Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
INSTITUTULUI GEOLOGIC
AL
VOLUMUL I
99 TEXT 34 TABLE
BUCURESTI
DE ARTE GRAFICE CAROL GÖBL" S-sor ION ST. RASIDESCU
STE ADA DOAMNEI,
1908
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL CONTENU
Fag.
le I-er fascicule)
Legea pentru Institutului Geologic al
Regulamentul pentru aplicarea legei pentru Institutului .
Raportul anual asupra
de DIRECTORUL INSTITUTULUI.
Institutului Geologic pe anul 1906-1907,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
EXPOq DES MOTIFS
POUR LA
www.dacoromanica.ro
EXPOSÉ DES MOTIFS
www.dacoromanica.ro
ORGANIQUE
LA
www.dacoromanica.ro
VI LOI POUR LA CRÉATION D'UN GÉOLOGIQUE
www.dacoromanica.ro
DIN LUCRARILE COMISIUNII DE PETROL
D-R G. MURGOCI
GEOLOG LA INSTITUTUL GEOLOGIC AL
LA UNIVERSITATE
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PREF ATA
Lucrarea aceasta a fost acum 6 ani când Minister al
Agriculturei, Industriei, Domeniilor etc. m'a vederea unui studiu
al petrolului, cu cercetarea regiunii dela apus de Primele rezultate
au fost expuse comunicäri la Soc. de (Bucuresti), ori
uncle publicatiuni ale mele din acel tiny ; o parte au fost de
d-1 MRAZEC in monografia Formaliunile Salifere, ce a publicat in cola-
borare cu o expunere a cercetärilor in
Jiului a fost anul trecut englezeste in Journal of
Geology din America.
In timpul celor 2 veri ultime am avut ocaziunea, pe deoparte sä
unele locuri sä controlez date, pe de alta sä cercetez, de
foarte repede, toatä regiunea dealungul Carpatilor Serbia. Acum
propun a da aci o vedere asupra dintre
Dunäre.
Colectiunea de fosile, ce concluziile acestei Iucräri care
au condus la stabilirea câtorva fapte capitale, a fost determinatä de d-ni
A. Budapesta (pentru eocen), N. ANDRUSSOW dela Kiev
(pentru pontic) W. LASCAREW dela Odesa (pentru mediteranean sar-
de ocaziune de a le exprima aci recunostinta
mea pentru ajutorul ce mi-au dat cu determinärile cari
au adus multä lucrare.
In timp gäsesc momentul potrivit de a aduce multumirile
L. MRAZEC, C. ALIMANITEANU V. BRATIANU, membrii
misiunei de Petrol, cari m'au onorat cu apretierea m'au ajutat m'au
pus in stare de a continua mai departe lucrul acum câtiva ani.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA GEOLOGICA
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 5
12. 1877. R. TOURNOUkR, Remarques propos des observations faites par Mr.
Gr. Stephanesco Bahna. Ibidem, p. 393-394 et 464.
13. R. TOURNOUER, Conchyliorum fluviatilium fossilium, quae in stratis
tertiariis sufierioribus Rumanie Gregorie Ste fanesco collegit, novae
species. Journal Conchyologie. Paris, XXVII, p. 261-264.
14. 1880. R. TOURNOUER, jluviatilium (vezi No. 13). Journal de con-
chyologie, XXVIII, p. 96-100.
15. 1881. R. Etude geologique des environs de Creova, parcours
Paris, 1-42 ; cu 10 planse.
16. SABBA geologic imprejurimilor Craiovei.
Rev. Seria II. T. II, No. 13, p. 97. Bucuresti.
F. TOULA, Grundlinien Geologie d. West'. Balkan ; Denkschr. k. k.
Wiss. Akad. Wien 1881.
18. 1882. M. DRAGHICEANU, Carta a Mehedinfi. 444.000. Viena.
19. 1883. M. DRAGHICEANU, a j. Mehedinfi. soc. geogr. Rom.
20. 1884. A. BITTNER, Valenciennesiaschichten aus Verhandl.
21. G. PRIMICS, Die geologischen der Fogaraschen und
des benachbarten Gebirges. Mit. Jahrb. ung. geol. A., t.
VI, p. 283-315; 1
22. GR. de biuroului geologic
anul An. biur. geol. No. 1. p. 46 -66.
23. SABBA SFEFÄNESCU, Memorin relativ la geologia jud. An. biur.
geol. An. 1883-84, No. 2. Bucuresti. p. 115-148.
24 HAUER & STACHE, Geologie Siebenbürgens.
25. 1886. MATH. M. DRAGHICEANU, Mehedingi. Studii geologice,
nomice. 1-202; cu o
26. » TH. FUCHS, Tertiarfossilien aus dem Becken von Bahna.
Verhandlungen. Wien, p. 70-75.
27. F. FONTANNES, Contributions la faune malacologique des terrains
néogenes de la Roumanie. Archives du Museum d'Histoire naturelle de
Lyon. T. p. 1-49; 5 tabele.
28. : Geolog. Uebersicht des Königreiches Serbien; Jahrb. d. k. k.
geol. Reichsanst.
29. 1888. SABBA Memoriu rdativ la jud. Mehedinti. An.
biur. geol. An. 1882-83, No. 3, p. 150-316.
30. F. SCHAFARZIK, Geologische Notitzen aus den Mehadiaer Zuge des Krassó-
Szörenyer Gebirges. Jahresb. Ungar. Geolog. A. für 1888.
31. 1889. B. V. INKEY, Die Fortschritte der polog. Untersuchungen in Rumänien.
Föld. Budapesta, p. -365.
32. » Memoriu relativ la geologia An. biur.
geol. An. 1882-83, No. 4, Bucuresti, p. 317- ; cu o
33. 1890. M. DRAGHICEANU, Erlduterung zu einer geol. des Köni-
greiches Rumdnien. Jahrb. geol. R.-A., Viena, p. 399-420. (Cu o
geologic& 1 : 800.000).
34. GR. Curs elementar geologie. Bucuresti. (Cu o
pe scara 1 : 2.000.000).
35. F. SCHAFARZIK, Ueber die geologischen Verhältnisse der Umgebungen
von Orsova, Jesselnitda und Ogradina.Jahres-berichte der kgl. ungar.
geolog. Anstalt für 1890.
www.dacoromanica.ro
6 G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 7
www.dacoromanica.ro
8 G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 9
www.dacoromanica.ro
10 G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
In Oltenia, regiunea a Romániei, constatlm trei regiuni geo-
grafice pästreazA caractere distincte din punct de vedere geologic.
I. Regiunea muntilor la N., o parte din Carpatii de S.,
formati din roce eruptive depozite sedimentare
mai vechi ca cretacicul superior un bazin de Valea Oltului, b
zinul Brezoi-Titesti.
II. Malt al Mehedintului (impreunä cu Miroci planina)
spre V, constituit aproape de de formatiuni ca muntii
nalti; dar pe lângä cä relieful este retezat de o puternica denuda-
tiune prezintä väi longitutinale caracteristice, mai prin
säu un de lungi bazinuri tertiare tectonia
foarte complicatä.
Colinele sau dealurile tertiare dispuse de jur imprejurul
partea centralä a Olteniei, cum se prezintä
un cap de albie. Wile sunt consecvente (partial transversale) dar pe ici pe
colea intervin oarecari depresiuni de o insemnätate deosebitä
pentru trecutul geologic al Olteniei.
Cercetärile mai noui asupra regiunii muntilor asupra Podi-
sului Mehedinti am intreprins d-1 L. MRAZEC i eu, la diferite timpuri
le-am dat publicitgtii. Ele au condus pe deoparte la stabilirea unei
sificatiuni naturale a cristalinului, pe de alta la cunoasterea tectonicei Car-
patilor meridionali, douä chestiuni de o mare importantä pentru geolo-
gia Carpatilor. De aceste chestiuni nu ne vom ocupa aci. In cele ce
urmeaA vom da o descriere a tertiarului Olteniei, care n'a fost atins de
in treacät de geologii sträini ce au studiat tertiarul
Pretioasele lucräri ale d-lor: FUCHS, TOULA, FOETTERLE, TOURNOUR,
PORUMBARU, FONTANNES etc., se referä de obiceiu numai la depozitele
mai superioare (pontice ori levantine)
www.dacoromanica.ro
12 G. MURGOCI
crierea unor anumite puncte din colinele Olteniei; iar interesantele mo-
nografii ale d-lui ale d-lui SABBA nu cuprind
tratarea tocmai regiunea cea mai importantá a Oltului. avem izo-
latele observatiuni ale d-lui STEFÄNESCU câteva notite de amánunt
ale d-lui K. REDLICH, care ne de interesantá e geo-
acestei regiuni. De aceia noi am cercetarea acestei
regiuni, am inceput-o din partea sa cea mai interesanta, in timp
cea mai i. Ne la aproape nici
un punct de reper pentru stratigrafia regiunei, geologice n'au
fost cu incetul ; in timpul din urmá pe
ce inaintam spre apus, in aceias chestiunile se
in ce privcste stratigrafia tectonica. Studiind apoi literatura
nilor sârbesti vecine (precum a meridionale) am pu-
tut o vedere mai largá a geologiei regiuni a pätrunde
unele probleme de repartitii de continente trecu-
tul al acestei regiuni,
Pärerile mele relativ la tectonica veche a regiunei muntilor
toului Mehedinti le-am expus serie de 3 note la Academia de
din Paris - Septembrie 1905), exprimându-mä cu temei pentru un
mare intamplat de cretacicul superior in parte a
Carpatilor. (Vezi la urmá cap. Disloc6r0. Incepând insä cu cenomania-
nul, formatiunile Olteniei se urmeazä normal aproape regulat, se inte-
lege cu lacunele ce se in celelalte ale Car-
patilor. In special depozitele apartinând etajului al doilea al Märii medi-
terane sarmaticului, iau o foarte mare dezvoltare tot apusul Olteniei
ca Serbia Banatul de E. Dar studiul faciesurilor, teraselor tec-
tonicei micilor bazinuri izolate regiunea Portilor-de-fer - Cazane etc.,
ne vedem cá chiar din schimbäri foarte mari au
avut in aceastä parte; puternica eroziune, in
timul timp al pliocenului, asupra regiunii a schimbat fata geologicá a
giunii si conturul diferitelor sedimente vechi. Cred sunt indreptätit,
sper aceastä lucrare va imputernici, când spun ceia ce ne aratä azi
harta geologicá a acestei regiuni, e sdrentuirea rámasä urma ero-
ziuni pliocene, cä harta nu ne o prea
idee, de cum a fost repartitia diferitelor formatiuni de pontic sau
timpul depuneriilor respective. ot e priv e ografi a pre-
sarmaticä in regiune este rämâne o
si nu tocmai fundatä
In lucrarea de vom da:
1. 0 scurtá a regiunei colinelor Olteniei. Multe
din aceste chestiuni fost tratate de alti savanti, special de d-1
www.dacoromanica.ro
TERTIARDL DIN OLTENIA 13
www.dacoromanica.ro
I. CONSIDERATIUNI OROHIDROGR AFICE.
FORME DE TEREN REGIONALE
Din punctul de vedere orohidrografic deosebim
Olteniei 4 bine distincte.
1. ea estic äa unde crestele dealurilor se
din zona departe spre S. regiunea
a câmpului. Aci cursurile de apä sunt afluenti directi ai Oltului, au
curs arcuit spre SE väi asemenea, consccvente (pártial transversale)
Topologul, chiar are caracter, Muereasca, P. cu
Cheia, Govora, Bistrita, sunt In munti ori In zona
cretacic au präpästioase, nepracticabile; cum
es In terenuri neogene, se numeroase sate sunt de
pärti, albiele se acoperite cu codri de
fag. hidrografia par a fi independente de
nica neogenului, relief directii In vederea unor cursuri de
apä consecvente reliefului carpatic. Uncle cum in partea
inferioarl, Govora In partea superioark curg In lungul unor sinclinale ale
miocenului, pe une manifeständu-se anumite falii. (Vezi harta
plansa I tectonicä, plansa IV).
Depresiunea nu se manifestä aceast parte; doar la
o depresiune
cu un grosolan asezat aproape orizontal, foarte probabil
inferior (Fig. Ea sare ochi mai ales când o privim dealul din
fata Chei. Aci avem ce DE MARTONNE a numit
teraselor relief datorit unei depresiuni, care s'a
tectoniceste, fie prin o excesivä aluvionare n'a mai ramas
pusä actiunei cursurilor de ce o utilizau. Intre a
avem o serie de dar ele n'au nimic de a face cu edepresiunea
subcarpatia»; ele sunt datorite croziunei ce a spälat niste nisipuri gresii
friabile, in parte pliocene, asezate pe un pat de argile eocene, o sub-
secventä a datoritä naturei petrografice a rocelor.
www.dacoromanica.ro
DIN OLTENIA 15
www.dacoromanica.ro
16
WL14..
www.dacoromanica.ro
fERTIARUL DIN OLTENIA 17
www.dacoromanica.ro
G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 19
www.dacoromanica.ro
20 G. MURGOCI
suI câmpului Polovraci 1-a tras pe drumul säu direct spre S. Acest fe-
ce se redunoaste azi foarte usor la Oltetu, s'a repetat la G
la multe alte din apusul Jiului, chiar timpul
rului postglacial. Citez ca foarte probabil Ur o r, In special
a (afluentul Tismanei), ce apele izvoarelor dela Izvarna
Costesti, cari de sigur cuaternar - se indreptau spre
Tismanei sau a Bistritei (Fig. 9). ceiace azi se vede de la
etc., a avut odatä cu toate râurile subsecvente ce curgeau
câtva in lungul depresiunflor subcarpatice. Dupä d-.1 DE MARTONNE trebue
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN 21
din podisul Mehedinti (cu 2 ramuri : una din spre N. alta din spre V.),
se ducea spre E., peste curmätura dela Padesu spre depresiunea Tismanei
de aci spre Jiu (Fig. 13).
In caz e foarte interesanta valea sa epigenetica, recent
in cristaline Negoesti Glogova, unde de altfel pe crestele
cele mai gasim pietrisuri exotice. E absolut Motru a fost
captat de un avea inceputul la N. de Acest fenomen
se desfäsoarä actualmente fata noastra, constatam cä a
a la satul aproape complect partea S.
www.dacoromanica.ro
22 G. MURGOCI
säpate directia liniei de cea mai mare pantä a unei colosale supra-
de denudatie. Nici una din regiunile Olteniei-poate nici regiunea
Timocului - n'a pästrat de caracterul de cap de albie geologicä
ca aceastä parte a Mehedintului.
4. Valea Dunärei, cu Topolnita Timocu, constitue cea
de a patra regiune poate cea mai interesantä. Din cercetarea unei härti
mai amänuntite reese, valea Dunärei se prezintä ca o depresiune
limitatä spre E. prin o serie de ce culmineazä in
(346 m.), de aceeasi ca D. Bujorescu ori Bran (Pl. I III). De
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 23
origina ei e de asel
menea tectonica,
respunzänd unuilarg
dar putin adânc
clinal (Vezi figurile
dela cap. Dislocari).
In pe
când la Nord de
la
turile tertiare cad
spre E. N.E.E. (40°
max.), la S. de ele
Dunäre,la CI ad ova,
cad spre N.E.,
d-1 L. MRAZEC
E.
depresiunii, cad spre (Fotogr. Prof. E. .
www.dacoromanica.ro
24 G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
DESCRIEREA STRATIGRAFICA
www.dacoromanica.ro
26 G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 27
www.dacoromanica.ro
28 G.
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL OLTENIA 29
www.dacoromanica.ro
30 G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 31
La Muereasca de jos si la
am gäsit
bitoide ce apartin sigur oligoce-
nului ; probabil superioare
oligocenul superior. In
bancurile de pietrisuri nisipuri la
S. Cheia se gäsesc
ckklippe de calcar jurasic cre-
tacic. In toatä regiunea
chiar a Argesului) nu se cunosc
caracteristicele faciesuri ale
menilitice gresii de
Kliwa, cari par a veni numai FIG. 22. -
in regiunea ampulungului (cornu- cocene,
d-lui I. POPESCU-VOITETI). (Vestul
Intreaga formatiune are in V. marmita de sus de 1.5 m.; de
m. adáncime. Liirgimea marmitelor cam m.
directiunea S.V.V.-N.E.E. [Riesenkessel in den eocaenen Conglomeraten auf
Roltea (Wassertiefe 1.5 und a m.)j.
cu aderea spre S.S.E. sub spre
apus directia aproape E.-V., in Oltului merge S.V.-N.E.,
eocenul face tocmai in Oltului o plan,
Topologului regäsim aproape E.-V.
locuri de ex. - se constatä slabe ce nu
ajung nici odatä intensitatea cute prea pronuntate. Sinclinalul dela
e umplut pietrisuri, nisipuri conglomerate oligocene (Fig. 23).
www.dacoromanica.ro
32 G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 33
www.dacoromanica.ro
34
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 35
www.dacoromanica.ro
36 G. MUGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 37
NEOGENUL
B. SERIA MIOCENICA
I. Primul etaj mediteranean
(Aquitanian Burdigalian)
Depozite miocene inferioare au fost descrise de diferiti români
sträini in mai multe puncte, ca mici bazinuri, interiorul podisului
Mehedinti: la Bahna, la Balta, la Ponoare Fântânele
Baia de Aramä, la Topile pe Cerna. a zinul dela Bahna a fost
studiat special de GR. MATH. DRAGHICEANU SABBA
pentru interesul economic ce desteptase lignitul continut
între depozitele primului etaj mediteran mai din cauza
mului cu depozitele dela Petroseni. Fauna ce s'a gäsit diferitele
onzonturi ale acestor depozite dela B a a fost studiatä mai de
TH. care comparând fauna straturilor cu Cerithium marga-
Cer. cu fauna straturilor similare dela Petroseni a
www.dacoromanica.ro
38 G.
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 39
www.dacoromanica.ro
40 G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 41
Prof. E. CHOLNOKY.)
IG. 29 bis. - (spre SE) a teraselor bazinului Milanovat.
Das tertiare Becken und die Terrassen Milanovall.
www.dacoromanica.ro
42 G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL OLTENIA 43
www.dacoromanica.ro
44 G. MURGOCI
joreni-Fundgtura, Titireciu, la
www.dacoromanica.ro
DIN 45
elipse mai mult sau mai putin intinse, inima anticlinalelor erodate
e adesea limitat prin falii mai mutt sau mai putin puternice.
intlnim la Troianu, la Ocnele Mari, la Govora, la Titireciu
la Gâtejesti ; dela Govorei la N. se atinge se contopeste zona
värgath. La Str la S. de Mägura se o
cu faciesul de (vezi 38).
La ari râpele din partea de S.E. a orasului se
sfArâmäturi de foarte multi Nummulili mici(1), Orbitoide
(erodati deci secundar) si nedeterminabili, etc.
Nummuliji erodati am la Go vo ra in de S.E
BuneW Ca co va
;* ......
t
',;
FIG. 34. Govora.
(Literile formatiuni ca in ao),
gips; F nisipuri gresii Cerilbiurn -nisipuri grcsii
Ervilia pusilla bancuri de lignit.
des
FIG. 35. -
(Literile formatiuni ca la
des
www.dacoromanica.ro
46 G.
www.dacoromanica.ro
DIN ENIA 47
C. Anticlinalul Slátioarei.
anticlinalele Ocnelor Mari al Govorei, poate mai im-
portant e al SlAtioarei. Am arAtat d-1 GR. a considerat
toate aceste conglomerate pietrisuri nisipuri ca eocene, la o ana-
amAnuntitä, rAmâne ca oligocen numai capAtul vestic al ei
SlAtioarei MAguricea de o parte alta a (Fig 28).
Peste aceste pietrisuri bolovAnisuri la MAguricea se reazima, evi-
dent discordant in din S. MAguricei, straturi de pietrisuri
glomerate cu nisipuri intercalatii argilo-marnoasc. Pe când
uncle izvoare sulfuroase cu hidrocarbure es din bolovanii
ratele oligocene. cu blocuri de micasistuni pirite etc., M o are a
anul
www.dacoromanica.ro
48 G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 49
www.dacoromanica.ro
dela spre V. sue pe coasta pe la V. de Vila militarä spre
curmäturà, la soseaua (Fig. 411.
Fatä de aceste ar locul ne pentru ce sonda
Soc: dela n'a avut succes? Se stie
aceastä sondä a mers la 327 m. (o alta la 90 m.), a
avut ape särate foarte concentrate emanatiuni de gaze ce de mai multe
ori au aruncat coloana dc apä din sondä la o de 20-30 m.
afarä, ceeace presupune o presiune de putin 30 atmosfere
tusi petrol nu s'a semnalat !
www.dacoromanica.ro
OLTENIA
www.dacoromanica.ro
52 G.
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 53
www.dacoromanica.ro
54 G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 55
www.dacoromanica.ro
56 G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA
www.dacoromanica.ro
58 MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 59
-
are Oltenia decât un rol secundar. Se intâlneste ca straturi la
www.dacoromanica.ro
60 G. MUÇOCI
gipsului (1); dar unele straturi de argile se pare micile dar splendidcle
cristale de gips se acum. Se cä Anhidrita s'a gäsit ca
Jahresringe masivul de sare dela Ocnele (84, 114).
Am amintit «ferbele glodurile» (izvoare dela Cacova
briceni ; mai ales ferbea dela Cacova am putea-o considera ca o
miniaturä, desi nu scoate pentru a constitui un c'on.
«F e r b e» remarcabilä e la Stoenesti unde prin crApâturile solului es gaze
abondente ce se aprind (2); emanatiuni mai slabe se mai la fie
care izvor.
Atrag atentia fata Bistrita e a i»
unde es gaze abundente dar nu ard. Probabil e aer sau CO2 ce ese cu
apa din vre-o pesterä din blocul calcar, dela baza ese acest izvor.
Mai interesante chiar si decât aceste sunt straturile de
gresii, nisipuri conglomerate ce miros puternic a petrol. Ele se
nesc de obiceiu nivel mai superior cred apartin in genere
tortonianului 37).
Nisipuri argile nisipoase cu petrol s'au cu ocazia
säpâturilor pentru podul ce duce la g, pe Bârlogului. Ele cad
aci spre N, sub un unghiu mic desigur cä e strat furnizeazg
gazele «Ferbei» dela Stoenesti. La i rarii de sus se intâlnesc de
asemenea straturi de nisipuri argiloase foarte bogate in sare mirosi-
toare a petrol. 3 puturi, ce au mers se zice la aproape m., au
fost 3 locuri - la intâmplare - natural rezultat.
La Stoenesti, la Vârful (fig. 36), pe de am
tâlnit straturi de nisipuri argiloase cu petrol. nivel
mai superior se un anticlinal de gresii vinete cenusii, micacee,
cu bancuri de calcare negre brune, cu un miros de petrol
Pivnitele locuitorilor aceste bancuri, sau cu lespezi de
acestea, zeci de ani miros a petrol.
Tocmai acest punct avem o mare perturbatiune diferi-
tele formatiuni ce constitue terenul. Anticlinalul salifer ce incepe la E. de
Bunesti, cu un sâmbure de salifer inferior, se deschide din ce ce spre
Stoenesti; la baza râpelor din muchea dintre cele 2 sate sunt numeroase
izvoare sulfuroase emanatii de hidrocarbure. La Vârful (Stoenesti)
intervine o falie ce anticlinalul aproape perpendicular aduce tor-
tonianul (?) sarmaticul contact de muche cu saliferul inferior.
falie dirijatä E-V. dela biserica Titireciului trece pe la S. de
Stoenesti, azi relief buza superioarä de salifer inferior (Fig. 34).
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 61
www.dacoromanica.ro
62 G.
www.dacoromanica.ro
fERTIARUL DIN OLTENIA 63
2. Tortonianul la rnarginea
Bine dezvoltat variat prezentarea lui, gäsim tortonianul la apus
de Oltet. La ä d i a, (fig., sub Runcu, unde a fost de
K. unde prezintä douä orizonturi identice cu cele
din regiunea Bahnei, mai ales a unde a fost studiat de d-1
SCHAFARZIK (35) : unul marno-nisipos, Badenertegel, la (comp. depoz.
de Gainfahrn Steinabrun); altul calcaro-conglomeratic, Leithakalk, de-
din stânga sä
orizontul inferior al tor- FIG. 53. - Sectiune sub
lungul
tonianului, dar fosile n'am (Legenda vezi la 52).
gäsit (1). Pe culmea dintre
Galbenul am gäsit când faciesul marno-nisipos, când conglo-
merate si calcare cu In d-1 K. REDLICH
faciesul conglomeratic, etc.
Tortonianul bine determinat, reprezintat Leithakalk, se
neste, numai ca blocuri mici, dar colosale, la B i, R o-
si (Cerna) cu o faunä intortus
L. Trochus BROC., Pecten sp., Pholas sp., Nucula nucleus, L.,
www.dacoromanica.ro
64 G. MURGOCI
STEFÂNESCU aminte-
te cochlear, FIG. 55. - dealungul oselei la Dobrita.
1i gresii (din Leithakalk); calcare negre bitumi.
la pe noase cu k geode de g gresii marne.
Cosustea, etc. La S
seni Dobrita chiar pe la Tisman a, la Glog ova-
n ti, a, etc. se prezintä splendid spre cercetare.
La se intercalatiuni de marne calcaroase
trui sure, cu resturi de plante mirositoare a petrol, imediat de a-
supra calcarelor de Leitha conglomeratelor tortoniane caracteristice
55). La S che la (V) la deasupra calcarului de
Leitha de conglomerate sarmatice cu o imediat
deasupra vin calcare oolitice cu Congerii Neritine, probabil meotice sau
pontice inferioare. De obiceiu de-a lungul marginei Carpatilor,
dela Bistrita la avem dcpozitelor tortoniane
fosile puternice strate de conglomerate, pe care d-1 SABBA STEFÂNESCU,
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 65
www.dacoromanica.ro
66 G. MURGOCI
3. Bazirml Bahna-Orova.
Straturi din al doilea etaj mediteran, comparate gäsite identice
ca faunä ca facies petrografic cu cele din bazinul Vienei, s'au descris
tot amänuntul mai multe puncte din bazinul ova (1)
Voiu insista putin aci asupra dispozitiei sratigrafiei acestui bazin foarte
important din punctul de vedere tectonic. Cum am arätat (pag. 41) acest
bazin sedimentar e azi cutele sisturilor crisaline; depozitele
sale au fost insä depuse din diferite märi - dela burdigalian la
pontic - inteun adânc geosinclinal parte granit formatiunile
cristaline ale grupului II, parte formatiuni mezozoice parte in
rile cristaline ale grupului Acest geosinclinal s'a format de-a lungul
unei mari dislocatii longitudinale (vezi tectonica acestei regiuni);
apoi depozitele au fost continuu cutate la Ilovita constatäm chiar
rästurnäri de strate 30).
Straturile primului etaj mediteran le gäsim desvelite la Bahna-Ilovitä;
cele de al doilea etaj mediteran, calcarul de Curchia (=de Leitha), marne
foraminifere, etc. au fost descrise la Bahna-Ilovita in valea Cernei
la Jupanec lângä Orsova. Ca depozitele dela Cernädia gäsim
aci cele douä faciesuri: marne Globigerine mai departe de baza mun-
tilor; conglomerate calcarul propriu zis de Leitha, la Bahna numit
de Curchia, lipit chiar pe marginea de cristaline. In total
ele apartin stratelor de Leithakalk, precis orizontului superior al torto-
nianului. Dupä sectiunile date de GR. S. STEFÄNESCU M. DRAGHI-
CEANU fond nu se deosibesc prea mult) calcarul de Curchia ar
i inferior marnelor (2). D-1 SABBA STEFÂNESCU aminteste d-1 DEPERET a
fäcut distinctie in bazinul Vienei ; dar la Cernadia calcarul de
Leitha este deasupra marnelor (vezi amänunte la d REDLICH (58, 77)
Dupä observatia noasträ d-1 DE MARTONNE) aci la Bahna
el pare mai mult a intercalat ca o panä ascutindu-se dela margine spre
interior marnele Globigerine, fapt de concordä cu
observatiunile noastre din tot lungul marginei tertiarului. Pe de altä parte
SCHAFARZIK, care a studiat in amänunte dela Orsova,
seste REDLICH la orizont mai inferior la
Jupanec Ieselnita, bancuri de marne cu Foraininifere o bogatä
face le compare cu Badenertegel ; deasupra vine calcarele
conglomeratele ce le comparä Leithakalk; chiar bancurile
care avem intercalatiuni marnoase cu Globigerine. Nu se vede
www.dacoromanica.ro
DIN OLTENIA 67
www.dacoromanica.ro
68 G. MURGOCI
5. Bazinul
Tot d-lui SCHAFARZIK (in parte d-lui FIALAVATS) datorim
studiul amänuntit al bazinului (Belareca) care constä din depo-
zite mediterane superioare (Leithakalk Badenertegel) sarmatice
rioare bogate fosile (30). La Mina 2 bancuri de lignit,
din mediteran in g a u u (Bolovasnita) marne cu
Turitella turn's, BAST. a gäsit un tuf dacitic (fig. 58).
In bazinul Petrosenilor tortonianul nu e cunoscut; dar a fost
de mai geologi bazinul (137/197 urm.).
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 69
6. Reciful dela
Punctul mai important ce ni-1 prezintä a doua mpditera-
neanä care ne asupra intregului tortonian e la
SAcel de jur (fig. 59).
Blahnitei, la apele minerale, se prezintä, transgresiv pe
conglomeratele eocene, conglomerate, gresii, bancuri de calcare negre
bituminoase cu ce cad spre N. sub un unghiu mic. Cal-
carele sunt uneori compacte, alte ori poroase nisipoase, cu pungi de
petrisuri sau conglomerate ; ele se urmiresc, acoperite imediat de
conglomerate, pe ce spre N. insula de eocen.
Sus pe dealuri spre spre Cucue apar pe ici pe colea
prin ogasuri calcarele cu mai mult sau mai putin
nisipoase, gälbui, poroase, adesea alternând sau cu
www.dacoromanica.ro
G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN 71
www.dacoromanica.ro
72 G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA
www.dacoromanica.ro
74 G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 75
www.dacoromanica.ro
76 G. MURGOCI
(1) D-1 GR. STEFÂNESCU le-a indicat la Slätioara, Glâmboca, Porceni, etc.
au fost determinate de A. MARION & LAURENT. (An. Muz. Geol. Pal. 1895),
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA
www.dacoromanica.ro
G. MURGOCI
1) Cernädia-Novaci-Aninis-arpenis-Crasna-Musetesti-Bârlesti pe Jiu.
2) Piticu-Pociovalistea-Surpati-Lägresti, unindu-se cu prima la
tila Jiu, semnalandu-se mai departe spre apus de Jiu la Cartiu
Calcesti-Ursätei-Arcani E.-Boasca si Tismana (ultimele in pontic).
3)
Slobozia-Copäceni, (ultimele pontic).
Amintesc in special Glodurile dela S rb (pe Oltet)
deni 69) (pe Amaradia petroasg) sunt adevärate sage, cu conuri de
galben, cu revärsari de noroiu cu eruptiuni din in când. Se pre-
de obiceiu in grupe mai insemnate, dintre care sau foarte
caracteristice, cu conul de aproape un metru diametrul de 5 6 m.
(1) Acele* fapte mi-au fost povestite de oameni la glodurile dela Zorleti, unde
proprietarul a sape petrol.
www.dacoromanica.ro
ERTIARUL DIN 79
www.dacoromanica.ro
80 G.
C. SERIA PLIOCENICA
Etajul meotic
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA
www.dacoromanica.ro
pozite foarte dezvoltate, relatif uniforme in prezentarea compozitia
roce din depozite mai vechi, la sarmaticul mediu. Cu
multä probabilitate socotesc dar aceste depozite ca meotice le consider
in directä continuare cu depozitele similare dela Titireciu si Buleta. Altä
datä (vezi 121) le-am considerat ca pliocene superioare (St. de andesti);
faptul ele sunt foarte dislocate, anticli-
nale sinclinale pronuntate, apoi falii in contact cu
saliferul etc., ne aratä trebue sä fie mai vechi. Cum
ele corespund oarecum cu petrisurile conglomeratele
dela Titireciu, le-am considerat la alte probe
ca meotice.
In räspändirea ele par a se mentine
unea teraselor subcarpatice; probabil depozitele dintre
i Dian u, ce vin de asemenea discor-
dant saliferului, fie un reprezentant al celor dela
tireciu-Fundätura. In partea nordia sunt foarte dez-
voltate, partea se subtiazá, ba pe unele locuri
FIG. 71.-
mcotic par a dispare complect, cum de ex. la de
leta, unde pe salifer sarmatic inferior gäsim de-a
dreptul ponticul, la cu slabe pietrisuri.
Pe Mägura ei gäsim niste bancuri de pietrisuri conglo-
merate grosolane, brune, etc. cu nisipuri vinete galbene cu
argile putine, etc. ce reamintesc depozitele saliferului värgat. Tectonica
este foarte complicatä, ele au fost trase in anticlinal peste salifer
(fig. 40). La Coada Mäguricei, unde ele redresate spre S.E.
am gäsit Helicide, in bancurile de nisipuri argiloase, singurele
fosile constatate pânä acum in aceste pärti. Pe partea bancurile
sunt mai ondulate, sunt bancuri cu elemente fine, chiar marne gresii
calcaroase cu foi de plante, etc. Faciesul formatiunilor tectonica
ne a fäcut sä revenim asupra primei noastre päreri, si sä le socotim eta-
jului mediteranean la straturile cu Spaniodon Helix. Insä la Nord de
Mäguricea Slätioarei in apa Cernei, unde trece drumul spre Greci (fig. 28)
am gäsit in marnele vinete galbene cu multe impresiuni de plante nume-
roase Helicide Lymnee, peste cari urmeazä straturi cu Congerii depo-
zite pontice. Având vedere faciesul acestor formatiuni pozitiunea tec-
tonica apoi cä d-1 a descris astfel de straturi cu
Helix, ca meotice, cred nu fac o lucru care sugereazI
d-1 ANDRUSSOW (pag. 91) depozitele din apa Cernei meoticului.
La S. de M. Slätioarei, gäsim intercalate deasemenea conglo-
meratele sarmaticului mediu cu (poate chiar
rior) depozitele pontice cu Prosodacne, etc. niste bancuri puternice
de nisipuri, märunte, cu slabe intercalatiuni de marne argiloase
www.dacoromanica.ro
TERTIAEUL OLTENIA
www.dacoromanica.ro
G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
DIN 85
www.dacoromanica.ro
86 G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 87
www.dacoromanica.ro
88 G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 89
www.dacoromanica.ro
90 G. MURGOCI
Cardium novorossicum BARB. entspricht, doch kann ich diese Frage nicht entschei-
den, da mir die Exemplare dieses Cardii fehlen.
Limnocardium ochetophorum BRUS. Ein kleines welches dem
Limnocardium ochelophorum und Limnocardium Sub-Odessae nahe ht
Mehr Aehnlichkeit hat dasselbe mit der Limnoc. nur die Anzahl
der Rippen ist noch grösser, als bei Limnoc.ochetophorum. Eine gewisse
schaft zeigt auch Limnoc. nobile SABBA, doch sind die Rippen dieses letzteren spitz
dachförmig, die Rippen unsererer Art abgerundet sind.
Hydrobia sp. Es kommen wahrscheinlich zwei Arten glatter Hydrobien vor,,
doch wegen Mangel an Zeit wage ich einstweilen nicht eine genauere Bestim-
mung derselben vorzunehmen, da überhaupt die Bestimmung glatter Hydrobiden
eine delicate Sache ist. Eine Art erinnert sehr an Hydrobia novorosica
doch habe ich leider Exemplare derselben zum Vergleich.
Pyrgula ANDRUS. Ziemlich selten kommt hier eine gekielte
Pyrgula, welche am der von mir als Pyryula Sinzowi aus den
tischen Schichten beschriebenen Form steht, nur haben die Exemplare der
gula aus o ara gut ausgesprochene longitudinale Streifen. Solche Ornamentik
hat Pyrgula angidata FUCHS (Radmanester Horizont), nur ist die letztere
und hat keinen zweiten Kiel auf der letzten Windung, wie die unsrige Art. Auch
hat eine gewisse Aehnlichkeit.
sp. Bruchstücke einer glatten kommen in der Probe
von N. 42 und Cucesti N. 39 vor. Der Form nnd der Zeichnung nach
erinnert diese Melanopsis an Melanopsis decollata und cognata BRUS.
Vivipara sp. Bruchstücke einer kleinen, glatten Vivipara kommen in
Probe Slatioara 46 vor.
Was das wahrscheinliche Alter der beschriebenen Fauna anbelangt, so scheint
mir am wahrscheinlichsten, dass die Schichten, welche dieselbe enthalten, sehr
gut dem tOdessaer und insbesodere seiner Thonfacies entsprechen (blauer
Thon von Odessa). Wahrscheinlich folgt der Horizont von Slatioara (42, 43 etc.) und
Cucesti 39 unmittelbar auf den höheren maotischen Horizont.
Gruppe.
Slätioara 7.
Einen anderen Charaktcr stellt die Fauna der Probe 37 aus Slätioara dar.
Sie besteht aus folgenden Formen.
Dreissensia Berbenstiensis ANDRUS. Die Exemplare zeigen jene
rakteristische welche den von mir beschriebenen D. berbestiensis eigen sind
(zahlreiche spitze Zigzags). (Siehe meine Monographic der Dreissensiden, p. 376). Diese
Form ist jenem Horizont eigen, welche ich unter dem Namen der Schichtcn von
ausgeschieden habe, und welche meiner Ansicht nach ein Verbindungsglied
zwischen den pontischen Schichten im eigentlichen Sinne des Wortes (zweite pon-
tische Stufe) und den Psilodon schichten (dritte pontische Stufe) darstellt.
Dieselbe Form ist auch von SABBA STEFANESCU abgebildet (Etudes, Taf. VII.
1), leider teilt er uns nicht mit, woher das Exemplar stammt.
Die Cardiden der Probe 37 sind schlecht erhalten. Ich habe ein Bruchstück
Prosodacna Art bemerkt, welche eine Grösse von nicht weniger als 30 mm.
reicht, mit zahlreichen Rippen, welche in der Mitte glatt sind, vorne aber etwas eckig,
wie bei Pros. Sturi COB. Eine Bestimmung ist unmöglich; fernen ein
nes Bruckstück eines Cardium mit zahlreichen, dicht gedrangten scharfen Rippen.
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL IN OLTENIA 91
HI. Gruppe.
CucWi 38 und 40.
Diese Proben enthalten folgende Fauna :
Prosodacna Munieri SABBA. Exemplar aus der Probe N. 40 stimmt sehr
gut mit der Abbildung und Beschreibung SABBA STEFANESCU's, welcher diese Form
aus Vulcanalui Pandele beschrieben hat. Die Verhältnisse des Vorkomnisses sind mir
unbekannt. SABBA STEFANESCU rechnet ganz richtig zu einer und derselben Gruppe:
Prosodacna serena SABBA Cobalcescui FONT. und SABBA. Auch eine ge-
wisse Verwandtschaft zeigt Pros. Munieri mit der gewöhnlichsten Form der Psilodon-
schichten, Prosodacna COB. Pros. Cobalcescui ist den Horizont von
V fu rile charakteristisch.
Ausser dieser Prosodacna kommen noch Bruchstücke (38, 40) einer anderen Art,
mit zahlreichen, glatten Rippen und unbestimmbare Reste einer anderen Cardiden
vor. Auch einer an Pros. erinnernden Form sind vorhanden (38).
bifarcinata Bielz. Ein gut erhaltenes Exemplar aus 38.
In der Probe Cuc eqti N. 40 kommt eine schlechter erhaltene Vivipara, welche
mehr der Vivipara Woodwardi sich nähert, vor. Was das Alter des Horizontes anbe-
langt, welcher diese Vivipara enthält, so charakterisirt sie nach NEUMAYR den unteren
Horizont der mittleren Paludinenschichten. Nach SABBA STEFANESCU ist sie in
mänien in der cLevantinischen Stufe» doch soll sie auch in den obersten
Schichten der cpontischen» Stufe vorkommen. S. STEFANESCU gliedert aber die
nischen 4Congerienschichten» nicht, welche er unter dem Namen der Ipontischen Stufe»
versteht, in einzelne Horizonte. Ich habe an verschiedenen Stellen (siehe insbeson-
dere die synoptische Tabelle in Monographic der Dreissensiden, p. 483, 487, 490)
bemerkt dass die rumanische cpontische» Stufe nicht ganz dem Complexe der Schichten
entpricht, welche unter diesem Namen in Oesterreich-Ungarn und in
Italien verstanden werden. Die untere Grenze der rumänischen Con-
gerienschichten mit derjenigen der pontischen Stufe
die obere ist aber viel höher als die Grenze zwischen der und der
levantinischen in Ungarn und den Ländern.
Somit entspricht der obere Teil der rumanischen Congerien oder richtiger
Cardienschichten, welche von manchen Autoren als pontisch bezeichnet wird,
nigen Ablagerungen, welche in anderen Gebieten schon als levantinisch classificirt
werden. Um nähere Beziehungen aufzustellen sind weitere Untersuchungen nothwendig
und dazu eignet sich gerade am besten.
IV. Gruppe.
Hierher gehören Stücke mit Land und Stisswasserconchylien (Apa Cernei), ich
kleine mit sehr zahlreichen Umgängen versehene Planorbis und zwei oder drei Helici-
bemerkt habe. Mir fehlt aber die Literatur und Vergleichsmaterial Arten
zu bestimmen. Vielleicht handelt es sich um diejenigen Helix-schichten, welche nach
L. TEISSEYRE im nahen Zusammcnhang mit den oberen maotischen Schichten stehen.
www.dacoromanica.ro
92 G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
DIN 93
PETROLUL DELA
www.dacoromanica.ro
94 MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA
www.dacoromanica.ro
TECTONICA REGIUNEI
www.dacoromanica.ro
cris ca apartine altor formatiuni alt facies probabil cu altä po-
zitie etate geologicl De altfel aceastä parte
granitul cristaline de grupul II; mezozoice, ce vin
pe acestea, nu se scara stratigrafia pânä la cretacicul in-
ferior (ori cele inferioare straturi ale cretacicului superior). Pe peti-
cele de cristaline de grupul I nu mai gäsim formatiuni mezozoice
tocmai departe spre apus, regiunea Steyerdorfului, dar acelea
nu se la urgo-aptian.
repartitie perfect cu tectonica meri-
dionali, care ne conduce la ipoteza din primele timpuri ale creta-
cicului superior pânä oligocen, partea centralä a Carpatilor
meridionali fusese acoperitä de o de supracutare,
de din gr. I mezozoic ; acest timp eroziunea nu modelase
relieful Carpatilor de adânc ca depresiuni la
zozoicul, granitul ori de dedesupt, in depresiuni apoi sä
depunerea formatiunilor cretacice superioare ori eocene.
Atunci s'a format conglomeratic grezos care s'a depus ca
o manta jurul marei clipe cristalino-mezozoice a Carpatilor de Sud
care desigur era continuitate cu din N. Balcanului cu ce
nomanul Dobrogei. Din miscärilor din cretacic
leogen s'a format insä un relief orografic, care a fost modelat in continuu,
in virtutea cäruia a putut ia nastere depozitele mai tinere pe contul
celor mai vechi. Depozitele cretacice superioare par a märginite la zona
a a Balcanilor (un petec Dobrogea de Nord),
pe când paleogenul pare a ocupat o suprafatä mult mai mare
giunea dintre Carpati Balcani, tinându-se dealungul muntilor, ocolind
un uscat mijlocul Munteniei Dobrogei. Pe podisul Bulgar, in
sondajul din Bärägan Dobrogea de N. nu se cunoaste paleogenul.
in oligocen, numai dealungul unor tectonice, s'au
scobit depreshini lungi profunde, in care s'au depus formatiuni neo-
gene, dar mai ales miocene (mediterane). Dispunerea acestor bazinuri ter-
tiare e deasemenea caracteristicA Carpatilor de Sud; ele se alungesc
directie N.E.-S.V. (pl. I III). In regiunea departe de zona centralä a
Carpatilor, a fost erodat au näscut bazinuri neogene a
tindere nu o putem apretia, dar ele au rämas prin multe pärti ca in
giunea Slänicului, etc. insule paleogene (Slätioara Skel, Gura
väi, etc.) restul a fost acoperit de neogen.
Mult mai clare se bazinurile din zona a Carpa-
tilor. e bazinul Titesti-Brezoi, bazinul Petroseni, chiar bazinul Hate-
gului considerare directia straturilor, dela Hateg spre V. spre
Bistra, apoi mai caracteristic bazinul Baia de Aramä-Balta, ce reapare la
Bahna-Orsova, apoi la. Dubova fine la Iut-Milanovat.
www.dacoromanica.ro
Un alt bazin tertiar e cel dela Bozovici, care reapare apoi la Lie-
bcovo in valea Dunärii. Intre cele din muntii Banatului se interpune un
bazin important, al Temesului-Belareca, in directia de N.-S. Vom vedea
mai departe dispunerea acestor bazinuri e in legaturä cu tec-
tonica Carpatilor. Directia generalä a sisturilor grupului I este N.E.-
SN.; anumite de sau mari sinclinale sunt tot aceastä
rectie; chiar bazinul N.-S. Temes-Belareca e scobit dealungul unei
de incälicare.
In genere depozitele acestea tertiare lagunare
nurnai rare ori conditii marine (Milanovat, Bahna, etc.); ele au
fost mult mai directia N.E.-S.V., dacä azi
intrerupte recluse, cauza e eroziunea ce le-a dupá ridi-
cate; in multe ele se numai ca mici petice (Dubova, Iut, etc.)
Dacá consideräm faciesurile acestor depozite, special dispunerea
calcarului de Curchia (s. Leitha) cleducem cu multä probabilitate, cä aceste
bazinuri erau izolate unele de altele, sau comunicau numai prin anumite
bazinul Olteniei comunica pe la Baia de Aramä cu golful
bazinul Bahna-Orsova era separat de bazinul Belareca
Leithakalk-ul in bazinul Bahnei-Orsovei marginea de
pe când al Belarechei partea de S.E.; deci ele trebue fost uscat.
Bazinul Belareca comunica cu b. Bozovici pe la Pernova, desigur
era pe la S.V. comunicare cu bazinul Liebcovo, care foarte probabil era
separat de b. dar chiar din timpul M. Mediterane un uscat,
se interpunea clepresiunea Orsova Bozovici, ca
tenia Tara Hategului.
Natura depozitelor caracterul paleontologic ale formatiunilor, mai
ales ale depozitelor Märii Mediterane, sunt la toate aceste bazi-
Numai cu sarmaticul o deosebire, cele din Oltenia-Timoc
semänând mult celor din Moldova Rusia meridionalä fapt enuntat
si de & (37) Cvui (125).
Cât saliferul miocenic, cred din descrierea de fatä reese
destul de asemänarea, identitatea am putea zice, a acestuia cu
din bazinul Slänicului si Oituzului. Aci am demonstrat in Oltenia
saliferul se prezintä sub 2 faciesuri ca E. Carpatilor
I) inferior, faciesul ; conglomerate putine
marne, gipsuri tufuri dacitice, straturile cu BRUG.
Cer.margaritaceum BROCC. etaj mediteranean partial
II-lea). El ne aci, ca V. Olteniei, Transilvania E.
un facies de coastä un altul de putin cu
Pe de o parte concordanta continuarea faciesului oligocenul
din valea Oltului, pe de alta prezenta Nummulifilor erodati discor-
danta saliferului superior pe oligocen, ne demonsträ o a märei
www.dacoromanica.ro
flisului si trecerea ei Marea (asertiune de TIETZE
pentru de N. de MRAZEC & TEISSEYRE pentru Carpatii
de E. S.). Faciesul roscat al saliferului, cu gips marne ne
depuneri mai departe de ca in b. Slänic.
II. Inteun nivel mai superior, faciesul marnos, cu
bigerine alte foraminifere e in valea Oltului, bazinul Bahnei, etc.,
un etaj de superior burdigalianului, reprezintand depozite mai
depgrtate de de ca in bazinul Slgnicului, in al Oituzului, etc.
Tuful dacitic, caracteristica saliferului miocenic in alte la vestul
Oltului chiar mai abundent reprezentat. El apare in faciesul värgat al bur-
digalianului continu in tortonian. Dar sunt 2 feluri de tufuri
tocmai ca bazinul unul mai vechiu, un tuf propriu
faciesul cristalin eruptiv predominant ; un altul pare levigat, asernenea
trassului, cu faciesul sedimentar predominant.. Tuful dacitic a fost des-
cris in bazinul Belareca (30, 52), bazinul Liebcova, eu
in bazinul Bahna in relatiune cu depozite fosilifere.
In regiunea de V. a Banatului se cunosc dicuri de dacit (138). Gipsul
se Oltenia partea superioarä a saliferului sub calcarul
de Leitha, necontestat apartinând II etaj al M. mediterane ca Galitia,
etc. Moldova
Alternanta marnelor salifere päturilor de tuf cu marne calcare
negre albästrui, cavernoase, cu gresii petrolifere gipsuri, roce ce stau
cu tortonianul fosilifer dela marginea muntilor e
fel de jur Carpatilor (HILBER, TEISSEYRE & MRAZEC, etc.).
Pe de parte, prezenta marne nisipuri salifere, imediat peste
tuful a Syndesmya apelina REN. Ervilia pusilla. PHIL. ne
monsträ tranzitia Märei Mediterabe - aci Oltenia - spre orizontul
an faciesul formatiunei salifere. Pe când
regiunii domneste faciesul marnos, la coaste gäsirn alternante de ale
calcarelor conglomeratelor calcaroase tortoniane treceri pe nesimtite
la cele sarmatice.
de aceasta, o constatare
turile dela E. spre V. constatgm o variatiune interesantä a faciesurilor pe-
trografice: conglomeratele eocenice medii dela Sälätruc le la
cu o superioarä, corespunzgtoare faciesului marnos dela Olänesti.
La Titireciu, Tornsani, Otasani, faciesul värgat roscat pare a
se sui la tortonian, faciesul marnos prinde, o parte cel putin, din
sarmaticul inferior. D I. face aceeasi conjecturg pentru
gilele marnele inferioare sarmaticului din Moldova Saliferul marnos
din Valea Oltului e foarte redus la Tomsani la S. de Mägura Slgtioarei.
La Dianul la V. de Otäsani peste faciesul marnos salifer aproape
www.dacoromanica.ro
G.
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 101
B. Dislocari.
Consideratiunea profilelor geologice ce dat in aceastä descriere
inspectiunea schitelor aläturate, in comparatiune harta geologicA,
ne o idee de trecutul acestei regiuni; de aceea nu voiu intra
aci in prea multe amAnunte. Epocele de miscäri corespund anume celor
schitate de D-1 SABBA STEFÁNESCII la finele monografiei sale asupra Ter-
tiarului României stabilite de MRAZEC lucrArile
posterioare. studiind valea Timocului (37) fatä cu geo-
logia ajunge de asemenea la precizarea unor momente impor-
tante din trecutul carpatic. Sä trecem in revistä aceste fapte.
de cenoman, dar neocom au avut in Carpatii
Olteniei supracutäri cum s'a demonstrat pentru Carpatii din N.,
dar mai ales pentru Alpi. Se pare cä in Carpatii sudici,
au fost mai intense de un caracter mai simplu. Iatä dupä notele
cate la Academia din Paris cum se prezintä lucrurile (128, 129,130.
D-1 MRAZEC, expunând Congresului dela Viena
rezultatul cercetärilor sale ale mele asupra cristaline din Car-
patii meridionali, a distins o serie cristalofilianä antipermianä
grupuri, o serie rnezozoicä.
Primul grup paleozoic aproape in intregime Carpatü
ridionali la E. de Parângu muntii Banatului, la V. de valea
precum masivul Godeanul platoul Mehedinti.
doilea grup apare masivele Parângu, Retezatu Munte
mic, Severinul Valea asociat cu masive granitice.
www.dacoromanica.ro
SISTEM ETAJ SUBET.
FACIES
o E
RE
PREDOMINANT
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 103
www.dacoromanica.ro
104 G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 105
www.dacoromanica.ro
106 G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 107
www.dacoromanica.ro
108 MURGOCI
www.dacoromanica.ro
pliocene din V. Timocului dislocate si cutate, ca si cele din Car-
patii Olteniei, pe când regiunea din Timocului sar-
maticul nedislocat. D-1 chiar cele regiuni
printr'o linie ce trece pe la apus de Negotin valea Dunärei, la
de Negotin, e platforrna ce constitue vorlandul balcanic.
In timpul levantinului cuaternarului au avut
sau prea putin pronuntate. Levantinul e usor cutat regiunea
jului Severinului, prin sinclinalele lui a dat la formarea depre-
siunilor intracolinare. Terasele pliocene cuaternare vechi nu sunt
proape de dislocate.
(1) Die Seitenzahlen beziehen sich auf den rumänischen ausführlichen Text.
www.dacoromanica.ro
110
www.dacoromanica.ro
IN
www.dacoromanica.ro
petrographischen und stratigraphischen Charakters wegen und seiner
Lagerung zufolge als zum Flysch gehörend. Während bei und
Rudina die Mediterran-Ablagerungen unter gegen SO. einfallen,
ist ihr Liegendes in kleine Falten gestaut und bald nach N, bald
gegen S unter 60-70° ein. Gestützt auf die Facies und die
stellte Transgression betrachte ich diesen Komplex mitsammt der Scholle
von Gura-Väii als zum palaeogenen Flysch gehörend. Ich verzeichnete
ausserdem noch ein Vorkommen von palaeogenem Flysch im Inneren
des Plateau's von Mehedinti im SW. von Baia de Aramä, aber es scheint
als ob diese viel ist.
Fag. 33. In einer Exkursion, die ich DE MARTONNE machte, fand
ich, dass die burdigalianen Ablagerungen diskordant auf schwarzen man-
ganhaltigen kaolinisirten Schwefern aufruhen, welche Pegmatit-Linsen ent-
halten. Ich fand im auch grössere Pegmatitblöcke, welche nur aus
diesen Schiefem stammen können. Ich fand diesen schwarzen Schiefer
mit Pegmatitblöcken ausserdem auch bei Petrovosela (Miroci) und
cenestea (Val. Cernei) und in anderen Gegenden des Banates am
takt der Überschiebungsflache. Hier bei Ponoare, wie auch in anderen
Gegenden scheinen sie auf den Sandsteinen zu liegen, welche die
tochtonen lke bedecken. (So figurieren sie in der Zeichnung E. de
MARTONNES). Wenn wir annehmen, dass diese Schiefer ein Rest sind der
kaolinisierten Reibungsbreccie der eberschiebungsfläche, dann muss der
Flysch im Hängenden der lke, oder aus welchem der lk in Klip-
penform hervortritt, sein. Er gleicht sehr den Sandsteinen, welche
SCHAEARZIK von Arsana und Umgebung beschrieb und welche er zur
Unterkreide
Pag. 34. Palaeogenklippen von Säcel und Das
Alter wurde durch das Vorhandensein von Nummuliten in dem Sand-
stein von Säcel bestimmt. Die Schotter und Sandsteine von Mäguricea
und vom Cernatal sind wahrscheinlich Oligocan.
Pag. 35. Mineralwasser bei Cälimänesti-Olänesti etc. mit reichen
Emanationen von Methan.
37. Erste Mediterranstufe. Die stratigraphische Lage der
Ablagerungen von Petroseni wird nur durch geologische und tektonische
Betrachtungen festgestellt.
38. von Balta und Bahna. Im Inneren des
Plateau's von Mehedinti, bei Ponoare-Buzesti-Balta finden wir Schichten
mit Cerithium margaritaceum mit Lignit, welche diskordant dem kre-
tacischen Flysch aufruhen und sich in einer Depression befinden, welche
nicht im Flysch sondern bis zu den schwarzen
und dem Fundamentgranit vordrang.
39. Ablagerungen bei Bahna befinden sich in der direk-
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN 1.13
www.dacoromanica.ro
114 G.
www.dacoromanica.ro
115
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
DIN 117
mergel. Westlich vom Jiu man einen Streifen Tortonian, hie und
da unterbrochen, längs des Karpatenrandes bis zur Donau.
Pag. 65. Im Süden der Donau wurden sie von und
in der Gegend von Negotin bei Târniani bis zur
schrieben und von ivcovi und PAvLovi in der Gegend von Zaieciar,
wo die Ablagerungen überall sehr fossilreich sind und die beiden Facies
des Leithalkalkes und der Badenertegel aufweisen. Andesittuffe (?) sind
der Mediterranablagerung von Donia-Belareka (Zaieciar) zwischengelagert.
Pag. 66. Becken Bahna-Orpva. Seine Ablagerungen wurden zu
verschiedenen Zeiten gebildet - vom Burdigalian bis zur pontischen
Stufe - und zwar in einer tiefen Geosynklinale, welche zum Teil in
Granit und krystallinischen der II. Gruppe, zum Teil in
zoische Formationen und endlich in kristallinische Schiefer der I. Gruppe
eingeschnitten war. Wie in den Ablagerungen von Cernädia, wir
auch hier die beiden Faties : Globigerinenmergel, weiter vom Gebirgs-
rand entfernt Konglomerate und eigentlichen Leithakalk, welcher bei
Bahna Curchiakalk genannt wird und der Kante der krystallinen
fer aufliegt. Nach unseren Beobachtungen (mit DE MARTONNE) scheint
derselbe bei Bahna eher dem Globigerinenmergel in Keilform eingela-
gert zu sein. Sogar zwischen den Kalkbänken finden sich mergelige
Zwischenlager voll mit Globigerinen.
Pag. 67. Man kann nicht klar sehen, ob diese Schichten diskor-
dant dem Burdigalian aufruhen, wie es DRAGHICEANU angiebt, aber über
ihnen sich diskordant das Sarmatische oder das Pliocän. Das
tere Sarmatische wurde im N. von Cerna zwischen Alion und Drenek
und vom S. im vom Dâlbocatul bei Ieqelnita beschrieben. Der
Curchiakalk und die tortonianen Konglomerate von Bahna und aus
deren Orten stellen keinen kontinuierlichen Horizont vor, ebensowenig
wie die sandig-mergeligen Schichten an dieser Basis oder in ihrem
Hangenden, sondern es sind nur Bänke, kleine
mitten der sehr wechselreichen Konglomerate des Meeresstrandes.
Pag. 68. Das Becken von Jucz-Milanova. Essch eint, dass wir es
hier neben tortonianen Ablagerungen auch mit solchen grösseren Alters
(Burdigalian) zu tun haben, wenigstens nach dem Facies der Kiese und
Sandsteine zu schliessen, welche sich im Liegenden dieser Ablagerungen
Das Becken von Iablanitza. SCHAFARZIK fand bei der Grube Jelia
zwischen zwei Lignitbänken aus dem Mediterran und bei Ogau lui Petru
(Bolovasnita) zwischen Merge mit Turitella BAST. einen
Pag. 69. Das von Im Blahnitatal man bei den
Mineralwässern, über die Konglomerate transgredierend,
glomerate, Sandsteine und schwarze bituminöse Kalkbänke mit Litho-
thamnien, welche gegen N. einfallen.
www.dacoromanica.ro
118 G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN 119
www.dacoromanica.ro
120 MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 121
www.dacoromanica.ro
122 G. MURGOCI
www.dacoromanica.ro
TERTIARUL DIN OLTENIA 123
www.dacoromanica.ro
124 G. MTJRGOCI
www.dacoromanica.ro
125
www.dacoromanica.ro
dass vor der Cenomanerosion die autochtonen Schichten noch mit
der Therfaltungsdecke bedekt waren. Wir können immerhin die Ideen
BERGERON'S nicht annehmen, welcher, auf wenige Beobachtungen am Kon-
takt des Flysches mit dem Krystallinen in Jalomitatal gestützt, eine
Oberschiebung der gesamten Flyschmasse annimmt, welche sich wahr-
scheinlich im Sarmatischen abspielte. Die Beweise dieser Oberschiebung
scheinen nicht überzeugend zu sein und ich habe dargetan, dass in
der Oltgegend samtliche Ablagerungen der Oberkreide und des Ter-
in normaler Weise aufeinander folgen, vom Cenoman bis zum
vantin.
107. Nach dieser Überfaltung drang das Meer, in welchem
sich der Karpatenflysch bildete, angefangen mit der Oberkreide, ins Herz
der krystallinen Insel von N. und S., vor, lange Zeit die Becken von Brezoi
und Hatzeg besetzend. Die orogenetischen Vorgange, welche zwischen dem
Turon und unteren die Gegend ein wenig in Bewegung setzten,
erscheinen mit grösserer Kraft am Ende des Oligocans. Zu dieser Zeit
entstand wahrscheinlich die Antiklinale Narutu-Cozia ; eine eingestürzte
Synklinale entstet im N. der Klippe Narutu - Brezoibruch - und
die Ablagerungen des Beckens Brezoi-Titesti werden in zahlreiche Falten
gestaut. Am Aussenrand sind die Bewegungen noch intensiver: des
heutigen Karpatenrandes entsteht eine Senkung, welche bei Cernädia,
Ponoarele-Balta-Clisura, etc. von Brüchen begleitet wird. So bildet sich
eine Geosynklinale zwischen Bistrita-Polovraci-Novaci, etc. und Säcel
Slätioara, und ein Graben in der Gegend Muscel-Arges. Das Regres-
sionsmeer des Flysches der Oltgegend nimmt den Charakter des
diterranmeeres an und sendet einen bedeutenden Golf gegen in
ihm spielt sich derselbe chemisch-geologische Prozess ab wie in den N.O.
Karpaten: Ablagerung von Salz und Gyps und Bildung von Petroleum.
Fag. 108. Es ist keineswegs befremdend, dass sich am S. O.
Rand dieses Meeres Vulkanschlote geöffnet haben, wie in Transyl-
vanien, in O. Serbien und im Banat, und welche die Asche und die
Dacittuffe der subkarpatischen Salzformation geliefert Am
fang und während der sarmatischen Epoche haben sich in der
gegend gewisse Veranderungen ereignet, denn bald fehlt dort entweder
das Untersarmatisch, oder das Obere, und in den oberen, pliocanen Kon-
glomeraten sich und Gypsblöcke. zur selben Zeit
das Meer in verschiedenen Teilen seinen Charakter: während in
der Oltgegend noch subbrakische vorherrschten (mit Dosinia exp-
versüsste sich im Westen das Wasser immer mehr und es erscheinen
Valenciennesien und Limneen. Die Diskordanzen, welche man z. B. im
Bahnabecken etc., konstatiert, beweisen, dass zu verschiedenen Zeiten die
Schichten sich stauten. Der Schub von SO. gekommen zu sein.
www.dacoromanica.ro
TtRTIARÜL
CONTINUT
Pagina
Prefata.
Bibliografia geologia asupra tertiarului Olteniei regiunilor vecine. . . 4
4.
Motrului ca
novita .......
Topolnita
........ .
subcarpaticl; Podisul Mehedinti, terasa Gor-
20-22
Timoc. Depresiunea Severinului. Recapitulare. 22-23
Descrierea 24
A. Flisul carpatic In Oltenia, cretacic paleogen . 25
I. 1. Depozitele senoniane cenomaniane din Bazinul Brezoi din regiunea
Cozia-Stogu. 2 Depozite eocene Bazinul Brezoi . . 25-29
II. 1. Eocenul mijlociu la etc. 2. Eocenul superior; 3
Oligocen 29-31
III. Gresia de Gura paleogenul la Dälbocita. Petecul de acoperire la
Ponoare 31-34
IV. Clip e paleogene la Skel (eocen) Slätioara (oligocen . 34
www.dacoromanica.ro
MURGOI
www.dacoromanica.ro
G. MURGOCI : TERTIARUL DIN OLTENIA TAB. I.
www.dacoromanica.ro
CoZaGnei.q. &
schist
Cr.
L
www.dacoromanica.ro
G. : TERTIARUL DIN OLTENIA TAB. III.
geologic al
www.dacoromanica.ro
a sub e
/ ,
de G.
R.
www.dacoromanica.ro
SECTIUNEA VI, dela N. la S. prin tertiarul de L=1:1.500.000; 1=1:100.000.
Arata dispunerea tertiarului pe pgtura in Olteniei depresiunea geticl.
(Lagerung des Tertiärs in den Olteniahügeln und Depression).
SECTIUNEA V, dela la S.E. prin M-tii Cernei, din Temesului valea Motrului.
autohtonul fereastra Hidegului, a Cernei a Motrului, petece de acoperire la Dobrivir Orzesti bazinul neogen Tarnita.
(Autochton in den Fenstern von u. Motrutal, die zwei Deckschollen von Dobrivir u. Orzesti, und Neogenbecken von Tarnita).
N
Bolovasnla Cosustea
reca
SECTIUNEA IV, dela la S.E. prin M-tii Cernei, din bazinul Iablanita in regiunea teraselor Motrului.
autohtonul cu de acoperire din Cernei Bahnei, bazinul miocenic dela Balta terasa Motrului.
(Autochton mit den Deckschollen von Cerna und die von Jablanitza und Balta und die Motruterrasse).
SECTIUNEA II, dela N.V.V. la S.E.E. prin podisul dela Ieselnita la d. Stârmina.
autohtonul Muntii Sevrinului, petecul de acoperire Bahna (I), fereastra dela Miroci, bazinul miocen Orsova depresiunea
Severinului.
des Severinugebirges, die Deckscholle von Bahna (I), Fenster von Miroci, Miocaenbecken von Orsova und die
Severinuniederung)
. La alun Palanca
k rea
..
SECTIUNEA I, dela V. la E. prin Miroci, dela la Bârza Palanca.
Aratä pânza de supracutare (I) cu ferestre la Milanova Miroci un de acoperire la E. de Poretca, bazinul miocenic Milanovat
(Ueberfaltungsdecke (I) mit zwei Fenstern -bei u. Miroci -und eine Deckscholle östlich von Poretzca, und das miocaene Becken
von Milanova).
cristaline ale (I grup), II cristaline ale autohtonului (II grup), v=Verrucano, B=Brecia de Brezoi q= arcoze
Osturi negre liasice, = serpentine, diabaze tufurile tertiar tufuri dacitice, Calcare jurasico-neocomiene, sau cr = Gresii, marne,
cretacice inferioare, e eo depozite paleogene, t Depozite mediterane, Depozite sarmatice, = Depozite pontice, = levantin, in
tertiar cosuri vulcanice presupuse.
Anuarul vologic
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI
LA STUDIUL
www.dacoromanica.ro
130
www.dacoromanica.ro
MAMIFERE bIN ROMANIA 1M
www.dacoromanica.ro
132
www.dacoromanica.ro
MAMIFERE TERTIARE DIN 133
www.dacoromanica.ro
134 ATHANASIU
www.dacoromanica.ro
MAMIFERE TERTIARE DIN ROMANIA 135
www.dacoromanica.ro
136 S. ATHANASIU
www.dacoromanica.ro
MAMIFERE DIN ROMANIA
PARTEA
Privire asupra Proboscidienelor fosile.
www.dacoromanica.ro
138 S.
www.dacoromanica.ro
MAMIFERE DIN 139
www.dacoromanica.ro
140
www.dacoromanica.ro
MAMIFERE TERTIARE DIN 141
I
giganteam KAUP. gigantissimum
Literatura :
STEFÄNESCU. Din. gigantissimum STEFÂNESCU. Anuarul de
geol. pal., 1894, pag. 172-199 1896, pag. 110-145.
P. WENJUKOW. Die Saugethierfauna der Sandschichten im Gou-
vernement Podolien. Materialen der Russland's. Dinotherium
giganteum. Bd. XXI, S. 157-174. St. Petersburg, 1902 (ruseste).
O. WEINSHEIMER. Ueber Din. gtanteum, KAUP. Paleontologische Abhand
lungen. Bd. I 1884, S. 207-281.
OTTO ROGER. Ueber Din. bavaricum, H. MEYER. Palaeontographica, Bd.
XXXII. 1886, 215-223.
M. VACEK. Ueber Saugethierreste der vom Eic hk og el bei
Mödling. Iahrb. k. k. geol. Reichsanstallt 1900. Dinotherium laevius, JOUR-
DAN, 175-176.
H. FALCONER. Paleontological Memoirs and Notes. Vol. I. London, 1868-
Dinotherium indicum pag. 396-397 404-409. Pl. 33 5.
ED. LARTET. Sur la dentition des proboscidiens fossiles et sur la distribu-
tion géographique et stratigraphique de leurs débris en Europe. Bull. de
la soc. géol. de France, 1859, pag. 473, 477-481. Pl. XIII.
M. J. J. KAUP. Description d'une crâne colossal de Dinotherium giganteum
trouvé dans la province rhénane du Grand-Duché de Hesse-Darmstadt.
Paris. 1837. .
www.dacoromanica.ro
142
www.dacoromanica.ro
MAMIFERE TERTIARE DIN ROMANIA 43
zont superior al etajului pontic, care ocupä intinderea cea mai mare
in Muntenia, alcgtuind in cea mai mare parte regiunea colinelor din
Arge Muscel.
Din cercetgrile noastre rezult imprejurimele Curtei de
sunt constituite din straturi ce la partea inferioarg a etajului pon-
tic, cunoscutg in general sub denumirea de orizontul straturilor cu
Congerii" la un orizont mai superior ce ar corespunde straturilor cu
Psilodonti din Muntenia orientalg".
Orizontul cel mai inferior iese la malul stâng al Argevului,
din fata gurei a i ceva mai la deal de mângstirea de Argev.
Sub depozitele diluviale, groase de 2-3m., din marginea terasei
inferioare. care se c'am la 8m. deasupra albiei apare
descoperitg pe o grosime de -4m., o cenusie in care
gäsit :
Valenciennesia, sp. Prosodacna din grupa Pr.rumanaFoNT.
din grupa V. Fuchsii, NEUM. Prosodacna cf. Porumbari, COB.
Numeroase forme mici de Cardium räu conservate amintind :
www.dacoromanica.ro
144 S. ATITANASIU
(1) Ca grup de forme pentru viviparele mari netede, (V. Alexandreni, V. Mur-
gescui) descrise de COBALCESCU.
www.dacoromanica.ro
DIN RMÂNIA 146
www.dacoromanica.ro
146
Descrierea mäselelor.
Dupä LARTET WEINSFIEIMER dezvoltarea la Dino-
therium se aproape ca la erbivore in general. El purta
tânärä trei de lapte pe de fala. In timpul
când aceste mäsele din prima dentitiune erau in functiune se dezvolta
partea posterioarä a mai primul molar apoi al doilea
molar din a doua avea aderea de lapte.
Primul de singur nu era inlocuit; al doilea al treilea
dinte de lapte erau doi premolari, mai simpli, ce se
dezvoltau vertical. Mai târziu apärea fine fundul ultimul
(al 3-lea) molar, astfel Dinotheriul adult avea jumätate
de fala dinti permanenti: premolari trei molari.
Dintre cele zece mäsele dela falca superioarä a .Dinotheriului dela
Vernesti avem numai patru: al 2-lea premolar stâng, primul stâng,
primul molar drept al doilea molar drept, toate foarte bine
(1) LARTET. Op. cit. 1859 pag. 473. WEINSHEIMER. Op. cit. pag. 13.
www.dacoromanica.ro
TERTIARE DIN ROMANIA
Tab. L fig. 1, 2.
Dimensiunile :
Diametrul anteroposterior
transversal la baza
Ináltimea coroanei la partea dreptul crestei . . .
» dreptul transversale 52mm.
www.dacoromanica.ro
S.
Tab. fig. 3, 4, 5.
Dimensiunile
Diametrul anteroposterior median . . . .
Diametrul trans. la creasta anterioard, la baza coroanei 100mm.
Idem la creasta din mijloc
www.dacoromanica.ro
MAMIFERE TERTIARE DIN. 149
www.dacoromanica.ro
150 ATHANASIU
www.dacoromanica.ro
MAMIFERE TERTIARE DIN 151
Tab. 8, 9.
Un alt prim dela falca provenind dela un
alt a fost gäsit pe valea pe Curtea de Arges,
färä a se cunoaste mai de aproape locul de &ire (2). Dimensiunile ace-
stui sunt :
Diametrul anteroposterior
transversal la creasta anterioarl mäsurat la baza
la .
» posterioara 75mm.
www.dacoromanica.ro
152 S.
www.dacoromanica.ro
MAMIFERE TERTIARE MN 153
(1) Falca din Podolia este dreptul lui unde ramura ascen-
la exemplarul dela Mânzati este cea mai mare parte din
partea ascendenti.
www.dacoromanica.ro
AL DOILEA PREMOLAR P2 PRIMUL MOLAR M1 AL DOILEA MOLAR ULTIMUL MOLAR
Dinoth gigantissimum. I super. 87 96 super. 115 93 92 83 super. 114 111 114 115 114 107
infeT. 90 72 73 infer. 111 72 72 71 infer. 111 99 97 sup. 107 117 104
(Gaiciana)
Dinoth.giganteum.Capul
descoperit la Eppels-
super. 75,5 89 80 104,5 85 - 82 98 94 92 88 100 80
descris KAUP. 66 84 78 91 78 77 66 91 96 91
Si exemplarele mai mari infer. 85 67 68 95 66 66 61 88 71 67
aela Eppelsheim des-
81 82 83 85 64 65 55 82 76 74
73 4
www.dacoromanica.ro
MAMIFERE TERTIARE DIN ROMANIA
www.dacoromanica.ro
156 S. ATHANASIU
www.dacoromanica.ro
ROMANIA
www.dacoromanica.ro
AT11ANASIU
www.dacoromanica.ro
ROMANIA
Ele apartin deci la pliocenul inferior sunt dupä ANDRUSSOW (2) echi-
valente cu de Belvedere din bazinul Vienei, cu partea
a straturilor cu congerii (nivelul cu Congeria rhomboidea) din
partea a bazinului Dunärei (Ungaria, Croatia, Serbia), stra-
turile cu Valenciennesia .straturile cu Heberti, etc.,
partea inferioara a ponticului din
Resturi de Dinotherium au mai fost semnalate de SINzow (3)
pliocene inferioare câteva puncte din sud-Vestul Rusiei
(Colonia Culm din sudul Basarabiei, o, gubernia Cherson,
Resturile de Dinotherium proavum (Dinoth. giganteum) din
Podolia (R yj a) despre care a fost vorba urmä, pro-
vin din straturile numite de BARBOT DE MARNY Nisipurile de ,
considerate ca reprezentand in general etajul pontic, iar dupä unii
www.dacoromanica.ro
160
www.dacoromanica.ro
MAMIFER tERTIARE biN ROMANIA
www.dacoromanica.ro
162
www.dacoromanica.ro
MAMIFERE ROMANIA
www.dacoromanica.ro
164
www.dacoromanica.ro
MAMIFERE TERTIARE DIN 165
www.dacoromanica.ro
166 ATHANASIU
www.dacoromanica.ro
MAMIFERE TERTIARE DIN 167
www.dacoromanica.ro
168 S. ATHANASIU
www.dacoromanica.ro
MAMIFERE TERTIARE DIN 169
118".
3-a. 101".
www.dacoromanica.ro
170 ATHANASIU
www.dacoromanica.ro
MAMIFERE TERTIARE DIN ROMANIA 171
unei a 5-a creste rudimentare sau a unui talon disemetric, mai desvoltat
la partea internä, aseamänä foarte acest exemplar cu mäseaua dela
Turbur a. Mäseaua m3 dela esti se aseamänä mai mult
cea in Basarabia la satul F arladan i, lângä Bender in lliocen
inferior», descrisä de M. PAVLOW (op. cit. 1894 pag. 40-41. Tab.
III, 7). Ca la exemplarul nostru, talonul este
numai prin un brâu.
5). Un fragment din ultimul molar superior drept (Tab. VII,
18, 19) din colectia d-lui profesor Dr. C. ISTRATI, a fost gäsit in corn.
S al c i a, Dolj, spre Nord-vest de Craiova, straturi cari apartin
probabil la etajul levantin, in ori ce cas la partea superioarä a Plioce-
nului. Mäseaua este de coloare si are conservate numai cele
creste posterioare cälcâiul, pe o lungime de 92 mm o
de 88 mm la baza crestei penultime de 80 mm la ultima creastä.
Crestele ascutite, cu fetele sunt putin usate anume ceva mai
tare la partea internä Suprafetele de erosiune nu au sträbätut
smaltul sunt dirijate oblic Conurile interne cad oblic pe
baza coroanei, sunt simple se ca o creastä cätre medianä.
Conurile esterne ceva mai cad aproape perpendicular despart
cätre medianä un con secundar mai mic. Bräzdätura medianä este
putin pronuntatä, valea transversalä largä pe fetele
laterale ale conurilor, la gura nu se vede nici de brâu.
Estremitatea posterioarä, regulat rotunzitä, prezintä un
(talon) foarte bine dezvoltat, larg de 2 cm., disimetric conformat
raport cu axa El este format in jumAtatea interná din 2
conuri mici ingemänate, complect separate de fata posterioarä a crestei
ultime o vale; jumätatea esterioarä acest talon se cu
fata posterioarä a conului estern prin un semänat cu mici tubercule
pe margine. ar lipsi aceastä legáturä, am putea sä consideräm
lonul ca o a 5-a creastä rudimentarä.
Acest exemplar se pare a reprezenta forma normalä a estremitätii
posterioare a lui m3 superior Mast. Borsoni, apropiindu-se
ceastä privintä de mäseaua conrespunzAtoare dela Turbur e a si dela
Theresiopel.
De remarcat cä junlätate posterioarä de m3 superior
are aparenta ultimului molar inferior cu douä creste un
talon dezvoltat dela Dinotherium giganteum.
Tot la falca superioarä de Mast. Borsoni forma adultä, apartin
urmätoarele resturi, cari nu vre un interes deosebit pentru a
descrise special :
Ultima superioarä cu cele trei creste din urmä
www.dacoromanica.ro
172 S. ATHANASIU
(1) GR. STEFANESCU. Museul de geol. pal. la Expozitia national& 1906, pag.
31 No. 9 10 din lista osemintelor de vertebrate.
(2) Falca inferioarä conservatä basenul Ronului la V i tte
(Haute-Loire5 de LORTET CHANTRE (op. cit. 1879, Pl. XVI, fig. 1) are
lungimea de 66 cm.
www.dacoromanica.ro
repede in treimea.posterioarä. Dimensiunile acestui
molar sunt:
Lungirnea 178
Lärgimea la creasta 1-a . 94
» 2-a
» 3-a
4-a
5-a 4765
» 5-lea » . . 33
conurilor la (4 cm.) este egalä depärtarea dintre
creste, de unde urmeaz cä väile sunt largi. BräsdAtura medianä bine
pronuntatä. le transversale se deschid liber larg la ambele estre-
mitäti sunt oblice axa dinainte din
cum e regula la dintii inferiori. Conurile externe cad oblic pe
baza coroanei, pe cele interne cad aproape perpendicular.
rile sunt slab crestate Creasta a 5-a rudirnen-
este alcAtuitä din 3 conuri mici, unul care partea internä douä
la partea complect despärtite de fata posterioarä a a 4-a
prin o vale micä. Estrernitatea posterioarä este färä Extre-
mitatea anterioarä, aproape are abia o bordurä foarte putin pro-
nuntatä. le laterale sunt netede complect lipsite de
Erosiunea putin inaintatä; abia pe 1-iu al 2-lea estern se
vád mici suprafete de usare rombice; cele alte conuri sunt intacte. lasi
lucru observändu-se pe m2 precedent, urrneazä cä: mäseliele dela
se procesul masticatiunei mai tare la partea
la cea
Smaltul gros de 5 este de coloare albicioasä. Creste recurente
aspre se nurnai pe creasta a 3-a a 4-a, neerodate.
Dupá starea de usare, falca trebue sä apartinut la un individ
adult, la care abia intrase functiune.
7. Un alt exemplar de falca inferioarä cu ultirnul molar m3
(Tab. IX, fig. 23) a fost gäsit judetul corn. pe valea
in straturi ce apartin probabil la partea inferioarä a Levan-
tinului. Acest exemplar a fost donat Institutului geologic de silvicultor
NESTOR din
Osul este conservat lui m3, in därät
o mare parte din ramura. ascendentä la bordul inferior
este de Diametrul vertical sub creasta a 3-a a mäselei este de
diametrul orizontal este cam de 12Cm.. partea
www.dacoromanica.ro
posterioarä osul se subtiazä de Din ramura ascenclenti
o care se ca o pronuntatä care
externe. In dreptul spatiului dintre m2 la mij-
locul fetei externe se vede deschiderea unui canal (foramen mentale)
diametrul de pentru vase nervi. Fata internä aproape planä, nu
prezintä o convecsitate ca cea externä.
Ultimul molar m3, de culoare albicioasä cu pete negre, are conu-
rile 1-iu al 2-lea interne rupte. Are 4 creste un (talon) larg
de mici tubercule pe margine. Lungimea de 167 m.., lärgimea
la creasta a 2-a a 3-a de 94mm., la creasta a 4-a de 78mm.
timea al 3-lea intern
Conurile externe cad oblic pe baza coroanei, iar cele interne
tical. Vale transversale largi, oblice pe axa medianä. de se
vede numai pe fata anterioará. Extremitatea posterioarä regulat rotunzitä.
Conul iu al 2-lea externe sunt roase aproape de jumätate din
cu suprafetele de eroziune eliptice; pe conul al 3-lea al
4-lea esterne eroziunea abia a atacat smaltul, pe conurile corespun-
zätoare interne au rämas intacte.
Comparänd acest molar cu cel descris precedent, vedem se
deosibeste prin lipsa unei a 5-a creste rudimentare care aici este
cuitä prin un calcâiu. mäselele inferioare sunt deci susceptibile
de variatiuni chiar la animale de cum am constatat
tru ultimul superior.
Comparand pe de altä parte inferior (Tab. VIII fig. 20) cu
superior (Tab. VI fig. 14? 15) cari au diarnetrul longitudinal egal, vedem
m3 superior apare mai larg cele 3/4 anterioare, pe la inferior
descreste mai regulat de unde urmeazä el apare mai lungit.
Desi osul este conservat centimetri inaintea lui ma,
nu se vede pe bordul superior pe nici o urmä de
din Ar urma dar cä m2 era azutä, ceea ce de altfel se
vede dupä uzarea lui animalul era inaintatä,
numai ultimul molar era functiune.
Acest exemplar dela a fost gäsit cu jumätatea
dreaptä a fälcii corespunzaoare, care s'ar pästrarea d-lui General
FOTINO, Bucuresti.
Din literatura care stä la dispozitie, inferioare descrise se
aseamänä: In VACEK (op. cit 1877, VI, 2) cu mäseaua gäsitä
Th in straturile Congerii". Aceasta eceva mai
la partea posterioarä, ca exemplarul nostru dela P et
din jos (Tab. VIII, fig. 20) o a 5-a creastä rudimentara pe care VACEK
o considerä ca un talon.
In M. mäseaua dela kolaef (op. cit. 1894, pag. 17,
www.dacoromanica.ro
DIN ROMÂNIA
Pl. III, fig. 1), a clrei dirnensiuni sunt aceleasi, prezintä deasemenea 4
creste un talon mamelonat ca o a 5-a creastä rudimentarä. Pe se
poate vedea din din descriere, existä deasemenea o mare
mänare cu m3 inferior de Mast. ohioticus (M. PAVLOW, op. cit. Pl. I,
fig. 3, pag. 11) dela Pestchana, care are dimensiuni 4 creste,
desvoltate cu a 5-a mai micá provenitä din desvoltarea talonului, ca
exemplarul nostru (Tab. VIII 20.
In WENJUKOW (op. cit 1901 Tab. V. fig. 4) cu mäselele
punatoare gäsite la assn Timk w in Podolia, straturile
de Balta. Una dintre mäsele are numai 4 creste si un talon ca
la exemplarul nostru (Tab. IX 23).
In LORTET et CHANTRE (op. cit. 1879 Pl. XII 3 Pl. XVI fig.
1) cu fälcile de Mast Borsoni gäsite bazinul Ronului.
8) Un fragment de mäsea, apartinând probabil la penultitnul mo-
m2 inferior (Tab. VIII 21, 22) gäsit in 1884 la corn. B
pe Topolog (Arges) pästrat in colectia Liceului din esti.
Regiunea sträbätutä de cursul inferior al Topologului, de uncle
provine aceastä mäsea, apartine dupä SABA STEFÄNESCU (1) la un ori-
zont superior al etajului pontic. Din valea Topologului dela
i, putin mai la nord de Bälcesti, S.
Stylodacna Heberti, Dreissensia Rimestiensis, Dr. rumana,
Woodwardi var. Argesiensis bifarcinata Tylopoma speciosa.
Fiinda straturi se continuä spre Vest in bazinul Oltului,
ar urma straturile dela B i care s'au gäsit Mast. Borsoni,
tot la acest orizont superior al ponticului.
Mäseaua numai 2 creste pästrate, cu o lungime de 75mm. o
lärgime de Jumätätile crestelor sunt alatuite din 2
unul principal la exterior secundar cätre
dianä, care se mai aflä pe jumätatea externä un mai mic.
Conurile au de 35 40mm. sunt neerodate. Pe creste se
dungi creste recurente aspre, bine pronuntate. lipseste pe
fetele laterale ale conurilor, este foarte pronuntat pe fata posterioarä
de cu tubercule, dintre care cele
dela sunt foarte pronuntate.
Aceastä mäsea necomplectä este interesantä prin
conformatiunea crestelor, reprezintä o formäintermediarä tntre dintii tipici
ai formelor adulte si acei dela formele tinere.
Afará de mäselele descrise mai la falca inferioarä de
Borsoni forma aclultä urmätoarele exemplare:
Memoriu relativ la geologia judetului Arges. Anuarul Biuroului geologic,
1883-84 pag. 139-144.
Terrains tertiaires. Stratigrapie 1894 pag. 128-130.
www.dacoromanica.ro
176 s.
www.dacoromanica.ro
DIN
www.dacoromanica.ro
.
timea conurilor principale este de 32mm., grosimea crestelor la baza
de transversale putin pe axa longitudinalg, sunt rela-
tiv largi, neprezentând alte ridicAturi crestele recurente care
din conurilor. pe fata internä pe cea externä nu se vede
nici o de
Suprafata acestei mgsele cuprinsä gingine este putin
läuntru, din raport cu bordul alveolar al alcii, de
unde timpul iesirei din trebuia Incerce o depla-
sare si dinlguntru
caracterele ce le dintii falca apartinea
unui animal a nu esise din gingine. Un alt caracter
este culoarea cenusie a dintilor, pe când dintii animalului adult sunt albi-
ciosi sau gälbui cu pete negre chiar negriciosi, de unde ar urma
coloarea dintilor se cu vârsta. Aceasta ar putea provie
si din modul deosebit de conservare.
10. Un fragment de falca inferioarg cu 2 mäsele m1 m2
bine conservate, (Tab. XI, 27, 28 29) a fost gäsit pe e u-
lui pe comuna adimir (Gorj) se din
Targul-Jiu.
Ca exemplarul dela Curtea de (No. 9) are aparenta
putin mai pe fata sub Lungimea fragmentului este
de din cari 21,3Cm. reprezintä spatiul ocupat de cele
Diametrul vertical sub iar diametrul orizontal
Fata pe fata dreptul extremitgtii
terioare a lui un rest din Pe suprafata de
din se vede la partea inferioarg deschiderea canalului mandibular
larg de 35', care se sub la partea ante-
sub Indärgptul osul o suprafatä
probabil locul corespunzgtor la gingine care ar fi
dispgrut. Osul este spongios, negru, cu aparenta de culoarea
dintilor este negricioasg ori cenusie ca la dela Curtea de
Arges.
Primul m1, are trei creste ascutite cu mici suprafete de ero-
ziune mai inaintate la partea pe creasta dinainte. Lungimea
cuprinzAnd este de 91, iar la
conurilor dela baza coroanei Bräzdätura putin
brgzdáturile laterale foarte putin pronuntate. transversale oblice pe
adânci, curate, deschizându-se liber. foarte pronuntat la
partea posterioarg cu mici perle pe margine, mai putin pronuntat la fata
anterioarg pe fata la baza conului posterior la gura väilor.
Creste recurente numeroase, unele roase. La partea anterioarg se vede
o de corespunzAnd creasta
www.dacoromanica.ro
TERTIARE DIN
www.dacoromanica.ro
5.
www.dacoromanica.ro
MAMIFERE TERTIARE DIN 181
www.dacoromanica.ro
182 S. ATHANASIU
www.dacoromanica.ro
MAMIFERE TERTIARE DIN ROMÂNIA 183
www.dacoromanica.ro
184 S. ATHANASW
www.dacoromanica.ro
MAMIFERE TERTIARE DIN 185
www.dacoromanica.ro
186 S. ATHANASIU
www.dacoromanica.ro
SAUGETIERFAUNA RUMANIENS 187
SAVA ATHANASIU
Mit 12 Tafeln.
(Resumi)
www.dacoromanica.ro
ATHANASIU
www.dacoromanica.ro
RUMANIENS 189
www.dacoromanica.ro
S. ATHANASIU
rhomboidea, Din
ten. Cardium novorossicum, giganteum var. gi-
C. carinatum, C. Lenzi, gantissimum, Hip-
Schichten mit Dreissensia simplex, Pro- parion gracile, Ga-
sen Congerien und sodacnaMrazeci,Pr.Pars- brevicornis.
o Cardien. coviensis, Vivip. Fuchsii,
Valenciennesia annulata.
www.dacoromanica.ro
TERTIÄRE RUMANIENS
www.dacoromanica.ro
der Sande dieser Hügel, bei einer Höhe von etwa'40-100 Meter über der
Dinotheriumfundstelle, habe ich folgende pontische Fossilien gefunden:
rumanus TOURN., Prosodacna Sturi sp., Dreissensia Ber-
bestiensis ANDR., Pontalmyra placida SABBA, Vivipara Popescui
Vivipara achatinoides decollata STOL, Neritina ru-
mana SABBA, Hydrobia sp. Diese Fossilien zeigen den mittleren pon-
tischen Horizont (Psilodontenschichten) an. Unter diesen sehr machtigen
Sanden erscheint am Argesufer, bei tea de Arge ein thoniger
Mergel, in welchem ich folgende Fossilien fand: Valenciennesia sp. Vi-
vipara Fuchsii NEUM., Prosodacna aus der Gruppe Prosod. rumana
FONT., Pontalmyra placida SABBA, und zahlreiche, schlecht erhaltene For-
men von Cardium, die sind mit den Formen, die man in den
Congerienschicten Rumaniens (Card. Lenzi, Card edentatum, Card.
squamulosum, Card. carinatum) antrifft.
Das Vorkommen der Gattung Valenciennesia und der Cardium-
formen, wie auch die stratigraphische Stellung im unteren Teile des
mittleren pontischen Horizonts veranlassen uns, diese Schichten am Ar-
ges-Ufer als Vertreter der unteren pontischen Schichten zu betrachten
(Congerien-Schichten).
Da der Dinotheriumsand im unteren Teile des mittleren pontischen
Horizontes und über dem Valenciennesiamergel vom Arges-Ufer gen
ist, so folgt, dass derselbe eine mittlere Stellung zwischen den Congerien-
und den Psilodontenschichten einnimmt.
Von den zehn Backenzahnen des Oberkiefers des Dinotherium von
Vern i, gelangten nur vier in unseren Besitz. Es sind: der zweite, linke
P2, die zwei ersten echten Molare und ein vorletzter echter
Molar M2. Ein anderer, erster Molar aus dem linken Oberkiefer ist in
der von tea de Arge ohne den Fundort genau zu kennen,
gefunden worden. Die Vernestier Exemplare sind sehr gut erhalten und
sich im ersten Abkauungsstadium. Was die Grössenverhaltnisse
betrifft, so sind die des Dinotheriums von wie es aus
der Vergleichstabelle (pag. 154) ersichtlich ist, sogar grösser als diejenige
des Dinotheriums von Podolien (Dinoth. proavum EICHWALD) und des
Dinotheriums aus der Moldau (Dinoth. gigantissimum STEFÂNESCU), die
bisjetzt die grössten bekannten Dinotherium-Formen angesehen wurden.
linker, oberer Prämolar - (' I. Fig. 1, 2) Er hat einen
rechteckigen, etwas mehr transversal erweiterten Grundriss. Derselbe ist
87 mm. lang und 98-100 mm. breit, zeigt zwei transversale, in der
wenig nach rückwarts gebogene Joche. Das hintere Joch
zeigt seiner Aussenhalfte eine wenig tiefe Depression, welche dasselbe
in zwei Jochhalften trennt, wie es bei den Mastodonbackenzahnen
dem Zygolophodontypus der Fall ist. An der Vorderseite zeigt sich ein
www.dacoromanica.ro
reich tuberkulirter, gegen die Aussenseite kräftiger Schmelzwulst (bour
welcher an der vorderen, Zahnecke in einem machtigen
Höcker endigt. Diesem Höcker begegnen wir in derselben
Lage bei uns zur Verfügung stehenden oberen Backenzahnen. An
der hinteren Seite i.st der Schmelzwulst weniger ausgeprägt. Sowohl an
der vorderen, wie auch an der hinteren Seite bemerkt man je eine
seichte von Seite des ersten Prämolars und des
den ersten, echten Molars. Die Aussen- und Innenfläche sind glatt, ohne
Schmelzwucherungen. Die Innenflache der Kronenbasis ist eben, die Aus-
senfläche aber zeigt eine breite Sinuositat, welche die Kronenbasis in
zwei trennt.
Wenn man den zweiten, oberen P2 mit dem entsprechenden
unteren des Dinotherium von vergleicht, so bemerkt man, dass
bei unteren, zweiten die zwei Joche durch ein weniger
entwickeltes sekundares Joch, welches das transversale abschliesst,
verbunden sind, bei dem oberen P2 die Querjoche isolirt sind und
das Querthalt ununterbrochen
Erster, oberer Molar II, Fig. 3, 4, 5) Derselbe zeigt eine
unregelmassige Trapezform mit der schmalen Seite nach hinten und hat
drei, an der Aussenseite schwach nach hinten gebogene Transversal-
joche. Die sagittale des Zahnes beträgt 119 mm., die Breite
am vorderen Joche mm., am mittleren 98 mm. und am hinteren
86 mm. An der schwach konvexen Vorderseite bemerkt man
kraftigen Schmelzwulst, derselbe an der Hinterseite sehr wenig
ausgepragt ist. Die Aussen-und Innenseite ist glatt, ohne cbourrelet».
Die Aussenseite zeigt tiefe Sinuositaten, welche bis an die Kro-
nenbasis reichen und als eine Fortsetzung in der vertikalen Richtung
der transversalen scheinen.
Die Abnützung ist viel tiefer als bei P2, da dieselbe zur
der Jochhöhe reicht, was durch die Thatsache, dass der erste Molar
aus dem Kiefer hervortrat, erklarlich ist. Die Abnützungfiachen
sind, wie bei oberen Zähnen, an der Innenseite und nach
vorne geneigt. Es ist zu bemerken, dass bei dem ersten, rechten Molar
die Abnützung viel tiefer vorgeschritten ist als bei dem entsprechenden
linken Molar desselben Individuums. Aus den stark beschadigten Wur-
zelresten sieht man, dass der Molar drei Wurzeln hat.
Wenn wir den ersten, oberen Molar mit dem entsprechenden
dem Unterkiefer vergleichen, so finden wir, dass bei den oberen Backen-
die Abnützungflächen nach vorne, bei den unteren aber nach
hinten geneigt sind. Andererseits ist die Konvexitat der
ten bei den oberen Backenzahnen nach vorne gekehrt, während dieselbe
bei den unteren nach hinten gerichtet ist.
www.dacoromanica.ro
.
Vorletzter, oberer, rechter Molar III, Fig. 6, 7). Der
Grundriss der Kronenbasis bildet ein regelmässiges Viereck. Er hat zwei,
in der Aussenhälfte nach rückwärts gebogene Joche. Die sagittale
des Zahnes beträgt 115-118 mm., die Breite am vorderen Joche 123 mm.,
hinteren 117 mm. Das transversale ist in der Mittellinie
des Zahnes und öffnet sich breiter an den lateralen Seiten. An der Vor-
derseite sieht man einen rauhen, mit kleinen Tuberkeln versehenen
Schmelzwulst (bourrelet), welcher gegen die Aussenseite immer ausge-
prägter wird und wie bei den anderen Backenzähnen mit einem kegel-
Höcker endigt. An der hinteren Seite ist der Schmelzwulst
weniger ausgeprägt. Die Aussen- und Innenfläche ist glatt, ohne eine Spur
von bourrelet. An der Rückseite des Zahnes bemerkt man eine Contact-
ache von Seite des folgenden Molars. Der vorletzte Molar hat
drei Wurzeln und ist viel weniger abgenützt, als der erste Molar. Die
Schmelzlage ist 7 mm. dick.
Erster, oberer Molar von Curt ea de IV, Fig, 8, 9)
Er zeigt die Charaktere des ersten, rechten Molars von Vern e i, ist aber
etwas kleiner und sehr tief abgenützt. Die sagittale beträgt 115
mm., die Breite an der Basis der drei Joche ist 88, 89, 75 mm. Seiner
Grösse nach zeigt sich dieser als eine Mittelform zwischen den
grössten Backenzähnen des Dinoth. giganteum von Epp el s heim und
denen des Dinoth. gigantissimum von M i. Die sagittale Lange hat
denselben Wert von 115 mm., wie bei dem Exemplar von i,
die transversale Breite des Molars von ea de ist aber,
kleiner,
wie die des entsprechenden Molars von und grösser wie beim
Eppelsheimer Molar.
Vergleichungen. Dinoth. proavum EICHWALD und Dinoth.
tissimum STEFÂNESCU, können nich als eine von Dinoth. giganteum
KAUP vrschiedene Art btrachtet werden.
Von bisher beschriebenen Dinotheriumformen, welche dem
notherium von Verne ti, was die Zahngrösse anbetrifft, am nächsten
stehen, kommen folgende in Betracht: Dinoth. gigantissimum STEFÄNESCU
von und Dinoth. proavum EICHWALD von Podolien (R a c h-
assov y). Die letzte Form, von EICHWALD im Jahre 1835 und
1850 beschrieben, unterscheidet sich von der typischen Form des Dinothe-
rium giganteum KAUP durch eine bedeutendere Grösse, durch eine
dere Krümmung der Symphyse, durch das Vorhandensein zweier ausgespro-
chener Anschwellungen in der Krümmungsregion des Kiefers, wie auch
durch einige Merkmale der Zähne, wie z. B. durch das Vorhandensein zweier
Vertiefungen auf der Innenseite des ersten, oberen Molars, welche aber
nach WEINSHEIMER auch beim Eppelsheimer Dinotheriurn zu finden sind.
www.dacoromanica.ro
RUMiNIENS
www.dacoromanica.ro
196 S. ATHM4ASIU
www.dacoromanica.ro
SÄUGETIERFAUNA RUMANIENS 197
www.dacoromanica.ro
198 ATHANASIU
www.dacoromanica.ro
TERTIÄRE SÄUGETIERFAUNA RUMANIENS 199
www.dacoromanica.ro
200 S. ATHANASIU
Mastodon HAYS.
(Taf.
www.dacoromanica.ro
SAUGETIERFAUNA 201
www.dacoromanica.ro
202 S. ATHANASIU
A. Mastodon Borsoni.
Erwachsene Form.
www.dacoromanica.ro
TERTIÄRE SAUGETIERFAUNA RUMÄNIENS 203
oberer Molar» des Mast. Borsoni HAYS von Neud f an der Marsc h
beschriebenen Zahn sehr gut überein. (M. VACEK. Op. cit. 1877. 9.
Taf. VI, fiig. 3).
2) Ein vorletzter, oberer, rechter Molar IV, fig. 10, von
a, im Districte Dolj, aus den levantinen Schichten, stimmt bis
auf eine geringe Differenz in den Dimensionen sehr gut mit dem oben
erwähnten Molar m2 des Exemplars von überein. Die sagittale
beträgt 120 mm., Breite 90 mm. Der Zahn zeigt drei
digte Joche und drei gut erhaltene Wurzeln in derselben Stellung wie
bei den oben erwähnten Backenzähnen.
3) Ein letzter, oberer, linker Molar m3. VI, fig. 14. 15) wurde
im bei Turburea im Districte Gorj gefunden und
stammt wahrscheinlich aus dem oberen Horizont der pontischen Stufe,
oder aus dem Levantin. Der Zahn hat vier Joche und an der Hinterseite
einen stark entwickelten Talon. Die sagittale .Länge beträgt 178 mm.,
die Breite, vom ersten Joche angefangen, ist: 101, 118, 101, 78 mm.
Die zur Zahnaxe senkrecht gestellten Joche sind durch einen tiefen
dianen Einschnitt in je zwei Hälften geteilt. Die äusseren Jochhälften
erscheinen durch je einen seichten Einschnitt zweispitzig. Das hintere
Joch erscheint unsymmetrisch ausgebildet, indem seine Hälfte
viel weniger entwickelt ist. Der Talon hat die Breite von etwa 2 cm.,
und ist an der Innenseite. wo er mit einem kleinen Hügel endet, stärker
entwickelt. Als eine bei den Molaren von Mast. Borsoni selten beo-
bachtete Eigentümlichkeit, zeigt der vorliegende Molar an der inneren
Mündung des letzten Querthales kegelförmigen, 15 mm. hohen
Hügel, welcher das Thal auf dieser Seite unvollkommen sperrt.
Der Basalwulst ist nur an der Vorderseite wenig ausgeprägt ; an
den Seiten fehlt derselbe gänzlich. Wenig tiefe Abnützungsflächen bemerkt
man nur auf dem inneren Halbhügel des ersten und zweiten Joches.
Obwohl die Wurzelelemente der Innenseite an der Basis verschmolzen
erscheinen, kann man doch sehen, dass der letzte obere vier
zeln hat, welche im allgemein den einzelnen Jochen entsprechen.
4) Ein weiteres Oberkieferfragment mit dem letzten m3 der linken
Seite VII. Fig. 16, 17) stammt von im Districte Górj,
aus den oberen pliocanen Schichten. Der Unterschied dieses Molars von
dem oben beschrieben besteht der symmetrischen Ausbildung des
hinteren Joches und in einer viel geringeren Entwickelung des Talons,
den man als einen Schmelzwulst (bourrelet) auffassen könnte. Die
kundären Hügel an der inneren Mündung des letzten Querthales bemerkt
man nicht bei diesem Backenzahn. Die Dimensionen sind etwas kleiner
166 mm., Breite 94-97 mm. bei den drei vorderen Jochen, und
80 mm. bei dem vierten Joche) als beim Exemplar von Turb urea.
www.dacoromanica.ro
204 ATHANASIU
Der letzte Obermolar von Turbur ea stimmt sehr gut mit der
bildung eines analogen Zahnes von el (M. VACEK. Op. cit.
1877. S. 10. VII. Fig. 1), das Exemplar von esti
.demjenigen von arladani, bei der, in Bessarabien, sehr
ist. (MARIE PAWLOW, op. cit. 1894, pag. -41. Tab. III, 7).
5) Ein Fragment des letzten, oberen, rechten Molars (Taf.
Fig. 18, 19) stammt von Salcia, im Districte Dolj, aus den levantinen
Schichten. Nur die letzten zwei Joche mit einem stark entwickelten Talon
an der Hinterseite sind erhalten. Die des Bruchstückes beträgt
92 mm., die Breite 88 mm. bei dem vorletzten Joche, und 80 mm. bei
dem letzten Joche. Der 2 cm. breite Talon ist an der Innenseite, wo er
zweispitzig erscheint, an der Aussenseite aber als warzige Wuche-
rung entwickelt.
www.dacoromanica.ro
TERTIÄRE 205
www.dacoromanica.ro
B. Mastodon Borsoni.
Form.
9) Ein sehr interessantes Exemplar eines rechten Unterkiefers
X, Fig. 24) wurde bei Curt ea de Ar g im mittleren Horizont der
pontischen Stufe gefunden. Der Kieferast erscheint massig, auf der
Aussenseite ein wenig aufgetrieben und ist 37 cm. lang. Sein verticaler
Durchmesser beträgt unter dem zweiten Backenzahn 17 cm., während
der horizontale Durchmesser an derselben Stelle 11 cm. misst. Auf der
vorderen findet sich die 4 cm. breite ÖiTnung des canalis
mandibularis, (c in der Abbildung), welcher dem unteren Rande des
Kieferastes entlang bis unter den vorletzten Molar sich fortsetzt. Auf
der Aussenseite des Kiefers sich unter dem zweiten Backenzahn
das foramen mentale. Der erste Backenzahn hat drei Joche, von
denen nur die zwei letzten, durch den Kauprozess stark abgenützten,
erhalten sind. Die des Zahnfragmentes beträgt 52 mm., die
Breite am hinteren Joche gemessen 58 mm. An der Hinterseite zeigt
sich ein wenig ausgeprägter
Der vorletzte Backenzahn m2 (Tafel XII, Fig. 32) hat ebenfalls
drei Joche und zeichnet sich, wie es den ersten und zweiten unteren
Backenzahn von Mast. Borsoni charakteristisch ist, durch eine Verschmä-
lerung nach vorne aus. Die sagittale des Zahnes beträgt 112 mm.
die Breite aber, vom ersten Joche angefangen, : 70, 75, 80 mm. Die
Joche erscheinen durch wenig tiefe Einschnitte gratförmig in je
Hügelspitzen zerteilt und zeigen an ihren Abhängen und war-
zige Wucherungen, welche besonders an der Hinterseité des Zahnes
zahlteich sind. Die Kronenbasis erscheint auf der Aussenseite der Joche
glatt und deutlich gewellt und zeigt an hinteren Zahnrande einen ge-
etwa 1 cm. breiten Schmeltzwulst, der an der Vorderseite
niger entwickelt ist. Die Querthäler sind breit, frei von Turberkeln
und stehen zur Zahnaxe von vorne nach hinten und von innen
nach aussen. Sehr kleine Abniitzungsflächen bemerkt man nur auf dem
ersten und zweiten inneren Halbhügel.
Der letzte Backenzahn m3 befindet sich noch im Entwickelungs-
Stadium und wurde aus dem Kieferbein herauspräpariert, da er gänz-
lich in der Alveole versteckt war. Von den vier Jochen sind die drei
ersten gut, das vierte nur zum Teil erhalten. Die des erhaltenen
Zahnfragmentes beträgt 12 cm.; die Breite am dritten Joche gemessen
8 cm.
Die Joche erscheinen gratförmig in je 4 Hügelspitzen zerteilt, von
denen die seichtlich gestellten Hügel entwickelt sind und 32 mm.
Höhe erreichen. Die Zahna.xe ein wenig schieflaufenden Querthäler
www.dacoromanica.ro
TERTIÄRE SÂUGETIEFAUNA RUMANIENS
112 mm.; Breite: 70. 75. 80 mm.) und dem Grade der Abnützung zu
schliessen hat dieser Zahn einem und demselben Individuum, wie das
oben beschriebene Kieferfragment von Curtea de A rg e angehört.
12) Ein weiteres Unterkieferbruchstück der linken Seite,
jungen Individuum angehörend XII, Fig. 30. 31), ist angeblich bei
B b et im Districte Gorj, gefunden worden. Das Kieferfragment,
mit zwei gut erhaltenen Backenzähnen (m1, hat die von
16 cm. und einen beinahe kreisförmigen Querschnitt, dessen Durchmesser
9 cm. beträgt.
Der mit drei Jochen und einem am Hinterrande gut
ausgeprägten hat die von 64 mm. die Breite 52 mm.
Der folgende Molar m2 besitzt ebenfalls drei Joche und hat eine sagit-
tale von 88 mm., während die Breite am mittleren Joche 62 mm.
beträgt. Der Vorder- und Hinterrand zeigt einen geperlten
An der Hinterseite dieses Molars bemerkt man keinen Eindruck eines
anderen Zahnes. Die Abkauung ist wenig vorgeschritten. Dieses Exem-
www.dacoromanica.ro
zeigt, wie bedeutend die individuellen Grössenunterschiede, selbst
bei jüngeren Formen von Mast. Borsoni, sind.
llte man die vorliegenden des sehr jungen Individuum's
als Milchzähne betrachten, so müssten wir annehmen, dass die Milchzahne
des Mast. Borsoni, zum Unterschiede von Mast. turricensis und Mast.
tapiroides, aus denselben Zahnelementen, wie die des permanenten
bisses, gebildet waren.
Die beschriebenen der jungen Formen, insbesondere m2,
stimmen gut mit den folgenden Abbildungen aus der mir bekannten
Literatur
Bei LORTRET ET CHANTRE (Op. cit. XII, 2) mit den
des Mast. Borsoni, von Buisson-la-Ville im Rhonebecken,
und mit «la molaire inferieure, von Mast. tapiroides
(Pl, IX, 2, 3, 9). Der Unterschied besteht darin, dass bei den
zösischen Exemplaren die wulstigen Wucherungen an den
als bei unseren Exemplaren entwickelt sind.
Der von VACEK als evorletzter, unterer, linker von Mast.
tapiroides Cuv. = Mast. turricensis von der M ur in Croa-
tien, (Op. cit. 5. VII. Fig. 4) abgebildete Backenzahn steht
falls unseren Exemplaren von m2 sehr nahe. Der Umriss der Kronenbasis
hat aber eine fast rechteckige Form und ist nicht ausgesprochen tra-
pezoedrisch, wie bei den entsprechenden rumanischen Exemplaren.
Vergleichung der rumänischen Formen des Mast. Borsoni
mit den verwandten Arten von Mast. ohioticus und Mast.
censis.
mit unserer erwachsenen Form des Mat. Borsoni nachstver-
wandte Art ist Mast. ohioticus (M americanus, giganteus) aus
dem von Nord-America, M. PAWLOW meint, dass Mast. ohio-
ticus zur selben Zeit mit Mast. Borsoni in Eurasien gelebt hate; andere
Palaontologen aber identifizieren die dem Mast. ohioticus zugeschriebenen
europaischen denjenigen des Mast. Der Grund dieser
Meinungsunterschiede liegt darin, dass bisher keine wesentlichen Unter-
scheidungsmerkmale zwischen diesen, sonst sehr verwandten Formen
festgestellt worden sind.
Indemn P. WENJUKOW (Op. cit. 1902, pag. 129-135), die von
LARTET und LORTRET ET CHANTRE angegebenen Unterscheidungsmerk-
male zwischen Mast. zoni und Mast. ohioticus prüfte, fand er,
dass sich dieselben wiedersprechen. M. PAWLOW (op. cit. 1894 pag. 32-33)
gibt sechs, aus den Charakteren des letzten Molars abgeleitete Art-
enmerkmale. Nach WENJUKOW aber sind auch diese von
angegebenen Unterscheidungsmerkmale keine specifischen, da einige der-
selben auch bei Mast. Borsoni vorkommen, die secundaren
www.dacoromanica.ro
TERTIÄRE SAUGETIERFAUNA RUMINIENS
www.dacoromanica.ro
210 ATHANASIU
www.dacoromanica.ro
RUMÄNIENS
www.dacoromanica.ro
212 S. ATHANASIU
www.dacoromanica.ro
TERTIÄRE SÄUGETIERFAUNA RUMÄNIENS 213
sche Stellung der pliocänen Schichten, aus welchen die anderen Reste
von Mastodon Borsoni stammen.
Aus den allgemeinen Kenntnissen aber, die wir über die
sche Constitution der Fundorte von Arges, und Gorj
von wo die meisten Reste stammen, folgt, dass dieselben im mittleren
und oberen Horizont der pontischen Stufe und im unteren Teile des
Levantin vorkoMmen. In der südlichen Moldau kommt Mast. Borsoni
zusammen mit Mast. arvernensis, wie im südlichen Bessarabien, in dem
oberen Teile des vor.
In Districte Dolj ist Mastodon Borsoni ebenfalls zusammen mit
Mastodon avernensis im unteren Teile des Levantin gefunden worden,
unter dem Niveau mit Elephas meridionalis, der bekanntlich überall
in Europa das Ende des andeutet.
www.dacoromanica.ro
214 S. ATHANASIU
CUPRINSUL. - Pag.
Privire asupra resturilor de mamifere cunoscute . . 129
Comparatie fauna pliocenä de mamifere din faunele cores-
din Sud-estul Europei 135
Privire asupra Proboscidienelor fosile 137
Dinotherium giganteum var gigantissimum STEFÂNESCU 141
Positiunea a straturilor pontice dela
turilor cu Dinotherium dela Vern
Descrierea mäselelor Dinoteriului dela
i ...... ....
ea-de a stra-
. 142
146
Comparatii. Dinotherium gigantissimum Dinoth. proavum
nu pot fi considerate ca o specie deosebitä de Dinoth. gigan-
teum KAUP 152
geologicä a lui Dinotherium giganteum Sud-estul 158
Mastodon Borsoni HAYS 161
Descrierea mäselelor dela Mast. Borsoni forma adultä. Falca superioara 164
Idem. Falca inferioara
Descrierea
Comparatie
dela Mast. Borsoni forma ....
Mastodon Borsoni, Mast. ohioticus, Mast. turricensis $ Mast.
172
176
tapiroides 181
geologicä a lui Mast. Borsoni Sudestul Europei . 185
Allgemeiner Überblick über die in bekannten Saugetierreste und
ihre geologische Verbreitung 187
Gliederung des rumanischen und geol. Verbreitung der pliocanen
getiere (Tabelle) 190
Dinotherium giganteurn var gigantissimum ÂNESCU . . 191
Vergleichungen. Dinoth. proavum und gigantissimum
können nicht als eine von Dinoth. giganteurn
verschiedene Art betrachtet werden 194
www.dacoromanica.ro
TAFEL I.
Beiträge zur der tertiären Säugetierfauna
www.dacoromanica.ro
Explicare la Tab. L Erklärung zu Tafel I.
Dinotherium KAUP, STEFÂNESCU.
FIG. 1. Al doilea premolar P2 superior sang FIG. 1. Zweiter Prärnolar aus dem linken
privit pe fata superioarl. a=partea Oberkiefer von der Kauflache
anterioará, internä. Märime sehen. a=Vorderseite, i=Innenseite.
naturalä. Pag. 147. S. 192.
FIG. 2. privit oblic pe fata internä. FIG. 2. Derselbe von Innenseite gesehen.
Vernesti, pe Fundort Vernesti, im
Curtea de thale bei Curtea de Arges, in
a etajului pontic. tenia.
Colectiunea Institutului geologic. Aus dem unteren Teile der pon-
tischen Stufe.
Sammlung des geol. Institut Ru-
mänien's.
www.dacoromanica.ro
S. ATHANASIU MAMIFERE TERTIARE DIN ROMÂNIA TAB. I.
FIG. FIG. 2
Anuarul geologic al
www.dacoromanica.ro
TAFEL II.
Beiträge zur Kenntniss der tertiären Säugetierfauna
Rumaniens.
www.dacoromanica.ro
Explicare la Tab. II. Erklärung zu Tafel
Dinotherium giganteiun gigantissimum STEFÂNESCU.
FIG. 3. Primul molar superior drept FIG. 3. Erster aus dem rechten
privit pe fata superioarä, a = p. Oberkiefer von oben gesehen. a =
terioarä, e = p. esterni. Vorderseite, e Aussenseite.
Pag. 148. S. 193.
FIG. 4 Primul molar superior FIG. 4 Erster aus dem linken
privit pe fata superioarä, cu supra- Oberkiefer desselben Individuum's
fetele de erosiune mai putin adânci von oben gesehen, mit weniger an-
In Fig. 3, provine dela gekauten Jochen. Natürliche Grösse.
acela$ individ. naturall. a = Vorderseite, e= Aussenseite.
FIG. 5. privit pe fata externä. FIG. 5. Derselbe von der Aussenseite.
. pe valea Danului, im Danuthale bei Cur-
Curtea de Arge. Din partea infe- tea de Muntenia. Aus dem
a etajului pontic. unteren Teile der pontischen Stufe.
Colectiunea Institutului geologic. Sammlung des geol. Institut Ru-
mäniens.
www.dacoromanica.ro
TAB. II.
S. ATHANASIU : MAMIFERE TERTIARE DIN
FIG. 4
FIG. 3
Anuarul I. 1907.
FIG. 5
www.dacoromanica.ro
TAFEL III.
Beiträge zur der tertiären Säugetierfauna
Rumäniens.
www.dacoromanica.ro
Explicare la Tab. III. Erklärung zu Tafel III.
Dinotherinm KAUP, gigantissimum
www.dacoromanica.ro
TAB. III.
S. ATHANASIU : MAMIFERE TERTIARE DIN
FIG. 7
FIG. 6
www.dacoromanica.ro
TAFEL IV.
Beiträge zur der tertieren Säugetierfauna
Rumaniens.
www.dacoromanica.ro
Explicare la Tab. IV. Erklärung zu Tafel IV.
Dinotherlum giganteum KAUP. Dinoth. giganteum
FIG. 8. Primul molar superior stâng pri- FIG. 8. Erster Molar aus dem linken
vit pe fata superioara. a = p. Oberkiefer von der
rioarä, p. Märimea sehen. a=Vorderseite, i=Innenseite
Pag. 151. NatUrliche Grösse. S. 194.
FIG. 9. Acela privit pe fata FIG. 9. Derselbe von der Innenseite.
Gäsit pe Argeqului pe Das Exemplar stammt angeblich
Curtea de probabil straturi aus dem Argeschthale, bei Curtea de
dela partea inferioarä a ponticului.
Exemplarul apartine d-lui I. Mast. Borsoni HAYS. Erwachsene
din Curtea Arge. Form.
Mastodon Borsoni HAYS. FIG. 10. Vorletzter, oberer rechter Backen-
pag. 168. zahn von der Innenseite gesehen.
FIG. 10. Penultima dela falca a=Vorderseite. Beinahe in der nat.
superioarä pe fata Grösse. 203.
a = p. anterioarä. Aproape FIG. 11. Derselbe von stark angegriffe-
en Kauflache.
FIG. 11. Aceea$ fata superioara Gemeinde Salcutza, Distr. Dolj,
f. Oltenia.
Corn. distr. Dolj. Din eta- Aus den levantinischen Schich-
jul levantin. ten. Samml. des geol. Institut Ru-
Colectiunea Inst. geologic. manien's.
www.dacoromanica.ro
TAB. IV.
FIG. 10
FIG. 9
al Romaniei. 1. 1907.
FIG. 11
www.dacoromanica.ro
TAFEL V.
Beiträge zur Kenntniss der tertiären Säugetierfauna
Rumäniens.
www.dacoromanica.ro
Explicare la Tab. V. Erklärung zu Tafel V.
Mastodon Borsoni HAYS. Forma Borsoni HAYS. Erwachsene Form.
FIG. 12. Fragment din falca FIG. 12. Bruchstück aus dem rechten Ober-
prima M, a doua kiefer mit dem ersten M, und zwei-
privite pe suprafata de mes- ten (vorletzten) Backenzahn, von
tecare. Pag. 164. der gesehen. S. 202.
FIG. 13. exemplar privit pe fata Natürliche
FIG. 13. Dasselbe Exemplar von der mehr
Corn. pe Simnic angekauten Innenseite gesehen.
distr. Arges. Din straturi dela partea Gem. i, im Simnicthale,
superioara a etajului pontic. Distr. Arges. Muntenia Aus dem obe-
Colectiunea museului de geologie ren Teile der pontischen Stufe.
paleontologic dela Universitatea Sammlung des geol. u. pal. Mu-
din seum der Universitat von Bucuresti,
www.dacoromanica.ro
TAB. V.
S. ATHANASIU : MAMIFERE TERTIARE DIN
www.dacoromanica.ro
TAFEL VI.
Beiträge zur Kenntniss der tertieren Saugetierfauna
Rumaniens.
'5
www.dacoromanica.ro
Explicare la Tab. VI. Erklärung zu Tafel VI.
Mastodon Borsoni HAYS. Forma Mast. Borsoni HAYS. Erwachsene Form.
FIG. 14. Ultimul molar superior FIG. 14. oberer M, der lin-
privit pe fata de mestecare. ken Seite von der KauflOche.
naturali. Pag. 168. liche Grösse. S. 203.
FIG. 15. exemplar privit pe fata FIG. 15. Derselbe von der Innenseite
terná. a = partea anterioarg. sehen. a = Vorderseite.
Turbure a, bazinul Gilortului, a, Thalbecken des
distr. Gorj. Din straturi pontice su- Gilortu, Distr. Gorj, Oltenia. Wahr-
ori scheinlich aus dem oberem Teile
Colectiunea Inst. geologic. der pontischen oder aus den levan-
tinischen Schichten.
Sammlung des geol. Institut. Ru-
mänien's
www.dacoromanica.ro
S. : MAMIFERE TERTIARE DIN TAB. VI.
www.dacoromanica.ro
TAFEL
zur Kenntniss der tertidren Säugetierfauna
Rumdniens.
www.dacoromanica.ro
Explicare la Tab. VII. Erklärung zu Tafel VII.
Mastodon Borsoni HAYS. Forma adultá. Mast. Borsoni HAYS. Erwachsene Form.
FIG. 16. Ultimul molar superior sting FIG. 16. Letzter, oberer der
privit pe fata de mestecare. ken Seite von der Kaufläche gesehen.
naturall. Pag. 170. Natürliche Grösse. S. 203.
FIG. 17. exemplar privit pe FIG. 17. Derselbe von der Innenseite. a=
fata interná. a = p. anterioará. Vorderseite.
B ár i, pe valea Gilortului, Bárbáteqti, im Gilortuthale Distr.
distr. Gorj. Din straturi pontice su- Gorj, Oltenia. Aus den pon-
perioare ori levantine. tischen oder aus den levantinischen
Colectiunea Inst. geologic. Schichten.
FIG. 18. Fragment din ultimul Sammlung des geol. Institut
superior drept cu cele 2 creste poste- manien's
rioare conservate, privit FIG. 18. Fragment eines letzten, oberen,
de naturall. Pag. 171. rechten mit den hinteren zwei
FIG. 19. exemplar privit pe fata Jochen und Talon, von oben gesehen.
terná. p=extrem. posterioará. Natürliche Grösse. 204.
Com. Sal a districtul Dolj. Din FIG. 19. Dasselbe von der Innenseite.
straturi levantine. Fundort : Salci a. District Dol-
Colectiunea DR. C. I. ISTRATI. jiu, Oltenia. Aus den levantinischen
Schichten.
Privatsammlung DR. C. I. ISTRATI.
www.dacoromanica.ro
TAB.
ATHANASIU TtRTIARE DIN
FIG. 18
FIG. 16
FIG. 17
geologic 1907.
FIG. 19
www.dacoromanica.ro
TAFEL VIII.
Beiträge zur Kenntniss der tertiären Säugetierfauna
www.dacoromanica.ro
Explicare la Tab. VIII. Erklärung zu Tafel
Mastodon HAYS. Forma Mast. Borsoni HAYS. Erwachsene Form.
FIG. 20. lca stâng cu ultimul FIG. 20. Linker Unterkieferast mit dem
molar M, un fragment din penul- letzten M, und einem Fragment des
timul pe fata vorletzten Molars M,, von der
Aproape ihdin märime naturald. P.172. senseite gesehen. Beinahe der
Petreqtii din jos, bazinul Grösse. S. 204.
lortului, distr. Gorj. Din straturile Petreqtii de jos, im Gilortu-
dela partea superioar a ponticului. thal, Distr. Gorj, Oltenia. Aus den
Exemplarulpästrat Gor- oberen pontischen Schichten.
jan din Tirgu-Jiu. Das Exemplar sich in
FIG. 21. Fragment din penultimul molar Museum von u.
M, inferior stâng, privit pe fata FIG. 21. Fragment eines vorletzten, unte-
perioarä. a = p. anterioard, e = p. ren, linken M, von oben
pag. 175. sehen. Vorderseite, e Aussen-
FIG. 22. privit pe fata seite. Grösse. 205.
pe valea Topologului, FIG. 22. Dasselbe von der Aussenseite.
distr. Argeq. Din straturile dela par- ti, im Topologuthal, D.
tea superioará a etajului pontic. Muntenia. Aus den oberen on-
Exemplarul pästrat in muzgul tischen Schichten.
ceului din Pit eqti. Gymnasial Museum von i.
www.dacoromanica.ro
ATHANASIU : MAMIFERE DIN TAB.
FIG. 21
geologic 1. 1907.
FIG, 22
www.dacoromanica.ro
TAFEL IX.
Beiträge zur Kenntniss der tertiären Säugetierfauna
www.dacoromanica.ro
Explicare la Tab. IX Erklärung zu Tafel IX
Mastodon Borsoni HAYS. Forma Mast. HAYS. Erwachsene Form.
FIG. 23. lca inferioarg ultimul FIG. 23. Linker Unterkieferast mit dem
molar pe fata letzten Molar von der Aussenseite
din naturalg. Pag. 173. gesehen. Grösse. 204.
Corn. Si Oltetului, Sint im Oltetuthal, Distr.
distr. Provine probabil din Oltenia. Stammt
straturi dela partea inferioarg a eta- lich aus dem unteren Teile der
jului levantin. vantinischen Stufe.
Colectiunea Institutului geologic. Sammlung des geol. Institut
manien's.
www.dacoromanica.ro
ATHANASIU : TAB. IX.
www.dacoromanica.ro
4
FIG. 24. lca trei FIG. 24. Rechter Unterkieferast mit drei
mäsele M M privitä pe fata Backenzähnen M M M von der
Ultimul molar M in Aussenseite gesehen. Der letzte
germine, preparat din osul M im Keim, wurde aus dem
apare mai jos celelalte Kiefer herauspreparirt. = canalis
C = deschiderea canalului mandibularis an der Vorderextrami-
mandibular la partea anterioari. 1/3 natürl. S. 206.
din naturalg. Pag. 176. Curt ea de Muntenia.
Cur tea de A Din orizon- Aus dem mittleren Horizont der pon-
tul mijlociu Psilodonti) al tischen Stufe.
etajului pontic. Sammlung des geol. Institut.
Colectiunea Inst. geologic. mänien's.
FIG. 25. Penultimul molar inferior FIG. 25. Vorletzter, unterer, linker Backen-
privit pe fata superioarä. a=partea zahn von obengesehen. a
anterioarg. Aproape mgrim natu- seite. Beinahe natürl. Grösse. S. 207.
Pag. 180. FIG. 26. Derselbe von der Aussenseite.
FIG. 26. privit pe fata Curtea de Arges. Aus dem
Curtea de cu mittleren Horizont der pontischen
Din ponticul mijlociu. Stufe.
www.dacoromanica.ro
ATHANASIU : MAMIFERE TERTIARE DIN
TAB. X.
FIG. 26
FIG. 27
geologic 1907.
www.dacoromanica.ro
TAFEL XI.
Beiträge zur Kenntniss der tertiären Säugetierfauna
Rumäniens.
www.dacoromanica.ro
Explicare la Tab. XI. Erklärung zu Tafel XI.
Mastodon Borsoni HAYS. Forma Mast. HAYS. Junge Form.
www.dacoromanica.ro
S. ATHANASIU MAMIFERE TERTIARE DIN TAB. XI.
FIG. 28
FIG. 29 (h/i).
www.dacoromanica.ro
TAFEL XII.
Beiträge zur Kenntniss der tertiären Säugetierfauna
Rumäniens.
www.dacoromanica.ro
Explicare la Tab. XII. Erklärung zu Tafel XII.
Mastodon HAYS. Forma Mast. Borsoni HAYS. Junge Form.
FIG. 30. lca inferioarä a unui a- FIG. 30. Linker Unterkieferast eines sehr
nimal foarte tânär, mäsele jungen Thieres, mit zwei Backen-
M privit pe fata zähnen M M, von der Aussenseite.
proape märime naturalä. Pag. 180. gesehen Beinahe in Grösse.
FIG. 31. Acela exemplar privit pe fata de FIG. 31. Dasselbe Exemplar von der Kau-
mestecare. fläche gesehen. S. 207.
i, pe Gilortului im Gilortuthal, D.
Gorj. Din straturi pontice Gorj, Oltenia. Aus dem oberen
perioare ori din levantin. rizont der pontischen Stufe eder aus
dem Levantin.
FIG. 32. Al doilea molar M, dela falca re- Fig. 32. Zweiter Backenzahn M, des in
prezintatä fig. 24. Tab. X, Fig. 24. Taf. X abgtldeten Kiefers,
pe fata Pag. 177. Märime von der Aussenseite gesehen. 206.
naturalä. Grösse.
Colectiunea Inst. geologic. Sammlung des geol. Institut Ru-
mänien's.
www.dacoromanica.ro
ATMANASIIJ MAMIFERE
TAB. XII.
FIG. 30
FIG. 32
FIG. 31
geologic al 1907.
www.dacoromanica.ro
BEITRÄGE
ZUR
NEOGENEN MOLLUSKENFAUNA
RUMÄNIENS
mit besonderer Derücksichtigung der Erdölgebiete der
Subkarpaten
VON
Dr. W. TEISSEYRE.
n i o.
Die Fauna der Schichtenglieder der Subkarpaten zumal in
der maeotischen und in der dacischen Stufe, eine grosse Menge
Vertretern des Genus
Verzierte Unionen kommen im Gebiete der Öllagerstatten fast ganz
ausser Betracht, da die durch dieselben bezeichneten Schichten nur
höchst selten vorkommen. Fast überall wird die Schichtengruppe mit
verzterten Unionen durch eine fossilienlose Schotter-Facies vertreten.
Von glatten Unionen des Neogens, welche uns somit
fast ausschliesslich beschaftigen sollen, sind in der bisherigen Literatur
bereits verschiedene Typen mehr oder weniger bekannt Rumanus
TOURN., Moldavicus SABBA, Sturdzae COB., procumbens FUCHS, Craiovi-
ensis TOURN., Stefanescui TOURN., recurvus Fums, (non
Bielzi CZEK.) Davilai Poa.),
(1) Bezüglich gewisser in dieser Publication verwerteten stratigraphischen Aus-
scheidungen und Bestimmungen (Stufen, Faciese) ist meine demnüchst zu publicirende
Arbeit die maeotische, pontische und dacische Stufe der östlichen Muntenia»
bezw. ein kurzer Auszug aus derselben in dem Führer des internationalen
umcongresses (Bukarest 1907.) zu vergleichen. Literaturnachweis nach Abschluss
des zweiten Theiles der neogenen Molluskenfauna. Von den beigefügten.Abbildun-
gen ein Teil in späteren Lieferungen dieser Arbeit durch Abbildungen ande-
Exemplare completirt, bezw. ersetzt werden.
www.dacoromanica.ro
216 W.
www.dacoromanica.ro
REITRÁGE
www.dacoromanica.ro
218 W.
www.dacoromanica.ro
BEITR ZUR NEOGENEN MOLLUSKENFAUNA RUMANIENS 219
Unio subatavus f.
Tab. I. Fig. 1-2.
1897. pseudoatavus TEISSEYRE. Geol. Untersuchungen im Districte
Verh. geol. R.-A. 1897. p. 161.
Eine grosswüchsige, glatte Form mit stark aufgeblasenem, im
deren Drittel der Schalenlänge gelegenen Wirbel. springt der
Wirbel weit, bis auf der Schalenhöhe vor. In der Jugend ein
stumpfkantiger Kiel vorhanden, welcher vom Wirbel zum Hinterrand
vefläuft. Im Alter, d. h. gegen den unteren Schalenrand unserer ausge-
wachsenen Exemplare hin, wird der Kiel zu einem stumpfen Rücken
abgerundet. Eine längs der Vorderseite des Kieles verlaufende sanft
vertiefte Depression nicht vorhanden. Die an dieser lle kaum
deutete Abplattungszone ist sehr wenig bemerkbar.
Zwischen dem Kiel des Wirbels und dem hinteren Schlossrande
ist die Hinterseite der Schale, im Unterschiede zu
concav, hingegen näher gegen die Peripherie der Schale, d. h. zwischen
dem Kiele und Hinterrand selbst sieht man die hier bereits ebene Hin-
terseite der Schale zu dem Hinterrand abfallen. Dabei ist die Hin-
terseite etwas ausgebreitet, ebensowie bei Bielzi
(non Bielzi CZEK).
Die Hinterseite der Schale ist kaum merklich schief abgestuzt, sowie
bei ausgewachsener Schale etwas schmäler, als die Vorderseite.
Die Anwachsstreifen sind auf dem Kiele durchaus nicht keilförmig
zu einem abgerundeten Winkel nach hinten ausgezogen, wie bei
Copernici. Vielmehr zeigen dieselben im Ganzen einen schief
schen
Der Schlossrand übergeht in den Vorderand ganz unmerklich
www.dacoromanica.ro
220 TEISSEYRE
www.dacoromanica.ro
ZUR NEOGENEN MOLLUSKENFAUNA RUMANIENS 221
www.dacoromanica.ro
W. TEISSEYRE
subrecurvus TEISSEYRE
Taf. II. Fig. 2-5.
Es ist dies eine stark ungleichseitige, stets nur mittelgrosse Form
mit sehr deutlich ausgepragtem Kiel, mit gerunzeltem, machtigem, relativ
sehr weit vorspringendem Wirbel, ohne
Vor dem Wirbel befindet sich eine scharf begrenzte Lunula. Zwischen
dem Kiel und dem Hinterrand ist die Schale concav, hingegen vor dem
Kiel abgeplattet.
Die rechte Klappe hat nur einen einzigen Cardinalzahn, wie
lunio SABBA. Die zwei Cardinalzahne der linken Klappe verschwimmen
mitunter fast zu einem einzigen langen Hauptzahn. Die linke Schale hat
zwei, die rechte nur einen hinteren Leistenzahn.
respective oberflachiche Ähnlichkeit zeigt vor Allem
radiatodentatus Sm., ferner recurvus SABBA, sowie
Sturdzae
radiatodentatus Snrz. unterscheidet sich von unserer Form da-
durch, dass zwischen den beiden Stachelreihen des Wirbels eine breite
Furche sich befindet, welche nach bis gegen die Mitte der Schale
sich verlängert.
Der Kiel von subrecurvus und die ihn von vorne begleitende
Abplattung befinden sich nicht in der Gegend der halben der
Schale, sondern ganz randlich an der Hinterseite.
Ausserdem zeigen die von abgebildeten Formen
tödentatus Tab. III, Fig. 1-5) weniger nach vorne gerückte und weniger aus
dem Schalenumrisse heraustretende sowie schwacher eingerollte Wirbel, als
es bei subrecurvus der Fall ist. Auch ist die Schale von radiato-
nicht so sehr in die gezogen und die stumpfe vom Wirbel
www.dacoromanica.ro
BEITRÄGE ZUR NEOGENEN MOLLUSRENFAUNA RUMANIENS 223
www.dacoromanica.ro
224 W. TEISSEYRE
www.dacoromanica.ro
BEITRÄGE ZUR NEOGENEN MOLLUSKENFAUNA RUMANIENS 225
Slanicensis
Tab. III, Fig 3-5. (davon Fig. 4-5 Übergänge zu Craioviensis).
www.dacoromanica.ro
226 W. TEISSEYRE
www.dacoromanica.ro
ZUR NEOGENEN MOLLUSKENFAUNA RUMANIENS 227
www.dacoromanica.ro
W.
www.dacoromanica.ro
ZUR RUMANIENS 229
www.dacoromanica.ro
230 W. TEISSEYRE
Stefaneseui TOURN.
www.dacoromanica.ro
BEITRÄGE ZUR NEOGENEN MoLLUSKENFAUNA RUMÄNIENS 231
Craioviensis TOURNOTJR.
Tab. IV, 3.
tibergänge zu Slanicensis (Tab. Fig. 7 und Tab. V. Fig. 6.), zu
(Tab. III. Fig. 6 und Tab. IV. Fig. 2) und zu recurvus (Tab. IV.
Fig. 4 und Tab. V. Fig. 4).
an pannonicus NEUM. und PAUL, Congerien und Paluclinen-Schichten
voniens. Abh. geol. 1875. Tab. III. Fig.
1880. Craioviensis TOURNOURR, Journal de Conchyliologie 1880 p. 97.
1881. Craioviensis PORUMBARU, Etude géol des environs Paris
1881. p. 20. Tab. IV. Fig.
1883. Rosseti COBALCESCU, Memoriile geol. ale militare din
curesci 113. Tab. VI. Fig. 4.
1896. Craioviensis SABBA STEFANESCU, terr. tert. Roumanie.
Soc. géol. de France Paris 1896, p. 45. Tab. IV. Fig, 3-5.
www.dacoromanica.ro
232 W.
www.dacoromanica.ro
ZUR MOLLUSKENFAUNA 233
Saratae und transcarpaticus. Auf diese Weise offenbart sich die bei
verschiedenen Formenreihen übereinstimmende Tendenz zur Abflachung
der Schale.
Vor dem Wirbel sich eine scharf begrenzte Lunula. Die
rechte Klappe hat einen einzigen Cardinalzahn.
Diese den dacischen Bifarcinaten-Schichten eigenthümliche Form
pflegt sich in Begleitung der vorigen Art vorzufinden.
Das in Fig. 5 abgebildete Exemplar schliesst sich an m.
Craioviensis-recurvus an, indem dasselbe weniger ungleichseitig ist, als
typische Form von recurvus (Fig. 1, 2, 3).
die Beziehungen zu subrecurvus ist die Beschreibung
der letzteren Form nachzuschlagen.
Die verglichenen slavonischen Exemplare von Stoliczkai
NEUM. haben concentrische und keine scharf begrenzte
Lunula. Manche Exemplare sehen aber auf den ersten Blick so aus, ob
sie fast identisch mit unserer Form (z. B. Exemplare von
aus Sibinj in West-Slavonien im naturhistorischen Hof-
museum in Wien). Es ist dies offenbar nur Convergenz. Auf Verwand-
schaft beruht statt dessen die Ähnlichkeit zwischen recurvus und
psilodontum. Bei der letzteren Art ist die den Kiel von vorne
gleitende Furche bis auf den Wirbel hinauf zu verfolgen. Ausserdem ist
psilodontum mehr grosswüchsig, als recurvus. Der unte-
ren Kielende entsprehende Hinterrand der Schale springt bei psilo-
merklich weiter aus dem Schalenumriss heraus, als bei
recurvus.
Wie bereits SABBA STEFANESCU ist auch excentricus
BRUS. recurvus zu vergleichen.
www.dacoromanica.ro
Vorkommen. Bifarcinaten-Facies der dacischen am Berg
Crucea Co oi bei Sarata-Monteoru; so auch in Be ceni (Buzau)
in den dacischen Unionen-Schichten. Levantinische Stufe in der g e t
des Tertiärs.
www.dacoromanica.ro
BEITR ZUR NEOGENEN MOLLUSRENFAUNA RUMANIENS
Saratae
Tab. VL Fig. 1.
www.dacoromanica.ro
236 W. TEISSEYRE
transcarpaticus
F. typ. Tab. VI. Fig. 3.
Übergangsform zu procumbens : Tab. VI. Fig. 2.
Der Wirbel tritt aus dem Umrisse der Schale noch merklich
niger heraus, als bei' Saratae. Die Hinterseite zeigt die charakte-
ristische Abstutzung. Die vom Wirbel zum Hinterrand Kante
ist bei dieser Art bereits in einen breiten, genau abgerundeten Rücken
umgeformt, welcher noch bei typischen Vertretern dieser Art deutlich unter-
scheidbar ist, bis er schliesslich bei den Übergangsformen zu der innerhalb
dieser Formenreiche nachstfolgenden Mutation FUCHS
ganz verschwindet (Tab. VIII. Fig. 3). Dabei wird der zwischen dieser
und dem Schlossrand gelegene hintere Schalentheil bereits bei
transcarpaticus und noch mehr bei Unio procumbens leicht convex, so
www.dacoromanica.ro
ZUR NEOGENEN MOLLUSKENFAUNA RUMÄNIENS 237
www.dacoromanica.ro
238 W. TEISSEYRE
ny. f.
www.dacoromanica.ro
ZUR NEOGENEN MOLLUSKENFAUNA 239
www.dacoromanica.ro
240 W.
Copernici
Tab. VI, Fig. 5-6.
Diese grosswüchsige, ziemlich dünnschalige Form sich durch
ihre Gesammtgestalt an die bekannte Art Sturdzae COB. an.
Eine von Wirbel zum Hinterrand verlaufende Kante ist zwar nicht
gedeutet, doch weist der Verlauf der Anwachsstreifen darauf hin, dass
die Hinterseite ebensowie bei Rumanus TOURN. und
keilförmig verschmälert ist. Die Stelle, an welcher die Anwachsstreifen
keilförmig ausgezogen sind, befindet sich ebenso nahe am hinteren
Schlossrand, wie bei Rumanus TOURN. Der hintere Theil der
Schlosslinie ist gerade, der vordere aber ganz unmerklich von dieser
Linie nach abwärts abgelenkt. Auf dem Wirbel sieht man sechs stumpfe,
stachelartige Warzen, welche zu zwei radialen Reihen angeordnet sind.
Die mir in zwei Exemplaren vorliegende rechte Klappe hat nur einen einzi-
gen schmalen gekerbten Cardin,alzahn, dem Schalenrand ist,
www.dacoromanica.ro
BEITRÄGE ZUR NEOGENEN RUMANIENS 241
Rumanus TOURN.
Tab. VII. Fig. 1-4.
1879. Rumanus 1. p. 263.
1383. COBALCF.SCU 1. p. 109. Tab. V. Fig. 1.
1886. var. Berbestiensis FONTANNES : Faune terr. Roumanie.
Achives Muséum Hist. nat. Lyon T. IV. 351. Tab. 27. Fig. -12.
1896. Limnium Rumanum SABBA STEFANESCU 1. p. 48. Tab. IV. Fig. 10-13.
Bei der von uns abgebildeten Abart ist der Wirbel nicht so weit
nach vorne vorgeschoben, wie bei der typischen Form. Gleichzeitig ist
www.dacoromanica.ro
242 W. TEISSEYRE
www.dacoromanica.ro
ZUR NEOGENEN 243
www.dacoromanica.ro
244 W.
Fuchs aus Rumänien gebrachten Sammlung ist diese Form, ausser aus
Bucovati, auch noch aus Boteni bei Câmpulung vertreten.
Vorkommen. und kommen in Beglei-
tung von in den Unionen-Schichten der dacischen Stufe
in B eni oft vor. In a ei wurde neben
Slanicensis TEIS. und Vivapara bifarcinata auf Schacht-
halden gesammelt. kommt auch in der levantinischen
Stufe vor (Lab. d. Miner. Bukarest col. Iowsscu-Argetoaia:
www.dacoromanica.ro
ZR 245
Bei einem unserer Exemplare ist ausser dem Kiel auch noch eine
andere, zwischen demselben und dem hinteren Schossrand gelegene
diallinie angedeutet und ist die letztere, ebensowie der Kiel selbst, durch
Verdickungen der Anwachsstreifen markirt, etwa so, wie es bei
PENECKE (1. c. Fig. 6 b und 8) und subthalassinus (1. c.
Fig. 10 a und 10 b) zu sehen ist.
Es liegen mir zwei linke Klappen vor, deren Schloss ebensogut
mit Partschi-subthalassinus, wie mit prominulus SABBA
übereinstimmt.
Vorkommen. Unsere an diese levantinische Art sich arischlies-
senden Exemplare wurden in Becen i, in dem Unionen-Horizont der
dacischen Stufe, zusammen mit gesammelt.
Isolirte Formen.
Sub-Hoornesi
Tab. I. Fig. 3-4.
1897 Sub-Hoernesi 1. c. 1897..p. 70, Tab. III. 12-13 (non 14-15).
Unsere Exemplare zeichnen sich gegenüber der gleichaltrigen und
sehr ahnlichen Art subrecurvus dadurch aus, dass die Schale vom
Kiel zum Schlossrand senkrecht abfällt. Da auch der Vorder-
rand eine Lunula-artige Vertiefung zeigt und der
Wirbel bis den Vorderrand der Schale nach vorne hinausspringt,
ist die Schale von, dreieckiger Gestalt.
Vor dem Kiele befindet sich eine sehr breite Abplattungszone,
welche gegen unteren Schalenrand hin überaus schwach einge-
drückt ist.
Schloss unbekannt.
Von den SINzow abgebildeten Exemplaren stimmt namentlich
Fig. 12 und 13 mit unseren Belegstücken überein. Bei Fig. 14 ist die Gestalt
der Schale nicht dreieckig, wie bei unserer Form. Auf dem Wirbel ist
bei unseren Exemplaren keine Furche zu sehen, wie in Fig. 15 bei SINZOW.
Die Identitat unserer recht kleinwüchsigen Exemplare mit
Sub-Hoernesi ist sehr wahrscheinlich, jedoch nicht endgiltig bewiesen.
Vorkommen. Drei Exemplare aus maeotischen Schichten von
www.dacoromanica.ro
II.
COBALCESCU.
www.dacoromanica.ro
Im Hinblick auf die verschiedene Bedeutung, welche die Merkmale
des Schlosses einerseits und der andererseits für die beiden
Untergattungen von Psilodon tatsachlich baben, müssen an der von SABBA
STEFANESCU vorschlagenen Begrenzung von Prodosacna und Stylodacna
einige Änderungen vorgenommen werden. Psilodon stenopleurum SABBA
sp., Sturi COB., orientalis SABBA sp., Rumanum FONT. sp. werden
von SABBA STEFANESCU Prosodacna gezählt. Der Sculptur-Typus dieser
Formen ist aber nicht mit den übrigen Prosodacnen, sondern vielmehr
nur mit Stylodacna vereinbar. Es entspricht den natürlichen Ver-
wandtschaftsverhältnissen, wenn diese Formen der letzteren Untergattung
zugezahlt werden. Gleichzeitig gewinnen dadurch die morphdogischen
Gegensätze beider Untergattungen sehr an Klarheit.
A.
Prosodacna f.
Est ist dies ein dünnschaliger und auch sonst, so zu sagen, primi-
tiver Psilodon-Typus von ganz aberranter Gestalt: Schwach
ungleichklappig, mit fast kreisrundem Schalenumriss, mit stark aufge-
blasenem Wirbel, mit gerundeten Rippen und mit ebenen Zwischenfurchen.
Das im Vergleich zu anderen überhaupt am meis-
ten auffallende Merkmal besteht in dem fast gleichseitigen Bau der
Schale und in dem geringen Ausmass ihrer welche ent-
weder der Höhe gleich oder aber etwas kleiner ist. Der
numriss ist bald fast kreisrund, bald aber etwas schiefkreisrund. Im zwei-
ten ist die Entfernung des Wirbels vom Ventralrand grösser, als
die der Schale, wobei der Vorderrand etwas verlängert, der
Hinterrand aber fast geradlinig abgestutzt ist, demzufolge das grösste
Ausmass der Entfernung zwischen dem Wirbel und dem Schalenrand
auf die Vorderseite entfällt, nicht auf die Hinterseite, wie gewöhnlich.
Der obere und der untere Schalenrand ist gebogen, hingegen der
Hinterrand fast geradlinig und dem Vorderrand parallel. die
Schlosslinie mit der Hinter- und Vorderseite stumpfwinkelig zusammen-
tritt, macht sich eine fast flügelartige Ausbreitung des Vorder- und Hin-
terrandes bemerkbar. Dieses Merkmal ist innerhalb unseres Genus sonst
nur bei Pr. Savae wiederzufinden.
Die Schale ist schwach ungleichklappig, indem die rechte Klappe
www.dacoromanica.ro
W.
www.dacoromanica.ro
BEITRÄGE ZUR NEOGENEN MOLLUSKENFAUNA RUMANIENS 249
Prosodacna
Ta. IX. Fig. 1.
Eine überaus dickschalige, ziemlich scharfrippige welche durch
die Gestalt der Schale an Limnocardzum subsquamulosum ANDR.
erinnert, bezüglich des Sculpturtypus aber sowohl mit der letzteren Form,
als auch mit der oberflächlich ähnlichen Prosodacna Porumbari-Damie-
vergleichbar ist.
Die der Schale ist um etwa grösser, als der Abstand
vom Ventral zum Schlossrand. Die Dicke der Schale am Ventralrand
des abgebildeten Exemplares beträgt 5 mm.
Der Schlossrand ist fast geradlinig. Die Wirbelspitze befindet sich
im vorderen Drittel dieser geraden Linie, welche unter einem stumpfen
Winkel mit dem Vorder- und Hinterrand zusammentritt, so dass die
beiden letzteren Ränder eine einigermassen flügelartige Gestalt annehmen,
wie eine solche bei manchen Limnocardien zu beobachten ist.
Das fast rechtwinkelige Zusammentreten der Schlosslinie mit dem
Vorderrand an Limnocardium Böckhi HALAVATS (2).
Überaus ähnlich ist auch der Habitus der Schale und der
bei gewissen Exemplaren von Prosodacna Munieri. Allein eine Ten-
denz zur flügelartigen Ausbreitung des Vorder- und Hinterrandes ist
nur bei Pr. Savae zu constatiren. Weder bei der sonst vergleichbaren
Art Pr. Munieri, noch auch irgend einem anderen bekannten Ver-
trerer des Genus Prosodacna, mit Ausnahme von Pr. Mrazeci, ist
Merkmal zu beobachten. Prosodacna Savae steht demnach dem
nocardien-Typus entschieden näher, als der Typus von Prosodacna
Munieri.
Der Grad der Einrollung des Wirbels stimmt bei unserer Form mit
Prosodacna Munieri überein. In dieser Hinsicht steht unsere Form den
Vertretern der Formenreihe von Pr. bei weitem nach, um aber
die Art Pr. Mrazeci zu übertreffen.
Die Rippen sind 12 an Zahl und zwar breiter, als ihre
Zwischenfurchen. Die ersteren sind dachförmig zugeschärft, die letz-
teren eben und durch zwei zarte, wie eingeritzte Linien begrenzt.
gen die Wirbelspitze hin scheint sich die relativ sehr scharfe Kante der
Rippen abzurunden.
Der Querschnittswinkel der Rippen ist so gross, wie bei Limnocar-
(1) Diese Art möge dem rühmlich bekannten Geologen, Herrn Dr.
ATHANASIU verehrt werden.
(2) Halavats : Pontische Fauna Langenfeld. Jhrb. ungar. A.
1883, p. 165, Tab, XIV. Fig.
www.dacoromanica.ro
dium subsquamulosum cinerseits und wie bei Prosodacna
rumbari COB. andererseits.
Auf der Hinterseite gibt es keine eigentliche Rippen, sondern
ganz schwache, fadenförmige Rippenstreifen. Die concentrischen Anwachs-
streifen sind bei unserer Form überaus entwickelt, ebensowie
bei Prosodacna Mrazeci.
Der Wirbel ragt merklich weiter aus dem Schalenumriss heraus, als
bei den genannten Limnocardien. Hierin wie auch bezüglich des
habitus der Schale, bezüglich ihrer Dicke und offenbart sich die
Zugehörigkeit, bezw. der zu Prosodacna.
Bei unserem Exemplar, welcher die rechte Klappe repräsentirt, ist
ein kräftiger vorderer unterer Seitenzahn nachweisbar. Zweifellos stim-
men auch andere Details im Baue des losses mit Prosodacna überein
Die Hinterseite ist nicht klaffend.
Die ganz oberflächliche Ähnlichkeit zu bmnocardium Hungari-
cum M. HOERN. Zagrabianse wird durch übereinstimmenden
Sculpturtypus bedingt. Es ist dies ein Collectiv-Merkmal, welches
verschiedenen mit einander nicht verwandten wieder-
kehrt.
Vorkommen. Prosodacna Savae wurde von mir im
bei lose liegend gesammelt, zwar nebst Prosodacna
Porumbari, Stylodacna , orientalis, semisulcata STURI,
subsquamulosum Cardium Nova-Rossicum etc. Es
müssen diese Fossilien zum Theil aus pontischen Congerien-Schichten, zum
anderen Theil aber bereits entschieden aus der unteren dacischen Stufe
stammen. Ausserdem wurde Pr. Savae und Limnocardium subsqua-
mulosum ANDR. in Beceni (zwischen diesem Ort und i, am
westlichen Thalhang des Slanic) gesammelt, zwar aus anstehenden unte-
ren Psilodon-Schichten mit Prosodacna und Stylodacna
www.dacoromanica.ro
BEITRÄGE ZUR NEOGENEN RUMANIENS 251
B.
www.dacoromanica.ro
252 TEISSEYRE
www.dacoromanica.ro
ZUR NEOGENEN MOLLUSKENFAUNA RUMANIENS 253
wie eingeritzte Linien eingefasst. Die letzteren sind kaum 1/4 bis mm.
von einander entfernt.
Die zu beiden Seiten der drei bis vier vorderen Rippen verlau-
fenden Zwischenfurchen sind, je nach ihrer ganzen eben, eng
(1/2 1 mm.) und durch je zwei Linien begrenzt.
Der Rücken der zwei vordersten Rippen ist stumpf vierkantig; bei
den zwei dreikantig, hingegen bei den 6 bis 7 tibrigen Rippen
am Wirbel mehr gerundet, hingegen am Ventralrand mehr gewölbt
und dabei ganz schwach stumpf dachförmig zugescharft.
Bei einem mit derartigen Rippen ausgestatteten Exemplae sieht
man nahe am Ventralrand nicht zwei, sondern vier überaus feine, wie
eingeritzte Linien zwischen je zwei Rippen (Tab. IX. Fig. 5 b.).
Auf der Innenseite der Schale entsprechen den Zwischenfurchen
der Rippen sowohl bei Pr. als auch bei ihren Verwandten, breite,
flache, zungenförmige Falten, welche ihrer Medianlinie eine faden-
schmale Furche tragen und bis zur halben Höhe der Schale
hinauflaufen. Diese Falten sind bei Pr. etwas breiter, als Pr.
hingegen schmaler, als bei Pr. Porumbari und Berti.
Die Schale ist fast so dick und der Wirbel fast so stark einge-
rollt, wie bei Prosodacna Damienensis sp.
Dabei aber die Schale merklich dicker und der Wirbel viel
eingerollt, als bei der mit unserer Form durch
knüften Art Prosodacna
: Untere Psilodon-Schichten. a, a, P o-
ciori etc.
www.dacoromanica.ro
254 W. TEISSEYRE
ist als Abart mit etwas weniger verlängerter Schale unterscheidbar. Sonst
stimmt dieselbe vollkommen mit Prosodacna Damienensis überein.
Arioni COB. von unserer Form nicht zu trennen. Eben-
falls sind anscheinend einige andere analoge Arten dieses Autors (Psi-
lodon Urechi, Dabijae und aufzulassen, da sei es die Beschrei-
bungen und Abbildungen, sei es die Merkmale dieser Formen nicht
ausreichen, um dieselben auszusondern.
Vorkomm : Untere Psilodon-Schichten am Berg ea
bei Berca. Von a ieni im Slanic-Thale (Buzgu) stammt ein
Exemplar, mit der gerade aus dieser von COBALCESCU
beschriebenen Abart Psilodon Damienensis übereinstimmt.
www.dacoromanica.ro
BEITRÄGE ZUR NEOGENEN MOLLUSKENFAUNA RUMANIENS 5
www.dacoromanica.ro
256 TEISSEYRE
Munieri SABBA.
Tab. X, Fig. .
Abarten: Tab. X. Fig. 4. und Fig. 7-8. Tab. XI. 1-2.
1896 Prosodacna Munieri SABBA p. 62. Tab. VI. Fig. 5-8.
www.dacoromanica.ro
ZUR NEOGENEN 257
www.dacoromanica.ro
w. TEISSEYRE
www.dacoromanica.ro
ZUR NEOGENEN 259
Prosodacna Cobalcescui
Tab. XI. Fig. 5. (1)
1886. Limnocardium Cobalcescui FONTANNES : Faune terr. nog. Roumanie. Archi-
ves Musum Hist. nat. Lyon T. IV. p. 353. Tab. XXVII. Fig. 14.
1896. Prosodacna Cobalcescui SABBA STEFANESCU 1. p. 61. Tab. Fig. 9.
An Limnocardium Odessae BARB. 1897, p. 43. Tab. I. Fig. 19.
www.dacoromanica.ro
260 W.
www.dacoromanica.ro
ZUR 261
Prosodacna
Tab. XI. Fig. -9-10.
Diese Abart unterscheidet von Prosodacna serena durch merk-
lich dickere, weniger in die gezogene Schale, bei welcher der
Wirbel viel weiter nach vorne zu liegen kommt, sowie bedeutend mehr
aus Schalenumriss herausragt. Ausserdem fällt es dass der
Rippenrücken am Ventralrand gerundet, am Wirbel aber dachförmig
ist und demselben ein fadenförmiger, gerundeter, bis zum
verlaufender Kiel aufgesetzt ist. Dieser Kiel ist beiderseits durch je
eine deutliche Furche von den Flanken der Rippe getrennt.
Die Zwischenfurchen .der Rippen sind zweimal schmaler, als dic
letzteren. Sie laufen Wirbel bis zum. Schalenrand ununterbrochen
sind ganz eben und wie durch zwei Linien begrenzt.
Schloss ist genau so entwickelt, wie bei Pr. serena.
Es gibt dickschalige Individuen, bei welchen der Kiel an zwei
hintersten Rippen und andere, bei welchen der Kiel an Rippen
erscheint und sich abhebt. Doch haben diese beiden Extreme,
so weit bis jetzt bekannt, kaum eine besondere stratigraphische
deutung.
Vorkommen. Untere Psilodon-Schichten in Val. Br a
bei Telega, in Begleitung von Stylodacna
www.dacoromanica.ro
INHALT
. 215
Formenreihe des subatavus. TEISS. 218
subatavus. f 219
subatavus. var. (an. f.) . 221
subrecurvus. TEM. 222
Munteniae. f. 224
Slanicensis f. 225
psilodontum. f 227
Stefanescui. 230
Craeovensis. TOURNOUER. . . . . . . 231
f.Craiovensis. TOURN. recurvus. SABBA 232
recurvus. SABBA. 233
Die Mutationsreihe des novorossicus. 234
Saratae. 235
f. 235
Janinae. f 238
Die Mutationsreihe Copernici. TEISS. 239
Copernici. f 240
Rumanus. TOURN 241
COB 242
prominulus. SABBA 244
Isolirte Unio-Sub-Hoernesi, 245
II. Psilodon. COBALCESCU.
Prosodacna TOURN. Stylondacna. SABRA 246
Prosodacna Mrazeci. f.
Prosodacna Savae. f. 249
Prosodacna f. an. aff. Savae. 250
Mutationsreihe von Prosodacna sp. 251
Prosodacna sp 252
Porumbari. sp. und Prosodacna Damiensi. COB, sp 253
Prosodacna Neumayrii. FUCHS. sp. und Prosodacna Berti. COB. 254
Prosodacna Euphrosinae. COB sp 255
Formengruppe von Prosodacna SABBA
Prosodacna SBBA. 256
.Prosodacna Munieri. SABBA. var. Parscoviensis. f 257
Prosodacna SABBA. var pseudorumana. f 258
Prosodacna Cobalcescui. FONT. 259
Prosodacna serena. 260
Prosodacna mirabilis. f 261
www.dacoromanica.ro
LA
www.dacoromanica.ro
264 W.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FAUNA NEOGENÄ A 265
www.dacoromanica.ro
W.
II. Scoica groasä, ori foarte groasä. Crosetul jos sau foarte putin
pronuntat. zonä de depresiune submedianä de Cu
deosebire straturile cu Psilodonti si cu bifarcinata
odatä in straturile cu Unioni sculptati (etajul dacic levantin).
Slanicensis TEIss. psilodontum TOURN.
Aproape Scoi- Pronuntat foarte tare depri-
ca nedeprimatä. Scoica relativ deprimatä. matá, putin inechilaterall.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FAUNA A 267
subatavus n. f.
la I. Fig. 1-2.
1897. pseudoatavus TEISSEYRE. Geol. Untersuchungen im Districte
Verh. geol. R. A. 1897. p. 161.
www.dacoromanica.ro
268 W. TEISSEYRE
www.dacoromanica.ro
LA FAUNA A 269
www.dacoromanica.ro
270 W. TEISSEYRE
subrecurvus TEISSEYRE
Tab. II. Fig. 2-5.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FAUNA A
www.dacoromanica.ro
W. TEISSEYRE
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FAUNA A 273
Slanicensis f.
Tab. III. Fig. (Fig. 4-5 reprezintá tranz4iuni la Craioviensis).
www.dacoromanica.ro
274 TEISSEYRE
www.dacoromanica.ro
LA A 275
psilodontum f.
Tab. IV. Fig. 1.
www.dacoromanica.ro
6 W. TEISSEYRE
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FAUNA MOLUSCÁ A 277
www.dacoromanica.ro
278
Unio TOURN.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FAUNA MOLUSCA NEOGENÁ A
TOURNOUÉR.
Tab. 7. Tab. IV, fig. 2-4.
www.dacoromanica.ro
W.
recurvus SABBA.
Tab. V, 4.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI A ROMÂNIEI 281
ab. V, fig. 1, 2, 5.
Psilunio recurvus SABBA STEFÂNESCU 1. c. pag. 46. Tab. IV, fig. -9.
www.dacoromanica.ro
w.
carena, cu orliamen-
tatiuni. In diferite orizonte a straturilor cu scuIptati.
www.dacoromanica.ro
LA FAUNA A 283
Saratae f
Tab. VI. Fig. 1.
www.dacoromanica.ro
W. TEISSEYRE
transearpaticus f.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FAUNA MOLUSCÁ A
este cu Beyrichi
Unio Zitteli PENECKE, este tnruditä cu Saratae procumbens
www.dacoromanica.ro
286 W. TEISSEYRE
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FAUNA A ROMÂNIEI
Scoica Ingustatä in de cu
bordul cardinal dreptliniar ori aproapc dreptliniar, marginea anterioarä
bordul cardinal aproape unghiu drept. Pe .partea
nu se nici o acestia se o coamä
slab care merge dela croset la marginea posterioarä. In
acestei coame, ori, când ea dreptul locului ce-i con-
respuncle, se dungile de crestere trase in forma unef
rotunzite. Acest de a dungilcr de
ori aceastä coamä, este mult mai putin de bordul
posterior, de este cazul la seria de forme a lui Unio novorossicus.
: Partea posterioará a scoicei intre bordul cardi,
nal 'posterior, prin urmare relativ se repede, pe
aceasta este concavä ori nu pro-
portional ca la seria de forme a lui valva
dreaptä un dinte principal crestat un dinte lamelar, pe valva
dinti principali doi qamelari.
In serie formele urmátoare :
Copernici probabil din straturile meotice.
www.dacoromanica.ro
288 W. TEISSEYRE
Unio ny.
Tab. VI, -6.
Este o scoica mare, relativ care ceiace pri-
veste ei generalä aduce aminte de Unio
coamä care sä meargä dela croset la marginea posterioarä nu este mar-
catä. Mersul dungilor aratä partea postbrioarl este
ingustatä in formä de panä ca la TOURN.
dzae Locul unde dungile de crestere sunt in formä de
unghiu, se aflä tot de aproape de bordul cardinal posterior ca la
rumanus TOURN. Partea a cardinale este
cea anterioarl jos de aceasta foarte putin.
. Pe croset se väd tubercule mici, in formä de spini tociti, cari
sunt pe douä radiale. Valva dreaptä pe care o numai
exemplare, posedä numai un singur dinte cardinal,
crestat, care e paralel cu marginea scoicei. vedere caracterele
mendonate, este aproape inrudirea
Diferinta fatä cu aceste forme de vârstä geologicá mai tânärä, stä
aceia Copernici are un croset mai ridicat, .mai tare sucit,
necorodat si scoica este ceva mai umflatä mai putin deprimatä.
Pe lângä acestea, diferinta in privinta gradului de inechilateralitate
este marcatä.
Raporturile Copernici formele din grupa
rumanus-Sturdzae pe o parte reprezentantii superficial
aseminea din seria de forme a lui subatavus, se pot in
general, pe baza materialului de comparatie ce-1 la
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA A 289
de exact nu la de a nomenclatoric
foarte punct de vedere desi
nici unul din exemplarele ce ne stau la dispozitie, nu este complect
pästrat.
Exemplare complecte se foarte rar la Unioni.
scoica de obiceiu relativ mai ales când se
straturi nisipoase moi.
Un membru paralel, asemine, din seria formelor lui
subatavus, este reprezentat specia cu nume.
Deosebirea principalä stä caractere cari sunt comtine lui
Copernici Unio Foarte important
la Copernici nu se nici o care merge dela
la Intre linia, care
cu de limitä dintre marginea inferioarg posterioarä a scoicei,
bordul cardinal posterior, scoica nu este ca la
subatavus, ci convex
Pe aceasta crosetul la Copernici este de ori mai
scurt mai la subatavus.
Dintre formele slavonice se pare Kukjlevici BRUS., s'ar
cu Copernici.
Prezenta Berca. Probabil
din straturile meotice.
TOURN.
Tab. VII. Fig. 1-4.
1879. Rumanus TOURNOUÈR, 1. p. 263.
1883. C. p. 109. Tab. V. Fig. 1.
COBALCESCU, 1.
1886. var. FONTANNES : Faune terr. néog. Roumanie.
Muséum Hist. Pat. Lyon T. IV. p. 351. Tab. 27. Fig. 10-12.
1896. Limnium Rumanum 1. C. p. 48. Tab. IV. Fig. 10-13
www.dacoromanica.ro
290 W. TEISSEYRE
Con.
COB. var.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA NEOGENÁ A 291
www.dacoromanica.ro
292 w.
prominulus SABBA.
prominulus SABBA STEFANESCU. Memoriu relativ geologia judetului
Doljiu. Annuarul Biuroului geol. 1882/3, nr. p. 438. Tab. I. Fig. 1-4.
SABBA STEFANESCU, 1. c. p. Tab. I. Fig. 5-8.
subthalassinus 1. 1884, p. 95. Tab. XVII. Fig. 9-10.
www.dacoromanica.ro
LA A 293
Forme isolate.
Tab. I. Fig. 3- 4.
1897 Sub-Hoernesi 1. 1897. p. 70, Tab. HI. fig. 12-13 (non 14-15).
Exemplarele noastre se desting de specia de aceiasi geolo-
foarte aseminea a lui subrecurvus prin acea scoica cade
perpendicular dela la bordul cardinal posterior. De oarece si
marginea anterioarä aratä o adâncäturä aseminea cordiformä, ca un soiu
de crosetul proemineatä peste marginea anterioará
a scoicei, scoica are o triunghiulara.
Inaintea carenei se o turtM foarte largä care, care
inferioarl a scoicei este foarte slab
necunoscutl
Dintre exemplarele figurate de SINzow, se potriveste forma noa-
strä mai ales fig. 12 13.
La fig. 14 scoicei nu este triunghiularä ca forma
noasträ. Pe croset nu se vede la exemplarele noastre nici o bräsdäturä
ca fig. 15 la
Identitatea exemplarelor noastre totul cu. sub
nesi, este foarte toate nu definitiv doveditA.
geologick exemplare din straturile dela
www.dacoromanica.ro
Psilodon COBALCESCU.
www.dacoromanica.ro
CoNTRIBUTIUNI LA FAUNA a
Prosodacna
Tab. VIII, 1-2.
Aceastä un tip cum primitiv de Psilodon,
scoica subtire, putin inechivalvä, cu cu totul
aberanta, cu conturul scoicei aproape circular rotunzit, cu crosetul tare
cu coastele rotunzite cu spatiile intercostale plane.
Caracterul mai insernnat comparatie cu Psilodonti,
structura aproape echilaterala a scoicei dimensiunea a
lungimei care este sau egalä cu sau ceva mai
scoicei este aproape circular rotund
ceva oblic rotunzit acest caz departarea de
ginea este mai mare lungimea scoicei, rnarginea
este ceva prelungita, pe marginea este aproape
dreptliniar ciuntita, de unde cea mai mare dintre
croset marginea scoicei cade in partea anterioara nu in partea pos-
terioarä cum se de obiceiu.
Marginea superioara inferioara a scoicei este pe
marginea posterioarä este aproape drepliniara, marginea anterioarä
www.dacoromanica.ro
296 W.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA NEOGENÁ A
Prosodacna
Tab. IX. Fig. 1.
www.dacoromanica.ro
TEISSEYRE
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA MOLUSCÁ A ROMÂNIEI 299
www.dacoromanica.ro
300 W. TEISSEYRE
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FAUNA NEOGENÁ A ROMÂNIEI 301
www.dacoromanica.ro
302 W. TeISSEYRE
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FAUNA MOLUSCA A ROMÂNIEI 303
www.dacoromanica.ro
304 W. TEISSEYRE
Prosodacna SABBA.
Tab. X, Fig. .
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FAUNA A ROMANIEI 305
www.dacoromanica.ro
306 W. TEISSEYRE
var,
Tab. X. Fig. 5.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FAUNA A 307
www.dacoromanica.ro
W.
Prosodacna mirabills
Tab. XI. Fig. 8-9-10.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA FAUNA MOLUSCÁ NEOGNÁ A ROMÂNIEI 309
www.dacoromanica.ro
CUPRIN SUL
Pagina
I. . 263
Seria formelor lui subalavus. 266
subatavus. f 267
subatavus. var. (ad f) 269
subrecurvus. TEISS. f 270
272
Slanicensis 273
psilodontum. f. 275
Stefanescui. TOURN 278
279
Craiovensis. recurvus. SABBA . . 280
Unio recurvus. 281
Seria mutaOunilor lui novorossicus. 282
283
transcarpaticus. 284
.
Seria mutatiunilor lui Copermci. 287
Copernici. f 288
TOURN 289
Sturdzae. COB 290
prominulus. SABBA 292
Forme izolate Unfo-Sub-Hoernesi. 293
II. Psilodon. COBALCESCU 294
Prosodacna TOURN. Stylodacna. SABBA 294
Prosodacna Mrazeci. 295
Prosodacna Savae. f. 297
Prosodacna f. Savae. TEISS 298
Seria mutatiunilor dela Prosodacna 299
Prosodacna 300
Prosodacna Porumbari. COB. sp. Prosodacna COB. 301
Prosodacna Neumayrii. sp. Prosodacna COB. sp 302
Prosodacna Euphrosinae. COB sp 303
Grupa formelor dela Prosodacna Munieri. SABBA 303
Prosodacna Munieri. 304
Prosodacna SABBA. var. f 305
Prosodacna SABBA. var pseudorumana. 306
Prosodacna 307
Prosodacna serena. SABBA 308
Prosodacna mirabilis. f 308
www.dacoromanica.ro
TAFEL I.
Beiträge zur neogenen MoHuskenfauna
www.dacoromanica.ro
TABLA Is).
FIG. 1. subatavus f. Macotische FIG. 1. subatavus ny. Etajul meo-
Stufe, N., (neben Biserica tic, Bobo ci N., biserica-De-
Del iqoru), Distrikt Col. TEISS., Districtul Col.
Hofmuseum. Hofmuseum.
Vorderseite. Partea anterioara.
FIG. 2. Unio subatavus Fundort und 2. subatavus ny. f. Din acelai
Aufbewahrungsstelle wie bei ca exemplarul din Fig. 1.
FIG. 3-4. sub-Hörnesi SINZ. Maco- FIG. 3-4. Etajul
tische Stufe. Hofmu-
scum.
FIG. 3 b und 4 : Vorderscite. FIG. 3 b 4 b. Partea
www.dacoromanica.ro
W. TEISSEYRE : FAUNA NEOGENA A ROMANIEI TAB. I
www.dacoromanica.ro
TAFEL IL
Beiträge zur neogenen Molluskenfauna
Rumäniens.
www.dacoromanica.ro
TAFEL II. TABLA
FIG. 1. subatavus var. B 1. ny. var.
boci neben Biserica-Delipm (Dis- b (Dis-
trikt Buzau). Col. TEISS., Hofmuscum. trictul Buzau). Col. TEISS., Hofmu-
scum.
FIG. 2. subrecurvus f. FIG. 2. subrecurvus f.
a scum a bei (Bu- a Ruqiavetu
TEISS., Laborat. M. Col. TEISS., Laborat. M.
FIG. 2 d. Vorderseite. FIG. 2 d. partca anterioara.
FIG. 3. subrecurvus f. FIG. 3. subrecurvus f.
e t u, Col. TEISS., Laborat. M. e Col. TEISS., Laborat. M.
FIG. 4. subrecurvus f. FIG. 4 subrecurvus f.
n ari, Societatea Bgtenari, Schacht nari, Societatea din putul
No. 43, Teufe 118 m. MRAZEC. No. 43, la 118 m. Col.
MRAZEC.
FIG. 5. subrecurvus f. Izvorul 5. subrecurvus Izvorul
D von der i, la sud putul
aus Exemplare Fragment de cu
herausgeschaltes Col. dela un exemplar mai mate. Col.
TEISS. Hofmuscum. TEISS. Hofmuscum.
Die auf dieser Tafel abgebildeten Exemplare Toate exemplarefe figurate aceastA pro.
stammen dem vin din etajul
www.dacoromanica.ro
W. TEISSEYRE : FAUNA NEOGENA A ROMANIEI TAB. II
d
2
www.dacoromanica.ro
TAFEL III.
Beiträge zur neogenen Molluskenfauna
Rumäniens.
www.dacoromanica.ro
TAFEL III. TABLA III.
1. Munteniae Maeotische FIG. 1. Unio Munteniae f. Etajul meo-
Stufe. ru. Col. Hofmu- tic. u. Col.
scum. scum.
FIG. 2. Munteniae f.Maeoticum, FIG. 2. Munteniae f. Etajul meo-
a u. Col. TEISS. Hofmuseum. tic, u. Col. TEISS.,
scum.
FIG. 3. Slanicensis f. Dacische 3. f. Eta
Stufe, celu-B erg bei jul dacic, Muntele Muscelu la
Col. TEISS., Hofmuseum. Col. Hofmuseum.
4. Unio TEISS. (Ue- 4. (tran-
bergang zu U. Craiovensis). sitiune la Craiovensis). Stra-
Bifarcinaten-Schichten, turile dacice Bifarcinate
pesti de pldure. Col. TEISS., tii de Col. Tiss.,
Laborat. M. Laborat. M.
FIG. 5. Slanicensis TEISS. var. (Ue- 5. TEISS. var. (tran-
bergang zu U. Craiovensis). sitiune la Craiovensis). Stra-
cische $chichten, Bifarcinate dela
c en i. Col. MISS., Hofmuseum. Beceni. Col. TEISS., Hofmuseutn.
FIG. 6. Craiovensis. 6. var. (tran-
(Uebergang zu psilodontum) sitiune la psilodonturn) cro-
Wirbel mit zwei Stachelreihen. V cu de spini.
ea Sbiglesea din
Nr. 1. Teufe 21 m. Maeoticum ? putul No. 1, adancime 21 m.
OSICEANU, Laborat. M. Etajul meotic?
FIG. 7. Craiovensis TOURN. var. 7. CraiovensisTouN. (tran-
(Uebergang zu U. Slanicensis). sitiune la U. Slanicensis). Straturile
cische Bifarcinaten-Schichten. Col. dacice cu Bifarcinatc. Col. TEISS.,
TEISS., Hofmuseum. Hofmuseum.
FIG. 7 c. Vorderseite. 7 Partca
www.dacoromanica.ro
W. TEISSEYRE : FAUNA NEOGENA A ROMANIEI
a
a b
www.dacoromanica.ro
TAFEL IV.
zur neogenen Molluskenfauna
Rumäniens.
www.dacoromanica.ro
TAFEL IV. TABLA IV.
FIG. 1. f. FIG. 1. f. Stratu-
sche Bifarcinaten-Schichten. V a 1 e a. rile dacice Bifarcinate. Valea
t r m b a bei Petrari. Col. mb a Petrari. TESS.
Laborat. M. Laborat. M.
FIG. 2. Craiovensis TOURN. var. FIG. 2. TOURN. var.
(Uebergang zu U. (transitiune la f.)
f.) Dacische Bifarcinaten-Schichten, Straturile dacice Bifarcinate dela
TEISS., Hofmuseum. TEISS., Flofmuseum.
FIG. 3. Craiovensis TOURN. f. typ., FIG. 3. TOURN. f. typ.,
vergleichbar mit SABBASTEFANESCU comparabil la SABBA
c. Tab. Fig. (non Fig. 3-4). 5. Tab. IV (nu Fig. 3-4).
Dacische Bifarcinaten-Schichten, B e- S raturile dacice cu Bifarcinate dela
i. TEISS., TEISS., Hofmuscum.
FIG. 4. Craiovensis TOURN. var. FIG. 4. Craiovensis TOURN. var.
(Uebergang zu U.recurvus)Dacische la U. recurvus). Stratu-
Bifarcinaten-Schichten, Bcceni. Col. rile dacice Bifarcinate dela
TEISS., Hofmuseum. i. CoL TEM., Hofmuseum.
www.dacoromanica.ro
W. TEISSEYRE : FAUNA NEOGENA A TAB. IV
www.dacoromanica.ro
TAFEL V.
Beiträge zur neogenen Molluskenfauna
Rumaniens.
www.dacoromanica.ro
TAFEL V. TABLA V.
FIG. 1. Unio recurvus SABBA var., Fig. 1. recurvus SABBA var.,
gang U. Craiovensis TOURN. de transitiune la Craiovensis
cische Bifarcinaten-Schichten, Berg TOURN. Straturile dacice Bifarci-
uce Mon- nate muntele Cruc a
teoru. CoL Hofmuseum. arata Monteoru. Col. Teiss.,
Hofmuseum.
FIG. 2. recurvus sp. FIG. 2 recurvus SABBA sp. Straturile
cische Schichten, Berg Cru c ea dacice din muntele ea
bei Monteoru. Col. de Monteoru. Col.
Hofmuseum. TEISS. Hofmuseum.
FIG. 3. recurvus SABBA sp. FIG. 3. recurvus SABBA sp. Stratu-
cische Bifarcinaten-Schichten, u- rile dacice cu Bifarcinatc dela C r u -
a iu bei Monteoru, c ea Sarata Mon-
Col. TEM., Hofmuseum. Col. TEISS., Hofmuseum.
FIG. 4. Craiovensis TOURN. var. FIG. 4. Craiovensis var.,
Uebergang zu U. recurvus SABBA. de U. recurvus SABBA
(Unio f. Craiovensis-recurbus) f. Craiovensis recurvus.)
Dacische Bifarcinaten-Schichten, Straturile dacice Bifarcinate dela
eni. Col. TEISS., Hofmuseum. Be c en i. Col. TEISS., Hofmuseum.
FIG. 5. recurvus SABBA var. FIG. 5. recurvus SABBA var. Stratu-
cische Bifarcinaten-Schichten, Cr - rile dacice cu Bifarcinate dela C r u -
ea oiu bei Monteoru. cea Mon-
Col. TEISS., Hofmuseum. tcoru. Col. Hofmuseum.
FIG. 6. Craiovensis TOURN. var. (Ue- FIG. 6. Craiovensis TOURN var., for-
bergang zu ma de transitiune la
L). Dacische Bifarcinaten-Schichten, censis f. Straturilc dacice
Col. TEISS Hofmuseum. farcinatc en Col. TEISS ,
Hofmuseum.
www.dacoromanica.ro
W. TEISSEYRE : FAUNA NEOGENA A ROMANIEI TAB. V
www.dacoromanica.ro
TAFEL VI.
Beiträge zur neogenen Molluskenfauna
Rumaniens.
www.dacoromanica.ro
TAFEL VI. TABLA VI.
FIG. 1. Sarataenv.f., Dacische Stufe, FIG. 1. f Din etajul dacic
Berg Crucea oroiu Muntelc CruceaCoroiu
Monteoru. Col. TEISS., Hofmuscum. rata Monteoru. Col. TEISS., Hof-
museum.
FIG. d. Vorderseite. d. Partea
FIG. 2. f., Levan- FIG. 2. Din
tinische Stufe, ni. Col. MRA- etajul levantin M oreni. Col.
ZEC, Laborat. M. MRAZEC, Laborat. M.
FIG. 3. transcarpaticus f. Levan- 3. transcarpaticus Din
tinische M or e n i. Col. TEISS., levantin Moreni. Col.
Laborat. M. TEISS., Laborat. M.
FIG. 4. f. Levantinische 4. Janinae f. Din straturilc
Unionen-Schichten. escoi (Bu- levantine cu Unioni. P1 co i (Bu-
Col. TEISS., Hofmuseum. Col. TEISS., Hofmuseum.
FIG. 5 UND 6. f, wahr- FIG. 5 6. Copernici f. Probabil
scheinlich aus macotischen Schich- din meotic. Satul M a
ten. Dorf a Col. Col. TEISS., Hofmuseum.
TEISS., Hofmuseum.
www.dacoromanica.ro
W. TEISSEYRE FAUNA NEOGENA A ROMANIEI TAB. VI
Phototypes et SOHIER et
Champigny-sur-Marne
www.dacoromanica.ro
TAFEL VII.
Beiträge zur neogenen Molluskenfauna
Rum äniens
www.dacoromanica.ro
TAFEL TABLA
FIG. 1. Rumanus TOURN. var. Obere 1. Rumanus var. Din
Psilodon-Schichten, straturile superioare cuPsilodon
Col. TEM., Hofmuseum. ici i(BuzAu.) Col. Hof-
museum.
2. TOURN. var. Obere FIG. 2. Rumanus. TOURN. var. Din
Psilodon-Schichten, Polici ori (Bu- straturile superioare Psilodon
z5u). Col. Hofmuseum. Exem- o ic i or i (Buzau.) Col. TEISS.,
plar mit abnormer Furche, welche Hofmuseum. Exemplar cu o
vom Wirbel zum Hinterrand verläuft. turk care merge Cro-
la. bordul posterior.
FIG. 3. Rumanus TOURN. var. Rumanus TOURN. var. Din
cische Unionen-Schichten, B straturile cu Unioni dela B e-
Col. Hofmuseum, ni.
4. Rumanus TOURN. Mit .FIG. 4. Rumanus TOURN. Exemplar
rader Schlossrandlinie. Dacische cu bordul cardinal in linie
Unionen-Schichten, B en i. Col. Din straturile dacice cu Unioni
Hofmuseum. Be i. Col. TEISS., Hofmuseum.
FIG. 5. Sturdzae COB. Dacische EIG. COB. Din stratu-
Unionen-Schichten, B e en i. Col. rile cu Unioni dela ni
Hofmuscum Col. Hofmuseum.
FIG. Vorderseite. 5. Partca anterioarl.
6. Sturdzae Dacische Unio- 6. COB. Din straturile
nen-Scbichten, Beceni. Col. TEISS., dacice cu Unioni dcla B en i. Col.
Hofmuseum. Hofmuscum.
www.dacoromanica.ro
W. TEISSEYRE : FAUNA NEOGENA A ROMANIEI TAB. VII
www.dacoromanica.ro
TAFEL VIII.
Beiträge zur neogenen Molluskenfauna
Rumäniens.
www.dacoromanica.ro
VIII. TABLA VIII.
FIG. 1. Prosodacna Mrazeci f. Pon- FIG 1. Prosodacna Mrazeci f. Din stra-
tische Schichten mitCongeriarhom- ponticc cu Congeria rhom-
boidea, Berg u bei boidea. Muntele
Col. TEISS., Hofmuseum. tcnari. TEISS., Hofmuseum.
2. Prosodacna Mrazeci f. Pon- FIG. 2. Prosodacna Mrazeci f. Din
tische Schichten Congeria rhom- pontice cu Congeria
boidea, boidea dela Bordeni, Col.
Laborat. M. ZEC, M.
FIG. 3. procumbens FUCHS. Levan- 3. procumbens FUCHS. Din stra-
tische Unionen-Schichten der Sub- levantine cu Unioni. Localita-
karpaten, Fundort unbckannt. Labo- nccunoscutl. Laborat. M.
rat. M.
www.dacoromanica.ro
W. TEISSEYRE FAUNA NEOGENA A ROMANIEI TAB. VIII
a b e
a e
www.dacoromanica.ro
TAFEL IX.
Beiträge zur neogenen Molluskenfauna
Rumäniens,
www.dacoromanica.ro
IX. TABLA IX.
FIG. 1. Prosodacna Savae Ponti- FIG. 1. Prosodacna-Savae f. Din stra-
sche oder unterdacische Schichten. pontice sau dacice inferioare.
da am Slänic pi
Pop i. Col. TEISS., Hofmu- senul Slanicului, Col. TEISS.,
seum. Hofmuseum.
FIG. c. Ansicht der Schlosseite*). Acelaqi pe cardinall.
FIG. 2. Prosodacna Savae f.Untere Psi- 2. Prosodacna Savae f. Straturile
lodon-Schichten, Psilodon dela B
ampina. Col. TEISS. Hofmuseum. Col.
scum.
FIG. 3. Prosodacna f. an Savae. FIG. 3. Prosodacna f. Savae. Stra-
Untere Psilodon-Schichten. Va lea inferioare cu Psilodon. a
a zwischen Mislia und Mislea Telcga.
elega. Col. TEISS., Laborat. M. Col. TEISS., Laborat. M.
FIG. 4. Prosodacna COB. sp. Un- FIG. 4. Prosodacna COB. sp. Din
tere dacische Stufe, a. Col. partea inferioara a etajului dacic,
MRAZEC, Laborat. M. ta. Col. MRAZEC, Laborat. M.
FIG. 5. Prosodacna COB. sp. FIG. 5. Prosodacna COB. sp. Din
Untere dacische Stufe, Matita. Col. partea inferioara a etajului dacic,
TEISS., Laborat. M. Matita. TEISS., Laborat M.
FIG. 5 b. Vorderseite ; vier Linien zwi- FIG. 5 b. Acelaqi, partea anterioara. Pre-
schen den Rippen, welche aber in zint5. patru coaste, cari
der Abbildung nicht hervortreten nu sunt vizibile
(Abnormitat).
FIG. 6. Prosodacna CoB.sp., FIG. 6. Prosodacna Porumbarui COB. sp.
Mt. ea bei untere Din straturile inferioare dacice dela
dacische Schichten. Col. M-tele ea Col.
Hofmuseum. TEISS., Hofmuseum.
FIG. 6 b., Vorderseite. FIG. 6 b., Partea anterioara.
FIG. 6 c., Steinkern. FIG. 6 , Tipar intern.
FIG. 7. Prosodacna Damienensis COB. sp. FIG. 7. Prosodacna Damienensis COB. sp.
Untere dacische Schichten, a Straturile inferioare dacice dela a
am Col. or pe
Hofmuseum. Col. TEISS., Hofmuseum.
FIG. 7 b. Ansicht der Schlossseite.*) FIG. '7 b. pe regiuneacardinall.
www.dacoromanica.ro
W. TEISSEYRE : FAUNA NEOGENA A ROMANIEI TAB. IX
www.dacoromanica.ro
TAFEL X.
Beiträge zur neogenen Molluskenfauna
Rumäniens.
www.dacoromanica.ro
TAFEL X. TABLA X.
FIG. 1. Prosodacna Neumayri FUCHS sp. FIG. Prosodacna Neumayri FUCHS sp.
Psilodon-Schichten, P Ocei Din straturile Psilodon. l
bei Beceni eceni Col.
Hofmuseum. Hofmuseum.
FIG. 2. Prosodacna sp. Psi- FIG. 2. Prosodacna sp. Stratu-
lodon-Schichten, Policiori. rile cu Psilodon dela Policiori.
TEISS., Hofmuseum. TEISS., Hofmuscum.
FIG. 3. Euphrosinae sp. FIG. 3. Prosodacna Euphrosinae sp.
Obere Psilodon - Schichten. M . Straturile sup erioare Psilodon dela
bei Berca.Col. TEISS., t. Col.
Hofmuseum. Hofmuseum.
FIG. 3 b. Vorderansicht zur Veranschau- FIG. 3 b. Acelasi pe partea anteri-
lichung des machtigen Zahnes. cu dintele puternic.
FIG. 4. Prosodacna Munieri SABBA var. FIG. 4. Prosodacna Munieri SABBA var.
Dacische Stufe zwischen Tel eg a Etajul dacic a Mi -
und Mislia. TEISS., Hofmu- . Col. TEISS., Hofmuscum.
scum.
In Fig. 4 a. sieht man je zwei In Fig. 4 a. se vede
rallele Linien in den Zwischenfur- paralele in brasdäturile intermediare
chen der Rippen, welche zumeist dintre coaste, care de multe ori se
gegen den Ventralrand hin sich ver- margina ventrall.
wischen.
In Figur 4 b. bedeutet den In Fig. 4 b. z dintele lateral an-
oberen vorderen Seitenzahn der terior superior dela valva
rechten Klappe ; x bedeutet den x = dintele cardinal rudimentar,
Cardinalzahn, welcher se aici ca o proeminentä slaM.
hier in Form einer ganz flachen
Anschwellung erscheint.
FIG. 5. Prosodacna Munieri SABBA var. FIG. 5. Prosodacna SABBA var.
pseudorumana Untere pseudorumana TEISS. Straturile
lodon-Schichten hili ferioare Psilodon.
zwischen Mislia und Telega. chili Telega.
Laborat. M. TEISS., Laborat. M.
FIG. 6. Prosodacna Munieri SABBA f. typ. FIG. 6. Prosodacna SABBA f. tip.
laicului bei Vlaicului Cisläu
(Buzau). MRAZEC, Laborat M. (Buzau). MRAZEC, Laborat. M.
FIG. Prosodacna Munieri SABBA FIG. Prosodacna Munieri SABBA
Extrem mit geringstem Grade cu inechilateralitatea scoicei
der Ungleichseitigkeit der foarte putin desvoltat5, tran-
Uebergang zu Pr. f. an sitie la Pr. f. Savae. ale a
vae. Valea ui
Col MRAZEC, Col. MRAZEC, Laborat M.
rat. M.
www.dacoromanica.ro
W. TEISSEYRE : FAUNA NEOGENA A ROMANIEI TAB. X
www.dacoromanica.ro
TAFEL XI.
Beiträge zur neogenen Molluskenfauna
Rumaniens.
www.dacoromanica.ro
TAFEL XI. TABLA XI.
FIG. 1. Prosodacna Munieri SABBA var. FIG. 2. Prosodacna Munieri SABBA var.
Uebergang zu Pr. Untere transitie Pr. Straturile in-
Psilodon-Schichten. bei ferioare cu Psilodon dela
mpin a. TEISS., Hohnuseum. in a. TEISS., Hof-
FIG. 2. Prosodacna SABBA var. museum.
Untere Psilodon-Schichten. FIG. 2. Prosodacnp Munieri SABBA var.
Scheilor bei Boboci Straturile inferioare cu Psilodon.V
In Fig. 2 b und 2 c ist der kleine Col. TEISS., Hofmuseum.
stachelartige Cardinalzahn mit x, In b 2 dintele cardinal
hingegen der grosse vordere Seiten- mic in de spin este notat
zahn mit y bezeichnet. In Fig 2 a cu x, dintele lateral mare, ante-
sind auf der Aussenseite der Schale rior cu y. In 2-a se pe su-
breite concentrische Farbenbänder prafata a scoicei dungi
zu sehen. Dieselben sind abwech- lorate, largi, concentrice, care sunt
selnd lichtbraun und weiss. alternativ brune albe.
FIG. 3-4. Pxosodacna SABBA var FIG. 3-4. Prosodacua SABBA
. var. _Parscoviensis TEISS a.
M. TEISS., Laborat M.
Concentrische Farbenbänder auf Dungi colorate, concentrice, pe su-
der Aussenseite der Schale. prafata a scoicei.
FIG. 5. Prosodacna Cobalcescui FONT. var. FIG. 5. Prosodacna Cabalcescui FONT. var.
Uebergang zu Pr. Munieri SABBA. Transitie la Pr. SABBA. Din
Untere Psilodon-Schicten. ea straturile inferioare cu Psilodon dela
Sc TEISS.,
Hofmuseum. Col. TEISS., Hofmuseum.
FIG. 6. SABBA. $ 6. Prosodacna serena SABBA. r-
am Col. eqti pe Col.
Hofmuseum. TEISS., Hofmuseum.
FIG. 6 b. Vorderseite. FIG. 6 b. Parteaanterioara.
FIG. 7. Prosodacna serena SABBA var., FIG. 7. Prosodacna serena SABBA var., txe-
Uebergang zu Pr. mirabilis cere la Pr. mirabilis
Untere Psilodon-Schichten. al ea rile inferioare cu Psilodon. V
Breaba bei eleg a. Col. Breaba Telega. Col.
Laborat. M. TEISS. Laborat. M.
x und y wie oben auf dieser Tafel ca 2 b. 2 c., iar
in Fig. 2 b und 2 c, z hinterer z este dintele lateral posterior.
Seitenzahn.
FIG.8 -9-10.Prosodacna TEISS. FIG. -9--10. Prosodacnamirabilis
Untere Psilodon-Schichten. Straturile inferioare Psilodon.
Breaba ega. alea Breaba Te-
Laborat a. Col. Laborat. M.
FIG. 8 d. zweimal vergrössert. FIG. 8 d. de ori.
FIG. 8 a. Ein Cardinalzahn und zwei vor- FIG. 8 a. Se vede un dinte cardinal doi
dere Seitenzahne zu sehen. dinti laterali anteriori.
FIG. 9 d. Vorderseite. FIG. 9 d. Partea exterioari.
FIG. 10 a. Exemplar mit scharf ausge- FIG. 10 a. Exemplar cu o carená foarte
auf allen Rippen, zwei- pe coaste, de ori
mal vergrössert.
FIG. 10 b. Vergrösserter Ouerschnitt der FIG. 10 b. Sectiune mkitá In
Rippen dieser Form. coastele de la
www.dacoromanica.ro
W. TEISSEYRE FAUNA NEOGENA A ROMANIEI TAB. XI
a c
a
a b
9a b
a b d
Phototypes et Photocollogrammes et
Champigny-sur-Marne
www.dacoromanica.ro
RAPORTURILE TECTONICE
ROMÂNÄ COLINELOR
DIN MOLDOVA
COMUNICARE ASUPRA STUDIILOR INCEPUTE IN VARA 1906
DE
R. SEVASTOS
www.dacoromanica.ro
312 R. SEVASTOS
L regiunii.
II. Clima Moldovei inferioare.
III. Studiul geologic regional.
IV. notarul românä colinele din Moldova.
V. Raporturile tectonice colinele din Moldova.
I. TOPOGRAFIA.
Cámpia cuprinde regiunile cunoscute sub denumirile de zona
terasa danubiana, date de COBLACESCU, dela
poalele colinelor subcarpatice in Dunäre.Aceste douä zone sunt
de COBALCESCU nu a ce le
desparte. Ele o unitate tectonicá supusä la aceleasi fenomene
orogenetice, din care se poate deosebi tntre
Dungrea la vest prin valea Mostistei.
se spre nord partea de miazázi a
Moldovei peste Milcov judetele Putna Tecuciu. regiune
o uniform are o aproape
neted6, ce deschide ochiului un orizont nemärginit spre sud est, pe
spre nord curbátura apar siluetele vaporoase ale
ritätilor salbei muntilor. In general ea se Dunäre.
Forme le topografice sunt datorite totul roaderilor apelor curgä-
toare sälbatice pe de o parte lucrärei atmosferei pe de altä parte.
Atrag luarea aminte asupra unui element al reliefului, despre
nu s'a pomenit acum, desi deosebit de
mult timp i-a dat chiar numirea particulará de grind (1). Grindul e
mai mic un deal, mai mic decât un e un putin ridicat
deasupra váii, cu care se prin aduse pe nesimtite. De obi-
ceiu ele se grupate doná, trei sau mai multe asezate
parte din podis, válcelele dintre sunt pricinuite
de scurgerea apelor sälbatice.
Imbinarea intre român colinele din sudul Moldovei nu
se face chip pe toatä curmezisä dela poalele colinelor
carpatice in la ci vom trei feluri de
turi, cari elementele topografice ce vin
Astfel avem mai un mod de imbinare masivul de din
judetul Covurlui pe Galati-Vamesul ; o altä formä de este
intre cea a Tecuciului. In alt chip de unire se
la marginea colinelor subcarpatice jud. Putna.
(1) G. grindurile din Dunarci, in:
I, 1902, pag. 102.
www.dacoromanica.ro
COLINELOR DIN MOLDOVA 313
www.dacoromanica.ro
314 R. SEVASTOS
Câmpia Tecuciului.
Acest se spre masivul de din
Covurlui, de care e prin o linie N-S dela Puteni
se la Varnesu; la nord marginea incepe dela Puteni,
prin Corod, Ungureni la Ionäsesti in Siretului; spre apus
se hotäreste cu Siretul dela Ionäsesti la Vamesu.
fata sa are o care sud, unde se pe nesimtite
cu din care chiar face parte. Tecuciului e
prin valea Barladului, care desParte podisul Tecuciului
propriu zis la räsärit de cel al Cozmestilor la apus.
acest ni o mare uniformitate, vom deo-
sebi coltul N E o tablä mai la S E o linie,
care dela Un g ur e ni pe la Movila lui Ciocarlan (PT 112 m.), Dealul
Chicera (PT 106), Matca, PT m. Lupa, Drägäneti, de la
d i. Acest mai deck restul, e limitat putem zice prin
cota de 100 m. El prezintä tot caracterul române,tntins neted
vezi cu ochiul; doar grindurile de mai ici colo mono-
tonia Citez grindul Tarinei, al al rioarei
asezate Ungureni Matca.
Permeabilitatea solului subsolului nisipos de mare grosime face,
ca stratul de sä foarte jos de aceea nu e interes, sä po-
menesc un cu de de pe (2).
Podisul a-Coro d, de care ne e de
Corozelu, al mal e tare povarnit, pe la dreapta
valea se pe nesimtite cu podisul. La vedere malul ce
ozelului cu 30-40 m., apare ca o terasä; cercetand
www.dacoromanica.ro
REGIUNEA COLINELOR DIN MOLDOVA 315
* *
colinele subcarpatice nu
dea dreptul in pervazul acestei voiu putin de
www.dacoromanica.ro
316 R. VASTOS
www.dacoromanica.ro
REGIUNEA COLINELOR DIN MOLDOVA .-317
www.dacoromanica.ro
318 R. SEVASTOS
www.dacoromanica.ro
REGIUNEA COLINELOR. DIN MOLDOVA 319
www.dacoromanica.ro
320 R. SEVASTOS
Levantinul Bärbosi-Galati.
. Pentru a ne in noastre am vizitat inceput
localitatea i. Ad in fata la poalele dealului a
ce se ridia cea a
valea Mälina se aflä descoperite argi-
lele cu Paludine pe o de trei metri cu o stratificare orizon-
Putem urmätoarea succesiune de jos sus (fig. 1).
45 1. La basä gäsim o argilä
plastia, a arei grosime
nu se poate vedeä, ea se
scoboarä adâncime, dea-
supra nivelului terasamentului
e la un metru. In pärtile
unde se altereazä de agentii
mosferici devine cafenie roscatä
2. Deasupra stra-
Fig. 1. Profilul dealului din fata gärei turi de argilä galbenä deschisä
BArboqi. nisipoasá, foarte fosiliferl, alter-
argila fosilifera,
3 cu fire de prund (Levantin), nând subtiri päturi ale argi-
4 parte pleistocen, 5
lei de dedesubt. Fosilele sunt
numeroase dar fragede mai cu seamä Paludinele Unio. Aceastä päturä a
procurat fosilele mai sus citate gäsesc necesar a mai reveni.
3. Un subtire nivel de ruginitä, galbenä cu rari fire de prund.
www.dacoromanica.ro
REGWNEA COLINELOR DIN MOLDOVA 321
www.dacoromanica.ro
ce se maluri verticale cu dungi orizontale El e intre-
buintat la fabricarea Sub acest loess apare un nisip roscat,
din care putin mai spre nord de s'a scos de Elephas
ridionalis NESTI citat de d-1 ATHANASW (1) in Levantinul superior.
Tulucesti calea Bratesului pe un
rasament jos dar spre est printr'un pavaj tie piaträ
printr'un zid de balustradä de valurile in cresterc.
La Tuluc ti se nisipul levantin, cc 1-am la
El e putin mai aspru celelalte caractere. In acest
nisip d. GR. a Mastodon angustidens
pe care d. S. ATHANASIU (2) le considerä ca de Mastodon arvernensis
CROIZET et avem aface tot Levantinul. In apropicre de
eo din care se scoate nisipul pentru linie
Galati-Beresti.
www.dacoromanica.ro
DIN
www.dacoromanica.ro
324 SEVASTOS
Fi g. 3. pc Prutului a p. Chineja
40 ori mai mare ca lungimea.
Dep. levantine, 3 Sicilian. 4 prund
Fig. 4. biseria,
nisip fin, pulin 3 nisip, 4
6 loess, 7 vegetal.
www.dacoromanica.ro
REGIUNEA COLINELOR DIN MOLDOVA 325
Valea Suhului.
In interiorul masivului Covurluiu pe valea Suhului, la Slob o
Conac hi, nisipul levantin e transformat gresie foarte dura, ce se
MARCELLIN BOULE. Observations sur B. S. G. Fr.
3 Tome XXVII, 1899, p. 542.
www.dacoromanica.ro
326 R. SEVASTOS
www.dacoromanica.ro
COLINELOR DIN MOLDOVA 327
www.dacoromanica.ro
328 R. SEVASTOS
www.dacoromanica.ro
REGIUNEA COLINELOR DIN MOLDOVA 329
Fig. 10.
nisip Sicilian, 3 loess vechiu, cuatcrnar5. vechie, loess nuu.
www.dacoromanica.ro
330 R. SEVASTOS
prund roscat.
Alcauirea terasei infcrioare se vede in P acelci
superioare T5 imediat sus de sat.
Cu km. mai spre la Negrile coasta din
jos de sat, cu 18 m. mai sus decât valea Bärladului s'a
gäsit un tibia de .Elephas primigenius BLUMENBACH, ce 1-am determinat
plansele lui DE BLAINVILLE. vârsta terasei de
www.dacoromanica.ro
REGIUNEA COLINELOR DIN MOLDOVA 331
Fig. 12.
inferioarh 3 Terasa superioari, loess
5 stratul inrolit, 6 loess eol. vechiu, 8 marne calcare. 9 levantin.
3. Terasa superioara ce am vázut-o la Ungureni
cu scoici gasteroPodc va la timpul vechei
cuaternare, atunci nivelul a fost mai ridicat. Acest timp
coincide cu cel pe când s'a format stratul 5 dela Corod si Ne-
in nisipul din lipseste nivelul Dcci pe când
s'a valea terasa T5 quaternarg vechie 3, a trebuit se depuc
loessul .
www.dacoromanica.ro
332 R. SEVASTOS
www.dacoromanica.ro
REGIUNEA COLINELOR MOLDOVA 333
www.dacoromanica.ro
SEVASTOS
www.dacoromanica.ro
CAMPIA ROMANÄ REGIUNEA COLINELOR DIN MOLDOVA
www.dacoromanica.ro
336 R. SEVASTOS
jos
www.dacoromanica.ro
DIN
www.dacoromanica.ro
constatare de amintit este la care
se nivelul la ea ajunge la cota 130 m.
In valea Covurlui, la aceiasi latitudine mai sus de
argila e cam tot la aceiasi 125 m. Prea
ar fi aceasta de nivel hipsometric a acestor
argile in puncte de nu ar fi de aceiasi
www.dacoromanica.ro
AMPÍA MOLDOVA
Fig. 18.
www.dacoromanica.ro
340 R. SEVASTO
www.dacoromanica.ro
REGIUNEA COLINELOR DIN MOLDOVA 341.
www.dacoromanica.ro
342 R.
Valea Siretului.
Cursul Siretului la latitudinea e stare divagantä,
se resfirä mai multe cari se formând o
retea nestatornicä, ce se cu incetul. Chiar de s'a
fácut ridicArile härtii statului major bratele râului s'au schimbat
putin. Acest fapt cred, se poate tendinte antago-
niste, determinate de un agent fizic direcfiunea ploaei. Ploaia
din spre vest degradeazI mod foarte puternic coasta malul de
expus fata ei. De urmeazä, matca sä schimbä, inaintand
atre est. roaderea coastei ar merge paralel cu aceea a tärmului,
fireste, toate bratele râului s'ar concentrà singur. Insä pe
coaste au surpäturi lunecäri, ce ajung pe materialul
acesta e de apele sälbatece cele ale revärsärilor, de unde
rezultä albia dela poalele malului räsäritean trebue sä se mute din
nou apus. Pe aceasta Siretul e necontenit cätre est
de numerosii afluenti, ce se din munti aducând o mare can-
titate de material.
Intre confluenta a Putnei albia majorä a Siretului se
foarte mult aceastä Tot de aceia r. Putna schimbat
cursul säu spre sud päräsind albia ce astäzi se numeste Putna seacä.
Dela Ionäsesti Siretul curge mult mai spre räsärit din cauzele amin-
tite apropiindu-se de malul stâng.
Dela Balta Ratei la Restoaca avem un foarte larg, pe care
serpueste Putna. Paralel cu aceastä portiune a am gäsit o
vechie uscatä, care e albia anterioarä a Siretului, nouä de tot, ea
se pe aluviuni. despre aceasta avem faptul, cä matca uscatä
www.dacoromanica.ro
REGIUNEA COLINELOR DIN MOLDOVA 343
www.dacoromanica.ro
R. SEVASTOS
www.dacoromanica.ro
COLINELOR DIN MOLDOVA 345
www.dacoromanica.ro
346 R. SEVASTOS
Gura Lupei, de unde mai spre nord pe platou trei curbe de nivel
piate tinutului. De aceia dela Ungureni trebue
tras spre apus la Ionäsestii de jos. De n'avem, ducem
la Satul de unde apare prundul la cota 166 m.
pentru a o spre sud la Odobesti. Astfel hotarul câmpiei se
bine pus, corespunzând atât cu orografia cât cu alcä'tuirea
vom in toate aceastä linie, ne vom
depäsind-o, orografia se la apus de Satul
se repede intrând In regiunea colinelor sub-
carpatice. De asemene spre nord de devin mai
nuntate. Poate de al judetului Covurlui s'ar ca o
la regula pentru câmpiei de dealuri,
n'am un alt factor de ordin mult mai puternic, care ne
a pune granita pe Siretului, e vorba de falia pe
directia Carpatilor, ce trece pe la
V. RAPORTURILE TECTONICE
COLINELE DIN MOLDOVA.
Acum când am ajuns la finele studiului nostru e lesne de a
raporturile tectonice câmpia si colinele din Moldova, descriind
in timp deosebitele peripetii, la care au fost supuse
despre geologicg a ne-am ocupat. Problema a fost
de tot, mai lipseau jaloanele necesare unei asemenea
monstratiuni, scurtul timp, de care am dispus, imprejurgrile nu tocmai
prielnice, care am lucrat, vor lacunele, ce se vor poate
acest studiu. Dar problema e foarte dela dezlegarea ei
lämurirea multor chestiuni privitoare la Pleistocenul
cenului nu numai din România din Bucovina cu Galitia, de unde isvo-
räste Prutul Nistrul, ci din bazinul Austro-Ungar al Dunärii.
Pentru descifrarea diferitelor epoce, fireste, absolut trebuitoare
cunostinta a depozitelor pleistocene de aceia mi-a folosit
foarte faptul, cä ani m'am ocupat mult cu aceste depozite
din Moldova. Din expunerea resumativä, ce urmeazg, se va constatâ,
concluziunile sunt nefortate decurg limpede din arátate.
www.dacoromanica.ro
COLINELOR DIN MOLDOVA 347
In pliocen
La finele Levan (Astian) au avut miscäri scoarta pä-
mântului, s'a produs o dizlocare dupä o linie radialä la Carpati, ce trece
pe la gura legäturä vechie falie a horstului
dobrogean. Levantinul din Moldova de jos s'a plecat spre sud,
nu de o potrivä dela marginea subcarpatice la Galati,
ci masivul Covurlui a rämas mai sus, câmpia Tecuciului s'a scoborât mai
jos; platoul Cozmestilor necontestat deslipit de Levantinul din judetul
Putna, scoborât, s'a oprit putin mai sus Covurlui. Aceasta
orografia la inceputul Sicilianului.
In masivul Covurlui, care uscat, s'a depus prundul fluviatil cu
Elephas meridionalis. In scufundätura Teeuciului avem argile cu nodule
lehmul de sub loessul Corod, prin urmare sub apä.
Pe valea Siretului platoul Cozmesti Odobesti-Panciu
un golf al lacului sicilian, ce a depus de 165 m. el
se Siretul. Nivelul Märii Negre el mai sus cu 405 picioare
www.dacoromanica.ro
R. SEVASTOS
In pleistocenul vechiu.
www.dacoromanica.ro
CAMPIA ROMÁNÄ REGIUNEA
R. SEVASTOS
www.dacoromanica.ro
cène (Elephas primigenius BLUMENBACH Negrilesti). Le carac-
tre de la plaine roumaine est plus accentué. Les horizons sont largement
mais l'aspect de ces plaines en &pit de leur fertilité produit
une impression de monotonie et de tristesse, méme désolante, quand on
approche o le sable mouvant, chassé par le vent, forme des accu-
mulations que M. GR. les designe sous le nom de dunes.
316. Le climat de la Moldavie inférieure est l'hiver
rude, le printemps court, les pluies d'été insignifiantes, tandisque les
chauds sans relâche desschent la terre, par conséquant toute
herbeuse s'arrete. En maints endroits la pousire est accumulée de telle
que la moindre brise souléve de considerables de sable
fin. Des existent sur la plaine du Bârlad et celle du Siret,
de méme que le long du Danube dans le voisinage de Galati, o l'on
trouve des plantes marines Suaeda maritima, nia herbacea, Are-
salina etc. La plaine de Tecuci est une petite steppe
caractér e eu entué. Les collines du Covurlui ne peu-
vent entrer dans cette catégorie.
Pag. 318. III. La géologie régionale. Les geologues qui se sont oc-
cupé de la Moldavie inférieure: (1883), S. STEFANESC (1897),
(1903), GR. (1905), ne font mention que du
ment fossilifère de par COBALCESCU en 1883, qu'
rapporte au Levantin; en 1903 M. trouva un autre gisement
prés de Galati. Le reste de la l'exception des montagnes),
était considéré d'âge pontienne STEFÂNESCU et I.
Le levantin de Au pied de la colline Tirighi n a,
qui se dresse entre les vallées de la et de la Cätusa, les argiles
Paludines se trouvent sur une hauteur de 3 avec
une stratification horizontale et on peut observer la succession suivante:
(voir Fig. 1, page 320).
1. A la base on trouve une argile grise plastique, dont épaisseur ne petit
constatée, car elle descend en profondeur. Au-dessus du niveau de terrasse-
ment elle est visible un mtre. Les parties altérées par les agents atmos-
phériques deviennent brun rougeatres.
2. Au-dessus fait suite des couches marneuses jaunes claires, sableuses, trs
fossilifres, alternant avec minces couches d'argile sousjacente, Les fossiles sont
nombreux mais tendres, surtout les Paludines et les Cette assise a fourni
les espéces citées par S. et SIMIONESCU
3. Un mince niveau d'argile rubéfiée parsemé de petit gravier. Le gravier
www.dacoromanica.ro
REGIUNEA COLINELOR MOLDOVA
car comme nous allons le voir plus bas trouvé un niveau corres-
pondant, rumanus et aussi le long de la voie ferrée Galati-Beregti,
dans le sable, plusieurs fossiles levantins,
5. Enfin 16 mares de loess sablonneux trs fin, pourtant poreux, de
leur claire, n'ayant que 0,2 de végétale.
A l'Est, sur le des coteaux, se trouve plaqué le loess grossier,
poreux, de couleur foncée, avec Helix dobrudschae PARREYS,
(Fruticicola) hispida et autres de Gasteropodes terres-
tres, que j'ai rencontré dans le méme- loess sur la rive gauche du Siret
(dépt. Suceava). C'est dépôt trs récent et il
ce que nous avons appelé la terrasse T1.
En suivant la falaise en aval de travers les vignobles, j'ai
découvert un nouveau gisement avec nombreuses Paludines et (Fig. 2
pag. 322). L'argile plastique inférieure est couverte d'éboulis. On ne voit
partir de la couche 2 l'argile claire sableuse, qui renferme les
suivantes :
Paludina leiostraca, BRUSINA Neumayri,
Melanotsis acicularis, Pisidium
Esperi, FÉRUSSAc. Iassiense,
Covurluensis, TOURN.
grandis, COB. Dreissensia polymorpha, PALLAS.
Valvata Cobalcescui, BRUSINA.
www.dacoromanica.ro
foncée sur l'épaiseur de 2 et sans fossiles. Elle est équivalentc
argile grise B5rbosi 1. Au dessus fait suite le sable claire, que nous
venons de voir Tulucesti mais heureusement ici il est J'ai
recueilli formes suivantes:
Paludina BRUSINA Trés fragile ne permetant détermination
TOURN.
Dreissensia polymorpha PALLAS.
www.dacoromanica.ro
cÂMPIA
www.dacoromanica.ro
k.
www.dacoromanica.ro
COLINELOR DIN MOLDOVA
www.dacoromanica.ro
R. SEVASTOS
www.dacoromanica.ro
CAMPIA REGIUNEA COLINELOR DIN MOLDOVA 351
et des glisements qui descendent les éboulis sur le lit majeur. Cette
masse est étalée par les grandes au pied de la berge, repoussant
le lit vers l'ouest. En temps le Siret est poussé d'une mani'ere
continue vers l'Est par ses afluents de droite, qui, descendant des mon-
tagnes, charrient sur une pente forte une grande quantité d'alluvion.
Entre les conffluents de la Susit a et de la Putna le lit majeur
de Siret est très étroit cette circonstance, et c'est la méme
cause qu'il faut attribuer le &placement de la rivière Putna vers le Sud
en quittant son ancien lit
A partir de a Rate i a le lit majeur est
trés developpé; nous trouvons un ancien lit du Siret, qui part de
, prs de Vulturul de jos, Malurile, et NAmoloasa. Tout
coup Ivesti, la plaine du Siret rejoint celle du et le lit
jeur atteint 25 km. de largeur. A e il n'a que 16 km.
Les alluvions sont très sableux et dans cette dernire localité depassent 12
mares d'épaisseur, renfermant Dreissensia polymorpha PELLES, Unio
L., Cyclas nobilis PARREYS.
345. IV. La limite septentrionale de la p'aine.-Aprs avoir
étudié la constitution geologique de la Moldavie inférieure, nous pouvons
montrer la limite entre la plaine roumaine et les collines de cette province.
Néanmoins la &limitation n'est pas chose facile, car si nous allons
nous guider exclusivement par des considerations topographiques et hyp-
sométriques, plus d'une fois nous rencontrerions des obstacles infranchis-
sables, étant donnée la pente insensible par laquelle les collines moldaves
se confondent avec la plaine, ce qui arrive avec le plateau de Cozmesti
et surtout avec celui de Covurlui, o depuis l'altitude de 50-60 on
atteint sans aucun ressaut la croupe de 300 profondement des
vallées et avec de sombres forks, qu'on ne peut bien entendu faire
entrer dans les plaine. En admettant une courbe de niveau pour limite
serait la plus grande faute, que je n'ai pas le loisir de démontrer.
Donc il est absolument indispensable de considérer en autre les
tion topographiques et les données
par ce j'ai que le sous-sol de la plaine
roumaine au N. de Milcov est toujours constitué par le Pleistocene, tan-
disque les dépôts tertiaires n'affleurent pas dans les plus profonds
vins; au contraire, partout dans la des collines, leur pied ou
dans les escarpements, nous trouvons du Levantin. Alors la
des affleurements tertiaires est un caractere des collines.
essayé d'appliquer ce criterium et j'ai constaté, qu'il peut étre
admis sans aucune restriction et sans produire la moindre perturbation
dans la limite de ces deux de plus, en me fondant seulement sur
lui, je suis mon but, c'est-à-dire j'ai pu fixer cette ligne d'une
www.dacoromanica.ro
358 R. SEVASTOS
www.dacoromanica.ro
REGIHNEA COLINELOR DIN
www.dacoromanica.ro
R.
CONTINUT
Pug.
Introducere 311
I. Topografta 312
Masivul de din Covurlui 313
Tecuciului 314
II. Clima Moldovei inferioare 316
III. Geologia Regiunii 318
Levantinul dela Bärbosi-Galati 320
a Chinejei, Covurlui 321
Levantinul de la Vamesu 324
Suhului 325
Marginea de apus a podisului Covurlui 327
Marginea de miazInoapte a Tecuciului 330
Malul al Siretului 332
Depozitele levantine Berheci 337
depozitelor tertiare din Moldova inferioard afará de zona muntilor. 338
Raporturile dintre subcarpatice din Moldova inferioard. »
Siretului 342
IV. Hotarul câmpia dealurile din Moldova 345
V. Raporturile tectonice câmpia din Moldova 346
In Pliocen 347
In Pleistocenul vechiu 348
349
www.dacoromanica.ro
pleistocene
Paiana din
Moldova
de
R.Sevastos.
www.dacoromanica.ro
MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERTULUI
DOMENIILOR
CAROL I,
lui Dumnezeu vointa nationalg, Rege al României.
La de viitori,
Corpurile legiuitoare au votat adoptat, iar Noi ce
LEGEA
PENTRU INFIINTAREA
INSTITUTULUI AL ROMÂNIEI
www.dacoromanica.ro
LEGEA PENTRU INFIINTAREA INSTITUT GEOLOGIC AL
www.dacoromanica.ro
LE GEA PENTRU tNFIINTAREA INSTITUTULUI AL III
Aceastá lege s'a votat de Senat In dela 8 Fevr. /906 s'a adoptat
majoritate 46 voturi, contra
Prefedinte, C. BOERESCU.
Secretar, (ss) Nicolescu Dorobantu.
Directorul cancelariei, (ss) N. Popescu.
www.dacoromanica.ro
PENTRU APLICAREA
www.dacoromanica.ro
REGULAMENTUL PENTRU APLICAREA LEGEI V
www.dacoromanica.ro
VI REGULAMENTUL PENTRU APLICAREA LE
www.dacoromanica.ro
REGULAMENTUL PENTRU APLICAREA LEGEI VII
www.dacoromanica.ro
REGULAMENTUL PENTRU APLICAREA LEGET
www.dacoromanica.ro
RAPORTUL ANUAL
ASUPRA
L. MRAZEC
A DEZVOLTARII STUDIILOR
GEOLOGICO-ECONOMICE IN
www.dacoromanica.ro
X RAPORTUL ANUAL
* *
In timpul acela sfortärile geologi români erau
tate spre studii regionale se o tendintä mai ales
urma instituirii congreselor internationale de geologie, pentru a obtine
crearea unui Institut Geologic, studiul geologic sis-
tematic al Un astfel de Institut la Viena dela
1849, la Budapesta dela 1870.
Importanta lucrare a lui (1877), asupra unei regiuni din jud.
Prahova ; studiile urmate cu deosebitä ardoare si competintä de GR.
COBALCESCU, precum publicatiunile sale mnsemnate asupra
asupra de petrol; cercetärile d-lui M. DRAGHICEANU asupra
zkämintelor de sare din Romania, deosebi studiul geologic
minier al ; in cercearile d-lui
redate in numeroase variate asupra geologiei rega-
tului cu 1864); precum interesantele descrieri ale d-lui R.
PORUMBARU SABA STEFANESCU asupra levantinului (din jurul Craiovei)
asupra mineralelor apelor minerale intreprinse de P.
dr. A. SALIGNY dr. BERNATH, toate acestea au creat o atmosferl favora-
bilä institutiuni pentru studiul geologic al Domnul
GR STEFANESCU a obtinut hi 1882 creditul necesar pentru functionarea
Biroului Geologic, dela marele de stat I. C. BRATIANU, care a recu-
noscut unui astfel de serviciu. Director al Biroului a fost
numit domnul *TEFANESCU, domnii S. STEFANESCU C. BOTEA
colaboratori, având ca asistenti pe SAABNER-TUDURI LICHERDOPOL.
principalä a de a da scurt timp datei
www.dacoromanica.ro
ASUPRA INSTITUTULUI GEOLOGIC XI
www.dacoromanica.ro
XII RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITATII INSTITUTULUI GEOLOGIC XIII
* *
www.dacoromanica.ro
XIV RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPR A ACTIVITATII INSTITUTULUI GEOLOGIC XV
www.dacoromanica.ro
XVI RAPORTUL ANUAL
Clädirea Institutului
Domnul ministru I. LAHOVARI, creatorul Institutului, pentru
bunul mers al lucrärilor, ca Institutulfie instalat in clädirea sa proprie,
a 1906 pe d-1 VICTOR arhitect, sä facä dupä
dicatiunile date de directiunea Institutului un plan al clädirii, a cärui exe-
cutie a fost datä prin licitatie d-lui constructor inginer B. Moscovia.
Clädirea e asezatä pe fata de arte Fru-
moase a Muzeului de Etnografie in apropierea imediatä a
de Istorie Naturall Ea se compune dintr'un subsol, parter etaj
are forma unui , compus din corpul central cu aripi. Intre cele
douä la spatele corpului central in legäturä cu el, este situatä sala
de colectiuni.
Subsolul parterul din aripa dela N este destinat pentru labora-
torul de chimie cuprinde nouä camere säli. Subsolul parterul
din aripa de S cuprinde opt camere säli rezervate pentru laboratorul
de agrogeologie.
In corpul principal subsol sunt camerile pentru asistenti,
portarului pivniti, in total nouä piese ; iarä in parter sunt registra-
tura camere pentru geologi.
In etaj, anume in aripa de N, sunt patru camere säli destinatc
pentru lucru din care o salä de desemn una de petrografie ; in aripa
dela S e locuinta directorului ; iar in corpul central 6 camere o salä
pentru bibliotecä, celelalte laboratorii pentru geologi bibliotecar.
Afarä de acestea, subsolul de sub scara de colectiuni este rezer-
vat pentru casa de cazane a instalatiei de IncAlzit, iar subsolul sälii dc
colectii este in ateliere, dintre cari destinat pentru pre-
parate paleontologice, celelalte pentru mecanic
In total clädirea institutului cuprinde 55 de o salä pentru
www.dacoromanica.ro
ASUPRA INSTITUTULUI
Domnilor,
www.dacoromanica.ro
XVIII ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA XIX
www.dacoromanica.ro
XX ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITATII INSTITUTULUI GEOLOGIC XXI
DUMITRU GRECEANU ;
CONSTANTIN ;
Noi, N. LAHOVARY,
Ministru al Agriculturei, Industriei, Comertului Dorneniilor,
cu Inaltului Guvern am propus Corpurilor Legiuitoare,
care au votat legea din 21 Fevruarie 1906, pentru infiintarea unui,
www.dacoromanica.ro
XXII RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITATII INSTITUTULUI GEOLOGIC
POPESCU, Architect ;
Ing. HALPERN ;
N. TOMASIU, ziarist ;
I. I. ziarist ;
D-1 ministru lOAN N. LAHOVARI, luând mânä a turnat
in piatra fundamentalä primele picäturi de var, care vor cimentâ clädirea.
Inchizându-se apoi pergamentul, tot ministru LAHOVARY a dat
primele lovituri de ciocan asupra pietrei, fiind urmat de toti de fatä.
Solemnitatea a luat la orele 111/2.
www.dacoromanica.ro
XXIV RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITATII GEOLOGIC XXV
www.dacoromanica.ro
XXVI RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITÄTII /NSTITUTULUI GEOLOGIC
a) Bäräganul ;
b) dela Ilfov la Mehedinti.
2. Bäraganul din Dobrogea Constanta).
3. Podisul Olteniei.
4. Dealurile subcarpatice dela la Suceava.
5. Depresiunile subcarpatice.
6. al Mehedintului.
7. Lunca, delta
8. Prutului.
9. Podisul Moldovei.
10. Siretului si afluentii de W.
11. Podisul dealurile de N. ale Dobrogei.
12. Regiunile ale
www.dacoromanica.ro
XXVIII RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASHPRA XXIX
www.dacoromanica.ro
XXX RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA INSTITUTULM GEOLOGIC XXXI
www.dacoromanica.ro
RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITÁTII INSTITUTULUI GEOLOGIC XXXIII
www.dacoromanica.ro
ANUAL
www.dacoromanica.ro
INSTITUTULUI
www.dacoromanica.ro
ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITÄTII INSTITUTULUI GEOLOGIC
www.dacoromanica.ro
XXXVIII RAPOR UL ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA GEOLOGIC XXXIX
www.dacoromanica.ro
XL RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIYITATII INSTITUTULUI GEOLOGIC XLI
www.dacoromanica.ro
XLII RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA INSTITUTULUI GEOLOGIC
www.dacoromanica.ro
XLIV RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA XLV
www.dacoromanica.ro
XLVI ANUAL
www.dacoromanica.ro
ACTIVITATII GEOLOGIC
www.dacoromanica.ro
ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA GEOLOGIC XLIX
www.dacoromanica.ro
L RAPORTUL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITATII LI
www.dacoromanica.ro
RAPORTUL ANIJAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITATII INSTITUTULUI
www.dacoromanica.ro
LIV RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITATII INSTITUTULUI GEOLOGIG LV
www.dacoromanica.ro
LVI RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASOPRA INSTITUTULIII GEOLOGIC LVII
In valea Mircea s'a putut constatà, la gura mai multor ogase late-
rale, conuri mari de datorite unor surpäturi de Chiar
zäpada, amestecatä cu därämäturi de roce, nu s'ar fi
unele locuri, formând poduri naturale peste totusi faptul s'ar fi putut
devastarea pe o de forma unui semicerc,
provocatä de presiunea aerului prin surparea
Tiu insist asupra faptului : observapunile geogra-
fice cele geologice, putut fi cartografiate exact din cauza
neexactitätii Major Austriac (1:57.600), In ce priveste
regiunea dintre Topolog. Pe când regiunea
e ridicatä astfel, permite
o orientare, creasta granitei muntele Urlea Orlului pe harta
austriacä) e cu Harta topograficg,
de d-1 Martonne pentru regiunea dintre Buda Capra, dä o
mai a reliefului, exactitatea ei tot e prea
cientä pentru ca sä servi drept baza pentru inscrierea
observapunilor geologice. Aceasta a ingreuiat cu mult studiul tectonicei,
care n'a putut fi descurcatg complect cu toate cä de observapunile
s'au mod amänuntit.
g e. Regiunea studiatä e
zona sisturilor cristaline ale grupului I. Numai partea inferioarg a
Buda Capra cade in zona gneisului de Cozia dela (Vezi
despre structura geologicä raportul dela 1906).
lul Capra a. Profilurile acestor
sale se foarte La Intre-Rauri, de unde Caprei
spre N, Valea Budei spre väile sunt gneis de
Cozia, care Caprei e roca predominantä la km 2 al dru-
mului de fer (socotit dela Cumpana), iar valea Budei aproximativ
la km 5. Direcpunea bancurilor gneisului precum a stratititor sisturilor
cristaline, ce mai la N, e general E-W, iar predo-
e spre S. Micasisturile cu mari de muscovitä, pe alocurea
cu turmaling, (pe cari le vom numi micasisturi de tipul I), sunt
incluziunile cele mai frecvente ale gneisului de Cozia rolul devine
din ce ce mai important, cu ne de Intre-Rauri spre N.
In valea Caprei, zona aceasta de injectiune cu roce gneisice, aplitice
pegmatitice, cu amfibolite fluidale (schlierig) de tip I, tine cam
la km. 9 (ultima ivire de gneis), iar de tip I
la kin. 11. In Budei, zona e mai puternia Ultimul gneis s'a
constatat la km 18,5, iar de tip merg in apropiere de
confluenta rturilor Buda Mircea (cam 21 km. dela Intre Profilul
Caprei dela km. 11 Caprei (km. 24) o
sare uniformg. Roca principalä este un micasist putin cristalin, mai sau
www.dacoromanica.ro
LVIII RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITATII INSTITUTULUI GEOLOGIC LIX
parä cele douä ale Caprei apare o lentilä subfire de calcar cristalin.
Päräsind Budei la celor douä väi Buda (W)
Mircea (E) urrrarind drumul spre stânele din Fundul Budei,
calcarul cristalin cam 200 m dincolo de cea pe pu-
urmärl ceva mai sus de stâna superioarä pe o
vre-o 400 m. straturilor este E-W; singur s'a
surat E N), cä'derea se face spre S cu 45°, Calcarul e sträbätut
de sisterne de diaclaze, dintre care mai important e dirijat E
30° S. La cariera anului 1906 s'a cal-
carul cristalin dungi de o rock corneenä, silicioasä, pe alocurea
tiferä. Dealungul contactului cu aceastä rocä, calcarul cristalin are o
loare confine el, dar mai rar, de
calcar cristalin micasisturi Treapta inferioarä a
därii fundului Buda e forrnatä ea de calcar cristalin.
Profilul väii Mircea se deosibeste de precedent, cât
de calcar cristalin e aici 4 bande mai sepa-
rate de altele prin De roca e aici
mai pufin culoarea ei e deseori cenusie. Drumul spre Mol-
dovean trece pe un perete de calcat cutat främântat.
Intercalafiunile de arnfibolit, micasist cuarfit laminate rupte in
Fenomenul face impresia ca calcarul cristalin ar fost
plastic, când presiunile au lucrat asupra luí, produand cutare.
Pe versantul al Moldoveanului se poate urmäri banda de cal-
car cristalin, care in locuri se tocmai cur-
mätura värfurile Moldovean Bretina, unde grosimea ei fntrece
10 m. Creasta e constituitä mai ales din micasisturi, alternând
amfibolite. Pe Podu Giurgiului am un bloc de diabaz.
Intre väile Buda Mircea s'a mai putut urmäri calcarul cristalin
pe creasta, care aceste väi. Acolo, calcarul e breciform
are o grosime de sute de metri.
directiunea cäderea calcarului din Fundul Budei, s'ar
presupune el trebue sä parte la constitufia Vârfului Buda.
Se constatä pe creasta zona calcarului e
deplasatä spre S. Limita septentrionalá e marcatä prin läsätoarea unde
trece cDrumul Vodä», iar cea meridionalä corespunde
turä la S de Râiosu. dar zona prezintä aici o lärgime exageratä
de vre-un kilometru o pozifie, care nu corespunde nici de cum cu
dispozifia straturilor. Acest fapt nu se poate admifând o
deplasare treptatä dupä diaclazele sus menfionate, directiunea E 30° S.
Astfel ne putem orientarea bandei de calcar cristalin dela
SW la NE Caprei Buda, ceeace nu corespunde, dupä cum
am zis, cu direcfiunea generalä a straturilor.
www.dacoromanica.ro
LX RAPORTUL ANUAL
...0
Fig. 2. Rupturi transversale in calcarului cristalin dintre Valea Caprei
lui Podeanu (aprox. 1 : 100.000).
www.dacoromanica.ro
INSTITLITULUI
Intre Negoiul cel mic rocele prezint cea mai mare va-
riatiune petrograficä. S'a gäsit acolo micasisturi grenati, disten, stau-
rotidä arnfibolite foarte variate. Aceastä regiune aminteste din
de vedere petrografic foarte rnult zona sinclinalä a Bedretto din can-
tonul Tessin.
Ca fapt general se poate accentuä, cä toate rocele, afarä de calcar,
au o structurl cu mai cristalinä cu ne ridicärn mai sus spre
creastä. S'ar acest fapt prin plasticitatea calcarului crista-
lin. Pe structura cristalinä a micasisturilor, amfibolitelor a fost
prin actiunea presiunii, care crestea cu adâncimea, aceia a calcarului n'a
suferit nici o schimbare. La aceastä regulä face exceptie valea Budei,
unde pe toatä lungimea ei roce foarte cristaline.
C iere minere uri. Singura rocä exploatabilä ar fi calcarul
talin acela din Fundul Budei. Tinând seamä de toate cele
expuse, ar o grosime de vre-o 250 s'ar pierde
formä de panä dupä 200 - 250 m dedesuptul nivelului väii. Roca e
bätutä de 2 sisteme de diaclaze, unele locuri foarte dese
incluziuni de corneene, pe alocurea piritifere. Valea Budei,
(statia drumului de fer a societätii la calcarului
www.dacoromanica.ro
are o lungime de 22,5 km, e foarte locuri chiar peri-
culoasä din cauza surpäturilor. Distanta verticalä dintre localitatea Intre
Fundul Budei e de 750 m, deci panta talwegului
singur In fata stânei Podul-Giurgiului, apare un filon de
piritä, descompusä la suprafatä. Acest are uncle locuri o grosime
de m sträbate calcarul cristalin, care aici prezintä o culoare cenu-
sie-albästruie.
www.dacoromanica.ro
LXIII
M110.
www.dacoromanica.ro
RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
INST1TÜTULUI LXV
www.dacoromanica.ro
Ca rezultat mai important al cercetgrilor din e
aceste calcaruri chiar vremea sarmaticg aveau o neregulatg
sau mai bine conditiunile nu erau uniforme dela
cea mai la Sevenii vechi - stânca cea
-.
La nivele de 70 m, regiuni formate din calcar, s'au
depus o cu fosile asemängtoare acelor straturile de Bu-
glowka din Volhinia. Aceste argile au ca suport calcarurile sarmatice,
cum m'au convins nu mimai raporturile de de
calcaruri, dar faptul la Ripiceni, sgpându-se o argilele au
fost gäsite deasupra care mai in sus ceva
aproape de 120 m. Aceste fapte explicarea
calcarurilor de ne corespunzând nici explicgrii de
nici aceleia
Trebuind
de MICHALSKI.
B. Calcarurile jurasice dela Hârsova
termin studiile mai dinainte regiunea
-
din Dobrogea, o parte din timpul disponibil intrebuintat
cu urmárirea a calcarurilor dintre
prinse in foile (VI. D), (V. D) din harta Statului Major
1 :50.000.
Aceste calcaruri apartin jurasicuhii superior. Päturile cele mai
ferioare sunt niste gresuri exploatate mai ales la la
Alah-Bair cari sunt depuse transgresiv peste numitele verzi
de nestabilitg. Deasupra gresurilor calcaruri in cute slabe
cu direcfia NW-SE, rupte din mai la nordic,
prin falii cari au adus cu sine denivelarea päturilor cu Am. bimammatus
amonitii studiati -a descriere va datä la
rând - calcarurile apartin cu la zona cu Am. transversarius
-fosile : Pelt. arduennense, Perisphinctes Warthae, promiscuus,
riocostatus etc. - la acea cu fosile : Pelt.
mammatum, Aspidoceras Oegzr, hypselum, Tiziani,
tannesi, Aeneas, Ochetoceras Marantianum etc. -. Zona superioarg cu
Am. tenuilobatus nu e decât prin forme cari, au maxima
ea, totusi se zone mai inferioare Oppelia
trachynota, Perisphinctes Ernesti var. etc.).
Cea-ce e important, e faptul
un facies suab nu alpin e jurasicul din Carpati. Acest facies este
prin variatiunea orizontalg petrograficg, existând recife coraliene
ce se intercaleazg prin blocuri rupte, prin coralicne cu
Glyptzcus hyeroglyphicus, Cidaris crenularis, substriata,
Megerlea pectunculoides etc., calcarurilor ammonitifere.
Din studiile acute mai cu Belemnites cal-
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITATII INSTITUTULUI GEOLOGIC LXVII
Raporturile tectonice
R. SEVASTOS : Câmpia
regiunea colinelor din Moldova.
Studiul este cinci capitole : I) topografia, II) climatul,
III) studiul regional, IV) hotarul câmpia românä colinele Mol-
si V) tectonica.
a. Câmpia are cu totul mo-
notonä o suprafatä aproape care oferä un orizont ne-
märginit Sud sau Est, pe cätre Nord arcul
carpatic se piscurile lantului, care se sub forma de
siluete neguroase. se cätre Dunäre. Formele
pografice sunt datorite numai roaderilor cursurilor de apä apelor
www.dacoromanica.ro
salbatice. Elementul reliefului e n o putin ridicatä deasupra
vâei cu care se prin aduse pe nesimtite.
Spre N de Milcov, câmpia se cu depresiunea Tecuciului;
pe când dincolo de Siretul inferior, ea se in cu dealurile
din districtul Covurlui, care are un sâmbure de 300 unde
paltinul cresc falnici.
Câmpia Tecuciului, despârtitä de districtului Covurlui prin
valea a Gerului, este de valea Bârladului
un tnalt in ei ; acest podis e o veche terag pleistocena.
Restul acestei depresiuni este umplut cu sedimentele Pleistocenului nou
(continând Elephas primigenius BLUM. la Negrilesti). caracterul
câmpiei române e mai accentuat. Orizonturile sunt larg deschise, dar
acestor câmpii, cu toatä fertilitatea, produce o impresiune de
monotonie de intristare, care ne copleseste când ne apropiem de
Ivesti, unde nisipurile misdtoare mânate de vânturi dau nastere
màdirilor, pe care GR. STEFÄNESCU le e.
II. Climatul Moldovei de jos este extrem; iarna primä-
vara neinsemnate, pe când vanturile calde färä
ploile de
usud pâmântul ca urmare vegetatiune se
opreste. In multe locuri se adunä atâta praf, cea mai adiere
de vânt ridid de nisip fin. grate se gäsesc pe câmpia
si cea a Siretului, precum vecinätatea
Galatilor, unde cresc plante marine ca Salicornia
herbacea, Arenaria salina etc. este o
cu caracter putin accentuat. Dealurile districtului
vurlui nu pot categorie.
III. a studiile anterioare depositele
din Moldova de jos erau considerate de ponticä, afarä de cul-
cusul levantin dela
In cercetärile mele am deosebit depositele dela Bärbosi patru
nivele :
1. La argilä cenusie
- 2. Päturi galbene deschise nisipoase foarte fosilifere,
unde- si d. SIMIONESCU au cules fosilele citate.
3. Un nivel de argilä de märunt.
4. Nisip foarte fin, care trebue sä fie raportat parte la Pleis-
tocen, am gäsit el Planorbis subcarinatus.
5. 16 metri de loes nisipos foarte fin.
La E, la poalele coastei se gäseste un loes grosolan poros
de culoare cu Helix dobrudschae PARREYS, H. (Fruticola)
etc.
www.dacoromanica.ro
ASUPRA INSTITUTULUI GEOLOGIC LXIX
www.dacoromanica.ro
LXX RAPORTUL ANUAL
5) doi metri
Marginea de vest a platoului Covurlui poate fi la
Manjina Cudalbi. Deasupra nisipului astian se un subtire strat
de nisip inrosit, grosolan sau nisipul dela cu
Elephas meridionalis) acoperit de 15-20 m. loes cu o de ar-
cätre basa
La Corod peste nisipul astian (1) se marne albe cu nodule
calcare (2) lehm (3) alterat ravinat la suprafatä, demonstrând emer-
siunea pgturilor de formarea loesului ; loesul are un nivel cas-
taniu inchis (6).
Nivelul din loes (Pechia, Corod) dupä unii geologi ar fi resul-
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITATII INSTITUTULUI GEOLOGIC
www.dacoromanica.ro
ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASU.PRA INSTITUTULUI GEOLOGIC
www.dacoromanica.ro
LXXIV RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITATII INSTITUTULUI LXXV
www.dacoromanica.ro
LXXVI RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
se deschide Dunäre ; al doilea, apare pe valea Pazarlia-Ester, vale
formatä parte de verzi, coronate Calcaruri cretacice
care este supt, chiar in vecinatatea satului Pazarlia. r
Numarul natura formatiunilor ce se in aceste regiuni,
se pot harta
In special superioare din .Eocretacic» sunt foarte bine
dezvoltate vecinatätile Cernavodei.
Piciorul podului peste Dunäre, se reazemä pe marginea Platoului
Dobrogean, format din paturi marno-calcare cari se Sud
la Rasova. In aceste strate se gäseste o foarte bogatä
: Gastropode, Echinizi mai ales din Polypieri
foarte numerosi partea superioarä. Citez din
rele forme :
Harpagodes n. sp. (aff. Ribeiroi, Terebratula Valdensis,de
CHOFFAT). prcelonga, de
Natica cf. sella,Sow.
cf. similimus, CHOFFAT. Salenia cf. foliumquerci. DESOR.
Nerinea Fleuriausa, Acrosalenia
Cylindrites cf. disjunctus de LOR. Requienia gryphoides,
cf. P. et C. eurystoma, P. C.
Trigonia ornata, Lmk.
rudis, PARK.
Pholadomya elongata, MONST.
Janira cf. Valangiensis, dc LOR.
Ostrea Couloni, D'ORB. Calamophyllia, etc.
Leymeriei,
www.dacoromanica.ro
ANUAL
www.dacoromanica.ro
GEOLOGIC
www.dacoromanica.ro
ANUAL
www.dacoromanica.ro
din golful miocenic al Slänicului precdrn o din peninsula de a
Valenilor zona marginala miopliocenica invecinatä a
Cutärile reprezentate sunt :
A) Zona marginel subcarpdtice.
1. Albia ponticä dela Gura Vitioarei.
2. sinclinala dela Trestioara-Varful
3. Anticlinalul cd urme de petrol.
4. Sinclinalul dela
5. Anticlinalul dela Fundeni-Malacocesti.
6. salin dela
7. Zona dela Bustenari-Recea-Vulcanesti [zona de
spre sud de cea din
9. dela Bordeni, dislocata.
10. straturilor de la dd
Bordeni-Mälaesti.
B) peninsulei de dela Välenii de Munte.
1. Zona miocenica dela (foile de Munte).
2. dela pe Teleajen.
3. Zona miocenica dela (Välenii de S E).
4. dela Betivuldi, 375 m. (Välenii de Munte
S E) Dealul Curmatura 389 (Bughia de jos
5. Zona miocenica dela Valea (Välenii de
6. dintre Dealul Ogluz gura Rea
de Munte continuarea sa la Bughile de sus.
7. Zona Peri-Varful Ogluz.
8. dela Arsenesele-Bughia de sus [urine de
9. menilitice dela Arsenesele (W).
C) In salifer dela Slänid.
1. de conglomerate miocenice la marginile (Pietri-
ceana la Nord, Comina-Podu la Sud) deoparte,
in de altä parte (Cornu-Brebn-Strambehi-Lhradea)1
2. Un mare cute de mai itnportantä,
cari anticlinalul saliferului de dela Praja.
3. din Nordul liniei Cornu-Livadea.
4. Marea meotica-sarmaticä dela várful Macesti-Melicesti.
5. pliocenica dela Praja, la sudul Cornu-Livadea.
Cele mai importante de reprezintate constatate la
fata locului sunt
A) Linii longitudinale mai de incalicare.
1. Marginea de Sud a flisului cretacic din Doftanii ; 2. Mar-
zonei principale a ; 3. Linia
4. de Nord 5. Marginea de Sud a peninsulei Välenii
www.dacoromanica.ro
de Munte; 6. Linia 7. Flexura
8. Dislocatiunea dela Malgesti-Fundeni-Mägurele.
B) Deosebite de
Trans esiuni: 1. Straturile meotice peste saliferul miocenic
(Doftana, Opäriti, Surani).
2. Formatiunile pontice pe saliferul miocenic (Praja, Livadea).
3. Straturile pontice, cunoscute de timp mai de
deasupra paleogenului (Posesti).
Din de trece prin regiunea exploratg
subcarpatic. Din acest punct de vedere este, in aceastä regiune,
a se :
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITATII GtOLOGI
www.dacoromanica.ro
LXXXIV ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITATH INSTITUTULUI GEOLOGIC LXXXV
-
din Balaban,
ar
din punct de vedere al
www.dacoromanica.ro
LXXXVI RAPORTUL ANUAL
Pietrisuri 0,60m.
Luturi galbene nisipoase intercalate
nisipuri pietrisuri 0,60 -46,00
Marne gälbui nisipoase 46,00 -47,61
In pietrisuri la adâncime de s'a apa.
Foaia Statului Major. Seria XXXVIII E. 1/20.000.
Sondajul 3/k. 67.5.
vegetal 1,30m
1,30 - 9,90
Lut nisipos cu nodule calcaroase . . -12,00
9,90
Loes cu tuburi calcare -13,00
12,00
-18,90
13,00
Lut galben roscat -20,10
18,90
nodule calcaroase -21,13
20,10
Nisip -29,45
21,13
Lut decalcifiat -30,15
29,45
alternând cu lut galben . -50,17
30,15
Marne gälbui nisipoase -52,16
50,17
vinete cenusii cu nodule de calcar 52,16 -60,00
Apa acest sondaj s'a in straturi de la adâncime
de 34,31m.
Sondajul 11/k. 67.5.
vegetal 0,60m
Pietrisuri nisipuri intercaläri de lut
galben nisipos 0,60 -37,20
Marne nisipoase 37,20 -45,00
Apa acest sondaj s'a straturi de nisip la
de 32,43m.
www.dacoromanica.ro
ACTIVITATII INSTITUTULUI GEOL GIC XXXVII
www.dacoromanica.ro
LXXXVIU RAPORTUL ANUAL
. 0,60 --18,50
18,50 -20,00
Nisip alternind cu lut galben 20,00 --45,00
Sondajul No. 3.
vegetal 0,60m.
si nisip alternând cu strate de
lut galben 0,60 -43,50
Sondajul No. 4.
vegetal . 1,05m.
1,05 -18,60
Marne nisipoase 18,60 -21,10
21,10 -26,00
Marne galbene nisipoase 26,00 -26,50
26,50 -31,65
Marne galbene nisipoase 31,65 -34,25
Nisip 34,25 -44,14
Sondajul No. 5.
vegetal 1,50m.
Loes cu tuburi calcare 1,50 - 3,00
3,00 - 8,64
Lut galben cu . 8,64 -12,90
Nisip fin cu tuburi calcaroase 12,90 -13,30
alternind cu marne gälbui cu
resturi de Helix. . 13,30 -60,00
Marne nisipoase 60,00 -62,30
Sondajul No. 6.
Pämânt vegetal cu - 0,60m.
cimentat cu ciment calcaros 0,60 - 1,00
Marne nisipoase 1,00 -20,40
Nisip alternând cu luturi
bene-nisipoase . . 20,40 -45,00
www.dacoromanica.ro
:
TAB. I.
r
-
I .
..
al I. 1907
www.dacoromanica.ro
ASUPRA INSTITUTULUI GEOLOGIC XXIX
Sondajul No. 7.
vegetal 0,80m.
Nisip cu alternanfä de lut gal-
ben nisipos 0,80 -33,35
Marne nisipoase 33,35 -36,33
36,33 -42,00
Marne nisipoase 42,00 -42,88
42,88 -45,00
Sondajul No. 8.
Pämânt vegetal cu de plante 0,60m.
0,60 -19,50
Lut galben nisipos foarte micaceu . 19,50 -20,90
cu lut amestecat . . . . 20,90 -23,80
Conglomerat cu ciment calcaros -25,10
23,80
Loes cu vine tuburi calcaroase -28,60
25,10
Lut roscat efervescen0. H CL 28,60
29,20 -32,50
Lut galben cu nodule calcare 32,50 -33,60
Lut galben nisipos 33,60 -35,00
Nisip alternând cu luturi galbene 35,00 -44,15
Lut galben cu vine roscate . 44,15 -45,00
Sondajul No. 9.
vegetal cu de plante.
Conglomerate cu ciment calcaros 0,40 - 0,65
Nisip 0,65 -31,38
Lut galben nisipos 31,38 -32,85
nisip alternand cu luturi gal-
bene nisipoase 32,85 -45,20
Sondajul No. 10.
Pâmânt vegetal
Nisip . 1,00 -18,00
Lut galben nisipo-calcaros cu resturi
de Helix 18,00 -19,20
nisip alternând cu luturi galbene 19,20 -46,45
Lut galben resturi de Helix . . 46,45 -47,35
Nisip 47,35 -48,05
Marnä cu 48,05 -49,15
Lut galben nisipos cu resturi de Helix 49,15- 58,32
Marne cu resturi de fosile . . 58,32 -60,00
www.dacoromanica.ro
XC RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITATII INSTITUTULUI GEOLOGIC XCI
www.dacoromanica.ro
XCII RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA INSTITUTULUI
www.dacoromanica.ro
XCIV RAPORTUL AL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA INSTITUTULUI XCV
www.dacoromanica.ro
XCVI ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA INSTITUTULUI GEOLOGIC XCVII
www.dacoromanica.ro
ANUAL
www.dacoromanica.ro
ACTIVITATII GEOLOGIC
www.dacoromanica.ro
APORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
-
www.dacoromanica.ro
RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
INSTITUTULUI GEOLOGIG
www.dacoromanica.ro
CIV RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
Explicare Ia Harta
www.dacoromanica.ro
G. : RAPORTUL ANUAL 1906 TAB. II.
Curbele piezome-
trice pe
Curbele piezome-
trice
Mocirle
L
Petece de su-
Ferestre panzele
superioare
CAderea unei panze
adânci sub
Lacuri
Scara
Anuarul 1907,
www.dacoromanica.ro
Explicare la harta Solurilor.
www.dacoromanica.ro
a
www.dacoromanica.ro
rämas pe sita de:
8
LOCALITATEA
N
co
1
- subsol . .
0,08
0,08 -- -- --
0,04 0,24 3,88 64,35 1,41
0,04 0,28 3,00 65,68 30,92
0,09
0.08
0,05
0,05
0,25
0,17 0,47
0,30
0,03
3,02 4,75
4,39 6,22 4,53
3,44 1,87 4,37 --
-- --
105,8
2
-Bärboi . . . . . 0,24 1,40 0,44 1,28 1,28 1.32 9,16 0.13 0,06 0,26 0,25 0,28
-- --
---
0,32 0,80 0,56 1,16 1,16 1,08 7,48 50,01 37,43 0,09 0,05 0,24 0,12 0,09 4,05 2,03 2,68
--
.
.
-
3
4 Socariciu .
-- subsol , .
.
.
. 0,12
0,10 -- 0,04 0,12 2,78 54,23 42,71
0,08 0,30 3,40 51,52 4,60
0,24
0,23
0,14 0,15, 1,67
0,22 0,54
0,49
0,72
6,64 3,65
5,30 3,40 6,48 -- -
5 Domnita . . .
- subsol . .
0,10
0,08 -- - 0,04 --
0,04 0,04 0,80 45,41 50,01
0,08 2,80 9,80 28,93 58,27
0,16
0,28
0,10
0,10
0,18 0,82
0,26 1,41
0,72
0,66
4,73 3,38 5,18
4,76 8.65 6,68 -- -
6 . . .
- subsol . .
0,04
-- 0.08 2,52 7,88 27,24 62,24
0,08 0,02 0,04 0,10 0,76 2,40 53,32143,28
--
0,15
0,22
0,10
0,11
0,38 2,73
0,11 '
0,64
0,06
5,82 7,59 5,81
3,35 8,38 5,05 -- -
103,0
'7 .
- subsol . .
. . 0,08-- -- 0,04 0,44 2,80 59,19 47,53
-
0,12 1,84 19,24 44,08 34,64
0,16
0,18
0,08
0,04
0,23 0,64
0,15 0,42
0,07
0,47
5,20 6,32 4,65
2,41 3,44 4,90 1,19
- 103,7
8 ..
0,04
0,24 - - 0,04 1,76 20,76 37,46 39,94
0,06 2,18 4,60 7,00 46,05 49,87
0,12
0,31
0,06
0,18
0,15 0,40
0,32 1,71
0,26
0,38
3,81 3,63 3,92
6,90 6.03 5,27 1,72 105,8
9
10 Moldoveni
. . .
0,46 -- -- -
0,26 0,06 0,02 0,02 1,60 4,76 5,36 48,89 39,05
0,18 0,56 6,80 44,52 47,48
24 0,46
0,26 0.14
0,37 1,37
0,29 1,79
0,73
0,10
6,36 5,40 1,73
7,93 5,15 6,33 1,27 --
11 Manasia
12 .
13 Manasia (pog) .
0,04
0,08 -- - 1,68 6,60 7,16 44,96 39,56
0,08 0,08 0,20 0,68 10,76 40,52 47,68
0,20 0,21
0,27 0,21
0,23 1,20
0,04 1.79
0,45
0,84
7,08 3.97 4,22 1,93
8,82 6,58 5,40 -- - 98,3
103,4
- - --- -
0,02 0,02 0,64 3.60 6,04 44,48 45,20
14 Obiditii .
- subsol . .
.
0,02
0,10 0,42
--
0,02 0,16 3,84 43,16 51,50
0,04 0,52 7,24 42,38 9,89
0,20 0,14
0,25 0,06
0,20 0,07
0,24 1,26
0,28 1,31
0,27 2,60
0,81
0,60
0,73
8,02 8,76 5,50
3,96 4,55 6,30
4,45 3,43 5,85 1,55
- 106,4
15
- subsol . .
.
. 0,12
0,04 0,04
0,12 0,44 2,60 14,52 50,34 30,86
0,12 1,04 21,36 48,60 28,80
0,12 0,10
0,10
0,13 2,08
0,11 4,88
0,69 3,06 5,17 0.78
3,31 1,921 4,01
-
16
- subsol .
. 0,14 0,14 0,43 1,92 9,84 53,87 45,87 0,23 0,09 0,26 0,96 0,42 4,51 4,37 5,95 -- - 105,5
17 Istrita
.
. - --- - -
0,01 0,04 0,02 0,04 0,10 2,69 16,22 38,14 41,68
- 0,21 0,07
0,27 0,07
0,22 0,75
0,56 1,18
0,44
0,84
3,66 2,67 6,37
8,52 6,56 7,89
-- ---
Sihlca 0,46
- subsol . . . 0,60 - - - 0,53 7,60 15,90 33,22 42,29 0,22 0,07 0,17 0,50 0,24 3,74 2,90 5,46
- --
0,02 0,36 6,72 17,88 37,50 36,92 0,14 0,04 0,20 0,26 0,20 1,68 3,49 5,75
19
Asteriscul
. . . 0,04 0,04
- subsol . . . 0,02 0,06
coeficientul K al
- - 0,16 0,32 2,20 45,89 51,35 0,24 0,07
0,20 0,64 1,36 58,28 39,44 0,15 0,05
vurialiuni In valoarea eneficientului in
0,18 1,244
0,1111,626
ani
0,49
0,49
4,31 4 89
4,26 5,08
probe analizate.
1,96
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITATII INSTITUTULUI GEOLOGIC CV
www.dacoromanica.ro
CVI RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPBA INS TITUTULUI GEOLOGIC CVI
www.dacoromanica.ro
CVIII RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
Explicare la harta
www.dacoromanica.ro
G. MURGOCI : RAPORTUL ANUAL TAB.
LEGENDA:
Esente albe
Foioase
duri
de 1900
Paduri
de 1864
Linia de eferves-
a
Limita
de Impadurire
Scara : 1.150.000
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITATII INSTITUTULUI GEOLOGIC CIX
www.dacoromanica.ro
limitele 108 mm. 204 mm. (1). Sub aceste conditiuni climaterice, sin-
gure solurile nisipoase sunt mai bune, au revenealg; dar din nefe-
ricire pe apele freatice sunt foarte adânci.
nui trebue - nu-i va trebul
ci trebue apg, care din nefericire necäzând din cer nu se poate
cu greu din parte. s'ar puteâ irigatiuni
din Dungre sau de subsol, sunt sigur Bärgganul
mult fata, este natura solului; sub conditii de
mai bune ajunge prielnic vegetatiei.
demonstratiile d-lui Ing. V. (2) se pare cu
din râuri nu se poate irigâ luncile iar apa de subsol- cea din
stratul cuaternar - nu e utilizabilä prea Din nefericire, son-
dajul dela Märculesti a fost nefavorabil pentru apä din tertiar;
dar nu se uite zona apelor arteziane trebue sä fie, s'a argtat cä
este, mai la NW, in apropierea dealurilor. Ori unde va fi
artezianä In cuprinsul ea va face pentru agriculturä ;
nu ggsim cuvinte destule pentru a pe cei ce pot, sä caute
apa arteziang, ea se va cu sigurantg, zona indicatä mai
sus, apropierea dealurilor, de 120 m., cum de a arätat
sonda de Prahova la Brazi.
de agriculturä pe Bärigan in zonele de
soluri nisipoase este viticult a. Administratia domeniului Rusetu,
proprietari au plantat suprafete mari, cu vie. N'am
amintesc plantatiunile moderne de vii din Pusta ungureascg
pentru a ce viitor are pe Bgräganul nostru
nisipos. Natura rocei mume, cu multä materie calcaroasä reveneala
(urnezeala perpetug) nisipurilor temperatura priincioasä face pros-
pere via o fereste de Vechile vii dela Baldovinesti (Bräila) sunt
garantie de reusita bunul mers al vii pe
*
* *
1. In de s'au de care d-1 G. cercetäri
de soluri pe podisuri depresiunile subcarpatice.
aceastä parte tipul solurilor e independent de roca Pe clinele
avem soluri schelete, amestecate cu soluri de pädure brune
sure ; pe podisuri sunt soluri brune de podzoluri
avem nisipuri ori petrisuri cuaternare ; soluri brune sau sunt
micasisturi ori gresii ca pe ; soluri negre, un fel de
ciornoziom degraclat sau uu fel de terra rossa, când solurile sunt argi-
www.dacoromanica.ro
ASUPRA CXI
www.dacoromanica.ro
ANUAL
www.dacoromanica.ro
ACTIVITÁTII INSTITUTULDI GEOLOGIC
www.dacoromanica.ro
de petrol, cárbuni, roci minereuri, trimise unele de diferite servicü ale
statului, altele de particulari.
S'au astfel diferite analize de ape pentru Serviciul PescIriilor
statului, cari executá lucräri de indulcire a apelor din bältile Deltei
narei (V. DUMITRIU).
S'au fäcut mai multe analize de ape pentru Serviciul Minelor, cari
executä la mânästirea Cozei lucräri de captare de pentru statiunea
balnearä Govora. de acestea analizat 19 ape minerale din
diferite localitáti din (V.
Analiza de arbuni s'a fäcut pentru Ministerul de Finante, 14 ana-
lize de petrol din regiuni din fäcut pentru particulari,
Aceste analize, precurn celelalte executate de V. DUMITRIU, C.
PETRONI G. GANE, se vor publicate anuarul Institutului Geologic
al Rominiei.
In cursul acestor doi ani mai multi domni ingineri stu-
au fäcut acest laborator unii chiar au lucrat la mai
multe din lucrárile enumerate mai sus. In urma practicei mai multi
au intrat apoi la diferite rafinerii de petrol din
Domnii cari au lucrat sunt :
1. D-1 Inginer-chimist A. LÖBEL fost chimist la Soc. Traian.
2. CONDREA chimist la Soc. Steaua
3. Dr. G. »
4. Rafin. ampeanu.
5. M.
6. Domnii: G. BALIFF, chimist la Rafineria
7. Soc. Româno-Americanä.
8. S. ZUCKERMANN
9. I. DUMITRIU
10. H.
11. Licentiati stiintele chi-
12. BIRCHENTHAL mice.
13.
14. N. CONTA
15. D. ARBURE
16. D-ra M. PAPURICA, Absolventá in fizico-chimice.
17. L. BULIGHIN
18. HAUSKNECHT
www.dacoromanica.ro
ANEXA I.
A. Instructiuni pentru geologice.
www.dacoromanica.ro
ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITÂTII INSTITUTULUI GEOLOGIC
www.dacoromanica.ro
RAPORTUL ANUAL
ANEXA II.
Instructlunl la solulul subsolulul pentru agrogeologl, agronoml,
agrlcultori, etc. pe
A. Indrumari generale.
Lucrarile pe ale agrogeologului, in multe privinte de ale
logului agrogeologul chestiunile ales din punct de
www.dacoromanica.ro
RAPORTUL ANUAL 1906
Orizontal AU Aur
Vertical nt
Inclinare mare Plumb
Inclinare Gupru
Fier
Anticlinal As Arsenic
Sinclinal Mangan
Straturi incretite
Dislocatie,Falie preistorici
presupusi
Linie
alun ecare
de Gyps
Marmors
Lut
de izolate lucru
Calcar
Exploratiuni izolate
Mina exploatare
Pi
o
Nisip
T
Plante
Vertebrate
Directiunea dejectie
Surpaturi
Grohotisuri
Dune
Ivire de
Turbirii
/ Intinderea constatatiacrbunilor
.
Geologic 1907.
www.dacoromanica.ro
dulce lzvor de petrol
Son lucru
prsitä
P depetrol?nlucru nuinexploatati e
Feruginos prasit
oC carbonatat Schelà de petrol
arsenios
Mai multe izvoare la un lac Gropi de petrol
petrol constatat
» probabil
x eratic
Sare
lvire de sare
Filon de minereu
x sare
Gropi de sare
/ desare
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITATII INSTITUTULUI GEOLOGIC
www.dacoromanica.ro
CXX RAPORTUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITATII INSTITUTULUI GEOLOGIC CXXI
www.dacoromanica.ro
CXXII RAPORTUL ANUAL
Pentru a ne face o idee fata locului asnpra felului solului pe care'l studiem
se procedeaa in modul
1. Se pune o de sol (la o farfurie) in.
de porcelan, cu se ia repede sau
buckile forma ori se reduc pulbere ori fragmente mai
Pkrunderea a mentinerea ne dela un sol
argilos, tare greu de lucrat, pe apa e repede buckile se reduc
in pulbere, solul este humos (alcalinoteros) usor de cultivat. incercare
ne va modul cum solul se va comportg. irigatiunilor drenagiilor.
Culorarea in brun sau negru, solul urnezealg, ne o
care experientd, o idee aproximativg de in humus.
2. Solurile colectate din dileritele ale regiuni, se iau pe seria
de adâncime se pun pe sau pe albá se compa-
ratie calitätile ale din diferite puncte ale subsolului dela diferitele
adâncimi ale unui punct dat. Astfel se poate prinde diferenta de de
etc.; elementelor se frecarea Intre degete.
De cu ocazie ne vom face o idee despre aria solurilor,
despre natura a grosolane din sol, tot atunci se con-
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITÂTII INSTITUTULUI GEOLOGIC CXXIII
carbonati sau sdruri solubile, fie prin acid clorhidric sau conform instruc-
speciale de mai jos.
3. Se o de sol umezitä cu se degete sau
pe podul când se face o uniformd.
consistenta omogenitatea pastei se poate judec felul mai mult sau
mai argilos al solului.
Se va observa in tirnp la uscate, frecate cu degetul,
devin lucioase in partea precum i prin frecare dau sau nu pulbere.
Se poate astfel solurile pe in uscate grele, clisoase, mai mult sau
mai putin argiloase, argiloase, ardtându-ne modul cum se compottá solul con-
siderat la plug, un subsol tare (piele de bou) este destul o
sau mai multe sunt necesare, etc.
câteva probe de soluri incercare e de
sensibilä poate mecanicd.
Comparatiunea pámânturile vecine cunoscute prin sau din ana-
lize, va da de asemenea bune indicatiuni.
4. In solurile nisipoase argilonisipoase mai ales din regiunile aride,
tinta permeabilitätii solurilor, este de necesitate, pentru irigatiuni, drenage
etc. Incercarea pe teren se face In modul Se o sau un
de m. 50 adâncime, cu un perete neted vertical. Se apoi
bazen sau putin adânc, la depârtare de 30-40 cm. de peretele vertical al
gropei. Pâtrunderea apei pämânt se atunci foarte se apreciazd
timpul de propagare.
Prin experienta multe sondage cu burghiul cum
el se sau se trage ori este ne putem face o
idee despre felul permeabilitatea unui sol.
5. 0 idee despre continutul In nisip al unui sol se poate prin spä-
larea unei anumite din acel sol pahar sau Intr'o farfurie printr'un
curent de Argilita praful fin sunt luate de pe când nisipul râmâne
fundul paharului sau al farfuriei, care la rigoare se poate pentru a avea
portia de nisip la partea
6. Pentru determinarea or e, ale unui sol, In special
al nisipului argilitei, este nevoe de o pregátire, de anumite instrumente
reactive. Cu toate acestea, cazul solurilor coluviale iluviale, seama de
natura solurilor inconjurätoare, alteratiunii un studiu sumar o
ordinard, putem indicatiuni precise asupra compozitiei lui generale. Studiul cu
lupa ne anumite minerale, precum: quartul (care se incolor cu
aspectul sticlos cu spärtura neregulatd, duritate mare etc.), mica, feldspatul (roz
alb clivaj evident), (verde inchis, clivaj caracteristic), piroxen,
calcitá (clivaj romboedric efervescentä cu acizi), etc.
Importanta a sdrurilor alcaline este de mare pentru formarea
solurilor a fertilitätii o este absolut necesard. Cal-
cita alcaline, sunt mai ales interesante pentru solurile viticole, dar expe-
rienta a nu bolovanii pietr4urile mari au ci numai
praful cel mai Pentru a praful se pune pahar cu pe
cam 20 grame de sol bine sfärâmat; se bine, se lasä secunde
se grosolane se decanteazä; apoi se partea cu
o solutie de acid clorhidric, care trebue fie cel Pentru a reac-
nu este rhu de a se turbureala decantatâ. Producerea de efervescentá
prezenta In partea
www.dacoromanica.ro
CXXIV RAPORTUL ANUAL
Se ia In o de umed se inceara cu
de turnesol sau de curcuma; hârtia este timpul de --2
minute, aceasta ne india prezenta unui carbonat alcalin aläturarea de
albästreala se produce numai vre-o 20 minute, sau mai tärziu, aceasta
ne aratá avem aface CO,Ca sau cu Mg. Pentru a acest caz
reactiunea pe o putin sol se Inroseste;
acire punem pe de reactivi humectäin Albästreala sau
respectiv imbruneala va hidratii ce se vor formá.
hârtia nu nici o reactiune, aceasta ne aratá sau lipsesc carbo-
natii sau sunt cantitate inapreciabill ori solul este acid.
7. qaracterul al vegetatiei, este un indicator sigur al de
calciu al sárurilor genere.
8. ea alte s solubil e. In apropierea coastei märilor
giunile de stepe uscate se adunä adesea sol mari de cloruri de alte
säruri solubile. In timpurile secetoase, bogátie de se face cunoscutä
printr'o eflorescena cristalinä, caracteristia. Pentru cercetarea acestor sáruri
se pune pahar ca o de sol peste care se toara ca 2 linguri de apá.
Se lasä se aseze pâmântul, se decanteazd lichidul limped; care se pune
de argint: se cu apa o de spirt. Un rezidiu cris-
talin va totdeauna la evaporatie. Pentru a incerca ce compun rezidiul,
se pune o de (mai bine distilaa) lingua pe sar; se
peste tot residiul se disolveste se goneste picátura curat;
se cu hârtie de turnesol sau de curcuma pentru carbonati alcalini cum s'a
aatat mai sus se se va prin
micile cuburi caracteristice. Aceste absolut sigure pentru determinarea
särurilor alcaline pentru deosebirea a saline de peticele
albicioase ale solurilor din regiuni mai umede, hutnusul a fost distrus prin
solul prin apele stagnante.
www.dacoromanica.ro
ASUPRA XV
Fig. 1.
trimitgtorului. Acest bilet toate celelelte indicatii cari trebuesc Institutului, pre-
cum locului, accidentarea lui, imprejurirnile, felul culturii Incercate pe
acel teren alte cunostinte cari pot intereseze studiul solului (vezi Anexa
cari se scriu se trimit Institutului Geologic, Sectia Agrogeologick. Biletul
inforrnatiunile nu se pun in sac ci se separat.
b) se o de sol, arabil, este bine se iea
una de subsol, de partea caré nu este de plug de alte
mente de dar in care plantele trimet se ca
cea de sol, cu cazmaua in acela fel o mai din jos pe linie
de s'a luat solul, de mult 25 cm. tot de o Se
aceasta la aer se usuce se ca la sol, punandu-se
sac separat cu biletel deosebit. (Vezi fig.
In cazul se face studiul agrogeologic al portiuni de teren,
hectare, pentru a ne da de compozitia a unui sol de pro-
ductiunea la care ne putem dela o se vor multe
probe din diferitele pärti ale acelei parcele insernnându-se pe un pe o
www.dacoromanica.ro
APCITUL ANUAL
www.dacoromanica.ro
ACTIVITÄTII CXXVII
ANEXA
Indrumare pentru luarea probelor de fosile, minerale, petrol,
ape minerale, etc. (1)
Pentru a se adun mai mult material informatii relative
noastre, pentru-ca aceast adunare
Explicarea numirilor: se de obicei un corp natural ordinar din coaja
mantului, tare de valoare; e un corp sfArâmicios.
e numele general pentru pietre pAmanturi mai ales cAnd In canti.
tate mare. Mineral este o anumitä de o presupune oare-care valoare
stiinlificA sau practicl; un conhine un metal util se cantitate mare
se zice Minereurile ca mineralde se In coaja isolate ori In
filoane vine ori stratur i; pietrele (sau rocele)
straturi de .diferite ori vine rare ori in compacte ;
se numesc resturi de animale vegetale (scold, mdci, frunze, trunchiuri de
copaci, etc.) cari se In roce.
www.dacoromanica.ro
CXXVIII
www.dacoromanica.ro
ASUPRA CXXIX
www.dacoromanica.ro
ANUAL
ANEXA IV.
REGULAMENT DE TAXE
www.dacoromanica.ro
ASUPRA ACTIVITÄTII INSTITUTULUI GEOLOGIC CXXXI
www.dacoromanica.ro
CXXXII RAPORTUL ANUAL
TARIM ANALIZELOR
a
Petrolul
a t .......
1. Greutatea
2.-Distilatia
intlamabili-
balonul Engler,
. 6 250 cm. c.
greutatea
stilatie. . . ........
- Datele fotometrice
a produselor de
.
15
7 200
litru
4. -Analiza complecta exclusiv
18 2
-Analiza complectd inclusiv datele
fotometrice 30
www.dacoromanica.ro
ASUPRA INSTITUTULUI GEOLOGIC
TAXA Cantita-
ANALIZEI
ELUL ANALIZEI nece-
B.
pentru
1.-Greutatea
2.-- Produsele de distilare
2 -
bilitate -- 2 litri
4.-Analiza complectä.
40
50 -
1.-Greutatea
tea si vascositatea
2.-Fluiditatea sub
Analiza complectä .
. 15
5
30
- 500 cm.
100
1500
»
»
1.-Analiza 500 »
vaselinouse
-Greutatea
2.-Inflamabilitatea.
3.-Väscositatea
. 5
5
5
-- -1-kgr.
4.-Analiza 20 -- 1500 gr.
Paralluil 1. -Analiza 6 - 200 gr.
B. -
Proba trebue reprezinte o calitate
a intregului
acesta este cunoscut.
-Umi ditate, cenuse, uleiuri volatile.
total cenuse. . .
9
10
-- 50 gr.
50
3.-Analiza elementarl 50 »
4.-Puterea
5.-Datele pentru diferentiarea
25
15 - 500
de lignit
6.-Analiza
20
60
-- 200
1 kgr.
Koks 1.-Analiza 60
C. - Roce
1.-Determinaree elementelor
chimice nisip -40 - 200 gr.
2.-Oxid de calciu si bioxid de carbon.
3.-Analiza
25
40
-- 5
20 .
1.-Analiza complectl 40 - 5-20
D. - Minereuri
Proba trebue reprezinte o calitate
a intregului
acesta este cunoscut.
1.-Dozarea fierului 10
de fer
www.dacoromanica.ro
RAPORTUL ANUAL
de
1.-Dozarea cuprului . - 5 kgr.
de argint
argintului 10 - 100 gr.
de
aurului 15 - 100
F. - Ape
Pentru ape minerale.
Se va avizul Directiunei
ce privwe prelevarea $ pästrarea pro-
belor.
Apa 1.-Materii toate 5 - 200 cm. c.
nitriti, clor
3.-Determinarea unui
.......
2.-Materii organice, duritate, nitrati,
25 2 litri
(Acid carbonic)
chimic
8 -- 500 cm. c.
4.-Duritate
5.-Analiza
5
100 - 500
8 litri
pentru
alimentarea
1. -Analiza 30 - 1
cazanelor
Ape
minerale 2.-
calitativá
cantitativä..
20- 100
200-1000
-- 204
www.dacoromanica.ro
PERSONALUL INSTITUTULOI GEOLOGIC PE 1906/907
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Legea pentru infiintarea Institutului Geologic al
Regulamentul pentru aplkarea legei . . .
L. MRAZEC. Raportul asupra activittii Institutului Geologic pe anul
1906-1907 .
istoric desvoltárii studiilorrgeologico-eco-
nomice Români a. Institutului ix
Organizarea Institutului Geologic . . .
e e 1906-1907. 1. Programa 2.
efectuate 1906-1907 XXXII
Rapoartele personalului Institutului ale colaboratorilor XLI
V. POPOVICI-HATZEG. Regiunea dintre Sinaia Curmatura Ciorii XLI
Dr. ATHANASIU. Cercetäri in regiunea a Carpatilor din
Moldova de Nord XLI
V. C. BUTUREANU. Cercetäri masivul cristalin dela Brosteni, districtul
Suceava LIV
R. PASCU. Zdcämintele de Cupru din Dpbrogea LV
Dr. MAX REINHARD. Cercetdri a) Muntii b) in Valca
Jiului LVI
Dr. I. SIMIONESCU. Cercetdri geologice podisul sarmatic al Moldo-
vei in Dobrogea LXV
R. SEVASTOS. Raporturile tectonice Câmpia regiunca
colinelor din Moldova LXVII
Dr. VICTOR Geologia imgrejurimilor oraselor Cernavoda
si Constanta LXXVI
Dr. W. TEISSEYRE. geologice din anul 1906 LXXX
Dr. Cercetäri in superioard a Teleajenului.. . LXXXII
I. P. IONESCU. Studiul materialului din sondajele acute pentru alimen-
tarea cu a orasului Ploesti (cu o planse) LXXXVI
L. MRAZEC. a) Revizuiri masivul cristalin mezozoic din jud. Suceava.
b) Cercetäri regiunile petrolifere ale Subcarpatilor XCIII
Dr. G. MURGOCI, EM. PROTOPOPESCU-PAKE P. ENCULESCU. Ra-
port asupra acute de sectia agrogeologicd anul 1906-1907
3 planse culori . . XCIX
Dr. L. EDELEANU. Lucrärile executate laboratorul de chimie, 1906-1907 CXII
Anexa Ins iuni e. A) Instructiuni pentru geo-
logice. B) Instructiuni pentru harta geologic& a
500.000 ...... . . CXV
Anexa II. Instructiuni la studiul solului subsolului
pentru agrogeologi, agronomi, agricultori, etc
la CXVIII
A) generale. B) Instructiuni pentru cercetarea calitätilor
pe teren. C) Luarea probelor de soluri pentru analize cer-
cetäri practice. D) Formular pentru descrierea puturilor CXXVII
Anexa III. Indrumare pentru luarea probelor de
fosile, minerale, petrol, ape minerale etc.
Anexa Rtgulament de taxe pentru expertize geolo-
gice, agrogeologice analize chimice .
Personalul Institutului Geologic pe 1906-1907 CXXXV
www.dacoromanica.ro
NOTA PRELIMINARA
ASUPRA
www.dacoromanica.ro
1. D.
www.dacoromanica.ro
DIN 363
www.dacoromanica.ro
SIMIONESCU D. CÁDEg
NOTE PRÉLIMINAIRE
www.dacoromanica.ro
HIDROCARBURI
EXTRASE DIN GUDROANELE ACIDE DE PETROL
COMUNICARE PREZENTATÄ LA AL CONGRES INTERNATIONAL
DE PETROL. BUCURESTI 1907.
DE
Dr. L. EDELEANU G. GANE, inginer
www.dacoromanica.ro
366 L. EDELEANU G. GANE
www.dacoromanica.ro
OCARBURI DIN GUDROANELE ACIDE DE PETROL 367
TABLOU I.
ODUS DISTILAT GREUTATEA SPECIFICA 150 Perderi a
u fractiunilor
Temperatura
de distilare tratarca cu acid In
sulfuric volurn
TABLOUL II.
GREUTATEA SPECIFICÄ RENDIMENT A
PRODUS DISTILAT CARBURILOR AROMATICE
15°C
raport cu raport
Temperatura a fractiu- a hydro- ilatul gudronul
nilor carburiloi Diferenta
de distil distilate obtinute in in
www.dacoromanica.ro
368 L. EDELEANU G. GANE
d
a astfel din densitate si indicele de refractie o
constantä.
Refractia astfel calculatä e o constanta (media 0,3375); mimai
la fractiunile superioare se o a lui R.
In ultimele coloane a tabloului III sunt notate
www.dacoromanica.ro
HIDROCARBURI EXTRASE DIN GUDROANELE ACIDE PETROL 369
III.
www.dacoromanica.ro
L. EDELEANU G. GANE
www.dacoromanica.ro
TABLOUL IV.
1 137° 143° Cn H,0 Xylol 90,58 9,42 90,76 9,20 35,64 35,91
2 160° - H
Mesitylen 90,06 10,21
40,25
90,00 10,00 40,59
3 170° - Pseudocumen 89,30
www.dacoromanica.ro
3 72 L. EDELEANU G. GANE
www.dacoromanica.ro
Din derivatii clorosulfonici s'au obtinut prin transformarea
sulfamide urmätorii corpi cu punct de fuziune fix:
1) Din primele fractiuni 137°-143°, 143° 145°
ulfoami -m-xylenul C8H8(SO2NH2), cu punct de fuziuné 249°.
azot gäsit la analizä fractiunea
* 10,79% III.
teoretic 10,60%
sulful gäsit la analizä 24,26%
» teoretic 24,23%
2) Din fractiunea 150°-155° o sulfamidä cu punct de fuziune 242°
Azotul gäsit la 10,84%
teoretic pentru
3) Din fractiunea 155°-160°o sulfamidä punct de fuziune 233°.
Azotul gäsit la 10,67%
4) Din fractiunea 160°-165° o sulfamidä cu punct de fuziune 222°.
azot gäsit la 11,26%
teoretic pentru
11,29 C10H11(SO2NH2)3
5) Din fractiunea 165°-170° o sulfamidä cu de fuziune 228°.
6) Din fractiunea 170°-175° o sulfarnidä cu punct de fuziune 274°.
Aceastä lucrare mai e de urmärit si pentru superioare,
determinând acelas mod hidrocarburile continute aceste fractiuni.
www.dacoromanica.ro
HYDROCARBURES
DES GOUDRONS ACIDES DU PÉTROLE
MÉMOIRE AU TROISIÈME CONGRÈS INTERNATIONAL DU
A BUCAREST.
PAR
www.dacoromanica.ro
GOUDRONS bU
www.dacoromanica.ro
G.
TABLEAU I.
PRODUIT DISTILLÉ POIDS SPÉCIFIQUE 15° C Pertes des
Avant Aprs fractions
Température
de distillation Le traitement l'acide En
sulfurique volume poids
TABLEAU II.
PRODUIT DISTILLÉ POIDS SPÉCIFIQUE HYDROCARBURES
15°C MATIQUES
Par rapport ar rap. aux
Des hy- partes du
Temp érature Des frac- aux distillé distillé
tion Différence
de distillation res
distillées obtenus en en ne en
volume poids volume poids
www.dacoromanica.ro
bu
www.dacoromanica.ro
L. RT
TABLEAU
www.dacoromanica.ro
ACMES
www.dacoromanica.ro
TABLEAU IV.
RAC I ION
HYDROCARBURES AROMATIQUES COMPOSITION MOLECULAIRE
FRACTION DIST LLANT
ENTRE LES LIMI- Calculée Obtenue analyse MR
TES DE TEMPERATURE Série Formule Nom
H C 0 H calculé obtenu
1 137°- 143° Cn H2n-6 H10 Xylne 90,58 9,42 90,76 9,20 35,64
www.dacoromanica.ro
HYDROCARBURES EXTRAITS DES GOUDRONS ACIDES AU 381.
www.dacoromanica.ro
L. EDELEANU ET G. GANE
www.dacoromanica.ro
HYDROCARBURES EXTRAITS DES GOUDRONS ACIDES DU 383
www.dacoromanica.ro
FACUTE IN LABORATORUL DE CHIMIE
IN 1906-1907
APE MINERALE
Analize executate de Prof. V. DUMITRILL
Statiunea Govora.
Aceastä statiune este pe Hinta, comuna Govora, plaiul
Cozia, jud. R. la de Km. de halta Govora.
sorginti grate-sulfuroase, s'Arate-iodurate alcaline-sulfuroase.
In anul 1904 s'a trimis de Serviciul Minelor probe din prin-
cipalele sorginti spre mod sumar analizate.
Rezultatele analizelor sunt urmkoarele :
Sonda Feche (No. Sonda (No. 2).
Greutate spec. 15° . 1,0590 Greutatea spec. 15° C. . . 1,0615
Rezidiul la litru . . . 84,1370 gr. Rezidiu fix la litru 87,5701 gr.
Rezidiul la litru: Rezidiul contine la litru:
Clorurá de sodiu. 69,8411 gr. de sodiu 74,7850 gr.
Clorurá de . . 8,8580 de magneziu 0,0484
de magnesiu 4,4330 Bromurá de magneziu . 0,0122
de . 0,0488 Clorura de calciu . 7,6080
Carbonat de 0,7606 Clorura de bariu 0,0963
lice 0,0380 » de strontiu 0,0976
Amoniac 0,0060 de magneziu . . 4,8050
Carbonat de fier 0,0417
Silice 0,0100
Fosfati urme
www.dacoromanica.ro
ANALIZE DIN LABORATORUL DE CHIME 385
Statiunea
Statiunea
www.dacoromanica.ro
386 DUMITRIU
Statiunea
Aceastä statiune e jud. Dâmbovita, plaiul
bovita, comuna Cucuteni, la aproximativ 12 Km. depärtare de Gara Pu-
cioasa. Posedä mai multe puturi exploatare. In anul 1905 s'au luat
probe de apä din puturi spre a fi analizate.
Rezultatele analizelor sunt
Putul Carol I. Bravul.
Adâncimea 44
Greutatea spec. + 15° C. . 1,0472 Greutatea spec.+15°C . . 1,0063
Temperat. apei Temperat. apei
Rezidiu la litru 69,8070 gr. Rezidiul la litru . . . 14,6760 gr.
Rezidiul contine la litru: Rezidiul contine la litru:
de socliu 59,5930 gr. de 12,0680 gr.
de calciu 5,4750 de calciu 0,4406
Clorurá de bariu 0,1441 de magneziu . 0,9011
Clorurá de strontiu 0,1620 Snlfat de
de magneziu . 4,2510 Carbonat de sodiu
de magneziu ., 0,0322 de magneziu 0,0024
Bromurá de magneziu 0,0456 Carbonat de . 0,0617
Sulfat de 0,0064 Silice 0,0274
Silice 0,0492
Lacul Särat
Statiune balnear situatä la 51/2 km. de orasul un
lac format din doux bazenuri, având suprafata totalä de 2 km.p. In
adâncimea apei lac e la 120 iar anii de
20-30 cm. Apartine Statului. Nomolul din lac se utilizeazA pentru
In anul 1905 s'au trimis de Serviciul Minelor pentru a analizate
probe, una de nomol alta din sarea ce se depune acest lac.
Rezultatele analizelor sunt urmätoarele :
www.dacoromanica.ro
ANALIZE LABORATORUL DE CHIMIE 387
Predeal.
Statiune climatericä din jud. Prahova, cu altitudinea de peste 1,000 m.
Are izvoare de ape minerale necaptate pe Câmpineanu, VAlea
RAjnoavei etc.
www.dacoromanica.ro
V. DUMITRIU
Izvorul de pe Câmpineanu
www.dacoromanica.ro
DIN
APE POTABILE
Analize executate de Prof. V.
»Cáciulata, (1907)
(la punctul de captare)
fix la . 0,1996 gr.
la litru:
de sodiu
Sulfat de calciu 0,0515
Carbonat de calciu . 0,0704
Carbonat de magneziu 0,0693
Oxid de fier de 0,0024 »
Amoniac n'axe
www.dacoromanica.ro
V.
n'are
c. permanganat de la litru.
Temp.: la 9 ore a.
Duritatea 6,50 grade.
de
Ostrovul - Auseti
Rezidiu fix la 0,4150 gr. fix la litru 0,4619 gr.
Rezidiul contine la litru: Rezidiul contine la litru:
de sodiu 0,1539 gr. de sodiu gr.
de magneziu . 0,0205 Sulfat de 0,0901
Sulfat de calciu 0,0435 Carbonat de calciu 0,1461
Carbonat de calciu . 0,1637 Carbonat de magneziu . . . 0,0340
Sulfat de magneziu 0,0236 Silice 0,0178
Carbonat de 0,0012 Nitriti . n'are
Silice 0,0143
2,9 permanganat
de la litru.
14 grade.
Bunk de baut.
www.dacoromanica.ro
IN
Negre§ti (Vaslui)
Rezidiu la litru 0,5048 gr.
Rezidiul la litru:
de sodiu 0,0170 gr.
Carbonat de calciu 0,1864
Carbonat de magneziu 0,1545
Carbonat de sodiu 0,0712
Sulfat de sodiu 0,0346
Azotat de sodiu 0,0222
Silice 0,0140
organice
Nitriti n'are
de amoniu n'are »
Temperatura la svor
Duritatca 21,8 grade
Lacul Octotnbrie
(Sup. 33.407
www.dacoromanica.ro
V.
Rezidiu litru . . . 1 9,3970 gr. 9,8220 gr. 16.6840 gr. 13,1010 6,5740 gr.
Rezidiul contine:
de sodiu . 1 2,9968 gr. 6,6670 gr. 11,6157 gr. 8,7350 gr. 4,3524 gr.
de sodiu . . . 2,2750 1,0835 1,7732 1,6294 0,7325
Clorurä de magneziu . 3,1454 1,6139 2.6394 2,2578 1,0967
de calciu . . 0,8803 0,4037 0,6555 0,4772 0,3346
www.dacoromanica.ro
ANALIZE DIN LABORATORUL DE CHIMIE 393
de sodiu 78,46
de magneziu 8,50
Sulfat de calciu 12,72
Partea insolubillconfine
Silice 43,39
6,55
Sesquioxid de 8,48
Carbonat de calciu 24,55
Carbonat de magneziu 16,64
www.dacoromanica.ro
V. DUMITRIU
ANAMZE DE ROCE.
Granit granulard
(1906). (1906).
Cariera Racovät. Cariera Racovát.
Comuna Virciorova, jud. Comuna Varciorova, jud. Mehedinti
Silice Bioxid de carbon
Sesquioxid de aluminiu 15,14% Oxid de calciu . 56,27%
Sesquioxid de fer Inginer G. GANE.
Oxid de calciu 1,30%
Oxid de magneziu
Alcali prin dif 6,23°4
Nisip
(1907).
Chimist: Prof. V. DUMITRIU.
www.dacoromanica.ro
ANALIZE DIN LABORATORUL DE CHIMIE 395
Nisip bituminos
(1907)
www.dacoromanica.ro
396 C, PETRONI
ANALIZE DE PETROLURI
Analiza Petrolului dela Campina-Poiana
Exploatator: Soc.
CARACTERE FIZICE
C.
BENZINA
BRUT Provenitli. din amestecarea
Grcut. Spec.: 150 C. 0,724
Produsele de In balonul
Greut BENZINA
Temperatura Spec.:
dere Provenittt din Benzina brut8 prin
Inc Greut. Spec.: C. 0,7175 I
Fracs. : 0,723 32,4 28,3 Produsele de In Balonul Engler
35,4 34,70 Temperat. C. C. Temperat. C. Ternperat. C.
Rezidiu 32,2 37,0:
00-500 - a - 900 33,8
70,6
Caracterele Rezi- 5,8 53,8 1300 92.8
diului Fracliunea Rezidiu
53,8 2
Produsele i 20 din I
Limita de Greut.
No. temperatura REZIDIU DE BENZINÁ
Sp.: C. 0.7861 4.38
650 o,668
a 0,689
DESTILAT LAMPANT
3 0,709
Provenit din amest. fracs. 8-14 rezidiul de
4 0,729
Cul. galben-desch. lGr. Spec.:
5 1280-1360
6 1360-1460 0,756 ,,
PETROL LAMPANT
7 0,763 Provenit din distilatul de mai sus acid
8 0,769 13°,5 Incolor 0,814 Inflam:290
9 1780-1960 0,784 Produsele de Balonul Engler
380 Temperatura Gr.Sp. Volum. Pondere
12
2100-2380
2380-2620 0,835
460
Fraci. - -4
--
13 2620-2910 0,856 Rezidiu . . . . -
c,8o8 79,8 97,25
17,08
: OBSERVATII :
Lampa Kosmos consumit pe 30,5 gr. total
pant (Grout. 183 gr., e
Rezidiu )=31,630/5
Chimist C. Tu. 1907.
www.dacoromanica.ro
Analize de petroluri brute. 1906 1907.
Chimist C. TH. PETRONI.
Campuri(Putna) St. - -- 0,839 1,16 s-o° eteric 7 0,759 52,5 0.805 40,5 6,33 50,13 43,54
2 Gura Vitioarei E. Baum --
Sonda Elena 0,897 6,44 35°5 - - 37,1 0,810 62,9 - 33,5 66,0
Valea
Verbilau Pt.D-trescuI. - - 0,8055 1,19 sub 0° » 5,3 68,0 26,70 5 66,43 28,32
4 Tetcani .. . . --
Sonda Nr. 2 0,795 1,04 40.4 0,736 36,4 0,801 23,2 37,4 36,74 24,8
5 Tetcani . . . Aluneanca -- 34,4 0,795 42,5 0,807 23,1 31,64 42,91 25,52
6 Tetcani . . . Carpanul -- 39,8 37,2 0,810 23,0 36,92 38,19 24,51
Tetcani . . . . Corneanca -- 0,793 37,0 0,733 39,2 0,804 23,8 34,20 26,0
8 Tetcani . . . . Serpoaica -- 0,795 42,8 0,739 35,4 0.807 21,8 39,78 35,93 23,89
9 Groze0. . . . Popovici C. - -- 8,8725 2,73 maslinie sulfuros 1.2 - 34,4 0,824 65,4 - 31,53 67,39
Tintea . f Soc. Rom.- - 128
10 .
Americanä 0,8425 s-o° o eter:c 1,4 0,735 42 0,804 44 12,26 40,24
11 Tintea . f S oc. Paris-
Tintea . .
-- 0,8645 1,9 0,757 39 0,832 42 16,77 37,48 45,71
www.dacoromanica.ro
uPtuNsUL
Pat.
Legea pentru Institutului Geologic al României
Regulamentul pentru aplicarea legei
L. MRAZEC. Raportul asupra Institutului Geologic pe anul
Schi a desvoltárii studiilor geologico-eco-
nomice Institutului IX
Organizarea Institutului Geologic xxnI
Lucr grile pe 1906-1907. 1. Programa lucrdrilor. 2.
efectuate In 1906-1907 XII
Rapoartele personalului Institutului ale colaboratorilor XLI
V. POPOVICI-HATZEG. Regiunea dintre i Ciorii XLI
Dr. ATHANASIU. Cercetäri regiunea interná a din
Moldova de Nord XLI
V. C. BUTUREANU. Cercetäri masivul cristalin dela districtul
Suceava LIV
R. PASCU. de Cupru din Dobrogea LV
Dr. MAX REINHARD. Cercetäri a) b) In Valea
Jiului LVI
Dr. I. Cercetdri geologice in podisul sarmatic Moldo-
vei in Dobrogea . LXV
R. SEVASTOS. Raporturile tectonice Câmpia románá regiunea
colinelor din Moldova . . . LXVII
Dr. VICTOR ANASTASIU. Geologia imgrejurimilor oraselor Cernavoda
Constanta LXXVI
Dr. W. TEISSEYRE. Ridicarile geologice din anul 1906 LXXX
Dr. V. Cercetari in valea superioarä a Teleajenului.. .
I. P. IONESCU. Studiul materialului din sondajele pentru alimen-
tarea a orasului (cu o planse)
L. MRAZEC. a) Revizuiri masivul cristalin mezozoic din jud. Suceava.
b) in regiunile petrolifere ale Subcarpatilor
Dr. G. MURGOCL PROTOPOPESCU-PAKE P. ENCULESCU. Ra
port asupra lucrärilor de sectia agrogeologia In
cu 3 planse in culori XCIX
Dr. L. executate lab oratorul de chimie, 1906-1907 CXII
Anexa I. tructiuni general e. A) Instructiuni pentru geo-
logice. B) Instructiuni pentru harta a României
1 : 500.000 ...... . .
Anexa II. Instructiuni la studiul solului subsolului
pentru agrogeologi, agronomi, agricultori, etc
la CXVIII
A) Indrumári generale. B) pentru cercetarea caliatilor
lului pe teren. C) Luarea probelor de soluri pentru analize cer-
practice. D) Formular pentru descrierea puturilor
Anexa III. Indrumare pentru luarea probelor de
fosile, minerale, petrol, ape minerale, etc. . . . CXXVII
Anexa IV. Regulament de taxe pentru expertize geolo-
gice, agrogeologice analize chimice .
Personalul lnstitutului Geologic pe 1906-1907 CXXXV
Prof. Dr. I. SIMIONESCU D. Notá preliminará asupra stratu-
rilor fosilifere devonice din Dobrogea . 361
Rezumat 1. 364
Dr. L. EDELEANU Inginer G. GANE. Hidrocarburi extrase din gudroa-
nele acide de petrol 365
Textul francez . 374
Analize fäcute Laboratorul de Chimie anul 1906-1907 385
e minerale; ape nepotabile;
ape din bálti
Prof. V. DUMITRU Inginer G. GANE. e de roce 394
C. TH. PETRONI. Analize de petroluri . . 397
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro