Vous êtes sur la page 1sur 49

6

PETIT DICTIONNAIRE
FRANÇAIS-ROUMAIN DE TOPOGRAPHIE

être AFFECTÉ DU SIGNE + OU - = a fi


afectat de semnul + sau -.
A AFFICHAGE (m) À CRISTAUX
LIQUIDES – afişaj cu cristale lichide.
AFFICHAGE NUMÉRIQUE – afişaj
ABAISSER UNE PERPENDICULAIRE numeric.
– a coborî o perpendiculară. AFFICHER – a afişa. S’AFFICHER EN
ABRUPT,-E (adj) -abrupt,-ă (Dont la pente NUMÉRIQUE – a se afişa numeric.
est raide, escarpée). AFFLUENT (m) – afluent (se dit d’un
ABSCISSE (f) - abscisă (première cours d’eau qui se jette dans un autre).
coordonnée cartésienne d’un point, par AFFRANCHI (adj) – eliberat, liber de,
opposition à ORNONNÉE (la deuxième, fără. AFFRANCHI DES ERREURS
dans le plan), à COTE (la troisième, dans SYSTÉMATIQUES INSTRUMENTALES -
l’espace)). ABSCISSES ET ORDONNÉES fără erori sistematice instrumentale.
(LA MÉTHODE) – metoda absciselor şi AFIN DE – pentru a..., în scopul de a...
ordonatelor (metoda coordonatelor AFIN QUE – pentru ca..., în scopul..., ca să...
rectangulare). AGIR – a acţiona. A. SUR – a acţiona
ACCÉLÉRATION (f) asupra. EN AGISSANT SUR – acţionând
GRAVITATIONNELLE ou asupra.
INTENSITÉ (f) DE LA PESANTEUR AGRANDISSEMENT (m) - mărire (în
(voir: PESANTEUR) – acceleraţie dimensiuni). A. GRAPHIQUE - mărire prin
gravitaţională. procedee grafice.
ACCEPTABLE – v. ADMISSIBLE AIDE (m) – ajutor, ajutorul operatorului.
ACCIDENTELLE (ERREUR) (adj) - AIGUILLE (f) – ac. AIGUILLE AIMANTÉE
accidentală, întâmplătoare (eroare). (d’une boussolle ou d’un déclinatoire) –
ACCOUPLER À - a cupla la ... ac magnetic (al busolei sau
ACCROCHER UN FIL À PLOMB – a declinatorului).
agăţa un fir cu plumb. AIMANT (m) – magnet (minéral, oxyde de
À CETTE FIN - în acest scop. fer qui attire naturellement le fer et
ACTION (f) SUR LES VIS CALANTES quelques autres métaux; matériau,
– acţiune asupra şuruburilor de calare. dispositif qui, comme l’aimant, produit
ADDITION (f) – adunare, însumare un champ magnétique extérieur; aimant
(prèmiere des quatre opérations permanent)L.
fondamentales de l’arithmétique, AIRE (f) – arie, suprafaţă (nombre
symbolisée par le signe + (plus); réunion mesurant une surface; cette surface).
en un seul nombre, la somme, des unités (S’) AJOUTER – a (se) adăuga.
ou fractions d’unités, constitutives de AJUSTEMENT (m) – corectare, ajustare,
deux ou plusieurs nombres). potrivire. În terminologia franceză –
ADDITIONNER ALGÉBRIQUEMENT compensare, dar nu prin procedeul
– a aduna algebric. riguros. (Procédé simplifié de répartition
ADJOINDRE À - a se asocia cu, a se des écarts, permettant d’obtenir des
adăuga la, a se încorpora în. résultats homogènes en évitant le recours
ADJONCTION (f) - adăugare, adăugire. au méthodes de compensation par les
ADMETTRE – a admite. moindres carrées. Exemples: a.d’un
ADMISSIBLE, ACCEPTABLE (adj) – cheminement, a. graphique, etc.). Voir
admisibil, acceptabil. COMPENSATION.
ADOPTER – a adopta. ADOPTER COMME AJUSTER – a corecta, a ajusta, a potrivi.
VALEUR – a adopta ca valoare. ALCOOL (m) – alcool.
AFFAISSEMENT (m) DU SOL – surpare ALGÈBRE (f) - algebră.
de teren.
7

ALIDADE (f) - alidadă (le cercle alidade ortometrică. A. MAXIMALE - cotă


d’un théodolite) - (règle graduée portant maximă. A. VRAIE - cotă adevărată.
un instrument de visée permettant de AMÉNAGEMENT (m) – amenajare
mesurer les angles verticaux, utilisée (Action volontaire et réfléchie d’une
pour tracer les directions sur une carte; collectivité sur son territoire, soit au
2. Partie mobile d’un théodolite ou d’un niveau local, soit au niveau régional,
tachéomètre tournant autourde l’axe soit au niveau national – aménagement
principal et munie d’un dispositif du territoire)
permettant les lectures azimutales sur le AMENER... – a aduce. A. EN
limbe du cercle horizonthal). COINCIDENCE /...DANS LA MÊME
ALIGNÉ,-E (adj) – aliniat,-ă. ALIGNÉ SUR POSITION /...LA GRADUATION TRÈS
MN – aliniat pe direcţia MN. PRÈS DE L’INDEX – a aduce...în
ALIGNEMENT (m) – aliniament (Action coincidenţă /...în aceeaşi poziţie
d’aligner sur une même direction, /...gradaţia foarte aproape de index.
différents jalons d’arpenteur ou AMOINDRI, -E (adj) – micşorat,-ă.
différents repères. En voirie, limite du AMOINDRIR – a (se) micşora.
domaine public qui détermine la largeur AMPLIFICATEUR (m) – amplificator.
d’une voie, telle qu’elle est fixée par AMPLIFIER – a amplifica.
l’autorité administrative. On emploie AMPOULE (f) – bec. A. DE CONTRÔLE –
quelque fois à tort le mot alignement bec de control.
pour désigner une ligne d’opération).). ANALYSE (f) - analiză. A. DES PLANS
A. DE RÉFÉRENCE – aliniament de EXISTENTES – analiza planurilor
referinţă. A. DE VOIRIE – aliniament de (topografice) existente.
cale de comunicaţie. A. COURBE / DROIT ANGLE (m) – unghi (En mathématique:
– aliniament în curbă / drept. figure formée par deux demi-droites, ou
ALIGNER – a alinia. A. LES POINTS – a côtés, ou par deux demi-plans, ou faces,
alinia punctele. qui se coupent). A. DE DÉCLINAISON
ALLÉGER – a uşura. A. LES CALCULS – a (MAGNÉTIQUE) – unghi de declinaţie
uşura calculele. magnetică (sau ”declinaţie magnetică”)
ALLER-RETOUR ou ALLER ET – (angle entre la ligne des pôles du
RETOUR – dus-întors. boussole (nord magnétique) et le
ALLONGÉ,-E (adj) – alungit,-ă. méridien géographique). A. DIÈDRE –
ALLONGEMENT (m) ÉLASTIQUE DU unghi diedru. A. D’INCLINAISON – unghi
RUBAN – alungire elastică a panglicii. de înclinare. (A. DE) GISEMENT – (unghi
ALTIMÉTRIE (f) ou NIVELLEMENT (m) – de) orientare topografică (Gisement
altimetrie, nivelment. d’une direction = angle que fait cette
ALTITUDE (COTE) (f) – altitudine, cotă a direction avec la direction du Nord
unui punct de pe suprafaţa topografică. Géographique, compté dans le sens des
(Élévation verticale d’un point, d’une aiguilles d’une montre à partir de la
région au-dessus du niveau de la mer). direction du Nord). A. DE PENTE = A. DE
A. ARRONDIE ou RONDE - cotă rotundă, SITE – unghi de pantă. A.
rotunjită. A. BRUTE – cotă brută. A. D’ORIENTATION TOPOGRAPHIQUE – (în
COMPENSÉE - cotă compensată. A. DE Franţa) unghi între direcţia nord şi
DÉPART / DE FERMETURE D’UN direcţia dată măsurat în sens antiorar. A.
CHEMINEMENT – cotă de plecare / de HORIZONTAL ou AZIMUTAL – unghi
închidere în drumuire. l’ALTITUDE DE orizontal. A. PARALLACTIQUE – unghi
L’AXE OPTIQUE DE L‘INSTRUMENT (DU paralactic. A. DE ROTATION – unghi de
PLAN DE VISÉE) – cota planului de rotaţie. A. SAILLANT (SOMMET DE COTE)
vizare a instrumentului de nivelment. A. / RENTRANT (CREUX DU PROFIL EN
DE RÉFÉRENCE D’IMPLANTATION – cotă LONG) – unghi cu vârful în sus / jos în
de referinţă la trasare. A. DU FOND DE profilul longitudinal. A. VERTICAL –
FOUILLE (FF) – cota fundului săpăturii. unghi vertical. A.E ZÉNITHAL – unghi
A. DU TERRAIN DÉCAPÉ (TD) – cota zenital (fait avec la direction du Zénith).
terenului defrişat, decopertat. A. DU ANNEAU (m) – inel (cercle de matière,
TERRAIN NATUREL – cota terenului généralement dure, auquel on peut
natural. A. ORTHOMÉTRIQUE - cotă attacher ou suspendre quelque chose).
8

voir BAGUE. ANNEAU DE MISE AU INTERCEPTÉ - arc cuprins (interceptat)


FOYER – inel (manşon) de focusare a între.
imaginii din lunetă; voir: BAGUE DE ARCHIVAGE (f) – arhivare.
MISE AU POINT = BAGUE DE MISE AU ARPENTAGE (m) – arpentaj (Technique
FOYER. qui permet la mesuration et l’évaluation
ANNEXE (f) - anexă. d’une surface de terre).
ANNULER – a anula. ARPENTER – a măsura suprafaţa unui
ANTENNE (f) - antenă. În topografie – teren.
drumuire planimetrică sau altimetrică ARPENTEUR (m) – arpentor, măsurător
“în vânt” (Cheminement planimétrique de terenuri. (Professionnel spécialiste
dont on connaît seulement l’abscisse et des levés de terrain et de calculs de
l’ordonnée de départ et le gisement surface). voir: TOPOGRAPHE et
d’une direction au moins en ce point. GÉOMÈTRE.
L’antenne s’oppose au cheminement ARRÊTÉ (f) MINISTÉRIEL - hotărâre
encadré quelquefois désigné par ministerială.
cheminement tout court). ANTENNE DE ARRONDI, -E (adj) – rotunjit,-ă.
NIVELLEMENT ou CHEMINEMENT DE ARRONDIR – a rotunji.
NIVELLEMENT EN ANTENNE – drumuire ASCENDANT,-E (adj) - urcător, cu pantă
de nivelment în vânt. pozitivă.
ANTIQUITÉ (f) – antichitate. ASSAINIR – a asana, a face salubru.
APLATISSEMENT (m) – turtire, ASSAINISSEMENT (m) – asanare.
aplatizare. (Action d’assainir. Ansemble de
APLOMB (m) – direcţie verticală; direcţie techniques d’évacuation et de traitement
perpendiculară. ÊTRE À L’APLOMB DE – des eaux usées et des boues résiduaires.)
a fi perpendicular pe. ASTRONOMIE (f) – astronomie (La
APPAREIL (m) – aparat (Objet, machine, science des corps célestes). A.
dispositif formé d’un assemblage de GÉODÉSIQUE – astronomie geodezică.
pièces et destiné à produire un certain ATMOSPHÈRE (f) - atmosferă (Couche
résultat). gazeuse qui enveloppe la Terre et
APPLICATION (f) – aplicaţie A. d’autres corps célestes).
NUMÉRIQUE – aplicaţie numerică. ATTÉNUER UNE ERREUR – a micşora
APPLICATIONS TOPOGRAPHIQUES EN o eroare.
TRAVAUX PUBLICS, BÂTIMENTS ET AU-DESSOUS – dedesubt, sub.
TRAVAUX URBAINS – aplicaţii ale AU-DESSUS – deasupra.
topografiei în lucrări publice, clădiri şi AUGMENTER – a creşte.
lucrări inginereşti în oraşe. AU MOYEN DE ... – cu ajutorul ...
APPLIQUER – a aplica. A. UNE FORMULE AUTANT (adv) – tot atât (de,ca); la fel
/ UNE RÈGLE / UNE CORRECTION – a (de,ca); d’AUTANT QUE – cu atât mai.
aplica o formulă / o regulă / o corecţie. AU SURPLUS - în afară de.
APPORTER UNE CORRECTION – a AVALER – a da pe gât la vale (la reţeaua
aplica o corecţie. de canalizare – a scurge apele uzate).
APPROPRIÉ,-E (adj) – potrivit,-ă, AVALOIRE (f) - gură de scurgere, gâtlej.
adaptat,-ă, corespunzător,-oare. A. POUR LES EAUX USÉES - gură de
APPROXIMATIF,-VE (adj) – scurgere pentru ape uzate.
aproximativ,-ă. AVANT-PROJET (m) – anteproiect,
APPROXIMATION (f) – aproximaţie. studiu preliminar (Étude préparatoire
S’APPUYER SUR – a se baza pe. d’un projet). AVANT-PROJET DÉTAILLÉE
ARASE DE FOND DE FOUILLE ou (APD) – anteproiect detaliat. A-P
NIVEAU DE FOND DE FOUILLE – SOMMAIRE (APS) – idem sumar.
nivelarea fundului săpăturii. AXE (m) - axă. AXE PRINCIPAL /
ARBRE (m) – copac. SECONDAIRE - axă principală /
ARBRISSEAU (m) – arbust. v. ARBUSTE secundară. (Axe autour duquel pivote
ARBUSTE (m) – arbust. v. ARBRISSEAU l’alidade). AXE DE PIVOTEMENT ou AXE
ARC (m) – arc. A. CAPABLE – arc capabil. PRINCIPAL DU THÉODOLITE – axa
A. DE CERCLE – arc de cerc. A. principală a teodolitului. AXE DES
TOURILLONS ou AXE SECONDAIRE DU
9

THÉODOLITE – axa secundară a DEMI-TOUR SUR L’AXE – a se roti cu o


teodolitului.(Axe autour duquel on jumătate de turaţie în jurul axei.
bascule la lunette). AXE DES PÔLES – BASE (f) D’ÉTALONAGE - bază de
axa polilor. AXE OPTIQUE / DE VISÉE etalonare. (Distance connue avec grande
D’UNE LUNETTE - axă optică / de vizare précision servant de référence pour
a unei lunete. AXE D’IMPLANTATION - l’étalonnage des appareils et matériels de
axă de trasare. AXES RECTANGULAIRES mesurage des distances). B. DE DONNÉES
– axe rectangulare, perpendiculare. AXE – bază de date. B. D’OPÉRATION - bază
DE ROTATION - axă de rotaţie. AXE de operare. B. DE DÉPART DES
HORIZONTAL / VERTICAL. – axă IMPLANTATIONS - bază de pornire
orizontală / verticală. pentru trasări. B. DE RÉFÉRENCE - bază
AZIMUT (m) – azimut (Angle que fait le de referinţă. B. PRÉCISE POUR
plan vertical passant par un point donné VÉRIFICATIONS - bază precisă pentru
avec le plan méridien du lieu considéré, verificări.
à partir du sud en astronomie et à partir BASSIN (m) – depresiune mare (vaste
du nord en géodésieL. Angle que fait, en dépression naturelle). B.
un lieu A, le plan vertical d’une HYDROGRAPHIQUE – bazin hidrografic.
direction avec le nord géographique, BÂTIMENT (m) - clădire, construcţie;
mesuré en sens horaire à partir du nord ansamblu de meserii şi tehnologii
géographique). AZIMUT referitoare la construcţii (1.Construction
GÉOGRAPHIQUE (AzG) / MAGNÉTIQUE d’une certaine importance destinée à
(AzM) – azimut geografic / magnetic. servir d’abri. 2. Ensemble des métiers et
industries en rapport avec la
construction).
BÂTON (m) – baston (voir: CANNE).
B BIFRÉQUENCE (adj) – bifrecvenţă, cu
două frecvenţe (Un récepteur GPS
bifréquence est capable d’effectuer des
BAGUE (f) – inel (voir ANNEAU). BAGUE mesurages sur les deux fréquences du
(ANNEAU) DE MISE AU POINT – inel, système GPS).
manşon de punere la punct. BAGUE BLOC (m) – bloc, compact. D’UN SEUL
(ANNEAU) DE MISE AU FOYER – manşon BLOC – dintr-o bucată. TOURNER D’UN
de focusare a imaginii. (par déplacement SEUL BLOC – a turna monolit.
d’une lentille divergente – lentille de mise BLOCAGE (m) – blocare (voir: VIS DE
au foyer). BLOCAGE et PINCE DE BLOCAGE).
BAIN (f) D’HUILE – baie de ulei (Pour BLOQUER – a bloca.
rendre le plomb ou la roulette BOIS (m), FÔRET (f) - pădure.
immobile). BOÎTE (f) DE RACCORDEMENT (pour
BANDE (f) D’ÉTUDE DE TERRAIN - les câbles PTT, etc) - cămin de racordare
bandă, zonă de studiu pe teren, de regulă (pentru cabluri telefonice, etc).
de o parte şi de alta a axului unei BOÎTIER (m) – cutie, sipet; tehnic: cutie
viitoare construcţii. BANDE DE 200 m DE de protecţie pentru un mecanism, aparat,
LARGE - bandă lată de 200 m. etc. (1. Boîte, coffre à compartiments; 2.
BANQUE DE DONNÉES (f) - bancă de Boîte renfermant un mécanisme, une
date. BANQUE DE DONNÉES VRD pile, etc; 3. Corps d’un appareil
(VOIRIE-RÉSEAU DIVERS) - bancă de photographique, sur lequel s’adapte
date pentru căi de comunicaţii şi reţele. l’objectif). BOÎTIER AVEC / SANS
BARRAGE (m) – baraj. MANCHE – cutie cu / fără mâner.
BARRE (f) DE VISÉE - bară de vizare, BONNETTE (f) DE L’OCULAIRE
ţintă de vizare cilindrică. (AVEC GRADUATIONS SUR
BASCULEMENT (m) – basculare. DIOPTRIES) – inelul ocularului (cu
BASCULEMENT DE LA LUNETTE / DE LA indicaţii ale dioptriilor operatorului).
NIVELLE – bascularea lunetei / a nivelei BORNE (f) – bornă de hotar. (bloc solide
torice. en pierre, béton, métal ou matière
BASCULER – a bascula. B. AUTOUR DE plastique utilisée pour matérialiser la
L’AXE – a bascula în jurul axei. B. D’UN limite séparative de deux propriétés).
10

BORNE-REPÈRE - bornă. (bloc solide VAPEUR - bulă de vapori. B. D’AIR - bulă


en pierre, béton, métal ou matière de aer.
plastique avec une gravure – en général BUREAU (m) D’ÉTUDES – birou de
une croix – servant à matérialiser un studii, atelier de proiectare.
point de triangulation, de polygonation, BUT (m) - ţintă, scop, ţel.
de nivellement, avec la précision
réquise). B. ENFONCÉE DANS LE SOL -
bornă în sol. B. SCELLÉE DANS UN
MASSIF DE MAÇONNERIE - bornă în
zidărie. B. GÉODÉSIQUE - bornă C
geodezică .
BOUCHE (f) D’ÉGOUT - gură de canal CABINET (m) DE GÉOMÈTRE – biroul
(gură de scurgere). B. DE VISITE, B. topografului, geodezului.
D’ACCES (f) - cămin de vizitare (pentru CADASTRE (m) – cadastru (Ensemble de
reţelele tehnice-edilitare subterane). B. documents sur lesquels sont enregistrés:
D’EAU - gură de apă. le découpage d’un territoire en
BOUCLE ou CHEMINEMENT FERMÉ propriétés et en cultures ainsi que le
- drumuire închisă pe punctul de plecare. nom des propriétaires des différentes
BOUCLE DE NIVELLEMENT ou parcelles; administration qui a la charge
CHEMINEMENT DE NIVELLEMENT d’établir et de conserver ces documents).
FERMÉ – drumuire de nivelment închisă CADRAN (m) – cadran.
pe punctul de plecare. CALAGE (m) – calare. CALAGE PRÉALABLE
BOUE (f) – noroi, mâl, nămol. / DÉFINITIF – calare aproximativă /
BOUGER – a se mişca. L’APPAREIL A definitivă. CALAGE DE BULLE ou CALAGE
BOUGÉ - aparatul s-a mişcat. DE NIVELLE – calarea nivelei (1. Dans le
BOULE (f) - bulă, sferă solidă. BOULE DE cas d’une nivelle torique , opération qui
CENTRAGE – dispozitiv de centrare consiste à placer les deux extrémités de la
forţată la un teodolit (Ensemble bulle devant deux graduations
constitué d’un cylindre à vis et d’une symétriques de la fiole en verre. On dit
sphère métalliques placés sous un aussi qu’on met la bulle entre ses
théodolite et permettant le centrage repères.2. dans le cas d’une nivelle à bulle
forcé dans un repère centreur ou un coupée, opération qui consiste à placer les
appareil de centrage). images des deux extrémités de la bulle en
BOUSSOLE (f) - busolă (appareil, boîte coïncidence. 3. Dans le cas d’une nivelle
contenant une aiguille aimantée qui sphérique, opération qui consiste à rendre
pivote librement et indique le nord concentriques la circonférence repère de
magnétique). la nivelle et le cercle de la bulle).
BRANCHE (f) – branşă; ramură de CALCUL (m) – calcul.
activitate; ramură de copac. CALCULATEUR (m) – calculator.
BRAS (m) – braţ. CALCULER – a calcula. CALCULER DE
BRIGADE (f) - brigadă, echipă. (L’équipe PROCHE EN PROCHE – a calcula din
qui effectue un levé topographique, par aproape în aproape.
exemple). CALER – a cala. CALER LA BULLE / LA
BRISÉ,-E (adj) - frânt,-ă; LIGNE BRISÉE (f) NIVELLE – a cala nivela. (Procéder au
– linie frântă (voir: ZIGZAG) – (suite de calage de bulle).
segments de droites distinctes, telle que CALOTTE (f) SPHÉRIQUE - calotă
l’extrémité de l’un constitue l’origine du sferică. NIVELLE À CALOTTE SPHÉRIQUE
suivant). ou NIVELLE SPHÉRIQUE - nivelă sferică.
BROCHE (f) – tehnic: broşă, agrafă. B. CALQUE (m) ou PAPIER CALQUE (m)
CLOUÉE SUR LE PIQUET - agrafă - hârtie de calc. C. PLASTIQUE DE
metalică bătută pe un ţăruş. BONNE STABILITÉ DIMENSIONNELLE –
BUISSON (m) – tufiş. calc plastic nedeformabil.
BULLE (f) - bulă (Globule d’air, de gaz CAME (f) – (tehnic) camă. (Pièce
qui s’élève à la surface d’un liquide, tournante, en général disque non
d’une matière en fusion); NIVELLE (f) À circulaire à saillie ou encoche, servant à
BULLE - nivelă cu bulă de aer. B. DE
11

transformer un mouvement de rotation Q. KILOMÉTRIQUE / DEMI -


en un mouvement de translation). KILOMÉTRIQUE / HECTOMÉTRIQUE DE LA
CANAL, CANAUX (m) – canal, canale; CARTE – caroiajul geometric al foii de
conductă, conducte; tub, tuburi. hartă.
CANALISATION (f) – 1.Canalizare; CARTE (f) - hartă (Représentation
2.Alte tipuri de reţele tehnice-edilitare conventionnelle, généralement plane, de
care conţin tuburi/conducte îngropate în la répartition dans l’espace de
sol. C. À TRANCHÉE OUVERTE – reţea phénomènes concrets ou abstraits. Carte
tehnică edilitară cu şanţ deschis. C. géographique, topographique,
D’ÉVACUATION DES EAUX PLUVIALES géologique, carte du ciel, carte des
ET USÉES – canalizare pentru ape recherches pétrolifères, etc)L. CARTE DE
pluviale şi uzate. BASE – hartă de bază (Carte
CANEVAS (m) TOPOGRAPHIQUE / topographique la plus précise et la plus
GÉODÉSIQUE – reţea topografică / détaillée, issue directement des levers, le
geodezică de sprijin (voir: RÉSEAU) - plus souvent à la même echelle que ceux-
ensemble des points principaux d’une ci). CARTE DÉRIVÉE – hartă derivată
figure, des points géodésiques servant à (carte réalisée à partir de la carte de
l’établissement d’une carte. Les points base avec réduction d’échelle et par
du canevas sont déterminés par des généralisation).
mesures effectuées sur le terrain CARTOGRAPHIE (f) – cartografie
(observations angulaires et mesures de (Ensemble des opérations d’élaboration,
longeurs) et dont on calcule les de dessin et d’édition des cartes; C.
coordonnées X,Y dans un système AUTOMATIQUE – cartographie assistée
unique). C. ALTIMÉTRIQUE – reţea de par ordinateur, faisant appel aux
sprijin altimetrică. C. D’ENSEMBLE – techniques informatiques).
reţea topografică de ansamblu. C. CARTOUCHE (m) – cartuş, indicator al
GÉODÉSIQUE – reţea geodezică de planşei de desen.
sprijin. C. DE TRIANGULATION – reţea de CASQUE (f) - cască (appareil de réception
triangulaţie. C. PLANIMÉTRIQUE – reţea individuel des ondes radiophoniques,
planimetrică. C. DE BASE – reţea de téléphoniques, etc. constitué essen-
bază. C. DE PRÉCISION – reţea de tiellement de deux écouteurs montés sur
precizie. un support formant serre-tête).
CANNAIE (f) - stufărie, stufăriş. CAUSE (f) - cauză, motiv. CAUSE
CANNE (f) DE CENTRAGE – baston de FORTUITE - cauză întâmplătoare.
centrare. (Tige métallique télescopique, CECI ÉTANT – aceasta fiind (îndeplinită).
munie d’une nivelle, servant à assurer la CENTÉSIMAL,-E,-AUX (adj) –
mise en station d’un théodolite sur un centezimal,-ă,-i(e) – sistem de grade.
trépied. La canne est duspendue sous le Exclure absolument du vocabulaire les
socle de l’appareil et son extrémité apellations de minute centésimale (pour
inférieure pointue est placée sur le centigrade) et seconde centésimale
repère de station). (pour décimilligrade) .
CARACTÈRE (m) – caracter, trăsătură. À CENTIGRADE (m) – minut centezimal.
CARACTÈRE – cu caracter de. CENTIMÈTRE (m) – centimetru
CARNET (m) – carnet. C. (Centième partie du mètre; symbol cm).
D’OBSERVATIONS / C. ÉLECTRONIQUE C. CARRÉ - centimetru pătrat.
D’OBSERVATIONS – carnet de teren, de CENTIMÈTRIQUE (adj) – centimetric
observaţii / carnet electronic de teren. (Relatif au centimètre, au mesures
CARREAU (m) – carou, pătrat auxquelles il sert de base).
CARROSABLE (adj) – carosabil. CENTRAGE (m) – centrare. (Opération
CARROYAGE, QUADRILLAGE (m) – qui consiste à placer l’axe principal
caroiaj (Réseau de carréesL. Réseau de d’un instrument à la verticale du repère
méridiens et parallèles géographiques de station. On distingue le centrage
tracé sur une minute, sur une carte, nadiral le plus fréquent – repère au sol
etc.). Q. DE LA CARTE = RÉSEAU – et le centrage zénithal – repère au
RECTANGULAIRE DE LA CARTE = plafond d’une galerie souterraine). C.
RÉSEAU GÉOMÉTRIQUE DE LA CARTE = OPTIQUE – centrare optică. C. AU-
12

DESSUS DU REPÈRE DE STATION – CHANGEMENT (m) DE PENTE -


centrare pe punctul de staţie. C. DU schimbare de pantă. (Ligne remarcable
TACHÉOMÈTRE – centrarea tahimetrului. d’un versant, sur laquelle la pente varie
C. APPROXIMATIF / DEFINITIF – centrare brusquement).
aproximativă / definitivă. DÉFAUT DE C. CHANT (m) - cant, muchie (Côté le plus
– eroare de centrare. C. AU FIL À PLOMB petit de la section d’une piece équarrie)L.
– centrare cu firul cu plumb. C. FORCÉ – CHAPEAU (m) – în topografie – triunghi
centrare forţată. de eroare la intersecţia înainte sau
CENTRE (m) OPTIQUE DE înapoi, atunci când vizele ar trebui să
L’OCULAIRE / DE L’OBJECTIF – coincidă (figure triangulaire ou
centru optic al ocularului / obiectivului. polygonale formée par les tracées des
CENTRER – a centra. CENTRER SUR – a visées qui devraient concourir, dans une
centra pe. intersection planimétrique, un
CERCLE (m) – cerc (Courbe plane dont recoupement ou un relèvement).
tous les points sont situés à égale CHAPITRE (m) – capitol.
distance d’un point fixe, le centre; CHEF DE BTIGADE - şef de echipă, de
disque). C. À DROITE (CD) / C. À GAUCHE brigadă.
(CG) – cele două poziţii ale lunetei CHEMIN (m) DE FER, VOIE (f)
(cercului vertical). (La position du cercle FERRÉE (f) – cale ferată.
vertical par rapport à la lunette). C. CHEMINEMENT (m) – drumuire
TRIGONOMÉTRIQUE / TOPOGRAPHIQUE (Détermination sur le terrain des
– cerc trigonometric / topografic. C. coordonnées d’une ligne polygonale qui
GRADUÉ (DIVISÉ) = LIMBE – cerc gradat, généralement relie deux points connus.
limb. C. ALIDADE = ALIDADE – cerc Le principe c’est de déterminer les
alidad, alidadă. C. HORIZONTAL / coordonnées de 2 par rapport à 1
VERTICAL (ÉCLIMÈTRE) – cerc orizontal supposé connu, puis de 3 par rapport à 2,
/ vertical (eclimetru). (Permettent la etc). C. RECTILIGNE – drumuire liniară,
mesure des angles horizontaux et întinsă. C. OUVERT / TENDU / ENCADRÉ
verticaux). - drumuire sprijinită la capete. C.
CHAISE (f) – scaun; în topografie: ANTENNE – drumuire în vânt. C.
împrejmuire. C. D’IMPLANTATION - FERMÉ/BOUCLÉ - drumuire închisă pe
împrejmuire de trasare. C. SIMPLE / punctul de plecare. C. ALLER ET
RENFORCÉE - împrejmuire simplă / RETOUR – drumuire dus-întors. C.
întărită, consolidată. GRAPHIQUE – drumuire grafică. C.
CHAÎNAGE (m) - măsurarea directă a PRINCIPAl / SECONDAIRE – drumuire
distanţelor cu ruleta sau panglica de oţel principală / secundară. C. À POINTS
– arhaic-“lănţuiala” (la mesure directe NODALES – drumuire cu puncte nodale.
d’une distance au moyen d’une chaîne C. PLANIMÉTRIQUE / ALTIMÉTRIQUE /
ou d’un ruban d’acier). TACHÉOMÉTRIQUE – drumuire
CHAÎNE (f) , RUBAN (m) – lanţ, panglică planimetrică / de nivelment – sau
topografică. altimetrică / tahimetrică.
CHAÎNETTE (f) - panglica ţinută CHAÎNAGE (m) – măsurare directă a
suspendată în timpul măsurării distanţelor (mesure directe des distances
distanţelor (Lorsqu’on opère en mode au moyen d’un ruban – ramplaçant
suspendu). l’ancienne chaîne d’arpenteur. Le
CHAÎNEUR (m) – muncitor specializat în chaînage peut être fait à plat: ruban
măsurarea distanţelor cu panglica de posé sur le sol ou par ressauts
oţel. horizontaux. Voir CULTÉLATION).
CHAMP (m) GRAVITATIONNEL - CHAÎNETTE (f) – lănţişor (Ligne courbe
câmp gravitaţional. Syn.: C. DE prise par un fil ou ruban, suspendu par
PESANTEUR DE LA TERRE. C. ses extrémités à deux points fixes, sous
MAGNÉTIQUE (m) - câmp magnetic. C. tension et en équilibre sous son propre
VISUEL (m) - câmp vizual; C. VISUEL DE poids.
LA LUNETTE - câmp vizual al lunetei. C. CHÊNE (m) – stejar.
D’UN PRISME - câmpul unei prisme. CHEVRON (m) - căprior de lemn (element
de acoperiş), par de lemn.
13

CHRONOLOGIE (f) DES COMMUTATEUR, INTERRUPTEUR


OPÉRATIONS - ordinea operaţiilor. (m) – comutator, întrerupător.
CIBLE (f) – ţintă (de vizare). COMPAS (m) – compas (Instrument de
CIRCONFÉRENCE (f) - circumferinţă tracé ou de mesure composé de deux
(Périmètre d’un cercle). branches articulées à une extrémité.
CLASSER - a clasifica, a ordona. COMPAS D’ÉPAISSEUR – instrument
CLASSIFICATION (f) clasificare. C. DES permettant de mesurer le diamètre
CARTES/ PLANS / INSTRUMENTS, etc. - extérieur d’un corp ou le diamètre
clasificarea hărţilor/ a planurilor/ a intérieur d’un cylindre).
instrumentelor. COMPENSATEUR (m) – compensator. C.
CLISIMÈTRE (m) – (înv) instrument care À PENDULE – compensator cu pendul. C.
măsoară pantele (Instrument permettant À PRISME LIQUIDE – compensator cu
les mesures de pentes). lichid vâscos, având funcţia de lamă cu
CLOTOÏDE (f) - clotoidă, curbă feţe plan paralele.
progresivă. COMPENSATION (f) – compensare
CLÔTURE, ENCEINTE (f) - (Action de compenser, de
împrejmuire, gard, incintă. contrebalancer; son résultatL. Traitement
CLÔTURER, FERMER – a închide, a numérique d’observation en surnombre,
încheia. ou de quantités qui s’en déduisent
CLOU (m) – cui. CLOU REPÈRE – reper directement, en vue d’obtenir une valeur
cui. unique pour chaque grandeur à
CODIFIER - a codifica (Ériger en systeme déterminer). C. DE LA FERMETURE
organisé, rationnel, normaliser) ANGULAIRE / DE L’ÉCART DE
COÉFFICIENT (m) DE DILATATION FERMETURE / DES ERREURS
– coeficient de dilataţie. C. DE ACCIDENTELLES - compensarea
DÉFORMATION (m) – coeficient de neînchiderilor unghiulare / a
deformaţie. neînchiderilor (în general) / a erorilor
COIN (m) – colţ. întâmplătoare. C. PAR LES MOINDRES
COINCIDENCE (f) DES IMAGES - CARRÉES – compensare prin metoda
coincidenţa imaginilor. celor mai mici pătrate. Voir:
COINCIDER AVEC - a coincide cu. AJUSTEMENT.
COLLIMATEUR (m) – colimator COMPENSÉ,-E (adj) – compensat,-ă.
(Appareil pour visée approximative, COMPENSER – a compensa (Équilibrer
situé sur la lunette du théodolite) voir un effet par un autre; neutraliser un
OEILLETON DE VISÉE. inconvénient par un avantage).
COLLIMATION (f) – colimaţie; COMPLÈTEMENT (m) - completare. LE C.
l’ERREUR DE C. HORIZONTALE – eroarea DU PLAN - actualizarea planului topografic.
de colimaţie orizontală (Défaut de COMPORTEMENT (m) – comportament.
perpendicularité de l’axe de visée de la C. DES CONSTRUCTIONS – (mod de)
lunette par rapport à l’axe secondaire comportare a construcţiilor. C. DANS LE
(axe de tourillons)); l’ERREUR DE C. TEMPS- comportare în timp.
VERTICALE (ERREUR D’INDEX) – eroarea COMPOSANTE (f) LONGITUDINALE
de colimaţie verticală (eroarea de index) / TRANSVERSALE - componentă
la teodolit; l’ERREUR DE C. DU NIVEAU longitudinală / transversală.
AUTOMATIQUE – eroarea de colimaţie a COMPRENDRE - 1. a include, a cuprinde
nivelului automat. în sine, a îngloba; 2. a înţelege, a pricepe
COLLINE (f) – deal, colină. (în sens figurat).
COMME – ca (par ex.: COMME ORIGINE CONCENTRIQUE (adj.) - concentric
DES ALTITUDES – ca origine a cotelor, (concentriques = qui ont le meme centre;
etc). qui tend à se rapprocher du centre -
COMMETRE – a comite, a săvârşi. C. UNE mouvement concentrique)L.
ERREUR - a comite o eroare. CONCEPTEUR DE PROJET (m) -
COMMIS (adv) – comis, înfăptuit, făcut. proiectant general.
COMMUN,-E (adj) – comun, general, CONSERVATION (f) CADASTRALE –
obişnuit. ţinerea la zi a cadastrului (Opération
générale ayant pour objet de tenir la
14

documentation à jour de toutes les CONTRÔLE, VÉRIFICATION (m, f) -


modifications constatées dans la control, verificare (Action de contrôler,
situation des biens et des propriétaires). de vérifierL. Opération comportant des
CONCLUSION (f) - concluzie. EN appréciations, des observations et/ou
CONCLUSION - în concluzie. des calculs destinés à décéler la
CONDITIONS (f) ATMOSPHÉRIQUES présence des fautes). C. DE FERMETURE
- condiţii atmosferice (LA - verificarea (controlul) închiderii (în
TEMPÉRATURE, L’HUMIDITÉ, drumuire, de ex.). C. DE FERMETURE
L’ENSOLEILLEMENT, LA RÉFRACTION SUR L’ORIGINE - verificarea închiderii
LATERALE, etc – temperatura, pe origine (pe direcţia de plecare, de
umiditatea, însorirea, refracţia laterală, ex.). C. DIRECT - verificare directă
etc). (Répéter la mesure ou le calcul par le
CONDUIT = PIPE-LINE (m) - conductă même procédé). C. INDIRECT - control,
(CONDUIT - canalisation guidant verificare indirectă (Reprendre la
l’écoulement d’un fluide, d’un solide mesure ou le calcul par une méthode
pulvérulent; PIPE-LINE ou PIPELINE - difféerente, indépendente de la
canalisation pour le transport a distance première). C. TOPOGRAPHIQUE -
de liquides, notamment du pétrole verificare, control prin procedee
(oléduc) ou de gaz (gazoduc))L voir: topografice. C. TOPOGRAPHIQUE –
CONDUITE. control topografic. (Examen minutieux
CONDUITE (f) - (tehnic): conductă, tub d’un lever topographique pour vérifier
(Tuyau de section variable parcouru par qu’il ne comporte pas d’oubli, de faute
un fluide)L. voir: CONDUIT. en planimétrie ou dans le figuré du
CONE (m) - con (corpul geometric) - terrain).
(Surface engendrée par une droite CONTRÔLER - a controla, a verifica.
mobile (génératrice) passant par un CONVENTION (f) - convenţie. PAR
point fixe (sommet) et s’appuyant sur CONVENTION - prin convenţie.
une courbe fixe (directrice); région de CONVERGENCE (f) DES MÉRIDIENS
l’espace limitée par cette surface; solide - convergenţa meridianelor.
déterminé par cette surface conique CONVERSION (f) DES
coupée par un plan; C. DE RÉVOLUTION COORDONNÉES POLAIRES EN
ou C. DROIT - cône dont la directrice est COORDONNÉES
un cercle et dont le sommet est sur l’axe RECTANGULAIRES - transformarea,
de ce cercle)L. conversia coordonatelor polare în
CONFONDU,-E (adj) - confundat,-ă. coordonate rectangulare. CONVERSION
POINTS CONFONDUS - puncte care DES DEGRÉS EN GRADES -
coincid, care se suprapun. transformarea gradelor sexagesimale în
CONSIDÉRER - a considera. grade centesimale.
CONSOLE (f) - consolă. COORDINATOGRAPHE (m)
CONSTANTE (f) ADDITIONNELLE - RECTANGULAIRE / POLAIRE -
constantă adiţională. coordonatograf rectangular / polar
CONSTELLATION (f) GPS – constelaţie (appareil destiné à tracer un
GPS (Ensemble de tous les satellites quadrillage ou à reporter des points en
GPS en orbite et potentiellement coordonnées rectangulaires / polaires) .
utilisables). COORDONNÉE (f) - coordonată (Chacun
CONSTRUCTION (f) - construcţie des nombres servant a déterminer la
(1.Action de construir; son résultat: la position d’un point sur une surface ou
construction d’une maison, d’un dans l’espace par rapport à un système de
barrage, etc. LA C. - le secteur d’activité référence;)L; COORDONNÉES ABSOLUES
dont l’objet est de batir, l’ensemble des – coordonate absolute. CARTÉSIENNES -
industries du bâtiment. 2. Édifice coordonate carteziene. C. SPHÉRIQUES -
construit)L. CONSTRUCTIONS CIVILES - c. sferice. C. D’UN VECTEUR - c. unui
construcţii civile (voir GÉNIE CIVIL) vector; C. GÉOGRAPHIQUES - c.
CONSTRUIRE - a construi (Bâtir; édifier; geografice. En topographie: C. RECTAN-
Assembler les différentes parties d’une GULAIRES PLANES - l’ABSCISSE et
machine, d’une appareil, etc)L. l’ORDONNÉE - c. rectangulare plane:
15

abcisa X şi ordonata Y. C. GÉOGRA- COUBATURE (f) DES


PHIQUES - la LATITUDE et la LONGITUDE - TERRASSEMENTS - volumul
c. geografice: latitudinea şi longitudinea. terasamentelor.
C. POLAIRES - l’ANGLE HORIZONTAL et la COUCHE (f) - strat, porţiune de scoarţă
DISTANCE HORIZONTALE - c. polare: terestră (Dépôt sédimentaire de nature
unghi orizontal şi distanţă orizontală. C. homogène; disposition d’éléments
DE DÉPART / FERMETURE DANS UN superposés)L.
CHEMINEMENT ENCADRÉ - c. de plecare/ COULTÉLATION (f) – cultelaţie.
închidere pentru o drumuire sprijinită la (Procédé de chaînage, en terrain en
capete. C. APPROCHÉES - coordonate pente, consistant à porter des longueurs
apropiate. C. BIPOLAIRES - coordonate de ruban tendu horizontalement par
bipolare. C. LAMBERT (POUR LA FRANCE) ressauts succsessifs à l’aide d’un fil à
- coordonate Lambert. plomb ou d’une fiche plombée.
CORDEAU (m) TENDU (ENTRE LES COUP (m) ARRIÈRE, COUP AVANT
CHAISES D’IMPLANTATION) - fir ou LECTURE ARRIÈRE, LECTURE
întins pe împrejmuirile de trasare. AVANT – lectură pe miră înapoi,
CORRECTION (f) - corecţie. (Valeur înainte faţă de sensul drumuirii.
qu’il faut ajouter algébriquement au COUPE (f) - desen al unei secţiuni într-un
résultat brut du mesurage pour obtenir obiect; secţiune (dessin d’un objet qu’on
le résultat corrigé. La c. est égale à suppose coupé par un plan)L. COUPE
l’erreur absolue du résultat brut du TOPOGRAPHIQUE ou PROFIL
mesurage changé de signe). C. TOPOGRAPHIQUE DU TERRAIN – profil
APPLIQUÉE ou APPORTÉE - corecţie topografic al terenului. (Lieu géométrique
aplicată. C. D’ÉTALONNAGE - corecţie de des points de même cote ou altitude.
etalonare. C. ALTIMÉTRIQUE D’UN Représentation graphique de ce lieu
CHEMINEMENT – corecţia altimetrică a géométrique). C. VERTICALE - secţiune
drumuirii. C. ANGULAIRE D’UN verticală.
CHEMINEMENT - corecţia unghiulară a COUPER - a tăia. COUPER UNE DOITE AU
drumuirii. C. ATMOSPHÉRIQUE – corecţia POINT A - a tăia o dreaptă prin punctul A.
atmosferică. C. DE FERMETURE D’UN COURBE (f) – curbă. COURBE DE NIVEAU
CHEMINEMENT EN ABSCISSE ET EN – curbă de nivel. C.D.N. MAÎTRESSE -
ORDONNÉE – corecţia de închidere a curbă de nivel principală. C.D.N.
drumuirii pe X şi Y. C. DE RÉFRACTION NORMALE - curbă de nivel normală (la
ATMOSPHÉRIQUE – corecţia de refracţie echidistanţa naturală). C.D.N.
atmosferică. C. DE SPHÉRICITÉ INTERCALAIRE AUXILIAIRE - curbă de
TERRESTRE – corecţia de sfericitate nivel auxiliară, ajutătoare (dusă 1/2 din
terestră. echidistanţa naturală a planului dau
CORRIGÉ, -E (adj) - corectat, -ă. hărţii). C.D.N. INTERCALAIRE
CORRIGER - a corecta. ACCIDENTELLE - curbă de nivel
COTE (ALTITUDE) (f) – 1. cotă, accidentală (dusă la 1/4 din echidistanţa
altitudine; 2. distanţă pe desen (Hauteur naturală). COURBE EN CLOCHE DE
du point au-dessus d’une surface de GAUSS - curba clopot Gauss. COURBE
comparaisonL. 1. Nombre indiquant DE RACCORDEMENT - curbă de
l’altitude par rapport à une surface de racordare. COURBE PROGRESSIVE -
niveau prise comme origine. 2. Nombre curbă progresivă.
correspondant à un mesurage de COURS (m) - curs (de apă); curs
distance). COTE RONDE - cotă rotundă, (universitar) SUIVRE DES COURS - a
rotunjită. urma cursuri şcolare sau universitare.
COTÉ (m) (D’UN POLYGONE) - latură (a COURT,-E (adj) - scurt,-ă. COTÉ COURT -
unui poligon); LE SOMMET D’UN COTÉ - latură scurtă.
capătul unei laturi. C. COMMUN - latura COUSSINET (m) - cuzinet, lagăr (Pièce
comună. C. COURT/LONG - latură cylindrique en métal doux dans laquelle
scurtă/lungă. COTÉS SUCCESSIFS - peut tourner un arbre mobile)L.
laturi succesive. COUSSINETS DES MONTANTS – lagărele
furcilor lunetei la teodolit.
16

CRAYON (m) TENDRE/DUR/TRÈS DÉCIMAL,-E (adj) - zecimal,-ă (sistem de


DUR (6H, 7H) - creion cu mină moale / gradare şi numerotare zecimal). 1. Qui
tare / foarte tare (6H, 7H). procède par dix ou par puissance de dix.
CRÊTE (f) - coamă, creastă (de munte, de CALCUL DÉCIMAL. 2. Qui a pour base le
deal, etc.). nombre dix: LOGARITHME DÉCIMAL,
CRISTAL (m) - cristal. NUMÉRATION DÉCIMALE. SYSTEME
CRITÈRE (m) - criteriu. CRITÈRES DÉCIMAL, qui procède par multiplication
ÉCONOMIQUES - criterii economice. ou division par une puissance de dix. 3.
CROCHET D’ATTACHE (m) - cârlig de NOMBRE DÉCIMAL: nombre qui est le
prindere. quotient d’un entier par une puissance
CROISÉE (f) DU RÉTICULE – entière de dix)L.
intersecţia firelor reticulare. DÉCIMALE (f) - zecimală; (Chacun des
CROISER - a încrucişa, a intersecta; SE chiffres figurant apres la virgule dans
CROISER - a se intersecta. l’écriture d’un nombre décimal)L.
CROIX (f) - cruce, semn în cruce. C. DÉCIMÈTRE (m) - decimetru (Dixième
FORMÉE PAR LES TRAITS DU RÉTICULE partie du metre. Symbol dm)L. D. CARRÉ
- cruce făcută de firele reticulare. C. - decimetru pătrat.
REPÈRE - cruce-reper. DÉCIMILLIGRADE (m) – secunda
CROQUIS (m) - schiţă (voir ESQUISSE). centezimală
C. DE REPÈREMENT ou DE REPÉRAGE- DÉCLINAISON MAGNÉTIQUE (f) -
schiţă de reperaj (Document sur lequel declinaţie magnetică (L’angle que fait le
sont portées des indications – en général nord magnétique avec le nord
distances – permettant de retrouver ou géographique).
de reconstituer un repère par rapport à DÉCLINATOIRE (m) - declinator
des éléments stables voisins ou des (Longue aiguille aimantée à pivot,
repères auxiliaires).. C. D’IMPLANTATION utilisée en topographie)L.
- schiţă (schemă) de trasare. CROQUIS DÉCOMPOSÉ, -E (adj) - descompus,-ă în
D’ENSEMBLE - schiţă de ansamblu. C. DE mai multe părţi.
TERRAIN / DES LIEUX - schiţă de teren / DÉCOMPOSER - a descompune. (Séparer
schiţa zonei. C. ORIENTÉ - schiţă en ses éléments constituants)L.
orientală. C. SCHÉMATIQUE - schiţă DÉCOMPOSITION (f) EN
schematică. TRIANGLES - descompunere în
CROQUISEUR (m) - operatorul care face triunghiuri.
schiţe în cadrul echipei. DÉCOMPTE (m) - decont.
CUIR (m) - piele tăbăcită. DÉCRIRE - a descrie.
CUIVRE (m) - cupru, aramă. DÉCROISSANT, -E (adj) - coborâtor,-are,
CUVETTE (f) - groapă, găvan, găleată, descrescător,-are, descendent,-ă. (Qui
mică depresiune (Dépression fermée de décroît, diminue)L.
toutes cotés). DÉFAUT (m) - defect, lipsă, cusur. D.
D’ANTRÉNAGE DU LIMBE HORIZONTAL
(du théodolite) - eroare de antrenare a
limbului orizontal la teodolit. D. DE
CONSTRUCTION (DE FABRICATION) -
D defect de construcţie. DÉFAUT
D’EXCENTRICITÉ DES CERCLES / DE LA
LUNETTE - defect (eroare) de
D.A.O. ou DESSIN ASSISTÉ PAR excentricitate a cercurilor / a lunetei (la
ORDINATEUR - desen asistat de teodolit). D. DE GRADUATION DU LIMBE
calculator, desen automat. - defect (eroare) de divizare (de gradare)
DÉBLAI (m) - debleu, săpătură. a limbului (la teodolit). D. DE PERPEN-
DÉBLOQUER - a debloca. DICULARITÉ DU PLAN DU LIMBE SUR
DÉBUT (m) - început, debut. EN DÉBUT L’AXE PRINCIPAL - defect de perpendi-
DE LA SÉANCE D’OBSERVATIONS - la cularitate a limbului orizontal pe axa
începutul observaţiilor. principală (a teodolitului). D. DE
DÉCALAGE (m) - decalaj, decalare. RECTITUDE DE L’ALIDADE - defect
DÉCELER UNE FAUTE - a decela, a (eroare) de coliniaritate a axei indecşilor
descoperi, a găsi o greşeală.
17

cu centrul limbului orizontal la teodolit. DÉRÈGLEMENT (m) DU - dereglare a


D. DE RÉGLAGE - defect de reglaj (voir (unui instrument, de ex.).
ERREUR DE RÉGLAGE). DÉFAUT DÉROULEMENT (m) - desfăşurare. D.
D’ALIGNEMENT / D’HORIZONTALITÉ / DE PLAN - desfăşurare plană (a unei
COLLIMATION - defect, defecţiune de suprafeţe curbe, de exemplu)
aliniere / de orizontalitate / de colimaţie. DESCENDANT, -E (adj) - descendent,
DÉFINITIF, -VE (adj) - definitiv, -ă. coborâtor.
DÉFORMATION (f) - deformaţie (Action DÉSIGNER - a desemna.
de déformer; son résultat)L. D. DU DESSERRER - a da drumul din strânsoare
SUPPORT - deformaţia hârtiei hărţii sau (Relâcher ce qui est serré)L.
planului. LA MESSURE DES D. - DESSIN (m). – desen. D. AUTOMATIQUE -
măsurarea deformaţiilor. desen automatizat. D. FINEMENT
DEGRÉ (m) - grad; grad sexagesimal. EXECUTÉ - desen executat cu fineţe, cu
(voir: GRADE). D. D’ACCIDENTATION precizie. v. D.A.O.
DU TERRAIN - grad de accidentaţie al DESSINER - a desena.
terenului. D. DE PRÉCISION - ordin de DÉTAIL (m) - detaliu, amănunt. D. A
mărime a preciziei. LEVER - detaliu de ridicat topo. D.
DÉGROSSIR - a subţia, a şlefui. D. LE SITUÉ A LA SURFACE DU SOL ou D.
CALAGE - calare fină. D. LA POINTÉE - a PLANIMÉTRIQUE - detaliu planimetric.
viza fin, a puncta cu luneta. Voir POINT DE DÉTAIL.
DEMI-... - semi-... (jumătate din ...). DÉTERMINATION (f) - determinare D.
DEMI-AXE (f) – semiaxă. DEMI- ASTRONOMIQUE - determinare,
DÉCIMÈTRE - semidecimetru / DEMI- măsurare astronomică. D. DE LA
KILOMÈTRE - semikilometru (m). DISTANCE PAR LE CALCUL -
DEMI-DIFFÉRENCE - semidiferenţă / determinarea distanţei prin calcul. D. DE
DEMI-SOMME - semisumă (f). LA DISTANCE EN PROJECTION
DÉMONTRER QUE - a demonstra că. HORIZONTALE / SELON LA PENTE / PAR
DÉNIVELÉE (f) ou DÉNIVELÉ (m) - MESURES ÉLECTROMAGNÉTIQUES -
diferenţă de nivel (Différence d’altitude determinarea distanţei orizontale /
entre deux points)L. Voir: DIFFÉRENCE înclinate / măsurarea distanţei prin unde
DE NIVEAU. DÉNIVELÉE DIRECTE / electromagnetice.
EXACTE / INVERSE/ RÉELLE/ FAUSSÉE - DÉTERMINER - a determina. D. POINT
diferenţă de nivel directă / exactă, justă/ PAR POINT - a determina punct cu punct.
inversă/ adevărată, reală/ falsă, eronată. DÉVELOPPEMENT (m) - dezvoltare
DÉNOMINATEUR (m) - numitorul (Action de développer, de déployer
fracţiei (Diviseur, dans un quotient quelque chose; son résultat)L.
reprézenté par une fraction)L. DÉVELOPPER - a dezvolta. SE
DENSIFICATION (f) - îndesire, creşterea DÉVELOPPER - a se dezvolta.
densităţii. D. DU CANEVAS DÉVIATION (f) – deviaţie. D. DE LA
PLANIMÉTRIQUE DE BASE/ DU RÉSEAU VERTICALE – deviaţia verticalei (faţă de
DE NIVELLEMENT - îndesirea reţelei normala la elipsoid). D. LOCALA DE
planimetrice / a reţelei de nivelment. L’AIGUILLE AIMANTÉE – deviaţie locală a
DENSITÉ (f) - densitate. acului magnetic datorită perturbaţiilor
DÉPASSER - a depăşi. locale ale câmpului magnetic.
DÉPENDRE DE - a depinde de. DEVOIR - a datora, a fi dator (part. passé -
DÉPLACEMENT (m) – deplasare. D. À “DU”).
DROITE - la dreapta, À GAUCHE - la DIAMÉTRAL, -E, -AUX - diametral, -ă, -i
stânga, PAR ROTATION – rotaţie, PAR (e) (adj) - (Qui contient un diamètre;
TRANSLATION - translaţie. relatif au diamètre)L.
DÉPRESSION (f) - depresiune (Partie en DIAMÉTRALEMENT OPPOSÉ -
creux par rapport a une surface: D. DU diemetral opus (Tout à fait, absolument
SOL)L. D. ENTRE DEUX ÉMINENCES - şa opposé)L.
(forma de relief alcătuită dintr-o DIAMÈTRE (m) - diametru (Ligne droite
depresiune între două înălţimi). qui partage symétriquement un cercle,
DÉRÉGLÉ, -E (adj) - dereglat, -ă. un objet circulaire ou arrondi; sa
DÉRÉGLER - a deregla. longueur. Diamètre d’un arbre. En
18

mathématique: a) Droite par le centre HAUTEUR / VERS LE CIEL - a îndrepta


d’un cercle, d’une sphere; b) Corde luneta într-o direcţie / la o înălţime /
associée a cette droite)L. către cer.
DIÈDRE (m) - diedru (En géométrie: DISCONTINU,-E (adj) – discontinuu,-ă,
figure formée par deux demi-plans intermitent,-ă. (Qui n’est pas continu
(faces) ayant pour frontière la même dans l’espace - LIGNE DISCONTINUE.
droite (arête); ANGLE DIÈDRE - angle Qui s’interrompt, qui n’est pas
déterminé par l’intersection de deux régulier)L.
plans)L. DISTANCEMÈTRE (m) – tahimetru
DIFFÉRENCE, SOUSTRACTION (f) - electronic (Instrument de mesure
scădere, diferenţă (En mathématique, la électronique des longueurs dont
différence est le résultat de la l’émetteur produit un train d’ondes
soustraction de deux nombres)L. D. DE électromagnétiques et dont un récepteur
LECTURE SUR MIRE - diferenţa citirilor en analyse l’écho renvoyé par un
de miră. D. DE NIVEAU (f) ou réflecteur. L’onde émise est nomée onde
DÉNIVELÉE (f) ou DENIVELÉ (m) ou D. porteuse et fait l’objet d’une
D’ALTITUDE - diferenţă de nivel între modulation).
două puncte. DISPERSION (f) - dispersie, împrăştiere
DIGITALISEUR (m) - digitalizor, (Action de disperser; fait d’être dispersé.
digitalizator. 2. Étalement des valeurs d’une
DILATATION (f) - dilatare, dilataţie distribution statistique autor des valeurs
(Action de dilater, de se dilater; caractéristiques - moyennes, médiane,
augmentation de la longueur ou du mode))L.
volume d’un corp par élévation de DISPOSER - a aşeza, a pune.
température, sans changement dans la DISPOSITIF (m) DE CENTRAGE -
nature du corp)L. dispozitiv (sistem) de centrare a
DIMENSION (f) - dimensiune (Chacune instrumentului topografic în staţie: LE
des grandeurs nécéssaires à l’évaluation FIL A PLOMB - firul cu plumb, LA
des figures et des solides - LONGUEUR, LUNETTE DE CENTRAGE - luneta de
LARGEUR, HAUTEUR ou centrare, LE PLOMB OPTIQUE -
PROFONDEUR)L. dispozitivul de centrare optică, firul cu
DIMINUER L’EFFET - a micşora efectul. plumb optic.
DIODE (f) - diodă. DIODE HÉ-NÉ (HÉLIUM- DISTANCE (f) - distanţă, lungime
NÉON) - diodă heliu-neon. (Composant (Intervalle séparant deux points dans
électronique utilisé comme rédresseur de l’espace; longueur a parcourir pour aller
courrant (tube à deux électrodes, d’un point a un autre. D. D’UNE VILLE A
jonction de deux semi-conducteurs))L. UNE AUTRE. D. ANGULAIRE DE DEUX
DIRECTEMENT (adv) - în mod direct. POINTS - angle formé par les demi-
MESURER DIRECTEMENT UNE droites qui joignent l’observateur aux
DISTANCE - a măsura direct o distanţă. deux points considerésL. Distance
DIRECTION (f) - direcţie (Orientation rectiligne mesurée entre deux points
vers un point donnéL. Demi-droite ayant ayant même altitude). D. FOCALE -
pour origine le point d’observation et distanţă focală (a unei lentile). D.
allant vers le point observé) En HORIZONTALE ou D. RÉDUITE À
topographie – D. MESURÉE - direcţie l’HORIZON - distanţă orizontală, distanţă
măsurată (referitor la măsurarea redusă la orizont. D. INCLINÉE ou
unghiurilor cu teodolitul). D. DE OBLIQUE ou SUIVANT LA PENTE ou EN
RÉFÉRENCE - direcţie de referinţă. SITE ou LONGUEUR INCLINÉE - distanţă
DANS UNE D. - într-o direcţie. SUR LA D. (lungime) înclinată. D. RÉDUITE À
- pe direcţia. L’ELLIPSOÏDE – distanţă redusă la
DIRECTRICE (f) DE LA NIVELLE elipsoid.
TORIQUE - axa, directricea nivelei DIVIDENDE (m) - deîmpărţit (Nombre
torice. (La tangente dans la partie qui est divisé par un autre)L.
supérieure du tore). DIVISER PAR - a împărţi la (prin).
DIRIGER - a îndrepta spre. DIRIGER LA DIVISEUR (m) - divizor, împărţitor
LUNETTE DANS UNE DIRECTION / À UNE (Nombre par lequel on divise un autre;
19

nombre qui, dans la division de cet mesure la déformation à l’aide d’une


entier, donne un rest nul = diviseur d’un réglette ou d’un cadran)L.
nombre entier; COMMUN DIVISEUR -
nombre qui est diviseur de plusieurs
nombres entiers; PLUS GRANDE
COMMUN DIVISEUR - le plus grand de
tous les diviseurs communs à plusieurs E
nombres entiers)L.
DIVISION (f) - împărţire (En
mathémetique: opération par laquelle on ÉCART (m) - ecart (Valeur absolue de la
cherche, à partir de deux nombres différence entre deux valeurs). ÉCART Á
appelés DIVIDENDE et DIVISEUR deux LA MOYENNE ARITHMÉTIQUE - abatere
nombres appelés QUOTIENT et RESTE, faţă de media aritmetică. ÉCART DE
tels que le dividende soit égal au produit FERMETURE - abatere de închidere.
du quotient par le diviseur augmenté ÉCART POSITIF / NÉGATIF - abatere
du reste)L. LA DIVISION DU CERCLE - pozitivă / negativă. ÉCART TYPE ou
divizarea, împărţirea cercului: LA D. ECART MOYEN QUADRATIQUE - eroare
CENTÉSIMALE (LE SYSTEME medie pătratică. ÉCART MAXIMUM ou
CENTÉSIMAL) - sistemul centezimal ERREUR MAXIMUM – ecart, eroare
(400 grade); LA D. SEXAGÉSIMALE (le maximă. ÉCART EQUIPROBABLE ou
SYSTÈME SEXAGÉSIMAL) - sistemul ERREUR PROBABLE – eroare probabilă.
sexagesimal (360 grade). ÉCARTÉ DE - aflat la o distanţă de,
DOCUMENTATION (f) TOPOGRA- depărtat cu..
PHIQUE - documentaţie topografică. ÉCHELLE (f) - scară (Rapport entre la
DOMAINE (m) PUBLIC - domeniu représentation figurée d’une longueur et
public. la longueur réelle correspondente)L. É.
DONC, PAR CONSÉQUANT - deci, în PETITE / MOYENNE / GRANDE - scară
concluzie. mică, medie, mare. É. NUMÉRIQUE
DONNÉES DE TERRAIN - date de teren. (D’UNE CARTE OU D’UN PLAN) - scara
DONT - al (a) cărui (cărei). numerică a hărţii sau planului
DOUBLE (adj) - dublu. D. RAYONNEMENT topografic. É. GRAPHIQUE - scara
- radiere dublă. (LE) D. RETOURNEMENT grafică (Ligne graduée indiquant le
- vizarea şi în poziţia a doua a lunetei rapport des dimensions ou distances
(dublă rotaţie a lunetei: în plan vertical - marquées sur un plan, une carte avec les
cu 200 grade şi în plan orizontal cu 200 dimensions ou distances réellesL.
grade pentru a trece luneta din poziţia I Graduation permettant la lecture directe
în poziţia a doua şi invers). de la distance correspondant à une
DRESSER UNE CARTE ou UN PLAN - longueur de la carte). É. GRAPHIQUE
a redacta, a întocmi o hartă, un plan. SIMPLE - scara grafică liniară simplă. É.
(Installer, établir comme il faut, avec GRAPHIQUE COMPOSÉE
soin; établir)L. (TRANSVERSALE) - scara grafică
DROIT, -E (adj) - drept, dreaptă (Qui compusă, transversală. LA PRÉCISION
s’étend sans déviation d’une éxtrémité a GRAPHIQUE DE L’ÉCHELLE - precizia
l’autre; aligné, rectiligne. LA LIGNE grafică a scării hărţii sau planului. É.
DROITE, EN DROITE LIGNE, ANGLE DES LONGUEURS / HAUTEURS (au
DROIT, CYLINDRE DROIT, PRISME, profils en long et en travers) - scara
DROIT, etc). lungimilor / înălţimilor (cotelor) la
DROITE (f) - dreaptă (En mathématique - profilele în lung (longitudinale) şi
courbe du plan illimitée, entièrement transversale.
déterminée par deux de ces points)L. À ÉCLAIREMENT (m) DE L’OBJET -
DROITE - la dreapta. luminarea obiectului.
DYNAMOMÈTRE (m) - dinamometru ÉCLIMÈTRE (m) - eclimetru, vechiul
(Appareil destiné à la mesure d’une cerc vertical (Instrument pour la mesure
force ou d’un couple et dont la partie des angles verticaux).
essentielle est souvant un ressort dont on ÉDIFICE (m) - construcţie, edificiu,
clădire. v. : BÂTIMENT.
20

EFFECTUER - a efectua. terenului. ÉLÉMENTS D’IMPLANTATION


EFFET (m) - efect. (DE TRAÇAGE) - elemente de trasare.
ÉGAL , - E, -AUX (adj.) - egal, -ă, i (e) - ÉLÉVATION AUX PUISSANCES (f) -
(Semblable en nature, en quantité, en ridicare la putere (Formation de la
qualité, en valeur)L. ÉGAL À - egal cu. puissance d’un nombre)L.
ÉGOUT (m) - canal colector (Conduite ELEVÉ, -E, -ES (adj.) - inalt, inaltă, inalţi
étanche, souterraine, qui recueille les (inalte). Par ex.: “Le point X est plus
eaux usées d’une agglomération et les élevé que le point Y”.
évacue dans le milieu extérieur ou vers ÉLEVER - a ridica, a inălţa. (Porter vers le
une station d’épuration. UNE BOUCHE haut; dresser, construir). ÉLEVER UNE
D’ÉGOUT)L. PERPENDICULAIRE Á - a ridica o
ÉLABORATION (f) - elaborare (Action perpendiculară pe.
d’élaborer quelque chose par un travail ÉLIMINER UNE ERREUR / UNE
de réflexion; production, création)L. Par FAUTE - a elimina o eroare / o greşeală.
ex.: É. D’UNE CARTE ou D’UN PLAN - ELLIPSE (f) - elipsă (Courbe plane dont
elaborarea unei hărţi, a unui plan. tous les points sont tells que la somme
ÉLABORER - a elabora (Préparer, produir de leur distance à deux points fixes
par un long travail intelectuel)L. appelés “foyers” est constante)L.
ÉLASTICITÉ (f) - elasticitate, intindere ELLIPSOÏDE (m) - elipsoid (Surface dont
(Propriété que possédent certains corps toutes les sections planes sont ellipses;
de reprendre leur forme ou leur volume E. DE RÉVOLUTION - engendré par la
quand la force qui les déformait a cessé rotation d’une ellipse autour d’un de ses
d’agir)L. MODULE D’É. - modul de axes)L. E. DE RÉFÉRENCE - elipsoid de
elasticitate (Quotient de la contrainte referinţă (Ellipsoïde de révolution aplati
agissant sur un corp par la déformation aux pôles, dont le petit axe est parallèle
obtenue - raportul (câtul) dintre à l’axe du monde. En France on utilise
presiunea exercitată asupra unui corp şi l’e. de Clarke – 1880 – dont l’axe a =
deformaţia rezultată)L. CORRECTION D’É 6378,2492 km et l’aplatissement α =
– corecţie de elasticitate, de întindere. 1/293,4660208).
ÉLÉMENT (m) - element (Chaque objet, EMBASE (f) , EMBASE DÉBOÎTABLE -
chaque chose concurant avec d’autres à ambază (Partie d’une pièce servant
la formation d’un tout)L. ÉLÉMENTS DE d’appui, de support à une autre pièceL.
CONSTRUCTIONS - elemente de Partie inférieure amoivible d’un
construcţie. Les ÉLÉMENTS théodolite comportant un socle à vis
TOPOGRAPHIQUES DU TERRAIN - calantes que l’on peut désolidariser de
elementele topografice ale terenului : * l’instrument proprement dit).
l’ALIGNEMENT - aliniamentul (m); * LA ÉMETTEUR (m) - emiţător (Poste
LONGUEUR (DISTANCE) INCLINÉE - LA d’émission de signaux
DISTANCE SUR LE SOL, en supposant le électromagnétiques porteurs de
sol en pente uniforme - lungimea messages télégraphiques, de sons,
(distanţa) înclinată - măsurată pe sol, d’imagesL. Dispositif capable d’émettre
presupunând panta terenului ca fiind de l’énergie sous forme d’ondes
uniformă; * la DISTANCE HORIZONTALE électromagnétiques. Il est caractérisé
(RÉDUITE A L’HORIZON) - distanţa par le spèctre de fréquences qu’il peut
orizontală (redusă la orizont); * la émettre, la puissance émise, le
DÉNIVELÉE (le DENIVELÉ) ou la diagramme d’énergie émise en fonction
DIFFÉRENCE DE NIVEAU - diferenţa de de la direction. ÉMETTEUR-RÉCEPTEUR
nivel; * les ANGLES HORIZONTAUX ET (m) - emiţător - receptor. ÉMETTEUR
VERTICAUX - unghiurile orizontale şi LASER - emiţător laser.
verticale; * le GISEMENT - unghiul de ÉMETTRE UNE ONDE - a emite o undă.
orientare topografică; *l’ANGLE ÉMISSION (f) D’UNE ONDE - emisia
D’ORIENTATION TOPOGRAPHIQUE – fără unei unde.
corespondenţă în limba română pt. EMPÉCHER - a împiedica.
topografie * LE PROFIL EN LONG DU EMPLOI (m) - folosire, utilizare (Action,
TERRAIN - profilul longitudinal al manière d’employer une chose)L.
21

EMPLOI FASTIDIEUX - utilizare (folosire) constituent le cadre de vie d’un


greoaie. individu)L.
EMPLOYER - a folosi, a utiliza. (Utiliser, ÉQUATEUR (m) - ecuator (Grand cercle
faire usage de, se servir de)L. de la sphère terrestre dont le plan est
EMPRISE (f) – ampriză, zona de influenţă a perpendiculaire à la ligne des pôles)L. É.
unei construcţii (Surface occupée par une CELESTE, É. TERRESTRE – ecuator
route ou une voie ferré et ses dépendences ceresc, ecuator terestru.
incorpoées au domaine de la collectivité ÉQUATION (f) – ecuaţie.
publique)L. ÉQUERRE (f) - echer (pièce de bois ou de
ENCADRER - a încadra. ENCADRER UN métal dont la forme présente un angle
INDEX - a încadra un indice, un index (in droit; instrument en forme de T ou de
vederea unei măsurători precise). triangle rectangle, pour tracer des angles
ENCEINTE (f) - incintă (Ce qui entoure droits. Équerrre à dessin)L. ÉQUERRE
un espace fermé). D’ARPENTEUR - echer topografic, de
ENCHAÎNEMENT DE TRIANGLES - arpentaj. É. OPTIQUE À PRISME DOUBLE
înlănţuirea triunghiurilor. - echer topografic cu prisme.
ENCOCHE (f) - crestătură (Petite entaille ÉQUIDISTANCE (f) - echidistanţă
formant arrêt). (Qualité de ce qui est équidistant)L.
ENCRASSEMENT (m) - ancrasare, l’ÉQUIDISTANCE DES COURBES DE
îmbâcsire (Action d’encrasser). NIVEAU - echidistanţa curbelor de nivel.
ENCRE (f) - cerneală. ENCRE DE ÉQUIDISTANT, -E (adj.) - echidistant, -ă
COULEUR - cerneală colorată. ENCRE (Situé à égale distance de quelque chose,
INDÉLÉBILE - cerneală care nu se şterge. d’un point)L.
(Encre qui ne peut être effacée). ÉQUIPÉ DE - echipat, prevăzut cu. ÊTRE
ENFONCER - a înfige, E. UN CLOU- EQUIPÉ DE - a fi prevăzut cu.
REPÈRE - a înfige un cui-reper. E. EN ÉQUIVALOIR Á - a echivala, a fi egal cu,
TERRE - a înfige în pământ. E. UNE a face cât.
FICHE AU SOL - a înfige o fişă in ERREUR (f) - eroare (Action de se tromper;
pământ. faute commise en se trompant; méprise).
ENREGISTREMENT (m) RECTIFIER UNE ERREUR - a rectifica o
AUTOMATIQUE - înregistrare eroare. E. DE CALCUL - eroare de calcul. En
automată. métrologie : E. ABSOLUE - eroare absolută
ENREGISTRER - a înregistra. (différence entre la valeur exacte d’une
(s’) ENROULER - a (se) rula, a (se) răsuci grandeur et la valeur donnée par la
în jurul unui ax. mesure). E. RELATIVE - eroare relativă -
ENSEMBLE (m) - ansamblu, totalitate. rapport de l’erreur absolue à la valeur de la
ENSEMBLE DE MESURES - ansamblu de grandeur mesurée)L. E. ACCIDENTELLE -
măsurători. eroare accidentală, întâmplatoare.. E.
ENTACHÉ DE - afectat de. ENTACHÉ APPARENTE - eroare aparentă. ERREURS
D’ERREURS - afectat de erori. DE CHAÎNAGE – erori la măsurarea directă a
ENTAILLE (f) - dinţare, tăietură, distanţelor (erreur d’horizontalité,
crestătură. (voir ENCOCHE). d’alignement, de chaînette, d’élasticité,
ENTRAÎNEMENT (m) DU LIMBE - d’étalonnage, de température). E. (DÉFAUT)
antrenarea limbului. DE CONSTRUCTION (DE FABRICATION) -
ENTRAÎNER - a antrena (Emporter, trainer eroare de construcţie (de fabricaţie). E. DE
quelque chose avec, derrière soi; actionner, FERMETURE (d’un tour d’horizon, d’un
faire fonctionner; provoquer, avoir pour cheminement, etc.) - eroare de închidere (a
effet)L. unui tur de orizont, a unei drumuiri, etc.). E.
EN VÉRITÉ, EN EFFET - într-adevăr. DE LECTURE – eroare de citire. E. DE
ENVIRONNEMENT (m) - mediu RÉGLAGE - eroare de reglaj. E.
înconjurător (Ce qui entoure, ce qui GRAPHIQUE - eroare grafică. E. MOYENNE
constitue le voisinage. 2. Ensemble des QUADRATIQUE (ÉCART TYPE) - eroare
éléments naturels et artificiels qui medie pătratică. E. D’ALIGNEMENT - eroare
entourent un individu umain, animal ou de aliniere. E. D’ÉTALONNAGE - eroare de
végétal, ou une espèce. 3. Ensemble des etalonare. E. DE CALAGE - eroare de calare.
éléments objectifs et subjectifs qui E. DE MISE BOUT Á BOUT - eroare de
22

punere cap la cap. E. DE PLOMBAGE - ÉTUDE (f) - studiu (1. Travail de l’esprit
eroare de centrare. E. DE POINTÉ - eroare qui s’applique à apprendre ou à
de vizare, de punctare. E. MAXIMALE - approfondir. 2. Ensemble des travaux
eroare maximă. E. RELATIVE – eroare qui précèdent, préparent l’exécution
relativă (Quotien de l’erreur absolue par la d’un projet; bureau d’études)L.
quantité à mesurer). E. SYSTÉMATIQUE - ÉTUDIER - a studia.
eroare sistematică. ÉXACTITUDE (f) - exactitate, precizie -
ESCARPÉ, -E (adj.) - abrupt, povârnit, par opposition à INEXACTITUDE.
râpos (Qui a une pente raide, d’acces (Caractére de ce qui est juste, rigoureux,
difficile; abrupt)L. conforme à la logique)L.
ESCARPEMENT (m) – povârniş (Pente EXAMEN (m) examen, examinare.
raide d’un terrain naturel ou d’un EXCAVATION (f) - excavaţie (Action de
rempart). creuser dans le sol; creux cavité)L.
ESSAI (m) - încercare, probă. VOLUMES D’EXCAVATION - volume de
ESSART (m) – teren defrişat (Étendue de excavaţie.
terrain défriché. Mot fréquent dans la EXCENTRÉ , -E (adj.) - excentric, -ă (în
toponymie des régions boisées). afara centrului). (Loin du centre,
ESTIMATION (f) - estimare, estimaţie, excentrique)L.
evaluare (Évaluation. En statistique: EXCENTREMENT (m) DE STATION –
recherche de la valeur d’un ou de acţiunea de a realiza o staţie excentrică.
plusieurs paramètres d’une loi statistique EXCENTRICITÉ (f) - excentricitate.
à partir d’observations ou de sondages)L. l’EXCENTRICITÉ DU LIMBE / DE LA
ESTIMER - a estima, a evalua, a aprecia LUNETTE / DE L’AXE PRINCIPAL -
(Déterminer la valeur d’un bien; évaluer. excentricitatea limbului / a lunetei / a axei
2. Calculer approximativementL. Faire principale. DÉFAUT D’ EXCENTRICITÉ –
une estimation statistique). eroare de excentricitate.
ESTRAN (m) – teren aflat sub influenţa EXÉCUTION (f) - executie. EXÉCUTION
mareelor (Partie littorale située entre la D’UN PROJET - executarea unui prioect.
laisse de la plus haute mer et la laisse EXPERTISE (f) – expertiză. EXPERTISE
de plus basse mer, soumise au jeu des FONCIÈRE – expertiză funciară.
marées). EXPLOITANTS DE RÉSEAUX -
ÉTABLIR - a aşeza, a plasa, a funda, a utilizatori ai reţelelor tehnice - edilitare.
institui, a întemeia, a stabili, a fixa, a EXPLOITATION (f) - exploatare,
instala, a demonstra, a dovedi (pe bază folosire. EXPLOITATION
de probe). D’OBSERVATIONS / DE MESURES / DES
ÉTABLISSEMENT (m) - stabilire; DOCUMENTS DE TERRAIN - exploatarea
instituţie (stabiliment). É. D’UN PROJET - observaţiilor (de teren) / a măsurătorilor
aplicarea pe teren (aşezarea) unui / a documentelor de teren.
proiect de construcţie, amplasarea unui EXPRIMER - a exprima. EXPRIMER DANS
proiect. É. D’UNE CART ou D’UN PLAN - LA MÊME UNITÉ - a exprima in aceeaşi
ansamblul de lucrări de teren şi de birou unitate.
pentru întocmirea unei hărţi sau a unui EXTREMITÉ (f) - extremitate. EXTREMITÉ
plan. D’UN CHEMINEMENT - capătul unei
ÉTALON (m) - etalon (Objet ou drumuiri.
instrument qui matérialise une unité de
mesure et sert de référence, de modèle
légal. Ex.: mètre étalon, etc.)L.
ÉTALONNAGE ou ÉTALONNEMENT
(m) - etalonare (Action d’étalonner).
ÉTALONNER - a etalona (Verifier une
mesure par comparaison avec un étalon
et attester sa conformité)L.
ÉTENDU, -E (adj.) - întins, -ă (Vaste,
large; figuratif: important)L.
ÉTHER (m) - eter.
ÉTROIT, -E (adj.) - îngust, -ă; strâmt, -ă
(Qui a peu de largeur)L.
23

pour matérialiser les extrémités de


portées de chaînage). FICHE
F DESCRIPTIVE DES RÉSEAUX - fişă de
descriere tehnică a reţelelor.
FICHER - a implanta, a înfige (stâlpi, pari,
FAÇADE (f) - faţadă. FAÇADE SUR ţăruşi) - (Faire entrer, enfoncer quelque
RUE - faţadă la stradă. chose par la pointe)L.
FACE (f) SUPÉRIEURE - faţă, partea FICHIER (m) - fişier.
superioară. FIGURE (f) - figură, figură geometrică.
FAILLE (f) – falie. FIGURE DE BASE - figură de bază (în
FAIRE - a face. F. BASCULER LA LUNETTE reţeaua de triangulaţie). FIGURES
- a face să basculeze luneta. F. TOURNER SEMBLABLES (f) - figuri asemenea
LE MOUVEMENT PARTICULIER - a roti (Figures du plan tells qu’il existe une
alidada. F. PIVOTER - a pivota, a face să similitude transformant l’une en l’autre).
se rotească. FIGURÉ (m) DU TERRAIN –
FAISCEAU (m) - fascicul (Réunion reprezentarea reliefului pe hărţi
d’objets minces et allongés liés (expression graphique et conventionnelle
ensemble. En mathématique : FAISCEAU du relief du terrain sur une carte ou un
DE DROITES, FAISCEAU DE PLANS. plan. Un bon figuré du terrain doit
FAISCEAU LUMINEUX - fascicul luminos suggérer les différents types de formes
(de raze luminoase) - ensemble de du relief terrestre et leur évolution).
rayons lumineux émanant d’une même FIL (m) - fir (Brin long et fin d’une matiére
source. En phisique : ensemble d’ondes, textile, naturelle ou pas; cylindre de
de particules qui se propagent dans une faible section obtenu par l’étirage d’une
même direction)L. matière métallique - fil de fer, de
FAIT (m) - fapt. EN FAIT - de fapt. cuivre)L. FIL À PLOMB - fir cu plumb
FALAISE (f) – faleză. (Ensemble constitué par un fil et une
FAUSSÉ, -E - fals, -ă (adj.) (voir : FAUX) masse plombée fixé à l’extrémité de
FAUTE (f) - greşeală (Manquement à un celui-ci, destiné à matérialiser la
règlement, à une norme, aux règles verticale et à effectuer des opérations de
d’une science, d’un art, d’une centrage). FIL À PLOMB OPTIQUE (ou
techniqueL. Inexactitude souvent PLOMB OPTIQUE) - fir cu plumb optic,
grossière provenant de l’innatention ou dispozitiv de centrare optică. FIL EN
d’un oubli de l’opérateur. Erreur MÉTAL D’INVAR - fir de invar. FIL
parasite). NIVÉLEUR - fir nivelor al reticulului (firul
FAUX, FAUSSE - (adj.) - fals,-ă principal orizontal). FILS
(Contraire à ce qui est vrai ou juste, à STADIMÉTRIQUES - fire stadimetrice ale
l’exactitude, à la logique)L. reticulului. FILS (TRAITS) DU RÉTICULE (1
FERMETURE (f) - închidere. F. FIL / TRAIT HORIZONTAL /NIVELEUR, 1 FIL /
ANGULAIRE- închidere unghiulară. F. TRAIT VERTICAL et 2 FILS / TRAITS
D’UN CHEMINEMENT – închiderea unei STADIMÉTRIQUES) - firele reticulului (1
drumuiri. (Opération consistent à fir orizontal / nivelor, 1 fir vertical şi 2 fire
comparer l’écart de fermeture calculé à stadimetrice).
la tolérence correspondente). ERREUR FILET (m) - 1. Fileu, plasă, năvod (Réseau
(ÉCART) DE FERMETURE – eroare de à larges mailles); 2 (tehnic : filet (al
închidere. şurubului) - (Saillie en hélice d’une vis,
FEUILLE (f) À 1 : 50.000 - foaie de hartă d’un boulon d’un écrou - proeminenţa
la scara 1 : 50.000. FEUILLE DE PAPIER - elicoidală a unui şurub, bulon, piuliţă)L.
foaie de hârtie. FIOLE (f) - fiolă (Petit flacon de verre). La
FICHE (f) - fişă (in topografie - vergea FIOLE EN VERRE (CRISTAL) DE LA
metalică ascuţită, asemănătoare unei NIVELLE À BULLE D’AIR - fiola de sticlă
andrele, cu care se marchează (cristal) a nivelei cu bulă de aer.
tronsoanele pe aliniament în vederea FONCTION (f) TRIGONOMÉTRIQUE -
măsurării directe a distanţelor). (Tige funcţie trigonometrică (le SINUS, le
métallique ayant la tête en forme COSINUS, le TANGENTE, le
d’anneau, que l’on enfonce dans le sol
24

COTANGENTE, symboles : SIN, COS, caractérise l’information transmise lors


TAN ou TG, COTG ou COTAN). d’une émission d’énergie, par exemple
FÔRET (f), BOIS (m) - pădure (Grande électromagnétique. Cette fréquence se
étendue de terrain couverte d’arbres; différencie de son onde porteuse de plus
ensemble des arbres qui la couvrent)L. haute fréquence).
FORME (f) ET DIMENSIONS (f) DE LA FUSEAU (m) - fus. FUSEAU DE GAUSS -
TERRE - forma şi dimensiunile fus Gauss (în proiecţia cilindrică,
Pământului. transversală, conformă, internaţională
FORMULE (f) - formulă (En mathéma- realizată de astronomul, matematicianul
tique : égalité ou inégalité remarcable şi fizicianul german Carl Friedrich
définissant une identité, une relation, un Gauss (1777 - 1855)).
algorithme)L.
FOSSE (f) - depresiune (forma de relief) -
(Creux plus ou moins large et profond
dans le sol)L.
FOUILLE (f) - excavaţie, săpătură, groapa
G
de fundaţie; rezultatul excavaţiei (Action
de fouiller, de creuser le sol; excavation
qui en résulte)L. FOND (m) DE FOUILLE - GABARIT (m) DE CONSTRUCTION -
fundul gropii de fundaţie gabarit de construcţie.
FOURNIR DES DONNEES - a furniza GAZ (m) - gaz. GAZ RARE - gaz rar.
date, a informa. GÉNÉRALISATION (f) – generalizare.
FOYER (m) - focar (al lentilei, al elipsei, DEGRÉ DE G. – grad de generalizare.
etc.) - (Point oú se rencontrent les GÉNÉRALITÉS (f), NOTIONS (f)
rayons initialement parallèles après D’ENSEMBLE - generalităţi, noţiuni
réflexion ou réfraction)L. generale.
FRACTAL (adj) – fractal (obiect foarte GÉNÉRATION (f) - generaţie. La
sinuos, neregulat, pe mai multe planuri PREMIÈRE GÉNÉRATION DES I.M.E.L. -
spaţiale, de ex. un litoral cu multe stânci, prima generaţie de instrumente de
un sistem de falii,etc). măsurare electronică a distanţelor.
FRACTION (f) - fracţie, fracţiune (1. GÉNIE CIVIL (m) - construcţii civile (Art des
Partie d’un tout : portion. 2. En constructions civiles; par opposition au
mathématique : notation d’un nombre GÉNIE MILITAIRE; GÉNIE CIVIL = BÂTIMENT
rationnel sous la forme a/b, étant le + TRAVAUX PUBLICS – construcţii civile şi
résultat de la division de a (numérateur) industriale + lucrări de artă (poduri, baraje,
par b (dénominateur, a et b étant ecluze, căi de comunicaţii, etc.).
nombres entiérs. FRACTION DÉCIMALE - GÉODÉSIE (f) - geodezie (Science de la
fracţie zecimală - dont le dénominateur forme et des dimensions de la Terre)L.
est une puissance de 10 (23/10 = 0,23))L. GÉODÉSIE COSMIQUE - geodezie
FRACTION ORDINAIRE - fracţie ordinară. cosmică si satelitară; G. DIFÉRENTIELLE
FRACTION DE MINUTE / DE GRADE - geodezie diferenţială; G. INERTIELLE -
(DEGRÉ) - fracţiune de minut / de grad geodezie inertială; G. LUNAIRE ET
centezimal (de grad sexagesimal)). PLANÉTAIRE - geodezie lunară şi
FRÉQUENCE (f) – frecvenţă. (Caractère planetară; G. MARINE - geodezie marină.
de ce qui se reproduit à intervalles GÉODIMÈTRE - geodimetru.
rapprochés, de ce qui se répète. En GÉOÏDE (m) - geoid (Surface normale en
phisique : Nombre de vibrations par tout point de la Terre à la verticale du
unité de temps dans un phénomène lieu et coïncidant avec le niveau moyen
périodique. L’unité de fréquence est le des mers, abstraction faite des marées.
hertz). BASSE F. / HAUTE FRÉQUENCE. Le géoïde correspond convention-
En acoustique, en télécommunications : nellement à l’altitude zéro)L.
GAMME, BANDE DE F. : ensemble de GÉOMATIQUE (f) – geomatică
fréquences comprises dans un intervalle (Ensemble des applications de
donné : BASE F. - inférieure ou égale a l’informatique au traitement des
60 Hz; HAUTE F. - comprise entre 10 données géographiques, en particulier à
kHz et 300 MHz)L. F. DE MODULATION – la topographie et à la cartographie).
frecvenţă de modulaţie (Fréquence qui
25

GÉOMÈTRE (m) - geometru, topograf, centre qui intercepte sur la circonférence


geodez (Ingénieur ou technicien un arc d’une longueur égale a 1/400 de
procédant à des opérations de levés de celle de cette circonférence, soit π/200
terrain, spécialisé en Géodésie, radian)L.
Topographie, Photogrammétrie, etc.). GRADUATION (f) - gradare, împărţire în
INGÉNIEUR G. - inginer geodez, grade (Action de graduer. Chacune des
topograf. G. EXPERT - geodez expert. divisions établies en graduant. Ensemble
GÉOMÉTRISATION (f) DU TERRAIN de ces divisions)L.
- geometrizarea terenului (Le GRADUÉ, -E (adj.) - gradat, divizat în
groupement des points en figures grade (Divisé en degrés)L.
géométriques, ce que permet de mesurer GRADUER - a grada, a diviza în grade
leurs dimensions géométriques (angles (Diviser en degrés)L.
et distances)). GRANDEUR (f) - mărime (Dimension en
GÉOMORPHOLOGIE (f) – hauter, longueur, largeur. 2. Ce qui peut
geomorfologie. (Science ou description être estimé, mesuré : G. PHISIQUE)L
des formes du relief terrestre, dont Attribut d’un fénomène ou d’un corps qui est
l’expression graphique sur une carte ou susceptible d’être distingué qualitativement
un plan constitue le figuré du terrain). et déterminé quantitativement. Une grandeur
GISEMENT (m) D’UNE DIRECTION - s’exprime par le produit d’un nombre et
unghi de orientare topografică măsurat d’une unité. G. MESURÉE – mărime
faţă de meridianul axial al sistemului de măsurată. EN G. - în mărime.
proiecţie, în sensul acelor de ceasornic; GRAPHIQUEMENT (adv.) - în mod
este un unghi orizontal, element grafic. MESURER G. - a măsura grafic.
topografic al terenului. (Angle que fait GRAVIMÉTRIE (f) - gravimetrie (Partie
une direction avec une direction de la géodésie qui a pour objet la mesure
méridienne de réfénce)L. G. CALCULÉ - de la pesanteur)L.
orientare topografică calculată. G. GROSSISSEMENT (m) – mărire (En
COMPENSÉ - orientare compensată. G. optique : rapport du diamètre apparent
D’ARRIVÉ - oientare de sosire. G. DE de l’image à celui de l’objet)L. G. D’UNE
CONTRÔLE - orientare de control. G. DE LUNETTE.
DÉPART - orientare de pornire, de GUIDER UN AIDE - a ghida un ajutor de
plecare. G. DE LA DIRECTION ... - operator.
orientarea topografică a direcţiei ... G. GYROTHÉODOLITE (m) – giroteodolit
MOYEN - orientare medie. (Théodolite surmonté d’un gyroscope,
GLISSEMENT (m) - alunecare, glisare permettant l’orientation gyroscopique).
(Action de glisser; mouvement de ce qui
glisse; passage progressif, insensible
d’un état à un autre)L.
GONE (m) – gon, simbolul gradului H
centezimal
GONIOMÈTRE (m) - goniometru
(L’instrument servant à la mesure des HABILLAGE (m) DU PLAN - elementele
angles horizontaux; le théodolite de completare ale planului (Ensemble
classique = goniomètre avec éclimètre). des indications d’ordre général et des
GORGE (f) - trecătoare, pas, gât (al şeii) - figures extérieurs à la surface d’un levé
(Passage étroit, défilé entre deux topographique: titre, cadre, échelle,
montagnes; valée étroite et encaissée)L. type de projection, indications des
GOUFFRE (m) - prăpapastie, râpă (Cavité coordonnées du quadrillage,
profonde et abrupte, fréquente dans les équidistance, légende, etc.).
régions calcaires)L. HACHURÉ, -E - haşurat, -ă.
G.P.S. (GLOBAL POSITIONING HACHURE (f) - haşură (Chacun des traits
SYSTEM) – G.P.S. (Système global de parallèles ou entrecroisés qui servent à
positionnement par satellites). marquer les volumes, les ombres, les
GRADE (m) - grad centesimal (Unité de demi-teintes d’un dessin, d’une gravure,
mesure hors système international etc.; 2. Fragment de ligne qui sert à
d’unité. Unité de mesure d’angle plan représenter la pente d’un terrain sur une
(symb. GR) équivalant à l’angle au carte)L.
26

HAUTEUR (f) - înălţime (Dimension HYDROSTATIQUE (adj) – hidrostatic.


verticale d’un objet, considéré de la base Voir NIVELLEMENT HYDROSTATIQUE
au sommet)L. voir ALTITUDE, COTE. HYPOTHÈSE (f) – ipoteză.
HAUTEUR D’INSTRUMENT - înălţimea HYPOTHÉNUSE (f) – ipotenuză.
instrumentului. LA H. DES TOURILLONS -
înălţimea axei secundare a teodolitului.
LA H. DES YEUX - înălţimea ochilor.
TENIR L’EQUERRE À LA H. DES YEUX - a
ţine echerul topografic la înălţimea
I
ochilor.
HÉLIUM (m) - heliu (Corps simple I.G.N. (Institut Géographique National) –
gazeux très léger (densité 0,138) et Institutul Geografic Naţional
ininflammable, découvert dans (Etablissement public de l’Etat à
l’atmosphère solaire et qui existe en très caractère administratif ayant pour
petite quantité dans l’air, utilisé pour vocation de réaliser l’équipement
gonfler les ballons et les aérostats, et, à géographique de base du territoire
l’état liquide, en cryogénie; élément – national).
He – de numéro atomique 2, de masse ÎLOT (m) – 1.Insuliţă. 2.Cvartal de
atomique 4,0026)L. construcţii. (1.Très petite île. 2.Groupe
HERBAGE, PÂTURAGE (m) – păşune. de maisons, d’immeubles, délimité par
HOMOGÈNE (adj) – omogen (dont les des rues, dans une ville).
éléments constitutifs sont de même IMAGE (f) – imagine. IMAGE DROITE –
nature). imagine dreaptă (referitor la imaginea
HORIZON (m) – orizont, plan orizontal. formată de o lentilă, respectiv imaginea
RÉDUIRE À L’HORIZON – a reduce o din lunetă). IMAGE INVERSÉE – imagine
distanţă la orizont (la orizontală). inversată, răsturnată. IMAGE REDRESÉE
HORIZONTAL,-E,-AUX (adj) – – imagine redresată.
orizontal,-ă,-i(e) – (1.Parallèle au plan I.M.E.L. (Instrument de Mesure
de l’horizon, donc perpendiculaire à une Électronique des Longueurs) –
direction qui représente instrument de măsurare electronică a
conventionnellement la verticale. 2.En distanţelor.
géométrie: PLAN HORIZONTAL choisi IMMERSION (f) – imersiune, scufundare
comme référence. DROITE în lichid.
HORIZONTALE – droite parallèle au plan IMPERFECTION (f) – imperfecţiune.
horizontal). IMPLANTATION (f) – implantare,
HORIZONTALE (f) – orizontală (dreapta) împlantare; plantare, sădire; în
(substantif féminin désignant: à courte topografie sinonim cu trasare, mai exact
distance – la droite horizontale et à materializarea unui punct din proiect pe
longue distance – la courbe teren, în urma operaţiunilor de trasare;
d’intersection de la surface de niveau scopul trasării. (Consiste à tracer sur le
passant par le point et d’un plan vertical terrain, suivant les indications d’un plan,
de direction donnée). la position exacte d’un ou plusieurs
HORIZONTALEMENT (adv) – (în mod) bâtiments, ouvrages d’art, axes de voies
orizontal (Parallèlement à l’horizon). de communication, alignements prescrits
HORIZONTALITÉ (f) – orizontalitate par les services publics, etc.). I. AVEC
(État de ce qui est horizontal). OBSTACLE – trasare în teren cu
HORS – în afara (En dehors de). HORS obsacole. I. D’ARC DE CERCLE – trasarea
TOLÉRANCE – în afara toleranţei. arcului de cerc. I. DE L’AXE DE LA
HYDRAULIQUE (adj) – hidraulic. Voir ROUTE – pichetajul axului căii. I. DE
NIVELLEMENT HYDRAULIQUE. BÂTIMENTS – trasarea clădirilor. I. DES
HYDROGRAPHIE (f) – hidrografie. REPÈRES ou MISE EN PLACE DES
(Partie du lever topographique relative REPÈRES – plantarea reperelor. I. DES
à la représentation des eaux. Cette COURBES – pichetajul curbelor pe teren.
représentation elle-même). I. DES FOUILLES – trasarea, marcarea
HYDROGRAPHIQUE (adj) – hidrografic, săpăturii. I. PAR INTERSECTION / PAR
referitor la hidrografie. Voir BASSIN H. RAYONNEMENT / POLAIRE – trasare prin
27

intersecţie / prin radiere / prin INFINITÉ (f) – infinitate (Très grand


coordonate polare. nombre. Caractère de ce qui est infini.
IMPLANTER – a trasa pe teren, a Par exemple: “l’infinité de l’univers”).
implanta punctele din proiectele de INFLUENCE (f) – influenţă. ÊTRE SANS
construcţii. (1. Installer, établir quelque INFLUENCE SUR – nu influenţează.
part de façon durable. Par example: INFLUENCER – a influenţa.
“implanter un centre commercial près INFOGRAPHIE (f) – infografie
d’une ville”. 2. Matèrialiser le tracé d’un (Application de l’informatique au
ouvrage à construire sur le terrain. Metre traitement des données géographiques.
en place le tracé d’un ouvrage à l’aide Ensemble des techniques permettant la
de piquets nivelés et de cordeaux tendus réalisation d’un document graphique à
sur un sol préalablement dressé). partir de données numériques
IMPLANTER UN POINT SUR LE TERRAIN présentées sur support informatique).
NATUREL – a trasa un punct pe terenul INFORMATION (f) – informaţie.
natural. INFORMATION
IMPRÉCISION (f) – lipsă de precizie, NUMÉRIQUE/TECHNOLOGIQUE –
imprecizie. informaţie numerică/tehnologică.
INCERTITUDE (f) SUR – incertitudine INFRAROUGE (m) – infraroşu (Se dit du
privind…(asupra…). I. DE MESURAGE – rayonnement électromagnétique de
incertitudine de măsurare longueur d’onde comprise entre 0.8
(Caractéristique de la dispersion des micron <lumière rouge> et 1mm, utilisé
résultats de mesurage définie par les pour le chauffage, la photographie
erreurs limites.On assimile très souvent aérienne, en thérapeutique, dans les
incertitude et erreur maximum). armaments, etc). INFRAROUGE
INCLINAISON (f) – înclinare (Êtat de ce RAPPROCHÉ (PROCHE) – infraroşu
qui est incliné). apropiat.
INCLINÉ,-E (adj) SUR – înclinat,-ă în INGÉNIEUR (m) – inginer (Personne,
raport cu, faţă de, pe. généralement diplômée, que ses
INDÉTERMINATION (f) – conaissances rendent apte à occuper des
nedeterminare. fonctions scientifiques ou techniques
INDEX (m) (DE LECTURE) – index, actives, en vue de créer, organiser ou
indice de lectură (Repère fixe ou mobile, diriger des travaux qui en découle, ainsi
aiguille d’un cadran). ERREUR D’INDEX qu’à y tenir un rôle de cadre).
– eroare de index (la cercul vertical al INGÉNIEUR GÉOMÈTRE OU INGÉNIEUR
teodolitului). EN GÉODÉSIE – inginer geodez.
INDICE (m) DE RÉFRACTION – indice INSCRIPTION (f) – inscripţie.
de refracţie (Rapport entre la vitesse de INSTALLATION (f) – instalaţie (1.
propagation de la lumière dans le vide et Action par laquelle on installe ou est
dans le milieu respectif). installé: ”installation d’un magistrat” 2.
INDIQUER – a indica, a face cunoscut, a Mise en place d’un appareil, d’un réseau
determina. électrique, téléphonique, etc.: ”Procéder
INDIRECTEMENT (adv) – indirect, în à l’installation du chauffage central”. 3.
mod indirect. MESURER Ensamble de ces appareils, de ce réseau:
INDIRECTEMENT – a măsura prin “Réparer l’installation électrique”).
procedeul indirect. INSTALLER – a instala, a aşeza.
INDISPENNSABLE (adj) – indispensabil, INSTRUMENT (m) – instrument, aparat
absolut necesar. (Outil, machine servant à exécuter
INEGALITÉ (f) – inegalitate. L’INEGALITÉ quelque chose, à acomplir une opération
DES PORTÉES – inegalitatea porteelor. quelconque). I. DE MESURAGE –
INEXACTITUDE (f) – imprecizie, instrument de măsură. I. DE
inexactitate (Caractère de ce qui est NIVELLEMENT ou NIVEAU À LUNETTE
inexact, erroné; erreur commise par (m) – instrument de nivelment, nivel cu
manque de precision; par opposition à lunetă.
EXACTITUDE). INTERCEPTER – a intercepta.
INFÉRIEUR À – mai mic decât. INTERPOLATION (f) – interpolare
INFINI (m) – infinit. (Ce que l’on suppose (Action d’interpoler. En mathèmatique:
sans limites). I. LINÉAIRE : approximation d’une
28

fonction, sur un intervalle doné, par la Réalisation d’un alignement à l’aide de


fonction affine définie sur cet intervalle jalons d’arpenteurs).
et prenant aux bornes de cet intervalle JALONNER (UN ALIGNEMENT) – a
les valeurs de la fonction approchée – jalona un aliniament. (Matériliser
interpolare liniară. En statique: l’alignement avec des jalons).
intercalation, dans une suite de valeurs JEU (m) DE FICHES – set de fişe (la
connues, d’une ou de plusieurs valeurs măsurarea distanţelor). JEU DE TROIS
déterminées par le calcul et non par NIVELETTES – set de trei teuri de
l’observation). I. À VUE – interpolare nivelment.
făcută din ochi, cu ochiul liber, fără
calcule. I. NUMÉRIQUE – interpolare
numerică. I. GRAPHIQUE – interpolare
grafică.
INTERPOLER – a interpola.
K
INTERSECTION (le procédé) (f) –
intersecţie (procedeul intersecţiei). v. KILOMÈTRE (m) – kilometru (Unité
RELÈVEMENT. I. ANGULAIRE ou I. DES pratique de distance valant 1000 m).
ANGLES – intersecţie unghiulară înainte KILOMÈTRE CARRÉ – kilometru pătrat
(metodă de ridicare topografică; metodă (unité de surface égale à la surface d’un
de trasare). I. DES AXES – intersecţia carré de 1 km de côté, soit 1 million de
axelor. I. PAR REPÈREMENT – intersecţie mètres carrés).
reperată. I. SPATIALE – intersecţie KILOMÉTRIQUE (adj) – kilometric
spaţială. (Relatif au kilomètre).
INTERVALLE (m) – interval (Espace
plus ou moins large entre deux corps;
distance d’un point à une autre. En
mathématique: ensamble des nombres x L
compris entre deux nombres a et b).
INVAR (m) – invar (Nom déposé – marcă
LAIE (f), LAIE FORESTIÈRE – potecă
depusă. Acier en forte teneur en nickelet
în pădure (sentier rectiligne percé dans
faible coefficient de dilatation au une fôret).
températures courantes. Utilisé dans la
LAISSE (f) – zonă aflată sub influenţa
réalisation des fils-invar)
mareelor. L. DES PLUS BASSES/HAUTES
INVERSION (f) – inversare (Action
MERS – limita inferioară/superioarăde
d’inverser, fait s’inverser). I. DU SENSE
influenţă a mareelor.
D’OBSERVATION – inversarea sensului
LAMBERT (PROJECTION) – proiecţie
de măsurare.
Lambert (pentru Franţa): Ι-zona de nord,
IRREGULARITÉ (f) DES
ΙΙ-zona centrală, ΙΙΙ-zona de sud, ΙV-
GRADUATIONS – neregularitatea
Corsica.
gradaţiilor.
LAME (f) EN VERRE / CRISTAL À
ISOLÉ,-e (adj) – izolat,-ă.
FACES PLAN PARALLÈLES – lamă
de sticlă / cristal cu feţe plan paralele.
LAQUE, VERNIS (m) – lac, vopsea
J lucioasă.
LASER (m) – laser (sigle de l’anglicisme:
Light Amplification by Stimulated
JALON (m) – jalon (Piquet servant à Emission of Radiation – appareil
établir des alignements, à marquer des pouvant engendrer un faisceau de
distances). JALON D’ARPENTEUR – jalon. rayonnement spatialement et
(Tige de bois ou de métal, en général de 2 m temporellement cohérent, susceptible de
peint alternativement en rouge et blanc, multiples applications dans la recherche
utilisé pour réaliser des alignements). scientifique, l’armement, la médicine,
JALONNEMENT – jalonare (Action, les télécomunications, l’industrie, etc.).
manière de jalonner; opération d’aligner TÉODOLITE À LASER – teodolit cu laser.
un certain nombre d’objets qui facilitent LASER D’ALIGNEMENT – laser de
la mesure de distances partielles. aliniament.
29

LATITUDE (f) GÉODÉSIQUE - PARCELLES – ridicare a parcelelor.


latitudine (Angle formé, en un lieu LEVER EXPÉDIÉ – ridicare expeditivă
donné, par la verticale du lieu avec le (Lever dans lequel la mise en place des
plan de l’équateur). détails est effectué avec une erreur qui,
LATTE ou PIGE (f) – lată, scândură de réduite à l’échelle du levé, est sensiblement
lemn de lungime variabilă. supérieure à l’erreur graphique). L.
LECTURE (f) – citire, lectură. L. AU – RÉGULIER –fără corespondent în
citire la. L. SUR – citire pe. L. DIRECTE – româneşte (Lever dans lequel la
citire directă (Lecture faite directement détermination de tous les détails est
sur une graduation). L. ESTIMÉE – citire effectuée avec une erreur qui, réduite à
estimată (Lecture nécessitant une l’échelle du levé est inférieure ou du
interpolation à vue entre deux même ordre de grandeur que l’erreur
graduation). LECTURES CG (CERCLE graphique). L. PAR ABSCISSES ET
GAUCHE)/CD (CERCLE DROITE) – citiri ORDONÉES - ridicare prin metoda
efectuate în prima/a doua poziţie a echerică. L. PAR ALIGNEMENTS –
lunetei (cercul vertical la stânga/dreapta ridicare prin metoda aliniamentului. L.
lunetei). L. D’OUVERTURE/DE PAR COORDONNÉES POLAIRES
FERMETURE ou L. INITIALE/FINALE – (RAYONNEMENT) – ridicare prin metoda
citire iniţială/finală. L. TRAIT radierii (a coordonatelor polare). L. PAR
SUPÉRIEUR / NIVELEUR / INFÉRIEUR (du DÉCOMPOSITION EN TRIANGLE –
réticule) – citire la firul de sus/mijloc/jos ridicare topografică prin metoda
al reticulului. L. FAITE EN – citire făcută descompunerii în triunghiuri. L. PAR
în. L. RAMENÉE À – citire redusă la. INTERSECTION – ridicare prin metoda
LÉGÈREMENT (adv) – uşor, cu siguranţă intersecţiilor. L. PAR PSEUDO-
(De façon légère). Ex.: Légèrement ABSCISSES ET ORDONNÉES – ridicare
ondulée / sinueuse – uşor ondulată, topografică prin metoda pseudo-
sinuoasă. absciselor şi pseudo-ordonatelor. L.
LENTILLE (f) – lentilă. PLANIMÉTRIQUE – ridicare planimetrică.
LEVÉ (m) – ridicare topografică – L. RATTACHÉ AU NGF (Nivellement
documentul rezultat (Document Général de la France) – ridicare
résultant d’un lever). v. LEVER topografică legată de nivelmentul
LEVER (m) TOPOGRAPHIQUE – naţional al Franţei. L. SOUTERRAIN –
ridicare topografică (Établissement d’un ridicare subterană. L. TACHÉOMÉTRIQUE
plan, d’une carte, sur le terrain ou à – ridicare tahimetrică. LEVERS URBAINS
l’aide de photographies aériennes; plan, – ridicări topografice în oraşe.
carte, ainsi tracésL. Ensemble des LEVÉE (f) – ridicătură, înăţime dig,
opérations topographiques destinées à rambleu (remblai formant digue, élevé
recueillir sur le terrain les éléments parallélement à un cours d’eau pour
nécessaires à l’établissement d’un plan protéger la vallée des inondations).
ou d’une carte). LEVÉ (LEVER) A LEVER – a ridica (a realiza, a face o
GRANDE/PETITE ÉCHELLE – ridicare ridicare topografică) în vederea
topografică la scară mică. LEVÉ (LEVER) întocmirii unui plan, unei hărţi.
DES DÉTAILS – ridicarea topografică a (représenter sur une surface plane en
detaliilor (Ensemble d’opérations dessinant): LEVER UN PLAN, UNE
intervénant dans un lever topographique CARTE).
et consistant à déterminer à partir du LIBÉRER ou DÉBLOQUER LA
canevas de détails, la positions des LUNETTE – a debloca luneta.
différents objets d’origine naturelle ou LIÉ AU (adj) – legat de, unit de. ÊTRE
artificielle existant sur le terrain. LEVÉ ÉTROITEMENT LIÉ À – a fi strâns legat
(LEVER) EN PLAN / HAUTEUR – ridicare de.
topografică în plan/înăţime. LEVÉS LIEU (m) D’OBSERVATION – loc de
(LEVERS) SPÉCIAUX – ridicări observaţie. LIEU GÉOMÉTRIQUE (m) –
topografice speciale. LEVÉ (LEVER) DE loc geometric. (Ensemble de points
NIVELEMENT (ALTIMÉTRIQUE) – ridicare vérifiant une propriété caractéristique).
altimetrică. L. DE RECOLEMENT - LIGNE (f) – linie, axă (Trait continu dont
ridicare de control, de verificare. L. DES l’étendu se réduit pratiquement à la
30

dimension de la longueur. En en particulier des astres)L. Éléments d’une


mathématique, figure qui peut être lunette: oculaire, objectif, réticule, lentille
materialisée par un fil assez fin). L. de mise au point, collimateur. L.
BRISÉE – linie frântă. L. (AXE) STADIMÉTRIQUE – lunetă cu fire
D’OPÉRATION – axă de trasare. L. DE stadimetrice. L. TOPOGRAPHIQUE /
PENTE CONNUE – linie de pantă COUDÉE / NADIRALE – lunetă topografică /
cunoscută. L. SINUEUSE – linie ondulată. cotită / nadirală.
L. DE VISÉE – linie (axă) de vizare. L. DE
FOI OU TRAIT VERTICAL – fir vertical al
reticulului. L. POLYGONALE – linie
poligonală.
LIMBE (m) – limb (Couronne circulaire - M
en métal, en verre, etc.- portant la
graduation angulaire d’un instrument de
mesure). LE LIMBE MACHINE (f) À CALCULER DE
HORIZONAL/VERTICAL DU THÉODOLITE POCHE – calculator de buzunar.
– limbul orizontal/vertical al MAGNÉTIQUE (adj) – magnetic (1. Doué
teodolitului. des propriétés de l’aimant: CORPS
LIMITE ADMINISTRATIVE (f) – limită MAGNÉTIQUE. 2. Qui concerne le
administrativă (Ligne plus ou moins magnétisme: CHAMP MAGNÉTIQUE).
imaginaire qui sépare un territoire d’un MAILLE (f) – ochi (de împletitură);
autre du point de vue administratif). verigă, za (voir FILET).
LIMITE DE PARCELLE/DE PROPRIÉTÉ – MAISON (f) – casă (bâtiment construit
limită de parcelă/de proprietate. pour servir d’habitation aux personnes).
LINGUISTIQUEMENT (adv) – MAÎTRISER – a stăpâni.
lingvistic. MALADRESSE (f) OPÉRATOIRE –
LIRE - a citi. LIRE SUR MIRE – a citi pe neîndemânare, stângăcie a operatorului.
miră. MANIER – a mânui, a manipula un
LOGICIEL (m) – program de calculator, instrument, o sculă.
soft, sistem de programe în informatică. MARÉGRAPHE (m) – marigraf.
LOI (f) – lege. OBÉIR À UNE LOI – a se MARQUAGE (m) – marcare, marcaj
supune unei legi. (action de marquer). MARQUAGE
LONGITUDE (f) GÉODÉSIQUE – PROVISORIE / DÉFINITIF – marcare
longitudine. (Angle dièdre formé par le provizorie/definitivă (a punctelor
méridien de Greenwich, et compté de 0° topografice pe teren).
à 180°, à partir de cette origine, MARQUE (f) – marcă, reper. M. À LA
positivement vers l’ouest, négativement CRAIE – marcaj făcut cu creta. (Pour
vers l’est). matérialiser un point sur l’axe de la rue,
LONGITUDINAL,-E,-EUX (adj) – par ex.). M. À LA PEINTURE – marcă, semn
longitudinal,-ă,-i (Qui est faite dans la făcut cu vopsea.
longueur, dans le sens de la longueur). MARQUER – a marca (un punct pe teren,
LONGUEUR (f) – lungime. (Dimension în topografie). – (Faire ou laisser une
d’une chose dans le sens de sa plus marque visible, une trace. Signaler,
grande étendue – par opposition à distinguer par un repère, un signe – en
LARGEUR. En mathèmatique: mesure du topographie par un piquet, une borne, un
côté le plus grand d’un rectangle; jalon, etc.). M. UN POINT – a marca un
distance entre les extrémités d’un punct. M. À LA CRAIE/À LA PEINTURE – a
segment). LONGUEUR MESURÉE SUR LA marca cu cretă/cu vopsea.
CARTE/SUR LE TERRAIN – lungime MATÉRIALISATION (f) D’UN POINT
măsurată pe hartă/pe teren. – materializarea unui punct (Pose de
LORS (adv) – atunci, în acest caz, în urma, bornes ou de repères définissant de
în consecinţa. façon durable les points du canevas et
LUMIÈRE (f) MODULÉE – lumină eventuellement des points de détail et
modulată. permettant toute réutilisation
LUNETTE (f) – lunetă. (Instrument optique ultérieures. MATÉRIALISATION DES
destiné à l’observation des objects éloignés, SOMMETS – materializarea vârfurilor. M.
31

AU SOL DES POINTS GÉODÉSIQUES – TÉLÉMÉTRIQUE – măsurătoare telemetrică


materializarea la sol a punctelor (Procédé qui consiste à mesurer une
geodezice. distance au moyen d’un télémètre).
MATÉRIALISER UN POINT MESURE (F)– măsurătoare, măsurare. M.
TOPOGRAPHIQUE SUR LE ANGULAIRE OU D’ANGLES – măsurătoare a
TERRAIN – a materializa un punct unghiurilor. M. AU RUBAN – măsurătoare cu
topografic de pe teren (Marquer le point panglica. M. FAITE BOUT À BOUT –
par un piquet, une borne, etc.). măsurătoare făcută cap la cap. M. DES
MATÉRIALISER HORS FOUILLE – a DISTANCES OU DES LONGUEURS –
materializa în afara săpăturii. măsurarea distanţelor. M. DES DÉTAILS –
MATÉRIALISER UN ANGLE/UNE LIGNE măsurarea detaliilor. M. DES PENTES –
DE VISÉE/UNE PORTÉE AVEC UNE măsurarea pantelor. M. ÉLECTRONIQUE –
FICHE – a materializa un unghi/o linie de măsurătoare electronică. M. DIRECTE /
vizare/o portee cu o fişă, etc.. INDIRECTE DES LONGUEURS – măsurare
MATÉRIALISER PAR BORNES / PAR directă / indirectă a distanţelor. M.
BROCHES / PAR CHAISES / PAR STADIMÉTRIQUE DES LONGUEURS –
PIQUETS – a materializa pe teren cu măsurarea stadimetrică a lungimilor.
borne / agrafe / împrejmuiri de trasare / MESURE (f) – măsurătoare; unitate de
ţăruşi, etc. măsură; măsură, dimensiune (Action
MÉDIANE (f) – mediană (Dans un d’évaluer une grandeur d’après son
triangle, une droite passant par un rapport avec une grandeur de même
sommet et par le milieu du côté opposé; espèce prise comme référerence). V.:
segment limité par ces deux points). MESURAGE. MESURE À PLAT- v.
MÉDIATRICE (f) – mediatoare (Droite MESURAGE A PLAT. MESURE
perpendiculaire au segment dans son ANGULAIRE ou MESURE D’ANGLES –
milieu: MÉDIATRICE D’UN SEGMENT DU măsurare a unghiurilor. M. AU RUBAN –
PLAN). măsuratoare cu panglica. M. FAITE BOUT
MER (f) – mare (referitor la întinderea de À BOUT – măsuratoare făcută cap la cap.
apă) - (Très vaste étendue d’eau salée qui M. DES DISTANCES ou LONGUEURS –
couvre une partie de la surface du globe; măsurarea distanţelor. M. DES DÉTAILS –
partie définie de cette étendue: la MER măsurarea detaliilor. M. DES PENTES –
NOIRE). măsurarea pantelor. M. ÉLECTRONIQUE
MÉRIDIEN (m) – meridian. M. DE PARIS – – măsuratoare electronică. M.
meridianul Parisului. M.-ORIGINE – DIRECTE/INDIRECTE DES LONGUEURS -
meridian-origine. M. ZÉRO ou M. măsurare directă/indirectă a distanţelor.
INTERNATIONAL meridianul zero. M. MESURE PARALLACTIQUE /
GÉODÉSIQUE – meridian geodezic (Plan STADIMÉTRIQUE DES LONGUEURS –
contenant le lieu et l’axe de l’ellipsoïde măsurare paralactică / stadimentrică a
de référence choisi). lungimilor. MESURE AU PAS /
MESURAGE (m) – măsurare (Action de DIRECTEMENT / INDIRECTEMENT /
mesurerL. Ensemble d’opérations ayant SELON LA PENTE / À L’HORIZONTALE –
pour but de déterminer la valeur d’une măsurare cu pasul/ direct/ indirect/ de-a
grandeur). M. À PLAT – măsurare făcută în lungul pantei/ pe orizontală.
teren orizontal sau având o pantă uniformă. MESURER – a măsura (Déterminer une
M. ALLER-RETOUR – măsurare dus-întors. quantité par le moyen d’une mesure). M.
M. AU FIL – măsurare cu firul de invar (Procédé GRAPHIQUEMENT – a măsura grafic (un
de mesurage direct d’une longueur à l’aide d’un unghi, o distanţă pe hărţi şi planuri
fil invar). M. DE TRÈS HAUTE PRÉCISION – folosind compas, riglă, echer). M. UNE
măsurare cu înaltă precizie. M. DIRECT – VALEUR – a măsura o valoare. M. AU PAS
măsurare directă. M. ÉLECTRONIQUE – / DIRECTEMENT / INDIRECTEMENT / SELON
măsurare prin unde electromagnetice LA PENTE / À L’HORIZONTALE – a măsura
(Méthode de mesurage à l’aide d’un cu pasul / direct / indirect / de-a lungul
distancemètre). M. INDIRECT – măsurare pantei / pe orizontală.
indirectă. M. OPTIQUE / PARALLACTIQUE – MÉTAL (m) INVAR – invar.
măsurare optică/paralactică. M. DE MÉTHODE (f), PROCÉDÉ (m) –
PRÉCISION – măsurare cu precizie. M. metodă, procedeu (synonime en
32

technique). (Marche rationelle de MICROSCOPE (m) – microscop


l’esprit pour arriver à la connaissance ou (Instrument d’optique composé de
à la démonstration d’une vérité. M. plusieurs lentilles, qui sert à regarder les
EXPÉRIMENTALE – procédure qui objects très petits – M. OPTIQUE. LE M.
consiste à observer les phénomèmes, à ÉLECTRONIQUE: appareil analogue au
en tirer des hypothèses et à verifier les microscope, mais dans lequel les rayons
conséquences de ces hypothèses par une lumineux sont remplacés par un faisceau
expérimentation scientifique. Ensemble d’électrons. Son grossissement peut
ordonné de manière logique de atteindre 100 fois celui du microscope
principes, de règles, d’étapes permettant optique). M. DE LECTURE – microscop
de parvenir à un résultat; technique, de lectură (la teodolit). M. À ÉCHELLE –
procédé. Ensamble des règles qui microscop cu scăriţă (la teodolitele de
permettent l’apprentissage d’une şantier). M. À FIL (MICROSCOPE
technique, d’une science). M. ORDINAIRE) – microscop ordinar.
D’OBSERVATION – metodă de observaţie MICROTRIANGULATION (f) –
(în topografie: metodă de măsurare pe microtriangulaţie.
teren, de realizare a observaţiilor). M. DE MILIEU (m) – mediu, mijloc, centru.
LEVÉE / DE REPORT – metodă de MILIEU URBAIN – mediu urban.
ridicare topografică /de raportare. M. MILLIMÈTRE (m) – milimetru (millième
DES MOINDRES CARRÉS – metoda celor partie du mètre; symbole "mm").
mai mici pătrate. M. DES PARALLÉLES MILLIMÈTRE CARRÉ - milimetru pătrat.
PROPORTIONNELES – metoda MILLIMÈTRIQUE ou MILLIMÉTRÉ
paralelelor proporţionale. M. DES (adj) – milimetric, gradat în milimetri
QUARTS / DES VISÉES ÉGALES – (relatif au millimètre; gradué en
metoda sferturilor/metoda vizelor egale. millimètres).
MÈTRE (m) – metru (Unité SI de MILLION (m) – milion (mille fois mille).
longueur – symbole m; object servant à MINUTE (f) – minut (Unité de mesure du
mesurer et ayant la longueur d’un mètre. temp valant 60 secondes. 2.Unité de
Multiples: mégamètre, kilomètre, mesure d’angle – symbole ' – valant
hectomètre, décamètre. Sous-multiples: 1/60 de degré – soit π/10800 radian; on
décimètre, centimètre, millimètre, appelle parfois MINUTE SEXAGÉSIMALE.
micromètre (micron), nanomètre. En La MINUTE CENTÉSIMALE est sous-
topographie on utilise souvent le multiple du grade – symbole C- valant
décimillimètre = 10-4 m). MÈTRE CARRÉ π/20000 radian. 3. minut, minută
– metru pătrat (Unité SI de superficie – (document original)).
symbole m 2 - équivalent à l’aire d’un MIRE ou STADIA (f) – miră, stadie
carré ayant un mètre de côté). MÈTRE DE (Règle graduée ou signal fixe utilisé
POCHE – metru de buzunar. pour le nivelllement, en géodésie ou en
MÉTROLOGIE (f) – metrologie (Science topographie). MIRE AVANT / ARRIÈRE –
de mesures). miră aşezată în punctul înainte / înapoi.
METTRE – a pune, a aşeza (Placer MIRE AVEC NIVELLE – miră cu nivelă
quelque chose ou quelqu’un dans un sferică. MIRE DE NIVELLEMENT
endroit déterminé. Disposer (un ORDINAIRE / À CODE BARRES / DE
appareil, un mécanisme) de manière PRÉCISION – miră de nivelment
qu’il fonctionne). M. LE THÉODOLITE EN obişnuită / cu cod de bare / de precizie.
STATION EN… - a pune (a aşeza) MIRE DIVISÉE EN CENTIMÈTRES ou
teodolitul în staţie în (punctul…). M. EN MIRE PARLANTE – miră centimetrică.
OEUVRE UNE MÉTHODE – a pune în MIRE EN BOIS – miră de lemn. MIRE
aplicare o metodă. M. EN PLACE – a PARALLACTIQUE – miră paralactică.
poziţiona, a aşeza. MIRE TACHÉOMÉTRIQUE – miră
MICROMÈTRE (m) – micrometru. tahimetrică. MIRE VERTICALE GRADUÉE
MICROMÈTRE À COÏNCIDENCE OU À EN CENTIMÈTRES – miră verticală
JUSTAPOSITION – micrometru cu centimentrică. MIRE EN MÉTAL D’INVAR
coincidenţă. MICROMÈTRE À – miră de invar (cu bandă de invar şi
ENCADREMENT – micrometru cu încadrare. diviziuni semicentimetrice, pentru
nivelmentul de precizie).
33

MIRETTE (f) – miretă. MIRETTE AVEC RAPIDE/LENT – mişcare rapidă /lentă,


QUEUE DE CENTRAGE – miretă cu fină.
suport pentru centrare. MOYEN (m) – mod, modalitate. MOYEN
MISE (f) AU POINT – punere la punct (a DE REMÉDIER – mod de remediere.
imaginii în lunetă, de ex.). MISE AU MOYENNE (f) – medie (Quantité, chose,
POINT SUR LE RÉTICULE – clarificarea état qui tient le milieu entre plusieurs
imaginii reticului. MISE AU POINT SUR autres, qui est éloignée des extrêmes et
L’OBJET ou MISE AU FOYER - focusarea correspond au type le plus répandu. En
imaginii. MISE AU FOYER INTERNE / mathématique: M. ARITHMÉTIQUE (DES
EXTERNE – focusarea interioară / PLUSIEURS NOMBRES) – medie
exterioară. MISE EN STATION – punere, aritmetică (some de ces nombres divisée
aşezare în staţie. par le nombre de termes). La M.
MOBILE (adj) – mobil,-ă. MOBILE QUADRATIQUE (DES PLUSIEURS
AUTOUR D’UN AXE – mobil,-ă în jurul NOMBRES) – media pătratică (racine
unei axe. carrée de la moyenne arithmétique de
MODE (m) – mod, fel, mijloc. MODE DE leur carrée). La M. GÉOMÉTRIQUE DE n
COMPENSATION – mod de compensare. NOMBRES – media geometrică a n
MODE OPÉRATOIRE – mod de lucru. numere – racine n-iéme de leur produit).
MODÈLE (m) – model. MODÈLE LA M. PONDÉRÉE – media ponderată
GRAPHIQUE / NUMÉRIQUE – model (pentru măsurătorile de precizie inegală)
grafic/ numeric. – (Somme des produits de ces nombres
MODULE (m) D’ÉLASTICITÉ – modul et leur poids divisée par la somme des
de elasticitate (voir ÉLASTICITÉ). poids). M. PROPORTIONELLE – medie
MODULER – a modula. MODULER proportională.
L’INTENSITÉ D’UNE ONDE – a modula MULTIPLES (m) DU MÈTRE – multiplii
intensitatea unei unde electromagnetice. metrului.
MOLETTE (f) ou VIS (f) MOLETTÉE ou MULTIPLIER – a multiplica.
BOUTON (m) MOLETTÉ – moletă, şurub, MUNI, -E (adj) – echipat cu, înzestrat cu
buton cu moletă (Roulette striée servant (echipată, înzestrată cu).
à actionner un mécanisme mobile). MUNIR – a echipa, a înzestra.
MONOFRÉQUENCE (adj) – MUR (m) – perete, zid (Ouvrage de
monofrecvenţă (Qui n’a qu’une seule maçonnerie, en terre, en pan de bois ou
fréquence, pour les récepteurs GPS). de fer, etc., qui, dans un plan vertical,
MONTANT (m) – montant, furcă (Élément sert à enclore un espace, à soutenir des
vertical d’un ensemble, destiné à servir terres, à constituer les côtés d’une
de support ou de renfort). LES maison et à en supporter les étages).
MONTANTS DE LA LUNETTE – furcile de MUR PORTEUR – perete portant. MUR
susţinere ale lunetei (teodolitului). RIDEAU – perete neportant, despărţitor
MONTRE (f) – ceasornic, ceas (Petit (perete-cortină). MUR MITOYEN ou
appareil portatif servant à donner l’heure SÉPARATIF – perete despărţitor.
et d’autres indications (date, etc.)).
MONTURE (f) – montură (Partie d’un
objet qui sert à fixer, à assembler
l’élément principal). MONTURE EN
MÉTAL / ACIER, etc – montură metalică/ N
de oţel, etc.
MOUVEMENT (m) – mişcare
(Déplacement, changement de position NADIR (m) – nadir (Point imaginaire de la
d’un corp dans l’espace). M. vôute célestequi se trouve à la verticale
GÉNÉRAL DE L’INSTRUMENT (DU descendante du lieu d’observation dans
THÉODOLITE) - mişcarea generală a la direction opposée à celle du zénith).
teodolitului (se deplasează atât limbul NÉCESSITÉ (f) – necesiate (Caractère de
cât şi alidada orizontală). Le M. ce qui est nécessaire; chose, condition
PARTICULIER DU THÉODOLITE – ou moyen nécessaire).
mişcarea alidadei în plan orizontal, în NÉGATIF, -VE (adj) – negativ, -ă (En
timp ce limbul gradat rămâne fix. M. mathématique: GRANDEUR NÉGATIVE –
mărime negativă – grandeur dont le
34

signe est opposé à celui d’une grandeur NIVELÉE (f) – niveleu (En nivellement
positive de même nature. NOMBRE direct, ensemble des oppérations qui
NÉGATIF – număr negativ – nombre aboutissent à la mesure de la
inférieur ou égal à zero). dénivellée).
NÉGLIGEABLE (adj) – neglijabil, -ă (Qui NIVELER – a nivela (Égaliser le niveau
peut être négligé, dont on peut ne pas de; rendre plan, horizontal).
tenir compte). NIVELETTE (f) – teu de nivelmnet (din
NÉON (m) – neon (Gaz rare de completul de teuri) (Petit niveau à
l’atmosphére; élément chimique (Ne) de voyant pour régler la pante d’une
numéro atomique 10, de masse atomique chaussée). N. D’OBSERVATION (À
20,179). (voir DIODE). VOYANT ROUGE) – teu de observaţie,
N.G.F. (le NIVELLEMENT GÉNÉRAL DE LA primul teu din completul de teuri, cu
FRANCE) – nivelmentul general al partea superioară vopsită in roşu). N.
Franţei. MOBILE (BLANCHE) – teu mobil (cu
NIVEAU (m) – nivel (1. Hauteur de partea superioară albă). N. BICOLORE (À
quelque chose par rapport à un plan VOYANT BICOLORE: ROUGE ET BLANC)
horizontal de référence. 2. État d’un plan FIXE – teu fix, bicolor, cu partea
horizontal. DE NIVEAU - sur le même superioară bicoloră (alb-roşu). N.
plan horizontal. N. APPARENT – nivel MOBILE (À VOYANT BLAC) – teu mobil
aparent. N. DU FOND DE FOUILLE- (alb).
nivelul fundului săpăturii. COURBE DE NIVELEUR, -EUSE (adj) – nivelor, care
N. – curbă de nivel – ligne représentant nivelează. (Qui nivelle, égalise). Le
sur sur une carte les points de même TRAIT NIVELEUR du réticule – firul
altitude. (La différence d’altitude entre nivelor al reticulului (Le trait (fil)
deux courbes voisines est constante). réticulaire horizontal)
SURFACE DE N. – suprafaţă de nivel – NIVELLE ou NIVELLE À BULLE
lieu des points d’un liquide en équilibre D’AIR (f) – nivelă cu bulă de aer
où s’exerce la même pression; surface (Niveau à bulle que l’on dispose sur un
normale aux lignes de champ, dans un niveau à lunette pour en contrôler
champ de vecteurs. 3. Instrument qui l’horizontalité). Instrument qui permet le
permet de vérifier l’horizontalité d’une calage. N. TORIQUE (TUBULAIRE) –
surface. N. À BULLE (D’AIR) – nivelă cu nivelă torică. N. SPHÉRIQUE – nivelă
bulă de aer (voir NIVELLE) – niveau sferică. NIVELLE À BULLE COUPÉE –
composé d’un tube de verre dans lequel nivelă cu coincidenţă. NIVELLES
se trouvent un liquide trés mobile SUPERPOSÉES – nivele suprapuse.
(alcool ou éther) et une bulle gazeuseL. NIVELLEMENT ou ALTIMÉTRIE
4. Instrument de nivellement (m,f) – nivelment, altimetrie (Mesure
géométrique). N. À LUNETTE ou des altitudes; action de niveler, de
INTRUMENT DE NIVELLEMENT mesurer les différences de niveau, de
GÉOMÉTRIQUE - nivel, instrument de mesurer avec des niveaux, de mettre de
nivelment geometric cu lunetă. N. niveau, d’établir une base horizontale
AUTOMATIQUE – nivel automat, sur un terrain)L. Chapitre de la
instrument automat de nivelment Topographie Générale. N.
geometric. N. À BULLE – nivel rigid, GÉOMÉTRIQUE (N. DIRECT) – nivelment
nivel cu nivelă torică. N. D’INGÉNIEUR geometric. N. BAROMÉTRIQUE –
(DE CHANTIER) / DE PRÉCISION / DE nivelment barometric. N. DE
TRÈS HAUTE PRÉCISION – instrument PRECISION/DE TRÈS GRANDE
de nivelment de şantier (de precizie PRECISION – nivelment de precizie / de
medie) / de precizie / de înaltă precizie. mare precizie (de precizie inaltă). N.G.
N. DE TYPE CLASSIQUE - instrument de DE MILIEU/ D’EXTRÉMITÉ/ À PORTÉES
nivelment de tip clasic. N. INEGALES – nivelment geometric de
ÉLECTRONIQUE / LASER – nivel mijloc /de capăt /cu portee inegale. N.
electronic / cu laser. HYDRAULIQUE ou HYDROSTATIQUE -
NIVELAGE (m) – nivelare (Action de nivelment hidrostatic. N.
niveler). TRIGONOMÉTRIQUE – nivelment
trigonometric (N. INDIRECT). N.T.
35

GÉODÉSIQUE – nivelment trigonometric NUMÉRIQUEMENT (adv) – numeric


geodezic. (Du point de vue du nombre; sous forme
NOEUD (m) - nod, punct nodal. numérique).
NOMBRE (m) – număr. Le NOMBRE DE x NUMÉRO (m) D’ORDRE – număr de
– numărul x. ordine.
NOMBREUX, -SE (adj) – numeros, NUMÉROTATION (f) – numerotare.
numeroasă (Qui est en grand nombre). NUMÉROTER – a numerota.
NON PERPENDICULARITÉ –
neperpendicularitate.
NORD (m) – nord (Un des quatre points
cardinaux, dans la direction de l’étoile
polaire. Le nord est situé sur l’axe de O
rotation terrestre, dans la direction telle
qu’un observateur, placé au point où
cette axe perce la Terre et regardant au- OBÉIR À UNE LOI – a se supune unei
dessus de sa tête, voit les étoiles se legi.
déplacer dans le sens inverse des OBJECTIF (m) – obiectiv, scop;
aiguilles d’une montre). NORD elementul optic de la aparatul foto,
GÉOGRAPHIQUE/MAGNÉTIQUE – nord lunetă, etc. (1. But. 2. En optique:
geografic/magnetic. NORD-EST, NORD- élément d’un instrument d’optique qui
OUEST – nord-est, nord-vest (Point de est tourné vers l’objet que l’on veut
l’horizont, ou partie du monde situés observer, par opposition à l’OCULAIRE,
entre le nord et l’est /l’ouest). NORD contre lequel on place l’oeil).
LAMBERT (POUR LA FRANCE, noté NL OBLIQUE (adj) – oblic, înclinat (qui est
ou Y) – Nord Lambert (pentru Franţa; se de biais, dévié par rapport à une ligne, à
notează NL sau Y). NORD DU un plan horizontal, vertical. En
QUADRILLAGE – nordul caroiajului hărţii mathématique: droite qui coupe une
sau planului. autre droite ou un autre plan sans lui être
NORMALE, -E, -AUX (adj) – normal, perpendiculaire).
perpendicular (NORMALE À, OBLIQUEMENT (adv) – oblic, înclinat
PERPENDICULAIRE À, - normal, (De façon oblique; selon une direction,
perpendicular pe). une disposition oblique).
NORMALE (f) – normală, dreapta OBSERVATION (f) ANGULAIRE /
perpendiculară (Droite perpendiculaire. AZIMUTALE – observaţie
NORMALE À UNE COURBE EN UN POINT (măsurătoare) unghiulară / azimutală.
– perpendiculaire à la tangente de la (Action d’observer au moyen d’un
courbe en ce point. NORMALE À UNE instrument permettant des mesures. Par
SURFACE EN UN POINT – extension - résultat des mesures). O.
perpendiculaire au plan tangent en ce EXACTE/INEXACTE – observaţie exactă
point). /inexactă. O. STADIMÉTRIQUE –
NOTER – a nota. NOTER SUR LE CARNET observaţie, măsuratoare stadimetrică. O.
– a nota pe carnetul de teren. PAR PAIRES DE SÉQUENCES –
NOTION (f) – noţiune. observaţii-perechi.
NUMÉRATEUR (m) – numărător (Terme OBSERVER – a observa; a respecta. 1.
d’une fraction placé au-dessus de la Examiner attentivement, considérer avec
barre horizontale et indiquant de attention. 2. Respecter, se conformer à.
combien de parties de l’unité se OBSERVER UNE RÈGLE – a respecta o
compose cette fraction). regulă.
NUMÉRIQUE (adj) – numeric (Qui relève OCÉAN (m) – ocean (Vaste étendue du
des nombres; qui se fait avec les globe terrestre couvert par l’eau de mer).
nombres, est représenté par des OCULAIRE (m) – ocular (Système
nombres. Qui est évalué ou se traduit en optique d’une lunette, d’un microscope,
nombre, en quantité. Synonime : etc., placé du côté de l’oeil de
DIGITAL). l’observateur et qui sert à examiner
l’image fournie par l’objectif).
OCULAIRE COUDÉ – ocular cotit, pentru
36

vize foarte înclinate sau zenitale (Pour ORDONNÉE (f) – ordonată (La deuxième
visées très inclinées ou zénithales). coordonnée cartésienne d’un point).
OEIL (m) – ochi (Organe pair de la vue, (voir ABSCISSE). O. DE DÉPART / DE
formé du globe oculaire et de ses FERMETURE D’UN CHEMINEMENT –
annexes paupières, cils, glandes ordonată de plecare / de închidere în
lacrymales, etc.). (À L’) OEIL NU – (cu) drumuire.
ochiul liber. ORDRE (m) DE GRANDEUR – ordin de
OEILLETON (m) – vizor (Extrémité du mărime.
tube d’une lunette ou d’un microscope, ORIENTATION (f) – orientare, orientare
qui détermine la position de l’oeil). în spaţiu (Action de déterminer, du lieu
OEILLETON DE VISÉE – cătare, ţintitor où l’on se trouve, la direction des points
(voir COLLIMATEUR). cardinaux. 2. Manière dont qulque chose
OMBRE (f) – umbră (1. Zone sombre due est disposé par rapport aux points
à l’absence de lumière par un corps cardinaux). (voir: ANGLE
opaque. 2. Partie assombrie d’un dessin, D’ORIENTATION TOPOGRAPHIQUE et
d’une peinture). LA REPRÉSENTATION GISEMENT). O. DE LA STATION SUR UN
DU RELIEF PAR OMBRES – reprezentarea POINT CONNU – orientarea staţiei pe o
reliefului prin umbre. direcţie cunoscută. O. GYROSCOPIQUE –
OMISSION (f) – omisiune, lipsă. orientare giroscopică (Détermination de
ONDE (f) – undă (Mouvement de la la graduation du limbe horizontal d’un
surface de l’eau, d’un liquide qui forme théodolite correspondent à la direction
des rides concentriques qui se soulèvent du Nord géographique, au moyen des
et s’abaissent à la suite de choc. O. oscillations d’un gyroscope lié à
CENTIMÉTRIQUE – undă cu lungimea de l’alidade du théodolite. De la valeur de
undă de ordinul centimetrilor. O. cette graduation, on en déduit l’azimut
LUMINEUSE – undă luminoasă. O. RADIO d’une direction horizontale).
– undă radio. ONDES ÉLECTRO- ORIENTEMENT (m) – orientarea unei
MAGNÉTIQUES – unde electromagnetice nave (En marine: angle d’une direction
– qui se propagent dans le vide sans visée avec le nord, compté dans le sens
support matériel. LONGUEUR D’ONDE – inverse des aiguilles d’une montre).
lungime de undă – distance minimale ORIENTER – a orienta. ORIENTER LA
entre deux points consécutifs de même LUNETTE SUR A – a orienta luneta spre
phase d’un mouvement qui se propage punctul A.
en ligne droite. ONDE PORTEUSE – undă ORIFICE (m) – orificiu (Ouverture qui
purtătoare (de semnal) – onde donne entrée dans une cavité, qui fait
électromagnétique de haute fréquence, communiquer un conduit avec
employée pour la transmission des l’extérieur ou une autre structure).
signaux par modulation d’amplitude ou ORIGINE (f) – origine. O. DU
de fréquence). CHEMINEMENT – originea drumuirii. O.
ON OPÈRE COMME IL SUIT – se PRÉDÉTERMINÉE – origine
procedează precum urmează. predeterminată.
OPÉRATEUR (m) – operator (Personne OSSATURE (f) POUR LES LEVÉS –
qui fait fonctionner un appareil). osatură, reţeaua de sprijin de ridicare.
OPÉRATION (f) – operaţie, operaţiune OU – sau, ori.
(Action concrète et méthodique, OÙ – unde.
individuelle ou collective, qui vise à tel OUEST (m) – vest (1. Partie de l’horizont
résultat. 2. Calcul, à l’aide des tables où le soleil se couche. Point cardinal
d’addition et de multiplication, d’une situé du côté où le soleil se couche).
somme, d’une différence, d’un produit
ou d’un quotient). O. DE LEVER –
operaţiune de ridicare topografică. O.
D’IMPLANTATION – operaţiune de
trasare. O. TOPOGRAPHIQUE –
operaţiune topografică.
OPÉRER – a opera, a proceda.
37

PENDULAIRE (adj) – pendular (Du


P pendule. MOUVEMENT PENDULAIRE).
PENDULE (m) – pendul (Corps solide
suspendu à un point fixe et oscillant
PAIRE (f) – pereche. PAIRE DE sous l’action de la pesanteur. En
SÉQUENCES – măsurători-perechi (de phisique: tout système matériel animé,
ex. măsurarea în ambele poziţii ale sous l’action d’une force tendant à le
lunetei). ramener à sa position d’équilibre, d’un
PAPIER (m) – hârtie (Matière faite de mouvement oscilatoire autour d’un point
substances végétales réduites en une ou d’un axe. PENDULE ÉLASTIQUE,
pâte étalée et séchée en couche mince, et MAGNÉTIQUE, DE TORSION).
qui sert à écrire, à imprimer, à PENDULER – a pendula
envelopper, etc.). PAPIER-CALQUE – PENTE (f) – pantă (Déclivité, inclination
hârtie de calc. PAPIER À DESSIN – hârtie (d’un terrain, d’une surface). UNE
de desen. FORTE PENTE – o pantă abruptă.
PARALLACTIQUE (adj) – paralactic (De RUPTURE DE PENTE: changement
la parallaxe). brusque de l’inclination d’une pente.
PARALLAXE (f) – paralaxă Cette inclination, considérée dans son
(Déplacement de la position apparente expression arithméthique ou algébrique,
d’un corps, dû à un changement de sa figuration géométrique. UNE PENTE
position de l’observateur). PARALLAXE DE 3% représent une différence de
DE VISÉE – angle formé par l’axe niveau de 3 m sur une distance
optique et l’axe de visée d’un appareil horizontale de 100 m. LIGNE DE PENTE
(viseur et objectif d’un appareil photo, D’UNE SURFACE, coupant à angle droit
par ex.). les courbes de niveau). EN PENTE,
PARALLÈLE (adj) – paralel, -ă ; (f) – OBLIQUEMENT, DE TRAVERS – în pantă,
dreapta paralelă cu o altă dreaptă sau cu oblic, înclinat. PENTE ASCENDANTE /
un plan (Droite parallèle à une aurte DESCENDANTE – pantă ascendentă,
droite ou à un plan). PARALLÈLES urcătoare / descendentă, coborâtoare.
EQUIDISTANTES – paralele echidistante. DOUCE / FORTE PENTE – pantă lină /
PARCELLE (f) DE TERRAIN – parcelă abruptă. PENTE RÉGULIÈRE /
de teren. IRRÉGULIÈRE – pantă regulată, continuă
PARENTHÈSE (f) – paranteză. ENTRE /discontinuă.
PARANTHÈSES – între paranteze. PERFORMANT, -E (adj) – performant, -ă.
PARE-SOLEIL (m) – parasolar (geam de APPAREIL PERFORMANT – aparat,
protecţie, sau cilindru de protecţie instrument performant.
pentru o lentilă, de obicei pentru lentila PERMETTRE – a permite.
obiectiv). PERPENDICULAIRE (f) – perpendiculară,
PARTIE (f) CONSTITUTIVE – parte deapta perpendiculară. PERPENDICULAIRE
componentă. ABAISSÉE / ELEVÉE – perpendiculară
PAR SUITE – ca urmare. coborâtă /ridicată.
PAS (m) – pas. MESURE AU PAS – PERPENDICULAIREMENT (adv) –
măsurare cu pasul. perpendicular.
PASSER – a trece. PASSER DES GRADES PERPENDICULARITÉ (f) –
AUX DEGRÉS – a trece (a transforma) perpendicularitate.
gradele centezimale în grade PHASE D’EXÉCUTION – fază de
sexagesimale. PASSER À L’ENCRE – a da execuţie.
cu cerneală, a colora. (Par ex. PASSER A PIED (m) PERPENDICULAIRE – piciorul
L’ENCRE UN PLAN). perpendicularei. PIED DE FICHE –
PÂTURAGE, HERBAGE (m) – păşune piciorul, baza fişei.
(Lieu où le bétail pâture. Action, droit PESANTEUR (f) – 1.greutate; 2.gravitaţie
de faire pâturer le bétail) (voir : (Résultante des accélérations exercées
HERBAGE). sur les diverses parties d’un corps au
PEINDRE – a picta. PEINDRE UN TRAIT DE repos à la surface de la Terre; force
NIVEAU SUR UN MUR – a face un semn d’attraction qui en résulte. La pesanteur
de nivel pe un zid cu vopsea. se traduit par l’existence d’une force
38

verticale, le PODIS du corps appliquée pichetaj. P. DE L'AXE - pichetarea axei


au centre de gravité. Cette force est (axului); P. DE L'EMPRISE DU
proportionnelle à la masse du corps, et TERRASSEMENT - pichetarea amprizei
leur quotient est dit L’INTENSITÉ DE LA terasamen-tului (căii de comunicaţie); P.
PESANTEUR – (acceleraţie PAR COORDONNÈES POLAIRES,
gravitaţională). Cette grandeur, RECTANGULAIRES / PAR
représenttée par le symbole “g”, dépend TRANGULATION, etc - pichetare prin
de l’altitude et de la latitude; sa valeur à metoda coordonatelor polare, rectan-
Paris est environ 9,81 m/s2. Elle gulare / prin intersecţie înainte, etc.
coïncide avec l’accélération de la chute PIQUETER ou PLANTER DES
libre. PESANTEUR RÉELLE /THÉORIQUE PIQUETS - a picheta (faire du
– greutate reală /teoretică. piquetage; faire le tracé d'une route,
PHOTOGRAMMÉTRIE (f) – d'une construction, etc., au moyen de
fotogrammetrie (Aplication de la piquets)L.
stéréophotographie au levés topogra- PIQUOIR (m) – acţiunea de raportare a
phiques, au relevés des formes et des unui punct pe plan. Pour report
dimensions des objets, des reliefs, etc.). graphique: aiguille dont se sert pour
PIQUAGE (m) – înţepare (Opération piquer un dessin.
consistant à piquer). PIVOTEMENT (m) – pivotare (Action de
PIQUER – a înţepa (Matérialiser sur une faire tourner l’alidade d’un goniomètre
minute ou un document la position d’un autour de son axe principal).
point, généralement avec une aiguille PIVOTER - a pivota, a se roti (Tourner sur
ou avec un crayon dur finement un pivot autour d'un axe; tourner sur soi-
appointé). même)L.
PIGE (f) – lată, baghetă, riglă de lungime PLACE (f) - loc; SUR PLACE - pe loc.
arbitrară (Longueur arbitraire prise PLACER - a plasa, a aşeza (Mettre à une
comme étalon; objet matériel (baguette, certaine place, à un endroit déterminé)L.
règle,etc.) de longueur arbitraire servant L’INSTRUMENT EST PLACÉ EN M -
d’unité de mesure). instrumentul este aşezat (în staţie) în
PILIER (m) – stâlp, pilastru. punctul M. JALON PLACÉ EN…- jalon.
PIN (f) – pin (Arbre à feuillage persistent et aşezat în... SE PLACER - a se plasa a se
à feuilles en aiguilles, insérées le plus aşeza (SE) PLACER À L’ARRIÈRE / À
souvent par deux, et dont le bois est trés L’AVANT - a (se) plasa în, spatele / în
employé en menuiserie, en charpente, faţa. PLACER SOUS TENSION - a pune
etc. Ordre des conifères). sub tensiune. PLACER SUR LE REPÈRE -
PINCE (f) – clapă de prindere, pensă (Outil a aşeza pe reper. PLACER UN TRAIT DE
à branches articulées dont les NIVEAU SUR UNE CHAISE a face un
extrémités, plates ou rondes, servent à semn de nivel (pentru trasare de cotă
saisir, à tenir quelque chose). PINCE DE etc.) pe o împrejmuire. PLACER
RÉPÉTITION –clemă repetitoare. PINCE VERTICALEMENT - a plasa a aşeza
DE BLOCAGE – clapă de blocare. vertical (mira, jalonul etc.).
PINIÈRE (f) – teren plantat cu pini (syn.: PLAFOND (m) – plafon, tavan (Surface
PINÈDE, PINERAIE - Bois de pins). horizontale formant la partie supérieure
PIPE-LINE ou PIPELINE (m) - conductă d'une pièce, d'un lieu couvert, d'un
subterană sau aeriană (Canalization véhicule, etc. Limite de construction en
pour le transport à distance de liquide, altitude admise. Limite supérieure d'une
notement du petrole, or de gaz vitesse, d'une valeur, etc )L .
(gazoduc). PLAN (m) - plan; proiect (1.Représentation
PIQUET (m) - ţăruş, pichet (petit pieu graphique d'un ensemble de
destiné à être fiché en terre). PIQUET constructions, d'un bâtiment, d'une
D'ALTITUDE; PIQUET DE REPÈREMENT; machine, etc. Représentation à différentes
PIQUET FICHÉ (ENFONCÉ) EN TERRE - échelles d'une ville, etc.; 2.Projet élaboré
pichet, ţăruş bătut în pământ; PIQUET avant une réalisation. v. ÉTABLIR
REPÈRE - ţăruş reper; PIQUET EN BOIS / (ÉTABLISSEMENT D')UN PLAN)L. PLAN À
MÉTAL - ţăruş de lemn /metalic. 1/2000 - plan la scara 1/2000. P. À
PIQUETAGE (m) - (action de piqueter, GRANDE / PETITE ÉCHELLE - plan la
marquer par des piquets) - pichetare
39

scară mare / mică. P. BÉTON - plan PLATEAU - platou, disc. P.


conţinând elementele de beton ale unei CONCENTRIQUE - platou concentric
construcţii. P. CADASTRAL. – plan (referitor la cercurile teodolitului –
cadastral. P. DE L'ÉQUATEUR - planul alidad + limb).
ecuatorului. P. DE BASE ou P. AVANT- PLEXIGLAS (m) - plexiglas (Matière
PROJET - plan de bază, plan anteproiect. plastique dure, transparente, déformable
P. DE COMPARAISON - plan de compa- à chaud, employée en particulier comme
raţie. P. DE SITUATION - plan de situaţie. verre de sécurité)L.
P. DE VISÉE- plan de vizare. P. POIDS (m) - greutate, pondere.
D’OCCUPATION DES SOLS (POS) - plan POIGNÉE ou MANCHE (f) - mâner,
de ocupaţie a terenurilor. P. FONCIER – plăsea.
plan funciar. P. PARCELAIRE – plan POINT (m) - punct (1. Signe de
parcelar. P. MÉRIDIEN – plan meridian. ponctuation. 2. Figure géométrique sans
P. NUMÉRIQUE D’EXÉCUTION / dimension). AU POINT A - în punctul A.
D’AMÉNAGEMENT - plan numeric de P. AU SOL - punct de la sol. P. À
execuţie / de amenajare. (Fichier IMPLANTER - punct de trasat. P.
comprenant l’enregistrement sur APPROCHÉ - punct apropiat. P.
support informatique des coordonnées AUXILIAIRE - punct ajutător, auxiliar. P.
des points et des éléments descriptifs du COMPENSÉ PAR ORDINATEUR punct
terrain, quel que soit le mode compensat (corectat) de calculator. P.
d’établissement). P. OBLIQUE / CONNU EN COORDONNÉES - punct de
VERTICAL / HORIZONTAL - plan înclinat, coordonate cunoscute. P. COTÉ.- punct
vertical, orizontal. P. EN RELIEF - plan în cotat (de cotă cunoscută). P. D'APPUI -
relief. P. TOPOGRAPHIQUE D’ÉTUDES punct de sprijin. P. D'APPUI STATIONNÉ
D'URBANISME - plan topografic de studii - punct de sprijin în care se staţionează
de urbanism. P. (SURFACE) DE RÉFÉ- cu un instrument topografic. P. DE
RENCE - plan (suprafaţă) de referinţă. CONVERGENCE - punct de convergenţă.
PLANCHETTE HORIZONTALE (f) - P. DE CONVERGENCE - punct de
planşetă orizontală. convergenţă. P. D’INTERSECTION - punct
PLANIMÈTRE (m) - planimetru de intersecţie. POINT DE REPÈRE ou
(Instrument qui sert à mesurer les aires, REPÈRE – punct reper (1. Marque faite sur
des surfaces planes sur cartes, plans, un objet pour matérialiser une observation.
etc.). P. POLAIRE À DISQUE - planimetru 2. Objet destiné à assurer la pérennité d’un
polar cu disc. P. ÉLECTRONIQUE – résultat de mesurage). P. DE DÉTAIL ou P.
planimetru electronic. JETÉ - punct de detaliu (Point du terrain
PLANIMÉTRER UNE SURFACE - a généralement matérialisé par un objet,
planimetra o suprafaţă. ou détail topographique, que l’on lève à
PLANIMÉTRIE (f) - planimetrie (l. partir d’un point de station, dit
Géométrie appliquée à la mesure des quelquefois point principal). P. DE
aires planes. 2. Partie de la Topographie TANGENCE - punct de tangenţă. P.
Générale qui a pour objet l'étude des DÉFINITIF - punct definitiv. P. DE
méthodes et instruments pour la CONVERGENCE - punct de convergenţă.
détermination de la projection, sur un P. IMPLANTÉ - punct marcat pe teren.
plan horizontal, de chaque point d'un POINT DE STATION ou STATION – punct
terrain dont on veut lever un plan)L. de staţie (Point du terrain, repère ou
PLANTER - a planta, a împlânta, a non, où on a installé un instrument pour
introduce. P. UN PIQUET - a bate un effectuer des mesures). P.
ţăruş. P. UN CLOU - a bate un cui. INACCESSIBLE - punct inaccesibil. P.
PLAQUE- (f) - placă (Élément d’une INTERMÉDIAIRE – punct intermediar. P.
matière quelconque, plein, relativement INTERSECTÉ - punct rezultat din
peu épais par rapport à sa surface, et intersecţia a 2 sau mai multe drepte.
rigide)L. P. DE CENTRAGE - placă de POINT M DE COORDONNÉES XM, YM -
centrare. P. À QUADRILLER - placă-grilă. punct M de coordonate XM, YM. P.
P. DE VERRE / CUIVRE - placă de sticlă / MARQUÉ À LA PEINTURE - punct
aramă. P. GRAVÉE D’UNE CROIX - placă topografic marcat cu vopsea. P.
pe care este gravată o cruce. NATUREL - punct el terenului natural. P.
40

NODAL ou P. DE CONVERGENCE – punct DE NIVELLEMENT – poligon de


nodal. P. NON STATIONNABLE - punct nivelment.
nestaţionabil. P. NON STATIONNÉ – POLYGONAL,-E (adj) - poligonal.-ă
punct nestaţionat. P. NON STATION- (linie) (Qui a plusieurs angles)L.
NABLE – punct nestaţionabil (Point où POLYGONATION (f) – poligonaţie
l’on ne peut pas mettre en station un (Technique permettant de déterminer les
instrument topographique : théodolite, éléments d’une figure en la
tachéomètre, planchette). P. ORIGINE – décomposant en éléments rectilignes
punct-origine. P. PIQUÉTÉ – punct successifs dont on mesure les angles et
pichetat, marcat cu ţăruş. P. PÉRIMÉ- les longueurs. Syn: CHEMINEMENT
TRIQUES - puncte pe un perimetru, PLANIMÉTRIQUE).
perimetrice. P. RAYONNÉS - puncte PONT (m) - pod (Ouvrage, construction
radiate (points situés en dehors du permettant de franchir une dépression du
cheminement.). P. SECONDAIRE - punct sol., un obstacle (notammant un cours
secundar. P. STATIONNABLE - punct d'eau, un bras de mer, une voie ferrée,
staţionabil Point du terrain où l’on peut une route))L.
mettre un instrument topographique). P. PORTÉE (f) - portee, tronson pe care se
STATIONNÉ - punct staţionat (în care s-a măsoară o distanţă o diferenţă de nivel,
făcut staţie cu un instrument topografic). etc. (1. Distance maximale d’utilisation
P. VISÉ - punct vizat. d’un instrument - par exemple le
POINTÉE (f) punctare, vizare fină (Mise en distancemètre. 2. Distance normale
coïncidence d’un trait du réticule avec d’utilisation d’un instrument - par
l’objet visé). exemple l’instrument de nivellement, le
POINTER - a puncta, a viza fin (Diriger ruban, le fil invar, la roulette. 3.
sur un point, dans une direction) - ex.: Ensemble des opérations nécessaires
L'OPÉRATEUR POINTE LA MIRE ARRIÈRE pour une seule mise en oeuvre d’un
- operatorul vizează mira “înapoi”. instrument).
POINTER CERCLE À DROITE / GAUCHE PORTER (m) - a purta (par ex.; “La
ou POINTER CD / CG - a viza cu cercul circonférence porte 400 divisions,
vertical în dreapta / stânga (lunetei); P. nomée grades”; “porter 2 traites
UN POINT - a viza fin un punct ("on symétriques”- a avea 2 fire simetrice;
pointe M en position de lunette cercle à “sur ces perpendiculaires on porte les
gauche; on pointe de nouveau M en distances a et b” - pe aceste
position de lunette cercle à droite" - se perpendiculare se trasează (se duc)
vizează (punctează) punctul M în poziţia distanţele a şi b).
I a lunetei; se vizează din nou punctul M PORTION (f) - porţiune, zonă (ex.:
în poziţia a II-a a lunetei); P. SUR LA "portion d'ellipsoïde, etc.).
LUNETTE ou P. SUR L’ OBJET VISÉ - a P.O.S. = PLAN D’OCUPATION DES
viza cu luneta. SOLS - plan cu ocuparea solurilor.
POINTILLÉ - linie punctată. POSE (f) – poziţionare, punere, aşezare,
PÔLE (m) - pol; PÔLE NORD / SUD - pol (tehnic:) pozare (acţiunea de a pune de a
nord / sud. AXE DES PÔLES – axa polilor aşeza ceva undeva) - (Action de poser
(Axe autour duquel s’effectue le de mettre en place, d'installer quelque
mouvement diurne. Cet axe perce la chose). P. D'UN TRAIT DE NIVEAU -
surface terrestre en 2 points appellés trasarea unui semn de nivel (de obicei o
pôles terrestres). cotă rotundă, de referinţă, pe şantier). P.
POLYGONE (m) - poligon (En DE CANALISATIONS - pozarea reţelelor
mathématique - figure formée par une subterane. P. DE PIQUETS – punerea,
suite ordonnée de segments (côtés), dont plantarea ţăruşilor. P. DE
chacun a une extrémité commune RENSEIGNEMENTS NUMÉRIQUES -
(sommet) avec le précédent et le suivant. scrierea (pe plan) a informaţiilor
P. CONVEXE / CONCAVE, situé / ou non numerice. P. DES CANALISATIONS EN
tout entier de même côté de toute droite TRANCHÉE - poziţionarea conductelor în
portant l'un de ses côtés)L. P. À POINT şanţ. P. DES LETTRES – înscrierea
CENTRAL – poligon cu punct central. P. (scrierea) literelor pe planuri.
41

POSER - a pune, a aşeza, a poziţiona. precizie necesară impusă. DONNER UNE


POSER LA MIRE SUR UN POINT - a pune P. - a conferi o precizie. LA P. D'UNE
mira pe un punct. ÉCHELLE - precizia unei scări. LA P.
POSITIF,-VE (adj) - pozitiv,-ă (Ayant le GRAPHIQUE DE L'ÉCHELLE - precizia
signe plus). grafică a scării hărţii sau planului
POSITION (f) - poziţie (Situation dans topografic.
l'espace; place occupée par rapport à ce PRÉCITÉ,-E (adj) - citat,-ă mai înainte
qui est autour)L. LES DEUX P. DE LA (Cité précédemment)L.
LUNETTE - cele 2 poziţii ale lunetei. PRENDRE - a lua, a prelua (ex.: les
UTILISER LA P. CERCLE GAUCHE / altitudes sont prises graphiquemment
DROIT a măsura în prima / a doua poziţie sur les documents - cotele se determină
a lunetei. prin procedeul grafic de pe hărţi sau
POSITIONNEMENT (m) – poziţionare, planuri).
punere, aşezare precisă (Action de PRÉRÉGLAGE (m.) - reglare preliminară,
positionner, de se positionner)L. P. prereglare - (Action de prérégler)L.
D’ÉLÉMENTS PRÉFABRIQUÉS - PRÉSOMPTION DE FAUTE (f) -
poziţionarea elementelor prefabricate. prezumţie, presupunere că apare (a
Syn. Pour GPS – LOCALISATION apărut) o greşeală (de măsurare etc.).
(Détermination de la position d’un point fixe PRÉVOIR - a prevedea (Se représenter à
ou mobile à la surface de la Terre , par l'avance ce qui doit arriver, ce qui est
rapport à un système de référence spécifié. prévisible)L.
La localisation peut être absolue ou relative, PRISME (f) - prismă.
qu’elle soit statique, cinématique, PROBLÈME (m) - problemă (Question à
dynamique, instantanée ou en temps résoudre par des méthodes logiques,
différé). rationnelles, dans le domaine
POSITIONNER - a poziţiona (Mettre en scientifique)L.
position avec une précision imposée)L. PROCÉDÉ ou MÉTHODE (m,f) -
POSITIONNER L'ORIGINE a poziţiona (a procedeu, metodă (Moyen, méthode
fixa) originea. pratique pour faire queque chose, pour
POTEAU TÉLÈGRAPHIQUE (m) - stâlp obtenir un résultat. Manière d’agir)L.
de telegraf. APPLIQUER LE PROCÉDÉ - a aplica o
POULIE (f) - scripete (Roue portée par un metodă, un procedeu. P. ALTIMÉTRIQUE
axe et dont la jante est conçue pour - procedeu de nivelment. P.
recevoir un lien flexible - câble, chaîne, D’ALIGNEMENT - metoda aliniamentului.
courroie, etc - destiné à transmettre un P. PLANIMÉTRIQUE - procedeu
effort de levage, de traction, etc)L. planimetric. P. QUELCONQUE - procedeu
PRÉ (m) – fâneaţă (Prairie permanente)L. oarecare.
PRÉCISION ou EXACTITUDE, (f) PROCÉDÉR A… - a proceda, a purcede
precizie, exactitate (Caractère de ce qui la..., a face.
est précis, exactL. Qualité d’une PROCHE (adv.) – apropiat, aproape,
opération, d’un mesurage, d’un lângă. DE PROCHE EN PROCHE – din
instrument, d’un lever, caractérisé d’un aproape în aproape. VALEUR LA PLUS
écart ou d’une tolérence). AVEC LA PROCHE – valoarea cea mai apropiată.
MÊME PRÉCISION - cu aceeaşi precizie. PRODUIT (m) - produs; rezultatul -
DE FAIBLE / MOYENNE /GRANDE /HAUTE înmulţirii (Le résultat de la
ou TRÈS GRANDE PRÉCISION - de multiplication de deux nombres - en
precizie slabă /medie /bună /înaltă sau mathématique.)L.
foarte bună. INSTRUMENT DE PROFIL (m) – profil. PROFIL
PRÉCISION – instrument de precizie TOPOGRAPHIQUE DU TERRAIN - profil
(Instrument de mesure donnant des topografic al terenului (Section verticale
indications très proches des valeurs entre deux points du terrain, représentée
vraies de la grandeur à mesurer, dans un système d'axes rectangulaires).
caractérisées par un écart ou une P. EN LONG / EN TRAVERS - profil
tolérence faible). P. DÉCI- longitudinal /transversal (Coupe
MILLIMÉTRIQUE - precizie de ordinul verticale suivant l’axe longitudinal /
zecimii de milimetru. P. DEMANDÉE ou suivant l’axe perpendiculaire à l’axe
EXIGÉE ou RECHERCHÉE ou REQUISE -
42

longitudinal d’un projet). P. EN DÉBLAI / proportion avec une autre, ou avec


REMBLAI - profil în debleu (săpătură / d'autres de même genre de quantités qui
rambleu (umplutură). P. MIXTE sont dans un rapport de proportion.
RAMBLAI-DÉBLAI - profil mixt rambleu- MOYENNE PROPORTIONNELLE DE DEUX
debleu. P. DU TERRAIN NATUREL - profil NOMBRES - media proporţională a două
topografic al terenului natural numere = moyenne géométrique de ces
(reprezentarea aliniamentului). P nombres)L. DIRECTEMENT P. - direct
PROJET - profil proiectat. proporţional. INVERSEMENT P. - invers
PROJECTION (f) ou SYSTÈME DE proporţional.
PROJECTION – proiecţie, sistem de PROSPECT (m) - distanţă minimă
proiecţie. P. STÉRÉOGRAPHIQUE – obligată între 2 construcţii (Distance
Proiecţie stereografică. P. CONFORME - minimale imposée par l'Administration
proiecţie conformă. P. CYLINDRIQUE entre deux bâtiments, entre un bâtiment
TRANSVERSALE CONFORME et le périmètre du terrain)L.
INTERNATIONALE DE GAUSS - proiecţie PROVENIR DE – a proveni de la.
cilindrică, transversală, conformă, ERREUR PROVENANT DE - eroare
internaţională Gauss. P. ÉQUIVALENTE - cauzată de.
proiecţie echivalentă. P. CONIQUE PROVISOIRE ou TEMPOREL,-ELLE
CONFORME LAMBERT - proiecţie conică, (adj) – provizoriu, provizorie
conformă Lambert (pentru Franţa). (Transitoire; qui a lieu, qui se fait, qui
PROJET (m); - proiect (1. Ce que l'on a existe en attendant un état définitif)L.
l'intention de faire. 2. Première rédaction PROVISOIREMENT (adv) - în mod
d'un texte. 3. Étude d'une construction provizoriu (Momentanément).
avec dessins et devis)L. ROUTE EN PSEUDO-DISTANCE (f) –
PROJET - drum proiectat. DONNÉ PAR pseudodistanţă în GPS (Différence entre
LE PROJET - dat prin proiect. P. le temps de réception d’un signal –
D’AMÉNAGEMENT (URBAIN) - proiect de exprimée dans l’échelle de temps du
amenajare, sistematizare urbană. P. récepteur – et le temps d’émission
D’ASSAINISSEMENT - proiect de associé – exprimé dans l’échelle de
canalizare. P. D’EXÉCUTION - proiect de temps satellite).
execuţie. P. D'IMPLANTATION - proiect
de trasare.
PROJETER - a proiecta, a realiza un
proiect. P. AU SOL - a proiecta la sol. P.
Q
VERTICALEMENT UN REPÈRE - a
proiecta pe verticală un reper. SE
QUADRANT (m) - cadran (En
PROJETER - a se proiecta.
mathématique: région du plan limitée
PROLONGÉ, -E (adj.) - prelungit, -ă.
par 2 demi-droites perpendiculaires de
PROLONGER - a prelungi (1. Augmenter
même origine)L.
la durée de... 2. Accroître la longueur
QUADRILATERRE (m) – patrulater.
de)L.
QUADRILLAGE ou CARROYAGE (m)
(SE) PROPAGER - a (se) propaga
- caroiaj (Dispositif en carrés contigus;
(S’étendre, progresser)L. SE P. À UNE
ensemble des lignes qui divisent une
VITESSE CONSTANTE - a se propaga cu
surface en carrés. Division en carrés, en
viteză constantă. SE P. EN LIGNE DROITE
secteurs (d'une ville, d'une région)L.
- a se propaga în linie dreaptă.
Réseau constitué par des parallèles aux
PROPORTION (f) - proporţie (Raport de
axes des X et des Y du système de
grandeur entre deux quantités. En
projection utilisé tracées à intervalle
mathéma-tique: égalité de deux rapports,
régulier et formant des carrées dont les
a b
de forme = . Dans une proportion, dimensions dépendent de l’échelle du
c d lever).
le produit des extrêmes a ⋅ d est égal au QUALITÉ (f) – calitate. Q. DES
produit des moyens b ⋅ c )L. INSTRUMENTS DE MESURAGE – calitatea
PROPORTIONNEL, -LE (À) (adj) – instrumentelor de măsură.
proporţional, -ă (cu) (Se dit d'une QUELCONQUE - oarecare.
quantité qui est dans un rapport de
43

QUOTIENT (m) - în matematică: des angles sur un dessin. 2. Celui qui est
rezultatul împărţirii, cât (Résultat de la chargé de faire un rapport)L.
division. Le produit du diviseur par le RAS (m) - ras, nivel - AU RAS DU SOL - la
quotient, augmenté du reste, doit nivelul (rasul) solului.
reproduire le divident). RATTACHEMENT (m) – legare
(Opération qui consiste à déterminer la
position d’un repère secondaire par
rapport à celle du repère principal).
R RATTACHER - a lega din nou, a ataşa (1.
Attacher de nouveau. 2. Faire dépendre
RABATTEMENT (m) - rabatere, acţiunea quelque chose d'une chose principale).
de a rabate (Action de rabattre En RATTACHER AU CANEVAS - a lega de
mathématique: RABATTEMENT D'UN reţeaua de sprijin.
PLAN - rotation, appliquant ce plan sur le RAVIN (m) - râpă, văgăună, ravenă (1.
plan horizontal, en géométrie Dépression allongée et profonde,
descriptive)L. creusée par un torrent. 2.Vallée sauvage
RACINE CARRÉE (f) - rădăcină pătrată ( et encaissée)L.
RACINE CARRÉE D'UN NOMBRE RÉEL - RAVINE (f) - mică râpă (Petit ravin)L.
tout nombre réel dont le carré est égal au RAYON (m) - rază. R. DE COURBURE -
nombre initial; tout entier positif A a rază de curbură. R. DE RACCORDEMENT
– rază de racordare. R. LASER - rază
deux racines carrées oposées A et laser.
− A) L
. RAYONNEMENT (m) - radiere. R.
RACCORD (m) – racord (Ligne de contact PLANIMÉTRIQUE - radiere planimetrică.
entre 2 levers topographiques voisins). NIVELLEMENT PAR R. - nivelment prin
RACCORDER – a racorda. puncte radiate. PROCÉDER PAR R. - a
RADIAN (m) - radian (L' angle dont l' arc măsura prin radieri. DOUBLE R. - radiere
est égal au rayon)L. dublă.
RAISON (f) - motiv, cauză. RÉCEPTEUR (m) - receptor, primitor (1.
RAMENER - a aduce, a readuce (Amener Qui reçoit. 2. Dispositif qui reçoit une
de nouveau dans un endroit. Remettre en énergie ou un signal et fournie une
place, mettre dans une certaine énergie ou un signal différents. 3.
position)L. R. À (en mathématique) a Appareil recevant un signal de
reduce la. Par ex.: R. À ZÉRO - a reduce télécomunication et le transformant en
la zero, ou R. À UN SYSTÈME - a reduce sons, en images)L. R. D'UNE ONDE -
la un sistem. receptor al unei unde. ÉMETTEUR-
RAPPEL (m) – chemare, rechemare, RÉCEPTEUR - emiţător-receptor. R. GPS
revenire (Action par laquelle on rappelle. – receptor GPS
Système de retour en arrière d'un RECHERCHE (f) – cercetare, căutare.
mécanisme. Action de rappeller). VIS DE RECHERCHE DES REPÈRES DE
RAPPEL - şurub de rapel. NIVELLEMENT - căutarea reperilor de
RAPPORT (m) - raport (Lien ou relation nivelment.
entre deux ou plusieurs personnes ou RECHERCHER. - a căuta (Chercher
choses. R. À (QUELQUE CHOSE) = À quelqu’ un, quelque chose; chercher à
CAUSE DE - din cauza. EN R. AVEC = connaître, à définir ce qui est peu ou mal
proportionné à - în raport cu. SOUS LE connu)L. PRÉCISION RECHERCHÉE -
R. DE = DU POINT DE VUE DE, DU precizie căutată (de aflat, de determinat).
ÉGARD À - din punct de vedere al. En R. UN POINT - a căuta un punct.
mathématique: R. DE a ou SUR b = RECONNAISSANCE (f) DU TERRAIN -
quotient de a par b). recunoaşterea terenului. R. SUR LE
RAPPORTEUR (m) – 1. instrumentul TERRAIN - recunoaştere pe teren.
geometric – raportor; 2. cel care face un RECOUPEMENT (m) - (în topografie) -
raport, care raportează - raportor (1. intersecţie laterală. (Détermination de la
Instrument en forme de demicercle position d'un point A situé sur une
gradué, servant à mesurer ou à rapporter direction prise d' un point connu B en
prenant du point A une ou deux
44

directions sur deux autres points connus relaţii utile (formule matematice
C et D). folositoare).
RECTIFICATION (f) - rectificare, reglare RELÈVEMENT (m) - ridicare, înălţare, în
(Action de rectifier). topografie - retrointersecţie (Procédé de
RECTIFIER - a rectifica (Modifier pour détermination de la position d'un point
rendre adéquat. Rendre exact en. de station par visée sur des points de
corrigeant)L. RECTIFIER UNE ERREUR / position connue)L.
UN DÉFAUT - a rectifica o eroare, o RELIÉ, -E À – legat,-ă de;
defecţiune. Voir RÉGLAGE. RELIEF (m) - relief (Ensemb1e des
RECUEILLIR - a culege, a obţine, a primi inégalités de la surface terrestre; de celle
(Obtenir) . R. LES DONNÉES SUR LE d'un pays, d`une région)L. RELIEF DU
TERRAIN - a culege datele pe teren. SOL - reliefu1 solului.
RÉDUCTION (f) – reducere. R. RELIER - a 1ega, a uni (Lier ensemble,
ANGULAIRE / À L’ELLIOSOÏDE / À réunir, joindre. Unir, établir un lien
L’HORIZON – reducere unghiulară / la entre)L.
elipsoid / la orizont. REMARQUE (f) - remarcă, observaţie
RÉDUIRE À L' ORIZONTALE / À L' (Observation. Note, observation écrite)L.
ÉCHELLE - a reduce la orizont / la REMBLAI (m) - rambleu, umplutură
scară. RÉDUIRE UNE ERREUR - a (Masse de terre rapportée pour élever un
micşora, a reduce o eroare. terrain ou combler un creux)L.
RÉFLECTEUR (m) - reflector (Dispositif REMÉDIER À - a remedia, a corecta, a
servant à réfléchir la lumière, la chaleur, elimina defectul.
les ondes. En topographie est utilisé aux RENDRE - a duce, a face, a înapoia, a
IMEL - instruments de mesure électro- restitui, a reveni la un stadiu anterior.
nique des longueurs). RÉFLECTEUR X RENDRE L' IMAGE NETTE - a clarifica
PRISMES - reflector cu X prisme. imaginea (în lunetă). RENDRE VERTICAL
RÉFRACTION (f) ATMOSPHÉRIQUE - a verticaliza, a face vertical, SE
- refracţie atmosferică. RENDRE COMPTE - a ţine seama.
RÉGLAGE (m.) – reglaj, reglare (Action, (se) RENFERMER SUR LE MÊME
manière de régler un mécanisme)L. (voir POINT ou (se) BOUCLER - a (se)
RECTIFICATION). EFFECTUER SOI-MÊME închide pe un acelaşi punct, a (se)
LE RÉGLAGE - a realiza el însuşi închide pe punctul de plecare (referitor
reglajul. RÉGLAGE DE LA LUNETTE - la drumuiri).
reglarea lunetei. RÉGLAGE DU NIVEAU / RENSEIGNEMENT (m) - informaţie,
THÉODOLITE - (aici) verificarea şi indicaţie (Indication, information,
rectificarea instrumentului de nivelment éclaircissement donné sur quelqu'un,
/ teodolitului. quelque chose.)L. RENSEIGNEMENTS
RÈGLE (f) – riglă, regulă (1. Instrument CADASTRAUX - informaţii cadastrale
long, à arêtes vives et rectilignes, pour (privind tipurile de terenuri, ocuparea,
tracer les lignes ou pour mesurer des proprietarii, etc).
longueurs; 2. Prescription qui s' impose RENVERSÉ,-E (adj) - inversat,-ă;
à quelqu'un dans un cas donné; 3. răsturnat,-ă; de-a-ndoarselea.
Principe qui dirige l'enseignement d'une RENVOYER UNE ONDE - a trimite
science, d'une technique)L. înapoi o undă (pe aceeaşi direcţie).
RÉGLETTE (f) - rigletă, riglă mică (l. REPÉRAGE (m) - reperaj (Action de
Petite règle. 2. En topographie - repérer, de déterminer la place de
instrument pour la mesure des angles)L. quelque chose dans un espaceL.
v.: ÉCHELLE. Opération permettant d’établir un
REJETER UN RÉSULTAT (NON croquis de repérage). R. DES POINTS
VÉRIFIÉ) - a elimina un rezultat care SUR LE TERRAIN - reperajul punctelor
nu se verifică. (topografice) pe teren. Syn.
RELÂCHER LA TENSION - a înceta REPÈREMENT.
întinderea (panglicii sau ruletei). REPÈRE (m) - reper, marcă (Marque ou
RELATION (f) - relaţie, formulă, legătură. objet permettant de s'orienter dans
RELATIONS UTILES À CONNAÎTRE - l'espace, de localiser quelque chose,
d'évaluer une distance, une mesure, une
valeur, etc. En constructions: marque
45

servant à indiquer ou à retrouver un transpune pe plan sau pe teren repere de


alignement, un niveau, une hauteur, etc. trasare. R. LE RUBAN (4 FOIS, PAR EX.) -
En topographie: plaque scellée dans un a măsura de mai multe ori o aceeaşi
mur, indiquant l'altitude d'un lieuL. Voir distanţă cu panglica topografică.
POINT DE REPÈRE). R. A QUEUE DE REPOSER SUR - a se sprijini pe.
CENTRAGE - reper (marcă) cu anexă REPRÉSENTATION (f) - reprezentare
pentru centrare. R. ALTIMÉTRIQUE, R. DE (grafică, sau de altă natură),
NIVELLEMENT ou R. D'ALTITUDE - reper reprezentaţie (spectacol). În topografie:
de nivelment. R. EN BRONZE - reper de R. PLANIMÉTRIQUE/DU RELIEF -
bronz. R. GÉODÉSIQUE - reper geodezic. reprezentarea planimetriei / reliefului
R. NGF = repère pour le Nivellement (pe hărţi şi planuri, pe schiţe, etc). R.
Général de la France - reper peutru GRAPHIQUE / NUMÉRIQUE - reprezentare
nivelmentul general al Franţei. R. grafică / numerică (digitală). R. PLANE -
PERMANENT - reper permanent. R. DE reprezentare plană.
CHANTIER - reper de şantier. R. REPRÉSENTER SUR UN PLAN - a
RATTACHÉ AU - reper legat de reprezenta pe un plan (Rendre
(nivelmentul de stat, de exemplu). perceptible, sensible par une figure, un
REPÈREMENT - v. REPÉRAGE. PIQUET symbole, un signe, figurer), a figura un
DE R. - pichet, ţăruş de reperaj. R. DES obiect pe un plan.
SOMMETS - reperajul vârfurilor. RÉSEAU (m) - reţea, plasă (Ensemble de
REPÉRER - a repera (Marquer de repères. lignes entercroisées. R. HYDROGRAPHIQUE
Déterminer la position exacte de, - ensemble de fleuves et de leurs
localiserL. Procéder à des repérages). affluents drainant une régionL. Figure
RÉPERTOIRE (m) – repertoriu, inventar. constituée par un ensemble de lignes
R. DE POINTS GÉODÉSIQUES - inventar joignant des points de même nature.
de puncte geodezice. R. DE Désigne aussi l’ensemble des points
NIVELLEMEN'T (ÉDITÉ PAR IGN) - eux-mêmes). R. AÉRIEN - reţea (electrică,
inventarul punctelor de nivelment (editat de obicei) aeriană. R. D'APPUI - reţea de
de l' Institut Géographique National - sprijin, (v.CANEVAS). R. DE
Institutul Geografic Naţional al Franţei). DISTRIBUTION (D'EAU, DE GAZ,
RÉPÉTITEURS (APPAREILS D'ÉLECTRICITÉ) - reţea de distribuţie de
RÉPÉTITEURS) - repetitoare, apă, de gaz, de electricitate. R. DE
teodolite repetitoare (care permit POLYGONATION PRINCIPAL /
măsurarea unghiurilor orizontale prin SECONDAIRE poligonaţie principală /
metoda repetiţiei; care posedă clemă secundară. R. GÉODÉSIQUE NATIONAL -
repetitoare). reţea geodezică de stat. R. SOUTERRAIN
REPORT (m) – raportare, reprezentare, / AÉRIEN - reţea tehnico-edi1itară
transpunere (Action de reporterL. subterană / aeriană. Elléments sur le sol:
Transfert d’un objet d’un support sur un BOUCHE D'ÉGOUT; BOÎTES DE
autre). R. GRAPHIQUE – raportare, RACCORDEMENT; AVALOIRES POUR
transpunere grafică, pe un plan sau hartă EAUX PLUVIALES ET USÉES; RIGOLE;
a unui punct, a unei distanţe, etc. SIPHONS DE SOL; BOUCHES D'EAU =
REPORTER - a raporta (în topografie - a elemente la sol ale reţelelor tehnice
transpune, a desena pe un plan sau hartă edilitare subterane: guri de canal;
un punct, o distanţă, etc). (Effectuer un cămine de vizitare (racordare); scurgeri
report). SE R. - a se raporta. R. EN pentru ape pluviale şi uzate; rigole;
COORDONNÉES POLAIRES - a raporta pe sifon; guri de apă. Eléments souterrains:
plan sau hartă /sau a trasa pe teren /prin GALERIES, CONDUITS, CÂBLES -
coordonate polare. R. EN FOND DE elemente subterane: galerii, conducte,
FOUUILLE DES AXES D' IMPLANTATION - cabluri. R RECTANGULAIRE ou
a trasa în groapa de fundaţie axele de GÉOMÉTRIQUE DE LA CARTE - reţeaua
construcţie. R. SUR CALQUE - a raporta geometrică, caroiajul geometric al hărţii
pe calc. R. SUR PAPIER ou SUR UN (v: CARROYAGE et QUADRILLAGE).
SUPPORT TRÈS FORT - a raporta pe RÉSIDER DANS - a consta în (par ex.: la
hârtie sau pe un suport tare, diff'iculté réside dans...).
nedeformabil. R. LES REPÈRES - a
46

RÉSIDU (m) - rămăşită, rest. ERREUR ROULETTE (f) - ruletă. R. À MANCHE -


RÉSIDUELLE - eroare reziduală. ruletă cu mâner. R. À RUBAN EN ACIER
RÉSOLUTION D`UN TRIANGLE (f) - INOX - ruletă din oţel inoxidabil.
rezolvarea unui triunghi. ROUTE (f) - drum (Voie carrossable)L.
RÉSOUDRE ou SOLUTIONNER - a ROUTIER,-ÉRE (adj) - rutier, -ă.
rezolva, a soluţiona (Trouver une RUBAN (m) D' ACIER ou CHAINE (f) -
solution). panglică topografică de oţel, sau "lanţ"-
RESPECTER UN PRINCIPE - a respecta termen învechit. (Bande graduée, en
un principiu. invar, en acier, en tissu ou en plastique
RÉSULTANTE (f) - rezultantă (Résultat servant à la mesure des longueurs).
de l'action conjuguée de plusieurs RUBAN EN INOX /PLASTIFIÉ- panglică de
facteurs. En mathématique: vecteur oţel / de plastic.
unique - s'il existe - équivalant à un
système de vecteurs glissants. Des
vecteurs concourants ont toujours une
résultante: leur somme géométrique
appliquée au points de concours de leurs S
supports)L.
RÉSULTAT (m) - rezultat (Ce qui résulte
d'une action, d'un fait, d'un principe, SABOT (m) - sabot (Garniture de métal
d'un calcul)L. aux pieds, aux extrémités de certains
RÉTICULAIRE (adj), reticular (Qui à la objets, par exemple les sabots du
forme d'un réseau). trépied).
RÉTICULE (m) - reticul (plaque de verre SAISIE (f) DES DONNÉES – culegerea
gravée par des traits très fins se croissant datelor (pe teren). (Opération essentielle
en angle droit, et qui sert à faire des qui précède tout traitement
visées dans une lunette)L. R. À DOUBLE informatique, à la base de la
FIL CONVERGENT - reticul cu fire duble construction des fichiers et d’une base
convergente. de données).
RÉTICULÉ, -E (adj) - reticular (Marqué SAPIN (m) - brad.
de nervures formant un réseau). SCANNAGE (m) – scanare.
RETOURNEMENT (m) - întoarcere, SCHÉMA D'IMPLANTATION (f) -
răsucire. R. DE LA LUNETTE întoarcerea schemă, schiţă de trasare (v. CROQUIS).
lunetei în poziţia I sau a II-a. DOUBLE R. SCIENCES DE LA TERRE - ştiinţele
măsurarea în ambele poziţii ale lunetei. Pământului (la Géographie, la Géologie,
RIVET (m) - nit (Élément d' assemblage de la Géophisique, la Géomorphologie,
pieces plates, non démontable, formé etc.).
d'une tige cylindrique renflé à une SECTION (f) - secţiune (Objet coupé selon
extrémité, et dont on écrase l'autre un plan vertical)L. v. COUPE. SECTION
extrémité, après l'avoir enfilée dans un TRANSVERSALE / LONGITUDINALE -
trou ménagé dans les pièces à secţiune transversală / longitudinală.
assembler)L. SÉDIMENT (m) - sediment (Dépôt meuble
ROND,-E (adj) - rotund,-ă. COTE RONDE, laissé par les eaux, le vent et les autres
VALEUR RONDE - cotă rotundă, valoare agents d'érosion, et qui, d'après son origine,
rotundă (syn. ARRONDI,-E - rotunjit,-ă). peut être marin, fluviatile, lacustre,
ROSEAU (m) - stuf. (v. CANNAIE). glaciaire, etc.)L.
ROTATION (f) - rotaţie, rotire SÉDIMENTAIRE (adj) - sedimentar (Qui
(Mouvement d'un corp autour d'un a le caractère d'un sédiment)L.
point, d'un axe fixe, matériel ou non)L. SEGMENT (m) - segment. S. DE DROITE -
ROTULE (f) - rotulă (l. Petit os circulaire segment de dreaptă (Portion de droite
et plat situé à la partie antérieure du limitée par deux points)L. S. CAPABLE -
genou. 2. En mécanique: pièce de forme segment capabil.
sphérique, utilisée comme articulation SELON - conform, potrivit cu.
dans les organes devant pouvoir SEMIS (m) – ensemble de points isolés
s'orienter dans tous les sens)L. R. SITUÉE formant une distribution de densité
SUR LA TÊTE DU TRÉPIED – (la un déterminée.
trepied cu cap sferic)- rotula trepiedului.
47

SENS (m) - sens, direcţie (Direction, SIGNAL (m) GÉODÉSIQUE - semnal


orientation). LE SENS DE LA MARCHE geodezic.
DES AIGUILLES D'UNE MONTRE ou LE SIGNALER - a semnaliza, a semnala, a
SENS DIRECTE TOPOGRAPHIQUE - menţiona. S. UN POINT SUR LE TERRAIN
sensul de mişcare al acelor de ceasornic. - a semnaliza un punct (topografic,
Le SENS CONTRAIRE À LA MARCHE DES geodezic) pe teren. IL FAUT SIGNALER -
AIGUILLES D'UNE MONTRE ou LE SENS trebuie menţionat.
RÉTROGRADE TOPOGRAPHIQUE - SIGNALISATION (f) – semnalizare;
sensul invers acelor de ceasornic. LE echipare cu semnale, piramide, balize,
SENS DE LA PENTE - sensul pantei. LE etc.
SENS DE NUMÉRATION - sensul de SIGNE (m) - semn (Ce qui permet de
numărare (de numerotare). EN SENS connaître, de deviner, de prévoir. Indice,
CONTRAIRE - în sens invers. SENS DE marque. En mathématique: symbole
ROTATION - sens de rotaţie. indiquant une relation ou une opération;
SENSIBILITÉ (f) - sensibilitate. S. DE LA symbole noté + ou – servant à noter
NIVELLE – sensibilitate a nivelei. S. respectivement les nombres positifs ou
D'UNE VISÉE – sensibilitate a vizei. négatifs)L. ÊTRE AFFECTÉ DU SIGNE +
SENSIBLEMENT (adv) - perceptibil ou – = a avea semnul plus sau minus. S.
(D'une manière très perceptible; CONVENTIONNEL - semn convenţional.
presque)L. AXE S. À LA VERTICALE - axă SIMILITUDE (f) - asemănare (Propriété
aproape verticală. que possèdent deux figures
SEPIA (LA COULEUR) (f) - culoare sepia semblables)L.
(maro roşcat) - (Brun très foncé). SINUEUX, -SE ou ONDULÉ, -E (adj) -
SÉQUENCE (f) – secvenţă. MÉTHODE sinuos, sinuoasă sau ondulat,-ă (Qui fait
DES SÉQUENCES - metoda seriilor. des replis, des detours)L.
SÉRIE (f) - serie, suită, succesiune (Suite, SITE (m) - ţinut, zonă (Lieu géographique
succession, ensemble de choses de considéré du point de vue d’une ou de
même nature, ou présentant des plusieurs activités. En géographie:
caractères communs)L. MÉTHODE DES configuration propre du lieu, occupé par
SÉRIES, DE SÉQUENCES ou TOUR un établissement humain et qui lui
D'HORIZON - metoda seriilor sau a fournit les éléments locaux de vie
turului de orizont. matérielle et les possibilités d'extension
SERRER - a strânge, a presa, a apăsa, a - ravitaillement en eau, nature du sol,
aduna. SERRER UNE VIS - a strânge un matériaux de construction)L. ANGLE DE
şurub. SITE ou ANGLE DE PENTE - unghi de
SERVICE (m) PUBLIC - serviciu public, pantă (al terenului natural).
secţie, birou într-o întreprindere publică. SOCLE (m) - soclu ; în topografie, placa
S. RESPONSABLE DU RÉSEAU - serviciu de tensiune la instrumentele cu lunetă.
care răspunde de o reţea (tehnică - SOL (m) - sol (Terre considérée quant à sa
edilitară). S. TECHNIQUE DE LA VILLE nature ou à ses qualités productives)L.
serviciu, birou tehnic al oraşului. SOUS-SOL - subsol, sub sol.
SERVICES TECHNIQUES MUNICIPAUX SOLIDARISER (LE LIMBE ET
birouri tehnice municipale. AGENT DES L’ALIDADE) – a uni, a solidariza (de
SERVICES PUBLICS - funcţionar în exemplu limbul şi alidada teodolitului
servicii publice. – a le face să se mişte împreună în
SEXAGÉSIMAL,-E,-AUX (adj) - jurul axei principale VV).
sexagesimal,-ă,-i,(-e) (Se dit d'une SOMME (f) ALGÉBRIQUE – sumă
numération à base soixante)L. SYSTÈME algebrică. (Résultat d’une addition
SEXAGÉSIMAL - sistem (de grade) algébrique).
sexagesimal. SOMMET (m) – vârf, capăt. (Le haut, la
S.I.G. (sigle du Système d’Information partie la plus élevée). LES SOMMETS DU
Géographique) – S.I.G, sigla pentru CHEMINEMENT – capetele drumuirii. LE
Sistem Informatic Geografic. (Base de S. D’UNE ÉMINENCE – vârful înălţimii. LE
données géographiques pour une S. D’UNE LIGNE – capătul unei linii. LES
région). SOMMETS D’UN POLYGONE – vârfurile
unui poligon. LES SOMMETS D’UN
48

TRIANGLE, D’UN POLYÈDRE - vârfurile des mesures). METTRE L’INSTRUMENT


unui triunghi, ale unui poliedru, etc. EN STATION EN A – a pune instrumentul
(points communs à deux côtés în staţia A. À PARTIR DE LA STATION A
consécutifs). – pornind de la staţia A (din staţia A). S.
SOUDER – a suda. ARRIÈRE – staţia din urmă, staţia înapoi.
SOUMETTRE – a supune. S. À UNE S. AVANT – staţia din faţă, cea care
DÉFORMATION – a deforma. ÊTRE urmează, staţia înainte. S. EXECUTÉE –
SOUMIS À DES ERREURS – a fi supus staţie în care s-au încheiat măsurătorile.
unor erori, a fi afectat de erori. S. PRINCIPALE – staţie principală.
SOUS-MULTIPLE (adj) – submultiplu STATION (f) TOTALE – staţie totală
(En mathématique – se dit d’un nombre electronică (Théodolite électronique +
contenu un nombre entier de fois dans IMEL).
un autre nombre). LES SOUS-MULTIPLES STATIONNER – a staţiona, a face staţie,
DU MÈTRE: le DÉCIMÈTRE, le în topografie: a măsura cu un
CENTIMÈTRE, le MILLIMÈTRE – instrument aflat într-un punct de staţie.
submultiplii metrului: decimetrul, (Opérer en un point, des mesures avec
centimetrul, milimetrul. un instrument. On emploie couramment
SOUS-SOL (m) – subteran. EN SOUS-SOL l’expression “stationner un point”). S.
– în subteran, în pământ. AU THÉODOLITE – a face staţie cu
SOUSTRACTION ou DIFFÉRENCE (f) teodolitul. S. UN POINT – a face staţie
– scădere, diferenţă (Opération notée – într-un punct. S. UN SOMMET – a face
(moins), inverse de l’addition, qui, deux staţie într-un vârf, sau într-un capăt de
nombres a et b étant donnés, consiste à linie.
trouver un nombre c, nommé STÉRÉOGRAPHIQUE (adj) –
différence, tel que a=b+c)L. stereografic. PROJECTION S. – proiecţie
SPHÈRE (f) – sferă (Surface fermée dont stereografică (PROJECTION S. DE
touts tous les points sont à la même SOMMET O – transformation ponctuelle
distance (rayon) d’un point intérieur qui, à un point M d’une demi-sphére de
apellé centre)L. sommet O, associe le point
SPHÉRICITÉ (f) DE LA TERRE – d’intersection de la droite OM et du
sfericitatea Pământului. plan équatorial)L.
SPHÉROÏDE (m) – sferoid ( Surface dont SUD (m) – sud (Celui des quatres points
la forme approche celle de la sphére)L. cardinaux qui est opposé au nord)L.
STABILITÉ (f) DES POINTS SUD-EST / SUD OUEST – sud-est / sud-
GÉODÉSIQUES – stabilitatea vest.
punctelor geodezice. STABILITÉ DU SUPERFICIE (f) – suprafaţă (Mesure de
POINT DE DÉPART/ DU REPÈRE – l’étendue, de la surface d’un corps,
stabilitatea punctului de pornire (în d’un terrain déterminé)L.v: SURFACE.
drumuire, de obicei)/ stabilitatea SUPÉRIEUR À – mai mare decât,
reperului. superior. (Qui surpasse les autres en
STADIA (f) ou MIRE (f) dimensions, en importance, en valeur;
HORIZONTALE/ VERTICALE – plus grand que; qui est situé au-dessus
stadie sau miră orizontală / verticală. de).
STADIA INVAR – miră de invar. SUPERPOSER – a suprapune (Poser l’un
STADIMÈTRE (m) – stadimetru au-dessus de l’autre).
(instrument dotat cu fire stadimetrice pe SUPERSTRUCTURE (f) – suprastructură
reticulul lunetei) (Instrument (Tout ce qui se superpose à quelque
permettant la mesure des distances). S. chose qui lui sert de base)L.
À AXE OPTIQUE HORIZONTAL ou SUPPORT (m) – suport, sprijin. S. D’UN
NIVEAU – stadimetru cu axa optică REPORT – suportul unei raportări,
orizontală, respectiv instrumentul de materialul (hârtie, calc, astralon, carton,
nivelment geometric dotat cu lunetă etc) pe care se face raportarea, desenul.
având fire stadimetrice pe reticul. S. STABLE – suport stabil,
STATION (f) ou POINT (m) DE nedeformabil.
STATION – staţie, punct de staţie. SUPPOSÉ, -E (adj) – presupus,-ă admis,-ă
(Point du terrain, repère ou non, où on (Admis, posé comme hypothèse)L.
a installé un instrument pour effectuer
49

SUPOSER – a presupune (Poser par COORDONNEES RECTANGULAIRES


hypothèse une chose comme établie)L. PLANES – sistem de coordonate
SUPOSITION (f) – presupunere, ipoteză rectangulare plane. S. DE LECTURE –
(Action d’admettre par hypothèse). dispozitiv de lectură (la instrumentele
SURFACE (f) – suprafaţă, arie (Partie, face topografice). S. QUELCONQUE DE
extérieure d’un corps, d’un liquide. En COORDINNÉES – sistem oarecare de
mathématique – ensemble des points de coordonate.
l’espace dont les coordonnées varient
continûment en fonction de deux
paramètres. Étendue plane; mesure de
cette étendue; synonime: AIRE)L. S. DE T
NIVEAU ZÉRO – suprafaţă de nivel zero,
de referinţă. S. PLANE DÉVELOPPABLE –
suprafaţă plană desfăşurabilă. S. TABLE (f) – 1. tabel (Ensemble de
RÉFLÉCHISSANTE – suprafaţă care données numériques présentées de
reflectă lumina. S. TERRESTRE – façon à pouvoir être facilement
suprafaţă terestră. consultées. Inventaire présenté sous
SURTOUT (adv) – mai ales, mai cu seamă, forme de liste ou de tableau et
îndeosebi. récapitulant un ensemble de
SURVEILLER – a urmări, a supraveghea. S. renseignements)L. T. DES MATIÈRES –
LE COMPORTEMENT D’UNE Tablă de materii. T. DE VALEURS
CONSTRUCTION (DANS LE TEMPS) – a NATURELLES DE FONCTIONS
urmări comportarea unei construcţii (în TRIGONOMÉTRIQUES – tabel de valori
timp), a determina deplasările unei naturale ale funcţiilor trigonometrice. T.
construcţii. NUMÉRIQUE – tabel numeric (tabelă).
SUSCEPTIBLE (adj) – apt, capabil de, în Voir: TABLEAU. 2. masă (Meuble
stare de. composé d’un plateau horizontal posé
SYMÉTRIE (f) – simetrie sur un ou plusieurs pieds). T.
(Correspondence de position de deux TRAÇANTE – masă trasantă (de desen).
ou de plusieurs éléments par rapport à T. TRAÇANTE AUTOMATIQUE DE
un plan médian, à un point)L. DESSIN – masă automată de desen.
SYSTÉMATIQUE (ERREUR) – (eroare) TABLEAU (m) – tabel, tablou de date, de
sistematică. informaţii. Syn.TABLE, CARTOUCHE
SYSTÈME (m) – sistem (Combinaison TACHÉOMÈTRE (m) – instrument
d’éléments réunis de manière à former possédant les fonctions du théodolite,
un ensemble)L. S. DE COORDONNÉES – plus un procédé de mesure de distances
sistem de coordonate (S.C.). S.C. (stadimétrique, électronique, optique,
GÉOGRAPHIQUES / POLAIRES – sistem etc). T. ÉLECTRONIQUE – tahimetru
de coordonate geografice / carteziene electronic. T. AUTORÉDUCTEUR –
sau rectangulare plane / polare. S. tahimetru autoreductor. T. ÉLECTRO-
TRIDIMENSIONNEL – sistem tridimen- OPTIQUE (T.É.O.) – tahimetru
sional. SYSTÈME DE PROJECTION – electrooptic (t.e.o.); T.É.O. MODULAIRE
sistem de proiecţie (Correspondence – t.e.o. modular (L’instrument de
mathématique ponctuelle, continue et mesure électronique des longueurs –
généralement biunivoque entre les points I.M.E.L. – est indépendent du
d’un ellipsoïde de référence ou d’une partie théodolite). T.É.O. INTEGRÉ – t.e.o.
de cet ellipsoïde et les points du plan. On integrat (Ne permettant pas la
distingue essentiellement “les projections séparation phisique du théodolite et de
conformes” qui conservent les angles et “les l’I.M.E.L.); T. ÉLECTRONIQUE COMPACT
projections équivalentes” qui conservent (LA STATION TOTALE) – staţia totală
les surfaces). SYSTÈMES DE PROJEC- (Théodolite électronique + I.M.E.L. +
TION CYLINDRIQUES / CONIQUES / ordinateur). Voir: DISTANCEMÈTRE.
STÉRÉOGRAPHIQUES – sisteme de TACHÉOMÉTRIE (f) – tahimetrie
proiecţie cilindrice / conice / (Méthode de levé des plans avec le
stereografice. S. CENTÉSIMAL / tachéomètre)L. T. STADIMÉTRIQUE (T. À
SEXAGÉSIMAL – sistem centezimal / FILS STADIMÉTRIQUES) /
sexagesimal (de grade). S. DE
50

PARALLACTIQUE / À DOUBLE IMAGE / À s’emboîtent et coulissent les uns dans


DIAGRAMME / TÉLÉMÉTRIQUE/ les autres)L.
LOGARITHMIQUE, etc – tahimetrie TELLUROMÈTRE (m) – telurometru,
stadimetrică / paralactică / cu refracţie / radiotelemetru (Appareil mesurant les
cu diagramă / telemetrică / logaritmică, distances (longueurs) avec les ondes
etc. radio).
TALON (m) – talon, bază. T. DE MIRE DE TEMPÉRATURE (f) – temperatură.
NIVELLEMENT – baza, talpa mirei de TEMPS (m) – timp. TEMPS DE PARCOURS
nivelment. T. DE L’ÉCHELLE D’UNE ONDE – timp de parcurs al unei
GRAPHIQUE – talonul scării grafice. unde.
TALWEG – voir THALWEG TENDRE – a întinde (Tirer et tenir dans un
TAMBOUR (m) MICROMÉTRIQUE – état d’allongement). TENDRE LE RUBAN
tambur, şurub micrometric. (LA ROULETTE) – a întinde (pe sol)
TANGENT,-E (adj) – tangent,-ă (Qui a un panglica (ruleta).
point commun avec une courbe ou une TENEUR (m) DE CARNET – în echipă,
surface, sans le couper – DROITE cel care scrie în carnetul de teren.
TANGENTE À UN CERCLE; PLAN TENIR – a ţine (Avoir à la main, avec
TANGENT À UNE SURFACE EN UN soi)L. TENIR VERTICALEMENT (LA MIRE)
POINT – plan contenant les tangentes à – a ţine (mira) în poziţie verticală.
toutes les courbes tracées sur la surface TENSION (f) – tensiune, întindere cu o
et passant par ce point)L. anumită forţă (Traction exercée sur une
TANGENTE (f) – tangentă. substance souple ou élastique; état qui
TASSEMENT (m) – tasare (Action de en résulte)L. T. CONSTANTE – întindere
tasser, de se tasser)L. cu o forţă constantă.
SE TASSER – a se tasa (S’affaiser sur soi- TERRAIN (m) – teren (Espace de terre
même par son propre poids)L. considéré du point de vue de sa nature,
TECHNICIEN (m) – tehnician. T. DU de sa structure, de son relief)L. SUR LE
BÂTIMENT / DES TRAVAUX PUBLICS – TERRAIN – pe teren. T. À CREUSER –
tehnician constructor / care lucrează în teren de excavat (pentru excavat, în
domeniul lucrărilor publice – la care se fac excavaţii). T. À NIVELER –
drumuri, poduri, etc. teren de nivelat. MAUVAIS T. – teren
TECHNIQUE (f) – tehnică (Ensemble des necorespunzător, prost. T. À FORTE
procédés et des méthodes d’un art, d’un DÉPRESSION – râpos. T. BROUSSAIEUX
métier, d’une industrie)L. – teren mărăcinos. T. CAILLANTEUX –
ENSEIGNEMENT T. – învăţământ tehnic. teren pietros. T. DUR – teren dur, rocă
T. DE POINT – tehnică de vârf. tare. T. NORMAL/ HORIZONTAL/ INCLINÉ
TEINTES (NUANCES) DE COULEURS – teren normal, obişnuit/ orizontal/
– tente, nuanţe de culori. înclinat, în pantă. T. À PENTE
TÉLÉDÉTECTION (f) – teledetecţie RÉGULIÈRE/ IRRÉGULIÈRE – teren cu
(Technique d’étude de la surface pantă regulată/ cu pantă neregulată. T.
terrestre par analyse d’images PLAT – teren plat.
provenant d’avions ou de satellites)L. TERRASSE (f) - terasă, amenajare de
TÉLÉMÈTRE (m) – telemetru (Appareil teren în trepte.
de télémétrie)L. TÉLÉMÈTRE TERRE (f) – pământ. Cu majusculă –
ÉLECTRONIQUE – telemetru electronic. planeta Pământ (Planète du Système
TÉLÉMÉTRIE (f) – telemetrie (Mesure solaire habitée par l’homme)L.
des distances par des procédés SCIENCES DE LA TERRE – ştiinţele
acoustiques, optiques, radioélectriques, Pământului (Sciences qui ont pour objet
ou par réflection d’un faisceau laser)L. l’origine, la nature et l’évolution du
TÉLÉOBJECTIF (m) – teleobiectiv globe terrestre – Géochimie,
(Objectif de distance focale longue, Géophisique, Géologie, etc.)L.
ayant un tirage court qui le rend TÊTE (f) – cap. TÊTE DU TRÉPIED – partea
compact, utilisé pour les visées superioară a trepiedului, pe care se
éloignées). aşează instrumentul de măsură.
TÉLESCOPIQUE (adj) – telescopic (Se
dit d’un objet dont les éléments
51

THALWEG ou TALWEG (m) – firul TOPOMÉTRIE (f) – topometrie


văii, talveg (Ligne joignant les points (Ensemble des opérations effectuées sur
les plus bas du fond d’une vallée)L. le terrain pour la détermination
THÉODOLITE (m) – teodolit (Instrument métrique des éléments d’une carteL.
topographique permettant la mesure des Phase d’un lever topographique ou
angles verticaux et horizontaux). T. À d’un implantation qui fournit ou utilise
AFFICHAGE NUMÉRIQUE – teodolit cu les valeurs numériques de tous les
afişaj numeric. T. DE CHANTIER ou DE éléments planimétriques et
MOYENNE PRÉCISION – teodolit de altimétriques. Technique de lever ou
şantier, de precizie medie. T. DE d’implantation à grande ou très grande
PRÉCISION – teodolit de precizie. T. échelle).
ÉLECTRONIQUE – teodolit electronic. TOPONYMIE (f) – toponimie.
THÉORÈME (f) DE PYTHAGORE – TORE (m) – tor (Surface de révolution
teorema lui Pitagora. engendrée par un cercle tournant autour
THÉORIE (f) – teorie (Connaissance d’une droite située dans son plan et ne
spéculative, idéale, indépendante des passant pas par son centre; solide limité
applications)L. LA THÉORIE DES par cette surface)L.
ERREURS – Teoria erorilor de TORIQUE (adj) – toric,-ă (Qui à la forme
măsurare. d’un tor). NIVELLE TORIQUE – nivelă
THÉORIQUE (adj) – teoretic (Qui torică.
appartient à la théorie)L. TOUFFE (f) – tufă, tufiş (Ensemble de
THÉORIQUEMENT (adv) – în mod brins, de petits végétaux, de poils, etc.,
teoretic (De façon théorique). naturellement disposés très près les uns
THERMOMÈTRE (m) – termometru des autres)L.
(Instrument destiné à mesurer la TOUR (f) – turn, clădire înaltă (1. Bâtiment
température)L. ou corp de bâtiment nettement plus haut
TOLÉRANCE (f) – toleranţă (Écart que large. 2. Toute construction en
acceptable sur certaines grandeurs – hauteur). IMEUBLE-TOUR – bloc-turn.
dimmensions, masse, fréquence,etc.)L. TOUR (m) – tur, contur (Action de
Syn.: ERREUR MAXIMUM ADMISSIBLE. parcourir entièrement le pourtour de; 2.
TOLÉRANCE DE FERMETURE Pourtour, bord de quelque chose)L. T.
ANGULAIRE/ LONGITUDINALE/ D’HORIZON – tur de orizont. DEMI-T. –
TRANSVERSALE/ PLANIMÉTRIQUE/ jumătate de turaţie.
ALTIMÉTRIQUE – toleranţă de închidere TOURILLON (m) – fus, bulon (în
unghiulară/ longitudinală/ transversală/ construcţia de maşini). (Organe
planimetrică/ altimetrică, etc. mécanique de révolution, utilisé comme
TOPOGRAPHE (m) – topograf (Spécialiste en guide de mouvement circulaire. 2.
topografie)L. Voir ARPENTEUR, Chacun des pivots fixés de part et
TOPOMÈTRE, GÉOMÈTRE. d’autre du tube d’un canon – ou d’une
TOPOGRAPHIE (f) – topografie (1. lunette – et grace auxquels il repose sur
Science et technique de représentation l’affût et peut se déplacer sur un plan
sur un plan des formes du terrain avec vertical). L’AXE DES TOURILLONS – axa
les détails naturels ou artificiels qu’il secundară a teodolitului.
porte. 2. Disposition, relief d’un lieu)L. TOURILLONEMENT (m) –
v.: TOPOMÉTRIE. T. GÉNÉRALE – neperpendicularitatea dintre axa
topografie generală. T. APPLIQUÉE EN principală VV a teodolitului şi axa
BÂTIMENT ET TRAVAUX PUBLICS/ AUX secundară OO (Défaut de
LEVERS URBAINS – (topografie perpendicularité de l’axe des tourillons
inginerească), topografie aplicată în avec l’axe principal).
lucrările de construcţie / în urbanism. T. TOURNER – a roti, a întoarce (Changer
MINIÈRE – topografie minieră. d’orientation par un déplacement
TOPOGRAPHIQUE (adj) – topografic circulaire)L. T. VERS – a întoarce spre.
(Relatif à la topographie)L. FAIRE T. DE – a roti (aparatul, de ex.)
TOPOMÈTRE (m) – topometru cu. T. AUTOUR D’UN AXE – a roti în
(Spécialiste en topométrie). v.: jurul unei axe. T. LA LUNETTE SUR LA
TOPOGRAPHE. DROITE – a roti luneta spre dreapta. T.
UN TAMBOUR – a roti un şurub. T. D’UN
52

DEMI-TOUR – a roti cu o jumătate de coordonatelor polare în coordonate


turaţie. rectangulare.
TOUT AU PLUS – cel mult. TRANSLATION (f) – translaţie (Action
TRAÇAGE, TRACEMENT, de transferer d’un lieu dans un autre. En
IMPLANTATION (m) – trasare mathématique: transformation
(Action de tracer)L. ponctuelle associant à tout point M un
TRACÉ (m) – traseu, traiectorie. point Ml tel que le vecteur MMl soit
TRACÉ,-E (adj) – trasat,-ă. constant)L. T. VERTICALE DES
TRACER – a trasa (pe un desen sau pe REPÈRES AU SOL – transmiterea la sol
teren), a trasa pe teren punctele din a reperilor.
proiect. T. AU CRAYON – a trasa cu TRANSMETTRE UNE DONNÉE – a
creionul. T. UNE PERPENDICULAIRE/ transmite o dată.
UN TRAIT – a trasa o perpendiculară / o TRANSMISSION (f) (TRANSPORT)
trăsătură, un semn. Syn. IMPLANTER (m) DES GISEMENTS – transmite-
(Matérialiser le tracé d’un ouvrage à rea orientărilor din aproape în aproape.
construir; marquer l’emplacement de). TRANSPOSER - a transpune (Mettre une
TRACEUR (adj; m) – trasor; care trasează; chose á une place autre qu’elle occupe
aparat de desen automat (adj. – Qui ou qu’elle doit occuper)L. T. EN TERRAIN
trace, qui laisse des traces; nom m. – - a transpune, a aplica în teren, pe teren.
Ouvrier qui trace; Dispositif, appareil TRAVAIL (m) - lucrare, muncă,
représentant sous forme de dessins des funcţionare. TRAVAUX DE TERRAIN /
informations, des résultats de calcul)L. BUREAU - lucrări de teren /de birou.
T. RAPIDE – trasor rapid. TRAVAUX COURANTS - lucrări curente.
TRAIT (m) – trăsătură, linie, liniuţă (Ligne TRAVAUX DE CHANTIER - lucrări de
tracé sur une surface quelconque)L. T. şantier. TRAVAUX TOPOGRAPHIQUES -
DE COULEUR – semn, trăsătură, linie de lucrări topografice. TRAVAUX PUBLICS
culoare. T. DE NIVEAU – semn de nivel. ET BÀTIMENTS = GÉNIE CIVIL - lucrări de
T. HORIZONTAL/ VERTICAL – trăsătură artă şi clădiri = construcţii civile.
orizontală/ verticală. T. ou FIL TRAVERSER - a traversa (Passer ďun
RÉTICULAIRE – fir reticular. T. (FIL) côté à l'autre.)L.
NIVELEUR ou MÉDIAN – fir nivelor. À TRAVERS LA LUNETTE (VOIR À... )
TRAITS (FILS) STADIMÉTRIQUES – fire – (a privi) prin 1unetă (de-a lungul
stadimetrice. TRAITS SYMÉTRIQUES – lunetei).
trăsături, semne simetrice. TRÉPIED (m) - trepied (Support ou siège
TRAITEMENT (m) DES DONNÉES – à trois pieds)L. T. Á ROTULE - Trepied cu
prelucrarea datelor. cap sferic; T. Á JAMBES RIGIDES/
TRAITER – a trata, a vorbi despre, a se COULISSANTES - trepied cu picioare
ocupa de. T. COMME – a trata ca (ex.. fixe / culisante.
traiter comme erreur accidentale – a TRIANGLE (m) - triunghi (Polygone à
trata ca eroare accidentală o anumită trois côtés). T. RECTANGLE / ISOSCÈLE /
defecţiune). ÉQUILATÉRAL - triunghi dreptunghic
TRAJET (m) – traseu, traiect. LE TRAJET /isoscel /echilateral. TRIANGLES EGAUX
DU FAISCEAU LUMINEUX – traseul /SEMBLABLES - triunghiuri egale
razelor luminoase (al fasciculului de /asemenea. T. D'ERREURS - triunghi de
raze). eroare. T. À VIS CALANTES ou EMBASE -
TRANCHE (f) – felie, bucată. LES ambază. TRIANGLES ACCOLÉS -
TRANCHES D’UN PASTÈQUE – feliile triunghiuri alăturate.
unui pepene (referitor la fusele Gauss în TRIANGULATION ( f) - triangulaţie
proiecţia Gauss). (Partage d'une surface terrestre en un
TRANCHÉE (f) – şanţ, tranşee. T. réseau de triangles, pour mesurer une
PROFONDE – şanţ adânc. T. POUR LA ligne géodésique ou pour dresser la carte
POSE DES CANALISATIONS – şanţ d'une région)L. POINTS DE T. - puncte de
pentru pozarea reţelelor tehnice edilitare. triangulaţie. T. COMPLÉMENTAIRE -
TRANSFORMATION (f) – transformare. triangulaţie complementară. T.
LA T. DES COORDONNÉES POLAIRES GÉODÉSIQUE - triangulaţie geodezică.
EN RECTANGULAIRES – transformarea TRILATÉRATION (f) - trilateraţie.
53

TRONÇON (m) - tronson (Partie d'un valoare numerică. V. OBTENUE EN C.G.


tout)L. DÉCOMPOSER UNE DISTANCE EN et C.D. - valoare obţinută în poziţia I şi în
TRONÇONS - a descompune o distanţă poziţia a II-a a lunetei. VALEURS
(lungime) în tronsoane. NATURELLES DES FUNCTIONS
TUBE (m) - tub. TUBES DE LA LUNETTE - TRIGONOMÉTRQUES - valorile naturale
tuburile lunetei. ale funcţiilor trigonometrice.
TUNNEL (m) - tunel (Galerie souterraine VALLOIR - a valora, a face. LA CIRCON-
de grande section, donnant passage à FÉRENCE VAUT 360 degrès / 400 grades
une voie de communication)L. - circumferinţa are 360o/400g.
VARIATION (f) DE PENTE - variaţia
pantei.
VARIER AVEC - a varia după, a varia cu.
U VECTEUR (m) – vector. VECTEUR DE
CORRECTION / DE FERMETURE D’UN
CHEMINEMENT – vector de corecţie / de
ULTÉRIEUREMENT (adv) - ulterior, închidere al unei drumuiri.
după aceea, mai apoi. VERGER (m) - 1ivadă (Terrain planté
ULTIME (adj) - ultim, final. d'arbres fruitiers)L.
UNITÉ (f) - unitate; unitate de măsură; VÉRIFICATION (f) - verificare, control.
etalon (Grandeur finie prise comme Syn. CONTRÔLER (Action de vérifier, de
terme de comparaison avec des contrôler quelque chose).
grandeurs de même espèce. Les nombres VÉRIFIÉ,-E – verificat,-ă. RÉSULTAT
qui résultent de ces comparaisons VERIFIÉ / NON VERIFIÉ - rezultat verificat /
donnent les mesures de ces grandeurs)L. neverificat.
UNITÉS DE MESURE - unităţi de măsură. VÉRIFIER - a verifica (S'assurer que
URBAIN,-E (adj) - urban, orăşenesc (De la quelque chose est exact. V. UN RÉGLAGE
ville; qui fait, preuve d'urbanité)L. - a verifica un reglaj.
URBANISME (m) - urbanism, urbanistică VERNIER (m) - vernier (Dispositif de
(Science et technique de la construction mesure joint à une échelle rectiligne ou
et de l'aménagement des circulaire et dont l'emploi facilite la
agglomérations, villes et villages)L. lecture des fractions de division)L.
URBANISTE (m,f) - urbanist,-ă THÉODOLITE À V. - teodolit cu vernier.
(Spécialiste en urbanisme ). VERNIS (m) - lac, vopsea foarte lucioasă.
USAGE (m.) - folosinţă, întrebuinţare Syn. Syn. LAQUE.
UTILISATI0N, EMPLOI. VERSANT (m) – versant, perete muntos.
USAGÉ,-E (adj) - folosit,-ă; uzat,-ă. VERTICAL,-E, -AUX (adj) - vertical,-ă,-
USAGER ou UTILISATEUR (m) i(e.) (Qui suit la direction du fil à plomb,
utilizator; persoană care foloseşte ceva. de la pesanteur)L.
UTILISATION (f) - v. USAGE. VERTICALE (f) - linia verticală (1.
UTILISER - a utiliza, a folosi. Direction de la pesanteur, matérialisée
par un fil à plomb. 2. Droite verticale )L.
V. DU POINT - verticala punctului. À LA V.
DE - pe verticală.
V VERTICALITÉ (f) - verticalitate (État de
ce qui est vertical)L.
VIADUC (m) - viaduct (Pont de grande
VALABLE (adj) – valabil. LE PROCÉDÉ longueur, généralement à plusieurs
EST VALABLE - procedeul este valabil. arches, permettant le franchissement
VALEUR (f) - valoare (En matématique: d'une vallée, par une route ou une voie
l'une des déterminations possibles d'un ferré )L.
élément variable)L. V. ABSOLUTE / VIGNOBLE (m) - vie (Territoire planté de
RELATIVE - valoare absolută /relativă. V. vignes)L.
APPROCHÉE - valoare apropiată. V. VIRGULE (f) - virgulă (1. Signe de
EXACTE - valoare exactă. V. INCONNUE - ponctuation “,” servant à séparer les
valoare necunoscută. V. MESURÉE - divers membres d'une phrase. 2. Signe
valoare măsurată. V. NUMÉRIQUE -
54

qui sépare la partie entière et la partie V. DE COMMUNICATION - cale de


décimale d'un nombre décimal)L. comunicaţie. V. FERRÉE ou CHEMIN DE
VIS (f) - şurub (Tige cylindrique, en FER - cale ferată.
général métallique, à tête la plus souvent VOIRIE (f) - cale de comunicaţie (de orice
aplatie, et dont la surface porte une tip). (Ensemble du réseau de voies de
saillie hélicoidale destinée à s'enfoncer communication terrestres, f1uviales,
en tournant. V. DE RAPPEL - vis tournant maritimes, et aériennes appartenant au
entre deux points fixes et servant à domaine public)L. V.R.D.=VOIRIES ET
amener ou à reculer un objet dont elle SES RÉSEAUX DIVERS - căi de
est so1idaire)L. V. CALANTES ou V. DE comunicaţii şi diversele lor reţele
CALAGE - şuruburi de calare. V. DE tehnice edilitare. OPÉRATIONS DE
BASCULEMENT - şurub de basculare. V. VOIRIE - lucrări asupra căilor de
DE BLOCAGE - şurub de blocare. V. comunicaţii, constând în lărgirea celor
D'ASSEMBLAGE DES DEUX BRANCHES existente şi deschiderea altora noi.
DE CHAQUE PIED DU TRÉPIED - şuruburi (0pérations concernant l'élargissement
de asamblare ale celor două părţi ale de voies existantes et l'ouverture de
piciorului trepiedului. V. DE FIXATION voies nouvelles).
DU THEODLITE SUR LE TREPIED - şurub VOLUME DE TERRES (CUBATURE) -
de prindere a teodolitului de trepied. V. volum de terasamente, cubatură.
DE MOUVEMENT LENT (FIN) ou V. DE VOYANT (m) - ţintă de vizare. V. À PIVOT
FINE POINTÉE - şurub de mişcare fină - ţintă de vizare cu pivot pentru centrare.
sau de vizare fină (de punctare). V. D'UNE STADIA - ţintă de vizare pe
VISÉE (f) - viză, vizare (Action de diriger miră. VOYANTS SYMÉTRIQUES - ţinte
la lunette vers un point topographique). simetrice.
V. À FORTE INCLINAISON - viză foarte VUE (f) - vedere. À VUE - din vedere, din
înclinată. V. ARRIÉRE / AVANT - viză ochi. VUE EN PLAN - vedere în plan.
înapoi / înainte. V. PRÉALABLE /
DÉFINITIVE - vizare provizorie,
aproximativă / definitivă. V. ASCEN-
DANTE / DESCENDANTE - viză ascen-
dentă / descendentă. V. LONGUE /
Z
COURTE - viză lungă / scurtă, apropiată.
VISÉES CONCOURANTES - vize con-
ZÉNITH (m) – zenit.
curente. VISÉES D’INTERSECTION - vize
ZÉNITHAL (adj) – zenital.
de intersecţie. VISÉES RÉCIPROQUES –
ZÉRO (m) - zero (1. L’élément neutre pour
vize reciproce. VISÉE DE SITE - viză
l'addition des nombres. 2. Symbole
paralelă cu linia terenului. V. EN C.G. et
numérique, noté 0, qui indique, dans
C.D. - vizare în cele două poziţii ale
l'écriture positionnelle des nombres,
lunetei. V. HORIZONTALE / VERTICALE - l'absence d'unités du rang où il figure).
viză orizontală / verticală.
ZÉRO DE LA GRADUATION - originea
VISER - a viza (Diriger la lunette vers un
gradaţiei. LA REMISE À ZÉRO - aducerea
point topographique). V. AVEC LE TRAIT
la zero, punerea la zero a unui
NIVELEUR - a viza cu firul nivelelor. V. instrument de măsură.
LES EXTRÉMITÉS DE LA MIRE - a viza ZIGZAG (m) - zigzag (Ligne brisée
capetele mirei. V. UN JALON / PIQUET - a formant des angles alternativement
viza un jalon / un ţăruş. V. UN POINT - a saillants et rentrants)L.
viza un punct. ZONE (f) - zonă, porţiune. (Étendue de
VISEUR (m) – vizor (Dispositif optique terrain, espace d'une région, d'une ville,
servant à viser). V. NADIRO-ZÉNITHAL / etc., définis par certains caractéristiques)L.
ZÉNITHAL – vizor nadiral-zenital / zenital. Z. À LEVER - zonă pe care se realizează o
VISQUEUX,-EUSE (adj) – vâscos, ridicare topografică. EN Z. URBAINE - în
vâscoasă (De consistence pâteuse, ni
zonă urbană. Z. À FORTE DENSITÉ BÂTIE
liquide, ni solide; gras, gluant)L.
- zonă intens construită. Z. DES TRAVAUX -
VOIE (f) - cale (Chemin, parcours suivi
zonă pe care se efectuează lucrările. Z.
pour aller d'un point à un autre). V.
LIMITÉE EN SURFACE - zonă de
PUBLIQUE – cale publică, drum, stradă. suprafaţă limitată.

Vous aimerez peut-être aussi