carte de credit censure. cenzură
carte d'identité. document de identitate censuré. cenzurat
cartouche. cartuş cartuşe censure (il ~). cenzurează (el ~)
cartouche film. casetă de film censure (qu'il ~). cenzureze (să ~)
censurent (ils ~). cenzurează (ei ~)
cccas
cent. sută
cas. caz
cent [monnaie]. cent [moneda]
cas (en tout ~). caz (în orice ~)
cent pour cent. sută la sută
cas où (au ~). cazul în care (în ~)
centaine. cam o sută, vreo sută
au cas par cas. de la caz la caz Adev 08/01/08
centenaire. centenar
cascade. cascadă
centième (la ~). suta (a o ~)
case. despărţitură, pătrăţel
centième (le ~). sutălea (al o ~)
caser. aşeza, plasa
centime. centimă
caserne. cazarmă
casier judiciaire. cazier central. central
Casimir. Cazimir centrale [f.]. centrală electrică
casse-croûte. gustare centrale nucléaire. centrală nucleară
casser (son pied/main etc.). rupe (un picior/mână etc.) centraliser. centraliza

- 24 -
 centre. centru cesses (tu ~). încetezi
centre commercial. centru comercial, angrou cessez. încetaţi
[magazin], mall cessons. încetăm
centre ville (au ~). centrul oraşului (în ~) cessez-le-feu. armistiţiu, încetare a ostilităţilor
centuple. însutit césure. cezură
centupler. spori însutit, însuti ccch
centurion. centurion chacal. şacal
cep [agr.]. butuc de viţă de vie chacun. fiecare
cccep chacun (à ~). fiecăruia
cependant. dar, cu toate acestea, însă, totuşi chacune. fiecare
cccer chacune (à ~). fiecăreia
céramique. ceramică chagrin. amărăciune, tristeţe
Cerastium alpinum lanatum. lâna caprelor [bot.] chagrin (peau de ~). capră (piele de ~)
Cerastium fontanum [bot.]. struna-cocoşului [bot.] chagrin [adj.]. întristat [adj.], îndurerat, necăjit [adj.],
Cerastium transylvanicum [bot] cornuţ [bot.] amărât
cerceau. cerc [jucărie] chagriner. amărî, îndurera, necăji, întrista
cercle. cerc chagrinait. necăjea, întrista (el ~), îndurera (el ~),
cercle vicieux. cerc vicios amăra
cercueil. coşciug, sicriu, copârşeu [reg. Trans.]. koporsó chagrine (il ~). amărăşte, necăjeşte, întristează (el
céréale. cereală cereale ~)
cérémonie. ceremonie chagrine [adj.]. îndurerată, amărâtă, necăjită,
cérémonieux. ceremonios întristată
cerf. cerb chaîne [f.]. lanţ [nn.]. lánc
cerf-volant. zmeu [jucărie] zmee [jucării] chaîne de montage. linie de montaj pe bandă rula
cerise. cireaşă cireşe chaîne de montagnes. lanţ muntos
cerisier. cireş chaîne de télévision. canal de televiziune
cerner. înconjura, împresura chaîne stéréo. combină stereo
cernaient (ils ~). înconjurau, împresurau chaînette. lănţug [fam.], lănţişor
cernant. înconjurând, împresurînd chair. carne
cerné. înconjurat înconjuraţi, împresurat împresuraţi chair [d'un fruit]. pulpă [de fruct]
cernent (ils ~). înconjoară (ei ~), împresoară (ei ~) chair (plaisirs de la ~). trupului (plăcerile ~)
cernent (qu'ils ~). înconjoare (ei să ~), împresoare chair et os (en ~). carne şi oase (în ~)
(ei să ~) chaire. catedră [instituţională]
cerneront. înconjura (vor ~), împresura (vor ~) chaire [eccl.]. amvon
cernés (yeux ~). încercănaţi (ochi ~) chaise [f.]. scaun [n.n.] scaune
certain (un ~). anumit (un ~) chaise longue, chaise-longue [f.]. şezlong [n.n.]
certain [sûr]. cert, sigur chaland. şlep
certaine. sigur [adv.] châle. şal
certaine (une ~). anumită (o ~) chalet (le ~). cabana
certainement. îndoială (fără ~), desigur chalet [abréviation cartographique]. Cab.
certains [art.indéf.]. unii chalet [m.]. cabană [f.] cabane, vilă rustică
certes [adv.]. desigur, sigur [adv.], îndoială (fără ~) chaleur. căldură
certificat. certificat, adeverinţă, diplomă chaleur (en ~). călduri (în ~)
certifié. adeverit, atestat [vb.], certificat [vb.] chaleureusement. căldură (cu ~)
certifier. certifica, atesta, adeveri chaleureux. călduros, afectuos
certitude. siguranţă, certitudine chaloupe. şalupă
cerveau. creier [organul] chamailler (se ~). sfădi, ciondăni
cervelle. creier [substanţă neuronică] chamaillaient (ils se ~). sfădeau (se ~), ciondăneau
cervelle [alim.]. creier [aliment] (se ~)
ccces chamaillé. sfădit, ciondănit
ces. aceşti, ăştia chamaillent (ils se ~). sfădesc (ei se ~), ciondănesc
cesse (sans ~). neîncetat [adv.], încetare (fără ~) (ei se ~)
cesser. înceta chamaillez (vous vous ~). ciondăniţi (vă ~), sfădiţi
cessa (il ~). încetă (el ~) (vă ~)
cessant. încetând chamaillons (nous nous ~). ciondănim (ne ~), sfădim
cesse (il ~). încetează (el ~) (ne ~)
cessé (il avait ~). încetase chambardé. cu susu-n jos, răsturnat, bulibăşit [pop.]
cessé (j'avais ~). încetasem (eu ~) chambarder. bulibăşi [pop.], face dezordine, răsturna
cesse (je ~). încetez chambre. dormitor, cameră
cesse (qu'il ~). înceteze (el să ~) chambre de commerce. cameră de comerţ
cessent. încetează (ei ~) chambre à coucher. dormitor
cesses (que tu ~). încetezi (să ~)

- 25 -
 chambre noire. cameră obscură chantent (ils ~). cântă (ei ~)
chameau. cămilă chantes (tu ~). cânţi
chamois. capră neagră chantez. cântaţi
champ. câmp, lan, ogor chantons. cântăm
champ [géo.]. câmpie [f.] chanteur. cîntăreţ cântăreaţă, interpret [muz.]
champ de vision. câmp de vedere interpretă
champagne. şampanie chantage politique. şantaj politic Antena 3
champêtre. rustic, câmpenesc (ancien : cîmpenesc) chantier. şantier
câmpeneşti câmpenească chanvre. cânepă
champignon [m.] parasite des céréales. ciupercă [f.] chaos. haos
ciuperci. csiperke Adev 31/03/08 chapeau. pălărie
champion. campion chapeau !. jos pălăria!
championnat. campionat chapelier. pălărier
champs (à travers ~). razna, aiurea chapelle. capelă
chance. şansă, noroc chapiteau. capitel [arh.]
chance (bonne ~). noroc! chapitre. capitol
chanceler. clătina (se ~), împletici (se ~) chaque. oricare, fiecare
chancelait (il ~). clătina (el se ~), împleticea (el se ~) chaque nuit. noapte de noapte, în fiecare noapte
chancelant. clatină (care se ~), şovăitor şovăitoare char. car
chanceler [fig.]. ezita, şovăi char [mil.]. tanc [mil.]
chancelle (il ~). împleticeşte (se ~), clatină (el se ~) charbon. cărbune
chandail. pulover charbonnier. cărbunar
chandelier. sfeşnic charbons ardents (sur des ~). jar (pe ~)
chandelle [fam.]. lumânare chardon. ciuline, spin, scai
changement. schimbare schimbări chardonneret [zool.]. sticlete [zool.]
les changements climatiques. schimbărilor climatice charge [n.]. încărcătură, transport transporturi
Adev 04/04/08 charge [n.] [devoir]. misiune, rol, sarcină, obligaţie
changer. schimba charge [industrie]. şarjă [industrie]
change (il ~). schimbă (el ~) charger. încărca
change (je ~). schimb (eu ~) charge (il ~). încarcă (el ~)
change (qu'il ~). schimbe (el să ~) charge (je ~). încarc (eu ~)
change [n.]. schimb [n.] charge (qu'il ~). încarce (el să ~)
changé. schimbat chargé. încărcat, ocupat, aglomerat
changé (il avait ~). schimbase chargé (il avait ~). încărcase
changea (il ~). schimbă (el ~) [perf. s.] chargeais (je ~). încărcam
changeai (je ~). schimbai (eu ~) chargeait. încărca (el ~)
changeais (je ~). schimbam (eu ~) chargeant. încărcând
changeais (tu ~). schimbai chargent. încarcă (ei ~)
changeait. schimba (el ~) chargeons. încărcăm
changeant. schimbător charger de. însărcina cu
changent. schimbă (ei ~) charger de (se ~). lua asupra sa, lua răspunderea
changeons. schimbăm (a-şi ~)
changera (il ~). schimba (va ~) chargera (il ~). încărca (va ~)
changes (tu ~). schimbi (tu ~) chargerait (il ~). încărca (el ar ~)
changez. schimbaţi charges (tu ~). încarci
changiez. schimbaţi (voi ~) [imperf.] chargez. încărcaţi (voi ~)
changions. schimbam (noi ~) chariot. cărucior
changer d’idée. răzgândi charitable. milos, filantropic, caritabil, milostiv
chanson. cântec charité. milostivenie, milă, caritate
chant. canto [muz.], cîntat [n.], cîntec, cânt [n.] charité (demander la ~). cerşi
chanter. cânta charité (faire la ~). caritate (face un act de ~),
chanta (il ~). cântă (el ~) [perf. s.] pomană (face ~)
chantais (je ~). cîntam (eu ~) Charles. Carol
chantais (tu ~). cîntai charmer. vrăji, fermeca, încânta
chantait (il ~). cînta (el ~) charma (il ~). vrăji (el ~), fermecă (el ~)
chantant. cântând charmait (il ~). fermeca (el ~), încânta (el ~), vrăjea
chanté. cîntat (el ~)
chante (il ~). cântă (el ~) charmant. captivant, încântător, fermecător,
chanté (il avait ~). cântase (el ~) seducător
chanté (ils avaient ~). cântaseră charme. farmec, vrajă, atracţie
chante (je ~). cânt (eu ~) charmé. fermecat, vrăjit
chanté (nous avions ~). cântaserăm charme (il ~). vrăjeşte (el ~), fermecă (el ~)

- 26 -
charnière. balama balamale chauffe (il se ~). încălzeşte (se ~)
charnière (la ~). balamaua chauffé. încălzit
charogne. stârv, hoit [pop.], leş [pop.], mortăciune chauffe-main. care încălzeşte mâna
charpente. şarpantă, schelărie a unui acoperiş chauffer. încălzi
charpentier. dulgher chauffeur. fochist
charretier. cărăuş, căruţaş chauffeur [auto]. şofeur [arh.], şofer
charrette. trăsurică, şaretă, cocie [reg.]. kocsi chauffeur de taxi. taximetrist Adev 16/05/08
charrier. cărăuşi, duce poveri chaume (toit de ~). paie (acoperiş de ~)
charrue. plug chaume [champ]. mirişte
chartreuse. mănăstire chaumière. cocioabă, colibă, casă acoperită cu paie
chasse. vânătoare chaussée. drum drumul, şosea, stradă
chasse (la ~). vânătoarea chausser (se ~). încălţa (se ~)
chasse à courre. vânătoare cu câini chaussa (il se ~). încălţă (se ~)
chasser. goni, izgoni, alunga chaussais (je me ~). încălţam (mă ~)
chassa (il ~). izgoni (el ~), alungă (el ~) [perf. s.] chaussait (il se ~). încălţa (el se ~)
chasse (il ~). izgoneşte, alungă chaussant (se ~). încălţându-se
chasse (je ~). izgonesc (eu ~), alung (eu ~) chaussé. încălţat
chassé. alungat, izgonit chausse-toi !. încalţă-te!
chassent. izgonesc, alungă chaussé (il s'était ~). încălţase (se ~)
chasses (tu ~). alungi, izgoneşti chausse (il se ~). încalţă (el se ~)
chassez. alungaţi, izgoniţi chausse (je me ~). încalţ (mă ~)
chassons. alungăm, izgonim chausse (qu'il se ~). încalţe (să se ~)
chasser [sport]. vâna chausse (que je me ~). încalţ (să mă ~)
chassait (il ~) [sport]. vâna (el ~) chaussent (ils se ~). încalţă (ei se ~)
chasse (il ~) [sport]. vânează (el ~) chausses (tu te ~). încalţi (te ~)
chassera (il ~) [sport]. vâna (va ~) chaussez (vous vous ~). încălţaţi (vă ~)
chasseur. vănător chaussons (nous nous ~). încălţăm (ne ~)
châssis. şasiu, cadru chaussette. ciorap trei sferturi ciorapi, şosetă şosete
chat [n.m.]. pisică [n.f.] chausson. şoşon şoşoni
Chat Botté. Motanul Încălţat chausson [alpin.]. supra-bocanc [alpin.]
châtaigne. castană chaussure. pantof, încălţăminte
châtaignier. castan chauve. chel [m.] cheală [f.]
châtain. şaten [păr] şateni şatenă şatene, castaniu chauve-souris. liliac [zool.] lilieci
château. castel castele chaux. var
château (le ~). castelul chaviré. răsturnat [mar.]
châtier. pedepsi chavirer. răsturna (se ~) [mar.]
châtie (il ~). pedepseşte (el ~) ccche
châtie (je ~). pedepsesc (eu ~) chef. şef şefi
châtié. pedepsit chef [gastronomie]. şef de sală [gastron.], maestru
châtiera (il ~). pedepsi (el va ~) bucătar
châtiment. pedeapsă chef d'accusation. cap de acuzare
chaton. pisoi chef d’Etat. şef de stat şefi de stat Adev 15/12/07
chatouiller. gâdila chef-lieu. capitală de departament, capitală de judeţ
chatouilla. gâdilă (el ~) [perf. s.] chef-d'œuvre. capodoperă capodopere
chatouillait. gâdila (el ~) chef d'orchestre. dirijor
chatouillant. gâdilă (care ~), gâdilând chemin. drum
chatouillé. gâdilat chemin (en ~). drum (pe ~)
chatouille (il ~). gâdilă (el ~) chemin de fer. cale ferată
chatouille (je ~). gâdil (eu ~) chemin sans issue. drum fără ieşire, impas, fundătură
chatouilles (tu ~). gâdili chemina (il ~). umblă (el ~), merse
chatouilleux. gâdilicios cheminait (il ~). mergea, umbla (el ~)
chatouillez. gâdilaţi cheminé. mers, umblat
chatouillons (nous ~). gâdilăm chemine (il ~). merge (el ~), umblă (el ~)
chatte [f.]. pisică [f.] cheminée. cămin, şemineu
chatte [fig.]. fofoleancă [pop. vulg.] cheminée [pour la fumée]. coş de fum, horn hornuri
chatte [fig. vulg.]. pizdă [vulg.], păsărică [fig. vulg.] cheminer. umbla, merge
chatteries. delicatese cheminot. feroviar, ceferist
chaud. cald calzi caldă chemise. cămaşă
chaud [vêtement]. călduros călduroasă chemise de nuit. cămaşă de noapte
chaudière. cazan de abur chênaie. stejeriş
chauffage. încălzire chêne [n.m.]. stejar [n.m.] stejari
chauffage central. încălzire centrală chenille [méc.]. şenilă [mec.]

- 27 -
chenille [zool.]. omidă chevaucher. merge călare, călări
Chenopodium bonus-henricus. spanacul ciobanilor chevauchait (il ~). călărea
[bot.] chevauché. călărit
cher. drag dragi dragă drage chevauche (il ~). călăreşte
cher [prix]. scump [preţ], costisitor chevauché (il avait ~). călărise
chercher. căuta chevauche (qu'il ~). călărească (el să ~)
chercha (il ~). căută (el ~) chevelure. claie de păr [ironic], coamă [fig.], păr
cherchai (je ~). căutai (eu ~) chevet. căpătâi
cherchaient. căutau cheveu. fir de păr
cherchais (je ~). căutam (eu ~) cheveu dans la soupe (comme ~). musca-n lapte (ca ~),
cherchais (tu ~). căutai nuca în perete (ca ~)
cherchait (il ~). căuta (el ~) cheveux [pl.]. păr [sg.]
cherchâmes (nous ~). căutarăm cheville. gleznă
cherchant. căutând chevilles. glezne
cherchas (tu ~). căutaşi (tu ~) chèvre. capră capre
cherchâtes (vous ~). căutarăţi chevreau. ied iezi
cherché. căutat chevreuil. căprioară
cherche (il ~). caută (el ~) chez. acasă la, la
cherché (il avait ~). căutase ccchi
cherché (ils avaient ~). căutaseră (ei ~) chiant [vulg.]. enervant, exasperant
cherché (j'avais ~). căutasem (eu ~) chibre [vulg.]. puţă [vulg.]
cherche (je ~). caut (eu ~) chiche que… !. pariez că…!, pun pariu că…!
cherché (nous avions ~). căutaserăm chien. câine câini, dulău
cherché (tu avais ~). căutaseşi chien (du ~). câinelui
cherché (vous aviez ~). căutaserăţi chien (gros ~). dulău
cherchent. caută (ei ~) chien (le ~). câinele
cherchera (il ~). căuta (va ~) chienne. căţea
chercherai (je ~). căuta (voi ~) chiens (aux ~/des ~). câinilor
chercheraient (ils ~). căuta (ei ar ~) chiens (gros ~). dulăi
chercherais (je ~). căuta (aş ~) chiens (les ~). câinii
chercherais (tu ~). căuta (ai ~) chier (faire ~) [pop. vulg.]. răbdări (scoate din ~), minţi
chercherait (il ~). căuta (el ar ~) (socate din ~)
chercheras (tu ~). căuta (vei ~) chier [vulg.]. căca (se ~) [vulg.]
cherchèrent (ils ~). căutară (ei ~) chiffon. cârpă
chercherez (vous ~). căuta (veţi ~) chiffonné. mototolit, şifonat
chercheriez (vous ~). căuta (aţi ~) chiffre. cifră
chercherions (nous ~). căuta (am ~) chiffre [code]. cifru
chercherons (nous ~). căuta (vom ~) chiffrer. cifra Adev 01/11/07
chercheront (ils ~). căuta (vor ~) chignon. coc [de păr]
cherches (tu ~). cauţi (tu ~) chimère. himeră
chercheur. cercetător, căutător chimérique. himeric
chercheuse. cercetătoare chimie. chimie
cherchez. căutaţi chimique. chimic
cherchiez. căutaţi (voi ~) [imperf.] chimiste. chimist
cherchions. căutam (noi ~) Chine. China
cherchons. căutăm chinois. chinez chineză
chère. scumpă, dragă chiquenaude. bobârnac
chère [prix]. costisitoare, scumpă [preţ] chirurgie. chirurgie
chèrement. scump [adv.], cu vârf şi cu-ndesat chirurgien. chirurg
chéri [fam.]. iubiţel [fam.], scumpişor [fam.] chlorophylle. clorofilă
scumpişori scumpişoară scumpişoare, drag dragi chnouf [arg.]. drog, stupefiant [n.]
dragă drage cccho
cherté. scumpete [preţ] choc. izbitură, şoc
chétif. slab, slăbănog slăbănoagă, firav firavă, costeliv chocolat. ciocolată
costelivă, plăpând plăpândă chocolat noir. ciocolată neagră
chétif [fig.]. slab [fig.] slabă, mediocru mediocră chœur. cor
cheval. cal cai chœur (en ~). cor (în ~)
cheval (à ~). călare choisir. alege
cheval-vapeur. cal putere choisi. ales aleşi aleşii aleasă alese Adev
chevaleresque. cavaleresc 10/02/08
chevalet. şevalet choisira (il ~). alege (va ~)
chevalier. cavaler choisirai (je ~). alege (voi ~)

- 28 -
 choisirais (je ~). alege (aş ~) chuchotai (je ~). şoptii (eu ~)
choisirais (tu ~). alege (ai ~) chuchotaient. şuşoteau, şopteau
choisirait (il ~). alege (ar ~) chuchotais (je ~). şopteam (eu ~), şuşoteam (eu ~)
choisiras (tu ~). alege (vei ~) chuchotais (tu ~). şopteai, şuşoteai
choisirez (vous ~). alege (veţi ~) chuchotait. şoptea, şuşotea
choisirons (nous ~). alege (vom ~) chuchotant. şuşotind, şoptind
choisiront (ils ~). alege (vor ~) chuchoté. şoptit, şuşotit
choisis (je ~). aleg (eu ~) chuchote (il ~). şopteşte, şuşoteşte
choisis (tu ~). alegi chuchote (je ~). şuşotesc (eu ~), şoptesc (eu ~)
choisissaient. alegeau chuchotent. şoptesc (ei ~), şuşotesc (ei ~)
choisissais (je ~). alegeam (eu ~) chuchotes (tu ~). şuşoteşti, şopteşti
choisissais (tu ~). alegeai chuchotez. şoptiţi, şuşotiţi
choisissait (il ~). alegea (el ~) chuchotons. şoptim, şuşotim
choisissant. alegând chut !. psst!
choisisse (qu'il ~). aleagă (el să ~) chute. cădere, prăbuşire
choisisse (que je ~). aleg (să ~) chute [cascade]. cataractă, cascadă
choisissent. aleg (ei ~) chute [fig.]. scădere (bruscă)
choisissent (qu'ils ~). aleagă (ei să ~) chute de neige [n.f.]. ninsoare [n.f.] ninsori
choisissez. alegeţi chutes de neige [n.f.pl.]. căderi de zăpadă [n.f.pl.],
choisissiez. alegeaţi ninsori [n.f.pl.]
choisissions. alegeam (noi ~) ccci
choisissons (nous ~). alegem ci. aici, ici [pop.]
choisit (il ~). alege (el ~) ci-gît…. aici se odihneşte…
choix. selecţie, alegere ci-inclus. alăturat, anexat
choix (au ~). alegere (la ~) cible. ţintă
choix (de ~). calitate (de ~) cicatrice. cicatrice
choix [commerce]. varietate (de produse), gamă cicatrisé. cicatrizat
(de produse) cicatriser. cicatriza
choix [livre]. antologie, culegere [carte] ciel. cer [n.] ceruri
choléra [m.]. holeră [f.] ciel étoilé (le ~). cerul înstelat
chômage. şomaj ciel orageux. cer care anunţă furtuna
chômage (être au ~). şomer (fi ~), şomaj (fi pe ~), liber cierge. lumânare groasă
(fi pe ~) cieux. ceruri
chômeur. şomer, disponibilizat [n.] cigale [f.]. greier [m.]
choquer. lovi, ciocni, izbi cigare. trabuc [nn.]
choque (il ~). izbeşte, loveşte, ciocneşte cigogne. barză berze
choquer [quelqu'un]. descumpăni, contraria, şoca cil. geană gene, cil cili
choque (il ~) [qqn.]. descumpăneşte, şochează, cime. vârf
contrariază cime [f.]. culme, pisc
chose. chestie, lucru, fapt ciment. ciment
chou. varză verze, curechi [reg. Transilv.] cimenté. cimentat
chou-fleur. conopidă conopide cimenter. cimenta
chouette [fam.]. mişto [fam.], a-ntâia [fam.], marfă cimetière. temeteu [reg. Transilv.], cimitir. temetõ
[fam.] cccin
chouette [zool.]. cucuvea [zool.] cucuvele cinéma (salle de ~). cinema (sală de ~)
ccchr cinéma [art]. cinematografie, artă cinematografică
chrétien. creştin creştină cingla. şfichiui (el ~), biciui (el ~)
Christ est ressuscité. Hristos a înviat cinglait. şfichiuia, biciuia
christianisme. creştinism cinglé. scrântit, sărit de pe fix, ţâcnit, zărghit [reg.]
Christine. Cristina cingle (il ~). biciuie, şfichiuie
chromé. cromat cinglent (ils ~). şfichiuie (ei ~), biciuie (ei ~)
chromosomique. cromozomial cingler. şfichiui, biciui
chronique. cronică [f.], cronic [m.] cinq. cinci
chronique [n.]. cronică [n.], letopiseţ cinquantaine. cincizeci (vreo ~)
chroniqueur. cronicar cinquantaine [âge]. cincizeci de ani (vârsta de ~)
chronologie. cronologie cinquante. cincizeci
chronométrage. cronometraj, cronometrare cinquième (la ~). cincea (a ~)
chronomètre. cronometru cinquième (le ~). cincilea (al ~)
chrysanthème. crizantemă cinquième [1/5]. cincea parte (a ~), cincime
ccchu cintre. umeraş
chuchoter. şopti, şuşoti cccir
chuchota (il ~). şopti (el ~) cirage. cremă de ghete

- 29 -
cirage [action de cirer]. ceruire citrouille. dovleac dovleci. devlek. döblöc
circonférence. cerc, circumferinţă civil. civil
circonflexe. circumflex civilisation. civilizaţie
circonscrire. circumscrie civique. civic, cetăţenesc
circonscrit. circumscris cccl
circonspect, avisé. prudent, circumspect clair. limpede, clar clară
circonstanciel [gram.]. circumstanţial [gram.] clair [ciel]. senin
circumstanţială clair [couleur]. deschis [d. culori]
circuler. circula clairement. claritate (cu ~), clar (în mod ~)
circulaient. circulau clairière [abréviation cartographique]. P-na
circulait. circula (el ~) clairière [n.f.]. poiană [nf.] poieni, luminiş [n.n.]
circulant. circulând luminişuri. poljana
circulation. circulaţie clairière (la ~). poiana poienile, luminişul
circule (je ~). circul (eu ~) luminişurile
circule (il ~). circulă (el ~) clairon. trâmbiţă
circule (qu'il ~). circule (el să ~) claironner. trâmbiţa [vb.]
circulent (ils ~). circulă (ei ~) claironna. trâmbiţă (el ~)
circules (tu ~). circuli (tu ~) claironné. trâmbiţat
circulez. circulaţi claironne (il ~). trâmbiţează (el ~)
circulons (nous ~). circulăm claironne (qu'il ~). trâmbiţeze (să ~)
cire. ceară [n.] clairvoyant. clarvăzător
ciré [n.]. pelerină, impermeabil [n.] clairvoyante. clarvăzătoare
cirer. cerui (a ~) clamer. clama [vb.], striga în gura mare
cirer [des chaussures]. lustrui (~încălţămintea) clandestin. clandestin
cireur. lustragiu claquer (~ une porte). trânti (~ o uşă)
cirque. circ claqua (il ~). trânti (el ~), trosni (el ~), plesni (el
cisaille à haie. foarfecă de grădinărit ~)
cisaillé. dăltuit claquant (~ la porte). trântind (~ uşa)
cisailler. dăltui, cizela claqué (~ une porte). trântit (~ uşa)
ciseau. daltă claque (il ~ une porte). trânteşte (~ o uşă)
ciseaux [pl.]. foarfecă [sg.] claque (il ~). trosneşte, plesneşte, pocneşte
ciseler. cizela, dăltui claque (qu'il ~ une porte). trântească (el să ~ uşa)
cisela (il ~). dăltui (el ~), cizelă (el ~) claque (qu'il ~). trosnească (el să ~), pocnească
ciselait. dăltuia, cizela (el ~) (el să ~)
ciselé. dăltuit, cizelat claquent (ils ~ une porte). trântesc (~ uşa)
cisèle (il ~). dăltuieşte, cizelează claquer. pocni, trosni, plesni
citadelle. cetate cetăţi, citadelă citadele, cetăţuie cetăţui claqua (il ~ une porte). trânti (el ~ uşa)
citadelle (la ~). cetatea cetăţile, citadela citadelele, claquer (~qqn). pălmui (~ pe cineva)
cetăţuia cetăţuile claquer des dents. clănţăni din dinţi
citadin. de oraş, urban, citadin, orăşenesc clarté. claritate, limpezime
citadin [adj.]. urban, citadin, orăşenesc clarté [fig.]. lumină
citadin [n.]. orăşean [n.] classe. clasă
cité [n.]. oraş, cetate classé. clasificat, clasat
citer. cita classer. clasifica, clasa [vb.]
cita (il ~). cită (el ~) classification. clasificare
citant. citând classique. clasic
citation. citat [n.] clause. clauză, stipulare
citation [jur.]. citaţie [jur.] claustré. claustrat
cite (il ~). citează (el ~) claustrer. izola, claustra
cite (je ~). citez clavicule. clavicula
cite (qu'il ~). citeze (el să ~) clavier. tastatură
cité. citat cccle
citent (ils ~). citează (ei ~) clé [f.], clef [f.]. cheie [f.] chei [pl.]
citent (qu'ils ~). citeze (ei să ~) Clematis alpina [bot.]. curpen de munte [bot.]
cites (tu ~). citezi clémence. clemenţă, îndurare
citez. citaţi clément. indulgent, clement
citons. cităm clerc. cleric
citerne. cisternă clergé. cinul bisericesc [arh.], cler
citoyen. cetăţean cetăţeancă cccli
citron. lămâie lămâi cliché [photo]. clişeu [foto] clişee
citronnade. limonadă cliché [fig.]. clişeu, loc comun, stereotip
citronnier. lămâi [arborele] client. client

- 30 -
clientèle. clientelă coassé. orăcăit
cligner. clipi (~ din ochi) coassent. orăcăie
cligna. clipi (el ~) cobalt. cobalt
clignait (il ~). clipea cobaye. cobai
clignant. clipind cocarde. cocardă
cligné. clipit coche. diligenţă, poştalion
cligne (il ~). clipeşte cocher. vizitiu. vezető
clignement. clipire, clipit [n.] cochon. porc
cligner de l’œil. face cu ochiul cochon (viande de ~). porc (carne de ~)
clignotant [auto]. semnalizator [auto] cochonne (histoire ~). porcos (banc ~)
climat. climat, climă cochonnerie. mârşăvie, porcărie
climatique. climateric coco (noix de ~). cocos (nucă de ~)
climatisé. aer condiţionat (cu ~) cocotier. cocotier
clin d'œil. clipită, clipire din ochi code. cod
clin d'œil (en un ~). clipită (într-o ~) code de la route (le ~). normele de circulaţie rutieră
clinomètre [topo.]. clinometru [topo.], dispozitiv de coefficient. coeficient
măsurat panta cœur. cord [anat.], inimă
cliquer [PC]. face clic [PC] cœur (à contre ~). silă (în ~), scârbă (în ~)
ccclo cœur (au grand ~). inima (din toată ~)
clochard. vagabond cœur (de bon ~). bunăvoie (de ~), inima (din toată ~)
cloche. clopot clopote cœur [cartes]. cupă [la jocul de cărţi]
clocher [fig.]. şchiopăta [fig.], regulă (a nu fi în ~) cœur de pierre (avoir un ~). inimă de piatră (avea ~)
clochait (il ~). şchiopăta (el ~) coexister. coexista
cloche (il ~). şchioapătă (el ~) coexiste (il ~). coexistă (el ~)
cloche (il y a qq chose qui ~). şchioapătă (ceva coexistence. coexistenţă
~), regulă (ceva nu e în ~) coexistent. coexistă (ei ~)
clocher [n.]. clopotniţă coffre. cufăr
cloches (sonner les ~). clopotele (bate ~) coffre-fort. seif, casă de bani
cloisonné [art]. cloisonné [artă], cloazone [artă] coffre [de voiture]. portbagaj [auto] portbagaje
cloître. mănăstire, sihăstrie cogiter. gândi, reflecta, medita, cugeta
cloîtrer. claustra, închide într-o mănăstire cognac. coniac
clone. clon cognassier. gutui
cloné. clonat cognée [f.]. topor, bardă, secure
cloner. clona cogner. ciocăni, lovi, bate, izbi
clopin-clopant. şontâc-şontâc cogna (il ~). lovi (el ~), ciocăni (el ~), bătu (el ~)
clos [adj.]. închis cognais (je ~). loveam (eu ~), ciocăneam (eu ~),
clos [n.m.]. podgorie, teren împrejmuit, vie [n.] băteam (eu ~)
clôture. gard, împrejmuire cognait (il ~). bătea, izbea, lovea, ciocănea
clôture [action]. închidere cognant. ciocănind, izbind, lovind, bătând
clôturer. împrejmui (~ cu un gard) cogné. ciocănit, bătut, lovit, izbit
clou. cui [n.] cuie cogne (il ~). bate (el ~), ciocăneşte, izbeşte,
clou [fig.]. punct de atracţie loveşte
clou de girofle, clous de girofle [pl.]. cuişoare [pl.] cogne (je ~). ciocănesc (eu ~), bat (eu ~), lovesc
[alim.] (eu ~)
clouer. pironi, ţintui, bate în cuie cognent (ils ~). izbesc, bat (ei ~), lovesc,
clouant. ţintuind, pironind, bătând în cuie ciocănesc
cloué. bătut în cuie, ţintuit, pironit cognions. ciocăneam (noi ~), loveam (noi ~),
cloue (il ~). ţintuieşte, pironeşte, bate în cuie (el ~) băteam (noi ~)
cloue (qu'il ~). ţintuiască (el să ~), bată în cuie (el să cohabiter. locui împreună, coabita
~) cohabitaient. locuiau împreună, coabitau
cloué au lit. ţintuit la pat, imobilizat la pat cohabité. locuit împreună, coabitat
clouté (passage ~). trecere de pietoni, zebră cohabitent. locuiesc împreună (ei ~), coabitează (ei
[pietonală] ~)
clown. bufon, claun [arh.], clovn cohérence. coerenţă
club. club cohérent. coerent
ccco cohésion. coeziune
coalisé. aliat, coalizat cohue [f.]. îmbulzeală, înghesuială
coaliser (se ~). coaliza (se ~), alia (se ~) cccoi
coalition. coaliţie coiffe. bonetă, scufie
coasser [grenouilles]. orăcăi [d. broaşte] coiffé. coafat coafată
coassaient. orăcăiau coiffé [couvrir la tête]. acoperit capul

- 31 -
 coiffer. coafa collecta (il ~). colectă (el ~)
coiffer [couvrir la tête]. acoperi capul collectait. colecta (el ~)
coiffeur. frizer, coafor collectant. colectând
coiffure. acoperământ al capului, coafură, collecte (il ~). colectează (el ~)
pieptănătură collecté. colectat
coin. cotlon cotloane, ungher, colţ. katlan collectif. colectiv
coin cuisine. bucătărioară, chicinetă collection. colecţie
coincer. înţepeni [v.t.], bloca collectionner. colecţiona
coinça (il se ~). înţepeni (el se ~), blocă (el se ~) collectionnaient. colecţionau
coinçait (il se ~). bloca (se ~), înţepenea (se ~) collectionnait. colecţiona (el ~)
coinçant (se ~). blocându-se, înţepenindu-se collectionnant. colecţionând
coince (il se ~). înţepeneşte [v.t.], blochează (el collectionné. colecţionat
se ~) collectionne (il ~). colecţionează (el ~)
coincé. blocat, înţepenit [v.t.] collectionne (je ~). colecţionez
coinceur. dispozitiv de blocare collectionne (qu'il ~). colecţioneze (el să ~)
coïncidence. coincidenţă collectionnent. colecţionează (ei ~)
coïncider. coincide collectionnes (tu ~). colecţionezi
coïncidaient. coincideau collectionnez. colecţionaţi (voi ~)
coïncide (il ~). coincide (el ~) collectionnons. colecţionăm
coïncidé. coincis collectionneur. colecţionar*
coïncident (ils ~). coincid (ei ~) collectivité. colectivitate
coing. gutuie collège. liceu, colegiu
cccol collégial. colegial
collégien. licean, elev de colegiu
col (de vêtement). guler. gallér
collègue. coleg [m.] colegă [f.] [profesional]
col montant. guler înalt
col V. guler în V coller. lipi, încleia
col [de montagne] [abr. carto]. Curm., P., Ş. colla (il ~). lipi (el ~)
col [géo.]. şa [geo.], curmătură [geo.], plai [n.n.], pas collent (ils ~). lipesc (ei ~)
[geo.] coller [arg. école]. pune o întrebare încheietoare
col (le ~) [de montagne]. curmătura, şaua [n.f.] collant [vb.]. lipind
[geo.], plaiul, pasul [geo] colle (il ~). lipeşte
colère. furie, mânie colle (je ~). lipesc (eu ~)
colère (piquer une ~). pandaliile (a-l apuca ~), năbădăile colle (qu'il ~). lipească (el să ~)
(a-l apuca ~) collé. încleiat, lipit
coléreux. iritabil, irascibil, coleric, iute la mânie collé [examen]. picat [examen], trântit [examen]
colimaçon. melc collera (il ~). lipi (va ~), lipească (o să ~)
colimaçon (escalier en ~). spirală (scară ~) colles (tu ~). lipeşti
colin-maillard. de-a baba oarba colles [n.f.pl.]. lipiciuri [n.n.pl.], cleiuri [n.n.pl],
colique. colică colici adezivi
colis. colet, pachet collons. lipim
collaborateur. colaborator collet. guler. gallér
collaborer. colabora, coopera collet de fourrure. guler de blană
collaboraient. colaborau colleta (il ~). apucă de guler (el ~), înşfăcă de guler
collaborant. colaborând (el ~)
collaboré. cooperat, colaborat colletant. înşfăcând(u-l) de guler, apucând(u-l) de
collabore (il ~). colaborează (el ~) guler
collaborent. colaborează (ei ~) colleté. apucat de guler, înşfăcat de guler
collabores (tu ~). colaborezi collète (il ~). apucă de guler (el ~)[pz], înşfacă de
collaborons. colaborăm guler (el ~)
colleter. apuca de guler, înşfăca de guler
collant. lipicios
colley. collie [rasă de câine]
collant [habits]. colant, mulat pe corp, strâns pe corp
collez. lipiţi (voi ~)
collant [n.]. ciorap pantalon, colant [n.]
collier [bijou]. colier
colle [n.f.]. clei [n.n.sg.], adeziv [n.m.], lipici [n.n.]
collier [du chien]. zgardă zgărzi [pl.]
colle (la ~). adezivul, lipiciul, cleiul
collimateur. colimator
colle [argot écolier]. întrebare încuietoare [la
collimateur (avoir dans son ~) ochii pe (fi cu ~),
şcoală], extemporal
colimator (a-l avea în ~)
colle [question difficile, examen périodique argot
écolier]. întrebare încuietoare [la şcoală] colline [n.f.]. colină [n.f.] coline, deal [n.n.] dealuri,
măgură [n.f.] măguri, dâmb. domb
collecte (faire une ~). chetă (face o ~), colectă (face o
colline (la ~). colina colinele, dealul dealurile,
~)
măgura măgurile
collecter. colecta
colline [abréviation cartographique]. Dl. [geo.]

- 32 -
 Colline de... [abréviation cartographique]. D.
colline haute [abréviation cartographique]. Ob.
collision. coliziune, izbitură
collision avec (entrer en ~). coliziune cu (intra în ~)
colloque. sesiune de comunicări ştiinţi, conferinţă
colmaté. astupat, colmatat [tehn.] [geo.], înfundat
colmate (il se ~). colmatează (el se ~) [tehn.]
colmater. astupa, înfunda, colmata [tehn.] [geo.]
colo [fam.]. colonie de copii, tabără de vară
colombage [archit.]. şeşi (casă în ~) [reg. MM.]
colombe. porumbiţă [dimin.], porumbel
colombe de la paix (la ~). porumbelul păcii [m.]
Colombie. Columbia
colon. colonist
côlon [anat.]. colon [anat.], intestinul gros [anat.]
colonel. colonel
Colonel [abréviation]. Col.
colonial. colonial coloniali
colonialisme. colonialism
colonie. colonie
colonie de vacances. tabără şcolară, colonie de copii
coloniser. coloniza
colonisaient. colonizau
colonisant. colonizând
colonisateur. colonizator
colonisation. colonizare
colonisé. colonizat
colonisé (avaient ~). colonizaseră
colonisent (ils ~). colonizează (ei ~)
colonisèrent. colonizară
colonnade [archit.]. colonadă [arhit.]
colonne. coloană coloane
colonne [archit.]. columnă, coloană [arhit.]
colonne vertébrale [anat.]. şira spinării [fam.],
coloană vertebrală [anat.]
colorer. colora
colorait. colora (el ~)
colorant. colorând
coloré. colorat
colore (il ~). colorează (el ~)
colorent (ils ~). colorează (ei ~)
colorer [fruit]. da în pârg, pârgui (se ~)
colorier. aplica culori, colora
coloris. colorit
colossal. enorm, imens, gigantic, colosal
colosse. gigant, colos
colportage [com.]. comerţ ambulant, negoţ ambulant
colporter [com.]. face negoţ ambulant, colporta,
trafica
colportaient (ils ~) [com.]. colportau (ei ~),
făceau negoţ ambulant (ei ~)
colportait (il ~) [com.]. colporta (el ~), făcea
negoţ ambulant (el ~)
colportant [com.]. colportând, făcând negoţ
ambulant
colporte (il ~) [com.]. face negoţ ambulant (el ~),
colportează (el ~)
colportent (ils ~) [com.]. colportează (ei ~), fac
negoţ ambulant (ei ~)
colporter (des rumeurs). răspândi (zvonuri), colporta
(zvonuri)
- 33 -
colporteur (de rumeurs). zvoner [pop.], răspândac
[pop.]
colporteur [com.]. neguţător ambulant, vânzător
ambulant
coltiner. căra în spinare, căra în cârcă [pop.]
coltina (il ~). cără în spinare (el ~), cără în cârcă (el
~) [pop]
coltinait. căra în cârcă (el ~) [pop], căra în spinare
(el ~)
coltinant. cărâ în cârcă [pop], cărând în spinare
coltiné. cărat în cârcă [pop.], cărat în spinare
coltine (il ~). cară în cârcă (el ~) [pop], cară în
spinare (el ~)
coltine (qu'il ~). care în spinare (el să ~)
coltinent. cară în cârcă (ei ~) [pop], cară în spinare
(ei ~)
colza [bot.]. rapiţă [bot.]
cccom
coma [m.]. comă [f.]
comateux [méd.]. comatos [med.]
combat. bătălie, luptă lupte
combat (il ~). combate, războieşte cu (se ~)
combatif. combativ
combattant [n.]. luptător [n.], războinic [n.],
combatant
combattre. combate, război cu (se ~)
combattis (je ~). combătui (eu ~), războii (mă ~)
combattit (il ~). război (el se ~), combătu (el ~)
combativité. combativitate
combats (je ~). războiesc cu (mă ~), combat (eu
~)
combats (tu ~). războieşti cu (te ~), combaţi
combattaient. combăteau, războiau cu (se ~)
combattait. combătea, războia cu (se ~)
combattant. războindu-se cu, combătând
combatte (qu'il ~). războiască (el să se ~),
combată (el să ~)
combattent. combat (ei ~), războiesc cu (ei se ~)
combattent (qu'ils ~). combată (ei să ~),
războiască (ei să se ~)
combattez. războiţi cu (vă ~), combateţi
combattons. combatem, războim cu (ne ~)
combattu. războit cu, combătut
combattu (il avait ~). combătuse, războise (se ~)
combien. cât [m.], câtă [f.], câte [f.pl.], cîţi [m.pl.]
combien (le ~) [date]. cât (în ~) [dată], câte (pe ~)
[dată]
combien coûte cela ?. cât costă?
combien de fois. de câte ori
combien de temps. cât timp
combien tu touches par mois ?. cât câştigi pe lună?
combien…!. cât de…!
combinaison. combinaţie
combinaison [de femme]. combinezon, furou
combinaison [de protection]. salopetă, combinezon
[de protecţie]
combine [f.pop.]. învârteală [pop.], şmecherie
combiné [n.m.]. receptor (~ telefonic) [nn.]
combiner. combina
combina (il ~). combină (el ~)
combinaient. combinau
combinait. combina (el ~)
 combinant. combinând
combiné. combinat
combine (il ~). combină (el ~)
combine (qu'il ~). combine (el să ~)
comble [fig.]. punct culminant, culme [fig.]
comble (salle ~). plină (sală ~)
comble [adj.]. plin, ticsit
comble [géogr.]. vârf, culme
comble (de fond en ~). ungherele (în toate ~)
comble du désespoir. culmea disperării
comble de la joie. culmea bucuriei
combler (~ qqn). copleşi (~ pe cinieva)
combla (il ~) [fig.]. copleşi (el ~)
combla (il ~ un vœu). împlini (el ~ o dorinţă)
comble (il ~ un vœu). împlineşte (el ~ o dorinţă)
comblé (un fossé). umplut (un şanţ), astupat (un
şanţ)
comblent (ils ~ un fossé). astupă (ei ~ un şanţ),
umplu (ei ~ un şanţ)
comblent (qu'ils ~ un fossé). umple (ei să ~ un
şanţ), astupe (ei să ~ un şanţ)
comblez (vous me ~). copleşiţi (mă ~)
combler (~ un fossé). umple (~ un şanţ), astupa (~
un şanţ)
combles [n.pl.] [archit.]. mansardă
combustible [adj.]. combustibil [adj.]
combustibilité. combustibilitate
combustible [n.]. carburant, combustibil [n.]
come-back. reîntoarcere (~ a unui actor)
comédie. comedie
comédien. actor [nu neapărat comic]
comédienne. actriţă [nu neapărat comică]
comestible. comestibil
comète. cometă
comique. comic
comité. comitet
commandant. comandant
commande. comandă comenzi
commande (de la ~) [G]. comenzii [G]
commande (passer une ~). comandă (face o ~)
[com.]
commandement. poruncă, ordin, comandă. parancs
commandement [institution]. comandament
commander. porunci, comanda, ordona [mil.]
commanda (il ~). comandă (el ~) [perf. s.]
commandé. poruncit, ordonat [mil.], comandat
commande (il ~). porunceşte, comandă (el ~),
ordonă (el ~) [mil.]
commande (qu'il ~). comande (el să ~), ordone
(el să ~) [mil.]
commander à la carte. comanda din meniu
[restaurant]
commandé à la carte. comandat din meniu
commande à la carte (il ~). comandă din meniu
(el ~)
commande à la carte (qu'il ~). comande din
meniu (el să ~)
commandons à la carte !. comandăm din meniu
(să ~)!
commanditaire. investitor, comanditar
commanditer. investi, comandita [o investiţie]
commando. comando [mil.]
- 34 -
comme [cause]. întrucât, cum [cauzal], dat fiind că
comme [comparaison]. la fel cu, ca şi, ca
comme [comparaison poétique]. precum, asemenea
[+D], aidoma [+D], leit
comme [exclamatif]. cât de [exclamativ], ce
[exclamativ]
comme [temporel]. când, în timp ce
comme un cheveu dans la soupe. ca nuca în perete,
ca musca-n lapte
comme ci comme ça. aşa şi aşa
comme il faut. cumsecade, politicos
comme un gant (ça vous va ~). ca o mănuşă (vă
merge ~)
comme d'habitude. ca de obicei
comme un poisson dans l'eau. ca peştele în apă
comme si [comp. hypothétique]. de parcă, ca şi cum
commémoratif. comemorativ
commémoration. comemorare
commémorer. comemora
commémorait. comemora (el ~)
commémoré. comemorat
commémorent. comemorează (ei ~)
commencement. început
commencement (au ~). început (la ~)
commencer. începe
commença. începu
commençai (je ~). începui (eu ~)
commençaient. începeau
commençais (je ~). începeam (eu ~)
commençais (tu ~). începeai
commençait. începea
commençant. începător, începând
commenças (tu ~). începuşi (tu ~)
commencé. început [vb.]
commence (il ~). începe (el ~)
commencé (il avait ~). începuse
commencé (ils avaient ~). începuseră
commencé (j'avais ~). începusem (eu ~)
commence (je ~). încep (eu ~)
commencé (nous avions ~). începuserăm
commencé (tu avais ~). începuseşi
commencé (vous aviez ~). începuserăţi
commence à aimer. prinde drag de
commences (tu ~). începi
commencez. începeţi
commenciez. începeaţi
commencions. începeam (noi ~)
commençons. începem
comment. cum, în ce fel
comment allez-vous ?. ce mai faceţi?
comment ça va ?. ce mai faci?
comment vas-tu ?. ce mai faci?
Comment vous portez-vous ?. Cum o duceţi cu
sănătatea?, Cum vă merge?
commentaire. interpretare, comentariu
commentaires dans les marges. marginalia
commentateur. comentator
commenter. comenta
commenta (il ~). comentă (el ~)
commentait. comenta (el ~)
commentant. comentând
commenté. comentat
 commente (il ~). comentează (el ~) comparé. comparat
commente (qu'il ~). comenteze (el să ~) compare (il ~). compară (el ~)
commentent (ils ~). comentează (ei ~) compare (je ~). compar (eu ~)
commérage. bârfă comparent. compară (ei ~)
commerçant. comerciant, negustor, neguţător [arh.] compares. compari
commerce. negoţ [arh.], negustorie [pop.], comerţ comparez. comparaţi
commercial. comercial, negustoresc [arh.] comparons. comparăm
commercialiser. comercializa comparu. compărut
commercial [abrév.]. [com.] compartiment. compartiment
commère. meliţă [f.fig.], gură-spartă, bârfitor compassion. milă, compasiune
commettre. comite compatible. compatibil
commet (il ~). comite (el ~) compatriote, concitoyen. compatriot, conaţionál
commets (je ~). comit (eu ~) conaţionali conaţionalii Adev 24/12/07
commets (tu ~). comiţi compenser. compensa
commettais (tu ~). comiteai compétent. competent
commettait (il ~). comitea compétition. competiţie, concurs, întrecere
commettant. comiţând complainte. baladă populară, jelanie [pop.]
commette (qu'il ~). comită (el să ~) complaire (se ~). complăcea (se ~)
commis. comis, vânzător complaisait (il se ~). complăcea (se ~)
commis-voyageur. comis-voiajor complaisance. complezenţă
commissaire. comisar complaisant. amabil, complezent
commission. comision, însărcinare complaît (il se ~). complace (se ~)
commission [argent]. comision [bani] complément. complement
commission [groupe]. comisie complémentaire. complementar
commissionnaire. comisionar complet. complet completă, întreg întreagă
commissions (faire des ~). cumpărături (face ~) complet (au ~). întregime (în ~)
commode. lesne, uşor, confortabil, comod complet [hôtel]. nu avem camere [hotel]
commode [n.f.]. comodă [n.f.] [mobilă], scrin [nn.] complet [n.]. costum bărbătesc
commode à langer. masă de înfăşat copilul compléta. întregi [vb.], completă
commodément. comod [adv.], confortabil (în mod ~) complété. întregit, completat
complètement. complet [adv.], cu totul, total [adv.]
commun. colectiv, comun, general, obştesc, banal,
compléter. întregi, completa
obişnuit
complication. complicaţie
communard. comunard [ist.]
complice. complice
communauté. comunitate, obşte [arh.]
compliment. compliment
commune. comună [n.]
compliments. complimente, felicitări
communément. obicei (de ~), general (în ~)
compliqué. complicat
communicatif. comunicativ
complique (il se ~). complică (el se ~)
communication. comunicaţie, înştiinţare,
compliquer. complica
comunicare
communication (scientifique). comunicare ştiinţifică, complot. complot comploturi
referat comploter. complota, unelti uneltesc
communiqué [n.]. comunicat [n.] complotait. complota (el ~)
communisme. comunism complotaient (ils ~). complotau
communiste. comunist complotant. complotând, uneltind
commutateur. comutator comploté. uneltit, complotat
comp. firmă complotent (ils ~). complotează (ei ~)
compact disques [pl.]. compact discuri, CD-uri complotent (qu'ils ~). comploteze (ei să ~)
composer, former. alcătui, alcătuiesc. alkotni
compagne. parteneră, tovarăşă, însoţitoare, soţie soţii
composait, formait. alcătuia
compagnie. tovărăşie, companie [business], firmă,
compose (il ~), il forme. alcătuieşte
societate
composé, formé. alcătuit
compagnie [écon.]. societate comercială, companie
compote. compot
[econ.]
compagnie [mil.]. companie [mil.] compréhensif. înţelegător
compagnon. companion, partener parteneri, tovarăş compréhension. pricepere
comprendre, englober, saisir. cuprinde, pricepe
comparable. comparabil
comprenait. pricepea
comparaison. comparaţie
comprend. cuprinde (el ~)
comparaison avec (par ~). comparaţie cu (în ~)
comprends (je ~). pricep (eu ~)
compara. compară (el ~) [perf. s.]
comprennent. pricep (ei ~), cuprind (ei ~)
comparatif. comparativ
compris. cuprins
comparaître. compărea
compresse [n.]. compresă [n.]
comparer. compara comprimer. turti, comprima

- 35 -
comptabilité. contabilitate congrès. congres
compte à rebours. numărătoare inversă conjonction. îmbinare, împreunare
compte rendu [n.m.]. dare de seamă [n.f.] conjonction [astron.]. conjuncţie [astron.]
compter sur. conta pe conjonction [gram.]. conjuncţie [gram.]
compteur. contor conjugaison. conjugare
cccon conjugaisons des verbes roumains. conjugarea verbelor
con [fig.] [vulg.]. nemernic, ticălos, tembel, tâmpit, româneşti
dobitoc (se) conjuguer [gram.]. conjuga [gram.]
con [fig. vulg.]. idiot connaissance. cunoaştere, cunoştinţă cunoştinţe [pl.]
con [vulg.]. pizdă [vulg.] pízde, sex, fofoleancă [reg. connaître. cunoaşte
vulg.] connais (je ~). cunosc (eu ~)
concerna. referitor la connais (tu ~). cunoşti
concernant. privitor la connaissais. cunoşteam
concerner. interesa, referi, privi connaissant. cunoscând
conclure. conchide connaisse. cunoască (să ~)
conclu. conchis connaissent (ils ~). cunosc (ei ~)
concluant. conchizând connaissez. cunoaşteţi
conclura. conchide (va ~) connaissons. cunoaştem
conclus. conchizi connaîtra. cunoaşte (va ~)
conclus (je ~). conchid (eu ~) connaîtrai. cunoaşte (voi ~)
conclut (il ~). conchide (el ~) connaîtrais. cunoaşte (ai ~), aş cunoaşte
concours. concurs concursul connaîtrait. cunoaşte (ar ~)
concours de beauté. concursul de frumuseţe Adev connaîtras. cunoaşte (vei ~)
03/12/07 connu. cunoscut cunoscuţi
concubin. iubit [n.] iubită connus (je ~). cunoscui
concitoyen, compatriote. conaţionál conaţionali connus (tu ~). cunoscuşi
conaţionalii, compatriot Adev 24/12/07 connaître (s'y ~). pricepe la (se ~)
condiment. condiment connaître en (se ~). pricepe la (se ~)
conditionnel [abréviation]. [cond.] connivence. conivenţă, complicitate
conduire. conduce conquérant. cuceritor cuceritoare
conduira. conduce (va ~) conquérir. cuceri
conduirait. conduce (ar ~)
conduis (je ~). conduc (eu ~)
conduis (tu ~). conduci
conduisait. conducea
conduisant. conducând
conduisît. conduse
conduisons. conducem
conduisent. conduc (ei ~)
conduit (il ~). conduce (el ~)
conduite [n.]. conductă
confesser. recunoaşte
confient. împărtăşesc (ei ~)
configurable. configurabil
confiture. dulceaţă [gastron.] dulceţuri
conformation. structură, conformaţie
conformément. conform cu, conformitate cu (în ~)
conformer (se ~). supune (se ~), conforma (se ~)
confortable. confortabil
confortablement. confortabil (în mod ~)
confrère. confrate confraţi
confrontation. confruntare
confronter. confrunta
confus. confuz, neclar, tulburat
confus (être ~). buimac (fi ~), jenat (fi ~)
confusément. confuz (în mod ~)
confusion. confuzie
congé. concediu
congédier. concedia, da afară, disponibiliza [pe cineva]
congélateur bahut. congelator cu sertare
congelé. congelat
congeler. congela

- 36 -
7 definiţii pentru cuceri
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
cuceri. verb tranzitiv singular plural
(a) cucer'i cucer'ire cucer'it cucer'ind
cucer'eşte cucer'iţi
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
I (eu) cucer'esc (să) cucer'esc cucere'am cucer'ii cucer'isem
singular a II-a (tu) cucer'eşti (să) cucer'eşti cucere'ai cucer'işi cucer'iseşi
a III-a (el, ea) cucer'eşte (să) cucere'ască cucere'a cucer'i cucer'ise
I (noi) cucer'im (să) cucer'im cucere'am cucer'irăm cucer'iserăm, cucer'isem
plural a II-a (voi) cucer'iţi (să) cucer'iţi cucere'aţi cucer'irăţi cucer'iserăţi, cucer'iseţi
a III-a (ei, ele) cucer'esc (să) cucere'ască cucere'au cucer'iră cucer'iseră
CUCERÍ, cuceresc, vb.IV. I. Tranz. 1. A cuprinde, a ocupa, a supune un teritoriu cu puterea armelor. ♦ A
doborî ceva prin luptă susţinută; A câştiga. 2. Fig. A-şi atrage simpatia, a câştiga dragostea sau bunăvoinţa
cuiva. II. Tranz. şi refl. (Înv.) A (se) supune, a (se) închina; a (se) ruga umilindu-se. – Lat. *conquerire(=
conquirere).
Sursa: DEX '98 | Trimisă de Felicia, 13 Jun 2004 | Greşeală de tipar
CUCERÍ vb. 1. a lua, a ocupa, (înv.) a cuprinde, a dobândi, a prinde, a stăpâni. (După lupte crâncene au ~
cetatea.) 2. v. subjuga. 3. v. repurta. 4. v. câştiga. 5. a câştiga. (A ~ simpatia tuturor.) 6. v. încânta.
Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar
CUCERÍ vb. v. închina, pleca, preda, supune.
Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar
A cuceri ≠ a elibera
Sursa: Antonime | Trimisă de siveco, 3 Aug 2004 | Greşeală de tipar
cucerí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. cucerésc, imperf. 3 sg. cucereá; conj. prez. 3 sg. şi pl. cucereáscă
Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greşeală de tipar
A CUCER//Í ~ésc tranz. 1) A lua în stăpânire cu forţă armată; a ocupa. 2) A capta prin însuşiri deosebite
(pentru a câştiga simpatia, dragostea sau bunăvoinţa). 3) A obţine prin luptă sau prin muncă susţinută. /<lat.
conquerire
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greşeală de tipar
cucerí (-résc, -ít), vb. – 1. A cuprinde, a supune, a ocupa un teritoriu prin arme. – 2. (Refl.) A se supune, a se
preda, a omagia. – 3. (Refl.) A se umili, a implora cu umilinţă. Lat. *conquaerĕre, în loc de conquirĕre
(Puşcariu 425; Candrea-Dens., 318; REW 2155; DAR); cf. prov. conquerer, fr. conquérir. Sensul 1 este
neol., din fr. conquérir. Evoluţia care indică sensul 2 pare normală, fără să fie necesară ipoteza unei influenţe
sl., presupusă de Candrea-Dens. – Der. cucerit, adj. (umil; pios); cuceritor, adj. (care cucereşte); cucerie, s.f.
(înv., simplitate, umilinţă; pioşenie); cuceritură, s.f. (înv., respect nemărginit); necucerit, adj. (arogant);
cucernic, adj. (respectuos; cinstit; pios); cucernicie, s.f. (pioşenie, evlavie); cucerniceşte, adv. (evlavios).
Sursa: DER | Trimisă de blaurb, 23 Jun 2007 | Greşeală de tipar

- 37 -
conquête. cucerire consommant. consumând
conquis. cucerit consommé. consumat
consacrer. consacra consomme (il ~). consumă (el ~)
consciemment. conştient (în mod ~) consomme (je ~). consum (eu ~)
conscience. conştiinţă consommes (tu ~). consumi (tu ~)
consciencieusement. conştiincios (în mod ~) consommez. consumaţi (voi ~)
consciencieux. conştiincios consommons. consumăm
conscient. conştient consonne. consoană
consécutif. consecutiv conspirer. conspira
conseil. povaţă, sfat sfaturi conspiraient (ils ~). conspirau
conseil [comité]. consiliu conspirateur. conspirator, intrigant, uneltitor
Conseil de l'Europe (Le ~). Consiliul Europei conspiration. uneltire, intrigă, conspiraţie
conseille (il ~). consiliază (el ~), sfătuieşte, îndrumă conspirent. conspiră (ei ~), conspiră (ei ~)
(el ~) constamment. constant (în mod ~)
conseille (je ~). sfătuiesc (eu ~), consiliez (eu ~), constant. constant
îndrum (eu ~) constater. constata
conseiller. consilier, consilia, sfătui, îndruma constatais (je ~). constatam (eu ~)
consentir. consimţi constatais (tu ~). constatai
consens (je ~). consimt (eu ~) constatait. constata (el ~)
consent. consimte constatant. constatând
consentaient. consimţeau constaté. constatat
consentait. consimţea constate (il ~). constată (el ~)
consentant. care consimte, consimţind constate (je ~). constat (eu ~)
consentement. consimţământ constatent. constată (ei ~)
consentent. consimt (ei ~) constataient. constatau
consentez. consimţiţi, consimţiţi constates (tu ~). constaţi
consentit. consimţi (el ~) constatez. constataţi (ei ~)
consentons. consimţim, consimţim constatiez. constataţi (voi ~)
conséquence. rezultat [n.], consecinţă constations. constatam (noi ~)
conséquent. consecvent constatons. constatăm
conséquent (par ~). consecinţă (în ~) consternation. consternare
conservateur. conservator consterne (il ~). consternează
conservateur [musée]. conservator [la muzeu], consterné. înmărmurit, consternat
custode [la muzeu] consterner. consterna
conservation. conservare, păstrare constituer. constitui
conservatoire. conservator [de muzică] constituaient. constituiau
conserve. conservă constituait. constituia
conserver. păstra (se ~), conserva (se ~) constitue (il ~). constituie
considérable. considerabil constituent. constituie (ei ~)
considération. consideraţie, stimă constitution. constituire, constituţie
considérer. aprecia, lua în considerare, considera constitution [jur.]. constituţie [jur.]
considérer [examiner]. privi cu atenţie, examina constructeur, constructrice. constructor
consigne. dispoziţie, consemn, cuvânt de ordine constructif. constructiv
consigner. consignaţie (depune în ~), înregistra, consul. consul
consemna contenance. conţinut, volum
consister. consta contenir. conţine
consister en. consta din contient (il ~). conţine
consolation. alinare, mângâiere [fig.], consolare contigu contiguë. contiguu contigui contiguă contigue
consoler. consola continent. continent
consola (il ~). consolă (el ~) contour. contur
consolaient. consolau contraindre, forcer. constrânge constrâng
consolait. consola (el ~) contraint. constrânge (el ~)
console. consolă contraire. opus, contrar
console (il ~). consolează (el ~) contraire (le ~). contrariul
consolent. consolează (ei ~) contrairement. contrar (în mod ~)
consolider. întări, consolida contrariait. contraria (el ~)
consommateur. consumator contrariant. contrariind
consommation. consumare, consumaţie contrariant [adj.]. contrariant
consommer. consuma contrarié. contrariat
consomma (il ~). consumă (el ~) contrarie (il ~). contrariază
consommaient. consumau contrarier. contraria
consommait. consuma (el ~) contrariété. contrarietate

- 38 -
contraster. contrasta contrefort. contrafort
contrastaient. contrastau contrefort montagneux [géo.]. chiceră [geo.][pop.],
contrastait. contrasta (el ~) picior [geo.]
contrastant. contrastând contrejour. contralumină
contrastant [adj.]. contrastând contremaître. maistru, supraveghetor, şef de echipă
contraste. contrast contremandé. revocat, contramandat, anulat
contrasté. contrastat contremande (il ~). revocă, anulează (el ~),
contraste (il ~). contrastează contramandează (el ~)
contrastent. contrastează (ei ~) contremander. anula, revoca, contramanda
contrat. contract contreplaqué [n.m.]. placaj [n.n.]
contravention. contravenţie contrepoids [n.m.]. contragreutate [n.f.]
contre. contra, împotriva contrepoint. contrapunct
contre [appui]. de [sprijinit] contrepoison. antidot, remediu
contre [échange]. în schimbul, pentru [schimb] contrer. împotrivi (se ~), contra, opune (se ~)
contre [en dépit]. în ciuda [+D] contresigné. contrasemnat
contre [proximité]. lângă contresigner. contrasemna
contre-attaquer. contraataca contretemps. contratimp, impediment
contre-écrou. contra-piuliţă contrevenant [n.m.]. contravenient
contre son gré. involuntar, împotriva voinţei sale contrevenir. contraveni
contre-mesure. contramăsură contrevent. oblon obloane
contre-proposition. contrapropunere contribuer. contribui
contre-révolution. contrarevoluţie contribuaient. contribuiau
CONTRE-- <CONTREbande>. CONTRA- contribuait. contribuia
<CONTRAbandă> contribué. contribuit
contrebalancer. contrabalansa contribue (il ~). contribuie
contrebande. contrabandă contribue (je ~). contribui (eu ~)
contrebandier. traficant, contrabandist contribuent. contribuie (ei ~)
contrebasse [n.f.] [mus.]. contrabas [n.m.] [muz.] contribues (tu ~). contribui (tu ~)
contrecarraient. contracarau contribuez. contribuiţi (voi ~)
contrecarrait. contracara (el ~) contribuons. contribuim
contrecarrant. contracarând contribution. contribuţie
contrecarre (il ~). contracarează (el ~) contributions. impozite
contrecarré. contracarat contrister [arch.]. întrista
contrecarre (qu'il ~). contracareze (el să ~) contrôlable. controlabil, verificabil
contrecarrent. contracarează (ei ~) contrôle. verificare, control, stăpânire
contrecarrent (qu'ils ~). contracareze (ei să ~) contrôle [maîtrise]. stăpânire
contrecarrer. contracara contrôle de (prendre ~). controlul (prelua ~), deturna
contrecœur (à ~). chef (fără ~), silă (în ~) contrôle [de soi-même] [n.m.]. stăpânire de sine
contrecoup. efect contrar [n.f.]
contredire. contrazice contrôler. controla, verifica
contredit. contrazis contrôla. controlă (el ~), verifică (el ~) [perf. s.]
contredit (il ~). contrazice (el ~) contrôlaient. verificau, controlau
contrée [n.f.]. ţinut [n.n.] ţinuturi, regiune [n.f.] contrôlait. controla (el ~), verifica (el ~)
contrefaçon. contrafacere, măsluire, falsificare contrôlant. verificând, controlând
contrefaire. contraface, măslui, falsifica contrôlé. controlat, verificat
contrefais (je ~). contrafac (eu ~), măsluiesc (eu contrôle (il ~). verifică (el ~), controlează (el ~)
~) contrôlé (il avait ~). controlase, verificase
contrefais (tu ~). măsluieşti, contrafaci contrôle (je ~). verific, controlez
contrefaisaient. contrafăceau, măsluiau contrôlent (ils ~). controlează (ei ~), verifică (ei
contrefaisait. măsluia, contrafăcea ~)
contrefaisant. măsluind, contrafăcând contrôles (tu ~). controlezi, verifici
contrefait. măsluit, contrafăcut, falsificat contrôlez. controlaţi (voi ~), verificaţi (voi ~)
contrefait (il ~). măsluieşte (el ~), contraface (el contrôlons. controlăm, verificăm
~) contrôleur (le ~) [SNCF]. naşul [pop.] [CFR]
contrefait (il avait ~). măsluise, contrafăcuse contrôleur [SNCF]. conductor [CFR], controlor de
contrefait (ils avaient ~). măsluiseră, bilete [CFR]
contrafăcuseră contrordre. contraordin
contrefera. contraface (va ~), măslui (va ~) controverse. controversă
contreferai (je ~). contraface (voi ~), măslui (voi controversé. controversat
~) controverser. controversa
contreferait. contraface (el ar ~), măslui (el ar ~) contumace [jur.]. contumacie [jur.]
contrefont. contrafac (ei ~), măsluiesc (ei ~) contusion. vânătaie, contuzie

- 39 -
contusionner. contuziona (se ~), face o vânătaie cor [au pied]. bătătură [la picior]
convaincant. convingător cor [mus.]. corn [muz.]
convaincre. convinge corail coraux. coral corali, mărgean
convaincu. convins corail [adj.]. corai [neo.]
convalescence. convalescenţă corbeau. corb corbi
convalescent. convalescent corbeille. coş [împletit] coşuri
convenable. convenabil corbeille à papier. coş de hârtii
convenablement. convenabil (în mod ~) corbillard. dric, car mortuar
convenir. cuveni, corespunde, conveni, hotărî corde. coardă corzi, frânghie frânghii, ştreang
convenu. convenit, hotărât, cuvenit, corespuns ştreanguri, funie funii
conviendra. cuveni (se va ~), conveni (va ~) cordial. cordial, amical, prietenos
conviendrait. corespunde (ar ~), cuveni (s-ar ~), cordialement. cordial (în mod ~)
conveni (ar ~) cordillère. cordilieră
conviennent. corespund, cuvin, convin cordon. şnur şnururi, şiret [n.] şireturi
convient. corespunde (el ~), cuvine, convine cordon bleu [gastron.]. cordon bleu [gastron.]
convention. convenţie cordonnerie. cizmărie, pantofărie
conventionnel. convenţionel cordonnier. pantofar, cizmar
conversation. conversaţie Corée du Sud. Coreea de Sud, al Coreei de Sud
conversation à bâtons rompus. conversaţie cu agendă coréen. coreean coreeană, corean
deschisă, discuţie liberă Coréen [n.]. corean [n.]
converser. conversa coriandre. coriandru
conversion. conversiune, convertire Corinne. Corina
convertir. converti, transforma corne. corn [zool.] coarne
convict. ocnaş corneille. cioară ciori
conviction. certitudine, convingere cornemuse. cimpoi cimpoaie
convive. conviv, comesean cornet. cornet, cornet de hârtie cornete de hârtie
convocation. convocare cornet [mus.]. trompetă [muz.]
convoi. convoi, alai, cortegiu cornichon. cornişon [neo.], castrevete murat castraveţi
convoitise. aviditate, cupiditate, lăcomie muraţi
convoquer. convoca cornière [fer]. cornier [fier]
convulsion. frământare, spasm, convulsie, zvâcnet cornu. cornut
cccoo cornue [phys.]. retortă
cool [col.]. cool [col.] corolle [bot.]. corolă [bot.]
coopératif. cooperatist corporation. corporaţie
coopérative [n.]. cooperativă corporel. corporal, trupesc
coopérer. colabora, conlucra, coopera corps. corp corpuri, trup trupuri
coordination. coordonare corps (du ~). corpului, trupului
coordonner. coordona corps [phys.]. corp [fiz.]
cccop corps didactique. corp didactic
copain. tovarăş, amic, prieten corps et âme. trup şi suflet
corpulent. gras, supraponderal, obez, corpolent
copie. copie
correct. corect corecţi corectă corecte
copie pirate [PC]. program piratat [PC], copie pirat
correctement. corect (în mod ~)
copie de secours [PC]. backup [PC], copie de
correction. corectare, corecţie
rezervă [PC]
copier. reproduce, copia correspondance [SNCF]. legătură [CFR]
copieur. xerox correspondant [adj.]. corespunzător
copieux. copios correspondant [n.]. corespondent
copine. prietenă, tovarăşă, amică correspondre. corespunde, comunica
copuler. fute [vulg.] correspond. corespunde (el ~)
correspond (il ~ à). corespunde (el ~) [+D]
cccoq
correspond avec. este în corespondenţă cu,
coq. cocoş. kakas
corespondează cu (el ~)
coque. carcasă
correspondaient à. corespundeau cu
coquelicot. mac de câmp
correspondais avec (je ~). eram în corespondenţă
coquelourde [bot.]. sisinei [n.m.pl.][bot.]
cu, corespondam cu (eu ~)
coquerelle [bot.]. sisinei [n.m.pl.][bot.]
correspondais avec (tu ~). corespondai cu, erai în
coquet. elegant, cochet, dichisit
corespondenţă cu
coquillage. cochilie de scoică
correspondait à (il ~). corespundea cu
coquille. nucă), cochilie (de scoică), coajă (de ou) coji
correspondance. corespondenţă
$$$
correspondent à. corespund cu
coquille d’œuf. coajă de ou
correspondrait. corespunde (ar ~)
coquin. ştrengar, ticălos, bandit
correspondre à. corespunde [+D]
cccor

- 40 -
 correspondu à. corespuns côté droit. partea dreaptă
correspondre avec. coresponda cu, fi în côté gauche. partea stângă
corespondenţă cu coteau [n.m.]. măgură [n.f.] măguri, deal [n.n.] dealuri,
corresponds avec (je ~). sunt în corespondenţă colină [n.f.] coline
cu, corespondez cu coteau (le ~). dealul dealurile
corresponds avec (tu ~). eşti în corespondenţă cu, coter. aprecia, evalua, cota
corespondezi cu côtés (de tous ~). părţile (din toate ~)
correspondu avec. corespondat cu côtier. coastă (de ~)
corridor. coridor, culoar cotisation. cotizaţie
corriger. corija [neo.], corecta cotiser. cotiza
corrige (il ~). corectează (el ~), corijează (el ~) coton. bumbac
corrige (je ~). corectez, corijez [neo.] coton hydrophile. vată hidrofilă
corrigé. corectat, corijat [neo.], dezbărat Cotonoaster integerrimus [bot. bârcoace [pl.] [bot.]
corriges (tu ~). corijezi, corectezi côtoyé. mers de-a lungul
corriger de (se ~). dezbăra de (se ~), corecta de (se côtoyer. merge de-a lungul
~) cccou
corrompre [moralement]. perverti, corupe cou. gâtlej gâtlejuri, gât gâturi, gît, gîtlej, beregată
corrompre [abîmer]. altera, strica [altera] beregate
corrompait (il ~) [moral.]. corupea, pervertea coucher. culca
corrompt (il ~) [moral.]. corupe (el ~), coucha (il se ~). culcă (el se ~) [perf. s.]
perverteşte couchai (je me ~). culcai (mă ~)
corrompu. corupt couchais (je me ~). culcam (mă ~)
corrompu [abîmé, alim.]. alterat, stricat [alterat] couchais (tu te ~). culcai (te ~)
corrompu [fig.]. putred couchait (il se ~). culca (el se ~)
corrompu [mœurs, moralement]. corupt, pervertit couche (je me ~). culc (mă ~)
corrompu [pollué]. poluat couche (il se ~). culcă (el se ~)
corruption. pervertire, corupţie couche (lit, pour dormir). culcuş, pat
corruption [altération]. descompunere, alterare couche [n.f.], strate. strat [n.n.] straturi
corruption [fig.]. putreziciune couche [n.f.][de bébé]. pampers ® [fam.] pamperşi,
corsage. corsaj [neo.] scutec [n.n.] scutece
Corse. Corsica couché. culcat
cortège. cortegiu, alai couché (il s'était ~). culcase (se ~)
cortèges. alaiuri, cortegii, suite couché (ils s'étaient ~). culcaseră (se ~)
Cortusa mathioli [bot.]. ciuboţica-cucului [bot.] couché (je m'étais ~). culcasem (mă ~)
corvée. corvoadă corvezi couchent (ils se ~). culcă (ei se ~)
corvée (de la ~). corvezii coucher [n.m.]. culcare
Corydalis capnoides [bot.]. brebenei [pl.] [bot.] couches (tu te ~). culci (te ~)
cccos couchette. cuşetă
cosmétique. cosmetic cosmetică couchez (vous vous ~). culcaţi (vă ~)
cosmique. cosmic couchons (nous nous ~). culcăm (ne ~)
cosmonaute. cosmonaut se coucher (soleil). asfinţí, apune
cosmos. cosmos coucha (le soleil se ~). apuse (soarele ~), asfinţi
cosse. păstaie păstăi (soarele ~)
cosse (de la ~). păstăii couchait (le soleil se ~). apunea (soarele ~), asfinţea
cossu. înstărit, bogat, bocotan [reg. Trans.] (soarele ~)
costume. costum costume couchant. apune (care ~)
cccot couchant [n.m.]. apus [n.], amurg, asfinţit, crepuscul
cote. cotă cote couche (le soleil se ~). apune (soarele ~), asfinţeşte
coté. cotat, evaluat, apreciat (soarele ~)
côte. coastă couché (le soleil s'était ~). apusese (soarele ~),
côté. parte părţi, latură asfinţişe (soarele ~)
côté [n.m.] [géom.]. latură [n.f.] [geom.] laturi coucher de soleil. apus
côté (du ~). părţii coucou. cuc cuci
côte (la ~). coasta coud (il ~). coase (el ~)
côté (le ~). partea părţile coude. cot coate
côte [anat.]. coastă [anat.] coaste coude à coude. cot la cot
côte [géo. rive]. coastă coaste, ţărm ţărmuri coudre. coase
côte [géo.]. pantă pante, costişă costişe, coastă [geo.] coudra (il ~). coase (va ~)
coaste, povârniş povârnişuri coudrai (je ~). coase (voi ~)
côte à côte. unul lângă altul coudrais (je ~). coase (aş ~)
Côte d'Azur. Coasta de Azur coudrait. coase (ar ~)
Côte d'Ivoire. Coasta de Fildeş coudrait (il ~). coase (el ar ~)

- 41 -
 couds (je ~). cos (eu ~) coup de balai (donner un ~). mătura (da cu ~)
couds (tu ~). coşi coup de canon. salvă de tun
cousaient. coseau [cu acul] coup de coude (donner un ~). trage un cot, izbi cu
cousais (je ~). coseam [cu acul] cotul
cousais (tu ~). coseai [cu acul] coup de feu. foc de armă, împuşcătură, foc de puşcă
cousait (il ~). cosea [cu acul] coup de fil (donner un ~). telefon (da ~)
cousant. cosând coup de fouet. lovitură de bici
couse (qu'il ~). coasă (să ~) coup de grâce. lovitură de graţie
cousent. cos (ei ~) coup de klaxon (donner un ~). claxona
cousent (ils ~). cos (ei ~) coup de main. mână de ajutor
cousez (vous ~). coaseţi coup de main (donner un ~). mână de ajutor (da ~)
cousiez. coseaţi [cu acul] coup monté. înscenare [fig.], cabală, făcătură
cousîmes (nous ~). cusurăm coup d'œil. privire furişă, ochiadă, uitătură
cousions. coseam [cu acul] coup d’œil. uitătură, privire iute
cousirent. cusură coup de peigne (donner un ~). pieptăna rapid (se ~)
cousis (je ~). cusui coup de pied. lovitură cu piciorul, şut
cousis (tu ~). cusuşi coup de poing. pumn [lovitură]
cousit (il ~). cusu coup de soleil. insolaţie [med.]
cousîtes. cusurăţi coup sûr (à ~). siguranţă (cu ~)
cousons (nous ~). coasem coup de téléphone (donner un~) telefon (da un ~)
cousu. cusut coup de tête. capriciu, toană
cousu (il avait ~). cosese coup de théâtre. lovitură de teatru
cousu (j'avais ~). cosesem (eu ~) coup de tonnerre. tunet
couture. cusătură coup de vent. rafală de vânt
couturier. croitor coupa (il ~). tăie (el ~)
couenne. şoric, şorici de porc coupa (il ~) [couture]. croi (el ~)
couilles [vulg.]. testicule, ouă [aluziv eufemism], boaşe coupable. culpabil [neo.], vinovat
[vulg.] couper. tăia
couler. scurge (se ~), curge coupai (je ~). tăiai (eu ~)
coula. curse, scurse (se ~) coupaient. tăiau
coulaient. curgeau, scurgeau (se ~) coupais (je ~). tăiam (eu ~)
coulait. curgea, scurgea (se ~) coupais (je ~) [couture]. croiam (eu ~)
coulant. fluid, curgător coupais (tu ~). tăiai
coulant [fig.]. culant coupait. tăia (el ~)
coulé. scurs, curs coupait (il ~) [couture]. croia
coule (il ~). curge (el ~), scurge (el se ~) coupant. tăind, tăios
coule (il ~) [mar.]. scufundă (se ~) coupas (tu ~). tăiaşi
coulé (il avait ~). cursese, scursese (se ~) coupe (je ~). tau (eu ~) [reg.], tai (eu ~)
coulé (ils avaient ~). curseseră, scurseseră (se ~) coupe (il ~). taie (el ~)
coulent. scurg (se ~), curg coupe (qu'il ~). croiască (el să ~), taie (el să ~)
coulent (ils ~) [mar.]. scufundă (ei se ~) coupé. tăiat tăiaţi tăiată
coulera. scurge (se va ~), curge (va ~) coupé (il avait ~). tăiase
couleront. curge (vor ~), scurge (se vor ~) coupé (ils avaient ~). tăiaseră
couler [mar.]. scufunda (se ~) coupé (j'avais ~). tăiasem
coula [mar.]. scufundă (se ~) [perf. s.] coupé (nous avions ~). tăiaserăm
coulait [mar.]. scufunda (el se ~) coupé (tu avais ~). tăiaseşi
coulé [mar.]. scufundat coupé (vous aviez ~). tăiaserăţi
couler un bateau. scufunda un vapor coupent. taie (ei ~)
coulé un bateau (ils ont ~). scufundat un vapor (au coupes (tu ~). tai (tu ~)
~) coupez. tăiaţi
couler du béton. turna beton coupiez. tăiaţi (voi ~) [imperf.]
couleur. culoare culori coupions. tăiam (noi ~)
couleur [colorant]. vopsea coupons (nous ~). tăiem
couleur de. de culoarea coupe (~ de champagne). cupă (~ de şampanie)
couleurs tapageuses. culori ţipătoare coupe [championnat]. campionat, competiţie
coulisse. glisieră sportivă, cupă
coulisses. culise coupe [des cheveux]. tunsoare
couloir. culoar, hol, vestibul, coridor coupe [forest.]. tăiere (~ de copaci)
coup. şoc, izbitură, lovitură coupe [plan]. secţiune [plan]
coup (tenir le ~). faţă (face ~) coupe [résultat d'une coupure]. tăiere, felie
coup [fig.]. emoţie puternică, lovitură emoţională, coupe [versif.]. cezură [versificaţie]
şoc couper [couture]. croi

- 42 -
 coupe [couture]. croi, croială
coupe (il ~) [couture]. croieşte
coupe (je ~) [couture]. croiesc
coupé [couture]. croit
coupent (ils ~) [couture]. croiesc
coupes (tu ~) [couture]. croieşti
coupeur. croitor
coupez [couture]. croiţi
coupons (nous ~) [couture]. croim
coupé (souffle ~). întretăiată (răsuflare ~)
coupé [n.m.] [auto]. cupeu [auto]
coupe-coupe. machéta [cuţit]
coupe-papier. coupe-papier [neo.], cuţit de tăiat
hârtie
coupe-vent. haină de vânt
coupelle. cupă mică
couper [géom.]. intersecta (se ~) [geom.]
couper les cheveux en quatre. despica firul de păr în
patru
couper en deux. tăia în două
couper la parole. întrerupe [pe cineva]
couper à la scie. tăia cu ferestrăul
couper en tranches. felia [vb.], tăia felii
couplage. cuplare, cuplaj
couplant. cuplând
couple. cuplu cupluri, pereche perechi
couplé. cuplat
couple (il ~). cuplează (el ~)
couple (qu'il ~). cupleze (să ~)
couple [méc.]. cuplu
couplent (ils ~). cuplează (ei ~)
coupler. cupla
couplet [mus.]. cuplet [muz.]
coupole. dom, boltă, cupolă
coupon. cupon cupoane
coups (boire à petits ~). înghiţituri mici (bea cu ~)
coups de matraque. lovituri cu măciuca
coupure. tăietură
coupure d'électricité. tăiere a curentului, întrerupere de
curent
cour [n.f.]. curte [n.f.] curţi
cour (~ d'un roi). curte (a unui rege)
cour (de la ~). curţii curţilor
cour (la ~). curtea curţile
la Cour européenne des Droits de l’Homme. la
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)
Adev 28/02/08
cour (faire sa ~). curte (face ~), curta
Cour de cassation. Tribunalul Suprem, Curte de
Casaţie
cour intérieure. curte interioară
courage. curaj, temeritate
courageux. curajos curajoasă
couramment. curent (în mod ~)
courant. şuvoi, curent curentă
courant [adj.]. curent
courant [n.]. tendinţă, curent
courant d'air. curent de aer
courant alternatif. curent alternativ
courant électrique. curent electric
courant littéraire. tendinţă literară, curent literar
courant (être au ~). curent (fi la ~)
courant (mettre au ~). curent (pune la ~), cunoştinţă
(aduce la ~)
courant (tenir au ~). curent (ţine la ~)
courante (mettre de l'eau ~). curentă (trage apă ~),
curentă (instala apă ~)
courba (il se ~). aplecă (el se ~), încovoie (el se ~)
courbaient (ils se ~). încovoiau (se ~), aplecau (se ~)
courbait. îndoia [plia], curba (el ~), încovoia
courbait (il se ~). apleca (el se ~), încovoia (el se ~)
courbant. încovoaind, curbând, îndoind
courbe [adj.]. curb
courbe [n.f.]. curbă [n.f.], linie curbă
courbe (il ~). încovoaie, îndoieşte, curbează (el ~)
courbe (il se ~). încovoaie (el se ~), apleacă (el se ~)
courbe (je ~). îndoiesc (eu ~), curbez, încovoi
courbe (qu'il se ~). aplece (el să se ~), încovoaie (el
să se ~)
courbé. încovoiat, gârbovit, îndoit, curbat, aplecat
courbé (il avait ~). îndoise, curbase, încovoiase
courbent (ils ~). încovoaie (ei ~), curbează (ei ~),
îndoiesc (ei ~)
courbent (ils se ~). apleacă (ei se ~), încovoaie (ei se
~)
courbent (qu'ils se ~). încovoaie (ei să se ~), aplece
(ei să se ~)
courber. curba, încovoia, îndoi
courber (se ~). gârbovi (se ~), încovoia (se ~), apleca
(se ~)
courbette. temenea temenele, plecăciune plecăciuni
courbure. curbură
courge. dovlecel dovleci
courges. bostani albi, dovleci
courgette. dovlecel
courir. fugi, alerga
courais. fugi (vei ~)
courent (ils). fug
coureur. alergător
coureur [vélo]. ciclist
coureur de fond. alergător de fond
courez. fugi (veţi ~)
courons. fugim
courra. fugi (va ~), alerga (va ~)
courrai. fugi (voi ~), alerga (voi ~)
courrais. alerga (vei ~), aş fugi
courrez. alerga (veţi ~)
courrons. fugi (vom ~), alerga (vom ~)
courront. fugi (vor ~), alerga (vor ~)
cours (je ~). fug (eu ~), alerg (eu ~)
cours (tu ~). alergi, fugi (tu ~)
court (le bruit ~). circulă zvonul
couru. fugit, alergat
courir après. alerga după, vâna, hăitui
courir ci et là. fugi de colo colo
courir un danger. risca, expune unui pericol (se ~)
courir les magasins. cutreiera prin magazine
courir à toute allure. alerga cât îl ţin picioarele
courir à toutes jambes. fugi cât îl ţin picioarele
couronne. coroană coroane
couronnement. încoronare
couronner. încorona, încununa încununez
couronné. încoronat, încununat

- 43 -
 couronne (il ~). încununează (el ~), încoronează crains. temi, tem
(el ~) craint. temut
couronna. încunună (el ~), încoronă (el ~) craint (il ~). teme (el se ~)
couronnait. încorona (el ~), încununa (el ~) craindre le pire. teme de ce e mai rău (se ~)
couronnant. încununând, încoronând crainte. frică, teamă
courriel [PC]. e-mail [PC] craintif. fricos
courrier. curier, corespondenţă, scrisori [n.n.pl.] crame (il se ~) [pop.]. frige (el se ~)
courrier des lecteurs [journal]. poşta redacţiei crampon [alpinisme]. colţar [alpinism] colţari
courrier électronique [PC]. e-mail [PC] crâne. craniu cranii, ţeastă [pop.] ţeste
courrier par avion. poşta par avion crantage [de la semelle]. model antiderapant [la talpă]
courroie [n.f.]. curea [n.f.] curele, chingă crapaud [n.m.]. broască râioasă [n.f.] broaşte râioase
courroie (la ~). cureaua crapule. puşlama, secătură, neisprăvit [n.m.]
courroux. mânie, furie craquement. trosnitură, pârâitură
cours. curs cursuri craquer. trosni, pârâi
cours (en ~). curs (în ~) craqué. trosnit, pârâit
cours [mar.]. cursă [mar.] craque (il ~). trosneşte, pârâie (el ~)
cours de rattrapage. curs de recuperare craquent (ils ~). pârâie, trosnesc
court. scurt scurtă craquer [se rompre]. rupe (se ~), plesni
court-circuit. scurtcircuit crasse [adj.]. extrem, cras
courtoisie, affabilité, galanterie. curtoazie crasse [n.f.]. jeg [n.m.], murdărie
cousin. văr crasseux. jegos
cousine. verişoară cratère. crater cratere
coussin. pernă. párna cravache. cravaşe
coût. cost, preţ cravate. cravată cravate
couteau. cuţit crayon. creion creioane
coûter. costa crayon bille. pix
coûteux. costisitor, scump crayon feutre. carioca
coutume. datină, tradiţie, obicei obiceiuri crayonner. creiona
couvée. clocire crayonna. creionă
couvent [n.m.]. mânăstire [n.f.] crayonnait. creiona
couver. cloci crayonne (il ~). creionează (el ~)
couvercle. capac capace crayonne (je ~). creionez
couvert. acoperit, acoperit; tacâm crayonne (qu'il ~). creioneze (el să ~)
couverture. cuvertură, copertă crayonné. creionat
couvre-chef. acoperământ al capului, pălărie cccre
couvrir. acoperi créancier. creditor
couvert (il avait ~). acoperise créateur. creator
couvraient. acopereau création. înfiinţare, creare, creaţie, fondare
couvrais (tu ~). acopereai Création du monde [bib.]. Facerea lumii [bib.]
couvrait. acoperea créature. fiinţă, creatură, făptură
couvrant. acoperind crèche. iesle, creşă
couvre (il ~). acoperă (el ~), acoperă (el ~) crèche [maternelle]. creşă
couvre (je ~). acopăr, acopeream (eu ~) crédit. stimăcredit, stimă, credit
couvrent. acoperă (ei ~) crédité. creditat
couvres. acoperi (tu ~) créditer. acorda un credit, credita
couvrez. acoperiţi crédule. credul, naiv
couvriez. acopereaţi créer. crea, plăsmui
couvrions. acopeream (noi ~) créa. creă, plăsmui (el ~)
couvrons. acoperim créé. creat, plăsmuit
cccr créer [fonder]. înfiinţa, întemeia
crachat. scuipat créé [fondé]. înfiinţat, întemeiat
craché. scuipat crématoire. crematoriu
cracher. scuipa crème. smântânâ, cremă
craindre. teme crème (tarte à la ~). cremă (tartă cu ~)
craignent. tem crème [adj.]. crem [adj.]
craignez. temeţi crème [cosmétique]. cremă [cosmetică]
craignis. temui crème Chantilly. frişcă
craignit. temu crème fouettée. frişcă
craignons. temem crèmerie. lăptărie
craignant. temându-se crémeux. de consistenţa smântânii, smântânos
craindra. teme (se va ~) crémone. cremonă
craindrait. teme (s-ar ~) créneau. crenel

- 44 -
créneau [fig.]. loc liber [în parcare], poziţie liberă [în croire. crede
orar] croie (qu'il ~). creadă (să ~)
crénelé. crenelat, cu creneluri croient. cred
créosote. creuzot croira. crede (va ~)
crêpe. clătită, clătită [n.f.] croirait. crede (ar ~)
crêpe [étoffe]. crep crois. cred
crêper [cheveux]. face cu buclexul, cârlionţa, încreţi crois (tu ~). crezi
[părul] croit. crede
crêper [tissu]. încreţi [pânză] croyais. credeam, credeai
crépi [n.m.]. ştucatură [n.f.] croyait. credea
crépiter. trozni croyance. credinţă
crépu [cheveux]. încreţit [părul], făcut cu buclexul, croyant. crezând, credincios
cârlionţat croyez. credeţi
crépu [cheveux]. scurt şi ondulat natural [păr] croyons. credem
crépusculaire. crepuscular cru [de croire]. crezut
crépuscule. apus [n.n.], apus, asfinţit [n.n.], crepuscul croisade. cruciadă
cresson [bot.]. creson [bot.] croisé. încrucişat
crête. coamă, creastă croisé [hist.]. cruciat
crête (la ~). creasta croisement. răspântie, intersecţie, răscruce,
crête [de montagne]. culme [muntoasă], creastă încrucişare
[muntoasă] croiser. traversa, întretăia, încrucişa
crête [du toit]. coamă [a acoperişului] croiseur. crucişător [nav.]
crête [géo.]. creastă [geo.] croisière. croazieră
crête [n.f.][des oiseaux]. creastă [n.f.][la păsări] croître. creşte
creste croîs. cresc, creşti
crétin [fig.]. tont, tembel, tolomac [pop], cretin [fig.], croissait. creştea
imbecil croissant [n.]. corn [alim.], semilună, crescând
crétin [méd.]. cretin [med.] croisse (qu'il ~). crească (să ~)
creuser. săpa, scobi croissent. cresc
creux. gol (pe dinăuntru), găunos croissez. creşteţi
creux [voix]. dogit croissons. creştem
crevaison. pană de cauciuc croît. creşte (el ~)
crevasse. crevasă, crăpătură croîtra. creşte (va ~)
cccri croîtrait. creşte (ar ~)
cri. strigăt, strigare strigări Adev 14/05/08 crû. crescut
crier. zbiera, striga croix. cruce cruci
crier à tue-tête. striga din răsputeri, striga cât îl ţin croix (la ~). crucea
puterile Croix du Sud (la ~) [astron.]. Steaua Sudului [astron.]
crime. omor, crimă croqué. ronţăit, sfărâmat între dinţi, schiţat, cronţănit
criminaliste. criminalist croque-mort. cioclu
criminalité. criminalitate croquer. sfărâma între dinţi, cronţăni, ronţăi, schiţa
criminel. criminal croquettes. crochete
crinière. coamă croquis. crochiu, schiţă
crise. criză crotte. rahat (de câine)
crisser. scârţâi crouler. dărâma (se ~), prăbuşi (se ~)
cristal cristaux. cristal cristale croûte. scoarţă, coajă
cristallin. cristalin cccru
cristallisé. cristalizat cru [adj.] (opposé : cuit). crud, necopt
cristalliser. cristaliza cru [n.]. an de recoltă viticolă, podgorie
critère. criteriu cruauté. cruzime
critique. critic (de artă), critic (literar) cruche. cană (de lut), ulcior
critiqué. criticat crucifié. pus pe cruce, crucificat, răstignit
critique [discipline]. critică [disciplina] crucifier. crucifica, răstigni, pune pe cruce
critiquer. critica crucifix. crucifix, cruciuliţă, troiţă
crudités. crudităţi
cccro
cruel. feroce, cumplit, neînduplecat, crud [violent]
croate. croat
cruellement. cruzime (cu ~), cumplit
Croatie. Croaţia
crus. crezui
crochet. cârlig, croşetă, igliţă igliţe, ocol
crûs. crezui, crezuşi
crochu. coroiat, încovoiat
crustacé. crustaceu crustacee
crocodile. crocodil
crût. crezu
Crocus sp. [bot.]. brânduşă [bot.]
cccu

- 45 -
cubain. cubanez cyclone. ciclon
cube. cub cygne. lebădă. lebed
cueillette. cules (de fructe) cynique. cinic
cueilli. cules cynisme. cinism
cueillir. culege
ddda
cuiller, cuillère. lingură linguri
cuir. piele (tăbăcită) d'abord. la început, întâi [adv.]
cuirasse. platoşă, armură, cuirasă d'accord. de acord
cuirassé [mar.]. cuirasat [mar.] d'ailleurs. de altfel, altminteri (de ~)
cuire. arde, fierbe, coace d'antan. de demult, de odinioară
cuit. coace (se ~) d'autant moins. cu atât mai puţin
d'autant plus. cu atât mai mult
cuisine. bucătărie
d'autre part…. pe de altă parte…
cuisiner. găti, face mâncare
d'avance. dinainte, din vreme
cuisinier. bucătar bucătăreasă
d'habitude. de obicei
cuisinière, réchaud à gaz, fourneau à gaz. aragaz
d'ores et déjà. deja
cuissard. pantalon scurt [ciclism]
D'UN <scénario D'UN film>. UNUI <scenariul
cuissardes [n.f.pl.]. cizme până la şold [de pescar]
UNUI film>
cuisse. coapsă coapse
D'UNE <moteur D'UNE voiture>. UNEI <motorul
cuisson. coacere
UNEI maşini>
cuistot [fam.]. bucătar-şef
d'une part…. pe de o parte…
cuit. copt copţi coaptă coapte, prăjit prăjită
dactyle [prosodie]. dactil [prozodie]
cuit-œufs [n.m.][électroménager]. aparat de fiert ouă
dactylique. dactilic
[n.n.]
dactylo [fam.]. dactilografă
cuit-vapeur [n.]. cuctă [n.f.]
dada [art]. dada [artă]
cuivre. aramă, cupru
dahlia. dalie [bot.]
cccul daigner. catadicsi
cul. fund, şezut daim (peau de ~). căprioară (piele de ~)
cul [vulg.]. cur [vulg.] dalle. dală dale, lespede lespezi
cul-de-jatte [n.m.]. amputat [n.m.] daltonien. daltonist
cul-de-sac. impas daltonisme. daltonism
culbute. tumbă damas. damask
culbuter. răsturna (se ~), da de-a rostogolul (se ~) damas [textile]. damasc [textil]
culbuteur [auto.]. culbutor [auto] dame. doamnă, damă
culinaire. culinar dame [aux échecs]. regină [la şah]
culminant. culminant dame-jeanne. damigeană
culot (avoir du ~). tupeu (avea ~) damnation. afurisenie, blestem, damnare
culot [n.m.]. obrăznicie, tupeu damné. damnat
culotte. pantaloni scurţi, budigăi [reg. pl.], chiloţi [pl.] Damocles (épée de ~). Damocles (sabia lui ~)
culpabilité. vinovăţie dddan
culte. cult, religie dandinant. tândălind
cultivateur. agricultor dandiner. tândăli
cultiver. cultiva Danemark. Danemarca
culture. cultivare, cultură danger. primejdie primejdii, pericol
cumin. chimion, chimen dangereux. primejdios primejdioşi; f. primejdioasă, pl.
cumuler. cumula primejdioase, periculos
cumulus. cumulus danois. danez
cunnilingus. muie [vulg.]
dans. în, interiorul (în ~)
cupide. lacom, hrăpăreţ, rapace
dans la mesure où. în măsura în care
cupidité. lăcomie, sete de câştig
dans les nuages. cu capul în nori
cccur dans les quinze prochaines années. în următorii 15
cure. cură, tratament ani Adev 01/11/07
curé. preot danse (il ~). dansează
cure-dent. scobitoare danse [n.]. dans
cure-ongles. pilă pentru unghii danser. dansa
curieusement. curios (în mod ~) dard [d'insecte]. ac [al unei insecte]
curieux. curios date. dat
curry. curry dater. data
curseur. cursor datte. curmală
curseur [PC]. cursor dattier. curmal
curvimètre [topo.]. curbimetru [topo.] curbimetre Datura stramonium. ciumăfaie [n.f.][bot.], laur [n.m.]
cuvette. chiuvetă dauphin. delfin
cycle. ciclu davantage. mai mult

- 46 -
ddde débattra. dezbate (va ~), zbate (se va ~)
de. de la, dinspre, de [prep.] débattrait. dezbate (ar ~)
de [G.f.n.p.: l'oie DE Marie]. -ei [G.f.n.p.: gâsca débattu. dezbătut, zbătut
MariEI] débauche. desfrâu, dezmăţ
de [G.m.n.p.: la main DE Jean]. lui [G.m.n.p.: mâna débauché. dezmăţat, pervertit, desfânat
LUI Ioan] débauche (s’adonner à la ~). dezmăţa
DE <le film DE Jean>. LUI <filmul LUI Ion> débile. debil, gingaş, plăpând
dé [jeu]. zar zaruri débiner (se ~) [fam.]. lua la sănătoasa (o ~), uşchi, spăla
dé à coudre. degetar putina [pop.]
de bon cœur. din toată inima débit. debit, datorie
de bonne foi. de bună credinţă débiteur. datornic, debitor
de bonne heure. devreme, dis de dimineaţa débonnaire. tolerant, blajin, îngăduitor
de côté de. alături de déborder. revărsa (se ~), deborda, depăşi
de façon à. în aşa fel ca să débordant. debordant
de fil en aiguille. de-a fir a păr déborde. depăşeşte, revarsă (se ~), debordează
de fond en comble. în toate ungherele, peste tot débordé. debordat, depăşit, revărsat
de grand cœur. din toată inima débouchage. destupare, desfundare
de grande envergure. de mare anvergură déboucher. duce la, desfunda, destupa
de là. de acolo déboucher sur. vărsa în (se ~) [râu], duce la
de la [G.f.: l'âge DE LA mère] -ei [G.f.: vârsta mamEI], debout. picioare (în ~)
-ii [G.f.: faţa femeII] débrayer. debreia
DE LA <mange DE LA soupe>. NIŞTE <mănâncă débris. ciob, sfărâmătură
NIŞTE supă> débris [pl.]. ruine, sfărâmături, dărâmături, moloz
de la part de. din partea [+G] débrouiller. descurca (se ~)
de loin en loin. din loc în loc début. debut, început
de long. de-a lungul débutant. debutant, începător
de longue date. de mult timp débuter. începe, debuta
de mauvais augure. de rău augur dddec
de mauvais goût. de prost gust décade. decadă
de mauvaise foi. de rea credinţă décadence. decadenţă
de mauvaise qualité. de proastă calitate décadent. decadent
de même. la fel (cu) décaféiné. decofeinizat
de nouveau. din nou décapsuleur. desfăcător de sticle, decapsulator
de plus. în plus décédé [n.]. răposat [n.] răposată
de première main. de mâna întâia décédé, mort. decedat decedată
De rien !. Cu plăcere! est décédé à l’hôpital. a decedat la spital Adev 11/11/07
de rien !. nu face nimic!, pentru puţin! décéder. răposa
de telle manière que. ca să, de aşa manieră încât décembre. decembrie
de temps à autre. din timp în timp, din când în când, décennie. deceniu
câteodată décent. decent
de tous côtés. din toate părţile déception. decepţie
de travers. de-a curmezişul décerner. conferi, decerna, acorda
de trop. în plus décès. moarte, deces
de son vivant. în timpul vieţii (lui/ei) décevant. decepţionant
de vive voix. prin viu grai décevoir. dezamăgi, decepţiona
dddeb déchaînement. dezlănţuire
deb [n.f.] (débutante). debutantă déchaîner. dezlănţui (se ~)
débagouler [fam.]. voma, borî [pop.], da afară [fam.] décharger. descărca
déballer. despacheta décharné. slăbănog
débandade, déroute. debandadă déchausser. descălţa, dezrădăcina, clătina
débarquer. debarca déchet. deşeu
débarrasser. debarasa, descotorosi (se ~) déchiffrer. desluşi, decoda, descifra
se débarrasser. dezbăra de (se ~) déchiqueter. sfâşia, rupe în bucăţi
débat. dezbatere déchirant. sfâşietor
débattre. zbate, dezbate déchirer. sfâşia, rupe
débattaient. zbăteau (se ~), dezbăteau déchoir. decădea
débattait. dezbătea, zbătea (se ~) déchu. decăzut
débattant. dezbătând, zbătându-se décidé. hotărât, decis
débattent. zbat (se ~), dezbat décidément. hotărâre (cu ~), hotărât (în mod ~)
débattez. zbateţi (vă ~), dezbateţi décider. hotărî, decide
débattirent. zbătură (se ~), dezbătură décimer. decima
débattons. dezbatem, zbatem (ne ~) décision. hotărâre administrativă

- 47 -
décision. hotărâre, decizie déduisez. deduceţi, scădeţi, trageţi concluzia
décisif. hotărâtor, decisiv déduisons. scădem, deducem, tragem concluzia
déclamer. declama déduit. tras concluzia, dedus, scăzut
déclarer. declara dddef
déclarer coupable. declara vinovat défaillance. leşin, avarie, stricăciune
déclenchement. declanşare, izbucnire défaillir. slăbi, leşina, avaria
déclencher. declanşa, izbucni, stârni défaire. desface
déclencheur. declanşator défais (je ~). desfac (eu ~)
déclin. declin défais (tu ~). desfaci
décliner. scădea, slăbi, declina, refuza défaisait. desfăcea
déclina. scăzu, slăbi, refuză (el ~) [imperf.] défaisons. desfacem
décliné. declinat, slăbit, scăzut, refuzat défait. desface (el ~), desfăcut
décline (il ~). scade, declină (el ~), slăbeşte, défaites. desfaceţi
refuză (el ~) défera. desface (va ~)
déclinent. refuză (ei ~), scad, slăbesc, declină (ei déferait. desface (ar ~)
~) défont. desfac (ei ~)
décollage. decolare, dezlipire défaite. înfrângere
décoller. decola, dezlipi défaut. lipsă lipsuri, defect
décolleté [adj.]. decoltat défaut (à ~ de). lipsă (în ~ de)
décolleté [n.]. decolteu défaut (par ~). standard, implicit
décolorer. decolora défavorable. defavorabil
décombres. dărâmături, ruine défectueux. defectuos, rău [calitate]
décomposé. putred défendre. apăra (a ~), interzice
décompose (se ~). putrezeşte défend. interzice (el ~)
décomposer. descompune défend (il ~). apără (el ~)
décomposer (se ~). putrezi putrezesc défendent. apără (ei ~), interzic (ei ~)
déconcertant. surprinzător défendez. apăraţi, interziceţi
déconcerté. descumpănit, surprins, dezorientat défendons. interzicem, apărăm
déconcerter. descumpăni, dezorienta, surprinde défends (je ~). interzic (eu ~), apăr
déconseillé. nerecomandat défends (tu ~). aperi, interzici
déconseiller. sfătui (nu ~), recomanda (nu ~) défendu. apărat, interzis
déconseillons. sfătuim (nu ~) défense. apărare
décontracté. relaxat défense (d'éléphant). colţ de elefant
décontracter (se ~). relaxa défensif. defensiv
décor. decor défensive [n.]. apărare, defensivă
décorateur décoratrice. decorator decoratoare déficient. deficient, defectuos
décoratif. decorativ défilé. defilare
décoration. decoraţie, împodobire, ornare, decorare défilé [géo.]. defileu
décorer. decora, orna, împodobi défini. definit definită, hotărât hotărâtă
décortiqué. decorticat défini (article ~) [gram.]. hotărât (articol ~) [gram.]
décortiquer. decortica définir. defini
découper. profila, decupa définitif. definitiv
découverte. descoperire déformer. deforma
découvrir. descoperi défunt. răposat [n.] răposată
décrire. descrie, zugrăvi zugrăveşte zugrăvit Adev dddeg
01/11/07 dégager. degaja, elibera, descotorosi de
décrocher. desprinde, ridica (receptorul), dezgăţa dégât. stricăciune, deteriorare, pagubă
déçu. dezamăgit, decepţionat dégonfler. dezumfla
ddded dégoût. dezgust
dédaigneux. dispreţuitor dégoûtant. dezgustător, respingător
dédain. dispreţ dégoûter. scârbi
dedans. înăuntru dégradation. degradare
dedans (le ~). interior (în ~) dégradé. degradat
dédicace. dedicaţie dégrader. deteriora, înjosi, strica, degrada
dédier. dedica, închina degré. grad, treaptă
dédire. dezice (se ~), retracta dégueulasse [pop]. scârbos, dezgustător, respingător
dédommager. despăgubi déguiser. deghiza, travesti [vb.]
déduction. scădere dehors. afară
déduire. trage concluzia, scădea, deduce dehors (en ~). afară (în ~)
déduis (je ~). trag concluzia, scăd, deduc dehors [n.]. exterior, aparenţă, aspect
déduis (tu ~). scazi, deduci, tragi concluzia déjà. deja
déduisent. deduc, trag concluzia, scad déjeuner. dejuna, lua masa de dimineaţă

- 48 -
déjouer. dejuca, zădărnici dddep
dddel dépanner. repara
délai. răstimp, amânare, termen département. departament
délégué. delegat département français d’outre-mer. departament de
déléguer. delega peste mări al Franţei Adev 13/02/08
délicat. gingaş, delicat, plăpând, fin département [abréviation cartographique]. Jud.
délicatesse. delicatesă, delicateţe delicateţi département d'Alba[abréviation]. AB
délice. plăcere, deliciu département Constanta [abréviation]. CT
délices. desfătări, delicatese département Covasna [abréviation]. CV
délicieux. agreabil, savuros, delicios, gustos, plăcut département de Bacau [abréviation]. BC
[adj.] département de Bihor [abréviation]. BH
déliquescent. delicvent département Bistrita-Nasaud [abréviation]. BN
délirant. delirant département Botosani [abréviation]. ETRE
délire. delir département de Brasov [abréviation]. BV
délirer. avea halucinaţii, halucina, aiura, delira département de Buzau [abréviation]. BZ
délit. delict département Caras-Severin [abréviation]. CS
délivrance. mântuire, dezrobire, eliberare département de Cluj [abréviation]. CJ
délivrer. dezrobi, mântui, elibera département de Dolj [abréviation]. DJ
Delphinum elatum [bot.]. nemţişor [bot.] département de Giurgiu [abréviation] GR
delta. deltă département de Gorj [abréviation]. GJ
déluge. potop, inundaţie mare département Harghita [abréviation]. HG
Déluge (le ~) [Bib.]. Potopul [Bib.] département de Iasi [abréviation]. IS
dddem département d'Ilfov [abréviation]. IF
demain. mâine département Maramures [abréviation]. MM
demande. cerere département de Mures [abréviation]. MS
demander. cere, întreba. kér département de Neamt [abréviation]. NT
demanda. întrebă, ceru département Satu Mare [abréviation]. SM
demandant. întrebând, cerând département de Sibiu [abréviation]. SB
demandé. cerut, întrebat département Suceava [abréviation]. SV
demande (il ~). cere (el ~), întreabă (el ~) département de Timis [abréviation]. TM
demande (je ~). întreb, cer (eu ~) département de Tulcea [abréviation]. TL
demandent. întreabă (ei ~), cer (ei ~) se dépêcher. grăbi grăbesc
demandera. întreba (va ~), cere (el va ~) dépêche (il se ~). grăbeşte (se ~)
demanderait. cere (el ar ~), întreba (ar ~) dépêche (je me ~). grăbesc (mă~)
demandez. întrebaţi, cereţi dépêchent (se ~). grăbesc (ei se ~)
demandons. cerem, întrebăm dépeindre, peindre, décrire. zugrăvi zugrăveşte zugrăvit
démangeaisons [pl.]. mâncărimi [pl.] [med.] Adev 01/11/07
démarche. mers [n.], demers, intervenţie, umblet dépens (au ~). cheltuiala (pe ~), seama (pe ~)
démarrer. începe, demara, porni déplorer. regreta
déménagement. mutare déplore (il ~). regretă (il ~)
déménager. muta (se ~) déploré. regretat
déménage (il ~). mută (el ~) déplores. regreţi
déménage (je ~). mut (eu ~) déplorez. regretaţi (vous ~)
déménages (tu ~). muţi (tu ~) déplorons. regretăm
démence, folie. nebunie nebunii nebunia Adev 02/01/08 dépoli [photo]. geam mat [foto]
démenti. dezminţire [n.], dezminţit [vb.] déportation. deportare
demeurer. sta déposer son bilan. depune bilanţul
demi. jumătate dépôt. depou, depozit
demi-frère. frate vitreg dépôt naturel de sel. slatină, sărărie
demie. jumătate dépravation. depravare
demoiselle d'honneur. domnişoară de onoare dépravé. corupt, depravat
démoralisation. demoralizare dépraver. corupe, deprava
ddden dépréciation. depreciere, devalorizare
denim. pânză de blugi, denim [neo.] déprécier. deprecia, devaloriza
dent. măsea măsele, dinte dinţi dépréciaient (ils se ~). devalorizau (se ~),
dent (de la ~). măselei, dintelui [n.m.] depreciau (se ~)
dent (la ~). dintele [n.m.], dintele, măseaua dépréciait (il se ~). devaloriza (se ~), deprecia (se
dent contre (avoir une ~). pică pe (avea ~) ~)
dent gâtée [f.]. dinte stricat [m.] déprécie (il se ~). depreciază (el se ~),
dentition. dentiţie devalorizează (el se ~)
dents de lait. dinţi de lapte déprécie (qu'il se ~). deprecieze (el să se ~),
devalorizeze (el să se ~)

- 49 -
 déprécient (ils se ~). depreciază (ei se ~), dérivé. derivat
devalorizează (ei se ~) dérivent (ils ~). derivă (ei ~)
dépression [abréviation cartographique]. Dep. dériver [changer direction]. devia
dépression [géo.]. depresiune [geo.] dérivé [direction]. deviat
dépucelée. dezvirginată, deflorată dérivent (ils ~) [direction]. deviază (ei ~)
dépuceler. dezvirgina dérive (il ~) [direction]. deviază (el ~)
depuis. de la dermique. dermic
depuis longtemps. de mult dernier. din urmă, ultim ultimi ultimă ultime
depuis lors. de când dernier (l'an ~). trecut (anul ~)
depuis peu. de puţin timp, de puţină vreme Dernier Jugement (le ~) [Bib.]. Judecata de apoi
depuis quand. de când [Bib.]
député [n.]. deputat dernièrement. recent [adv.], de curând
ddder dérober. fura, sustrage
déraciner. smulge din rădăcini, dezrădăcina déroba (il ~). fură (el ~) [perf. s.]
déracine (il ~). dezrădăcinează (el ~), smulge din dérobaient (ils ~). sustrăgeau, furau
rădăcini dérobaient (ils se ~). sustrăgeau (se ~)
déracine (qu'il ~). smulgă din rădăcini (să~), dérobait (il ~). fura (el ~), sustrăgea
dezrădăcineze (el să ~) dérobait (il se ~). sustrăgea (se ~)
déraciné. smuls din rădăcini, dezrădăcinat dérobant. furând, sustrăgând
déraisonner. divaga, bate câmpii [pop.], vorbi aiurea dérobant (se ~). sustrăgându-se
déraisonné. bătut cîmpii, divagat dérobé. sustras, furat
déraisonne (il ~). divaghează (el ~), bate câmpii (el dérobe (il ~). sustrage (el ~), fură (el ~)
~) dérobe (qu'il ~). sustragă (el să ~)
déraisonnent (ils ~). divaghează (ei ~), bat câmpii (ei dérobe à (il se ~). sustrage de la (se ~)
~) dérobe à (qu'il se ~). sustragă (el să se ~)
déraisonnes (tu ~). baţi câmpii, vorbeşti aiurea, dérobé (il avait ~). furase, sustrăsese
divaghezi dérobé (ils avaient ~). fureseră, sustrăseseră
dérobent (ils ~). sustrag (ei ~), fură (ei ~)
dérangement. dezordine, deranj
dérobent à (ils se ~). sustrag de la (ei se ~)
dérangement [méc.]. dereglare, deranjament
dérober à (se ~). sustrage de la
déranger. deranja
dérange (il ~). deranjează (el ~) déroulement. derulare, desfăşurare
dérange (je ~). deranjez (eu ~) dérouler. desfăşura, derula
dérange (qu'il ~). deranjeze (el să ~) déroulait (il ~). desfăşura (el ~), derula (el ~)
dérangé. deranjat déroulant. desfăşurând, derulând
dérangea (il ~). deranjă (el ~) déroulant [adj.]. desfăşoară (care se ~), derulant
dérangeait (il ~). deranja (el ~) déroule (il ~). desfăşoară (el ~), derulează (el ~)
dérangeant. deranjând déroulé. derulat, desfăşurat
dérangent (ils ~). deranjează (ei ~) déroulé (il avait ~). derulase, desfăşurase
dérangeons (nous ~). deranjăm déroute. debandadă, derută, fugă dezordonată
déranges (tu ~). deranjezi dérouter. abate din drum
dérangez. deranjaţi dérouter [fig.]. dezorienta, deruta
déranger [méc.]. deregla dérouta (il ~). abătu din drum (el ~)
déraper. derapa dérouta (il ~) [fig.]. derută (el ~), dezorientă (el
dérapa. derapă ~)
dérapait (il ~). derapa (el ~) déroutait (il ~). abătea din drum (el ~)
dérapant. derapând déroutait (il ~) [fig.]. dezorienta (el ~), deruta (el
dérape (il ~). derapează (el ~) ~)
dérape (qu'il ~). derapeze (el să ~) déroutant [adj.] [fig.]. descumpănitor, derutant
dérapé. derapat déroutant [fig.]. dezorientând, derutând
dérapé (il avait ~). derapase déroute (il ~). abate din drum (el ~)
déroute (il ~) [fig.]. dezorientează (el ~),
dérèglement. deranjament, dereglare
derutează (el ~)
dérégler. deregla
déroute (je ~). abat din drum (eu ~)
déréglait. deregla (el ~)
déroute (qu'il ~). abată din drum (el să ~)
déréglé. dereglat
dérouté [fig.]. derutat, dezorientat
dérision. deriziune, zeflemea, bătaie de joc
dérouté (il avait ~). abătuse din drum (el ~)
dérision (tourner en ~). joc (bate joc ~), râs (lua în ~)
dérouté (il avait ~) [fig.]. dezorientase (el ~),
dérisoire. ridicol, derizoriu, lipsit de valoare
derutase (el ~)
dérive [n.]. derivă [n.] dérouter [un avion]. deturna [un avion]
dériver. deriva [vb.] dérouta (il ~ un avion). deturnă (el ~ un avion)
dérive (être dans la ~). derivă (fi în ~) derrick. schelă petrolieră
dérive (il ~). derivă (el ~) derrière. înapoi

- 50 -
derrière (par le ~). spate (din ~) déterminer. determina
derrière [n.]. cur [vulg.] détestable. detestabil
derviche. derviş détesté. urât, detestat
dddes détester. urî urăsc, detesta
des [G.pl.: l'âge DES joueurs]. -lor [G.pl.: vârsta détonation. detonare, explozie
jucătoriL] détour. ocol, inconjur înconjururi
des fois. câteodată détournement. abatere, deviere
DES… <DES films> [G.]. -LOR <filmeLOR> détourner. ocoli, abate (se ~), devia, deturna
dès. de îndată ce détresse. nefericire, deznădejde
dès que. de îndată ce détriment (au ~). detrimentul (în ~)
désagréable. neplăcut détroit. strâmtoare [geo.]
descendance. descendenţă détruire. distruge
désinfectant. dezinfectant détruis (je ~). distrug (eu ~)
désirer, souhaiter. dori détruis (tu ~). distrugi (tu ~)
désirons. dorim détruit. distrus
désodoriser. dezodoriza détruit (il ~). distruge (el ~)
désopiler (se ~) [pop.]. izbucni în râs dette. datorie
désordre. dezordine dette (en ~). îndatorat, dartorii (cu ~)
désoviétisé. desovietizat dddeu
dessein (à ~). adins (în ~) deuil. doliu
dessert. desert deuil (porter le ~). doliu (purta ~)
dessin. desen deux. doi, două
dessin animé. desen animat desenului animat Adev deuxième (la ~). doua (a ~)
13/04/08 deuxième (le ~). doilea (al ~)
dessinateur. desenator la Deuxième Guerre mondiale. Doilea Război
dessiner. desena Mondial Adev 15/02/08
dessous. dedesubt deuxième main (de ~). mâna a doua (la ~)
dessous [n.]. lenjerie de damă, desuuri
dddev
dessus. pe, deasupra
devancer. întrece, devansa
dessus [n.]. avantaj, parte superioară
devant. înainte, faţă (în ~)
destinataire. destinatar devant [n.], partie avant. partea din faţă, partea frontală
destination. destinaţie devanture. vitrină
destinée. soartă, destin dévasté. răvăşit, pustiit, devastat
destiner. destina destinat dévaster. pustii [vb.], devasta
destituer. destitui développement. dezvoltare, developare, desfăşurare
destitution. destituire développer. developa [foto.], dezvolta, desfăşura
destruction. nimicire, distrugere devenait. devenea
désuet. demodat, desuet, învechit
devenir. deveni
dddet devenu. devenit
détaché. desprins, detaşat, smuls, dezlegat deviendra. deveni (va ~)
détachement. detaşare deviendrait. deveni (ar ~)
détacher. desprinde, detaşa, dezlega, smulge deviennent. devin (ei ~)
détail. amănunt, detaliu deviens (je ~). devin
détailler. relata în amănunt, detalia devient. devine
détective. detectiv dévergondage. desfrâu
déteindre. destinde dévergonder (se ~). dezmăţa
détendeur. dispozitiv de detentă devez. trebuie
détendre. destinde, relaxa
dévier. devia, abate (se ~)
détendu. relaxat
déviait. abătea (se ~)
détenir. deţine déviation. deviaţie, deviere, abatere
détenait. deţinea dévie. deviază, abate (el se ~)
détenant. deţinând
deviner. ghici
détenu. deţinut
devinait. ghicea
détiendra. deţine (va ~)
deviné. ghicit
détiendrait. deţine (ar ~)
devine (il/elle ~). ghiceşte
détienne. deţină (să ~)
devine (je ~). ghicesc
détiennent. deţin (ei ~)
devinent. ghicesc (ei ~)
détiens (je ~). deţin
devines (tu ~). ghiceşti
détiens (tu ~). deţii
devinez. ghiciţi
détient. deţine (el ~)
devinons. ghicim
détention. deţinere, detenţie
devinette. ghicitoare
détériorer. strica, degrada, deteriora

- 51 -
devise. deviză, lozincă différencier (se ~). diferenţia (se ~)
devises [fin.]. devize [fin.] différent. neînţelegere
devises [fin.] [pl.]. valută différend [n.], litige. dezacord, diferend
dévisser. deşuruba différer. amâna, deosebi (se ~), diferi
dévoiler. dezvălui, revela difficile. dificil, anevoios, greu
devoir. fi nevoie, cuveni (se ~), trebui difficile [personnes]. capricios, exigent, mofturos,
devait. trebuia dificil [d. persoane]
devons. trebuie difficilement. anevoie, greu (cu ~), dificil [în mod ~]
devra. trebui (va ~) difficulté. greutate greutăţi, dificultate dificultăţi
devrait. trebui (ar ~) diffus. difuz, împrăştiat
dois. trebuie diffuser. împrăştia (se ~), difuza (se ~)
doit. trebuie diffuseur. difuzor
doive. trebuiască (să ~) diffusion. difuziune
doivent. trebuie dddig
dû. trebuit digéré. mistuit, digerat
dû [adj.]. datorat datorată digérer. digera, mistui
dû [n.]. drept [n.] digestion. digestie
due (somme ~). datorată (sumă ~)
digne. demn
devoir [n.]. îndatorire, datorie, temă teme [n.pl.],
dignement. demnitate (cu ~)
sarcină
dignitaire. demnitar
dévorer, engouffrer. devora
dignité. demnitate, funcţie înaltă, atitudine demnă
dévot dévote, pieux pieuse, religieux religieuse.
digue. dig, zăgaz
evlavios evlavioasă
dilater. dilata
dévotion. cucernicie, devoţiune, evlavie
dilemme. dilemă
dévouer. dedica (se ~), devota (se ~), consacra (se ~)
dilettante. amator, diletant
dextrose. dextroză
diligence. diligenţă
dddi diluer. dilua
diable. diavol, drac dimanche. duminică
dialecte. grai popular, dialect dimanche (le ~). duminica
dialogue. dialog dimension. mărime, dimensiune
diamètre. diametru
diminué. redus
Dianthus henteri [bot.]. scânteiuţa [bot.]
diminue (je ~). reduc (eu ~)
Dianthus spiculifolius [bot.]. garofiţa albă de stânci
diminuer. scădea, descreşte, micşora, reduce,
[bot.]
diminua
diaphane. străveziu, diafan
diminutif [abréviation]. [dimin.]
diaphragme. diafragmă
diminution. diminuare, reducere reduceri, micşorare
diapo. diapozitiv
dinde. curcă
diapositif. diapozitiv
dindon. curcan
diapositive. diapozitiv, dia
dichotomie. dihotomie dddir
dichotomique. dihotomic dire. spune, zice
dictateur. dictator dira. spune (va ~)
dictature. tiranie, dictatură dirai. zice (voi ~), zice (vei ~)
dicté. dictat dirai (je ~). spune (voi ~)
dictée. dictare dirai (tu ~). spune (vei ~)
dicter. dicta dis (je ~). spun (eu ~), zic (eu ~)
dictionnaire. dicţionar dis (tu ~). zici, spui
didacticiel. program didactic [PC] disais. ziceai, ziceam
didactique. didactic disais (je ~). spuneam (eu ~), ziceam (eu ~)
dièse [mus.]. diez [muz.] disais (tu ~). spuneai, ziceai
diète. dietă, regim (alimentar) disait. zice, spunea
Dieu. Dumnezeu dise (qu'il ~). zică (el să ~), spună (el să ~)
dieu. zeu zei disent. zic (ei ~), spun (ei ~)
disons. zicem, spunem
dddif
dit. spus, zis
diffamation. defăimare
dit (il avait ~). spusese, zisese
diffamer. calomnia, defăima
dit (ils avaient ~). spuseseră, ziseseră
différemment. diferit (în mod ~) dit (j'avais ~). zisesem (eu ~), spusesem (eu ~)
différence. diferenţă dit (nous avions ~). spuseserăm (noi ~),
différenciation. distincţie, diferenţiere ziseserăm (noi ~)
différencié. diferenţiat diferenţiaţi diferenţiată dit (tu avais ~). ziseseşi, spuseseşi
diferenţiate dit (vous aviez ~). spuseserăţi, ziseserăţi
différencier. deosebi (se ~), distinge

- 52 -
 dites (vous ~). spuneţi, ziceţi
dire (à vrai ~). vorbind (la drept ~)
dire de (au ~). spusele (după ~)
dire de nouveau. repeta
dire long (en ~). spune multe
dire merci (~ à). aduce mulţumiri, mulţumi [+G]
dire non. refuza
dire non à. refuza
dires [n.pl.]. spusele [n.pl.]
direct. direct
dddis
discipline, matière. disciplină
discret. subtil, prudent, discret
disgrâce. disgraţie
disgrâce (tomber en ~). dizgraţie (cădea în ~)
disgracié. căzut în dizgraţie
disgracieux. dizgraţios dizgraţioasă
disjonction. ruptură
disparition. dispariţie
disperser. răspândi
disponible. disponibil
dispositif. dispozitiv
disque compact. CD, compact disc
disque dur [PC]. hard disk [PC]
disquette. dischetă
dissémination. diseminare
dissimuler, feindre. disimula
dissipation. disipare, descompunere (~ morală)
dissolu. dizolvat
dissuader. disuada, face să se răzgândească
distance. distanţă
distance (à ~). distanţă (la ~)
distillation. distilare
distiller. distila
distillait. distila (el ~)
distillant. distilând
distillé. distilat
distille (il ~). distilează (el ~)
distillé (il avait ~). distilase
distinct. distinct, deosebit
distinction. distingere, distincţie, eleganţă
distinguer. deosebi, distinge
distinguais (je ~). deosebeam (eu ~), distingeam
(eu ~)
distinguais (tu ~). distingeai, deosebeai
distinguait. distingea, deosebea
distinguant. deosebind, distingând
distingué. distins
distingue (il ~). deosebeşte, distinge
distingué (il avait ~). distinsese, deosebise
distingué (ils avaient ~). distinseseră, deosebiseră
distingué (j'avais ~). deosebisem (eu ~),
distinsesem (eu ~)
distingue (je ~). disting (eu ~), deosebesc (eu ~)
distinguent. deosebesc (ei ~), disting (ei ~)
distingues (tu ~). deosebeşti, distingi
distinguez. distingeţi, deosebiţi (voi ~)
distinguons. deosebim, distingem
distraction. distracţie, amuzament
distraction [fig.]. neatenţie
distraient (ils se ~). distrează (ei se ~), amuză (ei se ~)
distraire (se ~). distra (se ~), amuza (se ~)
- 53 -
distrais (je me ~). amuz (eu mă ~), distrez (eu mă
~)
distrais (tu te ~). amuzi (te ~), distrezi (te ~)
distrait (il s'était ~). distrase, amuzase
distrait (il se ~). distrează (el se ~), amuză (el se
~)
distrait [adj.]. distrat, neatent
distrayais (je me ~). distram (mă ~), amuzam
(mă ~)
distrayait (il se ~). distra (se ~)
distrayez (vous vous ~). distraţi (vă ~), amuzaţi
(vă ~)
distrayons (nous nous ~). distrăm (ne ~),
amuzăm (ne ~)
distraire de. distrage de la, sustrage de la
distrait de. sustras de la, distras de la
distrait de (il ~). sustrage de la (el ~), distrage de
la (el ~)
distrayait de. sustrăgea de la, distrăgea de la
distribuer. distribui
distribuaient. distribuiau
distribuait. distribuia
distribuant. distribuind
distribué. distribuit
distribue (il ~). distribuie
distribue (je ~). distribui (eu ~)
distribuent. distribuie
distribues. distribui (tu ~)
distribuez. distribuiţi
distribuons. distribuim
distribution. distribuire, distribuţie
district. district
district, =département adm. de Roumanie. judeţ judeţi
dddit
dithyrambique. ditirambic
dddiv
divaguer. divaga, bate câmpii [pop.]
divaguais (je ~). divagam (eu ~), băteam câmpii (eu
~)
divaguait. divaga (el ~), bătea câmpii [pop.]
divaguant. divagând, bătând câmpii [pop.]
divagué. bătut câmpii [pop.], divagat
divague (il ~). divaghează, bate câmpii (el ~) [pop.]
divague (je ~). bat câmpii (eu ~) [pop.], divaghez
divaguent. bat câmpii (ei ~) [pop.], divaghează
divagues (tu ~). divaghezi, baţi câmpii [pop.]
divaguez. bateţi câmpii [pop.], divagaţi (voi ~)
divaguons. bătem câmpii [pop.], divagăm
divergence. deosebire de opinii, divergenţă
divers. divers, diferit
diversion. diversiune
diversité. diversitate, varietate
divertir. amuza, distra
divertir (se). distra (se ~)
diverti. distrat, amuzat
divertis. amuzant
divertis (je me ~). distrez (mă ~), amuz (mă ~)
divertis (tu te ~). distrezi (te ~), amuzi (te ~)
divertissaient (se ~). amuzau (se ~), distrau (se ~)
divertissais (je me ~). amuzam (mă ~), distram
(mă ~)
divertissais (tu te ~). distrai (te ~), amuzai (te ~)
 divertissait (il se ~). amuza (se ~) doctrine. doctrină
divertissant. distractiv document. document documente
divertissant (se ~). amuzându-se, distrându-se documentaire. documentar
divertisse (qu'il se ~). distreze (el să se ~), amuze documentaire [film]. film documentar
(el să se ~) documentation. documentare
divertissent (ils se ~). amuză (ei se ~), distrează documenté. documentat
(ei se ~) documenter. documenta
divertissez (vous vous ~). amuzaţi (vă ~), distraţi dodo. nani
(vă ~) dodo (faire ~). nani (face ~)
divertissons. distrăm (ne ~) dodu. poţoc [pop.], grăsun
divertissons (nous nous ~). amuzăm (ne ~) doge. doge [veneţian]
divertit (il se ~). distrează (el se ~), amuză (el se dogmatique. dogmatic
~) dogme. dogmă
divertissement. divertisment, distracţie doigt. deget degete
divin. divin, sacru, sfânt sfântă doigté [mus.]. digitaţie [muz.]
divinisait. diviniza (el ~) doléance. reclamaţie
divinisé. divinizat doléances. plângeri, doleanţe
divinise (il ~). divinizează (el ~) dddom
divinise (qu'il ~). divinizeze (să ~) D.O.M. : Départements Français d’Outremer. domeniile
diviniser. diviniza franceze de peste mări
divinité. divinitate divinităţi, zeitate zeităţi domaine. domeniu
diviser. diviza, împărţi, dezbina dôme. cupolă, dom
divisait. împărţea, diviza (el ~), dezbina (el ~) domestique. casnic, gospodăresc
divisant. împărţind, divizând, dezbinând domestique [n.]. servitor
divisé. împărţit, dezbinat, divizat domicile. domiciliu
divise (il ~). dezbină (el ~), divizează (el ~), dominant. dominant
împarte (el ~) domination. dominaţie, dominare
divisé (il avait ~). dezbinase, împărţise, divizase dominé. stăpânit, dominat
divise (je ~). divizez, împart, dezbin domine (il ~). stăpâneşte (el ~), domină (el ~)
divise (qu'il ~). împartă (el să ~), divizeze (el să domine (je ~). domin (eu ~), stăpânesc (eu ~)
~) dominer. stăpâni, domina
divisent (ils ~). împart (ei ~), divizează (ei ~), dommage. daună, pagubă, avarie, stricăciune
dezbină (ei ~) dommage (c'est ~ !). păcat! regretabil (e ~)!
diviseur [math.]. împărţitor [mat.], divizor [mat.] dommage !. păcat!
diviseur (commun ~) [math.]. divizor comun [mat.] dompter. supune, îmblânzi
division. împărţire, diviziune dompta. îmblânzi (el ~)
division (semer la ~). discordia (semăna ~), domptait. îmblânzea
dezbinarea (semăna ~) dompte (il ~). îmblânzeşte
division [distrib.]. împărţire, repartizare dompté. îmblânzit, supus
division [mil.]. divizie [mil.] dompté (il avait ~). îmblânzise
divorce. divorţ dompte (je ~). îmblânzesc (eu ~)
divorcé. divorţat divorţată dompte (qu'il ~). îmblânzească (el să ~)
divorcer. divorţa dompteur. dresor, îmblânzitor
divulgua (il ~). divulgă (el ~) [perf. s.]
dddon
divulgué. divulgat
divulguer. divulga, revela don. cadou, dar
don (faire ~). dona, cadou (face ~)
dddix
don [talent]. înclinaţie [fig.], talent, aptitudine
dix. zece don de soi. dăruire de sine
dix-huit. optsprezece donateur. donator
dix-neuf. nouăsprezece donation. donaţie
dix-sept. şaptesprezece donc. deci, prin urmare, aşadar
dixième. zecelea (al ~), zecea (a ~) donjon. donjon, turn
dixième [1/10, fraction]. zecime
donnée [n.f.]. dată [ştiinţifică]
dizaine. zeci, zece (vreo ~)
donner. da
dddo donna (il ~). dădu
docile. docil, ascultător donnai (je ~). dădui
docilement. docilitate (cu ~) donnaient. dădeau
docilité. docilitate donnais (je ~). dădeam (eu ~)
docteur. doctor donnais (tu ~). dădeai
docteur [université]. doctor [titlu universitar] donnait (il ~). dădea
doctorat. doctorat donnant. dând
doctoresse. doctoriţă

- 54 -
donne-lui. dă-i
donne-moi. dă-mi
donne (il ~). dă
donné. dat daţi dată date
donné (il avait ~). dăduse
donné (ils avaient ~). dăduseră
donné (j'avais ~). dădusem
donne (je ~). dau (eu ~)
donné (nous avions ~). dăduserăm
donne (qu'il ~). deie (el să ~) [reg.], dea (el să ~)
donné (tu avais ~). dăduseşi
donné (vous aviez ~). dăduserăţi
donnent. dau (ei ~)
donnera (il ~). da (el va ~)
donnerai (je ~). da (voi ~)
donneras (tu ~). da (vei ~)

- 55 -
Infinitiv: a da
Gerunziu: dând
Participiu: dat
a fi dat
Indicativ
Prezent Perfect compus Imperfect
eu. dau eu. am dat eu. dădeam
tu. dai tu. ai dat tu. dădeai
el. dă el. a dat el. dădea
noi dăm noi am dat noi dădeam
voi daţi voi aţi dat voi dădeaţi
ei. dau ei. au dat ei. dădeau
Mai mult ca perfect Perfect simplu
eu. dădusem eu. dădui
tu. dăduseşi tu. dăduşi
el. dăduse el. dădu
noi dăduserăm noi dădurăm
voi dăduserăţi voi dădurăţi
ei. dăduseră ei. dădură

- 56 -
 donner un coup d'œil. arunca o ocheadă, arunca o dos (de ~). spate (din ~)
privire, a privi iute dos (sur le ~). spate (pe ~)
donner un coup de balai. da cu mătura dose. doză
donner un coup de fil. da un telefon dosé. dozat
donner un coup de main. da o mână de ajutor doser. doza
donner un coup de pied. trage un şut, lovi cu dosse (menuiserie). scândură netivită
piciorul, da un picior dossier [chaise]. spătar [al scaunului]
donner un coup de poing. da un pumn, lovi cu dossier [PC]. repertoriu [PC], director [PC], folder [PC]
pumnul dot [m.]. dotă [f.], zestre [f.]
donner un coup de téléphone. da un telefon dotation. dotare, înzestrare
donner une piqûre à [qqn.]. da o injecţie [cuiva], doter. utila, doat, înzestra
face o injecţie [cuiva] dotait. dota (el ~)
dont. din care, pe care, dintre care dote. dotează
dont [G.]. cărui (al ~), căror (al ~), cărei (al ~) doté. înzestrat, dotat
dddor dddou
dorénavant. viitor (în ~), acum înainte (de ~) douane. vamă. vám
dorer. rumeni, auri, polei douanier [adj.]. vamal
dorait. poleia, aurea, rumenea douanier [n.]. vameş. vámos
doré. aurit, auriu, poleit double. dublu
dore (il ~). aureşte, rumeneşte, poleieşte double [n.]. copie, duplicat
dorloter. mădări [reg. Trans.], guguli [reg. Trans.], double (en ~). dublu exemplar (în ~)
răsfăţa double (le motif du ~) [lit.]. dublului (motivul ~),
dorlota (il ~). răsfăţă (el ~), guguli (el ~) [reg.] doppelgänger
dorlotait. răsfaţa (el ~), gugulea (el ~) [reg.] double (le thème du ~). dublului (tema ~)
dorlotant. răsfăţând double toit. acoperiş dublu
dorlote (il ~). guguleşte [reg.], răsfaţă, mădăreşte doublé. îndoit [X2], dublat
[reg. Trans.] doubler. dubla, îndoi [înmulţi cu doi]
dorlote (je ~). răsfăţ (eu ~) doubler (~ une classe). rămâne repetent, repeta (~
dorlote (qu'il ~). răsfeţe (el să ~) clasa)
dorlotes (tu ~). răsfeţi (tu ~) doubler [auto]. depăşi [auto]
dddor doubler [habit]. căptuşi
dormeur. doarme (care ~), somnolent somnolentă doubler le pas. grăbi pasul
dormir. dormi doublure. copie, dublură
dormais (je ~). dormeam (eu ~) doublure [textile]. căptuşeală
dormais (tu ~). dormeai douce. dulce
dormait (il ~). dormea doucement. încetişor, blândeţe (cu ~), încet [adv.]
dormaient (ils ~). dormeau doucereux. mieros, dulceag
dormante (eau ~). stătătoare (apă ~) douceur. dulce (gust ~), blândeţe
dorme (qu'il ~). doarmă (el să ~) douceurs. dulciuri
dorment (ils ~). dorm (ei ~) douche (prendre une ~). duşa (se ~) [fam.], duş (face un
dorment (qu'ils ~). doarmă (ei să ~) ~)
dormez. dormiţi douche [f.]. duş [nn.]
dormi. dormit doué. talentat, înzestrat, dotat
dormi (il avait ~). dormise douer. înzestra, dota
dormi (j'avais ~). dormisem (eu ~) douleur. durere
dormi (nous avions ~). dormiserăm douloureusement. durere (cu ~), dureros [adv.]
dormi (tu avais ~). dormiseşi douloureux. dureros dureroasă
dormi (vous aviez ~). dormiserăţi doute [n.]. îndoială, nesiguranţă
dormi (ils avaient ~). dormiseră doute (mettre en ~). îndoială (pune la ~)
dormira. dormi (va ~) doute (sans ~). îndoială (fără ~), negreşit [pop.]
dormirait. dormi (el ar ~) douter. îndoi (se ~) [fig.], nu fi sigur
dormons. dormim douta (il ~). îndoi (se ~)
dors. dorm doutai (je ~). îndoii (mă ~)
dors (je ~). dorm (eu ~) doutaient que (ils ~). îndoiau că (se ~)
dors (tu ~). dormi (tu ~) doutais que (je ~). îndoiam că (mă ~)
dort. doarme doutais que (tu ~). îndoiai că (te ~)
dormir à la belle étoile. dormi sub cerul liber doutait que (il ~). îndoia că (se ~)
dortoir. dormitor (comun) doutant (se ~). îndoindu-se (că)
Doronicum carpaticum [bot.]. cujmă [bot.] douté (il avait ~). îndoise (se ~)
dorure. obiect poleit cu aur, poleială cu aur doute que (il ~). îndoieşte că (el se ~)
dddos doute que (je ~). îndoiesc că (mă ~)
dos. dos, cârcă, şezut, spate doutent que (ils ~). îndoiesc că (se ~)

- 57 -
 doutes que (tu ~). îndoieşti că (tu te ~) drogue (il se ~). droghează (el se ~)
doutez que (vous ~). îndoiţi că (vă ~) drogué. drogat
doutons que (nous ~). îndoim că (ne ~) droguerie. drogherie
douter (à n'en pas ~). siguranţa (cu toată ~) droit [adj.]. drept drepţi dreapta drepte
douter (se ~). bănui droit [adv.]. direct [adv.], drept [adv.]
douteux. îndoielnic, dubios droit [n.m.]. drept [n.m.]
doux. dulce droit (le pied ~). dreptul [n.]
douzaine. douăsprezece (vreo ~), duzină droit (pied ~). drept (piciorul ~)
douze. doisprezece, doişpe [pop.] droit (tout ~). înainte (tot ~)
douzième (la ~). douăsprezecea (a ~) droit commercial. drept comercial
douzième (le ~). doisprezecelea (al ~) droit de véto. drept de veto Adev 24/12/07
douzième [1/12]. douăsprezecea parte (a ~), droite (à ~). dreapta (le ~)
douăsprezecime droite (la main ~). dreapta [n.]
doyen. decan droite (main ~) [n.]. dreapta (mâna ~)
dddr droite [géom.]. linie dreaptă, dreaptă [geom.]
Dr.. Dr. droits de l'homme. drepturile omului
Draba lasiocarpa [bot.]. flămânzica de stâncă [bot.] drôle. caraghios, comic, hazos, vesel
dragée [f.]. drageu [nn.] drageuri drôle (~de). ciudat
drague [méc.]. dragă [n.] [mec.] drôle de. straniu
drainé. drenat dru. stufos, des [d. codru/păr]
draine (il ~). drenează drupe. drupă
drainer. drena, scurge Dryas octopetala [bot.]. arginţica [bot.]
dramatique. dramatic dddu
dramatiquement. dramatic (în mod ~) du [G.m.: la patte DU chien]. -lui [G.m.: laba
dramatisé. dramatizat câineLUI]
dramatiser. dramatiza DU <bois DU café !> [partitif]. NIŞTE <bea NIŞTE
dramaturge. dramaturg cafea!>
dramaturgie. dramaturgie DU… <DU film>. -ULUI <filmULUI>
drame. drame du côté de. dinspre (~ partea), înspre (~partea)
drap. cearşaf cearşafuri du jour au lendemain. peste noapte
drap [tissu]. postav du moins. cel puţin
drapé. drapat, învăluit dualité. dualitate
draper. învălui, drapa duc. duce [n.] [titlu de nobleţe]
draperie. draperie, perdea ducal. ducal
drapier. postăvar ducaux. ducali
draps (être dans des beaux ~). budă (fi în ~) [reg], duché. ducat
ananghie (fi la ~) duchesse. ducesă
dddre ductile. ductil
dresser (un animal). dresa (un animal) duel. duel
dressait (il ~) (un animal). dresa (el ~) (un dûment. aşa cum se cuvine, în mod corespunzător
animal) dumping. dumping
dressé (animal). dresat dune. dună
dresse (il ~) (un animal). dresează duo. duo, duet
dresser [monter]. înălţa, ridica dupe. nătăfleţ, victima unui escroc, păcălit [n.]
dressa (il ~) [monter]. înălţă (el ~) [perf. s.], duper. păcăli (a ~), escroca (a ~), înşela (a ~)
ridică (el ~) [perf. s.] duperie. escrocherie, păcăleală, înşelătorie
dresse (il ~) [monter]. ridică (el ~), înalţă (el ~) duquel. căruia (al ~)
dressé [monté]. montat, ridicat, înălţat, instalat dddur
dresser [rédiger]. redacta, întocmi dur. greu grea, aspru aspră, tare - tare, dur dură
dresse (il ~) [rédige]. întocmeşte, redactează (el dur d'oreille. tare de ureche
~) durable. durabil
dressé [rédigé]. redactat, întocmit dural. dural
dresser (se ~). înălţa (se ~), ridica (se ~) duralinox. dural cu finisare inox
dresser (se ~ contre). răzvrăti (contra) durant. timp de, timpul (în ~)
dresser [installer]. instala, monta durcir. întări (se ~)
dresser l'oreille. ciuli urechile durci. întărit
dresseur. dresor durcisse. întărească (să se ~)
dddro durcissent. întăresc (se ~)
drogue [f.]. drog [nn.] durcit. întăreşte (se ~)
droguer (se ~). droga (se ~) durcissement. întărire, înăsprire
droguait (il se ~). droga (el se ~) durée. răstimp, durată
durement. asprime (cu ~), duritate (cu ~)

- 58 -
 durer. rezista, dura écaille. solz (~ de peşte), solz
duré. durat, ţinut écaille [d'un mur]. coşcoveală [a unui perete]
dure (il ~). durează (el ~) écailler. curăţa de solzi (a ~)
dureté. duritate, asprime écailler [un mur]. coşcovi (a se ~) [un perete]
durillon. bătătură (med.) écarquiller. holba ochii (a ~), zgîi (a se ~)
duvet. puf, puf [de pene] écarquilla. zgîii (se ~), holbă ochii
duvet [facial]. tuleie [pl.] écarquille. holbează (el ~), zgîieşte (el se ~)
duvet d'oie. puf de gâscă écarquillé. holbat, zgâit
duveté. umplut cu puf écart. spaţiu, interstiţiu, interval (de timp), ecart
dddy écart (se tenir à l'~). deoparte (a se ţine ~)
dynamique. dinamic écarteler. sfârteca
dynamisme. dinamism écartement. spaţiu, interval
dynamite. dinamită écartement [SNCF]. ecartament [CFR]
dynamo. dinam écarter. depărta (a ~), îndepărta (a ~), înlătura (a ~)
dynastie. dinastie écarta. îndepărtă (el ~), înlătură (el ~) [perf. s.]
écarté. îndepărtat, risipit, depărtat, înlăturat
eeea
écarte (il ~). înlătură (el ~), îndepărtează (el ~)
E.U. États Unis d'Amérique. S.U.A. Statele Unite ale
écarte (j'~). înlătur (eu ~), îndepărtez
Americii
écartent. îndepărtează (ei ~), înlătură (ei ~)
eau. apa ape écartes (tu ~). înlături, îndepărtezi
eau-de-vie. pălincă [pop.], ţuică, horincă. pálinka ecclésiastique. bisericesc, ecleziastic
eau (de l'~). apei ecclésiastique [n.]. preot
eau (l'~). apa écervelé. smintit, descreierat
eau courante. apă curentă échafaud. eşafod
eau dormante. apă stătătoare échafaudage. schelă, schelărie, eşafodaj
eau de mer. apă de mare, apă marină échalas. arac
ébahir. uimi (a ~), ului (a ~) uluiesc échancrer. răscroi
ébahi. uimit, uluit échancrure. răscroială
ébahisse. uluiască (să ~), uimească (să ~) échange. schimb schimburi
ébahit. uimeşte, uluieşte échanger. schimba, face schimb
ébahissement. uluială, uimire échantillon. mostră, eşantion eşantioane
ébaubi [col.]. uimit échappatoire. subterfugiu, portiţă de scăpare
ébauche. eboşă, schiţă échappe à (il ~). scapă de (el ~)
ébaucher. proiecta, eboşa [art.], schiţa échapper. scăpa
ébène. abanos (lemn de ~) échappement [auto]. eşapament [auto]
ébéniste. tâmplar de mobilă fină échapper à. scăpa de (a ~)
éberlué. stupefiat, uluit, buimăcit échapper de. scurge (a se ~), evada (a ~)
éberluer. stupefia écharpe. eşarfă
éblouir. fascina, orbi [d. lumină puternică], impresiona écharper. răni, rănit
éblouissant. fermecător, orbitor échasse. catalige [pl.], picioroange [pl.]
éblouissement. ameţeală, orbire [provocată de échauder. opări (a se ~)
lumină] échauffer. aţâţa (a ~), înfierbânta (a ~), încălzi (a ~)
éblouit. orbeşte [d. lumină tare], fascinează échauffé. înfierbântat, încălzit, înflăcăra, aţâţat
ébouler. surpa (a se ~), prăbuşi (a se ~) échauffe (il ~). încălzeşte, aţâţă (el ~), înfierbântă
éboula. surpă (se ~) [perf. simplu] (el ~)
éboule. surpă (se ~) échauffent. aţâţă (ei ~), înfierbântă (ei ~),
éboulé. surpat încălzesc (ei ~)
ébouriffé. ciufulit, zbârlit échéance. scadenţă
ébouriffer. ciufuli (a ~), zburli (a ~) échéant (le cas ~). dacă e cazul, eventual
ébranlement. zdruncinare, zguduire échec. eşec
ébranler. urni (a ~), cutremura (a ~), zgudui (a ~) échecs. şah [jocul]
ébranla. zgudui (el ~), cutremură (el ~) [perf. s] échecs (jouer aux ~). şah (juca ~)
ébranle. cutremură (el ~), zguduie (el ~), urneşte échelle. scară
ébranlé. urnit, zguduit, cutremurat échelon. treaptă [a unei scări mobile], fuştei, eşalon
ébranlent. zguduie (ei ~), urnesc (ei ~), échelonner. eşalona (a ~)
cutremură (ei ~) écheveau. scul [de aţă]
ébréché. ştirbit, ciobit échevelé. zbârlit, ciufulit
ébrécher. ciobi (a ~), ştirbi (a ~) échine. şira spinării
ébriété. beţie, ebrietate échiquier. tablă de şah, eşichier
ébruiter. divulga (~ o ştire) écho. ecou ecouri
ébullition. clocot, fierbere échographie. ecografie Adev 27/10/07
eeec échoir (cf. à terme échu), expirer. expira

- 59 -
échoit (il ~). este scadent, expiră (el ~), revine (îi ~) écoutait. asculta (el ~)
eeecl écoutant. ascultând
éclaboussé. stropit, împroşcat écoute. ascultare
éclabousser. împroşca (a ~ cu noroi), stropi (a ~) écoute (prenez l'~). recepţie (treceţi pe ~)
éclair. fulger écouter. asculta
éclairage. iluminat [n.], iluminare écouté. ascultat
éclaircie. luminiş écoute (il ~). ascultă (el ~)
éclaircie [météo]. înseninare parţială, accalmie écoute (j'~). ascult (eu ~)
éclaircir. lămuri, elucida écoutent. ascultă (ei ~)
éclairci. elucidat, lămurit écoutes. asculţi
éclaircissent. lămuresc (ei ~), elucidează (ei ~) écoutez. ascultaţi
éclaircit (il ~). lămureşte (el ~), elucidează (el ~) écoutons. ascultăm
éclaircir [météo]. lumina (a se ~), însenina (a se ~) écoutes (être aux ~). pândă (fi la ~), trage cu urechea
éclairci [météo]. înseninat [meteo] écouteur. receptor (de telefon)
éclaircit [météo]. înseninează (se ~) eeecr
éclaircir une sauce. subţia un sos écrabouillé [col.]. stors
éclaircir la voix. drege vocea écran. ecran
éclaircissement. lămurire, explicaţie écraser. strivi, zdrobi
éclairé. luminat, iluminat écrasant. zdrobind, strivind
éclairer. lumina (a ~), aprinde (a se ~), ilumina écrasant [adj.]. copleşitor, zdrobitor, strivitor
éclaireur. cercetaş écrase (il ~). zdrobeşte, striveşte
éclat. ciob, aşchie écrasé. zdrobit, strivit
éclat [du soleil]. strălucire écrémé. degresat
éclat (faire ~). vâlvă (face ~) écrémé (lait ~). degresat (lapte ~)
éclatant. eclatant, strălucitor, răsunător écrémer. smântâni (laptele)
éclater. exploda, izbucni écrevisse. rac. rák
éclater de rire. izbucni în râs écrin. cutie cu bijuterii, sipet
éclats de rire. hohote de râs écrire. scrie
éclipse. eclipsă écrira. scrie (va ~)
éclipsé. eclipsat écrirait. scrie (ar ~)
éclipser (s'~). eclipsa (se ~) écris. scriu
éclosion. eclozare [zool.], înflorire, ieşire din găoace écris (tu ~). scrii
écluse. ecluză écrit. scrie
eeeco écrit. scris scrişi
écœurant. scârbos écrit (par ~). scris (în ~)
écœurer. scârbi, dezgusta écrite. scris
école. şcoală şcoli écrivait. scria
écolier. şcolar écrivant. scriind
économe. econom écrivent. scriu
économie. economie écrivez. scrieţi
économique. economic écrivit. scrise
économiquement. economic (în mod ~) écrivons. scriem
économisé. economisit écrire à la main. scrie de mână
économiser. economisi écriteau. inscripţie, anunţ, panou (cu o inscripţie)
économiseur d'écran [PC]. screen saver [PC] écriture. scriitură, scris [n.], scriere
économiste. economist écriture courante. scris de mână
écorce. coajă, scoarţă écrivain. scriitor
écorché [anat.] [n.]. ecorşeu [anat.] écrou. piuliţă (de şurub) piuliţe
écorcher. ecorşa [anat.], jupui, juli écrouler (s'~). prăbuşi (se ~), surpa (se ~)
écorchure. julitură, zgârietură écroulait. surpa (el se ~)
écossais. scoţian écroulait (s'~). prăbuşea (se ~)
écossais [textile]. stofă ecosez écroule (il s'~). surpă (se ~), prăbuşeşte (se ~)
Écosse. Scoţia écroulent. surpă (ei se ~)
écoulement. scurgere écroulent (s'~). prăbuşesc (ei se ~)
écouler (s'~). scurge (se ~) écroulement. prăbuşire, surpare
écoulaient (s'~). scurgeau (se ~) écume. spumă
écoulait (s'~). scurgea (se ~) écumer. spumă (se acoperi cu ~), lua spuma de pe,
écoulé. scurs spumega
écoule (il s'~). scurge (el se ~) écureuil. vereriţă
écoulent (s'~). scurg (se ~) écurie. grajd
écoutaient. ascultau écusson. blazon, ecuson, emblemă
écoutais (j'~). ascultam eeed

- 60 -
édifice. clădire clădirilor Adev 26/10/07 éjaculer. ejacula ejaculez
édifié. edificat, lămurit éjaculait. ejacula (el ~)
édifier. edifice éjaculant. ejaculând
édit. ucaz, edict éjacule (il ~). ejaculează (el ~)
éditer. edita éjacule (qu'il ~). ejaculeze (să ~)
éditeur. editor éjaculé. ejaculat
édition. ediţie eeel
édition (maison d'~). editură élan. avânt, elan
éditorial. editorial élastique. elastic
Édouard. Eduard les élections législatives. alegerile legislative Adev
éducateur. educator 15/04/08
éducatif. educative électroménager. electrocasnic
éducation. educaţie élégance, distinction. eleganţă
eeef élégant. elegant, sclivisit
effaçait. ştergea élément. element elemente
effacement. ştergere, ştersătură éléphant. elefant elefanţi
effacer. şterge élève. elev elevi
effectif. efectiv élever. ridica
effective. efectiv élever (s'~). creşte
effectivement. efectiv (în mod ~) élève (s'~). creşte (el ~)
effectuer. îndeplini, efectua élèvera. creşte (va ~)
effervescence. efervescenţă élèverait. creşte (ar ~)
effet. efect, rezultat [n.] élever au cube. ridica la cub
effet (à cet ~). intenţie (cu această ~), scop (în acest éliminer. suprima, elimina
~) élite. elită
effet (en ~). într-adevăr, realitate (în ~), fapt (de ~) elle. ea
effet de serre. efect de seră elle-même. ea însăşi
effeuiller. desfrunzi elles. ele
efficace. eficace éloge, louange. elogiu
efficience. eficienţă éloquence. elocinţă
efficient. efficient élu, choisi. ales aleşi aleşii aleasă alese Adev 10/02/08
effigie. efigie eeem
effleurer. atinge uşor, efleura émail. email, smalţ smalţuri
efforcer (s'~ de). strădui (se ~) emballage. ambalaj
effort. effort emballer. ambala, împacheta
effrayant. înfricoşător, înspăimântător embarcation. barcă, ambarcaţiune
effrayé. înspăimântat, speriat, înfricoşat embargo. embargou
effrayer. speria, înspăimânta, înfricoşa embarquer. îmbarca (se ~)
effriter (s'~). fărâmiţa (se ~), măcina (se ~) embarras. dificultate, încurcătură
effroi [n.m.]. spaimă [n.f.], groază [n.f.] embarrasser. stânjeni, stingheri, lua pe cap (a-şi ~),
effronté. neruşinat, obraznic incomoda
effronterie. neobrăzare, neruşinare embarrassaient. stinghereau
effroyable. groaznic, înspăimântător embarrassait. stingherea
effroyablement. îngrozitor (în mod ~), groaznic [adv.] embarrassant. stânjenitor, jenant
effusion. efuziune, vărsare embarrassé. stingherit
eeeg embarrasse (il ~). stinghereşte
égal égaux. egal egali egală embarrassent. stingheresc (ei~)
égal (cela m'est ~). totuna (mi-e ~) embase. bază
égal (sans ~). pereche (fără ~) embaumer. îmbălsăma
également. deopotrivă, de asemenea, la fel embellir. înfrumuseţa
égaler. egala, uniformiza embellissement. înfrumuseţare
égaliser. egaliza, uniformiza embêtant. plictisitor, neplăcut
égaliser [surface]. netezi [vb.] embêter. plictisi, bate la cap
égalité. egalitate emblème. stemă, emblemă
églantier. măces [bot.] emboîtables. care intră unul în altul
église. biserică biserici emboîter. potrivi, îmbuca
église en bois. biserică de lemn embouchure. gură [geo.], vărsare [hidr.]
églogue. eglogă embouchure (l'~). gura [geo.]
égout. rigolă, canal (~ de scurgere) embouteillage. blocare a circulaţiei, ambuteiaj
Egyptien. egiptean embouteiller. bloca circulaţia, îmbutelia
éhonté. obraznic, insolent embrasser. îmbrăţişa (se ~), săruta (se ~)
éjaculation. ejaculare embrayage. ambreiaj [auto]

- 61 -
embrayer. ambreia [auto] emporte. duce (pe cineva) (el ~)
embrouiller. pierde şirul, încâlci, încurca emporte (il ~). ia cu sine
embryon. embrion emporter. a lua, a duce
embuscade. ambuscadă ému, touché [fig.]. emoţionat, tulburat [fig.] , mişcat
eeeme [fig.]
émeraude. smarald, smaragd eeen
émerger. ieşi, apărea (deasupra apei) en. în
émérite. eminent, emerit en [adv.]. de acolo, de la
émerveiller. ului uluiesc, uimi, minuna (se ~) en [pron.]. din aceasta, pentru aceasta
émetteur. emiţător en l'air. în aer
émettre. emite en amont. în amonte
émet. emite en apparence. în aparenţă
émettait. emitea en aval. în aval
émettra. emite (va ~) en bandoulière. în bandulieră
émis. emis en bloc. în masă, în bloc
émeute. răscoală en bon état. în stare bună
émigrant. emigrant en ce sens que. în sensul că
émigration. emigrare, expatriere, emigraţie en chair et os. în carne şi oase
eeemi en chaleur. în călduri
émigrer. expatria (se ~), emigra en chœur. în cor
Émile. Emil en cours. în curs
éminence. proeminenţă, eminenţă en cours de route. pe drum
éminent. eminent en deçà de. dincoace de
émissaire. emisar en dehors de. în afară de, în afara [+G]
émission. emanare, emisiune, emisie en dépit de. ciuda (în ~) Adev 01/11/07
emmailloter. înfăşa [un copil] en dernier. la sfârşit
emmanchure. garnitură de mânecă en effet. într-adevăr, în realitate, de fapt
emmêler. încâlci, încurca en état de. în stare să
emménagement. mutare, instalare (în altă locuinţă) en état de marche. în stare de funcţionare
emménager. instala (în altă locuinţă), muta en feu. în flăcări
en flammes. în flăcări
emmener. lua cu sine, duce (pe cineva), aduce
en friche. în paragină
emmena. duse (pe cieva), luă cu sine
en grand. în mare
emmène. duce (pe cineva) (el ~)
en gros. angrou [neo.], angro [neo.]
emmené. dus (pe cineva), luat cu sine
en haillons. în zdrenţe
emmène (il ~). ia cu sine
en lambeaux. în zdrenţe
emmènes. duci (pe cineva), iei cu tine
en ligne [PC]. online [PC], on line [PC], conectat [PC]
émoi. emoţie, tulburare en ligne droite. direct, în linie dreaptă
émotion. emoţie en marche arrière [auto]. în marşarier [auto]
émouvant. emoţionant en même temps. în acelaşi timp
émouvoir, toucher [fig.]. tulbura, emoţiona, mişca en moins de deux [fam.]. într-o clipită, cât ai zice peşte
[fig.] en morceaux. în bucăţi
eeemp en mouvement. în mişcare
empaillé. împăiat en pareil. la fel
emparer. pune mâna pe en plein air. în aer liber
emparer (s'~). pune stăpânire en plus. pe deasupra, în plus, pe lângă
empattement [auto]. ampatament [auto] en principe. în principiu
empêchement. obstacol, piedică, dificultate en quête de. în căutarea, în căutare de
empêcher. opri, împiedica en sens inverse, à rebours. în sens invers
empêchaient. stinghereau en tant que. în calitate de
empêchait. stingherea en-tête. antet, header [PC]
empêche. stingheri en-tête [typo]. colontitlu [tipogr.]
empêché. stingherit en trois fois rien. într-o clipită, cât ai zice peşte
empêche (il ~). stinghereşte en vigueur. în vigoare
empêchent. stingheresc (ei~) encadré. medalion Adev 15/12/07
empereur. împărat enceinte. incintă
emphase. emfază encens. tămâie
emphatique. emfatic encolure. linia gulerului
emploi. întrebuinţare, funcţie encombrement [espace]. volum ocupat, loc ocupat
empoisonné. otrăvit encore. încă, mai
empoisonnement. otrăvire encre. cerneală
empoisonner. otrăvi encrier. călimară

- 62 -
enculé. futut în cur enneigé. înzăpezit, acoperit cu nămeţi, troienit
enculer [vulg.]. fute în cur [vulg.], avea raport sexual enneiger. înzăpezi, acoperi cu nămeţi, troieni
anal ennemi. inamic, adversar, duşman
endives. andive ennoblir. înnobila
endommager, porter préjudicier, nuire. dăuna ennui. necaz, neplăcere, plictiseală, supărare
enduction. impregnare ennuyer. agasa, supăra, plictisi, enerva, contraria
enduire. impregna ennuie. plictiseşte, contrariază, supără, enervează
enduit. impregnat ennuie (il s'~). plictiseşte (se ~)
enduit (il ~). impregnează (el ~) ennuie (je m'~). plictisesc (mă ~)
enfant. copchil [reg. Md], cocon [reg. MM], prunc, ennuies (tu t'~). plictiseşti (te ~)
copil ennuyeux. plictisitor, enervant, plicticos
enfant adoptif. copil adoptiv énoncé [n.]. enunţ
enfant légitime. copil legitim énoncer. exprima, enunţa
enfant prodige. copil minune énonciation. enunţare
enfant trouvé. copil din flori enorgueillir. mândri, flata
enfants. copii, copilărie énorme. enorm, imens
enfermé. închis énormité. absurditate, enormitate
enfiler par la tête. îmbrăca peste cap enquête. anchetă
eeeng enquêter. ancheta, face o anchetă
engin. instrument, aparat, maşină enragé. turbat
englobe. cuprinde (el ~) enrager. face să turbe de mânie, turba de mânie
englober. îngloba, cuprinde enregistrer. imprima, înregistra
enrhumé. gripat, răcit, guturai (cu ~)
engloutir. înghiţi
enrhumer. răci, lua guturai
englouti. înghiţit
enrichir. îmbogăţi
engloutissent. înghit
enrichissant. îmbogăţeşte (care ~)
engloutit. înghite
enrobé. îmbrăcat, învelit
engloutissement. înghiţire
enrôler. înrola (se ~)
engouffrer. da buzna, devora, înghiţi
enrouement. răguşeală
engourdi. înţepenit, amorţit
enrouer. răguşi
engourdir. amorţi
enrouler. înfăşura
engourdissement. înţepenire, amorţire
engrais. îngrăşământ eeens
engraisser. îngrăşa (se ~) ensanglanter. însângera
engrenage. angrenaj enseignait. învăţa (el ~) [pe cineva]
engrener. angrena enseignant [adj.]. didactic
énigme. enigme enseignant [n.]. învăţător, profesor
enivrant. tulburător, îmbătător enseignement. învăţământ
enivrer. îmbăta enseigner. preda predau, învăţa [pe cineva], da lecţii
enivrer (s'~). îmbăta (se ~) enseigné. învăţat [pe alţii]
enjambées (grandes ~). paşi mari enseigne (j'~). învăţ [pe cineva]
enjamber. trece peste enseignent. învaţă (ei ~) [pe cineva]
enjeu. miză enseignes. înveţi [pe alţii]
eeenl enseignez. învăţaţi [pe alţii]
enlaidir. urîţi enseignons. învăţăm [pe alţii]
ensemble. împreună
enlèvement. răpire, luare
ensemble [n.]. ansamblu ansambluri
enlever. răpi, muta, scoate
ensoleillé. însorit
enleva. răpi (el ~), desfăcu, scoase
ensorceler. fermeca, vrăji
enlevant. scoţând
ensuite. după aceea, apoi
enlevé. scos, răpit, desfăcut, mutat
enlève (il ~). scoate (el ~), mută (el ~), desface eeent
(el ~) entamer. începe (~ să mănânce), antama [neo.]
enlève (j'~). desfac (eu ~), răpesc (eu ~), scot (eu entasse. strânge [acumula]
~) entassé. strâns [acumulat]
enlèvent. răpesc (ei ~), desfac (ei ~), mută (ei ~) entasser. îngrămădi, îndesa
enlèvera. scoate (va ~) enthousiasmait (il s'~). entuziasma (el se ~)
enlèverait. scoate (ar ~) enthousiasme. entuziasm
enlèves (tu ~). răpeşti, scoţi, muţi (tu ~), desfaci enthousiasmé. entuziasmat, entuziasma
enlevez. răpiţi, scoateţi, desfaceţi, mutaţi enthousiasme (il ~). entuziasmează
enlevons. desfacem, scoatem, mutăm, răpim enthousiaste. entuziast
enliser. afunda (în nisip / noroi), împotmoli entiché [pop.]. îndrăgostit, înamorat [arh. iron.]
eeenn entonnoir. pâlnie
entre. între, în

- 63 -
entre autres. printre altele Adev 26/10/07 épiphénomène. epifenomen
entre quat’zyeux, tête-à-tête. între patru ochi épique. epic
entrecouper. întretăia épisode. episod episoade
entrée. intrare épithète. epitet
entrée principale, porte principale. intrare principală épître. scrisoare, epistolă
entreprise. companie [business], firmă éplucher. curăţa [legume, fructe]
entreprise forestière [abréviation]. I.F. éplucher [fig.]. scormoni, examina minuţios, controla
entrer. intra intru éponge. burete
entrer en collision. izbi éponger. şterge cu buretele
entrer en collision avec. intra în coliziune cu épongé. şters cu buretele
entrer en vrille [aéro.]. intra în vrie [aero.] éponge (il ~). şterge cu buretele (el ~)
entretien. întreţinere, interviu épongea (il ~). şterse cu buretele (el ~)
entrouvrir. întredeschide épopée. epopee
eeenv époque. epocă
enveloppant. care înveleşte bine, anvelopant [neo.] Époque des lumières. Epoca luminilor
enveloppe. plic épouse. femeie, soţie soţii
envergure (de grande ~). anvergură (de mare ~) épousé. luat în căsătorie, căsătorit, însurat
envers. către, împotriva épouser. lua în căsătorie, căsători (se ~), însura
environ. aproximativ, jur de (în ~), cam, circa (se ~)
environnement. mediu mediului Adev 26/10/07 épousa (il ~). luă în căsătorie, însură (se ~),
envoi. trimitere căsători (el se~)
envoyer. trimite épousant. căsătorindu-se, însurându-se, luând în
enverrais. aş trimite căsătorie
enverra. trimite (va ~) épouse (il/elle ~). însoară (se ~), ia în căsătorie,
enverrai. trimite (voi ~) căsătoreşte (se~)
enverrait. trimite (ar ~) épouser (~ la forme de). lua (~forma)
enverras. trimite (vei ~) épouser (~ une idée). îmbrăţişa (~ o idee)
enverrez. trimite (veţi ~) épousseté. şters praful, scuturat de praf
enverrons. trimite (vom ~) épousseter. şterge praful, scutura de praf
enverront. trimite (vor ~) épouvantail. sperietoare (~ de ciori)
envoie. trimite, trimit épouvante. spaimă, groază
envoyé. trimis épouvanter. îngrozi, înspăimânta, înfiora
eeep épouvanta (il ~). îngrozi (el ~), înspăimântă (el
épais. des deşi deasă dease, gros, dens ~), înfioră (el ~)
épaisseur. grosime, densitate épouvantable. înfiorător, îngrozitor, cumplit,
épargner. cruţa înspăimântător
éparpiller, disperser. spulbera épouvantant. înspăimântând, îngrozind, înfiorând
épaule. umăr umeri épouvante (il ~). îngrozeşte, înspăimântă (el ~),
épaules (hausser les ~). umeri (ridica din ~) înfioară (el ~)
épée. sabie épouvanté (il avait ~). înspăimântase, îngrozise,
éperon. pinten înfiorase
éphémère. trecător [adj.] époux. soţ soţi
eeepi eeepr
épicerie. băcănie s’éprendre. îndrăgosti (se ~)
épigastre [méd.]. epigastru [med.] épreuve. încercare, probă
épigastrique [méd.]. epigastric [med.] épreuve (à toute ~). rezistând la orice încercare
épilepsie [méd.]. epilepsie [med.] épreuves [pl.] [fig.]. încercări, greutăţi [fig.]
Epilobium nutans [bot.]. pufuliţă [bot.] épreuves [pl.] [typo]. şpalturi [pl.] [tipogr.]
épinard. spanac épris. îndrăgostit îndrăgostită
épine [n.f.]. ţep [n.m.] ţepi, ghimpe [n.m.] ghimpi, spin éprouver. pune la încercare, proba, încerca
[n.m.] spini éprouva (il ~). probă (el ~), puse la încercare (el
épineux. spinos spinoasă ~)
épingle. ac cu gămălie – ace éprouvait (il ~). încerca (el ~), punea la
épingle à cheveux. agrafă, ac de păr încercare, proba (el ~)
épingle à linge. cârlig de rufe éprouvant. probând, încercând, punând la
épingle de nourrice / à nourrice. ac cu siguranţă încercare
épingle de sûreté. ac cu siguranţă éprouvé. pus la încercare, probat, încercat
épingler. prinde cu ace éprouve (il ~). pune la încercare (el ~), probează
épingles (être tiré à quatre ~). ace (a fi pus la patru (el ~)
~) éprouvette. eprubetă
Épiphanie. Bobotează épuisement. epuizare
épiphanie [lit.]. epifanie [lit.]

- 64 -
 épuiser. epuiza, isprăvi errait (il ~). rătăcea
épuisa (il ~). epuiză (el ~), isprăvi (el ~), istovi errant. rătăcitor
(el ~) erré. rătăcit
épuisant. epuizând, sleind, istovind, isprăvind erré (il avait ~). rătăcise
épuisant [adj.]. istovitor, epuizant erré (j'avais ~). rătăcisem
épuisé. epuizat, sleit, secat, isprăvit, istovit erreur. eroare, greşeală
épuise (il ~). istoveşte (el ~), epuizează (el ~), erreur (par ~). involuntar, greşeală (din ~)
sleieşte (el~) erreur judiciaire. eroare judiciară
épuisé (il avait ~). isprăvise (el ~), epuizase (el érudit. cărturar, erudit
~), istovise (el ~) érudition. erudiţie
épuiser [d'un malade]. slei puterile, pierde puterile, éruption. erupţie
istovi éruption [méd.]. erupţie [med.]
épuiser [d'une source]. seca [d. un izvor] eees
épuration. epurare, purjare, curăţire ès (docteur ~ sciences). în (doctor ~ ştiinţe)
eeeq eeesc
équateur. ecuator escabeau. taburet
équation. ecuaţie escadre. escadrilă
équerre. echer escadron. escadron
équestre. călare, ecvestru escalader. escalada
équilibre. echilibru escalada (il ~). căţără (se ~), escaladă (el ~)
équilibrer. echilibra escaladait (il ~). căţăra (se ~), escalada (el ~)
équilibre (il ~). echilibrează (el ~) escalade. escaladă, căţărare
équilibre (qu'il ~). echilibreze (el să ~) escaladé. escaladat
équilibré. echilibrat escaladé (il avait ~). escaladase, căţărase (se ~)
équinoxe. echinocţiu escalator. scară rulantă
équipage. echipaj escale. escală
l’équipage du remorqueur. echipajul remorcherului escalier. scară
Adev 11/11/07 escalier de service. scară de serviciu
équipe. echipă escalier en colimaçon. scară spirală
équipement. echipament escalope. şniţel natur, escalop
équiper. echipa (se ~) escamotable. escamotabil
équitable. corect, echitabil, drept escamoter. escamota
équitation. echitaţie, călărie escapade. escapadă
équité. echitate escargot. melc
équivalence. echivalenţă esclavage. robie, sclavie
équivalent. echivalent esclave. sclav
équivaloir. fi egal, echivala escompte. reducere [comercială]
équivalait (il ~). era egal cu, echivala (el ~) escompte [commerce]. scont [comerţ]
équivaut (il ~). echivalează (el ~), este egal cu escorte. escortă
équivoque. ambiguu, echivoc escorter. escorta
équivoque [n.]. echivoc escrime. scrimă
eeer escroc. pungaş, escroc
ère. epocă escroquerie. escrocherie
éreintait (il ~). istovea (el ~) eeesp
éreinté. istovi espace. spaţiu
éreinter. istovi Espagne. Spania
ériger. înălţa espagnol. spaniol
ériger en (s'~). erija în (se ~) espèce. varietate, fel, specie
érige en (il s'~). erijează în (el ~) espèce [bot.]. specie [bot.]
érigé en (il s'était ~). erijase în (se ~) espèces [fin.]. bani gheaţă (în ~), bani peşin (în ~), cash
érige en (qu'il s'~). erijeze în (să se ~) espérance. speranţă
érigeait en (il s'~). erija în (el se ~) espérer. nădăjdui, spera
Erigeron alpinus [bot.]. ochiul-boului [bot.], bunghişor espiègle. zburdalnic, nebunatic
[bot.] espion. spion
Eritrichium nanum [bot.]. ochiul-şarpelui [bot.] espionnage. spionaj
ermitage. pustnicie, sihăstrie espionner. pândi, spiona
ermitage [monastère]. schit esplanade. esplanade
ermite. pustnic, eremit, sihastru espoir. speranţă, nădejde
érosion. eroziune esprit. duh, fantomă, stafie, spirit, minte
érotique. erotic esquimau. eschimos
errata. erată esquisse. crochiu, plan sumar, schiţă
errer. rătăci esquisser. schiţa

- 65 -
esquiver. eschiva établit (il ~). stabileşte
eeess établir un devis. stabili un deviz
essai. încercare, studiu, probă, eseu eseuri Adev établir (~ un enfant). caăptui (~ un copil)
24/03/08 établissement. aranjare, căpătuire, stabilire
essaim. roi établissement [institution]. stabiliment, instituţie,
essayage. probă întreprindere
essayé. probat, încercat étage [n.m.]. cat [n.n.] [pop.] caturi, etaj [n.n.] etaje
essayer. încerca, proba étagère. raft, etajeră, poliţă [raft]
essence. esenţă étai. proptea (de lemn) proptele, (fig.) sprijin sprijine
essence [auto]. benzină [auto] étain. staniu, cositor
essence [pétrole]. benzină étalage. etalare, exhibare
essentiel. esenţial étalage [vitrine]. vitrină
essieu. osie osii étaler [à plat]. întinde, desfăşura [plat]
essor. elan, zbor, avânt étala. întinse (el ~), etală (el ~), expuse (el ~)
essorage. stoarcere étalaient. întindeau, etalau, eşalonau, expuneau
essorer. stoarce étalait. expunea, etalea (el ~), întindea
essoreuse. maşină de stors rufe, uscător de rufe étalait [exhiber]. exhiba, face paradă de, etala
essoufflé. respiră greu (care ~) étalant. întinzând, etalând, expunând
essouffler. gâfâi, face să gâfâie étalé. întins, etalat, expus
essuie-glace. ştergător de parbriz étale (il ~). întinde (el ~), expune (el ~), etalează
essuie-mains. prosop prosoape (el ~)
essuie-pieds. ştergătoare étale (j'~). expun (eu ~), etalez, întind (eu ~)
essuyer. şterge étale (qu'il ~). etaleze (el să ~), expună (el să ~)
essuie (j'~). şterg étalent (ils ~). expun (ei ~), întind (ei ~), etalează
essuies. ştergi (ei ~)
essuyait. ştergea étalèrent. întinseră (ei ~), expuseră (el ~), etalară
essuyé. şters şterşi ştearsă şterse (ei ~)
essuyez. ştergeţi étales (tu ~). expui, etalezi, întinzi
essuyons. ştergem étaler, échelonner. eşalona
eeest étaler [exposer]. etala, expune, înfăţişa
est [n.], Est. răsărit, orient, est [n.] étaler sur (s'~). lăfăi pe (se ~), întinde (se ~), etala pe
est [point cardinal]. răsărit [n.][punct cardinal], est, (se ~)
orient étalon. etalon
estafette, relais, courrier. ştafetă ştafete ştafetei Adev étalon [cheval]. armăsar
11/04/08 étalonner. etalona, standardiza
estampe. stampă étamé. spoit [tinichigerie], cositorit
estampille. pecete, sigiliu étamer. cositori, spoi [tinichigerie]
esthétique. estetică étameur. spoitor [de tinichigerie]
estime. stimă étamine. etamină
estimer. stima étamine. stamină
estival. estival, văratic, văratec [pop.] [poet.] étamine [bot.]. stamină [bot.]
estomac. stomac étamine [textile]. etamină [textil], stambă
estomper. estompa étanche. etanş
estragon. tarhon étanchéifier. etanşa, etanşeiza
estropié. mutilat, estropiat [neo.], schilodit étanchéifié. etanşeizat
estropier. estropia [neo.], schilodi, mutila étanchéité. etanşare, etanşeitate
estuaire [n.m.]. estuar [n.n.] estuare étancher. etanşa, etanşeiza, ermetiza
esturgeon [zool.]. sturion [zool.] étanchant. etanşeizând, etanşând, ermetizând
eeet étanche (il ~). etanşează (il ~), ermetizează,
et. şi etanşeizează (el ~)
étable [n.f.]. staul [n.n.] étanché. ermetizat, etanşat, etanşeizat
étang. heleşteu [Var.: eleştéu s.n.] heleştee, iaz
établi [n.m.]. masă [de lucru], banc [de tâmplărie]
[piscicol] iazuri. halastó
établir. stabili
étant. fiind
établi. stabilit
étape. stadiu, perioadă, etapă, fază
établis (j'~). stabilesc (eu ~)
étapes (brûles les ~). etape (sări peste ~), etapele (arde
établis (tu ~). stabileşti
~)
établissaient. stabileau
établissait. stabilea état [n.m.] [condition]. stare [n.f.] stări
établissant. stabilind état (l'~) [condition]. starea
établissent. stabilesc (ei ~) état (de l'~) [condition]. stării
établissez. stabiliţi (voi ~) état (en bon ~). stare bună (în ~)
établissons. stabilim état [pays]. stat [n.n] state, ţară ţări

- 66 -
 état (homme d'~). stat (om de ~) éteindrons. stinge (vom ~)
état [condition sociale]. condiţie socială éteindront. stinge (vor ~)
état d'âme. stare sufletească éteins (j'~). sting (eu ~)
en état de choc. în stare de şoc Adev 11/11/07 éteins (tu ~). stingi
état civil. stare civilă éteint. stins stinşi stinsă stinse
état-major [mil.]. Stat Major [mil] éteint (il ~). stinge
État major (l'~). Statul major éteint (il avait ~). stinsese
état d’urgence. stare starea stării de urgenţă Adev éteint (ils avaient ~). stinseseră
03/11/07 éteint (j'avais ~). stinsesem (eu ~)
étatisé. naţionalizat, etatizat éteint (nous avions ~). stinseserăm
étatiser. etatiza, trece în proprietatea statului éteint (tu avais ~). stinseseşi
États Unis. Statele Unite éteint (vous aviez ~). stinseserăţi
États Unis d'Amérique. Statele Unite ale Americii éteindre [fig.]. astâmpăra, domoli
étau [n.m.]. menghină [n.f.] menghine éteignaient [fig.]. domoleau, astâmpărau,
étayer. propti, sprijini potoleau
étaie (il ~). sprijină (el ~), propteşte (el ~) éteignait [fig.]. potolea, domolea, astâmpăra (el
étaie (j'~). sprijin (eu ~), proptesc (eu ~) ~)
étaies (tu ~). sprijini (tu ~), propteşti éteignent [fig.]. potolesc (ei ~), domolesc (ei ~),
étayais (j'~). propteam (eu ~), sprijineam (eu ~) astâmpără (ei ~)
étayait. sprijinea, proptea éteignit (il ~) [fig.]. potoli (el ~), astâmpără (el ~)
étayant. sprijinind, proptind [perf. s.]
étayé. sprijinit, proptit éteint (il ~) [fig.]. potoleşte, domoleşte,
étayé (il avait ~). proptise, sprijinise astâmpără
étayé (ils avaient ~). proptiseră, sprijiniseră éteint [fig.]. astâmpărat, potolit, domolit
étayez. sprijiniţi (voi ~), proptiţi (voi ~) étendard. drapel drapele, stindard stindarde, steag
étayons. proptim, sprijinim steaguri
etc.. etc., ş.a.m.d., ş.a. étendoir. frânghie de uscat rufele
eeete étendre. întinde
été [n.m., saison]. vara [n.f.] veri [anotimp] étend. întinde (el ~)
été (l'~). vara [anotimp] étendaient. întindeau
été (de l'~) [n.m. G.]. verii étendais (j'~). întindeam (eu ~)
éteignoir. mucarniţă [arh.], dispozitiv de stins étendais (tu ~). întindeai
lumânările étendait. întindea
éteindre. stinge étendant. întinzând
éteignaient. stingeau étende (qu'il ~). întindă (el să ~)
éteignais (j'~). stingeam (eu ~) étende (que j'~). întind (eu să ~)
éteignais (tu ~). stingeai étendent. întind (ei ~)
éteignait. stingea étendent (qu'ils ~). întindă (ei să ~)
éteignant. stingând étendes (que tu ~). întinzi (să ~)
éteigne (qu'il ~). stingă (el să ~) étendez. întindeţi
éteigne (que j'~). sting (să ~) étendiez. întindeaţi
éteignent. sting (ei ~) étendiez (que vous ~). întindeţi (să ~)
éteignent (qu'ils ~). stingă (ei să ~) étendîmes. întinserăm
éteignes (que tu ~). stingi (să ~) étendions. întindeam (noi ~)
éteignez. stingeţi étendions (que nous ~). întindem (să ~)
éteigniez. stingeaţi étendirent. întinseră
éteigniez (que vous ~). stingeţi (să ~) étendis (j'~). întinsei (eu ~)
éteignîmes. stinserăm étendis (tu ~). întinseşi
éteignions. stingeam (noi ~) étendit (il ~). întinse (el ~)
éteignions (que nous ~). stingem (să ~) étendîtes. întinserăţi
éteignirent. stinseră (ei ~) étendons. întindem
éteignis (j'~). stinsei étendra (il ~). întinde (va ~)
éteignis (tu ~). stinseşi étendrait (il ~). întinde (el ar ~)
éteignit (il ~). stinse (el ~) étendre au rouleau [cuisine]. întinde cu făcăleţul
éteignîtes. stinserăţi [aluatul]
éteignons. stingem étends !. întinde!
éteindra. stinge (va ~) étends (j'~). întind (eu ~)
éteindrai (j'~). stinge (voi ~), stinge (aş ~) étends (tu ~). întinzi
éteindraient. stinge (ei ar ~) étendu. întins întinşi întinsă întinse
éteindrait (il ~). stinge (ar ~) étendu (il avait ~). întinsese
éteindras. stinge (vei ~) étendu (ils avaient ~). întinseseră
éteindrez. stinge (veţi ~) étendu (j'avais ~). întinsesem (eu ~)

- 67 -
 étendu (nous avions ~). întinseserăm étiolé [bot.]. etiolat [bot.]
étendu (tu avais ~). întinseseşi étiologie. etiologie
étendu (vous aviez ~). întinseserăţi étique. subţiat, slăbit
étendre, coucher. culca étiqueter. eticheta
étendu (~ par terre). culcat (~ pe jos) étiquette (il ~). etichetează (el ~)
étendue [n.f.], surface. întindere [n.f.] étiquette. etichetă
éternel. vecinic [arh.] vecinică, etern eterni eternă étiré. retras
eterne, veşnic veşnică, de veci étirement. întindere, alungire
Éternel (l'~). Dumnezeu étirer. alungi, întinde
éternellement [adv.]. veşnic [adv.], întotdeauna étirer (s'~). întinde (se ~)
éternité. veşnicie, eternitate eeeto
éternuement. strănut [n.m.] étoffe. material [textil], ţesătură, stofă
éternuer. strănuta étoffe [fig.]. calitate, stofă [fig.], alură
éternua. strănută (el ~) étoffe à carreaux [textile]. stofă în carouri [textil]
éternuai (j'~). strănutai (eu ~) étoffé. amplu
éternuais (j'~). strănutam (eu ~) étoffer. umple
éternuais (tu ~). strănutai étoile. stea stele
éternuait. strănuta, strănuta (el ~) étoile (l'~). steaua stelele
éternuâmes. strănutarăm étoile (de l'~). stelei
éternuant. strănutând étoile du berger. luceafărul
éternuas (tu ~). strănutai (tu ~) étoile (dormir à la belle ~). cerul liber (dormi sub ~)
éternuâtes. strănutarăţi étoile de mer. stea de mare
éternué. strănutat étoile filante. stea căzătoare
éternue !. strănută! Étoile polaire. Steaua polară
éternue (il ~). strănută (el ~) étoile [vedette]. star staruri, vedetă vedete
éternue (j'~). strănut (eu ~) étoilé. înstelat
éternuent. strănută (ei ~)
étonnement. mirare, uimire, uluială
éternuèrent. strănutară
étonner (s'~). mira (se ~)
éternues (tu ~). strănuţi
étonna (il s'~). miră (el se ~) [perf. s.]
éternuez. strănutaţi
étonnai (je m'~). mirai (mă ~)
éternuons. strănutăm
étonnaient (ils s'~). mirau (se ~)
éteule. ţarină
étonnais (je m'~). miram (mă ~)
éthane. etan
étonnais (tu t'~). mirai (te ~)
éthanol. etanol
étonnait (il s'~). mira (se ~)
éther. eter
étonnâmes (nous nous ~). mirarăm (ne ~)
Éthiopie. Etiopia
étonnant. uluitor uluitori uluitoare, uimitor
éthiopien. etiopian
uimitori uimitoare
éthique. etic, moral
étonnas (tu t'~). miraşi (te ~)
éthique [n.f.]. etică [n.f.]
étonnâtes (vous vous ~). mirarăţi (vă ~)
ethnographe. etnograf, folclorist étonne (il s'~). miră (el se ~)
ethnographie. etnografie étonne (je m'~). mir (mă ~)
ethnographique. etnografic étonnent (ils s'~). miră (ei se ~)
ethnologie. etnologie étonnèrent (ils s'~). mirară (se ~)
ethnologique. etnologic étonnes (tu t'~). miri (te ~)
ethos. etos étonnez (vous vous ~). miraţi (vă ~)
éthyle. etil étonniez (vous vous ~). miraţi (vă ~)
éthylène. etilenă étonnions (nous nous ~). miram (ne ~)
éthylénique. etilic étonnons (nous nous ~). mirăm (ne ~)
éthylique. etilic étouffer. sufoca
eeeti étouffé (il s'est ~). înecat (el s-a ~ mâncând)
étinceler. scânteia, scăpăra étouffent (ils ~). sufocă (ei ~)
étincela. scânteie (el ~) étouffer [fig.]. reprima, înăbuşi
étincelaient. scânteiau étouffa (il ~) [fig.]. reprimă (el ~) [perf. s.],
étincelait. scânteia (el ~) înăbuşi (el ~)
étincelant. scânteind, scânteietor, sclipitor étouffaient. sufocau
étincelante. strălucitoare, sclipitoare, étouffait. sufoca (el ~)
scânteietoare étouffait (il ~) [fig.]. reprima (el ~), înăbuşea
étincelle (il ~). scânteiază (el ~) étouffant. asfixiant asfixiantă, sufocant
étincellent. scânteiază (ei ~) sufocantă, înăbuşitor înăbuşitoare
étincelèrent. scânteiară étouffe (il ~). sufocă (el ~), reprimă, înăbuşă
étincelle. scânteie, scântei étouffé. asfixiat, sufocat
étiolé. decolorat, albit étouffer (s'~). îneca (se ~ mâncând)

- 68 -
 étouffes (tu ~). sufoci
étouffement. sufocare, înăbuşire, asfixiere
étourderie. neatenţie, aiureală, zăpăceală
étourdi. zevzec [pop.], zăpăcit, hăbăuc [pop.],
neatent
étourdi [n.m.]. aiurit [n.m.], nechibzuit [n.m.],
zăpăcit [n.m.]
étourdir. ameţi, zăpăci
étourdi (il avait ~). ameţise, zăpăcise
étourdi [adj.]. aiurit, zăpăcit [adj.], trăznit [adj.],
hăbăuc [pop]
étourdi [vb.]. zăpăcit [vb.], ameţit
étourdirent. zăpăciră, ameţiră
étourdis (j'~). zăpăcesc (eu ~), ameţesc (eu ~)
étourdis (tu ~). zăpăceşti, ameţeşti
étourdissait. ameţea, zăpăcea
étourdissant. ameţind, zăpăcind
étourdissant [adj.]. uluitor uluitoare,
deconcertant, ameţitor ameţitoare, aiuritor
aiuritoare
étourdisse (qu'il ~). zăpăcească (el să ~),
ameţească (el să ~)
étourdissement. zăpăceală, tulburare [fig.],
ameţeală
étourdissent. zăpăceau, ameţesc (ei ~), ameţeau,
zăpăcesc (ei ~)
étourdissent (qu'ils ~). zăpăcească (ei să ~),
ameţească (ei să ~)
étourdissez. ameţiţi (voi ~), zăpăciţi (voi ~)
étourdissons. ameţim, zăpăcim
étourdit (il ~). ameţeşte, zăpăceşte
étourdit (il ~) [perf. s.]. zăpăci (el ~), ameţi (el ~)
eeetr
étrange. straniu stranii stranie stranii, bizar bizari
bizară bizare, ciudat ciudaţi ciudată ciudate
étranger. străin străini străină străine
étranger (à l'~). străinătate (în ~)
étrangeté. bizarerie, stranietate, ciudăţenie
étranglement. gâtuire, suguşare [reg.], sugrumare
étrangler. sugruma, suguşa [reg.], gâtui
étrangla. gâtui (el ~), sugrumă (el ~), suguşă (el
~)
étranglait. suguşa (el ~) [reg.], sugruma (el ~),
gâtuia
étranglant. gâtuind, suguşând [reg.], sugrumând
étranglé. gâtuit, sugrumat, suguşat [reg.]
étranglé (il avait ~). suguşase [reg.], sugrumase,
gâtuise
être. fi, exista, afla (se ~)
es. eşti
est. e
est (il ~). este, e, -i [vb.], îi [vb.]
étaient. erau
étais (j'~). eram (eu ~)
étais (tu ~). erai
était. era
êtes. sunteţi

- 69 -
Infinitiv: a fi a fi fost
Gerunziu: fiind Participiu: fost
Indicativ
Prezent Perfect compus Imperfect Mai mult ca perfect Perfect simplu
eu. sunt; sînt eu. am fost eu. eram eu. fusesem eu. fusei; fui
tu. eşti tu. ai fost tu. erai tu. fuseseşi tu. fuseşi; fuşi
el. este; e el. a fost el. era el. fusese el. fuse; fu
noi suntem noi am fost noi eram noi fuseserăm noi fuserăm; furăm
voi sunteţi voi aţi fost voi eraţi voi fuseserăţi voi fuserăţi; furăţi
ei. sunt; sînt ei. au fost ei. erau ei. fuseseră ei. fuseră; fură

Subjonctiv
Prezent Perfect compus
eu. fiu eu. fi fost
tu. fii tu. fi fost
el. fie el. fi fost
noi fim noi fi fost
voi fiţi voi fi fost
ei. fie ei. fi fost
Viitor indicativul
Viitor I Viitor II Viitor I (popular) Viitor II (popular) Viitor I (popular)
eu. voi fi eu. voi fi fost o să fiu am să fi fost oi fi
tu. vei fi tu. vei fi fost o să fii ai să fi fost îi fi
el. va fi el. va fi fost o să fie are să fi fost a fi
noi vom fi noi vom fi fost o să fim avem să fi fost om fi
voi veţi fi voi veţi fi fost o să fiţi aveţi să fi fost îţi fi
ei. vor fi ei. vor fi fost o să fie au să fi fost or fi
Imperativ
tu. fii voi fiţi
Conditional
Prezent Perfect
eu. aş fi eu. aş fi fost
tu. ai fi tu. ai fi fost
el. ar fi el. ar fi fost
noi am fi noi am fi fost
voi aţi fi voi aţi fi fost
ei. ar fi ei. ar fi fost

- 70 -
 été. fost être dans le coup. fi implicat în
été (avaient ~). fuseseră être dans les nuages. fi cu capul în nori, visa cu
été (avait ~). fusese ochii deschişi
été (il avait ~). fusese être dans les vapes. fi cu capul în nori, fi aiurit
été (ils avaient ~). fuseseră être debout. sta în picioare
été (j'avais ~). fusesem (eu ~) être à la dérive. fi în derivă
été (nous avions ~). fuseserăm être désolé. regreta
été (tu avais ~). fuseseşi être à la hauteur de. fi la înălţimea... [+G]
été (vous aviez ~). fuseserăţi être hors d'état de. nu fi în stare să
étiez. eraţi être mal dans sa peau. simţi nelalocul său (se ~)
étions. eram (noi ~) être de mauvais augure. fi de rău augur
fûmes. furăm être de mauvaise humeur. fi prost dispus
fûmes (nous ~). furăm (noi ~) [a fi] être à la merci de. fi la mila [+G], fi la cheremul
furent (ils ~). fură (ei ~) [a fi] [+G], fi la mâna
fus (je ~). fui être un navet [fam.]. fi un fiasco [teatru]
fus (tu ~). fuşi être nul. fi un fiasco, fi zero
fût. fuse être ou ne pas être. fi sau a nu fi (a ~)
fut (il ~). fu (el ~) être au pain sec et à l'eau.. hrăni cu apă şi pâine
fûtes (vous ~). furăţi (voi ~) (se ~)
sera. fi (va ~) être sur un pied d’égalité. fi pe picior de egalitate
serai. fi (voi ~) être sur le point de. fi cât pe ce să, fi pe punctul
serais. aş fi să
serais (tu ~). fi (ai ~) être aux prises avec. fi la cuţite cu
serait. fi (el ar ~) être quitte. fi chit
seras. fi (vei ~) être en retard. întârzia
serez. fi (veţi ~) être à la Une. fi o ştire bombă
seriez. fi (aţi ~) être en voie. fi pe cale
serions. fi (am ~) étrécir. strâmta
serons. fi (vom ~) étreindre. îmbrăţişa, strânge în braţe
seront. fi (vor ~) étreignaient. îmbrăţişau, strângeau în braţe
sois !. fii! étreignais (j'~). strângeam în braţe (eu ~),
sois (que je ~). fiu (să ~) îmbrăţişam (eu ~)
sois (que tu ~). fii (să ~) étreignais (tu ~). strângeai în braţe, îmbrăţişai
sois pas (ne ~) !. fi (nu ~)! étreignait. îmbrăţişa (el ~), strângea în braţe,
soit. ori îmbrăţişa
soit !. fie! étreigne (qu'il ~). strângă în braţe (el să ~),
soit (qu'il ~). fie (el să ~) îmbrăţişeze (el să ~)
soit… soit… / fie… fie… étreigne (que j'~). îmbrăţişez (să ~), strâng în
sommes (nous ~). sîntem, suntem braţe (eu să ~)
sont. îs (ei ~), sînt, sunt étreignent. strâng în braţe (ei ~), îmbrăţişează (ei
soyez !. fiţi! ~)
soyez (que vous ~). fiţi (să ~) étreignez. îmbrăţişaţi (voi ~), strângeţi în braţe
soyons. fim (să ~) étreigniez. îmbrăţişaţi (voi ~) [imp.], strângeaţi în
soyons !. să fim! braţe
suis (je ~). sunt (eu ~), îs (eu ~) [pop.], -s [pop.] étreignions. îmbrăţişam (noi ~), strângeam în
être bête comme ses pieds. fi prost ca noaptea braţe (noi ~)
être bien dans sa peau. simţi în largul său étreignit (il ~). îmbrăţişă (el ~), strânse în braţe
être de bon augure. fi de bun augur étreignons. strângem în braţe, îmbrăţişăm
être de bonne foi. fi de bună credinţă étreindra. strânge în braţe, îmbrăţişa (va ~)
être de bonne humeur. fi bine dispus étreindrait. îmbrăţişa (el ar ~), strânge în braţe (el
être au bout du rouleau. fi la capătul nervilor, fi ar ~)
la capătul puterilor étreindre [supprimer]. înăbuşi [emoţia], sugruma
être branché. fi la curent, fi informat [emoţia] $$$
être censé de faire qqch.. cuvine să facă ceva (se étreins (j'~). îmbrăţişez, strâng în braţe (eu ~)
~) étreins (tu ~). îmbrăţişezi, strângi în braţe
être chaud [pop.]. fi excitat, fi în călduri [iron.] étreint. strâns în braţe, îmbrăţişat
être au chômage. fi şomer étreint (il ~). strânge în braţe (el ~), îmbrăţişează
être collé [examen]. fi picat [la un examen] étreinte. îmbrăţişare, strângere [de mâini]
être au courant. fi la curent étrenner. folosi pentru prima dată, purta pentru prima
être dans de beaux draps. fi la ananghie, fi în dată
budă [reg] étrenner [client]. face saftea [pop.], fi primul client
être dans le bourbier. fi în rahat [pop.], fi la
anghie

- 71 -
étrennes [n.f.pl.]. cadou de Anul Nou [n.n.], dar de Anul évacuant. evacuând
Nou [n.n.] évacue (il ~). evacuează
étrier. scară [la şaua calului] évacué. evacuat
étrier [O.R.L.]. scăriţă [în urechea internă] évader (s'~). evada
étriqué. strâmt [haină] évada (il s'~). evadă (el ~)
étriquer. face prea îngust, face prea strâmt évadaient (ils s'~). evadau
étroit. strâmt strâmţi strâmtă strâmte évadait (il s'~). evada (el ~)
étroitement. strâns (în mod ~) s’évadant. evadând, scăpând de
étrusque. etrusc évade (qu'il s'~). evadeze (el să ~)
eeetu évadé. evadat evadaţi
étude. studiu studii évadent (ils s'~). evadează (ei ~)
étude [bureau]. birou [de notar sau avocat] birouri évadent (qu'ils s'~). evadeze (ei să ~)
études (abandonner ses ~). şcoală (se lăsa de ~) évaluer. evalua
[fam], studiile (abandona ~) évangélique. evanghelic
études approfondies. studii aprofundate, masterat évangéliser. evangheliza
étudiant. student studenţi studentă studente Évangile (L'~). Evanghelia
étudiant de première année. boboc [fam.] [student] évasion fiscale. evaziune fiscală Adev 03/01/08
étudier. studia Ève. Eva
étudiaient (ils ~). studiau évêché [n.m.]. episcopie [n.f.]
étudiais (j'~). studiam (eu ~) éventuel. eventual eventuală eventuale
étudiais (tu ~). studiai (tu ~) évident. evident
étudiait. studia éviter. evita, feri
étudié. studiat eeex
étudie (j'~). studiez exaltation. exaltare
étudient. studiază (ei ~) exalter. exalta
étudies. studiezi exaltaient. exaltau
étudiez. studiaţi (voi ~) exaltait. exalta (el ~)
étudions. studiem exalté. exaltat
étui. trusă, toc (pentru ochelari), toc [cutie] tocuri examiner, contrôler, scruter, observer. cerceta
étui à lunettes. toc pentru ochelari cercetat. examiné, observé
étui (de revolver). toc (de revolver) cercetez. examine, observe (j'~)
étui à violon. cutie de vioară cercetezi. examines, observes (tu ~)
étuve. etuvă exaucé (un vœu). împlinit (dorinţă), îndeplinit (dorinţă)
étymologie. etimologie exaucer (~ un vœu). împlini (~ o dorinţă), îndeplini (~ o
eeeu dorinţă)
eucalyptus. eucalipt exclusivement. exclusiv (în mod ~)
Eugène. Eugen exécutable. realizabil
Eugénie. Eugenia exil. exil
euglène. euglena [biol.] exister. afla (se ~)
eunuque. eunuc expirer, échoir (cf. à terme échu). expira
euphémisme. eufemism explication, éclaircissement. explicaţie
euphémisme [abrév.]. [euf.] exportation. export
euphonie. eufonie exposition [solaire]. expunere [solară]
euphorie. euforie expression, locution. expresie (~ verbală)
euphorique. euforic eeext
eurasiatique. eurasiatic extase. extaz
eurêka !. evrika! exténuer. extenua
Euro. Euro exterminer. suprima
Europe. Europa extincteur. stingător de incendiu, extinctor
Europe Centrale et de l'Est. Europa centrală şi de est extinction. stingere, extincţie, dispariţie
européaniser. europeniza extirper. extirpa
européen. european extraction. extracţie, origine, scoatere, neam, extragere
eurythmie. euritmie extraire. scoate, extrage
euthanasie. eutanasie extraire la racine cubique [mat.]. extrage rădăcina
eux. ei cubică [mat.]
eux-mêmes [f.pl.]. ele însele extrait. extras
eux-mêmes [m.pl.]. ei înşişi extrait (il ~). scoate (el ~)
eeev extraordinaire. extraordinar
évacuation. evacuare, eliminare extravagance. extravaganţă
évacuer. evacua extravagant. extravagant
évacuait. evacua (el ~) extrême. extrem

- 72 -
 extrêmement. extrem de fait. făcut
extrémisme. extremism fait (il ~). face
extrémiste. extremist faites. faceţi
extrémité. extremitate fasse (qu'il ~). facă (el să ~)
exubérance. vioiciune, exuberanţă fera. face (va ~)
exubérant. exuberant, expansiv ferai. face (voi ~), face (vei ~)
exulter. exulta ferais. face (ai ~), aş face
ferait. face (el ar ~)
fffa
ferez. face (veţi ~)
fable. fabulă
ferons. face (vom ~)
fabricant. fabricant feront. face (vor ~)
fabrique. fabrică fis (je ~). făcui
fabriquer. inventa, scorni, fabrica fît. făcu
fabrique (il ~). scorneşte font (ils ~). fac (ei ~)
fabrique (je ~). scornesc faire de l'antichambre. face antecameră
fabriquent. scornesc faire bonne figure. fi la înălţimea aşteptărilor,
fabriques (tu ~). scorneşti face figură bună
fabriquez. scorniţi faire chier [pop. vulg.]. scoate din răbdări, scoate
fabriquons. scornim din minţi, enerva
fabuleux. fabulos faire une collecte. face o colectă, face o chetă
façade. faţadă faire connaissance avec. face cunoştinţă cu
face. faţă faire sa cour. face curte (~ cuiva)
face à face. faţă în faţă faire crédit à. încrede în (se ~)
face de (en ~). faţă (în ~) faire du footing. face jogging
facétieux. hazos, pus pe şotii, glumeţ faire erreur. înşela (se ~)
fâché. supărat faire face. face faţă
fâché contre (être ~). supărat pe (a fi ~) faire faillite. falimenta
fâcher (se ~). supăra (se ~) faire feu. trage [cu o armă], deschide focul [mil.]
fâcheux. neplăcut, supărător faire frire. pune la prăjit
facile. uşor, facile, uşoară faire honte à qqn. face de ruşine pe cineva
facilement. uşor [adv.] faire irruption. da buzna, da năvală
facilité. aptitudini, uşurinţă faire le lit. face patul
faciliter. înlesni, uşura, facilita faire la manche. cerşi
facilités. înlesniri, dotări, facilităţi faire mousser. spuma
façon. fel, mod faire son nid. face cuibul (a-şi ~)
façonner. modela, fasona faire du patin à glace. da pe patine (se ~)
facteur. factor faire le plein [auto]. face plinul [auto]
factice. artificial, forţat faites le plein. faceţi plinul
faction. grup, facţiune faire de la randonnée. face o excursie
facture. factură faire rebondir. face să ricoşeze
facultatif. facultativ faire des recommandations. da sfaturi
faculté. posibilitate, facultate [univ.] faire un sale coup. lovi sub centură [fig.]
fade. searbăd, insipid, fad faire semblant de. preface că (se ~)
fffai faire signe de l’œil. face cu ochiul
faible. putere (fără ~), slab, mic faire sa toilette. face toaleta
faible [n.]. febleţe, slăbiciune faire tomber. lăsa baltă
faiblesse. slăbiciune faire tort à qqn. face rău cuiva
faïence. faianţă faire à la va-vite. face de mântuială
faille [géo.]. falie [geo.] faisabilité (étude de ~). fezabilitate (studiu de ~)
faillir. fi pe punctul să, fi cât pe ce să faisable. fezabil, realizabil, posibil
faillite. faliment faisan. fazan
faillite (faire ~). faliment (a da ~) faisceau. fascicul, fascie, legătură, mănunchi
faim. foame fait [n.]. fapt
fainéant. leneş, trândav faîte. coamă [arhit.]
fainéantise. trândăvie, lenevie, farniente faîtière [de la tente]. coamă [a cortului]
fakir. fachir
faire. face
falaise. faleză
fais. faci
fais (je ~). fac (eu ~) falloir. cuveni (se ~), trebui
faisais. făceam fallait. trebuia
faisait. făcea fallu. trebuit
faisant. făcând faut. trebuie
faisons. facem falsificateur. falsificator

- 73 -
falsifié. falsificat faubourien [adj.]. periferie (de ~), mahalagesc
falsifier. plastrografia, falsifica [peiorativ], suburban
fffam faubourien [n.]. suburban [n.], locuitor al mahalalei
fameux. vestit vestită, faimos faimoasă, celebru celebră, faucher. secera, cosi
renumit renumită faucha (il ~). cosi (el ~), seceră (el ~) [perf. s.]
familial. familial, familie (de ~) fauchant. secerând, cosind
familiariser. familiariza (se ~) fauché. secerat, cosit
familiarité. familiaritate fauche (il ~). coseşte, seceră (el ~)
familier. obişnuit cu, familiar fauché [fig.]. doborât, secerat [fig.], ucis, decimat
familière. obişnuită cu, familiară fauchent. seceră (ei ~), cosesc (ei ~)
famille. familie faucher [fig.]. decima, ucide, doborî, secera [fig.]
famine. foamete faucheur. cosaş, secerător
fffan faucheuse [méc.]. secerătoare [mec.]
fanatique. fanatic faucille. seceră [n.]
fanatisme. fanatism faucon. şoim şoimi. sólyom
fané. veştejit, ofilit faudra. trebui (va ~)
faner (se ~). fana (se ~), ofili (se ~), veşteji (se ~) faudrait. trebui (ar ~)
fanfaron. lăudăros, fanfaron faufiler. însăila
fange. noroi faufilait. însăila (el ~)
fantaisie. imaginaţie, capriciu, fantezie, extravaganţă faufilant. însăilând
fantasmagorie. fantasmagorie faufile (il ~). însailă (el ~)
fantasque. bizar, ciudat faufilent. furişează (ei se ~), fofilează (ei se ~)
fantastique. fantastic faufiler (se ~). furişa (se ~), strecura (se ~), fofila (se
fantoche. fantoşă, marionetă, om de paie ~)
fantôme. fantomă, stafie faufila (il se ~). strecură (se ~), furişă (se ~),
faon. pui de căprioară fofilă (se ~)
faufilait (il se ~). strecura (se ~), furişa (se ~),
fffar
fofila (se ~)
farce [lit.]. farsă [lit.]
faufile (il se ~). furişează (el se ~), fofilează (el
farceur. om neserios, poznaş, farsor
se ~)
farcir. înţesa, îndesa, umple
faufiles (tu te ~). furişezi (tu te ~), fofilezi (tu te
fard. fard
~)
fardé. fardat fardată
faune. faună
farder. farda
farine. făină faussaire. falsificator
farineux. făinos fausse route (faire ~). drum greşit (a o lua pe un ~)
farouche. sălbatic, sperios, nesociabil faussement. nedrept (pe ~), eronat (în mod ~)
fausser. strâmba, falsifica, distorsiona distorsionez,
fffas
deforma
fascinant. fascinant
faute. eroare erori, greşeală greşeli
fasciné. fascinat
faute de. lipsă de (din ~)
fasciner. fascina, încânta
faute de mieux. lipsă de ceva mai bun (în ~)
fascisme. fascism
fauteuil. fotoliu fotoliul
faste. lux, fast
fauteur. incitator, aţâţător, provocator
faste (jour ~). fastă (zi ~)
fautif. defecte (cu ~), lipsuri (cu ~), defectuos
fastidieux. plictisitor, fastidios
fauve [adj.]. sălbatic
fastueusement, avec faste. fast (cu ~), fastuos (în mod ~)
fauve [adj.] [couleur]. fauve (de culoarea ~), arămiu,
fastueux. luxos, fastuos
roşcat
fffat fauve [n.]. fiară [zool.], jivină [arh.], animal sălbatic
fatal. nefast nefastă, funest funestă, fatal fatală faux. fals falsă, inexact inexactă, greşit greşită
fatalement. inevitabil, fatalmente, fatal (în mod ~) faux [n.]. fals [n.]
fatalité. fatalitate faux [n.] [agr.]. seceră [n.]
fatidique. fatal, fatidic faux [adj.] (homme ~). prefăcut, fals (om ~),
fatigant. extenuant, obositor nesincer
fatigue. extenuare, osteneală, oboseală faux-monnayeur. falsificator de bani
fatiguer. osteni, obosi faux pas. pas greşit, mişcare greşită
fatras [sg.]. dezordine, harababură harababuri faux témoignage. mărturie mincinoasă, sperjur
fatuité. trufie, îngâmfare
faveur. favoare
fffau favorable. favorabil
faubourg. suburbie, periferie favori. favorit
faubourg (le ~). mahalaua favoris [n.pl.]. favoriţi [n.pl], perciuni [n.pl.]
faubourg [m.m.. mahala [peiorativ] favoriser. favoriza
fffe

- 74 -
fébrile. febril
fécond. fertil, fecund, roditor
fécondation. fecundare
fécondité. fertilitate, fecunditate, rodnicie
fédéral. federal federali
fédération. federaţie
fée. zână
féérie. feerie
féérique. feeric
fffei
feindre. disimula, simula, preface (se ~)
feignaient (ils ~ que). prefăceau (ei se ~ că)
feignait (il ~ que). prefăcea (el se ~ că)
feignant. simulând, prefăcându-se
feigne (qu'il ~). prefacă (să se ~), simuleze (să ~)
feignent. prefac (se ~), simulează (ei ~)
feignez. prefaceţi (vă ~), simulaţi
feignit (il ~). prefăcu (se ~), simulă (el ~)
feignons. simulăm, prefacem (ne ~)
feindra. preface (el se va ~), simula (el va ~)
feindrait. simula (el ar ~), preface (s-ar ~)
feins (je ~). simulez, prefac (mă ~)
feins (tu ~). prefaci (te ~), simulezi
feint. simulat simulată, prefăcut prefăcută
feint (il ~). preface (se ~), simulează
feint [caché]. ascuns, disimulat
feinte (porte ~). ascunsă (uşă ~), falsă (uşă ~)
feinte [n.f.]. viclenie, simulacru, simulare,
prefăcătorie
feinte [n.f.] [sport]. fentă [sport]
feinte [nf.] [fam.]. truc, cursă, capcană
fellation. felaţie
fêlé. ciobit, fisurat, crăpat
fêlé [d'une cloche]. dogit [clopot]
fêler. ciobi, crăpa (prin ciocnire)
fêler (se ~) [fam.]. ţăcăni (se ~), ţicni (se ~) scrânti
(se ~)
félicitation. felicitare
féliciter. felicita
félicité. fericire, beatitudine
félicite (il ~). felicită (el ~)
félicite (je ~). felicit (eu ~)
félin. felin felină
fellation. sex oral, felaţie, muie [vulg.]
fêlure. fisură fisuri, ciobire, crăpătură
fffem
femelle. femelă
féminin. feminin feminină
féminin [abrév.]. [f.]
femme. muiere [pop. sexist] muieri, fumeie [reg.] fumei,
soţie, femeie femei
femme (de la ~). fumeii [reg.] fumeilor, muierii
[pop. sexist] muierilor, femeii femeilor
femme (jeune ~). tânără [n.f.]
femme (la ~). fumeia [reg.], muierea [pop. sexist],
femeia femeile
femme [épouse]. consoartă, soţie, nevastă
femme de chambre. cameristă, fată-n casă
femme de ménage. femeie de serviciu
fffen
fenaison. cositul fânului
- 75 -
fendre. spinteca, crăpa, despica
fend (il ~). despică (el ~), crapă (el ~), spintecă (el
~)
fendaient. crăpau, spintecau, despicau
fendais (je ~). spintecam (eu ~), despicam (eu ~),
crăpam (eu ~)
fendait. spinteca (el ~), crăpa (el ~), despica (el ~)
fendent. spintecă (ei ~), crapă (ei ~), despică (ei ~)
fendez. despicaţi (voi ~), crăpaţi (voi ~)
fendis (je ~). spintecai (eu ~), crăpai (eu ~), despicai
(eu ~)
fendit (il ~). despică (el ~) [perf. s.], crăpă (el ~)
fendons. spintecăm, despicăm, crăpăm
fendra. spinteca (va ~), crăpa (va ~), despica (va ~)
fendrait. despica (ar ~), spinteca (ar ~), crăpa (ar ~)
fends (je ~). despic (eu ~), crăp (eu ~), spintec (eu ~)
fends (tu ~). spinteci (tu ~), crăpi (tu ~), despici
fendu. crăpat, despicat, spintecat
fenestration [PC]. cadrare [PC]
fenêtre. fereastră
fenouil. mărar, fenicul
fente. fisură, crăpătură
féodal. feudal feudali
fffer
fer. fier
fer-blanc. tinichea [n.f.] tinichele, tablă [de metal]
table
fer à cheval. potcoavă potcoave
fer à repasser. călcător [n.m.][pop.], fier de călcat
fiare de călcat
ferblanterie. tinichigerie
férié (jour ~). sărbătoare (zi de ~)
fermage. arendă
ferme-la !. fleanca (tacă-ţi ~)! [pop.], taci!
la ferme ! [fam.]. ţine-ţi fleanca! [pop.], ţine-ţi gura!
[fam.]
ferme [adj. m.]. ferm, hotărât [adj.]
ferme [n.f.]. fermă [agricolă], fermă [n.f.]
fermer. închide închid
fermé. închis
fermer la porte au nez. trânti uşa în nas
fermer la porte au nez de. trânti uşa în nas [+G.]
fermeture éclair, fermeture-éclair, fermeture à
glissière. fermoar
féroce. feroce
fesse. fesă fese
fesses. fese, buci. pupsi
fête. sărbătoare sărbători, festival festivaluri, celebrare
fêter. celebra, sărbători
fffeu
feu. foc focuri
feu arrière [auto]. stop [al unei maşini]
feu d’artifice, feu d'artifices. artificii [pl.], foc de
artificii
feu de camp. foc de tabără
feu clignotant. bec semnalizator
feu (en ~). flăcări (în ~)
feu (prendre ~). foc (lua ~)
feuille. frunză frunze, foaie
feuille (de la ~) [de papier]. filei, colii, foii [de hârtie]
feuille [de papier]. coală coli, filă file, foaie [de hârtie]
foi
feutre. fetru fil à plomb. fir cu plumb
feutre (crayon-~). carioca fil de soie. fir de mătase
février. februarie filament. filament
fffi filature. filatură
fibre. fibră filature [police]. urmărire [poliţistă], filare [poliţistă]
fibre de verre. fibră de sticlă file. rând, şir
fichier [PC]. fişier [PC] file [personnes]. coadă [de aşteptare]
fictif. fictiv filer. toarce
fiction. ficţiune file (il ~). toarce (el ~)
fier. mândru filé. tors torşi toarsă toarse
fiévreux. febril febrilă, cu febră filer [fuir]. şterge (o ~) [fugi]
fiévreux [fig.]. înflăcărat, pasionat, febril [fig.] fila [fuir]. şterse (o ~) [fuir]
fifre. fluier filé [fuit]. şters [fugit]
fffig filer [police]. urmări [poliţieneşte], fila [pe cineva]
figer [fig.]. înţepeni, încremeni, rămâne nemişcat filait [police]. fila (el ~) [pe cineva], urmărea
figer (se ~). închega (se ~) [poliţieneşte]
figé. închegat file (il ~) [police]. urmăreşte [poliţia], filează (el
fige (il ~). înţepeneşte, încremeneşte, rămâne ~) [pe cineva]
nemişcat (el ~) filé [police]. filat, urmărit [poliţieneşte]
fige (il se ~). încheagă (el se ~) filer à l'anglaise. şterge englezeşte (a o ~)
fige (qu'il se ~). închege (el să se ~) filet. fileu, plasă
figé [fig.]. înţepenit, rămas nemişcat, încremenit filet [alim.]. file [alim.]
figea (il ~) [fig.]. încremeni (el ~), rămase filet [de vis]. ghivent, filet [de şurub]
nemişcat, înţepeni (el ~) filet de pêche. plasă de pescuit, năvod
figea (il se ~). închegă (el se ~) filial. de fiu, filial
figeait (il se ~). închega (el se ~) filiation. filiaţie, descendenţă
figent (ils ~). încremenesc (ei ~), înţepenesc (ei filigrane. filigran
~) fille. fiică, fată fete
figent (ils se ~). încheagă (ei se ~) fille ! (toi ~). fato!
fignoler. bibili [pop.], lucra meticulos fille (de la ~). fetei
figue. smochină smochine fille (la ~). fata
figuier. smochin filles (à des ~). fetelor
figuratif. figurativ figurativă fillette. fetiţă fetiţe
figure. figură figuri fillette (de la ~). fetiţei
figure (de la ~). figurii filleul. fin [n.m.] [al unui naş] fină
figure [visage]. obraz obrazuri, faţă feţe, figură [faţă] film. film
figuri [feţe], chip chipuri film (tourner un ~). film (turna un ~)
figure de rhétorique. figură de stil filmer. filma
figurer. reprezenta, înfăţişa filma. filmă
figuraient. înfăţişau, reprezentau filmaient. filmau
figuraient (ils se ~). închipuiau (ei îşi ~), filmant. filmând
imaginau (ei îşi ~) filmé. filmat
figurait (il ~). înfăţişa (el ~), reprezenta (el ~) filme (il ~). filmează (el ~)
figurait (il se ~). închipuia (el îşi ~), imagina (el filment (ils ~). filmează (ei ~)
îşi ~) filmèrent. filmară
figurer (se ~). închipui (a-şi ~), imagina (a-şi ~) filon. filon
figure (il ~). înfăţişează (el ~), reprezintă (el ~) filou. pungaş, găinar
figure (il se ~). imaginează (el îşi ~), închipuie filouter. escroca, pungăşi
(el îşi ~) filoutait. pungăşea, escroca (el ~)
figuré. figurat, reprezentat, înfăţişat filouté. escrocat, pungăşit
figurez-vous. imaginaţi-vă, închipuiţi-vă filoute (il ~). escrochează (el ~), pungăşeşte
figurant. figurant figuranţi fils. fiu, băiat [fiu]
figurine. figurină fils à papa. băiat de bani gata
fffil fils prodigue (le ~) [Bible]. fiul risipitor [Biblie]
fil. coardă, fir fire, aţă fils unique. singurul fiu, copil unic
fil barbelé. sârmă ghimpată filtrage. filtrare, filtraj
fil de coton. fir de bumbac filtration. filtrare
fil de fer. sârmă sârme filtre. filtru filtre
fil-de-fériste. funambul, dansator pe sârmă filtre à eau. filtru de apă
fil de laine. fir de lână filtrer. filtra
fil de ses pensées. firul gândurilor filtrait. filtra (el ~)

- 76 -
 filtré. filtrat fffon
filtre (il ~). filtrează (el ~) fonction, mandat, emploi. funcţie
filtre (qu'il ~). filtreze (el să ~) fonctionnaire. funcţionar
fffin fonctionnement. funcţionare
fin [adj.]. fin fină, subţire - subţire, delicat delicată fonctionner. funcţiona
fin [n.f.]. capăt [n.n.] capete, sfârşit [n.n.] sfârşituri, fond. fund, fond fonduri
final [n.n.] fond de la mer. fundul mării
fin [n.f.] [but]. scop [n.n.] scopuri, ţel [n.n.] ţeluri, fondamental. fundamental
obiectiv [n.n.]. cél fondateur. fondator
(d’ici) la fin de l’année. (până) sfârşitul anului Adev fondation. fundaţie
13/01/08 fondement. bază, temelie, motiv, fundaţie
fin de siècle. sfârşit de secol, fin de siecle fonder. înfiinţa
final. final fonder sur. baza pe, fundamenta pe
finale [n.f.] [sport]. finală [n.f.] [sport] finale fondre. topi
finalement. în cele din urmă fond (il ~). topeşte
financé. finanţat fondais. topea
financement. finanţare fondent. topesc
financer. finanţa fondu. topit
finances. finanţe fondre sur, se ruer sur. năpusti asupra
financier. financiar fond [vb.]. năpusteşte
finaud. şiret [om], viclean fondait sur. năpustea asupra
fini. sfârşit, încheiat, terminat fondent sur. năpustesc asupra
finir. termina, sfârşi, încheia fondu. năpustit
finis (tu ~). termini fonds. fonduri, fond [com.], capital
firmament. cer [n.] fontaine. fântână
fissure. fisură fisuri fontaine de jouvence. fântâna tinereţii veşnice
fissuré, fêlé. fisurat fonte. fontă
fixer. fixa football. fotbal
fffl footballeur. fotbalist
flacon stilligoutte [méd.]. flacon cu pipetă [med.] footing. jogging
flamme. flacără flăcări footing (faire du ~). jogging (face ~)
flamme (aux/des ~). flăcărilor forçat. ocnaş
flamme (de la ~). flăcării force. constrânge, putere
flammes (en ~). flăcări (în ~) force [n.]. forţă
la flamme olympique. flacăra olimpică Adev forcément. nevoie (de ~), obligatoriu (în mod ~)
11/04/08 forcer. sili, sforţa, forţa, obliga
flanc. flanc forçait. forţa (el ~), obliga, sforţa, silea,
flatter. linguşi constrângea
flèche. săgeată forçant. forţând, obligând, silind, constrângând
fleur. floare flori forcé. constrâns, obligat, sforţat, silit, forţat
fleur (de la ~). florii force (il ~). sileşte, obligă, forţează, sforţează (el
fleur (la ~). floarea ~)
fleurs (des/aux ~). florilor force (je ~). forţez, oblig, sforţez, constrâng (eu
flic [pop.]. copoi [col.], poliţist, poliţai [pop.] ~)
flotte [fam.]. apă forcent. sforţează (ei), constrâng (ei ~), forţează,
fluorescent. fluorescent silesc
flux. şuvoi, flux, curent forces (tu ~). forţezi, constrângi, obligi, sileşti,
F.M.I.. F.M.I. sforţezi
fffo forestier. pădurar, forestier
foi. credinţă forêt [n.f.]. codru [n.m.] codri, pădure [n.f.] păduri
foi (de bonne ~). credinţă (de bună ~) forêt (la ~). codrul codrii, pădurea pădurile
foi (de mauvaise ~). credinţă (de rea ~) forêt [abréviation cartographique]. Păd., Pd.
foi (être de bonne ~). credinţă (fi de bună ~) forêt de chênes. stejeriş
foie. ficat forêt de noisetiers. aluniş
foin. fân (vieux : fîn) forge. forjerie, forjă, fierărie
foire [n.f.]. iarmaroc [n.n.] iarmaroace, bâlci [n.n.sg.] forgé. făurit, născocit, forjat, falsificat
bâlciuri [n.n.pl.], târg s. n., pl. târguri. Jahrmarkt forger. născoci, falsifica, forja, făuri
Berlusconi premier ministre pour la troisième fois. forgeron. fierar, potcovar
Berlusconi, premier pentru a treia oară Adev formalité. formalitate
15/04/08
formater [PC]. formata [PC]
fois (à la ~). deodată, timp (în acelaşi ~)
formation. formare, formaţie
folie, démence. nebunie nebunii nebunia Adev 02/01/08

- 77 -
 forme [n.]. formă fournissent (ils ~). furnizează (ei ~)
formel. formal, formă (de ~), categoric, precis fournit. livrează, aprovizionează, dă, furnizează
formellement. categoric (în mod ~) (el ~)
former. constitui, forma, alcătui fournisseur. furnizor
formait. constituia, forma (el ~), alcătuia fourrage. nutreţ, furaj
formé. format, alcătuit, constituit fourré. desiş, hăţiş
forme (il ~). alcătuieşte fourré [adj.]. îmblănit, umplut
forment. formează, constituie fourré [de fourrer]. căptuşit cu blană, băgat, vârât
formidable. formidabil fourreau. furou
formulaire. formular fourreau (d'épée). teacă (de sabie) teci
formule. formulă fourreau (du ~). tecii [G.]
formuler. formula fourreau [n.m.] [gaine]. teacă [n.f.] teci
fort [adj.]. tare, viguros, corpolent, rezistent, puternic fourrer. vârî, căptuşi cu blană, băga
fort [adv.]. foarte, mult, putere (cu ~) fourreur. blănar
fort [n.]. fort, fortăreaţă, om vînjos fourrure. blană blăni / blănuri, haină de blană
forteresse. cetate, fortăreaţă, fort foutre. fute
forteresse (la ~). fortul, fortăreaţa, cetatea fous (je ~). culc (mă ~ cu), fut [vulg.], pun (i-o
fortification. fortificaţie ~), regulez
fortifier. fortifica, întări fous (tu ~). culc (te ~ cu), fuţi [vulg.], regulez,
fortuit. fortuit, întâmplător, neprevăzut pui (i-o ~)
fortune. şansă, noroc, avere fout (il ~). culcă (să ~ cu), fute (el ~) [vulg.],
fosse. puţ, fosă, groapă gropi regulează
fossé. şanţ foutant. culcându-se cu, futând [vulg.], regulând
fffou foutra. regula (el va ~), fute (el va ~) [vulg.]
fou folle. nebun nebună foutu. futut
foudre. trăsnet trăsnete foutu [fig.]. ratat
foudroyant. fulgerător fulgerătoare foutu [vulg.]. ciocănit [fig.], regulat [fig.], futut
fouet. bici [vulg.]
fougère. ferigă foutre [vulg.]. fute [vulg.], culca (se ~ cu), regula,
fouille. scotoceală pune (o ~)
fouiller. scotoci, face săpături arheologice foyer. vatră, focar, casă, cămin, foaier, familie
fouilles [n.] [archéologiques]. săpături arheologice foyer [optique]. focar [optică]
fouine. dihor foyer d'étudiants. cămin studenţesc
foulard. fular fffr
foule. mulţime fracas. vuiet, vacarm
foule (il ~). striveşte fraction. fracţiune, fracţie
fouler. strivi, călca în picioare, presa fracture. fractură, ruptură
fouler [méd.]. luxa (a-şi ~), scrânti (a-şi ~) fracturer. rupe (un picior/mână etc.), fractura
foulure. scrântitură, entorsă, luxaţie fragile. fragil, delicat
four. cuptor cuptoare fragment. fragment
four à micro-ondes. cuptor cu microunde fragmentaire. fragmentar
fourbe. viclean, şiret [adj.] fragmenter. fragmenta
fourberie. şiretenie, viclenie fraîchement. curând (de ~), răceală (cu ~)
fourche. furcă fraîcheur. prospeţime, răcoare
fourchette. furculiţă fraie (il se ~ le chemin). deschide (îşi ~ drumul),
fourmi. furnică croieşte (îşi ~ drumul)
fourmilière. furnicar, muşuroi de furnici fraie (je me ~ le chemin). croiesc (îmi ~ drumul),
fourmiller. mişuna deschid (îmi ~ drumul)
fournaise. vâlvătaie, arşiţă, foc mare fraient (ils se ~ le chemin). deschid (îşi ~ drumul),
fourneau. maşină de gătit croiesc (îşi ~ drumul)
fourneau (haut ~). furnal fraies (tu te ~ le chemin). croieşti (îţi ~ drumul),
fourneau à gaz. aragaz deschizi (îţi ~ drumul)
fournir. livra, da, aproviziona, furniza, procura frais. cheltuieli
fourni. aprovizionat, procurat, livrat, furnizat, dat frais [adj.] fraîche. răcoros răcoroasă, proaspăt
fournis. aprovizionez proaspătă
fournis (je ~). furnizez, procur, dau (eu ~), livrez fraise. freză, frăguţă, fragă
fournissait. livra (el ~), furniza, procura (el ~), framboise. zmeură
aproviziona franc [adj.]. franc [adj.] francă, deschis [fig.] deschisă,
fournissant. livrând, furnizând, dând, procurând, sincer sinceră
aprovizionând franc [monnaie]. franc [moneda] franci
fournissent. aprovizionează, dau (ei ~), livrează franc belge. franc belgian
(el ~) franc français. franc francez

- 78 -
 franc suisse. franc elveţian
franc-tireur. franctiror, partizan
français. franţuzesc, francez franceză, frânc
[adj.][arh.]
Français [habitant]. frânc [arh.], francez, franţuz
[derog.]
Français [n.m.]. frânc [arh.] frânci, francez [locuitor]
francezi, franţuz [pop.] franţuji
France. Franţa
franchement. sinceritate (cu ~), pe faţă, sincer (în mod
~)
franchir. trece [peste un obstacol]
franchir (~ les mers). cutreiera (~ mările), străbate (~
mările) străbat
franchi (~ les mers). cutreierat (~ mările),
străbătut (~ mările)
franchir (~ un obstacle). depăşi (~un obstacol), trece
(~ peste un obstacol)
franchi (~ un obstacle). trecut (~ peste un
obstacol), depăşit
franchissant (~ un obstacle). depăşind, trecând (~
peste un obstacol)
franchissent (~ un obstacle). depăşesc, trec (ei ~
peste un obstacol)
franchit (il ~ un obstacle). trece (el ~ peste un
obstacol), depăşeşte
franchise. sinceritate, francheţe [neo.]
franchise [fin.]. scutire de taxe
franchise douanière [fin.]. scutire de taxe vamale
François. Francisc
francophone. francofon
francophonie. francofonie
frange. ciucure ciucuri, franj franjuri
frappant [adj.]. izbitor, bătător la ochi, frapant
frappant [fig.]. frapând, impresionând
frapper. frapa, bate, lovi
frappa (il ~). izbi (el ~), bătu (el ~), lovi (el ~)
frappa [fig.]. frapă, impresionă
frappai (je ~). lovii (eu ~), izbii (eu ~), bătui (eu
~)
frappaient (ils ~). băteau, loveau, izbeau
frappais (je ~). loveam (eu ~), băteam (eu ~),
izbeam (eu ~)
frappait (il ~). bătea, izbea, lovea
frappâmes (nous ~). izbirăm, lovirăm, băturăm
frappant. izbind, bătând, lovind
frappas (tu ~). lovişi (tu ~), izbişi (tu ~), bătuşi
(tu ~)
frappâtes (vous ~). izbirăţi, băturăţi, lovirăţi
frappé. izbit, lovit, bătut
frappe (il ~). bate, izbeşte
frappé (il avait ~). bătuse, izbise, lovise
frappé (ils avaient ~). bătuseră, izbiseră, loviseră
frappé (j'avais ~). izbisem (eu ~), lovisem (eu ~),
bătusem (eu ~)
frappe (je ~). bat (eu ~), izbesc (eu ~), lovesc (eu
~)
frappé (nous avions ~). bătuserăm, izbiserăm,
loviserăm
frappe (qu'il ~). izbească (el să ~), bată (să~),
lovească (el să ~)
frappé (tu avais ~). loviseşi, bătuseşi, izbiseşi
- 79 -
frappé (vous aviez ~). loviserăţi, izbiserăţi,
bătuserăţi
frappé [fig.]. impresionat, frapat
frappent (ils ~). lovesc (ei ~), bat (ei ~), izbesc
(ei ~)
frappera (il ~). bate (el va ~), lovi (el va ~), izbi
(el va ~)
frapperait (il ~). lovi (el ar ~), bate (el ar ~), izbi
(el ar ~)
frappèrent (ils ~). loviră, izbiră, bătură
frappes (tu ~). izbeşti, loveşti, baţi
frappez. bateţi, izbiţi, loviţi
frappons. izbim, batem, lovim
frapper [fig.]. frapa, impresiona
frapper [jur.]. pedepsi [jur.]
frapper la monnaie. bate monedă
frapper à la porte. bate la uşă, ciocăni la uşă
fraternel. frăţesc, de frate, fratern
fraternité. fraternitate, frăţie
fratricide. fratricid
fraude. fraudă fraude
frayer (se ~ le chemin). deschide (a-şi ~ drumul), croi
(a-şi ~ drumul)
fraya (il se ~ le chemin). deschise (îşi ~ drumul),
croi (îşi ~ drumul)
frayai (je me ~ le chemin). deschisei (îmi ~ drumul),
croii (îmi ~ drumul)
frayais (je me ~ le chemin). croiam (îmi ~ drumul),
deschideam (îmi ~ drumul)
frayait (il se ~ le chemin). deschidea (îşi ~ drumul),
croia (îşi ~ drumul)
frayèrent (ils se ~ le chemin). deschiseră (îşi ~
drumul), croiră (îşi ~ drumul)
frayez (vous vous ~ un chemin). croiţi (vă ~
drumul), deschideţi (vă ~ drumul)
frayons (nous nous ~ un chemin). croim (ne ~
drumul), deschidem (ne ~ drumul)
fffre
frein [n.m.]. frână [n.f.] frâne
frein à main [n.m.]. frână de mână [n.f.]
frein à pied [n.m.][auto]. frână de picior [n.f.]
freiner. frâna
freina (il ~). frână (el ~)
freinait. frâna (el ~)
freinant. frânând
freine. frână
freiné. frânat
freine (il ~). frânează (el ~)
freine (je ~). frânez (eu ~)
freines (tu ~). frânezi (tu ~)
freinez. frânaţi, frânaţi
freinons. frânăm
frêle. slăbănog slăbănogi slăbănoagă slăbănoage, debil
debili debilă debile, fragil, plâpând plâpânzi
plâpândă plâpânde, gingaş gingaşi gingaşă gingaşe.
gyönge
frémir. foşni, fremăta, tremura
frémi. tremurat, fremătat, foşnit
frémis (je ~). tremur (eu ~), fremăt (eu ~)
frémissaient. foşneau, tremurau, fremătau
frémissait. foşnea, fremăta (el ~), tremura (el ~)
frémissant. fremătând, foşnind, tremurând
 frémissant [adj.]. foşnitor, fremătător, tremurător frisquet [pop.]. rece
frémissent. tremură (ei ~), foşnesc (ei ~), frisson. fior, freamăt, tremur, frison
freamătă (ei ~) frissonna. avu frisoane, înfioră (el se ~), frisonă (el
frémit (il ~). tremură, foşneşte, freamătă ~)
frémit (il ~) [parf. s.]. foşni (el ~), fremătă (el ~), frissonnait. avea frisoane (el ~), frisona (el ~)
tremură [perf. s.] frissonnant. înfiorându-se, având frisoane, frisonând
frémissement. fior, tremur, foşnet frissonne (il ~). frisonează (el ~), are frisoane,
frêne [bot.]. frasin [bot.] înfioară (el se~)
frénésie. frenezie frissonne (je ~). frisonez, am frisoane, înfior (mă ~)
frénétique. frenetic frissonner. înfiora (se ~), frisona, avea frisoane
fréquemment. adeseori, frecvent (în mod ~), adesea frites. cartofi pai
fréquence. frecvenţă friture. prăjeală
fréquent. frecvent, des frivole. uşuratic, frivol
fréquentation. frecventare frivolité. frivolitate, neseriozitate
fréquenter. frecventa fffro
fréquentait (il ~). frecventa (el ~) froc. rasă de călugăr, anteriu
fréquenté. frecventat froid [adj.]. rece
fréquente (il ~). frecventează (el ~) froid [n.m]. frig [n.n.]
fréquenté (il avait ~). frecventase froide. rece [adj. f.sg.]
fréquente (qu'il ~). frecventeze (el să ~) froidement. cu sânge rece, cu răceală
frère. frate fraţi froideur. nepăsare, răceală
frère germain. frate bun
froisser (se ~). şifona (se ~), boţi (se ~), mototoli (se ~)
frère jumeau. frate geamăn
mototolesc
fresque. frescă fresce
froisse (il se ~). boţeşte (se ~), şifonează (el se
fret [commerce]. fret [comerţ]
~), mototoleşte
fffri froissé. mototolit, şifonat, boţit
friable. friabil froisser (se ~) [fig.]. ofensa (se ~), şifona (se ~)
friand (~ de). lacom, pofticios [fig.], supăra (se ~)
friandises. delicatese frôlé. atins uşor
friandises [n.f.pl.]. bunătăţi [pl.], dulciuri [pl.] frôle (il ~). atinge uşor, frizează (el ~), efleurează (el ~)
fric [pop.]. bani [pl.] frôler. efleura [neo.], atinge uşor
fric [pop.] [sg.]. biştari [pl.pop.], lovele [pl.pop.] fromage [n.m.]. brânză [n.f.]
friche (en ~). paragină (în ~) fromagerie. brânzărie
friction. fricţiune froment. grâu
friction [fig.]. frecuş froncer (~ les sourcils). încrunta (se ~)
friction [méd.]. frecţie [med.] fronça (~ les sourcils). încruntă (el se ~) [perf. s.]
frictionner. fricţiona fronçait (~ les sourcils). încrunta (el se ~)
frictionna (il ~). fricţionă (el ~) fronçant (~ les sourcils). încruntându-se
frictionnait (il ~). frecţiona (el ~) fronce (il ~ les sourcils). încruntă (el se ~)
frictionnant. fricţionând froncer [un tissu]. încreţi [o ţesătură], plisa
frictionne (il ~). fricţionează (el ~) froncé [un tissu]. plisat, încreţit [ţesătură]
frictionné. fricţionat fronde. frondă, praştie, praştie [n.f.]
frigide. rece fronde [fig.]. frundă
frigidité. frigiditate front. frunte frunţi
frigo [fam.]. frigider, răcitor front (le ~). fruntea
frileux. friguros [sensibil la frig] friguroasă [sensibilă la front [mil.]. front [mil.]
frig] frontière. frontieră, graniţă, hotar hotare. határ
frimas. chiciură, brumă frottement. frecare
fringues [col.]. haine frotter. freca (se ~)
fripon. pungaş, escroc frotter les mains (se ~). freca mâinile (a-şi ~)
frire. prăji, frige frousse (avoir la ~). frică (a-i fi ~), tremurici (avea ~)
frire (ils faisaient ~). frigeau, prăjeau fffru
frire (il faisait ~). prăjea, frigea
fructifier. fructifica
fris. frigi, prăjesc, prăjeşti
fructose. fructoză
fris (je ~), je fais frire. prăjesc (eu ~), frig (eu ~)
fructueux. fructuos, avantajos, rodnic
frit. fript, prăjeşte, prăjit
fruit. fruct, rod
frit (il ~), il fait frire. prăjeşte (el ~), frige (el ~)
fruit [fig.]. rezultat [n.]
friser. bucla, friza, ondula [părul] fruitier. fructifer
frisé. buclat, frizat, ondulat fruits de mer. fructe de mare [creveţi etc.]
frise (qu'il ~). prăjească (el să ~), frigă (el să ~) fruste. frust, necioplit, brut, grosolan
frisquet (il fait ~) [fam.]. răcoare (e cam ~)
fffu
frisquet [col.]. răcoros

- 80 -
 fugitif. fugitiv, trecător [adj.] gagne (je ~). câştig (eu ~)
fugue. fugă [muz.] gagnent. câştigă (ei ~)
fuir. alerga, fugi gagnes (tu ~). câştigi
fui. alergat, fugit gagnez. câştigaţi
fuie (qu'il ~). fugă (să ~) gagnons. câştigăm
fuira. fugi (va ~) gagner en bénéfice net. avea un beneficiu net
fuirait. fugi (el ar ~) gggai
fuis (je ~). fug (eu ~) gai. vesel veselă
fuis (tu ~). fugi (tu ~) gaiement. veselie (cu ~)
fuit. fuge gaieté. veselie
fuyait. fugea gaillard. fecior
fuyant. fugind gaillard [adj.]. viguros, voinic
fuyez. fugiţi gaillard [n.]. voinic, hahaleră
fuyons. fugim gain. câştig [n.n.] câştiguri
fuite. fugă gain [fin.]. profit profituri, beneficiu beneficii
fulminant. fulminant, violent gain de cause (avoir ~). câştig de cauză (avea ~)
fulminer. dezlănţui, izbucni gaine. teacă teci
fumé. fumat, afumat gainé. în formă de teacă
fumée. fum gaine (de la ~). tecii
fumer. fumega, fuma gggal
fumeur. fumător gala [n.m.]. gală [n.f.]
fumier. bălegar galamment. galant (în mod ~), curtenitor (în mod ~)
funèbre. funebru galant. galant, curtenitor
funeste. funest, fatal galanterie. curtoazie, galanterie
funiculaire. funicular Galatée. Galatea
fur (au ~ et à mesure). pe măsură ce, treptat galber. înmuia curbele, ajusta curbele
fureur. mânie, furie gale [zool.]. scabie, râie
furibond. furibund galères. galeră
furie. furie, harpie galerie [auto]. portbagaj pe capotă [auto]
furieux. furios, mânios galerie [corridor]. coridor, culoar
furoncle. furuncul galerie [mine]. galerie, puţ
furtif. furişat, discret galerie [théâtre]. cucurigu [la teatru], galerie [la
fuseau. fus teatru]
fuseau horaire. fus orar fuse orare [pl.] galérien. ocnaş
fusée. rachetă galette. plăcintă plăcinte. palacsinta
fusil. puşcă puşti [pl.] galeux. râios
fusillade. salvă de focuri de armă Galles (Pays de ~). Galilor (Ţara ~)
fusiller. împuşca gallois. din Ţara Galilor, galez
fusion. fuziune galoche. sabot
fusionner. fuziona galon [mil.]. fireturi [pl.], tresă [mil.], galon [militar]
futile. futil, neînsemnat, neserios galop. galop
futur. viitor galoper. galopa
fuyant. fuge (care ~) galvanisé. galvanizat
fuyard. fugar galvaniser. galvaniza
ggga gambit. gambit
g [gramme abr.]. g [gram abrev.] gamelle. gamelă
gabardine. gabardină gamin. copilandru, puşti [sg.]
gâché. ratat, irosit gangster. gangster
gâcher. irosi, rata gant. mănuşă mânuşi
gâchette. trăgaci gant (du ~). mănuşii
gaffe. gafă gggar
gage. garanţie, amanet, probă, gaj garage. garaj
gager. face rămăşag, paria garagiste. mecanic auto
gageure. prinsoare, pariu, rămăşag garance. garanţă
gagnant [n.m.]. câştigător câştigători câştigătoare garantie, gage. garanţie
[f.sg.] câştigătoare [f.pl.] garçon. băiat băieţi
gagner. câştiga (vieux : cîştiga), merita, ajunge garçon !. băiete!, băiatule!
gagna. câştigă (el ~) [perf. s.] garçon (du ~). băiatului
gagnaient. câştigau garçon (le ~). băiatul
gagnait. câştiga (el ~) garçons (à des ~). băieţilor
gagnant. câştigând garçonnière, studio. garsonieră
gagne (il ~). câştigă (el ~) garde-champêtre. pîndar [pe cîmp]

- 81 -
 garde du corps. bodyguard, bodigard [pop.] gaver (se ~). îmbuiba (se ~)
garde d'honneur. gardă de onoare gavaient (se ~). îmbuibau (se ~)
garde à vue (être en ~). reţinut de poliţie (fi ~) gavait (il se ~). îmbuiba (el se ~)
gardien de but [sport]. portar [sport] gavant (se ~). îndopându-se, îmbuibându-se
gare. gară gări gave (il se ~). îmbuibă (el se ~)
garnir. garnisi, dota, înzestra, umple, împodobi gave (je me ~). îmbuib (mă ~)
garni. dotat, garnisit, împodobit, înzestrat, gaves (tu te ~). îmbuibi (te ~)
garnisit gavial. gavial
garni [rempli]. umplut gggaz
garnissage. umplere, umplutură gaz. gaz
garnissaient. dotau, împodobeau, înzestrau, gaze. gaz [textil], voal
garniseau gaze [méd.]. tifon [med.]
garnissait. înzestra (el ~), garnisea, dota (el ~), gazelle. gazelă
împodobea gazer. gaza
garnissant. dotând, garnisind, împodobind, gazait. gaza (el ~)
înzestrând gazé. gazat
garnissent. înzestrează (ei ~), dotează, gaze (il ~). gazează
împodobesc, garnisesc gazette. gazetă
garnit. garniseşte, înzestrează (el ~), împodobeşte gazon. gazon
garnison. garnizoană gazouillement [bébé]. gângurit
garniture. garnitură gazouillement [oiseaux]. ciripit
garrot [méd.]. garou [med.] gazouillement [ruisseau]. susur [n.]
gars. fecior, flăcău, ins inşi, băiat gazouiller [bébé]. gânguri
gaspillage. irosire, risipă gazouille [bébé]. gângureşte
gaspiller. risipi, cheltui fără socoteală, iriosi gazouiller [oiseaux]. ciripi
gaspilleur. cheltuitor, risipitor gazouillent [oiseaux]. ciripesc (ele ~)
gâteau. prăjitură prăjituri, tort torturi gazouiller [ruisseau]. susura, clipoci
gâter. strica (se ~) gazouille [ruisseau]. susură, clipoceşte
gâte (je ~) [abîmer]. stric ggge
gâte [abîmer]. strică geai. gaiţă
gâté [abîmer]. stricat géant [adj.]. urieşesc, uriaş, gigantic, enorm
gâtent [abîmer]. strică (ei ~) géant [n.]. gigant, uriaş uriaşa. óriás Adev 19/12/07
gâter [un enfant]. răsfăţa, răzgâia geindre. geme
gâte (il ~) [un enfant]. răsfaţă, răzgâie geint. gemut
gâté. răsfăţat gel. ger
gâtent [un enfant]. răzgâie (ei ~), răsfaţă (ei ~) gel [froid]. îngheţ [n.]
gâteux. ramolit, senil gelée. îngheţ [n.]
gggau gelée [alim.]. răcituri [pl.], piftie
gauche. stâng gelée blanche. brumă
gauche (à ~). stânga (la ~) geler. îngheţa, degera
gauche (la main ~). stânga [n.] gelé. degerat, îngheţat
gauche (le ~) [pol.]. stânga [pol.] gèle (il ~). îngheaţă, e ger, degeră
gauche (le pied ~). stângul [n.] gelait. îngheţa (el ~), degera (el ~), era ger
gauche [fig.]. stângaci gèle à pierre fendre (il ~). ger de îngheaţă
gauchement. stângăcie (cu ~) pietrele (e ~)
gaucher. stângaci [n.] gélifié. gel (sub formă de ~)
gaucherie. stângăcie, neîndemânare gelure. degerătură
gauchisme. stângism [pol.] gggem
gauchiste. stângist Gémeaux [zodiaque]. Gemeni [zodiac]
gaufre. napolitană [alim.] gémir. văita (se ~), geme
Gaulois. gal gémi. gemut
gaulois. galic gémissait. gemea
gggav gémissant. gemând
gaver. îndopa gémissent. gem (ei ~)
gavaient. îndopau gémit. geme
gavait. îndopa (el ~) gémissement. geamăt
gavé. îndopat, îmbuibat gggen
gave (il ~). îndoapă (el ~) gênaient. deranjau, intimidau, jenau, stinghereau
gave (je ~). îndop gênait. stingherea, jena (el ~), deranja (el ~)
gavent. îndoapă (ei ~), îmbuibă (ei se ~) gênant. jenant, stânjenitor
gaves. îndopi gencive. gingie gingii

- 82 -
gendarme. jandarm géographie. geografie
gendarmerie. jandarmerie geôle. temniţă
gendre. ginere geôle [arch.]. puşcărie, închisoare
gêne. greutate, jenă, sfială geôlier. temnicer
gêne [fig.]. jenă financiară géologie. geologie
gêne (être dans la ~). lefter (a fi ~) géométrie. geometrie
gêne (être sans ~). tupeu (avea ~) Georges. Gheorghe, George
gêner. intimida, stingheri, jena, sfii, deranja ggger
gêne (il ~). stinghereşte, jenează, intimidează, géranium. muşcată [bot.]
deranjează Geranium robertianum [bot.]. năprasnic [n.m.] [bot.],
gêné. sfiit, jenat, intimidat, deranjat, stingherit închegătoare [n.f.][bot.]
gênent. jenează (ei~), deranjează (ei~), Geranium sylvaticum [bot.]. fratele priboiului [bot.]
stingheresc (ei~) gerbe. jerbă, snop
général généraux. general generali gerce. crapă
Général [abréviation][mil.]. G-ral, G-ralul gerce [se ~). acoperă cu crăpături (se ~)
généralement. general (în ~), regulă (de ~), gercer. crăpa, acoperi cu crăpături
îndeobşte gérer. gestiona gestionez, administra
généralisation. generalizare germains (cousins ~). veri primari [pl.]
généralisé. extins, generalizat germe. germen germeni
généraliser. generaliza germer. încolţi, germina
généralité. generalitate germes de blé. germeni de grâu
générateur. generator germination. germinare, încolţire
génération. generaţie, generare gésir. zăcea
généreusement. mărinimie (cu ~), generos (în mod ~) gis (tu ~). zaci
généreux. generos adj. m., pl. generoşi; f. sg. generoasă, gisant. zăcând
pl. generoase, mărinimos mărinimoasă, darnic gisent. zac (ei ~)
darnică, magnanim gît. zace
générosité. dărnicie, generozitate, magnanimie, gestation. gestaţie, perioadă de elaborare
mărinimie geste. mişcare, faptă, gest, acţiune
genèse. geneză gesticuler. gesticula
génétique. genetic gestion. management, gestiune, administrare
génétique [n.f.]. genetică [n.f.] gestionnaire. administrator, gestionar
pomme de terre génétiquement modifiée. cartoful Geum montanum [bot.]. mărţişor [bot.]
modificat genetic Adev 13/05/08 Geum reptans [bot.]. cerenţel de munte [bot.]
genévrier [bot.]. ienupăr [bot.] Geum rivale [bot.]. călţunul-doamnei [bot.]
génial. genial geniali gggi
génie. geniu gibet. spânzurătoare
Genista tinctoria [bot.]. grozamă [bot.], drobiţă [bot.] gibier. vânat [n.]
génitif. genitiv [gram.] giboulée. lapoviţă, aversă de ploaie cu grindină
génitif [abréviation]. [G.]
gicler. ţâşni, împroşca, stropi
genou. genunchi [sg.], genunchi [pl.] giclait. ţâşnea, stropea, împroşca (el ~)
genou (du ~). genunchiului giclé. stropit, ţâşnit, împroşcat
genouillère. genunchieră gicleur [auto]. jiclor jicloare
genoux (les ~). genunchii gifle. palmă [lovitură]
genre. specie, fel, gen gifler. pălmui
genre humain. neamul omenesc, specia umană gigantesque. gigantic
genre littéraire. gen literar gigot. pulpă (de berbec)
gens. oameni gilet. flanel de corp, vestă
gens (les ~). lumea gilet [n.m.]. mesadă, vestă, flanel de corp
gens de lettres. literaţi [pl.] gilet pare-balles [n.m.]. vestă anti-glonţ [n.f.]
gens de robe. magistraţi [pl.] gingembre. ghimber
Gentiana asclepiadea [bot.]. lumânărica pământului gingivite. gingivită
[bot.] girafe. girafă
Gentiana ciliata [bot.]. ochincele [pl.] [bot.] giratoire. giratoriu
Gentiana sp. [bot.]. genţiana [bot.], ghinţura [bot.] girouette. persoană nestatornică [fig.], sfârlează, giruetă
Gentiana utriculosa [bot.]. ochincele [pl.] [bot.] gisement [géol.]. zăcământ [geol.]
Gentiana verna [bot.]. ghinţură de primăvară [bot.] gitan. rrom rromi rromă, ţigan ţigani ţigancă, tuciuriu
gentiane. genţiană [n.m.] [rasist] tuciurii tuciurie
gentil. gentil, amabil, drăguţ drăguţă gîte. culcuş, adăpost (pentru noapte)
gentilhomme. gentleman, nobil, gentilom givre. chiciură
gentillesse. amabilitate, gentileţe givré. givrat, acoperit cu chiciură, givrat [neo.aero.]
génuflexion. plecăciune, genuflexiune genuflexiuni gggl

- 83 -
glabre. spân, ras la sânge gorges [n.f.pl.] [géo.]. defileu [n.n.sg.], chei
glabre [adj. m.] [bot.]. glabru [adj. m.] [bot.] glabră [adj. [n.f.pl.][geo.]
f.] gosier. gâtlej, gîtlej, gât, gît
glaçage. glazură [la tort] gggou
glace. gheaţă goulasch. gulaş
glace (de la ~). gheţii gourde. ploscă
glace [alim.]. îngheţată gourmand. mâncăcios
glacé [confiserie]. glasat, glazurat gourmandise. hămeseală
glace [eau]. gheaţă gourmandises. delicatese
glace [miroir]. oglindă gourmet. gurmet
glace [vitre]. vitrină, geam (gros) gousse [d'ail]. căţel [de usturoi]
glacer. îngheţa, congela goût. gust
glaçait. îngheţa (el ~), congela (el ~) goût (de mauvais ~). gust (de prost ~)
glacé. îngheţat goûter. gustare, gusta
glace (il ~). congelează, îngheaţă goutte. strop, picătură
glacer [cuisine]. glazura [un tort] gouttelette. picătură
glaciaire. glaciar gouvernement. guvern guvernului, guvernare Adev
glacial. rece, glacial, gheaţă (de ~) 01/11/07
glacier. gheţar gheţari gggr
glaçon. sloi de gheaţă sloiuri de gheaţă, ţurţure de gracieux. graţios graţioasă
gheaţă ţurţuri de gheaţă
grain [du film]. granulaţie [a unui film], gren [al unui
glaçon [frigo]. cub de gheaţă [frigider]
film][neo]
glaïeul [n.m.]. gladiolă [n.f.]
grain [n.m.]. grăunte [n.n.] grăunţe, bob [n.m.]
glaise. lut, argilă
boabe, fir fire
glaive. spadă cu două tăişuri
grain de (un ~) [fig.]. grăunte de (un ~), ţâră de (o ~)
gland. ghindă
[pop.]
glande. glandă glande
grain de beauté [n.m.]. aluniţă [n.f.]
glande pituitaire. glanda pituitară
grain de blé. bob de grâu
glandulaire. glandular
graine de paradis [n.f.]. ienibahar [n.n.], enibahar
glaner. culege spicele căzute, spicui
[pop.]
glapir. schelălăi
grain de poivre. boabă de piper
glapissement. schelălăială
grain de raisin. bob de strugure
glapit (il ~). schelălăie
grain de sable (un ~). fir de nisip (un ~)
glas. dangăt funebru [de clopot]
grain de sel (un ~). grăunte de sare (un ~)
glaucome. glaucom
glauque. pudrat [fruct], albastru-zerzui, verde-albăstui graissage. gresare
glauque [bot.]. glauc [bot.] graisse. unsoare, grăsime
glissière, coulisse. glisieră graisser. unge
globe. glob graisser [techn.]. lubrefia [tehn.], gresa [tehn.]
globuleux. globulos globuloasă graisser la patte de qqn [pop] mitui, unge pe cineva
gloire, renommée. glorie [mitui]
gloutonnerie. hămeseală grammaire. gramatică
glucides. glucide grammairien. gramatician
glucidique. glucidic grammatical. gramatical
glucose. glucoză gramme. gram
gggo grand. mare [adj. m.] mari [adj. m.pl.]mare [adj. f.]
gobelet. pahar pahare. pohár mari [adj. f.pl.]
godasse [fam.]. pantof grand [n.m.]. om mare, adult [n.m.]
godichon [pop.]. stângaci Grand (le ~). Mare (cel ~)
gogo (à ~) [fam.]. belşug (din ~) grand-angle [photo]. superangular [foto]
golf. golf [sport] grand-angulaire [photo]. superangular [foto]
golfe [géo.]. golf [geo.] grand-maman. bunică
golfs de varappe. pantaloni trei sferturi, pantaloni de grand-papa. bunicu, tata-mare
munte grand jour (au ~). plină zi (în ~)
Golgotha. Golgota Grand Mogul. Marele Mogul
gomme. cauciuc, radieră, gumă Grande Bretagne. Marea Britanie
gondoler (se ~)[fam.]. strica de râs (se ~) Grande Ourse. Ursa Mare [astron.], Carul Mare
gonzesse [fam.]. tipă, tipesă [fam.], gagică [fam.] [astron.]
Goretex [marque]. Goretex [marcă] grandement. cu prisosinţă, din plin
gorge. gât, ţâţă [pop.] grandeur. măreţie, mărime
gorges (les ~) [géo.]. cheile [geo.], defileul grandeur nature. mărime naturală (în ~), scara unu la
unu
grandiose. impunător, măreţ, grandios

- 84 -
 grands-parents. bunici grillage. grilaj
grange. hambar grille. zăbrele, gratii
granit. granit grillé. fript pe grătar, dogorît, pus la fript
graphie. scriere, grafie griller. pune la fript, frige pe grătar, dogorî
graphisme. concepţia grafică, grafica grillon. greier
grappe. ciorchine grimace. grimasă, strâmbătură
gras. gras grasă grimper. sui, căţăra, agăţa
gras (caractère ~) [PC]. bold [PC] bolduri grimpait. suia (se ~)
gras [typo]. aldine [tipog.] grimpant. căţărător, agăţător, suind
graticiel [PC]. freeware, program informatic gratuit grimpé. agăţat, suit
gratification. gratificaţie grimpe (il ~). suie (el se ~), caţără, agaţă
gratifier. gratifica grimpe (je ~). sui (mă ~), caţăr (mă ~)
gratis. gratis, gratuit grimpent (ils ~). suie (ei se ~), caţără (ei se ~)
gratitude. recunoştinţă grimpes (tu ~). sui (te ~), caţeri (te ~)
gratté. răzuit, şters şterşi ştearsă şterse, scărpinat grimpeur. alpinist, căţărător
gratte-ciel. zgârie-nori grimpez (vous ~). suiţi (vă ~), căţăraţi (vă ~)
gratter. răzui, şterge, scărpina grimpons (nous ~). suim (ne ~), căţărăm (ne ~)
gratuit. gratuit grincement. scârţâit, scrâşnet
gratuité. gratuitate grincer. scârţâi, scrâşni
gratuitement. gratis (pe ~), gratuit (în mod ~) grincheux. arţăgos, morocănos
grave. grav griotte. vişină
graver. grava, întipări griottier. vişin
graveur. gravor grippe. gripă
gravier. pietriş grippé. gripat
gravir. urca, sui gripper. gripa (se ~) [auto.]
gravi. suit, urcat gris. cenuşiu, gri
gravissent. suie (ei se ~) gris perle. gris perle [neo.]
gravissons. suim (ne ~), suiţi (vă ~) grise. gri, cenuşie
gravit (il ~). suie (el se ~) griser. îmbăta (se ~), ameţi (se ~)
gravitation. gravitaţie gggro
gravité. seriozitate, gravitaţie, gravitate, severitate grognement. grohăit, murmur
graviter. gravita grogner. mormăi, bombăni, mârâi, grohăi
gravure. gravură groin. rât
gggre grommeler. mormăi, bombăni
gré. voie, voinţă grondement. bubuit
gré (bon ~). voie (de ~) gronder. certa, bubui, reproşa, dojenimârâi
gré (mal ~). nevoie (de ~) gros. mult, mare, corpolent corpolentă, gras grasă, gros
Grec. grec groasă
grec. grec, grecesc gros [n.]. marea parte, partea cea mai importantă, grosul
Grèce. Grecia gros temps. vreme rea
greffe. altoi, grefă groseille. coacăză coacăze
greffer. grefa, altoi groseiller. coacăz
greffier. grefier grossesse. sarcină, graviditate
grêle. grindină grosseur. grosime, volum
grêler. cădea grindina grossier. grosolan grosolană, ordinar ordinară
grelotter. tremura de frig, dârdâi grossièrement. grosolănie (cu ~), grosolan (în mod
grenade [bot.]. rodie ~)
grenat. roşu-închis, grena grossièreté. grosolănie
grenier. pod [casă] grossir. îngrăşa (se ~), mări (se ~), umfla (se ~)
grenouille. broască [zool.] broaşte grossissement. îngroşare, mărire
grès [minéral.]. gresie [mineralogie] grossiste. angrosist
grève. grevă grotesque. grotesc
grève [plage]. litoral, plajă grotte. hudă [pop.], peşteră, grotă
gréviste. grevist grouillant. colcăitor
gggri grouiller. mişuna, colcăi
grief. reclamaţie groupage. grupaj, grupare
griffe. gheară gheare groupe. grupă, grup grupuri
griffer. zgâria groupement. grupare
griffonner. mâzgăli grouper. grupa
grignoter. ronţăi grue [constr.]. macara
gril. grătar grue [zool.]. cocor
grillade. friptură la grătar gruyère. caşcaval, şvaiţer

- 85 -
 gggu hacher. distruge, toca
gué [n.m.]. vad [n.n.] vaduri hacher [fig.]. întrerupe mereu
gué (le ~). vadul hachis. tocătură (de carne)
guêpe. viespe hachoir. satâr, tocător, maşină de tocat carne
guêpier. viespar hachurer. haşura
guère. foarte puţin, aproape deloc hagard. buimac [d. privire], speriat [d. privire], rătăcit
guéret, champ, jachère. ogor. ugar haï. urât
guéri. vindecat, tămăduit haie. gard viu
guérir. tămădui, vindeca haillon. zdrenţe
guérison. tămăduire, vindecare, însănătoşire haillons (en ~). zdrenţe (în ~)
guérite. gheretă haine. ură
guerre. război haïr. urî
guerrier. războinic [n.] hallebarde. halebardă
guet. pândă hallucination. halucinaţie
guet-apens. capcană, cursă, ambuscadă, pândă halte [SNCF]. haltă [CFR]
guetter. pândi hameau. cătun
gueule. bot, mutră hhhan
gueule (ta~) !. pliscul (ţine-ţi ~)! [pop.], taci! hanche. şold şolduri
gueule [fig.] [fam.]. moacă moci, mutră mutre hangar. hangar
gueule [pop.]. chip hante (il ~). bântuie
gggui hanter. bântui
gui. vâsc hhhar
guichet. ghişeu ghişee hareng. hering
guide. îndrumător, călăuză, ghid, îndreptar harmonie. armonie
guider. călăuzi, conduce, ghida, îndruma harmoniser. armoniza, corespunde
guidon. ghidon harnachement. ham, harnaşament
guignol. teatru de marionete harnacher. înhăma
guignon. ghinion harnais. ham
Guillaume. William, Wilhelm harpe. harpă
guillemets. ghilimele harpon. harpon
guillotine. ghilotină hhhas
guirlande. jerbă, ghirlandă hasard. şansă, noroc, hazard, întâmplare
guise (en ~ de). chip de (în ~), post de (pe ~), loc de (în hasard (au ~). întâmplare (la ~)
~) hasard (par ~). întâmplare (la ~)
guitare. ghitară hasarder. hazarda (se ~), aventura (se ~)
gymnastique. gimnastică hasarder (se ~). risca
Gypsophilia petraea [bot.]. ipcărige [bot.] hasardeux. periculos, hazardat
hhha hase. iepuroaică
habile. abil, îndemânatic, şiret [adj.] hâte. grabă
habile. dibaci, abil, priceput hâte (à la ~). repezeală (la ~), iute, grabă (în ~)
habileté. îndemânare, dibăcie, abilitate hâter. grăbi, zori [vb.]
habiller. îmbrăca, înveşmânta, acoperi hâte (il se ~). grăbeşte (se ~)
habillé. îmbrăcat, înveşmîntat hâte (je me ~). grăbesc (mă~)
habille (il ~). îmbracă (el ~) hâtent (se ~). grăbesc (ei se ~)
habille (j’ ~). îmbrac hâtif. timpuriu, precoce
habilles. îmbraci hhhau
habit. frac haubanage. întindere cu hobane
habit de. costum de hauban. hoban [aero.], hobană
habitant. locuitor locuitori Adev 01/11/07 hausse. urcare, creştere
habitation. locuinţă haussement d'épaules. ridicare din umeri
habiter. locui hausser. înălţa
habits. haine haut. superior, sus, înalt
habitude. obişnuinţă, obicei obiceiuri, deprindere haut (du ~). sus (de ~)
habitué. obişnuit obişnuită Haut(e)… [géo.]. de Sus [geo.]
habitué [n.]. musafir (~ obişnuit), obişnuit [n.], client haut-le-cœur, nausée. repulsie, dezgust, greaţă
vechi haut-parleur. difuzor
habituel. obişnuit [adj.] hautain. dispreţuitor, mândru, orgolios, arogant
habituellement. obicei (de ~). obytchno hautbois. oboi
habituer. obişnui (se ~) haute colline [abréviation cartographique]. Măg.
hache. bardă, topor, secure haute mer. largul mării
haché. tocat (mărunt) haute montagne (de ~). altitudine mare (de ~)

- 86 -
 hautement. extrem de herser. grăpa
hauteur. înălţime hésitant. ezitant, şovăitor şovăitoare
hauteur de (être à la ~). înălţimea… (fi la ~) hésitation. ezitare, şovăială
havre. port (mic), refugiu hésiter. şovăi, ezita
havresac. raniţă hétérodiégétique [narr.], Le récit est hétérodiégétique
Haye (La ~). Haga lorsque le narrateur est absent de la diégèse (c’est-à-
hhhe dire l’univers de la fiction dans sa totalité).
heaume. coif heterodiegetic [narat.]
hebdomadaire. săptămânal hétérogène. eterogen
hébergement. găzduire, cazare hetman. hatman
héberger. găzdui, caza hêtre. fag
hébété. năuc, aiurit, buimac hhheu
hébéter. buimăci, năuci heure. ceas, oră ore
hébraïque. ebraic heure (à l'~). ora (cu ~)
hébreu. ebraică (limba ~), ebraic heure (toute à l'~). adineauri, adineaori
hectare. hectar heureusement. fericire (din ~)
hectolitre. hectolitru heureux. fericit fericită
Hedysarum hedysaroides [bot.]. dulcişor [bot.] heurt [n.]. ciocnire, lovitură, lovire, fricţiune
hélanca [n.m.] (tissu synthétique élastique). helancă heurtant. lovind(u-), izbind(u-), ciocnind(u-)
[n.f.] helănci heurte. ciocneşte, jigneşte, şochează
hélas. vai! heurté. izbit, lovit, şocat, ciocnit, jignit
Hélène. Ileana, Elena heurte (il ~). loveşte, izbeşte
héler. striga (pe cineva), chema de departe heurtent. izbesc (ei ~), lovesc (ei ~), ciocnesc (ei ~)
Helianthemum alpestre [bot.]. mălăoaie [bot.] heurter. izbi, şoca, ciocni, jigni, lovi
Helianthemum nummularium [bot]. iarba-osului [bot.] hexamètre. hexametru
hélice. elice hhhi
hélicoptère. elicopter hiatus. ruptură
héliotrope. heliotrop hiberner. hiberna
hellénique. grec, elen hibou. bufniţă bufniţe
hémisphère. emisferă hideur. hidoşenie, urâţenie
hémorragie. hemoragie hideux. odios, hidos pl. hidoşi; f. sg. hidoasă, pl. hidoase
hennir. necheza hier. ieri
hennit. nechează Hieracium aurantiacum [bot.]. ruşuliţă [bot.]
Hepatica transylvanica [bot.]. crucea-voinicului [bot.], hiérarchie. ierarhie
trei răi [bot.] hiéroglyphe. hieroglifă, hieroglife, s.f.
hhher hiéroglyphique. hieroglific
Heracleum carpaticum [bot.]. crucea-pământului [bot.] hilarité. hilaritate
Heracleum palmatum [bot.]. talpa ursului [bot.] hip-hop [mus.]. hip-hop [muz.]
Heracleum sphondylum [bot.]. brânca-ursului [bot.] hirondelle. rândunică, rândunea
herbe. iarbă hirsute. hirsut, zbârlit
herbes (mauvaises ~). buruieni hisser. înălţa (se ~)
Hercule. Hercule hisser (se ~). ridica (se ~)
hère (pauvre ~). amărât, nenorocit histoire. povestire, istorie, poveste
héréditaire. ereditar, înnăscut histoire de. intenţia de (cu ~)
hérédité. ereditate histoire de cul [pop.]. povestire porcoasă, povestire
hérésie. erezie pornografică
hérétique. eretic histoires [pl.]. scandal, neplăceri [pl.]
hérissé. ţepi (cu ~), zbârlit, ţepos historien. istoric [n.]
hérisser. zbârli (-şi ~ părul) historique. istoric [adj.]
hérisson. arici HIV. HIV
héritage. moştenire hiver. iarnă iarna ierni
hériter. moşteni hivernal. iernatic [poet.], hibernal
héritier. moştenitor hiverner. ierna
hermétique. ermetic HLM. bloc [arhit.]
hermétiquement. ermetic (în mod ~)
hhho
héroïne. eroină hochement de tête. clătinare din cap
héroïque. eroic hocher. da din cap
héroïquement. eroic (în mod ~) hockey. hochei
héroïsme. eroism hockeyeur. hocheist hocheişti
héros. erou eroi hold-up [n.m.]. jaf armat [n.n.], hold-up [n.n.][neo.]
herse. grapă holistique. holistic
hersé. grăpat hollandais. olandez olandeză

- 87 -
Hollandais [n.m.]. olandez [n.m.][locuitor] olandezi
[n.m.pl.][locuitor], olandeji [pop.]
Hollande [n.f.]. Olanda [n.f.], Ţările de Jos [n.f.pl.]
hhhom
homard (le ~). homarul
homard [n.m.*]. homar [n.m.] homari
homéomorphe. homeomorf
homéopathe. homeopat
homéopathie. homeopatie
homéopathique. homeopatic
Homère. Homer
homicide [n.m.]. omucidere [n.f.], ucidere din culpă
[n.f.][jur.]
homicide. ucigaş
hominidé [n.m.]. hominid [n.m.] hominizi
hommage. omagiu omagii
hommage (rendre ~). omagiu (aduce un ~)
hommages (les ~). omagiile
hommages (mes ~). omagiile mele
homme. om oameni, bărbat bărbaţi
homme !. omule!, bărbatule!
homme (de l'~). bărbatului bărbaţilor, omului
oamenilor
homme (l'~). omul oamenii, bărbatul bărbaţii
homme d'affaires. afacerist, businessman [neo.], om
de afaceri
homme d'à côté (l'~). vecinul, omul de alături
homme d'Église. faţă bisericească, slujitor al
bisericii
homme d'état. om de stat
homme-grenouille. scafandru, om-broască
homme de guet. pândar
homme (jeune ~). tânăr [n.m.]
homme de lettres. literat, om de litere, scriitor
homme de loi. jurist, magistrat, om al legii
homme de mer. lup de mare, matelot, marinar
homme de paille. om de paie
homme de parole. om de cuvânt
homme de peine. mână de lucru, salahor
homme à tout faire. factotum, om de serviciu, om
bun la toate
homo [pop. péjor.]. homist [peiorativ], pederast
[peiorativ]
homodiégétique [narr.]. homodiegetic [narat.]
homogène. omogen
homogénéiser. omogeniza
homogénéité. omogenitate
Homogyne alpina [bot.]. rotunjoară [bot.]
homologation. omologare
homologue. omolog
homologuer. omologa, certifica
homologuaient. omologau, certificau
homologuait. certifica (el ~), omologa (el ~)
homologué. omologat, certificat [vb.]
homologue (il ~). certifică (el ~), omologhează
(el ~)
homologuent (ils ~). omologhează (ei ~),
certifică (ei ~)
homonyme. omonim omonime
homosexualité. homosexualitate
homosexuel [n.]. pederast, poponar [vulg.], homosexual,
homalău [vulg.], homo [col.]
- 88 -
homuncule. homuncul
hhhon
Honduras. Honduras
Hong-Kong. Hong Kong
Hongrie. Ungaria
Hongrie (la ~). Ungaria
hongrois. ungur, maghiar
hongrois [adj.][*]. maghiar, ungar, bozgoresc [pop.
peiorativ], unguresc
hongrois [langue]. maghiara
Hongrois [n.m.*]. bozgor [pop. peiorativ] bozgori,
ungur unguri, maghiar [locuitor] maghiari
Hongroise. unguroaică
honnête [adj. m.]. cinstit cinstiţi cinstită cinstite, corect
corecţi corectă corecte, onest oneşti onestă oneste,
onorabil onorabili onorabilă onorabile
honnête (un prix ~). rezonabil (un preţ ~)
honnêtement. bune (pe ~), onestitate (cu ~), cinstit
(în mod ~)
honnêteté. probitate, onestitate, cinste
honneur. onoare onoruri, cinste
honneur (demoiselle d'~). onoare (domnişoară de ~)
honneur (garde d'~). onoare (gardă de ~)
honni. decăzut din drepturi, dezonorat, dizgraţiat
honnir. dezonora, decădea din drepturi
honorable. onorabil
honorablement. onorabil (în mod ~)
honoraire. onorific
honoraire (professeur ~). onorific (profesor ~)
honoraires [n.m.pl.]. onorariu [n.n.sg.][plată]
honorer. cinsti, onora
honorer un chèque. plăti un cec
honorer la mémoire de. onora memoria, comemora,
cinsti memoria
honorer de sa présence. onora cu prezenţa
honorer sa signature. respecta angajamentele scrise
honorifique. onorific
honte [n.f.*]. umilinţă [n.f.], jenă [n.f.], ruşine [n.f.]
honte (avoir ~). ruşine (a-i fi ~), ruşina (se ~), jena
(se ~)
honte (de la ~). ruşinii, umilinţei
honte (il a ~). ruşinează (el se ~), ruşine (îi e ~)
honte (il avait ~). jena (se ~), ruşina (se ~), ruşine (îi
era ~)
honte (il eut ~). ruşină (se ~), ruşine (îi fu ~), jenă
(se ~)
honte (ils avaient ~). jenau (se ~), ruşinau (se ~),
ruşine (le era ~)
honte (ils eurent ~). jenară (se ~), ruşine (le fu ~),
ruşinară (se ~)
honte (ils ont ~). ruşinează (ei se ~), ruşine (le e ~)
honte (j'ai ~). jenez (mă ~), ruşinez (mă ~), ruşine
(mi-e ~)
honte (j'avais ~). ruşine (îmi era ~), jenam (mă ~),
ruşinam (mă ~)
honte (j'eus ~). ruşinai (mă ~), jenai (mă ~), ruşine
(îmi fu ~)
honte (la ~). jena, ruşinea, umilinţa
honte (nous avions ~). ruşinam (ne ~), jenam (ne ~),
ruşine (ne era ~)
honte (nous avons ~). jenăm (ne ~), ruşinăm (ne ~),
ruşine (ne e ~)
 honte (nous eûmes ~). ruşinarăm (ne ~), ruşine (ne hors pair. fără pereche
fu ~) hors pareil. fără seamăn, inegalabil
honte (tu as ~). ruşinezi (te ~), ruşine (ţi-e ~), jenezi hors de prix. nepreţuit
(te ~) hors série. fără pereche, inegalabil
honte (tu avais ~). jenai (te ~), ruşine (îţi era ~), hors d'usage. scos din uz, inutilizabil
ruşinai (te ~) hortensia. hortensie
honte (tu eus ~). jenaşi (te ~), ruşinaşi (te ~), ruşine horticole. horticol
(îţi fu ~) horticulteur. horticultor
honte (vous eûtes ~). ruşine (vă fu ~), ruşinarăţi (vă horticulture. horticultură
~) hhhos
honte (vous avez ~). ruşine (vă e ~), jenaţi (vă ~), hospice. azil de bătrâni
ruşinaţi (vă ~) hospitalier. primitor, ospitalier
honte (vous aviez ~). jenaţi (vă ~), ruşine (vă era ~), hospitalisation. spitalizare, internare în spital
ruşinaţi (vă ~) hospitaliser. interna, spitaliza
honte à qqn (faire ~). ruşina [pe cineva] hospitalité. ospitalitate
honteusement. ruşinos (în mod ~) hostile. ostil, duşmănos
honteux [*].ruşinos ruşinoşi ruşinoasă ruşinoase, hostilité. ostilitate, duşmănie, aversiune
blamabil blamabili blamabilă blamabile hostilités [pl.]. lupte, ostilităţi, acte de război
hôpital hôpitaux. spital spitale
hhhot
hoquet [n.m.*]. sughiţ [n.n.] sughiţuri
hôte [invité] [n.m.] hôtesse [invitée] [n.f]. oaspete,
hoquet (avoir le ~). sughiţa
invitat [n.] invitată, musafir
hoquet (il a le ~). sughiţă (el ~)
hôte [n.m.], hôtesse [n.f.]. gazdă
hoquet (il avait le ~). sughiţa (el ~)
hôtel. hotel
hoquet (il eut le ~). sughiţă (el ~) [perf. s.]
Hôtel de Ville. Primăria
hoquet (j'ai le ~). sughiţ (eu ~)
hôtelier [adj.]. hotelier
hoquet (tu as ~). sughiţi (tu ~)
hôtelier [n.m./f.]. director de hotel
hhhor hôtesse de l'air [n.f.][aero.]. stewardesă [n.f.][aero]
horaire [adj.]. oră (pe ~), orar hotte aspirante. hotă [bucătărie]
horaire [n.m.]. orar [n.n.] hotte du père Noël (la ~). sacul lui Moş Crăciun
horaire des trains [n.m.]. mersul trenurilor [n.n. art.] houblon. hamei
horde [*]. hoardă hoarde houe. sapă [n.]
horizon. orizont houille. huilă
horizontal. orizontal orizontală orizontali houle [mar.]. hulă [mar.]
horizontale [n.f.]. orizontală (linie ~) [n.f.] houppe. moţ de păr
horizontalement. orizontală (pe/la ~), orizontal (în housse. husă huse
mod ~) hhhu
horloge [n.f.]. orologiu [n.n.] orologii hublot. hublou
horlogerie. ceasornicărie hué. huiduit
hormis [*]. exceptând, în afară de huées [pl.]. huiduieli [pl.]
hormonal. hormonal huer. huidui
hormone [n.f.]. hormon [n.m.] hormoni
huile. ulei. olaj
horoscope. horoscop horoscoape
huile à moteur. ulei de motor
horreur. oroare huile de poisson. untură de peşte, ulei de peşte
horreurs. atrocităţi, orori, grozăvii huile solaire. loţiune de bronzare
horrible. oribil, îngrozitor huiler. unge cu ulei
horriblement. cumplit [adv.], oribil de huileux. uleios
horrifier. oripila, îngrozi huis clos (à ~). uşile închise (cu ~)
horrifique. oribil huissier [jur.]. executor judecătoresc, portărel, aprod
horripilant. exasperant, horipilant [neo.] huit. opt
horripile (il ~). oripilează (el ~), exasperează (il ~) huitième. optime
horripiler. exaspera, oripila [neo.] huître. stridie stridii
hors [*]. exceptând hhhum
hors-bord (moteur ~). în afara bordului (motor ~)
humain. uman, omenos, omenesc
hors du commun, singulier, pas comme les autres.
humainement. omenie (cu ~)
ieşit din comun
humanisme. umanism
hors-d'œuvre [n.m.*]. gustare la începutul mesei,
humaniste. umanist
aperitiv
humanitaire. umanitar
hors d'haleine. gâfâind, fără suflu
humanitarisme. umanitarism
hors ligne. fără egal
humanité. umanitate
hors la loi. în afara legii
humble. modest, umil
hors-la-loi [n.m.]. nelegiuit [n.m.] nelegiuiţi, proscris
humérus. humerus
[n.m.] proscrişi

- 89 -
 humeur. umoare [anat.] idéaliste. idealist
humeur (être de bonne ~). dispoziţie bună (fi în ~), idée. idee idei
binedispus (fi ~) identification. identificare
humeur (être de mauvaise ~). prost dispus (fi ~), identifier. identifica
dispoziţie proastă (fi în ~) identique. identic identică
humide. umed umezi umedă umede identité. identitate
humidité. umiditate idéologie. ideologie
humiliant. umilitor idéologique. ideologic
humiliation. umilire, înjosire, umilinţă idéologue. ideolog
humilié. umilit, înjosit idiome. idiom, dialect
humilier. umili (se ~), înjosi (se ~) idiot. idiot idioată
humoriste. umorist idiotie. idioţie, tâmpenie
humoristique. umoristic idolâtrer. idolatriza
humour. umor idole. idol
humus [n.m.]. humă [n.f.] idylle. idilă
hurlement. urlet idyllique. idilic
hurler. urla ignare. ignar, ignorant
hussard. husar husari. huszár ignoble. ignobil, josnic, mârşav, infam
husserlien. husserlian ignorance. ignoranţă, necunoaştere, neştiinţă
Hutchinsia brevicaulis [bot.]. nocilă [bot.] ignorant. cizmă [fig.] [n.], ignorant, incult
hutte. colibă iiil
hhhy il. el
hybridation. hibridizare il fait chaud. e cald
hybride. corcit, hibrid il fait frisquet [fam.]. e cam răcoare
hydre. hidră il fait froid. e rece
hydrofuge. hidrofug il fait nuit. e noapte
hydrogène. hidrogen il se fait tard. e târziu
hydrophile. hidrofil il suffit. e îndeajuns, e suficient
hyène. hienă île. insulă
hygiène. igienă, higienă [arh.] île [abréviation cartographique]. I.
hymne. imn île Maurice (L'~). Insula Mauriţiu
hyperbole. hiperbolă illisible. ilizibil
hyperesthésie. hiperestezie illuminé, éclairé. iluminat
hyperréalisme. hiperrealism illuminer, éclairer. ilumina
hyperréaliste. hiperrealist illusion. iluzie
hypnose. hipnoză îlot. insulă
hypnotiser. hipnotiza îlot fluvial. ostrov [n.n.]
Hypochoeris maculata [bot.]. iarba împuşcată [bot.] îlots. ostroave
Hypochoeris uniflora [bot.]. anghinarea-oilor. [bot.] ils. ei [pron.]
hypocrisie. ipocrizie iiim
hypocrite. ipocrit, hipocrit (rare)
image. chip, imagine
hypothèse. ipotez
imaginable. imaginabil
hypothétique. ipotetic
imaginaire. imaginar, născocit, fictiv
hysope. isop
imaginatif. imaginativ, inventiv
hystérie. isterie
imagination. imaginaţie, închipuire
iiia imaginer. închipui, imagina (-şi ~)
iambe. iamb imbattable. imbatabil, invincibil
ïambe [lit.]. iamb [lit.] imbécile. tâmpit, tembel, imbecil
ibex [méd.]. stimulator cardiac [med.] imbécillité. tembelism, imbecilitate, cretinism
iceberg. aisberg imbiber. îmbiba
ici. aici imbu. pătruns, cuprins
ici (par ~). aici (pe ~) imbuvable. nebăut (de ~)
icône. icoană, icon [PC] imitable. imitabil
iconoclaste. iconoclast imitateur. imitator
iconographie. imagistică, iconografie imitation. imitaţie
ictère. icter [med.], gălbenare [pop.] imiter. reproduce, copia, maimuţări, imita
iiid iiimm
idéal idéaux. ideal ideali, idealuri immaculé. pată (fără ~), nepătat, imaculat, neprihănit
idéalisation. idealizare immatriculation. înmatriculare
idéaliser. idealiza immatriculer. înmatricula, înregistra
idéalisme. idealism immédiat. neîntârziat, instantaneu, prompt, imediat
immédiatement. instantaneu, neîntârziat, numaidecât

- 90 -
immémorial. imemorial, străvechi imperméable [n.]. manta de ploaie, pelerină,
immense. imens impermeabil [n.]
immensité. imensitate impersonnel. impersonal
immergé. cufundat, scufundat, imersat impertinence. obrăznicie, impertinenţă, insolenţă
immerger. cufunda, scufunda impertinent. impertinent, insolent, neruşinat
immersion. cufundare, scufundare, imersiune imperturbable. imperturbabil, nepăsător
immeuble. imobil, bloc [arhit.] impétueusement. impetuos (în mod ~), năvalnic (în mod
immigrant. imigrant ~)
immigrer. imigra impétueux, pétulant. impetuos
imminence. iminenţă impétuosité. impetuozitate, ardoare
imminent. iminent impiété. impietate, sacrilegiu
immixtion. intervenţie, amestec, imixtiune impitoyable. neîndurător, nemilos, necruţător
immobile. nemişcat, imobil [adj.] impitoyablement. îndurare (fără ~), milă (fără ~),
immobiliser. bloca, imobiliza cruţare (fără ~)
immobilité. nemişcare, imobilitate implacable. implacabil, neînduplecat (de ~), necruţător
immonde. josnic, murdar, imund implantation. instalare
immoral. imoral implanter. instala (a ~)
immoralité. imoralitate implication. implicaţie
immortel. nemuritor impliquer. implica
immunité. imunitate implorer. implora (a ~)
iiimp implorant. implorând
impact. ciocnire, şoc, impact imploré. implorat
impair. impar, soţ (fără ~) implore (il ~). imploră (el ~)
impardonnable. neiertat (de ~), impardonabil implore (j'~). implor (eu ~)
imparfait. nedesăvârşit, imperfect implorent. imploră (ei ~)
impartial. nepărtinitor, imparţial implores. implori (tu ~)
impartialité. imparţialitate implorez. imploraţi (ei ~)
impasse. fundătură, încurcătură, impas implorons. implorăm (noi ~)
impassible. impasibil impoli. nepoliticos
impatience. nerăbdare impolitesse. impoliteţe, lipsă de politeţe
impatient. nerăbdător importance. importanţă
impatienter. scoate din răbdări (a ~) important. important
impatienter (s'~). pierde răbdarea (a-şi ~) importateur. importator
impatientaient (s'~). pierdeau răbdarea (îşi ~) importation. import
impatientait (s'~). pierdea răbdarea (îşi ~) importé. importat
impatiente (il s'~). pierde răbdarea (el îşi ~) importé [com.]. importat [com.]
impatiente (je m'~). pierd răbdarea (îmi ~) importe de (il ~). necesar să (e ~)
impatientent (ils s'~). pierd răbdarea (ei îşi ~) importer. avea importanţă (a ~)
impatientes (tu t'~). pierzi răbdarea (îţi ~) importer [com.]. importa (a ~) [com.], face import de
impatientez (vous vous ~). pierdeţi răbdarea (vă (a ~) [com.]
~) importun. supărător, inoportun
impatientons (nous nous ~). pierdem răbdarea imposant. impunător, impozant
(ne ~) imposé. taxat, impus
impayable. pereche (fără ~), neîntrecut imposer. impune (a ~), taxa (a ~)
impeccable. impecabil, cusur (fără ~) impossibilité. imposibilitate
impeccablement. impecabil (în mod ~) impossible. imposibil
impénétrable. impenetrabil, nepătruns (de ~) impôt. impozit
impénitent. incorijibil, înveterat impraticable. impracticabil, desfundat
imper [fam.]. impermeabil imprécis. imprecis
impératif. poruncitor, imperativ imprécision. imprecizie
impératrice. împărăteasă imprégner. impregna
imperceptible. imperceptibil impression. imprimare, tipărire, tipar
imperceptiblement. imperceptibil (în mod ~) impressionnable. sensibil, emotiv, impresionabil
imperfection. imperfecţiune, defect impressionnant. impresionant
impérial impériaux. imperial imperiali, împărătesc impressionner. impresiona
împărăteşti imprévu. neprevăzut
impérialisme. imperialism imprimante. imprimantă
impérialiste. imperialist imprimer. tipări, imprima
impérieusement. imperios (în mod ~) imprimé. tipărit
impérieux. poruncitor, urgent, presant, imperios imprime (il ~). tipăreşte, imprimă (el ~)
impérissable. veşnic, nepieritor imprime (j' ~). imprim
imperméable. impermeabil imprime (j'~). tipăresc (eu ~)

- 91 -
 impriment. imprimă (ei ~) incision. incizie, tăietură
impriment (ils ~). tipăresc (ei ~) incisive [dent]. incisiv [dinte]
imprimes (tu ~). tipăreşti, imprimi incitation. incitare, instigare
imprimez. imprimaţi, tipăriţi inciter. instiga, incita
imprimons. tipărim, imprimăm inclinaison. înclinaţie [geom.], pantă
imprimerie. tipografie inclination. înclinaţie, înclinare, aptitudine
imprimeur. tipograf incliner. apleca, înclina
impromptu. improvizat inclure. include
impromptu (à l' ~). neprevăzute (pe ~) incluait. includea
impropre. impropriu, greşit, necorespunzător incluant. incluzând
improvisation. improvizaţie inclus [adj.]. cuprins, inclus
improviser. improviza, înjgheba inclut (il ~). include (el ~)
improviste (à l'~). neaşteptate (pe ~) inclusivement. inclusiv
imprudence. imprudenţă, nesăbuire incohérence. incoerenţă
imprudent. nesăbuit, imprudent incohérent. incoerent
impudence. cinism, neruşinare incommode. incomod, stânjenitor [fig.], neconfortabil
impudent. neruşinat, cinic incommoder. incomoda
impudeur. pudoare (lipsă de ~) incommodait. incomoda (el ~)
impuissance. ineficacitate, slăbiciune, neputinţă incommodé. incomodat
impuissant. dezarmat, neputincios incommode (il ~). incomodează (el ~)
impulsif. impulsiv incommodent (ils ~). incomodează (ei ~)
impur. impur, necurat incomparable. pereche (fără ~), incomparabil
impureté. impuritate impurităţi incomparablement. incomparabil de [adv.]
imputer. imputa, învinui incompatibilité. nepotrivire, incompatibilitate
imputrescible. care nu poate putrezi, imputrescibil incompatible. incompatibil, nepotrivit
[neo.] incompétence. incompetenţă, nepricepere
iiin incompétent. incompetent, nepriceput
in situ. in situ, la faţa locului incomplet. incomplet incompletă
inacceptable. inacceptabil, neacceptat (de ~) incompréhensible. noimă (fără ~), neînţeles (de ~),
inaccessible. inaccesibil incomprehensibil
inachevé. neisprăvit [adj.], neterminat incompréhension. neînţelegere
inactif. pasiv, inactiv, indolent incompris. neînţeles
inadmissible. inadmisibil inconcevable. neînchipuit (de ~), neconceput (de ~)
inadvertance. inadvertenţă inconciliable. inconciliabil, neîmpăcat
inaltérable. nealterabil inconduite. rea purtare, impoliteţe
inapte. inapt, incapabil inconfortable. incomod, neconfortabil
inattendu. neprevăzut, neaşteptat incongru. incongruu incongruă
inattentif. neatent incongruité. incongruitate
inauguration. inaugurare inconnu. necunoscut necunoscută
inaugurer. inaugura inconsciemment. inconştient (în mod ~)
inavouable. nemărturisit (de ~) inconscience. inconştienţă
iiinc inconséquence. inconsecvenţă
incalculable. incalculabil inconséquent. inconsecvent
incandescence. incandescenţă inconsidéré. consideraţie (lipsit de ~)
incandescent. incandescent inconsistance. inconsistenţă
incapable. incompetent, incapabil inconsistant. inconsistent
incarcérer. întemniţa, încarcera inconsolable. neîmpăcat (de ~), inconsolabil
incarner. întruchipa inconstant. nestatornic
incassable. incasabil inconstitutionnel. neconstituţional
incendiaire (adj.). incendiar incontestable. incontestabil, netăgăduit (de ~)
incendiaire (nom, personne). incendiator incontesté. netăgăduit, evident, necontestat
incendie. incendiu, foc incontinent [méd.]. ţine (care nu se poate ~), incontinent
incendier. da foc, incendia [med.]
incertain. îndoielnic, nesigur, nehotărât, incert incontournable. neocolit (de ~)
incertitude. nesiguranţă, incertitudine incontrôlable. stăpânit (imposibil de ~), incontrolabil
incessamment. neîncetat, îndată, mereu inconvénient. neajuns [n.], inconvenient
incessant. neîncetat incorporation. alipire, incorporare
incident [adj.]. întâmplător, incidental incorporer. incorpora, insera
incident [n.]. incident incorporer [mil.]. incorpora [mil.]
incinéré. incinerat incorporer [un territoire]. anexa [un teritoriu], alipi
incinérer. incinera [un teritoriu]
incisif. caustic [fig.], tăios, incisiv, muşcător incorrect. eronat, incorect, greşit

- 92 -
incorrigible. incorigibil index (mettre à l'~). index (pune la ~)
incorruptible. incoruptibil indexé. indexat
incrédule. neîncrezător, incredul indexer. indexa, index (pune la ~)
increvable. neobosit, neobosit (de ~) indicateur. indicator
incriminer. incrimina indicateur des chemins de fer. mersul trenurilor
incrimina (il ~). incrimină (el ~), acuzaţie (el puse indicateur (poteau ~). indicator (stâlp ~)
sub ~) indicateur [de la police]. turnător [la poliţie]
incriminait. acuzaţie (el punea sub ~), incrimina (el indicatif. indică (care ~), indicativ
~) indicatif [gram.]. indicativ [gram.]
incriminant. acuzaţie (punând sub ~), incriminând indication. lămurire, indicaţie
incrimine (il ~). acuzaţie (el pune sub ~), indice. indiciu, pistă [poliţie]
incriminează (el ~) indicible. inexprimabil
incrimine (qu'il ~). acuzaţie (el să pună sub ~), indien. indian
incrimineze (el să ~) indifféremment. indiferent (în mod ~)
incroyable. necrezut (de ~) indifférence. nesimţire, nepăsare, indiferenţă
incroyablement. necrezut (de ~) indifférent. indiferent, nepăsător
incroyance. neîncredere indifférer. indiferent (lăsa ~), fi indiferent (fi ~)
incruster. incrusta, incorpora indigence. sărăcie, mizerie
incubateur. incubator, ouătoare indigène. indigen, băştinaş, autohton
incubation. incubaţie indigent. nevoiaş, lipit pământului
incube. incubus indigestion. indigestie
inculpation. inculpare, acuzaţie (punere sub ~) indignation. indignare
inculper. inculpa indigne. nedemn
inculpa (il ~). inculpă (el ~) indigné. indignat
inculpait. inculpa (el ~) indigner. revolta
inculpant. inculpând indigner (s'~). indigna (se ~)
inculpé. inculpat indigo. indigo
inculpe (il ~). inculpă (el ~) indiquer. indica, arăta
inculpe (qu'il ~). inculpe (să ~) indique (il ~). indică
inculqué. inculcat indique (j'~). indic
inculque (il ~). inculcă (el ~) indiqué. arătat, indicat
inculquer. inculca [în mintea cuiva] indiques (tu ~). indici
inculte. incult indirect. indirect
incurable. nevindecabil, incurabil indirectement. indirect (în mod ~)
incursion. incursiune indiscipline. indisciplină
iiind indiscipliné. nedisciplinat
Inde. India indiscret. indiscret
indécence. indecenţă, neruşinare indiscrétion. indiscreţie
indécent. indecent indiscutable. indiscutabil
indéchiffrable. indescifrabil, neciteţ, ilizibil indispensable. indispensabil
indéchirable. rupe (care nu se ~), indeşirabil indisposé. indispus, nu se simte bine (care ~)
indécis. nesigur, nehotărât, indecis, şovăielnic indisposer. indispune
indéfini. nedeterminat, nedefinit indisposition. indispoziţie
indéfini (article ~) [gram.]. nehotărât (articol ~) individu. ins inşi, individ
[gram.] individuel. individual
indéfiniment. nesfârşit (la ~) nedefinit (î, mereu) indolence. nepăsare, lene, indolenţă
indéfinissable. indescriptibil, nedefinit (de ~) indolent. indolent, leneş, nepăsător
indéformable. deforma (care nu se poate ~), indubitable. neîndoielnic, sigur [adv.]
indeformabil induire. induce, conchide, trage concluzia
indéfrisable [coiffure] [n.f.]. permanent [coafură] [nn.] indulgence. indulgenţă
indélébile. neşters (de ~), indelebil [neo.] indulgent. indulgent
indélicat. nedelicat industrie. industrie
indemne. teafăr, nevătămat industrie de pointe. industrie de vârf
indemnité. indemnizaţie industriel. industrial
indéniable. incontestabil, netăgăduit (de ~) iiine
indépendamment. independent (în mod ~) inédit. inedit
indépendance. independenţă ineffable. inefabil
indépendant. neatârnat [arh.], independent ineffaçable. neşters (de ~)
indésirable. nedorit, indezirabil inefficace. ineficace
indestructible. indestructibil inefficacité. ineficacitate
index. repertoar, index inégalité. inegalitate
index [doigt]. arătător (degetul ~) ineptie. inepţie, stupiditate

- 93 -
inépuisable. inepuizabil inimaginable. inimaginabil
inerte. inert inimitable. inimitabil
inertie. inerţie inintelligible. neînţeles (de ~), neinteligibil
inestimable. inestimabil ininterrompu. neîntrerupt
inévitable. inevitabil initial. iniţial
inévitablement. inevitabil (în mod ~) initiative. iniţiativă
inexact. inexact initier. iniţia (se ~)
inexorable. neînduplecat, inexorabil injecter. injecta
iiinf injection. injecţie
infaillible. infailibil injure. insultă, injurie
infâme. infam, josnic, abject injuste. nedrept, injust
infamie. infamie, ticăloşie, abjecţie, josnicie injustice. nedreptate
infatué. înfumurat, infatuat infatuaţi, îngâmfat inné. înnăscut
infectieux. infecţios innocence. nevinovăţie, inocenţă
infection. infecţie innocent. inocent, nevinovat
inférieur. prost proastă [calitate], inferior, jos (de ~) innovateur. inovator
infériorité. inferioritate innovation. inovaţie
infernal. infernal inoccupé. neocupat
infester. pustii [vb.], năpădi, infesta, devasta inoculer. inocula
infidèle. necredincios, infidel inoffensif. inofensiv
infidélité. necredinţă, infidelitate inondation. inundaţie
infiltration. infiltraţie, infiltrare inonder. inunda
infiltrer. infiltra inoubliable. neuitat (de ~)
infime. minuscul, infim inouï. nemaipomenit, nemaiauzit
infini. infinit, nemărginit, nesfârşit inquiet. îngrijorat
infinité. infinitate inquiétant. straniu
infirme. infirm inquiéter. nelinişti, îngrijora
infirmerie. infirmerie inquiétude. nelinişte, îngrijorare
infirmier. infirmie iiins
infirmière. soră insalubre. neigienic, insalubru
infirmité. infirmitate insatiable. nesăţios
inflammable. inflamabil inscription. inscripţie, înscriere
inflexible. inflexibil inscrire. grava, înscrie
inflorescence. inflorescenţă insecte. insectă
influençable. influenţabil insensé. nebunesc, absurd, smintit
influence. influenţă insensible. insensibil
influent. influent insérer. insera
information. informaţie insérant. inserând
informe. fără formă, inform inséré. inserat
infra rouge. infraroşu insère (il ~). inserează
infra rouges (rayons ~). infraroşii (raze ~) insère (qu'il ~). insereze (el să ~)
infraction. infracţiune insertion. inserare, inserţie
infranchissable. netrecut (de ~) insidieux. viclean, insidios, perfid
infuser. infuza, insufla insigne [adj.]. deosebit, remarcabil, notabil
infusion. infuzie, fiertură (de plante) insigne [n.m.]. insignă [n.f.]
iiing insignifiant. neînsemnat, importanţă (fără ~)
ingambe. sprinten insinuer. insinua
ingénieur. inginer insinua. insinuă (el ~)
ingénieur [abréviation]. ing. insinuant. insinuând, insinuant
ingénieusement. ingenios (în mod ~) insinué. insinuat
ingénieux. ingenios ingenioasă, inventiv inventivă insinue (il ~). insinuează (el ~)
inventivi insinue (qu'il ~). insinueze (el să ~)
ingéniosité. ingeniozitate, inventivitate insinuer (s'~). vârî (se ~), pătrunde, strecura (se ~)
ingénu. candid, naiv, ingenuu insipide. insipid
ingénuité. ingenuitate, naivitate, candoare insistance. insistenţă, stăruinţă
ingérence. amestec (în treburile altuia), ingerinţă insister. insista
ingrat. neplăcut, nerecunoscător, ostil, ingrat insiste (il ~). insistă
ingratitude. nerecunoştinţă, ingratitudine insiste (j'~). insist
inhabité. nelocuit insisté. insistat
inhaler. inhala insistent. insistă
inhospitalier. neprimitor, inospitalier insolation. insolaţie
inhumain. inuman insolence. insolenţă, impertinenţă, neobrăzare, tupeu

- 94 -
insolite. ciudat, insolit instituteur. institutor institutoare, învăţător învăţătoare
insoluble. insolubil institution. instituţie
insomnie. insomnie instructif. instructiv
insouciance. indiferenţă, nepăsare instruction. educaţie, instrucţie, instruire
insouciant. nepăsător, indiferent instruire. instrui
inspecter. inspecta instruira. instrui (va ~)
inspecta (il ~). inspectă (el ~) instruirait. instrui (el ar ~)
inspectant. inspectând instruis (j'~). instruiesc (eu ~)
inspecté. inspectat instruis (tu ~). instruieşti (tu ~)
inspecte (il ~). inspectează el ~) instruisaient. instruiau
inspecte (j'~). inspectez instruisait. instruia
inspecte (qu'il ~). inspecteze (să ~) instruisez. instruiţi
inspectent (ils ~). inspectează (ei ~) instruisît. instrui (el ~)
inspectes (tu ~). inspectezi instruisons. instruim
inspecteur. inspector instruit. instruit
inspection. inspecţie instruit (il ~). instruieşte (el ~)
inspiration. inspiraţie instrument. instrument
inspiratrice. inspiratoare instrumental. instrumental
inspirer. inspira insu (à l'~ de quelqu'un). ştirea (fără ~ cuiva)
inspira. inspiră (el ~) [perf. s.] insuffisamment. insuficient (în mod ~), necorespunzător
inspire (il ~). inspiră (el ~) (în mod ~)
inspire (qu'il ~). inspire (el să ~) insuffisance. insuficienţă, lipsă lipsuri
inspirent (ils ~). inspiră (ei ~) insuffisant. nesatisfăcător, insuficient
inspirez. inspiraţi insuffle (il ~). insuflă (el ~)
inspirons. inspirăm insufflé. insuflat
instabilité. nestatornicie, instabilitate insuffler. insufla
instable. instabil insulte [n.]. insultă [n.]
installateur. instalator insulter. vexa, insulta, ofusca, ofensa, jigni
installer. instala insultait. jignea, insulta (el ~), vexa (el ~), ofensa
installa. instală (el ~) (el ~)
installant. instalând insultant. jignind, insultând, ofensând, ofuscând,
installé. instalat vexând
installe (qu'il ~). instaleze (să ~) insulté. vexat, insultat, ofensat, jignit
installent. instalează (ei ~) insulte (il ~). ofensează (el ~), insultă (el ~),
installez. instalaţi (voi ~) jigneşte
installons. instalăm insulte (j'~). jignesc (eu ~), vexez, insult,
instamment. stăruitor (în mod ~) ofensez, ofuschez
instance. instanţă insulte (qu'il ~). insulte (să ~), ofenseze (să ~),
instant. moment, clipă jignească (să ~)
instant (à l'~). imediat, numaidecât insultes (tu ~). vexezi, insulţi, jigneşti, ofensezi,
instant (dès l'~). clipa (din ~) ofuschezi
instantané. subit, instantaneu insupportable. insuportabil
instantané [photo]. instantaneu [foto] insurgé. revoltat
instar (à l'~). exemplul (după ~), felul (în ~) insurgé [n.]. răzvrătit [n.], răsculat [n.], rebel [n.]
insurger. revolta
instauration. instaurare
insurmontable. insurmontabil, netrecut (de ~)
instaurer. instaura
insurrection. insurecţie
instaura. instaură (el ~)
instaurant. instaurând iiint
instauré. instaurat intangible. neatins (de ~), intangibil
instaure (il ~). instaurează (el ~) intarissable. nesecat, inepuizabil
instaure (qu'il ~). instaureze (el să ~) intarissablement. încetare (fără ~), mereu, într-una.
instigateur. aţâţător, instigator merő
instigation. aţâţare, instigare intégral. complet compleţi, întreg întregi, integral
instinct. instinct integrali
instinctif. instinctiv intégralement. întregime (în ~), integral (în mod ~)
instinctivement. instinctiv (în mod ~) intégration. înglobare, integrare
instituer. institui intègre. integru, cinstit
instituant. instituind intégrer (s'~). integra (se ~)
institué. instituit intégrité. totalitate, cinste, integritate
institue (il ~). instituie (el ~) intellectuel. intelectual
institue (qu'il ~). instituie (el să ~) intelligence. înţelegere, inteligenţă
institut. institut intelligent. inteligent, deştept

- 95 -
 intelligible. inteligibil interférence. interferenţă
intempérant. necumpătat interférer. interfera
intendance [mil.]. intendenţă [mil.] interférant. interferând
intendant. intendent interféré. interferat
intense. intens, puternic interfère (il ~). interferează (el ~)
intensément. intensitate (cu ~), intens (în mod ~) intérieur. interior
intensif. intensiv intérieur [n.]. interior (în ~)
intensification. intensificare interjection. interjecţie
intensifier. mări, intensifica interlocuteur. interlocutor interlocutoare
intensité. intensitate interloqué. surprins
intensivement. intensiv (în mod ~) interloquer. uimi, surprinde
intenter (~ un procès). intenta (~ un proces) intermédiaire [n.]. misit, mijlocitor, intermediar
intenta (il ~). intentă (el ~) interminable. nesfârşit, interminabil
intenté. intentat intermittence. intermitenţă
intente (il ~). intentează (el ~) intermittent. intermitent
intente (j'~). intentez internat [n.]. internat [n.]
intente (qu'il ~). intenteze (să ~) international. internaţional internaţionali
intentera. intenta (va ~) internaute. surfer pe web
intention. intenţie internaute [PC]. surfer [PC]
intentionné. intenţionat, deliberat interne. interior, intern, dinăuntru
interactif. interactiv interne [n.]. intern (elev ~)
intercaler. intercala interner. interna
intercalant. intercalând interné. internat
intercalé. intercalat interna. internă (el ~)
intercale (il ~). intercalează interposer. interpune
intercepter. intercepta interprétation. interpretare
interceptaient. interceptau interprète [traducteur]. traducător, interpret
interceptait. intercepta (el ~) interpréter. comenta, explica, interpreta
interceptant. interceptând interprété. interpretat
intercepté. interceptat interprète (il ~). interpretează
intercepte (il ~). interceptează (el ~) interprètent. interpretează (ei ~)
intercepte (qu'il ~). intercepteze (să ~) interrogatif. interogativ, întrebător
interceptent. interceptează (ei ~) interrogation. interogaţie, interogare
interdiction. interzicere, interdicţie interrogatoire. interogatoriu
interdiction de séjour. interdicţie de sejur interroger. chestiona, interoga, pune întrebări
interdiction de séjour. interzicere a sejurului Adev interrogé. chestionat, interogat
03/01/08 interroge (il ~). interoghează (el ~), pune
interdire. interzice întrebări (el ~)
interdira. interzice (va ~) interroge (j'~). interoghez, pun întrebări (eu ~),
interdis (j'~). interzic (eu ~) chestionez
interdis (tu ~). interzici interrogeait. punea întrebări (el ~), interoga (el ~)
interdisaient. interziceau interrogent (ils ~). pun întrebări (ei ~),
interdisais (j'~). interziceam (eu ~) interoghează (ei ~)
interdisais (tu ~). interziceai interrompre. întrerupe
interdisait. interzicea interrompais (j'~). întrerupeam (eu ~)
interdisant. interzicând interrompait. întrerupea
interdise (qu'il ~). interzică (să ~) interrompant. întrerupând
interdisent. interzic (ei ~) interrompe (qu'il ~). întrerupă (să ~)
interdisent (qu'ils ~). interzică (ei să ~) interrompent. întrerup (ei ~)
interdisez. interziceţi interrompez. întrerupeţi
interdisons. interzicem interrompit. întrerupse
interdit. interzis interzişi interzisă interzise interrompons. întrerupem
interdit (il ~). interzice (el ~) interrompra. întrerupe (va ~)
interdit, perplexe, médusé. perplex interromps (j'~). întrerup (eu ~)
interdit [surpris]. surprins interromps (tu ~). întrerupi
intéresser. interesa interrompt. întrerupe (el ~)
intéressait. interesa (el ~) interrompu. întrerupt
intéressant. interesant interrupteur. întrerupător [electr.], comutator
intéressé. interesat interruption. întrerupere Adev 01/11/07
intéresser à (s'~). interesa de (se ~) intersection. răscruce, răspântie
intérêt. interes interstellaire. interstelar
intérêt [finances]. dobândă interstice. interstiţiu

- 96 -
intertextualité. intertextualitate inutilité. inutilitate
interurbain. interurban iiinv
intervalle. interval invaincu. neînvins
intervenir. avea loc, surveni, interveni invalide. invalid, handicapat [n.], schilod
intervenaient. interveneau invalidé. invalidat, declarat nul
intervenait. intervenea invalider. declara nul, invalida
intervenant. intervenind invalidité. invaliditate
intervenez. interveniţi invariable. invariabil
intervenons. intervenim invariablement. invariabil (în mod ~)
intervenu. intervenit invasion. invazie
interviendra. interveni (va ~) invective. invectivă, injurie
interviendrait. interveni (el ar ~) invendable. nevandabil
interviendront. interveni (vor ~) inventaire. inventar
intervienne (qu'il ~). intervină (el să ~) inventer. născoci, scorni, inventa
interviennent. intervin (ei ~) invente (j'~). scornesc
interviennent (qu'ils ~). intervină (ei să ~) invente (il ~). născoceşte, inventează (el ~),
interviens (j'~). intervin (eu ~) scorneşte
interviens (tu ~). intervii invente (j'~). născocesc, inventez
intervient. intervine inventé. inventat, scornit, născocit
intervins (j'~). intervenii (eu ~) inventent. născocesc, scornesc, inventează (ei ~)
intervint. interveni (el ~) inventes (tu ~). scorneşti, inventezi, născoceşti
intervention. intervenţie inventez. inventaţi, născociţi, scorniţi
interview. interviu inventons. scornim, născocim, inventăm
intestin. intestin inventeur. inventator
intime (adj.). intim inventif. inventiv
intime [n.]. prieten intim invention. invenţie, născocire
intimidation. intimidare inventivité, ingéniosité. inventivitate
intimider. intimida inverse. invers
intimidait. intimida (el ~) inverser. inversa
intimidé. intimidat inversion. inversiune, inversare
intimité. intimitate investigation. investigaţie, cercetare, investigare
intitulé. intitulat investir. investi, împuternici
intituler. intitula investissement. investiţie
intolérable. nesuportat (de ~), intolerabil invétéré. inveterat, înrădăcinat
intolérance. intransigenţă, intoleranţă invincible. invincibil, neînvins (de ~)
intonation. intonaţie invisible. invizibil
intoxication. intoxicaţie, intoxicare invitation. invitaţie
intoxiqué. intoxicat invité. invitat [n.]
intoxiquer. intoxica inviter. invita, pofti poftesc
intraitable. încăpăţânat, refractar invitait. invita (el ~)
intransigeant. intransigent, inflexibil invite (il~). invită (el ~)
intransitif. intranzitiv invite (j'~). poftesc (eu ~), invit
intraveineux. intravenos invitent. invită (ei ~), poftesc (ei ~)
intrépide. neînfricat, cutezător invites (tu ~). inviţi, pofteşti
intrigant. intrigant invitez. poftiţi, invitaţi
intrigue. intrigă invitons. poftim, invităm
intrigué. intrigat, uneltit invocation. invocaţie
intriguer (v.i.). băga intrigi, unelti uneltesc involontaire. involuntar
intriguer (v.t.). trezi curiozitatea, intriga involontairement. involuntar (în mod ~)
introductif. introductiv involucre. involucru
introduire. băga, vârî (ancien vîri), introduce invoqué. invocat
introduire (s'~). introduce (se ~) invoquer. invoca
introduire (se ~). băga (se ~), vârî (se ~) invraisemblable. necrezut (de ~), neverosimil,
introuvable. negăsit (de ~) inimaginabil
instrument à vent [mus.]. instrument de suflat [muz.] invulnérable. invulnerabil
intrus. intrus iiir
intuitif. intuitiv irascible. iute la mânie, irascibil
intuition. intuiţie Irène. Irina
intuitivement. intuitiv (în mod ~) iris (anat.). iris (anat.)
inutile. inutil, nefolositor iris [anat.]. pupilă [anat.]
inutilement. inutil (în mod ~) iris [bot.]. stânjenel, iris [bot.]
inutilisable. nefolosit (se ~), inutilizabil irlandais. irlandez

- 97 -
Irlande. Irlanda isobare. izobar
ironie. ironie isocèle. isoscel isoscele
ironique. ironic isochrone. izocron
ironiquement. ironic (în mod ~) isocline. izoclin
ironisé. ironizat isolable. care poate fi izolat, izolabil
ironiser. ironiza isolationnisme. izolaţionism
iiirr isolement. izolare, recluziune, însingurare
irradiation. iradiere isolement [électr.]. izolaţie [electr.], izolare [electr.]
irradier. iradia isolément. izolat (în mod ~), separat (în mod ~)
irrationnel. iraţional isoler. izola
irréalisable. nerealizabil isolaient. izolau
irrécupérable. irecuperabil isolait. izola (el ~)
irréel. ireal, virtual, imaginar, nereal isolant. izolând
irrégularité. neregularitate isolant [n.m.]. izolator [n.m.]
irrégulier. neregulat isolé. izolat izolaţi - izolată izolate, singur singuri
irrémédiable. iremediabil, ireparabil - singură singure, singuratic
irrémédiablement. iremediabil (în mod ~) isole (il ~). izolează (el ~)
irremplaçable. neînlocuit (de ~) isolé (il avait ~). izolase
irréparable. ireparabil isolé (ils avaient ~). izolaseră
irrépressible. neînăbuşit (de ~), irepresibil [neo.] isole (j'~). izolez
irréprochable. fără cusur, ireproşabil, impecabil isolent. izolează (ei ~)
irrésistible. irezistibil isoles (tu ~). izolezi
irrésolu. indecis indecisă, şovăitor şovăitoare, nehotărât isolez. izolaţi (voi ~)
nehotărâtă isolons. izolăm
irrésolution. indecizie, şovăială, nehotărâre isomère. izomer
irrespectueux. nerespectuos isométrique. izometric
irrespirable. nerespirat (de ~), irespirabil isomorphe. izomorf
irresponsable. iresponsabil isomorphisme. izomorfism
irrétrécissable. care nu intră la spălat, care nu intră la isotherme. izoterm
apă isothermique. izotermic
irrévérencieux. ireverenţios, nepoliticos isotonique. izotonic
irréversibilité. ireversibilitate isotope. izotop izotopi
irréversible. ireversibil isotopique. izotopic
irrévocable. irevocabil isotrope. izotropic
irrigation. irigare, irigaţie Israël. Israel
irriguer. iriga israélien. israelit
irrigué. irigat israélienne. israelită
irriguent. irigă (ei ~) issu. născut [fig.], provenit
irritable. irascibil, iritabil issue [n.f.]. ieşire [n.f.] ieşiri [n.f.pl.]
irritation. enervare, iritare issue [n.f.] [résultat]. rezultat [n.n.], efect [n.n.]
irritation [méd.]. iritaţie [med.] issues [n.f.pl.] [résultat]. efecte [n.n.pl.], rezultate
irriter. enerva, irita [n.n.pl.]
irritaient. enervau, iritau issue (à l'~). finele (la ~), sfârşitul (la ~) Adev
irritait. irita (el ~) 24/01/08
irritant. enervând, iritând issue (chemin sans ~). ieşire (drum fără ~)
irritant [adj.]. iritant, supărător, enervant issue (rue sans ~). ieşire (stradă fără ~)
irrite (il ~). enervează (el ~), irită (el ~) isthme. istm istmuri
irrité (il avait ~). iritase, enervase iiit
irrité (ils avaient ~). iritaseră, enervaseră italianisation. italienizare
irrite (j'~). irit (eu ~), enervez italianiser. italieniza
irritent. enervează (ei ~), irită (ei ~) Italie. Italia
irrité. enervat enervaţi enervată enervate, iritat italien. italiană, italian
iritaţi iritată iritate italiques (caractères ~). italice [PC], verzale [tipogr.]
irrites (tu ~). iriţi, enervezi item. articol [într-o listă], item [neo.]
irritez. enervaţi (voi ~), iritaţi (voi ~) itératif. care se repetă, reiterant, repetitiv, iterativ
irruption. invazie, năvălire, năvală itéré. reiterat, repetat
irruption (faire ~). buzna (da ~), năvală (da ~) itérer. reitera
iiis itinéraire. itinerar
islamique. islamic itinérant. ambulator, itinerant
islandais. islandez itou [fam.]. şi [plus], de asemenea
Islande. Islanda ivoire. fildeş, ivoriu [n.] [neo.]
iiiso

- 98 -
 ivre. beat beţi beată bete, matol [pop.], pilit [fam.] piliţi jardin d'enfants. grădiniţă [de copii]
pilită pilite, troscăit [pop.] troscăiţi troscăită jardin potager. grădină de legume
troscăite jardin public. parc, grădină publică
ivresse. beţie jardinage. grădinărit
ivrogne. alcoolic [n.], dipsomaniac [neo.], beţivan, jardiner. grădinări
beţiv jardinet. grădiniţă
ivrognerie. beţiveală, alcoolism, dipsomanie [neo.] jardinier [n.]. grădinar
jardinière [n.]. jardinieră
jjja
jardiniste. arhitect peisager
jaboter. pălăvrăgi, flecări
jargon. jargon
jacasser. meliţa [pop.], trăncăni, pălăvrăgi jarret [anat.]. scobitură a genunchiului [ana.]
jacassait. trăncănea, pălăvrăgea, meliţa (el ~) [pop.] jarretière. jartieră
jacassant. trăncănind, meliţând [pop.], pălăvrăgind jars. gâscan, gânsac
jacasse (il ~). trăncăneşte, pălăvrăgeşte, meliţă (el ~)
jaser. pălăvrăgi, bârfi, trăncăni, flecări, cleveti
jacassé. pălăvrăgit, trăncănit, meliţat [pop.]
jase (il ~). flecăreşte, trăncăneşte, cleveteşte,
jachère (champ en ~). necultivat (teren ~), pârloagă
pălăvrăgeşte
(ogor lăsat în ~)
jasé. bârfit, flecărit, clevetit, trăncănit, pălăvrăgit
jachère, champ, guéret. ogor. ugar
jasent (ils ~). clevetesc (ei ~), flecăresc (ei ~)
jacinthe. hiacint [neo], zambilă
jasmin. iasomie
jacobin. iacobin
Jasmine. Iasmina
Jacques. Iacob
jasper [min.]. jasp [min.]
jacquet [jeu]. dame [joc]
jaspiner. trăncăni
jade. jad
Jassy. Iaşi
jadis. vremuri (pe ~), odinioară, altădată
jatte. blid [pop.], strachină [pop.]
jaguar. jaguar
jauge [auto]. jojă [auto]
jaillir. ţâşni
jjjau
jailli. ţâşnit
jaillissent. ţâşnesc (ei ~) jaunâtre. gălbejit, gălbui
jaillit (il ~). ţâşneşte jaune. galben
jaillissement. ţâşnire jaune (rire ~). silit (râde ~)
jalon. jalon, reper jaune d'œuf. gălbenuş
jalonner. jalona jaunir. îngălbeni
jalousement. gelozie (cu ~) jauni. îngălbenit
jalousie. gelozie jaunissaient. îngălbeneau
jalousie [fenêtre]. jaluzea jaunissait (il ~). îngălbenea
jalousies [pl.] [fenêtre]. jaluzele jaunissant. îngălbenind
jaloux. gelos geloasă jaunisse [pop.]. icter [med.], gălbinare [pop.],
hepatită [med.]
jjjam
jaunissent (ils ~). îngălbenesc (ei ~)
Jamaïque. Jamaica
jaunit (il ~). îngălbeneşte
jamais. niciodată, nicicând Javel (eau de ~). înălbitor [la spălat rufe]
jamais (à ~). totdeauna (pentru ~) javeler. înmănunchia
jamais (à tout ~). totdeauna (pentru ~), veci vecilor javelin. suliţă
(în ~) javelle. mănunchi
JAMAIS… <JAMAIS vu>. NEMAI- javelot. suliţă [atletism]
<NEMAIvăzut> jazz. jazz
jambe. gambă
jjje
jambes (courir à toutes ~). picioarele (fugi cât îl ţin)
je. io [pop.], eu
jambières. jambiere
Je suis ravi de vous revoir. Sunt încântat să vă revăd
jambon. şuncă, jambon, bacon [neo]. sonka
Jean. Ioan
jante [auto]. jantă [auto]
jean [pantalon]. blugi [pl.], ginşi [pl.] [pop.]
Janus. Ianus
Jeanne. Ioana
janvier. ianuarie
Jeanne d'Arc. Ioana d'Arc
Japon. Japonia
Jeannot. Ionică, Nelu, Ionuţ
japonais. japonez, nipon
jeep. jeep
jappement. schelălăit, chelălăit jérémiades [pl.]. văicăreli [pl.], lamentări [pl.], tânguieli
japper. chelălăi, schelălăi [pl.]
jappait (il ~). schelălăia (el ~), chelălăia (el ~) jerrycan. canistră
jappe (il ~). schelălăie (el ~), chelălăie (el ~) jersey. jerseu
jappent (ils ~). schelălăie (ei ~), chelălăie (ei ~) Jésus. Iisus, Isus
jaquette. jachetă
jet. ţâşnitură, fascicul, aruncare, jet
jjjar jeté. aruncat, azvârlit
jardin. grădină jeter. arunca, azvârli

- 99 -
 jeter un coup d’œil. arunca o privire jour [n.m.]. zi [n.f.] zile
jeton. fisă, jeton jour (du ~). zilei
jjjeu jour (le ~). Ziua
jeu. joc [n.] jocuri, interpretare [muz.] jour férié. zi de sărbătoare, sărbătoare calendaristică
jeu [kit]. set [kit] jour (au grand ~). zi (în plină ~)
jeu de mots. joc de cuvinte, calambur jour le jour (au ~). zi pe alta (de pe o ~)
les Jeux Olympiques de Pékin. Jocurile Olimpice de jour ouvrable. zi lucrătoare
la Beijing Adev 11/04/08 journal. jurnal jurnale, ziar ziare, cotidian cotidiene
jeudi. joi http://www.ase-mba.go.ro/cotidian/cotidian.html
jeudi (le ~). joia journal intime. jurnal intim
jeun (à ~). nemâncate (pe ~), stomacul gol (pe ~) journal sensationnel. ziar de scandal, ziar de senzaţie
jeune. tânăr tineri journal télévisé. jurnal televizat, buletin de ştiri TV,
jeûne. abţinere de la mâncare telejurnal
jeune fille. tânără [n.f.] journalisme. jurnalism, ziaristică
jeune homme. tânăr [n.m.], fecior [pop.], flăcău [pop.] journaliste. ziarist, gazetar, jurnalist
jeune jument [n.f.]. iapă tânără [n.f.] journées. zile
jeûner. ţine post, posti jours (des/aux ~). zilelor
jeunesse. tinereţe, tineret jours (les ~). zilele
jeux de hasard. jocuri de noroc jouvence (fontaine de ~). tinereţii veşnice (fântâna ~)
jjjo jovial. vesel, jovial
joailler. bijutier, giuvaergiu Jovibarba heuffellii [bot.]. urechelniţă [bot.]
joaillerie. giuvaer, giuvaergie, bijuterie Jovibarba sobolifera [bot.]. prescuriţă [bot.]
jockey. jocheu jochei joyau. giuvaer, bijuterie
jogging. jogging joyeux. vesel, voios, bucuros
joie. plăcere, bucurie jjju
joindre. uni unesc, alătura, întâlni, împreuna jubilaire. jubiliar
joint. alăturat, întâlnit, unit, împreunat jubilé. jubileu
joker [cartes]. joker [cărţi de joc] jubiler. jubila
joli. drăguţ drăguţi drăguţă drăguţe, plăcut [adj.] jucher. cocoţa
plăcută, agreabil agreabilă, frumos frumoşi frumoasă Judas [Bib.]. Iuda [Bib.]
frumoase Judas [n.m.] [trou]. vizor [la o celulă] [n.n.]
jonc. stuf judiciaire. judiciar
jonc des crapauds [m.][bot.]. iarba-bivolului [f.][bot.] juge. judecător
joncher. presăra jugement. judecată
jonchait. presăra (el ~) juger. judeca
jonché. presărat (cu) jugulaire. jugular
jonche (il ~). presară (el ~) juif. jidov [pop.], evereu, evreu, jidov [rasist]
jonchent. presară (ei ~) juillet. iulie
jonction. împreunare, joncţiune juin. iunie
jongler. jongla juive. everică, jidană [pejor.], jidoafcă [pejor.]
jonglerie. jonglerie Jules. Iuliu
jongleur. jongler Julia. Iulia
jonquille. narcisă galbenă Julie. Iulia
jumeau. geamăn geamănă
jjjou
jumelle. binoclu
joue [n.f.] (partie du visage). obraz [n.m.] obraji
jumelles [n.f.pl.] [optique]. binoclu [n.n.sg.]
joue (il ~). joacă (se ~), cântă (el ~)
jument. iapă
jouer. juca (se ~), cânta, juca, cînta (la un instrument) jungle. junglă
joue (je ~). cânt, joc (mă ~) Juniperus communis [bot.]. ienupăr [bot.]
jouent. cântă (ei ~), joacă (ei se ~) Juniperus sabina [bot.]. cetina de negi [bot.]
joues (tu ~). joci (te ~), cânţi Juniperus sibirica [bot.]. ghiper [bot.], ienupăr pitic
jouez. jucaţi (vă ~), cântaţi [bot.]
jouons. jucăm (ne ~), cântăm jupe. fustă
[jouer] au chat et à la souris. un joc de-a şoarecele şi juré [n.]. jurat
pisica Adev 11/04/08 jurer. jura, înjura
jouet. jucărie jurisprudence. jurisprudenţă
joueur. jucător juron. înjurătură
joufflu. umflat, grăsuliu jury. juriu
joug. jug juguri
jjjus
jouir. beneficia de, bucura (se ~)
jus. suc, zeamă zemuri. zumo
jouir [fam.] [sexe]. juisa [neo.], avea orgasm
jusqu'à. până la
jouissance. satisfacţie, plăcere
jusqu'au. până la
joujou [n.m. fam.]. jucărie

- 100 -
 jusque. până, până la, până ce l’accalmie qui précède l’orage. acalmia dinaintea
juste. exact, just furtunii
juste [n.]. drept, om drept L’appétit vient en mangeant. Pofta vine mâncând
justement. tocmai, drept cuvânt (pe ~) la. o
justice. dreptate, justiţie la [art. déf. f.]. -a [art. hot. f.]
justicier. justiţiar LA… <LA machine>. -A <maşinA>
justifier. justifica LA <LA voiture> [art. déf. f.]. -A <maşinA> [art.
jute. iută hot. f.]
kkka là. acolo
K.O.. knock out, K.O. là-bas. acolo
K7 [fam.]. casetă [audio sau video] là-dedans. acolo înăuntru
kaki. kaki là-dessous. acolo jos, dedesubt
kaléidoscope. caleidoscop là-dessus. deasupra, acolo sus
kamikaze. kamikaze là-haut. acolo, acolo sus
kangourou. cangur La Haye. Haga
kantien. kantian labyrinthe. labirint
kaolin. caolin lac. lac lacuri, heleşteu, iaz, iezer. ozero. halastó
Karaoké. Karaoke lac (alpin). iezer [n.n.] iezere, tău [n.n.] tăuri. tó
karaté. karate lac (le ~ alpin). tăul tăurile, iezerul iezerele
karma. karmă lac (le ~). lacul
kasher. coşer Lac [abréviation cartographique]. L.
kayak. caiac laçage. legare a şireturilor, înşiretare
Kcal. kcal lacération. rană
kkke lacet. şiret [n.]
képi. chipiu lacet (route en ~). serpentine (drum în ~)
kermesse. serbare câmpenească, chermeză, kermeză lâche. slab, moale, laş
ketchup. ketchup lâcher. da drumul, lăsa să-i scape, părăsi
khan. han [mongol] lâcheté. laşitate
kibboutz. chibuţ laconique. concis, laconic
lacune. lacună, gol [n.]
kidnapper. răpi
lagune. lagună, lac
kidnappa. răpi (el ~)
kidnappé. răpit lllai
kidnappe (il ~). răpeşte laid. hâd hâdă hâzi hâde, urât [adj.] urâtă
kidnappe (je ~). răpesc (eu ~) laine. lână
kidnappent. răpesc (ei ~) laine de pays. lână ţărănească
kidnappes. răpeşti laïque. laic
kidnappez. răpiţi laisser. lăsa
kidnappons. răpim laissa. lăsă
kidnapping. răpire laissant. lăsând
kilo. chilă [pop.], chil [pop.], kilogram laisse. lase (să ~)
kilogramme. kilogram laissé. lăsat
kilomètre. kilometru kilometri laisse (il ~). lasă (el ~)
kimono. kimono laisse (je ~). las
kiosque. chioşc chioşcuri laissent. lasă (ei ~)
kitch. kitsch laisses. laşi
kitchenette. chicinetă, oficiu [bucătărie mică] laissez. lăsaţi
kiwi. kiwi laissons. lăsăm
klaxon. claxon laisser tomber. lăsa baltă
klaxonner. clacsona laisse tomber !. las-o baltă!
kleenex ®. batistă de hârtie laissez-passer. permis de liberă trecere
knickers. pantaloni scurţi lait. lapte
kolkhoze. colhoz lait écrémé. lapte degresat
Kosovo. Kosovo lait entier. lapte integral
kyste. chist lait UHT. lapte UHT
laitue. lăptucă
llla
lllam
L'… <il L'a filmé> [m.]. L-… <el L-a filmat>
lambeau. fâşie, zdreanţă zdrenţe
L'… <il L'a filmée> [f.]. -O <el a filmat-O>
lambeaux (en ~). zdrenţe (în ~)
l'an dernier. anul trecut
lame. lamă
l'argent n'a pas d'odeur. banii nu au miros
lamentable. jalnic, plâns (de ~), lamentabil
l'autre jour. deunăzi
lamentation. lamentare, tânguire

- 101 -
lamenter. lamenta (se ~), văicări (se ~), tângui (se ~) lassitude. oboseală, plictiseală, dezgust, osteneală
laminer. lamina lasso. laţ, lassou
lampe. lampă latent. latent
lampe éclair. blitz, flash latéral. lateral
lampée. duşcă, înghiţitură latex. latex
lllan latin. latin
lance. lance, suliţă latitude. latitudine
lance-flammes. aruncător de flăcări latrines. latrină
lance-fusées. AG [mil.], agheu [arg.mil.], aruncător latte. scândurică scândurici, leţ leţuri, şipcă şipci
de rachete lauréat. laureat
lance-pierre [n.m.]. praştie [n.f.] laurier. dafin, laur
lancement. lansare, aruncare lavable. lavabil, care se poate spăla
lancer. avânta (se ~), lansa, arunca lavabo. chiuvetă
lança. avântă, aruncă, lansă lavande. lavandă
lançait. lansa (el ~), arunca, avânta (se ~) lave. lavă, spele (să ~)
lancé. lansat, avântat, aruncat laver. şterge, spăla
lançons. lansăm, avântăm (ne ~), aruncăm lavoir. spălătorie
lancinant. lancinant [neo.med.], pulsator llle
landau. cărucior de copil, landou le [art. déf. m.]. -l [art. hot. m.]
lande [géo.]. landă [geo.] le [art. déf. m.: LE chien]. -le [art. hot. m.: câineLE]
langage. vorbire, limbaj, grai LE <LE chien> [art. déf. m.]. -LE <câineLE>[art.
langage officiel [abréviation]. [ofic.] hot. m. în -e]
langer. schimba (~ un copil), înfăşa (~ un bebeluş) le [pron A.]. -l
langoureusement. languros (în mod ~), galeş le [pron. A]. îl, l-
langoureux. drăgăstos, galeş, languros LE <LE docteur> [art. déf. m.]. -UL <doctorUL>
langouste. langustă languste [art. hot. m.]
langue. limbă limbi LE <LE film> [art. déf. m.]. -UL <filmUL> [art. def.
langue de bois. limbă de lemn Adev 19/01/08 n.]
languette [des chaussures]. limbă [la pantofi] LE… <LE film>. -UL <filmUL>
languir. lâncezi, tânji (după) Le Caire. Cairo
langui. lâncezit, tânjit le long de. de-a lungul
languissait. lâncezea, tânjea le mieux. cel mai bine
languissant. lipsit de vlagă, lâncezeşte (care ~), le mieux [n.m.]. lucrul cel mai bun
apatic le pire. cel mai rău
languisse. tânjească (să ~) le pis. cel mai rău
languisse (qu'il ~). lâncezească (să ~) leader. şef, lider
lanterne. lanternă lécher. linge
lapement. lipăit lèche (je ~). ling
laper. lipăi léché. lins
lapidaire. concis, lapidar lèches. lingi
lapin. iepure (de casă) iepuri lécithine. lecitină
lapin (le ~). iepurele [de casă] iepurii leçon. lecţie
lapine. iepuroaică lecteur. lector, cititor
laque [n.f.][d'ongles]. ojă [n.f.] lecture. citire, lectură, citit [n.]
laque [vernis]. lac [de mobilă], verni [neo.] llleg
laqué. lăcuit légal. legal
laquelle. care légalement. legal (în mod ~)
lllar légalité. legalitate
lard. slană [reg. Trans.], slănină. szalonna légende. legendă
large. lat, larg léger. uşuratic, uşor uşoară, frivol
large caverne [géo.]. cetăţi [peşteri în Apuseni] légère (à la ~). uşuratic (în mod ~), uşurinţă (cu ~)
largesse. largheţe, mărinimie, generozitate légèrement. uşurinţă (cu ~)
larme. lacrimă légèreté. neseriozitate, superficialitate, uşurinţă
larmoyant. plânăreţ, plângăcios, lăcrimos légèreté [poids]. greutate redusă
larve. larvă légion. legiune
larynx. laringe législation. legislaţie
lllas légiste. jurist
las. plictisit plictisită, ostenit ostenită, obosit obosită, légitime. legitim
sătul sătulă légitimer. justifica, legitima
lascif. senzual, lasciv, voluptuos legs. moştenire
Laserpitium krapfii [bot.]. chimionul-ţapului [bot.] léguer. lăsa moştenire
lasser. obosi, plictisi légume. legumă

- 102 -
lllen levait. ridica (el ~)
lendemain. doua zi (a ~) levant. ridicând
lendemain (du jour au ~). noapte (peste ~) levé. ridicat
lendemain (le ~). ziua următoare lever [la pâte]. dospi
lent. încet înceată, lent lentă lever du pied gauche (se ~). scula prost dispus (se ~)
lentement. încet, încetişor, lent, încetineală (cu ~) lever [soleil]. răsări
lenteur. încetineală lève (le soleil se ~). răsare (soarele ~)
lentille. lentilă lever de soleil. răsărit
lentille [bot.]. linte lever du soleil. răsăritul soarelui
Leontodon sp. [bot.]. potcapul călugărului [bot.] levier. pârghie, levier
léopard. leopard levraut. iepuraş
lèpre. lepră lèvre. buză buze
lépreux. lepros lévrier. ogar
lequel. care levure. drojdie
llles levure de bière. drojdie de bere
les [art.déf.pl.: LES mères]. -le [art.hot.pl.f.: mameLE] lexical. lexical
les [art.déf.pl.: LES paysans] -i [art.hot.pl.m.: lexique. vocabular, lexic
ţăraniI] lézard. şopârlă
les [pron A.]. -le lézarde [f.]. fisură fisuri, crăpătură în zid
les [pron. D]. -i lézarder (se ~). crăpa (se ~), acoperi cu crăpături (se ~)
les cinq sens. cele cinci simţuri llli
LES… <il LES a filmées>. LE-… <el LE-a filmat> liaison. legătură
LES… <il LES a filmés>[m.pl] I-… <el I-a filmat> liasse. teanc (de hârtii)
LES… <LES machines> [f.pl.]. -LE <maşiniLE> libelle. pamflet
lèse-majesté. lezmajestate libellule. libelulă
léser. prejudicia, leza, produce o leziune, păgubi libéral. generos, liberal, darnic
lèse (il ~). prejudiciază (el ~), păgubeşte, lezează libérateur libératrice. eliberator eliberatoare, liberator
(el ~) liberatoare
lésé. lezat, păgubit, prejudiciat, produs o leziune libération. eliberare
lésiner. economisi cu zgârcenie libéré. eliberat eliberată, emancipat emancipată
lésion. leziune libérer. elibera
lessive. rufe libérer, délivrer, affranchir. dezrobi
lessive (faire la ~). spăla rufe liberté. libertate, slobozenie [arh.]
lessive [chim.]. sodă de rufe, leşie liberté, égalité et fraternité. libertăţii, egalităţii şi
leste [adj.]. agil, sprinten fraternităţii
lllet libertin. destrăbălat, libertin, desfrânat
léthargie. letargie libertinage. desfrâu, libertinaj, destrăbălare, desfrânare
Léthé. Lethe libraire. librar
Lettonie. Letonia librairie. librărie
libre. slobod, liber. svobod. szabad
lettre. scrisoare, literă
libre-service. self, autoservire (magazin cu ~)
lettré. cultivat, instruit
librement. liber (în mod ~), nestânjenit
lettre recommandée. recomandată
lettres [pl.]. literatură, litere licence. autorizaţie, licenţă
licence poétique. licenţă poetică
llleu
licencié. licenţiat [cu diplomă]
leur. lor, le li
licencié [mis au chômage]. redus, concediat
leur [pron. D]. le-
licenciement. concediere
leurre. amăgeală, nadă, momeală licencier. concedia
leurrer. amăgi, momi licencieux. obscen, licenţios, imoral, indecent
leurrait. momea, amăgea lichen. lichen
leurraient. amăgeau, momeau licite. legal, licit, îngăduit
leurrant. momind, amăgind liciter. licita
leurré. momit, amăgit
lllie
leurre (il ~). amăgeşte, momeşte
liège. plută [esenţa de lemn], plută
leurrent. momesc, amăgesc
lien. legătură legături
lllev
lien de famille. legătură de rudenie
levain. maia [pentru dospit]
lier. lega, uni unesc
levain (le ~). maiaua
lia (il ~). legă (el ~)
levée. ridicare, suspendare, percepere, suprimare
liant. legând
lever. ridica lié. legat
lever (se ~). ridica (se ~) lie (il ~). leagă (el ~)
leva. ridică (el ~) lie (je ~). leg (eu ~)

- 103 -
 lient (ei ~). leagă (ei ~) linguistique [abréviation]. [lingv.]
liera. lega (va ~) linoléum. linoleu
lies (tu ~). legi linteau. pervaz pervazuri, soclu
lierre. iederă lion. leu lei
lieu. loc locuri Lion [zodiaque]. Leu [zodiac]
lieu historique. loc istoric lionne. leoaică
lieue. leghe [unitate de măsură] lipides. grăsimi, lipide
lieutenant. locotenent, lent [n.m.][peiorativ] lippu. buzos, buzat
lieutenant (le ~). lentul [n.m.][peiorativ], locotenentul liqueur. lichior
lieutenant [abréviation]. Lent., Lt. liquidation. lichidare, închidere (a unui magazin)
lièvre. iepure (de câmp) liquide. lichid
lllig lllir
ligne. linie lire. citi
ligne (~ de pêche). undiţă lira. citi (va ~)
ligne (pêcher à la ~). undiţa (pescui cu ~) lirait. citi (ar ~)
lignée. neam, descendenţă lis (je ~). citesc (eu ~)
ligoter. lega burduf lis (tu ~). citeşti
ligota. legă burduf (el ~) lisais (je ~). citeam
ligotant. legând burduf lisais (tu ~). citeai
ligoté. legat burduf lisait. citea
ligote (il ~). leagă burduf (el ~) lisant. citind
ligote (je ~). leg burduf (eu ~) lisent. citesc (ei ~)
ligotent. leagă burduf (ei ~) lisez. citiţi
ligotes (tu ~). legi burduf lisons. citim
ligotez. legaţi burduf lit (il ~). citeşte
ligotons. legăm burduf lu. citit citiţi citită citite
ligue. ligă, coaliţie lus (je ~). citii
liguer. coaliza lus (tu ~). citişi
Ligusticum mutellina [bot.]. brioală [bot.], chimen de lire en filigrane. citi printre rânduri
munte [bot], brie [bot.] lisible. lizibil
Ligusticum mutellinoides [bot]. mărarul-ursului [bot.] lisiblement. citeţ (în mod ~)
lilas. liliac [bot.] lllis
lllim lis [n.] [bot.]. crin
limaçon. limax, limace, melc Lisbonne. Lisabona
limaille. pilitură lisière. lizieră, margine
limaille de fer. pilitură de fer lisière d'une forêt. liziera unei păduri
lime. pilă [mec.] lisse. lis [neo.], neted netezi netedă
limer. pili lisse (surface ~). netedă (suprafaţă ~), lisă (suprafaţă
limier. copoi ~)
limier [fig.]. detectiv, copoi [fig.], poliţist lisser. netezi
limitatif. limitativ lissa (il ~). netezi (el ~)
limitation. îngrădire, mărginire, limitare lissaient (ils ~). netezeau
limiter. limita, îngrădi lissait. netezea
limita. limită (el ~), îngrădi (el ~) lissant. netezind
limitant. îngrădind, limitând lisse (il ~). netezeşte
limité. limitat, îngrădit lisse (qu'il ~). netezească (să ~)
limite (il ~). îngrădeşte (el ~), limitează (el ~) lissé. netezit
limite (je ~). îngrădesc (eu ~), limitez lissent (ils ~). netezesc (ei ~)
limitent (ils ~). îngrădesc (ei ~), limitează (ei ~) liste. listă
limousine. limuzină liste noire. listă neagră
limpide. limpede lister [PC]. lista [PC]
limpidité. limpezime lllit
lllin lit. pat
lin. in [textil] lit (faire le ~). patul (face ~)
linceul. linţoliu, giulgiu lit (se mettre au ~). vârî în pat (se ~), culca (se ~)
linéaire. liniar [adj.] lit (~ d'une rivière). albie (~ a unui râu)
lingerie. lenjerie, rufărie de corp literie. aşternut, albituri de pat
lingot. lingou lithographie. litografie
lingual. lingual litière [véhicule]. lectică
linguiste. lingvist litière [zootech.]. aşternut de paie (pentru vite)
linguistique. lingvistic litige [jur.]. diferend, litigiu [jur.]
litre. litru litri

- 104 -
littéraire. literar location [avion]. rezervare de bilet [avion]
littéraire (genre ~). literar (gen ~) locomotion. locomoţie
littéral. textual, literal, cuvânt cu cuvînt, mot-a-mot locomotion (moyens de ~). locomoţie (mijloace de ~)
littéralement. literalmente locomotive. locomotivă, locomotive
littérature. literatură locuteur. vorbitor, locutor [lingv.]
littératurité ***. literaturitate locution. expresie (~ verbală), locuţiune [gram.]
littoral. litoral lllog
littoral [adj.]. marginea mării (de la ~), litoral [adj.] loge [du bûcheron]. colibă [a pădurarului]
liturgie. liturghie loge [du concierge]. gheretă [a portarului]
liturgique. liturgic loge [théâtre]. lojă [teatru]
llliv logement. locuinţă, cazare
livide. palid (foarte ~) palizi, livid loger [v.i.]. locui
lividité. lividitate, paloare loge (il ~). locuieşte
livraison. livrare (~ de mărfuri) loge (je ~). locuiesc (eu ~)
livre [n.m.]. carte [n.f.] cărţi [n.f.pl.] logé [v.i.]. locuit
livre (du ~) [n.m.sg.G]. cărţii [n.f.sg.G] cărţilor logeaient (ils ~). locuiau
livre de chevet. carte de căpătâi logeait (il ~). locuia
livre de comptes. registru de casă logent (ils ~). locuiesc (ei ~)
livre [mesure]. livră [=1/2 kg] logeons (nous ~). locuim
livre [monnaie]. livră [monedă veche fr.] logez (vous ~). locuiţi
livrer [com.]. livra, furniza loger (~ qqn) [v.t.]. caza (~ pe cineva), găzdui
livraient (ils ~) [com.]. furnizau, livrau logé (~ qqn) [v.t.]. cazat, găzduit
livrait (il ~) [com.]. livra (el ~), furniza (el ~) loge (il ~ qqn) [v.t.]. găzduieşte, cazează (el ~)
livrant [com.]. livrând, furnizând logeaient (ils ~ qqn) [v.t.]. găzduiau, cazau
livre (il ~) [com.]. livrează (el ~), furnizează (el ~) logeait (il ~ qqn) [v.t.]. găzduia, caza (el ~)
livre (je ~) [com.]. livrez, furnizez logent (~ qqn) [v.t.]. cazează (ei ~), găzduiesc (ei
livre (qu'il ~) [com.]. furnizeze (el să ~), livreze (el ~)
să ~) loger (se ~). caza (se ~)
livré [com.]. livrat, furnizat loge (qu'il se ~). cazeze (el să se ~)
livrent (ils ~) [com.]. livrează (ei ~), furnizează (ei logé (il s'est ~). cazat (s-a ~)
~) logé (il s'était ~). cazase (se ~)
livrent (qu'ils ~) [com.]. furnizeze (ei să ~), livreze logé (je m'étais ~). cazasem (mă ~)
(ei să ~) logé (je me suis ~). cazat (m-am ~)
livrés (les soldats se sont ~) predat (soldaţii s-au ~) logeaient (ils se ~). cazau (ei se ~)
livres (tu ~) [com.]. furnizezi, livrezi logeait (il se ~). caza (el se ~)
livrez (vous ~) [com.]. furnizaţi (voi ~), livraţi (voi logeant (se ~). cazându-se
~) logés (ils s'étaient ~). cazaseră (el se ~)
livrons (nous ~) [com.]. furnizăm, livrăm logés (nous nous étions ~). cazasem (noi ne ~)
livrée. livrea [haină] logés (nous nous sommes ~). cazat (ne-am ~)
livrer (se ~) [mil.]. preda (se ~) [mil.] logiciel. soft, program [PC]
livrer au désespoir. lăsa pradă disperării (se ~) logiciel contributif [PC]. shareware [PC]
livrer à l'étude. consacra studiului logique [adj.]. logic
livra à l'étude (il se ~). consacră studiului (el se logique [n.f.]. logică [n.f.]
~) logiquement. logic (în mod ~)
livrer un pays à l'ennemi. abandona o ţară inamicului logis [n.m.]. locuinţă, casă
livrer qqn à la police. preda pe cineva poliţiei llloi
livrer un secret. destăinui un secret loi. lege legi
livra le secret (il ~). destăinui secretul (el ~) loin. departe
livré le secret (il avait ~). destăinuise secretul loin (au ~). depărtare (în ~)
livret [opéra]. libret [de operă] loin de. departe de
livret militaire. livret militar loin en loin (de ~). loc în loc (din ~)
livret scolaire. carnet de elev lointain. îndepărtat [adj.]
livreur. furnizor Loire. Loara
Llioydia serotina [bot.]. crinişor de stâncă [bot.] Loiseleuria procumbens [bot.]. azalee târâtoare [bot.]
lllo loisir. timp liber, răgaz
lobe. lob loisir (à ~). îndelete (pe ~)
local. local localuri [n.n.pl.], locali [adj. m. pl.] lombaire. lombar
localisation. localizare lllon
localiser. localiza Londres. Londra
localité. localitate long. lung lungi lungă lungi
locataire. locatar, chiriaş long (de ~). lungul (de-a ~)
location. închiriere long (en dire ~). multe (spune ~)

- 105 -
 long (le ~ de). lungul (de-a ~) lourd. greu grei grea grele
longer. merge de-a lungul lourdaud. greoi greoaie
longea. merse de-a lungul lourdement. anevoie, cu toată greutatea, greu (din ~)
longeait. mergea de-a lungul lourdeur. povară, greutate (~ mare)
longévité. longevitate lourdeur d'esprit. încetineală a minţii
longitude. longitudine loutre [zool.]. lutră [neo.] [zool.], vidră [zool.]
longitudinal. longitudinal longitudinali louve. lupoaică lupoaice
longtemps. mult timp, multă vreme louveteau. lui de lup
longue (à la ~). timpul (cu ~), vremea (cu ~) loyal. cinstit, credincios, fidel, loial, leal
longue date (de ~). mult timp (de ~) loyalement. loial (în mod ~)
longuement. pe larg, pe îndelete loyauté. credinţă, fidelitate, loialitate
longueur. lungime loyer. chirie
longueur (à ~ de). timpul (în tot ~) lllu
loquace. limbut, vorbăreţ, locvace [neo.] Luc. Luca
loque. zdreanţă zdrenţe [pl.] lucide. lucid lucizi
loquet. zăvor zăvoare lucidement. luciditate (cu ~), lucid (în mod ~)
loqueteux. zdrenţăros lucidité. luciditate
lorgner. privi cu insistenţă, pune ochii pe Lucien. Lucian
lorgna (il ~). puse ochii pe (el ~), privi cu luciole. licurici - licurici [m.pl.]
insistenţă (el ~) lucratif. rentabil
lorgnait. privea cu insistenţă, punea ochii pe ludiciel [PC]. program de joc [PC]
lorgnant. privind cu insistenţă, punând ochii pe luette [f.] [anat.]. omuşor [anat.]
lorgné. pus ochii pe, privit cu insistenţă lueur. lucire, lumină slabă, licăr, licărire
lorgne (il ~). priveşte cu insistenţă, pune ochii pe luge. săniuţă
(el ~) lugubre. sinistru, macabru, lugubru
lorgnette. binoclu mic de teatru lui. el [insistent]
lors de. atunci când, în momentul lui [pron. A/D]. îi, -i
lors même que. chiar dacă, cu toate că lui [pron. D]. i-
lors (pour ~). aceea (de ~), consecinţă (în ~) lui-même. el însuşi
lorsque. atunci când, când luire. străluci, luci, licări
losange. romb luisait. strălucea, lucea, licărea
lot. lot, parcelă luisant. lucios, lucitor
lot [loterie]. loz luit. licări (el ~), străluci (el ~), luci (el ~)
loterie. loterie luit (il ~). licăreşte, luceşte, străluceşte
lotion. loţiune lumière. lumină lumini
lotus. lotus lotuşi [pl.] Lumières (Époque des ~). Luminilor (Epoca ~)
Lotus corniculatis [bot.]. ghizdei [pl.] [bot.] lumineux. luminos
lllou luminosité. luminozitate
louable. lăudabil lllun
louange. laudă, elogiu
lunaire. selenar, lunar
louche [fig.] [pop.]. suspect suspecţi, dubios dubioşi
lundi. luni
louche [n.f.] [cuisine]. polonic [n.n.]
lundi (le ~). lunea
louche [yeux]. conci [reg. Trans.], saşiu [ochi]
Lune. Luna [satelit]
loucher. privi cruciş
lune. lună [astron.]
louer [une chambre]. închiria [o cameră] lune de miel. lună de miere
loue (je ~) [chambre]. închiriez lunette. lunetă
loue (il ~) [chambre]. închiriază (el ~) lunette de soleil. ochelari de soare
loué [chambre]. închiriat lunettes [f.pl.]. ochelari [m.pl.]
louer [éloge]. lăuda, aduce laude, fi încântat de lustre. luciu, strălucire
loua (il ~) [éloge]. lăudă (el ~) lustre [lampe]. lustră
louaient [éloge]. lăudau lllut
louait [éloge]. lăuda (el ~) luthier. lutier
loue (il ~) [éloge]. laudă (el ~) lutin. spiriduş, drăcuşor
loue (je ~) [éloge]. laud (eu ~)
lutte. luptă lupte
loues (tu ~) [éloge]. lauzi
lutter. lupta
louer [place]. rezerva [locuri]
luttait. lupta (el ~)
Louis. Ludovic
luttant. luptând
louis [monnaie]. ludovic [monedă]
lutté. luptat
loukoum. rahat [patiserie]
lutte (il ~). luptă (el ~)
loup. lup lupi
lutté (il avait ~). luptase
loup de mer. lip de mare
lutte (je ~). lupt (eu ~)
loupe. lupă lupe

- 106 -
 luttent. luptă (ei ~) maigrir. slăbi
lutta (il ~). luptă (el ~) [perf. s.] maigri. slăbit
luttes (tu ~). lupţi (tu ~) maigrissent. slăbesc
luttez. luptaţi maigrit. slăbeşte
luttons. luptăm maille. ochi (la plasă), tricotaj
lutteur. luptător mailles. zale
luxe. lux maillot. maiou
luxer, fouler [méd.]. luxa (a-şi ~) main. mână mâini
luxation, foulure. luxaţie main courante. balustradă
luxure. luxură [neo] main (de deuxième ~). second hand, mâna a doua
luzerne. lucernă (de ~)
llly main droite [fig.]. mâna dreaptă [fig.]
Lychnis viscaria viscaria. lipicioasă [n.f.] [bot.] main-d’œuvre. mână de lucru, manoperă, lucrător cu
Lygeum spartum. rogoz [n.m.] [bot.] ziua, zilier
lymphe. limfă maint [arh.]. multe [f.pl.], mulţi [m.pl.]
lyrisme. lirism maintenant. acu [pop.], acum, acuma [fam.]
Lythrum salicaria. răchitan [n.m.] [bot.] maintenir. menţine
mmma maintenez. menţineţi
m' [pron A.]. m- maintenons. menţinem
m' [pron. D]. mi, mi- maintenu. menţinut
M'... <il M'a filmé>. M-... <el M-a filmat> maintienne. menţină (să ~)
M.. Dl. maintiennent. menţin (ei ~)
ma. meu, mea maintiens (je ~). menţin (eu ~)
macabre. macabru maintient. menţine
macaroni. macaroane maintien [n.]. menţinere [n.]
mâche (il ~). mestecă (el ~) maire. primar
mâcher. mesteca mairie. primărie [clădirea]
mais. ba da, dar, însă
machin. chestie, drăcie, măgăoaie
maïs. cucuruz [reg. Trans.], mălai [reg. MM], porumb.
machine. maşină
kukorica
machine à coudre. maşină de cusut
mais !. ei! [interj.]
machine à écrire. maşină de scris
mais si. ba da
machine à laver. maşină de spălat
machine à sécher. maşină de uscat (~ rufe) maison. casă case
mâchoire. falcă fălci, maxilar maison (à la ~). acasă
maçon. zidar maison (de la ~). casei
maçonnerie. zidărie maison de chasse. cabană de vânătoare
maculer. murdări, păta, întina, macula maison (de commerce). firmă
madame. doamnă maison de correction [n.m.]. casă de corecţie [n.f.]
mademoiselle mesdemoiselles. domnişoară domnişoare maison forestière. cabană forestieră
madrigal. madrigal maison mémoriale. casă memorială
maisonnette. căsuţă
mmmag
maisons (aux/des ~). caselor
magazine. magazin, revistă ilustrată
maisons (les ~). casele
magicien. magician, vrăjitor
magie. vrăjitorie, magie maître. proprietar, maestru, stăpân
magique. magic maître de conférences. conferenţiar
magistral. magistral maîtresse. amantă, iubită, stăpână
magistrat. magistrat maîtrise. măiestrie, stăpânire
magistrature. magistrature maîtrise [université]. masterat
magnanime, généreux. mărinimos mărinimoasă maîtrise de soi. stăpânire de sine
magnésium. magneziu maîtriser. stăpâni
magnétique. magnetic mmmaj
magnétiser. magnetiza majesté. maiestate, măreţie
magnétoscope. video video-uri majestueux. maiestuos
magnifique. măreţ, splendid, magnific majeur. mare, major
magnolia [m.]. magnolie [f.] majorer. majora, spori
maharadjah. maharajah majoritaire. majoritar
mmmai majorité. cea mai mare parte, marea parte, majoritate
mai. mai [n.] majuscule. literă mare, majusculă
maigre. slab, slăbuţ, sărăcăcios, mediocru mmmal
maigrelet. slab, slăbănog, slăbuţ mal. rea, durere, rău răi rea rele
maigreur. slăbiciune mal (se donner du ~). da osteneala (-şi ~)

- 107 -
 mal au cœur (avoir ~). avea greaţă mange (je ~). mănânc
mal de dents. durere de dinţi mangeur. mâncător, mâncăcios
mal du pays. dor de ţară maniaque. maniac
mal dans sa peau (être ~). nelalocul său (se simţi ~) manie. manie
mal-peigné. nepieptănat maniement. mânuire, manipulare
mal à la tête. durere de cap, migrenă manier. manipula, mânui
mal à la tête (avoir ~). durea capul manière. manieră, fel
mal vu. prost văzut, reputaţie proastă (cu ~) manières. modalităţi, maniere
malade. bolnav bolnavă Adev 01/11/07 manif [col.]. manifestaţie
maladie. boală manifeste [adj.]. vădit, manifest [adj.], evident
maladif. bolnăvicios, maladiv manifesté. manifestat
maladresse. stângăcie, neînemânare manifester. manifesta
maladroit. stângaci, neîndemânatic maniguette [n.f.]. enibahar [pop.], ienibahar [n.n.]
maladroitement. stângăcie (cu ~) manipuler. manipula
malaise. indispoziţie mannequin. manechin
malchance. ghinion, nenoroc manœuvre. manevră, muncitor necalificat, unealtire
mâle. masculin, bărbătesc manœuvrer. manevra
mâle [n.]. mascul manoir. culă [n.f.][reg. Olt.], conac
malédiction. blestem, nenorocire manomètre. manometru
malentendu. neînţelegere, dezacord manque. lipsă lipsuri
malfaiteur. răufăcător, răufăcător [n.] manqué. nereuşit, eşuat, ratat
malgré. pofida (în ~), ciuda (în ~), voia (fără ~), cu tot manque (il ~). lipseşte
Adev 01/11/07 manque de (par ~). lipsă de (din ~)
malheur. nenorocire, nefericire manquer. lipsi, pierde, eşua, fi cât pe ce, scăpa, rata
malheureusement. nefericire (din ~), păcate (din ~) mansarde. pod [casă]
malheureux. nenorocit, nefericit manteau. manta, palton paltoane, mantou
malhonnête. necinstit manuel [n.]. manual [n.]
malhonnêteté. necinste manuscrit. manuscris
malice. viclenie, maliţiozitate, ironie maquereau. sardelă, scrumbie
malicieux. maliţios, ironic, răutăcios, sarcastic, rău răi maquillage. machiaj
rea rele maquiller. machia
malin. şmecher, malign, deştept, răutăcios, ironic maquis. mărăciniş, hăţiş
malin que (être plus ~). isteţ decât (fi mai ~), şmecher Maquis (le ~). Rezistenţa franceză
decât (fi mai ~)
mmmar
malintentionné. răuvoitor
marais. mlaştină
malle. cufăr, valiză
marâtre. vitregă
malmener. brutaliza, brusca
marbre. marmură
malpropre. necinstit, murdar, dubios
marc. zaţ
malsain. nesănătos
Marcel. Marcel
malt. malţ
marchand. negustor, comerciant
maltraiter. brutaliza, maltrata
marchandage. tocmeală
malveillance. reavoinţă
marchandise. marfă mărfuri
malveillant. răutăcios, răuvoitor
malversation. malversaţiune marche [n.]. umblet, mers [n.]
maman. mamă marche arrière (en ~) [auto]. marşarier (în ~) [auto]
mamelle. ţâţă [pop.] marchent. merg (ei ~)
mamelon. mamelon marcher. marge, îndrepta (se ~), călca, umbla
mammifère. mamifer marcher sur la corde. merge pe sârmă
mammographie. mamografie Adev 27/10/07 marché. târg s. n., pl. târguri, umblat, mers, călcat, piaţă
pieţe. piac
mmman
marché noir. piaţa neagră
manche. mânecă, mâner, coadă
mardi. marţi
Manche (la ~). Canalul Mânecii
mardi (le ~). marţea
manche à balai [PC]. joystick [PC]
mare. băltoacă
manchette. manşetă
marécage. mlaştină
mandarin. mandarin
marécageux. mlăştinos
mandarine. mandarină
marée. flux, maree
mandat. ordin, funcţie, împuternicire, mandat
marelle. şotron
manette. manetă, pârghie
marge. marjă, limită, margine
mangeable. comestibil marguerite. margaretă
manger. mânca, mâncare mari. soţ
mange (il ~). mănâncă (el ~) mariage. căsătorie, mariaj, nuntă, căsnicie
mangé (il avait ~). mâncase mariage [femmes seulement]. măritiş [pop.]

- 108 -
Marianne. Mariana maternelle (école ~). grădiniţă
Marie. Mărie [pop.], Maria maternelle (langue ~). limbă maternă
marié [n.]. mire, ginere, ginerică [reg. Munt.] maternité. maternitate
mariée. mireasă mathématicien. matematician
marier. căsători mathématique. matematică
marier (se ~). căsători (se ~), însura, însura (se ~) Mathieu. Matei
marin. marin matière, discipline. disciplină, obiect de studiu,
marin [n.]. marinar substanţă, materie
marinade. marinată matière première. materie primă
marionnette. marionetă matin. dimineaţă
maritime. maritim matinal. matinal
maritime [abrév.]. [mar.] matinée. matineu, dimineaţă
marjolaine. măghiran matou. motan
marmelade. marmeladă matraque. măciucă
marmite. cuctă, marmită, oală, ceaun matrice. matriţă
Maroc. Maroc maturation. coacere [fructe]
marocain. marocan maturité. maturitate
marotte. idee fixă, manie maudire. blestema, afurisi
marque. pecete, urmă, semn. pecsét maudit. afurisit, blestemat
marqué. marcat, accentuat, pronunţat, însemnat Maurice. Mauriţiu
marque déposée [abréviation]. [R] maussade. ursuz, morocănos, posomorât
marquer. marca, indica, însemna mauvais. rău răi rea rele, urât [adj.], rău [calitate] rea,
marraine. naşă prost [calitate] proastă
marron. maro, castană mauvais (il fait ~). vreme urâtă (e ~)
marronnier. castan mauvais état (en ~). stare proastă (în ~)
mars. martie mauvaise foi. reavoinţă
Marseille. Marsilia mauvaise humeur (être de ~). prost dispus (a fi ~)
marteau. ciocan ciocane mauve. mov
marteau-pilon. ciocan pneumatic maxillaire. maxilar
Martinique. Martinica maxime. precept, aforism, maximă
martre. jder jderi maximum. maxim, maximum
martyre. martir mayonnaise. maioneză
mmmas mazout. motorină, păcură
masculin [abrév.]. [m.] mmme
masque. mască me [pron A.]. mă
masquer. masca ME... <en ME filmant>. -MĂ <filmându-MĂ>
massacre. masacru, măcel méandre. meandru meandre
massacrer. masacra mec. gagiu, ins inşi, tip, individ
massage. masaj mécanicien. mecanic
masse. masă, cantitate mare mécanique. mecanică
masser. masa, îngrămădi mécaniquement. mecanic (în mod ~)
massif. masiv mécaniser. mecaniza
massif [n.m.]. masiv [muntos] [n.n.] mécanisme. mecanism
massue. măciucă méchamment. răutate (cu ~)
mmmat méchanceté. răutate
mat. mat méchant. rău răi rea rele, răutăcios, prost proastă
mât. catarg catarge mèche. şuviţă de păr
mât [d'une tente]. stâlp [la cort], băţ [de cort] mèche [cheveux]. meşă
match. meci mèche (être de ~ avec). cataramă (fi la ~ cu)
matelas. saltea mèche [lampe]. fitil
matelas minimousse [rando.]. salteluţă [excursie] méconnaissance. necunoaştere, ignoranţă
matelassage. matlasare méconnaissable. nerecunoscut (de ~)
matelassé. matlasat méconnaître. nu cunoaşte, ignora
matelasser. matlasa méconnu. puţin apreciat, puţin cunoscut, necunoscut
matelot. matelot, marinar mécontent. nemulţumit
matérialiser. concretiza (se ~), materializa (se ~) mécontentement. nemulţumire
matérialisme. materialism mécontenter. nemulţumi
matérialiste. materialist Mecque. Mecca
matériau. material (de construcţie) materiale
mmmed
matériel. material
médaille. medalie
matériellement. concret (în mod ~), efectiv (în mod ~)
médaillon. medalion
maternel. matern médecin. doctor, medic

- 109 -
médecin militaire. medic militar même (de ~). asemenea (de ~), la fel
médecine. medicină même (la ~). aceeaşi
média. mass media même (le ~). acelaşi
médian. mijlociu mijlocie, median mediană, de mijloc même (les ~). aceleaşi, aceiaşi
médiateur. intermediar, mijlocitor, mediator même (tout de ~). acestea (cu toate ~)
médiation. mijlocire, mediere même que (de ~). după cum
médical. medical même si. deşi, chiar dacă
médical [abrév.]. [med.] mémoire. memorie
médicinal. medicinal mémorable. memorabil
médiéval. medieval mémorisation. memorizare
médiocre. mediocru mémoriser. memoriza
médiocrité. mediocritate mmmen
médire. bârfi, vorbi de rău (pe cineva) menaçant. ameninţător
médisance. denigrare, bârfire menace. ameninţare
médisant. calomniator, bârfitor, denigrator, detractor menacer. ameninţa
méditatif. gânditor, meditativ, visător ménage. menaj, gospodărie, căsnicie, familie
méditation. meditare, cugetare, meditaţie ménager. înlesni, menaja, casnic, menager, cruţa
médité. gândit, reflectat, cugetat, meditat mendiant. cerşetor cerşetori
méditer. medita mendier. cerşi
méditer à. gândi, cugeta, reflecta mener. mâna, conduce, însoţi, duce
méditerranéen. mediteranean mena. conduse
méduse. meduză menait. conducea
médusé. stupefiat, perplex, uluit, siderat menant. conducând
méduser. ului uluiesc, stupefia, sidera mène (il ~). mână (el ~), conduce (el ~), duce (el
meeting. miting ~)
méfait. faptă rea, prejudiciu mène (je ~). conduc (eu ~)
méfiance. suspiciune, neîncredere mènent. însoţesc (ei ~), conduc (ei ~), duc (ei ~)
méfiant. neîncrezător, suspicios, bănuitor mènera. conduce (va ~)
se méfier (~ de). nu se încrede, nu avea încredere mènes. conduci
mégarde (par ~). greşeală (din ~), neatenţie (din ~) menons. conducem
mégot. chiştoc (de ţigară) meneur. căpetenie, conducător
meilleur. cea mai bun, cel mai bun, mai bun ménisque. menisc
mmmel menottes [pl.]. cătuşe [pl.]
mel. e-mail [PC], e-mail mensonge. minciună
mélamine. melamină mensonger. mincinos, înşelător
mélaminé. melaminat mensualité. rată lunară
mélancolie. melancolie mensuel. lunar
mélancolique. melancolic mental. mental, mintal
mélange. amstecare, amestec, melanj, îmbinare mentalité. mentalitate
mélanger. amesteca menteur. mincinos
mélangé. amestecat menthe. mentă
mélange (il ~). amestecă menthe frisée [f.][bot.]. iarbă-creaţă [f.][bot.]
mélangeait. amesteca (el ~) mention. menţiune
mélangeant. amestecând mentionner. menţiona
mélangent. amestecă (ei ~) mentir. minţi
mélangez. amestecaţi mens (je ~). mint (eu ~)
mêlé. amestecat ment. minte (el ~)
mêlée. încăierare, grămadă [rugby], învălmăşeală, mens (tu ~). minţi (tu ~)
amestecată menti. minţit
mêler. îmbina, amesteca menton. bărbie
mêler (se ~). vârî (se ~) menu [adj.]. mărunt, mic, subţire
mélèze. zadă [bot.] menu [n.]. meniu
mélodie. melodie menue monnaie [sg.]. mărunţiş [sg.]
mélodieux. melodios menuiserie. tâmplărie
mélodique. melodic, armonios menuisier. tâmplar
mélodrame. melodramă mmmep
melon. pepene galben méprendre. face o idee greşită (a-şi ~)
mmmem méprise. eroare, confuzie
membrane. membrană mépris. dispreţ
membre. membru membri méprisable. demn de dispreţ
même. aceleaşi, acelaşi méprisant. dispreţuitor
même (à ~ de). situaţia (în ~), măsură să (în ~) mépriser. dispreţui

- 110 -
 méprisaient. dispreţuiau mésentente. neînţelegere, dezacord
méprisait. dispreţuia mesquin. mărunt, meschin
méprisant [vb.]. dispreţuind mesquinement. meschin (în mod ~)
méprise (il ~). dispreţuieşte mesquinerie. meschinărie
méprise (je ~). dispreţuiesc (eu ~) message. mesaj
méprisé. dispreţuit messager. trimis [n.], sol [mesager], mesager
méprisent (ils ~). dispreţuiesc (ei ~) messagerie. mesagerie
méprises (tu ~). dispreţuieşti messe. mesă, slujbă religioasă
mmmer messianique, prophétique. mesianic
mer [n.f.]. mare [n.f.] mări mesure [n.]. măsură, măsurare
mer (de la ~). mării mesure où (dans la ~). măsura în care (în ~)
mer (la ~). marea [n.f.] mările mesure que (à ~). măsură ce (pe ~)
mer (le bord de la ~). mării (ţărmul ~) mesurer. măsura
la mer Noire. Marea Neagră Adev 13/01/08 mesurant. măsurând
la mer du Nord. Marea Nordului Adev 12/04/08 mesuré. măsurat
mercantile. mercantil mesure (il ~). măsoară
mercenaire. mercenar mesurent. măsoară (ei ~)
mercerie. mercerie mmmet
merci. bogdaproste [pop.], merci [liv.], mulţumesc métal métaux. metal metale
merci [n.m.]. mulţumire [n.f.], bogdaproste [n.n.] métalepse [narr.]. metalepsă [narat.]
merci (être à la ~). discreţia cuiva (a fi la ~), voia (a métallique. metalic
fi în ~) métallisé. metalizat
merci de (être à la ~). cheremul (fi la ~) [+G], mila métallurgie. metalurgie
(fi la ~) [+G] métallurgiste. muncitor metalurgist, metalurgist
merci (sans ~). milă (fără ~) métamorphose. metamorfoză
mercredi. miercuri métaphore. metaforă
mercredi (le ~). miercurea métatextualité. metatextualitate
mercredi des cendres. miercurea cenuşii météorologie. meteorologie
mercure. mercur météorologique. meteorologic
Mercure [planète]. Mercur [planeta] méthodique. metodic
mercuriel. mercurial méthodiquement. metodic (în mod ~), sistematic (în
merdaillon [fam.]. răhăţel [de copil], caca [de mod ~)
copil][fam.] méthodologie. metodică, metodologie
merde [vulg.]. căcat [vulg.], rahat méticuleusement. meticulozitate (cu ~), meticulos (în
merde (être dans la ~) [pop.]. rahat (fi în ~) [pop.], mod ~)
căcat (fi în ~) [vulg.] méticuleux. meticulos
merdeux. rahat (de ~) métier. meserie, ocupaţie, profesie
merdique. căcăcios, rahat (de ~) métier, art. meşteşug. mesterség
merdouiller [vulg.]. băga în căcat [vulg.], cacarisi métier [text.]. război (de ţesut)
[pop.] métis. metis
merdoyer [vulg.]. pierde în explicaţii (se ~) métonymie. metonimie
mère. mamă métrage. metraj
méridien. meridian mètre. metru
méridional. meridional, sudul Franţei (din ~) 100 000 m², mètres carrés. 100.000 de metri pătraţi
mérinos. merinos Adev 08/01/08
merisier. cireş métro. metrou metrouri
mérite [n.]. merit [n.n.] merite, calitate calităţi métropole. metropolă
mériter. merita métropolite. mitropolit
mérite (il ~). merită mets [gastro.]. fel de mâncare
mérite (je ~). merit (eu ~) mettre. pune
mérite (qu'il ~). merite (să ~) met (il ~). pune (el ~)
mérité. meritat mets (je ~). pun (eu ~)
méritent. merită (ei ~) mets (tu ~). pui (tu ~)
méritoire. vrednic de laudă, meritoriu mettait. punea
merle. mierlă mettant. punând
merveille. miracol, minune mette (qu'il ~). pună (să ~)
merveilleux. minunat mettent. pun (ei ~)
mmmes metteur en scène. regizor
mes. mele, mei mettez. puneţi
mésange. piţigoi mettons. punem
mésaventure. întâmplare neplăcută, peripeţie, mettra. pune (va ~)
nenorocire mettrait. pune (ar ~)

- 111 -
 mis. pus pusă meute. haită (de câini)
mettre de l’argent de côté. pune bani la saltea [pop.], Mexique. Mexic
economisi mmmi
mettre bas. făta [d. animale] mi-. jumătate (la ~ de)
mis bas. fătat mi-bas. ciorapi trei sferturi [pl.]
mettre en branle. pune în mişcare mi-chemin (à ~). jumătatea drumului (la ~)
mettre en conserves. pune la borcan mi-cuisse (à ~). mijlocul coapsei (le ~)
mettre de côté. pune deoparte mi-long. semi-lung
mettre au courant. aduce la cunoştinţă, pune la mi-temps. jumătate de normă, pauză între reprize
curent, informa miaou ! [interj.]. miau!, miorlau!
mettre en danger. pune în pericol, periclita miaule. miaună
mettre en doute. pune la îndoială miaulement. mieunat, miorlăit
mettre de l'eau courante. instala apă curentă, miauler. mieuna
trage apă curentă miche. felie de pâine rotundă, jimblă
mettre en feu. da foc, pune pe foc Michel. Mihail, Mihai
mettre fin. pune capăt, termina Michèle. Mihaela
mettre hors d'état. scoate din funcţie micro-ondes. microunde
mettre hors la loi. scoate în afara legii microbe. microb
mettre à l'index. pune la index midi. amiază
mettre en italique. scrie cu litere cursive midi, sud. miazăzi [pop. & poet.]
mettre en joue [fusil], viser. ochi, pune la umăr
mmmie
[puşca], duce la ochi [puşca]
mie. miez (de pâine)
mettre au jour. dezvălui, scoate la lumină
miel. miere
mettre sur la liste noire. pune pe lista neagră
miel d'acacia. miere de salcâm
mettre en marche. pune în mişcare
mielleux. mieros
mettre en menottes. pune cătuşele
mien (le ~). meu (al ~)
mettre au négatif. nega
mienne. mea (a ~)
mettre au net. lămuri
miennes (les ~). mele (ale ~)
mettre du maquillage. machia (se ~), farda (se ~)
miens (les ~). mei (ai ~)
mettre entre parenthèses. pune între paranteze
miette. firimitură firimituri
mettre pied à terre. descăleca, pune piciorul pe
mieux. mai bine
pământ
mieux vaut tard que jamais. mai bine mai târziu ca
mettre les pieds dans le plat. face o gafă (a ~)
nicioda
mettre en pratique. pune în practică, transpune în
mignon. drăgălaş drăgălaşă, drăguţ drăguţă, minion
practică
[neo.] minionă, frumuşel frumuşică
mettre en prison. băga la pârnaie [pop.], băga la
migraine. migrenă, durere de cap
închisoare
mettre en question. aduce în discuţie migrateur migratrice. migrator migratoare
mettre au rancart. arunca la gunoi migration. migraţie
mettre au rebut. arunca la gunoi migrer. migra
mettre en scène. pune în scenă, regiza migrent (ils ~). migrează (ei ~)
mettre au tombeau. înmormânta mijote (il ~) [fig.]. pune la cale (el ~), unelteşte,
mis en tombeau. înmormântat ticluieşte
mettre en valeur. pune în valoare mijoter. fierbe înăbuşit, fierbe la foc mic
mettre en vente. pune în vânzare mijoter [fig.]. ticlui, pune la cale, unelti uneltesc
mmmeu mmmil
meuble. mobilă milieu. mijloc, mediu [n.n.]
meublé. mobilat milieu de (au ~). mijlocul (în ~) [+G]
meubler. mobila milieux. medii, mijloace, cercuri
meugler. mugi militaire [abréviation]. [mil.]
meule [de foin]. claie (de fân) clăi, căpiţă (de fân) militaire [adj.]. soldăţesc, ostăşesc, militar [adj.],
căpiţe, fâcitură [reg. MM.] fâcituri cazon
meule de foin (la ~). căpiţa, fâcitura [reg. MM.], claia militaire [n.m.]. militar [n.m.] militari, soldat [n.m.]
(de fân) soldaţi, cătană [pop.] cătane. katona
meule [pierre]. piatră de tocilă, piatră de moară militairement. cazon [adv.], ostăşeşte, milităreşte
meunerie. morărit militant. militant
meunier. morar militariser. militariza
meurtre. asasinat, ucidere, crimă, omor, omucidere militarisme. militarism
meurtrier [n.]. criminal, ucigaş, asasin, kilăr [pop.] milite (il ~). militează (el ~)
meurtrier [adj.]. ucigător, sângeros militer. milita
meurtrir. produce vânătăi mille. mie, mii Adev 01/11/07
meurtrissure. vânătaie mille-pattes. miriapod
mille [unité mesure]. milă [unitate de măsură]

- 112 -
millénaire [n.m.]. mileniu [n.n.] milenii miraculeux. miraculos
millet. mei mirage. miraj, iluzie, himeră
milliard. miliard miliarde mire. miră
milliardaire. miliardar mire [mil.]. linie de ochire
millième. miime mire [mil.] [opt.]. cătare
milligramme. miligram miligrame Mireille. Mirela
millimètre. milimetru mirer. reflecta [optic]
million. million milioane miroir. oglindă
millionnaire. milionar miroité. oglindat
millivolt. milivolt miroiter. scânteia, sclipi
mmmim mmmis
mime [n.m.]. mim [n.m.], actor de pantomimă mise. punere, miză
mimer. mima mise en page. paginaţie, paginare
mimant. maimuţărind, mimând, imitând mise en scène. regie
mimé. mimat, imitat, maimuţărit mise au tombeau, sépulture [enterrement].
mime (il ~). mimează (el ~), imită (el ~), înmormântare
maimuţăreşte miser. sconta, miza
miment (ils ~). maimuţăresc, imită (ei ~), misérable. vrednic de plâns, jalnic, valoare (fără ~)
mimează (ei ~) misère. mizerie
mimésis. mimeză, mimesis mission. misiune
mimésis (le ~). mimeza, mimesis-ul mistral. mistral
mimétique. mimetic mite. molie
mimique [n.f.]. mimică [n.f.] mitraillette. pistol mitralieră
mimosa. mimoză mitrailleuse. mitralieră
mmmin mixte. mixt
minable. demn de milă, patetic, jalnic, mizerabil mlle. d-ră
minaret. minaret Mme. D-nă
minaude (il ~). fandoseşte (el se ~) mmmo
minauder. fandosi (se ~) mob [n.f.] [fam.]. motoretă [n.f.], scuter [n.n.]
minauderie. fandoseală mobile. vioi, mobil
mince. subţire, svelt, zvelt, slab mobylette [n.f.]. scuter [n.n.], moped [n.n.], motoretă
mine. baie [reg. Ts.], înfăţişare, mină [n.f.]
mine [visage]. înfăţişare, mină [aspect] mocassin [n.m.]. mocasin mocasini
mine de sel gemme. salină, sărărie, ocnă [mină] moche. nasol
miner. vătăma, ruina [vb.], mina moche [fam.]. nasol [fam.], naşpa [arg.]
minerai. minereu moche [pop.]. urât [adj.]
minéral minéraux. mineral minerale mode. modă, mod
minéralogie. mineralogie mode (à la ~). modă (la ~)
minet. pisoi, pisic mode d'emploi. manual de întrebuinţare, mod de
mineur. neînsemnat, minor, miner întrebuinţare
mini-. mini- modèle. model
miniature. miniatură modèle plume [vêtement]. model super-uşor [haină]
minibus. microbuz microbuze modeler. modela
minier. minier modem. modem
minime. minim modérateur. moderator moderatori
ministère. minister modéré. moderat
le Ministère français de la Justice. Ministerul francez al modérément. moderat (în mod ~)
Justiţiei Adev 03/01/08 modèrent. muşcă (ei ~)
ministre. ministru modérer. modera, tempera, atenua
minorité. minoritate moderne. modern
Minuartia saginoides [bot.]. grăşătoare [bot.] modeste. modest
Minuartia sedoides [bot.]. mierluţă pitică [bot.] modestie. modestie
Minuartia sp. [bot.]. mierluţă [bot.] modification. modificare
minuit. miezul nopţii modifier. modifica
minuscule. minuscul, literă mică modique. modic
minute. minut, clipă moelle. măduvă
minutie. migală, minuţiozitate moelleux. moale, plăcut [adj.]
minutieux. minuţios mœurs. moravuri
mmmir mmmoi
mirabelle. corcoduşă moi. eu
miracle. miracol, minune moi (le ~) [psychanalyse]. ego-ul [psihanaliză], eul
miraculeusement. miraculos (în mod ~), ca prin minune moi [n.m.] [psychanalyse]. ego [n.m.] [psihanaliză]

- 113 -
 moi-même. eu însămi [f.], eu însumi [m.] montagne [n.f.]. munte [n.m.] munţii
moindre. cel mai mic, mai mic, neînsemnat montagne (de la ~). muntelui
moine. călugăr călugări montagne (la ~). muntele munţii
moineau. vrabie vrăbii montagne [abréviation]. Mt.
moineau (du ~). vrabiei montagne [abréviation cartographique]. M.
moineau (le ~). vrabia montagnes (des/aux ~). munţilor
moins. mai puţin, minus Montagnes de… [abréviation]. M-ţii, Mţii
moins (au ~). cel puţin montagneux. muntos
moins (du ~). puţin (cel ~) montant [n.]. sumă [n.f.]
moins (le ~). cel mai mic (lucru) montée. urcuş, urcare
moins que (à ~). doar de monter. sui, monta, urca, creşte
mois. lună montait. urca (el ~), creştea, suia (se ~), monta
Moïse [Bib.]. Moise [Bib.] (el ~)
moisi. mucegăit montant. suind, montând, urcând, crescând
moisi [n.]. mucegai monte. creşte (el ~)
moisir. mucegăi monté. montat, urcat, călărit, suit, crescut
moisissure. mucegai, mucegăire monte (il ~). suie (el se ~)
moisson. seceriş monte (je ~). sui (mă ~)
moissonner. secera montent. suie (ei se ~)
moite. jilav monterait. creşte (ar ~)
moitié. jumătate montes. sui (te ~)
Moldavie. Moldova montons. suiţi (vă ~), suim (ne ~)
Moldavie [abréviation]. [Md.] monter à cheval. călări, încăleca
moléculaire. molecular monta à cheval (il ~). încălecă (el ~)
molécule. moleculă molecule montai à cheval (je ~). încălecai (eu ~)
molle. apatică apatice, blândă blânde, domoală domoale, montais à cheval (je ~). încălecam (eu ~)
bleagă blege, moale moi montait à cheval. călărea, încăleca (el ~)
molleton [textile]. molton [textil] montant (à cheval). călărind
mollusque. moluscă monté à cheval. încălecat
moment. clipă, moment monte à cheval (il ~). încalecă (el ~)
momentané. momentan, moment (de ~) monte à cheval (je ~). încalec (eu ~)
momie. mumie montent à cheval. încalecă (ei ~)
mmmon montes à cheval (tu ~). încaleci
mon. mea, meu montez à cheval. încălecaţi (voi ~)
monacal. monahal, călugăresc montons à cheval. încălecăm
monarchie. monarhie monticule. dâmb, măgură
monarque. monarh, suveran montre. ceas (de mână)
monastère. mănăstire [n.f.] montrer. apărea, arăta, indica
monastère [abréviation cartographique]. Măn. montre. arăt, arată
mondain. monden montre (il ~). indică
monde. lume lumi montre (je ~). indic
monde (le ~). lumea montré. arătat, indicat
mondial. mondial montres. arăţi, ceasuri (de mână)
monétaire. monetar montres (tu ~). indici
moniteur. instructor, monitor montrer du doigt. arăta cu degetul
monnaie. monedă monture. montură
mono. mono monument. monument
monologue intérieur [narr.]. monolog interior monumental. monumental
[narat.] moquer. sfida, lua în râs
monomoteur [aéro.]. monomotor [aero.] moquer de (se ~). râde de, bate joc de (a-şi ~)
monopole. monopol moquerie. batjocură, ironie, zeflemea
monotone. monoton moqueur. ironic, zeflemist
monotonie. monotonie mmmor
monsieur. domn moral. moral
monstre. monstru morale. morală
monstrueux. monstruos moralité. moralitate
monstruosité. monstruozitate morbide. morbid, bolnăvicios
mont. munte morceau. bucată
mont-de-piété. amanet morceaux (en ~). bucăţi (în ~), bucăţele (făcut ~)
montage. montaj, instalare, montare morceler. îmbucătăţi, fragmenta, diviza
montagnard. muntean, excursionist, montaniard mordre. muşca
montagnard [adj.]. muntenesc mord. muşcă (el ~)

- 114 -
 mordait. muşca (el ~) moucher. şterge nasul
mordant [adj.]. caustic [fig.], incisiv, muşcător moucher (se ~). sufla nasul (a-şi ~)
mordez. muşcaţi mouchoir. basma, batic, batistă
mordit. muşcă (el ~) [perf simplu] moudre. mîcina, măcina
mordons. muşcăm moud (il ~). macină
mordra. muşca (va ~) moudra. măcina (va ~)
mordrait. muşca (ar ~) moudrait. măcina (ar ~)
mords. muşc mouds. macini
mords (tu ~). muşti mouds (je ~). macin
mordu. muşcat, apucat (fig.) moulait [moudre]. măcina (el ~)
morfondre. plictisi (se ~) moulent [moudre]. macină (ei ~)
morgue. trufie, morgă moulons. măcinăm
moribond. muribund moulu. măcinat măcinată
morne. mohorât, trist moue. grimasă, strâmbătură de nemulţumire
morose. morocănos mouette. pescăruş
morphologie. morfologie moufles. mănuşi cu un deget
morphotype. morfotip mouillé. ancorat, umezit, udat, muiat
mors. zăbală mouiller. umezi, muia, uda ud, ancora
morse. morsă, alfabetul morse moulage. mulaj, turnare (în formă), mulare
morsure. muşcătură moule. tipar, formă
mort. moarte, deces moule [zool.]. scoică
mort [adj.]. mort moartă, decedat decedată mouler. modela, mula, plia, turna (în formă)
mort [n.]. răposat [n.] răposată moulé. pliat, turnat (în formă), mulat, modelat
mortalité. mortalitate moule (il ~). mulează (el ~)
mortel. muritor moule [vb.]. pliază, modelează, toarnă (în formă)
mortier. piuliţă (de laborator) piuliţe, mortar moulent [mouler]. modelează, mulează (ei ~), toarnă
mortier [mil.]. mortier [mil.] (în formă)
mortifier. jigni, ofensa, umili moulez. măcinaţi
morve. muci [pl.]
moulin. moară mori
morveux. mucos
moulin à café. râşniţă de cafea
mosaïque. mozaic (de rit ~), mozaic
moulin à eau. moară de apă
Moscou. Moscova
moulin à vent. moară de vânt
mosquée. moschee
mourir. muri, deceda, da ortul popii, răposa
mmmot
meurent. mor (ei ~)
mot. cuvânt cuvinte, bilet, vorbă
meurs (je ~). mor (eu ~)
mot d’ordre, consigne. cuvânt de ordine
meurs (tu ~). mori
mot de passe. parolă
meurt. moare
motard. motociclist
mourant. murind, moarte (pe ~)
moteur. motor
mourant [fig.]. stins
moteur de recherche [Internet]. motor de căutare
mourez. muriţi
[Internet]
mourons. murim
moteur de recherche [PC]. motor de căutare [PC]
mourra. muri (va ~)
motif. motiv, cauză
mourrait. muri (ar ~)
motion. moţiune
mousqueton [alpin.]. carabinieră [alpin.]
motivation. motivaţie mousse [bot.]. muşchi [bot.]
motiver. motiva, justifica mousse [écume]. spumă
motive. motivează mousse [mat. plastique]. burete [mat. plastic]
motivé. justificat, motivat mousse [matelot]. mus
motocyclette. motocicletă mousser. face spumă, spuma
motocycliste. motociclist mousseux. spumos, spumant (vin ~)
motorisation. motorizare moustache. mustaţă
motoriser. motoriza moustachu. mustăcios
motrice. motrice moustiquaire. pânză contra ţânţarilor
mots croisés. rebus, integramă, cuvinte încrucişate moustique. ţânţar
motus !. linişte !, psst !, sst ! moût. must
mmmou moutarde. muştar
mou. moale moi, domol domoli, blând blânzi, apatic mouton. oaie oi
apatici, bleg blegi mouvant. mişcător
mouchard. denunţător, turnător mouvement. mişcare
mouche. muscă muşte mouvement (en ~). mişcare (în ~)
mouche (de la ~). muştei mouvoir. mişca
mouche tsé-tsé. musca-ţeţe meus (je ~). mişc, mut (eu ~)

- 115 -
 meus (tu ~). mişti, muţi (tu ~) murmure (il ~). freamătă (el ~)
meut (il ~). mişcă (el ~), mută (el ~) murmure [vb.]. murmură, foşneşte, susură
mouvez. mutaţi, mişcaţi murmurent. foşnesc, murmură, freamătă (ei ~)
mouvons. mişcăm, mutăm muscat. tămâios, muscat
mû. mişcat, mutat muscle. muşchi [anat.] muşchi
moyen [adj.]. mediu [adj.], acceptabil, mijlociu musclé. muschiulos
moyen [n.m.]. mijloc [n.n.] mijloace, mediu [n.n.] muse. muză
medii museau. bot
moyen (par le ~). mijlocirea (prin ~), intermediul musée. muzeu
(prin ~) musical. muzical
Moyen âge. Evul Mediu musicien. muzician, muzicant
moyen âge. ev mediu musique. muzică
Moyen(ne)… [géo.]. de Mijloc [geo.] musli. müsli
moyens de locomotion. mijloace de locomoţie mutilation. mutilare
Moyen Orient. Orientul Mijlociu Adev 13/01/08 mutiler. mutila
moyennant. schimbul (în ~) mutin. dezgheţat [fig.], vesel, vioi
moyens (par tous les ~). mijloacele (prin toate ~) mutiner. revolta
mmmu mutinerie. răscoală
mucilage. mucilagiu mutuel. reciproc, mutual
muer. năpârli mutuellement. reciproc (în mod ~)
muer (la voix). schimba vocea mmmy
muet. mut muţi mută mute myope. miop
mugir. mugi myope comme une taupe. miop ca o cârtiţă
mugissement. muget myopie. miopie
muguet. lăcrimioară myosotis. nu-mă-uita
mule. catârcă Myosotis sp. [bot.]. nu-mă-uita [bot.]
mulet. catâr myrrhe [n.f.]. smirnă [n.f.]
multi-. multi- myrte [bot.]. Myrtus communis, mirt [bot.]
multimédia. multimedia myrtille. afină
multimédia [PC]. multimedia [PC] myrtille [n.f.] [bot.]. Vaccinium myrtillus, afin [n.m.]
multiple. multiplu [bot.]
multiplicateur. multiplicator, înmulţitor mystère. mister, taină
multiplication. multiplicare, înmulţire mystérieux. misterios, tainic
multiplier. multiplica, tipări, înmulţi mysticisme. misticism
multitude. mulţime mystification. mistificare
municipal. municipal mystifier. mistifica
municipalité. municipalitate, municipiu mystique. mistic, mistică
mythe. mit mituri
munir. înzestra, echipa, înarma (se ~)
mythologie. mitologie
muni. echipat, înzestrat
muni de. înzestrat cu, prevăzut cu, echipat cu nnna
munir de (se ~). lua (a-şi ~) n'a pas. n-a
munissait. echipa (el ~), înzestra (el ~), înarma n'ai pas. n-am… (eu ~)
(se ~) n'avez pas. n-aţi
munissent. înzestrează (ei ~), echipează (ei ~) n'avons pas. n-am… (noi ~)
munit. echipează (el ~), înarmează (se ~) n'empêche que. chiar dacă, cu toate că, deşi
munition. muniţie n'est pas. nu-i
mur. zid ziduri, perete N'IMPORTE <N'IMPORTE qui>. ORI- <ORIcine>
mûr. copt copţi coaptă coapte, matur maturi matură n'importe comment. oricum
mature n'importe quand. oricând
muraille. zig gros n'importe qui. oricine
mural. mural n'importe quoi. orice
mûre [fruit]. dudă, mură n'ont pas. n-au
murer. zidi nabab. nabab
mûrier. dud, rug de mure nacelle. nacelă
mûrir. maturiza, coace nacre [n.f.]. sidef [n.n.]
mûrit. coace (se ~), maturizează (se ~) nacré. sidefat sidefată, sidefiu sidefie
murmure [n.]. freamăt nnnag
murmurer. foşni, susura, murmura, fremăta nage. înot
murmurait. foşnea, freamăta, susura nager. înota
murmurant. fremătând, foşnind, murmurând, nagé. înotat
susurând nage (il ~). înoată
murmure. murmur

- 116 -
 nagé (il avait ~). înotase national. naţional
nagé (ils avaient ~). înotaseră nationalisation. naţionalizare
nagé (j'avais ~). înotasem (eu ~) nationalisme. naţionalism
nage (je ~). înot (eu ~) nationaliste. naţionaliste
nagé (nous avions ~). înotasem (noi ~) nationalité. naţionalitate
nage (qu'il ~). înoate (să ~) natte. cosiţă, rogojină, împletitură
nagé (tu avais ~). înotaseşi natter. împleti
nagé (vous aviez ~). înotaserăţi naturalisation. încetăţenire, naturalizare, aclimatizare
nageant. înotând naturaliser. acorda cetăţenie, aclimatiza, naturaliza
nageons. înotăm naturalisme. naturalism
nagera (il ~). înota (va ~) naturaliste. naturalist
nages (tu ~). înoţi nature. natură, fire
nagez. înotaţi naturel. firesc, natural
nageoire. înotătoare [la peşti] naturel [n.]. fire, simplitate, naturaleţe
nageur. înotător înotătoare naufrage. naufragiu
naguère. nu de mult, curând (de ~) naufragé. naufragiat
naïf. prostuţ prostuţă, naiv naivă, candid, credul credulă nauséabond. greţos, fetid, dezgustător
nain. pitic nausée. greaţă, vomă (stare de ~)
naissance. naştere nausée, haut-le-cœur. repulsie, dezgust, greaţă
naître. naşte (a se ~) nautique. nautic
nais. naşti (te ~) nnnav
naissait. năştea (se ~) naval. naval
naissant. naşte (care se ~), născând navet. nap
naisse. nască (el să se ~) navet [pop.]. fiasco [teatral]
naissent. nasc (ei se ~) navette. navetă, suveică
naissez. naşteţi (vă ~) navigable. navigabil
naissons. naştem (ne ~) navigant. navigant
naît (il ~). naşte (el se ~) navigateur. navigator
naîtra. naşte (se va ~) navigateur [Internet]. browser [Internet]
naîtrait. naşte (s-ar ~) navigateur [PC]. browser
naquit. născu (se ~) navigation. navigare, navigaţie
né. născut născută navigation côtière. navigaţie de coastă
naïvement. naivitate (cu ~) naviguer. naviga
naïveté. naivitate, candoare navire. vapor vapoare, vas [mar.]
nanan [n.m.]. mişto [fam.] navrant. dezolant, întristător
nanti. înarmat [fig.], bogat navrer. mâhni, întrista
Naples. Neapole nazi. nazist
nappe. pînză de apă, faţă de masă, strat
nnne
nnnar
ne. nu
narcisse. narcisă
ne la. n-o
narcose. narcoză
ne le. nu-l
narcotique. narcotic
ne me. nu-mi
narine. nară nări
ne pas être dans son assiette. nu fi în apele sale
narquois. ironic, maliţios
ne sois pas !. nu fi!
narrataire [narr.]. naratar [narat.] ne sont pas. nu-s
narrateur. narator, povestitor ne te. nu-ţi
narratif. narativ narativă ne… pas. nu
narration. povestire, naraţiune néanmoins. însă, dar, cu toate acestea, totuşi
narratologie. naratologie néant. hău, neant, gol [n.]
narratologie [abrév.]. [narat.] nébuleux. nebulos
narrer. povesti, nara
nécessaire. trebuincios, necesar, trebuincios [liv.]
nasal. nazal
nécessaire (le ~). ceea ce se cuvine, ceea ce trebuie
nasalisation. nazalizare
nécessaire (le strict ~). necesar (strictul ~)
nasaliser. nazalizare
nécessaire [n.m.]. trusă [n.f.]
nase. naşpa [arg.], nasol [pop.]
nécessairement. neapărat [adv.], musai [reg. Ts.],
nase [pop.]. urât [adj.]
necesar [adv.]
nnnat nécessité. nevoie nevoi, necesitate necesităţi
natal. baştină (de ~), natal nécessiter. necesita [ofic.], fi nevoie de
natalité. natalitate nécessiteux. nevoiaş nevoiaşi[m.pl.] nevoiaşă
natation. nataţie nevoiaşe
natif. nativ nécrologie. necrolog, ferpar [demod.]
nation. naţiune nécromancie. necromanţie

- 117 -
nécromant. necromant neige (de la ~). zăpezii zăpezile
nectar. nectar neiger. ninge
nectarine. nectarină neigé. nins
néerlandais. olandez neige (il ~). ninge
nef [n.f.]. navă [n.f.] neigé (il avait ~). ninsese
nef [n.f.][église]. navă [n.f.][a catedralei] neige fondante. zai [n.n.], zloată [n.f.]
nef des fous. corabia nebunilor neigea. ninse [perf. s.]
néfaste. nefast, de rău augur neigeait. ningea
nèfle [bot.]. moşmoană [bot.] neigeant. ningând
néflier [bot.]. moşmon [bot.] neigeux. acoperit de zăpadă acoperită de zăpadă,
nnneg troienit, înzăpezit înzăpezită
négatif. negativ negativi negativă negative neigeux [aspect]. zăpada (ca ~)
négatif [n.m.]. negativ [n.n.][film] nématode. nematod
négation. tăgăduire, negare, negaţie nénette [fam.]. puicuţă [fig.], puştoaică [fam.], gagică
négligé. neîngrijit, neglijat [fam.]
négligé [n.m.]. neglijeu [n.n.][lenjerie] nnneo
négligeable. neglijabil néo-. neo-
négliger. neglija, nu ţine seama de, omite, ignora néoclassique. neoclasic
néglige (il ~). neglijează (el ~) néolithique. neolitic
néglige (je ~). neglijez néologisme. neologism
néglige (qu'il ~). neglijeze (el să ~) néologisme post 1990 [abréviation]. [neo.]
négligea. neglijă (el ~) néo-zélandais. neozeelandez
négligeait. neglija (el ~) néon. neon
négligeant. neglijând néon (tube au ~). neon (lampă cu ~)
négligent (ils ~). neglijează (ei ~) néon (tubes au ~). neoane
négliges (tu ~). neglijezi néophyte. neofit
négligence. neglijenţă Népal. Nepal
négligence [fig.][erreur]. eroare erori népalais. nepalez
négligent. uituc uituci uitucă uituce, neglijent népotisme. nepotism
neglijenţi neglijentă neglijente, dezordonat Neptune [planète]. Neptun
dezordonaţi dezordonată dezordonate, nepăsător néréide. nereidă
nepăsători nepăsătoare nerf. nerv nervi
négoce [n.m.]. comerţ [n.n.], negoţ [n.n.][arh.] nerveux. nervos nervoşi nervoasă nervoase
négociable. negociabil, care poate fi negociat nervosité. nervozitate
négociable (prix ~). negociabil (preţ ~) nervures. nervuri
négociant [vb.]. negociind, târguind nescafé. ness, nes [pop.]
négociant. neguţător [arh.] neguţători, negustor nnnet
[arh.] negustori, comerciant comercianţi net [catégorique]. categoric, net
négociant en gros. comerciant angro, angrosist net (parler ~). faţă (vorbi pe ~), şleau (vorbi pe ~)
angrosişti net [clair]. clar, limpede
négociateur. negociator net [propre]. curat, îngrijit
négociation. negociere negocieri, târguială [fam.] nettement. clar [adv.], categoric [adv.]
târguieli netteté. precizie, claritate
négocier. târgui (se ~), negocia netteté [propreté]. curăţenie
négocia. târgui (el se ~), negocie (el ~) nettoyage. curăţire
négociaient. târguiau (se ~), negociau nettoyer. curăţa
négocié. târguit, negociat nettoie. curăţă, curăţ
négocie (il ~). negociază (el ~), târguieşte (se ~) nettoie (il ~). curăţă (el ~)
négocié (ils avaient ~). negociaseră, târguiseră nettoie (je ~). curăţ (eu ~)
(se ~) nettoiement. curăţire
négocient. târguiesc (ei ~), negociază (ei ~) nettoient. curăţă (ei ~)
négociez. târguiţi (vă ~), negociaţi (voi ~) nettoies. cureţi
négocions. negociem, târguim (ne ~) nettoyais (je ~). curăţam (eu ~)
nègre [n.m.]. negru [n.m.] neagră negri negre, persoană nettoyait. curăţa (el ~)
de culoare [n.f.] nettoyant. care curăţă, curăţind
nègre [n.m.][fam.]. negrişor [fam.] nettoyé. curăţat
nègre [n.m.][raciste]. cioroi [n.m.][rasist] nettoyé (il avait ~). curăţase
négresse [n.f.]. negresă [n.f.], persoană de culoare [n.f.] nettoyez. curăţaţi
neige. zăpadă zăpezi nettoyions. curăţam (noi ~)
neige (bonhomme de ~). zăpadă (om de ~) nettoyons. curăţăm
neige (boule de ~). zăpadă (bulgăr de ~) nettoyer au balai laveur. spăla pe jos cu cârpa
neige (chute de ~). ninsoare, zăpadă (cădere de ~) nnneu

- 118 -
neuf. nouă [numeral] nie (je ~). neg (eu ~), tăgăduiesc (eu ~)
neuf [adj.]. nou noi nouă nient. negaă (ei ~), tăgăduiesc (ei ~)
neuf (remettre à ~). face ca nou nies (tu ~). tăgăduieşti, negi (tu ~)
neurasthénie. neurastenie niez. negaţi (voi ~), tăgăduiţi (voi ~)
neurologie. neurologie nions. tăgăduim, negăm
neurologique. neurologic nier l’importance de. nega importanţa
neurologue. neurolog nigaud. prostuţ, credul
neurone. neuron Nigeria. Nigeria
neutraliser. neutraliza Nigritella rubra [bot.]. sângele-voinicului [bot.]
neutralisé. neutralizat nihilisme. nihilism
neutralise (il ~). neutralizează (el ~) Nil (le ~). Nilul, Nil (fluviul ~)
neutralité. neutralitate nimbe. nimb
neutre. neutru neutri neutră neutre nimbus [météo]. nimbus [meteo]
neutre [abréviation]. [nn.] nipper (se ~) [pop.]. înţoli (se ~) [pop.]
neutrino. neutrino nippa (se ~) [pop.]. înţoli (el se ~) [pop.]
neutron. neutron nippait (se ~) [pop.]. înţolea (se ~) [pop.]
neuvième (la ~). noua (a ~) nippe (il se ~)[pop.]. înţoleşte (se ~) [pop.]
neuvième (le ~). noulea (al ~) nippé [pop.]. înţolit
neuvième [1/9]. a noua parte, noime [1/9] nippes [n.f.pl.][pop.]. boarfe [n.f.pl.][pop.], ţoale
neveu. nepot [de unchi] nepoţi [n.f.pl.][pop.]
névralgie. nevralgie nippes [pop.]. haine
névrose. nevroză nippon. nipon, japonez
névrosé. nevrozat nirvana. nirvana
névrotique. nevrotic nitrate. nitrat
newtonien. newtonian nitrater. nitrata
newyorkais. newyorkez nitreux. azotos
nez. nas nasuri nitrique. azotic
nez bouché (avoir le ~). nasul înfundat (avea ~) nitroglycérine. nitroglicerină
nez (fermer la porte au ~). nas (închide uşa în ~) niveau. nivel
nez à nez. faţă în faţă niveau (au ~). nivelul (la ~)
nez retroussé. nas cârn niveau de (au ~). nivelul (au ~) [+G], nivel de (au ~)
nnni nnno
ni. nici noce. nuntă
ni… ni…. nici… nici… nodule. nodul
niais. neghiob neghioabă, prostesc prostească, prostănac Noé [Bib.]. Noe [Bib.]
prostănacă, bleg bleagă Noël. Crăciun. Karácsony
niaiserie. prostie, neghiobie Noël (père ~). Crăciun (Moş ~)
niaiseries. nimicuri, mizilicuri, fleacuri nœud. nod
Nice. Nisa noir. negru [adj.] negri neagră negre
niche. nişă, firidă noir (marché ~). neagră (piaţa ~)
niche de chien. cuşcă a câinelui noire (liste ~). neagră (listă ~)
nicher. face cuibul, cuibări (se ~) noirâtre. negricios
niche (il ~). cuibăreşte, face cuibul (îşi ~) noiraud. oacheş oacheşă
nichent (ils ~). fac cuibul (îşi ~), cuibăresc (ei ~) noirceur. negreală
nichon [vulg.]. ţâţă [pop.], lăptărie [fig. vulg.] noircir. înnegri
nichons [pl.][vulg.]. ţâţe [pop.], sâni noirci. înnegrit
nickel. nichel noircissaient. înnegreau
nickelé. nichelat noircissait (il ~). înnegrea
Nicolas. Nicu, Nicolae noircit (il ~). înnegreşte (el se ~)
nicotine. nicotină noircir [fig.][la réputation]. ponegri, defăima
nid [n.m.]. cuib [n.n.] cuiburi noircissement. înnegrire
nièce. nepoată [de unchi] noircisseur [fam. iron.]. scribălău scribălăi [pop.
nième (le ~). n-lea (al ~) iron.], scrib [iron.], grafoman
nier. tăgădui, nega. tagad noise (chercher ~). ceartă (căuta ~)
nia. tăgădui (el ~), negă (el ~) noisetier. alun
niai. tăgăduii, negai noisette. alună alune
niaient. negau, tăgăduiau noix. nucă
niait. tăgăduia, nega (el ~) noix de coco. nucă de cocos
niant. negând, tăgăduind nnnom
nias. negaşi, tăgăduişi nom. nume - nume [pl.]
nié. negat, tăgăduit nom (du ~). numelui
nie (il ~). tăgăduieşte, neagă (el ~) nom (le ~). numele

- 119 -
 nom [gram.]. substantiv [gram.] nostalgie. nostalgie
nom de (au ~). dragul (de ~), numele (în ~) nostalgique. nostalgic, tânjitor
nom commun. substantiv comun nnnot
nom neutre [abréviation]. [n.n.] notaire. notar
nom de plume. pseudonim [scriitoricesc] notamment. şi mai ales
nom propre [abréviation]. [n.p.] notation. notare, notaţie
nom propre [gram.]. substantiv propriu [gram.] note. notă
nomade. nomad nomazi note [en bas de page]. notă la subsol
nomade [adj.]. rătăcitor, nomad [adj.] note [restaurant]. ţal [arh.], notă de plată
nombre. număr numere, număr [cantitate] [restaurant]. Zahl
nombre (au ~ de). număr de (în ~) Note de la rédaction. Nota redacţiei
nombre (en bon ~). număr (în mare ~) Note de la rédaction [abréviation]. not.red.
nombre (il ~). numără (el ~) noter. nota
nombre impair. număr impar, număr fără soţ nota. notă (el ~)
nombre pair. număr cu soţ notaient. notau
nombre premier [math.]. număr prim [mat.] notant. notând
nombrer. număra note (il ~). notează el ~)
nombreux. numeros noté. notat
nombril. buric noté (il avait ~). notase
nombrilisme. nombrilism notre. nostru, noastră
nomenclature. nomenclatură notre pays. ţară noastră Adev 01/11/07
nomenclaturiste. nomenclaturist nôtre. nostru (al ~), noastră (a ~)
nominal. nominal nnnou
nomination. nominalizare nourrisson. sugar
nommément. şi anume nourrice. doică
nommer. chema, numi nous. noi
nomma. numi (el ~) nous-mêmes. noi înşine [m.], noi însene [f.]
nommaient. numeau nous [pron. A]. ne-, ne
nommait. numea NOUS… <en NOUS filmant>. -NE <filmându-NE>
nommé. chemat, numit NOUS… <il NOUS a filmés>. NE- <el NE-a
nomme (il ~). numeşte filmat>
nomment. numesc (ei ~) nous sommes quittes. suntem chit
nnnon nouveau. recent recenţi recentă, nou noi nouă noi
non. nu nouveau (de ~). iar, iarăşi, nou (din ~)
NON-- <NON-sens>. NON- <NONsens> Nouveau Brunswick. New Brunswick
NON- <NON-fumeur>. NE- <NEfumător> nouveau-né. nou-născut nou-născuţi
non-conformiste. nonconformist nouveauté. noutate noutăţi
non-fumeur. nefumător nouveauté (de la ~). noutăţii
non imposable [fin.]. neimpozabil nouvel. nou
non-officiel. neoficial nouvelle (de la ~). veştii, ştirii
non-sens. nonsens nouvelle (la ~). ştirea, vestea [n.f.]
non-spécialistes. nespecialişti nouvelle [n.f.]. ştire ştiri, veste [n.f.sg.] veşti
nonchalance. nonşalanţă nouvelle [n.f.][littéraire]. nuvelă
nnnor Nouvelle Calédonie. Noua Caledonie
nord. nord, miazănoapte [pop. & poetic] Nouvelle Orléans. New Orleans
nord-américain. nordamerican Nouvelle Orléans (la ~). New Orleans
nordique. nordic Nouvelle Zélande. Noua Zeelandă
normal. normal Nouvelle Zélande (la ~). Noua Zeelandă
normalement. normal (în mod ~) nouvellement. de curând, recent [adv.]
normalisation. normalizare nouvelliste. nuvelist
normalise (il ~). normalizează novateur. înnoitor [adj.], novator, inovator
normaliser. normaliza novembre. noiembrie
normalité. normalitate novice. novice
normand. normand novice (le ~). novicele
Normandie. Normandia nnnoy
normatif. normativ noyade [n.f.]. înec [n.n.]
norme. normă, regulă noyau [n.m.]. sâmbure [n.f.] sâmburi
Norvège. Norvegia noyau (le ~). sîmburele
norvégien. norvegian noyau [n.m.][atom.]. nucleu [n.n.][atom.] nuclee
nnnos noyau cellulaire. nucleu celular
nos. noastre, noştri noyau de cerise. sîmbure de cireaşă

- 120 -
 noyaux [n.m.pl.][bio.]. nuclei [n.n.pl.][bio.] nul (être ~). ratat (fi un ~), nulitate (fi o ~)
noyer [n.m.][bot.]. nuc [n.m.][bot.] nuci nul [adj.]. nul nulă
noyer (se). îneca (se ~) nul [art. indéf.]. nici un [art. neh.]
noie (il se ~). îneacă (el se ~) nul [pron.][personne]. nimeni
noie (je me ~). înec (mă ~) nul et non avenu (rendre ~). nul şi neavenit (face ~)
noient (ils se ~). îneacă (ei se ~) nulle [art.indéf.]. nici una [art.neh.]
noies (tu te ~). îneci (te ~) nulle part. niciunde, nicăieri
noya (il se ~). înecă (el se ~) nullement. de nici un fel [fam.], deloc, defel
noyai (je me ~). înecai (mă ~) nullité. nulitate
noyâmes (nous nous ~). înecarăm (ne ~) nnnum
noyant (se ~). îndecându-se numéraire [n.]. numerar [n.], bani gheaţă [pl.]
noyas (tu te ~). înecaşi (te ~) numéraire [n.m.]. numerar [n.m.], bani peşin
noyâtes (vous vous ~). înecarăţi (vă ~) [pl.][pop.], cash
noyé. înecat înecaţi înecată înecate numéral. numeral
noyé (il s'était ~). înecase (se ~) numérique. numeric
noyé (ils s'étaient ~). înecaseră (se ~) numérique [PC]. digital
noyèrent (ils se ~). înecară (se ~) numérisation. digitalizare
noyez (vous vous ~). înecaţi (vă ~) numérisation [PC]. digitalizare [PC]
noyons (nous nous ~). înecăm (ne ~) numériser [PC]. digitaliza [PC]
nnnu numéro. număr numere [n.m.pl.]
nu. gol [nud] goi goală goale, dezbrăcat dezbrăcată numéro d'urgence [PC]. hot line [PC]
nu [n.]. nud numéro d’urgence [PC]. hotline de asistenţă [PC]
nu se. nu-şi $$$ numéro hors série [journal]. ediţie specială [ziar]
nuage. nor nori numérotage. numerotare
nuage chargé de tonnerre. nor de furtună numéroté. numerotat
nuages (dans les ~). nori (cu capul în ~) numéroter. numerota
nuages (être dans les ~). nori (fi cu capul în ~), ochii numismate. colecţionar de monezi, numismat
deschişi (visa cu~) numismatique. numismatic
nuages (les ~). norii nuptial. de nuntă, nupţial
nuageux. înnorat, acoperit [cu nori], noros nuque. ceafă cefe
nuance. nuanţă nuque (de la ~). cefii
nubien. nubian nutritif. nutritiv nutritivă
nubile. nubil, nubilă nutrition. nutriţie, hrănire, alimentaţie
nucléaire. nuclear nylon. nailon
nucléotide. nucleotidă nylon microplume. nailon superuşor
nucléus. nucleu nymphe. nimfă
nudité. nuditate, goliciune nymphomane. nimfomană
nue (porter aux ~). slăvi (ridica în ~) nymphomanie. nimfomanie
nues (tomber des ~). cer (cădea din ~) oooa
nuire. dăuna, face rău ô !. oh!, o!
nui. dăunat O.T.A.N.. N.A.T.O.
nuira. dăuna (va ~) oasis [n.f.]. oază [n.f.]
nuirait. dăuna (ar ~) obéir. da ascultare, asculta [supus], supune (se ~)
nuis (je ~). fac rău (eu ~), dăunez obéi. dat ascultare, ascultat [supus], supus
nuis (tu ~). dăunezi, faci rău obéis (j'~). ascult (eu ~ de) [supus], supun (mă ~)
nuisait. dăuna (el ~) obéis (tu ~). supui (te ~), asculţi (~ de) [supus]
nuisant. dăunând obéissaient. ascultau (~ de) [supus], supuneau (se
nuise (qu'il ~). dăuneze (să ~) ~)
nuit (il ~). dăunează (el ~), face rău (el ~), obéissait. asculta (el ~ de) [supus], supunea (se
dăunează ~)
nuisance. neplăcere, necaz, noxa noxe obéissant [adj.]. ascultător, supus [adj.]
nuisances sonores. noxelor sonore Adev 01/04/08 obéissant [vb.]. supunându-se, ascultând [supus],
nuisible. dăunător, vătămător dând ascultare
nuit. noapte nopţi obéissent. supun (se ~), ascultă (ei ~ de) [supus]
nuit (de la ~). nopţii obéissez. supuneţi (vă ~), ascultaţi (voi ~ de)
nuit (la ~). noaptea [supus]
La nuit porte conseil. Noaptea e un sfetnic bun obéissons. ascultăm (~ de) [supus], supunem (ne
nuit tomba (la ~). noaptea se lăsă ~)
nuit tombe (la ~). lasă noaptea (se ~) obéit. ascultă (el ~ de) [supus], supune (el se ~)
nuitamment. în timpul nopţii obéissance. supunere, ascultare [supunere]
nuitée [séjour d’une nuit]. noapte [hotel], şedere obèse. obez obeză
peste noapte obésité. obezitate

- 121 -
ooobj obsèdent. obsedează (ei ~)
objecter. obiecta obsèdes (tu ~). obsedezi
objecta. obiectă obséquieux. linguşitor linguşitoare, obsecvios [neo.],
objectaient. obiectau servil servilă, slugarnic slugarnică
objectait. obiecta (el ~) observateur observatrice. observator observatoare
objectant. obiectând observation. obiecţie, observare, examinare,
objecte. obiectează (el ~) observaţie
objecté. obiectat observatoire. observator (~ astronomic)
objecte (j'~). obiectez observer. observa, examina (a ~), cerceta
objectes. obiectezi observaient. examinau, observau
objectons. obiectăm observais (j'~). examinam (eu ~), observam (eu
objectif. obiectiv obiectivă ~)
objectif [n.]. obiectiv [foto] observais (tu ~). observai, examinai
objection. obiecţie observait. observa (el ~), observa (el ~), examina
objectivité. imparţialitate, obiectivitate (el ~)
objet. lucru lucruri, obiect obiecte observe (il ~). observă (el ~), examinează (el ~)
objet (sans ~). finalitate (fără ~), obiect (fără ~) observe (j'~). examinez, observ, cercetez
objet [but]. obiectiv, ţintă, scop observe (qu'il ~). observe (să ~)
objet volant non identifié, OVNI. obiect zburător observé. examinat, observat, cercetat
neidentificat, OZN observent. examinează (ei ~), observă (ei ~)
obligation. obligaţie observes (tu ~). observi, examinezi, cercetezi
obligatoire. obligatoriu observez. observaţi, examinaţi
obligatoirement. musai [pop.], obligatoriu (în mod observons. examinăm, observăm
~) observions. observam (noi ~), examinam (noi ~)
obligeance. amabilitate, afabilitate, bunăvoinţă observer (~ la loi). respecta (a ~ legea)
obliger. obliga observait (~ la loi). respecta (el ~ legea)
obligea. obligă (el ~) [perf. s.] observe (il ~ la loi). respectă (~ legea)
obligé. obligat obligaţi obligată obligate, silit observe (j' ~ la loi). respect (~ legea)
oblige (il ~). obligă observent (~ la loi). respectă (~ legea)
obligeant [vb.]. silind, obligând obsession. idee fixă idei fixe, obsesie obsesii
obligent. obligă (ei ~) obsidienne [n.f.]. obsidian [n.m.]
obligeons. obligăm obsolète. demodat, obsolet [neo.], perimat
obligez. obligaţi (voi ~) obstacle. obstacol, piedică, barieră [fig.]
oblique. pieziş obstinément. încăpăţânare (cu ~), îndărătnicie (cu ~)
obliquement. indirect (în mod ~), oblic (în mod ~) obstination. îndărătnicie, obstinaţie, îndârjire,
oblitérer. suprima încăpăţânare
oblong. oblong [neo.], lunguieţ, prelung obstiner (s'~). încăpăţâna (a se ~), persevera (a ~)
oblongue. prelungă, oblong, oblongă [neo.], lunguiaţa obstinait (il s'~). încăpăţâna (el se ~), persevera
obole [n.f.]. obol [n.n.] (el ~)
obole (l'~). obolul obstiné. perseverat, încăpăţânat
obole (apporter son ~). obolul (a-şi aduce ~) obstine (il s'~). încăpăţânează (el se ~),
ooobs perseverează (el ~)
obscène. trivial, obscen, licenţios obstine (je m'~). încăpăţânez (mă ~), perseverez
obscénité. obscenitate obstinent (ils s'~). încăpăţânează (ei se ~),
obscur. întunecos, obscur, întunecat perseverează (ei ~)
obscur [fig.]. necunoscut, obscur obstines (tu t'~). perseverezi, încăpăţânezi (te ~)
obscurcir. întuneca, face întuneric obstruction. obstrucţie, opoziţie, astupare
obscurci. întunecat obstruer. astupa (a ~)
obscurcissait. întuneca (el ~) ooobt
obscurcissant. întunecând obtenir. dobândi (a ~), obţine (a ~)
obscurcissent. întunecă (ei ~) obtenant. obţinând, dobândind
obscurcit. întunecă obtenez. dobândiţi, obţineţi
obscurcissement. întunecare obtenons. dobândim, obţinem
obscurément. obscur (în mod ~), confuz (în mod ~) obtenu. obţinut obţinută, dobândit dobândită
obscurité. obscuritate, întunecime obtiendra. dobândi (el va ~), obţine (el va ~)
obséder. obseda obtiendrai (j'~). obţine (eu voi ~), dobândi (eu
obsédaient. obsedau voi ~)
obsédait. obseda (el ~) obtiendrais (j'~). obţine (aş ~)
obsédant. obsedant obsedanţi obsedantă obsedante obtiendrais (tu ~). dobândi (ai ~), obţine (ai ~)
obsédé. obsedat obsedaţi obsedată obsedate obtiendrait (il ~). obţine (el ar ~), dobândi (el ar
obsède (il ~). obsedează (el ~) ~)
obsède (qu'il ~). obsedeze (el să ~) obtiendras. dobândi (vei ~), obţine (vei ~)

- 122 -
 obtienne (qu'il ~). dobândească (el să ~), obţină œil américain (avoir l’~). ochi buni (avea ~)
(el să ~) œil-de-bœuf. lucarnă rotundă, ochi de bou
obtienne (que j'~). obţin (eu să ~), dobândesc (eu ochiuri de bou
să ~) œil (cligner de l’~). ochiul (face cu ~)
obtiennent. dobândesc (ei ~), obţin (ei ~) œil (en un clin d'~). clipită (într-o ~)
obtiennent (qu'ils ~). obţină (ei să ~), œil (du coin de l'~). ochiului (cu coada ~)
dobândească (ei să ~) œil (coup d'~). privire, ocheadă
obtiennes (que tu ~). obţii (tu să ~), dobândeşti œil (faire de l'~). ochiul (a face cu ~)
(tu să ~) œil nu (à l'~). ochiul liber (cu ~)
obtiens (j'~). dobândesc (eu ~), obţin (eu ~) œil poché. ochi învineţit
obtiens (tu ~). dobândeşti, obţii œil (à vue d'œil ~). ochii (văzând cu ~)
obtient. obţine, dobândeşte œillade. ocheadă
obtins (j'~). obţinui (eu ~), dobîndii (eu ~) œillère. apărătoare de ochi [la cai]
obtins (tu ~). dobândişi (tu ~), obţinuşi (tu ~) œillet [pour les lacets]. gaură [pentru şiret],
obtint. obţinu (el ~), dobândi (el ~) cheutoare
obtention. obţinere œillet [bot.]. garoafă
obturation. obturaţie œuf. ou ouă [pl.]
obturation [méd.]. plombă [med.], plombare [med.] œuf (coquille d’~). ou (coajă de ~)
obturer. astupa (a ~), obtura (a ~) œuf (dans l'~). germene (în ~)
obturer [méd.]. plomba (~ un dinte) [med.] œuf dur. ou fiert tare ouă tari [pl.]
obtus. mărginit, obtuz œufs (les ~) [pl.]. ouăle [pl.art.]
obtus (angle ~) [math.]. obtuz (unghi ~) [mat.] œufs brouillés [pl.]. ouă jumări [pl.]
obus. obuz obuze œufs de poisson [pl.]. icre [pl.]
oooc œufs sur le plat [pl.]. ochiuri [pl.] [gastron.]
occasion. ocazie, prilej œuvre. operă opere, lucru, manoperă, muncă
occasion (à l'~). ocazia (cu ~), prilejul (cu ~) œuvre (mettre en ~). aplica (a ~), pune în practică (a
occasionnel. ocazional ocazională ~)
occasionnellement. ocazional (în mod ~) œuvre littéraire. operă literară
occident. apus, Occident œuvres de bienfaisance. opere de binefacere
occidental. occidental occidentali, vestic, apusean ooof
occulte. ocult offensant. jignitor, ofensator
occupation. ocupaţie, profesie offense. jignire, vexaţiune, ofensă
occuper. ocupa (a ~) offenser. insulta (a ~), jigni (a ~), ofensa (a ~)
occupait. ocupa (el ~) offensait (il ~). jignea (el ~), ofensa (el ~)
occupant. ocupant offensé. insultat, vexat, ofensat, supărat, jignit
occupe (il ~). ocupă (el ~) offense (il ~). jigneşte (el ~), ofensează (el ~)
occupe (j'~). ocup (eu ~) offense (j'~). ofensez, jignesc
occupé. ocupat offensent. jignesc (ei ~), ofensează (ei ~)
occupent. ocupă (ei ~) offensif. ofensiv
occupera. ocupa (el va ~) offensive [n.]. ofensivă [n.], atac, asalt
occupes (tu ~). ocupi (tu ~) office. oficiu, birou birouri, cămară
occupez. ocupaţi (voi ~) office de (faire ~). servi drept (a ~)
occupons. ocupăm officiel. oficial
occurrence (en l'~). caz (în acest ~) officiellement. oficial (în mod ~)
océan. ocean oceane officier. tablagiu [iron.], ofiţer
Océan Atlantique (l'~). Oceanul Atlantic officier [vb.]. ţine o slujbă religioasă (a ~), oficia
Océan Pacifique (l'~). Oceanul Pacific offrande. prinos [poet.], ofrandă
océanique. oceanic offre. ofertă
ocre. ocru ogive. ogivă
octave [mus.]. octavă [muz.] ogive nucléaire. ogivă nucleară [mil.], încărcătură
octobre. octombrie nucleară [mil.]
octroyé. acordat, distribuit ogre. căpcăun
octroyer. distribui (a ~), lua (a-şi ~), acorda (a ~) oooi
oculaire. ocular oie. gâscă gâşte
oculiste. oculist oie (de l'~). gâştei
ode. odă ode oignon. ceapă cepe
odeur. miros mirosuri oignon (de l'~). cepei
odieux. mârşav mârşavă, odios odioasă oiseau. pasăre păsări. pájaro
odorat. simţul mirosului, miros [simţul] oiseau de proie. pasăre de pradă
oooe ombre. umbră
œil. ochi ochi [pl.] omoplate. omoplat

- 123 -
ooon orifice. orificiu, gaură
on. noi, se origan. sovârv
on [pron. impers.]. el origine. obârşie
oncle. unchi origine de l'homme. originea omului
ongle. unghie unghii orme. ulm
Onobrychis montana [bot.]. sparţetă [bot.], sparcetă ornement. ornament
[bot.] orphelin. orfan orfană. huérfano
onze. unsprezece, unşpe [pop.] orphique. orfic
optimisme. optimism orteil. deget (~ de la picior)
optimiste. optimist orthodoxe. ortodox
option. opţiune orthodoxie. ortodoxie
ooor ooos
or. aur os. os oase
or [conj.]. însă, or, dar os à moelle. os cu măduvă
oracle. oracol oser. îndrăzni, încumeta (se ~)
orage. oraj [neo.], furtună, vijelie. fırtına osier. răchită
orage [météo]. oraj [meteo] osseux. ciolănos, osos
orageux. orajos [neo.] orajoasă, furtuna (care anunţă ~), ostentation. ostentaţie
furtunos furtunoasă ooot
oraison funèbre. discurs funebru, oraţie funebră otage. ostatic
oral. oral ôter. scoate
oral (sexe ~). oral (sex ~) ôta. scoase
orang-outan. urangutan ôtant. scoţând
orange (couleur). portocaliu, portocalie portocalii, ôté. scos
oranj [neo.] ôte (il ~). scoate (el ~)
orange (fruit). portocală ôte (j'~). scot (eu ~)
orangeade. oranjadă ôtent. scot (ei ~)
oranger. portocal ôtera. scoate (va ~)
orateur. retor, orator, vorbitor ôterait. scoate (ar ~)
oratoire. capelă ôtes. scoţi
oratorio [mus.]. oratoriu [muz.] ôtez. scoateţi
orbite. orbită ôtons. scoatem
orchestre. orchestră ooou
orchestre philharmonique. filarmonică ou. ori, sau
orchidée. orhidee, orhidee [pl.] où. unde
ordinaire. ordinar, mediocru, comun, obişnuit ou… ou…. fie… fie…
ordinairement. obişnuit (în mod ~), obicei (de ~) ouah ! [cri du chien][excl.]. hau hau! [interj.], ham-ham!
ordinateur. calculator, computer, PC [interj.]
ordonnance [jur.]. ordonanţă [jur.] ouais !. ei drace!
ordonnance [pharm.]. prescripţie medicală, reţetă ouate. vată
[farm.] ouaté. vătuit
ordre. ordin ouatinage. căptuşeală, căptuşire
ordures [pl.]. gunoi gunoaielor Adev 15/04/08
oubli. uitare
ordurier. murdar, obscen
oublier. uita
oreille. ureche [sg.] urechi
oublia. uită
oreiller. pernă, perină [pop.]. párna
oubliant. uitând
oreillons. oreion
oublié. uitat
orfèvre. aurar, orfevru [neo.]
ouest. apus, Occident, occident, vest
orfèvrerie [art]. meşteşugul aurarului, orfevrerie [neo.]
oui. da [afirmativ]
ooorg ouïe. auz
organique. organic ouragan. uragan
Organisation pour la Coopération et le développement
ours. urs urşi [m.pl.]
économique. Organizaţia pentru Cooperare şi
ours en peluche. ursuleţ de pluş
Dezvoltare Economică (OCDE) Adev 15/02/08
ourse. ursoaică
Organisation Européenne des Droits de l’Homme.
ourson. pui de urs, ursuleţ
Organizaţia Europeană pentru Drepturile Omului
outil. sculă scule, instrument, unealtă
Adev 03/01/08
outrage. ofensă, jignire
Organisation Mondiale de la Santé OMS. Organizaţiei
outrance. exagerare, exces
Mondiale a Sănătăţii Adev 14/03/08
outre. în afară de
orgasme. orgasm
outré. scandalizat, revoltat, indignat
orgie. orgie
outre-Atlantique (d'~). dincolo de Atlantic (de ~)
Orient. est [n.], răsărit, orient
outre-mer. peste mări Adev 13/02/08

- 124 -
 ooouv pain (petit ~). chiflă
ouvertement. faţă (pe ~), deschis (în mod ~) pain azyme. azimă
ouverture. deschidere pain bis. pâine neagră
ouvrable (jour ~). lucrătoare (zi ~) pain rassis. pâine stătută, pâine râncedă
ouvrage. muncă, lucrare, lucru pain de sucre. căpăţână de zahăr
ouvrant [adj.]. care se poate deschide pair. par [număr], soţ (cu ~)
ouvre-boîtes. deschizător de conserve paire [n.]. pereche
ouvrier. lucrător, muncitor une paire de jeans. o pereche de jeans Adev 08/01/08
ouvrier [adj.]. muncitoresc, proletar [adj.] pairs [n.]. egali, semeni [n.pl.]
ouvrir. deschide paisible. paşnic, calm, liniştit
ouvert. deschis paissait. păştea
ouvrant. deschizând paître. paşte [vb.]
ouvre (il ~). deschide (el ~) paix. pace, tihnă, linişte. tixina
ouvre (j'~). deschid (eu ~) paix (faire la ~). împăca (se ~)
ouvre (qu'il ~). deschidă (să ~) pppal
ouvrent. deschid ei ~) palais. palat
ouvres. deschizi palais [anat.]. cerul gurii, palat [anat.]
ouvrez. deschideţi pâle. livid, palid, pal, vânăt
ouvrira. deschide (va ~) Palestine. Palestina
ouvrirait. deschide (ar ~) palestinien. palestinian
ouvris (j'~). deschisei palette. paletă
ouvris (tu ~). deschiseşi pâleur. paloare, lividitate
ouvrit (il ~). deschise (el ~) pâli. îngălbenit, pălit, devenit livid
ouvrons. deschidem pâlir. îngălbeni, păli, deveni livid, învineţi (se ~)
ovaire [biol.]. ovar [biol.] pâlit (il ~). îngălbeneşte, păleşte, devine livid
ovale. oval, oval palissade. zăplaz, gard de ţăruşi, palisadă
ovationner. aclama, ovaţiona palissandre. palisandru
OVNI : objet volant non identifié. OZN, ozeneu [fam.], palliatif. paleativ
Obiect Zburător Neidentificat palmarès. palmares
oxydable. oxidabil palmier. palmier palmieri
oxyder. oxida palpable. concret, palpabil
oxygène. oxigen palper. palpa [med.], pipăi
Oxyria digyna [bot.]. măcrişel [bot.] palpitation. palpitaţie [med.]
Oxytropis sericea [bot.]. luntricică mătăsoasă [bot.] palpiter. palpita
pppa pâmer. încremeni
pacemaker [méd.], stimulateur cardiaque. stimulator pamphlet. pamflet
cardiac [med.] pamphlétaire. pamfletar
pacha. paşă pamplemousse. grepfrut
pachyderme. pahiderm pppan
pacificateur. pacificator pan (d’habit). poală, pulpană
pacifier. restabili pacea, pacifica pan (de mur). bucată de zid
pacifique. pacific, paşnic, calm pan [n.m.] [manteau]. pulpană [n.f.]
pacifiste. pacifist panache. moţ (de pene), panaş
padischah. padişah pancarte. pancartă
page. pagină pagini pané. pané
page Web [Internet]. pagină Web [Internet] panier. coş coşuri. kosár
pageoter (se ~) [arg.]. băga cornul în pernă [pop.], culca panique. panică
(se ~) panne. defecţiune, stricăciune, pană, hibă [reg.]. hiba
pagination. paginare, paginaţie panne (tomber en ~). pană (rămâne în ~), pană (avea o
paginé. paginat ~)
paginer. pagina panne d'électricité. pană de curent, întrerupere de curent
pppai panneau. panou panouri
paiement, payement. plată panneau rayonnant. element radiator [calorifer]
païen. păgân păgână panorama. panoramă
panoramique. panoramic
paillasse. saltea de paie
panse [pop.]. pântece [pop.], burdihan [pop.], burtă
paillasson. ştergător (de picioare)
pansement. pansament, faşă
paille (être sur la ~). mizerie (a fi în ~)
panser. pansa
paille (la ~). paiul
pantalon. pantalon
paille [n.f.]. pai [n.n.] paie
pantelant. respiră greu (care ~), gâfâie (care ~)
paillette. paietă
panthère. panteră
pain. pâine pantin. paiaţă

- 125 -
pantomime. pantomimă paradoxe. paradox
pantoufle. papuc papuci parages (dans les ~). coclauri (pe ~) [pl. peiorativ]
paon. păun parages [pl.]. coclauri [pl. peiorativ]
paonne. păuniţă paragraphe. paragraf
pppap paraître. apărea, părea
papa. papa, tata, tati parais. apari, apar
papal. papal parais (je ~). par (eu ~)
papauté. papalitate parais (tu ~). pari
Pape. Papa paraissait. părea, apărea (el ~)
paperasse. hârţoagă, hârtie fără valoare paraissant. apărând, părând
paperasserie. scriptologie, hârţogărie paraisse. pară (să ~)
papeterie. papetărie paraissent. par (ei ~), apar
papier. hârtie paraissez. păreţi, apăreţi
papier alu [fam.]. folie de aluminiu paraissons. părem, apărem
papier aluminium. folie de aluminiu, folie paraît. apare, pare
aluminizată paraîtra. apărea (va ~), părea (va ~)
papier buvard. sugativă paralepse [narratol.]. paralepse [naratol.]
papier à écrire. hârtie de scris paralipse [narratol.]. paralipsă [naratol.]
papier à emballer. hârtie de ambalaj parallèle [n.]. paralelă
papier émeri. glaspapir, şmirghel parallèle [adj.]. paralel
papier en-tête. hârtie cu antet parallèlement. paralel (în ~), paralel (în mod ~)
papier mâché. mucava parallélisme. paralelism
papier mâché (le ~). mucavaua paralyser. paraliza, bloca], opri [fig.]
papier peint. tapet parapet. parapet, balustradă
papier de verre. glaspapir, şmirghel paraphrase. parafrază
papiers. acte, documente parapluie. umbrelă
papilles gustatives. papile gustative parasite. parazit
papillon. fluture fluturi parasol. parasol
papillon (le ~). fluturele paratextualité. paratextualitate
papillon [mode]. papion paratonnerre. paratrăsnet
papillon [zool.]. fluture paravent. paravan
papillon de nuit. fluture de noapte parbleu !. zău! te cred!
papotage. trăncăneală, flecăreală parc. parc parcuri
papote. trăncăneşte parc [zoo.]. ţarc
papoter. flecări, trăncăni parce que. deoarece, fiindcă, pentru că
paprika [n.m.]. boia de ardei [n.f.], paprica [n.f.] parcelle. parcelă, lot
paprika (le ~). boiaua de ardei parchemin. pergament
paquebot. pachebot parcimonie. parcimonie, meschinărie, zgârcenie
pâquerette [bot.]. părăluţă [bot.] parcimonieux. parcimonios, econom, zgârcit
Pâques. Paşte parcourir. străbate străbat, parcurge
paquet. pachet parcours. itinerar, rută, traseu
pppar parcours [n.]. parcurs [n.]
parcouru. parcurs
par. cu, prin, ajutorul (cu ~)
pardessus [n.]. pardesiu (bărbătesc)
par [agent.]. de, de către
par-ci par-là. pe ici pe colo pardon. iertare, scuză
par à-coups. cu smucituri pardon !. pardon!
par cœur. pe de rost pardonnable. pardonabil, scuzabil
par contre. altminteri, dimpotrivă, pe de altă parte pardonner. ierta, scuza
par dessus. peste pardonnait. ierta (el ~), scuza (el ~)
par-devant. faţă (prin ~) pardonné. scuzat, iertat
par exemple. spre exemplu Adev 26/10/07 pardonne (il ~). scuză (el ~), iartă (el ~)
par voie végétative. pe cale vegetativă pardonne (je ~). iert, scuz
parabole. parabolă pardonnent. iartă (ei ~), scuză
pardonnera. scuza (va ~), ierta (va ~)
parachute. paraşută
pardonnes. ierţi, scuzi
parachuté. paraşutat
pardonnez. scuzaţi, iertaţi
parachuter. paraşuta
pardonnons. iertăm, scuzăm
parachutiste. paraşutist
parade. paradă pare-balles (gilet ~). anti-glonţ (vestă ~)
paradis. rai, Eden, paradis pare-brise. parbriz
paradisiaque. paradisiac pare-choc [auto.]. bară de protecţie [auto.]
paradoxal. paradoxal pare-neige [sg.]. parazăpezi [pl.]
paradoxalement. paradoxal (în mod ~) pare-vent. paravan

- 126 -
pareil. similar similară, identic identică, asemănător parler une langue couramment. vorbi o limbă în mod
asemănătoare fluent
pareil [n.]. seamăn, perche parleur. vorbitor
pareil cas (en ~). în acest caz parloir. vorbitor
parenchyme. parenhim parmi. dintre, printre, din, mijlocul (în ~)
parent. rudă rude parodie. parodie
parenté. asemănare, înrudire, rudenie parodier. parodia
parenthèse. paranteză parodique. parodic
parents. rude, părinţi parodiste. parodist
parer. decora, împodobi paroi. perete despărţitor
parer (se ~). împopoţona (se ~), găti (se ~), dichisi (se ~) paroi [alpin.]. perete de stâncă [alpin.]
parer [éviter]. para, evita, contracara, face faţă paroisse. parohie
paresse. lene, lenevie, trîndăvie paroissien. enoriaş
paresseux. trîndav, leneş leneşi - leneşă leneşe parole. vorbă, cuvânt, vorbire
parfait. perfect, desăvârşit parole (prendre la ~). cuvântul (a lua ~)
parfait simple [abréviation]. [perf. s.] parquer. parca
parfaitement. perfecţie (la ~), perfect (în mod ~) parquet. parchet
parfois. uneori parquet [jur.]. procuratură, parchet
parfum. mireasmă miresme, parfum parrain. naş
parfumer. parfuma, înmiresma înmiresmez parricide. paricid
parfume. înmiresmează parsemer. presăra
parfumé. înmiresmat, parfumat parsemait. presăra
parfument. înmiresmează, parfumează (ei ~) parsème. presară (el ~)
parfument (ils se ~). parfumează (se ~) parsemé. presărat (cu)
parfumerie. parfumerie parsèment. presară (ei ~)
pari. rămăşag, pariu part [n.]. parte
parier. paria, pune rămăşag, pune pariu part (à ~). deosebit, aparte, în afară de
pariait. punea pariu, punea rămăşag, paria (el ~) part de (de la ~). partea (din ~)
parié. pus rămăşag, pus pariu, pariat partage. împărţeală, partaj
parie (il ~). pariază, pune pariu (el ~), pune partagé. împărtăşit, împărţit
rămăşag (el ~) partage (il ~). împarte, împărtăşeşte
parie (je ~). pun rămăşag (eu ~), pariez, pun partage (je ~). împart (eu ~), împărtăşesc (eu ~)
pariu (eu ~) partageait. împărţea, împărtăşea
parient. pun pariu (ei ~) partagent. împart (ei ~), împărtăşesc (ei ~)
paries (tu ~). pui rămăşag, pariezi, pui pariu partageons. împărţim, împărtăşim
pariez. pariaţi, puneţi pariu, puneţi rămăşag partager. împărţi, împărtăşi
parions. punem rămăşag, pariem, punem pariu partagera. împărţi (va ~), împărtăşi (va ~)
Paris. Paris partagerait. împărţi (ar ~), împărtăşi (ar ~)
parisien. parizian partages. împărtăşeşti, împarţi
parité. paritate, egalitate partagez. împărtăşiţi, împărtăşim, împărţiţi
parjure. sperjur partant. pleacă (care ~)
parking. parcare (loc de ~) partenaire. partener
parlement. parlament partent. pleacă (ei ~)
parlementaire. parlamentar parterre. strat, răzor (de flori)
parlementer. duce tratative, parlamenta, negocia parterre [théât.]. parter (la teatru)
parler. vorbi parti [n.]. partid, parte, părtinire
parla. vorbi parti (prendre ~ pour qqn). partea (ţine ~ cuiva)
parlait. vorbea parti-pris. părtinire, idee preconcepută, favorizare
parlant. vorbeşte (care ~), vorbind partial. părtinitor
parlé. vorbit partialité. atitudine părtinitoare, părtinire
parle (il ~). vorbeşte particiel [PC]. shareware
parle (je ~). vorbesc participant. participant
parlent. vorbesc (ei ~) participation. participare
parlera. vorbi (va ~) participe. participiu
parlerait. vorbi (ar ~) participer. lua parte, contribui, participa
parles. vorbeşti particularité. caracteristică, particularitate,
parlez. vorbiţi caracteristic
parlons. vorbim particule. particulă
parler [n.]. grai, limbă limbi, limbaj particulier. particular, specific, personal, individual
parler net. vorbi pe faţă, vorbi pe şleau, vorbi particulièrement. special (în ~), îndeosebi, mai ales
deschis partie. parte, partidă

- 127 -
 partie avant, devant [n.]. partea din faţă, partea patchwork. patchwork, făcut din petice
frontală pâte. paste făinoase paste făinoase [n.f.pl.], pastă
partiel. parţial pâte [n.f.] [à pain]. aluat [n.m.], cocă [n.f.]
partiellement. parte (în ~), parţial (în mod ~), pâte d'amandes. marţipan
fragmentar pâte dentifrice. pastă de dinţi
partir. duce (se ~), pleca pâté [alim.]. pateu
pars. plec pâté [d'encre]. porc (~ de cerneală), pată de cerneală
pars (tu ~). pleci pâté de foie. pateu de ficat
part (il ~). pleacă (el ~) pâté de foie gras. pateu de ficat (~ gras)
partant. plecând pâté d'oie. pateu de gâscă
partez. plecaţi (voi ~) patent [adj.]. patent
parti. plecat patente [comm.]. autorizaţie de funcţionare
partira. pleca (va ~) patenter. patenta
partons. plecăm patère [n.f.]. cârlig de cuier [n.n.]
partisan. partizan, adept, susţinător, luptător paternel. părintesc, patern
partition [mus.]. partitură [muz.] paternellement. părinteşte
partout. peste tot, pretutindeni, aiurea paternité. paternitate
paru. apărut, părut pâteux. cleios, păstos, vâscos
parure. podoabă, garnitură de pietre preţioase, găteală pathétique. patetic
parution. publicare, apariţie (editorială) pathétiquement. patetic (în mod ~)
parvenir. parveni, reuşi, ajunge patho-. pato-
parvenir à. izbuti pathogène. patogen
parvenu [n.]. parvenit, arivist pathogenèse. patogeneză
parvis. piaţă în faţa unei catedrale pathogénique. patogenic
pppas pathologie. patologie
pas. pas, nu pathologique. patologic
pas [n.]. pas paşi [pl.], pasuri pathologiste. patolog [n.m.]
pas comme les autres. ieşit din comun pathos. patimă, patos
pas mal. multe, mulţi, bun pâti de. pătimit de pe urma, suferit din pricina
pas même. nici măcar patiemment. cu răbdare, răbdător (în mod ~)
passable. acceptabil, pasabil patience. perseverenţă, răbdare
passage. pasaj, trecere patience [jeu de cartes]. pasienţă
passager. durată (de scurtă ~), trecător [adj.], efemer patient [adj.]. răbdător răbdătoare, răbduriu [arh.]
passager [n.]. pasager, călător răbdurie
passant [adj.] [de rues]. aglomerat $$$ patient [n.m.]. pacient [n.m.] pacienţi
passant [n.]. pieton, trecător [n.] patienter. aştepta (~ cu răbdare)
passe [sport]. pasă patienté. aşteptat cu răbdare
passe-montagne [alpin.]. cagulă alpină [gen ninja] patientez. aşteptaţi cu răbdare
passe-partout. şperaclu, paspartu [art.] patin. patină [sport]
passeport. paşaport paşapoarte patin [du frein] [auto]. ferodou [de frână auto]
passer (se ~). întâmpla patin à glace (faire du ~). patina, patine (se da pe ~)
passait (se ~). întâmpla (se ~) patin à roulettes [n.m.]. patină cu rotile [n.f.] patine
passe (il se ~). întâmplă (se ~) cu rotile [n.f.pl.]
passera (il se ~). întâmpla (se va ~) patinage. patinaj
passerait (il se ~). întâmpla (s-ar ~) patine [n.f.]. patină [lustru], cocleală, luciu
passer l'aspirateur. trage cu aspiratorul patiner. patina
passer une commande. face o comandă [com.] patine (il ~). patinează (el ~)
passer un coup de fil. da un telefon patine (je ~). patinez
passerelle. pasarelă patiné. patinat
passoire. strecurătoare patinent. patinează (ei ~)
pastel. pastel patines (tu ~). patinezi
pasteuriser. pasteuriza patinez. patinaţi
pastiche. pastişă pastişe patinons. patinăm
pasticher. imita, maimuţări, pastişa patineur. patinator
pastille. pastilă pastile patinoire [n.f.]. patinoar [n.n.]
pastoral. oieresc, pastoral patio [n.m.]. curte interioară, patio [n.n.]
pppat pâtir de. pătimi de pe urma, suferi din pricina
patauger. bălăci (se ~), merge prin noroi pâtisserie. cofetărie, patiserie
pataugé. mers prin noroi, bălăcit pâtisseries. prăjituri
patauge (il ~). bălăceşte (se ~), merge prin noroi pâtissier. patiser
pataugeait. mergea prin noroi, bălăcea patoche [n.f.] [fam.]. lăboanţă [fam.], mânoacă [pop.],
labă [mână]

- 128 -
patois [n.m.]. dialect, grai [subdialect], limbaj ţărănesc paye. leafă lefe, salariu salarii, plată plăţi
patriarcal. patriarhal payement, paiement. plată
patriarche. patriarh payer. plăti
patricien. patrician paie (il ~). plăteşte (el ~)
patrie. patrie patrii paie (je ~). plătesc (eu ~)
patrilinéaire. paternă (pe line ~), patrilinear paient. plătesc (ei ~)
patrimoine. patrimoniu paya. plăti (el ~)
patrimonial. patrimonial paye (je ~). plătesc (eu ~)
patriotard. pseudo-patriotic, patriotard payé. plătit
patriote. patriot payes (tu ~). plăteşti (tu ~)
patriotique. patriotic payez. plătiţi
patriotisme. patriotism payons. plătim
patristique. patristic payeur. platnic, plătitor
patron. proprietar, patron pays. ţară ţări [n.f.pl.]
patron [modèle]. şablon şabloane pays (du ~). ţării
patron (saint ~). patron (sfânt ~), protector (sfânt ~) pays (les ~). ţările
patronat. patronat pays [région]. regiune, ţinut [n.n.] ţinuturi
patronné. patronat, ocrotit Pays Bas, Pays-Bas. Olanda, Ţările de Jos [arh.]
patronner. patrona, ocroti Pays de Galles. Ţara Galilor
patronyme. patronimic paysage. privelişte privelişti, peisaj
paysan. ţăran ţărancă
patrouille. patrulă
paysannerie. ţărănime
patrouiller. patrula
patrouillaient. patrulau pppe
patrouillé. patrulat peau. pieliţă, piele piei [pl.]
patrouillent. patrulează (ei ~) péché. păcat, greşeală
patte. labă labe péché [vb.]. păcătuit
patte (de la ~). labei pécher. păcătui
pattern. pattern [neo.] pécheur pécheresse. păcătos păcătoasă
pâturage. islaz, islaz, păşune pêche [fruit]. piersică
pâturer. duce la păşune [animalele] pêcher [arbre]. piersic
pppau pêche [sport] (au poisson). pescuit [n.]
Paul. Pavel, Paul pêche de concours. pescuit sportiv
paume. palmă palme pêcher [vb.] (du poisson). pescui pescuiesc
paumé. sărac, abandonat, lipit pământului pêché. pescuit
paume (de la ~). pălmii pêcheur. pescar
paumer (se ~) [fam.]. pierde (se ~), rătăci (se ~) pécuniaire. pecuniar, bănesc
paupériser. pauperiza ppped
paupière. pleoapă pleoape pédagogie. pedagogie
pause. pauză pédagogue. pedagog
pause-café. pauze de cafea pédale [fig.pop.]. homosexualitate, pederastie
pauser. lua o pauză pédaler. pedala
pauvre. biet, sărman, sărăcăcios, sărac pédala. pedală (el ~)
pauvre [vêtement ou maison]. sărăcăcios pédale. pedală
pauvrement. sărăcăcios (în mod ~) pédale (il ~). pedalează (el ~)
pauvreté. calicie [pop.], sărăcie pédant. pedant
pppav pédanterie. preţiozitate, pedanterie
pavage. caldarâm, pavaj pédé. pederast, poponar [vulg.], homo [col.]
pavaner. da mare (se ~), umfla în pene (se ~) pédéraste. homo [col.], pederast
pédicule. pedicul
pavé. pavea [neo.], piatră de pavaj
pédoncule [bot.]. peduncul [bot.] pedunculi
pavé [adj.]. pavat
pédophile. pedofil
pavé [pavage]. caldarâm, pavaj
pédophilie. pedofilie
paver. pava
Peduncularis verticillata. vârtejul pământului [bot.]
paveur. pavator
pavillon. pavilion, chioşc pppei
pavillon [mar.]. pavilion [mar.] peigner. pieptăna
pavoisé. pavoazat, decorat peignant. pieptănând
pavoiser. decora, pavoaza peigne. pieptene piepteni
pavot. mac [bot.]. mák peigné. pieptănat
pppay peigne (il ~). piaptănă (el ~)
peigne (je ~). piaptăn (eu ~)
payable. plătibil
peignent. piaptănă (ei ~)
payant. plată (cu ~), plăteşte (care ~), plătitor

- 129 -
 peignes (tu ~). piepteni perd. pierde
peignoir. halat de baie perdant. pierzând
peindre, dépeindre, décrire. zugrăvi zugrăveşte zugrăvit perdent. pierd (ei ~)
Adev 01/11/07 perdez. pierdeţi
peine de mort. pedeapsa capitală perdons. pierdem
peines éternelles. caznele veşnice perdrai. pierde (voi ~)
peinture à huile. pictură în ulei perds (je ~). pierd (eu ~)
pppel perdu. pierdut pierduţi, pierdută pierdute
pelle. lopată lopeţi. lopata perdu (avaient ~). pierduseră
pelle à neige. lopată de zăpadă perdu (avait ~). pierduse
pellicule. film, pojghiţă, peliculă perdu (il avait ~). pierduse
pellicules [pl.]. mătreaţă [sg.] perdre connaissance. pierde cunoştinţa
pelote. ghem perdre pied. pierde stăpânirea de sine (a ~)
peloton. ghem mic, pluton père. tatăl, tată
pelouse. peluză père [rel.]. părinte [preot]
peluche. pluş Père Noël. Moş Crăciun
peluches [n.f.pl.]. scame [n.f.pl.] perfide, insidieux. perfid
pelvien. pelvian perfidie. perfidie
pelvis, bassin (anatomie). pelvis, lighean [n.n.] lighene perfidement, sournoisement. perfidie (cu ~)
pppen périphérie. suburbie
pénal. penal périphérie [d'une ville]. mahala mahalale [peiorativ],
pénalisation. penalizare periferie [a unui oraş]
pénaliser. penaliza permettre, tolérer. îngădui. engedni
penaud. încurcat, ruşinat perplexe, interdit, médusé. perplex
penchant. predispoziţie, înclinare Persée. Perseu
pencher. apleca (se ~), înclina (se ~) persevera (a ~). persévérer
pendaison. spânzurare persévérait. persevera (el ~)
pendant. timp de, timp ce (în ~), timpul (în ~) persévérance. perseverenţă
pendant [n.]. pandantiv, pereche persévère (il ~). perseverează (el ~)
pendant la nuit. în timpul nopţii, noaptea [adv.] persévéré. perseverat
penderie. dispozitiv de atârnat rufe persévèrent (ils ~). perseverează (ei ~)
pendre. atârna, agăţa, spânzura persévères (tu ~). perseverezi
pendu. agăţat, atârnat, spânzurat perseverez. persévère (je ~)
pendu [n.]. spânzurat [n.] persienne. persiană
pendule. pendulă, pendul persifler. bate joc de (a-şi ~), râde de
pénétrant. pătrunzător, penetrant persil. pătrunjel. petrezselyem
pénétration. pătrundere, penetraţie persona non grata. persona non grata
pénétrer. pătrunde, penetra personnage. personaj
pénible. penibil personne. nimeni
péniblement. dificultate (cu ~), penibil (în mod ~) personne (à ~). [pron. nég.]. nimănui
péninsule. peninsulă personne (du verbe) [abréviation]. [pers.]
péninsule balkanique. peninsula balcanică personnel, particulier. personal
pénis. penis penisuri, puţă [vulg.] pppes
pénitence. penitenţă, căinţă pèse-personne. cântar de baie
pénombre. penumbră pesée. cântărire
pensant. gânditor peser. cântări
pensé. gândit pesa (il ~). cântări (el ~)
pensée. gând gânduri, gândire. gond pesa sur (il ~). apăsă pe (el ~)
penser. cugeta, reflecta, gândi pesaient. cântăreau
pensif. îngândurat pesait. cântărea
pension. pension pesant. cântărind
pensionné. pensionar pesé. cântărit
pentamètre. pentametru pèse (il ~). cântăreşte
pente. pantă pèse (je ~). cântăresc (eu ~)
pénultième. penultim pèsent. cântăresc (ei ~)
pépinière, plantation. pepinieră pepiniere pèses (tu ~). cântăreşti
ppper pesez. cântăriţi
perce-feuille [bot.]. urechea-iepurelui [bot.] pesons. cântărim
percolateur. cafetieră (~ electrică) pesée [pression]. apăsare
perdant [adj.]. păgubos, perdant, pierzător, luzăr peser sur. apăsa pe
[arg.neo.] pesant sur. apăsând pe
perdre. pierde pèse sur (il ~). apasă pe (el ~)

- 130 -
pessimisme. pesimism PETITE <PETITE fille>. -IŢĂ <fetIŢĂ>
pessimiste. pesimist PETITE <PETITE fleur>. -ICĂ <floricICĂ>
pestait contre (il ~). tuna şi fulgera împotriva (el ~) petite amie. prietenă, gagică [pop.], amică
peste. ciumă [med.] petite fille. fetiţă
pester contre. tuna şi fulgera împotriva petite montagne [n.f.]. muncel [n.m.] [pop.] muncei
pesticide. pesticid petitesse. micime, meschinărie
pestiféré. molipsit de ciumă, ciumat pétition. petiţie, cerere
pestilence. duhoare, duhnet [pop.], miros infect, putoare petits-enfants. nepoţi [de bunic]
pestilentiel. puturos [miros] puturoasă, pestilenţial pétrifier. pietrifica [geol.], înmărmuri, încremeni,
pestilenţială, duhnitor duhnitoare împietri
pppet pétrifier [fig.]. uimi, ului uluiesc, stupefia
pet [vulg.]. băşină [vulg.], pârţ [pop.], vânturi [pl. pétrifié. împietrit, înmărmurit, încremenit
eufemism] pétrifié [fig.]. uimit, stupefiat, uluit
pétale [m.]. petală [f.] pétrifié [géol.]. pietrificat [geol.]
pétard [m.]. petardă [f.] pétrin [méc.]. malaxor pentru aluat [mec.]
pétard [pop.] [anat.]. cur [vulg.], fund, poponeţ [pop.] pétrin (le ~) [fig.]. beleaua
pétarader [auto]. da un rateu [auto] pétrin [fam.]. încurcătură, belea, bucluc, situaţie
pétasse. curvă, ştoarfă [pop.], boarfă [fig.], târfă penibilă
péter [vulg.]. face vânturi, trage vânturi, băşi (se ~) pétrir. fasona, modela, plămădi
[vulg.] pétrir [pâte]. frământa [aluatul]
péta (il ~). băşi (el se ~) [vulg.] pétri. plămădit, modelat, fasonat
pétant [vulg.]. băşindu-se [vulg.] pétri [pâte]. frământat [aluat]
pétaient [vulg.]. băşeau [vulg.] pétrissait (il ~) [pâte]. frământa (el ~) [aluatul]
pétait [vulg.]. băşea [vulg.] pétrissant. fasonănd, modelând, plămădind
pète (il ~) [vulg.]. băşeşte (el se ~) [vulg.] pétrissant [pâte]. frământând [aluatul]
pété (il avait ~) [vulg.]. băşise (se ~) [vulg.] pétrisse (qu'il ~). modeleze (el să ~), fasoneze (el
pète (qu'il ~) [vulg.]. băşească (el să se ~) [vulg.] să ~)
pété [vulg.]. băşit [vulg.] pétrisse (qu'il ~) [pâte]. frământe (el să ~)
péter plus haut que son cul. fi cu nasul pe sus, sări [aluatul]
peste cal pétrissent (ils ~). modelează (ei ~), plămădesc (ei
pétiller [yeux]. scăpăra, scânteia ~)
pétillait (il ~) [liquides]. spumega (el ~), scotea pétrit (il ~). plămădeşte, fasonează (el ~),
bule de gaz, făcea spumă modelează (el ~)
pétillant. vioi pétrit (il ~) [pâte]. frâmântă (el ~) [aluatul]
pétillant [bois au feu]. trosneşte (care ~) pétrole. petrol
pétillant [fig. personnes]. vioiciune (plin de ~), pétrolier. petrolier
ager pétrolier [n.] [navire]. petrolier [n] [mar.]
pétillant [liquides]. spumos, spumegos pétrolier [n.][personne]. petrolist
pétille (il ~) [liquides]. spumegă (el ~), face pétrolifère. petrolifer
spumă (el ~) pétulant. vioi, impetuos
pétillent (ils ~) [bois]. trosnesc arzînd (ei ~) pétunia [m.] [bot.]. petunie [f.] [bot.]
pétillent (ils ~) [yeux ~]. scânteiază (ei ~) [ochi], pppeu
sclipesc (ei ~) [ochi] peu. puţin, un pic
pétiller [liquides]. spumega, face spumă, scoate bule peu (le ~). puţinul [n.]
de gaz peu (un ~). ţâră (o ~)
pétiole [bot.]. peţiol [bot.] peu à peu. puţin câte puţin
petit. mic mici mică mici [f.pl.] peu encombrant. care ocupă puţin loc, compact
petit [n.m.]. micuţ, copil, ţânc [pop. peiorativ] peu que (pour ~). puţin (oricât de ~)
petit ami. amic, prieten, gagiu [pop.] peuplade. neam [popor] neamuri, populaţie, seminţie
petit beurre. biscuit [arh.]
petit bois [sg.]. găteje [pl.reg.] peuple. popor popoare
petit bourgeois. mic burghez peupler. popula
petit dépôt naturel de sel. slătioară [reg.] peuplaient. populau
petit-fils. nepot [de bunic] peuplait. popula (el ~)
petit-lait. zer peuplant. populând
petit-pain. chiflă peuplé. populat
petit pinceau. penel peneluri peuplier. plop
PETIT <PETIT chien> [m.]. -UŞ <căţelUŞ>
peur. teamă, frică
PETIT <PETIT film>. -LEŢ <filmuLEŢ>
avoir peur. teme
petit à petit. încetul cu încetul, puţin câte puţin
peur (ayant ~). temându-se, frică (fiindu-i ~)
petite. mică mici [f.pl.] peur (faire ~). înfricoşa
petite-fille. nepoată [de bunic]

- 131 -
 peur (il a ~). teme (se ~), teamă (îi e ~), frică (îi e phénoménal. fenomenal
~) phénoménologie. fenomenologie
peur (il a eu ~). temut (s-a ~), frică (i-a fost ~) ppphi
peur (il avait ~). temea (se ~), teamă (îi era ~), philanthrope. binefăcător [n.], filantrop
frică (îi era ~) philanthropie. filantropie, acţiune caritabilă
peur (il avait eu ~). frică (îi fusese ~), temuse (se philanthropique. filantropic, caritabil
~) philharmonie. filarmonică
peur (il me fait ~). sperie (mă ~), înfricoşează philologie. filologie
(mă ~) philologue. filolog
peur (ils avaient ~). temeau (se ~), frică (le era philosophe. filosof, filozof
~), teamă (le era ~) philosophie. filozofie, filosofie
peur (ils avaient eu ~). temuseră (se ~), frică (le philosophique. filosofic, filozofic
fusese ~) pppho
peur (ils ont ~). teamă (le e ~), tem (se ~), frică phobie. fobie
(le e ~) phonétique. fonetic
peur (ils ont eu ~). frică (le-a fost ~), temut (s-au phonétique [n.f.]. fonetăcă [n.f.]
~) phonologie. fonologie
peur (j'ai ~). frică (mi-e ~), tem (mă ~), teamă phonologique. fonologic
(mi-e ~) phosphore. fosfor
peur (j'ai eu ~). frică (mi-a fost ~), temut (m-am phosphorescent. fosforescent, fluorescent, luminiscent
~)
photo [fam.]. fotografie, chip [reg. Transilv.], poză
peur (j'avais ~). teamă (mi-era ~), frică (mi-era
[fam.]
~), temeam (mă ~)
photo [image]. fotografie, poză [pop.]
peur (j'avais eu ~). temusem (mă ~), frică (îmi
photocopie. fotocopie, copie xerox
fusese ~)
photocopié. fotocopiat, xeroxat
peur (n'aie pas ~) !. teme (nu te ~) !, frică (nu-ţi
photocopier. fotocopia, xeroxa
fie ~)!
photocopieuse. copiator, xerox
peur (n'ayez pas ~) !. temeţi (nu vă ~) !, frică (nu
photogénie. fotogenie
vă fie ~)!
photogénique. fotogenic
peur (nous avions ~). teamă (ne era ~), frică (ne
photographe. fotograf
era ~), temeam (ne ~)
photographier. trage-n chip [reg. Trans.], poza
peur (nous avions eu ~). frică (ne fusese ~),
[pop.], fotografia
temusem (ne ~)
photographiaient (ils ~). pozau [foto], fotografiau
peur (nous avons ~). teamă (ne e ~), temem (ne
photographiais (je ~). fotografiam (eu ~), pozam
~), frică (ne e ~)
(eu ~) [foto]
peur (nous avons eu ~). temut (ne-am ~), frică
photographiait (il ~). fotografia (el ~), poza (el ~)
(ne-a fost ~)
[foto]
peur (prendre ~). înspăimânta (se ~)
photographie. fotografie
peur (pris ~). înspăimântat
photographié. tras în chip [reg. Trans], pozat
peur (tu as ~). temi (te ~), teamă (ţi-e ~), frică (ţi-
[fam], fotografiat
e ~)
photographie (il ~). fotografiază (el ~), pozează
peur (tu as eu ~). frică (ţi-a fost ~), temut (te-ai
(el ~) [foto]
~)
photographie (je ~). fotografiez (eu ~), pozez (eu
peur (tu avais ~). temeai (te ~), frică (ţi-era ~),
~) [foto]
teamă (ţi-era ~)
photographie (qu'il ~). pozeze (el să ~) [foto],
peur (tu avais eu ~). temuseşi (te ~), frică (îţi
fotografieze (el să ~)
fusese ~)
photographient (ils ~). fotografiază (ei ~),
peur (vous avez ~). temeţi (vă ~), teamă (vă e ~),
pozează (ei ~) [foto]
frică (vă e ~)
photographique. fotografic
peur (vous avez eu ~). frică (v-a fost ~), temut
phrase. frază
(v-aţi ~)
phtisie. tuberculoză pulmonară, ftizie [arh.], TBC
peur (vous aviez ~). temeaţi (vă ~), teamă (vă era
physicien. fizician
~), frică (vă era ~)
physionomie. fizionomie
peureux. fricos fricoasă
physique. fizic
peut-être. probabil [adv.], pesemne, poate [adv.]
physique [n.f.]. fizică [n.f.]
pppha physiquement. fizic (din punct de vedere ~)
phantasme. fantasmă
pppi
pharaon. faraon
piaillement. scâncet, piuit
phare. far [de navigaţie]
piailler. piui, scânci
pharmacie. poticărie [reg. Trans.], farmacie
piano. pian
pharmacien. farmacist, poticar [reg. Transilv.]
piano (jouer du ~). pian (cânta la ~)
phase. fază
piano numérique. pian electronic, pian digital

- 132 -
PIB produit intérieur brut. la Produsul Intern Brut (PIB) pppil
Adev 05/03/08 pile. teanc, stivă, morman
pic. vârf, cioacă [pop.], pisc pile [électr.]. baterie [electr.], pilă [electr.]
pic (à ~). vertical pile (s'arrêter ~). ţanc (se opri la ~), brusc (se opri ~)
pic (le ~). piscul pile ou face. cap sau pajură
pic [outil]. târnăcop pile ou face (jouer à ~, tirer à ~). banul (da cu ~)
pic [zool.]. ciocănitoare [zool.] piler. pisa
pick-up. picup pileux. păros păroasă
picorer. ciuguli pilier. stâlp [de susţinere], pilier
picotements [pl.]. înţepături [pl.], furnicături [pl.] pillage. jefuire, jaf
pictural. pictural piller. jefui, prăda
pppie pillaient. jefuiau
pie [zool.]. coţofană [zool.] pillait. jefuia
pièce. bucată, piesă pillard. jefuitor
pièce (~ de théâtre). piesă (~ de teatru) pillé. jefuit
pièce [chambre]. odaie, cameră, încăpere încăperi pille (il ~). jefuieşte
pièce [monnaie]. monedă pillent. jefuiesc
pièces (mettre en ~). bucăţi (face ~) pilon. pisălog [de pisat], piuliţă [de pisat] piuliţe
pièces de rechange. piese de schimb pilote. călăuză, pilot
pièces jaunes [pl.]. mărunţiş [sg.] pilote [PC]. driver [PC]
pied. picior picioare picioarele piloté. pilotat, călăuzit
pied-à-terre. locuinţă modestă temporară piloter. pilota, călăuzi
pied (aller à ~). jos (merge pe ~) pilule. pilulă
pied d’égalité (être sur un ~). picior de egalitate (fi pimbêche [pop.]. snob
pe ~) piment. ardei, ardei (~ iute)
pied de la montagne (au ~). poalele muntelui (la ~) piment doux. ardei gras
pied photo. trepied [foto] pimenter. ardeia
piédestal piédestaux. piedestal. piedestaluri pimpant. cochet, fercheş, bătător la ochi
piedmont (le ~). piemontul, piciorul [geo.], cracul Pimpinella saxifraga [bot.]. petrinjei de câmp [pl.] [bot.]
[geo.pop.] pppin
piedmont [géo.]. picior [geo.], crac [geo.pop.] pin. pin
piedmont [n.m.]. piemont [n.n.] pince. cârlig de rufe
pieds nus (aux ~). desculţ pince [méc.]. cleşte, cleşte patent
piège [s.m.]. cursă, capcană pince [méd.]. pensă [med.]
pierre. piatră pietre pincé. distant, înţepat [fig.]
pierre (la ~). piatra pietrele pinceau. pensulă, penel peneluri
Pierre [n.p.]. Pătru [pop.], Petru, Petre pincer. pişca, subţia, ciupi
pierre à briquet. piatră de brichetă pindarique. pindaric
pierre de touche. piatră de încercare ping-pong. ping-pong
pierre meulière. piatră de moară pingouin. pinguin
pierre précieuse. piatră preţioasă Pinguicula alpina [bot.]. foaie grasă [bot.]
pierre tombale. cruce, piatră de căpătâi, stelă pintade [zool.]. bibilică [zool.]
funerară pioche. târnăcop
pierreux. pietros pietroasă piocheur. tocilar
pierrot [zool.] [s.m.] (moineau). vrabie [s.f.] piolet. piolet
piétement. soclu [a unei mobile], bază [a unei mobile] pionnier. inovator, deschizător de drumuri, pionier
piété. evalvie, pietate, pioşenie pipe. pipă
piétinement. călcare în picioare, tropăit, tropaială pppiq
piétiner. călca în picioare, tropăi piquant. iute, înţepător, picant
piétiner [ne pas avancer]. bate pasul pe loc piquant [goût]. picant, înţepător [gust]
piéton. pieton piquant [n.]. spin, ghimpe
piètre. mediocru, prost pique [n.]. suliţă
pieu. ţăruş pique-nique. masă la iarbă verde, picnic
pieusement. pietate (cu ~), pioşenie (cu ~), evlavie (cu
piqué [adj.]. găurele (cu ~), buline (cu ~)
~)
piqué [n.] [aéro.]. picaj [aero.]
pieuvre. caracatiţă
piqué [textile]. pichet [ţesătura]
pieux. pios pioasă, evlavios evlavioasă
piquer. ustura, înţepa, face o injecţie
piézo-électrique. piezoelectric
piquer une colère. apuca năbădăile (a-l ~), face o
pif [n.m.][pop.]. nas
criză [de nervi]
pigeon [zool.]. porumbel
piquer une crise. face o criză [de nervi]
pigeonnier. porumbar, hulubărie
piquet. ţăruş, pichet [mil.]
piger [fam.]. pricepe, înţelege, bunghi [pop.]

- 133 -
 piqûre (donner une ~ à qqn.). injecţie (face o ~ plaisant [adj.]. amuzant, agreabil, plăcut [adj.]
cuiva) plaisantes. glumeşti
pirate. pirat plaisanter. glumi, vorbi în glumă
pirate de l’air. pirat al aerului plaisanterie. glumă
pirater. copia plaisir. plăcere
pire. mai rău plan. plan
pppis planche. scândură
pis [adj.]. mai rău planche [dans un livre]. planşă [într-o carte]
pis [n.m.][de la vache]. uger [n.n.] plancher. podea
piscine. piscină plancher [constr.]. planşeu [constr.]
pisse [vulg.][n.f.]. pipi, pişat [n.n.][vulg.] planchette [de dessin]. planşetă
pissenlit. păpădie planer. pluti în aer, plana
pisser [vulg.]. pişa [vulg.] planait (il ~). plana (el ~), plutea în aer (el ~)
pissoir. pisoar planant. plutind în aer, planând
pistache. fistic plané. planat
piste. urmă, pistă plane (il ~). pluteşte în aer, planează (el ~)
pistil. pistil planétaire. planetar
pistolet. pistol planète. planetă
piteux. jalnic, lamentabil planeur. planor planoare
pitié. milă, compătimire planification. planificare
pitoyable. vrednic de milă, jalnic, deplorabil planifier. planifica
pittoresque. pitoresc plant. puiet, răsad
pivoine. bujor plantant. plantind, sădind
pizza. pizza plantation. plantaţie, pepinieră pepiniere
pppl plante. plantă plante
placard. afiş, pancartă, dulap (încastrat) plante du pied. talpa piciorului
place. amplasează planter. planta [vb.], sădi sădesc
place (à la ~ de). loc de (în ~) plante (il ~). plantează (el ~)
place [n.]. loc, piaţă pieţe planté. plantat, sădit
place de (à la ~). locul (în ~) plantez. plantaţi, sădiţi
placer. pune, amplasa, plasa plantons. plantăm, sădim
plaçait. punea plantes herbacées. plante ierboase
place (il ~). pune (el ~) plantureux [personne]. planturos planturoasă [adj.]
placé. pus, plasat, amplasat plantureux [repas]. copios [masă]
placera. pune (va ~) plaque. placă [n.]
placerait. pune (ar ~) plaqué. placat
placide. placid, flegmatic, indiferent plaque d'immatriculation. număr de imatriculare
placidité. indiferenţă, placiditate [auto]
plafond. tavan, plafon plaquer. placa [acoperi cu metal]
plafonner. atinge plafonul maxim [aero.], plafona (se ~) plaquer [fig.]. placa [un adversar]
plage. plajă plaquette. plăcuţă
plaid. pătură, pled plaquette [livre]. plachetă [de versuri]
plaidoirie. pledoarie plastifié. plastic (de ~), plastifiat, plastic (îmbrăcat în ~)
plaie. rană răni, plagă plăgi plastique. plastic
plaie (de la ~). plăgii, rănii plastron. plastron
plaindre. plânge (se ~), compătimi plat. neted netedă, plat plată
plaine. şes, câmpie plat de résistance. mâncare principală, mâncare de
plaine [abréviation cartographique]. C. bază
plaint. deplâns, compătimit plat ventre (à ~). burtă (pe ~)
plainte. geamăt, reclamaţie, plângere, vaiet plate-forme. platformă platforme
plainte (porter ~). plângere (depune ~), reclamaţie plateau. platou, tavă
(face o ~) plateau (le ~) [géo.]. platoul [geo.], plaiul,
plaintif. tânguitor, plăngăreţ podişul
plaire. plăcea plateau [géo.]. plai plaiuri, platou [geo.] platouri,
plaira. plăcea (va ~) podiş podişuri
plairait. plăcea (i-ar ~) Plateau Danubien. Platoul Dunării
plais. placi, plac plateau de montagne. plai [platou montan]
plaisait (lui ~). plăcea (îi ~) platine. platină
plaisance. recreere, agrement platiné. platinat [păr]
plaisant. plăcându- platitude. banalitate, platitudine
plaît. place platonique (amour ~). platonică (dragoste ~)
plu. plăcut plâtras. moloz

- 134 -
plâtre. ghips, ipsos plombier. instalator
plausible. plauzibil, verosimil plombs [n.m.pl.] [de fusil]. alice [n.f.pl.]
ppple plongée sous-marine. scufundări submarine
plébiscite. plebiscit ppplu
plein. plin plini plină pline pluie. ploaie
plein air (en ~). aer liber (în ~) pluie torrentielle. ploaie cu găleata [pop.], ploaie
pleinement. din plin torenţială
plénier. plenar plume. toc (de scris)
plénipotentiaire. plenipotenţiar plume [poids]. pană [greutate]
plénitude. plenitudine plumettes. pene mici
pleurard. plângăcios plângăcioasă, plângăreţ plupart. majoritate, cei mai mulţi
plângăreaţă, smiorcăit smiorcăită pluriel [abréviation]. [pl.]
pleurer. plânge plus. mai
pleura. plânse (el ~) plus (de ~). plus (în ~)
pleuré. plâns plus (en ~). deasupra (pe ~), plus (en ~), lângă (pe ~)
pleure (il ~). plânge (el ~) plus ou moins. mai mult sau mai puţin Adev
pleure (je ~). plâng (eu ~) 01/11/07
pleure (qu'il ~). plângă (el să ~) Pluton. Pluto
pleuré (il avait ~). plânsese pneu. anvelopă, cauciuc, pneu
pleuré (j'avais ~). plânsesem (eu ~) pppo
pleuré (tu avais ~). plânseseşi poche. buzunar buzunare
pleurent. plâng (ei ~) poche plaquée [f.]. buzunar aplicat [n.]
pleures (tu ~). plângi pochette. buzunăraş
pleurez. plângeţi podomètre [jogging]. podometru [alergări]
pleurons. plângem poêle [n.f.]. cratiţă [n.f.]
pleurer sur. deplânge poêle [n.m.]. sobă [n.f.], godin [n.n.]
pleureuse. bocitoare poêle à queue [n.f.]. tigaie [n.f.] tigăi
pleurnicher. smiorcăi poème. poem
pleurnichant (se ~). smiorcăindu-se pppoi
pleurniche (il ~). smiorcăie (el se ~) poids [n.m.sg.]. greutate [n.f.sg.] greutăţi
pleurniches (tu ~). smiorcăi (tu te ~) poids (du ~). greutăţii
pleuvoir. ploua poids (le ~). greutatea
pleut. plouă poignard. pumnal
pleuvant. plouând poignée [n.f.]. mâner [n.n.] mânere [n.f.pl.]
pleuve (qu'il ~). plouă (să ~) poignée de main. strângere de mână
pleuvra. ploua (va ~) poignée de porte. mâner de uşă
pleuvrait. ploua (ar ~) poignet [anat.]. încheietura mâinii
plu [de pleuvoir]. plouat poil. fir de păr
pppli poil (à ~). gol [nud], goală [nud], gol-puşcă, dezbrăcat
pli. fald, cută, pliu, îndoitură poils. perişori, floci [vulg.] [pl.]
pli (prendre le ~). obiceiul (lua ~) poinçon. sulă [unealtă], poanson
pliant. pliant poing. pumn
plier. îndoi, încovoia, plia point. punct
plie (il ~). îndoaie (el ~), încovoaie (el ~), pliază point de (être sur le ~). punctul să (fi pe ~), cât pe ce
(el ~) să (fi ~)
plie (je ~). încovoi (eu ~), pliez, îndoi (eu ~) point culminant, comble [fig.]. punct culminant
plient (ils ~).îndoaie (ei ~), încovoaie (ei ~), du point de vue. din punct de vedere Adev 26/10/07
pliază (ei ~) pointe. vârf
plier (se ~ à la volonté de). supune (se ~ voinţei) pointe des pieds (sur la ~). vârful picioarelor (în ~)
plier qqn. îndupleca [pe cineva] pointure [chaussure]. mărime [la încălţăminte]
plier une tente. împături un cort poire. pară
plinthe. plintă poireau. praz
plissage. plisare poirier. păr [bot.]
plissé. plisat poison. otravă
plisser. plisa poisson. peşte
ppplo poisson dans l'eau (comme un~). peştele în apă (ca ~)
plomb. plumb Poissons [zodiaque]. Peşti [zodiac]
plomb [électr.]. siguranţă [electrică] poitrine. ţâţă [pop.], piept, sân
plombé. plombat [stomat.] poitrine [de la femme]. ţâţă, piept [al femeii], sân
plomber. plomba [un dinte] poivre. piper
plomberie. meseira de instalator poivre blanc. piper alb

- 135 -
 poivre noir. piper negru pore. por pori
poivrer. pipăra poreux. poros
poivrière. piperniţă porosité. porozitate
poivron. ardei port. ţinută, atitudine, port, purtare
pppol port [mar.]. port [mar.]
polaire. polar port franc. port liber [scutit de taxe]
polaire (l'Étoile ~). polară (Steaua ~) portable. portabil
polenta. mămăligă, tocană [reg. MM] portable [téléphone]. celular [telefon], telefon mobil,
poli [finition]. lustruit, polizat mobil [telefon]
police. poliţie portail. portal
police [typo]. corp de literă, font [PC] portant (à bout ~). aproape (de ~) [armă], distanţă (de la
politique [abrév.]. [pol.] mică ~)
polo [chemise]. tricou poli portatif. portativ
polo [sport]. polo [sport] porte. uşă uşi
Pologne. Polonia porte (de la ~). uşii
polonais. polonez porte (la ~). uşa
Polyanthes tuberosa. chiparoasă [pop.], tuberoză porte (mettre à la ~). concedia, da afară
Polygala sp. [bot.]. amăreală [bot.] porte-avions. portavion
polygone. poligon porte-bébé. ham pentru purtat bebeluşul
Polygonum alpinum [bot.]. troscot de munte [bot.] porte-bonheur. talisman
Polygonum bistorta [bot.]. răculeţ [bot.] porte-carte [n.f.]. porthart [n.m.] portharturi
Polygonum viviparum [bot.]. iarba şopârlelor [bot.] porte-cigares. tabacheră
polytechnique. politehnică porte-cigarettes. portţigaret
polyuréthane. poliuretan porte-clefs, porte-clés [n.m.]. breloc [n.n.], portchei
polyvalent. polivalent [n.n.]
pppom porte cochère, porte-cochère. poartă [mare] [pentru
pommade. alifie, pomadă vehicule]
pomme. măr [fruct] mere merele Adev 27/03/08 porte coulissante. uşă culisantă
pomme d'Adam [f.]. mărul lui Adam [n.] porte à deux vantaux. uşă cu două canaturi
pomme de terre. cartof cartofi, piciocă picioci [pl.reg. porte-drapeau. stegar, portdrapel
Transil.], picioică picioici. pityóka porte latérale. uşă laterală
pommier. măr [arbore] porte-malheur. aducător de ghinion
pompe. pompă porte-monnaie. portmoneu
pompeux. pompos porte au nez (fermer la ~). uşa în nas (trânti ~)
pompier. pompier porte-parole. purtător de cuvânt
pompiste. vânzător la o staţie de benzină, benzinier porte pliante. uşă în armonică, uşă pliantă
pppon porte-plume. toc [de scris]
poncer au papier verre. şmirghelui, lustrui cu şmirghel porte principale. intrare principală, uşa principală
poncho. poncho porte-savon [n.m.]. savonieră [n.f.]
ponctualité. punctualitate porte-serviettes [n.m.]. suport pentru prosop [n.n.]
ponctuation. punctuaţie portée. bătaie [mil.], rază de acţiune, importanţă
ponctuellement. punctual (în mod ~), punctualitate (cu portée (à la ~). accesibil, îndemână (la ~)
~) portée (hors de la ~). inaccesibil
pondéré. ponderat, măsurat, echilibrat portefeuille. portofel
pondre. crea [fig.], oua portefeuille [documents]. portofoliu
pont. pod poduri portefeuille [pol.]. portofoliu [pol.]
pont-levis. pod mobil [istoric] portemanteau. cuier cuiere
pppop porter. îmbrăca, purta
popeline. poplin porta. îmbrăcă (el ~), purtă
popote. popotă portai. îmbrăcai, purtai
popote [camping]. set de ustensile de bucătărie portaient. purtau, îmbrăcau
portais (je ~). îmbrăcam (eu ~), purtam (eu ~)
populace. gloată, plebe
portais (tu ~). purtai, îmbrăcai
populaire. popular
portait. îmbrăca (el ~), purta
populariser. populariza
portâmes. purtarăm
popularité. popularitate
portant. purtând, îmbrăcând
population. populaţie populaţia populaţiei Adev
portas. îmbrăcaşi, purtaşi
01/11/07
portâtes. purtarăţi, îmbrăcarăţi
pppor porte (je ~). port (eu ~)
porc. porc porte (je ~), vêts (je ~). îmbrac
porcelaine [f.]. porţelan [m.] porte (il ~). poartă (el ~), îmbracă (el ~)
porche. pridvor, tindă, cerdac, târnaţ [pop.] porté. purtat

- 136 -
 porté (il avait ~). purtase, îmbrăcase posent (ils ~). montează (ei ~), instalează (ei ~), pun
porté (ils avaient ~). îmbrăcaseră, purtaseră (ei ~)
porté (j'avais ~). îmbrăcasem (eu ~), purtasem (eu ~) poser [pour un portrait]. poza [pentru un portret]
porté (nous avions ~). purtaserăm, îmbrăcaserăm posait [portrait]. poza (el ~) [portret]
porté (tu avais ~). îmbrăcaseşi, purtaseşi posant [portrait]. pozând [portret]
porté (vous aviez ~). îmbrăcaserăţi, purtaserăţi pose (il ~) [portrait]. pozează (el ~) [portret]
porté [transporté]. dus, transportat pose [attitude]. poziţie, poză [atitudine], atitudine
portent. poartă (ei ~), îmbracă (ei ~) posé [portrait]. pozat [portret]
portèrent. purtară, îmbrăcară positif. pozitiv pozitivi pozitivă pozitive
portes (tu ~). porţi (tu ~), îmbraci position. poziţie
portez. purtaţi, îmbrăcaţi posséder. poseda
portiez. îmbrăcaţi (voi ~), purtaţi (voi ~) posséda. posedă (el ~) [perf. s.]
(nous) portions. purtam (noi ~) possédait. poseda (el ~)
portons. îmbrăcăm, purtăm possédé. posedat
porter (se ~). duce (a o ~) possède (il ~). posedă (el ~)
porter [transporter]. duce, transporta possédé (il avait ~). posedase
porter [vêtement]. îmbrăca, purta [haină] possède (je ~). posed (eu ~)
porter atteinte à. aduce prejudiciu, afecta, possèdent. posedă (ei ~), posedă
compromite, leza possèdes (tu ~). posezi (tu ~)
porter bien (se ~). duce bine (a o ~) possédez. posedaţi (voi ~)
porter comme un charme (se ~). duce de minune possédons. posedăm
(a o ~) possesseur. posesor
porter le deuil. purta doliu possessif. posesiv posesivă
porter mal (se ~). duce rău (a o ~) possession. proprietate, posesiune
porter plainte. depune plângere [jur.] possibilité. posibilitate
porter préjudice. dăuna, prejudicia possible. posibil
porter secours. da ajutor postal. poştal poştali poştală poştale
porter sur [concerner]. ocupa de (se ~), avea ca postcolonial. postcolonial
obiect, trata [subiect] postcommunisme. postcomunism
porter témoin (se ~). depune mărturie postcommuniste. postcomunist
porter un toast. toasta poste [emploi]. slujbă [fam.], serviciu [slujbă], post
porter volontaire (se ~). oferi voluntar (se ~) [serviciu]
porteur [n.m.]. docher docheri, hamal hamali poste. poştă
porteur [adj.]. sprijin (de ~), purtător purtătoare Poste (la ~). Poşta
porteur (mur ~). rezistenţă (perete de ~), portant poste [sentinelle]. post [de santinelă]
(perete ~) poster. expedia prin poştă
portier [concierge]. portar, uşier poster (se ~). posta (se ~)
portier [n.m.] [auto]. portieră [n.f.] [auto] postérieur. posterior
portière arrière. uşa din spate [auto] postérieur [n.m.] [euphémisme]. popou, posterior [n.m.]
portière avant [auto]. uşa din faţă [auto] [eufemism]
portillon [n.m.]. poartă [n.f.] porţi, portic [n.n.] postérieurement. la o dată ulterioară, posterior (în mod
porticuri ~)
portion. raţie raţii, porţiune porţiuni, porţie porţii postérité. posteritate
portion [alim.]. porţie [alim.] postface. postfaţă
portion [de subsistance]. raţie [de subzistenţă] posthume. postum
portion [partie]. porţiune postiche. contrafăcut, fals, măsluit
portrait. portret portrete postmoderne. postmodern
portrait (l'art du ~). portretistică [n.f.] postmodernisme. postmodernism
portraiturer [liv.]. portretiza poststructuralisme. poststructuralism
portugais. portughez posture. postură, atitudine
Portugal. Portugalia pppot
pppos pot [n.m.]. oală [n.f.] oale, vas [n.n.] [recipient] vase
poser. pune, plasa, monta, instala pot [fam.] (chance). noroc, baftă
poser des colles [arg. scol.]. pune întrebări pot à confiture. borcan cu dulceaţă
încuietoare [arg.] pot-au-feu. rasol de vacă cu legume
poser une question / des questions. pune o întrebare / pot-pourri. potpuriu
întrebări pot [à fleurs]. ghiveci [n.n.sg.] [de flori] ghivece
pose [installation]. instalare, amplasare, plasare, pot [bocal]. borcan
pozare, aşezare pot de vin [fig.]. şmen [arg.], mită, şperţ [pop.],
pose (il ~). pune (el ~), montează (el ~), instalează bacşiş
(el ~) potable. băubil [pop. glumeţ], potabil, care se poate bea
posé. montat, instalat, plasat, pus, amplasat potage. ciorbă ciorbe

- 137 -
potager. grădină de legume poursuis. urmăreşti, urmăresc (eu ~)
potager [adj.]. zarzavat (de ~), legumicol poursuit. urmăreşte
potard [fam.]. farmacist, poticar [pop.] poursuivait. urmărea
potassium. potasiu poursuivant. urmărind
pote [col., fam.]. prieten, fârtat [pop.], amic poursuive. urmărească (să ~)
poteau. stâlp stâlpi poursuivent. urmăresc (ei ~)
poteau indicateur. stâlp indicator poursuivez. urmăriţi
potence. spânzurătoare poursuivi. urmărit
potentat. potentat potentaţi poursuivît. urmări
potentialité. potenţialitate poursuivons. urmărim
potentiel. potenţial poursuivra. urmări (va ~)
potentiel [adj.]. potenţial [adj.] poursuivrait. urma (ar ~)
Potentilla aurea [bot.]. sclipeţi [pl.] [bot.] pourtant. cu toate acestea, totuşi
Potentilla crantzii [bot.]. cinci-degete [bot.] pourvu que. doar de, condiţia să (cu ~), numai să
Potentilla ternata [bot.]. scânteiuţă de munte [bot], pousse. mlădiţă, mugur
sclipeţi de munte [bot] pousse-toi !. dă-te la o parte
poterie. olărie poussée. îmbrânceală, presiune, împingere
potier. olar poussée [méd.]. puseu [med.], acces [med.]
pppou pousser. împinge, îmbrânci, îndemna
pou poux. păduche păduchi poussa. împinse (el ~), îndemnă (el ~)
pou de pubis. păduche lat poussait (el ~). împingea (el ~), îndemna (el ~)
poubelle. ladă de gunoi, ghenă, pubelă pousse (il ~). îndeamnă, împinge
pouce. degetul mare, ţol, inci pousse (je ~). îndemn (au ~), împing (eu ~)
poudre. pudră, praf, pulbere pousser un cri. scoate un strigăt
poudrer. pudra poussette. cărucior de copil
poudrerie. pulberărie poussière. praf, pulbere, colb
poudreux. prăfuit poussiéreux. colbuit
poudrier. pudrieră poussin. pui - pui [pl.], puişor
pouffer. izbucni în râs poutre. grindă, bârnă
pouilleux. păduchios păduchioasă pouvoir. putea
poulailler. coteţ de păsări peut (il ~). poate (el ~)
poulailler [théâtre]. galerie [teat.] peuvent. pot (ei ~)
poulain. mânz mânji [n.pl.] peux (je ~). pot (eu ~)
poule. găină. gallina peux (tu ~). poţi
poulet. pui pourra. putea (va ~)
pouls. puls pourraient. putea (ar ~)
pouls (tâter le ~). pulsul (lua ~) pourrait. putea (ar ~)
poumon. plămân plămâni, bojoc [pop.] pouvait. putea
poupard. copilaş pouvant. putând
poupée. păpuşă pouvez. puteţi
poupon. copilaş pouvons. putem
pour. pentru, către puis (je ~). pot (eu ~)
pour [abréviation]. pt. puisse. poată (să ~)
pour de bon. de-a binelea puisse (que je ~). pot (să ~)
pour lors. de aceea, în consecinţă pppra
pour peu que. oricât de puţin praticable. practicabil
pourboire. bacşiş Prague. Praga
pourcentage. procent, procentaj prairie. preerie [geo.], fâneaţă, pajişte, păşune
pourchassé. urmărit pratique. practic
pourchasser. urmări, fi pe urmele pratiquement. practic (în mod ~)
pourparlers [pl.]. tratative [pl.], negocieri [pl.] pratiquer. practica, obişnui, exersa
pourpre [adj.]. purpuriu pppre
pourpre [n.]. purpură pré. păşune, pajişte
pourquoi. de ce pré plat au bord d'une rivière. luncă
pourrir. putrezi putrezesc, strica (se ~) préalable. prealabil
pourri. putrezit, putred, stricat préalable (au ~). prealabil (în ~)
pourrisse (qu'il ~). putrezească (să ~) préalablement. prealabil (în ~)
pourrit. putrezeşte précaire. precar, nesigur
pourriture. putreziciune, putrezire, corupţie (fig.) précaution. măsură de prevedere, precauţie
poursuite. urmărire précautionneux. prudent, precaut, prevăzător
poursuivant. urmăritor précédent. precedent
poursuivre. urmări précéder. preceda

- 138 -
précepte. precept prendre. lua
préchauffage. preîncălzire
prêché. propovăduit, predicat
prêcher. propovădui, predica
précieusement. afectat, grijă (cu mare ~)
précieux. valoare (de ~), afectat, preţios preţioasă
précipice. hău, gol [n.], prăpastie, neant
précipitation. precipitaţii (pl.), precipitare
précipité. aruncat de sus, precipitat, grăbit, prăvălit
précipiter. prăvăli, grăbi, arunca de sus, zori [vb.]
précis [adj.]. exact, precis
précis [n.]. rezumat, mic tratat, manual [n.]
précisément. precis (în mod ~)
préciser. preciza
précision. precizie
précoce. precoce
précocité. precocitate
préconçu. preconceput
préconiser. preconiza
précurseur. precursor
prédécesseur. predecesor
prédestination. predestinare
prédestiner. sorti, predestina, meni
prédestine. predestinează, sorteşte
prédestiné. menit, predestinat, sortit
prédestinent. sortesc, predestinează
prédicateur. predicator
prédiction. prezicere, prediciţie
prédilection. preferinţă, predilecţie
prédire. prevesti, prezice
prédisait. prevestea, prezicea
prédit. prezis, prevestit
prédit (il ~). prezice (el ~), prevesteşte
préface. prefaţă
préférable. preferabil
préfère. preferă, prefer
préféré. preferat
préférence. preferinţă
préférer. prefera
préjudice. daună, pagubă, prejudiciu
préjugé. prejudecată
prélasser. tolăni
prélasse. lăfăie (se ~), tolăneşte (se ~)
prélassé. tolănit, lăfăit
prélasser (se ~). lăfăi (se ~)
prélevé. scos, extras, prelevat
prélever. preleva, scoate, extrage
préliminaire. preliminar
préliminaires [n.pl.]. discuţii preliminarii [n.pl.]
prélude. preludiu
prématuré. prematur
préméditation. premeditare
prémédité. premeditat
préméditer. premeditat
premier. prim primă primi, primul
première. premieră, prima
première pierre. A fost pusă piatra de temelie a celui
mai mare mall din Constanţa Adev 25/03/08
premiers soins [pl.]. primul ajutor [sg.]
prémisse. premisă
prémonition. premoniţie

- 139 -
Infinitiv: a lua a fi luat
Gerunziu: luând Participiu: luat
Indicativ
Prezent Perfect compus Perfect simplu
eu iau eu am luat eu luai
tu iei tu ai luat tu luaşi
el ia el a luat el luă
noi luăm noi am luat noi luarăm
voi luaţi voi aţi luat voi luarăţi
ei iau ei au luat ei luară

Imperfect Mai mult ca perfect

eu luam eu luasem
tu luai tu luaseşi
el lua el luase
noi luam noi luaserăm
voi luaţi voi luaserăţi
ei luau ei luaseră

Subjonctiv

Prezent Perfect compus

eu iau eu fi luat
tu iei tu fi luat
el ia; ieie el fi luat
noi luăm noi fi luat
voi luaţi voi fi luat
ei ia; ieie ei fi luat
Viitor indicativul

Viitor I Viitor I (popular) Viitor I (popular)

eu voi lua o să iau oi lua
tu vei lua o să iei îi lua
el va lua o să ia; ieie a lua
noi vom lua o să luăm om lua
voi veţi lua o să luaţi îţi lua
ei vor lua o să ia; ieie or lua

Viitor II Viitor II (popular)

eu voi fi luat am să fi luat
tu vei fi luat ai să fi luat
el va fi luat are să fi luat
noi vom fi luat avem să fi luat
voi veţi fi luat aveţi să fi luat
ei vor fi luat au să fi luat

Imperativ Conditional
tu ia Prezent Perfect
eu aş lua eu aş fi luat
tu ai lua tu ai fi luat
voi luaţi el ar lua el ar fi luat

- 140 -
noi am lua noi am fi luat
voi aţi lua voi aţi fi luat
ei ar lua ei ar fi luat

- 141 -
 prenait. lua (el ~) presser. insista, apăsa, presa, zori [vb.], grăbi, stoarce
prenant. luând pressé. stors, grăbit, presat, apăsat, zorit, insistat
prend. ia presse (il ~). insistă
prendra. lua (va ~) presse (il ~). presează, grăbeşte (se ~), apasă (el
prendrait. lua (ar ~) ~)
prends. iau presse (je ~). insist, presez, apăs, storc, zoresc
prends (je). iau pressent. apasă (ei ~), presează (ei ~), insistă
prends (tu ~). iei pressent (se ~). grăbesc (ei se ~)
prenez. luaţi pression. presiune, constrângere
prenne (qu'il ~). ia (să ~) pressionné [vêtement]. prevăzut cu capse [haină]
prennent. iau prestance. prestanţă
prenons. luăm prestation. prestaţie
pris. luat prestige. prestigiu
prit. luă prestigieux. prestigios
prendre congé. lua rămas bun (a-şi ~) présumer. presupune
prendre contrôle de. prelua controlul, deturna prêt [adj.]. gata, pregătit. ready. gotovyi
prendre feu. lua foc prêt [n.] (< prêter). împrumut [n.], împrumut (dat)
prendre la file. intra în rînd, intra în coadă prêt-à-porter. îmbrăcăminte de gata, confecţii
prendre garde. avea grijă, fi atent prêt à porter [n.m.sg.]. haine de gata [n.f.pl.][fam.],
prendre à la légère. lua uşor confecţii [n.f.pl.]
prendre (qqn.) en photo. lua în chip [pop.], prétendre. pretinde
fotografia prétendu. pretins
prendre le pli. lua obiceiul prétentieux. pretenţios pretenţioasă
prendre au sérieux. lua în serios prétention. pretenţie
pris au sérieux. luat în serios prêter. împrumuta, da cu împrumut
prénom. prenume prêta. împrumută (el ~), dădu cu împrumut
préoccupation. preocupare prêtaient (ils ~). împrumutau, dădeau cu
préoccupé. absorbit, preocupat împrumut
préoccuper. preocupa (se ~) prêtais (je ~). împrumutam (eu ~), dădeam cu
préoccuper de (se ~). interesa de (se ~) împrumut (eu ~)
préparait. pregătea, prepara (el ~) prêtait. împrumuta (el ~), dădea cu împrumut
préparateur. preparator prêtant. dând cu împrumut, împrumutând
préparation. pregătire, preparare prêté. împrumutat, dat cu împrumut
préparer. prepara, pregăti prête (il ~). împrumută (el ~), dă cu împrumut
prépare (il ~). prepară, pregăteşte prête (je ~). împrumut (eu ~), dau cu împrumut
prépare (je ~). pregătesc, prepar (eu ~)
préparent. pregătesc, prepară (ei ~) prêtent. dau cu împrumut (ei ~), împrumută (ei
prépares. pregăteşti, prepari ~)
préparez. preparaţi, pregătiţi prêtes (tu ~). dai cu împrumut, împrumuţi
préparons. pregătim, preparăm prêtez. împrumutaţi, daţi cu împrumut
près. cvasi-, aproape prêtons. dăm cu împrumut, împrumutăm
présage. divinaţie, premoniţie, prezicere, prevestire prêter (se ~). preta (se ~), consimţi
présage (il ~). prevesteşte prêter l'oreille. asculta (~ atent)
présager. prevesti prêter serment. depune jurământ
presbyte. presbit préteur. pretor
prêtre. preot preoţi
présence. prezenţă
preuve. probă probe, dovadă, încercare [test]
présent. cadou, prezent, dar [n.]
preuves convaincantes. probe incriminante
présent [abréviation]. [pz.]
présentable. prezentabil prévaloir de (se ~). prevala de (se ~)
présentateur présentatrice. prezentator prezentatoare prévalait de (se ~). prevala de (el se ~)
présentation. prezentare prévalant de (se ~). prevalându-se de
présenté. prezentat prévaut de (il se ~). prevalează de (el se ~)
présenter. prezenta prévenir. preveni
présidence. preşedinţie prévenaient. preveneau
président. preşedinte prévenait. prevenea
présider. prezida prévenant. prevenind
presque. aproape, aproximativ prévenant [adj.]. prevenitor, îndatoritor
presqu'île. peninsulă prévenez. preveniţi
presse [n.]. ziare [pl.], presă, mass media, maşină de prévenions. preveneam
presat prévenons. prevenim
pressenti. presimţit prévenu. prevenit
pressentir. presimţi prévienne (qu'il ~). prevină (el să ~)

- 142 -
 préviennent. previn (ei ~) Primula minima [bot.]. ochiul-găinii [bot.]
préviennent (qu'ils ~). prevină (ei să ~) prince. prinţ
préviens (je ~). previn (eu ~) princesse. prinţesă prinţese
préviens (tu ~). previi princier. princiar
prévient (il ~). previne principal. principal principali principală
prévint. preveni (el ~) principauté. principat
préventif. preventiv principe. principiu
prévision. previziune, prevedere principe (en ~). principiu (în ~)
prévoir. prevedea printanier. primăvăratic
prévoira. prevedea (va ~) printemps. primăvară
prévoirai. prevedea (voi ~) priorité. prioritate
prévoirait. prevedea (el ar ~) prise. luare
prévoiras. prevedea (vei ~) prise [alpinisme]. priză [alpinism]
prévois (je ~). prevăd (eu ~) prise [électr.]. priză [electr.]
prévois (tu ~). prevezi prise [mil.]. cădere [mil.], cucerire [a unei redute]
prévoit (il ~). prevede (el ~) prise anti-électrocution. priză şuco, priză cu
prévoyaient. prevedeau pământare
prévoyais (je ~). prevedeam (eu ~) priser. stima
prévoyais (tu ~). prevedeai prises avec (être aux ~). cuţite cu (fi la ~)
prévoyait. prevedea prisme. prismă
prévoyant. prevăzător, prevăzând prison. închisoare, ocnă [pop.], puşcărie, temniţă
prévoyant [adj.]. prevăzător [pop.]
prévoyez. prevedeţi prisonnier, captif. prizonier prizonieră
prévoyiez. prevedeaţi prisonnier [de guerre]. prizonier [de război]
prévoyions. prevedeam (noi ~) prisonnier [détenu]. puşcăriaş, deţinut [n.m.]
prévoyons. prevedem privation. privaţiune
prévu. prevăzut prevăzuţi prevăzută prevăzute privations. privaţiuni, lipsuri, sărăcie
prévu (il avait ~). prevăzuse privé. particular, privat, lipsit (~ de), privat (~ de)
prévu (ils avaient ~). prevăzuseră prive (il ~). privează de, lipseşte de
prévu (j'avais ~). prevăzusem priver de. priva de, lipsi de
prévu (nous avions ~). prevăzuserăm
privilège. privilegiu, favoare
prévu (tu avais ~). prevăzuseşi
privilégier. favoriza, privilegia
prévu (vous aviez ~). prevăzuserăţi
privilégié. favorizat, privilegiat
prévoyance. prevedere
privilégie (il ~). favorizează (el ~), privilegiază
pppri (el ~)
prier. ruga. rogar privilégient (ils ~). privilegiază (ei ~),
priaient. rugau favorizează (ei ~)
priais. rugam prix. premiu premii, preţ
priais (tu ~). rugai prix fixe (manger à ~). meniu fix (mânca ~)
priait. ruga (el ~) prix négociable. preţ negociabil
priant. rugând pppro
prié. rugat probable. probabil
prie (il ~). roagă probablement. poate [adv.], probabil [adv.]
prie (je ~). rog (eu ~) probité. cinste, probitate
prient. roagă (ei ~) problème [n.m.]. problemă [n.f.]
prier (se ~). ruga (se ~)
procédé. procedeu procedee
pries (tu ~). rogi
procéder. proceda
priez. rugaţi
procéda. procedă (el ~)
priiez. rugaţi
procédant. procedând
priions. rugam
procède (il ~). procedează (el ~)
prions. rugăm
procèdent. procedează (ei ~)
prière. rugăciune rugăciuni, rugi [pl.arh.]
procès. proces
primaire. elementar, primar
procès-verbal procès-verbaux. proces verbal procese
primauté. întâietate
verbale
prime. gratificaţie, bonus, primă [n.f.], bonificaţie
procession. procesiune, cortegiu, alai
primer. stăpâni
processus. proces [cauzal]
primeurs [n.f.pl.]. trufandale [n.f.pl.]
primevère [bot.]. ciuboţica-cucului [bot.] prochain. viitor [adj.], următor următorii Adev
primitif. primitiv primitivă 01/11/07
primordial. primordial prochain (le ~) [n.]. semenul, aproapele
Primula elatior [bot.]. ţâţa-vacii [bot.] prochaine. viitoare
Primula halleri [bot.]. anghelină [bot.] prochainement. curând (foarte ~)

- 143 -
 proche. apropiat apropiaţi, apropiată apropiate profil. profil
proche [f.]. apropiată profiler. profila
proche [près]. aproape de profile (il se ~). profilează (el se ~)
proclamation. proclamare, proclamaţie profilé. profilat
proclamer. proclama profit. câştig
proclamant. proclamând profit (être en ~). câştig (fi în ~), profita
proclame (il ~). proclamă (el ~) profiter. profita
proclamé. proclamat profita. profită (el ~) [perf. s.]
proconsul. proconsul profitable. rentabil, avantajos, profitabil
procréant. procreând, zămislind profitait. profita (el ~)
procréé. procreat profitant. profitând
procréer. procrea profite (il ~). profită (el ~)
procuration [jur.]. procură [n. jur.], mandat [jur.], profite (je ~). profit (eu ~)
împuternicire profite (qu'il ~). profite (el să ~)
procurer. procura profitent. profită ei ~), profită (ei ~)
procurait. procura (el ~) profites (tu ~). profiţi
procure (il ~). procură (el ~) profitez. profitaţi
procuré. procurat profitons. profităm
procureur [jur.]. procuror [jur.] profiteur. profitor
prodigalité. cheltuială excesivă, risipă, prodigalitate profond. adânc, profund
[neo.] profondément. profund [adv.]
prodige (enfant ~). minune (copil ~) profondeur. adâncime, profunzime profunzimi
prodigieusement. uimitor [adv.], prodigios (în mod ~) profondeur [aéro]. profundor [aero]
prodigieux. prodigios, uluitor, uimitor profondeur du champ [photo]. profunzimea
prodigue. risipitor câmpului [foto]
prodigue (le fils ~) [Bible]. risipitor (fiul ~) [Biblie] profusion. belşug, abundenţă, mulţime
prodiguer. risipi, împărţi cu dărnicie profusion (à ~). belşug (din ~)
producteur. producător progéniture. progenitură
productif. rodnic rodnică, productiv productivă programmait. programa (el ~)
productivité. productivitate programmant. programând
produire. produce programmation. programare
produira. produce (va ~) programme. program
produirait. produce (el ar ~) programme de cours [école]. programă şcolară,
produis (je ~). produc (eu ~) planificare şcolară
produis (tu ~). produci programmer. programa
produisaient. produceau programme (il ~). programează
produisait. producea programme (qu'il ~). programeze (să ~)
produisent. produc (ei ~) programmé. programat
produisez. produceţi progrès. progres
produisis. produsei progresser. progresa, face progrese
produisons. producem progressait. progresa (el ~)
produit (il ~). produce (el ~) progressant. progresând
produit. produs progresse (il ~). progresează
produit intérieur brut PIB. la Produsul Intern Brut progressé. progresat
(PIB) Adev 05/03/08 progressif. progresiv
profanation. sacrilegiu, profanare, pângărire progression. progresie
profane. profan progressiste. progresist
profaner. profana, pângări progressivement. progresiv (în mod ~)
profana. pângări (el ~), profană (el ~) prohibé. interzis, prohibit
profanant. pângărind, profanând prohiber. prohibi, interzice
profané. pângărit, profanat prohibition. prohibiţie, interdicţie, interzicere
proférer. profera proie. pradă prăzi
proférant. proferând projecteur. proiector
profère. proferează (el ~) projecteur [méc.]. aparat de proiecţie [mec.]
proféré. proferat projectile. proiectil
professer. mărturisi (~ public), declara, profesa projet. proiect
professe (il ~). mărturiseşte (~ public), declară projet de loi. proiect de lege
professé. mărturisit (~ public), declarat projeter. proiecta, plănui
professeur. profesor projeta. proiectă, plănui (el ~)
profession. ocupaţie, profesiune projetant. proiectând, plănuind
professionnel. profesional profesională projette (il ~). plănuieşte, proiectează (el ~)
projette (je ~). proiectez, plânuiesc (eu ~)

- 144 -
 projettent. plănuiesc (ei ~), proiectează (ei ~) nul n’est prophète en son pays. fi profeţi oriunde în
prolétaire. proletar lume, dar nu în ţara lor Adev 02/12/07
prolongation. prelungire prophétie. prezicere, profeţie, proorocire
prolongé. prelungit prophétique. profetic, mesianic
prolongement. prelungire [în spaţiu] prophétiser. proroci, prooroci [arh.], profetiza
prolonger. prelungi propice. propice, prielnic, favorabil
promener (se ~). plimba (se ~) proportion. proporţie
promena (il se ~). plimbă (el se ~) [perf. s.] proportionnel. proporţional
promenaient (ils se ~). plimbau (ei se ~) proportionnellement. proporţional
promenais (je me ~). plimbam (mă ~) proportionner. proporţiona proporţionez
promenais (tu te ~). plimbai (te ~) propos (à ~) !. apropo!
promenait (il se ~). plimba (se ~) propos [pl.]. vorbe [pl.], cuvinte [pl.]
promenant (me ~). plimbându-mă propos de (à ~). privire la (cu ~), referitor la
promenant (se ~). plimbându-se proposé. propus
promène (il se ~). plimbă (el se ~) proposer. propune
promène (je me ~). plimb (mă ~) proposition. propunere
promené. plimbat propre. propriu, potrivit
promènent (ils se ~). plimbă (ei se ~) propre [n.]. lucru specific
promènes (tu te ~). plimbi (te ~) propre [pas sale]. curat
promenez (vous vous ~). plimbaţi (vă ~) propreté. curăţenie
promeniez (vous vous ~). plimbaţi (vă ~) propriétaire. proprietar
promenions (nous nous ~). plimbam (ne ~) propriété. proprietate
promenons (nous nous ~). plimbăm (ne ~) prosaïque. banal, prozaic
promeneur. persoană care se plimbă, plimbăreţ [ironic] prosateur. prozator
promesse. promisiune, făgăduială proscrire. izgoni, exila, ostraciza
promettre. promite, făgădui proscrit. interzis, ostracizat, proscris, exilat
promet. promite (el ~) prose. proză
promets. promiţi prosodie. prozodie
promettait. promitea prospérer. prospera
promettant. promiţând prospérité. prosperitate
promettent. promit prosterner. prosterna
prometteur. promiţător prostituée. ştoarfă, boarfă [fig.], curvă, târfă, prostituată
promettez. promiteţi prostitution. prostituţie
promettons. promitem protecteur. protector
promettra. promite (va ~) protection. protecţie
promettrait. promite (el ar ~) protectionnisme. protecţionism
promis. făgăduit, promis protège-nez [alpin.]. acoperitoare de nas [alpin.]
promo. promoţie, reducere [comercială] protéger. proteja
promontoire. promontoriu protestation. protest
promoteur. promotor protester. protesta
promotion. reducere [comercială] reduceri prothèse. proteză
promouvoir. promova protides. proteine
promeut. promovează (el ~) protocolaire. protocolar
promu. promovat protocole. protocol
prompt. prompt protubérance. excrescenţă, protuberanţă
promptement. prompt proue [mar.]. proră [mar.] prore
promptitude. promptitudine prouesse. bravură, vitejue (act de ~)
promulgation. promulgare Proustien. proustian
pronom [gram.]. pronume [gram.] prouver. dovedi
pronominal. pronominal prouva. dovedi (el ~)
prononcer. pronunţa prouvaient. dovedeau
prononcé. pronunţat prouvait. dovedea
prononce (il ~). pronunţă (el ~) prouvant. dovedind, probând
prononce (je ~). pronunţ (eu ~) prouve (il ~). dovedeşte
prononcer une sentence [jur.]. da sentinţa [jur.], prouve (je ~). dovedesc (eu ~)
pronunţa o sentinţă [jur.] prouvé. dovedit, probat
prononciation. pronunţie prouves (tu ~). dovedeşti
propagateur. propagator Provençal. provensal
propagation. propagare Provence. Provenţa
propager. propaga, răspândi proverbial. proverbial
propane. propan [gaz] providence. providenţă, soartă
prophète. prooroc [arh.], profet profeţi, proroc providentiel. providenţial

- 145 -
province. provincie puits. fântână, puţ
provincial. provincial provincială pull, pull-over. sfeter [pop.], plovăr [pop.], pulover,
provision. provizie pulovăr, jerseu
provisoire. temporar, provizoriu pull à col roulé. pulover pe gât, halancă
provisoirement. provizoriu (în mod ~) pulluler. mişuna, prolifera, înmulţi (se ~), foşgăi
provocateur, fauteur. provocator provocatori pullule (il ~). mişună, înmulţeşte (se ~), proliferează
provocatoare pullulé. mişunat, înmulţit, proliferat, foşgăit
provoquer. stârni pullulent. înmulţesc (se ~), proliferează (ei ~)
prudent. prudent pulmonaire. pulmonar
prune. prună pulpe. pulpă [a unui fruct]
prunier. prun Pulsatilla alpina [bot.]. sisinei de munte [bot.]
ppps pulsatille [f.][bot.]. sisinei [n.m.pl.][bot.]
pseudonyme. pseudonim pulsion. puseu [med.]
pppsy pulvériser, anéantir. spulbera
psychanalyser. psihanaliza purgatoire. purgatoriu
psychanalysant. psihanalizând pus [n.] liquide pathologique, sanie. puroi puroaie
psychanalyse. psihanaliză putain, pute. curvă, prostituată, boarfă [fig.], târfă,
psychanalyse (il ~). psihanalizează ştoarfă. kurva
psychanalysé. psihanalizat putois. dihor
psychanalyste. psihanalist putréfaction. descompunere, putrefacţie
psychiatre. psihiatru psihiatri putréfier. descompune, descompune (se ~), putrezi
psychiatrie. psihiatrie putride. putred
psychique. psihic PVC. PVC
psychologie. psihologie pyjama. pijama pijamale
psychologique. psihologic pyjama (le ~). pijamaua
psychologue. psiholog pylône. pilon, stâlp
psychose. psihoză pyramide. piramidă
psychotique. psihotic Pyrénées. Pirinei (Munţii ~)
python. piton [zool.]
pppu
pu. putut qqqa
puant. duhnitor duhnitoare, împuţit împuţită, puturos qu'. să
puturoasă Qu’est-ce que tu mijotes ?. Ce pui la cale?
puanteur. pestilenţă, putoare, duhoare, împuţiciune quai [de la gare]. peron [al gării]
pub [col.]. publicitate quai [du port]. chei [portuar]
public. public qualité. însuşire, calitate
publication. publicaţie, publicare qualité (de mauvaise ~). prost [calitate], rău [calitate]
publicité. publicitate quand. când, cînd
publier. publica quand même. însă, totuşi
publiait. publica (el ~) quant à. cât priveşte, cât despre
publie. publică (el ~) quantitatif. cantitativ cantitativă
publie (qu'il ~). publice (el să ~) quantité. cantitate
publié. publicat quarantaine [méd.]. carantină [med.]
publient. publică (ei ~) quarantaine [num.]. patruzeci (vreo ~)
publient (qu'ils ~). publice (ei să ~) quarante. patruzeci
publique. publică [adj.] quart. sfert
publiquement. public (în mod ~) quart [n.m.] [vaisselle]. gamelă de sfert [n.f.]
puce. purice quartier. cartier
puceau. fecior fecioară, virgin virgină quartz. cuarţ
pucelle [n.]. fată mare quasiment. cam, aproximativ
pudeur. pudoare, ruşine quatorze. paisprezece, patrusprezece, paişpe [pop.]
pudique. pudic pudică quatorzième (la ~). paisprezecea (a ~)
puéril. pueril puerilă, infantil infantilă, copilăresc quatorzième (le ~). paisprezecelea (al ~)
copilărească quatre. patru
pugilat. încăierare, box, pugilat [neo.], bătaie cu pumnii quatre-quatre. jeep, vehicul tot-teren
pppui quatre-vingts. optzeci
puis. după aceea, p-ormă [pop.], apoi, dup-aia [pop.] quatre-vingt-dix. nouăzeci
puiser. extrage apa, scoate apa quatrième (la ~). patra (a ~)
puiser [fig.]. lua exemple, inspira (se ~ din) quatrième (le ~). patrulea (al ~)
puisque. deoarece, din moment ce que. că, s-, ce, care, să
puissamment. putere (cu ~) que [Acc.]. pe care
puissance. putere, tărie, forţă que [comp.]. decât
puissant. puternic que [compar.]. ça

- 146 -
 Que nenni !. ei drace !, O nu ! questionnaient. chestionau, interogau
que tu le veuilles ou non. vrând-nevrând, fie că vrei questionnait. interoga (el ~), chestiona (el ~)
fie că nu questionnant. interogând, chestionând
Québec. Québec questionne (il ~). chestionează (el ~),
quel. care interoghează (el ~)
quel [adj. interrogatif]. ce, ce fel de, cât [adj. inter.], questionne (je ~). interoghez, chestionez
care [adj. inter.] questionne (qu'il ~). interogheze (el să ~),
quelconque. oarecare chestioneze (el să ~)
quelconque [adj.][banal]. oarecare [adj.][banal], questionnent. chestionează (ei ~), interoghează
banal (ei ~)
quelle. care questionnent (qu'ils ~). interogheze (ei să ~),
quelqu'un. vreunul, cineva chestioneze (ei să ~)
quelqu'une. cineva, vreuna questionnes (tu ~). chestionezi, interoghezi
QUELQUE- <QUELQUEfois>. -ORI <uneORI> quête. chetă, colectă
quelque [adj.indéf.]. oarecare [adj.neh.] quête de (en ~). căutare de (în ~), căutarea (în ~)
quelque [adv.]. circa, vreo, cam queue. coadă cozi
quelque chose. ceva queue (la ~). coada cozile
quelque part. undeva queue (de la ~). cozii
QUELQUE… <QUELQUE chose>. -VA <ceVA> queue [fig.]. puţă [vulg.]
quelque… que. oricât de… [concesiv] qqqi
quelquefois. uneori qui. cine
quelques. câţiva [adj.neh.m.pl.], câteva qui (à ~). cui
[adj.neh.f.pl.] qui [interrogatif]. cine [interogativ]
quelques-unes. cîteva, unele qui [relatif]. care [pron. relativ], ce [pron. relativ]
quelques-uns. câţiva, unii quiconque. oricine, oricare
quels. care quiétude. linişte
quenouille. furcă de tors furci de tors quille [n.f.]. popic [n.n.] popice [n.n.pl.][jocul]
querelle. ciondăneală [pop.], gîlceavă [arh.], gîlceavă quincaillerie. metalocasnice, ferometal, ferotenii [pl.]
quereller (se ~). certa (se ~) [derog.]
querellaient (ils se ~). ciondăneau (se ~), certau quinine. chinină
(se ~), sfădeau (se ~) quintal. chintal chintale
querellâmes (nous nous ~). ciondănirăm (ne ~), quintessence. chintesenţă
certarăm (ne ~) quintuple. încincit, de cinci ori
querellant (se ~). sfădindu-se, certându-se, quinzaine [salaire]. chenzină
ciondănindu-se quinze. cinsprezece
querellâtes (vous vous ~). certarăţi (vă ~), quinzième (la ~). cincisprezecea (a ~)
ciondănirăţi (vă ~) quinzième (le ~). cinsprezecelea (al ~)
querellé. ciondănit, certat, sfădit quinzième [1/15]. cincisprezecime
querellent (ils se ~). ceartă (ei se ~), ceartă (ei se quittance. chitanţă, bon [n.], recipisă
~) quitte (être ~). chit (fi ~)
querellent (qu'ils se ~). certe (ei să se ~),
quitter. pleca, abandona, părăsi
ciondănească (ei să se ~)
quitta. abandonă (el ~), plecă, părăsi (el ~)
querellèrent (ils se ~). certară (se ~), ciondăniră
quitte (il ~). abandonează (el ~), părăseşte, pleacă (el
(se ~), sfădiră (se ~)
~)
querellez (vous vous ~). ceartaţi (vă ~),
quitte (je ~). părăsesc eu ~), abandonez, plec
ciondăniţi (vă ~)
quitté. abandonat, plecat, părăsit
querelliez (vous vous ~). sfădeaţi (vă~),
quittes. pleci, părăseşti, abandonezi
ciondăneaţi (vă ~), certaţi (vă ~)
quittez. abandonaţi (voi ~), plecaţi, părăsiţi (voi ~)
querellions (nous nous ~). sfădeam (ne ~),
quittons. părăsim, abandonăm
certam (ne ~), ciondăneam (ne ~)
querellons (nous nous ~). certăm (ne ~) quoi (à ~). care (la ~)
querelleur. certăreţ certăreaţă quoi (après ~). care (după ~)
questeur. chestor quoi (de ~). ce (din ~)
quoi [interrogatif]. ce [interog.]
question (poser une ~). întrebare (pune o ~)
quoi que. orice
question [demande]. întrebare
quoique. chiar dacă
question [problème]. chestie [fam.], problemă,
quotidien. cotidian cotidiană, zilnic zilnică
chestiune, afacere
quotidiennement. zilnic
question de vie et de mort. problemă de viaţă şi de
quotient. cât [al unei împărţiri] [mat.]
moarte
questionnaire. chestionar rrra
questionner. pune întrebări, chestiona, interoga rabais. rabat, reducere [comercială]
questionna. interogă (el ~), chestionă (el ~) rabaisse (je ~). reduc (eu ~)

- 147 -
rabaisser. deprecia, înjosi, reduce raconter. povesti, nara, istorisi
rabat [textile]. clapă [textil] racontaient. narau, istoriseau, povesteau
rabat coiffant. capac care îmbracă bine racontais (je ~). naram (eu ~), povesteam (eu ~),
rabat-joie. cobe, persoană care strică cheful istoriseam (eu ~)
rabattre. răsfrânge, lăsa în jos, micşora, reduce. racontait. povestea (el ~), nara (el ~), istorisea
rabat (il ~). răsfrânge, micşorează (el ~), reduce, lasă raconte (il ~). narează (el ~), povesteşte,
în jos istoriseşte
rabats (je ~). răsfrâng (eu ~), lăs în jos (eu ~) raconte (je ~). povestesc (eu ~), narez (eu ~),
rabats (tu ~). lăşi în jos (tu ~), răsfrâng (tu ~), reduci istorisesc (eu ~)
(tu ~) raconté. istorisit, narat, povestit
rabattent. lasă în jos (ei ~), reduc (ei ~), răsfrâng (ei racontent. povestesc (ei ~), istorisesc (ei ~)
~) racontera. povesti (va ~), nara (va ~), istorisi (va
rabattez. lăsaţi în jos, răsfrângeţi, reduceţi, micşoraţi ~)
rabattons. reducem, micşorăm, răsfrângem, lăsăm în raconterai. povesti (voi ~), nara (voi ~), istorisi
jos (voi ~)
rabattu. lăsat în jos, micşorat, răsfrânt raconterez. povesti (veţi ~), istorisi (veţi ~), nara
rabot [n.m.]. rindea [n.f.] rindele (veţi ~)
rabot (du ~). rindelei racontes (tu ~). povesteşti (tu ~), istoriseşti (tu ~)
rabot (le ~). rindeaua rindelele racontez. naraţi, istorisiţi, povestiţi
raboté. geluit, dat la rindea, rindeluit racontons. povestim, istorisim, narăm
raboter. rindelui, gelui, da la rindea raconteur. povestitor
raboteuse. raboteză rrrad
rabougri. pipernicit rade. radă
raccommodage. cârpit [n.], cârpire radeau. plută [mar.] plute
raccommoder. cârpi, reconcilia, împăca radiateur. radiator
raccommodé. împăcat, reconciliat, cârpit radiation. radiaţie
raccommode (il ~). împacă (el ~), reconciliază radicalement. radical (în mod ~)
(el ~), cârpeşte radier. radia (dintr-o listă)
raccommodent. reconciliază (ei ~), împacă (ei ~), radieux. radios, strălucitor
cârpesc (ei ~) radio. radio, aparat de radio, radiografie
raccourci. scurtat radio (faire une ~). radiografie (face o ~)
raccourci (en ~). rezumat (în ~), scurt (pe ~) radioactif. radioactiv
raccourci [n.]. scurtătură radioactivité. radioactivitate
raccourci de clavier [PC]. shortcut [PC] radis. ridiche
raccourcir. scurta radoter. bate câmpii [pop.], divaga
raccourcis (je ~). scurtez radota. divagă, bătu câmpii [pop.]
raccourcis (tu ~). scurtezi radotait. divaga (el ~), bătea câmpii [pop.]
raccourcit. scurtează (el ~) radote (il ~). bate câmpii (el ~) [pop.], divaghează
raccourcissement. scurtare (el ~)
raccrocher. atârna din nou, crampona (se ~), agăţa radotent. bat câmpii (ei ~) [pop.], divaghează (ei ~)
raccrochait. atârna din nou (el ~), agăţa (el ~), radotes (tu ~). divaghezi, baţi câmpii [pop.]
crampona radoucir. îmblânzi, calma
raccroche (il ~). agaţă (el ~), atârnă din nou (el ~) rafale. rafală (de vânt), rafală
raccroche (je ~). agăţ, atârn din nou, cramponez rafistoler [pop.]. repara
(mă ~) raglan. raglan
raccroché. cramponat, agăţat, atârnat din nou ragoût. iahnie
raccrochent. atârnă din nou (ei ~), agaţă (ei ~) raifort. hrean
raccroches (tu ~). agăţi, atârni din nou, rail. şină [CFR], şină
cramponezi (te ~) railler. râde de, bate joc de (a-şi ~)
raccrocher (le téléphone). închide (telefonul) închid, raisin. strugure struguri
pune receptorul în furcă raisins de Corinthe. stafide
raccrocha (le téléphone). puse receptorul în ramassé. strâns [acumulat]
furcă, închise (telefonul) ramasser. strânge [acumula]
raccroché (le téléphone). închis (telefonul), pus rame. ramă
receptorul în furcă rameau [n.m.]. ram [n.m.][poet.] ramuri, creangă [n.f.]
race. neam, rasă crengi
racé. rasă (de ~), soi (de ~) ramolli. ramolit
rachat. răscumpărare randonnée. excursie, ieşire în natură, expediţie
racheté. răscumpărat [montană]
racheter. răscumpăra Ranunculus acer [bot.]. floare broştească [bot.]
racine. rădăcină Ranunculus carpaticus [bot.]. gălbenele de munte
racler. răzui [bot.]

- 148 -
 Ranunculus crenatus [bot.]. piciorul-cocoşului [bot.] ratifiait. ratifica (el ~)
Ranunculus repens [bot.]. floare de leac [bot.] ratifiant. ratificând
Raoul. Raul ratifie (il ~). ratifică (el ~)
rap [mus.]. rap [muz.] ratifié. ratificat
rapace. rapace ratifient (ils ~). ratifică (ei ~)
rapetisser. strâmta ratifient (qu'ils ~). ratifice (ei să ~)
rapport à (par ~). referitor la ratio. raport, proporţie
rase-mottes [aéro]. razmut [aero] ratiocination. deducţie
rassurant. liniştitor ration. raţie, porţie
rassurer. calma, linişti rationaliser. raţionaliza
rrrat rationalise (il ~). raţionalizează (el ~)
rat. şobolan, guzgan rationalisé. raţionalizat
rater. rata, nu reuşi, eşua rationnel. raţional
rata. eşuă (el ~), nu reuşi (el ~), rată (el ~) rationnellement. raţional (în mod ~)
ratai. ratai (eu ~), nu reuşii, eşuai (eu ~) rationner. fixa raţii, da pe raţie, distribui raţii
ratais (je ~). nu reuşeam (eu ~), eşuam (eu ~), ratissé. greblat, netezit
ratam (eu ~) ratisser. grebla, netezi
ratais (tu ~). ratai, eşuai, nu reuşeai raton. guzgan
ratait. nu reuşea (el ~), rata (el ~), eşua (el ~) rattacher. lega (din nou)
ratâmes. eşuarăm (noi ~), ratarăm (noi ~), nu rattachait. lega (el ~ din nou)
reuşirăm rattache (il ~). leagă (el ~ din nou)
ratant. eşuând, nereuşind, ratând rattaché. legat (din nou)
ratas (tu ~). rataşi, nu reuşişi, eşuaşi rattacher (se ~). lega (se ~), fi în legătură
ratâtes. eşuarăţi, nu reuşirăţi, ratarăţi rattacher [fig.]. face legătura, stabili o legătură
rate (il ~). eşuează (el ~), nu reuşeşte, ratează (el rattraper. prinde (din nou)
~) rattrapait (il ~) [temps]. ajungea din urmă,
raté (il avait ~). ratase (el ~), eşuase (el ~), nu recupera timpul pierdut (el ~)
reuşise (el ~) rattrape (il ~) [temps]. recuperează timpul
raté (ils avaient ~). eşuaseră, rataseră, nu pierdut, ajunge din urmă (el ~)
reuşiseră rattraper [temps]. recupera timpul pierdut, ajunge
raté (j'avais ~). ratasem (eu ~), nu reuşisem (eu din urmă
~), eşuasem (eu ~) rattrapé [temps]. ajuns din urmă, recuperat
rate (je ~). eşuez, ratez, nu reuşesc (eu ~) timpul pierdut
raté (tu avais ~). eşuaseşi, nu reuşiseşi, rataseşi rature. ştersătură [în scris]
ratent. eşuează (ei ~), ratează (ei ~), nu reuşesc raturé. şters şterşi ştearsă şterse, făcut ştersături [în
(ei ~) scris]
ratèrent. eşuară, nu reuşiră, ratară raturer. şterge, face ştersături [în scris]
rates (tu ~). eşuezi, ratezi, nu reuşeşti rauque. aspru [voce], răguşit
ratez. rataţi (voi ~), nu reuşiţi, eşuaţi (voi ~) rrrav
ratons (nous ~). eşuăm, ratăm, nu reuşim ravage. devastare, ravagii [pl.], pustiire
rater [cible]. rata, nu nimeri, trage pe lângă ravager. devasta, pustii
rata (il ~) [cible]. nu nimeri (el ~), rată (el~), ravaler. înghiţi din nou
trase pe lângă (el~) ravaler (se ~). înjosi (se ~)
ratai [cible]. nu nimerii, ratai, trăsei pe lângă ravaler [un bâtiment]. renova [o clădire]
ratais (je ~) [cible]. trăgeam pe lângă (eu ~), nu rave. gulie
nimeream (eu ~), ratam rave [mus.]. rave [muz.]
ratait (il ~) [cible]. nu nimerea, trăgea pe lângă, ravin [n.m.]. ravină [n.f.] ravine, râpă [n.f.] râpe
rata (el ~)
ravir. răpi
ratant [cible]. ratând, nenimerind, trăgând pe
ravi. răpit
lângă
ravi [fig.]. încântat, fermecat
rate (il ~) [cible]. ratează (el~), nu nimereşte,
ravis (je ~). răpesc (eu ~)
trage pe lângă (el ~)
ravis (tu ~). răpeşti
raté (il avait ~) [cible]. nu nimerise, trăsese pe
ravissent. răpesc (ei ~)
lângă, ratase
ravissez. răpiţi
raté [cible]. ratat, nu… nimerit, tras pe lângă
ravissons. răpim
rater un examen. pica un examen [fam.], cădea la un
ravit (il ~). răpeşte
examen
rater (~ quelqu'un). nu se întâlni (~ cu cineva) se raviser, changer d’idée. răzgândi. meggondol
ratière. capcană pentru şobolani ravisa (il se ~). răzgândi (el se ~)
ravisé. răzgândit
ratification. ratificare
ravise (il se ~). răzgândeşte (se ~)
ratifier. ratifica
ravise (je me ~). răzgândesc (mă ~)
ratifiaient. ratificau
ravise (qu'il se ~). răzgândească (să se ~)

- 149 -
 ravisent (ils se ~). răzgândesc (se ~) réagissaient. reacţionau
raviser (se ~). răzgândi (se ~) réagissais (je ~). reacţionam (eu ~)
ravisons (nous nous ~). răzgândim (ne ~) réagissais (tu ~). reacţionai
ravissant. fermecător, încântător réagissait. reacţiona (el ~)
ravissement. răpire réagissant. reacţionând
ravisseur [n.m.]. răpitor, kidnapper [neo.] réagisse (qu'il ~). reacţioneze (el să ~)
ravitaillement. aprovizionare [cu alimente] réagissent. reacţionează (el ~)
ravitailler. aproviziona [cu alimente] réagissez. reacţionaţi (voi ~)
ravitaillaient. aprovizionau [cu alimente] réagissons. reacţionăm
ravitaillé. aprovizionat [cu alimente] réagit. reacţionează (el ~)
raviver. aţâţa [un foc] réalisable. realizabil
ravivait. aţâţa (el ~) [focul] réalisateur. realizator
ravive (il ~). aţâţă [focul] réalisation. realizare
ravive (qu'il ~). aţâţe (el să ~) [focul] réalisme. realism
ravivé. aţâţat [focul] réalisme magique [lit.]. realismul magic [lit.]
raviver [fig.]. revigora, înviora réaliste. realist
ravivait (il ~) [fig.]. înviora (el ~), revigora (el ~) réalité. realitate
ravive (il ~) [fig.]. înviorează, revigorează réalité (de la ~). realităţii
raviva [fig.]. revigoră (el ~), învioră (el ~) réaménager. reamenaja, renova
rrray réanimer. resuscita [med.], reanima
réarmement. reînarmare
rayé. scrijelit, radiat [eliminat], şters [linie] şterşi
rébarbatif. rebarbativ
ştearsă şterse
rayé [textil]. în dungi, reiat [textil] rebâtir. reconstrui, reclădi
rayer. şterge [linie], radia [elimina], scrijeli rebâti. reclădit, reconstruit
rayer de la liste. tăia de pe listă rebâtissaient. reclădeau, reconstruiau
rayer un mot. şterge un cuvânt, bara un cuvânt rebâtissait. reclădea, reconstruia
rebâtissant. reclădind, reconstruind
rayon [de la roue]. spiţă spiţe
rebâtissent. reconstruiesc, reclădesc
rayon [de lumière]. rază raze
rebâtit. reconstruieşte, reclădeşte
rayon [secteur]. raion [al unui magazin]
rayon d’action, portée. rază de acţiune rebelle [m.]. rebel rebelă, răzvrătit răzvrătită
rayon X. rază X raze X rebeller. revolta
rayonnage. stelaje, rafturi rebellé. revoltat
rébellion. răzvrătire, rebeliune
rayonnant. care radiază, radios
reboiser. reîmpăduri, împăduri din nou
rayonnante. radioasă, strălucitoare
rebondi. grăsuţ grăsuţă, durduliu durdulie, bondoc
rayonnement. strălucire
bondoacă
rayonnement [radiation]. radiaţie, iradiere
rebord. pervaz pervazuri, ieşind [n.n.], margine
rayonner. radia [lumină], străluci
proeminentă
rayonna. radie (el ~) [lumină], străluci (el ~)
rebord de fenêtre. pervaz al ferestrei
rayonnaient. străluceau, radiau [lumină]
rebouclage. feedback
rayonnait. strălucea, radia (el ~) [lumină]
rebours (à ~). ndoaselea (de-a-~), invers (în sens ~)
rayonné. strălucit, radiat [lumină]
rebrousser [cheveux]. mângâia în răspăr
rayonne (il ~). străluceşte, radiază (el ~) [lumină]
rebrousser chemin. face cale întoarsă
rayonnent (ils ~). strălucesc (ei ~), radiază (ei ~)
rébus. rebus
[lumină]
rayonnes (tu ~). străluceşti, radiezi [lumină] rebut. rebut
rayure. scrijelire, zgâriere rebuter. descuraja, dezgusta
rayure [graphique]. barare, ştersătură [printr-o linie] rebutant. neplăcut
rayure [ligne]. dungă rebute (il ~). dezgustă, descurajează (el ~)
razzia (la ~). razia rebutent (ils ~). descurajează (ei ~), dezgustă (ei
razzia [n.f.]. razie [n.f.] ~)
rrre rrrec
réaction. reacţie, răspuns recaler. pica la un examen [fam.], trânti la un examen
réactionnaire. reacţionar récapituler. recapitula
réactivé. reactivat récapitulait (il ~). recapitula (el ~)
réactiver. reactivat récapitulation. recapitulare
réadmettre. readmite récapitule (il ~). recapitulează (el ~)
réagir. reacţiona récapitulé. recapitulat
réagi. reacţionat récapitulent. recapitulează (ei ~)
réagi (il avait ~). reacţionase récapitulons !. recapitulăm (să ~)!
réagi (ils avaient ~). reacţionaseră receler. tăinui, dosi
réagis (tu ~). reacţionezi recela. tăinui (el ~), dosi (el ~)

- 150 -
 recelaient. doseau, tăinuiau récitation. recitare
recelait. tăinuia, dosea réciter. recita
recelant. tăinuind, dosind récitaient. recitau, recitau
recèle (il ~). doseşte, tăinuieşte récitais (je ~). recitam (eu ~)
recèle (je ~). dosesc (eu ~), tăinuiesc (eu ~) récitais (tu ~). recitai
recelé. dosit, tăinuit récitait. recita (el ~)
recèles (tu ~). tăinuieşti, doseşti récite (il ~). recită (el ~)
receleur. tăinuitor (de lucruri furate) récite (ils ~). recită (ei ~)
récemment. de curând, de puţină vreme, recent récite (je ~). recit
recensement. recensământ récites (tu ~). reciţi
recenser. recensa récitez. recitaţi
récent. recent recentă récitions. recitam (noi ~)
récépissé [n.m.]. chitanţă [n.f.], recipisă [n.f.] récitons. recităm
réceptacle. receptacul réclamation. reclamaţie
récepteur. radioreceptor, receptor réclamer. cere înapoi, reclama, solicita, necesita
réceptif. receptiv recoin. colţ ascuns, ungher
réception. primire, recepţie recolle (il ~). lipeşte din nou
réception [banquet]. recepţie, serată, banchet recoller. lipi din nou
réception [hôtel]. recepţie [hotel] recollez. lipiţi din nou (voi ~)
réceptionniste. recepţionist récoltaient. recoltau
réceptivité. receptivitate récolte. recoltă
récessif. recesiv récolter. recolta (a ~)
récession. recesiune récolte (il ~). recoltează (el ~)
recette. reţetă reţete récoltent. recoltează (ei ~)
recette [encaissement]. încasare récolté. recoltat
recevant. primind, primitor recommandation. recomandare
receveur. încasator, taxator recommandations (faire des ~). sfaturi (da ~)
recevoir. primi recommander. recomanda
recevaient. primeau recommandaient. recomandau
recevait. primea recommandais (je ~). recomandam (eu ~)
recevra. primi (va ~) recommandais (tu ~). recomandai
recevrait. primi (ar ~) recommandait. recomanda (el ~)
reçois (je ~). primesc (eu ~) recommande (il ~). recomandă (el ~)
reçois (tu ~). primeşti recommande (ils ~). recomandă (ei ~)
reçoit. primeşte (el ~) recommande (je ~). recomand
reçoive. primească (să ~) recommandé. recomandat
reçu. primit recommandes. recomanzi
reçut. primi (el ~) recommandez. recomandaţi (voi ~)
rechange. schimb recommandons. recomandăm
réchapper. scăpa teafăr recommencer. reîncepe
réchaud. reşou, primus recommence (il ~). reîncepe (el ~)
réchaud à gaz, fourneau à gaz, cuisinière. aragaz recommence (je ~). reîncep (eu ~)
réchauffe (il ~). încălzeşte recommencé. reînceput
réchauffement global. încălzirea globală Adev recommencent. reîncep (ei ~)
13/02/08 recommences. reîncepi
réchauffer. încălzi récompense. răsplată, recompensă
recherche. cercetare, căutare récompenser. recompensa, răsplăti
recherche scientifique. cercetare ştiinţifică récompensé. recompensat
rechercher. căuta récompense (il ~). recompensează
recherche (il ~). caută (el ~) récompense (il ~). răsplăteşte
recherche (je ~). caut (eu ~) récompensent. recompensez, răsplătesc (ils ~)
recherché. căutat réconciliation. reconciliere, reînpăcare, împăcare
recherchent. caută (ei ~) réconcilier. împăca, reconcilia reconciliez
recherches (tu ~). cauţi (tu ~) réconcilie (il ~). împacă (el ~)
recherchez. căutaţi réconcilie (je ~). împac, reconciliez (eu ~)
recherchons. căutăm réconciliait. împăca (el ~)
rechute. recidivă [a unei boli] réconcilié. împăcat
récidiviste. recidivist réconcilient. împacă (ei ~)
récif. recif réconcilient. împăcau
réciproque. reciproc réconcilies. împaci
réciproquement. reciproc (în mod ~) réconciliez. împăcaţi (voi ~)
récit. relatare, povestire réconcilions (imparfait). împăcam (noi ~)

- 151 -
 réconcilions (présent). împăcăm rectifier. rectifica
reconduire. însoţi [pe cineva care pleacă], reconduce reçu [n.]. chitanţă
réconfort. mângâiere [psihică], consolare recueil. culegere [biblio.]
réconforter. îmbărbăta recueil [biblio.]. anthologie
réconfortant. reconfortant recueillement. meditaţie, reculegere
réconforte (il ~). îmbărbătează (el ~) recueillir. culege, aduna
réconfortent (ils ~). îmbărbătează (ei ~) recueillir (se ~). reculege (se ~)
reconnaissance. recunoştinţă, recunoaştere recul. retragere
reconnaissant. recunonoscător recunoscătoare reculer. înapoi (da ~), da înapoi
reconnaître. recunoaşte reculons (à ~). îndăratelea (de-a ~)
reconnais (je ~). recunosc (eu ~) récupération. recuperare
reconnais (tu ~). recunoşti récupérer. recupera
reconnaissent. recunosc (ei ~) récupéraient. recuperau
reconnaissez. recunoaşteţi récupérait. recupera (il ~)
reconnaissons. recunoaştem récupère (il ~). recuperează (el ~)
reconnaît. recunoaşte (el ~) récupère (je ~). recuperez
reconnu. recunoscut récupéré. recuperat
reconnu (il avait ~). recunoscuse récupèrent. recuperează (ei ~)
reconstituer. reconstitui récupères. recuperezi
reconstitué. reconstituit récupérez. recuperaţi (voi ~)
reconstitution. reconstituire récupérons. recuperăm
reconstruire, rebâtir. reconstrui rrred
recourir à. recurge la rédacteur. redactor
recours. subterfugiu, recurs rédaction. redacţie, redactare
recouvrir. acoperi [în întregime] rédactrice. redactor [f.]
recouvert. acoperit reddition. capitulare, predare [mil.]
recouvert (il avait ~). acoperise redécouvert. redescoperit
recouvraient. acopereau redécouvrir. redescoperi
recouvrais (tu ~). acopereai rédempteur. mântuitor
recouvrait. acoperea rédemption. mântuire
recouvre (il ~). acoperă (el ~), acoperă (el ~) redevable. dator
recouvre (je ~). acopeream (eu ~), acopăr rédiger. redacta
recouvrent. acoperă (ei ~) rédige (il ~). redactează (il ~)
recouvres. acoperi (tu ~) rédigé. redactat
recouvrez. acoperiţi rédigeait. redacta (il ~)
recouvriez. acopereaţi redingote. redingotă
recouvrions. acopeream (noi ~) redire. repeta
recouvrons. acoperim redouble. repeta
récréation. recreere, recreaţie redoubler. dubla
récréé. recreat redoutable. redutabil, temut (de ~)
récréer. recrea redouter. teme (se ~)
se recroqueviller. ghemui, ghemuiesc, ciuci, ciucesc redressement. ameliorare, redresare
recroquevillant (se ~). ciucindu-se, ghemuindu-se redresser. redresa
recroquevillé. ciucit, ghemuit réduction. reducere, reducere [comercială]
recroqueville (il se ~). ghemuieşte (se ~), ciuceşte réduire. împuţina împuţinată, micşora, reduce
(se ~) réduis (je ~). reduc (eu ~)
recroquevillent (ils se ~). ciucesc (se ~), ghemuiesc réduit. redus, micşorat
(se ~) réduit [n.]. odăiţă, chichineaţă, cotlon
recroquevilles (tu te ~). ciuceşti (te ~), ghemuieşti réel. real
(te ~) réellement. real [în mod ~], realmente
recroquevillez (vous vous ~). ghemuiţi (vă ~), ciuciţi rrref
(vă ~) refaire. reface
recroquevillons (nous nous ~). ciucim (ne ~), référence. referinţă, referire
ghemuim (ne ~) réfléchir. oglindi oglindesc
recrue. recrut réfléchir à. gândi, reflecta, cugeta
recrutement. recrutare réflexion. reflectare [optic]
recruter. înrola, recruta reflet. sclipire, reflex [optic], reflectare [optic]
rectangle. dreptunghi refléter. reflecta [optic]
rectangulaire. dreptunghiular réflexion. cugetare, reflexie
recteur. rector reflux. reflux
rectifié. rectificat refonte [n.f.]. topire [n.f.], topit [n.m.]
rectifie (il ~). rectifică (el ~)

- 152 -
réformateur. reformator reins. şale
réforme. reformă réitérer. repeta
réformer. reforma rejet. refuz
réformiste. reformist rejet [bot.]. lăstar
réfractaire. refractar rejeter. respinge Adev 28/03/08
refrain. refren rejeton. avorton
refroidir. răci (se ~) réjouir. bucura (se ~)
refroidissement. răcire, răceală rrrel
refuge. adăpost, sălaş, refugiu relâche. pauză, relaş [teatru]
refuge (le ~). adăpostul, refugiul relâché. slăbit, dat drumul, pus în libertate, relaxat
refuge [abréviation cartographique]. Ref. relâcher. da drumul, pune în libertate, relaxa
réfugier (se ~). adăposti (se ~), refugia (se ~) relais, estafette, courrier. ştafetă ştafete ştafetei Adev
refus. refuz 11/04/08
refuser. refuza relatif. relativ
refusa. refuză (el ~) [imperf.] relation. relaţie, legătură
refuse (il ~). refuză (el ~) relativement. relativ (în mod ~)
refusé. refuzat relaxe. relaxa
refusent. refuză (ei ~) relaxé. relaxat
rrreg relayer. înlocui (se ~)
régal. banchet, ospăţ, festin reléguer. îndepărta, trimite (pe cineva departe), exila
régaler. oferi o masă bună, da de băut relent [n.m.]. duhoare, duhnet, miros urât, putoare
régaler (se ~). mânca bine relevable. care se poate ridica
regard. privire relevant. relevant, edificator
regarder. privi relèvement. înălţare, ridicare, releveu [geo]
régime. regim relever. releva, restabili
région. ţinut [n.] ţinuturi, regiune relevant. relevant
région d'Olténie [abréviation]. Olt. relevé. relevat, redresat, restabilit, ridicat
régional. regional relève (il ~). restabileşte, ridică (el ~), relevă (el
régionalisme d'Olténie. [reg. Olt] ~)
régionalisme d'Olténie [abréviation]. [reg. Olt.] relève (je ~). ridic, restabilesc (eu ~)
régionalisme de Maramures. [reg. MM] relèves (tu ~). relevezi, restabileşti, ridici
régionalisme de Moldavie. [reg. Md] relever l'économie. redresa economia
régionalisme de Transylvanie. [reg. Ts] relief. relief
régionalisme de Valachie. [reg. Mun.] relier. uni unesc, lega
registre. registru relia. uni (el ~), legă
réglable. reglabil reliant. legând, unind
règle. precept, regulă, riglă, linie relie (il ~). uneşte, leagă (el ~)
règlement. regulament relié. legat, unit
régler. achita, pune la punct, regla relient (ils ~). unesc (ei ~), leagă (ei ~)
règles [pl.]. ciclu relier un livre. lega o carte
réglette. riglă mică relieur. legător (de cărţi)
règne. domnie religieuse. măicuţă măicuţe, călugăriţă călugăriţe
régner. domni [vb.] religieusement. evlavie (cu ~)
régresser. da înapoi, regresa religieux, pieux, dévot. evlavios evlavioasă, religios
regret [n.]. regret [n.], părere de rău religieux [n.m.]. călugăr călugăriţă
regretter, avoir des regrets. părea rău (a-i ~), regreta religion. religie religii
regretté. regretat reliquat. rest
regrette (il ~). pare rău (îi ~), regretă (il ~) relique [n.f.]. relicvă relicve, moaşte [n.f.pl.]
regrette (je ~). pare rău (îmi ~), regret (eu ~) reliure. legătură [a unei cărţi]
regrettent. pare rău (le ~) reluire. luci, străluci
regrettes (tu ~). regreţi, pare rău (îţi ~) reluisant. lucitor
regrettez. regretaţi (vous ~), pare rău (vă ~) rrrem
regrettons. regretăm, pare rău (ne ~) remaniement. remaniere
régulation. regulă remanier. remania
régulier. uniform, ordonat, regulat remanie (il ~). remaniază (el ~)
régulièrement. regulat (în mod ~) remanié. remaniat
réhabilitation. reabilitare remarier (se ~). recăsători (se ~)
réhabiliter. reabilita remarquable. remarcabil
rehausser. înălţa remarque. remarcă, observaţie
rein. rinichi remarquer. remarca
reine. regină remarque (il ~). remarcă (el ~)
réinitialiser [PC]. reiniţializa [PC]

- 153 -
 remarque (je ~). remarc (eu ~) remmaillé. remaiat
remarqué. remarcat remmailler. remaia
remarques (tu ~). remarci remontoir [montre]. buton pentru întors ceasul
remarquez. remarcaţi (voi ~) remontrance. mustrare, dojană
remarquons (nous ~). remarcăm remords [n.m.]. remuşcare [n.f.] remuşcări, regret
remblai [SNCF]. rambleu [CFR] remorquage. remorcare
rembourré. umplut [d. tapiţerie] remorque [n.f.]. remorcă [n.f.] remorci [n.f.pl.]
rembourrer [meubles]. umple [tapiţerie] remorquer. remorca
remboursement. rambursare, ramburs remorquait. remorca (el ~)
rembourser. înapoia [bani], rambursa remorquant. remorcând
rembourse (il ~). înapoiază (el ~ banii), remorqué. remorcat
rambursează (el ~) remorqueur. remorcher [mar.]
rembourse (je ~). înapoiez (~ banii), rambursez l’équipage du remorqueur. echipajul remorcherului
remboursent. înapoiază (ei ~ banii), rambursează Adev 11/11/07
(ei ~) rémouleur. tocilar
rembourses (tu ~). rambursezi, înapoiezi (~banii) rempart. meterez, zid de apărare
remboursez. rambursaţi (voi ~), înapoiaţi (voi ~) remplaçable. înlocuibil, substituibil
remboursons. rambursăm, înapoiem (~ banii) remplaçant [n.m.]. înlocuitor [n.m], locţiitor, substitut,
rembrunir. întuneca (se ~ la faţă) suplinitor
remède. remediu remedii, leac leacuri remplacer. schimba, înlocui
remédier. repara, remedia remue (il ~). mişcă (se ~), clinteşte (se ~)
remédie (il ~). remediază (el ~) rémunération. salariu, plată, remunerare, remuneraţie
remédié. remediat rémunérer. remunera
remerciement. mulţumire rrren
remercier. mulţumi renaissance. renaştere
remerciant. mulţumind Renaissance (la ~). Renaşterea
remercie (il ~). mulţumeşte renaître. renaşte
remercie (je ~). mulţumesc (eu ~) renard [n.m.]. vulpoi [n.m.], vulpe [n.f.] vulpi
remercie (je te ~). mulţumesc (îţi ~) renard (du ~) [n.m.]. vulpii [n.f.]
remercié. mulţumit renard (le ~) [n.m.]. vulpea [n.f.]
remercié (il avait ~). mulţumise rencontre. întâlnire
remercient (ils ~). mulţumesc (ei ~) rencontrer. întâlni. találni
remercies (tu ~). mulţumeşti rencontra. întâlni (el ~)
remerciez. mulţumiţi (voi ~) rencontrai. întâlnii (eu ~)
remercions. mulţumim rencontraient. întâlneau
remettre. remite, pune la loc, remite, repune, pune la rencontrais (je ~). întâlneam (eu ~)
loc rencontrais (tu ~). întâlneai
remet (il ~). pune la loc (el ~), remite (el ~), repune rencontrait. întâlnea
(el ~) rencontrant. care întâlneşte, întâlnind
remets (je ~). repun (eu ~), pun la loc (eu ~), remit rencontras. întâlnişi
(eu ~) rencontre (il ~). întâlneşte
remets (tu ~). remiţi (tu ~), pui la loc (tu ~), repui (tu rencontre (je ~). întâlnesc (eu ~)
~) rencontré. întâlnit
remettent. pun la loc (ei ~), remit (ei ~), repun (ei ~) rencontré (il avait ~). întâlnise
remettez. remiteţi, puneţi la loc, repuneţi rencontré (ils avaient ~). întâlniseră
remettons. remitem, punem la loc, repunem rencontré (j'avais ~). întâlnisem (eu ~)
remettra (il ~). repune (va ~), remite (va ~), pune la rencontré (nous avions ~). întâlniserăm
loc (va ~) rencontré (tu avais ~). întâlniseşi
remettrait (il ~). pune la loc (ar ~), remite (ar ~), rencontré (vous aviez ~). întâlniserăţi
repune (ar ~) rencontrent. întâlnesc (ei ~)
remis. repus, remis, pus la loc rencontres (tu ~). întâlneşti
remettre (~ son départ). amâna (~ plecarea) rencontrez. întâlniţi
remettre (~ une lettre). remite o scrisoare rencontriez. întâlneaţi
remettre (se~) [après une maladie]. vindeca, restabili rencontrions. întâlneam (noi ~)
(se ~) [după boală] rencontrons. întâlnim
remettre en marche. repune în funcţiune rendement. randament
remettre [météo]. îndrepta (se ~) [vremea] rendez-vous. randevu [pop.], rendez-vous [neo.],
remettre à neuf. face ca nou întâlnire
remise. înmânare, repunere rendormi. adormit din nou, adormit la loc
remise [bâtiment]. remiză [clădire], şopron rendormir. adormi la loc, adormi din nou
rémission. iertare rendre. înapoia, face, restitui
rémission [méd.]. atenuare [med.], ameliorare [med.] rend. restituie (el ~), face, înapoiază

- 154 -
 rendait. restituia, înapoia, făcea repentir [n.]. remuşcare, căinţă
rendent. fac (ei ~), restituie (ei ~), înapoiază repère, jalon. reper
rendez. restituiţi, faceţi, înapoiaţi repérer. repera
rendit. restitui (el ~) [imperf.] répertoire. repertoriu
rendons. înapoiem, restituim, facem répété, itéré. repetat
rendra. restitui (va ~), face (va ~), înapoia (va ~) répéter. repeta
rendrait. restitui (ar ~), înapoia (ar ~) répétitif, itératif. repetitiv
rends. înapoiez, faci, înapoiezi répit (sans ~). răgaz (fără ~)
rends (je ~). restitui (eu ~), fac (eu ~) replier. bate în retragere, replia (se ~)
rends (tu ~). restitui (tu ~) réplique. răspuns
rendu. restituit, făcut, înapoiat réplique [n.]. replică
rendre compte (se ~ de). da seama (a-şi ~) répliquer. replica, răspunde
rendre enceinte. lăsa borţoasă [pop. peiorativ], répondeur. robot telefonic
lăsa gravidă répondre. răspunde
rendre hommage. aduce un omagiu répondre par la négative. da un răspuns negativ
rendre nerveux. scoate din minţi, scoate din réponse. răspuns
sărite reporter. gazetar, reporter
rendre un service. face un serviciu repos. repaus, odihnă. otdyx
rendre visite à. face o vizită la repos, paix, calme. tihnă. tixina
rêne. frâu, hăţ reposant. odihnitor
renfermer. închide din nou repose-mains. sprijin al mâinilor
renforcer. întări, consolida reposer (se ~). odihni (se ~)
renfort. întăritură repoussant. respingător, dezgustător
renier. renega repousser. respinge
renifler. smiorcăi, adulmeca reprendre. relua
renom. renume repris. reluat
renommé. renumit représailles. represalii
renommée. renumită, celebritate, glorie représentation. reprezentare, reprezentaţie
renommée [n.]. renume répression. pedepsire, represiune
renoncement. renunţare réprimande [n.]. dojană
renoncer. renunţa réprimander. dojeni, admonesta
renoncule des bois [bot.]. Ranunculus crenatus réprimer. reprima, înăbuşi
renouer. reînnoi repris de justice. recidivist
renouveler. reînnoi reprise. reluare
rénovateur. renovator, înnoitor repriser. cârpi
rénovation. renovare reproche. reproş
rénover. renova reprocher. reproşa
renseignement. informaţie reproduire. reproduce, reproduce (se ~)
renseigner. informa réprouver. dezaproba, reproba
rentable. rentabil républicain. republican
rente. rentă république. republică
rentré. înapoiat înapoiată, întors întoarsă, venit înapoi répudier. repudia
rentrée. întoarcere répugnance. adversiune, repulsie
rentrée (la ~). reînceperea claselor répugnant. respingător
rentrer. întoarce répugner. repugna, dezgusta
renversé. răsturnat répulsion. repulsie
renversement. răsturnare réputation. reputaţie, renume
renverser. răsturna requête [internet]. căutare [internet]
renvoi. trimitere înapoi, reîntoarcere requête [PC]. căutare [PC]
renvoyer. trimite înapoi requin. rechin
rrrep requis. solicitat, necesar, cuvenit
repaire. vizuină, bârlog. barlang réquisitoire. rechizitoriu
répandait. vărsa (el ~) rrres
répandre. propaga, răspândi, vărsa rescapé [n.]. supravieţuitor
réparer. repara rescousse (venir à la ~ de…). ajutorul (veni în
repartir. pleca din nou ajutorul…)
repas. masă réseau. reţea
repassage. călcat (~ cu fierul) [n.] réservation. rezervare
repasser. trece din nou réserve. rezervă
repasser [habits]. călca (cu fierul) réservé. discret, rezervat, retras
repentir. avea remuşcări réserver. păstra, rezerva
repentir (se ~). căi (se ~) réservoir. rezervor rezervoare

- 155 -
résidence. locuinţă, rezidenţă résulter. rezulta
résider. locui, avea reşedinţa, rezida résumé [n.]. rezumat
résidu. reziduu reziduuri résumer. rezuma
résignation. resemnare résurrection. resurecţie, înviere
résigner. resemna rrret
résine. răşină rétablir. restabili
résineux. răşinos retard. întârziere
résistance. rezistenţă retard (en ~). întârziat
résistant. rezistent retardement. întârziere
résister. rezista retarder. rămâne în urmă, întârzia
résolument. mod hotărât (în ~), hotărâre (cu ~) retenir. reţine, rezerva
résonner. răsuna retenu. retras
résoudre. rezolva, dezlega retient. reţine (el ~)
résolu. decis, hotărât rétention. reţinere
résolut. rezolvă retentir. răsuna
résolvait. rezolva (el ~) retentissant. răsunător
résolvant. rezolvând retentissement. răsunet
résolve (qu'il ~). rezolve (să ~) retenue (~ d'eau). baraj
résolvez. rezolvaţi réticence. rezervă, reticenţă, ezitare
résolvons. rezolvăm réticent. rezervat, reticent
résoudra. rezolva (va ~) rétif. nărăvaş, îndărătnic
résoudrait. rezolva (ar ~) retirer. retrage
résous (je ~). rezolv (eu ~) retirait. retrăgea
résous (tu ~). rezolvi retire (il ~). retrage (el ~)
résout. rezolvă retire (je ~). retrag
respect. respect retiré. singuratic
respectable. respectabil retirent. retrag (ei ~)
respecter. respecta retires (tu ~). retragi
respectivement. respectiv retirez. retrageţi
respectueusement. respectuos (în mod ~) retirons. retragem
respectueux. respectuos retombées nucléaires. ploaie nucleră [mil.]
respirable. respirabil retouche. retuş, corectură, retuşare
respiration. respiraţie retour. retur, întoarcere, reîntoarcere
respirer. respira retour à la ligne. alineat nou
resplendissant. strălucitor retournable. care se poate răsfrânge, care se poate
responsabilité. responsabilitate întoarce
responsable. responsabil retourner. returna, înapoia, întoarce (pe dos)
ressemblance. asemănare rétracter. retracta
ressemblant. asemănător
retrait. evacuare (de trupe), retragere
ressembler. semăna
retraite. pensie, refugiu, retragere
ressemelable. cu talpă ce poate fi înlocuită
la retraite anticipée. la pensionare anticipată Adev
ressentir. resimţi
15/02/08
ressort. energie, resort, arc, forţă morală
retraité. pensionar
ressortir. ieşi (din nou)
rétrécir. strâmta, îngusta
ressortissant. supus [n.], cetăţean
rétrécissement. strâmtare, îngustare
ressource. ajutor, sprijin [n.]
rétribuer. remunera, plăti, retribui
ressources. resurse, mijloace
rétribution. retribuţie, răsplată, remunerare
ressusciter. resuscita [med.]
retrousser. sufleca
restauration. restaurare
retrouver. regăsi
restaurer. renova, restaura
réunion. reuniune, adunare, reunire
reste [n.]. rămăşiţă, rest resturi réunir. reuni, uni unesc, lega
reste (au ~). altfel (de ~) réussir. reuşi, izbuti
reste (du ~). altfel (de ~) réussite. izbândă, succes, reuşită
rester. rămâne, sta
rrrev
rester debout. sta în picioare
revanchard. răzbunător
rester éveillé. sta treaz
revanche. revanşă, răzbunare
restituer, rendre. restitui
rêve [n.]. vis
restitution. restituire
restreindre. restrânge réveil. trezire, deşteptare
restreint. limitat, restrâns réveil, réveille-matin. ceas deşteptător
restriction. restricţie réveiller. trezi, deştepta
résultat. rezultat [n.] réveillait. trezea

- 156 -
 réveille (il se ~). trezeşte (se ~) revivre. retrăi
réveille (je me ~). trezesc (mă ~) revoir (au ~). revedere (la ~)
réveillé. treaz, deşteptat, trezit revoir. revedea
réveillent (ils se ~). trezesc (ei se ~) revît. retrăieşte
réveilles (tu te ~). trezeşti (te ~) revoient. revăd (ei ~)
réveillez (vous vous ~). treziţi (vă ~) revois (je ~). revăd
réveillon. revelion revois (tu ~). revezi
réveillons (nous nous ~). trezim (ne ~) revoit. revede
révélateur. revelator revoyais (je ~). revedeam
révélation. descoperire, revelaţie revoyait. revedea (el ~)
révélé. divulgat, revelat, dezvăluit, manifestat revoyez. revedeţi
révéler. manifesta, divulga, revela, dezvălui revoyons. revedem
revendication. revendicare revu. revăzut
revendiquer. revendica révoltant. revoltător
revendre. revinde révolte. răscoală, revoltă
revenant [n.]. strigoi, stafie, fantomă révolté. indignat, revoltat, insurgent, răsculat
revenir. reveni révolter. revolta, răscula (se ~)
revenait. revenea révolution. revoluţie, răscoală
revenez. reveniţi révolutionnaire. revoluţionar
revenons. revenim révolutionner. revoluţiona
revenu. revenit révoqué. revocat
reviendra. reveni (va ~) révoquer. revoca
reviendrait. reveni (ar ~) revue. revistă ilustrată
reviennent. revin (ei ~) rez-de-chaussée. parter
reviens (je ~). revin (eu ~) rrrh
reviens (tu ~). revii (tu ~) rhabiller. reîmbrăca
revient (il ~). revine (el ~) rhapsodique. rapsodic
revenu [n.]. venit [n.], profit, câştig rhétorique. retorică
rêver. visa Rhin. Rin
rêva (il ~). visă (el ~) Rhin (le ~). Rinul
rêvai (je ~). visai (eu ~) rhinocéros. rinocer rinoceri
rêvaient (ils ~). visau rhizome. rizom
rêvais (je ~). visam (eu ~) Rhodiola rosea [bot.]. rujă [bot.]
rêvais (tu ~). visai Rhododendron kotschyi [bot.]. smirdar [bot.], bujor de
rêvait (il ~). visa (el ~) munte [bot.]
rêvant. visând rhubarbe. revent, rebarbara
rêvas (tu ~). visaşi (tu ~) rhum. rom [băutura]
rêvé. visat rhumatisme. reumatism, reumă [pop.]
rêve (il ~). visează (el ~) rhume. guturai
rêvé (il avait ~). visase rrri
rêvé (ils avaient ~). visaseră riboflavine. riboflavină
rêve (je ~). visez ribonucléique. ribonucleic
rêve (qu'il ~). viseze (el să ~) ricain [fam.]. iancheu [pop.]
rêvent. visează (ei ~) richard. gazdă [reg. MM], bogătaş
rêvent (qu'ils ~). viseze (ei să ~) riche. bogat
rêves (tu ~). visezi richesse. bogăţie, avuţie
rêvez. visaţi rickshaw. ricşă
rêvons. visăm ricocher. ricoşa
rêverie. visare, visătorie [lit.], reverie ricocha. ricoşă
rêveur. visător visătoare ricochant. ricoşând
revers. dos, spate ricoche (il ~). ricoşează (el ~)
revers [d'une médaille]. revers [al unei medalii] ricoche (qu'il ~). ricoşeze (el să ~)
revers [vêtement]. rever ricoché. ricoşat
revêtement. îmbrăcăminte [constr.], căptuşeală, ricochent (ils ~). ricoşează (ei ~)
căptuşire ricochent (qu'ils ~). ricoşeze (ei să ~)
revêtir. îmbrăca ricochèrent (ils ~). ricoşară
revêtir [constr.]. căptuşi [constr.], acoperi [constr.] ricochet. ricoşeu
réviser. vizui ricochet (faire un ~). ricoşa
révise (il ~). revizuieşte rictus. grimasă, rictus
révisé. revizuit rrrid
révisent. revizuiesc (ei ~) ride [n.f.]. zbârcitură [n.f.] zbârcituri, rid [nn.] riduri
revivant. retrăind ridé. ridat ridată, zbârcit zbârcită

- 157 -
rideau. perdea perdele risque. risc
rideau [théâtre]. cortină risquer. risca
rideaux (les ~). perdelele risquez. riscaţi
rider (se ~). rida (se ~), zbârci (se ~) risquons. riscăm
ridicule. ridicol rissoler. rumeni
ridiculement. ridicol (în mod ~) rite. rit
ridiculiser. bate joc de (a-şi ~), ridiculiza, râde de rituel. ritual
rien. nimic rrriv
rien [n.]. nimic [n.] nimicuri, fleac fleacuri, mizilic rivage. ţărm
rien du tout. absolut nimic rival. rival rivali
rien que. numai rivaliser. rivaliza
rieur. râzăreţ [fam.], glumeţ rivalité. rivalitate
rrrig rive. mal
rigidifié. rigidizat river. nitui
rigidifier. rigidiza rivet. nit
rigolade. haz, amuzament rivière. râu
rigole. rigolă, şanţ rivière (la ~). râul
rigoler [fam.]. râde, glumi rixe. ceartă, gîlceavă, caft
rigole (il ~). glumeşte riz. orez
rigole (je ~). glumesc (eu ~) rrro
rigolent (ils ~). glumesc (ei ~) robe. robă, rochie
rigolo. comic, hazos robe de chambre. halat, capot
rigolo [fam.]. amuzant, hazos robot de cuisine. robot de bucătărie
rigoureusement. riguros (în mod ~) robuste. voinic, robust, viguros
rigoureux. riguros robustesse. robusteţe, vigoare, tărie
rigueur. asprime, severitate, rigoare roc, roche. stâncă, rocă
rigueur (à la ~). rigoare (la ~) rocher [n.m.]. stâncă [n.f.], stană [n.f.][arh.], ţanc
rillons [pl.]. jumări [pl.] [n.n.] ţancuri
rime. rimă rocher (le ~). stânca stâncile, ţancul ţancurile
rimer. rima rocher en forme d'éperon [géo]. pinten [geo.]
rime (il ~). rimează rocheux. pietros, stâncos
rime (il ~) [fig.]. potriveşte (se ~) rôde (il ~). bântuie
rimes. rime roder. roda
rimmel. rimel rôder. bântui, da târcoale
rrrin rogatons [pl.]. resturi [pl.]
rinçage. clătire rogner. scurta, micşora, tăia din
rincer. clăti rogne. scurtează, micşorează, taie din
rinça. clăti (el ~) rogné. micşorat, scurtat, tăiat din
rinçaient. clăteau rognent. micşorează, scurtează
rinçait. clătea rognon. rinichi [alim.]
rinçant. clătind roi. rege
rince (il ~). clăteşte rôle. rol
rince (je ~). clătesc (eu ~) rrrom
rincent (ils ~). clătesc (ei ~) roman [n.]. roman [n.]
rincez. clătiţi (voi ~) romance. romanţă
rrrir romancier. romancier
rire [n.]. râset romane (langue ~). romanică (limbă ~)
rire. râde romanesque. romanesc
ri. râs [vb.] romantique. romantic
riant. râzând, râzăreţ romantisme. romantism
rie. râdă (să ~) romarin. rozmarin
rient. râd (ei ~) Rome. Roma
riez. râdeţi rompre. rupe
riions. râdeam rompait. rupea
rions. râdem rompant. rupe (care ~), rupând
rirait. râdea rompe (qu'il ~). rupă (să ~)
ris. râzi rompe (que je ~). rup (să ~)
ris (je ~). râd (eu ~) rompent. rup (ei ~)
rire jaune. râde silit, a râde galben rompez. rupeţi
risée (être la ~ de tous). bătaia de joc (fi ~ a tuturor) rompis (je ~). rupsei
risible. ridicol rompit. rupse
rompons. rupem

- 158 -
 rompra. rupe (va ~) roue (la ~). roata roţile
romprait. rupe (ar ~) roue de secours. roată de rezervă
romps. rupi roué. şiret [adj.] şireată, şmecher şmecheră
romps (je ~). rup (eu ~) rouer de coups. bate măr
rompt. rupe (el ~) rouge. roşu [m.], roşie
rompu. rupt ruptă rouge (à lèvres). ruj
rrron rougeâtre. roşiatic
ronce. mărăcine rougeole. pojar, rujeolă
rond. circumferinţă, cerc rougeur. înroşire, roşeaţă
rond [adj.]. rotund rougir. înroşi
rond [n.]. rond rouille. rugină
ronde (danse). horă hore rouiller. rugini
ronde (à la ~). jur (în ~) roulant. rulant
rondeau [poésie]. rondel roulant (escalier ~). scară rulantă
rondelle. rondelă, şaibă. Scheibe rouleau. sul, tăvălug, rulou, fişic
rondeur. rotunjime rouleau (être au bout du ~). capătul puterilor (fi la ~)
ronflement. sforăit [n.], sforăit (n.pl.) sforăitului Adev roulement. rostogolire, rulment
17/04/08 rouler. rula, înfăşura, bubui, rostogoli
ronfler. sforăi rouler sur de l'or. fi putret de bogat
ronflait. sforăia roulette. ruletă
ronflant. sforăitor, sforăind, zgomotos roulettes. rotile
ronfle (il ~). sforăie (el ~) roulotte. rulotă
ronflé. sforăit roumain. românesc, român
ronflent. sforăie Roumanie. România României Adev 01/11/07
ronfles (tu ~). sforăi (tu ~) route. stradă, rută, drum, şosea, parcurs [n.]
ronflez. sforăiţi routier. şofer de camion, rutier
ronflons. sforăim routine. rutină
ronger. roade [vb.] rouvert. redeschis
rongé. ros roasă, roase [adj.] rouvrir. redeschide
rongeait. rodea roux. roşcat roşcată, roşcovan
rongeant. rozând royal. regal
rongent. rod [vb.] royaume. regat
rongeons. roadem Royaume Uni. Regatul Unit
rongera. roade (va ~) rrru
rongerait. roade (ar ~) ruban. panglică. pántlika
rongez. roadeţi ruban adhésif. bandă scoci, bandă adezivă, scoci
rongions. rodeam rubis. rubin
rongeur. rozător rubrique. rubrică
rose. roză, trandafir ruche. stup stupi
la rose. trandafirul rude. greu, aspru, grosolan
rose [adj.]. roz, trandafiriu rudement. asprime (cu ~), brutal (în mod ~)
roseau. trestie, stuf rudesse. grosolănie, asprime
rosée. rouă rudimentaire. rudimentar
rosette. rozetă rozete rudiments. rudimente
rossignol. privighetoare rue. stradă
rotation. rotaţie rue [abréviation cartographique]. str.
rôti [n.]. friptură rue à sens unique. stradă cu sens unic
rôtir. frige, prăji rue sans issue. stradă fără ieşire
rôti [vb.]. fript, prăjit ruée. năvală
rôtis (je ~). frig (eu ~) ruelle. străduţă, uliţă
rôtis (tu ~). frigi ruer. năpusti (se ~), năvăli
rôtis [vb.]. prăjesc, prăjeşti ruent sur. năpustesc asupra
rôtissait. frigea, prăjea rugby. rugby
rôtissant. prăjind, frigând rugir. rage
rôtissent. frig [vb.], prăjesc rugissement. răget
rôtissons. prăjim, frigem rugueux. zgrunţuros, rugos
rôtit. prăjeşte ruine. ruină ruine
rôtit (il ~). frige (el ~) ruiner. dărăpăna (se ~), ruina (se ~)
rrrou ruisseau. pârâu pâraie
roue. roată roţi ruisseau (le ~). pârâul
roue (de la ~). roţii ruisseau [abréviation cartographique]. Pâr.
ruisseler. curge şiroaie, fi ud leoarcă, şiroi

- 159 -
 rumen [estomac des ruminants]. ierbar [stomac le sacrifier. sacrifica
rumegătoare] sacrilège. sacrilegiu, profanare
rumeur. zvon, rumoare sacristain. paracliser
Rumex alpinus [bot.]. ştevia stânelor [bot.] safari. safari
ruminant. rumegător safran [bot.]. şofran [bot.]
ruminer. rumega safrane. safran
rupture. ruptură sagace. sagace [neo.], perspicace, isteţ
rural. rural sagacité. perspicacitate, isteţime, sagacitate [neo.]
ruse. şiretenie, viclenie sage. cuminte, înţelept, ascultător
rusé. viclean, şiret [adj.] sagesse. înţelepciune
russe. rus Sagittaire [zodiaque]. Săgetător [zodiac]
russe [langue]. rusa [limba] saharienne [n.f.]. sahariană [n.f.]
Russie. Rusia sssai
rustique. rustic saigner. sângera
rythme. ritm saillant. proeminent, izbitor
rythmique. ritmic saillie. relief, ieşitură, proeminenţă
sssa sain. sănătos sănătoşi sănătoasă sănătoase
s'il te plaît. te rog sain et sauf. teafăr şi nevătămat
s'il vous plaît. rog (vă ~) saindoux [n.m.]. untură de porc topită [f.]
S.N.C.F.. S.N.C.F.R. saint. sfânt sfântă
S.V.P.. rog (vă ~) Saint(e) [abréviation]. Sf.
sabine [bot.]. cetina de negi [bot.] Sainte [abréviation]. S-ta
sable. nisip nisipuri Saint-Esprit. Sfântul Spirit [greco-cat.], Sfântul Duh
sable fin. nisip fin [ortodox]
sableux. nisipos saint-frusquin [n.m.sg.][pop.]. catrafuse [n.f.pl.],
sabot (chaussure). sabot saboţi calabalâc [n.n.]
sabot [zoo.]. copită copite saint-frusquin (le ~) [pop.]. catrafusele [n.f.pl.],
sabotage. sabotaj, sabotare halubele [n.f.pl.][reg. MM]
saboter. sabota saint-glinglin (à la ~) [pop.]. sfântul aşteaptă (la ~)
sabotaient. sabotau [pop.]
sabotait. sabota (el ~) saint-honoré [n.m.][gâteau]. =prăjitură cu cremă
sabotant. sabotând Saint Pierre. Sfântul Petru
sabote (il ~). sabotează (el ~) Saint-Siège (le ~). Sfântul scaun, Vaticanul
sabotent. sabotează (ei ~) Sainte Vierge. Sfânta Fecioară, Maica Precistă
sabotes (tu ~). sabotezi Sainte Vierge (la ~) [Bib.]. Sfânta Fecioară [Bib.]
saboté. sabotat sainteron [fam., rare]. făţarnic [n.m.], ipocrit [n.m.]
saboteur. sabotor saisir. aresta, pricepe, apuca, sesiza, cuprinde
sabre. sabie saisi. arestat, cuprins, sesizat, apucat, priceput
sssac saisis. apuc, arestez, sesizez
saisis (je ~). cuprind (eu ~), pricep (eu ~)
sac. sac
saisissait. cuprindea, apuca, aresta, sesiza,
sac banane. sac cangur
pricepea
sac à claie. rucsac cu cadru metalic
saisissant. apucând, pătrunzător, sesizând
sac de couchage. sac de dormit
saisissent. pricep (ei ~), sesizează, arestează,
sac à dos. rucsac rucsaci [pl. uzual], rucsacuri
apucă (ei ~)
[pl.cf.Acad.], raniţă [mil.]
saisit. arestează, sesizează, cuprinde (el ~)
sac à main. poşetă
saisit (il ~). apucă (el ~)
les sacs à main LV. genţile pentru femei Louis
saisissable. sesizabil
Vuitton Adev 08/01/08
saison. sezon, anotimp anotimpul
sac marin. sac de marinar
saisonnier. sezonier
sac de survie [alpin.]. sac de supravieţuire [alpin.]
sssal
saccager. pustii [prin jaf], jefui
salade. salată
saccagé. jefuit, pustiit [prin jaf]
saladier [n.m.]. salatieră [n.f.]
saccageaient. jefuiau, pustiau [prin jaf]
salaire. salariu
saccageait. jefuia (el ~), pustia (el ~) [prin jaf]
salami. salam salamuri
saccagent. jefuiesc (ei ~), pustiesc (ei ~) [prin jaf]
sale. murdar
saccharose. zaharină
sale coup. lovitură sub centură [fig.]
sachet. punguţă, săculeţ, pacheţel
salé. sărat
sacoche. sacoşă sacoşe, geantă genţi
saleté. murdărie
sacré. sfânt sfântă, sacru salicaire [n.f.] [bot.]. Lythrum salicaria, răchitan [n.m.]
sacrement. taină, ritual [bot.]
sacrifice. sacrificiu salière. solniţă

- 160 -
salir. murdări, păta satisfaction. satisfacţie
salive. scuipat, salivă, flegmă satisfaire. satisface
Salix retusa [bot.]. salcie pitică [bot.] satisfait. satisfăcut
Salix sp. [bot.]. salcie [bot.] satrape. satrap
salle. sală Saturnales. saturnalii
salle comble. sală plină [la spectacol] sssau
salle d'attente. sală de aşteptare sauce. sos
salle de bain. baie saucisse. cârnaţ
saloperie [arg.]. ticăloşie, măgărie saucisson. salam
salubre. salubru, igienic sauf. excepţia (cu ~)
saluer. saluta sauf [adj.]. teafăr, nevătămat
salut. salut sauge. salvie
salut militaire. salut militar saule. salcie sălcii [n.f.pl.]
samare [bot.]. samară [bot.] saumâtre [adj.]. salin [adj.]
Sambucus nigra. soc [n.m.][bot.] saumon. somon
samedi. sâmbătă. szombat saumure. slatină, saramură, sărătură, sărărie
samedi (le ~). sâmbăta saupoudrer. presăra
sssan saupoudrait. presăra
sanction. sancţiune, pedeapsă saupoudre (il ~). presară (el ~)
sanctionner. pedepsi, sancţiona saupoudré. presărat (cu)
sanctuaire. refugiu saupoudrent. presară (ei ~)
sandale. sanda, sandală sandale saut. săritură, salt salturi
sandow. bandă de cauciuc pt. întindere, sandou sauté [n.] [gastron.]. sote, soteu [gastron.]
sang. sânge sauter. sălta, sări, arunca în aer
sang-froid. rânge rece saute. sare
sanglant. crâncen, sângeros sauté. sărit
sangle. chingă chingi sauterelle. lăcustă
sanglier. mistreţ sauvage. feroce, sălbatic
sangloter. plânge în hohote sauvagement. sălbăticie (cu ~)
sanglots. hohote de plâns sauve-qui-peut. panică, derută
sanitaire. sanitar sauvegarde. ocrotire, salvare, salvgardare
sans. fără sauvegarder. ocroti, salvgarda, proteja, salva [PC]
sans accès à la mer. fără acces la mare sauvegardant. salvgardând, ocrotind, salvând
sans but lucratif. non-profit [PC]
sans cesse. fără încetare sauvegarde (il ~). salvgardează (el ~), salvează
sans doute. fără îndoială (el ~) [PC]
sans faute. negreşit sauvegardé. ocrotit, salvat [PC], salvgardat
sans fin. fără sfârşit sauvegarder [PC]. salva [PC]
sans laisser de trace. fără urmă Adev 22/03/08 sauver. salva
sans précédent. fără precedent Adev 05/03/08 sauva. salvă (el ~)
sans quoi. altminteri sauvait. salva (el ~)
sans scrupule, sans scrupules. fără scrupule, lipsit de sauve (il ~). salvează (el ~)
scrupule sauve (je ~). salvez
santé. sănătate sauve (qu'il ~). salveze (el să ~)
saoul. beat criţă, beat sauvé (il avait ~). salvase
saouler. îmbăta (se ~) sauvent. salvează (ils ~)
saper. săpa, submina sauves (tu ~). salvezi
saphir. safir sauvez. salvaţi (voi ~)
sapin. brad brazi sauvons. salvăm
Saponaria pumilio [bot.]. odogaci [pl.] [bot.] sauver (se ~). fugi
sarcler. plivi sauvetage. salvare
Sardaigne. Sardinia sauvetage [PC]. salvare [PC]
sardine [d'une tente]. ţăruş [la un cort] sauveur. salvator
sardine [zool.]. sardină sauveur [rel.]. mântuitor
sarrasin [m.][bot.]. hrişcă [f.][bot.]
sssav
sas. ciur
savant. om de ştiinţă, cărturar, erudit, savant
sssat savarin. savarină
satellite. satelit savate. ciubotă
satin. satin saveur. savoare
satiné. catifelat, satinat
savoir. şti
satire. satiră
sachant. ştiind
satirique. satiric

- 161 -
 sache (qu'il ~). ştie (să ~) scriptible. scriptorial
sache (que tu ~). ştii (să ~) scrotum. scrot [anat.]
sachent (qu'ils ~). ştie (ei să ~) scrupule (sans ~). scrupule (lipsit de ~), scrupule (fără
saches (que tu ~). ştii (să ~) ~)
sachez. ştiţi (să ~) scrupules. scrupule
sais. ştiu scrupules (sans ~). scrupule (fără ~)
sais (tu ~). ştii sculpteur. sculptor
sait. ştie sculpture. sculptură
saura. şti (va ~) ssse
saurait. şti (ar ~) se. se, s-
savait. ştia se ressouvenir [arh.liv.]. reaminti (a-şi ~)
savent. ştiu séance. şedinţă
savez. ştiţi séance plénière. plenară, şedinţă în plen
savons. ştim seau. găleată găleţi, căldare căldări
su. ştiut seau (du ~). găleţii, căldării
su (il avait ~). ştiuse Sébastien. Sebastian
su (ils avaient ~). ştiuseră sssec
su (j'avais ~). ştiusem
sec. uscat uscată, sec seacă
su (nous avions ~). ştiuserăm
sec (au ~). uscat (la loc ~)
su (tu avais ~). ştiuseşi
sec [aride]. secetos secetoşi secetoasă secetoase, arid
su (vous aviez ~). ştiuserăţi
aridă, sterp stearpă
savoir-faire. abilitate, iscusinţă, îndemânare,
séchage. uscare
pricepere
sèche [n.f.][arg.] (cigarette). ţigară, dohan [reg. Ts.]
savon. săpun
sèche-cheveux [n.m.]. uscător de păr [n.n.], foehn
savonné. săpunit
[n.n.]
savonner. săpuni
sèche-linge [Électroménager]. maşină de uscat rufele
savourer. savura sèche-mains [n.m.]. uscător de mâini [aparat]
savoura (il ~). savură (el ~) sécher. usca (se ~)
savourait. savura (el ~) sécha. uscă (el se ~) [perf. s.]
savourant. savurând sèche (il ~). usucă
savouré. savurat sèche (il ~). usucă (el se ~)
savoureux. savuros sèche (je ~). usuc (eu ~)
Saxifraga ascendens [bot.]. ochii şoricelului [bot.] sèche (qu'il ~). usuce (el să se ~)
Saxifraga cuneifolia [bot.]. iarba căşunăturii [bot.] séchait. usca (el se ~)
Saxifraga marginata [bot.]. turturea [bot.] séché. uscat, uscat [vb.]
Saxifraga paniculata [bot.]. iarba-surzilor [bot.] sèches (tu ~). usuci
Saxifraga retusa [bot.]. ochii-şoricelului [bot.] sécher [une classe etc.][arg.] chiuli [arg.], trage
sssc chiulul [pop.]
Scabiosa lucida [bot.]. muşcatu-dracului [bot.] sécheresse. uscăciune, secetă
scabreux. scabros sécheresse [fig.]. asprime, răceală [fig.]
scandale. scandal sécheur. uscător
scandaleux. scandalos séchoir. uscător
scandinave. scandinav second. secund
scaphandrier. scafandru second (le ~). doilea (al ~)
sceau. pecete, sigiliu seconde. secundă secunde, moment, clipă
scellé. ştampilat, sigilat seconde (la ~). doua (a ~)
sceller. ştampila, pecetlui, sigila seconde [SNCF]. clasa a doua [CFR]
scénario. scenariu secours. ajutor, salvare
schnouf [arg.]. stupefiant [n.], drog secours (au ~) !. ajutor!
scie [n.f.]. ferăstrău [n.n.] ferăstraie secours (porter ~). ajutor (da ~)
scie sauteuse [n.f.]. banţig [n.n.][pop.], banzig [n.n.] secours informatique [PC]. backup
[neo.] secousse. zgâlţâitură, zguduitură, zdruncinătură
science. ştiinţă, ştiinţe
secret. secret secretă
scintiller, briller, miroiter. sclipi, scânteia (ancien :
secret [n.m.] secreţi. secret [n.n.] secrete, taină [n.f.]
scînteia)
taine
Scleranthus perenis [bot.]. sincerică [bot.]
secrétaire [n.m.]. secretar secretară
Scleranthus uncinatus [bot.]. studeniţă [bot.]
secrétaire [n.m.][meuble]. secreter [n.n.][mobilă]
score. scor
secrétariat. secretariat
scorpion. scorpion
secrète. tainică, secretă
Scorpion [zodiaque]. Scorpion [zodiac]
secrètement. în taină, secret (în mod ~), pe furiş, pe
Scorzonera rosea [bot.]. luceafăr [bot.]
ascuns
scotch. scoci, bandă adezivă

- 162 -
sécréter [bio.]. secreta [bio.] sémaphore. semafor, stop [semafor]
sécrètent (ils ~) [bio.]. secretă (ei ~) [bio.] sembla (il ~). păru (el ~)
sécrète (il ~) [bio.]. secretă (el ~) [bio.] semblable. similar, asemănător
sécrété [bio.]. secretat [bio.] semblable [n.]. confrate confraţi, seamăn [n.] semeni
sécréteur [bio.]. secretor [bio.] sembler. părea
sécrétion. secreţie semblant (faire ~). preface (se ~), face pe, simula
secte. cultă [n.f.][rel.], sectă semblaient (ils ~). păreau
secteur. sector semblais (tu ~). păreai
secteur [électr.]. sector [electr.], reţea [electr.] semblait (il ~). părea
section. secţie, secţiune semble (il ~). pare (el ~)
sectionnement. secţionare semblé (il avait ~). păruse
séculaire. secular semble (il me ~). pare (mi se ~)
Securitate [police secrète]. Securitate semble (je ~). par (eu ~)
sécurité. securitate semblé. părut
sssed semblé (ils avaient ~). păruseră
sédentaire. sedentar semblent (ils ~). par (ei ~)
séditieux. răzvrătit, instigator semblent. par (ei ~)
sédition. revoltă, răzvrătire sembles (tu ~). pari (tu ~)
séducteur [n.m.]. seducător [n.m.] semblez. păreţi
séduction. seducere, seducţie, farmec semblons. părem
séduire. fermeca, seduce, amăgi, ispiti semelle. talpă [de pantof] tălpi, pingea pingele Din tc.
séduis (tu ~). amăgeşti, ispiteşti, seduci (tu ~), pençe. talp
fermeci semelle (battre la ~). tropăi pe loc (pentru a se în $$$
séduisant. seducător semelle (de la ~). tălpii [de pantof], pingelei
séduit. amăgit, ispitit, sedus semelle (la ~). talpa [de pantof] tălpile [de pantofi],
séduit (il ~). seduce (el ~), amăgeşte, ispiteşte pingeaua pingelele
Sedum alpestre [bot.]. iarbă-grasă [bot.] semelle intérieure [f.]. branţ [n.] branţuri
Sedum hispanicum [bot.]. şoaldină aurie [bot.] semence. sămânţă
segmenter. segmenta, diviza semence [fig.]. spermă
sssei semer. semăna [agr.]
seiche [zool.]. sepie [zool.] semaient. semănau [agr.]
seigle. secară semait (il ~). semăna (el ~) [agr.]
seigneur. nobil, senior semé. semănat [agr.]
sein. sân sâni sème (il ~). seamănă (el ~) [agr.]
Seine. Sena sème (je ~). seamăn (eu ~) [agr.]
seize. şaisprezece semé [pop.]. părăsit, dat papucii [pop.]
seizième (la ~). şaisprezecea (a ~) semer (~ quelqu'un) [fam.]. părăsi (~ pe cineva), lăsa
seizième (le ~). şaisprezecelea (al ~) baltă (~ pe cineva)
seizième [1/16]. şaisprezecea parte (a ~), semer (~ quelque chose). lăsa baltă (~ ceva)
şaisprezecime semer [pop.]. părăsi (pe cineva), da papucii (cuiva)
séjour. şedere, popas, sejur [pop.]
séjourner. locui, sta (~câtva timp) sèmes (tu ~). semeni (tu ~) [agr.]
semestre. semestru semestre
sssel
semestriel. semestrial semestrială
sel. sare [n.] săruri
semeur. semănător
sélection. selecţionare, selecţie
semi-. demi-, semi-
sélectionné. selecţionat
semi-conducteur. semiconductor
sélectionner. selecţiona
semi-conducteur [électr.]. semiconductor
self-service. autoservire, self
séminaire. seminar
selle. şa şei [pl.]
séminal. seminal [neo.]
sellé. înşeuat, pus şaua pe cal
sémiotique. semiotic semiotică [n.f.]
selle (la ~). curmătura [geo.], tarniţa [geo.] [pop.], şaua
Sémite. semit
selle [abr. carto]. Ş.
sémitique. semitic
selle [géo.]. curmătură [geo.], tarniţă [pop.] [geo.]
semoir. sac cu seminţe
seller. pune şaua pe cal, înşeua
semoir [n.m.]. semănătoare [n.f.] [agric.]
selon. conform [+D], potrivit [+D], după [conform]
semonce [n.f.]. blam, mustrare, dojană, avertisment
selon que. după cum
semoule [n.f.]. gris [n.n.], griş
sssem Sempervivum montanum [bot.]. verzişoară de munte
semailles [pl.]. semănături [pl.], semănat [sg.] [bot.]
semaine. săptămână săptămâni Sempervivum schlehani [bot.]. borşişor [bot.]
sémanticien. semantician
sémantique. semantic

- 163 -
sempiternel. sempitern [neo.] sempiternă, veşnic
veşnică, nesfârşit nesfârşită, etern eterni eternă
eterne
sssen
sénat. senat
sénateur. senator senatori
sénatorial. senator (de ~), senatorial
Senecio glaberrimus [bot.]. cruciuliţă de munte [bot.]
Senecio nemorensis [bot.]. spălăcioasă [bot.]
Senecio rupester [bot.]. cruciuliţă [bot.]
Sénégal. Senegal
sénile. senil senilă
sénilité. senilitate
sens. tâlc, sens, direcţie
sens (les cinq ~). simţuri (cele cinci ~)
sens (sans aucun ~). noimă (fără nici o ~)
sens [direction]. sens [direcţie] sensuri, direcţie
direcţii
sens [perception]. simţ [percepţie] simţuri
sens [signification]. tâlc tâlcuri, semnificaţie
semnificaţii, sens [semnif.] sensuri, înţeles [n.n]
înţelesuri
sens que (en ce ~). sensul că (în ~)
sens strict (au ~). sensul strict (în ~)
sens unique (à ~). sens unic (cu ~)
sensas [fam.]. marfă [fam.], marfă [adj.arg.], super,
mişto
sensation. impresie, senzaţie, percepţie
sensationnel. senzaţional senzaţională
sensationnel (journal ~). senzaţie (ziar de ~), scandal
(ziar de ~)
sensé. de bun simţ, cu bun simţ, rezonabil, raţional
sensibiliser. sensibiliza
sensibilisant. sensibilizant
sensibilisé. sensibilizat
sensibilise (il ~). sensibilizează (el ~)
sensibilise (je ~). sensibilizez
sensibilise (qu'il ~). sensibilizeze (el să ~)
sensibilité. sensibilitate
sensible. sensibil
sensible [émotif]. simţitor, sâmţitor [arh.pop.],
sensibil [emotiv]
sensitif. senzitiv
sensoriel. senzorial senzorială
sensorimoteur. senzorimotor
sensualisme. senzualism
sensualité. senzualitate
sensuel. senzual
sentant [odeur]. având miros de, mirosind
sente [n.f.]. drumeag [n.n.] drumeaguri, cărare [n.f.]
cărări, potecă [n.f.] poteci
sentence (prononcer la ~)[jur] sentinţa (pronunţa ~)
[jur.]
sentence [jur.]. sentinţă [jur.]
sentier (du ~). cărării, potecii, drumeagului
sentier (le ~). drumeagul, poteca, cărarea
sentier [n.m.]. drumeag [n.n.] drumeaguri, cărare cărări,
cărare [n.f.], potecă poteci
sentiment. sentiment, simţământ [arh.] [poet.]
sentiment (avoir le ~). senzaţia (avea ~), impresia (avea
~)
sentimental. sentimental
- 164 -
sentinelle. santinelă santinele
sentir. simţi
sent (il ~). simte (el ~)
sentant. simţind, simte (care ~)
sentez. simţiţi
senti. simţit
sens (je ~). simt (eu ~)
sens (tu ~). simţi (tu ~)
sentira. simţi (va ~)
sentirait. simţi (ar ~)
sentons. simţim
sentir [fam.] [supporter]. suporta [pe cineva], înghiţi
[pe cineva] [fam.]
sentir [odeur]. avea miros de, mirosi
sent (il ~) [odeur]. miroase, are miros
sentait [odeur]. mirosea, avea miros de
sentent (ils ~) [odeur]. miros (ei ~), au miros de
senti [odeur]. avut miros de, mirosit
seoir. poterivi (i se ~), potrivi (i se ~)
sssep
sépale. sepală
séparable. separabil, care poate fi separat
séparateur. despărţitor despărţitoare, separator
separatoare
séparation. despărţire, separare
séparément. separat [adv.], aparte, ditilin [reg.
Trans.]
séparer. despărţi, separa
sépara. despărţi (el ~), separă (el ~) [perf. s.]
séparaient. despărţeau, separau
séparait. despărţea, separa (el ~)
séparant. despărţind, separând
sépare (il ~). separă (el ~), desparte
sépare (je ~). separ (eu ~), despart (eu ~)
sépare (qu'il ~). separe (el să ~), despartă (el să
~)
séparé (il avait ~). separase, despărţise
séparé. separat, despărţit
séparé (ils avaient ~). despărţiseră, separaseră
séparé (nous avions ~). separaserăm,
despărţiserăm
séparent. separă (ei ~), despart (ei ~)
séparent (qu'ils ~). separe (ei să ~), despartă (ei
să ~)
sépares (tu ~). desparţi, separi
séparez. despărţiţi (voi ~), separaţi (voi ~)
séparons. despărţim, separăm
sept. şapte
septante [rég. Suisse]. şaptezeci
septembre. septembrie
septentrional. septentrional [neo.], nordic
septième (la ~). şaptea (a ~)
septième (le ~). şaptelea (al ~)
septième [1/7]. şeptime [1/7]
septique. septic
septuagénaire. septuagenar
septum [anat.]. sept [anat.]
sépulcral. funebru, sepulcral [neo.], funerar
sépulcre [n.m.]. mormânt [n.n.] morminte
sépulture [enterrement]. înmormântare, îngropăciune
[pop.]
séquelles [n.f.pl.]. urmări [neplăcute] [n.f. pl.], sechele serre (il ~). strânge
[n.f. pl.] serré (il avait ~). strânsese
séquence. secvenţă serré (ils avaient ~). strânseseră
séquestré. sechestrat serré (j'avais ~). strânsesem (eu ~)
séquestre [n.m.]. sechestru [n.n.] serre (je ~). strâng (eu ~)
séquestrer. sechestra serré (nous avions ~). strânseserăm
sequin. ţechin [monedă] serre (qu'il ~). strângă (el să ~)
séquoia [bot.]. sequoia [bot.] serré (tu avais ~). strânseseşi
ssser serré (vous aviez ~). strânseserăţi
sérail [n.m.]. serai [n.n.] [Orient], harem [n.n.] serrent. strâng (ei ~)
serbe. sârb serrent (qu'ils ~). strângă (ei să ~)
Serbie. Serbia serres (tu ~). strângi
serein [ciel]. senin [cer] serrez. strângeţi
serein [fig.]. placid, calm, liniştit, senin [fig.] serriez. strângeaţi
sérénade. serenadă serenade serrions. strângeam (noi ~)
sérénité. seninătate serrons. strângem
serf [n.m.]. şerb şerbi, iobag iobagi. jobbágy serrer dans ses bras. strânge în braţe
serge [n.f.] [textile]. serj [n.n.] [textil] serrer la main à qqn. strânge mâna cuiva
sergent. sergent serrer les rangs. strânge rândurile
sérialiser. serializa, pune în serie serres [n.f.] [d'un oiseau de proie]. gheară gheare [la
série. serie serii păsări de pradă]
série (hors ~). unic, inegalabil, extraordinar serrure. broască [mec.] broaşte
sérieux. serios serioşi serioasă serioase, grav gravi serrure (trou de ~). cheii (gaură a ~)
gravă grave, sever severi severă severe serrurerie. lăcătuşerie
sérieux (au grand ~). seriozitate (cu mare ~) serrurier. lăcătuş. lakatos
sérieux (prendre au ~). serios (lua în ~) sérum. ser [fiziologic]
sérieux [n.m.]. seriozitate servage. şerbie, iobăgie
sérigraphie. serigrafie servant. slujind, servitor, servind
serin. canar canari servante. servitoare, slujnică
seringue. siringă siringi serveur. chelner chelneri, ospătar ospătari. Kellner
serment. legământ [arh.], jurământ serveur [PC]. server [PC]
serment (prêter ~). jurământ (depune ~) serviable. săritor, serviabil
serment (violer un ~). jurământ (nesocoti un ~), service. lucru, service, serviciu
jurământ (încălca un ~) service (au ~). serviciul (în ~) [+G], slujba (în ~)
sermon (du ~). predicii [+G]
sermon [n.m.]. predică [n.f.] predici service [auto]. service [auto]
serpe [n.f.]. cuţit de altoit, cosor service (escalier de ~). serviciu (scară de ~)
serpent. şarpe şerpi service public. serviciu public
serpent (le ~). şarpele şerpii service (rendre un ~). serviciu (face un ~)
serpent (morsure de ~). şarpe (muşcătură de ~) serviette. prosop prosoape, ştergar [pop.]
serpent à sonnettes. şarpe cu clopoţei serviette [à porter]. servietă, geantă diplomat, diplomat
serpenteau. şerpişor, şarpe mic [servietă], attaché-case
serpenter. merge în serpentină [drum], merge în serviette [en papier]. şerveţel
serpentină servile. obsecvios [neo.], servil, slugarnic slugarnică
serpillière. cârpă de şters servilement. servil (în mod ~)
serrage. strângere servir. servi, sluji
serrage (cordon de ~). strângere (cordon de ~) sers (je ~). slujesc (eu ~), servesc (eu ~)
serre (en agriculture). seră sere sers (tu ~). serveşti, slujeşti
serre-tête. bandana [neo.], cordeluţă sert (il ~). slujeşte, serveşte
serrement de main. strângere de mână servaient. serveau, slujeau
serrer. strânge servait. servea, slujea
serra. strănse (el ~) servent. slujesc (ei ~), servesc (ei ~)
serrai. strânsei servez. slujiţi (voi ~), serviţi (voi ~)
serraient. strângeau servi. servit, slujit
serrais (je ~). strângeam (eu ~) servons. slujim, servim
serrais (tu ~). strângeai serviteur. servitor, slujitor
serrait. strângea servitude. robie, servitute
serrâmes. strânserăm servomoteur. servo, servomotor
serrant. strângând ses. sale, săi
serras. strânseşi sésame. susan
serrâtes. strânserăţi Seseli libanotis [bot.]. smeoaie [bot.]
serré. strâns strânsă strânşi strânse, strâmt seuil. prag

- 165 -
au seuil. în pragul Adev 01/11/07 signe (je ~). semnez
seul. singur singuri singură singure signent (ils ~). semnează (ei ~)
seulement. numai, doar signes (tu ~). semnezi
sève. sevă signifiant [ling.]. semnificant [lingv.]
sévère. sever, aspru, exigent signification. semnificaţie
sévèrement. sever (în mod ~) signifie. semnifică, înseamnă
sévir. face ravagii, bântui signifié. semnificat, însemnat
sévit. bântuie signifié [n.] [ling.]. semnificat [n.]
sevrage. înţărcare signifient. înseamnă (ei ~), semnifică (ei ~)
sevrer. înţărca signifier. semnifica, însemna
sexe. pulă [vulg.], sex silence. tăcere, linişte
sexe de la femme. pizdă [vulg.] silence (garder le ~). tăcerea (păstra ~)
sexe oral. sex oral silencieusement. tăcere (în ~), tăcute (pe ~), muţeşte
shah. şah [căpetenie] silencieux. tăcut tăcută, liniştit liniştită
shorts. pantaloni scurţi Silene acaulis [bot.]. iarbă roşioară [bot.], miliţea
sssi [bot.]
si. de [conj. cond.] Silene dinarica [bot.]. miliţea [bot.]
si [affirmatif]. ba da, da [afirmativ] Silene dioica [bot.]. opaiţă roşie [bot.]
si [comparatif]. atât de, aşa de Silene nivalis [bot.]. guşa porumbelului [bot.]
si [conditionnel]. caz că (în ~), condiţia să (cu ~), silhouette. siluetă
dacă silicone. silicon
si bien que. aşa încât siliconé. siliconat
si… que. oricât de silique (fruit sec de la giroflée, du chou). silicvă
SIDA. SIDA sillage. siaj, dâră
sidéral. sideral sillon. brazdă
sidéré. încremenit, uluit, siderat sillonner. brăzda, ara
sidérer. împietri, sidera, încremeni silo. siloz
siècle. veac, epocă [fig.], secol secole silure. somn [zool.]
le siècle de Périclès. Secolul lui Pericle sssim
siège. jilţ, scaun scaune similaire. asemănător
siège [adm.]. sediu similaire. similar, analog
siège [mil.]. asediu simili. imitaţie
sien. lui (al ~) simple. simplu
sien (le ~). său (al ~) simplement. simplu (în mod ~), simplitate (cu ~)
sienne (la ~). sa (a ~), ei (a ~) simplification. simplificare
siennes (les ~). ei (ale ~), sale (ale ~), lui (ale ~) simplifier. simplifica
siens (les ~). lui (ai ~), săi (ai ~), ei (ai ~) simplifie. simplifică (el ~)
sifflement. fluierat, şuierătură simplifie (je ~). simplifici
siffler. şuiera, fluiera simplifient. simplifică (ei ~)
siffla (il ~). fluieră, şuieră simulation. prefăcătorie, simulare
sifflant. fluierând, şuierând simuler. simula, preface (se ~)
sifflé. fluierat simula. prefăcu (se ~), simulă
siffle (il ~). şuieră, fluieră simule (il ~). simulează, preface că (el se~ ), face
siffle (je ~). şuier (eu ~), fluier (eu ~) că (el se ~)
sifflent. şuieră (ei ~), fluieră (ei ~) simule (je ~). simulez, fac că (mă ~), prefac că
siffles. fluieri, şuieri (mă ~ )
sifflet. fluier [de arbitru/poliţist] simulent. fac că (ei se ~), simulează (ei ~)
sssig simules (tu ~). faci că (te ~), prefaci că (te ~ ),
signal. semnal semnale simulezi
signalements [pl.]. semnalamente [pl.], semne simulez. prefaceţi că (vă ~ ), faceţi că (vă ~),
particulare [pl.] simulaţi
signaler. semnala simulons. facem că (ne ~), simulăm, prefacem că
signale (il ~). semnalează (ne ~ )
signale (je ~). semnalez simultané. concomitent, simultan
signalisation. semnalizare simultanéité. sincronism, simultaneitate
signature. semnătură simultanément. simultan (în mod ~)
signe. semn semne sssin
signes particuliers. semne particulare [pl.] sincère. sincer, franc, deschis [fig.]
signer. semna sincèrement. faţă (pe ~), sinceritate (cu ~)
signé. semnat sincérité. sinceritate, francheţe
signe (il ~). semnează (el ~) singe. maimuţă. majom

- 166 -
 singer. maimuţări soie. mătase
singe (il ~). maimuţăreşte soif. sete
singé. maimuţărit soigner. îngriji
singeait. maimuţărea soigna. îngriji (el ~)
singeant. maimuţărind soignais (je ~). îngrijeam (eu ~)
singent. maimuţăresc (ei ~) soignait. îngrijea
singulier. singular, ieşit din comun, unic soignant. îngrijind
singulier [abréviation]. [sg.] soigne (il ~). îngrijeşte
singulièrement. extrem de, deosebit de (în mod ~) soigne (je ~). îngrijesc (eu ~)
sinistre [adj.]. groaznic, sinistru [n.] soigné. îngrijit
sinistre [n]. dezastru, calamitate, sinistru soignent. îngrijesc (ei ~)
sinistré. răvăşit soignes. îngrijeşti
sinistré [n.]. sinistrat [n.] soignez. îngrijiţi
sinon. altfel, caz contrar (în caz~), altminteri, dacă nu soignons. îngrijim
sinueux. sinuos soigneusement. grijă (cu ~), minuţios
siphon. sifon [la chiuvetă] soin. îngrijire, grijă, atenţie
Sirius. Sirius soir. seară seri
sssit soir (du ~). serii [G.]
site [internet]. sit, site [internet] soirée. seară
sitôt. îndată ce (de ~), imediat ce soirée (de la ~). serii [G.]
situation. situaţie, stare stări, poziţie soirées (les ~). serile
situer. situa, aşeza soirs (aux/des ~) [G./D.]. serilor
situant. situând(u-se) soirs (les ~). serile
situe. aşează (el ~), situează (el ~) soixantaine. şaizeci (vreo ~)
situé. situat soixante. şaizeci
situent. situează (ei ~), aşează (ei ~) soixante-dix. şaptezeci
six. şase soja. soia
sixième. şaselea (al ~), şasea (a ~) sssol
sixième [1/6]. şesime sol. teren, sol, pământ pământuri (ancien : pămînt) Lat.
ski. schi schiuri pavimentum
ski de piste. ski fond Soldanella pusila [bot.]. degetăruş pitic [bot.]
skie. schiază (el ~) soldat. ostaş ostaşi, cătană [n.f. pop.] cătane, soldat
skient. schiază (ei ~) [n.m.] soldaţi, oştean oşteni, militar militari
skier. schia solde [promotion]. solduri [pl.]
skieur. schior solde en fin de série. lichidare de storuri [vânzare]
slovaque. slovac soldé. soldat
slovène. sloven solder (se ~). solda (se ~)
ssso soldes. solduri
sobre. serios, sobru, cumpătat soleil. soare sori
sobrement. măsură (cu ~), sobru (în mod ~) soleil couchant. soare care apune
sobriété. sobrietate, cumpătare le soleil de minuit. Soarelui-de-la-Miezul-Nopţii Adev
sobriquet. poreclă 15/02/08
sociable. sociabil solennel. solemn solemnă
social sociaux. social sociali socială solennellement. solemnitate (cu ~), solemn (în mod ~)
socialisme. socialism solennité. solemnitate
socialiste. socialist solfège. solfegiu
société, compagnie. societate solidaire. solidar
sociologie. sociologie solidariser. solidariza
sociologue. sociolog solidarité. solidaritate
socle. soclu, postament solide. trainic, solid
soda. sifon, apă gazoasă solidement. temeinic [adv.], tărie (cu ~)
sodium. sodiu solidité. soliditate, tărie, rezistenţă
sœur. soră surori solitaire. singur singuri, singură singure, solitar,
sœur [rel.]. călugăriţă singuratic
sœur aînée. lele [reg. Trans.] solitude. singurătate, solitudine
sofa. sofa solliciter. solicita
sofa (le ~). sofaua sollicita. solicită (el ~) [perf. s.]
sssoi sollicitait. solicita (el ~)
soi. sine sollicite (il ~). solicită
soi-disant. aşa-zis, pretins sollicite (je ~). solicit
soi-même. sine însuşi sollicité. solicitat
sollicitent. solicită (ei ~)

- 167 -
solo. solo sonne (il ~). sună
solstice. solstiţiu sonne (qu'il ~). sune (el să ~)
soluble. solubil sonnent. sună (ei ~)
solution. rezolvare, soluţie sonnent (qu'ils ~). sune (ei să ~)
solution [chimique]. soluţie [chimică] soluţii sonnerie. sonerie
solvable. solvabil sonnet. sonet
sssom sonnette. clopoţel
sombre. întunecos, sumbru, tenebros Adev 01/11/07 sonore. sonor
sombré. afundat, năruit, cufundat, scufundat sonorisé. sonorizat
sombrer. scufunda, cufunda, nărui, afunda sonorise (il ~). sonorizează
sommaire. rezumat, tablă de materii, sumar sonoriser. sonoriza
sommaire [adj.]. concis, sumar [adj.], scurt sonorité. sonoritate
sommairement. sumar (în mod ~) Sophie. Sofia
somme. sumă sssor
sommé. somat Sorbus aucuparia [bot.]. scoruş de munte [bot.]
somme [sommeil]. pui de somn sorcellerie. descântec, vrajă, vrăjitorie, magie
sommeil. somn sorcier sorcière. vrăjitor vrăjitoare
sommeiller. dormita, trage un pui de somn, moţăi sordide. mizerabil, sordid, mizer
sommelier. ospătar care serveşte băuturi, chelar sornette. fleac, baliverne [pop.pl.], braşoave [pop.pl.]
sommer. soma sort. destin, soartă, iese
sommet. pisc, vârf sortie. ieşire ieşiri [n.f.pl.]
sommet [pol.]. întâlnire la nivel înalt, întâlnire la vârf sortie de secours. ieşire de incendiu
[pol.] sortir. ieşi
Sommet de… [abréviation]. Vf. sors (je ~). ies (eu ~)
sommier. somieră, sofa sors (tu ~). ieşi
sommité. somitate sortaient. ieşeau, ieşeau
somnolent. somnoros somnoroasă, toropit de somn sortais (je ~). ieşeam (eu ~)
toropită de somn, somnolent somnolentă sortais (tu ~). ieşeai
somptueux. fastuos fastuoasă, somptuos somptuoasă sortait. ieşea
somptuosité. lux, fast, somptuozitate, pompă [fig.] sortant. ieşind, iese (care ~)
ssson sorte. specie, fel, gen
son. sa, său sorte (qu'il ~). iasă (el să ~)
son [alim.]. tăraţă tărâţe [pl.] sortent. ies (ei ~)
son [mus.]. sunet sortent (qu'ils ~). iasă (ei să ~)
sonate. sonată [muz.] sortez. ieşiţi
sondage. sondare, sondaj sorti. ieşit
sondage d'opinion. sondaj de opinie sortiez. ieşeaţi
sonde. sondă sortions. ieşeam (noi ~)
sonder. sonda sortirent. scoaseră
sondaient. sondau sortis (je ~). scosei
sondait. sonda (el ~) sortis (tu ~). scoseşi
sonde (il ~). sondează (el ~) sortit. scoase (el ~)
sonde (qu'il ~). sondeze (el să ~) sortons. ieşim
sondé. sondat sortir [v.t.]. scoate
sondent. sondează (ei ~) sors (je ~) [v.t.]. scot (eu ~)
sondent (qu'ils ~). sondeze (ei să ~) sors (tu ~) [v.t.]. scoţi
sortent [v.t.]. scot (ei ~)
songe. visare, reverie, vis
sortez [v.t.]. scoateţi
songer. medita, gândi, visa, intenţiona
sorti [v.t.]. scos
songe (il ~). meditează (el ~), gândeşte, visează
sortons [v.t.]. scoatem
(el ~)
sosie. sosie
songe (je ~). meditez, visez, gândesc (eu ~)
sot. prost proastă, tembel tembelă, neghiob neghioabă,
songé. intenţionat, meditat, gândit, visat
tâmpit tâmpită, tolomac tolomacă
songeaient. meditau, gândeau, visau
sottise. neghiobie, prostie, stupizenie, nerozie
songeait. visa (el ~), medita (el ~), gândea
songent. visează (ei ~), gândesc (ei ~), meditează sssou
(ei ~) sou (monnaie). ban bani, para parale, galben [ban]
songes (tu ~). meditezi, gândeşti, visezi galbeni [bani]
sou (le ~). banul, paraua
sonnant [heure]. fix [d. oră], precis [d. oră]
soubresaut. tresăltare, salt brusc, tresărire
sonner. suna
soubrette. subretă, fată în casă, slujnică
sonnaient. sunau
souche. trunchi trunchiuri, buturugă
sonnait. suna (el ~)
sonné. sunat

- 168 -
souche [comptable]. matcă [a unui bonier], cotor de souhaite (il ~). doreşte, urează (el ~)
chitanţier souhaite (je ~). doresc, urez
souche [fig.]. origine, sursă souhaitent. urează ~), doresc (ei ~)
souci. grijă, preocupare, îngrijorare souhaites (tu ~). urezi, doreşti
soucier (se ~). preocupa (se ~ de), sinchisi (se ~ de) souhaitez. uraţi, doriţi (voi ~)
soucié. preocupat (se ~ de), sinchisit (se ~ de) souhaitons. dorim, urăm
soucie (il se ~). sinchiseşte (se ~ de), preocupă soûl. beat beată
(el se ~ de) soûler. îmbăta
soucie (je me ~). sinchisesc (mă ~ de), preocup soûler (se ~). îmbăta (se ~)
(mă ~ de) soulever. ridica
soucient. preocupă (se ~ de), sinchisesc (se ~ de) soulier. încălţăminte, pantof
soucies (tu te ~). preocupi (te ~ de), sinchiseşti souligner. sublinia subliniază Adev 01/11/07
(te ~ de) se soumettre, obéir, se conformer. a se supune
soucieux. preocupat preocupată, îngrijorat soupçon. suspiciune, bănuială
îngrijorată soupe. supă
soucoupe. farfurioară soupir. oftat, suspin
soucoupe volante. farfurie zburătoare soupirail soupiraux. răsuflătoare [a unei tainiţe]
soudain. subit subită, deodată, neaşteptat neaşteptată, (invariable)
brusc bruscă souple. suplu, mlădios, flexibil
soudainement. neaşteptate (pe ~), brusc [adv.] souplesse. supleţe, flexibilitate
soude. sodă source. sursă, izvor izvoare
soudé. sudat source [à grand débit]. izbuc
souder. suda source [abréviation cartographique]. Izv.
soudeur. sudor source [d'une rivière]. obârşie [geo.] obârşii
soudure. sudură source minérale. izvor mineral
souffert. suferit sources (les ~). izvoarele
souffle. suflu, suflare, adiere sourcil. sprânceană sprâncene
souffle coupé. gâfâială, răsuflare întretăiată sourd. surd surzi surdă
souffle (à bout de ~). respiră greu (care ~) sourde oreille (faire la ~). rămâne surd la, preface că nu
souffler. sufla aude, face pe surdul
souffla. suflă (el ~) [perf. s.] sourire (de la Joconde). surâs surâsul Adev 15/12/07
soufflaient. suflau souris. şoricel, şoarece şoareci
soufflais (je ~). suflam (eu ~) souris [PC]. mouse
soufflait. sufla (el ~) sourit. surâde
soufflant. suflând sournois. prefăcut, viclean, disimulat
soufflé. suflat sournoisement. perfidie (cu ~), făţărnicie (cu ~)
souffle (il ~). suflă (el ~) sous (dessous). sub
souffle (je ~). suflu (eu ~) SOUS- <SOUS-marin>. SUB- <SUBmarin>
souffle (qu'il ~). sufle (el să ~) sous-chef. subşef
soufflent. suflă (ei ~) sous-entendu. subînţeles
souffles. (tu ~) sous-marin. submarin
soufflez. suflaţi (voi ~) sous peu. peste puţin timp
soufflons. suflăm sous-titre. subtitlu
souffler mot (ne pas ~). chitic (tăcea ~) sous vide. sub vid
soufflet. foale [de fierar] souscription. abonament, subscripţie
soufflet [gifle]. scatoalcă [pop.], palmă soustraction. sustragere
souffleter. pălmui, trage o scatoalcă soustraction [mat.]. scădere [mat.]
souffleur. sufler [teatru] soutenu. stăruitor, perseverent, susţinut
souffrance. suferinţă, durere souterrain. subpământean [arh.], subteran
souffrir. suferi soutien. sprijin
souffraient. sufereau, sufereau soutien-gorge. sutien
souffrait. suferea, suferea souvenir. amintire, suvenir
souffrant. bolnav, suferind souvent. frecvent [adv.], adesea, deseori
souffre (je ~). sufăr (eu ~) souverain. suveran
souffrent. suferă souveraineté. suveranitate
souffrirent. suferiră soviétique. sovietic
souffris (je ~). suferii (eu ~) soviétisé. sovietizat
souffris (tu ~). suferişi soviétiser. sovietiza
souffrit. suferi (el ~) soyeux. mătăsos mătăsoasă
soufre. sulf, pucioasă [pop.] sssp
souhait. dorinţă spacieux. spaţios spaţioasă
souhaiter. ura, dori spaghetti. spaghete

- 169 -
spart [n.m.] [bot.]. Lygeum spartum, rogoz [n.m.] [bot.] station balnéaire. staţiune balneară
spatial. spaţial station service. benzinărie
speaker speakerine. şpicher şpicheriţă, crainic [radio] stationnement. staţionare
spécial. special speciali specială speciale stationner. staţiona
spécialement. special (în mod ~) stationnaient. staţionau
spécialisation. specializare stationnait. staţiona (el ~)
spécifier. specifica stationné. staţionat
spécifié. specificat stationne (il ~). staţionează (el ~)
spécifie (il ~). specifică (el ~) stationne (qu'il ~). staţioneze (el să ~)
spécifie (qu'il ~). specifice (să ~) stationnent. staţionează (ei ~)
spécifique. specific stationnent (qu'il ~). staţioneze (ei să ~)
spectacle. spectacol statisticien. statistician
spectaculaire. spectaculos, spectacular statistique [adj.]. statistic
spectateur. spectator spectatoare statistique [n.f.]. statistică
spectre. spectru spectre statuaire. statuar
spectre [fantôme]. stafie, spectru [fantomă] statue. statuă [arh.], statuie statui
spéculation. speculare, speculaţie statue équestre. statuie ecvestră
spécule (il ~). speculează (el ~) statut. statut
spéculent (ils ~). speculează (ei ~) ssste
spéculer. specula stellaire. stelar
spéléologie. speologie Stellaria graminea [bot.]. rocoţea [bot.]
sperme. spermă, sămânţă [fig.] sténographie. stenografie
spermicide. spermicid steppe. stepă
sphère. sferă stérile. steril
sphérique. sferic stériliser. steriliza
sphyrène [n.f.] [zool.]. ştiuca-de-mare [n.f.] [zool.], stérilise (il ~). sterilizează (el ~)
Belone belone stérilise (qu'il ~). sterilizeze
ssspi stérilisé. sterilizat
Spiraea ulmaria. tăvalgă [n.f.] [bot.] stérilité. sterilitate
Spiraea ulmifolia [bot.]. cununiţă [bot.] sternum. stern
spirée [n.f.] [bot.]. tăvalgă [n.f.] [bot.], Spiraea ulmaria sssti
spirituel. spiritual stimulateur cardiaque, pacemaker [méd.]. stimulator
spirituellement. spirit (cu ~) cardiac [med.]
splendeur. splendoare stimulation. stimulare
splendide. splendid stimuler. stimula
splendidement. strălucit (în mod ~), splendid [adv.] stimulaient. stimulau
spongieux. spongios spongioasă stimulait. stimula (el ~)
spontané. firesc, spontan spontani spontană spontane stimule (il ~). stimulează (el ~)
spontanément. spontan (în mod ~) stimule (je ~). stimulez (eu ~)
sport. sport stimule (qu'il ~). stimuleze (el să ~)
sportif. sportiv stimulé. stimulat
square. scuar, grădină publică stimulent (ils ~). stimulează (ei ~)
squash. squash stimulent (qu'il ~). stimuleze (ei să ~)
squelette [n.m.]. schelet [n.n.] sssto
squelettique. scheletic stock. stoc
ssst stolon. stolon stoloni
stabiliser. stabiliza store. stor, jaluzea
stabilise (il ~). stabilizează (el ~) store vénitien. stor
stabilise (qu'il ~). stabilizeze (el să ~) ssstr
stabilisé. stabilizat stramoine [n.f.] [bot.]. Datura stramonium, ciumăfaie
stabilisent. stabilizează (ei ~) [n.f.][bot.]
stabilité. stabilitate strate, couche [n.f.]. strat [n.n.] straturi
stable. stabil stratège. strateg
stade. stadiu strict nécessaire (le ~). strictul necesar
stade [sport]. stadion strige. strigoi
stage. curs de perfecţionare, stagiu strip-tease. strip-tease
stagnation. stagnare strix [n.m.][zool.]. cucuvea [n.f.][zool.] cucuvele,
stagner. stagna Athene noctua
stagne (il ~). stagnează (el ~) strix (le ~). cucuveaua cucuvelele
stagné. stagnat strophe. strofă
station. staţie, staţiune structuralisme. structuralism
structure. structură

- 170 -
ssstu suffirait. era destul, era suficient, ajungea
studio. studio, garsonieră suffit. ajunge
stupéfaction. stupefacţie, stupoare, uimire suffisamment. îndeajuns, suficient [adv.], destul
stupéfait. stupefiat, uimit suffisant [adj.]. îndeajuns, suficient, destul, deajuns,
stupéfié. stupefiat îndestulător
stupéfier. stupefia suffisant (être ~). suficient (a fi ~)
stupeur. stupoare suffocant. sufocant
stupide. stupid, idiot, prost, cizmă [fig.] [n.] suffocation. sufacoare
stupidité. stupiditate, prostie suffoquer. sufoca
style. stil suggérer. sugera
style indirecte libre [narr.]. stil indirect liber [narat.] suggérait. sugera (el ~)
stylistique. stilistic, stilistică suggère (il ~). sugerează (el ~)
stylo. toc (de scris), stilou stilouri suggère (je ~). sugerez
stylo lampe. lanternă în formă de stilou suggéré. sugerat
sssu suggèrent. sugerează (ei ~)
suave. delicat, suav suggestion. propunere, sugestie
subdivision. subdiviziune sssui
subi. suportat, supus, suferit, susţinut, îndurat suicide. sinucidere
subir. suferi, susţine, suporta, supune, îndura suicider (se ~). comite sinucidere, sinucide (se ~)
subitement. deodată, subit, brusc suie. funingine, calamină [auto]
subjectif. subiectiv suif. seu
subjonctif. subjonctiv suinter. picura, prelinge
subjuguer. subjuga suis (je ~) [de suivre]. urmez, urmăresc (eu ~)
sublime. sublim suis (tu ~) [de suivre]. urmezi, urmăreşti
submerger. acoperi cu apă, copleşi [fig.], inunda Suisse. Elveţia
submersion. scufundare, imersiune suisse [adj.]. elveţian
subordination. subordonare Suisse [n.]. elveţian [locuitor]
subrepticement. furiş (pe ~), ascuns (pe ~), pe sub mână suite. urmare, rezultat [n.], consecinţă, alai, suită
subsister. supravieţui, subzista suivre. urma, urmări
substance. substanţă suit (il ~). urmăreşte, urmează (el ~)
substantiel. substanţial suivant. urmărind, urmând, următor următorii
substantif. substantiv Adev 01/11/07
substituer. substitui suivent. urmăresc (ei ~), urmează (ei ~)
substitution. substituţie, înlocuire suivez. urmăriţi, urmaţi
subterfuge. subterfugiu suivi. urmat, urmărit
subtil. subtil suivis (je ~). urmării (eu ~), urmai (eu ~)
subtilement. subtil (în mod ~) suivit. urmă (el ~), urmări (el ~)
subtilité. fineţe, subtilitate suivons. urmărim, urmăm
subvertir. ruina [vb.] suivra. urmări (va ~), urma (va ~)
sssuc suivrait. urma (ar ~), urmări (ar ~)
suc. suc, zeamă zemuri sujet [n.m.]. subiect, temă teme, motiv
succéder à. izbuti, reuşi sujet [gram.]. subiect [gram.]
succès. succes, reuşită [n.] sujet [log.]. subiect [log.]
successif. sucesiv sujet de (au ~). privire la (cu ~)
succession. înlănţuire, succesiune, şir, moştenire sssup
succinct. succint super [col.]. marfă [neo], mişto [col.]
succomber. sucomba, muri, pieri superbe. superb
succube. sucubus superbement. măreţie (cu ~), admirabil [adv.]
sucé. supt supercherie. înşelătorie, şmecherie
sucer. suge, sorbi superficie. suprafaţă [luciu]
sucre. zahăr superficiel. superficial superficială
sucré. zaharisit superficiellement. în pripă, superficial [în mod ~]
sucre de canne. zahăr din trestie de zahăr superflu [n.m.]. prisos, prisosinţă
sucrer. îndulci superflu. plus (în ~), prisos (de ~), superfluu superflui
sucreries. dulciuri superfluă superflue
sud. sud, miazăzi [pop. & poet.] supérieur. superior superioară
Suède. Suedia supériorité. superioritate
suédois. suedez superlatif. superlativ
suer. transpira, trudi [fig.], asuda supermarché. supermarket, complex comercial, mall
sueur. trudă, sudoare, transpiraţie, osteneală superposer. suprapune
suffire. fi suficient, suficient (a fi ~) superposa. suprapuse (el ~)
suffi. deajuns, suficient superposant. suprapunând

- 171 -
 superpose (il ~). suprapune (el ~) sur. referitor la, despre, pe, asupra
superpose (je ~). suprapun (eu ~) SUR- <SURréalisme>. SUPRA- <SUPRArealism>
superpose (qu'il ~). suprapună (el să ~) sur la brune. pe înserate
superposé. suprapus sur-le-champ. imediat, pe loc
superposent. suprapun sur ce. acestea fiind zise
superposes. suprapui sur le plan…. pe planul…
superposez. suprapuneţi sur le point de. pe punctul să, pe cale să
superposons. suprapunem surabonder. găsi din abundenţă / în exces / din belşug (a
superstitieux. superstiţios superstiţioasă se ~)
superstition. superstiţie suranorak. supra-hanorac
superstructure. suprastructură surdoué. supradotat
suppléant. adjunct, suplinitor, locţiitor sureau [n.m.][bot.]. Sambucus nigra, soc [n.m.][bot.]
suppléer. compensa, suplini, înlocui surelle [n.f.][bot.]. Oxalis acetosella
supplément. supliment surface. suprafaţă
supplémentaire. suplementar surlendemain. poimâine
supplémentairement. plus (în ~), suplementar (în mod ~) surmener. surmena
supplice. cazne [pl.], supliciu, chin, tortură surnom. poreclă
supplier. ruga, implora surpiqûre. cusătură aparentă
supplia. rugă (el ~), imploră (el ~) surprenant. surprinzător
suppliant. rugând, implorând surprendre. surprinde
supplie. roagă (el ~), imploră (el ~) surprendre une conversation. surprinde o
supplie (je ~). implor, rog conversaţie, trage cu urechea
supplié. implorat, rugat surpris. surprins
supplies (tu ~). implori, rogi surréalisme. suprarealism
suppliez. imploraţi, rugaţi surréaliste. suprarealist
supplions. rugăm, implorăm surtout. mai ales
support. support sous surveillance médicale. sub supraveghere medicală
supporter. suporta, sprijini Adev 11/11/07
supporta (il ~). suportă (el ~) [perf. s.] survivant, rescapé [n.]. supravieţuitor
supportable. suportabil susciter. declanşa, suscita, stârni
supportant. suportând suspecter. suspecta
supporté. suportat suspendre. suspenda
supporte (il ~). suportă (el ~) suspension. suspensie [auto], suspendare, agăţare
supporte (je ~). suport (eu ~) suspicion. suspiciune, neîncredere, bănuială
supportent. suportă (ei ~) susurrement, susurration [n.]. freamăt
supportes. suporţi (tu ~) susurrer. fremăta, murmura, şopti
supportez. suportaţi suzeraineté. suveranitate
supportons. suportăm svelte. zvelt
supposable. presupune (care se poate ~), bănuibil sssy
supposer. presupune sybaritisme. sibaritism [neo]
supposant. presupunând syllabe. silabă
suppose (il ~). presupune (el ~) Sylvie. Silvia
suppose (je ~). presupun (eu ~) symbole. simbol
supposé. presupus presupuşi presupusă sympa. simpatic, drăguţ
presupuse sympathie. simpatie
supposent. presupun (ei ~) sympathique. simpatic
supposes. presupui sympathiser. simpatiza
supposez. presupuneţi symphonie. simfonie
supposons. presupunem symptôme. simptom
supposition. presupunere synchroniser. sincroniza
suppression. suprimare, desfiinţare syndic. sindic sindici
supprimer. suprima syndicat. sindicat
supprima. suprimă (el ~) [perf. s.] synthèse. sinteză
supprime (il ~). suprimă (el ~) synthétique. sintetic
supprimé. suprimat syphilis [n.f.]. frenţe [n.n.pl.][pop.], sifilis [n.n.]
suppriment. suprimă (ei ~) syphilitique. sifilitic
suppurant. supurant [med.] système. sistem
suppuration. supuraţie, supurare ttta
suppurer. supura t' [pron. D]. ţi-, -ţi [pron. D]
suprématie. supremaţie t' [pron. A]. te, te-
suprême. suprem T'… <il T'a filmé>. TE-… <el TE-a filmat>
sssur

- 172 -
T.O.M. : Territoires Français d’Outremer. teritoriile tus (ils se sont ~). tăcut (au ~)
franceze de peste mări tttal
tabac. tutun talc. talc
tabasser de coups. bate măr, trage o bătaie soră cu talent. aptitudine, înclinaţie, talent, înclinare
moartea talon. talon, călcâi, toc (de pantof)
table. masă mese, tablă, listă talonner. fi pe urmele [+G], urmări îndeaproape, hărţui
table de matières. cuprins [n.], tablă de materii talus. taluz, povârniş
tables rondes. mesei rotunde Adev 26/10/07 tttam
tableau. tablou tablouri tambour. tambur [mec.], tobă
tableau noir [m.]. tablă [f.][şcolară] tamis. sită, ciur
tablette. tabletă tamise [n.f.][textile]. etamină [nf][textil]
tablier. şorţ tamiser. cerne
tabouret. taburet tamoul. tamil
tabulateur [PC]. tab [PC] tampon. tampon
tttac tamponnement. ciocnire, tamponare
tache. pată. fót, folt tamponner. tampona, ciocni
tacher. murdări (se ~), păta (se ~) tttan
tâche. misiune, sarcină tandis que. vreme ce (în ~), timp ce (în ~), pe când
tâcher [essayer]. strofoca (se ~) [pop. peiorativ], tangent. tangent
strădui (se ~) tangible. tangibil
tachymètre [auto]. tahometru [auto], vitezometru [auto] tanière. vizuină, bârlog. barlang
tacite. subînţeles, tacit tannage. tăbăcire
tacitement. tacit (în mod ~) tanné. tăbăcit, bronzat
tact. delicateţe, tact tanner. argăsi, bronza, tăbăci
tactique. tactică tannerie. tăbăcărie
tadorne [n.m.][zool.]. Tadorna sp., călifar [n.m.][zool.] tant. atâta, atât
taffetas. tafta tant (en ~ que). calitate de (în ~), ca
tagète [n.m.][bot.]. crăiţă [bot.], vâzdoagă [bot.], tant mieux. cu atât mai bine
Tagetes erecta tant pis. cu atât mai rău
Tagetes erecta. vâzdoagă [bot.], crăiţă [bot.] tant que. atât cât, în măsura în care
tttai tant que (en ~). calitate de (în ~)
taïaut ! [chasse]. şo pe el ! [vânătoare] tante. mătuşă
taie. faţă de pernă tantôt. adineaori
taille. tăiere, înălţime, mijloc, talie tantôt... din când în când, de cînd in cînd
taille-crayon. ascuţitoare tantôt…, tantôt…. câteodată
tailler. croi, curăţa, ciopli tttap
tailleur. croitor, taior tapage. gălăgie, tapaj, larmă. lárma
taillis [n.m.]. crâng tapageur. gălăgios gălăgioasă
taire (se ~). tăcea tapageur [couleur]. ţipător [culoare] ţipătoare
taira. tăcea (va ~) tapant [adj.][heure]. fix [d.ore]
tairait. tăcea (ar ~) taper sur les nerfs de qqn.. călca pe nervi
tais (je me ~). tac (eu ~) se tapir. ghemui, ciuci ciucesc
tais (tu te ~). taci tapi. ghemuit, ciucit
tais-toi ! fleanca (tacă-ţi ~)! [pop.], taci! pliscul! tapis (tu te ~). ghemuieşti (te ~), ciuceşti (te ~)
[pop.] tapissant (se ~). ghemuindu-se, ciucindu-se
taisais (je me ~). tăceam (eu ~) tapissent (ils se ~). ciucesc (se ~), ghemuiesc (se ~)
taisais (tu te ~). tăceai tapissez (vous vous ~). ghemuiţi (vă ~), ciuciţi (vă ~)
taisait (il se ~). tăcea (el ~) tapissons (nous nous ~). ghemuim (ne ~), ciucim (ne
taisant. tăcând ~)
taisent (ils se ~). tac (ei ~) tapit (il se ~). ghemuieşte (se ~), ciuceşte (se ~)
taisez (vous vous ~). tăceţi tapis [n.m.]. covor [n.n.] covoare, mochetă [n.f.]
taisons (nous nous ~). tăcem mochete, carpetă [n.f.] carpete
tait (il se ~). tace tapisser. tapisa tapisez, îmbrăca
tu (il s'est ~). tăcut (el a ~) taquinerie. tachinerie, sâcâială, tachinare
tu (il s'était ~). tăcuse tarare ! [fam.]. aiureli! [fam.], mofturi! [fam.]
tu (je m'étais ~). tăcusem (eu ~) taraud [techn.]. tarod [tehn.], burghiu de filetat [tehn.]
tu (je me suis ~). tăcut (am ~) tarc [n.m.] 1723 BRAY : Espèce de poix ou résine qui
tu (nous nous sommes ~). tăcut (noi am ~) sert à calfater les vaisseaux. Il y a deux sortes de
tu (tu t'es ~). tăcut (ai ~) bray, du bray sec et du bray liquide. Le bray sec est
tu (tu t'étais ~). tăcuseşi l’Arcançon ; le bray liquide, qu’on nomme aussi
tu (vous vous êtes ~). tăcut (aţi ~) Tarc, est le goudron
tu [se taire]. tăcut [vb.]

- 173 -
 (http://membres.lycos.fr/daney/DictCommerce.htm). tassé [terrain]. tasat
răşină de pin [n.f.] tttat
tard (au plus ~). târziu (cel mai ~) tâter. pipăi
tarif. tarif tâta. pipăi (el ~)
tarte à la crème. tartă cu cremă tâtai. pipăii (eu ~)
tartre. tartru, piatră [pe dinţi] tâtaient. pipăiau
tttas tâtais (je ~). pipăiam (eu ~)
tas. maldăr [n.n.] maldăre, morman mormane, grămadă tâtais (tu ~). pipăiai
[n.f.] grămezi, teanc [n.n] teancuri tâtait. pipăia
tas (du ~). mormanului, grămezii, maldărului, teancului tâtant. pipăind
tas (le ~). maldărul, mormanul, teancul, grămada tâtas. pipăişi (tu ~)
tasse. ceaşcă ceşti tâte (il ~). pipăie (el ~)
tasse (de la ~). ceştii tâte (je ~). pipăi (eu ~)
tasse (la ~). ceaşca tâté. pipăit
tasser (se ~) [se tapir]. ghemui (se ~), ciuci (se ~) tâtes (tu ~). pipăi (tu ~)
tassa (il se ~). ghemui (se ~) [perf. s.], ciuci (se tâtent. pipăie (ei ~)
~)[perf. s.] tâtez (vous ~). pipăiţi (voi ~)
tassai (je me ~). ciucii (mă ~), ghemuii (mă ~) tâtiez. pipăiaţi
tassaient (ils se ~). ghemuiau (se ~), ciuceau (se tâtions. pipăiam (noi ~)
~) tâtons (nous ~). pipăim
tassait (il se ~). ciucea (se ~), ghemuia (se ~) tâter le pouls. lua pulsul
tassant (se ~). ghemuindu-se, ciucindu-se tâter le terrain. tatona terenul
tassas (tu te ~). ghemuişi (te ~), ciucişi (te ~) tatie [fam.]. mătuşică [fam.], tuşă [fam.], lele [pop.],
tasse (il se ~) [se tapir]. ghemuieşte (se ~), mătuşă
ciuceşte (se ~) taties [fam.]. mătuşi, lele [pl.][pop.], mătuşici [fam.]
tasse (je me ~). ciucesc (mă ~), ghemuiesc (mă tâtonner. bâjbâi, tatona
~) tâtonnais (je ~). bâjbâiam (eu ~), tatonam (eu ~)
tassé [tapi]. ghemuit, ciucit tâtonnait (il ~). tatona (el ~), bâjbâia
tassent (ils se ~). ciucesc (se ~), ghemuiesc (se ~) tâtonnant. tatonând, bâjbâind
tasses (tu te ~). ciuceşti (te ~), ghemuieşti (te ~) tâtonné. bâjbâit, tatonat
tassez (vous vous ~). ciuciţi (vă ~), ghemuiţi (vă tâtonne (il ~). tatonează (el ~), bâjbâie
~) tâtonne (je ~). tatonez, bâjbâi (eu ~)
tassons (nous nous ~). ghemuim (ne ~), ciucim tâtons (aller à ~). bâjbâite (merge pe ~)
(ne ~) tttau
tasser [le contenu]. îndesa taudis [n.m.sg.]. cocioabă [n.f.] cocioabe, magherniţă
tassa (il ~) [le contenu]. îndesă (el ~) [n.f.] magherniţe
tassai (je ~) [le contenu]. îndesai (eu ~) taule [arg.]. ţuhaus [arg.], zdup [n.][arg.], pârnaie [pop.]
tassaient (ils ~) [le contenu] îndesară taule [pop.]. puşcărie, pârnaie [arg.], răcoare [pop,
tassais (tu ~) [le contenu]. îndesai (tu ~) închisoare
tassait (il ~) [le contenu]. îndesa (el ~) taupe. cârtiţă cârtiţe
tassâmes (nous ~) [le contenu]. îndesarăm taupinière [n.f.]. muşuroi de cârtiţă muşuroaie de cârtiţe
tassant [le contenu]. îndesând taureau. taur tauri
tassas (tu ~) [le contenu]. îndesaşi Taureau [zodiaque]. Taur [zodiac]
tassâtes (vous ~) [le contenu] îndesarăţi taux (du ~). dobânzii
tasse (il ~) [le contenu]. îndeasă (el ~) taux [n.m. sg.]. dobândă [n.f.] dobânzi
tasse (je ~) [le contenu]. îndes (eu ~)
taxe. taxă, impozit
tassé [le contenu]. îndesat
taxe à la valeur ajoutée, TVA. taxă pe valoarea
tassé (il avait ~) [contenu]. îndesase
adăugată
tassé (j'avais ~) [le contenu] îndesasem (eu ~)
taxer. taxa, impozita, dijmui [pop.arh.]
tassé (tu avais ~) [contenu]. îndesaseşi
taxant. taxând, dijmuind [pop.arh.], impozitând
tassent [le contenu]. îndeasă (ei ~)
taxe (il ~). impozitează (el ~), taxează (el ~),
tassèrent (ils ~) [le contenu] îndesară
dijmuieşte
tasses (tu ~) [le contenu]. îndeşi (tu ~)
taxe (qu'il ~). impoziteze (el ~), dijmuiască,
tassez [le contenu]. îndesaţi (voi ~)
taxeze (el ~)
tassiez (vous ~) [le contenu]. îndesarăţi
taxé. impozitat, dijmuit [pop.arh.], taxat
tassions (nous ~) [le contenu] îndesarăm
taxent. dijmuiesc, impozitează (ei ~), taxează (ei
tassons (nous ~) [le contenu]. îndesăm
~)
tasser [la terre]. tasa [tehn.]
taxi. taxi
tassait (il se ~) [terrain]. tasa (el se ~) [tehn.]
taximètre. taximetru
tassant (se ~) [terrain]. tasându-se
taxon. taxon
tasse (il se ~) [terrain]. tasează (se ~) [tehn.]
taxonomie. taxonomie
tasse (qu'il se ~) [terrain]. taseze (să se ~) [tehn.]
taxonomique. taxonomic

- 174 -
Tchad. Ciad télépathie. telepatie
tchatche [fam.]. reclamă vorbită télépathique. telepatic
tchèque. ceh téléphérique. teleferic
Tchèque (République ~). Cehă (Republica ~) téléphone. telefon
tchin-tchin ! [fam.]. noroc şi sănătate!, noroc! téléphone cellulaire. mobil mobile, telefon mobil
[închinând paharul] telefoane mobile, telefon celular telefoane
ttte celulare
te [pron A.]. te [pron A.], te-[pron A.] téléphoner. telefona
te [pron. D]. ţi- [pron D.], îţi [pron D.], -ţi [pron D.] téléphonie. telefonie
TE… <en TE filmant>. -TE <filmându-TE> téléphonique. telefonic
technicien. tehnician télescope. telescop telescoape
technique. tehnic télescoper (se ~). telescopa, intra unul în altul
technique [n.f.]. tehnică [n.f.] tehnici télescopique. telescopic
technique (la ~). tehnica tehnicile téléspectateur. telespectator, teleast
tee-shirt. T-shirt [neo.] T-shirts, tricou, tricouri téléviseur. TV, teveu [pop.], televizor
tttei télévision. televiziune
télévision par câble. televiziunea prin cablu
teindre. colora, vopsi, boi
teignaient. vopseau, colorau, boiau (ei ~) telle [adj. f.]. astfel de, asemenea
teignais (je ~). coloram (eu ~), vopseam (eu ~), telle [pron. f.][celle-là]. aceasta
boiam (eu ~) telles [adj. f.pl.]. astfel de, asemenea
teignirent. boiră (ei ~), vopsiră (ei ~), colorară (ei tels [adj. m.pl.]. asemenea, astfel de
~) tttem
teignis (je ~). boii (eu ~), vopsii (eu ~), colorai téméraire. temerar, curajos, îndrăzneţ
(eu ~) témérité. temeritate, îndrăzneală
teignit (il ~). boi (el ~), vopsi (el ~), coloră (el ~) témoin (se porter ~). mărturie (depune ~)
teins (je ~). colorez, vopsesc (eu ~), boiesc (eu ~) température. temperatură
teint. vopsit, boit tempête de neige. vijelie, furtună de zăpadă
teint (il ~). colorează (el ~), boieşte, vopseşte temps. vreme vremuri, timp
teinté. uşor colorat temps (en même ~). timp (în acelaşi ~)
teint [n.m.]. ten [n.n.] tenuri, colorant temps à autre (de ~). timp în timp (din ~)
teinte [n.f.]. nuanţă nuanţe, tentă tente de temps en temps. din cînd in cînd PSP 22, din
teinture. vopsire, boire când în când
teinture [couleur]. vopsea temps d'exposition [photo]. timp de expunere [foto]
teinturerie. boiangerie ttten
teinturier. boiangiu tenace. tenace, dârz
tttel ténacité. dârzenie, tenacitate
tel [adj. m.]. asemenea, astfel de tendance. trend Adev 01/11/07
tel [ainsi que]. aşa cum tendre. întinde
tel [comme]. aidoma [+G.], precum, asemenea tend (il ~). întinde (el ~)
[comp.] tendaient. întindeau
tel [pron.][celui-ci]. acesta tendait. întindea
tel-tel [PC]. wysiwyg [PC][neo] tendent. întind (ei ~)
télé [n.f.]. televiziune tendez. întindeţi
télé [n.f.][l'appareil]. TV, televizor tendons. întindem
télécharger [PC]. downloada [PC], descărca de pe un tends (je ~). întind (eu ~)
site [PC] tends (tu ~). întinzi
télécommande. telecomandă telecomenzi tendu. întins
télécopie. fax [mesaj] tendre [affectif]. afectuos, tandru
télécopier. faxa, trimite un fax tendre [mou]. fraged, moale
télégramme. telegramă tendres années. vârstă fragedă
télégraphie. telegrafie tendresse. tandreţe, dragoste
télégraphier. telegrafia ténèbres [pl.]. întuneric [sg.], tenebre, beznă [sg.]
télégraphique. telegrafic ténébreux. întunecat întunecată, tenebros tenebroasă,
Telekia speciosa [bot.]. brusturul oii [bot], lăptucul oii obscur obscură, posomorât posomorâtă
[bot], clococean teneur. densitate, conţinut
télékinésie. telekinezie tenir. ţine
télémètre. telemetru tenait. ţinea
télémétrie. telemetrie tenez. ţineţi, iată, uite
téléobjectif. teleobiectiv tenons. ţinem
téléologie. teleologie tiendra. ţine (va ~)
téléologique. teleologic tiendrait. ţine (ar ~)

- 175 -
 tienne. ţină (să ~) terrain. teren, pământ pământuri (ancien : pămînt) Lat.
tienne (qu'il ~). ţină (el să ~) pavimentum
tienne (que je ~). ţin (eu să ~) terrasse. terasă
tiennent. ţin terrassé. trântit la pământ, doborît, dat gata
tiennent (qu'ils ~). ţină (ei să ~) terrasser. da gata, trânti la pământ, doborî
tiennes (que tu ~). ţii (să ~) terre. pământ pământuri (ancien : pămînt) Lat.
tiens !. ţine! pavimentum
tiens !. ei! [interj.] terre cuite. teracotă, ceramică, pământ ars < arde
tiens (je ~). ţin (eu ~) terre ferme. uscat [n.n.][pământul][mar.]
tiens (tu ~). ţii (la paix en) Terre Sainte. (pacea pe) Pământul Sfânt
tient (il ~). ţine (el ~) Adev 13/01/08
tint. ţinu terre à terre. comun, vulgar
tenir au courant. ţine informat, ţine la curent terrestre. terestru
tenir le coup. face faţă terreur. teroare
tenir tête. ţine piept terreux. gloduros gloduroasă, noroios noroioasă, murdar
tennis. tenis de pământ murdară de pământ
tension. tensiune terreux [couleur]. pământiu pământie
tension artérielle. tensiune arterială terrible. crunt, teribil, groaznic
tentant. ispititor, tentant terriblement. teribil de, groaznic de
tentation. ispită, tentaţie, momeală terrier. vizuină, bârlog. barlang
tentative. tentativă territoire. teritoriu
tente [f.]. cort [n.] corturi [n.pl.] terroriser. teroriza
tente (dresser la ~). cortul (pune ~) terrorisme. terorism
tente (planter la ~). cortul (pune ~) terroriste. terorist
tente à arceaux. cort semisferic, cort iglu tertiaire. terţiar
tente intérieure. cort interior tertre. biută, dâmb, movilă
tenté. ispitit, tentat, încercat tttes
tenter, essayer. încerca, tenta, ispiti, tenta tes. tale, tăi
tenture. draperie, tapet tester [héritage]. lăsa moştenire
tenu. ţinut ţinută tester [vérifier]. proba, încerca [testa], testa
ttter testé [vérifié]. testat, probat, încercat [testat],
terme. termen verificat
terme (à ~). sfârşit (la bun ~) testicules. boaşe [vulg.], ouă [aluziv eufemism],
terme archaïque [abréviation]. [arh.] testicule
terme biblique [abréviation]. [Bib.] tête. cap, căpăţână [pop. derog.], ţeastă ţeste
terme démodé [abréviation]. [demod.] tête (à la ~). frunte (în ~)
terme livresque [abréviation]. [liv.] tête-à-tête, entre quat’zyeux. între patru ochi
terme de Maramures [abréviation]. [reg. MM] téter. suge
terme de Moldavie [abréviation]. [reg. Mold.] têtu. încăpăţânat
terme d'Olténie [abréviation]. [reg. Olt.] texte. text
terme de Transylvanie [abréviation]. [reg. Transyl.] textile. textil
terme vulgaire [abréviation]. [vulg.] textualisme. textualism
terminaison. terminaţie textualiste. textualist
terminer. termina, isprăvi, găta [rég. Ts] textuel. textual
terminaient. terminau textuellement. textual (în mod ~)
terminait. termina (el ~) ttth
termine (il ~). termină (el ~) Thalictrum alpinum [bot.]. rutişor [bot.]
termine (je ~). termin eu ~) thé. ceai (~negru), ceai
termine (qu'il ~). termine (el să ~) théâtral. teatral teatrali teatrală
termine (que je ~). termin (să ~) théâtre. teatru
terminé. terminat terminaţi terminată terminate, théâtrologie. teatrologie
gătat [rég. Ts] gătaţi gătată gătate, isprăvit théière. ceainic
isprăviţi isprăvită isprăvite thème. temă teme
terminent. termină (ei ~) théorème. teoremă
terminera. termina (va ~) théoricien. teoretician
terminerai (je ~). termina (voi ~) théorie. teorie
termines (que tu ~). termini (să ~) théorique. teoretic
termines. termini théoriquement. teoretic
terminez. terminaţi thermal. termal
terminons. terminăm thermique. termic
terne. fad, spălăcit, şters şterşi ştearsă şterse, terne thermomètre. termometru
ternir. şterge (~ culoarea), pierde culoarea, întunecat thermos. termos

- 176 -
 thermostat. termostat tirant. trăgând
thésauriser. tezauriza tezaurizez, acumula [bogăţii] tiras (tu ~). trăseşi
thèse. teză tirâtes. traserăţi
Thesium kernerianum [bot.]. măciulie [bot.] tire (il ~). trage (el ~)
Thlaspi pawlowskii [bot.]. punguliţă [bot.] tire (je ~). trag (eu ~)
thon [poisson]. ton [peşte] tire (qu'il ~). tragă (el să ~)
thym. cimbru tiré. tras traşi trasă
tttie tiré (il avait ~). trăsese (el ~)
tiède. călduţ tiré (ils avaient ~). trăseseră
tien (le ~). tău (al ~) tiré (j'avais ~). trăsesem (eu ~)
tienne (la ~). ta (a ~) tiré (nous avions ~). trăseserăm
tiennes (les ~). tale (ale ~) tiré (tu avais ~). trăseseşi
tiens (les ~). tăi (ai ~) tiré (vous aviez ~). trăseserăţi
tiré par les cheveux. exagerat, tras de păr
tierce. terţă
tirent. trag (ei ~)
tierce personne (une ~). terţă persoană (o ~)
tirent (qu'ils ~). tragă (ei să ~)
tiers. treime
tirera (il ~). trage (va ~)
tiers [mus.]. terţă [mus.]
tirerais (je ~). trage (aş ~)
tiers monde. lumea a treia
tirerait. trage (el ar ~)
tige. tijă tires (tu ~). tragi
tige [d'une plante]. tulpină tulpini, lujer lujeri tirez. trageţi
tige [de la botte]. carâmb [al cizmei] tirons. tragem
tige [métal]. tijă tirer au clair. limpezi, lămuri
tigre. tigru tirer une conclusion. trage o concluzie
tigré. tigrat tirer les conséquences. trage consecinţele, trage
tigresse. tigroaică ponoasele (pop.)
tilleul. tei - tei [pl.] tirer de. scoate din
tttim tirer au flanc. chiuli
timbre. timbru tirer à pile ou à face. da cu banul
timbre-poste. timbru poştal, marcă poştală tiret. cratimă, linioară, liniuţă de unire
timbre [sonnette]. sonerie tireur. trăgător [mil.], ochitor
timide. timid timizi timidă timide, sfielnic [poet.] tiroir. sertar
sfielnică, sfios sfioşi sfioasă sfioase tirelire. puşculiţă
timidement. sfială (cu ~), timiditate (cu ~), sfiiciune (cu tttis
~) tisane. infuzie (de plante medicinale), ceai (de plante)
timidité. sfiiciune [poet.], sfioşenie, sfială, timiditate tisonner. stârni cu vătraiul
timon [d'une voiture ou d’une charrue]. oişte tisonnier. vătrai
timon [mar.]. cârmă [mar.]
tissage. ţesut [n.] [activitatea]
timonier. timonier [mar.], cârmaci
tisser. ţese
timoré. timorat, speriat, fricos
tissa (il ~). ţesu (el ~)
tintement. clinchet, răsunet, sunet
tissaient. ţeseau
tinter [cloches]. dăngăni, răusna
tissait. ţesea
tintinnabuler. trage (clopotele)
tissant. ţesând
tique. căpuşă
tisse (il ~). ţese (el ~)
tttir tisse (je ~). ţes (eu ~)
tir. tragere (cu puşca), tir tissé. ţesut [vb]
tir à l'arc. tragere cu arcul, tir cu arcul tissent (ils ~). ţes (ei ~)
tir de D.C.A.. tir al antiaerienei tisserand. ţesător
tirade. tiradă tissu. ţesătură, ţesut [biol.]
tirage. tragere tttit
tirage [PC]. copie pe hârtie [PC ], printare [PC] Titien. Tiţian
tirage [photo]. probe [pl.] [foto], măriri [pl.] [foto] titre. titlu
tirage [publ.]. tiraj [publ.] titre de propriété. titlu de proprietate
tirage au sort. tragere la sorţi titre gratuit (à ~). gratis (pe ~)
tirailler [fusil]. trage în toate părţile titubant. clătinându-se, împleticindu-se
tirailleur. trăgător [mil.] tituber. clătina (se ~), împletici (se ~)
tirant [n.]. tirant [n.], hobană titulaire. titular
tire-bouchon. tirbuşon, tirbuşoane ttto
tirer. trage toast. toast
tira (il ~). trase (el ~) toboggan. tobogan
tirai (je ~). trăsei (eu ~) tocade. capriciu, toane [pl.]
tirâmes (nous ~). traserăm toge. togă

- 177 -
tohu-bohu. haloimăs [reg.], bulibăşeală [pop.], tombons. cădem
harababură tomber amoureux. îndrăgosti (se ~)
toi. tu tomba amoureux (il ~). îndrăgosti (el se ~)
toi (à ~). ţie tombait amoureux (il ~). îndrăgostea (se ~)
toi-même. tu însuţi [m.], tu însăţi [f.] tombant amoureux. îndrăgostindu-se
toile. pânză pânze tombe amoureuse (elle ~). îndrăgosteşte (ea se ~)
toile [tableau]. pânză [tablou], pictură tombe amoureux (il ~). îndrăgosteşte (el se ~)
toilette. toaletă tombe amoureux (je ~). îndrăgostesc (mă ~)
toilettes [n.f.pl.]. veceu, toaletă [WC], budă [reg.], WC, tombé amoureux. îndrăgostit
closet tombé amoureux (il était ~). îndrăgostise (se ~)
toiser. măsura din cap până-n picioare tombé amoureux (ils étaient ~) îndrăgostiseră (ei
toison. lână, lînă se ~)
toison [fig.]. păr foarte des tombé amoureux (j'étais ~). îndrăgostisem (mă ~)
toit. acoperiş acoperişuri tombent amoureuses (elles ~). îndrăgostesc (ele
toiture. acoperiş se ~)
tttol tombent amoureux (ils ~). îndrăgostesc (ei se ~)
tôle. tablă tombes amoureux (tu ~). îndrăgosteşti (te ~)
tôle [pop.]. închisoare, puşcărie tombez amoureux. îndrăgostiţi (vă ~)
tolérable. tolerabil tombons amoureux. îndrăgostim (ne ~)
tolérance. toleranţă, îngăduinţă tomber sur le carreau. cădea mort pe loc
tolérer, permettre. tolera, îngădui. engedni tomber des cordes. ploua cu găleata
tolérait (il ~). tolera (el ~), îngăduia (el ~) tomber en disgrâce. cădea în dizgraţie
tolérant. tolerant, îngăduitor tomber malade. îmbolnăvi (se ~)
toléré. îngăduit, tolerat tomba malade. îmbolnăvi (el se ~)
tolère (il ~). îngăduie (el ~), tolerează (el ~) tombai malade (je ~). îmbolnăvii (mă ~)
toléré (il avait ~). îngăduise (el ~), tolerase (el ~) tombaient malades. îmbolnăveau (se ~)
tolère (je ~). îngădui (eu ~), tolerez tombait malade (il ~). îmbolnăvea (se ~)
tolère (qu'il ~). îngăduie (el să ~), tolereze (el să tombant malade. îmbolnăvindu-se
~) tombas malade (tu ~). îmbolnăvişi (te ~)
tolèrent. tolerează (ei ~), îngăduie (ei ~) tombé malade. îmbolnăvit
tolères (tu ~). tolerezi, îngădui (tu ~) tombe malade (il ~). îmbolnăveşte (se ~)
tôlier. tinichigiu tombe malade (qu'il ~). îmbolnăvească (el să se
toluène. toluen ~)
tombent malades. îmbolnăvesc (se ~)
tttom
tombent malades (qu'ils ~). îmbolnăvească (ei să
tomate. roşie [bot.] roşii, pătlăgică roşie pătlăgele roşii,
se ~)
tomată tomate
tombèrent malades. îmbolnăviră (se ~)
tombe [n.f.]. mormânt [n.n.], mormînt morminte
tomber en panne. rămâne în pană [auto.]
tombeau [n.m.]. monument funerar [n.n.] monumente
tomber dans les pommes [pop.]. leşina
funerare, mormânt [n.n.] morminte
tomber à point. sosi la timp, sosi la ţanc
tombée. cădere
tomber en ruine. dărăpăna (se ~), ruina (se ~)
tombée de la nuit (la ~). căderea nopţii
tomber sur [par hasard]. nimeri peste, da peste
tomber. cădea tomba sur (il ~) [par hasard]. dădu peste, nimeri
tomba (il ~). căzu peste
tombai (je ~). căzui tombai sur (je ~) [par hasard]. dădui peste,
tombâmes. căzurăm nimerii peste (eu ~)
tombant. căzând, lasă (care se ~), cade (care ~) tombe sur (il ~) [par hasard]. dă peste, nimereşte
tombas (tu ~). căzuşi peste
tombâtes. căzurăţi tombe sur (je ~) [par hasard]. dau peste (eu ~),
tombe (il ~). cade (el ~) nimeresc peste (eu ~)
tombe (je ~). cad (eu ~) tombé sur [par hasard]. dat peste, nimerit peste
tombe (qu'il ~). cadă (el să ~) tombèrent sur (ils ~). dădură peste, nimeriră
tombé. căzut căzuţi căzută căzute peste
tombé (il était ~). căzuse tomber sur [violemment]. năpusti asupra (se ~)
tombé (j'étais ~). căzusem (eu ~) tomba sur (il ~) [violemment]. năpusti asupra (el
tombé (tu étais ~). căzuseşi se ~)
tombent. cad (ei ~) tombe sur (il ~) [violemment]. năpusteşte asupra
tombèrent. căzură (se ~)
tombés (ils étaient ~). căzuseră tombe sur (qu'il ~) [violent]. năpustească asupra
tombés (nous étions ~). căzuserăm (să se ~)
tombes (tu ~). cazi tombé sur [violemment]. năpustit asupra
tombés (vous étiez ~). căzuserăşi tombèrent sur [violemment]. năpustiră asupra (se
tombez. cădeţi ~)

- 178 -
tombereau. tomberon topographique. topografic
tome. volum volume, tom tomuri topologie. topologie
tomographie. tomografie toponyme. toponim
ttton toponymie. toponimie
ton. tău, ta toquade. toană, capriciu, pasiune trecătoare
ton [n.]. ton toque. coif de bucătar
tonalité. tonalitate toqué [fam.]. scrântit, ţicnit, nebun, handicapat [pop.]
tondeuse. maşină de tuns toquer de (se ~). fi nebun după, da în vânt după (se ~)
tondre. tunde tttor
tond (il ~). tunde (el ~) Torah. Tora
tondaient. tundeau torche. torţă torţe, făclie făclii. Fackel
tondais (je ~). tundeam (eu ~) torcher. şterge [cu cârpa]
tondais (tu ~). tundeai torcher (se ~). şterge la fund (se ~)
tondait. tundea torchon. cârpă de şters cârpe de şters
tondent. tund (ei ~) tordre. răsuci
tondez. tundeţi tord. răsuceşte
tondiez. tundeaţi tordaient. răsuceau
tondions. tundeam (noi ~) tordais (je ~). răsuceam
tondit (il ~). tunse (el ~) tordais (tu ~). răsuceai
tondons. tundem tordait. răsucea
tondra. tunde (va ~) tordent. răsucesc (ei ~)
tondrai. tunde (voi ~) tordez. răsuciţi
tondrais (je ~). tunde (aş ~) tordiez. răsuceaţi
tondrait. tunde (el ar ~) tordions. răsuceam (noi ~)
tondras. tunde (vei ~) tordit. răsuci (el ~)
tondrez. tunde (veţi ~) tordons. răsucim
tondrons. tunde (vom ~) tords (je ~). răsucesc (eu ~)
tondront. tunde (vor ~) tords (tu ~). răsuceşti
tonds (je ~). tund (eu ~) tordu. sucit, răsucit
tonds (tu ~). tunzi tordre de rire (se ~). tăvăli de râs, strâmba de râs
tondu. tuns tunşi tunsă tunse tordre le cou. suci gâtul, ucide
tondu (il avait ~). tunsese tornade. tornadă
tondu (j'avais ~). tunsesem (eu ~) torpeur. toropeală, torpoare [neo.]
tonifié. tonificat, întărit, înviorat, călit [trupul] torpiller. torpila
tonifie (il ~). căleşte [trupul], înviorează (el ~), tonifică torpilla. torpilă (el ~)
tonifier. căli [trupul], întări, înviora, tonifica torpillaient. torpilau
tonique. întăritor, fortificant, tonic torpillait. torpila (el ~)
tonique [accent] [gram.]. accentuat [gram.] torpille. torpilă
tonique [n.] [méd.]. tonic [n.] [med.] torpillé. torpilat
tonitruant. tunător torpille (il ~). torpilează
tonitruer. boscorodi, face scandal torpillent. torpilează (ei ~)
tonnage. tonaj torpilleur. torpilor
tonne. bute buţi, butoi butoaie torréfié. prăjit [cafea]
tonne [mesure]. tonă torréfier. prăji (~ cafea)
tonneau. butoi butoaie torrent. torent torenţi
tonneau [aéro.]. tonou [aero.] torrentiel. torenţial torenţială
tonnelet. butoiaş torrentielle (pluie ~). torenţială (ploaie ~)
tonnelier. dogar torride. torid, canicular, dogoritor
tonner. tuna tors. în spirală, răsucit răsucită
tonna (il ~). tună [perf. s.] torse [n.m.]. tors [n.m.], bust
tonnait (il ~). tuna [imperf.] torses (jambes ~). strâmbe (picioare ~)
tonnant. tunător torsion. torsiune, răsucire
tonné. tunat tort. vină
tonne (il ~). tună tort (à ~). greşeală (din ~)
tonner contre. tuna şi fulgera tort (avoir ~). greşi
tonne contre (il ~). tună şi fulgeră contra tort (faire ~ à qqn). rău (face rău ~ cuiva)
tonnerre. tunet tunete tortue. broască ţestoasă broaşte ţestoase
tonsure. tonsură, tunsoare tortueux tortueuse. întortocheat, şerpuit şerpuiţi şerpuită
tonus. tonus şerpuite
topaze. topaz torture. chin, tortură
topo [fam.]. spici [fam.], logos [fam.], discurs [fam.] torturer. tortura, chinui
topographie. topografie tôt. devreme

- 179 -
tôt (au plus ~). devreme (cel mai ~) tourbillon de poussière. nor de praf
tôt ou tard. mai devreme sau mai târziu tourbillonner. învolbura (se ~), turbiona [fiz], învârteji
total. total totali totală totale (se ~)
totalement. întregime (în ~), total [adv.] tourment. suferinţă, chin
totalité. întregime, totalitate tourmente. agitaţie, revoltă
tttou tourmenté. chinuit, turmentat [iron.], neliniştit
toubib. medic, doctor tourmenter. turmenta, nelinişti, chinui
touche [n.]. clapă, tuşă, buton, tastă tournant [auto]. turnantă [auto], viraj
touche [PC]. tastă [PC] tournant [n.]. cot [cotitură], cotitură
touche [peinture]. tuşă [pictură] tournebroche. dispozitiv de rotit friptura
touche [piano]. clapă [pian] tourne-disque [coll.]. pick-up pick-up-uri, picup
touche [sport]. tuşă [sport] picupuri
touche (pierre de ~). încercare (piatră de ~) tournée [n.f.]. turneu [n.n.] turnee
toucher. atinge tourner. învarti învârtesc
toucha. atinse (el ~) tourner en dérision. bate joc de, lua în râs
touchaient. atingeau tourner un film. turna un film
touchais (je ~). atingeam tournevis [n.m.]. şurubelniţă [n.f.]
touchais (tu ~). atingeai turquoise. turcoaz
touchait. atingea tout. tot toţi toate
touchant. mişcător, emoţionant Tout est bien qui finit bien. Totul e bine când se
touche (il ~). atinge termină cu bine Adev 13/01/08
touche (je ~). ating (eu ~) tout à coup. dintr-odată, pe nepusă masă, pe
touché. atins atinşi atinsă atinse neaşteptate
touchent. ating (ei ~) tout d'un coup. pe neaşteptate, deodată, brusc, dintr-
touches (tu ~). atingi odată
touchez. atingeţi tout droit. drept înainte
touchiez. atingeaţi tout de même. cu toate acestea
touchions. atingeam (noi ~) tout neuf. nou nouţ - nouă nouţă
touchons. atingem tout nu. gol-puşcă
toucher [fig.], émouvoir. mişca [fig.], emoţiona, tout de suite. numaidecât
tulbura [fig.] tout terrain. tot teren
touché [fig.], ému. tulburat [fig.], emoţionat, tout-terrain. jeep, tot-teren [auto]
mişcat [fig.] toutefois. totuşi
toucher de l'argent. câştiga bani toux (la ~). tusea
toucher sa paye. încasa salariul toux [n.f.sg.]. tuse [n.f.sg.]
touffe. tufă toxique. toxic, vătămător, nociv
touffe [de cheveux]. smoc [de păr] tttra
touffe [n.f.]. smoc [n.n.] smocuri, moţ [n.n.] tracas. necaz, hărţuială
touffu touffue. stufos stufoasă, des [stufos] deasă tracasser. tracasa [neo.], sâcâi, necăji
[stufoasă] tracassait. sâcâia, necăjea, tracasa (el ~)
toujours. totdeauna, întotdeauna tracassant. sâcâind, necăjind, tracasând
toupet. tupeu, insolenţă, neobrăzare tracasse (il ~). sâcâie (el ~), necăjeşte, tracasează
toupie. sfârlează, titirez (el ~)
tour [n.f.] [bâtiment]. turn [n.n.] turnuri tracassé. tracasat [neo.], necăjit, sâcâit
tour (à mon ~). rândul (la ~ meu) tracassent. tracasează (ei ~), sâcâie (ei ~),
tour de Babel (La ~). Turnul Babel necăjesc
tour [circonférence]. circumferinţă trace. dâră, urmă [n.f.]
tour de contrôle [aéro.]. turn de control [aero.] tracer. trasa
tour [détour]. înconjur înconjururi, ocol tract. manifest [n.n.]
tour (faire un ~). plimbare (face o ~), raită (da o ~) tracteur. tractor
tour d'ivoire (la ~). turnul de fildeş traction. tracţiune
tour [ordre]. rând [în ordine] tradition. tradiţie
tour [outillage]. strung traditionnel. tradiţional
tour (prendre un mauvais ~). întorsătură (lua o ~ traducteur. tălmaci [sg.][arh.] tălmaci, translator
proastă) translatori, traducător traducători. tolmács
tour [promenade]. raită, plimbare traduction. traducere traduceri
tour de rôle (à ~). rând (pe ~) trahison. trădare
tour [rotation]. rotaţie, învârtitură train. tren trenuri
tour à tour. rând pe rând, unul după altul train d'atterrissage [aéro]. tren de aterizare [aero]
tour [tourisme]. tur, circuit [turism] traite des noirs. comerţ cu sclavi
tourbière. turbărie G.-D. turbăriei turbării Traité de Lisbonne. Tratatul de la Lisabona Adev
tourbillon. vârtej 10/02/08

- 180 -
traître. trădător travail. lucru, lucrătură lucrături, lucrare lucrări,
tram, tramway. tramvai tramvaie muncă munci, execuţie execuţii
tranchant. tăiş travailler. munci, lucra
tranche. felie felii travaille (il ~). munceşte, lucrează
tranquille. liniştit, potolit, calm travaille (je ~). muncesc (eu ~), lucrez
transformable. transformabil travaillé. muncit, lucrat
transformateur. transformator travaillent. lucrează (ei ~)
transformation. transformare, prefacere, travaillent (ils ~). muncesc (ei ~)
preschimbare travailles (tu ~). munceşti, lucrezi
transformatrice. transformatoare [f.sg.] travaillez. lucraţi, munciţi
transformer. preface, transforma travaillons. muncim, lucrăm
transforma. transformă (el ~) travailler comme un nègre. munci pe brânci, speti
transformaient. transformau muncind (se ~)
transformait. transforma (el ~) travailler coude à coude. munci cot la cot
transformé. transformat travailleur. muncitor, proletar, lucrător
transforme (il ~). transformă travaux forcés. muncă silnică
transforme (je ~). transform (eu ~) travers (à ~). curmezişul (de-a ~), prin
transforment (ils ~). transformă (ei ~) travers (de ~). strâmb, oblic, curmezişul (de-a ~)
transi. pătruns de frig, îngheţat bocnă travers (en ~). curmezişul (de-a ~)
transition. tranziţie traversée. traversare
transmettre. transmite traverser. străbate străbat, traversa
transmet. transmite travestir. travesti, deghiza
transmets (je ~). transmit (eu ~) tttre
transmets (tu ~). transmiţi trébucher. împiedica (se ~), poticni (se ~)
transmette (qu'il ~). transmită (el să ~) trèfle. trifoi
transmettent. transmit (ei ~) treize. treişpe, treisprezece
transmettez. transmiteţi tremblant. tremurător
transmettons. transmitem tremblement. tremurici, tremur
transmis. transmis tremblement de terre. cutremur de pământ
transmissible. transmisibil trembler. tremura, zgudui, cutremura (se ~)
transmission. transmisie, transmisiune trempé jusqu'à moelle. ud până în măduva oaselor, ud
transparence. transparenţă leoarcă
transparent. străveziu străvezie, transparent transparentă tremper. înmuia, uda ud, muia, îmbiba
transpercé. străpuns străpunşi tremplin. trambulină
transpercer. străpunge trente. treizeci
transpiration. transpiraţie, sudoare trépasser. răposa
transpirer. transpira, asuda trépied. trepied
transpirait. asuda (il ~), transpira (el ~) très. foarte
transpire (il ~). transpiră (el ~) trésor. tezaur, comoară Adev 18/01/08
transpire (je ~). transpir tressage. împletitură
transpiré. asudat, tranpirat tressaillement. tresărire
transpirent. transpiră (ei ~) tressaillir. tresări
transpires. transpiri tresse. galon, tresă
transpirez. transpiraţi (voi ~) tresser. împleti
transpirons. transpirăm tttri
transport. transport transporturi tri. triere, selecţie, sortare
transportable. transportabil triangle. triunghi triunghiuri
transporter. transporta tribord. tribord
transportant. transportând tribu. trib triburi
transporté. transportat tribun. tribun
transporte (il ~). transportă (el ~) tribunal. tribunal tribunale
transportent. transportă (ei ~) tribune. tribună
transposer. transpune tricherie. trişerie
transposition. transpunere tricot. tricou
transtextualité. transtextualitate tricot [textile]. tricot [textil]
transversal transversaux. transversal transversali tricoter. tricota
Transylvanie. Transilvania trier. sorta, tria triez, selecţiona, alege
Transylvanie [abréviation]. [Ts.] trigo [f.] [fam.], trigonométrie. trigonometrie
trappe. trapă, chepeng trinquer. ciocni (un pahar cu vin)
trapu. bondoc bondoacă triomphe. triumf
traquer. hăitui triompher. triumfa
triplace. trei locuri (cu ~)

- 181 -
triple. triplu tumulte. tumult
triste. trist tumultueux. gălăgios, tumultuos
tristesse. tristeţe tunique. tunică
tttro Tunisie. Tunisia
trochaïque. trohaic Tunisien. tunisian
trois. trei tunnel. tunel
troisième. treilea, treia tttur
troisième [1/3]. treime, treia parte (a ~) turbulent. neastâmpărat
Trollius europaeus [bot.]. bulbuci [pl.][bot.] turc. turc
trombe. trombă Turc. turc [locuitor]
trompé. înşelat Turin. Torino
trompe d'appel. corn de vânătoare [semnal.] turpitude. turpitudine [neo]
tromper (se ~). înşela (se ~) Turquie. Turcia
se tromper, avoir tort. greşi turquoise [n.f.]. turcoaz, peruzea [n.f.] peruzele
tronc. trunchi tttut
trop. prea tutelle. tutelă
trop (de ~). plus (în ~) tuteur. tutore
trophée. trofeu tutoiement. tutuire
trottoir. trotuar tutoyer. tutui
trou. gaură găuri, troacă tutoie (qu'on se ~). tutuim (să ne ~)
trou de serrure (le ~). gaura cheii tutoyé. tutuit
troublant. tulburător tutoyons. tutuim
trouble. tulburare tutoyer (se ~). tutui (se ~)
trouer. găuri tuyau. burlan burlane, furtun, ţeavă
troupe. trupă, ceată tuyau [fam.]. informaţie confidenţială, pont [fam.]
troupeau. turmă
ttty
troupeau d’éléphants. turma de elefanţi Adev 05/12/07
tympan. timpan [anat.]
trousse. trusă
type. model, ins inşi, tip
trousseau. trusou
type [individu]. individ, tip [individ], ins inşi
trousser. sufleca
typhon. taifun
trouvaille. găselniţă typique. tipic
trouver. afla, găsi typiquement. tipic (în mod ~)
trouva (il ~). afla (el ~) typographe. tipograf
trouvant. aflând typographie. tipografie
trouve (il ~). află (el ~) tyrannie. tiranie
trouve (je ~). aflu tyranniser. tiraniza
trouvé. aflat, găsit tzigane [adj.]. ţigănesc
trouvent. află (ei ~)
trouvera. afla (va ~) uuua
trouverait. afla (ar ~) Ukraine. Ucraina
trouves. afli ulcération. ulceraţie
trouvez. aflaţi ulcère. ulcer
trouvons. aflăm ultérieur. ulterior
trouver (se ~). afla (se ~) ultérieurement. ulterior, mai târziu
se trouver, rester, demeurer. sta stau ultime. ultim, final
truie. scroafă uuun
truite. păstrăv un. unul, un una, o
tttu UN <UN film>. UN <UN film>
tu. tu un à la fois. una câte una, unul câte unul
tu piges ? [fam.]. bungheşti? [pop.] un grain de [fig.]. ţâră de [pop.], un grăunte de, oleacă
tube. tub, lampă de [pop.]
tubercule. tubercul un petit peu. oleacă [reg.], o ţâră [pop.], un pic
tuberculose. tuberculoză unanimement. unanimitate (în ~)
tubulaire. tubular unanimité. unanimitate
tuer. omorî, ucide Une (être à la ~). ştire bombă (fi o ~), pagina întâi (fi în
tuerie. măcel, masacru ~)
tueur. asasin uuuni
tueur à gages. ucigaş plătit, killer [neo], ucigaş uni. uni, monocolor
năimit [arh.] unification. unificare
tuile. olan, ţiglă ţigle. tégla. Ziegel unifier. unifica, uni [vb.]
tulipe. lalea lalele uniforme. uniformă, uniform
tulipe (la ~). laleaua lalelele uniformiser. uniformiza

- 182 -
 uniformité. uniformitate vache à eau. burduf pentru apă
union. unire, uniune vachement [fam.]. foarte
Union Européenne. Uniunea Europeană, U.E. vaciller. şovăi, clătina (se ~), fi instabil, ezita, tremura
unique. unic vagabond. vagabond, hoinar
uniquement. doar, exclusiv (în mod ~), numai vagabondage. vagabondaj
unir. uni [vb.] unesc vague [adj.]. vag, nedesluşit, neclar
unitaire. omogen, unitar vague [n.]. val, talaz
unité. unitate vaillant. curajos, viteaz. vitéz
univers. univers universuri vaille. însemne (să ~), merite (să ~), valoreze (să ~)
universel. universal vain. înfumurat, iluzoriu, zadarnic, vanitos
universellement. universal (în mod ~) vain (en ~). zadarnic, degeaba, zadar (în ~)
universitaire. profesor universitar, universitar vainement. zadar (în ~)
université. universitate vaincre. învinge
uuur vainc (il ~). învinge (el ~)
Uranus. Uranus vaincra. învinge (va ~)
urbain. urban, orăşenesc vaincrais. învinge (vei ~), învinge (voi ~)
urbanité. politeţe, urbanitate vaincs (je ~). înving (eu ~)
urgence. urgenţă vaincu. învins
urgent. urgent vainquais. învingeam (eu ~)
urine [n.]. urină, pişat [vulg.] [n.] vainquais (tu ~). învingeai
uriner. pişa [vulg.] vainquait. învingea (el ~)
urne. urnă vainquant. învingând
Urtica dioica [bot.]. urzica mare [bot.] vainquent. înving (ei ~)
Urtica urens [bot.]. urzica mică [bot.] vainquez. învingeţi
Uruguay. Uruguai vainquons. învingem
uuus vainqueur. învingător, cuceritor
usage. folosire, întrebuinţare, utilizare, datină vaisseau. vas [fiz. bio.], navă, naos
usagé. învechit, uzat, răblăgit vaisseau cosmique. navă cosmică
usé. purtat, uzat vaisseau sanguin. vas de sânge
user. a se folosi folosesc, a uza de vaisselle. veselă
usine. fabrică, uzină vvval
ustensile. ustensilă, unealtă val. vale (largă)
usuel. frecvent, uzual valable. valabil
usuellement. uzual (în mod ~) valablement. valabil (în mod ~)
usure. uzură, camătă Valachie [abréviation]. [Mt.]
usurier. cămătar valet. fecior, valet
usurpateur. uzurpator valet [cartes]. juvete [pop.], valet
usurper. uzurpa, lua cu forţa valet de cœur [cartes]. valet de cupă
uuut valet de ferme. muncitor agricol, argat
utile. folositor, util valeur. valoare valori
utilisable. utilizabil valeureux. valoros
utilisation. întrebuinţare valide. sănătos, valid
utiliser. utiliza, folosi valider. valida
utilité. utilitate valise. geamantan, valiză. tchimodan
utopie. utopie vallée. vale
utopique. utopic vallée [abréviation cartographique]. V.
Vallée de… [abréviation cartographique]. V.
vvva
vallon [n.m.]. vâlcea [n.f.] vâlcele, viroagă [n.f.]
va-t-en. du-te
viroage, văiugă [nf.] văiugi
va-et-vient. du-te-vino
vallon (le ~). viroaga, vâlcica, văiuga, vâlceaua
va-vite (à la ~). mântuială (de ~)
vacance. loc vacant valoir. merita, valora
vacances [pl.]. vacanţă, concediu valent. valorează, înseamnă (ei ~), merită (ei ~)
vacancier. vilegiaturist, turist valu. valorat, însemnat, meritat
vacant. vacant, liber vaudra. însemna (va ~), valora (va ~), merita (va ~)
vacarme. gălăgie, zgomot, vacarm vaudrait. însemna (ar ~), merita (ar ~), valora (ar ~)
vaut. merită, valorează, înseamnă
vaccin. injecţie, vaccin
valse. vals
vacciner. vaccina
valve. valvă
Vaccinium myrtillus [bot.]. afin [n.m.] [bot.]
vampire. vampir
Vaccinium vitis-idaea [bot.]. merişor [bot.]
vanille. vanilie
vache. răutăcios vanité. vanitate
vache vaci. vacă vaniteux. înfumurat, vanitos

- 183 -
vantard. lăudăros vend. vinde
vantardise. lăudăroşenie vendait. vindea
vantaux (porte à deux ~). canaturi (uşă cu două ~) vendant. vânzând
vanter (se ~). lăuda (se ~), mândri (se ~) vende. vândă (să ~)
vape-mat [R]. pastile anti-ţânţari vendent. vând (ei ~)
vapes (dans les ~). nori (cu capu-n ~) vendez. vindeţi
vapes (être dans les ~). nori (fi cu capul în ~), aiurit (fi vendit. vându
~) vendons. vindem
vapeurs. vapori vendra. vinde (va ~)
vaporisateur. spray, pulverizator, vaporizator vendrait. vinde (ar ~)
vvvar vends (je ~). vând (eu ~)
varech [bot., n.m.sg.]. iarbă-de-mare, alge [n.f.pl.] vends (tu ~). vinzi
variable. variabil vendu. vândut
variablement. variabil (în mod ~) vendu (avait ~). vânduse
variante. variantă vendre à crédit. vinde pe credit
varier. varia, schimba (se ~) vendredi. vineri
variété. varietate, estradă (spectacol de ~), varieteu vendredi (le ~). vinerea
variole. variolă, vărsat [med.] vénérable. venerabil
Varsovie. Varşovia vénération. veneraţie
vase. vază, vas vénérer. venera
vase [boue]. nămol, mâl vengeance. răzbunare
vasque [n.f.]. chiuvetă [n.f.], lighean [n.n.] lighene venger. răzbuna
vassal. supus [n.], vasal venimeux. veninos
vassalité. vasalitate venin. venin
vaste. larg, vast venir. sosi, veni
vaudeville. vodevil venait. venea
vaudou. voodoo venant. venind, sosind
vautour. vultur vulturi venez. veniţi, sosiţi
vautrer. tolăni venons. venim, sosim
vautrer (se ~). lăfăi (se ~) venu. venit, sosit
vvve viendra. veni (va ~)
veau. viţel viţei viendrait. veni (ar ~)
vedette. star, vedetă vienne. vină (să ~)
végétal. vegetal viennent. vin, sosesc
végétatif. vegetativ vegetativă viens. vii, vin
végétation. vegetaţie vient. vine
véhémence. violenţă, vehemenţă vînmes. venirăm
véhément. vehement vint. veni
véhicule. vehicul venir à la rescousse de. veni în ajutorul [+G]
véhicule tout terrain. maşină tot-teren, vehicul tot-teren Venise. Veneţia
vent. vânt
veille. veghe (stare de ~), ajun
veille (état de ~). veghe (stare de ~) vente. vânzare
veille [d'une fête] [f.]. ajun [al unei sărbători] [n.] vente par correspondance. vânzare prin
veille [guet]. veghe corespondenţă
veille [d'un mort]. priveghi vente à la criée. vânzare ambulantă
veille de Noël. ajunul Crăciunului, Moş Ajun vente au détail. vânzare cu amănuntul, vânzare en
veiller. supraveghea, veghea, priveghea, sta treaz détail
veilleuse. veioză vente aux enchères. vînzare cu strigare [pop.],
veinard. băftos, norocos licitaţie
veine. vână, noroc chior, venă vente en gros. vânzare angro
velcro. scai [pt închis haine] ventilation. aeraj, aerisire, ventilaţie
vélo. bicicletă ventouse. ventuză
vélo [sport]. ciclism ventral. ventral
ventre. burtă, pântece
velours. barşon, catifea, velur. bársony
ventriloque. ventriloc
velours (le ~). catifeaua
Vénus. Venus
velours [pl.]. catifele
vénusien. enus (din ~), venusian
velouté. catifelat
vêpres. vecernie
velu. păros, flocos
vvver
vvven
vendange. culesul viilor ver. vierme viermi
ver à soie. vierme de mătase
vendre. vinde
ver de terre [n.m.]. râmă [n.f.] râme [n.f.pl.]

- 184 -
 ver luisant. licurici veste. haină bărbătească, vestă
ver rongeur. cariu veste anti-froid. vestă termoizolată
véranda [d'une maison en bois]. târnaţ [n.n.] [reg. Ts.], vestiaire. vestiar, garderobă
şatră [n.f.] [reg. MM] vestige. vestigiu, rămăşiţă
véranda [n.f.]. verandă [n.f.], cerdac [n.n.][reg], pridvor vestiges [pl.]. vestigii, resturi [pl.], rămăşiţe
[n.n.] Vésuve. Vezuviu
Veratrum album [bot.]. şteregoaie [bot.] vêtement. veşmânt, îmbrăcăminte, haină
verbal. verbal vêtir. îmbrăca, înveşmânta
verbe. verb vêt (il ~). îmbracă (el ~)
verbe auxiliaire [abréviation]. [aux.] vêts. îmbraci
verdâtre. verzui, verzuliu vêtu. înveşmîntat, îmbrăcat
verdict. verdict vétuste. vetust
verdir. înverzi veuf. văduv văduvă
verdure. verdeaţă, vegetaţie vexation. jignire, ofensă
verglas. polei poleiuri vexé. jignit
vergogne (sans ~). ruşine (fără ~) vexe (il ~). jigneşte
vérification. verificare vexer. ofensa, jigni, vexa
vérifier. controla, verifica
vvvi
vérité. adevăr adevărul
viable. durabil, viabil
vermeil. stacojiu, roşu închis
viaduc. viaduct
vermicelle. fidea
viande. carne
vermine. dăunători [pl.]
vibrant. vibrant, răsunător, emoţionant
vermoulu. mâncat de cari
vibration. vibraţie
vernis. lac (de mobilă)
vibrer. tremura, trepida, vibra
Veronica officinalis [bot.]. ventrilică [bot.]
vice. defect, viciu
Véronique [n.p.]. Veronica
vice versa. invers, viceversa
verre [n.m.] [matière]. sticlă [nf.] [material]. steklo vicier. denatura, strica, vicia
verre [n.m.] [gobelet]. pahar [n.n.] pahare vicieux. vicios vicioasă, depravat, corupt
verre à pied. pahar cu picior victime. victimă
verre sécurisé [m.]. sticlă securit [f.] victoire. victorie
verrou. zăvor zăvoare victuailles. merinde, provizii
verrouiller. zăvorî
vide. vid, gol goală goi
verrue. neg
vide [n.]. hău, gol [n.]
vers. spre, către, înspre
vide (sous ~). vidat, vid (sub ~)
vers [lit.]. vers, stih [arh.]
vider. goli, vida, deşerta
versant. versant versanţi vider son carquois. vărsa tot veninul [fig.]
Verseau [zodiaque]. Vărsător [zodiac] vie. viaţă viaţa
verser. turna, vărsa, răsturna
vieil homme. bătrân [n.]
versait. vărsa (el ~)
vieillard. moşneag, babalâc, moş, bătrân [n.]
versé. turnat, răsturnat, vărsat
vieille bagnole [fam.]. rablă, troacă [fig. auto]
verse (il ~). varsă
vieille femme. bătrână [n.]
verse (je ~). vărs, torn
vieille fille. fată bătrână
verses. torni, verşi
vieillesse. bătrâneţe
versons. vărsăm, turnăm
vieillir. învechi, îmbătrâni îmbătrânită Adev
Les Versets sataniques, Salman Rushdie, 1989.
01/11/07
Versetele satanice Adev 22/12/07
vieillissement. îmbătrânire Adev 01/11/07
versifier. versifica
Vienne. Viena
version. versiune
vierge. virgină
vert. verde verzi
vierge [n.]. fată mare, fecioară
vertical. vertical
Vierge [zodiaque]. Fecioară [zodiac]
vertige. ameţeală, vertij
vieux. vechi veche, bătrân bătrână
vertigineux. ameţitor, vertiginos
vif. viu vie, vioi, iute, pătrunzător, aprins
vertu. calitate, însuşire, virtute
vigilance. vigilenţă
vertueux. virtuos
vigilant. vigilent
verve. vervă
vigne. podgorie, viţă de vie, vie [agr.]
vesser [vulg.]. pârţâi [vulg.], băşi (se ~) [vulg.], trage vigneron. viticultor, podgorean
un vânt vignoble. podgorie, vie [agr.]
vessa [vulg.]. băşi (el se ~) vigoureux. viguros
vessait (il ~) [vulg.]. băşea [vulg.] vigueur. vigoare, tărie
vesse (il ~) [vulg.]. băşeşte (se ~) [vulg.] vil. josnic, răutăcios, mârşav
vessé [vulg.]. băşit [vulg.] vilain. ticălos, mârşav, urât [adj.], rău răi rea rele,
vessie. băşică [pop.], vezică murdar

- 185 -
vilebrequin [auto]. vilbrochen [auto], arbore cotit [auto] voir. vedea
villa. vilă verra. vedea (va ~)
village. sat verrait. vedea (ar ~)
villageois. sătean voie (qu'il ~). vadă (să ~)
ville. oraş voie (que je ~). văd (să ~)
Ville de… [abréviation cartographique]. Tg. voient. vadă (să ~)
vin. vin voient. văd (ei ~)
vin fin. vin ales vois. văd (eu ~)
vin frappé. vin rece, vin frapat vois (tu ~). vezi
vinaigre. oţet. ecet voit. vede
vingt. douăzeci voyait. vedea (el ~)
vinyle. vinil voyant. văzând
vvvio voyez. vedeţi
viol. viol voyions. vedem (să ~)
Viola biflora [bot.]. toporaşi galbeni [pl.] [bot.] voyons. vedem, vedem (să ~)
Viola tricolor [bot.]. trei-fraţi-pătaţi [bot.] vu. văzut văzută văzute
violence. violenţă vu (il avait ~). văzuse
violent. violent vu (ils avaient ~). văzuseră
violer un serment. încălca un jurământ vu (j'avais ~). văzusem (eu ~)
violet. violet vu (nous avions ~). văzuserăm
virgule. virgulă vu (tu avais ~). văzuseşi
virtuel. virtual vu (vous aviez ~). văzuserăţi
vis [n.]. şurub şuruburi voir grand. vedea lucrurile în mare
visa. viză voisin. vecin vecină, megieş [reg. Mold.]
visage. faţă, chip voisinage. vecinătate
viser, mettre en joue [fusil]. ochi voiture. maşină maşini
viseur. vizor voiture (de train). vagon
visière. vizieră voiture de transport en commun. mijloc de transport
visière [d'une casquette]. cozoroc în comun
vissant. înşurubând voiture-lit. vagon de dormit
visser. înşuruba voiturette. maşinuţă
vitesse horaire. viteză orară voïvode. voievod
vitre. geam, sticlă, sticlă [geam]. steklo voix. glas, voce
vitre teintée. sticlă colorată voix [gram.]. diateză
vivre. locui, vieţui, trăi voix basse (parler à ~). încet (a vorbi ~)
vécu. vieţuit, trăit voix (à haute ~). voce tare (cu ~)
vécut (il ~). trăi (el ~) voix (de vive ~). grai (prin viu ~)
vis (je ~). trăiesc (eu ~), vieţuiesc vvvol
vis (tu ~). trăieşti, vieţuieşti vol. zbor
vit. trăieşte vol [jur.]. furt
vivaient. trăiau vol d'oiseau (à ~). linie dreaptă (în ~)
vivais. trăiai, trăiam vol qualifié. furt calificat
vivait. trăia volaille. orătanie, pasăre de curte
vive. trăiască (să ~) volant (être au ~) [auto.]. volan (fi la ~) [auto.]
vivent. trăiesc (ei ~) volant [adj.]. zburător, volant [adj.]
vivez. trăiţi volant [n.]. volan (de rochie), volan [auto]
vivons. trăim volcan. vulcan
vivra. trăi (va ~) volée. ceată, grup, salvă (de artilerie), zbur
vivrait. trăi (ar ~) volée (à la ~). zbor (din ~)
vivant. trăind, vioi, viu voler. zbura
vivants. vii, cei vii vola. zbură
vive [adj.]. vie, pătrunzătoare, aprinsă, iute, vioaie volaient. zburau
vive voix (de ~). viu grai (prin ~) volais (je ~). zburam
vizir. vizir volais (tu ~). zburai
vvvo volait. zbura
voici. iată volé. zburat
voie. cale căi vole (il ~). zboară
La Voie lactée. Calea Lactee Adev 19/12/07 vole (je ~). zbor (eu ~)
voie piétonne [n.f.]. trecere de pietoni [n.f.] volera. zbura (va ~)
voies respiratoires. căilor respiratorii Adev 17/04/08 volerait. zbura (ar ~)
voilà. iată voleront. zbura (vor ~)
voilà donc. iată aşadar voles. zbori

- 186 -
 volons. zburăm VOUS… <il VOUS a filmé>. V-... <el V-a filmat>
voler [jur.]. fura vous-mêmes. voi înşivă [m.], voi însevă [f.]
volaient [jur.]. furau voûte. boltă
volait [jur.]. fura, fura (el ~) voûté. boltit, încovoiat
vole (il ~) [jur.]. fură (el ~) voûte plantaire. bolta piciorului
vole (je ~) [jur.]. fur voyage. voiaj, călătorie
volé [jur.]. furat voyager. călători călătoresc călătoreşte călătorea
volent [jur.]. fură (ei ~) călătorească Adev 01/04/08
volera [jur.]. fura (va ~) voyageur. călător călătoare călătorilor
voleront [jur.]. fura (vor ~) voyant [adj.]. ţipător, bătător la ochi
voles [jur.]. furi voyant [n.]. beculeţ, indicator, led, vizor
volez [jur.]. furaţi voyante [n.]. ghicitoare, prezicătoare
volet. voleu, oblon obloane voyelle. vocală
voleur. hoţ hoaţă voyeur. voyeur
voleur à la tire. hoţ de buzunare voyou. haimana, derbedeu
volley-ball. volei vvvr
volontaire. voluntar vrai. adevărat adevăraţi adevărată adevărate
volontairement. bunăvoie (de ~) vrai [n.]. adevăr
volonté. voinţă vraiment. adevărat (cu ~), într-adevăr
volontiers. plăcere (cu ~), bucuros vraisemblable. verosimil, plauzibil, probabil [adj.]
volume. spaţiu, volum vrille. sfredel
volumineux. voluminos voluminoasă vrille (entrer en ~) [aéro.]. vrie (intra în ~) [aero.]
volupté. voluptate vrille [aéro.]. vrie [aero.]
voluptueux. voluptuos voluptuoasă, voluptos voluptoasă vrille [techn.]. burghiu
vomi. vomitat, borât, vomat vrombir. bâzâi, hurui, urui, zumzăi
vomi [n.]. vărsătură, borâtură, vomă vvvu
vomir. vărsa [med.], vomita, voma, borî vue. vedere vederi
vomissement. vomitare, vomă, vărsătură, borâtură vulgaire. trivial, comun, obişnuit, vulgar, grosolan
vorace. vorace, lacom, feroce vulgairement. obişnuit (în mod ~), grosolan (în mod ~)
vos. vostru, voastre vulgarité. trivialitate, grosolănie, vulgaritate
vote [n.]. vot vulnérabilité. vulnerabilitate
voter. vota vulnérable. vulnerabil
vote (il ~). votează vus. văzuţi
voté. votat
wwwa
vôtre. vostru (al ~), voastră (a ~)
wagon. vagon
vvvou wagon-lit. vagon de dormit
vouer. închina, făgădui, consacra, destina, devota
voué. închinat, făgăduit, consacrat, destinat, devotat xxxa
vouloir. voi [vb.], vrea xénophobe. xenofob
veuille. vrea (să ~) xénophobie. xenofobie
veuillez patienter. fiţi bun şi aşteptaţi xylophone. xilofon
veulent. vor yyya
veut. voieşte, vrea y. la aceasta, acolo
veux. vrei, vreau yacht. iaht
voudra. voi (va ~) yachting. yahting
voudrait. vrea (ar ~) yaourt, yoghourt. iaurt
voulais. vrea (aş ~) yeux. ochi [pl.]
voulais (tu ~). voi (ai ~), vrea (ai ~) yeux (la prunelle de mes ~). ochilor mei (lumina ~)
voulait. vroia, voia yeux (les ~). ochii
voulant. vroind yoga. yoga
voulez. vreţi yucca. yucca
voulons. vrem
voulu. vrut zzza
voulut. vru zèbre. zebră
vouloir à (en ~). supărat pe (a fi ~) zèle. zel [n.m.], râvnă, rîvnă
vouloir à qqn (en ~). avea ceva împotriva cuiva zélé. zelos
zen. zen
vous. vă
zénith. zenit
vous [pron. A]. v-
zéro. zero zerouri Adev 10/02/08
vous [pron. D]. vi, vi-
zeste. coajă de portocală, coajă de lămâie
vous [pron. N.]. voi [pron.]
zieuter, zyeuter [pop.]. holba (se ~ la), uita (se ~), chiorî
VOUS… <en VOUS filmant>. -VĂ <filmându-VĂ>
(se ~), privi

- 187 -
 zigouiller [arg.][tuer]. căsăpi [pop.], killări [neo.arg.]
zinc. zinc
zingué. zincat
zinguer. zinca
zip, fermeture Eclair, fermeture à glissière. fermoar
zippée. fermoar (prevăzut cu ~)
zist et le zest (entre le ~). indecis
zob [m.] [vulg.]. pulă [vulg.], puţă [pop.], penis
penisuri, sex bărbătesc
zzzo
zodiacal. zodiacal
zodiaque. zodiac
zombi [n.m.]. zombi [n.m.]
zonal. zonal
zone. zonă
zoo [n.m.]. grădină zoologică [n.f.]
zoologie. zoologie
zoologie [abréviation]. [zool.]
zoologique. zoologic
zoologiste. zoolog
zoom. transfocator, zoom
zoom (faire un ~). transfoca [foto & film], face un zoom
zoomer. transfoca [foto & film], face zoom
zoulou. zulu
9999

- 188 -