Lector univ. dr. Elena-Camelia BIHOLARU LITERATURA FRANCEZA. LE ROMANTISME Nom et prénom: Spécialisation:
LE CORPUS D’ANALYSE :
I. Victor Hugo (1802-1885) en 1840
Les Rayons et les ombres (1840) - Fonction du poète
« Le poète en des jours impies Peuples! écoutez le poète !
Vient préparer des jours meilleurs. Ecoutez le rêveur sacré ! ll est l'homme des utopies, Dans votre nuit, sans lui complète, Les pieds ici, les yeux ailleurs. Lui seul a le front éclairé. C'est lui qui sur toutes les têtes, Des temps futurs perçant les ombres, En tout temps, pareil aux prophètes, Lui seul distingue en leurs flancs sombres Dans sa main, où tout peut tenir, Le germe qui n'est pas éclos. Doit, qu'on l'insulte ou qu'on le loue, Homme, il est doux comme une femme. Comme une torche qu'il secoue, Dieu parle à voix basse à son âme Faire flamboyer l'avenir ! Comme aux forêts et comme aux flots.
Il voit, quand les peuples végètent ! Il rayonne ! il jette sa flamme
Ses rêves, toujours pleins d'amour, Sur l'éternelle vérité ! Sont faits des ombres que lui jettent Il la fait resplendir pour l'âme Les choses qui seront un jour. D'une merveilleuse clarté. On le raille. Qu'importe ! il pense. Il inonde de sa lumière Plus d'une âme inscrit en silence Ville et désert, Louvre et chaumière, Ce que la foule n'entend pas. Et les plaines et les hauteurs ; Il plaint ses contempteurs frivoles ; A tous d'en haut il la dévoile ; Et maint faux sage à ses paroles Car la poésie est l'étoile Rit tout haut et songe tout bas ! Qui mène à Dieu rois et pasteurs ! »
II. Mircea Cărtărescu, le 26 novembre 2022
Discurs rostit la decernarea Marelui Premiu Internațional FIL (Premiul de Literatură în Limbi Romanice), unul dintre cele mai valoroase premii literare din lume, în cadrul Târgului Internațional de Carte de la Guadalajara. „Discursul lui Mircea Cărtărescu a fost rostit în limba română, ceea ce a reprezentat pentru mulți o manifestare de respect uriaș pentru propriile rădăcini. Momentul discursului a fost emoționant pentru toată lumea, scriitorul român susținând public o serie de idei de-a dreptul fabuloase despre sensul poeziei în lume și despre ignorarea poeziei în lumea actuală, în care virtualul ocupă întregul piedestal al preocupărilor publice.” https://investigatoria.ro/2022/11/27/mircea-cartarescu-discurs-de-exceptie-la-decernarea-marelui- premiu-international-fil-cei-vechi-puteau-crede-sincer-ca-frumusetea-va-salva-lumea-astazi-nu-mai-stim-ce-e- frumusetea-nici-lum/ „ Artistul, și mai cu seamă poetul, s-a opus întotdeauna ordinii, disciplinei, regulilor, sistemelor, oricând și în orice tip de societate. I-au repugnant întotdeauna conformismul și ipocrizia, a contestat adevărurile și valorile acceptate de majoritate, s-a ridicat întotdeauna împotriva a tot ceea ce sugrumă libertatea umană. Poezia nu e entertainment și poetul nu e, cum cred atâția încă, un neadaptat cu capul în nori. (…) Arta poeziei, aflată mereu în căutarea frumuseții, mereu agonizând și mereu renăascând, a fost întotdeauna printre cele mai eficiente metode de trezire a conștiințelor, de redeșteptare a libertății umane, de prezevare a libertății mereu amenințate în lumea noastră hobbsiană. Poezia este, de fapt, un alt nume pentru libertate. Poetul este temut și vânat de milenii. (…) Poetul nu e doar revoluționar, el este și profet. Este un medium prin care vorbește o ființă copleșitoare și străină. Este un portal prin care miraculosul, sacrul, demonicul, sacrul, obscenul, divinul și înspăimântătorul pătrund în lumea noastră. (…) Cu toate acestea rareori ignorarea poeziei a fost mai evidentă ca astăzi. Astăzi a fi poet și a fi vagabond, asocial, ciudat sunt echivalente în mintea multora. (…) “Poezia e pisica moartă a lumii consumiste, hedoniste și mediatice în care trăim astăzi. Nu se poate imagina o prezență mai absentă, o măreție mai umilă, o teroare mai blândă. Nimeni nu pare să mai pună un preț pe ea. Și, totuși, nu există nimic mai neprețuit. N-o mai găsim prin librării decât dacă avem răbdarea să ajungem până la ultimele rafturi din fundul lor. Poeții nu mai au statui ca în secolul al XIX-lea, nici reputație ca în secolul XX. Obsedate de vânzări și rentabilitate, editurile fug de poezie mâncând pământul. Poeții nu mai au statui ca în secolul al nouăsprezecelea, nici reputație, ca în secolul douăzeci. Obsedate de vânzări și rentabilitate, editurile fug de poezie ca mâncând pământul. Nu se poate imagina azi un destin mai dramatic precum cel al poetului, care se dedică total artei sale. Cei vechi își ruinau viața, de multe ori și pe a altora, pentru nebunia unui vers frumos. Dar măcar sperau la recunoștința generațiilor viitoare. Ei puteau crede sincer că frumusețea va salva lumea. Dar astăzi nu mai știm ce e frumusețea, nici lumea și nu mai înțelegem ce înseamnă a salva. Ce să salvezi, când trăim în imanență și aleatoriu, fără perspectiva de a câștiga ceva prin arta și meseria ta, fără speranța gloriei și posterității, poetul se condamnă astăzi la viața asocială a mâncătorului de hașiș? « Poetul, ca și soldatul, nu are viață personală. Viața lui e praf și pulbere », scria Nichita Stănescu. Astăzi, când civilizația cărții apune și când pătrundem cu voluptate în strâmtorile înfricoșătoare ale virtualității, poezia e cu atât mai puțin vizibilă. (…) Poezia mi-a luminat și mie întreaga viață. N-am fost niciodată altceva decât poet. Chiar și romanele mele sunt, de fapt, poeme. Am scris mereu poezie ca formă a libertății, a solidarității, a empatiei pentru toți oamenii. Am scris împotriva războaielor și discriminărilor de tot felul. Am scris pentru cei care citesc poezie și pentru cei care nu citesc poezie. https://www.facebook.com/filgdl/videos/823012792250379 (le document video complet)
Type de rédaction : argumentation et analyse littéraires (textes support) pour valoriser en
principal le contexte esthétique et historique du romantisme français (une page – une page et demie). Faites une analyse comparative des deux fragments : un extrait du poème Fonction du poète de Victor Hugo, écrit en 1840, et un extrait du discours prononcé par Mircea Cărtărescu, à la remise d’un prix littéraire très important, le 26 novembre 2022. Etudiez dans les deux extraits la présence des thèmes/motifs/syntagmes clé en rapport avec : la mission / la fonction / le statut du poète et le rôle / la fonction de la poésie à l’âge romantique / contemporaine.
Quelques suggestions pour l’analyse comparative des fonctions du Poète / de la Poésie :
La fonction expressive (exprimer des sentiments, des émotions, des sensations) ; S’interroger sur la nature humaine afin de mieux la connaître ; Explorer les grands thèmes de l’homme et du monde ; Dénoncer les formes du mal social, historique, etc. (poésie engagée) ; Célébrer les grandes valeurs de l’humanité ; Révéler l’essence du monde, déchiffrer la vérité cachée au-delà de l’apparence ; Guider l’homme vers l’avenir (le poète – visionnaire, medium, interprète, prophète, etc.) ; Inventer une langue, créer des mondes ; Mettez en évidences les ressemblances et les différences dans l’affirmation de la mission du poète / de la poésie dans le monde chez Victor Hugo et chez Mircea Cărtărescu.