￨‐

■■￨■ ■■■￨■ ■■‐

￨

●C11な な
lalXlllな
1奪

簡o11■ Ⅲ ё
rⅢalや 書11疇 鶴
事露￨"‐ ,叫薄leifil1111111
“ ￨■ ■

「￨11瓦
藤■げ
Llociale

珀
憮
螂巫 儡

硫
 catュ lin zAMFIR Seplmiu CHELCEA
(C00rdOnaton)

SIC10LIEIE
Clasa a Xl-a

Filiera teoreticd, profil umanist, specializarea Stiinte sociale, filologie

Filiera vocationald, profil militar MAl, specialrzarea Stiinfe sociale

[￨■ ■■_11■ tiLi l■ ll111‐

Manualu a'as: a:-:::: :'- :'- - ・ 二 = こ ´anl
-
ca tatve c´ oa-2二 :0 3= こ二 1・ _ '、 二￨: = l = =ニ ニat ln
= ]1 二
conformnate _l: : [ :22306
A∪ TORI:

Septimii C^: ::: - :-:':::'

Mar;a C:-:::-: -::- -
udt tc v' :.:: - 1::: tprob
Dan Dunga: , - :-''a'a-'. =- :tiinti
Vasile Ghetau - o.3'es:' - - ,:-: ::::: riinri l
Ioan Marg nea. - c-:':.:' -- ,='a-=':= _ -
,, iat:i
loan Miha lesc- - :':':::' -- .:-:::':: : -
Mihai Milca - confe'er: a' S::a =
Horia Piitrascu - o'a':s:' l: ',:-,-: ia:rr,
=1 - :ur in
Cosima Rughln s - e:::' -" ..'a'1':= : -
Constantin Sc-''-:: :-:':::- :::=: '.: --:: trnfirJ
Sof ia Manuela Star:- :s:- - :::-' -- .: :"= -1 - pL-Iia!
Maria Voinea - p.o'3s:' .-- ,3-: -.='=a - - : -. - .,
Cdtalin Zamltr - prcies:' -- ,:'s'a'.:= :- l-:-':: l lrr l:-':
Elena Zamf r - pi'c'es:' -- ,:': '.i'..= :'
-:. .1 -
-: .-- ..
REFERENTI STIINIIFICI
lancu F Ilpescu― cori J^. 3‐ シ´.=‐ Si二 1=二 =:‐ := 三_:_ =:「
=‐
Maria Enc u― prof gr l Cc eg==一 []―「
=_=: 11 三_:_=「

Beoacto': Ca-me: -.1DA\. : .:=-i : :,: : _ _' Lrlli:

Rev z e text:Danle a MARINESCU:
I-l-:-,:
Copyright o Editura Economica Prttn■ ●Aヨb面 a― I-.
lSBN(10)973831867‐ X:iSBN(131973-8t8‐ 67-X

DescnereaclPaBib‖ otec‖ 閾 ondea ngmadd

Sociologie:clasaaX卜 a/鰤 Z… ―
--.a-_
BucurestL Edlura Econornlca Preu“ w寝 彙」江 ― ―
… ―
3ib‖ ogr
iSBN(10)973‐ 831867-X;:SBN(13)978‐ 9H348‐ 67-X
I Zamlr,Cati‖ n lcOOrd)‖ .Ck業 珀a Se― ¨ t" -

316(075_35)
:.
..

t:
Edttura Ec…
PREUNIVERSttARIA
■ 1 :二 t i l :i■ ■ :■
.....
:‐

菫■_`■ ■ 1 i ::
￢a■ =1=::. ==■ ■::
tl“ :
- :'
- --t -:

ヒ
…
Editura Eeonomici
Distrib{rlle
, :., '

:.,_--l
01“霙 8-_羹 ‐●
「
・ :-l-_i-l
∝ lea D-3豪 γ A

‖
麒 iax1 2・ : 1・ :1‐ I三“
二

Ⅲ Ⅲ
:

澱 ″。 ヽ一 ― ￨●
=‐ =Ct r,
:1血 : ":
CORESI Tipirit 2016
 Guuint-inainle

Ⅳlanualul prczinta,↑ ntr_O rnanieri sistematica,ln acOrd cu programa scolara pentru sociologie
aprobata de Ministerlll EducalCl Sl Ccrcetar五 in 2005,o suita de lectli aVand ca scop cunoasterea
st五 ntiaca dc catre elevi a socictat五 ↑ n cttc traiesc,a procesclor si schimbari10r sociale,precunl si
asimilを rea valorilor dcmocratiei,Care permit tinerilor inse“ ia activa,responsabila si armOniOasa in
viata sociala
Autorilor pHmei editii a aCestui manual(2001)li S― au asociat si alti prOfeso五 de la Catedra
dc sociologie a Universitatii din Bucurcsti 5i din↑ nvatamantul liccal. Se poate spune,pc drept
cuvant,cさ Inanualul actual cste o lucrare noui,nicidecunl o reeditare(dcsi Cateva tcxtc s― au pastrat
aproapc integral).Credem ca in actuala fol・ ma n■ anualul― fara a fl nici pe depane tangent cu
perfectiunea一 constituie o buna carte de invatatura pentru licccni si un ghid util pentru profesori.
Noi suntem fcrm convinsi ca studiul sociologiei contribuie la ttniclegCrca mai dcplina a
proprici societatii si a altor societati si culturi.Pe dc alta partc,cultura civica ni sc parc de neilnaginat
fari dobandirea unci pcrspective sociologice intcgratoare,iar compctcnta CiVica o utOpie, atata
timp cat cctatenii nu cOnstientizcaza rclatille dintre individ si societate.
Expcrienta predarii sOciologiei Tn universitati si liCCC a impus organizarca manualului tn
patru parti. I)upa prczcntarea sociologiei ca stiinta a socictュ tii(aparitia, evolutia, principalele
o五 entari,prOblcmclc metodologice si dcscricrca lnctodelor si tchnicilor dc ccrcctare sociologica),
partea a doua a mantlalului sc concentrcaza asupra Organizarii victii SOCiale:cultura,socializarca si
educatia, structura sociali, grupurilc, organizatiile, controlul social si organizarea sociala)
Institutille sociale(familia,rcligia,cducatia,CCOnomia si sistemul politic)dau subStanta pt贖 五 a
trcia a manualului.In fine,partea a patra一 si ultima a manualului――tratcaza schimbarea sociala:
comunitatilc umane,populatia,comportamentul social,cauzclc miscarilor protestatare si factorii
dctcrnlinanti ai schimbari10r structurale din societatilc mOdeme.
Pentu difcrcntierea continuturilor spccificc claselor scolare prevazute in prOgrama cu dOua
ore pe saptimana,alll inclus in manual casete cu texte din lucrari sOciologice de referinta.Elc au
mcnirea de a↑ ntregi lcclille Si dC a― i familiariza pe clevi cu litcratura de specialitatc.Pentru fixarea
cunostintc10r si pentru formarca si dezvollarea imaginatici sociologice,am propus la smrsitul
leCtii10r↑ ntrcbari rccapitulative si aplicatii ln bibliografia selectiva anl rctinut dOar cateva lucrari
aparute la cditurilc din Romania,Profesor‖ de specialitate,ca si elevil intcrcsati dC Cunoa§ terea↑ n
profunzirllc a vietii sOCiale de la noi si din lume,sunt↑ ndelllllati sa lmbogateasca bibliOgrafia cat
mai mult cu putinta:lcctura descatuseaza gandirca.Nu in zadar s― a pastrat pestc vcaCud dictonul
,,Ferestc― tc de omul unei singure carti!''.
Adcrarea Romaniei la l」 niunea Europeana nu rez01vtt de la sinc problcmcle socialc grave,
cum ar fi coruptia,functionarca justitiCi si agricultllra.Ameninl五rilC tCrOrismului interna〔 ional nu
ocolesc Romania.sttacia,50mttul,lmbatranirea dcmograica si rcducerea constanttt a volumului
total al populatiei,Violenta(inclusiv Tn scoala),diluarea solida五
tatii intra― si intcrgcneratil,precum
ntr‐ o masura sau alta Tn Romania, ca si ↑
si altc fenomene negative cc se↑ ntalnesc ↑ n alte tari
europene,nu sunt problemc dc necontrolat,imposibil de rcdus.
“ｔ一

Auto五 i manualului↑ mpanascsc in tOtalitate crczul cclui care,ln uma cu maibine de o suta
× “ “∽聖 ０

cincizeci de ani, a folosit pentru prima data cuvantul ,,sOciologie''一 filozoful francez Auguste
Comtc:,,A cunoaste pentru a prevedea;a prevedea pentru a putea schimba"societatea,ln sensul
asigurttii unei宙 el dcmne pCntnlccl mai mare numtt de oamcni,daca nu pentru toti oamenii dc pe
singura noastra planeta,Plancta albastra.

3 ■
■ ■ ￨ ‐ cattd引 l SodoЮ σ
aca釧 nね /5

111 1 ::::‖ :‖ :胤 ::1:濡 詣:::ぽ塁思

肝 λ
:ζ ca/22

‐ Ca口 d酬
■■ ￨‐ 4 Cu‖ wa,31

‐ oり 15 Socallzaresieducate141
11‐
・ I‐ Cap‖
11 1■ Cap10じ 1 6 Structura sociala 1 50

11‐・ :::￨:」 [諄 躍 『‖
l::T鏃 l諾 背∫
:器 lも'58

11 . :::￨:」 ♀
b惣 盤::Llconャ d sod訓 182 :‖

‐￨￨￨￨￨￨￨ ‐
111111‐ ￨

■ ‐ Caplou ll Fam ia,93

￨￨ ￨￨‐ ￨
1 2 Rel191a,102
11 1‐ ‐ Capitoiじ
￨｀ ■ ‐ Caplo u113 Economia1103
11‐

.‐ . Cap tolu 14 Sistemu polli c1115

Capitolul 15. Comunitatile umane si urbanizarea / 121

Capitolul 16. Populalia: starea si migcarea populatiei / 129
Capitolul 17. Comportamentul colectiv gi miscarile sociale / 139
Capitolul 1 8. Schimbarea sociali: tranzilia postcomunistd / 149

Bibllografie / 159
一一
．・・・    一● 一
一

4
      ・
一一一
・一一
 Ｆ︼
PARTEA I

〓︼一〓日目一
Sooiologia― stilnia a sOcietalli

Soo:ologia ca stiinla

1. De ce studiem
2.Obiectul de studiu al

1.Do oo studiem soolologia?

Elcv五 care vor dcschide pentru prima oara acest manual au daa anumite conceptii
despre educatie si inv五 !are. Unil o VOr face cu intcrcs si curiozitate, dornici sa stic
lucruri noi, sa afle mai mult. Curiozitatea si pasiunca dc a sti mai mult au fost, dc
altfcl, vcctorii intregii dczvoltari istOrice. Allii vOr citi lcctiile ce urmeaza pcntru ca
sunt elcvi disciplinali si rcspecttt ceca ce le cer profesorii lor. Foarte multi Se vor
intreba ttnsa dc cc au nevoie sa invete ceva dcsprc sociologie, la cc scrvestc ceca ce ci
invata?Me五 ta cfOnul?Nu este doar o matcric↑ n plus pentru a le lncarca si mai mult
programa scolara? Dcsigur, vor fi si unii clevi care nici nu vor avca curiozitatea sa
deschida accst sumar manual de introduccrc in sociologie.
Adtudh五 lc mentionatc sunt ficsti.E)iversitatca lor nu cste dc llllrare pentlu ca,dcsi
mf。 111lare,personalitadlc elcvilor sunt fottte diverse.Capacitatca de mv4are,dC llllcmorare
a crcierlllui uman este imensao Spccialistii aflllna ca doar O lllllca partc a creierului uman
este folosita.Este adevttat,dtt till■pul de carc dispunc un elev pelltru a mvata cstc Ll■ itat.
Din accst motiv, fiecare tsi punc lntrcbarea: llle五 ta sa_Ini Ocup o parte din timp cu o
anunuta problcma?Mc五 ti sa stiu ccva dcsprc sociologie?RIspunsul estc,↑ n mod evidcnt,
pozitiv.Estc,desigur,un raspuns dat dc auto五 i manualului.Daca am adOpta o atitudine
auto五 tara,1_aln putea impunc p五 n cel putin trei argumcnte:
醸 suntenl specialisti↑ n domeniu si,ln mod obisnuit, specialistii trebuie luati ttn
甲 叉 ” “∽”一

considcrarc pcntl■ ca sunt calificati, sunt cxpe■ i↑ n dOmeniul lor.

鬱reprczenぬ m o autoritate fn domeniu;suntem profesori universitari,lucram
2n universitati si institute de cercetare prestigioasc,iar cetatenii trcbuic sa aib五 lncredcre
〇                    ■

si sa respectc autoritalilc.
薗 avem mai multa cxpericnta dc vi4a, iar cei tinett trebuie sa acorde incredere
si sa_i rcspecte pe cei varstnici, acceptandu― se faptul ca,↑ n mOd obisnuit,pe masura
ce se acumuleaztt anii se aculnuleaza si experieni五 si intelepciune.
 societati
\()f in\if,; .- -::' :- - - - : :-::-'uetate&[ pentru ca
sadetln:1.:.:--,:,.--r -: --- ---': -- - :- --.-- - .rntrebarile si chiar r
de ttt.ri -,.- .;.. -:. t- -- - --t- -------:-:- -.. .:--.-.. ittceput. ..fitosoci
otefinf dtrrl -;.:,: ;l_i--.--:-.a ,: - - -
stiinta car
Triir:tt. ---.,,..- -:-: --.l,:i .oeiale. prin obie
.- i. -' :r-- . . - :--- :- --, in:titutii acelasi o
St-rgl;.:, :- l- - - : -- ,: : ,- : ---., Jergnim surprinde
rnilri par\a,:-.., .::.. -'- *- --:- - - -- :.1-. .trllncati ,\'eZi leCI
lattr;-rr:ittc.,'.
".-, -:--- -: - - : '-".'Ll.ne anumite

illal'J \o!tt't.:.:.. F..-.. -.- - - '- '- . -- -.. .. -ltil \a

stiilt cit tl.ri n,|.,. J;-lr: -- .- .--. -- - -- --.-- : -- - :l:-,.,llla in
s{)uieli-ltc. L) rrii-.l;... .--J--. :j :-' .. - :-- --.r. Din
nehpceti\ll .tl'l,t -
il:;:'.:--.r... -l -.-:l:.. -..-.- --r- - -: -- .:-.tirrrpla
itt jtrrLtl tlr,.lt'U. .r .-1...:1 . ,".. :,..: .-'- - . - '.. '.:ll mu'i
buni. ntai aoopcrrilli >i ilt,:.,.,.r-r;t'.... J* ...:--, - :"1: ).1: p.1111c1
de r,edele sOeia1.51r;11ri1rg1s prr,1t-.1li.t:r -
--- ,-:.-..: - -- -- : .- :.:trt bine
organizate . nrai drepte . nriii denrrrir.tl i. j-
Pentru a c(ruduae Lln JLlIrllLil'i:tll a.iJ t.i--':--- --. -- - - - -:,-:.:: *.'\ilfer.
Numai un inconstient itr intra in plin tiail. i.r:-: r-:r..-- -r - '. -----' r -.-: . '.i.tlij este
multmaicon.lplicatiidecatcondLrsltl unlli llilr-r:l.;l>.-.. .,>:::=: -: - -- -, r .:-.::rdietiile.
obligaliile si drepturiie in..codul rietii socrale' ::rlt. r. ,... ,.-, ..:' r- -.: - r :- :'rttplicate.
Majoritatea oamenilor porne\c in rirta rr,aiuii:ir" ,": ..:-rr' -: - ----' r O fac pe
riscul lor si. probrarbil. se vor e\pune la ntult:..-:-,.t:' .: -:. --.--:::*.- ''.;iologie,
ot-erita de acest manLlal. reprezintlt prinra l.u-1. J.;:-j---. -: : .:. -.: .:-'::ii:ltlui cle
viata sociald".
Viata sociirlii inseanrni o penxr-tlterttai arrl-.::'.-..: :a -.... -:.- -.:. --r .i itu.'stea In
sLlnt materiale. linanciare. de putere. sirlbohce :.rr.. -:l:-. . -' --.,,-.' ,,:ltpu-titie se Sご olll sc
pot folosi mi.iloace de asociere. de'cottcuretltai. i- ,,':,: - -** -.: .-,..,::3 Srtcioiogia 13oritl gc
ne ajutt1 sA cunoastem aceste mijloace. sa inlelese:t :- -: :-.; r-;.;r-:^..i;rtt]peLarea iご tlヽ 1[■ 1こ

$i nu conf-lictul. cum sa evitdm sa finr manipullti. re intrct

、ocialc F
Viala sociali este un complex de raporturi 9i situatii: prietenie sau dusrftani€, subordonare sau
putere, bunastare sau saracie, dezvoltare sau decadere, ordine si siguranti sau insecuritate gi
criminalitate, practicarea bunelor moravuri sau imoralitate etc, Exista
reclpro

Sociologia nc ttuぬ Sa↑ ntelegem,sa explicam aceste raptnm五 si situat五 si,ceea pr!n so

ce cstc foane important, stt actionam asupra 10r Sociologia estc un ghid pentru a fi si sociolo
pcntru a acliOna ca fiinte sociale. ceea
cognit
2.Obioolul de studiu al soolologiei lor (a

Cuv6ntul ,,sociologie" provine din limba latind (socius = camarad, trai laolaltd)
gi din limba greacA (logos - studiu). Pe baza etimologiei, a origitrii cuvantului, se
poate spune cd sociologia este studiul traiului laolalti al oamenilor, este stiinta

6r
ＬＦ卜にＬＦ﹂Ｅ

socictati10r umane. Am facut prccizarca ,,socictati umanC"

pentru ca unii savantl cOnsidcra ca ar cxista sl socicぬ l animale
si chi[r societati de plante,vorbind despre,,zoosoCi010gic'' si
,,fitosociologic". De rcmarcat ca soci010gia nu estc singura
stiinta care studiaza sOcietatea umana.Ea nu sc individualizcaz五
pHn obicctul de studiu (iStO五 a,cconomia, antropologia etc. au
acelasi obicct dc studiu, societatca), ci prin incercarea de a
sul‐ p五 nde societatca↑ n↑ ntregul ei, ansamblul relatiilor SOCiale
(VeZi lecla,,Relaiilc sociale ca rela五 interpersonale''),nu dOar
anumitc aspccte ale viei五 socialc.
Dlmlne Gusl
(1880-195o

Socio:ogia romaneasca a devenl o 01inia a realha11,care a parasI Opera stearpa de bib:iOteca,

pentru contactul viu cu faptele,pentru scormonirea necontenla a vieri sub formele elimediate si
adanci.[..・ I Noi pOrnim de la convingerea ca oHce。 linta este legata de rea‖ tate si ca ea nu se
infaptuieste cu adevarat decat in masura in care exprima aceasta rea‖ tate si ne da putinia Sa o
explicam si sa O manuim.[...l DesiguL。 linla este si asa cum o vrea epoca isto百 ca in care se
dezvo‖ a,dar nu este mai pu“ n adevarat ca O experienia care s・ a dovedm fecunda mtr_unul dintre
sectoareie eitrebuie exlnsa sitn celelane si ca camenil de s‖ inia trebuie sa sparga‖ pare:e vremii
ori de cate ori pe ca:ea aceasta se poate face un pas inainte.Straduinla nOastra tocmal intrⅢ aco:o
se lndreapta:sa dam teOnei,adica sliniei,un temei sigurin reallatea tnsasi pe care e chemata sa
O lamureasca si sa o OrdOneze.De aceea am deinl sociologia ca s‖ inta rea‖ tari si suslnem ca
singura inetoda care promoveaza cunOa,terea este observatia.

Dlmlne Gusl(o00rd.),わ σ″ma″ ρθЛrru mο ηOgrarlilesο c′ οlogた θ ,

lnsltutul de slinie sOclaleal Romaniel,Bucure,1,1940,pp.3‐ 6.

1
In acest sens,Traian Herscni(1982,p.49),unul dintrc membrii de l‐ untc ai l・

E
SCOlii SOCiologice condusa dc prOfcsorul Dilnitric Gusti, spunea ca sociO10gia este
L
teoria gencrala a victii SOCiale, ca este ,,stiinta modului colcctiv dc viata(CXistcnta,
L
activitate)a oamCnilor, sub toate formele sale rcalc,dc la originc pana↑ n prczcnt si dc
pe intrcaga suprafata 10cuita a Pamantului'' si ca ca sc distingc de cclclaltc stiintc
θS=↑ ntrcg).
socialc prin pcrspcctiva de cercetarc holista(gr. ヵθ′

Exista trei conceplli genera:e privind obiectul interesului sociologic,desi acestea nu se exclud
reciproc,Despre toate trei se poate spune ca deinesc studiul societari,insa ce anume se inielege
prin societate difera intru catva in fiecare caz. prima conceplie afirma ca obiectul prop『 :unzis al
sociologiei este structura sociala.C)a dOua perspectiva cOnsidera ca obiectul sociologiei consta in
“二Ｘ ∞ “∽璽 Ｏ

ceea ce am putea numi,odata cu Durkheirn,reprezentari cOlective:sensuri si cai de Organizare

cognitiva a lumii ce supravietuiesC peste si dincolo de indivizli care se socia‖ zeaza prin intermediul
br(a Sevedea bc,a"SOdJizareajeducafa"― n.n.).h sttr゛ t,mde‖ staacda pentru care soddogh
este acJunea SOCiala cu sens,ln modelul propus de Max Weber,

Godon Marsh酬 ←d),DOFο ηar"Sο Ciologわ ,Edlura U雨 vers Enddopedc,

Bucuresti,1998/2003,p.564.

7 ■
 In prezent se contureaza un numar relativ mare de sociolo_s1i specializate sau Sociolog
ramuri ale sociologiei. pe care 1e prezentam in ordine alfabetica (Tabelul 1.1t. specializa
Sociologia
Tobelui I .l medicala
Ramuri ale sociologiei (sociologii specializate) Si problematica 1or de studiu lsau a bolii gi

sdndtd!ii)
Sociologii
Problematicう de studiu
specializate
Se ocupd cu studiul nevoilor gi al nivelului de satisfacere a lor in societi[ile Sociologia po
Sociologia
contemporane. Bundstarea este strdns legatd de poliiicile sociale, menite si reducd
bundstirii excesele capitalismului. Sociologia studiazd calitatea vielii gi sdricia, propundnd
gi sdrdciei
programe de sporire a calitalii vietii gi de reducere a sdrdciei.

Sociologia
Studiazd cultura materiali gi inegalitdtile sociale. 0 aten{ie speciald se acorda Sociologia rei
mdsurdrii consumului cultural (vezi lectia ,,Cultura") prin intermediul barometrelor de
consumului
opinie (vezi lec{ia ,,Comportamentul colectiv 9i migcirile sociale").
Se preocupd de fundamentul social al cunoagterii. ,,Noua sociologie a cunoagterii"
Sociologia se centreazd pe studiul modului cum diferite tipuri de organizare sociald fac posibild Sccrologra rur
cunoagterii organizarea completd a cunoagterii, nu pe problema relativismului cunoagterii in sau agrar-)
funclie de interese gi de mediu social (proletar/burqhez).
Fondatorii sociologiei (Karl Marx, Emile Durkheim, Max Weber) au studiat legile ca
Sociologia
reguli de actiune stabilite de autoritatea statalS gi dreptul ca pe o fo(d integrativa a
dreptului
societilii (vezi lectia ,,Ordine sociald gi control social"). S:c oiogra 9ir

Ca gi gtiin{ele economice, sociologia economicd studiazd modul cum sunt alocate

resursele productive gi eforiurile societdtii. Sociologia economica s-a afirmat ca
Sociologia critici a relaliilor de piald gi inegalitililor sociale. in prezent, degi existd critici la
S:;rc o: a 'lir
economicd adresa teoriilor pielei concuren[iale, multi sociologi acceptd valorile individuaiismului
(sau a vielii gi liberalismului. Spre deosebire de gtiintele economice, sociologia vielii economice
economice) se centreaza pe factorii microsociali (relaliile de putere pe piala muncii, conflictele la
locul de muncd gi modul de rezolvare a lor, rolul sindicatelor gi asociatiilor
profesionale etc.),
じE3000'aし・〔
Se ocupa cu studlul sistemulul de invう 1う mant, a1 0rgan zう 百i ,colare, lnclusiv
Sociologia
educatiei
universlare゛ permanenteサ §
i al reproduceni sociale a persona11う Ji§ i Cultu‖ i(veZi こここ038‐ 8 ,こ
leCla"SOCializare si educaie").
ln ciuda avertismentelor despre declinul sau chiar ,,sfdrgitul" familie!, sociologia
familiei produce gi azi numeroase studii referitoare la evolulia, structura gi func{iile
Sociologia
familiei contemporane in diferite tipuri de societati, relatia dintre familie gi munca,
familiei
ciclurile vie{ii, tipurile de familii: monoparentale, reconstituite, dezorganizate etc.
(vezi lectia,Familia" ).
Aceasta ramura a sociologiei este slab delimitati de sociologia muncii gi sociologia
Sociologia organizationali. Ea studiazd, in principal, efectele automatizarii gi tehnologiei
industriala informatice asupra comportamentului munciiorilor gi stiluiui de conducere, precum 9i
ocupatiile, profesiunile, la munca industriald, reconversia profesionald.
Aparilia gi rasp6nCirea mijloacelor de comunicare in masa (carli. ziare, reviste,
radio, cinematografre, televiziune etc"), in special aparilia noilor tehnologii meCia, au
dus la dezrioltarea puternica a acestei ramuri a sociologlei. care tinde sa se
Sociologia autonomizeze, dat fiind faptul cd mass-media (mai ales televiziunea 9i internetul) are
mass-media o influenla dominanta asupra societa{ii. Sociologia mass-media se preocupa gi de
efectele negatrve ale comunicarii in masa, cum ar fl propagarea violentei, inclusiv in i tt 、tl■ [1こ こ :

mediul gcolar, cjiscriminarea, rasismul sau xenofobia (vezi leclia ,,Ordine scciald gi 11l Pl(｀ CC、 、
‐ ￨

control social"). 「'き J=[l[二 f

8
 Sociologii
Problematici de studiu

Sociologia Se intereseazd de dimensiunile sociale ale sdnitS[ii qi bolii. Conceptualizeazd

medicalS sindtatea 9i boala, studiazi distribu[ia bolilor pe medii sociale, explici pattern-urile
(sau a bolii gi sdnitdtii gi bolii, pundnd accent pe variabilitatea socioculturald a limitelor sdndtitii
sdnit6!ii) 9i bolii,
Ca ramurd specializatd a sociologiei generale, sociologia politicd studiazd cauzele
gi consecin{ele sociale ale distribu{iei puterii in societate, conflictele sociale 9i
Sociologia politicd politice care au ca urmare redistribuirea puterii. Ea studiazi partidele politice ca
institulii (organizatii), regimurile politice, sistemul electoral etc. (vezi lec[ia ,,Sistemul
ooliticl.

Are ca obiect de studiu gtiintific institutiile, credintele 9i practicile religioase.

Sociologia religiei Sociologia religiei privegte religia ca fiind nonrational6, colectivi gi simbolici (vezi
︱

lectia ,,Religia").
Ｉ

Ｌ
Ｉ

Studiazd comunitdtile rurale, in compara(ie cu comunititile de tip urban (vezi lectia

Ｉ

Sociologia rura16 ,,ComunitS{ile umane gi urbanizarea"). Sociologia rurald are ca principale probleme
Ｉ
Ｉ

(sau agrard) de studiu: dezvoltarea rurali in societilile industriale, schimbirile din sfera ruralului
Ｉ
Ｉ

in societdtile din ,,lumea a treia" gi in societitile care au trecut de la comunism la

﹂
︲
︱

caoitalism.
Apropiati de sociologia cunoagterii, aceastd ramurd a sociologiei are in vedere
︱
 

Sociologia gtiinlei structurile normative gi institutionale ce fac posibild activitatea de cercetare

ト

stiintific6.
ー

Aceastd ramurd a sociologiei studiaza relatiile dintre timpul de muncd 9i timpul liber,
inteles ca acea parte a timpului destinata activitdlilor cu functii de odihna, distractie
Sociologia timpului gi dezvoltare culturald a indivizilor. Turismul ca activitate de timp liber, tipurile de
iber 9i a turismului turigti, fluxurile de turism nalionale gi internationale, efectele turismului asupra
localitatilor gi zonelor de destinatie turisticd ocupa un loc din ce in ce mai important
in preocuparile de cercetare sociolooica.
Dezvoltarea rapidd a oragelor industriale, incepdnd cu secolul al XIX-lea, a condus
Sociologia urband
la constituirea socioloqiei urbane (vezi lectia ,,Comunitdtile umane $i urbanizarea").
lnvestigheazd functionalitatea gi disfunc{ionalitd{ile din experientele traiului de zi cu
Socioiogia vielii
zi: comportamentui colectiv 9i individual, comunicarea interpersonala, opiniiie gi
cotidiene
atiiudinile cetilenilor etc. (vezi lectia ,,Grupurile gi conflictele intre grupuri").

A$a cum se poate observa din tabelul prezenlat, sociologia studiaza: 1) grupurile
sociale qi colectivitAtile umane (popula(ia, grupurile - inclusiv grupurile etnice qi clasele
sociale, colectivitalile urbane si rurale); 2) fenomenele gi procesele sociale (socializarea
ｒｌ︰ｌｌｌｌｌｌＬ

si formarea personalitdtii, comportamentul colectiv, controlul social, cooperarea 9i

conflictele sociale, comunicarea interpersonala qi mass-media, excluderea Si includerea
sociala, integrarea sociala); 3) organizaliile sociale 9i instituliile sociale (familia, religia,
∞‘一

Scoala, arrnata, organiza{iile economice, justilia qi administrarea ei, politica, statul).

× ∞ “∽型 〇

Imaginile societAtii oferite de diversi sociologi sau de diverse qcoli sociologice

nu sunt identice. Acest lucru este absolut normal, intrucAt cunoa$terea stiintifica este
un proces continuu, rezultat al interacfiunii intelectuale a unui numlr mare de cercetdtori.
Pe de alta parte, via[a sociala are o infinitate de aspecte 9i poate fi privita din unghiuri

■
foarte dife五 tc. Este explicabil dcci ca sociologii sa ofere pcrspccti、 c diferite sau sa si stabili囃 五 si

propuna demcrsuri diferite pcntru analiza stiintifica a sOcictatii grarii.FunctiOr

Perspectiva sociologictt este o cale dc a p五 vi societatca,de a studia via〔a sOCiala

si de a o explica;cste o constrLICtiC mCntala care ne ttuta sa vizualizam si sa cxplicam
ceca ce se lntampltt in societate. Prin dcfinitiC,pcrspcctiva sociologica este O analiza a
un anunlit punct de vedere.
socictatii dintr―
E)intre pcrspcctivele mai frecvent utilizatc in sociologic, cele mai importante
sunt evolutiOnismul,conflictualismul, functionalismul si intcractionismul.
鶴Pι rsρ ιε′
jソ α `ソ θJ況 Jθ れJS′
′ α a fost pril■ a formulata in sOciologic, fiind
fundamentata↑ n spccial ln lucrarile lui Auguste Colllte si Herbert Spencer. Aceasta
pcrspcctivtt cxplica ↑n mOd satisfacator Originca socictatilor si crestcrca lor.
Evolu!iOnismul a avut o larga raspandire↑ n a doua jumatate a secolului al XIX― lea,
dupa carc a intrat↑ ntr― o lunga periOada dc ignOrtte,pcntrll a i reactualizat in ultinlii
anl.
Pι rttρ ιε′
jソ
ι
α ノ滉んε′ cste fOrmulat五 ↑n lucrarilc lui Augustc Comte si
θκαJjS′ a
Hcrbert Spenccr si↑ ndeosebi in cele alc lui Elnile Durkheiln. In anii 1950-1960,ca a
fost perspectiva donlinanta in sOciologic,Inai alcs prin Talcott Parsons si Robcrt King
ⅣIcrton;↑ n anii 1970… 1980,perspectiva functionalista a follllat obiectul a numcroase
critici.
FunctiOnalistii privcsc societatca ca pe un sistem. ca pe un intrcg compus din
mai multe pa“ i aflate ln interactiunC, ficctte panc↑ ndcplinind o anunuta functie.E)in
perspectiva functiOnaliSta, sOcietatile tind spre cchilibru, spre mcntinerea ordinii.
Realizarea echilibrului cstc dependcnta de↑ ndeplinirea functici spcciice de catre iccarc
partc a sistcmului.Daca functiilC nu sunt realizate, sistcmul se dezcchilibreaza si pOatc
sa mO額 江.Functionalitatea sistcmului social este asigurata p五 n intcnnediul controlului
social.
Anunlite parti ale SOCiCttttii pot sa nu― si tndeplineasci functiilc, si atunci dcvin
disfunctionalc. Unele elcmente ale socialului pot fi, in acelasi tirnp, functionalC si
disfunctionalc.Dc exemplu,somaul are un rol ambivalent.El estc Functional prin
incuraarea crester五 competentei prOfesionale,a perfonllantei in munca,prin crearca
de locuri dc munca pentru cci carc se ocupa dc asistenta sociala a 50merilor, si cstc
disfunctional prin problcmele socialc pe carc lc genereaza(saracie, insatisfactii,
devianta).
Componcntele sistcmului social ttndeplincsc functii manifcstc si latcnte(R.K.
Mcrton).FunctiilC manifeste sunt consecintCle a ceca cc cstc intcntionat si recunoscut
dc catrc participantil la sistelll; functiilc latcntc sunt consecintele a ccca cc cstc
neintentionat si adesca nerecunoscut. Pcntru mcntincrca echilibrului si stabilitatii
sistemului social cstc ncccsar sa sc asigure un conscns social. adica un acOrd al
mcmbrilor socictatii asupra a ccca cc cste binc,drept si moral ln oblinerea conscnsului
social, un rol important rcvinc proccsului de socializare.
Pcrspcctiva funclonaISta ofcri O buna inteTretarc a organiza五 i sOciale,a raporlu五 lor t Perspet
dintre componentele sistemului si a rolului■ ecaK〕 i cOmpOnente. Capacitatca cxplicativa a gi iqi concentn
acestei perspective cste redusa ttn ce privcstc analiza proceselor sociale si a schilnb五 五lof functionalism"
care au loc in socictate. Functionalismul insista asupra cOnsensului, a integrarii drept ceva ce r

10
 si stabilitalii qi nu acorda importanla necesard conflictelor, instabilit{ii, schimbarii qi neinte-
grarii. Funclionalismului i se reproqeazd conservatorismul la care ajunge in cele din urma.
ＥＥ

AugusteComね (1798-185η .CurSdeflozo腱

pzill略 (1830-184a

Ka‖ Marx(1818-1880
′(VOI・ 1,1867い
publlca lucrarea Capiral」 i,

↑
mpreuna cu F‖ ednch Engels,ManiresrtJ′
parrld」 lJlcomυ tts′

E
(184o
Ёmile Durkheim(1858-1917)Divル ゴ υ″
θa
sο ぬ僣 ammali(1893)o Regυ θmθ わdei
l〃
Auguste Comte
SOC10句 燒 (18951

Charles Horton Cooley(1864-1929).Na″ ra

manaJο rdlnθ asο cia燿 ぃ90a゛ OrgattFa

sociaね (1909
Max Weber(1864-192o.馴 ca prOゎ sね η語ゴ
Sρ ′
ri″ ′ υ′(1904);[00η
Capira″ smυ ′ οmiθ oi
socleraわ (1922)

George Herbert Mead(1863-1931).

Charles Horton Cooley
ｐトトＬ

解′
βlθ a,sinele,i sOcieralea(1934)

Robert King Merton(1910-2003).TeOrla

soclattJslrucrJrasο dttao949
Talcott Parsons(1902-1979).Str」 οオ
υra
acriυ ρ〃sοσaわ (1951)

Charles Wright Mills(1916-1962).

lmaginarla sO歯 ゎgi"(1959)

Max Weber George Herbert Mead

Roben× ing Merton Charles Wright Mills

“︲一
Ｘ ” “∽“一

Fig. 1.1. Clasiciisociologieigi lucrdrile care i-au consacrat

〇

Perspectiva conflictualistd concepe conflictul ca o sursd a schimbarii sociale

ｒ

si i$i concentreazd analiza asupra instabilitalii qi dezechilibrelor. Spre deosebire de

ａ

funclionalism, aceastl perspectivd considerd consensul social mai curAnd ca o iluzie,

ｒ

drept ceva ce nu poate fi oblinut dec6t prin constrdngere.

¨
Ｈ
 Conflictualismul nu este o perspectiva sociologr;i ;,13-i3l.1 P::n:ipaiul initiator se presupu
al acestei perspective a fost Karl Marx. care Si-a cLrn.entr;I -"ltz" sr-r-rologicd asupra cd oameni
conflictelor dintre clase. demersul sdu avAnd o l-rnalitate p.-rl:::;n;e;,.liti. ln conceptia construit5.
Iui Karl Marx, fiecare mod de produclie se caracienzeazi:r:iir-;n inumit tip de si se plecr
conflicte intergrupale, dintre care cele mai imponante suni -'rrn:-liJtele intre clasele Intet
'burghezia in viata
sociale. Clasele oprimate (sclavii, in modul de produclie su'iavaqrsl. in modul sr

de productie feudal, proletariatul, in modul de productie r-apitalist, se organizeaza gi impun inc

schimbd prin revolulie sistemul relatiilor de putere, instaurand un nou mod de produc{ie. perspectiv
.

O anumita perioadd se instaureazd echilibrul social. dar acesta este precar pentru ci societale.
societatea este foarte dinamica si in societate apar noi conilicte care se solutioneazd limirari
prin noi revolulii. Karl Marx afirmd c5, odatd cu instaurarea modului de produclie macrosoci
comunist, ciclul stabilitate-conflicte-revolulie pare sd se incheie. intrucAt comunismui
ar suprima toate conflictele sociale pentru ca ar inlatura exploatarea. care este sursa
principala a conflictelor care conduc la schimbarea moduriior de productie.
gi pentru alti sociologi conflictele sunt inerente vietii sociaie. dar ei nu au dedus
de aici concluzii pentru actiunea politica. Adeptii contemporani ai perspectivei
conflictualiste extind aria de cuprindere a analizei la conflictele dintre -erupe de vdrstd,
grupuri etnice sau religioase, dintre profesii, comunitatile locale si puterea centralS t,;

etc. Ideea de bazd a acestei perspective constd in afirmatia ca fiecare societate este
formatd din forte sociale intre care conflictul este inevitabil. Grupurile sociale au scopuri
:-- -.3.
Si interese diferite pe care nu Si le pot satisface intr-un mediu cu resurse limitate.
Apare astfel o competifie permanentd pentru bunuri, putere. bunistare. in aceastA
lupta, unii cAgtigi 9i ajung sa domine pe al1ii sau. conform formularilor marxiste, si-i
exploateze pe altii.
Dacd in societate existd conflicte permanente, atunci cum poate ea sd mai existe?
La aceastd intrebare, au fost formulate doua raspunsuri. Primul afirma cd in urma
conflictului o categorie ajunge sa domine, si prin mijloace constrdn-sAtoare isi impune
regulile care ii servesc la satisfacerea propriilor interese. Statul este conceput ca o
institutie de dominare, de promovare a intereselor celor care detin puterea. Al doilea
rdspuns afirml cd in societate existi o diversitate atAt de mare de -erupuri de interese
incdt, pentru a putea intreprinde ceva, oamenii trebuie sd se asocieze. Cooperarea in
societate este astfel conceputa ca o modalitate pentru a plltea purta conflictul.
Perspectivele funclionaliste si conflictualiste pot fi apreciate drept complementare;
ele se referd la aceeagi realitate, prima insistAnd pe consens. ordine, armonie, a doua
insistind pe instabilitate, conflicte, constr0ngere. Dezavantajele uneia pot fi completate
cu avantaiele celeilalte.
Perspectiva interaclionisld sau interaclionismttl simbolic isi concentreazd
analiza asupra raporturilor dintre individ ;i societate. Fondatorul acestei perspective
este considerat George Herbert Mead, iar principalii exponenli sunt Herberl G. Blumer,
Erving Goffman qi Ken Plummer.
Aceastd perspectiva isi intemeiaza afirmafiile pe considerentul cd fiinla umand rLl
este singura capabila sd producd ;i sI utilizeze simboluri. Simbolurile iau diferite forme: l;fi1113 :
sunete, semne grafice, gesturi sau obiecte. Societatea este in permanenE creatd prin :e;;t iel
interacliunea indivizilor. Societatea este preexistentd indivizilor; ace$tia se modeleazi :le.unI
in cadrul societAtii care se schimba $i ea sub acliunea lor. Individul gi societatea :,.-r C i tr lO S

12 =,
 se presupun reciproc qi nicio parte nu poate exista farl cealalta. Interacfioniqtii afirma
ca oamenii sunt fiintele care dau un sens lumii, incdt lumea sociala este o realitate
construitd. Pentru a se inlelege viala sociald, trebuie sa se inleleagl ce spun oamenii qi
si se plece de la punctele de vedere ale acestora.
Interaclionismul simbolic are meritul de a atrage atenlia asupra rolului individului
in via{a sociala, rol pe care insd il exagereaza. Anumite elemente ale socialului se
impun individului in mod constrdngator, 9i acesta nu li se poate sustrage. Aceasta
perspectivA intAmpina dificultdti in analiza macrosociologica, in studierea relatiilor
societale. Unele contributii mai recente, din anii'80, Si-au propus sa depa;eascd aceste
limitari ale interaclionismului simbolic, adaugdndu-i acestuia elemente
macrosociologice si structurale.
r67ゎ ι′
況′f.2
Perspective teoretice in sociologie
(dupa J.W. Vander Zanden, i988, 37)

Functionalism Conflictualism lnterac!ionism

'i vel Macrosociologic Macrosociologic Microsociologic

:e analizd
".atuTa Sistem social produs 0rdine sociala Realitate sociald creati gi
s:c etalii de pd(i interciependente caracterizata prin grupuri recreati mereu de oamenii
de interese competitive, aflali in interac{iune
fiecare urmirind propriile
¨
翅柳鍋

scopuri
Consens social derivat Conflict, putere gi coercitie Atribuire de simboluri
ｔ﹁
Ｃ ｅ

din credinlele gi valorile oamenilor, obiectelor

impdrtdsite $i evenimentelor
l:,'neniul 0rdinea sociald gi lnteresele care divid Dezvoltarea selfului
:' rrcipal menlinerea sistemului membrii societS[ii interactiunii dinamice dintre
:e studiu social prin reaiizarea gi schimbarea social6 individ gi societate
functiilor esentiale
Avantaje Prezinti ,,imaginea Are capacitatea de a Prezinti oamenii ca fiinle
generald" a vieiii sociale, prezenta evoluiia istoricd active, care au capacitatea
indeosebi exprimarea gi schimbdrile institu!ionale de a gAndi gi de a modela
ＢＬ

acesteia in modele gi societale viata social6

de comportameni
recurente si in institutii
Dezavantaje Are dificultitiin
prezentarea evolu!iei
istorice gi a procesualiti[ii
Are dificulti{i in explicarea Are dificult5[i in prezentarea
consensului social, aspectelor macrosociale
a integrdrii qi stabilititii gi a relaliilor dintre societdti
“，一

schimbdrii sociale sociale

Ｘ “ “∽型 〇

Functionalismul, conflictualismul si interactionismul simbolic ofera imagini

partiale asupra uneia Si aceleiasi realitAti. Nu se poate refine una ca fiind mai acceptabila
decdt celelalte. Fiecare are avantaje 9i dezavantaje. Aspectele pe care insistd una dintre
ele sunt ignorate de catre alta gi invers. Fiecare dintre ele imboga{e;te cunoa$terea
sociologica.

13 ■
 Termeni-cheie

conflictualismul interaclionismul
evolu!ionismul ramurile sociologiei
funclionalismul sociologia

llletodolr
cerGeteri
inirebaJ『 oOarl‖ a‖ ve g aJhaw

1. Elabora[i un eseu tn care, pornind de la cele aflate in acest capitol, sd discutali

rolul Si importanla sociologiei pentru viala individului. 1. Rolul m
2. Forma{i grupe de cdte patru elevi qi gdndiyi-vd la o situalie de viald care l. Continu
poate constitui obiect de cercetare sociologicd. Descrieli aspectele care nu .3. Proiect:
pot fi studiate decdt de sociologie. Prezentali rezuhatele colegilor Ei discutali-le
in clasd.

■日
3. impdrlili clasa astfel; doud,,tabere" (fi.ecare de cdte t0-12 elevi), din care mTl
una sd sus{ind perspectiva funclionalistd Si cealaltd perspectiva conflictualistd
qi o echipd de arbitri (cinci-Sase elevi) care sd modereze disputa.
4. Identifica{i din tabelul l.l acele ramuri ale sociologiei care studiazd tn
principal grupurile Si colectivitdlile umane.

14
 Ｎ︼
﹁︱︱︱ョ

日︼一〓Ｅ目一
Ⅲelolologia
cercetarli s00:OIogi00

1.Rolul
metodologiei cercetirii sociologice

1.Rllul melodologiel in sociologie

Metodologia cercetarii sociologice se referi la modalitalile prin care se realizeazd,

cunoa$terea qtiinlifica a viefii sociale. Denumirea de ,,metodologie" provine de la
cuvintele grecegti methodos (cale, drum) ;i logos (stiin1d, discurs).
Ceea ce ne atrage aten[ia ?nainte de toate este faptul c5, in sociologie, ca qi in
alte stiinfe, de altfel, avem de-a face cu o mare diversitate de metodologii. Unele
dintre metodologiile de cercetare sunt compatibile intre ele, eventual complementare,
dar se intAlnesc qi situalii de neconcordanla gi excludere. Diversitatea metodologiilor
de cercetare se explica prin inventivitatea sociologilor in efortul 1or de a adopta ceea
ce cred a fi cea mai adecvata modalitate de cercetare a unui anumit domeniu al vietii
sociale,
Dincolo de varietatea metodologiilor, identificdm un anumit pattern (o anumitd
perspectivA) de cercetare, care este specific sociologiei qi care ii conferd un statut
propriu in cadrul stiintelor sociale. Perspectiva sociologica se construieqte prin efortul
de studiere a societilii umane ca pe un tot, ca pe un intreg. Aceasta inseamni raportarea
i-iecarui element al sistemului social la ansamblul din care face parte, pentru a cunoa$te,
deopotrivd, natura si alcdtuirea sa, geneza si evolu1ia, interrelafiile si determinarile
sale, consecinlele qi efectele lui in planul vielii sociale.
Metodologiile sunt creafii in cadrul procesului cognitiv din sociologie, dar si
０︲

rezultate ale analizei cerin{elor cunoagterii qtiintifice a societatii omenesti, o realitate

一Ｘ “●∽ ０ ．

care se dovedeqte a fi una deosebit de complexd ;i diferenliatA (structuratd) pe mai

multe niveluri micro-, mezo- $i macrosocial.
，

Un alt factor de diferentiere a metodologiilor este dat de specificitatea obiectivelor

一¨

urmdrite in cercetare 9i a tipurilor de cercetare adoptate la un moment dat. Obiectivele

一●¨

de cercetare se referd la descrierea unui fenomen, diagnoza unei situatii, testarea unor
●¨●一∽  ■

ipoteze gi explicarea fenomenului, identificarea de probleme, elaborarea de solutii de

rezolvare a problemelor etc.
15

■
 La randul lor,tipurile de cercetare se definesc in functie dc obiectivclc ullllaritc. Datori
E)in acest punct de vedere, se disting trei tipuri de ccrcetarei fundamentala(Orientata si conditionat
sprc obtincrCa dc cunostintc nOi Si dczvoltarea teorici),aplicati、 ・a(↑ n care se umarestc nimic atunci
analiza problcmclor socialc si idcntificarea de solutii pentru actiunea sociala dc constituirea r
rczolvarc a problemclor rcspcctive)si eValuativa(de aprcciere a sta五 10r de fapt cxistente sociologicl s-i
la un moment dat si de determinarc a cfcctclor unci actiuni).
intr-adevdr, p
Pe langa factOrii interni dc difcrentierC a mctodologiilor, idcntiicanl si factOri
.irtL'l dilttra
ce intervin din afara proccsului cognitiv. Factorii cxtcrni dc difcrentiere sc dovedesc
ll,.j,i\t-ri .1-\,
cel mai adesca a n disfunctionali in faport cu procesul cunoasterii stiintiicc, deoarccc
ci actioncaza ca precOnditii arbitrarc alc constructici lllctodologicc. E)in accst nlotiv, -:::tir.i.un
cstc necesar un control riguros si sistcmatic asupra metodologiei de cercetarc si
inlaturarea distorsitlnilor care pot sa apara fie din cauza unor praudecati,ie a unor
influente dC natura politica sau ideologica.

!mportanta metodologiei pentru constttuirea sociologiei ca,linta este magistral evidenlata de

Emile Durkheim in lucrarea"Regu‖ ie metodei sociologice"(1895/2005).Stadiulincipiental sociologiei
la vremea sa se datora subestimaril demersului melodologic,i cantonarea in fi:ozofia socia:a siin
ideo!ogie."Pana in prezent,sociologii nu sⅡ au ostenit prea mult sa caracterizeze si sa defineasca
metoda pe care o apiica in studiul fenomene:or sociale I...1,au ramas nediscutate precauJile
referitoare ia observarea fapte:or,sensul ln care trebuie conduse cercetarile,practicile speciale
care le perml sa se desfasOare,precum si regulile administra‖ i prObeior'Ide exp:icare a re:aJilor
cauzale p‖ n metoda compara‖ va si expe薔 mentul indirect ninil(pp.33‐ 34).Tot aCest ansamb:u de
p“ ecauJi poate sa para prea labo‖ os pentru o,Iinia care,pana aici,nu cerea nimic altceva de la cei
care i se consacrau decat O cultura generala oifi:。 zOfica;si este sigur,intrⅡ adevar,ca punerea tn
practicaa unei astfel de metode nu ar puteaavea caefectraspandirea curiozita!ii vizavi de sociologie.
cand,drept cond“ ie de ini!iere prea!abila,se cere Oamenilor sa renunie la cOncepte:e pe care sunt
obisnuili sa le aplice unei ordini de lucru『 i,pentru a le gandi cu eforturi noi,nu te poti astepta sa
recrutezi o clientela numerOasa.Credem,dimpotriva,ca a sOsit momentul pentru sociologie sa
renunte la suCCese rnondene,ca sa spunenl a,a,。 i sa lmbrace caracterul e20teric al oricarei stiinte,
Ea va ca,lga astfe!in demnlate si autorlate ce va pierde in popula百 tate"(p.188).Ne putem
intreba daca,pe de・ O parte,socio:ogia Oi・ a dezvoltat suficient melodologia,instrumentul de lucru
si,pe de alta parte,dacaau disparuttOate tentallile leftine de afi populara?Raspunsurile suni doar
par"al alrma‖ ve pentru ambele intreba薔 iln unima suta de anis.au inregistrat progrese insemnate
in construcila metodOlogica,fara a se atinge totusi nivelu:adecvat in toate cercetari:e ce se
rea‖ zeaza sub titulatura de stud‖ socioiogice. De aici necesitatea dezvoltarii in continuare a
metodologiei de cercetare.De asemenea,prestanta stiinJiCa a sOciOlogiei s・ a consolidat,mal
sunt↑ nsa sociO:Ogi,dar mai ales nespecialisti↑ n domeniu,care practica ln cOntinuare mal degraba
maniere ideologice decat,Iinirice in raportarea la social.

二︶

．一
．一

    一一
一

一一
一
Nc vom da scama dc rolul llletodologiei in ccrcctarett sociologica,prccl11■ 1 ヽi dC
「 一 一
inlportanta adccvarii ei in faport cti tema studiati si a obiecti、 elorヒ lrnlll・ itc.1■ cntiollilld 一
ヽ

ci accsta cstc partc intcgranti(inSCparabila)a prOccstllヒ li dc culloastere tn sociol()gic.

In ol・ icc cercctare cstc implicata si O,,■ lctod010gic . chiar si atunci cand clcmcntclc ei
nu sunt cxplicit brmulatc.Ea sc rcconstituic din nlodul in carc sc■ unge la anunlitc
,,cu1lostinte'' referitoarc la un domcniu de intcres .N/1etodologia are rolul dc a llacilita
obtinerca dc cLlnOstintc― stiintince. or, daca aceasta cstc dcficitaral crOnata,ncadccvati,
vor aparca crori dc cunoastcrc.
16
卜ＬＦドいＬドｌｈＬけ臓﹂ＦＰｈ

Datoritl rolului metodologiei, intemeierea $i evolutiile sociologiei au fost insotite

si conditionate intr-un fel sau altul de metodologiile de cercetare. Nu exagerdm cu
nimic atunci cAnd apreciem ca primele elaborari de naturd metodologicd. au permis
constituirea sociologiei. Prin orientarea spre analiza concretl a societdiii, teoria
sociologicd s-a individualizalin raport cu maniera speculativa specifica filozofiei sociale.
intr-adev5r, putem vorbi de sociologie ca $tiinta doar in mdsura in care se realizeazl,
unitatea dintre teorie qi cercetarea empiricd ?n cunoasterea societ5lii. Rezultatele acestei
cunoasteri devin, la rdndul lor, obiect de reflectie filozoficd, pentru a se intregi procesul
cognitiv asupra viefii sociale.

2. Gonllnutul metodologiei GGrceHrli sociologice

O tratare a lllletodologici din perspectiva ncvoilor cunoasterii stiintifiCC nc conduce
la conccpcrca accsteia in asa fel lncat continutul sau sa cup五 ndtt deopotriva principii
si reguli dc desfttsurare a cercetari10r, instrumcntarul de lucru pcntru culegerea si
analiza datelor,crite五 i de certificare a calitatii rezultatelor cercetttii cfcctuate,strategiile
explicatici si COnstructiei tCOrcticc. Prin ullllare, vom distingc trci mari componcntc
i niveluri)ale l■ etodologieii tcoretica(dc ghid al cerceta五 i),metOdica(instrumcntarul
de lucru)si epistemologica(de la grcccscul`′ is′ ι ι=cunoastcrc).
“ retine,pe de o parte,conccptia
Privitor la componenta teorctica a lnctOdologiei,se
teoretica asupra domeniului cercetat, asa― numita tcoric rcfcrcntiala, pe baza careia sc
: cた ctucazi analiza temei si sc claborcaztt explicatiile stiintifiCe,司 ungandu_sc astfcl la
o dezvoltare a tcorici de la care s― a pornit(exemplc dc teorii referenliale: tcoria
ト socializarii, teoria controlului social, tcoria comportamentului politic etc.)Pe de alt五
L parte, sunt avutc ttn vedcrc o se五 c dc elemente de natura no■ 11ladva,p五 ncipii si reguli
匡
dc ccrcetare. Normativitatea rczulta din analiza critica a prOcesului dc ccrcetare, ca nu
ト
cste impusa arbitrar. Principiile si regulile sunt cclc care asigura realizarea cunoastcrii
F
stiintifice si Se refera la toatc fazclc ccrceta五 i,de la proiectttea si culcgcrca datelor, la
analiza si interpretarea acestora, respcctiv claborarea teo五 ei domcniului. Intre rcgulile
隣Ｌ Ｆ 卜 ﹂ Ｆ レ

gcnerale ale unci cercctari mcntiOnam necesitatea pregati五 i ci din punct de vedere
teoretic, caracterul cunoasterii sistematice pe baza unui instrumcntar adecvat de lucru,
cu cc五 nte spCCificc ttn functie de tipul ccrcet五 五i si mctodele utilizate, posibilitatca dc
control asupra tuturor operatiilor implicatc.
Un loc aparte ll ocupa deOnt01ogia(dC la grecesculご ん″ θs=Ccca ce se cade,
`θ
cstc ncccsar):sa se respecte demnitatea umana,sa nu se p■ oduca rau,ccrcctatOrul sa
nu panicipe la actiuni imoralc, sa nu f010scasca infomatiile fmpotnva celor de la care
“，
一× “ ∞∽聖 〇

le― a obtinut.
Componcnta mctodica cuprindc ansamblul metodelor, tehnicilor, proccdeelor
si instrumentclor de lucru. Prin metoda se dcscmneaztt orice element carc prcscric un
mod de a actiOna↑ n efcctuarea unci cercetari.POatc fi vizata atat o procedura relativ
simpla de lucru, dar si elemcntc mai generale, inclusiv ccrcetarea ca atare.
Evidentiind in prinl― plan l■ odalitatile gen∝ale dc lucru,vom retine patru metode
de cercctarc: obscrvatia, expe五 Inentul, anchcta si analiza documentara. Pent■ l ficcare
■

17
ヽ
metoda s― au dezv01tat tipuri distincte si o gama de tehnici si procedce dc lucru,ceea :■ litlti a absolヽ

cc nc indrcpta,cstc sa spunem ca in prczcnt se dispune de o lllare va五 etatc dc metode, 二i[rc adolcsccn

tchnici si procedec dc ccrcctarc, atat cantitative(Cand se llrmarcsc cu prccadere Un proicc

(= =こ｀l[lnua cu:
deterlllinari numericc alc fcnomcnclor studiatc cum ar i: proportia participarii la vOt, 「
cota dc audicnta a unui post de tclcviziunc), cat si calitative(intCrcsul cadc asupra 1= Prczcnt rcI
=ゝ

distinctii10r vcrbalc, dc caractcrizare etc.), fara a cOnsidcra ca avem de_a face cu un _■ こ0ご じ■13■ 1こ
=:
sistcln dcfinitiv. Componcnta metodici sc dczvolta cOntinuu si realinente sc sillltc 「 [、 Pirc lこ
=ゴ =三 =3_
ncvoia dc noi crcatii. SCICCtia mctodclo■ pcntru o ccrcctarc anume se facc in functic ir i■ さ こ
==■ =こ
de adecvarea lor la specificul tcmci studiate si la obicctivclc urmaritc in cadrul unor :r :=二 き:こ r i ここril

tipuri si stratcgii dc ccrcctarc(vCZi lCctia urmatoarc). = 111=_=r ヽ

= sf
｀ [_二 _]ri、 ヽ
La randul ei, componcnta cpistcmologica priveste critcriilc dc evaluare a unci =i l■
ヽこi_‐ ■r=1 ■1こ 1_
cercetari, incepand cu rcprczcntativitatea continutului ccrcctat si tcrnlinand cu
ncrcderea↑ n rczultatclc accstcia.
↑
O anunliti stratcgic dc ccrcctare sc constitllic prin colllbinarca mctodelor,
tchnicilor si proccdcelor dc lucru. Sc pot nolllinaliza astfel stratcgii cxpcrilllcntalc si
nccxpcril■ cntalci comparative si noncomparativci cu o singura lnetOdi si cu mai multc
lllctodci studii de caz sau stocasticc(a fCnOmcnclor de masa): 10ngitudinalc si 輌 a eXettDlr
transvcrsalci cu intcractiunc si fara intcractlunc: lntcfactlvc l nonlntcractlvc
、 _鐸繭 識 i“ 凱
赫 Sκ XD“ 調 凛1,,
―C・
“収
imaginara sociologica permne celui care o poseda sa inieleaga scena larga a istOneiin functie de ・ ―
「
semnlic■ tlle acesteta pentru vi4a intericara si cariera diferitilor indivlzi.Ea ti aluu tOtOdata sa ,DOt
Ⅲ
動 ‐ er_1,1:I`3「 ■
vada ca indivizil,ln valrnasagul experieniei lor cotidiene,dobandesc adesea o constiinia falsa a ― 1,籠

pOZ“ iei lor sociale.lmaginaua sociologica ne aluta sa inle:egem istona si biOgratta,ca si relarile 憫 1瞳 工慮藁￨

dintre e:e in cadrui societalil l..・ Care este structura acestei societali particulare ca intreg?Care
5■ 』自a割 ■6a a
l・

Or曜 :彎 電 1嘔y s03E

sunt compOnentele ei esenrale si↑ n ce relaJe se all e:e una fala de a‖ a?cun drera ea de ale
〕el志 ￨「 ,3 0ell(
Oranduiri sociale?Care este,in interiorui societalii,semnificalia fiecareitrasaturi particulare pentru 'し

義 議 r七 ェ .“ 1,
continuitatea ei si pentru transformarea ei?
‐
「争祀■ ￨'卜●
C.W‖ ghl Mi‖ s,′ maグ ralla Sο Clolog腕 ,Edlutt Pd爾 ca, 'Se Ci
l■ ie.IF 3「 iTし
Bucuresti,1959′ 1975,pp 33-34,
t● e留 ョ
「
「
0
『=∝
1‐

巽 7■ in
'Sm t D「
3.P『 oiootaFea CeFCetarii s001ologice 鸞 1■ e ac」 m ttt
_nel oη ginl socll
Prin proiectarea cercetarii sociologice se realizeaz'a un inventar al activitatilor
care intervin in studierea unui anumit fenomen/proces social. Distingem aici, pe de o 「a te,"踊 za l
i菫
ヨa SColll.(
parte, elemente generale prezente in orice tip de cercetare si in studiul oricarui fenomen =こ =´
3331=le ale copll‐
social $i, pe de altd parte, elemente ce se particnlarizeazd in functie de tipul de cercetare,
3=IIttn3unia c
obiectivele urmdrite la un moment dat. natura domeniului studiat. orientarea
■ urma ct
metodologica (func{ionalism. interac[ionism simbolic, etnometodologic etc.). pi nLr
t■"i「
ILi Stじ d llo「
numai. Flexibilitatea proiectului de cer:cetare reprezinta o cerin!6 fundamental5, in
￨

efortul de a realiza o cercetare autenticS, pentru cd unele sunt cerintele in studierea

￨

=ie31,avantal」
畿 11■ 31nte de a
unui domeniu macrosocial, cum ar fi acelea ale structurii si mobilitatii sociale si ・escに ℃tiv ca lpo.
democra(iei, de exemplu, si altele sunt cerinlele cAnd se studiazd fenomene microsociale
ef“撻a麗 i cercet
de tipul grupului familial, al grupului de prieteni sau alte teme similare. Chiar si la
_(3り cat nivelu:
acelagi nivel de structurare sociala apare necesitatea particularizarii proiectului de
摂Ю唸阻￨,情 atat
cercetare. intr-un fel vom cerceta, cle exemplu, o tem5 referitoare la ,,sansele de reusita
18
 ↑
n viath a abSOIVentilor de liccu", si altfel o tcma dc tipul,,consumului de droguri dc
catre adolescenti''.
Un proicct dc cercetare delllareaza cu stabilirca temci si a obicctivclor urmarite:
sc continua cul delilllitarca univcrsului ccrcctarii(pOpulatia, unitatilc sOcialc la carc
cstc prezcnt fenomcnul studiat); clabOrarca cadrului teoretic al cercctarii(pC baza
ヒ
inci documcntari prcalabile asupra temei); cOnstruirca ipotezelor de lucru (enunturi
rcfcritoarc la relatiilc de dctcrllllinarc forlnulatc ca irnplicatii materiale,dintrc fenomcne,
pcntru a sc ttunge la explicat五 tcorcticc in hnctie de confirmarca sau inirmarea
ipotczclor);definirea tipului de ccrcctare,se selectcazi sursclc dc informare(dc culegerc
a datelor), SC Specifica unititile SOCiale ce sc vor studia; deinirca conccptclor studiatc
si claborarca indicatorilor de ccrcctarc(scmne Observabile pentru carc sc culcg datele);
sclectarca metodelor, tehnicilor si proccdcelor dc lucru; claborarca instrumcntelor dc
cercetarc; culegerea datelor; prclucrarca, analiza si arhivarea datclori rcdactarea
raportului dc ccrcctare si a altor studii: disclllinarca rcztlltatclol, eventual aplicarca
Ｄ■デー

()lutiilor propuse si cvaluarea illlpactului aplicarii accstora.

、

Pentru a exemp‖ fica succint rnodul de lucru tntrⅢ o cercetare sociologica,ne vom referila studierea
i de sanse",o tema de mareinteres,籠 inJ‖ c,iCu mu‖ iple semn‖ icaJi pentru inielegerea
"egalla“
naturii societa!il,a modului de organizare sociala,inclusiv de recrutare a elitelor.
P‖ n gntagma,,egJlal de"nsぴ 'Se desemneazafaptJ ca alrmarea sodda(prOfegonah,cu‖ uraほ ,

economica,p。 ‖籠ca etc.)a indiViZilorin cadrui societali este determinata de cOmpetenia si efOrtul
fiecarei persoanein parte.Acest proces poate avea loc insa numaiin cOndilii prielnice asigurate de
mediul social.
Sluala Opusa,a inega1lari de sanse,consta in determinarea pozttiei sOCiale a oamenilor de catre
odginea lor sociala,cu rezulatulca ceicu。 ‖gine sociala mOdesta(urma,litarani10r,ai munclo百 1or,

cei din rural,cei din familii sarace)nu au accesla pozlii sOCialeinane,in carealung doarcop‖ i celo『

instarili,educali,puternici.Fenomenul desprecare vorbim seintainesteatatin sOcietalile tradiliOnale,

rela‖ v inchise din punct de vedere social,cat siin sOcietaJ:e mOderne,deschise,Cauze:e suntinsa
dlfente.in p‖ mui caz,avem de‐ a face cu un efect alimobilismu!ui socia!,descenden"i mostenesc
pOZ“ iile pa‖ nlilor lorintr… un mediulsocial↑ nchis.ln cel de‐ ai doilea caz,pozttlileSOCiale privilegiate
se transnlit prin intermediul sisteme:or de stratificare sociala si fanll‖ ala.Deosebit de relevant
devine acum sa urma‖ m care este rolui scolli.Este scoalain masura sa cOntracarezedezavantalele
unei origini sociaie modeste pentru ca o persoana din aceste grupuri sa acceada la pOzitii SOCiale
inalte, pe baza de merit personal? Cercetarile intreprinse pana in prezent evideniiaza puterea
diferita a scOlii,de la o tara la alta,in a↑ niatura rOlul determinant al originii sociale pentru pozillile
socia:e ale copli10r.Totodata,trebuie avutin vedere faptul ca,in cOndilille unei adevarate rev。 lutil

siexpansiuni a cup‖ ndeni scolarea populaJei lnere,se produce o decadere a statutului diplomelor.
Daca in urma cu ceva lmp simpla cuno。 lnta de carte reprezenta un avantal,mai tarziu a venl
∞︲一

randul studiilor liceale sa dea sansa unor pozilii soCiale lnalte.Odata cu extinderea invatamantu:ui
Ｘ ” “∽堡 〇

licea:,avantalul respectiv incepe sa dispara ln favoarea diplomei universitare.

Malinainte de a alunge la explica!iile prop‖ uttzise,acestea sunt formulate ca exp::ca,i plauZibile,
respeclv ca lpOteze,pentru a le re,ne ca explica‖ ireale doarin cazulin care se conlrma in urma
efectuani cercetarii oi analizel informalii10r(datelor)oblinute.
tate al unei persoane este mai inalt(masurat pnn numarul ani10r de
"cu cat nivelul de scola‖
scoalaL cu atat creste posibillatea ca acea persoana sa deJna O po21ie inana".

19 ■
 Ccrょ
or,atund
"Daca descendenlii provenili dh famttib"race reuwsc sa uFmeZe invalamantul supe‖
ei vor ocupa o pozi;ie soCia:こ malina:ta decat parinli::。 r".
ln acest contextformulam doua ipoteze de cercetare refe‖ toare la inluenla sCO!ii asupra po21il:Or
sociale definite de popu:alie.
ln cercetarea""nselor de acces social''putem porni de la ana‖ za accesib‖ nariinvalamantului pe
diferite trepte,cu accent pe nivelullicea:Oi superior.Am identificat astfel o variabila,o dirnensiune
a temei principa:e.
Daca ne prOpunem sa oblinenl o cunoastere a gradului de cuprindere,colara a coplilor si tinerilor
si care este nivelul abandonului oco:ar,se impune o documentare statistica.unele date,cunl ar fi
vdumu:lotJげ dst甫 bura pe med‖ reJden"a降 {urban,ruraり ,b putem ob"ne de h Mi面 steru:
Educaiiel,i Cercetaril si de la:nstitutu:Nalional de Statistica,eventual din pub:icalil,anuare
stalstice etc.Alte date de care am avea nevole le procuram direct de la institu!i:le scolare.
:n eventua:itatea ca ne vOm Oprila informalille de t:p cantitativ,vonl putea spune cate ceva despre
cuprinderea,colara oi abandonu:,co:ar,dar nu vom putea exp‖ ca cunl se produc acestea si care
sunt cauzele.
sa presupunem,acunl,ca suntem:nteresatitocmai de e:ucidarea ultirne:or aspecte semna:ateo ln
acest caz,vom cauta sa identricam cOpli si‖ ne‖ necup面 nsiin inva!amant,i sa discutam cu ei si
cu fami:iile lor,De aceasta data,oblnem infOrma"ica‖ tative de mare importanta pentru a inielege
ceea ce seintamp:￨,dar nu putenl estima cat de raspandit este fenomenu:necuprinderii Ocolare si
a abandonu:uiin societatea romaneasca.iata de ce dOcumentarea noastra ar trebui sa ne pernlita

口 ｆ．  一■ ■ ｉ
■ θ．“ Ｃ Ｃ Ｃ Ｆ Ｄ
sa dispunem atat de informa"iCa:na‖ ve(pentru a inielege fenomenuり ,Cat siinfOrma“ i Canltative
(pentru a urmatt manifestarea lui).Daca ne opttm a:ci cu investigallile nOastre,am rea:izat o
documentare utila,dar nu suficienta pentru a putea exp‖ ca fenomenul care ne intereSeaza,pentru

，
a determina conseciniele:uiin plan individuai Oi soCial,eventual pentru a iden‖ ica solu“ i pentru
spo面 rea gradu:uidecuprinderescolara sievnareaabandonuluL Solul‖ lese pot refe‖ la organizarea
relelei de insthu"i,co:are,anele la ac‖ v‖ atea din,coli,anele la ac,uni de alutor familial etc.
interesul pentru explicaJe ne Va conduce spre o cercetare de‖ p fundamental(Vrem sa rezoivam。
problema s‖ inlilCa}Jnteresu:pent“ u solu"i ne indreapta spre O cercetare aplicativa,。 i apoi spre
una evaluativa,pentru a urma‖ efecte:e unor masu‖ adoptate anteAor.in funcre de obiec‖ vul
stabi11,vom delni‖ pul de cercetare(cu pOSibi:natea cOmbina“ i10r).
Pentru a ne asigura ca vom prOcura toate informari!e in vederea explicarii fenomenului de
necuprindere si abandon scolar,este nevoie saintOcnlim un proiect de cercetare.El se pOate referi
doar ia aceasta prOb:ema,sau sa O raportam ia tema mai genera!l de la care am pornit,aceea a
egalitatii de sanse.pentru ultirnul caz avem nevoie de un proiect rnu:t mai complex prin care sa
tinenl oont si de alte elemente care concura la intregirea cunoasterii temei respective.
Pr:ntr・ o ana‖ zasistematica sevaelabora schemadescriptivaacercetarii cu indicatorii de cercetare,
diferenrat pe domen‖ {dimensiuni)Cum sunt:gradul de cup‖ ndere scolara,denshatea relelei
,oolare,numarulde e:evila un profesoL propo嗜 iaabandonului OcolaL proporraelevilor(studenl10r)
proven“idin mediu:rura:m tOtal e:evi{studen"),prOp● 呻 ia descenden"lor din famil‖ !e de muncito‖
care au depa,it pozilia SOCiala a parinlilor:。 r,proportia descendenli:or din famillile bogate in
totalul unui grup cu p● 21ie SOCia:コ inana.Tema sanse:or se refera s‖ a egantatea de acces social a
barbati:Or sifeme‖ or,a frali10r si surori:or din aceleas:tipuri de fanlilie etc.
Organizarea cerceta‖ i,astfe‖ ncat sa se alunga Sa se ve‖ lce ipotezele,va permRe elaborarea unei
teor‖ asupra ro:ului scolli in reusita in viala,respectiv a ega‖ ta!li sau inegalitalil de,anse in
soc:etatea romaneasca.

20
 Cercetarea unei anumite teme se poate efectua ca studiu primar prin procurarea
¨﹁      ”・      モ   ¨

directl a informaliilor (datelor) sau ca analizd secundard a unor date culese anterior gi
stocate in arhive sociale. O astfel de arhiva de date sociale de interes national, racordatd
Ia refeaua europeand a arhivelor sociale, funclioneazd in organizarea de citre
Universitatea din Bucureqti, Facultatea de Sociologie si Asistenfa Sociala qi Institutul
de Cercetare a CaHtatii Viefii, din cadrul Academiei Romdne (www.roda.ro).
〓      岬¨  ¨

Termeni-cheie
    ¨¨  ¨

cercetarea aplicativa normativitatea metodologica

proiectul de cercetare
〓      ¨．

cercetarea evaluativa
cercetarea f undamentali teoria referenliald
．  ¨       ¨

metodologie
７   ¨
ｌ
ｉ  ■   ¨
︲︲  一

intrebari reca口 ituial:ve si a口 licalli

〓  に           ・・  ¨

1. Oferitri cArcva exemple din care sd reiasd rolul metodologiei tn cercetarea

，

sociologica.
2. Ce reprezintd teoria referentiald?
■

3. Ce este normativitatea metodologica?

4. Cum se formuleazd o ipotezd tn cercetarea sociologicd?
5. Forma1i grupe de patru elevi ;i alege{i o temd de cercetare sociologica.
Descrieyi modalitatea in care ali trata-o. Prezentayi-o colegilor, tntrebdndu-i
ce obieclii sau propuneri de ameliorare pot aduce.

０，一
Ｘ “ “∽聖 Ｏ

■
 ”︼
〓︼
θl,
1= ren、 :1llC l

０〓Ｅ目一
ri■ l 、こ ゛[

￨■ 1ヽ li こ、
in、 1

‖olode si tehnici ヽ_ヽ 1:■ こrこ こ

de cercetare sooiologica

Aqa cum s-a prezentat in capitolul despre metodologia cercetdrii sociologice,

pentru studiul viefii sociale beneficiem de patru metode principale: observatia, ancheta,
experimentul qi studiul documentelor sociale.

1.ce este obsewalia sooio:ogica?

Mctodcle dc cercetare, ca si↑ n altc stiinte, asigura↑ n sOciologic αごιク αrJθ

Jれ ′
ιιJι θ′s αグ j4′ ι′
ιι ′(cOerenta logiCa intcrna)si αごιg“ α′
′θ′
77′ ι′
Jι σ′
ff∫ α
“
ご r`′
“ `′
(COnCOrdanta cu realitatca a imaginilor lnintale).
θbsι ″α′
jα
constituic metoda cea mai veche de cunoastere a traiului laolalta al
oamcnilor. In condit五 le Vietii de zi cu zi, apelanl lnereu la obscrvatiC・ ObServim cum
sc comporta cOlegii nostri, care cste moda vestilncntara↑ n fiecarc sczon, care este
arhitectura cladiri10r noi din mcdiul urban sau rural.Aiungclln la o anurnita cunOastcrc,
dar ca nu cstc sistcmatica si,adesea,nu corcspunde rcalitat五 .Putem fi ilnpresionati de
un detaliu, picrzand din vcdere ansamblul. θわsι ソα
7‐ ttρ θん′
ακク nu nc perIIIlitc sa
facem gcncralizari. Penttu a realiza accst dczidcrat al cunoasterii↑
`Jα n sociologic trebuie
sa dObandim abilitatca dc a utiliza θわsι rソ α′
ια ,′ Jjれ ′
′εク .

Observalia stiinlificd in sociologie reprezinta metoda de oblinere a informaliilor sociale prin

intermediul simlurilor (vilz,auz, miros 9.a.), cu scopul de a verifica ipotezele cercetarii sau pentru
a descrie sistematic gi obiectiv mediul natural gi social, persoanele gi relaliile interpersonale,
comportamentele individuale gi colective, acfiunile si activitilile oamenilor, comportamentul lor
verbal, produsele activitdfii creatoare a indivizilor si grupurilor umane.

Cel mai frecvent utilizate tipuri de observafie in cercetarea sociologicd sunt

observafia structurati qi observalia participativa.

22t
 Ｅ Ｅ Ｅ Ｅ Ｅ

「手θb“ rソ α′
jα
S′ r“ ε″rα ′
α prcsupune construirea unui s,s′ グιθα′
ιgθ rjj(clase
`“
de fenomene omogenc)含 n“Care sa fic incluse faptele de observatie.De exemplu,daca
vrellll sa observam compOrtamentul actiOnal si verbal al elevilor ln afara scolii, Inai
intai construiIIl un sistcm de categorii cu trei clase: comportamentc prosocialc(dc
SuStincrc a valo五 lor sociale si de ttutorarc a altora),compOrtamcntc dc confolll■ arc la
normcle sociale si comportamente antisocialc(ln dcZacOrd cu normele sociale,
deviante).Ii rugam apoi pe c01eg五 nostri sa relatczc ln scris dcsprc comportamcntcle
lor pc o pcrioada de timp determinata(sa spuncm,timp de o saptamana).Grupam
accstc colnportamcntc dupi cum au fost ele: prosociale, de confollllare sau antisocitt■ e.

Prin α夕′
θ θわs`rν α
″ιvom Stabili daca au predOminat comportamentele de autorare a
altora, asa cum ar fi de dorit. Cand conditillc dc desfasurarc a interactiunii
comportamentale a pcrsoanelor nc pcrIIIlit, putcm sa facem nOi O θbsι rν α′
Jι グ
jrι θ′
α :

in cazul cxperimentelor dc laborator, al activitati10r dintr― o clasa scOlara↑ ntr_0 0ra de

curs sau in grupul dc discutii. Cercetarea interactiuni10r↑ n cadrul discutii10r dc grup
realizata de sOciologul al■ erican Robcrt F.Bales(1951)conStituic un modcl de utilizarc
a obscrvatiCi dircctc pc baza unui sistem de categor五 cxhaustiv.Cu aiutOrul accstui
sistem dc catcgo五 i sc poatc alcatui prOfilul discutii10r dc grup si sc poate stabili rolul
ficcarui participant. In final, se trag concluzii cu privire la cicacitatca grupului↑ n
luarca dcciziilo■ .

・ θbsι να′
jα
′αr′ ′
7‐ ε′ρα′ α presupunc intcgrarca ccrcetatorului↑ n colcctivitatea
jν

studiata, adica participarea lui la viata comunitatii,prcluarea de catre acesta a nollllelor

socialc, a credintelor, Sentimentelor si intcreselor cclor pc care fi studiaza.()bservatia
participativa constituic mctoda p五 ncipala↑ n studiilc dc antropologie sociali si culturala.
Antropologul american dc originc poloncza Bronislaw MalinoM/ski(1884-1942)a aratat
、alo冨 ca observatici palticipativc in studiul societttti10r si culturilor izolatc, at五 burilo■
din Guineea si din nordul Melaneziei, la↑ nceputul sccolului.
Dar metoda observatici participative a fost utilizata cu succes si in sociologic,in
ccrcctttca socictttilor acttlalc.Lucrarca Sθ ciι rr7た αグ ′
rtJ′ s′ ″ζ
′j(S′ 7で ι′Cθ ιr Sθ εj`ヶ
‘

`滋
,

`θ
1943)dc William Foote Whyte,este clasica:ea a dcmOnstrat ca la pe五 fe五 a mmlo■ “ Orase
一 ＾  ・  

amc五 cane exista o stl■ lctura a relatlilor interpersonalc si un modcl dc organizarc a victii
sociale de un tip deoscbit dc cclc din ccntrul mctropolci. E)in punctul de vederc al
metodologici sociologicc,lucrarca aducc cont五 butii fllndamentale,fixand regulile aplicttni
observatici participativc.
 

In sociologla romancasca,ln ccrccぬ dle monoざ血 Ce Кaliza“ de&3θ αtt sθ θJθ ′ θgz“
︲  

ど αB"ε κs′ j de Sub conducerea lui DiIIlitric Gusi(1880-1955)m pcrioada inteぬ clica,
`ι “
alaturi dc alte metodc si tchnici, s― . Hcnri H. St〔 遣11
a utilizat si obsclvatia participativ五
一 Ｆ Ｌ Ｌ

(1901-1991),unul dintrc IIlcmb五 i str五 luciti ai 56θ Jjj,a sintetizat expc五 cnta cercctttilor
sociologice de teren,ofcrind un mttcpttt pcntru udLzarea obК Ⅳalei m cercct狙 le sociologicc
“︲一
Ｘ “ ”∽奎 ０

dc tcrcn,foartc lltil si astと i.

翫

Rι g"ι jι ιθbsι ″arjJ sθ c″ θι

θgJε ι.In o五 ce tip de observatie trebuie respectate regulllc
 

de pregatire a Observttrii,proccdura de notare a celo■ observate,continutul notelor de

﹄

obscrvatle si prelucrarea datelor. Al■ intilll cateva dintrc accste reguli. I)aca,de cxelllplu,
cincva doreste sa studieze pe baza observatici directe comportamentul ,,baic!i10r dc
c面 er``,trebuic lnal↑ ntai sa cunoasca teO五a cOmportalncntului deviant,sa se farFlllianzeze

23
 一
．
一十
cu psihosociologia grupurilor gi a relafiilor interpersonale, sd aibi suficiente cuno$tinte

一
ｒ﹂
de teoria culturii. inainte de a incepe sd faci observafii pe teren, trebuie sa decida cum

一一
一
va proceda, ce unitali (secvenle comportamentale) va inregistra, ce fapte de observatie

一
︶
va consemna. Pe teren, va trebui sd observe, pe cdt posibil, toate faptele
(comportamentele) pe care gi le-a fixat in foaia de obseruatie Si sa le inregistreze, dacd
nu concomitent cu desfisurarea lor, imediat ce situa{ia concretd o permite. Notele de
observalie trebuie sa includa: data, ora, durata observa{iei, locul desfdsurdrii
evenimentelor, circumstanfele observdrii, aparatele utilizate in observalie (camera de
luat vederi, aparat de fotografiat, binoclu etc.), factorii de mediu ce ar fi putut influenla igottonareat
comportamentele observate. tn fine, notele de observalie, revdzute qi completate, trebuie
: carle dintr.r

clasificate gi ordonate astfel incAt si asigure descrierea cAt mai amdnunlitd ;i cAt mai
.. :
fidela a faptelor sociale ;i a comportamentelor individuale sau colective.

2.員 ncheta soolologica : ' ,. -- -:

身だ Jα ″εル /`i sθ θ′
θ′θgた ピ Intclcsui terlllcnului dc..anchetaT cstc harte
`.4″ `″
apropiat de cei al ternlcllilor dc ,,cercetarc sociologici dc tcrell:' s atl ,,ccrcctarc
sociologica empirica)..′ TOtusi,anchcta sociologica sc particLllarizeaza fata dc alte tipul・ i

dc ccrcctari prin accea ca, pcntrti cunoasterca fcnol■ cnului carc interescaza、 sc
“
Lltilizeazi fn principal tchnici intcrogativc.

■nchera sο c′ ο
JOgFca reprezintう o metoda de cercetare a realitaJi scciale bazata,in p‖ ncipal,pe
tehnici de producere a datelor cu alutOrul intreba‖ 10r puse de investigator si al raspunsu‖ 10r
formulate de subiecl(de persoanele cuprnse in ancheta).

laturi dc intcrviu si dc chcstionar, ln anchctclc sociologicc sc utilizcaza, dc

ハ、
cclc nlai lnultc ori. si obscrvatia si studiul documentelo「 socialc. dar modalititilc
intcrogativc dc obtincrc a datclor octlpa locul ccntral in dcsignul ccrcetaril clinpiricc,
concretc.dc tcren.Problcl■ clc studiate cu alutOrじ l anchetci sunt hartc、 ariatc,lnccpand
CLlチ ど′
7θ 7'7ι ′
1で ′
ιドι
ιら,`(■ ,1で (credintc, aspiratil, opillii, atitudini、 intcrcsc. stari de spil・ it,

si tcl・ 1■ inand t‐ u /υ ″ご
,7':`り 2ピ f′ て
,わ ′
ピ ,ど
prccurll saracia、 cOnditiilc de locuit. dotat‐ ca
`rれ
gospodarii101. Octiparca fortci dc muncal privatizarca s.a.m.d Cand sc urmircste
cunoastcrca opiniei publicc(a sc vcdca capitolul dcsprc colllportamentul colccti、 .:.

avcm de― aね cc cu sondalclc dc opinie publica.

SOndイ υ
′ぬ Op′ ″
たρめ″
″ este un‖ p de cercetare soddogta de teren,care are scopJ de a
cunoaste orientarea,centra:itatea siintensitatea opin‖ lor↑ rnparta,itein cOmun de diferitele straturi

si categOril de popu!a!ie,Sondalele de opinie publica se bazeaza pe tehnic‖ e interogative si de

esantionare.
.-ef[1u:*co
Daca p五 IIlelc anchctc soci01ogicc datcazi dc pcstc o suta de ani,p● mclc sond4C dC
nre*inror s l
opinie publici sunt dc data mai rccenta. Se acccpta cvasiunaniln ca pllimelc anchct3
、
tlintificc au t)、 t rcalizatc l■ 卜larc■ Britanie de catrc Charic3 Booth(1902)si au avut
2亀
に_= ca tcma viata si lnunca populalici sarace din Londra.Au fost identificate opt,,clase dc
ialnllii=`: patl■ l dcasupra linici sttaciei si patru dedesubtul ci.
ESα 70riθ ηα″α.In anchetcle sociologicc,ca si in sondaele dc opinie publica nu
sunt invcstigate toate unitatile sOCiale(comunitati urbane sau mrale,falllllii sau persoanc).
Estc posibil ca sa studiem doar o partc dintre acestea, iar concluzillc stt lc cxtindcm
asupra tuturor unitati10r sOcialc avute↑ n vedcrc(uniVersul anchetei), cu alte cuvinte,
pcntru a cconolnisi timp, cfo■ uman si resurse financiarc, apelanl la csantionarc.

E,anriOnareaesteopera"a de COnstrdre a un面

"modd reduヾ ちad“ a und esan‖on,care repreJnta
o parte dintrⅡ un intreg ce reproduce ia scara redusa structura intregului.

In principal, cxista doua mOdalita!i de cSantionare: esantionarea alcatoric si

csantionarca pc cote. Prin `,α J7′ ′
θ αrι α′ ια′θr′ りα どι ι″θα″ι Sau
“ ` se poate stabili 777α
ア釘 ιξι72′ α′′
ソj′ α′
ια ιfα 72′ jθ 71zr′ (coreSpondenta dintrc structura csantionului si structura
'「 "′
universului anchetci)Ⅳ latta dC Croarc dc+/-3 1a suta cste cOnsidcrati acccptabil五 .

PCntl‐ Ll a aVea o astfel dc prccizic dc masurarc,trcbuic ca csantionul sa aiba un v01um

dc circa l.100 de persoane si sclectia acestora sa sc faca dupa principiul sansci egalc
ntocmcste lista tuturor persoanelor dintr― o
dc a fi inclusc in csantion. Practic, sc ↑
′
αbι ′θrf r7“ ′′
/1t`r` Fん ′ θαr`
72′ Jα ′ sau
=omunitatc(baza dc csantionare)si, f01osind un
:′ ‖ ραS :sr′ θ rezultat
S′ α′ din raportarca totalultli populatici la volumul esantionului,
sunt sclcctatc persoancle care vor fi intervievate sau unitatilc sOcialc care vor fi inclusc
in anchcta sociologica. E∫ θ77′ ′ θ77θ rι α ρι εθ′ ε′:′ ′ ′′
θ″ど
` presupunc stabilirea `″ `
t∫ θ77α ″
ι (Caractcristicilc cclc mai rclcvante ale unititi10r sociale)si inCluderea↑ n
`777r′
3、 antion a persoanclor sau unita!i101 sOcialc′ 7‐ θ′θ′
′′θ72α ′Cu structura univcrsului
inchctei, dupa criterillc dc csantionarc fixatc.
sa luam un cxemplu concret.Dol・ im si allalll ce ptterc arc populatia dintr― un oras
o証 ecarc(cu CiК a 250.000 dc locuitol・ i)dcSprc O pl・ oblema illlpOnanta,cum tt i ralsportul
■ comun.Ar i nccconollllcoS Sa Sttt dc vorba cu tOti locuitoji(tinen si adull).Ne decidem
ゝ
i const■ lim un csantion pe cote.Nc gandilll: cc caractcristici socialc importantc pcntru

Problcma pc ctte vК nl sa O stLldiem prezin伐 l populada dil rcspccuvul oras?varsta,apaltenenta

la gen(masculin/ferlllnin),OCuparea in activitatlc de munca pOt■ ln accst caz c五 tcHi dc
c、 antionttc.in alt caz,pcntru o alta pЮ blcma,vOr fi probabil sellmificative alte c五 te五 i(de

3、 cmplu,nivelul dc scola五 tatc pcntru sondttclC preclcctorale).Daca in tOtalul populatiCi

proccnttll tincilof(al pcrsoallelor cu vttsta cupl・ insa me 16 si 25 de alli)este de 27 1a suta,
こ
tllnci si ttn esantiolllll de l 100 dc pcrsoanc p岬 o4ia tinerilor trebuic sa fle tOt dc 27 1a suta.
Daca fcmeilc dn rcspecava 10calitate rcprezinta 53 1a suta,ln esantion vom avea grua sl sc
“︲一

regascasca aceeasi propoltic.La fel proccdam pentlu flectte c五 teHu in pa此 e.

Ｘ ” ∞∽聖 〇

AIn precizat daa ca in anchetele sociologice si in sondttelc de Opinie publica

se folosesc tehnicilc interogative. Una dintrc accste tchnici este j4′ ι″ J7/J.

rarewiur sο 。
ゎrOgic este o tehnica de Ob"nere in scop。 ‖
in"IC a informari!ol ptth intllmOdiu!
intrebarilor,i raspunsurilor verba!ei

25
 Interviul de cercetare sociologica nu trebuie confundat nici cu interogatoriul de Rezulta d

tip judiciar, nici cu simpla conversalie cotidiana, desi de fiecare data se pun intrebari
. .:.::mplare p
- --:.inle.e.
gi se formuleazd rdspunsuri. Interviul sociologic se desfasoara dupa reguli metodologice
-:. :l ,-\ / )fLi(.jt!al
si se realizeazdin scop qtiintific pentru descrierea starilor de lucruri sau pentru a verifica
-."2:f:Ca att
ipotezele cauzale. :.;:. -a.. :anll a-f
in cercetarile sociologice exista mai multe tipuri de inten iuri. in raport cu numdrul : ! uL - !

persoanelor participante la schimbul de informatii. r'om face distinctie intre interviul

individual qi interviul de grup. in funclie de libertatea cercetatorului de a introduce in
discufie teme noi Ei de a schimba ordinea intrebfiIor. avem de-a lace cu irten'iuri structurate
(in care intreblrile $i temele se succed intr-o ordine dinainte stabilita) si interviuri
nestructurate. in cadrul interviurilor nestructurate un loc imponant il ocupa interuiul clinic,
folosit atat in psihoterapie, c0t si pentru producerea datelor de interes sociologic.
in fine, dupa modul de desfasurare. exista irttert iuri tlirecte fface-to-face) ;i
interviuri telefonice. Acest din urmd procedeu de inten'ievare tinde sa dobdndeasca o
importanla din ce in ce mai mare, pe mdsura dotarii cu aparate teletonice a cdt mai
multor gospodarii ;i persoane, concomitent cu progresele de ordin metodologic
(intervievarea asistatd de calculatorul electronic).
Desi fiecare tip de interviu are reguli proprii. cAteva cerinte sunt de ordin general.
Pentru a se f'ace acceptat de populalie, operatorul de interr iu trebuie sa explice scopul
■L
$i obiectivele cercetdrii, si arate metoda prin care au iost selectate persoanele din
esantion, sa declare institutia care -uireaza cercetarea Si. mai ales. sa-i asigure pe
interlocutori de anonimatul si de caracterul confidential al rispunsurilor. in ceea ce
prive;te modul de punere a intrebarilor Si de inregistrare a raspunsurilor, sunt fixate,
de asemenea, reguli ce trebuie respectate cu strictete. -\desea. pentru a usura munca
operatorilor de interviu, sunt puse la dispozilia acestora asa-numitele ghiduri de interviw
(lista problemelor ce urmeazd a fi puse in discutie).
「:4′ だご′
ε力ご、 :だ Pri、 it ca tchnici dc

ccrcctare(11ltrcbireti i11 、cris tl pcr、 oanclor)

、i ca instrtl11lcnt dC Ccrccttlrc(COala dc hartic

pc care st11lt 、ごrise intrcbirilc). chestionarul
reprczinti lllodalitatea cel lllai larg rispandita ■ ‐1 :二 ・
二 ■
=ユ
in cercetarilc 、Ociologicc
17‐ : Sl 3il= :こ

chesriο narur de cerceFare Sociologica reprezinta

un ansamblu de intrebari si,eventua:,de imagini
grafice, ordonate logic si psihologic, care
determina raspunsuri ce urmeaza a fiinregistrate
in scris,in vederea rezoivarii unei probleme de
interes stiintifiCi
 ―

i dc Rezulta din definitia datd cd un chestionar nu este o grdmadl de intrebari puse

:Э arl
1a int6mplare pe o coal5 de h0rtie. Chestionarul de cercetare are o structurd logica
lntrebdrile se succed de la cele cu continut general la cele particulare, de exemplu),
llCC
1lca Jar Si o ordonare psihologicd a lor (se incepe cu intrebdri ,,de sparl ghea!a", menite sd
..incalzeascd atmosf'era", s[-i fac5 pe subiecti si raspunda si la intrebarile importante
fentru tema cercetarii. De exemplu, un chestionar de opinie nu va incepe cu intrebarea
ml ..CAta incredere aveli in actuala guvernare?", ci va debuta cu intreblri Ia care sa se
′
,夕
roata rAspunde rapid, fdrd a suprasolicita gAndirea gi fari a genera reaclii af'ective.
_=in .-\lulti oameni se intereseaza de modul in care este guvernatd lara. Credeyi cd este
‐′
θ
`ι
i,irte ca populayia sa fie informatd despre activitatea guvernului ? Alegeli una dintre
!`r` '.rriantele de rdspuns: DA (l) NU (2) NU $TIU (3)". La inceputul chestionarului este
l:ε . :referabila o astfel de intrebare inchisd (cu rispunsuri preformulate) fa(a de o tntrebare
-;t'schisa (la care subiectii trebuie sd elaboreze ei insisi un raspuns).
．
︲
Ｓ．
， 

La construclia chestionarelor trebuie sd se acorde foarte multd aten[ie tormul5rii

︶
ａｎ
。 

.rtrebarilor. Astfel, in legatura cu fiecare intrebare, ar trebui sa ne gAndim dacd: sunt

．
ａ
ｌ 

::eutati de intelegere a limbajului? Nu cumva intrebarea este prea abstracta? DepaSeSte

・
虻¨

:f,ierea de observatie a celui chestionat? Este plicticoasd? Genereazd teamd? Provoaci

-:actie de prestigiu? Daca suntem convinsi cd nu se intdrnpl5 asa ceva, trecem lapunerea
al. " ltcrgirtir a intrebarilor, avAnd grija ca in final chestionarul sd fie corect si estetic.
ul
〕
3.Experimentul
︲
︲
ｎ
ｐ
ｃ
ｃ ｔ
ｅ ｅ， ａ 滋

in unele clomenii ale sociolo-eiei. experimentui nu este numai posibil. dar $i de

, :.it a fi aplicat: de exen-iplu. in psihosociologie sau in sociologia grupuriior si a
ｃ

--.inizatiilor'. in stiintele socioumane experimentul este preluat clin stiintele ntrturii.

-.:r.le a iost utilizat cu succes de foarte mult timp. De altf'el. metoda experimentali a
't erpi-rsd pentrll prirna datir de sav:urtul biolog fiancez Ciaude Bernard in 186-5. in
-..rArea lntrotlucere in studiul nrctlicinii e.rperirnentale.
ｄ ，
ｃ＞

Dar ce este un experiment'l Care este valoarea experimentLrh-ri in stiintele socio-

ｒｉ

,.::rane'l Ce dificuitati int0mpinam cOnd faeern experimente pe oameni? Cum trebuie

ｔ ■ Ｍ
ｅ

-.. procedam pentru a nu Ieza demnitatea umanir si a nu ajr-rnge la concluzii greSite'l

incerca sd rdspundem la aceste intret-rari foarte pe scurt.
"',rr.n
Experimentul consta in analiza acfiunii unor variabile independente asupra variabilelor dependente
intr-o situalie controlata, cu scopul verificirii ipotezelor cauzale.
“，
一Ｘ 一 ”∽型 〇

Definitia propusd necesita cdteva precizari terminologice. Pr:in vuriubile

''.tlcltenderie intelegem factorii introdusi in experiment de catre cercetatod. Vuriobilele
.:tpen(lente reprezinti factorii asLlpra cdrora se exercitd inflr.renta variabilelor
.ldependente. Daca intr-un experiment se urmdreste influenta prorimitatii fizice asupra
.rrrmArii diadelor (-erupurile formate din doLra persoane). distanta spatialA este r.'ariabila
lndependenta. iar prietenia san formai'ea cliadelor rnaritale constituie variabila

27
depcndenta. Pttn θθれ′
rο ιintClegem elillninarea tuturor facto五 lor care ar putea inteⅣ cni S

in relatia dintre variabilele independente si cele dependente si carc ar putea conduce I

la concluzii gresite,de tipul celei din istorioara u■ HlatOare.
Pentru a vc五 fica rclatia Cauzali dintre fenomene, sc recurge atat la expe五 Inente
dc laborator(desfasurate in condil五 artifiCiale,ln spatii Spccial destinatc lcalizar五 10r),

cat si la experilllente de teren,ln mediui natural de existenta a1 0amcnilor(ln claSa

scolara,pe strad五 ,ln institutii ctC・ )・
Fiecare modalitate de cxperimentare are valoare si
lilllite de cunoastere. Sunt recomandabilc experilnentcle dc tcren in carc comparam
performanta grupului experilllental(la Care introduccm variabila independenta)cu
performanta grupului de control(la Care nu introduccm variabila independenta). Dar,
atentiC! CClc doua grupu五 trcbuic sa fie fOartc asemanatOare, daca nu identice↑ n ceca
ce priveste caracteristicilc subiecti10r de cxpcril■ cnt: varsta, sex, nivel de scolaritate,
dorniciliu ctc.

in cercetarea reahtalii sociale facem adesea apel la ceea ce numim documente

sociale, Ele nu se limiteaza la actele oficiale emise de autoritati. Dimpotriva, cele mai
pline de semnificatie sociologicl sunt obiectele, produsele activitatii de munci a
oamenilor, inscrisurile neoficiale. Astfel de documente au fost utilizate cu precddere
in cercetdrile monografice realizate de Scoala sociologica de la Buctrregti.
Un document social este un obiect sau un text
care ofera informafii despre viata sociali din
prezent sau din trecut a colectivitatilor umane.
Documeniele sociale sunt urme ale faptelor
sociale.

Dacd vrem sd cunoa$tem mentalitatile

elevilor, nu este nevoie neapArat sa proiectam
o anchetd sociologicd. Uneori este suficient
sa analizam inscrisurile de pe banci, desenele
de pe zidurile scolii. Facem o observalie
indirectd. Analiza documentelor este o
observatie indirecti. Dar nu numai textele ne
dau informalii sociologice, ci si cladirile,
uneltele de munc6, spatiile construite etc.
Geograful, etnograful Si filozoful rom6n
Simion Mehedingi (1869-1962) a aratat in
discursul sau de receptie la Academia
RomAnf, cum poate ft caracteizat un popor
prin uneltele sale.
Jdran din Muscel, jud. Argeg (Foto: 1931)
28
 油 遭
Cum s-a vdz:ut, documentele sociale sunt, dupd natura lor, documente materiale ;i
Jocumente scrise. La rdndul lor, documentele scrise por fr cifrice (exprimate in cifre) 9i
rtecifrice.
- : Ilte RecensdmAntul populaliei, ca tip de document cifric, oferd posibilitatea de a afla
rr), r olumul total al populatiei unei 1ari, precum gi anumite caracteristici sociodemografice
,isa r ezi subcapitolul despre sursele de informalii in demografie). Recensamintele, inregistrarea
:otald a populatiei la un moment dat, se fac de reguld din zecein zece ani. La recensdmAntul
-.: si
--'i1m Jin 1966, s-a introdus prelucrarea electronicd a datelor, ceea ce a sporit exactitatea
cLl :ezultatelor. Datele recensdmintelor servesc pentru elaborarea politicilor sociale ;i pentru
lar, :,ognoza sociald (vezi capitolul despre politicile sociale. Dtn Anuarul statistic al RomAniei
.:ea .i din publicaliile Institutului Nalional de Statistica (Buletinele statistice lunare, trimestriale
.au semestriale) afl5m informatii cifrice de cea mai mare importan!5 pentru a ne face o
.magine corecta despre evolulia economicd, demografica, sociali ;i culturald a Frii.
Documentele necifrice, oficiale sau neoficiale, sunt de cel mai mare ajutor in cercetarlle
.ociologice. ln mod deosebit, Constitutrict, homrArile de guvern,legile promulgate de
:arlament qi de pregedinte ne ajuta sd inlelegem cum se desfasoard viafa social5. Va trebui
.i le studiem inainte de a porni o cercetare sociologica de teren. Dar nu numai astfel de
nte
l,llumente oficiale sunt utile. Pentru diferite teme de cercetare vom face apel 9i la documente
nai
.-:ot-rciale precum: scrisori, jurnale intime, biografii sociale, literatura beletristica, fotografii,
ia :resd scrisd sau audiovizual5.
ere
Biografiile sociale, povestea vie[ii oamenilor, famizeaza informatii nu numai despre cel
:.re relateazd, despre experien{a lui de via14 dar gi despre societatea tn care a trait si s-a format
-. personalitate. Va trebui sa imbinam ffiormatiile din documentele scrise gi nescrise, cifiice Si
e.-i&ice, oficiale gi neoficiale, pentru a avea o cunoa$tere cAt mai exacti si cAt mai completa a
-:alitadi sociale.
in acest capitol am prezentat doar cAteva dintre metodele qi tehnicile utilizate in
::rcetdrile sociologice. Numarul lor este mult mai mare qi regulile de utilizare, mult mai
ninunfite. Am incercat sa va ajutdm sa faceti primul pas in cercetarea concretl a realitSlii
.,-"--iale. Drumul este lung, dar daca nu facem primul pas nu avem nicio $ansa sa ajungem
.:. apropierea adevarului cunoagterii stiintifice. ﹁﹁ヨ
０，一

anchete sociologica interviu

Ｘ ” ∞∽ ０

biografie sociala metoda de cercetare

，

chestionar sondaj de opinie publica

experiment tehnicd de cercetare

29 ■
 l■trebari reca口 :lulative si a口 licalil

ｆ
Elaborali un eseu cu tema ,,Rolul metodologiei in cercetarea sociologicd".
２
Dezbateyi urmdtorul subiect: ,,Care sunt cele mai importante metode de
cerc etare sociolo gicd? "
3. Fixali o temd de sondaj de opinie tn rdndul tinerilor si ardtali semnificatia ei
sociald.
Cultura
4. Elaborali un chestionar pentru a afla aspirayiile profesionale ale elevilor din
liceul dumneavoastrd.
5. Prin ce se deosebe;te observalia de experiment?
6. Ce documente sociale puteti sa folosili pentru a cunoa;te frecventa qi
caracteristicile comportamentului antisocial tn perioada de tranzitie din ￨_ lこ ,ptul
「
Rominia? l Πl「 1]ntr
l 二 [」「 ュ p
｀_ 、 し1lurl
l_ ■1「 と、Ll

Bucure釧 lde anaddi(Fdα 191o

30