L)IN PUBLICATIUNILE CASEI $COALELOR

COLE,CTIA DE ACTUALITATI PEDAGOGICE

Pablicald sub auspieiile Institufului J.-J. Rousseau. Geneva

Dr. PAUL GODIN

Laureat al Institututului, al Academiei de Medicini gi al
Societátii de Antropologie din Paris. Profesor la coalit pentru
5ttintele Educatiei (Institutul J.-.I. Rousseau) Geneva

CREVEREA COPILULUI
IN EPOCA 5COLARÁ
APLICATII EDUCATIVE
TRADUCERE
CU AUTORIZAREA AUTORULUI, DE

ELISA .ALEXANDRESCU i FILOTEEA DIACONESCU

Directoarea scoalei primare de lnstitutoare, gcoala primará de
fete No 17 (Mims), Bucuregti fete No. 13, Bucuregti

Cu 16 planse in afard de text ai un portret al autorului

BUCURE§TI
Tip. Romania NouaTM, Th. I. Voinea, Str. G-ral Dona, 26
1925

www.dacoromanica.ro
 ..,... Fenomenele cre§terii fizice, interese0a pc_ insti-
tutor prin aceia ci ele au intiuriri asuprd functiumlor
psihice si asupra muncii intelectuale...»
Ed. Claparède
(Psychologic de ['enfant, 4-a ' dttie p Ii5)

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 OPERELE D.-11 ULUI PAUL GODIN
ASUPRA CRESTERII (AUXANOLOGIF)

Essai sur l'éducation physique dans la Famille el au Collége

These pour le Doctorat en Médecine (Faculté de Paris, octo-
bre 1881) et Académie des Sciences morales et politiques.
Asymétries normales des organes binaires chez l'homme.
le note. Académie des Sciences, 19 février 1911U(
2e note. Academie des sciences, 3 octobre 1910.
Note sur la faille minima que doiven( présenter les enfants
de 15 ans destlnés d s'engager d 18 ans iArchives d
decine et de Pharmacie militaires. Aoftt 19,0). Mémoire COG-
ronné par l'Academie de Médecine, 1912.
Du r6le de l'Anthropométrie en education physique Ouvrage
couronné par l'Academie de Medecine (1912). Paris, Ma-
loine, edit
Hygidne et EJucation. Conferences publiques récompensées par
PAcademie de Medecine (médaille de bronze de l'Hygiene de
l'enfance (1901).
Recherches anthropométriques sur la Croissance des diver-
ses parties du corps. Ouvrage couronné par la Socidtd d'an-
thropologie de Paris (1902) et par l'Academie de Medeclne
(1912). 224 p Paris. Maloine. edit.
Un diagnostic morphologique au moyen de l'Anthropométrie
l'Hôpital de Montpellier. Académie de Medecine, séance du
2 oct. 1906.
De la puberté à la nubilité. Societe d'Anthropologie, 7 juil 1909.
Alternances des Accroissements (semestrlels) au cours du
dévelonpement du corps humain (dans le sexe masculin)
entre 15 et 18 ans. Societe de Biologic, séance du 25 juin
1010. Etude couronée par l'Académie de Medicine ( 9 2)
Les Proportion du Corps pendant la Croissance, 6 figures et
9 tableaux. Ouvrage couropné par l'Academie de Medecine
(1912). Paris. Maloine, edit.
Variations des Proportions de longueur et de largeur du Corpa
dans la sexe masculin au cours de l'Ontogénie post-foetale.
Académie des Sciences, seance du 19 juin 1911. Etude cou-
roan& par l'Académiede Medecine (Prix Larrey, 1912).
Essai d'explication du rdle de la puberté chex l'homme. Soc.
d'Anthropologie, 19 octobre 1911.
Les Drafts de l'Enfant, in-e. 279 pages. Ouvrage honoré d'une
souscription du Ministere de l'Instruction publique. Paris. Ma-
loine, édit., 1912.
Le Médecin, l'Enfant et la famine. Croissance et Education,
in-o. 201 pages. Cie de la Formule individuellea de croissance
pour la médecin. Pari3. Maloine, editeur.

www.dacoromanica.ro
CREPEREA COPILULUI
IN EPOCA ;COLARA

www.dacoromanica.ro
 Doctoral Paul Godin este un ialntor sinar si de-
Notat al copilului. Lucrdnd fdrd preget la tot limpul
carierei sale a introdus in observarea copilului me/oda
ne mai intrebuintatii pdnii atunci, de a urmdri acelas
copil in tot timpul desvoltdrii sale, mdsurtindu-1 din
semestru in semestru. Pun aceste mdsuri semestriale
D-rul Godin a putut sii studieze toate transformdrile
ce -se petrec in corpul unui copil i sd lragd din ele
principii pedagogiee de mare important& Legea alter-
ndrilor, cauzele cari lacreazd asupra crestelii, puber-
tatea, legile pubertare, clesterea neegald, mobilierul
,scolar, timpul potrivit pentru educarea fiecdrui organ,
fisa individua/ti, etc., sunt chestiuni tratate ca siga-
,anta captitata din studii foarte amiinuntite si indelun-
gate, folositoare atdt educatiei cal i pdrintilor.
In anal 1912-1913 urnilind la Institutul pentru
1$thntele Educa fiel» J.-J. Rousseau din Geneva si cursu-
rile de antropometrie scolará ale Doctorului Godin,si
ludnd parte la lucrcirile practice, mi-am putut da seama
de valoarea rezultatelor cercetdrilor sale pe cari le-a
stráns in volumul «La Croissance pendant Pdge sco-
laire). Creziind cd poi aduce un real folosinvdtdman-
tului nostru, am tracks aceasta lucrcre impreund ca
colega mea D-na Filoteea Diaconescu.
Dam ad i o parte din scrisoarea pri,n care d. Dr.

www.dacoromanica.ro
8

Godin autorizd traducerea: «Votre pensée de traduire

<La Croissance pendant rage scolaire ), me touche beau-
coup, et je considererai comme un honneur pour moi
d'être lu dans la langue de nos chers 'et vaillants allies.
C'est avec un grand plaisir que j'autorise la traduction
et la publication de cet ouvrage >
E. A.

www.dacoromanica.ro
 NOTITA BIOGRAFICA

Doctorul Paul Godin s'a ndscut la 20 August 1859,

in La Flèche (Sarthe), Frank. La 22 de ani dupd stra-
lactic. studii /acute la Angers ci apoi la Paris i-a ca.-
Olaf titlul de doctor. Teza sa de doctorat a fost
intitulatd Essai sur l'éducation plasyque dans la f a-
mille et au college». Doctoral Godin a oval ocaziasa
studieze copilul in grddina de copii condusa de nid-
tusa sa D-ra Pivron, nepoata D nei Pape Carpentier,
uncle era director de studii. Ca extern la spitalul de
cop( din strada Sèvres, a avut ocazia sil studieze de
aproape copilul bolnav. Dar preocupar/le ttinarului
candidat doctor nu furd intelese; anal din membrii
comisionii numi lucrarea sa ctezd de doctorat in litere .
Intrcind ca medic in arma/u, inaintd foarte repede
si fu ata,sat ccind la trupa Mild la un spital militar,
tunclioncind mull limp in Algeria ande dirija spitalul
din Orli'ansville. Dar in ceeace privete lucrar/le sale
irebue sa menttonam mai ca seama anii 1891-1900,
and a /cost medicul 5coalelor copiilor de trupd din
.Andelys ,si din Saint-Hippolyte du Fort. Acolo dupd
st aturile profesorului 114anouvrier, a inceput stl faca
in mod metodic mitsurdri antropometrice asupra co-

www.dacoromanica.ro
pielor sz a6uprit adolescentilor. In aceste scolz ande
entrau in fecare an 130 elevi noi, fiecare copil a fast
armarit timp de 5 ani, pas cu-pas, dela recrea/te
dormitor, dim clasd la exercitii, etc. Fiind in acela,s
limp si profesor de higiend a putut sa lacreze i mat
bine, fiind ajutat cu maid ca/dura de enstitutorii
Asifet cel in 1891_ Na ccolarà antropometricel,
dizzied si psychologica a nutut fi introdusa in scoalele
copiaor de trapa. ln 1907, reguliinduii drepturtle la
pensig consacrat tot timpul la coordonarea mate-
rialului adunat.
Incepdnd din 1900, D_ful Godin, dada la tveallt
Hind pe rdnd note, tablouri si comunicdri, din/re cart
multe au fast premiate de Societatea de Antropologie
din Paris, de Academia de Medicend i de Institutul
Frantei.
In toamna (maul 1912 11 vedem la <Instituted
Rousseau, pentru Educatiei) din Geneva, ande
Cu un rar devotanzent a facut cu elevii institutului, ei
educatori, din aproape toale partite lumei, carsurt
de antroponzetrie si exercitii practice, putziindu-i en cu-
rent cu rezuttatele cercetcVilor ce a facul. Tot in
toamna anului 1912 scoate si lucrarea sa <La crells-
sance pendant Peke scoMire .
E.

www.dacoromanica.ro
 PRECUVANTARE

Cu o deosebita placate tubi(i elevi, roi insi-ra pr o-

fesch i educatori, ià dedic aceasta lucrare bazata pe
observarea continua a copilului alcatuitii din W-
illie pe cari le-ati urmat.
Aten(ia vie ca care Waft urmarit, ma face sa va
prezint lucraren in aceeas forma in care v'a lost in-
latisata prin viu grai.
D-voastra cautati ca singura calauza in educatie sa
va fie copilul, dupa epigrafal frumos al scoalei pentru
,5tantele Educatiei» Discat a puero magister ! si ati
vihut Cu n'arn Jacal altceva dealt sa incerc a fi in-
terpretul copilului.
Cact numai el, prin cre,sterea sq individuala, ne a-
rota ciar intimitatea viefei sale si ne da o minunata.
lectie certindu-ne sa descoperirn unitatea care conduce
multiplele tran.sformari si care e persoana sa.
Daca silt; multe despre indtvidualitatea sa lizica,
stiti de asernenea multe despre functia sa cerebrala,
care depinde, in buna parte, de conditiile creerului
de relatiile din/re el si restul corpului.
Ati adus omagii puteril lununiftoare a studiului
nee5lerii, and in unei lec(ii care ne facen sa

www.dacoromanica.ro
1 9

putrundem pdna in sufletul copilului afi spus intr'utz-

aviint pe care nu-1 pot uita:
Ce bine-1 cunoastefi!»
Cdnd reisfoind aceasta carte, yeti cavia/ele
vedem, deducem inchipuifi-vii ca lucrdm inca
impreund la lnslitutul J.-J. Rousseau.
Suntefi de fofa la fiecare pagind.
1 lunie 1913. Dr. PAUL GODIN

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE

Paginile cari urmeaza nu sunt a adunare de docu-

mente citrate; acesk documente au lost publicate in
rremea ultinalor 12 ani. Ele sunt o cheie a Formulei
individuale), un manual operator al determinara so-
malice si s'ar putea intitula mai bine «Despre crestere
ca mifloc de a pcitrunde individualitatea fizica a co-
pilului, a scolarului .

Am precedat practica metodei ce sustin de expu-

nerea rezultatelor anatorno-fiztologice (conceptia stiin-
Nita a cresterii, cunoasterea proportiitor corpului in
viirstele succesive ale desvoltarii, analiza puberta(ii
proità ca efect si cauza, legile cresterii individuate,
etc.), precum si de cdteva din principalele aplica(iuni
practice la cari ea m'a condus.
Educatorul care vrea sa faca o ale gere buna, trebue
RI cunoascil neaparat, rezultatele stiintifice si aplica-
tale practice datorite diferitelor metode si sa nu se
hotarasca pentru una din ele deccit dupli o cercetare
serioasa.
Sunt doua metode insemnate de .studiu obiectiv a-
supra desvoltdra morfologice pos/fe/ale a copilului,
metoda simultan'a ,si metoda periodia.

www.dacoromanica.ro
14

Cea din/di examineazd oarecum in acela, tinip an

numar oarecare de copit de toate vdrsfelc. Fiecare
copil este examinat odatd pentru totdeauna.
Metoda periodicä examineaza acelas copil in mod pe-
riodic in timput fazelor succesive ale desvoltaris sale
Prima metodii pane la indemiind mijloace folost-
Mare pentru comparatiile generale dintre viirste, dmtre
sexe si &litre rase? dar oricdt si-ar mari numarul der
masztri si notdri, evolutia individuala a dezvoltarii, cu.
toate fanomenele biologice cari o caracterizeaza si pe
care observa/oral trebue mai ales sa le cunoascd,
indue neobseriatil.
Cum ton fe acestea deriva din me/oda periodica, se
intelege cii lucriirile facute dapii me/oda simultand, n'au
decal un rol documentar limital.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA INTMA

ANALIZA CRE$TER11
CAPITOLUL I

EN't at: ci. Si UtrIUL CRE.5TEREI coPti,tiLur,

T [APODE bA FACA PARTE: DIN MATERRCE PREDATE tIN-
T fe O t COA LÂ k THNTELOR EDUCATIEI.

VArsta scolarA este Inainte de toate un timp de crestere.

Cresterea are o influentA dublA asupra functiel cerebrale. Studiu
nou ; pe ce se bezeazA. ScurtA privire asupra lanturtrilor pe care
poate sA ni le den studiul cresterii. Scopul acestui studiu este
tieterminarea inctividualitatii somatice a copilului.

Copilul poate urtna la scoala pana in ajunul pubertatii

san ebiar dupa aceasta epoca, potrivit studiilor pe care
le face si dupa cariera ce sila ales.
Varsta de scoala poate sa inceapa dela inscrierea
in liceu sau ciliar de la intrarea in grädina de copa.
Epoca *colea este inainte de bate un timp de crestere
Epoca 5colara cuprinde in adevar, cea mai niare parte
a perioadei de desvoltare pc care copilul o are de stra-
balut pcntru a dex ení adult.

www.dacoromanica.ro
16

Scolaritatea si cresterea merg paralel ; pentru a cu-

noaste insa mai bine felul cum se face dcsvoltarea fizica
a copilului, cresterea va trebui urmäritä chiar dela nas-
tere (PI II. IV. IX, XVi).
Este foarte greu de admis s'a" scoala care pune pe
copil in imprejuriiri artificiale eat de curioasc, sa' nu
infuenteze asupra evolutiei cresterii. Educatorul are da-
toria de a micsora aceastl influentà. Cea dintAi grijä a sa,
trebue sa fie aceia de a cunoaste legile desvoltärii fizi-
ce a copilului, legile cresterei, caci numai astfel va pu-
tea sa lucreze la stabilirea unei armonii intre restrictiile
vietei scolare si desvoltarea normalà a copilului.

Cresterea are o indoitil Initiurire asupra funcliei

cerebrale
Timpul de scoala este si timpul culturii cerebrale.
Creerul nu este un organ izolat, el face parte din or-
ganizmul intreg, dela care primeste hrana, si de care
nu poate sä" se desparta niciodatii, trebuind s'a' imparta
cu el atiit conditiile bune cAt si cele rele ale vietei.
Creerul este in mod efectiv sub dependinta vege-
tativa a organismului, cu toate cA relativ e independent
de acesta. In functionarea sa speciala, psyhied, el pri-
meste informatii dela simturi. Starea In care se gisesc
acepte simturi, influente_aza asup'ra finetii, asupra preci-
ziunii formatiilor pe care le dau, si numai dupà acgste
informatii creerul poate sä aprecieze mediul, lucrurile
din prejur, s'a judece dacg e momentul sg lucreze. si sa
indeplineasa astfel prima parte a functionarii sale.
Simturile sunt insusi corpul ele reflecteaz5 stArile
lui alternative de multumire sau nemultumire, cari le influ-
enteazii in mod inevitabil.
Prima parte a activitátii psycho-motrice (Alqniv-

www.dacoromanica.ro
 17

vrier) care este proprie creerului ; depinde de starea in,

.care se ggseste soma 1).
A doua parte a operatiei cerebrale impruinuta or-
-ganele de cari are trebuinta, dela aparatul locomotdr,
-care se afta' in aceiasi stare ca si restul corpului.
Cum s'ar putea inchipui o viatil cerebrala, o func-
tie psycho-motrice fgra corp !
Printre cauzele cari pot sa influenteze asupra in-
tocmirii organismnlui, cresterea este aceia care predo-
mina in toga' perioada de desvoltare a adultului.
Prin erestere trebue su intelegem toate modifia-
rile cari se pro duc in dinzensiunile diferitelor pen(i ale
corpului. Ea da nastere la schimlAri continue in con-
ditiile de functionare organid, ceiace pentru motivele de
mai sus, nu poate sa nu intereseze indirect creentl.
Dar creerul este el insusi supus cresterii si din
aceastA cauza suferä modificad cari influenteaza activi-
tatea sa functionalä".
Creerla este dar de dotiä" ori tributar cresterii ; de
aceia acei cari studiaz6 ca educatorul functionarea liii
-trebue s'A cunoascä foarte bine fazele cresterii.

Invgihnfint nou; pe ce se bazeaza

Procesul cresterii este complex, el cuprinpe o intreaga
evolutie, ne face sa asistam la aparitii de organe, la trans-
formad, variatii in dimensiunile diferitelor prirti ale corpului
si in rapoartele Ion reciproce ; el arat6 observatorului tare
cerceteaza metodic, mecanismul mai multor fenomene
ale- % ietei, cu caracterul lor individual.
Cele trei ma'suri : in5ltimea, perimetnil si greuta-
tea, canora li se potriveste pe drept denumirea de ina-
sura metria a lungimei corpului, de masiva metritá a
I) Tot organismul abra de creer. Nota trad.

www.dacoromanica.ro
/8

grosimei toraeclui si de masura de greutate a masei cor-

pului. nu se pot lua ta expresiunea cresterii.
Acestea sunt nurnai 3 din cele 129 masuri, cerute
de observarea metrical a cre$terei corpului omenesc, trei
masuri cari reprezinta doua sutimi din intreaga mAsura-
toare, la cari se niai adauga observarea fiziologica $i
observarea clinica, formate din aproape patru zeci $i
,-.ease de notan.
Rezultatele pe cari te expun in aceste prelegeri se
bazeaza pe doua mii de observatiuni si trei sute de mii
de mäsurari $i cu toate acestea va recomand, va cer ca
la riindul D-voastra sa le verificati, a le controlati de
cate ori veti avea ocazie $i cand, bine inteles, yeti fi sta-.
pani pe procedeurile de cercetare, eari fac obiectul u-
nui capitol special.
Caci interesul D-voastra nu este sa capatati -notiuni
vagi teoretice, ci sa puteti face *singuri cercetari lucrand
cu constiintiozitatea pe care o cere metoda, stiintifica_
Evident, ca Au yeti face toate masuratorile cerute de
cercetarile riguroase ale laboratoruluf, ci va veti ruargini
numai la cele strict necesare ale observatiunii curente.
Aceasta simplificare in practica masuriior nu poate fi
facutä si nu poate da indicatiuni valabile de cat daca a
fost precedata de cercetari complecte facute cu rabdare,
din cari s'au putut obtine notiuni si idei generale, fara
de cari nu poate sa fie stiinta.
Trebue dar O. cunoasteti mai intaiu rezultate si legt
precum si aplicatiile lor. Aceasta nu se vede insa in nici
unul din studiile facute pana acurn asupra cresterei.
Voiu incerca- sa vA prezint rezultatele, legile .si aplica-
tiiie lor, pt cari doua zeci -de ani de cercetari tn'alt fa-
cut sa le descopar. InvAtamintul $i indrumarea pe care-
o yeti da educatiei vor castiga din cunoasterea acestor
notiuni asupra cresterii, pentruca yeti putea ast-fel, ca

www.dacoromanica.ro
 lg

aflati. individualitatea fizica a elevilor D-voastra -sti si cu-

noasteti mentalitatea fiedruia, yeti a ea putinta sä tra-
tati pe fiecare copil potrivit individualitgii lui.
Acest eurs asupra cresterii, se face pentru prima oara
si tot merit4 revine luptMorilor insufletiti de idei noi $'1
indrAznete, acelor luptAtori cari au infiintat scoala pentru
Stiintele Educatiei Institutul J. J. Rousseau) si pe can
ii rag- s'A primeasd expresianea celei mai vii recu-
nostinte.

*
* *

Perioada cresterii reprezinta o lunga faza de evolube

a corpului omenesc, aproape o treime din viata sa.
Ea corespunde epocei de transfornfári partiale si glo-
bale, profunde si superficiale, ascunse $.4 vizibile ale cor-
pului Intreg .9i ale fiedreia din pArtile sale.
Cresterea, produce o transformare confina in orga-
itizm prezentfind observatorului cunosdtor a acestei fa7e
biologice, cele mai intime fenomene ale ei.
Cresterea este (stransformarea continua pe care o su-
ferá corpul unui copil in intregime si in fiecare din plir-
-tile sale, pentru a cieveni adult.
T'ermenul tr6Were este-expresia sintetid a tuturor
manifestatiilor desvoltärii 1 .
Cei cari limiteaz5 studiul cresterii nurna/ la rnasura-
rea staturii si a .greutlipi cu sau fara ad5ogarea perime-
trului toracic, pierd nurneroase si pretioase notiuni. Fe-
nomene/e biologice simplificate de graba noastra de a
4e Verceta, rArnfin adesea neobseneate.

1) Academia de ninte, eomunicarea mea dela 13 Noembrie 1911

www.dacoromanica.ro
20

Programul dupa care trebue studiatà cresterca este

mdicat de insasi natura fenomenelor, iar < manualul ope-
rator de catre punctele anume alese pe corp car; ne
dais putinta de a stadia fenomenele cresterii.
Nu ne putem departa de acest prog-ram si de manu-
alul operator de cat atunci cand obiectul studiului este
un caz particular al desvoltarii, iar nu cresterea.
Ar mai trebui de stabilit ca elementele acestei sinteze
transformatoare ast-fel izolate au un inteles si ca pot
avea o interpertare justä i utilizabila. Vom vedea mai
departe ca eunucul poate sa fie clasat dupa cele trei
masuri : inaltime, perimetru si greutate printre eei mai
burii recruti. Acest exemplu trebue retinut si un sufere
itici o discutie.
Daca examinarea individului s'ar face ast-fel dupa cum
am propus-o in diferitele mele rapoarte (1893-1905),
la vizita de recrutare a soldatului francez nu s'ar mai
tvi astfel de confuziuni.
$i ceea ce este mai rau este ca autorii n'au pus la
baza educatiei cresterea ci antropologia ca vederile sale
speciale. Daca studiul cresterii imprumutd diferite pro-
cedee dela antropologie, imprumutd diferite metode si
de la statistica, fiind in acela timp un studiu anatomic,
fiziologic si clinic.
Si pentruca nu s'a tinut seama de ceace s'a dat ea,
baza educatiei, incercarile de antropologie educativa
pedagogica, n'au reusit, cu toga valoarea i talentul
autorilor si nimic nou si de folos practic nu s'a adus.
ast-fel, pedagogiei i educatiei. Din contra ce camp vast
de observatiuni folositoare si fecunde se intinde in faja
educatorului, care se ocupa cu studiul stiintific al cresterii !
$i cate adeváruri nu-i sugereaza multipleie aspecte ale
desvoltarei in prtvinta individualitatei copilului.

www.dacoromanica.ro
 21

Privire asupra datelor pe cari le putem °Nine

din studiul cresterii. Scopul sAu este determinarea indi-
vidualitfitii somatice a copilului
Invatatorul este fära indoiala stapan pe materia ce-
are de predat. Cunoaste cele mai bine metode de pre-
dare, cunoa$te indeajuns mediul in care trebue sa pro-
feseze.
Dar, cunoaste oare pe fie care din micile plante pe
care trebue sa le cultive ? Stie de cate feluri sunt si ca-
ror specii apartin ? Stie mai cu seamä care cultura se po-
triveste fiecareia dintre ele, ce pozitie, ce rnediu, ce in-
grAsamant, ce teren le trebue ?
Aceste chestiuni, procura intotdeautta pe gradinar. La
randuI sau, invatatorul se ingrijeste oare $i el de ceia
ce se potrive$te cu natura copilului ? lar inaintea lui s'ati
gandit parintii la aceasta ?
Vedem ca. cre$terea vitelor, cresterea calului, nu reu-
se$te cleat in urma unui studiu aprofundat al rasei $1
al naturii individuale a fiedruia din specimenele sale..
Nu stim oare ca dresorul de cai, fie el profesorul $coa-
lei de echitatie sau educatorul calului savant, al calului
de circ, cu talentul lui Hachet Souplet sau cu rabdarea
proprietarilor lui Kluge-Hans din Berlin $i apoi din El-
berfeld, sau ca stilruinta emiprica a unui imblanzitor ca
Bidel ori PizoA, nu stim noi ca acest educator de ani-
male studiaza mai intaiu persoana elevului sau i ca
nu adopta procedeele de invatAmant» si de «educatie
pe care nu le va intrebuinta cleat dupa ce le-a apro-
piat individualitätei animalului ?
Educatorul copiilor isi va insusi mai usor si mai sigur
aceasta stiinta" a copilului, aceasta cunoastere absolut ne-
cesara a fie caruia din pupilii sali, daca va cauta mai
intaiu sa constitue o formula individuala , un fel de
sint2za orescurtata a individualitatei lui somatice.

www.dacoromanica.ro
 Studiind schimbarile continue care se produc in orga-
nism in timpul desvoltärei copilului, educatorul care are
experienta va putea sá afle aceia ce e stabil si cons-
tant in fiinta elevului sAu, cáci dupá cum spune filoso-
ful P. Bovet , o chestiune de educatie este in
acelas timp o probleml de biologie si de sociologieot
In mod general, studiul cresterii este studiul terenu-
lui schimbator al pedagogiei individuale El indica
nivritätortilui legile dupä care se produc schimbärile»
aratá raporturile In care se gäsesc infre ele, in diferi-
ritele momente ale evolutief, soma, creerul si gerrnenul,
acesti trei factori ai
Enumeraratia urmátoare aratä invätaturile si lamuririle
pe cari le poate cäpäla educatorul din studiul fácut asu-
pri desvoltärii fiecäruia din elevii säi si din cari vom
.examina, In aceste lectiuni, numai pe cele principale

(Indicii asupra straii de echilibru interorganic. Preves-

-Urea unui dezechilibru care uu intovaraseste o tulburare
sanätätii. Lamuriri asupra cauzei care a provocat tul-
burari psyltick pe care educatorul nu stia cui sä o atribue.
Lamuriri asupra fazei de desvoltare, la care a ajuns
fiecare din principalii factori ai terenului psyhic.
Aratarea (momentului educativ) al ftecilruia dintre
acesti faetori, adicà arätarea perioadei, iri care orgattul
t mai liber, prin firmare arAtarea perioadei favorabiiä
ducalieh
.Instiintari relative asupra apropierii viirstei de evolutie.
4(Determinare várstei pubertare, adicá determinarea tint-

1) Conferinta tinuta la Adunarea generall a Socielatii Artelor,

la 14 Martie 1912, asupra infiintarii la Geneva a unei Foli de
tlintete Educatiei de Pierre Bovet? profesor de filosofie la Uni-
Wersitatea din Neuchatel.

www.dacoromanica.ro
 93

pului care mai desparte pe un copil de inceputul pul-

bertátii sale.
asupra punctelor pe cari trebue sa le avem
in vedere atunci cand pregatim várstele de evolutie
asupra timpului potrivit cand sa se faca aceste preparatiuni
«Lámutiri asupra cauzei functionale a unei
unei tulburari a echilibrului sau a unei deviatiuni.
(Date cari permit controlarea rezultatelor unui regir'
precum si controlarea rezultatelor unei metode educa-
tive si pedagogice, sau al unid procedeu de cultura

(Date asupra timpului cat trebue sa dureze perioadelc

de repaos, pentru recapatarea energiei (alternante).
«Aratarea stofei >- pe care o are elevul.
Aratarea punctului, organului, segmentului, functiunet
asupra careia trebue sa se indrepte cultura specialá in-
tensiva in vederea specializarii /ucrului, in vederea co-
rectarei une rele directii sau vederea vindecarii unet
insuficiente.
Aratarea efectelor cari se produc atunci cand se cal-
ca fazele de repaus (alternarile) din cauza ungi cresteri-
,prea repezi, in urma unei infecta sau a traumatismulut
sau in urma unui surplus de mund intelectuala.
anstiintarea cá trebue sa se prelungeasca perioadele
de repaos de cari dispune educatorul.
«Notiuni asupra timpului, adesea indepartat, cand sc
vor manifesta efectele unei cauzei care s'a constatat, cut
cea mai mare parte a 4nstificientilor» care se obsert a la
tinerimea de amfindouA sexele intre 15-20 ani, nu sunt
decat urmarile, la distanta aie relei preparatii pentru
pulthertate etc.

Sa ne ferim de a cadea in gresala, pe cari o fac atat

de des biologii si medicii, si pe care o stigmatezeazá.

www.dacoromanica.ro
24

Bergson, s'a" nu tratärn in nici un caz o fiinta vie

ca ceva inert>. S'd auzim strigAtul marelui poet, tare
singur dela J. J. Rousseau, a triteles copilAria. c Ni se
-$tie, nu pare a se ti a copiläria face parte din vigil>
Jean Aicard, dela Academia franceeá, Paine d'un
enfant.
Studiul cre.5terii ne ferete cu siguranta de ageasta
grepla, cauzg care da loc la attitea nenumarate tran-
sformari, la schimb5ri continue, <cregerea > nu lasii nici
un moment pe biologist, medic sau educator, sa piarda
riotiunea de prefacere i sentimentul de viatii al Patel
pe care o studiazii.

www.dacoromanica.ro
 CAPE TOLUL II

METODA INTREBUINTATÄ IN STUDIUL CRE§TEREI SAU

METODA AUXANOLOGICÄ

Metodele cari trebuesc inlAturate. Lipsa de valoare a mAsu-

rilor izolate. MAsura inAltimel este folositoare numai and e In-
cadratA. Ritmui creVerii corpului in lungime. Ce este adolescenta ?
Cea mai mare cregere post-foetall a corpului prin membrele
inferioare se face intre natere i etatea de 7 ani, iar nu In a-
propierea pubertAtii. Metoda care trebue urmatA este aceea pe
care o dicteazA 1ns4i natura fenomenelor i rezultatele folosi-
toare ale observatiilor.

Metode cari trebuesc tn1Sturate

Transformarea continuk pe care cresterea o produce

In corpul copilului, nu poate fi studied tot astfel dupa
cum s'ar studia o stare stabill Cercetarea trebue fä-
curd cât mai des, pentru a se putea observa schimbl-
rile produse.
Aceasta cere un examen periodic, lucru care n'a fost
inteles de toti autorii. Numeroasele examene cari tre-
buesc Mute au fost reduse la unul singur, fäcut o sin-
gurà da.tä. Mäsurile cari trebuiau luate s'au imputinat
asa de mult Incit din mäsurile relativ patine luate de
Quételet, n'a mai riimas In unele cazuri deal mäsura.

www.dacoromanica.ro
26

Faptul ca se considera inaltimea (lungimea taliei) ca

-singura mástirá de lungime folositoare, are urmári foarte
grave, pe cari le aratá indeajuns simplul fapt al ceree-
tarei másurilor facute in numár suficient.
In adevár inaltimea este suma inaltimei.membrelor in-
lerioare, a trunchiului, a gfittilui si a craniului.
Fiecare din aceste parti are ca functiune un rol di-
ferit de al celorlalte ; fiecare din aceste segmente con-
tribue cu partea sa de crestere, la cresterea totalá, parte,
.care difera de aceia pe care o da segrnentul de deasu-
pra sau de dedesubtul srul, Vom vedea chiar a aceste
diferente sunt carmuite de o lege.
Aceasta crestere segmentard are corelatii, cari se
schimbá mai mult sau mai puf in dupa cum si segmentul
creste in proportie mai mare sau mai mica. Rapoartele
cari exprima un numár oarecare de corelatii, se schimbá
la rändul lor cu ele ; iar interpretririle, relative la con-
-ditiile de xiatli in organismul copilului observat, sunt
foarte diferite i conduc eu totul la alte deductiuni, atät
in higiena preventivá cát si in educatie i pedagog,ie.
Lipsa de valoare a mäsurilor izotate
Trebtte sá recunoastem, ca masurile izolate nu va-
loreaza nimic ; raci chiar globald, cre,stere4 trebue su
tie sOcoteala de toate dimensiunile Gsolidului uman).
PI, ; i prin urmare sunt fatal gresite, in materie de
.crestere, interpretarile cari se dan unei másuri, care nu
reprezintá &eta tina din diinensiuni.
Másurarea inaltimci, nu rie aratá decfit daca o per-
soanA e malta ori marunta. Aceasta nu e deajuns.
Oreutatea de asemenea, chiar dará' este complectatá ma-
sura staturii, 11U ne spune nimic. Cáci, evaluarea sa
poate fi manita prin prezenta grásimei, precum i prin
densitatea tesutului muschitilar sau al celui -osos.

www.dacoromanica.ro
 27

lute° zi ni s'au adus doi copii, un baiat de 14 ani ss

sora $a* de 11 ani. Mama era foarte ingrijatä de faptul
ca copiii släbisera mult in ultimul timp. Unul pierduse
2 kgr. si celällalt 1 kgr, si 1,12 in 10 zile. Era in adevar
foarte mult, cad daca la aceasta varstä copiii nu castiga
in greuttate cum *figä copiii de san, ei trebue inca
sa ereasca cu o cantitate regaled si importantd in fie-
care luna. Dar in aceste zece zile, copiii alergasera toata
ziva, gaud parte dintr'o colonie de vaiä, si efectut
seaderii se tnaniferta la amindoi in Troportii echiva-
lente.
Am recomandat acestor tineri un repaos complect si o.
alimentatie care ,sa le deschidd pofta de mincare, doua
plimbäri scurte in fiecare zi, fara alergaturi, fall joc, si
dupä ce fäcui prescriptia, am spus mamei ta zece zile
vor fi deajuns pentru a recapata kilogramele perdute.
Fetita recastiga kilogramul si jumälate pe care-1 per-
duse, precum si cateva grame In plus. 135iatul nu reels-
tigA in totul cele 2 kgr. perdute, dar mai lipsea putin
Curand dupl.- aceasta isi rattail activitatea obicinuita.
Nimic profund, nimic organic nu fusese atins la ace$ti
doi copii. Schimbul de regim si de obiceiuri, viata
sburdalnica, gräbita, pe care o duc aceste mici trupf
pentru a nu perde un tren, pentru a avea timp sa vi-
ziteze cutare sau cutare loc, impune o supra-activitate
ecopomiei !or. In timpul excursiilor, din cauza regimulut
calatoriei, a convorbirilor cu camarazii, sau din caurt
grabei, alimentarea nefacandu-se suficient, micii excur-
sionisti sunt nevoiti sa consume din rezervele lor for-
mate din tesutul adipos (gras) interstitial.
La aceasta varstä se afla relativ putinä grasime inter-
stitiala si cu toate acestea se vede cata variatie aduce
In greutate imputinarea sa.
Oscilärile greurätei care se constatà saptarnanal sass

www.dacoromanica.ro
 28

lunar la copii mici, sanatosi si chiar la adolescenti trébhe

s5 le atribuim mai intotdeauna grasimei in mod alternativ
-gonsumatä si refacuta prin cresterea armonicA a dife-
ritelor pärti ale corpului, care tchilibreaz5 astfel hi-5-
'Urea sa.
Astfel pentru a putea interpreta in mod exact cantg-
-rirea, ar trebui sä cunoastem raportul dintre adipozitate
-si masa corpului prin mijlecul variatiunilor greut5tii.
Aceasta este ceeace se pare ca a cautat Mailing Han-
-sen, care cant5rea de mai multe ori pe rand pe fiecare
dintre micii surdo-muti din institutul su. Dar din cauza
stärei in care se &eau acesti bieti copii rezultatele a-
flate nu se puteau aplica in mod general.
Astfel fiind, in interpretarea valorei greut5tei copilului
in timpul cresterii, se la ca valoare activä aceeace nu e
decal un obstacol sau cel mult o rezerv5.

Masurarea staturei devine folositoare numai atunci

cand e Incadratit

Sprijinità de alte masuri in fluff& indestulAtor, greu-

latea capät5 o mare importantA. Luate separat acesfe
doted m5suri, in5Itimea si greutatea, nu sunt de nici
-un folos pentru educator.
Si dacä judec5m dup5 contradictiile ce rees din rezul-
tatele aflate de diferiti autori, putem deduce ca mgura
izolat5 a inaltimei ne expune la greseli de interpretare
mai mari decat greutatea.
De aci reese putina stabilitate a rationamentelor ba-
/ate pe m5sura Inältimei, afar5 numai dacA aceasta a
fost luat5 asupra aceluias copil, la epoce determiñate,
asa Meat mäsurarea cea nouà s5 controleze pe cea pre-
.cedent5 dup5 cum au f5cut Buffon, Quételet, Carliei-,
Malling Hansen.

www.dacoromanica.ro
 90

kcesti autori au incadrat astfel aceasta masura in suc-

cesiunea de fenomene, cari constituesc evolutia, facand-o
s'a' exprime o evolutie reala dei prea vasta pentru a
puteà aveà o insemnare lamurita:
Ritmul cre*terii corpului In Initltime.
Printre masurile analitice, masurarea staturei prezinta
insemnatatea unei evaluari sintetice si trebue pentru a-
ceasta sa-i cunoastem felul cum evolueaza (Pl. IV).
Curba schematica aratä cä statura chre are 50 cm. la
nastere, se dubleaza catre varsta de 5 ani, când atinge
ating-e un metru si se intreieste cand copilul se apropie
de 15 ani.
In timp ce copilului mic i-au trebuit numai 5 ani din
momentul nasterei pentru a creste cu 50 cm., dela 5 ani
Incolo fl va trebtii 10 ani pentru a creste cu aceias
marime.
lnainte de nastere din contra a trebuit numai 9 luni,
pentru ca foetusul sa capete o lungime de o jumatate
metru.
Graficul Pl. IV arata ca dupa varsta de 15 ani, prin
urmare dupä pubertate, copilul creste in inältime Cu
cantitate relativ neinsemnata, anume cate 15' cm. in 5
ani, ceeace face 3 centimetri pe an, in timp ce in fie-
care an, dela 5-15, statura creste in mijlociu cu 5 cm.
pe an.
Cu mult mai mare a fost insa cresterea in lungime a
staturei dela nastere pana la varsta de 5 ani, timp in
care s'a adaogat in fiecare an cate 19 cm.
Inaintea nasterei, cresterea intrauterina se face incom-
parabil mult mai repede. Embryo-foetusul creste In fie-
care luna cu mai mult de 5 cm., adica intr'o luna de
viata intrauterina, copilul creste in lungime atilt cat creste
-in 6 luni de viata extrauterina.

www.dacoromanica.ro
 30

Ce este adolescents ?
Care este perioada din viata copilului cAreia i se -po-
trive$te -termenul de adolescentA ?
DacA am da cuväntului (adolescentA sensui sau ori-
ginal, ached persoada de cregere adolescere a cre0e»
si dacA nu ne-am raporta deck la lungimea corpului
pentru a determina durata acestei perioade, ar trebui in
mod 'logic sa intelegem sub numele de adotescentA»
intreaga duratA a vietii de copil fárà sa excludem
rioada dela naStere wing la 5 ani §i cu atAt mai putin
faza embryo-foetala sau intrauterina.
In specie, obicinuinta este in vAdita contradictie ca
logica, i poate arfi inai bine sa se suprime un cuvAnt
asa de complect depArtat dela intelesul sau real.
Dar s'a admis ca termenul ndolescentA sa se aplice
ultimei faze a copilgriei, fazei peripubertarà si in spe-
cial ultirnei cre§teri mai importanta in lungime a cor-
pului prin membrete inferioare (Pl. III).
Eu am intrebuintat in acest Inteles, cuvantul adoles-
cent, descriind Adolescentul tip In diferite etäti pu-
bertare
Aceasta perioada corespunde «prepuberului i pube-
rului , iar ca limite ale sale se pot lua ins4i Unlade
pubertalii ; copilul va fi adolescent and vor apare primii
peri pe pubis P i nu va mai fi adolescent cAnd va ft
insemnat ca P5 devenind tank (Vezi : Fazele
In ceeace privete statura, InAltimea copilului, privita
din punctul de vedere al metodei intrebuintata In silt-
diul cregerii, chiar dacA ar fi urmArita cu grija din se-
mestru in semestru, sau din /unA in lunA, ea nu ne-ar
putea arAta cauzele proprii sale cre0erii in lungime, pre-
cum nu ne-ar putea arlta foloasele sau tamArile rele pe
cari eresterea sa le-ar putea da organismului, pentrucA

www.dacoromanica.ro
 31

1111 ne aratä dad partile cari s'al( lungit sunt parti vt-
tale sau accetorii sau dad cresterea s'a facut prin cres-
terca bustului sau a picioarelor.
Dar cänd numärul mäsurärilor se inmultesc, dnd cre-
-terea fiecaruia din principalele segmente ppate reesi din
studiul antropometic, atunci se gäsesc explicatiuni asupra
ritmului cresterei staturei.
Se recunoaste astfel dupa cum arata graficul Pl. Ill-a
cä trunchiul contribue la cresterea totala, cu mult mai
mult deck picioarele in timpul perioadei dinaintea nas-
terei si a perioadei dupa pubertate. Membrete inferi-
oare nu iau in cursul -acestor douä perioade deck o
parte relativ slabri la cresterea staturei.
Cea mai mere createre In lungime post-foetalli a trun-
chiului are loe Intre na*tere ai varsta de 7 ani
In schimb intre nastere si viirsta de 7 ani, cresterea meni-
brelor inferioare se face -cu mare activitate, ele isi in-
doesc lungimea filtre nastere si värsta de 4 ani Mire-
ind-o dupà alti trei ani.
Faptul c5. 110i n'u observäm la copiii din jurul nostru
o alta crestere a «picioarelor» deck pe aceea care pre-
cede pubertatii, se explid prin faptul cli copilut având
atunci o staturä mai apropiatä de a noasträ, propriul
nostru corp ne serveste ca termen de comparatie, pentru
a putea sä ne dam seama de progresul fricut in cres-
terea copilului.
In realitate, marea crestere a lungiinei, prin membrete
inferioare, se face exact intre nastere si värsta de 7 ani,
in mod neintrerupt, când copilul are o constitutie re-
gulata.
Dela nastere si pana aproape de 2 ani, cresterea co-
pilului se observa* mai bine, pentruca el se da jos din
bratele mamei pentru A merge singrur.

www.dacoromanica.ro
39

Dar dela 8 la 10 ani nu avem nici un punct de ori-

entare pentru constatarea cre$terii ; progresul facut este
observat numai de persoanele cari le lucreazg pantalo-
na$ii, cu cari, nesocotind trebuintele naturii $i pärerile
lui Herbert Spencer, copiii sunt infofoliti IndatA ce au.
paräsit leaganul.

Metoda care trebue urmatil este .aceia

pe care o dicteaz/ natura fenomenelor si scopul practic-
al rezultatelor observafiunii
Din exemplul dat mai sus se poate vedea care este-
natura invatarnantului pe care le da adevArata observa-
tie antropometricg a copilului. Se vede cum cre$terea
este cu totul altceva deck o lungire lineara, cä fiecare din
partile cari tompun corpul se desvolta separat, odata
Cu cresterea realizatä in sensul cel mai potrivit pentru
desvoltarea armonica a corpului intreg, $i se intelege
usor ce interes prezintä pentru educator $i pentru me-
dic eunoasterea variatiilor $i a legilor acestei desvoltari
partiale. Totdeodata se va pricepe mai bine intele-
sul adevarat al termenului (cre$tere , transformare con-
tinua, pe care o sufera corpul unui copil In totalul sau
in fiecare din *tile sale pang devine adult, inteles care
dg studiului sau un cadru in acela$ timp precis $i vast
$i care arata ciar, metoda pe care trebue s'o urna-
rim si care poate fi forniulata astfer: Melodic- inchvi-
duala, periodicd ,si polimetrica (daca se poate exprima
prin acest termen multiplele mäsuri).
Cu alte cuvinte : examen semestrial fa cut asupra ace-
lora$i copii cand sunt la indemana educatorului $i atata
timp cat acesta iii va conduce ; examen antropometric
fäcut prinfr'un numar indestulator de mäsuri, In a$a fet
incat fiecare din ele sit &easel in celelalte comple-
mentul $i punctul de reazim de care are nevoie pentru

www.dacoromanica.ro
 33

exprimarea conditiei anatomice ale unei functiuni ; exa-

men fiziologic $i psychic ; partea clinia neprivind cleat
insemnätatea rezultatelor vizitei fAcute de medic dupà
aceea$i metodà. Rezultatele cuprinse in acest studiu se
datoresc acestei metode oxanologice, pe care am apli-
cat-o multi ani si care cere colaborarea medicului cu
educatorul.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III

PROPORTULE METRICE ALE CORPULUI COPI-

LULUI DELA NATERE PANA LA VARSTA ADULTA

Proportiile corpului omenesc s'i artistli Egiptului, qreclei, Romei,

Evului mediu; contimporanii Canonul antropometric al copi-
1tdui la diferite varste. Influenta cresterii asupra variatiilor pro-
portiilor corpului Proportii partiale importanta corelatiilor
function ale.

Proportiile corpului omenesc si artistii Egiptului, Gre-

ciei, Romei, evului mediu; contimporanii.
In studiul proportiilor adultului, artistii din toate tim-
purile au luat ca mgsurg comung o parte a corpului ;
statura avea de 19 ori lungimea degetului mijlociu in
canonul egiptean, care fu probabil si canonul grec (cre-
dea Broca), cutoatea Polyclet contimperanul lui Phi-
dias nu-1 indica in tratatul sgu de simetrie, scris cu pe-
tru secoale si jumAtate inainte de Christos.
Dupg Vitruviu Romanii &eau 8 capete in lungimea
corpului. Jean Cousin si anatomistii dela Andry si Gerdy
Ong la Paul Richer, eminentul profesor dela scoala de
Bele-Arte, mare artist el insusi, au urmat exemplul lor.
Cu toate acestea Cu inceputul secolului al XV-lea, apare
prima incercare de a intrebuinta o tngsurä comuna luata
din afarg de corpul omenesc. L. B. Alberti in hiera-

www.dacoromanica.ro
 35

rea sa oDella Arhitectura», recomanda 52 masuri de luat

asupra celor trei dimensiuni ale corpului : inältime. lä-
time, si grosime. Alberti a recurs la un fel de sistem
zecimal care are ca bazä o lungime conventionala. < In
definitiv, zice Topinard, acesta este o incercare antro-
pometria rationalä si o tentativä foarte insemnar5 pen-
tru vremile acelea».
Patruzeci de ani mai tirziu Leonardo da Vinci, cere
sa se studieze in mod special proportiile corpului. Se
crede dar, cu drept cuvint cii. acest mare artist este pri-
mul care a inteles ca corpul copilului nu este un corp
adult in miniaturä, ci CA el are proportii foarte deose-
bite si ca prezintä o anatomie artisticä speciala.
Albert Diirer incercä sä realizeze sfaturile contimpo-
ranului sau si stabili proportiile dupä vArsta si sex, dar
din nenorocire päräsi rnäsura comuna pe care o propu-
sese Alberti.
Albert Drirer revine intr'adevar la masurarea corpului
servindu-se de cap drept mäsurä, si aplicä corpului ca-
nonul roman, canonul lui Vitruviu. Pentru a gäsi intre-
buintarea metrului ') la evaluarea proportiilor corpului
omenesc adult, trebue sä ajungern la magistralele studii
antropornetrice ale lui Manouvrier.
Elevul sau Papillault, a intrebuintat rnetoda sa in im-
portantu! studiu ce a facut asupra ornului de statura
mijlocie din Paris, si a dat dupä studiul cadavrului, o
mare preciziune raporturilor dintre diferitele pärti ale
corpului adultului de anAndotra sexele.

I) Admis ca baza de ralsurA h Franl,a dela 7 Aprilie 1795

-(18 germinal Am. Ill) sl devenit lege la 2 Noembrie 18u1.

www.dacoromanica.ro
 36

Canonul antropometric al copilului.lu,diferite Orate.

In ceiace prive$te copilul, eu am putut stabili prop6r-
tiile corpului sail, in diferite varste ale desvoltärif, ra-
portand la inaltime pe fiecare din dimensiunile de lun-
gime $i latime ale diferitelor parti (Pl. V.) $i reprezin-
find aceste proportii in miimi de statura care a fost
egalata cu o mie de milimetrii, cu 100 de centimetri
adica 1m. 1)
Sper ca figurile demonstrative, cari an fost construi-
te dupa date milimetrice, vor contribui la inlocuirea ma-
surilor 'conventionale cu metrul.Plan$a lui Stratz care
se gase$te reprodusa in diferite lucrari, din cauza intre-
buintarii lungimei capului ca masurä comuna, se depar-
teaza in mod simtitor de realitate. Am aratat la pagina 25
a studiului meu asupra proportiilor, cateva din gre$elile lui
Stratz, precum $i indreptarea lor cu ajutorul masurei
metrice.
*
it s

Plana V, ne arata toate desvoltarile partiale a$a cum

se produc dela na$tere $i pana la virsta adulta $i cari
formeazä in adevar «cre$terea» relativa. Fac exceptie
totu$i grosimile (circonferintele) a caror reprezentare
figurativa, nu s'ar putea face cleat prin procedeele ar-
tei statuare.
Vom putea urmari ontogenia (desvoltarea individului)
extrauterina, cu variatiile ei, pe cari prin ereditate
$i mediu le imprimg dimensiunilor scheletice, muschiu-
lare $i segmentare, variatiuni cari nu sunt privite aici
cleat in raport cu statura.

1) Les proportions du corps pendant la croissance 6 fig.

si 9 tablouri, 1910, lucrare IncoronatA de Academia de Medicina
Premiul Larrey, 1912 Paris, A. Maloine, dditeur.

www.dacoromanica.ro
 37

Pána acurna am studiat proportiile ado/escentului in-

incepând cu varsta de 13 sl t/l, vArstä care la tipul
mijlociu, precede cu 2 ani timpul aparitiel primelor semne
puberate. Am vgzut cä aceste variatiuni sunt relativ pu-
lin numeroase, Pl. V, cuprinde dimpotrivg desvoltarea
copilului dela nastere si cuprinde variatii relativ de o
mare importantä. Aceastä plansä este destul de expresiva
prin ea frisäsi, pentru a nu fi nev,oe cleat de cateva
explicatii pentru interpretarea ei. Acela$ lucru se
poate spune $1 despre Pl. I.
Se stie cg intre nastere sit etatea de 6 ani 1/2 se scurge
prima si a doua copilärie, pe and copiläria a treia se
cuprinde intre 6 1/2 ani si 151/2 ani, etatea mijlocie a
pulbertgtii. Aceastg dreaptä tripartite a fost propusä de
Marfan (Semaine m6dicale, du 21 Novembre, 1896, No. 59)
meritä sä fie mentinutä pentru motivele date de au-
tor si pentru alte motive- ontogenetice 1).
Etatea de 17 ani si 1/2, sfirseste epoca pubertara
propritrzisä si deschide faza internubilo pubertal* ale
cärei margini si caractere au fost descrise in comuni-
carea mea, dela 9 lulie 1909, la Societatea de Antro-
pologie din Paris (sedi* semi centenarului.)
In fine, vine semi-silueta adultului la 23 ani si jum.
Acestea sunt cele 5 etäti, figurate pe plansele I si V.
Mgsurile noului näscut se pot avea intetin mod re-
pede i simplu prin ajutorul mäsurätoarei, pe care am
construit-o sub numele de auxanometru 2) si a cärei ju-
mätate inferioarä se transformg foarte usor in masu-
ratoare culcatä.
Lungimea si lätimea tuturor segmentelor corpului
Trebue sl recunoastem totusi, o a patra fazg a copiláriei,
fug puberl care cuprinde cei doi ani necesarl stabillrii pulber-
lAtii dela 15 ant V, la 17 ani i 'h, in mijlociv.
Depus la Maloine fits, rue Casimir Delavigne, Paris.

www.dacoromanica.ro
38

sunt astfej pentru prima oara studiate cu ajutorul me-

trului In raport cu statura, la copiii de lapte 0 la co-
pilul dela 6 ani si 112. Proportiile sunt asa cum s'au
gdsit, fdrä sä fi intervenit in determinarea lor, o preo-
cupare oarecare de a ggsi, de exemplu, o parte suscep-
tibild de a fi intrebuintata ca unitate de mdsurä pentru
celelalte.
Plana I si V ne arata ca barbia noului Jiliscut nu se
coboara pan la extermitatea inferioarä a sternului, niei
chiar pâna la marnelonul adultultti, ci ajunge numai pang
indreptul jumatdtii sternului.
Inältimea proportionala a capului micsorandu-sc cu
varsta, cu atat mai mult bárbia nu va corespunde ctt ma-
melonul adultului, nici chiar mai tarziu dupa cum s'ar
crede dupg figura datoritg lui Stratz, chatä de Cruchet,
In remarcabilul sau articol intitulat : ( Copilul dela 2 ani
pang la pulbertate din -( Pratique des Maladies des En-
fants» t. I p. 382 .
Chiar aceastä figura arata de exemplu, ca cresterea
marelui trocanter este foartc regulatä si ca atinge punctul
culminant la adult. In realitate insg, acest punct re-
lativ culminant este atins la adolescentul de 15 ani 1/2.
Deasemenea, Stratz a crezut cà trebue sà proportio-
neze fiecare din segmentele membrelor inferioare cu talia
sa mat-eased Cu o cantitate proportionalg coapsa si
gamba piciorului pe mgsurg ce copilul inainteazd in vat--
std. Lucruriie se petrec cu totul altfel : proportional
cu talia, coapsa se schimbd foarte puf in, pet:and tibia
ajunge sä se facd de cloud ori mai mare in intervalul
dela nastere pang la 15 ani si 1/2. La membrele su-
perioare se constatä acelas fenomen, antebratul se lun-
geste proportional cu mai mult de o treime din lungi-
mea sa dela 0 pang la 15 ani i /2, pe and crcsterea

www.dacoromanica.ro
 39

in lungime a bratului este In acest tiinp aproape nein-

semnatä.
Aceasta va surprinde desigur pe acei cari se asteptau
-ea fiecare parte a membrelor sä creased proportional
cu talla. Observarea aratà ci, contrariu acestei conceptii
teoretice, un singur segment, distalul 1), d membrelor su-
perioare iungimea proportionalà intre nastere i puber-
tate. Pubisul da nastere la o observatie importantä,
inloc sa fie asezat sub unja bi-trocanterianii cum se pre-
zinta la toate värstele, la noul näscut este asezat dea-
supra liniei bi-trocanteriana. Bazinul este dar sediul
a doua. miscari succesive si in sens invers.
Prima care are de efect, sa lase in jos pubisul, se pro-
duce cu Incepere dela nastere ; iar a doua miscare In
sens invers, adicä ridicarea nivelului pubisului se face
Cu incepere. dela 6 ani jum. Acest fapt atit de curios in
unele privinte, nu va putea fi considerat ca sigur deck
dupà ce va fi controlat prin noi serii ele cercetäri sip in
rapoarte anatomie mai puternice, de eat raporturile c6--
tre statura.
La noul ndscut lungimea trunchiului intreg este pro-
portional, cu mult superioara lungimei trunchiului din
várstele urmatoare. Acelas lucrh se petrece bine Inteles
si cu celelalte segmente ale triunchiului. Comparând pe
Pl. V, prima silueta cu a doua si a treia vom vedea di-
ferentele cele mai izbitoare : inaltimea toracelui noului
näscut este peste masurä de nitre; pozitia mamelonului
care se afla deopotriva de depärtat de furca sternalä
si de värful sternal, este cu totul alta deck pe celelalte
doua semi-siluete; gâtul este rnai scurt cu un sfert de-

I) Acela dintre doua segmente ale unui organ, care este mai
dep5rtat de punctul de legtitura al membrului de corp.

www.dacoromanica.ro
40

cat ar fi la 6 ani si 112, epoca in care el va avea in

raport cu statura aceias inAltime ca la 23 ani si jumätate.
In loc O. gasim bustul copilului sub pubis, ca la co-
pilul mare si la adult, junzdtalea corpului se gäseste
'Litre sira ilfac'ä si pubisul copiland de 6 ani.
La nastere bustul copilului reprezinta 66 sutimi din
inältimea totall a corpului. Planul orizontal care co-
respunde mijlocului corpului, il tac la _Qçlistanta egala de
varful osului iliac si de a 10-a coasta :
Gatul are o grosime pe care nu o va mai prezinta la
nici o varsta, si care se micsoreaza pang la pubertate.
Acest lucru se irktamp.ii si cu proportiile altor grosimi.
Ele sunt cu totul superioare in momentul nasterii si merg
descrescand pana la pubertatc. Stim cum ele se des-
voila dupä 15 ani si jumatate.
Dal- vartatiile craniului in functie de statura, in lun-
gime ca si in latime, sunt uimitoare, ceiace se observa
foarte bine in plana V. Craniul prczinta exemplul
rar in organism, al unei cantitati care se modifica In
cursul anilor, in mod regulat. In specie este vorba de
o desctestere relativa. Aceasta insemneaza ca. cree-
erul copilului este la nastere mult mai aproape ca ori
care organ de dimensiunile pe cari le va avea la matu-
ritate, si ca continutul sau are mai putin de crescut cle-
at talia. Marea anvergura ') prezinta putin interes
din punct de vedere antropometric. Ea este in adevar
complexa si fiecare din elementele cari o compun a fost
masurat separat.
Cu toate acestea, marea anvergura, are adesea ite-
res pentru artisti, care trebue sa o redea uneori in in-
tregul ei, membrele superioare fiind intinse in planut
claviculelor.

I) Vezi tabloul termenilor tehnici.

www.dacoromanica.ro
 41

Uneori, raportutile sale cu talia sunt invocate pentru

a se sustin2 diferite teze.
Dam ad i raporturile dintre talle si marea anvergura.
In general ea este mai mare decat talia, afara de marea
anvergura a cdpiflor de lapte si 7°/,) din adolescenti si
adulti.
Este de remarcat ca din acesti 7 la suta un singur
individ este brachyskel, pecind ceilalti 6 sunt mesatiskeli.

Marea atzvergurà exprim ata 'in mil/ni de talle.

Copilul la nastere 92,4
de 6 ani '2 101
Adolescent la 15 ani si ' 2 103
< 17 q .1 2 103
Adult la 23 ani . , 106,1

Aceste raporturi sunt stabilite dupa mijlociile cons-

tante ale unor serii de s-ubiecte, din regiuni si din me-
dii diferite.
Prin dirnensiune relativa si aceasta este un punct
important al studiului nostru. in care totul este analiza
de rapoarte, expresiune anatomo-fiziologicä a tinui nu-
numar foarte mare de corelatii se intelege compa-
rarea fiecarei lungimi partiale, evaluata antropometric
cu lungimea totala.
Daca este vorba de picior (gamba) de exemplu, lun-
gimea totala la care-I putem raporta, poate sä fie sta-
tira, dupä cum am läcut in sludiul proportiilor, dar a-
ceasta lungime totala poate foarte bine sa fie si lungi-
mea intreaga a membrelor inferioare, din care gamba
face parte.
Din punctul de vedere anatomic,. propriu zis, masu-
rarea poate fi diferitä : astfel se poate compara un' seg-
ment cu up altul de deasupra sau de dedesubtul lui,

www.dacoromanica.ro
-sau eu mi segment omolog al membrului toracic, adica
cu antebratul, daca este vorba de gamba ; dar trebue
sa ne ferim de al raporta la o lungime, fie tale, ori
inembru inferior, care este o lungime globala in care se
cuprinde segmentul studiat.
Astfel nu se va compara gamba cu statura, afara nu-
mai in cazuri speciale, precum au fost acelea cari m'au
condus in studiui proportiilor ; nu se va compara gamba
cu lungimea totala a mernbrului inferior, pentruca $i in-
tr'un caz $i In altut inaltimea proprie a gambei, repre-
zintä o parte din dimensiunea la care va fi raportata,.
si astfel o parte din cat, va reprezenta raportul dintre-
gambä $i gamba ceeace este un non-sens.
In practica se admite, ca cea mai mare dintre doua
dimensiuni si aceasta se aplica atat dimensiunilor de
lungime cat $i celor de latime sa se considere ca
egalä cu 100, adica cu metrul, astfel ca fractiunea ob-
tinuta da In centimetri sau in miliinetri (in sutimi sau
iniimi de metri) dimensiunea relativa a partii comparate.
Dacä se face aceasta comparatie asupra aceluia$ -co-
pil, care trebue sa fie masurat de 6 ori in $ase smestre
consecutive, $i daca se studiaza diversele rezultate se-
mestriale ale aceluiasi raport, se va afla schimbarea rea-
lizata, in mod progresiv.
Proportiile s'au modificat, si fiecare din partite sau
segmentele corpului, a luat dimensiuni absolute $i rela-
tive diferite, dupa importanta mai mare sau mai mica a
rolului säu functional, in mersul organismului dare starea
lui de perfectiune.

www.dacoromanica.ro
 43

Influents cresterii asupra variatillor proportiilor

corpului

Cresterea are o influenta foarte mare asupra propor-

tiilor corpului pc earl le face sd varieze, adese in limite
foarte intinse.
Jata consideratiile generale la cari dau loe aceste a-
riatii, dupa cum le-am formulat inteo comunicare facuta
Academiei de Medicind ($edinta din 27 lunie 1911).
Cre$terea modified in mod constant rapoartele cen-
tesimale fata de staturii ale fiecarei lungimi sau grosimi
segmentare ale corpului omenesc, la trei varste deose,
bite: nastere, 6 ani $i 15 ani.
Din cercetarile mete publicate pang astazi, reiese ca
evolutia variatiunilor acestor rapoarte este condusii de
cdtre legi, cari prezintd netdgaduit interes anatomic $i
fiziologic. lata-le aci, justificate pe scurt, dupd comuni-
carea ce am fäcut asupra aceluiasi subiect in sedinta
Academiei de $tiinte dela 19 Iunie, 1911.
Nutura i fetal variagiunilor. In titnpul desvoltarii
pe care p suferd copilul pentrtt a deveni adult, fiecare
segment are felul sau propriu de a se desvolta fald de
statura, Pl. I $1 V; craniul $i trunchiul pierd si unul $i
altul in bogime si latime, primul mai mult ca al doilea,
<craniut dotia sutimi in amandoua sensurile ; trunchiul
noua sutimi in lung si 4 sutimi in lat
WWI pierde trei sutimi in diametru, dar cistiga 2
sutimi in indltime.
Membrele superioare castiga cate 6 sutimi.
Membrete inferioare 600. 17 sutimi, dar numai pana
la pubertate. Dupa pubertate ele pierd o sutime.
:41ternarea varia(iunilor. Din cele ardtate rezulta,
cd daca cresterea unui segment al corpuitii este propor-
tional, superioarä cresterii staturii, cresterea acestui seg-

www.dacoromanica.ro
44

ment este inferioara segmentului asezat imediat dedesubt

sau, deasupra lui. Acesta este un nou aspect al legii al-
ternarilor, pe care am formulat-o In 1902, dupa obser-
varile -Matte asupra cresterii oaselor in lucrarea mea
intitulata Recherches sur la croissance des divers par-
ties du corps (Cercetari asupra cresterii diferitelor parti
ale corpului).
Sehinzbarea se.isului variatiilor. Ull segment oare-
care, care se desvolta pana la pubertate relativ mai malt
ca statura, ramane Inapoi dupa etatea pubertara, dupa
cum este cazul membrului pelvian.
Un alt segmeat care se desvolta mai putin ca statura
inaintea pubertatii, castiga mai malt ca ea dtipri trecerea
pubertatii.
In acest caz se gaspc si raporturile fata de tale ale
grosimei &alai, ale Inaltinni toracelui, ale Itingimii ab-
domenului inferior sau iliac, ale grosimii bazinului, ale
lungimii segmentului ischio-pubian, ale largimii bazinului,
ale langimii bratului (segmental umarulni), ale, inaltimii
trunchiului, Pl. VI si VII.
Pubertatea are dar o influenta decisivä asupra sen-
sului variatiilor si asupra orientarii lor. Ea are intre al-
tele o actiune foarte importanta asupra cresterii propor-
tionale, pe care am relevat-o dud am vorbit despre
cresterile absolute.
Fazele evatufiei variatiilor. Evolutia variatiilor a-
ratate prin proportiile de lungime si de lärgime ale cor-
pului, se imparte dela sine in trei faze prima faza se
opreste la 6 ani, epoca in care s'a realizat 6 zecimi, iar
pentru cateva proportii 9 zecimi, din desvoltarea sau
micsorarea cresterii proportionale, asa fel luck silueta
acestei etati ne arata care va fi silueta adultului.
A doua faza se cuprinde intre varsta de 6 ani si pu-
bertate ; lar a treia se termina cu varsta adutta, cu nu-

www.dacoromanica.ro
 45

bilitatea. Cea din urma faza in care tresterea propor-

tionala in latimea corpului se face cu mai multa activi-
tate este, in acelas timp faza in care cresterea propor-
tonalä in lungime se face cu multa Incetineala. Pl. I,
V, VI, VII.
Cu totul invers se petrece in timpui primei faze ; a
çloua faza, faza mijlocie, nu este decat o urmare mai
inceata a celei d'intai. De aci decurge o serie de apli-
catii ale legii alternarilor.
Concluziuni. 1. Sunt trei faze in evolutia varia-
tiilor prezentate prin proportiile de lungime si de lätime
ale corpului.
Prima dela nastere pana la 6 ani.
A doua dela 6 ani la 15.
A treia dela 15 ani la varsta adulta.
Legea alternarilor carinueste cresterea proportionala
a segmentelor corpului, dupä cum carmueste si cresterea
lor absolutä.
Variatiunile proportiilor de lungime si de latime
ale corpului, la amandoul sexele, sunt simtitor modifi-
cate de pubertate, care le supune legilor sale de ori-
entare si de marire.
Pruportiile de latime in general, prezinta variatii
proprii, cari sunt in corelatie cu acelea ale proportiilor
de lungime ale trunchiului.
Proportii partiale
Pe langa rapoartele fata de statura pe cari, noi le-am
analizat, educatorul nu poate sà treaca ca vederea ra-
poartele intersegmentare, cari sunt de altfel rapoarte a-
natomice propriu zise, pentrucä acestea sunt rapoartele
cari constituesc partea esentiala a fomulei individuale a
cresterii.

www.dacoromanica.ro
46

S
Raportul al lui Manouvrier, ocupa primul loc printre
B
aceste rapoarte intersegmentare. B reprezinta bustul, a-
dica toata partea corpului care se afla deasupra planului
scaunului cand obiectul sta jos. Scotand aceasta lungime,
din lungimea totala se atine S, care reprezintä o lun-
gime, micsorata a mernbrelor inferioare.
Clasand dupa aceste rapoarte serlile de copii pe cari
ti avem, putem forma deopal-te, grupa «picioarelor scurte»,
de alta grupa <picioarelor lungi» si intre aceste doua
grupe grupa picioarelor mijlocii». Pl. VIII.
La «picioarele scurte» se asoc!aza un bust lung pen-
tru a forma un brachyskel Brachyskelul la 13 1/2v) ani,
S al
care este caracterizat mai cu seama prin raportul E"
carui cat oscileazä imprejurul lui 87, prezinta nenuma-
rate corelatii anatomice si fiziologice ale acestui raport.
Cand membrele inferioare sunt lungi, ele sunt legate
de un bust scurt (pentruca dupa cum este format ra-
portul, membrele inferioare sunt lungi sau scrute in com-
paratie cla bustul) si se formeazä astfel makroskelia. Ea
S
se insemneaza prin raportulB--:--- 96 (dela 94 pana la
98, sau si mai mult).
. S
La makroskeli corelatiile rapartulm , se deosebesc
foarte mult de acelea care se gäsesc la brachiskeli si
chiar de acelea ale mijlociilor sau mezatiskelilor, al caror

1) Doctorul Boutrin, prtparator de antropologie la muzeul de

Istorie naturalP din Paris, a gAsit e brakyskelie, mul mai pro-
nuntatii decae aceea a copilului de 13 jum. ani la o populatie de
Pigmei din Congo belgian: Les Negrilles du centre afrIcaina
L'anthropologie, tome XXII, n. 4-5, 1911.

www.dacoromanica.ro
 47

raport oscileaza in jurul lui 90. Pl. V111. Mai cu seama

S
cu incepere dela pubertate catul se micsoreaza pe
B
masura ee copilul inainteazil spre varsta adula. Aceia ce
intereseazg mai mult pe educator este felul cum se pre-
zinta la copil, acest raport, care are o parte insemnata
in formula individuala.
Importanta corelatiilor functionale
Mai tarziu and vom studia constituirea formulci in-
dividuale a cresterii, ne vom servi iarasi de rapoartele
intersegmentare, dar - cu totul altfel, din cauza ca ne vom
preocupa mai mult de functier: vom compara intre ele
-eapacitati. Cautarea corelatiilor functionale, ne va con-
duce uneori la compararea unei grosimi sau a unei lun-
gitni cu un volum ; din aceasta comparare vor ree$i
importante informatii, pentru educatie sau pedagogic.
Masurile pe cari le-am argtat pe fisa individuala ne
dau multi alti factori pentru raporturi, pe cari ii vom
calcula in. vederea datelor directe $i imediate pe care ei
pot sii ni le dea, precum $i in vederea compargrii ea-
tului lor cu acela al aceluia$i raport la alti copii, sau in
vederea compararii luí cu el insu$i la acelas copilla de-
partare de cateva semestre.
Astfel sunt : raportul lungimii piciorultti propriu zis,
cu ingltimea membrului inferior ; raportul dintre lungimea
mernbrelor inferioare $i inaltimea trunchiului (distanta
dela furca sternala la pubis, sau diametrul vertical al
trunchiului) ; raportul dintre ingltimea trunchiului $i lun-
gimea gatului, sau ori care alt segment al corpului, cra-
niului, piciorului sau miiinii, ori membrelor superioare ;
raportul dintre lungimea membrelor superioare $i lun-
gimea membrelor inferioare, rapoartele de lgtime si Ingl-

www.dacoromanica.ro
48

time ale diferitelor segmente, ca picior, ming, trunchiu,

craniu.
Educatorul, care are sali indrepte activitatea sa in
mai multe directiuni, nu se va ocupa de aceste diferite
rapoarte, dedt atit cät vor cere corelatiile functionale
individuale, 15sind medicului grija de a aprecia abate-
rile provenite in desvoltarea copilului i pe cari el le va
arta, la vreme.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IV

CAUZELE CARL INFLUENTEAZI ASUPRA CRE§TERII

Cauzele cari influenteaz5. asupra staturii. InrAurirea alimen-

tärif sexului, rasei, ereditAtii, anotimpurilor sarcinei
exercitiilor. Raporturile dintre boala i crestere si invers.
lnfluenta functiei de reproducere.

Cauzele cari lucreazg esupra staturii

Studiile facute pdna acum asupra cauzelor, cari lu-
-creaza asupra cre§terii, nlau avut in vedere deck Mal-
tinca sau Inaltimea i greutatea.
Artivdzut s inaltimea nu poate s arate creterea
corpului ea nu poate sa exprime aceea ce analiza tiin-
tifich% i explicaba educafiei pot i trebue sd inteleaga
prin crwere .
Dacd unele cauze lucreazd asupra staturii i o lungesc,
se pune intrebarea, daca aceste cauze trebuesc cdutate
de educator.
Pentruca educatorul sa poata 15muri aceastä chestiune,
va trebui mai intdi dea seama de valoarea orga-
nicd i biologicA a taliei, (a staturii), prin urmare de
valoarea sa sociala, economicd.
El va cerceta puterea de muncä a diferitelor popoare
avind In vedgre indltimea staturii §i cercetând istoria
va constata ca rasele de staturd mica i mijlocie dau o

www.dacoromanica.ro
50

mund adesea superioara, sau cel putin egala cu a ra-

selor de statura Naha.
Aceasta ar putea sà para oarectim in contradictie cu
unele fapte ale istoriei moderne $i contimporane. Impre-
sia aceasta nu poate insa sa reziste unei analize ma;
amanuntite a conditiunilor $i a mecanismului de produc-
tie, prin care lucrul personal se cleosebeste de lucrul
comandat. Astazi nu inai vedem sclavi la lucru ; el sunf
inlocuiti cu oameni de alta nationalitate, cum se observa
de ex. pe vapoarele engleze de marfa, pe când pe va-
poarele japoneze de marfa nu yeti vedea deck Japonezi.
Boggia Anglo-Saxong provine in- parte din Indii si Cap,
unde lucratorii stint : Negri, Hindusi, Chinezi.
Daca oamenii de rasa micA sau mijlocie au cele mai
puternice brate, atunci se pune intrebarea daca nucumva
oamenii inalti de statura, cari comanda, cari, conduc
stint mi bine inzestrati din punctul de vedere al can-
titatii cerebrate ?
Raspunsul este dat prin aceste linii ale lui L. Ma-
nouvrier, ale carui frumoase studii asupi a creerului stint
cunoscute si apreciate de oamenii de $tiinta din lumea
intreaga : Superioritatea calitativa (a creerului) este o
conditie de superioritate intelectuala ; superioritate4 can-
titativa este o alta conditie, dupg cunt o alta conditie
este si superioritatea morfologica.
Si pentruca acestea sunt conditiuni anatomice difente
in raport cu superioritatea intelectuäla nici una din a-
ceste conditiuni izolata, n'ar putca s6 fie o baza indes-
tulkoare pentru evaluarea superioritatii intelectuale 2),
mai departe : < Media greut5tei creerului acestor tineri

Dictionnaire de Physiologie de Charles Richet, 3° fascicule

du tome il pages 672, 688, (389.
Greutate foarte aproRiatA de greutatea mijlocie a creerultu
adult in general. (V. Vierordt, Boyd, Manouvrier).

www.dacoromanica.ro
 51

parizieni, toti inalti, este egala cu 1365 gr. Nu se a

putea dar explica prin o superioritate a taliei, fie ea chiar
foarte mare si de alt-fel nedemonstrat5, deck o parte o
superioriatii cerebrale cantitative a oamenilor de seama.
Putem conchide dar, ca nu pentru d rasa este de
statura mare are un creer voluminos, si chiar dad ar
avea creerul mai mare, aceasta n'ar fi o proba hides-
tulAtoare de superioritate
In definitiv educatorul nu trebue sa judece superiori-
tatea intelectualä a elevilor satt dupa statura', ci va privi
statura, numai ca un indiciu de sanAtate i puf ere, i numai
din acest punct de vedere va duta sa. (cultive cresterea in
maltime . Dar oricine stie, ca puterea organismului este
de ordinar aratata prin eelelalte dimensiuni ale corpului,
grosinte, dar nu prin mnullfime, afara numai in
cazul cand aceasta dimensitme ar fi complectita
celelalte.
Oamenii dela munte, muncitorii agricoli si hanialii
dimensiuni cari corespund unui grad mare de putere
organicg ; in general acesti oameni nu se deosebesc prin
inaltimea staturei tor.
Se pune intrebarea, cari stint cauzele cari fac ca un
copil sa creasca mai inalt dent limitele insemnate de
ereditate ? Cu alte cuvinte cari sunt cauzele cari fac
ca un copil sä creasca mai mult deck pärinii lui, cad
acest lucru se observa in fiecare zi, iar statistica
confirma, si nu la taril se intamplä ca descendentii sa
intreaca pe aseendentii lor, ci in oras, uncle viata in a-
partamente, viata din liceu, fa% orizead cresterea in inal-
time a copiilor.
Cresterea in inaltime, in toate aceste cazuri pro-
vine .din cresterea in lungime a oaselor Itingi ale inem-
brelor inferioare. Bustul nu creste &cat foarte putin, dupii
cum mi-au ar5tat másurile facute asupra convalescentilor.

www.dacoromanica.ro
59

Analiza facuta asupra cresterii staturii si asupra cres-.

terii elementelor sale constitutiVe ne arata ca dui-A pu-
bertate, membrele iliferioare cresc normal foarte incet si
chiar dela värsta de 8 ani, membrele inferioare cresc
in fie care an din ce in ce mai putin.
Ast-fel daca un baiat sau o fata intre 13 si 16 ani
creste prea mull si numai din cauza lungimei membrelor
inferioare, ei trebue sa fie considerati de educatorul
luminat ca suspecti.
Daca am rationa din punct de vedere Biologic astfel,
am putea spune ca din ele doua isvoare de crestere, din
tare se alimenteazä osul lung cu incepere dela puber-
tate, unul periostic este expresia hranei, iar celalalt
cartilaginos este expresia lipsei de hrana.
Aceasta aratii educatorului in mod sigur alegerea pe
care trebue s'o faca si li precizeaza directia in care tre-
bue sa lucreze.
Din cele spuse se vede indeajuns ca parintii nu tre-
bue sa ailA ambitia de a-si vedea copiii Intrechndu-i in
inältime.
Trebue sa ne ferim de a provoca aeeia ce rasa nu clà,
cel putin, in ceeace priveste inältimea staturei. Cu ant
mult cu eat cresterea in lungime a trunchiului sub in-
fluentele cari preced se face in paguba dimensiunilor
folositoare ale corpului.
Din cauza starii bolnavicioase in care se gaseste co-
pilul, supus acestor influente, fazele de alimentare (voi
reveni mai tarziu asupra rolului biologic al alimentäri-
lor) sunt cAleate. In evolutia regulatä a cresterii, o faza
de crestere in grosime, urmeazä unei faze de crestere
in lungime, alternare care nu are loc, cand e vorba de
särmanul tânar prizonier al locuintelor din orase si al
institutiilar de instructie, la care o fazä se prelungeste

www.dacoromanica.ro
 53

in mod nedefinit, si ceeace e fatal se prelungeste faza

cea rnai putin bunä.
O statura mai malta, deck permite filogenia, nu se
realizeaza, gall de exceptiuni, deck in paguba acelor
dimensiuni ale corpului, care lidau mai multa putere si
cari i/ ajuta mai mult In apararea sa contra boalei.
Va inchipuiti acum la ce greseli de interpretare ne-am
expune cu precugetare, dack_am judeca cresterea dupa
inaltime, si daca am voi sa apreciem cauzele cari pot sa
influenteze asupra cresterii, dupa efectele lor asupra
staturiii !

Asa dar studiul inräuririi pe cari o au diferiti fdctori

asupra staturii. ne da putine lamuriri in ce prive.ste ac-
tiunea acestor factori asupra cresterii, cu tot corectivul
pe care-1 poate da cantarirea si pe care II sustin diferiti
autori.
Vom considera studiile fäcute in acest setts, ca niste
documente foarte folositoare, dar In acest caz trebuie
sa inlocuim cuvantul crestere" prin cuvântul staturä"
reamintindu-ne ca n'avem dreptul sä decidem de una
pentru alta.
Acestea oclatä stabilite jata rezultatul notiunilor capa-
tate relativ la diferitele influentte asupra staturii.
influenta hranei
pe care e bine s'o numitn aici alimentatie, caci hra-
nirea este rezultanta unui numär mare de factori orga-
nici de ordin fizic, chimic, biologic i cari par a de-
pinde mai cu seama de ereditate si de alimentarea pla-
centarà i despre care nu cunoastem altceva deck efec-
tele. Alimentatia care nu reprezinta deck _un element,.
elementul extern, este din contra in mainele noastre urt
mijloc netagaduit de acfiune a cärei inraurire asupra
staturii trebue observatä cu cea mai mare grija. Diva

www.dacoromanica.ro
M

unii autorii, statura creste mai mult, sub influenta unei

alimentdri substantiale. Studiul lui Carlier : Des rapport.,
de la taille avec le bien etre", este unul din cele mai
bune pe care le avem, impreuna cu acelea ale lui Wil-
lermé (1829) si ale lui Manouvrier (1888). Dar aceste
studii nu au in vedere nttmai influenta alimentard, ele
privesc i toate conditiile inconjuriltoare. Ar fi de vazut
-daca statura descendentilor, astrel favorizati a intrecut
statura ascendentilor.
Influenta se xului
Fdrd indoiald ca statura mijlocie este mai mica la sexul
feminin ; in ceeace prívete felul cum evoluiazd creste-
rea in fungi= a staturii in timpul, vdrstelor succesive,
atttorii nu sunt de acord : Variot si Chaumet (1906) nu
admit concluziile lui Schmidt, care la rândul àu tat
aproba felul de a vedea a lui Quételet.
Toate acestea sunt mai cu seama chestiuni de itie
toda de observatii. Dintre toti, numai Quételet a ob-
sen at in mod continuu aceiasi copii la toata- vArstele.
Influenia rasei si a ereditAtii
Acesti doi factori dupa cut6 observd H. de Varigny !),
nu pot fii despdrtiti. Tablourile citate de acest autor,
sunt in specie cele mai bune documente, de care
-tie seama, caci peste tot doinneste confuzia intre lun-
gimea staturei si cre5tere", de unde greutatea de a punc
concordanta documentele asttpra omului cu acelea pe
-care erescdtorii, fara sd cadd In aceiasi greseald, le-au
strAns asupra animalelor.
Statura dupd rase (dupd H. de Varigny).

1) H. de Varigny. Art. Croissonee din Dielionnoire de Phy-

siologie de Ch. Richet. F. Alcan, edit. 2 fasc. t. IV,

www.dacoromanica.ro
 55

Staturi inalte de 1.70 in. si peste 1.70 in,:

Patagonii : 1.85 m..; Cornansii : 1.80 m.; Polinezienii
1.76 m.; Scandinavii : 1.71 m.; Scotienii : 1.71 ni.; Zulu-
sii : 1.70 m.; Eschimosii : 1.70 m.
Deasupra indsurii dela 1.65 in la 1.69 Fn..
Nubieni, Englezi, Germani 1.69 ; Belgieni si Arabi
1.68 m. ; Francezi 1.65 m.
Sub niijlocie dela 1.60 ni. la 1.64 ti?.:
Australieni, Chinezi, Bavarezi, Estonieni 1,64 m ; Evrett
1.63 m. ; japbnezi 1.60
D. H. de Varigny nu arata isvoarele de unde a luat
elementele acestor tablouri. Polinezienii, Arabii, Eschi-
mosii sunt denumiri oarte largi. Printre Arabi eu am
gasit drupe etnice foarte diferite, iar pe de altA parte,
statura mijlocie a Eschimosilor pe care i-am putut mA-
sura era de 1.47 m. neatingAnd la oamenii tineri (20
ani) depe malurile Hudsonului nici 1.50 m, cu toate
erau incAltati cu cismele lor de piele.
SA ne reamintim cA Broca atribuia rasei cea mai mare
influentä asupra staturii.
influenta climei
H. de Varigny, observa cu drept cuvAnt, ca din fap-
tele culese pâna acurn nu putem trage nici o concluzie
-pentrucA nu s'a thud seama de deosebirea dintre rase,
ci pentruch metoda intrebuintata la culegerea for na
fost bung. Teoria care sustine cA frigul micsoreaza pro-
portiile organismelor vii nu se verifica la oni, caci in
tärile Inghetate ca Patagonia si Scandinavia sau Scotia
se gasesc cei mai inalti oameni, lar in Malaezia (von
Luschan), in Congo (Poutrin) etc., sunt rase de. pigmei
Sub ecuator, trAesc oameni inalti si aproape de poli
se gäsesc Laponii i unele grupe de Eschimosi cari stint
foarte märunti (1.47 ni),

www.dacoromanica.ro
56

Diipa toate cele aratate s'ar putea spune ca clima nu

are nicr o actiune Insemnata asupra staturii adultului
Asa dar, clima nu are nici o legatura Cu felul cum se
clesvolta sub diferite latitudini diferitele parti ale cor-
pului ; ea nu are nici o legatura cu modplitatea si rit-
mul cresterii.
lnfluenta anotimpurilor
Migaloasele cercetari ale lui Mailing Hanse'n, care a
urmärit zi cu zi, inaltimea si greutatea surdo-mutilor
din institutul sau din Copenhaga, repetandu-le chiar k
mai mult3 ori pe zi, dau date foarte interesante a caror
valoare ar fi fost si mai mare, daca n'ar fi fost fäcute
asupra unor infirmi, supusi vietii de internat, si daca nu
s'ar fi marginit numai la mtisurarea staturii si a greu-
-tätii.
Oricum ar fi insa, Mailing Hansen a constatat ca
atunci and greutatea creste, statura nu se prea lun-
geste, si invers : In timpul toamnei i la inceputul ier-
nei, copilul creste In greutate, dar statura rätnane sta-
lionara.
La inceputul verii, greutatea ramâne aproape neschim-
bata, dar copilul creste In inaltime ca arborii", etc. 1)
Dupa Combe, (din Lausanne) anotimpul ar influenta
chiar Inainte de nastere ; MOH näscuti din. Septembrie
pana in Februarie, ar fi mai marunti, deck bäetii nas-
cuti din Martie !Ana In August ; fetele vor fi mai ma-
runte and se nasc din Decembrie 'Ana in Mai.
Cadetii lui Daffner au aratat, intotdeauna in timpul
verii o crestere superioara gesterii din timpul iernei
(OctombrieAprilie).

1) H. de Varigny, loc. cit.

www.dacoromanica.ro
 57

Cercetari/e lui Carlier cari au fost facute inaintea

tuturor si dela cari s'au inspirat toate celelalte, dupa
cum s'au inspirat si ale mele, au precizat admirabil in-
räurirea anotimpurilor asupra greutätii, asup.ra perime-
trului toracic si asupra taliei, inräurire pe care autorui
o rezumä in urmätorul tablou :
Cresterea mijlocie totalä in timpul verii si al iernei,
al perimetrului (circonferintä torocid, subpectoralä) a
grcutätii si a staturii.
(Dela 131112 ani la 15V2 ani)
( ¡ama . 4,7 cm. ) Diferenta 4,2- mi_
Perimetru ( vara . 8,9 cm.
( ¡ama
Greutate ( vara . 7,711 Kgr.
9.489 )
Kgr. ) Diferenta 1,778 Kgr.
( iarna . 6,5 cm. ) Diferenta 1,2 cm.
Statura ( vara . . 7,7 cm.

Cu toate acestea, dupà cum a remarcat Buffon, ano-

timpurile n'au nici o influentá asupra inaltimei taliei in
timpul dela nastere pänä la 5 ani. Dupà etatea de 5
ani, inräurirea devine vizibilä.
influenta gestatiunit (sarcinii)
Intre crestere si reproductie, nu este ciupá cum cre-
dea Herbert Spencer, nici un antagonism; fiecärui medic
i s'a intimplat sà vazä cazuri cänd mamele tinere au
mai creseut" intre nasterea si intärcatul primului lor
copil, si chiar dupä aceia.
Nubilitatea, dupä cum vom vedea, nu este pe deplin
stabilitä decát dupä ce diferitele -pärti ale corpului, si
prin urmare inältimea, si a terminat cresterea.

1) Dr. G. Carlier, medic militar, Extra!! des Mémoires de

la Société d'Anthropologie de Paris, 20 serie, 1. IV. 82 pag.
.Recherches anihropométriques sur la croissaacel.

www.dacoromanica.ro
 58

Influenta castratiei
Despre aceasta se va vorbi la studiul influentii func-
tiei de reproductie.

Raportul dintre boalii si crestere si invers

Sa ne aruncain o scurta privire asupra inraurirei pe
care o are boala asupra cresterii inlfimii, precum si a-
supra inrauririi pe care o are cresterea asupra boalei,
mai bine zis, varsta asupra bcalei
Am vilzut 'Hai sus ca in mod general, boala face ca
-cbrpul sä creasa in lungime mai cu seamä in perioada
de convalescentä. De < rezerve prealabile» nu poate fi
vorba in acest caz, pentru a explica izvorul din care
putere sfortarea organica de crestere ; dupä cum nu poate
fi vorba nici de < formare de rezerve ), caci organismul
este slabit din cauza boalei prin pierderile pe cari le a-
duce o infectie.
In ceeace priveste acele faze ale cresterii, in timpul
cärora organismul devine mai putin rezistent, ele sunt
rezultatul unei greseli de crestere sau de educatie poate
-si de amandoua, afarä numai daca atat cresterea cat si
-educatia nu au fost précedate de actittnea unei eredi-
täti nefaste.
Alimentarea placentara are efect pana in timpul pu-
bertatii De modul cum a fost alimentat la san copilul,
-depinde formarea unui bun sau unui- rau aparat digestiv,
are devine astfel o poartrt inclusa sau deschisà infec-
-tiunilor la cari e supusä copiläria. Cäci dupä cum a a-
rätat Marfan, cea mai atare parte a infectiilor primeIor
varste pätrunde In organism primi. tubul digestiv.
Eu am putut constata cd tot pe cale digestivä patrund
in organism cele mai multe infectiuni, panA la sfarsitul
fazei pubertare a copilului.

www.dacoromanica.ro
 Astfel incat, predispunerea la boala a unui copil in
timpul cresterii este in cea mai mare parte opera mamei
sale, depinzand de felul cum a fost facuta hrana pia-
centarä, precum si de felul cum a fost altiptat copilul
prin san sau prin biberon, acest din urma fel de alimen-
tare dand nastere unei «dipepsii latente» pe care o sem-
naleaza Marfan ; mama fiind astfel raspunzatoare de in-
fectlunile ulterioare ale copilului. Asa dar, in ceeace pri-
veste raporturile diutre crestere si boald, totul se re-
duce la conditille individuate.
Influent/I exerciiiilor
Cartier recunoaste ca si autorii cari l'au precedat si
urmat, ca inaltimea copilului nu pare a fi influentatä de
exereitiile fizice. Viata petrecuta nutnai in aer liber, se-
derea neintrerupta in picioare, drumurile prea lungi $1.
zilnice, munca grea, nu favorizeaza cresterea in inaltime
a copilului, ci numai desvoltarea lui in grositue, lärgime
si tarie, _ached in putere. In oras aceasta se observä de
ex. la salahorii finen.
Animalele cari nu pot face miscari, fiind tinute inchise
si ferite de lumina, dupa cum mi-a arätat experienta pe
care am repetat-o asupra animalelor cari n'au fost puse-
la ingrasat, cresc foarte mult in lungime in scurt timp,
intrecand pe semenele lor de aceias varstà si rasa. A-
ceastä experiarta se poate face usor cu epurii si puii
In timp de 8 ani, am fäcut -cercetäri metodice in ceea
ce priveste inraurirea pe care o au exercitiile gimnastice,.
asupra cresterii diferitelor dimensiuni ale copiluiui ; n'aini
avut in vedere numai masurarea staturei, perimetrului si
greutatii, ci am luat si alte mäsuri ; jata concluziile la
cari am ajuns in ceeace priveste aceste trei mäsuri :
Inriurirea gimnasticei la aparate (bard fixä) asuppa a-
dolescentilor dela 14 1/2 i ni-18 ani,

www.dacoromanica.ro
CO

I. Nu impiedica cre$terea in lungime,

DA cavitatii toracicA o desvoltare pe care n'ar lua o
in mod spontan.
Mare$te densitatea tesaturilor, greutatea cofpului, etc.
insemnAtatea acestor concluziuni se dafore$te Metodei
intrebuintata in timpul cercetArilor $i numarului de $co-
lari observati, in total 200, cercetati regulat din semestru
In scmestru, etc.
Toate acestea stint conditiuni obicinuite ale metodei
auxanologice, astfel dupA rnm am inteles-o $i aplicat-o
dela 1881-93.
Gruparea copiilor in gimnastici i negimnastici pre-
cum $i in copit pleiptinzi gimnastici §i copii plapänzi
.negimnastici m'a ajutat sA studiez diferitele categorii de
§colari din punctul de vedere al influentii gimnasticei
asupra lor $i a avea la indemAna un numar egal de copii
negurinastici, cari sa serveasca pentru comparatie.
Ceeace cercetam era influenta pe care o au exerci-
Iiile gimnasticc asupra cre$terii. Trebuia dar sA fac o
deosebire bine definita, ?titre desvoltarea datoritA evo-
lutiei spontane a cre$terii $i intre desvoltarea datorita
exercitiilor gimnastice '). Pentru aceasta trebue ca stu-
diul cresterii sa ' preceada studiul asupra modificArilor
produse de gimnastica, ceiace am $i facut.
In fine am tinut seama $i de «eféctele indepartate
de recultatele la distanta ale exercitiilor asupra cre$terii,
continufind sa observ elevii si dupil epoca de antrenare.
Astfel pentru prima oara se indeplinesc toate condi-
tiunile une observad ser'oase. Ele n'au mai fost repetate
de atunci.
Este de datoria mea sa insist asupra acestor fapte,
pentru a v5 face sA observati, cat surit de complexe

1) MetoclA absolut necesarl.

www.dacoromanica.ro
 61

experimentarile, atunci cand att de obiect cresterea si ca

subiect copiii, adia organisme intr'o transformare con-
tinua, cat si pentru a va arta cari sunt rezultatele cari
difera In unele parti, de rezultatete gäsite de autorii
dinaintea mea si de cci cari au lucrat In urma (memo-
riul meu a fost publicat In 1901 de Societatea de An-
tropoIogie din Paris).
Aceste cercetari,au avut si scopul de a stobili ctt a-
jutorul antropometriei, o metoda care sA controleze efec-
tele educatiei fi7ice. Astfel intelese, tezultatele cerceta-
rifor mele asupra cre5terii dif erilelor pdrfi ale cor-
pului, reprezinta o aplicatie educativd a metodei auxa-
nologice, si vor fi expuse impreuna cu curbele lor gra-
fice ci cu tablourile lor, in partea acestei Iucriiri care
trateaza mai amanuntit despre (aplicatiile educafive si
pedagogice >.

lnfluenta consangenitfilii
asupra cresterii nu este bine cunoscuta, si nici nu
poate fi usor studiatá din cauza lipsei termenilor de
vmparatie.
La animale, observatia ia caracteruI unei experimen-
tári. Se constata ca consangenitatea nu reprezintä decat
o acumulare de eredilqi de acela dupá 61 se
poate constata din notiunile capatate nu de mult (legue
lui Mendel).
Influenfa, functiei de reproducere
asupra cresterii este foarte mare. Ea prezinta o mare
insemnatate pentru educator si va fi tratatá in capitolele
V, VI, VII si VIII. Aceasta este pubertatea.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL V

1,0134211TATEA (ENFLUENTA ELEMENTULUI REPRODUCiTOR

ASUPRA. CR1F,TEE111

Determinarea inceputului pubertAtii. Cateva cauze cari pot

sA producl greseli. Anotimpul cel mai priincios inceputului pu-
bertgii. Cine nu repeta semestrial cercetkile pe care le face a-
supra aceluias copil, pierde din vedere cea mai mare parte din
fenomenele pubertare. Ce este pubertatea ? Detinitia puberatii,

Daca voim sa studiem influenta functiei de reprodu-

cere asupra cresterii, trcbue sä incepem prin a studia
acele manifestäri cari se pot observa mai bine.
Vom vedea mai tärziu dacä se vor putca face cerce-
täri asupra varstei care precede pubertatea, precum
supra viirstei care urmeazä dupa ea, si dacil vom putea
sà ne däm seama de actiunea germenului e/ementul
constat al evolutiei reproducAtoare nu nun-Lai asupra
unei dimensiuni a corpului, dar asupra tuturor dimen
siunilor organismului copilului privit In intregime si in
fiecare din pärtile sale precum si In raporturile propor-
tionale ale acestor pärti Intre ele.
Cu un cuvânt, vom cäuta sä determinant actiunea ger-
menului asupra cresterii, läsänd la o parte metodele in-
trebuintate pänä acum si simpla constatare a coinci-
detelor.

www.dacoromanica.ro
 63

Importanta acqstui studiu, pentru educator devine i

mai mare prin faptul cg, cresterea ne descopere fazele

obscure ale evolutiei gerrnenului. Si reciproc, germe-
nul ne face s'a" .intelegem miele parti ale mecanismului
cresterii, prin inrintrirea pe care o exercita asupra ei.
* *
*

Inceputul puberiatii, se arata la amandoua sexcle, dupa

cum insusi nutnele su arata (pubes, Or), prin cresterea
parttlui pe pielea care acopera partea anterioara a oase-
lor ba7inului, numitä. pubes.
Parul crestc mai high pe, aceast5 parte, $i putin mat
in urma sub brat.
La femeie, dupa D-r. Marthe Francillon aparitia nien-
struatiei precede cu foarte putin, aparitia perilor de sub
brat. Regula devine din ce in ce .mai abundenta atin-
gAnd intregimea ei, la fetele bine desvoltate, odatl cu
sfirsitul cresterei parului de sub brat. $i de pe pubis.
La barbat, fenomenul principal, ne putând fi cercetat,
semnele secundare arata o importanta mai mare, si de
aceia este absoluta nevoe ca ele, sä fie clasificate pen-
a obtine indicii precise.

Determinarea ivirii pubertgfii la baeli.

Sa notam prin P la puterea 1. (P'), aparitia pe pubis
a primelor peri mai mari, copilul are atunci In mij-
lociu 14 ani si ' 2. La masurarea semestriala urma-
toare, care corespunde varstei de 15 ani, perii stint
mult mai numerosi si vocea a capatat o ragusalà pe care
nu o avea. Veti nota : P2 $i schimbarea vocii, vara
sau iarna anului 192 . . . .
In semestrul urmator copilul atinge 15 ' 2 ani, peril
au devenit mult mai numerosi si mai lungi pe pubis

www.dacoromanica.ro
64

formand un acoperis usor dar destul de des pentru a

ascunde pielea acelei regiuni. Veil insemna P%
In acelas timp atentiunea observatorului fiind indreptata
la fiecare examen metodic, asupra intregei parti cuta-
nee, va descoperi la una din subtibare sau la amândouà
un usor puf de aceeasi culoare sau mai deschis ca cel
pubian. Veti marca A'.
Asa dar la 15' 2 ani, yeti avea urmiitoarea insemnare
asupra aparitiei _pubertätii : 133, A', schimbarea vocii,
1512 ani
Coloarea 'scrotumului suferä vre-o schimbare ? Dife-
riti autori aratà o pigmentatie scrotalä. Dac4 coloarea scro-
tumului se schimbä, ea se sehimbä cu foarte putin. Adesea
cdnd copilul este desbracat se- poate observa o infAti-
sare- deosebitä, care este datorità incretiturii pielei, din
cauza unui dartos (muschial pielos al scrotumului mai
puternic si mal impresionabil. La aceste urme de umbra
se mai adaogä si coloarea inchisa pe care o (tau tegu-
mentelor, perii mai deschisi sau mai inchisi, risipiti pe
suprafata sa.
Ar trebui ca aceasta sä se produel la totii copiii.
Dad. acest semn ar fi constant, asi prop une sa se no-
teze inc:etitura dartosului, muschiu lat, a cdrui contrac-
tiune produce incretiturile cutanee prin ajutotul aceluiasi
mecanisni ca si la friulte.
La aceastá vArsta, volumul organelor genitate, nu se
modified cleat in mod exceptional. Cresterea lot n'a
fost constatatä deck in preajma varstei de 17 ani.
Prin urmare, aceastä modificare nu vine la timp pen-- )
a ajuta in cercetärile sale pe observatorul care uu vrea
sä noteze deck constatki sigure.
Medicii ar fi putut sä ajungd de rrtult ia rezultate
precise, clad ar fi examinat in mod periodic aceiasi co-
pii, insd complet desbräcati. Dar atdt in scoli, cat $i

www.dacoromanica.ro
 65

in familie, doctorul nu este chemat decat la capätaiul

copilului bolnav, pe de alta parte in con sultatiile dela
gcoalä cat i cele dela spital, el nu are ocazia sa ob-
serve corpul intreg al adolescentului, decal dad acesta
este atins de o afectiune care-1 obliga sa se desbrace
complect, ceiace este o exceptie. De altfel aceasta
observatie n'ar avea valoare cleat daca s-ar repeta
In semestrele urmatoare.
Aceste 3 gemne : P3, AI, schimbrea vocii, par a fi
suficiente pentru a stabili epoca in care Incepe puber-
tatea.
El este observat ca schimbarea vocii a coincis in ge-
neral cu P3 gi a putut fi noted la mäsuratoarea cores-
punzatoare etatii mijlocii de 15 ani. Ea precede dar
cu 6 luni, momentul in care putem insemna P3. A'.
Pentru a putea avea o cat mai rnare preciziune i pentru
a putea da fiecaruia din semne, importanta pe care o merita,
trebue sa cunoagtem cronologia acestor fenomene, etatea
mijlocie la care apare fiecare din ele... Schimbarea vocei
se face la etatea rnijlocie de 14 ani gi 8 luni pecand P
atinge puterea 3 gi A puterea I la varsta de 15 ani gi
6 luni. Vom vedea ca schimbarea vocei se observa
cu greutate i ca in majaritatea cazurilor, inceputul pu-
beritatii s'ar fi putut considera ca corespunzänd lui P3,
A', adica in mijlociu värstei de 15 ani gi 6 luni.
Reamintesc ca curiozitate gi din punctul de vedere al
corelatiilor functionale sau patologice pe care le veti pu-
tea observa, un fapt pe care 1-am mentionat deja in 1902,
aparitia mai tarzie a perilor de sub bratul stang, cleat
al celor de sub bratul drept sau invers. Aceasta nu se
vede 'MA cleat la unii alolescenti. La majoritatea co-
pidor, am observat frig ca pärul de sub brat se ivegte
mai tarziu deck pärul de pe pubis, cu o intarziere de
un an in mijlociu, dupä cum o aratä diferenta puterilor
5

www.dacoromanica.ro
66

P si A in P' si A'. Se intelege ca aceasta ierarhizare

cronologicA a semnelor cresterii, nu poate fi observatA
deck cu conditia de a urmAri aceiasi copii regulat din
semestru in semestru.

Mewl cauze cart pot el producit greaelt

Se intAmplA uneori ca perisorii cari cresc pe unele
pArti ale corpului, s'A se iveascA inaintea perilor pubieni ;
cazul este destul de rar, dar cu ioate acestea se poate
produce. IatA un exemplu. No. 13 din seria mea de
copii, din prima linie (100 copii dela 13-18 ani) intrA
In scoala preparatoare la 13 ani si 4 luni, avAnd pe
frunte, pe tample, pe spate, pe fata posterioara a bra-
lelor, pe partea anterioarA a picioarelor, peri miei foarte
numerosi, culcati si de culoare brunä.
In- Aprilie 1897, constat pe regiunea pubiana peri fini
destul de dei $i notez. P 1/2. In Octombrie acelas an,
perii se rArisera mult si am fost nevoit sA mic$orez pu-
terca, la P Y4. In Aprilie urmAtor, Aprilie 1898, pubi-
sul s'a acoperit iarAsi cu perii fini pe care ii avea in
1897 si notez din nou 13 1/2. In Octornbrie acelis an rA-.
rirea perilor se observa foarte bine si fui nevoit sA scad
puterea lui P I/2 la P 'h. CAnd fac mäsurAtoarea urma-
toare in Octombrie 1899, gAsesc ca peri negri, mai pu-
ternici si mai abundenti acoperA partea pubisului si insem-
nez P '. In sfArsit se vede pe fisa individualA succedän-
du-se din semestru in semestru urmätoarele insemnAri :
P2, A'; 13', A°; 135, A5; acest copil a fost mAsurat de
10 ori, pe cAnd camarazil säi, dela aceiasi scoalA n'au fost
mAsurati decal de 9 ori, adicA in 9 semestre consecutive.
In ceeace priveste schimbarea vocii, n'am de adAogat
.decAt cateva observatii.
E ciar c'A nu e deajuns, a nota in fugA, aruncAnd o
privire generalA asupra copiilor ca vocea bAiatului sau

www.dacoromanica.ro
 67

a fetei este disonantk aspra sau gravd, pentru a con-

chide ca s'a fácut schimbarea laringelui.
SchiMbarea vocii, este and, se produce, un fenomen
intotdeauna acefas, aparand in cursul adolescentii cu
aceleasi caractere, Cu acelas cortegiu de semne. Dar se
poate foarte bine ca .ea sd nu se producä, sau sä treacd
neobservatk Starea vocii in timpul schimbdrii ei, afard
de cazan i exceptionale, nu este deck o modificare a
stdrii antcrioare ; numai dacä cunoastem aceastä stare
anterioard, precum sonoritatea i timbrul obicinuit
vocii copilului, numai atunci putem sd deosebim schim-
bdrile pe mdsurd ce ele se produc.
Si pentru aceasta trebue deasemeni ca observatia
urmäreasca pe aceiasi copii pdnä la adolesuntä.
Sunt copii la cari de multe ori observatorul
pin/ oarecari greutate pentru a fixa acest fenomeni al
schimbdrii vocii, care pare in aparentà tot atAt de isbi-
tor. La acesti adolescenti, modificarea se face inteun
mod cu totul nesimtit de urechea cea mai exercitatä
aceasta pare sd provind din faptul cd vocea se modified' in
acelas timp in toatd intinderea gamei sale, dupd cum se
observa foarte adesea la fete. De aci, lipsa de sunete
discordante si aspre ; tonul devine mai gray, printr'o pro-
gresiune inceatä si dulce, asa fel incdt schimbarea poate
sl treacà neobservata chiar de observatorul cel mai atent.
Am gäsit In scoli copii, cari aveau vocea groasä chiar
dela intrare, atunci cand nu prezentau nici un semn de
pubertate. Fie cd ar fi vorba de o schimbare prematurd
a vocii sau numai de o conformatie indivividualä spe-
cialä, reiese cd la o astfel de categorie de copii, e a-
proape cu neputintä sd se determine epoca, in care se
arata in mod real acest semn al puberatii.
No. 10 §i 17 din seria 'kW (100 copii dela 13-18
ani), si-au schimbat vocea pe nesimtite, färd ca sd pot

www.dacoromanica.ro
68

sa le fixez o data. Celelalte atribute ale pubertatii s'au

arAtat intre 15 i 16 ani, ca la majoritatea copiilor.
Vocea groasa" da aceleasi rezultate si pentru No. 6,
25 si 39 aie acestei serii.
Din 100 de baeti, la 70 am putut constata schimba-
rea vocii ; la 5 n'am putut s'A o constat, iar 25 nu si-au
schimbat vocea.
Celelalte semne secundare se ivesc la epoce foarte
variabile ale evolutiei pubertatii, astfel incat nu ne pu-
tem serví de ele atunci, cand e vorba s'A determinant
sistematic epoca aparitiei pubertare.
Anotimpul cel mai priincios inceputului pubertglii
Timpul cald e mai favorabil, decat timpul rece *luce-
putului pubertätii adolescentului. Din 100 de copii exa-
minati, se gasesc 12 la cari aparitia pubertAtii n'a putut
s'A fie determina% fie pentrucA era deja infaptuitä la
intrarea in scoale, fie &A nu se manifestase inca inaintea
ultimei masuri.
Anotimpurite aparitiei pubertiltii
Nunfärul observatiilor 100
Timpul cald . 53
Timpul rece 35
Nedeterminate 12

Cine nu repetli semestrial observatia sa asupra aceluias

copil, pierde din vedere cea mai mare parte din
fenomenele pubertare
Daca voim sa aflarn timpul aparitiei pubertAtii copi-
lului, nu este deajuns sa-I observam odatA pe an. Ob-
servarea semestriala este neaparatA atat pentru determi-
narea aparitiei perilor, cat si pentru determinarea sem-
nelor cari intovarAsesc pubertatea.
Daca examenul periodic al copilului nu se face, feno-

www.dacoromanica.ro
 69

rnenele de once ordin ar fi ele, trec neobservate, si nu

se va stie nimic, din ceeace a precedat, sau din ceeace
a urmat dupg inceputul pubertätii.
Anul fiirid impgrtit dupg temperatura sa, in dona
pärti, anotimpul cald si anotimpul rece, si mäsurgrile
semestriale trebue sg inceapg In Aprilie si Octombrie,
astfel ca modificarile cari se observä in Octombrie sunt
schimbärile produse in timpul cgldurii, schimbäri privite
In raport cu rezultatele mäsurarilor si notarilor din
Aprilie precedent.
Un observator care n'ar fi cercetat copiii decgt din
an in an, din Octombrie in Octombrie de ex., n'ar avea
rezultate decat in comparatie cu rezultatele anului pre-
cedent ; fazele evolutiei petrecute in timpul rece ar rg-
mâne necunoscute. Pentru observatorul anual, termenul
prepuber, aratg copilul din timpul anului trecut, pecand
pentru observatorul semestrial, prin acelas termen se
aratä starea care a precedat imediat stilrii in care se
aflä copilul la noua m'gsurätoare.
Diferenta este foarte mare, si aceasta nu numai din
pricina divergentelor la care dä nastere, dar mai cu
seamg in interesul realitgtii.
Trebue sa recunoastem totusi ca calificativul prepuber
poate cu drept cuvânt s'A fie atribuit intregii perioade
de crestere care se cuprinde intre nastere si pubertate.
Ce este pubertatea 7 Definitia puberiAtii
Acum când conditiile, aparitiei pubertätif sunt bine
.determinate, puf= sa ne punem intrebarea, ce este pu-
bertatea ? Studiul comparativ al observatiilor semestriale
fäcute asupra celor doug serii de copii peripubertari
(230 copii, dela 13 lalS ani, urmariti din 6 In 6 luni)
formeaza baza pe care se reazimg pgrerile mele asupra
fenomenelor pubertätii, si asupra fenomenelor corelative

www.dacoromanica.ro
70

pe cari le voi desvolta si cari intereseazd din punctut

de vedere al directiei educative a copilului.
Deductiile acestui studiu comparativ pot fi foarte
numeroase, dad privim pubertatea din punqtul de ve-
dere al originilor, al mecanismului si al efectelor ei.
Dar este absolut nectsar, ca fiecare deductie si re-
iasä exact din faptele observate si sä se sprijine In to-
tul pe aceste fapte.
Panä astäzi pubertatea era consideratà ca o fag mai
mult sau mai putin greu de trecut, si dupä care, copi-
lul devenit tänär", putea sä procreeze.
Fiziologia o calificsá astfel perioadä ,caracteristia
prin modificäri sexuale profunde" (Gley).
Studiile tpeciale recente o aratä ca o perioadä post-
embrionarä consacratá in. mod special, stabilirii functiei
genitale. (La Puberté, 1906 de Dr. Marthe Francil-
ion),
Doctorul Cruchet in articolul ski Pubertat-ea din lu-
crarea Pratique des Maladies des Enfants" impinge mai
departe decat majoritatea autorilor, analiza puber-
tätii,
«In rezumat, scrie el in 1909, noi intelegern sub nu-
mele de «Pubertate» toatä perioada cresterii, care se-
intinde dela 12 la 15 ani la fete, si dela 14 la 18 ani
la bäeti, si care cuprinde seria de modrficäri de ordin
psychic satt fizic, avánd de efect transformarea organis-
mului copilului, inteun organism nou, in organismul ado-
lescentului».
Nu cred, cA trebue sä ne multumim Cu coincidentele
pe cari aceste diverse incerari se märginesc numai stt
le constate. Aceasta nu poate sä ne multumeasa Ise noi
medicii si pe noi educatorii. Trebue sä incerdm, si
mergem rnai departe, si sä intrebuintärn cele mai noi
date ale stiintei pentru a putea afla cauzele.

www.dacoromanica.ro
 71

Dad ret4im pe aceastà cale §i in acest scop, voin

aduce sigur lumina in cunoa#erea naturii i rolului pu-
bertgii, in cuno*erea raporturilor germenului i somei.
Propun deci, sà trecem imediat la sinteza finalà i sti
definim pubertatea Orland seamA de cauza, de caracte-
rul .5i de actiunea sa.

Definifia pubertaili
Pubertatea este acea fazd a cre,sterii in care ger-
menele ajuns la complectd desvoltare, provoacd onoud
elaborare embrionard a somei, pentru a o- face, ca la
rdndul ei sil ajungi% la matar/late, i sà desdvar,seascd
as//el funcfia reproducerii.
AceastA definitie, dad este de acord cu realitatea,
trebue sà Inlesneased intelegerea fenomenelor pubertare
nu numai in general, dar a fiecare individ in parte ; ea
trebue deasemenea sà ne indrepte pe calea pe care am
putea sä ne explidm multe din aceste fenomene.
Intelead .5i in parte explicatà, pubertatea incetand de
fi o enigmii pentru educator, va trebui sà devie
pentru el, un punct de sprijin, care dea putina lu-
mink atunci cand se va ggsi la rgspantie, in ceeace pri-
ve§te directia educatiei individuale §i sà fie- baza fizio-
logicA indispensabilri «pubertätii psihologice» conform

Rink' atunci, vom cauta d studiem cht vom putea mai

bine in tot adâncul ei natura acestui fenomen, i nu
vom trece cu vederea nici un am'a'nunt in timpul ana-

www.dacoromanica.ro
 CAP1TOLUL VI

PUBERTATEA (urmare 1)

Analiza pubertblii cu ajutorul fenomenelor de cregtere pe cari

ea le determinA. Cregtere mArita, cregtere micgoratA sau opritg,
crestere totala sau aparitie de organe, disparitia organelor, difi-
cullti. Functia embryogenia a pubertAjii.

Analiza pubertiiiii cu ajutorul fenomenelor de cre*tere

pe cari ea le determinit
CAnd se apropie apoca puberA, cre$terea modificA rit-
mul su in diferitele segmente ale corpului. Pl. 1, II, III,
IV, V, IX, X $i XVI.
Activitatea cre$terii este pentru unele tesuturi mai
mare, pentru altele mai micA sau nulä. Linde organe a-
par pe deantregul.
Cre*terea mgrita
Devenind puber, copilul pierde mult din elementele
cari dau elasticitate mi$cArilor sale ; fibrele elastice devin
fibroase, $i se stie a aceste elemente fibroase inmul-
tindu-se, ingroa$e ligamentele $i tendoanele $i intäresc
aponevrosele.
Tesutul conjunctiv, din care sunt formate elementele
fibroase, mai formeazä $i alte numeroase organe, chier $i

www.dacoromanica.ro
 73

celule secretorii. El formeazä partea tare care sustine

viscerele noastre. Tot el formeaz5 meningele (dura mater
si pia mater), materiile seroase ale articuNtiilor ca si pe
acelea ale marelor cavitäti, arachnoidal care acoperl
creerul, plevra care acoperg plämänul si peritoniul intes-
tinelor.
Tesutul conjuctiv, sub diversele sale aspecte este se-
diul cresterii in intindere i grosime a unei apreciabile
hypertrofii fiziologice.
Dupä nastere oasele lungi cresc mai mult in lungime,
pentrucA cartilagele de legkura, cresc in acest timp
foarte mult, fapt, care caracterizeazA cresterea cartilagi-
noasä in aceastä perioadä. De acum incolo ele vor in:
cepe sä se Ingroase I) ; aceastä crestere in grosime se
clatoreazI activitkii osteogene a periostului, care in ca-
Mate de tesäturà de originä conjunctivä, a profitaf de
hypertrofia conjunctivä generalä, si a primit Indeajuns
elementele trebuitoare pe care nu le avea indestul panä
atunci.
Muschil membrelor, ai trunchiului, ai gâtului, ai fetii
si ai craniului, cresc in semestrul aparitiei pubertätii, mai
mult deck In semestrul precedent.
Muschiul striat al inimei, capätä in mod succesiv mai
multà consistentä, iar organul intreg mai mult volum.
Printeo ausculatie frecventA periodicä, se poate desco-
peri la multi copii alternärile acestei crested, care are
de altfel corelatie cu cresterea presiunii sanguine.
Diafragma astigi in putere prin hypertrofia dublului
ski element muschiular si conjunctiv, astfel dupä cum
o dovedeOe cresterea märitä a miscärilor respiratoare
abdominale.

1) Acest proces are loc mai tarziu pentru tibia si peroneu

(Pl..X, D).

www.dacoromanica.ro
74

Muschii netezi ai peretilor vaselor, se fortifica in mod

simtitor, asemenea si acei ai peretilor tubului digestiv
$i mai cu searnd ai intestinului.
Organele genitale externe nu prezinta deck o mid_
schimbare la inceputul pubertätii. Autorii cari ne descriu,
dezvoltarea importantä a acestor organe, $i o complec-
teazä printeo serie de insusiri, cari le transformä deo-
datä in organc adutte, n'au fost in miisurä, aceasta e
sigur, sä determine in ce perioadä se gäsea pubertatea,
atunci and au fkut cercetärile lor.
Aceastä determinare, este cu totul irnposibilä, dupa
cum $tim, dacà aceia$i copiii, n'au fost examinati regulat
din sase in $ase luni. Pentru acei care procedeaza, dupä
vederile noastre, pubertatea se area mai putin grilbitä
In ceeace priveste transformarea organeior genitale ex-
terne, pentru care intrebuinteazd un an sau cel mai pu-
fin 6 luni.
Testiculele, pentruca nu cresc in grosime, cal:MA con-
sistentä. Este probabil ea prostata, glandele lui Cooper
si vesiculele seminale, vor creste pe mäturä ce va cre$te
5i activitatea functiei de reproducere. Dar iocmai din
cauza acestei corelatii functionale care le leagä, nu
putem sA ne asteptgin la aceastä hypertrofie a glandelor
sexuale, cleat in momentul in care organele genitale a-
ratil ele in.$5$i o matuntate functionalà suficientä.
Cre*tere micpratil Sau opritg
Aceasta se observa la pide; pätura sa epidermica
cre$te in grosime, ciar nu creste deaf slab $i incet
intindere.
Observând acelas copil ne-puber, in fiecare semestru,
se constatä, d. ex., in anumite puncte din jurul articula-
tiei genunchiului, cA tegumentul este släbit, u$or de prins
¡titre degete $i de ridicat ping la o distantä oarecare

www.dacoromanica.ro
 75

La examinarea urmatoare, atunci, and cre5terea greu-

-Mil, corespunde unei desvoltari normale %la adao-
girea tesutului adipos se vede in acela5 loca ca pielea
este intinsä, mai mult sau mai putin greu de apucat, dar
in tot cazul cu totul departe, de slabirea pe care o a-
rata in semestrul precedent. Aceasta este alternarea
cresterii pielei.
and acest copil, ajunge la inceputul pubertatii, ten-
siunea pielei, mai cu seama deasupra genunchiului, creste
mai mult. Aceasta din cauza a membrele inferioare s'au
lungit anormal si brusc, putând merge ping la ruperea
elementelor elastice (Troisier si Ménétrier) ale pielei, rup-
tura care se face in una sau mai multe linii transversale
deasupra rotulei, 5i lasä dupa ea mai multe f15ii albe,
numite «vargaturile cresterii >.
Aceiasi scadere in desvoltare, se observa 5i la tesutul
nervos al carui element nobil se apropie in timpul pu-
bertatii, de sfar5itul cresterii sale, pe când elementul
conjuctiv, care-/ inconjoara si 11 pätrunde, profitä mai
mult sau mai putin de hypertrofia conjunctiva generala.
Dupa tabloid lui Vierordt si Boyd, creerul atinge
cea mai mare greutate mijlocie 'Mire 15 5i 16 ani.
Vierordt (Diden und Tahellen) gäseste la 21 ani (eta-
tea adulta mijlocie a acelora cari au avut pubertatea la
varsta mijlocie de 15 ' 2 ani) ca greutatea mijlocie a
creerului nu trece 1412 grame, si poate sa ajungä 1490
grame la 15 ani, la sexul masculin. La sexul femenin
acelas autor gaseste maximum 1345 gr. la 1-1 ani 5i nu-
mai 1228 gr. la 20 a. ni.
Statistica lui Boyd (1861), citata de Monouvrier in
articolul salt : Morphologie générale du cerveau», din
Dictionarul de fiziologie al lui Charles Richet, dä : Dela
20-30 ani 1357 grame 5i dela 14-20 ani 1374 gramc
la barbati.

www.dacoromanica.ro
76

Pentru femeia adulta se da 1238 gr. pe and fata de

15 20 ani atinge 1244 grame (greutate cerebralä).
Din aceste cloud statistici, rezultä in mod evident cd
maximum greutgii cerebrale, se atinge in niomentul pu-
bertAtii. Tabelele lui Vierodt, sunt mai categorice ca a-
cele ale lui Boyd, pentrucd precizeazd etatea 5i aratd
mai bine scdderea greutätii creerului dupd pubertate.
Mic5orarea, post-pubertará, a cre5terii tesaturii ner-
voase, prive5te nervii periferici 5i centrele.

Crestere to lalL Aparifia organelor

Perii de pe pubis 5i de sub brat, se ivesc deodatà.
E5irea lor la suprafata pielei in aceste doud Jocuri, este
consideratd, la amandoud sexele, ca un semn al incepu-
tului pubertätii, Primii peri cari se gasesc risipiti pe
suprafata corpultti, sunt un fel de tulei, peri fára grd-
sime i prevAzuti cu mari glande sebacee.
La un moment dat, ace5ti peri cad, 5i incepe cre5terea
parului definitiv, peri cu mdduvd, la fel cu acei cart
cresc mai tärziu pe fatd.
Rari la inceput, pe pubis unde se vad intai, ei se no-
tend. P'; pe .urml succesiv ei pot fi insemnati cn pu-
terca a 20 i a 30 a lui P. 5tim at tot in acest timp se
aratd perii de sub brat, Al, pe c5nd schimbarea vocii,
alt fenomen al cre5terii, se petrece cAnd P are puterea
2. Am väzut de asemenea cà perii nu apar in acela5 timp
la amandoud subtioareie, inegalitate care se va nota in-
totdeauna in corelatie cu starea plämânului corespunator
subtioarei intärziat e.
Mi s'a intâmplat sa intillnesc caeva cazuri de tuber-
culoa pulmonard la baeti finen, cari prezentau acest fe-
nomen: plamanul tuberculizat corespunz5nd subtioarei
cu cre5terea pärultti ingrziat.
Trebue sà cercetdm insd cu ingrijire, caci pentru a

www.dacoromanica.ro
 77

putea afirma acest lucru, trebue sa avem multe cazuri

de acest fe/.
Un alt exemplu de crt$tere totalä este dat de corpul
thyroid, unde se formeaza in jurul vesiculelor o adeva-
ratä retea de vase lymfatice, cari iau locul vaselor san-
guine, in ceeace prive$te rolul lor de canale pentru eli-
minarea substantei coloide
Acest fapt, a- carei interpretare fiziologica este destul
de intunecatà, se aratä printeo activitate nou5, o functie
tyroidiana, 5i prin diferite fenomene organice.
Cele spuse sunt indeajuns, pentru_ca educatorul sa re-
tie ea glanda tyroidä, infra odata cu inceputul puber-
MO trite° nouä fug a rolului säu organic, pe care tre-
bue s'o urmareasca cu scopul de a comunica medicului
variatiile sale de volum.
Disparifia organelor. Invoinfie
Trebue sa se faca deosebire intre faptul de a consi-
dera fenomenele de acest ordin, ca fiind coincidente cu
fenomenele cari preced $i cu pubertatea însài, i intre
faptul de a grupa aceste fenomene in jurul unei cauze
comune $i de a aräta cä scopul urrnärit este intotdeauna
cu toate ca indirect convergenta tuturor resur-
selor organice, Care realizarea functiei de reproducere.
Evolutia tymusului ne dä o dovadä foarte puternica
despre aceasta. Observatiile pe cari le-am fácut asupra
animalelor mi-au arAtat in adevär, cri volumul tyrnusului
$i al testiculelor sunt invers proportionale in timpul fa-
zei «immature , fapt care se petrece i ja om inainte de
pubertate, dupa cum am putut sa constat la copiii al
aror tymus avea un lob cervical bine simtit la pipäit.
Aceasta explica regresiunea tymicä $i lamure$te pana
la un punct, rolul acestui corp lympho-ephithelial, ra-
portul sau ca activitatea hondroplasicä, cu bogatia in

www.dacoromanica.ro
78

myeloplaxe a mAduvei osoase si explicA intrucAtva de ce

tymusul dA indArAt in momentul in care se stabileste
caracterul si influenta celulelor interstitiale, atunci cAnd
se pro luce in glanda thyroidA o transformare netAgAduit
favorabilA rolului pe care ea pare a fi chemat5 sA-I
joace de acum incolo.
Tymusul este vascularizat inaintea lunei a treia (Pre-
nant). Dela aceastA datA el incepe sä funtioneze. Se
fixase vArsta de 2 ani, ca inceputul regresiunei sale. A-
ceasta depinde ing de individ. Dar in general volumul
gil se micsoreag, si imputinarea grAsimei unora din
elementele sale se face pe mäsurA ct se mAreste volu-
mul i consistenta testiculelor, pentru a sfArsi la epoca
In care germenul sfArseste evolutia sa.
Grupa organelor lymfoide, numite amigdale, sufera
si ea o astfel de dare inapoi, dar mai inceatA, care pare
a depinde tot asa de mult de desvoltarea paraganglio-
nilor, dupA cum am observat din cercetarea unor fapte.
In aceste amigdale, cari sunt rAspfindite pe toatA lun-
gimea tubului digestiv, dar cari sunt mai voluminoase
la nivelul pArtii superioare a faringelui, se incepe InAbu-
sirea prin tesutul conjunctiv interfolicular, devenit din
ce in ce mai fibros, a foliculilor inchise, pe cari ele le
cuprind i In care incepe de atunci imputinarea materiei
grase.

Functia embriogenicA a pubertiffii

Prin aceste fenomene de crestere totalA, de crestere
mAritA, pubertatea arará cá are o putere «embriogenicA».
In afarA de pubertate, se mai produce un fenomen
de aparitie de organe, acela al eresterii dintilor, ceeace
pare a dovedi, cA puterea embriogenicA in cursul onto-
geniei post-foetale, nu este proprie numai pubertAtii.
Aceasta ar fi insA o falsA interpretare a desvoltArit

www.dacoromanica.ro
 79

dentare, care este un fenomen neintrerupt dela luna a

doua a vietii intra-uterine, pänä la värsta adultä, dar pe
care rru-1 observäm cleat atunci and s'a rupt mucoasa
gingiilor.
Un fapt demn de retinut e cà ev olutia dentara are
trei faze, ca si evolutla variatiilor prezentate prin pro-
portiile de lungime si de lärgime ale corpului, i cele
trei faze ale acestor doua transformäri se confundli In
mod absolut.
Cu alte cuvinte, fazele evolutiei dentare se adaog'ä la
fazele evolutiei proportillor, astfel dupä cum le-am sta-
bilit (v.ezi pag. 48),
Prima fag : Dela nastere la ö ani i in-raja dentitiune.
A doua faza : Dela 6 sau 7 ani la 15 ani si a doua
d entitiune.
A treia faza :* Dela 15 ani la etatea adulta si sfarsitul
dentitiunei, adicà e§irea celor de al doilea 4 mäsele si
a celor de al treilea 4 mäsele, and aceste din urtnä,
care se numesc mäsele de minte, les din alveolele lor.
Evolutia dentarä este dar un reflex al evolutiei gene-
rale a somei (Prof. Baumel), pe al arui proces de cres-
tere II 1npärtä§e.5te conform legilor stabilite de Magitot.
(Dict. etwyclopedique des Sciences medicates, 1-re série
tome XXVII).
Perioada pubertara corespunde ultimei sale faze, dui:4
cum se intimplä si pentru soma ; iar actiunea sa se ter-
ininä ad.
Dar mai este o altá categoric de fenomene, cari sunt
inteadevär un efect si o prolA de caracterul embrioge-
nic al influentii pubertare. Vreau sä vorbesc de creste-
rea neegald, care rezultà din natura diferitä a tesätu-
rilor cari inträ In formarea unui organ, i de activitatea
diferitä de crestere, care se produce In aceste tesäturi.
Cu alte cuvinte, in acela organ, jocul cre0erilor

www.dacoromanica.ro
80

rite, al cresterilor micsorate si al cresterilor oprite, cre-

iazA neegalitäti, de felul acelora cari au fost observate
In primele ore ale vietii.
La embrion aceste neregularitäti ale cresterii aveau
de scop sä dea nastere la organe. Dui-A ce organele au
fost formate, scopul cresterii neegale, nu mai poate fi
altul deck perfectionarea si inlesnirea functionArii lor,
pentru a putea fi in armonie cu noile trebuinte ale
omului devenit puber.
In once organism normal, cresterea neegalà, este re-
gulatà in vederea pubertätii, prin lega alternantelor.
and echilibrul organic este tulburat, cresterea ne-
egalä poate sä se sustragä dela legea alternantelor, si
atunci dà loc unei stäri patologice.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VII
PUBERTATEA (urmarea II-a)
Influeita alimentaril olacentei. Pubertate precoce, Pubertate
intarziata. Catevi conditiuni somitice ale pubertatii psicologice
(un exemplu). Despartlrea copiilor puberi de cei nepuberi.

lnfluenfa alimentarii placenf are

Placenta dà copilului elementele hranei, färl indoialä
modificate prin actiunea specialä pe care o suferà sari-
gele masinei in acest organ, färä s poatä insä sä-i
adaoge aceia ce-i poate lipsi.
Dacä mama este anemicä, palidä si debila, o orà-
seand nervoasä, With' in ciclul ocupatiilor orasului, lip-
sitä de spatiu, aer, luminà, activitate fizicä, dac5 mama
färä sä fie bolnavä, nu este aceia ce ar trebui sä fie o
o femeie puternicä, atunci hrana placentarä a copilului
va fi färä indoialà rea.
Totusi aceasta se poate intämpla chiar in cazul in
care mama fiind bine fäcutà si foarte sänätoasii, face
greseli peste greseli dui:a infiiptuirea conceptiunii, când
in timpul sarcinei pläcerile i sporturile ii ocupä tot
timpul precum : cälätoria de nuntä, ascensiunile pe munti
ski-un i etc. Aceieasi efecte pot fi produse de -0 boalä
infectioasä a marnei in timpul evolutiei embrico-foetale,
care poate sä fie provocatä deaitfel, de o simpliicAzti-
turä in timpul sarcinei.

www.dacoromanica.ro
82

Reatia nutrire placentara, poate sa aiba nenurnärate

efecte imediate sau mai departate cari se pot mgri din
cauza naturii alimentatiei de dupd nastere.

Pubertate precoce, puberfate infarziatil

Ffectele unei rele alimentari placentare, se pot observa
sr mai tärziu. Cum de exemplu intarzierea aparitiei pu-
bertgtii. Aceasta nu poate sä ne surprindä. Nu stim noi
oare ca aceasta perioadä embryo-foetalg este perioada
formgrii liniei seminale I) si a liniei somatice 2), ca
de felul cum e e sunt hranite depinde felul evolutiei
lor si ca odatä cu formarea placentei, germenul se gg-
scste sub dependinta nutritirg a somei. Aceasta este
de ajuns, pentru ca sA putem intelege el o rea hrgnire
placentara poate sä determine o intärziere a pubertätii,
cg precocitatea pubertarä este rezultatul tinei bune ali-
mentgri intra-interin c.
Se ggsesc rar doi frati gemeni, cari sa devie pu-
bed in acelas timp, la aceiasi etate.
Acest fapt nu scapg neobservat medicului, care a ur-
mgrit de/a nastere i Ong dinco/o de formarea lor, cei
doi WO, ale une sarcini gemene.
Eu nu -consider ca un caz aparte pe gemenii de ace-
las se; zisi ddentici > ; cgci aceastg identitate cade
aintea observatiei fisicologige i clinice si inaintea exa-
menului antropometric, prin care se determing conditiile

referitoare la calitätile fizice extra-

diferentele
anatomiceCgci
genitale, precum i la acele ale proportiilor diferitelor
segrnente ale corpului, cari se considerau ca fiiud nu-

I) Generatiiie succesive ale celulelor gertninale.

2) somatice.

www.dacoromanica.ro
 83

mai la gemenii de sexe diferite, se gäsesc afarä de rare

exceptii si la gemenii de sexe identice.
Candle fratilor gemeni cari devin puberi la diferite
eti cu toate cl au fost crescuti sub acela$ acoperis,
sunt destul de numeroase pentru a putea aräta c5 in-
fluenta ce se atribue rasei, ereditätii si climei, nu este
asa de mare in ceeace priveste aparitia epocei pubere.
Garn Adrian devine puber la 14 ani, iar Garn Engel'
fratele säu gemen la 17 ani. A$ putea sä citez $i alte
exemPle ggsite printre tinerii scoalelor, pe cari i-am ur-
märit ca $i pe ace$ti gemeni, dela värsta de 13 1.4'1'6 la
18 ani, precum $i alte cazuri gräsite in familie.
Cazurile fratilor, earl nu sunt gemeni dar cari au
avut aceiasi parinti si cari au fost crescuti sub acelas
acoperis $i hraniti la fel in primii ani ai existentei Jor
intäresc aceste afirmatii.
Dintre doi gemeni, cel care sta format mai in urmA
este fära indoiala acela care la nastere a fost cel mai
puf in
Nutrirea uterina defectoasä, influenteaza dupg cutn
stim, asupra puberatii pe doua cai.
Germenul n'a fost hränit in deajuns Iii perioada for-
märii liniei seminale, si aceasta este punctul capital. Li-
nia somatic5, a suferit deasemenea, in momentul for-
rarii sale din cauza acestei hräniri defectoase de care
se vor resimti i contributiile nutritive ale somei fata
de celulele lui Sertoli.
Aceastä." influentä indirecta, se va adaoga in ceeace
priveste unja seminalä, Ia inräurirea care se produce di-
rect asupra ei, i urmarea fireascil este intärzierea ma-
turitätii sale.
Acestea sunt diversele motive fiziologice, cari ne .con-
duc sa atribuim alimentärii placentare o mare influentä
asupra timpului eilnd apare pubertatea.

www.dacoromanica.ro
84

Adesea ori se ivesc $i influei4e de oi din patologic

atat extra cat si infra uterine, cari par, in diferite mo-
mente, ea ar putea sa infrangä sau sa micsoreze aceasta-
cauza de prim ordin : astfel influenta unei turnori a
testiculelor, poate sa provoace chiar dela viirsta de 9
ani si IL, pubertatea, cu toate atributele sale fizice si
morale, aceastä pubertat e dispare odatä cu tumoarea,
si dupa 4 luni dela scoaterea ei si a testiculului atins
nu mai ramane nici o arma.
Toti perii pubieni si axilari cad si vocea rex ine la-
fasi la vocea de copil (cazul d-rului Sacchi, raportat de
Marro).
Acest fapt arata indeljuns ca germenul este cauza)
determinarii pubertätii. El mai arata iardsi caracterul
embrionar al fenornenelor pubertare provocate de
germen.
Printre tulburarile datorite tumorii si desvoltarii sale,
este si o insemnata supraactivitate nutritiva. Se pare ca
aceastä hränire a dat germenului puterea precoce, pe
care a aratat-o. Un examen microscopic a r fi gasit fara
indoia15, spermatozoizi, in canalele acestui testicul nno-
plazic.
Pubertatea este dar de natura curat gerrninala si ma-
turitatea germenului earl-fa de hrana.
Observante D-rului Gandy, probeaza pe de alta parte
ca, soma spre a-si merrtie Insusirile pe care i. le-a
dat pubertatéa, trebuie ca germenul sa traiasca. In ca-
zul Dr. Sacchi, suprimarea germenului testiculului neo-
plaziat ajuns in mod accidental la maturitate, a adus
disparitia tutulor semnelor puterii de reproducere apa-
rute prernatur, dar n'a influentat evolutia naturalä a
balatului catre pubertatea sa normalä, pentru ca odata
cu celälalt testicul ramânea un germen stinatos ; pe and
Euprimarea totala a germenului, inteun moment oare

www.dacoromanica.ro
 85,

care al perioadei virile expune pe individ la o intoar-

cere inapoi, adicg la pierderea caracterelor sexuale se-
cundare cari au intovgrg$it pubertatea.
Prezenta sau absenta acestor caractere, deternma
sari ca totul diferite. Aceste cazuri patologice demons-
treazg aeeasta- In mod uimitor, In raport cu vArstele
and se ivesc aceste schimbgri $i fiindcg ele apar fära
tranzitie.
Dar, sub rezerva tranzitiilor, ca copiii sanato$i se in-
tampld acela$ lucru, iar diferenta dintre un copil care
n'a ajuns la pubertate $i un copil puber, fie bgiat ori
fata, este foarte mare.
Cateva conditii somatice ale puberiiitii psycholog ice
(un exemplu)
Sunt câtiva ani, de dud se prezinta la consultatia
mea de Mari, dei frati Intoviirg$iti de pgrintii lor
Anfândoi aveau 17 ani $i erau gemeni. Familia era ne-
dumeritg. Ace$ti copii aveau ocazia sa intre In cariera
diplomaticg, dar numai unul din ei aratä aptitudini.
De altfel diferentele dintre aniandoi fratii erau multe
$i profunde, ceeace observaserg $i pgrintii, cari erau In-
grijati. Unul din acesti doi bgeti de 17 ani, se parta ca
un bärbat Ili toate actele sale, pe cand celälalt ca un
colar $trengar.
«La 12 ani», zise tatal, «fiul meu Georges, pierduse
toate obiceiurile copiare$ti, pe cari Jacques le are la
17 ani.
A fost examinat serios si ni s'a spus ea' constitutia
sa era bung, si cg starea lui mintalg n'avea nimic anor-
mal. Profesorii spun CA este destul de inteligent cd are
ck memorie bung, dar se piing CA este prea sburdalnic
Dupg ce copiii furg desbräcati, ceeace nu se fäcuse
la celeialte vizite, dupg cum au mgrturisit pgrintii, ant

www.dacoromanica.ro
86

constatat impreunä Cu tatäl, cA George era puber- si ca

Jacques nu era inc5.
Georges Akiunsese la pubertate la 12 ani. Erau 5 ani
de atunci. Georges era acum un adult, pe and Jacques
care avea aceeasi vârst i aceeasi inilltIme nu era de
at un copil. Georges era nubil, Jacques-nu era MO
puber.
Aveam in fatä douä fäpturi, de aceiasi etate i cu
toate acestea until era bkbat i celillalt nu era mäcar
adolescent. Fi aveau statura egalä, si aproape aceiasi
greutate, precum i aceiasi circonferintä a toraxulul. Cum
s'ar fi putut combina aceste trei mäsuri pentru ca sa
poatà da valoarea fizieä a acestor tineri ?
Fata de o sfortare mai prelungitä ei prezentau insä o
rezistenta inegalä ; adultul avea nu numai o rezistentä
mult mai mare, dar putea dupä un scurt repauz, sä
reja lucrul inceput ceeace nu putea sä facrt fratele säu
gemen, care avea nevoie de o odihnä mult mai lunga
pentru ca sà poatà fi iaräsi stripän pe bratele, picioarele
si energia sa.
Cele trei mäsuri inaltimea, perimetrul si greutatca,
nu ne-au putut da kimuriri, nici asupra fizicului si nici
asupra cauzeler cari ficeau ca sä se deosebeascrt unul
de altul asa de mult. Pubertatea MA, ne-a dat lämuriri
asupra deosebirei individualitäi lor.
Examcnul antropometric, fiziologic si clinic, ne-a arätat
cà proportiile lui Jacques, erau Ina «proportii prepu-
berc adicä corespundeau raporturilor intersegmentare
pe care le au copiii, cari se apropie de perioada pu-
bertarä. Eram sigur cA pubertatea cu toatä intArzierea
se va face in mod normal, din cauza conditiilor rezul-
tate ale stärii generale si ale evolutiilor partiale privi-
toare la testicule, la dinti etc.
Craniul era proportional mic, chiar pentru un ma-

www.dacoromanica.ro
 ST

croskel, cum era Jacques : membrele erau prea lungi in

comparatie cu bustul, ceeace era in conformitate cu ra-
poartele din ajunul pubertätii.
N'am putut ssä mà pronunt asupra turburärilor cart
s'ar ivi din cauza acestei crested neegale, pentru ca nu
uttnärisem pe copil in desvoltarea sa din semestru in
semestru, si pentru eh' aprecierile in accastä ordine de
idei, nu pot fi decät rezultatul comparatiilor dintre ele
ale dimensiunilor unui segment Cu acela din semestrele
urmätoare.
Muschii erau mijlocii, si respiratia isi pästrase piing-
tatea respiratiei copilului, fiind mai Inuit transversale de
cät verticalä, pe cänd fratele germen avea o respiratie
mai mult verticala cleat transversalä, ceeace este o par-
ticularitate a adultului.
Puteam insA sä linistesc pe pArinti cu toatä incre-
derea si sA-i fac sä prevadä ca in curAnd se va face o
transformare germinalk insotitä de urmärile somatice si
cercbrale, färä insä sä pot preciza ceva asupra resurse-
lor organice si asupra energiei, pentru 6 nu urtnäri-
sem copilul in semestre/e trecute.
Inainte de ivirea pubertätii nu se putea lua nici o ho-
tartire privitoare la viitorul ski, nu trebuia insä sà des-
pere nimeni.
Si in adevAr, pubertatea nu intärzie sa se iveasca st
sä prefacA copilul in om din toate punetele de Ivedere
In ceeace priveste ideile acestui tnare copil, -MIA 'in-
doiala inteligent, ele fuseserA foarte mult influentate
prin contactul pe care etatea si statura lui II facuserä
sA-1 aibä Cu camarazii säi puberi. El a träit cu el, a
cAutat sä facA ca ei, el care nu atinsese aceiasi faza de
evo/utie si care nu poseda incA atributele genitale, fi-
vice si mintale, pe car: le aveau camarazii si fratele säu
gemen.

www.dacoromanica.ro
88

Armonizarea obiectivg, sfortarea de a lucra, se gäseau

In mod fatal in contrazicere ca puterile si resursele
acestui copil nepuber.
Despartirea puberilor de nepuberi
Din cauza acestor imprejurgri, se produce la copii o
turburare a spiritului
VA inchipuiti pericolul la care este expus un copil care
traeste in mijlocul altor copii ca insusiri pe cari el nu
le are. Ce sfortäri zadarnice poate sgi provoace, ce
rätäciri in domeniul mintal, ce tendinte poate sg des-
volte, tendinte de a cäuta in afarg de el sau in visuri,
aceia ce nu poate sä realizeze cu propriile sale mij-
loace, si cäbl ce este el impins, cu toate acestea, de
exemplele cari il inconjoarg si de trebuinta de a se ri-
dim ping la acei, cari isi iau fatä de el aere de supe-
rioritate, pe cari el se gräbeste sä le imiteze pentru a
nu fi umilit.
Acest cxemplu pe care-I semnalez In trecere, vA aratä
unde pubertatea psychologicA este mai complexl sau
mai simplä deck am arAtat-o eu si lasä pätrunderii D-trA
sä intrevadä conditiile pe cari le cerè observatia, pentru
a vedea si a intelege bine.
In ceeace priveste pe pedagog este o concluzie care
se impune : despgrtirea puberilor de nepuberi, cultura
intelectualä fiind tot atAt de interesantä ca si cea mo-
ralg.
Puteti sa continuati a tine la un loc bgetii si fetele,
si dupä grädina de copii, dar trebue sg lucrati in co-
laborare cu medicul, iar D-trä cunoscAnd semnele se-
cundare, trebue sä urmäriti cu foarte mare atentie apa-
yitia pubertätii.
indatä ce pubertatea se va argta la un qcolar sau la
.o scolgritg, treceti acest organism modificat in catego-

www.dacoromanica.ro
 89

ria puberilor, fárá cà ineti socotealà de elate. SA' nu

vä temeti de inmultirea cursurilor. Autoritatea adminis-
trativA instiintatA Va lua mAsurile trebuincioase, pentru
ca munca D-trà in interesul micilor individualitati cari
vi se incredinteazA sä fie cu folos. Dar veti zice,
atat fratii puberi Cat si cei nepuberi traesc impreunA sub
acelas acoperAmant pkintesc.
Dad dar, acelas acoperis adaposteste mereu fetele
Meiji, in media familial, dece mai voiti scoli separate
pentru fiecare sex ?. Vom raspunde, el in familie dom-
neste un sentiment special inAscut si care rar se pierde
un sentiment de protectie pe care Il datoreste cel mare
celui mic, cel tare celui slab, bliatul, fetei.
In afarA de familie, nu yeti putea sä ajungeti la for-
marea acestei atmosfere, ori cat v'ati strklui sA o des-
voltati sau sA o intretineti. Nu sovAiti dar si faceti se-
lectia pubertara. Efectele sale .sunt necàlculabile.
Facsimilile familiale dela Bedales, si dcla Abotshol-
mes in Englitera, unde profesorul, sotia i copiii sal
grupeazA in jurul lor, hark) locuintA izolatk, aproxima-
tiv 20 de scolari, se ridicA cu mult deasupra celor mai
bune internate. E. Demolins a inteles bine aceasta cand
a infiintat «Scoala Nou'a» cu toate CA n'a putut sa se-
apropie de acest ideal.
Rämane insA o prdpastie intre mentalitatea care car-
mueste relattile frAtesti si aceia care sustine relatiile
dintre scolari intre ei, chiar in sanul acestor scoli fami-
liale. De unde rezultà, trebuinta de a face si acolo ca
si in toate partite, selectiunea pubertarä.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VIII

PUBERTATEA (urmarea III-a)

Durata perioadei pubertare : semnele inceputului si senmele

sfArsitului. Perioada internubilo-pubertarl sau a tineretil (tiln6r
-sau tangrA). Distanta dintre pubertate si nubilitate sau starea a-
(Witt Cateva consideratii educative privItoare la aceste perioade.
Sinteza rapoartelor elementului reproductor si al crested' ; fazele
Arietii in functie de- reproductie. Influenta suprimAril traumatice
a germenului asupra cresterii (eunucii).

Lumea nu poate sa-si inchipue, adesea nici chiar

i

unii dintre noi, medici si educatori, ce trecut poate sa

arate o intärziere a formatiel §i ce viitor pregAteste. De
ad i rezultA o lipsA de eunoastere a datoriilor ce se im-
pun, precum : prepararea pubertAtii, prepararea fazei
post-pubertara, folosirea elementelor educative Ale dif e-
ritelor organe pentru cultura generalä sau specialg, fi-
zicA sau intelectualA. Unde va putea sä Inv* educatorul
despre locul exact, pe care-I ocupA pubertatea in evo-
lutia copifului ? Unde va putea s5 gAseascA notiuni re-
lative la durata si la distanta care o despart de etatea
adultà ?
Acestea sunt totusi lAmuriri cari sunt necesare direc-
tiei -educative, cAci ele privesc chiar conditiile influentei
pubertätii.

www.dacoromanica.ro
 9?

Cre$terea n'a fost insg, inca studiatä din acest punct

de vedere, cu toate ca numai ea ne poate da lgmuriri
precise asupra acestdr importante chestiuni.
Dar värsta la care apare pubertatea variazg dupä in-
divid -, eunoa$tem motivul principal, el este calitatea hrg-
nirei placentare.
Durata perioadei pubertare ; semnele inceputului,
semnele sarsitului
In ceeace prive$te timpul in care pubertatea se desà-
var$e$te este acela$ toti copiii normali, «aproape dol
ani». In momentul aparitiei s'a insemnat pentru cre$terea
pArului pe pubis $i sub brat, 1)3A'. Urmgrind aceia$ copii
se noteazg ulterior 134A1, pe urmg P4A2 $i In fine P5A8
sau A4, sau A. Cu aceastä notare din urmg 135A8 (sur
A8 sau A4) pubertatea a ajuns la complecta ei desvol-
tare. Doi ani au trecut dela aparitia pubertgtii $i dacI
copilul a avut atunci 15 1/1 ani, el áre acum 17 '/, ani.
In timpul acestor doi ani cre$terea a inaintat in mod
special, sub influenta noului imbold pe care soma l'a pri-
mit dela germen.
Procentul cre$terii in ingltime a scäzut putin $i copilul
a inceput a se desvolta, a cre$te In lätime $i grosime ;
mu$chii s'au intgrit, segmentul trunchfal al bustului, trun-
chiul, unde sunt grupate organele viscerale transforma-
toare $i distribuitoare, s'au desvoltat armonic iar capa-
citatea sa care proportional rämgsese In urmg, a inceput
sg ocupe un loe mai insemnat In organism. De aci in,
colo trunchiul se va mgri meren -päng la sfär$itut
cre$terii.
(Ase vedea legea cre$terii, pag. 126 $i 135).

www.dacoromanica.ro
92

Perioada internubilo-pubertarli sau tineretea. Timput

care desparte pubertatea de nubitate
Dupg sfgrsitul fazei pubertare cresterea se micsoreazg
cu ata t mai mult, cu cât urmeazg dui-A cresterile iusem-
nate cari caracterizeazg pubertatea, mai cu seamg lu pri-
mul an al evolutiei sale. Pi. /, II, IV, V, XV, XVI.
Procentul cresterii se rnicsoreazg, dar organismul con-
tinua cu toate acestea sg se desvolte in toate sensurile.
S'ar putea face un tablou din care sä facä parte toate
dimensiunile destinate sa arate cresterile din perioada
internubilo-pubertarg, argtând insa si toate scgderile, de
altfel foarte neegale, provenite in cresterea lor, ceeace
ar läsa sil se prevadg schimbgrile cari rezultä din aceasta,
in proportiile corpului. Uncle mgsuri corespunzand prin-
-cipalelor dimensiuni ale corpului copilului, comparate cu
aceleasi mäsuri luate asupra adultului, vor aräta diferenta
care existg ?titre starea copilului la sfarsitia pubertiltii
-sale si starea sa adultä.
Jata-le grupate in urmgtorul tablou :
Copil mijlociu
la sfarOu I pu- Adult
bertAliiPA ') mijlociu Diferenta
Cireutatea (corpul goi) 5i kgr. 64 kg. 8 kg.
LAtimea (diametrul, torac.
transv.) - - 238 mu,. 269 mm. 11 mm.
Grosimea (diam. toricic an-
ro-posterior) 191 199 8
Circonf. maximä a coapsei 481 1'03 "-5
Lungimea (staturä, vertex in
picioare) 1633 1659 23

Inteo epocg a vietei in care tesutul gras, gräsimea,

nu ocupl deck un loc foarte mic, la cei mai multi,
aceste 8 kg. care se cgstigg in greutate, reprezintg o
importantä crestere a tesuturilor; cresterea in lungime
ne trecând de 23 milimetri, aceiace se va mgri mult este

www.dacoromanica.ro
 93

euryplastia, adicA largimea, grosimea si Cacomferinta ma-

ximA a coapsei.
Grosimea va creste cu 25 milimetri. Copilul mijlociu
va creste In aceasta epocA mai mult in grosime cleat in
lungime, Mil participarea tesutului adipos (gras).
Privind intreaga copilArie, observam CA, copilul mij-
loch! intre 13 ' ¡ ani 5i vArsta adulta', creste In greutate
cu 27 kg., in Iungime cu 51 mm., in grosime (diam.
toracic antero-posterior) cu 40 mm., circonf. maxima /a
coapsei cu 96 mm., lungimea membrelor sale superioare
In total at 115 mm., in timp ce statura se inaltA cu
207 mm.
Daa raportam la aceasta crestere globalA, considerata
In fiecare categorie egalA lui 100, pe fiecare din cree-
tenle anuale ale acestei perioade, ne vom da seama de
parte l proportionalA de crqtere, care trebue sa se mai
facA dupa 17 r 2 ani. Acest tablou care este foarte in-
teresant, dar putin cam complex, poate sä fie redus la
urmätoarele fractiuni aproximative cari fac intelegerea
lui mai usoara.
AdmitAnd c5 dela 13 1/2 Oita la etatea adultA, cresterea
copilului, a cAstigat in fiecare din sensurile aratate, un
numar oarecare de milimetri si a in fiecare din aceste
sensuri noi evaluam la 100 ceiace trebue sA cAstige in
total, ne intrebAm ate sutimi, va area tAntirul de cAsti-
gat pentru a ajunge adult ?
Bäiatul puber de 1? ani, pen tru ca sa devie adult
trebue sä astige
in greutate 29//100 sau aproape 13
largime
)
21/ ) 1
/100 5
> I.arosime 20/100 ) i
115
circon, maximA a coapsei 28/
1100 1/1
» staturA (lungime) II/loo >
1
10
) lungimea membrelor sup. 291100 1/4

www.dacoromanica.ro
94

Dela sfirsitul pubertätii i pang la etatea adultä, greu-

tatea va castiga aceiace in cursul celor mai activi ani
(13-18) n'a cistigat. Cu totul altfel, se petrece cu
timea, a Wei parte proportionalä ce mai are de cgstigat
este inferioarg cre#erii care s'a produs inteunul din anii
prepubertari i pubertari.
In ceiace priveste celelalte dimensiuni ele nu vor cgs-
tiga in trei ani decal cresterea proportionald pe care o
capgtg intr'un an mijlociu. Cg.ci tinând seamg de scgde-
rea progresivra a cresterii, ajungem sä socotim la 3 ani
timpul trebuincios pentrtt complectarea desvoltgrii,
5 ani dela inceputul pubertgtii.
Astfel Mattil care nu este puber /a 151/2 ani, va de-
veni adult la 21 ani sau la 20 1/2 ani.
Aceasta se adeverWe i prin faptul cä in armatg nu-
mai in mod exceptional se observg cresteri importante
fac exceptie voluntarii de 18 sau 19 ani. Am cgpätat
guranta el lucrurile se petrec astfel, mgsurând un mare
numgr de solda* la intrarea si la eliberarea lor din
armed.
La rändul ski, soma si-a terminat cresterea. Acum ea
poate da un mare ajutor germenului, In vederea repro-
ductiei ; vorbind din punctul de vedere fiziologic aceasta_
este nubilitatea.
Educatorii trebue sä deosebeascg insg nubilitatea fizio-
logicg de nubilitatea socialä «nubilitatea (b ologicg)»,.
astfel Inteleasä, nu este decât Indeplinirea conditiilor pen-
tru casgtorie.
Din punctul de vedere social si moral, cgsgtoria cere
conditiuni si o moralitate cari face chestiunea nubilitätii
mult mai "complexä,
Astfel, pubertatea intrebuinteazg doi ani pentru a se
desävär41. Perfectionarea somei, sau perioada internubilo-
pubertal% dureaza trei ani; asa dar tänärului ti trebue

www.dacoromanica.ro
5 ani, din momentul aparitiei pubertMii P8 A', pentru
a deveni adult si pentru a putea procreia mai bine san
mai rail dupa cate ii permite individualitatea sa.
Când notatia 133 A8 va fi inscrisa In fi5a individuala
a fiului D-tra sa 5titi ca peste 6 ani el va fi nubil.
Dad are 151/2 ani, cánd este notat 133 A' a fi nubil
cu incepere dela 201/2 ani, daca ajunge P3 A' tocmai
la 17 ani, nu va deveni nubil deck la 22 ani. and,
din contra, pubertatea incepe la 12 ani fiul D-tra va fi
adult la 17 ani.
Si daca NIA amintiti, ca aceasta nu este numai o ches-
tie de desvoltare fizica si de crestere somatica yeti re-
cunoaste ea aceasta chestiune ard dreptul la toata aten-
tia
Din acesti 5 ani, care se cuprind intre Inceputul pu-
beritatii si nubilitate, cei trei din urma mai cu seama,
corespund mai bine numelui de liner*. Mahal puber
a devenit un tandr.
La sexul femenin, dupa unii autori i dupa observa-
¡file mele, fimpul care desparte pubertatea de nubilitate
este tot de 5 ani ; fetita devine fata mare dupa doi ani
dela inceputul pubertatii.
Dupa 5 ani dela aparitia primei regule, fata devine

Cilteva consideratiuni educative privitoare la aceste

perioade
Putem spune ca dupa pubertate tanarul este din
punctul de vedere moral si cerebral produsul schimba-
rilor savarsite in organismul lui.
La animal, in cele mai multe cazuri, perioada inter-
nubilo-pubertara nu exista. Cánd animalul devine ( ma-
tur)) este totdeodata puber si nubil.
Sunt cu toate acestea exceptiuni.

www.dacoromanica.ro
96

Faza tineretii trebue sä fie un triumf al educatiei ; cu

toate acestea de multe ori ea e un dezastru.
Educatia trebue astfel fäcutA That tAnArul sä tin&
a si perfectiona puterile in vederea locului pe care vrea
sà-I ocupe in societatej in timp ce soma isi va termina
perfectionarea pe care o cere functia de reproducere.
«Tineretea» aratà ce educatie a primit copilul.
Tineretea este räspAntia la care se intälnesc tempera-
mentul, educatia si viata. Aceastä IntAlnire se va face
in mod armonic sin nu, dupd felul educatiei ce s'a dat
copilului.

Sinteza raporturilor elementului reproducitor *i al

ereqterit
Faza pubertarä este dupä cum am vazut o parte a
desvoltärii omenesti, in care puterea germinalà orien-
teazA toate puterile organismului, catre functia de re-
producere. Ea clAcluse o primA impulsiune generalä chiar
dela ou.
Dupä doisprezece sau cincisprezece ani da o n ouä
impulsiune mai specialä. In real itate evolutia functiei re-
productitoare, tine sub stäpAnhea sa viata intreaga a
somei, cdreia ii impune fazele sale naturale prin cadrul
pe care i-1 dä.
latä inteun tablou pag. 97 raporturile fazelor vietii,
cu functia de reproducere, In care se vede a fiecgrei
perioade de evolutie a germenului corespunde o peri-
oadä a vietii, asa de puternic caracterizatä, in at ar fi
I mposibil sä ne-o inchipuim delimitatä altfel.
Cresterea ne-a arätat efectele impulsiunei pubertare
pe care germenul o imprimä somei. Ea ne-a arätat
aceia ce soma avea de strAbatut pentru a realiza cele
mai bune conditiuni In rolul ski de factor a/ functiei
reproducerii.

www.dacoromanica.ro
 97

Fazele vietei In functie de eirment reproductiv

Gerntenul ndscut din reproducere.
Perioada de formatie a elementelor
linici seminale '). Faza
Embryo-foctala
Linia sezninald îi sfar$este alcátui-
rea si vegeteazä.
(Alqtere)
Viatii agenitald, somnul germenulni.
Linia seminala sfarp$te evolutta sa, CopilAria
germenul se de$teapta.
pubertal()
Perioada internubilo-pubertarä.
Gerntenul copt, asteapta maturitatea
Tmeretea
somei. Maturitatea factorului somatic al
reproductiei.
Nubilitate
Intregirea func(iei prin reproducere Faza adultA

Continuarea viefii germenului prin descendenta

Siingerea Villa senzinale.
EiStrAnete
Viatä agerminalä,

Influenta pe care o are asupra cresterii, suprimarea

traumatica a germenului (eunucul)
Este interesant sä $tim ce se petrece, cum se com-
porta soma atunci and germenul dispare inaintea pu-
bertatii i and prin urmare nu se face pubertatea,
Aceasta se vede foarte bine la eunucii $i mai cu seama
la Scopiti, «muscali», despre care vorbe$te D-nul ¡Pit-
Generatii succesive de celule germinale.
Termenul adolescenld, arata ultima fazA a copil5riel, taza
pBrl-puberlord.
7

www.dacoromanica.ro
98

tard in importantele sale studii asupra modificdrilor

antropomet rice produse prin castrafie (Bulletin de la So-
ciété des Sciences de Bucarest, No. 3-4, 1903). < ...Unii
se duc la Bucuresti sau la Iasi sa se faca birjari... se
cunosc foarte usor, dupa fata lor umflatä si sparia, dupa
vocea lor femeasca... Când stau pe capra trasurii cu
greu poti sa-ti inchipui ca sunt asa de inalti. Aceasta
din cauza lungimei prea mari a picioarelor.
«In mai multe ränduri continua, D-nul Pittardi am
fost gazduiti de acesti Scopiti, atat- In 1901, cat si in
1902, ospitalitate limitata de altfel la eäteva mese. luate
in timp ce noi ii examinam. Am fost isbiti de inalti-
mea celor mai multi dintre ei, de figura lor bulfäitä,
colorata, de vocea lor femeeascrt, de finetea pielei, care
prezinta in acelas timp un aspect de fragezime si de
finer*. Aproape toti aveau parul lung, inchis, lins, ca-
zind in suvite pe fata si pe care in cinstea noastra 11
unsese cu pomada sau grasime. Mainele lor erau fine
si lungi, moi ca mäinele de femee».
lata dar adulti care prezinta inteun mod foarte exa-
gerat proportiile unui copil in ajunul pubertatii ; cand
stau jos ei au aspectul copiilor, din cauza micei Mal-
timi a trunchiului, cat si din cauza fetii lor, careia Pit-
tard ii da epitetul de «dräguta». Când stau in picioare
ei sunt adulti, cel putin dui-A statura.
Din timpul copiläriei, soma nu pare a se fi modificat
cleat prin lungirea membrelor ; aspectul fetei, lungimea
absoluta a trunchiului, starea pielei nu s'a schimbat
de loc.
D. Pittard atrage atentia asupra inferioritatii volumu-
lui craniului al aceslor oameni, Rusi Mici, de origina,
comparat cu volumul craniului consängenilor lor ne-
scopiti.
Actiunn germenultii, influenta hit asupra cresterii este

www.dacoromanica.ro
 99

aratata dar prin modificarile pe care le sufera desvol-

tarea cresterii.
Dad de aeord cu numerosii autori moderni, am atri-
bui hypofizei, lungirea ()soma', supra-activitatea acestei
glande cu seeretiune internä, nemanifestindu-se la eunuc
dedt in urma castratiei, este ea insäsi un efect al su-
primärii germenului.
Nu se va putea determina cu precizie rezultatele su-
primärii prepubere a germenului dedt la indivizii sco-
piti inainte de 12 ani sau mai bine inaintea vArstei de
6 ani, timpul primei perioade de evolutie post-foetala,
cari dupa aceia sä fie urmäriti din semestru in semestru
cu toate mijloacele metodei auxanalogice.
Observgrile si experimentarea asupra anirnalelor, de
care ma ocup de mult timp, dupà sfaturile date in 1896
de profesorul Milne-Edwards, mi-au dat rezultate inte-
resante, dar cari nu, sunt aplicabile speciei umane, dedt
cu multa rezervä.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IX

LEGILE CRE§TERII
Leglie vi metoda. Formarea legilor de crevtere. Legea alter-
nantelor. Lee pubertare. Legile proporliilor. Principiul crevterii
inegale (pubertare). Rezumat vi formulele legilor de crevtere.

Legile vi metoda In materie de ereVere

Buffon a formulat o lege generala a cresterii in, lun-
gime pe care au confirmat-o toate observatiile facute
Ala' acum : < Este un fapt destul de insemnat in
cresterea corpului omenese scrie el : foetusul In- 'Ante-
cele mamci sale, creste din ce in ce mai mult Ora in
momentul nasterii ; copilul, din potriva creste din ce in
ce mai putin !Ana la etatea pubertatii.
Legea lui Buffon, este una din rarile legi, care neavand
in vedere dectit statura se aplica desvoltarii intregului
corp. Aceasta se datoreste generalitatii sale.
Alti autori au tratat despre cresterea foarte mare, care
precede pubertatea ; fara sa hotarascä fug momentul
aparitiei pubertatii.
Diferentele sexuale ale cresterii taliei, au dat loc la
päreri deosebite, astfel bleat nu s'a putut formula o re-
gula generala in ceeace priveste ritmul cresterii in tun-
gime.

www.dacoromanica.ro
 101

Aceasta n'are insä mare importanta de oarece inIlti-

rnea a fost studiata in mod izolat.
Era de prevazut ca are sa se intample astfel atAta tiinp
cAt metoda simultanä expeditivä va inlocui metoda stiin-
tifica ; atAta timp &it educatorul nu-si va da osteneala
sà urmareasca aceiasi copii si sil ja asupra fiecaruia din-
tre ei toate masurile si toate observarile folositoare, re-
petând aceasta lucrare din semestru in semestru.
nu uitäm Cil daca nu intrebuintäni aceasta metoda
si ca daca !Liam statura ca criteriu al cresterii, ajar
dacä masura taliei ar fi intovarasita de masura circonfe-
rintei toracice si de greutate, vom fi condusi negresit la
concluzia stranie, ca printre cele mai frumoase speci-
mene ca care se poate mändri omenirea, eunucul ocupa
un foe de frunte.
Eunucii, cari au o inaltime de 180 m. nu sunt rari,
iar corpolenta lor obisnuita aratä cifre destul de mari
pentru circonferinta toraxului i pentru greutate. Astfel
ca pe un tablou unde ar fi insemnate : talia, perimetrul
si greutatea, in vederea unei aprecien i a valorii fizice,
-oricare ar fi de altfel combinatiile imaginate cu ajutorul
acestor trei expresii numerice, multi din acesti infirmt»,
vor apare ca niste minunati recruti.

Dar, si aceasta este gray, ce fenomene de desvoltare

a individului am putut noi constata prin intrebuintarea
metodei examenului unic, simultan la copii de diferite
vfirste i redus la diteva masuri ? Ce ritin am putut ob-
serva, ce reguli generaie am putut formula?
Numai metoda periodica si polimetrica, pe care am
numit-o auxanologia, poate sil grupeze in jurul obiec-
tului säu, cresterea, resursele sale fiziologice, clinice

www.dacoromanica.ro
102

antropometrice, numai metoda auxanologica poate sa facA

aceste observatiuni, sA facA vAdite ritmurile cre$terii, s5
caute explicatiunea lor, $i sA inducA unele reguli ge-
n erale.
Numai aceastfi metodá poate sA faca deosebirea intre
cre$terea adevArati $i aceiace ce a fost consideratA prea
mult timp ca o expresie a sa, numai ea poate sA deter-
mine un numAr oarecare de variatiuni $i sA constate u-
nele din cauzele lor.
Formarea legii ere§terii
SA nu credeti cA toate ritmurile cre$terii sunt semes-
triale. Cu toate acestea, semestrui dupA cum prevAzuse
Buffon, pe cAnd conducea mAsurAtorile Gueneau
din Montbeillard, corespunde unui numAr oarecare de
ritmuri $i face ca sA se piardä altele. $i acum s'a cAu-
täm sA ne dAm seama, de felul cum faptele conduc la
aflarea unei legi a cre$terii, luAnd de exernplu degeI
alternArilor

Legea alterngrilor
Masurile =Ripie cari sunt fárii indoiala anevoioase,
dau compensatiuni $tiintifice. Ele permit, ca in fiecare
semestru, sä se poatA face reconstituirea segmentelor cu.
dimensjunile lor absolute.
CalculAndu-se raporturile dintre ele se poate stabili
dimensiunile lor relative, precum $i cari párti din bust
sau din membre s'au desvoltat mai mult in cursul se-
mestrului la sfar$itul cAruia a fost mAsurat copilul.
$i aceasta se aplid atAt cre$terii in grosime, cat $i,
cre$terii in lárgime $i in lungime.
Cre$terea segmentarg, corespunde cre$terii unui grup
restrAns de oase, iar in ceiace priveste membrete, co-
respunde cre$terii unui os lung izolat, ca la coapsil sau.

www.dacoromanica.ro
 103

brat, sau cresterii celo r douä oase gemene ca acelea

-ale gambei i antebratului, Cresterea in lungime a unuia
-dinaceste segmente, reprezintA prin urmare cresterea
osului lung corespunzätor, de ex. cresterea femurului
sau a tibiei si peroneului, cresterea umerusului sau a oa-
selor radius si cubitus.
In apropiere de incheietura piciorului si a inäinei mus-
chii sunt redusi numai la tendoanele lor, cari mai ade-
seaori sunt bägate in scobiturile oaselor. In aceste locuri
grosi-mea mäsuratA este o grosime osoasA in comparatie ca
grosimea muschiularA pe care o reprezintA circonferinta
maximä a segmentului. Am comparat in 1897, schimbä-
rile produse in segmentele membrelor copiilor din Scoala
-din Andelys, mäsurati in sapte semestre consecutive, cu
schimbärile produse in aceleasi segmente la elevii din
scoala St. Hyppolyte-du-Fort, cautänd sA-mi dau seama de
influenta climei, care diferA mult dela o localitate la alta.
Am crezut la inceput cà primele rezultate ale calcu-
lului sunt gresite, aci ele arätau cA ingrosarea oaselor,
se face inteun alt semestru deaf lungirea lor, sau cA in
-orice caz, minimum de crestere in lungime corespunde
cu maximum de crestere in grosime.
In curAnd insil, rezultatele aflate asiipra osului garnbei
si a antebratului prin comparatiile fäcute intre elevii ce-
lor douä scoli, imi arätarai cA nu era nici o gresalä la
mijloc i nici o exceptie si cä ingrosarea nu se fäcea
cu intensitate decat cAnd activitatea cresterii in lungime
inceta.
An notat cu ingrijire aceastA observatiune, farà sa-i
dau totusi o importantä generalä. $i tocmai in 1900 and
am voit sA coordonez o parte din cercetäri, fAcute de
mine si destinate pentru formarea lucrärii mele asupra
cresterii diferitelor pärti ale corpului copilului mijlociu,
repetarea individualä a acelorasi rapoarte si isbitoarea

www.dacoromanica.ro
104

asemAnare a cresterilor semestriale in lungime si in gro-

sime a aceluiasi segment al unui copil mijlociu, s'a im-
pus, cu valoarea unui principiu, faptul cä lungirea si in-
groaarea nu se face in mod simultan, ci alternativ.
La adolescentul mijlociu se observa de asemenea rit-
mul contrariu al cresterii in lungime la cele douà oase
lungi consecutive : and femurul se lungea, tibia se In-
grosa si dud femurul se ingrosa, tibia se lungea. De
fapt nu era o oprire a cresterii in lungime, in timpul
ingroskii ci numai o incetinealii a lungirei si invers.
Ceva mai mult, ritmul acestor cresteri osoase, era se-
mestrial : 100 de copii, intre 13 si 18 ani, cari au fost
urmariti din semestru in semestru mi-au dat mäsurile
necesare pentru formarea mediei. Afarä de acestia alti
130, tot astfel urmäriti, formau rezerva, controlul la
R.voe. Nici una din faptile observate, nu putea fi con-
sideratii ca intiimplätoare ; mä gäseam Mil indoialii in
fata unei reguli generale.
Continuarea coordänärii cercetkilor mcle, itni aräta
InsemnAtatea biologicä a acestei legi I) pe care se rezema
direct saw indireci, imensa majoritate a fenomenelor de
crestere reesite din observatia cifratà sau notata.
Aceasta conducea dela sine la diferite formule :
Lungirea a cloud oase consecutive. Perioadele de ac-
tivitate si de repaos cari se succed semestrial in cres-
terea in lungime a unui os lung-, sunt ,stinjenite de cele
doul oase consecutive ale aceluiasi membru.
Lungirea ci ingro,sarea unui os lung. Repaosurile si
cresterea in lungime sunt folosite de cresterea in grosime

I) A se vedea : Legea alternantelor pag. 107. 108, 111, 119,

120, 122, 123. 127, 128, 134 §i 175 din Recherches anthroponTé-
trtques sur la croissance des dioerses parties du corps, 224
pag. Paiis, MAloine, edit. 19u2-1903.

www.dacoromanica.ro
 105

invers. Osul lung se ingroase si cresle in lungime in

mod alternativ, lar nu simultan.
Este stabilit c cresterea osoasä este supusa alterna-
riior. Alternärile cti neregularitätile lor, sunt pentra des-
voltatea corpului, una din caracteristicile progresiei bio-
logice, pe care ele o fac sà se deosibeascil de progresia
aritmetica a lui Quételet.
Alternärile nu depind de anotimpuri. Prima lege de-
monstreazA in adevgr, cä periodicitatea semestrialà nu
implicä influenta anotimpurilor. Cu atat mai mult, ano-
timpurite nu influenteaz4 asupra alternärilor.
Alternärile. sunt foarte mult influentate de pubertate.
Semestrul reprezintä durata miilocle a alternärii unui
mare numär de cresteri. Pubertatea, este centrul In jurul
cäruia evoluiazä marile alternante.

Legi pubertare
Am väzut ca elementul reproducator, germenul, are
asupra efectelor cresterii o Inräurire consiclerabilä si care
nu ce poate asemäna cleat cu aceia pe care acest ger-
mene o are asupra ciescendentii somatice, incepänd cu
ovuluI.
Acum este de vazut care este influenta germennlui a-
supra cauzelor secundare ale cresterii.
Un nuitär oare care de legi pubertare reiese din legea
generará a alternantelor.
Bust si membre inferioare. Inaintea pubertatii, sta-
tura datoreaza, cea mai mare parte a desvoltärii sale,
membrelor inferioare ; dupà pubertate bustului. Pl. X A.
Acest fapt ii gäseste explicatia si cauza, in fenome-
-nele de creste märita $i de crestere micsorata pe care
le-am studiat. Am väzut In adevär, cä pubertatea
neste activitatea auxanologic5 a tesuturilor conjunctive
micsoreazg cresterea tesuturilor cartilaginoase.

www.dacoromanica.ro
106

Organele cartilaginoase cresc prin urmare foarte putin,

sau de loc dupä inceputul perioadei pubertare ; cartila-
gele de legAturä sufera si ele aceastä inräurire -a puber-
dupà cum suferk si cresterea in lungime a oaselor
lungi, cari plead din aceste cartilage.
Din contra organele care cresc prin tesutul conjunc-
tiv isi maresc dimensiunile. Asa este cazul ingrostirii
osului lung apArat prin periost. putem sa generalidnt
aceste observatii si sr spunem cA
Activitatea periosticä osteogenä, intrecuta de activi-
tatea osteogenä a cartilagelui, inaintea pubertätii, intrece
la rändul ei activitatea osteogena a cartilagelui, dupg.
pubertate. $tiind aceasta putem sà prevedem raporturile
pubertare ale cresterii in inaltime si in greutate, cari
rezultk in mod logic din cele ce preced.
Principalele cresteri peripubertare ale staturii se pro-
due in timpul celor trei semestre cari preced puber-
tatea ; principalele cre$teri peripubertare in greutate se
produc in timpul celor trei semestre cart urmeazg dupk
pubertate PI X 13.
Printre tesuturele a caror crestere se mareste in tim-
pul pubertätii, este si tesutul muschiular. Contrastul
dintre cresterea tesutului muschiular i cresterea in lun-
gime a tesutului osos se observA foarte bine, si cum
cresterea In lungime este cea mai vàdita manifestare a
cresterii osoase, putem sä exprimäm acest fapt prin ter-
menii intrebuintati de mine in 1902: Cre#erea este mat
mutt osoasa inaintea pubertcYtii i mai ca seamti mus-
chiulard dupii aceasta epoctl. PI X. C.
Una din cresterile totale provocate de germen in mo-
mentul terminärii evolutiei descendentii sale, este cres-
terea perilor. Aparitia acestor organe cari inlocuesc tu-
leile, se face putin mai inainte de aparitia pubtrtätii.
Acesti peri se immultesc mereu in timpul pubertätii si.

www.dacoromanica.ro
 107

'Ana la sfär$itul fazei pubertare ; in acest moment perli

de pe pubis $i de sub brat sunt atat de dei eit tre-
bue sä fie, iar daeä continui sg se inmulteascg, aceasta
se face in afarä de regiunile al-Mate.
Observarea fäcutä prin ajutorul metodei auxanologice
a condus la stabilirea relatiunilor care sunt intre cre$te-
rea perilor $i evorutia pubertal% 5i la formularea lor cu
preciziune :
Cre$terea perilor si pubertatea : Inceputul cre,sterit
perifor pubieni P' precede ca trei*semestre in mijlo-
ciu inceputul pubertlitii 133 A'.
La ameindoud sexele, inceputut crefterii perilor axi-
lari, corespunde aproape exact ea inceputul pubertiltii.
Dar Al cu care insemnäm aceastä stare corespunde cu
Pa, astfel ea aceastä desvoltare este unul din efectele
pubertätii, anume o cre$tere totalä, care o face vädita
pentru observator. Aceasta nu este o coincidentä, dar o
relatie dintre cauza $1 efeci, ceeace explicil constanta
raportului intre fenomen $i manifestatia sa exterioarg.
Sfir$itul cre$terii perifor de sub brat $i depe pubis,
adia timpul In care totalitatea lor, observatil semestrial
a ajuns la cel mai Malt grad de desime este notat cu
P5 A5 i aceasta corespunde_desavirsirei pubertätii.
Sfdr,situl puberldtit, durala sa: P5, A5 cari noteaza
sfär$itul fazei pubertare, are loc dupg 4 semestre
(aproape 2 ani) dupg P8 A'.
Comparatia care ne conduce sä notäm puterile succe-
sive ale lui P $i A, se face intre starea semestrului ac-
tual $i starea semestrului precedent a acoperisului Oros
pubian sau al sub bratului, la acela$ copil, ceeace arata
o valoare relativg, dar absolut individualä.
Desimea perilor corespunzänd notgrei P5 A5 la un
copil, ar putea sä nu arate deck valoarea nofärei P4
A2 la altul.

www.dacoromanica.ro
108

Prin urmare indata ce obsei varn par pe pubis, putem

sa consideram ca inceputul pubertätii se va face dupa
trei semestre, cel mai tarziu in 2 ani. Din momentul in
care copilul a fost notat P3 A' trebuie sí mai socotim
inca doi ani, inainte de a trece perioada pubertarä
de h capata notarea 135
5i va trebui sa treaca inca trei ani, pentruca perioada
inter-nubilo pubertara sä ajunga la nubilitate si sal rea-
lizeze conditiile cari formeaza starea adulta.
De ad i legea urmatoare :
Local ce ocupd pubertatia in evolatia cre4erii.Doi-
sprezece peitui la 5aptesprezece ani despart pubertatea
de na,stere. Doi aui sunt deajans pentni desciviir5irea
pubertii(ii si apoi Inca trei ant vor trebni pentru a se
ajunge la nubilitate.
Prin urmare, pubertatea in raporturile sale cu evolu-
tia cresterii, nu variaza cleat in ceeace priveste incepu-
tul pubertatii.
O fata care-si face pubertatea la 17 ani, nu este nu-
prin urmare nu e blind de casatorit, decal la 22
ani. Pe and alta, sora sa de exemplu, la care aparitia
pubertara a avut loc la 12 ani, a ajuns la nubilitate la
varsta de 17 ani. Aceasta din urma este la 17 Dili o
femeie deja forma-Ca pe cand cea dintai la aceiasi varsta
nu e decat un copil.
Tot astfel se petrecc si cu baetii, dupa cum s'a va-
zut din cazul celor 2 gcmeni.
Deosebirea dintre varsta de 12 ani i varsta de 17
ani este considerabilä, si aceste deosebiri mai cu seama
la cele doua surori, nu se poate explica deck dacii se
admite cauza pc care am semnalar-o inteo nota, Acade-
mid de 5tiinte, la 13 Noembrie 1911, si despre care
am vorbit mai inainte.

www.dacoromanica.ro
 109

CaMates alimentarg placental-A

Am vazut cä dintre doi gemeni, acel care este mai
bine hränit, acela se formeaa mai intâi.
Din acestea am putea deduce :

Pubertatea este precoce sau intfirziata, dupa calitatea

alimenfárii placentare.
* *

In semestrul care precede pubertatea se produce in

cresterea staturei o scadere, -care se va accentua din te
in ce mai mult. Aceastà sadere a fost interpretata de
unii autori ca o reculegere a organismului in ajunul
marei sfortAri ce va face.
Acurn putem sA judecgm in mod fisioiogic si anato-
mic, acest fapt, considerându4 ca un caz al alternatiu-
nilor, caz care poate fi prevAzut de acei cari cunosc
influenta germenului asupra cresterii diferitelor tesuturi,
precum si de acei cari stiu el, cartilagele de legAturg
ea si celelalte pierd in acest timp cea mai mare parte
a activitAtii lor de crestere si cg prin urmare, oasele
lungi, sau isi opresc cresterea In lungime sau o micso-
reazA foarte mult.
Micsorarea cresterii in iungime a staturii n'are altä
caul in acest timp.
Poate cA termenul de <dare inapoi» nu se potriveste
unui organism a carui cea mai insemnatA parte, trun-
chiul precum i gâtul n'au nici o tendintil de a-si mic-
sora cresterea, ci dimpotrivA incepe si se ingroase foarte
mult.
Este numai o alternare a cresterii, dupà cum se cons-
tatà and copilul este urmärit din semestru in semestru ;
uncle crested in lungime se opresc pentru a da loc al-
tora in acelas sens sau unor crested in grosime sau
lärgime.

www.dacoromanica.ro
110

Ori cum ar fi irisa, organismul este prea actiir pentru,

a putea fi vorba de o dare inapoi.
Aceasta ne arata inca ()data, cat de putin poate inal-
timea s'A reprezinte cresterea unui organism uman, si la
ce greseli de interpretare ne poate conduce.
Din toate acestea putem stabili ca : Faza care pre-
cede imediat pubertätii nu se deosebeste de celelalte
faze ale cresterii copiilor normali, si ca in acest timp
ca si mai Inainte organismul nu are de cal repaosuri
partiale, conform legii alternarilor.
Schimbdrile de coloare provenite in timpul pu-
bertdtii:
Pdrul. Pubertatea face ca parul s'A se Inchida la 28
din 100 de copii.
Pielea. Pubertatea face sa apara un pigment brun pe
pielea partilor perigenitale a corpului la 30 din 100 de
copii.
Ochii, 63 copii la 100 isi schimbi coloarea ochilor
(coloarea pigmentului irisului) in momentul pubertatii ;
la 18/100 col oarea devine mai inchisl si la 45/000 mai
deschisa.

Legile proporfiilor
Am mai vorbit despre aceasti in capitolul III, si ne
vom servi de acest studiu al proportiilor pentru a cons-
titui «formula individuala .
Vom gasi aici inratirirea dominatoare a alternarilor si
a pubertatii.
Sunt trei faze in evolutia variatiilor preze-ntale prin
proportiile de lungime si de leirgime ale corpului.
Prima, dela nastere, pana la pase ani, a doua dela
6 la 15 ani, a ',Tia dela cinspreze,ce plind la etatea
adalid PI I si V.
Daca cresterea proportionald este superioard, eres-

www.dacoromanica.ro
 111

terii staturii In ceiace priveste unul din segmentele

corpului, ea este inferioard fatd de segmentele situat
imediat deasupra sau dedesubtul lui. Acesta este un as-
pect nou al legii alternantelor care se poate exprima- in
mod mai general astfel : «Legea alterndrilor» cdrmu-
este crefterile proportionate ale segatentelor car pului
dupd cum cdrinueste si cresterite tor absolute.
Variattile proportillor de lun gime si de largirne ale
corpului, sunt addnc modificate de puberfate care le
sup une legitor sale de orientare si de crestere.
Un segment care cre§te relativ mai mult decal statura
pänä la pubertate, räm'ine in urma ei dupg ce epoca
pubertal% a trecut, cum este cazul membrului pelvian.
Alt segment care rämäne in urma staturii inainte.1 pu-
bertätii, o intrece dupä ce pubertatea a trecut. Ma dar :
Pubertatea are o influentd decisivii, asupla sensului
variatiilor proportiilor de lun gime de ldrgime.
Proportiile de largime in general, prezintd variatii
proprii cart sutil in corelatie ca acelea ale proportilor
de lungime ale trunchiului.
Micsorarea proportillor fatil de talie, ale rezervoa-
relor viscerale, atinge limita extremd in epoca pu-
bertdtii.
Principiut ereaterii neegale
Printre legile pubertare, este una care deriva direct
din puterea embryogenicä, vreau s'a' vorbesc de princi-
piul crqterii neegale, de rolul iä'u fiziologic i de rolul
su eventual patalogic.
Efectele cresterii neegale stint supuse legli alternd-
rilor si rdindrz fiziologlre.
Dacd o cauza ocre care face ca cre,sterea inegald
sa lase' de sub legea alterndrilor, efectele sale sunt
erpuse sd devie patologice.

www.dacoromanica.ro
112

At ara de traumatism, de intectie, de intoxicare, de

produc(ia neoplasia) etc..., reaua alimentare pre-toe-
tala, ,si post-t oetald, are o intluentli preponderentd.
inainte de a ne indepgrta de aceastä importan% ches-
tiune a legilor cre$terii, pe cari trebue s'a' le aveti in-
tot deauna In minte, In timpul observArii copilului, $i In
timpul conducerii educative, cred a este bine sA vá dau
un rezumat cu formule precise.
Rezumat.
1) Legi relative la alternarile eregsterilor
Osul lung creste in lungime si In grosime In mod
alternativ, iar nu simultan. Cind un os nu cre$te In lun-
gime, cre$te in grosime .$i itniers. (1 $i 3'). Pl. X. D.
Perioadete de cre$tere $i de repaos cari se succed
semestrial in cre$terea in lungime a unui os lung, sunt
stanjenite de cele douà oase lungi consecutive ale ace-
luia$ membru (1 $i 3') PI X. C. $i D.
Semestrul reprezintä durata mijlocie a alterniirii
unui mare numgr de cre,teri (astfel un os lung cre$te
inteun semestru mai mult in grosime, dedt in lungime
in semestrul urmittor el cre$te mai mult In lungime de
cfit in grosime).
Marile alternante evolueaztt in preajma puberfátii (3).
Statura i$i datore$te, cea mai mare parte a des-
voltarii sale, inaintea pubertgii, metnbrelor inferioare,
iar dupa pubertate, bustului (1 $i 3), PI X. A.
Principalele cre$teri peripubertare ale staturei se
produc in timpul celor douti semestre, cari preced in-
ceputul pubertgtii. Principalele cresteri peripubertare ale
greufalii se produc ciliar in semestrul inc'eperii puber-

Tifrele din parantezA trimet la publicatiile adnotate pag. 120.

www.dacoromanica.ro
tAtii si in timpul celor 2 semestre urmatoare (1 si
PI X. B.
O. Cresterea este mai mult osoasA, inaintea pubertAtii'
.si mai mult muschitilard; dupd ea. (1 si 3). PI X. C.

11. Legi relative la pubertate

Germenul este axa continuä de viatä in jurul cAreia

graviteazd, alternAgd in mod pirtial, organizarea si de-
zorganizarea.
Pubertatea este cheia cresterii.
Inceputuf cresterii perilor puberi PI se face cu trei
semestre inaintea inceperii pubertdtii. 133 A'.
La sexul masculin, inceputul cresterli perilor axi-
lari, corespunde inceperii pubertdtii (1). La sexul feme-
nin ea va apare cu o usoara intdrziere, dupd prima
menstruatie, dupil Dr. Marthe Francillon.
P5 A', care aratä sfArsitul fazei pubertare, se
iveste in urna lui 1.3 A' (1 si 2) cu aproape 4 se-
mestre.
Distanta dintre nastere si pubertate este de 12-17
am. Aceasta este perioada peripubertard a cresterii.
Doi ani sunt deajuns pentru instalarea sa formänd pe-
rioada pubertara. Dupii aceasta, trei ani sunt necesari
pentru a ajunge la nubilitate $i apoi fried trei ani
reprezinta durata perioadei post-pubertard a cresterii, sau
perioada internubilo-pubertara (11).
6) Pubertatea este precoce sau intärziata, dupa cum
a fost alimentarea placental-A (9 si 11).
Pubertatea este perioada de maturitate a organe-
lor de reproducere ; ea corespunde maturitAtii encefalu-
lui, dar inseamna numai inceputul ultipiei etape a so-
mei catre maturitatea sa (9) Pl. IX.
Pubertatea determind in mod normal nuegularitiEti

www.dacoromanica.ro
114

in crestere cari au de scop sa conformeze definitiv so-

ma functiei de reproducere, dar cari aduc ttabutiri
teinporare, nu insa patologice. (Ca schimbarea vocii,
vargaturile cresterii >, precum si un numar mare de alte
tulburari, cari dan scolarului diferite indispo7iti cu re-
percusiuni psihice), (9 si 10).
Durata efectelor cresterii neegale pubertare, de-
pinde .de aceia a alternarilor cresterilor de cari find.
Daca aceasta durata se prelungeste, insemneaza ca
actiunea unei cauze oarecare o sustrage dela legea
alternärilor si in acest caz tulburarile iau un caracter
patalogic (9 si 10).
Pubertatea arc asupra pigmentului o actiune in-
ersa, dupii cum este vorba de pigmentul pie/ei sau al
parului pe care II inchide, sati de pigmentul irisului pe
care-1 deschide (1).

Legi relative la proportii in timpul createrit

PI I, V, VI, VII, VIII si XVI.
In perioada c-esterii, care tine dela prune si pana
la omul adult, fiecare segment are feltil su propriu de
a fi fata de statura (4).
Daca cresterea proportionala este superioara cres-
terii staturii pentru un segment al corpului, ii este in-
ferioara pentru segmentul a5ezat imediat dedesubl sau
deasupra (4 si 8).
Un segment care creste relativ mai Inuit ca sta-
tura Ora la pubertate, ramane in tirma ei dupa puber-
tate i invers (4 si 8).
Proportiile de largime, prezinta in general variatii
proprii, cari sunt in corelatie cu acelea ale proportiilor
de lungime ale trunchiului (1 si 8).

www.dacoromanica.ro
 115

5. Sunt trei faze in evolutia variatiilor pe cari le pre-

zinta proportiile de lungime $i de largime in timpul on-
togemei post-foetale : prima faza e cuprinsa intre nas-
tere $i 6 ani, a doua intre 6 $i 15 ani $i a treia intre
15 ani $i etatea adultä (8).
6.- Proportii determinate pentru fiecare categorie de
alcatuiri organice, corespund perioadei pubertare $i mai
adesea inceputului pubertatii (II).
Proportiile ajutrt prin armare szt cunoa$tem in mod
aproape sigur, timpul, care la un moment dat, desparte
pe un c'opil de pubertate, adica de vArsta pubertara,
etatea sa de evolutie (11),
La 6 ani, in mijiociu, noua ani aproape inaintea
pubertatii, pioporfiile sunt astfel in timpul unuia sau a
doua semestre, trick silueta copilului arata pe aceia a
omului adult (4 si g). A se vedea plana I i mai ctt
-seama 11 si XVI.

Legi relative la asimetrie

lntre organele binare, se afla o asimctrie corela-
-Elva de hyperfunctiune : la cei ce se servesc de m'ana
dreapta, membrul superior drept e mai lung $i mai gros,
umarul drept mai ¡os etc., caractere care se gasesc
mána stilnga, la stingaci (5).
Evolutia asimetriilor normale ale organelor binare
st a trunchiului, inainteaza in timpul cre$terii, in mod
invers cu cresterea, dar in acelas sens cu functia (5).
La cel ce se serveste de mâna dreapta, superiori-
tatea In lungime .$1 in grosime care este la dreapta pen-
tru membrul inferior, aceia ce determina o supra acti-
vitate functionala incrucipla.
La stiingaci incruciprea e inversa.
4) Pavilionul urechilor prezinta o insemnata $i cons-

www.dacoromanica.ro
116

tantà, asimetrie farä corelatie functionala aparenta si pe

care cresterea tinde s6 o tack' sA desparà".
Publicattile In care sunt analizate faptele cart au coodus
la stabilirea legilor
Recherches anthropoinétriques sur la croissance des
cliverses parties du corps.
De la puberté à la nubilité. Société d'Anthi opolo-
gie, 7 juillet 190 .
3) Alternances des acroissements (seinestriels) au cours
du développement du corps humain (dans le sexe mas-
culin). Société de Biologie, séance du 25 juin 1910.
Les proportions du corps, pendant la croissance
Société d'Anthropologie de Paris 1910.
Asymétries normales des organes binaires chez
Phomme. Académie des Sciences 1.q00 si 1910.
Apropos d'asymétrie auriculaire. Société d'Anthro-
pologie de Paris 1910.
Variations des proportions delongeur et de lar-
geur du corps dans le sexe masculin au cours de l'on-
togenie post-foetale. Académie des Sciences 1911.
Variations des proportions. Leurs lois évolutives.
Académie de Médicine 1911.
Esaai d'explication du rôle dela puberté chez
l'homme. Société d'Antropologie de Paris 1911.
L'accroissement inégal à l'époque de la puherté.
Académie des Sciences 1912.
De quelques rapports de l'évolution de croisance
avec la puberté. XIV-me Congrès d'Anthropologie (Ge-
néve 1912.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA 11-a

APL1CATII EDUCATIVE
i

PEDAGOGICF,

www.dacoromanica.ro
 , Anatomia si fiziologia omeneasca trebue sa cunoasca
istoria desvoltAril omulal atat dupà nastere cat si Ina intea nasterii.
Psihologia trebue O. cunoasca asemenea aceasta desvoltare.
Medicina, higiena si morala, educatia fizica si in telectuala, toate
pot trage folos din acest studiu...,

L. Manouvrier
(Prefata la Recherches sur la Crois-
sance des diverses parties da Corps"
de Paul Godin, p. 11

www.dacoromanica.ro
 PARTEA II-a

Aplicatiuni educative i pedagogice

CAPITOLUL I.

DESVOLIAREA NEEGALA A COPILULDI. INTERESLL

EDUCATIV AL TULBURARIL011 PE CARE LE DETERMINA.
EXEMPLE DE TURBURARI PUBERTARE DATORITE1
CRESTERII NEEGALE. CONSECINTELL PEDAGOGICE
ALE ACESTOR TERBURARI

In ce constA desvoltarea neegalA. Interes.ul educativ al turbu-

rArilor pe carl le determinA. Exemple de turburAri pubertare.
datorite cre.5teril neegale. Consecintele pedagogice ale acestor-
turburAri.

In ce constà creqterea neegalS.

Din cele spuse pinA acum am putut sa ne dam seama,
de cela ce se intelege prin cresterea neegalA : in acelas
organ, jocul cresterilor mgrite si micsorate creiazA ne-
egalitgi de felul acelora ce s'au observat In primele ore
ale vietii.
La embrion, aceste neregularitAti ale crcsterii, ayear'
de scop formar.ea organelor. La copil, in timpul puber-

www.dacoromanica.ro
120

tätii organele sunt formate ; deaceia scopul cresterii ne-

egale nu este altul de cat sa desavarsiasca perfectiona-
rea lor, sä lefacsa functionarea mai usoara si mai in
armonie cu noile trebuinte, sau cel putin sa orienteze
trebuintele fiintei, care in curand va fi in stare sa procreeze.
La copil, este normal ca progresiunea efectelor cres-
terii neegale, sl aiba aproape durata unui semestru, du-
rata limitata. care numai rare ori ingadue ca turburarea
inceputa prin crcsterea neparalela, sa ja insemnatatea
une star patologige. Cu toate acestea sunt cazuri
cand consecintele unei rele alimentatii placentare, cari fac
ca pubertatea sa fie intArziata, sunt de ajuns pentru a
scoate temporar cresterea neegala de sub legea alterna-
Jilor si prelungesc mai mult deaf un semestru progre-
siunea efectelor sale. De aci inainte echilibrul functional
este amenintat. Starea fiziologica se mentine incA, daca
constitutia anatornica nu este atinsa pan inteatat Meat
s'o stänjeneasca prea mult si daca instish-ea de a func-
Vona se poate realiza.
Cu toate acestea, limitele starii fiziologice se pot de-
pasi atunci cand persista neegalitatea cresterii. Din
momentul in care insusirea de a putea frinctiona nu se
mai poate obtine, fara a se aduce neajuns organismului,
starea patalogica este aproape de a se afirma. Acea-
stA stare provine tot dinteo stare patalogicii, prin fap-
tul ca ea cauzeaza o micsorare a activitatii omenesti, o
micsorarea rezistentei, asa ea dad. ea se stabileste de-
finitiv, impiedica sau opreste din cauza proportiilor sale
cresterea echilibrata si face ca individul sa fie mai pu-
tin fericit si sa alba o valoare socialä mai mica.
Cu toate acestea, limitele fiziologice, nu sunt depasite
deck atunci cand intervine o cauza externa adica un
traumatism, o infectie, o tumoare patologicii, cari fac
,ca mai multe faze succesive de alternare sä fie sarite.

www.dacoromanica.ro
 121

Inferesul educativ al tulburlirilor datorife qreferei

pubertare neegale
Sunt numeroase cazurile cand fära sa se treacá limita
la care se praduc deviatii fiziologice, fära sa fie inch' o
dezorganizare morbida, se produc totu$i atievarate tul-
burari.
Acestea sunt stärile räu definite, cari nu atrag aten-
tia familiei prin nici un semn serios de boala si prin
nici un simptom ingrijitor nu cer chemarea medicului ;
sunt tocmai acele stäri mixte, cari intereseaza pe educa-
tor $i pe cari el trebue sit le urmareasca, caci tithe
aceste stari $i starea psichica a $colarului este o stränsa
legatura, de care nu se fine seama, nu se poate pricepe
psihologia pubertara, ceiace da loc la multe $i regreta-
bile urmäri educative $i pedagogice.
Acesta este pe scurt. mecanismul patogenic al puber-
hitii carese reazämä dupa cum se vede pe trepiedul
fiziologic, hranirea embrio-foetala, crc$ttrea neegala $i
legea alternärilor.
Factorii cari pot interveni intamplator stint inainte de
toate turburarile pricinuite de rani, infectiile $i intoxica-
tiile. Acestea din urma sunt de origina digestiva $i
iau nastere din reaua alimentare a primei varste, adicd
din tot ceiace nu este alimentare la siin, singula ali-
mentare potrivitil Cu nevoile copilului si eare /cale sd
mentie organele intr'o stare de functionare nurmald.

TulburNr/ie pubertare ale larinxului 0 ale tegumentului

In virtutea cresterilor conjunctive $i muchiulare de-
terminate de pubertate. ligamentele $i mu$chii tyro-ary-
tenoideni ai larinxului se lungesc pe neasteptate $i mai
mult deck ingä'due distanta dintre punctele lor externe
de inserare.

www.dacoromanica.ro
 122

Cartilagele crescAncl indeajuns, se opresc din crestere

din acest -moment, sau cresc foarte puf in, asa indit spa-
-tiul arytino-tyroidian nu este proportional cu lungimea
tlementelor conjunctive muschiulare ale coardeior vocal e.
La sfärsitul une faze de alternare care poate sä dureze
mai multe semestre, cartilagele reiau activitatea lor de
cre$tere, distanta aryteno-tyroidiana armonizändu-se cu
lungimea coardelor.
Vocea, care la Inceput era ascutitä, apoi tremuratoare
capätä siguranta, insusindu-si In acelas timp tonalitatea
si timbrul definitiv.
Castratia face ca yocea sa ramäe ascutita, pentruca
suprima germenul si prin urmare pubertatea cu toate
-urmärile sale, precum cresterea tesutului conjuctiv si al
iesutului muschiular, si micsorarea cresterii cartilagiului.
Astfel ca pubertatea fiind suprimatà, tot ceiace creste
prin cartilagiu continuà sä se märeasd.
Coardele din contrà stau pe loc, .räniiinand In tot cur-
sul vietei coarde copiläresti. Ele sunt prea scurte pentru
spatiul prea mare care rä'mâne intre punctele lor extreme
de leg5turA.
In ceiace priveste pielea, cresterea ei se opreste sau
se micsoreafA dud se apropie pubertatea. Inteadevar
pielea fiind de originä ectodermid, se stie cA puberta-
tea micsoreazä sau chiar opreste cresterea a diferitelor
alte derivate ectodermei.
Dad se iveste vreo infectie, care face ca, oasele them-
brelor inferioare sä se lungeascä foarte mult, dui:A cuiii
se vede din ultimul stadiu al boalelor grave, pielea nu
poate sA urmeze aceasta crestere.
Infectiunea ca si castratiunea mareste activitatea car-
iilagelui, opreste cresterea conjunctivä si muschiularà si
face ca sä se calce, legea fazelor de alternare fiziologia
in timpul acestei cresteri neegale.

www.dacoromanica.ro
 123

Pielea se intinde astfel, inedt elementele sale elastice

(Troisier $i Ménétrier) se rup pe una sau mai multe
linii transversale, deasupra rotulei i las 6 in urmä unul
sau mai multe semne albe numite «v5rgi de cre$tere»,
aserngnAtoare cu acelea cari bräzdeazA tegimentul abdo-
menului la femeile, cari au avut sarcini repetate.
Turburkile pubertare ale membrelor.
Am observat adesea In timpul cand se ive$te puber-
tatea, hernii muchiulare, provenite din rupturi apone-
vrotice, myopatii provenite din rupturile fibrelor mu5-
chiulare. Intinderea care determina aceste rupturi este
rezultatul cre$terii neegale. O cre$tere nea$teptatä a
unui os lung, poate sä corespuna, la un copil care a su-
ferit in timput vietii sale intra-uterine, unui repaus
cre$terea mu$chilor $i a tesutuliti conjunctiv.
Aceasta se produce, de obiceiu, cu ateva semestre
inaintea aparitiei pubertgii. Din aceastii cauzA se intânt-
pla in segmentele membrelor, in gambe, o intindere a
mu$chilor, a febrelor nervoase, a vaselor, a aponevro-
zelor, a periostului, cu diferite accidente sau numai cu
senzatii dureroase. Aceste duren i nu pot fi uneori destul
de puternice, ele sunt de obiceiu adânci, surde, fArA o.
localizare precisä.
NeastAmpArul copilului este efectul acestor duren i ;
acest neastrimptir se rast Hinge asupra stdrii psihice, pe
care educatorul care nu este in curent cu con di(iile
specinle de desvoltare, nu poate sd 51-1 explice.
Din interpretarea dreapta sau gre$itä a acesftti neas-
tam*, poate sA rezulte consecintele cele mai grave
pentru prezentul $i viitorul copilului. Am vhzut $colari
devenind demente rele din cauza pedsepselor suferite in
timpul acestei perioade, pentru motive provenite dirt
turburarea lor c:ureroasl ; ei sufereau $i suferinta lor

www.dacoromanica.ro
 124

era necunoscuta. Ei nu puteau, Cu toate sfortärile win-

lei lor, sg-si stgpäneascg miscarea membrelor cari ii
supgrau.
Miscarea lor, care fgra indoiala strica ordinea clasei,
erg atribuitg, atfit pentru elevii buni, cari dupg cum se
zicea <incep a deveni rgi), cat si pentru cei rgi altor
cauze. Din tot ceiace era mai dureros si mai neinteles
pentru copil in nelinistea sa, din spaima sa pentiu falsa
judecatg omeneascg, se desprindea aceastä impresiune
<pedeapsa aplicaig este nedreaptg) .
«Daca mg misc. inteuna, Dotnnule, zise unul dintea-
cestia un bun elev, indignat peste ingsurg, vg jur cg
nu este din greseala mea! )-
«Aceasta este o mare obrgsnicie , räspunse profeso-
rul nelinistit, de influienta pe care ar fi putut s'a aibä
indrasneala acestui elev asupra celorlati copii si pedeapsa
fie mentinutg.
Fgra indoiala, acest copil era un neastämpärat dar
cine trebuiä sa cunoascrt cauzele acestui neastämp'är ? Nu
voim sg introducem in scoala iresponsabilitatea, care
opreste selectiunea socialg, ingbusind actiunea disciplinei
si a dreptätii, voim nuntai sg argtgin stgrile fizice ale co-
pilului si sa recunoastem cu precizie cazurile cari meritg
o pedeapsa precum si pe acelea cari cer un tratament.
Educatorul si medicul trebue sa dea, prin colaborarea
lor, satisfactie acestui «drept al copilului» luminändu-se
reciproc asupra starilor de crestere. Aceasta vg aratg cc
importantä au tirmiirile educative si pedagogice ale nnei
informatii gresite cu privire la conditiile pe cari le pre-
zintg un organism In timpul cresterii.
Dacg lungirea scheletia a bustului si a membrelor
a intrecut pe aceia a tesutului muschiular si a tesutului
conjunctif, se produce in corp o släbire, un fel de
ovgiala.

www.dacoromanica.ro
 125

O parte din actiunea contractiunii muschilor nepu-

tând sä se mai faca.", sfortarea trebuincioasa la indepli-
nirea unui act se indoeste, din care catiei se produce
o ob,osealä repede, cu toate urmarile ei.
Sa notärn in treacät cä, cunoasterea acestor diferite
star priveste atät pe psiholog cät si pe educator si pen-
tru a-eleasi motive, adica pentru a puta sä cunoasca
mai bine individualitatea copilului. Judecata poafe sä fie
falsä daa vre una din aceste stäri n'a fost observata
la copil, inainte de a-1 supune la experimentarea

Turburitrile pubertare ale vaselor, viscerelor, ale sirei

spinlirii si ale articulatiunilor
Circulatia sängelui in vine deine mai putin activa din
cauza slabirei peretilor vaselor, cari nu mai s stin in-
deajuns muschii si aponevrozele inembrelor.
Dacä scolarul sta pe latul coapsei, asa dupä cunt
silesc scaunele ina/tc si echilibrul corpului säu, se pre-
gäteste terenul pentru formarea varicelor cari se vor
desvolta mai tärziu, fara ca vi:toarele cauze atunci cAnd
ele vor fi constatate, sa le poata explica.
Cutele seroase, sustinatorii viscerelor pierd tensiunea
lor normala, i ceiace s'a sptis despre varice se poate
spune si despre ptozele viscerale, cari se ivesc in timpul
pubertatii.
Se observa ca sira spinarii, asezata intre doua fäsii
conjoctivo-muschiulare släbite, se supune 'nfluentelor
accidentale scolare sau de altä natura si se abate räsu-
cindu-se mai mult sau inai Ptitin, dupa neegalitatea hin-
girei ligaineatelor vertebrelor, sau In sensul nevoei func-
-tionale la dreapta sau la stänga, formänd o scoliozh
esentialä. (Académie des Sciences, notes sur les «Asy-

www.dacoromanica.ro
126

métries normales des organes binaires chez Phomine» du

19 février 1900 et du 3 octobre 1910).
Pe de alta parte, arficulafille din cauza slabirii liga-
mente/or articulare se slabesc si ele in mod neobicnuit,
favorizand traumatismele intra-articulare cu frecarea, stri-
virea, contuziunea suprafetelor cartilaginoase sou syno-
riale si prin urmare favorabile artralgiilor, artritelor, in-
dependent de once predispozit e speciala sub-luxatiuni-
lor, deformatiunilor temporare dureroase ale segmente-
lor multi-articulare, cum sunt carpul (carpalgia) si tar-
si!! (tarsalgia).

TurburAri pubertare din cauza cresterii prea mari seg-

mentare a sirei spinArei
Cresterea inegala poate atinge doug tesuturi, din cari
unul serveste de acoperi$ celuilalt. SA luarn ca exemplu
efectele cresterii neegale, asupra coloanei vertrebrale si
asupra axei nervoase a mäduvei, pe care o confine (').
In mod normal cresterea pubertara lungeste sira spi-
närei. Despre acest fapt s'a mai vorbit cand ne-am ocu-
pat de alterngrile pubertare, In termenii tirmätori : «Sta-
tura datoreazg cea mai mare parte a desvoltarii sale,
para la pubertate, membrelor inferioare ; dupg puber-
tate bustului», (prin urmare sirei spingrii mgrita cu MAI-
timea craniului).
In acelas timp tesaturile nervoase, centrele, nervii ce
pleaca din ele, chiar si ramificatiile marelui simpatic -isi
micsoreaza cresterea. Astfel cä maduva spinärii, care
n'are trebuinta deck o crestere destul de mica In ve-
derea raporturile sale cu coloana vertrebralä, nu ajunge
sd §i-o realizeze.
1) Vez1 Longueur relative de la moelle el du rachis cap.
XVI din Etude sur les rapports anthropométriques en gene-
ral et sur les principales proportions du corps' du prof. L.
Manouvrier, in_ Mémoires de la Socidie d'Anthropologle, de Pa-
ris, t. II 3-e sdrie, 3-e fasciule.

www.dacoromanica.ro
 1 27

Daca vira spinarii s'ar lungi pe nea$teptate i daca ar

lua proportii importante, ar putei sa rezulte diferite
accidente. Aceste accidente iau un caracter precis, dud
cre$terea se face numai asupra unui segment al sirii
spinarii. Locul unde se produce de obiceiu acest gi-
gantism local , aceasta exagerare In lungirea segmen-
tali' este sira cervicala, a copilului.
Intinderea pe care o sufera segmentul cervical al ma-
duvei spinarii, devenit prea scurt, prin faptul cre$terii
$irii spinarii, se transmite creerului (Find na$tere la ma-
nifestatiuni nevrozice; cari pot sa se limiteze la Corea
lui S denham, cand intinderea nu e prea mare, resini-
tindu-se numai pana la stratul optic filrä sa mearga mai
departe, $i cand deosibirea de creFtere dintre madm a si
sira spinarii este de scurta durata (faza de alterrare).
Observatiiie $i experimentärile mi-au dovedit cà aceste
manifestatiuni pot merge si mai departe, pana la epi-
lepsie, daca efectele 1ntìnderii se resimt de celulele
rebrale ale scoartei, $i cancl mai multe faze de alternare
sunt calcate. Fenomenele de acest ordin apar la copiii
cad au diferite accidente, trattmatisme, infectiuni, tenie
(doua observatii personale etc...) de natura sa favorizeze
mai tnult sau mai putin cresterea neegala, la care ei
sunt predispusi Cu mult mai inainte de perioada puber-
OW, prin reaua calitate a alimentarii placentare.
Mi*cari choreiforme de origina pubertara
,.Deosebirile de mica imporlanta se produc sub in-
fluenta cauzelor mai putin accentuate". Aceasta se
tampla destul de des, si atrage in deosebi atentipnea edu-
catorului asupra «misdrilor choreiforme care se intAl-
nesc cam la 6-9 din 100 $colari normali $i al caror
sediu este in cea mai mare parte in muschii corpului,
si mai ales in muschii lnilgi ai membrelor inferioare,

www.dacoromanica.ro
128

precum si in acei ai membrelor superioare. Din cele ce

am constatat prin examenul semestrial, fIcut asupra ace-
lorasi copii, cred cä miscarile choreiforme trebuesc con-
siderate, ca urmari ale cresterii neegale. La fiecare din
copiii cu micäri choreiforme, s'a descopel it o crestere
neegala, cu.calcarea alternarilor, tot ca si la scolarii
atinsii de ticuri.. Dar manifestärile cresterii neegale, erau
diferite la aceste cloud grupe ; cranienc in ultimul caz,
rachidiene in prinuil. In amandoua cazurile, cresterea ne-
egalä inmultia efectele sale in organism si le prelungea
adesea timp de mai multe semestre consecutive.
SI nu confundäm ticurile, cari se localizeaza, con-
tractand izolat attire sau -cutare grupa de muschi
(land nastere la sguduiri uniforme, cu misarile chorei-
forme, cari nu se localizeaza i cari apar in mod simul-
tan In mai multe puncte din organism, neavand nici as-
pectul í nici periodicitatea ticului.
Nimic nu este mai usor pentru educator de alifel, de
cat stabilirea acestui diagnostic, cIci din nenorocire
este clasä in care sa nu fie unul sau mai multi colari
atinsi de < ticuri», cari serveasa ca termen de com-
paratie.
Miscarile choreiforme produc o agitatie, care seamIna
cu durerile cresterii, dar o agitatie pe loc, si care nu
este provocatä de suferinta ; ea este efectul direct al
contractiunilor, al sguduirilor muschiulare, ori cat de
mici ar fi ele.
Daca copilul n'a fost desbrIcat, daca medicul sau edu-
Catorul, n'au vazut cu ochii lor contractiunile febrelor
muschiulare, ei nu pot sa afle carei cauze se datoreste
neastamparul fizic i prin urinare lipsa de atentie si de
seriozitate a copilului, care este astfcl expus la obser-
vatii si poate ajar la pedepse, desigur nedrepte, pentru
ca el nu este stapan pe aceste mici miscari, dupa ctin\

www.dacoromanica.ro
 12 9

nu este stapán nici pe marile Miscari ale choreei lui Sy-

denham.
Repet, aceste «miscari choreiforme» sunt mult mai
dese la scolari, deck ne putem inchipui. Cei doispre-
zece ani de invätamant i Cu cei treizeci de ani, de
practicä medicala nu m'ar fi ajutat sa aflu nimic despre
ele si despre urmarile lor, daza examenul medical nu
m'ar fi fault sä vad tremuraturile vibrkoare ale fasiilor
muschiulare. Ele se observa adesea dela värsta de uns-
prezece sau doisprezece ani, dar mai ales ele se mani-
festa in preajma aparitiei pubertkii, Nu le-am vazut
nici odata degenerind in choree ; pe de altä parte ele
dknuesc mai mult deck manifestarile adevarat choreice.
Ele sunt involuntave, nedureroase, inconstiente, neputánd
fi nici oprite, nici !imitate de individ.
Din punct de vedere pedagogic, trebue sA fac apel
la bunä vointä a profesorului i sa-i cer sA intrerupa
Mk de des, ck ii va fi cu putintä, orele scolare de
irnobilitate, pentru toti copiii admisi de missari chorei-
forme. Bine inteles, ca dela inceput chiar, fiecare caz
va fi supus inedicului, care fall sä sustragg copilul dela
o disciplinä de care are nevoe mai mult ca de once,
va orienta in directia ce va gäsi de cuviinta, printeo hi-
giena specialä,
Aceste diferite imprejurki ale vietii pubcrtare a co-
pilului, vor creia daca riti cautäm cunoastem
bine o multime de iresponsabilitäti, curi vor face
foarte delicata misiunea educatorului. Sunt Inca i alte
circumstante cari trebuesc tot asa de bine cunoscute,
caci ele reprezinta atkea lectii precise pentru directia ce
trebue data educatiei.

www.dacoromanica.ro
130

Ticuri contegionse de origina pubertara

Iata un caz de ticuri. Inteo zi, in 1911, treceam prin-
tr'un tnic sat din Jura francezä cand vazui trecând o
scoall de fete. Elevele erau numeroase, multe de värstä
mijlocie si cateva mari. Mergänd, ele $opteau si isi 'in-
soteau conversatia cu o mimica puternica, exagerata
chiar si foarte neregulata. Se strambau, sau spuneau da
sau nu, &and din cap. Conversatiile acute pe un ton
ridicat, nu aveau nici o legätura cu semnele energice de
negatie sau afirmare, iar randul tinerelor fete continua
sà se desfasoare, arätänd capete sguduite de aceste mis-
cad nefolositoare, si mereu aceleasi. Nu imam nici o
indoiala, ca aceasta scoala era victima unei epidemii de tic.
Regretam di nu pot incepe cercetarea punctului de
plecare al epidemiei, când trecii la randu-i profesoara,
care avea la brat o elevä cam de 13-14 ani. Aman-
doua fail sa se priveascä, fäceau din cap miscäri ma!
accentuate, mai neregulate deck väzusem la restul tine-
rei trupe. Aceasta era origina contagiunei : profesoara
insäsi. Banuiala imi fu chiar confirmata, cad cea mai
dragä eleva a ei, intreceä pe toate camaradele sale si
era atina de tic in acelasi grad, ca si profesoara de la
care imità intocmai miscärile.
Fail indoialä, autoritkile scolare, au mare dreptate
cand cautä sa ting socoteala inainte de toate de valoa-
rea intelectuala si morala a profesorilor ce dau tineri-
mii. Se vede din acest exemplu, care ne aduce in minte
multe altele, cat de mare este räspunderea lor, and nu
aparä copiii, pe cari li-i incredinteaza familiile, de con-
tagiuni ce pot fi inlaturate.
Nimic mai usor pentru profesorul care stie sa observe
deck sä afle cum au intrat in clasa sa diferitele ticuri
si sa &easel pe acela sau pe aceia dintre elevi, cari
le-au adus. Ne putem convinge adesea, ca si elevul im-

www.dacoromanica.ro
 131

portator le-a luat dela vre-un camarad din casa in care

locueste, din curtea sau grädina in care se joad de obi-
ceiu. Ai cunoscut o fetitä, al cärei tic nu fusese ob-
servat de nimeni din jurul ei.
Puf in mai tarzin, am gäsit in stradä o altä copilä, care
avea acela$ tic am auzit cA aceste fete se intalneau de
douà ori pe zi, and se duceau la cursurile lor respective.
Intr'o adunare in care fetele tinere stau cu
pe cap, nu este nimic mai comic cleat agitatia in toate
pärtile a diferitelor garnituri suspendate la pAlAriile lor
mari, de diferite culori, dintre cari se disting
miscate de ticurile persoanelor ce le poartà ; si numai
ideia infirmitätii ne opreste rasul, pe care-1 provoacä
aparenta comicl a privelistei.
Ticul poate fi trecätor, dar se mentine uneori chiar
la bäeti si la fete mari. El poate sä rämânä chiat toatà
viaja.
Cunosc un eminent general care a pä'strat din copi-
larie ticul pleoapelor precum si tinere mame mari, care
scuturà capul ca /a 15 ani. Observatiile mele in mediuri
diferite m'au fAcut sä consider generalizarea ticurilor la
colar ca un efect al molipsirii, la care este expus co-
pilul in timpul pubertätii, din cauza cresterii neegale,
care märeste teasta capului in timpul cand procentul
cresterii nervoase scade (croissances réduites pubertai-
res) si care creiaza astfel cauze mecanice de excitatie ce-
rebralà. Unii copii cari nu contractaserä ticul clasei, re-
gretau c'd nu pot «face ca ceilalti» !
Ticul in scoalà devine o modä.
Nu vreau sä sustin cA toate ticurile sunt molipsitoare ;
nu vorbesc decal de cele molipsitoare, pentrucä ele au
legäturi foarte stranse cu pubertatea, facând parte din
cresterile neegale. Profesorii pot sa stabileasd conta-
giunea si origina ei, ceeace nu poate s facä intotdeauna

www.dacoromanica.ro
132

medicul, care nu sta la un loc cu copilul. CAt despre

cazurile originate, cazuri cari sunt punctele de plecare
ale contagiunii, ele aratd patologia nervoasá a adultului
care insd iese din .cadrul nostru.
Onanismul de origind pubertarii. Cand onanismul
amenintd sändtatea, el aratä de obiceiu cauze patologice
dar sunt cazuri când el provine si din urmririle manifes-
fárilor cresterii neegale, parapubertare. Vom vorbi nu-
mai despre acestea din urmä.
Casi durerile de cap datorite cresterii, casi ticul, ca-
zurile de onanism ingrijitor pe cari le-am gdsit in scoli
si familii, se aratd la copii in preajma pubertdtii. Exa-
menul periodic m'a fAcut sd constat, la cea mai mare
parte dintre scolari, lipsa unei cauze provocatoare, lo-
cale ; in schimb insd am observat o crestere brusca a
diametrelor craniilor. Aceastd crestere se producea la
copiii Cu o inteligentd mijlocie, MIA* a fi de loc surme-
nati in timpul in care prepararea pubertAtii micsora sau
oprea cresterea tesutului nervos. Cresterea bruscd a vo-
lumului craniului dovedeste intervenirea cresterii neegale
puberta re.
Inläturänd celelalte cauze, am crezut &A voiu putea sa
leg onanismul de aceastd cauzd mecanicd a turburdrii
psihice. Printeo regulare potrivitd a exercitiilor fizice,
printeo culturä intelectuald variatil, aleasd si mult mai
intensa, prin suprimarea tuturor bduturilor alcoolice, prin
medicamentele pe care le-am prescris pentru cresterea
neegald, am obtinut in ateva luni o schimbare a infa-
tisdrii stärii generale a acestor copii, cari aveau neapd-
rará nevoe de o corectiune efectivA a «deviatiunii psi-
hice». Dar in afard de aceste cazuri parapubertare, ona-
nistul intidäcinat este totdeauna un bolnav, care are o
intoväräsire rea.
Sd ducem deci pe bolnav la medic, lar noi educatorii

www.dacoromanica.ro
 133

-sA ne ocupam cu cercetarea cauzelor cari ar putea sta-

bili atmosfera moralii a mediului, a camarazilor, a ami-
-cilor sau a lecturii. Apoi avAnd in vedere rezultatele
acestei indoite anchete, s'A orientAm cu tärie directiunea
educativA.
In tot cazul, educatorului ii trebue mult exercitiu. El
va fi sever in alegerea relatiilor $i va indepArta -WA
mila exemplele periculoase, va supraveghia cu grijA, si
va cauta sA inspire incredere copilului, care din cauza
viciului, a devcnit neincrezAtor.
Cu unii copii educatorul va putea discuta, pazindu-se
ins6 de toate exagerArile re/ative la boalA sau la conse-
cintele ei. Va avea grija sA spue intotdeauna adevArul
$i nu va uita nici o datA cA adevArul fiziologic este edu-
catia sAnAtoasg, exemplul sAnAtos, curgenia moralA a
aerului pe care-1 respirA copilul. Acesta este adevArul f i-
ziologic, pentrucA aceasta este garda de apArare a cro-
nologiei functiunilor.
latA pentru ce oricum am privi chestiunea, «deviatia»
despre care am vorbit este o rezultantA, care aratA
inainte de toate prima educatie, aceia care pAtrunde in
interesul cre$terii. Sunt putini onanisti printre copiii nu-
-triti $i erescuti de mamele lor.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II

CRE5TERI CU MARI ALTERNARI. CE POATE Si DE-

DUCA EDUCATORUL W PEDAGOGUL.

Ritmul alternarii cresterei coloanei vertebrale si al craniului.

Alternarl in desvoltarea germenului. Independenta relativa a evo-
lutiilor cresterii cu mari alternan. Rapoartele dintre ele si ra-
poartele Ion Cu pubertatca.
Deductiuni pedagogice si educative.

Ritmul alternitrii createrii coloanei vertebrale ai

al craniului.
Prin alternare infelegem succesiunea unei stari de re-
paos, unei perioade de activitate i invers in cre0erea
unui organ, repaos relativ, bine infeles. Am vazut Ora
acum alternarile scurte, daca nu pe toate, un numar oare
care din ele ; ne vom ocupa mai departe de cele cu a
durata mai lunga. Cre§terea coloanei vertebrale, -este din
numärul acestora din urinä. Alternarile sale au o lunga
durata. Cre0erea ei foarte activa in timpul viefei infra-
ten, slabqte Cu incepere dela na0ere pand la puber-
tate, atingand in epoca pubertara cea mai slaba cregere
a lungirei proportionalä
Dupa aparitia pubertatii, ira spinarii incepe sa se
lungeasca atat, in cat de atunci in colo, ea contribue
alai mult deck membrele inferioare la lungirea staturii,

www.dacoromanica.ro
 135

§i aceasta continuà panä când starea adultului s'a for-

mat PI
Creerul ne da un alt exemplu de mare alternare a
cresterii.
El se desvolth In toate directiile la foetus, si are dejh
la nastere 30 sutimi din volumul ce-I aveh in stare
adulta. Pl. IX.
Cresterea nu se opreste de loc la copilul bine for-
mat), si continuh in mod activ, panh la apropierea vars.
tei de 5 ani, child craniul are 80 sutimi- din volumul
-definitiv. Duph vArsta de 5 ani, creerul caphth in 10 ani
cele douazeci sutimi, cari il vor face- sa fie adult la
pubertate.
Repaosurile alternärii nu se arath prin intreruperi nici
la craniu, nici la sira spiririi, ci numai Rrin micsorarea
activitätii de crestere. Craniul atinge starea adultä in
apropierea pubertatii, si cu toate cä cresterea s'a -Malt
In mod continu, a fost totusi foarte neegalä, intrebuin-
land nou'd luni ca sh capete prima treime din volumul
sáu definitiv, apoi cinci ani ca sà chstige a doua treime
si in fine zece ani pentru a inplini aceia cei lipsea.
Alterniiri In desvoltarea germenului.
Alternarea evolutiei germenului este cu mult mai ac-
centuath. Desvoltarea sa, aceia a liniei seminale, se face
In timpul vietei intra-uterine, afarh de ultima etaph, care
consth In ultima modificare a spermantidei in sperma-
tozoid.
Aceasth transformare finala corespunde cu ultima parte
a cresterii germenului. Ea se va face in momentul pu-
belt*, moment pe care ea 11 hothreste, pentruch ea
-este fenomenul principal. Pl. 1X-
11 timpul intregii perioade care tine de la nastere si
pfinh la pubertate repaosul germenului este complect.

www.dacoromanica.ro
136

Iniependenta relativa a evolutiilor cre*terei cu mari

alternari.
Cei trei factori organici vor fi studiati astfel : germe-
nul dupä datele anatomice si functionale, G; creerul dupä
volumul craniului C si soma dupA volumul trunchiului V.
Evolutia lor comparatA cere sa tinem seama a) d e fe-
lul in care se produce desvoltarea i b) de procentul
relativ al acestei desvoltAri. PI IX.
Modul cum se face desvollarea. Germenul se des-
volt1 In dota sal turi, despArtite pfinteun interval de timp :
un salt uterin i altul puber. Creerul se desvoltA In
douA salturi succesive : unul inaintea nasterii, celalt dupa
nastere. Soma se desvoltA fArA s'A facA salturi de la ou
la starea adultA.
Procentul relativ al acestei desvoltdri. La nastere
germenul are nouAzeci si cinci sutimi din desvoltarea to-
talA. Creerul atinge 30 sutimi din desvoltarea sa. Soma
(trunchiul) numai 6 sutimi din starea sa adultä. PI IX
La 5 ani germenul este stationar. Creerul atinge 80
sutimi din starea adultA. Soma nu reprezintA decAt 30
sutimi din soma adult5.
La 15 ani 1/2 germenul este adult
creerul este adult
)f ff soma nu e IncA adultA
Astfel se prezing in timpul cresterii cei trei mari fac-
tori organici ai vietii. Din punctul de vedere educativ ei
pot fi priviti tot astfel. «Transformatorul-distribuitor
(soma) al elementelor nutrirei se desvoltA cu regular--
tate la copilul sAnAtos, dela ou pAnA la etatea adultg,
etate pe care el o determinA prin sfArsitul desvoltArii
sale. Soma este intrecutd de germen si de creer, cari
sunt aduti dela pubertate incolo. Dar pe cAnd soma
complect desvoltatA este o conditie importantA a unei
bune functiuni germinate, nu este decAt o conditie se-

www.dacoromanica.ro
 137

cundarä a unei bune functionari cerebrale. Dupa puber-

tate activitatea psychicä va continua, dar directiunea ce
i se va da va trebul sä tinä socotealA de maturitatea
germinalä, care nteeste maturitatea functionalä, de oarece
o conditie de mare importantä lipseste ind, dar pe care
o cere in fiecare moment cultura psihicä.
lnaintea pubertätii, in cursul vietii «agenitale , activi-
tatea psihicä este foarte proprie culturii.
De oare ce complectarea desvoltärii somatice nu este
pentru creer o conditie functionalà, de oare ce germe-
nul dormiteazä si de oare ce creerul este in posesiu-
nea tutulor celulelor cärora nu le mai rämâne deck sa
se hypertrofieze, functiunea cerebral ä poate sä se in-
deplineascä.
Educatia va putea face ca aceastä hypertrofie cere-
bralä sä devie un bine sau un pericol atAt pentru so-
cietate ckt si pentru individ.
Dacä am läsk ca aceastä hypertrofie, sk se faca dela
sine, am face ca dobandirea cunostintelor sä se infáp-
tuiascä cu ajutorul sträzii, cu ajutorul incuriei educative
a societätii care acumuleazA exernple hidoase cu o incon-
stiintà monstruoasà. Educatia este complect räspunzAtoare
-de valoarea cunostintelor cerebrale, cäpätate In intreaga
copilärie. In timpul acestei perioade de «via-VA agenitalä) ,
influenta germenului nu este simtitii de soma sau de
creer, decat la copiii anormali, si in afarä de starea
patogenicä, educatia este räspunzätoare de abaterile
provenite.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III

DIFERITE A PLICATIUNI PEDAGOGICE

Puberi si nepuberi. Deosibirile lor somatice si psychice. De-

ductil pedagogice. Momentul educativ al fiecgrui organ. Res-
pectarea legii alternArilor. Crestere si inteligentA. ederea sco-
larului In clasA ; trebuinta de a o varia.

Puberi *i nepuberi
Viata copilului, pan la transformarea sa in adult, for-
meaza dottä pärti avand pubertatea drept centru. Copi-
lul este prepuber sau post puber, daca putem spune
astfel, satt mai simplu copilul sau scolarul este puber
sau nu, perioada pubertatii nefiind ea Insasi, decat un
pnnct In jurul caruia graviteaza transformarile, cari tind
catre. perfectiune, in vederea pastrarii integrale a rasei.
Prepuber este copilul. Post-puber este ctanärul . Co-
pilul continua sa creasca si In perioada cand este tallar,
dar noi stim ce deosibiri profunde caracterizeaza aceastä
a doua parte a desvoltarii.
Acest fapt este foarte important pentru educator si ii
explica rezultatul diferit pe cari il are acelas procedeu
ca privire la acelas copil, in aceste doua perioade, sou
ca privire la scolarii cari cu toata varsta lor apropiata
sunt unii nepuberi si altii puberi.

www.dacoromanica.ro
 139

Diterenta somatia i psihich dintre puberi ai nepuberi

Corpurile lor se gäsesc In grade diferite de desvol-
tare ; proportiile lor o arata clan
Creerul lor se poate foarte bine compara, daca edu-
catia si cultura lor a fost aceiasi ; dar pe cand creerul
nepuberului este liber, acela al puberului se lupta cu
Inmultirea celulelor conjunctive ale pubertatii si cu ger-
menul.
Mara de aceste conditiuni cerebrale si in afara de
mentalitatea care formeaza din ele fenomenele de ma-
rire, de micsorare sau de oprire, de crestere totala sau
de incetare, arata aceasta deosebire intre puber si post-
puber. Turburariie patologice si parapatologice speciale
ale pubertatii complecteaza stabilirea acestei deosebiri.
Prin «patologie speciala» nu trebue sa intelegem aici
toate afectiunile la care este expusa perioada pubera.
Prin patologie pubertara speciala trebue sa intelegem
turburarile provocate de linsasi pubertatea, si cari nu se
produc cleat in momentul pubertatii, In jurul si din
cauza ei.
Turburarile cari formeaza patologia speciala pubertara
sunt la drept vorbind, abaterile starii fiziologice, care
rezulta din cauza cresterii neegale si din cauza relei nu-
tritiuni placentare, cat si Inteo largä masurä din alimen-
tatia anului ce urrneaza dupä nastere.
Nepuberul este un Mat, eare mai are liana la starea
adultä un numär oarecare de ani ; puberul este un 'Ca-
nar care se ea la o distanta precisa de nubilitate, care
va fi adult dupA cinci ani daca si-a Inceput pubertatea,
dupä patru ani daca pubertatea al:lax-use cu mi an mai
inainte, si dupa trei ani dad manifestarea pubertatii da-
teaza de doi ani. Acest tar* n'are deaf 17 ani si cu
toate acestea el este un adult, pentruca a fost puber la

www.dacoromanica.ro
140

12 ani, ca in cazul citat mai sus, al celor doi gemeni,

dintre cari unul nepuber inca, va fi nubil cel mai de
'reme la 22 de ani.

Deducjiuni pedagogice

Se vede ciar din cele at-Mate ea' procedeele educatieir

sau instructiei, cari convin unuia, nu sunt potrivite pen-
tru
Se mai poate deduce iarasi, cä in afarg de casa pa-
rinteasca, capiii cari se deosibesc, precum sunt cei pu-
ben i nepuberi, nu pot trai la un loc, nu pot duce
aceiasi viatä, nu pot sä schimbe idei, frä neajunsuri
pentru cei nepuberi, cari vor cauta sa imite pe puberi
In toate faptele, in toate gesturile lor, vatamätoare atat
pentru unii cat si pentru altiidar mai cu seama pentru
cei nepuberi. De aci se nasc dezordini, cari uneori nu
se mai pot repara.
Reamintiti-vg aceia ce ne-a aratat alternarea pubertara
a cresterilor organice. Creerul care are celulele pe care
le avea incg dela nastere, celule pe cari nu le-a reinoit
si cgrora nu le-a inmultit numarul ci numai dimensiunile,
creerul va deveni adult atunci cand se va ivi puberta-
tea. El va inchide in substanta sa care nu va mai creste,
invaPaturile castigate pind aci ; va altol notiunile noi pe
experientele anterioare, once elaborare cerebrala va
puna mai malt sau mai pi:tin vaclit, mai mult sau mai
putin ascuns pecetea instruc(iunii si a educatiei primitit
pdnii atunci.
Inaintea pubertatii creerul a fost capabil sa primeasca
once culturä, dar si once imitatie cu asimilari repezi si
precise. Veghiati asupra exemplelor si dug din nenoro-
cire, familia n'a avut aceastg grij, puneti-va imediat la
munca ortopediei psihologice si morale, si indreptati eat

www.dacoromanica.ro
 141

veti putea mai bine, dar nu sperati ca veti putea sterge

rgul Cu totul.
GrAbiti-vA s folositi libertatea prepubertara a spi-
ritului copilului, caci mäine stäpknit de germenul trium-
fator, va deveni greoi si obosit, aproape incapabil sa
primeasca aceia ce altk datk ar fi cdpktat cu u0lrintk.
Fericit va fi educatorul care a stiut sà sadeascä in su-
fletul copilului cunostintele cu tact si cu pricepere care
stiut sà imbogkteasck creerul i sk inobileze inima cu
exemple adevarat morale. Cáci din muzeul cerebral, ni-
meni nu poate sk scoata imaginea unei actiuni rele a
unei scene imorale pe care o inprudentk a aruncat-o
vreodatk. Ea rkmäne acolo si evocatia ei poate sk aduck
cele mai rele urmkri atunci cand nici nu ne vom
tepta. Pubertatea se va ivi i tânkrul vä va face säptà-
titi scump greselele, uitärile i neglijentele noastre fatk
de copil.
Pentru fiecare organ exista un moment educativ.
Fiecare organ, urmând desvoltarea si posibilitätile des-
voltärii sale, are < timpul ski educativ) , limp mai inde-
lungat sau mai scurt, dar in care organul va avea o
stare perfectk de receptivitate educativä, daca am avut
grija a-1 pregati In acest sens. «Timpul de educatie) al
creerului este pre-pubertar, pentru motivele pe care le
stim. El incepe de vreme, de când sitr.turile incep sk.
in0iinteze ereerul.
Datoria educatorului este de a proceda in asa fel, in-
cät sk scoatä din individualitatea copilului, tot ceiace are
mai bun. Aceastà metodà existä. Trebue sk stim numai
s'o descoperim. Educatorul trebue sA tie câte notiuni,
dar mai ales ce fel -de notiuni sA dea copilului. Lectiile
pe cari le primesc copiii trebue sä fie fäcute numai din
cxemple ; felul de viatk al educatorului, aceia0 bunk dis-
pozitie in clasä, vointa hotkritä si bländk, ordinea 0 re-

www.dacoromanica.ro
142

gularitea in ingrijiri; ele sunt date si de imagini cari

sunt atarnate pe peretii carnerei, formiind orizontul obi-
cinuit al copilului.
Daca' copilul va fi indrumat din primele ore ale pri-
ceperei, conducerea va fi minunat5, si din ce in ce mai
usoard. Färd indoialá, in cursa] anilor cari formeazil a
doua perioadá a evolutiei, dela 6-15 ani pe 15E10 cu-
nostiintele folositoare, copilul isi insuseste i altele ne-
folositoare, ha chiar periculoase, aceasta fárà stirea
educatorului, tare totusi ar putea sä observe la timp
schimbarea elevului su, dacA 1-a cunoscut bine in urma
examenelor periodice, printr'o observatie metodia si pii-
trunzAtoare.
Este ciar, ea' un educator astfel informat, nu va urma
la intamplare, once cài pentru a cuceri «cautela» copi-
lului pe care Il conduce, dar numai pe acelea pe cari le
arat5 notiunile dobAndite asupra individualitàfii copilului.
Pentru a se conduce, el va avea de c5läuz5 cunoasterea
temperamentului elevului sAu, ca alte cuvinte cantitatea
de energie de care dispune si felul cum el o dobandesie,
repeziciunea sou incetineala ca care o redobândeste si
timpul ce-i trebue pentru aceastd redobandire.
Educatorul se va c5luzi de raportul dintre durata strà-
duintei i durata repausului redobindit, --e--. (A se ve-
clea formu'a individualä)

Respectul legei alterniirilor

Nu vä puteti inchipui cat de mult influenteaz5 asupra
functiunei organice actuale si viitoare, respectarea sau
acarea unei faze de repaos, care urineazá unei faze de
activitate.
Alternárile organice de activitate si de repaos se aplic5
tuturor manifestärilor vietei copilului precum si cresterei

www.dacoromanica.ro
 143

sale. Ele se impun atat copilului deprins cu munca cat

si celui nedeprins ; primul reuseste sà prelungeasc5. tem-
mar starea de activitate, in paguba starei de repaos.
Calcarea alternärei naturale, duce mai curand sau mai
tarziu la un dezechilibru organic (surmenagiu) dui-A
individuale ; la acei cari rezistsä datorita acestor
li se släbeste cu timpul un organ (inimg, creer,
aparat digestiv) sau pierd efectele avantagioase capätate
prin antrenare.
Alternare *i -crestere
in ordinea intelectualk efectele calcarei alternarei
intelectualNici
nu sunt mai bune.
Profesorul are cel .mai mare interes sä faca pe toli sa
respecte aceasta lege a naturii, a carei aplicare la sco-
lari cerc siguranta i cunostinta perfecta. a individuali-
tatii lor, de oarece durata fazelor de munca i repaos,
variaiä dela copil la copil.
Aceasta' aplicare a legii alternarilor somatice la acti-
vitatea cerebralk este pentru un moment in afarg de do-
meniul nostru. Ea reprezinta, este drept, unul din aspec-
tele rapoartelor cresterii cu inteligenta, si acest capitol,
care cuprinde rapoartele cresterii creerului, cu manifes-
tarile sale psihice pe de o parte, si cu desvoltarea somei
de alta parte, care studiaza diferitele influente asupra
desvolfarii cerebrale a factorilor capabili sA o accelereze,
sd o intarzie i sä o opreasck precum i resfrangerea for
asupra inteligentii, ar putea face obiectu) unui studiu,
care ar avea de aci inainte o baza somaticA bine sta-
bilitä.
De altfel, yeti gasi materie de studiat asupra acestui
subiect in elementele intalnite in cursul capitolelor pre-
cedente. 1/A atrag atentiunea In mod special asupra cres-
terilor cu mari alternar ale creerului, ale somei si ale

www.dacoromanica.ro
 44

getmenului, (Partea 11, cap. II) asupra urmilrilor ce se

pot Pei din cauza cresterei neegale a pubertatei, care-
poate sä atingä cresterea craniului In functie de aceia a
creerului, dupa cum poate sa atinga cresterea mädavei
spinarei In functie de aceia a sirei spinarei (Partea H,
cap. I). Va mai atrag atentiunea asupra legei alternari-
lor, a temperamentului, etc.
Sederea *colarului In clasfi, nevoia de a o variò.
In clasä respectul legei alternarilor intereseaza simul-
tan corpul si spiritul copilului. Una din modalitatile sale
se formuleaza in acesti termeni : Sederea pe Wiwi a sco-
larilor, nu este o pozitie de repaos ; elevul este obligat
sà stea astfel mult timp in nemiscare si neastamparul
sail face dovada acestui neajuns. Ori at de bunk' ar fi
banca, si vom vedeà mai departe ca trebue negresit sa
fie bunä, nemiscarea Intr'o tinuta determinatä, se trans-
forma repede inteo stânjenire pentru copil i degene-
reazg in suferinta, daca se prelungeste mai mult. Stan-
jenirea se manifestä prin miscarea deasa a membrelor, a
trunchiului si influenteazä asupra atentiunei. Suferinta
turburä normalitatea fizica si intelectualä a copilului, o
pune in pericol dad dureaza mult, si in acest caz ea
influenteaza in rau i asupra stärei morale.
Nu exista pentru om decal doua pozitiuni de repaos :
pozitiunea culcata si pozitiunea «stand pe vine». Femeile
batrane stau pe vine langa foc. Aceasta ultimä pozitie
este si aceia a copilasului care se joaca cu nisip, aceia
a scolarului care se joaca cu bile, aceia a arabului pe
piafa publica. La cafeneaua turceasca Arabul Isi Incru-
-ciseazä picioarele Indoindu-le, si ja o altä pozitie, care
-este pozitia «statului turceste», analoagä cu aceia a croi-
torilor de altä data, cari sedeau pe mesele lor largi, fära
rezematori pentru spate. Nu este repaos relativ pentru

www.dacoromanica.ro
corp deck in pozitii, cari se apropie mai mult sat' mai
putin de cele citate mai sus. ederea jos este infetme-
diarà intre pozitia culcatä i pozitia pe vine. Ea fine si
de una si de cealalt i mai mult de una decat de cea
lalta, dupA InAtimea scaunului sau inclinarea rezemlitoa-
rei dal- nu este nici una din aceste pozitii si nu °dill-
neste dacä nu este modificatA in sensul pozitiunei pe
vine, -sau in sensul pozitiunei culcate.
Pe aceastä din tired pozitie o cautä persoana care
asezata pe un scaun liber, fdrA sprijin fix pentru picioare,
ildicá partea din NO a seaunulni, rästurnandu-se inapoi
si apropiindu-se astfeil de pozitia orizontalä. Scolarul isi
indreaptA in acela$i sens statul jos, cand se lasa sa alu-
nece pe scaun, !And ce ischionii si corespund cu coltul
esit al scaunului, bustul sAu clescriind o curbA mare cu
convexitate lombo-dorso-cervicalA, pentru a läsa partea
sa superioarA sa ia directiunea rezernAtoarei.
Se zice atunci ea' copilul sta rästurnat» iar párintii $i
profesorii ii opresc in zadar dela aceastA tinutä. Daca
dispozitia scaunului In raport cu masa, fixitatea sa, reze-
mätoarea aproape verticalà, nu lash' pe copil sä stea räs-
turnat, el va cAuta sä se aseze in mod oblic pe scaunul
sAu fix, si sä stea in asa fel in cat sä corecteze in sen-
sul pozitiei pe vine neajunsurile sederei L impuse de
mobilier, pe care l'am putea numl «orthostat ), unghiul
drept fiind la nivelul axei bi-cotyloidiene a femurului
a axei ceior doi genunchi : bustul läsand tinuta dreapta
obositoare, se inclinä inainte, se strange in asa fel ca
formeazA o convexitate cyphoticä 1) care prin haine pare
uniforma si foarte rotunda'.
CAnd copilul e desbracat se observa 2) la nivelul
giunei lomtrare o proeminentä, o adeväratä cocoase,pe
Cocoa§e a coloanei vertrebale.
Dr. P. Godia. L'attltude scoloire: L'educateur moderne,1906.

www.dacoromanica.ro
146

care o constatam a este formatd de apoFizele spinoase-

ale celei de a treia si a patra vertebre lombara, careia
ii corespunde innainte o concavitate ventrala raai mult
sau mai putin colturatä, al carei varf se gaseste pe
adancitura unei dungi care trece prin ombilic, sau care
se imparte in douà cute, dintre care una ramâne dea-
supra, cealalta dedesubtul cicatricei ombilicului.
Se intamplä adesea, cA indoitura rachidiana ia aspec-
tul unei franturi a coloanei, la nivelul proeminentei apo-
fizare, deasupra careia coloana formeaza o linie aproape-
dreapta inclinata de jos In sus, si dinapoi inainte, pe
t and dedesubtul ei, portiunea /ombaro-sacra ramâne
planul vertical.
Desigur cA copilul simte o trebuinta imperioasa de
repaus, de oarece recurge la o tinuta mixta, care este
tot o obosealä, pentruca nu reprezinta deck o schun-
bare a pozitiunei de repaus si nu are alt avantagiu, de
cat de a odihni unele grupe de muschi si a deplasa
putin locul apasarilor.
Sau mobilierul colar inlatura oboseala sederii jos si
scapä astfel pe scolar de a incerca sä gaseasca o pozi-
tiune de repaos, sau mobilierul scolar nu va inlatura
oboseala si atunci isi atrage asuprii-si o grea raspun-
dere, impiedicand toate pozitiunile repaosului i expune
pe scolar la urmarile cunoscute ale oboselei repetate
zilnic.
Remediul este sigur si simplu: copilul trebue sA poata
sä-si schimbe pozitia in timpul studiului, in timpul lec-
tiilor, el trebue sA poata sä stea in picioare si jos, al-
ternativ. Durata sederei jos ne-o arata venirea oboselei.
In virtutea legilor alternärei, interesul nostru este O. e-
vitam tot ceiace poate face cälcarea stärilor de alternare,
calcare pagubitoare stralucirei vitale, care poate sa a-
duca boala.

www.dacoromanica.ro
 147

Oboseala, care nate ea insg§i din acarea legilor de

alternare a mai multor fapte de repaus printeo sfortare
prea prelungitg, are. ca urmare o acare a mai multor
faze de sfortare i impiedicg activitatea individual..
In spetg, oboseala s'a argtat in mijlociu in clasele uncle
am observat §i experimentat, dupg 35-45 minute.
Trebue deci sii variem ederea din jumgtate in jumg-
tate de org. Aceasta inseamng o singurg schimbare de
pozitie. in cursul unui studiu de o orä'. Cand mobilierul
luí Feret, al lui Mauchin din Geneva, al lui Schindler,
chiar i acel al lui Kottman, optostat-ul D-rului Rolland
din Toulouse, acel al lui Brudenne vor fi anatomic in-
dividualizate, dupg metoda simplg ce o propun, vor
putea fi intrebuintate cu cel mai mare folos, pentru ca
-de inlesnesc acest schimb de pozitiuni fall turburgri
pentru invätämant. Ele sunt insa de neintrebuintat atata
vreme cgt. nu sunt anatomic individualizate.
Scaunul care va fi potrivit de jos va Igsa picioarelor o
libertate de care se vor folosi muschii §i circulatia. Po-
zitiunea in picioare va des'avaqi aceastä actiune binefg-
cgtoare, care se va manifesta aa dupg cum mi-a argtat
experimentarea prin inlocuirea ceuryplastiei» prin «ma-
croplastie», prin cre$terea in grosime a membrelor infe-
rioare, inteo justä proportie cu cre§terea in lungime. Si
vom vedea din ce in ce mai pufini copii de liceu,
miFandu-se stingaci pe picioarele lor lungi, slabiti, n4te
adevgrate terenuri foarte proprii altoirei baccilare.

www.dacoromanica.ro
 CAP1TOLUL IV

I VDI VIDUALIZAREA 1110 BILIERULUI C0LA11

colarul se servesre de bancA ca sl steA jos iar nu In picioare
Greseala care rezultA din luarea inAltimei elevului drept rnAsurg
la construirea unei bAnci. InAltimea scolarului cAnd stA in pi-
cioare si inAltimea lui cAnd stA jos.
Conditiile anatomice si conditiile ffziologice, cari trebue sa re-
guieze alegerea mobilierului ildividual. Mijlocul simplu de a rea-
liza. Manual operator.

$colarul se serveste de mobilier stand jos iar nu in

picioare.
Cum nu toti profesorii, pot face ca pozitia in timpul
clasei sai varieze, si cum de altfel niei un obiect de in-
vátamant nu ingaduie schimbarile pozitiei, m'am siltt
sa stabilesc intre copil si mobilierul de care se serveste
o legatura cat se poate mai stransa, cu alte cuvinte am
cautat sa «individualizez) mobilierul scolar, facand din
aceasta obiectu.1 unei lungi comnnicari, la congresul
Societtifilor Savante, in 1912, la Paris.
Ce este «individualizarea» mobilierului colar?
Este potrivirea mobilierului dupä copil.
Aceasta potrivire nu se poate facp decat atunci cand
ne caläuzim de anatomia si fiziologia copiiului in ra-
poartele lor cu sederea jos, de care nu s'a tinut seama
indeajuns pang acum.

www.dacoromanica.ro
 149

Trebue in primul rand, ca banca sa se potriveasa

proportiile reale ale indiviaului, asa cum se prezintä
aceste proportii in pozitiunea : stand jos. Aceasta potri-
vire anatomia trebue sa dureze in tot timpul schimbari-
lor ce se vor ivi in proportiile corpului prin crestere.
Panä in prezent in lumea intreaga, a servit de calatiza
pentru toate clasarile mobilierului scolar inaltimea indi-
vidului, luata stand in picioare. In Anglia sistemul bi-
personal al lui Moos, ne da cinci marimi. «Single-
Desk» din Statele- Unite, tine seama de opt märimi di-
ferite. Elvetia dupa dirnensiunile lui Guillaume admite
tot opt inältimi. Consiliul de higienä belgian face 12
categorii dupa inältime. M. Gréard redusese la trei nu-
marul înältimilor dupa cari trebuiau sä se faca bancile
Si tot inältimea a servit drept calauza studiilor comisiunei
de Higiena scolara. Ultimele congrese relative la ches-
tiunile de Higiena in scoala, n'au protestat niciunul con-
tra acestei metode. $i and Cardot, Bagnaux, Fahrner
cer mäsuri multiple, ei nu le \Tad decat ca complimente
ale factorului Inältime. Optostatul D-rului Rolland este
potrivit pentru trei
Qreseala care rezultfi din luarea Inallimei scolarului,
and sta in picioare, drept alhuzii la construirea
unei bnci lnaltimea scolarului and stfi In
picioare, si and MA jos.
Cu. noasterea exacta a «Proportiunilor corpului I) a
variatiunilor lor dela un individ la altul, a variatiunilor
lor la acelas individ in timpul cresterii dela o varsta la,

1) Prof. L. Manouvrier. Etudes sur les rapports anthropomé-

triques en général, et sor Pes principales proportions du corps.
Dr. Paul Godin. Les Proportions du corps pendant la Crols-
sauce'. Bulletin de la Société d'Anihropotogie de Paris. Pa-.
ris, Matoine écliteur.

www.dacoromanica.ro
 150

alta, aratâ ca intre inaltime si rapoartele reciproce ale

segmentelor cari inträ In alcsátuirea corpului, nu este nici
o corelatie fixâ:
SA' cercet5m de exemplu, cele dou'l mari segmente :
membrele inferioare si bustul. Prin bust stim a se ink-
lege exact partea care rAingine deasupra planului scau-
nului, când individul stà jos. Raportul dintre membrul S
si bust B, nn este cleat in mod exceptional acelas la
doi tineri de aceiasi inältime. si corolar necesar, doi in-
divizi cari au aceias inAltime când stau in picioare nu
mai au aceiasi inältime când stau jos pe aceias bancâ
PI XI.
Acest fapt care se poate verifica asa de usor este de-
ajuns pentru a arAta la ce greseli ne poate duce intre-
buintarea sistematicâ a ingltimei, când este vorba s5 po-
trivim individual un mobilier, pe care copilul nu-I va
folosi cleat pentru a sta jos.
Dacâ voim ca si Féret, Mauchin, Schindler, Kottmann,
Brudenne sa adoptiim un mobilier de stat jos si pentru
sederea in picioare, trebue sà-1 supunen la o adevAratä
transformare, care cere un mecanism complicat.
Iatâ un grafic care ne da o idee de cum se prezinta
linia capetelor la 10 copii 13 ani si la 10 tineri de
17 ani, dupâ fe/u1 cum stau in picioare sau jos. (P1 -XI).
Mid stau in picioare, sunt inteo linie dreaptä, ori-
zontalä ; când stau jos, aceasta linie se frânge, dupi cum
a arätat L. Manouvrier.
Raportul SIB, raportul dintre bust (B) si membrele in-
ferioare (S) conduce la raportul inAltimei dintre planul
-scaunului si acela. al mesei. Distanta dintre aceste doul
planuri este o rezultantâ a valorei raportului S si ar
irebui sA calculäm neapArat acest raport dacA nu s'ar
gâsi cuprins In determinarea distantei fixe, dela pupitru
la ochi.

www.dacoromanica.ro
 151

Condit ii anatomice cari trebue ail reguleze alegerea

mobilierului individual.
Din cele ce preced, deducem : 1) Inaltimea totala nu,
poate sa serveasca de regula in clasarea 'Anchor. 2) Ca
doi factori trebue sa inlocuiasca pe acest factor unic,
membrele inferioare si bustul. 3) Fiecare dintre acesti
factori determinä aparte pe unul din elementele mobi-
liertilui membrele vor determina inaltimea bancii, iar
bustul distanta dintre bancà si pupitru.
Astfel fiind, constructorul va frebui sa facä mesele
despartite de 'And ; o masa oarecare putand fi asezati
la o bana oarecare a modelului admis, imperecherea si
desperecherea sa se poatä face usor sj repede. 0 mas&
Malta se va alipl la un scaun jos si invers dupa tre-
buinta. Masa inaltä unia cu banca joasa, se va potrivi
unui bust inalt sustinut de membre pelviene scurte. Ua
scaun, relativ Malt care este adaptat la o masa a card
fatá este relativ, joasa si -Matta in asa tel ca plaint' sat"
sa fie putin departat de acela al band', va fi dat unui
colar cu o structura Cu totul diferita (macroskel).
Dacä numim X pe primul dintre acesti doi scolari si
Y pe al doilea, mobilierul lui X nu va patea fi intre-
buiutat de X si invers, deck stand incomod, suferind
poate si in tot cazul cu mare paguba pentru regularita-
tea desvoltarii si capacitatii munch.
In cursul cresterii, propurtiile respective ale lui Y si Y
vor putea ramane aceleasi, dar ne putem asteptà ca fie-
care din ei, sä-si schimbe raportul säu SIB, care in' ge-
nere va fi diferit, dupa cum vom privi pe acelasi ado-
lescent, Inainte 1) sau dupa pubertate.
1) Paul Godin. Alternances des accroissemants au cours dir
déoeloppement du corps humain. Socidté de biologie, s6ance du
25 juin 1910 t. LXVIII p. 1119.

www.dacoromanica.ro
152

Inteacievar statura datoreste inaintea pubertätii, mem-

brelpr inferioare cea mai mare parte a desvoltärii sale ;
dupä pubertate : bustului > a$a dupa cum am stabilit
studiind legile alternärei pubertare 131 X A.
Va fi dar nevoie sä repetäm, aranjarea bancilor-mese
In toate semestrele, sau cel putin in toti anii.
Conditiuni fiziolcgice cari trebue sit reguleze alegerea
mobilierului scolar. Mijlocul simplu de a ajunge la
aceasta.
Sä examingm acurn principiile fiziologiee, pe cari tre-
bue sä se sprijine potr.ivirea individualä.
Scolarul are nevoie sä stea relativ Cat mai jos. Ori-
ce persoanä obositä cautà odihna pe un scaun jos, un
scaun a cärui muchie si fatä sä nu apese nici un punct
din partea vecina cu genunchiul, adicA fata posterioara
a coapsei. Aceastä presiune, pe care nimeni nu o ja In
seamà. este cauza care face ca scolarul sä-si miste mereu
membrele inferioare, miscare ce se atribue exclusiv tre-
buintei de a se mica a copiilor. Cu timpul apä'sarea
asupra fetei posterioare a coapsei, mai ales in partea
sa inferioara cleterminä turburAri circulatoare, nutritive,
nervoase si contribue la ingrosarea formelor coapsei,
comparate dej'ex. cu formele coapselor Arabilor. Pre-
siunea aceasta este cauza oboselei membrelor inferioare
Ja multi adolescenti, si pe a cärei cauzil o cAutäm in alta
parte, atribuind'o adesea lenei.
Un scaun potrivit de scurt, potrivit inältimei coapsei
copilului (färá ca sä tii cea mai mica socotealli de inäl-
timea sa) nu prezintä acest neajuns. Inältimea pe care
trebue s'o aibä scaunul este arätatä de punctul culmi-
nant al tuberculei (tuberozitätei) anterioare a tibiei, care
se vede foarte bine la gamba goalä a copilului, mai ales
In profil. .

Pentru ca distanta dintre ochi si masg sä fie buna

www.dacoromanica.ro
 153

scolarul trebue sa distinga pe masä literile de mana si

de tipar, farä sa aiba nevoie a se apleca inainte, nici cu
corpul si nici cu sira spinarei. Distanla de 35 cm. hare
masa si ochi este necesara si suficient5. Once copil cu
vederea normala sau care o capätil cu ajutorul ochela-
rilor, va distinge bine textul manuscris sau imprimat,
precum si conturul literilor scrise cu cerneala, daca pla-
nul binocular este la o departare de 35 cm. de fata
mesei unde serie. Aceast5 distantä trebue sa se soco-
teased Litre unja binocular5 si centrul pupitrului.
In general inclinarea va fi mica pentru busturile scurte,
pentru macroskeli, (Manouvrier) si va fi mare pentru
busturile lungi (brachyskeli). Aceasta diferenta cores-
punde cu diferitele proportii corelative, ale lungimei bus-
tului in aceste douä grupe si are de scop sa asigure
antebratului sprijinirea sa naturalä pe masa pupitrului,
Ma ridicarea sau aplecarea umarului, conditia celui de
al treilea principiu fiziologic (c) al potrivirii individuale.
Acestea sunt datele, cari din punctul de vedere al in-
di vidualizarii, trebue. sa complecteze regulele generale,
relative la «distan ,a nulä», largimea admis5 pentru masa-
banc5, mobilier cu un singur loc.
Ca o urmare a ratiunilor fiziologice, cari cer un scaun
jos este ca pe längi scândura pe care se reazatnä pi-
cioarele, banca sa mai aiba si un piedestal sub masa si
scaun, pe care scolarul sa-si reazeme picioarele in dife-
ritele pozitiuni pe care ele le-ar lua in mod spontan. 0
alta consecinta este adaptarea rezematoarei, asa dupl
cum o cere Doctorul Dufestel in higiena sa scolarä.
(Paris, O. Doin, édit. 1910, p. 76), «rezematoare putin
tnclinata si Malta pang in dreptul ontoplatilon .
In rezumat : Banca cu scaunul plan orizontal, care sa
corespunda nivelului culmenului tibial anterior al copi-
lului ce seade pe el, si prev5zut cu o rezemAtoare puf in

www.dacoromanica.ro
 154

inclinatä $i inaltg 'Ana in dreptul omoplatilor ; ratimea

scaunului va fi egaig cu inältimea sa. Pupitrul cu masa
inclinat5 mai mult, este bun pentru busturile lungi, iar
cel ca masa inclinatà mai putin este bun pentru bustu-
rile scurte. Centrul mesei sd se &easel pentru fiecare
$colar la 0,35 m. sub unja binocularä ($i celelalte puncte
ale fetei,. la o distantg apropiatg de 0.35 m.), permi-
find antebratului sg se poatä aseza pe pupitru fArà ca
-trunchiul sau capul sg se Incline, sau umgrul sg se
ridice.

Manual operator
Manualul operator destinat sg determine pentru fie-
care copil banca $i masa potrivitä, va fi foarte simplu.
La inceputul anului $colar, and vin copiii la $coalIi,
inteo sa/g a clgdirei vor fi a$ezate de o parte scaunele
de diferite inaltimi, in ordine progresivä, numerotate de
la 1-20 $i de partea cealalt5 mese-pupitre, a cgror in-
-clinare poate s5 varieze dupg vointä In jurul unei axe
orizontale, ce trece prin centrul fetei ; ingltimea acestor
mese este diferit5. Ele sunt la fel numerotate dela 1-20.
Acesta este mobilierul de incercare.
Ináltimile scaunelor merg din 5 In 5 milimetri $i incep
dela 32 sau 3 cm., Ong la 42--43 cm.; and este
vorba de liceu, cu ateva numere suplimentare peste 43
cm., $i sub 32 cm., pentru cazurile rare.
Tot astfel $i mesele acestui mobilier de incercare, se
vor a$eza dupg inältimile lor, care vor merge din 5 In
5 mm, de ex. intre 52-62 milimetri.
In sala amintit5 mai sus, and vin elevii la $coalä, fie
care din ei se prezint5 cu genunchii goi, liberi deasupra
§i dedesubt. Elevul trece pe dinaintea $irului de sc5unele.
Expertul care are in mâng o linie, opre$te copiluI indata

www.dacoromanica.ro
 155

ce planul unui scaun se potriveste Cu nivelul proemi-

nentei tuberculei anterioare a tibiei. Acest saline', care
se gaseste numerotat, sä presupunem cu 6, este dus in
fata unei mese. Copilul se aseaza in -Nfa meselor suc-
cesive 'Ana ce busful sau stand vertical, unja T de 35
cm., se potriveste exact intre ochii lui si centrul mesei.
Masa astfel aleasä este numerotata cu 14. Daca di-
ferenta dintre planul mesei si al bancei este mare,
este vorba de un bust lung : sä admitem a inch-
natia pupitrului este 18°. Aceste trei numere 6, 14, 1 a
se inscriu in registru in dreptul numelui elevului X. Lu-
crätorul special va imperechea un scaun 6, cu o masa
14 la un pupitru inclinat de 18°.
La aranjarea clasei, aceasta mask' Irian', va fi asezata
spre fund, primele siruri se vor opri pentru mesele
scurte si pupitrul elevului X, se va aseza pe un loc care
se va Insemna cu numarul sau numele sail.
Se procedeaza la fel pentru fiecare scolar.
La prima intrare in clasä, profesorul cu registrul in
mâna, va repartiza locurile foarte usor si fara dezor-
dine. Toate acestea se fac foarte repede si asigurä in-
teadevar potrivirea individuala a pupitrului, dupa cate
am putut sa vad, in cursul numeroaseior incercari in
scoli.
In ceeace priveste gradul de inclinare al pupitrului,
este destul sa facem in mod eznpiric, sa varieze oblici-
tatea fetei mesei, asa ca sprijinul antebratului, sa fie
asigurat si comod, centrul pupitrului sa ramana invaria-
bil la o depärtare de 35 cm. de planul binocular.
Scolarul are astfel o masá-banc5, care räspunde in-
teadevar proportiunilor pe care le are cand stä jos, si
care este astfel construita Meat sa poata urmari schim-
baffle pe care le va aduce cresterea. Atat copilul cat si

www.dacoromanica.ro
156

invätiimântul au cel mai mare interes ca s 'a' se pue in

practicA acest procedeu atAt de simplu, care este o ga-
rafftie pentru libertatea desvoltArii corpului, ca si pentru
libertatea activit5tii cerebrale.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL V

CONTROLUL EDUCATIEI FIZICE PR1N MET01.41

AUXANALOG1CA

De ce trebue sl Olen.' seama in timpul crested!. Controlul

efectelor pe cari le au exercitiile la bara VA asupra desvoltAril
staturei, toracelni, basinulul, membrelor. Gitnnastici sl negim-
nastici. Diferite cauze de abtinere. Concluziuni relative la rezul-
tatele exercitiului ce se experimenteazA si la metoda de control.

De ce trebue sit finem seamti In timpul cre*terii

Cunoa5tenr o metoda precis6 pentru determinarea con-
tlitiunilor anatomice pe care le prezintd un copil la un
moment dat al desvoltdrii sale.
Fácänd aceasta determinare, inainte de a-i aplica un
regim de educatie fizicA, sau un regim scolar, si repe-
tând aceastä operatie dui-A cAte-va luni, sau dupà ate-
-va semestre de intrebuintare a acestui regim, diferenta
va arata 15murit castigul realizat. Va trebui totusi sä re-
partiam acest cAstig intre doi factori ; partea adusA de
cresterea spontan5, care se adaugA neincetat pgrtii dato-
rig regimului urmat.
De aci se vede clar, nevoia de a face un studiu prea-
labil asupra cresterii, astfel dupA cum l'am %cut noi,
fgrä de care nu am putea sA apreciem mai bine deck
Inaintasii nostril, rezultatele unei forme oarecar de edu-

www.dacoromanica.ro
158

catie fizicg, sau ale unei conditiuni nesAnAtoase de des-

voltare, creatà copilului prin regimul pe care II duce.
Sä luäm ca exemplu un exercitiu actualmente inve-
chit, exercitiul la bara fixa. Bara fixä era rAspAnditi
In curtile coalelor ce am observat, la dispozitia ele-
vilor, in timpul recratiilor. Exercitiile cari se puteau face
cu ea erau adedrate jocuri, metodizate tot de o datk
prin lectiuni periodice de gimnasticI §i devenite astfel
folositoare, fa'rI sä inceteze de a fi jocuri.
In memoriul intitulat : «Du reile de Panthropométrie
en éducation physique» pe care l'am publicat in 1901 §i
pe care Academia de Medicina l'a premiat in 1912, am
tradus pe eat a fost posibil in curbe faptele individuale.
dau numai o interpretare concis5, totu$i indestulä-
toare, pentru a và face sä intelegeti bine mersul unei
observatiuni, care poate fi luatä ca o experimentare. Ea
intrebuinteazä punctele de recunoa0ere admise in antro-
pometrie precum §i comparatia neincetat6 a copiilor cu
care se experimenteazA, cu un alt numgr egal de copii.
A$i fi fericit daca ati putea ggsi o eatduzd pentru
evalugrile D-voastrA educative sau pedagogice, in acest
exemplu practic de aplicarea metodei auxanologice, la o
materie pe care o predati in fiecare zi.
Controlul efectelor exercitiului la bara fixL asupra des-
voltarei staturii, toracelui, basinului si membrelor. Gim-
nastici si negimnastici.
Indl(imea. Curbele individuale I, I din plana XII, re-
prezintà doi adolescenti, cari au inceput dela 1,43
ca s'a" ajung6 la sfar§it la 1,64 m. Girrinasticul ura ceva
mai sus cu negimnasticul i atinge 1,645 m.
Acela fapt ne izbe§te dud ne arunam privirea asu-
pra curbelor urratoare. Linia plin5 ') este tot ap de
1) Cu 'Una plinA se lnsemneazA copiii cari fac gimnasticS.

www.dacoromanica.ro
lunga, mi lungä chiar decat unja intrerupta ') ; gim-
nasticul are aceia$ inaltime la 14 ani si 1/2 ca si negim-
nasticul, dar it intrece la 18 ant. Atka timp cat dife-
renta nu se ridicä peste cm., zicem ca este egalitate
I

dupa cum aratä D-I Manouvrier. Acela$ lucru se pe-

Irece si cu curbele inältimei I.
Din contra, superioritatea devine absoluta, in grupele
V si VII in favoarea gimnasticilor. Pl. XII. Desemnul
acestor doua curbe, care au acelas numar, nu este ace-
las. inia plina se apropie mai mult de unja dreapta de
cat unja intreruptä.
Comparatia portiunilor unei curbe cu linie plinä, cu
acelea ale curbei cu linie intrerupta, corespunzgoare, da
loc la observari interesante. Chiar dela inceput ele pre-
zinta diferente de lungime, cari se continua in toata in-
tin derea curbei.
Componentele liniei pline, au de cele mai adesea ori
lungimi aproape egale intre ele ; acelea ale liniei punc-
late sunt de dimensiuni foarte neegale.
Intre doua curbe de gimnastici, curbe care pleacä de
la aceias cifra, sunt adesea asemanari izbitoare $i uneori
se intalnesc acelea$i cifre la stadii corespunzatoare, pe
cand la negimnastic-ii cu aceias inaltime nu putem sta-
bili nici o apropiere de felul acesta.
Lasand la o parte amanuntele evolutiei si ritmul sau
am putea scoate din cazurile individuate pe cari le-am
studiat deductia urmätoare Dintre doi adolescenti de
aceia$i inältime la 13 ani si jumatate, gimnasticul atinge
inältimea cea mai mare. Cazurile indtviduale analizate
-sunt din nefericire puf in numeroase, dar aceleasi feno-

1) Cu Unja Intreruptà se insemneazá acei cari nu fac gimnas-

ticA. A se vedea Pl. No. XII.

www.dacoromanica.ro
160

mene se observä cu mid diferente aproape la tot ceea

ce s'a analizat.
De altrel, mediile calculate asupra unui mare numar
de curbe particulare, ne vor da date de o importanta
atät de mare, Inch"- vor fi de ajuns pentru a stabili, sau
a Mari deductia precedentä. Mediile inscrise la A $i B,
au fost calculate asupra 100 de indivizi, dintre cari 50
fäceau gimnasticä, pe dud ceilalti 50, puteau fi consi-
clerati ca negimnastici. Pl. XIV. A $i B.
Linia A, inaltimea, care incepe casi unja B, dela 142,
ajunge päria la 163, pe and unja B, se opre$te la 160.
Putem alcatui deci, fär sä äsim, urmatoarea formula:
Gimnastica la aparate nu impiedica cresterca In Mal-
lime
Este chiar probabil cd cresterea staturei la :lamas-
tici, este ntai accentuatà de cat la negimnastici. Ace asta
se aplica adolescenfilor la timpul perioadei dela 14
ani si jumatate. lu 18 ani.
Perimetrul toracic.
SI cercetam acum ce s'a petrecut cu perimetrul te-
racic, in acelea$i imprejurari. Masurile pieptului stnat
chiar acelea Ale celor ease copii carora le-am studiat
imaltimea.
Dela prima vedere, ne dam seama cä circumferjnta
toracica a negimnasticului, se deosebe$te complect de
aceia a gimnasticului.
Aceasta din urea se ridica, celalta se coboara Aceaste
din mina atinge 15, 17, 20, 21 centmetrii, cealaltä cre$te
cu zece cm. sau mai adeseori cu 9, cu 6 $i chiar cu 4
cm. numai, In acela$ timp. Desvoltarea cavitatii toratice
se face in aceste douä imprejurari in mod cu totul diferit.
Intr'o analiza a felului $i ritmului cre$terei, am re-
marcat cä lärgirea cavitatii toracice, care se noteaza ade-

www.dacoromanica.ro
 161

sea cu un numar oarecare de cm. superior aceluia al

nältimii, pare a fi independena de lungirea totala a
corpului. Ea Isi ja un ritm special, care ar fi interesant
de comparat cu acela al trunchiului. Dar, pentru un mo-
ment, acesta n'are pentru noi decAt un interes secundar.
Ceiace ne intereseaza, este sa stim, cari stint caracterele
esentiaie, cati arata difezenta dintre cavitatea toracica a
unui gimnastic si aceia a unui negimnastic, din punctul
de vedere al cresterii circumferentiale. Am retuárcat,
dupa cum spusei mai inainte, superioritatea cresterii to-
tale a toracelui la gimnastic, fatä de negimnastic. Aceasta
cuperioritate este mai pronuntata cleat la inaltime si de
obiceiu gäsim la doi tineri cari au avut un perimetru
egal la 14 ani si jumatate, o deosebire de 8-10 cm. la
18 ani. Ne putem da seama despre aceasta, examinând
curbele perimetrale din grupa VII insemnate prin linii
One si prin linii intrerupte.
Repetarea liniilor plane este mai mare in cursul evo-
lutiei cavitatii toracice ; la negimnastici aceste linii plane,
si mai numeroase Inca, se deosebe.sc prin intinderea lor.
Foarte adesea se observa' statu/-quo in timp de trei,
patru, pänä la cinci semestre, dupa cum se vede in
curbele cu linii intrerupte din grupa V si VII, la copiii
cari nu lac gimnastica.
Recunoastem 0 aceasta se intälneste si la gimnastici
dar in general la värful curbei, nu la baza ei, Perioada
stationara se observa si ad, dar dupa ce ea a atilis oare
care dezvoltare (a se vedea cui bele V si VII) cu linii
pline) si adesea desvoltarea sa maxima%
Curbele cu linii pline comparate uncle cu altele, Se
aseamänä ; aspectul lor general se caracterizeaza printeo
ascensiune repede, taiata de scurte opriri, urmatii indata
de noi urcári ascensionale, foarte puternice. Pe and li-
niile pline urea aproape drept, curbele punctate se apro-
1t

www.dacoromanica.ro
 162

pie de planul orizontal ; uneori tendinta lor de urcare

este reclusa, ca in curba V-a.
In abra de aceasta forma generala, care este expresia
une pronuntate incetineli in largirea toracelui osos, cur-
bele perimetrale ale negimnasticilor nu suportä nici o
apropiere ?cifre ele, atat este de schimbätoare i capri-
cioasa constitutia lor. De aci rezulta c, toraxul unui
gimnastic creste mai repede i ajunge la o largire finala
cu mult superioarä largimei toraxului unui negimnastic.
Mediile calculate asupra a 100 de cazuri particulare
(50 gimnastici si 50 negimnastici) i comparate cu acelas
perimetru original, adeveresc cele spuse mai inainte
ne ingadue sä scoatem a doua formula Gimna,stica la
aparate da cavitafei toracice mal multa desvoltare, pe
care n'ar avea-o in mod spontan intre 14 ani si juma-
tate si 18 ara. Pl. XIV. A si B.

Greutate.

Sä privim acum greutatea la gimnastici si la negim-

nastici i sa vedem ce se petrece cu ea, In timp ce
inaltimea creste si bustul se lateste. Gäsim o crestere
insemnatä in greutate atat la unul cat si la altii. Dar pe
cand la negimnastici aceasta crestere totala oscileaza in
jurul a 14 kg, ea se ridica la 20, 25, 27, 29 kg. la
gimnastici.
Forma curbei, care arata cresterea piogresiva a greu-
tatei, fine Intrucatva mijlocia filtre curba înälfimei i
curba perimetru/ui toracic. Pl. XII. Ea se aseamana mai
mult cu aceasta din urma. Gäsim aceias crestere In curba
greutatei gimnasticului ca si ja inälfime. Pentru negim-
fiastic curba greutatei se ia in miele parti dupa curba
perimetrala.

www.dacoromanica.ro
 163

In fine, din analiza reese ca, cresterea in greutate a

gimnasticului este 'in totdeauna superioara aceleia a ne-
gimnasticului.
Linia plina este in totdpuna mai larga deck linia in-
trerupta. Putem deci formula dupa cazurile particulare,
casi dupa cele mijlocii a treia lege a noasta Gioznas-
tica la aparate mdre,ste densitatea tesuturilor si greu-
latea corpului adolescentilor dela 14 ani i jurnatate la
18 ani. Gimnasticul atinge mai inlotdeauna la 18 ani o
greutate superioara celei a negimnasticului.

Organe toracice.

SS vedem acum, ce ne invata antropometria, dupa mo-

dificarile Multe de gimnastica asupra unora din dimen-
siunife partia/e ale corpului adolescentului, precum i in
ce limite au variat rapoartele dintre aceste dimensiuni
dela inceputul perioadei de experimentare.

Basinul st toracele.
Sa cercetam de exemplu in ce raport se &este ba-
sinul fatà de torace, precurn si cari sunt rapoartele cir-
cumferenfiale ale membrelor inferioare, CII membrele su-
perioare. Pl. XIII.
Fàr sä intram In analiza amanuntia a faptelor, citind
curbele grupei B (mediile) vedem ca in mod spontan
viaa civilizatä in liceu casi in familie, favorizeag des-
voltarea basinului si a membrelor inferioare, cu mai mula
activitate deck pe aceia a toracelui, a diametrului bi-
acromial si a membrelor superioare. Negimnasticii arata
o crestere mai mare a diametrului basinului superior de-
cit a diametrului toracelui si a diametrului bi-acromial.

www.dacoromanica.ro
 164

La ei, circumferintele coapsei si ale pulpei au o desvol-

tare ca mult mai mare deck este desvoltarea maximá a
circumferintelor bratelor si antebratelor. Cazurile ni edii
si cazurile individuale ne arata acela$ lucru si anume :
Membrul inferior trebuind sa fie in actrune mereu,
creste in volum mai malt ca membrul superior la
indifizii dela 14 ani ci junditate la 18- ani, cari au
ocupatiuni la oras, cari armeazel liceal, fiirä sa prac-
tice gimnastica la aparate; la ei diametral basinulni
ia o crestere total& mai mare deceit aceia a diametru-
lui toracic si bi-acromial. lath' ce ne arata exatnenul
curbelor din grupa B.
'Jack' trecem dela negimnastici la gimnastici, daca ne
aruncám privirea asupra grupelor A (mijlocii) quasi ega-
litatea curbelor ne sare in ochi, prin insusi contrastul 1-eir
cu neegalitatea de mai inainte. Aceasta lungime aproape
echivalentá a curbelor, aratá tendinta centurei toracice
si a membrelor superioare, de a lua o desvoltare mai
mare sub influenta gimnasticei.
Vedem c circumferinta bratului (luata la nivelul
cepsului) castigg aproape tot atkia cm. casi circumfe-
rinta coapsei.
Antebratul, insusi Cu toate intreruperile, capáta o cres-
tere in volum, (grosimea maxima) egalá Cu aceia a pul-
pei. Un tablou foarte simplu ne va arata mai bine dife-
renta cresterei diametrelor si circumferintelor másurate,
asa cum se prezintá la gimnastici si la negimnastici

www.dacoromanica.ro
 1-65

Superioritatea In creterea organelor toraci e datoritg

gimnasticei.

In timpul unei perioade de aproape 4 ani

Lungimi diametrale Desvoltarea totalA mijlocie in centimetr
si circumferentiale la negimnastici la gimnastici
Diametrul :
bi-acromial 4 6
al toraxului 3 5
al basinului 6 6
Circumferinta
brafului 4 5
a coapsei 6 6
a antebrafului 3 6
a pulpei 5 6

Se gasesc din nou pe acest tablou cifrele inscrise pe

curbele mediilor din grupele A si B, cari au servit la
stabilirea lor. Aci se vede foarte bine cresterea datoritä
gimnasticei pentru toatä partea toracid a corpului ado-
lescentului. Aceleasi diametre ale porfiunei toracice a
corpului sunt arätate prin cifre diferite, dupa cum ele
aparfin gimnasticului sau negimnasticului,
Aceasta observafie se aplicä si la circumferinfele su-
perioare.
Din contra, diametrele si circumferinfele ranán iden-
tice sau aproape identice la cele douä grupe, când este
vorba de jumätatea pelviana 1) a corpului.
In virtutea celor arätate mai sus, vom putea formula
urmätorul principiu, care reese din fapte/e individuale
casi din medii : Egalitatea in cre.5.terea in volum a celo,.
1) Partea superioarg a basinului.

www.dacoromanica.ro
166

patru membrei precum si in Idrgirea simultand (dia-

metre transversale) a toracelui si a basinului, linde a
se stabili sub influenta gimnasticei la adolescentri de
14 ani si jumdtate, pdnd la 18 ani:
Rezultate generale
Se ne intoarcem acam inapoi i sä examindm in tota-
litatea lor cifrele $i curbele, ca sa $tim dacä cele patru
formule ale noastre, exprimA bine tot cea ce aratä fap-
tele reprezentate pe desenurile grafice. Nu este nevoe
sä le urmArim multä vreme, pentru a ne forma o ideie
generalä, foarte importantä, care na$te din toate dove-
zile strictei observatiuni a faptelor :
Gimn-astica la aparate este actiunea regulatoare a
cre$terii.
Acest exercitiu, dupA cum s'a dovedit, nu impiedici
cre$terea, ci din contrA pare a favoriza chiar pfinä la un
punct oarecare cit$terea corpului in lungirne, Cu alte
cuvinte märirea inaltimei. Ne-am incredintat din nou c5,.
cavitatea toracicä ja o lärgime mai mare sub influenta
gimnasticei la aparate, decal ar lua In mod spontan.
sim In acela$ timp un control al acestei intrebuintäri,
prin comparatie cu lärgirea basinului. In mod spontant
$i In aceia$ duratä, basinul ca$tiga in lArgime mai mult
decal toracele. CAnd intervine gimnastica, toraxul se lär-
geste aproape tot atat casi basinul, care la rándul
nu inceteazA a se desvolta In aceste imprejurari.
Acela$ fenomen se produce, accentandu-se, atunci cand
comparäm circumferintele toracelui cu acelea ale pärtilor
corespunzätoare membrului pelvian iar neegalitatea In
cre$terea progresivä $i In märirea totalA ciintre aceste
douà grupe de organe, se mic$oreazA i uneori dispare
chiar. Gimnastica la aparate a contribuit sA stabileasci
echil b rul.

www.dacoromanica.ro
 167

Aceasta actiune regulatoare se citeste pe toate curbele

aci arAtate prin simultaneitatea In crestere a 1nAltimei, a
perimetrului si a greut'Atii, prin tendinte de egalizare a
desvoltAri/or partiale a celor douà jumätiiti toracice si
pelviene superioare si inferioare ale corpului omenesc.
AceastA actiune se manifestA lila prin rArirea timpu-
lui de oprire, precum si prin micsorarea sguduiturilor,
-cari se produc In cursul desvolarii corpului, ceeace d'A
1nfAtisarea unei regularizan i generale, a ritmului eres-
terei
Sunt multe fapte precise, cari fiziologiceste interpre-
tate, conduc concluzia urmAtoare : Gimnastica la apa-
rate nu micpreazd nici unul din fenomenele vitale,
cari se mantfesta prin cruterea morfologica a orga-
nitmului. Hrdnirea 1 distribuirea sa uniformdin Mate
pilrfile corpului sunt favorizate mult prin acest pro-
cedeu al educa(iei fizice.
AdevArul este a in materie de educatie fizick «nu
metodele sunt rele, ci profesorii», 1). In ceeace priveste
educatia fizicA, obicinuitul profesor a fost natura si imi-
-tatia liberA.
Nu mal- vorbim de lectiile propriu zise, a cAror va-
loare este cunoscutA de imensa majoritate. Gimnastica a
t'Amas un joc. Acelas studiu se va face si asiipra altor
aparate de gimnastic5. Dar, dacA bara fixA d'A rezultate
at'At de bune, cu ata mai mult ne putem astepta dela
aparatele mai putin v5t5matoare 2), mai bine construite,
mai conforme cu aptitudinele omului si cu felul, s5u de
Jupa pentru viatA.
Trebue s'A observati bine, cA nici un'til din elementele
clas5rei precedente, n'ar fi putut fi stranse Mil ajutorul

I) Ph. Tiss16 : La Migue. Paris, 1897.

2) Ph. Tisslé : Art. amnastique. Larousse.

www.dacoromanica.ro
168

antropometriei. Interventiunea antropometriei ne face Sa

inlocuim ideile false si vagi de pana acum asupra efec
telor gimnasticei, cu idei precise si adevarate.
Diferite cazuri de ablineri
(Copiii cari nu se dedau singuri la facerea gimnas-
ticei, nu sunt oare copii cu o constitutie slaba din unele
puncte de vedere si cari, nu vor putea nici chiar cu a-
jutorul gimnasticei sà atingä aceiasi desvoltare schele-
muschiularà pe care, o dobandesc copiii cari au
o inclinare natured pentru gimnastieä si cari se exerci
teaza cu pasiune ?
Nu se face o selectiune chiar dela primele incercgri,
cari vor incuraja pe cei vigurosi i vor descuraja din
conträ, pe cei «cu vointa slabl si debili ? ).
Aceasta este obiectiunea pe care a binevoit sa
facä D-I Manouvrier, pentru care ii multumesc. Aceasta
chestiune este de mare importanta si incercând a-i ras-
punde voiu umple o lacunä din memoriul meu.
Nu se poate tägädui cà dela primele incerari se pro-
duce o selectiune. Aceste incerari sunt inteadevär in-
curajatoare pentru unii, dar nu sunt la fel de descui a-
jatoare pentru toti ceilalti. Unii din acestia din urmä se
impotrivesc cu putere dela inceput. Un nurnär mai mare-
se depiirteazä de aparate ; printre acestia din uring, sunt
unii cari revin singuri, altii care au nevoe ca o impre-
jurare, sau un ordin aduca, altii in fine vor rämine
refractari.
In rändurile celor refractan i se gasesc adolescenti ca-
lificati «slAbiti». Acestora le-am prescris-gimnastica drept
unica lecuire.
Din acestia, am putut grupa 14, din care sapte au
urmat prescriptiile mele, pe cAnd ceilalti sapte le-au ne-
glijat. Cei 14 erau copii slabi In acelasi grad, de tem-

www.dacoromanica.ro
 169

perament deopotriva de hypostenic, dar avind totu$i

caractere putin diferite, dupa cate am putut constata.
Pl. XIII $i XIV. Am exclus pe adolescentii ca diformi-
täti chiar u$oare, scoliotice sau de alta natura.
Ace$ti 14 debili n'au ,luat parte bine inteles la cons-
tituirea seriei de 100. Mediile s'au stabilit pentru fie-
cdte din aceste doua grupe, in aeflea$i conditiuni casi
pentru gimnasticii $i negimnasticii studiati mai inainte.
sg examinam pe deoparte ceeace ne arata observatia
unei parti $i pe de alta parte, sa cercetám aceste doua
grupe de medii, aratate casi cele precedente sub forma
de curbe.
Grupa 1. Gimnasticii
Copiii rama$i la o parte din prima selectiune, cu toate
c a erau mai mari $i de o constitutie tot atat de debila
ca la intrarea lor in $coalä, au putut sa se dedea la fa-
-cerca gimnasticei, sa reu$easeä sa o faca $i lucru im-
portant, la 18 ani au fost gäsiti buni pentru a intra ca
voluntari in armata.
Grupa II. Negimnastici
Ace$ti $apte adolescenti erau in conditiuni foarte ase-
manatoare cu cei $apte cari au fäcut gimnastica pres-
crisa. Dar, fie din incapätanare, fie din amor propriu,
fie din indiferentä sau din dorinta de a fi exclu$i din
$coala, fiecare din ace$ti $apte debili, cari in diferite
acte ale vietii nu dedeau semne de lene mai pronuntata
decat camarazii lor gimnastici, nici unul din ei n'a voit
cu nici un pret sa faca gimnastica. Obligasndu-i sa se
joace in toate recreatiile, s'a' ia parte la toate marwrile si
la toate exercitiile in aer liber, s'A primeasca in fine de
la infirmerie o doz6 zilnica" de unturg de pe$te, soco-
eam a voi obtine acelea$i efecte prin gimnastia Dar

www.dacoromanica.ro
170

nici unul din ace$ti $apte negimnastici, n'a putut sa se

angajeze voluntar la 18 ani. Atinsesera inaltitnea regle-
mentara, dar aveau in momentul angajameutului un pe-
rimetru toracic neindestulator $i o greutate prea mica.
Nu $tiu daca rezultatele ar ramane la fel, cu serii
mai numeroase ca acestea. Mi se pare totu$i cA aceste
fapte fac sa reiasa foarte bine dintre celelalte influente
conexe, influenta gimnasticei $i ar fi locul sA recunoa$-
tem ca : ea exercita asupra tuturor adolescentilor o reala
actiune binefäcatoare oricat ar fi de rele dispozitiunile
naturale, dupa cum se intampla la copiii debili. Selec-
tiunea ce se face dela primele incercari se confirma prirt
însäì existenta acestei categorii de debilf, prin dragostea
ce au unii de a face gimnastica si prin neplacerea ce a
procura altora.
Cauza acestei selectiuni nu este de sigur numai una
Constitutia pare a avea in primal rand o influenta co-
vir$itoare, dar un nou factor apare $i intrece constitutia
fizica in unele imprejurari ; acesta este caracterul.
Nu vedem noi oare pe unii dintre copiii cari au fu-
git de aparate in momentul sosirii lor la $coala, apro-
piindu-se mai tarziu, sub influenta until incident nein-
semnat in aparentä i care nu lucreaza ca o cauza de-
terminata, cleat pentru ca sa scoata in evidenta nota
caracteristica a firei adolescentului ? Pläcerea lor du-
reaza atat cat dureaza cauza determinanta $i initiativa se
stinge °data cu aceasta. Se poate intampla ca i ei
aiba timpul O. se perfectioneze in exercitiul ales, cu toate
ca constitutia lor mijlocie sau slabl aparuse apriori ca
un motiv puternic de a nu face gimnastica. Apoi ei se
opresc brusc pastrand doar ceeace au ca$tigat din exer-
citiile temporare.
Nu este dar firea, cauza care da directiva actelor
acestui adolescent ? El este tot asa de puf in muschiulos

www.dacoromanica.ro
 171

la 15 ani casi la 14 ani, se hotaräste cu toate acestea

si faci gimnastici in al doilea an de scoali. Face
aceasta cu gändul de asigura o desvoltare fizici tre-
buitoare in vederea angajamentului voluntar viitor ?
Sau are mai curänd scopul de a invita si se apare,
fiind situ' de a mai fi victimi ? El a observat cä agre-
sorii sii in cea mai mare parte sunt gimnastici, prin
urmare el vrea si fie gimnastic, pentru a fi in stare si
le tie piept i invati foarte repede atit miscirile obis-
-mite eât i miscärile zise «de forta ). Acest debit a is-
butit si se faci un gimnastic, casi cei puternici, gim-
nastic neperfect cu toate acestea, ci exercitiile pericu-
loase prezinti atätea obstacole de neinvins. Cind este
pus in situatia de a executa unul dintre ele este cu-
prins de o indispozitie neinteleasä, si de o indiritnicie
hotiriti. El se simte in stare si faci fortarea ce i se
cere, simte ci are mlädierea i iscusinta necesari, ar pu-
tea si execute repede aceastä miscare ca si un altul, cu
toate acestea sade ca pironit pe loc. El rämäne fàrä vo-
inti, la repetarea acestui fenomen cu ocazia fie cirui
exercitiu a cirui executare cere indrizneali. A devenit
gimnastic !Atli la un punct oarecare, dar este tot asa
de putin in stare de a se apira casi inainte de a fi gim-
nastic.
Cum s'ar putea in acest caz si aruncim asupra cons-
titutii responsabilitatea abtinerii de prima oari si si nu
recunoastem influenta temperamentului asupra adoles-
centului ? Acest exemplu ne mai arati cA, constitutia
chiar slabi fiind, poate si indeplineasci actiuni, pe cari
nu le-am fi previzut vreodati.
Nu este drept vorbind, constitutie normali, care sä nu
se poatä adapta exercitiilor gimnastice la aparate. Unele
constitutii sunt mai proplii cleat altele, dar nici una nu
este improprie in mod absolut. In schimb, unii copii

www.dacoromanica.ro
172

sesc in firea lor piedica pe care n'a intAlnit'o in consti-

tutia lor, piedicA care i opreste de a face gimnastica.
In celelalte exercitii, in jocuri, acest defect al firei are
urmari asemanätoare, cari impiedica constitutia de a se
intari. Daca constitutia nu este refractai a exercitiilor
gimnastice, urmeaza oare cà toate constitutiile trag un
cAstig real din facerea lor ? Faptele stabilesc ca folosul
este relativ--; cu alte cuvinte muschii subtiri si lungi vor
cktiga maximum de forta pe care o ingadue tesutul
lor, fára sa schimbe aceasta tesatura, care va pune ea
insasi o barierA anatomica progresului fiziologic. Tot
asa se petrece si cu proportiunile scheletice, vom vedea
foarte rar un schelet delicat, luAnd forme groase numm
sub influenta gimnasticei.
Proportiile relative dinpotriva se imbunatatesc mult.
Curbele debililor ne arata cd atat la ei cAt si la gim-
nasticii precoci, desvoltarea organelor toracice a luat un
avânt necunoscut 'Ana atunci, chiar din momentul cAnd
s'a inceput acest tratament special.
Organele toracice ale acestor debili, s'au mArit aproape
tot asa, casi organele pelviene. Perimetrul toracic i gre-
utatea au crescut in mod foarte diferit dar destul de
mult, la debilii gimnastici, lucru ce nu s'a peti ecut
debilii negimnastici.
Inti'un cuvAnt daca gimnastica n'A putut sa sch mbe
tesatura anatomicA, daca n'a putut afarA de exceptii, sa_
faca muschi grosi din niste muschi subtiri, a facut cel
putin ca acesti muschi sa cAstige cea mai mare pu ere
de actiune pe care o ingaclue tesatura lor. In ceeace
priveste influenta gimnasticei foarte indirecta asupra
scheletului, ea este mai usor de apreciat la vedere, la
cel slab decAt la cel forte, pentrucA muschii primulm
acopere oasele cu uji strat mi subtite, dar ea nu este
mai insemnata la unul deck la cellait.

www.dacoromanica.ro
 173

Efectele exercitilor gimnastice asupra scheletului, me-

rrta de altfel un studiu particular, care se va face la
timp. Deocamclata bazandu-ne numai pe progresele re-
lative ale greutatii, putem nota, ca gimnastica ingrow
scheletul celui puternic ca§i scheletul celui slab inteo
masura oarecare.
Poate, ca in aceasta discutie s'ar putea privi lucrul
din aft punct de vedere, i sa examinam atunci direct
prupele formate prin selectiunea cari se produc dela prt-
mele incercari, dupa cum a prevazut D-1 Manouvrier.
Sa comparain tifrele dela inceputul cu.rbelor mediilor
negimnasticiilor cu acelea$i tfre ale curbe/or medlilor
gimnasticilor.
Aceste numere arata mediile masurilor facute, chiar
In momentu/ in care s'a facut selectiunea care ne inte-
reseaza. Ele sunt insa aproape egale, ceia ce insenmeaza
ca puterea nu este insu$irea numai a uneia din cele
doua grupe, daca bine inteles se poate admite ca ma-
surile luate pot sa ne lamureasca asupra puterii adoles-
centiloi observati.
Daca am wza in serii tifrele rezultate din masurile
individuale f¡l daca am repeta aceirstä operatie pentru
fiecare din aceste douà grupe, am observa ca nici una
din ele nu prezinta omogenitatea pe care am crezut ca
o aflarn, i ca" din contra atat una cat i alta cuprinde
elevi puternici §i elevi slabi.
Comparatia dintre elementele acestei duble serii arata
ciar ca proportia celor puternici §i a celor slabi este
wroape egala in amandoug partile.
Acest examen direct al grupelor, rezultând din selec-
tiunea care urmeazd primelor incercari, ne face sa con-
sideran ca secundar rolul constitutiei in aceasta selec-
tune care se produce din cauza influentelor nenumarate

www.dacoromanica.ro
174

dintre cari unele, din cele mai insemnate, au fost stu-

diate mai sus.
Aceastä repartizare initialä provocatA de gimnasticA
-este interesang $i din alt punct de vedere. Ea aratä cAnd
trebue sA se facA o interventie medicará sau morall,
poate i amandota deQdatA, fiind in unele cazuri un
auxiliar folositor In determinarea temperamentelpr.
DacA dar gimnastica, gimnastica fäcutä in aer liber
$i fArà aparate, nu poate s5 indrepteze defectele de fire
precum $i pArtile slabe ale constitutiei, ea este cel putin
un exercitiu la indämana tutulor, calitate pe care nu o
au toti agentii educatiei fizice.
Trebue sA-i recunoastem Intre altele o actiune ener-
gick asupra desvoltärii generate $i locale a organismelor,
socotind cA putem aplica tutulor adolescentilor normali,
fArA deosebire de putere sau debilitate cele patru pro-
puneri pe cari am cautat sA le stabilesc In partea intal
a acestui memoriu.
Concluziuni relative la rezultatele exerciPilor ce se
experimenteazA l asupra metodei de control.
La adolescenti de 14 ani $i ' 2 pang la 18 ani gim
nastica la aparate :
Nu Impedica cre$terca in inAltime.
DA cavitAtii toracice mai multA rárgime de cit ar
lua-o in mod spontan.
MAreste densitatea tesAturilor, greutatea corpului.
FavorizeazA in mod activ egalitatea in cresterea in
volum a celor patru membre, in lärgirea simultanA a
toracelui si a "bazinului, $1. in mod general reguleazä
fenomenele vitale, cari se manifestä prin desvoltarea
morfologicA a organismului.
SA precizAm deasemenea i metoda ce am urmat aci
pentru prima mil in eercetAri de genul acesta care face

www.dacoromanica.ro
 175

sA progreseze stiintificeste atat educatia fizica a organis-

mului. cht si stiinta perfectionArei organismului aplicati
la copil si la adolescent.
Studiul cresterii trebue sa se facA inaintea studiu-
lui educatiei fizice.
Pentru a cunoaste schimbärile durabile, definitive,
datorite unui exercitiu, trebue sà studiem exercitiile si
efectele ce vor produce mai farziu.
Sunt convins el noua conceptie a gimnasticei fran-
ceze fiica cugetArii luí Richepin si a traditiei grecesti,
energica initiativA a locotenentului de marinA Hebert, va
folosi mult din aceastA metod5 auxanologicA de control
care va scoate in relief pentru fiecare din fii mArii, vi-
goarea desvoltatA in gradul cel mai Malt, respectând
cresterea liniilor armonioase ale proportiilor omenesti.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VI

ASIMETRIE SI EDUCATIF

JumAtatea corpului. Variatia lungimei nternului i rachitismul

Umerii copilului. Asimetria corpului omenesc; ce asimetril tre-
bue sA cunoWent avhnd in vedere interesul lor educativ.
Partea probabilA pe care o la creerul la asimetrille functionale
Educatie bimanualA (ambidextritate).

JumAtatea corpului
Dupa ce ati masurat inaltimea totala a corpului cu
auxanometrul, impärtiti in douä aceasta în1tirn. facand
sa treaca un plan orizontal pe la jumätate ; in felul a-
cesta este sigur cà veti impgrti corpul In doug pärti
egale.
Aceasta' scurta operatie arata deosebirea de formatie
dintre aceste doua jumatgti, si aminteste aceea ce am
spus despre complexitatea staturii.
Dacg repetati aceasta operatie asupra mai multor per-
soane, yeti fi surprinsi vazánd cht de diferite sunt or-
ganele, pe cari le tae planul orizontal median, imaginar
la fiecare individ.
$i daca repetati aceastá operatie, asupra aceluias co
pil din 6 In 6 luni, veti obtine rezultate interesante a-
supra schimbgrii locului organelor, fata de planul ori-
zontal median, inat veti continua cercetarile, facand

www.dacoromanica.ro
 177

multe masurari si notan, pe cari poate nu le-ati fi facut

nainte ; ve i cauta sa aflati, cum si pentruce aceste or-
gane se deplaseaza' la copil in cursul cresterii, yeti doni
sä-1 vedeti crescând si sa va dati seama de cum crege
pre imtind inraurirea ce a pot avea aceste notiuni asu-
pra directiei educatoare ce i-o yeti da
Variattile lungimei sternului si rachifismul
Aceasta cercetare, va va lumina indatd si va va ajuta
sa linistiti si pe parintii pe cari ii ingrijeste curbarea
sternului, ivita la copii lor.
Izolata aceasta curbare, fie convexa sau conca0,
nu este un semn de rachitism, ti un erect al cresteret
neegale par pubertare.
Examenul periodic al aceluias copil, va va face sa ob
servati continuarea cresterii efective a sternului, care pa-
use ca se opregte mai mull- sau mai putin timp. In rea-
itate marele cartilagiu toracic, n'a incetat sä creasca in
ungime, dar cresterea neegala rupand adese3, la copiii
din orase, la scolari, paralelimul dintre cresterea in lun-
me a coastelor si cresterea ligamentelor cari fixeazA
sternul prin cele doua extremitati, a dat nastere unei
urbari a _sternului,
Deacum incolo, in urma unei evolutii contrare, adica
printr'o intrerupere sau printr'o micsorare a cresterii In
ungime a coastelor si prin c-resterea conjuctiva puber-
tafa, sternul se va gasi in parte liber, si observatorul,
a vedea din acest moment, cà sternttl se indreaptá.
El este martor la acest fenomen contradictor al unui
artelagiu, care pare a-si reina cresterea, chiar in mo-
mentul in care tesutul cartilaginos si-o opreste sau
mi soreaza pe a sa.
Aceast5 schimbare In despozitia anatomica a sternu

www.dacoromanica.ro
178

lut este in legAturd cu cea mai mare crestere a pldmd-

nului, care trece in aceiasi epocg (pubertate) dela pla-
nul orizontal la planul vertical.
Umerii
Dispozitia umerilor are o ma,re influentd asupra as-
pectului siluete!. Se noteazg : umeri inalti, josi, mijlocit
sau ordinari, acestia sunt acei cari se departeazg intru-
calva de planul orizontal, avand de sus in jos o oare-
care oblicitate, care tine dela gat pand la acramion. U-
merii inalti chiar, nu au decdt rare ori pozitia orizontalg.
Veti observa, diverse corelatii functionale la fiecare
din aceste conformatiuni, pe cari vä rog sä le notatt.
In teorie, umerii trebue sil fie sirnetrici. In realitate
unul din umeri este mai jos decat altul, dreptul ocupg
de obiceiu un plan inferior
Veti nota numai neegalitatea pe care a perceput-o o-
chiul D-trA, nu vä cer insd sa masurati. Ca sii facett
aceasta ar trebui sil luati mAsuri bilaterale, dupd cum
am fdcut eu in cercetdrile mete asupra cresterei, aceasta
iese 'lusa' din cadrul la care rolul D-tril complex, vá o-
liga sil vg limitati.
Neegalitatea inaltimei celor doi umeri este o asime-
trie care a fost atribuitd scrimei (Lagrange), dupd altt
autori este un viciu de conformatie. Eu am putut s'A
stabilesc cg aceasta este o asirnetrie normald, clasand-ta
in fruntea asimetriilor functionale. Ea rezultd din
activitatea mult mai intensa a membrului superior stâng
Asimetrii ; interesul lor educativ
Cu toate cd cercetdrile pe cari le cer educatorilor
sil le facg, nu-i obligA sil cerceteze aceste nuante de
morfologie ; cred de datoria mea sil arAt in cAteva cu-
cuvinte asitnetriile principale i cauzele lor. Ele formea-
zd de fapt particularitdti, cari sunt de competintä me-

www.dacoromanica.ro
 179

dicala, dar cari prezinta $i pentru educatori un viu

interes.
Reparti(ia asimetriilor I) S'a mai vorbit uneori, des-
pre asimetriile pe cari poate sa le prezinte organele pe-
rechi, la omul Cu conformatie normala, dar, dupa cate
$tiu, nu s'a aplicat pentru determinarea lor o metoda
riguroasa.
Eu am re-urs la metoda pe care o invatasem in 1893-
1894, dela Prof. Manouvrier ; am aplicato-o la ambele
partí ale corpului, la 200 de finen; jata diferentele pe
cari le-am gasit intre partea dreaptä si partea stanga -.
< 1) Mana dreapfä este mai groasa' decat stanga cu
jum5tate de cm.
La membrele pelviene lucrul se petrece invers, stan-
gul intrece pe cel drept. Diferenta dintre aceste mem-
bre este de- o juratate de cm. diferentà, care se vede
la nivelul pulOei.
Supra activitatea functionala este deci incruci$ata.
HrAnirea mai abundenta pe care aceastä supra activi-
tate o cere trebue A' ain inraurire atat asupra lungi-
rei membrelor, cat $i asupra cre$terii volumului lor.
Membrul superior :drept. fati mana (humerus $i ra-
dius) este mai lung decat stangul cu un centimetru.
Membrul inferior stang, in atara de Inaltimea picioru-
lui (femurul $i tibia) este maj lung decat dreptul cu 1
cm. Aceste diferente de lungime se gasesc in mod pro-
portional, $i in segmentele membreIor.
-«4. Stangacii cari au fost observati, formeaza un mi]-
loe de control : La cea mai mare parte, superioritatea

1) Dupa cele dona note ale mele preientate la Academia de

§tiinte, prima tetità cle Marey In 191.0, a doua, urmare a celei
dintM, cetita de Prof. Laveran, -mece mni mal In tirmfi. In 1910.

www.dacoromanica.ro
180

volumului si a lungimei raman incrucisate, dar in sens

invers.
5. Membrul inferior stâng fiind mai lung la cei nes-
stangaci, ridicä toata partea corespunzatoare a trunchiu-
lui ; osul iliac stang care este mai inalt cu 1 cm , ridic
inclinarea bazinului. Acelas lucru se intimpla ca centura
toracica a carel extremitate scapulara stanga este ma
SUS cu aproape 1 cm. in mijlociu de cat cea dreapta.
O. Pulpa stânga care e mai voluminoasa este mal
joasa, aproape ca 1 cm. in comparatie cu c a dreapta.
7. Urechile au asernenea o insemnata i aproape o
constanta asimetrie ; masurAnd axa lor cea mare %erti
cala, se gasesc 5 m. m. mai mult la urechea stanga.
Asimitria urechilor se modifica cu vArsta in cursul
cresterii, ea tinde a se inicsora mai ales când a fos
foarte pronuntata la copilul mic, sau maintea puber
Valli.
Astfel un copil de 13 ani, a carui ureche stanga d
ex. este mai lunga cleat cea dreapta cu I 2 cm, va ve
dea la un moment dat aproape de inceperea pubertati
crescând numai urechea dreapta, adica mai mica, care
pare a se grabi sa ajunga pe cealalta, care la rAndul e
o asteapta. Diferenta dintre amândoua poat sa ajung
numai de 2 m, m. la x Al. ta de 18 ani.
Aceasta crestere unilaterala este un caz cu totul p
ticular pe care vi-1 semnalez.
Nbtati, dar nu trageti prea repede concluzir generale
cei 23 copiii de 13 ani si jumatate, cari aveau impor
tante asimetrii auriculare erau in cea n ai mare par
< mitius habens
In afarà de doi cari si-au facut un drum in viata
si de alti doi cari au trait ca toata lumea : nai iaman
10 finen i cu mijloace mediocre, 6 lipsiti de rtrijloace s
3 nulitati nu numai din punctul de vedere al invataturi

www.dacoromanica.ro
 18 t

dar $i din punctul de vedere al unei meserii. Daca

acesti nouà din urna sunt clasati in categoria anorma-
lilor, atunci putem deduce ca la 401 0 din anorma/i se
observa o mare asimetrie a urechilor. Faptul trebue con-
trolat, dar se cere cea mai mare rezerva in intrepretare,
cum cer de altfel toate manifestarile morfologice ale
starilor (psyhice) psihice.
In a doua nota a mea, la Academia de Stiinte, am
staruit asupra variatiunilor asimetriilor in cursul creste-
rii, si asupra cauzelor lor.
La 13 ani, partea dreapta, este superioarà, partii sent-
gil in lungime $i in grosime la brat $i la antebrat ; in
inaltime la gât si la abdomenui inferior. Partea stanga
intrece partea dreapta in Iungime si grosime la coapsa
si la pulpa, iar in inalti-me la torace.
Variatii in cursul croterii.
Intre 13 si 18 ani, in special fiecare pereche de mem-
bre, fiecare pereche de segmente corespunzAtoare, sau
se deosebesc mai mujt- sau isi pastreaza starea de asi-
met;ie : asimetriile de lungime ale ceior douà antebrate,
ale celor doua coapse si asimetria grosimei celor doua
brate se accentueazA cu varsta si se rnareste simtitor in
momentul aparitiei puberatii la 15 am si jumatate.
Din contra neegalitatile dintre lungimea bratului (hu-
merus) drept si lungimea bratului sting, dintre grosimea
antebratului drept si grosimea antebratalui stang sunt
caracterizate prin variatii semestriaIe. Cu toate aceste os-
cilatium, cari sunt in raport cu atternarile cresterilor
aceste din urina asimetrii dupa cum reiese din observa-
rile mele, sunt cu mici deosebiri, la 18 ani la fel cum
erau la 13 ani.
Abdomenul se prezinta foarte ciferit, du-pa cum privim
partea sa superioara subiliaca, sau portiunea sa inferi-

www.dacoromanica.ro
182

cara intrailiaca. Aceasta din urma are in cursul cresterii

jumatatea dreapta mai mare, pe cand portiunea subiliaca
are cand o parte cand alta mai' mare, variind dela un
semestru la altul.
Cauzele asimetriilor.
Membrele toracice ale copiilor noi nascuti prezintà
asimetrii, cari se pot mäsura. Celelalte asimetrii nu se
pot, másura, precum cele ale gatului, ale trunchiului si
ale membrelor pelviene.
Primele pornesc din elaborarea ontogenicä embriofoe-
tala, determinatä cred de ereditate. Alti factori dará' de
ereditate nu pot fi admisi. De altfel ereditatea stanga-
ciei si aceia ambidextra nu sunt contestate. Pentru ce ar
fi altfel cu ereditatea mainei drepte ?
Suntem cu siguranta In fata unui caracter dobandit
clin cauza conditiilor funttionale alei vietei de toate zi-
lele. O particularitate pe care o prezintä evoiutia sa,
pare a fi favorabila acestui fel de a vedea; aceasta este
progresia ei si in cursul anilor In sens invers cu aceia
a cresterii, dar in acelas sens Cu functia. De altfel, nu
vedem noi oare, asimetriile «consecutive» pe acelea ale
membrelor abdominale, ale trunchiului, ale gatului la
formarea carora asistam, luand nastere cu toate ca in-
direct, din functiune derivand din localizarea unilaterala
a supra activitätii manuale!
Inteadevar, inceOnd din epoca in care copilul se ri-
(lid In sus, misandu-semereu cat e destept, apar incet,
ineet asimetriile «consecutive» : acelea ale membrului in-
ferior care se strange sub ap'äsarea pärtii corespunza-
loare, dreaptä la cei nestângaci si lasa celuilalt membru
Tolul activ, superioritatea lungirei osoasa si hyperplasia
muschiulara, aceia ce creiaza asimetria inerucisata, ara-
tata in nota mea din 1900. Sub actiunea acestei supra

www.dacoromanica.ro
 183

activitati a membrului inferior drept, urnarul drept se

scoboara la cei nestangaci, varful hemitoraxului drept se
coboara asemenea, primele vertebre dorsale din aceiasi-
parte tind sa creasca producand o indoire a sirei spinarii
cu convexitatea stânga, adica in sens Myers cu cea mai
obicinnita curbare patologica i chiar cu depresiunea fi-
ziologica datorita aortei. Prin conpensatie coloana cervi-
calli devine convexa la dreapta si capuf famine inclinat
puf in la stanga. Jos, inclinarea spre dreapta a bazinului
indreapta tendinta Conpensatoare a segmentului subtora-
cic al coloanei vertebrale.
La stangaci aceste fenomene sunt inverse.
Ambidextrul nu prezinta aceste asimetrii daca aetivi-
tatea sa bimanuala este generaiä, nu speciala. Nu putem
oare admite a s'a petrtcut acelas lucru cu asimetriile
pe cari le consideräm acum primitive, si ca au luat nas-
tere tot din functiune. ?
Sunt cu atat mai sigur de aceasta cu cat am vIzut
slabindu-se, la unii mai mult, la altii mai putin, diferi-
tele asimetrii, fära sa exceptam pe aceleaale membrelor
superioare, adolescentii pe cari am reusit sa-i obici-
nuesc cu activitatea biraanuala, fiind ajutati de educa-
tori priceputi.
Partea probabild pe care o fa creerul la asimetriile
functionale.
De curand un medic distins din Cette, Dr. Herber, a
dat drept cauza a localizarii in dreapta a supraactivitatii
manuale a5ezarea inimei in stanga, precum i tendinta
naturala de a impiedica, sau cel putin de a micsora stan-
jenirea pe care i-ar aduce-o acestui organ munca bra-
tului sang.
Aceasta pare a fi logic. Chimiceste autorul stabileste
corelatiuni stranse Intre functiunea inimei si functiunea

www.dacoromanica.ro
184

membrului superior stang ; numerosii stangaci pe cad

a intälnim nu dovedesc totusi aceasta. Activitatea func-
tionalä a membrului superior stäng, care se obtine usor
printeo educatie bimanualä inceputd din vreme, activi-
tate pe care am obtinuo eu insu-mi, nu mi-a dat oca-
zia sa constat vre-o rasfrangere asupra inimel. Dacä ini-
ma ar fi prin locul pe care(-1 ocupa, cauza localizarii ac-
tivitkii la mdna dreaptd atunci ar trebui ca cei stângaci
sa alba ituma asezatd In partea dreaptd a toraxului. Dar
din 100 stangaci n'arn gasit nici un caz de inversiune a
organelor, de stramutarea inimei in dreapta. N'arn in
vedere deck pe stängacii adulti, cari nu au nicI un
semn de degenerare.
Se cade totusi a nu ne pronunta contra acestui fel de
a vedea, deck dupa numeroase observatii. Cu atat mai
mult cu ca't aceasta corelatie functionala, hare membrul
superior si inimä, ar fi susceptibilä poate sa lumineze
chestiunea partei ce o ia creerul in asimetriile functionale
0 localizare functionala nu poate sd nu implice o
participare cerebroid. Despre aceasta cred cd nu se in-
doeste nimeni. Chestiunea este de a sti, dacä este vorba
de o modificare anatomic4 la nivelul centrului care con-
duce functiunea unilateral supraactivä, sau dacä nu este
din parter creerului deck o stare de repaos fiziologic
o insuficientd educativa, neatingänd intru nimic starea
celulelor, si prin urmare susceptibila de a fi modificata
printeo educatie potrivitd.
In 188'3 Bardeleben, nu atinsese, dupa eke stiu acest
subiect, am avut ocaziunea sa examinez doi creieri de
Arabi stängaci. unul tändr si altul de bäträn. Studiul
aprofundat fácut asupra acestor doi creen i nu ardta tact
o urmd de modificare anatornica macros,copica cores-
punzdtoare functiei membrului superior.
Pe de altä parte, diferitele mele statistici asupra stän-

www.dacoromanica.ro
 185

gacilor la Arabi si la Kabili, precum $i asupra soldati-

lor din diferite regiuní ale Frantei si asupra scolarilor,
arora le-am masurat cu metrul ambe/e mäini $i ambele
picioare, nu mi-au aratat nici °data la rrembrul mai pu-
in activ o stare particular, care ar fi putut sä-1 impie-
dice la un moment dat sá lucreze ca celalalt.
Educatia bimanual6 (ambidexteritatea)
Pentru unii finen, cateva zile de exercitiu erau dea-
juns pentru a face ca mana stänga sa fie in stare sa
execute cea mai parte din mi$carile pe cari le faceau
mainte numai cu mâna dreapta. Nu de mult, eu am putut
sa fac ca intro luna de exercitiu, o fetita stangace in
varsta de 11 ani, care mai avea doi ani pana la puber-
tate (vezi cap. X), sä se serveasca de arnandoua mainile.
Era un caz de scoliozä prin asimetrie functionala ; sco-
_lioza a cedat in patru luni.
Efectul educatieí bimanuale este un argument puternic
in favoarea partieiparii pur fiziologice a creerului la asi-
metria functionala primordialä a membrului superior ; el
demonstreaza cá stangacia nu este un semn stabil de de-
generare. Efectul educatiei bimanuale, este o preticasa.
indicatie pedagogía.
Cand la un copil asitnetria urnerilor pare a se accen-
tuia din ce in ce mai mull atunci trebue sa va grabiti
a-i exercita sistematic «mina lene$A ). Daa copilul mai
are doi ani pana la pubertate, educatia se va face des-
tul de repede. Ea s'ar fi facut si mai repede, daca
rintii ar fi obicinuit pe cópilul lor Inca de and era rnic
de tot sil se serveasca de amandoua mainele. Veti vedea
astfel stabilindu-se o simetrie aproape perfectä a ume-
rilor, a membrelor superioare, a membrelor inferimre $i
a trunchiului.

www.dacoromanica.ro
186

Aceasta educate este ca totul de competinta educato-

Tula Ea nu are nimic special.
Dupa rezultatele ce yeti °Mine, doctorul va putea sA
-stabileasd in mod signr diagnosticul diferential $i va
inlätura astfel ideia de rachitism dad simetriile se sta-
bilesc din nou.
Din acest exemplu se poate vedea in ce mAsura pu-
leti ajuta actiunea medicului prin procedeele cari dau
directiuni D-tre educative o mare influentg.
Doctorul Liri, considerV) drept caud a predominkii
pArtii drepte, pozitia pe care o are foetusul in uter, care
rezula din locul ocupaf de intestinele mamei.
Membrul superior drept fiind asezat spre -peretele ab-
-dominal al mamei, este liber, are mai mult loc pentru a
se exercita $i tot el este acela care se va mica mai mult
dupä na$tere.
Aprob ca total, aceasta conceptie fiziologid, care dA
functiunei rolul predominat si nu inl&turg inraurirea ere-
alitAti i.

1) Dr. R. LillSul/a causa del destrismo, e del mancIntsmo.

(AU son., rom. antropol. 1908, vol. 14 p. 91-94)

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VII

CERGETAREA AUXANOLOGICI A §COLARULUI

Conditiunile anatomice ale functiunel. FormA i schelet.

crlle lor prin crestere. Puncte de reper antropometrice.

Fiecare din aplicatiile educative, studiate in capitolele

precedente ale pArtii a doua, a arMat cA educatorul nu
poate sA aplice simultan, la mai multi copii acela pro-
cedeu educativ sau pedagogic, precum i necesitatea ab-
solutA, de a individualiza procedeele, atät in domeniul
fizic, cât i in eel intelectual.
Nimic nu este dar mai natural §i mai logic decAt
ne ocupdm de obiectul educativ capital, al studiului a-
nalitic al desvoltArii copilului, adicA de determinarea in-
dividualitätii sale somatice.
Formula individuará la care m'au condus cercetärile
mele, sintetizeafá indeajuns individualitatea somaticA in
fiecare moment al cresterii, precum §i partea individua-
iitAtii cerebrale cu care este in legMurA.
Culegetea elementelor necesare pentru constituirea for-
mulei individuale se face cu ajutorul procedeelor de ob-
servatie asupra copilului cari alcAtuesc «metoda auxano-
logic5». AceastA metodA este periodia urmärqte pe
acela copil din semestru in setnestru, este antropome-
tricA, nu numai prin una, cloud sau trei mäsuri, ci prin-

www.dacoromanica.ro
188

-tr'un mare numar de masuri, si In fine este fiziologica

.si clinica.
SA studiem mai intai acest procedeu de cercetare al
copilului, si apoi vom vedea cum trebuesc combinate
indicatiile culese, pentru a putea ajunge la constituirea
formulei individuale >.
*
* *

Din fiecare din notiunile generale anatomice, fiziolo-

glee, clinice etc... nu vom retine aci cleat notlunile ab-
solut necesare cunostintelor pe care voim sa le dobandim.
Astfel cA forma va fi privitä numai In functie de crestere.
Analiza scheleticA a formei, trebue studiatA cu o mare
atentie, pentruc5 ea este calAuza cea mai sigurA a ob-
servatorului.

Conditiunile anatomice ale functiunei.

Ca si eminentul meu maestru profesorul Manouvrier,

-caut sa inteleg functia, pentru a-i cunoaste gradul de
activitate si de perfectiune In timpul schimbárilor ana-
tomice, servindu-ma de rapoartele antropometrice si de
corelatiile lor.
Variatiile formei astfel dupA cum se prezinta In tim-
pul cresterii, ajutA foarte mult la interpretarea raportu-
rilor dintre suprafatA si grosime.
Dimensiuuile corpului trebue s5 fie bine determinate,
proportiile exact calculate daca vroim sá ne dAm seama
de modificArile pe cari le aduce cresterea. Pentru aceasta
Irebue sA ne servim de punctele de reper fixe, pe cari
ni le dA scheletul.
Deaceia educatorul are datoria de a cunoaste foarte
lamurit scheletul, afiând cu usurintä proeminentele alese
ca puncte de reper.

www.dacoromanica.ro
 189

Forma i scheletul P1 XV.

rebue sa cunoastern atat de bine scheletul, incit sa
putem sa ni-1 rcprezentam in minte dupa contururile te-
gumentare ale subiectului, si sa nu ne simtim stânjeniti
dacl n loe de un adult-1°m avea de examinat un copil,
ale carui piese scheletice sunt ?litre ele in raport foarte
dlfent de ceia ce sunt la adult, sau chiar la un copil
de alta varsta.
Sa avem in vedere ca silueta se schimba din cauza
nfluentei capitale pe cafe o RII oasele asupra formelor.
Modificarile pe cari 1° sufera silueta in timpul perioadei
de crestere se pot observa dar este g-reu sa precizam
natura acestor modifican t numai prinieun simplu examen.
Singurul mijloc pein care putem sa ne facem o ideie
exacta este de a ne folosi de punctele de reper si de
metru pentru aprecierea distantelor, si apoi de a com-
para intre ele rapoartele pe cari le arat'd dimensiunile
notate.
Scheletul determina conturul forme' omenesti; el limi-
teaza si cavitatile ocupate de organele interne, de vis-
cere , asa in cat el es e trasura de unire intre organele
suprafetei-si oiganele din interior.
Scheletul este sustinatorul aparatului locomotor care
se afla fixat de el si care isi reguleaza dimensiunile dupa
ale scheletului. Pentru aceste diferite motive scheletul
este punctul de reazirn- al observatiilor noastre, pe cari
le facem in cursul varstelor succesive, pan'a" la sfâritul
perioadei de. crestere.
Cele 193 oase din care se compune scheletul, and
este complect, nu ne intereseazA de at din punctul de
vedere al gruparii in organe.
Se formeaza astfel doua cavitati si patru ramuri, pe
cari trebue sa le intelegem bine din punctul de vedere
anatomic, pentru ca interpretarea corelatiilor Ion fiziologice

www.dacoromanica.ro
190

sa fie usoarä i sigura. Cavitatile sunt märginite de

oase de forma turtitä, pe cand membrele sunt reprezen-
tate prin oase lungi.
La coloana vertebral, casi la nivelul extremitatilor
acolo unde mana i piciorul se prinde de membre, se
intalneste. un al treilea fel de oase, oasele scurte. Rolul
lor in unele privinte este acela al blelor In lagarele unor
masini ; ele immultesc suprafetele articulare si fac ca
carile mainei sau ale piciorului sa fie mai variake, mai
mlädioase si mai tari.
Coloana vertebrala este deasemenea fottnata din oase
scurte, insa in mod diferit ; variatia minunatá a misca-
rilor pe cari le face vira spinärii, precum i puterea pe
care o are se datoreste tot numarului cel mare de arti-
culatiuni.
Articulatiile permit oaselor sa ia unele fatá de altele
pozitiuni favorabile miscarilor ce au de facut. Ele dau
ochiului i degetului nostru puncte de reper.
In fine cea mai mare parte a oaselor au apofize adica
isituri, tuberozitäti, destinate sa faca legatura ligamente-
lor si a muschilor.
Unele din aceste proeminente, sunt pentru noi puncte
de orientare, fiind cele mai bune indicatii pentru recons-
tituirea scheletului si pentru evaluarea dimensiunilor sale
Cele douä. mari cavitati sunt trunchiul si craniul.
Coastele i bazinul reunite prin coloana vertebrala,
formeaza 1mpreunä un vast rezervor unde stau nume-
roase organ.e.
Fiecare din noi le cunoaste numele ; ceia ce ne inte-
reseaza este rolul lor functional. Totalitatea acestor or-
gane formeaza aceia ce putem numi «transformatorul
distribuitor» nutritiv. Aparatul degestiv, nu transforma
el oare aceia ce introducem din dark in substanta asi-

www.dacoromanica.ro
 191

milabill, pe care limfa si sfingele o distribue tesáturilor

cárora le dä astfel hraná. ?
Trunchiul este un centru dinarnogen. Ciatul este lega-
tura dintre trunchiu si craniu ; pi-in el trece de jos in
sus partea nutritiva si de sus ill jos partea nervoasa,
care pleaa din centrele encefalice, ce 1ndeplinesc rolul
de «acumulator distribuitor > de energie
Deasupra gitului, deasupra portiunei cervicale a co-
loan i vertebrate, se afla cealalta cavitate, cutia craniana,
in care se aflä cuprins creerul intreg. Dedesubtul cree-
rului se aflA creerul mic imprenn5 cu ganglionii succe-
sivi continuati in jos prin máduva spinarii, cuprinsá in
coloana lertebrala.
Creerul ocupa partea cea mai de sus si cea mai mare
iar variatiile olumului sau, hotärasc Aimensiunile cra-
niului. Se intelege dar, a atunci and másurám craniul
nu másuram creerul, ci evaluám capacitatea unei cavitäti
ale carei dimensiuni sunt proportionale cu acelea ale
creerului; in felul acesta avem indicii qsupra volumului
creerului, lámuriri care ne ajutá sá facem o evaluare in-
destul de apropiata de adevar
Din aceasta tulpina cu axa rachidiana, care se intinde
dela eschion, punctul de reazim and stám jos, piná in
vârfrii craniului, si care este cunoscutá sub numele de
bust, se desfac patru ramuri, la niveluri deosebite dar
cari stint toate fácute de trunchiu, pe cilindru toraco-
pelvian.
Cele patru membre sunt simetrice doua ate dou6.
Membrele intereseazá pe educator prin lungimea lor
relativá, adia prin proportia care se afla intre lungimea
lor si puterea organeior centrale de viatä. Ele ne mai
intereseazá Inca, si prin puterea de actiune pe care o au.
Aceastá putere se manifestA prin grosimea relativá a
oaselor si a muschilor aceluias segment, cum spre exem-

www.dacoromanica.ro
192

plu a antebratului (segment din membrul superior cu

prins intre cot si mâna.
Puncte de orientare antopometrice.
Sä presupunem acum ca voim sä reconstituim rezer
voarele despre care am vorbit i sa apreciem rapoartele
in cari se 015 intre aceste diferite parti ; aceasta nu
o vom putea face deck servindu-ne de metru ; ochii
reprezentatitraile mintale aproximative nu /lot sa ne ajute
la infelegerea exacta a scheletului. Pl. XV si Pl. XVI.
Sà nu uitäm ca va trebui sa ne imaginAm, scheletul
dupa fiinfa vie, ca va trebui sa-I reconstituim dupä mus-
chii acoperifi de pide. Dar trebue -sa stim deasemenea
ca nu vom putea preciza exact punctele de orientare, s
ca nu vom putea niciodata sà ne familiarizam indeajuns
cu determinarea lor pe individ.
Punctele de orientare antropometrice sunt urmiltoarele
Värfui capului, sau vertexul.
Punctul proeminenfei care apara capatul conductului
auditiv, sau punctul antitragus.
Furca sternala, sa capatul superior al sternului.
capatul superior al pärfii mediane a osului
anterior basinului.
Marele trocanter, capatul superior al pi oeminentei, pe
care o formeaza extreinitatea superioari a fernurului.
Acromionul, capatul exterior al apofizei scapulare,
care vine deasupra capaului humerusului.
Medius, extremitatea inferioara a degetului median al
mainei.
Punctele de orientan i enumurate se vor intrebuinfa
pentru a putea determina inaltimile, deasupra solului.
Masurarea dimetrilor cere dotiä puncte de orientare
situate in acelas plan orizontal sau vertical, afarà de

www.dacoromanica.ro
 193

diametrul antero-posterior al cramului, la care se ja mij-

locul fruntii (punctul metopic) si punctul cel mai depar-
tat al convexitätii occipitale. Celelalte puncte de orien-
tare diametrale ale craniului sunt : pentru diametrul
transvers maximum punctele cele mai departate ale con-
vexitatilor parietale, iar pentru diametrul vertical depar-
tarea dela vertex la anti- tragus.
Toraxul are, ca nivel diametral, linia sterno-xifoidiana,
varful sternului si proeminenta care se afla la nivelul
salt in coloana vertebrala.
Tot la nivelul articulatiei apendicelui xifoid cu sternul,
se determina distal* dintre suprafetele convexe laterale
ale coastelor.
Circumferintele sunt luate la' nivelul celei mai mari
grosimi (maxima) corespunzatokre partii umflate a mus-
chilor, si la nivelul grosimei minima, cea mai mica gro-
sime a segmentului.
Aceste douà circumferinte se iau la antebrat dupa
fisa noastra individuala. Circumferintele toracice se iau
la douà inaltimi. Una trece imediat sub marginile axi-
lare, cealalta ja conturul toracelui la nivelul articulatii-
lor xifisternale. Forma in trunchiu de con, si diferitele
reliefuri ale trunchiului fac ca aceste circumferinte cu
greu &A fie luate exact, si aproape imposibil la sexul
feminin.
Nu ramane deci deck sa le inlocuim prin diametrele
toracice. Piciorul si mana sunt bine determinate de con-
turul lor. Dar trebue sa stim sa gasim capatul sau ex-
tremitatea anterioara a primultát si a celui de al cincilea
metatars, iar la maul pe al doilea si al cincilea meta-
carp, caci depärtarea care le separa reprezinta diametrul
fiecaruia din aceste organe. Extremitatea apofizei sty-
loide radiale a pumnului, foarte usor de cunoscut,
13

www.dacoromanica.ro
194

aratà locul unde se termina antebratul si inceputul

mânei.
Linia transversal, dusg la extremitatea degetului celui
mai lung, dela mina si dela picior, aratg capätul acestor
doug organe. Acesta din urmg este sau degerul eel
mare, sau degetul de al doilea.

www.dacoromanica.ro
 CAP1TOLUL VIII

MASURAREA §COLARULUI DUPA gPI§A INDIVIDUALA DE

CRE*TERED I)

Sala de observatie. Instrumentet antropometrice. Grija

de a se controla pe sine lasts§i. Manualul operator. InAl-
timi, diametre, circumferinte, contururi, greutAti.

Sala de observatie
Pentru ca sà Indepliniti conditiile a bsolut necesare
unei observatii stiintifice, trebue sA studiati cu luare
arninte, toate amAnuntele cari pot sA contribue la buna
D-trà pregälire.
Inteo odae, de preferintä mic, usor de 1nazit, ase-
zafi o plansä foarte netedA, fArA aschii pe care, atAt pi-
cioarele copilului, cAt i extremitatea inferioarä a apa-
ratului sa se gAseasa In acelas plan orizontal.
DacA aceastä plansä face parte din aparat, ca la auxa-
nometru, nu este nevoe sä facem alta specialA, de oare
ce ea este mai bunà i mai practicA. Dupä ce mAsurAm
toate 111611i-trifle, plana auxanometrului poate fi luatä
°dal cu aparatul si nu mai incurcA astfel camera.

1) Dr. Paul Godin. La formula Indlulduelle de croissance.

Paris. A. Mali:tine, ddit. 19 3 si la instit J. J Rousseau Mensu-
rations pag. 2, 3, 5, 6. Notations pages 1, 3, 4, 6, 7,9, 10, t I, t2.

www.dacoromanica.ro
196

Asezam copita pe care voim sa-1 observam, pe aceasta

plansä, cu fata la fereastra. Observatorul stà Cu spatele
IA lumina pentru a vedea bine copilul pe care-I exami-
neaza.
Secretarul, asezat tot cu fata la lumina, are inaintea
lui o masa, a carei una din extremitati s'A fie la o de-
partare de 2 M. de planeta aparatului, de pe care se
poate lua cu inlesnire diferitele instrudiente de care are
nevoe : panglica metricg, creionul chimic, compasul de
grosime, glisiera cea mica de metal sau cea mare de
lemn.
lnstrumentele antropometriee
Auxanometrul stand singur in sus, din cauza cá." e ti-
nut de plana, amandouä m'alude observatorului sunt
libere si pot astf el sa caute punctele de orientare si sa
tiná in pozitia ;roja' copilul pe care-1 examineaza.
Auxanometru
Cu ajutorul instrumentului pe care 1-am construit, ')
educatorul i medicul pot s'O ia toate masurde de care
au nevoe. El reuneste trei instrumente inteunul singur,
cel pentru masurarea in picioare, cel pentru masurarea
calculara' si glisiera cea mare.
Stinghia gradata se poate desface in doul parti.
Jumitatea superioara are si o gradatie laterala, in
sens invers cu gradatia totala a stinghiei, ceeace face ca
sa fie intrebuintata ca mare glisierà.
Dealungul stinghiei avem trei cursori 2), prevazuti cu
niste lame, cari se aseaza pe punctele de recunoastere.
Unul din cursori este fixat la extremitatea simerioarA a
aparatului.

2) Depus la Maloine fils, rue Casimir Delavigne, Paris.

1) Laml micA care almea dupl voluta pe stinghie.

www.dacoromanica.ro
 197

El serveste la masurarea diametrilor.

Unul din ceilalti doi cursori, este prevAzut in interior
cu un resort, care I impiedicA sä cadA atunci dud se
face mAsurarea verticalA.
La piciorul stinghiei se gäseste un inel de alamA din
interiorul cAruia se ridid o vergea de fier, care la ran-
dul ei este lipitA in partea inferioarA de o placA pA-
tratA tot de acelas metal ; vergeaua strAbate scândura,
si placa se aseazA lute° scobiturà de aceleasi dimen-
siuni cu ea, sApatA in lemn.
Un inel este bAgat apoi pe vergea, pentru a face ca
stinghia-metru, sA se miste cu usurintà in jurul axei sale.
Piciorul stinghiei-metru se poate fixa in aceleasi con-
ditiuni si orizontal, fAcAnd astfel cu putintA mAsurarea
culcata a noului näscut. Un seatmel *care se poale stränge
0 care are o inAltime de 30 cm. serveste la mAsurarea
staturii copilului and stä jos. Cu acest scAunel se com-
plecteag accesoriile aparatului care a fost numit auxa-
nometru.
latä numele acestor accesorii
Piciorul aparatului
Partea de deasupra a stinghiei-metru, care se de-
monteazA.
Cursorul fix.
Cursorul mobil cu resort.
Cursorul mobil Mil resort.
Indicatorul cursorului cu resort.
Indicatorul cursorului fix.
S. Indicatorul cursorului fära resort.
9. Planeta
0. Opritoarea.
RezemAtoarca.
ScAunasul de 30 cm.
¿3. Axa de fier, fixatA de placa de fier patratA.

www.dacoromanica.ro
198

Placa rotunda metalicg.

5urupul.
Cheia.
Panglica metricg.
Compasul lui Broca 1) i glisiera metalica nu se ln-
trebuinteaza deal pentru mgsurarea craniului si a fetei.
Educatorul si medicul pot sa inlocuiasca aceste doua
accesorii, prin marea glisierä a auxanometrului, care se
mänueste mai usor i fárá pericol pentru copiii
Un creion al cgrui lema s'a desfácut In doug, prin
mmtinerea lui In apa fiartg, ajutä la conturarea exactä
a piciorului si a mäinei, dupä metoda lui Manouvrier.
In fine mai avem un loe si pentru un antar care poate
sa cantäreasck* cel putin 80 kgr.
Dupà ce si-a asezat la indemänä aceste mici instru-
mente, asa ca sa si le poatä lua Cu inlesnire färg
impledice Intru nimic observarea copilului, observatorut
asezat dupa cum am aratat, cu spatele la fereastra,
incepe rngsurarea. El determing fiecare punct de ori-
entare si scoboränd i ridicând cursorul pune indica-
torul in contact cu punctele de orientare, indexul mäinei
stängi a operatorului trecänd intotdeatma inainte, atät
pentru a asigura exactitatea punc,tului de contact at
si pentru a pazi pielea de virful vergelei metalice, sau
de unía de lemn, care se pune dud este vorba de mg-
surai ea copiilor mici.
Fiecare numär cetit pe imtrument, se spune tare de
observator si este reputat tot cu voce tare de secretar,
care-1 Inseamna in acelas timp, arätänd si rubrica triasu-
rani urmitoare, astfel cA numärul repetat de douä ori
este ferit de greseli.

t) Compasui pentru mäsurat cranial.

www.dacoromanica.ro
 199

Grija de a se controla pe sineAnsusi

Pe de alta parte, observatorul se poate controla sin-
gur, daca atunci cAnd face o ingsurätoare nouà nu cu-
noaste cifra ohfinutA la examinarea precedentä
La Inceputul fiecArei perioade de mAsurare, aeelas
copil trebue mAsurat de douà sau de trei ori, fie In
aceeasi zi, sau dupd o zi, pentru a putea controla In
acelas timp mana operatorului, atenlia secretarului, ati-
tudinea adolescenfului si exactitatea aparatelor.
FArA sA ma laud, pot sA spun a am procedat intot-
deauna astfel In cursul mAsurArilor mele In scoli (1891
1901).
Aceste experieafe eran intre altele foarte instructive
si din alte ptincte de vedere.
Educatorul si medicul trebue sa lucreze impreuna la
mrisurArile si notarile fisei individuate. Prin fisa indivi-
d-ualg medicul aduce liimuriri importante in ceeace pri-
veste directiva educafiei. Dar dacA educatorul lucreazA
izolat, dacA nu poate sA aibd pentru elevii sili asistenta
unui medic cleat in caz de boalg, atunci este hine ca
sA adauge pe lAngA InAsurile mate, toate notArile di care
este absolut sigur.
Manualul operator
Inaltimi. Se aseaz5 copilul pe saunelul aparatullii,
observAnd ca trunchiul sà stea vertical.
Observatorul aseazA apoi cursorul aparatului pe ver-
text!! subiectului ; membrele inferioare trebue sA stea
depArtate, iar bustul drept, pozifiune care se °Nine cu
once fel de copii dacA li se aseafá mana stAngA pe apo-
fizele spinoase ale celei de a 3-a si a 4-a vertebrA tom-
bark pe cand mâna dreapta sa fie barba. Indreptarea
se face imediat.
Dupti ce aceasta mAsurA s'a luat si s'a insemnat, se

www.dacoromanica.ro
200

scoala copilul in sus ; el trebue sä stea drept, cu calci-

rile apropiate, dar nu lipite (Man ouvrier), $i varfurile
picioarelor despärtite. Virful cursorului se a$eazä.' pe vár-
ful capului depe care a fost dat párul la o parte. Ast-
fel avem inältimea totalA.
Observatorul pune apoi värful baghetei la nivelul con-
ductului auditiv arätat prin punctul culminant al anti-
tragusului, insemnând tifra aflatä. O alta mä"surä se ja
punfind v'árful baghetei pe furca siernala, la baza ante-
rioarà a gatului. Apoi se aseazA bagheta pe -pubis al
cgrui capgt superior, la partea mijlocie, se aflä apäsänd
putin peretele abdominal ; acest punct se mal poate u$or
afla, dupà sbärcitura cutanee transversalk care brazdeaz4
pielea abdomenului la acest nivel.
Dupà ce s'a luat aceste mäsuri, se intoarce copilul de
3 sferturi, $i se ja Ináltimile urmatoarelor puncte de
reper

Acromionul, la capAtul extern al apofizei, care aco-

pera articulatia umárului.

Medius-ul, la extremitatea inferioara a degetului mij-

lociu, f5rA sa se tie seama de unghie, n'Ana fiind bine
intinsä.

Marele trocanter, a carei margine superioará este

umflätura asezatá sub umflAtura $oldului, la capatul
coapsei, la aceia$i inältime cu pubisul. Marcle trocanter
se gäse$te punänd mäinele intinse pe r artea de mijloc
a coapsei, fácandu-le s'a' alunece de jos in sus apäsánd
putin.
In acest timp mbna stiingA nn lasä corpul sa cedeze
presiunii n'Ami drepte, $i astfel aceasta poate sa urmá-
reascä conturul marei tuberozitati.fernurale $i sä se sco-

www.dacoromanica.ro
 201

boare dupd terminarea ei, la capatul scobiturii iliaa-

externä. Se pune indexul stäng pe capätul trocanterului
pentru a conduce cu precizie bagheta.
Un alt procedeu pentru gäsirea marelui trocanter este
urmätorul : se aseazä värfurile radiale ale celor douä
indexe pe soldul drept si stäng al copilului. Indexele
trec peste aceste obstacole (iesiturile oaselor iliace) si seo-
boarà apäsänd tesutnl pira la intalnirea iesiturii trocan-
tetului.

Diametre. Dupg ce am m'asurat inältimile, trebue sa

mäsuräm diametrele. Diametrele luate direct mlsoarà
grosimea si largimea. Diametrele verticale care sunt mä-
suri de lungime se obtin prin scäderea a douà lungimi.
Unul din ele trebue totusi luat direct, si anume dia-
metrul vertical al craniului.
Diametrul toracic antero-posterior se ja la nivelul ex-
tremitätii inferioare a sternului, pe care il gäsim mai
usor la värful ungh ului format de marginile inferioare
convergente ale cavitatii toracice, in fatà. Pl. XV.
Una din liniile marei glisiere este asezatä tangential
pe extremitatea inferioarä a sternului, iar celälalt indi-
cator pe apofiza spinoasä pe care o intalneste in acelas
plan. Celälalt diametru al toracelui, care e transversal
se ia la aceiasi inältime xiphi-sternalà (Pl. XV) punind
cele douà baghete ale marei glisure pe convexitgile cos-
tale strangand putin. Prima data se noteaz1 diametrul
luat and copilul este in repaos, adia and respirä in-
cet. A doua oarä se noteazA diametrul, pe and copilul
a fAcut o profunda* inspiratie si and cavitatea toracia
este maximum de dilatatä. Poate cä ar fi folositor sä
mai lunn nn al treilea diametru, dupä cum a spus unul
din D-trA, diametrul transversal in momentul in care plä-
mânul este in expiratie fortatii. Aceasta insä cere din

www.dacoromanica.ro
202

partea copilului, un grad oarecare de culturi fizid $r

ùn exercitiu special,färä de care el ar executa rau mi$-
cilrile de respiratie. La cap, compasul lui Broca, se va
pune in fatä aproape In mijlocul fruntii, deasupra area-
delor sprzincenelor, intre ridicaturile frontale ; la spate,
celiilalt picior se va a$eza pe partea cea inai ie$itä a
convexitätii occipitalului In acela$ plan antero-posterior,
Acesta este diametrul antero-posterior metodic. Cel mai
mare diametru transversal se ja acolo unde compasul se
deschide mai mult in planul orizontal, mai sus sau mat
jos de pavilionul urechilor, mai In fata sau mai in spate,
dupà indivizi.
Diametrul vertical, cart) aratà distanta dintre centrul
conductului auditiv $i cre$tetul capului, se másoara cu
ajutorul glisierei metalice farä cursor. Se pune capAtui
orizontal fix pe virful craniului, parul fiind dat la o
parte, iar ramura gradata se coboara tangential pänä la
tämple ; trebue sä se aibä In vedere ca aceastä ramurA
sä se coboare vertical, paralel cu axa corpului, pe urm&
se cite$te numärul corespunzätor punctului anti-tragus

Circumferinte. Circumferintele stint mäsuri importante

caci ele ne lamuresc asupra grosimei diferitelor pärti ale
corpului. Inconvenientul lor este cd variaed mult pentru
o micä diferentä de nivel, la membre ca $i la trunchiu
Circumferintele membrelor se iau incercând la diferite
pana când se &line o Wilt' maximii.
Tot astfel se procedeazd $i la luarea circumferintet
minime.
Circomferinta minimä, a antebratului se poate lua
deasupra ie$iturilor epifizare inferioare, ale celor douI
oase ale antebratului, radius $i cubitus. Incheietura
nei tämäne sub aceastä proeminentd.
Rubrica «circumferiata Incheeturii» nu cste potrivitä.

www.dacoromanica.ro
 203

aceia ce trebuie sä consideram ca expresiune a acestei

mäsuri, este circumferinta minima a antebratului, care
este cu atat mai importanta cu cat ne grosimea osu-
lui. Dar oasele antebratului, la copil, nu _sunt mult mai
groase ca treimea superioara a antebratului, in dreptul
umflaturii muschiului. Asa a diferenta dintre circum-
ferinta lor, sau dintre circumferinta minima a antebra-
-tului si circumferinta muschiulara ne arata foarte exact
grosimea muschiului.
Circumferinta maxima a acestui segment se afla sub
cot, acolo unde antebratul e mai voluminos.
La circumferintele trunchiului masura maxima si minima
nu se poate lua cleat cu aproximatie.
Ne multumim deci a lua perimetrul toracic la nivelul
anatomic arätat, färii sä cautam grosimea maxima sau
Panglica metrica trebue astfel asezata in cat sa
fie orizontala. Ca sa avem circonferinta sub-axilara tre-
bue sa facem ca panglica metricä sà treaca pe lânga
marginile adânciturilor dela subtioara. Pentru cealalta
mäsura numita < perimetru toracic», vom aseza panglica
metrica imprejurul corpului, la inaltimea la care au fost
mate diametrul toracelui, adica la nivelul extremitatii
inferioare a sternului.
Din nefericire, la copii mai ales, sternul este prea
scurt, din care cauza panglica metrica intalneste in spate
unghiurile inferioare ale omoplatilor si trece pe deasu-
pra dela until la altul, trecand astfel peste scobitura me-
dianä care corespunde cu apofizele spinoase ale sirii

Aceste conditiuni anatomice sunt cauza unei greseli

destul de importantä. Gresala e cu atat mai grava, cu
cat ea nu se poate exprima printeo tifra constantä ; ea
variaza la fiecare masurare si se accentuiaza in momen-
tul prin dispozitia In forma de aripa, pe care

www.dacoromanica.ro
204

o iau adesea omoplatii, precum $i prin volumul pe care-I

iau sAnii la fete. Aceste diferite conditiuni morfologice
impiedic'A mAsurarea exacta' a toraxului, de altfel destul
de putin sigurA in general.
Vä explicati dar, tendinta mea de a nu tine seama de
cAt in mod relativ de perimetrul toracic, si de a consi-
dera numai informatiile date de diametre.

Conturul nzdinei ci al piciorului. Se poate intAmpla

ca sA nu aveti destulA indemAnare pentru a lua contu-
rul miinei sau al piciorului dupA minunata metodA a
lui Manouvrier ; in cazul acesta trebuia sA mAsurati lun-
gimea i grosimea fiecArui organ, cu ajutorul compasu-
lui, mAna $i piciorul fiind a$ezate pe o suprafata netedA.
VA reamintesc punctele de orientare, analizate mai sus,
cu ocazia studiului scheletului. Pentru picior, dela cal-
cAi pfinA la extremitatea celui mai lung deget, pentru
mina dela virful apofizei stiloide a radiusului, care co-
respunde aproape la toata lumea cu sbArcitura indoiturii
cutanee a fetel anterioare a incheeturei, panA la extre-
mitatea celui mai lung deget. Pentru grosime punctele
de orientare sunt : capetele articulare ale celui de al
cincilea $i ale primului melAtars la picior ale celui de al
doilea $i de al cincilea metacarp la mAna.
Sä nu ne considerati aceste recapitulAri, ca ni$te repe-
titii fArà importantA ; sunt sigur cA in dorinta D-trA de
a cunoa$te tot ceiace este de folos copilului, yeti -cu-
lege acele notiuni, cari datoria scopului nostru se leaga
direct de functiune $i nu au nimic din rAceala obicinuita
a datelor anatomice.
$i pentrucg de atAtea ori mi-ati aratat dorinta de a
cunoa$te copilul, nu superficial, dar cfit mai serios cu
putintä, de aceia acum cAnd vorbim de manualul operator

www.dacoromanica.ro
 205

nu preget si staruesc asupra punctelor de orientare de

reper importante.
Contururile le puteti lua in foarte bune ettriditiuni
modul urmator : se aseaza maim pe lat, cu palma pe o
foaie de hartie pusa pe o masa. Degetele se tin apro-
piate, afara de degetul cel mare care-si pastreaza direc-
tia sa naturalil. Degetul mijlociu se mentine pe prelun-
giret axei antebratului, care ramane putin ridicat. Apoi
cu creionul turtit sau cu creionul desfacut in doua in
apa fiarta, se inseamna cele douà extremitati ale indoi-
turii flexiunei fetii palmei la incheeturä, sau daca nu
voim sä avem o diferintä care adesea ne ineurca mult
intre lungimea mainei masurata in proectiune i intre lun-
gimea mainei masurate prin contur, insemnam prin doua
linii transversale capetele apofizelor stiloide ale radiusu-
lui si cubitusului. Cu creionul tinut vertical, tragem apoi
conturul mainei tinand intotdeauna partea plana a creio-
nului desfacut in contact cu pielea. Apoi departam unul
cate unul degetele afara de cel mijlociu, care trebue sa
stea nemiscat ì insemnam un punct in fundul fiecarui
spatiu interdigital. Este bine sa tragem pe marginile
dinafara sau dinluntru atatea linii transversale exterioare
conturului, cate linii articulare, sau cäte extremitati oso-
ase constatam.
Tot astfel procedam si pentru picior ; se inseamna
conturul cu creionul turtit, dupa ce s'a insemnat cu doua
linii transversale mijlocul celor dotia maleole. La fiecare
examen nou, trebue sä se urrneze acelas proceden, ca
si la examenul precedent. Forma piciorului este mai
exacta din punctul de vedere anatomic, daca greutatea
corpului nu se lasa pe piciorul observat. Eu am proce-
dat intotdeauna in asa fel Meat greutatea corpului sa se
lase deopotriva pe amandoua picioarele in timpul and
se ja conturul fiecareia dintre ele, asa ca piciorul sa fie

www.dacoromanica.ro
206

in starea sa functionalA, cu dimensiunile pe cari le are

In timpul cand isi indeplineste functiunea si dimensiunile
pentru fiecare din segmentele corpului.

Greutatea corpului. In fruntea fisei individuale este

insemnatà greutatea. Greutatea trebue luatA Intotdeauna
dupA ce copilul a fost desbrAcat de tot. Procedeul de
a cântäri copilul ImbrAcat si de a scAdea pe urmA greu-
tatea vestmintelor cântArite aparte se poate admite cel
mult pentru copilul mic, ca sA nu rAceascA.

www.dacoromanica.ro
 CAP1TOLUL IX

NOT4RILE CA RI TREBUESC INSCRISE PE FI§A INDIVIDUA LA

A CR.E§TERII

Cadrul fiziologic si clinic al mgsurgrilor. Alterng rile creste-

tiler l perioada semestrialg. Ce mAsuri trebuesc luate asu-
pra copilulul desbrAcat. Notgrile cad se pot lua pe copilul im-
brAcat ; coloarea ochilor si a pgrulul. Temperamentul. Ra-
portul dIntre durata odihnei i durata lucrului.

Cadrul fiziologic *i clinic al milsurdrilor

MäsurArile n'ar da cleat lämuriri necomplecte si de o
intrebuinfare limitatä daa ar fi izolate. Lor le trebue
intotdeauna un cadru fiziologic si clinic ; scopul notäri-
lor este de a le da acest cadru.
Uncle din aceste mäsuri se iau, o singura datä, altele
se repetä semestrial. Semestrul este perioada cea mai
practia si cea mai conformä cu cerinfele fiziologice ale
observafiei.
Cea mai mare parte din alternarile cresterii, dupä cum
ant arätat, pot fi infelese prin repetarea semestrialä a
observafiei. and copilul este mic, fi urmärim desvolta-
rea mai mult pentru Sänätatea sa, deal pentru educafia
propriu zisä. Acest lucru II va face medicul.
Perioada semestrialä, este suficientä pentru epoca
scolarä.

www.dacoromanica.ro
208

Voi arlta modul cel mai practic, cel mai repede $1

cel mai precis, dupg care educatorul poate sA la notà-
rile cari trebue sl figureze in «formula individualä».
Insemntirile cari trebuesc luate asupra copilului
desbrilcat
Copilul fiind gol, corpul poate fi apreciat in intregi-
me i notat cu ajutorul a douà feluri de calificative,
mare, mijlociu, mArunt, la care se adaogg gros, släbut,
bine Mart, svelt, etc.
Aceastg notare asupra intregului corp, serve$te din
cand in când a l'imuri alte notki. Cum aspectul corpu-
lui se poate modifica in timpul cresterii, fisa individu-
alà va rezerva pentru aceste aprecien, ca $i pentru cele
ce se vor mai face, acela$ num5r de coloane ca $i pen-
tru rngsurgri.
Boala manifestata de copil se inscrie dupa diagnosti-
cul medicului.
Tot medicul este acela care trebue sA stabileasca
diagnosticul semnelor de boala generalä trecut4 sau
abia inceputa, precum $i simptomete unei afectiuni ner-
voase, turburArile nervoase actuate sau cele ce se vor
putea ivi.
Educatorul va nota cu ingrijire cicatricele ranilor, ur-
mete lovituritor, cocoa$ele, petele vinete, albästrui, verzui
sau galbene, locul $i cauza lor precum $i epoca in care
a fost primita lovitura.
Nu se cunosc indeajuns consecintele indepArtate ale
traumatismului. Dad urmilrim aceia$1 copii, observân-
du-i cu atentie In timpul cresterii, vom intelege impor-
tanta pe care o are tratamentul serios al unei
de u$oare.
Notati intotdeauna asimetriile cari vg isbesc si mai cu
searnA pe acelea ale fetei. Medicul va nota asemenea de-

www.dacoromanica.ro
 209

fectele de simetrie cari au corelatie cu diferitele circum-

stante pe cari examenul ski clinic le constatà.
Rubrica particularitdtii in care poate sA se inscrie
asimetriile, este destinatä observArilor cari nu pot fi puse
In altA parte
Diformatiile sunt modificärile cari se ivesc in cursul
cresterii ca i deviatiile, pe dud reaua conformatie este
un defect de constructie organicA pe care copilul o are
din nastere.
Puteti sA vä dati parerea i asupra reliefului muschiu-
lar general, dar pentru aceasta trebue sà deosebiti pro-
eminentele formate de tesutul gros.
Se poate intämpla ca un copil sä aibä relief la pulpe,
la brate, si cu toate acestea sä nu aibä de cät niste
muschi foarte subtiri.
Aceste curbe dela suprafata corpului, cari mArginesc
relieful muschiular, se observA mai mult la copiii de
sex femenin, la baetii mici, precum si la acei cari ra-
män molesiti.
Trebue sa deosebim in mod sig,ur «ingrosarea) de
«relieful muschiular ; aceasta insä nu se invatä in mod
teoretic.
Sa lasAm medicului grija de a constata desvoltarea
relativA a organelor genitale.
Veti putea totusi sà notati existenta sau lipsa parului
de sub brat, in lipsa pArului de pe pubis, si yeti avea
grija sA arätati abundenta sa prin tifrele dela 1-5, ti-
fra 1 corespunzand cu aparitia primelor fire.
UrmeazA apoi examenul clinic care este in intregime
de domeniul medical. In ceeace priveste starea generali
rezultatul examenului clinic, II yeti nota numai dupä ce
medicul familiei vi-1 va comunica, aceasta in vederea
precautiunilor ce trebuesc luate, precum si din cauza in-

www.dacoromanica.ro
210

fluentei pe care starea generala o are asupra Math in

telectua/e si desvoltarii sale.
Veti tine seama si de insuficientele vizuale si audi
tive setunalate de examenul technic.
Veti mai adaoga la notele precedente, si indicatii asu
pra coloarei pielei, asupra coloratiei si asupra grosi-
mei sale.

Ce Insetnntiri se poi lua asupra copilului imbrgcat

Dupa ce copilul s'a imbracat puteti scrie pe fisa in-
dividuala a cresterii, datele fixe, acelea earl figureaza In
fruntea listei dela nume si pronume papa la antecedente
personale si diformitati. Veti continua apoi sa notati ob-
servarile variabile, acelea cari pot fi luate cand copilul
este imbracat .

Variatiile timbrului vocii, precum si tonalitatea si par

ticularitatile sale trebuesc notate ; asemenea si starea
dintilor care se va insemna astf el : buni =--. 3, raj =-- 1,
potriviti =-- 2.
Inainte de a vorbi despre evaluarea puterii ), sub di-
feritele sale aspecte, daca vi se pare folositor sa notati
coloarea parului si schirnbarile ce le sufera, dar mai ales
coloarea ochilor, va voi indica procedeul de observatie
la care am recurs in cercetarile mele, procedeu de o
reala preciziune, -Wand in acelasi timp foarte atraga-
toare determinarea coloarei ochilor. Transcriu acest pa-
saj al lucrArii mele. (Recherches anthropométriques sur
la croissance des divers par/les du corps 1902-903).
Coloarea ochilor. ( Contrar de ceeace se petrece cu
coloratia capilara, nuanta iriiului, care este aceia a ochilor
devine mai deschisa la 45 din 100 de copii, In preajma
pubertatii, neinchizandu-se decal la 18°/0 din 100 copii.
f< ..In total, la 63 adolescenti din 100, se observa In
momentul ptibertätii, o modificare a colorarii primitive-

www.dacoromanica.ro
 211

-a ochilor, pe cand 37 din o suta pastreaza aceeasi co-

loare.
e...Uneori coloarea complexa primitiva se reduce lao
coloare unica. Aceasta se vede la 25 din 100 de copii.
Uneori sehimbarea consta numai Inteo modificare a pri-
mei eoloratii.
g...Metoda de observare pe care am urmat-o,
la suprafata irisului, cercul cel mic i cel mareconstata

primul peripupilar inscris In cel de al doilea, de co-

loare constant omogena si in genere de nuantä mai in-
chisa decal cercul mare de care este adesea separat
printeo dunga de culoare variabila.
«Cereal mare se intinde dela marginile celui dintAiu
pana la marginea corneei, care la randul sail este de co-
loare complexl aproape intotdeauna, din cauza combi-
natiei pigmentului retro-irian, cu pigmentul desvoltat in
Insu$i tesutul irisului, sau numai cu pigmentul acestui
tesut compus din bobite de diferite nuante, din care
uncle formeaza nuanta din fund si celelalte iau dispozi-
tiuni variate, cari se pot grupa In urmatoarele patru
forme : vergi, pete, impestritäturi si punctei .
Coloarea piírului. Coloarea parului se va insetnna
%xi alte amanunte : roFata, blonda, castanie, neagra Cu
inst4irea deschis sau inchis, dcoarece ea se schimba la
28 din 1C0 de copii. Colorile cari s'au modificat sunt:
de 14 ori castaniul inchis, de 8 ori balaiul, de 4 ori
castaniul deqehis, °data' castaniul si odata roscatul des-
chis.
Culorile dobilndite in urma, au fost negrul de 15 ori
castaniul Inchis de 6 ori, cashniul de 2 ori, ro$catul
inchis 1.
Doi tineri s,i-au recapatat dupa pubertatc coloarea pa-
rului pc care o aveau -Inainte de- ivirea ei, coloare ear-e

www.dacoromanica.ro
212

suferise o transformare temporarA (inchisA) in timpul

evolutiei germeno-somatice.
In general pubertatea inchide coloarea parului si des-
chide culoarea ochilor.
Cred d aceste consideratiuni pe care le-am desvoltat
In V- 02, vA intereseazA, si ca au meritat a fi expuse
mai pe larg deck am facut-o and am vorbit despre in-
fluentele pubertAtii. CunoscAnd aceastil metodA simplA
de observatie, VA yeti exercita cu plAcer2 la determina-
rea culoar ei ochilor si yeti ajunge sl trageti rezultate
pedagogice folositoare.
De altfel aceste schimbAri de coloare a ochilor, nu
sunt fArri corelatii fiziologice si psihologice, corelatii pe
cari le yeti descoperi D-trA insiva.

Forf a
Cilnd se deprinde la joc, la unele sporturi, la lupte,
and face scrima sau gimnastid sub una din formele
ei, se poate vedea dad copilul are sau nu aceste trei
calitiiti fizice : forta, indemAnare si rezistenta, adica ra-
portul dintre durata fortii si durata repaosului.
Cel mai putin practic procedeu de evaluare a fortei
este proba dinamometrid, ale carei rezultate sunt foarte
diferite, dupA cum copilul este lAsat in voia lui, sati este
sub influenta unei emulatii sau a unei stimulAri, sau
dupA cum resorturile apasA direct pe suprafata articula-
tiilor metacarpo-falangiene, sau aceasta presiune este
micsoratA prin interpunerea unei budti de flanerá. In
fine rezultatele variazA asa de mult intre prima si a 8-a
exercitare melodid, in ck suntem siliti sA recunoastem
cA tifra obtinutA din timp in timp de un copil la proba

1) Dinamometru, aparat cu care se masoara puterea prin

strangerea lui cu mana.

www.dacoromanica.ro
 213

dinamometrului, nu prezintä nici forma sa absolutà, nici

cea relativä.
Ca incheiere propunem ca un exercitiu metodic, sl
preceadä ca si pentru celelalte exercitii gimnastice proba
dinamometrid.
Celelalte procedee de evaluare a puterei au insusiri
mai generale, mai putin localizate.
Tempera mentul
Temperamentul a fost foarte bine studiat de catre
profesorul Manouvrier, in lectiunile sale de la scoala
de antropologie din Paris. Acest savant a publicat
rezumatul acestor cercetäri in Revue Mensuelle de ¿'Eco-
/e d'Anthropologie, numerele din 15 Decembrie s'i 15
lunie, 1898.
Domnul Manouvrier considera temperamentele ca fiind
reprezentate prin diverse grade de potentialitate ner-
voasà. El distinge trei grade : superior sau tempera-
mentul stenic, mijlociu sau temperamentul mesostenic si
cel inferior sau temperamentul hypostenic. El crede a
evaluarea sa, trebue sä se, reducä la simpla apreciere a
gradului de energie nervoasä manifestatä in unele acte
sau in totalitatea actelor indivizilor examinati.
Vom nota dar cheltuiala de energie cu numerele dela
1-5 dupä sfatul D-lui Manouvrier : 3 reprezinta o e-
nergie mijlocie, 5 o energie superioara, 1 o energie in-
ferioara ; 2 si 4 energii foarte apropiate de cea millo-
cie, dar care se depärteazii oarecum de ea, 4 cu oare
care superioritate, 2 cu o inferioritate relativa, Ast-
fel am evaluat cantitatea de energie a scolarilor obser-
vati dela 1893 incoace, la scolile Andelys si in urmä
la St. Hippolyte-du-Fort, unde 300 copii, au fost cla-
sificati de mai mult sau mai putin energici, nu humai
dupà indicii/e luate asupra /or, dar mai cu searna dupà

www.dacoromanica.ro
214

obscrvatia duect6 asupra activitgtii lor, iin recreatie, la

plimbare, in timpul exercitiilor militare, la gimnastid
sau ajar in clas5.
Fiecare semestru adaogA la evalttärile precedente, e-
aluarea sa, si pot astral s'a' urmAresc pas cu pas mo-
.difidrile energiei, aduce de vàrstA, de crestere, de e-
ducatie, si de mediu. Cum pe de altrt parte variatiunile
acestor diferite influente, au fost notate periodic, in
acelas timp cu rezultatele examenului anatomic, fiziolo-
gic si'clinic, corelatiile organice ale fiecaruia apar treptat.
Am vAzut astfel «constituindu-se», < formula indivi-
dualà», care nu reprezintA o conceptie a mea mai
Inuit sau mai putin fericita, dar care s'a n'ascut din a-
ceste corelatii de fapte.
Dupg ce si-a dat pArerea asupra temperamentului, e-
ducatorul va Insemna si un numá'r oarecare de feluri de
a se prezenta ale copilului cari Impreun'a" cu tempera-
mentul pot sa ne condud pe calea aflärii caracterului,
aceasti sintezA complexA care 'a putut fi Ind -stabiltiA
in mod definitiv.
Educatorul va intreba pe OHO ce dispozitie are co-
pilul ciind se desteaptà, dad este trist sau tacut, dad
.este vesel si vorbaret sau -dad e ursuz si autoritar. Dis-
pozitia indeferentA se va nota cu 3, cea posomorkg cu
1 si cea tristA Cu 2
Dad din contrg firea copilului este veselà va fi no-
tatä cu 4, iar dud se manifest'd printeo veselie sgo-
motoasi se va nota cu 5.
Raportul dintre durata repaosului 0 durata sfortlirii
Educatorul va preciza aprecierea sa generalI asupra
inteligentei, -insemtand-o cu tifrele 1-5, ¡Um 5 argtând
3ntotdeauna gradul cel mai Malt al inteligentei. Memo-
zia poate fi evaluatA de educator in mod izolat, sau

www.dacoromanica.ro
 215

impreuna Cu I (inteligenta), dup6 felul sau personal de

r
a privi chestiunea. A, exprima alternarea, raportul --e,
adia raportul dintre durata repaosului si durata efortului.
Valoarea r si valoarea e reprezina niediile evaluki-
lor multiple, luate in diferite momente ale zilei, in cur-
sul diferitelor manifestatiuni de activitate somatid (As).
si intelectualà (A. c.) a copilului.
Tot in acest timp, veti nota conduita rnijlocie pe se-
mestre si atentia inijlocie.
Formula individuali, neeesitä oare cari calcule, desti-
nate a da elementele de care veti avea trebuinta la con-
stituirea sa ; rezultatele acestor calcule vA vor Iiimuri
deasemenea asupra lungimei fieckuia din cele 4 mari
segmente cari formeazA statura, deasupra lungimei mem-
brelor si segmentelor membrelor, asupra lungimei bus-
tului, asupra volumului craniului, asupra volumului trun-
chiului, asupra lungimei totale a membrelor superioare
si inferioare, asupra volumului muschiulaturei precum
si asupra capacitätii respiratoare.
Aceste calcule se mkginesc la simple operatiuni de
aritmetid, sckieri, adunki, inmultiri, impartiri.
Fiecare din aceste rezultate este pentru educator, des-
tul de reprezentativ din punctul de vedere al functiunii
si al conditiilor de individualitate. Facand aceste ca cule
el va putea constitui formula individuall si va putea in-
terpreta cu sigurantä si cu precizi2 putand scoate in
relief individualitatea somatidi, cu scopul de a indivi-
dualiza directia educativä.

www.dacoromanica.ro
 CAP1TOLUL X

DETERMINAREA «INDIVIDUALITITII SOMATICE» PRIN

«FORMULA INDIVIDUALA» A CRE5TERII 1)
Formmula individual b a cresterii si individualitatea somatic&
Formula individuall are In vedere functia. Constituirea forma-
lei indivIduale. Interpretarea sa.

ormula individuall a cresterii si individualitatea

somatic&

Individuali4atea somatica, ale arei el emente le-am stu

diat In capitolele precedente, este 'Ana la un punct, sin-
tetizatà In fiecare moment al cresterii prin «formula in-
dividualà a cresterii». Studiind constituirea acestei for-
mule vom intelege care este folosul studiului nostru, si
vom vedea diferltele interpretAri, de care este suscepti-
bil ,fiecare din partea formulei individuale.
Formula individual6 ja ca termeni de comparatie vo-
lumul craniului si volumul trunchiului : primul pentrucI
face ca sA interving ca factor capacitatea rezervoriului de
energie potentialà, care este si centrul «armonizarilor ) ;
iar pe celAlalt pentruca reprezintà volumul rezervoriului
in care se gAsesc reunite viscerele, cari au rolul de
transformator distribuitor.
1) A se vedea, La Formule indiciduelle de crolssance. Guide
des parents, du médecin et de l'éducateur. A. Maloine edit. Pa-
ris 1913.

www.dacoromanica.ro
 217

Foruula individual are In vedere functiunea

Inteadevär, formula individuala a cresterii are in ve-
dere relatiile functionale, precum sunt relatiile segmen-
telor viscerale intre ele, relatiile functionale ale acestora
cu intinderea ce au de alimentat din punct de vedere-
nutritiv $i energetic.
Trunchiul $i craniul sunt capacitäti, cutii cari inchid
viscerele i creerul. Trebue deci sä le evaluam volumul..
Forma lor neregulata nu permite cleat o evaluare aproxi-
mativä. Nici una din aceste capacitäti n'are o formä dc-
finitivä, a cärui calcul sl determine exact capacitatea._
lnmultind lägimea cu lätimea si cu inältimea nu se poate-
afla adeväratul lor cubaj. Intrebuintänd in lipsä de alt
termen expresia a cuba, nu vom avea pretentiunea sa
facem un cubaj absolut. Vom cAuta numai i vom obtine
ca volum, o evaluare apropiatä, care calculata cu ace-
le* elemente la diferiti .copii sau la acela$ copil in tun-
pul fazelor succesive ale cresterii, ne va permite sa coin-
paräm $i sa observärn diferentele, ceeace e foarte ins-
tructiv.
Inpartind cu 3 toate numerele cari vor intra in cal-
cul nu se schimbk nimic din valoarea lor relativä ; avem
insä avantajul de a mic$ora numärul tifrelor, precum
calcuiel e.

Constituirea foil/1111W individuale i interpretarea sa,

din punct de vedere educativ
Trunchiul cuprinde viscerele transformatoare-distribui-
toare.
(Aparatul digestiv, transforma substantele alimentare-
in substante nutritive ; aparatul pulmonar transforma'
sfingele vinos in sänge arterial, vasele chylifere
buesc singelui alimentele tranformatoare ; vasele lym-
fatice udä tesuturile, inima distribue sängele etc.).

www.dacoromanica.ro
218

Volumul trunchiului se afla inmultind cele 3 diaineti e

ale sale, diametrul tranversal, diametrul antero-posterior
si diametrul vertical (acesta din urma mäsurat prin dis-
tanta dela furca sternalA la pubis sau la marele trocan-
ter). Produsul acestei inmultiri se insemneazA cu y (vis-
cere). V variazi foarte mull de la nastere päril la viirsta
adult6 si este arAtat In fiecare fazA a crcsterii precum
si In fiecare semestru prin tare diferite.
Acelas lucru se intämplA cu produsul C rezultat din
tnmultirea dianietrelor craniului, al crtrui continut este
encefalul, adic5 creerul.
Raportul dintre C si V ne lamureste asupra propor-
tiilor relative ale viscerelor, ale vietii vegetative si asu-
pra relatiilor functionale de ordin nutritiv dintre creer
si som5.
Citul aratA educatorului cfunpul liber pe care i-1 lasä
isvoarele vegetative individuale pentru cultura cerebralA ;
el ti aratä timpul and trebue sA suprime aceastä cul-
turA, care i se (Ma scoalA spre a o tnlocui printeo cul-

full obiectivA, la care sA ia parte si corpul, cum ar fi

de exemplu !iv:I-Arlie de la amp, sau in lipsa acestora
InvAtarea unei meserii, dupA cum cerca J. J. Rousseau ;
si aceasta atat timrt pâtiA and organimul va dobändi
resurse vegetative mai puternice.
Mill raportului C in timpul pubertritii ete intre 20-
V
23 la copilul mijlociu, bine echilibrat, regulat. Aceasta
este o instiintare pretioasA pentru educator. Ceva mai
mult acest cat, care la copilul nou mAsurat este 71/, se
indreapta dupg o progresie determinatA cAtre aceastA
¡WA mijlocie de 20-23, astfel cA dupA valoarea sa, se
poate calcula distanta care desparte pe copil de incepu-
-till pubertAtii.
Pentru a aprecia, dupä cum ineritA, o indicatie de

www.dacoromanica.ro
 219

acest fel este de ajuns sa ne reamintim aceia ce am

invatat din studiul cresterii despre amomentul educativ»
al creerului.
Formula individuala si mai ales raportul C, Maud
V
pe educator sa cunoasca timpul care trebue sa tread,
pang. /a manifestarea pubertätii, fi va da putintá sa so-
coteasca de cat timp mai dispune pentru cultura puber-
tar% a creerului. Raportul C pune fatä in fata evalu-
V
area energetica a temperamentului, si a potentialitatii.
In ceiace priveste cheltuiala energiei, rapiditatea satt
incetineala sa, precum si importanta «debitului de ener-
gie a copilului» educatorul &eve in raportul dintre V
si o alta märime, 0 (oasele), o indicatie foarte suges-
tiva a cauzelor cari o opresc sau a cauzelor eari o
ajuta.
0 reprezinta lungimea totall a membrelor superioare
adáog,ata la lung-inica totala a membrelor inferioare. Este
deci o dimensiune liniarä si in unele privinte s'ar parea
curios, ca ea poate fi luata ca numärätorul unei fractii,
al cärui numitor este un volum. Dar sä nu uitam ca
noi privim aci functia si nu numai data anatomica.
Functia distribuitoare a trunchiului visceral este Cu atat
mai vie cu cat membrele sunt mai lungi. Variatiiie vo-
lumului lor datorit altor cauze de cat adipozei, n'au cle-
at putinä Inraurire asupra distribuirei ; lungirnea mem-
brelor are din contra', o influentä directa care se arata
In mod precis la copil, prin slabire, apatie, oboseala in-
tregului organism, rasfrandanduse asupra functiei ergo-
gene a centrelor nervoase.
0 ne lamureste asupra proportiilor relative ale inaltimei
V
totale a membrelor si a trunchiului sau mai bine asupra.
raportului dintre trunchiu si ramurile trunchiului omenesc.

www.dacoromanica.ro
220

Acest cat ne lamureste asupra posibilitatilor somatice

probabile.
El ne arata de cata activitate nutritiva este capabil
aparatul locomotor propriu zis. El arata partea organis-
mului, asupra careia educatia fizica trebue sa exercite
actiunea sa intaritoare. Educatorul afla cu ajutorul aces-
tui cal, marimea deficitului ce are de acoperit. Daca ra-
C
portul, ne-a aratat insuficienta trunchiului unui co-
V
pil, comparat .cu alt copil mijlociu din categoria sa, si
O
daca raportul confirma aceasta data aratandu-ne de-
V
ficitul trunchiului in functie de membre, nu mai incape
indoiala cr trebue sa lucram asupra trunchiului printeo
educatie fizica bine determinata.
C
Educatorul este avertizat prin cele dota rapoarte
V
. O
st ale formulei individuale, care ti arata punctul asu-
V
pra caruia trebue sa se indrepte actiunea sa ; ramäne ca
el sa lucreze in conformitate cu acest avertisment, daca
vrea ca mai inainte de toate sa ocroteasca desvoltarea
fizica, regulata a corpului.
Luminati prin formula individuala a cresterii vedem
cata chibzuiala cere formarea unei culturi generale, ne
putem da seama de precizia aplicatiilor educative ale
aplicatiilor pedagocice in punctele asa de limpede ara-
tate.
Procedand astfel, se va culege curand, rezultate incu-
rajatoare, nu va trece mult si educatia va schimba ti-
frele catului in sensul dorit, transformatorul-distribuitor
va castiga in volum, iar membrele nu vor creste in lun-
gime deck moderat, astfel ca incetul cu incetul dispro-
portia va scadea.

www.dacoromanica.ro
 221

Pentru a simplifica calculele precedente VA' reamintesc

ca eu impart toate numerile ca 3, ceeace nu schimba
intru nimic valoarea lor relativä.
Desvoltarea mu$chiularä se arata prin diferenta dintre
eirconferinta minima a antebratului $i circonferinta maxi-
ma a aceluia$ segment. Circonferinta minima a ante-
bratului area aproximativ volumul conjunctivo-osos.
Scazand aceastä circumferinta din grosimea cea mai
mare a antebratului, se obtine grosimea muschilor anti-
brachiali cu vasele, cu nervii $i ca tesuturile lor cutanee.
Litera M, care aratä aceasta diferenta, poate fi con-
sideratä ca reprezentând volumul muschiular, in functie
. M
o' Puterea, in functie de lungimea
de volumul osos $1
bratelor.
Educatorul va avea cea mai mare grija, ca sa pastreze
echilibrul intre V, M, C, care este o conditie de stabi-
litate $i de putere ordonata a individului cu mentinerea
isvoarelor necesare actiunei procreatoare.
Daca ne ocupam de capacitatea respiratoare, care se
arata prin largirea toracicä cand inspiram, se obtine R,
scazänd din diametral transversal al toracelui In inspirare,
diametrul tr3nsversal al toracelui in repaos. Se mai poate
capata valoarea R, scazand circumferinta toracia xifi-
sternalä când este in repaos, din aceia$i circumferinta
xifisternala in inspiratie.
Pentru a evita once confuzie in facerca comparatillor
vom nota prima aliare a capacitätii cu R d, iar pe a
doua ca R p.
In cercetarile mele, caut pe R p, pentru ca sa pot
face comparatia intre rezultatele noi $i cele precedente,
cu tifrele copilului mijlociu la fiecare värsta, dar nu ne-
glijez diametrele in inspirare, lucräri la care tin sä va
limitati pentru motivele anatomice, pe cari vi le-am ail-
tat mai sus.

www.dacoromanica.ro
222

Valoarea R. serve§te la stabilirea a diferite considera-

tiuni, cari toate prezintä pentru educator un viu inte-
res. Cu toate acestea R, (capacitatea respiratoare), nu
poate fi pug in formula individualä pe acel plan cu
datele precedente, pentrucA ea cere interventia copilului
asupra cäruia se experimenteaza §i a bunei sale vointe,
cum se Intämplä cu proba spirometrica ').
De aceia aprecierea acestei valori nu se poate face
in mod sigur.
Cu toate acestea, mediile calculate asupra unui mare
numär de cazuri particulare ne face sä afirmärn cä dupl
pubertate, se mic§oreaza procentul respirator al lui R.
Acest fapt este susceptibil de diferite interpretäri, pe
cari trebue de asemenea sä le studieze educatorul. Mic-
§orarea cre$terii lui R, dupä pub ertate, exprimä oare, a
miqorare a activitätii respiratoa re ? inteo mäsurä oare-
care este in adevär o micsorare a activitätii respirgoare
in comparatie cu activitatea pre-pubertarä. Dar aceastà
micsorare a lui R, corespunde cu procedura unui alt
fenomen, adicä cu «schinibarea directiei lärgirei majore
a plämilnului», care din transversalä cum era inainte de
pubcrtate, devine verticalä.
Educatorul trebue sä controleze aceasta functiune i
aceasta inlocuire, cäci pozhia pe care o ia corpul copi-
lului cänd stärn jos, impiedicä mi§carea diafragmei, care
impinge la rändul ei viscerele abdominale.
Cum, pe de altä parte, in pozi(ia sitind jos, pozitia
membrelor-superioare ale §colarului §i curbarea coloanei
vertebrale, impiedicä desveltarea toracia transversal,
actasta pozitie este in realitate obstacolul care .impie-
dica desvoltarea in cele cloud directiuni ale lärgirnei pul-

1) Spirometru, aparat pentru mAsurarea capatittlii pulmcnare.

www.dacoromanica.ro
 223

Trionare si este posibil a miesorarea desvoltarii toracice

-care urmeaza dupg pubertate, sä se datoreascA acestor
circumstante acolare.
R va fi urearit de educator, dar mai mult pentru a
-avea indicatiuni 5i avertiz'ari. R pate fi controlat eu
ajutorul clatelor anatomo-fiziologice corelative, iar fiecare
copil trebue urmilrit spre a se vedea cum se comport5
-elfat6 de aceastä 'atoare a lui R si fata" de varia-
tiile lui.
.4,
* *

Calea e deschisa. Datoria D-tra a tutulor, care %a

.ocupati cu studiul copilului, este sä verificati deductiile
mele precedente, si sä" inmultiti aplicatiile folositoare ale
rezultatelor pe cari le clg metoda auxanologid.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE ')
Pentru bibliografie Ong la 1901, vezi Recherches Anthropo-
métriques stir la croissance des diverses parties du corps".
Par is 19u2-3.

APERT (Dr E.). Les Enfants retardataires. Les actualités

médicales. Paris 1902.
Les Maladies familialets. Paris 1906.
BARDLEBEN (K. voN.) Weitere Untersuchungen iiber Link-
slaindigkeit. Verh. anat. Gesellschaft. Leipzig 1911.
(K. v.) Statik u. Mechanik des menschlichen 'Or-pers.
Leipzig 1909.
B/ANCO. Enfants de Madrid.- Revue de l'Hypnot. Fev.
1910.
BoNcoua (PAuL). Anthropologie anatomique. Paris 1911.
BRANCA Précis d'Histologie. Paris 1906.
BUSCHAN (Dr Georges). Menschenkunde. AusgewillzIte
KaPitel aus der Naturgeschichte des Menschen.
Stuttgart 1909.
BUTTE: Dik rSle du médecin scolaire dans l'éducation
physique de l'écolier. Médecine scolaire.
CHAILLOU et MAC AULiFFE. Murphologie médicale. Pa-
ris 1911.

1) Vezi urmarea Bibliografiei pag 231.

15

www.dacoromanica.ro
226

CA MAN. Cas d'art* de dévelopement. Médecine mo-

derne, 1893, p. 86.
CHAN'rRE. Nombreuses communications Bulletin de la
Société d'Anthropologie de Lyon.
CHAUMET. Croissance des Enfants des Ecoles de Paris.
Tr. de méd. Paris 1906.
CLAPARÈDE La Psyaologie de ?enfant. Genève. 41'

édit. 1911.
COLLIGNON (DI'R.) Etude anthropométrique des princi-
pales races de France. Bulletin de la Société d'An-
thropologie de Paris 1883.
COMBE (de Lausanne). Körperlänge u. Wachstum der
Volkschulkinder in Lausanne. Zeitschr. f. Schulge-
sundheitspflege 1893.
COMBY, Traité des Maladies de l'Enfance. 1902.
COURTADE. Diamètres thoraciques, leurs rapports avec
le périmètre et la surface de section du thorax. Méd.
Scol. 19!!.
CRUCHET. La Pratique des Maladies des Enfants. Pa-
ris 1909.
DAFFNER. Das Wachstum des Menschen. Leipzig 1897.
D &bait. lnfantilisme régressif par atrophie testicu-
laire. Soc. Méd. des H6p. 7 juin 1901 et Puberté chez
la femme. Paris 1906.
DELPEUCH (Armand). Rétrécissement mural et arrét de
développement. Sociétc médicale des H6pitaux. Avril
1899.
DONALDSO'sl.The Growth of the brain. London 1905.
DUFESTEL. Hygiène scolaire. Paris 1909 (Thorachomètre
de Dufestel).
DUPRE. Développe ',tent anormal du système pileux chez
les aliénés. Congr. de neurolog. de Limoges 1901.
DUPRE et RIRIEBRE. La psychologie de la puberté. T.

www.dacoromanica.ro
 227

I du Traité d'Hygyàne de Brouardel, Chantemesse,

Mosny et Thoinot. Paris 1906.
FORGUE, Précis de Pathologie externe, 1901-3.
GAUPP E. Die äusserin Formen des Menschlichen 1(ör-
pers in ihrem allgemeinen Zustandekommea. Jena
1911.
G1R0UU. Observations sur le développement de l'enfant.
Petit guide d'Anthropornétrie familiale et scolaire. Pa-
ris 1912.
GlUFFH1DA RUGGIERI. La Questione dei Pigmei e le V.-
riazioni morfologiche dei gruppi etnici.
°ODIN. De la rnéthode ifi suivre dans la récolle des docu-
ments relatifs ci la croissance chez les différents
peuples. Institut français d'Anthropologie 1911.Des
lois de Croissance. Société italienne d'Anthropologie
de Florence, 1913.
GON1N, A et AMR/UMW. Uniformité de la croissance
chez les jeunes bovidés. C. R. de la. Société de Bio-
Iogie. Paris 1911.
GRANCHER. Traité des maladies de l'enfance, 1913.
GRASSET. Trade de Physiopathologie. Montpellier, 1912.
HALL (8tanley). «Adolescence> Londres 1910.
HALLS DALLY (DL J. T.) Inquiry into the physiological
mecanism of res pirat. Journ of anatomy a. physio-
logy. Octob. 1908 p. 93.
HEMMER. Zeitsch. f. podo g. Psycho!. II, 1900.
Hum. indice respiratoire. Journ. des Pratic. janv. 1911
et Presse méd, mars 1911.
H1RTZEL. Handbuch der Entivickelungsgeschichte des
Menschen. Leipzig 1910.
HOESCH-ERNST. Anthrop. psycholog. Untersuchung an
Ziiricher Schulkindern, Thèse de philosophie, Zu-
rich 1906.
HoussAvE. La morphologie dynarnique. Paris 1910.

www.dacoromanica.ro
228

JAKSON. On the prenatal growth of the human body

an the relative growth of the various and parts
Americ. J. anatomy. Vol. pc, p. 117-165.
KLAATSCH, H. Entstehung u. Entwickelung der specifisch
Menschlichen Merkmal. Wien 1911. Fortschritte na-
turwissenschaftlichen Forschung B. III.
KING. Meastrrements of the physical growth of two-
children J. ed. Ps. Mai 1910. (Journ. of educational-
PsYch.)
LAGOTAL 4 (en collaboration avec E. Pittar)d). Les ¡(urdes
LIEBREICH. L'asymétrie de la figure et son origine. Pa-
ris, Mas son 1908.
LIvi (D" Ridolfo). Cause du dextrisnze --et du nzanci-
nisme, Atti della Societa Romana di anthropologia.
Roma 1h08.
LoBsiErkr. Schwantungen der psychischen Kapazillit. Ber-
lin 1902.
LOEB (J.)Das Leben. Leipzig 1911.
LOISEL. «La préspermatogenèse». Congrès de Méde-
cine 1900.
MANOUVRIER (Dr L.). Etude sur les rapporks anthropo-
métriques en général et sur les principales propor-
tions du corps. Mém. Soc. Anthrop. Paris T. II. 3e sé-
rie 1902, 3e fasc.
MARFAN. Le rachitisme et sa pathogénie. Paris (actua-
lités médicales) 1911.
MAYET (Dr Lucien). Le valeur moyenne da coefficient
de robusticité chez les enfants de sept d treize ans
d'après 1250 observations et 5000 metzsurations,
XXX Vme Congrès de l'A. F. A. S. C. R. 1906.
Le développent physique de l'enfant. Etude som-
maire des principaux éléments d'appréciation de la
croissance normale du corps de l'enfant. Journ. méd.

www.dacoromanica.ro
 229

français. Sept. 1912 et 2e &lit. avec 12:fig. et diagram-

mes. 'Paris 1913.
MELZI. Anthropologia pedagogica. Arona 1899.
MONTESSORI. Anthropologia pedagogica (1906 (?)).
MORAT et DOYON. Physiologie humaine. Paris 1902.
_MAC AULLIFE et CHAILLOU. Morphologie médicale. Pa-
ris 1911.
MEIGE art. Gigantisme da P M C.
Mom.,Ism. Die Körperproportionen der Primaten. Mor-
phologisches Jahrbuch B. XLII. H. 1/2.
NICOLÁS. Anatomie descriptive. Nouvelle édition (de l'A-
natomie de Pokier, Charpy et Nicolas) Paris 1912.
PAPILLAULT. L'homme moyen à Par/s. Bulletins et Mé-
moires de la Société d'Anthropol. de Paris 1902.
PITTARD et THERAz. Mandibule et dents en fonction de
la capacité cranienne. Cong. A. F. A. S. Lyon 1906.
PITTARD et 1AGOTALA. Les Kurdes- Bull. de la Soc.
Roumaine des Sc. Bucharest 1911.
PLoss H. Das Kind in Brauch Si/te nd der Völker.
Leipzig 1911.
PLOETZ (Dr A.). Travaux divers in Archly. f. Rassen u.
Gesellschatts Biologie. Leipzig.
POUTRIN. Contribution à l'étude des Pygmees d'Afri-
que. T. XXII, p. 421 et T XXIII, p. 349. L'Anthro-
pologie 1911.
PRENANT. La substance hérédilaire et la base cellu-
laire de l'hérédité in Journ, de l' Anat. et de la Phy-
siolog. No. 1, 1911.
12ANKE (J.). Der_Mensch B. I. Entwichelung Bau u.
Leben des menschlichen Körpers. Leipzig 1911.
RECHE (Dr. O.). Untersuchungen iiber W achstum u. Ges-
chlechtsreife bei Melanesischen Kindern. Homburg
Archiv. Anthrop. 1910.

www.dacoromanica.ro
230

RICCARDI. Circonferenza toracica e statura, etc. Pavie

1887.
RIVET. Recherches sur le prognathisme L'Anthropologie
T. XXI No. 6.
SCHMID7MONNARD. Ueber den Einfluss der Jahreszeit u.
der Schule auf das Wachsturn der Kinder. Jahresben.
f. Kinderheilkunde 1895..
SCHMID-KUM. Die oberen Stufen des Jugendalters.
Congr. Kinderforsch. Berlin 1906.
SCHWERZ (Dr Franz). Versuch ewer Anthropologisch.
Monograph. des Kantons Schaffhausen. Denkschriften
der,Schweiz. Naturforschenden Gesellschaft, B. XLV.
Untersuchungen fiber das Wachstum des Menschen.
Arch. f. Anthropol. N. Folge. B. X., p. 1 à 38.
Ueber das Wachsturn des Menschen Bern. 1912.
SERGI. Origine et expansion de la race méditerranéenne.
Leipzig 1897.
SIGNORELLI.11 diametra vertebrate. Att: Societa Ro-
mana Anthropol. 1909. Vol. 14, p. 219-238.
STANLEY HALL. Adolescence: Londres .910.
STIER E. Studien fiber Linksheindigkeit. Monatschrift
Psychiairie u. Neurologie. B. _5. H. 5.
ST/iATZ. Wachstum u. Proportionen des Menschen vor u.
n. der &burl.
Wachstum u. Proportionen les Foetus. Zeitschrift
Geburts u. Gynäkologie.,
Atavismus des ntenschlichen Ohres.
Ueber die Norniatgestalt des Menschen. 6 fig.
Grösse u. Proportionen der ntenschlichen Rasseit
Arch. Anthropol. N. Folge. B. 8 et B. 10.
TEsTuT. Traité d'Anatomie humaini . 3600. fig., 6°
Paris 1911-12..
TESTUT et JACOB. Anatomie topagraphique. Paris 1922.
VARIOT. Traité d'Hygiéne infantile. Paris P.-.09.

www.dacoromanica.ro
 231

VARIOT et LASSA BLIERE. Sur l'inégalité de volume des

glandes mammaires chez la femme. (Acad. des Sci-
ences. Juillet 1908).
VARIOT et CHAUNIET. Croissance des Enfants des Eco-
les de Paris. 1906.
VARIGNY (H. de). Article Croissance (Zoologie) du Dict.
de Ch. Richet.
VIALLETON. Elements de Morphologie des Vertares.
Anatomie et Embryologie comparees. Paris 1911.
VIOLA. Le Leggi di correlazione morfologica dei tipi
individuali. Lavori del Inst. di clinica medica gener.
dell. Universit. di Padova. Vol. IV. Milano 1909.
VOLKON; . Variations squelettiques du pied chez les pri-
mates et les races humaines. Bull. et Mém. de la Soc.
Anthr. de Paris 1901-1903.
WAGNER, W. Entwickelung des Kinderkörpers von der
Geburt bis z. Abschluss des Wachstums Hanovre.
Ver. Ziichtungsk. 1911.
WEISSENBERGER. Das Wachstum des Menschen nach
Alter, Geschlecht und Rasse. Olobus XCIV, 22 graph.
Tab. und 2 Taf. Stuttgart 1905.
Die Körperproportionen des Neugeborenen. lahr-
buch f. Kinderheilkunde 1906.
Das Wachstum des Menschen. Studien u. Forschun-
qen zur Menschen und Val kerkunde VIII. Stuttgart
1911.
Urmare la Bibliografie
Trade d'Hy-
ANTHON Y, R. Anthropologie physique in
giène de Brouardel, Chantemesse et Mosny, Paris
190'5.
BLANCHARD, R. Bulletins de l'Académie de Medecine.
BOAS (Franz). The Growth of Children in Science, vol.
XX, 1892 and new-series vol. V. New-York 1897.

www.dacoromanica.ro
232

DEMMER, J. Quelques observations et mensurations sur

les Nubiens qui ont été exposés cì Genève en AotIt
1880. Bulletin de la Société d'Anthropologie, 1880,
p. 594.
Races el peuples de la terre. 1 vol. Paris 1900.
Essai d'utze classificatiott des races huntatnes. Bulle-
tins de la Société d'Anthropologie, T. XII, p. 320.
°LEY. Physiologie humaitte. Paris 1910.
HRDLICKA, A. Physical difference between white and.
colouredchildren of the same sexes and the same
ages. 1898.
HRDLICKA. Report on anthropological work in the State
Institution for feebleminded Children, Syracuse N.
S. 1899
Physiological and fnedical observations among the
Indians of souM western United States and Nort-
hern Mexico. Smithsonian Institution, Bureau of Ame-
rican Ethnology, Bulletin, 34, Washington 1908.
LAGOTALA. Compte renda sommaire da XI'Ve Congrès
international d'Anthropologie et d'Archéologie pre.
historique. (Genève sept. 1912) in Bulletins de la So-
ciété d'Anthropologie de Lyon.
LE DOUBLE. Tiaité des variations du système nzuscu-
laire. Paris 1897.
LK BON. Recherches expérimentales sur les variations
du cerveau et du crane. Bulletins de la Société d'An-
thropologie 1878.,
Lout (Dr Ed). Observations anthropologiques sur le sys-
tème musculaire des nègres.
MARTIN, R. Anthropometrische und Craniometrische
Technik. Zurich. Filssli, 1903.
MOCHI (Prof') Bulletins de id Société Ital. d'Anthro-
pologie de Florence.

www.dacoromanica.ro
 233

PAUL-BONCOUR (DI. Georges). Le Femur. (Prix Broca).

Paris 1900.
Anthropologie anatornique ; crâne, face, tke sur le
vivant, Paris 1912.
PITTARD. La taille, le buste, les membres supérieurs
et inférieurs che e 121 Tziganes des deux sexes (783
hommes et 430 femmes étudies principalement dans
la Dobroudja). Bull. -de la Soc. des Sc. de Bucharest
1906.
influence dé la taille sur l'indice céphalique. Bull.
de la Soc. d'Anthropol. 1905,
Analyse de quelques grandeurs du corps chez
l'homme et chez la femme. Bull. des Sciences de Bu-
charest. 1906.
RADOSAVLIA ILH (ProfP Dr Paul R.). Professor Boas'
new theory of Ihe form of the head, a critical
contribution to school anthropology. Lancaster Pa. u.
S. A. 1911.
Die Eniwicklung des Kindes inrzerhalb der Schul-
"jahre. Eine Skizze aus der Experimental-Pddagogik.
Monatshefte für deufsche Sprache und Pädagogik
1912.
REGNAuLT, F. Bulletins de la Société d'Anthropolop,ie,
1902-1912.
RErztt s. Ethnologische Scrifien, Stockholm 1864.
Vittalow Archiv. f. Anthropologie, T. IV, 1871.
WEISSGERBER, art. Bouche, Front, Barbe du Dictionnaire
des Sciences Anthropologiques.

www.dacoromanica.ro
 Explicarea cator-va termini technici
A

Agerimea simfarilor: gradul, preciziunea, finetea func-

-tionärii lor.
AdipozO: infAsurarea in gfäsime a diferitelor pArti
ale corpului.
Adolescenta: corespunde cu faza pubertarA a copilä-
riei : ea incepe cu doi ani inaintea aparitiei pubertAtii si
tine inca doi ani dupA ea.
Alternare: insemneazi aci succesiunea unei faze de
repaos relativ unei faze de activitate.
Anthrópologie: istoria naturalä a omului.
Anthropometrie: mgsurarea omului cu ajutorui metrului.
Asymetrie: asimetria umerilor, spre ex. exist6 cand
cei doi umeri nu se ggsesc in acelas plan orizontal.
Auxanologie: studiul cresterii dui:a metoda auxa-
nologia.
Auxanornetru: instrument care reuneste diferitele mij-
loace de m5surä auxanologid (stinghia metru sau toaza
in picioare, toaza culcatg, plana indicatorul) si aparte
panglica metricä si bascula.
Armonizarea obiectivd: acordul dintre soma si creer
In vederea ictului ce au de indeplinit.

www.dacoromanica.ro
236

Anvergura, /flare anvergurd: Distanta -dintre extre-

mitatea unui medius $i extremitatea celuilalt, cirtd bra-
tele stint intinse in lat.
B
.Brachyshel: individul ale cartfi membre inferioare sunt
scurte comparativ cu bustul.
Brat: Segmentul membrului superior cuprins intre cot
$i acromion.
Bust: Partea superioarä a corpului dela planul scau-
nului pana la vertex.
C
Crestere neegala : activitatea diferitä de crestere a
diverselor tesäturi, cari intrà In constitutia aceluia$i organ.
Canon antropometric: proportiunile mijlocii ale omu-
lui, determinate cu ajutorul metrului.
Cartilagiu: Tesutul de transitie al osului. Unele car-
tilagii precum $i febro-cartilagiile, nu se osificA dedt
In mod exceptional.
Cartilagiu de legaturd: cartilagiu juxta epiphisar este
situat aproape de extremitatea oaselor lungi ; el produce
tesut osos $i contribue la lungirea osului.
Clinicil: Observatie clinicä a unui organism care su-
fera o turburare.
Coloan'd vertebra'd: sustinätorul osos al jumatätii
superioare a corpului.
Corp thyroid: glandä cu secretiune interna situatä la
baza anterioarä a gâtului, deasupra furcii sternale $i
dreia i se atribue o influentä importantä asupra des-
voltärii corpului ;
Copildrie: perioada- vietii omului care fine dela nastere
panä la qjunete» cu alte cuvinte panä dupä doi ani dela
aparitia pubertätii.

www.dacoromanica.ro
 237

Diafragma: un muschiu turtit care separä cavitatea

toracia de abdomen si contribue foarte mult la actul
respiratiei.
Distal: Este acela dintre cloud segmente care este
mai departat de punctul de /egätura al membrului exminat.
Darlos: Muschiul pielos al scrotumului.
E
Etnbriogenic: care da nastere la elemente emb-rionare.
Embrionar: care se raportä la embrion, prima fag a
vietii intra-uterine.
Energie: forta transformatä de centrele nervoase si
Intrebuintata in toate manifestärile de activitate somatica
ji psichic5.
Ergogen: care da nastere energiei.
Eunuc: individ lipsit de organele de reproductie si
care n'a putut sä-si faca pubertatea.
Euforie: stare bunk efectul unei bune functionäri
orggnice.

Functiune: functiune fisiologica, conditie organica de

activitate.
Foetal: care se raportä la foetus, a doua faza a vietii
intra-uterine.
Fenomene: fapte de ordin mai ales fiziologic.
Fiziologic, stare fiziologicd: starea de functionare
regulata a organismului.

Germen: element reproductiv.

Germinal: care deriva din germeni i prin urmare
este o conditie a functiunei de reproducere.

www.dacoromanica.ro
 238

Gigantism total: este o exagerare a tuturor dimen-

siunilor corpului; daca exagerarea nu priveste deck pe
un segment, ginntismul este segmentar.
Gimnastici:' copii deprinsi cu gimnastica.
Gambd: segmentul care tine de la osul glesnei pinä
la genuchi, segmentul membrelor inferioare.
Gdt: segmentul care se cuprinde intre furca sternall
si conductul auditiv.
Gambit': segmentul care fine dela osul glesnei !Ana
la genunchi, segmentul membrului inferior.
Gett: segmentul care se cuprinde intre furca sternall
$i conductul auditiv.
H

Hypertrofie: Cresterea unui tesut sau a unui organ in

ceiace prive#e una sau mai multe dimensiuni, prin in-
grosarea sau inmultirea elementelor constitutive_
Hipotizd: glandd cu secretiune interna situata in cra-
niu sub creer. Ei i se atribue un rol important in des-
voltarea corpului.

Individualitate: ceiace este constant inteo fimta ome-

neasca.
Individualizare: arta-de a o potrivi cu individualitatea.
Immatur: se zice despre animarul si despre omul
nepurber.
Inhibitoare: (cauzà) cauza care pune stavi15.
Instabilitate: aci nu este vorba cleat de instabilita-
tea fizica, somaticä.
Internubilo-pubertard(perioada): corespunde tineretei
si fine dela sfarsitul pubertatei P3 As (doi ani dup5
aparitia sa) 'Ana la nubilitate.

www.dacoromanica.ro
 239

Larynx: organul vocii, care ocupa partea de mijloc

a gâtului.
Linie seminald: generatiile succesive ale celelelor
germinale.
Linie somaticd: generatiile succesive ale celulelor
somatice.
Locomotor: organ locomotiv, mus chiul, osul, mem-
brele, etc.

Macroskel: bust scurt in comparatie cu membrele

inferioare.
Majoratd, (cre#ere majoratd)_:. cresterea unei dimen-
siuni mai mult ca de obiceiu in acelas interval de firm).
Matar: sinonim cu puber; se aplica and e vorba
de animale.
Mezatiskel: bust mijlociu in comparatie cu membrele
inferioare.
Metodd auxanologicd; metoda studiului cresterii, care
urmäreste pe acelas copil, si-1 observa periodic cu aju-
torul unui mare numar de masuri, si printr'un studiu
cat se poate de complect, facut din trei puncte de ve-
dere anatomo-psihologic, psihologic si clinic.

N
Nanism: micsorarea excesiva a dimensiunilor corpu-
lui. Nanismul poate fi total sau poate sa se marginea-
sca nnmai la un segment al corpului, nanism segmentar.
Nubilitate: timpul cand soma poate sa dea un con-
curs perfect germenului, sau mai bine zis, epoca la care
corpul aiinge limita cresterei sale, si devine un factor
capabil i ordonat al functiei de reproducere.

www.dacoromanica.ro
240

Nutrige: asimilarea de atre tesut a hranei transfor-

matà i distribuitä de viscere trunchiului.
o
Ontogenie: desvoltarea
Ontogenie post-foetali desvoltarea ce urmeazä ime-
diat dupä na§tere.
Osteogen: care dà nastere tesutului osos ; cartilagiul
de legAturä are o putere osteogeng, periostul asemenea.

P: in auxanologie aratà perii de pe pubis. Cind abia

apar, ei se inseamnä P'; pe mäsurä ce se inmultesc P, pri-
mesta un exponent mai mare, care nu-trece insä nici-
odatà de 5.
Patologic, stare patologicd: stare- de boala.
Perimetru, perimetrutoracic: circumferinta toracelui,
grosimea trunchiului.
Periost: acoperisul conjuctiv si vascular care acopera
osul si are putere osteogenä.
Placenta: organ vascular, care in uter transmite co-
pilului prin cordonul ombilical tot sangele trebuincios
la in`retiner ea vietei si cresterei sale.
Placentar, alimentafie placentard: alimentatie intra-
uterinä, alimentatia embrionului si a foetusulul, alimen-
tatia copilului inainte de nastere.
Potentialitate: energia latentä de care dispune creerul.
Prepuber: care precede pubertatea, fie dela nastere
fie de la o epoc4 fixä a copiläriei. Este foarte practic
sä insemnAm prepuberul cu P' Ora la 138 A', dela apa-
ritia primilor peri pänä la inceputul pubertAii.
Proces: Succesiunea fenomenelor cari fac ca evolutia
sä progreseze.
Proximal: Acela dintre doua segmente care este mai
apropiat de punctul de legAtura al membrului.

www.dacoromanica.ro
 241

Pubertate : Perioada de maturitate a organelor de re-

producere.
Prepararea ei cere doi ani in mijlociu P1 pâtiä la P3
A', iar instalarea sa, asemenea 2 ani : P8 A' pânä la P5
A8 (sau A5). Inceperea so, P3 A', precede cu 5 ani in
mijlociu starea adultä la cele douil sexe.

Rapoarte antro pometrice : Se calculeazä impärtind

numärul cel mic inmultit ca 100 prin ce! mare.
Receptivitate, stare de- receptivitate: starea organis-
mului, creer sau somä, favorabilä infilträrilor sträine,
atat ideilor cit si microbilor toximelor, etc.

Scoliozà: Deviatia coloanei vertebrale.

Segment: Partea corpului ..cuprinsä intre douà puncte
de orientare.
Simfuri : Organele cari pun creerul In legiiturä cu
lumea exterioarä.
Soma: Corpul fati creer. Mai aratà inca aici, totali-
tatea viscerelor trunchiului (volumul trunchiului) : V.
Spirometru Aparat cu care se misoarä cantitatea de
aer expirat.
&atara: Inältime.
Sintezd : Reconstituirea efectivä sau mintala a intre-
gului ale carui elemente au fost destkute pentru

Talle: Staturä, inältimea -totala a omului socotita dela

pämiut pänä la cre$tetul capului, formatà din cele patru

www.dacoromanica.ro
242

segmente suprapuse : membrele inferioare, trunchiul, gâ-

tul $i craniul.
Tegument: Suprafata cutanee, pielea.
Torax: Segmentul costal al trunchiului, dcla unghiul
anterior al coastei a zecea Oda' la furca sternalà.
Thymus: Glanda cu secretie internä asezatà lang6 fata
posterioarà a sternului. Ea nu se 015 deck la copil si
se micsoreazA pe nfäsurà ce ovarul sau testiculele se
märesc.
Tyroidd: Glandà cu secretie internä asezatä in partea
de jos a gâtului, in fatA, deasupra furcei sternale, a-
rea i se atribue o mare influentä asupra desvoltkii
corpului, numitä : glanda tyroidil, sau corp tyroid.
Tyroid: cartilagiu tyroid: FormeazA o proeminentä
la partea mijlocie a gitului (märul lui Adam) $i face le-
gätura intre coardele vocale. Este fibro-cartilagiul ; nu
se osificä.
Traumatisme : Isbituri, lovituri.
Trunchiu: Segment constitutiv al inältimei, care se in-
tinde dela pubis pinä la furca sternalk inchizand in el
viscerele transformatorului-distribuitor.

Variatiunea proportiilor, a dimensiunitor : Aci se a-

plici schimbkilor cari se ivesc in timpul cresterii.
Vegetcdiv : Aci are intelesul de nutritor, contrariu lui
psihic.
Vertex: crestetul capului, cel mai de sus punct al
craniului.
Viscere : Organele inskcinate cu elaborarea elemen-
telor cari asigurà viata, intretinerea $i cre$terea corpului

www.dacoromanica.ro
 243

organizat, care le contine. Ele sunt hnpgrtite in doua

cavitgti osoase cari le apgrA : trunchiul i craniul prelurt-
git prin coloana vertebra16.

Xifistenzal: Nivel punct de orientare xifisternal, care

corespunde extremiatii inferioare a sternului, articulatiei
sale cu apendicele xifoid.

www.dacoromanica.ro
 Tabla plan§elor
PI I. Proportiunile diferitelor segmente ale corpului
comparate cu statura (= 100) la värstele evo-
lutiei,
Pl. II. Värstele evolutiei comparate cn värsta adulta
creterca absoluta.
Pl. III. Cresterea diferitelor climensiuní ale corpului
omenesc la varstele cAnd ele se dubleazà, se
tripleazä, se impätrese.
Pl. IV. Statura. Ritmul lungirei sale,
Pl. V. Varstele e% olutiei in raport cu vârsta adulta.
(Cresterea relativä, totalà i segmentara.
PI. VI. Proportiunile corpului la 13 ani §i V2 compa-
rafe ca proportiunile la 17 ani 3 2 i la 23 ani 1/2
Pl. VA. Curbele variatiunilor proportlonale ale puncte-
lor de orientare intre 13 ani si 3/2 si 17 ani 1/2
Pl. VIII. Proportiunile diferitelor Orti ale corpului /a
indivizli de aceia varstä.
Pl. IX. Crqterea schematia comparatà a lui G. (ger-
menul).. C. (creerul) §i a luí V. (víscerele)
Pl. X. Alternärile semestriale ale cre0erilor intre 13 aní
i 17 ani i 1/9
si 3/2
Pl. XI. Iraltimea luata când copilul sta in picioare (A)
i inältimea luEdä cand copilul stä jos. (B)
la' 10 finen.

www.dacoromanica.ro
246

Pl. XII. Controlul efectelor gimnasticei (statura, peri-

metru, greutate).
Pl. XIII. Controlul -efectelor gimnasticei. (diametau, cir-
cumferintà).
Pl. XIV. Controlul efectelor gimnasticei (ingltime, peti-
metra greutate.)
Pl. XV. Puncte de orientare pe schelet i pe siluetà la
diferite varste.
Pl. XVI. Puncte de orientare Semi-siluetele geometrice
si curbele de cre#ere.

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATER1E

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATER1E
Notig biograficä Pag. 9
Precuvantare Pag. 1.1
Introducere Pag. 13
PARTEA I

ANALIZA CRE§TERII
CAPITOLUL J. PENTRUCE STUDIUL CREVERII COPILULUI
TREBUE Si FACA PARTE DIN MATER11LE PREDATE
INTR'0 COALA. A §TIINTELOR EDUCATIEL Pag. 15
Vársta scolarl este inainte de toate un timp_de crqtere. Cre§-
terea are o influentl dublà asupra functiei cerebrale. Studiu nou ;
pe ce se bazeazà. Scurta privire asupra lAmuririlor pe cari poate
sA ni le dea studiul cresterii. Scopul acestui studiu este deter-
minarea individualitAiii somatice a copilului.

CAP1TOLUL II. METODA rNTREBUINTATA IN SI UDIUL

CRE§TEIIII SAU METODA AUXANALOGICA. Pag. 25
Metodele cari trebuesc inlaturate. Lipsa de valoare a mAsuri-
lor izolate. MAsura inaltimei este folositoare nurnal cand e Inca-
drata. Ritmul cre§terii corpului In lungime. Ce este adolescenta
Cea mal mare crewre post-foetala a corpului prin membrele
inferioare se face futre na§tere l etatea de 7 ani, iar nu In apro-

www.dacoromanica.ro
250

pierea pubertAtii. Metoda care trebue urmatA este acea pe care

o dicteazg insAsi natura fenomenelor l rezultatele folositoare
ale observatillor.

CAPITOLUL III. PROPORTIILE METRICE ALE COPILULUI

DELA NABTERE PANA LA VIRSTA ADULTA. Pag. 34
Proportiile corpuiui omenesc i artistii Egiptului, Greciel, Ro-
mei, Evului mediu ; contimporanii. Canonul antropometric al co-
pilulul la diferite vArste. Influenta cresterii asupra variatiiior pro-
portillor corpului. Proportii partiale. Importanta corelatiiior func-
tionale.

CAPITOLUL IV. CAUZELE CAR1 INFLUENTEAZA ASUPRA

CRETTERII. Pag. 49
Cauzele cari influenteazA asupra staturii. Inrhurirea alimentArii
InrAurirea sexului, rasei, ereditAtii, anotimpurilor, sarcinei i exer-
citiiior. Raporturile dintre boalA i crestere i invers. Influenta
functiei de reproducere.

CAPITOLUL V. PUBERTATE (INFLUENTA ELEMENTULUI

REPRODUCATOR ASUPRA CREBTERII). Pag. 62,
Determinarea inceputului pubertAtil. CAteva cauze cari pot sA
vroducA greseli. Anotimpul cel mai prfincios Inceputului puber-
tAtit Cine nu repetA semestrial cercearile pe cari le face asu-
Ira aceluias copil, pierde din vedere cea mai mare parte din fe-
-nomenele pubertare. Ce este pubertatea ? Definitia pubertAtii.

CAPITOLUL VI. PUBERTATEA (URMARE I). Pag. 72

Analiza pubertAtii cu ajutorul fenomenelor de crestere pe cari
ea le determing. Crestere mAritA, crestere micsoratA sau opritA,
crestere totall sau aparitie de organe, disparitia organelor, difi-
cultAti. Functia embriogenicA a pubertAtii.

CAPITOLUL VII. PUBERTATEA (URMARE 11). Pag. 81

Influenta alimentArii placentei. Pubertate precoce. Pubertate
intArziatA. CAteva conditiuni somatice ale pubertAtii psihologice
(un exemplu). DespArtirea copiilor puberi de cei nepuberi.

www.dacoromanica.ro
 251

CAPITOLUL VIII. PUBERTATEA (URMAREA Pag. 81

Durata perioadei pubertare : semnele inceputului i semnele-
sfirsitului. Perioada internubilo-pubertarä sau a tineretii (tank-
sau tanarA). Distanta dintre pubertate i nubilitate sau starea a-
dulta. Cateva consideratil educative privitoare la aceste perioade.
Sinteza rapoartelor elementului reproducator si al cresterli ; fazele
vietii in functie de reproductie. Influenta suprimarii traumatice-
a germenulni asupia cresterii (eunucii).

CAPITOLUL IX. LEGILE CRE§TERIL Pag. 100

LegMe i metoda. Formarea legilor de crestere. Legea alter-
nantelor. Legi pubertare. Legile proportiflor. Principiul cresteri
inegale (pubertare). Rezumat i formulele legilor de crestere.

PARTEA 11-a

APLICATII EDUCATIVE I PEDAGOG10E

CAPITOLUL I. DES VOLTAREA NEEGALA A COPILULUI.
Pag. 119
interesul educadv al turburArilor pe cari le determina. Exem-
ple de turburari pubertare datorite cresterii neegale. Consecin-
tele pedagogice ale acestor turburari.

CAPITOLUL II. CRE§TERI Cu MARI ALTERNARI. CE POATE

SA". DEDUCA EDUCATORUL §I PEDAGOGUL. Pag. 134
Ritmul alternarii cresterei coloanei vertebrale si al craniului.
Alternari in desvoltarea germenului. lndependenta relativa a evo-
lutfilor ciesteril cu marl alternan. Rapoartele dintre ele si ra-
poartele lor cu pubertatca.
Deductiuni pedagogice si educative.

CAPITOLUL III. DIFERITE APLICATIUNI PEDAGOGICE.

Pag. 138.
Puberi i nepuberi. Deosibirile lor somatice i psychice. De-

www.dacoromanica.ro
252

ductii pedagogice. Momentul educativ" al fiecArui organ. Res-

pectarea legii alternArilor. Crestere i inteligentA. ederea sco-
larului In clasa ; trebuinta de a o varia.

CAN COLUL IV. INDIVIDUALIZAREA .MOBILIERULUI

§COLAR. Pag. 148
colarul se servesre de bancl ca sA steA jos iar nu In picioare.
Greseala care rezu1t1 din luarea InAltimei elevului drept mAsurA
la construirea unei bAnci. InAltimea scolarului cAnd stA 141 pi-
cloare i InAltimeh lui cAnd stA jos.
Conditiile anatomice i condititle fiziologice, cari trebue sA re-
guleze alegerea ntobilierului i.dividual. Mijlocul simplu de a a-
junge. Manual operator.

CA PITOLUL V. CON TFtOLUL EDUCATIEI FIZICE PRIN

METODA AUXANALOGICA. Pag. 157
De ce trebue sl tinem seama in timpul crested!. Controlul
efectelor pe cari le au exercitiile la bara fixA,asupra desvoltArii
staturei, toracelui, basinulul, membrelor. Gimnastici 1 negint-
nastici. Diferite cauze de abtinere. Concluziuni relative la rezul-
tatele exercitiulul ce se experimenteag si la metoda de control.

CAPITOLUL VI. ASIMETRIE §I EDUCATIE. Pag. 176

JumAtatea corpuluL Variatia lungimei sternului i rachitismul.
Umeril copilului, Asimetria corpului omenesc ; ce asimetrii tre-
bue sA cunoastem avAnd in vedere interesul !or educativ.
Partea probabilA pe care o ja creerul la asimetriile functionale.
Educatie bimanualA (ambidextritate).

CAP1TOLUL VII, CERCETAREA. AUXANOLOGiCk A §co-

LARULUI. Pag. 187
Conditiunile anatomice ale functiunei. FormA i schelet. Modi-
arile lor prin crestere. Puncte de reper antropometrice.

CAPITOLUL VIII. MASURAREA §COLARULUI DUPA gliSA

INDIVIDUALA DE CRE§TERED. Pag. 195
Sala de obe2rvatie. Instrumentele antropometrice. Grija de a

www.dacoromanica.ro
 253

se controla pe sine insusi. Manualul operator. IndItimi, diametre

circumferinte, contururl, greutAti.

CAPITOLUE. IX. NOTARILE CE TREBUESC INSCRISE PE

F1 INDIVIDUALA A CREVIERIL Pag. 208
Cadrul fiziologic si clinic al mAsurArilor. AlternArile cresteri-
lor si perioada semestriall. Ce mAsuri trebuesc Iuate asupra co-
pilului desbrIcat. NotArile cari se pot lua pe copllul ImbrAcat;
coloarea ochilor qi a pArului.
Temperamentul. Raportul dintre durata odihnei *I durata lu-
crului.

CAPITOLUL X. DETERMINAREA < INDIVIDUALITATII SOMA-

TICE>, PMI's/ < FORMULA INDIVIDUALA A CRESTERII
Pag. 216
Fcrmula indivitluall a crestedl si individualitatea somaticA.
Formula individuall are In vedere functia. Constituirea formulei
individuale,-Interpretarea sa.

www.dacoromanica.ro
Proporflunile diferitelor segmente ale corpului compara fe cu Indllimea
(= 100) la udrstele euoluttuhlt.

Pl. I.

www.dacoromanica.ro
o

'
tt -
'

WS
1

1, '1
4 . -
s
.

-I fitil
_4_,
r
, I
.. r-,-
-

_1
t

,
r..,
e
.
1 -

4-
, rvH. -.-44 '' + 1
cli 1 . r .}

.
.r.
I
, i rd 1 '_ if' _LA- ti -, I- Th.!,
I
,-,-/ --,T,' -'-' - 1

,..,..4_,/_,..1.,,,
, ._, ,
I
7 I. 7
I
i :--I I
T
.._,
,

ca."
o I_'_ wmiir. WM. ...ma
t
- I
- I ii.
:I e
fI - -,-r-r -I-
=V
LI
.1.7- r- -Tr-
i Mai Elebn101/110
4
1
MN i l ti.. 4
o "
4 I
;
...
,
¡sir 4 7111121MiSS1 irli., I ' rt
i' L,
I,' '
- F
i
--,1
I , I ol Ih '
-,
, 1 I -I'
-1
1413
4-
-
., ! j- '
` ,,,
' 4--
,
,,_, I , ,,
,
0
___ .._
-.
. ,- (},s -,- i,,
rail ,, ,,, /
- -i-

4), i
-,- 'A,-
, , I
t

t
r. i-tr ''-hi-i 1-14
, '''' t-,
1 "I
'''''. tt .1-"

iii..
I

Al
2
re
o 1101118:4. ..II i 1
i I I
I
NW to
,
' E 1--- 4 'T1,
t im ,, ' 1 .1 ' _,,
-
. 4 ,
INKIIINIVIer
-, .i ..,.. i. i -, -,-- .7-1,L -t-,-
cz
I h:tt f_, '
L171-
I ' i4t '4-
o
,'..:1_ 4 , rf i + I.

4 ' golle1101111/134ouilifil...-.
,,,, r I
r
4 ,
-.Nan
,...1 t, r
ilasimsd
,+
4
ill ' ,_
.
a
' -'
,
li-_,L_,_LI I, 1-19 ,. - ,
._- _,. ,2,,..4-_-4-_4.
TIT 7 r '-,-1 -
i
-11-
j
}. - 1.
,
' I '' I ,, . ',.. i ,,, -
.-
i
ii- 4 - 1 1-1 l', 1 !
0.:1
1
I . ,
.011Mlwa
,
....maxmimor.. -sans ii
...',1¡,. * 4 -4 !
-
,
,,i t I
i,
1 s L+ /1 't T-1
_. ,..., .L._,.. ±, 4
'- ' .41.1.0. L.., 1, - i ; ,,,, r r nit!
f.4 T I, I , ii , '-. 14 ,_
L
i :'1, ENO ,I I.
idi IOU
JI lin
a Mil
gpseutimatasp i '
r
' 1
"".410011111r1F1!".
PP-. 1 / I / )1.1 1r I, ' / fI /1----, , i f
, -it 1+ ,4 u '' ''' 1,r ;44- i- 1 112:441't1
la
,
-I 1- ,1-}
o VI %

I I 1 i I 1 ri
-- -=... ",.. , tz.,,....... * Asisese3011110121112.4.:»A
eittilFT`
,_ ntri
_
o n
1 1 1 Ihisier ,,,,,,, 11 i 1-f ' I l' r
---i-
,., ME! lig

Zc,
.,- , 33
-
' Fr
I
... t
1

.1
t

www.dacoromanica.ro
--n- --1--; , 1 -1.-.L.
o
N
,
19--
I-Ifni ' ' 1-,E): -1:=1-6_1 i - " ' t -1-'ct,- t EF1 ' t.. ' 4` .-I - . 1 '. i'l 141'144-r - '.-j-i-1--fr-fl i
I-I. -37 '.1- t -11 -',--' rr4
F7 7 FT :7'
fin ,-, , y i
....
inkainFir
;p
if., , ,
Fa.,Augui
,-.
g.
,-.)_,_,_ .4--
4 ,--f.,
_r r .}at.
,,,"
- it. 1E1
L'..E1
1
1131j
..,.:, ....__"-qiitipn,,,
. _

.
- . J.4..-ri-
..,
-. ..p.-
IV
o i + - -II '' ilEginialfaignainl._ - i gattommait ' .I. - - . t ..t.1-11 mr., -
r11,3. ..T.ITLIral I : r 11- r I.: 1 :" , INNER
/nutMOO c_ ,.-r 1iiii . i RI1 -,. {_r ' Li H ..1.' ''''''.--911190ranNORTH
11
% ,-
lieggrair;_ifitee
Inai
tr Mg.
L.,-
['r L.,_

,:-. F
,
1
EF-, '-L ---, Hip ..,:cr
VT:
1, q
.4g110 Ski - 4
r I
. _.
Fr,
_____ _ . 7 , 4 L NOVA 1-01,¡%11r44:-..k!-:4
........ _.,.. ....waglIn. .5....%1,7.;;
ir: MI Aim
wt
hr
,
ki4-
,
-"'.1 : 2 I-. r
.. HIM
1..
i
_ ,r-t-P,
r NG% ii
tom ' !--r.in
,
'

1
g
Imp, gifro4,-
4
mffligillIMEN ., - II
.,.. L
1
I

_
'

1 LIT.r_ _
1
o
ifil
:_.sl
.
-
-
MOM
r.i
....r..1j.
1..t ki-,, _,.._. ri
I
'' , i LI -. I IN . r
.
,...c.01,._0_-:frt:,:!
. ...,,,
,---,-,-
.,
,
milittissLes: L ' ' I-
,1 - SINnin -
- 1
" -.-
. ._,_,_
-
-,.. -
1-r-
-
PT 74
o
.Fall irtnilliggi
...... Far *1 y. y.,
JI!
_d r -
,'
1
i ' .-,-';,-P1-
LL 1 1-i
. , -.
,---,-,f

L r4- r
.4- .
¡
- *"
-.- I
_,_

L
P'
tt
t-'
'..-41.
N 4......niiiiiiigianallrairasavouno '
MILS;
4
' I-1 C
, . , .. ' Li r iI ,--.11
,
',4J-f- LI
I
_
' L- ' rI-'
,--;-! -
......,
MIE,N
,
, .f., ,L,4111....,__,
.
,,, ...,.
.
r H.. .,..t-. . .r.,,,
_ -,,-r 7,-_,.^i, :i.i.
o Ch.11111. , _, nramsit-mm - -

ct
1 1 rt I I ' I , qt 4
--
, -
MitrAMFAilifiP.26 ,
....iimarsua iroyasi , f ' .
'
r-
14
:
,..,:i-- ,-
;-,.
, rt _ .._,_ ,
, iF I.,
11111,,,,..
'fil '''.,,e,
E
E t. Mt MI
IS
,
o tr- MOM' -i- }_L ,3011,1111111111111 #4431.7
w'ini IN/ Y .ffli
.. e , ,.
r , SE 141,41
..... . .
.. ,,, i
mini .01 ...I 14
1 t,41 g
I
,- I t _ -
tr"
-1
Mr ' AP! i
1-,
. 4..4 t1,-- ,-, 1.-i, -, 4, ,..., 1_ i 4 t Lc_ -1
-, , r. r r- .- tab.liany.4..... , r 1.4_
n4 /4-t,
,
o I S -L , r ' r h '
.. ±1- T-1-- ' 1-
niii ,;t - fr--/ .--1 II "12 I-I: . 1.r r
r, r
4 t-
, , , "- ' ' '
'
L
'
r%
,
%
I- , I -i 11
.1-
,_,_ ... _ .,
rr ,
_ ir ,- ; 4 r'''. 1 1. - - 4- ,-.1 - . 4,-,
*r
,. ,
.
o ,--, ,r , 1-' , i ,
cv ,.
,
' - . F
..s. -, - L.,11104
It
. -,
il, ,i
.t.. 1, 1!" OP ... gip
1 It , "
i L
f I. I -
.
.
I
'''
 /idle bu (61:e.u. menlre oifineur (aclueor) memke Supirrevr (6.f...ur)

b=3

b.) 2
tostr
/41
1111A110 504 15an4 adullt bans isa adulte nai%Sina4 77115 15 t adulte resume 53us 15 t gate.
Ansunv

ira'oseur Jar9 tu r g TO b$ au Mus culatu re

flI5SIiit 5 am 15 naissince 13.us 15 I cululte Ii111411(t 12 ans 15 t adulte unseat 12J». 15 t .44)1i

Peslerea dlverselor dimensfuni ale soliclalui omenesc.

Drepfunghlurlle Ord umbre reprezlnld In carl dlmensiunilo se clubleazil, se In-
lrelesc ?I se Impdlresc. Pl. 111.

www.dacoromanica.ro
 STATURA.

Rihnul

ereslerii

sale

In

www.dacoromanica.ro
lungime.

Pl.

IV.
 Legenda plan*eIor V, VI, VII, VIII.
Vertex, punctul cel mal de sus al craniului.
Diametrul trarsversal maximum al craniului se afld intre
vertex *i conductul auchtiv.
Conduct auditiv.
c') Diametrul bi-Ligomatic, tras in planul conductului auditiv,
dar care in realitate este In mijlociu la 10 mm. deasupra cen-
trului conductului auchtiv.
Banda, punct median pe marginea inferioard a maxilarului.
Diametrul gatului, partea mijlucie.
fj Furca sternala.
gl Acromionut, marginea din afard de unde se despart mem-
brele superioare.
g') Dtarnetrul bi-acromial
g") Diametrul bi-umeral, prelungind dIncolo de acromlon, dia-
metrul bi-acrumial.
h Mamelonut.
Diametrul bi-mamelonar, distanta crintre centrele celar cloud
mam loane.
i) Extremitatea inferioard a sternului (vdrf-sternal) interlinte
artictuard xifi-sterneld.
i) Diametrul transversal al toraxului la nivelul interliniei xifl-
stern ala.
k) Centurd, diametrul minimum
COW', inEerltnia articulara urnero-radial, cea mal mare 1r-
gime bi condyliana este de 20 m. m. deasupra.
Diametrul bi-condylian-umeral.
m) Ombiltc.
m) Diametrul blsiIiac, depArtarea cea mal mare intre vdrfurite
iliace tiri planul
§ira
n) Diametrul bi-spinal iliac, depArtarea dintre centrele celor
doud colturi 'dace antera superioare.
Mr.rele trocanter, extremitatea superioard.
p') Diametru bi-trocanterian, este suit aci in mijlociu Cu 2 su-
timi, cea mai mare 1Argime hind de 25 m. m. (i3 ani i s) §i
35 m. m. (la 23 ani deasupra nivelului superior al marelui
trocanter.
Pubis, marginea superioard a pubisului (symfiza -pubiand)
lschton, legat de m rele trocanter printr'o hide oblicA punc-
tatA tubaositatea-isaionului .
Pumn, varful apofizei stiloide a radiusului.
s') Diametrul by-conditian antt-brachial, cea mai mare lArgime
bi-condiliana este I 8 rillim, in mijlociu deasupra extrenntatik
apofizei stiioide a ra.. Esutui.
I) Medius.
u) Genunchiul, interlinie articular&
u) Diametrul bi-condilian femural, cea mal mare lArgime bicon-
diliand es e de 23 mint. in mijiociu deasupra limei articulare..
u) Maleola internd, extremitate inferioara.
e') Diametru bi-condtiian maleolar cea mai mare lAtime bi-con-
diliand este de 8 midm. in nujlociu. deasupra varfului maleolar tibial.
x) a 7-a cervicall
X') Varful sacrum-ului.

www.dacoromanica.ro
 ISM 111111111111 Nall. NM IIMM111111111111111111 111.111

Cl.

_
r

7
,

u,

n, 15 .2 ci7,5 I 7á »n aciiill-,,
p,be de netbli,tt
lu

Perloadele de evolulle roporlale la vdrsla ada115. Pl. V

Cre§lerea relallud (Wald i segmentart7).
Cl4eu1 (unei planp a lui Godin) inprumutat
de Societatea de Antropoloige din Paris.

www.dacoromanica.ro
 Preporffile corpulul la 13' 2 ani comparate cu proportille la 17 fi la 231 e
13% 23% 13's 17 ' 2
11111,11 II III
i2
PI I
2 4G
1111111111it
k> 4 ro

100

50

fie
P i
a _ o

-
t

u
U

.1T

rliseul (unei planse a lui Godin) imprumutat

de Societatea de Antrapologie din Paris.
www.dacoromanica.ro
 Is 14 s 15 ) t6 /s 72 23
400a ue rte. t
co nclud icliq
7i".CerUi ca le
fnuaette sleT flak
acrom on
SO
Qe
numelon
sommet rernal
C)
-C)
70-
call de

www.dacoromanica.ro
oroti ic
, . .1.
erne tiaque
sommetioacron
froc re*
r7nd
scri
patfpit
uS
(Re n ou.
maIIe
Pl. VII.
 Diferilele proporfii ale carp:dui la lndlutzi de aceia0 varld.
Macroskel 13 jam. Brae/1y skel Macroskel 23 jum. Brachyske
81012
liPIrt??21tri11 1 if I I

100 a a 100
_

c c'
-
90 )0
cie

80

10

f.
60 60
nn

PPI
1

50 50
srs,

40 40

30-
-
20
_

Cliseul (unei plaw a lui Codin) imprumutat Pl. VIII.

de Societatea de Antropologie din Paris
www.dacoromanica.ro
 100

90
80
lO0 To
go 60
8o 50
10 40
60 30
tOo 5o 20
go 40)0
80 )0 o
lO 2o
GO in
5O 0
if
0
20
1

0
C
comparaliud a lui 0, a lui
schernalia
Creelerea $i a lui V. (Mari alternanfe).

www.dacoromanica.ro
 a
14
a aa1a a
13 2 14 14 15 15 '1 16 16., 17
14111 15 15 .1 16 16 'it 17 17
a
13 ./.1 14 14 ..2 15 15 ' 2 16 16
a a. a
14 14,, 15 15
a 1 16h
16 2
à
17
17
a
17

Pl. .X
Alternan/ele semestriale ale cre0erilor juke 13 aui jum. qi 17 ant jam.

Bust Membru inferior

Staiurel Greutate
Coups& cre*tere Ingrtwrea niuchilor
(:ircumferinta maxima)
Gambd, ore?tere Ingrofarea oaselor
(circumferinta minima )

www.dacoromanica.ro
 Staturd in picioare A si B staturd sezdnd Jos a zece lineri.

e 1 4 t $ s

Pl. Xl.

Vida dreopld reprezintd linfa vertexelor la zece tineri de 17

ani cart stau In plcloare.
Data frdald reprezintd pe aceea a verlexelor a aoelorasi
tineri st6rid los.

www.dacoromanica.ro
 &Ward. Perimetru.
MN
-0. IN
L -1
1

NO IIIII ,_,
0,9 ..-
wymrial
4111111111111111N11 . 1

i- 1-1-i
.--/
.08 ;_;___,_
AM_BIIMINII '
- -4-1-
08
0.8 , -i
zwela
MI mums!
rAw ,
i
i:-
J_ _J
0.8
,--

jr
OB
If 11161. -! ;--
4
ILI_

07 ,_ i
. ---L -1'- I-4
r,
4-
0.7 T

07 -, 'I I,n_
1,
.-
_4

07
_
)
__
,_
,
-H-
_ _i_ ' ;,
,,_
;
_,___ t, ;
,_--A'
+---
, L..
-,---
,

Gre u fate.
1- --- L
' T-
t
111:1

65 L
, ho id III
,
L4

a RINI,
6 - ii sitlII.11.111

--1-
,
_ .1_-_4
,
HIM;
-
55
-
--' L
1

-i
- -I-
L1 I
MIN
' 111111 ,
50 --i

.-
i NI .0 1
1 AI -
r E ,
45
Il N r
L--
40
-.
f
,-
; i___, _ ,-
, L--' - ,
L4 MN

- L
i___'
- ,

4-- --r-- - --
r5
_ 4
1,
Pi. XII
_A---rtr r 4 j_

Uganda' efectelor gimnasticei. (Stature', pertmetru,greutate).

Uniile pline reprezint.1 copili gimnasticii, lar liniile punctate pe cei negimnastici._
Cliseul (unei planse a lui Godin) imprumutat
de Societatsa de Antropologie din Paris.
www.dacoromanica.ro
 AV

0321-:-
4-4
1W'
PANE TR6 ACROMI4L

r027;_47.-rii 7 -17_..7.:!-17.:772, 75T-TIE-11- 1F-EF4T-1 '

T ..4 . -4- , !

0.23 L
1M;

11 '
...El.: - 1121-Z
19t-rjej=112
R2
t_i_
021tJ I 1 h Crizoi-/t 1 I .

: TR.4N5V DU 5.155::V T R4uSJ Pt' THOR,Ix

. .

0.251-r
0.23
0.21
!or', 11 L

ERAS
.... CIRCO//I. 41.4XI414

.........
....rural
Tr 0,33
AVANT-BRAS: C.IRC. MAX.

0.45

043
ur.4. Ill ....
amp
h.
041
0.39
1. ., r414
lamair

037
11): A Mr
110207
C125
r H J

CU.SSE : CIRCONE: MAX. MOW- T C/RC. MAX.

Pt, f.

A 50 filmnastIci A4,50 neglmnaslicl

B. Oimnaticl slabi B. Neglmnastiel slabl.

Contraltil efectelor gimnasticei (diametra st circaniarinfil).

Cikeul (unei pimp a lui Godin) imprumutat

de Sodetatea ce Aniropologie din Paris.

www.dacoromanica.ro
 IMM 'IMMOMAIMAINIEMIS
mm M
IMMOMMITTO
. ........11111
rugs
MOM' ME WIE 60 EIMMUNMMERMERM
INIMMINAMMINEM
1,65
IIIll
ilm.....R..
..........
imommommim
mm
090

IIIIIIIIIIIin
MEW NOME=
MOM
MIME
um ,
IMMION
Iron.
.
owm
1 Im
mum m
mmosimu
Bum
mom
ammo illp1111.11
0,85 ... Alummimal
lip: , 111111
55
1..... FROMM.
simminumpom 112111111111 141 Ems
IV i
50 A

55
I11111111111
IM O 0,80
IIIIIIIIIIIIII
11,111811111
um
711
AMMEEME

IIITO
r
RAMIE li Oill A
11141120111.11 min
1,50
fanIN
197111111
IAA /ME
11A0 AMMO
mirompu s
0,75 .1
....
01,11.111111
m mv...
oimmenfimmum
45
IPA
,pBOM
Iiliirum
O ArE
al M
mom
mlummom
m
u mmirlim
gm- um ilmi
m omm mm
mum mng
mommoroogsm
40 V
IMN IRMANMMEOW
m
A
070 immogirO
IMAW=
1,45 m M
mmummor.
mmommumn F OM MIA AMA
'idnirmopm mrappo IsmIII
35 IMMI SMUMOrMMIM
1,40
7 mr omm
wr ili 06a wows..41.1:1 I/
111140111/61111
Statura Perimetru Greutate Pl. XIV
A. 50 gimnastki B. 50 negimnastici
C. Gimnastici slabt D. Neglmnastici slab,
Controlul efectelor gimnasticei (staturd, perimetru, greutatc?
Cliseul (une planse a lui Godin) imprumutat
Øe Societate a, de Antropologie din Paris
www.dacoromanica.ro
 031. ø OP DIOl- os ..aiw

Ii ILUMMIII 4,11111
i

ES SEEMENNEKIM
1., .:
- E ENEMENNERME
___,.441-0
''
KORMISEES0004010
-,.k. 21FSBIELLISEIERE1111112
eVEENICV101111110AE00
-41

1121i ; '!--L,
30 i
ralailliasnMOM
' 10,10011e10
111111W00011A101,10111
Ea
IRCHNIMINEINEfilliMiii
IPIVA 1211111:141M0
u. -
,J .4",........__,.....
pii:i-r.intwo
py Eraiising
in rominsil ,

4, Ltgzi 104N4Milii ! - 7,-

Er21011 ti MIil itgri_
"_
Alf
Xi 1110 Willi
AiseinnlitilfilEENT ,'
1-.:- MI" 'C lissinitnittamegin It.
IRS143ERNIIIIZE*'.1012
FiNgt?ZiliAlliliti0INial
4 IIIIIVISZIIMME10011114Tikaio
.,,,,,
4.

,--;

--4.-- 010111141111311111WIIMIVIE %
EllEirELlitiliWELA0CNMaT- -..

.,...!

11101111ZERVIEHEBINI
--_-T. .., MI ENERIM VIM RI
01M11101X10,100611411
10311;`' sEITOMIIVIEVIESIBINCLI
0 NM 01140111E MIZE
Si MEEMNIIILME
k.

1111111111[EMISTO
filigliklEfiliffiklMIMI_
ME 0
EMU
OWIEVI 111111111 ,
Eillt
OW I -

INEUMEME %fiat NEE

01111000111 Effillili LIE
e
BIM Ini1 Ill ii .

'24 :. .
EMEXITIMEESIEE
L.- liFEEMIIN Ett_ ires
0-7111EgUitiiiNEE - --101017
wound ap dada., ad playas it -ad
www.dacoromanica.ro
 160120,111:. O: O2QD:1EOJ2Uff :4O'! 20ißO- e.86140...0 - 1"

OSEFAMENS IIMEEMINSWAIN
DIVISESIR 1919391111MINIEM A!,
1191152213111123111111 MEE
EOM AM ENER ESN .

MIZEINEENri E MOM
NM MUM= AIM
MEMBIESSAREFEMBINI d'A

MUNI .ErillifflEMISA
N 111; Ai MA OEM
..fl ME
EWER
E NUNN in
MEW 011
SUE INGINEME NE it1L111
INIMMESIMINES
illittnilaifflalifling El, MUM
MOE IMENNIESEil 14
PIONINEEMAN &OEM=
gin RINTAMEEZZI- IMIN72
'nififilliMEMINEREE En MIME 80
VIIIMMENFIRIBEENE DISMEMI
A
, NI lit &HUME, EMS
Ili E BEN
fflfirdIMMESI
Ifin INUEICIEEM SR 3111ffra TIE;

lialli AlitiANEUZIESZATAI
% --,---- pianos
-i
, m NM
- Mill NM
4
-434 i

1 HUME
NE'
MINIM
WI 15
MAWR - Ei4,,
iwIIM ram r
, _ " .03-9en lil
en 9'11 lig 2p, iv Ea-%
Malaga Igi
Mati ",farhv, 434
1 , 1
r.

1.1 2 RIM ,
- IV_ NM 214 ',',' T '
amounts*
siluetá la chlorite varste Pl. XV.
www.dacoromanica.ro
f- 11111111NIF .' J4-1.4
-
ill t ''
.jP
.
'V'

1.,.
.Peogrl

i- ' 'im
13.1. LL:T 'f iffini i ,-',' - 1 ..- '± , i .
jfij ..0.. . t!--
ih ..
i _ T ;---
'f
e s
, 4i- PVI .4,,
. V!IHI . r r . . ,.., II [
,-.- - . :IWO ..li -PI
ilT:i. 4, E 3i. [-,-.f1 h
x:,,t1J t_IAN E l iIfil
7

1 ,i+
'
it : r.1 i
' 111 II
4
:.
" 'Tr. IT'.
, -, -
i 4 re xi.filsaiggiiimil ,i, -...c. e
-,, ¡fate'
A ...ad t 4 I r'' ' 1

t- ll :id ' !Amp rip.

J.' .., .
ti- ,.
:ft.i..,.
.'
....., ,:
.
Er. I
ii.
i
fA141.41 II I- -I- ' 1 -IT T-1--i-,

' ,.,
i.

'
,
.t.'i
Ft q
- ,
r
LLE-1_ )11 111 tA 1.11 II, ri-',.'
it r ,..' '' '-' 1-114
- , 1'
ki
.
."1: i' '
i .,,.
.
,I:1 1141 ' i

-111,
!

' I
' ii L.' 1'.
i

r4J LI 1
f-,-,-,-
.
1 , 1 i i I t
F

1
1r
.ii
.r
"ki '- i
..tti-,-
'..
Ti.
l
1 .E. '
-H-,2. -
,1
-,
; PPIP.
-.
: 4.1.,
r

.,-i-
r
..
r
i ,' Ili
a" -
i ,i
i
ef
oriii
iiii:Nilu 1
;.1, _rt
,

i
1
. .
TN
1.., r ,
....ti

- ,--

',-
.,-,-;

AE
Airt :-ti-14'-'
,i.
'
:.
!r- 4
l'i
iu,
-.

lofty
A

,..,
7'11111
,

::
,

' I .1-15. -
! '

r :11,
i

!.
. LI 4.

- t .,
,
,

i
-
I:

:-,
,
'.,-,

i. -
. ,

'
11 AI ,
,
l A t., - ., -, - ., i
a
r
,... Irir ._,..
,
i..,
, ,.... i
:,.
,.,,i-..:
,, ..1..,E-
..,4.,.;

ity li Ih '
ti 1-1
"'fah'
---:-
L ..
- -4+
' F
r
-,-I rj.r 1

I .. .. I- 1 . il ,r
I

,
.,

ItitaiffidAli
,,,Ily
.
I

1 L
-r-'
,, --1
.
'r,
I
'
i i-
rt _
J

. i / ' , ;
[4!

i ,- t i ''
',- ,
,
, r ,r
-I

, _

ro .E ,i4ir
-ttlit
I 1

Naffere 6 ani jam. 15 aid Jam. Adolf Pl. XVI

Paiute de reper. landfallwww.dacoromanica.ro
de sduele gcomeirlee I eurbe ee crefiere.
 DELACHAUX 8c NIESTLE S. A., EDITEURS
NEUCHATEL

COLLECTION D'ACTUALITES PEDAGOGIQUES

Lk COLLECTION D'ACTOALITES PECIAGOGIQCES a été fondée en
1906 par M. PIER RE B iVET. Des l'ouverture de l'Institut 1. J.
Rousseau A Geneve. en 1912, celui-ci a decide de continuer sous
ses auspices la série de volumes inaugurée par son directeur.
En i913, la Société belge de Pédotechnle a bien voulu, elle
aussi, accorder son patronage A la CoLLEcTtom, qu'elle considere
comme un de ses organes.
La COLLECTION D'ACTCALI riS PADACIOCIQUES comprend des VO-
Iumes in-8 et des volumes in-I6.
En vente: Francssuisses

ARTUS-PERRELET, Mme L. Le dessin au service de

l'éducation
BADEN-POWEL, Eclaireurs
4.
450
Le livre des Louveteaux 4.--
Le puide du chef éclaireur
BAUDOUIN, C. Suggestion et autosuggestion
3.
75.50
Tolstoi éducateur
Etudes de psychanalyse . . . . .
BOVET, P. L'instinct combatif, Psychologie, education
8.
4.75
DECROLY, Dr O. L'initiation à l'activité intellectuelle
et motrice par les jeux educatifs ,, 2.75
DESCOEUDRES, A, L'éclucation des enfants anormaux 4.75
Le développement de l'enfant de deux A sept ans 7 50
DEWEY,- JOHN. L'école et l'enfant. Introduction par Ed.
Claparede en reimpression
DUVILLARD, E. Les tendances actuelles de renseigne-
ment primaire. Suivi de 24 planches de jeux pour
. ...... . . 5.
l'éducation du calcut et du langage A l'usage des
enfants de 7 à 10 ans .
. ......... 6.
.
EVARD, M. L'adolescente. Etude de psychologie ex-
périmentale . . . . .
FARIA DE VASCONCELLOS. Une école nouvelle en
. 3 50
Belgique
FERRIRRE, Ad. L'autonomie des écoliers . . .
FOERSTER, F.-W. L'école et le caractere (4me edition
. 5.
4
refondue)
FONTAGNE, J L'orientation professionnelle . . .
GODIN Dr. PAUL. La croissance pendant Page scolaire 475
8.
M3nuel WAnthropologie péclagogique 1.75
HAMAIDE, A. La méthode Decroly
JEN TZER. K. Jeux de plein air et d'intérieur . . .
6.
3.50
LEMAlTRE, AUG. Les leçons de français dans l'enseig-
nement secondaire . . . . . 3.
NUSSBAUM, R. Le probleme de l'école secondaire
PIECZYNSKA, E. Tagore éducateur
ROUMA, GEORGES. Péclagogie sociologique
... 47.=
. .
2.50

www.dacoromanica.ro