S

C., SFINT1.3.SCIT

4:S:Seit

rADIT.:3 4
"NM

NO STUD!! Ur
0,422, I
Lrate, f ;3; i4.4.hq
;c:"

ok
47.'4
tm:e.y.Tk'

4 4',
h
t. 4.4:1401,4

. , .
-

DELIMIT .A.R,

ZON (3RE
CIRC ULM LE
ESTETIC

www.dacoromanica.ro
C. SFINTESCU

PENTRU BUCURE$T1
NOI STUDII URBANISTICE

DELIMITARI
ZONIFICARE
CIRCULATIE
ESTETICA

INSTITUTUL DE ARTE ORAFICE BUCOVINA", I. E. TOROU'FIU, STR. OR. ALEXANDRESCD, 4

www.dacoromanica.ro
 POUR BUCAREST
(Delimitation, Zonification, Circulation, Esthetique)

(lest un etude de documentation et de directive, pour

servir a l'etblissement du plan d'urbanisation servant de
4ransition du plan local au plan regional pour la vile de
,Bucarest.
En fait, le volume contient quatre rapports formant
tine unite et qui out 6te presentes a la Commission du
plan d'amenagement de Bucarest. M. le Prof. Sfintescu
est le directeur general de l'organisme auquel la loi donne
l'attribution d'etablir le projet de ce plan sur une super-
ficie de 37.000 hem et d'en realiser l'application.
1) La premiere partie porte le titre de «DELIMITA-
TION&> zones de constructions et zones de verdure.
Le rapport s'occupe du plan d'utilisation du terrain
compris dans le plan d'urbanisation et qui porte actuel-
lement une population de 631.000 habitants qui, plus tard
atteindra le chiffre de 1.200.000 environ. Il est tenu
compte egalement dans cette delimitation du developpe-
ment du ,reseau des chemins de fer et des boulevards in-
terieurs. line bande de verdure separe la metropole (Bu-
carest) des communes satellites. D'autres espaces verts
diposes d'apres les principes des zones d'influence a l'n-
terieur de la metropole (actuelles et futures) conserve-
ront a la population une proportion de 15 m. q. par tate
d'babitant clans la limite adminstrative de la metropole.
2) Le deuxiame rapport comprend Petude de la ZO-
NIFICATION.
Apres avoir exposé le role de la zonification et ses dif-
ferents systames, le rapport demontre la fagon d'appli-
quer la zonification clans le plan d'urbanisation de Bu-

www.dacoromanica.ro
 4

carest et insiste sur la necessite d'une documentation se,--

rieuse dans ce but.
Dans une serie de planches avec texte explicatif, on
trouve des relations detainees sur les qualites phisiques
(soi, sous-soi, hydrographie, climat et meteorologie,
vents, vegetation) puis sur les conditions economiques
(repartition de la population, des batiments; congestion
de la circulation, les taudis, la repartition du commerce,
de l'industrie, les ressources de la population, et autres).
Apres cela seulement, on passe a des indications sur la
delimitation des zones: commerciales, industrielles et des
depots, la zone militaire et cellos des habitations; dans
les derrieres zones, on classe aussi les constructions. Puffs
un tableau des densites admises quant aux habitations de
ces zones et l'espace maximum pouvant etre construit
dans chaque zone.
3) Un troisieme rapport est consacre a la CIRCULA-
TION ( zones de communication et transports).
Ici, on insiste d'abord sur les dif ficult& de ce pro-
bleme, avec nombreux chiffres a l'appui, pour s'occuper
ensuite de la methode a suivre pour l'etude de ce problems
a Bucarest. Puis on passe au trafic Coigne, par voie de
terre can et air, examinant les differentes propositions
de pase, illustrees et avec planches. Pour le trafic rap-
proche, (avec les satellites) le rapport propose une serie
de profils tranversaux pour les grandes arteres de eir-
cubli.en.
Dans le trafic inerieur on place les transports en coin
inun qui seraient facilites de beaucou par l'ouvei'ture
d'une artere circulaire centrale, de 40 m. de largeur et
d'un diamtre d'environ 1800 m. absolument necessaire
a Bucarest. On preconise un schema des arteres a trafic
intense de la metropole et on insiste sur la distinction qui
doit etre faite pour les rues d'importance secondaire.
Quelques mots sont consacres a la police de la circulation-
encot e lien negligee a Bucarest.
.4) Le dernier rapport est reserve a l'ESTHETIQUE:
Ce rapport, richement illustre, comprend une introcloc-,

www.dacoromanica.ro
 5

tion sur l'etude de la doctrine de l'esthetique appliquee

A l'urbanisme, mettant en relief la partie concernant une
doctrine esthetique urbanistique par rapport aux aufres
arts. Le rapport demontre que dans l'urbanisme it y a 3
symboles qui doivent etre eultives au point de vue es-the-
tique: les beautes naturelles, le style architectonique et
l'organisation de la circulation. Dans ces symboles, 1 effet
eetlictitiue ezt rethet cue par voie sensorielle, sentimen-
tale et intellectuelle. On cite quelques methodes urbanis-
tiquet- tut permettent d'obtenir ce genre d'effets qui sont
appliquees a quelques exemples pris dans Bucarest et les
environs, de meme qu'aux lacs, bois, collines, perspec-
tives, places, boulevards.
Le rapport donne une extension particuliere a l'etude
esthetique d'une place centrale en tours de creation a
Bucarest, qui sera un vrai centre civique; a cette occa-
sion, l'auteur applique ses propres theories d'esthetique
urbanistique qui presentent un nouveau progres dans la
doctrine de l'esthetique urbaine.
L'ouvrage entier est presente sous la forme d'une etude
complete et approfondie de furbanisme appliquee et met
les bases du programme et du cadre urbanistique dans
sequels on devra developper les projets de details futurs.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIE

I. Delimitari in regiunea Municipiului Bucuresti.

1. Planul folosirei terenului si delimitarile.

2. Diferite categorii si procedeuri de delimitare.
3. Delimitarea Capita lei si suburbanelor ei. Populatia
maxima si densitatea locuintelor.
4. Delimitarile si caile de comunicatie xn municipiu.
5. Delimitarile spatiilor verzi publice.

II. Zonificarea urbanisticA a Municipiului Bucuresti.

1. Introducere.
2. Sisteme de zonificare.
3. Principii de zonificare aplicabile municipiului Bucu-
resti.
4. Studii prealabile delimitarei zonelor (documentare).
A. Ca litati fizice.
B. Conditiile economice.
5. Delimitarea zonelor.
6. Clasele de constructii din zone.

III. Utile de comunicatie §i transporturile in Municipiul

Bucuresti
1. Principii generale.
2. Metoda de studiu.
3. Traficul indepartat.
4. Traficul apropiat (cu satelitele).
5. Traficul interior. Elemente generale.
6. Transporturile in comun.

www.dacoromanica.ro
 8

7. Utile interioare de trafic intens.

8. StrAzile secundare.
9. Politia circulatiei.

IV. Estetica Bucure§tilor.

1. Introducere.
2. Doctrina esteticei urbanistice.
A. Estetica generals urbanistica.
B. Estetica locale urbanisticg.
3. Estetica Bucurestilor.
A. Simboluri de estetica general&
1. Elemente naturale.
2. Stilul arhitectonic.
3. Organizarea circulatiei.
B. Dispozitii tecnice de estetica general&
1. Tecnica urbanistica cu actiune sensorial&
2. Tecnica urbanistica cu actiune sentimentalk
3. Tecnica urbanistica cu actiune intelectualk
C. Personalitatea estetica a Bucure*tilor.
D. Simboluri 131 dispozitii teoretice de estetica local&
1. Spatiul liber ti tecnica lui estetica.
3. Miscarea in piete si pe strazi.
E. Cateva exemple de amenajare estetica.
a) Snagovul
b) Lacul Fundeni
c) Colina Arsenalului.
2. Amenajeri de piete i strlizi.
d) Piata Victoriei
e) .Piata Bratianu
f) Hale le Centrale
g) Str. Lipscani (amenajare)
h) B-dul Bratianu (amenajare).
F. Valorificarea estetica a monumentelor.
a) Cladirile monumentale
b) Monumentele istorice
c) Monumenlele comemorative
d) Lucrarile de artA sculPturalA.

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
In cursul anilor 1930-1932, $i in urma punerei in a-
plicare a Legei de Organizare a Municipiului Bucure$ti
din 1926, modificata in 1929, care cereau administratiei
acestui ora$ sa intocmeasca un plan de eistematizare cu
caracter regional (pang la fosta centura de fortificatii),
m'am ocupat de aproape cu examinarea celor patru mari
chestiuni a caror solutionare se prende dela once plan
urbanistic: a) problema delimitarei spatiilor libere si a
celor construite de pe teritoriul de organizare; b) proble-
ma zonificarei; c) problema tailor de comunicatie $i a
transporturilor $i d) problema eeteticei urbanist' ce.
Fiecare din aceste chestiuni sunt cercetate in lucrarea
de ansamblu ce prezintam i care are destina tia sä ser-
veasca drept calauza, atat la studiile de detaliu, la plan-
beta, cat $i la compunerea legilor si regulamentelor de
aplicare a planului urbanistic.
Am urmat preceptul lui Jean Vignot (1398): «Ars sine
scientia nihil».
Nu stiu in ce masura vor servi aceste studii scopului
pentru care am lucrat. Nu am pretentia nici ca propu-
nerile ce fac sunt cele mai bune, fiindca «bunul» in ma-
terie socials, in care infra qi urbanismul in bung parte,
poate deveni foarte ran, data este gresit intrebuintat, on
cu rea credinta intrebuintat, eau Area farziu intrebuintat.
In ce ma priveste, lucrarea de fats o consider ca repre-
zinta indeplinirea unei datorii de congtiinta, aceia de a
pune la indemana altora rezultatele unei experiente de 22
ani in materie urbanisticii $i edilitara; o contributie de
mund, in contra obscurantismului exploatator, contra e-
Noterismului sarlatan $i contra ignorantei pretentioase.

www.dacoromanica.ro
 I0

Nu uit ca sd aduc $i aici prinosul meu de recuno$tinta

Academiei Romane, careia inchin aceasta lucrare. Acade-
mia Romans a onorat cu un premiu in 1Sesiunea de Mai
1932 primele trei p5rti ce aparusera Oa. la finele anu-
lui 1931. Acel premiu reprezinta pentru mine, in impre-
jurarile de astazi, o noub." incurajare la munca, pe langA
aceea pe care, tot Academia Romani, mi-a dat-o in toam-
na anului 1910, sand, dupe ce obtinu6em diploma de in-
giner dela Scoala National. de Poduri $i $osele, mi-a a-
cordat bursa de specializare in strainatate pentru Urba-
nism $i Edilitate.
29 Octomvrie 1932.
AUTORUL

www.dacoromanica.ro
 Delimit Ari in regiunea municiplului
Bucure$tio
(Zone de construe(ii si zone de verdeata)

I. Planul folosirei terenului pi deliinitiirile.

Intro defini(ie ce am dat urbanisticei, aratam ca roluf

acesteia este sA stabileascA prin planuri raporturile perma-
nente ce trebuie sA existe intre aglomeratiunile omenesti, cla7
dirile pe care ele le ocupa $i suprafecelie de teren ce influen-
teazA acele cladiri 2).
Bineinteles ca astfel de raporturi cats sA contribuie la pas-
trarea sau chiar la creiarea unei ambiante naturale proprii,'
dezvoltarei fizice si psihice a societa(ii care cade sub influents.
planului urbanistic. Ca atare, raporturilie pe care urbanistul
voeste a le stabili intr'o anumitA regiune trebuie sä fie cele
mai proprii regiunei pi societatei, uncle acestea se vor aplica.
Putem spune ca exists un indice urbanistic optim" aproape
constant, propriu fiecArei regiuni terestre.
Stabilirea acestui indice urbanistic optim", care rezuma
raperturile dintre societatea omeneasca, cladirile si terenul
pe care ea il ocupA intr'un timp dat, se reflecteazA in lu-
crarea cu care se incepe un plan de amenajare urbanistica,
adicA in rasa zisul Nutzungsplan" (planul folosirei terenului).
Intr'un plan de amenajare locals acest plan de folosire
el terenului" este mai usor de stabilit ; intr'unul de amena-
jare regionalA", chestiunea este mai complexA.

1) Report prezentat In Candsla de Slatematizare a Municipinalui Bu-

cure5ti.
2) C. Si intescu: Superuzbanismur (Buletinul SoeetAtii Politecnice,
lade 1929).

www.dacoromanica.ro
 12

Si inteunul si intr'altul din cele douA feluri de planuri

-avem a face cu unitati administrative locale, care cer, si au
.. amenajare sa li se orga-
dreptul sA cearA. ca prin planul die
nizeze o delimitare cat mai clarA si mai logicA. Chestiunea
aceasta-se dune deci uneori chiar-dels inceputul studiuriii pla-
nului de fo:osire al terenului.
In intocmirea unui plan de amenajare cu caracter local,
adica numai al unei aglomeratii administrative luata izolat,
chestiunea delimitarei comunei are o importanta primordialA,
nu numai administrative, dar si urbanisticA. In adevAr, p:anul
de amenajare nu poate imbratisa decal ter:toriul acelui co-
mune si, eventual, nu face decat propuneri pentru pregAtirea
zonei de extens:une a aglomeratiei, in care, pe cai adminis-
trative sA se intinda in viitor actiunea edilitara a autoritatei
comunale respective.
De aceia in Hanul General de Sistematizare alcatuit pe baza
legei din 1894 a Casei LucrArilor Orasului Bucuresti" si pe
baza legei de marginfire" a acestui oras, din 1895, preocupa-
kea pentru o asemenea delimitare, dupe cum se poate constata
si din memoriul acelui proect, a fost proeminenta1).
Solutia propusa atunci, urma o cale de mijloc intre nevoile
urban:stice si acele ale organizArei administrative din acel
timp, adica, delimitarea orasului pr:n bulevarde largi formand
aproximativ un inel. incadrat de o facie pantata de lapilli
diferite si adaptata situatiei locale.
' Cu totul altfel se trateaza chestiunea delim!tarei aglomera-
t:unilor intr'un plan urbanistic cu caracter regional, adica, la
care suprafata cuptrinsa in plan este mult mai mare, teren pe
care se afIA o serie de comune avAnd aceeasi interese eco'-
nomice, higienice, estetice, etc. In acest caz importanta urba=
itisticA a del:mitArei este mai redusA, deli importan;i admi-
nistrat:va a delimitarei, a crescut si prezinta fete multiplicate.
Prin legea din 1926, si acum prin cea din 1929, pentru
Organizarea Municipiului Bucuresti", planul de amenajare al
municipiului trebu:e sA cuiprindA o regiune de circa 37.000
h. a. pe care se afla, afara de capitala metropo:a si vre.o.1.4

1) C. Sfintescu: Bucure4tti in viitor" .pag. 15-23.

www.dacoromanica.ro
 13

aglomeratiuni suburbane in continua si repede sporire a sty

prafetei for construite.
Ceeace intereseazA in primul rand planul de amenajare re
gional este determinarea spatiilor non aedificandi, apoi sta::
bilirea celor admise pentru a fi construite pe baza zonal-
carei, gi pregatirea eventualei extensitti a nucleurilor sate:ite
construite.
Cu aceasta ocazie se vor clarifica, rat'onalizandu-le. 0 de-
limitarile administrative ale comunelor, tinand seams de Coate
interesele. Prin urmare in planul de amenajare regionald chess
tiunea de'imitdrei urmeazd a fi stud eta din not puncte de
vedere, cari nu au fost si nu puteau fi considerate in 1915,
and autorul acestor randuri a intocmit planul de sistemati-
rare local al orasului.

II. Diferite categorii gi procedeuri de delimitare.

Suntem dar obligati a observe in planurile de amenajare
regionald mai multe categorii de del:mitari : a) de naturd ad-
ministrative ; b) de naturd constructive ; c) de naturd topo-
graficd.
Fiecare din aceste categorii de delimitari trebuiesc avute
in vedere simultan.
Delimitarile se fac de ob:cei prin semne pe teren vizibile
de toatA lumea.
Nu e nevoie sd insistdm asupra necesitAtei delimitarilor
administrative, dar nu este inutil sd accentudm si aici ca im-
partirile administrative a diferitelor servicii publice, trebuie
intro build organizare ssa coincidd intre ele. Nu acesta este
cazul actualmente in municipiul Bucuresti.
Delimitarea constructive este de interes general urbanistic.
Este definitiv stabilit prin congresele internationale urbanis-)
tice. (Amsterdan, 1924) ca trebuie impiedicata acoperirea te:
renurilor cu o mare de case". Asa dar nu este recomandabild
risipirrea caselor pe suprafete prea intinse gi deci vom cauta a
stabili o delimitare a zonelor de constructie pentru o epoca
determinate, si eventuate zone de extensiune pentru. cons=
tructii pe etape, in viitor, dar 'num' in caiul ca exists tereza

www.dacoromanica.ro
 14

si sunt de dorit asemenea extensiuni, care InsA sA nu intreaca

o anumita limits intr'un timp oricat de indepartat.
Stabilirea acestor zone se face pe baza calculelor cresterei
populatiei pi studiilor urbanistice ale regiunei in raport cu
densitatile admise °data pentru totdeauna pentru locuinte in
fiecare zone.
Delimitarea topografica este cea mai naturals, mai vizibila
si mai simtita de top prin rauri lacuri, depresiuni, paduri,
etc. In regiunile accidentate zoncle construite sunt de obicei
vaile, iar zonele plantate sunt coastele, culmile. In regiunile
sese, din contra, zonele construite sunt furnizate de terenu-
rile mai ridicate, bine aerisite expuse ; iar cele mai joase,
care sunt mai grew de canalizat si considerate deci de popu-
latie ca nesanAtoase, sunt afectate parcurilor, terenurilor de
sport, etc. La noi adesea nu s'a tinut seams la stabilirea de-
limitarilor administrative de delimitarea topografica, ceeace a
lost o gresalA.
Rare on exists motive de alt ordin care sA precumpa-
neasca, adica in sensul nerespectarei dilimitarilor topografice.
atat la o delimitare administrative, cat si la una urbanistica.
Dace $i la noi in tara, dupe cum se face acum in Anglia,
Germania, Franta, actiunea administrative ar fi coordonata
prin o instituti ecentrala urbanistica pentru planuri de ame-
najare regionals, nu ar fi necesare adeptari postume 1a anumite
raporturi de coexistenta ce se impun intre o delimitare admi-
nistrative una urbanistica. Cum in speca legik noastre actuale
(cea pentru ,Administratia si cea pentru Organizarea
municipiului Bucuresti- ) nu rezolva Inca chestiunea planului
urbanistic regional, ne forteaza in cazul de care ne ocupam,
ca o solutie poate tranzitorie, sa gasim metode pentru de.
limitare care sA face sA coincide delimitarea urbanisticA cu
cea administrative, chiar acum in planul de sistematizare at
regiunei Bucuresti.

Afars de acest principiu at coincidentei delimitaritor, preo-

-cuparea noastra trebuie sA fie dirijatA ¢i asupra elementelor
materiale ale delimitarei. In urbanistica exists diferite moduri

www.dacoromanica.ro
 15

de a delimita : a) prin borne ; b) prin bulevarde inconjuth-

toare, mai mult sau mai putin largi ; c) prin zone de plan-
tatii sau centuri agricole cu caracter pubk ; d) prin cora-
binarea bulevardelor cu zonele de plantatii ; e) prin zone
non aedificandi ", publice sau particulare. Evident ca mai
multe, sau toate sistemele pot fi utilizate deodata intr'un plan
de amenajare, dupa conditiile speciale ale regiunei.
Primul mod de delimitare, adica prin borne, poate servi
cel mult la delimitarile administrative ; si chiar acolo in mod
insuficient, caci reprezintA ceva prea instabil, de o impor-
tanta prea redusa, si cu o influenta neinsemnata, daca admi-
nistrat:a este insuficient organizatA si mai ales daca politia
nu corespunde rolului ei (cazul orasului Bucuresti cu subur-
banele lui).
Bulevardele raman excelente mijloace de marginire la ora-
sele mijlocii si chiar la unele mai marl, daca costul realizarei
for nu devine prea ridicat, sau dacA ele servesc realmente si
pentru uzur diferitelor mijloace de transporturi, inclusiv cane
ferate.
Combinarea bulevardelor cu centurile de plantatii, sau nu-
mai acestea ultime, sunt recomandabile mai ales pe portiu-
nile unde nevoia de aparare contra vanturilor predomina, sau
acolo unde motive de estetica cer realizarea unei impadu.
riri, on acolo unde exists deja plantatiuni ; in fine pe por-
tiunile unde acele plantatii sunt necesare pentru perpetuarea
si amenajarea unor spatii libere existente (terenuri non ae-
dificandi) in vederea asigurarei hygienei regiunii!or construite.
Centurile agricole pe suprafete intinse, de obicei comunale,
sunt mijloace intrebuintate cu succes la orasele gradini (pAnA
la 50.000 locuitori) pentru marginirea orasului, asigurarea
hygienei for si micsorarea costului alimentelor, mai ales in
Anglia. Din nenorocire posibilitatile de realizare a acestor
centuri agricole comunale de acest fel sunt rare la orasele
existente si chiar la orasele not ce se creiaza, din cauza
greutAtilor financiare. Achizitionarea treptata a terenului ne-
cesar constituie o politica' chibzuita, pe care de ex. unele
orase germane au urmat-o. devenind celebre din aceastA
cauza (orasul Ulm).

www.dacoromanica.ro
 16

De acela in ultimele decenii, §i mai ales la ora§ele mail;

s'a recurs la spatiile ..non aedificandi", o restrictie a .drep:
turilor de proprietate particular& legiferatA clar in mai toate
fade occ:dentale, dar Inca nelAmurita din punct de vedere
juridic 1a noi.
Din succintele directive de mai sus, ese in evidenta ca
fiecare din sisteme pot fi intrebuintate pentru delimitarile
urbanistice fie in mod izolat, Le, mai bine, grupate, cautand
a urmari delimitarile topografice §i cele administrative, chiar
in planurile regionale. Cu atAt mai mult se va asigura astfel
reu§ita aplicarei p:anului de amenajare.

III. Delimitarea Capita lei *i suburbanelor ei. Popula$ia

maxima §i densitatea locuintelor.
Inainte de a aplica aceste cuno§tinte spre a margini prin.
planul de sistematizare ora§ul Bucure§ti §i comunele suburbane,
precum Si a le zonifica teritoriul lor, vom observa din nou
ca ideia de marginire prin bulevarde, cu sau fara centura de
plantatii, a mai fost intrebuintata in proecte de delimitare §i
chiar aplicatA pe teren, fara a reu§i ca sa opreasca
Berea ora§u!ui Bucure§ti. Acum este aci in vigoare, prin lege-
§i regulament ca in afara de vatra satului nu se autoriza a
construi ; totu§i comunele suburbane se intind dincolo de a-
ceste vetre. Ca atare, nu pot da wade de cat on solutia ex-
proprierei. on aplicarea riguroasa §i perfectionata, din toate
Punctele de vedere, a prinepiului suprafetelor non aedifi-'
candi". La solutia exproprierei nu ne putem fixa intr'un cadru
prea larg, cel putin pentru un moment, deoarece situatia finan-'
ciara a municipiul nu ne permite o actiune urgenta de impie-
dicare pe aceasta cafe a extensiunei. Ramane deci sa cAutam
o perfectionare pe calea legilor §i a organizarei administrative.
a sistemului zonelor non aedificandi ,adica acela fara expro.
prieri §i Fara despagubiri combinat cu exproprierea limitata.
.
intr'un cadru redus.
Cad 'este cert CA vor fi necesare anumite artere peritrti
legatura directs intre comunele suburbane §i periferii Capi
talei, pentru a descArca de trafic centrul ora§ului, Precum

www.dacoromanica.ro
 17

si o combinare a functiunei acestor artere cu nevoile cai:or

ferate, ai deci nu von' elimina si solutiunea trasarei de not
Gai de comunicatii periferice pentru delimitare, pe care le vom
utiliza in acelas timp cu determinarea zonelor verzi publice ai
a celon non aedificandi. La stabilirea acestor artere va trebui,
sa avem in vedere ai reteaua de cai ferate ce urmeaza sa fie
studiata de acord cu Direct.a Genera la a Calior Ferate.

Un punct de pornire ba orice fel de delimitare urbanistica

este sa ne formam o conceptie asupra felului cum va fi cons -
truit orasul, adica asupra densitatei locuinielor, factor in oa-
recare legatura §i cu aaa numita personal tate a ona§ului. Nu
putem stabili o delimitare a orasului [Ara a inf:uenta densitatea
ai intrucatva ai personalitatea orasului, prima interesandu-ne
foarte molt din punct de vedere mai ales hygienic, secunda,
mai ales din punct de vedere estetic.
Ar fi dar cazul sa cercetam aceasta densitate admisibila in
raport ai cu personalitatea ce urmarim a 'Astra sou creia ora-
sului prin planul de sistematizare,
Elementele ce determina densitatea locuintelor sunt : supra-
fata zonelor de constructie, numarul total al populat ei admise;
cum si spatiile libere fixate pe cale de regu:ament in jurul
OlAdirilor.
Factorii urbanistici cars mai ales contribuie la personalitatea
orasului, pe langa densitatea populatiei ai locuintelor, sunt :
caracterele geografice, istorice, arhitectonfce, tecnice, estetice,
economice ai chiar hygienice ale orasului.
Reusita creierei unei personalitati orasului rezida in perfec-
tionarea caracterelor naturale existente ale solului si ale so-
cietatei omenesti ce traieste pe acest sol si care pot conduce
la o diferentiare cat mai mare printre unitatile de acelas gen.
Bucuresti este o capitals europeana. Diferentiarea cats deci
de a fi urmarita in primul rand intre tipuri:e de Capitale in
special europene, ai apoi Intre celelalte orase ale tarei. Prima
diferentiare este mai usor de obtinut ; cea de a doua ar El
lerai greu. Totusi la not in tara, cu provincii adunate de sub

2'
www.dacoromanica.ro
 18

cel putin trei influente streine, old aceasta a doua diferentiare

nu ar fi prea greu de obtinut.
0 intrebare prealabila : punem pret mai mare ca sa dam
o personalitate orasului, sau pe comoditatea vietei in acel oras ?
Ori vom cauta o impaciuire a intereselor urmarind ambele
objective ?
Avem in Europa capitale dens construite sj capitale mai
rar construite : Berlinul, Parisul, Budapesta, Roma, etc. din
secundele, exemplele sunt mai putin numeroase : Haga, Co-
penhaga, Belgrad, Bucuresti.
Admitem pentru viitor o constructiune densa in orasul Bu-
curesti sau o constructie rare ? Admitem constructia densa
'numai in o parte a orasului, sau pe intreaga zone a orasului ?
De aceasta chestiune m'am ocupat mai detailat inter) alta
flucrare sub titlul ,,Transformarea constructive a Capitalei
Regulamentul de constructii si alinieri, astazi in vigoare in
Bucuresti, a adoptat partial cele indicate de autorul acestor
randuri in 1922 adica a admis constructia mai inalta deli cu
prea mid curti, deci prea densa, in centrul orasului ; sj alta
mai joasa sj avand curti mai mari, deci mai rare, la periferie.
Aceasta reprezinta o solutionare mai ales din punctul de ve-
dere economic a chestiunei densitatei constructiei in Bucuresti
si conduce 1a un oras metropola de cel mult un milion locui-
tori. Solutiunea nu ar putea forma numai prin ea insasi per-
sonalitatea orasului, fiindca este una adoptata de multe centre
europene.
Dace am spori spatii_ie libere in jurul cladirilor, am scadea
putin densitatea locuintelor pe hectar ; am influenca poate
mai mult personalitatea orasului, caci am pAstra traditia, mai
ales dace stele .spatii libere ar fi plantate cu pomi ; am avea
desigur in oral in viitor o populatie mai mica decat un milion
de locuitori, ceeace nu ar fi un !au, ci poate chiar un bine
din punct de vedere economic sau social.
Nu avem insa o statistics romaneasca care s5 ne orienteze
spre un criteriu asupra numArutui optim de locuitori al unul
oral la not spre a obtine maximum de conditii avantajoase in

1) C. St intescu: Builetinul A. G I. R. (1922)

www.dacoromanica.ro
 19

ce priveste cheltuelile publice de administrare a orasului. Poate

o vom avea in viitor. Dar daca ne conducem de unele sta-
tistici americane in ce priveste administratia oraselor mari in
raport cu cele mici, constatam ca cheltuielile cele mai reduse
de administmre le au orasele mici.
Prezintam urmatorul tablou publicat sub Uffizi, Financial
Statistics of Cities having Population over 30.000" de catre
Ministerul de Comert din Washington').
5
Cheltueli de Nr. orasclor
o.
2 cap de locuitor cercetate In
to POPULATIA ORASULUI
pe an ace] grup
'. .1 (in lei)

1 mai mart ca 500.000 11235 12

2 dela 300.0031a 500.000 . . . . . . . 10.800 11

3 . 100.003 , 300.000 9.493 52

4 . 50.000 , 100.000 8.894 79
5 , 30.000. 50.008 8.800 107

Asa dar o familie de patru persoane economiseste anual

cel putin de patru on diferenta intre 8.800 lei si 11.235 lei
adica cu 9.740 lei mai mult daca locuieste un oras de 30.000
locuitori de cat una ce locuieste un oras cu peste 500.000
locuitori, afara de economiile ce rezulta prin faptul ca costul
vietei in genere este mai redus in orasele mid decat in cele
mari.
De eceasta chestiune m'am ocupat si intr'un studiu ce am
denumit Superurbanismul" 2). Acolo aratam ca Baker stabilea
ca minimul cheltuielilor de amenajare a oraselor se intalneste
la acele orase ce au o populatie de circa 90.000 locuitori. Dar
cheltuielile de amenajare pot fi altceva decat cheltuielle de
administratie.
Conchidem dar ca avem tot interesul ca sa mic§oram pe

1) ,,The Bulletin of the Internat:onal Fedeation for Town & Country

Pinning & Gaiden Cities" (Noembrie 1925).
2) C. Sfintescu: .,Superurbanisntur (Bulet:nul Societatii Politechnice,
Lunde 1929).

www.dacoromanica.ro
 20

langa suprafata totals construita, si densitatea locuintelor pe'

hectar in diferitele zone de constructie ale orasului.
In schimb sä sporim cat mai mult spat'ile verzi publice, iii
.

anume cele plantate, sau cele agricole, atat cele interioare cat
si cele exterioare orasului. Vom asigura, dui:A cum spune
91 Migge 2) : a) verdeata coplului ; b) gradina iubitorulu; de
natura : c) pajistea sportivului si, adogara noi, d) verdeata:
pentru ..camping" (autocampurile).
Tot Migge indica intr'un tablou, pe care it ream mai jos,
tirmatoarele cifre minimale pentru spatiile libere ce trebuie
sa revina pe cap de locuitor in diferitele zone de constructie
le unui Gras :

r Fel 11 colit-uctiei Pentr Pentru

pentru grad'.
padure S. prafata
Supr. neclad. nile in co'onti
; Nr. jocuri, prrma libcra totala
a lotului de spo furl Le culturi nenta
gtajelor (tn. p.%
constructie tm.n.) (m. P.) (m.o.)

2 0.2 0-3 4 0 13 17

3 0.3 0.4 5 3 13 21

4 0.4 0.5 6 6 13 25

5 0.5 06 7 0 13 26
...

Dansul mai arata a la Berlin hectarul de parc nou cocra_

ca instalafie, peste 3 milioane lei ; ear intretinerea unui hectr
de parc costa cam 200.000 lei anual. Un porn izolat N
strada costa cate-va mil de lei. Aceste cifre ne fac sa ne
gandim a proecta pentru interiorul Bucurestilor spati libere
care sa come pu(in ca achizitionare si amenajare (maximum
50 lei m. p.); sa nu consume de loc pentru intretinere, ba
char sa produca.
Vom elimina in acest stop din tabloul de mai sus lotwile
pentru gradinite-colonii de culturi, can au de obicei cam
200-300 m. p. fiecare lot, cad amenajarea acestora, cu toete

2) Lebrecht Wine: Weltstadtgrtut, ein Aufruf zur rentabel Park,

pott.lc- (Bau1culist and Stacitebau, Mai 1930).

www.dacoromanica.ro
 21

cele necesare, costa prea mult : cam 80.000 lei un lot. Ar

fi necesar deci sa se cheltuiasca sute de milioane lei pentru
sate -va mii de asemenea gradinite, ceeace nu merits.
Pentru locuitorii metropolei cari locuesc centrul, adica zona
mai densa, spatille publice verzi ca sa fie utilizabile vor trebui
sa fie cuprinse in aproximativ limitele administrative actuale
ale orasulu, de oarece aceste spatii verzi nu trebuie sa se
gaseasca la o distanta mai mare de 15-2 km de locuitorii
cari le folosesc,
Populatia ar avea nevoie in cuprinsul orasului de circa 600
hectare zone verzi publice, adica parcuri. gradini si terenuri
pentru sporturi. La determinarea acestei cifre am admis pentru
zona centrals mentionata mai sus si care ar cuprinde cam
'1000 hectare, o den:itate medie de 60 locuinte pe hectar, en-
prinzand ate 5 persoane fiecare locuinta, adica o populatie
totals de circa 300.009 locuitori. In aceasta zona casele ar
avea in medie trei caturi. Mentionam Ca. in congresul inter-
national urhanistic din Paris. (1928) s'a stabilit ca densitatea
locuintelor sa nu fie mai mare ca 100 pe hectar si locuintele
sa nu fie cuprinse in case cu mai mult de 3 caturi.
In interiorul limitei actuale administrative orasul poseda
mai putin de 100 hectare spatii publice verzi, Excludem din
aceasta cifra cimitirele si parcul Palatului Cotroceni, neutili-
zabile pentru jocuri de copii, sporturi, plimbari. Daca mai
adaogam cele circa 100 hectare deja asigurate pentru Parcul
National. anume portiunea mai aproape de oral, cum §i cele
circa 300 hectare suprafata totals ocupata de apele lacurilor
din nordul orasului (suprafata care ar putea fi utilizata la
.sporturi, -plimbari, etc.), inseamnd ca putem admite ca orasul
ar avea de acum asigurate pentru deservi,rea zones sale
centrale, circa 500 hectare spatii verzi, publice, sau cu
.caracter public, din cele 600 hectare necesare. Urrneaz5
ca ar mai fi de achizitionat in interiorul orasului eel putin
100 hectare in acest stop, Pentru restulrde circa 600.000 lo-
cuitori ai orasului care vor locui cartierele de dincolo de
zona .sus aratata, cum sipentru circa cei 450 000 care vor
locui. in .suburbane, le.vom asigura spatiile verzi necesare,

www.dacoromanica.ro
 22

adica circa 2100 hectare, dincolo de raza actuala a orasului.

Cum cele 100 hectare
spatii libere verzi de achi-
zitionat, (in realitate vom
vedea Ca ar trebui mai
multe), ar costa foarte
mult daca s'ar cumpara
mai spre centrul orasului,
adica, peste 1000 milioane
lei, in afara de costul a-
inenajarei lor, este reco-
mandabil a cauta sä pa-
trundem cu zona verde
(impadurita sau nu) dela
Jpah; caosh-e#4
periferie spre centru, in
FAN planiale forma de sectoare, si a-
Fig. 1. nume, pe acolo unde te-
renul este mai eftin, on
pe unde terenurile verzi publice lipsesc, sau pe unde terenurile
sunt joase sau inundabile ; in fine, pe unde putem spori efica-
citatea parcurilor publice existente prin o grupare avantajoasa
a lor, unificand teritoriul verde public existent cu cel peri-
feric ce se creiaza pentru public.
Dace examinam cu atentiune desvoltarea actuala construc-
tive a orasului in raport cu posibilitatile de aplicare ale aces-
tor consideratiuni, ajungem la o schema cruciforma pentru
viitoarea suprafata cladita a metropolei, adica la cea repre-
zentata teoretic in figura 1.
Suprafata zonelor verzi publice din jurul limitei adminis-
trative viitoare a orasului ar fi mult sporita 1) astfel ca vor
spori considerabil in viitor hygena si estetica orasului. Chiar
personalitatea orasului va fi mult influentata, daca vom cul-
tiva bine inteles in acelasi timp si ceilalti factori esentiali ce
contribuie la formarea personalitatei orasului.
Asa dar elementele principale ale delimitarei Capitalei vor

1) In acest spor de achizitionat an e cuprins terenuf hypodromuhil

BAneasa §i al pepinferel $coalel de agricultura ort acel al Statiunei de
telegrafie farA fir,

www.dacoromanica.ro
 PLANCJL frITREBUINTAREi TERENCIRILOR
in id

MUNiCIPiULBUCURE§Ti

4,*
LEGEr1DA
3/./.1409/274- Of COMSTRW7
E21,9PCOR/ .31.617,70/iW PuBLiCe cx/37.rirrc
ITZAagRcuAirse 6,anzwylfre...zracz O cRE/R7
MrERE/Y&R, OE C.4/ IERNTE
.1- LArcua/
===.9.4.4 PuerDcz
=m-=..03 e..ZI De .0zreer.Q.77-ye.
friconaa4ragRe .PRozciwrE

_
--
303eLE DE Pe/YZ 777/77-.9: CU 20/Ye Of eL,7f177977/
4-"Vi re-Rovre exisre/yre
cr#, FER.97E .Paorcr,ire
C.7/ ,,E.47,47TE 0.470.00.51-
51 R.ons,r,orc
C,7".9Ze /7:91.4/GA7S/ZE PRO<Y4SE
1 .00Rrac7/
30:64 .p.parc-7,7779 0/'401-,7." QF PLAVYT/777e
www.dacoromanica.ro
Platna fig. 2
 23

fi procurate de : lacuirile si parcurile de la nord, de pintenil

parcuri publice intranzi spre centru dinspre est, sud si vest,
inclusiv de parcul de creiat in lungul albiei Dambovitei spre
nord-vest ; in fine, de zonele non aedificandi", proprietati
particulare.

Pentru comunele suburbane, delimitarea o vom face-o pe

consideratia ce am stabilit-o in Superurbanism- 2) ca la not
in tara centrele de ordin primar, cele mai potrivite, si cele
satelite" trebuie sa alba cam 20.000 locuitori, ocupand cam
500 hectare, adica un cerc cu diametrul de circa 3 km si
cu o centura agricola cam tot atat de lea. Chiar data am
admite, avand aici in vedere vecinatatea for cu un ora' mare,
o densitate mai mare a locuintelor si un numar mai redus at
populatiei din aceste aglomeratiuni suburbane, nu am putea
sa reducem suprafata totals construite a fiecarei comune sub
200 hectare.
Examinand si plansa anexata, tragem, pe baza principiiior
de mai sus, urmatoarele concluzii:
a) Exists un pericol permanent la Buturesti ca suburbanele
a-0 uneasca cu metropola suprafetele for construite, fiind-ca
suprafata for de 200-500 h. a. separate pentru fiecare co-
mune e greu de asigurat pentru un viitor mai indepartat.
b) De aceia este strict necesar sa se inconjoare metropola,
ca si fiecare comune suburbans, cu spatii verzi publice, de
preferinta impadurite, care sa impiedice extinderea acestor
aglomeratiuni in suprafata si unirea for intro masse unica
construite.
c) Sa se uneasca mai multe comune suburbane in cate una
singura, care ar putea mai bine indeplini conditiile de dezvol-
tare aratate mai sus si ale unui program economic, iar intre
vechile limite de comune sa se pastreze cate-va spatii publice
verzi ca parcuri interioare.
Am ajunge astfel la schema din fig. 2.

2) Lucrare deja citata.

www.dacoromanica.ro
 24

In tabloul de mai jos indicam suprafetele $i populatiile ac.

tuale aproximative cum si cele viitoare ale acestor comune,
.apoi modul for de grupare

Surrafata tz. o
co tstruim Populatia o tis Dopulata mt d ; 4,L1
COMUNA actuala 1 5,
.
C E. E
actua:a o. v.1 ware
(in ha.) *./
LS' 64

1 Bucurevi . . 5.90J ?) 500 0001 4.700 850.000 30-6J

2 Colentina.Fun.
dent . . . . 116 3.590 330 33.000 20

3 Pr. Nicolae . . 180 I 4.4001 320 32.000 20

4 Pantelimon . . 44 1 8001 260 26 000 20,

5 Dudeott-Ciop!ca 80 2.700 330 33,000 20

6 $el ban Vocla . 128 5 6001 340 34.000 20

7 lAilitari . . . 186 7.100

1 2Q0 29.000 20
8 Rosu . 33 1.0001

9 Regele Mihai . 138 2.1001 400 40.000 20

I
10 Grivita . . . . 634 3.690 460 46.000 20
1

11.. Lupe Isca 104 6.600, 450 45.000 20'

I

12 Pope$ti-Leordeni 110 3.0001 220 22.006 20

13 133neasa . . . U1 2 600 200 20.000 29

Totalurl
1

. 7.721 594.000 8.300 1.210.000

La aceste totaluri se vor mai adAoga cifrele corespunzatoare

pentru comunele Chiajna, Pipera, Barzesti Catelu, car; se afla
tot in regiunea municipiului Bucuresti, deli unele scoase acum
afarA din punct de vedere administrativ. Populatia totalA va
atinge deci in aceastA regiune cam 1,5 milioane locuitori, iar
suprafata cladita cam 9.000 h. a.
Din suprafata totals a terenului pars la centura .de ford-
ficatii, care este de circa 37.000 hectare, scazAnd suprafetele
totale construite viitoare adicA circa 9.000 hectare rezulta. ca

www.dacoromanica.ro
 25

rkmane o suprafata non aedificandi ", exterioara zonelor cla-

dite, de cel putin 28.000 hectare, care repartizate la un total
de 1.500.000 locuitori, revine circa 186 M. p. spatiu liber de
cap de locuitor. Spatiile verzi publice necesare ar fi de peste
2.300 h. a. adica peste 15 M. p. pe cap de locuitor deli in
congresul international urbanistic dela Paris (1928) s'a admis
ca spatiul liber minim sa fie 20 m. p. de locuitor.
La aceasta cifra s'a ajuns adaogand la cele 2.100 hectare
.si spatiiIe libere publice existente ale Statului, Efortei Spitale-
lor, si Comunei (date de Stat comunei prin legea din 1929)
si cuprinse in interiorul centurei de fortificatii. Rezulta ca su-
prafetele verzi publice raman insuficiente si vor trebui mult
sporite in viitor, cautandu-se in special a se achizitiona pa-du-
rile vecine existente. Mai rezulta cã sunt absolut necesare
studii pentru amenajeri de -spatii verzi si in exteriorul centurei
de fortificatii, cum sunt lacul si padurea Snagov spre nord, pa-
durea Comaha srpe sud; etc. stun ce trebuiesc conduce paralel
cu acela al spatiilor verzi din interiorul municipiului Bucuresti.
La Berlin s'a prevazut 45.5 in. p. spatiu liber public pentru
fiecare locuitor, cu tendinta de sporire,
Pentru a putea spori spatiile publice verzi, va trebui ca pe
viitor sa nu se mai permits infiintarea de noi vetre de sate
si nici chiar asa -zise orase-gradini (care de fapt nu .s'au rea-
lizat la noi) in interiorul regiunei neconstruite 'And la centura
de fortificatii.
Repartizarea, intrebuintarea si amenajarea acestor spatii
libere constitutie uri studiu deosebit si destul de vast,

IV. Delimitarile gi calle de comunicatie in municipiu.

La determinarea spatiilor libere publice inconjuratoare co-
munelbr trebuie sa tinem seams mai ales de cerititele arterelor
de comunicatie precuin aeroporturi, canale-navigabile: cdi fe-
rate, sosele. Va trebui sa examinam costul total al acestor lu-
crAri necesare si sä folosim in acela§ timp asemenea lucfarl
vizibile si permanente, pe ,cat se va ;putea, si ea delimitari.
Spatide libere verzi vor forma' o bordurA acestora, si vn factor
4,stetizant de primul ordin. 'AceSte nrobleme se vor discuta de

www.dacoromanica.ro
 26

altfel cu toata amploarea ce comporta, in studiul special al

tailor de comunicatie. Aid dam numai indicatii.
Mai intai in ce prive§te canalele navigabile §i portul.
Diferitele propuneri existente pans acum pentru Bucurevi 1)
intrevad un canal navigabil la sudul ora§ului cu o eventuala
legatura navigabila spre lacul Fundeni, pe la estul §i nord-estul
Capita lei, Observand intinderea posibila a spatiilor libere verzi
in aceste pArti, constatam Ca ele pot servi in viitor §i la furni-
zarea terenului necesar acestor canale §i chiar porturi.
In partea de nord a ora§ului, exists lacurile §i valea Co lea-
tinei, care asigura spatiul necesar plutirei eventuale, dar cari
ar trebui sa intre in domeniul public (cam 195 ha de expro
priat).

Liniile ferate de examinat ca traseuri sunt : cele cu caracter

international, apoi cele pentru distante marl §i 7n fine cele
locale, atat pentru calatori cat §i pentru marfuri. Trebuie sa
avem in vedere pozitia viitoare a garilor de calatori, de mar.
furi §i triaj, cu instalatiile for de exploatare, spre a determine
din timp spatiile libere, necesare §i suficiente.
De chestiunea liniilor ferate ce vor deservi Bucure§tii
nc-am mai ocupat 2) §i de aceia mentionam mai jos numai
toncluziile ce se desprind din acel studiu.
Capitala poate fi, pi trebuie sa fie, deservita pentru traficul
de calatori, separat de cel de marfuri, pentru toate distantele,
prin o linie quadrupla in lungul Dambovitei, pe cari se vor
afla mai multe gari de traversare, cum §i prin doua ON de
formatie a trenurilor pe aceasta linie (fig. 3), una in afar% de
ora§ la nord-vest Si alta tot afara de ore*, la sud-est.
Traficul de marfuri va trebui §i va putea fi bine deservit
pe cartiere, prin completarea inelului de tale ferata existent,

1) C. Sfintescu: ,.Asupra drumului de umat pentru o industrializare

intensive si extensive a Capitalei", (Independenta Economics 1921).
2) C. Sfinfescu: ,.Asupra liniei ferate traversand Cap'tala in langur
Dambovitei" (Sul Asoc. G-le a Ing. din Romania, Septembrie 1925).

www.dacoromanica.ro
 27

cu portiunea Filaret-Abator-Cioplea-Obor, pe care se afla ur-

matoarele gad ce vor ramane numai pentru marfuri : Nord.
Mogo§oaia, Obor, Cioplea, Vacare§ti, Filaret, Dealul Spirei.
Traficul de marfuri va fi deservit §i de triajele Chilia, cum

<.9

"1-'1°N:1471a-4-a

La C°tIST'qtf

LEGEMDA
- EIS ODSTERTE SAU ID CURS OE EXECUTARE
LINO VIITOARE ADOPTATE DE C.F.R
LI rth PROFUSE
-- Lim PROFUSE PEDTRU TRAM DE IIIRRFURi

Fig. 3

§i de cele ce vor fi de executat spre Pantelimon on Cioplea.

cat mai afara de oral ; asemenea va fi deservit §i de triajul
din viitorul port.
Complectarea traseului inelar intre gara Obor §i gara Fig
laret este studiata de Dir. Cailor Ferate §i chiar inceputa pe
teren. Traseul este indicat punctat in plan§ele anexate.
Este convenabil ca o buns parte din traseu sa mearga pa-
ralel cu un viitor canal navigabil proectat §i recomandabil
ca paralelismul sa fie pastrat §i cu o viitoare §osea de legatura
intre suburbane §i periferia oraplui in a ceasta parte.
Toate aceste artere impreuna e de dorit sa fie incadrate
spre interior cu o zona verde de izolare §i extensiune. Am
obtine maximum de economie §i avantaje.
Benzile de teren ce se expropriaza de obicei pentru calea
ferata s'a constatat ca sunt prea inguste pentru nevoile vii-

www.dacoromanica.ro
 28

-toare si ca se recurge in urma la noi exproprieri insutit mai

costisitoare ca primele exproprieri, De aceia se recomanda a
se proecta pe viitor Vasil pentru caile ferate mult mai largi
ca pans acum. Asemenea i terenurile pentru gari. Observam
ca numai o mica gara necesita peste 80.000 m. p.
Linia ferata de centura (care deservea vechile fortificatii)
va putea servi si mai departe, de ex. ca linie de garare a
vagoanelor si poate pe alocurea, in viitor, va putea fi dezvol-
tata ca statiuni de triaj nu insa ca linie pentru calatori, caci
noi aglomeratiuni nu vom lasa, dupa cum am spus, sa is nas-
tere in jurul acelei linii ferate,
Ramane de observat rapid daca inelul existent de linie fe-
rata ce va fi destinat pentru marfuri, sau numai o parte din
el, nu este acum rAmas prea central si daca nu ar fi caztl
sA fie impins mai spre periferie, spre a scoate din oral fumul,
.zgomotul si inconvenientele cartierelor industriale, cum si spre
a deservi, prin garile ce se vor stabili pe acel inel, un trafic
local al comunelor suburbane.
Mai trebuie sa avem in vedere pe de alts parte ca liniile
ferate cu tractiune cu aburi pentru traficul intens de marfuri
nu cunt vecinatati convenabile pentru parcuri sau alte plantatii.
Apoi aceste linii mai constituie si piedici pentru circulatia
obisnuita de legatura intre cartierele orasului gi suburbane.
mai ales la intersectia for cu arterele.de penetratie:
Mai este recomandabil ca una din garile de marfuri sa
formeze o gara principala pentru tot felul de marfuri. chiar
si pentru combustibil sau-produse alimentare, si ca aceasta sA
nu fie pre departe de locurile populate, pentru a nu se scumpi
transporturile pentru aprovizionarea de detaliu cu aceste
marfuri,
Gara de Nord, care ar fi sA ramana desafectata pentru
calatori, va putea servi pe viitor ca o gara de marfuri prin
cipala, indeplinind conditiile necesare.
Cercetand dar cu atentiune traseul acestui inel existent de
cale ferata in raport cu desvoltarea orasului in lumina celor
mai sus aratate, ajungem la concluzia ca este de preferat ca
cel putin portiunea de linie ferata Gara de Nord Dealul Spirei-
Filaret sA fie desafectata qi deplasata mai spre periferie. adira

www.dacoromanica.ro
 29

pornind de ex. dela bifurcarea liniei Bucure§ti-Constanta, spre

vest ca sa deserVeasca comunele Regele Mihai, Crang4,
Militari, Lupeasca, §i apoi a se uni cu linia Filaret-Giurgiu
in lungul unei not §osele de centura care sa lege suburbanele
din acea parte. Gara Filaret poate constitui o a doua gars
de marfuri a oraului metropola.
Terenul ocupat de actuala linie Gara de Nord-Dealul-
Spirei-Filaret va putea fi intrebuincat cu succes in alte scopuri
urbanistice.
0 serie de industrii existente §i devenite indezirabile in
aceasta parte vor fi astfel nevoite a se muta in alte cartiere
ce vor fi special fixate §i amenajate pentru industrii.
Prin aceasta deplasare a liniei ferate am satisface deci doua
Lerinte urbanistice .
Poqiunea de linie Obor-Cioplea-Filaret ar fi §i ea de re-
studiat ca traseu, pentru a urmari cat mai de aproape traseul
canalului de navigatie, spre Cioplea, apoi spre comuna *erban
Voda spre a se lega cu linia Filaret-Giurgiu langa comuna
Prog re.sul.
In acest mod worn putea obtine in acela§ timp o delimitare
administrative §i conEtructiva combinata cu calk de comu-
nicatie, far nu numai prin zone verzi. Vom da posibilitate §i
suburbanelor sa is avant economic, unele mai ales prin indus-
trifle ce s'ar pe:mite §i incuraja prin planul urbaniAic ca sa
desvolte in zona lor.
Delimitarile propuse in schema din fig. 2 satisfac §i pe
cele topografice ,caci la nordul oraplui ele urmaresc lacurile
existente §i raul Colentina ; intre suburbane unele vai natu-
rale, precum valea Dambovicei la nord-vest intre Militari si
Giule§ti, valea Colentinei intre Grivica §i Baneasa, valea Pi-
pera spre Colentina, valea Colentinei intre Pantelimon zi Prin-
cipele Nicolae. valea Dambovitei spre sud-est intre Dude§ti
§i Popesti-Leurdeni. In fine, gruparea canalelor navigabile cu
calea ferata §i §oselele de legatura intre suburbane constituie.
asemeni un element clar topografic pentru delimitare, sistem
propus spre utilizare la estul §i vestul oraplui.

www.dacoromanica.ro
 30

V. Delimitrtrile spatiilor verzi publice.

Cele aratate pans ad conduc la urmatoarele criterii practice
de urmat la trasarea delimitarilor in municipiul Bucuresti.
1. Delimitarea administrative a orasului si suburbanelor
municipiului Bucuresti nu formeaza direct o proble:na urba-
nistica, ci este o rezultanta a rezolvirei delimitarei zorelor de
constructie in municipiu.
2. Pentru o mai clara delimitare administrative, si o mai
sigura Tespectare a ei, este recomandabil ca delinlitarea adrni-
nistrativa sa urmareasca delimitarile pentru zonele de cons-
tructii.
3. Zone le de constructie nu trebuie sa cuprinda suprafete
prea marl neintrerupte de zone verzi. De aceia ora§ul trebuie
sa fie pe cat posibil separat de suburbanele sale, iar subur-
banele intre ele, fie prin zone non aedificandi, fie de preferit
prin zone verzi publice.
4. Delimitarile zonelor de constructie se fac avand 7.n ye-
dere situatia topografica, numarul maxim al populatiei adrufsa
in oras in raport cu densitatea medie admisa pentru locuinte.
Asa dar :
In Bucuresti este Tecomandabil ca populatia sa nu treaca
de un milion locuitori, densitatea locuintelor sa nu treaca de
60 pe hectar in zona centrals mai dense si de 30 pe hectar
in cartierele mai periferice, deci suprafata totals construita
sa octpe cam 5000 hectare.
Suburbanele sa nu aiba mai mult de 20.000 locuitori fie-
care, si toate la un loc mai mult de 500.000 locuitod, cu o
dansitate de locuitori mai mare ca 20 pe hectar si deci o su-
prafata mai mare ca 500 hectare fiecare suburbans.
5. Zonele verzi sau spatiile libere publice, care trebuie sa
inconjoare zonele cladite, pot fi mai economice data ele urma-
resc traseul unor cal de comunicatie importante, precum :
caile ferate, canalele navigabile, sosele de mare circulatie,
etc. ; iar aceste elemente organice se fixaza in trasaturi ge-
nerale odata cu stabilirea zonelor de constructii.
In Bucuresti aceste elemente pot fi, si se recomanda a H.
folosite la delimitarea administrative si a zonelor de cons-

www.dacoromanica.ro
 31

tructii spre rasarit, sud, apus Si chiar nord-vest, chiar daca

pe alocurea se impun oarecari sacrificii pentru exproprierile
sau linia ferata ce ar fi de deplasat.
Spatiile libere astfel Castigate pot deveni chiar producA-
toare de venituri in viitor.
6. Spatiile verzi publice separatoare ale zonelor de cons-.
tructii urbane si suburbane, formand intranduri spre centrul
acelor zone de constructii, sunt necesare a fi achizitionate in
municipiul Bucuresti !ana la complectarea a cel putin 2300
hectare, ca sa revina cel putin 15 m. p. spatiu verde public
de cap de locuitor.
. 7. Suprafata totals construita pana in centura de fortifi-
ctii sA nu treaca in viitor de 9000 hectare pentru a putea ast-
fel ramane neconstruite cam 28.000 hectare, adica la totalul
de 1.500.000 locuitori cam 186 m. p. de cap de locuitor. Re-
zulta c5 nu trebuie sporita in viitor cu alte not zone de cons-
tructii suprafata admisa de 9000 hectare construibile.
8. Spatiile publice de 2.300 hectare vor fi in viitor insufi-
ciente. Costul for de achizitionare ridicat, impune municipiulul
saamenajeze spatii publice verzi permanente, in afara de cen-
tura de fortificatii, de ex. la Snagov, Comana, etc. Planul de
amenajare sa se ocupe si de acestea.

Rezulta de ad ea trebuie sä avem mereu in minte ca regiu-

nea Bucuresti trebuie sa devina un adevarat .,urbs in horto"
nu hortus in urbe", pentru a corespunde climei si traditiei.
Concluziile la care ajungem, studiind distantele si suprafe-
tele spatiilor verzi publice se pot clasa relativ la suprafete,
la utilizare si la cost. Cele relative la suprafete au Post ex-
puse mai sus.
Cele relative la utilizare 'sunt :
a) Spatiile publice verzi interioare s5 fie utilizate ca gra-
. dini publice cu arbori numerosi. squaruri pentru jocuri de
copii si terenuri pentru sporturi.
b) Spatiile publice verzi exterioare 'vor fi in deosebi utill-
zate pentru pAduri, sporturi si combinate in unele parti cu lu-

www.dacoromanica.ro
 32

cr5rile pentru delimitare sl arterele de comunicatie (cal fe-

rate, canale navigabile, sosele).
Relativ la costul spatiilor verzi publice conchidem :
,c) Cele 100 .hectare, deficit de spatii verzi publice interi-
oare metropolei si care rezulta din o examinare sumara, ar'
costa foarte scump ca achizitionare Si amenajare, Vom vedea
ca, de fapt suprafata deficit este mai mare si deci costul si
mai ridicat, afar% de intretinerea anuala care ar adaoga chel-
tueli de inca zeci de milioane anual. Deci vom cauta a eco-
nomisi cat mai mult aceste spatii verzi publice interioare, dupa
cum vom arata mai jos.
.d) Spatiile verzi exterioare, costand mult mai putin, am
propus o century verde publica exterioara in forma de truce
continuata cum si pe vaile Dambovitei 7i Colentinei in amonte
si aval, combinata cu un supliment de spatii libere verzi inte-
rioare, astfel ca ar fi de achizitionat cam 1700 hectare peri-
ferice, care ar costa in jurul a 1000 milioane lei, Daca se-
lucreaza repede si in mare, cum si prin schimburi in natura
cu expropriatii, cu imobile executate in cartiere moderne ce
s'ar executa in suburbane costul acesta s'ar putea reduce.
Amenajarea acestor spatii libere astfel obtinute, ar fi mai pu-7
tin costisitoare, cad terenul ar putea fi uti''zat pentru a pro-
duce, adica, fie la culturi agricole intensive, fie la horticul-
tura, fie pentru livezi de fructe s. a.
Restul necesar va fi o mica parte din el de achizitionat
eventual in interior, iar o alts parte intre suburbane asa ca ar
Costa iarasi 'Inuit mai redus decat s'ar achizitiona intreg in
interiorul Capitalei.
S'ar putea asa dar asigura toate spatiile verzi publice nece_
sare in viitor municipiului Bucuresti cheltt'ind circa 1600 mi-
lioane lei. data prevedem si o century verde, in loc de peste
2 miliarde lei, si chiar 3 miliarde lei, dacA nu am prevedea
acea century, dupa cum vom arata mai jos.
0 buns parte din costul spatiilor verzi publice comuna si
le' poate recupera din revinderea unei parti din teren pentru
calk ferate. canalele navigabile si chiar din contributiile pen-.
tru drumuri cAnd acestea se vor executa pe t7aseul stabilit.
e) Tot din. cauza costului prea ridicat at spatiilor verzi

www.dacoromanica.ro
 CENTURA DE VERDEATA
_.-- ----
SUPRRFETELE COI1STR1jITE OE UPROPRIAT
Dirt ....-
--- ------,.
-, N.
MUNICIPIUL BUCURC411 v-- N

/
. N,

r r.

LEGESID r-
, su'PRTIETE CONSTRIATE
tZA LUND cEuluRci DE XE1100.10
::"LJ 7.6(10, CENTDREI DE YERDUITD
tE,,t FAKIR' Si GRE.Ditil NSW (AMUR
MAT( EXISTENT( SI PROCCTATE
CANALE NIVIDDBILE PROUSt
f:E= LeCjR1 SCAR A
DELINEillta EIVISULEIBUCURE.FRIXA (CUL EDI 793
0 SW WI 40C:C20110500

Plana 4

www.dacoromanica.ro
 33

publice din interiorul centurei de fortificatii propuneam ca

aceste spatii publice exterioare sA fie extinse prin padurile de
dincolo de centura de fortificatii, adica spre Snagov, Comana,
etc., multumindu-ne in interiorul centurii cu spatiile verzi par-
ticulare, rezultate din aplicarea restrictiunei non aedificandi-
pentru zonele din afara delimitarei aglomeratiunilor.
f) Singura obiectiune ce s'ar ptitea aduce acestui sistem
de spatii verzi publice, concentrat in o centura de delimitare,
variabila ca latime, este costul prea ridicat al exproprierilor
in punctele unde centura verde pentru delimitare tale zonele
deja construite la periferia orasului.
Pentru a combate aceasta obiectiune, presupunem a am
deplasa spatiile verzi publice, de o aceias suprafata (caci nu
putem micsora suprafata for totals din motivele sus arAtate),
mai spre centrul orasului la inceput, si apoi in ipoteza doua.
mai spre exterior, decal le-am propus .
Care ar fi influentele unor asemenea deplasari ?
In primul caz costul exproprierilor s'ar ridica foarte repede.:
Nu e nevoie de demonstratie. Desi eficacitatea acestor spatii
libere pentru populatie ar spori, in schimb am fi nevoiti sa.
sporim densitatea pe hectar a populatiei totale admise (un
total cam de 850.000 locuitori in metropold) ceeace nu ar fi
avantajos. Deci aceasta ipoteza este de inlaturat.
Daca din contra, am impinge mai spre exterior aceasta cen-
tura, eficacitatea ei pentru populatie ar scadea ; am da po-
sibilitatea ca chiar pastrand aceias densitate de locuitori si
sporim suprafata orasului si deci si populatia si ar trebui sA
sporim. si suprafata parcurilor de achizitionat in interior,
ceeace iaraci nu e recomandabil. In schimb am micsora sim-
titor costul de achizitie al terenului ? Vom dovedi c5 prac-
ticecte nu-I mic§oram sensibil.
Examinand un plan, cu zonele construite, pe care s'a trasat
centura ce propunem, (fig. 4), variants simplificatA a fig. 2.
constatam ca din 1700 hectare spatii de achizitionat, peste su-
prafata destinata parcului national, tree peste teritorii cladite-
circa 340 h. a., adica in regiunile Costeasca, Regele Mihal,
cartierul Caramidari, comunele Lupeasca, $erban Voda, Cio-
plea, cartierele Pantelimon, Colentina ci Tei.

www.dacoromanica.ro
 34

Planul fotografic al acestor regiuni, dupa care ne condu-

cem, este executat in 1927, adica dupa epoca stabilirei prin
lege a zonei non aedificandipentru aceste regiuni, asa c3
poate fi luat ca baza la plata constructiilor, neocupandu-ne
de ceeace s'a construit pe aici ulterior fara autorizatii. Acel
plan (fig. 4) ne arata ca ar fi de daramat pe cele 350 ha. con-
strucite, din regiunile de achizitionat, circa 1900 case, din
care mai importante numai 410, iar neinsemnat de mid 1490
case, si care nu au in mediu mai mult de 3 camere fiecare.
Putem socoti costul for mediu pe imitate de suprafata la 2000
lei, iar de casa la 120.000 lei, Asa dar suplimentul de cost
din cauza cladirilor ar fi de circa 230 milioane lei. In tabloul
de mai jos dam repartizarea acestor locuinte si densitatea for
pe hectar.

Tablou cu repartizarea constructiilor in zonele verzi proectate:

Suprarala Densitalea
globala cu Nr. 1
Felul clddirdor existenta a
REGEUNEA cladiri cladirilor
in ha. cladirilor pe hectar
m.tri midi

Costeasca . . . 50 151 42 114 J

Regele Mihai . . 38 145 6) 85 4
Groz.ivesti . . . 24 270 50 120 7
Lupeasca . . . 54 253 51 2 14 5
Se Tban Vocla . . 90 410 110 300 5
('iop lea . . . . 6 65 11 52 11
PanIelimon . . 36 26 i 28 2.17 7
Colentina . . . 14 112 19 93 8
Plumbuita . . 9 72 7 65 8
Tei 19 253 35 21-1 14
Total . . 340 1904 413 1491

In ce priveste costul terenului practica exproprierei ne-a

aratat constant ea, atat justitia cat si particularii nu fac deo-
sebire intre valoarea terenului parcelat si cel neparcelat, tad
aproape totdeauna s'a pretins sa se plateasca acelas pret pe
nietrul patrat cu care s'a vandut in regiune teren parcelat.
De uncle rezulta ca expropriin4 lit Iona parcelata, unde LW
exist& lucrari edilitare executate de care sa ne pars rat ea ift
desfiintam, avern avantajul unet reduced de 20-30% dill
costul terenului, prig faptul ca flu Volt plat' terenul odttpai

www.dacoromanica.ro
 35

de strazi. A§a dar in tazul cel mai rau trebuie sa consideraai

Ca pretul mediu al terenului construit ar veni egal cu pretul
mediu al terenului neconstruit. A§a dar diferenta in plus de
platit ar fi cei 230 milioane lei pentru cladirile ce s'ar darama,
adica fata de cele 800 milioane cost total, un spor de circa
29%. De fapt :ins& aceasta diferenta dispare, prin aparitia
obligatiei de a expropria un teren scump in interiorul oraplui
pentru parcuri,
Dar opera de asanare nu conteaza nimic ? Dar inlesnirile
pentru arterele de comunicatie viitoare §i mijloacele de trans
port nu au nici o valoare ?
Apoi daca tam reconstruct case confortabile §i estetice in
suburbane pentru a le da in schimb in docul celor insalubre
ce se gasesc in acele periferii §i care se vor darama, nu am
putea chiar efteni costul exproprierilor ? Nu ar fi §i o opera
socid.A §i estetica ? Periferie nu ar ca§tiga nimic in plus valuta
prin aceasta organizare ?
Credem ca am dovedit ca nu faptul daca daramam sau nu
cateva case construite in paianta sau clIn pamant batut, sau
chiar din caramida, dar rau executate, trebuie sa ne conduca
la alegerea traseului delimitarei §i deci a centurei de spatii verzi
publice, ci consikleratiunile de interes mult mai general, pe care
le-am aratat mai sus,

Odata fixati asupra spatiilor verzi publice interioare §i ex-

terioare ora§ului Bucure§ti, trebuie sa studiem in detaliu zo-
nee for de influenta fats de utilizarile ce urmeaza a li se
da, apoi Iegaturile de comunicatie cu ele §i intre ele, §i in
urma perimetrul fiecaruia din acestea, fie ca acele spatii libere
exists sau sunt de creiat in viitor, §i in afara de studiul ame-
najerei for interioare §i raporturile for cu vecinatatile.
Ar fi sa intram acum in prea multe detain., care nu se re-
zol.va de cat prin planurile de cartiere §i prin studii speciale
teeace ne-ar departa dela obiectul nostru.
Ne vom margini Inca acum la studiul zonelor de influenta
$1 la acela al repartizarei pe suprafata ora§ului al spatiilor

www.dacoromanica.ro
 36

libere, pentruca sa obtinem un folos optira al spatiilor libere

existente si de creiat.
Daca tinem seams ca pentru viitor admitem densitatea de
300 loc/hect. in zona ce am numit centrals, si ca actualele
spatii verzi publice existente au zonele de influents indicate
in fig. 5 pentru fiecare din cele trei categorji de spatii verzi
adica pentru jocuri de copii, sporturi gi parcuri, putem in-
dica in aceia§ figura in hectare plusul sau minusul de ase-
menea spatii in aceasta zona centrals. In acest scop ne fo-
losim de criteriul ca la 10 hectare suprafata de oral si la
o densitate de 300 loc/hect. ne trebuie 75000 m. p. teren
pentru jocuri de copii in cel putin 4 unitati, 48.000 m. p.
teren pentru sporturi in una sau patru unitati si 60.000 m. p.
teren pentru parcuri formand un singur parc.
Pentru zona periferica unde am admis cam 150 loc/hectar
la 100 de hectare sunt necesari 37500 m. p. teren pentru
patru asemenea terenuri ; alti 2400 m. p. pentru sporturi
intr'un singur loc si in fine 30000 m. p. cel putin pentru un
parc. Zonele de influentA, ca distance si suprafete efectiv de-
servite ale spatiilor libere existente, sunt aratate asemenea
in fig. 5 unde se dau indicatii gi asupra spatiilor verzi in
plus sau minus din aceasta regiune.
Tot din figura 5 se poate observa Ca portiunea de rasarit
a orasului este complet lipsita de spatii verzi publice.
Daca examinam situatia actuala a suprafetelor particulare
neconstruite Inca, in raport cu figura sus mentionata si in
raport cu zonificarea terenului orasului si cu centura spatiilor
verzi exterioare, putem ajunge la distributia spatiilor verzi
publice interioare indicate in fig. 6.
La intocmirea definitive a limitelor spatiilor verzi publice
trebuie tinut seams §i de regula ca trebuie profitat ca sä se
achizitioneze din Limp spatiile libere mai mari, spre a se
evita not achizitii in viitor mult mai cost:sitoare ; apoi ca la
fiecare suta de hectare este nevoie de un parc public de cel
putin 5 hectare suprafata, la care sa se al.ature $i cate un
teren pentru jocuri de copii si altul pentru sporturi, conditie
ce nu se poate indeplini in regiunea centrals a Bucurestilor.
Din aceste figuri se pot deduce atat suprafetele not de

www.dacoromanica.ro
 ZONELE DE trirLuctiTA CU SUP RAFETE
DISTINflTE A PARCURILOR SI
GRADINLOLExis-rErin ALE
oRA$UUJ1 BUCURE.571

It

L C. L r41.0.
l-,NAVA,.
LI:,...a, 11,06
AAP
,4 AI...Tv
...AP
AVAVA,
AO
r yr eon, [Aar
0.-atr
/ n.nrrs
10V.A400 .11/ANAV

arfrrg:r.:7=[.tVg:f;-
..1( 4,4 e,te ta,VJA.,, /T./O.,/ be Se

(:.:=L7,=;;Vttrj.;, 10.ray14.1...........
roo4 arow...
c2 4,1411./TO ...sr/2 Gr. ',PT re a plop, Jay, SCAR&
, V.SUG%/r.0 nnweg fOruntaN to,/ K KC .422
Vent,: CI .2../.24.2.....24,42,, 41,14, 471,Wes0.41.. 8 ill so CIO 100 ba 1111. Y11 42, o./1
/ON 'AV 1.-11"nr/k, tY/ 'I.:AP.. Oa AOW/2.0,02a olt water..
r.augt. avgv-tw A, osnozza,..o. net
Cenr 52,4 n osonsid...

Lim-L$.1 fig. 5

www.dacoromanica.ro
 111FLUTA CENTUREI DEVERDELITA
ASUPRA PARCURILOR Sd ORADMILOR
ItfTERIODRE ORASULUI BUCURESTI

&SUPRA fXTENStUtiti
SU
ILT);

cuvrra

").
spepoLir, j LIWITELIMar,

LuPA)."

'N

L e senoR
.../M9R7Z arnan,
N cs Lau.
R .17071,171/.1.04". pro
/Wm. 711011no Parry&
en.11 in7WENTI1..1.4.1,1 MOO
C,77.,11111.771.71 N.13177V / ROA! 41 Aelno.V
RINalar.resstar.r011rlffr
uvrreampaseacwonANtstor.
[lone .17.14.172 K.7-110 ANINOW
roan ire rasmuNer ansI
AVOW OnfopiteDMMI IWO7 "MUM
- ....171...01040 ..07100.17711IMMIA.

Plan$1 fig. u

www.dacoromanica.ro
 37

achizitionat gi situatia lor, cat gi corecturile de facut la tere-

nurile publice existente.
Astfel fig. 5 ne arata ca toate spatiile verzi publice, azi
existente in interiorul oragului, ar trebui sa fie sporite, daca
nu am prevede o centura de plantatii, gi anume cu cantitatile
indicate in tabloul de mai jos :

45) iSupliment Supliment

Denumirea spatiului Suprafala necesar necesar in
I

daca nu se cazul cu
Z actuala face cen- centura Observatii
public
-0 In ha. tura verde verde
(in ha.) (in ha.)

Gr5clina Botanica . . 17,50 30,00

2 Federatia Sportiv,i Ki
selef 9,C0 7,50
4 Parcul Kiselef . . 11,75 22,50
5 Griclina Tei . . .
.

. 10,80 27,50 -
8 Grcidina Cismigiu . . 15,70 22,50 3,50') 1) In ipoteza
ca se sporeste
terenul
0. N. E. F.
9 Terenul Of. National
de Enucatie Fizica . 5,00 14,00 5,00 2) De tidal
16 Parcul Carol . 33,10 7,50 In viitor
12 Sir. Turturele . . . 40,00 36,50 1)
13 Mcsii 10,50 40,00 5,50 ')
Totalurl . 118,35 211,50 50,50

Figura mai arata ca partea de est a oragului e complet

lipsita de asemenea spatii verzi gi ca ar trebui in total achi-
zitionate cel putin 211 hectare in zone potrivite, interioare
oragului, pentru a fi transformate in parcuri. Acestea repre-
zinta o cheltuiala de cel putin 2 miliarde lei, afara de aceia
pentru plata constructiunilor existente pe aceste vaste terenuri,
de oarece nu se gasesc terenuri virane formand suprafete com-
pacte libere de cel putin 5 hectare, astfel ca pretul de expro-
priere cel putin s'ar dub!a. VOT.mai trebui insa facute cheltueli
si pentru spatii verzi publice servind. suburbanele.

Fig. 6, ne arata ca prin executarea centurei de plantatii nu

www.dacoromanica.ro
 38

vor mai fi necesare in interiorul orasului decat achizitionarere-

a 50 hectare teren, adica se va reduce costul acestora 14
circa 600 milioane lei, cari, impreuna cu costul centurel verzi,
ar face un total de maximum L6 miliarde lei ad:ca o economie,
de cel putin 400 milioane lei data nu chiar peste un miliard
lei, feta de solutiunea ca acea centura nu s'ar realize.
Mai observam ca trebuie prolitat §i achizitionat cat mai
urgent terenul Inca neconstruit din str. Epurilor-Turturele care
este Inca mare, ca sa nu se intampk la fel ca cu cel din str.
Vulturi-Traian care s'a construit contra prevederilor planuluf
de sistematizare in vigoare, a§a ca va costa mai tarziu inzec:t
mai mult achizitionarea acestui teren, absolut indispensabil until
sistem de spatii libere.
Tot fig. 6 mai demonstra necesitatea imperioasa de a se
transforma §i extinde Campul Mosilor ca parc public, desfiin.:
tandu-se strazile ce-1 traverseaza acum §i mutand targul de
furaje, etc. pe un teren mai propriu, decat acesta unde epur.4
impune stabilirea unui parc public.
Aceia§ figura ne mai arata ca este nevoie sa se achizitioneze
tot pentru parcuri terenul Post Cornescu din sos. Bonaparte,
ca si terenul Bordei de pe sos. Herastrau, fiindca zona de
influents a centurei verzi trasata pe plan, cuprinde §i aceste
terenuri, cari se impun a face parte din aceasta centura. In
caz contrar air trebui cumparate aLte terenuri mai centrale iti
aceasta regiune §i costul total s'ar ridica §i mai mult.
Centura verde cu zona ei de influents ne da indicatii pre-
tioase §i asupra posibilitatilor de extensiune a zonelor de cons-
tructie din suburbane, scutindu-ne de exproprieri pentru
parcuri in acele zone, ceeace nu ar fi cazul dace centura nu
se execute.
Afars de aceste spatii verzi publice mai sunt de studiat §i
spatiile verzi, mai exact bandele verzi din lungul soselelor
de penetratie. Acestea deli au un caracter mai mult preventiy
ai estetic, contra calamitatei intinderei bojdeucilor dealungut
voselelor, vor forma si o rezerva pentru dezvoltarea profilului
circulabil. Deocamdata ne oprim aci.

www.dacoromanica.ro
 39

In re priveste spati:le libere particulare, ne vom ocupa

numai in treacat de ele, de oareee planurile cu zonificarea
teritoriului si studiul diferitelor cartiere vor details aceast'a
chestiune,
Este locul insa sa insistam asupra importantei impunerei §i
respectarei zonelor non aedificandi" exterioare, cad pe aceste
zone se sprijind intreaga amenajare regionala, adica delimita-
rea orasului si suburbanelor cu repartitia zonelor cladite in o
zona necladita.
Am spus ca principiul nostru este sa pastam regiunei Bu-
curesti caracterul unor insule de cladiri in marea de ver-
deuca, iar nu de insule de verdeata intro mare de cladiri.
-Daca spre realizarea unei asemenea conceptii se stradueste
acum si comisia de sistematizare pentru planul regional al
Londrei, ar aparea ca o prey mare lipsa de prevedere din
.partea noastra, neglijarea mijloacelor care sa asigure §i in zona
Bucurestilor o asemenea situatie.
Legea Vienei din 1930 prevedere zone non aedificandi"
temporare, adica de extensiune viitoare si zone non aedifi-
candi" permanente. Noi nu suntem de acord cu infiintarea
in planul de sistematizarea zonelor non aedificandi" tempo-
rare cel putin pentru Capitals, caci usor s'ar putea aluneca de
administratie spre desfiintarea tuturor zonelor non aedificandi.
Este bine sa se pastreze separate notiunile de zona non aedifi-
candi si zona de extensiune.
Pentru a asigura deci respectarea zonelor non aedificandi
particulare exterioare, este de recomandat sa se incurajeze
culturile agricole intensive si orice alte culturi, cari produc o
rentabilitate mare a acestor terenuri periferice, ca astfel sa se
inlature tentatiile pentru parcelarea lor. Fermele de 1-5 hec-
tare suprafata constitue un mijloc preventiv, impreuna cu ne-
permiterea ca industriile sau depozitele sa se aseze in alts
parte deck in cartierele special amenajate (in zonele indus-
triale sau de depozite), cad acestea dau nastere apoi la aglo-
meari de locuin%e in jurul for si deci la distrugerea zonelor
verzi.

www.dacoromanica.ro
 40

Dupa cum ora§ul trebuie sA pluteascA in marea verde, tot

a§a casele trebuie sa fie pe cat posibil inconjurate de spatiul
libcr particular sau public. 0 servitute a arborilor, chiar de
pe proprietatile particulare, trebuie legiferata, iar regulamen-
tele lotizarilor trebuie sa fie cat mai restrictive, neadmitand
spatii libere prea mid sau stricarea in viitor a caracterului
initial al lotizarilor aprobate.
Dar astfel de chestiuni vor face obiectul unui studiu separat,

www.dacoromanica.ro
 ZONIFICRRER UREANISTICR
A

MUNICIPIOLUI BUCURE$T1

I. Introducere.
In planurile de sistematizare, dupa delimitarea terenului de
arnenajat, se procede la zonificare.
Zonificarea, termen urbanistic englez (zoning), clack' este
noun ea denumire, practica ei este foarte veche. Orasele an-
tichitatei aveau* si ele cartiere cu functiuni urbanistice speciale :
la greci akropolis indeplinea functia politics, religioasa si
militara; in jurul agorei era centrul comercial deci cartierul
cu functia economics, apoi cartierul locuintelor ; in romani
forum -ui $i imprejurimile lui concentra centrul civic, politic,
religios si comercial, $i mai departe se desfasurau cartierele
de locuit. Roma in timpul lui Augu.tus era zonificata, iar
mai tarziu, prin ordonante, se regulamentau constructiile, mai
ales in timpul lui Constantin (306 -- 337), and orasul era
Impartit in centrul civic cu foturile, suburbiile cu locuinte
dese, cftmpul lui Marte care forma cartierul residential, in
fine cartierul de vile Viminal.
In aglomeratiunile importante, zonificarea, adica un fel de
specializare functionala a cartierelor (cum se definea acum
cateva decenii aceasta separatiune in structura orasului) desi
apare ca fenomen natural in evolutia oraselor, totusi pe la 1884
pentru prima oars aceasta separatiune a fost impusa in mod
dogmatic, anume in Altana.
In Altona era la acea data primar Franz Adickes, cel care
mai tarziu, pe la 1891, chemat ffind in capul orasului Frankfurt
pe Main, a introdus acolo sistemul comasarilor si relotizarilor

www.dacoromanica.ro
 4

pentru sistetnatizarea acestui ora4, cunoscut sub numele de

ales Adickes".
Perfectionarea pe scara biologics, ca si pe cea socials, ca
si in orice alts directie, merge paralel cu specializarea func-
tional( organics. Desigur ca, si in urbanistica zonificarea, ca
specialitate functional(, nu poate fi privity de cat ca un
mijloc de perfectionare a orasului. Asa fiind, nu mai este
cazul A. ne Intrebam data un plan de sistematizare trebuie
sau nu A cuprinda $i zonificarea, data trebuie sau nu sa
lasam o confuzie a cartierelor.
H. Lanchesler declare ca este cu neputinta a admite un
astfel de amestec 1).
Pretindem chiar, de acord cu Dr. big. Blum, cunoscutul
profesor la politecnica din Hanovra, ca studiul unui plan de
sistematizare trebuie chiar sa Inceapa cu zonificarea, pentru
a se putea trece de indata la studiul chestiunilor de circa-
latie 2).
In State le Unite, unde libertatea individuals ca si a folo-
sirei proprietatei, constituesc Inca o credinta fanatica, si unde
principiile urbanistice, care yin in conflict cu aceste idei de
libertate, nu si-au putut Inca gasi de cat o restransa aplicare,
zonificarea singura a fost considerate ca pivotul sistematizarei
oraselor. De aceia de la 1909, cand s'a introdus in Los Angeles,
apoi in 1916 la New-York, zonificarea a patruns in sistema-
tizarile mai tuturor oraselor ca preliminary si singura prevedere
a planurilor urbanistice.
Caci In adevar, toti urbanistii de pretutindeni gasesc ca
zonificarea oraselor aduce sanatate, aduce siguranta:, morali-
zeaza., aduce si comoditatea si prosperitatea generals. (American
City Planning Institute' a conchis ca zonificarea nu are nu
mai un singur rol negativ si preventiv, dar mai ales unul
pozitiv si constructiv 3).
Nelson P. Lewis arata ca zonificarea garanteaza conservarea
valorei proprietatei particulare 4).

1) H. Lanchester: 'The art of Town-Planing,.

2) 0. Blum: Personen and Giiterbahnhafe* pag. 232.
3) Hubbard and Hubbard 'Our Cities to day and to morrow.
4) Nelson P. Lewis: =The Planning of the modern city).

www.dacoromanica.ro
 5

De aceia acum 16 ani, cand am inceput planul de siste-

matizare in limitele de atunci ale Capita lei, indata dupa
chestiunea delimitarei suprafetei de sistematizat, m'am ocupat
de specializarea cartierelor (zonificare) 1).

II. Sisteme de zonificare.

Nu insa toti urbanistii sunt de acord in ce priveste cat de

departe sä se mearga cu aceasta zonificare. Unii, ca Heiligenthal,
se multumesc cu zonificarea numai pentru industrie, locuinte 2)
si spatii libere ; altii, ca Lanchester 3), impart zonele in indu-
striale, comerciale si pentru locuinte ; iar Le Corbusier 4), fara
a intrebuinta denumirea de zona, propune alte diviziuni, in special
pentru orasele mari: centrul afacerilor, orasul industrial $i
orasele-gradini (de centura), pentru a satisface cerintele vietei
de munch' si vietei de repaos ; in fine altii, ca Joyant, 6)
merg cu specializarea functionala si mai departe, adica spe-
cializarea in cartiere de : afaceri, administrativ, universitar,
industrial, de locuinte si cartierele exterioare.
In planul de sistematizare al Bucure,tiului din 1914-1916,
autorul acestui studiu am prevazut : cartierul central (cu co-
mert), cartierul militar, cartiere industriale, cartiere de locuinte
eftine si cartiere de vile, mentionand ea aceste specializari
reprezinta dezvoltarea caracterului predominant al cartierului
respectiv.
Pentru orasul Canberra, orasul Inch in curs de creiere
pentru capitala Australiei, dupa planul lui Griffin din Chi-
cago, s'au prevazut zonele : industriale, centrul municipal,
centrul comertului, centrul administrativ (de guvernamant),
zonele de locuinte, zonele suburbane si cele semi-agricole 6).
In Germania zonificarea corespunde la asa numita aspecia-
lizare a cartierelor, (Viertel) si este strftns legata cu impunerea

1) C. Sfinieseu: (Bucure0ii in viitor, pag. 25.

2) Heiligenthal: cStiidtebaurecht u. StatItebau*.
3) Op. cit.
4) Le Corbusier : (Urbanisme*.
5) E. Joyant: Trait d'Urbanisme*.
6) Hughes and Lombard: (Towns & Town Planning*.

www.dacoromanica.ro
 6

altor conditii de detalii pentru constructiuni, ordonate dup6.

Bauzonen §i Bauklassen (zone de constructii classe de
constructii).
Zone le de constructii Insemneaza anumite perimetre in in-
teriorul cgrora se stabilesc suprafetele si numarul maxim de
caturi la clUdirile ce se pot construi pe un lot, deci se sta-
bilesc densitAtile maxime pentru locuinte, indiferent de modul
cum se utilizeaa ca activitate umanA, acele constructii. Astfel
in Dusseldorf sunt admise 5 zone de constructii : in zona I
se admite sa se acopere, dupa,' caz, maximum 1/2 on 2/3 din
suprafata lotului lei cladiri cu 3 si 4 caturi ; in zona II ma-
ximum 4/10 ori 1/2 din suprafata, si cladiri cu 3 4 caturi ;
in zona III maximum 4/10 din suprafata lotului constuctii
cu maximum 2-4 caturi; in zona IV suprafata cladititi va fi
dupa caz intre 6/10 si 3/4 din lot, iar numarul caturilor
maximum 2 on 3 ; In fine in zona V se poate construi ma-
ximum 1/4 on 1/2 din suprafata lotului, iar numarul caturilor
maximum 2.
Clasele de constructie stabilesc modul de grupare al
constructiilor vecine si in special numarul gi miirimea locuin-
telor din o cladire. Pentru Diisseldorf in 1912 erau regula-
mentate 11 clase de constructie, iar adancimea terenului admis
a fi construit pe un lot nu era mai mare de 22 m. la nici o
class.
DupA ate vedem sistemul german de zonificare intra in
prea multe detalii i devine prea complicat.
Conchidem dar ca" dupa tan, orase 5i autori de planuri de
sistematizare, variazA categorisirea modului de intrebuintare a
terenului, deci zonificarea.
* * *

Trebuie dar sa ggsim o orientare in alegerea clasificarei

celei mai nimerite, $i de aceia, inainte de a ne adresa numai
ratiunei, vom cerceta experienta obtinutg in alte parti prin
aplicarea principiilor zonificarei si chiar experienta facuta la
noi, in Bucuresti, dela 1921 incoace, and planul din 1914 -1916
a Post decretat Qi deci de and zonificarea a putut fi impusa
in mod legal.

www.dacoromanica.ro
 7

Dela inceput trebuie sa recunoa$tem, ca gi altii, a este o

imposibilitate in materie socialt, st, prevedem cu precizie
viitorul, $i deci $i in urbanism este greu ss prevedem exact
evolutia economics a unui ora$, evolutie de care depinde modul
de dezvoitare constructive a lui, adica referitor la numarul,
felul si pozitia diferitelor cladiri cu IntrebuintAri speciale: comert,
industrie, culture, administratic, locuinte, $. a. Rezulta ea nu
am putea impune nici o conditie de detaliu precist a zonifi-
cArei pe un timp prea Indelungat, cici o asemenea zonificare
ar putea adesea sa devie o piedica in dezvoltarea ora$ului, In
loc st, fie un mijloc pentru progresarea lui. Astfel de precizari
ar fi cu atAt mai greu de fAcut, cu cAt am cauta BA intram
mai mult in detaliile zonificarei, caci acestea depind de con-
ditiuni incerte $i sunt adesea independente de posibilitatile
administratiei comunale.
0 conditiune necesart ca zonificarea st, reuseasct, $i care
s'a observat mai ales in State le-Unite, este aceia a precizdrei
elementelor zonificarei: preciziune in intelesul termenilor tec-
nici intrebuintati, preciziune In delimitarile zonificarei, preci-
zinne in conditiile de aplicare a ei. Dact va lipsi preciziunea,
interprettrile se vor da dupt capriciu, iar zonificarea va fi
compromist, caci va deveni neeficace 1).
AltA conditie necesara reu$itei zonificarei este aceia ca re-
strictiunile ce decurg din planul zonificarei asupra exerci-
tiului dreptului de proprietate BA fie facute in interesul general.
In fata opiniei publice $i a justitiei nepartinitoare nu se vor
putea sustine de cAt cauze in interesul general.
SA se stabileasca prin zonificare densitAtile populatiei $i
deci a locuintelor pe hectar In fiecare zone, caci altfel nu
se poate culege toate fructele bune ale zonificarei.
Zonificarea trebuie st, tint, seams de situatia economics a
populatiei si de tendentele naturale ale dezvoltarei oraplui,
ctutAnd a canaliza dirija spre folosul general acele tendente.
$i
In fiecare ora$ urmand a se prevedea zone pentru industrii,
a caror extensiune este greu de prevazut, este recomandabil
a se adopta metoda englezt, edict, pentru fiecare zone O. se.

1) Hubbard: op. cit.

www.dacoromanica.ro
 8

admits douh utilizari : una ordinara $i permanenth (cea sta-

bilita) si alta ettraordinara, provizorie si cu autorizatii speciale.
De exemplu in zonele industriale sh se admits la inceput $i
locuintele de lucrhtori, ilsoare si eftine, destinate a dispare
sand industriile iau d extindere mai mare in acel cartier 1).
In orice caz planul zonifichrei trebuie sh fie pus de acord
cu regulamentele comunale si sh fie aplicat cu stricteth la
liberarea autorizatiilor, iar nu duph influents politice 2).
In ce priveste zonele libere din jurul oraselor s'a constatat
ca nu pot rhmftne pur agricole, de oarece mana de lucru este
prea scumph pentru aceasta, ci mai bine acele zone sh fie
utilizate ca phduri, cftmpii irigate (Rieselfelder), grAdinhrii
etc. care la un loc sh formeze un sistem de parcuri.
In zonele amestecate sh se opreasch extinderile industriilor
sau ale comertului mare, etc. mai ales acolo unde zonificarea
se opune ; sh se inlesneasch pe toate chile emigrarea for in
zonele adequate unor asemenea intreprinderi.
Comasshrile si relotizhrile constituiesc mijlocul cel mai
eficace si mai sigur pentru realizarea zonificarei, mai ales in
regiunile neconstruite, astfel a trebuiesc epuizate toate strh-
duintele pentru legalizarea acestei proceduri.

III. Principii de zonificare aplicabile

municipiului Bucure0i.
In studiul anterior asupra delimitarilor in regiunea Bucu-
resti, aratam ca ideia chlauzitoare la solutionhrile diferitelor
probleme urbanistice ce se pun cu ocazia intocmirei unui plan
de sistematizare trebuie sh fie obtinerea unui cindice urba-
nistic optimi, pentru regiunea respectivh 3) $i ch. acest indite
optim se poate realiza prin perfectionarea ambiantei naturale
proprii regiunei in raport cu societatea care trheste acolo.
Stabilind ilar, duph cum am arAtat in acelas studiu ale chrei
coficluzii nu fost insusite de cei in drept, modurile de deli-
1) Heiligenthal: op. cit.
2) Hubaard: op. cit.
3) C. Sfin(escu: Delimitrtri In regiunea municipiului Bucure,ti (1930).

www.dacoromanica.ro
 9

mitare Capita lei si suburbanelor ei, dezvoltate ca ora§e-satelite,

adich o delimitare prin centuri non mdificandi, va trebui ca
in interiorul acestor centuri sh fixam zonele §i caracterele
for predominante, dar Intr'un cadru general Ile aer, laming,
si verdeath multh, in care omul sh se bucure de natura,
pentru a phstra cat mai multa dispozitie de munch, Wean
mediu cat mai salubru.
Ceeace vom cauta mai intai va fi sh stabilim in asemenea
hypoteze un minimum de zonificare, cad alegand minimum
vom asigura avantajele zonificarei.
Viata umanh se desfhpara in conditii variabile si in Bu-
cure§ti, in timp, ca si in spatiu: orele de munch alterneazh cu
cele de repaos, omul sAimband insh local. Spatial destinat
timpului de munch cere adaptari speciale vietei de munch,
prin urmare acesta trebuie sh fie neaparat altul cleat spatiul
destinat vietei de odihnh on recreatie, pentru can sant eke
cerinte. Asa dar on cat am siinplifica zonificarea unui oral,
nu o putem reduce la mai putin de doua zone : zona de
munch (comert, industrie, culturh, munch nianualh §i munch
intelectualh) si zona de odihnh (locuinta, sportul, agrementul).
Cu aceasta zonificare minimalh ne putem multumi In unele
suburbane satelite.
Intr'un oras Irish mai mare, cum este si Bucure§ti, numai
aceste douh desphrtaminte apar vadit insuficiente, fiind-ca de
exempla munca comerciala si cea industrials se desvolta asa
de malt alaturi cu cea intelectualh pura, in cat un fel de
munch prea dezvoltata impiedica sau cel putin aduce pagube
importante celuilalt fel de munch desta§urata aproape pe acelas
spatiu, Irish cu nevoi in majoritatea for antagoniste. Astfel ch
inteun oras mijlociu adesea suntem avizati a separa cel putin
zona comerciala de zona industrials. Cate-va suburbane satelite,
precum Baneasa, an nevoie de aceasta zonificare.
Insa nici aceasta seindare nu este suficienta pentru BucurWi,
care, cu un centru intelectual, cu un centru administrativ §i
cu un centru militar de primal ordin al threi, are desvoltate
pe suprafete intinse asemenea activithti si fiecare din ele cer
conditii speciale bunei for functioari: liniste, plantatii, spatiu
larg si comod accesibil, pentru central intelectual; grupare

www.dacoromanica.ro
 10

monumentalitate, cai largi de circulatie, pozitie centrals In

aprpoierea tuturor factoril or sociali, pentru centrul administrativ;
terenuri libere vaste, izolare, t acces rapid si legaturi ferate,
pentru centrul militar.
Tata dar ca ajungem la o zonificare mai pronuntata chiar
de cat cea propusa de Joyant si aproape la fel cu cea a lui
Griffin pentru Canberra.
Am spus insa ca trebuie sa ne oprim la limita minima a
zonificarei necesare. Observam ca centrul administrativ pe
deoparte are cam aceleas cerinte ca si zona comerciala (centrul
de afaceri); pe dealtaparte in Bucuresti deja acest centru
administrativ este format Infra cat-va, astfel ca va trebui sa
urmarim numai organizarea acestui centru separat la o parte,
sau repartizat In zona de afaceri, unde sa-i putem desvolta
monumentalitatea si usura circulatia acestui centru. Conchidem
deci ca in Bucuresti ne putem dispense sa prevedem o zona
specials administrative, ci o vom Inlocui prin prevederea de
terenuri pe cari sa se edifice cladirile publice administrative
ce nu an Inca localuri proprii.
Asemenea In ce priveste centrul muncei intelectuale,
prin aceasta intelegem centrul universitar, foarte important ca
masse si calitate, observam ca cerintele unui asemene centru
corespund aproape cu acelea ale unei zone de odihna care
BA aiba constructiunile cat mai rare. Conchidem dar ca nu
este imperios necesar sa prevedem Ai o zona universitara,
fiind-ca la periferia orasului, unde zonele de locuit sunt rar
construite, Be va putea gasi oricand terenul necesar amenajarei
unui cartier universitar. Mai important este ca statul sa adopte
cat mai curand un program constructiv pentru un asemenea
cartier, spre a nu-si risipi mijloacele in lucrari cari sa fie
parasite In viitor, sau pentru care sa se face alte cheltueli
pentru readaptarea for la alte utilizari de cat cele pentru
cari an fost executate.
In planul de sistematizare acest cartier s'ar putea asigura

1) Aceasta mai ales a la chestionarul trimis de comuni1 rectoratului

universitrttei, d. N. Iorga a rrispuns di, de oarece statul a investit prea
multi bani in caldirile actuale, nu ne putem pinch la mutarea universitiltei.

www.dacoromanica.ro
 11

prin stabilirea terenurilor cari in subsidiar sa fie afectate

muncei intelectuale universitare.
Cat priveste cartierul militar, acesta este aproape format,
asa ca dad, introducem fi zona militara in programul zoni-
ficarei minimale nu va fi un inconvenient, ci din contra o
inlesnire, caci aceasta va impune ca anumite imobile cu
stabilimente militare, acum ramase prea in oral, sa fie desafectate,
mai ales cele ce produc inconveniente, iar serviciile sa fie
duse in zona militara sau aiurea.
In rezumat vom avea in municipiul Bucuresti : zone de
locuinte si zone industriale in majoritatea suburbanelor; zone
de locuinte, zone comerciale si zone industriale, in cote -va
suburbane ; iar in metropola, zone comerciale (de afaceri),
industriale, zone de locuinte §i zona military.
Am spus insa ca pentru a 'Astra o elasticitate zonificarei
e bine sa admitem dubla utilizare a zonelor, cum se procedeaza
in Anglia, spe a lasa posibilitatea ca in tot mornentul zonificarea
sa se poata adapta ca un mulaj pe conditiile specifice locale.
Aceasta masura este recomandabila chiar in interiorul orasului,
unde gashn de acum o specializare locala mai adanca de cat
zonificarea ce propunetn, dar unde orasal se gaseste in o
continua transformare. Spre a ajunge la forme definitive trebuie
uneori sä admitem si stadii de metamorfoza.
Deaceia vom diviza in cartiere (subzoue) zonele mai sus
stabilite In care diferentierea se va face in ce priveste modul
de constructie (inaltimi, suprafete).
Astfel trebuie sa admitem, conform indicelui optim urmarit,
pentru zonele de odihna un cartier mai dens de locuinte, iar
la periferie cartere de vile si cartiere de locuinte eftine ;
pentru zonele comerciale (de afaceri) ei cartiere de depozite
de marfuri ; pentru zonele industriale, cartiere de industrie
mare (grea), cartiere de locuinte si ateliere (industrie usoara)
i cartiere de depozite de materiale precum si cartiere de
industrie insalubra.
Vom renunta in parte la complicatia germank a zonelor si
claselor de constructii prea numeroase, rezultatele for putandu-se
obtine pe alte cai mai simple.
Ne apropiem astfel de principiile zonificarei propuse prin

www.dacoromanica.ro
 12

planul decretat in 1921, astazi in vigoare in orasul Bucuresti.

Aceasta noua zonificare are insa in plus cartierele de depozite
si va diferi mai Inuit prin delimitarea for pe plan si prin
practica curenta a principiilor stabilite pans aci pentru zonificare.
Trebuie sa notam insa, ca, afara de zonele industriale, in
genere zonificarea din 1921 nu a intampinat in aplicare prea
mari dificultati iar publicul a Inceput sa se obisnuiasca cu ea.

IV. Studii prealabile delimitArei zonelor (documentare).

Inainte de a trece la delimitarea zonelor de felul admis In
titlul precedent, avem nevoe sa studiem calitatile fizice si
apoi cele economice actuale ale terenului de zonificat, flind-ca
zona reprezentand o specializare a utilizarei terenului, fiecare
specialitate, deci fiecare zona, cere anumite calitati fizice si
economice, care data sunt indeplinite, zonificarea va fi mai
reusita.
A) Dintre calitatile fizice sunt de cercetat mai ales :
1) relieful solului; 2) constitutia subsolului si In special
pozitia straturilor subterane de apa ; 3) hidrografia ; 4) clima
si meteorologia cu directia si intensitatua vanturilor predo-
minante ; si 5) vegetatia.
B) Dintre conditiile economice trebuesc cunoscute; a) actuala
repartitie a populatiei pe teren (in deosebi densitatea); 9)
actuala repartitie a cladirilor pe teren ; actualele puncte si
cauze de atractie (congestionare) a circulatiei in anumite
regiuni; regiunile de mizerie (taudis) ; 0 actuala repartitie
a comertului ; situatia industriei si tendintele ei ; g) veni-
turile si sursele de venituri ale populatiei; s. a.
Vom urmari deci mai jos aceste conditiuni.

A. Calitiltile fizice.
1) Relieful solului. Bucuresti gi suburbanele sale sunt
dezvoltate pe un teren ses care se intinde la 26°, 6'E longi-
tudine gi 44°, 25'N. latitudine (Greenwich), ca un amfiteatru
urcand spre Colentina si ale carui cote variaza aproximativ
Intre 60 m. deasupra nivelului Marei Negre (Dambovita dincolo

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 2
MUNICIPIUL BUCURESTI
I CRESTEREA SUPROFETEI CLIADITE.
I (II1TRE SEC. XVI si XX
0 me kca coo no 000 2000
scAR4.

.L_

JO! tkILE/17711

/
tIt;
LE6SIOR

.
.114PR,45Q777 ar-zr,rai ova XI4
.
. . .Mil SNSW/g.
804.3

XVII S 200ha
I 11111
! !
I
I I

I
1

I
I

I
I 1 I I I I 1

I
1

I
I

\QN111)\*1
111111 n . XJX 5.1640ha
`..
I I I
1 1 1

IIII IIIII'1/ 41 1 I

/
Lil I I
; ! CLAD/To) WRAP/ w 1930 S 700 ha.
0.facwrir reaginr aa- DOSII_U/ el 1930 .i./27Ilis
-7 r
as
1

A IP'
1

042/77.49 1304Caql

www.dacoromanica.ro 111, /ON

 13

de Dudesti) si 90 m. punctul eel mai ridicat (care ar fi terenul

ocupat de hipodromul Floreasca). Deci diferenta maxima de
nivel abia atinge in aceasta regiune 30 m.
In plansa 1 indicam grin curbe de nivel cotate relieful
aproximativ al acestei regiuni. Curbele sunt luate dupa harta
Institutului Geografic al Armatei.
Orasul Rucuresti s'a dezvoltat mai ales pe platoul, mai
uniform ca relief, cuprins intre valea Dambovitei si valea
Colentinei, rail care formeaza lacurile din nordul Capita lei,
origins lui fiind in spatiul dintre cele doua gatuituri ale vaei
Danabovita (Mihai Voda si Radu Voda 1). Cote le acestui platou
variaza Intre 75 m. si 35 m. (en exceptia unei parti din hi-
pndromul Floreasca) deci numai cu 10 m. diferente maxime
de nivel. Asa dar si Bucuresti s'a dezvoltat mai mult pe partea
stAnga a Dambovitei, caracter intalnit in regiunea denumita.
Vlasia, adica satele sa se dezvolte pe malul stAng al apelor,
cilci pe malul stung patura de loess e mai suptiata $i deci apa
freatica se gaseste la adancime mai mica, pe lftnga faptul ca
locuintele sunt mai putin expuse crivatului dominant.
Pe partea dreapta a Dambovitei orasul s'a intins mai putin,
din cauza stratului de loess ce merge piing la 12 m. grosime
si poate si din cauza ca aici terenul prezinta pante mai putin
uniforme, desi denivelarile nu au diferente mai mari de 15 m.
Anume partile cele mai joase au aproximativ cota 70 m.
deasupra nivelului marei, iar cele mai ridicate puncte abia au
cots 85 m.
In plansa 2 indicam modul de crestere al suprafetei orasului
construit in decursul vremurilor.
Studiu] reliefului solului acestei regiuni prezinta si impor-
tanta urbanistica pentru ca ne poate indica nu numai pitorescul
natural de conservat, dar si modul de scurgere a apelor ploilor
si apelor uzate (menagere) si ca atare posibilitatile de cana-
lizare ; apoi studiul ne mai da indicatiuni asupra salubritatei
sau insalubritatei diferitelor parti ale regiunei studiate si deci
indicatiuni asupra zonificarei de stabilit, adica asupra utilizarei

1) Vintila : (Bucure0ii din punct de vedere antropogeo-

grafie §i etnografic. (1915) (Anuar de geografie §i antropogeografie).

www.dacoromanica.ro
 14

proprii de dat fiearei regiuni, mai ales din punctul de vedere

al constructiunilor.
Din plan§a 1 observam ca pe partea dreapta a Dambovitei
se afla ate-va puncte proeminente (graditi), care aflate
In lantul colinelor Dambovitei, formeaza un pitoresc natural
ce trebuie sa fie conservat. Proeminenta acestor puncte
apare prin contrastul denivelarei Intre coline §i cheurile vecine
ale Dambovitei, denivelari ce variaza intre 13 §i 17 m. Astfel
unul din cele mai proeminente puncte este Dealul Mitropoliei,
cu cots 86,86 m. pe and jos la Piata Bibescu Voda cota
este 71,70 m. deci o denivelare de 15,16 m. La Institutul
Astronomic (calea Piscului), considerat gre§it ca punctul eel
mai proeminent, cota este 83,37 m. pe and jos la cheiul
Dambovitei avem cota 65,00 m. deci o diferenta de nivel
de 18,37 metri. Daa aparenta in§eala. cauza este aceasta di-
ferenta relativa mai mare, si faptul ca vederea din acest punct
spre ora este mai deschisa, dar aceasta vedere va disparea
cu timpul.
De fapt punctul eel mai inak al colinelor Dambovitei este
Arsenalul Armatei, cu cota 87,50 m., iar cota cheiului Mihai
Voda este 71,60 m. deci o diferenta de 15,10 m. adica ceva
mai mare ca la Dealul Mitropoliei. Dealul de la Biserica Radu
Voda are cota 78,59 m., colina Biserica Bucur numai 75,51 m.
iar cheiul Dambovitei prin aceste locuri cam 69.30 m. deci
diferente intre 9,29 m. §i 6,21 m. Dealul Arhivelor Statului
(Mihai Voda) are cota 78.52, cheiul Dambovitei in dreptul lui
cam 71,50 m. deci o diferenta numai de 7,02 m.
Albia Dambovitei in interiorul orasului, din cauza lucrarilor
de canalizare a ei, si-a pierdut pitorescul, pe care nu-1 va putea
rec4tiga, §i numai partial, de cat prin o lucrare de pitoresc
artificial,adia prin acoperirea DAmbovitei care sa lase
perspectivele libere prin curbele larg deschise ale bulevardului
astfel format, care urmeaza a fi incadrat cu cladiri monu-
mentale. Albiei Dambovitei din exteriorul orasului vom auta
sa-i conservam pitorescul natural prin plantatii .i zone non
aedeficandi prescrise In lungul malurilor ei. Diferenta de nivel
intre apa Dambovitei la intrarea ei in centura de fortificatii
(aprox. cota 85 m.) §i e§irea din aceasta, centura (aprox. cota

www.dacoromanica.ro
 / 2. 3
MUNICIPILL BUCURES11
PROFILE TRIVISUERSALE tritiLoa

PROFIL GENERAL Not PRIM OEALUL MITROPOUEI

con a a
asYwrE imacir,185.Y4.1
8 at ''. aka
110JrZMIU
114 ,.11131.1118,,

PROFIL GENERAL N92 PRirt 0EALUL PISCULUI

Cale
Own=
io.arenou
511
PROFIL I1'3 TRD.risveRSCAL 1101130vITID PROFIL 11 4 TRAriSvERSQL OCuviESOVMEI
La CCVLIrta MIIL1T RI LA Comtkla LUMEN

Cs= Rao. Cm &rely Ca .Leanto

War Stokolirr

3
PLAAULAESITUATt Al.PROFAEL08

PROFL rP5 TRAMVERsol. COLEKRID 1110QpF

Ursa comma DAK0110111.11

PROFIL rr 6 TRAIISVERSAL FriTimEl

Ursa COMUNA Rim's

64%1
111
1117M,MIEMEI=.710111131

www.dacoromanica.ro
 15

60 m.), este de 25 m. Aceste cote ale apei, fata de cotele

terenului malurilor, ne pot procura vederi pitoresti, caci apa
formeaza vai mai mult sau mai puffin largi, cum se poate vedea
din plansa 3 care reprezinta un profil transversal al vaei
Dfanbovita in dreptul comunelor Voevodul Mihai ii Militari,
adica in punctul unde valea Dambov4ei spre nord-vestul Ca-
pitalei este mai larga, atingand cam 800 m., iar in aceias planse
vedem un alt profil transversal al vaei DAmbovitei in dreptul
satului Pavlicheni, la sud-estul Capita lei, unde valea este Inca
si mai largita, la circa 1700 m.
De fapt asa zisa clunca, a DAmboviOi este mult mai larga,
atingand maximum 2 km. (la Chiajna). Minimum de largime
a ei este de 300 metri in orasul Bucuresti.
Dinspre aceste puncte exterioare orasului, de pe valea Dam-
bovitei, ce vor fi pastrate cu un aspect mai natural, cu toata
distanO, for de oral, care estompeaza perspectivele, se vor putea
vedea uncle puncte proeminente din oral ale colinelor malului
drept al Thimbovitei, pierdute acum aproape ca vedere
din interiorul orasului, precum colina Cotroceni (la M-rea
Cotroceni este cota 87,50 m.), colina Gib (Op ler) sau cea
spre azilul Elena Doamna, cu cota 86,45 m. Cheul Dftmbov4ei
la Sf. Elefterie, de unde colina Cotroceni se mai poate acum
inca vedea, are rota 72,00 m. deci o diferenta de nivel de
14,45 m.
Valea Colentinei, sapata uneori mai adane ca aceia a DAm-
bovitei, din fericire isi pastreaza Inca pitorescul natural. Aici
s'au dezvoltat mai ales suburbanele Capita lei, Inca destul de rar
construite. Colentina intra In centura de fortificatii aproximativ
la cota 80 m. si ese cam la cota 60, deci coborand o diferentA
de nivel de 20 m.
In plansa 3 dam doua profile transversale prin aceasta vale,
el anume unul in dreptul nouei colonii Damaroaia, unde
valea este mai stramta, aproape de 150 m., cu maluri aproape
paralele si mai puffin caracteristica; §i altul prin lacul Fundeni,
in dreptul satului Fundeni, unde valea se largeste mult, la
circa 1 km. si prezinta un pitoresc natural deosebit. Dar tocmai
aceasta largire a vaei ocupata aci de apa, intr'un punct unde

www.dacoromanica.ro
 16

denivelarea este mai pronuntata spre Bucure§ti, a facut ca

ora§ul sa se intinda mai putin In aceasta parte.
Un astfel de studiu al relief ului solului ne poate furniza
indicatiuni privitoare la a§ezarea cartierelor de locuinte §i a
celor industriale, spre a conserva sau degaja pitorescul natural
existent.
Dar acest studiu ne poate servi §i la stabilirea unui proect
general de scurgere a apelor de ploi §i menagere din diferi-
tele regiuni ale municipiului. In plan§a 4 gasim indicatiuni
asupra posibilitatilor de canalizare viitoare, atat pentru apele
de ploi, cat §i pentru cele menajere. Actualmente proectul
canalizarei este facut §i realizat in buns parte pentru suprafata
centrals a regiunei ocupata de ora§ul Bucure§ti. Scurgerea
apelor este obtinuta numai pe calea gravitatei §i numai pentru
suprafetele cu pante spre Dambovita. Ape le ce se scurg sunt
insa atat de murdarite, §i in cantitate a§a de mare in raport
cu debitul Dambovitei ce curge pe aici (§i care variaza de
la 1 la 4 m3/sec), in cat nu se mai poate tolera o scurgere
directs a apelor din canalele oraplui direct in valea Dambo-
vitei, fara o prealabila epurare a lor. Diluarea for prin
apele raului este acum mult sub coeficientul 6 de diluare.
De altfel pe parcursul din ora§ al Dambovitei, din cauza
deversarei apei Dambovitei din amonte de Arcuda In rani
Ciorogarla, nici nu se lass ca debitul sa treaca de 8 m3/sec.
in ora§, caci s'ar inunda canalele oraplui cu apa acestui ran.
Am mentionat aceasta nevoe de epurare a apelor canalelor
oraplui Inca din anul 1916, cand am intocmit 1) planul in
vigoare pentru sistematizarea oraplui Bucureiti pentru suprafata
din limitele administrative de atunci. Dar pftnii astazi, cu toata
cre§terea populatiei pe aceasta suprafata, suntem Inca in faza
studiilor pentru instalatia de epurare.
Aceia§ plan§e ne arata ca intreaga zona de la nordul lacu-
rilor care are scurgere naturals spre valea Colentinei, zona care
cuprinde comunele ; Baneasa, Colentina, Herastrau, cum §i zona
din nord-vestul capitalei, cuprinzand comunele Grivita, Ro§u,
etc. §i Inca §i comunele din vestul §i sud-vestul Capitalei

1) C. Sfintescu: cBucure$tii in viitor* pag. 41.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 17

precum: Militari, Lupeasca si ySerban Voda, nu vor putea fi

canalizate farA, a se instala in acelas timp la locul potrivit
si statiuni de epurare, macar pentru apele menajere. Anume,
teritoriul cu scurgerea spre valea Colentinei necesita o epurare
a apelor uzate din cauza debitului prea redus al Colentinei;
iar teritoriul din amontele sau din vestul DAmbovitei are
nevoie de epurare din cauza cg, apele uzate de acolo ar incarca
si mai mult ca acum in cuprinsul Capita lei apa, Dambovitei
cu ape murdare.
Numai clack" s'ar spori apa Colentinei, dupa cum se proecteaza
prin studiile ce s'au &cut, cu un debit important adus din
Ia lomita, s'ar putea admite, fgrA o prealabila purificare, macar
o deversare a apelor de ploi in valea Colentinei din regiunile
vecine populate.
Cat priveste teritoriul din avalul Dambovitei, care cuprinde
satele Dudesti-Cioplea, Popesti-Leurdeni, s. a. acesta va putea
fi canalizat prin seurgere naturalg, chiar gi filed o epurare
prealabila, data aici nu vor fi industrii prea importante. In
caz contrar ysi aici va trebui sg, se recurgg, la o epurare prea-
labila a apelor uzate.
Asa dar la stabilirea zonelor construite si in special a celor
industriale, va trebui sktinem seams si de cerintele canalizarei.
2. Subsolul quaternar diluvian al acestei regiuni 1) de
antestepa', este bine cunoscut mai ales prin sondagiile facute
la diverse ocazii in solul cuprins in interiorul centurei de
fortificatii. Astfel, cu ocazia expozitiei din 1906 in Parcul
Carol, s'a executat un sondaj stiintific pang la o adancime
de 1008 m. Cu ocazia unor studii pentru sporirea alimentarei
cu apa; a orasului Bucuresti, pentru captarea de ape arteziene,
s'au facut sondajii adanci prang la cate-va sute de metri de ex.
la Cotroceni 254 m., la Filaret 207 m. si in albia Dambovitei,
de ex. cele de la Ciurel in 240 m. 2) (ape subterane din stratul
tertiar).
Din asemenea sondagii s'a constatat ca 'Ana: la 400 m.
adancime predominii nisipul (argile si nisipuri levantine $i
1) V. Miliciilescu: Vllisia gi Mostittea. Bul. Soc. de Geografie, 1924.
2) Vcilsan: ,Bucure0ii din punct de vedere geografic, (Anuar de geo-
grafie §i antropogeografie 1910).
2

www.dacoromanica.ro
 18

pliocene) iar pft,na la 1008 m. predomina argilele §i marnele

(pontice §i sarmatice). Intre adftncimile 460-485 m. s'a dat
de un strat de lignit care la Filipe0ii de Padure se gase§te
mai sus. Baza tertiarului superior nu a fost Inca gasita la
1008 m. adancime, de§i in regiunile vecine aceasta se afla
mai sus. S'a facut dovada deci ca aici este un geosinc]inal
umplut cu aluviuni aduse din munte. Insa eel mai important
fapt de con statat este ea stratul de argill se afla numai la cAti-va
metri si acest strat este eel ce aduna apele freatice atat de
necesare vegetatiei, la o mica adftncime foarte favorabila.
Pe not ne intereseaza, insa subsolul mai ales din punctul
de vedere al existentei straturilor de apa subterana care se
afla la o mica adancime, ca si din punctul de vedere petro-
grafic pentru calculul fundatiilor constructiunilor §i pentru stabi-
lirea arza'rei carierelor de pietri§ §i nisip in aceasta regiune.
De aceia studiul nostru se va margini, ca detalii, la adftncimi
mult mai mici.
In acest stop profitam de colectiunea sondagiilor executate
de firma cRumpel) in diferite 01.0 ale orarlui §i suburbanelor,
colectiune care s'a ridicat papa astazi la 40 sondagii, si pentru
adftncimi variind intre 10 qi 190 m. Prin punctele sonda-
jelor indicate In plansa 5 se pot intocmi profile, care sa
ne indite sectiuni cu diferite trasee prin subsolul terenului.
Astfel in plansa 6 indicam sectiunea din profilul dus prin
sondajele : fabrica Vulcan (cal. 13 Septemvrie), fabrica Gib (str.
Puirr), fabrica Schmidt (str. Putul cu apa rece), banca Cris-
soveloni (str. Stavropoleos), str. Pitar Mo§, b-dul Pache (colt
Crivineni) §i str. Ipsilante (colt en b-dul Garei Obor). Din
aceasta sectiune observam cum sub un strat-manta de loess
apar alternand lentile de argila mai mult sau mai putin nisi-
posse unele, §i straturi calcaroase cu lentile de nisip si mai
rar pietris. Pietrisul apare mai des la circa 120 m. adftncime.
Lentile de pamant mocirlos (namol) adicA depozite lacustre,
apar pe la 64 m. adancime §i se gasesc alternftnd Ora pe la
100 m. adancime.
In plansa 7 dam sectiunea dusk' prin profilul str. Cuta-
rida (cartierul Grivita), fabrica Luther (sos. Basarab), str. Ate-
lierului, str. Putul cu apa rece §i str. Stavropoleos (banca

www.dacoromanica.ro
 /Z 5
SONDMJE 111 MUNICIPIUL BUCURE5TI
EXECUTATE DE SEPUIC11 PUBLICE SI INTREPPINDERE5 PUMPEL-

www.dacoromanica.ro
 PZ 6-

SECTILINE 1/EPTICKILit
PRIM TEPEhiCJL ORDSLILIJI BUCURESTI
(profil L\BCDLFG)

chsatelor
r orizontale
Stara uerhcale

IR
114 ee

se.
oano ...A.co
1.7,1

;112 '.r.:,,,m.....,k,..=..1.L...r.".......'"1"'"'"':;,...:;,...47.1:.
, 5.
(fleee tea ea)
ae, aocca..

4.7.4.:..-4.0..0:6":,...4. -".*.*,'
I, aa)
pul ..c..
**1))....sa.
oI0

41 ". "A".";e0Iggiegid al9a MC I

AVA:4.,.---' , ...iXe-.41'''"
41
=Xi I &Tr," I IleaS H . .

Ne'",600-
* oi.

Am; 4 ,740.0 -At,t j-1-4v:CogiteAtt \NNem.

NanlawNWItmtarx
'Li _ WatILIL
Wt
1°"1"`"mill411.11.11=1111Mai----ereeduz
Val tail*Klak ____...
",041, 44014 r-4.:6"eVXis44<ti,-- _
tly Sai 1 n1 1v. nix 1\ X Nlia\
SiZQ
11.

*44%144!WI Caliat _----

X
--- - VS/MINNEt. asi-
-.

\,
5ITUaTlia PPOFILULUI
D-E- FG 414. AreedirpeArargesselafr- A-
-saisinm 661-1'%A"
tr- a --
kMansin MI
6W
Mar
,...e.e.:,-,"6410511Ci

L.

LEGEND ,75
LUT ITSIPOS L PIETIRI5 gra apeiLa Cu FOSILE
CEO GaBurt nispa5C=1 Flti riff2 ciaLciaPoasa
k
elaNI
gggl
GALBEN

rICGRU o,
1:17 riklmoL
lISP Cu PIETRIS MTI
LEO
rosiPuaso,

GROSIMILE STRATELOR t ARA

Ilt o

www.dacoromanica.ro
 /2 7
SECTIUNE IMPTICIaLia
PRIM TEPEHUL OPASULUI BUCUPESTI
(PROFILUL B C D-E)
ols-rx6663-cloci oPizorrrALc
r
.
SCKRA76
3.13,3-1C/34-C _ -

0000 Co ramp',
87 66
7-ir.r.frsply. naB61. Ltr.cR STR s-rAvooPoLcos
Fa 31
SYR_ ATCLIewolui 79 55
78 60

\` STR V uRECHC
70 86.
0,7
` \\I\ \ rikg,
16, LV °Nolistior NA

*1111061111.11641'
16\, 4°.
\s ANx. \
N1111111'
-----:_ s:7\1-\.,.....
11.4 .. voRlalk- la', NI00000/
"111111111111111111111111111,4?
,61}MX
'teg erii46.14, IMINIFEr
E E E- =_,-- Rat&
F 7.1 z
" gfi:*'70*
er!lagig4i..,
oki
ir
. ,7
,_....,N.,\
__\`-,1=Z-7-11-'""----
.11cognmo MEW
NEI 03`116,
,1,11 54b.

\\ \ 010
\\\\\\
----7WWILNIEftwom ..............

.
Plats-

.4111
xxo, W.NANNNUN,

SITUEITIA DROF1LLILUI
4.16t B-C-D-E
,
.60 se
01 Q0

114 or
LEGENDA
=1.131113.03131110

UST 0.51000 ::::;.:10E 0,0 (u LI .,14197151 r_ALc nRosr,a

C .`: 001.1660
N 62):61.4:46:
r13313,33,43

tAlarAt'll
cars AFIG11-13

V, IT:,

GROOM" 3317/A7ULP1_013 13C AP.

www.dacoromanica.ro
 IL. 8
SONDAJE m MUNICIPIUL BUCURESTI

50/07 LI I fh8/7/CA Of 1/10 .PII/17X' SO/VA M BRYCA Cl/R/SSOVIZO/Y1 MNIRAVAORC.9.065V374"

STRADA SPATAR1/L PREDA STRADA L/R5CAN CO/VYA COZEZ7T7/YA
H-157 H.9400 /I= 7.5T/ .r,r
...
k..< k.... s..zx. -. ,..., '-- "ck riRhe
,,. , .. .
s Vkk̀
`,
,......
k
,c iV 111/21/Al := kct /MOW
--,
,--,-;
ti .-...
Mee .,, Cad 4--,: - ,:,
or
.....-...:_....i,,,,,,-----
Ailgi NM , , =I;
L20 4.00
Cora &too

Mg. MA 950 fill exeleW

a
rfIPP,
w.wmpavoz.B.,-T.4,717-imr-h-r7.-mi po lo
0
KM 600M ir'.g m
El MINIFAirxirApi p-,,,u/71
0,.. p!.,, ,,,ae.picrok
iacv 9,..i., WIMI, ,..GR,NEN: Al.../..,,INIAVAI, I, INIe
14S
u. amtworiomn-myzaz
ereped 1:4;6_1;eE.'
mm
...,... _.....e% 4.::i=i ,M11,07-411.17:011.1 20
Ma NEVI ;Jo",-
1
aim
,,id
00
0oo °
o
o
0
0°
0 EIZINIEL, Aie
arosividitijr;-/-::.i. 20
We-
a, ieri
aili MN RAW] alWRi
WU MEW FrAVE
hril..._0 '..,.47 rtflEZZI -,77-,7 LOME 20
El 111 4s.- M /Y/S0, /14
::- z=i..f.4=Fli,e,F.c," W ' I Wide Affnielir
... I.0k-//7) WM4%. ittiMrror0;.-zr,1= , 0 .

ill3 -,66 Pi AV720/ 47,1.1.2

1
ttoe
. 13 60
2
'
k N 1111 dip ,- 7 1,4,5,7 r.,;,74,- -
,0
/WO LAI/ alLtli .........,,,..,,,,..,,, ."' '',
=IMAM araiira.iakii,
aria. ICENYMIANNIIi.,=VaAff../..raal= ' 0°
o oo
- 00
00 0
,op',.. .1.7,.f.
Cv,aei et ro 51., .... - ... .101 /5 4:5.9./
50 #.376,740,..,,o.,..v.- Lip
asa.mw ..m4,...;,.4..,:i. GM. e..ki1Iwzrksi-:ritir- 40 if a VigrAl
NM ME 113 MEM
I
OA axIL ANVhIWHJWWIY,;M=F.ZITZ"N',V7.7.- A. .

P&VZ tframmumwfxsm \\\ glifiggil2W12151.11 M ..-.

:14:.: ".....;,:.",
,...... ..,..,11Marlf,21M/S=12./5rerrn
I MI I ao Iffiffia
o
.. .-s, f.V.
I.." k N w. .T.g ibyglirev? 50
\'..7',.,FAIMET,71./ZIMS=N
1 666110116aran 'PaV nmarimumanzzsl
LIM, WEIN kla
fa an et9 c

EISIN IIMEZZOMA to.s..e.rA

M ME SWAMI new MMN, LAMP37-P2 NW' /17/Nr.7721MNM

Ml I f'17,7MIWZAVIAAIIM

.2
. 0a 000 \ ER -T4° PM '

I r
Ryik gpie
v
-0 0G 6
.......r....va
op ." IMONAIM
I -60
, i
ea
o '')o a 0 ° !Wiry 9/- °.° I 3°°
--..:] .0 IriAATAZi
613 N. 72opp ,9,,,,, ,,,,,,,,
to;;40.,,
c. ° a.0 .1111 .....5..,,, lifftliVa./...111 .
70777a 'lc 4O.
MN
itxxx-,.%. NW.21072MIEWM
CINERIEWE =LIM ,icpIir V.,//b/M NIX
MERS W7Ws./AMINgfAVfirff.12
=1;2111MEMPIEM21 7o Ng ME
.... dr, ,IIVIMM. IILIMM7(47,11/1.11,2VVr
.6 IFIECE21111 7
\WM\ OMVU NE AIIV, reWAINeVillir/LIViar, l-lrei,t'erZ:.
729rn oo
' Iti-;Ek.; irii,.155:11EffM7 .0 /-,r .
MEI Y' molar
T" elZ$2 o
(MY MEM 1/4
o IS RV /ZVIWOe:// Pi -
.C.,AVZ/Val slop Iasi 4,z, ,,,, ,, al..Wiffew,N
.,..
ENNIN EinifillIM ,b. ant'
000 001pAl . orwil
. .. 0. 0 0 a gm
at aril
1011.7 z
. MEM ..,3. 7 ,' /".... TV. ,I,
. "tic.f.p_yr
,
-So
4.7.:..a
X INE 34, pig
,errm!izmnoN7 00
,A,/,g7/.6...,0 dar 2A3

\ \ \ vim 4 / / j f.7hge.
cv,o4a6-.i

M171,1,illiki&V//111= 0
!Illg.
00 MEM erns . /9 err W7:7W7
114F.., 47.PR MB c.c
6.1 'AMIE:MVO ,Itt, q , 4, .7,
nJ _,
4.90
i
ORIVII_WTE.,:Ti'77,./IVAM,71., .
%.11 010191M i / f,'"
ral---t411 V.ZZaW1I2WillgPil
",1.4_-,-, = ' 77=:=3X ' 0 ''. -- - ........ M. AM_ s //W.V. 1, .0 _ .4%., .
Fa a .,,, pi <=1719:1.1:11-'
Alt gliftkisti rikil i k.
,9,17-e-aft.-4.,14.7
M.--a?!.113..' tr,.5F,Mr`fal'ft7S17,V4-,. . 100 . ..91.:114file ".7/- 100
° c,* a 0 0 ° 0 437/1;- give
Ay..9,74 /74r/.
o 0 000 ev/77,0,7 0 E.7 vreii tioji
00 0 0 0 . ° 0/
eder.,7 Ac7P
MV. V I MI
%.10.1 1141041111. r11111Wr
ii
11
..t. :Al& za:A. AW"...."rlriff*t
/ LA.. CI. Aar' ....1M-AllIrd
MIZI e/V4.17.7f71?
2 MUM
"iti iirdidii.tW51*
NI -.
..
110

...., r Ia. Kezi. aridim /p.67'04141 12 0 LE60,01 ''' A.VrIcrizrZikieltfm,.."'

....,
.% gok ra .,,,P '.7 '6., 120
I$
ma wiZO g / 4 >1,/,,,fi. Ca*.
/ -- e a '.,-.411:31FEEM d
MEL (/oes.5). En /7/37/1i tfil ESMEMPANZCZ

.
.." 4 :,11
ILInmslom
- m;idmvaioareek±ta:
j,
.4/, ar.7 yr a,
ZW/Velf10, "0 /Yisp in.of
ri NWEC'ArPINIT2=1/150
AN.V
iguartamvsnozzlzgail9wersszv.pm

\ 'IMICVIOWEENEZTA
LW EICID ILMIIVT7arhelieVir LW, Ir,e711
ita .Will Mai IM`MgairrigariMitea
ME agin
11113Li '

li MEI= f(,, e. tl 0
mil 03...r
aw,,,,,e..,
Piei-a;; 12: slaib-.1 dear
11
-,-
veil, 42 'A' PP,1:41==.
MI MIFir.BINIIMEME5
7,.

Z 14°
.. '14111611rnmg= . 51,-,210,/ ca 44 Vi'lll .Yr-TM/131E719 '-',.'
.K\11 ,WV El rip .0047 ./.
.6""",
!,-
N
-,..:414", [L.
.:...---
MM
,..i:.4..;.i.::1..:eMr4War..2Gill
0
1 al k) 400E
,IENZI gi-°; ;YS" 150
ME rile IfiL7 relir,1
%4L-A,Ca Ve-ifaiiiNFV.Wgiiil Fill /e1/./.1, far,/,,
I51'
33
ME
. Il .
4 4 o s `°° /,,nne
1

160
1. onmEgi Eirm-k.rigmrEce/YA:(72,47.7,71.1r.z:L'
ME
34
As.e 4
1W 'fa
&AP, frvivii
-
170

.
a o / WZMIZZ77=
N.
NBA RA111
. ,
nvo r.,,,,2 c -180
. ,0,,,;,,o.w...:r
ME
ZS ga a a IN r r 11 la ffiEffiii re .0
..

www.dacoromanica.ro ,fra,atexrrDa.
 19

Crissoveloni). In aceasta sectiune gasim ca stratul de pietri§

apare mai gros la suprafata (de la 6 la 18 m. adancime) spre
comuna Grivita §i a§a se explica ca In acea parte se afla
instalate multe cariere de nisip §i pietri§. Lenge le de namol
se gasesc §i aici pe la 60 m. alternand pana la circa 120 m.
iar pietri§ul tertiar apare intre 140 §i 150 m. adancime de la
suprafata solului.
In plan§a 8 dam rezultatul sondajului de la fabrica de cara-
mida Colentina, executat la 190 m. adancime, iar tot in aceia§i
plan§e cel de la banca Crissoveloni (str. Stavropoleos) [Ana la
94 m. adancime.
Din cele mai sus aratate rezulta ea terenul de fundatie in
Capita la §i in intreaga regiune nu este prea rezistent, ci sus-
ceptibil de continue tasiiri, mai ales din cauza prezentei
lentilelor de namol la diferite adancimi §i a variatiei nivelului
apei subterane din straturile de nisip: In acela§ timp insa sub-
solul regiunei prezinta avantajul ca putem gasi argils, nisipul
§i pietri§ul necesar fabricarei materialului de constructiune
pe toe sau la mica adancime §i distanta de transport.
Din cauza ca loessul este spalat de la suprafata, mai ales
pe partea same. a Dambovitei, $i deci acolo nisipul §i pietri§ul
se gase§te u§or la mica adancime, carierele de nisip §i
pietri§ s'au stabilit mai ales in partea nordica a oraplui,
§i in deosebi spre Cranga§i §i Ciurel. Din contra, loessul fiind
in strat mai gros pe partea dreapta a Dambovitei, asemenea
cariere an au pant da rezultate in aceasta parte, ci numai
la cote -va fabrici de caramida apoi disparute, dar cari au avut
nevoie sa aduca adesea nisipul necesar (chi§aiul) din partea
nordica a oraplui.
Iu valea Colentinei, unde stratul de loess se afla cu o grosime
intermediara, an aparut iara§i mai multe fabrici de caramida,
dar §i cariere de nisip §i pietri§. Astfel se gasesc fabricile
dinspre Pipera, comuna Colentina §i dinspre Pantelimon.
3. Hidrologia pi Hidrografia. Tot in plan§ele 6, 7 §i 8
se pot observa diferitele niveluri ale apei subterane, in special
nivelurile paturilor freatice, de oarece sondagiile care ne-au
servit sunt putin adanci. De altfel apele adanci din tertiar
nici nu ne intereseaza din punctul de vedere al sistema-.

www.dacoromanica.ro
 20

tizarei orasului. Ele an interesat pe geologii si inginerii cari

au studiat alimentarea orasului Bucuresti cu apa arteziana.
Cam acelas lucru putem spune si despre apele din fundul
vailor, cari servesc acum la alimentarea Capita lei si care sunt
altele de cat cele ce am nutnit mai sus freatice. Ultimele se
afla sub loessul terasselor la mica adancime si au o miscare
alternativa de infiltratie si de ascensiune prin capilaritate-
Apele freatice ne intereseaza cel mai mult, caci acestea ali-
menteaza de obicei puturile. Aceste ape sunt Incarcate cu saruri
si uneori dau nastere la izvoare pe coastele vailor Dambovitei
qi Colentinei, care sunt mai mult sau mai putin mineralizate.
Aceste ape freatice se gasesc inchise In straturi pe mai multe
etaje (plansele 6, 7 si 8) si acestea au facut in trecut faima
unor fantani, ea aceia a lui Cantacuzino spre Filaret sau ale
lui Mavrogheni spre Colentina.
Din punct de vedere 'hidrografic regiunea de sud a Bucu-
restiului este una de divagare, iar cea de la nordul Bucurestiului,
una de stagnare. G-ratie divagarei apelor Dambovitei s'au
nascut gradistele pe care In trecut s'au durst monastirile, iar
azi formeaza partile orasului de pitoresc natural; sau acele
zatoane (cranpee sinuase de brate) din care ne-a ramas lacul Cis-
megiului. Tot grade divagarei apelor in aceasta regiune s'au
nascut luncile largi, dar ferite de vanturi, In cutele $i umezeala
carora s'au inghesuit satele. Din stagnarea Colentinei s'a
nascut acea salba de lacuri.
Cantitatile de apa ce carg pe aceste vai in regiunea Bucu-
restiului sunt destul de reduse. Astfel, cum am aratat mai sus,
actualmente debitul Dambovitei in interiorul orasului variaza.
intre 1 mc/sec si 4 me /sec, maximum admisibil 8 mc/sec, desi
debitul acestui ran In amonte (de ex. la Moara Noua, la
circa 6 km. amonte de gars Contesti), debitul variaza de la
2 mclsec la 26,5 me /sec. (masuratorile din 1928-1930) cum
se vede din diagrama 9 a variatiei debitului in timpul unui an.
Am aratat ca un baraj din amonte de Arcuda da suplimentul
de debit al Dambovitei In valea Ciorogarla, si astfel se
alimenteaza parte din straturile de apa din fundul vailor adanci
din care se alimenteaza Capitala (la Bragadiru); apoi o aka.
parte din debit este luat pentru alimentarea Capitalei direct

www.dacoromanica.ro
 PL. 9.
DI AGRAMA
cu
EZBITELE moll LUNARE PERIOADLI
1928 1930
RAUL DAMBOVITA LA CONTEST/
C.SCara:1001,1roVsec

11
2633

22.96

DIAGRAMA
DEBITED NEVI LUNARL ALL
i.?AuLUI COLUMN? LA COM. COUNT /NA
MEDIA PERIOADLI
1925-1929
6(care:icm.: Dims /sec
f
"3

,1221

835

6.61

395 4.01 0.44 046

041 0.42 0.4o
036 .21,
262 253 270
2. 023 026
02
0.56
aii

Ian rEB MAR APR MA/ /UN /UL .4116 SEP

OCI ADE. DEC FEB /MP APR HA/ /UN AUG .SEP OCT HOE ()EC

www.dacoromanica.ro
 21

cu apA de rAu grin filtrele de la Arcuda, ei in fine o altA

parte se intrebuinteazA ca apA de condensare la uzina comunalA
dela Grozb.'vesti. De fapt, cum am aratat, nici nu se poate
admite un debit mai mare de 8 me /sec in interiorul orasului
(egourile). Asa dar actualmente curge mutt mai putina apa pe
Dambovita in oral de at in alt's parte a albiei sale din amonte.
Debitul Colentinei este mult mai mic ca al Dambovitei,
cAci el variaza de la 0,11 mc/sec la 0,7 mc1sec deci in mediu
cam 0,40 mc/sec (plansa 9). De aceia lacurile din nordul Capi-
talei aunt atat de insalubre. Prin executarea proectului de
aducerea unui debit suplimentar din Ialomita, supliment care
sA varieze intre 1 mcIsec si 20 mc/sec, aceasta regiune va
deveni mult mai bogata in al:4 1i aspectul fizic al regiunei
se va schimba esential 1).
Lacurile din nordul Capita lei, precum Baneasa, HerAstran,
Floreasca, Tei, Ghica VodA i Fundeni, ocupa actualmente
aproape 280 hectare, si au adAncimi medii variind intre 0,70 m.
la 2 m. Capacitatea for totalA este de circa 3.780.000 m. c.
Cu debitul actual al Colentinei apa abia are in lacuri o iuteala
de 0,15-0,30 m/sec $i abia se preschimbA in epocile de secetA
in diferitele lacuri intre 12 si 87 zile 2). Daca se va aduce
apa din Ialomita si se va inAlta nivelul numai en 1 m. deza-
vantagiile actuale vor disparea in bunk* parte.
4. Meteoro/ogia pi elima. Clima in regiunea Bucurestiului
este mai mutt continentals, dar cu afinitati cu clima medi-
teranianA si aceia a Europei centrale, 3) pe care unii geografi,
ca d. de Marlonne, I-a numit si climat danubian, iar altii
(Mehedin(i) climat getic.
Temperatura medie prezinta mari variatii in cursul zilei,
cu o amplitudine de la 17° in luna Julie, la 5,5° in luna Ianuarie.
Contrastele ode mai man relative aunt iarna, iar cele mai
man absolute, toamna (Octomvrie) ysi primAvara (Aprilie), cu
tendente catre veri excesive (influenta continentals) @i erni
cu zile de varA (influenta mediteraniank).
1) C. Sfinfeseu, «Memoriu asupra studiilor de amenajare a lacurilor
Colentinei* 1931.
2) C. Sfinteseu: eMemorin asupra studiilor de amenajare a lacurilor
Colentinei*.
3) Datele luate dupI St. Hepites.

www.dacoromanica.ro
 22

In anii 1881-1900, temperatura medie anuala a fost

de + 12 °,2; cea maxima observata a fost de + 40°,8, iar cea
minima 30°,5. deci diferente maxime anuale de 71°,1. Va-
riatia temperaturei in timpul unui an se vede in plansa 10.
Vanturile si ploile coroboreaza cele mai sus zise. Crivatul
care predomina dela E la NNE aduce coborarea temperaturei
atat iarna oat si vara ; din contra, cand vantul de SW-SSW-SE
a predominat, s'au ivit ernele calde. S'a constatat la Bucu-
resti ea numarul anilor cu procent de peste 500/0 vanturi de
E si NNE e mai mare ca al celor cu vanturi de W si SW.
(din 59 erni, 29 au fost calde si 7 extrem de calde). Totusi
o zi de criviit anuleaza efectul mai multor zile de vant cald.
Crivatul aduce de obicei precipitatii atmosferice abundente,
pe cand vanturile de S. W. seceta si cer senin. Bucuresti
primesc o cantitate de ploaie subnormala. (561 mm. pe an)
lunile de toamna fiind in genere secetoase (influenta marei
Mediterane). Intre 1885 si 1900 tusk s'a gasit a media ploilor
anuale era de 590 mm. cu maximum in Iulie cu !circa 820 mm.
si minimum 280 mm. in Februarie (plansa 11).
In intervalul 1885-1900 s'a constatat ca in Bucuresti aunt
cam 43 zile linistite pe an si ca vanturile cele mai frecvente
stint cele de la NE cu 69 zile pe an (de fapt este directia
NNE), cele de est cu 62 zile pe an, si apoi yin cele de
vest cu 58 zile an si SW cu 55 zile pe an. In plansa 11
diagrams indica durata si directia vanturilor predominante in
Bucuresti. In ce priveste iuteala vanturilor, din plansa 11 se
vede ca iuteala medic anuala este cam de 3,8 m/sec cu maxi-
mum aproape de 5 m/sec prin Martie si Aprilie si minimum cam
2,6 m/see intre IulieSeptemvrie.
Mai este interesant sa cunoastem si datele asupra duratei
stralucirei soarelui. Din observatiile facute de Institutul Meteo-
rologic intre anii 1885 si 1900 se constata ca aceasta durata
reprezinta o medic anuala de 2222 ore. In plansa 11 se arata
ca minimum de durata a stralucirei soarelui este in lunile
Decemvrie si Ianuarie cu 40-70 ore lunar, si maximum in
luna Iulie cu circa 320 ore lunar.
Variatia gradului de umiditate (higrotnetric) este iaras in-
teresant de cunoscut, caci se stie ca europeanul In genere nu

www.dacoromanica.ro
 /2.10

CLIMATOLOGIA BUCURESTEANA

tEMPERATURA AERULU1 TEMPERATURA SOLULUI

(NCOPE INTERVALUL DE LA 1681.1900)
MCA LUNAR( MEDIA LUNARA PENTRU INTERVALUL
TEMPERATURA MEDIE ANUALA WO:Z
MAXIMA 01110151/111,4 40 a 1885 -1900
" MINIMA " flA 0904/117/i/1 f oDem. izo M. J,I 00.
IM III WI An. r*, YA ILL ai SLI KI NEn NI un Mr APR tt* UI ut N V XI- 60001 X
CA
24 24
V 22

IIIIIIIiiiiii., 21 41
0WI
23

M MEM
. ,0
28 26

a ,
11111 i IL
MMMMMM MIN I
I.
us N

/ l l 1III
iN .
III 111111 111111111111 M 11
14
.11.1111. 14

111.1111.M... 1.11.111V 11111 ROME MI

11.1111118.1111Mpinen
mmummmummil nm .1.1 "
Immil
E NM ME 12 If
mmilmwmilm..m.i.mmmmmlmi
mmssmommmpINE a

-ffilEMIlmiialEL-omm---"Siiiii
......
2
immumm.mmomillummumm. ,
' '
REEMMEWAI ftillaiSMS
1111111
I

11111111
mum . EN ID

I
E..lAm. 1
MMMMMM
1
MIL . v
Mil 1
11111111
pimip
miummmimmommm mem mu
i
ium 2 1011111111111111111MIIIIM111
MIME MMMMMMMM
2

Ern im ma
,
IN1111111111M1111
-,....--.r....
rwar IrII rw N6 ¢ Aat ur ea min *
a

UMIDITATEA AT MUSFEREI .

MEDIA LUNARA. PENTRU INTERVALUL 1881-1903.

IN GRADE HIGROMETRICE

IAA Flt MAW MIL API Ill U. NA UP C7. NMI_ .c

Iii IA
. MMMMM MMMMM MEW
tO

II
/d
,,MIIINNII111111011
MEM L.
90

to

70

00

50

II
... ,
MM mos CO

4
41

11 1111111111111111ENIM
CM ill NAT APR nu IA PA M MP ea min. ea.
4
51

Pawn. "warm.,

www.dacoromanica.ro
 PL. lJ

CUMATOLOGIA BUCURESTEANA
LAVA DE STRALUCIRE.
A
SOARELUI
IN MEDD LUNARE
DIRECTIUNEA SI DURATA MEDIE A VANTULUI
MEDIA PE AN 172P" IN INTERVALUL
IM IMTERIORUL DE IF. DE LA

I.
Us UL MI in ilt 014 Ln AL stn. K1 1Cel 81 m,
ZILE LINISTITE 45 PEAK = 12)

Aoo
I 11111 I ll ES
MEM
MEM
II IC
11 .

NIL LIIIINal
N
1
.
,,0 MU WM
J91 ium
...

-r
Mi
cn
11 111
4' s' Am=mg.....L., mu
..............___ MUM MEM
ffI
1 I
151

II IN V E
Ito 211lIl

' v,
r1111
ID

Ell
111
II a lamm
MSC
1111
EN
NM .

111.
III ME N MI Ill aw
AA sin on IQR III

PLOAIA SI ZAPADA
CANT1TATEA DE APA 2
IN MEDI! LUNARE
PE AN 590,Iwa
MIME IN INTERVALUL DE LA 1885-1900
S
VITEZA VANTULUI
. Yn R. At APR Mk RIC
In MEDD LUNAR(

VITEZA MIJLOCIE 3.6 nt sac

Y

14MBEEMEMEEM ON INTERVALUL CA. LA S8851900

Y
11 $1111
EINIMEEEEMEEr
NIME111111111 11111P

E
MENEM ;E'1 ME 11111
v
M

1,M14 i ur
MSR IAA r18 MAT AN A11 Am iA ALP UP On an
mom
DI.

si
5s

El
11.1111111.
$
.. tior, i mint.
Airmau
,
r ..
ME 12 1
cm Ell /
4%.

A I 1 MAW
li 1! P '111, iIIIIIL MMMMMM =AMEE/MEM
. 41 U 111 41111111,01111111N EEMNIEIEMMEMEMEMEMEMIE
PM t I/ p EP MEMEMEMISEEME MMMMMMMM
umI I pal, fl' 1mi ' illy IMEMEMEMEMINTEMEME
15. r, sl$111 'AHEM
. gli AP111/1111111111111
FINIK
1111111j
MEMENEMEMMENEM NM=
ON VEMEEMMEEME NEM=
$
III ills MOT I1111 IN-VIZ-11fr-6CTIISEICCI ti Mill an NM ma in we soy XI MI RC

www.dacoromanica.ro
 23

se simte bine in o atmosfera cu un grad mai mic ca 40010

umiditate (1000/0 se considers atmosfera saturatg cu vapori),
iar umezeala normalg, in Romania este de 70,90/0 1). Vegetatia
cere o umezealg cgt, mai mare a atmosferei. In plansa 10
dam curba variatiei umiditatei in grade higrometrice in Bucu-
resti, Intre anii 1881-1900 pe medii lunare, din care cons-
tatgm ca maximum de umiditate a fost in luna Decemvrie
cu 86,5010 si minimum in luna August cu 57,4010. Au fost
Insa zile cu grade de umiditate e mai reduse, dupa cum au
fost zile numeroase cu atmosfera saturata de vapori.
Temperatura subsolului ne intereseaza: asemenea, fiindca
adancimea asezgrei conductelor de apa, apoi adancimea pivni-
telor s. a. depinde de maximum §i minimum de temperatura
subsolului la diferite adancimi. In plansa 10 indicant tempera-
turile medii lunare intre anii 1885-1900 la adancimile
de 0,90 m. apoi la 1,20 m. si la 1,50 m. Constatam ca niciodata
la aceste adancimi temperatura nu a scazut sub 0° si ca
temperatura medie anuala scade cu cat adancimea create, de
in 12°,5 la 0,90 m. adancime, la 11°,3 la 1,50 m. adancime.
Cum In unii ani stim ca au Inghetat multe conducte de apa
aflate la 1-1,20 m. adancime, rezulta ca e recomandabil ca
pe viitor sa se aseze conductele de apg la 1,50 m. adancime
unde exists o temperatura mai joasa yam (de maximum 12°)
si de circa 10° iarna, ceeace face ca apa sa se naenting In
conducte la o temperatura quasi constants si placutil pentru Mut.
Toate aceste date climato- meteorologice sunt necesare In
stabilirea zonelor industriale, a directiei si largimei stradelor
standard, In special cele din cartierele de locuit, la dispozitia
canalizarilor, s. a. deci in genere In stabilirea zonificarei.
5. Vegetatia in aceasta regiune o gasim atat din felul aceleia
a baltilor, cat si din aceia a regiunei muntelui, si este cea
mai bogata din cuprinsul Romaniei. Luncile Dambovitei si
Colentinei, formate din aluviuni, lass sa se Infiga lesne rada-
cinile plantelor, care se imbiba usor de apa aflatg is mica
adancime.
Fagul si mai ales stejarul, care in trecut forma pe aici

1) St. Hepites: cClimatologia Bucureltiuluiv.

www.dacoromanica.ro
 24

codrul Vlasiei, poate acoperi aceasta regiune; asemenea car-

penul $i mai ales nucul, prind foarte bine, ca 1i aninii. cari
cer apa, (judetul Ilfov Insea.mna apadure de anini). Apoi
esenta alba ca pluta, salcia, plopul, ajung la dimensii exceptionale1).
Loessul ffind subtiat intre vaile Dttmbovita $i. Colentina,
umezeala, dupa cum am vazut, se gaseste aproape de suprafatrt,
a$a ca padurile s'au urcat din luncrt in campie. Aga zisa
bands terra rossto, care denota un climat umed $i cald,
ajutrt $i ea la prtstrarea umiditatei la o mica adftncime, si deci
in favorizarea vegetatiei.
Terenul de cernozium-pcolat 2), sol de stepti erboasa, ceeace
denota o urcare a climei dupa depunerea stratului de loess,
a favorizat, impreuna cu umiditatea, desvoltarea pridurilor
Ina Ite, care au Inceput sa dispara insa, in urma uscaciunei
din ce in ce mai accentuate a climatului. De aceia aducerea
din abondenta a apei in aceasta regiune este un nou ser ce
se cla vegetatiei.
Capilaritatea nisipului fin, ce se gase$te uneori la cati-va
decimetri, face ea terenul arabil sa se bucure de umiditatea
permanents a apelor freatice.
De aceia aceasta regiune a primit o continua infiltrare de
populatie dela distante mai maxi, ca cele din Bulgaria (de
linga Dunare), apoi curentul ardelean. A pare a$a dar cnatural
<tea un ora$ mai mare de raspantie sa is na$tere In regiunea
ccea mai umeda, mai bine populate $i mai bine situate din
ccampia intreaga (drumul eel mai scurt intre dealuri $i Du-
flare)) 3), caci ora$ul Bucure$ti se afla in mijlocul celei mai
bogate $i mai populate dintre toate provinciile Romaniei.

B. Conditiile economice.
a) Crqterea i reparti(ia (densitatect) popula(iei.
Am aratat in plan$a 2 evolutia creq,terei suprafetei cunstruite
a ora$ului Bucure$ti. In plansa 12 dam curba cre$terei popu-

1) 0. Treason: op. cit.

2) Vintild Mihailescu: Virtsia Qi Mosti0eav Bul. Soc. de Geograf. (1924).
3) Vintilci 211ihdilescu: VIrtsia Qi 1Vlosti§tea, Bul. Soc. de Geograf.
1924.

www.dacoromanica.ro
 -
/2/2

CRESTEREA FOFULIATIO ORASULUI BUCURESTI

::
051GRRIIA CRE3TEFEI MALE

....-.
INTRE nrut 1650 -19'..O

600000 ME
a 1
a

=
i

-E......
NM Mil
550000
al I
MI=
MEM =MI --1
big-

----IL
son000

---
,

IIIII 1-
450000
:

,,,,,,43
Osonoo
i
ME
WI
--
500000 1 1.111.111111111111111111M
4--
MUMIIIII MIMI
210056
2000656
55E1000
I=
MI I= .1.
I

1
ME= MI
IMIlli --4 '
'' I

MI 111111 1 IIN 4,-",.. _..."---2 '-

...
-.1.1
.4 0005,
IIIIMS1000
.-2--. ....=.. * ( : ..----t ''''-11-.
'
1 ... 1

0 I :
I I I 1 5 i . I I : ' NI
1650 4400 1/50 4900 ; :4
e
1550
if
:: ii 1 I L.
900
i n:
r' 0..0
10 .0

01/1131,99Wi filISCUT1L011 Si NORM

!KM 01111 1556 - 1923

II -. - II
14 000
ME
12 000
How 1111111111111 MMMMMM
M INFAI,
MINNOW%
rtionwei
.
10
arromon, .iiimprvi
I
4

mem% iiiillaw
" "M
400o i.
nir.--WOrtrIlliaRS110111101111490111121Iniai...iiin
illiall11.111111
-- mums.. .
Emu
iiiii.gilibl . . ll HIP

EEEEE
d , -v;---5-,--
,ft_L-

r
Vt":1:
1
II.
OM 1 iea,4
III
2 0,,
0
1146 1590
/for(,
/41/Cot, ow 1995 1900 100) 7010
NM
1050
I

sI 20 :HMI 1925 1929

.
...-

IMIGRARL. EISGRARE INTREAtIl 1586-1930

I
30 000 A
IR
29 000 fr: 1

L ow
..............._.
_______ 1 I 324111211 .- __
PIZ=
111111114= ..-
......111_111= ...
...
ILI di a --,

40 000 Nir _ a
20000
1 II I
50(200
Nuommelmmpig
Ial
Ili
10 000 1-nrC.Rmat
/MGM"
50000
11
5656 1559 1190 1692 1599 1596 1596 1900 1902 1904 1900 1905 1910 1912 1914 1016 1919 4920 1412 1924 4926 4225

--i
920

www.dacoromanica.ro
 25

latiei1), Incepand cu aceia din anul 1654 indicata de Paul

de Alep a fi fost de 36 40 mii locuitori. (Calatoriile patri-
arhului Macarie). Elinainam cifra de 100.000 a populatiei,
data de Baksici (1640) ca neverosimila. Cresterea populatiei 0
consideram normala pana pe la 1810 cand, catagrafia biseri-
ceasea din acel an arata o cifrit ceva mai redusa de cat scrijtorii
cu cite -va deeenii in urma, adica de 72-74.000, care este
probabil cea adevarata qi pe care o admitem In diagrams.
Pe la 1824 populatia ar fi atins 100.000 locuitori, iar la 1831,
dupa Demidoff, ar fi fost numai de 70.000 locuitori5 cifra
pe care unii o expliea ca o seadere a populatiei din cauze
neprielnice. La recensamantul din 1912 Capitala avea 338.109
locuitori, iar In eel din 1930 populatia a ajuns la 556.908,
care Impreuna cu aceia a suburbanelor se ridica la 662.661
locuitori.
Este drept ca dela 1831 la 1880 In Bucuresti mortii an
excedat aproape constant nascutii, dar mai tarziu populatia
totals a continuat sa ereasea qi prin nasteri $i prin imigrari
(ca in toate orasele mari), dar cu cresteri neregulate si chiar
cu emigrari (plansa 12).
Cand ne-am ocupat cu delimitarea orasului Bucuresti si a
suburbanelor lui, am aratat ca nu recomandam sa admitem In
metropola peste 850.000 locuitori spre a nu avea densitati de
populatie prea mari In oras.
Intr'adevar, ceeace ne intereseaza din punct de vedere ur-
banistic ea demografie, este mai ales densitatea, adica repartitia
populatiei pe teren. In 1899 densitatea medie 2) a populatiei,
care era de 282.084 suflete, ar fi fost de 51 loc/hectar sau
mai curand 70,3 loclhect. (data calculul 11 facein pentru deli
mitarea Capitalei dinainte de legea din 1895, adica pentru o
suprafata mai mica). Numai aceste cifre ale densitatei medii
generale pe suprafata orasului nu ne satisfac. Avem nevoe ysi
de cifrele indicatoare ale densitatilor medii pe circumscriptii.
D-1 Vintilei Miluiilescu intr'un studiu al sail 3) ne indica
pentru anul 1910 densitati de 786 loc/hect. In centrul cuprins
1) Vintild Illibailescu: op. citat.
2) Vintilei Miliciile,scu: op. cit.
$) ibidem.

www.dacoromanica.ro
 26

intre strazile Selari, Gabroveni, Lipseani, Sf. Vineri, Calara§i,

Vacare0i, calea Moqilor, apoi de 400-600 loc/hect. spre
sos. Filantropia-Buzesti, spre Gara de Nord, spre Obor, spre
Filaret (cartiere muneitore0i) §i chiar o densitate maxima
de 1000 loe/hect. In cartierul evreesc Jignita. Densitatea cea
mai slaba ar fi fost spre Cotroceni si spre calea Vergului
(en 1-150 loc/hect). Aceste rezultate ale recensamantului din
1910 duprt d-1 Mihaileseu le reek= in plansa 13, dar recensa-
mantul din 1930 ne arata In mod sigur ca datele indicate mai
sus sunt eronate.
In anul 1925, sand s'a facut un nou reeensamant aproxi-
mativ prin eircumseriptiile politienesti, s'au obtinut rezultatele
care sunt trecute tot In plansa 13 in care se arata repartitia
populatiei pe densitati, date care asemenea s'au dovedit eronate.
Rezultatul recensamantului din 1930 pe care subsemnatul
l'am transformat din punctul de vedere al repartizarei populatiei
pe densitati, este dat in plan§ele 13 si 14. Aceste ultime
rezultate aunt singurele pe care putem pune oarecare baza.
Examinand acum cele trei reprezentari grafice cu datele
reeensamintelor din 1910, 1925 §i 1930 tragem urmatoarele
concluzii:
1. Nu se poate preciza nimic cu privire la evolutia densi-
tatei populatiei in diferitele cartiere ale orasului, de oarece
singurul plan reprezentand situatia din 1930 ofera oarecare
garantie de exactitate; celelalte calcule anterioare sunt eronate.
2. Periferia orasului, care mai inainte avea o populatie
foarte rara sau destul de rara, a ajuns in unele parti ale ei
(de exemplu in cartierul Grivita b-d Basarab, (dincolo de
Gara de Nord) cu populatia cea mai deasa din ora§ (circa 200
loc/hectar).
3. Actualmente cartierele cu populatia cea mai rara sunt
cartierul Groza;ve0i (eke) 34) cu circa 48 loe/heetar si Vaca-
reti Piscului (eke. 23) cu circa 44 loc/hectar, ea qi cartierul
FloreaseaDrurnul la Tei (tire. 8) cu circa 50 loc/hectar.
Motivele densitatei mici In aceste cartiere trebuese eautate in

3) Dupli un plan aproximativ piiblicat de d. Vintild 1 MihiiilesPu In

Buletinul Soc. Reg. de Geografie, anul 1925.

www.dacoromanica.ro
 /Z /3
EVOLUTIA DENSITATEI POPULATIE1
IN

ORAWL BUCURF,511

REPARTITIA POPULAT1EI REPARTMA PoPwrriti

IMNIUL 1900 In ariuLlsz5

:Ps ,
r
1 4. (
°
,Yr

',
/
00

LEGENDA LEGENDA
I I 0.20 Wanton la ha
/ REPARTMA POPULATIE1
In AMR 1930
I 0- SO locultorIla ha
IIXSEU 20-)0 - t=Ti soloo . .
WM 50.100 FEEM 100-200 . .
imam 2[04.00 .
ggEggl 100 200
WM 200.400 lRi 400-%0

o LEGENDA
I- 40 Ironton la ha
art_r_J 41 80
VIEhMg M.120
-

CCM gl tho
final 00 ZOO

www.dacoromanica.ro
 REPARTITIA POPULATE
IM

MUNICIPIUL BUCURESTI
( DUPA DATELE RECESRMANTUNI
1930

smt-A,511
69/V/-4

iY/1/11/
r. fU/YBE/Y/

PRI/YCYP /LE /r/C/ '

0 0 ° °°° o
00

LEGENDA

c=1 4o loc la ha
1`241 41-80 -
i
%/,%/ 81-120 -
1

ME 121-160
11 11

g24 161-200 11 1)

www.dacoromanica.ro pris.....myt 17.14,144WAV

 -FT-
10 otr WfrafeJ ON4'

111
I
1101/01.111110
11.1.111111.1111
.M
SUME BIJGETARE CHELTUITE DE ADMiNISTRAT1A COMUNALA BUCURESTI
I
I /-?/../g

ACTIViTtTE A PART1CULARA rn C0115TRUCT11 NOI

HIRE 1870 -1930

,.....,..
Ao ..
.
58
% i I

56

54
3
5"

50 MMEMmEMEMEMMEMMEMOmMEMMMEMMOIMEMMIUMMEmM
a 5UMF BLGETAFIE CAE1 TJITE
ts
NMI= MEW MMMMMMMMMMMMM 8 NI
III
1
Y
N
22

29
=EOM .

V
MMMMM r

--..2
321,
o
16 mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm MM m MM 1.

WM MM 111111WWAMM
...,

111.
A

12 ../"----.....-- BEIM
52
TA
I
MMWMEMMINMAMMEMMEMOMMEMM MMMMMMMMMM
i
4
Mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm
U,
,P6.,
1

1619 5515 nu to 1630 til at ins

1525 Ix 14'1
mmmmmmmmmmommummmm
111 1610 a Ws 1091 nst 1E99 Me 1991 1902 Ile 1904 1915 916 nu sot OW Ss 116 1112 1115 114 as Mc 1920 MS n29

MINN=
4461
A
4241

401 I I
I
sis
ii
All
i
sta
ige
$4. I.

_
....
....
111

....MI f
I !

91,7i

.....
_
565 .

El a

.7,..4

..,,
///6

. ..m.i...
ace
..
1111011112
ow I
NI
I
All
ium mil
Im
111111

.....nol IN.
am lil&ii4
To
,,,,,

E. mu. 1a =11.1
.

/
Jill
IPP"
12ze

III

.
.4. All /I
Ka
NI
...... a
=Ism MINI =MI
pi
too

1 6. AA
/MEM=
MIMI 11
WM IIIIMII1
ild
( 5
1170
MIIIIIMMEM
1171 IVt MI 1110 614 665 1591 n96 IIN 00* Om 1902 664 1005 reds 1914 St5
In
1916 197 1919 1921 622 1925 1924
MIMIIMINI
1925 1921 KS 1129 4;0

40....4.4. ,ewer. n..

4

www.dacoromanica.ro
 27

faptul ca sunt multe terenuri pe acolo Incg neapte a fi

construite : fie gropi, fie cg au apa subterang la mica adfincirne,
4. In partea centrals a ora$ului, adicg in circomscriptiile 1.
2, 11, 21, etc. densitgtile medii variazg intre circa 112 loel-
hect. $i 132 loclhectar, cifre cari nu sunt prea indepgrtate de
densitatea medie a populatiei pe intregul ora$, adicg de 97
loc/hee.tar
5. In comunele suburbane densitAtile sunt in genere mai
midi ca cele dela periferia Capita lei. Astfel in comunele Ro$u,
Grivita, Militari, Principe le Nicolae, Pope$ti-Leurdeni, Voe-
vodul Mihai, densitgtile medii variazg. Intre 20 loclhectar si
40 loclhectar; pe cand In comunele Serban-Voda $i Lupeasca
densitatile se apropie de 60 loclhectar. Deci unele suburbane
se apropie de maximum de densitate admisibilg In suburbane.
b) Repartizarea elaVirilor ssi spatiilor libere publice
i particulare formeazg un obiect de cercetat din cele mai
importante pentru stabilirea zonificgrei. Evolutia Ong acum
a acestei repartizgri pe suprafata ora$ului este grew de cu-
noscut cu preciziune, fiindca in trecut nu s'au fgcut insemnari
in aceastg privintg. D-1 Vinlila Mihailescu, in studiul sau
antropogografic asupra Capitalei, ne dg curbele cre$terei nu-
mgrului cladirilor intre anii 1830 $i 1907, cum $i acelea ale
creSerei clgdirilor cu 2, 3 sau 4 caturi dar nu aratg $i spatiul
unde s'au edificat stele cladiri.
Ca indicatiuni, deci farg pretentiuni de precizie a variatiei
curbei constructiunilor, dgm diagrama din planp. 15 care
aratg variatia numgrului de autorizatii pentru constructii
din nou eliberate de primgria ora$ului Bucure$ti, intre anii
1870 $i 1930. Se pare a cel mai mare numgr de autorizatii
liberate, deci cea mai intensit campanie de lucru, a fost cea din
anul 1914, cu 4250 autorizatii. Notam ca nu toate autorizatiile
liberate oficial intr'un an s'au $i executat, ci a, din contra,
s'au executat si clAdiri fgrg autorizatie. Pe de altg parte unele
autorizatii cuprinse in cifrele de mai sus reprezintg numai
adaosuri la constructiile existente, a$a ca numai o parte din
ele reprezintg adevarate clgdiri din nou. Diagrama mentionatg
mai sus nu ne dg nici o idee asupra capacitiitei locative a
acestor clgdiri. Totu$i putem afirma cg intre anii 1927 $i 1930

www.dacoromanica.ro
 28

In mod constant in sectorul II s'au eliberat cele mai multe

autorizatii, aproape dublul de at in fiecare din celelalte sec-
toare, ceeace este explicabil, de oarece densitatea cea mai
mica a locuintelor se afla in acest sector.
Recensamantul din 1912 nu ne da nici el relatiile necesare
asupra repartizarei cladirilor in acel an 1) pe diferitele portiuni
ale orasului. In adevar, din punct de vedere urbanistic ceeace
ne intereseaza mai mult este tocmai aceasta repartitie, caci
aceasta ne poate furniza indicatiuni asupra posibilitatilor
viitoare de dezvoltare a orasului $i asupra delimitarei zonelor
speciale. Din fericire Intr'o masura acceptabila putem scoate
parte din asemeuea date din recensamantul anului 1930, caci
datele au fost concentrate de Serviciul Statistic al Statului
pe cireumscriptii politienesti si deci putem stabili unele den-
sitati pe acele circumscriptii.
Am alcatuit deci cu aceste mijloace plansa 16 din care se
vede ca regiunea cu eladirile cele mai rare din Bucuresti este
cireumscriptia 6 (cartierul sos. Kiselef) care cuprinde 3,9 cla-
diri pe hectar; si cea mai dens construita ar fi circumscriptia
35 (cartierul GrivitaBasarab) care cuprinde circa 21 cladiri
pe hectar. Centrul orasului, adica eireumscriptia 11 (Banca Na-
tionala) cuprinde numai 13,5 cladiri pe hectar, cifra care pare
in contradictie cu realitatea, davit o comparam cu cifra din
cartierul Grivitab-d Basarab. Explicatia o gasim In faptul
ca spre centru s'au executat cladiri maxi, cu apartamente nu-
meroase, iar In cartierul Grivita Basarab cladiri mici pe
proprietati mici. De unde concluzia ca recensiimA,ntul din 1930
nu ne poate da o idee exacta asupra repartitiei densitatei
cladirilor pe suprafata orasului.
Rezultatele recensamantului le-am comparat si completat
prin cercetarile si calculele mai amanuntite si laborioase facute
In Directia Casei Luerarilor Municipiului In 1931, pe planurile

1) Cautand la Minist. de Domenii §i Serv. Statisticei sa utilizian ma-

terialul adunat pe teren din acel an, spre a scoate asemenea date din
acel material, ni s'a faspuns ea scriptele au fost vandute in timpul ocu-
patiei germane ca }Artie maculaturl Am fost dar nevoiti sa renuntrim la
stabilirea situatiei in 1912 dupii recensamant.

www.dacoromanica.ro
 PL .

MUNICIPIUL BUCURESTI
DENSITATEA CLADIRILOR
(RELLNSA MAN TUL 1930)

aNDA7
I 0 -4 C/ckhri ,De heck91i
I/ -8 ,
8- /2 /4

Mil /2- /6
WA /6-20 -
www.dacoromanica.ro
 /217
411
INTREBUINTAREA SPATIILOR
=1,
MIIM.
PUBLICE PARTICULARE

..
. 1

BUCURESTI
In

scara I 20000

r .... . v
.: :I \ ,,,
\ 1 I

/ :. :
278 eT
- I ..... ,-

- : ...:

---- __
., I

., \
4'14ft :::.:*****:**1.1.61 :1* 4:::::::::: le 14141.1111:4 tattelLeZ41:
111;14:41:44:1:441...;11711
WI" \ ........._.,-.'"*--
88410:
t610' 259

: :. Z.!/11..1-1"': 1,557.

.
la4:11,44:44...
***. 1. Zi. 440%
TS A:

Vitt:eel,
, ,,,,
1 IP 41: . 4 9 1 P 4 I I: ilwr'.
-04,.44r 148*114.44
a f 44
I PS 0011/71104:1::::011041
..4....,p, -
.,..._ .4-,... .44.4.4.......
1114 Ir.4i",?..
..4.04.13/44.
.ut.... .404...:...:-.4,
-at.: --
rill'a ...-

.4 rittzpoz,
it*Iii-,..,......1.,.....
___,..._.,,.z,
war5,-**.47447.4.
.4,, ,,
pit, r, r ...-

.... .... n, ,' eve.,,...,,..,

,,....,
li5 ....,,_ i,,....,..
a,-....
cu aro-oarironts7
I
k
4,110.4",
Attr.11,4444,
'N t.t4ei

\. \ N
/
I/
,i 246"
/

2.801,

// 41
6.4968
%

67
2.56% 875

\
5.86
208 I
I' 20/211'

11
17.707.

\
\
\\ \ \' \ `1170

\ \
4.1Cf

s N.

1
--./
\ \
E6E/YOR . tit5113;91:657;
--,

.-
ladiri
Ape
-1 2-799 C/cidiri pe hector I '653.64,,

\\ 4, 27.53"
(0.
A/r11.507.701.,.,
r' , v Curti -
17718-699 " , . ,rN,. ...,
I
1
C.F.R.
6. 1(2 19.49%
.60%) .:"Strazi..
,83928.77"Z
(67.50%1
\s,/ Parcuri
L;.1%.,A

M24 732
/6-23.99
\ / \\ ,/
.
-
I
L
J
s273.r7
4/o )
H
'..S.r 778.15 ..
:(13.50%.)
.:

i.._ --
, \-/'
www.dacoromanica.ro
 AA' AP

ORASdL BUCUREST1
REPARTMA PROPRIETATILOR

,76o

Slone..354.70

Hpr0pr /6 /3

<Coe 13966H
r:12.05414.

IfGLIYDA

dela /-7 propppe hest

:

7-13 . . 1_,
';
73-18

www.dacoromanica.ro
 /T 19
REPARTIZAREA CLADIRILOR
00.5 0,mm

------
..
ammo asffm.
wing&
17.
. CNN. I.
PE

00' 1 EINE YECHIME ,SUPRAFETE si

SITUATIA FATA DE STRADA in
..
. .. BUCURESTI

/ /, --4 i
%

\ --..-- -
......- -- \
\
\\
.... \\
\ \
\
\ \,
-. _____
- , / .>
.."..
. o.......

86 3% /
....,....1,,,,, /
...---- ,
524% \ o %, :11
\ If
On
7

.; .r.v.4%.: ."'''.
989 i.;;.:;.; . ,
78% \ e / --
_..........'. -..... . /
/
9.5%
, / 05%,
"-.35

.411111111.1116, 24
AI I I I I I I IN / \
4.0 'Noe

:5{ N 166 -1
rencimmiummism---a"--Irw..6.8 q.02.1

6d,531 96
88 06% 3107 /
octi
/ 92% '11e'r:Z
10..e;;S t- ° 1/8
9.22%

( 04% A 1+7%
07% 0.71117.-Z.Z.::; <156

X5-987o '304
, 7-vf .....
2167%'
'It. WINO Olon .=
ON=. OIN MIME ammo=

.11. 0'. It 73% 1 ..- I

rg ,
\
V., -'
72 52 7
1

I
7.35%.

. / ; 1 °.4t2, "-":11
1,11,4
4'1.0 1
1
'
day 12004_
0
04.
.."*. I
I

azi,. 023 97"

70%
\ 004% `.
\132%
\
\ 4.25 %
..
.9 if % rifft'gr.'"VO
s - 9162%
4\ 'Ill s.2. f4% 4,721i _.... ,
LE6ENDR \ 204s%
4%
....,,, r-
/1 1 1 I I
Colud
0 79°
;6
3.74%
°.<
sA(oz,
1
1 IN 'ss .
1N Am,

ss4
1
V
/ 141111.

."
S..59
----',.--......) . --,-%
Ca.
'4<
1
1 \b.=
/1400%.:N
0.19% .S 91.13%
/ \' 'r
.°11ta444, w-

\ 1. 387,, F
Et 0..f.37.
/ 7.3% 005%
0.00

1
== Ingin:Ae de ana 1910' A
.1
038%

,//
c==3 G/7d1 1910 \v" 0862.
8
. (37
5.275

6 www.dacoromanica.ro
IMMINCEENSZIIMOINIM-
 FL .20

INTENSITATEA CIRCULATIEI
OE
CALATORI cuTRAMVAIUL ELECTRIC
ir
BUCURESTI
1930

/ /
//
/-

1
1 ,os yrerm. CCL ',MIL

/
//

...... L- -
1'

o ll

r ...,
\\ / -.\
\\ \.
1

i \. 1
I
N,i 1
1

\\v, 1 -,
I
--1
V .......-7
/ . ,
1.d.
r')J
r -- \. "

www.dacoromanica.ro
 29

cadastrale ale orasului. Desi aceste planuri 1), din cauza vicisi-
tudinilor administrative, nu sunt tinute suficient la curent cu
cladirile executate mai ales In ultimii ani, totusi putem socoti
cifrele gasite destul de apropiate de realitate. In plansa 17 indi-
cam grafic repartitia diferitelor suprafete cladite si necladite pe
zonele de constructie stabilite prin planul de sistematizare
decretat in 1921 si prin regulamentul de constructii din 1928;
iar in plansa 18 se gasese indicatiuui cu privire la gradul de
divizare a proprietatilor pe aceleas zone. In fine, in plansa 19
am indicat modul de constructie pe proprietati, adica numarul
etajelor cladirilor si suprafetele for si in oarecare masura
evolutia acestor constructii fata de anul 1910, and s'a facut
o prima complectare a planului cadastral din 1894. Tot in
aceasta, planse gasim indicatii asupra dispozitiei cladirilor pe
proprietate, adica repartitia for fats de strada (dincoace sau
dincolo de 25 m. distanta de In strada).
Vom trage la timp din aceste rezultate concluziile necesare
atftt zonificarei cat si altor probleme ce se pun cu ocazia
sistematizarei orasului.
c) Centrele de atractie ale circulatiei. In Bucuresti,
ea si in alte orase importante, polii de atractie ai circulatiei
permanente si generale sunt formati din centrele comerciale
cu caracter general, din centrele industriale, din grtri si mai
putin de anumite cladiri importante cu caracter administrativ.
Afars de acestea mai exists si puncte de atractie a circulatiei
cu un caracter localizat, precum centrele secundare comerciale,
halele, uncle centre locale industriale, s. a.
Nu avem suficiente studii din trecut care sa ne dea indicatii
mai precise asupra directiei si intensitatei circulatiei In inte-
riorul orasului Bucuresti. Daca vechea Soc. de tramvaie ar
fi publicat anual diagrame asupra numarului calatorilor pe
diferitele linii in exploatare, am fi putut trage oarecare concluzii
asupra permanentei anumitor directii in raport cu intensitatea
circulatiei. Directia S. T. B. are culese de la 1913 incoace
interesante date in aceasta privinta pe care le redam in plansa 20
1) Am intervenit adesea pentru o lege cadastralii si am intocmit si
proecte in acest Bens. dar Oat in prezent situatia e neschimbatli 1 (C.
Sfintescu: 0 lege a cadastrului, Monk. Uniunei Oraselor, 1930).

www.dacoromanica.ro
 30

Aceasta planse studiata din punctul de vedere al circu:atiei

in raport cu plansa 21 pe cari s'au indicat punctele de atractie
ale circulatiei, ne poate conduce la oarecare concluzii, mai ales
data le alaturam si plansa 22 ce am intocmit-o cu indicatiuni
asupra cresterei diferitelor categorii de vehicule in Bucuresti
in ultimii ani.
RecensamAntul din 1930 ne-a furnizat numarul diferitelor
intreprinderi comerciale si industriale pe circumscriptiile poli-
tienesti, cu care am putut intocmi plansa 23 si care reprezinta
repartitia pe intensitati a unor asemenea intreprinderi pe
suprafata orasului. Din aceasta planse vom putea trage la timp
oarecare concluzii asupra caracterului circulatiei existente in
acele circumscriptii si asupra posibilitatilor de desvoltare in
viitor.
e) Comer(u/ in Bucuresti, ca si in orice oras, este raspandit
in toate cartierele si aproape pe toate strazile. Ne intereseaza
insa mai ales comertul mare si gradul lui de concentratie.
In plansa 23 am aratat repartitia pe cuprinsul intregului
municipiu si pe intensitati a intreprinderilor comerciale si
industriale (deci intreprinderile amestecate) dupa recensamantul
oficial din 1930. Comparand aceasta planse cu plansa 24 pe
care am indicat numai situatia actuala a comertului mai intens,
observam ea de fapt actualmente comertul se gaseste intr'un
sambure central comercial, de o suprafata de circa 200 h. a.
precum si pe parte din cate-va artere radicle. Mai sunt si crate -va
noduri comerciale spre calea GrivitaBuzesti, str. Romana
Viitor, Stefan eel Mare calea Mosilor, Dudesti Colonel
Orero, s. a. de mai mica importanta. Acest sambure central
qr putea forma o zona de afaceri si oarecum $i adininistrativa.
Intensitatea intreprinderilor de oarecare importanta variaza
aici intre 10 si 15 pe hectar. Aceasta regiune a fost totdeauna
centrul comertului, care se numea Targul din Nauntru (pe la
Sf. Gheorghe Vechi), apoi <CTfirgul de Sus) (prin capatul str.
Lipscani) sau .1Targul Cucului) pe la Sf. Gheorghe Nou. Asa
dar a mentine si organiza un astfel de centru de afaceri
corespunde si traditiei istorice.
f) Industria este raspandita pe toata suprafata in Bucure,ti.
In plansa 25 dam modul de repartitie in anul 1921 a indus-

www.dacoromanica.ro
 f.'t 2/
ORASUL BUCURESTI
an/WIC 0/ 147/71:745 5/ CL /OF/CH& A
C/A COI XI( I.

- LEGENDA
GAR,
ITIM.fITRE
4 rurRonin
SLIY.O7
A alLOTOR
LEG-ENDA
i/N/VIAS/MT/
o Se. ..roPIMOARL --112CLAthad,WE /11111
= WIRE
C P/L7Z
= TR cartRogit_Calllan/Ye .tARL/7E
as pARCley
e PW/IteRil
\./ t .P.TR Of ZiCalitf/ S/ J-PORI/l/E ONO MANY /N/105/121)

PALAT.A4STME/ 'ZOOM "MIRO l'ROZYSWAY.IYITOIVI,10/7/7/70/./VA/17(1 MOOR

L. 8/21,1C1
7.R. OE 0/579AC7/ (UN. MRIVVRIE .171,7081./.U.)
" /-/RORZiNt

www.dacoromanica.ro
 Rt 22

TRAFICUL IN MUNICIPIUL BUCURESTI

PE CAILE FERATE 31 PE SWAZI

-1930

LEGE HURL

remiziwe arum 4.218tfa

55.5%
1111111113 4.4rovo,p 71,7-6,7, Anal, u/

L Wit 0 15 000

II= MN
IN 111
0

.9
03'7,'0 81 autamomie
Ma Rural:wore
Motouclelet
USD ek-/c.ive
Win 1i-cosy'', co ca pa -cwcw/
V600
10000

9900
9 ono

8 50o I - 1
MI
I
I
/

lig 4

kSIM 1
EM rraw4un owe& raw /
a000

7500. BONE
MEW
il

ME
r 000.
CALATORI
6 500
4 rM1100 calatori 6cm 0 _

N
0
r-
0

N N
6 ona

5$0q
wings
/ 1111 Mr
psi
M NM
,II
'7
5 000
/
NI % /
sii NM
L
4 500

4000
,
A
5 500

5000 AMA 111

7 500

Ns r
MMMMMIII
000

I so.
,..0
500

0
riPP I .,,,,Rutornotzve

----CermoaNe

I
L
1 I11

1905 1910 1912 1916 1919 1920 1921 1522 1925 "924 '925 '926 1927 1928 1929 1950

scam:.
L
10.00n00 Bcr.

0 g 8 O 0 0 o 0 0 0
0 8 0 0 o o C O 0
O
O
-
g 0
s 0 0 0 0 o i 0
di
0
6
O O 81

1926 1921 19213 '929 19261927 1929 1929

ti
ryw

1926 192719281929
ri F-1
1926 1927 1928 1059
2'

1926 1922 'Patti

O F, Ml

199'
gi,
.0 7
.4)
CP
.0

1926 1927 1926 1929

.-.
oo cn

1926 1927 19281929

Ml

DE DU IL SPIREI II1TREPOZIT FIL CtRET OBOR GARCI cc HORD

P 772L rawer, saw/ 31,aticaok cora c' -d Mal mclefor sosee Y exieckte al *la para Iford
t?1 . . .restu/ Gary /or EMS= . . . re..ncvw siwirdow
www.dacoromanica.ro
 23
MUNICIPIUL BUCURESTI
REPARTi IA MITRE iriDuSTRIALE SI COMERCIALE
IRECErISANArfruL 1950)

8A1v07.5.4

I
D ATNE:57PRV,

atENT/NA

Yarya9az

727//Y0
G.,-ers.o O

0 0
I
0 ° n 0
I o n o ° \
IY/L/TAR/ I
\
.0 . s

.17
o n

\
f
1
,
- (

IlholigS09
(
) .

:
,..._
: \ .......;i e
r, ....,/,....... 1

'e
i..,....,e
/ `I

iff457/Y I/0

L egenda
0 -.3 /nr,rer,,frp,-, pp "Perta,
3 6 -
[03 6 -9
S -lI
12 -15

www.dacoromanica.ro
 R.24
MUNICIPIUL BUCURESTI
SITUA fon CONCt KORAN 11 CONCH rail!
(1950)

Legenda A

Ezd Samburde (urnercial (S 200ha)

4. ship Comeroale
/**
N/

./

www.dacoromanica.ro
 PL 26

DISTRIBUTIA INDUSTRIEI
in Bucuresti.dupa felul productiel si
TONAJUL PRODUSELOR
cu situatia &AIM
Scara 1:50.000

II
0
0

it

if

LEGENDA
o T-
rinaje mio de !00'
O - 1000
0 dela loop no odo,
O Pletaluf gica eleclro techmt4
Platen.* de mnstruthe ,Girciodarie
o lipogidln
e onmica smiarie p /vale
O niimentard
® &Van,
Imbracaminte ,,talkicarn
[2222 Cent& a de planlatre
Land., ora4ului www.dacoromanica.ro
 1
/1.25
DISTRIBUTIA INUETRIE1
In Bucuresti dupa felul industries
TONAJUL PRODUSELOR
CU S/TUATIA 6" 1921

LEGLNLAI
o TONAK /741 ppry at 10e
O " " " fW
(0) " eta >000-110 000t
e 11C7:41LUR6/CA
O /114711f/AL1 Of CONS /RUM
O CH/MC4
O 4W/GYT4RA
/NB/MCA/Y/1a TA84 [Anil
17=COGRA' Of RA NAT&

www.dacoromanica.ro
 °Z27
INDUSTRIA IN BUCURESTI
DESVOLTAREA El PE SPECIAL ITATI
IN ANII
1921:>i 1930

Repartizarea pe lucratori
1921 t
0
1930

40
,TO11111MMI
M

mmmmmmm Nei

1200

10°

O
O

Repartizarea pe tonaje de produse

1921 1930 4,
AMMINM111111i.
1011NIIIIIIMINN
Oa 127000
I
IS 006

LCaNaa
NEI ,lAtaiGICP S% farm°. ft.wcp
1 mfi,e7.711 01 arisTRI/M ,:tORNIIIDAR/1
(IEDContCli
E7=1/111111N1/709 .. 8411000il
7.iNBRAOMINII t. 788914047

www.dacoromanica.ro
 /c2 28
DISTRIBUTIA INDUSTRIE'
in Bucureo dupes felul industries si
NUMARUL LUCRATORILOR
cu situatia din 1930

.
r. .
.12
.
eti,dN.

L¢znda
o Ode io..a.lucraran
0 e. 2s.49 .
@
.181

LQ In
(6) . WI &Ww m sut
Afetakora saircfrolechnica
Plum* tonstruipe vnifiindint ..
arliporali
4 Cholla share 4thjttte
O 411menta4
0,8n4ini
intricimnt4tidicfm
-- LIMN mess..,,
IZZICeR(Ufi **anti( If

www.dacoromanica.ro
 PL 29
DISTRIBUTIA .INDUSTRIEI
in Bucure% dupa fetul industries si
NUMARUL LUCRATORILOR
cu situate din 1930

LEGENDA
o 50-99 tuwator
100.199 -
<19; 200-299
(.1) peste 300
OD Metalurgica 41 eiectro-techica
o Materialeconstructie 4icaramidame
o ChimIca
o Alimentara
Imbraca.minte.tabacarii
EMI Censure de plantatie

www.dacoromanica.ro
 31

triilor din oras, pe categorii si tonaje de productie, jar in

plansa 28 dam aceiasi repartitie Insa dupa nurnarul lucratorilor 1).
In plansele 26 §i 27 aratara situatiile de acela§ fel din anul 1930,
scoase din publicatiile Ministerului de Industrie. Din compa-
ratia cantitativa §i calitativa a cifrelor putem trage concluzia
ca industria este in vadita crestere in Bucuresti, dar si ca
situatiunea din 1921 ce am intocmit atunci prin mijloace proprii,
(caci la acea data Ministerul de Industrie nu avea Inca o
lucrare de clasare pe care sa o putem utiliza) nu cuprindea
toate intreprinderile industriale de la acea data, $i ca deci
diferenta reala din punct de vedere industrial intre anii 1921
§i 1930 trebuie sa fie mai mica de cat cea care rezulta din
planse.
Mai observam ca, desi industriile stint amestecate pe toata
suprafata orasului, exists o tendinta de concentrare a ei pe
clase, in anumite regiuni ale ora§ului: industriile tipografice
si chimice spre centru; industriile de Imbracaminte §i tabacarie
spre abator; industriile metalurgice spre Filaret, etc. Totusi
formarea unei zone specific industrials nu se poate desprinde
direct numai din asezarea actuala a industriei.
In plansa 29 rezultata din plansa 28 pe care s'a indicat
situatia cu clasarea dupa numarul lucratorilor in 1930 i
din care s'au scos industriile mici cu mai putin de 50 lucra-
tori, dar s'au pastrat cele cu mai multi lucratori, lamurim
mai molt stares de concentrare industrials din anul 1930.
Din aceasta planse constatam ca exists o concentratie indus-
trials spre sudill orasului (spre abator si Filaret), una spre
Gara de Nord, alta pentru tipografii in centru si in fine alta,
mai putin concentrate, spre §os. *tefan eel Mare, gara Obor.
In suburbane, deocamdata, industria mare este foarte putin
dezvoltata.
Industrii insalubre exists Inca numeroase in Bucuresti, ras-
pandite prin cartierele de locuinte.
Clasarea industriilor trebuie facuta pe not baze, caci cea
stabilita prin regulamentul dela 1894 nu mai corespunde pro-
gresului actual industrial si nici principiilor urbanistice. Pe
1) a Sfan(escu: gInclustrializarea intensive §i extensive a Capitalei
(Independents Economick 1921)

www.dacoromanica.ro
 32

datele reprezentand situatia industriei in Bucuresti In 1930

vom putea sprijini mai sigur alegerea ca pozitie a viitoarelor
zone industriale pe planul de sistematizare cum si intinderea
acelor zone.
g) Veniturile populafiei psi impozitele ne pot da indi-
catiuni pe deoparte asupra posibilitatilor de dada not con-
structiuni felului de locuinte potrivite populatiei, cat si
asupra mijloacelor materiale locale a autoritatei publice. Am
aratat cu alts ocazie 1) ea statistica veniturilor din 1926 ne
probeaza ca populatia Bucurestiului are in general resurse
foarte reduse, care nu-i da posibilitatea sa construiasca cladiri
importante si 1ntr'un timp scurt. Statistica financiara din 1926
foarte probabil nu a fost exacta, de uarece numai dupg 3 ani,
in 1929, desi valoarea monetei Intre timp a ramas aceias,
noua statistic's: a veniturilor ne arata un spor considerabil al
numarului persoanelor cu venituri mari si o descrestere im-
portanta a celor en venituri mici, de,i numarul total al con-
tribuabililor a ramas cam acelas. De exempla : contribuabilii
cu venituri anuale de peste 500.000 lei, dela 614 in 1926
numarul for s'a ridicat In 1505 In 1929, deci un spor de 21/2
ori, iar venitul for s'a ridicat dela 614 milioane la, 1288 mi-
lioane; numarul celor cu venituri dela 100.000 la 500.000
anual s'a ridicat dela 7942 contribuabili la 27.248, deci aproape
de 31/2 ori mai multi, iar venitul for total dela 1470 milioane
a sporit la 3108 milioane lei; contribuabilii cu venituri modeste
adica dela 60.000 lei la 100.000 anual, s'au ridicat dela 12.000
la 28.415 contribuabili, iar veniturile for totale an crescut
dela 865 milioane la 2741 milioane lei. In schimb contribuabilii
cu venituri dela, 10-30 mii lei anual, deci cei foarte saraci,
numarul for a scazut dela 69.000 la 29.050, deci la mai putin
de jumatate, iar veniturile for totale dela 996 milioane au
scazut la 581 milioane, adica numai cu circa 40 0/0. Asa dar
ar urma sa conchidem ca situatia este in 1929 mult mai
imbucurb.loare. De fapt insa statistica din 1929 e mult mai
aproape de realitate, fiindca s'a redus importanta evaziunei

1) C. Sfinlescu: cCum sa sistematizam Bucure§tiul, 1928.

www.dacoromanica.ro
 /7..30
ORASUL BUCURESTI
VENITURIsIMPOZITE
A 1926 8 A 1929 Ei
VENITURILE POPULATIEI CAPITALEI IMPARTIREA CONTRIBUABILILOR VENITURILE POPULATIEI CAPITALEI. REPARTIZAREA CONTRIBUABILILOR
REPARTIZATE PE FONDUL IMPOZABIL PE PROPESIUNI REPARTIZATE PE EONDUL IMPOZABIL DOPUATE6ORII DE VENITURI

wars tonal
)145 SAUIRIATI SALARi I
49802 C0111161u11611. S 55 ) too 000
197)7,

us. Poo^. to
1.1101'11 00 use
23 213
0s

C C 8509 054 too

REPARTIZAREA IMPOZITELOR OUPA REPARTIZAREA IMPOZITELOR DUPA
CATEGORII DE VENITURI CATE6ORII De VENITURI

2 741.500 000
COME RT
631.022 329
50 ti

10000. 00101.1 e
76 96 ,18 101
, 000 MO
sm.445,
250000 000
681 'z
515Z
ea 0-1 .0.1011
23. tt)W7
6.52. i10:
1470000000
1760 000

973000 996000000

875000000 1288 03000o

604000 000

;1

8
9 0
§ 8
8 8 8
oux
614 67
Y 1023
1942 8 §
12 000 27 7

27.600
49 th t 114
8505
21.1 1 22 7 Z 2327,
II 1%

22248 28415 F97:5c1

69000 59 200

www.dacoromanica.ro
 33

fiscale, de.i s'au sporit impozitele (eel global cu 300/0), iar

numarul impozabililor a fost aproape acelas in 1926 si 1929.
Statistica aceasta financiara insa nu ne poate da direct o
idee exacta asupra standardului economic individual in Bu-
curesti, fiind-ca din cele circa 9,5 miliarde lei considerate ca
venituri impozabile in Bucuresti, o buna parte din ele sunt
acumulate din tooth' Cara prin intermediul societatilor cu
sediul in Bucuresti, sau reprezinta venituri ale capitalului
strain. Prin urmare, data am imparti cele 9,5 miliarde lei la
cei circa 125.000 contribuabili am gasi o cifrA (circa de 76.000
lei venit pe cap de contribuabil) care este deasupra standar-
dului real. Din cele 9,5 miliarde venituri in 1929 In Bucuresti
am putea socoti ca sigure provenite din activitatea locals numai
cele 3,5 miliarde salarii, cele circa 800 milioane in profesiuni
libere, apoi 2,15 miliarde la proprietatile cladite, in total circa
6,45 miliarde, ceeace inseamna un standard de circa 51.000 lei
anual, care este un standard prea redus. Desigur ca In realitate
standardul este ceva mai ridicat, caci trebuie sa adaogam la el
si o parte din veniturile comerciale $i industriale. Standardul
chiar cu aceasta corectie este totusi prea redus spre a putea
permite unui cetacean sa-si creeze singur o locuinta, chiar
populara, In un cartier modern si hygienic. (In 1'030 pentru
circa 125.000 contribuabili cu venituri peste minimum neim-
pozabil erau 59.300 locuinte).
Din punctul de vedere al judecarei posibilitatilor de creatiune
publica, impozitele stint cele ce ne pot forma oarecare
pareri. In 1926 totalul acestor impozite in Bucuresti se ridicau
la circa 11/2 miliarde lei, pe and in 1929 la un total de
circa 2,6 miliarde lei. Se stie ca actualmente revine comunei,
care executa de fapt lucrarile pentru progresul orasului, numai
o foarte mica coat' din aceste impozite, asa ca de fapt ceta-
tenii orasului profits prea putin prin asemenea lucrari din
impozitele ce ei platese statului. Deci macar din impozitele
elementare si globale rezultate din salariile din Bucuresti,
adica din cei circa 450 milioane lei, si din cele relative la
cladiri, adica din cei circa 600 milioane lei, prin urmare din
tin total de peste un miliard lei, statul ar trebui sa cedeze
cel putin 3/4 din aceste impozite comunei, $i atunci orasul ar
3

www.dacoromanica.ro
 34

putea progresa vizibil. Aceasta cots s'ar repartiza cu o medie

de circa 2.000 lei pe an si de cap de locuitor sau cu una
de 8.000 lei de contribuabil, ceeace fats de standardul veni-
turilor, can s'ar area la circa 64.000 lei anual pe cap de
contribuabil, cum am aratat mai sus, ar insemna o contributie
de 1/8 din standard, deci cam 12,50/0 ceeace consideram
echitabil.
Toate aceste concluziuni pot fi scoase din plansa 30 in care
s'au trecut diagramele cu veniturile, impozitele si categoriile
de contribuabili dupa statisticele financiare ale statului din
1926 si 1929.
h) Cartierele insalubre (concentrarea taudi-urilor) trebuesc
identificate pe plan In prealabil zonificarei. Nu este insa usor
de gasit criteriul dupa care un cartier poate fi clasat la un
anumit grad de insalubritate. Din punct de vedere edilitar
un cartier este considerat insalubru data nu este prevazut cu
lucrarile de pavaj, canal $i alimentare cu apa; data apele
subterane se gasesc la prea mica adancime; data cladirile
sunt inghesuite unele in altele fara vre-o norma, adica neaerate
si neinsolate; sau clack' incaperile locuintelor aunt prea midi,
egrasioase, suprapopulate on construite din materiale neaccep-
tabile: paianta, cu podele de pamant, etc. Din punct de vedere
pur medical un cartier este socotit insalubru data se constata
acolo o mortalitate prea mare a populatiei, in special o mor-
talitate provenita din tuberculoza, soeotita Ca boala mizeriei,
mai ales a mizeriei locuintei.
Socotim ca data utilizam statistica cu repartitia mortali-
tatei de tuberculoza pe suprafata orasului putem sa gasim
indicatii mai precise asupra starei de insalubritate in diferitele
cartiere, deli acea statistica poate fi influentata si de alte
cauze de cat cele de insalubritate ale cartierului. Pentru Bu-
curesti asemenea indicii nu aunt usor de obtint din cauza ca
statisticile mortalitatei de tuberculoza in decursul anilor s'au
intocmit Orland seama numai de numarul cazurilor si de
domiciliul decedatului, domiciliu adesea aparent, nu si de
densitatea populatiei din acea regiune, in report cu care s'ar
putea stabili coeficientul de frecventa al deceselor in dife-
ritele parti ale orasului. In plansa 31 am intocmit pentru trei

www.dacoromanica.ro
 GL 31 \
DRAW. SUCUREST1
MORT ALIT ATEA 4UBERCU19/4
(zone oR du statI calculate petectar)
ava ,50 000

1902-191
19121921

--J
I
4
at
1.
ot=

i922-192.9

,,,******,

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 35

epoce consecutive ha'rtile cu distributia mortalitatei de tuber-

culozA, tiniind seams de densitatea mortalitAtei pe hectar, iar
nu de gradul de frecventa, doarece pentru aceleas epoci nu
posedam si hArtile distributiei populatiei pe teritoriu.
Pentru anul 1929, considerand a densitatea populatiei in
oral ar fi aceias ca cea care rezultA din recensNmantul pe 1930,
(diferenta in orice caz nu poate fi prea mare) am putut
stabili pe circumscpriptii politienesti (plansa 32) gradele de
frecventa ale mortalitatei de tuberculozA, care ne pot conduce
la oarecare concluzii asupra cartierelor insalubre in care trebuie
s' intervenim cu masuri de ordin general.
Astfel pe intervalul 1902-1911, deci pe noua ani, constata'm
ca pe circumscriptii politienesti au murit de tuberculozA un
numar variabil de persoane pe hectar, si anume de la 0,1
la 5,1 morti pe hectar. Cartierele pe care le esim cu cei mai
multi morti pe hectar sunt: Cgtelul circ. 16 cu 5,1 morti pe
hectar; Tei (circ. 9) cu 4,6 morti pe hectar; Colentina-Obor
(circ. 18) cu 3,4; apoi acela al Gropilor Ouatu (circ. 35) cu
4,6; ranase Vasilescu (circ. 5) cu 4,2 morti pe hectar; Cam-
poduci (circ. 13) cu 3,0 morti de hectar si Labirint (circ. 15)
cu 4,1 morti pe hectar. In intervalul 1912-1921 iarasi pe
9 ani, mortalitAtile ar 'Area ca au crescut, caci in aceleas
circumscriptii ggsim respectiv cifrele maxime : 5,61; 5,8 ; 5,4;
5,1 ;4,4; 4,1 si 4,3. Populatia 'M' a crescut in acest interval
desigur in fiecare din aceste cartiere, aci populatia Bucu-
restiului a crescut de la circa 280.000 locuitori la 1902 la
360.000 locuitori in 1916, deci cu circa 350/0. Ori sporurile
indicilor mortalitatei pe hectar aunt mai mici de cat sporul
de 350/0 al populatiei, deci ar fi o' ameliorare a taudi-urilot
Pe ultimul interval 1922-1929, deci numat pe 7 ani, indicii
au variat intre 0,7 si 3,2 morti de tuberculoza pe hectar, iar
cele mai insalubre cartiere le gasim : Gropile Ouatu (circ. 35)
cu indiciul 3,2; apoi Tanase Vasilescu (circ. 5) cu -2,9 morti
pe hectar ; Colentina-Obor (circ. 18) tot cu 2,9 morti pe hectar;
Labirint (circ. 15) cu 2,4 morti pe hectar ; Cgtelu cu 2,7 morti
pe hectar. In Tei (circ 9) mortalitatea a scAzut la 2,2 pe hectar,
ca si in Campoduci (circ. 13) unde s'a redus la 2 morti pe
hectar. A aptirut insg, o mortalitate mai mare in cartierul Dudesti

www.dacoromanica.ro
 36

(eke. 14) cu 2,5 morti pe hectar. Daca avem lush' in vedere

ca populatia a crescut In ace0i ultimi ani la peste 560.000
locuitori, tragem concluzia ca de fapt in orfq mortalitatea de
tuberculoza a scazut, de unde ar rezulta ca locuintele si starea
genera% sanitary s'a imbunatatit. Este probabil insa ca aceasta
scadere sa fie provenita si prin retragerea populatiei sarace
in cartierile de taudi-uri (mizerie), cari au aprtrut in suburbanele
iinediat limitrofe cu orasul. Dar pentru aceste regiuni nu avem
deocamdata statistici sanitare cu care sa putem controla
aceasta ipoteza.
Daca consideram Irma indicii de frecventa ce am calculat
pentru anul 1929 pe baza densitatei din 1930 a populatiei
in fiecare circumscriptie, gasim ca in cartierul Drumul la Tei
(circ. 8) ar fi mortalitatea de tuberculozrt cea mai freeventa
(indicele 420) apoi In cartierul Dudesti (circ. 14) cu indicele
360, dupa care turneaza, cartierul Rahova-Sebastian (circ. 29)
eu indicele 296; cartierul Ciurel (circ. 34) cu 291 si cartierul
Cate lu (circ. 16) cu 280. Celelalte circumscriptii an indicii
mult mai redusi, sub 200. lndicii cei mai redusi ii gasim la
circ. 25 (Arsenal) ca 37; la circ. 1 (Clementa) cu 44; apoi
In circ, 2 si 3 (Sperantei ei b-dul Lascar Catargiu) cu 60 si 65
cum si la circ. 31 (Stirbei Voda) cu 68 (plan§a 32).

V. Delimitarea zonelor.
Ne-am oprit, principial, pentru interiorul orasului Bucuresti,
lr. patru categorii de zone bine diferentiate : 1) zonele comerciale
(de afaceri); 2) zonele industriale ; 3) zone militare ; 4) zonele
de locuinte.
Am mai admis, tot principial, o dubla utilizare a zonclor:
una principals $i obligatorie ei o alta eventuala, provizorie $i
tolerata In conditii speciale 1). Vom mai prevede si clase de
constructie (Bauklassen), o alta diferentiere insa nu duprt felul
utilizarei cladirilor, ci dupa modal for de asezare si volumul
for in raport cu lotul de eonstructie.
1) Legea engleza cere a se indica mai ales ce anume utiliziiri nu Bunt
permise inteo zonii, iar clack se permit si utilizari streine ail: se orate in
ce conditii. Legea vienezii din 1930 admite si zone mixte.

www.dacoromanica.ro
 ZONIFICAREA IN MLINICIPIUL
BUCURESTI

LEGEHDA
El..111

'111t1X I ZONE LOCLIIIITE POPULACE

Mg73 COLECTILIE
ESSI COMERCIALE
=ER
I- -II- I
VILE
MILITARE
iNVTI SRO Span% UERZI PUBLICS
..... ZONE IHOU5TRIALE 111COMODE
III] .1 1115ALUBRE

www.dacoromanica.ro actset. OSiefeneu-a. hut--

 37

Sa cercetam acum unde vom aseza si cum vom margini

fiecare zona si subzona.
1) Zone le comerciale le denumim mai propriu zone de
afaceri, fiind-ca dupa cute am vazut, atilt comertul, cat si
industria, cat si administratia $i diverse institutii publice se
gasesc, Impreuna cu locuintele, asa de amestecate $i intim legate
in anumite parti ale orasului, !neat greu s'ar putea separa
aceste categorii printr'o transportare a fiecareia In alte zone
speciale. De altfel am vazut ca nici nu este necesar a elimina
din cartierul comercial unele intreprinderi industriale mai mici
sau chiar mai importante, cari nu ar aduce nici un prejudiciu
acestui cartier ; am vazut pe de alts parte ca multe din insti-
tutiile administrative sau cu caracter public au nevoie aproape
de aceleasi conditii de ',snare ca si comertul.
0 prima chestiune care se poate formula este aceia data
In Bucuresti vom organiza, in sensul urbanistic modern, una
sau mai multe zone de afaceri si cam in ce parte.
Afacerile sunt atrase In anumite locuri, fie din cauza circu-
latiei, fie din cauza densitatei populatiei in acele parti, la fel
cum se Intftmpla ysi cu anumite industrii. La randul for afacerile
cauzeaza o noua circulatie suplimentara. De aceia tendenta
ace3tor centre de afaceri este O. creasca continuu, atilt in
Inaltime (adica cu cladiri Inalte) cat si in suprafata, plink' la
o limits determinate de mai multe conditii locale economice.
Am vazut ca este bine sa, fixam intr'un plan de sistemati-
zare o limits a suprafetei maxime destinata zonelor de afaceri,
pentru motive higenice si de circulatie, zona In care vom
pregati toate conditiile proprii unei asemenea zone.
Suprafata Intinsa, garile, repartizarea afacerilor, a cladirilor
administrative pe tot cuprinsul orasului Bucuresti da, toate
la un loc, nastere la mai multe noduri de circulatie, prin ur-
mare este nevoie de mai multe nuclee de concentrare a afa-
cerilor. Evident, cel mai important centru care formeaza o zona
intreaga de afaceri este partea centrals $i istorica a orasului.
De altfel acest centru este si cea mai permanents zona a
afacerilor. Circumscriptiile de politie 1, 11 si 12 sunt cele
ce an acum densitatea cea mai mare de intreprinderi (cam 13
pe hectar) dupa care urmeaza circurnscriptia 21 tot centrals

www.dacoromanica.ro
 PL' 34,
MUNICIPILIL BUCURESTI
1 DISTRIBUTIA CLADIRILOR CU CARACTER PUBLIC
PE SUPRAFRTA ORIASULUI

.
(

LEGENDA
Ns.

roles,. OR YAWN °Ma? 4(1 tae Cl/ (Mk PROPAW(60)

O . . .. . . . aiweet (5
(.4tore/iiitex.w&oggerf,e4/nivo/vacc/ 'wage 25)
o 0, . **
-
e 4771V17 (afar/Ill ilkt%/cr Mart Xmas Ur& PRaPRv(28)
/ 1181

CY
,-. CU/ CHIR/t. 1171

jp anew& siensvertz-..f.i0091 PROW/ \\ 1181

I

O
.1 fanipmell
Ca
,

ow& e PI \ rN
"... / . L

.\,
//
...-
... - \ ../ /
.owner Ai,. , r.

www.dacoromanica.ro
 39

de afaceri peste o astfel de limits; e) exists o anumita pro-

portie de suprafete, deoparte intre suprafetele ocupate de
diferitele zone Intr'un ora$ bine echilibrat fi cu caracter mixt
(cum e Bucure$tiul care are un centru administrativ, coercial
$i industrial in acela$ timp), $i de alts parte intre suprafata
zonei centrale de afaceri $i zonele de afaceri cu caracter de
Cartier sau cele din satelite.
Concbidem dar ca o delimitare aproximativa a acestei zone,
ar fi cea din plan$a 33. Delimitarea se poate face eventual
trasand un inel larg de circulatie de exemplu: splaiurile Dam-
bovitei acoperite spre sud, o lature a Cismegiului spre apus,
spre str. G-ral Berthelot spre nord $i spre str. Vasile Lascar,
Italians, Armeneasca si Cain.* spre rasarit. Acest inel va
Inchide in interior strrizile cele mai proprii destinate a ramane
In zona de afaceri.
Celelalte centre comerciale, care de fapt vor fi considerate
ca componente ale zonelor de locuit sau ale celor industriale,
nu le fixam acum, ci se vor determina odata cu reteaua de
mari artere de circulatie si cu stabilirea modului de constructie
a cladirilor.
Pentru a obtine inse o zone; de afaceri cat mai bine ame-
najata scopului urmarit urmeaza se mai studiem urmatoarele
probleme secundare, cel putin pentru zona centrals de afaceri:
1) In ce masura urmeazii se" eliminam industriile existente
din aceasta zona; 2) in ce mod se" grupem in interiorul ei sau
imprejurul ei administratiile si institutiile man publice, adica :
intr'o subzona din zona afacerilor, acestea ss ramana amestecate
In intreaga zone a afacerilor, sau se" fie repartizate pe noua
artere inelara de izolare ?; 3) In ce masura $i in ce conditii
sa toleram locuintele In zona centrals a afacerilor.
In ce prive$te eliminarea industriilor din o zona de afaceri
$i In special din cea centrale, este cert ce masura este necesara
Etter din motive de circulatie cat si din motive de higiena,
$i chiar In interes economic. In zona de afaceri se aft si o
concentrare administrative, care cere mai multa liniete $i
curatenie ; exists si o concentratie de hoteluri, care cer o
atmosfera curate"; aceasta zona este locul de receptie, de re-
prezentare a Capitalei cu exigenta unui grad anumit de curatenie

www.dacoromanica.ro
 40

si aspect estetic alstradelor. Asa dar trebuie sA pun em

chestiunea In mod invers: care industrii ar. putea fi tolerate
In aceasta zona ? Actualmente gasim in aceastA zonA o destul
de mare variatie de mici industrii, intre care predominA in-
dustria tipograficA, si de confectiuni. Credern ca in orice caz
trebuie eliminate atelierele on industriile cari intrebuinteazA
lucratori prea multi, fac zgomot, praf, deseuri multe, mirosuri
sau fum. Asa dar an se vor admite aci de cAt industrii care
Intrebuinteaza curentul electric, care nu Intrebuinteaza materii
prime ancombrante, care nu an de exemplu mai mult de 25
lucratori, sau cari au curb on shli In care lucratorii sA
stea in timpul repaosului ; in fine, se vor toleri numai indus-
triile cari stint foarte curate. Dace atelierele de confectiuni,
tipografiile si legatoriile, fn oarecare masura, suet admisibile,
nu sunt admisibile brutAriile, fabricile de cartonaje, depozitele
de materiale sau marfuri ei altele asemenea, care acum exist
In acest centre, it murdAreste si it congestioneaza inutil pentru
interesul general.
In ce priveste chestiunea concentrArii activitAtei adminis-
trative in o subzona a acestei zone centrale de afaceri, plan.sa 34
ne aratA ca prea marea raspAndire actuala a acestei activitAti
nu ne Incurajeaza sA speram o asemenea concentrare. Astfel
ca am fi multumiti dacA aceastA concentratie s'ar face cel
putin 1;e unele artere importante ale zonei (de ex. pe b-dul
Bratianu) sau pe un eventual inel de separatiune a zonei centrale
de afaceri ce s'ar execute. Trebuie profitat de faptul ca statul
are acum serviciile sale chiar centrale foarte rgspaadite prin
localuri Inchiriate, ca prin creiarea unei organizatii comunale
$i de stat ad-hoc, s'A se poata impune un pact dupA care
oricArei cladiri publice sA i se caute un amplasament In planul
de sistematizare in conditiile sus arAtate, de acord cu admi-
nistratia comunala, care asezare, °data stabilitA, sA fie respectatA
de puterea executive.
In adevar. din 94 cladiri ocupate de serviciile publice ale
statului, 34 sunt in localuri inchiriate; din 43 localuri ocupate
1) Unele legi streine elimina din cartierele de locuit industriile cu mai
mult de 15 lucriitori (Japonia): din alte cartiere sunt eliminate de exemplu
cele cu mai mult de 50 lucratori.

www.dacoromanica.ro
 41

cu institutii autonome ale statului, 28 sunt cu chink; din 63

institutii comunale sau comunale autonome, 18 sunt In case
cu chirie.
Am spus cA principial locuintele trebuesc scoase din zona
de afaceri. Nu vor putea gi nici nu trebuie a fi scoase insg
hotelurile (locuintele pentru pasageri) gi acele ale custozilor
sau administratorilor unor anumite institutii gi intreprinderi.
Eliminarea celorlalte locuinte particulare nu se poate face insg
de cat In anumite conditiuni gi pe tale de lege. Oragul Viena,
in legea sa specialA de sistematizare din 3 Februarie 1930,
a prevazut a se pot stabili zone pentru comert, biurouri gi
hoteluri, In care sg se afle numai locuintele celor ce suprave-
gheazg sau conduc acele intreprinderi. Acestea dar ar fi
zonele ce am numit de afaceri.
Ramine sg examingro, tend ne vom ocupa de clasele de
constructie, modal de dezvoltare al clgdirilor gi spatiile de
Risat libere in viitor in aceastg zona, in raport cu situatia
actualg $i cu telurile ce urmgrim.
2. Zonele industriale §.i cele de depozite. Mai inainte
de a ne fixa asupra agezArei gi delimitgrei zonelor, fie indus-
triale, fie acelor numai pentru depozite in Bucuregti, trebuie
sa stabilim criteriile conduchloare, proprii acestui oras In
aceastg chestiune, bazandu-ne pe studiile documentare ce au
precedat.
In primul rand ne punem intrebarea asupra rolului industrial
in viitor al acestui orag ci al satelitelor sale 1). Experienta
si veche gi recentg gi de actualitate, a luptei acute dintre statele
industriale gi cele agricole pedeoparte, gi a concurentei intre
statele cu productii similare pedealtgparte ne conduce la ideia
de autarhizare practice gi efectivg a tgrei noastre prin o orga-
nizare care sg permits sa reducem cat mai mult pretul de
cost al produselor, pentru ca sg fim nevoiti a import, cat
mai putin, iar pentru plata eventualelor importuri, sa putem
plasa produsele noastre concurand pe cele streine pe pietele
ce ni se oferA.

1) C. Sfinfescu: eIndustrializarea intensive si extensive a Capitalei).

(Independenta Economics, 1921).

www.dacoromanica.ro
 42

Autarhiyarea cere o industrializare a Wei, deci a oraselor,

si dintre acestea eel mai propriu este orasul Bucuresti si
suburbanele sale, care la un loc au o populatie ce insumeaza
pe ttceia a zece orase, cele mai populate ale tarei, sau a 17
orase tot cele mai populate ale trechiului regat. Aceasta con-
centrare a populatiei formeaza mediul cel mai prielnic pentru
industrializare In afara de existenta celorlalte conditii economice
si geografice necesare industrializarei. Dar si acestea se gasesc
foarte favorabile pentru anumite industrii. Anume exista aci
o zona Inconjuratoare foarte fertile, de peste 40.000 kmp., cu
cea mai deasa populatie a tarei, adica conditii pentru materii
prime ale unei industrii alimentare, cum si zona de consum.
Apoi reteaua de cei ferate are nodul cel mai important in
acest oras si Inca o situatie analoaga in ce priveste soselele,
din care cele mai multe sunt istorice, cu o existents incepand
din secolul XVI. In fine, exista posibilitati de legatura pe
apa cu importanta artera de nayigatie a Eutopei, care este
Dunarea.
Din albumul publicat de Ministerul de Agriculture si Do-
menii cu ocazia congresului international pentru agricultura
din 1929 constatam confirmarea celor aratate de not Inca
din 1921. Anume, In 1927 industria agricola este cea mai
puternic reprezentata in zona BucurestiPloesti Giurgiu
cu circa 26.000 C. P. si in al doilea rand vine zona oraselor
TulceaGalatiBrailaConstanta, cu circa 11.400 C. P.
Celelalte regiuni yin in urma, de ex. regiunea Cluj, Oradea
Mare, Satul Mare cu circa 10.000 C. P.
In plansa 28 am scos in relief cresterea repede a productiei
industriale si a lucratorilor din industria mare din Bucuresti
Intre anii 1921 si 1930, adica dela circa 11400 tone in 1921
(probabil ca era o productie mai mare), la peste 800.000 tone
In 1930; si de la circa 9000 lucratori In 1921 (afara de cei
din industriile mici si lucratorii sezonali) la circa 29.000
lucratori in 1930. In 1921 se aflau in Bucuresti circa 146
Intreprinderi mari, iar in 1930 gasim 332 intreprinderi maH.
Observam ca cea mai mare productie in 1930 a ramas tot in
industriile alimentare si de constructii, iar cei mai multi
lucratori in industria imbracamintei, tabacariei si a tipografiei.

www.dacoromanica.ro
 43

De aitfel aceste specialitgti industriale corespund ysi consumului

permanent industrial al orasului.
Circulatia marfurilor pe caile ferate in Capita la asemenea
o ggsim In continua crestere. Din plansa 22 observam cg. In
anul 1926 in toate garlic din Bucuresti circulatia mgrfurilor
a fost de circa 2,426 milioane tone, care a crescut treptat
pang la 3,102 milioane tone in 1930, deci circulatia cglgtorilor
a avut oscilatii in ambele sensuri in acest interval de timp.
In 1921 gilsisem 1) ca abia se ajunsese la eifra de circa
146.000 vagoane de math.' intrate si elite, fie circa 1,460
mil. tone. Asa dar progresul consumului §i deci si al industriei
este vadit si continuo in acest oral.
Deci ar fi o gresalg sa pretindem cg orasul Bucuresti
si satelitele sale nu poate sau nu trebuie sa deving un oral
industrial.
Urmeazg acum sa examinam dacg toate industriile existente
sa le pastram §i sa le dezvoltana In interiorul orasului (adicg
pe terenul inchis de centura de plantatii proectatg), sau sa le
evacuiim in zonele industriale ale suburbanelor, sau chiar afara
din teritoriul administrativ al municipiului. Aceastg chestiune
trebuie examinatg cu toatg atentia, atilt din punct de vedere
higienic cat si social, dar in raport i cu interesele adminis-
trative $i cu cele ale industriei insgsi, care am vgzut ca trebuie
neaparat inlesnitg, dar in mod rational inlesnitg.
Mai intfti examenul economic. Anumite industrii, din cauza
concurentei intre diferitele categorii de industrii la preturile
ce le pot oferi manei de opera, sunt nevoite uneori sa emi-
greze afara din metropolg, chiar dincolo de satelite, anume in
not centre specializate Asa s'a intamplat de exemplu dupg
cum aratg d. Cesare Chiod0) cu industria textile, prima care
a emigrat din orasele marl strgine. Industriile mecanice an
ramas insa Inca in orase, cgci ggsesc pentru produsele for
preturi mai bune, ca §i industriile alimentare on de Imbra-
cgminte, care insa utilizeazg pe ceilalti membrii ai familiei
(femei, copii) deci pot plgti salarii mai mici. Totusi si aceste
1) C. Sfin(escu: eindustrializarea intensive Qi extensive a Capitalei*
(Independents. Economia, 1921).
2) C. Chiodi: cUrbanessimo et industria* (1929).

www.dacoromanica.ro
 44

industrii au tendenta a preferi suburbanele. Asa dar din punct

de vedere economic, industriile man insi-le Melina spre emi-
grare. Metropolei insg, in spetg administratiei comunale a
Capita lei, nu credem sa-i fie indiferent dacg industriile ar
emigra cu toate, fie chiar In suburbane. Din statistica impo-
zitelor constatgm cg In Capita la impozitele pe industrii cgtre
stat sunt sensibil in scgdere (dela circa 97 milioane In 1926
la circa 54 milioane in 1929) ¢i insignifiante fats de totalul
generalal impozitelor percepute de stat: am argtat cg in
Bucuresti totalul impozitelor a fost de circa 1,4 miliard
In 1926 si de circa 2,6 miliarde lei In 1929, iar in 1929 im-
pozitul industrial abia a adus 20/0 din totalul incasgrilor.
Apoi cifra lucrgtorilor permanenti din industria mare abia
atinge 29.000 suflete, fatg de 557.000 locuitori stabili cat a
avut orasul in 1930 si de 622.000 cu suburbanele; $i chiar de
am tine seams si de copii, credem ca familiile muncitorilor
din E ceste industrii nu ar trece de 100.000 suflete, ceeace
revine la circa 20 0/0 din populatia orasului. Aceasta populatie
dacg ar trece toatg in suburbane, odatg cu industriile, nu ar
prejudicia mult Capitala in general din punct de vedere eco-
nomic, fiindcg puterea de consum a acestei populatii este
relativ redusg si tot Capitala ar fi furnisorul ei principal.
Pe de altg parte administratia comunalg nu ar suferi eco-
nomiceste din aceasta emigrare ? Industria din Capitalg con-
sumg anual (in 1930) curent electric pentru o smug de 73
milioane lei si apg pentru 10 milioane lei, astfel cg aceste
instalatii nu s'ar resimti acum prea mult, dar finantele proprii
ale comunei sunt alimentate cu un venit de circa 441/2 mi-
lioane lei anual dela industrii (taxa pe firmg, control sanitar
si 12 % pe valoarea locativg). Numai morile produc comunei
un venit important de peste 31 milioane lei anual 1). Asa dar
administratia comunalg Incaseazg dela industrii cam 90/0 din
veniturile sale totale (inciusiv U. C. B.). Rezultg ca pentru
administratia comunalg numai o emigrare partiald a industriilor
ar prezenta avantagii.

1) Dela mori Incaseazrt 0.35 lei la kgr. de mina, ceeace in 1930 ar fi

dat peste 31 milioane lei.

www.dacoromanica.ro
 45

Din punct de vedere social si administrativ trecerea indus-

triilor in suburbane poate ca ar prezenta avantagii, caci auto-
ritatea ar ramane cu mai multa liniste in Capita la, administratia
comunala cu mai putina grija pentru someuri, etc. ; in fine,
cartierele periferice s'ar dezvolta mai hied, si desigur mai
ingrijit, iar centrului i s'ar putea da toata atentia cuvenita.
In fond eliminarea anumitor industrii in afara orasului trebuie
BA fie determinate mai ales de consideratiuni de higiena, in
timp ce amenajarea zonelor industriale sa urnfareasca cerintele
industriale moderne.
Legea sanitara din 18)4 (art. 12) si regulamentul industriilor
insalubre din 24 Septemvrie 1894 cu modificarile lui ulterioare,
si valabil pentru orice ores, impartea industriile, dupe conditiile
for de insalubritate, In 4 clase (IIV). 0 industrie era admisa
a se aseza In o anumita parte a orasului dupe clasa in care
era categorisita. Din eauza, ca acel regulament nu corespundea
nici principiilor urbanistice si foarte adesea nici nu a fost
respectat in practice, gasim scum in oral un haos in asezarea
industriilor, vizibil in plansele 26 si 27 Caci in adevar, In ocolul I
adica in centrul orasului Bueuresti (orasul era impartit In 4
ocoale) se admitea, potrivit regulamentului industriilor insalubre
mentionat, sa se aseze si fabrici de bere, alcool, otet, oglinzi,
menajerii, fabrici de paturi, de lumanari, s. a. ceeace spare
eel putin surprinzator. Intre industriile de clasa II gasim si
din cele trecute la clasa I. In ocolul II nu se admiteau garile.
In ocolul IV, la alte orase numit ocolul II, se admiteau mai
toate industriile care erau clasate de categoria III, In care
intrau si tabacariile, pescariile, fabricile de uleiuri, de sticlarie
si alte industrii insalubre. Mai mult, regulamentul da loc si
la multe confuzii, care legitimau in forma abuzurile.
Gasim mai rationale clasarea facula prin legea franceza
din 19 Decemvrie 1917, dupe care industriile se impart in trei
clase, si anume : in insalubre, incomode si tolerabile. Ar fi
insalubre industriile, care degajeaza gaze deletere sau rau mi-
rositoare, can produc fum. praf sau deseuri insalubre on
otravitoare ; on care prezinta un pericol iminent pentru veci-
natati. Este recomandabil ea asemenea industrii sa fie cat mai
izolate si scoase afara din ores. Incomode ar fi industriile can

www.dacoromanica.ro
 46

prodiic zgomot, trepidatii, caldura, transporturi numeroase,

deruri voluminoase sau intrebuinteaza un numar mare de
lucratori. Acestea cats a fi a$ezate numai In zone industriale
judicios alese. Cele tolerabile trebuie sa, aiba un numar redus
de lucratori $i motoare nu prea puternice spre a fi admise,
de la caz la caz, i in orice alts zone (de afaceri, on chiar
de locuit). Depozitele mari pot fi considerate ca industrii
incomode, cele rnici ca tolerabile, gall de cele de materii
usor inflamabile, care uneori pot fi clasate la categoria celor
in salubre.
Prin urmare exists industrii care stint de scos afara din
Bucure$ti, altele de arzat neaparat in zone industriale on
de depozite, in fine altele ce pot fi admise in anumite conditii
$i in alte zone.
Camera de comert $i industrie raspunztind in 1930 la tin
chestionar ad-hoc, ce Directia Casei Luerarilor Municipiului
i-a trimes, $i-a exprimat parerea sa nu se incurajeze prin
planul de sistematizare arzarea industriilor in Bucuresti ; a
mai cerut sa se scoata afara din ora$ industriile militare (pi-
rotecnia, arsenalul $. a.). Nu ne raliem, dupa cum rezultrt din
expunerea de mai sus, in totul la aceste puncte de vedere.
Am aratat di in ora$ele mari exists un proces de emigrare
a industriilor man din centru. Acest proces de deplasare spre
periferie a existat $i exists Inca $i in Bucuresti. Pe vremuri,
in secolele trecute, macelariile, sapunariile, potcovariile, boian-
geriile, erau in$irate pe apa Bucurestioarei, care curgea cam
dela gradina Icoanei pe str. Salciilor, str. Scaune, Sf. Gheorghe
pftna in Dambovita, cam in dreptul colinei Radu Voda. Multe
din aceste industrii an disparut din acele locuri ()data cu valea
Bucure$tioarei $i s'au mutat pe apa GArlitei, spre sudul ora-
$ului $i prin mahalalele cu apa curgatoare a Brostenilor, pang,
spre stuful Belu. Pe aici s'a arzat abatorul $i tabacariile,
cu industriile anexe.
Pe de alts parte industriile de caramizi $i nisipariile, care
odat,' erau a$ezate prin gropile Neptun (gradina Cazzavillan)
sau stradele Grigore Alexandrescu si Nisipari, on prin gropile
Ouatu, s'au mutat mai spre nord, prin Giule$ti, Tei, Colentina,
Pantelimon, unde stratul de loess nu era prea puternic. Gropile

www.dacoromanica.ro
 47

vechi din oral s'au umplut cu gunoaie si au devenit cu timpul

locuri de case sau gradini publice.
Gasim dar azi ca rezultat al acestui proces, industria mare
asezata In jurul abatorului pe cheurile Ditrabovitei, un alt centru
spre Filaret, gi. alte douA mai mici spre gara Dealul Spirei
si gara de Nord, si Inca unul spre gara Obor. Un alt centru
industrial pronuntat este cel din spre halts Titan (Principe le
Nicolae). In centrul orasului a ramas concentrate industria
de confectiuni, cea tipografica $i de cartonaje (plansa 29).
Care ar fi dar situatiile cele mai favorabile din punct de
vedere urbanistic pentru zonele industriale on de depozite ?
Asemenea zone cer linii de garaj, canale 1i porturi de navigatie,
terenuri vaste, eftine ei usor canalizabile, si nu prea departate
de cartierele de locuinte populare, cu bune artere de comuni-
catie vehiculara spre centru si spre vecinatati. In schimb
interesele de hygena, urbang cer ca aceste zone sa nu fie situate
pe directia vanturilor predominante §i nici in amontele cursului
de apit" al orasului; sa" nu ocupe sau ascunda regiunile pitoresti
si nici pe cele mai salubre ale orasului; sa nu congestioneze
cu transporturile for circulatia orasului.
Pe teritoriul cuprins in interiorul centurei de spatii libere
pentru delimitare, conditiile de ordin higenic de mai sus sunt
satisfacute de zonele de la nord-vestul orasului (G-rivita) si sud
estul lui (lunca VActirestilor) iar din aceste directii vantul
sufla numai ate 18-19 zile pe an. Desi vantul sufla numai
respectiv 15 -22 zile pe an $i de la nord ei sud, zonele de
la nord nu se pot admite pentru industrii fiind cartiere de vile,
si terenuri scumpe, iar cele de la sud sunt prea dens construite
cu locuinte, prea divizate si deci terenul e prea stump. Van-
turile predominante aunt cele cu directia N NE si S SV apoi
cele de V sau E, cari bat fiecare ate 55-69 zile pe an.
Prin urmare adevaratele gi marile industrii insalubre nu pot
fi admise pe aceste directiuni, chiar de ar fi scoase afara din
centura de verdeata". Pe de alts parte terenurile pe directia
nord-vest (Griv4a-Giulesti) sunt greu de canalizat pentru ape
industriale, cad ar fi nevoie de o statie de epurare, iar locurile
sunt acolo relativ scumpe din cauza densitatei populatiei si a
cladirilor existente (dela 5-15 cladiri pe hectar); in fine,

www.dacoromanica.ro
 48

legAturile unei zone industriale cu orawl nu s'ar face de ctit

prin prelungirea tailor Grivita i Plevnei, cari §i astazi sunt
destul de congestionate. Un port i canale de navigatie nu
vor fi executate In nici un caz in acea parte. A§a dar deza-
vantajele sunt numeroase.
De aceia singurul teren apt pentru zona industriilor incomode
rilmAne cel din lunca ro'careOilor limitat, cum se indics in
plana 33 §i aflat de ambele pArti ale DlImbovitei, intre cotele
65 §i 70, cel mult cota 75. Acest teren poate fi canalizat,
este foarte putin construit (sub 4 cladiri pe hectar), eftin,
putin divizat (intre 6 0 8 proprietati pe hectar). Aici este
probabilitatea cea mai mare ca se va amenaja un canal de
navigatie i porturile necesare. S'ar putea dispune aici, renun-
tandu-se la o portiune din centura de plantatie corespunzatoare
acestei zone, de o suprafatI de circa 470 hectare. Aceasta zona
industrials ar fi delimitate In mod natural de colinele vaei,
Darabovitei pe malul drept de colinele Vaca'reOilor, fare a trece
calea VacAre0i, i acele din spre str. Gradinari i §os. Vitan pe
malul stAng. Zona s'ar alungi in lungul DAmbovitei. spre Dude Si.
Aici se pot realiza toate conditiunile cerute de o industria-
lizare moderns : linii de garaj, canal de navigatie 0 port,
statiuni de triaj, artere largi §i directe de leettura cu centrul
0 cu exteriorul, libertate mai mare in modul de a construi,
etc. Cum am vazut ea in 1930 erau 332 Intreprinderi indus-
triale mari i mici la o populatie de 557.000 locuitori, la una
de 850.000 locuitori putem admite cel mult 500 intreprinderi
marl incomode. Dace din cele 470 hectare ale zonei indus-
triale defalcam circa 230 ha. pentru drumuri, cal ferate, port
§i canale navigabile, raman netto pentru industrii 250 h. a.
sau 5000 m. p. de fiecare Intreprindere mare, ceeace socotim
suficient.
In al doilea rAnd putem considera ca apt terenul de la cota
85 de pe platoul Filaretului cam de 100 h. a., din lungul liniei
ferate Filaret-Giurgiu, i anume spre vest de aceasta linie ferat.1
§i pand la centura de izolare. Aceastii regiune este Insa, mai
putin proprie pentru zona industrials din punct de vedere urba-
nistic, de cat cea din lunca Vacare0i, de0 aid s'au wzat deja un
numar de industrii. Vom admite aceasta zona ca industrials

www.dacoromanica.ro
 49

(pentru industrii incomode) pentru industriile existente, iar

pentru altele noi, numai dach prima zona industrials ar deveni
insuficienth ca suprafath. Aceasth zonh, impreunh cu terenul
aflat dineolo de gara Obor, cam de 90 h. a., si cu eel dinspre
comuna Grivita, cam de 70 h. a., le putem admite mai curand
ca zone de depozite $i pentru anumite industrii mai putin
incomode pentru vecinhthti. Terenul in aceste parti este in
orice caz mai stump caci este mai divizat : ghsim in adevar
de la 9 (cartierul Obor), la 11 (cartierul Filaret) cladiri pe
hectar.
Cat priveste asezarea industriilor insalubre, ce aunt de eli-
minat in orice caz din Bucuresti (spre exemplu thbaehriile,
fabricile de glucoza, de uleiuri, de shpunuri, etc) se pot emite
phrerile : a) asezarea for in zonele industriale ale suburbanelor;
b) asezarea for intr'o zona specials cu totul izolath, dar Tanga
centura de delimitare a orasului; c) asezarea for in o zona
izolatil aleash In interiorul centurei de fortificatii; d) in fine,
scoaterea ]or cu totul din centura de fortificatii (din teritoriul
municipiului).
Sunt de parere eh aceste industrii trebuie sh fie asezate tot
in avalul Dambovitei, intre satele 13hrzesti si Dudesti, unde
se poate dispune de circa 280 hectare. Pozitia este buns pentru
motivele de ordin higenic si economic sus arhtate, pe care
nu gasesc necesar 0," le mai repet..
Asezarea zonei industriale insalubre in alt punct din imediata
vecinatate a centurei de plantatii dar, in exteriorul ei, nu ar fi
de nici un folos practic, nici pentru industrie, nici pentru oral.
Acelas lucru de zis si pentru ipoteza ch, am izola aceste in-
dustrii in alte parti ale suprafetei municipiului sau aceia, ca
ar fi scoase afara din teritoriul municipiului.
In suburbans putem admite inch zone de industrii, dar numai
pentru industriile cele mult incomode pi pentru zone de depozite,
fiindch. oricat de mici ar fi suburbanele industriile insalubre
tot ar incomoda mult atat acele comune, din cauza vecinatatei
for imediate, cat si zonele oarecum vecine ale Capitalei, prin
actiunea vanturilor s. a. Astfel in comuna Grivita zona indus-
triilor incomode ar putea ocupa o suprafath din spre nord-vest
de circa 72 h. a.; la Colentina una dintre lacul Fundeni si
4

www.dacoromanica.ro
 50

comuna (la sud de comuna), respectind Insa pozitiile pitoresti

ale lacului (circa 120 h. a.); la Principe le Nicolae s'ar putea
alege zona dinspre sud, dar In aceste cazuri ar trebui plantata
mai din vreme centura de izolare a Capita lei spre aceste parti.
Comunele Lupeasca si Serban Voda ar putea avea si ele un
cartier industrial, spre sud, cu o suprafata de circa '10 h. a.
Pentru industriile de caramizi, ciment, cariere de pietris, nisip,
suntem de parere a se stabili zone industriale speciale, dupa
cum s'a prevazut si In legea pentru amenajarea Vienei din 1930,
caci acestea cer un anumit teren de exploatat si alte conditii
de functionare. Asemenea zone s'ar putea prevede la cele trei
puncte cardinale ale orasului NV, E si SE, unde sa fie drumuri
de acres si linii de garaj, si sa tinem seamy a distantele
prea man scumpesc transporturile mult, care se fac cu carutele
sau cu camioanele automobile.
3. Zona military este aproape stabilita si delimitata de
acum, asa ea not nu vom urmari de cat di concentram In aceasta
zona aproape toate institutiile militare can au trupa numeroasa,
precum si atelierele si arsenalele militare. Pirotechnia, ca si
pulberaria Dudesti, urmeaza a fi mutate departe de Capita la,
dupa un vechi deziderat si experienta razboiului trecut, ca si
once fabrici cu caracter militar de o importanta mai mare
(cum ar fi arsenalul central).
Imobilele din oral ale Ministerului Armatei, vre-o 15 la numar,
afectate acum unor institutii militare, precum Arsenalul, fosta
Scoala de Artilerie si Geniu cu grajdurile ei din Ca lea Grivitei,
§ coala de Razboi din b-dul Bratianu, asemenea cu grajduri,
cazarma Reg. 21 Infanterie si cu cele vecine din str. G-ral
Anghelescu, toate urmeaza a fi dezafectate, iar statul sa le intre-
buinteze pentru alte servicii publice, care acum ocupa localuri
inchiriate. Ministerul Armatei ar putea 'Astra numai unele
din imobile pentru cote -va servicii can au legaturi stranse
atat cu autoritatile cat si cu publicul civil. 0 catagrafie com-
parata cu valorile acestor imobile ne poate indica si solutiunile
de detaiiu de adoptat.
4. Zonele de loeuit trebuie sa corespunda cerintelor de
odihna pentru diferite clase sociale, can cel putin cu organi-
zatia actuala a statului, nu vor dispare curand. Aceste cerinte

www.dacoromanica.ro
 51

au dat nastere la cartiere peutru locuinte populare, la cartiere

pentru clhdiri cu locuinte colective (cladiri de raport), la
cartiere de vile si chiar la cartiere residentiale (palate).
Au fost si sustinatori ai ideei eh nu trebuie sI se fach o
separatiune pe cartiere a zonelor de locuit, adich sh se phstreze
mai mult amestecul in acela$ cartier al locuintei Aracului cu
aceia a bogatului. Din punct de vedere economic acest deziderat
nu este posibil, caci data un cartier progreseazh terenul se
scumpeste, iar locuinta shracului dispare de acolo, si din contra,
in cartierele shrhcacioase nu se desvolth de obicei locuintele
bogatilor. Selectiunea se face dar natural. Nici din punct de
vedere social acest amestec nu prezinth avantaj. Motivele pro
sunt mai mult de ordin sentimental. Realitatea pledeazh mai
curand in sens contrariu, caci clasa saraca nu is usor de la bogat
exemplul cel bun, ci mai curand pe eel rail ; iar ura de clash
apare tocmai din cunoasterea mai de aproape a felului de
viath a claselor bogate, si dach exists, ura se adanceste si mai
mult. De aceia e recomandabil a indica in planul de sistema-
tizare si incuraja prin mijloace bine chibzuite cartierele populare,
caci astfel se poate obtine o solutie si mai efting, iar rezultatele
bune sociale vor fi mai sensibile. Cartierele de vile se ridich
ele insi-le, dar trebuie a fi preeitite. Urbanismul modern oath
metodele cele mai economise pentru cartierele de locuinte ale
diferitelor clase sociale, si desigur metoda cea mai economics
este specializarea acestor cartiere de locuinte.
Chiar in cartierul cu cladiri de raport, cartier mai central,
se face treptat o selectiune naturals pe strazi: strazi cu
apartamente mai luxoase si mai scumpe (cele linistite) Si strazi
cu apartamente mai populare (de obicei pe arterele radiale
de penetratie).
Dupa ce am stabilit pe plan zonele precedente (comert,
industrie, depozite) ne este usor sh repartizam diferitele cartiere
care sh formeze zonele de locuit. In jurul cartierul central
de afaceri, ca si in jurul nucleelor secundare comerciale, vor
prospera cartierele cu cladiri de raport (locuinte colective).
In jurul zonelor industriale si a zonei militare se vor aseza
cartierele cu locuinte populare. Vilele se vor aseza In partile
ridicate ale orasului, cele mai pitoresti si mai rar construite,

www.dacoromanica.ro
 52

cele cu mai multe parcuri, unde nu se vor gAsi industrii sau

locuinte insalubre. Cartierele de vile vor fi legate cu artere
largi si directe en centrul orasului.
pupa ce ne-am fixat aceste norme, vom examina cu atentie
plansa 17 pe care am indicat suprafetele totale existente ale
curtilor sau terenurilor necladite particulare, suprafetele actuale
ocupate de strazi, cele ocupate de parcuri on ape, si cele
ocupate de cladiri, si vom constata ca, afara de zona centrals
comercialii, In toate celelalte regiuni ale orasului cari au rarnas
pentru zonele de locuit, suprafetele particulare libere de con-
structie intrec jumAtate din suprafata totals a regiunei con-
siderate. Totusi, regiunile de easarit si sud ramAn Inca cele
mai putin construite. Cum In aceste 01'0 (spre sud-est) s'a
stabilit si zona industrials, in mod firesc se recomanda ca in
aceste parti, putin construite si unde terenul este mai eftin,
sa fie stabilite cartierele de locuinte populare. La fel putem
decide si pentru regiunile din apus si nord-vest, putin con-
struite actualmente dar aflate In vecinatatea zonelor militare,
industriale sau activitgtei tailor ferate. Periferia de nord-est,
asemenea slab construite, urmeaa a fi rezervata tot cartierelor
de locuinte populare, caci de aceasta parte vom avea zona
de depozite din jurul 0'1'6 Obor, si centrul de activitate al
acestei gari.
Raman dar disponibile pentru cartierele de vile numai re-
giunea de nord, deja desvoltatg in acest senz, si regiunile
pitoresti de pe creasta colinelor Dambovitei, inclusiv cartierul
Davila dinspre Grgdina Botanica si soseaua Pandurilor ; apoi
regiunile pitoresti de pe malurile lacurilor Baneasa, Hergstrau,
Floreasca, Tei si chiar Fundeni. Aceste suprafete sunt sufi-
ciente pentru cartierele de vile, mai ales eä prin desvoltarea
automobilismului si a soselelor bune, cei cu mijloace materiale
au tendenta din ce In ce mai mult a esi en locuintele for din
oral spre a se stabili In not centre pitoresti kinai linistite din
regiunile vecine.
In ce priveste cartierul cradirilor de report (de locuinte
colective) de,i acesta este Inca in buns parte acoperit cu
cladiri numai cu parter (630/0-720/0 din cladirile acestui cartier
sunt numai cu un cat), totusi plansa 19 ne arata ea dupe 1910,

www.dacoromanica.ro
 53

si mai ales dupa razboi, a inceput sa se desvolte acolo cladirile

cu cote 4 si 5 caturi si cu mai multe chiar, din care mai Inainte
aproape nu existau. Un defect al acestei zone, care pentru
motive hygienice cere spatii mari In jurul cladirilor, este
actuala prea mare divizare a terenului pe proprietati. In
adevar, din plansa 18 observam ca in Capita la avem regiuni
cu proprietatile putin divizate (cu 3-5 proprietati pe hectar)
precum regiunile periferice de la nord-est, est, sud si sud-vest;
alte regiuni sunt divizate cu Circa 10 proprietati pe hectar,
ca cele periferice de la nord si nord-vest ; pe cand in cartierul
central gaHim o medie de circa 15 proprietati pe hectar. Cum
plansa 17 ne arab: a in acest cartier central de locuinte co-
lective proprietatile particulare ocupa cam 3/4 din suprafata
totals, rezulta ca in mediu o proprietate din acest cartier
are 500 mp. ceeace este cam putin pentru un cartier destinat
cladirilor Inalte de raport, in care, dupa cum vom vedea,
trebuie mult spatiu liber in jurul locuintelor. Este o dovada
In plus ca situatia economics dela not nu este Inca destul de
favorabila desvoltarei cartierelor de locuinte colective, in care
proprietatile cu suprafete prea mici se comasseaza de catre
capitalistul constructor.
Trebuie sa mentionam ca si pe arterele largi de penetratie
se recomanda cladiri cu locuintele colective, in orice zone
s'ar afla, acele artere.
Pe plansa 33 am trasat, tinand seama de cele mai sus zise,
limitele diferitelor zone din Capitals si suburbane, cum si
acele ale cartierelor de locuit formand subzone.
Cu aceasta impartire am avea In Bucuresti urmatoarele
procente de utilizare :
I. Zone de munek.
a) zone industriale pi de cai ferate . 520 ha. sau 9,50/0
b) zone de depozite (sau industrii
putin incomode) 168 ' ) 3,00/0
c) zone de afaceri (centrala) circa . 180 ' x.
3,20/o
II. Zona tie odilinil.
d) cartier de locuinte colective . . 1.450 ha. sau 26,00/0
e) p ' , populare . . 2.260 ' ' 46,60/0
i) 1) de vile 620 ' I. 11,70/0

www.dacoromanica.ro
 54

Suprafetele publice ocupate de verde*, apil on strazi sunt

cuprinse in procentele de mai sus.
In planul vechi de sistematizare, ce am alcatuit si care a
fost decretat in 1921 pentru orasul Bucuresti, procentele erau :
comert 80/0 ; industrii 9,20/0 ; strazi 140/0; zona military 70/0 ;
locuinte in genere 160/0; vile 8,50/0 ; locuinte populare 280/0 ;
gradini $i parcuri, 9,30/0.
Alte orase au desigur procente diferite la zonificare, cari
corespund situatiei for economico-sociale.
Astfel In Gross - Berlin pentru 88.000 ha. diviziunea este
urmatoarea :
a) Industrii si cal ferate . . 15.400 ha. sau 17,50/0
b) Strazi si piete 13.500 1, y 15010
c) Zone de locuit 37 600 3. ) 42,5010
d) Paduri si verdeata . . . . 16.000 z 3. 190/0
e) Ape si spatii libere . . . . b,500 , 3, 60/0

In planul premiat al lui Brix- Genzmer pentru Gross-Berlin

(1910) gasim procentele: industrii 9,60/0, lacuri 5,70/0, vile 5,30/0,
locuinte populare 18,20/0, rest 470/0.
In Karlsruhe gasim proectate pentru anul 1975 la o supra-
fatb," totals de circa 20.000 ha:
a) Locuinte 2.490 ha. sau 12,40/0
b) Industrii si cal ferate 2,130 3. , 10,60/o
e) Strazi, piete si porturi 1.490 , 3. 7,4°/0
d) Gradini, sport, paduri, agricult. etc. 13.890 3, , 69,60/o

VI. Clasele de construcfii din zone.

Am aratat, la Inceputul studiului zonificarei, ca se cere,
pentru reusita zonificarei, indeplinirea anumitor conditiuni de
aplicare, printre care cea mai importanta este stabilirea in
prealabil a densitatei populatiei si deci a densitatei locuintelor
sau cladirilor pe hectar In fiecare zona sau Cartier (subzona)
Aceste densitati stabilite, le urmarim a fi respectate atat prin
planul zonificarei cat si prin acela de detalii, cum si prin
regulamentele de aplicare a lor.

www.dacoromanica.ro
 55

Hubbard 1) cere ca °data cu zonificarea sa se stabileasca

si inaltimea cladirilor in raport cu largimile strazilor si cu
prospectele cladirilor, spry a evita ceeace dansul numeste
A pirate skyscraper) ; sa se prescrie cum si unde se admit case
familiale, pentru 2 familii, etc. (clase de constructie).
Basset cere sa se stabileasca impreuna cu zonificarea si
alinierea cladirilor in raport cu gradinile de fatada (frontyard)
cum si tesiturile de la colturile strazilor, numite evision
clearance).
Noi nu consideram, de acord cu d. Nelson P. Lewis, 2) sufi-
cienta stabilirea numarului maxim de locuinte pe hectar in fie-
care zona, caci numai acest sistem nu asigura o buns repartizare
a spatiilor libere In jurul fiecarei cladiri. Ci, pornind de la
aceste densitati maxime de locuinte pe hectar, le asiguram
spatiile libere inconjuratoare prescriind asa zisele distante
minime de vedere (prospect), modul de grupare al cladirilor,
suprafetele maxime de construit pe o proprietate cum si inal-
timile maxime de admis la cladiri in diferite cartiere §i pe
diferite astazi. AceAe elemente se precizeaza pe tale de regula-
mente. Sistemul nu este de cat unul similar cu clasele de
constructie germane.
In zonele industriale, de depozite si cele militare, vom lasa
mai multa libertate in ce priveste limite]e cdensitatei fonduare) 3)
a locuintelor. Aceasta densitate trebuie fixata in fiecare cartier
avand in vedere repartitia viitoare a numarului total al po-
pulatiei pe suprafala orasului. In zona afacerilor vom stabili
numai inaltimi in raport cu largimile strazilor si suprafetele
maxime de construit, admitand acolo un numar global de
locuitori.
Am vazut c- populatia orasului in 1930 a fost de circa 560.000
locuitori, deci a prezintat o densitate medie de circa 110
loc/hectar, iar pentru viitor am admis 850.000-900.000 locuitori.
Rezulta ca ar fi sa se dubleze aproape populatia orasului
afara de aceia a suburbanelor.
1) Hubbard: sop. cit.)
2) Nelson P. Lewis: op. cit.
3) Denumim densitate fonduarli, densitatea pe hectarul de teren do-
rueniu privat, destinat constructiei, inclusiv curtile.

www.dacoromanica.ro
 56

Cum repartizam acest supliment de populatie in raport cu

situatia actuala? Revine sä rezolvam problema distributiei
viitoare a diferitelor clase de constructie pe diferitele zone
de constructie ale orasului.
Am spus di vom cauta sii, eliminam cat mai mult locuintele
din zonele de afaceri si din cele industriale on de depozite.
Asa dar acele zone, care dupa zonificarea propusa mai sus ar
ocupa cam 860 ha. nu vor cuprinde o densitate importanta de
locuitori permanenti. Vom scadea din totalul de 900.000 lo-
cuitori cam 150.000, ca locuind permanent in viitoarele cartiere
de afaceri, in cele industriale sau de depozite. Zona militara
nu intra in calculul populatiei, dupa recensamant, caci s'a
socotit populatia de aci ca flotanta. Deci cea mai mare parte
din cei circa 900.000 locuitori in viitor, adica de fapt circa
750.000, ii vom repartiza ca permanenti pe restul de circa
4700 hectare, in cartierele cu locuinte colective, de vile si de
locuinte populare.
Statisticele ne arata ca In cartierele cu locuinte colective
densitatea locuitorilor este mai mare de cat cea din cartierele
cu locuinte thine, iar la acestea ultime, mai mare de cat cea
din cartierele de vile. Recensamftntul din 1930 ne arata ca
in Bucuresti densitatile acestea variaza Intre 120 $i 190 lo-
cuitori pe h. a. In cartierul locuintelor colective ; intre 50 locuitori
pe h. a. si 2U0 locuitori pe h. a. In cartierele populare; $i intre
40 si 80 loc/ha. in cartierele de vile. Vom admite cu oarecare
elasticitate, tinand seama de largimile de strazi variabile, de
suprafetele curtilor, etc. necesare, o densitate medic 6 in
cartierele de vile, alta 2 6 In cele cu locuinte populare si
de 3 a In cartierele cu locuinte colective. nand apoi calculul
pe suprafetele repartizate acestor cartiere gasim ca densitatile
inedii rotunjite vor fi in viitor 220 loclhect. In cartierul lo-
cuintelor colective ; 140 loc/h. a. In cartierele populare si 80
loc/h. a. in cartierele de vile, astfel ca pe suprafetele de res-
pectiv 1500, 2650 si 650 ha. von intra respectiv 330.000 lo-
cuitori, 370.000 locuitori, si 50.000 locuitori. In aceleas zone
actualmente, dupa recensamantul din 1930, intra respectiv
circa 150.000 locuitori, 280.000 si 24.000 locuitori, adica total
454.000 locuitori, fats de 750.000 in viitor, deci cu circa

www.dacoromanica.ro
 57

330.000 locuitori mai putin. Rezultg ea in cartierul de locuinte

de raport se va spori densitatea In general; In unele cartiere
populare s'a intrecut chiar de acum media, ca §i in unele
cartiere de vile (cartierul Bonaparte). Mai departe, considerand
familia de 5 membri In media in cartierul de clgdiri de raport,
de 6 membrii in cartierele populare i de 4 membri In cele
de vile, densitatea locuintelor pe hectar va fi de respectiv
44,24 §i 20 2). Cum in cartierul locuintelor colective terenul
este aproape complect lotizat, §i cum plan§a 17 ne aratg ca
in acest cartier terenul particular ocupa acum cam 750/0 din
total, rezultg cg densitatea fonduarg a locuintelor va trebui
sg fie de fapt in acest cartier de cira 59, fie 60 locuinte pe
hectar. In cartierele de locuinte populare ggsim ca lotizgrile
nu sunt Inca completate, dar nisi aici nu vom admite ca te-
renul particular sg 1ntreacg 700/0 din total, In aceste cartiere
fiind nevoie de grgdini §i terenuri pentru jocuri de copii,
deci densitatea fonduarg a locuintelor In acest cartier revine
la circa 35 locuinte/hectar. In fine, In cartierele de vile vom
admite ca spatiul particular sil cuprindg eel mult 650/0 din
totalul suprafetei, a§a dar densitatea fonduara va fi aici de
circa 30 locuintelhectar 3).
*i acum trecem la determinarea suprafetelor maxime de
admis a fi construite pe un lot.
In cartierul locuintelor colective, cu 750/0 teren particular
unde media fonduara va fi de 60 locuinte pe hectar, §i unde
am constatat cg sunt acualmente cam 15 proprietati pe hectar
avand fiecare proprietate o medie de circa 500 m. p. teren,
rezultg Ca pe fiecare lot vor putea intra cam 4 locuinte. Pe
de alts parte o locuintg cu anexele ei ocuptind cam 150 m. p.
iar strgzile avand In media In acest cartier 12 m. Igrgime,
rezulta cg ingltimea de admis a clgdirilor va fi 3-4 caturi.
A§a dar aci vom admite sa se construiascg 3/10-4/10 din
suprafata lotului.
1) Londra are o densitate medie de 120 loe/ha. in metropolii, care in
ultimul timp arata o tendentri de scadere. .
2) Legea englezh" admite cifra standard de 17 locuinte pe hectar, iar
congresul dela Paris de 20 pe hectar.
3) Fatb: de aceste not cifre urmeaza sii introducem uloare modificAri
la calculul spatiilor verzi de care ne-am ocupat ciind am tratat delimi-
tarea oraolui.

www.dacoromanica.ro
 58

Pentru cartierele de locuinte eftine cu 700/0 teren particular,

cum gasim in cele aproape completate cu case, se aflg acum
cam 14 proprietati/hectar, i rezultg cg proprietatea are o
suprafa.tg medic cam de 500 m. p. Cum In asemenea cartiere
densitatea fonduarA va trebui sg fie de 35 locuinte/hectar, iar
locuintele sa," fie familiale, rezultg ea lotrile vor rgmane nu
de 500 m. p. ci de 200 m. p., suprafete care aunt potrivite
pentru asemenea locuinte, de§i putin cam mici. Dacg admitem
locuinte cu parter de 100 m. p. rezultg cg trebuie 0 admitem
sg se construiascg maximum 5/10 din suprafetele loturilor.
La casele cu etaj, dar tot familiale, suprafata constructiei
scade qi deci am putea admite a se construi cel mult 4/10
din suprafata lotului. Locuinte cu mai mult de 2 caturi nu
se vor permite in acest cartier §i nici mai multe locuinte
pe un lot.
In cartierele de vile gasim acum cam 10 clgdiri pe hectar,
deci la proportia de 65010 suprafata particularg revin loturi
de circa 650 m. p. Dar cum i In aceste cartiere locuintele
ar trebui A aibg caracterul de locuinte pentru o singurg fa-
milie, §i cum densitatea fonduara este de 30 locuinte pe
hectar, rezultg ca mgrimea loturilor va fi numai de circa
220 m. p. ceeace este prea putin pentru vile, cgci acestea
trebuie sg, fie retrase de la stradg, izolate §i cu grgdini par-
ticulare. Asa dar vom admite ca vila sg cuprindg in mediu
2 locuinte, §i deci in genere sg aibg doug caturi, eventual la
fiecare cat cate o locuinta. In acest caz suprafata lotului ar fi
de circa 430 m. p. iar fiecare apartament ar ocupa cam 180-
200 m. p. Asa dar propunem pentru acest cartier ca suprafata
maxima construitg sa fie 5/10 din suprafata lotului.
Cu aceste inaltimi insolarea locuintelor spre strada este
asiguratg in toate cartierele §i aproape In tot timpul anului
pentru strazile de 12 m. lgrgime. Pentru strazile mai inguste
va trebui neapgrat A' impunem grgdinile de fatadg (retrageri).
In spre vecini insolarea se asigurg, macar partial, prin retrageri
de la hotar cu cel putin jumgtate din Ingltimea casei, de am-
bele parti.
In principiu pe acelaq lot nu se vor admite mai multe

www.dacoromanica.ro
 59

corpuri de cladiri, cifrele de mai sus fiind date pentru unitati

de loturi.
Dace o proprietate din un cartier de locuit cuprinde un
numar de unitati de loturi, vom admite a se construi un maximum
de numar de locuinte corespunzator acelui numar de unitati.
Proprietatile mai mici (sub unitatea de lot) ar fi de comassat.
Chestiunile de grupare a cladirilor sau a curtilor, mai ales
spre miezul blocurilor, Q. a. asemenea, vor forma obiectele
studiilor de detaliu, caci solutiile vor varia cu forma fiecarui
bloc, dupg strada, si cartier.
Exceptional in cartierul de afaceri vom putea admite o su-
prafata mai mare construita din lot, adica In loc de 3/10-4/10
din lot, se va putea merge pana la 5/10, iar inaltimile cladirilor
sä nu treaca largimea stradei. Prospectele vor fi tot de 1/2
din inaltimea cladirei vi de fiecare parte a hotarului, iar curtile
se vor grupa tot pe blocuri. In cazuri cu totul speciale vom
admite si cladiri pana la 60 m. Inaltime 1), data acea cladire
va fi si va ramane izolata de jurimprejur si respects un prospect
de toate partile eel puffin egal cu inaltimea cea mai mare
a cladirei.
In zonele industriale nu se vor admite loturi mai mici ca
3000 m. p.
Pentru comunele suburbane am aratat, cand ne-am ocupat
cu delimitarile, a nu vom admite o densitate mai mare de
20 locuinte pe hectar, iar procentul proprietatei particulare
nu va fi admis mai mare ca 700/0 din total. Asa dar densitatea
fonduara va fi de circa 28 locuinte pe hectar. Locuintele vor
fi familiale, cu parter sau eel mult cu doua caturi. Loturile
vor avea deci cam 250 m. p. Rezulta ca vom admite un
maximum de constructie de 4/10 din suprafata lotului la casele
numai cu un cat, vi de 3/10 la cele cu doua caturi.
Recensamantul din 1930 ne arata ca in suburbane densitatea
actuala medie a locuintelor pe hectar variaza intre 4 $i 10,
suburbanele erban Voda si Lupeasca fiind cele mai dense.
Cu 20 locuinte pe hectar si admitand vase membri intr'o
locuinte familiale, vom avea in suburbane o densitate medie.
de 120 locuitori pe hectar, fate de 20-53 cum se Oa arum
1) C. Sfinfescu: .Transformarea constructive a Capitalei (1921 pag. 22).

www.dacoromanica.ro
 60

Astfel ca populatia totalii In suburbane, care acum este de circa

67.000 locuitori, se va putea urea pe aceiaqi suprafata ocupata
astazi la 220.000 locuitori.
Cum dupa programul de extensiune am admis in suburbane
o populatie viitoare de maximum 450.000 locuitori, rezulta
a zona de extensiune a fiecarei suburbane va fi eel putin
egala cu cea actuala a vetrei comunei respective, la care se
va adaoga gi eventuala suprafata destinata zonei industriale.
Ca rezumat intocmim urmatorul tablou:

rilor clAdirci
lotul unitato

Supraf. lotu-
N-rul modiu

construibila
N-rul catu-
a

lui unitate
locuintelor

al loc. pe

Suprafata
In m. p.

maximA
pc lot
Pros-

tip
Zona sau cartierul
pect

Industrialli sau de depo-

zite 3000 vari- 5/10 1,2 h.
abil
Afaceri van-
abil 5/10 1/2 h.

Locuinte colective . . . CO 4 500 4

{ 1,10° 1/2 h.
Locuinte populace . . . 35 1 200 1 { g//1100 1/2 h.

Vile 30 2 430 2 5/10 1/2 h.

In suburbane 28 1 250 1
f 3/10 1/2 h.,
k 4/10 ' "

Comassarile de Eacut vor rezulta din aplicarea acestui tablou.

Pentru Berlin, regulamentul din 3 Noembrie 1925 stabileqte
proportiile urmatoare ale supratetelor ce se admit a fi construite
cu locuinte pe un lot: 110 la cladirile izolate fara anexe §i 115
3
la cele cu anexe; la cladirile constructii inchise cu 2 ca-
0
3 4 5
turi
' 10 10
la cladirile inchise cu 3 caturi;
14
---
0
la cla-

dirile inchise cu 4 caturi §i 50 16 la cladirile inchise cu

5 caturi. La toate eadirile se admit anexe sau industrii in
curte (din cele ce se admit In zonele respective), dar locuinte
in curte nu se admit de cat acolo unde se fixeaza cladiri cu
4 qi 5 caturi (Koeppen).

www.dacoromanica.ro
 CAILE DE COMUNICATIE
$i

TRRNSPORTURILE IN MUNICIPIUL BUCUREVI.

I. Principii generale.
Printre problemele ce se pun oraselor maH, cea mai dificil
de rezolvat este aceia a cgiilor de comunicatie, aflata in stransa
legaturd cu aceia a transporturilor. Daca orasul mai este si
vechi, dificultatile solutionarei sporesc considerabil.
Cred nimerit sit Incep cu enumerarea acestor difieultati
pentru a vedea pe care le putem eventual Inlatura $i astfel
sa ne usuram sarcina.
Cele care intervin mai curent aunt : 1) vastitatea problemei
si divizarea ei In multe specialitati, de unde ignoranta facto-
, rilor conducatori ; 2) neconcordanta intre lucrarile diferitelor
administratiuni; 3) sporul nebanuit al traficului si iutelei din
cauza inventiunilor moderne ; 4) lipsa capitalurilor imense de
investit pentru ameliorari; 5) valori considerabile de distrus
In vederea readaptdrilor la noua situatie ; 6) instabilitatea si
pluralitatea cAmpurilor de atractie a traficului ; 7) piedicile
Incruciserilor de trafic; 8) greutatea de a obtine elementele
pentru stabilirea datelor problemei; 9) greutatea de a impune
toturora aplicarea masurilor de descongestionare, etc.
Cate-va cuvinte despre fiecare categoric de dificultati ne
vor lamuri suficient asupra naturei si marimei lor.
1. Vastitatea problemei este In deosebi recunoscuta.
Congresele Internationale anuale ocupa pe specialisti de timp
indelungat cu aceste chestiuni. Congresele de cai ferate, con-
gresele de tramwaye electrice, congresele de drumuri, congresele
urbanistice, congresele de navigatie, de politie, etc. fiecare din
ele pun la ordinea zilei chestiunea traficului si Inlesnirei lui.

www.dacoromanica.ro
 4

Specialistii din fiecare ramurg a tailor de cmnunicatie, $i apoi

din fiecare ramurg a mijloacelor de transport, cerceteazg din
punctul for de vedere chestiunea $i o pot rezolvi cu oarecare
usurintg atunci cand interesele In joc sunt putin numeroase;
dar foarte greu, sau de loc, &Ind acestea se tes $i se ciocnesc
ca Intr'un dedal, cum se intampla in orasele mari. De aceia
pentru asemenea cazuri trebuie cg.utat urbanistul cunoscgtor
al tuturor problemelor tecnice de circulatie urbang, care sa
interving si sa gaseascg solutiunea cu care FA se indeplineascg
In mod satisfa'cator toate cerintele.
Nu numai in orase, dar chiar la regiuni mai mari, desvoltate
din punct de vedere urbanistic, mai ales din cauza unei intense
si repezi industrializgri a lor, dezacordul diferitilor specialisti
$i lipsa de coordonare in problemele de circulatie, au impus
intocmirea de cgtre inginerul urbanist, cunoscgtor al proble-
melor comunicatiilor, planul de amenajare regional. D-1 Dr.
ing. Schmidt, care a intocmit planul de amenajare pentru
regiunea Ruhr din Westfalia, aratg cg mai ales chestiunea
tailor do comunicatie, $i in al doilea rand zonificarea, au fost
ratiunile intocmirei acelui plan, $i cg munca i-a fost de lungg
durata $i inteusa, mai ales ca sa couvingg factorii hotaratori
administrativi, sa -i faca sa inteleagg importanta problemei ce
se pune $i pericolul, in deosebi economic, ce ar ameninta In
viitor regiunea data se lasg ca intamplarea sa tese leggturile
dintre lucrarile omenesti ce se adaugg minutg eu minutg pe
un anumit teritoriu.
Aceasta este deci o dificultate ce se poate inlgtura $i la noi.
2. Neconcordanta lucr drilor este de cele mai multe ori,
cum am mentionat In treacgt, provenitg din iguoranta, dar ade-
semi $i din nepgsarea celor mai multe autoritgti fatg de inte-
resul altor autoritgti, atunci and executa o lucrare. In adevar,
fiecare autoritate urmareste In primul rand sa cheltuiascg ea
cat mai putin, farg sa calculeze cheltuelile totale ce apar pentru
toate administratiile interesate prin acea lucrare. Apoi o insti-
tutiune nici nu vrea sa mai piardg timp (10 complicg forma-
liatile on 10 scade din prestigiu ?) Intreband si altg autoritate,
deli tie cg ceialalta are un anumit interes, poate unul mai
mare, in felul cum s'ar executa o lucrare. Exemple putem

www.dacoromanica.ro
 5

da numeroase, mai ales in Bucuresti. Sa Incepem cu Di-

rectia Cailor Ferate, cu Ministerele, cu Politia, cu Armata?
Dar cred ea este inutil a insira exemple pe care oricine le
cunoaste, data a observat putin circulatia si transporturile in
Bucuresti.
lath dar o noua dificultate pe care un organ de autoritate
trebuie sa o inlature.
3. Sporul traficului fi iutelei de circulatie in mod
nebanuit scum 60-70 ani formeaza scuza dificultatifor actuale
dar si fantoma grijilor pentru viitor.
Inventiile moderne cu drept cuvb.nt se spune ca au revo-
lutionat metodele de transport si ea In be sa remedieze con-
gestiunea traficului, din contra, au marit-o. Automobile le si
trenurile electrice sau cu aburi, varsa neincetat oameni, fiind
atrase intr'un anumit spatiu ca ionii electrizati Intr'un camp
magnetic. *i cu cat un oras creste, cu atat un astfel de camp
magnetic devine mai intens, atractia lui se resimte pe o su-
prafata mai mare din care asemenea vehicule sunt sorbite.
Pana la ce limits aceasta continua crestere a circulatiei? Li-
mita numarului automobilelor tinde sä fie egala eu numarul
populatiei majore aflata poate pe o distanta de 150 km. de
jur Imprejur 1) iar a numarului trenurilor aceia corespun-
zatoare unei populatii de pe o suprafata cu o raza si mai
mare : 200-300 km.
Actualmente sunt trenuri cari circula cu peste 120 km. pe
ors si tari cu un automobil la 5 locuitori (Statele Unite). In
Paris la 1928 era un automobil la 40 locuitori, iar la Rucu-
resti In anul 1930 se gaseste unul la 56 locuitori 2).
La 1550 nu erau dead 2 trasuri la Paris, la 1650 vre-o
300, iar la 1928 peste 100.000 automobile. La 1861 circulau
in Paris si imprejurimi 80 milioane calatori pe an cu tran-
sporturile in comun, in 1891 cam 270 milioane, iar la 1921
peste 1,5 miliarde eglatori 3).
1) Vezi C. Sfintescu: =Superurbanismulh op. cit.
2) Probabil ca in acest numar intrg tot felul de vehicule automobile.
3) In Bucureqti In anul 1929 an cillaorit cu tramwayele electrice cam
130 milioane calatori. Pentru autobuze nu aveam date. In 1913 acest
numrtr nu atingea 15 milioane atAt en tramwayele electrice cat §i cele cu cai.

www.dacoromanica.ro
 6

Dar si iuteala acestor vehicule, nu numai numarul lor, ampli

flea congestiunea, cad dupa cum presiunea unui gas inchis in-
tr'un volum este rezultatul iutelei cu care se misca moleculele
in acel volum, tot asa i congestiunea (presiunea circulatie°
este rezultatul iutelei de miscare a vehiculelor. Unul si acelas
vehicul loveste de indisponibilitate intr'un timp dat o supra-
fata mult mai mare cand circula repede, de cat cand circula
Meet. In aceias proportie se simte si congestiunea.
Viata etonomica si nevoite omenesti impun o iuteala de
miscare din ce in ce mai mare. Aparenta este ca data dam
drumul vehiculelor cu iuteli maxi pe strazile orasului, am
putea descongestiona mai repede calea ; dar si teoria arata
ca o congestionam mai ran, caci acelas vehicul se reintoarce
pentru noi curse, iar iuteala cere spatiu liber mai mare. Asa
dar ne-am gasi inteun cerc vitios. De fapt insa circulatia vehi-
culelor sporeste Baca marim iuteala for numai in cazul ca si
numarul afacerilor sporeste. Atunci din punct de vedere eco-
nomic avem un avantaj.
4. Lipsa de capital pentru ameliordri. Ameliorarile de
interes general la circulatie cer in primul rand teren, care se
is de obicei de la proprietatile particulare si care in majoritatea
cazurilor trebuie despagubite. Apoi reamenajarea acestui teren
la noile conditiuni cere alte cheltuell. Transformarile Parisului
din timpul lui Haussman, facute mai ales in interes de circu-
latie, au costat cam 3 miliarde franci din acel timp. Cesare Chiodi
a aratat a la Milano investitiunea facuta pentru fiecare m. p.
de strada on pieta noua deschisa in orasul vechi este de
circa 27000 lire italiene (cam 216000 lei). Numai deschiderea
b-dului Bratianu din Bucuresti pe o distanta de circa 1300 m.
a costat circa 10 milioane lei am (peste 400 milioane lei ac-
tuali), afara de ce va mai costa eventualele largiri si amelio-
rari de adus in viitor pe aceias portiune. Asa dar in trecut
b-dul Bratianu a revenit la peste 10.000 lei m. p. teren in-
clusiv constructiile.
Chile ferate, pentru adaptarea for la noile situatii din ora
sele marl,. aunt adesea nevoite sa investeasca noi capitaluri
enorme pentru inbunatatiri sau sporiri. Exemplu destul de
suggestiv ni-1 procura situatia Capitalei noastre. Se cheltuesc

www.dacoromanica.ro
 7

continuu zeci qi sute de milioane cu InnAdiri, asa zise spo-

riri, ale actualei GAri de Nord, dar nu se IndrAsneste a se
ataca solutia viitorului, din motive de lips de capital. Se su-
grumA circulatia pe arterele mari radiale ale orasului cu liniile
inelare de tale feratit, cari au format numeroase pasagii de
nivel cu care se bareazA In fiecare moment comunicatiile, iar
administratia tailor ferate pare a nu se glinde0e la lucrAri
pentru suprapunerea tailor, fiindca 10 dA seama a o moder-
nizare a tuturor acestor pasagii s'ar ridica poate la 112 mi-
liard lei, pe care trebuie sil-i is de la alte nevoi.
De aceia aceste chestiuni trebuie studiate cu toatA price-
perea si amAnuntimea necesarit spre a se gasi nu numai solutiile
cele mai corrode, dar $i cele mai eftine.
Valorile imense de distrus constituie si ele o piedicii la
adaptarea modernit a oraselor si In deosebi and intervin ne-
voile circulatiei. Inertia ubiquA si perpetuA opreste pe cei mai
multi sA is milsuri ca sit desfiinteze stAri de fapt cari le produc
un cat de mic folos material; sau uneori numai BA nu-si pro-
ducA un mic deranjament sentimental. Americanii opun acestei
legi mecanice naturale a inertiei o alts lege, InsA economics,
aceia a celimineirei pagubelor,. AdicA ei socotesc pagubele ce
ar avea data ar distruge anumite valori pentru a creia altele;
$i se hotarasc $i executd, dacii noile creatiuni aduc foloase
mai mari deck cele vechi. Fiinda ei considerii paguba nu
ceeace distrug, ci ceeace nu ar creia, de $i ar avea posibili-
tatea sA creeze cu folos.
In orasele americane, spre exemplu la Chicago, s'au daramat
strazi intregi cu imobile avand 4-5-6 etaje (Michigan-Avenue),
fiindcA acele clddiri linpiedicau normala desvoltare a orasului1).
In centrul orasului Milano am vAzut In anul 1928 drtrAmin-
du-se Intregi cartiere vechi cu case Ina lte spre a face sA re-
nasca viata sAnAtoasa in acele locuri.
Dar elminarea pagubelor mai inseamnii $i astigarea tim-
') Proectul a costat 16 milioane dolari, iar cresterea valorel proprietil-
tilor a fost de 100 milioane dolari (Hubbard, op cit. pag. 216). Proprie-
tarii cari au plAtit contributii au primit, prin cresterea valorilor, de fie-
care dolar plAtit 12 dolari castig, iar orasului i-au crescut veniturile cu
4 milioane dolari anual.

www.dacoromanica.ro
 8

pului §i crutarea vietelor omene§ti. In Paris s'a constatat ca

se pagube§te cam 50 milioane franci francezi anual din cauza.
timpului .§i materialului pierdut on stationgrile impuse de di-
ficultAtile actuale de circulatie 1). In insula Manhattan (New-
York) pagubele congestiunei circulatiei s'au evaluat la 500.000.
dolari pe zi, iar in intreaga regiune circa 1 milion dolari pe
zi! (167 milioane lei pe zi 2). Whitten a socotit ca un anumit
plasament de 1 milion dolari elimine paguba a 1000 dolari pe
zi §i ca, numai in primii patru ani capitalul investit §i do-
bftnzile sunt acoperite. Probabil ca in calculul pagubelor sus
argtate sunt trecute §i cele circa 100.000 persoane ce anual
mor din cauza accidentelor de circulatie in Statele-Unite.
Pentru economisirea cheltuelilor cu lgrgirea strgzilor se re-
curge adesea la impunerea arcadelor. Exemplu la a 5-a Avenue
in New-York. 0 alts dispozitie in acela§ stop, este introdu-
cerea alinierilor speciale pentru constructii.
Eliminarea pagubelor trebuie dar sg ne fie criteriul atunci
and suntem nevoiti a distruge munca trecuta.
6. Instabilitatea traficului ca directie §i intensitate in
ora§e este iarg§ una din dificultatile problemei. 0 artery de
comunicatie este considerate suficientg, Inca suprasuficienta
la un moment dat §i chiar pentru viitor, dar poate deveni
foarte congestionala in o altg epoch' din cauza unor transfor-
mgri in structura sau in viata oraqului. Aceasta instabilitate
a traficului poate fi datorita schimbului unui sistem de trans-
porturi, extensiunei oraplui in o anumitg parte, deschiderei
de not artere, congestiongrei sau disparitiei anumitor clgdiri
cu caracter public, in fine chiar ordonantelor de circulatie,
spre exemplu sensului unit. Aceastg instabilitate provine dar
din cauza unei pluralitati a ctunpurilor de atractie ale cir-
culatiei.
Cu toate acestea, exists cateva norme care urmarite, pot pe
deoparte sa ne arate care campuri de atractie sunt perma-
nente, pe de aka parte fac sg se stabilizeze cat mai mult
traficul. Norma cea mai importantg de urmat este zonificarea
1) Raportul d-lor Lorieux qi Giraud la al qaselea congres international
pentru drumuri de la Washington, 1930, pag. 31.
2) Hubbard : op. cit. pag. 192.

www.dacoromanica.ro
 9

de care ne-am ocupat. Zonificarea stabileqte ampurile de

atractie, densitatea, felul clAdirilor qi sensul extensiunilor, qi
astfel uqureazA rezolvarea problemei. De aceia zonificarea se
studiaza in stransA legAturA cu circulatia qi transporturile.
Intr'un oraq existent organizatia circulatiei se studiazA de acord
cu planul de sistematizare, iar nu cum se face la politic Bu-
tureqti conform unei vechi traditii, fare anumith metodA qi
independent de studiile serviciului sistematizarei. Sensul unic,
stabilirea traseelor iiniilor de autobuze, a celor de tramwaye,
etc., atrag variatii in circulatie ysi aceasta stabilire nu poate fi
/ndrumatA independent de reteaua de strazi existente a ora-
qului. Arterele not de creiat trebuie sA urmAreasa si ele un
plan de dirijare a circulatiei.
CAteva exemple din Bucureqti:
Sensul unic pe calea Vietoriei qi qtr. Academiei a conges-
tionat ceva b-dul BrAtianu, care Inca este suficient. Dar sensul
unic pe str. Edgard Quinet 1i Sarindar, a congestionat prea
mult b-dul Elisabeta ; deci ar fi fost de preferit interdictia sta-
tionarei pe strazile Edgard Quinet i SArindar qi permiterea
circulatiei acolo In ambele sensuri. Din contra, admiterea sta-
tionArei pe b-dul Elisabeta in timpul de mare trafic qi inter-
dictia acestei stationari seam, and nu mai este mare trafic,
apare ea un non sens unui cunoscator in materie de circulatie,
care nu ar recomanda o astfel de mAsurA Desfiintarea pasa-
giului superior aei ferate din dreptul b-dului Basarab a sporit
traficul pe calea Grivitei pe portiunea mai congestionata; re-
Infiintarea lui va mAri traficul pe b-dul Basarab.
7. incruciorae formeazA cea mai mare piedica a circu-
latiei. Acestea pot fi intre strazi on intre strazi qi tai ferate.
Din nenorocire ele nu pot fi evitate cu totul cleat prin su-
prapunerea tailor. Suprapunerea tailor InsA de cele mai multe
on necesita exproprieri marl qi foarte costisitoare, aci tocmai
acolo unde circulatia e intense qi deci suprapunerea tailor ar
fi necesarA, imobilele qi terenul este foarte stump. Dar chiar
fare exproprieri asemenea lucrAri sunt foarte costisitoare.
Downer (Westchester S. U.) calculeaza la o medic de 100.000
dolari (circa 17.000.000 lei) costul unui pasaj superior de qosea

www.dacoromanica.ro
 10

in orasul Westchester 1) $i apreciaza a debitul traficului strazei

se dubleaza prin aceasta dispozitie, accidentele se suprima, ca
si timpul cu aSeptarile. U asemenea suprapunere cu linia
ferata Ja $oseaua Bucure$ti-Ploesti, langa gara Mogo$oaia, ar
costa peste 30 milioane lei.
Lorieux gase$te insa ca acest efect este prea limitat ; totu$i
recomanda $i el suprapunerea color.
Sierla 2) a scos In relief inconvenientul Incruciserilor prin
exemplul ce a dat ca, intr'un ora$ intr'un cerc de 7 km.
diametru exista 4-5 milioane m. p. strazi, care ar putea fi
intrunite Intr'o singura suprafata circulara cu 1,2 km. diametru.
Dace toate vehiculele ar fi admise sa circule in acest spatiu
liber, mi$carea ar fi imposibila, pe and ele pot circula fttra
inconvenient numai pe doua strazi ce ar face truce la nivele
diferite in o zone a oraplui de 7 km. diametru, strazi ce nu
ar cere mai mult de 168.000 na. p. Aceasta mare economie de
teren provine ca circulatia nu este impiedicata to nimic pe
cele 2 strazi care nu se taie la acela$ nivel.
Prin urmare trebuie sa se evite cat mai mult Incruciserile,
mai ales la arterele de mare trafic. La cele radiale 1ncruci-
$erile sa nu fie mai aproape de 700-800 m. Cand acestea
exista deja, se cata a fi evitate prin dispozitia indicate de
Blum, adica unind inainte de Incruci$are mai multe strazi
secundare transversale arterei radiale, intr'una singura. La
strazile secundare Hoepfner admite $i Incruci$eri mai apro-
piate (cam 400 m. distanta intre doua Incruciseri). Rygner
recomanda Incruciserile in $icana, dar numai pentru Incru7
ci$erile obipuite (en trafic discontinuu).
In orice caz, incruciserile la acela$ nivel ale strazilor sa
prezinte maximum de vizibilitate, deci te$ituri cat mai mari
la eolturi, iar and incruciprea mai multor strazi (maximum
5 strazi) se face intr'un punct 3), se recomanda mi$carea gi-
ratorie, cu un sambure central cat mai mare, In care stop
pieta circulara sa aiba un diametru egal cu 7 on largimea
1) Downer, comunicare la al 6 -lea congres international al drumurilor
din Washington (1930).
2) &erica ; a Wirtschaftlicher Stadtebau* (1926).
3) Rygner recomandri diametrul acestuia de eel putin 50 m. iar al pietei
de minimum 85 m.

www.dacoromanica.ro
 PL. 1
MiNIEW

INTENSITATEA CIRCULATIEI
OE
CALATORI cuTRAMVAIUL ELECTRIC
114

BUCUREST
1930

GAR A OBOR. 1

"" --
1/4. ------- -
L 1----
1

//
l\
\
I /
I
I / I/
I /

r
/
\
\j/
\V/1
1\ r-J

www.dacoromanica.ro
 PLAN3o z

OWL BURET
IrlTEMSITATEA CIRCULAT1E1 AUTO.

BUZELOR in Will 1930

-
ZZ-647a9 /
\\
\/'
7
.4.34 /40wg4 &L zfiraty
L
/,
&coo. te ionesru /93/

www.dacoromanica.ro
 11

stradei celei mai marl. ce incruciseaza acolo (Paetch) 1). Joyant

insa calculeaza largimea partei carutabile In piata de giratiune
egala cu un sfert din sutra largimilor partilor carutabile a
strazilor ce Incruciseaza acolo. Daca mai tinem seama si de
faptul Ca nn punct de incrucisare cu trafic intens cere pre-
zenta unui sail mai multor agenti de circulatie (necesita chiar
4 agenti de circulatie) care cu schimburile for costa anual
foarte mult, apare iarris necesar a imputina at mai mult
aceste incrucieri 2). In Bucure$i numarul acestor agenti totusi
sporeste neincetat, te0turile sunt prea mici, iar la suprapu-
nerea tailor nu ne putem gAndi dectlt in cazuri cu totul
exceptionale. Recomandam dar, in cele mai multe cazuri, ame-
najarea pietelor giratorii si mai ales suprimarea multor Meru-
ciseri in felul indicat mai sus.
8. Date le problenzei circulatiei si transporturilor sunt
foarte greu de obtinut si adeseaori sunt foarte incerte. De cele
mai multe on aprecierea joaca rolul principal. In asemenea
conditiuni ne inchipuim ca si solutiunile date sunt rezultatele
unor aprecieri intAmplatoare si sa nu ne miram data uneori
au dat nastere la deziluzii
Astfel nu s'au facut numerotari pe strazile mai circulate,
a vehiculelor si pietonilor cari cireula, en indicatiunea numa-
rului lor in fiecare directie de miscare, pe feluri de vehicule,
cu numaratori In fiecare ora din zi, cu indicatiunea punc-
tului de plecare a vehiculelor si destinatia lor, s. a. Nu avem
date asupra numarului calatorilor cu toate transporturile in
comun (autobuze) pe diferitele portiuni de linii. Intr'un cuvAnt
nu avem ttn «recensamant al circulatiei'. Daca in Bucuresti
pentru calatorii cu tramwayele electrice am putut stabili o
hartii aproximativa a acestui trafic (plansa 1) pe baza cifrelor
calatorilor pe linii intregi, pentru autobuze nu avem nici atAt,
astfel ca nu am putut intocmi decilt plansa 2 cu traseul
acestor linii care (Et nu numai impresia punctelor unde circu-
latia de autobuze este mai mare, dar si a unei lipse de coor-
donare a traseelor liniilor existente de autobuze.
1) Paeleh (Berlin) comunieare la congresul din Washington. 1930.
2) Lanchester socoteste la 450 lire sterlinge anual costul unui pust de
agent de circulatie in Anglia (370.000 lei).

www.dacoromanica.ro
 12

Cat priveste traficul garilor, cu datele ce avem am putut

Ihtocmi numai plansa 3 care ne aratb." variatia traficului de
calatori ysi marfuri intre anii 1926-1929 la cele 4 OH din
Bucuresti. Avem insa nevoie sa cunoastem §i frequenta tre-
nurilor pe liniile ce taie arterele radiale de circulatie din oras,
eel putin In timpul zilei.
Mai este greu sa obtinem datele necesare tuturor problemelor
in legatura cu circulatia, din cauza ca aceste chestiuni nu se
studiaza si de celelalte institutiuni speciale cu toata atentia
cuvenitg. De exemplu Directia Cailor Ferate, la chestionarul
trimis in 1930 asupra acestor probleme, ne-a raspuns ca va
face locuinte colective in anumite pgrti ale orasului §i ea va
darama pe cele familiale ! Nimic insa In chestia transporturilor !
Iar Ministerele de Lucrari Publice, Industrie si Convert, acel
al Armatei sau chiar al Domeniilor, nici nu ne-a raspuns !
Prin urmare nu va fi usor sa ggsim in asemenea conditii
de studio solutiuni veritabile in ce priveste economia trans-
porturilor §i nici In ce priveste economia spatiului pentru
circulatie.
9. Mcisurile descongestioneirei circulatiei sunt uncle ce
se iau prin planul de sistematizare, altele ce se iau prin or-
donarea miscarei de tot momentul, dar care sa concorde cu
prima categoric de masuri. Asemenea masuri insa sunt puse
in practicg de autoritati diferite si de aici decurg mari difi-
cultati in realizarea descongestiongrei.
Masurile ce se impun prin planul de sistematizare adesea
sting pozitia garilor ysi liniilor ferate cum si dispozitia circu-
latiei in jurul for ; alteori cer asezarea uhor anumite institutii,
care atrag circulatia, in puncte bine alese ; etc. Ori, rareori
municipalitatea reuseste in masurile ce ia: cu Directia Cailor
Ferate a trebuit sa trateze peste 30 ani ca sa separe plecarea
§i sosirea trenurilor in Gara de Nord prin b-dul Dinicu Go-
lescu; cu Soc. Telefoanelor a avut lungi discutii, neterminate
Inca, la proietarea unei constructii in Piata Teatrului, §i alte
exemple numeroase ar mai putea fi citate.
Asemenea dificultati exists In toate orasele, dar comisiuni
speciale, din care fac parte toti interesatii sunt convocate $i
lucreaza la gasirea solutiunei care apoi se impune ca defini-

www.dacoromanica.ro
 PL.
ORASUL BUCURESTI
CiNTRfit 0/ RIR Rail 5/ CIF/Sir/07RJ /1

Carat

/
/

LEGENDA
CORI
/7/N/SSERE
A Al/TROP11/1
SCAW7 \
A 41SATOR
IINIVERS/7/17/
ZE6iNDA
o SC. RIPZ/1/0.0R1 --1127.ZilLOCLINTE I/////
= WIRE
C Palk' --17;5' COM CaLl Calll0/711,1 CARL/71
as PARLOR/
T.7.1..TR OS [Afton/ SI IPOR1/1/1 011/10 MAW garaeuzo
o PM/Mil
..& PAR7.I/S7/7Y/ 7 eux TA RWrdlu MOOR /NA
8. SAPIC/
TA CV 0/579/7(7/ (78X/ TRFINRE ',roam)
11/46/12/N1
Ifs
\

www.dacoromanica.ro
 13

tiva. Pentru Bucuresti niciodatg o solutie nu se adopts pentru

a fi urnagrita, ci pentru a fi schimbala la prima ocazie. Gara
Centrals cand a fost adoptata sit fie executata la Sf. Elefterie
(1912), and In urmg o comisiune municipals a hotarat exe-
cutarea unei linii cu gari in lungul Dambovitei (1924), cand
apoi, iaras s'a revenit la ideia Orel centrale, pentru a fi din
nou abandonatg, pentru o solutie neprecizata 1).
Toate aceste dificultati trebuesc inlaturate data voim sa
realizam ceva eficace in vederaa comunicatiei si transportu-
rilor in Bucuresti.

II. Metoda de studiu.

Am aratat succint di problema cgilor de comunicatie este
foarte vasta, iar dificultgtile de a o solutiona destul de nu-
meroase. Trebuie dar ca cautam o metoda de studiu a pro-
blemei cat mai potrivita pentru municipiul Bucuresti.
In Bucuresti, ca si in orice alt oral mai mare sau mai mic,
circulatia (traficul) se poate dela inceput clasa, ca stop: tra-
ficul cu centrele departate ; traficul cu satelitele ; traficul
interior.
Fiecare din aceste feluri de traficuri cere conditii tecnice
speciale, mai ales ca distributie a for in oral.
Oricare din transporturi, actuale si viitoare, pe de alta
parte se poate clasa in ce prive$te cciile de comunicatie: pe
uscat, adica fie pe linii ferate (cu traseu fix), fie pe sosele
(cu traseu variabil); pe apa (canale de navigatie); in aer (cu
traseu fix on variabil) ; in fine pe sub pamant
Apoi, independent de scopul traficului si de calea de comu-
nicatie ce urmeaza, traficul poate utiliza diferite mijloace de
transport: tractiunea cu aburi, electricg sau automobile; trac-
tiunea animals, transportul cu picioarul on cu trotoarele ru-
lante ; monocablu aerian, avionul sau aeronava, si altele ce se
mai pot inventa Din punctul de vedere al mijloacelor de
transport trebuiesc cercetate o serie de alte conditii de inde-
1) Se spune ca e studiatil sporirea Grtrei de Nord ca solutie definitive
a traficului citilor ferate In Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
 14

plinit pentru fiecare din ele, mai ales conditii ale cailor de
comunicatie si ale statiunitor on pietelor.
Asemenea pentru fiecare origina de trafic si fiecare rnijloc
de transport sunt de indeplinit anumite conditiuni tecnice
pentru o buns functionare, de exemplu ca traseu, ca amena-
jare, ca legaturi reciproce, etc.
Cum vom reusi dar sa conciliem intr'un oral mare niste
cerinte atilt de variate pentru un asa de mare numar de indi-
vidualitftti, mai ales a de cele mai multe on unele cerinte
sunt chiar antagoniste ? De aceia problemele urbanistice cele
mai numeroase din orasele mari, cele mai costisitoare In so-
lutionarea lor, si cele mai greu de rezolvat, sunt problemele
traficului.
Spre a simplifica Intrebarea pusft" mai sus, va trebui sii.'
incepem cu a desprinde caracterele comune ale circulatiei,
adios caracterele independente de origina circulatiei, de felul
caei traficului sau de mijloacele de transport intrebuintate.
Transport Inseamng miscare, o necesitate inexorabila a vietei.
Miscarea transmite sau transforms energia. Un principiu de
bazA urmftrit la transmiterea sau transformArile de energie
este economia. Asa dar economia este caracterul comun al ori-
eftrui fel de circulatie, dar mai ales economie in energia umang,
ca fiind cea mai costisitoare.
Cad sunt atributele economiei energiei umane In materie
de circulatie? Nu este greu sä enumftrftm cftteva : a) iuteala
maximft, de transport ; b) eftinfttatea mecanismului; c) sign-
ranta ; d) inlaturarea transporturilor inutile ; e) separatiunea
functionalA (ea spatiu si ea timp).
Dintre transporturile individuate si cele colective efectuate
inteun centru important, pentru cele colective trebuie sb: ur-
mftrim mai ales maximum de economie, c§ci energia cea mai
mare consumatft este aceia pentru acest fel de transporturi.
La 1929 in Berlin an fost circa 1,9 miliarde eglAtorii cu
transporturi in comun (tramwaye, omnibuse, trenuri) pe cand
pe Ia 1880 an erau nici 100 milioane transporturi; iar dia-
grama cresterei numftrului de transporturi pe cap de locuitor
In Berlin, arata ca. acest numar creste necontenit, dela 47
eftlatorii pe an si pe cap de locuitor in 1880, Ia 447 calatorii

www.dacoromanica.ro
 15

In 1929. La Paris gasim cam aceleas cifre ca la Berlin, dar

care sunt mult superioare ea procent de transporturi indivi-
duale fatft de cele colective, in raport cu orasul Berlin. In
adevAr, 1E1.1926 la Paris erau 40.000 automobile particulare
si cam 14.000 taxiuri deci total circa 54.000 vehicule, care
toate, apreciem a nu ar fi putut realiza mai mult de 150-200
milioane de alfttorii, deci de aproape 10 on mai puffin ca
cele in comun. In 1928 totalul vehiculelor individuale se ur-
caserit la Paris la 68.600.
Proportia de superioritate intre numarul calatoriilor In comun
si a celor individuale se poate considera a subsista si la
Bucuresti.
La Bucuresti s'au transportat In 1929 cu tramwayele 130
milioane calatori, pe and cu cele circa 10.000 taxiuri sau
automobile particulare si chiar cu cele circa 3000 trilsuri cu
cai (afara de autobuze) nu s'ar fi putut transporta decftt cel
mult 80 milioane calfttori pe an.
Asa dar In studiul inbunatfttirei conditiunilor de trafic,
vom urmftri intfti pe acelea ale transportului in comun si
apoi pentru cele individuale.

III. Traficul indepartat.

Traficul Indepartat (Fernverkehr) in ordinea importanei
lui 1) in ce priveste capacitatea de persoane si de tonaj, se
face : a) pe spa (porturi de mare, lacuri, cursuri de ap.ft, sau
canale navigabile) ; b) pe chile ferate; c) pe sosele ; d) cu avionul.
a) Traficul pe apd. Desi unele porturi la mare (Londra,
New-York, Hamburg, Marsilia, etc.), au un trafic de mftrfuri
anual (ca tonaj) mult mai important decant cel pe chile ferate 2);
1) Dacii considerrtm ordinea de importana pe (iiri izolate. chile ferate
au intietatea. Astfel in Germania in 1929 s'au transportat cu chile ferate
486 milioane tone miirfuri si aproape 2 miliarde crillitori, iar pe apa numai
circa 160 milioane tone miirfuri si circa 5,5 milioane ciillitori.
2) Min cateva cifre asupra tonajelor (intrate si elite din port) a cttorva
porturi europene: Hamburg (1920) circa 28,5 milioane tone pe an ;
Londra (1919) circa 21 milioane tone ; Berlin (1910) circa 9 milioane;
Ruhrort (1905) circa 9 milioane ; Duisburg (190) circa 7 milioane ; Danzig
(1920) circa 1,9 milioane; Copenhaga (1919) cam 1,5 milioane ; Cris-
tiania (1919) cam 1 milion tone ; Sulina (1926) cam 2,8 milioane tone,
iar Constan(a (1926) cam 300.000 tone.

www.dacoromanica.ro
 16

altele, ca Parisul, an ca navigatie fluviala un tonaj mai mare

decitt once alt port la mare al Orel. Noi ne vom ocupa aici
numai In treacat pi partial cu organizarea din punct de vedere
urbanistic in Bucurepti a traficului pe ape. Anumeone intere-
seaza a pti in ce masura Bucureptiul va putea deveni un port
de navigatie interioara qi in ce parte a orapului eventual ar
fi apezat acel port pi canal de navigatie.
Cu aceasta chestiune 111'11111 ocupat qi In 1921 intr'un studiu
ce am facut in legatura cu industrializarea acestui crap 1), cu
care ocazie aratam ca punem mare speranta, In ce prive$te
activitatea industrializarei Capita lei pi deci si a suburbanelor
ei, pe executarea unuia sau mai multor canale de navigatie,
care sa-i procure pi un port legat cu Dunarea ; mai aratam
a un asemenea port ar fi de ales in partea sudica a orasului
pentru o serie de motive, port ce ar putea fi legat pe deo-
parte cu Argepul pi Dunarea qi pe de alts parte cu Ialomita-
Dunarea.
D-1 Profesor Ing. Insp. G-ral I. Ionescu ocupAndu-se in
1911 cu posibilitatile de navigabilitate a Ialomitei pe o lun-
gime de circa 380 km. adaogh ca Bucure$tiul s'ar putea lega
cu Ialomita printr'un canal dela Fierbinti in rani Colentina,
creindu-pi un port probabil pe lacul Tei. D-sa evalua la circa
30 milioane lei our costul lucrarilor dela Dunare la Fierbinti
impreuna cu portul dela lacul Tei. Acest program ar putea fi
executat ImpreunA cu un altul, utilizand Prahova pentru lega-
tura cu Ploepti pi Campina, 9i un canal pentru legatura cu
Urziceni-Buzau. D-1 Prof. Ionescu recunoptea ca ne-am putea
bizui pi pe o lucrare mai eftina de regulare a Argepului pi
Dambovitei, dar de interes mai local.
D-1 Prof. Ing. Insp. G-ral Oh. Popescu, intr'un studiu 2),
indica un canal navigabil intre Dunare qi Bucurepti-Colentina
cu un traseu aproximativ acela$ ca cel propus de d-1 Prof.
Ionescu, traseu insa ceva mai la nord de Ialomita (fig. 4). D-1
Prof. Popescu propune legarea Colentinei cu Dunarca fie pe
calea Ialomi(ei, fie pe aceia a Argepului.
1) C. Sfinfescu : cindustrializarea intensive si extensive a Capitalei*
(Indeptindenta Economics, 1921).
2) 9h. Popescu : cRidicarea economics a Card, (Buletinul Snc. Poli-
tecnice 1920).

www.dacoromanica.ro
 17

D-1 Ing. Al. Davidescu, cAnd s'a ocupat cu irigatiile In

Romania (Bul. Soc. Politecnice 1913) a admis o soluie ana-
loagg cu a d-lui Prof. Ionescu (fig. 4), adicg un canal Bum-
resti-Fierbin0 (Ialom4a) si in plus un canal pe la apusul
Capita lei, care ar pleca dintr'un colector de irigatie dela nordul
orasului qi axial tgrei, canal care ar debusa intr'altul executat
pe la sudul Capita lei, dar care ar lega Sabarul cu Mostistea

MARTA CU PROPUNERI OE CANALE NAVIGABILE

OESERVIMO BUCUREST II

Ca,awArqouse op og /I/ Glar.olasco

Ch.ftweSco
/ A29EUro
097USt or a CS6nretra,
leoneds-Lsweae-
p Pan. -

G4

yi ar merge paralel cu colectorul dela nord. Dar si sistemul

d-lui Davidescu lasg posibilitatea creierei unui port la sudul
orasului.
D-1 Al. Davidescu In 1927 revine asupra acestei chestiuni 1),
pentru a combate o altg propunere de care ne vom ocupa
mai jos. De astadata d-sa pare ca 10 modificg partial propu-
1) Al. Davidescu: oCanalul navigabil Bueure0i-Duntire* (Buletinul A.
G. I. R. 1927).
2

www.dacoromanica.ro
 18

nerea din 1913, deli se pa'streaza la punctul de vedere ca o

lucrare de navigatie trebuie sA fie a amenajare integralA (na-
vigatie, irigatie, forth' motrice), la not in tars avand priori-
tate irigatia ; In fine lucrarea sa fie cuprinsA Intr'un program
general hidraulic. Ambele priucipii aunt desigur admise de
orice tecnician. De aici d-sa trage concluzii contra unui canal
Arges-Bucuresti-Dunare, pentru ca prin aceastA lucrare s'ar
sustrage 20 m. c. apa pe secunda din Arges cu care s'ar fi
putut iriga 40.000 hectare teren agricol $i care irigatie hind

FIG. 5

zAdarnicia ar reprezenta o paguba de 4-6 milioane lei aur

anual, pe cAnd energia cAstigata prin lucrarea combaluth nu
ar avea o rentabilitate mai mare ca 1,6 milioane lei aur anual.
Astfel d-sa se conduce iarAs la propunerea solutiei unui
colector axial Munteniei, mergand dela Craiova la A djud, cu
o ecluzA la pAdurea Crevedia, colector legat cu Dunarea prin
doua canale, unul Bucuresti-Cernica-gura Mostistei-Dunare si
altul R.-SArat-Viziru-Braila-DunAre. Din primul canal de le-
gaturA s'ar ramifica un altul spre Raneasa, pang la Tei, unde
va fi o ecluzA de 20 m. inaltime, apoi apa va fi condusii prin
lacurile Colentinei pang la Cernica, unde va fi portul (fig. 5),
dupa ce cu un baraj de 20 m. inAltime se va ridica nivelul

www.dacoromanica.ro
 19

apei in lacuri pentru a obtine o singura suprafata navigabila.

In fine in Dunkre va fi o ecluza de 40 m. inaltime. Un port
secundar s'ar executa la Pantelimon. D-1 Davidescu ar mai
putea aduce apa printr'un alt canal de derivatie din Arges in
Dambovita, in Ciurel, realizand acolo o Were de 28 m. si ar
conduce astfel apa multa prin oral, in loc de o Were de
18 m. cat s'ar obtine la Bela prin proectul Leonida (fig. 6).
D-1 Davidescu mai invoaca In favoarea propunerei sale si
economia terasamentelor si a numarului de ecluze (dougi ecluze

LEGEND/1
o cena/p rainpli(Admieree
..... c.wprha a/81.0 bdadw-
ci, ter,r/r
ran.d ieavelay

.,

riG

in loc de patru, ate sunt propuse in proectul Leonida) precum

si avantajele utilizarei gurei Mostistei la Dunare, unde lacu-
rile existente ar fi bune basine pentru 'iernarea vaselor ei
pentru un port important.
Marturisim ca fara sa respingem argumentatia d-lui Davi-
descu ce aduce in combaterea propunerei ing. Leonida-Canella
pentru un canal Arges-Bucuresti-Dunare, d-sa nu ne-a con-
vins : 1) pentruca nu ne prezinta si un calcul comparativ al

www.dacoromanica.ro
 20

costurilor 1); 2) solutia Leonida nu exclude complect irigatia

$iin nici un caz in masura aralatrt de d-1 Davidescu; 3) so-
lutia Arges-Ciurel propusa de d-1 Davidescu cere o transfer-
mare a profilului DAmbovitei $i canalizariler in eras, iar portul
ar fi de asezat tot la sudul orasului 2) ; 4) lungimea unui port
la Pantelimon nu ar fi mai mare ca a celui ce se poate obtine
langa Dambovita, iar asezarea industriilor acolo ar fi dezavan-
tajoasa pentru eras din cauza directiei Outliner ; 5) o ecluza
de 40 m. la Dunare este practiceste irealizabila, iar cea de
20 m. dela Cernica este destul de stumps, risipeste timp in
exploatare si apa; 6) nu este demonstrat ca propunerea Leo-
nida nu se poate incadra inteun program general. Conchidem
Ca nu putem admite in bloc nici proectul d-lui Davidescu,
nici critica proectului Leonida, dar suntem de parere ca pentru
a adopta o solutiune trebue$te multa reflexiune bazata pe
studii detailate.
D-1 Ing. Leonida, in colaborare cu d-1 Ing. Canella, a propus
in 1924 si 1925 un proect, pe care ulterior ne-a comunicat
ca 1-au studiat detailat $i pe teren, pentru un canal industrial
Arges-Bucuresti $i altul de navigatie Bucuresti-Dunare, prin
care s'ar putea obtine pe lftnga navigatie $i energie electrica
(total cam 100 milioane k. w. era' anual) printr'un numar
oarecare de ecluze in aval de Bucuresti. Costul ar fi fost
dupa d-sa cam de 35 milioane lei our 3). Acest proect este
combat:It, cum am aratat mai sus, de d-1 Inginer Insp. G-ral
Al. Davidescu.
D-nii Ing. Gr. Vasilescu si Dr. inginer Pavel au studiat $i
dansii o solutiune analoaga cu a d-lor Leonida-Canella cu
asezarea portului tot in valea Dambovitei ; costul dupa d-lor

1) D-1 Prof. Davidescu ne-a declarat verbal di ar fi prezentat un deviz

la Ministerul Agriculrarei.
2) D-1 Prof. i fiavidescu ne-a declarat verbal a ar duce apa prin Co-
lentina si portul it propune asemenea la Cernica. In acest caz nu ar mai
aduce toaaa apa prin Bucuregti prin albia Dimbovitei gi ar apare multe
neprecilari.
3) D-1 Leonida in 1925 afala ca costul lucriirei ar fi de 335 milioane
lei hartie qi cu o rentabilitate de 64 milioane lei anual. Calculele erau
Insa prea optimiste (lucr. Nr. 27.503/925 gi conexele acestei lucraii). In
ultima ofera din 1928 d. Leonida adaogil gi un canal Dudegti-Fundeni-
Ialomita, canal ce propune ar fi executat mai tarziu.

www.dacoromanica.ro
 21

ar fi de 3 miliarde de lei. De acest studiu am aflat in ulti-

mul moment.
Dintre toate aceste propuneri, numai dou'." au fost cu oarecare
detalii descrise (al d-lui Al. Davidescu si al d-lor Leonida-
Canella) si numai ultima a fost dupA ate stim studiaa $i pe
teren si cu deviz aproximativ. De aceia subsemnatul, In ra-
portul ce mi s'a cerut, am acceptat-o principial si in anumite
conditii, atunci cand executarea lucrarei a fost propusa in
mod mai serios administratiei comunale 1) si sprijinita si cu
un proect de lege in vederea concesiunei 2), ciici era evident
ca, in anumite conditiuni, o asemenea lucrare prezenta avan-
tagii economice, hygienice si estetice pentru oras.
Subsemnatul faceam in raportul din 22 Martie 1929 numai
unele obiectiuni din punct de vedere economico-financiar si
in special asupra executArei portului si canalului navigabil, In
sensul ca aceste luerki s5, nu fie preluate de stat, de oarece
timp indelungat nu vor fi productive In raport cu cheltuelile
ocazionate. In adevar, portul si canalul vor lucra poate mult
timp izolat, nefacand parte din o retea existents de canale
de navigatie interioara, si deci materialele grele si eftine ce
ar fi de transportat ar necesita transbordAri din calea ferata
pe vase, cheltueli de manevra etc. ce nu ar putea fi suportate.
Conehidem dar a lucrarea pentru a deveni rentabila, trebuie
realizata de front cu alte canale de navigatie sau s'a" fie lasatsa
pe seama unui concesionar, dar cu dreptul de optiune pentru
stat, iar orasul Bucuresti sa achizitioneze numai terenurile din
jurul portului pentru un cartier industrial 3). In acest sens a
fost promulgata si legea de &Are parlament mai tarziu.

1) C. Slinieseu: «Raport asupra canalului Arges-Bucuresti-Duniire

Inreg. la Nr. 13262/929.
2) Legea din 3 August 1929.
3) Proectul Leonida-Canella is apa din Arges la cota 90 m. dela 16 km.
de Bucuresti si o aduce In oral printr'un canal industrial de 34,50 m.p.
sectie cu o aditucime de 3 m. apii. Canalul navigabil are o sectie de 81
m. p. cu lime de 24 m. si 3 m. Irailtime apil. Ecluze vor fi In Dudesti
(24 m.) si Curcani (10 m.). Se conduce 30 m. c. pe secundit apii utilizabilli
si pentru irigatie. Portul e In forma de pieptene. Puterea ce s'ar ctltiga
e calculatii la 30.000 cai putere sau o energie de circa 100 milioane k.w.
or pe an.

www.dacoromanica.ro
 22

Din cele aratate pana aici rezulta ca orasul Bucuresti nu

este Inca in posesia unui proect de execuOe pentru un port
si canal navigabil si de aeeia nu putem incheia aceasta parte
a expunerei noastre decAt cu propunerea de a se forma a
comisiune specials ci permanents care sa se ocupe de aproape
cu cercetarea si alegerea unei sohOuni.
In acelac timp Insa mai exprim din non parerea ce mi-am
dat in 1916, ca indiferent data priza se va face din Arges,
din Ialom4a sau din un colector axial Munteniei, indiferent
deci si de traseul canalului navigabil, portul industrial al Ca-
pitalei va trebui asezat langa Dambovita, in aval de abator,
pentru motivele ce am aratat eand am stabilit acolo zone
industrials, si in plus pentruca." aceasta asezare poate fi reali-
zeta in oricare din solutiile propuse sau care se vor mai putea
propuse in viitor pentru un canal Bucuresti-Dunare. De aceea
in proectul de sistematizare avem in vedere acest amplasa-
ment, caci aceasta este chestiunea care ne intereseaza din
punctul de vedere special al sistematizarei.
b) Trafieul depdrtat pe cdile ferate este eel care, in genere,
chiar mai mult cleat traficul pe apa, contribuie in cea mai
mare masura la progresul unui ores. Orase le mari nu s'au
nascut cleat dupe si prin dezvoltarea tailor ferate. Bucurestiul
va avea poate tArziu un trafic important pe apa, dar pe caile
ferate traficul it are de acum, si in continua crestere. In
adevar, am vazut ca in 1921 tonajul in garile orasului era de
1,460 milioane tone, in 1926 un tonaj de 2,426 milioane, iar
in 1929 unul de 3,102 milioane ; pe cand portul Sulina in
1926 a avut 2,8 milioane, iar portul Constants in 1926 abia
300.000 tone, deli deservesc intreaga Cara; iar tonajul de
marfuri pe intreaga rWa a eallor ferate romAne a fost in
1926 de circa 22 milioane tone, tonajul pe apa al porturilor
Dunarene romanecti (afara de Sulina) a fost in 1926 de aproape
3 milioane tone.
In ce priveste transportul de calatori, plansa 3 ne arata ca
numarul total a oscilat intre 3,127 milioane (1926) si 2,193
milioane (1927) calatori pe an trafic, din care 80 0/0 e luat
numai de Gara de Nord, fag de 130 milioane calatori ea
tramwayele in 1930, numai in Bucuresti. Cum numarul cala-

www.dacoromanica.ro
 23

torilor cu trenurile de distantg nu va creste prea mult In

Bucuresti, iar pentru centrele apropiate (suburbane, satelite)
cgile ferate au acum un concurent serios in automobil, care
are alte tai de urmat, alte locuri de pornire si sosire, rezultg
cg grija noastrg de viitor in raport cu arterele orasului va
trebui concentrate mult mai mult pentru liniile si ggrile de
marfuri cleat pentru cele de calgtori, de oarece cresterea to-
najului mgrfurilor va fi continua si pronuntata (a fost o cres-
tere de peste 2000/0 In 9 ani !).
La toate liniile si ggrile trebuie totusi sg, egutana posibili-
tatile de sporire a iutelei trenurilor, a numgrului for pe zi,
cum si descongestionarea arterelor interioare orasului ce de-
servesc garile. Experienta a dovedit Ca pentru orasele marl
trebuie separat aproape complet traficul de marfuri de eel de
calgtori, atat ca linii, eel putin in orase, cat $i ca ggri. Aceastg
masura este necesara si la Bucuresti. Vom propane deci linii
si ggri pentru persoane, cu anexele pentru functionarea lor,
cum sunt ggrile de formatie (AbstellbahnhOfe). Apoi liniile si
ggrile pentru marfuri, chiar de diferite specialitgti 1) precum :
cele de coletgrie, cele pentru materiale, cele pentru vite, cele
pentru porturi $i cele pentru zonele industriale ; apoi ggrile
de triaj si in fine statiunile pentru locomotive si ateliere.
In ce priveste traficul de cedatori se pane dela inceput
chestiunea data pentru intreaga zone a municipiului, pang in
centura de fortificatii, se recomanda o singura gara de cglg-
tori sau mai multe. Aceastg chestiune s'a desbgtut mult si
pentru cazul orasului Bucuresti $i am tratat-o mai detailat
Intr'un studiu separat 2). Este adevgrat ea este Inca, deli mult
mai slab, la modg gara centrals pentru orasele maH, in Ger-
mania si in Statele-Unite, si uneori chiar In Franta 3). In
orasele foarte man insa dificultatea nu sta atat in congestio-
narea arterelor orasului sail In deplasarea cglatorilor din oras
la gari, ci mai ales In lipsa de spatiu pentru a aseza o can-
titate imensa de linii, care sa poata primi un numar atat de
important de trenuri ce intra si ies neincetat din si spre
1) 0. Blum: ePersonen and Giiterbahnhofe* (1930).
2) 0. Sfintescu: cAsupra liniei ferate In lungul Darabovitei) (1925).
3) Albert Guerard: 'L'avenir de Paris, (pag. 243).

www.dacoromanica.ro
 24

toate directiile lumei. 0 gara centrala la Paris ar cere poate

cam o suta de linii, care chiar data ar fi sustinute pe mai
multe etaje, ar necesita exproprieri pentru sume fantastice.
La Gara de Nord din Bucuresti, numai pentru largirea
spatiului pentru asezarea a Inca sase linii (3 peroane de cä-
latori si until de coletarie) §i pentru lungirea cu 250 m. a
peroanelor existente s'a cheltuit cu exproprierile peste 63 mi-
lioane lei In ultimii ani, spre b-dul Dinicu Golescu $i spre
calea Grivitei, pentru circa 18.500 m. p. teren. Cu cladirile si
alte accesorii s'au mai cheltuit alte 107 milioane, deci total
170 milioane lei. Proectul pentru completarea instalatiilor din
Gara de Nord prevede noi cheltueli de circa 600 milioane lei.
Chiar data s'ar executa in afara unui oral mare o asemenea
gars centrala, unde terenul ar fi eftin si din abondentrt, ci
unde s'ar creia astfel noi cartiere infloritoare, totusi ideia este
de o oportunitate Indoelnica pentru un oras cu mai multe mi-
lioane de locuitori, cum ar fi Parisul, unde inconvenientele
garilor multiple sunt minime (toata lumea descinde in oral,
transporturi interioare bune ysi la rigoare trenurile de transit
pot fi eonduse pe linia de century 1). La Berin, desi oras
asemenea cu mai multe milioane locuitori, exists de fapt o
gara centrala, dar de trecere, care gratie unei linii axiale ora-
sului este alungita pe mai multe ga'ri, fiecare gars cu putine
cheiuri, si care fac un serviciu surprinzator de lesnicios fara
a anconbra diferitele parti ale orasului 2). Insa ceeace se im-
pune mai mult in orasele mari este suprimarea garilor terminus
si inlocuirea for cu garlic de trecere, caci defectele garilor de
cap (terminus) sunt anonim recnnoscute 3). Totusi pentru con-
solare, li se gases° si unele avantaje precum acelea ca o gara
de cap adesea are o arhitectura mai impozanta sau ca uneori
gara poate fi dusa papa in centrul orasului. Dar aceste avan-
taje sunt midi fats de o serie de dezavantaje precum : difi-
cultati ysi pericole la intrarea ci esirea din static, lungeste

11 Albert Guerard : Op. cit.

2) La Roma se pune asemenea chestiunea data se va executa o gars
centralli terminus sau mai multe; iar la Bruxelles se proecteaza un via-
duct prin centrul orasului lung de 3 km. spre a lega Gara de Nord
cu cea de Sud. (D. Barbieri; Per la Grande Roma, 1928.
3) 0. Blum : «Personen u. Giiterbahnhofe, (1930).

www.dacoromanica.ro
 25

drumul de parcurs al calatorilor pang la vagoane, manevra in

plus a locomotivei, manevra trenului, manevra de ace, se lun-
geste timpul de stationare a trenului ei deci se micsoreazg la
mai putin de jumgtate capacitatea ggrei, se scumpeste insta-
latia si functionarea, etc.
Rezultg din toate acestea cg, alegerea felului Ord de calg-
tori trebuie sg reiasg din colaborarea tailor ferate si a urba-
nistului. Cu drept cuvant d. 0. Blum recomandg inginerului
de cgi ferate sg nu priveasca cladirile ei strgzile orasului
numai ca piedici, ci sg-si aminteasca ca orasul este cel ce face
sa traiasca drumul de fier, care a fost inventat spre a-1 servi ;
dar nici urbanistul sg nu considere calea feratg numai ca ob-
stacol care impiedica dezvoltarea orasului si care deci trebuie
gonitg afara, ci ca pe cel mai important mijloc de prosperi-
tate pentru oral, ei nici nu trebuie tratatg problems tailor
ferate numai din punct de vedere estetic.
Orasul Bucuresti, care are o lesnicioasg posibilitate ca sg
dating o linie axialg pentru traficul de calgtori, deci cu in-
trgri zi ieeiri radiale, cari sunt cele mai avantajoase, si anume
fn lungul Darnbovitei, se impune aci alegerea solutiunei unei
OH de trecere, sau mai bine, chiar mai multe ggri de trecere
1nsirate pe aceastg artera, de exemplu trei: Sf. Elefterie (Eli-
sabeta), Palatul Justitiei (Bibescu) §i Abator-Port, la o depgr-
tare de circa 2500 m. intre ele. Am aratat in studiul precitat 1)
ca o asemenea dispozitie permite un debit de 200 si chiar
pang la 400 trenuri in 20 ore cu un parcurs total de 30
minute al liniei, cu stationgri de 8 minute in fiecare garg,
ei
ceeace pentru cresterea viitoare a traficului de calatori in
Bucuresti este supra suficient, caci un tren poate transporta
eel putin 1000 persoane, ceeace pe an ar totaliza eel putin
60 milioane pang la 120 milioane calatori, adica cam un sfert
din intregul trafic de calgtori al tailor ferate germane de
astgzi. Asa dar aceasta solutiune ar fi definitivg, pentru tra-
ficul viitor de calatori al orasului.
Adoptarea pentru traficul de calatori, a solutiunei cu linia
actualg circularg pe la periferia dar In interiorul orasului, ysi
1) C. Sfintescu 'Asupra liniei ferate in lungul Darnbovitei Bul.
Agir (1925).

www.dacoromanica.ro
 26

prevAzutA cu mai mulfe gAri, ar fi mult mai costisitoare din

cauza numeroaselor pasagii superioare sau inferioare de exe-
cutat, ar lungi dezavantajos timpul de parcurs al trenurilor,
mai ales ar fi o piedicA a bunei dezvoltAri a orasului, pe
laugh' sporirea inutila a distantei garilor de centru. Vom vedea
ca o linie de centura va fi bung pentru suburbane 1) si mai
ales pentru separarea traficului de mArfuri de cel de cAlatori,
dar in centura de delimitare a orasului.
Proectul unei gAri centrale la Sf. Elefterie, intocmit si pu-
blicat de d. Inginer Insp. G-ral Al. Perieleanu in 1912 si
1913 urmarea asemenea separarea traficului de marfuri de cel
de cAlatori si prevedea ridicarea liniilor la 11 m. deasupra
solului. Aceasta garA centralA dupA d. Perieteanu ar fi costat
25 milioane lei aur.
Propunerea ce am studiat-o in 1924, adica de a aseza linia
si gArile dealungul DAmbovitei, aseaza liniile deasupra nive-
lului strAzilor spre partile mai periferice ale orasului, si sub-
teran, pentru motive estetice, in centrul orasului, adicA in
felul cum recomanda §i d. Blum in 1930.
Trenurile pentru Oltenia, Transilvania, Moldova, ar porni
dela gara Abator-Port si ar esi pe la gara Chitila farA a mai
trece prin Gara de Nord ; iar cele cu directia Giurgiu, Olte-
nita, Dobrogea, ar porni dela gara Elisabeta (Sf. Elefterie) si
ar esi pe la Abator-Port, apoi prin Jilava pentru Giurgiu,
Titan pentru Oltenita si Pantelimon (gara) pentru Constanta,
adicA in felul cum se arata schematic, in plansa 7.
Cu aceastA solutie numarul trenurilor pe zi pot fi chiar de
la inceput inpatrite pe aceasta linie fats de cele ce circulA
astazi in Gara de Nord ; distantele de parcurs pentru calatori
in oral se micsoreazA ; timpul total de incarcat pasagerii in
cele trei OH devine de 21/2 on mai mare decAt s'a calculat
pentru Gara CentralA de d-1 Perieteanu ; serviciul este simpli-

1) Barbieri propune pentru Marea Roma un sistem triunghiular curbi-

lin cu 3 gg.ri de trecere, de oarece situatia topograficii impune aceasta
solutiune, neputandu-se creia o linie axialg, care ar fi mult mai avan-
tajoasii, cum din fericire este, cazul ora§ului Bucure§ti. D. Barbieri mai
propune Inca un triunghiu curbilin pentru traficul local de calgtori, dar
cu acela§ trei ggri dela reteaua circulatiei deplirtate.

www.dacoromanica.ro
 27

ficat la ultima expresie ; cartierele unde se vor aseza noile

gari vor progresa considerabil din punct de vedere estetic si
economic ; traficul international va fi foarte bine servit prin
o traversare directs a orasului; portul viitor al orasului va fi
asemenea direct deservit; liniile si garile nu vor produce nici
un impediment circulatiei orasului §i amenajerei cartierelor;
circulatia in oral va fi descongestionata; Dambovita care
acum e un canal, poate fi transformata aproape fara supliment
de cheltueli in un coridor ascuns. In ce priveste fumul, in-
convenientul, care exists si astazi, se poate remedia prin
tractiunea electrica luand curentul dela o uzina comunala, in
care caz capitalul de instalatie s'ar spori cu circa 3,5 milioane
lei aur, astfel ca lucrarea acestei linii axiale, cu garile pi ac-
cesoriile ei in lee de circa 33 milioane lei aur, ar costa 36,5
milioane lei aur 1).
Profilul in lung al liniei axiale cu viitoarele ggri de trecere
ale orasului este indicat in plansa 8 si se poate constata ca
nu prezinta declivitati peste 15 °/90 (ca si Ia proectul Orli
centrale) iar razele de curbura nu coboara sub 275 m. astfel
ca permit o iuteala in oral de 40 40 km/ora, care de fapt
nici nu se intrece in orase.
Utilizarea albiei sau taluzului Dambovitei, cum si a diferi-
telor terenuri libere de care se dispune acum pe traseul ales
poate fi facuta in chipuri diferite. In precitatul studiu ce am
facut in 1924 si publicat in 1925, sunt expuse cate-va ipoteze
$i nu este cazul sa ne oprim asupra lor.
Ne vom opri insa putin asupra celor doua gari de formatie
a trenurilor ce tiebue sa deserveasca linia axiala si anume
una la sud vest de G-ara de Nord si alta Ia sud-est gara
Abator-Port, caci in adevar, pentru garile de trecere se reco-
manda douil statii de formatie (Blum) din care una principala.
In aceste gari se pregatesc trenurile de pornire, deci se triaza
vagoanele, se curata, se revizuesc, se incalzesc iarna sau se
racesc vara, se prevad ea apa, rufe, etc. se formeaza trenurile,
se ataseaza locomotiva, etc. Asemenea gari trebuesc sa fie
susceptibile de continua sporire si sal li se asigure din timp
1) Pentru detalii a se vedea brosura : C. Sfintescu : cAsupra liniei
ferate traversand Capitala dealungul Damboviteih (1925).

www.dacoromanica.ro
 28

spatiul suficient pentru mersul vagoanelor In circuit si pentru

extinderea lor. Totusi asemenea, gari de formatie mat sa fie
cat mai apropiate de garile de persoane ce servesc, iar pentru
un trafic important este preferabil a se aseza lateral liniilor
de circulatie In loc de a fi asezate intre acele linii. De aceia
socotim ea, data s'ar desafecta cazarma Malmaison si Maim-
tanta Armatei, terenul obtinut ar fi bun pentru una din cele
doua gari de formatie, caci altfel gara s'ar departs prea mult
de statiunea prima (gara Elisabeta). In ce priveste gara de
formatie dela sud-est, aceasta s'ar putea dezvolta la marginea
nordica a cartierului industrial din aces parte, unde se poate
gtisi terenul suficient necesar.
Pentru traficul de marfuri o linie de centura periferica
este recomandabila, dar sa fie asezata deasupra sau dedesuptul
nivelului strazilor (sau chiar In transee deschisa) spre a nu
produce piedici circulatiei interioare orasului. Se prefers de
obicei linia deasupra strazilor, cad produce minimum de in-
conveniente si costa mai eftin. Actuala linie ferata de centura
In oral proectata a fi intregita intre Obor si Filaret prin
statia Cioplea (plansa 7) prezinta inconveniente numeroase : a
ramas parte din ea prea in oras si fiind de nivel cu soselele
de penetratie aduce mari neajunsuri desvoltarei orasului gi
circulatiei lui iar data ar fi sa se transforme in linie deasupra
sau dedesuptul terenului natural, on ehiar numai pasagiile de
nivel, costul lucrarei ar fi asa de ridicat 1) in cat ar fi de
preferit sa se profite de aceasta pentru executarea altei cen-
tare; nu deserveste avantajos suburbanele orasului; liniile de
garaj industriale incurca orasul, etc. De aceia aratam, cAnd
m'am ocupat cu centura de delimitare, ca o linie de centura.
e bine sa serveasca pentru traficul de marfuri al orasului si
pentru traficul suburbanelor, astfel ca in viitor linia de cen-
tura si garile suburbanelor s'ar prezenta ea in plansa 7. Cu
acest aranjament ar dispare liniile G-ara de NordCotroceni
Dealul SpireiFilaretCioplea si MogosoaiaObor, care ar
1) Directia G-ralii a Cailor Ferate a comunicat Primariei ca executarea
unui pasagiu inferior sau superior in locul celui desfiintat din dreptul
b-dului Basarab ar costa intre 52 §i 59 milioane lei. M.N. exproprierile
eventuale. Un pasaj pe pos. Buc.Ploe§ti, langa gara Mogo§oaia fix costa
pentru o lArgime redusli a §oselei. peste 30 milioane lei.

www.dacoromanica.ro
 PLAN 5.0. 7

TRANSPORTURILE si RETEAUA
DE CAI FERMATE
I NJ
MUNICIPIUL
SCAR P
BUCURESTI
0 000 1090 2.0 3000 4.0 7000

Legenda
(4/ FERF7TE EX/STE/7TE
CAna INVI6AB1 PRoEcraT
C41 FER4TE TRFIFIC 774RFORI
19 49 49 APROPIPT
9, MI 41 J./ afPgagder
++ 1. 94 44 Of TOT FELUL
Nsti 6/K9/111 J/ PRRCUR/ EX/STET/if
ri9 CUITUIN OE PL./4/1MT/E PROECTRTF?

.10.7. Aisx Gc '9 .L#31

www.dacoromanica.ro
 PL. 8

CFALEA "FER/ZkTA DEFALCINGPL DANI150\11TE.1 PRO-FIL in LUNG

SC/aPela PEN-I-RCA .1_01-101rni I. I o 000 Acureso 4brveru, acs
Direncr Caws/
TrIALTIni I I -`LOO Case, CiareWor Onacau.
4rner 8eP

(ir-V1/66fc
6,33,116

4 O

4
4

Seutsw__

TRFASECIL LINIEI DIRMETRALE DEFALCJNGUL DA MI3011 ITEI

scx.r. cs000

-----
'S)g3

Immo WALL MIRA.. V1211BiLA

[AL! FECPpr. 7e. TUry
oArtgemiTra taAemaesA ...come pai6
.0 coLecrora

www.dacoromanica.ro
 29

fi inlocuite cu o linie trasath prin centura de izolare, adich

Gara de NordAIilitariLupeaecaerban VodaCioplea
si apoi cu linia CiopleaPrincipele NicolaeOborPante-
limon.
Gara de Nord ar trebui sa ramanh ca gara pentru mare
vitezh adich pentru coletarie, araturi de liniile de calhtori;
garile Filaret si 'Port, vor fi pentru materiale si industrii;
la abator va fi o gara specialh pentru vite; gara Obor ar ramane
pentru materiale si colethrie 1).
Este totusi de cercetat dach e oportun ca marfurile de co-
letarie sa fie mauevrate inteo singura gall sau In mai multe
OH existente. Chestiunea nu este inch principial clarificata,
dar se pare ca o repartizare, in caz de prea mare concentrare
a eircula0ei, la o singurh gara este de preferit, chci ghrile de
coletarie trebuie sh fie cat mai in oras; cele de materiale pot
fi si mai departate.
Ghrile de triaj vor ramane cele dela Chitila si una noun ce
s'ar creia mai thrziu spre Dudesti pentru regiunea industrials.
In fine o alth garh specialh military va fi de executat in car-
tierul militar.
Gara Filaret ar ramane ca garh de mhrfuri si antrepozite
a orasului, ca si gara Obor si gara de Nord. Antrepozitele
centrale din calea Rahovei ar putea fi transformate fie numai
Inteo mare Oma de alimentare, fie si en materiale de cons -
tructie si combustibil, dar prevazute cu linii ferate legate ins
cu gara Filaret prin str. Vistierilor, linii care ar traversa
subteran calea Rahovei. Liniile garei de Nord, rhmasa de
marfuri, s'ar putea prelungi pe terenul vechilor ateliere 'Ana
In str. Francmazona si str. Atelierului, unde un nou centru
de alimentare ar lua flinch, a§a, eä vom putea desfiinta halele
din piata Botescu. Alaturi de gara Obor, lfinga sos. Coientina,
liniile ferate aduse In fascicol ar creia un depozit de alimen-
tare. In fine spre sos. Vitan, pe lAnga biserica Tara, s'ar
putea amenaja al patrulea centru de alimentare pentru partea
de est a orasului. Toate aceste OH de alimentare si depozite

1) In Germania &rile pentru coletilrie cer aproape dublu vagoane decat

cele pentru materialele depozitate liber.

www.dacoromanica.ro
 30

de materiale vor rAmane legate Intre ele prin linia de centur5,

dupa cum s'a preconizat §i pentru alimentarea Parisului 1).
Centrul oraplui ar fi mult descongestionat de transporturi
inutile, iar descentralizarea propusa va ridica periferiile, unde
s'ar efteni viata.
Aceste dispozitii sunt indicate in planp 7.
Terenurile castigate prin scoaterea unor linii ferate ar putea
fi intrebuintate fie pentru locuri de sport §i jocuri de copii
(ex. la Tei, Rahova, Dealul Spirei); fie pentru sporirea unor
parcuri (precum GrAdina Botanic §i parcul Palatului Cotro-.
ceni); fie pentru a fi vandute in parte (gara Dealul Spirei).
Solutiile propuse mai sus atrag mutarea Arsenalului, care ar
raniftne fara lithe de garaj §i utilizarea terenului desafectat in
alt stop; mai atrage mutarea fabricei Assan, care ar ramAne
asemenea Lea linie de garaj, precum a unei serii de fabrici
din cartierul Dalul Spirei; mai &A posibilitatea c4tigArei unei
maxi piete libere la piata Botescu, prin desfiintarea halelor de
mutarea for cum am propus mai sus, pe un teren
acolo si
mai mare luat dela dale ferate unde Bunt acum vechile
ateliere.
Cu aceste dispozitiuni generale am putea indeplini condi-
tiunile de itheala, eftenitate, sigurantA ; am inlAtura ysi trans-
porturile inutile $i am ajunge si la o separatiune functionalA
a tailor ferate.
Linia noua de centura ce s'ar executa intre Gara de Nord
§i Filaret, prin Militari-Lupeasca-Serban Vodg, ar avea cam
5,5 km. lungime §i ar costa cam 600 milioane lei data s'ar
face in viaduct cu linie dublg, in locul a cel putin 4 impor-
tante pasagii superioare on inferioare pentru vechea linie
ferath, a .caror executie ar costa cam 80 milioane lei; iar din
revinderea a o parte din terenul ocupat de linia ce s'ar des-
fiinta s'ar c4tiga eel putin 50 milioane lei, afara de ce s'ar
mai obtine din vanzarea garilor desafectate. Astfel s'ar putea

1) Guerard: cL'avenir de Paris. pag. 131-139. Va riimane de studiat

dacii aceste piete-depozice vor fi in acela§ timp pentru alimente. combus-
tibil §i materiale de constructie, sau fiecare se va specializa : una pentru
alimente en gros, alta pentru combustibil, alta pentru materiale de cons-
tructie etc. pentru o mai u§oarli creiare de buna a pietei.

www.dacoromanica.ro
 31

recupera o mica parte din costul portiunei not care ar fi sa

inlocuiasca pe cea desafectata.
In plana 3 aratam tonajul din ultimii ani in fiecare din
garile de Nord, Filaret §i Obor §i se observa ca gara de Nord
are un tonaj ceva mai mare ea gara Obor dar aproape juma-
tate din soma tonajelor tuturor celorlalte gari.
Gari le pentru circulatia particulars (linii industriale, pentru
abator, etc.) sunt recomandabile atunci and traficul devine
important, atilt in interesul tailor ferate cat $i pentru ratio-
nalizarea iudustriei. De aceia o gara, specials de marfuri laugh*
viitorul port trebuie prevazuta. In acela Limp se impune insa,
a fi definitiv fixat cartierul industrial cum qi amenajarea lui
cu Hail de garaj, strazi, etc.
Cum garile de triaj reprezinta nucleul unor dezvoltari de
crap satelite, rezulta ca atat suburbana Grivita eat §i Dude§ti
sau Catelu, vor trebui studiate pentru o extindere deosebita.
Din cele aratate pang aici reese clar cat de complexa este
chestiunea liniilor ferate in Bucure§ti si ce stransa trebuie as
fie colaborarea intre Directia Cailor Ferate §i Serviciul Tecnic
Municipal. De aceia in conferintele de sistematizare Ia care a
fost invitata, qi Directia G-rala a Cailor Ferate am insistat cu
caldura pentru aceasta colaborare qi s'a cerut infiintarea unui
birou tecnic Ia chile ferate care sa sibs numai aceasta atri-
butiune. Nu Ohl pe cat am reu§it 1).
c) Traficul pe $osele pentru distante mai mari se va face
numai cu tractiune mecanica, in special cu automobilele §i
mai putin cu trenuri de interes local (traficul pe cai ferate
pentru apropiere). Traficul cu tractiune animals tinde Ext dis-
para pentru asemenea distante, dar va ramftne pentru distante
mici, §i va trebui deci indreptat fie pe cai secundare, fie pe
o parte carutabila specials laterals marilor osele pentru tra-
ficul indepartat. Nu avem pentru tam noastra statistici care
sa ne duca la aceste concluzii, dar ne putem baza pe cele
1) Nu ma pot opri a cita a in Statele Unite companiiie de crii ferate
dau tot sprijinul, ba iau chiar initiativa planurilor de sistematizare. Astfel
la Cincinnati, compania de crti ferate a plait intregul cost de refacere a
retelei in oral, de 55 milioane dolari (peste 9 miliarde lei) pe baza pla-
nulut de sistematizare (Hubbard up. cit.).

www.dacoromanica.ro
 32

din State le Unite, care duc la aceleiq concluzii ce se impun

ai la not din observatia de toate zilele. In adevar, in statul
Ohio (State le Unite) s'a constatat ca pe soselele de mare
circulatie abia 60/0-120/0 din trafic este format din trasuri
rurale, restul este format din vehicule urbane. Apoi ca media
distantelor parcurse pentru afaceri de 50-60 km. si numai
pentru alte scopuri (ex. turism) distantele medii sunt de
200-250 km. Deci raza de actiune a traficului intens pe
aosele e limitat.
Brosseau 1) socoteate ca jumatate din intregul capital, de
circa 60 miliarde dolari (100.000 miliarde lei) investit in
transporturi in Statele Unite este reprezentat grin drutnuri
ai automobile.
Circula(ia pe §oselele importante variaza considerabil pe
diferite portiuni de aosea. In genere in apropierea oraaelor
mar; createrea circulatiei este aaa de mare, incat profilul
transversal al caei §i pa vajul ei trebuiesc special studiate.
A stfel In intrarea in Dresda, aoseaua Dresda-Meissen iu
1924-1925 avea un trafic de aproape 2000 tone zilnic, pe
and in 1928-1929 cam 5000 tone, deci un spor de `2500 /o;
pe cand in Meissen, un trafic numai de circa 780 tone in
1924-1925 ai de circa 2000 in 1928-1929. Pe o alts aosea
de ex. Dresda-Bautzen, gasim la marginea Dresdei in 1924
1925 un trafic de circa 1200 tone zilnic, iar in 1928-1929
unul de peste 3000 tone; pe cand la Bautzen numai 390 tone
in 1924-1925 ai de circa 1500 tone in 1928-1992. Dis-
tantele Dresda-Meissen §i Dresda-Bautzen aunt respectiv de
circa 30 §i 45 km.
Aceste createri ale tonajelor pe aosele, de 2000/0 ai 300010
in cativa ani, sunt datorite createrei repezi a numarului auto-
mobilelor si mai ales a numarului autoeamioanelor. In Ger-
mania in 1924 erau numai circa 270.000 vehicule automobile
din care cam 60.000 camioane grele; alte 60.000 automobile
de persoane,' cam 50.000 diverse vehicule automobile, iar to-
taint restului vehiculelor mecanice se urea la circa 100.000 ;

1) Brosseau (Statele Unite) : Comunicarea flieutii la congresul inter-

national al dramurilor din Washington (1930).

www.dacoromanica.ro
 38

in 1929 grtsim acolo ca totalul s'a impatrit (peste 1.200.000, din

care cele de turism si omnibuze cam 430.000, camioane peste
140.000, diverse 29.000, iar motocicletele s'au inmultit consi-
derabil, la peste 600.000). In Franta in 1928 totalul se ridica,
in circa 1.400.000 vehicule, dar atomobilele de turism si om-
nibuzele erau cam 760.000, camioanele peste 330.000 si moto-
cicletele peste 310.000. In Anglia circula" pe sosele peste
330.000 camioane. In Elvetia (1928) cam 52.000 turisme, cam
12.000 camioane omnibuze si cam 41.000 motociclete, deci
peste 100.000 vehicule automobile. In Ceko-Slovacia s'a ridicat
num'arul for dela circa 40.000' in 1926 la aproape 60.000 in
1929. In Italia la 1924 erau cam 57.000 vehicule automobile,
iar in 1929 peste 180.000, deci s'au inmultit cu peste 3000/o.
Asa dar putem conchide a pe distanta de cel putin 40-50
km. in jurul Bucurestiului trebuie s'a amenajem soselele pentru
o intense si repede circulatie automobile (turism si mgrfuri)
si anume pentru traficuri cari sporesc repede. Ne intrebilm
lush' pftna la ce limita poate merge acest spor? Urmeaa sit
apreciem mai intai limita de crestere a numarului de automo-
bile in Romania. In acest L.:cop ne vom conduce de statistica
din 1929 asupra repartitiei acestui num'ar pe cap de locuitor
in diferitele tali si anume : in Germania un automobil la 111
locuitori, in Be]gia la 71, in Elvetia la 64, in Suedia la 48,
In Danemarca la 38, In Franta la 36, in Anglia la 35, in
Statele Unite la 5 locuitori. Putem dar aprecia ca intr'un
viitor and populatia tarei se va dubla (tend am tratat ches-
tiunea superurbanismului am aratat ca s'ar putea tripla) adicii,
am ajunge la circa 30 milioane locuitori, nu se va intrece
cifra de un automobil la 50 locuitori, deci in intreaga Cara
va exista cam 600.000 automobile. Chiar data puterea de
atractie a Capitalei ar creste asa de mult !neat o treime din
aceste automobile ss." se concentreze in Bucuresti, rezulta ca
in acest oras vom avea peste 200.000 vehicule din care .cel
putin 300/e vor fi camioane, deci raman 140.000 pentru per-
soane 1). Aceste 140.000 vehicule inteo zi a anului ar putea sg
1) In 1931 aunt Inregistrate In Bucure§ti: 2671 trasuri cu cai, din
care 1719 particulare; 9124 camioane cu cai; 7870 automobile turism,
din care 4955 particulare; 755 autobuze; 1458 camioane automobile;
520 motociclete §i 6166 biciclete; deci un total de 27464 vehicule.
3

www.dacoromanica.ro
 34

iasa eel putin jumatate din de numai pe 2 sau 3 mari artere ce

due spre mun %i, adica pe §os. Bucure§ti-Predeal, Bueuresti-
Targoviste si chiar Bucuresti-Pitesti. Asa dar in circa 6 ore
fiecare din aceste artere ar trebui sa verse cam 40-50 mii

1__I II
: 1 I 1 PI
1 M1111.-.
eNE EEG
' II INIMAM
-
El MEM,.
EMMEN
"l''- ° ir
1,11 ME
FIG 9

vehicule. Dupa Prof. Drexler 1) o §osea cu partea carutabila

de 10 m. 'Mime poste conduce cam 25.000 vehicule pe zi in
fiecare din cele 2 directii, pe cate dons randari de vehicule.
Dna tinem insa seama ca pe aceste artere trebuie sa se cir-
cule cu iuteli medii de 50-60 km. pe ors cele de turism, si de
15-25 km. pe or camioanele, atunci diagrama fig. 9 ne aratil

MI I= MIMI
MU MIN= NIM OM IM MI WIll /MI WIN
ir
IIMM
WM/
OM
miiIMWANIIM1
=MW. ......
MI --..11O =OHM
-.MN
JIII.C.r
NMMII
ili11=1Tra *air IMIN
ffrj or
k. rzcz....x.m=== rim=
MNIIIMMO

WM= MEM =I MB=

NUIMMI

hneite Iiihrd'orf
ma imm MINIM OMEN
11111111111111=P

s
FIG 10

ca distanta medie intre vehicule trebuie sa fie respectiv 45

si 15 m. iar minimum 12 si 8 m.2) ceeace micsoreaza mult
debitul vehicular al soselei. De fapt din diagrama fig. 10 ob-
1) Ignacy Drexler (prof. de urbanism la politecnica din Varwvia): co-
municare la congresul international de drumuri din Washington (1930).
2) Prof. Cesare Chiodi gLo studio dei problemi dela traffico stradale
urbanos (1930).

www.dacoromanica.ro
 35

servAm ca debitul maxim al unei stride corespunde la o iu-

teala de 15-25 km., iar la 60 km. pe Ora acel debit se
reduce 1) pentru striizile filrA opriri ordonate, in proportie de
peste 25 0/0. Asa dar in loc de 25.000 vehicule pe zi vom
calcula o capacitate de cel mult 12.000 vehicule in 6 ore
intr'o direetle. RezultA dar ea, daeil considerAm in acelas timp
traficul slab In directie contrary, va fi nevoie de maximum
25-26 m. lAtime pentru camioanele automobile. DacA mai
adilogiim eke o bandy de 5 -6 m. pentru tractiunea animals
si alta la fel pentru o linie dublA ferata cu trafic local, a-
jungem la o liitime de circa 50 m. afara de trotoare (in inte-
riorul aglomeratiunilor trebuiesc si trotoare) si plantatii, etc.
De aceia lArgimea. de 50 m. se considerg, norrnala pentru so-
selele de mare trafic in jurul marilor orase (profil plansa
fig. 11), iar eele de 100 m. (profil plansa fig. 11) se considers
sosele de (frumos lux inteligent) 2). La Detroit s'a executat
super-highways (bulevarde) de 60 m. largirre, la Los Angeles
artere lungi de 30 km. ce due la plAji pentru cite 10 siruri
de vehicule; in Chicago de 60 m.; la Buffalo de 54 m.; la
Filadelfia s'au proiectat sosele de 50 m. si 75 m. %time.
Subsemnatul deci am fost prevazator pentru-ca indatA dupil
aplicarea legei de organizare a municipiului Bucuresti din 1926,
cAnd s'a extins actiunea administrativii a orasului Bucuresti
pAna la centura de fortificatii, am propus un plan-program
pentru largirea zonei a 13 artere de viitoare mare circulatie,
Intre 60 si 100 m lArgime, dar care ulterior am fost nevoiti
sa le reducem, numai in interiorul aglomeratiunilor, la 48 m 3).
In plansa 12 indicAm schematic traseurile si largimile acestor
artere in cuprinsul zonei non aedificandi a municipiului, pAna
in centura de fortificatii, iar in plansa 11 mai &lin cAteva tipuri
de cum urineazA a fi intoemite profilele transversale4).
Dar va mai trebui tot pentru Inlesnirea acestui trafic sa
introducem in reteaua existents din zona non aedificandi a

1) Ibidem.
2) Guerard: (L'avenir de Parish pag. 202.
3) Raportul &titre Cons. Comunal inreg. la Nr. 51365/927.
4) D. Barbieri considers Elrgimea de 100 m ca o limits maxima, dar
nu exceptionalii. Intre 25 gi 100 m se fooate determina lArgimea arterelor
exterioare principale duprt functiunea ce are de indeplmit acea artery.

www.dacoromanica.ro
 36

municipiului cote -va inbunatatiri locale cum si uncle not artere

de legatural a acestor bulevarde.
Astfel la nord ar fi de proectat prelungirea sos. Jianu prin
satul Herastrau, prin spatele aeroportului Baneasa 'Ana la pa-
durea Tunari, cedata de stat comunei, de unde noun sosea s'ar
intoarce spre apus prin fata mausoleului Blank spre a se uni
cu sos. BucurestiPloesti. A ceasta ar face bune servicii pentru
meetingurile de aviatie sau alte meetinguri in viitorul Parc No-
tional, pe Tanga descarcarea in zilele de excursii a traficului spre
munti, spre Snagov, etc. sos. BucurestiPloesti va fi descar-
cata pentru carute pe o variants dusa dela fabrica Montesquiou
dincolo de padurea Baneasa, pans in soseaua liniei de centura.
Soseaua Giulesti, prelungita In oral cu calea Plevnei si cu
inelul Grozavestiterasamentul liniei ferate Dealul Spirei, va
descarca, prin o noua portiune ce s'ar ereia, intrarea in oral a
sos. BucurestiPitesti, caei altfel ar fi prea mult incarcata
calea Grivita.
Portiunea de inel sos. PanduriSebastian, etc. 'Ana in sos.
Giurgiului se va parasi si se va transforma ca inel terasa-
mentul si zona liniei ferate CotroceniDealul SpireiFilaret,
acest nou traseu fiind mult mai bun. Soseaua Bucuresti
PantelimonCalarasi se va rectifica putin spre esirea ei din
comuna Pantelimon.
Cand ne vom ocupa de traficul local pe sosele, vom mai
face si alte propuneri de mai mica importanta.
Trebuie sä profitam ca" unele din aceste sosele, in urma
contractului incheiat de Stat cu capitalisti streini in anul acesta,
urmeaza a se pava eurand, pentru ca cu aceasta ocazie sa
cerem trasarea profilelor pe aceste not haze ce propunem prang
la distante de 30-50 km afara din Bucuresti, chiar data pa-
vajul s'ar executa acum pe o latime mult redusa. Apoi sa se
introduce in profil separatiunea tailor pe categorii de tractiuni,
sa -se fad: rectificarile de curbe, declivitati, lucrarile de arts,
plantatiile, etc. necesare, sa se suprime cat mai mult pasagiile
de nivel cu calea ferata, incruciserile de drumuri, caci numai
astfel principiile ce conduc la economic, si pe care le-am men-
tionat la inceput, vor fi satisfacute. Numai zece artere de
mare circulatie in viitor pentru traficul indepartat au in zona

www.dacoromanica.ro
 FL 13

z.

DIFERITE TIPURI DE AEROPORTURI

AEROPORTUL MUNICIPAL AL ORASULUI SFANTUL PAUL (STATILE UNIT SISTEMUL CIRCULAR CENTRAL
SISTEMUL OUVAL

..,/,:. > /./.."

/ ....A...., ,
c.._

i
;,, \
"k ,
I
<
'

t_,..; ______,;*___ _____,,_

X

X
\I
i
'
,

/\\
/\ \
,

A
::I
1 \\ s t
\

\\
,A' I
F, I ,
I

,
l
1., / ti
%

'
,

,
N.,

...
jc 5;
---..---s
./..-__......,. /7 UL 0 /AV

-.11-1-777-71
........

AEROPORTUL NEWARK DE LANGA NEW-YOK

SISTENUL TRIUNOHIUL AR
SISTEMUL IN LINIE

MEMO A BErj&I7j

www.dacoromanica.ro
 37

non aedificandi a municipiului Bucure§ti din exteriorul ora-

saint o lungime totals de circa 67 km, §i data socotim o
latime medie de 60 m. de pavat §i amenajat 1), costul total
calculat la 500 leilmp. ar reveni la minimum 2000 milioane
lei. Dar un astfel de program trebuie realizat In completul lui
In circa 25 ani. Prin urmare trebuie depusa multa asiduitate
in aceasta directiune.
Cu aceasta ocazie imi exprim cu toata insistenta parerea ca
Serviciul Circulatiei dela Prefectura Politiei trebuie sa fie un
serviciu tecnic al municipiuiui, atapt sau In stransa legatura
cu politic. Fara o pregatire §tiintifica §i tecnica un astfel de
serviciu nu va putea da roadele care se exige dela el, iar
sumele 'enorme ce sunt de cheltuit pentru amenajarea tailor
de comunicatie vor fi In bung, parte o sfortare zadarnica data
folosinta acestor tai va ramane ca astazi.
d) Traficul prin aer se face fie cu avioanele, fie cu aero-
navele. Aceste ultime sunt prea costisitoare a §a ca desigur
avionul va ethane mijlocul practic de transport pentru mare
distanta. Traficul cu avionul se asigura urbanistic prin ame-
najarea de aeroporturi pentru avioane §i hydroplane. Este re-
comandabil ca ambele aceste feluri de aeroporturi sa fie apro-
piate §i in stransa legatura (planp. 13); &eh' se proecteaza
de ambele feluri In ora (ex. la St. Paul din State] e Unite).
Uneori insa In acelaq ora§ se anienajeazil separat §i un aero-
port militar.
Desigur ca s'ar putea dezvolta mult studiul chestiunei aero-
porturilor, mai ales acum cand omenirea este intrata in 'era
aeruluiv In mod hotarftt, §i cftnd din cercetarea amanuntita a
unui mare numar de aeroporturi deja execatate s'au scos in-
vatiiminte atat in ce prive§te amenajarea on administratia lor,
cat §i relativ la legislatia aeroporturilor 2).

1. Desigur di se va ajunge treptat la aceste lrirgimi amenajate, dar va

trebui sa asigurrim din timp terenul necesar. De felul pavajului si de
modalitatea de execuOe nu ne ocuprim aici. De altfel aceste chestiuni
sunt accesorii al comportii mai patina elasticitate la not uncle anumite
solutiuni se impun.
2) Hubbard Clintock and Williams : (Airports, their location, admini-
stration and legal basis*.

www.dacoromanica.ro
 38

La congresul international pentru amenajarea oraselor din

1925 s'a discutat in mod special chestiunea aeroporturilor,
eaci acestea devin din ce in ce mai necesare mai ales la
orasele cu peste 300.000 locuitori.
Cu toate ca aeroportul civil cat Si eel militar sunt deja
stabilite in Bucuresti, ambele in partea nordica a orasuati,
pentruca acestea nu au Inc h' amenajarea for definitive, este
oportun, cred, sa arrit aici cateva din conditiile ce se cer unui
teren pentru aeroport.
Terenul trebuie sa aiba bane legrtturi cu caile ferate si on
ce alt mijloc de acces, mai ales sosele importante si bine in-
tretinute. Dimensiile terenului sa fie destul de maxi in deosebi
in directia vanturilor predominante (eel putin 1000 m.). Sri nu
se afle nisi in fundul unei vai, nici pe marginea unui platou,
caci acolo se produc curenti defavorabili. Suprafata minimala
este de 12 hectare, dar pentru un aeroport din care decoleaza
si avioane mari, cel putin 50 hectare sunt necesare peutru o
decolare pentru un plan inclinat la 1/7. Cele mai mari aero-
porturi pot avea insa pane 200 hectare suprafata. Totusi in
jurul unui aeroport pane la 1 km. nu trebuie sa existe cladiri,
sarme, cosuri de fabrici si alte obstacole caei compromit cu
totui aeroportul. Terenul sa nu fie pietros si nici mlastinos,
iar pantele lui nu mai man ca 20/0, si in once conditii atmos-
ferice sa ramana uscat dar fare praf. De aceia se recomanda
a fi gazonat.
Forma cea mei proprie a terenului ar fi cea circulars, dar
mai usor de gasit este forma palrata, on chiar alte forme
apropiate. In orice caz sa 'se is dela inceput masuri de extin-
dere.
Amenajarea, interioarg a aeroporturilor se poate face in di-
ferite chipuri. In linii, adica hangarele si cladirile se desfasoara
pe o linie (ea In aeroportul Bourget-Paris) sau triunghiular
cu trei cal de aterizare de 400 X1000 m. in directiile cele
mai lungi ale terenului, care in acest caz este aproximativ triun-
ghiular. In mijlocul triunghiului ar riintane hangarele, etc.
ceeace este un dezavantaj pentru zbor, iar legatura serviciilor
cu soselele exetrioare s'ar face printr'un tunel, care ridica costul.
Alteori se aseaza serviciul in afara triunghiului (ex. Friedrichs-

www.dacoromanica.ro
 39

hafen). Iu sistemul Duval benzile de aterizare se afla in

directia vanturilor predominante care lash un unghiu neutru
pentru zbor §i in care se face circulatia cu exteriorul aero-
portuliii. In fine exists sistemnl circular, cu sAmbure exterior
apliPat cu succes in State le Unite (New-York), cu pistele
duble radiale betonate pentru decolare Si gazonate alternativ
pentru cele de aterisare, toate fiind apoi legate cu una cir-
cularS pe care avioanele se m*ri, in sens unit. Serviciile
aici sunt exterioare citinpului. Toate aceste tipuri de aeropor-
turi se pot vedea in plan.$a 13.
Acum ea" cunofWern principial caracteristicele aeroporturilor
su examinSin nevoile celor dour aeruporturi ale BucurWiultd:
dela Bi Thema (civil) §i dela Pipera Cada:AO.
Accesul aeroportului Biineasa este foarte bun. Totu,i o cale
paraleiS cu primul acces (sos. BucurWiPloe§ti) dar care sA-1
deserveascrt i pe latura de rasiirit, ar fi necesara mai ales
pentru circulatie in caz de mectinguri de aviatie. Am mai
vorbit de aceasta cale eu ocazia studiului traficului pe §osele.
Aeroportul Pipera are iuss un acces mai putin convenabil,
care va trebui inbunatiltit, prin o artery ce s'ar ramifica din
cea noun arrttatrt mai sus, anume din satul Herastrilu spre
Pipera.
Suprafata actualii a aeroportului Mineasa este de circa 126
hectare, iar a celui dela Pipera de 130 ha. Aeroportul Baneasa
poate si trebuie a fi extins la nord ysi la est din cauza van-
turilor predominante phnii In linia punetatA (plan§a 12) adica
la o suprafata totalrt de 450 ha., in care caz ar trebui proce-
dat la o nivelare a terenului care prezintS spre nord yi rasSrit
o diferentg de circa 4 m §i pante mai `mari ca 20/a. Totu0
cheltuelile cu nivelarea nu ar fi prea maxi fat's' de importanta
lucrarei. S'a fiicut grepla eh s'au impArtit cladirile gi hanga-
rele pe diverse aliniamente in interiorul aeroportului ceeace a
micprat mult suprafata activg a aeroportului, iar in jurul lui
s'au fficut clsdiri cu turnuri si piloane (centrala de radio -di-
fuziune cu antenele ei). Trebuie dar luate mAsuri cu privire
la clAdirile ce se fac in acea parte.
Aeroportul militar Pipera este wzat pe un teren care
apartine comunei Bucureti, astfel cs situatia, lui nu este inert

www.dacoromanica.ro
 40

clarificath juridiceSe. A§a dar va trebui sa se rezolve acest

litigiu $i apoi se va putea pune chestiunea posibilitAtilor de
extindere a acestui aeroport.
Ce cre§tere putem bAnui in viitor pentru aviatie, si prin
urmare ce prevederi putem face pentru extensiunea aeropor-
turilor din Bucuresti ?
In Germania s'a dat o foarte mare importantri aviatiei civile
care a luat o mare dezvoltare, §i de aceia vom utiliza datele
statistice din acea tars. S'a constatat ca din ce in ce mai
mult create traficul in avioane pentru distantele maxi 1), iar
traficul de posed si marfuri are un caracter hotarat interna-
tioual (peste 90 WO. Dar trebuie sa existe o stransil leggtura
intre chile ferate, navigatie, posta, §i transporturile automobile,
in care stop este necesara sporirea numArului aeroporturilor 2)
(dela 70 aeroporturi la 210). Diagramele ne arata ca lunile Iunie
si Iulie sunt cele mai intense traficuri de calatori cu avioanele
(cam 15000 persoane) iar in Noemvrie Februarie cele mai
scAzute (cam 2000), si ca maximum traficului creste neincetat
(dela 15000 in 1927 la circa 20.000 in 1929). La fel §i cu
traficul de posta, unde creSerea e §i mai repede (dela 50000
kgr. in 1927 la 85.000 kgr. in 1929) ca. §i cu frahtele speciale
(dela 110.000 kgr. in 1927 la circa 170.000 kgr. in 1929).
Prin urmare sporirea aeroportului Baneasa este in functie
de progresul international al aviatiei §i de sporirea numarului
de aeroporturi civile in diferitele crap pentru traficul intern.
In Bucuresti va mai trebui §i un aeroport pentru scoalii de
aviatori civili (diletanti), cum exists §i la Berlin. Pentru un astfel
de aeroport ar fi de cautat un teren la sudul municipiului,
pentru motive de izolare de celelalte aeroporturi ale oraplui.

IV. Traficul apropiat (cu satelitele).

Traficul apropiat care intereseazA Bucure§tiul si care poate
fi luat In discutiune, se poate face: a) en calea ferath; pe
osele cu tractiunea mEcania sau animals; c) cu trenuri
electrice.

1) Wronsky (Berlin) .Der Ausbau des deutschen Luftverkehrs'.

2) Se propune cate un aeroport la fiecare circa 35 km. distantii.

www.dacoromanica.ro
 41

a) Pe calea feratci. Pentru a ne da seama de situatia Bu-

curetiului sA examinam mai intai caracterele precumpAnitoare
ale cerintelor traficului apropiat. Acestea sunt : o predominare
a calatorilor fats de marfuri ; o mare variatie In cantitatea
masselor de transportat in timpul unei zile : mai putine exi-
gente pentru confort din partea ealatorilor ; o aducere a cala-
torilor cat mai in centrul oraului metropola ; demaraje §i
opriri rapide. Pe de alts parte modul §i posibililatile de sa-
tisfacere a acestor cerinte variaza" dupA cum este vorba de
un trafic local dintre o metropolA §i satelitele sale, de traficul
dintre dotiA centre importante apropiate dar in stranse legaturi
economice, sau in fine, de traficurile unui lant de centre
apropiate §i bine dezvoltate economic.
La Bucure$ti cazul primului fel de trafic apropiat este gi
va ramilne slab, caci satelitele nu se vor desvolta cu popu-
latii prea marl §i dense. Nici nu urmarim aceasta, dupa cum
am aratat trend ne-am ocupat cu zonificarea: atunci am admis
ca In viitor populatia metropolei $i suburbanelor va fi de circa
1112 milioane locuitori. Pe de fas parte acel slab trafic va fi
absorbit cu succes de tractiunea automobile (autobuze) §i de
tractiunea electrica (tramwayele), care pot satisface mai lesne
§i mai eftin cerintele traficului local de asemenea nature. Mai
mult, este bine stabilit de speciaNti cg, un ora? §i suburba-
nele lui, cu o densitate medie de 150 loelhectar pi Intins pe
o suprafatA cu raza pAnrt la 10 km. este suficient deservit cu
tramwaye electrice (Blum). In :west caz trebuie amenajate
artere largi §i speciale pentru ca tramwayele sä poatii piistra
o iuteal'a medie de 25 km./ora", iar in miezul oraplui eel putin
15 km./ora. Mai trebuie sa tinem seama ea pe calea ferata un
transport poate duce pe or 40.000 calatori, tramwayul prang
la 9000, iar autobuzul numai 8000. A§a dar acolo unde nu-
mArul calAtorilor nu este prea mare, nu este propriu a se
face uz de tale feratA.
Cazul traficului local dintre doug centre importante ar putea
spare pe deoparte intre Bucure§ti '§i Ploe§ti (60 km.), apoi
intre Bucure§ti §i G-iurgiu (70 km.) cu legatura Rusciuc (Bul-
garia) §i In fine Thicurqti-Oltenita (56 km.) cu leedtura Tur-
tucaia-Balcic.

www.dacoromanica.ro
 42

Probabil a aceste traficuri s'ar desvolta mult In viitor data

s'ar indeplini cerintele de frecventa ale trenurilor mici i
rapide directe; dar aceasta nu s'ar putea realiza cleat cu o
linie axiala In lungul Dambovitei, cu garile repartizate pe
acest ax In Bucuresti. Asa dar pentru acest gen de trafic
regional, vom Intrebuinta aceleas linii ferate ca si pentru tra-
ficul indepartat.
In fine, cazul lantului de orase nu vedem a se realiza in
viitor in aceasta parte a tarei. Pe valea Prabovei (Ploesti-
Campina-Sinaia-Brasov) sunt insa conditii de viitoare realizare
ca si in alte parti ale Orel.
b) Pe $osele traficul cu satelitele va lua extinderea cea mai
mare, mai ales cu tractiunea mecanica. Am vazut, and ne-am
ocupat cu traficul indepartat pe sosele, care sunt posibilitatile
de crestere in viitor ale traficului de automobile. Acest trafic
evident a va fi destul de puternic dezvoltat in primul rand
Intre metropola si satelite, care toate sunt asezate pe marile
artere de penetratie ce leaga Capita la cu celelalte regiuni
ale tarei.
De aceia, and am apreciat largimile viitoare ale acestor
artere la minimum 50 m., am considerat cuprins si traficul cu
satelitele, atat prin tractiunea automobile, at si prin cea cu
tramwayele electrice (sau cu trenuri electrice).
Dar mai trebuie avut In vedere si traficul pe sosele ce se
va stabili Intre satelite, atunci and acestea se vor industria-
lize. Pentru ca sa descongestionam metropola de acest trafic
este indispensabila o artera noua de legatura intre satelite,
pe care am enuntat-o deja and m'am ocupat de delimitarea
orasului prin o century de plantatii In care isi va gasi terenul
necesar si o asemenea artera.
Bulevardul circular al satelitelor va merge paralel si In
strans contact, afara de mici exceptii, cu calea ferata de cen-
tury ce va legs satelitele, dar spre exteriorul acestei cai ferate,
pentru ca astfel lucrariie acestei artere vor putea servi mult
mai bine suburbanelor, constituind al doilea bulevard al lor,
dupe bulevardul furnizat de artera radials de penetratie In
metropola, artera deja existents, care leaga satelitul cu me-
tropola. Numai Intre comunele Cioplea si Principe le Nicolae

www.dacoromanica.ro
 PUMP 11

PROFIL SOSEA PENETRATIE TRAFIC DEPARTAT

VARIAMTAI(50n LARGIME R1 INTERIORUL AGLOMERA111AVLOR)
I apatA OM. PIM
I
1

4.romOlvi,
,std
.
d
InOt 1.,ve nemvecol ^ tti
t. '1
VII
. at IA ei

'07.4b0...;.,--ss..4
.
Lao --..- 2601
1000 ---.1,-
, 1
020 4,-- kb., 4
. .
i
I. S.000

PROFIL SOSEA PENETRATIE TRAFIC DEPARTAT

ZONA PLANTATA VARIANTS Ti (loom AGLOmERATIUMILOR ) ZONA PLANTATA
SCARR 5m m.101. .

TOOTS./ YAWN S.
rporrnm afcicIrrz nuravairiks rwArovrow raperldfirE
RTRNRLR
Werett (Twsx slant necowcw) Il Crone a/CICLETE 1711,1AiR

2400 84 600 -if- 450

11'
-a,16-35044---- :moo ---4-- 10 00 --0. 1S0 4.50 -1,- 1.00 ; 24.00
I
LO.00
11
I
. 1
n I0000

PROFIL SOSEA DE CENTURA INTRE SUBURBANE

(LARGIME SUM )
SCARF; .111.

ati .4
LC

TARCT MEGAN/CR It 4'0

.-- b000 4 5"

tISOMP

k Soo 1 Soo 456-1

;
UPI

PROFIL INELUL CENTRAL

LARGIME 40H

INECRNIC40 il%
vasolit*
.9 I

.4.___5 50 -.....- 550_......A4.2%,...__ topo _.',.2.5.,eir- SY/ -44- smal

. i

I . 1
;

..r i 7
1 25;00---
Zibb
I i
..<
i i Isom i
PROFIL DE ARTERA INTERIOARA SPRE PROFIL DE ARTERA INTERIOARA PROFIL DE ARTERA INTERIOARA SPRE
GARI DE CALATORI SPRE GARI DE MARFURI VARIANTAI GARI DE MARFURI VARIANTA li

, i
,z.. TRRCI7c,VE riMer MIMI MAWS. /WC, 1.07014
,.' Q. 91/7-0,10.9de
WORRR
t SR
7-Rgcr/enve
'4,C94,,C1
^.7749 74441 fifenfor *mom or ur 41
GRFR (70.44. GRSO

V=0" --.45q t.-- 9.°0-0.2.50+4-500-1: ;- Leo -414-- 550 -1;4 %.56 4.50 !t--Sel-,1*-- 130-41- Sal SAD

' 2400 C saw J.

www.dacoromanica.ro
 Pl Fa NSA 12
MUNICIPKIL BUCUREST1
SOSELE MARI DE DEllETRATIE
DE LEGATCIRATiiME. SUBLABAHL

91
'... 0Ws' drATIVA,
A.. 141
A
-.......1.4111
tor AxIllimv .1..._
env I ,..4.1Kwairt, P., 1,,,. ,,,
relgialrelammrs: as ../ isA 14, .4 ; A.,-....--
ANZ * IA
MIN' 11111111.UMIII I MIII ...Amu 2. / AUmr
te, flavq-hi
lerf et r mg!.
.4MTIMMAILINCIMIWUriSMailts
milorfinmammove.
ovum 111111111MOOMMINA.
1.
in
Lows oh. mai missoimimmwaso, A
1.
idiCtiPAW.
a Vaz... 1d4111MION11111116 1111111SNIIIMINNOMINIMMESIIIIL
:-.amoramemoLvw
Ji
tz Alb
----w4k.
41,
......simmungum_:-..
'''','..' LI .411::
If APVIlla!g_-: magnum s P;174 ..11. -.,
s
4,,..tia..
kat
A, ozmbrA.....0.........1.....k
.4,5 immia.-... tVlsomis .. co mm Essoloiminum Lc Awro"-NWL
A
60.

4idninkh 4MUllet....4111111011111111111.1.1111111111111Mar. 541.

ANNIIIMIlliNENIIIIM*111111111111W101111111immrsimuloom
aiNWAIMMINIBIlleaMleisimiar-Aorp.
, AnIE111P,i.
AINIMOIR WaVr4Wp,..,,
illell
10111,.. le
mIlIMMOOM__-..;.-MI
41111MIRMIIIIIIIkom. .6111111111110111111111 1
,.., 4/
il
411111111111117M:11M11111111111111111111W
,ylignrtAnsomane. iviummosism
....!,,,....ilminsEdinis.101111.11011111/
pubmwouns
is
Vi 04 74 r4 (4 i
WE

eiii-t; goimmumgairus, 1

, IN7spnk 4
1/1111111smagmraw
i111111"1110111BOIVIIIIM wramomommriro.1
sisklminrmem quioni .7 ,-....0
so%.\''!,mommorsdasom
javvwww... Arm
Acr
l' 4
li,
4 Cij I 1 I .....:.,. .,..pr. -.....-ji, 1...- 111111 0.
N
1tiligr''''; 11:0--,-

LEGENDA
SOSELE oE TRAFIC LIEPARTAT EXIST
. r . 0E5CiIRCARI EXIST.,PRO
. 4PROpR/A7 inTRE SUBURBANS EX/ST
- ..
CABAL tlAw6ABIL PROECTA7
PROEcT

"" CA/ FERATE PROECTATE

175E3 CENTURA CIE PLA/YTAT/E
BEER SUPRAFETE CLAD/TE
/1,ar-Ka >fib 1

www.dacoromanica.ro
 43

va fi mai :avantajos a se aseza bulevardul inspre interiorul

centurei, din cauza piedicei ce ar aduce-o o noun statie de
triaj si pentru un rendement mai mare al bulevardului asezat
spre interior. Pe aceste doug artere, In fiecare suburbans se
vor executa cladiri mai importante si cu caracter comercial.
Langg gara de tale feratg a sate]itului vor trece obligatoriu
ambele aceste bulevarde, si acolo se va amenajg piata principals
a suburbanei.
Lgrgimea bulevardului intersuburban va fi suficientA de 30 m.
fiindcg circulatia pe el va fi mult mai putin important: cleat
pe soselele de penetratie in metropolN, profilul fiind eel indicat
in plansa 11.
Afarg de acest inel intersuburban, vor mai fi necesare
cAteva legaturi secundare intre unele suburbane si anume :
intre comunele BAneasa, Grivita, Giulecti, Chiajna ; intre
Chiajna, Rocu si Militari va trebui inbunatAtita legatura exis-
tents; intre Popesti-Leurdeni si Dudesti; Litre Pantelimon,
Dobroecti, Fundeni ysi Colentina se va inbunritati legAtura
existents.
Toate aceste artere secundare sunt indicate In Plano, 12,
iar lArgimea for nu este nevoie sA EWA.- partea cArutabila mai
lath: de 10 m. plus trotoarele, acestea insg numai in interiorul
comunelor
c) Tracfiunea electricci. Avand in vedere ca diametrul cer-
cului ce urmeaza a fi deservit nu trece de 10 km. acolo unde
tractiunea electricA va fi utilizata pentru transportul in comun
tramwayul electric va fi suficient dacA ii vom asigura artera
de circulatie care sa-i permitg o iutealg mare.
Afarg de aceastA conditie trig, tramwayul electric mai cere
si un minimum de trafic spre a se putea sustine. Asa dar
pionierii tramwayului electric vor fi liniile de autobuze. Cand
traficul va spori, va fi mai avantajos tramwayul electric, care
ii va luA local. Dace ins: tramwayul electric este o intreprin-
dere comunalg, cum este unanim recunoscut ca. :west mijloc
de transporturi creiazg mari plus-valute terenurilor periferice,
este recomandabil ca aceastg intreprindere sg urmAreasca cu
lucrarile ei si o politicA funciara, cAci numai atunci rentabi-
litatea tramvayelor va fi mai mare si deci tarifele vor putea

www.dacoromanica.ro
 44

fi sazute ; $i din contra, dace se adoptl tarife kilometrice

prea eftine, farA activarea unei politici funciare, aceasta nu
face deat sa permits proprietarilor de terenuri departate 65
vanda si mai stump terenurile for lotizate.
D-1 Mariage a stabilit chiar o formulA care precizeazK a-
ceasta. plusvalutri, $i demonstreaza cum speculantii de terenuri
realizeaza beneficii mars din saderea tarifelor la trasporturi,
pe and in caz de deficite ale Intreprinderei transporturilor,
contribuabilul este cel ce plate$te acele deficite cauzate de
tarife prea reduse 1). Aga dar este o mare eroare a seoborl
pretul transportului la periferie sub pretul de cost, aci aceasta
incara inutil exploatarea.
Revenind la cazul ora$ului Bucure$ti, apreciem ca pentru un
moment sunt suficiente legaturile cu suburbanele (afara poate
de legatura cu Baneasa) prin autobuze. Va trebui 1nsA orga-
nizat acest mijloc de transport. Dar asupra acestor chestiuni
vom reveni and ne vom ocupa de traficul interior, la care
trecem acum.

V. Traficul interior. Elemente generale.

Chestiunea asigurArei traficului interior dintr'un ora$ mare
este cea mai greu de rezolvat dintre chestiunile de tai de
comunicatie $i transporturi ce se pun in epoca actuala. Aceasta
fiindeg, afara de dificultatile pe care le-am trecut in revista
la inceputul acestui studiu and ne-am ocupat cu principiile
generale, mai intervin $i altele specifice traficului interior sau
eel putin mai proeminente in acest fel de trafic, printre care
cita'm : a) varietatea masselor in mi$care ; varietatea cau-
zelor transporturilor.
Massele in mi$care inteun ora$ sunt: pietonii, bicicletele,
trasurile, aruOle sau camioanele trase cu cai gi chiar cu boi ;
aracioare trase de om sau ; caTairetii, trasurile, cami-

oanele, ciclurile mi$cate cu rnotoare ; tramwayele electrice (cele

cu cai au disparut) gi chiar trenurile de nivel, subterane sau
aeriene. Toate aceste masse in mi$care au directii foarte va-

1) Augustin Rey : 'La science des plans de vines., pag. 436.

www.dacoromanica.ro
 45

riate si dimensii variate; dar ceeace este mai gray au maximum

de intensitate a traficului la aceleas ore si de obicei cam in
aceleas zone ale orasului.
Prin urmare trebuiesc in deosebi studiate la traficul inte-
rior orasului aceste masse in miscare, ceeace din nenorocire
in Bucuresti nu s'a facut de loc de serviciul circulatiei al
politiei. Am aratat prin plansele 1 si 2 ce deduetii se pot
face asupra masselor de calatori cu tramwayele ysi cu auto-
buzele. Un studiu satisfacator ar trebui sa cuprinda: posibi-
litatile miscarei masselor (din punctul de vedere al spatiului
existent si al celui necesar); posibilitatile pentru scurtarea
timpului de transport (traseul favorabil si linii izocrone); cer-
cetari pentru siguranta transportului (eliminarea accidentelor).
La timp vom arata ce este de facut in fiecare din aceasta
privinta in Bucuresti.
Cauzele transporturilor intr'un oras sunt si ele foarte va-
riate si trebuiesc studiate si acestea pentru a putea gasi so-
lutiile cele mai convenabile corespunzand acelor cauze. In
adevar se fac transporturi dela locuinta la locul de lucru;
transporturi comerciale ; transporturi pentru distractii; trans-
porturi pentru excursii; transporturi pentru parade militare
sau procesiuni, (mai rar acum religioase, mai des politice).
Transporturile la locuinte au ore si trasee fire; cele corner-
ciale au centre de atractie si sunt mai uniform repartizate
in timpul zilei ; cele pentru distractii ore anumite si traseu
anumit; cele pentru excursii au zile si trasee anumite ; cele
pentru procesiuni puncte anumite de concentrare, trasee anu-
mite si timp nedeterminat. Aceasta clasificare a cauzelor ne
serveste si in determinarea tailor principale de comunicatii si
a largimilor necesare diferitelor elemente componente.
Oricare ar fi insa cauza transporturilor si felul masselor in
miscare, pe urbanist it intereseaza in primul rand Odle de
comunicatie si transporturile in comun, iar in urma si cu
deosebire in centrul orasului, se is in consideratie problema
transporturilor individuale.
Pentru transporturile in comun ne intereseaza la inceput
spatiul necesar in vederea rapiditatei si sigurantei transpor-
turilor in cantitatea necesara, apoi liniile izocrone ale acestor
transporturi.

www.dacoromanica.ro
 46

VI. Transporturile in comun.

Printre transporturile in comun folosite in orasele mari ac-
tualmente distingem: chile ferate, metropolitanele, tramwayele
electrice, omnibuzele automobile, navigatia pe apes. Exceptio-
nal mai pot fi trotoarele rulante, scarile mobile, transbordoa-
rele, monocablurile, s. a. care deocamdata nu ne intereseaza
in Bucuresti.
Timpul fiind elementul primordial ce trebuie luat in con-
siderare, studiul mijloacelor de transport in comun intr'un
oral mare trebuie sa cuprinda izocronele acelui oral pentru
diferitele mijloace de transport. Pentru ca acele izocrone sa
fie cat mai distantate trebuiesc realizate de urbanist maximum
de facilitati ca iutelile de miscare a acelor mijloace de trans-
port sa fie maxime. La Berlin actualmente iutelile medii de
transport sunt: tramwayul electric 15,3 km./ora; autobuzul
16,2 kmiora; metropolitanul 24 km.lora; calea ferata locals
32 km. /ors 1). Dupes Schimpff se poate considera pentru auto-
buze si tramwaye in orase Intre 10-15 km./ora; tren cu aburi
15 -30 km. /ors; pentru un metropolitan 20-30 km./ora;
pentru vapor 8-10 km./ora.
Numarul transportatilor ins in diferitele sisteme de trans-
porturi nu corespunde direct iutelilor de miscare. Astfel tot
la Berlin in 1929 gasim ca din cele 447 calatorii pe cap de
de locuitor, 216 an fost facute eu tramwayul electric, 64 cu
autobuzul, 64 cu metropolitanul si 103 cu trenul local
(Stadtbahn).
In Bucuresti am putea spune ca repartitia ar fi fost in
1910: din cele circa 180 milioane calatorii in comun cu tram-
wayele si autobuzele ceeace revine cam 320 pe cap de lo-
cuitor, 720/0 au fost cu tramwayul electric si numai 280/0 cu
autobuzele 2).
Mai trebuie sa tinem seama de continua si repedea crestere a
numarului calatorillor in interiorul orasului precum si de faptul

1) Reuter (Berlin) eGrossstiidtischer Verkehrsgestaltungv (1930).

2) Calculul transporturilor s'a fricut aproximativ dupes datele primite
e la Secy. Circulatiei din Prefectura Pol. Capitalei.

www.dacoromanica.ro
 47

ca pe strazile importante din centrul ora$ului numarul vehicu-

lelor pentru transportul in comun, ce tree pe oil, este foarte
important in raport cu celelalte vehicule. Vom utiliza iarag sta-
tistics ora$ului Berlin. Acolo pe Potsdamer-strasse, congestiunea
orara mare in ambele sensuri se constatA ea este cauzatA
de 450 automobile individuale, de circa 180 tramwaye electrice,
cam 150 autobuze $i alte diverse vehicule; deci transporturile
In comun fac 330 vehicule fatA de 550 automobile individuale
san fats de 800 de on -ce alte vehicule, data scoatem afara pe
cei circa 350 bicicli$ti ce tree pe acolo pe ora. Conchidem
dar a, mai ales pentru descongestionarea centrului ora$ului
trebuie cercetata chestiunea transporturilor in comun. Dar
toate transporturile in comun vor trebui examinate dupA
liniile for izocrone, $i in stransI legaturA ysi colaborare intre ele.
In Bucure$ti ins pAna acum nu sunt definitiv stabilite
traseele, nici ale retelei de tramwaye electrice, care se schimbA
prea des, nici ale autobuzelor, care sunt ca si inexistente ca
trasee, de oarece fiecare conductor de autobuz merge pe unde
gAse$te cu tale. A$a dar izocrone nu putem inc A stabili pe
baza sistemului actual. Vom repeta deci si aici principiile
pentru alegerea traseelor In Bucure$ti, cu care m'am mai ocu-
pat ceva mai detailat In 1929 1).
Aratam in acea lucrare asupra retelei liniilor de transport
in comun din municipiul Bucure$ti, ca principiul de baza ]a
stabilirea acelei retele, este ass avem putine linii, dar mult
circulate, iar nu multe linii, dar putin circulate» $i ca, in
practica se satisface acest principiu lasand zone de influents
de 400-800 m. la liniile radiale $i de 1000-1200 m. $i chiar
mai mult la cele inelare, cari servesc mai mult pentru echili-
brarea traficului. Aceste zone de influentA corespund la par-
cursuri cu piciorul de acasA pfinA la linie de 2 6 minute.
Un traseu al unei linii interioare a orasului BA nu foloseascA
pentru parcursul total al ei mai mult de 30 minute.
H. Sierks 2) clasificA zonele de influentA ale liniilor de
tramwaye in zone economice $i zone sociale, economice fiind

1) C. Sfinfescu: .Reteaua de transporturi in comun in municip. Bu-

curesti (Monitorul Uniunei Oraselor din Romania. Iulie 1929).
2) H. Sierks: (Wirtschaftlicher Stadteban. pag. 189.

www.dacoromanica.ro
 48

cele unde linia e bine a fi dusa" cAci este rentabila, sociale

unde linia nu este economicA, dar e de interes social si deci
se exploateaza cu sacrificii. Pe cand incruciserile, chiar su-
prapunerile zonelor de influents a unor linii este admisA
uneori In zonele economice, adica dense ca populatie, Qi unde
prin suprapunere s'ar scurta timpul de asteptare, nu este ad-
misibilA in zonele sociale, adica cu populatie rartt. 0 buns
retea de linii trebuie sä Fah' zonele de influents bine alAturate
dar nu suprapuse.
Uneori interese urbanistice de ordinul circulatiei cer totusi
ca sa nu se aducg, anumite linii de transport in comun nici
chiar in zonele economice, deci rentabile, pentru CA se con-
gestioneaza prea malt circulatia vehicularA in unele puncte gi
atunci intregul trafic sacra', In asemenea cazuri se recurge
uneori la interdictia patrunderei liniilor superficiale de trans-
port in comun In sAmburele congestionat al orasului si la
conducerea acelor linii pe o artera inelarA sau tangentialA ce
limiteaza acel sambure, cu diametre de 1,5-2 km, dupa cum
am aratat si cand ne-am ocupat cu delimitarea zonei centrale
comerciale (de afaceri) a orasului Bucuresti. Tot In anal 1929
alcatuisem Ii plansa 14 In care indicam zonele de influents
ale actualelor trasee de tramwaye electrice, masurate pe lAtime
de 500 m. din care se deduce usor care linii devin neecono-
mice, care linii ar fi de interes social, unde acele linii con-
gestioneaza orasul si deci ar fi masuri de lust cu privire la
usurarea traficului. Mentionam cu acea ocazie ca o artera
inelara pentru descongestionarea centrului nu se poate obtine
de cat cu mari sacrificii banesti pentru exproprieri.
Conchideam tot atunci ea ar fi de scos un numar de km.
de linii actuale de tramwaye si de inlocuit cu altele cu alt
trasen. totusi sa avem un minus de 5-8 km. adica o eco-
nomie, dui:4 Sierks, de circa 68 milioane lei de fiecare kilo-
metru sau total de circa 394 milioane lei, adica pe an de circa
14,6 milioane lei 1). In schimb o extindere viitoare pe site
directiuni, cu 21,8 km, va fi necesara in viitor.
1) Calculul e fiicut pe pretul de 8 milioane lei km. de linie §i de
160.000 lei costul intretinerei acelui km. pe an. In Italia cheltuelile de
exploatare a serviciilor de autobuze in oral stint is egalitate de locuri
oferite, dublul cheltuelilor corespunzatoare tramwayelor (Madonini).

www.dacoromanica.ro
 1 PL. 14

.5

r, .....

....
..,....
..,
s.
,...
\
\
r's

/
/
I
I
i
1

;
---- --------
I.'" 1

i's,N
I

( -----
F.._

.1
I'\,./
)
1

t
.

/i
Lt.

5' 5%
.)
.
Na..%
I
/
te of
i

// L46
t.'. L )
..%.
....
...-.1 ..""`
'3.....
'N.
\ \ Legenda
[1:1 Spag nechle
Lfre de iramvaie
\ ///
i
Zona I/ e fition.V
---Doh/farm oraxiti
\
it
%.
I
1111111 Zona callus 4171 decide'
It 1 i
Zonoi cukii their& minus
1,*
1....... ++ :I- ekofrice deirelosit
1
%.:N...

www.dacoromanica.ro .a4.9..s4
. 't ... ;.7. r
 PL. 15

agenda
Spatii fleck die
Lind de frame/e
--- Zona th MARIO
Deknikrea ore,w /u/
40. Zor capkis &Ay/ eiririce
+1
4 Ae ad& thcfricelligus
4.4Liai cirtnce degris91
sr Loi de adobeze
4
1 .0STEIXDA.
# 1
S

.. .".

kk'

i.

www.dacoromanica.ro
 49

In ce priveste autobuzele tot cu aceia ocazie studiasem

pe baza principiului de coordonare a serviciilor publice ale
celor doua feluri de transporturi in comun, o retea urbane
de circa 70 km. linii de autobuze, care cu cele de prelungit
in suburbane desigur s'ar dubla. (plansa 15). Principiul este
ca pe strazile congestionate sa, se admits uneori autobuzu],
dar nu tramwayul, deli capacitates de transport a tramwayului
e de circa 4 on mai mare ca a autobuzului; dar In acelas timp
In zonele sociale (nerentabile pentru tramway) traficul initial
sa fie format de autobuz, urmand ca tramwayul sa apara acolo
mai tarziu, tend zona va deveni economics pentru acesta.
Suntem convinsi ca o retea bine conceputa si bine exploatata
de transporturi in comun in Bucuresti, nu poate functions
de cat in cazul ca aceste transporturi vor avea o singura
conducere care sa fie in acelas timp sub controlul fi cu spri-
jinul §i interesul material al municipiului.
Transporturile cu autobuzele se fac actualmente Para nici o
directive stiintifica. Din planp, 2 se vede lipsa de coordonare
a traseelor actuale. Dace mai adougam lipsa de itinerarii, de
aspect, de ordine in circulatie, s. a. este suficient ca sa ne
convingem de necesitatea modificarei radicale a sistemului actual.
0 chestiune interesanta, ce numai am indicat-o mai sus, este
aceia a descongestionarei centrului orasului de anumite linii
de tramwaye si chiar de autobuze, care, din cauza neadaptarei
Inca a sistemului de circulatie in Bucuresti la stradele existente,
fac ca traficul interior sa sufere foarte mult la anumite ore.
Independent de masurile de ordin politienesc de luat cu privire
la aceasta adaptare, masuri en cari m'am ocupat cu alts ocazie
dar asupra carora voi reveni la locul potrivit 1), trebuie studiat
pentru reteaua de tramwaye electrice data este mai avantajos
a li se creia un inel in sensul preconizat mai sus, on sä intre
subteran acele linii in zona pe care un asemenea inel ar in-
1) La Roma din cauza inconvenientelor analoage s'a dat decizie ca s'a
se stoats complet tramwayele din centru, suprimand astfel circa 22 km-
de linii spre a fi inlocuite cu autobuze, pornind dela o linie circularli a
tramwayelor (Madonini : comunicare la congresul international de drumuri,
Washington 1930).
4

www.dacoromanica.ro
 50

chide-o 2). In adevgr, un astfel de inel ar avea ca prim rol

pe aceia de a upra transportul cu tramwayul, care, am vlizut
si dupa diagramele calatorilor, este si va ramble cel mai
important mijloc de transport in acest oras, fatg de suprafata,
populatia, costul de transport si itinerarii; si in al doilea rand
poate servi 1i pentru autobuze. Pe cand celorlalte masse In
miscare li se poate indica anumite trasee la anumite ore qi se
pot repartiza pe toate stradele orasului egutandu-si, ea sg zicem
asa, un gechilibru dinamic), adicg evolutiv, tramwayele si
autobuzele stint mai putin suple. Cu alte cuvinte, data aceste
mijloace de transporturi in comun s'ar putea suprima cu totul
(ceeace este exclus) nici nu s'ar pune problema inelului central 2)
fiind-cg sacrificiile pentru realizarea lui nu ar oferi un echi-
valent material real, ci cel mult until sentimental.
Doug chestiuni de principiu se pun in prealabil trasgrei
inelului: a) care e diametrul eel mai potrivit al unei artere
inelare in Bucuresti; b) care sa fie lgrgimea minima a acestui
inel.
In ce priveste diametrul, evident cg vom cerceta deocamdatg
limitele minime $i maxime in care poate oscila solutia ce
urmeazg sg studiem pe plan. Numai o comparatie cu arterele
inelare similare din alte orase credem ca nu este suficienta
pentru aceasta determinare, fiind-cg mai toate inelele existente
in orasele din apusul Europei an o altg genezg si o altg evolutie
de cat aceia care eventual ne apare In Bucuresti. Pe de altg
parte atat marimea, densitatea on mijloacele de transporturi,
cat si structura generalg a tailor de comunicatie interioare
ale acelor orase nu stint identice. A m notat mai sus ca ringul
Vienei, ngscut pe terenul fortificatiilor de acum ale-vs secole,
are diametre variind intre 1400-1500 m. ni cuprinde in interior
palate qi parcurile palatului imperial. Orasul Leipzig are un
ring de aceiasi origine cu diametre cuprinse intre 800-900 m.
Aproape la fel orasul Francfurt pe Main. Orasul Milano are
un prim inel, asemenea format din foste fortificatii, cu diametrul

1) C. Sfinfescu: =Problems circulatiei in Bucuresti, (obiectivul conges-

tionitreiMonitorul Uniunei Oraselor, Ianuarie 1928).
2) S'ar pune eel mult problems unor largi artere care sit ocoleascrt
tangential an sianbure central, unind diferitele puncte ale periferiei oraolui.

www.dacoromanica.ro
 51

de 1800 m. si altul cu diametrul mult mai mare ; iar orasul

Munchen unul cam la fel cu primul inel al orasului Milano.
Parisul are o prima artera aproape inelara executata pe terenul
uneia de numeroasele centuri de fortificatie cu care a fost
Incins in decursul secolelor, cu diametrul cam de 2 km. si care
formeaza asa numitele mari bulevarde interioare; apoi alt
inel din bulevardele zise exterioare, si ultimul inel, centura
fortificatiilor declasata, care este in curs de amenajare.
Parerea noastra este ca, rolul sau rolurile ce artera inelara
centrals trebue sa joace in oras va determina §i diametrul lui
mediu. In ordinea importantei for aceste roluri sunt: circulatia
(transporturile in comun); separatiunea centrului de afaceri
de cele de locuit ; gruparea cladirilor monumentale si a pietelor
de circulatie pe o artera de o deosebita valoare estetica;
ventilatia centrelor ; orientarea in oral, etc.
Aproape fiecare din aceste scopuri se pot realiza §i pe alte
cal de cat aceia a unui ring, dar inlesnirea circulatiei este eel
mai important rol al lui §i conditia cea mai grea de indeplinit.
In aceasta privinta rolul inelului fats de reteaua strazilor
poate fi judecat in mod analog cu rolul tramwayului sau al
unei linii de transport in comun fats de strazile secundare,
adica, zona de influents a inelului trebuie sa fie una analoaga
ea zona de influents a unei linii de transport in comun si care
am vazut ca variaza pe linii radiale intre 400-600 m. Asa dar
diametrul inelului ar fi sa varieze intre 800-1000 m. In
acest caz un pieton ce ar descinde din o linie de transport
in comun intr'un punct al inelului ar ajunge in centrul lui
geometric in 4-6 minute, timp destul de scurt. Pe de aka
parte un astfel de inel ar inchide in interierul lui o suprafata
de 50-110 ha., astfel ca in Bucure,ti nu ar inchide intreaga
zona de afaceri ce am delitnitat and ne-am ocupat cu zonificarea,
cad aceasta zona are o suprafata de peste 180 ha. Tinand
seama ea cu cat inelul este mai aproape de centru valoarea
unui imobil de expropriat ereste, dar ca data -i sporim raza,
creste in schimb suprafata de expropriat pentru inel, consideram
ca este preferabil sa sporim ceva diametrul inelului pentru a
cuprinde mai bine zona de afaceri ca astfel acesta sa joace mai
eficace intr'un viitor mai indepartat rolul de prea plin al cir-

www.dacoromanica.ro
 52

culatiei centrale, rol care se upreaza and diametrul inelului

nu este prea mic.
Itgmane sg ne hotgram asupra l'argimei de dat acestei artere
inelare. Am vgzut motivele care conduc la o lgrgime de 50 m.
pentru ;oselele de trafic departat in afara oraplui Bucuresti.
Pentru o artera inelarg interioarg va trebui O. cautgm a reduce
din aceasta largime pentru a exproprierile necesare sunt extrem
de costisitoare. Nu putem insg sg mergem cu aceasta economie
pftng la compromiterea rolurilor unui inel, mai ales al aceluia
de inlesnire a circulatiei, care cere neapgrat separatiunea tailor
pentru diferitele feluri de tractiuni: pietoni, tramwaye cu
refugii, tractiune grea si animalg si tractiune automobile usoarg.
Pentru tractiunea automobile usoara trebuie sa pgstram o tale
de cel putin 10 m. lgtime, adicg pentru 4 randuri de vehicule,
lgrgime care permite 0 statiuni de automobile In hxul &gel,
sistem foarte a vantajos. Suntem dar condu.si a admite largimea
de 40 m. a arterei inelare ca minimalg. Aceasta lgrgime oferg
suficientg monumentalitate unui bulevard central.
TrecAnd dar la plan pentru a ggsi pe aceste baze un traseu
macar quasi-inelar, observgna ca .si situatia cladirilor existente
importante si a strgzilor actuale ne impun, contra dorintei
noastre, sg sporim ceva diametrul de 1000-1200 m. ce am
calculat ca ar fi cel mai recornandabil 1).
De fapt inconvenientul sporirei putin a diametrului nu este
prea mare, caci putini pietoni cats a atinge centrul geometric,
cei multi urmgresc diferite puncte mai aproape de inel si
situate in sectorul inelului unde descind din tramway, auto-
buze, etc. OH, dacg scoatem din interiorul spatiului inchis de
inel un sambure de 400-500 m. diametru (16-20 ha. supra-
fatg) care este cercetat de tin numgr mult redus de calgtori,
atunci ne ramane o coroang inelarg de strabgtut late 500-600
m. si reprezentand 180-190 h. a. in total, care cu picioru
poate fi traversata radial in 5-6 minute maximum.
In plansa 16 indicgm propunerea ce facem pentru un ase-
1) Aceastrt sporire a diametrului inelului central apropie acest inel de
cel de al doilea (fostele sosele inconjurlitoare dinainte de 1894) la o dis-
tantli intre ele in jurul a 1600 m. cum recomandit Peppler (comunicare
congresul international de drumuri din Washington, 1930).

www.dacoromanica.ro
 PLFINSA 16

STUDIU CW1PARATIV
INELULUI CENTRAL
DIN

BUCURE.STI
VARIAINTELE

C17--1\'..iu.
\,,,.10, y
17'
0.1,;
NriA Nliur
ash
Alr
yam blyseu/ ne/u/u, central twa,42/747,41
1
fUnelun pentro ram vaye s, aulabUZ0
'dup., If, Alrelo kndor.euslentp,

boo delramvay exsiente ce se vor whop

ZSM rPeSeUhnehdo central f var,c7n11:71

=_ SIAM de ,ectilicat
sedsA. -NOV den'eschAs on ono

oeP

www.dacoromanica.ro
 53

menea quasi-inel cu diametre viriind intre 1400 m. si 1700 m.

Tramwayul ca i autobuzul, circuland cu 15 km.lora iuteala
comerciala, ar parcurge jumatate din un astfel de inel (o
lungime mai mare de arc nu are nevoie sa parcurga o linie)
in circa 11 minute, pe cand pietonul nu ar putea traversa
centrul determinat pe diametrul respectiv cleat in circa 17
minute, rezulta ca solutia este avantajoasa atilt pentru cala-
torul ce Inconjoara centrul cu autobuzul sau tramwayul cat
pentru eel ce ar voi sa descinda ca sa ramana in sam-
burele central, caci acesta ultim nu ar avea de mers pe jos
cleat eel mult 8-9 minute, mai des 4-6 minute. Nu este
recomandabil a mai spori Inca diametrul acestui inel. Alte
principii pe care le-am urmarit In trasarea unui inel de un
diametru aproape determinat, an fost acela al minimului de
cost, cum si acela al micsorarei timpului de realizare a ine-
lului. Practica indelungata ce o am in aceasta chestiune, ca
Iiexperienta altora din orasele streine, a stabilit ca este, din
ambele puncte de vedere, adica cost si timp, mai avantajos
a deschide artere printre blocuri de cladiri cleat sa largim
strazile existente prin metoda retragerilor suscesive la recons-
tructia sau repararea imobilelor de bordura, sistem care costa
de obicei foarte stump, mai ales and sunt de facut expro-
prieri in zona centrala. Totusi in unele parti am adoptat si
solutia largirei strazilor existente, unde casele sunt deja prea
vechi si mici
0 evaluare groso-modo ne arata ca acest inel 1) (fara costul
largirei b-dului Schitu-Magureanu si al acoperirei Dambovitei
intre b-dul Schitul Magureanu pi podul Serban Voda, lucrari

1) Maul are cam urmatorul traseu: Dambovita dela Palatul Justitiei

la bdal Schitul Mrigureanu, apoi acest bnlevard prink' la biserica cu acela§
nume ; traverseaza coltul gradinei Cismigiu prin grridina palatului Cre-
tulescu, apoi prin blocurile de cladiri prin curtea Ministerului Instruc-
tiunei Publice, wind In calea Victoriei la Biserica Albii. De aci prin blo-
curile de oladiri iese la garajul Mihaescu din b-dul Brritiana ri prin alte
blocuri de cladiri iese In str. C. A. Resetti la judeclitorie; apoi hirgind
aceasta stradli §i cu parte din str. Salciilor, str. Carageale ese In str.
Vasile Lasar ; de aici taie blocuri de chidiri pang. In str. Italiang
unde ese In b-dul Carol IMO biserica ArmeneascA. Apoi schimbli iar
directia si ese la Primiiria Sectorulni II (biserica Sf. Vineri) printre blo-
curi de cllidiri, de unde urmarind calea CaTarasi si str. Halelor, care se
liirgesc mult, ajunge urmiirind Dambovita, la Palatul de Justitie.

www.dacoromanica.ro
 54

se se vor impune si pentru alte motive) s'ar ridica pentru

3,8 km. inel nou la an cost, numai pentru exproprieri, la mi-
nimum 2400 milioane lei, calculand la pretul redus de 15.000
lei m. p. teren inclusiv constructiile pe o latime medie de 40
m. a inelului. Profilul necesar al unui astfel de inel ar fi cel
din plansa 11.
Daca Insii am face tuneluri subterane speciale In care sa
intre tramwayele si eventual si autobuzele Indata ce ating ace!
sambure delimitat prin inelul de mai sus, ar fi de executat
circa 6,5 km. de tunel pentru tale dubla, inclusiv rampele si
garile for subterane pentru Incruciseri si pentru aecesul pu-
blicului la suprafata (plansa 16). Tunelul socotit la minimum
120 milioane lei kilometrul, conduce la o cheltuiala totals de
circa 800 milioane lei.
Asa dar solutia cu asezarea In subsol a transporturilor in
comun este mai economics mult decat aceia a executarei unui
inel, deli inelul mai are si alte avantagii de ordin estetic si
chiar hygenic, dar avantagii care se pot obtine mai eftin si
pe alte
Totusi trebuie cautate solutiuni si pentru continuitatea ar-
terelor de mare circulatie spre centrul orasului si mai ales
pentru descongestionarea centrului mai ales de tractiunea great
chiar si de cea de automobile de turism, care sosesc pe caile
radiale. Astfel de masuri impun si ele cheltueli importante,
care adaogate la cheltuelile pentru tunelele subterane pentru
transporturile In comun, ar putea egala costal total cu acela
al unui inel ca cel indicat mai sus. Asa dar urmeaza Ca, Ina-
inte de a conchide asupra solutiei definitive de admix, sa
cercetam Si aceasta ipoteza, conexata cu Intrebuintarea tune-
lelor pentru traficul transporturilor In comun.
In aceasta ipoteza cele doua elemente de determinat In
prealabil, adica distanta de centru si largimea arterei, nu mai
cer exact aceleas conditiuni necesare ca in cazul unei artere
inelare. Distanta de centru poate fi putin mai departata, adic.
In loc de 500-600 m. poate fi chiar 1000 m. cad circulatia
cu vehicule individuale s'ar face schematic ca in fig. 17 adica
pe sectoare. Largimea In loc sä fie de minimum 40 m. poate
fi redusa la 80 m si chiar la 24 m fiind-ca tramwayele si

www.dacoromanica.ro
 55

autobuzele nu ar mai exista de cat subteran in aceasta parte;

trotoarele ar putea, fi mai reduse si chiar tractiunea grea ar
putea fi lasata pe aceias parte carutabila mai larga Impreuna
cu tractiunea usoara mecanica, dupa cum se arata In profilele
din plansa 11.

Fit. 17

Largimea de 30 m. este desigur mult mai buns fiind-ca

separa mai sigur vehiculele dupa iuteala for de cireulatie si
mai ales fiind-ca da posibilitatea sa, amelioram dezavantajul
intreruperei acestor artere prin incruciseri cu strazi secundare
laterale care ar micsora considerabil debitul arterei principale.
Ameliorarea se produce lasand accesul pentru majoritatea
strazilor secundare numai in partea carutabila pentru tractiu-
nea inceata, 'Dana la o Incrucisare completa unde circulatia ar
fi dirijata prin semnalizari sau prin miscarea giratorie. Asa
dar reducerea cu 10 m. latime a unei importante parti din
artera inelara, In cazul introducerei tunelului ar procure o
economie de circa 600 milioane lei. Dar o noua economie mai
poate fi procurata utilitand strazile paralele ce s'ar afla la
mica distanta Intre ele, macar pe un sector de 45° la centru,
care sa conduca circulatia de pe portiunile de artere marl. ce
ar fi de creiat din nou acolo unde acel paralelism nu ar
exista, adica ca in fig. 18 si care utilizate pentru circulatia
in sens unit, pot servi admirabil circulatia.

www.dacoromanica.ro
 56

Cercetand planul orasului in jurul inelului propus in plansa

16 ggsim ca astfel de conditiuni pot fi indeplinite pe portiu-
nile b-dului ElisabetaCampineanu, prin strada noun ce s'a
Inceput a se deschide in lungul Cismegiului, paralelg cu str.
Brezoianu; apoi antra calea Victoriei si b-d Bratianu, prin
strazile C. A. Rosetti si Franklin ; intre Dambovita pi b-dul
Elisabeta, prin str. Domnita Anastasia si str. Anghel Saligny
(fosta Parlamentului).

\In iiEWA.
I..
III1 rEMiI

=11111
MEIN 111
gm mai
!AM NNW

mem firtere ,opocIpa /e

-- . secundo e de descercare
rig. 18

Economia ce ar mai produce-o $i aceastg solutiune ar fi ca

s'ar putea micsora inelul de creiat din nou cu circa 400 m.
adicg o aka' reducere de exproprieri cam de 250 milioane lei.
Cu toate aceste dispozitiuni tunelul combinat cu artere not
de descongestionare a traficului in centru, ar costa cam tot
atat (de fapt ceva mai putin) cat numai un inel lat de 40
m. care sa alba traseul indicat in plansa 16.
Daca tinem seama de conditiile estetice si de dorinta ce
avem de a creia ceva monumental In Bucuresti, desigur ca,
pentru o diferenta de 50-100 milioane lei in plus nu vom
elimina solutiunea unei artere inelare monumentale de 40 m.
latime, care ar mai putea procura si o foarte bung orientare
si ventilatie In central orasului.
Dacg dar motivele de ordin estetic si de ventilatie sunt,
vorbind hyperbolic, inponderabilele ce ne determine sg alegem

www.dacoromanica.ro
 57

solutia executgrei unui inel central in locul tunelelor 1), atunci

suntem datori a examina detailat °data cu alegerca traseului
unui inel gi alte chestiuni.
Privitor. la obiectivul estetic trebuie sa ne pronuntam asupra
intrebgrilor ; a) inel curbilin sau frAnt? inel cu franturi scurte
dar numeroase, on cu aliniamente lungi $i putine ? c) inel cu
profile transversale uniforme sau variabile ? inchideri cu
perspective monumentale, sau cu piete de giratie? etc.
Ringul Vienei trece ca cel mai frumos din lume De ce?
Este format din aliniamente drepte, care corespund circulatiei
rapide $i intense moderne; lungimea acestor aliniamente variazg
intre 7 $i 20 on lgrgimea profilului; traseul curbilin nu este
admis de cat pe o mica portiune in lungul canalului Dungrei.
Inelul nu are perspectivele de avenue-uri ale Parisului, ci
dinspre el pornesc cate -va avenue-uri, ca cea spre Academia
de Arte Frumoase (din Opern Ring), spre palatul Bellevue
prin Schwartzenbergplatz. Celelalte perspective sunt creiate
prin importante retrageri din alinierea ringului, precum palatul
imperial si muzeele din fatg; parlamentul, primgria, Votivkirche,
s. a. De altfel direct pe inel ar fi fi greu de obtinut pers-
pective de avenue fiind-cg in acest caz laturile drepte corn-
ponente ar trebui sa formeze unghiuri de 90°, ceeace ar fi
mai putin avantajos pentru circulatie, care este obiectul prin-
ipal al inelului.
Profilul transversal este constant la inelul propriu zis, iar
lgrgirile suplimentare locale ce s'au dat sunt totdeauna im-
portante si uumai pentru a realiza perspectivele anumitor
cladiri monumentale, dispozitiuni rationale, fiind-cg circulatia
este satisfacutg, prin profilul constant, iar variatia este justificatg
puternic atunci cand intervine.
Stiibben nu a respectat aceste principii la inelul din Colonia
si de aceia acesta e mai putin reusit. Nu gasim pe inelul
Vienei nici o piata de miscare giratorie. Trebuie insa sa ne
amintim cg la epoca executgrei acestui ring circulatia nu era

1) Solutia tunelelor se impune indiscutabil In orasele mari cu denive-

Thri importante (de ex. Roma, Neapoli) sau cu mari valori artistice on
istorico-arheologice earl nu pot fi distruse (Roma).

www.dacoromanica.ro
 58

nici pe departe asa intensa, ca astazi, iar automobilul nu exista

ca mijloc practic de transport.
Cum functiunea unui inel central s'a schimbat mult de
atunci, iar In Bucuresti chiar geneza lui ar fi alta de cat la
Viena, anume tocmai inlesnirea circulatiei, rezulta ca introdu-
cerea unor piete de giratie este prefect justificata, mai ales
a, dupa cum ar spune Lethaby, ceeace corespunde perfect
nevoilor este si frumos.
Gasesc ca numai examinarea facuta asupra dispozitiunilor
ringului Vienei este suficienta spre a gasi solutia estetica si
pentru un inel bucnrestean.
Trecem la chestiunea ventilatiei. Aceasta se face nu numai
prin un inel cat mai larg, dar mai ales prin amenajarea in
lungul lui a unor parcuri, gradini sau chiar squaruri. Tot la
inelul Vienei gasim o judicioasa repartizare a unor astfel de
ventilatoare filtrante: parcurile palatului imperial si gradinele
muzeelor din fats ; squarul Palatului de Justitie grupate cu
gradinile Primariei si cu sqquarul de la Votivkirche ; apoi
parcul copiilor din lungul canalului Dunarei, In fine parcul
orasului. Toate formeaza un lant bine echilibrat.
Judecand dar din aceste puncte de vedere solutia ce am
propus mai sus ca.nd am examinat costul unui inel in Bucu-
resti pentru un studiu comparativ, (solutie indicata de dorinta
noastra de a [Astra cat mai intact Cisrnigiul), constatam ca
acel inel are prea multe franturi si pe scurte aliniamente
(vre-o 11) ; apoi pe unele laturi se departeaza prea mult de
axele de eirculatie §i oarecum de simetrie formate de bule-
vardul Elisabeta-Carol si bulevardul BrAtianu-Coltei ; in fine
parcuri si squaruri nu se pot creia usor in lungul lui, afara
de Cismigiu, deja existent. De aceia am cautat Inca o variants,
indicata In plansa 16 care data taie ceva din coltul Cismegiului
in fata Ministerului de Lucrari Publice, scurteaza in schiinb
traseul inelului cu circa 250 m. si deci micsoreaza cu 10.000
m. p. suprafata de expropriat, iar numarul aliniamentelor le
reduce cu unul, Furnizeaza o piata importanta 'aria Palatul
Regal $i, sporind squarul Ateneului, aseaza si acest monument
aproape lateral pe inel. Cismegiul poate fi compensat In
aceasta solutie cu terenurile ce s'ar expropria dinspre str.

www.dacoromanica.ro
 59

*tirbei Vodl si cu al Liceului Lazar $i chiar cu parte din

proprietatile dinspre str. Brezoianu lane intrarea Nordulul.
In prima solutie suntem fortati a pastra Biserica Alba in
mijlocuI inelului, dar cea de a doua Intalne0e o biserica mica
din spatele Palatului Regal (bis. Stejar) ¢i taie pe acest traseu
cAte-va cradiri foarte importante: Hotel Imperial (care In pro-
ectul de extensiune al Palatului Regal pare a este destinat sl
dispara), cladirea unde se aflA Automobil Clubul q. a. Fats
de sacrificiile imense ce cere In on ce caz un inel central a]
orasului, Inc Ham ss preferim aceastl solutie primei variante.
Ca sA evitam 1ncruciserile atat de dslunrttoare circulatiei, pe
laugh' dispozitia mentionata pentru evitarea incruciserilor cu
strazile prea secundare, vom introduce la nodurile importante
cu celelalte artere de mare circulatie, piete de giratie, pe care
le vom creia §i dimensions cu largheta cum cere miscarea
moderns. Ace le piete de giratie cu slmburele de eel putin
50 m. diametru, sunt indicate In plansa 16. Pietele de giratie
de la 1ncruciqerile importante nu trebuie sa fie mai aproape
ca circa 800 in. intre ele.

VII Calle interioare de trafic intens.

Caile interioare de trafic intens trebuie sa formeze o retea
in oral, care, ca ysi un organism viu, are de indeplinit dupl.
Prof. D. Barbieri trei functiuni : de alimentare (cele mai
multe prin servicii publice); de elaborare sau de muncl, (prin
industrii, comer(, etc) ; de eliminare (prin instalatiile publice
de hygenl). D-1 Barbieri aplicand legile mecanice, cari conduc
massele pi fortele, a ajuns la concluzia ca structura oraselor
poate fi bipolara (adica eliptica sau hiperbolica); tripolarA
(triunghiularl on stelata cazul orasului Roma cu triunghiul
curbilin); quadripolare (dupa forme patrate precum ora§ul
Milano).
Este adevArat el atunci cAnd ne ocuparn cu caile de co-
tnunicatie in vederea u§urArei circulatiei, deci cand ne ocupam
de masse si energii cinetice, aplicarea legilor mecanice 10 an
locul. Dar nu worn cauta scheme mecanice In orasul Bucuresti,
ci mai curand o clasare a trajectoriilor urmarite de massele

www.dacoromanica.ro
 60

In miscare, pe care in parte am cautat a le deslusi in plansa

19, and m'am ocupat la zonificare cu clasarea punctelor si
sensurilor de atractie ale circulatiei, pe categorii de circulatie
in interiorul orasului. Cu acea ocazie am vazut eh o artera
poate avea mai mult de trei functiuni vitale intr'un oral.
Afars de arterele de penetratie in oral si de artera inelara
de care ne-am ocupat, si cari formeaza oarecum carcassa
retelci de circulatie in oral, mai sunt si alte artere ce au
unul sau mai multe din cele trei roluri functionale aratate
mai sus, si chiar mai multe de cat trei roluri. Astfel ar fi
arterele ce leaga periferiile intre ele, caci leaga cartierele
industriale sau comerciale cu cele de locuinte (artere de elabo-
rare si de alimentare); artere ce leaga centrul si periferiile
en garile de calatori sau marfuri on cu antrepozitele si pie-
tele de alimente (artere de alimentare); artere ce leaga centrul
sau puncte speciale ale orasului cu periferia (artere de eliminare
adica pentru canalizari, excursii si altele). Sunt si artere in
centrul orasului can servesc pentru demonstratiuni (de repre-
zentare, parade, procesiuni, plimbari, s. a.) .Dar de cele mai
multe on insa acestea au functii de alimentare sau elaborare,
iar demonstratiunea apare ca rol accidental.
In genere toate arterele servesc si pentru alimentarea si
pentru eliminare (alimentare la snprastructura, eliminare la
infrastructure) si adeseori si pentru elaborare. Arterele de
alimentare sunt insa cele ce cer o largime cat mai mare,
pentru ca pe acestea se fac transporturile cele mai voluminoase,
mai numeroase si cu iuteli mai variate. De aceia arterele ce
conduc la central de alimentare nu trebuie sa aiba un profil
mai ingust de 24 m. cum am indicat in plansa 11, mai bine
de 30 m. data au si tramwaye si sunt si des intrerupte de
strazi transversale. Cand artera are 30 m, largime se pot aseza
tramwayele in ax pe o tale specials, cum se poate vedea
asemenea in plansa 11.
Cum in Bucuresti am aratat a putem avea patru mari
centre de alimentare in 4 directii opu se ale orasului (la an-
trepozitele Rahova, la gars de Nord, la sos. Colentina-Obor
si is Vitan) va trebui sa cautam ca fiecare din aceste centre
sa fie legat cat mai radial atat cu inelul interior, cat si Cu

www.dacoromanica.ro
ti

ORASUL BUCURES11
0 0 on :nnn-
0 ARTFRELE INTERIOARE DE.
. . °
. . . --., ... J.6.---.. CIRCULATIE EXISTEHTE SI Di
. 0 0 °
0
CU
pRoe_c-rxr
STRAZILE SECUMARE DE
o 0 0 0 . 0
jo
0 0 o .. :
°
o °0
0 0 0 e 0 0
DESCARCARE A TRAFICUUJI

0 0 0
0
0 . 0
°
0
. ° . .
o o 1

. ,

?
O
°
Ni° o
P ° o .
°0
r, 0 0
o
.7, 0 0 0
0

(
0
0 0 15.
O.%
.13 °0
0
0

°/ Au Ari.e48 S7.650Y-er,

. 0 °
o

0
1,0 0',

.." 0

I
0 As0.5 cor.f.oten9
MK 2a cd

.
40:'`

4S

'fPY`
13 % I! ! (
y,

A
o%

O ,4

Zegenda
4RTERE PROC/IWEE
* 0
SECumaRE 5.0
0 0
L

cN° 0
STRRZI SEW/WARE OE OESCRRCPRE
0
amyl SOSELE s STRRZI PROECTare

.
...="1116=.
6,14R
C4I FERATE eXISTRYrE
-"7"-. tt " PROECTRTe e".` .P0
CEllrORR OE ERDEI7r4 PRoEcra74 r0
***"-.."
IC. 0
o

272.5417 Of G. /0r,E3C- 1931- 0 0 .0 0

a.. I', 0 O

www.dacoromanica.ro
 61

eel exterior al suburbanelor La fel putem spune si pentru

.

cele 4 gari viitoare de marfuri : gara de Nord, gara Filaret,

gara-Port si gara Obor. Cat priveste cele 3 OH viitoare de
calatori din lungul Dambovitei, ele pot fi legate prin artere
mai inguste, chiar de 24 m. in cazul ca au si tramwaye, caci
pe acestea traficul important va fi cel usor si rapid. Totusi
dace acestea -aunt Intretaiate de multe strade transversale, cum
experienta a aratat 1) a pentru circulatia netriata eel mai
eficace utilizata e strada cu partea carutabila de 10 m. largime
(pentru 4 siruri de vehicule), rezulta ca vom admite si artere,
inclusiv trotoarele, de 18-20 m. largime.
Nu trebuie insa sa," uitam ca o artera large qi insuficient
amenajata devine periculoasa." circulatiei, caci excesul de li-
bertate duce la extravagante 2).
In plansa 20 indica'm arterele existente cari in viitor vor
avea diferite functiuni, largimea for actuala si largimea neeesara,
precum si arterele care vor fi necesare a se mai deschide
in oral. Acolo uncle pentru economie de exproprieri putem
intrebuinta si strazi mai inguste mergand paralel intre ele la
mici distante indicam aceasta posibilitate cum si sensul unit
potrivit pentru circulatie.
Aceste artere de circulatie, cele existente au acum o supra-
fatal de circa 2 milioane m. p. iar prin sporirea for si cu cele
not propuse vor avea in interiorul orasului cam 3 milioane
m. p. Costul exproprierilor necesare spre a aduce reteaua
actuala la forma definitive va fi de circa un miliard lei. Cum
am socotit ca in viitor am avea in Bucuresti cam 200.000
vehicule automobile care circuland cu 25 km/ora in oral ar lovi
fiecare vehicul de indisponibilitate cam 30 m. p., rezulta ea
suprafata minimala a acestor artere trebuie sa fie cam de 6
milioane m. p. caci strazile secundare resin an nurnar foarte
redus de vehicule. Macar o patrime din aceste vehicule (deci
50.000 vehicule) trebuie sa poata fi cuprinse in spatiul cireu-
labil de la inelul central spre samburele central al orasului.
In acest spatiu insa nu vor putea circula mai rapid ca 15 km/ora.
1) Clintock: Comunicarea la congresul international al drumurilor din
Washington, 1930.
2) Drexler : opt. cit.

www.dacoromanica.ro
 62

in orele de aglomeratie, si deci suprafata disponibilg pentru

un automobil ar fi redusg la 20 m. p., In care caz suprafata
totalg necesara a strazilor ar fi de 1 milion m. p. Cum supra-
fata terenului inconjurat de inel va fi in jurul cifrei de .200
h. a. rezultg ca strazile ar trebui sit' ocupe cam 500/0 din
suprafata terenului din centrul orasului. Eeste exclus BA se
poala spori la aceasta proportie in orasele mari existente
suprafetele strazilor din samburele central, de unde rezultg
necesitatea inexorabilg pe deoparte a descentralizgrei centrului
comercial si administratv al orasului, pe de alta de a creia
cat mai multe parcuri pentru vehicule in subsolul sau in
interiorul curtilor particulare in acest centru. La orasele
mari ce se vor creia in viitor, adoptarea numai pentru centrul
a propunerei lui Le Corbusier 1), adicg in central orasului
(zona de muncti) clgdirile sa" fie blocuri zgarie-nori cu cate
30-40.000 locatari, clgdiri care sg, nu ocupe de cat 150/0
din teren astfel cg sg, se poatg usor lasa peste 500/0 din
suprafata totalg a acelei zone centrale pentru circulatia vehi-
culelor, nu va mai fi considerata din punctul de vedere al
necesitatilor circulatiei ca o utopie, ci ca o strictg. necesitate.
Desi aceasta" suggestie nu ar fi necesar sg se aplice Bucurestiului
viitor, ne pot lush' conduce la propunerea unor masuri ce
trebuiesc luate in vederea spatiului de l'asat de catre pro-
prietarii constructori pentru circulatia si stationarea vehiculelor
in jurul marilor clgdiri can atrag circulatia.

VIII. Strazile secundare.

Acestea an rolul principal sg dea acces linistit locuintelor
sau clgdirilor can nu atrag o circulatie prea mare si numai
incidental sa descarce o arterg de circulatie prea mare in cazul
ca strada secundara urmeazg o directie paralela cu acea
artera. De aceia de cele mai multe on vom preferi ca accesele
la locuinte sa fie date In cat mai multe cazuri prin alei infundate
cu squaruri largi si vesele, care feresc ea sgomotele vehiculelor
moderne sg patrundg pang, In locuinte. Asemenea alei sg
1) Le Corbusier : .Urbanisme..

www.dacoromanica.ro
 63

comunice Insa cu o strada secundara paralela cu artera de

mare circulatie vecina pentru a se evita prea desele traversari
cu strazi secundare ale unei mari artere. Rygner propune o
schema judicioasa pentru strazile de locuit 1), care se poate

( II

--i7
===7/
7 Fle 2.1

vedea in fig. 21. Pentru strazile de locuit cu trafic permanent

pur local este foarte adevarata sentinta lui Blum efiecare
centimetru de drum superfluu trebuie denuntat ca o mare
gresalav sau aceia a lui L. Sierks : este mutt mai economic
sa risipesti fara rost o sums de bani de cat sa o intrebuintezi
construind o strada care sä nu fie absolut necesaray. De aceia
Drexler 2) recomanda largimi economice pentru asemenea strazi
de 2,20 m. de 4,60 m. si de 6 m. caci capacitatea teoretica
a debitului intr'un sens al unei strazi de 2,20 m. largime
este de 525 vehicule pe ora, care este foarte mare fats de
debitul real al unei asemenea strazi. Daca circulatia se face
in doua sensuri iar strada aceasta are 60 m. lungime, debitul
variaza Intre 70 i 150 vehicule pe ora ; In fine data are o
lungime de 150 m. si asezam o piata de Incrucisare la jumatatea
lungimei ei gasim un trafic de 24 la 48 vehicule pe ora.
Aceste cifre ne arata suficient ce mare risipa se face cu
largimi necugetate ale strazilor fara circulatie, cand largimile
s'ar putea evita prin impunerea obligatiunei gradinilor de

1) Rigner (Danemarca) : Comunicarea la congresul international de

drumuri, Washington, 1930.
2) Drexler : op. cit.

www.dacoromanica.ro
 64

fatada pentru proprietarii riverani. Avand in vedere insit ca

cu aparitia automobilelor aceste vehicule intra peste tot, se
recomanda, ca aceste strazi minimale sa aiba o largime de
4,60 m. carutabila. Indata ce strazile an un trafic oarecare,
largimile carutabile de 7 metri prezinta o mare capacitate si
comoditate de manevra. Strazile cu partea carutabila de 7,50
m. pot fi artere de mare trafic chiar data au tramwaye, dar
numai data strada nu este prea comerciala, caci acolo sta-
tionarile de vehicule la Incarcare, descarcare, etc. Impiedica
clrculatia vagoanelor. Deci strazile de 12 m. largime totals
ar fi cele colectoare ale traficului local de pe strazile cu
totul linistite. Cat priveste largimea de 10 m. pentru partea
carutabila, aceasta convine lu mod neindoios pentru arterele
de mare trafic, ysi ar fi intr'adevar o risipa de neertat sa se
aplice o astfel de largime acolo unde nu ar fi utilizata in
plin rendement, eel putin la anumite ore ale zilei 1). Mai mult,
drumurile prea largi (partile carutabile) trebuiesc Ingustate,
caci se face mare economic la constructiune. Se soeoteste ca
preturie unei bune 01.0 carutabile in raport cu acela al
trotoarului $i cu acela al unei peluze ar fi In raporturile 14,4
si 1. Se mai face economie de intretinere si de timp la cura-
tatul stradei, afara ca strazile inguste sunt mai salubre fiind
mai bine intretinute. Strazile strampte impun si mai multa
discipline in circulatie ; in schimb se poate da trotoarelor o
largime mare ca sa primeasca arborii in mod convenabil gi
conductele necesare in infrastructura lor, astfel a prin aceasta
strada se umanizeaza12), caci pietonii tree In primul rang al
celor ce folosesc strada.
Dace am insistat mai mult asupra acestor chestiuni de eco-
nomic, am facet -o fiind-ca la not predomina spiritul sa se
impuna strazi pavate pe latimi maH, dar executate In conditii
rele. Trebuie sä ne schimbam aceasta conceptie ca sa realizam
lucrari economice dar de buns calitate.
D-1 Drexler arata ca aplicand aceste principii spre a corecta
greselile facute la 'AVON' (Polonia), oras cu 280.000 locuitori,
a redus suprafetele pavate cu ate 10.000 m. p. pe an, ceeace
1) Drexler : op. cit.
2) Drexler : op. cit.

www.dacoromanica.ro
 65

reprezinta o diminuare a cheltuelilor municipale cu circa 67.000

dolari pe an (circa 11 milioane lei); iar aplicarea acestei
mAsuri pe toatA intinderea Poloniei ar aduce in fiecare an o
economie de circa 2,2 milioane dolari In cheltuelile de intretinere
cam 370 milioane lei).
Autorul acestui studiu a aratat cu ocazia intocmirei planului
orasului Bazargic 1) cA, numai la 2 lotizAri fAcute in noel oral
se putea face o economic de 11,4 km. din 27,3 km. strazi
din acele lotizari, deci 420/0 economic, ceeace revine la circa
46 milioane lei. De aceia am indicat modul cum trebuie modi-
ficate fara dificultati acele planuri, pentru ca aceasta economie
sa apara chiar fara a reduce pavajul strazilor la dimensiunile
a§a de restrAnse mai sus indicate. In acela§ ora§ s'ar mai
putea suprima si alti 7 km. din 47 km. de strade vechi ce
exists astAzi, deci Inca 150/0 economic.
In Bucuresti se poate face dovada ca economia la strazile
farA circulatie poate fi atat de importantg., in cat data am
reduce lAtimile partilor aratabile la strictul necesar, acolo unde
aceasta ar fi recomandabil, s'ar putea pava cu materialul scos
restul de strazi periferice rAmase Inca in nevoie, si s'ar putea
intfetine in viitor strazile oraplui in conditii mult mai bune
si cu o cheltuiala mult mai redusa ca astazi. Actualmente
putem spune CA suprafata totalA a acestor strazi secundare
este de circa 3,5 milioane na. p. din care cam 2,1 milioane
m. p. ocupati cu partea cArutabilA. AceastA parte carutabila data
s'ar reduce numai cu 200/0 inseamnA ca s'ar putea pavA, alti
noi 420.000 na. p. fie circa 100 km. lunginae de noi strazi.
Trotoarele nu au nevoie de cat ea li se mute bordura fara a
se pava toata suprafata. De aceia, si mai ales pentru a evita
orice cheltueli inutile cu exproprieri pe asemenea strazi de
interes cu totul local, noi propunem a nu se mai face nici o
largire a lor, nici o rectificare prin noul plan de sistematizare,
de cat pe tale de retrageri pentru grAdini de fatadA on recti-
fica'ri benevole de catre proprietari spre a-si infrumuseta cadrul
in care traesc.
In schimb se vor impune la colturi tesituri cat mai maxi,

1) C. Sfinkscu : eSistematizarea ormului Bazargic'. 1930.

www.dacoromanica.ro
 66

chiar de 20 m. ei chiar in colturile stradelor farg trafic,

pentru siguranta circulatiei. Vizibilitatea la aceste teoituri
se poate obtine uneori gratuit, impunand gradini de fatadg
la colturile Btrazilor of Imprejmuiri acolo de cel mult . un
metru inaltime. Cheltuelile destul de mari cu exproprierile
pentru asemenea teoituri s'ar evita iar oraoul ar putea Intrebu-
luta in altii parte acele importante sume.

IX. Papa circulatiei.

Am vgzut pang aid ce cheltueli mari trebuiesc fgcute In
oraoele importante pentru a fi creiata o retea de cgi de comu-
nicatie care sg satisfacg nevoile circulatiei prezente of viitoare.
Dar a preggti numai tales of a nu Ingriji de felul cum este
intrebuintatg este a face mai putin de cat jumgtate treaba, este
adese on chiar o faptg condamnabilg. Arterele prea largi pentru
o circulatie anumitg sunt acuzate cum am mai spus cg
micooreazg siguranta circulatiei, cgci conduc pe cei ce le
Intrebuinteaza la extravaganta. Cum intensitatea circulatiei
Intr'un punct al oraoului e variabilg la diferite ore ale unei
zile, si cum lgrgimea stradei nu poate fi variabilg, rezultg cg
extravaganta pe manic artere poate apare oricand dacg strada
e prea largg. Prin urmare e nevoie de o politie severs pentru
arterele mari de circulatie, care sg regulamenteze sanctioneze.
Un remediu tecnic e divizarea largimei ooselci in fgoii pe ca-
tegorii de vehicule.
Dar cgile de comunicatie prea Inguste devin impracticabile
la anumite ore de intensg circulatie oi dacg acele cgi nu pot
fi evitate, intreaga miocare e paralizatg. Noi artere nu se pot
creia inteun timp scurf of de aceia trebuie sg interving politia
circulatiei pentru a regulamenta oi sanctions circulatia in
vederea inlesnirei ei oi a evitgrei accidentelor. Inlesnirile se
fac de obicei prin introducerea miocgrei In sens unit, prin
interzicerea stationgrilor In anumite puncte, prin separarea
vehiculelor dupg iuteala for pe faoii anumite, sau prin interdictia
completh a anumitor feluri de circulatie pe anumite artere
oi la anumite ore.
Incrucioerile sunt Insg duomanii cei mari ai circulatiei oi

www.dacoromanica.ro
 67

de aceia trebuiesc astfel intocmite, ca regulamentarea circulatiei

in astfel de puncte sa se fats automat, iar politia sa nu
intervina acolo de at atunci and aceasta este absolut necesar.
La Incruciserile cu trafic slab te$iturile cat mai marl ajuta
incruciserile, pe and la cele cu trafic intens ajuta miscarea
giratorie. Cand lipsesc tesiturile sau and miscarea giratorie
nu poate fi aplicata, iar traficul este destul de intens, adica
continuu, numai atunci trebuie sa intervina o semnalizare
condusa de agenti.
Cand m'am ocupat de masurile policenesti de luat pentru
descongestionarea strazilor Capita lei am aratat ca aceasta con-
gestionare are cauze generale si permanente (comunicatia cu
exteriorul $i cornunicatiile interioare); si cauze speciale si
accidentale (gruparea punctelor de atractie a circulatiei, diver-
sitatea iutelilor de circulatie, concentrarea circulatiei la anumite
ore, stationari si conduceri arbitrare, neutilizare rationale a
retelei de cai de comunicatie existents, $. a.).
Dintre cauzele generale si permanente ale congestiunei unele
se pot ameliora ca efecte pe tale politieneasca, spre ex emplu
prin fixarea de trasee pentru anumite vehicule ce nu an
nevoie sa traverseze centrul, anume pe caile inelare periferice.
Astfel de trasee se pot impune pentru camioanele cu marfuri,
lemne, etc. de la gari, sau pentru carutele taranilor ce vin
din satele vecine cu marfuri, etc. la oboare, piete on depozite ;
on pentru marfurile alimentare ce se transports de la o piata
de desfacere la alts; in fine sa se regulamenteze aprovizioarile
cu marfuri ale comertului central de la depozite, cari ar putea
fi impuse a se aseza in cartierele de depozite, etc.
Dar politia circulatiei trebuie mai ales exercitata pentru
cauzele speciale qi accidentale. Astfel sa stabileasca la anumite
cladiri ce atrag circulatia mare, precum hotelurile, teatrele
magazinele marl, cladirile administrative, garajele, depozitele
de benzins, etc. suprafetele curtilor ce trebuiesc sa aiba In
fata cladirilor care sa primeasca stationarile de vehicule ce
afluiaza acolo 1).

1) Cesare Chiodi in (Lo studio del traffico stradale urban()) (1930)

aratli ca in Statele Unite se calculeazi fu zonele de afaceri aceasta conges-

www.dacoromanica.ro
 68

DacA, nu poate realiza aceastA cerintA, Intreprinderea respectivA

sg-si aleagA sediul pe o stradA unde gAseste spatiul necesar
pentru stationAri $i nu produce deci congestionarea circulatiei.
SA se mai impuna, prin ordonante care este fasia de strada pe
care poate circula tractiunea animalA, care e fAsia pentru cea
mecanicA, care pentru pietoni, etc. De exemplu po sos. Kiselef
aceste fasii sunt stabilite, dar atAt. Pe calea Victoriei s'a
impus sensul unic numai pentru vehicule dar pietonii circula prin
mijlocul strazei, trasurile cu cai se amesteca cu automobilele,
asa ca sensul unic functioneazA tot prost. Usor se poate stabili
norma urmatoare pietonii sA, circule numai pe trotuar si
intr'un singur sens, adicA avAnd pe dreapta cladirile ; tractiunea
animalA la bordurA pe dreapta, cea mecanica spre bordura
din stanga ; stationAri de vehicule se vor admite numai In
pietele din lungul acestei dd. Principii analoage se pot aplica
pe toate strazile mult circulate din Bucuresti.
A poi iu orele de mare circulatie, de exemplu 10-12 0.16'20
se va aplica iuterdictia Intoarcerei pe loc a vehiculelor, in-
terdictia stationArilor la bordura trotoarelor, interdictia trans-
porturilor grele pe anumite strAzi, interdictia opririlor In
mijlocul strAzilor ci numai In bordura, interdictia oprirei pe
colturile strAzilor s. a. Organizarea sincronismului semnalizArilor
ce se fac de politie pe aceia§ stradA, mai ales cand intre ele
stint distante scurte, este imperativA (pe b-dul Elisabeta §i
Academiei aceasta regulA nu e observ.atA). Studiul unui program
general al mirgrei In sens unic este iarAs necesar. Mai ales
amenzile pe lot aplicate cu tikete de la carnete pentru con-
travenienti ar organize foarte eficace circulatia, ar micsora
numArul agentilor care stint foarte costisitori, $i ar face ca
strAzile orasului Bucuresti sA nu mai prezinte aparenta unei
congestionAri care scum este usor de Inlaturat, fArA cheltueli
mari ca cele cerute pentru largiri de strAzi.
tiune pe metrul de fatada ai pe m. p. de suprafata cakulafa la fiecare
etaj ale cladirei considerate. Astfel cladirile administrative sunt vizitate
pe zi de 0,07 vehicule pe m. p. Qi etaj, marile magazine de 0,06 vehicule
pe zi sau de 1,4 vehicule pe m. 1. de front ai etaj ; hotelurile an un
trafic pe 1/2 cat marile magazine ; teatrele Qi localurile de distractie atrag
1/20 automobile din numarul locurilor din Bala. In Bucureati coeficienti
trebuie sporiti (a se vedea ai C. Sfinfescu: Curs de Urbanism, 1930).

www.dacoromanica.ro
 69

Politiei circulatiei i se dit pretutindeni o importanta din

ce In ce mai mare. (Jongresele internationale speciale se
ocupA in deosebi de astfel de mAsuri. Inprogramul congre-
sului international al drumurilor tinut la Washington In
Octomvrie 1930, a figurat ¢i s'au prezentat rapoarte foarte
interesante asupra politiei circulatiei in oraple mari ci impre-
jurimile lor, asupra semnalizarei ¢i asupra stationArei §i garArei
vehiculelor.
In acest congres Paetsch (Berlin) a cerut sA se faca un
recensamant al circulatiei spre a se putea adapta ¢i amenaja
rational strazile, a cerut ca refugiile sA fie laminate noaptea
iar liniile tramwayelor inter'comunale sl fie de preferintA
aqezate in axul §oselelor.
Lorieux (Paris) a fAcut propuneri ce ne intereseaza qi
pentru Bucurqti, precum suprimarea tramwayelor din central
ora§alui, passagii speciale pentru pietoni, sa se interzica cir-
culatia lentA qi sa" se dezvolte eAt mai mull m4carea in sens
unic, fiindca strApungerile de not strazi ca §i largirile celor
existente, aunt foarte costisitoare.
Mellini din Milano a cerut ca marile garaje sh- fie regula-
mentate qi stabilite de municipalitati in locuri cu acres comod
iar Vanecek (Praga) a expus diferite scheme de incruci§eri
de strade la acela nivel.
Inchei acest capitol recomandAnd din nou o organizare
§tiintificA a serviciului circulatiei de pe langA Prefectura
Politiei Capita lei.

www.dacoromanica.ro
 ESTETICA BUCUESTIULUP)

I. INTRODUCERE

Infrumusetarea oraselor a fost considerate din

cele mai vechi timpuri ca forrnand o preocupare de
capetenie a conducatorilor. Stiaben chiar a spus:
frumusetea aspectului oraselor este o conditie e-
sentiala pentru existenta for ". In adevar, un oras
chiar data ar indeplini toate conditiile de hygena si
de bund circulatie nu va constitui un model dace nu
ar poseda si o personalitate estetica" sau dad, fru-
musetile elementelor naturale ar fi fost stricate 2).
De aceia s'au tinut in trecut si congrese de «este-
lica urbanistica>,, precum cele din 1909 dela Wa-
shington si la 1910 la Rochester (S. U.), cu care o-
cazie s'a denumit si o profesiune noun: inginerul
specialist in estetica, urbanists.
Desi estetica urbanists a fost cultivate din cele
mai vechi timpuri, si cu un interes si mijloace mult
superioare celor intrebuintate pentru rezolvirea ce-
lorlalte prob'eme generale urbanistice, din care u-
ncle ap6rute mult mai tarziu, totusi doctrina esteti-
cei urbaniste este Inca in curs de formatie, iar exo-
terismul, pe cari unii incearca sa -1 practice in aceas-
td materie, nu a prins niciodata in epoca noastrii.
1) Acest studiu scrds in 1931, revAzut qi adAogat actual, a fost pu-
b15cat In rezumat In rev. Progresul Social (Aprilie 1932).
2) Augustin Rey §i Borde: La Science des plans de villes".

www.dacoromanica.ro
 4

Antichitatea si evul mediu ne-au transmis cote -va

reguli Si proportii estetice ocu proprietati divine»
sau magice, precum corpurile lui Platon (pentagra-
ma), embleme:e pentagramice, i chiar proportiile
unor styluri arhitectonice, tocmai din cauza exote-
rismului cultivat in aceasta materie.
Camillo AS'itte1) de pe ht 1889, Raymond Unwin 2)
pe la. 1910, apoi U. isenoit Levy 3) in urma autorul
acestor randuri4) $i Augustin Rey cu Borde 5), cum
§i o serie de experti 6), cum am numit mai sus, in
estetica urbanistice, au trasat, analizand creatiunile
urbanistice existente, fundatiile doctrinei esteticei
urbane.
In cele ce vor urma nu vont cerceta daca oraul
Bucurqti este sau va putea deveni un ora4 de arts,
ci nun-111i dacii este sau va putea deveni un ora4 es
tetic in sensul doctrinei urbanistice. In al doilea
rand, ne vom ocupa cu mijloacele ce trebuesc a fi
intrebuintate spre a atinge telul propus.
Este insa necesar ca in prealabil sa ne jaloniint
cateva repere ale doctrinei noastre, care s5, formeze
firul conducator al expunerei ce vom face, si care,
speram, sa fie acceptat de cat mai multi interesati
la frumusetea Capita lei.
Estetica fiind dupe Croce 7) «doetrina care defi-
1) Camillo Sitte: Der Stadtebau nach seinen kiinstlerischen
Grundsatzen" (1889).
21 Raymond Unwin: Town Planning".
3) Georges Benoit-Levy: La vine et son image-.
4) C. Stintescu: Elemente si conditii de frumusete a oraselorl:.
(Renasterea Romans 1920).
5) Augustin Rey si Borde: op. cit.
6) Printre acestia citam si pe Matyla C. Ghyka, care a oublicat
lucrari remarcabile asupra teorilor de estetica printre cari dram-
Les rythmes-; L'estetique des proportions dans In nature et dans
les arts-, s. a. in colectia La pensee contemporaine.
7) Benedetto Croce: Elemente de estetica".

www.dacoromanica.ro
 5

note arta», desigur .cd nu ne. vom pu0a ocupa, de

estetica 13ucurestiului, lard a o cereeta dupit arta
urbanistica, caci si in Bucuresti estetica urbanisti-
cd poate fi procuratii fie de frumusetile naturale
(zise $i anestetice), fie de cele' creiate de om.(artis-
tice).
In adevar, in urbanism intelegem in mod catego-
ric, ca si Guyau, ca i d. Suchianu 1) «arta ca feno-
men social», care cere public si tecnicA (styl) aviuid
menirea a forma sufletul colectiv.
Urbanistica democratizeazii Irumosul creind «arta
pentru toti». Numai in acest sens realizata arta
in estetica urbanistied, ea formeadt un factor ur-
banistic de interes general in oras, iar nu de interes
numai local urbanistic, cum cunt considerate de cele
mai multe on problemele de. estetica urbanistica.
Vont consideril dar de interes local numai creatiu-
nile artistice urbanistice care se prezinta ca o in-
tuitie, ca o viziune personals, lard un caracter pre-
dominant social.
Prin urmare de'a inceput vom separa: creatiuni
de estetica urbanistica de interes general vi crea-
tiuni de estetici urbqn;sticd d3 interes local. Din
primele vor face deci parte creatiunile estetice cu
caracter predominant social, din secundele creatiu-
nile, rezultate ale viziunei personale, plind la perfee-
tiorea functionald definitil de Ruskin, adica din :a-
cele dela care, dupa Gide, obtinem maximum de e-
fact cu minimum de mijloace, mijloace care pot fi
recluse pi-Ind la niste simboluri (Meumann).
Fiecare arty are simbolurile si tecnica ei specia-
la: pictura cere coloarea $i lumina; sculptura are
forma $i directia; literatura are cuviintul si ideia;
muzica are sunetul $i masura; cinematograful are
miscarea; in fine arhitectura are liniile *i massele.

1) D. Suchianu: Sociolog ie.' .

.

www.dacoromanica.ro
 6

Care sunt insa simbolurile urbanisticei I Noi tonsi-

deram Ca sunt spatiile Libere, spatiile cicidite $i cir-
culatial).
Asa dar not nu consideram in estetica urbanistica
numai esteticul care conduce la creatiunea artistica,
dar si frumosul, mai ales frumosul natural, denumit
si anesteticul $i pseudo-esteticul, dar deosebit de
tantiesteticul» mentionat de Rey. Tocmai admiterea
frumosului anestetic in urbanistica formeaza una
din deosebirile artei urbanistice de cetelatte arte.
Noi consideram ca. $i frumusetile naturale procura,
mai ales amenajate artistic, synteza artistica prin
senzatie, sentiment $i inteligentci, dupa cum men-
tioneaza Leger (L'esthetique du paysage), de$i
Croce zice ca natura e qstupida» in comparatie cu
arta $i e omuta» daca omul nu o face sa vor-
beasca 2).
Prin urmare in urbanism vom studia $i utiliza
cele doua feluri de frumuseti analizate de Ch.
Lalos): frumusetile naturale $i frumu.et.le artes-
tice. .
Th. Fischer enumera printre frumusetile naturale
urbanistice: campul, muntele ,apa, aerul $i soarele;
iar ea estetic artificial numai concentrarea circula-
tiei pe arterele principale 4).
Augustin Rey enumera ca frumuseti naturale: a)
apa (raurile, lacurile, marea); b) plantatiile (ver-
deata, padurile, codrii, arborii izolati, parcurile);
c) vederile $i orizonturile (paysagiul, colinele, vede-
rile locale, panoramele, perspectivele, orografia te-
renului). Iar ca frumuseti amenajate de om: d)

1) A se compara cu lucrarea: Superurbanisrnul" de C. Sf;ntescu

(definitia).
2) B. Croce: op. cit.
3) Ch I leo: Irtroduction a l'Esthetique".
4) Th. Fischer: Lieber Stadtbaukunst" (1922).

www.dacoromanica.ro
planul rational (arterele monumentale de eireula-
tie, cele secundare si pietele); c) arhitectura; 1) ar:,
hitectura combinata cu f rumusetile naturale. Tot
'Rey da exemple interesante de lucrari antiestetice.
Daat esteticul artistic se afla Joarte adesea ((in o7
chiul observatorului*, este mai putin permanent,
are adesea o valoare variabila in timp, frumosul, na-
tural zis si anesteticul,. are un caracter mult mai
putin relativ, o valoare permanents.
Totusi cerc.etari recente, ca acelea ale lui Zeysing,
au dovedit ca yelativitatea frumusetilor artistice
este mai mat, aprenta dea cat realii, caci acesta -a
aratat pe tale experimentala ca, de exemplu, asa
zisa «thetura de aur» (diviziunea in medic si ex-
trema ratie zisa si proportia diving), formeaza un
raport fundamental al frurnosului in artele plastice
si in deosebi in arhitectura. In aceasta arta princi-
pii]e geometrice ale omotetiei aplicate dau nastere
la efecte puternic estetice prin simetria Si rytlimul
creiat din repetarea unor figuri asemenea ,care deci
au o masura comuna, independent data au sau nu
un ax comun.
Prin urmare poate exists o doctrina a esteticei
urbanistice 1), si de aceia gasiin nimerit sa schitam
in cele ce vor urma, eateva reguli, si numai in urmii
sa procedinn la aplicatiunea unei astfel de doctrine
la estetica Bucurestiului.

II. DOCTRINA ESTETICEI URBANISTICE

Cu riscul de a ciidea in tautologie, revizuim rope-
rele puse.
Simbolurile estetice urbanistice am vazut cii sunt
in primul rand spatial liber si spatial cladit; in al
doilea rand intra $i circ2flati«.
II A se cerceta si Cursul de urbanism- profesat la Academia
de ArhltecturA de C. Stintescu (editiile litografiate 1924 sir 1929).

www.dacoromanica.ro
 8

Repetam e. esteticul urbanistic poate ,fi de into-

res general (ca fenomen social) si de interes local
(ca intuitie personalli) si ca eel mai important din
pim' de vedere urbanistic este esteticul de interes
general. Am mai ar5,tat ca in urbanism admitem
atat frumosul natural, cat si eel artistic, cu toate ca
unii esteticiani considers ca «infirmi intelectuali>
pe cei ce nu pot sr' simt5, de cat frumusetile natu-
rei. Ne vom feri ins5. uneori s5, scoatem in valoare
cele mai incontestabile uratenii ale naturei, consi-
derate ca pitoresti, pentru a le transpune in arts.
spre a deveni frumuseti artistice. Astfel de opera-
tiuni nu fac parte din domeniul esteticei urbanisti-
ce. Vom elimina dar estetica uratului studiatii de
Rosenkranz.

A. Estetica generals urbanistica.

grin unwire vom alege la inceput simbolurile si
tecnica esteticei urbanistice numai sub aspectele for
care se prezinta ca fenomene sociale, pentru a deter-
mina apoi efectele estetice urbanistice de interes
general ,adica sa cAut5rn, cum ar zice Lanson, pe a-
celea rare ,,socializeaza gandirea».
E.-ir. prea cunogenta influenta gandirei sociale la
formarea styli) r:lor. in deosebi in arhitectur5, si
valoarea £tylului in formarea personalitfitei unui
eras 1).

1) Cu toate acestea teoriile lui Moessel, bine dociunentate. de-

monstreazA ca stylurile egiptean, grec $i gotic (styluri meditera-
neene) sunt bazate pe o geometrie a numerilor. In adevAr la a-
ceste styluri proportia divina (proportia este o repetare a une:
analogii) joaca un rol primordial si matematicienii cimosc ca acea
proportie divina a y h = e in stransA legatura cu reprezentarea
seriei numerice a kai Fibonacci, cf.i ca rezolvirea algebrica a acelei
proportil geometrice nu reprezint5 decat radAcinile unei ecuatii de
gradul al doilea avand valoarea laturei pentagonului regulat.

www.dacoromanica.ro
 9

AExista Irish *i un styl urbanistic care caracteri-

zcaza cpocile, ca emanatiune a fenomenelo sociate.
Prin urmaie stylul contribuie la esteticul. urbanis-
ftic de ;ntcres general. Dar .prin styl urbanistic uu
yarn intelege n'wai stylul arhitectonic, ci mai ales
tecnica intrebuintarei spatiilor libere in raport. cu
tecnica spatiilor cladite, (cu stylul for special arhi-
tectonic). Spatiiie :Ahem nu sunt de fapt" de cat ele-
mentele naturale ale esteticei urbanistice, asa
putem admite ea frumusetile naturale cu spatiul fi-
ber constituesc elemente de interes general in este-
tica urbanit. Stylul arhitectonic al spatiului cladit,
care este.cel de al doilea simbol al esteticei urbanis-
tice, fcrmeaza un al+ element de interes general in
estetica urbana. In fine organizarea circulatiei, a-
dieu a simbolului urbanistic populatie-circulatie.,
procurd al treilea element de estetica urbanistica de
i nteres general.
Asa dar elementele ;le estetica generalii urbanisti-
. ca sunt: 1) fra7ausetile naturale; 2). stylul arhitec-
tonic; 3) organtzarea iircalatiei.
Modul sail tecnica inirebuintarei acestor elemente
de estetica generald nrbanistica constitue stylul ur-
banistic, care evoluiaza cu aspectul social: de apo-
rare (strategics) in epoca antichitatei, cu a*ezari
lacustre, apoi acropole ,agore-foruri, on ziduri de
cetati; de expansiune (colonials) cu strazi si piete
regulate *i chiar cu lucrari de arta in stylul clasic
arhitectonic; feodal-religios (medievala) cu bur-
guri, ziduri de cetati, catedrale, piete *i strazi in-
guste *i neregulate, cu stylul gotic arhitectonic
predominant; regalist-modern cu fortificatii, strazi
regulate, piste $i palate, *i cu stylul arhitectonic. al
rena*terei; capitalist-industrial: cu expansiune ur-
bana neregulate, cu disparitia spatuilui liber, cu de-
zordine in circulatie *i cu amestecul stylurilor arhi-
tectonice; de gandire urbanistith (adica zonificare si

www.dacoromanica.ro
 10

estetizare, cu pastrarea valorilor istorice; : .fie indi-

vidualist. (stylul oral- grading englez, independent
sau satelit) cu suprafetele limitate de extensiune, cu
spatii libere repartizate pe locuinte individuate, .cu
evitarea marilor aglomeratii; fie colectivist sau coin-
binat cu eel extrem capitalist (cu concentrarea spa-
tiului liber alaturi de cladirile blocuri de locuinto
colective) cu stylul cladirilor Inalte, cubiste, aproa-
pe zgarie-nori (modern styl).
Intre cele cloud styluri urbanistice moderne extre-
miste, adica eel al aspectului social familial, repre-
zentat prin ora$ul-grading, $i eel al aspectului socia-
list, al viitorului preconizat de Karl Marx, repre-
2entat prin propunerile mai recente ale lui Le Cor-
busier si altii, intre acestea se pot gilsi multe corn-
promisuri care sa corespunda nazuintelor sociale
locale $i care sa formeze un styl local urbanistic,
datator, cum am mai aratat '), de personalitate este-
tica urbanistica, ora$ului de care ne ocupam.
Putem clasa tecnica esteticei generale urbanisti-
ce dupa felul actiunei estetice a elementelor sau sim-
bolurilor estetice 2), adica actiune sensoriald (prin
forme $i colori), sentimentard (prin forta imagina-
ta) sau intelectuald, (prin raportul cu utilitatea).
Trebuie sä existe totdeauna un element predomi-
nant estetic, caci pluralitatea elementelor pri-
mordiale creiaza confuziunea, antagoniste percep-
tiei ware, care trebuie sg caracterizeze forma este-
tica. Absenta elementelor estetice da na$tere, din
contra, la saracie.
Pentru elementele cu actiune sensorializ, adica
spajiul liber cu frumuseiile naturale $i constructia
arhiteeturala, s'au determinat dispozitii geometricP
(statice) pentru realizarea efectului estetic; iar

1) C. Sf infescu: DelimitSri in regiunea municipiului Bucure,ti'.

2) Paul Leger.

www.dacoromanica.ro
 11

printre.dispozitire referitoare esteticei generale

urbanistice enumeram: a) perspectiva 1) b) coroncir
mentul 2); c) aspectul din ecizduh 3); d) silueta 4).
'Pentru elementele cu actiune sentimentalci, fac-
tori 'in care intra puterea elexnentelor naturei 51.
scars arhitecturala, s'au determinat dispozitii cu
efect psihologic (dinamic) pentru realizarea efectu-
lui estetic uroanistic 5), printre care enumeram: c)
contrastul ; f) varietatea imaginilor (pitorescul arid--
tecturai) ; g) regularitatea alternatei cu neregularitor
tea 6). In fine, pentru elementele cu actiune intelec-
tualci, cari sunt imaginile yi simbolurile frumusetilor
naturei sau constructiei, on modul de constructie its
rapoit cu destinatia, gasim iara,5 anumite normo
ale esteticei generale urbanistice, precum: h)
adaptarea la mediu') ; i) ordinea ,si orientarea 7);
j) echilibrul intre viata socials si lucreiri 3).
Parte din aceste criterii sunt valabile $i la reali-
ziirile de estetica locals urbana, dupa cum vom
vedea.
Prin urmare riimane stabilit c6: frumusetile na-
turale $i stylul arhitectonic, izolate sau combinate
in anumita mrisurci cu organizarea circulatiei $i er .
monumentele istorice, printr'un styl urbanistic a-
daptat mediului social, pot procura o personalitate
ora$ului, si aceasta este cea care contribuie in mcl-
sura maxima la estetica generals a lui.
Asa dar prelucrarea factorilor de estetica gene-
rala nrbanistica este cea care realizeazil creatiuni de

1) Augustin Rey.
2) 2'h. Fischer.
3) C: S(intescu.
4) Cerrzmer.
5) C. Sfinfescu
6) Camillo Sitte.
7) Raymond Unwin.

www.dacoromanica.ro
 12:

arta urbana $i care culmineaiii in personalitated ur--

banisticii, care pentru a putea fi exaltata in cel mai
malt grad, eats a se intrebuinta toate procedeele
tecnice sus aratate in raport cu elementele ai modul
respectiv de actiune estetica, in care rythmul, inte-
les. ca o «periodicitate perceputa-h sa predomine.
Se cuvine dar sa ne oprim la timp $i in deosebi,
asupra personalitatei urbanistice, ca o creatiune a
esteticei generale urbane, ceeace vom face °data cu.
aplicati; nea acestei doctrine la estetica Bucures.-
tiului.
B. Estetica locals urbanistice
Am vazut ca este produsa de creatiunea artistica',
,ultat al intuitiei personale. Elementele formand
sh_ boluri ale esteticei locale urbanistice sunt: spa-
gut 7,iber (piata, strada, gradina), cicidirea sau gru-
pele de cleidiri, monumentul istoric 1i. circulatia
(mi$carea).
Tecnica esteticei $i aici variaza dupe felul actiu-.
uai simbolurilor estetice, cum am aratat la cazul es-
teticei generale urbanistice.
Astfel pentru elementele cu actiune sensoriala
deja citate, $i in plus pentru constructiile tecnice ii-
tilitare, sunt stabilite regulele geometrice ale lui,
Camillo Sitte: a) raporturile de pozitie intre cld-
diri, monumente si piete; b) raporturi de cadre la
strcizi $i piete; c) forma, mcirimea $i gruparea piete-
lor; d) traseul $i ul str-izilor qi pietelor (aces-
tea $i cu actiune intelectuala); e) concentrarea yi
gruparea monumentelor; f) armonizarea stilurilor
arkitectonice (omogeziitatea); g) adaptarea lucrari-
tor la mediu (unitatea fizica). La acestea adao
gam 1) h) coloritul; i) iluminatul in timpul noptei;
j) insolarea2).
1) C. Sfintescu.
2) G. B. Levy.

www.dacoromanica.ro
 13

Pentru cele cu aetiune sentimentalci, (intre care

citam in plus decoratiunea florala, cea arborescen-
tA, hydraulics, on mobila) in deosebi cea mai apro-
piata de lucrurile naturei, exists aceleasi norme psi-
chologice deja indicate.
Relativ la actiunea intelectualci a unor elemente
estetice, printre care mentionam si curcitenia1), rd-
miinem la cele zise la estetica generals urbanisticA.
Oprindu-ne la aceste indicatiuni privitoare este-
ticei generale si locale urbanistice, putem trece la
aplicatiunea for pentru estetica Bucurestiului.

111. ESTETICA BUCURESTIULU1

Vom examini mai intai chestiunile de estetica ge-

nerals si apoi pe cele de estetica locals a orasului.

A. Shnboluri de estetica generals

Trebuie sa cercetam elementele naturale enume-
rate de Rey, sa examina'm istoricul orasului si sty-
lul constructiunei, cum si factorul social in forma-
rea stylului urbanistic al orasului in sensul defini-
liei ce am dat mai sus.
In urma vom vedea data este posibila creatiunea
unei personalitati urbanistice a orasului.
1. Elementele naturale

Pot concura la estetica urbana a Bucurestiului

atat apele, cat si plantatiile, cat si orizonturile (ye-
derile). Acestea trebuiesc cautate atat in oral, cat si
afara din oral papa la oarecare distanta.
Din fericire putinele elemente naturale de fru-
musete urbanA existente in oral, si mai ales in afara
1) Element citat de Benoit-Levy.

www.dacoromanica.ro
 14

orakalui, nu sunt Inca iremediabil compromise de

mana sau prin neglijenta omului.
Prin aspectul for primitiv, prin forme utilitare si
chiar prin creatiuni decorative, acestea vor concura
pe tale sensorial in primul rand, in aceasta regiu-
ne, la impresiuni estetice.
a) In imprejurimile Capita lei
Mai ales frumusetile naturale exterioare Capita-
lei noastre din regiuni mai mult sau mai putin in-
departate, pot contribui la estetica generals a Bu-
curestiului, nu numai prin valoarea for artistich,
dar mai ales prin formarea unui csuflet at Capita-
lei» ceeace cu deosebita arts, d-1 C. Argetoianu 1) a
convins intr'o conferinta a sa din 1914.
D-1 C. Argetoianu deplora adevarul constatat ca,
din toate capitalele lumei civilizate, Bucurestiul
este singurul oral care nu poseda imprejurimi, in
sensul cuvantului banlieue", imprejurimi de o asa
de mare importanta morals pentru sufletul unei ca-
pitale. D-sa Inca a demonstrat cu succes ca se poate
creia imprejurimi cu asemenea calitati pentru ora:
sul Bucuresti. Pentru locuitorii oraselor mari, cu
drept cuvant d. Argetoianu afirma ca imprejurimile
ofera unica posibilitate de a se pune in mod folo-
sitor in contact cu natura si eh' factorii cari creiaz5
imprejurimile in sensul urbanistic sunt: gustul pen-
tru natura, perfeetionarea tailor de comunicatie $i
sporirea excesiva a populatiei ora$elor mari.
Cu cat gustul pentru natura creste, deci cu cat
omul se gaseste mai des in contact cu natura, cu
atat potentialul sau de civilizatie creste.
D-1 Argetoianu a indicat unele imprejurimi
ale Bucurestiului, cari cu oarecare amenajeri pot
1) C. Argetoianu: ..L'influence de la banlieue sur Fame des ca-
pitales".

www.dacoromanica.ro
 15

procura paysagii cari ar putea fi comparabile cu

cele din jurul altor orase mari, si anume: valea Co-
lentinei, dela Ciocar )sti papa la :.Mogosoaia prin
Cretulesti $i Bucoveni (fig. 1), cu valceaua Cocio-
(milli la Corbeanca, Balotesti, Caciulati, si lacul

Fig. 1. Valea Colentinei intre Buciumeni si Bucoveni (vedere

spre amonte)

Caldarwani; si mai ales lacul Snagov in plina pa

dure a Vhisiei: In jurul acestui lac farmecul natu-
,..rei este tot asa de penetrant in Decemvrie ca si in
gluna Mai. Apa clara a lacului este inconjurata de
,piiduri mill.* care serpuiesc pe maluri nedecise,
gunde un labyrint de trestie leaga pAmantul cu apa.
Din mijlocul lacului, intr'o insulli, apare izolata
Avechea maniistire pe care a reconstruit-o Vlad Te
gpe$, pe locul unei vechi biserici, datand probabil
din sec. XVD...
La fel la Caldrtru$ani, Pantelimon, Cocioc...
oSpre sudul Capitalei paysajele suet diferite, dar
gtot asa de favorabile colonizarei. Valle paralele ale
oSabarului si Arge$ului, formeazil spre sud $i sud-
gvest o semicentufa de coline, deli foarte joase, dar
<de un aspect variat si placut...

www.dacoromanica.ro
 16

«In aceasta regiune s'ar putea uni, cum se zice,

<tutilul cu placutul»..
Curagiosii precursori doriti, de d. Argetoian,u, au
aparut cidata cu conditiile prielnice enumerate de
d-sa, duPa 1929. D. Dobrescu, Primarul Muni-
cipiului Bucuresti, a inceput cu lacul Snagov ope-
ra de amenajare $i colonizare a unei suprafete de

C.°
0
11
, ,r
'7_
° rt':C., 0).-OfiaLli'

. .

r-

Fig. 2. Vederea lacului Snagov spre Coada Lunga-

(forme lini,tite)

1500 ha. padure $i 1000 ha. baltil, and impuls gus-

tului pentru natura, pentru imbunatatirea cailor de
comunicatie $i a mijloacelor de transport i). Tot
d-sa a facut demersuri scrise $i verbale la Ministe-
rul Domeniilor in anul 1930 pentru regiunea pito-
reasca a padurei Cornana, dar deocamdata se pare
inch' fara rezultat pozitiv. Mai fructuoase, poate, au
. fost cele pentru padurea Pustnicul, dela nord de
1) Aceste suprafete au fost cedate Municipiului prin Legea
pentru infrumusetarea imprejurimilor Capitaler din 9 Februarie
1931.

www.dacoromanica.ro
 17

.Cernica si la sud de M-rea Pasarea, de 300 ha. pen-

tru care legea de cedare a fost votata in vara 1930,
dar nu este Inca promulgate.
Din cauza ca amenajarea, chiar numai estetich, a
unor asemenea regiuni exterioare zonei administra-
tive a orasului formeaza obiectul planurilor de ur-
banizare regionalO, puse in practice abia dupe fag.-
boiul mondial, iar la not aceasta necesita legi spe-
stale, pe care Inca nu le avem, ne mai giisim astazi in

Fig. 3. Vederea lacului Snagov spre nord, dinspre Ghermaaesti

(vegetatie pitoreasca a malurilor)

Kituatia ca nu posediim nici macar studii asupra si-

tuatiei de fapt, necum proecte de amenajare a unor
asemenea localitati, care prin frumusetile for natu-
rale ar forma imprejurimile atrag'iitoare ale Capi-
talei. Prezentam cateva vederi fotografice din regi-
unea Snagovului (fig. 2-5), luate prin ingrijirea
d-lui Inginer Th. R(Idulescu din Directia Cassel
Lueriir. Municipiului. Figura 6 reprezinta o copie
de pe harta Institutului Georgrafic al Armatei, pe

www.dacoromanica.ro
 18

care am notat deosebit frumusetile naturale mentio-

., -

eriVir :

Fig. 4. Drumul Izvoranilor" prin padurea Snagov (spre satek

Izvorani $i Coadele)(Mniamente drepte, largi, majestoase)

r
Yst
.
r Alr'"

Fig. 5. Poiana Laos' Ursului" din padurea Snagov, care iarna

si primavara devine lac (luminis incadrat)

www.dacoromanica.ro
 ......--,1,
;,--,..
..
., .,--ftt,
.0,
&
ZONELE PITORESTitollt RESINEA BLICIIR

.."41111r.:Wa 4
4,,
.,4=0..4,77711
. A ,>. ,A
,
..
. .
.-
-747.---....
1%
e
.
1

k,
.....

,
Legend.
-Delimiterea re
slimier pi/We:5ff
t.P.
. 4 ,.. A.
-. el' .
fi-
44/4P
ir .

.. '.:*1' d
4,,,
-. 4,..
'...°.Ple.X1f..-...
,.
.. 'plepaate.t.
. *aid .?..... q. ..
S: , -
4 6 1081,' 1.
4t; ,...',4 ,.4.-- ''-', ,-. ,
,,
,4
r . --,.............!...0.644, .
?.....'i! f,(.14.
C.!...."/ ,:leia. em;k; va
,:.'4":,'"' '3e.
....e., 4 -....NOP.. \ t . .
ce ,
.., tiobro ../. ree-e :it .

x ,
.,
4 China,
-.. k.T.'
e-
V :ft
".:'-'.-, .,,,,
,.nA.,
micie ,. s. ifa Allir IT -411W
'..te,:.:,.., ......,.
..
..,
.
aft,rftu
4,. 4, - .....:-., ,..:. ..

canis i-.:1:, 'e.:A.. o. - . , i

- 4A.T 6 ,

V.<
'
41',.,

.. '''e '441":ib
.1"''''' ?or
<
'

X.
, _SIM
eu,. ,
,...
griivl
tie
'NC Itswirt
4
.... ...-",..4
: .r, .
r..(..y, 74.. .- 74.
,
fr -
' It
fit No. ' v t g: .. ,..
ff
0.F '
e 4, '...) ,. ' 97,
.

4,,
\
.--. \
' orD so LL. ...'' 4,
`-
'''
'''6 eN \i:
0
,..,..1.... ,,,,
":°
strc-,...1.1% r-
, ..0.
...'*.
Z .... 1C- alkwa 0.
. ... ."..em".. , '11-1
60,ifil N....lair..,,-,, . . ...5.1:.
+.:
0 4.' ' ,
,' ;71.;!4?:;.;1131,. C
.
.0.. i. .
Air/...,,S4,:i,r-.11.. . ,

'..^...t.,74 ..,
,.S,
4ir.C.,;°, -
c
Ns.
A.

.... dd.
. TI .-/;<.1
'
' 41FP:Crl_791411111
_
,...., .e"

,,,,t, .r.' _ 7;
,4.
M' . .

Ii
1
...4 '''k 71 ,,
,a, 10 i I
'''' .! '5.
.0,4,
..,/
.1,
,
g',A
..-3:::,
,z-%1..---, IP-- IN
...__,
....
,
1.00* ,.6,.4.,b
..

to 4, It/6 94.' .91i ,:.1, 1....

0 .....,,,,,, l. .
st,. ccir 1

'.... .c ,.....

\--2-------
.t-
- A Or# fell 4%,
. 'N,
.... . /4. cht11,,410.:

- -
Vida. -444. '-'", ,.., ' fromusent
1.!:.!.
A , .
MI W1V
.
rt .. ., ,
...f.1,0 ...f ,
OF:"'
'.
. rs-
egraWii
it
'' 11,-- ,
',04...r .4 . ... .
'N
, ___..,-,.." *
..-. 1

40.1 1%,- '1.,-..' `. 4....._ N.e.

.,..-..... 0.4.5.4-...;.:..F -
----- .4 \'

"Ift,riii',0:,, 600 , II . .,, _

-
kI'
u 41,
'
yiti...:: i''
' - .,..! At
-...-1,

v
_::%1%,,,,
r
-4.!A
',.;,.,:i'.4 ,,.:ti!.1!-- .:-- -i'''''''''': t--
74

...,.."
tli - ''A
.§0;:s.-...
.. :-,..,,,
sm.,.
Illr.A11Ih 141
', +OMR ,..,04;.^."
. -
(11.001)
GAMMA

.....A.r.,.... i.p,..,.,,..,3t,:t
..
AJAkes M.11

www.dacoromanica.ro
k. Le.
 19

nate mai sus. Asemenea reproducem in cursul aces-

tui studiu proectul de program al concursului

°4

,
t

tli(
4' di 11

Fig. 7. Valea Crevediei, (maluri nesigure)

pentru un plan de urbanizare a regiunei lacului
Snagov, intocmit de autorul acestor rilnduri pu-
pr.s-4-1

,o
gm?
;s4lre'L.'"-'
' *"

A
. ,

_ .3, lf2Z,I.7...77:- .

Fig. 8. Raul Ilfov la intrarea In padurea Sassu

blicat in Monitorul Municipiului Bucuresti din 20
Aprilie 1929.

www.dacoromanica.ro
 20

Studiile amenajerei lacurilor Colentinei din nor-

dul Capita lei pi asanarei lor, ne-au relevat pi alte
frumuseti naturale in aceastil regiune din apropiere.
Valea Crevediei, cu perdelele de pomi pi maluri ne-
sigure (fig. 7) ca pi rain Ilfov la intrarea lui in pa-
durea Sassu, sunt de un pitorese fermecator pentru
un orapan (fig. 8). Apoi lacurile Buf tea (fig. 9 Pi
i;
"

_3'. 1 333 Ee

itig .3$

t. -

V' .=
4r,
. maw °
T.

rl

Fig. 9. Lacul Bufbea (vedere din curtea morel spre amonte)

fig. 10) 'pi Mogosoaia (fig. 11 pi fig. 12) nestricate

Inca de lucrari antiestetice, cum s'a intiimplat cu cele
limitrofe orapului Bucurepti, sunt pline de atractie
pi nu apteapta deck valorificarea for in folosul este-
ticei urbanistice.
Prin urmare in viitor prima lucrare de facut in
vederea amenajerei rezionale estetice este o cata-
grafie a elententelor de frumusete naturale papa. la 0
distanta de 30-40 km. de ora$, cum pi adunarea da-
telor necesare pentru intocmirea proectelor de ame-
najare a acestor zone.
D-na Marta Bibescu, factind Primgriei Munici-
piului nipte osuggestiuni pentru infrumusetarea o-
rapului Bucurepti» propune, pentru formarea u-

www.dacoromanica.ro
 21

nei cingatoare a orasului, Oduri de pini plantati,

cum s'a realizat la Berlin si Bordeaux, fiindca acest

Wre"inikk.

, .

: 5

Fig. 10. Lacul Buftea (vedere spre parcul Stirbey)

copac poate trill in diferite regiuni. Motive le pen-

tru care d-sa face alegerea acestei esente, $i anume
Pinus Sylvestris, sunt: a) pinul riimiine vesnic ver-

Fig. 11. Lacul Mogosoaia (vedere tyre arnonte de pe podul

de la moara)

www.dacoromanica.ro
 22

de, iar Rucurestiul este o capitals mai mult de iar-

na; b) pinul este ozonizant; c) in padurile de pini
se traseaza usor alei $i se circula usor; d) terenul
padurei se pastreaza fara noroi, fara spini prin
covorul elastic de ace de pin; e) ramurile arborilor
.se rup greu, rezista la zapezi mari $i in 30 ani co-
pacul creste puternic; f) oglindirea intunecata a
pinilor in ape produce efecte foarte frumoase ; g)
intretinere usoard.

'
ja' fo

Fig. 12. Lacul Mogosoaia (vedere spre palatul Bibescu)

D-na Bibescu nu acceptii parerea unora ca trebue

Mutat un copac originar romanesc pentru asemenea
plantatii, fiindca exists si acum multi copaci de o-
rigina streina cari au intrat cu succes in flora no-
maneasca si a caror provenient5, putini o mai stiu.
h) In zona administrative a Municipiului.
Misim ape!e si vaile raurilor Dambovitei $i ale
Colentinei, la ultimo, adogandu-se $i lacurile forma-
te pe parcursul ei 1). Mai intalnim padurile putine,
1) Date numerice asupra acestor ape 4i lacuri se pot gasi in
lucrarea: Alimentarea lacurilor Colentinei cu apA din lalomita-
.de C. Sfintescu (1931).

www.dacoromanica.ro
 23

cite au mai riimas, in aceastli zona Qi palcurile, de;

arbori cu coroane bogate, precum: padurea Banat,

107.04 .g
*.1
7

Fig. 13. PAdurea Mogo§craei de curand taiath

sa (678 ha.) din care 100 ha. e intrata in posesia

Municipiului Bucuresti prin legea din 1930 cu care

A,*
, .
I
P*erg.;

iv)
./?4. /y5-1

.t 401,.
- .?
A' _
0.7 rr
.

Fig. 14. Natura in Parcul Baneasa

www.dacoromanica.ro
 24

s'a cedat si padurea $i lacul Snagov, iar restul este

in propr. Blank (50 ha.) si al mostenitorilor Montes-
quioux; padurea Tunari de 530 ha. numai dincoace
de linia de centurA, proprietatea.Calimachi; padu-
rea Becheanului de 68 ha. proprietatea mostenito-
rilor Pribegeanu; pAdurea C(71ineasca Vulpache de
122 ha. proprietatea Brancoveanu; padurea Pan -
telimon, taiata in mare parte, proprietatea Statu-
lui, ramasa de 100 ha. deosebita de parcul Pante-
limon, al Eforiei Spitalelor Civile, de Tanga satul

14*.

..

.
)
.
., .
.;

..

reu. .,
,

':'
a. .:

....:.:
it

i'...
'F n. '
.

,.... .
7K

Fig. 15. Drumuri in Parcul Baneasa, respectand natura

Pantelimon, de 58 ha.; padurea Root, de 10 ha. pro-

prietatea jud. Ilfov, in stare rea din cauza permite
rei pasunatului vitelor; in fine, o parte din pAdu-
rea lifogwaia, de 18 ha., care nu prezinta acurn
mare importantA, fiind thiata de curand, (fig. 131,
deci prea Una* padurea Plumbuita, proprietatea
Statului de 65 ha.
Acestea formeazA alte elemente de frumusete na-
turals Si amenajarea unora s'a $i inceput. Astfel in

www.dacoromanica.ro
 25

pildurea Baneasa trecuta Capita lei, cu intele-

gere a frumusetelor naturei s'au trasat cateva drill
muri, alei *i lumini*uri, cari acum formeaza desf 6-
tarea sufleteasca a atkor Bucure*teni. In aceste
lucrari s'a respectat natura (fig. 14 *i fig. 15), *i
s'au luat masuri sa se respecte *i in vecinatatea pa-
durei.
De chestiunea plantatiilor in zona exterioarii o-
ra*ului ne-am mai ocupat *i cu alte ocazii 1) *i ara-
tam gre*elile facute de Ministerul Agriculturei cu

Fig. 16. Valea Dambovitei Tanga Militari-Rosu (vedere sp:e sud)

improprietaririle mari de dupe razboi in aceas-

ta regiune, in-loc de a rezerva terenuri publice pen-
tru plantatii. Ondulatiile terenului, aspectul pay-
sagiului agricol *i vederile de perspective sau pa-
noramice nu lipsesc din aceasta zona. Citam cateva
din acestea: a) pintenul Dambovitei dintre Row *i
Militari, cu vedere in lungul vaei Dambovitei, (fig.
16; b) dealurile de pe malul drept al Dambovitei in
fata morei Ciurel, fig. 17; e) vederea de pe malul
1) C. Sfintescu: , Cum sa sistematizam Bucurestiul" (Arhiva
pentru $tilna si Reforma Socials, Nr. 1-3, 1929).

www.dacoromanica.ro
 26

Dambovitei de la satul Cu la (Leordeni) spre Ochiui

Boului $i Catelul; d) din spre ''oseaua Bueuresti-

F. . -

Fig. 17. Colinele Dambovitei langa Moara Ciurel (vedere

spre nord)

Ploesti spre padurea Baneasa, (fig. 18); e) malul

drept al Colentinei intre satul Baneasa $i fabrica
de eruimida Montesquioux, etc. (fig. 19).

An /M. 11' "401

'et
C 9
"44

Fig. 18. Vedere de pe sos. Bucuresti-Ploesti

spre padurea Baneasa

www.dacoromanica.ro
 27

Desigur ca nu poate fi in intentia noastra sa.dam

isici solutiuni pentru amenajarea acestor situatiuni
estetice naturale. Acestea trebuiesc studiate detailat
pentru fiecare pozitie. Ceeace urmarim este $a darn
indicatii generale pentru ridicarea valorei estetice a_
acestor frumuseti naturale.

h
ro

Fig. 19. Vederea Colentinei spre fabrica de cAramida

Montesquioux.

0 prima si cea mai importanta conditie este, re-

petam, sa crutam aceste elemente naturale, sa nu le
distrugem, fie prin o folosinta streina de esteticii,
fie prin acoperirea vederei for in mod artificial, fie-
prin o amenajare neartistica, care le-ar distruge pi-
torescul for natural; fie, in fine, prin executarea de
lucrari in vecinatatea for in discordanta cu cadrul
estetic natural.
A stfel, in genere, din aceste regiuni estetice tre-
buiesc indepartate carierele de nisip $i pietris, fa-
brieile de caramida, cum avem un exemplu caracte-
ristic la M-rea Plumbuita, care a ramas inconjuratii
de gropi, sau spre Crangasi (fig. 20). Trebuie
impiedicata distrugerea padurilor $i gruparilor

www.dacoromanica.ro
 28

. de arbori, distrugeri de care din nenorocire s'a

abuzat prea mult, cum s'a fricut cu padurea Bei-
nensa pe sos. Bucuresti-Ploesti, on cu padurea Pan-
telimnn; on distrugerea for cu vitele (padurea
Rosu). Trebuie cultivate in genere plantatiile si ver-
deata, replantate padurile ce imbatranesc sau se
usucii, cum se intlimpla acum cu paduricea fostA

Fig. 20. Extindma Buture §Lilor prin gropile carierelor de nisip

si pietris din Crangai

Montesquioux de liingA soseaua Bucuresti-Ploesti ui

fata vilei Minovici, din care exists cateva grupAri
foarte decorative pe terenul de golf vecin (fig. 21).
La fel s'a intamplat de cateva on si cu pepinierile
de arbusti ale comunei.
Acoperirea vederilor estetice naturale se intain-
pia fie prin executarea de cladiri mai importarJe.
sau de simple cocioabe (ex. dealul Pirotechniei as-
cuns de cladiri, sau la Brmeasa cu cocioabe, ca in
fig. 22); cu terasamente de cai ferate sau de sosele,
fie prin plantatii rau d;spuse din punct de vedere
estetic; fie, in fine, prin depuneri de gunoaie (ex.
IL Dobroesti, vales Colentinei). Trebuie mai ales sa

www.dacoromanica.ro
 29

ne ferim de asemenea intreruperi de vedere, un mare

inamic al frumusetilor naturale din oral. Cu drept
-4nT-nr. _ .,,
4 ,,
.

, '

Fig. 21. Grup6ri de arbori la Country Club" Parcul National

-1;UVant Jaussely a spus: oNu exista arhitectura care

sa poata inlocui vederea unui paysagiu frumos ,a
mnarei sau a muntelui»... Din contra, lucrarea omu-
h 7

PI h

prh, he- °

Fig. 22. Cocioabe pe sos. Bucu-esti-Ploesti stricand vederea

spre padurea Baneasa

www.dacoromanica.ro
 30

lui trebuie astfel dispusa, ca efectul artistic al pito-

INVir wv,%.

.141
S.

Fig. 23. Lacul Baneasa (vedere spre depozitul R. M. S. inainte

de amenajare cu insula din amontele podului)

Fig. 24. Lacul Baneasa (vedere spre depozitul R. M. S. spre

insula din amontele podului, dupa amenajare)

www.dacoromanica.ro
 31

rescului natural s5, se prezinte intr'un grad mai

inalt 1).
1 V....

!; .101' '
r-

;..4-%.1.,

';
...-i4
rr % 4 , 1t / . i ..4.
-.

1. l
'E - '-, '' ' '' ,' .iT :

Fig. 25. Laoul Baneasa (vederc dinspre So.c Hcra-trau cu

insula din avaluti podului. inainte de amenatare).

t...305 7"- -

:
sr.!"
141
,

1.
° 4.1 ,
Is 4, 46.3 1E1.0 -
n -

Fig. 26. Lacul Baneasa cu vederea insulei din avalul podului

dup-A amenalare).

1) Willy Lange: Landschaft and Siedlung".

www.dacoromanica.ro
 32

Lucrarile de amenajare sa fie astfel facute ca sa:

nu distruga pitorescul natural, adica «acea diversi-
ttate de forme creiate de forte misterioase, statice
«sau dinamice, in cautarea unui echilibru, care totusi
<,formeaza armonia intregului, care se preteazd ad-
.mirabil la senzatiio. Astfel de lucrari ar fi: cheu-
rile pe malurile apelor, podurile si cladirile ce le in-
cadreaz4, apararile de maluri la lacuri sau rauri, a- .

nienajeri de alei prin piiduri, etc. Aceasta conditie

Fig. 27. Parcul Snagov cu restaurantul

nu este insa usor de realizat, mai ales la amenaja-

i ea malurilor apelor statatoare, unde trebuiesc in-
deplinite conditii cerute de salubritate. Cu toate a-
cestea, de ex. insulele din lacul Baneasa, din amon-
tele si avalul podului de sosea Bucuresti-Ploesti, pa-
eatuesc poate ca pitoresc in urma amenajerei ce s'a
facut acolo (fig. 23-24 si fig. 25-26).
In fine, diferitele lucrari sd nu fie in discordanta
cu cadrul natural, caci fac astfel sä apara ceeae'
Bey a numit anti-esteticul. SA se lase vederea liberu

www.dacoromanica.ro
 33

Fig. 28. Colima Arhivelor Statului (Mihai Voda) vazuta dinspre

podul Schitu MAgureanu

r.

Fin. 29. Dealt"' Patriarhiei (M'tropoliei) vazut dinspre

str. 11 Iunie
3

www.dacoromanica.ro
 34

spre paysagiul natural important din cat mai multe

parti; clAdirile sA formeze intr'un mediu ondulat a-
devArate coronamente; iar in o regiune de liniste,
cam sunt malurile unei ape statatoare, sa accen-
tuam prin linii statice linistea paysagiului. Arhi-
tectura cladirilor Ilegiei Monopolurilor Statului de
R". 1
"

y
3-

Fig. 30. Lacul Ci4rnegiu

pe inalul lacului BAneasa nu sunt reunite nici din a-

cest punct de vedere (fig. 23-24), in scliimb mult
mai reusitA este aceia a clAdirei restaurantului din
Parcul Snagov (fig. 27).

c) Inc interiorul ora$ului.

Exists elementele naturale: colinele Dcimbovitei,
cu asa zisele gorgane, de pilda Sf. Ilie din Gorgani.
arliivele Statului (fig. 28), dealul Patriarhiei (fig.
29), Radu-Voda etc.; ca ape, intalnim acelea air
Dambovitei si cele quasi-naturale, formand lacurile
Cismegiu (fig. 30 si 31) $i al Parcului Carol (fig.
32); ca plantatii suet acelea ale parcului Kiselef
(fig. 33 $i 34), Grill:Tina Botanica (fig. 35), GrAdina
Cismegiu (fig. 36), Parcul Carol (fig. 37), sau ale

www.dacoromanica.ro
 35

unor alei umbroase, precum soseaua Cotroceni (fig

38) $. a.; in fine orizoniurite, ca cele din lungul

Fig. 31. Lacul Cianegiu (vedere spre pod)

meandrelor Dmbovitei, spre colinele Cotrocenilor
de la podul 8f. hienerie ; sau veaeri panoramice

. .. , .s

Fig. 32. Vedtrea lacteui din Parcul Carol dela Mormantul

Soldatului Necunoscut.

www.dacoromanica.ro
 36

de pe.colinele Dambovitei spre diferite parti ale ora-

sului; sau ale paysagiului natural spre exteriorul
..=s %1.?'..; .

-' 1, H

Fig. 33. Parcul Kiselef (in fata restaurantului Colonade)

orasului, cum ar fi: cele dela Vacaresti, Soseaua

Piscului, Soseava Grozavesti Wing/ Grading Bota-

V .7 ie
.1

t34-;

Fig. 34. Arborii de pe Sos. Kiselef iarna

nica, (fig. 39 si 40), Sanatoriul Gr. Alexandrescu

(Serban -Nina, fig. 41), dela Cotroceni (soseaua
Panduri, fig. 42), ultima fiind stricata de cladi rile

www.dacoromanica.ro
 37

prea es din 110a zisul «Pare') Prineipesaa

Elena
$i aeeste frumuseti naturalee interioare orasutui

P, 9. 35. Arbon din G-ddirla Botanicd (Cotrocezti)-

Pig. 36. ---- Aleia principala din Gratfira Ciftegiu

www.dacoromanica.ro
 38

.au fost, cu foarte mici exceptii, neintelese sau com-

plet neglijate in trecut, astfel ca unele din ele suet

1"7

- 53 -I:LA

Fig. 37. Arbori in Parcul Carol

scum aproape compromise. Numai lacul Cisme-
giu, cel din Parcul Carol si plantatiile din aceste
gradini, cum si cele dela Parcul Kiselef sau din Gra-
dina Botanical on din parcul Cotroceni, au fost cru-
vta

/ ,1
r4

rzn....2 ,,,eea .Z

Fig. 38. Soseaua Cotroceni (umbroasa)

www.dacoromanica.ro
 39

late, incepand dela 1832 de catre Kiselef ksi dela

1852 in timpul lui $tirbey-Vodci. Cu toate acestea gi

Fig. 39. Vedere panoramica de!a Grozave§ti (langa Gradina

Botanica)

in aceste locuri intalnim actiunea anti-estetica a

proprietarilor vecini. Cismegiul se invecineste, cu

'"' AJ.,
.

AN . NifS..r.N-g?titf t 2.0;
Fig. 40. Vedere panoramica dela §os. Grozave§ti (langa Gradina
Botanica) spre, cartierul Regiei Monapolurilor Stahl kit

rare exceptii, cu fundurile curtilor si dosurile case-

lor ce au esire spre str. Brezoianu; la fel. Griidina

www.dacoromanica.ro
 40

Botanica spre casele din str. Erbariel sau spre linia

S . C
C.

Fig. 41. Vedere panoramica de pe colina Serban Voda

(Sanatoriul Alecsandrescu)

ferata Cotroceni-Gara de Nord, uncle se afra mai

dane cu guonaie; chiar Parcul Kiselef, pe langti

:.`c: T.,

z °

A P . CL-

111;1_

'1111
/5

Fig. 42. Vedere panoramic de pe colina Cotroceni (§os.

Panduri) spre Parcul Principesa Elena' (constructii Inghesulte)

www.dacoromanica.ro
 41

Scoala Primara .(fig. 43) si dosul Salonului de Ex-,

pozitii sau al Restaurantului Colonadelor,. cum ,si.
starea vechiului local al Monetariei Statului, cu fe-
restrele batute in scanduri, prezinta laturi anti-este-_
tice. Ar trebui infrumusetate aceste parti, in printul
rand de catre proprietarii riverani (in unele puncte
proprietar este chiar comuna).

Fig. 43. FatadA spre Sos. Kiselef (rondul I) neglijatA prtu

tolerarea baracilor 3t cocioabelor

Cat priveste gorganele si colinele, ne-am ocupat

Inca din 1914 de amenajarea partials a acestora si
am revenit adeseori 1) asupra chestiunei, iar in ul-
timii ani Muni .qpiul a Inceput sa le poarte o deose-
bita grije, pazindu-le de anti-estetic, si chiar a in-
treprins lucrari de amenajare a for din punct de
vedere artistic. Studii de detaliu sunt Inca in curs,
pentru asigurarea vederei spre aceste coronamente
naturale, cum si spre a stabili not vederi panorami-
ce pitoresti, pe langa cele deja realizate pentru co-
lina Arhivelor Statului, Inca Inainte de razboi, in
1) C. Sfintescu: Cum sa sistematIzarn Bucurestiul" (Arhiva
pentru Stiinta si Reforma Sociala. 1929).

www.dacoromanica.ro
 42

parte saivatal (fig. 28); sau ,ca cele din 1924 intoe-
mite pentru rampa dintre Plata Senatului si str.
Carol, unde s'ar fi putut obtine un efect estetic qi
prin degajarea unei fatade, in punctul culminant.
a Palatului Poste lor 1) prin creiarea unei perspec-
tive pima in fajada viitorului Palat al Senatului,
pozitie iremediabil pierdutil acum, dar nu o impo-
sibilitate acum cativa ani.

2. Stylul arhitectonic

a) Actiunea stylului
Stylul arhitectonic formeaza eel de al. doilea
simbol al esteticei generale a unui oral si adesea
chiar personalitatea urbanistica, mai ales in cazul
lipsei frumusetelor naturale.
Un astfel de rezultat urbanistic, stylul arhitec-
tonic it realizeaza in deosebi prin ansambluri, fie
cele legate cu istoricul ora§ului, fie cele caracteriza-
te prin unitatea de styl formand o eurythmie.
Guerard 2), profesor la universitatea din Stam-
ford (California), &este &á prima virtute a urba-
nistului este aceia de a-si insu*i vista orasului, si ca
inamicul eel mai mare al esteticei urbaniste este
«bolsevismul arhitectonic». De fapt d-sa exprima
numai cu alte cuvinte regulele de estetica urbana a-
ratate mai sus. Totusi nu suntem, pentru Bucuresti,
de acord cu preceptele d-lui Guerard admise de u-
nii pentru Paris: «Ne jamais demolir. . . ne jamais
restaurer . . . ne pas meme consolider. . . mais
laisser tout ce qui tombe, tomber». . . desi d-sa re-
cunoaste eh «sunt 9i cazuri in care tarnacoapele nu
trebuiesc oprite, caci unele d5ramari sunt opere
1) C. Sf intescu: Cum sa sistematizam Bucure$tiul" (Arhiva
pentru, Stiinta §i. Reforma Sociala, Nr. 1-3, anul 1929).
2) Guerard: L'Avenir de Paris";

www.dacoromanica.ro
 44

foarte pioaseD. Nu trebuie sa ciidem in fanatism

arheologic.
Este necesar sä se pastreze o armonie, o gama a
stylurilor arhitectonice, o mcisura. Cand stylurile
cl4dirilor dau nastere la dezacorduri, «striga unele
la altel.ey), este foarte recomandabil «un val des de
«verdeata vie sau o retea diafana de ramuri scutu-
«rate, cari au efectul sa le atenueze, si in spatele
«cilruia aproape totul devine permis, scrupulurile
«mai pot dispare, caci arhitecturei chiar sarace Si
.reei i se comunicil tremurul vietei».

11 R.
111 L
4

A-01

,,,,/*
ni.a. IF

Fig. 44. Piateta Parma Delavrancea dadita in styi uniitar.

Cu drept cuvant d. Guerard oprindu-se asupra

stylurilor arhitectonice se intreaba: in ce masura
noile styluri trebuie sa tiny seams de trecut, mai
ales intr'un oras istoric In acest sens trebuesc in-
telese stylurile. «Nu este de loc absurd sa exprimi
«gloria militara prin forme luate dela Romani, mis-
«ticismul prin gotic, magnificenta prin epoca lui
Ludovic XIV, iar eleganta si libertatea prin aceia
«a lui Ludovic XV». Mail de aceasta, fiecare din
styluri cere un anumit mediu: goticul nu cere pers-

www.dacoromanica.ro
 44

pective largi, ci strazi Inguste si' intortochiate, cu

denivelari, etc. pe cand clasicul reuseste in terase.
Propuneri de servituti arhitectonice pentru asi-
gurarea, nu a uniformitatei, ci a armoniei, s'au fa-
cut si teoretic si practic de mult timp in Bucuresti.
Astfel in lotizarea «Barbu Delavrancea» dela 1)6.
Kiselef, au fost impuse prin acte, stylul romanesc.
care a lost aproape pretutindeni respectat (fig. 44);
iar pe tale de regulament s'a cautat a se introduce
areadele, deocamdata pe str. Lipscani, dar Inca M.A.
rezultat. Prin repetirea unor figuri omotetice (ar-
cadele) s'ar fi obtinut o armonie.
D-na Martha Bibescu in «suggestiile» sale, con-
dusa de principii analoage, repeta recomandatia it-
nor asemenea milsuri, can nu pot fi de cat admise
de toti cei ce inteleg estetica urbana. Dupa, ce D-sa
numeste «B-dul Coltei o expozitie retrospective a
prostului gust> si cere o «lupta pe fate Impotriva in-
dividualismului exageratD, propune chiar colorari
ale caselor uniforme pe cartiere sau strazi, cum se
facea alts data la Petersburg. Nu ne putem ralia
fara rezerve la aceasta ultima idee, care a fost intre-
buintata cu masura in timpuri O. mai vechi si in
centrele apusene.
In ce priveste arcadele, d-na Bibescu rezuma a-
vantajele:
1. Trotoarele acoperite apara pe trecatori jarful
de sloiurile de ghiata; primavara si toamna de sipo-
tele de ploaie prin zghiaburile sau hurlanele defer!
tuoase; vara de arsita soarelui.
2. Curatenia trotoarelor va putea fi obtinuta mull
mai usor.
3. Boltile sunt in traditia arhitectonica. a Orel,
manastiri, case bogate sau sarace, cu prnnnrtii
«modificate dupe nevoi, putand fi joase pe strazile
(einguste, si Inalte si monumentale pe strazile largi».
4. Arcadele vor contribui mult la armonizarea fa-
tadelor cladirilor.

www.dacoromanica.ro
 45

5. Variatii s'ar putea obtine pe diferite strazi grin

schimbarea arcului, dela plin cintru la cel trilobat,
intrebuintat in sec. XVII $i XVIII in arhitectiiim
romaneasca.
Mai adaogam $i un alt avantaj, iara$i importapt
pentru Bucuresti:
6. Prin introducerea arcadelor s'ar obtine largi-
rea partei circulabile a strazilor inguste, lath maxi
cheltueli, fie pentru comuna, fie pentru proprietarii
imobilelor, caci ar fi de lasat circulatiei numai su-
prafata, ocupata de trotoarele sub arcade, iar eta
jele ar ramane pe frontul vechei linii de posesie,
cum s'a practicat deja, uneori cu succes, in uncle
orase din America.
Materialul intrebuintat contribuie $i el la forma-
rea stylului arhitectonic predominant inteun ora$.
A$a dar cu drept cuvant, nu rareori se recomauda o
regula prea bine cunoscuta, dar prea adesea nereR-
pectata in arhitectura: sinceritatea, sau mai putiu
eufemistic «cinstea in intrebuintarea materialelor...
Aceasta cinste impune dupa parerea multora, in Bu-
cure$ti, aflat in o regiune lipsita de cariere de pia-
tra sau marmora, intrebuintarea caramidei aparen-
te de coloare putin rosiatica, deschisa, fara a consi-
ders acest material ca inferior, caci monumentele
istorice au dovedit contrariul. Materialele scumpe
Ea nu fie intrebuintate decat in cazuri exceptionale
ei de prosperitate.

b) Stylul ronainesc in arhitectura.

Prin urmare sand recomandam ca un ora$, pentru
estetica lui, sä alba un styl arhitectonic, nu intele-
gem uniformitatea unui styl, ci intelegein o armoni-
zare a stylurilor, dupa regulele artei. Dealtfel Bucu-
restiul deja construit este, in cea mai mare parte,

www.dacoromanica.ro
 46

cempus.din cladiri in tot felul de styluri 9, asa .c5

nu ne vom teme de uniformizarea viitoare a orasu-
lui. Dar daca avem pretentia ca in decursul vremei
sa-i creiem o personalitate, mai ales prin adoptarea
unui styl arhitectonic cat mai local, sa-i zicem na-
tional, poate. ca ar fi de studiat mai intai posibili-
tatile de perfectionare a inceputurilor deja facute in
aceasta directie. Caei esteticul corespunde unei pla-
ceri, iar placerea, cum arata si Borissarlievici, se
gaseste <an tot ceeace este conform naturei noa-
qstre».
Trebuie Ina, dela inceput s, fim convinsi de a
devarul ca niciodata un styl arhitectonic nu s'a
creiat, nu a ajuns la maturitate, sa zicem, in mod
spontan.
Stylul, acel adaos al fantaziei, poste utilitar 2), a
fost in raport cu trebuintele artistiee ale unei epoce,
cu constiinta ace!ei epoce. Nu am fi sinceri dacg, am
nega ca vremurile noastre sunt caracterizate prin o
constiinta de simplificare, prin exprimarea n umai
a ceeace este deosebit de pretios, adica pentru ac-
centuarea formelor cu scop utilitar (forme functio-
(tale). Tiersch 3) spune: «in facilitatea actiunei or-
<ganice se gaseste placerea». Ca atare stylul sau
stylurile epocei noastre, mai ales in arhitectura,
trebuie sa urmeze unei constiinte, iar daca acea-
sta nu exists Inca, trebuie mai intai fermata.
Revenind la *ansele formarei unui styl de arhi-
tectura romaneasch corespunzand cerintelor esteti-
ce, trebuie sa recunoastem ca incepuse a se forma o
constiinta a publicului bucurestean in acest sons.
1) AceastA productie de clddiri intr'o arh!tecturd streind de
noi" este aspru crricata de arhitectii partizani al unei arhitecturi
exclusiv naticmale (D. Marcu: Arhitectura si Clddiri". Vol. I festiv
a semicentenarului Soc. Polltecnice 1931).
2) Vieumann: Sistemul Esteticei".
3) Tiersch: Ile Proportion in der Architektur".

www.dacoromanica.ro
 47

gratie straduintelor perseverente a unor arhitecti

roman sau a unor oameni de gust, oricat de huliti
ar fi astazi unii arhitecti, din cauza unor creatiun;:
cite °data nereusite. Din nenorocire, amestecul de
constiinte provenit fie din premenirea prea acceti-
tuata a acestui public, fie din egoismul neinfrauat
al unora, sau 'din lipsa unui sprijin mai pronuntat
al unei censtiinte mai unitare, se pare ca in ultimul
timp au mai slabit eforturile de contributie la per
fectionarile ce trebuesc aduse pentru formarea sfy-
lului local national.
Socotesc ea exists acum trei tabere:
Una care rezistA Inca, din fericire, pe pozitia ro
maneasea, si care, credem, nu va ceda niciodata,
fiindca este insasi menirea existentei ei: este gru-
parea avand ca nucleu majoritatea profesorilor de
la Academia de ArhitecturA, si Comisia Monumen-
telor Istorice, unde se afla d-nii N. lorga f3i G. Bals.
Aceasta grupa se mandreste cu operile unui Minya,
care a inspirat stylul modern al arhitecturei romti-
nesti din vechea traditie. Curentul pentru un astfel
de styl a fost deslantuit indirect de Lecomte de
Nouy, elevul lui Viol let-le-Duc, cu ocazia insarcina-
rei acestuia, dupe 1875, cu lucrarile de restaurare a
manastirei Curtea de Arges 1). Bufetul de pe So-
seaua Kiselef, ca plan destinat a fi pavilion roma-
nese la expozitia internationals dela Paris din 1889,
este prototipul operei lui Mincu si este considerate
ca opera care a «creiat o dara si un imbold> in sty-
lul modern romtmesc.
Mincu a reusit in arhitectura, fiindea, reluand
o expresie ce am mai Intrebuintat -o, a Intruchipat
cel mai bine in arhiteetura sentimentele societatei
romanesti din acel timp. Dupe aceia d. P. Antonescu
z) Arh. Er. LAzhrescu: ,.Arhitectura romaneasca in ultImii 50
anl". (Volumele festive ale semicentenarului Soc. Politecnice
1881 - 1931).

www.dacoromanica.ro
a staruit in adaptarea elementelor acestui styl si
pentru cladiri monumentale civile. Ma feresc de a
continua insirarea pentru ca doresc sa elimin °rice.
critics, insa trebuie mentionate cele doua epoci de
eflorescenta a traditiei romanesti.
Aceasta traditie pe care unii credeau ca o pOt
sterge, a aparat-o cu plasticitatea sa cunoscuta d.
lorga nu de prea multa vreme 1): olcu stiu pentru
ode, Turcii au refuzat «avenuev-urile si «broad-
«street-urile si skyscraper-urile financiarilor din
oNew-York. Dar vom spune si cea mai mare par-
ote din opinia publics, toti oamenii cuminti, sunt de
oaceia$ pa'rere pentru ce chiar dacs miliardele ar
oploua din imperiul fantaziilor abstracte, not nu
«dam Bucurestii.
oAsa cum e, cu strazi inguste si uneori strcunte,
ocu case si mai mari si mai mici, si mai urate si mai
ofrumoase, cu biserici slutite de turnulete de tini-
ochea si asediate cu case evreesti, cu Dambovita cd-
«randu-si murdaria intre maluri pe care cetatenii
oexpun zilnic prisosul for de hartii si de gunoaie, el
4<e o parte integrantii din traditia noastrci istoricci,
oun element din viata noastra morals, un martor al
«sfortarilor si suferintelor noastre,.
0 a doua grupa am forma-o din persoanele cari nu
acorda multa sau nici macar putina incredere viito-
rului unui styl neo-romanesc. In aceasta grupa in-
clinam sa asezam si pe d-1 Arh. Duiliu Marcu, care a
scris: oInsasi glorioasa Franta se insela cu imitatia
otrecutului sau stralucit 2)... iar mai departe: odaca
ojudecam tot ceeace s'a cladit in ultimii 50 ani, une-
oori trebuie sa dam preferinta acestor cladiri chiar
ocand sunt lipsite de originalitate, lush' nu de price-
opere, fats de atatea aberatiuni de arhitecturA: zisa
1) Neamul Romanesc" din 20 Mai 1924: Ganduri zadamice".
2) Duiliu Marcu: Arhitectura yl Cladiri" (Vol. I Semicentena-
rul Soc. Politecnice din Romania. 1881-1931).

www.dacoromanica.ro
 49

«nationala, filed proportii, lipsita de bun gust sgi dc.

«seriozitate si asa de indepartata de buna traditie
«nationalay),... si Inca: «azi, cu exceptiunea invata-
«mantului din Academia de Arhitectura, miscarea
«traditionala este pe tale de a esua»...
«Non' curent (este vorba de modernism) cuprin-
«de mai toate tarile si.capatii dela inceput un carac-
«ter internationab...
«Arhitectura devine pur constructivista»...
Mai asezilm tot in aceasta grupa si pe unii esteti-
eiani, ca d. Simionescu-Ramniceana, care a scris '):
«Considerand insa rezultatele la care a ajuns tar-
«hitectura rornaneasca), e indoios daces aceasta spri-
«jinire pe trecut a fost cu adevarat prielnica. Im-
«parecherea curenta dintre villa apusului si stylul
«nostru manastiresc, a produs pang astazi numai
«monstruozitati: contraforti ca de cetate sprijina un
xgeamlac de sera, coloane scunde si posomorate, o
«degenerare a color de arhondaric pentru a le a-
«dapta casei de aparare (cula) fac logie unui bou-
doir, tot asa cum ferestrele luate deagata de la o
«chilie sunt trecute la un salon. E o contradictie in-
«tre stylul massiv si auster al manastirilor si ceeace
«se pretinde dala o villa, in cat numai lipsa unui
«styl in via% a societatei romanesti poate explica
«cum aceasta arhitectura romaneasca a fost rabdata
«in orasx,...
Aceasta grupa, deli nu este multumita de rezul-
tate, nu este ireductibil contra unui viitor styl ro-
manesc.
Dar o a treia grupa este cea mai numeroasa: a-
ceia a indiferentilor, a streinilor, a iubitorilor de no-
utati, si a multor arhitecti veniti de peste frontiers,

---
cari nu simt nici o atractie pentru traditia de pe a
test sol. Acestia chiar neaga, existenta reala a unui
1) ,.Ideea Europeans" Nr. 13811924.

www.dacoromanica.ro
 40

styl romanesc in arhitecturg,1). Prin constructiile pa

care le-au finantat sau proectat si executat, in vrit-
mul international». (in arhitecturii ggsesc ea, nu poa-
te deveni un styl complet international, caci atunci
ar urma ca cel putin clima, relieful, materialul solu-
lui, sa nu mai joace nici un rol in realizarea arhitec-
tonica) acesti adversari au format un curent .de
temut, in favoarea lor; in fata acestuia, socoteste nu
Hid temei d. Duiliu Marcu, e posibil ca miscarea
traditionala sä fie pe tale de a esua sau sa ramana
inchisa intre zidurile Academiei de Arhitectura.
Din cele expuse pang, aici nu rezulta nici ca sty-
lul romanesc in arhitectura a cucerit terenul, dar
nisi ca a facut dovada neputintei si ca trebuie sa ne
supunem fara rezerve «internationaluluiD.
Bung, parte din realizarile de pang, acum, adita-
tern, nu a multumit, mai ales ca aspect exterior si
adesea si ca dispozitie interioara, pe cei mai mnlli
cari le-au cercetat cu atentiune si simt estetic. Cum
ca exista nemultumiri este explicabil, mai ales in a-
ceasta epoch' in care comparatia si adaptarea se poa-
te face cu cea mai mare inlesnire, din cauza imensu-
lui progres in tecnica transporturilor, si cand lumea
asteapta creiarea si stabilizarea unui styl arhitecto-
nic numai dela cateva lucrgri si numai in cativa ani.
Incercgrile, unele fericite, cele mai multe neizbutite,
dateaza numai de cateva decenii si la un numar res-
trans de lucrgri, prin urmare suntem prea grabiti in
a face aprecieri definitive. Apoi faptul ca o arhitec-
tura la not isi imprumuta tecnica si elementele Ca-
racteristice din arhitectura religioasa, aceasta nu
constitue nici un pacat: nu este cleat continuarea u-
nui fenomen care se intampla de mii de ani. $i sty-
1) Aceasta asertiune a fost combAtutA foarte documentat de
mai multi cunoscatori. Printre lucrArile documentate citez : Ing.
P. Pa,canu: Relatiune asupra originei stylului romanesc in ar-
hitectura" (Bul. Soc. Politecnice. 1914).

www.dacoromanica.ro
 51

huge ,clasice (mediteraniane) si, cele ale renasterei,

au aparut in,tai in arhitectura religioasa. Ulterior a-,
daptarea for s'a facut din ce in ce mai bine la cerin-
tele vietii de toate zilele. Este insa important ca in
aceasta adaptare sA, se pastreze caracterul esential
care formeaza stylul.
Iar argumentul ca un anumit styl nu ar exista Si
deci trebuie sa primim deagata un alt styl, care e-
xista sau este in formatie, in nici un caz nu poate fi
acceptat. Un styl chiar daca nu exista Inca, poate fi
realizat, daca ambianta sociala it cere; cu atat mai
mult dacA exista de fapt toate componentele care-;
pot da viata
CA un existent sau pretins styl nu ar fidecat va-
riante ale altor styluri, nu exclude posibilitatea for-
marei unui nou styl pe baza acelor variante. In
Franta sunt recunoscute stylul normand, stylul
base, ca bine distincte, desi acestea nu sunt decat
variante ale stylului roman diferentiat dupa re-
giuni.
Cine a vizitat muzeele de arhitectura ce sunt unele
orase ca Luxor, Cairo, Atena, Roma, Constantinopol,
Parisul. etc. isi da seama ca de fapt elementele dife-
ritelor styluri arhitectonice nu reprezinta decat o
evolutie inceata, prin adaptarea la noile forme de
viata, a nietodelor de constructie din cele mai vechi
timpuri.
Prin urmare chiar daca stylul romanesc biseri-
cesc nu ar fi decat o contopire facuta abia in secolul
XVII intre arhitectura orientala (in deosebi bizan-
tina) cu goticul occidental 1), aceasta nu ne face de-
g'. ne intareasca parerea ca aceasta noua forma de
arhitectura are ceva propriu $i deci poate da naste-
re la un nou styl laic.
Pe fapt la lucrarile vechi de arhitectura biseri-
1) Dupa a1111 ar fi un styl seldjucid.

www.dacoromanica.ro
 52

ceased romans aparatul de ziddrie este romanic')

(siruri de cardmidd aparenta combinata cu piatra)
si anume dupe micul aparat, fie opus spicatum (ca-
ramizi in zdbrele) sau opus reticulatum (caramizi pe
muche in solzi), sisteme care nu se easesc in lucre
rile din Grecia, iar planul este al basilicelor. Ciubu-
cele in forma de tor, care inconjoara de obicei des-
chizdturile in ziduri sau nisele spre exteriorul cla-
direi, sunt tot de origins romans ca si boltile aces-
tora in plin cintru.

Fig. 45. Hanul lui Mantic din Buicuresti (vechea stare)

Dar caracterele unui styl romanesc s'au pronun-

tat mai ales in sec. XVII, in etindele» cu coloane
sculptate, de lemn sau piatra, in strasinele formand
nisi totdeauna prispe, in arcurile devenite adesea
trilobate. Aceste pot fi caractere suficiente pentru 9
forma un styl local, cu conditia intrebuintarei for
sincere (functionale) si proportionate, adicd tocmai
cu calitatile ce trebuiesc adevaratului artist.
Dar si ca dispozitie a spatiilor necladite intro
1) Ing. P. Paxanu: Op. dt.

www.dacoromanica.ro
 53

spatiile cladite, constructiile mai importante iii ga-

sisera forma locals artistica. Ace le curti mari inte-
rioare, inconjurate pe patru laturi de constructii
prevazute cu prispe si care nu erau decat o repro-
ducere a modului de constructie mai ales in jurul

. 7

.o

Fig. 46. Palatal Cotroceni

manastirilor intarite, merits a fi reluate, caci pre-

zinta $i dupa principiile urbanistice moderne toate
avantagiile.

www.dacoromanica.ro
 54

Stylul acesta a dat in trecut lucrari remarcabile

de arhitectura bisericeasea -$i chiar de cladiri cu

Fig. 47. Palatul M. Vorvod Mihai. Sos. Kiselef

caractn public, cum erau vechile hanuri, cari in tre-

cut au avut diferite destinatii (fig. 45), iar chiar

ON
JIM
101:1

1.

c s -l(Q1 11.691 )Pr314.!?!!!

L ie
L. -,._ 2.

Fig. 48. Casa Stanovici (str. Gandului)

mai de curand cladiri pentru locuit, care incA cores-
pund sentimentului social actual, $i printre care .4-

www.dacoromanica.ro
 §5

tam Palatul Cotroceni de Grigore Cerkez (fig. 46),

actualul Palat al Voevodului Mihai pe sos. Kise-
lef, construit dupa planurile aceluias (fig. 47), casa
Stanovici. din str. Gandului, duph planurile arh.
Cristofi Cerlcez (fig. 48), casa Candiano Popescu
din Parcul Filipescu s. a.
Aceste ultime cladiri cu caracter particular au
fost inspirate dupa vechile case boeresti. (Fig. 49
reprezinta fosta casa Ciurcu din str. Labirint, da-
ramata).
-71k,,-.7.7 ,7,:tor..167.- .
.
6.

2AINS 111026 - 71.

9111,7: ,
,
mus
as4111.
qt
yam isms
Jet- UM,
,"

11'

Fig. 49. Fosta casa Ciurcu dis str. Labirint (darArnat6).

Dar dupa cum cu ivirea noilor nevoi ale societgtil

in materie de cladiri monumentale sau cu caracter
public (gari, muzee, teatre, primarii, etc.) toate sty-
lurile cunoscute si-au gasit forme de adaptare, ar fi
nelogic sa respingem, din cauza unor incercari in
parte neizbutite, pe motivul ca aceste caractere de
arhitectura locals nu si-ar putea gasi echilibrul.
Nu trebuie sa consideram ca stylul modern actual-
mciite in marsul sau cu aparenta de triumf a cuce-
ri t dcfinitiv terenul Deocamdata acesta este la not
in faza simplificarei la ultima expresie utilitarista
a constructiunei, dar in fiecare taxa acel superfluu,
adaos artistic care styleaza constructia, a gasit in

www.dacoromanica.ro
 56

sursele gustului local forme care diferentiaza chiar

acest nou «styl international..
Intre pastrarea elementelor si formelor arhitec-
turei din Cara noastra, si intrebuintarea for artis-
tica, cu intensitate, deoparte si adaptarea acelor
elemente la noile forme si materiale de constructie,
de alts parte, suntem siguri Ca un styl romanesc
va putea satisface in ,viitor simtul artistic.
Pe altfel prima orientare se va impune in Bucu-.,
resti. daca voim a creia acele ansambluri estetice, in
jurul monumentelor istorice care exista. De aceia
va trebui facut de urgenta pentru oras un inventar
al cladirilor cu caracter istoric si artistic, Mira a,ne
margini numai lit arhitectura bisericeasca.
Administratia Comunala va trebui sa lucreze in
stransa.legatura cu Comisiunea Monumentelor Is-
torice in acest sens, iar legea monumentelor istori-
ce, cel putin pentru Bucuresti, va trebui completa-
ta. In afara de oras si in legatura cu frumusetile
naturale, aceasta orientare poate da rezultatele cele
mai fericite in regiunea din jurul municipiului.
A doua orientare semnalata mai sus, ar fi de Te-
comandat mai ales cladirilor cu scop industrial on
comercial pronuntat, unde dela simplicitate $i uni-
formitate in detalii, care corespund regulelor eco-
nomiei moderne, va trebui sa porneasca orice con-
ceptie artistica.
Totusi si pentru asemenea constructii prima me-
toda recomandata s'a dovedit ca poate da rezultate
satisfacatoare si as cita printre acestea cladirile de
la hypodromul Floreasca executate dupil proectele
d-lui a rhitect Smarandescu (fig. 50).
3. Organizarea cireulatiei
Circulatia numai in cazuri cu totul exceptionale
poate forma personalitatea unui oras, si atunci Inca
niciodata singura.

www.dacoromanica.ro
 57

Organizarea circulatiei insa, conceputa dupa

toate regulele artei, contribuie totdeauna la estetica
generals urbanisticii, mai des prin o actiune intelec-
tualal si uneori si prin una sentimentalli si chiar
sensorial&
Astfel clasarea tlistincth a arterelor principale de
circulatie, claritatea for in structura orasului, tra-
seul for propriu circulatiei si organizarea profilului
for pentru categoriile de circulatie, corespund unei
actiuni intelectuale; pe cand acumularea unor mari
177::
.31P.NOMPAIP,01,

),

nal rf.
-7:-.
lt
7110T.L.1-c-K,

Fig. 50.
50. Hipodromul Floreasca-Tribunele

masse in miscare pe un spatiu mare.si larg, sau pe

chi diferite si suprapuse (ca in orasele mondiale:
New-York, Londra, Paris, Berlin), da o actiune sen-
timentala, de forts; apoi aspectul din vazduh al ar-
terelor drepte si largi, care taie dupa directii bine
orientate un oras mare, uneori poate fi estetic prin
o actiune sensorial& Si asa se prezinta Parisul.
In Bucuresti actualmente gasim in circulatie si
comunicatii mai mult pitorescul pictural si uneori
arhitectonic, a neregularitatei Inca prea pronuntat&
si a amestecului in circulatie a unor factori care a-

www.dacoromanica.ro
 5.8

toate datorite mai mult timpului decat artei. Dar fa-

tal pitorescul actual va dispare $i desigur va apare
un altul. Tecnica urbanistica ne impune nalisuri de
alt ordin estetic in circulatie, fiindca acest ora$ a
desea exprima saracia, suferinta sau batranetea 1),
crescut $i va creste Inca, iar astfel de spor se resimte
cel mai rapid in circulatie.
Din punct de vedere estetic trebuiesc pregatite $i
marile artere de penetratie in ora$, $i strazile de cir-
culatie cu totul redusa, cum $i acelea care la un mo-
ment dat trebuie sa actioneze .estetic mai ales pe
cAle sentimentala.
De aceia nu recomandam niei din punct de vedere
estetic largirea sau corectarea fara selectie a tutu-
ror strazilor unui oras, nici risipirea circulatiei prin
toate partile orasului, $i nici plantarea M.% discer-
namant a arborilor, mai ales pe arterele monumen-
tale, cilei trebuie sä se lase ochiului camp liber spre
a vedea desfasurarea masselor in miscare (de ex.
Soseaua Jianu, parte din Sos. Bucuresti-Ploesti,
$. a.).
Desehiderile de mari arteretrebuiesc facute nu-
mai in masura nevoilor $i a introducerei ordinei si
orientarei in regiunile unde la un moment dat nu e-
xists decat confuziune (cum este cartierul intre Ca-
lea Rahovei $i Str. 13 Septembrie) on cel dintre
B-dul Bratianu $i Calea Mosilor, $. a.
Aceasta organizare a circulatiei, mai ales din
punct de vedere estetic, este foarte dificil de reali-
zat, fiindca ea se complied cu chestiuni de ordin so-
cial, economic, etc. dupa cum am aratat in un stu-
diu precedent special acestei chestiuni 2). Totusi in
zonele exterionre ornsului, unde pot predomina fru-
musetile naturale, piedica aceasta este mult redusg,
1) John Ruskin: ,.Le paysage".
2) C. Sfintescu: Caile de. comunicatie si transporturile in Mu-
nici pi ul Bucurestr.

www.dacoromanica.ro
 '59

iir friloasele estetice vor fi cele mai man. lie aceia

insistam ca acolo sh nu se piarda un timp pretios.

B. Dispozi4iuni tecnice de estetica generals

urbana
°data ce am examinat posibilitatile de existenta a
simbolurilor esteticei generale urbanistice in Capi
talc conform programului stabilit, trebuie sa dam
si cateva indicatiuni macar asupra catorva din ca-
zurile ce 'si gasesc aplicare in Bucuresti, asupra
dispozitiilor tecnice care pot face sa actioneze este-
tica simbolurilor examinate, si anume pe rand apli-
catiuni cu actiune sensoriala, sentimentala si inte-
lectuala.

1. Tecnica urbanistica cu acciune aensoriala

Am citat printre aceste dispozitii tecnice: a) pers-

pectivele; b) coronamentul; c) aspectul din vazduh;
d) silueta.
Cadrul nu ne permite a dezvolta si exemplifica
teoriile de tecnica a acestor dispozitii 1) ; ne vom
illArgini a indica pur si simplu chteva cazuri de a-
plicatie in regiunea Bucuresti, fie in cea exterioara,
fie in cea interioara.

a) Perspective le
Trebuie totdeauna ca acestea sd fie deschise spre
frumuseti naturale, sau spre monuments arhitee-
tonice, dar care in orice caz sei predomine. Astfel de
linii de perspectivaori exists deja si trebuie numai
folosite, on trebuesc creiate.
1) A se vedea pentru detalii: Cursul de Urban'sm- tinut de
Prof. C. Sfintescu la Academia de Arhitectura, litografiat in
in 1974 5i 1929 (partea La).

www.dacoromanica.ro
 69

0 perspectiva existents spre un fond natural pre-

dominant, care sa fie in acelas timp $i un simbol de
estetica generals al Bucurestilor, nu exists in aceas-
ta regiune, ci numai din cele din categoria de este-
tica locals; iar a creia in viitor grupari numeroase
de perspective monumentale pentru a caracteriza
estetica generals a orasului consideriim ca exclus.
Parisul este poate singurul oral din lume care a re-
usit sa creeze artistic acest gen de estetica generals
urbanistica. Turinul a incercat apoi, cu mai putin
succes.
Ca symbol secundar de estetica generals bucu-
resteana desigur ca ar putea fi utilizate meandrele
Dambovitei pentru o serie de perspective monumen-
tale, care sa joace un rol important in aspectul es-
tetic al orasului. Studiind harta cu traseul actual al
Dambovitei, observam ca exists cateva concavitati
in acest traseu cari pot procura perspective pe dis-
tantele cerute de estetica, perspective cari ar castiga
$i mai mult dace Dambovita ar fi acoperita eel putin
pe acele portiuni, iar arborii ar fi transplantati nu-
mai pe marginele arterei astfel obtinuta.
De pilda, un fond de perspectiva s'ar putea ob-
tine cu o cladire monumentala ce s'ar ridica pe ma-
lul stang al Dambovitei, cam intre Cazarma Porn-
pierilor si str. Imprimeriei, perspectivA ce trebuia
sa fi fost una naturals, data de gorganul pe care se
afla zidica biserica gSf. Ilie din Gorganio, dar care
s'a pierdut prin acoperirea acestei proeminente, care
predomina malul raului, cu niste constructii anti-
estetice si care nici nu pot deveni macar pitoresti.
Aceasta perspectiva vazuta din Piata, Senatului, ar
putea avea o lungime de circa 400 m. fata de o far-
gime de circa 64 m. a arterei, deci in raport de l : 6,
ceeace ar da aspectul unei esplanade. La fel s'ar fi
putut creia una vazuta dela podul Mihai Vod5 spre
Piata Senatului, dar care este compromise prin fe-

www.dacoromanica.ro
 61

lul cum s'au aranjat deja cladirile in acea piatA.

La acestea nu au fost deloc studiate efectele de pers-
pective din area parte, care cere ca planul fatadei
principale sa cads normal pe un ax de perspective,
pentru ca formele simple ale volumelor constructii
sa nu apara deformate, caci atunci isi pierd actiu-
nea for estetica suprafetele simple, regulate. Ar fi
de cercetat daca nu s'ar putea face oarecare corec-
turi situatiei actuale, tinflnd seams ca in acea parte
curand va trebui sa se acopere canalul Dambovitei.

. .n

F1g 51. Perspective pe Dambovita spre cladirea Vama Postei

Din ferieire, privind spre avalul Dambovitei,

chiar mai departe deck din dreptul str. Imprime-
riei, dela o distanta pans la circa 1100 m. de monu-
ment (mai bine dela podul Arhivelor), apare pers-
pectiva Vamei Postei, care deocamdata exists,
dar care adesea a fost amenintata sa fie stricata
prin interpunerea ecranului unei not constructii. Va
trebui veghiat ca aceasta sä nu se intample. Dace
s'ar fi observat la timp prezenta acestei perspectiNe,
poate ca silueta acestei cladiri ar fi fost aleasa alta
pentru a predomina (fig. 31). Piata Mihai Voda

www.dacoromanica.ro
 62

are deci o pozitie privilegiath *i se cuvine a fi tra-

tatA in mod artistic.
Alte doua perspective, pe o lungime de 300 m. se
pot obtine prin tratarea adequate a concavitatei cam
din dreptul unde se afla proprietatea Soc. de Tir
(Teatrul Regina Maria) cum *i aceia opusa, *i arm-
me terenul comunei unde se afla hala de came.
Prin urmare *i aici este ceva de creiat.
Mai in aval, alte doua perspective, la distanta de
circa 400 m. pot furniza proprietatile unde se afla a-
proximativ Hotel Regina din Ca lea Rahovei *i cele
de pe concavitatea opusa, pe malul drept al Dambo-
vitei, intre Ca lea Serban Voda *i Str. Oite lor.
In fine, o ultima perspective, de astA data mai
lunge, ar fi cea vazuta din aval spre amonte, *i a-
nume incepand din dreptul podului dela str. Taba-
carilor, pe linia ce duce la concavitatea cheului sting
al Dambovitei pe frontul proprietatei unde se afla
Morga.
Iata dar cum se poate obtine o succesiune de eel
putin 9 perspective monumentale pe portiunea Dam-
bovitei dintre str. Costache Negri on podul Schitu
Magureamu *i str. Tabacari, on mai bine B-dul Ma-
rase*ti (Radu-Voda), dintre care cel putin doua pot
fi obtinute pe proprietati comunale. Tocmai aceasta
succesiune, la distante relativ mici, de perspective
monumentale, credem CA poate procura o caracteri-
zare de estetica generala a Capita lei.
Dace am impinge *i mai departe cultivarea este-
tica a acestor perspective, in sensul ca am degaja
unele ondulatii predominante aflate pe aceste linii
de perspective, *i anume eel putin pe un plan nor-
mal acestor linii, *i Inca am mai profita *i de aceste
elemente naturale pentru a combina esteticul natu-
ral cu acel arhitectural, efectul artistic ar fi malt
sporit. Ar fi de studiat in acest sens degajarea *i a-

www.dacoromanica.ro
 63

menajarea colinei Bisericei Sf. Ilie din G-organi si

poate si aceia a M-rei Radu-Voda.
Pentru asemenea motive de esteticd in 1924-1925,
dad am propus anteproectul liniei ferate in lungul
Dambovitei, am prevazut ca intre podul Sf. Elefte-
rie si podul B-dul Marasesti, linia sa ramana sub-
terana 1).
Alte perspective naturale sau artificale, spre not
monumente ce s'ar putea creia, le consideram emi-
namente cu caracter local si ne vom ocupa de aces -
tea la locul stabilit.

b) Coronamentut
Existh, eoronamente celebre, uncle formand pe
langa personalitate chiar corp cu silueta (ex. Mont
St. Michel), sau numai personalitatea (ex. Acropole
din Atena); altele care aproape depasesc cadrul es-
teticei locale urbane (Sacre Coeur din Paris). In re-
giunea Bucuresti nu vedem posibilitatea unei astfel
de dispozitii cu caracter general estetic, fiindca re-
lieful este aci Area putin pronuntat. Coronamentele
cc s'ar putea obtine aci faman fortamente cu carac-
ter estetic local si tocmai de aceia se olivine sa pro-
fitam la maximum de pozitiile naturale care ne pc),
procura intrebulntarea unei asemenea tecnice.
c) Aspectal din mizduh Panoramele.
In viitor chiar pentru orasele de ses, cum e Bu-
curestiul, din ce in ce valoarea estetica a aspectului
regiunei din vazduh va avea o importanta mai mare,
din cauza dezvoltlirei aviatiei. Pentru orasele ase-
zate la poalele muntilor sau dealurilor, acest aspect
a avut totdeauna importanta si a fort exploatat in
1) C. Sfintescu: Asupra Ilnlei ferate traversand Capitala In
lungul Darnbovitel".

www.dacoromanica.ro
 64

Y1411r4
c2
'"1r 7:Tattler

- r ?a,

A."-
... .
6- 4k r' W. -,41i, , II , '2 4 V$
r . i ...t.-. '. 4.-.
' ' ,
: ',041-rt..., ,
''tViittAi

. Fr=1:;:ar

'41131

Tc.
ail

n
ear-,
Fig. 52. Plata Maria si carCerul vecin vAzut din avion
(regularitate)

toate orasele de turisni prin reclamele vederilor ce

se pot gusta, uneori chiar numai prin ascensiunea
pe acoperisurile monumentelor inalte ale orasului,
r ° 1,00.
. .

Fig. 53. Pa latol Catroceni vazut din avion (regime de verdeatA)

www.dacoromanica.ro
 63

ca la Salzburg, Viena (dela Kobenzl), Brasovul (de

pe Tampa). Alte exemple numeroase pot fi date.
Parisul utilizeaza vederile din turnul Eifel sau de
pe Arcul de Triumf.
Bucurestiul din vazduli prezinta si vederi de pla
cuts regularitate si de multa verdeata (fig. 52 si
fig. 53), dar si de incoherenta (fig. 54).
Vederi panoramice ale Bucurestiuiui putem avea
ril' .a,gi ,- r.T.,,,- . .wirr
;.Uf'
.
'f' .." . A 4 " 4, 0 '
,..' i' -F . ,-,,P
"A
i

4-11.11 ' .

. 51 DI$ °

! ",,
ir!

11 ,
0
. lit
°.
,.'.
4
I ' r, ff ,
i'' 4
I 44;1
. 444
°
'Fft '

S.' 4, 4 . ,
ry (s!
;

(7. ..

Fig. 54. 0 reg lune din Bu.curWi vazuta din avion. (structure
incoherenta)

$i acum, insa partiale, din unele puncte ale coline-

lor Dambovitei. De acestea ne vom ocupa la estetien
locals.

d) Silueta
Aceasta forma, de cele mai multe on aparand
spre exteriorul orasului, si care e nascuta fie din to-
pirea prin departare intr'o forma simple geometric
Lull* fie in sudarea unui asamblaj de figuri ele-
mentare frumoase, a formelor naturale si arhitecto-
nice predominante in oral, nu exists Inca in Bucu-
5

www.dacoromanica.ro
 66

teeth Silueta prin insasi constitutia sa, cum am aril-

tat tuai sus, este o dispozitie cu caracter estetic ge-
neral urbanistic. Am amintit deja un 'exempla de
silueta estetica naturala, adica piramida (triun-
ghiul) dela Mont St. Michel. Dar nu numai frumu-
setea naturald, ci $i constructiile pot furniza siluete
cu caractere analoage. Colonia vazuta din tree dirt
clepartare, venind dinspre Coblenz, apare in ceata
cu niste triunghiuri suprapuse pe doua dreptun-
ghiuri asezate pe baza for cea lunge, din care ulti-
mul este foarte lung: nu este decat silueta topita a
cladirilor orasului predominate de aceia a catedra-
lei. La fel cu orasul Reims, unde catedrala produce
un efect estetic analog. Parisul din departare, vazut
'din anumite puncte, este predominat de silueta tur-
nului Eifel. In toate aceste cazuri formele geome-
trice sunt simple, dar procurate de un monument
de proportii gigantice si in acelas timp de arta.
Putem cita si eazuri de formare a siluetei prin
asamblagii de forme geometrice simple, unele mai
mici dar mai numeroase, altele foarte mari; este tot
cazul orasului Co Ionia vazut de pe malul stang al
Rinului, (din spre Deutz) sau al New-Yorkului va-
zut din rada portului, on a unor orase din sudul
Ara biei, de curand cercetate.
Ain dat aceste exemple pentru ca nu cunosc ase-
menea siluete estetice ale orasului Bucuresti, insa
una sau mai multe pot fi creiate in viitor. Nu avem
de cat sa asezam in punctul predominant al orasului
sau in punctele predominante, care nu lipsesc a-
proape nici odata, si deci nici in Bucuresti, monu-
monte grandioase arhitecturale, care dintr'un anu-
,mit punct exterior de privire sa apara in lungul
,avenue-urilor in o forma sau in o grupare de for-
me simple geometrice. Coasta sudica $i apuseana
lacului Fundeni nu e lipsitrt de interes din acest
punct de vedere. Din nenorocire unele din aceste

www.dacoromanica.ro
 67

puncte in relief din interiorul ora$ului sunt deja

construite cu cladiri care nu sunt nici predominante,
nici grandioase $i nici nu reprezinta asemenea .for-
me simple $i frumoase. Ma gandesc la Dealul Pa-
triarhiei, ale caror cladiri abia se vad acum $i din
preajma colinei, $i din exteriorul ora$ului (fig. 29
$i 55).

Fig. 55. Dealul Patriarhiei aproape invizibil chaispre Bd. Mari*

Aceasta chestiune trebuie studiata amanuntit ma)

intai pe harta cu relieful solului $i apoi pe teren,
pentru a stabili punctul sau punctele interesante $i
apoi forma siluetei $i modul de obtinere a ei. Ches-
tiunea este din cele mai complexe.

2. Tecnica urbanistica cu actiune sentimentala

Dispozitivele acesteia sunt: e) contrastul; f) pito

/5-scut fi varietatea imaginLlor; g) alternanfa rega-
laritatei cu neregularitatea.
Ce aplicatiuni putem face in Bucure$ti?

www.dacoromanica.ro
 68

e) Contrastul
i contrastul poate fi natural sau rezultat din ac-
tivitatea omului. Cel natural trebuie totdeauna pas-
rat, $i data nu putem sA-1 accentuam cel putin sa
nu-1 Micsoram. De aceia ondulatiile terenului nu
trebuiesc niciodata nivelate fara discernamant artis-
tic, $i nici denivelarile abrupte nu trebuiesc indul-
cite, fiinda, se pierde contrastul.
Bucurestiul si chiar imprejurimile lui este plin
de contraste, creatiuni ale omului, dar lipsit de con-
traste puternice naturale.
Unele din contrastele realizate de om pot fi pito-
resti, dar nu de ordin estetic urbanistic $i acelea sunt
de inlaturat; altele actioneaza favorabil si cata a fi
pastrate
Contrastul arhitekural nu poate fi intrebuintat
ca tecnica de arta urbanistica in sens general, ci
numai cu caracter local. Amestecul stylurilor nu for
meaza contraste, ci lipsa de armonie, ceeace este
antiestetic. Asemenea nu trebuie cautat sa uzam de
contraste provenite din marea variatie a proportii-
lor constructiilor pe suprafata orasului, caci atunci
cadem in confuziune. Contrastul arhitectonic intra
in tecnica esteticei locale urbane.
f) Pitorescul $i varietatea imaginilor
Pitorescul urbanistic, ca si contrastul, poate fi na-
tural sau arhitectural, dar nu poate constitui o tec-
nica de estetica, caci este o stare de fapt realizata,
cum spune Paul Leger, de timp. Pitorescul este deci
o calitate ce nu apartine obiectului considerat, si
cons* cum a demonstrat Ruskin, din exprimarea
unei stari patetice, adica de suferinta, saracie on
bateanete, fie a unui paysagiu, fie a unei creatiuni
omenesti.
Cum rolul urbanismului este sä elimine saracia §i

www.dacoromanica.ro
 69

suferinta, rezult6 ca anumit pitoresc nu poate fi

cultivat in estetica urbanistica.
Ramane deci a fi pastrate luerarile vechi $i isto-
rice, care totdeauna sunt pitoresti $i au o actiune
sentimentala estetica. Cand asemenea creatiuni au
$i alte calitati artistice, cu atat valoarea for este mai
mare $i vom cauta a o scoate in relief. De aceia o-
rasele vechi sunt totdeauna $i pitoresti, de un pito-
resc care procura o estetica generala urbanistica.
Asemenea paysagele reprezentand degraddri ale
naturei sunt pitoresti, precum: malurile surpate ale
raurilor, stancile macinate de ape, arborii batrani,
scorborosi on rasuciti. Toate acestea sa fie realizate
de natura, nu pe cale artificiala, caci atunci avem
anti-esteticul. Un astfel de paysagiu trebuie sa pre-
domine orasul pentru ca acel pitoresc sa procure un
motiv de estetica generala urbana.
Toate celelalte cazuri de pitoresc raman de interes
estetic local.
Nu putem da exemple de pitoresc cu caracter ge-
neral urban in regiunea Bucurestiului.
In schimb varietatea imaginilor este destul de bo-
gala, atat ca paysagii cat $i cea arhitecturala. A-
ceastA varietate, mai ales cea arhitecturala, tinde sa
dispara prin distrugerea vegetatiei, abuzul alinierei
inutile a strazilor $i uniformizarea dispozitiei arhi-
tectonice a cladirilor. Desigur ca aceasta variatie nu
inseamna nici confuzie de styluri, nici anarhizarea
urbanistica. Raymond Unwire recomanda, spre a se
obtine o astfel de variatie, mai ales in orasele ce se
dezvolta repede sau in orasele noi, ca planurile de
urbanizare sa fie intocmite pe cartiere de specia-
listi diferiti, caci astfel fatalmente cadem in mono-
tonic.
Bueurestiul, ca ora$ vechi. cu contributiile cele mai
diverse, are parti cu variatii artistice de imagini.
Vom &gob. A, dam astfel de exemple la estetica cu
caracter local, la care contribuesc.

www.dacoromanica.ro
 70

g) Atternanta regulariteitei cu neregularitatea,

Este o tecnica de estetica urbanistico-arhitectu-
rala, care actioneaza tot pe cale sentimentala, fitnd-
ea da impresia rezistentei fortelor naturale la uni-
formitate, prin urmare impresia de conformare la.
acele forte. De unde rezulta ca aceasta alternare cata
sa se produce in mod justificat, fie in lucrarile de
amenajare a spatiilor libere (parcuri, piete, strazi,
ape, etc.), fie in lucrarile urbanistice de amenajare
arhitecturala: incadrari de strazi, grupari de cladiri,
alinieri de fatade $. a.
.Un oral de deal sau de munte va impresiona tot-
deauna mai estetic fiindca vom fi fortati la astfel
de alternante.
Dupe cum sunt unii, $i nu cei mai putini, cari
cred ca numai regularitatea poate realiza frumosul,
sunt destui cari sunt convin$i de contrariul. Am
aratat insa ca pentru a obtine un efect in adevar
estetic trebuie ca tecnica aleasa sa corespunda ce-
rintelor naturei $i sa fie proportionate acelor ce-
rinte.
In nici un caz insa nu vom intelege ca estetic re-
gularitatea ce nu poate fi observata decat in plan,
adica acele lotizari simetrice sau planuri de urbani-
zare urmarind o retea simetrica de strazi, de care
s'a abuzat si in trecut asa de mult si in care se imi-
tau compozitiile de desenuri ale covoarelor, ara-
bescurilor, etc.
Bucurestiul nici ca paysagiu, nici ca cladiri si
dispozitii, nu sufera de abuz de regularitate, dupe
cum nici de neregularitatea artistic realizata. Mei
trebuie sa facem deosebire intre neregularitatea ar-
tistica si dezordine. Exemplificarea unei astfel de.
tecnice la Bucuresti ramane de domeniul esteticei
locale.
3. Tecnica urbanistica Cu actiune intelectuala.
Am enumerat printre astfel de norme: h) ordinea

www.dacoromanica.ro
 71

i orientarea pi, i) echilibrul 'bare viata socialci si lu-

crciri. Astfel de n,orme.au la baza for satisfacerea
interesului utilitar.
h) Ordinea si orientarea
Cu toate ca Le Corbusier, dupd Laugier din Clio-
ca lui Ludovic XIV, recomanda aumultul in ansam-
blu si uniformitatea in detaliim aplicabila mai ales
in arhitectura urbana, aceasta nu trebuie interpre-
tath ca dezordine si lipsh de orientare; caci confu-
ziunea este cel mai mare inamic al artei, lucrand
anti-estetic pe cale intelectuall cIn facilitatea ae-
Aiunei organice se gaseste plhcerea».
Orasele medievale caracterizate prin tumult, insa
estetic, nu erau lipsite de oarecare ordine si mai
ales de orientare. Cele cateva spatii libere (pietele)
cum si turnurile catedralelor on donjonurile 'palat°-
lor, portilor cetatilor on burgurilor, serveau si pen-
tru orientare.
In orasele moderne perspectivele (de care ne-am
ocupat), cu ordinea si organizarea cailor de comu-
nicatie, formeaza tecnica acestui principiu de este-
tica.
Bucurestiul sufera din pricina unei lipse de ordi-
ne si orientare. Multe artere de comunicatie sunt
foarte largi, farh a servi un interes mare de circula-
tie (B-dul Ferdinand de exemplu se infundh inteo
gara cu circulatie secundarii, iar soseaua Jianu va
fi strangulata intr'un pod peste lacul Herhstrriu), pe
cand altele de mare circulatie sunt prea strampte si
intortochiate (cele din cartierul dintre B-dul Aca-
demiei si Splaiul Dambovitei). Multe cartiere sunt
lipsite de orientare, de pildh chiar unele cartiere
centrale (spre str. Chzrirmei ,etc. on spre str. Popa
Rusu) asa, eä multi obisnuiti cu Bucurestii se ga-
ses° adesea dezorientati, caci cladiri predominant°
nu exist6, si nici vreo artery largh si bine orientate;

www.dacoromanica.ro
 72

iar colinele Capita lei sunt invizibile din cauza ca

nu an servit pentru a fi cladite pe ele cladiri gran-
rlioase i aparente din toate partile, ziva, ca $i
noaptea. Ar fi orientarea una din aplicatiunile <de-
gei actiunei minimeD $i in estetica urbanistica.
Numai aceste exemplifieari, sper, pot servi la tra-
sarea unui intreg program de activitate estetica, nu
numai practice in Bucuresti.
i) Eehilibrul intre viata socials qi lucrciri
Este o tecnica de estetica urbana izvorata direct
din necesitatile permanente socialecare cer o stare
de echilibru intre mijloace $i realizare. Nici odata o
imT.resie estetica, mai ales in urbanism, nu poate fi
del drinsa de o comparatie intelectuala intre mijloa-
te $i realizare. De aceia Raymond Unwin cu drept
cuvant scoate in relief aceasta tecnica, care este $i
o consecinta a principiului sineeritatei.
Nu vom obtine esteticul urbanistic daca alaturi
sau chiar in mijlocul cartierelor fastuoase gasim
neagra mizerie urbana, sau dac'a un ora$ execute lu-
crari Para ratiune, fara utilitate $i mai ales.pe o sca-
rs cu totul in disproportie fate, de starea materials
$i culturala a societatei ce locueste acel ora$. Gran-
diosul care apare ca o lipsa de modestie, poste pro-
voca comicul, care nu este un efect de arta urba-
nistic`a., ci de arta literara. Din nenorocire ar fi sit
,dam prea multe exemple de realizari cornice chiar
in Bucuresti. Numai enuntarea principiului este
'suficienta pentru stabilirea unui program de viitor
in acest sens.

C. Personalitatea estetica, a Bueurestiului

Acum eh am examinat atat simbolurile cat $i tec-
nica cu metodele ei pentru obtinerea unei estetice
eu earacter general in ora$, $i mai ales eh aceasta

www.dacoromanica.ro
 73

examinare am_ facut-o asupra posibilitafilor Boca-

restiului, putem trece la studiul realizarei celei mai
de seams de estetica generals urbanistica, adickla
personalitate.
Ne intrebam dela inceput: Bucurestiul poate a-
1 ea o personalitate estetical Cum poate fi obtinuti
o personalitate a acestui oral
Nu este inutil sa incepem cu fixarea cuprinsului
acestei notiuni in urbanismul estetic.
Personalitatea urbanistica fiind un termen me-
taphoric prin care voim sä distingem un oras din
cauza unei caracteristice care sa-1 individualizeze,
desigur ca personalitatea estetica urbanistica va
trebui sa corespunda acestui inteles. Simbolurile
primordiale creatoare de efecte artistice urbanisti-
ce stint limitate, dar individualizarea unui oral
pentru a-i obtine o personalitate estetica poate fi
realizata prin o varietate nelimitata de utilizari a
acelor simboluri.
Dupa cum personalitatea omeneasca poate spare
prin o caracterizare numai a uneia din atributiile
omenesti, tot asa si personalitatea estetica a unui
oral poate exista numai prin predominarea esteti,
ca a unui simbol urbanistic. Cu atat mai bine data
la o personalitate urbanistica contribuie individua-
lizarea mai multor simboluri.
Prin urmare, atat terenul (natura) ca si cladi-
rile (stylul arhitectonic), cat $i populatia (circula-
tia), fiecare separat, ca simboluri urbanistice, pot
procura personalitatea unui oral. Dar data stylul
urbanistic al orasului este astfel in cat individuali-
zeaza in mod predominant orasul, atunci obtinem
personalitate estetica urbanistica deSavarsita.
Cu cat o astfel de individualizare este mai adan,
city si valabila pentru o suprafata teritoriala mai,
mare, cu atat efectul estetic va fi mai puternic.
Elementele istorice, alaturi de cele naturale, care

www.dacoromanica.ro
 74

actioneaza mai ales sentimentul, sunt celd ce dau

nastere la personalitatile urbanistice cele mai es-
tetice.
Roma, prin importantele monumente istorice e-.
sistente acolo, Atena pentru aceleasi motive si prin
predominarea Akropolei asupra regiunei, ca sil Ci-
tam. numai aceste exemple, verifica cele mai sus
spuse.
Piramidele si Sfinxul de langa Cairo, ar actio-
na sentimental mult mai slab, deci efectul for este-
tie ar fi mult redus, daca s'ar afla langa importan=
to denivelari de teren, intre plantatii, si nu in a-
propiere de Nil, pe un ses pustiit de nisipuri, en
contrastele lor, sporite uneori prin reflexe in apele-
Nilului. Toate aceste particularitati amesteca sen-
timentul de forts al naturei cu acelea de chinuire-
omeneasca si de energie muschiulara carora li s'a
sat sens prin niste forme geometrice simple, asa
de usor perceptibile,
Orasul Bucuresti nu poate castiga o personalitate-
estetica urbanistica mondiala prin o caracterizare
procurata de elementele naturei, nici prin valorile
monumentelor vechi, istorice sau artistice, nici prin
circulatie si nici prin lucrari de mare grandoare
arbitectonica.
Nici unul din aceste simboluri urbanistice, soco-
tese, nu pot fi exaltate in asa grad in cat individual
creieze aici o puternica personalitate urbanisti-
ca,.mai ales ca de cele mai multe on vointa omului
este insuficienta pentru obtinerea unor asemenen
personalitati.
Prin creatiunea unui styl urbanistic insa, stra-
duintele omului in obtinerea unei personalitati es-
tetice urbanistice pot fi fructuoase, si pc aceasta
cale si sansele unei personalitati a Bucurestiului
cruse mult.
Reamintesc ca prin styl urbanistic intelegem o.

www.dacoromanica.ro
 75

tecnica de estetica urbank care intrebuintand ca

siinboluri estetice paysagiul natural, stylul arhi
tectonic pi viata socials a populatiei, realizeaza un
maximum de efect cu minimum de mijloace. In care
stop, cum am mai ardtat trebuie sa perfectionain
caracterele naturale existente ale solului pi ale so-
cietatei omenepti ce trdepte pe acest sol.
Cum putem realiza aceasta perfectionare, am call-
tat sa indrumez prin studiile anterioare ce am pu-
blicat asupra rezolvirei problemelor generale urba-
nistilee ale municipiului Bucurepti, pi anume: asupra
delimitarei spatiilor construite pi a zonelor de \Ter-
deata, apoi asupra zonificarei, pi in fine asupra
tailor de comunicatie si transporturi 2). Daca pe
langa rezolvirea urbanistico-socials a acestor pro-
bleme cu rezultate estetice, mai addogam pi un styl
local arhitectonic ,ajungem la stylul urbanistic
creator de personalitate. Arta Irish cere perfectiu-
ne pi perfectiune fara solutii artistice papa in deta
lii nu poate exista.
De aceia in cazul particular al Bucureptiului tre-
buie sa &Antrim realizdri artistice pi de detaliu, adica
de estetica locald, iar nu numai de estetica gene-
raid. Stylul urbanistic al Bucureptiului va avea
aceasta caracteristica: va trebui sa fie predominat
do solutii estetice cu caracter local, in lipsa facto-
rilor de puternica'estetica urband generalk Inmul-
tirea continua a realizarilor estetice cu caracter lo-
cal va asigura asa dar personalitatea orasului.
Spre acest finit, trebuie sa avem o conptiinta so-
ciald a esteticei Bucureptiului.
1) C. Sfintescu: Delimitari in regiunea Munic1piului Bucuresti-
zone de construct' si zone de verdeata" (1930 pag. 10).
2) Toate aceste studii au fost publicate in Buletinul Soc. Poll-
tecnice 1930 si 1931 iar aceasta. asupra esteticei, completeaza te-
'tralogia pe care o formeaz5 problemele de baza urbanistice ce se
pun until oral.

www.dacoromanica.ro
 76

Se impune dar ca SA trecem acum la ultima parte

studiului nostru.

D. Simbolurile i dispozitiile tecnice de estetica

locals urbanistica
Printre acestea am enumerat ea spatii libere :
paysagial, parcul sau grddina, piata, strada; ca spa-
tii clAdite: cicidirea, monumental, monumental isto-
ric, gruparile, ansamblurile; in fine, ca circulatie:
starea de miscare in piete si pe stfazi.
1. Spatiul liber si tecnica lui estetica

Afarg, de caractere]e generale de estetica urbana

ale spatiilor libere din interiorul si din exteriorul
municipiului Bueuresti, caractere de care ne-am' o-
cupat mai sus, fiecare portiune din acel spatiu liber
poate prezenta particularitati, care utilizate ridic5
valoarea locals a acelui simbol estetic. Asa dar la in-
ceput frumusetile naturale din intreaga regiune,
deja indicate, urmeazA a fi studiate spre a determi
na care tecnica de estetica localA urbanisticA este
recomandabila pentru obtinerea unui rezultat cat
mai artistic.
Am vAzut normele de tecnica pentru estetizare
generalA urbana aplicabile spatiului liber ca sim-
bol urbanistic. La acelea se mai adaoga pentru a-
menajerile unui spatiu liber de estetica localA, in
primal rand o tecnica ce satisface interesul utilitar
care sA, actioneze in mod intelectual $i deci func-
tional pentru producerea unui efect estetic. Apoi
yin amenajerile cu actiune sensorialci, cum ar fi
tecnica recomandata de Camillo Sitte, $i in fine.
altele tot cu actiune sensoriala dar $i sentimentalk
cum ar fi diferitele decoratiuni deja mentionate.
Am mai aratat cu alte ocazii pe larg tecnica utili-

www.dacoromanica.ro
 77

gSPAS

Fig. 56. Lacul Baneasa, malul nordic spre sos. Herastrau,

inainte de amenajare.

Fig. 57. Lacul Baneasa, portiunea din fig. 56,

dupA amenajare.

www.dacoromanica.ro
 78

tar a spatiilor libere, care asigura si un efect este-

tic de actiune intelectuala '). Nu mai insistam din
sou aici. .4,

Tecnica. de actiune sensoriala estetica a lui Ca-

millo Sitte este universal cunoscuta acute, si.ne dis-
pensiim a ne opri in mod teoretic asupra ei ;
cele deja amintite pang, acum in aceasta privintii le
cOnsideram suficiente. La fel si privitor 1d tecnica
decoratiunilor, cari au o actiune sentimentaa este-
Vca", si care formeaza in deosebi obiectul artelor
plastice si chiar industriale ').
''Ceeace este cu deosebire important in tratarei
tecnica a spatiului liber ca simbol de estetica localg
urbang este easirea solutiunei care sa-i scoata la
maximtm in relief caracterul predominant estetic.
De pilda lini$tea, vederile libere, coronamentul, pa-
noramele, contrastele, pitorescul trebuie sa predomi-
ne la paysagele rustice, la parcuri sau gradini. 0 a
semenea tecnica poate fi cu usurinta aplicata la
paysagiul din regiunea exterioara a capitalei si
chiar la parcurile interioare: vane se aibrt apg, dea-
lurile paduri, sesurile campii de verdeata. In fig.
23-26 si fig. 56-59 aratdm cum s'a aplicat acest
principiu la amenajarea lacului Raneasa.
Mai trebuie sa tinem seama ca la orice paysagiu
se poate scoate in relief unul din cele trei forme ale
aspectului sau estetic: aspectul primitiv, aspectul
utilitar si aspectul decorativ. Prin urmare fiecare
spatiu liber isi determine singur tecnica sa de a
menajare estetica.
Este aici locul sa araTam ca dintre acestea, as-
pectul primitiv si cel utilitar suet acele cu actiuni
1) C. Sfinfescu: DelImitari in regiunea municipiului Bucuresti-
at Zordicarea in Municipiul Bucuresti (1930-1931).
2) Clasificarea de arte industriale (in care ar intra si arhitec-
tura, afara de arhitectura comemorativA) si arte plastice. este a 1.0
Paul Leger.

www.dacoromanica.ro
 79

I 14c41- d

11°

itsPAS al.' 214_

Fig. 58. Lacul Baneasa, langa podul §os. Bucure0-P1owi,

inainte de amenajare.

Fig. 59. Lacul Baneasa, aceia portiune din fig. 58,

dupa amenajare.

www.dacoromanica.ro
 8t)

estetice mai puternice $i mai u$or,,de realizat. In

special in lungul marilor artere de comunicatii, in
afar de spatiul claclit al orasului, trebuie sa preve-
nim, sa apa,ram, stricarea acestor aspecte.
De aceia, cum in Bucuresti o bund parte din a-
ceste artere de comunicatie care patrundeau in Bu-
cure$ti dealungul unor paysagii placute cats acum
a fi stricate prin lucrari antiestetice, pe deoparte sa
pazim pastrarea mai departe a paysagiului, pe de
alts parte, sa amelioram situatia noua, fals creiata.
Cea mai eficace pazire este introducerea principiu-
lui terenurilor non-aedificandi in acele zone. Cea
mai lesnicioasa ameliorare consta in largirea zone-
lor de protectie in lungul arterelor $i plantarea lor
cu arbori stufosi, pe marginea arterelor, ca sä ridi-
cAm acel val tamisant la care se refers cu atata jus-
tetil de observatie d. Guerard. Acesti arbori formea-
zii frumusetea $i majestatea drumurilor franceze.
Sunt de parere ca $i statul trebuie sá procedeze
la fel pe toate arterele de mare circulatie ale
fiindca mai ales acum, &and se cheltuesc mi-
liarde cu modernizarea anumitor sosele, ar fi o con
damnabil5 neglijenta sau nepricepere sä nu se is
masuri de ptistrare $i sporire a frumusetilor lor,
conditie esentiala de ordin turistic. In sate astfel de
artere sa fie largite $i prevazute cu lucrari edi-
litare, iar pe restul parcursului, prin o lege spe-
cials, sa se interzica cladiri $i stabiliri de not eolo-
nii on sate dealungul lor. Este recomandabil ca on
sa se fad, artere secundare de derivatie, care s'a, con-
stitue axa unei noui aglomeratii, ori, eel putin, sa
se intrebuinteze sistemul propus de Unwin, adie5
sa se execute artere secundare paralele, la oarecare
distanta cu cea principals, in lungul carora sa se
dezvolte coloniile de case. Dispozitia nu este numai
de interes estetic, ci $i economic.
Tot pentru aceste motive de estetica, lacurile e-

www.dacoromanica.ro
 81

xistente trebuesc realimentate cu apa, iar nu dese-

cate, cum au propus unii pentru lacurile din nordul
Capita lei; padurile replantate si ingrijite, iar cam-
purile lucrate, nu lasate in salbatecie sau sa se im-
prastie pe ele locuinte mai mult sau mai putin mi-
zerabile.
Estetica spatiului liber natural si chiar in jurul
celui cladit, mai ales in Bucuresti, poate fi mult ri-
dicata prin cultura arborelui. Arborele are o tecnica
anumita in estetica urbana, fie ca este intrebuintat
izolat, grupat neregulatsau urmeaza o dispozitie
geometrica.
Efectele estetice cele mai puternice le produce
mai totdeauna arborele izoTat sau in.grupuri mici.
Totusi si aliniamentele de arbori au rosturile lor
Am aratat cateva cazuri. Gasesc nimerit sa atrag
aci atentia asupra unei conceptii gresite, care se in-
talneste mai ales in Bucuresti la replantarea arbori-
lor din aliniamente, atunci cand unii din ei sunt
distrusi de vreme sau de oameni. Anume, se inlo-
cuesc acei arbori lipsa, cu pueti plapanzi ce fac un
efect de plans printre arborii maturi vecini, caci nu
au nici soare, nici protectie, si reusesc numai sa faca
impresia ca nu vor ajunge niciodata la maturitate,
cum este desigur si cazul. Putinii arbori inlocuitori
de acest fel, trebuie sa fie tot arbori maturi, caci
aceasta nu este o imposibilitate; iar atunci sand se
intrebuinteaza pueti, sa se revina la uzul acelor
fuste metalice protectoare, cel putin pe strazile mult
circulate (intre care infra si Soseaua Kiselef) caci
slabii tutori intrebuintgti acum sunt sprijine ano-
dine.
La piete si pe strazi, cari au un rol in primul rand
utilitar, vom canta proportii in raport cu rezultatele
obtinute: adica in raport cu cladirile ce incadreaza
strada si putts, si in raport cu circulatia careia i-e
destinata. Asa dar pietele pot fi linictite daca rblul

www.dacoromanica.ro
 82

for este pur sensorial; dar sa deserveasch mai .multe

artere de circulatie, daca actiunea lor estetica va fi
telectualci. La fel si cu strazile si cu spatiile libere
particulare (curti, gradini, alei).
2. Spatial dadit §i. tecnica Iui esteticA
Afara, de cele aratate la stylul ar,lAitectonic §i .ia.
incadrare.a spatiilor libere (regulele lui Camillo Sit-
te) se cuvine cateva cuvinte despre insolare, despre
iluminatul in timpul noptei si despre goloritul rbi-
dirilor, cu aplicatiune la Bucuresti.
Insolarea paysagiilor si spatiilor libere in gene-
ral nu este o tecnica urbanistica, ci,o stare de fapt
naturals. La spatiile cladite adaptarea lucrarei la
gradul de insolare constitue o tecnica si de estetica
locals urbana, cu actiune sensoriala, on cu una in-
telectuala. Lumina soarelui prin efecte de umbra
scoate in relief formele, iar prin. rolul for hygienic
au un efect intelectual de utilitate. Asa dar expune-
rea fatadelor cladirilor la sud mare§te efectul este-
tic al spatiului cladit, ca si marimea curtilor si lar-
giinea strazilor in raport cu inaltimile cladirilor. Iii
tarile cu soare permanent, efectele de lumina ku
umbra se prezinta si mai puternice la strazile
.

strampte, pe &and in Wile nordice, cu un grad he-

liotermic redus, utilitatea hygienics predomina, Si
deci cautam actiunea estetica .intelectuala, adica
strazile mai largi.
Bucurestiul, punct de incrucisare a tuturor extre-
melor, ar trebui sa, aiba strazi largi pentru soarele
de lama si strampte pentru eel de vara. Inca un mo-
tiv, ca, pentru aceasta realizare paradoxala, sa in-
trebuintam arcadele la parterurile caselor asezate
pe linia strazilor, caci ele fac posibile strazile mai
inguste sl totusi insorate iarna la etaje, unde sunt
locuintele, si umbroase vara, pe sub arcade; unde
circulatia e mai mare.

www.dacoromanica.ro
 83 .

Un iol analog cu al arcadelor, cu deosebire pro-

nuntat in Bucurqti, pot avea $i arborii, data suet
judicios wzati pe spatiul liber.

Iluminatul in timpul noptei are efect decorativ,

dar si intelectual, din ce iri ce mai pronuntat; iar
prin sistemul proectiilor, are $i o actiune sensoriala.
Din.nenorocire insa in aceasta materie s'a lasat frau
liber tuturor extravagantelor, astfel ca decorul ob-
tinut prin iluminarea puternica cu diferite colod
(cu neon, etc.) si cu diferite forme, nu dau impresii
estetice, ci demonstreaza numai dezordinea. Dacii
privim de la Universitate spre Cipaegiu in lungul
bulevardului Elisabeta, sau calea Victoriei din spre
str. Campineanu, putem in orice sears sa ne con-
vingem ca este ceva de facut pentru ca acest fel de
illuminat sa devie artistic. Trebuie studiate §i regu-
lamentate $i din punct de vedere artistic aceasta de-
eoratiune cu caracter permanent in timpul noptei.
Dar afara de aceasta $i illuminatul public trebuie
studiat din pfinct de vedere artistic, cum se face in
alte orate. In Bucuresti avzarea lampilor in asul
bulevardului Bratianu a aratat ea ceva se poate face
din acest punct de vedere, insa mai suet Inca artere
importante, precum calea Victoriei, calea Grivita,
bulevardul Coltei, cate-va piete, care ar cere un mi-
nimum de activitate in aceasta materie.

Coloritul cladirilor formeaza o tecnica de mare

importanta in estetica locals urbana, caci poate ri-
dica sau distruge un efect artistic urban. Coloarea
cladirilor actioneaza sensorial dar $i intelectual si
de aceia coloritul $i chiar policromia la cladiri a fost
intrebuintat din cele mai vechi timpuri. D-1 lorga

www.dacoromanica.ro
 84

descriind efectele de colori ale M-rei Curtea de Ar-

ges, gaseste coloarea -alba-galbuie a zidurilor ci ro-
sul acoperisurilor foarte convenabile albastrului ce-
rului si accentuiaza ca policromia a jucat un rol
important in arhitectura romano-bizantina.
Profesorul norvegian Pedersen nu socoteste potri-
vita coloarea alba la casele mici, caci se proecteazii
pe fondul inchis al terenului si al padurilor caci ar
da un efect urat.
Din punct de vedere sensorial colorile fatadelor
cladirilor sau chiar policromia for trebuie sa res-
pecte regula colorilor complimentare: rosu compli-
mentarul verdelui, galbenul al ultramarinului, al
0.1a benului-verde este violetul. Individualismul in
aceasta materie provoaca dissonante pe tare un
ochiu artistic nu be poate suporta. De aceia este de
preferit reintrebuintarea metodelor vechi, adicA
servitutea de coloare" pe care d na Bibescu o reco-
manda Bucurestiului. Cel putin vom fi feriti de a-
semenea dissonante.
Vor varia numai tonurile, ceeace nu va fi dis-
plAcut.
Dar la alegerea coloarei trebuie sil ne gandim si
la actiunea estetica intelectuala a ei, deeace ne-ar
face sá respingem de exemplu sistemul modern de
a intrebuinta tencueli colorate viu, in modul cel mai
bizar: verde, albastru, portocaliu, violet, etc. pe care
intelectul nostru nu le admite pentru un material ce
nu poate avea niciodata o asemenea coloare. Acest
sistem intrebuintat mult in preajma razboiului mon-
dial in arhitectura germana s'a raspandit si in Bu-
curesti in ultimul timp si tinde a strica si mai mult
aspectul arhitectural al strazilor deja destul de stri-
cat prin varietatea stilurilor.
In ultimul timp se pare eh s'a introdus moda bo-
clurilor negre, ca la monumentele funerare, si la
cladirile de locuit, ceeace dä un aspect macabre

www.dacoromanica.ro
 R5

strazilor. Pe Bulevardul Carol si pe Bulevardul

Ferdinand exists doua not specimene de prost gust.
Pe cale de regulament se poate prezerva orasul
de un astfel de antiestetic.
/
3. Miscarea in piece ski pe strazi

Tecnica esteticei circulatiei are o actiune de na-

tura intelectuala si mai putin una de natura senti-
mentala.. Aceasta tecnica am dezvoltat-o pentru Bu-
curesti in un studiu de detaliu pe care 1-am citat
deja si nu mai revenim asupra ei aici. Respectarea
acelor dispozitii asigura si estetica circulatiei.

*ff v2.
° o

. 4.

, 5.5.;
irsc

.
Y
tilef' 'r

5ari
Fig. 60. Decoratie mobila" formats din autobuzele care a§teapta
in Pima Mihai Viteazul din fata Universitatei (1921).

Dar afara de actiunea estetica a circulatiei inter-

vine si estetica mobilelor. Aceasta formeaza asa zisa
decoratie mobila ": oameni, animale, vehicule, etc.
Nu vom admite, in cele mai multe cazuri, pito-
rescul in aceasta decoratie mobila. Din nenorocire
astfel de pitoresc exists Inca in prea largil masura

www.dacoromanica.ro
 86

an Bucuresti. Streintd artist, calator prin Bucuresti,

gilseste adesea subiecte, pitoresti printre mobilele de
pe strazile Capita lei noastre, dar ,acele desenuri sau
literature descriptive nu ne fac o buns reclama de
estetica urbanistica. Nici tiganii nomazi, nici cer-
setorii, nici animalele slabe 9i rau ingrijite, nisi
veliiculele primitive 1) si murdare (fig. 60), nici ne-
curatenia mobilelor, necuratenie adesea imobila de
pe strazi, nu contribuie la un efect de estetica ur-
bane.

E) Cateva exemple de amenajare estetica.

Am spus ca pentru ridicarea personalitgtei este-
tice a Bucurestiului trebuie sä inmultim cat mai mult
amenajerile de estetica locals. Nici nu ma pot gandi
si nici nu ar fi util scopului urmarit, sa tratez aiei
din punct de vedere estetic toate cazurile, atat de
diverse ce se pot intalni in regiunea Bucurestiu!ui.
Poate insa ca este de folos a prezenta cite -va exern-
ple de studiu. Voi alege cate-va cazuri de frumusete
naturals, ca spatii libere; apoi cate-va piete si strazi,
ca studiu din punctul de vedere al spatiului cicidit;
§i in fine, cite -va cazuri de utilizAri ale arhitecturci
comemorative in raport cu spatiul liber. .
1. Amenajarea spatiilor libere naturale.
Prezentam un exemplu din exteriorul zonei mu-
nicipiului si anume Snagovul; altul din zona muni-
cipiului, anume lacul Fundeni; in fine altul din zona
centrals interioara orasului si anume colina Arse-
nalului.

1) Starea vehiculelor ilustrata in fig. 60, este cea din anul 1921
Este drept ca astazi se observe un progres fats de anul 1921, dar
cat drum mai e de parcurs chiar la autobuze, unde administratia
poate, $i e datoare, a interveni mai eficace!

www.dacoromanica.ro
 87

a) Snagovul.

Snagovul el insusi constitue un subiect indepen-

dent de plan de urbanizare ce poate fi integrat in-
tr'unul cu caracter regional. Noi insa limitam su-
biectul studiului la partea de estetica locals,, adica
la o suprafata restransa si cuprinzand padurea, la-
cul si o facie de teren ingusta dealungul malurilor
(fig. 61).
Reproducem mai jos parte din textul Programu-
lui concursului pentru amenajarea lacului Snagov
si imprejumnilor", intocmit in' Aprilie 1930 si pu-
blicat in Monitorul Comunal al Municipiului Bu-
curesti" din 20 Aprilie 1930. Programul cuprinde
cadrul general in care o amenajare estetica, pe care
voim acum s'o indicam, poate fi conceputa. Este ca-
zul sa ne reamintim ceeace a spus Lathaby: fru-
mos este sa faci ceeace trebue facut".
1. Obiectul concursului. Primaria municipiului
Bucuresti deschide un concurs public de antepro-
,,ecte intre specialisti spre a obtine solutiunile de
ansamblu cele mai practice, mai estetice si mai eco-
nomice, in vederea amenajerei lacului Snagov si a
zonelor vecine litoralului acestui lac. Anteproectele
vor trebui sa corespunda, cerintelor mai jos ara-
tate pentru statiuni climaterice, de repaos, sport si
agrement, la dispozitia in deosebi a populatiei Ca-
pitalei.
2. Prevederi minimale. Concurentii vor Urmari
un program minimal de lucrari care sa corespunda
obligatiunilor legale ale muncipiului Bucuresti pre-
vazute in legea pentru infrumusetarea imprejuri-
milor Capitalei, si adica
a) Sa prevada amenajeri pentru o static clinia-
terica de odihnil, de agrement si de sport, cu par-
curi, canotaj, terenuri de sporturi diferite, hoto--

www.dacoromanica.ro
 SCRRR

43, :.6 0'

0 0

. CS
:. o
., .
o
0 0
A

°0
.
: .
o
. ° . . c.--,0, . ,t4 0 :;:
:
. 0
0
. . cpe. . 0

,.... 0
0 eo.
4-
0. Sbece:t,
::* 0
0
0 0 0 0 . 0° 0 0 r °
o0 0 0 0 ° . 0
0
0
o
0 0
. 0 ° 0
0 ° 0 0 0 0 ...
0 o 0 o ° ..' 0 0 0
0 h. O

. 0 . '' 0 O
.... . . ...
6 '.. ..
O
0
0
0
0
0
0 0
0 0 0 0 0
0, 0 .: o o 0 .,.-

0
0 0 0
O 0
Ca7K407/ 0 0
0 0.
.' ° 0 ;, :: ::: 0 0
. . .
. . 0
0
0
0 .
0
0
0
....
'. P-V I a _ si a 0 0 ..,..-...
., -,,.:.
..,,...:
.-i:;:::.:: . ° ° ° 0

:a
:

a -:.. ° ° 0 0
..
Coa0C0/ 9 ° 0
-.0 0 0 . 0 0
0 * 0 ."
":
0
0 ° 0 .
0 0 0 .
0 * 0 ,-:

Fig. 61. www.dacoromanica.ro

Lucid cu pAdurea Snagov gi imprejurimile.
 89

luri, pavilioane, colonii de vary si colonie de vile

cu loturi de 500-1000 m. p. o parcels.
b) Amenajarea va cuprinde cel putin suprafata
de 1500 hectare din padurea SnagovTiganesti;
jud. Ilfov, cu trupurile Fundul Sacului si Popesti
si cu conacul Vatra Monastirei Snagov, de circa
1000 ha. cu drumul de halaj si insula lacului Sna-
gov, cu monastirea de pe ea.
Aceste terenuri sunt indicate pe plansele topo-
graf ice anexate la program.
c) Defriserile de padure vor fi numai cele strict
necesare acestor amenajeri si nu vor intrece 100
hectare suprafata totals.
d) Teren cu amenajeri speciale si independente
pentru Institutul National de Educatie FLica *i
alt teren cu amenajeri pentru Asociatia Cercetasiei
Romane. Ambele terenuri vor fi prevazute pe ma-
lul lacului.
e) Organizarea de colonii on campamente Exo-
lare, in genere o amenajare cu caracter de ocrotire
socials, cu plaje separate.
f) Restaurarea localului Monastirei Snagov din
insula si amenajarea acelei insule.
g) Amenajeri speciale pentru pisciculture de di-
ferite specii, si pescuit in felurite moduri.
h) Aranjamente pentru pastratul stufului deco-
rativ si organizarea concesiunei taerei stufului in
mod periodic.
i) Sistematizarea comunelor de pe malurile la-
cului Snagov pentru a corespunde scopului ur-
marit.
3. Indicatiani si prevederi suplimentare. Se lass
deplina libertate initiativei concurentilor sa face si
alte propuneri in anteproectele ce vor prezenta, pe
langa prevederile minimale si imperative mai sus
aratate.
,,Se va urmari insa ca aceste creatiuni sa satis-

www.dacoromanica.ro
 90

,,face mai ales cerintele unei destinderi nervoase $i

a unei educatii fizice si. sociale a masselor.
Tinand seama de parcurile din capitals $i cele
mai apropiate din jurul ei, existente on in curs de
creiare, se va putea compta aici pe 5000 vizitatori
in timp de siirbiltoare chiar dela inceput. Nu ar fi
de 'do/4 ca numiirul maxim al vizitatorilor sa
treacii de 20.000 nici in viitor, fiind-ca s'ar pierde
caracterul unei statiuni de odihnd.
Se va &luta bask' a se 'Astra cat mai unitary pa-
durea existents.
Se vor urmari grupari in cadre pitoresti prin o
concentrare care economiseste mult din cheltuelile
pe care p resfirare sprea mare le-ar impune.
Se va, pastra un cadru corespunzator rusticitatei
tarei, utilizandu-se insii in primul rand decoratia
cu arbori de diferite esente ce se va fixa.
Se va urmari salubritatea: deci lupta contra pra-
fului, tantarilor, gunoaielor, stagnarei apelor (ca-
nalizari) .
Economia va fi mentorul proectantului, dar la-
sand posibilitati de dezvoltare $i perfectionare a
lucrarilor in viitor.
Se, va proecta o amenajare $i a propriefatilor
particulare limitrofe lacului Snagov, inclusiv sa-
tele, urmilrincli acelea$i teluri $i indicand in special
zonele ce trebuie sa, ramana, fie pentru culturi a-
gricole, forme, crescatorii, etc. fie pentru planta-
tiuni permanente.
In partea din jurul lacului Snagov unde se afli
proprietilti particulare se vor concentra pe cat po-
sibil distractiile populare lasand proprietatea en-
munei pentru partea sportive, decorative $i dP
.In consecintii:
.,a) Se vor studia mai multe accese $i cat mai e f
tine $i repezi la, aceste locuri atat dinspre Bucti-

www.dacoromanica.ro
 91

re$ti cat $i dinspre Ploesti; .atat cif 'calea ferata,

cat ei cu automobilul, autobuzul, etc. .

b) Afars de colonia de:vile impusa $i care nu se

recomanda a cuprinde mai mult de 160-200 loturi
distribuite in mod linear in partea de lux oa ame-
najerei, se vor prevedea $i lotizari de inchiriat pen-
tru mici gradini model, care sa. Serveasea munci-
torilor or4eni, atat nevoilor de eonsum propriu,
cat $i pentru Indestularea pietei localitatei creiate.
c) In vecinatated acestor lotizari (allotements)
se vor creia ferme cu livezi, laptarii, zarzavage-rii,
§. a.
d) Hotelurile, restaurantele, laptariile, cofeta-
riile, barurile, plajele vor fi prevazute pentru re-
surse pecuniare diferite.
Plaja populara va avea o extensiune deosebit de
mare $i bine expusa la soare in orele de afluenta.
e) Se vor infiinta diferite distractii permanente
producatoare de venituri cu care ga se intre-
tina $i spori treptat imbunatatirile, in afara, de in-
stalatiile deja mention,ate, adica cele pentru Spor-
turi terestre sau aquatice. .

f) Se va urmari ca drumul de halaj sa fie utilizat

si pentru automobile cum $i instalarea de poduri
plutitoare pentru traversarea lacului $i cu autorno-
bilul, in cateva puncte interesante.
g) In centrele de aglomerare se vor creia piete
de stationare organizate pentru automobile, auto-
bu7e vehicule cu tractiune animals, $. a. cu add-
posturi $i locuri de spalat masinile, de alimentat co
,,benzins $i ateliere de reparatii, etc.
h) Adaposturi in forma de $oproane contra
ploaei vor fi prevazute resfirate prin luminisuri
in padure, iar poduri permanente vor fi proectate
uncle va fi nevoie.
i) Se va stabili locuri pentru sanatorii $i aziluri

www.dacoromanica.ro
 92

cu caracter permanent, dar izolate de celelalte ceu-

tre de exploatare.
j) .61e va prevede amenajarea de luminisuri din
piidure (poeni) fie cele existente, fie de creiat, tii
se va indica destinatia si utilizarea lor.
k) Afars de terenurile ei instalatiile de sport ale
Oficiului National de Educatie Fizica, ei acele ale
Asociatiei Gercetileiei I tomane, se vor prevede ei
allele pentru asociatiuni sau concesiuni particulare
pentru golf, foot-ball, tenis, tragere la semn, curse
de regate, piroscafe (motor-boots) sporturi de
iarna, e. a.
4. Transporturi si edititate. Nu se va cere rezol-
varea prin proect a problemei transporturilor on
chestiunilor edilitare specificate mai sus, ci numai
indicatiuni tecnice ei financiare sumare in memo-
riul ei in piesele anteproectului, lucrari care a
priori sunt admisibile, atat din punct de vedere
tecnic cat ei financiar.
.,5. Planuri de bazil. Primaria municipiului prin
Directia Casei Lucrar. Oraeului din str. N. Fill-
pescu 23, va furniza, la cererea concurentilor, care
vor depune costul de lei 1000 (una mie), urm:1-
toarele plane topografice ei piese fotografice de
baza, necesare alcatuirei anteproectului:
a) 0 harts cotata in punctele mai importante a
regiunei BucureetiSnagovPloeeti la scara 1:
100.000.
b) 0 harts cotata la scara 1:20.000 a lacului Sna-
gov cu padurile, satele vecine, drumurile, e. a: (care
,,are Ting nevoie ei de recunoaeteri la fata locului 1.
c) 0 harts la scara 1:10.000 a lacului Snagov ei
teritoriului cedat Municipiului Bucureeti pentru
amenajare, pe care sunt trasate ei curbele de nivel
si de adancime.
d) Un plan fotografic la scara 1:5000 al regiunei
lacului Snagov cu imprejurimile (vezi litera b).

www.dacoromanica.ro
 93

e) Vederi fotografice pitoresti ale lacului Sna-

gov. -

6. Piesele anteproectului, cerute, vor fi intocniite

si prezentate de concurent dupa cum se specific
mai jos :
a) Coloratiunea si semnele conventionale, cele
stabilite de Federatiunea Internationale pentru
Locuinte si Amenajarea Orase lor cu sediul la Lon-
dra, pentru plansele tecnice ale amenajerei gene-
rale.
b) Plansele 4i toate piesele anteproectului vor
purta un motto. Numele autorului va fi inchis
inteun plic sigilat, purtand in fats motto ales de
concurent.
c) Un plan general la scara 1 : 100.000 sau 1:
50.000, dupa harta Institutului Geografic al Ar-
matei cu indicatia acceselor, amenajarea soselelor
si a mijloacelor de transport, precum 4i a zonifi-
ciirei regionale.
d) Un plan la scara 1:10.000 cu sistematizarea
lacului Snagov si a terenurilor inconjuratoare pu-
blice si particulare, cum si a satelor vecine, in-
clusiv zonificarea si 1nel-61-He de salubritate in co-
mun.
e) Planul de amenajare a lacului Snagov si al
terenului proprietatea n unicipiului va fi desenat
la scara 1:5000 si va cuprinde stradele, aleele, pie-
tele, lotizarile cu amplasamentele vilelor, cladirile
.,si instalatiile de tot felul de interes public sau pri-
vat, parcurile, spatiile rezervate, plantatiile vii-
toare, $. a.
f) Un plan al lotizgrilor si amenajerilor speciale
(cartierul de vile, eel de agrement, lotizarile de
gradinarii, etc.) la scara 1 1000
t cu dimensiunile
strazilor, pietelor, aleelor, etc. cotate si cu profilele
in lung si transversale mai interesante.

www.dacoromanica.ro
 94

.,,g) Pear* cu amenajeri speciale: constructii,.bai,

hale, poduri, etc. la scars aleasa convenabil.
h) Un memoriu expiicativ dar concis asupra fie-
carei dispozitiuni alese.
i) Evaluarea aproximativa a costului lucrarilor
propuse, afara de al cladirilor particulare.
j) Un regulament al constructiilor Si politiei edi-
litare''.

Fig. 62. Treceiea unei coade cu un bac tras pe cablu.

Asa dar, potrivit scopului urmarit, vom avea sa

amenajem la Snagov in chip estetic un paysagiu na-
tural, compus din campie, paduri, lac, cu monu-
mente pitoresti si istorice, impreund cu lucrari not
arhitectonice Si de. inginerie mai ales cu caracter
utilitar, cari sunt recomandate a fi proectate. In
fig. 62 se vede modul simplu cum s'a rezolvit tre-
cerea unei coade prin un bac tras in lungul unai
cablu.
Elmentele predominante aici sunt lacul cu coade-
le, tentaculele lui (fig. 62), padurea cu luminisurile

www.dacoromanica.ro
it--
"14' .444
le';- * ; .

. ,,..
5A=.1.:,..4tift'l
..,,,.., , ._
.
-
-:,
.. I IN .-.; r '....
Or' 1 _aori- , , t: Z.:: lir
45;.'101,1'..:1 V'

. Ai .,c-,. , .
...,..,
..-4 %,-

,; T.? 4.)%*- ::..

4:
1.11"1'2 :.;., -.
1".
A

.
4..
lr
.... 72
', ..
.,-'.6,--
41 ' ; -,- -` ..,:.
.#.4,; A
. $
"
V:

t.:;#,-,1!

Fig. 63. Vederea lacului Snagov spre Dobrose§ti §1 Ghennanesti (teren slab ondulat).

www.dacoromanica.ro
 96

ei (fig. 5), si apoi campul cu ondulatiile lui, in spe-

cial intre Dobrosesti si Ghermanesti (fig. 63). In ca-
drul frumusetilor naturale ale Snagovului, grija
noastra de cApetenie este &A ne ferim de amenajeri
antiestetice, adica prin lucrarile gen utilitar, prin
luerarile de arta industrials ce se vor executa, sa nu
stricam paysagiului natural socotind ca sporim va-
loarea estetica a localitatei.
;.!
.

Fig. 64. Vegetatie bogata pe malurile lacului Snagov.

Ne vom feri a &Idea in aceasta gresalA, daca vom

acomoda orice lucrare viitoare la cerintele naturei
locale, accentuand chiar caracterele naturei: sa pas-
tram vegetatia bogata din padure si de pe maluri
(fig. 2, 3, 64), apa curata. Malurile pitoresti, in caz
de consolidari, sa apara cat mai putin deasupra ni-
velului apei. Cladirile vor avea linii si forme
linistite, cum se prezinta chiar paysagiul in aceasta
regiune (fig. 65). Sa nu inghesuim cladirile si sa

www.dacoromanica.ro
 97

nu distrugem copacii din jurul viitoarelor cladir i.

Acestea nu vor trebui nicidata sa acopere mai ales
vederile libere existente acum in atatea directii de
pe malurile apei si ca atare casele sa fie mult, de-
parte retrase de tarm, si numai rare exceptii sa exis-
te dela aceasta regula, iar atunci acestea sa fie
motivate artistic.

s--

Fig. 65. Restaurantul dela Snagov (cladire cu forme linistite).

Caci aici paysagiul natural este esentialul si a

ceasta actioneaza artistic sensorial si sentimental. SA
respectam deci formele si colorile naturei si sa le
scoatem la lumina cand sunt ascunse, dar sa nu le
falsificam sau ascunde, caci emotia artistica senso-
rialil va dispare si vom avea antiesteticul.
Cata judiciozitate estetica constatam in modul de
asezare, conceptie si executie de pilda in casa-bufnt
nsezata retrasa in padure, nu departe de lacul Sna-
gov (fig. 27). Ea se zareste tamissata de pe lac, nu
acopera paysagiul natural, nu produce dissonanta
7

www.dacoromanica.ro
 98

nici ca forma, nici ca coloare, cadrului de arbori

inconjuratori; este rustics, ca tot paysagiul roma-
nese si inveselita de chenarurile albe ale ferestrelor.
Ace leas putem repeta privitor la uncle adaposturi
(fig. 66).

.t.! 3 1"1
:
r. ..e '

,
Ar4.7. °T7
.

Fig. 66. -- Adapost in padurea Snagov.

Chiar casa restaurantului (fig. 67) prezinta multa

sensibilitate artistica, atat ca asezare si ca execuk,
cum $i ca degajare. S'a aerisit in jurul ei just cat
trebuia, $i vegetatia pare ca nisi nu simte un intrus
acolo.
Debarcaderul-port si oarecare cladiri de serviciu,
sunt fericit retrase, cu discretie, pQ o coada vecina
a lacului, uncle par'ed o liniste mai mare lash calmul
necesar barcilor si administratiei.
Asa zisele lacuri, din interiorul padurei, inexis-
tente insa vara, sand apar ca luminisuri avand fru-
musetea unor majostuoase piete.cu arhitectura uni-
tary naturals, pot fi amenajate artistic prin luurari
de canalizare, care vara si iarna sa adune apele spre
punctul cel mai de jos. Pastrand luminisul liber cu
toata verdeata lui, dar brazdat de alei curate Si

www.dacoromanica.ro
99

4.

Fig. 67. Degajarea restaurantului de la Snagov.

www.dacoromanica.ro
 100

discrete, care se deserveasca vilele rare ce s'ar as-

cunde pe margini intre copaci, cu care ocazie s'ar
rectifica ici si colo esindurile padurei .pentru spo
rirea lungimilor de vedere libera, vom ajuta artis-
tic natura in contrastul creiat acolo (fig. 5).
Cand drumurile sunt de circulatie mai impor-
tanta, deci largi, se cuvine ca pe acest teren a-
proape ses ele sa pastreze linia dreaptii, majestoasa,
limitata prin peretele inalt al copacilor (fig. 4 si
fig. 67); iar pavajul de macadam-gudronat este a-
dequat, fiind discret si rezistent pentru un aseme-
nea drum, $i va 'Astra aproape intacta frumusetea
naturei.
Aleele numai pentru pietoni adesea se recomanda
a fi Si eurbe, spre a introduce o variatie in miscare,
mai ales cand acele alei ar fi bordate $i de mici ea-
sute distribuite prin padure si formand o colonic,
in care caz aleele pot fi $i carutabile.

Recomandarile de pane aici sunt mai mult cu ae-

tune preventive fata, de anti-estetieul posibil in
viitor.
Le recomandatie insa facem pentru dezvoltarea
estetica locale, ce tecnica de estetica locals sa adop
tam I
Ilecomandam sa se determine mai inai, cercetand
regiunea, cute -va linii de perspective, deosebit de
favorabile spre paysagiul natural, cu care ocazie sa
se profite $i pentru asezarea catorva lucrari de styl
arhitectonic. S'ar putea gasi o perspectiva, sau mai
multe din padure spre lac; altele spre luminisuri,
altele spre campul si satele vecine.
S'ar mai putea determina, dar numai in campie
deschisa, unul sau mai multe puncte predominante
ca formand coronamente locale, prin construirea pe
ele a unor cladiri chiar particulare dar cu o arlii-
tectura care sa scoata in relief acele coronamente. Ca

www.dacoromanica.ro
 101

efectul sa fie suficient si permanent, trebuie ca acele

cladiri sa ramana libere de jur-imprejur, in mijlo-
cul paysagiului de campie.
De altfel nu trebuie sa uitam ca sa delimitam cu
parcimoniozitate satele vecine $i terenurile de loti-
zat, caci zonele maxi de constructie vor distruge pay-
sagiul, iar paysagiul distrus, va fi moartea Snago-
vului estetic.

.J
Fig. 68. Insula cu M-rea Snagov, vazuta din avion.

Pitorescul poate fi pus in valoare la M-rea Sna-

gov, aflata pe o insula, care cere o amenajare spe-
ciala (fig. 68). Un de-barcader $i cate-va instalatii
estetice, mai departe de manastire $i asezate discret,
si uncle miisuri de conservare, ar fi suficiente. Cii-
suta de langa manastire nu este fericit asezatii
(fig. 69).
Intr'o singurii propositie se poate deci rezuma a-
menajarea estetica a Snagovului :
Adaptarea la vatura".

www.dacoromanica.ro
 4

°'

...Or, 'Or

. _
- -;
.

Pig. 69. Monastirea Snagov.

www.dacoromanica.ro
 103

b) Lacul Fundeni

Face parte din lantul de lacuri dela nord si nord-

estul Capita lei. Este eel mai mare si cu pozitiile
marginase cele mai pitoresti, dar trebuie luate ma-
suri ca acestea sd nu fie pierdute.
Aici insA, mai mult ca la Snagov, stylul arhitec-
tura! trebuie sa colaboreze cu paysagiul la amena-
jarea estetica urbana.
Lacul Fundeni ocupa 1) o suprafata de circa 94,5
hectare cu adancime medic de 1,20 m. si cu un vo-
lum de apa de 1.134.000 m.c. Dupa asanare volumul
de apa va putea fi sporit la peste 2.120.000 m. c.
ocupand o suprafata de circa 100 hectare, prin ri-
dicarea nivelului apei cu 1 m.
Malurile acestui lac se prezinta mai repezi, spre
deosebire de celelalte dela nordul orasului, care sunt
mai line si mai putin denivelate, astfel ca aici as-
pectul paysagiului este mult caracterizat si pe a-
locuri foarte pitoresc. De pilda, malul lacului Fun-
deni din spre Capita la in dreptul terenului Bancei
Generale sau in dreptul terenului Soc. Constructia
ModernA, ambele nu departe de traseul liniei ferate
Obor-Pantelimon, prezinta denivelari, pang la ni-
velul apei, de circa 14 m. pe o distanta orizontala
de 50 m. ceeace reprezinta declivitAti de aproape
30%.
La lacul Baneasa abia dach gasim cite -va punch,
cu maluri la fel de abrupte, dar denivelarile abia
cu 8 m.; la lacul Herastrilu de 1 m.; la lacul Tei
partile cele mai frumoase abia au denivelari de 11
m. Asa dar cele dela lacul Fundeni sunt cele mai
pronuntate. Malul onus al lacului Fundeni este in
uncle puncte aproape tot asa de repede, desi as-
1) C. Sfinfescu : .,Alirrientarea lacurilor raului Tolentina cu apa
din Ialoinita 1931 (pag. 9).

www.dacoromanica.ro
 104

pectul general este mai putin accentuat. Pitorescul

malurilor acestui lac apare mai puternic privit de
pe malul nordic de cat de pe malul sudic. Un ase-
menea pitoresc se atenuiaza daca, se vor construi
case din partea Capita lei prey aproape de mai, *i
de aceia recomandam ca zona non aedificandi iu
jurul acestui lac sa fie principial mai lata pe malul
sudic de cat pe malul nordic, cel putin acolo unde
acest mal iii pastreazA un caracter mai abrupt,
anume dela proprietatea Roca pans la proprietatea
Lowenbach (fig. 70). Din nenorocire inch' dinainte
de razboi, la proprietatea Suter, ceva mai in amon-
te, s'a nivelat malul prin parcelarile facute acolo.
Prin urmare prima masura de luat va fi ca sA nu
se mai tolereze sAparea *i nivelarea acestor maluri.
Cladirile arhitectonice care s'ar putea admite la
oarecare distantA de acest mal, prin grupuri feri-
cite, ar putea realiza o silueta, esteticii vAzutA din
exteriorul ora*ului, adicA fie dinspre satul Fundeni,
fie dinspre Sos. Colentina, fie dinspre 5oseaua Pan-
telimon-Fundeni. Studii la fata locului va procura
solutiunile de detaliu ce se recomandA in diferitelP
puncte proeminente.
Afara, de aceasta, caracteristicA a malurilor, mai
exista Si o a doua: trei mari insule, de 6-15 hec-
tare suprafatA, a cAror frumusete naturala zilnic
dispare, pot sa formeze o atractie deosebita a acestui
lac rata de celelalte din amontele Co]entinei. Din ne-
norocire insula de langa, rambleul cAei ferate, (tea
mai dela nord, se niveleazA de catre o fabrica de
caramidA, instalatA mai de mult acolo, a nil TAnase
Nicolau; iar cea mai mare, dela sudul lacului, de
lams comuna Principe le Nicolae se lotizeazil. *i se
cliidoste neincetat prin contraventie, cu bArAci mi-
zerahile, cu toatA alarma ce am dat.
Malul nordic se preteaza admirabil pentru vederi
panoramice dinspre malul sudic. Proprietatea Ing.

www.dacoromanica.ro
 0 S
ttl.)
Iii
nomiolui °I ra lin Cole00)
Prop riela eap3n.
raa;01
03
f

SOC ole
rna
ealul
PrO i) "
Pa
tr

s,' Prop nth Generale

loc Wert

LACUL FUNDENI
Scara
0:,,,,00,, 200:, 3008 400,r 500 metri
6
AP
1 I I I I I I
.

1SN 10 'VS
eie !pro ae
O 4146-6?-19114.
":1'71 Pr
Fig. 70. Planul de situatie al lacului Fundeni.

www.dacoromanica.ro
 106

lonescu, care se intinde in amfiteatru usor spre

nord-vest, acum cultivate cu vii si in mod agricol
oferai un frumos paysagiu cu vedere panoramicA,
care va trebui feria de luerari antiestetice. Aproape
la fel se prezinta, inconjurat de verdeata, *i satul
Fundeni, mai spre rasarit, care trebuie amenajat in
vederea creerei unui coronament format de un cen-
tru civic in punctul col mai ridicat al terenului
(fig. 71).
stW4.-43.: r F° ' 1.' '-`'; ' -V.V.-7.4.ak.t414,41

o-

rig. 71. Lacul Fundeni cu vedere spre satul Fundeni.

Cat priveste proprietatea Maican, cu parcul de

pomi stufo*i de pe malul de rasarit al lacului, din
colo de insula cea mai de sud, va trebui sä prezer-
yam *i infrumusetam acel pare care a inceput sal se
usuce (fig. 72).
Malul cel mai de sud al lacului, ce tine de comuna
Principe le Niculae, va trebui degajat de locuintele
ca de trogloditi insirate pe o serie de strazi in pant5
ce conduc la lac. Ar fi o masura nu numai estetica,
dar si sanitary urgenta.

www.dacoromanica.ro
 107

Observam marea variatie de aspecte pe care it

preginta ca relief si vegetatie ambele maluri ale a-
cestui lac, variatie care va trebuipastrata si pe vii-
tor. De aceea nu suntem pentru o impadurire um-
forma a acestor maluri, ci numai acolo unde o ase-
menea situatie deja exists si voim a o spori, sau a-
acolounde gasim necesar a o introduce spre a intro-
rupe monotonia unui paysagiu prea arid, sau a a-
coperi o vedere stricatii de lucrAri antiestetice.

!--.
Li.

Fig. 72. Lacul Fundeni, vedere spre proprietatea Maican si insula.

Desigur ca aeeasta varietate de imagini va fi pusa

in valoare artistica prin sosele ce se vor deschide
in lungul ambelor maluri, cand pe vale, cand pia
creasta malului, dupa cum ne vor indica frumuse-
tile paysagelor pe care voim sa le descoperim. Nu-
mai o cercetare amanuntita, pas cu pas, la fata lo-
cului, ne-ar putea indica solutiile juste de luat, din
punct de vedere estetic.
Poate ca o asemenea sosea si amenajeri estetice
ale paysagiului acestor locuri va scoate la lumina

www.dacoromanica.ro
 103

biserica (fig. 73) acum ascunsa, din Fundenii

Doamnei si va pune in relief ruinele, probabil, ale
unui palat domnesc (fig. 74) din acele locuri 1). Bi-
serica este dela inceputul epocei lui Brancoveanu cu
sculpturi, miniaturi persane, bogat brodate de jut.-
imprejur, de flori, pesti, pasari si palate lucrate
cu rnaestrie in ipsos", cu arcade trilobate purtate de
coloane ornamentate.
'..tsT%

br

so

3
Fig. 73. Bis. Fundenii Doamnei din satul Fundeni

Este insa cert ca malurile portiunei din rani Cu-

lentina, dela soseaua Colentina si pada la inceputul
lacului Fundeni, vor trebui sa fie degajate de toate
constructiile de mizerie si de insalubritate ce le im-
1) G. M. Cantacuzino : Fundenii Doamnei", (Boabe de Grau,
Martie, 1931).

www.dacoromanica.ro
 109

Fig. 74. Ruinele unui Pa lat Domnesc cu vedere spre lacul Fundeni.

r..,.....5,.:

k' ';'"!.7 & . 9-' t . Iv , ,

IIV ..9',3 '''. x', '-
L,4
$o, r1
.i.,:ir.f....c. o ,- -4:
4; I t....-0;;;..--.7----r

'--, '....; ' li Z..

fr A 4 .,

Fig. 75. Mizeria si insalubritatea pe malurile Colentinei.

www.dacoromanica.ro
 HO

I)acsesc aStazi (fig. 73), iar teenul format:1d duke-.

siunea in care se desfasoard meandrele Colentinei
8a fie asigurat pentru creiarea unui pare cu plan-
tain de arbori.
Concluzie: lacul Fundeni este lacul eel mai pito-
rese din nordul Capita lei, prin suprafata mare de
apii cc ne poate procura, prin malurile variate ce no
oferii, prin vederi largi panoramice ce se pot pAs-
tra, prin coronamente $i siluete ce se pot creia. Ar
fi pacat sa se piarda aceasta frumusete naturals,
hislindu-se pradii antiesteticului.
De aceia: path severer' sn 'nu se distraga- pay-
sagiul".
c) Galina Arsenalului.
Uolina Arsenalului formeaza pintenul preeminent
eel mai apropiat de actualele cheuri ale Damboviiei
$i de centrul orasului.
Acest pinten, prelungit prin platforma undo, se
."^?C
-

2-4146
*"..,,T -
rs .0 L1,1
1

ri

"F.

Fig. 76. Platforma Arhivelor Statului.

www.dacoromanica.ro
 111

gasesc Arhihvele Statului (fig. 76), se limiteazii, a-

proape, cu Dambovita, de care nu este departat de
cat prin o limbs subtire de proprietiiti particulares
incepand dela podul Schitul Magureanu, pang is
podul Mihai Veda. Do aceia o punere in valoare
estetica a acestor dou6 proeminente este, ca si Dea-
lul Patria,rhiei, de o importanta de primul ordin.
Un avantagiu, care nu trebue (recut cu vederea
este ell, atilt Colina Arsenalului, cat si platforma

Fig. 77. Terenuri neclAdite in jurul Colinei Arsenalului.

Arhivelor Statului sunt in sea mai mare parte pro-

prietatea Statului, iar pe uncle laturi exists Inca
maxi terenuri neeliidite (fig. 77). Deci un plan do
amenajare aci este mult usurat.
.;trangand intr'un singur trup cele cloud parti ale
pintenului, astAzi despiirtite do str. Mihai Voila i
str. Arhivelor, cari vor trehui sa disparii, se va
obtine o suprafata de circa 14 ha. 0 astfel de su-
prafata va putea fi utilizata pentru instalarea
unui adeva'rat centre civic" al malului drept al

www.dacoromanica.ro
 112

Dambovitei, care, prin cOnstructiile falnice ce se

pot edifica acolo, sa predomine, formand corona-
mentul" Bucurestiului, pe care Dealul Patriarhiei
nu a putut sa-1 formeze din cauza relei dispozitii
a cladirilor ce se gasese deja ridicate acolo si din
cauza suprafetei prea reduse a acelei coline.
In adevar, fates de un ax perpendicular pe Dam
bovita in directia Arhivelor din spre str. Militari
s'ar putea obtine o amenajare analoaga cu ceeace
se poate vedea la Palatul Bellevue din Viena cu
parcul celebru descendent; far spre perspectivele
din Pieta Senatului si Plata Mihai Voda si-nr
gasi locul scarf si balustrade, ca la gradinile Pincio
sau la Scala di Espana din Roma.
In anul 1926, cand se discuta gasirea unei asezari
potrivite pentru catedrala neamului (Patriahie) si
pentru un palat al Patriarhiei, am intocmit o schita
cu modul cum s'ar fi putut utiliza Col ina Arsena-
lului in acest scop (fig. 78). Chestiunea nu mai este
de actualitate, insa de actualitate este ca sa se a-
menajeze din punct de vedere estetic aceasta colina.
Din trei puncte importante se poate si trebue sa
se lase vederi de perspective spre colina: dela po-
dul Schitul Magureanu, din Pinta Mihai Vodil 5i
din Piata Senatului.
Cel putin suprafetele hasurate din fig. 79 vor tre-
bui expropriate, uncle pentru obtinerea acestor per-
spective, altele pentru degajarea unora din coastele
colinei care merita a fi scoase in relief din punct de
vedere estetic.
In aceias figura dam cloud profile in lung ale
perspectivelor, unul spre Piata Mihai Voda si altu:
spre Piata Senatului. Mai dam profilul de a-
menajat daces s'ar expropria si darama cladi rile
de pe limba de teren dintre Str. Isvor si Dambovita
intre cele doua poduri: Schitul Magureanu si Mi-

www.dacoromanica.ro
 / I

u ofkmeaVITAI___i . .

VA PIA

POSTA
_

-\/

r4

ANTE -PRQECT
PE NT RU

AMPLASAREA PATRIARHIE1
FEBRUARIE 1926)
N-N
2D
S ccur.1
r" Doe12 6:Zonescu 1.93Z

Pig. 78. Amenajarea Colinei Arsenalului pentru o Patriarhie (proect 1926). .

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 113

hai Voda si data apoi s'ar- unifica dealul Arsena-

lului cu colina Mihai Voda.
Suntem contra cheltuelilor mari cu artere largi,
tend acestea sunt nejustificate din punctul de ye-
dere al nevoilor circulatiei, chiar data acele ar-
tere ar fi estetice, data aceleas efecte se pot realiza
cu cheltueli mult mai reduse prin o variants. In
cazul de fats insa se pune problema valorificarei
estetice a uneia din putinele pozitii naturale este-
tice care exists in Capitals, atat de saraca in relie-
furi. Solutia de ales la aceasta colina nu prezinta
multe variante adica posibilitati de alegere. Aici
este in adevar cazul «a prendre ou a laisser»; iar
intarzierea hotararei de luat nu face de cat sa ne
impinge spre alternativa a laisser.
Schita prezentata in fig. 79 nu are pretentia de
cat a da o directive, a suggestions, iar nici de cum
a indica solutiuni, indiferent de intrebuintarea ce
se va da in viitor acestui vast teren, adica, fie a
se va instala aici un. centru al muzeelor (militar,
arheologic, istoric on etnografic, etc.); fie un cen-
tru administrativ, prin executarea mai multor mi-
nistere; fie chiar un centru civic in intelesul uti-
lizat in State le Unite, cum am mentionat mai sus.
Nu intram in aceste detalii, fiind-ca pentru un
moment nu putem fixa not intrebuintarea. Dar
ceeace trebuie sä fixam de acum este concluzia:
Sei dega jam laturile colinei Arsenalului cu fats
spre Diimbovita si sei creiem avenue-uri cm pers-
pective spre aceastei colind.
2. Amenajeri de piete §i strazi
Voi examina ale o piata din cele trei categorii
functionale a lor. 0 piatd de circulatie: Piata Viet
torici; o piatei arhitectonicli si de eirculatie: Piata
Bratianu; in fine, o piatd de exploatare: Halele
Central e.

www.dacoromanica.ro
 114

Ca strazi volt pi'ezenta doua ;caouri, tot 'fuhctio-

nale. 0 strad?i 'ceche,: Lipscani; o arterd de mare
circulatie: b-dul ,Bratianu.

d) Piata Victoriei
Este si va ramane numai ca piata de circulatie:
arterele ce o traverseaza, forma pietei si construe-
tiile existents mai importante, can vor ramane in
pofida on -ciiror hotarari care ar ofensa realitatile
economico- sociale, ne demonstreaza ca aceasta piatii.
, .
cTir. *Tarr; -v-2-,7- ,r.1,.. . .i

. 1.r. 1.2., -, ;a1 . , 4 ° . . ;

L'
...11- '. °1
4
* Er-4 'eor .,-,

I. , 11;1

!..4i

_ ,
':

Fig. SO. Piata Victoriei vazuta din avion.

va trebui sa, fie amenajata pentru aceasta functiune

predominanta (fig. 80 din avion). Desigur insa
ca ()data cu aceasta amenajare va trebui sa cauta
a-i gasi aspecte cat mai estetice.
De aceasta plata ne-am ocupat in mod special inc-
din anul 1919, tend intocmisem un program do
concurs pentru planul de amenajare a ei, impreuna
cu alt program pentru fosta Piata a Romei, in care
Ampoaica» se gasea cu totul depaysata.
In urma interventiei Academiei Romane pentru

www.dacoromanica.ro
 115,

angiUtiriottoftoneursului relatiu de! Pieta Victoriei,

acel, program nu s'a mai realizat,, caci trebuia pus'
.de acord cu un program de-monument a carei ini
tiativa o luase Academia Roma
Totuei pe la 1926, ei apoi mai tiirziu, am reluat
in Directia Sistematizarei Oraeului, studiul trans-
formarei estetice a acestei piete, intocmind diferite
schite. In 1931, in comisia de sistematizare, dupii
propunerea d-lui Primar Dobrescu, s'au cercetat
ctite-va schite fare a se ajunge la vre-un acord 1).
Dam mai jos textul programului din 1920, mat
:sus mentionat.
Programut cogicursuluide proecte pentru amenc-
jarea pietei Victoriei din Bucure$ti (rev. Arhitee-
tura, Nr. 1-2 anal II, 1920).
I. Se institue un concurs intre arhitectii (sau in
colaborare cu inginerii ei sculptorii) stabiliti in
Cara, pentru proectarea pietei Victoriei.
2. Proectele de amenajare vor trebui sa cuprind6:
a) Planurile de situatie la scara 1 : 100.
b) Planuri cu vederi de fate, sectiuni, vederi la-
terale, de perspective, etc. a lucrarilor propuse, la
scara 1 : 50 ei dupe specificarile de mai jos.
c) Planuri de detalii ce se gasesc necesare, mai
ales pentru aprecierea calitatilor lucrarei, contro-
larea devizelor ei antemasuratorilor ei examinarea
executiei luerarilor la scara ce se va gasi nimerit.
d) Perspective le lucfarilor propuse spre punctele
remarcabile ale pietei.
e) 0 perspective «à vol d'oiseau» a intregei piete
in directia cea mai importanta.
1) S'au prezentat in comisiune trei schite: ale d -lor arhiecti: 0.
Doicescu, I. Davidescu si P. Smarandescu, prima intounita duo&
difuzate in Dir. Sistematizarei Municipiului. De fapt toate
cele trei propuneri pastrau forma cicculara on o transformare in
eliptica, insa detaliile difereau muk ca .realizare.

www.dacoromanica.ro
 J16

0.,Devizul tuturor lucrarilor propuse.calculate.pe-

metrul patrat de supralata de constructie sau instar
Jatie edilitara, avandu-se in vedere preturile ce se
vor putea obtine in Capitals in primii 5 ani ce vor
urma.
3. Proectele se vor studia pe consideratiile ur-
matoare:
a) Piata Victoriei este o piatii, de circulatie si in
acelas timp si o piata arhiteeturala.
Ca piata de circulatie va trebui in primul rand
sh conduca firele de circulatie, sá intrebuinteze,
marcandu-le, punctele neutre de circulatie; in fine,
sá fie prevazutA cu lucrarile si ediculele cerute de
o pia% pentru circulatie intensa.
Pe langa circulatia vehiculelor se va tine seams
si de circulatia vagoanelor de tramvaie electric.,
in directiile: soseaua Jianu, Basarab, Colonel Mi-
ca, Str. Buzesti, soseaua Bonaparte si bd. Coltei.
b) Din punct de vedere arhitectural, piata Victo-
riei va trebui sa se prezinte pe cat posibil ca o
piata inchisa, cu peretii in o armonie cat mai
mare cu mediul inconjurator si cu scopul urmarit.
Desi Piata Victoriei are caracterul unei piete ste-
late, deci cu multa discontinuitate in peretii ei, un
cadru inchis s'ar putea forma prin proectarea de
ex. de arcuri de triumf (porti) spre soselele Kiseleff
si Jianu; de colonade, porti, etc. spre soselele Basa-
rab, Bonaparte si b-dul Coltei. Colturile prea ascu-
tite se pot trata in mod special pentru a se putea
evita aspectul putin favorabil esteticei ce ele pre-
zinta. De ex. pe locul comunal de la coltul diei Vic-
toriei cu b-dul Coltei s'ar putea proecta o fantana
cu sculpturi alegorice.
Piata se va mai putea infrumuseta cu brazde.
verdeata si flori, tinandu-se cont ca deserveste §i
intrarea intr'o alee-part public. Costul lucrarilor

www.dacoromanica.ro
 117

publice va fi de aproximativ 2 milioane lei ') iar al

exproprierilor tot de 2 milioane lei.
Se lasa de altfel deplina libertate concurentultii
pentru alegerea mijloacelor cele mai potrivite 'ea
piata sA deserveasca cat mai bine atilt circulatia
cat $i cerintele estetice, indicatiile de mai sus ne fi-
ind obligatorii.
4. Vor fi admise la concurs numai proectele de-
puse cu un motto la Directia Genera la Tecnica
Primariei Capita lei, iar numele autorului in plic
sigilat, pans in ziva de 31 Martie 1920 la ora 12
a. m. neadmitandu-se nici un fel de intarziere. La
acea data se va incheia de catre Directia G-rala
Tecnica $i col putin 2 membri ai comisiunei de
examinare, un proces verbal de lucrarile depuse,
dupa care se va libera contra chitanta.
5. Rezultatul concursului se va da in termen de
o lung de la inchiderea lui de catre comisia ce se
va institui pentru examinarea proectelor $i care
se va compune din:
1. Primarul Capita lei sau delegatul sau
2. Un delegat al Academiei Romano;
3. Un inginer $i un arhitect, delegati de Consi-
liul Superior Tecnic.
4. Un delegat al k;coalei de Arhitectura;
5. Doi delegati ai Societatilor Arhitectilor;
6. Un delegat al Soc. Sculptorilor;
7. Directorul General Tecnic al Capita lei;
8. Directorul Serv. Arhitecturei Capita lei;
9. Directorul Cassei Lucrarilor Ora$ului, care va
fi $i Secretarul General al comisiunei.
Preiniile se vor decerne prin votare cu majori-
tate de voturi, dupa ce se va citi $i depune raportul
critic definitiv al luerarilor prezentate, raport sem-
1) Programul a fast facut si publicat in 1920 cand prcturile erau
mult mai reduce ca astazi, poate 20% din ce stint astazi.

www.dacoromanica.ro
 118

nat de membrii comisiunei, in care pot fi inscrise si

-opiniile separate. La. sedinta in care se vor decertie
romiile va trebui s'a is parte eel putiri M din nu-
marul membrilor comisiunei.
Plicurile cu motto .se vor desellide numai dupi.t
judecarea proectelor si numai ale celor premiate.
CelPlalte plicuri vor ramane nedeschise si. se vor
rest itui impreumi cu proectele nepremiate poseso-
rilor lor.
Dupii darea rezultatului concursului de catre co-
misiune, proectele premiate vor fi expuse publicului
in sala de expozitie timp de 15 zile.
6. Pentru proectele cele mai bune si complete se
'vor decerne urmatoarele premii:
Un prim premiu de 10.000 lei.
Un al doilea premiu de 6000 lei.
Un al treilea premiu de 3500 lei.
Proectele premiate raman proprietatea comunei.
7. Orice detaliu $i planuri de 8ituatie la sea ra
1 : 500 se pot ridica de concurent de la Directia Cas-
sei Lucrarilor Orasului din Prima 'la Capitalei, Str.
S41. Vineri.
8. Se atrage atentiunea concurentilor ca potrivit
adresei Yr. 2223 a Academiei Romane, in Piata
Victoriei se va aseza si Monumentul Unirei in pro-
portiuni grandioase si deci concurentii urmeaza a
tine seams de aceasta in proectele ce vor prezenta.
Pentru acest monument Se va tine un concurs se-
parat la Academia Roraima la care se poate lua
parte independent de acest concurs. Programul con-
cursului Academiei Romane se poate cerceta atat la
Academie cat si la Primarie, Direetia Cassei Lu-
erArilor Orasului.
Loctiitor de Primar,
(ss) St. Burcu.
Directorul C. L. 0.
(ss) Inch. Sfintescn

www.dacoromanica.ro
 PIRTR viorawa ,

(7;e0M5TORAMO Pk'fi D roll57Vll CiRDLelifiXtiftNg)

C
-t C

C 4.

Jr jos. Bonaparte

t.t.t..t.t4Dr3
ppm. nu rim at n nous3
[3.15TV4
'1111 O
LP',

100
80 80

pet 1.1iisipearu

Fig. 81. Planul Pietei Victoriei (starea actuala).

www.dacoromanica.ro
 119

Ocupandu-ne acum in special de amenajarea es-

tetica a ora$ului, vom dezvolta mai jos vederile
noastre asupra acestei piete pentru obtinerea efee-
tului estetic.
Efectul artistic intelectual trebuie sä fie eel pre-
dominant aici, in care scop va trebui sa cautam so-
lutiuni .care sä desavar$easca cerintele unei circu-
latii perfect conduse in aceasta piata; in al doilea
rand ne intereseaza efectul sensorial al formei $i
proportiilor pietei, efect estetic care trebuie reali-
zat in mice lucrare urbang, unde spatiul liber tre-
buie armonizat cu cel construit.
Actualmente aceasta piata nu indepline$te nici
una din conditiile estetice de mai sus: problema cir-
culatiei nu este multumitor rezolvita; o forma a
pietei abia este schitata; cadru nu exists, $i nici o-
preocupare de armonie intre spatiul liber $i eel
cl edit.
Liniile de tramvaie $i statiunile for $i ale auto-
buzelor br'azdeaza $i incurca circulatia unde nu te-
a$tepti. Mai ales la coltul dintre b-dul Lascar Ca-
targi cu $oseaua Bonaparte $i la cel format de $os.
Basarab cu str. Buzesti, situatiile sunt mai dificil
de ameliorat $i trebuie recurs la oarecare artificii
urbanistice, precum devierea p'artei carutabile a
sos. Bonaparte, introducerea de refugii, etc. Uncle
linii de tramvaie trebuie neaparat inlaturate de
aci (fig. 81).
Miscarea giratorie se impune in aceasta piata, $i
orice solute trebuie sa aibg in vedere o astf el de
organizare. Deci recomandam un diametru de cel
putin 85 m. al pietei $i unul de cel putin 30 m. al
miezului central necirculabil, dimensii care in mice
caz trebuie proportionate $i in raport cu largimile
arterelor ce incrucipaza aici.
Avand 'in vedere ca o forma circulars caracteri-
zeaza precis giratia $i ca actualmente chiar, aceasta.

www.dacoromanica.ro
 120

forma este scbitata aci, va trebui ca sa determi-

nam cu claritate o astfel de forma a cadrului. In
Orr o'

Fig. 82. Vedere din Plata Victoriei spre Sos. Kiseleff

acest scop, atat pentru economic, cat i pentru 0

tranzitie care sa armonizeze cu caracterul de pare
pe care orasul it is de aici mergand spre nord. (fig.

.;:c

:
" ; .

TI

PL'*: , . _

Fig. 83. Vedere din Plata Victoriei spre Sos. Jianu

www.dacoromanica.ro
 .
STI/DiaL TRAN5fORMAREI '"7::. ": .

METE/ ViCraivEr
LEGENOS4 I 1

El /ivy& o'e ver- \ I I

(Alp/at
CAibVri proec-170.
L,nii de 7919/7v9/e.
Curenle de 4-kw/I:rise
\-)\\
:34-rifi kvih? yids/en/a.: \

\
\-

-j

- -14.11
---111".

I
minbsiertll 1
de iXierne
fri

Fl
ItU

r
1,

Scams
t.Liv 217
la 4.0 40,. !iv r 47.41 619
E.
riper/
Fig. 84. www.dacoromanica.ro
Propunere pentru amenajarea Pieta: Victoria.
 121

82 si fig. 83) si mai ales pentru faptul ea nu ne pu-

tern inchipui ca posioiia daramarea sau transfor-
marea fericita a actuaie.or cladiri importante cu
fatade spre aceasta plata, recomandam un perete
de verdeata, de arbori, formand pergole, pe sub care
sa fie conduse trotoarele, de o inaltime aleasa dupe
principiile estetice. Acest perete va inconjura pia-
ta lasand libere numai fatadele ce inchid pers-
pective dinspre $os. Jianu si $os. Kiseef. Cat pri-
veste orizontul spre Sos. Jianu $i Kiselef, va ra-
mane liber, caci natura, parcul, sunt vederi estetice
urbanistice, cari nu trebuesc niciodata acoperite.
Totusi pentru comp:etarea, sau mai exact zis, pen-
tru marcarea cadrului rotund al pietei si de acea
parte, doua piloane, indeplinind Si alte functiuni
utilitare si-ar gasi locul spre $os. Jianu, la incepu-
tul ei( fig. 84).
Un ax de simetrie nu strica niciodata esteticei

Fig. 85. Vedere din $os. Jianu spre Piata Victoriei.

unei piete, in cazul ca si cadrul poate fi tratat cu

o arhitectura simetrica.
Singura artery care merits $i poate eventual pro-
cure un ax de simetrie pietei este Sos. Jianu, care,

www.dacoromanica.ro
 122

din dreptul vilei Filipescu, prezinta spre Piata Vic-

toriei un profil longitudinal descendent favorabil
unei perspective (fig. 85). Este insa greu a se
-creia fate de acest ax o fatada simetrica la cladirea
opusii, adica spre Palatul Soc. Functionarilor, fare
a transforma acea cladire si a recurge eventual
si la portaluri de inchidere a caei Victoriei si a str.
Buzesti. Mai ales spre str. Buzesti si bd. Basarab
trebuie profitat de primitivitatea actualii (fig. '6).

ti

1.,,sP

Fig. 86. Piata Victoriei vedere spre Bulevardul Basarab

. si Str. Buzesti.

De altfel portalul de inchidere la calea Victoriei

mai este necesar si spre a inbunatati din punct de
vedere estetic coltul defavorabil, prea ascutit dintrc
calea Victoriei $i b-dul Lascar Catargi. Acesta, in
vecinatatea celuilalt colt fugit din suprafata pietei,
adica coltul dintre sos. Bonaparte $i b-dul Lascar
Catargi, face ca intr'acolo pinta sa fie lipsita de
orice caracter estetic.
Dace spre sos. Jianu $i sos. Kiselef am vazut
ca s'ar putea da un caracter pietei, fie prin dons
sau rpai. multe piloane, fie chiar prin o balustrada
ozsa care sa lase vederea prim, la, monumontuP a-.

www.dacoromanica.ro
 123

viatiei. spre b-dul Lascar Catargiu, solutiunea este

must mai greu de gasit.
Fig. 84 in care am introdus uncle modifleari
este schita amenajerei acestei piete, intocmita de
d-1 arh. 0. Doicescu §i ing. T. Radulescu din Div.
Sistematizarii Municipiului, inspiratA de not dupa
principiile mai sus desvoltate. Aceasta ar putea.,3a-
tisface in masura posibilitatilor cerintele estetice,
de circulatie si cele economice, ultimele fiind din
acelea ce trebuiesc neaparat luate in seams.
Atragem atentia in deosebi asupra modurilor,
am putea spune ingenioase, cum cu cheltueli mini-
male se poate inlatura marele inconvenient al incru-
ciserilor de circulatie, anume, atilt la coltul sos. Bo-
naparte-bd. Lascar Catargi, cat si la coltul sos.
Jianu-str. Paris.
La primul colt un refugiu bine, pronuntat, pare
ca prelungeste cu un perete nevazut, ca o mem-
brand, cladirea din spate pentru a separa aproape
complet 'Ana, in piata Victoriei, sos. Bonaparte de
b-dul Lascar Catargi. Numai linia de tramvai, cat
va mai dura in cuprinsul orasului, va mai perturba
aceasta armonie, prin o solutie care, usurand mi;;-
carea giratorie in Oath, nu va importuna prea mult
intrarea in piata Victoriei din spre b-dul Lascar
Catargi din cauza frecventei cu totul reduse a va-
goanelor ce se vor misca in acea directie.
Solutia data celui de al doilea colt dificil, spre
sos. Jianu, conga in intrebuintarea unei asa zise
ante-piata, tot cu miscare giratorie, si care pare
ca este bine venita spre a aseza acolo si douA pi-
loane care sa jaloneze si spre acea parte piata cir-
culars principals, lath a opri vederea spre large
orizonturi.
°data fixati asupra liniilor generale, raman ches-
tiunile de detalii: profilul transversal al pietei si-
antepietei; amenajarea refugiului central circular ;.

www.dacoromanica.ro
 124

proportiile peretilor de verdeatii; studiul piloanelor

spre sos. Jianu; studiul porticurilor spre str. Bu-
ze$ti $i calea Victoriei, etc.
Nu este locul sa intram aici in aceste detalii, cacti
ar fi sa transformam un studiu cu caracter general
in adevArate proecte. Dar trebuie sa atrag atentia
ea o lipsa de proportie intre aceste elemente acce-
sorii estetice poate compromite realizarea artistica.
Astfel, profilul transversal al pietei sa continue
concavitatea sos. Jianu (fig. 83) sau in nici un caz
sa nu apara ca un relief convex refugiul circular
central. Portalurile dinspre sos. Buze$ti $i calea
Victoriei nu trebuiesc exagerate ca inaltime, fiind-
rolurile for nu sunt de a marca, ci de a ascunde
un defect de desaxare a unui front. Peretii de ver-
death', cari au atilt rolul de a imprima forma pietei,
cat si acela de a ascunde aspectul heteroclit actual,
vor trebui sa fie tun$i, formand suprafete cilindrice
$i de o inaltime suficienta spre a-si indeplini scopul
privind macar din piata. Este cert ca acelas scop
nu va putea fi satisfacut $i pentru o privire de la
o distanta mai mare, de pilda dinspre b-dul Lascar
Catargi spre Muzeul de Istorie Naturals, sau din-
spre b-dul Basarab spre Ministerul de Externe. Dar
de la distante mari invonvenientele sunt mult $ter-
se. Alegerea esentei arborilor va juca un rol foarte
important in reu$ita unor astfel de intentii.
In fig. 81 aratam ca, daca voim sa evitam ante-
pietele, sa evitam artificile urbanistice spre sos. Bo-
naparte in vederea organizarei circulatiei, $i sa e-
vitam $i o pronuntata desaxare a frontului inchis
intre str. Buze$ti $i calea Victoriei, fats de $os.
Jianu, ar trebui in acest caz sa desfiintim toate
cladirile existente pe aceasta piata, inclusiv Muzeul
de istorie Naturals. In acest caz am putea fi acu-
iati de vandalism, $i not cautam sa fim in urbansin
qi: cat de putin conservatori.

www.dacoromanica.ro
 125

e) Piata Breitianu.
, .

Aceasta piata este destinata sa ailia mai multe

roluri functionale bine determinate: 1) un teren de
circulatie care sa inlesneasca incrucisarea celor doua
marl artere axiale, adica b-dul Bratianu cu b-dul
Carol; 2) o piata arhitectonicei care sa punk in va-
Mare artistica fatadele cladirilor monumentale cari
vor incadra piata, printre care vom considers in
primal plan viitorul Palat Municipal; 3) un mare
spatiu liber in centrul Capitalei care sä devina cen-
tu civic in sens urbanistic.
Prima functiune, adica circulatia, este impusa de
situatia de fapt si nu poate fi inlaturata. A doua
functiune, adica piata Palatului Municipal, apare ca
realizarea unui program de mult imaginat si ca o
nazuinta, devenita aproape un ideal administrativ.
In fine, cea de a treia functiune, adica caracterul
unui centru civic, apare si ca o necesitate si ca o
oportunitate, de oarece Capitala noastia are nevoie
de concentrarea intr'un centru civic" a unor cladiri
monumentale publice, actualmente raspandite fare
nici o idee calauzitoare pe toata suprafata orasului;
iar prezenta Universitatei, a Ministerului de Agri-
culture si altor cladiri cu caracter public si in vii-
tor si a Palatului Municipal, simbolul educatiei ci-.
vice, in acest mare spatiu liber central, singurul de
care se poate dispune fare cheltueli imense, garan-
teaza reusita unei astfel de Intreprinderi de opor-
tunitate.
Intelectualitatea noastra artistica ne cere ca sa
satisfacem si necesitatile si oportunitatile, pentru
ca spiritul sa fie multumit.
Prima functiune, adica circulatia, nu cere un spa-
tiu prea mare, ci numai o organizare technicA. Un
curent continuu pe un singur rand de vehicule si cu
o iuteala pans la 20 km. pe ors, cum se permite in

www.dacoromanica.ro
 126

pietele cele mai.' congestionate, lash sh se' scurga' eel

putin 1650 vehicule pe ore, fie 6600 vehicule in 4
ore succesive din cele mai incarcate. Dach deci, pe
langa facia de 3 m. necesara gabaritului tramva-
iului (dace nu se va transforma in metropolitan
sau in trolleybus) si alta tot de 3 m. pentru ea-
miaane grele si cu iuteald mica, cum si alta de 2,50
in. pentru trasuri cu tractiune animala, mai lasant
inch largimea necesara a douh. PAH de cate 2,50 m.
pentru tractiunea automobile repede, adica total a
!Mime pentru un sens de circulatie de 13,50 m.,
atunci numai numarul automobilelor de turism cari
vor putea trece pe ore, cu o miscare giratorie hi. in-
tersectia celor doua bulevarde va fi de 3300 sau de
13.200 in patru ore sucoesive cu circulatie cea mai
intense. 0 asemenea circulatie nu era atinsii in 1929
nici pe Potsdammerstrasse din Berlin, una din cele
mai congestionate strazi ale acestui oral mondial 11
unde in orele de mare circulatie tree 330 vehicule
de transport in comun (tramvaie si autobuze) si
550 automobile individuale pentru ambele sensuri,
deci aproape jumatate intr'un singur sens, deci in
toga Germania existau in acel an peste 1.200.000
vehicule automobile.
Cum in acest punct de incrucisare posedam latimi
minime de 24 m. spatiu liber, rezulta ca pentru am-
bele sensuri de circulate avem un supliment de la-
time de 24 13,5 = 10,5 m. peste nevoile viitoare
dupil previziunile cele mai exagerate, cand am pre-
:supus ca in Bucuresti ar putea fi cam 200.000 ve-
hicule automobile. La acea data insa tramvaich si
tractiunea animala va fi disparuta, asa ca se vor
castiga si fasiile acestor vehicule, fasii care vor ad-
mite un trafic de minimum alte trei siruri de vehi-

1) A se vedea : C. Sfintescu .,Celle de Comunicatie gi Transpor-

Whit. in Munioipiul Bucurelti" pag. 47.

www.dacoromanica.ro
 127

cule automobile, deci alte cel putin 4950 vehicule pe

oral, intr'un sens, de unde iezulta un debit total de
minimum 8250 vehicule pe oral intr'un sens sau
16.500 automobile pe oral in ambele sensuri ale cir-
culatiei.
De aici conchidem ca. in 4 ore din cele mai con-
gestionate ale zilei, vor trece cu usurinta pe aci cel
putin 66.000 vehicule adica o treime din numarul to-
tal al vehiculelor ce ar putea exista vreodatatin Bu-
curesti, ipoteza destul de linistitoare.
Trecem la studiul celei de a doua functiuni de in-
deplinit, tidied aceia de a forma o piata arhitectu-
rala si in special pentru a puree in valoare viitorul
Palat Municipal.
Intr'o succinta expunere ce am facut 1) privitoare
la realizarea Palatului Municipal, subject in strans4
legatura cu eel ce it examinam aci, aratam ca solu-
tia arhitecturala a acestui Palat va fi influentata
de conditiile urbanistice locale, cari din nefericire
nu sunt prea favorabile, caci apar aci dificultati de
perspective, de armonizare a fatadelor existente, de
grupitri de spatii libere, si ea, aceste dificultati nu
sunt de neinvins. Mai aratam ca Palatul Municipal
trebuie sal fie un monument izolat, cu spatii cat mai
marl libere de jur-imprejur si cu o asezare avand ca
perspective mai departata numai aceia dinspre pre-
lungirea str. Edgar Quinet, flea' pretentia unei
perspective de avenue. Tot cu acea ocazie mai in-
sistam ca, data actualmente nu ne mai putem gandi
sal creiem avenue-uri pentru a aseza favorabil o
cladire, nu vom ezita sal propunem unele sacrificii,
chiar importante, pentru a creia conditii favorabile
in cazul unei cladiri simbolice, deci unite, si de 9
valoare artistica necontestata. Pentru a nu fi ins4
gresit intelesi, completam aceasta parere, cu obser-

I y c.

www.dacoromanica.ro
 128

vatia ca, in genere monumentul arhitectonic trebuie

adaptat pietei existente in trasaturile ei generale,
iar nu piata sa fie creiata dupd monument, de
oarece, mai ales in orasele vechi, aceasta condicie in-
versata deseori face irealizabil monumentul. Asa
dar in orasele existente si cu deosebire in cartierele
centrale ale unui oral, trebuie sá urmarim numai
unele ajustari propice ale terenului pus la dispo-
zitie, pentru o mai blind adaptare la scopul urmarit.
Din cauza dificultatilor locale mentionate, adesea
s'a pus, si desigur se va pune si in viitor, ((lei ni-
meni nu poate impiedica raspandirea ideilor), ches-
tiunea daca, nu este cazul sä se caute o alts aseiare
a Palatului Municipal, intr'alt cartier. Daca admi-
tem o asemenea ipoteza, atunci intregei amanejari
a Pietei Bratianu i se schimba bazele de studiu.
De aceia este util ca sa examinam dela inceput data
este recomandabil ca Palatul Municipal sd fie ri-
dieat in alts parte.
Asezarea unui asemenea edificiu trebuie sa res-
pecte o traditie, sä tins seams de po.itia topo3ra-
flea, s'a se acomodeze situatiei financiare, depinde
in fine, de conditiile estetice. Am putea da o des-
voltare suficienta analisei acestor conditiuni pentru
a castiga o impunatoare majoritate de pareri favo-
rabira ideei ca Palatul Municipal si-si pAstreze te-
renul ce i-a fost destinat. Proportia C3 s antein o-
bligati a pastra acestui obiect in studiul nostra ge-
neral, ne face sä admitem ca numai anuutarea sus
aratatelor consideratiun i va fi suficienth ca sa se
inlilture a priori intrebarea puss. Poate, numai
consideratii de ordin estetic ar mai putea fi advise
cu oarecare insistenta in o discutie contradictorie.
Uri, si aceste consideratii pot fi exa-ninate in raport
cu argumentul ca, in jurul statuei Bratianu se poate
dispune de maxi suprafete can sa satisfaca exigen-
tele unei piete arhitectonice in intelesul esteticei

www.dacoromanica.ro
 129

urbanistice, dupa cum se poate vedea din fig. 37,

o fotografie din avion.
Vom da oarecare extensiune analizei acestei afar
matiuni, care formeaza axul de rotatie al solutiilor
ce s'ar putea discuta in raport cu aceasta function
a Pietei Briitianu. Sunt nevoit sa cer permisiunea
a reaminti, si a da si unele explicatiuni cu catheter
:ftreF,7/2 %.1
46!'
4. ° - 7-
Al
" ":

Rzl

ti
A

Fig. 87. Spatiul disponibil in jurul Pietei Bratianu.

(vedere din avion).
nou stiintific, regulelor scoase intuitiv in relief de
Camillo Sitte relative la conditiile estetice ale unei
piete arhitectonice, adica la forma, proportia, ca-
drul, gruparea si decorarea pietelor.
Se tie ca formele geometrice simple si regulate
sunt cele ce produc efectele sensoriale artistice cele
mai puternice, indiferent dad, aceste forme sunt
proectate pe un plan orizontal on pe unul vertical.
Dintre astfel de forme, in special la piete, cercul
si patratul dau nastere la dificultati de incarare
estetica Si la monotonie in fatade, caci nu lash' li-
bertatea alegerei unor proportii estetice intre Intl-
timile cladirilor, fronturilor for si prospectul lor.
Forma triunghiulara este dezastruoasa, caci nu per-
9

www.dacoromanica.ro
 130

mite vederi estetice de ansamblu a unei intregi la-

turi a pietei de cat cel must din varfurile triun-
gliiului, iar o utilizare rationale ei o decorare avan-
tajoasa a pietei este aproape imposibil de realizat.
Cu totul avantajos se prezinta insa forma dreptun-
ghiulara sau aceia de trapez isoscel, sau chiar a u-
nui trapez dreptunghic, caci defectele mai sus ara-
tate dispar. lie aceia celebrele piete ale renasterei
$i chiar din epoca moderns, precum Piazza S-ta
Anunziatta din Florenta, Piazza Campidoglio din
Roma, Piazza San Marco din Venezzia, Place de la
Concorde din Paris si numeroase altele, au primit
dintre aceste forme. Mici devieri dela forma regu-
late sunt cu atat mai greu de observat cu cat pietele
sunt mai mari, cad perspectiva deformeaza, iar
stereoscopia atenuiaza pans la disparitie reliefurile.
Ajungem sa lamurim pe aceste cai unele puncte
obscure din explicatiile lui Sitte, sau sa explicam
ceia oe acesta numai a simtit.
Perspectiva ne impune uneori sa adoptam la o
pinta o forma trapezoidala in loc de una dreptun-
ghiulara. Studiul detailat stereoscopic si acela at
umbrelor ne face sa ne decidem, dupe caz, intre a
fa tada pliata si una plans, care din ele ar fi sa in-
cad re,e o piata: adica sa alegem fie laturi in zig-
zaguri in planul orizontal al pietei, fie laturi recti--
linii. Rizaliturile, mulurele gi orice relief in general
au o valoare cu totul redusa, din punct de vedere
estetic pe o fatada orientate spre nord sau sub un
cer in permanents cetos, caci umbrele care eviden-
tiaza reliefurile sunt inexistente. Asa e to expli-
cabil de ce sobrietatea fatadelor a aparut in Wile
nordice., Apoi diferentele de distante intre planuri
paralele nu apar stereoscopic de cat tend ne apro-
piem, intrand i'ntr'o zone limita in raport cu dis-
tantele,intre acele planuri. De,altfel apare oricni eo
t.vident ca, cu cat o piata e, Trkai,;.,:metre,,
, 7:
Atilt deta-..
:

www.dacoromanica.ro
 131

liile arhitecturei cladirilor pierd din importanta sr

nurnai liniile generale intereseaza.
Forma dreptunghiulara pentru o piata se impune
si mai mult atunci cand vrem sa gradam impor-
tanta cladirilor monumentale ce vor incadra acea
piatii. In raport cu cladirea predominanta se :?tie
ca piata poate fi de lungime sau de latime: monu-
mentelor inalte si cu fatade inguste le convine sa
predomine o piata in lungimea lor, &del nu vor avea
de luptat cu alte fatade asezate in acelas plan. Pe
cand cladirilor cu fatade lungi si putin inalte se re-
comanda o incadrare in mod unitar a unei intregi
si lungi laturi a pietei, caci inaltimea for mai re-
dusa nu cere o distanta prea mare in fata for pentru
privirea de ansamblu, cea urbanistica.
Dacii tinem seamy ca o fatada arhitecturala nu-
mai atunci este puss in valoare, cand poate fi pri-
vita deodata in intregul ei, pe orizontala si pe ver-
ticala, si ca, in asemenea conditii, un ax de simetrie
vertical sporeste actiunea sentimentala estetica prin
eehilibrul aparent al compozitiei, prin ritmul creiat
din repetarea unei proportii armonioase, trebuie sa
cautarn ca in fata monumentului sa pristram spatiul
liber necesar unei asemenea priviri urbanistice.
Ungliiul diedric masurat pe un arc orizontal vi-
zual (format din doua planuri verticale) care ne
permite fara fortare sa vedem un ansamblu, este
de maximum 90°; in care timp cel al vederei sin
cronice pe verticals intr'un unghiu diedric format
dP planul orizontal (pamantul) si altul cuprinzand
doua paralele orizontale, scade. Din contra, data
incercam a spori unghiul diedric masurat pe un arc
vertical vizual, eel orizontal limits scade sub 90°.
In orice caz putem considera ca limite sincronice
unghiul de 90° pe arc orizontal si 45° pe arc ver-
tical. Formele ce es din aceste unghiuri limits _nu
mai sunt vizibile sineronie.

www.dacoromanica.ro
 132

Nu cunoastem Inca relatia geometries Intre aceste

douli unghiuri vizuale, dar §tim ca artistii privesc
din experienta operile de arta sau obiectivele for
de inspiratie, pe verticals, sub trei unghiuri de ve-
dere: la 45°, adica dela o distanta ega15, cu inalti-
mea obiectului (privirea de detaliu partials); la
27°, adica dela o distanta egala cu de 2 on inalti-
mea lui (privirea de ansamblu) si in fine la 18°
adica dela o distanta de trei on inaltimea obiectului
(privirea picturala). Din punt de vedere al este-
ticei urbanistice numai privirile de ansamblu si mai
ales cele picturale ne intereseaza (fig. 88).

ali,-stri
oictlif--507
i
be/
)\`'''

..- ...--
-P. 0o.vir5
/
E:7° Avr -7,/, 4.7
,,,A7' N77,r,cr .. . . ,-,,,,,of ,r,\, - ,../ ,...7 I

1.- d h
dl, 3h
Fig. 88

Aceste constatari ne dau posibilitatea sa deter-

minam anumite raporturi lineare estetice, ca cel de
pada .Intre lungimea si latimea unei piete, pe care
urbanistii au fost de acord pilna acum a-1 admite
1,5 pang la 3, si exceptional si mai mult, dupa caz,
dar Med sa dea vre-o explicatie stiintifica acestei
proportii. Se poate insa demonstra utilitatea aces-
tor raporturi limits care difera dupil modul cum
voim a pune in valoarea monumentele. Astfel la o
piata dreptunghiulara monumentul predominant
asezat pe laturea scurta a pietei trebuie sa aiba inal-
timea fataclei mai mare ca latimea ei, fiind-ca de
aceia,-s'a asezat astfel : adica privirea estetica sa
poata fi gAsita in o zona, a ipietei aflata, la ,2 din

www.dacoromanica.ro
 133

taiita de monument. de 2-3 on InAltilnea mohlimeri-

" t

tului in care unghiul de privire 'veal-card "sal fie'

sub 45°. Atunc avem o plata de adandinie. Fig. :89:
demonstreazA ca o aStrel de plata-Irebiiie sa alba
I
a

/ .

I
I.. .

raper/4124

Zone dezavantajoase de
ipnwre orbanutici
«z ++.4 Zone avantajoase de pthir, pentru
I raportid 2(14/10.sad reppthd I(E)
az-7111
Zone avanIFjoase depnlq pentro
raportul 3240 rForf0 (6(1)
. )
Fig. 89
.
raportul limits inferior eel putin 2, lush' un raport
favorabil este de 3,24 si atunci tratarea laturei
lungi a pietei cere dispozitii speCiale.
In adeVar, dacii raportul ar trace prea mult peste
2, cum locul geometric al unghiului limit i de 90°
sub care poate fi vilzuta fatada intreaga` a monu-.
mentului este un" seinicerc, rezulta ca ar trebiii sa

www.dacoromanica.ro
 134

izolain pe aceias lature mai multe monumente, $i

atunci cadrul pietei'ar*fi prea mutt intreruPt. Intre-
ruperea fatadei este necesar6, fiindca in piatil nu ar
exista nici un punct axial fatadei de unde intreaga
fatada sa fie privity si deci axele ei de simetrie
nu ar mai servi cu nimic efectului estetic produs
prin 'ritmul unei periodicitati de forme; acele axe
ar rh.mane numai niste impedimente la satisfacerea
unei diStributii interioare.
Din contra, data edificiul predominant este dis-
pus pe laturea lunga a pietei, atunci fatada ae,elui
monument va fi mai mult lungs de cat inalla iii cu
deosebire cand acel edificiu va ocupa intreaga acea
lature. Consideratii analoage, aratate in fig. 90 ne

Jr MIIII1111111

itr4do
Fig. 90

conduc la concluzia cá raportul intre lungimea si

latiinea pietei de lungime" sa", nu treaty de 2, Mai
a Se scobori sub 1,6.
Cand piata se apropie de forma patrata," specta-
torul se va putea orienta mai grew asupra monu-
mentului predominant si monotonia va apare
(fig. 89).
Marimile fatadelor si inaltimilor diferitelor era"-
diri ce incadreaza plata trebue sr). se echilibreze.

www.dacoromanica.ro
 135

considerate hind acele edificii ci pe unitati si pe

grupe.
0 fatada lungs bite() pia neproportionata ar
putea fi privita intreaga deodata numai pe o di-
rectie oblica, dar atunci formele regulate geome-
trice cautate apar sub alte aspecte mai putin sim-
ple si dau un efect estetic sensorial mai slab. Asa
se explica de ce vederile normale (de fats) sunt
tele mai cautate din punct de vedere estetic si de
ce se cauta ca pietele sal lase spectatorului posibili-
tatea ca sa observe monumentele din cat mai multe
puncte, si in special axiale, sub unghiurile avanta-
joase sus aratate. Dela aceste consideratii poate
pleca un studiu asupra intrebuintarei cladirilor si-
metrice sau asimetrice in piete.
Nu trebuie un examen prea atent ca sa ne con-
vingem ca pentru un monument cu vederea in lun-
gul unei piete sunt mult mai numeroase punctele
din care acel monument poate fi privit in conditii
estetice urbanistice de cat pentru unul asezat pe
laturea lungs a pietei. Se mai observa ca, cu cat
raportul" pietei creste, cu atat un monument se
afla mai avantajat data ocupa laturea mica a pie-
tei; si cu cat descreste acel ranort, situatia monu-
mentului de lungime' se amelioreazii. Asa dar ar-
hitectura monumentelor din piete cats a fi adaptata
acestor cerinte.
De pilda i'ntr'o plata de adancime monumentul
predominant asezat pe laturea a, cea scurta a pietei,
va avea o inaltime h mai mare ca lungimea a ,a
fatadei. si anume in o proportie apropiatai de rapor-
tul 1.618 cunoscut cu propriet5ti estetice $ensoriale
considerate divine". In schimb.,,monumentul se- .

cundnr. asezat pe laturea b lungs a pietei nu va _avea

o in4ltime ,la mai mare. ca. piturela p'etqi,t
Dac4 .7oirn sa ,pastr49,JAnoriig 1. 618, ,0;, dri;
arum inversat, ar trebui sa scurtAm lungimea rata-

www.dacoromanica.ro
 136

Zone defavorabile
de privire urbanislia
Zone favorabile de
privire urbanistia

...,..

I4. IIIII III Ip I

+
.
+
4 4
21
I41
+ato......sems
4. t a. ..,J1,..,,
' ---- AMC=
co...-m------===.......0---..
d ,.....
4 1". I"
....u."sis
.2.7111-6-9.41.........~...simmou.,,,,..0..

t t.
4
+ 'al
...001 1. INN

+
+
+
...........
t +my
t i .....,
4
,..,:rimmi.
4-
+4
/ri+t.
4
++
,
,
rdadt
/ S,
il____4_.

\\ 1

\\ I 1

L
..............................
Fig. 91

www.dacoromanica.ro
 137

dei acelei .cladiri dela 2 a la 1,618 a; si pentru akest

stop se recomanda ca strazile laterale M si N ga
traverseze piata ca in fig. 91. Cand proportia pietei
se apropie de 3,24 atunci este necesar a se mai in-
troduce o strada 0 P transversals, tocmai pentru
proportionarea lungimei fatadelor cu inaltimile for
la cladirile ce incadreaza laturea lungs a pietei, in
jurul raportului estetic 1,618.
In o astfel de piata am avea axa pe lungimea AA'
de privire a fatadei simetrice a cladirei de pe la-
turea a si numai punctul B pentru cladirea de pe
laturea b, sau CC, si DD, dad, se introduce strada
transversals OP.
Un singur punet X exists in dceasta piata do
unde pot fi vazute deodata integral toate fatadele,
de pe laturile a si b ale pietei. De aceia vederea din
coltul *X trebuie special studiata, anume racordul
intre cladirea pe laturea a si cladirea pe laturea b
sa se faca armonios.
Daca piata are raportul apropiat de 1,618 atunci
nu mai putem aseza monumente predominante ca
in pietefe de adancime, adica cu inaltimi in raport'
cu lungimea fatadei in proportia taeturei de our
(proportia diving), caci acel monument ar fi insu-
ficient privit in inaltime din interiorul pietei. Si
atunci on dam acelui monument o inaltime mai
mica de cat fatada (deci o forma dreptunghiulara
culcata in raportlul 1,618) on ne resemnam la forma
patrata a fatadei monumentului de adancime. In
primul caz vom fi lush nevoiti, pentru pastrarea
unui ritm, sa introducer turnuri pe fatada clacli-
rei de pe laturea lungs a pietei. Rezulta ca pietele
cii raportul in jurul 1,618 se preteaza is cladiri nu
prea inalte (fig. 90).
In rezumat, piata dreptunghiulara care se pre-
zintei eel mai qvantajos, atat ca. proportia laturilor
ei' cat $i ca proportia fatadelor cladirilor in rciport

www.dacoromanica.ro
 133

cu. inaltimile tor, este cea in care raportul lungimei

fats de leitiine (adancime) este intre 2-3,24.
Din cele arAtate papa aci reese clar stransa lega-
tuia Intl% forma $i proporitiile pietei .$i,cadrul for-
mat de clAdirile ce o limiteaza. Cadru inchis pentru
determinarea formei pietei; o arhitecturii cat mai
unitara pentru a obtine un ritm armonic in vederile
de ansamblu ; inAltimi cari sa corespunda pro-
portiilor pietei urmArind ritmuri pe verticale.
Nu este necesar totdeauna ca o plata sti fie inte-
gral ineadratii intr'un acelas styl arhitectural. Sunt
piete celebre, ca Piazza Signoria din Florenta, in
care nici stilul nu este unitar nici nu existii axe
1;3 i

de simetrie. In asemenea cazuri ing se cere ca eel

putin o lature intreaga a pietei, care poate fi vizi-
bila sä fie tratatA in acela styl iar coltu-
rile (unghiurile) pietei sA fie armonic legate.
Gruparea unor piete Fji decorarea for contribuie
la sporirea efectului for estetic. Dar libertatea ar-
tistului este mai mare in aceasta privinta.
Daea aplicAm acum aceste consideratii de teorie
esteticA a pietelor la cazul Pietei BrAitanu, obser-
yam ca terenul de care dispunem sau am putea e-
ventual dispune (fig. 87), poate primi cu usurinta
forme dreptunghiulare favorabile din punct de ve-
dere estetic asezarei unui edificiu predominant, care
se cuvine a fi in aceasta piatA Palatul Municipal.
Proportiile pietei $i a$ezarea Palatului Municipal
ca motiv predominant sunt conditiile ce an nevoid
de mai multi examinare in raport cu situatiile spe-
ciale de estetica localA $i cele financiare pentru re-
alizarea ansamblului pietei.
Dar pentru a aiunge la o concluzie trebuie ca in
prealabil sa examinAm $1 cel de al treilea aspect
functional al acestei piete, adica acela de eentru
Tin centru civic, intr'un ora$ ca Bucuresti, core

www.dacoromanica.ro
 139

eel mai :snare spatiu' liber public existent $icat mai

in mijlocid orasului, daca s'ar putea chiar in partea
lui istorica; mai cere ca in jurul acestui mare spatiu
liber public sa existe terenuri suficient de mAni,p,e
care sa fie edificate cltidirile publice inaportante.ale
orasului. Suprafata de eel putin 350X100 m, fie
.31000 m. p. de care se poate dispune in Piata Aka-
tianu, cu toad frantura de aliniament ti diferen-
tele de largimi existente, ar putea fi amenajata
ea o piatii-centru civic, analog cu acele proectate
pentru orasul Washington, on San Francisco din
Statele-Unite ale Americei. . .

In Washington s'a proectat eel mai. mare centru

civic cu cele mai multe cladiri monumentale pu-
blice, alungit dela Capitol pans la Lincoln Memo-
rial, pe raul Potomac, pe circa 3 km,...A.cest centru
civic este insa combinat cu un pare. Centrul civic
al orasului San Francisco este mai comparabil ou
cazul Bucurestiului. In 4cest ora$ predoming in
central civic Palatul Municipal, inalt de 99 m. $i en
o fatada de 133 m., suprainaltat cu un dom de 36
m. diametru. Colturile pietei sunt incadrate cu di-
verse cladiri ale serviciilor publice, iar laturile
dreptungliiului, care formeaza piata, sunt ocupate
cu: un auditorium pentru 5000 -persoane, apoi cu o
biblioteca publica$i cu alte cladiri ale statului. Spa-
tiul liber ar avea deci intre fatade cam 250X180 m.
fie 45.000 m.p. Mai reamintim pentru comparatie,
ca pinta Primariei din Viena inclusiv gradinile ei,
are 200X360=79.000 m.p.; piata San Marco din Ve-
netia 13.000 m.p.
Prin urmare este oportun ca in Plata BrAtianu
ha se organizeze un centru civic, cu Palatul Muni-
cipal, ,Upiversitatile, Biblioteca publica, Ministerul
Agriculturei, iar pe terenul Spitalului Coltea, s'ar
putea eclifica Ministerele Sanatiltei Publice $i al
Muncei, astazi cu multa modestie ascunse publicu-

www.dacoromanica.ro
 140

lui. Desfasurarea fatadelor atator cladiri monu-

mentale publice cere insa intrebuintarea ca piata a
intiegului spatiu disponibil,-adica din str. Batiste
pawl in str. Doamnei (fig. 91).
In acest caz, data forma si proportia, elemente
ale esteticei pietei, pot fi pastrate cu egal efect
sensorial artistic si chiar spori valoarea estetica
prin efectul sentimental al unui orizont vast, con-
ditia insa de incadrare estetica a acestei piete-cen-
tru civic devine mult mai grew de indeplinit. SA ne
.`

I4
111.

024.0-111 / -
6- f

171
If
9 4* 4
-J
1 ..s?
1' I okit';

-
Fri
° rft
I /41i

Fig. 91. Vedere din Str. Bati§te pana in str. Doaiinei.

explicAm. Pe laturile lungi ale pietei cladirile vor

apare fatalmente heteroclit, in .,deosebi cele de pe
latura de apus (fig. 91). Tot acolo vastele spatii li-
bere, ca acela al Pietei Universitatii si acela al Pa-
latului tutu, etc. fac imposibila obtinerea unui ca-
dru echilibrat. 0 remediere consta in studiul gru-
pAdei estetice a pietei Bratianu (central civic) cu
piata UniversitAtii. Latura °push (cea dinspre r0-
sarit) va fi incadrata intr'un timp destul de inde-
lungat din cauza lungimei ei $i situatiei financiare

www.dacoromanica.ro
 141

a statului. Pe aceasta lature se poate obtine o ar-

monie (fig. 91, 93, 94 si 95).

71.

r77

4a

F.

,a I or

Fig. 92. Vederea fatadelor pe laturea de apus a viitoarei

Pietei Bratianu.

Fig. 93. Vederea laturea de rasarit a viitoarei Pietei BrAtianu,

din spre Str. Doamnei.

www.dacoromanica.ro
 142

Aceste argumente ne conduc a considera doua

ipoteze pentru aceasta piata: ipoteza unei singure
mari piete intre str. Batiste si Str. Doamnei (cu
piatete secundare in jurul fatadelor cladirilor mo-
numentale) si ipoteza a cloud piete comunicante,
adica una mai importanta intre Str. Batiste si
b-dul Carol, si alta secundara, intre acest bulevard

(1
Tyloricrli
iuu
1, 1,,

Fig. 94. Rata BrAtianu (starea actuala vedere spre Ministerul

Agriculturei) .

si str. Doamnei, ambele separate printr'un dispo-

zitiv arhitectural pentru a le putea da caractere an-
hitecturale deosebite, fara a strica armonia lor. Vom
obtine atunci o grupare de piete, dar o grupare
special., cu continuare de aliniamente, fara mari
diferentieri functionale, cum nu este cazul grupa-
rilor de piete ce intalnim aiurea, dar mai justifi-
cate (fig. 96).
In prima ipoteza, cum in mod logic tinem ca Pal.
latul lfunicipal sa fie edificiul predominant, se
impune o astfel de asezare a acestui Paint spre a
putea fi privit in lungul pietei. In acest caz fatada

www.dacoromanica.ro
 1

MIM
I MIE

www.dacoromanica.ro

ro

ti
 144

acestei cladiri va fi mult mai inalta de cat lungs si

ya fi asezata pe una din laturile scurte ale pietei.
Este usor a ne hotari intre laturea dinspre str.
Batiste si cea dinspre spre Doamnei, caci asezarea,
spre str. Batiste prezinta mai multe avantaje. Anu-
me lass a se vedea din piata principals fatada su-
dica, deci una bine luminata, in care efectele de
umbra vor scoate in relief arhitectura acelei fatade
principale; apoi cercetand profilul in lung al pietei

-n
Fig. 96. Ipoteza a douA piete comunicante §I in cantinuare.

observAm ca aceasta prezinta o ramps usoara spre

str. Batiste si deci si cladirea predominanta, care
trebuie sa fie asezata pe punctul culminant, ajuta
natura; mai departe, spre aceasta parte se va putea
obtine un front de cladire mai mare, si deci un ca-
dru si o clAdire mai convenabile; in fine, tot spre
aceasta parte sansele unei incadrari rapide a pietei
aunt mai mari, si deci ansamblul estetic va fi mai
curand realizat (fig. 95).
Daces tot in ipoteza unei singure piete am aseza
Palatul Municipal pe laturea lungs a pietei, deci cu
fatada principals spre str. Edgard Quinet prelun-

www.dacoromanica.ro
 1 45

gita, atuiici fatada acestui palat, din cauza pro-

portiei pietei, nu ar putea ocupa nisi jumalate din
lungimea totalii a pietei, si, deci, pentru echilibra-
rea cadrului dinspre acea parte, se va construi o
cladire similard in locul Spitalului Coltea, si atunei
Palatul Municipal nu va mai predomina in aeest
centru civic; ceeace nu ar corespunde intentiei noa.
stre manifestata de la inceput (fig. 97). Daca mai

Pig. 97. Ipoteza unei singure pieta cu Palatal Municipal in

axul Str. Edgard Quinet

adaogiim si observatia cá la o asezare pe adancimea,

pietei devin mai numeroase punctele din plata de
unde ansamblul Palatului Municipal poate fi privit
pictural, pe cand in cazul celei de a doua asezari (pe
lungul pietei) asemenea puncte in jurul unui plan
axial fatadei ar fi foarte restran.se si anume cat
mai spre coltul Universitatei si al Academiei de
Arhitectura, alegerea nu este dificil de facut. ,

Este locul sa observam ca o asezare a Palatului

Municipal cu fatada pe laturea pietei dinspre str.,
Batistei exige o proportionate intre plinul fatadei
si golul produs de b-dul Bratianu pe acea lature.
Aceasta, proportionate constitue partea delicate a.

www.dacoromanica.ro
 146

solutiunei $i ne conduce a fi parcimonio$i la deter-

minarea latimei acelui Bulevard la intrarea lui in
Piata (fig. 95).
In a doua ipoteza, adica dad, separtun in douil
piata-centru civic spre a forma o grupare de piete,
atunci nu e greu de constatat ca inconvenientele a-
$ezArei Palatului Municipal pe latura lunges a pri-
mei piete sunt mult atenuate, ca $i avantajele unei
a$ezari pe latura scurta a pietei spre str. Bati$te.
Mai mult, a$ezarea Palatului Municipal pe latura
lunges asigufa o incadrare rapids $i mai completes a
acestei piete, rezultat destul de atraglitor pentru
spiritele grabite ale vremurilor noastre. Proportiile
insa intre lungimea fatadei, largimea pietei $i in111-
timea acelei cladiri, pentru a obtine efectul estetic
dorit, vor impune o inaltime nu prea mare pentru
Palatul Municipal $i atunci ideia de predominare
va avea o aplicatiuned prea localizata fats de unele-
eladiri inalte apgrute in Bucure$ti.
Concliidem: Dad se asigura executarea intregu-
lui centru civic, cu o singura pia intre str. Ba-
ti$te $i str. Doamnei, Palatul Municipal va fi mai
avantajos a$ezat spre str. Bati$te cu vedere in lun-
g-ul pietei $i obligator i se va da o inaltime imp una-
toare in oras. Daces primul caz nu se va realiza din
diferite motive, astfel ca piata va fi redusrt intre
str. Bati$te $i b-dul Carol, atunci a$ezarea fatadei
Palatului Municipal pe laturea lungs cu vedere
spre str. Edgard Quinet $i cu o inaltime proportio-
nala, este de preferat.
Prin urmare prima chestiune de rezolvit este :
o singurei piatei-centru civic, sau dozed piete
De la inceput observam ca din punct de vedere
estetic divizarea spatiului mare liber in doua piete
nu este justificata functional, ci reprezinta numai
un artificiu pentru a ameliora efectul produs de o
a$ezare a Palatului Municipal pe laturea lungii a

www.dacoromanica.ro
 147

pietei unice. Dar stim ca dispozitiile nejustificatv

dau efeete antiestetice de ordin inteleetual, $i prin
urmare putem elimina ipoteza a dou'a piete gru pate
aci. Ramane atunci sa ne hotaram intre alegerea
.unei piete mari unice, si o alts piata, mai restransa,
intre b-dul Carol si str. Batiste.
Pieta aceasta restransa nu ne permite dezvoltarea
pe laturile ei a unui centru civic si am aratat ce
efeet estetic poate produce un astfel de centru. ho-
tr'un oral important. Apoi iarils este stiut ca intetin
oral mare, tot din punct de vedere estetic, este rd-
comandabila prezenta a cator-va piete de mari di-
mensiuni. Bucurestiul nu are asemenea piete en
caracter estetic. Sa nu profitam de situatia ce ni se
ofera a creia o mare piata? Pe de alts parte efectul
estetic al spatiului liber este mai accentuat cu cat
acel spatiu este mai mare: de ce dar sa micsorain
la jumatate suprafata unei piete pentru care putem
usor avea spatiul necesar?
Toate aceste argumente ne conduc nu numai la
a ne hotari pentru o singura piata mare intre str
Batiste si str. Doamnei, dar si la gruparea acestei
piete cu alta, perpendiculars pe ea, aceia a Univer-
sitatei, care trebuie restudiata din acest punet de
vedere.
Treciind acum la proportionarea final finailor clei-
dirilor in raport cu desfasurarea fatadelor for pe
aceasta piata, observiim ca silueta Palatului Muni-
cipal asezat pe adancimea pietei s'ar apropia de un
zgarie-nor de 60-80 m. inaltime. Fats insa de trial-
timea cllidirilor de pe laturea lungs a pietei, cari
nu poate intrece 20-24 m. este posibil ca sa fim ne-
voiti a micsora si inaltimea corpului principal al
Palatului Municipal. Totusi, pentru predominarea
pietei in adancime, nu se va putea evita turnul sau
forma unei piramide in trepte a partei superioare
a edificiului.

www.dacoromanica.ro
 148

Suntem datori acum o lamurire, caci ar putea ci-

.neva sa" gaseasca o contrazicere intre concluzia de
Mai sus §i cele scrise de not in 1928, cand ne-am
ocupat cu chestiunea Palatului Municipal '), dar mai
mult din punctul de vedere al arhitecturei cladirei.
In acea expunere aratam ca o awzare avanta joa-
sa" a Palatului Municipal ar fi netagaduit aceia pe
laturea cea mai lungs a pietei dintre str. Batiste
§i b-dul Carol.
La acea data insa, nu puteam spera ca se va ad-
mite exproprierea terenului viran dintre Ministerul
Agriculturei §i Spitalul Coltei, §i nici daramarea cel
putin a aripilor e*inde ale acestui spital, data nu
chiar completa lui desfiintare; nu se putea propune
nici eventuala mutare a statuei Bratanu Intrun
punct mai favorabil al nouei piete. Actualmente im-
prejurarile ne permit a considera §i asemenea ipo-
teze §i, evident, solutiile se schimb5,.
In fig. 95-97 dam indicatii sumare asupra dife-
ritelor solutii desbatute mai sus pentru aceasta pla-
ta. In aceste scheme pot fi observate §i distribiitia
pietelor secundare grupate cu cea principals, cum
i forma cadrului pietei.
Desigur ca fiecare schema poate fi analizata in
detaliu din toate punctele de vedere: estetic, ca cir-
culatie, ca functiune, ca economie.
Cadrul acestui studiu ne impune insa a ne opri
aci. Nu am cautat de cat sa aratam amplitudinea
unui astfel de studiu.

f) Piata Halelor Centrale

Orice dispozitie se va lua in viitor pentru pietele
de alimentare ale Capitalei, adica de se va creia eke
una pe sectoare deservite de linii ferate, sau mai
1) C. Sf infescu: Palatal Municipal al Capitalei".

www.dacoromanica.ro
 149

multe, pe cartiere, furnizate ca astazi in buns parte

de la una mare centrals dar prevazuta cu toate
mijloacele moderne de aprovizionare, transport $i
distributie, piata, Halelor Centrale va ramane ou
caracterul istoric al unei piete de exploatare (targ).
Asezarea acestei piete in partea cea mai vecue a
orasului, la incruciserea unor man artere de circu-
latie, si in mijlocul unei populatii dense care tre-
buie aprovizionata cu alimentele strict necesare, $i
in cantitati destul de man, ne impune sa ne gandim
ca once transformari am face pentru o sistemati-
zare a acestui cartier, trebuie BA studiem aceasta
piata ca una de «exploatare» (Nutzplatz, sau dupe
altii Marktplatz).
0 piata de exploatare are un rol pur «functional>,
§i prin urmare «facand ceeace trebuie facutv pen-
tru indeplinirea functiunei unei astfel de piete, tin-
dem spre o creatiune esteticit
Este dar necesar sa desprindem 'dela Inceput
ideia de piata de exploatare, care nu trebuie eon-
fundata nici cu plata, arhitecturalci sau de orna-
ment, nici cu cea de circulatie (cum ar ft .cele din
ata garilor, etc.), nici cu squarurile (piete de sta-
tionare, de odihna.).
Denumirea germane de Marktplatz este mai pre-
cisa, caci ne indica functiunea: piatci-targ sau pur
si simplu targ, cuvant bine intrat in etimologia, ro-
mana.
Asemenea targuri formeaza traditia seculars a
oraselor. Ele trebuiesc pastrate si perfectionate, dar
nu desfiintate, cu toate ca rolul for este acum mult
atenuat, prin constructia imobilelor man, cu multe
apartamente, prevazute la parter cu pravalii de tot
felul.
In orasele mici si la periferia celor man, targu-
rile sunt Inca necesare, mai ales la noi, taxa sgri-
cola si cu populatie

www.dacoromanica.ro
 150

Piata Ha lelor Centrale din Bucuresti formeazA

o traditie si va ramane inca'o necesitate. Trebuie sa
i se dea insa forma definitive adequate importan-
tei cu care va rAmane, si mai ales, va trebui adap-
tata ea situatie, proportie si amenajare, transfor-
marilor in curs pentru punerea in valoare estetica
a Dealului Patriarhiei.
Tocmai in potrivirea acestui acord estetic coastit
dificultatea studiului amenajerei Pietei Hale lor
Centrale. Din cauza acestei dificultati serioase. de
la inceput apare alternativa din care decurge totul:
sd rat)? am d. in acest centre o piatii-targ (de exploa-
tare) sau sa dispard cu total in favoarea unei co-
mune piete de circulatie, combinatii ev amencje,ri
de interes arhitectonic ?
Am aratat motivele care ne fac sa alegem solutla
plistrarei unei piete-targ aici, la care se adaogii. $i
unul de ordin practic: o incercare a elhnina cu to-
tul o astfel de piatfi, este aproape sigur ca va e$ua.
lirbanismul trebuind sa fie in acelas timp si prac-
tic, vine in favoarea ipotezei noastre.
De altfel nici nu vedem argumente serioase pen-
tru eliminarea unei piete-targ de pe malul stand al
Diimbovi tei.
Ca ar fi acel spatiu insuficient, ca ar strica un
aspect de curatenie, liniste, selectie, la poalele Pea
lului Patriarhiei, nu sunt argumente valabile aces-
tui caz. Am aratat importanta acestei piete-targ.
ca tdrg, care va fi redus in proectul nostru la o piata
regionals, iar nu de interes general cum este astazi.
Cat priveste conditiile oelelalte, de ordin pur este-
tic, acestea pot fi satisfacute prin un plan rational
de amenajare si de exploatare a pietei-targ.
'Asa dar vom trece la examinarea pozitiei. spatiu-
lui $i cadrului functional al acestei piete-targ.
Este de la sine inteles ca pentru acest teren pu-
blic trebue 8a evitam cat mai mult exproprierile

www.dacoromanica.ro
 151

pentru a nu incarca prea mult bugettil orasului, §i

ca atare sa utilizam pe cat posibil terenul public
existent. Pe de altii parte actuala Piga Bibeseu-
Voda intrA, categoric in cadrul amenajerei
Patriarhier §i aceasta ne impune eliminarea de
pe malul drept al Dambovitei a oricarei piete de
exploatare. Ramanesii, c4utilm o aaezare a pietei pe
malul opus. Cercetand planul orasului la scars
mare, pe care sunt desenate constructiile existente,
u4or ne putem convinge ca o deplasare spre amon-
tele sau in avalul Dambovitei a actualei piete-targ
de pe malul drept, este aproape imposibila din
punct de vedere financiar, §i inutila chiar, din
punct de vedere estetic ai al circulatiei.
Pe de alibi parte terenul cuprins intre str. Hale-
Tor, b-dul Maria, Dambovita §i calea Rahovei este
necesar integral pentru viitoarele linii §i gari sub-
terane1) care vor folosi traseul Dambovitei, cum ai
pentru o eventuala linie metropolitans nord-sud a
Capita lei, care se va intretaia aici odata cu cea,
dealungul Dambovitei (fig. 98).
Trebuie dar sa examinam dad. va fi suficient te-
renul cuprins intre .bd. Maria, str. Carol (viitorul
bd. Coltei-Prelungit) panii la podul Serban Voda si
Dambovita. In aceasta parte s'au facut deja uncle
exproprieri pentru extinderea halelor, a unor imo-
bile cu fatadit spre str. Carol ai spre actuala Halt,
de PWe, astfel ca s'ar putea dispune, scilzand te-
renul necesar circulatiei pe bd. Maria, bd. Coltei-
Prelungit Si Sp lai, de o suprafatA totals de circa
8.000 m. p.
Oricare ar 'fi ipoteza in care ne asezdm, trebuie
sa presupuna, sci cearci, acoperirea Dambovitei, cel
putin pe portiunea calea Rahovei-calea $erban Vo-

1) C f Asu.pra limes ferate traverzancl Capitala in

lungul ,Dambovitei" (Septenivrie 1925 fig. 15 a).

www.dacoromanica.ro
 --.. """44=,777
,, ..1,..
/0,` PLANUL AMENAJAREI UNE;

METE TARO
LLINGIA

DEALUL PATRIARHIE1
SC.O.R.A"
0 5 10 20 30 40 50 60 70 °.7 ..P7 Wnelr:

:'.. ..".A. trezti4A

'-... ghnieri i chicIth Kerr."
--.....:.;ot, '-.. ex/stenk
co .

o ek..s...N._- 's4L-
-,:f.

1 . -;-.1.-:,>:
.1: rz.:-.,
'
2S.:::*****.<e.
L''-'''
. ., .:. ) lirei,..
7 4,,,,..6r..........,....,......

t:?*, tZul.C., )
D :FCC ,..,..1 ri .
Li77;Aeett
'44'..13.5 0, 4.4%.
',.' \ ,.. .-
'...

.,n_irrIr_ErOpesiof81,11 -7.=1 ==-Fatvr_p_t-,_

2-1.=-4
. 'TIMWATE30.7133Ea.432t,
v,75 .. 14- - .-....__ _...........
-,-` ,: -----:. -9,
- --0..."..
.

0 0 .....c...
,
- -- -.- .....

....,- _ - r-- -=,-.:: V

Ze.to.ferL.A. ce.Lccv-i
z.
, !,1:.... ,...... ''''''' "+ ---",.;
GAKA 6 uB T ERANii I

4- - -s-p t-erl:tt t -ir :-

...-
______ i-SC14 ---P- E Iri-T-__ :__-_-__
-- ...,
ir -
-
lsar . .

_.\Pá
.

ov
SPITALUL 8RANCO VENESC ES PLA NADA PDT IzInAl-iic
ati 14*Isi

0.ft i952
www.dacoromanica.ro
v.

Fig. 98. Amenajarea Pietel Halelor Centrale In raport cu Hanle metropolitane subterane.
 153.

da, astfel ea spatiul arterelor de circulatie va fi

sporit prin o astfel de masura, ceeace va inlesni,
proectul de amenajare al pietei-targ §i va inbuna-
tali si aspectul estetic in aceasta parte.
.Suprafata netto de 8.000 m. p., mai sus aratata,
de care putem dispune, este suficienta pentru ame-
najarea unei piete-targ cu caracter local ce urmea-
za sa organizam aici.
Trebuie insa sa accentudni ca solutia noastra nu
este aplicabilci deceit concomitent cu organizarea
unor alte piete-ta'rguri de aprovizionare pentru en
gros, fie unul mai mare pentru tot ora4u1 in regiu-
nea abatorului, fie a altor 4 la cele patru puncte
cardinale ale ora§ului §i pe care le-am mentionat
in piano. Nr. 20 din lucrarea noastra cCciile de Co-
municatie si Transporturile in Municipiul Bucu-
resti».
Odata pozitia si spatiul acestei piete-targ deter-
minate, pentru a-i fixa cadrul trebuie sa examinam
vecinatatile. Spre sud-vest va predomina ca impor-
tanta amenajarea Dealului Patriarhiei inclusiv ac-
tuala Plata Bibescu-Voda §i ca atare laturea din
spre aceasta parte va fi incadrata de aceasta ame-
najare. Spre nord-vest se va dezvolta o piata de
circulatie a garei metropolitane, pe partea °push' a
b-dului Maria; spre bd. Coltei-Prelungit (azi str.
Carol) cadrul acestei piete va fi format din cadrul
b-dului adica din cladiri inalte, perete care sa echi-
libreze cu desfkurarea ascendents opusa, spre Dea-
lul Patriarhiei. Astfel fiind, suntem fortati a fa-
mane incadrati in o forma generals triunghiulara
care nu este o forma de utilizare upara.
O alts chestiune importanta, care lark se pune
inainte de a intra in studiul detaliilor, este: in ce
mdsurci sit se dezvolte in inatime folosinta spatiu-
lui acestei piete-teirg P
Avem exemple moderne cu utilizari in inaltime

www.dacoromanica.ro
 154

a spatiului din astfel de piete de aprovizionare cen-

trals, dar avem §i exemple de utilizari cu inaltimi
cu totul reduse : 3-5 m. cel mull (pietele-targ des -
coperite).
Suntem de parere ea ultima solutie se apnea in
cazul considerat aci pentru urmatoarele motive : a)
utilizarile in inaltime sunt putin apreciate in convert
si mai ales in comertul de aprovizionare cu alimen-
te; b) utilizarile in inaltime se impun atunci cand
,spatiul este insuficient si locul este destinat unei a-
provizioniiri centrale, pentru un intreg $i mare o-
rris; not insa studiem aceasta amenajare ca una de
interes local, care sa functioneze in acelas timp cu
piata sau pietele de en gros cum am mentionat mai
sus: c) cadrul estetic ce urmarim a obtine in acest
punct, predominat de Dealul Patriarhiei, ne core
o dezvoltare cat mai redusli in inaltime a adapos-
turilor necesare alimentarei populatiei; cu cat inal-
timea for va fi mai redusa, cu atilt spatiul liber al
unei esplanade a Patriarhiei va apare mai mare,
iar dealul va predomina deoparte si cadrul cladi-
rilor din b-dul Coltei-Prelungit de cealalta parte.
Asa dar utilizarea spatiului pietei-targ se va face
pe un singur plan de desfacere a mArfurilor, acela
al terenului natural, cu accesoriile, iar pe un at doi-
lea plan, la subsol, se vor afla depozitele mai mari,
liniile si gara de marfuri alimentare.
RAmilne acum, pentru a termina, sA mai cerce-
tam spiritul in care trebuie sA fie utilizat in acest
singur plan terenul disponibil. Spre a ne hotari e
suficient sA reamintim ca vor trebui luate mAsuri
ca aspectul estetic $i de curatenie, exterior pietri,
sA fie cat mai ingrijit $i in acelas timp circulatia
pemarile artere inconjurAtoare: Splai, b-d. Maria
si b-d; Coltei-PreIungit, sh fie cat mai putin impie-
dic,afa de :existent ,in acest . a unei piete-targ.
Ambele conditii pot fi realizate in bung mAsuril

www.dacoromanica.ro
 155

prin o amenajare de piata-targ interioara, adica

cu o forma inchisa de cabine joase, prevazute ca.
porticuri de colonade in spre curtea interioara; cu
cite -va porti de intrare din strazile laterale in
curtea interioara, cum este astazi cazul la Piata
Bibeseu Voda, si intregul comert de alimente sa se
desfasure obligator numai in curtea interioara. In
acest mod nu vom mai avea acel balciu, cum exista
acum la Hale le Centrale, incat fiecare stationeaza
cum vrea si circulatia este imposibila acolo.
7-pliSMVir,s4F7

Irt
.

.... ...

i-- ',. t 4'. 2.

Fig. 99. Hale le Centrale vAzute din spre podul Ca lea Rahovei,

In curtea interioara se vor construi cat mai pu-

tine pravalii, dar se vor amenaja suficiente plat-
forme acoperite pe care se vor aseza marfurile de
vanzare la orele stabilite. Toate depozitele vor fi
in subsol.
Caracteristicile unei astfel de piete interioare vor
fi porticurile, marchizele-peroane si dispozitiile
tecnice pentru transport, pentru curatirea si distru-
gerea gunoaielor si pentru spalatul general cat mai

www.dacoromanica.ro
 156

rapid si mai perfect. Estetica va fi sporita prin reu-

sita tecnica a unor astfel de instalatii.
Astfel va fi asigurat spatiu suficient pentru cir-
culatia si stationarea cumparatorilor. Numai sub
porticele-colonade marginase vor fi executate pra-
valii partere. In fig. 98 dam indicatii in sensul ve-
derilor noastre.

-,.

r ,, a- I a 0 i
.......' .
, Iv
019:kilo /1:f,1`110 I
,.- -- %

,..-",..;----
i ll
IL
..s.rt
.-gi,a4-'' --,
I. -
I,

..,------ ....-1-7eie,$-'4"
; ' "
4'
K4

_.,.........A. 4), n a

-'47b.1
f

r' a
Pig. 100. Hale le Centrale, vedere spre B-dul Maria.

Desigur ca in cadrul acestui program pot fi pro-

puse o varietate de solutii arhitectonice.
In fig. 99 si 100 dam cite -va vederi ale starei
actuale a pietei Hale lor Centrale.

g) Amenajarea stradei Lipscani

Strada are un rol functional de primul ordin:
circulatia. In uncle orase, mai putin organizate din
punct de vedere urbanistic, intro care se numarA si
Bucurestiul, strada adeseori are si un rol igienic,
de oarece incaperile de la strada sunt mult mai lu-
minatd si Mai aerisite de cat cele dinspre curie; in

www.dacoromanica.ro
 157

curte cladirile sunt insirate sau incheiate fare or-

dine, prin toate colturile zac gunoaiele nevazute,
nici de soare, nici de oameni. Pentru a nu fi con-
siderate aceasta afirmatiune ca o exagerare, dam
fig. 100-104 care reprezinta fotografiile unor stari .

de acest fel la unele imobile particulare cu esire pe.

Calea Grivitei, elite la lumina eu ocazia lucrarilor
r VI ; ,
3 .
1_ . Al -
A; t -
AT(
-..:
")

Pig. 101. Carte interioara spre Calea Grivitei aproape de Gara

de Nord.

pentru crearea unei piete noua a Garei de Nord,

pe terenul fostelor ateliere ale Cailor ferate.
.Asa dar estetica unei strazi trebuie sa apara mai
ales din buna si adequata satisfacere a circulatiei si
a cerintelor igienei. .

La un oral vechi, cum e Bucurestiul, am fost.de,,,

www.dacoromanica.ro
 158

parere totdeauna ca satisfacerea nevoilor circula-

tiei nu se poate implini prin invechita metoda a ali
nierei tuturor strazilor pe calea retragerei cladirilor
not la acea aliniere, si cu plata de despagubiri pen-
tru exproprierea terenului, ba Inca foarte des $i pen
tru cladiri, in vederea largirei stradei. Metoda nu da

'ti

Pig. 102. Vedere de la fig. 101, in sens opus.

alt rezultat de cat secarea finantelor comunale prin

dispersarea cheltuelilor pe toata suprafata orasului,
fara a realiza complet macar o singura artery de
circulatie. In schimb aspectul strazilor este foarte
putin estetic prin aparitia acelor colturi intrande
si esinde, care se eternizeaza, cu fatadele neglijate
pans la darapanare ale cladirilor supuse unei astfel
de servituti.

www.dacoromanica.ro
 159

Arterele de mare circulatie trebuiesc realizate fie

prin strcipungeri, fie prin largiri efectuate in ter-
-men scurt, daramand deodata toate obstacolele pe o
portiune a traseului spre a fi date in integrals folo-
sinta. Costul lucrarei este ridicat, dar este mult
mai redus fats de costul unei largiri succesive, $i

so)

Fig. 10.3. Case recent construite ascuise In funduri

de proprietati. (Calea Grivitei aproape de Gara de Nord).

mai ales fats de rezultatul obtinut ca circulatie 5i

.ca estetica. Pe de alts parte, o strapungere sau cre-
iarea unei artere de mare circulatie schimb4 rra
cul si face inutile alte largiri, cari ar fi fost loarte
.costisitoare.
Cand Jargirea arterei se tere numai pentru mo-
tive de igiena, atunci si estetica poate fi realizati

www.dacoromanica.ro
 160

fare exproprieri, deci fAra sacrificii banesti din

partea comunei, intrebuintand metoda retragerilor
pentru gradini de fatada care sa ramana mai &-
parte domeniu privat. Exproprierile nu se vor in-
trebuinta de cat acolo unde sunt absolut necesare
pentru ca terenul sa intre in domeniul public.

4.

r .

19 3., ao 317

Fig. 104. Locuinte inghesuite in funduri de curti (Calea Grivitei

aproape de Gara de Nord).
Aceste explicatiuni de ordin general le-am soco-
tit utile pentru intelegerea dispozitiilor ce propu-
nem mai jos in vederea amenajerei stradei Lip -
scani.
Strada aceasta, in plin centrul orasului, stradd pur
comerciala, va ramane totdeauna o stradd de circu-
lafie, dar de circulatie numai de pietoni (cea mai
importanta) si pentru vehicule usoare (automobile,
camionete). Sensul unic actual pentru vehicule mai
micsoreaza mult din debitul vehicular.
Interesul igienic este mai redus, fiind-ca aici glint
la parter si chiar la etaje numai pravalii, biurouri,
unde curatenia, luminatul, ventilatul se recomanda

www.dacoromanica.ro
 161

a fi facute numai prin mijloace artificiale si meca-

nice spre a satisface nevoile din orele de munch'.
Circulatia pentru vehicule va fi suficient satis-
rebuke dacii partea carutabilA, va avea 10 m. liitime,
pentru 4 siruri de vehicule, din care doua siruri sta-
tionare (elite unul pe fiecare bordura ale color ce
descarca, inearca sau cumplira) si alte douii circu-
liind in sens unit cu iuteli diferite.
Pentru pietoni, foarte numerosi, unit cari statio-
neaza la vitrine, altii cari umblii, este recomandabil
a se prevede trotoare de cite eel putin 5 m. liitime.

A JP

Fig. 105. Cladire veche cu arcade din Str. Blanari 7

( ( proprieta tea Manoah).

Rezultil de aici ca largirea strazei Lipscani se

impune a fi facuta pentru castigarea trotoarelor
pe sub arcade (galerii) cum este de altiel prevazut
$i in regulamentul in vigoare, dar nerespectat si a
fost obiceiul $i la cladirile vechi de pe aici, de ex.
la cladirea din str. Bliinari (fig. 105). Intrebu-
intarea arcadelor, cum am aratat si in prima
parte a studiului de fatil, prezintil pe binge avan-
tI

www.dacoromanica.ro
 162

taje catetice, 0i avantaje economice, $i lash posibi

litatea ica, in unele conditiuni, sh se realizeze rapid.
Servitutea arcadelor pentru parterele.imobilelor ri-
verane, ar rasa aceias capacitate locativh imobilelor
la. toate etajele, iar pentru reducerea in o masura
de altfel destul de restransh a folosintei prea adan-
cilor, peal/Ala de la parter (fig. 106), ar fi de plata
o indcmnizatie cu mult mai mica de cat in cazul ex-
proprierei complete a unei fiisii de teren pentru
intrarea ei in domeniul public. Ar fi deci de platy
o despagubire pentru impunerea unei restrictii de
folosintd.
imam, snzLoverivr
ROW cobNIR X

&RAWLY

Ammo lei&
Irum..
......... 1 110 :
tr'
eammia=1111.101%
97,7liel9

it) eiIIMIS"-Ezgaar.
AEMINI
MOM
LaNSCRlfl

Tics
minionlillim
772 4.440

Fig. 106. Amenajarea cu coloane a Str. Lipscani

S'ar putea stabili devize pentru o astfel de trans-

formare a parterului fiechrei clAdiri, eel putin tip
portiunea dintre Strada Smardan $i Str. Colter, si
comuna sh execute fie ea insAsi transformarea, fie
sa plAteasea proprietarului luerarea dupil acel
deviz.
,Surat Ins uncle dificultati de tecnica $i de e-zte-
tieh isn p.plicarea areadelor sau galeriilor la tteoasta,
stradh, dificultAti ce pvovin din: a) .prea marca va-
riatie a lungimei fatadelor imobilelor, b). curbe $i
cotthacurbe neregulate,,iu al in iamentul fataAV op :
c) yariatii l 1n i1,tiimile parterelor el c irilor,. Toate

www.dacoromanica.ro
 163

ace8tde variatii impiedica obtinerea de aliniamente

drepte la stalpi, a unei linii estetice. orizontale la
inaltimea lor, utilizarea unei deschideri uniforme a
arcadei.
Dificultatile teenice pot fi trecute prin intrebuin-
(area betomilui armat la stalpii si grinzile orizon-
tale de sustinere, si deci ajungem la inlocuirea ar-
celor de bolts prin liniile drepte ale stylului mo-
dern, azi invingator mai ales la cladirile comerciale.

Fig. 107. Vederea Str. Lipscani din spre Str. Smardan

Greutatile de ordin estetic sunt insa mult mai marl

pe aceasta strada atat de eteroclyta, la care metoda
economics recomandata cere a pastra fatadele exis-
tente ate clAdirilor, eel putin la etajele superioare
(fig. 107 si 108).
Pentru a gasi solutiunile estetice, va trebui exa-
minata strada proprietate cu proprietate spre a de-

www.dacoromanica.ro
 164

termina portiunile continui cari pot fi tratate in

aliniamente drept si cu o inaltime constants de
stalpi; va trebui probabil faeut uz de o inaltime
vizibilit mai mica a panoului de galerie, corespun-
zatoare cladirei cu parterul cel mai sound; va mai
trebui desigur sebimbate unele fatade acolo undo

1_.

I s;

Fig. 108. Vederea Str. Lipscani din spre Plata SE Gheorghe

spre Str. Smardan

ar fi imposibil a se aplica, fara dezacord estetic,

deschiderea tip a galeriei (distanta tip intre grinzi).
In fig. 106 dam mimai indicatii sumare asupra
aplicatiunei principiului. Rolul arliitectului va fi
aei foarte pronuntat spre a glisi solutia estetica pe
grupe de proprietati $i pe ansambluri.
0 solutie analoaga se impune $i pentru calea
Victoriei Si pentru b-d. Elisabeta, la ultima artery

www.dacoromanica.ro
 165

eel putin intre str. Academiei (Poincare) si Cis-

megiu.
11) Amenajarea B-debut Bratianu
Am ales ca exemplu amenajarea acestei artere
de mare circulatie, fiind-di am aratat, la data stra-
pungerei acestui bulevard, unele defecte importante
cari trebuesc remediate prin studii si lucriiri de
detaliu '). Cate-va defecte estetice si economice ale
bulevardului Bratianu, azi impartit cu Take Tone-
scu, cunt mai putin simtite, mai ales de multime,
dar defectele in satisfacerea eirculatiei le simte de
acum, si din ce in ce mai mult, orice trecator, fie
cu piciorul, fie cu automobilul, fie cu tramvaiul.
Prin urmare vom relua studiul acestui bulevard
pentru organizarea lui la lumina teoriilor estetice
dezvoltate de noi, profitand Irish', de studiul nostru
anterior asupra aceluias object, spre a scurta cat
mai mult expunerea noastra.
Bulevardul Bratianu este si va riimane o mare
artery de circulatie atat locala, cat mai ales de
transit.
Circulatia de tranzit trebuie satisfacuta, cea lo-
calii, usurata. Circulatia de tranzit trebuie sa fie cat
mai putin intrerupta de incruciseri (cu sau Para
semnalizari) jar vehiculele sa aiba cal separate
dupes iutelile de circulatie.
Circulatia locala sa se faces pe margin, dacii, se
poate pe cal separate laterale inguste servind sj de
stationare. Acolo unde asemenea cai laterale sepa-
rate nu se pot realiza, sa se evite, sa se opreascii
intrarile carosabile pe proprietatile private, care
incurcii si pe pietoni, dar mai ales circulatia mare
1) C. Sfirzfescu: Aplicarea ex proprie_rilor pe zone 1a deschiderea
bulevardulua nord -isud al Capita1ei" (B-dul BratIanu) Bul. Soc.
Polit. 1927, pag. 146-148.

www.dacoromanica.ro
 166

de tranzit, pima a d face impraCticabilii. be` aceia

garajul Cic lop, depozitele de berizina etc., cari ne-
cesita intrari carosabile peste trotoar pe aceasta ar-
terta, sunt greseli urbanistice (fig. 109). Largire,a
de curand facuta spre Pa latul Lido trebuie data
unei parti carutabile separate, iar nu unui singur
trotoar excesiv de lat si tneutilizat, pe cand statio-
narea numeroaselor vehicule in fates acestei cladiri
impiedica in chip neadmisibil circulatia de tranzit.

Fig. 109. B-dul Take Ionescu, fost Ion BrAtianu, in drepttil.

garajultil Cic lop 4i palatului Lido

Incruciserile acestei artere cu alto strAzi, data nu

pot fi evitate, trebuie transformate in piete gira-
torii de marl diametre, cand se vor intruni acolo
mai multe strazi concurente.
Cu asemenea dispozitii de ordin circulator si es-
tetica stradei va castiga: functiunile vor apare clar.
Dar estetica B-dului Bratianu sufere si din cau-
za edificiilor cari s'au ridicat pe laturi: tot felul de
styluri, inaltimi foarte variate (de la cladiri cu
parter papa la 7 etaje); cand cladiri comerciale cu

www.dacoromanica.ro
 167

parterurile tratate ca pravalii, cand cladiri cu a-

partamente amenajate chiar la parter (fig. 110).
Functiunea acestui bulevard *i din punct de ye-
dere locativ cere o anumita utilizare la care cores-
punde o anumita esteticg. De aceia pe intreg acest
bulevard, pang la Piata Romand, se va cere cons-
tructia inchisii., la parter cu pravalii, avand acelas
numar de etaje Si urmarind linii orizontale continui
separatorii intre caturi, cu tesituri mari la coltul
strazilor. Exceptional, la colturile uncle exists sufi-
ciente perspective pentru intreruperea monotoniei Si
nevoia unei marcari a punctelor de incrucisare im-
portante, se vor putea admite uncle tumuli sau pi-
mane matte.

Fig. 110. B-dul Take Ionescu cu cladiri cu patter (de- curand

daramate)

In crick caz, pentru o astfel de artery trebuie in-

tocmit un regulament special si complet aplicabil
constructiunilQr de pe el.
In fig, 111 clamplausa.cu iRclica4ii in.sensul.celor
aratate mai sus,

www.dacoromanica.ro
 0,11 4-1,\
, ------A PLANA. AMELIORAREI wows
mz4,..
c- °' EMIL I.C. BRATIANU 4,
rill
0 .7.
OMUMI 4/ // /
/17/A\LI

'NeNws, rffl
° skpz

,_.--1:2-
-------z-,-,

PI
gnir r*"
' -a.--.._ illlak
F.
..-

Fig. 111.
-u. II lir
),
lit
Proectul ameliorarei circlatlei pe B-dele Take Ionescu i Bratianu, intre Piata RomanA §1 Str. Briand (RegalA).
n
www.dacoromanica.ro
 169

F. Valorificarea esteticit a monumentelor

Asemenea lucriiri urbanistice de valorificare este-
What pot fi realizate si in Bueuresti: a) la cicidirile
monumentale; b) la uncle monumente istorice; c) la
unele monamente commemorative §i decorative (sta-
tui, areuri de triumf, columne s. a.); d) la lucrari
(le arta sculpturala.
a) Caditile monumentale uneori pot fi puse in
valoare prin creiarea de spatii libere in jurul lor,
prin esplanade sau prin avenue-uri deschise in
rata lor. 0 astfel de punere in valoare lust este
prea costisitoare daca se face numai pentru motive
estetice si mai ales data lucriirile se executa dupii
ce monumentul arhitectural a fost edificat. De a-
ceia °data cu alegerea aseziirei unui astfel de edi-
ficiu trebuie studiate avantajele unor vederi libere
existente.

.4.
s'
t
=..;;.. ..' -
i
.4,0
!

,....&"` 'Kik,-

L
1
A
--,--
. -*I
< pla.-
f

1
4,,,...
1
- -..,
B

*I /
_IP)

i -1-
,--.A--- ..1. r
1 - t
lt,
..1-,'

Ti',1',IIIRVIIIII111111111111111111111111BDIMMIIPMFilTh

Fig. 112. Ansamblul istoric de la Bis. Antim

www.dacoromanica.ro
 170

Am.dat deja cute -va exemple in acest studiu, care

ne dispenseazi-i a mai 6onsideia $i alte caiuri in de-
taliu.
b) Monumentele istorice, cu cat sunt mai putine
intr'un eras, cu atat mai ingrijitii trebuie sa fie pu-
nerea for in valoare estetica. 0 asemenea valorifi-
care se obtine in deosebi prin relevarea pitorescu-
lui, prin dezvoltarea actiunei sentimentale estetice.
De aceia trebuie piistratil cat mai mult ambianta
.istoriert, suflul epocei monumentului istoric.
Respectarea stylului, a patinci vremei, a linistei
trecutului sunt conditii esentiale pentru obtinerea
efectului estetic la astfel de monumente.
De pilda Bis. Antim (fig. 112) §i mediul in-
conjurator indeplinesc in oarecare milsura aceste
conditii, desi aspectul este stricat de celelalte c!ii-
diri vecine. StrApungerea unei artere de circulatie
care sa treaca prin fates linistitului loca$, cum pro-
pun unii, ar fi o eroare estetica.
Biserica Mih(ti Voila dela Arhivele Statului inde-

. .3,4,, -
4,4 sl r
r
4., 9 t
4
° o

Fig. 113. Incadrarea Bis. Mihai VcidA.

www.dacoromanica.ro
 171

plineste mai bine conditiile unei valorificari estetice

(fig. 113). si cata a fi pastrata si ca valoare este-
tied, nu numai istorica. Arhivele Statului inconju-
ratoare asigura aci linistea $i reculegerea necesard.
Nu acelasrezultat s'a obtinut la Dealul Patriar-
hiei prin asezarea acolo a Camerei Deputatilor, a$e-
tare nefericit din toate punctele do vedere (fig.
114).
_

1 Y5

Fig. 114. Ansamblul arhitectonic nefericit pe Dealul Patriarhiei.

Nu putem de cat sa invitam Ia o colaborare este-

tied Comisia Monumentelor Istorice cu Primaria
Municipiului, pentru asigurarea punerei in valoare
a adevaratelor monumente istorice, publice si par-
ticulare, care mai exista astazi in acest oral.
c) Monumentele comemorative §i decorative exis-
tents astazi in Bucuresti, sufar cea mai mare parte
din ele, atat ca valoare artistica, dar $i ca asezare
a for din punct de vedere estetico-urbanistic.
Mil refer la statui, columne, arcuri de triumf. Mo-
numentele comemorative nu pot fi asezate on uncle

www.dacoromanica.ro
 172

si oricum; nu pot fi concepute dupes anumite sa-

bloane. Tocmai fiind-ca sunt opere de arts pure,
pretentiile noastre estetice vest fi mai mari.
Toata lumea este de acord cal s'a abuzat prea
mult de ospitalitatea, uneori obligati, a oraselor
pentru a importuna circulatia i chiar bunul simt
cu idolii moderni reprezentand expansiunea vani-
tatei politicianiste, dar nisi o credinta, pe care
Guerard in «L'avenir de Paris, recomanda ea fie
intarita in colonii prin transplantarea semizeilor in
bronz pe alei sfinte dealungul carora sa se proster-
neze in genunchi autoctonii !

Fig. 115. Bustul lui Barbu Delavrancea de la Bufet

($oseaua Kiselef)

D-sa recomanda urmatoarele principii de respec-

tat la monumentele comemorative, principii pe care
le vom ilustra cu exemple din Bueuresti:

www.dacoromanica.ro
 173

a) Intrebuintarea bustului sau medalionului in

locul statuei cu uniforma redingotei sau vestonului,
atat de banalizate si demne de o expozitie retros-
pective a vesfmantului.
De pilda este artistic mult mai impresionant bus-
tul simplu inteo atitudine evocatoare, ca acel al lw
Barbu Delavrancca din parcel Kisselef, (fig. 115)
sau al lui Gh. Panic din Cipitegiu (fig. 116), de cat

o
1 Mira f3,-,

I:
ir-"Alliet771.::°
.V.a.2,077W.Lg
1-7?-tile
--
sioRiw.-...a, linii_:._, 'h,,,_
,--,..,

t-NKr, -r-v,k 6.-j , e.

E

Fig. 116. Bustul lui Gh. Panu din Cismegiu

mares statue, incareata si suficient de banala a lui

Tache lonescu, careia cu multa greutate i s'a gasit
o asezare pe care o consideram provizorie (fig. 117).
b) Orice opera decorative trebuie sa fie conceputa
pentru o asezare determinate: monumentele passe-
partout sunt condamnate prin ele insi-le. Un spatiu
foarte mare e dezastros pentru o statue de dimensii
modeste, iar colossalul este una din formele cele

www.dacoromanica.ro
 174

inai manifeste ale vulgaritatei. Neobservarea aces

for reguli a .facut ca, multe statui sa peregrineze in-

..
bo

Fig. 117. Statuia lui Take Ionescu de pe B-dul cu acelas name,

fost B-dul Bratianu,

. .

Fig. 118 Bustul lui G. Cantacuzino mutat pe fondul de

verdeat..1 al Gradinei Icoanet

www.dacoromanica.ro
 175

continuu. De piWc bustul lui 'G. Caittaeuzino este

malt' mai bine situat aeuin (fig. 118) de cat inaint,

Fig. 119. Bustul D-rului H. Botescu intro plat prea mare.

AZOI,C,Or .

78, y ;04
.r
'1-
ATIn e

Fig 120. Statula lui Mihhai Viteazul in Rata UniversitAtei

(starea anterioar5 transforms rei pietei)

www.dacoromanica.ro
 176

in inijlocul pietei, prea mare pentru proportia lui.

In, Bucuresti, bustul D-7.2dui Botescu nu are .alts
leglitura cu piata in care e asezat, de cat numele,

LA

0,1

.,

.11;.16.1.A.4,

:.?..vrso,:rAvvati. :sort -s-mgri-KI,Trimpw ...4,010014066

Fig. 121. Statuia lui Mihai Viteazul incadrata de pomi,

(starea anterioara).

caci proportia nu exists (fig. 119). Statuia lui

Mihai Viteazul va suferi desigur in proportia ei

www.dacoromanica.ro
 177

prin lucrarile cle limpezire $i sporire vizualA a pie-

tei in care se afla asezata (fig. 120 $i 121). Asa nu-
mitul monument al Corpului Didactic (ne intrebam
de ce ?) care a tinut cu orice pret sa fie in Piata
Victoriei, $i-a cautat un reper in niste pomi ca sii
nu fie perdut in imensa pia (fig. 122).

to!

Fig. 122. Monumentul Corpului Didactic" (?) din

Piga Victoriei.

c) Monumentul comemorativ sufera aproape in-

variabil de veciniitatea unui edificiu mare: lupta se
eschide intre ele.
Trebuie de la inceput stability o clasare care sa
apara net.
De pilcla, monumentul lui C. A. Rosetti, din piata
cu acela$ nume, riitileit, de o strata existents C. A.

www.dacoromanica.ro
 178

Rosetti, monument despre care d. AS'ilitiottescit-Ratit-

niceanu spume ea nu reuseste a decora una din vari-
cele bulevardului bueurestean, de rind eu aparitia
'A r-i5.1W.;

-
-13Calpt..
ell
Vir, 1, '-'
11

A
r-.- .°S4 ..
. °
L., ___
' , ''''': !...
-'7,..:'
.1_L7. -7.-- ILI

'' .;;I - ,V .: 11 1
.
. t .

4, .1 , .-,
.
__,-,..-.. . ....

a
r,slisil,F1?:Iti.064
.
....d,.,.&
r.
. ,:, ..4.,-;
,_.. -0 - ' ° m.... . ,
J. .: -
'-'" ' ' 4.---,:, : .7,,.- ,.. .11
7'. 4 :SA
'II

.. ., .,..,- ,.,,
..,,, ,-`,1.,'., ,4.:
r jry, '
A9.'4,
fR".TY
Fig. 123. Statuia lui C. A. Rosetti de pe B-dul Carol.

clAdirilor in aeea piata, nu a izbutit de cat sa fie

strivit, cu toata apAra.rea partials a pomilor care
cats sg-1 aseundri. Ii prevedem o peregrinare a aces-

www.dacoromanica.ro
 179

tui. monument, intr'un loe mai linistit si in care s4

fie mai .liparat in spate (fig, 123).
Statufa lui Carol Davila este mai reusita, caci a-
sezata foarte apropiata de cladirea Facultatii de
Medicina, (with' echivocul $i arata elar gradatia
(fig. 124).

maa-striars

-ra".
211 I --I:a:1-
in 21111i ...........;,..111W=
,P- - .....,.-..-..PMNIF
was..mar.,...alemeeft.._-4*

Fig. 124. Statuia lui Carol Davilla din fata

Facultatei de Medicina.

d) SA nu cautarn a mai infrumuseta ceeace este

deja complet: «sA nu poleim aurul si nici sa fardam
erinul».
De :mein in orasele deja ornamentate recomandam
cat mai putine statui individuale, putine ansambluri
maxi Si cat mai multi prudenta, prudenta, prudenta.
Credem CA nu s'a fAcut dovada acestei prudente
in Bucuresti, poate fiindca nu suntem prea bogati
nici" in asemenea frumuseti complete, care nu suferii

www.dacoromanica.ro
 180

adaOsuri, dacii ne glindim la obsedantele monumente

44) :military> care au invadat toate pietele, toate
soselele, toate raspantiile, dour care nu reusesc sa
oprease5, pe nimeni pre a-1 face sh simta sacrificiile
noastre din timpul razboiului nea.mului. Un monu-
ment tip, se pare, de curand desvelit, baricadeazii
soseaua Bucuiresti-Dadesti, producand nenorocire
unui grabit in timpul noptei prin acele meleaguri;

Fig, 125. Leul de la Cotroceni" (monumental armei geniului)

un leu, format peste-torpilli, apare pe un piedestal

de pe alte taramuri la intersectia liniei ferate spre
Giurgiu cu Calea Cotroceni, urland ea reprezinta
arma geniului (fig. 125); la podul Sf. Elefterie s'a
desvelit de curand un altul, facut sh reprezinte a-
portul (fig. 126) corpului sanitar in rilzboi; nu stiu
undo va fi fiind eel al artileriei; iar marele monu-
ment al infanteriei isi costa Inca un loc; pe creasta

www.dacoromanica.ro
 181

$oselei Jianu $i in mijlocul acelui bulevard a tinut

sä se aseze acela al aviatiei, dupa ce coltul din Piata
Victoriei a fost ocupat de monumentut corpului di-
dactic, cu niste legionari ce par ca aleargg cu un
scut pe care poarta ceva; ajungem in fine la podul
peste Colentina, de la Waneasa, unde un monument-
tip lath' alta calificare, ne atine calea...
%.

Fig. 126. Monumentul corpului sanitar de la Podul Sf. Elefterie.

Si a$a mereu in lungul .5oselei Bueuresti-Ploe$ti

prin toate satele...
De mi -ar fi stat in voie, as fi facut o lege ca tot
banetul adunat pentru asemenea creatii, sa fie var-
sat ca sa se termine cu biciuirea sentimentului nos
tru national, care se eternizeaza cu scheletele Ar-
cului de Triumf si ale Muzeuiui Etnografic de la
Sosea!
D-1 M. Simioneseil-Ramniceanii, in a sa «Ratio-

www.dacoromanica.ro
 182

nalizare u Esteticei Municipaleol) la capitolul mo-

numentelor, cel mai reusit din acea lucrare, a.earae-
terizat de stele funerare cele mai multe monumente
urbane, caci, in adevar, este aceasta o impresie ce
ne revine permanent on de sate on trecem pe }Alva
ele.,§i dace acesta este un adevar in anumite cazuri,
putem adiloga In regulele de mai sus si o alta, de
altfel prea cunoscuta, deli neaplicata:
e) Monumentele dedicate cinstirei si care deci cer
reculegere, sa fie asezate la locul potrivit unei astfel
de stari sufletesti; sau, mai general, un monument
de arta trebuie sa fie asezat in ambianta care eon-
vine ideei ce reprezinta.
7,77v
,
kaAnt.

° A
41,

1 4' -

. zji. 1

'..C1
.1.t.. " PI
.. i
: 0 4' - 4 4.
j: 0.4 ,
.i-,' t 4.. 44?:. 0, .n.
J . ,
-'n
''''',.%.7e/ 4
4

Fig. 127. Arcul de Triumf dela Sosea, putin vizihil.

Mortnantul soldatului necanoscut gaseste in li-
nistea Parcului Carol $i a lacului oglinditor, conti
nuat de panorama metropolei, o ambiantil fericita,
sporita de Muzeul istoric Militar, apoteozii a unei
esplanade minunate (fig. 32).
Nu mai e nevoie, soeotese, sa insistam a &mon-
1) Asupra acestei lucrari meritorii, autorul acestor randuri a
fAcut o recenzie in Urbanism'," Nr. 5-6 din 1932.

www.dacoromanica.ro
 '183

stia ea in centrele pietelor nupot fi.asezate de 'Cat

monument's en siluete foarte 'svelte, 'ca arcniile'de
triurnf sau portalele trebuie sa formeze oii cadre.
on sa inchida perspective proportionate. Perspec-
tiva Arcului de Triumf de la $osea sufera din lipsa
de largime vizibila, arborii, intrerupand mult rvede'-
rea; apoi B-dul P. S. Aurelian si soseaua Herastrau
concurente acolo, au sporit dificultatile (fig. 127).
Iaras este explicabila simtirea noastra ca, atilt
monumentele comemorative eat si cele decorative.

Fig. 128. Statuia lui Pake Protopopescu inconjurata de verdeati.

(B-dul cu acela., nume).

sau cele de pupil arty sculpturala, se gasese intr'o

arnhianta mai favorabila intr'un cadru natural, de
pilda de verdeatii si de flori, de cat in vartejul stra-
zilor.
Statuia lui Pake Protopopescu nu ar putea re-

www.dacoromanica.ro
 184

zista in acea elipsa data nu ar fi ascunsii inn ver

deata (fig. 128); iar statuei lui Lascar Catargi, ne-
feriCit asezata, i se cauta zadarnic o ajustare pe loc.
Lupoaica romans era par'ea incoltita in piata din-
str. Lipscani, dar acum si-a gasit mai bine locul pe
Capitoliul llomlinese, desi in o pozitie falsificata cu
90° (fig. 129).

PINT\

,r

461711.74

'Vet

Fig. 129. Lupoaica romans" pe Dealul Patriarhiei.

Ceeaee ne intereseazii, insa pentru planul de ame-

najare estetica a orasului, din punct de vedere de-
corativ, este o selectionare a monumentelor si deco-
ratiunilor existente, si studierea fiecdrui caz separat
pentru a se determina pozitia silocul cele mai favo-
rabile for in cuprinsul orasului.
Mai ne intereseazii o clasare, din punctul de ve-
dere al oportuniteitei, a monumentelor si decoratiu-
nilor, ce trebuesc recomandate in viitor §i chiar fa-
vorizate, stabilind cu anticipatie locurile de asezare,
pentru a ne conforma principiului ca o creatium
artistic trebuie sh corespunda unei asezgri deter

www.dacoromanica.ro
 185

minate. SA nu se mai intample ca astazi cand, abia

dupa ce se toarna monumentul, porneste initiatorul
sau initiatoarea la gasirea unui loc, cat mai la ye-
dere, pe unde trece toata lumea, pentru ca la urma
urmelor sa fie trantit unde s'o nemeri.
Dar ar fi prea mare optimism din parte-mi ca sa
ma aventurez in a propune liste si locuri de monu-
mente reprezentand.idei trecute in lumea abstracts,
cand astazi nu reusesc de cat acele in stransa legit-
tura cu viata practice curenta. Cine se mai gande-
ste acum la un monument al Unirei, cine la ale Re-
gilor Carol I si Ferdinand I, can ar trebui sa repre-
zinte idei si fapte Inca vii in sufletele noastrel
Atunci de oe sa mai rascolim si alte amintiri mai
vech i

Fig. 130. Sculpturi modern executate solidar cu dadirea.

Vain creia pietele cerute de nevoile orasului, par-

eurile, gradinile si muzeele pe care le vom putea, $i
cand monumentul se va ivi, se va alege local potri-
vit ideei, $i ambelor (locului $i ideei) se va conforma
creatiunea artistica.

www.dacoromanica.ro
 186

d) TAcrarile de arta sculpturala pot fi subordo-

nate cladirilor, monumentelor comemorative, lucra-
rilor decorative, dar pot fi si izolate.
In epoca actuala, cand betonul a cucerit arta si
stiinta constructiei, sculptura mai ales in semirelief
este crescuta in cladire, face trup cu ea (fig. 130).
La lucrarile din piatra sculptura este si mai ade-
(plata si se executa char pe corpul cladirei, uneari
cu multa abondentli, cum s'a facut la noul mazes
colonial din Paris.
,i4We -

r "4%

4 lal-

t E

.;.

6
r.-

Fig. 131, Monumentul lui Eduard VII din Biarritz (Franta)

La monumentele comemorative din ce in ce mai

mult se face uz de fonduri marcand silueta cu for-
me .simple, pe care sunt incrustate, ca med ilioane
sau semireliefuri de piatra sau bronz, operile de
-arta sculpturala,,de pildasi tisa ni se erte ca nu pu-
tern da .e?cemple. din Bucuresti ca la monumentui
lui Eduard al °VII din Biaritz (fig. 131) sau acell
al lui Calvin din grading universitatei din Geneva.
(fig, 1n) .

Fantanile tdpitoare ci mai ales b.tsinAe curgi

toare ur .fi in Bucure§ti nu, numai dvDrativ:4 d.tr.
si do multa utilitate, in s Om'a atat de uscat=4,, cum:
Pate. a.naastra", Asemenea lue.rui da artil pot. fi in-

www.dacoromanica.ro
 187

cadrate fericit, fie cu. monumente omemorative,de-

corative sau' mai ales de 'arta sculpturala. Teama
municipalitAtei de risipa apei nu este justifieata,
caci apa poate fi utilizata la spalarea egourilor ora-
sului, spAlare atat de necesara si de neglijata in tim=
put verei.

'J
iT-

ogifti..1-

Fig. 132. Monumentul lui Calvin din Geneva

Astfel mai sunt cascadele decorative construite de-
curand in gradina Palatului Regal din Bucuresti,'
profitandu-se de panta naturals a terenului.
Fontana asteptata in coltul din Piata Victoriei,
format din Calea Victoriei si B-dul Lascar Catargi,
este Inca departe de realizare.
Sculpturile izolate reusesc totdeauna numai prin
valoarea for artistica daca sunt asezate in parcuri
sau gradini. Siluetele for proectate pe diferite fon-
duri ce se pot ivi in astfel de locuri, pot procura.
efecte nebAnuite, cum ar fi de pilda monumentul sot-

www.dacoromanica.ro
 188

datului francez din Cismegiu (fig.. 133). De aceia

sculpturile trebuiesc in deosebi studiate din acest

.
' . .

1.,

.. .'

! 2!

4-4
7,"°
r

J....A.is.
° !4 1-,` 4'":.: 442_ "3a_

Fig. 133. Monumentul soldatului francez din Ci§ineg:u.

Fig. 134. Sculptur5 in Parcul Carol.

punct de vedere, fie ca reprezintil o alegorie sau un

monument comemorativ.
Bucurestiul este in deosebi sarac in sculpturi ale-

www.dacoromanica.ro
 189

goriee expuse in plin aer. In fig. 134 se vede ca-

drul unei asemenea sculpturi din Parcul Carol.
IvIVF1,1: )!'" "t"'"VS,Tdre -.5K.s.nrt:7371Trr

r-iy. A Pi'
- °

:."4 5
:N 4'

p
4;1
Fig. 135. Gradina Episcopiei cu ir.iil de busturil.

Un exces de seulpturi adunate intr'un mic spatiu

Fig. 136. Muzeul Simu cu sculpturile adSpostite in peristyl

www.dacoromanica.ro
 190

produc un efect defavorabil, ca eel din Gradina E-

piscopiei (fig. 135). Sculpturile din fata Muzeului
Simu fac in schimb buns impresie, (fig. 136) deli
cladirea este nefericit asezata din punct de vedere
urbanistic. In fata si axial va trebui creiata o pia-
teta pe locul viran de pe care s'a dAramat de curt nd
-o chidire (fig. 111).

FINE

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro