Vous êtes sur la page 1sur 12

LE VERBE

Ier groupe - terminaţia –er: -manger


-se promener

IIe groupe - terminaţia –ir: - finir


- bâtir
*la persoanele I, II, III plural, la indicativ prezent apare grupul “iss” înaintea terminaţiilor

IIIe groupe - terminaţia - ir: - sortir


- partir
- oir: - savoir
- pouvoir
- vouloir
- voir
- avoir
- re: - prendre
- lire
- être

Les temps

Mode indicatif

Le présent

La verbele de grupa I se îndepărtează terminaţia “-er” de la infinitiv şi se adaugă


următoarele terminaţii: -e, -es, -e, -ons, -ez, -ent.
Ex: ENTRER
J’entre
Tu entres
il/elle entre
nous entrons
vous entrez
ils/elles entrent

La verbele de grupa a II-a se îndepărtează terminaţia “-ir” de la infinitiv şi se adaugă: -is,


-is, -it, -issons, -issez, -issent.
Ex: FINIR
Je finis
Tu finis
il/elle finit
nous finissons
vous finissez
ils/elles finissent
La verbele de grupa a III-a:
- există o categorie de verbe care au terminaţiile exact ca la grupa I (se îndepărtează
terminaţia “-ir” de la infinitiv şi se adaugă terminaţiile grupei I)
Ex: cueillir, accueillir, tressaillir, offrir, ouvrir, souffrir, couvrir, découvrir
OUVRIR
J’ouvre
Tu ouvres
il/elle ouvre
nous ouvrons
vous ouvrez
ils/elles ouvrent
- al doilea tip de terminaţii este: -x, -x, -t, -ons, -ez, -ent
Ex: vouloir, pouvoir, valoir
POUVOIR
Je peux
Tu peux
il/elle peut
nous pouvons
vous pouvez
ils/elles peuvent
- al treilea tip de terminaţii este: -s, -s, -t, -ons, -ez, -ent
Ex: voir, lire, écrire, mettre, dire, faire, savoir
FAIRE → acest verb cât şi verbele dire şi être are forme deosebite la persoana a II-a
plural unde terminaţia este “-es” în loc de “-ez” iar la faire şi être la persoana
a III-a plural terminaţia este “-ont” în loc de “-ent”
Je fais
Tu fais
il/ elle fait
nous faisons
vous faites
ils/elles font
- al patrulea tip de terminaţii este: -s, -s, -d, -ons, -ez, -ent.
Ex: prendre, apprendre, comprendre, entendre, tendre, attendre, prétendre
PRENDRE
Je prends
Tu prends
il/elle prend
nous prenons
vous prenez
ils/elles prennent
- al cincilea tip de terminaţii este: -s, -s, -c, -ons, -ez, -ent.
Ex: vaincre, convaincre
VAINCRE
Je vaincs
Tu vaincs
il/elle vainc
nous vainquons
vous vainquez
ils/elles vainquent

L’imparfait

Se formează prin îndepărtarea terminaţiei “-ons” de la persoana I plural indicativ prezent,


adăugându-se terminaţiile: -ais, -ais, -ait, -ions, -iez, -aient.
PARLER
Je parlais
Tu parlais
il/elle parlait
nous parlions
vous parliez
ils/elles parlaient
Există o singură excepţie în alcătuirea imperfectului: verbul être care are radicalul “ét” la
care primeşte terminaţiile de imperfect.
J’étais
Tu étais
il/elle était
nous étions
vous étiez
ils/elles étaient

Le futur simple

La verbele regulate, la infinitiv se adaugă terminaţiile: -ai, -as, -a, -ons, -ez, -ont.
ENTRER (gr I) FINIR (gr II) SORTIR (gr III)
J’entrerai Je finirai Je sortirai
Tu entreras Tu finiras Tu sortiras
il/elle entrera il/elle finira il/elle sortira
nous entrerons nous finirons nous sortirons
vous entrerez vous finirez vous sortirez
ils/elles entreront ils/elles finiront ils/elles sortiraient
Verbele neregulate au un radical special la care se adaugă terminaţiile de viitor.
- Ier groupe – aller → ir - j’irai
- envoyer → enverr – j’enverrai
- IIIe groupe - avoir → aur – j’aurai
- être → ser – je serai
- savoir → saur – je saurai
- devoir → devr – je devrai
- recevoir → recevr – je recevrai
- apercevoir → apercevr – j’apercevrai
- décevoir → décevr – je décevrai
- concevoir → concevr – je concevrai
- mourir → mourr – je mourrai
- faire → fer – je ferai
- pouvoir → pourr – je pourrai
- voir → verr – je verrai
- vouloir → voudr – je voudrai
- faloir → faudr – je faudrai
- pleuvoir→ pleuvr – il pleuvra
- venir → viendr – je viendrai
- tenir → tiendr – je tiendrai
- obtenir → obtiendr – j’obtiendrai
- cueillir → cueiller – je cueillerai
- accueillir → accueiller – j’accueillerai
- courir → courr – je courrai
Verbele de grupa a III-a terminate în “re” pierd “e”-ul final atunci când primesc
terminaţiile de viitor. Ex: PRENDRE → je prendrai

Le passé composé

Se formează din verbul auxiliar AVOIR sau ÊTRE la prezent şi participiul trecut al
verbului de conjugat.
*verbele pronominale şi cele intranzitive (de mişcare) au ca auxiliar verbul être
Ex: j’ai mangé
je suis parti
je me suis lavé

Le participe passé

La verbele de grupa I se îndepărtează terminaţia “-er” de la infinitiv şi se adaugă un “é”.


Ex: manger → mangé
chanter → chanté
aller → allé
La verbele de grupa a II-a se îndepărtează terminaţia “-ir” de la infinitiv şi se adaugă “i”.
Ex: finir → fini
choisir → choisi
réussir → réussi
La verbele de grupa a III-a sunt 5 tipuri de terminaţii:
- é : être → été
naître → né
- u : voir → vu
avoir → eu
vouloir → voulu
pouvoir → pu
savoir → su
devoir → dû
pleuvoir → plu
plaire → plu
lire → lu
rendre → rendu
venir → venu
se souvenir → souvenu
tenir → tenu
- s : mettre → mis
prendre → pris
acquérir → acquis
- t : faire → fait
écrire → écrit
mourir → mort
ouvrir → ouvert
offrir → offert
-i : sortir → sorti
partir → parti
mentir → menti

Le plus-que-parfait

Se formează din imperfectul auxiliarului avoir sau être şi participiul trecut al verbului de
conjugat.
Ex: j’avais écrit (eu scrisesem)
j’étais venu (eu venisem)

Le passé simple

La verbele de grupa I – de la infinitivul verbelor se îndepărtează terminaţia “-er” şi la


radicalul rămas se adaugă terminaţiile: -ai, -as, -a, -âmes, -âtes, -èrent.
Ex: je parlai
je me promenai
La verbele de grupa a II-a – de la infinitivul verbelor se îndepărtează terminaţia “-ir” şi la
radicalul rămas se adaugă terminaţiile: -is, -is, -it, -îmes, -îtes, -irent.
Ex: je finis
je me divertis
La verbele de grupa a III-a avem 3 tipuri de terminaţii:
→ -ins, -ins, -int, -înmes, -întes, -inrent
Aceste terminaţii sunt specifice doar pentru 2 verbe: venir şi tenir (şi compuşii lor)
→ -is, -is, -it, -îmes, -îtes, -irent
Aceste terminaţii sunt specifice verbelor al căror participiu se termină în “i”.
Ex: partir, dire, sortir, mentir
→ -us, -us, -ut, ûmes, -ûtes, urent
Aceste terminaţii sunt specifice verbelor al căror participiu se termină în “u”.
Ex: vouloir, avoir, connaître, croire, devoir
Excepţii: être (je fus, tu fus, il fut, nous fûmes, vous fûtes, ils furent)
voir (je vis, tu vis, il vit, nous vîmes, vous vîtes, ils virent)
attendre (j’attendis)
entendre (j’entendis)
craindre (je craignis)
peindre (je peignis)
joindre (je joignis)
écrire (j’écrivis)
naître (je naquis)
mourir (je mourus)
faire (je fis)
offrir (j’offris)
souffrir (je souffris)
ouvrir (j’ouvris)
couvrir (je couvris)
découvrir (je découvris)
s’asseoir (je m’assis)
rendre (je rendis) (şi toţi compuşii săi)
déduire (je déduisis) (verbele terminate în “-duire” au această formă)
vaincre (je vainquis)
tendre (je tendis)

Le passé récent I

Se formează din prezentul verbului venir + prepoziţia de + infinitivul verbului de


conjugat.
Nu există în limba română de aceea se traduce cu perfectul compus însoţit de: tocmai, de-
abia, abia, recent, acum, adineaori, cu puţin timp în urmă, de puţin timp, acum câteva
minute.
El arată o acţiune care s-a încheiat cu puţin timp înainte de momentul vorbirii.
Ex: Eu acum am ajuns de la şcoală.
Je viens d’arriver de l’école.

Le passé récent II

Se formează din imperfectul verbului venir + prepoziţia de + infinitivul verbului de


conjugat.
Nu există în limba română de aceea se traduce cu mai mult ca perfectul însoţit de: tocmai,
de-abia, abia, recent, acum, adineaori, cu puţin timp în urmă, de puţin timp, acum câteva
minute.
El arată o acţiune care s-a încheiat de curând faţă de o altă acţiune din trecut.
Ex: Eu tocmai ascultasem acea melodie când el m-a strigat.
Je venais d’écouter cette mélodie-là quand il m’a appelé.

Le futur antérieur

Se alcătuieşte din viitorul simplu al auxiliarelor avoir sau être şi participiul trecut al
verbului de conjugat.
Ex: j’aurai écrit (eu voi fi scris)
je me serai promené
Le passé antérieur

Se formează din perfectul simplu al auxiliarelor avoir sau être si participiul trecut al
verbului de conjugat.
Nu există în limba română. Se traduce cu perfectul compus. Acest timp apare în
subordonata temporală marcând raport de anterioritate faţă de propoziţia principală care
are verbul la perfect simplu.
Ex: Mă uitai la TV de îndată ce am intrat în casă.
Je regardai la télé aussitôt que je fus entré dans la maison.

Mode subjonctif (conjunctiv)

Le présent

Se formează astfel: de la indicativul prezent al verbelor, de la persoana a III-a plural se


îndepărtează terminaţia “-ent” şi se adaugă terminaţiile: -e, -es, -e, -ions, -iez, -ent.
Subiectul este precedat de conjuncţia “que” echivalentul conjuncţiei “să” din româneşte.
Ex: que je me promène
que je finisse
que je parte
Verbele neregulate pot avea radicali speciali la care să adauge terminaţiile sau pot
schimba radicalii în timpul conjugării.
Verbele neregulate la grupa I:
ALLER ENVOYER
que j’aille que j’envoie
que tu ailles que tu envoies
qu’il aille qu’il envoie
que nous allions que nous envoyions
que vous alliez que vous envoyiez
qu’ils aillent qu’ils envoient
Verbele neregulate la grupa a III-a:
VENIR VOIR PLEUVOIR VOULOIR
que je vienne que je voie qu’il pleuve que je veuille
que tu viennes que tu voies que tu veuilles
qu’il vienne qu’il voie qu’il veuille
que nous venions que nous voyions FALLOIR que nous voulions
que vous veniez que vous voyiez qu’il faille que vous vouliez
qu’ils viennent qu’ils voient qu’ils veuillent
FAIRE POUVOIR SAVOIR DEVOIR
que je fasse que je puisse que je sache que je doive
que tu fasses que tu puisses que tu saches que tu doives
qu’il fasse qu’il puisse qu’il sache qu’il doive
que nous fassions que nous puissions que nous sachions que nous devions
que vous fassiez que vous puissiez que vous sachiez que vous deviez
qu’ils fassent qu’ils puissant qu’ils sachent qu’ils doivent
Verbele avoir şi être nu respectă nici măcar terminaţiile.
AVOIR ÊTRE
que j’aie que je sois
que tu aies que tu sois
qu’il ait qu’il soit
que nous ayons que nous soyons
que vous ayez que vous soyez
qu’ils aient qu’ils soient

Le passé

Se alcătuieşte din conjunctivul prezent al auxiliarelor avoir sau être şi participiul trecut al
verbului de conjugat.
Ex: que j’aie écrit
que je sois parti
que je me sois habillé

L’imparfait

Se formează de la persoana a II-a singular de la perfectul simplu, se îndepărtează “s”-ul


final şi se adaugă: -sse, -sses, -t (vocala din faţa lui t va primi accent circumflex), -ssions,
-ssiez, -ssent.
Ex: que j’écrivisse
que je finisse
que j’envoyasse

Le plus-que-parfait

Se formează din conjunctivul imperfect al auxiliarelor avoir sau être şi participiul trecut
al verbului de conjugat.
Ex: que j’eusse effacé
que je me fusse souvenu

Mode conditionnel

Le présent

Se formează:
- la verbe regulate – din infinitiv + terminaţii: -ais, -ais, -ait, -ions, -iez, -aient
- la verbe neregulate – din radicalul de viitor + terminaţii: -ais, -ais, -ait, -ions, -iez, -aient
Ex: oublier - j’oublierais (aş uita)
savoir - je saurais (aş şti)
Le passé

Se formează din condiţionalul prezent al auxiliarelor avoir sau être şi participiul trecut al
verbului de conjugat.
Ex: j’aurais fait (eu aş fi făcut)
je serais parti (eu aş fi plecat)

Mode impératif

Le présent

Acest mod indică o comandă, un ordin. Spre deosebire de limba română unde imperativul
are forme la persoana a II-a singular şi a II-a plural, în limba franceză imperativul are 3
forme: persoana a II-a singular, persoana I plural, persoana a II-a plural. Aceste forme se
iau de la indicativ prezent, dar fără Subiect.
*la imperativul verbelor de grupa I, persoana a II-a singular dispare “s”-ul din terminaţie
Ex: - Parle!
- Parlons!
- Parlez !
*verbele pronominale vor fi urmate de pronumele reflexiv
Ex: - Lave-toi!
- Lavons-nous!
- Lavez-vous!
Excepţii: AVOIR ÊTRE SAVOIR VOULOIR
- Aie! - Sois! - Sache! a) - Veux! b) - Veuille!
- Ayons! - Soyons! - Sachons! - Voulons! - Veuillons!
- Ayez! - Soyez! - Sachez! - Voulez! - Veuillez!
*Verbul POUVOIR nu are imperativ

Le passé

Se formează din imperativul auxiliarului avoir sau être şi participiul trecut al verbului de
conjugat.
Ex: - Aie eu!

Mode infinitif

Le présent

Este forma verbului din dicţionar.


Ex: avoir, être

Le passé
Se formează din infinitivul auxiliarului avoir sau être şi participiul trecut al verbului de
conjugat.
Ex: avoir eu, être parti
Mode participe

Le présent

Nu există în limba română, se traduce cu gerunziul.


Se formează de la persoana I plural a indicativului prezent de la care se îndepărtează
terminaţia “-ons” adăugându-se “-ant”.
Ex: mangeant, partant, faisant, venant
*participiul prezent seamănă cu gerunziul ca şi formă, îi lipseşte prepoziţia “en”
Excepţii: avoir→ayant
être→étant
savoir→sachant

Mode gérondif

Se formează de la persoana I plural a indicativului prezent de la care se îndepărtează


terminaţia “-ons” adăugându-se “-ant”. Forma verbului va fi precedată de prepoziţia “en”.
Ex: en allant, en finissant, en venant
Excepţii: avoir → en ayant
être → en étant
savoir → en sachant

Fraza condiţională (Le SI conditionnel)

Proposition principale Proposition subordonnée

1. présent / futur simple / impératif → présent


Ex: a) Vin la tine dacă Maria e acasă.
Je viens chez toi si Marie est à la maison.
b) Voi veni la tine dacă Maria va fi acasă.
Je viendrai chez toi si Marie est à la maison.
c) Vino la mine dacă Maria va fi acasă.
Viens chez moi si Marie est à la maison.

2. conditionnel présent → imparfait


Ex: Eu aş veni la tine dacă Maria ar fi acasă.
Je viendrais chez toi si Marie était à la maison.

3. conditionnel passé → plus-que-parfait


Ex: Eu aş fi venit la tine dacă Maria ar fi fost acasă.
Je serais venu chez toi si Marie avait été à la maison.
Concordanţa timpurilor

La indicativ:

I Dacă verbul propoziţiei principale e la prezent sau la viitor, în propoziţia subordonată se


va folosi:
a) prezent pentru un raport de Simultaneitate
Il pense que nous approuvons son idée.
b) viitor pentru un raport de Posterioritate
Il pense que nous approuverons son idée.
c) un timp trecut pentru un raport de Anterioritate
Il pense que nous avons approuvé son idée.

II Dacă verbul propoziţiei principale e la un timp trecut, în propoziţia subordonată se va


folosi:
a) imperfectul pentru un raport de Simultaneitate
Ce matin j’ai vu qu’il neigeait.
b) condiţionalul prezent pentru un raport de Posterioritate
Je ne savais pas qu’il nous ferait une telle surprise.
c) mai mult ca perfectul pentru un raport de Anterioritate
Il m’a dit qu’il avait fini ce livre.

La conjunctiv:

I. Dacă verbul propoziţiei principale e la prezent sau la viitor, în propoziţia subordonată


se va folosi:
a) conjunctiv prezent pentru un raport de Simultaneitate sau Posterioritate
Ex: Eu nu cred că el vine la mine. (raport de Simultaneitate)
Je ne crois pas qu’il vienne chez moi.
Eu nu cred că el va veni la mine peste 3 luni. (raport de Posterioritate)
Je ne crois pas qu’il vienne chez moi dans trois mois.
Eu nu voi crede că el va veni la mine peste 3 luni. (raport de Posterioritate)
Je ne croirai pas qu’il vienne chez moi dans trois mois.
b) conjunctiv trecut pentru un raport de Anterioritate
Ex: Eu nu cred că el a venit la mine acum 3 luni. (raport de Anterioritate)
Je ne crois pas qu’il soit venu chez moi il y a trois mois.
Eu nu voi crede că el a venit la mine acum 3 luni. (raport de Anterioritate)
Je ne croirai pas qu’il soit venu chez moi il y a trois mois.

II. Dacă verbul propoziţiei principale e la un timp trecut, în propoziţia subordonată se va


folosi:
a) conjunctiv imperfect pentru un raport de Simultaneitate sau Posterioritate
Ex: Nu credeam că el este aici. (raport de Simultaneitate)
Je ne croyais pas qu’il fût ici.
Nu credeam că el va fi aici peste 2 ani. (raport de Posterioritate)
Je ne croyais pas qu’il fût ici dans deux ans.
b) conjunctiv mai mult ca perfect pentru un raport de Anterioritate
Ex: Eu nu credeam că el a fost aici ieri. (raport de Anterioritate)
Je ne croyais pas qu’il eût été ici hier.

Vous aimerez peut-être aussi