Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
SUMARUL TIMPURILOR
timpurilor franceze si echivalentele lor romanesti. Fiecare dintre aceste timpuri va fi discutat mai departe. Sunt incluse exemp uxiliarelor tre si avoir.
Romana
Present: Eu iubesc Imperfect: Eu iubeam Perfectul simplu: Eu iubii Perfectul compus: Eu am iubit Viitor: Voi iubi Viitor (apropiat): Voi iubi Viitor anterior: Voi fi iubit Perfect compus: Am iubit Mai mult ca perfect: Iubisem Conditional prezent: As iubi
r):
cu aller):
er
r:
r:
ait:
rsent:
onnel:
Conditional trecut: As fi iubit Conjunctiv prezent: sa iubesc Conjunctiv imperfect: sa fi iubit Conjunctiv trecut: daca as fi iubit Conjunctiv trecut: daca as fi iubit
jonctif:
ubjonctif:
sse
jonctif:
du subjonctif: aim
mpurile verbelor frantuzesti nu au corespondente in limba romana si se traduc cu timpuri existente, in functie de context. TRE SI AVOIR
e:
atif Imparfait: J'tais Tu tais Il tait Nous tions Vous tiez Ils taient Future: Je serai Tu seras Il sera
Nous serons Vous serez Ils seront Plus-que-parfait: J'avais t Tu avais t Il avait t Nous avions t Vous aviez t Ils avaient t Future parfait: J'aurai t Tu auras t Il aura t Nous aurons t Vous aurez t Ils auront t
nel Pass: J'aurais t Tu aurais t Il aurait t Nous aurions t Vous auriez t Ils auraient t
Imperfect: Que je fusse Que tu fusses Qu'il ft Que nous fussions Que vous fussiez Qu'ils fussent Subjonctif parfait pass: Que j'eusse t Que tu eusses t Qu'il et t Que nous eussions t Que vous eussiez t Qu'ils eussent t
rsoana I plural
e folosit cu:
rezece verbe: partir passer rentrer rester retourner a pleca a trece a se intoarce acasa a ramane a se intoarce
merge
junge
cobori deveni
ntra
a urca
muri
e naste
matin.
neata.
pot folosi ca auxiliar fie tre fie avoir. Ca regula generala, auxiliarul avoir este folosit pentru exprimarea unei actiuni, in tim ia. Am scris o carte. livre. Este scris in cartea aceasta.
rs Paris.
er, retourner si sortir se conjuga cu avoir in loc de tre cand sunt urmate de un complement direct. Elevii au iesit din sala. Elevii au scos caietele lor.
rtis de la salle.
ti leurs cahiers.
perfect:
vais avais
avait
ous avions
uture:
urai auras
aura
ous aurons
ous aurez auront Plus-que-parfait: J'avais eu Tu avais eu Il avait eu Nous avions eu Vous aviez eu Ils avaient eu Future Perfect: J'aurai eu Tu auras eu Il aura eu Nous aurons eu Vous aurez eu Ils auront eu Past Conditional: J'aurais eu
al:
Tu aurais eu Il aurait eu Nous aurions eu Vous auriez eu Ils auraient eu Imperfect Subjunctive: Que j'eusse Que tu eusses Qu'il et Que nous eussions Que vous eussiez Qu'ils eussent Past Perfect Subjunctive:
ve:
bjunctive:
Que j'eusse eu Que tu eusses eu Qu'il et eu Que nous eussions eu Que vous eussiez eu Qu'ils eussent eu
rsoana I plural
osit:
ranzitive:
on.
Ea a invatat lectia.
NDICATIV
v (Prsent de l'Indicatif) se formeaza adaugand la tema verbului urmatoarele terminatii: -re -s -s ---ons -ez -ent
sons
sez
sent
Ils finissent
Ils rendent
n gradina.
u un adevar permanent:
und.
a:
iva:
'prezent universal,' a carui semnificatie este extinsa nedefinit si asupra trecutului, si asupra viitorului:
tivului (Imparfait) se formeaza adaugand la tema verbului urmatoarele terminatii: grupa a 2-a: -ir -issais -issais -issait -issions -issiez grupa a 3-a: -re -ais -ais -ait -ions -iez
-issaient
-aient
finir - a termina Je finissais Tu finissais Il finissait Nous finissions Vous finissiez Ils finissaient
rendre - a inapoia Je rendais Tu rendais Il rendait Nous rendions Vous rendiez Ils rendaient
ait.
Pass simple) se formeaza adaugand la tema verbului terminatiile specifice: grupa a 2-a: -ir -is -is -it -imes grupa a 3-a: -re -is -is -it -imes
-ites -irent
-ites -irent
finir - a termina Je finis Tu finis Il finit Nous finimes Vous finites Ils finirent
rendre - a inapoia Je rendis Tu rendis Il rendit Nous rendimes Vous rendites Ils rendirent
Pass simple) se foloseste pentru a exprima o actiune care s-a facut intr-un moment precis al trecutului. Este folosit ca timp ectul compus (Pass compos).
e timpul corespondent din limba romana, nu este folosit pentru actiuni intamplate cu putin timp in urma. In romaneste, in func perfectul simplu (acesta, mai ales in povestiri, romane, unde si in romaneste se foloseste acest timp al naratiunii). PASS COMPOS (PERFECTUL COMPUS)
(Pass compos) se formeaza cu verbul auxiliar (tre sau avoir) conjugat la prezent indicativ + participiul trecut al verbului de co
ur Cologne.
ora sa la Kln.
n ville.
mple) se formeaza cu desinentele specifice: grupa a 2-a: -ir -ir-ai -ir-as -ir-a -ir-ons -ir-ez -ir-ont grupa a 3-a: -re -r-ai -r-as -r-a -r-ons -r-ez -r-ont
iile sunt fara er, ir, r, ele adaugandu-se direct la forma intreaga de infinitiv. Pentru usurinta retinerii s-au folosit terminatiile m v-am obisnuit cu toate celelalte timpuri.
ous finirons
u a exprima:
va petrece in viitor:
is heures.
rei.
incepe in viitor:
medi matin.
a sambata dimineata.
n oncle Paris.
Futur antrieur) se formeaza cu viitorul auxiliarului (tre sau avoir) + participiul trecut.
jugat.
cu avoir, modelul este: Nous aurons aim Vous aurez aim Ils auront aim
e la care se foloseste auxiliarul tre, modelul este: Nous serons all(e)s Vous serez all(e)s Ils seront alls Elles seront alles
achats.
umparaturile.
sit pentru a exprima: loc inaintea unei alteia care trebuie terminata:
ra indoiala curand.
ndoiala gresit.
clientii.
ass antrieur) este format cu verbul auxiliar conjugat la perfect simplu (Pass simple) + participiul trecut.
us emes aim
us fmes all(e)s
es lettres.
es langues trangres.
i straine.
ima:
g, il nous quitta.
petrece rapid:
vs.
PLUS-QUE-PARFAIT
ctul (Plus-que-parfait) se formeaza cu auxiliarul (tre sau avoir) la imperfect + participiul trecut. Doar auxiliarul este conjugat.
cu avoir, modelul este: Nous avions aim Vous aviez aim Ils avaient aim
e conjugate cu tre, modelul este: Nous tions all(e)s Vous tiez all(e)s Ils taient alls Elles taient alles
ll pendant longtemps.
t timp.
nues.
oloseste:
risera in Rusia.
ONNEL
el, care se formeaza adaugand la tema verbului urmatoarele terminatii: grupa a 2-a: -ir -ir-ais -ir-ais -ir-ait -ir-ions -ir-iez -ir-aient grupa a 3-a: -re -r-ais -r-ais -r-ait -r-ions -r-iez -r-aient
iile sunt aceleasi pentru toate trei grupele de verbe si, ca si la viitor, ele se adauga la formele de infinitiv.
finir - a termina Je finirais Tu finirais Il finirait Nous finirions Vous finiriez Ils finiraient
rendre - a inapoia Je rendrais Tu rendrais Il rendrait Nous rendrions Vous rendriez Ils rendraient
itionnel, care se formeaza cu auxiliarul (tre sau avoir) conjugat la conditionnel prsent + le participe pass. aller / a merge Je serais all Tu serais all Il serait all Nous serions alls
pentru a introduce o ipoteza sau o supozitie. El poate exprima: care poate interveni numai in anumite conditii:
us dplacer?
plasati?
limba romana, conjunctivul este folosit de obicei in frazele subordonate, dar poate fi regasit si in cele principale. Conjunctivul a
care se formeaza adaugand la tema verbului terminatiile specifice: grupa a 2-a: -ir -isse -isses grupa a 3-a: -re -e -es
finir - a termina que je finisse que tu finisses qu'il finisse que nous finissions que vous finissiez qu'ils finissent
rendre - a inapoia que je rende que tu rendes qu'il rende que nous rendions que vous rendiez qu'ils rendent
e formeaza cu auxiliarul conjugat la prezent conjunctiv + participiul trecut. Numai auxiliarul este conjugat. aller / a merge que je sois all que tu sois all qu'il soit all
m que nous soyons alls que vous soyez alls qu'ils soient alls
ecvent folosite, mai sunt alte doua: care se formeaza prin adaugarea la tema verbului a terminatiilor specifice: grupa a 2-a: -ir -isse -isses -it grupa a 3-a: -re -isse -isses -it
bjonctif se formeaza cu auxiliarul (la imparfait subjonctif) + participiul trecut al verbului de conjugat. aller - a merge que je fusse all que tu fusses all qu'il ft all aim que nous fussions alls
osit in propozitiile subordonate pentru a exprima o eventualitate, o ipoteza, o dorinta, o indoiala sau o urare.
il le veuille ou non.
nisse.
ze Dumnezeu. PARTICIPIUL
eaza astfel:
arler parl
(a vorbi) (vorbit)
te tre si naitre au si ele participiul in '': tre t naitre n (a fi) (fost) (a se naste) (nascut)
forma participiul trecut in mai multe moduri. Iata cateva exemple: (a inapoia) rendu (a lua) (luat) (a stinge) (stins) (a hrani) nui (hranit) (inapoiat)
endre
rendre pris
teindre teint
uire
osit in timpurile compuse si la diateza pasiva; se mai pot folosi de asemenea ca adjective. In acest ultim caz se acorda in gen si n
scrisori.
uvintele scrise.
xceptia verbelor tre, avoir si savoir) se formeaza prin indepartarea terminatiei -ons de la persoana I plural a prezentului indicati
egarder
regardons regardant
ouloir
(a vrea)
caz se acorda in gen si numar cu substantivul. un poem emotionant o conversatie stimulatoare gradini infloritoare noutati surprinzatoare
nt
stimulante
ants
prenantes
u o actiune periferica sau secundara. Aceasta constructie cere ca participiul sa ramana invariabil.
march
cela
nt en chantant.
nt poate fi introdus de prepozitia 'en' si folost in mod adverbial: en voyageant par avion.
au ramas surprinsi.
piale cu 'en', actiunea descrisa de participiu face referire intotdeauna la subiectul expresiei. AUXILIARE MODALE
modale sunt combinate cu infinitive pentru a exprima concepte ca posibilitate, necesitate sau obligatie: putea
rebui
vrea
trebui
ti
ate si au prezentul indicativ prezentat mai jos: pouvoir pouvant pu Nous pouvons
in puis-je)
Nous devons
ous voulons
avoir sachant su
us savons
ous savez
savent
a verbelor modale si impersonalul 'falloir' (a trebui, a fi necesar). Acesta este folosit numai la persoana a treia.
nt
sis.
l mainile.
Ma distrez Te distrezi Se distreaza Ne distram Va distrati Se distreaza este inclus la imperativul verbelor reflexive: Distreaza-te! Distrati-va! Sa ne distram! se traduc ca atare in romaneste. Voi va inselati. Cum te numesti tu? Grabeste-te!
ns
z.
es-tu?
eflexive sunt:
e distra, a se amuza
e numi
e opri
e aseza
e bate
e rani
e peria
e culca; a apune
e grabi
se dezbraca
se duce
adormi
se plictisi
se supara
se imbraca
e casatori
e intampla, a se petrece
se plange
e purta
e plimba
i aminti
e rade
e odihni
se trezi
e simti
si aminti de
acea
e insela
e gasi IMPRATIF
entru a exprima o comanda, un ordin, o cerere. Formele de imperativ deriva din prezentul indicativului. Persoane: a II-a singula Vino repede! Sa mergem sa dansam! Fiti atenti! DIATEZA PASIVA
diferenta intre sensurile anonime si obiective. Se foloseste si subiectul personal 'on' pentru diateza pasiva. Il a termin le contrat. El a terminat contractul. Le contrat est termin. Contractul s-a terminat. On a termin le contrat. S-a terminat contractul.
oseste foarte mult in franceza. De obicei se schimba ordinea intre subiect si complement sau subiectul este omis. Aceasta se njugat.
ri:
Ei ne invita.
its.
Ei ne vor invita.
s.
Ei ne invitau.
s.
Eram invitati.
s.
vits.
vit.
Ei ne invitasera.
vit.
Ei ne vor fi invitat.
nvits.