Vous êtes sur la page 1sur 28

MBA FRANCEZA

SUMARUL TIMPURILOR

timpurilor franceze si echivalentele lor romanesti. Fiecare dintre aceste timpuri va fi discutat mai departe. Sunt incluse exemp uxiliarelor tre si avoir.

Romana
Present: Eu iubesc Imperfect: Eu iubeam Perfectul simplu: Eu iubii Perfectul compus: Eu am iubit Viitor: Voi iubi Viitor (apropiat): Voi iubi Viitor anterior: Voi fi iubit Perfect compus: Am iubit Mai mult ca perfect: Iubisem Conditional prezent: As iubi

r):

cu aller):

er

r:

r:

ait:

rsent:

onnel:

Conditional trecut: As fi iubit Conjunctiv prezent: sa iubesc Conjunctiv imperfect: sa fi iubit Conjunctiv trecut: daca as fi iubit Conjunctiv trecut: daca as fi iubit

jonctif:

ubjonctif:

sse

jonctif:

du subjonctif: aim

mpurile verbelor frantuzesti nu au corespondente in limba romana si se traduc cu timpuri existente, in functie de context. TRE SI AVOIR

si avoir (a avea) sunt neregulate. Conjugarea lor este urmatoarea:

e:

atif Imparfait: J'tais Tu tais Il tait Nous tions Vous tiez Ils taient Future: Je serai Tu seras Il sera

Nous serons Vous serez Ils seront Plus-que-parfait: J'avais t Tu avais t Il avait t Nous avions t Vous aviez t Ils avaient t Future parfait: J'aurai t Tu auras t Il aura t Nous aurons t Vous aurez t Ils auront t

nel Pass: J'aurais t Tu aurais t Il aurait t Nous aurions t Vous auriez t Ils auraient t

Imperfect: Que je fusse Que tu fusses Qu'il ft Que nous fussions Que vous fussiez Qu'ils fussent Subjonctif parfait pass: Que j'eusse t Que tu eusses t Qu'il et t Que nous eussions t Que vous eussiez t Qu'ils eussent t

ngular, persoana a II-a

rsoana I plural

rsoana a II-a plural

e folosit cu:

rezece verbe: partir passer rentrer rester retourner a pleca a trece a se intoarce acasa a ramane a se intoarce

merge

junge

cobori deveni

ntra

a urca

sortir tomber venir

a iesi a cadea a veni

muri

e naste

matin.

neata.

eflexive: Ei s-au spalat.

a pasiva: Ei au fost primiti.

pot folosi ca auxiliar fie tre fie avoir. Ca regula generala, auxiliarul avoir este folosit pentru exprimarea unei actiuni, in tim ia. Am scris o carte. livre. Este scris in cartea aceasta.

i cu avoir: El a petrecut trei zile la Paris.

rs Paris.

er, retourner si sortir se conjuga cu avoir in loc de tre cand sunt urmate de un complement direct. Elevii au iesit din sala. Elevii au scos caietele lor.

rtis de la salle.

ti leurs cahiers.

perfect:

vais avais

avait

ous avions

ous aviez avaient

uture:

urai auras

aura

ous aurons

ous aurez auront Plus-que-parfait: J'avais eu Tu avais eu Il avait eu Nous avions eu Vous aviez eu Ils avaient eu Future Perfect: J'aurai eu Tu auras eu Il aura eu Nous aurons eu Vous aurez eu Ils auront eu Past Conditional: J'aurais eu

al:

Tu aurais eu Il aurait eu Nous aurions eu Vous auriez eu Ils auraient eu Imperfect Subjunctive: Que j'eusse Que tu eusses Qu'il et Que nous eussions Que vous eussiez Qu'ils eussent Past Perfect Subjunctive:

ve:

bjunctive:

Que j'eusse eu Que tu eusses eu Qu'il et eu Que nous eussions eu Que vous eussiez eu Qu'ils eussent eu

rsoana a II-a singular

rsoana I plural

rsoana a II-a plural

osit:

ranzitive:

on.

Ea a invatat lectia.

tranzitive: Ea a servit masa. Ea servise masa.

mpersonale: A nins. Ninsese.

ctului compus al verbelor tre si avoir: Am avut Am fost

NDICATIV

v (Prsent de l'Indicatif) se formeaza adaugand la tema verbului urmatoarele terminatii: -re -s -s ---ons -ez -ent

sons

sez

sent

finir - a termina Je finis Tu finis Il finit Nous finissons Vous finissez

rendre - a inapoia Je rends Tu rends Il rend Nous rendons Vous rendez

Ils finissent

Ils rendent

oseste pentru a exprima:

are prezenta: le jardin.

n gradina.

u un adevar permanent:

und.

a:

e me lve sept heures.

ta eu ma scol la ora sapte.

iva:

'prezent universal,' a carui semnificatie este extinsa nedefinit si asupra trecutului, si asupra viitorului:

amasse pas mousse.

ogoleste nu lasa urme adanci. IMPERFECT INDICATIV

tivului (Imparfait) se formeaza adaugand la tema verbului urmatoarele terminatii: grupa a 2-a: -ir -issais -issais -issait -issions -issiez grupa a 3-a: -re -ais -ais -ait -ions -iez

-issaient

-aient

finir - a termina Je finissais Tu finissais Il finissait Nous finissions Vous finissiez Ils finissaient

rendre - a inapoia Je rendais Tu rendais Il rendait Nous rendions Vous rendiez Ils rendaient

parfait) este folosit pentru a exprima:

petrece in trecut: Soarele apunea.

ait.

au loc in acelasi timp in trecut:

tiez en France, j'tais en Angleterre.

i in Franta, eu eram in Anglia. repetat in trecut:

passais l't la plage.

etreceam vara la plaja. PASS SIMPLE (TRECUTUL ISTORIC)

Pass simple) se formeaza adaugand la tema verbului terminatiile specifice: grupa a 2-a: -ir -is -is -it -imes grupa a 3-a: -re -is -is -it -imes

-ites -irent

-ites -irent

finir - a termina Je finis Tu finis Il finit Nous finimes Vous finites Ils finirent

rendre - a inapoia Je rendis Tu rendis Il rendit Nous rendimes Vous rendites Ils rendirent

Pass simple) se foloseste pentru a exprima o actiune care s-a facut intr-un moment precis al trecutului. Este folosit ca timp ectul compus (Pass compos).

n frappa la porte. batut la usa.

e timpul corespondent din limba romana, nu este folosit pentru actiuni intamplate cu putin timp in urma. In romaneste, in func perfectul simplu (acesta, mai ales in povestiri, romane, unde si in romaneste se foloseste acest timp al naratiunii). PASS COMPOS (PERFECTUL COMPUS)

(Pass compos) se formeaza cu verbul auxiliar (tre sau avoir) conjugat la prezent indicativ + participiul trecut al verbului de co

ous avons donn

ous avez donn ont donn

El s-a dus la Dijon.

ur Cologne.

ora sa la Kln.

ive formeaza perfectul compus cu tre.

Nous sommes all(e)s Vous tes all(e)s

t alle Ils sont alls / Elles sont alles

(Pass compos) exprima o actiune trecuta, desfasurata intr-un moment precis:

n ville.

oras. FUTURE SIMPLE (VIITOR INDICATIV)

mple) se formeaza cu desinentele specifice: grupa a 2-a: -ir -ir-ai -ir-as -ir-a -ir-ons -ir-ez -ir-ont grupa a 3-a: -re -r-ai -r-as -r-a -r-ons -r-ez -r-ont

iile sunt fara er, ir, r, ele adaugandu-se direct la forma intreaga de infinitiv. Pentru usurinta retinerii s-au folosit terminatiile m v-am obisnuit cu toate celelalte timpuri.

finir - a termina Je finirai Tu finiras Il finira

rendre - a inapoia Je rendrai Tu rendras Il rendra Nous rendrons

ous finirons

Vous finirez Ils finiront

Vous rendrez Ils rendront

u a exprima:

va petrece in viitor:

is heures.

rei.

incepe in viitor:

mmencera lundi matin.

epe luni dimineata.

a care va fi realizata in viitor:

medi matin.

a sambata dimineata.

oloseste si un viitor format cu aller (a merge) + infinitivul.

n oncle Paris.

hiul meu in Paris.

ger Bordeaux par bateau.

ordeaux cu vaporul. FUTURE ANTRIEUR (VIITOR PERFECT)

Futur antrieur) se formeaza cu viitorul auxiliarului (tre sau avoir) + participiul trecut.

jugat.

cu avoir, modelul este: Nous aurons aim Vous aurez aim Ils auront aim

e la care se foloseste auxiliarul tre, modelul este: Nous serons all(e)s Vous serez all(e)s Ils seront alls Elles seront alles

achats.

umparaturile.

nnement avant septembre.

amentul inainte de septembrie.

sit pentru a exprima: loc inaintea unei alteia care trebuie terminata:

rmin mon travail, je viendrai te voir.

minat munca mea, voi veni sa te vad.

ezumtie: fini bientt.

ra indoiala curand.

doute mal entendu.

ndoiala gresit.

va termina la o data precisa in viitor:

ain, nous aurons termin ce projet.

viitoare, vom fi terminat acest proiect.

urs les clients.

clientii.

travail avant septembre.

ca inainte de septembrie. PASS ANTRIEUR

ass antrieur) este format cu verbul auxiliar conjugat la perfect simplu (Pass simple) + participiul trecut.

cu avoir, schema este:

us emes aim

us etes aim eurent aim

e care cer conjugare cu tre, schema este:

us fmes all(e)s

ous ftes all(e)s furent alls

les furent alles

eu, la multitude fut confondue.

a fost, multimea a fost surprinsa.

es lettres.

es langues trangres.

i straine.

ima:

urmata imediat de alta:

g, il nous quitta.

case, el ne-a parasit.

petrece rapid:

vs.

PLUS-QUE-PARFAIT

ctul (Plus-que-parfait) se formeaza cu auxiliarul (tre sau avoir) la imperfect + participiul trecut. Doar auxiliarul este conjugat.

cu avoir, modelul este: Nous avions aim Vous aviez aim Ils avaient aim

e conjugate cu tre, modelul este: Nous tions all(e)s Vous tiez all(e)s Ils taient alls Elles taient alles

ll pendant longtemps.

t timp.

nues.

oloseste:

o actiune trecuta (destul de recenta) sau pentru a istorisi o naratiune.

aient voyag en Russie.

risera in Rusia.

o actiune in trecut intrerupta de o alta actiune.

ne partis quand il commena pleuvoir.

cand a inceput sa ploua.

ONNEL

el, care se formeaza adaugand la tema verbului urmatoarele terminatii: grupa a 2-a: -ir -ir-ais -ir-ais -ir-ait -ir-ions -ir-iez -ir-aient grupa a 3-a: -re -r-ais -r-ais -r-ait -r-ions -r-iez -r-aient

iile sunt aceleasi pentru toate trei grupele de verbe si, ca si la viitor, ele se adauga la formele de infinitiv.

finir - a termina Je finirais Tu finirais Il finirait Nous finirions Vous finiriez Ils finiraient

rendre - a inapoia Je rendrais Tu rendrais Il rendrait Nous rendrions Vous rendriez Ils rendraient

itionnel, care se formeaza cu auxiliarul (tre sau avoir) conjugat la conditionnel prsent + le participe pass. aller / a merge Je serais all Tu serais all Il serait all Nous serions alls

Vous seriez alls Ils seraient alls

pentru a introduce o ipoteza sau o supozitie. El poate exprima: care poate interveni numai in anumite conditii:

partir, nous le suivrions.

sa plece, noi l-am urma.

a sau trecuta al carei rezultat depinde de o conditie nerealizata:

nt, j'achterais une nouvelle voiture.

, as cumpara o masina noua.

rais venu plus tt. fi venit mai repede.

ente sau principale, poate exprima:

e trecuta: lieu au chateau.

avut loc la castel.

us dplacer?

plasati?

limba romana, conjunctivul este folosit de obicei in frazele subordonate, dar poate fi regasit si in cele principale. Conjunctivul a

care se formeaza adaugand la tema verbului terminatiile specifice: grupa a 2-a: -ir -isse -isses grupa a 3-a: -re -e -es

-isse -issions -issiez -issent

-e -ions -iez -ent

finir - a termina que je finisse que tu finisses qu'il finisse que nous finissions que vous finissiez qu'ils finissent

rendre - a inapoia que je rende que tu rendes qu'il rende que nous rendions que vous rendiez qu'ils rendent

e formeaza cu auxiliarul conjugat la prezent conjunctiv + participiul trecut. Numai auxiliarul este conjugat. aller / a merge que je sois all que tu sois all qu'il soit all

m que nous soyons alls que vous soyez alls qu'ils soient alls

ecvent folosite, mai sunt alte doua: care se formeaza prin adaugarea la tema verbului a terminatiilor specifice: grupa a 2-a: -ir -isse -isses -it grupa a 3-a: -re -isse -isses -it

-issions -issiez -issent

-issions -issiez -issent

ul circumflex pe vocala terminatiei la persoana a III-a singular.

bjonctif se formeaza cu auxiliarul (la imparfait subjonctif) + participiul trecut al verbului de conjugat. aller - a merge que je fusse all que tu fusses all qu'il ft all aim que nous fussions alls

aim que vous fussiez alls qu'ils fussent alls

osit in propozitiile subordonate pentru a exprima o eventualitate, o ipoteza, o dorinta, o indoiala sau o urare.

il le veuille ou non.

o, fie ca el vrea sau nu.

fassiez cela. faceti asta.

te fi folosit si in propozitii principale sau in declaratii, afirmatii.

nisse.

ze Dumnezeu. PARTICIPIUL

eaza astfel:

uga la tema verbului (sau in locul terminatiei de infinitiv):

arler parl

(a vorbi) (vorbit)

manger (a manca) mang (mancat)

te tre si naitre au si ele participiul in '': tre t naitre n (a fi) (fost) (a se naste) (nascut)

meaza participiul trecut in 'i':

hoisir (a alege) choisi (ales)

randir (a creste) grandi (crescut)

forma participiul trecut in mai multe moduri. Iata cateva exemple: (a inapoia) rendu (a lua) (luat) (a stinge) (stins) (a hrani) nui (hranit) (inapoiat)

endre

rendre pris

teindre teint

uire

osit in timpurile compuse si la diateza pasiva; se mai pot folosi de asemenea ca adjective. In acest ultim caz se acorda in gen si n

rit des lettres.

scrisori.

nt les mots crits.

uvintele scrise.

xceptia verbelor tre, avoir si savoir) se formeaza prin indepartarea terminatiei -ons de la persoana I plural a prezentului indicati

egarder

(a privi) (noi privim) (privind)

regardons regardant

ouloir

(a vrea)

voulons (noi vrem) voulant (voind)

erbelor tre, avoir si savoir sunt:

tre tant (fiind)

voir ayant (avand)

avoir sachant (stiind)

i multe folosiri in franceza. Acesta poate servi ca:

caz se acorda in gen si numar cu substantivul. un poem emotionant o conversatie stimulatoare gradini infloritoare noutati surprinzatoare

nt

stimulante

ants

prenantes

u o actiune periferica sau secundara. Aceasta constructie cere ca participiul sa ramana invariabil.

march

alergand catre piata facand asta si aia

cela

nt en chantant.

ntand. une lampe la main s'avana vers moi.

mpa in mana avansa spre mine.

nt poate fi introdus de prepozitia 'en' si folost in mod adverbial: en voyageant par avion.

alatorind cu avionul. tour de Londres en assistant la confrence. Londrei asistand la conferinta.

n, ils ont t surpris.

au ramas surprinsi.

piale cu 'en', actiunea descrisa de participiu face referire intotdeauna la subiectul expresiei. AUXILIARE MODALE

modale sunt combinate cu infinitive pentru a exprima concepte ca posibilitate, necesitate sau obligatie: putea

rebui

vrea

trebui

ti

ate si au prezentul indicativ prezentat mai jos: pouvoir pouvant pu Nous pouvons

in puis-je)

Vous pouvez Ils peuvent devoir devant d

Nous devons

ous devez doivent

ouloir voulant voulu

ous voulons

ous voulez veulent

avoir sachant su

us savons

ous savez

savent

a verbelor modale si impersonalul 'falloir' (a trebui, a fi necesar). Acesta este folosit numai la persoana a treia.

alloir --------fallu il faut

Este necesar ca El are nevoie de bani VERBE REFLEXIVE

nt

VE, subiectul este in acelasi timp obiectul actiunii exprimate.

sis.

at. les mains.

l mainile.

rima actiunea care se reflecta asupra subiectului insusi.

Ma distrez Te distrezi Se distreaza Ne distram Va distrati Se distreaza este inclus la imperativul verbelor reflexive: Distreaza-te! Distrati-va! Sa ne distram! se traduc ca atare in romaneste. Voi va inselati. Cum te numesti tu? Grabeste-te!

ns

z.

es-tu?

eflexive sunt:

e distra, a se amuza

e numi

e opri

e aseza

e bate

e rani

e peria

e culca; a apune

e grabi

se dezbraca

se duce

adormi

se plictisi

se supara

se imbraca

se spala se trezi; a rasari (soarele)

e casatori

e intampla, a se petrece

se plange

e purta

e plimba

i aminti

e rade

e odihni

se trezi

e simti

si aminti de

acea

e insela

e gasi IMPRATIF

entru a exprima o comanda, un ordin, o cerere. Formele de imperativ deriva din prezentul indicativului. Persoane: a II-a singula Vino repede! Sa mergem sa dansam! Fiti atenti! DIATEZA PASIVA

diferenta intre sensurile anonime si obiective. Se foloseste si subiectul personal 'on' pentru diateza pasiva. Il a termin le contrat. El a terminat contractul. Le contrat est termin. Contractul s-a terminat. On a termin le contrat. S-a terminat contractul.

oseste foarte mult in franceza. De obicei se schimba ordinea intre subiect si complement sau subiectul este omis. Aceasta se njugat.

ri:

Ei ne invita.

its.

Noi suntem invitati.

Ei ne vor invita.

s.

Noi vom fi invitati.

Ei ne invitau.

s.

Eram invitati.

s.

They invited us.

vits.

We have been invited.

vit.

Ei ne invitasera.

nvits. Fuseseram invitati.

vit.

Ei ne vor fi invitat.

nvits.

Vom fi fost invitati.

Vous aimerez peut-être aussi