a

.4

PUBLICATIILE INSTITUTULUI PENTRU $TIINTA $1 TEHNICA

DIN ROMANIA

Lc,

ANUL ACADEMIC 1947-1948

f

Nr. 7

Prof. ION S. ATANASIU

ZACAMINTELE DE TITEI

T.

DIN ROMANIA
,
7

99.

.91

4,
.

EDITURA AGIR

C.

r
4

ASOCIATIA GENERALA A INGINERILOR DIN ROMANIA

.1

Str. C. A. Rosetti Nr. 35, Bucuresti

1948

;
\

www.dacoromanica.ro

4.1

Institutul pentru Stiinta i Tehnica din Romania, in intentia de a asigura o larga raspandire prelegerilor tinute in cadrul activitatii sale, a decis
publicerea textelor definitive sub forma de brosuri.
Colectia de fata va constitui o biblioteca destinata sa traseze liniile
dh ecioare ale starii cunostintelor i cercetarilor stiintifice i tehnice actuale.
Comitetul de Directie sperd ca prin aceasta a pus in mainile specialistilor un instrument util i practic.
Brosura de fata contine prelegerile facute de Dl. Prof. Ion S. Atanasiu
in trimestrul II al anului academic 1947-1948.
In aceste prelegeri se arata nece sitatea de a asigura mentinerea productiei petrolifere, prin punerea in exploatare de noi terenuri care sa inlocuiasca treptat terenurile epuizate si se propune, dat fiind legatura -exisprospectarea
tenta intre rocele bituminoase i aglomerarile de petrol,
explorarea unitatior tectonice in care se constata prezenta acestor roce 7i
anume : in regiunea Moldo-Valahli a depresiunei subcarpatice, in bazinul
transilvdnean 81 panonic, in Oltenia 0. in regiunea Anina (Banat).
* *

L'Institut de Science et Techni que de Roumanie, dans l'intention

d'assurer une large diffusion aux

legons

faites dans le cadre de son

activite, a decide d'en publier les textes dfinitifs sous forme de brochures.
La collection envisage constituera une bibliotheque destinee A tracer
les lignes directrices de l'tat des- cormaissances et xecherches scientifiques et tehniques actuelles.

Le Comit de Direction espere avoir de cette maniere mis entre les

mains des specialistes un instrument utile et pratique.
La prsente brochure contient les legons donnes par Mr. le Prof. Dr.
Ion S. Atanasiu pendant le deuxime trimestre de l'anne acadmique 1947
1948.

Dans ces legons on examine la necessit de maintenir la production

ptrolifere, par la mise en exploitation de nouveaux terrains qui au fur et A
rnesure puissent suppler les terrains puiss, et on propose,
tant donne
la relation existente entre les roches bitumineuses et les accumulations de
parole,
la prospection et l'exploration des unites tectoniques, dans lesquelles on a constate ,la presence de ces roches, A savoir : la region MoldoValaque des depressions souscarpatliiques,le bassin transylvain et panonien,
l'Oltenie et la region Anina (Banat).

www.dacoromanica.ro

ZACAMINTELE DE TITEI DIN ROMANIA')

L

PERSPECTIVELE PROSPECTIUNILOR
PENTRU CAUTAREA TITEIULUI
Regiunile petrolifere astAzi in exploatare, ()rick de sistematic ar fi lucrate si ori CAVA' insistent5 s'ar pune ca s5 se gAseasc toate acumulrile de titei ce pot fi rentabil exploatate, sunt fatal expuse epuiz5rii. Declinul se marcheaz5 con-

tare a stratelor de Naslavcea ca fundul unui golf

adanc al m5rii ordoviciene, golf care p5stra numai o ingust5 comunicatie cu marea 1arg5 din
Nord. Axul acestei m'ari inchise precarpatice ar
fi

fost situat aproximativ in partea centrala a

Basarabiei si ar fi deci de presupus c5 acolo au

fost Irtrunite conditiiie optime pentru sedimentarea stratelor de Naslavcea. Dac5 tinem ins5 sea-

stant, din anul 1936 Incoace si ast5zi s'a ajuns

chiar la ideia unui declin normal", de care se
tine seama in prevederile ce se fac pentru productia anilor ce urmeaz5.

Pentru a reda industriei de petrol vigoarea de

odinioar5, este imperios necesar sA se caute regiuni noi, ori unde exist5 o cat de vag5 indicatie
despre o posibira acumulare de titei. Sub punctul
de vedere al acestui imperativ, vom discuta
perspectivele de viitor ale prospectiunilor geologice.

Plecnd dela ideia cal un zcmnt de titei trebue s5 derive din roci bituminoase (roci mame),
vom urm5ri mai de aproape distributia acestui

fel de roci in Roninia si vom cerceta, pentru

fiecare caz in parte, dad si celelalte conditii

pentru formarea unor z5c5minte au, sau nu, sansa s5 fie Indeplinite.
1. Tinutul dela est de Carpatii orientali. Pe blocul rigid de care s'au lovit valurile cuthrilor carpatice in inaintarea lor, exist5 depozite bituminoase in Silurian. Din studiile lui Vsautanu, rezult c5 la partea superioar5 a Silyrianului inferior (Ordovician), apar, in valea Nistrului, 1a N.
de Soroca, sisturi b tuminoase, pe care el le numeste strate de Naslavcea si le compar cu stratele de Kukers din Estonia. Sisturile de Naslavcea

au 50-60 m. grosime si contin cca 10% bitu-

mine libere, fata de peste 50% substant bituminoas5 care exist in stratele de Kukers.
Pentru a explica prezenta acestor depozite care, evident, nu s'au putut forma intr'o mare deschis, V5stAutanu admite o situatie comparabfl
cu aceia a MArii Negre de azi. In schita paleogeovrafic5 pe care o cl pentru Ordovicianul superior (fig. 1), el consider5 regiunea de sedimen4) Prelegere tinut5 la Institutul pentru Stiint i

Tehnica (AGIR--Soc. PolitehnicA) dela 26 Febr.

12 Martie 1948.

FIG. 1. Regiunile in care existenta titeiului este po.

sibild i deci ca'utarea lilt indicat.

ma de sondajete ce s'au fcut la Iasi si in Bucovina .(Horodnic), care au arAtat ea scufundarea

platformei precarpatice are loc mai la Apus, adic5 dincolo de o lin.e ce ar trece dela Ungheni la
Cernuti, putem presupune c5 basinul de sedimentare al stratelor de Naslavcea se intinde ceva mai mult spre Apus, cuprinzand si regiunea
pe care o acopere ast5zi Moldova dintre Prut si
Siret. Putem, prin urmare, considera ca probab15 existenta sisturilor bituminoase, In adncime, in aceastA regiune (fig. 1). Se pune ins5 intrebarea dac5 aceste sisturi, ch'ar dac s'au depus, vor fi fost crutate de erosiune in imensul
interval de timp care a trecut dela depunerea lor
0115 in Cretacicul mfjloc:u, care acopeie acum,
transgresiv, Silurianul dela Nistru. Este sigur ca

o mare parte a Ordovicianului podol:c a fost

erodat. Dar daca tinem seama de faptul c5 mai
spre N., pe Nistru chiar, s'a p5strat tot Silurianul superior, iar in Polonia si Devonianul, putem
admite ca spre Carpati, unde afundarea depozi.

www.dacoromanica.ro

2
telor se rnarcheaza ca si in Po Ionia, o pd,,trare
a. Ordovieanului este posibila.

Ca element protector al bituminelor din stratele de Naslavcea, am putea privi cei peste 150
m. de s'sturi din Gotlandian, s'sturi tare stau
deasupra gresiilor si calcarelor ce acopar stratele de Naslavcea. Aceste gresii si calcare ar pui-tea

servi ca roca. rezervor pentru o migrate

apropiata.

$tim-deasemenea faptul c in Moldova de N.,

in lungul Siretului, cutarile tertiare au realizat

structuri antic!inale destul de ample, dealungul
carora apar dealtfel i isvoare de gaze naturale.
Desi toate aceste temeiuri sunt destul de Subrede, noi credem ca problema cautarii de zacaminte de titei in tinutul de est de Carpati, trebue
pusa st urmarita. cu staruinta.
2. Basimil Transilvaniei. $tim despre zacamin-

tele marl de gaze din aceasta regiune ca stint

acumulate In depozitele miocene, in care sunt
intercalatii marnoase puternice, care formeaia

un acoperis bun pentru gaze si deci, cu atat mai

mult pentru titei.
Mai putin orientati suntem asupra rocelor mame din care provin aceste gaze. Data le privirn

ca filtrate extreme si le comparam cu zacamintele

6e gaze cunoscute din alte regiuni, ca de exernplu: acelea dela Boldesti, din Dacian, formate s'
ele din metan aproape pur ca i acelea d'n Transilvania, putem presupune, prin anaiogie, existenta in profunzime a unui zacamant de titei, I
indc j la Boldesti, sub orizontul cu gaze exista
tin astfel de zacdmant. Ca roce mame ale gazelor
at titeiulW din Transilvania, am putea pevi stratele oligocene de Ileanda Mare, bituminoase ei
ele ca i sistuele disodilice d'n Carpatii Orientali.
S'au forat In bazinul Translvaniei unele sonde adanci, fara Insa sa se fi atins baza formatiei
cu gaze ,asa incat nu putem privi problema titeiului din aceasta regiune ca fiind lamurita. Din-

potriva, credem ca suk necesare sondaje mai

adanci, care sa ajunga pang la Oligocen,
3. Bazinul Panonic. La marginea de Rasarit a
marelui bazin Panonic, in regiunea Oradea Mare,
se cunosc nisipuri impregnate cu bitum la Derna
si la Tatarusi. Unele sondaje, care s'au facut pentru a stabili extinderea nisipurilor asfaltoase, au

aratat c, odata cu departarea de aflorimente,

spre adancime, asfaltul trece in bitumine din ce
in ce mai fluide. Aceasta este un indiciu ca ai
aici, ca i in aite parti, asfaltul nu este decat tin
produs de oxidate, in zona de afloriment. a unor
bitumine care impregneaza nisipul. Este prin urmare posibil ca in regiune s'a fie si zacaminte de
titei.

Pentru cautarea acestor zadminte prin

prospectie, cercerarile geologice de suprafata nu

sunt suficiente, fiindca regiunea este acoperita de
sedimente noi. S'au fcut prospectii geofizice care au aratat unele cuiminatii ce ar putea fi privite

ca zone de acumulare, in cazul and titeiul ar

proveni din sedimentele neogene ale basinului

Panonic. Dealtfel, In curand, unele sondaje pro-

Nude proiectate in regiune vor ataca in front

problema titeiului.

4. Oltenia. In Oltenla problerna z'amintelor

de titei poate fi discutata din doua puncte de vef dere si anume :
Pot fi luate In considerate rnanifestatiile interesante, cum sunt fier6atoare1 e de gaze combuj
stibile i izvoarele de titei, care apar pe hnticlinalut Sacel-Ciocadia.

Se poate pune intrebarea deed faciesul bitumi-

nos al pligocenului, care dela Targoviste spre

Vest este substituit prin stratele de .pucioasa si
prin gresiile si conglomeratele din Valea OItuIui
nu se inUnde totusi i dincolo de Olt, intr`o zoni
mai departata de Carpati.
Ivirea gazelor si ttelului in zona antienala
Sacel-Ciocadia sunt I r indoial indicii pretioase despre existenta bituminelor in regiune ; pang

acum insa nu putem imagina un sistem In care

aceste bitumine sa-si &eased locul si care sa ne
serveasc5 drept .ipoteza de lucru in explofare.
Inteadevar nu se poate preciza care sunt rocele
mame ale bituminelor. Despre sisturile disodilice
ale Oligocenului flu poate fi vorba, deoarece ele
Iipsesc cu totul, sau sunt neinsemnate ca grosi-

me. Este posibil ca bituininele s provina din

une_e sisturi foioase bituminoase care apar In

Miocenul superior. Dealtfel studii geologice prea

detailate nu s'au lacut Inca In regiune i nici nu

se vor putea face pang ce nu vom avea harti topogrece bune, Hilt care deocamdata lipsesc.
Oricum, regiunea mentioned nu trebue pierduta din vedere in planurile de prospectie din viitor.

Problema preungirii spre Sud-Vest a depozitelor biturninoase oligocene din Carpati este mult

mai delicata. Dad admitem c marea In care

s'au format aceste depozite, trebuia sa fie izolath de larg, am putea banui ca in interiorul arcului care leaga Carpatii de Balcani, se gasea
extremitatea de S.-V. a acestui golf al marii oll-

gocene. N'ar fi prin urmare nici un motiv ca

tocmai a'ci sa lipseasca depozitele de facies bituminos. Se pune Irma Intrebar9 unde era zona
mai adanca a acestui golf, zona in care sa se fi
putut depune, dincolo de platforma litora15, acoper:ta de prund1surile i nisipurile carpatice, sedimente pelitice bituminoase. Este de gasit, cu
alte cuvinte, regiunea care, intre marginea podisteui balcanic i platforma litorala a Carpatilor
gotici, a putut primi, in Oligocen, sedimente pelitice. NIA in prezent ne lipsesc indicatii sigure
in aceastd privinta, deoarece, nici in partea meridionala a Olteniei si_nici in partea .ei central

nu s'au facut sondaje adanci. De asemeni, nu

s'au facut nici studii geofizice sistematioe, in

special gravimetrice, care sa ne aduca.elemente
cat de vagi pe care sa putem intemela o ipote-

za. Fi argumente prea sigure, banuim totusi

ca platforma prebalcanica ar putea ajunge paria

aproape de latitud'nea Craiovei si c, prin ur-

www.dacoromanica.ro

a
maze, cautarea unut_Oligocen pelitic, eventual
.bituminos, ar fi indicata 1a N. de acest ores.
5. Arena. Incheiem acest capitol amintind pi
sisfur:le bluminoase, de \Tanta Hasid inferioara,
dela Anina din Banat. Mai demult, aceste sisturi
erau dist late si din ele se obtineau produse asemnatoare cu cele,..provenqe din titei.
Sisturile Ntuminoase dela Anina apar la zi in
axul unui anticlinal si sunt acoperite pe flancurl
de sisturi calcaro-marnoase care apartin Liasicului mediu si supetiir si de marne grezoase, gresii

si calcare care revin Doggerului, Malmului $i

Cretacicului. Spre- N. si spre S., antic:inalul se
afunda i istitrile bituminoase raman in adancime, asa Incat ear parea ea, din acest punct de
vedere, acumularea_si pastrarea unui zacamant
de Humine ar fipOsibil. Banuim insa ea acoperisul subtire format din marnele Liasului mediu

si superior a fast insuficient ca s prezerve un

zacamant ce s'ar fi format In Lias. De acumulari
in depozite jurasice mai superioare sau in Cretecic, nu poate ti vorba, fiindca acele depozite sunl
aproape total lipsite de sedimente marhoase sau
sistoase care sa formeze un acoperis. D'n aceasta
cauza consideram regiunea mai putin interesanta
pentru cautarea de zacam.rite- de titei.

Dup ce ant aratat posibilitatile de viitor ae

explordrilor In regiuni in care existenta titeiului
nu este Inca dovedit, vom expune starea de azi
a cunostinteolr noastie asupra regiunilor in care
stim c titeiul poate forma zacaminte exploatabile. Acestea sunt regiunile pe care se InterneiaEa productia actuala de titei a tarii.
Din punct de vedere geologic, acPste regiuni
tin de zona margina!a a flisului dir Moldova si
de-Neogenul colinelor subcarpatice din Muntenia.
IL

ZACAMINTELE DE TITEI DIN FLISUL

CARPATILOR ORIENTAL!.
Se adm:te In general cg In flisul Carpatilor
orientali titeiul provine din marnele bituminoase
ale aigocenului inferior.
pi sisturile disodilice
Pentru unele zacaminte de bitumine din zona Intern% a flisului, unde lipseste un Oligocen cu 51sturi disodilice, d. Prof. Macovei a sugerat ideia

c rocile mame ale acelor manifestari ar putea

numite
fi sisturile negre de varsta cretacica,
stratele de Audia.
Dna chestiunea rocelor mame nu mai formeaza astazi, pentru zacamintele din flis, o problerna,

nu se poate spune acelas lucru despre dile de

migrare, despre rocile de acumulare si despre a-

coperisurile zacamintelor existente sau posibile,

Inteadevar, NO de tectqnica foarte complicata
a flisului, aceste probleme nu sunt prea usor de
solutionat.

Fiind astazi dovedit, indiferent de unele deosebiri -de opinii in ceace priveste detaliile, ca zone
marginala, adica zona de fits, in care se gsesc
In, Romania zacaminte exploatabile, este constituita dintr'o -suprapunere de panze de supracutare,
se pune intrebarea In ce fel intervine aceasta tectonica in acumularea si conservarea zacamintelor de titei.
Avand in vedere tectonica in panze, suprapa-nand complexe de varste si de fac*esuri diferite,

51 privind cadrul in care ear fi putut misca un

Mei in migratiune, nu mai avem de contat nu-

mai pe o succes:une stratigrafica anumita, 5i fall

pentru ce :
a) Panzele vor varla lii ceeace priveste constitutia lor stratigrafin. fiindca pot avea faciesuri
dlerite pentru sedimente sincrone.

b) Titeiul poate migra dintr'o liana In alta

plipi poate gasi un rezervor de acumulare inteun

sediment mai vechiu decal rocele mame, sediment

in care, fara aceasta suprapunere tectonica, n'ar

fi putut ajunge.
c) Panzele pot constitui acoperisuri atunci
cand baza lor este format% de sedimente pelitice
sau calcaro-pelitice, Fum este cazul la Cretacicul
superior.

d) In fine, planele de incalcare si de sariaj pe

care le creian tectonica de supracutare, precum
faliile care rezulta din aceasta tectonica, pot ft
cai de migratie foarte variate i complexe.
In aceasta situatie socotim necesar sa dam,
Inainte de orice alte consideratiuni asupra zacamintelor de titei din flis, o expunere sumard asupra tectonicei zonei marg:nale, asa cum o vedem astazi in regiunea unde studiile geologice au
lost mai numeroase si mai detailate, adica in judetele Neamt i Bacau. In Carpatii marginali din
aceasta regiune, s'a putut constitui o scara stratigrafica a fliSului, scara Care, abstractie facand
de discutiile principiale care se refer la locul
unde trebuesc trase unele limite intre serii, este
unanim admisd. Relevam, ca uTi progres foarte
important In stratigrafia flisului marginal, faptul
ca s'a putut stabili cu certtudine pentru ,acest
flis, diferite faciesuri. Acest progres a permis sa
se dea termenilor constituenti pozitia exacta In

scara stratigreca.
Schematic scara stratigrafica a Paleogenului
marginal se prezinta In felul urmator :

Fades ubmarg nal

Fades intermediar 1 Fades marginal
Facies intern
Conglom. verzi
lvtesnilue, :stud disocUice ft gresie de Kliva
Strate de Bisericani.
Gresii de Lucicesti
1

'

Oligocen

Strate de Plopu cu marne roli.

Locen

Cretacie

Gresia de

Acei cu interca.
Tarau lati;
de tip marginal

Sisturi f i calcare oistoase

(hocen de tip marginal)

MarnecalcaroJse cu fucoide li inocerami (Str. de Hangu)

www.dacoromanica.ro

Dupa cum se vede din tablou, in Oligocenul superior se produce schimbarea de facies In regiunea de sedimentare cea mai extern-a. unde in loc

In Oligocerrul inferior se sedimenteaza spre

apus gresiile de Luckesti, pe and spre r5s5rif se
substituesc acestor gresii depozitele sistoaser numite strate de Bisericani.
In Eocenul superior sedimentarea, reprezentath prin stratele de Plopu, este uniform dela o
margine la cealalth a basinului d sedimentare.
In Eocenul inferior se depune : in zona interni
gresia masiv de Tard.u. care este caracteristic5

pentru faciesul intern, pe and spre r5s5rit se

depun sisturile si calcarele sistoase care constituesc Eocenul de tip marginal. Intr'o zon5 intermediar a. aceste dou5 faciesuri se intredtrund,
and nastere unui fades intermediar, caracteristic pAnzei pe care am numit'o pAnza de TasIsciu.
In fenomenul de supracutare, panzele (fig. 2),
s'au n5scut in diferite regiuni ale basinulut de sedimentare $i din acele regiuni de origine au luat
fiecare Jaciesul respectiv, fades care le caracte--rizeaa.
PAnza dEv Tardu provine din zona de fades
intern.
PAnza 'de Tas15u, provine din regiunea in care,

PANZELE FLISULUI
IN REGIUNEA

PIATRA MEANT -

TARGU OCNA

FIG. 2. PAnzele flisului in regiunea Piatra Neamt

Tg. Ocna.

de gresii de Kliva se depun conglomerate breciforme verzi. Aceast substituire este caracterislid pentru faciesul pe care 1-am numit submarginal.

in Eocen, se intreptrundea faciesul intern cu acel marginal ; ea este caracterizat printr'un Eocen in care alterneazA gresii masive de Tarc5u
cu sedimente eocenice de tip marginal.
Unele panze marginale, mai interne, yin din
regiunea de sedimentare a gresiei de Luckesti,
far altele, mai externe, din regiunea de sedimentare a stratelor de Bisericani.
In fine, pAnzele submarginale yin depe marginea de r5srit a basinului de sedimentare, din
regiunea in care, in Oligocenul superior, se depuneau breciile verzi.
Structura in Orme a -flisului carpatic..(fig. 3)
d problemei zdcgmintelor de titei un aspect aparte. Intr'adev5r, prin faPtul c panzele sunt nu
numai unithti tectonice ci, in mare parte si stratigrafice, cel putin dou5 din fetele acestei probleme i anume aceia a nivelelor de ammulare
aceia a acoperisului protector, sunt de privit separat, pentru fiecare pAnz5 in parte, deoarece
dela o pAnz la alta depozitele sincrone pot
schimba de facies; un etaj reprezentat prin nisipuri, sau gresii intr'o panz poate fi inlocuit prin
argile, sau marne in alth panz5. Un exemplu tipie in aceast5 privinth ne este oferit de sedimentele de varst5 eocen5 care : in pAnza de Tardu

/ft sen:riu

Mt,

Pala Ile lARcAll

a
A.

fl

Pic

Tediu

Cap&
AWE 19400/N4LE

aterA De ThsLAVOI/rEhMENARA?

e.eirorm

ca

4014W,

.0

47

0/,44
L-u21..;

00,

*/

gresie
Eocen marginal ; T
FIG. 3. PAnzele flisului marginal in Valea TaslAului C3 Senonian ; Em
gresie de LucAcesti
Stratele de Plopu (Eocen superior) cu intercalatii rosii (r); L
de TarcAu; PI
miocerrt cu
gresii de Kliva; Mi
sisturi disodffice; IQ
m
menilite i marne bituminoase; Dis

sare (s).
www.dacoromanica.ro

si in panzaintermediar5, nurnith de TazI5u, sunt

.reprezentate in total sau in parte prin gresia de
Tare 5u, care constitue o faarte bun5 rod rezervor, pe dud in panzele marginate i submarginate acele gresii sunt inlocuite prin sisturi si calcare compacte, incapabile SA prirneasd acumuI5ri importante de titei.

Din aceasth caud, precum si din altele care

se vor vedea in cursul expunerii, suntem nevoiti

s ceroethm, dupa cum am spus, problema zAca-

mintelor de Mei din flis pentru fiecare pand,

sau cel putin pentru fiecare grup de panze in
Parte.

Vom incepe studiul cu panzele cele mai externe i anume cu panzele submarginale, fiindd
ele au tectonica cea mai simpl si in acelas timp
reprezinth i unit5tile care au fost deplasate cel
putin din pozitia lor initia15, adid de locul unde
s'au desf5surat procesele de sedimentare. In aceast5 situatie putem presupune c fenomenele
de migrare si de punere in loc nu au fost Inc
prea mult complicate de misckile tectonice si au
p5strat forma relativ simpl5 pe care o presupunem pentru zAdmintele mai noi din regiunile

autohtone sau quasiautohtone.

Panzele submarginale sunt constituite din punct
de vedere stratigrafic dinteun Eocen calcaro-pelitic, acoperit de un orizont gros de peste 150 m.
de. marne si gresii sistoase (Stratele de Plopu).
Oligocenul incepe tot prin sedimente predominant sistoase (Stratele de Bisericani) si se continu5 apoi cu menilite, marne calcaroase bituminoase i cu sisturi disodilice. Caracteristid pentru constitutia stratigrafic5 a acestor panze este
substituirea partial, sau aproape tota1 5 a gresiel
de Kliva prin gresii si brecii constituite din
blocuri de roce verzi, de or'gina extracarpatic5.
Din punct de vedere al z5dminte1or de titei,
putem spune despre panzele submarginale urmatoarele:
ele contin roci mame de titel, deci prezenta
nor z5dminte este posibil5;
ele contin si rod In care titeiul se poate acpmule (gresiile si brecciile verzi dela partea superioar5 a Oligocenului);
ele nu ofer i un acoperis protector pentru
zAdmintele ce s'ar putea acumula in gresille si
breciile verzi.
Din aceste observatil deducem in primul rand
raptul c acolo uncle o panz5 submarg'nal5 apa-

re la suprafata si este prin urmare descoperith,

ca de exemplu in regiunea Cradului din Jud.
Neamt, nu exist sanse ca ea s5 cont'n5 zacarninte

exploatabile dc. Vtei. Pentru ca o panz5

submarginalli s5 fie product'v5, este necesar ca
ea & fie acoperit, fie de invelisul ei miocenic
normal, fie tectonic de alte panze frai superioare.

In cazul and o panz5 submarginal5 poate fi

purtaloare de titei, titeiul este de c5utat numai In
Oligocenul superior menilitelor, adic in gresiile
si breciile verzi, c5ci Oligocenul inferior si Eocenul sunt cu totul lipsite de rod poroase.

onsideram ca tip de zdmant in care se exploateaz5 titeiul intr'o panzA submarginal, zdmntul dela Solont-Stanesti. 2Admantul acesta este privit in general ca hind instalat pe capkul pionjant sub Miocen au unei dute anticlinale
format de gresia de Kliva orgocen5. Cu cproape 20 ani in urmA d-nii R. Noth i Krejci.Graf au
pus la indoial aceast interpretare, considerand
muntele Uture ca un petec de acoperire plutind
peste Miocenul precarpatic. La aceiasi concluzie ne-au dus i pe noi studiile pe care le-am fa%
cut in anul 1939. Concludent din acest punct de

vedere ni s'a pkut faptul d sondajele puse in

Miocen pe periclinul Anticlinatului" Uture nu
intr5 din Miocen In gresia de Kliva cum ar fi
lost normal, ci intri in sisturi disodilice cu in-

Stiine$ti.
FIG. 4. qantierul Solont
Eocen; 3
Sare; 2
Miocen; 5

i 5

sisturi disodilice si conglomerate verzi.

gresie de Kliva; 4

tercalatii de brecii verzi. Aceastd observatie ne-a

dus la interpretarea tectonid, pe care o &am in

figura alkurat (fig. 4), din care rezult c tite'ul se scoate la Solont dintr'un Oligocen de tip
submarginal acoperit de Miocen i, in parte, si
de o panz5 marginal5, panza munteiui Uture, cu
Eocen in baz5.

Sant'erul Solont a produs pari in prezent, pe

o suprafath relativ restrans, aproape 40.000
vag. de titei prin sondaje la adncimi de ordinul
a 2-400 m. El dovedeste posibilitatea de a exploata rentabil z5dminte de acest tip.
Privind in general perspectivele unei expiorki
sistematite a panzelor submarginale, putem spune urm5toarele:
Panzele submarginale au sansa s5 fie productive in primul rand acolo uncle au pAstrat Inca
acoper'sul protector miocenic, adid in zona precarpatic5 i, bineinte:es, acolo unde exist5 al
structuri potrivite pentru acumulare.
Sunt de explorat in aceast directie strApunge-

oligocene care apar in Miocen. In cateva

puncte, situate in general in apropierea fruntii
rile

panzei marg'nale,

cunoastem

bLtoniere mici,

constluite din menilite si marne calcaroase bitnminoase insotite de blocuri de roci verzi. Aceste
roci verzi sunt fara indoiala indicii de solzi ai
Orin' submarg'n ale, solzi care pot- repiezenta
structuri interesante pentru acumulare. 0 asjel
de lentila este explorat acum de societatea
Concordia", cu sonda Nr. 1 Cucueti, i pang ln
prezent rezultatele sunt incurajatoare deoarece

www.dacoromanica.ro

6
sondajul a strabatut gresii si conglomerate verzi
si s-sturi disodii.ce imbibate cu titel.
Se mai observa, tot in zona colinelor subcarpatice, linii pe care se Insir isvome sarate concentrate si aparitii de roci verzi. Cum sarea este
si ea un e!ement mai profund In scara stratigrafica a depozlelor care constituesc aceasta zona,
ne putem intreba daea ivirile sale nu sunt j ele
indicii despre existenta unor structuri comparabile ou acelea mentionate mai sus, dar in care
elernentul strapungator este sarea. Noi consideram i aceste indicii valabile i socotim cd explorarea liniilor saline prezinta tot atM 'nteres ca
si aceea a butonierelor menirtice.
In fine, In zona colinelor subcarpatice se cunosc iviri de titei i sant i explgatari (Tetcani,
Campeni). Este foarte posibil faptul, ca titeiul
care se exploateaza aci in Miocen vine din adancime, adica din sedimente o!igocene de tip submarginal. De aceia, este indicat ca in aceste regiuni exploatarea sa Ina:nteDe in adancime 0115
la acele sed:mente.
In cazul exp:orarilor profunde, In astfel de ca-

zuri, se poate pune si Intrebarea dna, dupa ce

s'a at'ns un Oligocen submarginal, nu ar fi yam sa se Inainteze si mai departe In adancime cu
speranta ca s'ar putea gasi i o alt panza submarginala mai profunda. 0 astfel de situate tecton:c4 re rare putin nrobahila. mai ales In partea externa a colinelor subcarpatice, unde tensiuni/e orogenice au fost mut ma' slabe. Dealtfel, nu cunoastem In Carpati Moldovenesti nici
un exemplu concret care sa ne sugereze o atare
posib'litate. Ea nu este totusi exclusa la fruntea
Privind zona colinelor subcarpatice din Moldova in ansamblu, trebue s observam c ansa
de g gasi, sub Miocen, un submarginal petrolifer
descreste cu cat ne apropiem de tinutul dn fat,
necutat Inteadevar, Inaintand sore rasar't ne apropiem de farmul marii orgocene, adica de margnea bazinului de sed'mentare a rocilor bituminoase. rn acelas timp transgresiuthe si regresiunile succes've, mai active a'ci In ceeace priveste spalarea depozitelor preexistente. au Inlaturat foarte probabil o buna parte din sed:mentele
interesante in geneza zacamintelor. De aceia o
explorare a structurilor pericarpatice prea externe, cum ar fi de exemp:u cuta Petecica (Bacau), pare sa ai putine sense de succes.
In zona flisului, acolo unde panzele submargi-

Este probabil ca pAnzele marginale se gasesc .

in multe part prinSe sub pAnzele marginale. De

acela, de ate ori panzele marginale vor avea la

baza lor prezent Eooenul, sau Senonianul, este
de recomandat ca explorarea sa le strapunga, fiindca exista posibilitatea ea sub ele sa se ajung5
Inteun submarginal productiv.
In eoncluzie, putem spune ca panzele submarginale reprezinta unul dintre cele mai interesante
elemente tectonice, dad sunt privite din punctul
de vedere al probabilitatii de a contine zacaminte
exploatabile de iei. Ele promit, mai cu searna
In zona colinelor subcarpatice din .Moldova, unde
pastreaza Inca inversul lor primar de sedimente
miocene.

Panzele marginate sunt constitu'te, din punct

de vedere stratigrafic, la fel ca i panzele submarginate, Deosebirea cea mai de seama sta In
faptul ca gresiile i breciile verzi sunt inlocu'te.
In panzele marg:nale, 9rin gresii albe, numite
gresii de Kliva. La unele panze marOnale, panze
pe care le-am numit marginale-interne, se constata i o inlocuire a stratelor de Bisericani prin
gresii (gresiile de Lucacesti). Dad Inlocuirea
breciilor verzi prin gresii de Kliva nu moditica

prea mit calitatea de rod rezervor a Oligece-

nurui super'or, aparitia gresiilor de Lucacesti In

seria stratifrafica reprezinta un adaus de orizont
poros la acelea ex'stente In faciesul submarginal.
Daca panzele submarginale le-am privit, din
punct de vedere al tieiului continut, ca unitati
care dau i acumuleaza numal un Wet care vine
din corpul lor, fiindca a:te surse de titei mai profunde tram luat In consideratie, pentru panzele
marenale, problerna aceasta capata-si alt aspect.
Inteadevar, panzele acestea, pe langi titeiul lor,
pot pemi, atunci cand sunt satiate peste ;Artie
submarginale, i un Wei strain venit din panzele
mai -profunde pe anumite cal de migrare.
Problema zacam:ntelor de titei dirt panzele
marsinale apare astfel mai complicata cleat este
In panzele submargnale.

Ca si panzele submarenale, panzele margina!e externe nu pot fi purtatoare de Mei acolounde nu sunt acoperite, fie de Miocen, fie de alte

panze mai supero'are, Mule% singura roca rezervor o formeaz gres'a de Kliva care. In general, reprezinta lermenul cel mai superior al acestor panze.

Un acoperis miocenic este relativ rar In zona

cel putn la suprafata. Ca exemp!u de anale n'au mai pastrat in general Inversul lor
cest fel se poate da bazinul miocenic, intramarginormal miocenic, aceste panze pot fi Inca purtanal dela Hada (Bacau). In acest C2Z, o panza
toare de Wei, in cazul cand sunt acoperite de
margnala arata manifestatii de -titei pentru care
alte panze a caror baza este formati de sedis'au facut dealtfel,' mai de muA, si uncle explomente capabile sa ofete un acoperis bun.
rari care pot fi considerate ca incomplete.
Dam ca exemplu de acest fel panza submarLa panzele marginale interne. la care -Oligoginala din bazinul Cracaului, panza care este. In
cenul inferior este reprezentat prin gresia de Luparte, acoperi:a de marnele senoniene dela baza
cacesti, putem intrevedea existenta unui zacapanzei intermediare. Unele urme de titei, care
mant de titel, chiar in cazul cand panzele de aapar in acea regiune in Senonian, yin foarte procest tip sunt descoperite. Inteadevar gresia de
babil din submarginalul subjacent.
Lucacesti suporti un pachet destul de gros de
www.dacoromanica.ro

7
marne calcaroase biturninbase si de **stud disodilice care-i pot forma un acoperis protector. In
acest caz ins5, titeul trebue s5 vin5 din adancime, dintr'o alt5 panzA margina1 5 sau submargin al.
Mutt mai frecvent este, la panzele marginate,
acoperisul tectonic. El poate fi constituit de Eo-

cenul altof panze marginate surlrapuse sau de

Eocenul (eventual de Senionianul) 13nzei intermediare. Ca tip de santier, in care se exploateaz5 uri z6c5inant de titei acumulat inteo panzg
ZENO'

P/ATRA

samm

ntsaut

portant fiindca in general, ea apare ca unitate

tectonic5, avand la baza un Senonian marnos
(Stratele de Hangu). Acest Senonian acopera :
a. Niue marginate i submarginale in judetul
Neamt (Crac5u, Buhalnita) i pe planul de contact sunt cunoscute in unele locuri heri de Vtei.
b. PAnze marginate in vAlle Tas15111,ui s5rat,
Trotusului i Oituzului, unde protejeaz5 uneori
zacaminte exploatabile.

Ca rezervor, panza de Tas15u apare in special

in santierul Moinesti (fig. 6). Puturile depe fata

Osoiu, precum si unele Sonde, au exploatat in

acest santier, titei din gresia de Tarcau, dup5

11./voce.t sobareq.ose

FIG. 5. $antierul Zemef :

1
Senonian; 2
Eocen; a
4
gresii de Kliva.

z5c5minte de migrate n intercalatiile grezoase

din Eocen.
Ca acoperis, panza de TaslAu are un rot im-

Oligocen inferior;

marginal, se poate da santierul Zenies. Dup5

cum se vede in figura eaturat (fig. 5), sondele
str5bat un Eocen ce tine de o panzd marginal,
sub care se giseste titei intr'o gresie de Kliva,
ce tine de o alt panz, tot marginal.
0 situate analoagA a c5utat sonda Nr. 1 Concordia dela Foale, s5pat In axul unui anticincinal
format 'de depozite eocene, Sonda a strAMtut Eocenul si sub el a gAsit Miocen i apoi Oligocen.
Este posibil ca acest Miocen s5 fie tin Miocen intramarginal, si in acest caz, este probabil ca gresia de Kliva de sub el s5 aparting unei alte panze

tot marginate. Dar nu este exclusa nici posibilitatea ca Miocenul sa' fe acel pericarpatic si, in
acest caz, sub el aveM un Oligocen submarginal.
antierul Zemes, impreun5 cu alte. santiere
mai mici de acelas tip, a dat Ord is prezent cca.
45.000 vag. de titei, sondele avand in general aOnc-imi de cAteva sute de metri.
In rezumat, se poate spune ca panzele marginate, mai ales atuncf and sunt acoperite tectonic, pot contine zileaminte de titei a cgror exploatare-poate fi rentab:15.
PAnza intermediari, numith i panza de Taslau,
este caracterizata din punct de vedere stratigrafic prin prezenta, in Eocen, a unor puternice intercalatii de gresie de Tarc5u (numita in acest
caz gresie de Moinesti). Rdstul coloanei stratigrafice este asemenea cu aceia a panzelor marginale interne. Fat5 de aceste panze, panza intermediara are deci in plus numai Lorizonturile
puternice de roci rezervor din Eocen.
Din aceleasi motive ca i la celelalte panze, nici
panza intermediarA nu poate coritine zacAm:nte
autohtone atunci and este descoperitA. Ea poate
insa primi, sub invelisul protector format de
Marnele Eocenului superior (Stratele de Plopu),

ce au strAbitut sisturile eocene care acopereau

aceasta gresie. Este foarte probabil, ca titeiul
acumulat in gresia de Tarcau, este migrat din
panze marginate subjacente pe falii, sau pe
plane de sariaj, fiindca orizontul bituminos al
panzei de Tarcau n-ar fi putut furniza acel titei.
Productia santierului Moinesti este pana acum, de cca 30.000 vag., dar aceast5 productie
nu poate fi privita ca o indicate pentru puterea
de pro'uctie a panzei intermediare, pentrua
o parte din productie vine din Meotian, iar alta
dintr'un Oligocen mai profund, apartinand unei
panze marginate.
Z5c5mintele autohtone ale panzei intermediare
ar putea apare numai acolo unde aceasta panz5

este acoperit5 de panza de Tarcau. Si de fapt,

pe Tas15u1 S5'rat si ne Tast5u1 Mare de exernplu,

se cunosc lviri de titei la baza parizei de Tardu,

in gresii albe de Kliva. PanA in prezent acest fel
de iviri n'au fost exporate decal cu totul superMoiNEISTi
osoiu16,0

FIG. 6. $antierui Moinqti

2 -- Eocen cu intercalatii de gresii de Moinesti";
4
Gresii de Kliva;. 5
Miocen; 5
Pliocen cu
conglomerate la baza.

ficial, asa inat nu ne putem da seama de valoarea lor ca z5cAminte.

In rezumat, putem spune cit panza intermediar5 are, inainte de toate, un rol foarte important ca acoperis protector, de natura tectonic5,
al acumul5rilor din panzele marginate si uneori
submarginale. Adese ori, primeste i acumurari de
titei in gresiile de Tarc5u intercalate in Eocen.

www.dacoromanica.ro

Panza gresiei de Tarcau nti intervine, din die

stim pang in prezent in economia z5c5minte1or
de itei din fisul carpatic, deck *cel mult ca aco-peris al panzei intermediare, sau al panzelor
marginale interne,
_
Nu putem incheia aceasta expunere asupra z5c5mintelor de titei din fits, f5r5 s re1ev5m .unele
probleme interesante relativ la punerea In loc a
acestor z5c5min1e. Dup5 cum s'a v5zut, aceasta
punere in loc, este subordonat5 tectonicii ; trebue s admitem c5 ea este un fenomen post tectonic. Inteadevgr dac5 o panza poate fi privith
ca formnd acoperisul unui z5c5mant, este evi-

dent c5 acumularea in acel zadmant a trebuit

85 se fad dup5 fenomenul tectonic pe urma cdruia a fost adus5 in pozitia pe care o are panza
protectoare. Ar urma de aici c punerea In mi-care a titeiului c5tre z5c5minte1e pe care le formeaz5 ast5zi a trebuit sA inceapk, dup5 ce edificiul tectonic a fost constituit. Un atare mod de
a vedea procesul punerii injoc ar putea fi privit
ca satisf5c5tor in cazul cand am admite c fenomenul tectonic generator al panzelor, s'a implinit inteun timp relativ scurt, inteun paroxism

orogenic. Dar aztazi ii face loc, din ce in ce

mai mull, ideia c orogeneza este 0 ea un fenomen continuu i incet care se consumA in
timpi de ordinul perioadelor geologice. Privit in

acest mediu in miscarea continua in tot timpul

Pa.eocre-mlui nroblema zadmintelor de titei din
fli ia alt aspect.
Este stint, din studiul z5egm'ntelor de Wei mai

noi, ca cea mai mica' miscare a mediului care

include rocile bituminoase, are ca urmare fraction area bituminelor i punerea lor in miscare.
Ar fi deci de presupus ea de indata ce bazinul in
care s'au sedimentat depozitele bituminoase ale
OlicrocenulW inferior, a fost afectat de orogeneza, adica de indat5 ce au apHrut in acest bazin
ondulatii de natur5 tectonick au trebuit sa aiba-soc, pe acele ondulatiuni i primele constituiri
de zacaminte de Wei. Roca rezervor pe care o
putem lua in consideratie fiind numai gresia de
Kliva, pr urma ca aceste prime zgcaminte for7

mate prin migratie apropiatk nu ear fi putut

constitui deck dup5 ce s'ar fi sedimentat i un

acoperis al acestei gresii, adic5 dup inceputul

Miocenului. Observam insa faptul c5 gresia de
Kliva aturci cAnd o ye-1m descoperitk nu prezintk in general, nici- cele mai vagi indicii ca ar
fi fost vreodat rocA purtatoare de Wei : pare
deci putin probabil ca in prima fazA de constituse a z1caminte,or paleogene de Mei, titeiul sA
fie acumulat in aceast5 gresie, in orizontul in
care ea formeaz5 elementul stratigrafic principal. Cu alte cuvinte,. Oligocenul superior al panzelor marginale, constituit aproape exclusiv din
gresie de Kliva, pare s nu fi ajuns in acel moment roc5 rezervor pentru zagaminte importante de titei.
Pare mai probabil ca bituminele fluide, lichide
sau gazoase, dacA s'au pus in miscare in acea
fazd mrtlala, n'au ajuns prin migratie apropiatk

deck in intercalatiile -relativ subtiri de gresii

albe, care se gasesc intre sisturile disodilice din
Oligocenul Inferior.

Se pune acum intrebarea care a Tost destinul

acestor prime acumulari de titei-si gaze mai tavziu, cand misc5rile orogenice au devenit mai

ample, and au inceput s se formeze panzete.

Este sigur ca unele au suportat, Fara '5 se distrue, toate vicisitudinile tectonice i apar ast5zi
ca zacaminte in panzele flisului. Este Irish' prohabil ca o mare parte din ele s'au degradat, asa
incat titeiul pe care it gasim astazi Inca in flis,
nu mai reprezint5 deck o minima parte din bituminile care s'au sedimentat in Oligocenul inferior. Evalu5ri cantitative in aceast priyinta
nu se pot face Inca la noi in tara, fiindc studiul
sistematic al AcAmintelor de titei din flis, s'ar
patea spune ca, nici nu este inch' inceput.

zACAMINTELE NEOGENE DIN MUNTENIA

Productia cea mai importanta de Wei s'a obtinut si se obtine Inca in Romania din structurile
pericarpatice din judetele Dambovita, Prahova
hi Buz5u, structuri in constitutia carora intrk ca
roce rezervor, aproape exclusiv depozdte neogene.

S'au dovedit productive pang in prezent :

Etajul dacian, in cinci orizonturi, intre care
orizonturile 3 (stratul gros) si 5 (stratele Moreni
si Drader) au fost cele mai insemnate ; stratul

Drader a dat in Moreni, in ckeva sonde, productii de peste 20.000 vagoane i uneori chiar
40.000 vagoane.

Etajul megan, in orizorrturi mai numeroase

in santierele Campina, Runcu-Mislea, Boldest!
hi Ceptura i numai in trei sau patru orizonturl

in ssnterele rneedinnale s vegfice

(135icol-Tin-

tea, Floresti, Moreni-Gura Ocnitei, Teis, Bucsa-

ni, Margineni, Aricesti). Etajul Megan a ast5zi cea mai mare parte din productia Orli
1

stratul cel mai inferior a dat si el, ca i Dacianul

in unele sonde productii de peste 20.000 vagoane
*i intr`o sonda chiar peste 40.000 vagoane.
Miocenul, mai intens cutat i stand discordant

sub Megan, a fost explorat in mai multe santiere. In unele a dat productii rentabile. Astazi,
explorarea este inc5 in cur.
Inainte de a trece Ia cercetarea mai detailat

a zacamintelor de titei, de acest tip, vom discuta

o problema de principiu, problem5 de solutionarea careia depinde ill mare masura i orientarea
pe care o nutem da exnloathrior. Este nroblema
rocelor mame a zacamintelor miocene din Muntenia.

Profesorul Mrazec vedea mai de mult in stra-

tele de Cornu, de varsta aquitaniank adica aproximativ de aceiasi varsta cu sarea, rocle

mame ale petrolului din zgeamintele subcarpafloe. Mai tarziu el s'a intrebat dac etajul MkVan nu ar putea fi si el o formatie de titei (2).
Mergand mai departe pe aceast cale, profe-

www.dacoromanica.ro

Semi Voitesti exprimA (3) parerea c. toate depozitele purtAtoare de Wel din RomAnia, inclusiv
Dacianul, stint roce mame. fiindca fenomedul bituminizArii este, dup5_.cum cu drept cuvAnt sus-

tinea prof. Mrazec, ti n fenomen general in natura si se poate petrece in .orise sedimente, dac5
aceste sedimente se gsesc in anumite conditiuni.

D. Prof. Macovei a considerat ca roci mame

ale titeiului din Subcarpati, sisturile disodilice
oligocene sb a famas credincios acestui punct de
vedere (4).
Credem ca se vede imediat importanta practicA pe care o are solutia ce se accept pentru
aceast problem5. Inteadevar dad titeiul este,

ceiate ar Conduce toomai la ideea unei migrari

mai inaintate.
Retinem de aici concluzia cA c explorate pentru gasire de z5carninte daciene in cutele subcarpatice du este in general indicat, cleat acolo
unde exista prezumtiunea ca Daciarrul ar putea
fi strapuns de sare.
Meotianul apare Iii unele zadminte neogene
din Muntenia in conditif cu totul aserdanatoare
ca si Daciarrul si f5r5 rezerv5 putem s atribuitn,

sau poate fi autohton in toate orizonturile in

care 11 gasim, el va trebui sa apar5 in zadminte
ori unde exista o structur5 care satisf ace condi-

tine de acumulare. adid are o proeminentA si

un acoperis conservat.

Asa dar, dad accepfam punctul de vedere al

prof. Voitesti, de exemplu, exista sansa s5 gasim

titei in Dacian in orice cute in care acoperisul

de marne cu Helix dela baza Levantinului este
Inca pastrat. Deasemeni Meotianul ar fi purtator- de titei in orice structuri in care- marnele

pontiene nu sunt Inca erodate. Explorarea va

avea deci de cercetat toate aceste cute. fiindci
rear fi neprobabil ca ele sa contina zadminte

FIG. 7. Masivul de sare dela Ochiuri (dupg D. Preda).

104141.1t

7/RJR

I ILIZR

ftA.R

exploatabile.

Dar experienta deja fAcut ne-a ar5tat c5 trebue s5 fim mult mai sceptici in aceast privint5.
Exista astazi chiar dovezi sigure ca Dacianul nu
poate fi privit in nicLun caz ca formatie de titei.
Numeroase cute anticlinale care au fost straba-

tate de sondele care au dutat Wei in Megan,

au gasit Dacianul steril, sau inthibat numai cu

gaze constituite din metan aproOpe pur. De altfel, se poate da un exemplu clasic in care sa se

vadA cA acest etaj nu contine Wei deck dad

vine in contact cu un sAmbure steapungator de

sare. In santierul Ochiuri (fig. 7), pe flancul de
Sud al strApungerii de sare, Dacianul a fost productiv pada' la o .linie de falie cu directia N.-S.
Dincolo de aceasta linie care reprezint5 marginea masivului de sare i in acelas timp i o Saritura prin care Pontianul este ridicat in dreptul
Dacianului productiv dela Est de ea. Dacianul a
.fost steril. Explicatia acestui fenomen nu poate
fl alta dedt aceia d titeiul a venit pe marginea
sarii si a imbibat Dacianul care a fost in contact cu ea. Dacianul din Vest n'a putut primi titei fiindd n'a mai venit in contact cu sarea, iar
lateral, 'n'a putut fi .alimentat fiindd Pontianul
marnos a inchis nisipurile daciene imbibate.

Din astfel de fapte tragetn eoncluzia d Da-

1
Stratul
Pontic; Dr
a; P
FIG. 7-a. Sectiune a
Stratul Moreni; (dupa' D. Preda)..
Drader; M

iii aceste cazuri, zadmintelor de titei din acest

etaj, aceiasi genezA ca i zadmintelor daciene.
In alte structuri el apare insa sub bolte inchise, fara sAmbure strApungator de sare, evidentiat

la suprafata.

Acesta este cazul in special in

structurile cele mai meridionale (Bucsani, MArgineni, Aricesti, Boldesti, etc.). La o prima vedere

s'ar parea d acest f apt este un argument serios

in favoarea ipotezei cA Meoticul ar putea fi o
formatie de Wei. ObservAm ins5 faptul c i in
unele din aceste straturi meridionale, s'a putut
dovedi, prin sondaje, existenta unei sari care ajunge Oda' la nivelul Meotianului.
Dealtfei, chiar dad sarea n'a putut fi gst

pAn5 la nivelul Meotianului, unele falii mari foncianul nu poate fi formatia care &A contina roetudinale si mai ales transversa:e, a dror exiscele mame ale titeiului. De altfel, atunci cAnd el
tent5 se dovedeste atunci cAnd se fac studii mai
este deschis, nu aratA s contina niciodata sisturi
aprofundate asupra structurilor, ar- putea fi pribituminoase sau bitumine reziduale. Din contra,
vite
oricAnd ca drumuri de migrare ale unui tititeiul Dacian are caracterul unei fractiuni mai
tei
xenit
din adtmcime.
ptrtin parafinoase si in acelas timp mai oxidata,
www.dacoromanica.ro

I0
Ca -p acia nul;.14 e oti a nut,. atunci :cind este.v.V.
zibil Ja suprafat5, nu apare ca o formate: In:ca,..

re sA. se$i. putut petrece, un,fenomen de, bituminjzare,-.Cu exceptia.unui- orizont subtire, a cAruipozitie es.te aproximotiv In mlilocul etajului
(stratele cu Dosinii, Modiale. Ceriti, Ervilii

Rotalii), restul etajului este reprezentat prin sedimente -de ap5 dulce, mai mult n!sipoase sau
chiar oolitice, cu earn-ter evident neritic, depuse
Inteun mediu suficient de aerat.ca un proces de
bittiminizare- sA ruf fie de onceput
pentru Meotian, prin urmare, nu putem accepta ideea c5 orice structur5 poate fi petrolifei aci se pare c5 nu - trebue s5. explorOm
acoto uncle nu exist -pregumtiunea e cei putin

ri5.

In clAncime, un sAmbare de .sare tinde s5 str5pung5 etajul..

Miocenul purtAtor de titei din regiunea subcarpaticil ne este Inc5 putin cunoscut din punct
de vedere al facturii sale litografice, in primul

rand d'n cauz5 cA nu cunoastem cu siguranti

care este echivalentul sAu In sedimentele pe care le putem studia la suprafatO.

In orice caz, se poare spune cA sondajele nu

add& la suprafat5, atunci and sap5 in Miocen,
sedimente care Sa aminteasc5 sisturi ca acelea
pe care Suntem in general Inclinati sA le privim
ca Tod mame de Wei_ Suntem deci convinsi s
privim i. Miocenul ca o formatie purtatoare de
titel migrat, -venit din profunzime, cel putin in
reg'unea in care el se exp1oateaz5 sub Meotian
b Muntenia.
In aceast ipoteza explorarea va c5uta titei in
Miocen, aolo unde exist5 probabilitatea Ca sarea este prezent5 In'adAncime, si-1 va cguta chiar

atunci and, pe structura, Meoticul- a fost steril

sau numai gazeifeF, fijndcA In acest caz Meoticul
apare comparabil -cu Dacianul structurilor In-

Asa dar, experienta fkuta in regiunile exploa-.

tate pAni In prezent In zona olinelor subcar-

patice din Muntenia, ne ofera mai degrab5 puncte de sprijin pentru ipoteza unui fifei migrat, Arena din adAncime, probabil din Oligocen, decal
argurnente in favoarea unor z5c5minte autohtoneiIn Miocen, Meotie sau Dacian.
Din cele expuse reese In mod evident rolul s5rii in -formarea zacOmintelor neogene de Wei din
Subcarpatii Munteniei. -Sarea este, Inainte de
to ate. elementul deschiz5tor de drumuri pentru

migratie, trr cutele in care ea ar apare ca sambure de str5pungere.

Cutele acestea descrise de prof. Mrazec tocmai in regiunea _colinelor subcarpatice din
Muntenia, au fost denumite de el cute diapire

caracterizate prin desarmonia care exista intre

i

tectonica Invelisului. Ne

vom opri putin mai mult asupra acestor cute,

atAt de importante pentru zacamintele de titei din
RomAnia si in acelas timp foarte bine explorate

In adancime prin nenumaratele sondaje care leau strAhatut.

adic5 o sublmpingere.
Diapirismul privit In general nu este, cum s'ar
putea crede, un fenomen specific iit ci este o

faz initiala in procesul de orogenez5. In zona

colinelor subcarpatice din Muntenia; elementul
interesant este Vara' Indoial sarea care, prin particularitatile ei ca rocA cu o plasticitate deosebi-

d'apirismului din aceasta regiun; un caraeter aparte. In alto prti insa, elementul strapungator poate fi cu tutul de alt natur5.
tA, d

In Subearpatii Munteniei, structurile diapire

sunt evidente in cel putin trei alinafe7 ma-; mult
sau mai putin paralele cu marginea Carpatilor
si situate la depArtare de aproximativ 10 km. unul
de altul (fig. 8). Cu alte cuvinte, Impingerea catre exterior pe care o exercita fruntea carpatic5,

se consuma in trei valuri tectonice, in care se

manifesta

i diapirismul. -Acest fenomen este cu

atat mai pronuntat cu cat valul este mai apro-.

chiFe.

tectonica sAmburelui

Fenornenul dediapirism, -adica tendinta .de.,.

strapungere a unor- formatii profnde .spre _su- prafata, Acrebue pnivit. dupa cum a -observat i.
Prof,- Mrazec, ca un fenomen general, specific
Invelisurilor superficiale ale zonelor de- orogene. ,
Subimpingerea vine, dup5 cum am ar5tat alt5dat'a (5) dela diferenta de compresibilitite a sedimentelor marnoase. pelitice, care umptu de
obicei In majoritate, part' Insemnate de ariile
de orbgeneza. Inteadev5r_cle indata ce apar presiuni laterale, *tile profunde, dela adancimi
mai marl de 2 km., deja comprimate pana la limitaposibilitatii de greutatea sedimentelor suprapuse,. se Indoale flindcO nu mai sunt compresibile, pe and prturile superioare, Inca compresibile cu aproape 20% din lArgimea lor, pof famane necutate. Cularea Incepe. asa dar dela un
nivel situat sub 2.000 m. adancime j structurile,
formate acolo exercita o presiune de jos in sus,

piat de munti.
Valul cel mai exterior pe care-1 cunoastem bine, este acela dealungul cAruia se insira santierele Bucsani, Margineni, Aricesti, Bucov si Ceptura, iar structurile care apar pe el.sunt bolti re-

lativ intregi. Samburi steapungatori de sal.; atunci and sunt cunoscuti (Bucsani, Aricesti), apar numai in adAncime, ramanAnd in general sub
nivelul Meotianului.
Vault mirociu, pe care sunt situate sant'erele
Tes, RazvadGura OcniteiMoreni,. Floresti,

Ba.coiTintea, are strpungeri de sare care a-

jung, aproape fOra exceptie, pana la suprafata.

Pe acest val, Dacianul fiind strapuns de sare,
este si el productiv (fig. 9). Structurile de pe acest val sunt In general asimetrice si asimetria
este- evidenta atit printed cadere In adAncime a
flancului sudic, at si in revrsarea spre Sud a
samburelui strapungator de sare.
In fine, valul de Nord este evident in regiunile
Ocnita, Vulednesti i Apostolache. Asimetria tinde in aceste regiuni calre o adevrat revArsare
spre Sud, rev5rsare In care sarea, si cu Mioce.-

www.dacoromanica.ro

11
Da65 privim mai de aproape acesti muguri tec-:
tonici, putern observe unefe proprietati
mai generale ale lorIn primul rand este de relevat faptul c ei aparizolati i ocup numai portiuni limitate din linia_
generala teconicd po care apar. Poriiunile acestea sunt caracterizate printr'o esire din linie a

nul cere o Insotes:te, aeopar Pli6cenul merianal

pe cfstante ie ordinul kilometrilcfr.
Intre valul riordic i acel mijlociu, se mai interpurielnca un aliniament secundar de structuri:
Doioesti, Ochiuri, Filipesti, aliniament care, spre
Rasarit este In parte incalecat de aliniamentul
nordic (Magurele, Podeni, Apostolache, Chiojdeanca), ler Inspre Sud poate Incaleca peste cel

unei frunti formate de sedimente miocene, asa 'incat se pot deosebi doua puncte de suspensie care

median (Filipesti).

411

% /14'

4)4

/Joni:Wee&

hialmi

RIMOIL

Arcipere*

vfold,
Glorteni

&ilea

" 40ilOca

Bader&

Rarepti

"real Oshi

dfare/u

eto
.

,1:77

clrIbtAm

Arievitt

hfcifyzarn

TARGOMSTS

PLOE(In

OIL

FIG. 8. Structurile diapire din subcarpatii M mteniei. In negru masivul de

sare la suprafata; hasurat
Miocenul cu masivul de sare.

In_ general privit, diapiristnul apare pe aceste

valuri in stadii de evolutie din ce In ce mai inaintate cu cat valul este mai apropiat de fruntea flisului. In aceasta evolutie, fenomenul cel mai in-

teresant, este, far Indoia1, tendintq continua a

nucleului de sare de a strapunge si de-a Inainta

reprezinta locurile in care reVarsarea se degajeaza din linia generala si o frunte care reprezirit linia pada la care inaintarea este evidenth
In prezent (Pg. 10).
Studii mai atente au aratat ca inaintarea nu se
face prin simpla arcuire plastic a sedimentelor
care Inainteaza, ci c au un rol important In a-7ceast Ina'ntare i decrosarile transversale. Prin
ceste decrosari, fruntea se degajeaza de retinerile pe care i le-ar impune flancurile d legatura

FIG. 10. Diapir Miocen revrsat ca.tre Sud.

fruntea.
puncte de- suspensie; F
S
sare;
FIG. 9. Strbungerea de sare dela Moreni
Wotan cu orizonturile petroHelvetian; ,M
H
Dacian;
Pontian; D
lifere r, II i III; P
L

Levantin.

catre sud. Strapungerile de pe valul cel mai nordic pot fi privite ca adevarati embrioni de panze,
Prize In care sarea si Miocenul aluneca spre sud
si acopera din ce in re mai mult Pliocenul flaneului meridional.

cu punctele de suspensie, i castiga o mai mare.

1:bertate de Inaintare.
Limitele etajelor pl:ocene, asa cum apar in
cartarea geologica, buteaza In general liniile care
contureaza, pe Vartile laterale, aceste panze rigscande, ceeace arath in mod evident ca Pliocenul
este prins sub ele. Faptul acesta a host de altfel
dovedit prin sondaje la Ocnita, la Vulcanesti si la
Magurele. In acelas timp se observa ins i unele
schimbari de directie a aeester limite preeum

www.dacoromanica.ro

12

oarecari reduceri de grosimi ae etajelor, fenomene care nu pot fi puse numai In legatura cu

"

mkcarea tectonica, ci) trebuesc interpretate ca

variatii care yin chiar dela sedimentare. Ele arath ca

aceastA sedimentare a avut loc in mare

parte, odata cu fenomenul de orogeneg, fenomen

care. a schimbat continua medial in care se depuneau sedimentele pliocene, introducand variatii locale de facies. Pliocenul din regiunea colinelor subcarpatice, depus in timpul cutarilor
avAnd faciesuri dependente de orogeneza, poate

de sere din RornAnia, evidentiaza totusi cateva

fapte d6 care trebue S se tinA seama-atunci cand
se cauta o explicatie a rectonicii srii. Iata care
sunt aceste fapte ;
Si in colinele. subcarpatice din Romania, ca
in toate regiunile In care cunoastem, din lucrari
de mina, tectonica srii, se vede in sare o cutare

fi privit ca an flis" a orogenezei valahice.

Structurile de tip Ocnita reprezinti Vara indoial un tip Mai matur al diapirismului, mai
evoluat, fiincica fenomerrul a Incept mai timpu.01/

qui1111111101111111

FIG. 11. Cute le sarli In domul dela Ronneberg (HaCretarcic.

novra) Ti, T9, T3,
Triasic; Cr

r;u. Dar ne putem intreba daca astfe".L de structuri nu pot aparea, cel putin.uneori i cu aspect
mai profund, la structuri care, la suprafata, par

mai simple. adica la structuri din vaturile mai

externe. Unele fapte de observatie, cum ar fi de
exempla, incalcarea mai pronuntata a sarii la adancime si existenta decrosarifor transversale in
numAr relativ mare in partea de baza a Pliocenului, ne indreptateste sA credem ca la aceasta

FIG. 12. Cute le skit la Uioara (Kormons).

Intensa si relativ intim, mutt mai "acccentuata

deck aceia a invelkului (fig. 11). Cutarea este
plastid (fig. 12) si evident disarmonica fata- de
invelip. Deducem de aid in primal rand, faptul ca
in tectonica sarii au trebuit intervina i alti
factori deck acei care au cutat invelisul, caci

intrebare se poate da un raspuns afirmativ. In

acest caz studiul foarte detailat In suprafata al
structurilor revarsate. de tipul structurii dela
Ocnita, capata un interes deosebit. fiindca el ne
aduce informatii pretioase asupra tectonicii de
profunzime a diapirelor pe care nu le putem cunoaste deck in partea lor superioara. In acelas
timp, alipiamentele de structuri diapire apar ca
linii tectonice majore care, cu timpul, vor evolua spre supracutari.
Un proces de orogenez foarte interesant care
se poate studia jn regiunea colinelor subcarpatice
este miscarea sArii In cutele diapire. Procesul
acesta nu intereseaza numai din punct de vedere
pur tectonic, ci si din punct de vedere practic,

fiindca, dupa cum s'a vazut, o mare parte din

zacamintele cele mai bogate de titei dela noi,

stau in iegatura direct cu el.

Tectonica sarii A preocupat pe foarte_numero$i savanti si explicatiile care s'au dat pentru
comportarea deosebita a sarii in cutari. au fost
variate. S'a recurs in special la densitatea mica
. a sarii, la plasticitatea ei si la recristalizare. Toate explicatiile, privite in parte, sunt considerate
Insa ca insuticente (6).
Observatiile care se pot face asupra masivelor

on.'s

t'e//e7m4. se/y/

Awl/a aima/2//u/

FIG 12 a. Cutele sgrii la Slnic-Prahova (Stamatiu).

astfel, o desarmonie gat de accentuata n'ar avea

ratiune sA existe.
Sarea formeaza.in general, corpi, uneori foarte
mari i cu pozitii Joarte diverse in ansamblul

tectonic in care se gasesc. Este sigur cA grosimea marii in acesti corpi nu este o grosime normath', o grosime de sedimentare ; sarea este acumulata, in masivele pe care le formeaza, depe un

www.dacoromanica.ro

la
teritoriu mai mare. Ea s'a putut prin urmare de-.
plasa intre stratele in care a fost sedimentata ca
s se adune in alte parti.
In unele locuri, cum este de exemplu la sane

Dejului, se vede cum sarea -se efileazd intre

strate aproapc orizontale. La prima vedere s'ar
parea ca suntem in fata-unor depozite dela marginea- lagunei in care a avut loc sedimentarea
salina. Acest sinterpretare devine Ind neverosi-

mita de indata ce observam ca pe.o distanta Mica

sarea se ingroasa foarte mult pi in acelas timp

se cutead. Este mai probabil ca planul pe care se
insinuead sarea, reprez'nta intervalul 'fp care ea
a fost sedirnentata si din care ea s'a deplasat ca
s se acumuleze in masiv.
Fata de aceste fapte, devine probabila ipoteza
ca in tectonica rii, pe lane compresiunile laterale de natura orogenica, intervin si propriettile de plasticitate ale sarii, proprietati eare o fac
mobila in elementul tectonic in care se afla. In

Mai rezult din aceasta interpretare a tectonicii sarii si faptul ca sarea poate lipsi dc la locul
ei, in sedimentele care marginesc diapireb, fiindca ea a parasit acest loc. In stratele dintre cars
sarea a fugit, pot sa fie, in loc de gare, formatii
cu aspect aparte, poate cu asped breciform, care
sa reprezinte rezidiile" sarii migrate,. Nu trebue, prin urmare, cautata intotdeauna o sare torespunzatoare aceleia din axa stracturilor diapire, in depozitele depe flancurile acc star structuri, cad sarea din diapire este hotatit desradacinata din locul ski de origine.
Profesorul Voitesti, privind fenomenul sarii
cam in acelas fel, se intreba (7) dad, In cazul

ovem

aceste conditii procesul de punere in loc a maSi-

velor. de sare pare Sa fie urmatorul :

Sarea, desi plastid, *tread pozitia ei intre

strate atata timp cat presiunea pe care a suporta

este omogena si nu exista o zona de rezistenta
minora &Ore care sa se poata deplasa. Procesul
de ofogenezd in zona de diapirism creiaza astfel
de zone i, prin aceasta; pune sarea In miscare.
o presiune tangentiala care se exercita numai
dela un anumit nivel in sus, trebue sa produca,
In cutare, decolari feta de un fundament situat
sub nivelul comprimat si aceste decolari apar ca
zone de decompresiune &Ire Care poate sa se
deplaseze sarea plastid.
Outarea diapira provoaca cu alte cuvinte, intrarea In actiune a proprietatilor de plasticitate
ale Skil, si este probabil ca de indata ce acumularea sarli se produce, apare-in tendinta de strapungere in zona axial. Subitnpingerea" la care
s'a recurs ca sa se explice structurile cu nucleu
de sare apare, prin urmare, ca fiind cel putin In
parte, un efect al plasticitatii sarii.
Deducem din aceste considerente, in primul
rand, faptul ca samburii din axele diapirelor reprezinta sarea acumulata dintr'a zona relativ
larga, zona care poate eventual acoperi suprafata
care- separa intre ele sinclinalele care marginesc
structurile diapire. Dad, de exemplu, sarea din
diapirul dela Moreni, care formead o lama groasa de cca. 500 m. i inalt de peste 1000 m., ar fi
.

FIG, 13. Schema aratand relatia prob3bila a sarii din

diapirul dela Moreni cu formatia salifera (S),, din
care provine sarea.

and sarea ar forma strate relativ ubtiri, intercalate intre alte sedimente, in procesul de fugire

a sarii s'ar angaja numai sarea Eau daca nu

cumva, impreuna cu ea, nu ar mer g

i sedilnen-

tele intercalate. Cu drept cuvant el observa ca,

avand in vedere puritatea mare a sarii in majoritatea nucleelor din diapire, trebue sa admitern ca sarea fuge singura, lasand li cului intercalatiile ce o insotesc (fig. 13). Cazyrile contrare
ce se cunosc in unele saline, trebueEc privite mai

adunata dintr`o zona larga de 10 km. (aceasta

degraba ca excep0.
Dupa cum se vede, tectonica sarii apare ca un
fenomen complex,. ce se suprapune cutarii diapire normale. Miscarea sari" trebue urivita ca un
fenomen continuu, care apare odala cu primele
manifestari de reactiune la presiuni. e tangentiale

normala a drii in sedimentele saline In care a

fost sedimentata, ar trebui sa fie de cca. 50 m.,
pentru ca sa fi existat substanta destula pentru

sarea strapungand tot Pliocenul, nu trebue sa deducem ca strapungerea aceasta este postpliocena, ci numai ca fenomenul a inceput mai demult
si s'a continuat pang ia sfarsitul Pllocenului.

largime yeprezinta aproximativ distanta dintre

sinclinalele care marginesc structura), grosimea

masivul de sare din axa diapirului.

Daca, dupa ce sarea s'a acutnulat, infra' in functie, ca factori tectonici, i alte proprietti ale ei,
ca de exemplu densitatea mai mica decat aceia a

rocilor inconjuratoare, este o intrebare la care

raspunsui este astzi Inca greu de dat.

pm

evoluead paralel cu ele. Dad astazi gasim

Punerea in loc a titeiului in ddimintele sale

secundare, atat de strans legata de zona colinelor
subcarpatice, de strapungerile de &ire, trebue sa
fie si ea un fenomen continuu; ca i strapungerile
de care depinde. Titeiul s'a pus in iniscare odata
cu sarea si a ocupat succesiv, in timpuri din- ce

www.dacoromanica.ro

,.14

In ce mal .recente, rode rezervor mai noi, pe

msura ce ,sarea

deschide calea

ii

.tiune.

titeitr1 acurnulat se va putea dispersa, zalearnAntul

initial pierzand puterea sa. 135nuim c acesta este

de migra-

cazul pentru multe din acumulrile de- titei din

Miocenul structurilor diapire, acumulAri care au
avut loc In orizontUri cu alternarrte numeroase
de gresii si marne. Jocul faliilor longitud:nale si
transversale, inerent strhungerilor de sare, a putut redeschide de multe ori zAc5miate deja formate, sau a putut s le compartimenteze pan5 la
blocuri care s nu mai prezinte deck acgminte
mici, cu totul locale.

Tectonica diapir5 ocazioneaz asa dar forma-

Incheiem aceast5 expunere cu concluzia c problemele care se pun geologiei titeiului, apar astzi, and incepem S5 pitrundem mai adnc In tai-

nele structurii geologice a Carpatilor, din ee in

ce mai complexe. In Carpatii Moldovei, uncle
sper5m s g5sim, asa cum s'au gasit mai demult
in Polonia, z5c5minie importante de titel, s'a ridicat problema panzelor, cu toate complicatille
care apar in structurile create de tectonica de
supracutare. In zona colinelor subcarpatice din
Muntenia, cadrul relativ simplu In care se situau
Inai demult acAmintele, se arat astzi anomalii

FIG. 14. Degradarea unui zgedmnt constitult (Z), prin

contactul cu un strat poros (n).

frecvente, care yin dela tectonica speciald a &aril.

rea continua de zAdminte de titei, din ce 1n ce

mai apropiate de suprafatA. Ne putem ins5 intreba dac5 aceiasi tectonieg nu degradeazA in ace-

Lucrul geologiei este deci departe de a fi terminat. Dad pan5 acum geologia titeiului a fcut
la noi mai mult oficiul de colectare de informa-

PRODUCTIA TOTALA DE MEI

a principaleIor zone din Romania pang 1a 31.X11.1946, in tone
Neogenul din Muntenia (inclusi; Oligocenul de Buqtenari)
Zona miilocie inclushr
zona intermediarg

Zona de Nord
GIodeni , .
Cobbasi.R.

.
.

Drz ggneasa.
Cgmpina .

Biutenari

VuIcAnesti .
Scgiosi , ..

282 278

Cop...0pgr4i .
PgcuretiIvlatita.
A postolache

79.363
432.176
145.699
4.706.760
10.946 413
7.211
16 5f 6

Doicesti-Sot

INA a Iu=itoqu .

Viforata.Anin

V. %'oev, Teis
Gorgota . ., .

76.4_3 Floreoi

Udreoi .
.

16.692.9-4

.
.

Total

Zemes . .
So'ont. 'Etc.

.
.

,
.

las timp z5c5minte mai profunde, puse in boc

in care, fdicarea contnu deaiungul unei linii

tectonice s aduci In fate unui zk5mant constituit, un orizont petrolifer (fig. 14). In acest caz,

Total .

16.111 093

4.15.965
15.:181. 94
5.408
3.547

18.244

117.363.1901

MOLD,OVA
Moinesti . .

mai demult. Putem, de exemplu, intrevedea cazuri

Ceptura

14 284..65

7 3.425
1 063.259
8 64 -.448

81.915 971
6 511
131 142

.
.

1 479.685 Arice-sti .

59.028

Runcu . . . .
Bgicoi-Tintea . .
Mglgesti Mggurel,
Podeni .
Be1desti .

Total .

5.66(1.961

MargIneni .

Gura,OcniteiMot
.

Zona de Sud

20.096 Bucsani

Ochiuri4gsvad
Cglinesti

'

Sgrata . . . .
Atiognasi, Berea

541.867
2.588.671

2.146.254
A

tiuni, de acum inainte ii revine sarcina mai grea

de a studia si 'mag:na nolo uncle observat'a directa nu mai este posibil sau suficient. Ea Irebue- s5 of ere explorarii constructit cat mai Verosimile spre a fi confruntate cu realitatea.

www.dacoromanica.ro

-13

BIBLIO6RAFIE

R 6sum 6

(1) R. Noth u. K. Krejci-Graf. Tectonische Beobachtuna am Dekenrande der Moldau, N. I. Beilageld,

LNIT, Abt. B.
(2) Li Mrazec. Apercu sur le caractere des gisements
de parole de la Roumanie, Publ. Fac. Sc. de l'Uni-

Il est gnralement connu que toutes les regions'

ptroliferes arrivent tot ou tard A l'puisement, et
pour maintenir la production il est ncessaire de

versite-Charles_ de Prague, 1931.

(3) I. P4 Voitesti. L'tat actuel des connaissances geo-

logiques sur le problme de la genese du ptrole

des regions carpatiques roumaines. Les Carpates

ct l'avant-pays, III : Les phenomenes de diapirisme et la gologie des gisernents ptroliferes de
Roumanie, p. 104, Lwow, 1935.
(4) G. Macovei. Considerations- sur les rapports qui
existent entre le petrole et les schistes bitumineux.
Ann. des Mines de Roumanie, 1925.
(5) I. Atanasiu, Quelques observations sur le dieplrierne. BuL Soc. Rom. Geol., Vol. I, Bucarest
1932.
(6) I-1. Cloos,

Einfhrung in die Geologie, (Salztektonik), Berlin 1936, p. 208-210.

(7) Popescu Voitesti. I. Notiuni de geologia zAcAminMineral.
telor de sere. Rev. Muz. de Geol.
Univ. Clujg Vol. V. Nr. 1, 1934, p. 34-35.

mettre en exploitation des nouveaux terrains, (structures exploitables) qui au fur et A mesure puisseht
suppler les terrains puiss.
Etant donne la relation existente entre les roches
bitumineuses et les accun.uktions de parole, l'auteur
est d'avis de soumettre A la prospection et A l'exploration, les suivantes unites tectoniques, dans lesquellos on a constat le rrsence de ces roches, A savoir:
1) La region Moldo-Velaque des depressions souscarpathiques; 2) le bassin transylvain ; 3) le bassin
panonien; 4) l'Oltenie (Petite Valachie) et 5) la region
Anina (Banat).
L'au teur analyse ensuite les possibilits d'existence

du ptrole dans le nisch" des Carpathes Moldaves,

moyennant les dernires hypotheses tectoniques, mi-

ses par l'auteur lui-meme, dans un des ses travaux

rcents (1942) concernant cette region.

Ii synthetise les corri;.issances actu Ales sur les gi-

sements neognes de Roumanie, et insiste stir Pimportance tectonique du sel gemme.

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL PENTRU TIINTA I TEHNICA DIN ROMANIA

A GIR I SOCIETATEA POLITEHNICA
Localul Societatii Politehnice, Calea Victorlei Nr. 118, Ei. 1. Tel. 0624
SCOPURI: Completarea cunostintelor stiintifice si tehnice necesare inginerior din practica pentru intelegerea, utilizarea i desvoltarea
rcalizarilor stiintei i tehnicei moderne. Creearea unei legaturi indisolubile intre stiinta i tehnica necesara colaborarii permanente in toate

problemele comune. Dirijarea interesului oarnenilor de stiinta spre cercetari in domeiile shin/elm aplicate.
ORGANIZARE: Cicluri de prelegeri libere cu caracter i metode de predare
stiintificee'si aplicatii la problernele romanesti. Colocvii i seminarii de
documentare, punere la punct i investiii. Confermte de sinteza i initiere in stiintele economice, fiozofia tiinific modern& i realizarile
Iehnico-stiintifice actuale.
CONDUCERE : Consiliul onorific, domnii Prof. Dr. E. Eidddrdu,

Ing. I. S.

Gheorghiu, Dr. H. Hulubei, Arh. D.) Marcu, Ing, G. Nico/au, Dr. M. NicoRtidulet, Dr. T. Sdvulescu,
lescu, Dr. D. Pompeiu, Ing. N. Profiri, Ing.

Dr. S. Sanielevici, Dr. G. Spacu, Ing, L.. Stoicescu, Dr. S. Titeica, Dr.
V. ,Vellcovici.

Comitetul de directie domnll: Prof. /ng. I. S. Gheorghiu, Prof. Dr. N.

Teodorescu, Ing. L. Hamburger, Ing. D. Serb escu, Ing..JL Jancu, Ing_ A.
Parvu, Conf. Ing. $t. Bales.
Secretar General al Institutului: Prof. Dr. N. 'Teodorescu.
CONFERENTIARI: Personalitati din stiinta, tehnica l economia romaneasca

,l traini.

AUDITORI: Cursurile i lucrarile Institutului au caracter liber. Totusi niveltd bor presupune pregatirea academia a Politehnicelor i Universitatior.

PRCGRAME: Anul academic 1947-1948 a fost impfirtit in trei trimestre :

Primul dela 1 Noembrie 1947 la 15 Ianuarie 1948, al doilea dela 15 Ianua-

rie 1948 la 15 Martie 1948 si al treilea dela 15 Martie 1948 la 15 Iunie

1948. Fiecare trimestru are program separat continand cursuri dela 4 la
8 prelegeri, cicluri de conferinte, colocvii t seminarii.
SCOLARITATE : Auditorii pot urma orice curs ,sau ciclu de prelegeri indi-

ferent de specialitate.
Cursurile i conferintele vor fi litografiate, imprimate sau publicate in
revistele de specialitate.
Participarea la lucrari cla dreptul la certificate constituind o calificare
profesionala superioara, apreciata atat In Corpul Tehnic, cat si in industrie i laboratoare.
SECRETARIAT : Secretariatul permanent al Institutului furrctioneaza in localul Societatii Politehnice, Calea Victoriei Nr. 418, Et. I, Tel. 4.06.24.

Inscrieri intre orele 9-13 si 18-20.

Taxa de inscriere lei 200.

www.dacoromanica.ro

Au apirut cursuxile urmitoare:

Nr. 2. Conf. Dr.-Ing. Stefan Minn : Constructii 0 Beton armat.

Nr. 4. Prof. Dr.-Ing. M. Stamatiu : Repartizarea eforturilor litostatice in

jurul lucrarilor subterane executate in medii elastice, plastice
si desagregate.

Nr. 6. Conf. Dr.-Ing. A. Avramescu : Introducere in Nomografie.

Nr; 7. Prof. Dr. I. Atanasiu: Zacaminteie de titei din Romania.

In curs de, aparitie:

Nr. 1. Prof. Ing. I. S. Gheorghiu : Teoria unitarl a mginilor eleetriee.
Nr. 3. Prof. Ing. I. Constantinescu : Generalizarea notiunii de impedanta
si propagarea undelor prin conductele tubulare.

Nr. 5. Dr. M. Herovanu : Metode radioeleetrice in prevederea timpului.

Nr. 8. Ing. V. Pietraru : Terznodinamica Chiznica.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro