Vous êtes sur la page 1sur 1437

TACHE PAPAHAGI

DICTIONARUL
DIALECTULUI AROMlN
general ~i etimologic
EdiJia a doua augmentata

DICTIONNAIRE AROUMAIN (MACEDO-ROUMAIN)


general et etymologique
Deuwieme edition augmentee

64 fotografii orlginale, l schi~. rioti (cartlvtlnaritul) ~i l hartli, epilog

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROM~NIA


Buctiresti, 1974
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
str. Gutenberg 3 bis, sector VI
Bu curesti
INTRODUOERE INTRODUCTION

PRIVIRE GENERALA APERttJ GENERAL

§ 1 - Acest al dou:l.zecilea secol va § 1 - Ce vingtieme ·Siecle aura ete


fi secolul stingerii aroma n i 1 o r 1 , le siecle de la denationalisation des
cunoscu~i mai mult sub numele de A r o u main st, plus connus sous
maceao-romdni: treptat, treptat va le nom de M aciao-roumains : peu
disparea graiul acestei popula~ii ro- a peu on verra disparaitre le parler
manice, care - fara ecouri in·via~a de cette population romane, qui
istorica ~i politica a Europei - a - sans echos dans 1a vie histori-
que et politique de !'Europe -a
indeplinit anumite misiuni in evo- accompli certaines missions dans
lu~ia generala a popoarelor conlo- l'ev.olution generale des peuples qui
cuitoare din Peninsula Balcanica. habitent la Peninsule balkanique-
E o stingere lingvistica pe care C'est la une mort linguistique
o cere natura circumstan~elor, pe exigee par la natur~ des circons-
care o impun evenimentele istorice tances et imposee par les evene-
ments historiques. Cette extinction
~i care se incadreaza in constatarea
correspond ala constatation deprin-
principiala pe care o face ~i A. Meil- cipe formulae aussi par A. Meillet
let in BSL, XXIX (1929), 3, 77 : dans BSL, XXIX (1929), 3, 77 :

,Le mouv~ment de Ia civ~lisation entralne naturellcment l'elimination des langues par-


lees par des groupes d'hommes petits et sap.s influences ; de meme, dans une communaute oil
s'emploient des parlers divers d'un meme type, un parler central tend a se generaliser qui devient
Ia langue de tout le monde. Ainsi des langues et des parlers disparaissent sans cesse et main-
tenant plus vite que jamais".
c

1 ,Wir Aromunen . sind unter einem biisen Stern geborcn" (Dr. Athanas in Servia)-
W, I, 211 et 312. .
(Noi, Aromanii, ne-am nascut sub o stea defavorabila, rea). Cf., egalement, Les Mact!do-
roumains devant le Congres de Ia paix, avec deux cartes, Paris, 1919 avril.
-6-

(Mi~carea civilizatiei atrage natural eliminarea limbilor vorbite de grupuri mici de oa-
meni ~~ fArli. influente ; tot a~a, lntr-o comunitate unde se folosesc graiuri diverse de acela~l
tip, tinde sli. se generallzeze un grai central, care devin'e limba lntregii lumi. In modul acesta,
limbi ~~ graiuri dispar fli.rli. lncetare ~i, acum, mai repede declt oriclnd).

De fapt, aceasta stingere lingvis- En fait, !'extinction linguistique


tica a aromanilor a inceput de mult. des Aroumains a commence de-
Exceptind expatrierea lor, ea s-a puis longtemps. Abstraction faite
efectuat in ~rei direc~ii: grecizare, de leur expatriation, Ia perte de
slavizare ~i albanizare. Acest pro- leur nationalite s'est deroulee dans
ces de dezna~ionalizare a aromanilor trois directions : grecisation, slavi-
sation et albanisation. Ce processus
a fost favorizat de anumi~i factori, a ete favorise par certains facteurs,
dintre cari semnalam urmatorii - dont nous signalerons les suivants
cf. PArom, 203-204 ~i 27-30: - cf. PArom, 203 -204 et 27 -30 :
1o. ca geografie umana, e- insta- 1°. du point de' vue de la geo-
bilitatea aromanului, el nefiind le- graphie humaine, l'Aroumain est
gat de pamint, de · ~arina, ci de instable. II n'est pas lie a la terre,
cerin~ele vieW lui pastorale ~i, ulte-
a sa terre, mais il est absorbe par
les exigences de la vie pastorale et,
rior, ~i de ce'rin~ele aptitudinilor ulterieurement, par celles de ses
lui comerciale ~i spirituale ; aptitudes commerciales et spiritu-
elles;
2°. vremuirile istorice au agravat 2°. les evenements historiques ont
peregrinarile lui geografice disper- aggrave les peregrinations de ce
sindu-1 in enclave izolate - v. un- peuple et l'ont disperse en enclaves
6zescu 8°; isolees - v. undzescu 8° ; ·
3°. coali~ia cre~tina contra Semi- 3°. la coalition chretienne contre
lunii i-a ocazionat profunde destra- le Croissant lui a cause de graves
mari etnice rna\ ales spre grecizare ; demembrements ethniques au pro-
fit de la grecisation ;
4°. suple~ea lui spirituala ~i carac- 4°. sa souplesse spirituelle et sa
teristica de ·poliglot sau, eel pu~in, qualite, sinon de polyglotte, du
de bilingv au subminat, ~i ele, moins de bilingue ont nui a son
inchegarea lui etnica - inchegare . unite ethnique - unite qui a ete
care, total ~i de multe secole, a totalement et pendant-plusieurs sie-
fost lipsita de orice via~a politica cles privee de toute vie politique
sau militara na~ionala; et militaire nationale ;
5°. sufletul sau geometric, lipsit 5o. son esprit geometrique, faute
de suficienta hrana sufleteasca, a d'une nourriture spirituelle suffi-
sante, a sans difficultes glisse vers
alunecat fara dificulta~i pe panta !'assimilation, vers la denationali-
asimilarilor, a dezna~ionalizarii. sation.
-7-

In jurul unui asemenea proces de deznatio- Au sujet d'un tel proces de denationalisa-
nalizare, cf. ~i J. Cvijic In RES, III, 9; tion, cf. egalement J. Cvijic ·dans RES, III,
S. Pu~cariu in DR, VI, 521 (bilingvism); 9; S. Pu~cariu dans DR, VI, 521 (bilinguisme);
PLR, I, 2713, CLim, 178 (izolare) ~i LL, III, PLR, I, 276; CLim, 178 (isolement) et LL,
240 etc. I II, 240 etc.

ln ata~·i imprejurari, evident ca Dans de telles conditions, il est


numarul aromanilor a fost mereu evident que le nombre des Arou-
in descre~tere. De~i nu se va putea . mains a continuellement deCI·u. Bien
qu'on ne pourra jamais corinaitre
~ti niciodata numarul lor in trecut,
leur nombre par le passe, nean-
totu~i sint multe atestarile ca, in moins les attestations abondent pour
trecut, aromanii e:rau mult mai nu- montrer. qu'au temps jadis les .Arou-
mero~i decit in 1912 - cind raz- mains etaient plus ·nombreux qu'-
boiul turco-balcanic urgenteaza sus- balkanique en 1912 -date de Ia guerre turco-
qui a precipite !'extinc-
nientionata stiilgere. Exceptind epo- tion signalee plus haut. En laissant
ca celor doua Vlahii pindene - Vla- de cote l'epoque des deux Vala-
hia mare ~i Vlahia mica (980- chies du Pinde - la Grande V ala-
chie et la Petite Valachie (980 -
1259) - ~i trecind peste semnalari 1259) - et sans tenir compte de
cUm e cea urmatoare: constatations comme celle-ci :
. oc - « Je suis porte a croire que les nations valaques de Ia Grece etaient plus nombreuses
au temps de l'empereur Paleologue, qu'elles ne le sont maintenant, s'il est vrai, comme le dit
Cantacuzene, qu' elles lui envoyerent une deputation de douze milles 1 de leurs citoyens. Pour
ti:ouver aujourd'hui un pareil corps d'elite -car il est probable qu'on avait exptidie des hommes
choisis, comme cela se pratique dans ces sortes d'occasions - il faudrait une population plus
considerable que celle des tribus . .. • - Pouq, II, 219.
(lnclin a crede ca neamurile valahe din Grecia erau mai numeroase In timpullmparatului
Paleolog, cum nu slnt astazi, daca e adevarat - dupa cum zice Cantacuzen - ca ele i-au trimis
o deputatiune de 12.000 ~in cetatenii lor. Pentru a gasi astazi un atare corp de elita ~ lntruclt
e probabil ca s-au trimis oameni ale~i, a~a cum se practica in atari ocaziuni -, ar trebui o populatie
mai numeroasa decit cea a triburilor ... ).

l •8tot-rp(~OVTOC 8£ tV 0e:-r-roc/.(~ ~otaLA~OC ot -ra: ope:tva: ~~<;; 0e:-r-roc/.(oc<; V&:(J.6(J.EVOL


•A>.~ocvot a~oca(/.e:u-rot Moc/.ocx!Xatot xoct M7t0Ul:Ot Y.OCL Me:aocpt-roct a7to 'rWV lpUAOCp)(.WV
7tpoaocyope:u6f.Le:vo·t, 7te:pt 8ta)(t!.£ou.; xoct (J.Up(ou.; liv-re.;, 7tpoae:xuvllaocv . h,66v-re:.; xoct \mt-
axov-ro 8ou:Ae:uatv •. '
(• Versantem in Thessalia imperatorem, qui montana eius nullo rege irtcolunt Albani,
Malacasii, Bovii et Masaritae a tribunis sic cognomin.a ti, ad duodecim millia, salutatum venerunt
et sua eidem obsequia detnlerunt •) - Joannis Cantacuzeni eximperatoris His tori arum
libri IV, cura Lud'ovici Schopeni. (Corpus scriptorum historiae byzantinae, vol. I, 474) -
Bonnae impensis Ed. Wcberi, 1828.
(Albanczii, care, fara nici un rege, locuiesc in munti ~i sint denumiti de tribuni malaca~i,
bui ~i masareV, au venit in numar de 12000 ca sa salute pe impilratul care era In trecere in Te-
salia ~i i-au prezcl(tat supunerca lor).
•'A!.~ocvol • = ,Valaqucs" = aromani- cf. 'Apa~ , I , 112: •Tou.; BA!Xx.ou.; ocu-rou.;
bilo(J.iX~e:t tmpotA(J.~vw<; 'A/.~ocvou.; 6 Kanaxou~tv6<; •
- (Pe ace~ti vlahi eronat ii nume~te Cantacuzin albanezi). - Cf. aussi CSt, I, 9 sqq;
68; II, 62; Argin, 190 et p. XIII.
-8-

iata citeva marunte ~i oarecum voici quelques observations de detail


recente semnalari cu privire la im- presque recentes concernant la dimi-
pu~inarea aromanilor : nution du nombre des Aroumains :
(3 - • D'apres Novakovic, Ie couvent de Banjska possedait. . . .. 8 katouni (504 maisons)
de Valaques; Ie couvent de Decani. ..... 9 katouni (266 maisons) de Valaques; I~ couvent de
Prizren ... 9 katouni d'Albanais et 8 katouni (447 maisons) de Valaques • - Jir, 54.
(Dupa Novakovic, miiniistirea din Banjska poseda ..... 8 cAtune (504 case) de valahi;
miiniistirea din Decani. . . . . . 9 cAtune (266 case) de valahi ; mlinlistirea din Prizren. . . . . 9
dtune de albanezi ~i 8 clitune (447 case) de valahi).

(Contrar afirmatiilor lui Cvijic, de exemplu (Contrairement aux affirmations de Cvijic,


- v. pp.184, 395,39~-399, 403, 443 etc.-, par exemple- v. pp. 184, 395, 398-399,
recent s-a sustinut eli e vorba de Vlahi, nu 403, 443 etc. -, on vient de soutenir recem-
de aromiini (cf. Drag, 19, 62, 116, 153, 174 ment qu'il s'agit des Valaques (Vlahi), et non
pas des Aroumains (cf. Drag, 19~ 62, 116,
~i 26, 40,118, 165, 175,177, 178). Este o parere
153, 174 et 26, 40, 118,' 165, 175, 177, 178).
pe care nu o putem lmpiirtii~i, ~~ nici aceea C'est une opinion que nous ne saurions parta-
cu privire Ia originea geograficii ~i Ia teritoriul ger, pas plus que celle qui concerne l'origine
aromAnilor. I geographique et le territoire des Aroumains. I

y - • ... Kiapha, village autrefois florissant, habite par des Valaques Dassarets, que les
guerres civiles et Ia peste ont presque entierement detruits • - Pouq, II, 343 et 112 , 514.
( •.... Keafa, sat lnfloritor· altiidata, locuit de valahi dasareti, pe care rlizboaiele civile
~i ciuma i-au distrus aproape tn lntregime) ..

8- (en Etoliel: • .... coule .. . . le Fidakia, qui tombe dans l'Evenus, apres avoir
fertilise le territoire des Sou-valaques, peuplade dont le dernier prince fut Jean II, due de Patras
et de Valachie pindique • - Pouq, III, 225 et IV2 , 27.
((In Etolial : .... curge ..... Fidakia, care se varsli In Evenus, dupli ce a fertilizat teri-
toriul su-valahilor, populatie at clirei ultim print a fost loan al doilea, duce de Patras !ii ai Va-
lahiei pindene).
e - • .... trois Iieues au N. de San-Marina - Loubiscos, colonie valaque, originaire de
Moschopolis • - Pouq, I, 181.
( .... 13 kilometri Ia nord de Samlirina - Lubiscos, colonie valaha, originarli din Mos•
copole).
l;- • Chatista ... . . fut fondee vers le douzieme siecle par des bergers valaques ...•
{p. 421). Mais personne ne peut me dire ce. qu'etait devenue Ia popu~ation valaque de Chatista,
ni comment elle avail ete remplacee par des Grecs • - Pouq, II, 422. Cf. ~pet(3. II, 151-152.
(~eaci~tea .... a fost fundatii prin secolul al xn-lea de piistQri valahi.... bar nimeni
nu-mi poate spunc ce a devenit populatia valaha din ~eaci~te, nici cum ea a fost lnlocuitii prin
greci).
lj - • Schatista frfiher rein aromunisch, fast ganz gr:tzisiert • - W, I, 287. Cf. ibid.,
I, 129.
(~eaci~tea odinioari\ pur aromiineascli, aproape total grecizatli).
-9-

Not a

Referitor Ia or1gmea aromll.neaseli. a fru- Au sujet de l'origine aroumaine du beau


mosului sat ~eaci~te, astazi complet grecizat, village de ~eaci~te, aujourd'hui entierement
mentionam cele ce urmeaza : grecise, nous signalons ce qui suit :

1°. exact ca Ia aromll.ni, ~i Ia locuitorii din 1o. exactement comme chez les Aroumains,
~eaci~te s-a constatat existenta viguroasa a on a constate l'existence puissante du metier
caravanaritului ; de caravanier ;

2°. am vazut locuitori din ~eaci~te, mai ales 2°. nous avons vu des habitants de ~eaci~te,
batrlni, purtlnd port aromll.nesc; de vieilles gens surtout, portant Ie costume des
Aroumains;

3°. In anii turburi de dupa l870, aromll.ni din 3°. durant les annees de troubles qui sui-
Avdela, lntre care se afla ~i bunicul meu dinspre virent 1870, des Aroumains d'Avdela- parmi
mama T6li Papa, se retugiau, cu turmele lor lesquels se trouvait mon aleul matemel
T6li Papa - se refugiaient, avec leurs trou-
de oi, Ia ~eaci~te ~i In muntii din apropiere,
peaux de moutons, a ~eacl~te et dans les
ca Ia ni~te rude conslngene ;
montagnes des environs, comme chez des
parents;

4°. familia aromiina Galbageari (altadata 4°. Ia famille aroumaine Galbageari, (au-
nulnitii. Gherunicu) din Cl'isura e originara · trefois appelee Gueronico) de Cl'isura est
din ~eaci~te, de unde a plecat In prima juma- originaire de ~eaci~te, village qu'elle a quitte
tate a secolului al 19-lea. dans Ia premiere moitie du x1xe siecle.

er. egalement est, I, 113; Lum, II, 63; Dun, I, 203.

Nu ~tim pe ce s-a bazat Pouqueville cu pri- Nous ne savons sur quels documents se
vire Ia afirmatla fundarii satului ~eaci~te fonde Pouqueville pour affirmer que Ia ton-
dation du village ~eaci~te a eu lieu

,vers le douzieme siecle par des bergers valaques".


Cf. aussi 'Apex~, II, 152.
9 - Des Aroumains fuyards expatries : luttant contre eourchid-pacha de Janina et ses
Turcs, des Aroumains des villages Cdlarrl'i et de Sdrdcu se refugient par milliers dans Ies mon-
tagnes; dans leur exil, beaucoup de families et plus de 80.000 moutons allerent jusqu'en Etolie
et quelques-unes aborderent dans les ties ioniennes - cf. i>Hist, II, 562.
(Aromll.ni fugari expatriati : luptlnd contra turcilor lui eu~id-pa~a din Janina, aromll.ni
din satele ealarn'i ~i Saracu se refugiaza cu miile In munti; In bejenia lor, multe familil, cu peste
80.000 de oi, au ajuns plna In Etolia ~i clteva din ele au trecut In insulele ioniene - cf. PHist.,
II, 562).
L - « Friiher war ganz Zagori aromunlsch • - W, I, 146.
(Altadata lntregul Zagor era aromll.nesc).
x - « In Hupelovo, Skamnel und Schuputsel verstehen nur noch einige Alt ere Leute
aromunisch • - W, I, 146. - er. aussi est, II, 116-117.
(ln satele eiupelova, Sclimnel ~i ~uputel [cf. PAnt, 299] cltlva sateni bii.trlni tnteleg
graiul aromll.n).
-10-

>.. - « Die Aromunen von Korfu sind vollstltndig grAzisiert • - W, I, 292.


(AromAnii din Corfu slnt total grecizati).
!L - Concernant le m~me processus de grecisation des Aroumains du village Ldbtlnitu :
• All the older men in the village know Vlach and so do many of the women • - WTh, 30.
(Cu privire Ia acela~i proces de grecizare a aromAnilor din Ldbtlnita : Toti blirhatii batrlni
din sat ~tiu graiul arom1ln ~i, asemenea, multe femei).
v - Pres de Thebes: • Vlachi, village albanais • - Chandler, III, 148; ~ ce nom vient
des Valaques, dont plusieurs bandes se sont repandues en differens terns dans Ia Grece • -
ibid., III, 450, nota 80.
(Vlahi, sat albanez. - Acest nume vine de Ia vlahi, dintre care mai multe grupari s-au
rasplndit In diferite timpuri In Grecia).
~ - • • . . . • . nous arrivassions sur le midi a un village appele Vlachi, qui est en haut ;
c'est le nom que les Albanais lui donnent en leur langage, en etant les habitants au nombre de
trcnte ou quarante maisons ou families>>- Wheler, II, 85-86.
( ..•. noi sosisem Ia amiazi la un sat numit Vlahi, care e sus; e numele ee-l dau alba-
nczii In graiul lor, locuitorii fiind In numar de 30 sau de 40 de case sau familii).

Multe sate pindene care, chiar N ombre de villages du Pinde,


pina la jumatatea secolului al 1.9- qui, meme vers le milieu du XIX8
lea, erau inca aromane~ti, astazi siecle etaient encore aroumains, sont
aujourd'hui grecises. Leur arou-
sint grecizate. Aromanitatea lor ~i manite appert de nos jours encore
astazi inca e eviden1iiata prin portul du costume de leurs habit.ants, lequel
locuitorilor care este eminamente est eminemment aroumain, com-
aromanesc, ca ~i de catre rari supra- me aussi du temoignage que cons-
tituent les rares survivants qui
vie1iuitori care mai vorbeau graiul parlent encore leur langue mater-
lor matern, adica dialectul aro- neUe, c'est-a-dire le dialecte arou-
man : un emigrat din satul Ti~te main: un emigre du village de
(v. mai jos), venit in Romania ~i Ti~te (voir plus bas), venu en Rou-

stabilit in satul Lehliu -est de manie et etabli dans le village de


Lehliu -a l'est de Bucarest -,par-
Bucure~ti - vorbea aromane~te in lait l'aroumain en l'annee 1908.
1908. Iata numele citorva sate aro- Voici les noms de quelques villages
mane~ti, azi grecizate : aroumains, aujourd'hui grecises :

Lavda (Pouq, II, 437: Lavden; 'Apcxf3, II, 343; PLir, 399; $argan'l (Pouq, II, 437:
Chergana; 'Apcxf3, II, 343 : l:cxpycxvcxr:o~); Spil'lil {BNA, I, 140; 'Apcxf3, II, 344) ; Ti~te ('Apex(:!,
11, ~43) ; Vreci~tina (' Apcxf3, II, 343); Zcilova (' Apcxf3, II, 344) etc. - Cf., egalement, PLir, 398
et 439-441.

In jurul grecizarii populatiei aromane, ar Concernant Ia grecisation de Ia population


putea fi citite ~i paginile 2-6 din recenta aroumaine, on pourrait lire egalement les
Jucrare Camp., p,recum ~i ce urmeaza : pages 2-6 du recent' ouvrage de Camp., de
m~me que ce qui suit :

(Hamia, Ia doua ore de Pira, spre vest, se c Khamiai, a deux heures de Pira, vers
afla In lnsa~i valea Asprop6tamului : oamenii l'ouest, se trouve dans Ia vallee m~me de
-11-

din Hamia nu vorbesc declt greaca. Ei ra- I'Aspros : les gens de Khamiat ne parlent
porteazil ca altiidata ei erau valahi (aromani); que le grec. lis rapportent qu'autrefois ils
dar un sflnt venise sii-i evanghelizeze, ~i ne- etaient Valaques; mais nn saint etait venu
putlnd sa se faca lnteles de ei, a blestemat les evangcliser, et n'ayant pu se faire com-
prendre d'eux, avait blAme leur idiome rou-
graiullor romilnesc, ceca ce li facusc sa adopte
mairi, ce qui leur avait fait adopter Ia langue
Umba grecilor. Toate Pdllu-h6rlle (vechlle des Grees. Tons les Palaeokhoria pourraient
ute) ar putea, a~adar, sa apaftinA unel vechi done appartenir a une colonie ancienne, qui
colonii, care va fi uitat graiul aromiln. Costu- aurait desappris le vaiaque. Les costumes
mele slnt; In adevAr, identice). sont, en effet, identiques • - HeuzeyEx, 107

• Le saint • (sflntul): • ,o ltpox-f)puxcxc; TI(htp Koa!J.iXt;" •.

lnca de la inceputul · secolului .Au debut de notre siecle deja, 1~


nostru, aceea~i soarta a inceput sa village de Bltila commen~a a con-
o aiba ~i satul Bhl.ta, situat intre naitre a son tour · le meme sort.
Cl'isfua ~i ~eaci~te: in sat mai Il est situe entre Cl'isfua et ~ea­
ci~te. Presque tous les villageois
toti vorbesc grece~te ; afara din sat,
parlent le grec. En dehors du village,
generaviile mai in etate in special les generations plus agees, les fem-
femeile, mai vorbesc ~i dialectul mes surtout, continuent a parler
aroman. encore aroumain.
Cu privire la slavizare: Concernant la slavisation:

o __ «La transformation des Aromounes en Slaves, qui s'est faite dans de fortes pro-
portions, est tres remarquable. Par contre, certains groupes slaves ont acquis beaucoup de traits
aromounes • - Cvijic, 397.
(Slavizarea aromanilor, care s-a fAcut In marl proportii, e foarte lnsemnatii. Din contra,
anumite grupuri slave ~i-au lnsu~it multe triisiituri aromane~ti).
« ces Aromounes ont ete ~n nombre considerabie assimiles par les Slaves • - - ibid., 426.
- Cf. egaleinent pp. 79, 102, 104, 124, 383, 398 sqq, 441, 443, 472, 475 etc.
(ace~ti aromilni au fost asimilati de slavi In numiir considerabil).

Daca la aceste realitati am adau- Si l'on ajoute a ces faits les


ga ~i dezastrele comise de tiranul desastres perpetues par le tyran
monstrueux que fut .Ali-pacha et
monstru Ali-pa~a ~i de altii ca el par d'autres qui lui ressemblaient
- cf. Pouq., I, 357 ; II, 393 ; Fan- - cf. Pouq, I, 357 ; II, 393 ; Fan-
riel, I, 162 -163 etc. - dezastre riel, I, 162 -163 etc. -, des~stres
qui deracinerent une bonne partie
care au dezradacinat multa popu- de la population aroumaine pour
latie aromaneasca viscolind-o in di- la disperser aux qnatre vents -
ferite directii - bunaoara pina in- par exemple jusqne dans les mon-
tagnes du sud de la Bulgarie - et
spre muntii sudici ai Bulgariei - ~i qui firent dispa'raitre des villages,
care au facut. sa dispara sate, ora- des bonrgs et des villes comme Mos-
-12-

~ele ~i ora~e ca Moscopole 1 ; daca copole1 ; si nous tenions compte


am avea in vedere ~i alte consta- de certaines constatations faites sur
tari facute Ia fa~a locului de : place par:
'Ap!X~, II, 113 (a Mm6~xooxL); PLir, 434 (pour Niculita, ~ipisca, Linat6pe, Gramuste
etc.); Pouq, II, 128 (a Glumerca•); III, 225,255,257 (en Etolie); JV2, 167-168 (en
Beotie); BRec, II, 86-88 (a C6janl); I, 257 (a Bit6lia); II, 100 (a 6hrida ;) Cous, I, 17 et
149 (a Serres) etc.; Liacu, pp. !X sqq, 12 sqq, 108,

a.tunci ne-am putea da seama ~i on pourrait alors se rendre encore


mai bine ca, in adevar, in trecut mieux compte que, par le passe,
a.romanii au fost mult mai nume- les Aroumains ont ete en verite
ro~i decit au fost la inceputul seco- beaucoup plus nombreux qu'au de-
lului al 19-lea. but du XIX6 siecle.
Referitor Ia asimilarea actualei En ce qui concerne !'assimilation
popula~ii aromane~ti din Peninsula de !'actuelle population aroumaine
Balcanica, cercetator,ul de miine de la Peninsule balkanique, le cher-
cheur de demain trouvera des in-
va gasi variate informaW in cer- formations diverses · dans des re-
cetari ~i studii - cum ar fi N en, cherches et des etudes du genre de
CAr, CFr, Buril etc. - , sau in Nen, CAr, CFr, Buril etc. -, ou
publicaW periodice - cum ar fi dans des periodiques - comme Lum,
Lum, I -VI etc. I -VI etc.

§ 2 -Din punct de vedere etno- § 2 - Du point de vue ethnogra-


grafic ~i economic, in general s a- phique et economique , les v i 1 -
t e 1 e Aromanilor sint sate de mun- 1 ages des Aroumains sont en
te concentrate. In :majoritatea cazu- general des villages compacts de
rilor, ele se incadreaza in tipul sate- montagne. Dans la plupart des cas,
lor balcano-mediteraneene, fara a ils s'encadrent dans le type des
fi intrecute de satele celorlalte po- villages balkano-mediterraneens qui,
poare balcanice conlocuitoare nici du point de vue architectural et
din punct de vedere arhitectonic, economique, n'ont rien a envier
nici din eel economic - cf. Plm, aux villages des autres populations
I, 142 ; II, 192 -195 ; WTh, plate balkaniques - cf. Pim, I, 142 ; II,
V, XV, XXIV etc. La aceste alte 192 -195; WTh, plate V, XV,
popoare balcanice, rar ar putea XXIV etc. Chez ces autres peupla.-
gasi cineva sate, mari sau mici, des balkaniques; on pourrait rare-

1 (metropolii de marmora rozii, cu nume- 1 • metropole de marbre rose, aux nom-


roase biserici, care se ridica nu departe de brenses eglises, qui s'elevait tout pres de
Corita, Ia 1200 m altitudine). Kor~a a 1200 metres d'altitude • - Bour-
cr. ~i Cvijic, 196. cart, 72.
2 Cf. interesantele constatiiri publicate in 2 Cf. Ies interessantes constatations publiees
'Hne:Lp, III, 310-320. Regiunea Glumerca e dans 'Hne:Lp, Ill, 310-320. La region de
situata Ia sud de satele Calllrll'i ~i Saracu ~i Glumerca est situee au sud des villages Cald-
.I a nord de Arta, deci Ia vest de Arl'ulu-dlbu rll'i et .Sardcu et au nord de Arta, done a
·(Asprupotam). l'ouest de Arl'iHu-dlbu (Asprup6tam).
-13-

cari sa poata egala sate aroma- ment trouver des villages, grands
nersti ca .AminiHu, Cl'isura, Maga- ou petits, qui puissent egaler cer-
tains villages aroumains comme .A-
,·ova, Nevisca (cf. W, I, 18; WTh, minelu (Metzova), Cl'isura, Maga-
plate XXIV), Saracu (W, I, 160) rova, Nevisca (cf. W, I, 18; WTh,
sau · -eel pu~in ca pozi~ie - satele plate XXIV), Saracu (W, I, 160)
Gribini1~ (.... . spre a ajunge in-
ou - au moins comme position -
les villages de Gribinifl (« • • • einem
tr-un sat cu pozi~ie frumoasa, W, I, schon gelegenem Dorfe, zu gelan-
147), Paaz etc. gen », W, I, 147), Paaz etc.
•. Cette ville [VIaho-Cleisoura], habitee par cinq cents families de Valaques Dassarets,
Ia plupart refugies de Moschopolis, est surnommee par his Grecs Cosmopolis .... • - Po.uq,
II, 368-369.
(Acest ora~ [Cl'isura], locuit de 500 de familii de valahi dasareti, cei mai multi refugiati
din Moscopole, e supranumit de greci CoSmopolis ...... ).
• Le gros bourg de Vlaho-Kiissoura (le defile des Valaques) a une population de 2 a 2500
habitants et est peut-etre a Ia place de quelque ancien poste romain, car il ferme Ia route et sa
position elevee est si particuliere, qu'on a peine a croire que les Valaques l'aient choisi. Toutes
tes routes de ce bourg sont en pente et pavees et rappellent celles de certains endroits de I'Au-
vergne; Jes maisons y sont aussi en pierre et au-dessous de Ia ville on aper{:oit des traces d'an-
ciens paves etroits, qui semblent les rcstes d' un chemin tournant conduisant a une ville pro-
bablement anciennement fortifiee et aisee a defendre avant l'invention des canons • - BRec,
I, 277;
(Acest mare ora~el Vlaho-CI'isura (defileul valahilor) are o populatie de 2 plna Ia 2500 de
locuitori ~i, po~te, e In locul vrcunui vechi post roman, pentru ca el lnchide calea, iar pozitia
sa ridicata e atlt de particularli, tnclt abia (greu) s-ar putea crede ell 1-ar fi ales valahii. Toate
drumurile acestui ttrgu~or slnt In pantll !li pavate ~~ amintese cele din anumite pllfti din Au-
vergne. Casele lui stnt de ascmenea din piatrll ~~In josul ora~elului se vlld urme de vechi caldart-
muri tnguste, care par resturile unui drum cotit ce ducea Ia un ora~ fortificat probabil din
vechime ~~ comod pentru aparare lnainte de inventarea tunurilor).
«Une colonie de Valaques Dassarets s'etait fixee au milieu des Schypetars Dosques, comme
un essaim d'abellles ·industrieuses s'etablit parfois dans le creux des r:ochers, autour desquels
mugissent Jes torrents. Pasteurs vigilants, ouvriers economes, ces Valaques, qui se pretendaient
descendus des Romains etablis dans Ia Candavie par Quintus-Maximus, avaient releve, dans
le onzieme siecle, sur les ruines de I'antique ville des Mosches, celle de Voschopolis; et d'an
simple camp de bergers, elle etait devenue Ia metropole commerciale de l'Epire • .. .. • - Pouq,
II, 392.
(0 colonie de valahi dasareti se fixase In mijlocul albanezilor toschi, a~a cum un roi de
.albine industrioase se stabile~t~ ctteodata In scorbura stlncilor, In jurul cllrora vuiesc torentii.
Piistori vigilcnti, lucrlltori economi, ace~~~ valahi, care se pretindeau descendenti ai romanilor
·stabiliti In Candavia de ciitre Quintus Maximus, In al 11-lea secol ridicase pe ruinele vechiului
ora~ al Moschilor ora~ul Moscopole ; ~~ dintr-un simplu lagar de pastori, el devenise metr'opola
comerciala a Epirului. .. ).
-14-

. Cu pr1y1re la vechimea satelor Quant a l'anciennete des villages


~~oman~~ti, nu am putea preciza aroumains, nous ne saurions rien
nimic, neavind nici documente ~i preciser -les documents et ies indi:.
nici . indicii toponimice. ces toponymiques nous font defaut.
• Crania [= Turyea], bourgade fondec en 1507 par une colonie d'Ano-Valaques qui s'y
sont perpetues •. - Pouq, II, 314.
(Crania [ = Turyea], sat fondat In 1507 de o colonic de valahi din Vlahia superioara, care
s-au perpetuat).

La A vdela, p.e o piatra din pere- A Avdela, sur une pierre du mur
tele estic al clopotni~ei bisericii du clocher de l'eglise Saint-Atha-
Sint-Atanasie - cf. Pim, II, 214 a nase du cote est - cf. Pim, II~
214 a et I, 159 -on peut lire Pan
~i I, 159 - se poate citi anul 1657.
1657.
tn trasaturi generale satele aro- Voici !'aspect general des villages
mane~ti se prezinta astfel : · aroumains:
• Les villages Ies plus eleves de Ia Peninsule balkanique sont ceux des Aromounes daru;.)e
Pinde, des Drobnjak dans. Ia region de Jezera, a l'est du Durmitor, et certains villages des ~ho­
dopes. lis atteignent des altitudes de 1400 a 1500 metres • - Cvijic, 208.
(Satele cele mal lnalte din Peninsula Balcanica slnt cele ale aromAnilor, ale drobn'eacilor
din regiunea Iezera, Ia est de Durmitor, ~i anumite sate din Rodopi. Ele ating altitudini de 1400.
plna la 1500 m).
• Les villages des Aromounes, toujours situes tres haut au-dessus du fond des vall~s.
appartiennent tous au type greco-mediterraneen. Ce sont les plus grands villages de Ia Peninsule.
.lis different de tous Ies autres par le genre de vie speciale que nous avons decrit. C'est dans Ie
type des maisons, dans I' arrangement et l'ameublement des pieces que se font sentir les influences.
de Ia civilisation byzantine • - CvijiC, 223. - Cf. - ibid., 202-203 etc.
(Satele aromAnilor, totdeauna .situate foarte sus deasupra fundului vii.ilor, toalc apart!~,
tipului greco-mediterancan. Ele slnt cele mai marl sate din Peninsula. Ele difera de toatc cc-~-­
lalte prin genu! de viata speciala pe care l-am descris. Influentele civilizatiei bizantine s:: resimt.
In tipul caselor, In aranjamentul ~~ In niobilarea pieselor).

§ 3- Pina pe la 1912, ocupa~ia . § 3 - J11sque vers 1912, !'occupa-


:fundamentala ~i -straveche a aro- tion fondamentale et ancestrale des
manilor a fost p a s to r i t u 1. f;li Aroumains a ete la vie pas tor a-
1 e. Ici encore nous nous en rap~
a.ci, lasam sa vorbeasca rel;ttarile portons aux recherches et aux tra-
'c ercetatorilor straini. ln primul ci- vaux des auteurs etrangers. ~
tat, pastori aromani apar linga premiere citation nous revele l'exh':-
Atena in secolul al 17-lea: tence des patres aroumains pres.
d'Athenes des le 17-e siecle:
• Ces bergers vivent sous des hutes de jonc mari.n , qti'ils joignent ensemble avec des batons:
& quelques liens pour se couvrir de Ia pluye & 'lors que le· vent 'change, ils tourncnl leur porte·
de !'autre cclte & font le feu devant. Ce sont II\ leurs maisons ;(J'hiver, lors qu'ils sont forcer;.
par Ia nege de descendre du haut des montagncs dans lcs valecs; car ils ont leurs .villages en.
-15-

eU sur Ies montagnes, oil ils paissent leurs moutons en toute sflrett\, en hyvcrnant dans leurs
hutes·, ou ils se retirent avec leurs femmes & leurs enfans • - Wheler, II, 28.
(Ace~ti pastori traiesc In bordeie de pipirig de mare, pe care ei II tncheie cu bete ~i cu
clteva gtnjuri pentru a se adaposti de ploaie ~i, atunci clnd vtntul se schimba, ei lntorc poarta
de cealalta parte ~i fac focul In fata. Acolo slnt casele lor de iarna, clnd sint siliti de zapada
sa coboare din lnaltul muntilor in vai ; caci ei au satele lor In munti, unde l~i pasc oile In deplina
siguranta, iernlnd In bordeiele lor, In care se retrag cu sotiile lor ~i cu copiii lor).
• Au dt\but du mai 1910, je les ai vu retourner dans les montagnes. · Sur Ia route entre
Voden et Pazar (Janica) j'ai rencontrt\ 15 a 20 troupeaux comptant 50 a 60.000 moutons. lis
appartenaient aux Aromounes qui. apres avoir hivernt\ dans Ia campagne de Salonique, reve-
naient dans le Pinde, le Perister, Ia Galicica et ·autres montagnes .... . • - Cvijic, 179.
(La lnceputul lunii mai 1910, i-am vazut lntorcindu-se In munti. Pe drumul dintre Vo-
<lena ~i Pazar (Ianita) am lnttlnit 15 plna Ia 20 de turme numarlnd 50 plna Ia 60.000 de oi. Apar-
Hneau aromanilor care. dupa ce au iernat In elm pia Salonicului, se lntorceau In Pind, pe P eristera,
pe Galicita ~i In alti munti . .. ).
• Au-dessus des cirques [calcaires du Tomor], de splendides paturages alpestres sont
frt\quentt\s l't\tt\ par les troupeaux roumains • - Bourcart, 41-42.
(Deasupra circurilor (calcaroase ale muntelui Tomor], splendide pa~uni alpestre sint frec-
ventate de turmele romane~ti).
• Dans l'Albanie tosque, presque tous ces grands troupeaux (de transhumance) appar-
tiennent a des bergers roumains • - Bourcart, 177. - Cf. ibid., 71, 73.
(In Albania tosca, mai toate aceste marl turme [de transhumanta] aparttn pAstorilor
aromani).

Pentru alte documentari, cf. CN, Pour d'autres documents, cf. CN,
piecum ~i capitolul Lirica piistori- ainsi que le cha.pitre Lirica piisto-
tului din PLir, 381 sqq. ritului dans PLir, 381 sqq.

§ 4 -Tot pina in 1912, o alta § 4- Jusqu'en 1912 encore, une


ocupafie principala a aromanilor a autre occupation majeure des A-
fost c a r a v an a r i t u l - cf. HAr' roumains fut le metier de car a-
287; Berard, 9 -10 ~i 247; PArom, van i e r - cf. HAr, 287; Berard,
31 ~i 181 -183 ; PPar2 , 112 ; capitolul 9--.:.10 et 247; PArom 31 et 181-
Lirica ciiriiviiniiritului in PLir, 399 183 ; PPar2 , 112 ; le chapitre Lirica
ciiriiviiniiritului dans PLir, 399 sqq.
sqq. etc. Mai ales in trecut, cind etc. C'est surtout dans le passe,
muntoasa Peninsula Balcanica era quand la montagneuse Peninsule
cam ·lipsita de drumuri carosabile balkan.ique etait presque 'privee de
~i cind siguranfa circula1iiei era in routes carrossables et quand 1a
funcfie de experienfa, de curajul securite de la circulation etait en
. ~ide numarul caravanarilor, aceasta fonction de !'experience, du cou-
ocupafiune avea adesea mai multe rage et du nombre des caravaniers,
riscuri decit pastoritul cu care avea que cette profession impliquait beau-
~oup plus de risques que la vie
1egaturi strinse. Prin cutreierarea pastorale avec . laquelle elle etait
nnor indepartate finuturi ~i fari, en rapports etroits. En parcourant
~16-

caravanaritul devenea ~i un puter- des regions et des pays lointains,


nic factor civilizator ~ cf. Pouq, le metier de caravanier deven,~it
I, 156, 157 ; PScr, 36; BNA, m, aussi un puissant facteur de c1vi-
lisation - cf. Pouq, I, 156, 157 ;
p. x etc. ~, precum ~i un infor- PScr, 36; BNA, ID, p. x etc.-,
mator ~i un depozitar · de mare ainsi qu'un informateur et un de-
incredere: positaire de grande confiance :
• La profession de muletier est en Turquic une des plus honorables ct des plus indepcn-
dantes; ·on n'en sera pas surpris si Ton considere qu'elle exige de Ia part de ceux qui l'exercent
une grande probite et beaucoup d'intclligence • - Font, I, 105.
(In Turcia, profesiunea de caraviinar e una dintre cele mai onorabile ~i mai independente;
nu e de mirare daca avem In vedere ca ea cere din partea celor ce o practicii o mare probitate ~i
~ulta inteligcntii).

§ 5 - Contrar afirma~iei din ON § 5 - Contrairement a !'affirma-


29 sqq, a g ric u 1 t u r a a fost tion de CN 29 sqq, I' a g ric u I-
anemica ~i sporadica; au practicat-o t u r e fut anemique et sporadique ;
numai satele cu popula~ie seden-. elle ne fut pratiquee que par les
villages a population sedentaire et
tara ~i, fire~te, pe o scara redusa. cela, naturellement, a petite echelle.
Ea e atestata nu numai prin ter- Elle est attestee non seulement
minologia agricola par la terminologie agricole
- cf. tigru, art, artitru, grtn, yiplu, ordzu, sarcl'edzu, setimint, seti(ira, sictira, simin(a, triir,
uomira etc.,
ci ~i prin numiri topice : mais aussi par des noms de lieux :
A.grul al J(eticri (a Cl'isura), Lum, II, 116; Agrul al Murtiua (a Bah\.sa) ; Sicarin'l (a Bah\.sa) etc.
Cf. aussi WTh, 72; LL, IV, 93.

§ 6 - tn domeniul c o m e r ~ u- § 6- Dans le domaine du c o m-


I u i - pentru care. cf. Luin, V, m e r c e - au sujet duquel cf. Lum,
159 (pentruora~elulPa'rleap) ;WTh, V, 159 (pour la bourgade de Pa'r..,
186 etc. ~i, in special, PMoscop -, leap); WTh, 186 etc., et, notam-:
precum ~i in direc~ia altor meserii, ment, PMoscop -, ainsi que dans
la direction d'autres metiers, telle
cum ar fi a r g i n t a r i a - pentru I ' o r f e v r e r i e - cf. a ce sujet
care cf. Pouq, II, 178; 'Apli~, II, Pouq, II, 178; 'Apot~, II, 70; 'H7teLp,
70; 'H7teLp, V, 264; VI, 61 ~i, aci, V, 264; VI, 61 et, ici-meme, au
sirmatir6 etc. - aromanii au ocu- mot sirmatiro etc. - , . les Arou-
pat locuri de frunte in Peninsula mains s'assurerent une place re-
Balcanica: putee dans la Peninsule balkanique ~·
• ..... Ies Aromounes et Ies Grecs ont constitue au cours des siecles Ia classe des com~.
mers:ants • - Cvijic, 383;
( .•... aromllnii ~i grecii au constituit in cursu) secolclor clasa comerciantilor) ;
• . ..... Ies Aromqunes qui ont ete les agents principaux de cette civilisation balkani-:
que • -:- Cvijic, 426 etc..
(. . ... . . aromllnii care au fost agentii principali ai acestei civilizatii balcanice).
-17-

• Cl's autochtons balkaniques. se distinguent par un esprit sagacc, vif, clair et un don
particulier pour les langues etrangeres. [ .... ] au commerce et a divers metiers ; dans ce domaine,
il& parviennent m~me a concurrencer Juifs, Turcs et Gr.ecs • - VukVal, 35.
(Ace~ti autohtoni balcanici· se disting printr-un spirit ager, viu, limpede ~i un dar parti-
cular pentru lim bile striiine. [ ..... ] In comert ~i In diverse me~te~uguri ; in acest domcniu,
ei ajung chiar sii concureze cvrei, turci ~i greci).. - Cf., aci, ~i p. 92.

§ 7 - I n d u s t r i a casmca a § 7 - L' i n d u s t r i e domes-


femeii aromane W reclama cuve- tique de la femme aroumaine a droit,
nita-i mentiune Ia fel de ·sumara : elle aussi, a une mention aussi
esentialul caracteri1:1ticului port aro- sommaire: l'essentiel du caracte-
manesc, imbracamintea intregii gos- ristique costume aroumain, les vete-
podarii (a~ternut, acoperamint etc.), J;llents de tous les membres de Ia
produse linoase de vinzare ~i ·~ maison (linge, couvertures, cous-
alaturi de aceasta continua ~i grea sins etc.), produits de lairie a ven-
activitate -intregul menaj alimen- dre et - a cote de cette activite
. continuelle et difficile -, le me-
tar, precum ~i intreaga cre~tere nage, Ia cuisine, les soins et !'edu-
~i educatie a copiilor : toate acestea
cation des enfants: tout cela in-
sint opera femeii aromane care e combe a la femme aroumaine qui
(( invirto~ata in munca, insarcinata est << endurcie au travail, chargee
de a ingriji de cerintele zilnice ale de pourvoir aux besoins journaliers
familiei )) (Pouq, II, 210). de Ia famille )) (Pou,q, II, 210) .

..§ 8- Dar, sub raportul economic, § 8 - Mais, comme du point de


Peninsula Balcanica nefiind indes- vue economique, Ia Peninsule bal-
tulatoare pentru acest ~mputinat kanique ne pouvait Suffire aux be-
popor de ,Iucratori economi", .de soins· de ce petit peuple <<d'ouvriers
,oameni foarte sirguincio~i", -pen- economes, de gens tres industrieux)>,
tru ace~ti aromani i n s t .r a i n a- - pour ces Aroumains !'expatria-
tion, I' a 11 e r a I' e t r a n g e r de-
re a nu putea fi ocolita: ~i iata-i venait inevitable et les voila en
pe aromani pornind spre tari straine, route pour des pays etrangers, d'ou,
de unde - dupa ani de zile - sa se · apres de longues annees, ils rega-
intoarca acasa ,cu punga in genere gnaient leurs foyers <<le gousset ge-
bine garnisita" (Cvijic), 202) : neralement bien garni )>(Cvijic, 202) :

c Toute Ia populat,ion de Metzovo est valaque ou zinzarc. Ce sont des gens tres industrieux,
chaudemcnt et assez bien v~tus, qui, comme les Savoyards, vont gagner au loin ]'argent et
reviennent en suite chez eux. . . Comme certains artisans des hautes vallees du Piemont, plu-
sieurs hommes maries s'associent ensemble et vont faire Je commerce ou exercer leur industrie
a l'etranger et Je voyage dans leur patrie a lieu a tour de rOle, de maniere qu'il y en a toujours
quelqu-un a Metzovo. Ces Valaqucs peuplent toute cette partie de Ia chaine pindique et on
compte plus de huit villages zinzares, tous dans Jes environs • - BRcc, II, 57·-58.
( Intreaga populatie din Amlnclu e valahii sau tin tarA . . Slnt oameni foarte industrio~i,
cald ~i destul de bine lmbriicati, care, ca ~i savoiarzii, se due departe sii cl~tige banul ~i apoi

2 -c. 53! - Tache P a p a h a g !, Dtctlonarul dlalectulut aromdn


-18-

revin acaslL .. Ga ~~ anumiti lucrAtori din vaile adlnci ale Piemontului, mai mnlti oameni casa-
toriti se asociaza laolalta ~i se due. sa faca comert sau sa practice meseria lor In strainatate ~~
calatoria ln patria lor se face pe rind; astfel eli. totdeauna e cite cineva In Aminclu. Acel1tl valahi
locuiesc toata aceasta parte a lantului Pindului l7i exista mai mult declt opt sate de tlntari,
toate In lmprejurimi).

Cf. ~i capitolul Lirica tnstrt'iindrii in PLir, Cf. aussi le chapitre Lirica tnstraint'irii
418 sqq. dans PLir, 418-431.

· § 9 - Pentru cunoa~terea altor § 9- Pour connaitre d'autres


aspecte din viata ~i din firea acestei aspects de la vie et du caractere
ramuri a poporului roman, ca ~i de ce rameau du peuple roumain,
pentru tot ce prive~te originea etno- ainsi que pour tout ce qui concerne
geografica, precum ~i un scurt istoric son origine ethno-geographique et
al ei, cf.: un abrege de son histoire, cf. :

CAr, 8-153; PArom, 21-26 (cu harta); POrig, 1-219; Balcania, I, 51; CLim, 433 ~i
harta 2; PLir, 309-461 etc..

DiALECTUL AROMAN LE DIALECTE AROUMAIN

§ 10 - Dialectul aroman a preo- § tO - Le dialecte aroumain a


cupat intens filologia romanica - preoccupe de fa~on intense la phi-
in aceasta privinta, e suficient sa lologie romane. II suffit de rappeler
amintim pe romani~tii W. Meyer- a cet egard les noms de romanistes
L-qbke, G. Weigand, AI. Philippide, comme W. Meyer-Liibke, G. Wei-
gand, .AI. Philippide, Ov; Densusi-
Ov. Densusianu, S. Pu~cariu etc. anu, S. Pu~cariu etc. Des. 1932 une
lncepind cu 1932, acest dialect se ample image de ce dialecte appa-
oglinde~te amplu intr-un studiu in- rait dans un .vaste ouvrage, a sa-
tins ~i anume in CAr1 ; a~a fiind, voir dans CAr1 • .Aussi ne mention-

1 Ca multe alte lucrari dezvoltate, acest 1 Cette etude - comme il arrive souvcnt

studiu nu a rli.mas strain de lipsuri, de inad- dans des travaux de grande cnvcrgure -
n'est pas sans lacunes, sans iriadvcrtimces etc.
vertente etc. - cr. GrS, VI, 367-381, unde
- cf. GrS, VI, 367-381, oil nous n'avons pas
un am relevat t ot ce trebuia retu~at etc. note tout ce qui demande a Hre rctouche etc.
. Cel putin pentru dialectul aromdn, lu- Au moins pour lc dialectc aroumain, l'ou-
crarea vrage
I. Coteanu, Elemente de dialectologie a limbii romilne, 1961
contine numeroase inexactitati, unele chiar contient de nombreuses inexactitudes, quel-
grave. ques-unes meme assez graves.
- .1 9-

~i aci vom men~iona un redu.s nu..,. nera-t-on ici qu'un nombre .r eduit
mar de aspecte filologice oarecum d'aspec~s philologiques. en quelque
mai caracteristice din cele doua ra- .sorte plus caracteristiques des deux
branches de ce dialecte: l'aroumain
muri ale acestui dialect : din aro- meridional et l'aroumain ' septen-
mana sudica ~i din cea nordica; trionaL

I 11 -a - 0 caracteristica fun- I l l - a - Un trait fondam.en-


.damentala, mai . ales pentru aro- tal . qui caracterise surtout l'arou-
mana· sudica, e prot e z a lui a:.. maindU: sud c'est Ia p r o s t h e 8 e
- cf.: '· de l'a~ - cf. : ·

ah'lvdu·, alumtu, amare, aravdu, arml'n, Arma'n, ascaldu, aspargu, aspun, aumbra, auua, avin etc.

Aceasta proteza apare ~i in aro- Cette prosthese apparait egalement


mana nordica, pentru care men~io­ dans l'aroumain septentrional. Men-
tionnons a ce propos les formes sui-
nam urmatoarele forme -:- mai toa- vantes, qui lui sont presque toutes
te, proprii ei : propres:
. afa'r, afug, alau, -alume, amilfe, amfn, aminclunedzlt, -amp6t, amutl, amut~. ant>:Uia, anel, an6d,
an'fr, a6r, apar, asc61, ascrllt, aursa, axeana etc. - Cf. ~i angustu 1.

ln PArom, 57 mi-am exprilnat Dans P AI·om, 57 nous .avons opine


parerea ca germenele acestei pro- que le germe de cette prosthese
te3e ar fi straaroman : lat. s e serait d'origine pre-romarie : 8 e
d u x i t a d v e n a r e > si duse d U X i t a d V e n a r e > si d,use a
a vinare > s' duse avinare. Nu· pare vinare > s' duse avintire << il est a lie
exclus ca acest a- protetic sa fie a chasser ». Il se peut que cet a-
~i o influen~a greceasca: in limba prosthetique soit du a une influence
greaca cuvintele incepatoare cu cx- grecque:: les mots commen<;ant par
sint foarte numeroase ~i parte din ex- sont , tres. nombreux en grec et
ele au patruns ~i in aromana. - une partie d'entre eux ont egalb-
Cu privire la aceasta ipoteza, cf. ment penetre en aroumain. - Con-
~i Sand, 103; CAr, 226; GrS, VI, cernant cette._prosthese, cf. aussi
370; Arhiva, XXX (1923), 1,49- Sand, 103 ; · CAr, 226 ; GtS,· VI,
50. 370; Arhiva, XXX (1923), 1, 49-50.
Aceasta particularitate - pe care, Cette particularite - .dont De:psP,
pentru Romania occidentala, omen- 17 fait mention p~ur la Romania_
~ioneaza ~i DensP, 17 - apare spo- occidentale :- appa.rait sporadique-
radic ~i in alte graiuri romanice~ ment dans d'autres parlers romans.

Inexactit~~i ~i explicatii cronate caraCtt>ri- Des inexactitudes et des explications cr-


zeaza ~i Iucrarea · ronecs caractt\rist•nt -egalement l'ouvragc
AI. Rosetti, Istoria limbii rqmdne de[a origini plnd in secolul al XV1I-Iea, 1968 - cf.,
ici: lllddzare etc., et pp. 1309 ~ 1310.
-20-

En· vieux dacoroumain : aspdreatif etc., De·ns, II; 350. _


Eli dacorouinain dialectal: aldtrd, MF. 536, 539, 602; 653·; Tirnoc 136; FolcOM, I, 567;
aUUrdtoare,'
.. . MF 849; asudoare,. VicC~'
.'
1'22; s'astrlngem, -Timoc 46, 75, 88 etc.
En sarde: arriq ,flume", SProv, 349.
. En italien: arimedio, ZVsi 13, 17, .25; e arimasto, ibid., 97; s'arilorni, ibid. 98; armane
• rimanere, restare •, Spotti 8; m'arcumandu a vo' • je me recommande a vous •, Caselli 208 - v.
ucnd'.
En fran~ais : argarde (Franche-Comt~), S~b, III, 200; a.Clamecy: argrettez-voils . •. ? ;
v'arvinez .•.. ; arjoind' ... . , CPFr, _iv; p. xxv; en Nivernais: si fartou~nais ..•. ; al arvint
• il revint • ; arfuse • refus~ • ; armerciments ; arpounit • r~pondih, SContes 125 etc.
Cf. aussi les exemples donn~s dans PFon, 137.

Dupa cum se vede, proteza aces- Ainsi qu'on a pu le voir, la pros-


tui a- in sus-men~ionatele graiuri these de cet a- dans les parlers
romans sus-mentionnes apparait
romanice apare in cuvinte incepa- dans des mots ··qui colnmencent
toare cu r- - ca ·~i in aromana : par une r- - tout comme en arou-
ardte, ardstornu, ara'>fl,, art'd, ar£'u, lnam : ardJe, ardstornu, ara'u, art'd,
arfu, armds, aro,U etc.
armds, aro,U etc. b - En aroumain septentrional
b ~ tn aromana nordica · circula circulent quelques mots presentant
citeva cuvinte cu d > ed: d>ed: _
prag > preag, pra~u > prea~u, vattd > veatrd etc. - cf. grealil.

c - Cu privire la a nordic, caruia c - Concernant I'd septentrional,


in aromana sudica ii corespunde t, a qui en aroumain de sud correspond
cf. in corpul dic~ionarului : 1'£, cf. dans les pages de ce diction-
naire:
adtncare, amlinie, anglirlim, arlnduricli; -armtname, climb ana, Carjill, clirllg, cl'Ine, discarfus~scu,
dtndtnae, dzl'ua, flrmlcos, leagan, mf~clt.ura, nvlrtu~at, plingl'r, plipill'lu, pl'ne, rupat~scu
sflrllclu, vlrtos etc. - ainsi que p. 95.

Cu privire Ia acest dublet vocalic - d ~~ t : A propos de ce doublet vocalique - d et t :,


cdnd ~~ ctnd etc. - . mentionlim simpatia cdnd et ctnd etc. -, nous mentionnerons Ia
exclusivistli pentru d fli~~rotesc exprimata de sympathie exclusive de Buril, 285-286 et
Buril, 285-286 ~~ 274. 274 P!>Ur le d des Far~eroti.

Cf., ~galement, HEM, I, 3 et 2195.

§ 12-a- Fara a men~iona pozi~ii § 12 - a - Sans mentionner des


fonetice, relevam ca vocala e se positions phonetiques particulieres,
nous releverons que la voyelle e est
pronun~a ~i ca 4 in nord : ~ed ~i prononcee aussi comme a dans le
~ad, a~e ~i a,a'. nord: ~ed et ~ad, a~e et a~a'.
-21-

b·- Diftongul ea devine ~i a : b- La diphtongue ea devient


circula ctt,eare ~i c~are; mu,eat ~i aussi a : ctt,eare et ctt,are, mu,edt
mu,at. et mu,at circulent en concomitance.
9 - Neaccentuat, initial sau fi- c - e atone, initial ou final, cir-
nal, e circula ~i ca i : carne ~i carni, cule aussi comme i : carne et carni,
{)af,e ~i oai - cf. naparte, sanki etc., oaie et oai - cf. naparte, sanki etc.,
precum ~i p. 95 - Pentru spani- de meme que p. 95. - Pour l'espa-
ola dial~ctala, cf. PidG, § 282 {p. 66). gnol dialectal, cf. PidG, § 282 (p. 66).

§ 13 - a - 1n aromana nordica, . § 13 - a -:- Dans l'aroumain du


dupa ~' vocala i apare ~i ca i: nord, apres ~' la voyelle i apparait
aussi comme i:
$i et ~I ( et $d), $irpicdl et ~trpicdl ( et aussi $1'lrpicdl).

b - -i- >-it- in bunatate, sdnatate, b - -i- > -d- dans bundtate. sdna-
umindtate (cf. ~i PFon, § 69). Dupa tate, umindtate (cf. aussi · PFon,
n, acela~i d ( = i) a pare ~i in cu- § 69). Apres n, le meme d ( = i)
vin,tele ndmdl'iu, pingindtate, urjd- apparait encore dans les mots nd-
ndtate, vijindtate. Exceptind ter- mal'iu, pingindtate, urjandtate, viti-
ndtate. A !'exception du mot nd-
menul ndmal'iu, acest d, care cores- mal'l£u, cet d, qui correspond au
punde latinului -1-, nu e strain de a latin -i-, n'est pas etranger a d
sau de a din respectivele forme deri- ou a a des formes respectives deri-
vate, ca : vijind >vitiname, oarjdnd vees, comme: vi/ind >vitiname, oar-
>it?jdname, pingi'nd. jdnd >urjdname, pingi'nd.
c - Sint cazuri sintactice care. c - 11 existe des cas syntaxiques
pentru u~urare de pronuntare, eel· qui, pour faciliter la prononciation,
ca -i final sa devina plin, si- reclament pour -i final une pronon-
labic: ciation pleine, syllabique:
fall> fdti : s' nu fdti nlroc (v. nlrocl); napol > napoi : ndpoi nsus (v. ha~utu-hodrd, ocl'lu
17°); '$1 > ' $i : si -# ndredga (v. ndregl) etc. - Cf. §Iii d.

§ 14- Initiala ~i urmata de n+ § 14 - A l'initiale et smv1e de


consoana, vocala atona· i- dispare n + consonne, la voyelle atone i-
foarte curent mai ales in aromana disparait tres frequemll).ent surtout
dans l'aroumain meridional: nsor,
sudica : nsor, nsurat, ntreb, ntreg nsurat, ntreb, ntreg -dans le sud
- tot in sud, formele ins6r, intreb, egalement on entend rarement les
intreg se aud rar (cf. in corpul dic- formes ins6r, intreb, intreg (cf. dans
tionarului 1-, N ~i N + cons). - le corps du dictionnaire 1-, Net N +
cons). -En albanais de nombreux
1n albaneza sint immeroase cuvin- mots commencent par n + cons,
tele ce incep cu n + cons, ca : ndes, comme: ndes, ngarkonj etc. Cette
-22-

ngarkonj etc. Aceasta particulal'i- pa1·ticularite se fait jour aussi dans


tate apare ~i in dialecte italiene: certains · dialectes italiens :
ncuntrava etc., IIF, III, 269-271 (pentru Sicilia); pcntru Calabria, cf. Rohlfs: intra ct. ntra;
insiem·i et nseme; ansolia, insolia et nsuolia etc. - Cf. aussi Ph Or, 11, 101 ; DH, 111, 391-
394; CAr, 246. - Cf. ici angustu 1 • . .

§ 15 - a - Finalul -u. ~i astazi § 15 -a - -~i ·final. Aujourd'hui


inca, mai toate cuvintele terminate encore, presque "tous les mots ter-
chiar intr-o singura consoana se mines meme par une seule consonne
pronuiita . cu un -tt final semison; se prononcent avec -u final semison,
lequel, dans la plupart des regions~
care, in cele mai multe regiuni, e est nettement perceptible, tandis
bine perceptibil, in altele a bia se que dans d'autres c'est a peine si
aude. Deci: on l'entend. Done :
slabi't, aci't, edi't, gofi't, sugi't, zadilhi't, cali't, vindemi't, anu.• papu, asparu,. cosi't, purtati't, gavu.
avuzti.

Spre a u~ura, ca tehnica, ·tiparirea Pour faciliter techniquement l'im:..


acestui ·-dictionar, in atari cuvinte pression de ce dictionnaire~ nous
nu am rep1·odus acest -u, dar l-am n'avons pas reproduit cet -U final
dans de pareils mots, mais nous
me~tinut in anumite cazuri ale unor
l'avons mentionne dans certains
cuvinte terminate in -dz, -j, -t cas, ceux de mots termines en -dz~
~i -~: -j, -t et -~:
(el1) cuti!dzl1; grfjl1; (eu} acdfu; ca~u. da*u, (ezi) ba~u. (eu) sco~U: etc.

- aceasta ortografiere reproduce - ortographe qui reproduit exac-


exact realitatea fonetica. Fonolo- tement la realite phonetique. Pho-
gic, deosebirea e · clara ~i precisa nologiquement, la difference est
intre: claire et precise entre :

ezi cutedzl1 et tine cutedz ; el1 /ucredzl1 et tine lucrt!dz ; ezi acd(zi et tine acdf; un bu£(11 et dol bui(;
el1 ba$11 et tine ba~l; un au~l1 et dol aU$l etc. - cr. PAnt, pp. XXXIX--XLI; GrS, VI, 371-
372 - et CAr, 286 - 287; CFr, 189.- Cf. p. t:309.

b - Dupa -~ ~i ciupa -1, in cuvin- b - Apres -~ et apres -1, dans


tele articuiate · la singular, acest les mots articules au singulier ," on
~ inca se mai aude sporadic :
entend encore cet -u sporadique-
ment:

aru~zilu (v. oil' 1"), au.~ii/u (v.· finwiscu 3°, limn<ir, odra 17°, pap 11°, pule JO, sfuldzirdt, sirmale
2o, slur 2o, umplu 5", zglrtescu); bU$11/u (v. bu~l1 2°), prd~l1/u (v. pra~l11 °), sindu~iilu (v. sindu~11j.
sumnu§l1lu (v. sumllll$li); gdrnufl1/u (v. mel'lil 1 1°), mdfi1/u (v. ma(zi 7°), slru(zHzi (v. slru(U.J.
- Cf. §41;.
-23-

c - 0 particularitate a aromanei c - Une particularite de l'arou-


nordice e apari~a unui o.Jt{, final mai main du nord est constituee par
ales la cuvinte nelatine. Analogic !'apparition d'un ,..u, final surtout
dans les mots qui ne sont pas d'ori-
lui -u din Dumnidza'u, circula: gine latine. C'.e st par analogie avec
-U de Dumnidza'u que circulent :
afurizmofl, ahcifl, amirli'fl, blisila'fl, bor~illi'il, caslibli'fl, funic6fl, yeazm6fl, lofl, kil6l1, kir6l1,
mlihana'l1, puniroil, slipungifl, ~imlitli'fl, tlirhlina'l1, tlmblrli'il etc.

.Aceasta particularitate,. ca EJi altele, Cette particularite, comme d'autres


nu e generala in aromana nordica, aussi, n'est pas generale en arou-
dupa cum anumite particularitati main septentrional, de meme que
ale aromanei sudice nu sint gene- certaines. particularites de l'arou-
1·ale pentru ea. E natural ca fiecare main meridional ne lui soot pas
regiune, ba chiar fiecare sat sa generales. II est naturel que cha-
aiba particularitati proprii: Rrama'n que region, et meme chaque village,
(Ia farEJeroti), ~ciu (la crufJoveni), ait ses particularites propres : Rra-
ma'n (chez les FarfJeroti), ~ciu (chez
j6ne (la gopefJeni fJi mulovifJteni), les gens de CrufJova), j6ne (a G6pe~1
·c utulu ( = cuJutlu) (la Periv6le ), et a Mul6vifJte), cuJulu = cuJutlu (a
lingra, alblu (la Samarina-cf. § 16), Periv6le), lingra, alblu (a Samarina
pog6r (in Zagor) etc. - cf. § 16), pog6r (au Zagor) etc.
d - Ca fJi -i (§ 13 c), un originar d - Tout comme -i (§ 13 c),
un -u final plein, syllabique originel
-u final plin, silabic apare in ann- apparait dans certains cas syntaxi-
mite cazuri sintactice. Cf. in pagi- ques. Cf. dans les pages du diction-
nil~ dictionarului : naire:
cac 3°, crimu, foe 4° et 6°, mul2 3°, ou bien dans PB 7218 , 809, 12()38, 1911, 28228 , 39112 (tous
pour Ia forme crimu), ainsi que- dans PB encore - les formes: dnu 43734 ; aft!lu 512; cacu
28121i, cllu.469, 4739, 39117, 41232 , 42914; (lieu 45714; 16cu 1153 ; unu 12620 etc. - Cf. ~galement,
pp. 1309 - 1310.

.Acest -u apare fJi in poezia popula- Cet -u apparait aussi dans la poesie
ra, unde el e mentinut de ritmul populaire, oil il est lnaintenu par
versului - v. z:ingur6s sau versul: le rythme du vers - v. z:ingur6s ou
le vers:
si-n'l tt dzlc rinu lal zb6ru, PLit, 84 7
(sli mi-ti zic un drag (dulce) cuvlnt)
(,que je te disc un mot doux").

. § 16 - Sin cop a vocalica e § 16 -La syncope vocalique


~i un fapt temperamental. Cazuri est aussi un .fait de temperament.
de sincopa sint mentionate sub Des cas de syncope sont mention-
adun, csedzu, c~at, ctedzu, jug, kise- nes a adun, csedzu, c~at, ctedzu, jug,
dzu, li.,-£n, zgl' escu etc. tn aceasta kisedzu, li~in, zgl' escu etc. Le parlef
-24-

privin~a se evjden~iaza graiul din de Sam.arina se signale a ee propos


Samarina prin numeroase forme, avec de nombreuses formes, com-·
ca : alblu = albul (v. tortu), c~'mplu me: alblu = albul (v. tortu), c~'m­
= cimpul, . corblu = c6rbul (v. cor- plu = cimpul, corblu = c6rbul (v~,
bu2 2°) tarclu = ~arcul, . mmtlu = corbu 2 2°), tarclu = ~arcul, vimtlit
vimtul etc. - Tot la substantive cu = vimtul etc. - Dans le meme par-
ler cette syncope se mauifeste en-
articol masculin, in graiul din Sa- core dans des substantifs s'uivis de
marina aceasta sincopare apare ~i !'article masculin, a savoir pour t
pentru ~ la forme de plural : mur- aux formes du pluriel : murmintlu
mintlu = murmintul, pl. murmintl'i = murmintul, pl. murmintl'i = mur-
= murmin~il'I.- (Of. § 23). · minW'i. - (Of. § 23).

§ 17 - Cu privrre la p a 1 a t a- § 17 - En ce qui concerne la.


1 i z are a 1 a b i a 1 e 1 or, pentru palatalisation des labi-
care cf.: a I e s, sur quoi · cf. :
HEM, III, 2338; BSF, I, 13; II, 13-15; GrS, III, 457-459; PMar, §§ 20-26; PEtudes,
79-86; CAr, 142; 308-311; PFon, §§ 128, 241, 242; CLim, 323,

de re~inut forme cu fonetism stra- retenons des . formes phonetiqueR·


vechi ca pic2 , pi~l! ~i *vipira, care fort anciennes · comme pic2 , pi~l 1
ar ·pleda in sensu! parerii ca aceasta et *vipira qui sembleraient .plaider
en faveur de !'opinion que cette
palatalizare nu apar~ine epocii de palatalisation n'appartient pas a
forma~iune a limbii romane. De re~i­ l'epoque de la formation de la Ian~·
nut ~i forma ~(vou << xpoca( )) din gue roum.aine. A noter encore lar.
'Hm:Lp, III, 315, pentru care cf. ~i forme ~(vo1J << xpoca(,> dans '~7te:Lp,
CAr, 292 ~i DR, X, 485. III, 315, pour laquelle cf. egale-·
ment CAr, 292 et DR, X, 485.

§ 18- a- .Dent a 1 e 1 e .t ~i § 18 - a - Les d e n t a 1 e s t


d. Substantive ~i adjective mascu- et d. Des substantifs et des adjectifs
line (~i feminine) plurale prezinta masculins (et feminin11) pluriels pre-
pe t ~i d din grupurile tr ~i dr tre- sentent t et d des groupes tr et dr
cute la t ~i dz: passees a t et dz :·
albastru, ehtru, yeatru, hil'eastru, keatra, litre, vatra; mandra, misandra; keaptine (avec
pt) - au pluriel: alba~tri et alba~trl, ehtrl, yeatrl, hil'ca~tri et hil'eaHrl, ketri et ketrl, utrl,
va'trl; ma'ndzrl, misandre et misa'ndzrl; keaptln'I.

Acest fonetism apare ~i la unele Ce phonetisme apparait aussi dans


verbe la persoana a 2-a singulara certains verbes a la deuxieme per-
de indicativ ~i subjonctiv prezent : sonne du singulier de l'indicatif et
au subjonctif present : .
alatri et alatrl « tu abois •, tntri et intrl ctu entres •, ti keaptin'I et ti keaptln'l •tu te peignes ·· ~ ·
ai·alatrl, s' intrl, s' ti keaptln'I.
-25-

· · b - Forma pronominala de dativ b - La forme pronominale · du


~~, redusa la 1, se pronunta ~i ca datif 1~, rMuite a 1, est prononcee
& in anumite constructii (sintac- aussi comme s dans certaines cons-
tice) in care acest 1 are rol de dativ tructions (syntaxiques) oil ce 1 a
etic: un role de datif ethique :
ld-s' -l'i tut< rd-1-l'i tut cles voici tous •, BatP, 60; rd-s' +ul < ld-J-1-ul = iata-tl-ti-1, cle
voici •, BatP, 60; tds'-lt < tdJi-lt = tacl-ti, • tais toi • - v. tac1 4°. - Autres cas: (dsle < fdlle
•les visages •- v. lutescu; odspislor < odspiJlor • aux hlltes • - v. tda 17° etc. - Ct. aussi tt,
acfe, addvgdmlntu, adun !", . bugdt.

Paralelism fonetic : dz >I - cf. Parallelisme phonetique : dz >1-


tirbietl~', vitlmd'. cf. tirbietW, vdlmii'.

§ 19 - Pentru 1e, ti ~i dze, dzi - § 19 - Pour 1e, li et dze, dzi -


i·n dacoromana: ce, ci ~i ge, gi -, en dacoroumain: ce, ci et ge, gi -,
cf. GrS, I, 208-218 ~i, mai ales, cf. GrS, I. 208-218et, surtout, PEp,
PEp, 20-49. 20-49. .

§ 20 - Pluralul masculin normal § 20 - Le pluriel masculin nor-


al substantivelor ~i al adjectivelor mal des substantifs et des adjectifs
terminate in -escu (s. pescu, adj. termines en -escu (s. pesC'IJ,, adj.
jurescu), precum ~i persoana a jurescu ), ainsi que la deuxieme per-
doua singulara de indicativ pre- sonne du singulier de l'indicatif pre-
zent, de viitor I ~i de subjonctiv . sent, du futur simple et du subjonc-
prezent a verbelor terminate in tif present des verbes termines en
_;61Jcu sau in -d'scu ( crescu, nvir- -escu ou en -d'scu ( crescu, nvir-
dza'scu) trebuie sa fie: dzd'scu) doit etre:
P41t (articule: pe~ttl'[), fure#t (articule : fure~ttl'r); cre$1t et nvirdzd'~ll, va crefJt et va nvirdzd'~tt,
si cre~lt et si nvirdzd'~lt.

Acest fel de forme are o circulatie Ce genre de formes connait une


redusa in comparatie cu cele ur- circulation reduite en comparaison
matoare, care se pronunta mai avec celles, plus faciles a prononcer,
Ufi!Or : que voici:
pe~ti, (ure~li (m. et f.); cre~ti, nvirdzii'~li; va cre~ti, va nvirdzd'~ti; si cre$li, si nvirdztl'~ti.

,§ 21 - D e c 1 in a r e a apar- § 21- La declinaison ap-


~ine integral spiritului morfologic partientintegralementa.I'espritmor-
latino-roman care se caracterizeaza phologique latino-roumain qui se
piin sistem · de simetrie. Pentru caracterise par le systeme de syme-
toa.te eel~ patru cazuri (nom.-acuz., trie. Aux quatre cas (nominatif-
gen. -dativ) de singular in declinarea accusatif, geriitif-datif) du singulier
-26-

substantivelor feminine de tipul de la declinaison des substantifs


c a .s a, . b a s i 1 i c a exista o sin- feminins du type c a s a, b a s i l i-
gura forma, a~a cum o singura c a .il existe une seule forme; de
forma exista pentru acelea~i patn1 mem.e qu'il n'en existe qu'une pour
cazuri de plural ale . acelora~i sub- les quatre cas pluriels des memes
stantive latine ~i - mai mult - a~a substantifs latins et - mieux -de
cum cite o singura fol'ma exista meme qu'il existe une forme uni-
que pour les quatre memes cas de
pentru acelea~i patru cazuri de sin- s~gulier et toujours une seule forme
gmar ~i de plural ale substantivelor pour les quatre memes cas de plu-
de declinarea a doua ~i de a treia : riel des substantifs de la deuxieme
iata realitatea morfologica pe care et de la troisieme declinaisons : telle
o ilustreaza dialectul aroin.an pen- est la realite :morphologique que
tru latina vulgara de la baza limbii le dialecte aroumain illustre pom·
romane (cf. GrS, I, 218-224; VI, le latin vulgaire qui repose a la
base de la langue roumaine (cf.
374; PhOr, II, 93 ~i, niai ales, Phi- GrS, I, 218-224; VI, 374 ;· PhOr,.
lip, 59-60; PEp, 92-110)1 • Parerea II, 93 et, surtout, Philip, 59-60;.
contrara (cf. Dens, II, 165 - 166 ; · PEp, 92-110) 1 • L'opinion contraire
DR, VII, 460 etc.), precum ~i ecouri (cf. Dens, II, 165-166; DR, VII,
ale ei, arata fie necunoa~terea temei- 460 etc.), ainsi que certains de·
ses echos, elle revele soit J'igJlO-
nica a acestei realita~i, fie o lipsa de rance totale de cette .realite, ·soit
in~legere. un manque de comprehension.
Of. pp . . 54 sqq (§§ 48-50), ~i Cf. pp. 54 sqq ( §§ 48-50) et
p .. 1310. p. 1310. . .

§ . 22- Pluralul in -ur~< lat. § 22- Le pluriel en -ur~< lat.


-o r a la substantive neutre ~i fe- -o r a des substantif,s neutres et fe-
minine e abundent ~i in dialectul minins abonde aussi dans le dia-
aroman - cf. ; lecte aroumain - cf. :
aloat, amiridzu 1 , armu, arniu, b:Htu, cartu, ca~u, caprlriu, cl'mpu, c6dru, curmu 2 , dama1 ,
dirin2 , dzadli, edec, flidzet, grin, yeata, yin, yiptu, heavra, irn'iu1 , keptU:, kinet; lapte, mtrcat,
prt'ndzu2, rtu, sicara, surpu 1, ter 1 , vale, ve~tu, vimtu, virver, v6lbu; vr6ndu etc.

La atari plurale, e interesant· de Dans des cas de pareils pluriels,


urmarit procesul de grupare a sub- il est interessant de suivre le pro:..
stantivelor pe categorii semantice cessus de groupement des substan-
tifs par categories sen'lantiques -
- a~a cum am procedat sub ar- comme nous l'avons fait a arcoare
coare (termeni de natura atmosfe- (mots du domaine atmospherique),
:tica), sub arinit (termeni de geo- a. arina (mots· de geographie physi-
~afie fizica) sau - ca sa dau inca que) ou - pour indiquer · un grou-

1 Cf. egalement Grand, § 85; MihL, §§ 185, 202, 211, 221.


-27-

o grupare -, in legMura cu Wna pement· de plus -, a propos de


~i industria ei, cf: : Unit et l'industrie · de la Iaine, cf. :
a8fmtu, cll'ndu, t6rtu, usl'c, ve~tu etc.

·.. § 23 - G e n u 1. Multe substan- § 23 - Le g e n r e. Beaucoup de


tive - mai toate turce~ti - in aro- substantifs - presque tous turcs -
mana ·nordica sint feminine, iar in sont feminins en aroumain septen-
trional et masculins en aroumain
eea sudica sint .de .g enul masculin. meridional. Nous mentionnerons ici
.J\.ci men~ionez forme nordice: des formes septentrionales :
eafee, catifee, cubee, curazee, cearee, cicmi{!ee, ciftee, clurcluvee, civree, davale, dundurmale,
<lun'eae, fidee, flri~ee, gailee, glulec, gizee, ~eadee, hil.talc, havalc, kimanec, nargilee, pirdec,
rigeaJc, sigeadec, sivdalc, ~icae, timinee, tinikee, tiskiree, vadele, zairee etc.

De men~ionat ca finalul -e apare ~i .A noter que la finale -e apparait


()a -i : cajee ~i cajei. tn sud, mai toate aussi comme -i : cajee et cajei. Dans
aceste ·substantive sint masculine : le sud, ces substantifs sont presque
tous masculins : cafe, hava'; timi-
eaje, Mva', timina' etc. - ca in lim- na' etc. - comme en grec. Les for-
4a' greaca. Formele- nordice indica mes septentrionales indiquent une
Q feminizare morfologica, 'a l carei feminisation morphologique, dont
germene pare ca apar~ine unui sau le germe semble appartenir a un
unor centre cu popula~ie sedentara ou a plusieurs centres de popula-
tion aroumaine sedentaire assez
cam
. }
indepartata de patriarhalis- eloignee de Ia vie patriarcale des
mul pastoral ~i m.untenesc. patres et des montagnards.

§ 24 - as-. Sint in special verbe § 24- as-. II s'agit notamment


eare incep cu as- (sau az-), care se de verbes commen~ant par as- (ou
alatura celor spuse la § 11 a ~i az-), qui s'ajoutent a ce qui a etC
dit au § 11 a et qui ont une in-
care au circula~ie intensa in aro- tense circulation en aroumain sep-
mana nordica : tentrional.
:asbor, asbun, asc6l, ascriu, ascumpar, as c u m t i n , asgunescu, askepe, asperdiclune,
aspll'ngu, •asprfndu, ast6rcu, astrakescu, astrec, astrig, astrisar, asvingu, azgunescu, azmulgu,
:azn'escu, azn'lura.

§ 25 - ln ordine alfabetica, ur- § 25 - Par ordre alphabetique,


meaza o serie de s u f i x e latine nous presentons une serie de s u f-
-exemplificate.. tntre cuvintele sufi- f i x e s latins avec ex:emples a
l'appui. Parmi les mots a suffixes
xate sint ~i cuvinte nelatine. on en trolive aussi qui ne sont pas
d'origine latine.
-28-

-al'tii <:- .a 1 i a : amutal'Iu, fitatm, friptal'IU, mutal'Iu, udal'lu - cf. aussi . namal'lu'.(de
m~me que naval'lu}. paspal'IU, srrlmteal'lU - Cf. dr. mucegalii etc.
-lime < - a m e n : agluname, ahandame, al9iname, amarame, arcurame, armatulame, ar-
mAname, ascurame, au~ame, avutame, barbatame, biducl'eame, brutica'me, carbuname,
cri~tiname, cukilame, cuscrame, cilnicame, dulteame, dumname, ficlurame, fitame,
frapsiname; frundzame, fucarame, fur arne, furnicame, gricame, ylftame, li~urame, l'i'pu-
rame, matricame; mingluname, minutame, muhlidzame;mul'irame, murtame, muscame,
. nglulname, nuname, nvirdzame, n'icurame, padurlimt), plataname, pllsclname, priftane,.
pruname, pruta.me, pslname, pulbirame, puricame, sarman'itame, scurtame, singurame,
skiname, sparganame, spruname, suflitame, ~cl'inceame, ~uricame, tinirAme, turcame,.
urdzlcame, _u rfaname, urltame, virgurame, vlrtu~ame, vuryarame, zurame etc. - Cf. dr.
haiducame etc. et HEM, 1040-1045.
-atic < -at i c us ·: adil'eatic, aglunatic, alumtatic, amintatic, armitic, au~atic, avinatic,
. azc;iratic, dipartatic, driptatic, glunatic, gluratic, imnatic, li~uratic, lunatic, scumpelitic,
strlmbeatic, tumnaiic etc. - cr. dr. vdratic etc.
-easd < - I s s a : arafteasa, arbineasa, prifteasa. - Cf. dr. miredsd etc.
-ime, -l'me < - i m e n : acrlme, ahlndusime, alaclme, aludzl'me, anacrlme, aratlme, cus-
crlme, cirkizlme, durlme, fadzime, graslme, lardzime, malme, multl'me, naltl'me, ndza-
rfme, niputt'me, ramanlme, ulme, uparlme, usturime, vicl'lme, vlandzlme etc. - Cf. dr.
romdnime etc.
-til < - i v us : armaniu, calarlu, caprariu, clnlu, clrdiliu, fiturlu, yavrurfi1, laptarfu.
largurli1, limnlu, ptrnarlu, pulparlu, Rumanfu, stirpuriu, strlin'irlii timpurlu,.
tumniirfu, uir(Q etc. - cr. dr. brumdriu etc.
-mintu, -mindu < - m e n t u m : acupirimindu,. adiirlimintu, adavgamintu, allixlimfntu,.
a~tirnumlntu, liirgamlntu, nviscumindu, sparglimintu, ve~timintu etc. - Cf. . dr.
acoperemtnt etc.
-6n'lil, -odn'e: ayapitcoan'e, akicli~oan'e, amirliroan'e, amiroan'e, ansliritoan'e, apicli~(m'Iii,
arMtoan'e, arhundoan'e, aricl6n'lu, baboan;e, blicaloan'e, blirblitoan'e, batahcioan'e.
bioan'e, biroan'e, brusc6n'li1, burh6n'lu, clitaroan'e, ctrtlcon'Iu, clstboan'e, curc6n'lU,.
cuscroan'e, cicricoan'e, clurbagloan'e, dracoan'e, fucaroan'e, galb6n'Iu, kihlioan'e,
larg6n'li1, lipuroan'e, lucrat6n-'IU, lupoan'e, mul'iroan'e, mu~6n'fi1, mu~ur6n'H1, picrira-
roan'e, pitliroan'e, ~irp6n'Iu, ~kip6n'Iu, ~upar6n'Iii., ~urieoan'e, tar6n'Iu, tlrhlnoan'e,
trimiroan'e, lirit6n'li1, urdzlcoan'e, uspitoan'e, vulp6n'Ii1 etc. ~ Cf. dr. vulpoiu Eotc. ~
istr. lup6n'e (Kov, 165}.

lata diferite pareri asupra acestui surix, Voici differentes opm10ns sur ce suflixe,.
care exista ~i In albanezli (ber6nje, larg6nj, qui existe egalement en albanais (ber6nje,
luft6njes, shqip6nje): larg6nj luft6njes shqip6nje} etc.):

Dens, II, 25 : < ? -o n e u m ; PSuf, 120; < lat. - o n e u s ; PLoc, 43 : < - o n e ~


DR, II, 389 : < germ. - o n ; Sand, 127 : < lat. - o n i a ; PFon, 92 : < lat. - o n i u m •
• tor, -toare <:
-to r i u s, < -t or i a : cacat6r, discalicatoare, disclit6r, i~it6r, ki~it6r, llila-
toare, martatoare, mtcltoare, ncllrcatoare, sarbatoare, sclildlitoare, scriitoare, stri-
catoare, . tricatoare, viltoare etc. - Cf. In dacoro~Ana : adipatoare (Teaha, 1 73) ;
ascultdtoare ,obeissance" (Dens, II, 423} ; ascunsoare ,mystere" (Dens, · II, 493} ; culC'd~
toare (Teaha, 173); cumpdrdtoare (BCI, IX, 103; friptoare (PCerul, 106}; tngrupdtoare
-29-

(CC, 102/23); ldsdloare ,pantA"; mergdloare (F, I, 4); meridzdloare (BSF, II, 83; Teaba,
241); pd~cdloare ,paturage" (Vor, 1235); sdrbdloriu (CPsal, 80/11; Dens, II, 337); sdri-
loare ,obstacole a surmonter" (U, 124); scdpdloare (FolcOM, II, 338); sculdtoare
(CC, 515/113); scumpdrdloare (BD, 60) ; schimbdloare (BD, 16); urcdloare (U, 137);
viiloare ,venue" (PCon, 50 etc.); vtnzdloare (Fur, I, 6; 162; 351); zdcdloare (CC, 357).
- . Cf. aussi PSuf, 122 sqq; Dens, II, 332-340.

Alaturi de aceste sufixe, mentio- A cote de ces suffixes, nous men-


nam caracteristicul final -(a)lui: tionnons - (a )luUinai, qui est carac-
t~ristique :

a cdlealul ,drept ; ' en verite, en bonne foi" (PB, 13518) ; a-cu-tOlaiul, a-(uri11alul, a-t;lnealul,
al'lumtrealul, ascumlillalul, alumtealul, cruli11alul, dalihealul, di-a-cu-tOlalul, di-a-sdlulul, di-
avdrligalul, urt;l11alul, vdrligalul; di-a-diplul ,deloc; pas du tout" (ArE, 14); n'l-o dau
a nolalul ,mi-o dau (=rnA due) lnotlnd; je vais en nageant" (MikRum, I, 2, 89).

ln corpul dic~ionarului, cr. : Dans lc dictionnairc, cf.:


-lul et ankidi~dre, .ard'ul, morlu, si2.

Cu pr1vne la explicatia acestui Concernant !'explication de cet


-(a )lui, cf. : -(a )lui, cf. .:
CGr, I, 289 (c a lui e dativulu macedo-romanu cu prcpusetiunea A •); M-L, III, 501
(c-lui est sans aucun doute le signe de datif •), p. 561; PhOr, II, 435 (• -lui din -alui este articolul
masculin singular forma 2 (genitiv-dativ) •); DR, III, 406; RF, II, 305-308; 333; PCim,
1909, 240; 241; CAr, 480-481.

Un exemplu: forma de genitiv- Un exemple: la forme du genitif-


dativ singular a substantivului as- datif sii:tgulier du substantif ascum-
cumti,U, ~i anume a ascumti,lui ( di ti,U, a savoir : a ascumti,lui ( di
jrlca a ascumti,l'l!-i <<de teama ascun- jrica a ascumti,lui <<par peur du
zatoarei>>, s-a pietrificat ca adverb recoin>>) s'est maintenue comme ad-
~i ca locutiune advePbiala: judzi verbe et comme locution adverbi-
ascumti,alui ,a plecat pe ascuns" ale : judzi ascumti,alui <<il est parti
(cu a de dupa , imprumutat de la en tapinois>> (avec un a apres ~
forma ascumta, a~a cum a din emprunte a la forme ascumta, de
tJrl'ndalui e de la vrl'nda). tn aceasta meme que a dans 'IJrl'ndalui vient
privinta, exemplul de sub prl'ndzu 2 de vrt'nda). L'exemple de prl'ndzu2
e ~i mai concludent: s' avea apru- est, a cet egard, encore plus conclu-
keata a prl'ndzului = se apropiase ant : s' avea aprukeata a prt'ndzului
a prinzului ora, a amiazei ora. (( l'heure du dejeuner, de midi etait
proche>>.
Pentru limba greaca, cf. Hoeg, Pour le grec, cf. Hoeg, I, 271.
I, 271.
§ 26 - V e r b u I. ""7'" a. Citeva § 26 .:__ Le v e r b e. - a. Quel-
verbe care, azi, in dacoromana se ques verbes qui se conjuguent au-
conjuga cu flexiunea -ez ( cinez,,.ve- jourd'hui en dacoroumain avec la
ghez, vtnez), in aromana se conjuga .· flexion -ez (cinez, veghez, vtnez), se
fara· -ez : · conjugueiit en ' aroumain sans -ez :
. 1

eu : avegl'lu, av!n; min, tin :...:. cf. . avin.

Pentru actualul dialectal ~i t daco- · PoUr cin dans le dialecte actuel et


roman cin, cf. DA, 413 ~i Lomb, en vieux dacoroumain, cf. DA, 413
I, 270- 274, 490-491 (cina, m~na, et ·Lomb, .· I, 270 - 27 4i 490 - 491
v'ina). (cind, m~nd, v~nd).
b - Pentru vechi forme daco- b - Pour de vieilles formes daco-
romane de c.o nditional : , roumaines de conditionnel :

Dens, II, 241 ; (ure, furem ,. furet; CPsal,.-I ,-§ 103 : .sd fure, se furetu. - cf. egalement Cip, 184
sqq; CGr, 304; M-·L, II, § 310; Kov, 143 (istr.) et, ici, p. 61. ..

atari forme sint inca vii ~i curente de pareilles formes sont encore vi-
in aromana - cf. : varites et com·antes en aroumain
- cf.:

fure-ca, hill, pot 2° ; PArom, 82; PEp, 198-207 et, plus loin, §51.

. c ~ tn dialectul aroman sint nu- c - II existe dans le dialecte arou-


meroase participiile feminine singu- mai,n de nombreux participes femi-
lare folosite ca substantive : nins singuliers utilises comme sub-
stantifs:
acumpratii, ayun!tii, a~lumtii, ahurhitii, ahulitli, am~rdzftli, aplirn'ita, apiritli, apUcata, apreasli,
arltkite, arhlusitii, ~sclipitatli, aspartli, avdzl'ta, axftii, blinatii, bitisit!i, .bruitii, clntata, cri-
pata, datli, dimlndate, disclilic~tli, di~tiptatii, ducii, . fudzftli, gritli, hiirlixita, intratli, i~itii,
kirita, lasii, lipsftii, loatli, mburita, mlng~tii, murdzitli, nsirata, nuptata, scriatli, suskirate,
tukita, undzfta, vidzutii. etc.

Acestor participii substantivate, . A ces participes substantives cor-


in dacoromana le corespund citeva ;respondent en dacoroumain quel-
forme identice ca : . ques formes identiques comme :

f e r i t a e bunli ; r a s li r i t a soarelui, ou d' autres comme : d u s u l e u~or ·;· •m e r s de o


ora, s p art li 1" horei. ~· Cf. HPs, 176/75 (In rlislirlte); 280/22 (raslritele ·de apuse) et, ici,
usctipita. ·

d - In dictionar am mentionat d - N ous avons mentionne dans


citeva verbe anormale ( asjixedz(t,, notre dictionnaire quelques verbes
cujedz(t,, skizedz(t, ), iar parti~ipiile irreguliers ( asjixedz(t,, cujedz(t,, ski-
zMri) ; quant aux participes az9irdt,
azc;irdt, custisit, cutidzdt nu au rost custisit, cutidzdt, ils n'ont pas · de
sintactic. fonction syntaxique.
-31-

~ --:- Legatura morfologico-fonetica e - Le rapport morphologico-pho-


dintre p .a r t i c i p i u 1 .t r e c u t netique entre le p a r t i c i p e pas-
~i p e r f e c t u 1 s i m p 1 u nu s e et le p a r f a i t s i m p 1 e ne
poate fi trecuta cu vederea. Dam saurait etre laisse de cote. Voici une
o -serie de participii, urmate de serie de participes suivis de leurs
parfaits simples, et, entre paren-
perfectele lor simple ~i, in ~arante­ these, des verbes respectifs qui, tous,
za; de verbel~ respective, care toate, appartiennent a Ia troisieme con-
sint de conjugarea a treia : jugaison:
to. adaptu, adap~u (adavgu); 2°. aieptu, alep~u (aleg); 3°. allmtu, alimsu :. allm~u (alingu);
4°. apres, aprimtu, aprinsu; 5°. apre~ll. aprim~u (aprindu 1) ; 6°. a.r su; ar~u (ardu); 7°. artiptu.
artip~u (artip1) ; 8~. ascumtu, ascunis~; asctim~u (asctindu); 9°. aspus, asp6~u (asptin); ·too.
astes: astimtu; aste~u. astim~u '(asting~); 11°. atimtu, umsu; aum~u (aungu); 126• c6ptu,
c6p~u (coc); 13°. dus, du~il (due); t4°. dzls, dzi~il (dzlc}; t5°. friptu, frip~u (frig2); t6° . frl'rritu;
frl'm~u, freglil (fri'ng~) :.17~: her~~. M~u (herbu); t8°. hiptu; hip~u (hig) '; t9°. ndreptu, ndrep~,~u
(ndregl) ;20,~ n't\rsu, IJ'er~u (n'ergu); 21°. pitrumsu, pitrumtu; pitrum~u (pitrundu); 22°, pll'mtu,
pit:m~u (pll'ngu); 23°. supt11, sup~"! (~ug2 ); 24°. tes, timtu; te~il, tim~u (tindu) ;; 25°.
traptu,. trap~u (trag);
I
26°. . timtu, tini~u
. .
(tingul). - Cf. cgqlement,
. . .
agltingu, apun etc.
.

:tn jurul· acestei probleme, cf. ~i Autour de ce probleme, cf. aussi


Lomb, II, 1085 -1089; Ros, 129.' Lomb, II, 1085-1089; Ros, 129.

§ 27- Mentionam ~i citeva as- § 27 - Mentionnons quelques as-


pecte ~i din S i n t a X a. pects de la S y ll t a X e egalement.
. a - Subiect de propozitie fara a - Sujet de proposition sans
articol: a .r tic 1 e:
lucru cu yle, orbu va lu-addrl «travail en hAte - travail bon a rien • - v . lucru t o; kedtrd arucu-
todstl vldgtl nu acdftl • pierre qui roule n'attrape pas mousse • - v. kecitrtl t o; odspe vecl'lu .-
cl'ne vecl'lu «ancien ami - vieux (fidele) chien • - v. vecl'lut. - V. egalement PLir, 377/t3,
14 (pollu, gdrdu).
En itaUen; • Vizio per natura fino a Ia fossa dura •, BTS, XI, t49; « Raglio d'asino non
arriva (arrivo) mai in cielo •, BTS, XI, 46; « Amuri e cecu e nun conusci lumi; perdi lu ntillettu
e lu bonu costumh, BTS, VIII, t03; • Belta e follia vanno spesso in compagnia •, Artb, 165
(PLir, 282); « Poverta ;- mare (madre) de sanita •, Pasq, 256 (PLir, 495).
En (ran{:ais: • Richesse paist (se nourrit de) folie •, Maloux, 463 (se!-!. t3) ; • Voisin s.ait
tout •, Maloux, 552 (sec. 13); • Coutume. vainct droit •, Maloux, t13 (sec. 15); « Femme sai.t . un
art avant lc diablc •, Maloux, 187 (sec. 14); • Oueil ung autre oueil voit et non soy •, LincyPr,
I, t81 (PLir, . 533); • Femmes sont a l'eglise saintes, es rue& anges, a Ia maison diablesses",
LincyPr, I, 147 (s,ec. 16); • Temoins passent lettres •, Malo.u x, 511 (1.607); • Terre marie mer.de
et i'ai-gent niarie p·e utes gens ·., Perron, 55 (:PLir, .496); • Quand tous vices sont vieux, avaric!!
est encore jeune •, Quit, 84; •'Asn~ covi~ a nopces eau ou boys y doibt porter •, LincyPr,; ~II,
341 ; • Charbonnier est maitre· chez lui >; MaJoux, 3t4 (1592); «Oil pain faut, ~out est a ven!l~~ .• ,
Lar, 50. • A quelque chose malheur est bon ·•. - Cf. aussi BourL, 363-364; 682; BBGr, 313 -
3t9; Grevisse, 270- 273 (§ 336).
En l~lin: «Parvus pendetur fur, magnus abire videtur•, Arth, 1198; •Vanitas vani-
tatum, omnia vanitas• . . Etc.
· -32-

b- Substantive circumstan~iale b - Substantifs circumstancicls


de loc sau de timp, cu i·ol .de ·loca- de lieu ou de temps, ayalit un role
tiv, folosite fara p rep o z i i e : i de locatif, employes 'Sans p r e p O-
sition:
· 1". l-viltdmdril bUdza di amdre « ils l'ont tu~ au bord de Ia mer • - v. bUdzil 1"; 2°. calea
tuld imnd ~· cl'nlil «pendant toute IIi route ils marchent et chantent • - v. cdle' 1° t 3•. ddda-J
pli'ndze cllpill'n'lil • ta mere plenre a· ton· chevet • - v.
cilpitt'n'lil; 4 •. pirlndu fugll « Ia veillc
du d~part • - v. pirlndu ; 5°. va iredell pirindu Craclun « il passera Ia veille de Noel t.

c - D a t i v u 1 pronominal etic, c- Le dati f pronominal ethi-


expresiv, prin circula~ia lui vie ~i que, expressif, constitue, en raison
bogata, constituie o · caracteristica de son · abondante et vive circula-
a dialectului in compara~ie cu daco- tion, une caracteristique du dialect
romana. Aci voi da .exemple pu~ine par rapport au dacoroumain. Voici
quelques exemples - ilous en avons
- exemple mai numeroase am dat donnes davantage ·dans PEp, 134-
in PEp, 134-146, unde arat ~i ori- 146, oil nous montrons aussi l'ori-
ginea latina a acestei construc~ii. gine latine de cette construction.
-n'l: 1 o. cl'ntd cuclu. si-n'l mi frl'ngd •le coucou.chante pour m'annoncer un malheur • -
v. frl'ngu 18°; 2°. va-n'l mi tornu la bugedlil « je vais retourner au teinturler • - v. bugedlil;
3°. ldsd-n'l-me, dado tlaisse-moi, mere • - v. -n'P; 4°. ca s _ i-n'l mor • si je mourrais • - v. ca
1s•; 5°. a ta bod(e cd n'l-mi modre « c'cst ta voix qui me tue • - v. mor2 3°; - cf. mgl. « ficloru
a~;I muri• (PMegR, II, 19); 6°. sodrd-n'l-me («marie mol • - v. sor1 etc.
nll: 1". nol nil fum mprusti~odre « nous avons ~te b~tisses • -· v. mprusti~'6r; 2°. fudzl
s' nd fudzfm «va-t-en, que n,o us nou's en allions • - v. fug 2•.
f, (I: 1°. ~edzl-1 lu hil «siege (reste) oit tu es • - v. t 7°; 2°. si-1 fudzl • que tu t-en
aiiles • - v. fug 2•; 3°. clnd t' ileal na(odrd « quand tu sortais dehors • - v. nafodrd; 4°. tds'-tt,
(rate • tais toi, frere • - v. lac 4°.
vd : dol vd vfn'it ,. trel va s' plica( « vous etes venus a deux et vous partirez a trois" -
v. plec u·.
l'l: 1" l'l-u dzlfed cu flulara « il chantait de Ia fiQte • - v. dzlr. 2°; 2•. cum l'l-u tre(l?
• comment passes-tu ton temps? •- v. tree 6°.
-~l: 1°. '*l-trdze vintul • te vent souffle • - v; cdtreg; 2°. Frdnga, ·c arl nu '~i ~tea (iva
« Franga, qui ne savalt rien • - v. carl 1°; 3°. te dre pul'ea di nu-~l polite? « qu'a Ia poulette
qu'eile n'en peut plus? = qu'elle est malade? • - v. cucot 1o; 4°. sd-~l dodrmd • qu'il ou qu'ellc
dorme • - v. fdrcu 1"; 5'. odra ra ~i-~l modrtl « c'est l'heure de mourir • - v. odrtl3°.

Acest aspect al dativului prono- Cet aspect du datif pronominal


minal etic- pentru care in corpul ethique - dont notre dictionnaire
dictJionarului dam ~i alte exemple fournit encore d'autres exemples aux
sub respectivele forme - nu a ra-
mas strain dacoromanei, din care formes respectives - -n'est pas e-
men~ionam: tranger au dacoroumain. Citons:
• nu rna blastama sl-n'l mor • (ne me maudis pas a mort), AAF, IV, 96, • pasa-mi-te • (semblerait-
il), C, 906 etc.; « ~;i mi-!11 ninge de mi-l unge • (il vous Ie neige au point qu'il vous I'oint), VicC,
-33-

27-; • ce mi-~1 eli vine? • (qu'est-ce qu'il vicnt '1), TeodP, 61; • be~-mi-~i Turcul cu papucul • (le
Twc de boire avec sa babouche), TeodP, 664; • stfntu"~i mii ~~ su.t e .•. (i' y . en a des mille et d«:s
c!,!nts), VicC, .116; • si\-~i m(e)argi\ Ia ... • (qu'il(s) aille(nt) a... ), Nee, 331,; Necl, 26t; Ur,
2,30; Url, 193; Urcche, 206; Mir, 3.49; Mh:on, 170).

Din lim:ba latina ·Ii.terara dam Pour le latin litteraire nous nous
rtumai doua exem.ple : limiterons a deux exemples :
*t\nn
.
m i.h i ..... turbam invadite • ( = alors ...... tombez sur Ia foule = atunci ..... .
niiviiliti-mi in mult.i me), T-L, XXIV, 38, 7; •Ecce tibi est exortus ·!socrates>(= C'est
alors que voi.ts voyez paraltre lsocrate = Iatii-/i, apliru Isocrate). CicDe, 2, .9 4 !colectia Bude,
1927, p. 45).

Peritru liniba franceza reprodu- Po"Ur 1a langue franc;aise nous re-


cem din BBGr, 399 numai doua produisons d'apres BBGr, 399 deux
exemple: · exemples seulement :- ·
• Qu'on me lui fasse gri.l ler les pieds ... •; • il vous ·a une audace. l •· Cf. egalement BrHeulluy,
§ 386 (p. 238-239).

d - SemnaHtm inca citeva aspec- · d - Signalons encore quelques as-


te tot sintactiP-e : pects syntaxi.ques aussi:
1. lipsa prepozi~iei pri pentru 1. !'absence de la preposition pri
substantive iri acuzativ : devant 'les substantifs a l'accusatif :
(rate frdle nu hrdned*te • un frcre ne nourrit pas un frere • - · V. (rate. P et pril.

2. acord sintactic: 2. accord syntaxique:


cum mor IU.mea • comment meurent les gens • v ~ lrline 6° et morz 1°.

3. nu sint rare construc~ii de 3. il n'est pas rare de rencontrer


efect stilistic jn care predicatul e .la des constructions a effet stylistique
persoana a 2-a singulara de indica- oil Ie verbe est a la deuxieme per-
sonne du singulier de l'indicatif pre-
tiv prezent sau de imperativ, iar sent ou de l'imperatif et oil le
subiectul, la singular sau la- plural, sujet, au singulier otl au pluriel, ~st
e articulat : accompagne de i~article:

fudzf, p6rcul; fudzl, fiCl6rlu • sauve-toi, cochon; sauve-toi; gar~on ou le cochon se sauve, le
gat~on se sauve • = fugi, porcul(e); fugi, feciorul(e) sau fuge porcul, fuge feciorul- PB, 1411;
Judzf, (ralt'i; fudzl, ursa «les freres se sauvent, l'ourse se sauve • = fugi, fratii; fugi, ursoaica.=
fug rratii, fuge ursoaica - PB, 4817; fudzl, ell; (udzl, nls • mol, de me sauver; lui, .de se sauver • "':'
fugi (fug) eu, fugi (luge) el - v. fug 2°, - Ct cad 1°.
Cf. de pareilles constructions dans PB, 4 11, 2680 , 76', 1002~, 16429, 192ll-15 , 286u, 3067,
45013, 455', 46211, 47512; Lum, II, 120 etc..

3 - e. 6S1 -Tache P a p a h a g 1, Dicflonaruz dtalectuZut arom4n


-34--:-

· 4. tn corpul dic~ionarului sint date 4. Notre dictionnaire renferme


~i alte tipuri de construc~ii - cf. · .aussi d'autres types de construc-
tut 16° -, dintre care aci men~io- ·tions - cf. tut 16° -, dont nous
nam urmatoarea, in care predica:: mentiopnerons ici la suivante, oil
tul propozi~iei principale e la impe- le verbe de la proposition principale
rativ, iar cel.al secundarei la perfec- est a l'iinperatif et celu'i de la pro-
tul simplu : position secondaire a:u passe simple :
fa dipunf-le, . .. . cd mi du$11 di lodl un Umnu • eh, descends, ..... . car, si tu ne descends pas,
je vais prendre un gourdin • = ian coboara-te, ..... cad, !facd nu cobori, mi' due sa iau un
·bat - Fr, II, 220; ~NA, III, 30 et p. ·x rn, n° 7 oil nous renvoyons a d'autres exemples.

Pentru atari acordriri ale timpurilor Pour de . pareils accords des temps
predicative din doua. propozi~ii con- du verbe de .deux propositions _con-
secutive, cf. in corpul dic~ionartilui secutives, cf. !lans les pages du
dictionnaire : cac 3°, hiit 28°, .mors
cac 3°, liiit .28°, mor2 1o; iar pentru 1°, et pour d'autres constructions,
al~ coilstruc~ii, cf. l'eait 1°, nu 6° cf. l'eau 1°, nu 6°-8° etc.- Cf. ega-
-8° etc. - Cf. mai jos § 44 a. lement § 44 a.

§ 28 - Nici · un fel de dic~ionar § 28 - Auc-qn dictiomiaire ne sera


nu va fi c o m p 1 e t ~i p e r f e c t jamais c o m p 1 e t et p a r f a it
niciodata- cf. ~i VNoua, IV, 148; - cf. egalemeri.t VNoua, IV, 148;
· PCon, 4 etc. Le dictionnaire est une
PCon, 4 etc. Dic~ionarul e opera reuvre statique, alors qu'une lan-
statica, ip. tiinp ce· limba vie · e in gue vivante est en perpetuel re-
continua mi~care : muement:
<Un vocabolari-o, finito che sia di stampare, se ferma ; le lingue caminano •1 , Manzoni (apud
VLI, I (1941), p. IX. - Cf. ~i § 37.

Dialectul aroman nu a fost cerce- .Le dialecte aroumain n 'a pas ete
tat in intregime la fa~a locului. ln .e tudie sur place dans sa totalite.
aceasta privin~a, ar fi suficient sa 11 suffirait de mentionner a cet
men~ionam numai reghinea sud- egard la seule region du Pinde me-
pindeana dintre Tric6l (Tp(xocA.a.) . Tidional, entre Tricol (Tpbca.A.Qt) · et
~i I dnina ('Iwciwwa.), anume regi- I anina ('IwciwLva.), a sav.oir la , re-
uilea ·Ari'itlu-dlbu ('Aa7tpon6-ra.IJ.O<;) . gion - d'Ari'ulu-dlbu ('Aanpon6-ra.IJ.oc;)

1 Referitor Ia aceasta continua mi~care a 1 Au sujet de ce remtlment continue) ~· un


unui grai sau a unei Iimbi, lata un singur parler ou d·une langue, voici un seul exemple ·:
exemplu : astazi, aromilnii se afla In Grecia, aujourd'hui Ics Aroumains se trouvent en
Albania, Jugoslavia ~~ Bulgaria; drept ur- Grece, en Albanie, en Yougoslavie et en ·Bul-
mare, multe cuvinte turce~ti - mal ales ad- garie ; par consequent, beaucoup de mots
ministrative - dispar ~~ sint lnlocuite prin turcs·- ceux surtout relatifs a l'administra-
euvinte grece~ti, albaneze~ti , slrbe.~ti ~~ bul- tion - disparaissent et soot rem places par des
gilre~ti. - Cf. p. 93. · . termes · grecs, albanais, serbes et bulga-
res. - Cf p. 93.
- ·35-

cu sate curat aromaile~ti, ca f}cl'i- aux villages . purernent aroumains,


neasa; Clinuva,· 06rnu, 06turl£, Ha- comme f}cl'inetisa, Clinuva, 06t·nu,
li~l£, CitlarU'i, Sitracu etc. - sate al. 06turl£, Hitliki, CitlarU'i, Sdrticu etc.
- villages dont le parler aurait pu
c~~:or grai ar ff imb.oga~it prezentul .enrichir notre dictionnaire de tres
di<?~ionar cu stravechi ~i interesante anciennes et interessantes contribu-
contribu~ii proprii (cf., aci, care, tions originales (d., ici-meme, .care,
vigl'itoare, precum ~i nota 2 de la vigl'itotire, ainsi que la note 2 de
p: 12 a acestei' I n t r o d u .c e r i). la pa.ge 12 de la presente I n t r o-
d u c t ion). Des empechements di-
Piedici variate - dintre care .unele vers - dont certains auraient . pu
s-ar fi soldat, poate, cu sacrificiul se solder par le sacrifice de la vie
vie~ii - au facut imposibile orice - ont rendu impossil)le toute ten-
tncercari de cercetari pe teren. tative d'enquete sur place. . .
.· La atari piedici ~i la alteie tot a tit A des ,obstacles de ce genre et a
d'autres non moins reels, s'ajoutent
de. r~ale, se 'adauga §i alte cjtuze,, aussi d'autres causes d'imperfec-
cum ar fi cele urmatoare : . tion, comme celles que voici :
· · tn corpul dic~ioJ;~.arului am in- Dans le dictionna.ir.e . nous avons
serat: introduit:
Mrvill'isft, mA.ltidzat, mbitlrnescu, mudzescli, mu~tint\dzu, napuescu, ndaturt\dzu, noatin,
slutl't, stric etc.,

dar nu am dat : sans y faire figurer :


Mrvl'il'isescu, mliltidza'scu, mbittrnire, -nit, m!ldzit, mu~tinat, napult, ndatudre, -rat, nutiriat,
sluta'scu, s(ricare·, -cAt etc. ·

Am i:riserat: Nous avons insere:


ca~eat, cup:ln'eat, curmit, funipsit, .furtunat, fust:lnat •. h:lpslnit, irn'ft, mardzinat, mbudza L,
must:lcat etc.,

dar formele : mais 1es fo:rmes :


di~edzu, cup:ln'edzi\, c6rnu ou curnut:l.' scu, funipsescu, furtunedzi\, fus.tant\dzu, h:lpslnescu,
irn'edzu, m:lrdzint\dzu, mbudzedzi\, must:lk~dzi\ etc.

nu exista (sau nu par sa existe) • . n'existent (ou 15emblent ne pas exis-


ter).
La fel am inserat: De meme,. nous avons introduit:
armaname, s:lrm:ln'ilame,. vurg:lr~me etc.,
dar· nu am dat ~i : mais sans . y faire figurer aussi :
· av3il'itame, cupii_cirame; pirvul'ilame etc.
(• multitude d' Av3il'ed(, de CupiUearl, de Pirvul'edt •),
-36-

de~i ~i aceste trei cuvint.e merg quoique ces trois mots aillent de
mina in mina cu st'lt·man'itame: in pair, eux aussi, avec sarman'ita:..
anii satrapiei crup.te a lui .Ali-pa~a, me : devant la tyrannie sanguinaire
sute de familii au bajenarit din d'Ali-pacha, des centaines de famil-
satele Avbela, Perivole ~i Samarfna Ies d 'Avdela, de Perivole et de Sa-
- cf. Pirvul'eat. · marina ont emigre de leurs villages
__: cf. Pirvul' eat.
Pentru anumi~i termeni din acest Pour certains termes de ce dic-
dic~ionar nu am men~ionat biblio- tionnaire nous n'avons pas rait m(m-
grafic existen~a lor ~i in PMoscop, tion de leur existence aussi dans
27-34• . PMoscop, 27-34.

§. 29 - ln fine, iata un alt aspect § 29 - En fin, voici un autre


al dialectului aroman, care nu pu- aspect . du dialecte aroumain que
tea; sa fie incadrat in corpul dic~io­ l'on ne pouvait introduire dans les
narului, dar care poate fi men~ionat pages du dictionnaii·e, mais que l'on
aci. E vorba de 1 i mba j con- peut mentionner ici. II s-'agit d~
v e n ~ i o n -a I, ca ~i de · a r g o u, 1 a n g a g e · c o n v e n t i o n e l et
pentru care cf. : de 1' a ·r g o t, au sujet desquels cf. :
'1-Im:tp, III, 310-320; V, 161 - 168; 265 ~ 270; VI, 162-169; 21 3 - 215 et RevM, II
(1930), 1, 36 - 47.

Cu privire la argou, .d e semnalat ~i' Quant a l'argot, on notera aussi


insemnarile facute de Pouq, P, 204- les observations de Pouq, J2, 204-.
205 . vorbind despre empiricii <<me- 205 au suj~t des «medecins Zagori-
decins Zagorites•>. - Pentru Megle- te.s•> empiriques. -Pour les Megleno-
noromani, cf. PMegR, I, 90 (~i 89). roumains, cf. PMegR, I, 90 (et 89).
Acest limbaj -de care G. Pitre Ce langage - dont s'occupe ··G.
se ocupa in BTS, · XV, 317.-337, Pitre dans . BTS, ~v, 317-337 et
qu'il appelle Lingua jurbesca (,par-
nup1indu~l Lingua jurbesca (,pa.rra-
rata Vicaria", ,parrata di li spa-
ta Vicaria", ,parrata di li spataio- taioli", ,parrata zingarisca") - se
li" , ,parrata zingarisca") - se iden- laisse ·identifier avec le ,Iinguaggio
tifica cu .,linguaggio convenziona- co:nvenzionale", au sujet duquel
le", despre care ZUsi, 457 noteaza: ZUsi, 457 note : ·
• Parimenti non eravi arte o mestiere esercitati da parecchie· persone .riunitc, cite non avesse
un parlare convenzionale •· '(La fel, nu erau arte sau meserii practicate de mai multe pcrsoanc
re11nitc (asociate), cari sa nu fi avut·un grai conventional.)

Ca ~i Ia italieni, ~i · anume la Tout comme chez les italiens, a


,negustorii din Roma", pentru care savoir chez les ,marchands de Ro-
acela~i ZUsi, 466 noteaza: me", pour lesquels le meme ZUsi,
466 observe :

• per dire :. Bada che ruba, diranno : vibavidavi che viruvibavi •,


-37-

acest true apare ~i ·Ia aromani : ec true apparait nussi chez les A-
in loc de, bum\oara, .turcul muri, roumains : par exemple, au lieu de
aromanul glumet sau eel ce nu vrea Turcul muri «le Turc est mort>>,
l'Aroum.ain plaisantin ou desireux
sa fie
inteles de oricine poate zice : de ne pas etre com.pris d'un chacun
peut dire: · ·
Tur{uculfu mufurlfu ctc1 •

§ 30 - Din punct de vedere s e- § 30- Du point de vue s em an-.


m a n t i c, f o I c 1o r i c ~i e t n o - t i q u e, f o I k 1 o r i q u e . et e t h -
g r a f i c, spre a evita ca dictionarul n o g r a p h i q u e, afin d'eviter que
ce dictionnaire n'atteigne des pro-
sa ia proportii intinse - cf. ~i § 36 c portions trop amples - cf. aussi
..:..., rar am. dat oarecari sumare in- § 36 c -, ce n'est que rareinerit que
formatii ~i explicatii, cum ar fi nous avons fourni des informa-
pt:mtru urmatoarele opt cuvinte: tions· et des explications sommaires,
comme c'est le cas pour les huit
vocables qui voici :
1. u dipind' • il s 'est sauve : iJ \'a emp:>rtee• - v .. dedpin 3°.
2. tu-am (urlic prisli cap • iJ est ·.t m fardeau pour mes epaules• - . v. (urlic 2°;
3. to l)i hima • il prit le chemin a Ia vallee, iJ s'est appauvri• - v. hima 2°;
4. nipl' rtica nu '$l-aspune i:lodrlle • k serpent ne montre pas ses picds = lc malin
nc donne pas il. Ia Jumiere ses intentions • .:_ v. nipi'rticd 3°;
5. nlunictl' • son visage s'assombrih - v. ntunic;
6. l-(edJe pi'ndzc1 bilil£i •il iui a · flanque unc rossee• - v. pt'ndzd 4° ;
7. va ·s• l'ea di ·lurntire • ils (clles) se mcttront a carder (a serancer) 1!1~ Iaine encore
une fois • - v. lurntire;
s·. trtldzecim uiriu multu • nous entre ten ions de grands troupeaux de moutons • -
v. uirlri - Cf. § 45 a.

·urmeaza acum. numero~i termeni, Nous laissons suivre de nomhreux


ale caror semnificatH ar putea fi termes, dont 1es significations pour-
folosite pentru respective cercetari: raient sei:vir. a des recherches ad e-
quates:
aerfme, a8ul, afendi, arl'sa, aru~ina, a~tirnumlntu, badzarli, batut, bru~tura , cal, capra, cacator,
ciichilli, calauz, calci'n'Iu, climbane, camea~e 3°, caper8a, catrane, cucon·; cuculi~Iu, cunakc,
curba.ne, euscune, ce!nic, cidl'rc, dardara, dulben, faga, falcare fital'IU, flucatii, funda, guvatli,
yin 1, haimalie; bane, Hristo(u}, keptu, kilip6~e, kimere, ltlhiklil, lulu8a, J'eara, mescu; mind !Hi,
musca, ncl'in, nfarint\dzu, ngluriitura, niveasta, nun, n'itu, pantalunar, parnare, pascal'itii,
perce, p·etah'\, picul'IU, piducl'Iu, pita, plosca, pra~u. pup6n'Iu, puravll., siirln'e, sct'ndura,
scur8ame, semnu1 , sfurla, stipsusescu, suel'IU, sumar; t6rnu 1°, tu 1 , turpane, tfc•~a 1 , ureacl'e.
usi'cl, vilendza, virrr-ri'll !, vi~cl'e,. vutane, zan~ie etc.

1 En Abyssinie : • Pour se moquer des etudiants, des etrangers, lcs bergers parlent tres
rapidement entre eux en intercalant entre les syllabes unc lettrc quelconque qu'ils mettcnt au
mllme ordre que Ia precedcnte • - GrJeux, 237.
-38-

§ 31 - ln corpul dictionarului am § 31 - Nous avons fait figurer


inserat ~i f~rmele de participiu ~i aussi dans les pages du · present
c~le de infinitiv lung ale respecti- dictionnaire les formes de participe
velOl' verbe; Rostul inserarii lor nu et celle d'infinitif long des verbes
en question. La raison de leur inser-
e numa_i lexicologic, ci ~i de a aduce tion n'est pas seulement d'ordre
co:inpletari semantice h~xicologique; elle vise encore a
verbelor de Cjtre apartin. Cf.. : fournir des c 0 m p 1 e m e ll t s s e-
m a n t i q u e s aux verbes aux-
quels elles app~rtiennent. Cf. :
alas, allisare, aHisat; aleapid, ·alipid{lt; aprindu, apreasa; artie, areal; ascapir, ascapirat; ·
spulbir, spulbirat e_tc.-

§ 32 - Pentru paralelisme ,i iden- § 32 - Pour des parallelismes et


titltli s e m a n t i c e interbalcanice identites s e m a n t i q u e s inter-
-problema care prive~te direct me- balkaniques - probleme qui inte-
diu!, ambianta, simbioza interbal- resse dh:ectement le milieu, !'am-
canica -, pentru -un mic numar de biance, la sy'mbiose interbalkanique
verbe ~i de substan_tive aromane~ti, -, nous avons note, dans le cas
d'un nombre tt~duit de verbes et
am mentionat corespondentele lor de substantifs aroumains, leur cor-
din limbile . greaca, albaneza, slava .respondant en grec, en albanais, en
(bulgara) ~i turca. Cf. : slave (bulgare) et en turc. Cf. :
acatu, a_m1, analtu2 , apa, aruc, aru~n6s, aspargu, astingu, a~temu, aurnbra, bag, bat, beaut,
b6ra, cac, calcu, calc, cap, cii'I6r, daft, di~cl'id, Dumnidza'fl, dzeadit, es1 , fac, fata, foe, inima,
l'eaO, ml'na, narc, 6cl1!i, samar, scol, sl'ndze, tal'l!i, t6rnu, trag,trec1 , tin, umplu, ureacl'e etc. .

§ 33 - Nu numai pur ~exicologic, . § 33 - Ce n'est pas seulement sur


ci ~i · f raze o 1 o g i c, ident~titlile le plan lexicologique, mais encore
{'i co'ncordantele interbalcardce din- sur celui ph r as e.o 1 o g i que
que lt;s identites et les concordances
tre aro~ana pe de o parte ~i cele- inter-balkaniques · entre l'aroumain
1alte limbi pe de alta nu sint putine d'une part et les autres langues
- cf., in aceasta privinta, ·Per. Pa- d'une autre abondent - cf. a cet
pahagi in . Jb, 1908, 113-170; DR, egard Per. Papahagi dans Jb, 1908,
113-170; DR, II, 509 sqq; G~l,
_II, ·509 ·s qq; GEl, 52-77; Sand etc. 52-77; Sand etc. En voici quel-
lata citeva : ques unes:
1. alb. s'{qesh buza atij njeriu •. costui non ride mai • - en aroumain: cf. bUdztl1 °.
· 2. gr. -roc ~)(eL ~ct(LtVct • il les a per~ues = il a perdu Ia tete • - en· aroumain:
u-are kiruta • ~ •· ·
3. tc. el tchekmek • ~enoncer, se retlrer de •, gr. -rpct~w )(EpL • je renonce •, alb. heq dore
• rinunciare t etc. - en aroumain: cf. mt'ntl 13° et trag 6°.
-39-

4. alb. m·i 'fldje shkurt • d'inteletto corto • - en aroumain : cf. minte fO (cf. aussi le dr.
minte lngusld et !'alb. mendje ngushti).
5. gr. ·d ~)(Et, · -rl 3£v ~)(Et; tc. ne var, ne loq? • queUe nouvelle? • - en aroumain:
(e are, (e nu-dre? • ~ •· ou :
6. ar. (e nodud? (e vl'rd nodud? • queUe nouvelle? • - cf. !'it. che noa e che noella m'ai
portata? (CoccC, 144).·
7. alb. ulen mdlet e rohen rukat • si abbassano i mont! e si alzano le colline •; gr.
xot-ri[3(7))xocv -r&: (3ouii!X, civ&[3(7))Xotv . ocl xonpoc(~ • les montagnes s'abaisserent, les ·o rdures
s'eleverent • - en aroumain: ct. dipun 2•. ·
8. gr.~ n~:ivoc nijp£ no&ipt (Kpoo. II, 163) • Ia famine se mit en branle, s'est repandue • -
en aroumain : cf. {lor s· sqq. - Etc. Ct egalement plr(, p6ndu, pr,dvdd, primikir, psohlu etc.
et § 42.

§ 34 - tn corpul dic~ionarului am § 34 - Les pages de ce dictioc:..


men~ionat ~i numeroase ~i variate naire comprennent aussi des c o n -
C ·O n C 0 r dan~ e ,eXtra b a 1- c o r d a·n c e s e x t r a - b a 1 k ·a -
n i q u e s . nombreuses . et variees.
C ani c e. Unele din ele ar :(mtea fi
Certaines d'entre elles pourraient
sugestii de ·origini, de etimologii donner des suggestions quant a
folclorice sau etnografice, directe leur origine, leurs etymologies fol-
sau indirecte, apropiate saU: indepar- kloriques ·ou ethnogz:aphiques, di-
rectes ou indirectes, proches ou
t ate, in tim.p ~i spa~iu, Cf., de exem- lointaines dans le temps ou dans
plu, cuvintele : l'espace. Cf., par exemple, les mots:
abel, abu~iledzu, Ayizmaclun, altu, aml, aminte, amo, apa,. arco, ariclu, armas, arinatusescu,
aroata', arvela, astlndzl, .baltu, bata, barbator, barden'e, blital'e, bea !, beau1 , birbec, bisl,
bi~ca, bra tat, budzli, bulgur, ca, cafe, cap, ca~u. caclumac, clilupe, capestru, capitun'lu, .clirinde,
catii~e. ct'ne cltlapa, clrllg, clrllgar, cl'e!Ue, coada, cor1 , crep1 , cucu !, cucuricu !, cucl, cuml'nic,
Cl!rl, cur3, curat2 , curcubeta, cireap, cftus, cJubana, C[UcJu, di, discaltu, disupra, di~teptu 1 ,
dol'lu, dormu, dum-dum, 3oara, dzada, dzeadit, fac 21 •, ra~e, farina, farmac 1, fearicli, fet 2 ,
mare, fricos, friptal'lu, frl'mte, Frl.'ncu, galda, gal'lna, gralu, gura, yumar, Glor, glug, halmall,
hane, heavra, hlcli, I~rbA, lnimll, keale, klpru, lapte; lau, loc, luniP, h'ma2 , mal'lu, mandra,
marul'e, mastlca, ·meau !, mel'Iu, misura2 , mlnata, ml'nicli, ml~care, ml'~cu, mort, mu !2 , mula,
multu~·2, mustaca, mu~cu1 , muu !, na2 , nafoara, ~ana1, n~altu, neap, nfa~u, nfa~eare, ~!;los,
nyisedzu, nior, nsor, numal1u, n'eare, N'ercurl, n'iridzu, o 1', oara, ocl'Iu, or! oi-bobo !; ol-lele !,
ordzu, oul, para-, pii~paca, peana, p'erce, pindanica, pis ! pl:ne, platare, ploace, plulos, prl ! ,
prlni:Iza'scu, proa~te·, pula, puz!;eaua, rivane, sama, sare, sarlt, sarmanita, scurtedzu, se·a ra ,
semnul; sfirllclu, sfuldzira; siltarike, singasto, soare, sterpu, stric, strig, -su2 , suflit; .sug2 , sumolcu,
sunl, ~eurtikedzii, ~i, ~pirtu, tastru, tata, tamaclu, tambare, tengire, tiU !, tlmbllre, irl, trlhlna',
tum ! tum ! tum !, tumsu; turpane, aeamin, tap1 , tara, taruhe, u !3 , ucna'' lin, untulemnu, ureaci'e,
ur!;escu, ursar, {JfsA, utre, Vln'irl, voi2, zarzara, zarcula, zbor3, zgrlm, z!;er, ztnglna', · zmeana etc.

§ 35 - . Referitor la i d e n t i - § 35 --: Au sujet d' i d e n.t i t e s


t a~ i dintre aromana ~i (vechea) entre l'aroumain et le (vieux) daco:..
dacoromana, in corpul dic~ionarului roumain, on lira dans notre diction-
-40-

vor putea fi citite exemple fonetice, naire des exemples multiples et cori-
morfologice ~i · lexicale, dintre cai'e cluants d'ordre phonetique, mor-
-aci nien~ion3;m mai intii citeva for- pholog\que et lexical. En voici du
me: reste quelque.s formes :
:adl'nc, adoara, agru, albeata, .altu, aml'n, aininat1 , an, anaJtu2., anduplicat, anta'rtu, arapa,
arina; aruc, arungu, aru~ine, aru~nos, ascapir, ascultu, asc\unpiir, aspa1:gu, aspiireat, ate!, aC•ate,
au5fz, auuii,. avin, a~~ t (barba, li'na, purtii'm, ari'ii etc.), bascii, bearc, bcr, buclum, ca, cair,
~ale, c~nurii, cap, capra 2", dsiitor, cii'tra, catu~ii , cirleagii, cit2, codru, criri1init, cuml'ridu,
clrmpite, curt 3o, cufa, curcubeta, curmut, curmuz, curundu, clrstii, cutreamburt, . ciclor, clumu-
lescu, dao, da~ii, di, di~cl'id, di~tiptat, dizvcscu, dizvireadzii, dum'-l'l•artii, dzada, dzamii,
<1zuf1ii, eli > a (sc.a ra, tara etc.), el, escu, fcatii, fric6s 1 , fri'mtu, fri 'ngu, fur2 , furtunat, fu~tc,
Gr..c, grindineadzii, yin2, yiptu, Ia2, Iapa, Iarbi\, inimii, Iu, l'ntru, lnvescu, kcr, ldrirc, laii, Iii (sub
.e/29° sqq), Joe, lumc, !up, l'caf1, l'ertu, l'I (sub e/21 °), mare, Martu 1 , manU; rniiritl, marmintu,
mar\mii, mescu, mi, minu~c, ml'Ior, moare, mor2, multu1 , mumii, mur1 , mu.5eat, nii, ncloamir,
nC!umirat, neaiiil, nyisedzii, nite, noi, nostru, nsus, n'eardzire, n'care, n 'eata, n'ersu, -n'l,
n'itfr, od (moara, noaptc etc.), oara, 6ci'Iu, o-leic !, pascu, pa5oan'e, pccunl, J>ilrec, Ramji'n,
saltu1 , sctliat, sirn1a, sl'rmu, sotii, -spra-, spri, stranipot, stricatoare, .strimtu, stur, surpu2 ,
~cl'Ioapic, -~1, 5tiut, toaca, toapscc, torn.u, totna, trag, tru, turtoarc, \C, una, \1rdin3, urcacl'e,
vat, vai I, ·-vii, vegl'Iu, vol2 , vrca, zmultu etc. - Cf. ~~ § .13.

Pentru ca convingerea cu privire Pour mieux documenter la con-


la intrebarea : aromana e dialect sau viction que l'on Re fait autou.r de la
e li mba? sa fie ~i mai documentata, question de savoir si l'a1·oumain est
ia.ta. ~i numai douasprezece propozi- ttn dialecte ou ttne langtte, voici egale-
~ii, alaturi de textele ce vor putea fi
ment douze propositions seulement,
outre les textes qu'on pourra lire ·
citite in partea finala a acestei dans la partie finale de cette I n -
I n t r o d u c e r i. .Aceste 12 propo- · t r o d .u c t ion. Ces douze proposi-
zivii fac parte din graiul oricarui tions font partie au parler de tout
aroman de oriunde ar fi el - cf . . ~i .Aroumain, d'oil soit-il - cf. egale-
p. 88. ment p. 88. ·

1. cu /ukll'i si-aduml, ca nl$1 val aurla - v. 1. il s'associl' avec lcs loups, il hurlcra comme
adun 3°. eux.
2. ci'ndu si-amedslicii dzutw cu nodplea - v. 2. quand lc jour sc mcle a Ia nuit.
amedsticl.
3 . mul'edrea . ... I' /'ed dpa ;>i-apora li 3. Ia femm e apprend a connallrc ton habi-
ncdlica - v. dpd 6°. tud'c ct cnsuite clle te domine.
-1. dzui!a (udze di n'el'l ;>i nodplea araslodrml 4. pendant le jour il fuit les agn·eaux ct pen-
b6iilu - v. art'lslomu 1°, dant Ia nuit il renverse le breuf.
5. si si-aspt'lred luplu d.i plodle, vred podrltl 5. si lc lour s'dfrayait de Ia pluie, il porte-
l£imbdre - v. aspdr 2°. rail un manteau.
6. !ii-arml'n a no;>lri' muntl di vimlurl ma;>l 6. ct nos·montagnes dcmeurent battues sculc-
Mlil/ - v. Mlill. ment par les vents.
7. blustem mdre si-dlbd n cdsa carl di limba-a 7. grande malediction dans sa maison a celui
lul si-aldsa - v. blaslt!m. qtii aband.o nne sa rangue.
-41-

8. boulu s' ledgu di coame ~i umlu di limbd 8. on attache le bred par Jes cornes · ct
- v. boil. l'homme par Ia langue. . .
9. aglum;>e tu buriclu a pdduril'ef- v. buric 5°. 9. il est arrive dans le creur de Ia foret.
10. cd~etirea u bdgdrcl tu coasta di munle· - v. 10. ils ont place Ia bergerie sur le flanc de Ia
codsld 1°. montagne.
11. coada cap easti Ia nol ~· luplu picurdr Ia 11. chez nous c'est Ia queue qui est le chef
Ql- v. lup 1°. et le loup c'est le berger.
12. luplu · 1-videm $i urriWJ'! ciiflcl_'m - v. 12. le loup nous le voyons et nous cherrhons
urmd 1°. sa trace.

§ 36 - Sub raportul e t i m o ~ § 36 - En ce q"Qi concerne I' e-


1 o g i c I, sint numeroase cuvinte t y m o I o g i e I, de nombreux rPots
care prezinta aspecte ce merita sa presentent des aspects qui meritent
fie semnalate. . d'etre signales.
a - tn linii mari, elementul lexi- a - D'une fa~on generale, !'ele-
cal tm·cesc, ca §i eel extraba,Jcanic ment lexical turc, de ni.eme que
(italian, francez, Spaniol etc.) nu au !'element extra-balkanique (italien,
fran~ais, espagnol etc.) n'ont pas
patruns direct in diah~ctul arom.an penetre directement dans le dialecte
-:- a~a cum a intrat eel grecesc, eel aroumain - comm.e ce fut le cas
albanezesc, eel slav §i eel dacoroman pour les mots grecs, albanais, slaves
- , ci prin filie~·a greceasca §i, ceva et dacoroumains - , mais par l'in-
inai red us, prin · filie~·a albaneza. termediaire du grec et, dans· nne
proportion mqindre, par celui de
Explicatia' _Pentru ca contactul l'a.lbanais. L'explication' C'est que.
aromanilor cu turcii, cu italienii, cu le contact des Arolim.ains avec les
francezii etc. a fost reduR, nein- Turcs, les ltaliens, les Fran~ais etc.
sepmat in comparatie en r;:tporturile a ete reduit, sans importance si on
dintre limba greaca pe de o parte le compare a.'u x raprwrts de la hn-
gue grecque · d 'une . part a vee lcs.
§i limba turca, italiana, franceza langues turq~e, italienne, fran~aise
etc; pe de alta. etc. d'autre part.
b - Datorita siinbiozei · interbal- b - ;p.:u· suite de .la sym.biose in-
canice, §i dialectul aroman· prezinta ter-balkanique, le dialecte aroumain
varietate etimologica pentru deri- presente, lui aussi, nne certaine va..,
vate lexicale, in sensul ca avem riete etymologique pour les derives
clemente lexicale de baza care sint lexicaux, en ce sens qne l'on y trou-
ve des elements lexicaux fondamen-
latine, sau italiene etc., in tim.p ce taux qui sont latins ou ita<Hens etc·.r
derivate ale acestor elemente ne due tandis que leurs derives nons ra-
spre una sau spre alta dintre lim- menent a telle ou telle langue bal-
bile balcanice. Exemple : capestn.t kanique. Exemples: capestru<lat.r
< lat., dar capistrusescu<grec. (sau mais cdpistntsescu<grec (ou tout au.
e forma.t in spirit morfologic gre- moins sa forme rapelle la morpho-

1 cr., egalement, plus loin, p. 93.


-42-

cesc); cri~lin<lat., dar cri~tinip­ logie grecque); cri,tin<lat., mais


sescu<grec; minte<lat., dar min- cri~tinipseacu < grec ; minte < lat.,
duescu<alb.; samar<lat., : dar sa- mais. minduescu<alb.; silmar<lat.,
m£ra' <grec, iar sam£rgi<turc .. (sau mais sam£ra' <grec, . et silm£rgi <
e .format in spirit morfologic tur- turc (ou forme dans I'esprit morpho....·
cesc); capara<ital., dar cilparusescu logique turc)·; c4para < ital., mais
<grec. ; capitan <ital., dar cilpiUJ;n:. caparusescu<grec ; capitan < ital.,
Wke<turc. ; inima<lat., dar inimu- mais capitanl£'ke <turc ; inima <lat.,
sescu < grec.; maa;Us < turc., dar mais inimusescu <grec ; mams <
maxutarcu<grec. ; sacat<turc., dar turc., mais maxutarcu<grec; sacat
sacatipsesctt<grec. Etc. <turc., mais sacatipsescu<grec.Etc.
c - ~i in domeniul etimologic sint c- Dans le domaine de l'etymo-
probleme ce ar a'~tepta sa fie eel logie egalement il existe des pro-
putin semnalate; dar, pentru mo- blemes qu'il faut tout au moins
signaler ; . mais, pour le motif deja
tivul relevat Ia § 30 - motfv care· releve au § 30 -motif qui nous
m-a determinat ca ~i c i t a t e 1 e a determine a reduire aussi au stricte
din corpul dictionarului sa fie re- necessaire les c i t a t i o n s figu-
rant. dans ce dictionnaire -, nous
duse la str ctul necesar -, Il)a voi nous resumerons aux mentions sui-
rezuma la urinatoarele men,tionari: vantes:
i. Sint cazuri cind etimologiile 1. Il est des cas oil les etymolo-
date nu prezinta precizie absoluta . gies proposees ne comportent pas
in timp. Un singur exemplu: pen- de precision absQlue quant au temps,
En voici un seul exemple : pour les
tru casator,. giugat6r, sarbatoare, scal- mots casat6r, giugat6r, sarbatoare,
daioare, stricatoare, vigl'itoare etc. :scaldatoare, stricatoare, vigl'itoare
s-au indicat formele latine : etc., on a indiqu_e les formes latines :
•c as at or ius, ··jug at or ius, • s e r vat!> ria, • e x- c a 1 d a t or i a,
•stercoratoria, •vig' i latoria.

Deci, s-a admis ca derivarea cu aju- On a done admis que la derivation


torul sufixului - t o r i u s, - .t o r i a a l'aide au suffixe ._ t 0 r i'u s, - t 0-
s-a produs in latina vulgara, exact r i a s'est produite en latin vulgaire
ca in: tout comme. dans :
ad j u tori u m, imp erato ria (castra} ( > MpiriJ.todre), judi cat or ius,
laud' atorius etc. -cf. p. 28-29.

Dar aceasta .deriva;re se putea pro- Mais cette derivation aurait .pu. se
duce in conditii absolut identice in produire egalem~nt dans des con-
romana balcano-carpatina sau chiar leditions absolu.ment identiques dans
roman balkano-carpatique ou
in sinu1 limbii romane vechi. ~i · meme . au sein de la langue ron-
atunci, intrebarea : aceste derivate maine alicienne. Alors on peut se
- indiferent daca se g~sesc ori nu demander: si ces derives - qu'on
-43-

in .alta sau in alte limbi roma.nice les retrouve ou non dans une ou
- apar~in latinei vulgare sau sint plusieurs langues rom.anes - appar-
forma~iuni romane~ti!
tiennent ·au latin vulgaire ou s'ils
.s ont de formation roumai:ne ?
Cain Ia fel s-ar putea lntreba cineva ~i On pourrait se poser a peu pres Ia m~me
pcntru alte cuvinte; tot de origine _Iatini\, cuin question a propos d'autre~ mots, d'ori~ine
ur fi numeralele cardinale de Ia 1.1 plnii. Ia 19 lati.n e egalement, tels que les numeraux cardi-
(cf. -sprd- ) etc; naux de 11 a 19 (cf. -sprtl- ) etc.

2. Sint cuvinte care, par~ial, pre- . ·II y a des mots qui, partiellerr.ent,
zinta o sigura baza etimologica. To- presentent une certaine base ety-
tu"i, .ele nu pot fi incadrate in pre- mologique ; et pourtant on ne peut
cizia etimologica absoluta. E cazul pas les encadrer avec une precision
cu adverbul disnou ("i diznou), care etymologique absolue. C'est le cas
de l'adverbe disnou (et diznou), qui
apar~iri.e aromanei nordice. La baza
appartient 2.. l'aroumain septentrio-
acestui adverb e lat. n o v ·u s -'- nal. A la base de· cet adverbe re-
v. nou. Parerea lui CAr, 519-520, pose le lat. n o v u s - v. noU,
formulata pentru dizn.ou, nu poate L'opinion de .CAr, 519-520, formulee
fi sus~iimta. Sub influen~a formei a propos de diznou, n'est pas sou-
tenable. Sous !'influence de la for;.
bulgare iznovo <<de nouveau)> - de Ia me bulgare iznovo <<de nouveam) -
care s-a imprumutat consoana z-, a laquelle a ete empruntee la con-
prepozi~ia di ~i adjectivul noU < 'din sonne z -, la . preposition di et
non )) au format · com.pusul diznou. . l'adjectif nou <<de nouveaw> ont for-
- La fel trebuie explicata "i forma me le compose . diznou. - On doit
expliguer de la meme rrianiere .en-
dismt'na, d-izmt'na: di + z + mt'na cote la forme dismt'na, dizmt'na:
slib influen~a cuvintului bulgar iz- di + z+ mt'na sous !'influence du
raka «de maim. mot bulgare izraka <<de maim.
3. Sint cazuri cind explicarea unei 3. II y a des cas oil l'expl~cation
etim.ologii cere cunoa"terea directa d'une etymologie requiert la con-
a realitatii respective. Un exemplu: naissance directe de la realite en
cause. Un exemple : pour qu'un
pentru ca o bani~a sa fie complet boisseau soit completement plein de
plina de griu, de orz, sari de secara froment, <I;'orge,. ou de seigle etc.,
etc., dar nu peste masurii., se folosea .sans que le ble, l'orge etc. ·deborde,
nuiaua cu care se nivela con~iri.utul on employait une verge pour en
niveler le contenu du boisseau jus-
bani~i pina Ia. buza acest13ia. lata
qu'aux bords de celui-ci. Telle est
evolu~ia semantica a cuvintului v#ii2 • !'evolution semantique du.mot v#ii2•
- tn atari cazuri, cunoa"terea di- - Dans de pareils cas, la connais-
recta a realit:iWor cuprinse in cu- sance directe des realites que ren-
. ferment les mots conduit a l'expose
vinte duce Ia expunerea sigura, sur' precis, simple et lumineux de la
precisa, simpla "i luminoasa a vie~ii vie de ces vocables. Cette verite est
acestor cuvinte. Ilustrarea. acestui pleinement illustree dans les 'p ages
-44-

adevar se . oglinde~te din plin in cor- du present dictionnaire - cf., par


pul dic~ionarului - cf., bunaoara : exemple:
bul'lu, cal, c0,per6d, cdpitin'lu, cdrvdne; corl, dzddd, {ripltil'lu, 6rdzu, pup6n'li1, samar, sdrln'e,
vf$cl'e etc. - (Cr. PLir, 269, 274 etc.).

§ 37 - L i m ·b a e oglinda in § 37 ~ Une I a n g u e est le


care se reflecta poporul care o vor- miroir oil se reflete le peuple qui la
be~te : in l.inii mari, via~a lui spiri- parle : dans de grandes lignes, sa
tuala ~i materiala, cultura . ~i civili- vie spirituelle et materielle - sa cul-
za~ia ·lui, precum ·~i trecutul, pre- ture et sa civilisation - ., de m.eme
que son passe, son present et, dans
zentul ~i, in anumite imprejurari, certaines circonstances, son avenir
~i ·viitorul lui : totul se oglinde~te egalement: tout se reflete dans sa
in limba lui na~ionala. La rindullu,i, langue nationale. A · son tour, un
un dic~ionar general ~i etimologic . dictionnaire gener~l et etymologique
trebuie sa fie o cit mai complet.a doit etre !'expression la plus com-
plete possible de la langue, du par-
expresie a limbii, a graiului caruia ler auquel il est consacre et qu·e
ii este consacrat ~i pe care trebuie nous avons le devoir de connaitre
sa-l cunoa~tem pe teren, in. propria sur place, dans son ambiance pro-
lui ambian~a, nu in birou, unde nu-i pre et non dans un cabinet de tra-
puterh prinde pulsul, manifestarile vail, oil l'on ne saurait lui prendre
le pouls, en saisir les manifesta-
lui. ~i aceasta· cu atit mai mult, cu tions. Et cela d'autant plus qu'une
·c it o limba vie, un dialect viu evo- langue vivante, qu'un dialecte vi-
lueaza: vant evoluent :
• Les langues ni le solei! ne s'arretent plus • (V. Hugo), BBGr, § 319; Brun, I, pp. VIII ct 177.
- Cf. aussi § 28 Ia note, et PLir, 11.

§ 38 - E, a~adar, absolut natu- § 38- II est done absolumeilt


ral ca s p.e c i f i c u I e t n i c al nature! que les traits e t 'h n i-
aromanului sa apara in pagini ale qu e s qui caracterisent l'Aro·mnain
apparaissent a certaines pages de
acestui dictionar. ce dictionnaire.
a - lata pastor it u I oglin- a - Voici sa v i e p a s t o r a l e,
dit in urmatoarele dictoane popu- telle que la refletent les dictons sui-
lare: vants :
1. u-angdn&' cd/di1a • il a appele Ia· chienne = il est parti • - v. angtin ·3•.
2. u-adunii' cotida • il a serre sa queue entre les jambes = il est parti humilie • - v. coidci

3. glon'l $' gra$i ca cln'l di Grefl ; braves et gras · comme Ics chiens des Grecs • - v. cl'ne 7•.
4. nu-adtird cil.$edre • il ne fait pas de bergerie = ii n'arrive pas a se caser • - v. cd$edre 2•
5. curlu-f trl ltipte niht!rtu e.dste! • ton cui n'est pas fait pour du lait non bouilli • - v. curl 7
-45 :._

6.· afld' mandru nicdlcatu • il a trouve un terrain non pature • - v. mandrii 2' :
7. mul'erlle-a lor suntu ca. ni~te marmare c leurs femmes sont comme des brebis brehaignes plein!)S
de vitalite • - v. marmarii.
8. mul'erl mdtrife c femmes comme d.es brebis laitieres • - v. mdtricd 4°,
9. nd him . ... mpdrfl'le ca n'el'l di ol c nous sommes separees com me Ies agneatix . separes de
leurs brebis • - v. mpdrfl't.
10. ea va yinii clupd tine ca mtn·ar c elle viendra apr:es toi eomme tm agneau apprivoise • - ·v.
m·t nar 3o. ·
11. ca 6lle dupd sdre alcigd • il (ils) court (courent) comme les mouton~ apres le sel • - v. sure 1°.
12. coada cap eciste la nol ~· luplu picurar la ol - cr."§ 35, p. 41.
13. Greclu u-are siricdlodrea aruptd c le Grec a Ia passoire trouee = le Grec est peureux • - v.
stricdtoare 2".
Cf. egalement beClii, birbeacu, biroan'e etc., et calt!~ii (PLir, 446).

b lata c a r a v a n a r i t u 1 : b - Voici le metier de c a r a v a -


nier:
1. edlduz cu k.ipur tine fl eral • tu etais mulet-guide a clochette• - v. cdlUuz 2°,
2. a patra dzuiid neared' •le quatrieme jour il a charge (ses bagages en vue du depart) = le 4e
jour il est mort • - v. ncarcu 4°.
3. lu-areii' sdmcirlu • il a jete le bat = il s'est courrouce • .":"' v. samcir 3°.
4. va-n'l umfld samarlu • il m'enflera le bat = . il me rossera • ~ v. samar 3°.
5. trieu sdmlrii'lu cia raclee a pris fin • - v. sdmlrii' 2°.
6. si samtrusescu multu un eu alantu • ils s'ajustent (s'harmonisent) bien l'un et .J'autre • - v.
sdmirusescu 2°.
7. l 'l-trieu tcistrulu • il lui passa Ia panetiere au cou = ill'a trompe • - v. tcistru 4°,
. 8. mula toarnii • le mulct renverse son chargement • ~ v. t6~nu go et § 45 a, p. 52.

c - Expresii cu privire la carac- c - Retenons aussi des expres-


teristicul ~i im.punatorul P. o r t ori- sions relatives au c o s t u m e ori-
ginal al arom.anilor : (cf. § 63) : ginal des .Aroumams, caracteristi-
. que et imposant : (cf. § 63) : ·
1. easte di s.aried • il est du manteau a longs poils = il est Aroumain ~ - v. saricd 5°, ~i, aici,
p. 91-92.
2. va I' u t6rnu scirca di-alanlii parte • je vais retourner a l'envers ton manteau a long~ ~.oils =
je t e mettrai dans un grand embarras • - v . sarcd 3°.
3. si-aspindzurll. limb area. lu aile limt!rl c qu'il accroche son manteau de poil de chevre dans
d'autres repaires = qu'ii s'etablisse ailleurs • - v. limbare 3°.
4. va-l fac ml'nicd di tllhbare? « le ferai-je manche de manteau? = je n'ai aucune consideration
pour lui • - v. ml'nicd 2°.

d - Cu privire la aspect u }. d - Expression qui rappelle 1' a s-


g e o g r a f i c al regiunilor locuite P e c t g e o g r a p h i q u e des re-
de arom.ani : gions habitees par les .Aroum.ains:
l 'l -aspune muntl • il lui montre des montagnes = il lui montre de grandes difficultes • - v.
munte 6°.
-46--

§ 39 - Ca orice limba sau grai, § 39·- Comme tou,te. langue, tout


~idialectul arom.an are e x p r e s i i parler, le dialecte aroumain, lui
proprii cu . sens figurat, alegoric. aussi, a des e x p r e s ·s i o n s qui
lui sont propres a sens figure, alle-
lata ·citeva: gorique. En voici quelques-unes :
a. pull'l tu vimtu • des oiseaux dan.s le vent = (des) illnsions • - v. prill'lu t •. ·
IY. lu bed pril'i dpci • Ia oil 'les oiseaux boivent de Teau = au bout de· Ia terre • - '•
pul'lu 1· 3°. ·
c. nu mi fci s' l'edu cd/ea ali pupcizci • ne me fais pas prendre le chemin de Ia .huppe = ne
me force pas a m'en· aller eomme un fou, a tous les di!!bles • - v. pripdzci t 0 • •
d. cad frl'ndzllc • les feu_illes tombent = il (elle) comprend Ia langue que vous parlez • -
v. {rl'ndzl 8°. ·
e. Pour exprimer Ia pauvrete, Ia misere d'un .menage - de mtlme que le fran~ais pos-
sede ie dicton • Les souris -s ortent de )'armoire en pleurant • - , I' Aroumain dit : s' cddd $Odriclu,
'~l-frl'ndze nci'rlle n cdpistedre • s'il advient que Ia souris tombe dans Ia huche, elle se casse Ie
nez •: Ia miser~ est comple'te, dans Ia huche il n'y a pas un brin de farine. - v. · ~odric 2°.
f. Pour exprimer allegoriquement oil metaphoriquement Ia · mort de quelqu'un - • il
meurt, il est mort • etc. - , .I'Aroumai.n ~: plusieurs expressions courantes, que rio us traduirons
presque mot-a-mot ::
1. angdnci' cd(dua • il (~:Ife) a rappele_la chienne = il est mort • - v.· angdn 3°.
2. li-arcd' petali/e • il a jete les fers a cheval . - v. aruc 10° .et petald 3°.
3. /'l-si-arupse Clodra • le fil de sa. vie s' est rompu •, PLit, 4 75.
4. '$1-/o 8/pla • il s'est cotiche; il (elle) a fait le dernier sommeil • - v, 8/p/d 4°.
5. /'l-ard(/ bi$fna • son pet s'est refroidi • - v. bi$illd 2°.
6. to cdlea mare • ii a pris le grand chemin • - v, cdle t6°.
7. li dedde cl'elle • il a donne, a livre Ies clefs • - v. c/'edle 4°·.
8. /' l-be'li curcubeta dpd • sa gourde boit de l'ea.u • - v. curcubeld 2°.
9. da $'· /'ed dit lrimea aesld • il donne et prend de ce monde = il '(elle) meurt • - v _
dau 23 °.
tO. /'l-mtcdl grl'nlu • je lui ai mange le ble bouilli • - v. grin.
tt. l'l"adusfrci hdbd'rlle • ils (elles) lui ont apporte les nouvelles lugubres ~- v. hdbdre 2°.
12. dedde kedlea a pre(tulul • il a donne ·a u pretre Ia peau • - v. kedle 7° et arn'eac6.
13. dusi si-addrci kircimfdz • il est aile pour faire des briques • - v. kiramf8ci 3°.
t4. '$l-lo Ulea • il a pris Ia tante • - v. Ufel 3°.
15. ml$cci' 16c/u • il a mordu Ia terre • - v. loc t0°.
16. trdpse lu lrimea aldnlci • il tira (partit) dans l'autre monde • - v. /lime 2°.
t7. a pdtra dzuuci ncarca' ·•le quatrieme jour il a charge • - v. ecdrcu 4°.
t8. vred-l'l loam n ' i(lu • j'etais (nous ·etions) sur le point de lui prendre Ia Iaine agneline
= il (elle) etait sur le point de mourir • - v. it'f(rl.
1·9. drisi si-addrci odie • ii est aile pour faire des pots • - v. -odld.
20. adrci' pddea 6hlu • le terrain applani il I' a fait en butte • - v. olitu 5°.
21. lu-aved tricutci . ..• tu psihuhdrte • il(s) l'avai(en)t enregistre ... . dans Ia kyrielle =
il(s) le croyai(en)t mort • - v. psihuhdrte.
22. li lease • il (elle) les a tendus les pieds • - v. tfndu 3°.
23. s' fed(e tt'mptn(l • il est d~venu tambour • - v. tl'mplnci 4°.
-47-

24. · arcd' topa • il a decharge _Ie canon • - v. topd 2°.


25. va s' ti l'ed uta • te prendra l'aigle = til mourras • - v. (ltd.
Cf. egalement arihdte .t", lulu8d 1° etc.

~i ~~a mai departe pentru alte no- Et ainsi de suite· pour d'autres no-
timii. · tions.

§ 40- Cre_din ta religi- §40- La croyance reli-


o a s a . a . aromanilor .e lipsita de g i e u s e des Aroumains est de-
bigotism, iar atitU:dinea lor fata de pourvue de bigoterie, et leur attitude.
Dumnezeu apare intr-o atmosfera meme envers Dieu se .manifeste
de 'populara comunicativitate. Fara dans une atmosphere de communi-
cation populaire. Sans recourir -a
a recurge la basme, cum ar fi J u- des cont.es du genre du J oueur de
ct'ttorul de ct'tryi ~i Hristos din PB, cartes et le Ghrist de PB, 428-433 -
428-433 - pentru care cf. : · au sujet duquel cf.- :
Lum, IV, 47-50; MDoc, 350-352 (t. 94 b); Fat, I, 14-18 et 49-54 (Dtlnild Prepeleac);
LLP, XIII, 78-89; XVI, 219-224; RTP, IV, 569-573; V, 299-300 (Le bonhomme Misere
.. ·. .. ... ) etc. ;

fara a ne referi . la caracteristica sans nous rapporter a. la caracteris-


anecdota Ou noroc ai jost, Doamne tique anecdote Tu as eu de la ·veine,
(GrB, 3, 18-19; BNA, III, 128-130), Seigneur (GrB, 18-19; BNA, III,
ne vom margini la prea putin din 128-130), nous nous limiterons a
ce este in prezentul dictionar: 1°. tres peu de ce que renferme ce
ingerul, mai dracos decit Dumnezeu dictionnaire: 1°. l'ange, plus endi~­
- v. drdcos ; 2°. o lal Dodmne, Dum- ble que Dieu ·~ v. drt'tcos ; 2°. oh
la la, Seigneur, mon Dieu - v. lal
ntdzdle - v. lal! 6°; 3°. l)umnidzt't'- . 6° ; 3°. Dieu abaissa ses paupieres
lu dipuse dzednile . .. , niurii' ...:... v. . .. , il s'assombrit - v. niureddzt't
niureddzt't 3°; 4°. Dumnidzt't'lu sin- 3°; 4°. Dieu seulet paissait son trou-
.gur-u,U. '~l-pt't~ted cupia - v. ~ngu- peau - v. singuru,U etc. - Cf. en-
r~u etc. - Cf. ~i bizirsescu, H ris- core bizirsescu, Hrist6(u)'5o, judeJu
to(u) 5°, judeJu 1°, la 1° etc. 1°, la 1° etc.

§· 41 - E natural ca o populatie . § 41 - ·Il est naturel qu'une po-


deznationalizata sa lase u r m· e pulation privee de sa nationalite
laisse des t r a c e s li n g u i s t i-
· ling vis tic e (fonetice, morfo- · q u e s . -(phonetiques, morphologi-
logfce, ~i lexic~le) in limba pe care ques et lexicales) dans la langue
o adopta. ln · aceasta .privinta sint · qu'elle adopte. ll existe a cet egard
maintes preuves que l'on peut pro~
numeroase dovezile ce pot fi aduS'e duire non seulement dans le do-
nu numai in domeniul lingvistic, maine linguistique, mais aussi ethno-
ci ~i in eel etnografic (port, ocupatii, graphique · (costume, . occupations,
-48-

unelte etc.) ~i in eel folcloric (lite- outils etc.), de meme que dans le
ratura, arta) etc. Ne vom rezuma ·domaine d~ · folklore ' (littera.ture,
::~,rt) etc. Nous nous resumerons aux
la urmatoarele doua atestari :
deux temoignages suivants :
1. Vorbind despre <<caracterele psi- 1. Parlant des <<c~racteres psychi-
hice ale tipului central•> (regiunea ques du type centrah (region de
N~~ului)~ Cvijic scrie : Ni~), Cvijic ecrit:

• Les melodies de leurs chansons lyriques different plus ou moins de cclles des mitres ty(>cs
yougoslaves. ·.... sont frequents ...... les refrains aroniounes tels que: ol bo bo bo • --; p. 395.
(Melodiile cintecelor lirice ale lor se deosebesc mai mult san mai pu~in de ~ele ale altor
tipuri iugoslaw ... sint frecvente ..... refrenurile ·aromane~ti cum ar fi : ol bo bo bo ).
" ....... j'ai cependant He etonne d'y trouvcr des constructions propres. aux lan gucs
i:omanes com me imam videnu . ... . . , avec le verbe auxiliairc ,avoir" et le participc passe, a lors
qu'en yougoslave les vcrbes principaux auxiliaires sont ,Clrc"· et ,vouloir" .... .
Peut-Ctre !'assimilation des Aromounes ct leur imitation par lcs Slaves ont-cllcs pu
avoir unc influence sur le developpemcnt ~es qualiles psychiques communes il toutc Ia population
du type central • - p. 403.
( ...... totu ~i , m-am mirat ca sa gi'isesc constructii proprii limbilor romanice ca. imam
videno . .. . , cu verbul ajuti'itor ,avoir" (a avca), de vrcme cc in iugoslava vcrbeie. ajuliitoare
principalc sint ,a fi" ~~ ,a vrea" ." . ... .
Poatc ci'i a~imilarea aromanilor ~~ imitarea ·lor.'dc ci'itrc slavi au putut avea o influenp,
asupra dczvolti'irii caliti'itilor psihice comune .intrcgii popula~ii a tipului central).

2. lata, acum, citeva dovezi - 2. Voici ni.aintenant quelques preu-


mai toate toponimice, extrase din ves - presque toutes relatives a
'H,t<:Lp-, care ilustreaza in mod pe-
la toponymie et empruntees a.
'H7teLp-, qui temoignent de fa.~on
remptoriu ca ele aparvin graiului incontestable qu'elles appartiennent
unei populaVH aromane, azi greGi- a une popula.tion arom:riaine, au7
zata, ~i care, inoiirect, evidenviaza jourd'hui grecisee, et qui, indirec-
tement, mettent en evidence un
o latura etno-istorica a acestui dic- aspect ethno-historique de ce die-
vionar: : tionnaire.
1. a' IT'a ' K&.atc; [ = Ia Case • aux 1\faisons •], VIII, 113 - v. casu.
2. crrov cl>oupou [ = Ia Furlu • au Voleur •], vnl, 128 - v. fur 1 •
3. a-rouv Kt-rp6aou [ = Ia J(ilroslu •. au Pierr_e ux •], VIII, 133 - v; kilros.
4. aTO B&.:Atcx Aou7rAOU . [ = Ia v alea-a luplul • a .Ia Vallee du loup ., IX, 219 - v. I up_
5. a'l'o Mcxpii-ro [ = Ia Marallu • a l'Infortune •], VIII, 145 - v. maral.
6. Rci:Atcx ~nliK£ [=Valea sedcd da Vallee ·des!$echee •], IX, 219- v. sec2 •
7. a T!% ~1riip-rcx [ = Ia Sparlile • aux Gi\tees •], VIII, 127 et 140 - v. spartu,
8. tK T'ijc; 7rl)y'ijc; :Eoup1r&."C'cxc; [ = di Ia ~iya3ea Surpala • du puits Ecroule •], IX.
75 - v. surpal.
9. aT' SchKoup-r [ = Ia .5curtu • au Court •], VHI, 110 - v. *curlu.
10. a' -r'c; SciHAtTOiJpoc [= Ia $ildlurcl • a Ia Courbure •], vnr: 110- v. $ilclluru.
-49-

.11. GTOU Scho7tOUTOU. [ = Ia ·56put •a Ia Source •], VIII, 127 et 139 - v. $Opui .
12. A&: Botpx6)..ou v[~)..ou, A;. Botpx6/,ou (Lci.p/.t [ = Ia Varcolu n'lclu, Ia Varcolu mdrli
,au Grand marecage, au Petit marecagc"], IX, 220 - · v. varco.

Cf. ce am men~ionat ~i sub cu- Cf:


egalement nos indications sous
vintele ~ les mots:
cdle, drii$tedlu, llitt, n'ilu, parte, pulpu, rudzind, rupl, scriptu, sumart, surup, sur~,~pune, . flrutor,
vi/ul'lii etc. - Cf. aussi CAr, . 188 ·sqq. ct CSt, I·f, 116-117. .
A ce·t egard - concernant Ia .denationalisation - , cf. PMar, 210-211 et DriigR,
395 sqq.

3. Pour quelques • elelncnts aroumains en dacoroumain •, cf. LL, III, 213-216 (et
Bulletin linguistique, XVI (1948), · 150~154).

§ 42 ·- ·Dupa cum s-a vazut, in § 42 - On l'a vu, le dialecte


dialectul aroman exista influen~a aroumain est sujet a l'influence grec-
greaca, albaneza, slava ~i turca; que, albanaise, slave et turque ;
dar ~i dialectul aroman a lasat mais il a, lui aussi, laisse des t r a -
u i' me mai ales in limba greaca c e s surtout dans In, langue grec-
~i in cea albaneza - limbi cu care que et dans la langue albanaise
el a avut o substan~iala simbioza. - langues avec lesquelles il a en-
tretenu nne symbiose substantielle.
lata dovezi lexicale de influen~a Voici des preuves lexicales de !'in-
aromanea.sca in lim ba greaca1 - fluence . de l'aroumain sur le grec1
pentru .albaneza, cf. Th. Ca.pidan - pour l'~lbanais, cf. Th. Capidan
in DR, II, 467-482 . .Aceasta influ- dans DR, II, 467-482. Cette influ-
en~a e ment;ionata in corpul dic~io­ ence est mentionnee egalement dans
narului ~i sub urmatoarele cuvinte: le dictionnaire aux mots suivants :
abur, adukescu, acrr, alunet, arcat, aroput, ar(tc, arud, aruga 1 , asboristu, ascapit2 , (asiyuriftu) ,
astup, aurlu, bagav,. bagiii, bal'Ht, barbat,. barbul'Iii, batan'e, biizdravita, bubuna, bucla,
bun1buneadza, bu~cutos, eale, cale~tt, canurii, eirtinos, coamii, coardii 2 , coatin, cruna, cucoa~e ,
cucul'Iii, culastra; cutruyiomse, cu~ut6s, ciuciii, Clungu, doaga, dra~tcillii, e-a !, floc, flucata,
furcil, galbina, grunda, gu~e, ~es, ist !, tale, jar, jul'IU, tam lat1 , liyu cear, linar, lumina, lutre!l.iiii,

1 Un grand nombre de tilots d'origine aroumaine, qui circulent dans lc memc idiome gn·c
d ' Epire, se trouvent dans l'ouvrage Euotyy£Aou ' AO. M 1t 6 y x .ot, Toc y)..waatxoc t3tw;J.otTIX T'ijc;
'H7tdp!.lu, I (1964) -. II (1966). To us ces mots sonlmentionncs dans notre dic~ionnaire. l'Ot\S en
rcproduisons 132 ci-dessous; Done·, s:f. : anib(tir. aricili, arumanc, habana~il., badzarii, bagrnt-; 2,
bardzu, biirb(tla, bel2 , bizbil'c, bratu, broascii, Brumar, bucitv:\lii, buzii, .d\n(tt, carviinar,
cii~are, d\~eata, coastii, c6cii2 , col'ea-mbol' ea,. corbu 2 , crutescu, cltCiubii, culeatii1 , cupac.ill,
curnut, CUSCfll, ciucii, ciuJ2 , ciuleng~\, ciumii, Cfu~ !2 , i:tlCUlescu, daiir, da~ti, drimbalii, drugii,
dure, dumu~arcu, dzadila, farii, fiilcare, ficit\r, firlicilt, flor, frangii , gtiie, gal, galbin, giilbadzii,
glrgil'ean, go!, groapii, grumadz(t, guguce, guli~ean. gurlita, guvicii, (Jeas(tll, \;esularu, l)iza, yiir-
yiilati, glungl'Iu, giungu, liiitii, leangii, lelc ! 3 , lut 1 , Martu 1 , martu 2 , miidular, miircat, mlndzat2 ,
muceale, murii, murgiu, mu~cii. mu~cru, nacii, negru, ngri' ('Ica, oactirnu, o-bura !, orbu, ot !,
padc; pat1 , patunii, pc~li, pisj>ilittl, pil(tl'H•, p laslurii, pruna, ptitinii, ro~(l, rup 1 , sac, sapii.
sarica, serum, sec, striigl'l·ala, sugar, sumbure, ~aril.. ~curtitii, ~c(trlu 2 , ~ig(ma, ~(ti r, tatii, temblii.
trastu, triyir. t(trmil, tap1 , tarcll, \ipunc, tirip(ti 'Tll, tirit(\r, tis ! \i'\ti, UI"S~\, II~ !, Vaf !1 , Virvi-
redzii, virvirltt\, vitul'eal', vlr-'vir-v!r !, v(tj!'; zgrob.

4-c. 351 - Tache Pap a h a g i, Dicfionaru! dia!ectu!ul arom4n


-50-

l'ear, mal'lot, mil'hir, misur2 , mlnar, ml'lor, mulA, murdzescu, murgut, mustu, mu~cl'lu', mutl,
nun, n'llA, panA, partal, parte, pArjalA, pAspal'IO, piitunA, petur, pleA, plsA•, :r>i~tireaM, poate,
prun, pulpA, pul'c, purtltA, putA, rue, rud, rudzlnA, rupt, sAmar, siirmAnltA, scrlptu, spartu,
strlglA, sumA1, surdu, surup2 , surupune, ~curtedzi1, ~curtltii, ~curtut, ~igune, ~ut, tlndu, tufA,
turtii, turturA, ter2 , tirutor, tlti, urlu, veargA; vitul'f(l, zborl, zburA'scti etc.
Pour tous ces mots- tous aroumains- en grec, cf. egalement 'Av8p. 'Apr)., BAocxo~,
Hepites, Kpua, Passow, ~ocp etc. A retenir que Ia plupart de ces mots sont courapts dans le
parler grec du village rep(J.ot - parler etudle par Hris. - A retenir surtout les t(.L7tOUXOupocttXOt.
dans 'H7tE:tp, III (1928), 310-320 (et VI (1931), 162-169): .

§ 4:1 - Din fondul lexical latin § 43 - Du fonds lexical latin


dam mai jos peste o suta de c u - nous reproduisons ci-dessous plus de
v i n t e p a s t r a t e i n a r o m a- cents m o .t s c o n s e r v e s e n
a r o u m a i n et dont certains ap-
·n a, dintre care citeva apar in ve- paraissent dans le dacoroumain an-
chea dacoroinana ~i, astazi, numai cien et, de nos jours, seulement en
regional: tant que termes regionaux:
aylzmu, alb at, altu2 , amintu, angrec, apir, ar:Uru, arniu, arugA 1,. arumin'; asfingu, asperdi.i!lune,
astal'li1, ast~ag, a~tirnumlntu, au~i1, auuA, aver, avrA, bal'lli, ba:~n. bArbutA, ~er, bll'ndur,
bor, briitat, buin, ciilar3, cji.n'fnAl, cAn'inA1 , cApArleadzA, · cAprinA, cArAt or, ciirlnte, cAroare,
cAstl'n'l(l, cii~eare, cii~eat, ·cAtinar, cAtu~e, coatin, cC)rl, cusurin, cutar, didfnde, diml'ndu, dirin,
disffngu, disfc, dispindzur, disph!c, distrlngu, fagA, faM, fAlcare, fital'IU, flumin, frlmteaM,
ful'inii, furnar, furnu, grumur, yir~fnA, yin~it, yitA, ~Iugar, hie, hil'eastru, hil'lor, hivrescu, il'edzii,
IAIAtoare, mArat, mAritA'scu, mAtrlc, miitrfcA, mes, mescu, mlnar, m~r1 , mut•m, murnu, nearcA,
nutric, Ji:eatA, oarfAn, p1H'Iur, panucl'e, picul'f(l, pirindu, plAtar~, plicAtureadzii, purintu~
puscii, pu~cl'e, sArcl'edzn, scArkescu, spes, sprunA, strlngl'e, strop, suil'edzi1, sumAl, surln,
~arA, ~cl'imuredzu, eeamA, teatlre; uin, usturA, (Jtre, v6lbu, vomirA, zmoatlc. - Cf. ~~ I 35.

A cet egard, cf. Ia ;,_ote qui suit apres I' I n d e x latfn.

§ 44 - 1n trasaturile lui esen~i­ § 44 - On ne peut connaitre


ale, s t i 1 u 1 unui dialect, ca ~i aldans ses traits essentiels le sty 1 e
unei limbi, nu poate fi cuno.s cut d'un dialecte, tout. comme cellii
decit studiind ·respectiva lui crea~ie d'une langue, qu'en etudiant sa pro-
- scrisa sau vorbita - in . ansam- pre creation - ecrite ou parlee -
blul ei. Ca in orice dic~ionar, ~i · indans sori ensemble. Comme tout
eel de fa~a citatele date sint sumare, dictionnaire, le notre condense dans
fragmente din via~a dialectului aro- ses citations de brefs fragments de
man - fragme'nte din care desprin- la vie du dialecte aroumain - frag-
dem urmatoarele citeva particulari- ments dont nous releverons les quel-
ta~i. ·ques particularites suivantes.
a - Alaturi de ceea ce am inen- a -A cote de ce que Iious avons
~ionat sub § .27 a ~i b, ~i ~ directa mentionne au § 27 a et b, et en
legatura cu d 4, iata alte exemple : rapport direct avec d 4, voici d'~u­
1. und mumd - te nu-~1. fu! - lu tres exemples : ·1. <mne mere - com-
-51-

culeridza di blasteame - v. culedzu; .me il n 'y en ·a jarnais eu de plus


2. lo-1 daracu &Una (diavolul ti-a mechante mt comme il eut mieux
luat }eaganul = lua-ti-ar dracullea.:.
ganul) - v. &Una; 3. ca curundu ju, valu qu'elle n'existat point)> ~v.
ca . tardu ju, tuta. tru un loc(l, va s' culedzu ; 2~ le diable a pris tori ber-
n'eardzimu (c~ curind a fost, · ca ceau = que le di~ble emporte ton
t4·iiu a fost = mai curind, sau mai bercean - v. &Una; 3. tOt ou tard,
tirziu, toti in acela~i pamint vom
merge) - v. tardu; 4. lo-l'i tata-su I tous nous irons .dans la meme terre
(dracul ii lua = lua-:i-ar dracul pe - v. tardu; 4. que le diable emporte
tat:U lor) - v. l'eau 19°. leur pere - v. l'eau 19°.
b- 1. U'f!' spri un- v. spri 2?; b - 1. l'un apres l'autre ou a
2. un spri un di gion'i - v. spri 3°, qui mieux mieux = tu te rejouis -
v. spr·i 2°; 2. braves a qui mieux
mieux - v. spri 3°. ·
c - 1. nu .ti ntreb, ore cr'i~tine - c - 1. je ne t'interroge pas [ =
v. ore 2°; 2. mt n'i-aspun'i: cari ju permets-moi .de te demander], he
sibep,ea-a aestui psoj ah'i'ntn la1u? brave homrhe - v. ore 2°; 2. tu
ne ine dis p~t.s [ = ne voudrais-tu
- v. psoj. pas me dire]: quelle a ete la .cause
de cette mortalite si terrible ? - v.
psoj. · .

§ 45 - 1n strinsa legatura cu ce § 45 - En etroit rapport a,'v ec


e dat sub §§ 30, 43, e necesar de ce qui est dit aux §§ 30, 43, il est
mention~t ceva cu privire la trans- necessaire de dire un mot des
p u n e r i 1 e din dialectul aroman t r a n s p ·o s i t i on s du dialecte
~~ dacoromana. aroumain en daco-roumain.
a - E l.ogic ~i normal ca ~i dia- a - 11 est logique et normal que
lectul aroman - separat total de le dialecta arouma.i n, lui aussi-:
dacoromana de peste un' rri.ileniu - totalernent separe du dacoroumain
depuis plus d'un rnillenaire - ait
sa aiba particularitati proprii nu ses propres particularites non .seu-
numai in fonetica, in morfologie, in lement phonetiques, morphologi-
sintaxa ~i in Iexie, ci ~i in semantica. ques, syntaxiques et lexica:les, mais
Dialectul aroman: nu e absolut iden- aussi semantiques. Le dialecte arQu-
tic cu dacoromana, dupa . cum me- main n'est pas absolument identi-
que au dacoroumain, de meme que
diul etnic al dacoromanei in com- le milieu ethnique du dacoroumain
plexul lui nu · e acela~i cu mediul . dans son ensemble n'est pas le meme
etnic al aromai::tei - cf., in· aceasta que celui de . l'aroumain - a cet
privinta, ~i BNA, III, p. v. Ca egard, cf. aussi BNA, III, p. v .
atare, variate subtilitati de rapor- Comme tel, des subtilites variees de
rapports d'entre le milieu balkani-
turi . dintre mediul balcanic ~i ar.o- que et les Aroumains, concretisees
mani, concretizate in dialectul aro- dans le dialecte aroumain, ne sau-
man, nu pot fi redate la fel . ~i cu raient etre rendues de la meme
-52-

acelea~i efecte in dacoromana.- cf. mani.ilre et avec les memes effets


BNA, IV, i7 -18 ~i V, 20-21; ~i en dacor:oumain- cf. BNA, IV, 17-
aceasta cu atit mai mult cu cit 18 et V, 20-21; et cela d'autant
plus que la transposition - qu'il ne
transpunerea - care nu trebuie con- faut pas confondre avec la traduc-
fundata cu traducerea ~i care e ce- tion et qui est exigee par ·l'affinite
ruta de afinitatea organico-:istorica organico-historique de l'aroumain et
dintre aromana ~i dacoromana - e du dacoroumain - est, . en general,
in .general, o juxta. lata citeva cu-' une traduction . juxtaliniaire. Voici
quelques termes· qui illustrent la
vinte care ilustreaza delicate~ea · finesse des trau&positions du diction-
transpunerilor din dic~ionar : naire:
angrcc, apir 2°, cara 5°, dinte r et 4°, fitta 6 6 , hiuvrescu, kic 3° et 4°; ·lall, lele3 , lepure,
oi-bobo !, oi-lele !, pot 3°, pd 10° et 12°, somnu 4°, strii 3°, (leamin etc. ·

Pentru a eviden~ia ~i mai bine Pour mieux mettre en relief le


aceasta delicate~e, mai dam inca caractere delicat d~ !'operation, nous
-im exemplu : mula toarna ,catirul invoquerons encore un exemple : mu-
rastoarna" - o transpune;re inexac- la toar:na <<le mulet renverse (son
.ta, deoarece catirul e total strain fardeau))> - transposition inexacte,
de ac~iunea verbului t(>rirna. Expli- car le sommier est entierement e-
tranger a !'action d'!l verbe toarna.
ca~ia : incarcatura de pe · catir ne-
L'explication est · la suivante: le
fiind in cumpana, ea e gata sa se chargement du mulet n'etant pluJ
rastoarne laolalta cu ·samarul de ~quilibre, il est pret a se retourner
pe catir. avec le bat pose sur !'animal. .
b - In transpunerile in dacoro- b - Dans les transpositions en
mana ale cftatelor aromane~ti, in dacoroumain des citations aroumai-
anumite cazuri a primat preocupa- nes, c'est dans certains cas la pre-
occupation philologique et non lit-
rea filologica, nu cea literara. In teraire qui a prime. Dans ce genre
aceste transpuneri am urmarit relie- de· transpositions, uous avons vise
farea unor identita~i ~i paralelisme a mettre en evidence certaines iden-
tites et certains parallelismes pho-
fonetice, morfologice, sintactice · ~i netiques, morphologiques, syntaxi-
lexicale dintre dialectul aroman ~i ques et lexicales d'entre le dialecte
vechea dacoromana, inclusiv daco- aroui:nain et le dacoroumain ancien,
romana populara- cf., aci, ~i § 35. y com.pris le dacoroumain populaire
- cf., ici-meme, aussi § 35. Nous
Am ~inut ca aceste transpuneri sa avcms tenu a ce que les transposi-
fie aproape ca o j 11 x t a atit pen- .tioils fussent presque une t r ad u c -
tru filologii romani ~i straini cit ~i . t i o n j u x t a 1 i n i a ·i r e aussi,
pentru romanii nefilologi. Rostul bien pour les philologues roumains
et etrangers que pom· les Roum.ains
e
acestei juxte ca sa nu se intirzie non philologues. Le but de cette
~i ca sa se u~ureze sesizarea ~i in~e­ traduction juxtaliniaire est de per-
legerea respectivelor identita~i ~i . mettre, d~ saisii· et de comprendre,
-53-

-paralelisme aromano-dacoromane. sans retard et aisemeiit, les identi-


Raportate la .limba . literara, evi- tes et les parallelismes aroumaino-
dacoroumains. Si on les rapporte
dent ca in aceste transpuneri apai· a la langue litteraire, il est evident
~i unele asperita~i, care, insa, mi que dans ces. transpositions se font
puteau fi lasate la o pare §i care, jour aussi certaines asperites qui,
toutefois, ne pouvaient etre laissees
in transpuneri, ma.i toate sint culese de cote et qui, dans les transposi-
cu litere cursive. tions, sont imprimees en italique.

§ 46 - ln general, am evitat sa § 46 - Nous avons evite en ge-


dau, pe regiuni, numeroase a m a - neral de. fournir, par regions, de
n u n t e fonetice, morfologice sau nombreux de t a i 1 s phonetiques,
· morphologiques ou lexicaU:x dans
lexicale buiiaoara in sensul celor le sens, par exemple, de ce qui a
semnalate sub § 15, sau in sensul ete signale au § 15, ou dans le sens
dic~ionarului RohlfsLex etc. Am dat du dictionnaire RohlfsLex. Nous
verbul cunoscu, dar nu am men~io­ avons retenu le verbe cttnosmt; mais
nat forma nordica far§eroteasca ca- nous n'avons pas mentionne la for-
me septentrionale farcherote canoscu.
n·oscu. Am dat verbui hMesmt, dar Nous donnons le verbe haresmt, mais
· nu §i varianta harescu sau han·esctt, sans la variante harescu ou harrescu ,
pentru care cf. sub zie. Am dat sur quoi cf. a zie. Nous reprodui-
formele aja't·, aurrare lji aut·ru, cara, sons les formes· aja'r, aur1·a1·e, et
cor 2 , torr'tt, zur etc., dar nu: am sta- aurru, cara, cor2 , torru, .zur etc.,
mais nous n'avons point insiste
l'Uit a.supra trecerii grupurilor de sur le passage des groupes de . con-
consoarie intervocalice -rl- .§i -rn - sonnes intervocaliques -rl- et -rn-
la -rr- §i -rr- in graiul far§erotilor 1 a -rr- et -n·- dans le parler des
- fonetism pentru care cf. W, II, Far~m·oW - phonetisme au sujet
. duquel cf. W, II, 186 et 358; PArom,
186 ~i 358; PArom., 69 - .70 §i 72; 69-70 et 72; GrS, V, 378 et DR,
GrS, V, 378 R,i DR, VII, 149-·150. VII, 149-15.0.. Nous ·enregistrons la
Am dat forma geame, dar nu §i forme geame, mais pas jame du
j ame din graiul satelor G6pe§I §i parler des villages · de G6pe§I et de
Muluvi§te, a§a cum am dat, de Muluvi§te, comme nous avons don-
ne, par exemple, bau . Nous avons
exemplu, bau . Am dat forma s' este fait figurer la forme s' este (cf. si 1
(cf. si1 2°), dar nu am precizat ca e 2°), mais sans preciser qU:'elle · est
nordica. - ~i a§a mai departe ~ septentrionale. - Et ainsi ·de suite.

§ 47 - Spre a se ·§ti intr-o oare- § 47 -Pour savoir dans une cer-


care masura daca cutare particula- · t aine mesure si telle particularite

I · Rappelons qu'en Iogoudorien aussi il y a quelque chose d'identique: corru ,cornu" ,


co frudu ,cornuto", furru ,forno", i erru ,invcrno" - SP rov, pp. 111, 171. 185.
-54-

ritate apartine bunaoara aromanei appartient par exemple a l'arou-


nor~ice, un criteriu recomandabil main septentrional, on peut ,indi-
quer un crit~re commode, a savoir
ar fi ~i urmatorul: publicatiile PScr, que les publications PScr, Cod et
Cod ~i CLitur, precum ~i scriitorii · CLitur, ainsi que les ecrivains CBiogt
OBiog, CosP, · C~c, Mih, Millio ~~ CosP, C~c, Mih, Millio et Vello
Vello apartin graiului nordic; a~a: appartiennent au parler du nord,
. tout comme le poete ArE et BN.A;
cum poetul ArE ~t BN.A~ II, 2-96. II, 2 - 96 utilise le parler de Sama-
apartine graiului din Samarina. rina.

Pentru a u~ura orientarea in struc-


* Pour faciliter !'orientation dans
tura1 gramaticala a dialectului aro- la structure1 grammaticale du dia-
man cu privire .la declinari ~i la lecte aroumain au sujet des decli-
co~jugari - structura care este emi- naisons et des conjugaisons- struc-
namente latina (cf. ~i § 82) -, vom tUre eminemmeri.t latine (cf. egale-
ment § 82) -, nous presenterons.
prezenta un suficient numar de un nombre suffisant d'exempies.
exemple. La declinare, alaturi d~ . Pour la declinaison, nous reprodui-
formele aroma;ne~ti .vom da. in ca- . rons, a c6te des formes aroumaines,
ractere cursive respectivele forme en italique les for~es latines vul-
latine vulgare dill care au rezultat gaires d'ou resultent les formes ar011;_
cele aromane~ti. · maines.

DECLIN AREA DECLINAISON

§ 48 - DECLINAREA I § 48 - 1-e DECLINAISON

Sg. Pl.
.i:orrigia-llla
J{cura'lle
corrigiae-lllae ·
N. - Ac. J{curalla
G.- Dat. 1{corrigia-rllaei
a curalliU'el
l{ a cura1lor
corrigiae-lllorum

1 ·Ann mite preocupa ri ale structuralismului 1 Certaines preoccupations du structura-


contemporan sint, de fapt, elucubratii de sta- lisme contemporain ne sont que des elucu-
tistica ,-· cifrata, indicate pentru vreun muzeu brations de statistique, chiffree, digncs d'un.
de curiozitlitl, de ciudatcnii lingvistice. · musec de curiosites, de bizarreries linguis-
tiqu<'s.
-55-

N.- Ac.
Sg.

G.- Dat.
- ~ { dio-lllo
dzi'Cia

{a dzl'Ml'el
r. Pl.

-m..
dzl'lile

a dzl'lilor

l{'"' " ' l


dia-lllaei { diae-lllorum

N.- Ac.
fata . {'"'"-Ill"
.fi\'tle

l
G.- Dat. a fatal'el a fa'tlor ·

l
{racia-lllaei {raciae-lllorum

N.- Ac.
t··•-111•
peana {pfnnO<-IIIO<
peanile

a Jleanal'el a peanilor

l
G.- Dat.
{pinna-lllaei {pinnae-lUorum

N.- Ac.
poarca {po"..-!/10<
poartile

G.- Dat.
f"''-111'
a poarcal'el a poartilor

l{'" -'"'
{pore a-lii aei {porcae-lllorum

N.- Ac.

G. - Dat.
tara

a taral'el
f""-111"
wrne .

a ta'rllor ·
. { terra-lllaei { terrae-lllor.um

N.- Ac.
r·<0-1110
musca

G.- Dat.
a musdi.l'el .
f"''-111"
mil~ tile

a . mu~tilor

l l
{ musca-lllaei { muscae-lllorum

N.- Ac.
{"'"•-Ill•
• vearga {''''~Ill"
vt\rdzile

G. - Dat. a veargiil'el a vt\rdzilor


{ virga-lllaei { virgae-lllorum

Voc. sg.: curaCia, dzi'Cia, fata, musca, peana, poarca, tara, vearga
Voc. pl. : cura'I, dzl'le, fat, . mu~te, peane, poarte, ta'rurl, vt\rdzi.
-56-

§ 49 DECLINAREA n ii-n §49- 11-e DECUNAISO:'Ii

Sg. m. Pl. m.

N.- A'c. r·u-!1/u


b6ulu
{ { ...I-Illi
b6Il'i

bovi-llloru~
{a b6ulul a b61lor
G.- Dat.
bozm-lllui {

N.- Ac. {{'";•u•llu


c6rbul
{{'"m-1/u
corgil'I

corvu~lllui
a c6rbulul a c6rgilor
G.- Dat.
{ { corvi-lllorum

N.- Ac. rpu-!llu


hlplu r·i-1//i
Iukll'i ..
a luplul a lukllor
G.- Dat.
{tupu-lllui { lupi-lllomm

N. -Ac. {{"ulu-1//u
ocl'lnl
{{ocu/1-!1/i
oci'il'I

{a 6cl'lulul a ocl'ilor
G.- Dat.
oculu-lllui { oculi-lllorum

N.- Ac. {{'6mlu


"mo-1//u rmini-11/i
oamin ' ll 'i

a omlul a o{nnin'Ilor
G.- Dat.
{ homo-lllu i Lwmini-lllorum

Sg. n. Pl. n .

N.- Ac. rpu-!1/u


caplu
•~ {'upi/u~lllu•
capitlle

a caplul a capitllor
G.- Dat.
{ capu-lllui { capilae-lllorum

N.- Ac. {{"""'u/u-!1/u


dzimkl 'lul •{{"""'"'"-Ill"
dzin(tcl 'ile

G.- Dat. {a dzinucl;lulul Ia dzinitcl'ilor


genuculu-lllui \genucul?e-lllorum
-57-

Sg. 1~. Pl. n.

•{f"'"M<-ll/0<
N.- At.
r··-111·
gl(Jglu giuguriie

.
{a giuglul a giugurnor
G.- Dat.
jugu-lllui {jugurae-lllorum

N. - Ac.
r·-~~~oulu Tooo<-llla•
oauale .

{a <itJiui a oaih'ilor
G.- Dat.
ovu-lllui { ovae-lllorum

•1 t•loro<-llla•
K -Ac.

G.- Dat.
{t"'"-"'"
vimtul

{a vimtului
vimturiie

a vimturllor
· venlu-lllui { venlorae-lllorum.

·voc. sg.: boll, eorbu (coarbe), lupe, 6ei'Iu, om,' cap, dzinuei'Iu, glug, ol1, vimte
·voc. pl. : bol, ·corgi lukT, ocl'i, oamin'l, . capite, dzinuel'e, glugurl, oaua, vhnturi.
Pcntru vocatiVl'le Dumnid:lile (cf. AD, IV (1923); 93; DR, X, 10) ~~ gluneale: v., aci,
Dumnidzil'ii ~i glunel.
Nold. - In dacorom:ini\, cf. In FolcOl\~ vocativcle de singular: brade I, 33, 261 ; coadre
II, 394, 627; codre I, 55, 128, 212; corbe II, 629; cuce I, 108; II, 635; vinte II, 605, 609. -
In TiinocC: vulture 147; Turce 301 etc. - Cf., aci, sub LUP, precum ~i DVran : venine, II,
.449; vinti, II, 260 l·a ~i t ome (CC 33 1 ; Dens II 71, 145); t oame (Miron, 321, 323, 324;
Nt~ct 244). etc. - Dl~ci, ca ~i In arm'nana·: vocative singulare de declinarea a doua; paralele
-c:u vocativrle sirigulare masculine de declinarea a- treia.·

§ 50 HEt:U:\'AUEA n HI-a § 50 111-e H(~CUNAI SON

Sg. m. Pl. m.

N. - Ac. {{···•-Ill•
cl'nile
{{<Oni-1111
ci'n'II'i

{a cl'nilul · a cl'n'llor
G.- Dat.
cane-lllui { cani-lllorum

N. - Ac. rP'"-111·
l.'epuriie
{{l<p"i -Illi
l'epurii'i

l
a l'epurlui a 'i'cpurllor
G. :_ Dat.
{ lepore-lllui { lepori-lllorum
-
N.- Ac. {-p•-111•
~e{upile
{tpl<lli
~crkii'I ·

G.- Dat. Ja ~earpilui a ~erkilor


· \ serpe-lllui { serpi-lllorum
-58-

Sg. j. Pl. j.

N.- Ac. j{cruce-rlla


crutea
·j {·crucae-lllae
. crutlle

a crutif'el a crutllor
G.- Dat.
{ crure-lllaei { crucae-lllorum

N.- Ac. ·j {pella-lila


kcalca
{
{
pellae-lllae
k.el'lle ·

a kealil'cl a kel1lor
G.- Dat.
{pella-lllaei . {pellae-lllorum

j{ j{
mente-lila mentae-lllae
· N.- Ac.
mlntea · mfntiile .

G.- Dat.
a mlntil'el a mfntiilor
{ mente-fllaei { merilae-lllorum

Voc. sg. : cine, l'epure, ~earpe, crute, keale, mfnte


Voc. pl.: cln'l, l'epurl, ~erki, crutl, kel'J, mfntii.

Un adjeetiv . Un adjeetif
Sg. Pl.
-llle > veardile ; -llli > verdzll'l
N. - ·Ac. : viridl { virtd { ·aie
-lila > veardea ; -lllae > verdzlle

C. - Dat. : viridl {
-lllui > a veardilul;
-lllael > a veardil:el;
virid
.
{i
ae
-llloruni > a verdzilor
-ll/orum > a verdzllor.

Voc. sg. m. et f. : vearde; voc. pl. m. et f. : verdzl.

Notd. - Pentru decliniiri cu articolul Note. - Pour les declinaisons a l'aide de·
prep us, cf. PEp, 72 -90. l'article procHtique, cf. PEp, 72-90.

CONJUGAREA CONJUGAISON

§ 51 -:- Verbele ajutatoare am § 51 - Les verbes auxiliaires am


«j'ah>, hiu <cje SIDS>> ~i vreau <cje veUX>>. ~j'ai>>,
hiU <cje suis>> et vreau <cje veux>>.
Ca ~i pentru celelalte verbe ce vor Pas plus que les verbes des quatre
m:ma pentru cele patru conjugari, conjugaisons qui suivront, nous ne
Iiici pentru aceste trei ajutatoare · donnerons ni pour ces trois verbes
nu voi da intreaga varietate foneti- auxiliaires toutes les formes phone-
-59-

co-morfologica a unor anumite tim- tiques et lnorphologiques ~ formeR


puri ~i a unor anumite regiuni sau . qui varient avec certains temps et
.chiar sate. certaines regions ou meme certains
villages.
Pentru forma am -care cores- Pour Ia forme am - qui cort·es-
punde la't. h a b e o ----' cf. : pond au latin h abe o -, cf.:
M·L, II,§ 238; Dens, I, 351; DR, V, 498-502 et 908; Sand, 13-14; CLim, 71;Ph0r,
II, 1>01 (<lat. habcmus); CCer, 121 (< habemus); LL; I, 88; Lomb, II, 905-906.

INDICATIF

Present
eu am hill, him et CS!~U vol
line al hiJ ei e~u vrci
d., ea are easte va ·
nor aem, avem 'him vrem
vol aet, avet hit vret
el'r eale afl sl'ntu, simtu, sun vor

a - Formelc d.e pronume personal nu le a· - Les formes du pronom personnel nous


voi mal reproduce Ia nici un limp a! nici unui ne les indiquerons plus, quelque soH le verbe
verb, cxceptlnd imperativul. et le temp~. si ce n'est a l'imperatir.

b _:_ va • vrea = il (elle) veut • - <;L val, va1 • - In dacoroman:'i: • va Dumne(d)ze~ •


{CC 52311 ; Ureche 81 ; Miron 284 ~~ 115; Nee 129 ~~ 318; Necl 104 ~~ 250; Cron 126 etc.), pre·
·cum ~~ Dens, II, 247 ; CPsal, 5.10 (• omu ce va viatA • 60);
In aromi\na, o f<?rmii curent:'i de viitor I singular ~~ plural pentru toate conjugiirile - ~~
]Jentru care cf. ~~ CAr 465-469- e urmiitoarea: ·

va si-am (= 0 sii am, voi avea = j'aurai)


va s' ilil (= o sii fii, vel fi = tu seras)
va s' va (= o sA vrea! va vrea = il voudra)
va s' ·durn'im (= o sa dormim, vom dormi = nous dormirons)
_va s'. putet (= o sli puteti, veti pute!l .= vous pourrez)
va s' l'ea (= o sA ia, vor lua = ils prendront).

Aceastii constructie e identicli cu ce ne prezintii dacoromana veche, pentru care d. Dens,


11, 226-228. Avlnd rol ~~ de viitor I, ea e vie In dacoromana cronicarilor, din care- dam
1oarte putine cxemple: • va sa m(e)arg:'i • (Ur 154 !}i 169, Ur1 86 ~~ 100; .Nee 236 ~~ 266,
Nect 1~0 ·~1 207); •-va sll. facll. • (Mir 285, MirP 66, Miron 87; Nee 309, Ncct ~42; ITR 90,
134, 154); • va sA fie • (ITR 10, 11, 28, 34, 133) ; • va sii moar:'i • (ITR 24); • va sll.-1 pririza
turcii ~ ( ITR' 108); • nu va sll.--1 dea • (Fur, II, 129); • vor sii pll.timeascll. • (ITR, 117); o.c:'i pre a
-dlnsa va sii o ~tie • (JBF, 923) etc. ·
Explicatia: va < lat. v a (d) is (cf. DR, IX, 414 ~~ · LRom, IX · (1960), 5, 14)
oeste eronatii (cf. ~~ T , .c sub: st'iva, undeva etc.)
- 60---'

Impmjait
ave am el aeam earam el ir(e)am vream
a veRI aeal earal ir(e)ar vreat
ave a aea ear a ir(e)a vrea
ave am aeam earan1 ir(e)am vream
ave at aeat ear at ir(e)at vreat
avea aea eara ir(e)a vrea

Passe defini
avui fui vrui
avu~I fu~I vru~I
avu · fu vru
avum fum vrum
avut fut vrut
avunl furii wura

Passe indejini
am avutii ant filta am vritli\
aI ai al
are are arc
avem avem avem
a vet a vet. a vet
ao a{t a{t

Plus-que-pmjait
ave am avtiti\ ave am ftibi ave am vr(tli\
avear avear ave:il
ave a ave a ave a
ave am ave am ave am
ave at .aveat ave at
ave a ave a ave a

O~t:

t avuseasim t fuseasim t vruseasim


. avuseasi~l fuseasi~l vruseasi~I
avuseas-e fusease vrusease
avuseasim ,; fuseasim vruseasim
avuseasit fuseasit vruseasit
avuscasc fusease vrusease
"
Cf. Ia note ajoiltt!e it Ia J-ere conjugaison, p. 64.

Futur (cf. p. 70)


va(I) am el va s' an1 va (s'J hill el va s' Cscu va (s') vo)
,, aI va s' al hii va s' e~ti va , . vre\:
-61-

va(I) arM cl va s' aiM · va (s') hibii va ( s' ) va


a vern va s' avcm him va vrcm
a vet va .s' avct hit va vret
aiM va s' albii hibii va vor
Pentru hiba In dacoromtinu, cf. LL, Ill, 214; /Col, 130. elc., ~i, aci, sub · ~tirt.

SUBJONCTIF

Present
si (sa, s') am si (sa, s') hii'l si (sa, s' ) vol
aI hii vrci
arb a hibii va
avcm him vrcm
"
" · a vet hit

vrct
Mbii hiba vor
"
imparjait
s' ou si-am avulil s' 01.1 si-am JULa s' ou si-am v rut li
s' si-31 s' si-31 s' si-al
s' si-aiM s' si-alba s' si-31bi\
s' si-avem s' si-avcm s' si-avcm
s' si-avet s' si-avet s' si-avet
s' si-31b3 s' si-31bil. s' si-albii

CONDITIONNEL

Present
si-avearim [si hearim ~~ vrearim
si-aveari~I . hcari~I vreari~I
si-avearc heare vreare
"
si-avearim hearim ' vrearim
si-avearit hearit vrearit
"
si-aveare hcareJ vreare
"
(Im)pmjait
si-avurim . si (s') flirim s'. vrurim
si-avuri~I furi~l s' vruri~I
si-avure fure s' v rure
si-avurim flirim s' v rurim
si-avlirit flirit · s! vrurit
si-avlire flirc · S' vrlire

.Cr. conjugarea a doua (condjt)onal imperfect) ~i PArom, 82, prccum ~i Cip, 184 ; CGr, I, ·304;
CPsal, I, § 103 ; CCos, I, 208; aci, p. 30.
- .62-·

ou :.
vrca ave am vrca car am vrea vrcam
aveai earar vreal
ave a car a vrea
ave am ear am vream
ave at ear at vrent
ave it ear a
" ,,vrea
"
O'U:

si-avcam: avtita, ftitll, vrtitll


si-aveai:

si-avca:
si~avcam:
si-aveat:
"
si-av.e{l :

IMPERATIF

si al tine si hil. si vrel


si alba el, ed si hibll si va
si avet vol si hit si vrct
si alba el'l, edle · si hiba si vo.r

PARTICIPE PASSE

avtita .ruta vrtita

GERONDIF.l

avl'nda(ful); hinda(lul) et ftinda(lul); vrl'nda(lul)

INFINITIF·

ave are hire vreare

. 1 In istroromilna: amnd'nda, cantd'nda, (ujlnda, pldngli'nda etc. - cf. : PopD, I, 87


sqq; Plstr, II, 173 !ii 185 sqq; Mor .61, 91, 112; Clstr 15 8 , 21 35 , 24 341 , 3033 , 73u etc.; -l'nda
(Kov, 135). Cf. ~i DR, III, 406; CCo.s, 1,24-25.- Pentru dacoromilna: ziclnda (Dens, II ,
238). La DVran: lacrllmln(d)l'i, I, 343, 356, 361, 377; ntrebtnda, I, 356, 377; merglnda, II,
J ; pltnglna, II, 223.
-63-

§ 52 - CONJUGAREA I §52 -· J-ere CON.JUGAISON

INDICATIF

Present
acatu, ascap, dau, I'eau, asud, p6rtu, asiln,
acat, ascakl, dal, .J'e31, asudz, . p6Jii, asiln'l,
acatll, . ascapa, da, I'ea, asilda, poartii, asilnii,
aclltii'rn, asciipii'm, diim, lorn·, asuda'm, purtli'm, asunii'm,
aciitat, ascii pat, dat, Ioat, asudat, purtat, asunat,
acatii, ascapii, da, I'ea, asildii, poarta, asilnii,
t6rnu, sec, USliC, lucredzii, piitedzii,
t6rn'i, setf, usiltf, Iucredz, piitedz,
toarnii, sea eli, usilcii, lucreadzii, piiteadzii,
f_urna'm, ·sicii'm, uscll'm, Iucra'm, pii.tidzii'm,
turn at, !licat, uscat, Iucrat, patidzat,
toarnii, seacii, usuca:, lucreadzii., pateadza.

Imparjait .·
acatam, asciipam, dii.dea·m, loam, asud·am, purtam, asunam,
aciital, ascapai, diideal, loitl. asudal, purtar, asunar,
aciita, ascapa, dade a, loa, asuda, purta, asuna,.
acatarn, ascapam, diidea,n, lo~in, asudam, purtam, asunam,
aclltat, asciipat, dade at, Ioat, asudat, purtat, asunat,
aciita, asciipa, diidea, loa, asuda, purta; as una,
turnam, sic am, uscam, lucram, patidzarn,
turn a I, sical, uscal, lucrar, patidzal,
turn a, sica, usc a, Iuera, patidza,
turn am, sicam, uscam, Iucram, piitidzam,
turn at, sicat, usc at, lucrat, patidzat,
turn a, sica, usc a, Iuera, patidza.

Passe dejini
aciital, ascii pal, dedh, ioal, asudai, purtar, asunai,
acata~l. a&ciipa~l. deadi~I, loa~ I, asuda~l, · purta~I •. asuna~I,
aciita', ascapa', de !ide, lo, asudii.', portA', . aslHiii',
acata'rn, asciipa'm, deadlrn, lorn, asu_da'm; purtii'm, asuna'm,
aciitat, asciipat, deadit, Ioat, asudat, purUt, asunat,
acatarii, ascaparA; deadirii, Ioara, asudarii, purtarii, asunarii;

tu.rnal, sica I, uscal, Iucral, patidzal,


turn a~ I, sica~l, usca~l, Iuera~ I, piitidza~l,
turna', sica', usca', lucrii',. patidia',
.turna'm, sica'm, usca'm, lucra'm, patidza'm,
turn at, sic at, usc at, Iucrat, patidzat,
turnara, sicara, uscarii., Iucrara, patidzarii.
- 64 '---

Passe indefini
am : acatata, ascapati\, data, loata, asudata, purtata, asunatii,
ai:
Arc: ,.
avcm :
av(,t: "
ail:

am:- turnatii, . .sicatii, uscati\, lucrata, piitidzata


ai:
are:
avem:
avet: ,.
au:
" "
Phts-que-parjait
avelun : acatatii, asci\patii, data, Ioata, ~sudata, purtatii, asunatii
aveai:
avea: ;,
·a veam:
aveat:
avea:
"
aveam: turnata, sicati\, uscatii, lucrati\, pi\tidzatii.
aveai:
ave a·:
aveam:
aveat: ,.,
avea:

y echile forme: Les anciennes jm·mes:


aciit.asim , ascapasiin, dasim, loasim, asudasim, purtasim, asunasim, turnasim, sicasim,uscasim,
Iucrasim, patidzasim etc.,

ca ~i cele simi/are de Ia celelalle conjugtiri, ainsi que les formes simi/aires des au/res cort.
inclusiv cele de Ia verbele ajultiloare (cf. p. 60), jugaisons, verbes auxiliaires y compris (cf_
pol {"i considerate ca disptirule. In aceaslti p. 60 f, peuveitt etre consiclertes comme dispa
privinfti, c(. PEp, 210-211. rues. A eel egarcl; cf. PEp, 210-211.

JPutw·
va(I), ou vas': · acatu, ascap, dau, I'eau, as lid, p6rtu, as lin,
acat, ascaki, dai, l'elll, aslidz, portl, asun'I,
acatii., ascapi\, da, l'ea, aslidii, poarta, asuml,
acata'm, asci\parm, dam, 1om, asuda'm, purti\'m, asuni\'m,
acatat. ascapat, dat, Ioa't, asuda·t, purtat. asunat,
acata, ascapa, da, l'ea, asudi\, poarta, as una.
-65-

va(l) ou va s': tornu, sec, usuc, lucrt\dzi't, piitt\dzii,


torn'i, scty, usutr, lucrt\dz, palt\dz,
to a rna, seaca, usUca, lucrcadzii, piitcadzii,
turm'i'm, sicii'm, uscii'm, lucrii'm, piitid;o;ii'm,
turn at, sicat, uscat , Iuera\, piltidzat,
toarna, se3cii, usucil, lucre adzil, pilleadzii.

FtttU1' anteriem·
va(l) Oll va s': aciitar, ascilpar, dedit, !oar, asudal, purtar,
aciita~l, asciipa~r. deadi~r. Ioa~r. asuda~r. purta~r.
aciita ', ascilpil', deadc, lo, asudii', purtil',
aciitii'm, ascilpii'm, deadim, !om, asuchi'm, purlii'm,
ac;itat, ascii pal, dead it, !oat, asudat, purtaL,
aciltara, ascilparil, dead ira, loani, asudaril, purtarii,

va(l) ou va s': asunai, turnar, sicar, uscar, Iuera I,


asuna~l, turna~r. sica~!, usca~r. lucr{t~l,

asuna', turnil', sica', usca', lucrii',


asunii 'm , turnii'm, sicll'n1, uscii'm, lucrii'm,
asunat, turn at, sic at, uscat, lucnlt,
asunaril, Lurnaril, sicarii, uscarii , lucrarii,

va(l) ou va s' : piilidzal,


piilidza~i,
patidzii',
piitidzii'm,
piitidzat,
piltidzaril.

SUBJONCTIF

Present
si ou s' : acati'l, ascap, dai'l, l'catt, as lid, porlu, as lin,
acat, ascakl, dar, !'car, asudz, pO..tl, asun'l,
acatii, ascapil, da, l'ea, asudii, poartii, asunii,
aciitii' m , asciipii'm, diim, !om, asudii 'm, purtii'm, asunii'm,
ac;i\:'1\, ascii pat, dat, !oat, asudat, purtat, asunat,
acatii, ascap;i, da, l 'ca, asudil, poartii, asunii,

si Oll s'. tornu , sec, usitc, lucrt\dz!t, piitedzi't,


torn 'i, sep, usutl, lucredz, piitedz,
.. toarnii . seacii.
Lurnii' m, . sicii'm,
usUci"t,
usc~1 'nl,
lucrcadzii,
lucrii'm,
piiteadzii,
piitidzii'm,
turn at, sicat, uscat, lucrat, palidzat,
toitrnii, scacii, usucii , lucreadza, piitcadzii.

5 -C . 531- Tache P a p a h a g ! , D ictionarul dialectului aroman


-66-

Imparjait
si- ou s' am: acatata, ascli:pata, data, loata, asudata, purtata,
al
aHba:
avem:
avet:
alba:

si ou s' am: asunata, turnata, sica til, uscatli, Iucrata,


al :
alba:
avem:
" '·'
avet:
"
alba:

si ou s' am: plitidzata


al:
. "·
alba:
" avem:
avet:
" " alba: ..
CONDITIONNEL

Present
si-acatarim, si-ascaparim, s' darim, s' Ioarim, si-asudarim,
si-acatari~I. si-ascapari~l, s' dari~I, s' Ioari~I, si-asudari~l,
si-acatari, si-asclipari, s' dari, s' Ioari, si-asudari,
si-acatarim, si-ascaparim, s' darim, s' Ioarim, si-asudarim,
si-acatarit, si-ascaparit, s' darit, s' Ioarit, si-asudarit,
si-acatari, si-ascapari, s' dari, s' Ioari, si-asudari,

s' purtarim, si-asunarim, s' turnarim, si sicarim, s' uscarim,


s' purtari~I, si-asunari~l, s' turnari~l, si sicari~l, s' uscari~I,
s' purtari, si-asunari, s' turnari, si sicari, s' uscari,
s' purtarim, si-asunarim, s' turnarim, si sicarim, s' uscarim,
s' purtarit, si-asunarit, s' turnarit, si sicarit, s' uscarit,
s' purtari, si-asunari, s' turnari, si sicari, s' uscari,

s' Iucrarim, s' patidzarim,


s' lucrari~l, s' patidzari~I.
s' Iucrari, s' patidzari,
s' lucrarim, s' patidzarim,
s' Iucrarit, s' patidzarit,
s' Iucrari, s' plitidzari.
-67--

Penlru daCi cirl'uld $i formele: Pour le rJerbe dau on emploie egalemenl les
formes suivanles:

~· dadearim, s' dade uri~I. s' dadeari, s' dadearim, s' dade.\rit, s' dad eari.

(Im)parjait
Premiere forme

Chiur penlru verbele dau ~i staCi, prima i"feme pour les verbes dait el staCi, Ia premiere
forma- cea de baza - a verbelor de conjugarea 1 forme des verbes de Ia premiere conjugaison -
s-a ~onfundal cu condi/ionalul prezenl- forme initiate essentielle - s' est confondue avec
celle du condilionnel present - ce qui n'a pas·
proces care nu s-a pelrecul ~i Ia verbele ajuta-
eu lieu pour les verbes auxiliaires ni pour ceux
toare ~i nici Ia cele de conjugarea a doua. de · Ia deuxitme conjugaison.
Fonelice~te, condi/ionalul prezenl latin (adil'ii Phoneliquement, le conditionnel present latin
subjonclivul imperfect) ~i condiJionalul lrecul (c'est-a-dire I' imparfail du subjonctif) et ie,
(adicii subjonctivul perfect) de Ia prima ~i de conditionnel passe (a savoir le parfait du sub-
Ia a palra conjugare s-au confundat dind acela$i jonctif) de Ia J-ere el de Ia IV-e con.iugaisori
se sont confondus, ce qui a donne le meme
rezultal In limba romdnii generald : p o r t a -
resultat dans le roumain commun : p o r -
r e·m $i p o r t a v e r i m au devenil pur-
t a r e m et p o r t a v e r i m sont deve-
tare, dupii cum a u d i r e m $i a u d i v e- nus purtare, lout comme au d i r!! m et
r i m au devenit avdzl're. La fel ~i cu conju- au d i v e r i m sont passes a avdzl're.
garea a lreia. /len est de meme pour Ia troisitme conjugaison.

Deuxieme forme

vrea: acatam, ascapam, dam, loam, asudam, purtam, asunam,


acat9.I, ascapal, dal, Ioal, asud9.I, purtal, asunai,
acata, ascapa, da, loa, asuda, purta, asuna,
acatam, ascii pam, dam, loam, asudam, purtam, asunam,
acatat, ascapat, dat, Ioat, asudat, purtat, asunat,
acata, ascapa, da, loa, asuda, purta, as una,

vrea: turnam, sic am, uscam, Iucram, patidzam,


turnal, sical, usc9.I, lucral, patidzar,
turn a, sica, usc a, Iuera, patidza,
turnam, sic am, uscam, Iucram, patidzam,
turn at, sicat, usc at, Iucrat, patidzat,
turn a, sica, usca, Iuera, patidza.

Troisieme forme

si-aveam: ascapata, data, Ioata, asudata, purtata, asunata,


si-aveal:
si-avea:
si-aveam :
si-aveat:
si-avea :
-68-

si-aveam: turnata, sicata, uscata, Jucrata, patidzilta,


si-aveal:
si-avea:
si-aveam:
si-aveat:
si-avea:

IMPERATIF

acata tine, ascapi'i, da, I'ea, asuda, poarta,


si-aca ta el, si-ascapa, s' da, s' l'ea, si-asuda, s' poartii,
acatat vor, asciipat, dat, Ioat, asudat, purtat,
si-aca ta el'l, si-ascapa, s' da, s' I'ea, si-asuda, s' poartii,

asuna, tot1rna, seaca, usuca, Iucreadza, pilteadzil,


si-asunii, si toarna, si seaca, si usuca, s' lucreadzil, s' pateadzii,
asunat, turnat, sic at, uscat, lucrat, piltidzat,
si-asunii, si toarna, si seaca, si usuca, s' Iucreadza, s' pateadza.

PARTICIPE PASSE

aca\ata, ascapatii, data, Ioatil; asudata, purtata, asunata, turnatil, sicata, uscata, Iucrata,
patidzata.

GERONDIF

aciitl'nda(luJ), ascilpi'nda(luJ), dl'nda(lul), lunda(lul), asudl'nda(lul), purti'nda(lui), asuni'nda(luJ),


turnl'nda(lul), sicl'nda(lul), uscl'nda(luJ), lucrl'nda(luJ), plUidzl'nda(luJ).

INFINITIF

acatare, ascapare, dare, Ioare, asudare, ·p urtare, asunare, tutnare, sicare, uscare, Iucrare,
patidzare

§ 53 - CONJUGAREA a 11-n § 53 - 11-eme CO~JUGAISOX

INDICATIF

Present
arml'n, beau, cad, dor, neap, pot, tac, ved,
arml'n'l, bear, cadz, dorl, ncakl, pot, tatJ, vedz,
arml'ne, be a, cade, do are, ncapc, poate, tate, veade,
-69-

armlnem, bern, eadem, durcm, nciipem, put.cm, tiitem, vidern,


armlnet, bet, cadet, durct, ncapet, pule\, tate\, vide\,
arml'n, bca, cad, dor, neap, pot, tac, ved.

Imparfait
armlncam, beam, ciidcam, duream, nciipeam, puteam,
armlnear, beaT, cadcal, dure:il, nciipeai, putear,
armlnea, be a, cadea, durea, ncapca, putea,
armlneam, beam, cadeam, duream, nciipeam, puleam,
armtncat, beat, ciideat, dureat, nciipea\ , puteat.,
armlnea, be a, cadea, durca, nciipea, putca,

tatcam, videam,
tatear, vidcar,
tate a, vidca,
tatcam, vidcam,
tate at, vidcat,
tate a, videa.

Passe dejini
ann a~ll, biuJ, c:idzul *, durul, nci\plll, put1tl,
armasi~I, biu~r. ci\dzu~I, duru~I, nci\pu~I, putu~I,
arm asc, biu, cadzu, dur\1, ncapu, putu,
arm asim, bium, ci\dzum, durum, nci\pum, put\nn,
arm asit, biut, c:idzut, durut, nciipllt, putut,
armasirii, biuri\, c:idzura, dururii, nciip1trii, putura,

· tacui, vidzlll *,
ti\c(t~I, vidzu~I,
ti\cu, vidzu,
ti\cum, vidzum,
ti\cut, vidzut,
t:icuri\, vidzura.

Passe indejini
am: armasi\, biuta, ci\dzutii, duruti\, ndtptllii, pul1tta, ti\clllii,
ai:
are:
avem:

* Concernant lcs parfaits forts en -(d)zul des vcrbcs latins cad, creel, :jed, ved (clidzlil,
cridzul, *idull, vidzlll), cf. !'explication donnec dans Ia revue LL, IV (1948), 183 - 185. cr.,
egalcment, M- L, §§ 298, 300; BourL, § 91 c (p. 83); DR, III. :mo; ILR, II (1969), 92. -
Comme parallelisme (en -(d)zi' l), cf. les parfaits forts dl'S verbes, egalemenl latins : tivdu,
limpid:t.i 'scu, ltndzidztl 'scu , nciildza'scu, nvirdzii ' scu, 6rdu 1 , pri'ndzu 1 , pulridztl' scu, surd=tl'scu .
-70-

avet: ,
au :

am : vidzuta,
al :
are :
avem:
avet:
au :

Plus-que-parfait
aveam: armasli, biutli, clidzutli, durutli, ncliputli, pututli,
aveal : ,.
avea:
aveam :
aveat: ,
avea: ,.
aveam: tactita, vidztitli,
aveal:
avea:
aveam :
aveat:
avea: - Cf. p. 64.

Futur
va(l) ou va s' : armi'n, beau, cad, dor, neap, pot,
arml'n'l, beat, cadz, dorr, ncakl, pot,
, arml'na, be a, cadli, doarli, ncapa, poatli,
arminem, bern, clidem, durem, nclipem, putem,
arminet, bet, clidet, duret, nclipet, putet,
arml'nli, be a, cadli, doarli, ncapli, poatli,

va(l) ou vas' : tac, ved,


tatr, vedz,
tacli, veada,
tlitem, videm,
tlitet, videt,
tacli, veadli.

In aromdna sudica, viilorul I # viilorul al En aroumain du sud, le tutur el le fulur


doilea de Ia loale conjugarile, inclusiv cele ale anlt!rieur dans loules les conjugaisons - y com-
pris les verbes auxiliaires - se torment a /'aide
verbelor ajuldloare, se formeaza cu invariabilul
de /'invariable va ou val, landis qu'en aroumain
va sau val, iar In aromdna de nord se du nord se torment a /'a ide de /'invariable va
formeaza cu invariabilul va sau cu va s' ou va s' ( < va si, va sli) : va s' tin • je tien-
( < va si, va sli) : va s' tin. drai •·
-71-

Futur anterieur
va ou va s': arma~u. biui, cadzul, durul, ncapul,
armasi~l, biu~I. cadzu~l. duru~I. ncapu~l.
armase, biu, cadzu, duru, ncapu,
armasim, bium, cadzum, durum, ncapum,
armasit, biut, clldzut, durut, ndiput,
,, armasira, biura, cadzura, durura, ncapura,

va ou va s': putul, tacul, vidzul,


putu~l, tacu~l, vidzu~I.
putu, tacu, vidzu,
putum, tacum, vidzum,
putut, tacut, vidzut,
putura, tacura, vidzura.

SUBJONCTIF

Present
si ou s': arml'n, beau, cad, dor, neap, pot, tac, ved,
arml'n'l, bear, cadz, dorl, ncakl, pot, tatI, vedz,
arml'na, be a, cada, doara, ncapa, poata, taca, veada,
arm~m\m, bern, eadem, durem, ncapem, putem, tatem, videm,
armlnet, bet, cadet, duret, ncapet, putet, tatet, videt,
arml'na, be a, cada, doara, ncapa, poata, taca, veada.
"
lmparfait
si-am: armasa, biuta, clidzuta, duruta, ncaputa, pututa,
si-al:
si-albli :
si-avem:
si-avet:
si-albli:
"
" "
si-am: tacuta, vidzuta,
si-al:
si-alba:
si-avem:
"
si-avet:
si-albli :
"
CONDITIONNEL

Present
si-armlnearim, s' bearim, s' cadearim, s' durearim, si ncapcarim,
si-armlneari~l, s' beari~I, s' clideari~l, s' dureari~I, si ncapeari~I,
si-armlneare, s' be are, s' elide are, s' dureare, si ncapeare,
-72-

si-armine:him, s' bearim, s' cadearim, s' durearim, si ncapearim,


si-armlnearit, s' bearit, s' cadearit, s' durearit, si ncapearit,
si-armtne:he, s' be are, s' cadearc, s' dureare, si ncapeare,

s' putearim, s' tatearim. s' videarim,


s' puteari~I, s' tateari~I, s' videari~I,
s' puteare, s' tate are, s' vide are,
s' putearim, s' tatearim, s' videarim,
s' putearit, s' tatearit, s' videarit,
s' puteare, s' tate are, s' vide are.

(Im)pmjait
Premiere forme

s' biurim, s' cadzurim, s' dururim, si ncapurim,


s' biuri~I, s' cadzuri~I, s' dururi~I. si ncapuri~l,
s' biurc, s' cadzure, s' dur(Jrc, si ncapure,
s' biurim, s' cadzurim, s' dururim, si nci\purim,
s' biurit, s' ci\dzurit, s' dururit, si nci\p(•rit,
s' bit~re, s' cadzure, s' dur(Jre, si ncapurc,

s' puturim, s' tacurim, s' vidzurim,


s' puturi~I, s' tacuri~I, s' vidzuri~i,
s' puture, s' til. cure, s' vidzure,
s' puturim, s' tacurim, s' vidzurim,
s' puturit, s' tacurit, s' vidzurit,
s' puture, s' tacure, s' vidzure.

Cf. verbele ajutatoare (conditional imperfect) ~i PArom, 82 (~i M-L, II, § 310).

Deuxieme forme

vrea ou vas': armincam, beam, cadeam, duream , nci\peam,


, armlneUI, be a I, eadeM, dureal, ncapeUI,
arminea, be a, cadea, durea, ncapea,
armineam, beam, ciideam, duream, ncapeam,
" armineat, beat, cadeat, dureat, ncapeat,
arminea, be a, cadea, durea, ncapea,

vrea ou va s' : puteam, tate am, v ideam,


puteai, tateai, vi deal,
putea, tate a, vide a,
puteam, tateam, vide am,
puteat, tate at, vide at,
putea, tate a, vide a.
-73-

Troisicmc forme

si-aveam : armasa, biuta, cadzuta, durutii, nciipitta, put uta,


si-avear:
si-avea:
si-aveam :
si-aveat :
si-avea:

si-avcam: ti\cltlii, vidzutii,


si-avear:
si-avea:
si-aveam:
si-aveat:
si-avea :

IMPERATIF 1

arml 'ne tine be a, cade, do are, •• • • ••• 0 • • • •• , • ••••••• ,

si-arml'na e1, s' bea, s' cadi\, s' doarii, •••• • • • 0 •• • • ••• • , s' poata,
armlnet vol, bet, cadet, duret,
si-arml'nii e1'1, s' bea, s' cadii, s' doarii, s' poati\,

taty, vcdz,
s' Ucii, s' veada,
tatet, vide\,
s' tacii, s' vcadii.

PARTICIPE PASSI~

armasa, biuta, cadzuta, durt'ttii, ncaputa, pututii, tacutil, vidzutii.

GERONDIF

armlnl'nda(Iur), biunda(lul), didzl'nda(lul), durunda(lul), ncap(mda(lul), putl'nda(lui), ti\-


cl'nda(lui), vidzl'nda(lui).

INFINITIF

armlnearc, bcare, cadearc, durcarc, ncapcarc, puteare, tatcare, videare.

1 La pcrsoana a doua sing. (cu -e alon > -i): scddi, scddi-1 • baisse, baissc-le •; zimpli,
ump1i-1e • rcmplis, remplis-les •; vetidi ~i vedz, veddi-me ~i vidz-mi • vois, vois-moi •: vidzl-n'l
nilu eli tu dzeddit (vczi-mi inclul din deget), PLit, 1053; vt!dzi-1 fe primtu ~i fe livendu-i - v.
primtu. Etc.
-74-

§ 54 - CONJUGAREA a III·a § 54 - III..eme CON.JUGAISON

INDICATIF

Present
arup, dipun, due, dzle, fae, t6reu, tindu, trag, mulgu,
aruki, dipun'I, duti, dzlti, fati, t6rti, tindzl, tradzi, muldzi,
arupe, dipune, dute, dzl'te, fate, toarte, tinde, tradze, muldze,
arupim, dipunim, dutim, dzl'tim, fa tim, toartim, tin dim, tradzim, muldzim,
arupit, dipunit, dutit, dzl'tit, ratit, toartit, tindit, tradzit, muldzit,
arup, dipun, due, dzle, fae, t6rcu, tindu, trag, mulgu.

Imparjait
arupeam, dipuneam, duteam, dzlteam, fa team, turteam, tindeam,
arupeAI, dipunear, duteai, dztteai, fateai, turteai, tin deal,
arupea, dipunea, dutea, dzltea, fate a, turtea, tindea,
arupeam, dipuneam, duteam, dzlteam, fateam, turteam, tindeam,
arupeat, dipuneat, duteat, dziteat, fate at, turteat, tindeat,
arupea, dipunea, dutea, dzltea, fate a, turtea, tindea,

tradzeam, muldzeam,
tradzeai, muldzeai,
tradzea, muldzea,
tradzeam, muldzeam,
tradzeat, muldzeat,
tradzea, muldzea.

Passe defini
arup~u . dipu~ii , du~ii , dzl~ii, fe ciii, t6r~u , te~ii,
arupsi~I, dipusi~I, dusi~I, dzl 's,i~I, feati~I. toarsi~I, teasi~I.
arupse, dip use, duse, dzl'se, feate, toarse, · tease,
arupsim, dipusim, dusim, dzt'sim, featim, toarsim, teasim,
arupsit, dipusit, dusit, dzl'sit, featit, toarsit, teasit,
arupsira, dipusira, dusira, dzl'sira, fe atirii, toarsira, teasira,

trap~u . mul~u .
trapsi~I. mulsi~I,
trapse, mulse,
trapsim, mulsim,
t rapsit, mulsit,
trapsira, mulsira.

In aromdna n ordicd, aldturi de f orma te~ii A cote de Ia f orme te~ii sqq., en aroumain
~i formele :
sqq., circuld septen,t rional circulent encore les formes :
tim~u , timsi~I, timse, timsim, timsit, timsira.
-75-

Pentru persoana a doua singulard circuld .A Ia deuxitme personne du singulitr 011

formele: rencontre les formes:


arupse~l, dipuse~l, duse~I, dzlse~I, fite~I. turse~I, timse~I, trapse~I, mulse~I.

Passe indejini
am: arupta, dipusa, dusa, dzl'sii, tapta, toarsa, teas a ou tfmtii,
ai:
are:
avem:
...
avet:
" "
all:
"
am: trapta, mulsa,
ai:
are: ;,
avem:
avet:
all:

Plus-que-parfait
aveain: arupta, dipusa, dusa, dzl'sa, fli.pta, toarsa, teasa ou tfmta,
aveli.I:
avea:
" " "
"· " "
aveam:
aveat:
" "
avea:
" " "
" " " " "
aveam: trapta, mulsii
aveli.I:
avea:
aveam :
aveat:
avea:

F'utur
va(I) ou vas': arup; dip lin, due, dzlc, fac, t6rcu,
., arukl, dipun'l, dutf, dzlti, fatl, t6rti,
arupa, dipuna, duca, dzl'ca, faca, to area,
arupim, dipunim, dutim, dzl'tim, flitim, toartlm,
" " arupit, dip unit, dutit, dzl'tit, fa tit, toartit,
" " arupa, dipuna, duca, dzl'ca, faca, to area,
va(l) ou va s': tfndu, trag, mulgu,
tlndzl, tradzi, muldzi,
tfnda, traga, mulga,
tfndim, tradzim, mlildzim,
tindit, tradzit, muldzit,
" tfnda, tniga, mulga.
-76-

Futur anterieur
va(I) ou vas': arup~u. dipu~r.. du~u, dzi~tl, feciu,
arupsi~I, dipusi ~l, dusi~l, dzl'si~I, feati~I,
arupse, dip use, duse, dzl'se, feate,
arupsim, dipusim, dusim, dzl'sim, featim,
arupsit, dipusit, dusit, dzi'sit, featit,
arupsirii, dipusirii, dusirii, dzl'sirii, featira,
va(i) ou va s' :· tor~u, te~ii , trap~u, mul~u,
toarsi~I, teasi~I, trapsi~l, mulsi~l,
toarse, tease, trapse, mulse,
toarsim, teasim, trapsim, mulsim,
toarsit, teasit, trapsit, mulsit,
toarsirii, teasirii, trapsira, mulsirii.

SUBJONCTIF

Present
si ou s': arup, dipun, due, dzlc, fac, torcu, tindu,
arukJ, dipun'l, dutl, dzlti, fatl, torti, tindzi,
arupii, dipunii, duca, dzl'cii, faca, to area, tindii,
arupim, dipunim, dutim, dzl' tim, fa tim, toartiril, tindim,
,· arupit, dip unit, dutit, dzt' tit, ratit, toartit, tindit,
,., arupa, dipuna, duca, dzl'cii, facii, to area, tinda,

si ou s' : trag, mulgu,


tradzl, muldzi,
tragi\, mulga,
" tradzim , muldzim,
tradzit, muldzit,
" traga, mulga.

Imparjait
si-am: aruptii, dipusii, dusii, dzi'sii, rapta, toarsa, teasll ou timtii,
si-al:
si-albii :
si-avem:
"
si-avet:
si-aibii:

si-am : traptii, mulsa,


si-al:
si-aibii:
si-avem:
si-avet:
si-albii :
-77-

CONDITIONNEL

Present
si-arupearim, s' dipunearim, s' dutcarim, s' dzitcarim,
si-arupe ari~l, s' dipuneari~l, s' dutcari~I, s' dziteari~l,
si-arupcare, s' dipunearc, s' dutearc, s' dzltcarc,
si-arupearirn, s' dipunearim, s' dutearim, s' dzltcarim,
si-arupearit, s' dipunearit, s' dutearit, s' dzitearit,
si-arupearc, s' dipuncarc, s' duteare, s' dzlteare,

s' fa tearim, s' turtearim, s' tindearim, s' triidzearim,


s' fateari~I . s' turteari~l, s' tindeari~l, s' tradzcari~I.
s' fate arc, s' turtcarc, s' tindeare, s' triidzcarc,
s' ratearim, s' turtearim, s' tindearim, s' trad:r.earim,
s' f:ltearit , s' turtcarit, s' tindearit, s' tradzcarit,
s' fiitcare, s' turtearc, s' tindeare, s' triidzeare,

s' muldzearim,
s' muldzeari~I,
s ' muldzeare,
s' muldzearim,
s' muldzearit,
s' muldzeare.

(Im)parjait
Penlru forma de baztl a aceslui limp, cf. Pour Ia forme iniliale fondamenlale de eel
nole/e dale Ia imperfeclul condifionalului imparfail aroumain, cf. les notes concernant
a/ conjugarilor tnlti ~i a palra (pp. 67 l'imparfail du conditionnel de Ia premiere el
~i s 3} . delaquatrieme conjugaisons (pp. 67 el 83).

Deuxieme forme

vrea 011 vas': arupeam, dipuneam, duteam, dzlteam, fiiteam,


arupea.I, dipunea.I, <luteal, dzlteai, rateai,
arupea, dipunea, dutea, dzitea, ratea,
arupeam, dipuneam, duteam, dzlteam, fa team,
arupeat, dipuneat, duteat, dzlteat, fiiteat,
arupca, dipunea, dutea, dzitea, rate a,

vrea ou va s': turtcam, tin de am, tradzeam, muldzeam,


turtea.I, tindeai, tradzeai, muldzea.I,
turtca, tin de a, tradzea, muldzea,
turtcam, tin de am, tradzeam, muldzeam,
turteat, tindeat, tradzeat, muldzeat,
turtea, tindea, tradzea, muldzea.
-78-

Troisieme forme

si-aveam: aruptii, dipusli, dusli, dzl'sii, faptli, toarsli, teasii ou tfmtli,


si-avear:
si-avea:
si-aveam:
si-aveat:
si-avea:

si-aveam: traptli, mulsii,


si-aveal:
si-avea:
si-aveam:
si-aveat:
si-avea:

IMPERATIF

arupe tine, dipune, du, dzl, fli, toarte,


si-arupii el, s' dipunli, s' ducii, s' dzl'cli, s' facli, s' toarcii
anipit vor, dip unit, dutit. dzl'tit, fa tit, toartit,
si-arupii el ' l s' dipunli, s' ducii, s' dzl'cii, s' facli, s' toarca,

tin de, tradze, muldze,


s' tfndii, s' tragii, s' mulgii,
tindit, tradzit, muldzit,
s' tfndli, s' tragli, s' mulgii.

La persoana a doua sing. (cu -eaton > -i) : aleddze, a/eddzl-u • choisis, choisis-la •; ardcli,
arddi-1 • rases, rases-le • ; art'di, art'di-mi • ris, trompe-mol •; a~ledrnd, a~ledrnd-l'l • etends,
etends-lui •; cod(i, cod(i-le, cod(i-ld • cuis, cuis-les, cuis leur (pour eux, pour elles) ; cre~li, cred~li-/'C
• crois, crois-les •; frldzi, frldzi-1 • fris, fris-le •; (rt'ndzi, (rt'ndzC-u • brise, brise-la •; hedrbe,
hedrbi-1 • bous, bous pour toi • ; ndreddzi, ndreddzi-le • arrange,. arrange-to! •; pd~ti, pd~li-l'C
• pais, pais-les •; plndzi, plndzi-nd • pousse, pousse-nous •; plt'ndze, plt'ndzi-mi • plains, plains-
mol •; strindze, strindzi-te • etreins, etreins-toi •; tre(l, tred(i-me • passe, passe-mol •; vlndi,
vlndl-u • vends, vends-la • etc.

PARTICIPE PASSE

uruptii, dipusli, dusii, dzl'sii, faptli, toarsli, teasli ou Umta, traptli mulsii.

GERONDIF

arupi'nda(lul), dipunl'nda(lul), ducl'nda(lul), dzlcl'nda(lul), fiicl'nda(lul), turcl'nda(lul), .....•


. . . . . . , trligl'nda(lul), mulgl'nda(lul).
-79-

Existd verbe de conjugarea a treia - ca: Il y a des verbes de Ia troisieme conjugaison -


comme:

aprlndu, ascundu, ndreg, tlndu, vlndu etc.

care nu au (ormd de gerundiv. qui n'ont pas de gerondif.

INFINITIF

arupire et arupeare, dip(mire et dipuneare, dutire et duteare, dzl'tire et dzlteare, fatire et fa-
teare, toartire et turteare, tlndire et tindeare, tradzire et tradzeare, muldzire et muldzeare.

Exceptind in(initivul, pentru toate aceste A /'exception de l'in(inilif, pour ces neuf
noud verbe am dal numai formele originare, verbes nous n'avons donne que les formes ori-
ginaires, c'est-a-dire les formes de Ia troisi~me
adieu numai cele de conjugarea a treia, dar
conjugaison et non celles aussi qui suivent /es
nu # acele care se conjugd dupa conjugarea a r~gles de Ia deuxieme conjugaison et qui, en
doua ~i care, ln aromana sudica, slnt curente. aroumain du sud, sont courantes.

§ 55 - CONJUGAREA a IV-a § 55 - IV-eme CONJUGAISON

INDICATIF

Present
apir, d6rmu, es, · fug, yin, hivrescu, aura'scu,
apiri, d6rn'i, e~I, fudzi, yin'I, hivre~ti, aura'Hl,
apira, doarme, ease, fudze, ylne, hivrea~te, aura~te,
apirim, durn'lm, i~lm, fudzlm, yinlm, hivrlm, aurl'm,
apirit, durn'lt, i~it, fudzlt, yinlt, hivrit, aurl't,
apira, d6rmu, es, fug, yin, hivrescu, aura'scu,

pat, avdu,
pat, avdzl,
pate, avde,
patt'm, avdzl'm,
patn. avdzl't,
pat, avdu.

Imparfait
apircam, durn'eam, i~eam, fudzeam, yineam, hivream, auram,
apireai, durn'eai, i~eai, fudzeai, yineai, hivreai, aural,
apirea, durn'ea, i~ea, fudzea, yinea, hivrea, aura,
-80-

apiream, durn'dun, i$CUII1, fudzeam, yineam, hivrcam, aur{un,


apireat, durn'ca~. i~cat, fudzeat, yineat, hivreat, aurat,
apirea, durn'ca, i~ca. fudzca, yinea, hivrca, aura,

p~itam, avdzam,
piitUI, avdzai,
pat a, avdza,
patam, avdzam,
pat at, avdzat.
pata, avdza.

Passe defini
apirii, durn'ii, i~ii. fudziT, vin'Hi, hivrii, auri 'l ,
apiri$1, durn'i~l, i~i~l, fudzi$1, vin'i~l, hivri~l, aurl'~i,
apiri, durn'!, i$1, fudzi, · vin 'c, hivri, auri',
apirim, durn'im, i~im, fudzim, vin'hn, hivrim, auri'm,
apirit, durn'it, i~it, fudzit, vin'it, hivrit, aurl't,
apiririi, durn'irii, i~irii, fudziri\, vfn'iri\, hivrfri'i, auri'ra,

pi'itl'l, avdzl'l,
piiti'~l, avdzl'~l.
piitl', avdzl',
pi\tl'm, avdzi' m,
patt't, avdzi't,
p:W'ri\, avdzi'ri\.

Passe indefini
am : apirita, durn 'itii, i~iti\, fudzili\, vin'ita, hivrit:1; auri'lii,
al:
are:
avem :
avet:
au:

am: piitl'tii, avdzi'ta,


al:
are:
avem :
ave\:
all:

Plus-que-parfait
aveam : apiriti'i, durn'ita, i~itii, fudzitii, vin'ltil, hivritii, a uri'! a,
avefli:
ave:'l:
aveam :
-81-

aveat: apirita, durn'ita, i~lla, fudzlta, vin'ita, hivrita, auri'Ui,


avea:

aveam: avdzl'til,
a veal:
avea:
av,eam:
aveat:
"
avea:

J?uttt.r
va(I) ou vas': apir, dormu, es, fug, yin, hivrescu,
apirr, dorn 'i, c~T, fudzi, yin 'l, hivre~ti ,
apira, doarma, easa, fuga, yin a, hivrcasrii,
apirlm, durn'lm, i~lm, fudzlm, yinlm, hivrim,
apirlt, durn'lt, i~it, fudzit, yinlt, hivrlt,
apiri\, doarmii, easii, fi•ga , ylna, hivreascil,

va(I) OLI va s': aura'scu, pat, avdu,


aurii'~ti, pat, avdzi,
aurasca, pata, avda,
auri'm, pilti'm, avdzi'm,
aurq, ' patn, avdzq,
aurasci\, patii, avdii.

Futur anteriem·
va(l) ou va s': apirli, durn 'II, i~II, fudzli, vin 'lll,
apiri~r, durn 'l~I, i~l~l, fudzi~I, vln 'i~I.
apirl, durn 'i, i~i. fudzi, vin'e,
apirim, durn'im, i~lm, fudzim, vln'im,
apirit, durn'll, i~it, fudzit, vln'it,
apiriril, durn'ira, i~irii , fudzlri\, vin'iril,

va(I) ou va s': hivrii, auri'I, patt'I, avdzi'l,


hivrl~I, auri'~l, patr~I, avdzi'~l,

hivrl, a uri ', patt', avdzl',


hivrhn, aurl'm, pilti' m, avdzi' m,
hivrit, auri't, patn. avdzi't,
hivrlra, auri'ra, pii\i'rii, avdzl'ri\.

SUBJONCTIF

Present
si ou s': apir, d6rmu, es, fug, yin, hivrescu,
apiri, dorn'i, t•~I, fudzi, yin'!, hivre~tl ,
apirii, doarmil, easa, f(Jgi\, yin a, hivreascii,

6-c. (31 - Tache Pap aha g i, Dtctionarul dialectului aroman


-82-

si ou s': apirlm, durn'lm, i~lm, fudzlm, yinlm, hivrlm,


apirlt, durn'lt, i~lt, fudzlt, yinlt, hivrlt,
apira, doarma, easa, ruga, yin a, hivreasca,
"
si ou s': aura'scu, pat, avdu,
aura'~tl, pat, avdzl,
aurasca , pata, avda,
a url'm, patl'm, avdzl'm,
aurl't, patn. avdzl't,
aurasca, pata, avda.

Imparjait
si-am : apirlta, durn'lta, i~lta, fudzita, vin'ita, hivrlta,
si-til :
si-tilbil. :
si-avem:
si-avet:
si-Mba :

si-am: auri'ta, patt'ta, avdzl'ta


si-al :
si-albil.:
si-avem:
si-avet:
si-albii:

CONDITIONNEL

Present
si-apiririm, s' durn'irim, s' i~irim , s' fudzlrim, s' yinlrim,
si-apirlri~l, s' durn'iri~l, s' i~lri~I, s' fudzlri~I, s' yinlri~l,
si-apirlre, s' durn'lre, s' i~lre, s' fudzlre, s' yin ire,
si-apirlrim, s' durn'lrim, s' i~lrim , s' fudzlrim, s' yin! rim,
si-apirlrit, s' durn'lrit, s' i~lrit, s' fudzlrit, s' yinlrit,
si-apirlre, s' durn'ire, s' i~lre, s' fudzlre, 1' yinlre,

s' hivririm, si-auri'rim, s' patt'rim, si-avdzl'rim,


s' hivrlri~l, si-aurl 'ri~l, s' pati'ri~I, si-avdzi'ri~I,
s' hivrlre, si-aurl're, s' patl're, si-avdzl're,
s' hivrlrim, si-aurl'rim, s' patl'rim, si-avdzi'rim,
s' hivrlrit, si-aurl'rit, s' patl'rit, si-avdzi'rit,
s' hiv rire, si-aurl're, s' patl're, si-avdzi're.

sau : si-apirearim, s' durn'earim, s' i~e arim, s' fudze arim, s' yinearim, s' hivrearim, si-aura-
rim, s' patarim, s' avdzarim etc.
-83-

(Im )parfait
Premiere forme
Pentru forma de bazd a aceslui limp, cf. Pour Ia forme fondamentale de. ce temps, cf.
notele dale Ia imperfectul condifionalului al les notes concernant l'imparfait du condilionnel
conjugarilor tntti ~i a treia (pp. 67 ~i 77). de Ia premi~re et de Ia d(!uxi~me conjugaison
(pp. 67 et 77).

Deu de me forme
vrea ou va s' : apiream, durn'eam, i~eam, fudzeam, yineam,
apirear, durn'eal, i~eai, fudzeai, yineal,
apirea, durn'ea, i~ea, fudzea, yinea,
apiream, durn'eam, i~eam, fu•lzeam, yineam,
apireat, durn'eat, i~eat, fudzeat, yineat,
apirea, durn'ea, i~ea, fudzea, yinea,

vrea ou va s': hivn\am, auram, pAtam, avdzam,


hivreal, aural, pAtai, avdzal,
hivrea, aura, pAt a, avdza,
hivream, au ram, pat am, avdzam,
hivreat, aurat, pAt at, avdzat,
hivrea, aura, pAta, avdza.

Troisieme forme
si-aveam: apirltii, durn'ilil., fudzitA, vin'ltA, hivrltA,
si-avea.I:
si-avea:
si-aveam:
si-aveat:
si-avea:
si-aveam: aurl'tli, pAtl'tA, avdzl'tli,
si-aveal:
si-avea:
' si-aveam:
si-aveat:
si-avea:

IMPERATIF

apirii, tine, d6rn'i, e~l, fudzl, ylnu, hivrea,


si-apirA el, s' doarmA, s' easA, s:' fugA, s' ylnA, s' hivreascA,
apirlt vol, durn'lt, i~lt, fudzlt, yinlt, hivrlt,
si-apirA el'f, s' doarmA, s' easA, s' fugA, s' ylnA, s' hivreasca

aura, pati, avde,


si-aurascA, s' patil., si-avda,
aurq, pAtJ't, avdzq,
si-aurascA, s' patA, si-avda.
-84-

La persoana a doua sing. (cu-e aton > -i): acocipiru, acolipiru-te • couvrc, couvre-toi •;
amutu • tais-toi •; ansare 1, ansari1 -le • saute, saute-lcs »; mnrl2 , mocirl2-u • meurs, tue-la • etc.
Pentru formele hivreci, aura - in dacoromana: puzea - , cf. CAr, 452; Ph Or, II, 525;
DH, VII, 4; Plstr, II, 178; CCos, IV- V, II, 62.

PARTICIPE PASS!~

apirita, durn'ila, i~ita , fudzita, vin'itii, hivritii, aurl'tii, piitl'ta, avdzi ' tii .

.5i in aromtincl, parlicipiul lrecut, considerat En aroumain aussi, le participe passe, pris
ca adjectiv, pentru cele douu genuri (masculin comme un adjeclif, a aux deux genres (masculin
~i {eminin) are douu forme pentru orice verb el fiminin) deux formes a tout verbe de que/que
de orice conjugare, regula[ sau neregulat: conjugaison que ce soil, reguliere ou irreguliere:

avut, avuta; purtat, purtatii; armas, armasa; fliptu, fapta; avdzl' t, avdzi ' tii etc.

In aromdna, loale limpurile compuse se for- En aroumain, tous les temps composes se
mcaza cu participiul/recut feminin invariabil - forment a ['aide dll participe passe fbninin
cf. PEp, 20!J spq. invariabile -cf. PEp. 209 sqq.

GERONDIF

apirinda(luJ), durn 'inda(luJ), i~lnda(lul), fudzinda(lul), yininda(lul), hivrinda(lul), aurl'nda(lul),


patl'nda(lul), avdzi'nda(lul).

INFINITIF

apirirc, durn'ire, i~ire, fudzire, yinire ~i vinire, hivrire, aurl 're, piitl'rc, avdzl're.

In dialec/ul aromtin, nu exislt'i lorma de En aroumain, il n'exisle pas Ia forme abregee


infiniliv scurl, ca in dacoromtint'i- cf. cos $i de l'infinilif, comme en dacoroumain - cf. cos
vindu. et vindu.

Pentru 11 din civdu, avdzl're, cf. istr. avzi (PopD, 89 ; Kov, 73; 116).

§ 56 - De~i e u n i t a r in tot § 56 - Quoique unit air e


ce constituie esen~a lui, dialectul dans son essence, le dialecte arou-
main se presente sous deux aspects
aroman se prezinta sub doua as- generaux: l'aroumain du nm·d, parle
pecte generale : aromdna nordicd, par les Aroumains vivant en Alba-
vorbita de aromaiii din Albania, nie, en Yougoslavie et en Bulgarie,
Jugoslavia ~i Bulgaria, ~i aromdna et l'aroumain du sud qui est la
sudica, vorbita de aromani din cu- langue des Aroumains du nord de
la Grece. Chacun des deux rameaux
prinsul nordic al Greciei. Fiecare de ce dialecte a ses particularites
din aceste doua ramuri i~i are va- sous-dialectales: a l'aroumain du
t·ieta~i sub-dialectale: din aromana nord, parle en general par les Far-
-85-

nordica, vorbita in general de far- ~er6tl, les Gramostenl, les J.lfoscopo-


~eroti, de gramosteni, de moscopo- Unt et les IDuzakeari, se ratache
leni ~i de miuzakeari, face parte ~i aussi le parler des villages de G6pe~1
graiul satelor G6pe~i ~i Muluvi~te et de Muluvi~te (ou Mul6vi~te) ;
(sau lVIul6vi~te), iar din aromana a l'aroumain du sud, que parlent
sudica, vorbita de aromani din ma- les Aroumains du massif du Pinde
sivul Pindului- deci de o popu-. - done une population plus nom-
latie mai numeroasa - face parte breuse - appartient egalement le
~i . graiul aromanilor de la poalele parler des Aroumains des versants
estice ale Olimpului. orientaux de l'Olym.pe.

~ 57 - Ca mostra de a r o m a - § 57 -A titre d'echantillon d' a-


"n a unit a r a, reproducem aci un r ou m a in u n i t a i r e, nous
text cu fond p a s t o r a l aroma- reproduisons ici un texte d'essence
pastorale aroumaine : c'est la
nesc. Acest text e o traducere a unei traduction d'une description faite
d~scrieri, facuta de Pouqueville, par Pouqueville, qui respire un
plina de un viu ~i autentic realism. realisme aussi vivant qu 'authentique.
Dam intii originalul francez, pu- Nous donnons d'abord le texte ori-
nind intre cro~ete [ ] cuvintele ginal fran~ais, en mettant entre les
crochets [ ] les mots non traduits ;
ce nu sint traduse ; apoi va urma il sera suivi d'une traduction en
traducerea lui in dialectul aroman. dialecte aroumain.

• Chaque soir, le Valaque ct ses fils ramimcnt lcs troupcaux vcrs lcs tentcs; ct, aides des
leurs chiens, ils se relcvent pour veiller autour de leurs pares formes [, comme les constructions
pclasgiques,] d' cnceintes baties en pierre seche. L ' inclemenee du eiel et les nuits obscures sont les
temps ou les bergers doivent etre sur leurs gardes; car c'est a Ia faveur des tenebres que Ies
loups et les voleurs menacent surtout Jes troupeaux. Semblables a des statues, les bergers passent
en pied ces longues veillees, cachant soigneusement sous leurs capes epaisses lcs fusils et les pis-
tolets dont ils sont armes et poussent de temps en temps des cris pour tenir leurs chiens en alar-
rues. lis ont aussi des signaux pour communiquer d'une bergerie a l'autre l'avis de quelque
danger extraordinairc, tel que !'approche des brigands Arnaoutes, ou tout autre evenement
imprevu. Alors Ia tribu ~nticre se saisit des postes convenus pour combattre l'cnnemi commun
ct repandre au loin l'avis des dangers • - Pouq, II, 210-211.
Ca6e seara, Arma'nlu ~i h'il'Il'i-a lui aduc turmile (ou cuplile) ciHrii Ia tende (ou cidl'rl) ;
~i, aglutat di cl'n'Il'i a lor, el'l si scoalii ca si-aveagl'e avarliga di cutarile a lor adrate [, .. . .. . , )
cu gardurl fapte ma~I di keatra. Ni-n'ila a terlul (ou a uran6lui) ~~ n6ptlle ntunicoase (ou
scutinoase) suntu orne cl'ndu picurarii'i prinde s' hlbil. cu 6cl'il'l patru, ca, atumtea
cl'ndu caste scuti8e (ou ntunearic), lukll'i ~· furii 'i yin avarl'iga rna multu Ia turme. Tamam ca
ayalmc, picurarii'i, mbr6~tl (ou pri cloare), fac nubt\te tutii noaptea, ascundu cu frundi8a sun
timbii'rile-a lor spcase (ou ndisate), tufekile ~i cumburlle (ou ariiv6I'Ile) cu carl si-armatusescu
~ i , ci' n'Il'i a lor, ca si sta pri clor (ou si-~1 alba peana), di oara-oara el'l aurla. El'l ~I-a ii ~i seamnc
ca, di Ia una ca~eare la alta ca~eare, si-~1 da di habare (ou tu ~tire) tri vi'rnu piricl'Iu ( ou
kin8in) multu mare, ca cum vin'ita a furllor arbine~l, i a altul piricl'lu ni-a~tiptat. Atumtea,
lara ntreagii acata 16curile (ou caraul'ile, ou pusfile) ~tiute tra si s' bata cu du~manlu (ou
ehtrulu) a l'ci ~i si-arlisplndzasca diparte habarea a piricl'ilor.
-86-

(In fiecare searii, aromAnul ~~ fiii lui due turmele cli.tre (spre) corturi; ~i ajutati de ctnii
lor, ei se scoaiA ca sA vegheze lmprejur de tarcurile lor durate [, ......... ,] cu garduri !Acute
numai din piatrA. Nemila cerului ~i noptile lntunecoase slnt orele clnd pAcurarii trebuie sli. fie
cu ochii tn patru, cAci, atunci clnd e lntuneric, lupii ~i furii vin lmprejur (dau tlrcoale) mai mult
Ia turme. Tocmai ca ni~te statui, pAstorii, In picioare, stau de veghe toatA noaptea, ascund··cu
grijA sub mantalele lor dese pu~tile ~i pistoalele cu care se lnarmeazli ~i, pentru ca clnii lor sA
fie atenti, din clnd In clnd ei urlA. Ei l~i au ~i semne (semnale), ca, de Ia o stlnA Ia altA stlnA,
sA-~i dea de ~tire pentru vreun pericol (primejdie) prea mare, cam cum ar fi venirea hotilor al-
banezi, sau a altei primejdii nea~teptate. Atunci, tribullntreg prinde (ocupA) meterezurile ~tiute
ca sA se batA cu du~manul lui ~~ sA rAsplndeascA departe ~Urea pericolelor).

§58- Urmeaza un scurt text cu § 58 - Suit un court texte relatif


fond din via~a c a r a v a n a r i 1 0 r ala vie des c a r a v an i e r s arou-
aromani din .Albania, cules in grai mains d'.Albanie, ecrit en parler d~s
far~erotesc. .Acest text va fi apoi Ftlr,eroti. Ce texte sera ensuite pre-
prezentat sub aspect de aromana sente sous l'aspect de l'aroumain
nordica ~i, alaturi, sub aspect de du nord avec, en regard, son as-
aromana sudica. pect en aroumain meridional.
• AlAgam, fpati, tu tuti pA'rtAli. NA blitea ploaia ~· nu vream sA $tim dip. Lucram ti 'nA
pA'ni. Toamna, cAnd z' dlpuna fumel'lle to rrile, a~lundzeam pAn' Larisa, TArc61 ~ · Las6na.
Ma ven'ea primveara, adoarA nAdzeam di li aduteam fumel'lle Ia munti (p. 172).
Loam sari di DurAs f o aduteam Cavaia. Stliteam <:lit stliteam ayc6, loam calea ~· a~lun­
dfeam Pikini. Oat! nu rAmAneam mult ~· nAdzeam rna departe, di a~lundzeam Elbasan. Di
Elbasan cApcam altA pArmAtli, fAteam dQil. dzA'li pA'nA a~lundzeam Curceao. Di Curceao
dipunam Fl6rina j' di-ac6 nA afh\m Bltuli • - CFr, 173.

En aroumain du nord: En aroumain du sud :


AlAgam, frate, tu tute pArtlle. NA bAtea AIAgam, frate, tu tuti pA'rtlli. Na bltea
ploaia ~i nu vream sA ~tim icl (ou dip). Lucram ploala ~~ nu vream si ~tim dip. Lucram trl 'nA
ti unA pl'ne. Toamna, cl'ndu dipunit fumel1le pl'ni. Toamna, cl'ndu dipnea fumel 'lle tu-
tu arniil., a~lundzeam pl'nA Larisa, Trlc61 ~i arnfil., a~lundzeam pl'nA Larsa, Trlc61 ~i
Las6na. Ma yinea primuveara, a dail.a oarA Lisun. Ma yinea prumuveara, 8eftira oarA
n 'irdzeam di li aduteam fumel'lle Ia munte. n'irdzeam di li-aduteam fumel'lle Ia munte.
Loam sare di Duratu ~· u aduteam Cavala. Loam sari di Duratu ~i-u aduteam Cavala.
Stateam clt stateam acl6, loam ca.Iea ~i Stlteam cit stlteam acl6, lqam calea ~i-a~lun­
a~lundzeam Pikini. Ail.ate nu armaneam dzeam Pikini. Ail.ate nu armaneam multu !li na
multu ~~ n'irdzeam rna dlparte, di a~lundzeam duteam (ou team) rna diparti, di a~undzeam
Elbasan(l'i). Din Elbasan ancarcam altA pAr- Elbasan. Di Elbasan ncArcam (ou nglrcam)
mAtie, fateam dao dzl'le pl'nA a~lundzeam alta prtmltie, flteam doaM dzl'le pl'nA al}lun-
CurceaM. Di CurceaM dipuneam F16rina ~~ dzeam C6rita. Di C6rita dipneam F16rina
di-acl6 n'afiam Bftule. ~· di-acl6 n' afiam Bftuli.

(Umblam, frate, ln toate pArtile. Ne blitea ploaia ~i nu vream sa ~tim de Joe. Lucram
pentru o pline. Toamna, clnd familille coborau Ia iernatic, ajungeam plna Ia Larisa, Tricala ~~
Elasona. DacA venea primAvara, mergeam a doua oarA de le aduceam familiile Ia munte.
-87-

Luam sare din Durato ~i o aduceam la Cavaia. Stii.team cit stii.team acolo, apucam calea
(pomeam) ~i ajungeam la Pikini. Aci nu rii.mlneam mult ~i mergeam mai departe de ajungeam
Ia Elbasan. Din Elbasan lncii.rcam altii. marfii., fii.ceam douii. zile plnii. ajungeam la Corita. Din
Corita coboram la Florina ~i de acolo ne aflam (soseam) la Bitolia) 1.

Ce texte, le voici en traduction fran~aise:

Nous parcourions, 6 frere, tout le pays. De Ia pluie battante on n'en avait cure. Nous
travaillions pour gagner notre pain. En automne, epoque oil les families prenaient leurs quar-
tiers d'hiver, nous poussions jusqu'a Larissa, Tricala et Elassona. Le printemps venu, nous
repartions pour Ia deuxieme fois pour conduire les families a Ia montagne.
De Durazzo nous emportions du sel que nous transportions a Cavaia. Nous y demeurions
ce que nous y demeurions, nous reprenions Ia route et nous arrivions a Pekini. On n'y restait
pas longtemps et on poussait plus loin, pour arriver a Elbassan. D'Elbassan nous chargions une
autre marchandise et nous mettions deux jours pour arriver a Coritza. De Coritza nous des-
cendions jusqu'a Florina et de Ia nous allions (nous nous trouvions tout a coup) a Bitolia (Mo-
nastir).

§ 59- Acela~i text -eel de sub § 59- Voici le meme texte-


§58, p. 86 -,sub prima sa forma, cell].i du § 58, p. 86 - , sous sa
iata-1 redat cuvint cu cuvint, pe premiere forme, transpose mot-a-
cale de reconstituire etimologica, mot, par la voie de la reconstitu-
1n 1 a t i n a v u 1 g a r a - limba tion etymologique, en 1 a t i n v u 1-
din care s-a nascut limba romana, g a i r e - langue qui a donne nais-
sance a la langue roumaine et, par
deci ~i dialectul aroman. !ntre cro- consequant, au dialecte aroumain.
~etele [ ] vom da forme latine Entre les crochets [ ] nous don-
clasice, explicative sau echivalente nerons des formes latines classiques,
cu sensul formelor latine vulgare explicatives ou equivalentes du sens
imediat precedente. Numele proprii des formes latines vulgaires qui
precedent immediatement. Les noms
topice, precum ~i cuvintele nelatine propres de lieux, ainsi que les mots
sau necunoscute ca origine, sint non-latins ou d'origine inconnue
scrise cu caractere cursive. sont ecrits en italiques.

*Allargabamus [ = ambulabamus, ibamus], frater, intro tottae parte(s)-illae. Nos bat-


tebat *ploja [pluvial sic [ = et] non volebamus se [ = ut] scimus [ = cedemus] dip l• nullo
modo • ). Lucrabamus [ = laborabamus) intro [ = pro) una(m) pane(m). Autumna, quando
deponebant [ = descendebant] famfliae-Illae lntro [ = ad) hibernivum, adjungebamus pd'ntl
[• usque ad •I Ldrisa, Tdrccll sic [ = et] Lasona. Ma [ • si, quando •I veniebat primaver-llla, ad

1 lnteresant text-document cu privire Ia 1 Interessant texte documentaire au sujet


cutreierii.rile cii.rii.vii.narilor aromani In tinuturi des dt\placements des caravaniers aroumains
~i chiar In tii.ri lndepii.rtate ~i pentru care cf., dans des contrees et m~me dans des pays loin-
aci, cdrvane, cdrvdnar, precum ~i PScr, 36; tains. Voir a ce sujet ici-m~me cdrvane, cdr-
POrig, 146-147, 167-170 ~i 173. vdndr, ainsi que PScr, 36; POrig, 146-147;
167-170 et 173.
-88-

*doae [duael-llla hora mergebamus [ = dueebamusl de [ = ull Iliac [Illasl adduccbamus fami-
liae-Iliac [familias Illasl ad-iliac monte(m).
Levabamus [ = prehendebamus I sale(m) de [ = ab I Duras sic [ = ct] illam (ilium salem}
adducebamus Curcecilia. *Statebamus (stabamusl quantum *statebamus [stabamus] ad-eccti-
illoc ( = ibi, illicJ, levabamus [ = capessebamusl calle(m)-Illa(m) ( = viaml sic ( = etJ adjungc-
bamus Pikini. Ad-hacce [ = hie, hoc loco I.non rcmanebamus multum sic ( = et] mergebamus
I= dueebamus] magis de-parte [ = Ionge, longius, procull, de [ = ut] adjungcbamus Elbasan.
De [ = ab] Elbasan incaricabamus I= onerabamusl altera(m) parrn<ilie [• mercedem, merca-
turam •1, faciebamus *doae [duael diae [dies] pa'na [• usque •I adjungebamus Curcecili<i. De
[= ab 1 Curcedi:i£1 deponebamus [ = dcscendebamus 1Florina sic [ = ct] de [ = ab 1 ad-eccu-illoc
[ = illic] nos arnabamus [ = perveniebamus, attingebamus I JJilu/e 1 .
Cf. egalcmcnt § 61.

§ 60 - Pentru a cunoa~te ~i m.ai § 60 -Pour mieux connaitre l'a-


bine dialectul aroman, vom repro- roumain, nous reproduirons une
duce o scurta poezie de M. Beza, courte poesie de M. Beza, dedh~e
cu fond pastoral -, deci, un text a un theme pastoral. Il s'agit en
l'espece d'un , texte appartenant
ce apartine l i t e r a t u r i i aroma- ala litterature savante
ne cult e. E un text in graiul aroumaine. C'est un texte dans la
caruia se oglindesc integral ~i per- langue duquel se refletent integra-
fect graiul ~i fiinta oricarui aro- lement et parfaitement le parler
man din oricare regiune, din oricare et l'etre de tout .Aroumain de quel.,.
que region ou village que ce soit
sat -in aceasta privinta, cf. BNA, - cf., a cet egard, BN.A, I, p. xvt;
I, p. xv1; II, pp. v-vt; P.Arom, II, pp. v-vt; P.Arom, 143-144 et
143-144 ~i 155 sqq., ~i, aci, p. 40. 155 sqq. - et,· ici, p. 40.

,J.oara valca, valea oiic


pi lu mardzinea di-altm'I.
- , hi du~I turma, picurarc,
~i-Iu dipun'I ?"

- ,Il1 s' mi due, o Iai fartate -


cii nu ~til tc-I Ia ca~eri . .... .
Vimtul suflii ~· nu si-avd cl'ntiti
di fluieri.

~ · ca fudzim .. ... , Ia rna '~I-u grealla,


eli na-alasa-ahi'ntl an'I
fii 'nl noatin'I, fara n'eale
~· guli~an 'I''.

1 Dcci, exccpllnd cuvintclc dip, rna, pil'rui, 1 Done, cxcepte les mots dip , rna, pli'mi.
purnuilie ~i numclc lopiec Bilule, Cavcila, pclrrnlilie et Ics noms de licux Biluli, Cavciia,
Cur<'edliu, D1ircis, Elbascin, Lririsa, Lusuna, Curcecili£1, D1irlis, Elbascin, Ldrisa, Lasona .
Pikini ~i 1'£irc61, toalc cclclaltc cuvintc din Pikini et 1'1irc61, tous ll·s autn·s mots de ce
acest text slnt de originc Iatini\. texte sont d 'origine Juline.
- .8 9-

Eara searii: Pi tu negurl


dipunea cupil di ol.
~· t e jilos pllndzea padurca
damlpoi!

- ,Oara - bunii, cara, du-tc,


a lal oarfan picun\r,
~· Dumnidza' s' Ii-aducii tutc,
h'itc-amb{tr" - PAnt, 211 - 212.

(Luara valea, valca oilc


prin marginea de aluni.
'
- ,Unde ·duci turma, piicurarc,
~i unde .cobori ?"

- , Unde sa ma due, mai fartalt' -


ca nu .~tii ce e Ia stini ...... .
Vlntul sufla ~i nu sc aud clnlcce
dt• fluicrc.

~i dacil plecam . . ...... , iarna t' grca,


de nc lasa atitia ani
filra noateni, fara mielu~clc
~i goi".

Era seara. Prin neguri


coborau lurme de oi.
~i ce jalnic plingca padurca
In urmil !

- ,lntr-o ora bunii, daril, du-lt•,


hei sarman pastor,
~i Dumnezcu sa le aduca loalt,,
toate din plin").

in traducere franceza : En traduction fran~aise:

Les brebis devalerenl Ia vatlee


longcant Ia lisierc · d'unc coudraie.
- ,Oil menes-tu le troupcau, berger,
et oil dcsccnds-lu ?"

- ,Oil puis-je allcr, camaradc -


car tu ne sais cc qui se passe dans les bergeries ... ..
Le vent souffle et on n'entcnd pas des chants
de fllltcs.

Et me me si no us parlons ..... l'hivcr est dur


et il nous laisse durant tant d'annees
sans agneaux, sans agnelles
et en guenillcs''-.
-90-

C'Ctait le soir. Dans les tenebrcs


des troupeaux de moutons descendaient.
Et comme Ia plainte de Ia foret etait triste
derriere eux ! . ..

- ,Au bon moment, done, va,


pauvre chcr berger,
et que Dicu pourvoic a t out
a tout pleinement" .

§ 61 - ~i aci, incercam ace1a~i § 61 - lei encore nous essaye-


procedeu de reconstituire etimo1o- rons 1e meme procede de reconsti-
gica in 1 a t i n a v u 1 g a r a, a~a tution etymo1ogique en 1 a t i n
v u 1 g a i r e, comme nous l'avons
cum. am procedat 1a § 59. fait au § ~9.

Levaverunt [ = capessiverunt) vallc(m)-Illa(m), valle(m)-Illa(m) ove(s)-lllae


per intro marginem de abelloni (abellani) . .
- ,Ubi ducis turmam, pecoraric,
sic [ = et) ubi deponis [ = descendis) ?"

-,Ubi se me duco. (ducam), o lal [,eheu care") frater (• o bone •),


quod non scis quid est ad-Iliac casearias .. .. ....... .
Ventu-Illu sufflat sic [ = et) non se aud(i)unt cantices
de flulerl [ • fistulae, tibiae • ).

Sic [= et) quod [= si) fugimus . . . ... , hiberna sibi est grevis,
de [ = ut) nos lassat [= relinquit) eccu-tanti anni
foras [ = sine) annotini, foras [ = sine) agnellae
sic [ = et) guli~an'l [ « spoliati, denudati • ).

Erat sera [=vesper). Per intro *negulae [nebulas)


deponebant [descendebant) cupll !• turmae •I de oves.
Sic [ = et) quid [ = quantum) jilos [<iuctuose •I plangebat *padule-Illa [ = silva)
de in-ad-post [ = (de) retro) I. . ...

- ,Hora(m) bona(m), quale [ = ergo, quare), due te,


a lal [ « heu care •) orphan us pecorarius,
sic [ = et) Domine-deus se Illae [llla) edducat
totae [total ambar ( • feliciter, prospcre • )"1.

1 Exceptlnd cuvintele ambtir, cupil. flulerl, 1 E xcepte Ies mots ambtir, cupil, flult!rl,
guli~an 'l,
jilos ~i o lal, toate celelalte cuvinte guli~an ' l,
jilos et o lal, tous les autres mots
ale acestui text slnt de origine latina. de ce texte sont d'origine latine.
-91-

§ 62 - Aceste doua t r a n s p u - § 62 - Ces deux t r a n s p o s i -


neri in latina vulgara t i o n s en 1 a t i n v u 1 g a i r o
(cf. §§ 59, 61) ne arata ~i justetea (cf. §§ 59, 61) nous montrent aussi
1a justesse de 1a constatation faite
eonstatarii facute in urm.atoare1e dans 1e passage suivant par Min-
rinduri de Mlntrod, 259 : trod, 259:
• Lc latin vulgaire de Ia Dacie et ses repr~sentants modernes , les dialectes roumains, d~­
pouill~s de tous les ~l~ments etrangers, slaves, albanais ct ougriens qui les ont deform~s dans
la suite, nous offrent ainsi !'image Ia plus pure et Ia plus exacte de ce qu'etait au 11-e siecle de
notre ere l'idiome g~n~ralement pari~ par Jes I~gionnaires de !'empire romain. La conservation
de Ia langue roumaine est en ce sens le plus grand bienfait dont Ia philologie romane soit rede-
VIlble au hasard des ~v~nements politiques. C'est ce qu'a d~ja montr~ Jarnik dans son beau tra-
vail sur l'importance de la langue roumaine, dans Ia revue O.<len, 1878 •·
Cf. ~galement PLR, I, 194 et 349; PFon, 7 et, ici, §§ 21 , 48 (pp. 25-26 et 54 sqq.).

§ fi3 - lata, a~adar, in linii ·mari § 63 - Voici, done, traces a lar..:


citeva aspecte esentiale din viata ges traits, quelques aspects essen-
~i din 'limba acestei populatii ro- tiels de la vie et de la langue de
manice din Peninsula Balcanica - cette popuhtion romane ·de 1a Pe-
populatie pe care Pouqueville a ninsule balkanique - population
cunoscut-o la fata locului ~i despre que Pouqueville a connu sur place
care cl scrie : ct a.u sujet de laquelle il ecrit ceci:
• Les Valaques nomades, qui portent sur leurs fronts hal~s l'empreinte des saisons, sont
generalement forts et robustes. Leurs tiltes retracent Ies proportions romaines ; et le temps,
-qui affaiblit les types nationaux, n'a pu, malgre leurs alliances, les confondre ni avec les Grecs,
ni · avec les Albanais • - Pouq, II, 218-219.
(Valahii nomazi, care poarta pe fruntile lor plrlite de soare amprenta anotimpurilor, In
general slnt puternici ~i robu~ti. Capetele lor amintesc proporpiie romane; ~i timpul, care slii-
be~te tipurile nationale, nu a putut, In ciuda aliantelor, sil-i confunde nici cu grecii, nici cu
.albanezii);

iar Weigand, cu priVIre la tipul ~i quand a "''eigand, il ecrit ce qui


;;inuta aromanilor, scrie: suit a propos du type et de l'allure
des Aroumains :
• Ocr Vergleich mit einem romischen Legionsso lclaten ist ganz am Platze • - W , I, 259.
cr. aussi POrig, 165-167.

Nota - Cu privire Ia tipul ~i aspectul aro- N ote - A propos du type et de !'aspect


m anilor, credem eli e necesara urmatoarea des Aroumains, il est necessaire, a notre avis,
de fournir une precision d'ordre ethnogra-
preeizare etnografica. Portul caracteristic, ori-
phique. Le costume caracteristique, original
_ginal ~i impuni\tor al aromanului, mai ales et imposant des Aroumains, celui des hommes
-eel bi\rbi\tesc - cf. W ; Plm, 1- II; PAnt; surtout - cf. W ; Plm, I, II; PAnt; WTh etc.
"\VTh etc. -, pentru oricine vizita Peninsula - , a toujours constitue pour les visiteurs de
-92-

Balcanicii a fost un criteriu absolut sigur ca Ia Peninsule balkaniquc un crit~re rigOti~eitse­


omul lmbriicat In acest port ·nu putea fi rnent certain que l'individu vetu de Ia sorle
decit un aroman - sau un aroman deznatio- ne pouvait Ctre qu'un Aroumain - ou un
Aroumain denationalise. Pouqucville et Wd-
nalizat. Alit Pouqucville cit ~i Weigand au fost
gand ont ~t~, l'un comme l'autre, impn•s-
impresionati nu numai de tipul fizic al aro- sionncs non seulement pat· le type physique
rnanului ~i de striivechile lui ocupatii - pas- de I' Aroumain et par ses antiques occupations.
toritul ~i caravilnaritul - ' ci ~i de portul lui - Ia vie pastorale et le metil'f de caravanicr·
rcalmcnte imprcsionant in sens viril, in scns - , mais encore par son costume reellemcnt
impressionnant, par sa virilite, par sa fa\'on
de infruntare a unor situa~ii crilicc - cf.,
d'affrontcr cer taines situations critiques -
aei § :JB c, p. 45, precum ~i panlalunar; Acum, cf. ici-ml!mc § 38 c, p. 45 ct panlallllllir ..
cind acest port e pe calc de disparitic, iar piis- Maintenant que ce costume est en voie de
toritul ~i cari\vaniiritul vor disparea sau nu vor' disparition et que Ia vie de berger et cclle de
caravanicr disparaissent ou ne seront ce qu'ellt•s.
fi ce au fost, Ull Pouqucvillc sau un Weigand
etaient, un Pouqueville et un \Vcigand ne
nu ar putea face constatari similarc. - Cf. ~i
pourraient plus se livrer a des constatations.
POrig, 46 ~i 55 sqq., precum ~i 165:._167. similaires. - cr. egalcmcnt POrig, 46 ct 55-
sqq, ainsi que 165....:.167.

*
• A l'instar des autrcs peuples anciens, et particulicrement de ceux' qui s'adorinaient i.m
commerce, les Aromounes se distinguen t par leurs yeux enfonces dans l'orbite, noirs, vifs et bril-
lants, exprimant l'audace, Ia lucidite, le bon sens, Ia superiorite, Ia prudence, l'esprit, l'intl\1-
Iigence, l'energie et Ia mefiance. Leurs mouve.m ents sont alertes o- VukVal, 26-27.
(Dupa chipul celorlalte popoare vechi, ~~ in special al celor ce se dedau comertului, aro-
m:inii se disting prin ochii lor infundati In orbita, negri, vii ~~ striilucitori, exprimind indrazncala,
lucidilatea, bunul silnt, superioritatea, prudenta, spiritul, inteligcnta, energia ~i nelncredert-a.
Mi~ciirile lor sint sprintene). - Cf., aci, ~i p. 16 - 17 ..

LAMURIRI FINAI~E ECLAIRCISSEMENTS l<~INAI~S

a - In general, in acest dic~ionar sc oglin- a - Lc dia lccte aroumain , qui se ref!Ctc en


de~te dialeetul aroman de pinii pe Ia 1912, general dans ce dietionnllire est eelui parte
clnd, iu Peninsula Balcaniea, imperiul otoman jusquc vers 1912, quand, a Ia suite de l'ccrou-
se prabu~e~tc, iar aromanii riimin in cuprinsul lement de l'empire ottoman dans Ia Peninsule
urmatoarelor patri1 state : Grecia, Albania, balkanique, lcs Aroumains se virent partages.
Jugoslavia ~i Bulgaria. Dar aceaslit datil nu entre quatre Etats : Ia Grccc, I' Albanie, Ia
inseamnii ca dialectul aroman a disparut odata Yougoslavic et Ia Bulgaril'. l\lais cctte dale nc
cu anul1912 ~i cii, imcdiat dupa 1912, aromanii signifie nullcment que lc dialeclc aroumain
au inceput sa vorbeascii alt dialect sau alt[t aurait disparu en 1912 cl que, immedialemcnt
limba. Evcnimcnlul m en~ionat a dcvenit pre- apres, lcs Aroumains a m·aient commence a
ludiul dcstriimiirii lingvislice a aromanilor in parlcr un autre dialectc ou une autre langu e.
-93-

sensul no lei de sub § 28, p. 34- nota pc care L'evenement en question a marque Ie prelude
am putea-o ilustra macar cu un. singur exem- de Ia scission linguistique des Aroumains dans
plu: tc. urfit! • cour martiale • va fi lnlocuit, le scns de Ia note du § 28, p. 34- note qu'on
probabil, prin a-rp1X7Lwnxov 8LxiXa7f,pLOv In pourrait illustrer d ' un seul exemple au moins:
aromana din Grccia, prin gjyka16re luflardke le tc. urfit! • cour martiale • sera rcmplacee,
probab)emcnt, par <JTpiXTLWTLXOV 8LXIX<JTlJpLOV
In cea din Albania, .prin rafni sud In cea din
dans l'aroumain ell' Grece, par gjukal6re
Iugoslavia, prin voenen sc:d in cea din Bulgaria.
luflardke dans celui de l' Albanic, par
~i a~a cu multe aile cuvintl'. Ac.c asta e consi-
ralni sud dans celui de Yougoslavie l'L par
deratiunea pcntru care a trebuit sa pastrez voenen scid dans Ct'lui de Bulgarie. Et, pareil-
transcrieri in lilcre !aline ~i grece~ti mai ales lement, maints autres te1·mcs. Tdlc est Ia
pentru etimoanele turce~ti ~i, partial, pentru consideration qui nous a fait mainlcnir les
cele albanczc. Pentru etimoanele bulgare, cf. vielles transcriptions en leltles latines et grec-
I n d i c e l e slaP. ques et, parliellement, pour lcs albanaises.
Pour les etymologies bulgares, cf. l' I 11 de x
slave.
b - Cuvintelc pcntru care nu am <lat nici o b - Lorsque nous n'avons indique pour
trimitcre Ia nici un dictionar sau glosar aroman certains mots aucun renvoi a l'un des diclion-
publicat (anume : Dal, Mic, Mih, PScr, PB; naires ou glossaires aroumains publics {:"1
(W,), PAnt, CEI, GEl), In general lnseamni\ savoir: Dal, Nic, Mih, PScr, PB, (W,), !'Ant,
CEI, GEl), cela signifie que ces vocables ne
ci\ accle cuvintc nu cxistii In acestc lucriiri.
figurent pas dans lcs travaux en question.
Accle cuvinte existii In dialect, dupi\ cum
Ccs mots existent dans le dialecte, de mcmc
exista ~i cele pentru care nu am dat nici o
qu'existent aussi ceux pour Iesqucls nous
trimitere bibliografiea. De notal cii Mih dii n'avons pas fait de renvoi bibliographiquc. A
multe cuvintc ce nu existii In dialect. noter que Mih enregistre bcaucoup de mots
qui n'existcnt pas dans le dialcele.
Elementul grce, slav ~i albanez poate fi eon- L'elt\ment grec, slave ct albanais pcut Ctrc
trolat ~i eomparat eu ee e dat de Geagea contrOie et compare avec lcs indications de
(GEl: grcc) ~i de Capidan (CEI: slav, iar In Geagea (GEl : grec) et de Capidan (CEI: slave,
DR, II, 514 sqq: albanez). et dans DH , II, 514 sqq: albanais).
Pentru toatc ctimologiile - !aline ~i ctcro- A toutes les etymologies - latines et autres
- nous avons precise aussi leurs scns fonda-
gcne - am mentionat ~i sensu! lor de bazii din
mental dans les langues en questiou - a
limbilc respective - exccptind limbile ro-
l'exception des langues romancs.
manice.
Pentru anumile cuvinte am mentionat Dans Ie cas de certains ter.mes nous avons
sumar difcrite etimologii propusc, u~urlnd
mentionne sommairemcnt divcrscs etymolo-
gies, ce qui facilite ainsi non seulement Ia
astfcl nu numai ccrcetarea, ci ~i acceptarea recherche, mais aussi )'acceptation de l'une
uncia dinln' acelc climologii - cf. § :m (p. 41 ou de I' autre des <lites etymologies - cf. § :16
sqq.) ~i : (p. 41 sqq,) et:

adil'lii, alin, ascdpir, Crai'lun, lalil, murnu, mu~ecftl, niihecimii et naOedmt'l, nimus6rizmd, n'erifa,
scal'lii , :;umiron'lii etc.
-94-

Atentie s-a dat ~i sinonimelor : trimiterile On a accorde I' attention qu'ils meritaient.
reciproce, sau cele prin rotatie, dintre cuvinte LUX synonymes: les. renvois reciproqucs, OU'
cu sinonimie chiar partiala nu slnt rare. Am meme par rotation, entre mots a synonymic
meme partielle, ne sont pas rares. Nous avons
recurs Ia trimiteri ~i In alte cazuri.
en recours a des renvois dans d'autres cas aussi .
. Din tendinta de a concentra materia - cf. C'est sous l'effet de Ia tendance a concentrer ·
§§ 301 36 c (pp. 37, 42)-, sui;> acela~i titlu- Ia matiere de notre dictionnaire -ct.·I* 30,
articol am dat citeodatil. cite douil. ~i chiar trei 36c (pp. 37, 42)-que nous avons parfois fail
figurer a Ia meme rubrique deux Otl meme
mcntionil.ri de forme gramaticale - cf. :
trois mentions de formes grammaticales - cf. :

disture (adv. et adj.), dingd' (s. et' adj.), dulte (adj., s. et adv.), putl'n (adv. et adj.), ttrdzi'il (adv..
ct adj.) etc.

E un procedeu ce apare in lexicologie. C'est Ia un procede qui apparalt en lexico-


Cf.: logie. Cf.:

Gaffiot: ,adversus, I. adv., .... II. prep"; ,tirct m, I. adv., ... II. prep"; ,ne3, adv. et
conj. de negation"; ,post, adv. et prep".
HDTh: ,auparavant prep. et adv."; ,balleur, -euse s. m. ct f."; ,ecliplique adj. et s. f.";·
,faux, fausse adj. et s. m."; _,proche adv. et adj.".
Zing: ,dolce, ag .. . ; av .... ; m."; ,dopo, prp., av."; ,enlro, prep., av." ;· ,pronuba, ·r;
ag. . . . pronubo, m. ag.".
DA: .,absolul, -d, adj., s. a., adv."; ,bun, -d, adj., subst., adv."; ,ca, adv., conj., interj.";
.,eft, -d, adj., adv., eonj., numeral, pron., s." ; ,fdcul, -d adj., subst." ; ,fd/0./oare
adj. f., s. f. " ; ,iar(d) adv., conj."; ,ideal, -d adj., s. a."; ,tnttiu, tnttia num. ord.,
subst., adv.".
C: ,limpede 1. adj ..... ; 2. adv."; ,ptnd1 prep. ~i conj.".
Kel 111: ,a'dj'em, adj. et sm".

Sporadic, am dat ~i forme flexionare spre a Sporadiquement, nous avons indique egao
u~ura fil.ril. lutlrziere cercetarea ~i studierea lement des formes flexionnaires afin de rendre
plus rapide leur recherche et leur etude - cf :
lor - cf.: ar•, ated1 , ltl, na, -n'l, su2 , vd etc. ar1 , ated1 , ld, nd, -n'f, s~2 • vii etc.
;F'rocetleu identic Ia : !\Ierne procede a :

Gaffiot: ,genui, parf. de gigno"; ,i, imper. de eo, va"; ,n'i•, imp. de neo"; ,ora3 , n. pl. de
os"; ,;putal, imper. de puto", ....
Mik : ,mi pron. sg. dat. IJ.Ot mihi".
Kel 215. : ,;idim, vn. Imparfait du verbe olinaq - etre".- Cf. ~i pp. 141 (im ,je suis"), 685 ~~
202 (sen ,tu es"). Etc.
-95-

ORTOGRAFIE*PRONUNJARE OUTHOGRAPBE * PRONONCIATION


ORDINE ALFABETICA ORDRE J\I.PHABETIQUE

A, .!1 , B, C, C, D, d, DZ, E 2, F, G, ~' r, G, H, I (1) 2, tt, J, K,


L, L', M, N, N', O, P, R, RR (R), S, ~' 'r , 0, 'f, U C(J), V, X, Z.
Pronuntarea acestor sunete : La prononciation de ces sons :
a : ca italianul sau grecul a, oc in alja, ocf..cpoc.
a: ca francezul e in que, jusque, sau ca albanezul iJ (s:), sau cam
ca bulgarul b in bblgar.
a : e absolut identic cu ~ : arma'n = armt'n, ma'na = mfna, carlig
= drlig, sau pat£'re = pata're, pr~! = pra!
b : ca italianul din barba, berbice.
c : c + a, c + it, c + o, c + u, c + consoana : ca in it. ca1·o, corno,
cura, crepa, sau ca francezul quart, cour, clou, sau ca in dacoro-
manul carunt.
c : c + e, c + i, 6 + i : ca in it. cerchio, ciglio, ciacciare, ciocco,
ciujjo, sau ca in dacoromanul cerb, cearit, cine, ci~ttil, picim·,
Oraciun, sau ca in slavul IJernu, cisU't, cucati.
d : ca in latinul dare, sau in it. dragone etc.
8 : ca in gr. 8L8occrxocf..oc;.
dz: cain it. mezzo< medius.
e : ca in it. sau in dr. cercm·e.
ea: (care poate fi ortografiat ~i ia) este un diftong accentuat
numai pe a ~i este identic cu dr. ea din cuvinte ca leagan,
mesteacitn, vrea etc.
f: ca in dr. japta,· fecior, fir, sau ca in it. f~tso, fiume.
g : g + a, g + it, g + o, g + u, g + consoana : ca in it. gallina
gola, gusto, sau in dr. gaina, fraga, sau in fr. gloire, gros.
~: ~ + e, ~ + i, ~ + i: ca in it. gheppio, ghirlanda, ghiaccia, ghio-
mo, sau cain fr. guerre, gueule, guise, sau ca in dr. ghem, ghimpe.
ghioaga, ghium.
y : · ca in gr. : yocf..oc, yo.f..w, y(vo!J.OtL, yvW!J.lJ, youpouvL, &.yoc7tlJ.

1 Cu privire Ia alternanta dintre a aton 1 Au sujet de l'alternance de a atone medial


medial sau final (curent mai mult in aromana ou final (phenomime plus courant dans l'arou-
nordica : bdrbUia, ccisa, mdduiiii, tun) ~i t main du nord: MrMUI, elisa, mad1liia, (an)
aton medial sau final (curent mai mult in et l atone medial ou final (phenomene plus
aromana sudicii : blrbUil, ccisi, miduiia, (in), frequent dans l'aroumain du sud : birbUil,
cdsi, miduiid, (in) cf. CAr, 217; PEp, 10 sqq
cf. CAr, 217; PEp, 10 sqq ~i, aci, § 11 c,
et, ici-meme; f 11 r, p·. 20.
p. 20. 2 En aroum!lin du nord, e atone initial et
2 _In aromana nordica, e aton initial ~! final est plus frequent que i : e(culle, ermuxil,
final e mai curent declt i : e(culie, ermuxil, vedde, sl'ndze. En aroumain meridional on a
vecide, sl'ndze. In aromana sudica este ~i e aussi bien e que i: i(culie, irmuxil, vetidi,
~i i : i(culie, irmuxil, veddi, sl'ndzi. - Cf. ~i si'ndzi. - Cf. egalement CAr, 248-251 et,
CAr, 248-251 ~i, aci, § 12 c, p. 21. ici-meme, § 12 c, p. 21.
-96-

g: g + e, g + i, g + i : ca in it. gelo, , ginocchio, giocm·c, gi·udicare,


legion(!-, sa:u ca in dr. gm·mene, ginm·e.
h: ca in gr. zcx~6~, zcx£pw, XLOVL, zo"Aepa, sa:u ca in germanul
Hen·, sa:u ca in dr. ha·ina, holda, het·ing, hiena, hmna.
'1.: ca in lat. ire, sa:u ca in fr. dormit·.
i e o semivocala ~i niciodata n:u form.eaza silabii, intreaga -
- v. mai jos
ia c un diftong accentuat nnmni pe a ~i este identic cu dr.
ia din piatra, iar etc. - cf. ea.
ie, io, ht sint diftongi similari cari se pronun~a ca in dr. fim·,
miere, chior, san ca in it. chioma, chiuso.
i: ca in dr. in, insa, pagin, san ca in turcescul qyt·q ,qnarante".
Acest i e acela~i en a : li'na = la'na, Arma'n = Anni'n, ari'u
= ara't'/,.
j: ca in fr. jaloux, jwdi, jmtr, jut·et·, san ca in dr. jgheab, jind,
jm·nal, san ca sl. z.
1,. •
fl, . k + e, k + i, k + i: ca in it. che, chintrgo, chiamare, chioma,
san ca in dr. chem, chinga, chiat·, san ca in fr. querelle, qui.
l : ca in lat. lattdo, Unum, gula, alter; it. luogo; fr. lumiet·e.
l' : ca in : it. gli, jigli, cogliere; spaniolul llamar, llevar, lluvia.
m: ca in lat. magnus, amimts, artnus, cttm.
n: ca in it. nasccre, non.
n': ca in it. giugno, segno, signm·e; fr. accompagner.
0: ca in lat. sol; it. m·ma; dr. joe.
oa (care poate fi ortografiat ~i tta) e nn diftong accentnat
nnmai pc a ~i este identic en dr. oa din oat·ba, moat·e,
soare, incoa.
p: ca in it. pietra, pino, popolo.
1' : ca in lat. t·ivus, amants, parvus.
r, 1'1': cain it. Corrente, sp. torrente. - Acest r apar~ine grainlui
far~erotesc; pronnntarea lui are ceva particular care n
apropie de t' gmsseye.
s: ca in : it. sem, sole; fr. siecle; dr. os, ttstm·a.
~: ca in : fr. chant, chien, choisit·; germ. Schiller; sl. san"t.
t: ca in lat. talis, tet·ra, timeo.
(): ca in gr. 6ocA!X(j(jrJ..,6eaL~, 6p'ijv~, 0e6~.
t: ca in : germ. Zauber, Zimmer; it. zecchino; sl. u,<~pk.
u: ca in : lat. umbm, surdtt.s; fr. mttre.
ft este o sem.ivocala care-ca ~i i - niciodata nn formeaza si-
laba - cf. m.ai jos.
ua: diftong accentuat numai pe a - cf. oa - : aU'tat, aua.
v: ca in : it. valle, verme; fr. village, vouloit'.
x: ca in : gr. ~avoc, ~epiX, ~u}.ov; dr. xeriojob, axa.
z: Ca in fr. : ze1·0, zone j gr. zocz!XpL, Ze:U'(O~, Z(l)~.
-97-

Notd. - Semivocalcle I ~~ !l - ca !71 e ~~ o Note. - Les semi-voyclles let !l - de meme


din diftongii eel ~~ od - chiar amlndouii la- que l'e ct l'o des diphtongues ea, od - ' meme
olaHa (lii) niciodata nu formeaza silab:1. Dcci, unies (f!l), ne constituent jamais une syllabe.
Done, qu'il s' agissc de mots ou de mots
cuvint.e sau lmpreunari de cuvinte ca :
reunis comme :

an' l, cal'l, yrel, glon'l, pul'l, si-n' l, s' l'i-l'l; daii, sell, $[iii, noll; al' lii, yrun' lu, hil' lu ,lalil,mal'lii,
pocru, scal' lti etc.

oricare din toate aceste cuvinte e format ehacun de tous ces mots n'est forme que
dint r-o singura silabil. d' une scule syllabe.
pus deasupra unei vocale (a, e, i, '· place au-dessus d'une voyelle
6,u), sau dupaun tl' (afltl', maca- (a, e, i, o, u), OU ap1'ils un a'
ra')ori dupaun a' sau £' (mi'ntl, (ajltl'' macara') ou un a' ou i'
~trt'), acest accent arata vocala (m£'ntl, ttr£'), cet accent indique
accentuata sau silaba in care la voyelle accentuee ou la syl~
se afla acea vocala accentuata labe renfermant la voyelle ac-
a cmintului. centuee du mot.
I •
semn de muiere (de palatalizare) '· signe de palatalisation de l
a lui l (l': l'in, l'ertu) ~i a lui (l': l'ertu, l'in )et den (n': n'el,
n (n': n'el, n'ic). n'ic).
"": a.cest semn arata ca respectivul ,...,__: ce signe montre que le mot
cuvint, in urma caruia el e pus, considere qu'il suit a une signifi-
are sens identic cu cuvintul- cation identique au mot-rubri-
titlu in a carui redactare apa- que a !'explication duquel il fi-
re acest semn. Exemplu: EPIS- gure. Parexemple: EPISCOP, ...
COP, ..... <Ieveque>>.- <e1tta- ..... <Ieveque». -< E:1ttaxo1t~
xo1to<; ,.....__" [adica E:1ttaxo1to<; ,.....__" [c'est-a-dire: &1ttaxo1t~
,eveque"]. ,ljveque .
.l_ A "]

<'. 7 - &31 - Tache Pap a h a g ! , Dtctionarul dtalectulut aromdn


A
At, prep., Ill, a, •A; au, a 1', A Ia ; aux• Mih, 11; Pl.it, S2S. - 1°. l'i si ncl'inara a
liUodre (i ·s e lnchinara Ia pici01ire), Cod, 995 ; 2°. fligen 'l tri a beare yin (ce~ti pentru a bea
vin), W , II, 24; 3°. ki(n)sfra si s' duca a bere (pornira sa se duca a bea), PLit, S2S; 4°,
hai,"itiveasta, a primnare (hai nevasta, Ia plimbare), Lum, II, 247 - cf. ~i V, 5, 's; LP, SO;
PLit; 11 ; S34; S56; S65; 915; 946; ·97S; 5°. s' due a zbor (se due Ia vorba, ln vi;lita); PenB,
III, lSS; WTh, 52; 6. tl'l bate a vedra (li clnta a vara)," PLit, 656; S23; PGr, 51; 7°. a-
n 'liii'zea~te d. primaveara (miroase a primavara), BNA, I, 74; so. bated a yii1 (mi$ca a viu), PLit,
S04; nu bdtea dip a yii1 (nu mi~ca de loc a viu), PB, 10937 ; .9". an'lurdzea~te a om (miroase
a om), PB, 44025 ; 4772' ; 10°. an'lurdzed~te a ursa (mlroase a ursa), AI. ·192S, 120; 11°. cort;il'l
n·a t:l!nta a moarte (corbii ne clnta a moarte), Fl, I, 2, 2; 12°. s' tf'ne a mari (se ·tine a boier),
PB-,•130 32 ;' 13°. una cale apuca a ndreapta, aldnta acafa a stl'nga (un drum apuca Ia dreapta
celalalt clrme~te Ia sttnga), PB, 434 8 ; 14°. cupflle sarmate di-a-doara (turmele pornite Ia pascut
pentru a doua oara), BNA, I, SS - v. dadoara, deadoara, diadoara); 15°. s' acafara s' gloaca a
cll'rfl (lncepura sil joace Ia carti), PB, 211 5 ; 16°. mul'erlle si-aruca a mortulul tu lucru. (femeile
s.e _.puneau pe treaba plna Ia epuizare), Fl, II, ,3, 9; 17°. u dipuse di-a-cu-totalul (o coborl cu
totului tot), PLit, 7S5; lS 0 • bdga faruhlle a mol'li1 (pune opincile a moiu, se· pregate~te de
plecare), PGr, 154; 19°, a scldla (de a sclavul), PLit, 103; 20°. a ~uirarea (de a ~uieratul),
PLit, 131; 21°. cu topa a (a)scundearea (de a ascunsul mingei), PLit, 143. - lnaintea dati-
vului sg. ~i pl. : 22°. l'l-dai1 pt'ne a lui, a l'el, a lor (li dau pline a lui, a ei, a lor); 23°. olle
wmdsira a noaila (oile au ramas a noua) - cf. istr. a no (Kov, 190); 24°. bagd a fdlul capes-
trul (PU!le a calului capastrul); 25°. deddira foe a padurllor (au dat foe a pa4urilor); 26°.
fa urui crufe al (a l} Dumnidza'i1 (fa a lui Dumnezeu o cruce)- v. al. - V. nostru, n'ei1; pitumin,
liiu etc. - < lat. ad ,vers, a".
A 2 , · articol proclitic inva~iabil, al, a, ai, ale, •du, de Ia, des•, BNA, IV, 23. - 1°. un
ocl'lu a mei1, ocl'il'l a mel (un ochi al meu, ochii mei); 2°. perlu a luplul, dol peri a cl'nilut
(parul Iupului, doi peri ai clinelui); 3°. una elisa a voastra, ca'slle a voastre (o casli a voastra,
caselc voastre); 4°. trel ert;i a l6clul, ert;ile a l6clul (trei ierburi ale pamlntului, ierburile pamln-
tului); 5°. dlnftl'l a lukllor, capitlle a bollor (dintii lupilor, capetele boilor); 6°. frtmdztle d.
le"ahinilor, stealile a nopfllor (frunzele lemnelor, stelele noptilor) ;· liltcea a Pfndulul (Ooarea a
Pfndi:tlui) - v. a I , - Pentru formele al (a lu- v. al) ~i ali In constructii ca : 7°. ocl'lul al cal,
Ml'il'l at cal· (ochiul calului, ochii calului); S0 • ungl'ea cil cal; ungl'ile al cal (unghia calului,
un'Ahiile (copitele) calului); 9°. dlntile a li ldpd, dlnfll'(a li ldpa (dintele iepei, dintii iepei);
10°. narea ali lapa; na'rlle a li lapa (narea iepei, n arile iep ei); 11°, grallu al Dumnidza' (graiul·
lui Tiumnezeu), PB, 501 21; 12.0 • calea al Dumnidza' (calea lui Dumnezeu), PB, 23S7; · 13°.
Mrl'i ·a li Idle (nenorocitii nenorocitei), PB, 405'; 14°. ldlle a li lale (nenorocitele nenorocitei),
-100- ABUR:EDZC

PB, 206 as; 15°. odra a li ncrundre (ora cununiei), PB, 38()38; 16°. bldsteamile a li mrune (bles-
temele mamei), PB, 4!!632 ; 17°. ldllu a li ldle (nenorocitul nenorocitei = nenorocitul nenoroci-
tilor), PB, 49928 - cf. al ~~ PMor, 8 sqq. - Cf. istr. calu a sev (Mor, 115) etc. ; cf. ~~ Kov,
110. - < lat. ad.

A 3 , interj. •ah I he h: a, a! ~tiil (a, a I ~tiu), PAnt, 222; BNA, IV, 71 ; am, ti tlrlf[
a~d'(e, a om? (dar, de ce ~ici a,a, mlii omule?), Cod, 58'; a om, nu (ii sire (hei omule, nu
contempla), Cod, 27 b 11; vol, a numtl I (voi, hei muntilor 1), Jb, XII, 82; vol, a sot, a vol mlirdl
(voi, hei camarazi, hei voi slirmani), Jb, XII, 82; PLit, 888; a led, n'i nkisil (hili fa, pornii)
PAnt, 359- v. a-led!
A! '• interj., haide I, •ha I hue I allons I alle.z•: d-nd, (edUi, trl sur(edle (haida-ne, fatli,
dupli surcele), PLit, 12; d-vcl! (haide voi I, porniti I, veniti !). - V. d-vd!, hal
-A amplificativ din forme ca dinintea- cf. dininte- etc.: cf. PMor, 19; BNA, IV, :u.
ABAGf, sm., pl. abagcddz, abagiu, •marchand d'aba•, Dal, 1; Mih, 2. - V . aM'.
ABANOZI, sf., fara pl., abanos, •ebene•, Dal, 1; Nic, 36; Mih, 2. - < tc. abanoz (2)
,-" < !~tvoc;.
ABAT (mi), vb. III !ji II (aMtrU, -tat, abdtire ~i abcltedre), abate, •rabattre• : picurtirlu
abdte 6lle (pastorul abate oile), Velo, 66; picurdrlu si abcltu ... cdma nclo (pastorul se abatu ...
mai lncolo) Fl, I, 1, 15. V. bat !ji sinonimul pclrclmirsescu. - < lat. abattere , - "
ABA:, sm., pl. abddz, aha, •aha•, Dal, 1; Nic, 36; Mih, 2; abcl'lu si-acrimpclrd (allaua
se cumparli). - < tc. aba (837) ,etoffe grossiere".
ABEL, sn., pl. abedle, pietricea rotunda sau ovala ~i albli sau albicioasa, folositli In
jocul copilliresc cu cinci pietricele, «Caillou blanc et rond•, PLit, 168; cum ti agl6fl tine cu
abedlile (cum te joci tu cu pietricelele), PB, 339 as; cu abecilile si-aglodcii ma~l (edtile (cu pie-
tricelele se joacii nmnai fetele) - pentru antichitate, cf. DSD : pente litha. - V. bell.
ADITfRE, adv., mai rau, •pire•, Mih, 2; agllimsi~l abitire (ai ajuns mai rau).
- v. biter.
ABRA!jlCU, -cd, pl. abrlilfi, -~te, impertinent, •impertinent., Dal, 1 ; Nic, 37 ; s' nu-n'l
ti veddd ocl'il'l, abrd~cd (sa nu mi te vadii ochii, obra.znicli), PcnB, IV, 118; Caraf, 24. - V.
muld~cu ~~ :

ABRA!jlC, -~e, pl. abrd*l, -~e, galben deschis, •jaune clair; effronte•, Lum, I, 269; W,
II, 122. - Pentru dr. abra~, cf. DA, 6 !ji p. xxv1. - < tc. abral'h (2) , bigarre; mouchcte".
"\BUU, sm., dburl, abur, .vapeur•, Dal, 1; Nic, 36; (riplcil'llu ... kicd di griisime cu
nl*te ciburl (friptura pleura de grasii ce era cu ni~te aburi), PAnt, 229. - ln greaca popula rli:
Dtf.t7tp 0 c; ('Apr;., 19); &bou?ou; (Hris, 1). E acela!ji cu dr. abur. - V. dbure. - < '!
ABURARE, sf., pl. aburd'rl, aburare, •action d'exhaler des vapeurs; action de rappeler
au souvenir•, Dal, 1 ; Mih, 2.
ABURE, sm. ?, pl.? •abondancc, richcsse?; vigueur ?t : trupl1z sdniitcite ~u dburc va
s' dlbcl (corpul va avea slinatate ~~ abundenta? sau vigoare ?), Cod, 90 u. - Ph Or, II, 453 :
< alb. burl ,abondancc". - V. aburle.
.o\BUREDZ(J (mi), vb. I (aburdl, -rat, -rdre}, abura; !jOpti, d 0 • degagcr des vapeurs;
2°. chuchotcr; 3°. (se) rappeler, se souvenir., Dal, 1 ; Nic, 36. - 1° : cdrnea aburd pri (earica
uscdld (carnea scotea aburi pe feriga uscatii), PAnt, 310; (inll'n'lle fe abureddzd (finllnile cari
scot aburi), PAnt, 158 ; BNA, II, 52; 2°: a n'ia a*i n' l-aburd' dispcill (mic a~a Jmi ~opti
arhiereul), C~c, 34 - v. cluClur; sodcrd-sa l'l-aved aburald ca s' hibd di~liptdld (soacra-sa li
~optise (o inspirase) ca sli fie de~teapta, inteligentii), AI. 1903, 20; 3° : aburetidzd-l'l te fl tlzl*t"t
(aminte~te-i ce ti-am .zis), Mih, 2 - v. simishcu, 8imsescu. - Cf. dr. aburi (DA) ; , vlntu-a
ABURfE -101-

aburi" = vlntul va adia (DVran, I, 378). - Cf. 'i gr. ci(L7tOupi<X~w ,d~gager des vapeurs" ;.
cl(L7tOup(~w (Boga, II, 106). - < dbur.
ABURfE, sf., pl. aburil, averc, •richesse, fortune• (Gramosteni). Shionim: ave<ire ..
- V. dbure.
ABUROS, -rod&a, pl. aburo~l, -rod&e, aburos, •vaporeuxt, Dal, 1; Nic, 36; ca gl'etlu,
ardfe ~i-aburos (ca gheata, rece 'i aburos), Bair, 57.
ABU~(E)ALA, ABU~ILA, adv., a bu,ilea, •:1 quatre pattes•, Dal, 1 ; yined di-abU~eala
(venea de-a bu~ilea), PAnt, 230; BNA, IV, 148; l'abd~ala, l'abU~ala s' trdpsira (de-a bu~Uea.
de-a bu,nea s-au tras), PB, 30931 • - V. abu~iledzu.
ABU~ILARE, sf., pl. abu~ila'rl •action de marcher a quatre pattest, Dal, 1 ; Nic, ::16.
ABU~ILAT, -ta, pl. abu~ildf, -te •qui est a quatre pattest, Dal, 1; Nic, 36.
ABU~ILEDZfr (mi), vb. I ( abu~ildl, -ldl, -lcire), a merge de-a bu,ilea, •marcher a quatre
pattest, Dal, 1; Nic, 36. - In greaca popularii: ,£vot 7tL8i ... (L7tOuc:JJ..!ieL", 'H7t&:Lp, VII.
177. In italiam1: ,'0 ciuccio nu' cammina, si n'abbusca", CPT, VIII, 118 'i 120.- V. ambu-
~ulidzu !;ii bu~u, gr. (L7tou,'J..Iiou (Boga, I, 259).
AC, sn., pl. dfe, ac, •aiguille (a coudrc); aiguille de pin., Dal, 1 ; Nic, 13; Mih, 5;
strdn'e nodua dit ac (haine noua abia ie~ite din ac, cusute de curlnd), PB, 11524; aruc<l ate
mrilte (coase solid); si ntapa' cu un ac di kin (s-a intepat cu un ac de pin); dcu di (luril
(salbli de galbeni); lnglizlu-l ac (Engle~ul e ac = tmpunge), PAnt, 9; luna irci ... lun'inocisa
- s' tretl tu ac (luna era ... luminoasa, eel puteai vedea sa treci ata In ureche de ac), BNA,
IV, 75. V. escu !;ii· tu 2 5°. - < lat. aeus ,aiguille".
..\CA, adv., nu, mon, nullemenb, PB, 507; dca !, mi-cirde (nu I, ma arde), PB, 447ao.
Sinonime: bal, nu, ohl. V. hcica. - <iXxot ,-".
ACABETI, adv., tn fine, ten fin, a Ia fin•. - < tc. a\qybet (835) ,-".
ACAIIA, sf. - v. cdmal 'i sinonimul ~i~tll, ·
ACARETE, sf., pl. acaret, imobil, •immeuble•, Mih, 3. - < tc. aqa\r, pl. aqa\ret (853}
,bien-fond".
ACARI, ACARI (Nord), pron. rei., pl. accirl cqui, quel, lequeb : accirl edste xenlu? (cine
e strliinul ?), Lum, IV, 237; Arumci'n'll'i tra si ~tiM Kurd-pa~elu accirl edste (ca sa ,ue aro-
nulnii cine e Kurd-pa,a), PAnt, 232; BNA, I, 110. - V. ccire.
ACASA, adv., acasa, •che~. a Ia maisom, Dal, 1; Nic, 14; PB, 507; s' n'ecirdzim tu
l6c-nd, acdsa (sa mergem Ia locul (satul) nostru, acasa), PAnt, 172 ; BNA, II, 46 ; di accisd (de
acasii), PAnt, 237; BNA, II, 98; GrB, 245; BNA, IV, 45; !}lonile nu mocire acd&u (viteaxul
nu moare acasa), PGr, 74; PArom, 193 - v. Armd'n. - V. ccisa. - < lat. ad easam.
ACAT..\STASE, sf., de~ordine - v. acatastdsle.
ACATfr (mi), vb. I (acd/dl, -/cit, -/eire), agata, prinde etc., <1°. attraper, saisir; 2°.
oceuper; (se) couvrir; 3~; commencer - v. aparn'escu; 4°. s 'cmparer de; s 'arrHer (dan5 le
gosier); 5°. en vcnir aux prises; 6°, concevoir, dcvcnir enceinte; 7°. comprendre; 8°. succr,
tcter; 9°. etre habile; 10°. paralyser; 11°. surprendrc; 12°. aller bien (en parlant d 'un habit);
13°. estimer; .14°. louer; 15°. etre tranquille; 16°. peser, (se) r~aliser; 17°. etre propicc, faire
du bien; 18°. avoir le mal de mer, avoir mal (en parlant de Ia tHe); 19°. fermenter, lever,
preparer le levain - v. aprindm, Dal, 1; Nic, 14; Mih, 3; PScr, 187. - 1" : i lu-addrl un lucru
ca lumea, i nu ti-accita (sau II faci un lucru (o treabli) ca lumea (cum trebuie), sau nu te
apuca), PGr, 5 ; lu-acdfd'm tu padure (l-am prins tn piidure)- cf. dr. ,pe-mpiiratu 1-acatara".
TeodP, 170; 2° : picurcirll'i acdfcird giunecipin'll'i (pastorii au ocupat jnepenii), Lum, I, 190;
cd oo-acdfd munftl'l neaud (ciici muntii vor prinde (se vor acoperi cu) xapada), BNA, I, 4 ;
'nd tal sf'rmd te s' l'l-actifa? (o biatli (simplli) flirlmitura ce (cit) loc sa-i ocupe ln stomah ? =
cum sii-1 sature'?), BatP, 38; 3°: di c' noaple s' lucreddzu-acatdrd (lncepurli sa lucre;~:e de cu
ACAKfE -102-

noapte), PAnt, 241; BNA, 11;110; acdfdrd s' da cap (lncepura sa apara)- v. cap 7°; f6clu
acdfd' (focul lncepu sd arda); di-dltd pdrte-acdfd c6rlu (lntr-alta parte lncepe bora), BNA, ·I,
126; 4°: si-acdfd' di muntt (se apuca de munti, a ajuns ln munti), PLit, 563 - cf. dr. ,~i
te-acata de mo~ie", DHat, 294; pri mine mi-acdfii tu lingurtce (pe mine rna apuca durerea
Ia lingurea), CalGrB, 19; lu-acdfdrd drdfll'i di urecl' i (1-au apucat dracii de urechi = s-a · tnfuriat),
·pLit, 482; li mtca' - te si-l'l si-acdfd! (le-a mlncat - cari opri-i-s-ar tn gtt), PB, 3 27 - v. ascdlnu
3° ;- 5° : acdfdrd tufekl cu purlndztl'l (lncepura schimb de focuri (luptA) cu pAglnii, cu turcii),
LP, 3; cu nts nu putem s' n' aciifd'm (nu putem sa ne lncAieram cu dlnsul), PB, 4576; si
aved acdfdtd di perl (se lncaierase de par) - v. anclup; 6° : acd/d' ldpa cu nls (iapa concepu
cu el, cu armiisarul), PB, 2111"; mi-acafdl tru paranomil'l (am fost ·conceput (zamislit) In
fli.ra-de-Iegi), PScr, 838; 7°: nu l'l-acdfa mfntea (nu-i prinde mintea, nu pricepe) - v . tal'lu
4° ;. 8° : ndtlu nu acdfd (sugaciul nu prinde sd sugd), Cal. 1911, 188; 9°: mul'edre fe l 'l-acafd
mt'na dilute (femeie care era lndemlnatica la toate), PB, 1628 ; 294 1•; 10°: si-acdfa' di . clodre
(s-a paralizat de picioare); 11° : si-afired s' nu l'l-acdfd luna (se fereau sa nu-i apuce luna),
PAnt, 381 - cf. gr. ,vdt !LlJ -rljv mcia7J o ljl.~oc;", llol., 129; 12° : lu-acafd armatlle (li ~edeau
bine armele), PB, 1362' ; dlbile vd-acdfd (costumele albe va prind, va stau bine) - v. prfndul o;
13° ~ va ti-acdfu podrtd (te voi pretui (considera) ca o poarta ?), PLit, 699; 14°: cum vret
si-u-aciifdl? (cum doriti sa o lnchiriati ?), Gram, 213; acdfdt cdsii? (ati lnchiriat locuintll.?);
15°: l6clu nu lu-acdfd (nu-l prindea locul, nu avea lini~te, astlmpAr), PB, 48521; 16° : vital'lu
. ·.. gras fe nu lu-acafd clnddrea (vatui ... gras pentru care nu exista clntar ca sa poata fi
clntli.rit), PLit, 797; zbodrile a tdle acafdra loc (cuvintele tale avura greutate, se realizara);
17°: dpa nu lu-aved aciifdtd (apa nu-i priise), GrB, 255; 18°: mi-acdfii amdrea (sufar de rau
de mare); mi-acdfd cdplu (am durere de cap) - cf.: gr. , -rov mcive:~ 7j 6cil.aaaa = il a le ·mal
de mer; -ro xpa:al -rov mcive:~ = il porte mal le vin"; alb. ,q'e ka ll!e'ne deti = che scffre del
mal di mare" (Le, 106); tc. ,denill! toutmaq" ~i ,bach toutmaq" (813) = avoir le mal de mer;
avoir mal; 19°. : bdgdra s' acdfd alodturlle . . . td namtd (s-au pus sa pregAteasca aluaturile· .. .
pentru nunta), PB, 320:0 • V. ~i artditor, nedua, odspe, precum ~i istroromlinul cafd (PepD,
II, 87; Plstr, III, 301; Mor, 58, 77, 85; Clstr, 182' ) . - Unele din aceste 19 sensuri slnt iden-
tice ~~ ·curente pentru verbele : gr. 7ta:(pvw ~~ 1t~civw, alb. marr sau ze, tc. toutmaq, bg. (atim
sau dokopvamz1- cf. ami, aruc, aspargu, bag etc. - < lat. •aeeaptlare.
AcAKfE, sf., pl. acdk' ll, salclm, •acacia•, P erd, 5. Sinonime : bdgrem etc.- < cixa:xla , - " .
ACAKISESCU (mi), vb. IV, Mih, 3, lntelege: nl'sd nu puled si aciikisedsca (dinsa nu
putea sa lnteleaga), PAnt, 228; si aciikisl ayon'ea (s-a lnteles repede), PB, 119 - v. akicdsescu,
apucupescu.
AcAKISfRE, ACAKISfT, Mih, 3 - v . akiciisire, -sit.
AcALISESCU, ACAL'ISESCU (mi) , vb. IV, GEl, 93- v. cdlisescu.
AcAMAT, -td, pl. acdmdf, -te, lene~, .Caineant, paresseux• : l'l-angricd a acdmdtlul (lene-
~ului li era sill!., lene), PB, 366 7• Sinonime : lindvos, timbel. - <cXXrt!J.cXT1Jc; ,cagnard".
ACARSAT, -td (Gope~l): meri . .. acdrsdte (mere .. . ro~ietice), PenB, VIII, 152 - v.
eras at.
AcATASTASfE, sf., pl. acdtdstdsll, dezordine, •desordre•, GEl, 93. V. acatdstase.
- < &xct-raa-raala ,p~le-m~le".
ACATARE, sf., pl. acdfd'rl, agatare, •action de prendre, de saisir, d 'acrocher etc.•, Dal,
1 ; Nic, 14; Mih, 3; PB, 508; nd aglucd'm cu acdfdrea (ne jucam de-a prinsul); ttmbdrea vred
acdfdre (mantaua trebuia atlrnata).
AcATAT, -td, pl. acdldf, -te, prins, tpris, saisi; occupe; con~u etc.•, Dal, 2; Nic, 14;
PAnt, 381; sunt acdfdte cd'l'lurlle (drumurile slnt ocupate), PGr, 36; cu ml'n'lle acdfate·· (cu
mlinile Ia lucru, Ia treaba), PLit, 554; (iClorl acdfdl St'mbdta (copii conceputi slmbli.ta), PLit,
-103- ACREDZU

687.- V. anClupdl. - Ca adv. : ACATAT •avec chagrin.: te-dl di cl'nfl accifdl? (ce ai de clnti
amartt ?), PAnt, 55. - Cf. asiyuri(lu.
AcAT-~TURA., sf., pl. accifdlurl, agatli.turli", pretext, d 0 • action de prendre; 2°. pari,
gageure - v. stihimd; 3°. pretexte --' v. ascdlndlurd, (urn'le; 4°. faute, torb, Dal, 2; Nic, 14;
PB, 508; s' l'l-dfld 'nd acdfdtUrd (sa-i gaseasca un pretext), PB, 13937• V. acdfll.
AcA.zANSESCU, vb. IV - v. cazansescu, cl~tiga.
ACI'RE, sf., pl. acl•rl, Joe ple~uv, cendroit qui n'est pas couvert, qui est chauve• :
ta bdsedrica dit acl're (Ia biseriea de pe dealul gol), FIP, 4, 64; luna pdri lu acl'ri ca tdpsle
(pe lntinsul gol luna pare ca o tipsie) PenB, VI, 128. Sinonim : gcilind. - < tc. Aqyr (835)
,qui n'a pas d'enfants; sterile; qui ne produit pas".
ACLO, ACLOIA, ACLOTE, adv., acolo, •Ia; y•, Dal, 2; Nic, 14; Mih, 4; nu al acl6
tdtd (acolo nu ai tatil.), PAnt, 319; alla 1'1-dre, acl6 l'l-drl (aici li are gala sd-i prindd, acolo
li urmare~te sd-i prindd), PB, 8()36; acl6 si-l'l hlbd (acolo sa-i fie mormlntul = diavolul), PB,
42aa; acl6la ~idzum (colea am stat); ~idea acl6la (~edea acolo), PAnt, 222; BNA, IV, 71;
pln' acl6fe (plod acolo), PAnt, 58; tri{ea pri acl6fe (trecea pe acolo), PB, 1916. - V. ac6, aculea,
do, afelacl6, precum ~i ac~l, ap6la, alldfe.- Cf. dr. acl6 (Teaha, 188; 190).- <lat. eeeum+llloe.
ACL'EM (mi) vb. I (acl'imal, -mal, -mare), chema, 1°. appeler; 2°. convier, inviter;
3°. signifier•. - 1°: te-dre s' (acd cum si-acl'edmd? (ce are a face cum se chiama, cum se nu-
me~te?), PAnt, 175; BNA, III, 58; cum ll'l dzlc ~i cum li-acl'edmd? (cum li zic ~i cum te
cheama ?), PAnt, 272; Bair, 104; 2°: fo n'l-li-acl'imal pri medsd (eu mi te-am invitat Ia masa),
PB, 95a; 3° : lumea ntredgd Ira si ~llbd fe si-acl'edmd Fdr~ir61 (lumea lntreagii ca sii ~tie ce
lnseamnii Fdr*er6l), PAnt, 276. - V. cl'em ~i acdlisescu.
ACL'IMARE, sf., pl. acl'ima'rl, chemare, •action d'appeler, d'inviter• : acl'imdrea a
nunlul (invitarea na~ului).
ACL'IMAT, -Ia, pl. acl'maf, -te, chemat, cappele; invite•, PB, 508; acl'imdfl'i cl'ntd *' yin
(invitatii clntii ~i vin), PAnt, 297; BNA, I, 124. Sinonime: cdlislt, cupuslt.
ACMAGEAIE, sf., Lum, V, 186- v. ahmageale.
ACMOTJ, adv., acum, cmaintenanb, GrS, II, 57.- V. am6.
ACO (Nord), adv., acolo, da, y •, PB, 508; ldsal beClle-aco (lasai oile albe acolo), PAnt,
22. V. acl6, arco. - < lat. eeeum + hoe (CDDE, 11).
ACOALA.t, sf., pl. ac6l'l, coalii, deuille de papier•, Dal, 2; PB, 508; Pl.it, 766. V.
cdrte 2°, hdrlle. - <x6).).cx ,-".
ACOALA.1 , sf., fiirii pl., Dal, 2 - v. c6ld.
ACOAPIR (mi), vb. IV (acupirll, -rll, -rlre), acoperi, d 0 • couvrir- v. pispitescu, acdfll
2°; 2°. cacher- v . ascundu; 3°. enterrer- v. ngrop•, Dal, 2; Nic, 15; Mih, 4; PB, 508.- 1":
s(rlntealile l'l-acoupird brafdle (sprlncenele li acoperii bratele), PAnt, 136; acupirlf-vll ell da
plodle (acoperiti-vii ciici plouii); 2°: u-acupirlm luyurla (l-am ascuns obiectul; chestiunea am
mu~amalizat-o); 3° : l'l-acupirlrll sun kin (li lngroparii (li astrucarii) sub pin). - < lat. ae-
eo(o)perire ,couvrir entierement".
ACONE, sf., pl. ac6n'l, cute, •pierre a aiguisen, GEl, 93. V. miracune. - < «x6v1)
,queux".
ACRATURA., sf., pl. acrllturl, acritura, •chose aigre, plat aigre; aigreur•, Dal, 2; Nic,
17 ; Mih, 4. - v. Odrdpel'lll ~i :
ACREARcu, -ell, pl. acrearfi, -te, acru, •aigre; irascible ; mechanb, Dal, 2. V. acredzll.
ACREA$TIRE, sf., pl. acrea~lirl, cre~tere, •education•, ArE, 18. - V. acrescu2 ~i
cre~lire.
ACREDZtJ, vb. I (rar: acrdl, -rat, -rdre - v. cdmbdnedzll, vicl'edzll etc.), Dal, 2 - v.
acrescut.
ACRESCU 1 -104- ACULEA

ACRESCUl (mi}, vb. IV (acrll, -rlt, -rlre), acri, caigrir; devenir aigre•, Dal, 2; Nic,
16; ~lih, 4.
ACRESCU2 (Samarina), vb. III, cre~te, •croitre•, PLit, 1051; Fl, I, 3, 9; (iclorll'i acris-
-cdrd (copiii au crescut), ArE, 7; 'nd modJe-armd'nd l'l-acriscu (o batrlna aromana li crescu),
BNA, II, 32; tindilin'l pri grokl s' ld-acredscd (pe morminturi sa le creasca sulfine), BNA,
II, 78. - V. crescu.
ACRfAA, sf., pl. acrldz, lacusta, tsauterelle•, Nic, 16; GEl, 93; cum ctide-acrit5a pristi
tigre (cum pica lacusta peste tarini), BNA, II, 76. Sinonimc : ldcusld, scarcaltic. - < &xp£3«
.,criquet".
ACRIFA, adv., pe furl~, •furtivement, sous cape•, GEl, 93. Sinonim: ascumtti. - <
(&)xpucpol ,secretement".
ACRIFO, sm., pl. acriftidz, secret, •secreb. Sinonim: mistico . ..:.. <«x(lucp6, XflUcptoc; ,-".
ACRfME, sf., pl. acrln'l, bulion, «bouillon alimentaire; aigreur; verjus•, Dal, 2; Nic,
17 ; ;\'lih, 4 ; PLit, 281. - La aromanii pindeni acrlmea serve~te drept bulion : in octombrie se
oeuleg dyru-prune (,prune-corcodu~e padurete"); odata fierte In cazan, se a~aza peste straturi
-de ferigii, prin cari se scurge mustul ~i sub care slnt a~e.zate vase ; mustul curs In vase se
fierbe ~i, apoi, se pune In oale pentru iarna. - ticru.
ACRfNA, sf., GrS, I, 327 - v. crind.
ACRfRE, sf., pl. acrirl, acrire, •action d'aigrirt, Dal, 2; Nic, 17; Mih, 4 .
. ACRISCUT, -ta, Fl, I, 3, 9, ; II, 7, 9 - v. acrescu2 , criscul.
ACRI~OR, -~otird, pl. acri~orl, -~odre, acri,or, caigreleb, Dal, 2; Nic, 17.
ACRf~tl', sn., pl. acri1url, caigreur•, Dal, 2; Nic, 17. V. andcriCirl.
ACRfT, -td, pl. acrlf, -te taigri>, Dal, 2; Nic, 17; yin acrit, om acril (vin acrit,
~m acrit).
ACROARE, sf., pl. acrorl (Muluvi~te), frig, droid•, GrS, IV, 206; 239; 243 - v.
arcotire.
ACRU, -rd, pl. ticri, -re, acru, «aigre•, Dal, 2; Mih, 4; PB, 508; ltipli ticru tlait caille•
- v. ldpte. - < lat. aerus ,piquant, apre•'.
ACRUrEAL'EAtl'A., sf., pl. acruyeal'el, tllnn, dittorah, GEl, 93. - < &v.(lOytci/..tol ,bord
-de Ia mer".
ACSESCU, vb. IV, PScr, 187; CAr, 248; mi acsl cu ketitra n cap (rna atinse cu piatra
In cap), Cl>c, 29. - V. axtiscul,
AC~ALE, sf., pl. ac~til'l, stramurare, taiguillon; stimulant., PGr, 143. Sinonim : strim-
burare.- < ?
AC~E (Nord), AC~f, AC~fA, AC~fTE, adv., a~a, tainsi, comme-~a•, Dal, 2; Nic, 55;
Mih, 4 ; ~i ac1e (~i a~a), PB, 2433; Dumnidzd'rl ac~l crul (a~a a croit (a destinat) Dumne.zeu),
PAnt, 70; trl arldeari ac1ia (de ris a~a), PB, 156'; ac1ile l'l-dzlfed sosl'i (a~a ii ziceau cama-
razii), PB, 212• V. a,d', a1i. - <lat. ae-sle < eccum-sic.
A~U, -1e, pl. dqi, tic1e ~~ ticse, capabil, •capable•, Cod, 99 b13 ; nu-l ac~u si-n'l veddd
(nu e demn (nu meritli) sa-mi vada), PB, 453aa; nol nu him tic1i trl furl (noi nu sintem
capabili de a fi hoti), PAnt, 83. Sinonime: icano, irbtip, iz6te. V. ~i tixlu. - <~toe;
.,digne".
ACUITESCU, vb. IV (acultll, -tit, -tire), CLitur, 71; 123; ACUITfRE, sf., ibid. - v .
.cuiliscu, cultlre. ,
ACULA, sf., pl. acule, cula, cchilteau• : 6rsa i~eti dil aculd (Orsa ie~ea din caste!), BNA,
I, 88. - V. aguld, culd.
ACULEA, adv., colea, da, de ce cOte-Iii• : pri di aculeti (pe de colea), Cod, 21 b17 ;
58'. - V. aclo, culul-ndinte, nculed ~~:
-105- ACUilTJl\iAT

ACULOTE, adv., Cod, 111 b7 - v. aclofe.


ACULSESCU (mij, vb. IV (aculsil, -sit, -sire), lipi, •collert, GEl, 94. Sinonim: aldkiscu.
< (li)xoi.Aii) .. -".
ACULU9fE, sf., pl. aculu8il, serviciu religios, •messe, service•, GEl, 94. -
< lixoi..ou6(oc ,-".
ACliMBAR, -BARARE, -BARAT, Dal, 2- v. acrimpdr, -rdre, -rtit.
ACUMBUSESCU (mi), vb. IV (acumbusll, -sit, -sire), re:~:ema, •appuyer•, Nic, 15; GEl,
94. V. acumsescu. - < lixou11~w ,-".
ACliMPAR (mi), vb. I (acumpdral, -rat, -rdre}, cumplira, •1°. acheter; 2°. ecouter,
pr~ter l'oreille - v. ascriltu•, Nic, 15; Mih, 5. - 1": acumpdrd' dol safl di pt'ne (cumpara
doi saci cu pine), PAnt, 228; ca s' acrimprd carl di care (ca sa cumpere care de care), BNA,
III, 4; pri(tullu-acumpiird' elf parddz fate (preotull-a cumplirat (1-a priceput) cite parale face,
ce e de capullui), PB, 232 82 ; 2°: tine nu zbura, acrimpiirii (tu nu vorbi, asculta). V. acrimpru,
crimpdr, cripdr. - < lat. eomparare ,procurer, acheter".
ACUMPARARE, sf., pl. acumpdra'rl, cumplirare, •action d'achetert: Ia acumpclrcire
di~cl'idi-1 6cl'il'l (clnd cumperi, deschide-ti ochii).
ACUMPARAT, -Iii, pl. acumparcif, -te, cumparat, •achete•: zbodrile li-cire acumpdrciie
(cuvintele le are cumparate, vorbe~te putin). V. ancumpiirat ~i:
ACUMPBATA (nord), sf., fara pl., cumparatura, •action d'acheter, achatt: li-alig
eil tu-acumpratii (Ia cumplirare eu le aleg), BatN, 4. V. acumpiirare ~i:
ACliiiPRU (nord), vb. I: acrimpru din hoard un cal (cumpar un cal din sat), Lum,
II, 274; BNA, III, 92; li-acrimpri ~· cama grcise (le cumperi ~i mai grase), PAnt, 178; BNA,
III, 112 - v. acrimbdr.
ACUl\ISESCU (mi}, vb. IV (acumsll, -sit, -sire), re:~:ema, •appuyer.: alaturl, cu pdltcirea
di porn el si-acumsi (alaturi, el se re;~:ema de porn cu spatele), ArE, 35. - V. acumbusescu ~i
sinonhnele andrupci'scu, arcidzim2 •
AClillTIL, sm., Dal, 2; ACUMTIN 1 , sm., faril. pl., rea;~:em, cappui; cesse, treve•:
acrimtinlu a tail s' hiM lilit'ea .feci mu~ecild (rea:~:emul tau sa fie fioarea cea frumoasil.), PLit,
773; skiclu a mrinfilor Carpal era acumtinlu a lor (cre~tetul muntilor Carpati era rea;zemul
lor), Fl, II, 6, 10; pli'mlii fl'rd acrimlin (pllnsii. fara lncetare), PB, 46722• - V. :
AC11MTJN 2 (mi), vb. I (acumtincil, -neil, -nare), lnceta, conteni, •1° cesser; 2°. arrcler;
3°. apaiser; 4°. abriter; 5°. approcher, accueillir., Nic, 16; Gram, 214. - 1° : s' acumiinciru
niheam' alumld'rlle (luptele lncctara put in), AI. 1903, 42; 2° : n'l-acumlind' sl'ndzile (imi
opri slngele), PScr, 187; aislu s' acumtind' din ccile (accsla se opri din drum), PB, 21728;
fii'rii s' acrimtind (fara sa se opreasca), PB, 49388; nu si-aveci acumtinald luvc.i (nu se oprise
nicaieri), PB, 495'; 3° : ploala ave a acumtinciid (ploaia se potolise); s' n 'l-acrimtin cciplu pri
cdpiiln'lU (sil.-mi odihnesc capul pe perna), Lum, II, 80; 4° : l'l-acl' imd' sd si-acumlinii iu
cdlfvd-l'l (li chema sa se adaposteasca In coliba ei), PB, 528 ; kilil ira si s' acumtinii calugdrll'i
(chilli ca sa se adliposteasca clllugarii), Cod, 111 bl4 ; 5° : nu mi-acumtind vt'rnu (nu rna apro-
pie (prime~te) nimeni), Dal, 2 - v. aproklU. 3°. V. acumtinescu, acundin, acundisescu, ascumlin.
-<lat. contlnere ,contenir, refrener" (Dens, II, 42; C, 326); < lat. *cunctlnare < cunctare
,hesiter" (DR, I, 228; III, 513; IV, 1392).
ACU11TINABE, sf., pl. acumtina'rl, lncetare, •cessation, treve; appuit: nedila nu eire
acumtinare (neaua nu lncetea:~:a), Fr, II, 222; vimlulfe sufla (t'rd acumtincire (vlntul care sufla
fara lncetare), PenB, IV, 139; '~l-afla' acumlincire (~i-a gasit reazem). V. ni-acumtincire.
ACUAITJNAT, -M, pl. acumtinaf, -te, oprit, •arrete; retenu; (r)approchet, Dal, 2; Nic,
16; Su(ie, cd'rflle (rirci acumtindte di pollfie (la Sofia, clirtile (scrisorile) au fost retinute de
poli1ie), CBiog, 32.
ACU:&ITINESCU -106- ADAR

ACU.l\ITINESCU (mi}, vb. IV (acumtinU, -nfl, -nlre}, opri, •cesser, arrHer., Mih, 5;
avedrea •.• la vtr nu acumtined~te (averea ... nu se opre~te Ia nimeni), BNA, II, S8. - Daca
aceasta forma ar fi cea mai veche ~i ar fi In general populara, ea ar pleda, ca etimologie,
pentru con tine r e (v. acruntin).
ACUNDIN (mi), vb. I, atinge, •atteindret: eard si acdndina P6lea tu lOcurlle di AniJina
(era sa atinga Constantinopolul In regiunile Atenei), LP, 55; BNA, II, 122 ....:. v. acruntin2 ~i
ac!intin.
ACUNDISESCU, vb. IV, opri, tarrl\ter; approcher; abriter•, GEl, 94; &!munlu nu dre
hodra si acundisedsca la afel'l fi ttml paredsinl (diavolul nu are sat sa se opreasca Ia cei ce
tin paresimi, ce postesc), Cod, 1182 1. - V. cudisescu, cundisescu.
ACUNTIN, vb. I, opri, carrl\ter.: s' acuntind vdlea (valea se oprea), Velo, 19; lunga-l'l
cdle-acuntind (lunga-i cale lnceta), BNA, II, 12. - Sens neprecis In : au~lu '~l-acuritind' yislu
pin' tu bitisftd (blitrlnull~i ... ( ?) visul plna Ia sflr~it), LP, 10S. - V. acumtin2 ~i mgl. cuntin
,tnceta", CapM, III, 86.
ACUPIRfRE, sf., pl. acupirirl, acoperire, •action de couvrin, Dal, 2; Nic, 16.
ACUPIRfT, -td, pl. acupirlf, -te, acoperit, •couvert; hypocrite - v. cdrbUne S0 t, Dal, 2;
Nic, 16; keptul ..• acupirit di perl (pieptul ... acoperit de par), PAnt, 229; a(ired-te di om
acupirfl (fere~te-te de om ipocrit).
ACUPIRIMfNDU, sn., pl. acupirlmlnde, acoperamlnt, •toit; couverture; housset, Dal,
2; Nic, 16; caldrlu acupirmintulul, AI. 190S, 18 - v. cd/dr1 ~i sinonimul citle; bdgd acupirt-
mindile prlsti sdmdre (pune lnvelitoarele peste samare). - < lat.. eo(o)perlmentum ,ce qui
recouvre entierement".
ACUPIRITURA, sf., pl. acupirtturl, acoperitura, tcouverture•, Dal, 2.
ACUROARE, sf.: te n'l-este acurodre/ (ce cald lmi este 1), Millio, S2 (Muluvi~te)- v.
~drodre.
ACU~I, adv. •maintenanb, Lum, III, 214; cum avem cd'prlle acu~l, atruntea avedm
6lle (cum avem acum caprele, atunci aveam oile), Fl, II, 4, 8; II, 5, 2; II, 5, 4. V. amrl
~i sinonimul tora. - E acela~i cu dr. acu~l.
a
A-CU-TOTALUI, adv., total, centierement, tout fait•, Gram, 214; u dipusi di
a-cu-tdtalul (o coborl de tot), PLit; 785. V. tot 2 •
ACUVINTEDZ(J, vb. I, vorbi, cparlert, Trib, II, 9-12, 24 - v. cuvint4dzrl.
ADANCA, adv., adlnc, cprofondemenb: clt ma puled adancd (cit putea mai adlnc),
PB, 41412. Accentuarea oxitona e dupa ahandd. - V. adtncd.
ADAP (mi), vb. I (addpdl, -pdt, -pdre}, adapa, .e.
abreuver; 2°. arrosert, Dal, S;
Nic, 51; Mih, 6; Gram, 214. - 1°: s' lu-addpa cu-a lul mt'na (sa-l adape cu a lui mlna), PAnt,
S47; 2° : l'l-addpd grddina (li adapa (stropea) gradina), PB, 2581' - adapatul, adica udatul
gradinilor cu verdeturi se face, In general, cu o apa curgatoare anume abatuta din cursu! ei
natural. - < lat. adaquare ,arroser; litre amene a boire". 1
ADAP(I), invar., om (Ia ar~ic), •dosse (elite de !'osselet qui est bombe)t, Dal, 86; PLit,
126. Sinonim : dull. - < ?
ADAPSU, -sd, pl. addp~i, -se, Dal, 2- v.:
ADAPTU, -td, pl. addpfl, -te, adaus, •joinb, Dal, 2; Nic, 51; Mih, 6; cdmed~ea edste
addptd (cama~a e adausa, cama~ii i s-a facut un adails) - v. addvgdt ~i addvgu.
ADAR (mi}, vb. I (ad(d)rdl, ad(d)rdt, ad(d}rdre), dura, face, •1°. faire- v. 'fac;
2°. arranger, parer - v. ndreg1; so. griser, enivrer - v. mbelt, Dal, S; Nic, 51; Mih, 6; PScr,
187; Gram, 214. - 1°: addrdrd ... (lnti'n'l multe (au facut ... flntlni multe), PB, 43716;
cd-l lucru te s' addrd (pentru ca e lucru care se face), PB, 1136 ; cum s' addrd (cum sa faca,
cum sa dreaga), PB, 121; te-addrl, pre(te? cum l'l-u trefl? (ce faci, preotule? cum o duci ?).
ADASTU . -107- AD.t\VGATURA

INA, liT, £6; addra-l'l £TO cipa (fii-i grcepa); 2°: cd tu sirmi ti addrl (ciici te giite~ti In mil.-
tiisuri), PAnt, 338; addra-n'l-te, led dotmna-a n:ea, cd yine {l6nlle 1i n'-ti l'ea (lmpodobe~te­
mi-te, hei doemna mea, ciici vine mirele ~i mi te ia), Lum, II, 45; si-adrd' tu hrisa'hl (se giiti
In haine eurite), PB, 102' ; 3° : /u-avea adrata caplu (II fiicuse capul = s-a lmbiitat), PB, 3423;
li-i:Jdrara capitlle (se lmbiitara) - v. arucutit, cap. 21", caltscu 2°, l!ldrla etc. - Cf. mgl. dar
(PMegR, II, 73; GrS, III, 384; CapM, Ill, 104). - Etimologiile propuse (<lat. ad arare
~i do/are sint discutate In LL, J, 95-100, unde se propune radacina tracicii *deia, care e ~i
mai discutlibila. - < ?
ADASTU (mi), vb. I (adastal, -tat, -tare), adasta, •attendre- v. a~tepiu•, Dal, 3;
Nic, 51 ; Mih, 6; nu pot s' adastu cdma mullu (nu pot sa a~tept mai mult), PB, 31311; nu
,tealfe ti adastd (nu ~tiai ce te a~tepta), PAnt, 58; dorlu easte cd-addsta'm (dorul e ell a~tep­
tam), PAnt, 237; BNA, II, 98. - <lat. adastare (PW, 22).
ADAVGU (mi), vb. III, II ~i I (adap~u ~i addvgal; adapsu ~i adaptu ~i adavg(lt;
adavdzire, adavdzedre ~i adavgare), adauga, <1°. joindre, ajouter; 2°. accroltre, augmentero,
ri.ai, 3; Nic, 51; Mih, 6. - 1°: maca l-ac$l(e, adapse picurdrlu, mi due (daca e a~a, adause
pastorul, rna due), PLit, 811 ; adapse amira'lu (a adaus (a continuat sd spuna) lmparatul),
PB, 2osu; 2°: li-adavga lucrile (le adiiugea, le amplifies lucrurile), PAnt, 227; vrem s' na
addvga'm avearea (vrem sa ne marim averea); Dumnidza' s' u adavga pi k~tri ,r pi ledmni
(Dumne;~:eu sii o mareasca masa (mtncarea) pe pietre ~i pe lemne = Dumne;~:eu sa ne de'a
bel~ug), Mih, 6. Sinonim: avgaf~scu. < lat. adauoere ,augmenter (en ajoutant)".
ADALAG, vb. I (adalagal, -gat, -gare), alerga, •couriro: mine va dedu ciClodre tra si
adalagaf (eu va dadui picioare ca sa alergati), Cod, 121 • V. alag ~i dalag. - < lat. *ad-allargate.
ADAP ARE, sf., pl. adapa'rl, adlipare, •abreuvage; arrosage•, Dal, 3; Nic, 51 ; Mih, 5;
lu ... n'erg pul' i lr' adaptire (unde ... pasarile merg dupii adapat), PAnt, 178; amtna'm cu
adaparea a trt(il'llul (lntir:tiem cu udatul trifoiului).
ADAPAT, -ta, pl. adapat, -le, adiipat, •abreuve; arrose• : pra~ll'i nu suntu adapat
(prajii nu slnt udati).
ADAPATURA, sf. , pl. adapilldrl, adiipatura, •abreuvement ; arrosage•, Dal, 3.
ADARARE, sf., pl. adara'rl, durare, •creation ; construction; formation•, Dal, 3; Mih,
6 ·; ad(a)rdrea a liyut earllor (facerea calu~arilor). v. adrdre.
ADARAT, -Ia, pl. adarat, -te, facut, durat, •fait, dun\; pare; grise•, Dal, 3; un cirlig
lungu di cornu adarat (un cirlig (ca\a) lung facut din lemn de corn), PB, 324 18 ; adaratd cu
ma§ltale a l 'el (facuta ell mlnutele ei), PAnt, 252; nive(iste lli (eale adarate (neveste ~i fete
gatite), AI. 1903, 18; vln'e adral di la hdne (veni beat de Ia han) - v . allmlu. - V. nl-adurdt;
ADARAMfNTU, sn., pl. adardmlnte, lucrare, opera, •oeuvre; edifice•, PScr, 187; Gram,
214; si nvird' pri addramlntulu a lul (se lntristii pentru opera lui), Cod, 92 b 24. - V. adrdmlnlu ~i .:
ADARATURA, sf., pl. addrdldrf, lucratura, •bAtisse; manoeuvre; fa~on•, Dal, 3. - V .
addr.
ADASTARE, sf., pl. adasld'rl, adastare, •attente•, Dal, 3; Nic, 51; Mih, 6; PAnt, 382.
ADASTAT, -ld, pl. addstdt, -te, adastat, tattendu•, Dal, 3. - V. addstu.
ADAVGARE, sf., pl. addvgd'rl, adaugare, •action de joindre; addition; surcroltt, Dal~
3; Mih, 6.
ADAVGAT, -ld, pl. addvgat, -te •ajoute; joinh, Dal, 3; Mih, 6.-V. adapsu, avgdtll ~i:
ADAVGAMfNTU, sn., pl. addvgdmlnle, adaus, •addition, ajoutage•: med, disligas-va
ligatdra di addvgdmlntu di trupurl (ci, de;~:legati-va Iegatura de adaosatura de trupuri), Cod,
59 b18,- V.:
ADAVGATURA, sf., pl. adavgaldrl, adausaturli, •accroissemenb, Dal, 3; Nic, 51.
- V. adavgu.
1\DEANEA.VRA -108- ADINC6St

ADEANEAVRA, adv., PB, 509 - v. adineavra.


ADECA, ·adv., GrS, IV, 243 - v. d6ica.
ADETE, sf., pl. adel ~i adeturl, adet, ccoutume; habitude•, Nic, 52 ; Mih, 6; cum l-adetea
Ia Armd'n'l (cum e obiceiul Ia aromAni), PAnt, 298; BNA, I, 126; (edtile fe nu fln adefle
(fetele care nu tin obiceiurile), PB, 27031. V. arerl1, ddtd1 2°, sini8ie, zdcon. - < tc. Adet (833)
,habitude".
ADirfE, adv., abia, ca peine, difficilement•: ';~l-adue cu adiyle amlnte (abia t~i aduc
aminte), LP, 8: - aci, adiyle are rol de substantiv, decalcat dupa forma yle, din care deriva
acest compus ~i pentru care cf. ~i ahdzea, zore, zorba.
ADIL'EARE, sf., pl. adil'erl, respiratie; adiere, •1°. respiration; 2°. brise; 3°. caresse•,
Dal, 2; Mih, 7; Gram, 214. - 1°: ld si curmd' adil'edrea (li se opri respiratia); 2°: adil'erl
di vlmtu (adieri de vtnt); 3°: te ncurund' cu n'ild ;~i cu adil'edre (te-a cununat cu mila ~i eu
mlngtiere), PScr, 93. - V. :
ADIL'EAT1, sm., fara pl., respiratie, •respiration; haleine•, Dal, 2; Nic, 53; Mih, 7;
dripd fe-adil'edtlu ';~l-strlngu (dupa ce t~i retin respiratia), PAnt, 281; Bair, 123; tru odri.i ''l-
l'ea-adil'edtul (= tndata l~i recapata respiratia), BNA, V, 68; Velo, 22. - V. adil'edtic ~i:
ADIL'EATI, -ttl, pl. adil'edf, -te, respirat, crespir6; caress6 (par le vent)•, Dal, 2;
Nic, 52.
ADIL'EATIC, sn., pl. adil'edtite- v. adil'edt 1 -, rasuna~e, Dal, 2; Nic, 53; Trib, II,
7-8, 26; l'l-agrdmse t' un adil'edtic (i-a ajuns tntr-un sunet), PB, 80H; un adil'edtic sdndt6s
lredte plsli nol (o adiere sanato~sa trece peste noi), GrB, 2, 31. - V. adll'lrl.
ADIL'IOS, -loasd, pl. adil'lo;~l, -lodse, duios, ce. tendre; 2°. doux; 3°. sensible; 4°.
mis~ricordieux•, Dal, 2. - 1a: aht'l adil'lodsd ira dail'eana (atlt de duioasa era mtndra), AI.
1903, 40; (edtile-s adil'lodse (fetele stnt duioase), Lum, I, 93; 2° : mulrlta adil'lodsd a li lund
(privirea dulce a 1unei), Fl, I, 1, 12; 3°: atel mull adil'los ~i vrut ca'trd nol (eel prea sensibil
li iubitor fata ~e noi), CBiog, 14; 4°: Dumnidzdle, ... vartosrl adil'loase (Dumne;~:eule, ... prea
1nduratorule), PScr, 93. - < lat. •dollosus?
ADfL'IO, vb. I (adil'edl, -l'eat, -l'edre), respira etc., 1°. respirer; 2°. vivre; 3°. soufOer
l~gerement (en parlant du vent); 4°. caresser•, Dal, 2; Nic, 52; Mih, 7. - 1°: s' pared cd
l6clu adll'e (pare~J ca pamlntul respira), GrB, 226; PAnt, 231; s' l'i fall s' adll'e (sa-l faei
sa respire, sa-i u~ure;~:i), PB, 1172 ; 2°: Armdn'll'.i tot adll'e (toti aromAnii via;~:a), BNA, I
118; 3°: li~or adll'e dura (zefirul adie u~or), CalGrB, 104; 4° : cu fiClorll'i cuvinta li' l'i-adil'ed
(vorbe.o~ cu copiii ~i-i mlnglia), CBiog, 16. - DA: dr. adia < lat. •aduliare. E discutabila
e timologia lal. ad-•anheliare din LL, II, 39-42. - Cf. il'edzrl. - < lat. ad-*illare (cud neal-
teral du1 C<tu;t.a con~tiintei fata de un verb con'lpus derivat din ilia > ll'e).
ADINEAVRA, adv., Mih, 7- v. deanedvra, adineaori.
ADio, invar., adio, •adient, PAnt, 382. - < it. addio.
ADl'NC, -cd, pl. adl'nfl, -fe, adtnc, •profondt, Mih, 5. Sinonim : ahtndos. - < lat. aduneus
·,crochu, recourbe".
AO.INCA, adv., tprofond~menb, Mih, 5; suskird' adtncd (a suspinat adtnc), PB, 186•;
un dor nd loa adlnca (un dor ne lua (ne apuca) adtnc), GrB, 2, 26; BNA, IV, 74; l-hlpse
adtnca (II infipse adlnc). - V. adancd, adtnc6s1, anddcd.
AD.INCARE, sf., pl. adtncd'rl, adlncire, •approfondissemenb: addncdrea a n ' ilulril'i
al lJumnidu1' (adlncirea milostivirii lui Dumne;e.eu), Cod, 26 b 8 • - Verbul propriu-;~:is, corespun-
zator dr. adlncesc, lipse~te - cf. cundrfri, ducufre. - < lat. aduneare ,recourber".
AD.INCOS 1, adv., adtnc, •profondemenh: sta ~i grea~te adtncos (sta- ~i graie~te adtne),
PAnt, 302 ; BNA, !. 132. Sinonime : a(unducos, ahlndos.
ADINCOSI -109- ADUN

ADINCOS 2 , -codsd, pl. adlnc6~l, -codse, adlnc, •profond•, Dal, 3; Nic, 51; PAnt, 382;
Fl, II, 3, 8 ; glivd ••• multu adlncodsa (gaura ... foarte adlnca), PB, 2301' ; grodpa ••. adtn-
codsd (groapa profunda), PLit, 984; s6mnu adlnc6s (somn adlnc), PB, 37838 ; adlnc6s zbor
(cuvlnt profund), PGr, 164. V. adunc6s ~i hail.
ADOARA, ADOARA, adv., ln ;&ori, •a l'aubet, DR, IV, 786-787; di-adodrd, ,ta, cl'ndu
l'ed s' credpd dzuila (spre zori de zi, ~til, clnd lncepe sa crape de zi), PB, 15718 ; lun'ineddza
pin' di-adodra (lumineaza plna ln ;&ori), BNA, II, 68. - Pare a fi un compus din a dodila odra
•Ia deuxieme foist- cf.: ma Virodna adodrd nu u-afla' (dar pe Viroana a doua oara nu o
gasi), PLit, 764; PAnt, 87. - V. dadodra, deadodrd, dr. ,a doo oara; a do oara" (ITR, 76
~i 98) ~i:
A-DOAtlitA, adv., a doua oara, •(pour) Ia deuxieme foist, GrB, 2, 26. -La Necl,
~2 : ,a doora".
ADORMU, vb. IV- v. d6rmu -, adormi, •endormirt, Dal, 4; si-n'l mi bag ,i si-n'l
ad6rmu (sa-mi rna culc ~i sa-mi adorm), PLit, 839. V. agar,escu 2°. - <lat. addormlre
~,s'endormir".
ADRARE, sf., Dal, 3; PB, 509 - v. addrdre.
ADRAT, -tel, Dal, 3; Nic, 54; Fl, I, 3, 8; lirsa, adrdta ca moa,e (ursoaica, gatita ca
batrlnll), PB, 4617 cu cundll'llu cdnda-adrdla (parca facuta (pictata) cu penelul), PAnt, 292;
BNA, I, 6. - V. addrdt.
ADRAMfNTU, sn.,: un adrdmlntu di strdn'e (un rlnd de haine, un costum), Dal, 3
- v. addrdmlntu.
ADUC, vb. III ~~ II ( adu,il; adlis; aduJire ~~ aduJedre. - La indic. pru;., pers. 1 fl 2
plurale circula : aduJim, adufem ~i atem ; adlilil, adutel ~~ atel ; Ia imperfect, Ia toate persoanele :
aduJedm 'i afedm etc. Cf. adun), aduce, tl0 • apporter, (r)amener; 2°. se :appeler; 3°. ressemblert,
t
Dal, 4; Mih, 7; PScr, 187. - 1°: ddu tisa'dzlle (adu desagii), PB, 6618 - cf. dr. ddu (Dens,
II, 233); ml'ne-aduJel ir~;ilille (mlne aduceti ergheliile), PAnt, 296; BNA, I, 124; 2°: pri tine-
amlnte ti-aduJed (pe tine te amintea), PAnt, 350; 3°: ma multu pri lirsu ·,r-u aduJed ca di
pri om (semana mai mult a urs declt a om), PB, 336U. - < lat. addueere ,amener a soi,
attirer".
ADUcA, sf., fara pl., asemanare, •ressemblance•, Dal, 3. - Derivat ca ,1 aldga, dried,
fdcii.1 etc.
ADUcATURA, sf., pl. aducatlirl, conduita, •conduite; manieret, Dal, 3.
ADUKEARE, sf., Dal, 3 - v. aduktre.
ADUKESCU (mi), vb. IV (adukll, -kit, aduklre ,1, rar, adukedre}, lntelege, simtl, tl0 •
eomprendre - v. nJiteg; 2°. sentir- v. slmtu2 ; saisir; 3°. se souvenir- v. 8imsescu; 4°. deviner
- v. angucescu•, Dal, 3; Nic, 53; GEl, 94-95 ( < 3oxctoiit-tott)·- 1°: dedde si adukedscd ali
Gredca (diidu grecoaicei sa lnteleaga), PAnt, 7; 2°: lu-aduktra cl'n'll'i (1-au simtit clinii);
3°: aduked-te si acdmpdrl sdre (adu-ti aminte sa cumperi sare); 4°: aduked, carl pol (ghicef!e
daca poti). - V. dukescu, gr. ci3ouxw (Hris, 317).
ADUK:fRE, sf., pl. aduklrl,lntelegere, •comprehension; action de sentir, de devinert, Dal,
3 ; cu aduktrea (jocul cu ghicirea), PLit, 162.
ADUKfT, -td, pl. aduklf, -te, cu simt, •senti; raisonnable, judicieux, sagace; feet, Dal,
3; Nic, 53; PB, 510.
ADUKITOR, -todre, pl. adukit6rl, -todre, lntelegator, •sagace, sensible•, Dal, 3. V.
dikit6r.
ADUKITURA, sf., pl. adukiturl, pricepere, •sagacitet, Dal, 3.
ADUN (mi), vb. I (adundl, -nat, -ndre. -La indic. pre;&., persoana 1 ~~ 2 plurale:
a!luna'm 'i and'm, adundl 'i and/; Ia imperfect, Ia toate persoanele : adundm 'i andm etc. ;
-110-

Ia perfect: adundl ·~i andl. et!!. (Ia toate persoanele) ;· Ia participiu: adundl ~i ana~ Lla. infini-
tiv.: adu.nt;ire ~i andre. Atari sincopari apartin In general aromanei sudice -1· c.f. at.(uc)', . a!lu~~
etc., ,to. .(r)11masser; 2°. assembler; 3°. accompagner ;. 4°. renco)Jtrer, reuniJ;,; 5o, partit;;.j>~.
vendanger; 7°. mO.rir; 8°. recevoir, encaisser; go, (~e) recueillir; t0°. soupirer ;:. 11°. racco~cir;
t2°, .a valert, Dal,. 3; Nic, 53; Mih, 7; PScr, t88; Gra.m , 2.t5. .- t 0 ; ml'ne.val adund'm slran'ile
( IAlne vom strlnge, rufcle, b!lgajul); Andru~lu '~l-dund' lloari~l'i (Andru~ul ~i-a strins"cio:qecH)•
Pik 21&; adun Ia v61bu - v. volvu 2 ; /'l-and' .[d[Udz (i-a ,strins (cules) flori), PB, t8214; P.A;~t.
100 - y. cult!g.; 2° : f me(i nu ~lirl te si-adund (~i doar nu ~tiu de ce se string), PAnt, .24.1!.;
BNA, II, 118; .3° : cu lukll'i si-adund, ca nl~l val aurld (cu .Jupii .se asociaza, : c~ ei va uri~),
PLit, 533; PAnt, g; 4°: sd si-aduna cu sora (sa se lntllneasca cu sora), PB, 26010; .lu pa ·r¥,1
aduna'm : asldril? (unde ne vom intruni deseara ?) ; 5°: u-adundrd codda cl'nile cu cdtu~ea
(clnele ~i pisica au stri:l£-o coada, au plccat), PB, 6929 - v. coddt114° ; adund-u di-aila (~t~Crgq 7 o
de aci", fugi); si-u-adun tri Ia Vulodgd .(sa porn esc (sa plec) spre Vuloagii), · PenB, IV, t23;
Caraf, 40; 6°: ahlursi s' aduna auila. (lncepu sa culeaga struguri), PB, tg1s ;. dusird si-att:~J:I~
ayfn'ea (se dusera sa culeaga via); 7°: glrnuflu n'l-adund (buboiul lmi coace, face Pllroi). ~
8°: si ncdCe ccil'i, li-adund yumcirll' i (se cearta. caii,. iar lovilurile le lncaseaza ·(primesc) maga-
ri_i).; ptnd s' .nu li-adrln'l, mfnle nu va nvet (plna ce nu le vei lncasa palmele, nu te vei cuminti),
C!U'I\f, 6g; go : aduncif-vd IQ.inlea cu vol (adunati-va glndul cu voi, J:eculegeti-va); s' n'l~aqgn
ocisile cu mine (sa rna reculeg prin moarte, sa rna lini~tesc repauzat); t0° : bdgd' . ... si-~l ~~~"~
su(ljtlu (lncepu •.. sa-~i stt:tnga sufietul, sa suspine), PB, t8221 ; PAnt, tOO; s' plt'ngd .~i sd-~l
adrlnd srlflillu (sa pllnga ~i sa suspine), PB, 45024; di dor suflillu '~l-adund (suspina de por)
BN;A, p, .102.; lto: cu cin'll'i, llocira a omlul si-adrlnd (cu anii (treclnd anii), firul vietii se
scurtea;t;a) ;, t~o .: . u-avt;ci aduncitd trl,l d tu ful'fnd (toata m.tncarea o biigase In foale, .o lnghitiS:t!).
V. ·apreadrln ~i kirkint!c 20 • - . < lat. a dun are ,assembler".
ADU~.ARE, sf~, pl. actund'rl, ad,unare, ~action d'amasser; assemblee --;- v. sobor; xe,n,-
contre•, Dal, 3; Nic, 53; Gram, 2l5; PB, 5tl.
.ADUNAT, -td, pl. aduncif, -te •a.ssemble; serre; cueilli; mesure•, Dal, 3; Nic, 53; PS..
511; . PAnt, 383; om aduncil .(om calculat).
ADUNATOR, -tocire, pl. aduniliOrl, -tocire, adunator, cqui amasse; econome•, Dal, ·3 ..>
Mih, 7. - y, mcizil. .
ADUNATURA, sf., pl. adundturl, adunatura, •assemblage; rencontre; cueillette»,.
Dal, 3; Nic, 53; PB, 5tl. ·
ADUNA-V:fMTu; invar., · c~sca-gura, cmusard; gobe-mouches•, Dal, 4.
ADUNCOS, . -cocisil; pl. adunco~l, -cocise, adlnc(os),, ~profond•: edste aduncocisil cipa?
(apa e adtnca ?), Gram, 2t5~__ Y. adlncos2 •
ADURN':fRE, sf., .Pl. adurn'frl, adormire, •action de (s~)endormiro, Dal, 4.
ADURN'fT, -til, ·pl .. adurn'lf, -te cdormeur; p~esseuxt,Dal, 4. V . .adorinu.
ADUS, -sil, pl. adu~f. 7se; adus, •apporte; bossu, gobin v. gt'rbuv•, pal, 4; PAnt, 383·.;.
eciste adusd di pldtil'rl (e adusa (lncovoiata) de sp;1te).
ADUTEARE, sf., pl. aduft!rl, Da,l, 4; PB, 51J- v.:
ADUTIRE, sf., pl. adrlfirl, aducere, ~action d'appqrter; souvenirs•, Dal, 4; PB, 5lt;
adufirl amfnte (amintiri), PAnt, . 305. .
AArEAFORIT, -til, pl. a6yea(6rif, -te, inutil, .inutile•, Dal, 4; Nic, 11; GEl, g5.. :-<q
a8Lotcp6pl)'tOc; "·- "•
AArEAFUR, -rd, pl. a6yeci(url, -re, indiferent, <indifferenb, Nic, tO; GEl, g5, .,- . <
a8LcXcpopoc; ,.-".
AArEAFURfE, .sf., pl. a6yea(urll, indiferenta, •indifference•, Dal, 4; Nic, tO; GEl.
g4, :- < &8Lotcpop(ot .. - .; impassibilit~".
AM'EAFURISESCU -111- AERA.

AM'EAFURISESCU, vb. IV (adyea{urisfl, -sit, -sire), a fi indiferent, cHre indifferent.,


Dal, .4; Nic, 10; GEl, 95. - < &.3toopopw .. -".
AM'EAFURISfRE, sf., _pl. adyea{urisirl caction de rester indifferent., Dal, 4.
AM'EAFURISIT, -ta, pl. adyea{urislf, -te, inutil, •inutile; indifferent., Dal, 4; Nic, 11.
AM'ISESCU, vb. IV (adyisfl, -sit, -sire), a avea timp, cHre libre, avoir le loisirt, GEl,
95. ....., . < &.3e:uil;w ,avoir le temps".
AMC, -ca, pl. adifl, -fe, nedrept, •injustet, Nic, 11. Sinonim: ni-dreptu. - < ~Stxo~
,inique".
AMCA, adv., nedrept, tinjustementt, Mih, 6; GrS, VI, 383. V. adeca. - < ~3txot
,a tort".
A&IE, sf., pl. d!5if, permisiune, •permission., Nic, 11 ; PScr, 188; GEl, 95. Sino-
nime,:. izine, v6l' e. - < &8e:Lot , - ".
A&IK{E sf., adikll • iniquite &, Nic, 11; GEl, 95. V. apadikie hilitte, nidriptdle.
- < &.8txlot ,injustice".
AMKIPSESCU (mi), vb. IV (adikipsil, -sit, -sire), nedreptati, •faire torb, Mih,
7 : PScr, 188; GEl, 95. - < &.3txw , - ".
A&IKIPS{RE, sf., pl. adikipslrl, nedreptlitire, • action de faire injustice t, Mih, 7.
A&IKIPS{T -ta. pl. adikipsit, -te, nedreptatit, •prive d'equite•.
AMKISESCU vb. IV, Nic, 11- v. adikipsescu.
A&fMTU sn., pl. adfmturl, postav de llnli, cescot, buret, Dal, 4; Nic, 11 ; GE I,
95; fac adfmtu, fac viUndza (fac dimie, fac velinta), BNA, III, 76. V. dlmit. - < 3l!LL't'ov
,etoffe croisee" .
A&fNAT, -ta, pl. adlnat -te, slab, cfaible; debile t, Dal, 4; Nic, 11; GEl, 95. -
< &.3Uvot't'O~ ,faible".
A&fNATON, adv., imposibil, cimpossiblet &.3Uvot't'Ov , - ".
MINAM{E, sf., pl. adinamfl, slabiciune, cfaiblesse; debilite., Dal, 4 ; Nic, 11;
GEl 95. Sinonim: sclabedfa. - < &.3uvot!Llot,- ".
A&INATESCU, vb. IV (aoinafll, -tit, -fire), sllibi, cdebiliten, Dal, 4; Nic, 11-12;
GEl, 95. - < &.3uvot't'l~w ,affaiblir" .
A&INATfRE, sf., pl. adinafirl •action d'affaiblirt, Dal, 4.
A&INATfT, -ta, pl. adinaflf, -te, sllibit, caffaiblh, Dal, 4.
AMXESCU, vb. IV, - v. di:dscu ~i apr6klll 3°, l'eall 2°.
A&l)L, sn., pl. aMle, ccaillou spherique ou tout autre objet qui peut le remplacer
dans des jeux d'enfants•. In jocul cu ciil.ci pietricele- v. abel-, piatra mal rotunda ~i mai
mare e un aMI. In alt joe : acest aMI e rostogolit pe jos ; dacli atinge tinta fixatli, bunlioarli
o grlimadli de clteva nuci, atunci acest grup de nuci e ct~tigat de eel ce a rostogolit adU.lul.
V. PLit, 91 ; 101; 161. - < 3ou'Ao~ ,serviteur'"l (&.8ou'A1J~ ,faineant").
A&miFTU, -ta, pl. aMliffl, -te, lene~, •paresseuxt. Sinonim: timbel. - < &.8ou'Ae:u't'o~

ADZ, ADZA, ADzl, adv., 111:i, •aujourd'huh, Mih, 8; gloaca adz, gloaca ml'ne (joacli
a;li, joacli mline), PB, 430'; ca fedtile ~i nvedstile di adza (ca fetele ~i nevestele de a;li), PB,
34481, v. az ~i astndzt. - < lat. hac-die.
Anzi!\L\, sf. ~i adj., pl. adzlme, 111:ima, mon leve; sans levain; 111:yme•, Dal, 4;
pt'ne adztma (pine a;lima). - < ~~u!Lo~ ,sans levain", sau lat. azlmus ,-".
AERA, sf., flirli pl., aer, tair; brise; ether., Dai, 4; Nic, 12; GEl, 96; an,il'l cl'nta
lu aera (In va;lduh clntli tngeri), PAnt, 314. V. era. - < &.~pott; ,air; vent".
Af:ul -112-

AERI, adv., ieri, ~bier•, Dal, 4; Nic, 12; Mih, 8; PScr, 188; Gram, 215; PAnt, 383;
nivistlfi di aerl, di ai'!tiltarl (neviistute de ieri, de alaltaieri), PB, 12721 ; aerl setud, aillirtarl
sedrd (ieri searii, alaltil. seara). V. lerl. - La Saracaceani : •eri joma•, Hoeg, II, 90 (=In
aromllna: aerl prl'ndzu). - < lat. ad-berl.
AEST(U), -td, pl. ae~Jl ~i de~ti, aeste (cu gen.-dat. sg. ~i pl.: ai~tul, ai~tel; ai~IOr), acestt
cce, ce-ci>, Dal, 4; Nic, 12; Mih, 8; aest cap te-l gol di mlnte (acest cap ce-i gol de minte),
PAnt, 280; Bair, 122; aest-an vol s' nu di~cl'idel (in acest an voi sa nu infloriti), PLit, 934;
PAnt, 23; ai~tel {eald (acestei fete), PB, 8632 ; ai~lor dd'-ld n cap (il.stora da-le Ia cap); cu
lute aesti, el murl (cu toate aeestea, el a murit). V. alslu, asta, eslu. - < lat. lstus.
AEVEA, adv. - v. naevea, lavea.
AFAN, AFANDU, -nd, -ndd; pl. dfan'l, -ne ~i a{andzt, -nde, dispiirut, «disparu, invi-
sible•, Dal, 4; Nic, 103; GEl, 96. Sinonime: cdlpe, nividzut. - < &cpotvro<;; ,qui· a disparu".
AFAN(I)SESCU (mi), vb. IV (a{tln(i)sil, -sit, -sire), nimici, •aneantin, Nic, 103; Mih,
8; PScr, 188; Cod, 1241; GEl, 96. Sinouime : cdldslrdpsescu, prdptldescu, sulrupsescu. - <
&qultv!~w ,detwire".
AFAN(I)SfRE, sf., pl. a{tln(i)slrl, nimicire, •destructiom, Mih, 8.
AFilN(I)SfT, -ld, pl. a{dn(i}slJ, -te •detruib.
AFANIZliO, sm., pl. aftlnizmadz, distrugere, •aneantissemenb, Mih, 8.- < &cpotvtcrfL6<;;
,destruction".
AFANSESCU, -S1RE, -SiT, Dal, 4 - v. a{an(i)sescu, -sire, -sit.
AFA'R (nord), sn., pl. a{d're •bride•: un cal cu a{d'r (un cal cu friu), AI. 1903, 84.
- V. fl'rnu ~i ljeme.
AFCU, sm., pl.?, ma.zlire, •pois•, Nic, 286; GEl, 96. Sinonime: arucuUJu, madzlre.
- < ctq>XO<;; .,-".
AFENDI, sm., invar., tatii, •pere, papa; prHre- v. preflu•, Dal, 4; Nic, 104; Mih, 8;
Cod, 10821; GEl, 96; t;ine dzlfed mana, ore a(endi (bine .zicea mama, miii tatil.), PAnt, 83
- v. bdba, tdi(J.. - ln Pind, pina mai ieri, pentru o nora Uniira, oricare frate sau viir bun al
sotului ei, mare sau mic, era un a(endi ,maitre" ~i, deci, era respectat ca atare. - V. a(endu
ti afinclddz. - < &cptn7J<;; ,maitre; monsieur".
AFENDfL'E, sf., Dal, 4 - v. afindll'e.
AFENDU, sm., pl. afendzt, stapln, tata, preot, •1°. maitre; 2°. pere; 3°. pretre», Nic,
104; ~lib, 8; PScr, 188; CLitur, 123; W, II, 152; Lum, IV, 22; GEl, 96. - 1°: afendul
a yumarlul (stil.plnul mil.gBl"Ului); 2° : s' mt'cd mt-ta ~i afendu-lu (sa mil.nince mama-ta ~i
tat.ii-til.u), PLit, 880; ca n'l-am mama, n'l-am ~i-afendu (cil.ci lmi am mama, imi am ~i tata),
PLit, 872; lurmile a a{endu-sul (turmele tatalui sil.u), PB, 40110 - pentru -sul, v. -su2 ; 3° :
a{endul, la-1 lu ylne (preotul, iata-1 unde vine), BNA, III, 154; s' l'i spun'l a unul a{endu
(sii-i spui unui preot), Cod, 37 b26; Ia a{endul trddze ndreptu (trage direct Ia preotul), BNA,.
III, 136; vedz, afendu, dzi'Je C6sla (vc.zi, pil.rinte, .zice Costa), BNA, III, 138; 140. - V. a{endi
~i sinonimele ldld, pdrlnte.
AFERil\1, adv. ~i interj., aferim, •bravo>, Dill, 4; Nic, 104. Sinonimc: ci~colsun, bravu.
- < tc. arerlnl (26) .,-" .
:\FET (nord), vb. I, fata, ~mcttre bas, agneler, v~ler; comprendre•," Nic, 104; Mih, 8 ;.
e, olle n'l-a{itdrd? (e, mi-au fatat oile'l), PAnt, 178; BNA, III, 112; lodrd lute ca si-a{edlU
(lnccpura toate ca sa fete), PAnt, 202; BNA, V, 30 ; lipsui s' I' a{eaM mlnlea (trebuia sa te
taie capul), GrB, 96; 110 - v. tal'lu 4°. - V . fet 2 •
AFHION, sm.; AFHIONE, sf., fiira pl., opiu, Dal, 4; Mih, 8 - v. afi6n, a{ione
~i sinonimul a~i~ri.
-113- AH.U

AFIERUi\IA, sf., pl. a(ierume, sacrificiu, •sacrifice•, Nic, 104; GEl, 96. Sinonim :
curbcine 2°. - < <i!pu!p(.o)(J.ot ,offrande".
AFIERUSESCU, vb. IV (a(ierusll, -sit, -sire), jertfi, •offrir; sacrifier., Nic, 104; GEl,
96. - < <ilptep(i) ,vouer".
AFINDADZ, sm. pl. (sg. rare AFINDA'- cf. ~if. AFINDOAN'E ,dame", corespun-
.,;atoare gr. <i!pMpot, Pernot, 8, eseigneurs, richest, Cod, 96 b13• 2•. V. a(indi. - < ci!pevm8e<;
,maltres".
AFINDICO, sm. pl. a(indiccidz, stlipln, •maitre•, RP, 4, 6; PenB, IV, 123; GEl, 96;
11ln'e a(indicolu (a venit stliplnul); s' bdnedz, a(indico (sli traie~ti, staplne), PenB, IV, 123;
Caraf, 39. - < <i!pev-rtx6c; .. -".
AFINDfL'E, sf., pl. a(indll'l, domnia-ta etc., •(ta, sa, votre, leur) seigneurie•, Mih, 9; GEl,
96; un om ca a(indll'ea-1 (un om ca domnia-ta), Bat, 25; band Ia a(indil'ea-1 (drept condoleanfe :
viati'i Ia d-ta = sa traie~ti d-ta), PAnt, 178; BNA, III, 112. v. a(endil'e. - < ci!ptv-rr.ci. (aou)
,vous".
AFINGA, sf., pl. a(lndze, afina, tbaie de l'airelle•, Mur, I, 19. - < ?
AFINC)E, sf., pl. a(im;e, Dal, 4; DR, VII, 103- v. a(inga.
AFINGE, sf., bat, cbatonneb, PLit, 147 - v. (inge:
AFION, sm., fara pl., opiu, •opium•, Lum, V, 12. - Cf. ~i alb. a(jon ,oppio". - <
tc. aflon (26) .. -".
AFIONE, sf., flira pl. - v. a(hlone - , Nic, 105; cedi di capite di a(ione (ceai din
capatlni de opium), Cal. 1911, 80. - < ci!pLOVL , -" .
AFIRESCU (mi), vb. IV (a(irll, -rll, -rlre), feri, •garder, (se) mettre en garde•, Dal, 4;
Nic, 104; :Mih, 9; lute s' a(ireci ... ca di per di lup (toate se fereau ... ca de par de lup),
PB, 33312 ; dip nu ti-a(irecil (nu te fereai de fel), PAnt, 32. V. am(iriscu ~i sinonimul avt!gl'lu.
- < lat. *uuferlre (GrS, III, 425).
AFIIlfRE, sf., pl. a(irirl, ferire, t(sauve)garde; vigilence•, Dal, 4; Nic, 104; 1\Iih, 9.
V. a(iritd.
AFIRISESCU, vb. IV (a(irisll, -sit, -sire), reduce, tdeduire; rabattre; defalquer; avoir
peur, avoir froid•, GEl, 96; nas ... guv6jdi a(iriseci~le (dlnsul ... pierde gavoa.zde, tremura de
frici\), Lum, II, 309; BNA, III, 126. V. (irisescu. - < ci!pottp(i) ,oter, deduire".
AFIR{T, -tu, pl. a(irif, -te •(sauve)garde; preserve, abrite•, Dal, 5; Nic, 104; 1\lih, 9;
PAnt, 383.
AFIR{TA, sf., fara pl., p;u:a, •garde; mefiance•, Dal, 5; PB, 511; PAnt, 383; a(irita
ecisti bUnd (p;u:a e buml). V. (irita, precum ~i ahlurhita etc.
AF{SIC, -cii, (cuvlnt fiira circulatie), rau, •antinaturel, mechanh, Nic, 106; GEl, 96.
V. a(i~cu. - < ci!puatxoc; ,monstrueux".
AF{~CU, -cii, pl. a(i~fl, -~fe, ri\u, unechant, perfide•, 1\Iur, I, 19 - v . a(isic.
AFITARE, sf., Nic, 104 - v. (ilcire, a(it.
AFLAM, sf., pl. a(ld'dz, carticica, •brochure», GEl, 96; 144. V. (iltioa. - < 9 u:A/,ci8ot , - " .
AFLARE, sf., pl. a(lii'rl, aflare, •action de trouver; decouverte•, Dal, 5; Nic, 105;
Mih, 9; ma tr' a(lcire nu lu-a(ld'm (dar de aflat nu l-am aflat), PAnt, 115.
AFLAT, -ttl, pl. a(ldf, -te, aflat, d 0 • trouve; 2°. eveille d'esprih, Dal, 5; Nic, 105;
Mih, 9. - 1°: nts eciste a(/ cit (el e glisit pe drumuri, e fara capatli), PB, 3613°; 2°: om a(/ cit,
ma (a'rd cdsmete (om de~tept, dar farli noroc), PB, 454 8 - v. di~teptu 2 •
AFLATOR, -tocire, pl. a(ldt6rl, -todre, aflator, •qui trouvc•, Dal, 5; Nic, 105.
AFLU (mi}, vb. I (a(lcil, -lcil, -ldre), afla etc., d 0 • trouver; decouvrir; 2°. apprendre;
3°. rencontrer; 4°. convenir; 5°. naltre; 6°. maudire•, Dal, 5; Nic, 105 ; Mih, 9; PScr, 188;
Gram, 215. - 1°: di-aiici pl'na n cuprie nu ci(l'i un ca el (de aci pina Ia gri\mada de gunoi

*-e. &31 - Tache P a p a h a g I, Dic~onarul dialectulul arom4n


AFOARA -114- AFUM.

nu afli unnl ca el), PAnt, 10; mi due si-d(lu cdl'i (rna due sa gasesc caii); tut u-a(ldrtl cu
cdle stl s' muld (toti au gasit-o cu cale sa se mute), PB, gqu; 2° : a(ltl'm ctl ti l'irtdrtl (aflaram
ca te-au iertat) - v. nveful go; go : si-drl a(ldld pri cdle (s-au lntllnit pe drum); 4° : nu cd-
dzlim ( = a(ltl'm) tu elite (nu am c~ut de acord) - v. sin(unipsescu; S0 : tine ti-a(la~l ldrna
(tu te-ai nasc1,1t iarna) - v. amintu 2°, (ac 21°, ndscu; 6°: di Ia Dumnidztl' si-u a(ltl (de Ia
Dumnezeu sa .o gaseasca pedeapsa) - blestem comun, ca formulare, ~~ altor limbi (cf., bunli.-
oara: gr. ,&.7to -rov 0£ov vdt oro £up7J~"; alb. t' a gje~; nga Perendia; tc. ,alahdan
bulsun" etc. - toate formate cu notiunea a(lu ~i avlnd sensul de ,que Dieu te punisse").
V. ugrddisescu. - < lat. afflare ,souffler vers".
AFOARA, adv., afara, t(de)hors•, Dal, S; Nic, 10S; Mih, 9; PScr, 188; Gram, 21S;
PB, S11; alfl cuscri ~ed a(oartl (alti cuscri stau afara), PAnt, gog; BNA, I, 1g2; nu aved
altu a(odrtl di nls (nu avea pe altcineva afara de dlnsul), PB, 6234. - Alte sensuri curente :
d~. dans Ies montagnes; des montagnes; 2°. foirer.. 1° : om' criscut tu bumbacurl nu poate
s'.(dcil a(odrtl (un om crescut ln pamli.tufuri (ln moliciune) nu poate sa traiasca In codri), PGr,
28; easte om di a(odrtl (e om de codri, de munti; e pastor .; e brigand); 2° : mi scodte a(odrd
(am diaree) - v. cu(urescu, scot 1S0 • V. iw(odrtl, ahOrea. - < lat. ad-forns
AFONDUT, -ttl, pl. a(6nduf, -te; fii.ra fund, •sans fond; tres profond; insondable•, Dal,
5. - < it. affondo ,profondo" (prin filiera greacli.).
AFRANGA, sf., Dal, S; Mih, 9 - v. (rdngd.
AFRAT1, sm., fii.ra pl., ~oricioaica, caclde arsenieux•, Dal, S; Mih, 9; GEl, 96; va-n'l
l'edrl un dular a(rdt {lmi voi cumpara ~oricioaica de un duldr), PLit, 86S.' - < ?
AFRAT 2 , -ld, pl. a(raf, -te, proaspat, tleger, frais et mou•, tot ce e uecens decerptus•
(Passow, 60g) : pl'ne a(rattl; florl a{rdte; ki{tedz a{raf (pline moale; flori proaspete; chlftele
proaspete). - <tirppiho~ ,Ieger comme Ia mousse".
AFREATA, sf., pl. afref, turta, • galette azyme cuite au four ou, ordinairement, dans
des cendres chaudes•, Jb, XII, 101. Sinonime : culdc, turttl. Pentru -edftl, v. gtlrnedftl, sicdredfd
etc. - < lat. afrlcla ,espece de gdteau sacre".
AFTARE, adj., pl. a(ttl'rl (~i a{tar, CFr, 182; 200), atare, Dal, S ~i 8; Mih, 9; Jb, XVI,
20g (Tirana); fe a(tdre bdnd? (Ia ce bun atare viata ?), CosP, 65. Forma nordica. - V. ahtdre
~i, pentru -(-, Uihtdrtl.
AFUG (nord), vb. IV, Gram, 216 - v. (ug.
AFULESCU, vb. IV (a(ulil, -lit, -lire), a cl~tiga tot, tgagner (aux jeux d'osselcts, aux
cartes ou au tout autre jeu); faire faillite•, Dal, S; Nic, 10S; ld-l'l a(ull~l tut vd~cl'eddzl'i (le
i-ai cl~tigat toti ar~icii); afulea-l di paradz (ruineaza-1 de bani). V. fu(utescu. - <: (odie.
AFULfRE, sf., pl. a(ullrl •action de gagner, de faire banqueroute, d'appauvrin, Dal, S.
AFULfT, -ttl, pl. afullf, -te, ruinat Ia joe, cqui a perdu tout (aux cartes etc.); faillit;
bagat In foale, mufluzit, Dal, S; Nic, 10S.
AFUM (mi}, vb. I (afumdl, -mdt, ~mare), afuma etc., •1°. fumer; 2°. exposer a l'action
de Ia fumee; go. dorer; 4°. degager de Ia fumee; S0 • fuir, decamper; 6°. filouter, chiper;
7°. succeder; 8°. griser; 9°. reprimander•, Dal, S; Nic, 1ps; Mih, 9. 1°: toattl 6da n'l-afumlim.;
cu flimlu di lJimn'edmtl (toata camera o afumam cu fumul de tamlie), PAnt, 27g; Bair, 110;
mul'edrea ardrltl edste ca cdsa fe afdmtl (femeia rea e ca casa care scoate fum), PLit, S60; .
2°: ctllddrea si-a(umtl' (cllldarea s-a afumat); go : afumtl'm verlle Ia hrisic (poleim cerceii Ia
argintar); 4°: cum ugedclu a n6stru afdmtl (cum fumega hornul (ogeacul) nostru), Bair, 88;
S0 · : u-afumtl' di-acl6 (o tuli de acolo, a fugit), PB, 10812 ; arapi aloatlu dit ctlpistedri ~i-u­
aflimtl di-acl6 (rape~te aluatul din capistere ~i o tule~te de acolo), ibid.; 6° : a(uma~l 'ntl odle
(ai furat o oaie); 7° : nu aldstl hil'lrl ... s' l'i-a(dmtl ugeaclu (nu lasa fiu ... sa-i fumege
AFUliARE ~115- AFURN'ISESCU

hornul, ·sli-1 mo~teneasca), PB, ' 20518; 8°: v' afumtil Ia num/4 (v-atf lmblitat Ia nunta- v.
aiiar 3°); 9q : va t' a(um nd ~rlle (lti voi turti nasul; · te voi face cu ou ~i cu otet). - < lat.
affulnare (CODE, 679).
· ·AFUMARE, sf., pl. afumd'rl, afumare; • action de fumer etc. •, Dal, .5; Nic, 105; Mih,
9; PLit, 96 (afumtirea •jeu d'enfants•); PLit, 242 (•l'afumtirea sert contre le mauvais :Oei1,
contrc Ia ,jettatura").
AFUMAT, -ld, pl. afumdf, -te, afumat, • fume; dore; filoutc, chipe; afflige; ivre•, Dal,
5; .Nic, .105 ;. Mih, 9; PAnt, 383; PLit., 1017; 886; afumtile cu amtilamd (poleite j:U aur),
PB., .4 2627 ;;.fetild, Je n'l-e*ll afumdtd? (fatli, de ce lmi e~ti lntristatli ?), PI.,it, 887.
AFUMATURA, sf., pl. afum411lrl, poleire, cdorure•, Dal, 5.
AFUMITOS, -todsd, pl. afumitU*l, -todse, lnfometat, caffamet : lu ti vidzllm nol afumittJs
*d_,·aglun? (unde te vli;zurlim noi lnfometat ~i flamlnd ?), Cod, 1217• V. fumelos.
AFUNDA, adv., Mih, 10. - v. ahandd. - < fundu. .
AFUNDEDZiJ, vb. I, Mih, 10 - v .. afundu 1 •
AFUNDOS, -dotisd, pl. afundo*l, -dodse, adlnc, •profond•, Mih, 10. - V. ahtndos ~i:
AFUNDU 1 (mi), vb. I (afunddl, -ddt, -dare), lnfunda, •enfoncer, plongen, Mih, 10;
P~n.t, 384; ( li-afundu tu arl'u (saute. cufund lnrlu), PB, 6425• V. fundust!scu 1 , vuft!scu. - <
lat. affuudare ,verser, repandre sur".
AFUNDU 2 , adv., adlnc, •profondemenb, PAnt, 383; tine sdpa-llucrul afundu (tu sapa-o
(cercetea;za-o) chestiunea adinc), Fl, II, 5, 2.
AFUNDUCOS, -codscl, pl. afunduco*l, -c~dse, adlnc, •profond•, Nic, 106. V. afund6s,
adlncosi. . ·· . ' ·
AFUNDUSESCU (mi), vb. IV (afundu$il, -sit, -sire), Mih, 10. - v. afundu 1, ·ahtndusescu,
hdndcicust!scu.
AFUR 1 (nord), sm., pl. afllrl ~i AFUR 1, -rei, pl. afurl, -re, fur, hot, cvoleur, brigand•,
Nic, 106; s' fete protu afuru tru munte (se facu brigand-~ef Ia munte), Cod, 282' . V. fur 1•
AFUR 2 (mi), vb. I (nord)- v. fur 2 - , Nic, 106; Mih, 10; si nglurci *a si afurci
(sa .Injure ~i sa fure), Cod, 15 bl.
AFURARE, sf., pl. afurd'rl, Nic, 106; Mih, 10; pri Ia curvdril'e, pri Ia afurdre (pe Ia
C\lrvarie, pe Ia furt), Cod, 2822 - v. furtire.
AFURAT, -tel, Nic, 106; Mih, 10; lucre afurdte (lucruri !urate), Cod, 2223 - v. (ural.
AFURISESCU (mi), vb. IV (afurisil, -sit, -sire), afurisi, cexcommunier; anathematisei:•,
Dal; 5; Nic, 106; Mih, 10; GEl, 96. V. ccildryisescu. - < &.cpoplt:w ,excommunier".
AFURIS{RE, sf., pl. a(ilrisirl, afurisenie, •excommunication; anatheme•, Dal, 5; Nic,
106; Mih, 10; GEl, 96.
AFURIS{T, -ld, pl. afurislf, -te, afurisit, •excommunie; anathematise; abominable•,
Dal, 5; Nic, 106; Mih, 10; GEl, 96.
AFUftf~ALUI, adv., pe furi~, durtivement, en secreb : a pri afuri*alul va s' nci yind
motirtea (a pe furi~ ne va veni moartea), Cod, 25 bl5; vln'i pri afurl*alul (veni pe furi~), PB~
1l52 • Sinonim : ascumtt*alul. V. furl*alul.
AFURIZMO(iJ), sm., pl. afurizmddz, anatema, •excommunication; anatheme - · v;·
afurislre•, Dal, 5; Nic, 106; Mih, 10; GEl, 96. - < cicpop~.atL6t;. ·, -",
AFURN'fE, (nord), sf., PScr, 188; GEl; 96 - v. furn'le.
AFURN'ISESCU (mi), vb. IV (afurn'isll, -sit, -sire), irita. cirritero: ntirea s' afurn'ised*le
(riarea se irita), Lum, V, 113; AI, 1903, 22; ocl'il'l s' afurn:'ist!sc (ochii se iritli), AI. 1903>
23; aisle cuprll afuin'ist!sc kedlea (aceste gunoaie irita pielea), AI. '1903, 24. - < cicpop!Ll~(J)
,;envenimer; irriter".
A GALE -116- AGRU

AGALE, AGALEA, adv., agale, monchalammenh, GEl, 97; va si stridzl dip agdlea
(vel striga foarte lncet), PB, 10611 ; agdlea, galea ( < agdlea-agdlea) agttunsird (lncet, lnt:et
au ajuns), PB, 8917; agdlea, agdlea, o lal frdte! (domol, domol, o mill frate 1), PAnt, 40. V.
agdlescu, aydlea, gdlea, paydlea ~~ sinonimele andrga, cltean'lor, cttelln, lavd~. - < clyci:A~ct
,lentement".
AGALMA, sf., Lum, I, 149 - v. dyalmd.
AGA', sm., Mih, 10; PB, 512 - v. aycl'.
AGALESCU, vb. IV ( agdlll, -lit, -ltre), lncetini, d 0 • agir, marcher lentement; 2°. atten-
dret, GEl, 97. - 1°: pri cdle cdrvdn'lle agdlescu (pe drum caravanele lncetineaza mersul), LP,
121 ; agcilil si tredfim trdplu (lncetiniti sa trecem paraul), PLit, 12; 2°: agdliJ si u ntribd'm
(a~teptati sa o lntrebilm), PLit, 916. V. agdlisescu. - < agdle.
AGALISESCU, vb. IV (agdlisil, -sit, -sire), potoli, tcesser; se tranquilliser•: tu me#l'i
din coddd agdlisi puJl'n (in lunile din urma se potoli pufin), PAnt, 226. V. ~~ agdl'isesu.- Ca ~~
agdlescu, e un derivat din agdle, dar sub influenta morfologica verbala greceasca. Cf. ~~ gr.
popular clya:),.l~(J) ,-".
AGALIStr, -td, pl. agdlislf, -te, lini~tit, •apaise•, GEl, 37; foclu drde-agdlisit (focul arde
lini~tit), BNA, I, 84; ltunea durn'ed agdlisitd (lumea dormea lini~tita), PenB, IV, 111. Sino-
nim : isihdsit.
AGAL'ISESCU, vb. IV (agdl'isil, -sit, -sire), epuiza, •(s')epuisert, GEl, 115; agdl'isi di
plt'ngu (se istovi de pllns), PB, 19211. - V. agdlisescu, aydl'isescu, liyusescu.
AGAREA(JA, sf., pl. agdrel, CFr, 155- v. ydredlld.
AGAR~ARE, sf., pl. agdr~erl, uitare, •oublh : edsti ldrba di-agdr~dre (este iarba ~itilrii),
PLit, 932; PAnt, 34- v. ldrbd 2°. - V. agdr~ire.
AGAR~ESCU (mi), vb. IV~~ I (agdr~il, -~it, -~ire ~i -~dre}, uita, tl0 • oublier- v. dltu,
xihdsescu; 2°. (s')endormir - v. adormu•, Dal, 5; Nic, 6; Mih, 10; PScr, 188; CEl, 53. - 1° :
afel nivedsta si-~l agdr~edscd (acela sa-~i uite nevasta), PB, 511; agdr~il s' vd spun (uitai sa va
spun) ; 2° : nu apucd s' agdr~edscd t;fni, t;ini (nu apuca sa adoarma bine, bine), PB, 4981 ;
agdr~ea puJt'n (adormea pupn), PAnt, 224; nivedsta s' agar~{ ~· durn'i (nevasta adormi ~i
dormi), BNA, V, 116. - < vsl. greslti ,aberrare".
AGAR~fRE, sf., pl. agdr~irl, uitare, •oubli; action de s'endormir• : ldcrulu aestu nu va
agdr~ire (lucrul acesta nu trebuie uitat) ; tu agdr~{rea Je fedfe (In adormirea In care c~u), PLit,
763; PAnt, 86. V. apu-gdr~ire.
AGAR~{T, -td, pl. agar~il, -te, uitat; uituc, •oublie; oublieux; endormi•, Dal, 5; Nic,
6; Mih, 11 ; Fl, II, 6, 5; ca agdr~it Je n'l-hiu (ca uituc ce-mi slnt), PB, 1031ll.
AGAR~I'i'OR, -todre, pl. agdr~itorl, -todre, care uita, •oublieuxt, Dal, 5; Nic, 6.
AGDA', sm., fara pl. •onguent- v. kirece•, PEtim, 9. Acest unguent se aplica de
turcoaiee sau armence pe fata lor ca sa le pice sau sa-~i smulga firele de barba sau de mus-
tata. Se folose~te ~~ ca pomada (cf. DuMont, III, 271; BTur, 271 - 272; Hecq, 295). - < tc.
agbda (23) ,toute espece de douceur faite en sucre fondu, en sirop concentre, en carmel etc.''.
AGON'EA (G6pe~l ~i Muluvf~te), adv., curlnd, PAnt, 384- v. agdn'ea, ayonea, ant;iii,
curundu, gon'ea.
AGRA~ESCU, -~{BE, -~{T-v. agdr~escu, -~ire, -~it.
AGRflliE, sf., PAnt, 384 - v. ayrime, fiara. _
AGR OMIN (nord), sn., pl. agromine, mar p¥furet, • ponime sauvage •; tnsurdrea edste
ca agrominile (lnsuratul e ca merele padurete), Cal. 1912,48. V. ayrombal. - <clypt6(L7)AOV " -".
AGRU, sn., pl. dgre, tarina, •champ laboure•, Dal, 6; Nic, 7; Mih, 14; PScr, 188;
PB, 552 ; 11611; boll'i ... fac dgru (boil _... ara), PLit, 30; di n'l-si dusird olle tu-dgru (de mi
.AGUDEARE -117- AGZUTOS

~e duseri oile in holdi), PLit, 840; PAnt, 362; ccinda l'l-mtcdrd dgrulu plill'i (parei pisirile
i-au mtneat ogorul tntr'atll e de amdrtt, parci i s-au lnecat corll.biile), PB, 697, V. dgur. -
.Cf. t dr. ,semanarrt agre", HPs, 306; CPsal, II, 232; cf. ~i HEM, 531: dgru. - <lat. ager,
.agrum ,champ".
AGUDEARE, sf., PB, 512 - v. agudire ~i :
AGUDESCU (mi), vb. IV ~i II (agudil, -dit, -dire ~i -detire), lovi etc., tl0 • attein~re,
lrapper; 2°, porter juste; 3°. blesser; 4°. gagner; 5°. voler; 6°. advenir; 7°. adapter; 8°. jouer
d'un instrumento, Dal, 6; Nic, 6; Mih, 14; CEI, 53. - e: carl s' lu-aguded ninga lind (dacil.
I~ar fi lovit cu Inca o Ioviturll.), PB, 159 11 ; lu-agudi~l cu cirliglu (1-ai lovit cu cata) ; 2° : prindi
.3i agudim tu semnu (trebuie sa nimerim Ia tintll.); 3°: ell ti-agudil?! (eu te-am .rll.nit? !), PAnt,
:230- v. ldvuescu; 4°: tra si-agudimrl amiraril'ea din ferrl (ca sa cl~tigll.m lmpll.rll.tia din cer),
Cod, 5717 ; nu puled s' agudedsca vt'ra pinddra (nu putea sa cl~tige nici o (vreo) para), PB,
.8514; 5°: un picurdr agudi tu mlinte 'nd odle (un pastor furl!. Ia munte o oaie), AI. 1901-
1902, 124- v. Clun 3° etc.; di lu lu-agudi~l ahtdre cal? (de unde 1-ai procurat un atare cal?),
PAnt, 344; ·~r-u-drl tu minte s' nd l'l-agudedsca luccinifll'i (~i-au pus-o In glnd ca si ni-i ~ter­
peleascll. clrnatii), PB, so•s - v. llmflu 3°; mliltu l'l-aguded ml'na (mult li Iovea mlna = avea
mtna prea Iungii, fura de stingea), PB, 3081& - v. secl 1°.; 6°: mi-agudil acl6 (se lntlmpla
sa fiu acolo), Mih, 14 - v. tihisescu; 7°: s' li agudedsca tu sdre (sa le potriveascll. Ia sare),
PB, 18018; PAnt, 96; go: ~til si-aguiie~ti fluldra? (~tii sa clnti din fluier?)- v. bat 5°. V.
ngudescu ~i sinonimulluvescu. - Cf. ~i alb. godls ,battere, ... " - <vsl. godltl ,gratum esse".
AGUDlllE, sf., pl. agudlrl, Iovire, taction de frapper etc. - v. agudescm, Dal, 6;
Nic, 6. V. agudedre (~i apu-gudescu).
AGUDfT, -ta, pl. agudif, -te, lovit, <frappe; attaque; toque etc.•, Dal, 6; Nic, 6; Mih,
14; lilvuit ~i agudit (rll.nit ~i ucis), PAnt, 24; agudit ca di sflilgu (Iovit ca de fulger = foarte
uimit), PB, 252• ; edste agudit (e Iovit cu leuca, e ticnit).
AGUDITURA, sf., pl. agudilllrl, Ioviturll., •coup•, Fl, II, 3, 6. - V. goddd ~i alb. e
godituri! ,colpCI".
AGULA ?, sf.: a~tedrna-ld andltu, pri aguld (a~terne-le sus, In turn), Lum, V, 11-12,
27 - v. aculd, culU.
AGUNESCU, vb. IV (agunil, -nit, -nfre), ,goni, .e. tchasser, eloigner; 2°. hiltert, Dal, 7;
Nic, 7; PScr, 188. - 1°: s' lu-agunedsca fillorlu di acdsa (sa-l goneasca pe copil de acasll.),
PB; 30013; 2°: agunil di un lal yedtru (goniti (dati fuga) dupa un dorit medic), Jb, XIII,
.82. V. ayunescu, asyunescu ~i sinonimul xinumsescu. - < vsl. gonltl ,pellere".
AGUNOS ,sctrba, desgust" - v. aynos, gunos.
AGUN'EA, adv., Mih, 15; s' alflunga ma agun'ea (sa ajunga mai curlnd), PB, 41887 ;
cum fuzed nds agun'ea (cum (lntructt) el fugea repede), PB, 41887 (Gope~l) - v. agon'ea.
AGUR, sn., pl. dgdre ( < dgtre < dgure), tarin~ •champ Iaboure•, Mih, 15; PScr,
188. Articulat : dguru < dgurlu. - pdplu li ~ti dgdrlle cdma t;fne dict't mine (bunicul le ~tie
~arinile mai bine declt mine), Lum, II, 282. - V. dgru.
AGURLftJ, -ie- v. ayurllrl, de bun augur.
A gust u, sm., Nic, 7; CFr, 192 - v. Avyustu.
AGZOTE, sf.; .flira pl., praf de pu~cll., fortll., •poudre a canon - v. bdrlite; force - v.
putedre•, Dai, 6; Mih, t5; PLit, 173; nu dre agzote (nu are putere), PGr, 7. - V. avzote, precum
~i gr. ciyL~6·n, ci~L~6·n ~~ alb. agezot ,polvere del focone". - < tc. aghyz .otl ,(25 ~i 172)
,cornet d'amorce".
AGZUTOS, -lodsd, pl. agzuto~l, -toase, focos, dougueux•: am 'nd nveasta agzutodsd, fate
·edsa lun'inodsa - Iuminarea (am o nevastll. focoasll., face casa Iuminoasll. - lumtnweu), PLit,
383. - < agzote.
--118-

A9EME, sf., PAnt, 384 - v. ~;eme ~i sinonimul (li.'rnu.


A-«;iNEAL·U I, adv. •tout-a-fait, tout de bon.: dukl nts di-a-~;lnealut (a tn~eles dlnsll1
de-a binelea), PB, 29116, - < ~;lne.
Ac;fO, -le, pl. a~;ll, ager, cvif, agile•, Mih, 11. V. aylit.
ArALE(A), adv. dentemenb, Nic, 3- v. agcile, ancirya, cli.tilln, paycilea. - < &yrf-

ArALtT, adv., lncet, dentemenh, Dal, 6. Circuli ~i ArALtTA.- < &yoc:Ahaoc .. ""!""!
ArALMA, sf., pl. ciydln'i, statuie, cstatue•, Dal, 6; Nic, 4. V. cigalmd. - < l!yoc-
A.J.LIX ,,.;.".
Ar ALNIC, -cd, pl. aycilniJl, -Je, lncet, lini~tit, coisif, tranquillet, Kats, I, 68. Sinoni;m:
yealid~cu. - -V. ayiile.
ArAMtE, sf., pl. ayamll, burlicie, ecelibah, Nic, 4. - < &yot!J.(ot .. -".
Ar APE, sf., (pl. ayd'kf), iubire, •amour., Nic, 4; PLit, 912; GEl, 115. Sinonime ·:
sivdd', vrecire. -"-- < &yi%,;1) .. -".
Ar.A:, sm., pl. aycidz, agi, caga; soldat ou officier turct. V. -agd'; - < tc. agha (22)
,seigneur. . . " .
ArAKIPSESCU (mi), vb. ·IV (aydkipsll, -sit, -sire), iubi, Dal, 6; PLit~ 910- v. ayd-
ipsescu ~i sinonimul ald~;escu.
ArALISESCU, Al'AL'ISESCU, vb. IV, istovi, cpleurer a s'evanouirt, Dal, 6; Nic, 4_
V. agdl'isescu. - < liyusescu.
ArAL'IStRE, s·f., pl. aydl'islrl,- istovire, eevanouissemenh, Dal, 6; Nic, 4.
ArAL'IStT, -td, pl. aydl'islJ, -te, istovit, eevanouh, Dal, 6; Nic, 4. --' V. agdlislt ~i
li yi:islt. .
· · ArAP(I)SESCU (mi), vb. IV (aydp~i)sll, -sit, -sire), iubi, c(s')aimer•, Nic; 4; GEl, 115~
V. aydkisescu ~i sinonimele vilisescu,. voi2 2'. - < &yoc,;c'ii .. -".
· ArAPITCOAN'E; adj., pl. aydpitcocin'e, ibovnici, eamantet. Sinonim: morozd. - <
riyot,;l)TtK ij .. -".
: · ArEA, adv., abia:, •a peine• : cu di-ayeci (de abia), AI. 1903, 46 - v. adiyle. E orto-
grafiat ~i aylci, PB, 513. V. ayla, aylu.
ArEASPE,- sf., pl. ayeski ~i aye~ti: cum (udze musca dit aye~tl (cum fuge musca dintre
viespi), BNA, II, 30- v . yecispe.
ArEAZMA, sf., firi pl., izmi, •menthe•, Mih, 11. - V. yedzmli. ~i:
ArEAZMO, sm., pl. ayeazmddz, agheazmi, ceau benite•, Dal, 6; Nic, 5; Mih, 11·;;
GEl, 116. - < riytotl:!J.6c; ~-".
ArEAZMU, sm., pl. ayeazmcidz, izmi, · cmenthet, Dal, 6; Nic, 5; GEl, 116. - Prin
etimologie populari (cf. ~i 3u6atJ.oc;. yuootJ.oc;. Passow, ·pp. 454, 455}: 'i)BUoatJ.oc; .. -".
ArtA, adv., ca peine• : cu di-ayla pot si' s' vecidd .(cu greu (abia) pot si se vadi), PB,.
20737; PAnt, 95. - V. yle ~i di-ayle.
A y 1 a-T r 1 a o a, sf., sflnta Treime, CLitur, 123 - v. Trici&l.
ACIAVtMA, sf., pl. aylavlml, Mih, 11 - v .. ayludlmd.
ACtE, sf., firi pl., toi, •milieu, plein, forb: pt'nd s' trecicd ayla a cdlociril'el (ptna
si · treaca toiul cildurii), PB, 117'; earci tu ayla a cdlociril'el (era In toiul cildurii), CalGrB,
70 L.. yie ~i mburitd. - < (3Eoc ,force".
. ACIMLt'O, -lie, pl. ayimlll, vizibil, cvisible, evidenb, PhOr, II, 453 (tc. aian (865) ,evi-
dent, manifeste"; va si s' (cicd ~tlnUsle ayimlll (nelegiuirile vor deveni evidente), Cod, 27~•.
- CAr, 108 transcrie : ~d niesle a lnimili- (~i intentiunile inimii). - <::: ?
· ArtMTU, -td, pl. aylmJt, -te, sfintit, •saint; sacre•, GEl, 116; aylmltl'l a(endzt (sfin~i~ii
parin~i-preo~i), Cod, 1178.- ciylit + st'mtu1 •
-119-

AI1N'E, sf., pl. ayln'l, vie, d 0 • vigne; 2°. flagrant delib, Dal, 6; Mih, 59. - 1°:
Il(tul tu-ayln'e (tiganul In vie), BNA, III, 86; s' nu-l'l si-arucd tu-ayln'e (sll. nu i se bage
tn vie), PB, 36727 ; 2° : lu-acd/drd tu-ayln'e (1-au prins tn vie = 1-au prins asupra faptului)
V. yln'e ~~ ayltd. - < lat. vlnea ,vigne".
AriSESCU, vb. IV (ayisll, -sit, -sire), sfinti, tsacrer, sanctifier•, Dal, 6; Nic, 5; PScr,
l95; PB, 546; GEl, 116; s' dufe 6mlu si-ayisetiscd (se duce omul sll. se sfinteascll.), BNA, '
III, 96; s' ayiseascd afel te scotise-auila (sll. devie sflnt eel ce a scos (a fll.cut) strugurele),
Bat, 2. V. aylusescu1 ~i sinonimul stntisescu. - < «yLii~w .. -".
AOSfRE, sf., pl. ayislrl, sfintire, «action de sanctifier•, Dal, 6 ; Nic, 5;
AriSfr 1, -td, pl. ayislt, -te, sfintit, tsacre, sanctifit\•, Dal, 6; PScr, 196; PB, 546;
ayisltile-a lor mtn'l (sfintitele lor mtini), BNA, II, 72; trel cdlugdrl ayislf (trei cll.lugll.ri bleste-
inap),. BNA, III, 146.
AriSfT 2 , -td, pl. ayislf, -te, grll.bit, «hAte, presse•: aht't ayisit ercim (lntr-atlt de grll.bit
eram), PAnt, 343. V. ayluslf2 ~i ayun'isft, ardklt. ·
AOSTEARE, sf., ayisterl, comoarll., ttresor•, Lum, I, 104; s' fur ayistearea a amird'lul
(sll. fur comoara lmpll.ratului), PB, 30481; alcigd dupd ayisterl (umblll. dupll. comori), PLit, 433.
v: yistedre.- < ?
ArfTA, sf., pl. aylte t(pied de} vigne; cept, Lum, II, 87; 'nd ayltd cu un arapune
(o vitll. de vie cu un ciorchine), PB, 310 ; ·3 21; pltndzea ••. ca aylta dit aylne (pUngea .•. ca
vita din vie), ArE, 12. V. ayln'e, cllmd2 ~i fitheaild. - REW, 9395 : < lat. vitis. - < lat.
vltea, adj. ,de vigne" (spre a se evita confu.:tia dintre sg. •ayl/d < vltea ~~pl. •aylld < vlteae,
s-a format sg. ayltd).
AriU, aye, pl. ayl, aye, sflnt, «sainb, Dal, 6; Nic, 5; Mih, 11; PScr, 195; GEl, 116;
ayea yrcimd (stnta scripturll.), Cod, 1515; a ayllor aldntor (celorlalti sfinti}, PB, 2020. Sinonim
sl'mtu1. - < OiyLo; .. -".
Arffr, adv., iute, ten hAte•; ArliJ, adv., abia, til peine•: aylu. ascdpcil ~· lo (repede
(sau abia) am scll.pat ~~ eu), PB, 14915 ; aylu (eata s' u scutet (sll. o scoateti fata repede),
PLit, 1007; aylu allnd-te sa' plup (urcA-te iute pe plop), PB, 42711 ; un gul'ean6 te aylu puled
sd-1 podrtd (un somn pe care abia putea sll.-1 poarte), PB, 8431 ; (ard aduse aylu cu cdl'i (abia
au fost aduse cu caii), PB, 443~2 ; aylu va s' nica tutd hodra (ar fi tnecat repede tot satul),
Pll, 26631 • Forme nordice. - V. aljlil, ayea.
ArluAfMA, sf., pl. aylu6lml, altar, tauteh, Dal, 6; Nic, 5; Mih, 11 ~i Cod, 99a
(ayea6lm6.); GEl, 115. V. vlma. - < &ywv f3'ii!J.IX, &yLov 8'ij!J.IX• ,sanctuaire".
AriUKERE (Periv6le), sf., pl. aylukerl, lumlnare, «cierge•, GEl, 116. Sinonim : fedrd.
- Pentru -kere, cf. ~i axungukere. - < &ytoxtpL .. -".
AriUSEALl, sf., pl. aylust!ll, graM, thAte•, GEl, 116; yine un cdldrefll cu ayluseald
(vine tn grabA un cll.lll.ret), PB, 4278. - V. ayluslre2 , ayun'islre, ayun'le.
AriUSESCU 1, vb. IV, Dal, 6; Mih, 12; GEl, 116 - v. ayist!scu.
AriUSESCU 2 (mi), vb. IV (aylusll, -sit, -sire), grll.bi, t(se) hAter•, Nic, 5; Mih, 12;
59; PScr, 196; Gram, 217; PB, 547; cdfaila te s' aylusea~te scoate cd/d'l'l 6rlji (cAteaua ce se
grlibe~te scoate (fatA) cAtei orbi), PLit, 460. V. ayun'isescu, curundedzil, viist!scu. - < (3ui~w
~,"""'''.
Arlu'SfRE 1, sf., Dal, 6; Nic, 5 - v. ayislre.
ArlusfRE z, sf., pl. ayluslrl, grlibire, taction de se hAten, Dal, 6; PB, 547.
Arlustr 1, -td, sfintit, Dal, 6 - v. ayislt 1 •
ArlusfT 2, -td, grlibit, Nic, 5 - v. ayisiP.
AOZMARE, sf., pl. ayizmd'rl, culegere de struguri, tvendange•, Dal, 6 ; nu-~l aduna
Ia ayizmdre nlfi gdrnufil (nu-~i culegea Ia cules nici bob de strugure), PB, 36729•
-120-

AnZMAT, -td, pl. ayizmaf, -te, cules; jefuit; •vendange; depouille•, Dal, 6; ayin'e
ayizmdtd (vie culeasi); vln'ird ayizmdl (au venit jefulti). - V.:
A 1 I zmiillua, sm., t5eptembret, Nic, 5; Ayizmdlldnlu aylzmd (scptembrie culegc), PGr~
21. V. FizmdllW!. Sinonim: Starmi.- Sensul de septembrie apare ~i In flamandii: •wijnmaend
= mois des vendanges- que Charlemagne lui donna ... '• Reins, II, 191. - V.:
AI"J:z:aiAchJNE, sf., pl. ayizmdllUII'l, cules de vie, cvendange&, Nic, 5; mt'ne auem
ayizmdclune (mline avem cules de vie).- V.:
AI1ziiU, vb. I (ayizmdl, -mat, -mare), a culege via, •1•. vendanger; 2•. depouillcr,
delapidaret, Dal, 6; Nic, 6; PB, 546. - 1°: ayizmd'm (culegem via); 2°: va lu-ayizmdru
(l-or fi despuiat). - V. t;ismedzi1, ylzmu.
AnZMUSESCU, vb. IV (ayizmusll, -sit, -sire), aghezmui, •asperger d'eau benite•, Nic,
6; Mih, 11 (~i yizmushcu, 213); GEl, 116. V. ayedzmd. - < liyLcxa!J.6Vc.l ,-".
ArLfSTUR, vb. I (aylisturdl, -rat, -rare), aluneca, cglissert, GEl, 116. Sinonime: alanic~
ragollu1• - < yi..La-rp&l ,-".
ArLISTURARE, sf., pl. aylisturd'rl- v. sinonimul alunicdre.
ArNAN9EA, adv. cvis-a-vist, Dal, 6; Nic, 7; GEl, 117; di ayndnt;ea ... tl mulrea (de
vizavi (de Ia distantii) ... 11 priveau), BatN, 5. - < !Xyv!Xv-rtcx ,en face".
ArNANglu, sn., pl. ayndnt;lurl, priveli~te, •point de vue, panorama•, Dal, 6; GEl,
117.- < !Xyv!Xv·no~ ,qui est en face".
ArNANDIPSESCU, ArNAN9IPSESCU, vb. IV (ayndndipsll, -sit, -sire), a privi contem-
plind, tapercevoir ou regarder de loint, Dal, 6; Nic, 7; GEl, 16; Armd'nd ayndndipsed~te (se
uiti de departe Ia o aromAnii), PLit, 934; ayndnt;ipslnda cd'l'lurlle (privind In contemplare
drumurile), PAnt, 63 - cf. gr. ,-rcx'L~ a-rpa-rcxt~ !Xyvcxvnve:L (Passow, 41). - < <iyvcxvnvc.l ,-".
ArNAN9IPSfRE, sf., pl. ayndnt;ipslrl, caction de regarder de loin•, Dal, 6; Nic, 7.
ArNAN9IPS{T, -td, pl. ayndm;ipslf, -te •regarde de loin•, Dal, 7.
ArNt, invar., pur ~i simplu, cpurement; nettementt: dzdma edste ayni aptl (;~:eama e
curat apil.), GrS, VI, 384. - < ciyv6~ ,pur".
ArNOS, invar., de;~:gust, •degoQt, repugnance•, Nic, · 7; Mih, 11; PB, 512; nd edsti
aynos (ni-i sclrbil.). - y, In Joe de g, eo influentil. greccasca. - V. agunos, ylunos, ynos, yunos.
- < bg. gnos, vsl. gnusl ,fastidium".
ArNUSESC'u (mi), vb. IV ( aynusll, -sit, -sire), sclrbi, •(se) degotlten, PB, 512. Circula
'i ArNUSEDZ(J, -SAT, -SAnE.- Cf. ~i t dr. gunosi, CPsal, 401.- < aynos.
ArNUSOS, -sodsa, pl. aynuso~l, -souse, de;~:gustator, cdegoutanh, PB, 512. - V. gunusos.
AroANX, sf., fi!.ril. pl., truda, •peine•- v. ayona, ayunsescu.
ArorE, sf., pl. ayoyl, chirie, ccharriage; Ioyer•, Dal, 7; Nic, 10; Mih, 12; PScr, 188;.
GEl, 117. V. a yuyedt 'i sinonimul nlke.- < !Xy&lyt ,prix de transport".
ArONA, sf. - v . ayoana - < !Xywv ,combat".
ArON'EA, adv., lute, tvite, bientlltt, Nlc, 10; s' alina' ayon'ea, UJ•on'ea (se sui repede,
repcde), PB, 6026; ayon'ea dupa auocat (repede dupa avocat), PAnt, 78. - V. agon'ea, ayill,
daldga, prdpd. - V. ayun'isescu.
ArRAI\IAT, -td, pl. ayrdmaf, -te, analfabet, dllettret: edsle un om ayrdmat (e un om
ne~t iutor de carte), Caraf, 50. - < ciypiX!.f.!J.Ot'rO~ .. -".
ArRANDZALA, sf., pl. ayrdndzale, strugure sil.lbatic, •raisin (sauvage); raisin qui
n 'est pas mUrt, Dal, 7; Nic, 8; GEl, 117. V. grdndzald. - < !Xyp!X v-r~cxi..o v ,raisin sauvage".
ArRANDZAL'EAtJX, sf., a)'randzal'el, vi1ii salbaticii, •vigne sauvagc•, Dal, 7; Nic, 8;.
GEl, 117.- < !Xypcxv-r~cxi..tc% ,-" .
.o\rltAPNfE, sf., Trib, II, 9-12,23- v. a yripnle.
AI'JI ..\PSESCU -121----: AI'RU-llLTUESCU

AI'RAPSESCU, vb. IV, Dal, 7 - v. ayripsescu.


AI'RAXESCU, vb. IV (ayrdxll, -xit, -xire), lntelege, ccomprendre; sentirt, Dal, 7; Nic,
g; GEl, 117. V. adukescu, akicdlhcu.- <clypoLxw ,entendre".
AI'R.L\X{RE, sf., pl. ayrd:i:lrl, pricepere, caction d'entendre; comprehension•, Dal, 7;
Nic, 9.
AI'RAXfT, -Ia, pl. ayrdxlf, -le, priceput, csagace•, Dal, 7; Nic, 9.
AI'REAAA, sf., pl. ayredz, pir (planta), cchiendentt, Dal, 7; Nic, 8; GEl, 117. - <
<iypui!lct .. -".
AI'REDZ(J (mi), vb. I ( ayral, -rat, -rare), a (se) lnfuria, c(s')effarouchert: nu s' ayreadzd
(nu sc lnfurie), BNA, III, 36. - V. ayrupscscu.
AI'R{l\IE, sf., pl. ayrin'l - v. agrime - , c(bHe) fauve•, Dal, 7; Nic, 8; Mih, 12 ·; PScr,
188; PB, 512; GEl, 117; las' s' mi ma'ncd ayrin'lle (lasa sa rna manlnce fiarele), Cod, 107
Jill; ayrin'lle yin diprlunu (fiarele vin mereu), BNA, I, 118. - <: ciypl(LL .,-".
AI'RIPNfE, sf., pl. ayripnil, denie, cpriere du soir, Dal, 7; Nic, 10; Mih, 12; GE I,
117; muma a Ia Ia ayripnle vas' duct'i (mama ta se va duce Ia denie), PLit, 845. V. ayrupnle.
- < &ypurrv(ct ,vigile".
AI'RIPSESCU, vb. IV (ayripsa, -sit, -sire}, salbatici, cdevenir sauvage•, Nic, 9; GEl,
117. V. ayredzll.- < ciypLe:uc.> ,rendre farouche".
AI'RLPSfRE, sf., pl. ayripsirl, slUbaticire, caction de rendre sauvage•, Dal, 7 ( ayrlpslre}.
ArRIPS{T, -IU, pl. ayripsif, -le cdevenu farouche•, Dal, 7 (ayrlpsil).
AI'ROl\IB.'\ Ll, sm., pl. ayr6mbal'l, mar piiduret, •pommier sauvaget, Dal, 7; Nic, 9;
-GEl, 117.- V. ayr6min.
AI'ROl\IBAV, sn., pl. ayr6mbale cpomme sauvage», Dal, 7; Nic, 9. - V. agr6min,
11rowin.
AI'ROl\IIN, sm., pl. ayr6min'l- v. ayromball.- < ciypLO(L'IJAOV ,pommier sauvage".
Arnu 1, -ru, pl. ayri, -re, salbatic, d 0 • sauvage; farouche; 2°. rude•, Dal, 7; Nic, 9;
.Mih, 12; PScr, 188. - 1°: pdlru cdl'l ayri (patru cai salbatici, nedeprin~i), PB, 14'; ayre
cdpile bdrbodse (siilbatice (fioroase) capete barboase), PAnt, 271; Bair, 104; acdft'i' s' li mu-
lrf!a$cu cu dyrile (lncepu sa te priveasca cu privirile cele salbatice) - cf. ~~ PB, 346:18; 2° :
-liri per a yru (arc par aspru), - < tiypLO~ ,Sauvage". .
Sub influenta greaca, circuli!. multe compuse cu ayru. Dintre aceste, vom reproduce
putiDe. De notat ca In toate aceste compuse, ayru- ramlne invariabil.
ArRU 1 , adv. •sauvagement; farouchementt: zbur~le ayru (vorbe~te salbatic).
ArRU-B{BA, sf., pl. ayrublbe, rata silbatica, doulque•, Dal, 7; Nic, 10. - <dyru+bibd.
AI'RU-CAPRA, sf., pl. ayrucd'pri, capri salbatica, cchevre sauvaget, PB, 512 - cf.
.gr. fiypL6y,3oc·
AI'RU-CUCOT, sm., p.I. ayrucuc6J, coco~ de munte, ccoq de bruyeret, Dal, 7; Nic, 9.
AI'RU-CUl\IBAN, -nd, pl. ayrucdmban'l, -ne, trlntor, cabeille mAle; f.a ineanb: ca ayru-
.cumtenlu : a~Upfl pl'nea n gurd (ca trlntorul: a~tepti plinea In gura), PLit, 768; era .•• dnd
.ayrucdmbant'i (era ... o trlntori), PB, 124 2s.
ArRU-GORTtJl, sm., pl. ayrug6rfl, par silbatic, cpoirier sauvage•, Dal, 7; Nic, 9.
V. gurifll.
AI'RU-GORTU 2 , sn., pl. ayrugorfd, para de piidure, cpoire sauvage•, Dal, 7; Nic, 9.
V. gurlfa 1 •
AI'RUL'EA(J.I\, sf., pl. ayrul't!l, maslin siilbatic, colivier sauvage•, GEl, 117.- <
<ayplOAIXLct ,.- "•
AI'RU-1\IUTRESCU (mi}, vb. IV (ayrumulril, -ril, -rire}, a privi siilbatic, cregarder sau-
"Yagementt, Dal, 7; Nic, 10.
ArRU·OM -122-

ArRU-0}1, sm., pl. ayruodmin'l •homme sauvage•: erci nl'~le ayruocimin'l (erau ni~te
oameni siilbatici), PB, 3371,
ArRU-PRUNA, sf., pl. ayruprune, pruna padureata- v. aerlme ~i pupon'lil.
ArRU-TRANDAFIL'EAiJA, sf., pl. ayrutrandafll'el, spini~or; macie~, •eglantien,
Dal, 7; Nic, 10. - < ciypLoTpLocv•oc~u/../..Lti , -" .
ArurEAT, -ld, pl. ayuyecif, -te, carau~, •charretier; muletier•, Dal, 7; Nic, 10; Mih,
12; GEl, 118. V. ayoye ~~ ayuyipseseu. - < ciywyLtX't"lJc; ,conducteur de chevaux".
AruriE, sf., pl, ayuyll, proces, •action en justice•, GEl, 118. - < ciywylj ,action".
ArUri(P)SESCU, vb. IV (ayuyi(p)sll, -sit, -sire), a lnchiria (cal sau cai}, douer (des-
chevaux)•, Dal, 7; Nic, 7; Mih, 12; GEl, 118. - < ciywyLti~w ,louer".
Aruri(P)SiRE, sf., pl. ayuyi(p)sirl, lnchiriere, •action de louer (des chevaux)•, Dal, 7.
ArUri(P)SiT; -14, pl. ayuyi(p)slf, -te, (cal) lnchiriat, t(cheval) louet, Dal, 7.
ArUNESCU, vb. IV, Dal, 7; Nic, 8; negurl yin ea s' li-ayunedse4 (vin neguri ca· sate·
goneasca), PAnt, 260; eu ketrile-ayuneti-me (gone~te-ma cu pietrele), PAnt, 62. - V. aguneseu,
asguneseu, asn'eseu etc.
AruNiRE, sf., pl. ayunirl, gonire, •action de bannir; bannissemenh, Dal, 7; Nic, 8.-
V. azguntre.
ArUNiT, -14, pl. ayunlf, -te, gonit, •bannl; chasse; eloigne•, Dal, 7; Nic, 8. V. a%gunll,.
xinumsil.
ArUNiT.~, sf., tara pl., goana, •chasse; poursuite; persecution•, Dal, 7; Nic, 8. Sino-
nim : avindre.
ArUNOS, invar., Dal, 7 - v. aynos.
ArUNSESCU, vb. IV (ayunsll, -sit, -sire), agonisi, tgagner peniblemenb, GEl, 117;
ayunsed dzuila 11' nodple (agonisea ;d ~~ noapte), PB, 28013. - < ciywvl~O(LOCL ,se donner Ia peine'~.
ArUNS{RE, sf., pl. ayunsirl, trudire, •action de travailler peniblemenb.
ArUN'iE, sf., pl. ayun'll, graba, •hAte•, Nic, 10; tot bdte eu-ayun'le (bate mereu cu
graba), Lum,. II, 243; BNA, III, 54. V. aylil, ayon'ea, ayluseald, avrtipa ~~:
AruN'ISESCU (mi), vb. IV ( ayun'isll, -sit, -sire), grabi, •(se) hAter•, Dal, 7; Nie, . .g;
Mih, 12; PB, 513; GEl, 118; imndi~J' ·ti-ayun'isedl (umblai ~~ te grabeai), PAnt, 58. V; ·aylu-
seseu'. - < cij'WVLW ,agoniser", ciywv(~OIJ.OCL•
ArUN'ISiRE, sf., pl. ayun'islrl, grabire, •action de hater; hAte•, Dal, 7 ;· Nic, 8; Mih.
12. - V. ayluslre1 , eurunddre, prislinislre.
AruN'ISiT, -t4, pl. ayun'islf, -te •hAte,• Dal, 7; Nic, 8. V. aylusit'.
Aruni.&.A, sf., pl. ayurldz, agurida, •raisin vert, verjus•, Dal, 7 ;. Nic, 8; Mih, 13 ;_
PScr, 188; GEl, 118. - < ciyoupl3oc ,verjus".
ArURLiiJ, -lie, pl. ayurlll, ogurliu, tde bon augure•, Nic, 8.- V. agurllil, ugUfUd,
hairlt'teu.
AG- ... -+A.J- . ..
AGEABA, adv. oare, •est-ce que•: dgeaba, va trecied? (oare, va trece?). V. hdgibQ,,_ <
tc. adjeba (839) ,serai-ce vrai ?".
AGEAl\liT, -Ia, pl. ageamlf, -te, naiv, movice, naif•, Dal, 5; Mih, 13; PB, 513;
nieriseutd lli ageamlla (necrescuta ~~ novice), PLit, 836. - V. :
A GEAMi(iJ), -mie, pl. ageamll, - v. ageamll - , Dal, 5 ; Nic, 99 ; ageamla fedtd pWndze
(naiva fata pllnge), BNA, I, 62. V. agimll. - < tc. adjemi (839) ,inexperimente".
AGIMiT, -td, pl. agimlf, -te: mul'etirea ... agimlld (femeia ... naiva), BNA, Ill, 26.
AGil\IITESCU, -leased, pl. agimiU~Jfl, -U~Jti •d'ageami•, Dal, 5.
AGIOC 1, sn., pl. agloeurl, joe, •jeu•, Nic, 99; Mih, 13; PB, 513; PAnt, 384•. - V.
gloel, joel.
-123- A GlUT

AGIOC 2 (mi}, vb. I (agtucal, -cat,. -.ctire}, juca, •jouero, Nic, 100; Mih, 13; si-agluca
.deadun (se jucau lmpreunli), PAnt, 226; Iuera 6mlu, nu si-aglucti (Iuera omul, nu se juca),
PB, 30018. - V. gloc2, joc1•
AGIUcAREAtJi\, sf., pl. agtucdretile, Fl, II, 1,8 - v.:
AGIUC.i\RfE, sf., pl. aglucarll, juclirie, •joueb, PAnt, 384.
AGIUCATOR, -totire, pl. aglucatorl, -totire, jucator, •joueur•, PB, 513.· ·- V. glucut6r
'Iii sinonimele cumargf, hartupexl.
AGIUMSU, -sa, pl. aglum~i, -se, Dal, 5 - v. aglumlu, ajuns.
AGIUMTA, sf., fara pl., •arrivee•: und aglumta ar'Mte (indata dupd sosi.r e aici), PB, ;150 1.
AGIUMTU, -ld, pl. aglumtt, -te, ajuns, sosit; copt, •arrive; devenu; mftr•, .Pal, 5; Nic,
100·; PB, 513; la-l'l numttirll'i-ag1umtt n hoard (iata-i nunta~ii sositi in sat), PAnt, 298; BNA,
I, 1·26; morl lal agllimtd (fa mai ajunsa de rdulale), PenB, 'IV, 117; Caraf, 23; aglumlu amird'
(devenit lmparat), PB, 1521; petire aglumle (pere coapte), - v. c6ptu. - V. ag1ungu.
A611JN1, -nd, pl. aglun'l, -ne, flamlnd, taffame•, Dal, 5; Nk, 100; Mih,. 14; PScr,
188; PAnt, 384; aglun - suplu di cdlu~i (flamlnd - supt de pisici), PB, 902 ; cddzu di fnima
agluna (a pleat de inima (stomah) flamlnd). V. fumilos. - < lat. *ajunus.
AGIUN 2 , vb. I (agluntil, -nat, -ntire), flamin;~:i, q1°. i!tre affame; 2°. faire maigre, jeft-
nelio; Dal, 5; Mih, 14'; PScr, 188; Cod, 95 b 8 ; 123 blt; PB, 513. - 1°: ltirna aesld val agluntit
(.i& 1iarna asta veti flamln;~:i); 2°: mo~ile aglund (blltrinele ajuna); si-l'l vedz cd tot aglund
ell mereu ajuna, flamln;~:esc), BNA, III, 128; Bat; 26. - < lat. *njunare.
(sa~! . ve;~:i
AGIUNAME, sf., tara pl., flamln;~:ie, .taim; action d'i!tre affame•, Dal, . 5; Nic,
100. v.:
AGIUNARE, sf., pl. aglund'rl, flamin;~:ire, •action d'avoir failm, Dal, 5; Mih, 13;
FB; 513. V. ajuntire.
AGIUNAT, -ld, pl. agluntif, -le, •affame•, Dal, 5.
AGIUNATIC, sm., fara pl., foame, daim; jeftne•, Mih, 13; di-ag1untilic ~· di sldbinfd
(de flamln;~:ire ~~ de slabiciune), BNA, I, 4. V. ~i mgl. gluntilic (foamete), CapM, Ill, 151.- V .
.aglunetita.
AGIUNDZEARE, AGIUNDZIRE, sf., pl. aglundzerl, aglundzirl, ajungere, •action d'ar-
.river, de devenir, de mG.riro, Dal, 6; Nic, 100; PB, 513. V. aglumlu.
AGIUNEATA, sf., pl. agtunet, flamln;~:ire, daim; jeftne•, Dal, 6; PB, 513. V .
.aglllntilic.
AGIUNEDZ(l, vb. I, flamln;~:i, •avoir faim; n'avoir rien a manger,, Dal, 5; Mih, 13;
.Nic1 100; s' l'l-altisu si ag1unetidzd (sa-i lase sa flamlP.;~:easca), PAnt, 168. - V. agfun2 •
AliiUNGU (mi}, vb. III~~ II (aglum~u; aglumsu ~~ aglumlu; agtundzire ~~ aglundzetire),
ajunge, t1°. arriver; rejoindre; 2°.- devenir; 3°. egaler; vaincre; 4°. mftrir; 5°. suffire•, Dal, 6;
Nie, 100; Mih, 14; PScr, 188. - 1° : agl(!mse cartivea (a sosit corabia), PB, 11°; clnd aglungu
.xetinile (clnd sose~te timpul plecarilor In strainatate), PLit, 885; PAnt, 17; lu-agl(!msim pri
.cd.ltHl-am ajuns pe drum); 2° : va si aglunga yedtru (vrea sa se faca medic); 3° : lu-aglumsi~l
.tu glunetita (1-ai egalat in bravura) ; nu pot s' li-aglungu lute (nu pot sa le biruiesc pe to ate),
·Caraf, 45; 4°: metirile aveti agtumtd (merele se copsese); 5°: agtundze! (destuiJ., e suficient).
Sinonime: asescu, apr6klil 2°. - < lat. adjungere ,joindre a".
AGIUR, vb. I, PAnt, 384; li-aglur (te jur), PAnt, 203; BNA, V, 41 ~~ 123 - constructie
-dacoromana. V. glur ~~ sinonimul urkisescu.
AGIURAT, sn., pl. alifurtilurl, juramint, •sermenb, PAnt, 384. V. glurtil.
A GlUT (mi}, vb. I (aglultil ~i a~ltil; aglultil ~~ a~ltil; aglultir.e ~~ a~ltire. La imperfect:
aglutdm ~~ a~ltim etc. Cf. aduc, adun etc.), ajuta, •aider>, Dal, 6; Nic, 100; Mih, 14 ; PScr .
.188; PB, 514; agtuttit-l'i sau a~ltil-l'i si neared (ajutati-i sa lncarce) - v. a~ld'm. -In graiul
AGIUTARE -124- AHl:ILl'KE

moldovenesc: ,soare eli venea, d'a~-te (,ajuta-te") ;~:iua-i da :-a~-te 1:iua, Iano", PSlirbv, 80.
80. - Cf. ~i it. istrian giuta (IIF, VII, 209). - < lat. adJutare ,soulager".
AliiUTARE, sf., pl. a9Lutd'rl, ajutare, taction d'aider•, Dal, 6; Nic, 101; PB, 514.
V. a~tdre.
AliiUTAT, -td, pl. aglutdf, -te •aide•, Dal, 6; Nic, 101.
AliiUTOR, sn., pl. aglutodre, ajutor, •aide, secourt, Dal, 6; Nic, 101; Mih, 14; PB,.
514; PAnt, 384. V. a~tor. Sinonim: inddte. - < lat. adjutorlum .. -".
AH l tah h, Dal, 7; Nic, 106; Mih, 15; PB, 514; PAnt, 385. - Cf. ~i tc. ah! (41)
,soupir, gemissement".
AHA!, da, •oui h, Mih, 15; PB, 514.
AHAINCA, sf., pl.?, divertisment, •divertissement.: ~· glodcci ;;' mi'n'lle n pldscu ~ti.
ahdinca li ·~r-aii (~i dansea,1:a ~i-~i bat palmele ~1 petrecere ce f~i au), Jb, I, 28. - < tc. Aheok..
(41) .. -".
AHAND.(, adv., adinc, tprofondemenh, Dal, 7; Nic, 106; PAnt, 385; GEl, 97 - v.
a{undd, ahtndd.
AHAR, -rd, pl. ahdrl, -re, drag, •cher, chere; cheri(e)t, GEl, 97; PEtim, 5; urse« cu
sdndtdte, ahdrd lililld (draga Ghiula, pofte~te (sa mai vii) cu sanatate, siini'ttoasa), C~c, 20;.
37; 42; nu ~til, ahdr' uiflnci I (nu ~tii, draga vecinii. !), Fr, I, 182; BNA, III, 28; didi, ahdrd.-
fe amlnd~l? (haide, draga, de ce ai intiniat ?), Lum, IV, 300; fe spun'l, ahdrd? (ce spui.-
draga ?), Bair, 114; ahdr' cuscrd, ti fln 'l mdre (dragli cuscrli, te tii mare), LP, 123. V. ahl'rd.
- (Cf. tc. ahar (41 ~i 9) ,fard blanc"). - < &)(otpo~ ,qui n'a (eu) aucune joh~; triste; pauvre;.
piteux; xotO(Ltvo~ ( = marcit).
AHAiliSTU, -td, pl. ahdri~fl, -ste, ingrat, •ingrab, GEl, 97; a ahdrislulul l'i si l'ech
hdrea (ingratului i se ia gratitudinea), PLit, 519; ahdri~fil'l (ingralii), \'Nouii, XIII (1917).-
131. - < &x<Xpr.a't'o~ .. -".
AHAZEA, adv., in glumii, •en plaisantantt: u-am dzl'sd cu ahdzea (am 1:is-o in gluma),.
ArE, 17. V. hdze ~i angl'lmea. Cf. adiyie. - < a 1 + hdze +a (ca al'lurea).
AHA' l •oui h, c~c, 8 - v. aha!
AHANDAl\IE, sf., pl.?, adincime, •profondeuro, PenB, IV, 22- v. al!lndci, ahindusime..
AHA'NTU, -td, pl. ahd'nfl, -te, atlt, Mih, 15; PAnt, 385 - v. ahl'ndu.
AHARISTIStRE, sf., pl. ahdristislrl, multumita, •grace•, GEl, 97; Cod, 1725 ; cu mdrt:
ahdristisire (cu mare multumire), Cod, 6015- v. zuzurire.-Cf. gr. )(otpl~w ,faire cadeau" ~i,
a(haristisire.
AHARZESCUl, vb. IV (ahdrzil, -zit, -zire), valora, •estimer; valoir•, Dal, 8; Nic, 107;.
Mih, 15; PLit, 401; GEl, 97. V. ahtrdzescu, hdrzescul, - < &x.pl)~w .. -".
AH.~RZESCU 2 , vb. IV ( ahdrzll, -zit, -zire), darui, taccorder; gratifiero, Dal, 8; · Nic,.
107; Mih, 17; GEl, 97; Dumnidzd' ld ahdrzi un (icluric (Dumne,1:eu le darui un baie\.a~)..
V. hdrzescu3. - < )(otpl~w ,faire cadeau".
AH.~RZfREl, AHARZfRE2 ; sf., pl. ahdrzirl «1°. action de valoir; 2°. action de gra-
tifiero, Dal, 8; Mih, 15.
AHARZ{Tl, AHARZfT2 , -ld, pl. ahdrzif, -te d 0 • cstime; 2°. gratifie•, Dal, 8; Nic..
107; Mih, 15; PB, 514; GEl, 9; CalGrB, 87.
AHA'TI, adv., PScr, 188; PB, 514; PB, 385- v. all/'Ll.
AHA'T2, -tt'l, pl. ahd'/, -te, Mih, 15; PAnt, 385 - v. aht~t2•
AH(:f(fJ), sm., pl. ahceddz, bucatar, ocuisiniert, Dal, 7; Nic, 108; Mih, 15; PScr ..
189; Lum, III, 343. Sinonim: mciyir. - < tc. aehdjy (19) .. -".
AHl:ILl'KE, sf., pl. ahCili'kl oart culinairc•, Dal, 8; Nic, 108; Mih, 15. - < tc..
aebdjylyq .. -".
AHtiOAN'E -125- AHIRDZ:tl:SC.U

AHl':IOAN'E, sf., pl. ahClodn'e, bucatareasa; •euisinieret, Dal, 7; Nic, 109; Mih, 15.
< ahCl.
AHfMURA, adv., din jos, •en bas, en avah: cdlea di ahlmura (calea din jos, calea de
Ia vale), CFr, 162. - < hlma + -urd (terminatiune albane;~;a, pentru care cf. GrS, I, 231-232,
precum ~i allhlure, m;losura).
AHIROANA, sf., pl. ahiron'l, ~ura, •paillero, GEl, 98. - < «xupw v .. -·~.
AHIURBESCU (nord), vb. IV (ahlurhll, -hit, -hire}, lncepe, •commencer., Dal, 8; Mih,
15; PScr, 189; GEl, 110; ahlurhlrd s' (ugii (lncepura sa piece), PB, 592 1; ahlurhlrd s' tmpld-
tedscd (lncepura sa lmpleteasci), CalGrB, 56; eli, ca odspe, nu-drhlusescu (eu, ca oaspe, nu
lncep), BNA, III, 24. Sinonime : acd/il 3°, apiirn'escu, n/ep. - V. ahlursescu, ahurhescu, arhin-
s~u, arhlust!scu.
ABIURllfRE, sf., pl. ahlurhlrl, lncepere, •action <Je commencer ; commencement.,
Dal, 8; Mih, 15; PScr, 189.
AHIURB.tr, -td, pl. ahlurhl/, -te, lnceput, •commence•, Dal, 8.
ABIURB.tr1, sf., fara pl., lnceput, •commencement, debut., Dal, 8; 1\lih, 15; lli tu
ahlurhita a primdvedril'el (de Ia lnceputul primaverii), Cal. 1911, 142. - V. ahurhfta, arhie,
arhlusitd, precum ~~ a(irltd, apirita, bilisltd, cripdtd etc. (morfologic).
AHIURS:tl:SCU (sud), vb. IV, PB, 515; PAnt, 385 .,... v. ahurht!scu.
AHIURSfnE, AHIURSf'l', AHIURSiTA, Nic, 107 - v. ahurhire, ahurhit, ahurhli1f.
AHiuRSITlJRA, sf., pl. ahlursiturl, lncepatura, ocommencemenb, Dal, 8.
AHINDA, adv., Nic, 106; PB, 514; PAnt, 385; GEl, 97 - v. ahandd, handd. E format
ca ~~ ascumtd etc.
AHINDOS, adv.; AHINDOS, -dodsii, pl. ahlndo~l, -llocise, adinc, •profond•, Dal, 7; GEl,
97; gred~te ahlndos (graie~te adlnc); un puJu ahlndos (un put adlnc), PB, 374•; lar Ia mlnte,
ahlndodsd (iar Ia minte, e profunda), PAnt, 120. - V. adlncos, a(undd, a(undos, ahindusiscu.
AHI'NDUI, adv., aUt, •tant; autanb, Dal, 8 - v. ahl'ntul,
ABl'NDUt, -dii, pl. ahl'ndzl, -de, Dal, 8 - v. ahl'ntu2 •
ABINDUSESCU (mi), vb. IV (ahindusll, -sit, -sire), cufunda, •(s')enfoncer; creuser•,
Dal,8; PB, 514; GEl, 97; cl'ndu imnd . .. si-ahtndused 16clu (clnd umbla ... secufunda pamlntul),
PLit, 801; PAnt, 90. V. ahundusescu. - Ca ~i a(undust!scu, e format dupii. verbelc de origine
greaeA: < ahlndd.
AHINDUSDIE, sf., pl. ahlndusln'l, adincime, •profondeur; enfonccment•> , Dal, 8;
Nic, 107. V. aluinddme.
AHINDUSfRE, sf., pl. ahlnduslrl, adincire, •action d'enfoncen, Dal, 8.
AHINDUSfT, -td, pl. ahlndusl/, -te, adlncit ; cufundat, •enfonce ; plonge ; creuset, Oal,
8; cu ocl'i ahlndusll In cap (cu ochii adlnciti In cap), PAnt, 274. V. hdusit.
AHI'NTUI, adv. - v. ahl'ndul -, PAnt, 385; ahl'ntu andl/1 eard murll'i (lntr-atita de
lnalte erau ;~;idurile), PB, 3527 ; nu (uru ahl'ntu dlbe (nu au fost aUt de albe); si-aspuse el ahl'nlu
glime? (s-a arlitat el atlt de brav ?) ; nu nd (u ahl'nlu t;ine (nu ne fu aUt de bin e). - V. alrd'l1 ,
ahl 'tl, cl'ntut ~i :
AHI'NTU2 , -iii, pl. ahl'nJI, -te, aUt, •tant; autant., Nic, 107; PAnt, 385; PMor, 21;
tlhl'nte Idle/ (aUtca nelegiuiri), PB, 193 ; aglungu aht'nte (ajung (slnt dcstulc) atltea). V. al!d' l 2 ,
ahl'ndu 2 , ahl't2, ahll'ndu2 • - < lat. eeeu-tontus.
ABI'R, -rd, pl. ahl'rl, -re, •cher, chere•, Mur, I, 52- v. ahcir ~~ sarmdle.
ABIRDZ:tl:SCU, 1\HIRZESCU, vb. IV, PLit, 401; afedle ~aldzii/l di dzl'le . .. ahlrdzir!"t
ell ~aldzii/l di an'l (acclc 60 de ;~;ile ... au valorat cit 60 de ani), Lum, II, 81 ; cit *e(iple
ahlnescu (valore;~; cit ~apte in~i), Bat, 8 - v. aht1rzt!scu 1 •
AHI'T 1
-126- AHULESCU

AHI'T 1, adv., atlt, •(au)tanb : ahl'l f l'l-u l'ea (atlt ~i i-o ia), PB, 3011 ; ahl'l nt'sa ~'
to dzuild tuna di Ia cupie (aUt a fosl cu ea ~i *i-a luat ;~:iua buna de Ia turma), PLit, 764; PAnt,
87; •cil vin'im di-ahl't dipdrle (caci veniram de atlt de departe), PAnt, 302; BNA, l; 132. -
V .. tihl'nlul.
AHI'T 2 , -ld, pl. ahl'J, -te, •(au)tant., Dal, 8; PAnt, 386; ahl'te *i-aht~te (at.ltea ~i .aU-
tea), PB, 742°. - V. ahi'ntu2 •
AHMAC, -ca, pl. ahma/l, -Je; prost, miais, soh, Dal, 8; Nic, 107. Sinonime : glar, uzun
< tc. ahmaq (58) ,stupide".
etc, .,.... .
AHMAliEAIE, sf., pl. ahmagll ~epervier.t: 6cl'il'l a l'el ca di ahmagedle (ochii ei ca
de ~oim), VAR, 20.- V. lacmagedle.- < tc. atmadja (6) .. -".
AHMACLfKE, AHI\lACLI'KE, sf., pl. ahmaclikl, neghiobie, miaiserie, sottise•, Dal, .8;
Nic, 107; Cod, 3814. - < tc. ahmaqlyq (58) ,stupidite".
AHNfE, sf., pl. ahnil : si-addra 'na ahnie (sa faca o . iahnie), BNA, III, . 54;
164 - v. lahnt!.
AHNO, invar., In aburi, waporeux; decolore•: aflil' dlla gat' ina ahn6, rti cu tot zmulla
(a gasit alta giiinii aburind, smulsii total de pene), Lum, II, 75; mlcdrea hedrbe ahn6 (min-
care~ fierbe aburind). v. ahnodla. - <: cix.v6~ •. vapeur" (sau ax.v6~ ,paie" ?)~
AHNOATA, sf., P!· ahrwdle ~i almof, . respiratie 1 •souffle; respiration., GrS, VI, 384.
- V. hnodld ~i sinonimul duh 3°. · ·
AHOREA, AHORrEA, adv., separat, •separemenh, Nic, 109; Dal, '8 ; Mih, 16; GEl,
98; mdca matd ah6rea (dacif mlnca separat), PB, 25'; s' lu-atedzl ah6ryea grl'nlu, 'ah6ryea
niel'llu (sa-l alegi grhil separat, meiul separat), PB, 496 7 ; dadun zburl'm, ah6ryea acakisim
(lmpreuna vorbim, separat lntelcgem), P Lit, 665. V. y6rla, h6ryea ~i sinonimulandmera.
AliRISTU, -ta, pl. dhri*fl, -sle, inittil, •inutile; inusueh.' V. hrislie. - < &x.p7JOTO~ .. -".
AHTARE, adj., pl. ahld'rl, atare, •tel; pareib, Dal, 8; Nic, 108; Mih, 16; CAr,' 206
fpl. ahla'rl, m. ~if., e general); PScr, 189.- 1° : ahldre. cal, ahldre ldpa (atare cal, atare iapa);
2": ahldre mdsle, ... ahldre port, ... ahtdre pldse (atare lnfati~are, . .. atare port, ... atare
faptura), BNA, II, 78; 3° : *' tine ahtdre, *' lo ahldre . (~i tu atare, ~i eu a tare); PB; 801; 4• :
fa ;;' dulmiClrl tr' ahtdre vrula (fa ~i scurteica pentru o atare iubitii), PLit, 932; PAnt, 20;
5°: ahldre picurdr, ahta'rl ctn~l (atare pastor, atari clni); 6° :.guru-a ahlir6r odmin'l (gura ·Unor
atar i oameni), AI. 1903, 22. - Nu se articulea;~:ii nici Ia m. sau f., nici Ia sg. sau pl. - cf. PMor;
22. Abatcri analogice, ca acele semnalate In PMor, 17 sq., apar ~i aci : si dflil tru amarlil ahta•
rll' i (atarii (acei) se gasesc (cad) In plicate), Cod, 332 '. V. afldre, aldre ~i mgt tdri2 (PMegR,
II, 121 ; CapM, III, 291 ; 329; GrS, VII, 209). - < lat. eceum-talls. .
AHTE, sf., fara pl., rli;lbunare, •vengeance; passion., Dal, 8; Nic, 108; Mih; 16; GrS,
VII, 293; Velo, 55; si-~l l 'ed cihlea ~i st'ndzile · (sa-~i ia ahtul ~i slngele, sa se razbune), PB,
11533; si-*l l'ea dhlea '*l-aflil' odra (l~i gasi momentul sa se rasbune), BNA, I, 12. Sinonim :
arazgcinl. - Cf. gr. &)(Tt ,rancune" < tc. ahd (864) ,obligation".
AHTl'NDUl, adv., Lum, .J, 4- v. ahtt'nt(u)l; ·
AHTI'NDU 2 , -da, pl. ahtt'ndzl, -de, Lum, I, 4 - v. ahll'nl(u) 2•
AHTI'NT(U)1 , adv., Gram, 216; li n 'l-e*ll ahll'nl nin'ilocisd? (de ce lmi e~ti aUt de
nemiloasa ?), PLit, 977; PAnt, 47. Aceasta forma am au;~:it-o In 1927 ~i In satul ·Laca (Pind).
- €f. t fr. •tant mare fust h, Rol 1604 (fara prepo;~:itia de - v. di 63°).
AHTI'NT(U) 2 , -ta, pl. ahti'nJI, -le, Gram, 216; W, II, 150- v . ~i mgl. ld'nlu, -ld (GrS,
VII, 209 ; CapM, III, 290).
AHTI'T; adv.; AHTI'T, -td, pl.. ahti'f, -te, Lum, I, 20 ; . 21 - v. ahl'nlu ·etc.
AHULESCU (mi} , vb: IV (ahulil, -Ill, -lire), sufla; pipai, •1°. tater~ 2°. toucher; 3°.
filoutcr; 4°. souffler (sur quelque chose ou dans les mains\• Dal, 8; l';ic, 108; Mih, 16; GEl,
AHULfRE -127- AI ARE

98. - 1°: cum tn guru si-ahulescu (cum se pipli.ie In gurli.), BNA, III, 44; s' videci; s'ahuleci
(se vedeau, se pipli.iau), PB, 44220 ; 2° : ahuled-1 cu vedrga (atinge-1 cu varga); 3°; l'l-aved
ahulltd una stedrpa (ti ~terpelise o oaie sau capra stearpli.) - v. agudescu 5°, lluna, fur= etc.;
4~ : ·cdpra ..• ahuled~le perlu (capra ... suflli. In pli.r productndu-se sunetul hu), PB, 20718; PAnt,
95; n'l-ahuledm mt'n'lle (suflam In mtini spre a mi le tncalzi), PAnt, 342. - < xoux(ou)J..l~(J)
,souffler (chaud)". ·
AHULfRE, sf., pl. ahullrl, •action de souffler, de tater, de toucher, de chiper•, Dal,
8; Nic, 108; Mih, 16; PLit, 41; s' imna cu ahullrea (sa umble pe dibuite), PB, 395ao; nu
lu-dflu cu-ahulfrea (nu-l gli.sesc cu pipiiitul), Lum, II, 309; BNA, III, 126.
AHULfT, -ta, pl. ahullf, -te, p'ipli.it, ·•souffle; tate; touche; filoute•, Dal, 8; Lum, II, 119.
AHULfTA, sf., farli. pl. •souffle; attouchemenb, Mih, 16. V. ahlurhita etc.
AHUL'JSESCU, vb. IV ( ahul'isil, ·-sit, -sire), supli.ra, · •grondero : lilnicddzl'i-ahul'isescu
(celnicii se supli.rli.), PenB, VII, 16. - V. hu/l)sescu, hul'isescu.
AHUNDOS, ~docisa, pl. ahundo~l, -dodse, profund, •profond•, Dal, 7; Nic, 108; Mih,
16; Lum, II, 154 ( ahumdos) ; puflu ird ahundos (putul era adlnc), PB, 26519 ; ahundodsd ca
'na hdild (profundli. ca o prapastie), PAnt, 228; /lime mintitd, ahundodsa (lume turburatli.,
haoticli.),. BNA, IV, 145. - V. afundos, ahtndos, hundos ~i: '
AHUNDUSESCU (mi), vb. IV, Nic, 108; cdnda lu-aved ahundusita IOclu (parca II infun-
dase (lnghilise) piimlntul), PB, 14322 - v. ahlndusescu.
AHUNDUSfRE, AHUNDUS{T, Nic, 108; Mih, 16- v. ahlndusire, -sit.
AHURE, sf., pl. ahurl, graJd, cecuriet, Nic, 108; PAnt, 386; GEl, 98; tu .:ahure· sun
pra'11dztle (In grajd slnt dobitoacele), PB, 258s9 • Sinonime : ddmal, pdtos, plednfd. - Cf. gr.
cixoupt< tc. akhyr (10) ,-".
AHURHESCU, vb. IV, PB, 515; di cu ml'ne s' ahurhedsca (de miine sii lnceapii), PAnt
~96; BNA, I, 124 - v. arhinsescu.
AHURHfRE, AHURHfT, Dal, 8 - v. arhinsire, -sit.
AHURHfTA, sf., fli.rii pl.: di tu ahurhlta a Aprilul (de Ia lnceputul lui aprilie), PB,
21 2• - v. ahlurhlta.
AHUZ, sn., pl.? «tuyau ?t : ~idedm pri ahUzul di tru stredhd . (~edeam pe burlanul (?)
din strea~inii), CBiog, 27. - V. avU.Z, uz.
Al1 1 •he h, Dal, 8.
Al12 •aiJons h, Mih, 16; al si s' duca (hai sli.· se ducli.), PB, 5211• V. tindu 3°. - < hal!
Al3 , invar., fie, •soit; ou•: ai ca fill or, al ca fedtd fare (sau (fie) cii biiiat, sau cii
fatli. ar fi), PB, 19728; al Oedmin, al mdscur (fie de sex feminin, fie masculin), Fl, II, 3, 10.
- .<hal.
'AI• < val : tu IOcurl xedne-' al n'erdzi cu greil (in locuri striiine .vei merge cu greu), BNA;
II, 94 . ~i p. XIII. V. va 1•
At!, vai I, •helas It, PB, 515; at,. at I corba-n'l di-erl .(vai, vai I sli.rmana"mi de mine 1),
Cal. 1911, 60. V. au!.- <as+ if
AlA., adv., sigur, •certes; assuremenb: afd, nu ti .va Dumnidza' (desigur, nu te vrea
(iqbe~te) Dumne;zeu), Cod, 122 b 11 ; ald, .nu va s' hibd di bun (de bunii seamii, nu va fi de
bine),. C~c. 46. - < as + tc. Ia (1333) ,assurement".
AIABE, sf., pl. allrl, aiar, d0~ verification de balance; 2°. exactitude d'une balance,
d'une montre, d'un esprit; 3°. raison; jugemenh, Dal, 8; Nic, 13. - 1° :· · lodl aldrea a 'cln-
tdril'el. (am verificat clntatul); 2°: lo· si~~l yina tu aldre (lncepu sii-~i vie In fire) - cf. PAnt,
312 ;·.3°: · u kiru~l aldrea (1-ai ·pierdut aiarul; ai lnnebunit). V. ctntdre2 • - Cf. gr. &ytipL < tc.
alar (864)- ,exactitude d'une balance, d'une mesure •.. ".
.Ale.\ -128- AL

AICA, sf., fara pl., smintina, Mih, 16; CFr, 109 - v. <ilicd, strdgl'eald Iii Ieard. - <
alb. ajke ,crema, fior di latte".
AIDE! AIDI! •allons !o, Dal, 9; Nic, 13; PArom, 132; dlde, gl6ne, s' nd fud.zim (haide,
iubite, sane ducem, sa plecam), PLit, 864; PAnt, 20; iilde, dlde (hai, hal= umbltnd mereu),
PB, 4425 . - V. al !, hal, hdlde Iii gr. d!tvn ,allons I en avant!". ·
AIAONA, AIAONE, sf., pl. ald6ni (sud), privighetoare, •rossignoh, PB, 515; GEl, 98;
cl'nlife di al66n' l (clntece de privighetori), BNA, II, 50. Sinonime: bilbil'lrl, vigl'iloare. - <
<i1)36v~ ,-".
AIERI, adv., Dal, 4; 8; PAnt, 386 - v. aerl.
AfPE (nord), sf., fara pl., ru!iine, •honte•. Sinonim : ar*lne. - < tc. ulb (865) ,.-".
AIR, sm., fara pl. •air•, Mih, 17; GEl, 98. Cuvint rar. V. aerti. - < liijp ,-".
AIRARE, sf., pl. aird'rl, arare, dabourage•, GrS, IV, 87. - V. ardre.
AIRAT, -tu, pl. airdf, -te, arat, tlabouret.
AIR.(TE, sf., pl. aird'f, renta, crevenu ; rapport; rente•, Dal, 8; Nic, 13. V. irdld.
< tc. irid (215) ,revenu".
AIRN"EDZ{J, vb. I, lerna, cpasser l'hiver• : d!lsi di '~l-li airnd' (se duse de Iii le-a iernat),
PLit, 931 - v. arned.zrl, irned.zrl.
A(ST(U), -td, pl. ai~ll Iii al~li, aisle, acest, •ce, ce-cit, Dal, 8; Nic, 13; Mib, 17; PScr,
189; CLitur, 123; PB, 515; CAr, 420; larna alsta (lama asta), PAnt, 336; hard!la ai~lil'el
cdse (bucuria aeestei case), Cal. 1911, 177 (nord; In sud : hard!la-a ai~tez casu). - V. aUlu,
afestu, lstu.
AlTO, sm., pl. alldd.z, vultur, wautoun, GEl, 98. Sinonime : dfird, hrild, 6rn'lu, vrillur.
< ch:-r6~,aigle".
AJUNARE, AJUNAT, (Gope~l, Muluvi!ite), Dal, 8- v. aglundre, aglundl.
AJUN(D)ZIRE (Gope!ii, Muluvi,te), sf. - v. aiifdnd.zire.
AJUNGU, vb. III: lu nu-ajrinze nf/i carle (unde nu ajunge nici scrisoare), Velo, 32;
BNA, V, 102 - v. aglringu.
AKERri{J, -ye, pl. akeryi, -ye •inopportum, dr. acheri (PCon, 9). V. dkira. - < d!xcupoc;
,intcmpestif".
AKICAZMO, sm., pl. akicazmddz, lntelegere, •comprehension•, GEl, 99. V. kicazm6.
- < !iltE:~XCXa(J.6c; ,-".
AKICASESCU (mi), vb. IV (akicdsll, -sit, -sire), tntelege, •comprendre; scntirt, Nic, 14;
Mih, 4; PB, 515; PAnt, 381; GEl, 98. V. actikisescu, kicdaescu, apucupescu Iii adukescu, ayrd-
2:t!scu, l'ed!l 8°. - < cXltE:~xa~ro ,comprendre".
AKICASiRE, sf., pl. akicdslrl, lntelegere, •comprehension•, Nie, 14.
AKICAS(T, -iii, pl. akicdslJ, -le •compris; judlcieux•: odmin'll'i aft!l'l nal cama aldcusit
(oamenii eel mal priceputi), PB, 166:16.
AKICA~6N•I(J, -~odn'e, pl. akicd*on'l, -~odn'e, na.zdrii.van, •fee•: cal akicti~6n'lll (cal
na.zdravan), PB, 3183 ; akicd~on'llu (ghicitorul nii.zdravan), PB, 1761 • - V. apic~6n'lrl.
AKIRA, adv., prematur, cprematuremenb, GEl, 99. V. akerylu. - < d!xcx~pcx , -" .
AL (A L), A LI, art. proclitic ce se pune lnaintea substantivului posesor - acest sub-
stantiv urmlnd a fi numai Ia singular. V. a1 ,1 li. Se folose,te 'i pentru dativul singular:
daz) al cl'ne (dau clinelui), dall a li fedld (dau fetei). Atari constructii a.zi devin rare lnaintea
substantivelor comune, mal ales masculine, dar slnt Inca curente lnaintea substantivelor proprii :
cdlu al Milrri*ea, dzf*ll at Mitra,ea (calul lui Mitni,ea, am ,zis lui Mitru~ea); perlu a li Marie,
ded a li Marie (parul .M ariei, am dat Mariei). V. Dal, 8; Nic, 17; PScr, .189. - d 0 • fiCl6rlu
al pap (feciorul mo~ului), PB, 51; 2°. grdllu ..• al l'irldl di pdrinle (cuvlntul ... raposatului
de parinte), PB, 2431 ; 3°. lot al Dumnidzd' s' fedle (tot a lui Dumne:z:eu voia s-a facut), PB.
A-LAI -129- ALAS

14911; 4°. f nts Turcu, ma ~i eu un su{lit hursescu al Dumnidzd'il (~i el turc e, dar ~~ eu un
singur sufiet datoresc lui Dumnezeu), PLit, 645; PAnt, S; 5°. ~;fne l'l-file~l al Arbines (bine
i-ai fil.cut albanezului), GrB, 3, 15; 6°. ct'n'll'i ... l'i si-arucdrd cdvdld at liegd (ctinii ... i se
aruncaril. (se nil.:pustiril.) cil.lare lui (peste) Ghegil.), Fl, II, 6, 6; 7°. al HristO fe mare lucru era?
(lui Hrlstos nu-i era lucru greu), PB, 499 7 ; S0 • al hil'lil di amird' tl'l vin'e (fiului de tmpil.rat
ti veni), PB, 1s21o; 9°. al au~il tl'l pdru (bil.trtnului li pil.ru), PB, 5031'; 10°. a li vrutd l'i si
fedfe n'tld (iubitei i se fil.cu milA), PB, 36628. - Exemplul: t;fne veni~l, frdlf al nostru (W, II,
144, t. S5 ~~ CAr, 419) e strAin de morfologia aromdni respectivil., pentru care exprimarea
corectil. e: {rate a n6stru. - Pentru istroromAnil.: alu fil'u (dativ), Mor, 133; ale maie (dativ),
Mor, 133. Etc. Cf. ~~ Kov, 101. - < lat. ad Ilium; ad lllaei (PMor, 9).
A-LA I, A-LA I (nord) •he h, Mih, 17.- V. d-Ial!, a-le!, Ia!, lal!
ALA, conj., dar, •mais•, Mih, 17; GrS, VI, 3S4. V. dma.- < d!J..J..oc .. -".
ALABACI{J, -ce, pl. alabtifl, -ce, copilandru, •gamin•: alabticlU cum ·~l-erd (bil.ietandru
cum t~i era), Fl, 1, 4. - V. talabdclil.
A-LA-FRANGA, invar., •A Ia maniere frant;aise = a Ia maniere europeenne•: d-la-turca,
Qara edste ~ease; a-la-frdnga edste d6spradzafe (a-la-turca; ora e ~ase; a-la-franca e douil.spre-
zece). - E un compus italo-grec, curent ln limbile balcanice (cf. ~~ tc. alafrangha (32) ,a l'euro-
peenne'').
ALAG, vb. I (aldgdl, gat, -gdre), alerga, e1°, courir; marcher; 2°. parcourir; ·3°. cher-
chert, Dal, S; Nic, 17; Mih, 17; PAnt, 3S6. - 1°: cdlu aldgd (calul aleargil.); aldgd prit hodrd
(umbla prin sat), PB, 337 ; mtntea l'i-aldgd al'lurea (glndul li aleargil. aiurea); 2°: aldgdt tut
16clu (ati cutreierat tot pii.mlntul); 3°: te aldgd a{ld' (ce cii.uta a gii.sit), Fl, II, 6, 6-v. cdftu.
- Cf. REW, 352; CDDE, 952; DR, X, 2S5. < lat. *allargare.
ALAGA, sf., fil.ra pl., fuga, duite•, Dal, S; Nic, 17; PScr, 1S9; aldga, aldga (repede,
repede), PB, 1S01 ; PAnt, 96; fudzl aldga, aldga Ia cl'ne (fugi lute, lute Ia cline), PB, 69:a&;
n'l-u ded aldga (mi-am dat fuga), Lum, II, 352; ·~t-u ddded aldga-{uga catr' acl6 (t~i didea
fuga-fuga lntr-acolo), PLit, 762. V. ddldga. - Derivat substantival (cf. amedsticd, ducd,
fugd etc.).
A-LAI!, A-LAI! •he It, Dal, S; Nic, 1S; d-Ial {iflor (mil. bii.iete), PB, 2S16. - Aceste
interjectii se adreseazil. celor de sex masculin : prima, de cii.tre bii.rbati ~~ feme!; a doua, numai
de citre femei. - V. d-Ial, 6-lal!
ALAI, sf., pl. ald'l, huiduiaiil., ehuee•: l 'l-fedfird ald'l (11 fii.curil. de rls), Dal, S. - < ?
ALAI-BEl, sm., pl. aldl-bel ~~ aldl-belan'l, colonel, •officier superieur. - v. Aldl-bel
In BNA, II, SS ~i, aci, bell. - < tc. alai-bel (33) ,colonel de gendarmerie".
ALA-KERfM, invar., mii.rire Domnului, •grAce a Dieu•, Mih, 17. - · < tc. allab-kerim
(1023) ,a Ia grAce de Dieu".
ALAKI, PLit, 126 - v. lakl.
ALANDALA, adv., alandala, •p~le-m~le•, GEl, 99. - < &J..J..oc liv-r'&J..J..oc ,-".
ALANDU, -dd, pl. aldndzt, -de, celil.lalt, Dal, S - v.:
ALANTU, -td, pl. aldnfl, -te d'autre•, Dal, S; Nic, 1S; Mih, 17; PScr, 1S9; di aldntd
parte (de cealalti parte), PLit, 350; PAnt, 10; l'ed pri un, da pri aldntu (ia pe unul, dii. ln
celil.lalt), PB, StB6. - Gen.-dat. sg. : m. aldntul, f. aldntel; gen.-dat. pl., m. ~~ f. aldnt6r - Ia
CC: aldltril 361, aldlt6ril 19S8 etc. - V. andntu, ldntu. - < aldltu < al dltu.
ALARE, sf., Mih, 1S - v. aldu, ldre, (spii.)lare.
ALARGU, adv., Nic, 19 - v. ldrgu (departe) ~~ gr. IX.J..apyoc (Kpoo, J, 195; 'Av8p. 12).
ALAS (mi), vb. I (aldsdl, -sat, -sdre), lil.sa, daisser; renoncer•, Dal, 11; Nic, 19; Mih,
17 ; ni to, ni aldsd' (nici luil., nici lil.si), PB, sou ; va s' u-aldsd, ma nu lu-aldsa (vrea sil. o
lase, dar nu-l lasi); nts aldsd stndtdte a mul'edri-sal (dlnsul, Ia plecare, lasii. (ureazii.) sil.nil.tate

11 - c. 681 - Tache P a p a h a g I, Dlcfionaruz dlalectului arom4n


ALAT - ·130-

femeii sale), PB, 431u; lal Suliman, aldsa-te (miH Soliman, lasa-te, renunta), PAnt, 368. V.
las, aldsdt6n'lil. - < lat. laxare ,etendre, relacher".
ALAT, -td, Mih, 18 - v, alau, laP (spa)lat.
ALATRU, vb. I (aldtral, -rat, -rare), latra, taboyer•, Dal, 11; Nic, 19; Mih, 18; PB,
516; fe-au di-alatrd ctn'll'i n dzeand? (ce au de latra clinii pe culme ?), PLit, 936; PAnt, 38;
te-al di-alatri noaptea tritd? (ce aide latri toata noaptea ?), PAnt, 291; BNA, I, 4. - La indic.
pre:~:., pers. 2 sg., alaturi de alatri circula ~i aldfrl. - V. ldtru ~i bat 5°. - < lat. latrare
,aboyer".
A-LA-TURCA, invar. •a Ia maniere turque•, adica opus manierei occidentale, reprezen-
tata prin a-la-{ranga.
ALATUREA, ALATURI, adv., alaturi, <a cote de•, Dal, 9; Nic, 19·; PAnt, 386; ald-
turea di mine (alaturi de mine), Fl, I, 1, 12; aldturl ... di porn (alaturi ... de porn), ArE,
35; 17; 20. V. ala'turl ~i ldtura. - < lat. *Jatlire (cf. latus, -eris ,cote").
ALA0(0S), sn., pl. ald8(os)url, gre~eala, daute•, Dal, 9; GEl, 99; ald8os ... s' nu
fdfedm (daca nu faceam ... gre~eala), Bat, 22. V. ld8os ~i {texim, hdtde, langll'~e. - < M6oc;
,erreur".
ALATfi, sn., pl. aldfa, cursa; Iat, d 0 • filet; rets; piege; 2°. maille; 3°. articulation;
force; 4°. corde•, Dal, 9. - e: s' esu tu mrinte s' bag aldfu (sa ies Ia munte sa pun cursa),
BNA, I, 40 - v. bdtdl, princd; va-n'l mi fac aldfu (tmi rna voi face cursa), PLit, 958; 2°:
un aldfu di ldpridd (un ochiu de ciorap) - v. ocl'lu 6°; 3°: aldfdle di ciCloare (tncheieturile de
picioare), PLit, 687; nu mi fln aldfdle (nu rna tin puterile, balamalele), LP, 6; 4°: ·~r-aruca'
alaflu (~i-a pus ~treangul), Lum, V, 183. V. la(u. ~ < lat. *laeeus, laqueus.
ALA.(J (nord), vb. I (aldl, -tat, -tare), Mih, 18 - v. tau.
ALAVAR (nord), adv., In adevar, <vraimentt, Mih, 18.- Cas.: •serment- v. aglurato:
va-t bag alavdr (iti voi pune juramtnt). - < tc. allah (35) ,Dieu" + var (1296) ,il y a".
ALAVDA, sf., fara pl., lauda, douange•, PB, 516. - lavdd2 ~i:
ALAVDU (mi), vb. I (alcivdal, -ddt, -dare), lauda, douer; (se) vanter., Dal, 11; Nic, 20;
Mih, 18; PScr, 189; PB, 516; ~i-dlfl am avdzi'td ira s' lu-aldvda (~i pe altii am auzit ca sa-l
laude), PAnt, 344; di-alavdare, pots' ti-aldvdzi (de laudat, pot.i sa te lauzi), PAnt, 280; Bair,
122; aldvdii. fdsul' ile ~· mi'cd carne (lauda fasolea ~i mantnca carne), PLit, 420. Sinonim :
pin'isescu. - < lat. laudare ,louer" .
ALAZ, sn., pl. aldze, ~i alazurl, pumnal, tpoignard•: l'l-aruca' aldzlu-aro~'u dit min'l
(li arunca pumnalul ro~u din mtini), BNA, II, 96. V. laz. - < :t..li~oc; ,stylet".
ALAi:EARE, sf., - v. aldlire.
ALAi:ESCU (mi), vb. IV (aldctl, -cit, -eire ~i alii.ceare), tulbura, •troublen, Dal, 10;
Nic, 20; e. arl'ulu tut si-aldlea (rlul tntreg se tulbura), PLit, 882; PAnt, 54; 2°. arl'ulu mari,
dipus - fl si aldlea mintea (riul mare, reviirsat - ti se tulbura mintea), PB, 10237 ; 3°. ld
aldlt~l mintea (le tulbura~i mintea), Trib, II, 7-8, 26; 4°. mintea sta si si-aldledscd (mintea
sta sa se tulbure), BNA, I, 2. Sinonime: cutrubur, trirbur2. - PEt, 1 :<lau (?).- < ?
ALAi:fME, sf., pl. aldltn'l, mocirla, •fiaque d'eau, patrouillist, Dal, 10; Nic, 20; dedde
plodle ~i s' {elite aldlime mare (a plouat ~i se facu mare tulbureala de baltoace).
ALAll.fRE, sf., pl. aldlirl, tulburare, •action de troublen, Dal, 10; Nic, 20; PB, 516.
I
, ALACfT, -td, pl. aldli(, -te, tulbure, •trouble; souille; couvert de nuages•, Dal, 10; Nic,
20; 1°. te l'l-u dpa tolna aldlitd? (de ce apa tie mereu tulbure ?), PB, 2803t; 2°. ytnurlle srintu
aldctte (vinurile sint tulburi); 3°. aldltt di minte (smintit Ia minte); 4°. terlu aldltt (cerul tul-
bure, lnnorat), PAnt, 335. V. cuturburat.
ALlCITURA -131-

ALACITURA, sf., pl. aliUilurl, tulburealii, opatrouillis; mauvais plat (potage)•, Dal, 10;
afocirii easte aliiCitura (afara e aparie tulbure, slnt baltoace); nii decide una dzama - una alii-
Cilurd (ne-a dat o zeama (supa) - o tulbureala).
ALAGARE, sf., pl. aldgii'rl, alergare, •course; fuite>>, Dal, 10; Nic, 17; Mih, 17; PAnt,
387; n' edrse ... cu-aldgare (a mers ... In fuga), PB, 2S62 t. .
ALAGAT, -Ia, pl. aliigat, -te, alergat,' umblat, «Couru; qui a vu des pays•, Dal, 10; Nic,
18; Mih, 17; calu easte aldgat (calul e alergat In goana); aliigatlu millie $1i (eel umblat ~tie
multe), PLit, 421 ; crima ca hil aldgat (pacat ca e~ti umblat In lume), PGr, 7 ; oamin'l aldgat
$i nvitat (oameni umblati ~i lnvatati), PB, 4526•
ALAGATOR, -toar4; pl. aliigatorl, -locire, umblator, ecoureur; voyageur., Dal, 10;
Nic, 18.
ALAGATURA, sf., pl. aldgiilurl, alergatura, •course; allees et venues•, PB, S16; na
miccirii aliigalurlle (ne-au mlncat (prapadit) alergaturile, umblaturile). - V. alag.
ALA9ESCU (mi), vb. IV, CosP, 2S - v. aluc;escu ~i ayapsescu.
ALA liE, sm., pl. aldgecidz, alagea, •(t\toffe) indienne•, Dal, 10 ;· Nic, 19; Mih, 17.
< tc. aladja (31) ,sorte d'indienne rayee".
ALAHAESCU, vb. IV (aldhdil, -Mit, -Mire}, lnttmpla, •etre par hasard•, ,GEl, 99. Sino-
nime : asldhisescu, tihisescu. - < ) .cr;xcr;l vw ,echoir".
ALAKESCU (mi}, vb. IV (aldkll, -kit, -kire}, lipi, «1°. coller; 2°. (s')arreter; 3°. rejoin-
dre; 4°. maigrir; so. calotter; gifler•, Dal, 10. - 1° : baliga aldked$le (baliga lipe~te); si-avea
aldklta di (undu-l'l 'nii (Lurie _(de fundul ei se lipise ur-. galben), PB, 31 37 ; 2°: 6cl' il'l ll'l si-
aldklra nlnga Toll (ochii (privirile) i se lipira (oprira) ltnga Apostol), PAnt, 229; l ' i si-alaki
lnima di mu$ileata a l'el (i se lipi inima de frumusetea ei), PB, 1S98 ; 3°: Iu s' mi-aldkeascd
du$mdn' ll'i! (unde (imposibil) sa rna ajunga du~manii !), PAnt, 343; daraclu nu na aldkea
(nici dracul nu ne putea ajunge), Fl, I, 3, S; 4° : di uscaclune mcire, 6lle si-aved aldkila (de
seceta mare, oile slabise); so: alakea-l'l una (trage-i una, da-i o palma) - v . ·ancun'lU 3°,
ardu 2°. - V. alikescu.
ALAKfRE, sf., pl. alakirl, lipire, •action de coller>, Dal, 10; PB, S17. V. aliklre.
ALAKiT 1 , -til, pl. alakit. -te, lipit,, «colle; un a cote de l'autre; maigre; pauvre•, Dal,
10; $idea aldkil (~edeau lipiti); ccirne alaklta (carne slaba, lipitura de carne), , Dun,. I, 189;
agllimse oar(ln, ocir(iri aldklt (a ajuns sarac, sarac lipit), PB, 2842 1.
ALAKiT 2 , sm., fara pl., tuberculo;~:a Ia oi, «sorte de tuberculose che;~: les .moutons•,
Dal, 10; estan decide aldkltlu lu ol (est-an, In oi a dat (a aparut) lipitul plamlnilor). - V.
aldkt!scu ~i :
ALAKITURA, sf., pl. aldkilurl, lipitura, •collage; maigreur., Dal, 10; PB, S17.
ALAKIU!iiUR, vb. I, aluneca, cglissert : ld'crin'lle . .. acatard s' aldklli$UTa (lacrimile ...
tncepura sa alunece), PAnt, 2S3. - V. ardklU$UT2 ~i sinonimele ayllslur, alunic.
ALAMAKE, sf., pl. aldma'kl - v . alumcike ~i drmurd.
ALAMAVRESCU, vb. IV : ciipilanlu aldmavrea s' dispoal'e pri Glogea (capitanul ... (?)
sa despoaie pe George), Lum, V, 183. - Cuvlnt necunoscut.
ALANCESCU (mi), vb. IV (alancil, -Cit, -eire), aparea, «apparattre; surgirt, PenB, II,
177 ; furll' i ... si-alancird (hotii . .. aparura), PAnt, 230; hult!ra ld si aldncea cum alciga (holera
li se infati~a cum alearga), CalGrB, 64; Clisurean'l, ascapat di pi Ia cireapurl, si alancira
un ci'te un di Ia li$e (clisureni, scapati de pe la brutarii, aparura unul cite unul de Ia u~a),
GrB, 184. - V. alinct!scu (~i ea, forma nordica).
ALA'NDURA, sf. : su streaM cinta ala'ndurlle (sub strea~ina clntau rlndunelele); BNA,
IV, . 93- v. alt'ndurii.
ALAPTARE, sf., pl. aldpld'rl, caction d'allaiter., Dal, 11; Nic, 19. - V. ldplulre.
AL1PTAT -132- ALAVDOS

AUPTAT, -ld, pl. aldptal, -te, aliiptat, callaite•, Dal, 11; Nic, 19; dzedmin'l di un
sin lui aldptal (gemeni aliiptati toti de un (acela~i) sin), BNA, II, 70.
AIAPTATOARE, sf., pl. aldptdtorl, (~i adj.), doicli, mourrice•, Dal, 11.
AIAPTEDZfr, vb. I (aldptal, -tat, -tdre), allipta, •allaiter., Dal, 11; Nic, 19; PB, 517;
mlima '*l-aldpteadzd n'iclu (mama l~i allipte111:li pruncul). Sinonim: lfluescu. - < lat. acUaetare
,allaiter".
AUSARE, sf., pl. aldsd'rl, llisare, •action de laisser; indifference•, Dal, 11 ; Nic, 19;
sedra di aldsare preasin'l (ln seara de liisat de sec), PB, 234 7 ; lu-a*tiptd' aestu cu aldsdre
mdre (acesta U a~teptli cu mare indiferentli, cu apatie), PB, 361'. - pl. aldsd'rl ..~iua de 22
august, clnd se lasli intrare IiberA In vii", PB, 517.- V. ldsdre.
AUS.AT, -td, pl. aldsat, -te, llisat, daisse; abandonne; negligent., Dal, 11; Nic, 19;
PAnt, 387; bd*eatd *i aldsatd (slirutatli ~i plirlisi~li), PB, 18338; PAnt, 101; om aldsat (om
neglijent) - v. :
AIASATON'Ifr, -toan'e, pl. aldsdton'l, -toan'e, neglijent, •negligent.. - V. alas.
AIASATURA, sf., pl. aldsdturl, llisliturli (de om), •homme negligent., Dal, 11.
v. alas.
ALASTORNU, vb. I, Cal. 1911, 54 - v. ardstornu, arustornu.
AIATRARE, sf., pl. aldtrd'rl, llitrare, •aboiemento, Dal, 11 ; Nic, 19; dddea nts tu
*tire ... cu aldtrdrea (el da de ~tire ... cu liitratul), PB, 1073 ' ; dupd aldtrdre dukeal cd sd'ntu
/iva odmin'l xen'l (dupli llitrat lti dlideai seama eli slnt ni~te oameni strliini), GrB, 225;
PAnt, 229.
ALATRAT 1, -td, pl. aldlral, -te, llitrat, •aboye•, Dal, 11; PAnt, 387; PLit, 286.
ALATRAT 1 , sn., pl. aldtraturl, llitrat, •aboi(ement)•, Dal, 11; nili aldtrat di ct'rie
(nici latrat de cline), PAnt, 255; avdzt' aldtrallu (a au;~:it llitratul), PB, 10736, - < lat. latratus
, ,aboiement".
ALATRATOR, -toare, pl. aldtrdtorl, -todre, llitrlitor, •qui aboie, aboyeun, CDDE, 960.
< lat. Jatratorlus ,qui aboie".
ALATRATURA, sf., pl. aldtrdturl, llitrliturli, caboit, PB, 517.- V. aldtru.
ALA'TURI (U.cii), adv. - v. alaturea.
AIA0IPSESCU, vb. IV (ald(Jipsil, -sit, -sire), gre~i, daire une faute•, Dal, 11; Nic, 18;
GEl, 163. V. ldlJdsescu. - < )..a6.:uw .. ~tre dans l'erreur".
AIA0IPS{RE, sf., pl. ald(Jipslrl, gre~ire, •action de faire une faute•, Dal, 11; Nic, 18.
V. ldlJosire.
ALA9IPS{T, -td, pl. ald(Jipsil, -te •errone ; fautif; coupable•, Dal, 11 ; Nic, 18.
ALAVDARE, sf., pl. aldvdd'rl, laudare, •action de louer; vantardise•, Dal, 11 ; Nic, 20;
Mih, 18; PAnt, 280 - v . alavdu; aldvdd'rlle ma*l (urd di nts (numai lliudliro~eniile au fost
de el), PB, 375 1• Sinonime : fdltre, pin'islre.
ALAVDAT, -td, pl. aldvdal, -te, liiudat, «loue; renomme; vantard•, Dal, 11; Nic, 20;
Mih, 18; PScr, 189; PB, 1838; s' duse Gramustea aldvdatd (s-a dus (nu mai e) Gramostea cea
lliudatli), PAnt, 324. V. ldvdat.
ALAVDAl':IUNE, sf., pl. aldvddflun'l, laudli, douange•, Dal, 11; Nic, 20; PScr, 189.
- < lat. laudatlo, -onem ,eloge".
ALAVDATOR, -todre, pl. aldvddtdrl, -toare, lliudliros, •louangeur; vantardt, Dal, 11;
Nic, 20. - < lat. laudatorlus ,approbateur".
ALAVDATURA, sf., pl. aldvddturl, lliudliro~ie, •vantardise; vantardt, Dal, 11.
ALAVDOS, -dodsd, pl. aldvdo*l, -doase, liiudliros, danfaron; vantard•, Mih, 18; Fr,
II, 220; nune *crete *i-aldvdos (pune sec ~i liiudliros), PAnt, 302; BNA, I, 132; bre aldvdodse
(mlii lliudlirosule), BNA, III, 30. Sinonime: fdlOs, tartabes.
ALAxAMfNTU -133- ALBU

ALAXAMfNTU, sn., pl. aldxtlminle, costum, •costume; lingerie; vi!tcments de rechange•,


Dal, 11 ; Nic, 18; AI. 1903, 73; un aldxaminlu di slrdn'e (un rind de haine; un schimb de
lenjerie). - V. custume ~i:
ALAXESCU (mi), vb. IV (aldxil, -xil, -xire), schimba, ol0 • changer; 2°. changer de linge,
changer de vi!tements; 3°. (se) differenciert, Dal, 11; Nic, 18; Mih, 18; PScr, 189; GEl, 99.
- 1° : cas' vrel, aldxed cu nol (dacl!. vrei, schhhba cu noi), PAnt, 131; u-aldxi~l lira? (ai schim-
bat-o lira-moneda ?) ; al s' aldxescu cdlea (hai sa schimb drumul), PB, 6517 ; 2° : aldxed-te
(schimba-ti rufele, primene~te-te); alaxlf-vd tu dlbe (lmbracati-va In costume albe); 3°: tu
tivd nu l'l-alaxed (lntru nimic nu se deosebea), BNA, III, 118. - Ca amenintare : 4.0 : •tuert :
va I' aldxescu Stu- Vln'irea (lti voi schimba Slnta-Vineri = te voi face sa nu mai serbezi Slnta-
Vineri). - < cii.M~w ,changer".
ALAXfRE, sf., pl. aldxirl, schimb(are), •action de changer•, Dal, 11 ; Nic, 18; Mih, 18;
PB, 517; aldxirea a nedlilor (schimbarea inelelor de logodna).
ALAXfT, -ld, pl. aldxlf, -te, schimbat, •change; habille dans des habits neufs•, Dal, 11;
Nic, 18; PB, 517; PAnt, 387; RP, 8, 3.- V. armalusit.
ALBAN, sm., potcovar, Nic, 23- v. nalbdn.
ALBASTRU, -ra, pl. albd~lri 'i albd~trt, -sire, albastru, •blent, Dal, 9; Mih, 19; PB,
517 ; un cue albdslru (un cue albastru)·, PAnt, 253 ; Ia (tnlt'na albdslra (Ia flntlna albastra).
V. nalbdslru 'i sinonimele civillle, niruydlaz, n'irlu. - < lat. *albaster.
ALBAT, -ld, pl. albdt, -te, alb, blanc: cdre-l ma albdld? (cine-i mai alba?), AD, IV,
92. - < lat. albatus ,vi!tu de blanc".
ALBA, sf., farli pl., rachiu; variola, <1°. eau-de-vie; 2°. variole• - 1°: u bdga multu
sum ndre dlba (alba bdulura o pune mult (des) sub nas = li place mult rachiul), PGr, 8- v.
aro~il; 2°: dlba dedde tu ol (varsatul (variola) a intrat In oi) - v. Mih, 19 ~i multeddza. -
V. dlbu, dlbile, dllji.
ALBANSESCU, vb. IV (albdnsil, -sit, -sire), navali, tfondre, faire invasion; attaquer
brusquement, eparpiller• : di cl'ndu giledtlu Ali-pa~e albdnsl pisli hodrile armdne~ti din Pindu
pri dispul'edtl'i a lul (de clnd calaul Ali-pa,a flicu sa navaleasca pe golanii lui peste satele
aromAne~ti), Fl, II, 5, 3. -Cuvlntul nu pare a fi strain de 'Al.~a.v6<;, 'Ap~a.v(-r7j<; •Albanais•-
v. A.rbines. - < ?
ALBASTRUESCU, vb. IV (albdslrull, -ruit, -ruire), albastri, •bleuir•, Dal, 9. - <
albdstru.
ALBEATA, sf., pl. albef ~i albeturl, alb(eata), tblancheur; blanc d'oeuf; fard blanc•,
Dal, 9; N!ic, 24; PAnt, 387; albedta a ocl'lulul (albul ochiului); lu ayru-brui •.. cu albetle
(II privi salbatic ... cu albul ochilor}, Fl, II, 7, 9; oillu dre croc ~~ albedta (oul are galbenu~
~i albu~) - v. albr1~il1; '~l-dedde cu albeturl (~i-a dat cu farduri albe). - < lat. *albltla.
ALBER, -ra, pl. alberl, -re, blond, •blond•, Mih, 19. Sinonim: albr1~il2 • - Pentru -er,
v. dulber, ismer. - < dlbu.
ALBILE, sf., pl., ielele, 1°. •les fees, genies malfaisants; 2°. costume blanc•, Dal, 9.
- 1°: vin'ird dlbile lrel (au venit cele trei zlne albe), PB, 19921; agudil di dlbe (lovit (atins)
de iele), PLit, 231 ; 2°: lrt Sid- Vin'irl va i~im tu dlbe (de Slnta-Vineri vom ie~i In costume
albe) - cf. Plm, I, 122. - V. :
ALBU, -bd, pl. dlt;i, dlbe, alb, •1°. blanc; 2°. propre; sans aucun soup~on; 3°. heureux•,
Dal, 9; .N ic, 24; Mih, 19; PScr, 189. - 1°: pri-un cal dlbu nl• cavdld (dlnsul clilare pe un
cal alb), PAnt, 299; BNA, I, 128; ma alb di dlblu cdir (mai alb declt albul caier), ArE, 30;
tu dlbe glon'll'i tot intrdra (toti flacaii s-au lmbracat In costume albe), BNA, II, 102 - v.
dlbile 2°; fedte, vref si-amintdt (umedl'e dlbd? - bet dit misure dlbe (fetelor, vreti sa na,teti
copii albi? - beti din farfurii albe), Fl, I, 4, 6; sldml'na dlbd (saptamlna alba din pdresimile
ALBU~(Jt -134- ALEPTU

mari ctnd se mitntncit ldpluri ~~ ouit), Cal. 1911, 174; ell vedde dlbul soare (cit vede (cit cu-
prinde cu vederea) albul (candidul) soare), PB, 3725 ; 2°: lu scodse cu fdla diM (1-a scos cu
fata curata), PB, 17722 ; i~il cu fdfa diM (am ie~it curat, nu slnt banuit), PAnt, 178; BNA,
III, 112 - cf. ~i tc. ,belaz tchyqarmaq" (298) ,acquitter"; 3° : diM s' hil (sa fii fericita),
BNA, IV, 86; expresia cu fdfa diM, sau urarea dlbu sau diM si-n'l ti ved (alb sau alba sa mi
te vad, adicit fericit(a) sa mi te vad), Cal. 1903, 86, circula ~i In albaneza: ,pa~ faqen e
bardhe I = possa tu riuscire I" - v. dzuuit 2°. - Ce e mentionat din viata albaneza de Hecq,
269 ~ide Deg, 43 e curent ~i In aromana.- Sinonim: cil. - <lat. albus ,blanc mat".
ALBU~(J 1, sn., pl. aiM~e ~i albU~url, albu~, •blanc d'oeuf, glaire•, Mih, 19. - V.
albedfit, gitlbU~u ~i :
ALBlJ~(J 2 , -*e, pl. albU*l, -~e, blond, eblond• : vrel albU~ea, vrel ocicl'i~ea (vrei blonda,
vrei oache~a), VAR, 31. Sinonim: alber. - < cilbu.
ALCA, sf., fara pl., smlntlna de lapte fiert, ocreme de lait bouilli•, Dal, 9; Nic, 23;
PEt, 1. - V. cilcit ~i dlicd.
ALCU 1, sm., tara pl., stacojiu, •ecarlate•, Dal, 9. - V. cilicl.
ALCU 2 , -cit, pl. dl/i, -te •ecarlate•, Dal, 9; Nic, 23. - V. dlic2 ~i argdvanliu.
ALCE, sm., pl. alCeddz (sud) - v. nalU.
ALCEKI, sf., pl. alcekl, banitii, •boisseau• : (urtia di grtn ari pcitru alcekl (lnciircatura
de grlu pentru un cal sau un caltr are patru banite). Sinonime : cutlet, slambcile, *inic. - < tc.
eultebek (200) ,mesure de capacite ... pour les grains".
A-LE!, A-LEA! •he, Ia fille I he, Ia femme 1>, Dal, 9; Nic, 21; Mih, 19; PB, 517.-
Aceasta interjectie de chemare catre o fata sau o femeie e folosita de fete ~i de femei, rar
~i de biirbati.- v. a-la!, led!
ALEADZIRE, sf., pl. alecidzirl, alegere, •choix; triage•, Dal, 9; Nic, 21; Mih, 19;
PB, 517.- V. alidzeare ~i c5icicrise.
ALEAPID (mi), vb. I (alipidcil, -dcil, -dare), lepada, «1°. rejeter; 2°. (se) lancer, (se)
precipiter sur•, Dal, 10; Nic, 21; Mih, 29 (ledpid). - 1°: '*l-u-alipidci kecilea di cciprd (~i-o
lepada pielea de .capra), PB, 20637; PAnt, 94; 2°: cl'n'll'i si-alipidarit dindcale (clinii se repe-
zirii imediat), PAnt, 229. - V. ledpid - DragR, 63: <lat. *lepidare < lepis ,ecaille de cuivre".
- PW, 936; PEt, 2; GrS, VII, 288-289: <lat. lapidare ,lapider".
ALEG (mi) vb. III ~iII (alt!p~u; alt!plu ~i alt!psu; alecidzire ~i alidzecire), alege, •1°.
choisir; 2°. elire; 3°. (se) distinguer; (se) differencier; 4°. lire - v. 15yluvdsescu•, Dal, 9; Nic,
21; Mih, 19; PScr, 189. - 1°: cl'te-aledpsim li Mrzim (cite aleseriim le daruiriim), PAnt, 290;
BNA, I, 8; au~lu si-alecipsi cu aldgcirea (batrlnul s-a ales cu alergatura), PB, 2833 ; 2° : va
lu-alidzem rna mare (tl vom alege mai mare ca *ef); 3°: di soafdle lute tine li-alidzedl (dintre
toate camaradele tu te distingeai), PAnt, 32; Armd'nlu aleadze (aromanul distinge), PLit, 765;
PAnt, 88 ; adard un san Ia un (civru di nu-alidzea di sanlu a au~lul (face la un faur o far-
furie de (care) nu diferea de farfuria batrinului), PB, 4553o; 4° : cartea ... u-aleapse luld (scri-
soarea ... o citi toata), PB, 3907 ; 1982 ; 1988 ; jil6slu a ldu cl'ntic lu-atep~u dsldz ell (lndurera-
tul tau ctntec eu tl citii astazi), BNA, I, 26 ; pin' dzt/l tfnti va s' u-alt!dzl (plnii zici (numeri)
cinci o sa o cite~ti = o vei citi-o repede), BNA, III, 138; ~~ lru carle alidzea (~i In scrisoare
citea), PAnt, 296; BNA, I, 122. - <lat. allegere ,adjoindre par choix".
A-LELE! •ah h, Dal, 9 - v. ol-lete!
ALEPSU, -eapsd, pl. alep*i, -edpse, Dal, 9 - v.:
ALEPTU, alecipld, pl. alt!pfl, aleciple, ales, <•choisi; distingue; beau•, Dal, 9; Nic, 21 ;
Mih, 19; cap di fur ateptu (cap de hot ales), PLit, 870; alt!plul a alepfilor (alesul ale~ilor),
PB, 518; alt!pfll'l glunarl vor nivedstd (ale~ii fliicai vor nevasta), PAnt, 243; BNA, II, 112;
gl6ne ateptu (fat-frumos), PB, 518. - <lat. alieetus ,adjoint par choix".
-135- ALICA

ALETRA, sf., pl. alt!tre, plug, ocharrue•, CFr, 105; PenB, VI, 132. Sinonime: arat2 ,
ddmdllrig, plug. - < &1-i-rpL .. -".
ALFA, invar. oalpha•, Mih, 20. - < &_).cp~·
ALFAVITARE, sf., pl. alfavitd'rl, abecedar, oabecedaire•, Mih, 20; PScr, 189. - <
aJ.cpot~L-rapLOV ,.-".
ALFiE, sf., PB, 518 - v. alifie, kiralfie.
ALI,lEATA, sf., Mih, 20- v. albeafd.
ALI,lESCU, vb. IV (alt;il, -t;il, -t;ire), albi etc., d 0 • blanchir; 2°. Hre heureux; 3°. vieillir;
4°. perdre Ia vue, se voiler, se troubler; 5°. poindre, se faire jour., Dal, 9; Nic, 20; Mih, 20;
PScr, 189. - 1°: pin' lu neurlle alt;escu (pina unde albesc .ziipezile), BNA, I, 18; alt;il noaptea
(am lnalbit noaptea), PLit, 781 ; tu sclira a mea, cl'ndu lihoana s' dufea tu vl'rc'l elisa cu natlu
n brafa, nicukira a afil'el elisa lu-alt;ea cu ll'na alba - si au*easca; cu pl'ne *'
ca*i1 - s' nu-
agluneadza tu bana-l'l (in generatia mea, cind lahuza se ducea in vreo casa cu noul nascut In
brate, staplna acelei case II albea (lllnfa~ura Ia glt) cu llna alba - ca sa ajunga Ia biitrlnete;
cu ptine ~i brlnza - ca sa nu flamlnzeasca In viata lui), Fl, I, 4, 9; 2° : si-alt;e*ti, hll'ea-a
mea (sa fii fericita, fiica mea) - v. albu 3°; 3°: s' baneadza pl'na s' alt;elisca (sa traiasca pinii
sa lncarunteasca), PB, 12620; ca Elimbul si alt;e*ti (sa imbiitrine~ti (sa albe~ti Ia par) ca Olim-
pul cu zapezile); 4°: clnd va t' alt;easca ocl'il'l-fl mutrindalul pri ca'l'lurl (clnd lti vor albi
ochii privind pe drumuri), PAnt, 62; n'i-alijira ocl'il'l di (oame (de foame, mi s-au lmpain-
jinit ochii); tra nt*l n'l-alt;escu ocl'il'l (dupa ei due dorul), PB, 3923 ; 5°: ca unipersonal: scu-
laf-va, ca alt;i (sculati-va din somn, caci s-a albit de ziua); alij( di nt;los (din fund de zare se
facu ziua), Fl, I, 2, 9 - v. apir, apira, crep 2°. - < lat. *alblre - v. albere ,etre blanc".
ALI,ll, sm., pl., bani albi, •argent., Dal, 9; PB, 517; alt;i tu prindzi *' pe*fl tu mrinfl
(bani In pungi ~i pe~ti Ia munti), PLit, 420. - Cf. gr. &.a~pcx ,argent, ecus". - V. alba, albu.
ALI,liNMIE, sf., fara pl. •multitude d'abeilles•: tutu alt;inamea (tot neamul de albine),
PB, 138as. - V. :
ALI,liNAR, sm., pl. alt;inlirl, albinar, •apiculteun, Dal, 9; Nic, 21.- V.:
ALI,liNA, sf., pl. alt;ine ~i alljin'l, albina, •abeille•, Dal, 9; Nic, 21 ; Mih, 20; PB, 518;
divarligalul di cufur ambitafl'i criscri gloaca - alt;in'lle cu striplu (In jurul bu§teanului danseazii
cuscrii nunta~i lmbatati - albinele ~i stupul), PLit, 349 ; ca alt;ina al Gluvara sa-n'l prucup-
se*ti (sa-mi pricopse§ti ca albina lui Giuvara), PLit, 515; PAnt, 9. - Cf. ~i toponimicul Alt;i-
ndroasa (In Valea-Calda, Baiasa). - < lat. *alblna.
ALCJ1RE, sf., pl. alt;lrl, albire, •action de blanchir; vieillissemenh, Dal, 9; Nic, 21 ;
PB, 518.
ALI,liT, -ta, pl. alt;i/, -te, albit, •blanchi; vieilli - v. au~lt•, Dal, 10; Nic, 21; PB,518;
PAnt, 388.
ALI,liTUR.\, sf., pl. alt;itrirl, albitura, oblanchissure; age mllr, canutie,vieillissemenh,
Dal, 10. V. alt;escu.
ALGE, sm., pl. algeadz, roib, «cheval alezan•, Dal, 9; sofi1 am algelu (drept camarad
am roibul), PenB, IV, 40; Caraf, 3. - < tc. aldje (34) ,cheval alezan clair".
A LI (ortografiat ~i ali), Dal, 10 - v. al.
ALIC 1, sm. - v. alcu -, Mih, 20. - < otALxoc;. ,ecarlate".
ALIC 2, -cd, pl. alifl, -fe, ro~ii, ro~iatic, •rougeatre•, Nic, 21 ; Mih, 20; CN, 120; disti-
mele alica (naframa rO§ie), PLit, 195; 47; mol liliCe alicc'l, te-n'l I' apirl~l salbita? (mai floare
ro§ie, de ce ziua mi te-a apucat ofilita ?), Lum, VI, 2, 7. - CN, 174: < tc. cil (31) ,vermeil".
V. alcu2. - < otALXO<; ,ecarlate".
ALicA, sf., fara pl. - v. alca -, PAnt, 388. DensAs, 197: < srb. aljka ,haina".
- <?
AI.IDZEARE -136- ALINl:ESCU

ALIDZEARE, sf., pl. alidzerl, PB, 518 - v. aleddzire.


ALIFfE, sf., pl. alifll, alifie, conguentt, Dal, 10; Nic, 24; GEl, 99. V. alfle.
- <cii.or.cplj .. -".
ALfHEA, sf., fara pl. ; adv., In adevar, •verite; vraimentt, Mih, 20; PScr, 189; PB,
518; s' nu edsd tu pdde alfhea 'nd dzuud (lntr-o zi sa nu iasa Ia iveala adevarul), PB, 931 ;
142• V. alf()hea, alfhira. - < cii. lj6e:tct .. -".
ALIBI OS, -odsd, pl. alihl6*l, -odse, adevarat, cvrai, veritable•. Dal, 10; Mih, 20. - V.
ali()hl6s.
ALfHIRA, ALfHIURE (nord), adv. cvraimentt, Mih, 20; Fl, II, 2, 9. V. alihea.
- Pentru -urd, -ure, v. ahimura.
ALIKESCU (mi) (nord), vb. IV - v. aldkescu - d 0 • (se) coller; 2°. entrer dans Ia rondet,
Nic, 22; Mih, 20; PScr, 189; PB, 518. - 1° : b6la alike~te (vopseaua (se) lipe~te); 2° : tine
li ti-alikl*i n cor (tu care te alatura~i (prinse~i) ln bora), AI. 1903, 86; dlbd si-n'l ti ved, led
sor, li n'l-alikl*l nvedsta n cor (fericita sa mi te vad, fa sora, care lmi prinse~i mireasa in
bora), Lum, V, 11-12, 34 ~i 36 - pentru acest sens, v . ~i aldncescu, alincescu 2°. - < vsl.
lilp ltl ,conglutinare".
ALIKfRE, sf., pl. alikirl, lipire, •collage; action d'entrer dans Ia ronde•, Nic, 22; tu
alikire tl'l ct'ntd a*lle (cind se prinde In bora li clnta a~a), Lum, V, 11-12, 34.
ALIKfT, -td, Nic, 22; PAnt, 388- v. alakit.
ALfL-mS.AP, sm., fara pl., acont, cacompte•, Dal, 10. - < tc. ale-el hyssAb (505 ~i
858, 132) ,a compte" .
ALfHSU, -sd, pl. alfm*i, -se; ALfMTU, -td, pl. alfmlt, -te, Hns, deche ;.lisse; bien Iuisant;
beau; ivret, Dal, 10; perlu lu-dre alfmtu (parul n are lins, neted, lucitor); tricu und alimtd
(trecu o (aid sau femeie frumoasa); vin'ird acdsd alimll (venira beii acasa) - v. addr 3•, adardt.
- V. alindzedre.
ALfMUNU, interj., vai I, chelas I malheur 1•, Nic, 24; GEl, 99; alimunu di edle! (vai
de ele 1). Sinonime: mardcul !, val! - < cii.i.ol!Lovov ,helas 1".
ALIMURA, sf., pl. alimr:ire, jaf, cpillage; proieo, Nic, 22; FIP, 22; u (edtird alimurd
(o f:lcura prada). Sinonime: yedymd, prddd, sp6l'e etc. - Cf. ~i alb. rremulle ,saccheggio";
tc. remmallyq ,friponnerie". - < cii.jloupct, ~e:!J.oui.ct ,pillage".
ALfN (mi), vb. I (al(i}ndl, -ndt, -ndre}, urea etc., 1°. monter; 2°. gravir; 3°. s'elever;
4°. hausser; 5°. enchanter>, Dal, 10; Nic, 22; Mih, 21; PScr, 189. - e: alind mdnltl'l (urea
muntii); ptnd s' lu-alina (plna sii.-1 urce), PB, 411; alin scdra (urc scara); 2° : alinat-vd pri
.circiliu (suiti-vii. in vlrf); alint'ndalul-si ct'trd bUnlu Dumnidzd'u (urclndu-se spre bunul Dum-
nezeu), PLit, 764; PAnt, 88; 3°: dipU.Sird munttl'l *i si-alindrd cuprille (se lii.sarii. In jos mun-
·tii ~~ se lnii.Itarii. gunoaiele), BNA, II, v; 4°: ldptile si-al(i}nd' (pretul Japtelui s-a urcat) 5° :
.va li alind cu zbodrile (le vor lnclnta cu vorbele); aht't ct'ndu lu-alind (clnd ll inaltii. (laudii.)
.atlta), BNA, III, 80. - Cuvlntul nu poate fi separat de dr. anina, pentru care s-au propus :
<lat. •allevinare (PScr, 190; C, 57); <lat. •anninnare (PW, 8; REW, 5817); <lat. in-*haeri-
nare (LL, III, 29). Nici etimologia Iatini!. anhelare ,respirer difficilement" propusii. pentru alin
(REW, 473; DR, III, 661) nu e mai fericitii.. - < ?
AL(I)NARE, sf., pl. al(i}nd'rl, urcare, caction de monter, de grimpero, Dal, 10; Nic,
:22; Mih, 20; PB, 519; alindrea a Armd'nllor tu munll (urcarea aromanilor Ia munti), PLit, 799.
AL(I)NAT, -ld, pl. al(i}ndl, -te, urcat, cmonte•, Dal, 10; Nic, 22; PB, 519; tr:irme ...
alindte ... tu munte (turme .. . urcate .. . Ia munte), PAnt, 109.
ALINCESCU (mi}, vb. IV- v. aldncescu - cl0 • apparaltre; surgir; 2°. entrer dans Ia
ronde - v. alikescu 2•; 3°. hisser., Dal, 10; Nic, 22; PAnt, 388; CEI, 54; Lum, V, 61. -1°:
ALINtfRE -137- ALNEA"OA.

Scrooge, n'lclu, s' aline[ mdre (Scrooge, micul, apiiru mare), Lum, III, 367; s' aline[ n cdle (apiiru
In drum), Lum, III, 372; 373; 375; si-alincl 'nd sedrd (apiiru lntr-o searii), PAnt, 274; Bair,
111; f tu yis ld si-alinced*te (~i In vis li se aratii), C~c, 49; si-alincescu mindulrl ardle (apar
glnduri rele), Cod, 22 b 20 ; 2° : si si-alincedscd !}lon'll'i n cor (sii aparii (sii se prindii) fliicrui
In horii), PLit, 910; 3° : alinclm merlu strd cdsd (am fixat niiirul deasupra casei), Mih, 21 ;
292. - Cf. dr. alici (DA, s. v. ; C, 37), alicesc (HEM, 866) ~i, aci, llcur. - < vsl. Ilcltl ,nun-
dare ; evulgare".
ALINtfRE, sf., pl. alinelrl, aparitie, •apparition•, Dal, 10; FrD, 30; alineirea a Hris-
tolul va si s' fdcd (aparitia lui Hristos se va face), Cod, 25 bl•.
ALINtfT, -td, pl. alinclf, -te, apiirut, •apparu; entre dans Ia rondet, Dal, 10.
ALINOTOR, -todre, pl. alinciiorl, -todre, ctrompeun: un yis alineiior (un vis tn~eliitor),
Bair, 94. - Derivat savant.
ALINDZEARE, ALfNDZffiE, s f., pl. alindzerl, allndzirl, lingere, taction de Iechen,
Dal, 10; PB, 519; va ii sdturl cu allndzirea? (te vei satura linglnd ?), PLit, 548.
ALfNGU (mi), vb. III ~iII (allm*u; alimsu ~i allmtu; allndzire ~i alindzed{'e),linge,
•lechen, Dal, 10; PB, 519; 6lle allngu scirea (oile ling sarea); lu-allmsird cdta*ile (1-au lins
pisicile spre a-l spdla - se ;~:ice de cineva care e nespiHat). - V. llngu.
ALINlifE, sf.; pl. alinyll, ln~eliitorie, •menteric, tricherie•, Kats, I, 68. - V. yealangl.
ALIPIDARE, sf., pl. alipidd'rl, lepadare, •action de (se) lancen, Dal, 10; Nic, 23.
ALIPIDAT, -td, pl. alipiddf, -te, lndrli;~:n et , •audacieux; resolu•, Dal, 11; Bard, alipiddi
ca zmelllu (Burli, lndrli;~:net ca zmeul), PAnt, 27!!; Bair, 120.
ALIPfNE, sf., alipln'l, o planta, •plantc aux fleurs jaunes•, Dal, 11 ; PLit, 339. - < ?
ALIS (nord), sn., pl. dlise, lant, •chaine•, Mih, 22; Cod, 34 b14 ; C~c, 12; l'l-irec dlislu
di ndrl (li tree lantul de nliri), PLit, 420. V. alsldd, dlfu, sinonimul singlr. - < c!!:Aooo.; .. -".
ALISf AA, sf., Nic, 26; GEl, 99 - v. dlis, ca&lnd, silivdr etc.
ALISfVA, sf., pl. alisive, dessive•, Nic, 23; PB, 519; GEl, 99; Fl, I, 3, 10. V. alslvd.
< ci:A~a(~cx .. - " .
ALI~VIRf~E, sf., pl. ali*vir£~ur1, ali~veri~, cvente•, Nic, 23. Sinonim : ddre-lodre. - <
tc. alyeh + vlrleh (38, 1318) ,transaction; commerce". ·
ALf0HEA, sf., fara pl. ~i adv., adcvar; In adcvar, •verite; vraimenh, Dal, 11 ; Nic,
21; GEl, 99; tate aeste santu all(Jhea (toate astea slot adevaratc). - V. allhea, all(Jkea, all(Jina,
arlhina, aver, ver, tuonti.
ALI0HIOS, -hlocisd, pl. ali01116*l, -hlodse, adcvarat, •vrai; veritable•, Dal, 11; GEl, 99.
V. alihlos, aliOinos.
ALf0INA, adv., adcvarat - v. arilzina.
ALI01NOS, -nocisd, pl. aliOino*l, -nocise, veritabil, w eritable•, Dal, 11; Nic, 21; PScr.
190; GEl, 100. V. aliOhlos. - < ci:A7J6~v6.; ,.-".
ALf0KEA, invar., PB, 518 - v. all(Jhea, drl'hea.
ALitESCU, vb. IV, PAnt, 388- v. aldi'escu.
ALIKfT, -td, PAnt, 388 - v. aldkli.
ALI'NDURA, sf., pl. all'ndurl, •hirondellct, PAnt, 388; PLit, 760; s' fedte alt'ndurii
(se fiicu rlndunicii), PB, 2051 • - V. art'ndurd ~i :
ALINDURf~E, sf., pl. altndurl~e, iarba rlndunclci, •grande eclaire; chelidoine•, PLit,
270. Sinonim : hilidun'edild. - Pcntru sufixul -l*e, cf. alb. delUnd!Jshe ,rondine".
ALITRARE, sf.: alttrd'rl di ctn'l (latraturi de clini), PAnt, 335- v. aldlrdre.
ALIXESCU, -XfRE, -xtT, PAnt, 388 - v. alclxescu, -xlre, -xll.
ALNE.A"OA, sf., pl. alne'l ~i alnedle, ramura, cbranche, rameau•: cu birbll'l pri cd(Je
a/nedild (cu privighetori pe fiecare cracli), BNA, II, 20. - V. alunedild.
ALOAT -138- ALUDZI'RE

ALOAT, sn., pl. alodturl, aluat, Nic, 24; Mih, 22; PB, 519. Forma alolu ,yeast" din
WTh, 306 e gre~itii. - V. alrldt ~i malduCI.
ALOBUDA, sf., Mih, 22 - v. lObudCI.
ALOCUT, -tCI, pl. alocuf, -te, de.zordonat, epl!le-mele; bi.zarre•: om al6cul (om fara norme).
- < &.:AA6xO't'oc; ,etrange ; bi.zarre".
ALONE, sf., pl. alon'l, arie, caire•, Nic, 26; GEl, 100; PenB, VI, 131. V. alunst!scu
~i sinonimul drye. - <&.:Awv~ ,-".
ALOR, ( = a lor) - v. alul, al't!l, amt!u, anostru, atCI'u, avostru (toate eronat ortografiate
- cf. GrS, VI, 380).
ALSAR (nord), vb. I (alsCirll, -rlt, -rlre}, sari, csauter; se lever•, Dal, 11; pots' alsarl?
(poti sa sari?) ; vrutCI, luna ctnd alsdre (iubita, ctnd rasare luna), CosP, 39; sodrile alsare (soa-
rele rasare), CosP, 92. - V. arC!sdr, arsdr, dau 11°.
ALSf.iA, sf., pl. alsldz, lant, «chaine•, Dal, 11; GEl, 99. V. alisiM. - <&.:Aua(3a ,-".
ALS{VA, sf., le~ie - v. alisivCI.
ALTAR, ALTARE, sn., pl. altare, altar, cauteh-v. aylu6lmCI, Mih, 22; PScr, 190.
Forme necunoscute ast~i. - < lat. altarlum ,autel".
ALTAOARA, adv., altadata, •autrefois• : nu vas' ylna altC!odrCI? (nu vor veni altadata ?),
PAnt, 223. - < aliCI + odrCI.
ALTILI:f, sm., pl. allill'fl, moneta de 6 pia~tri, •monnaie de six piastres•, Cal. 1912,
83; LP, 124. - < tc. altylyq (34) ,-".
ALTiPATLAR, sn., pl. alllpatldre, revolver, «revolver a six cartouches•, CN, 83. V.
aruv61e. - < tc. alty ,six" + patlaq ,explosion" (34, 309).
ALT(U), -ICI, pl. dlfl, alle, ·alt, cautre•, D~, 11 ; Nic, 26; Mih, 22; PScr, 190; PAnt,
388; ni unCI, ni aliCI (nici una, nici alta = farli multa gindire, imediat), PB, 7816 ; d1fl yin,
d1fl (ug (altii (unii) vin, altii pleaca), PMor, 20 - (cf. in italiana romanesca: ,antro e pparla
dde morte, antr' e mmoi", Zan, 83). - La gen.- dat. sg. ~i pl.: altul, allt!l, altor. ·Nu se arti-
culea.za Ia nici un ca.z - cf. PMor, 20; PEp, 157 sqq ~i, pentru dacoromana veche, Dens, II,
392-393. V. vallu2 , alantu. - < lat. alter ,autre, l'un d'eux".
ALTARE, ALTAT- v. alfu2 , anC!lfdre, anCiltat.
AL TU 1, sn., pl. alfurl, lant, •chaine• : t;idt!rlle sunt ligate, ca altul, dipriunCI (nenoro-
cirile sint legate laolalti'i, ca Iantul), ArE, 16. V. alislM. - < alsu < dlis.
ALTU2 (mi), vb. I (a1tal, -tat, -tare), inalta, ct~lever; batir; loner•: al/CI' 'nCI pC!late
(ridica un palat), PB, 12636 va si-1 clntCI'm,va si-1 a1tCI'm (il vom cinta, n vom lliuda), PLit,
976; alfarea ti mindea~te di cap (lnaltarea te buimace~te); alfatlu tut va dipunCI unCiodrCI
(odati:i ~i odata, eel inaltat tot va cobori). V. altare ~i analfu. - < lat. *altiare.
ALfJAT, sn., pl. aluaturl, aluat, JD.levain; ferment; 2°. pate; 3°. rapport., Dal, 11.
- 1° : acafu aluat (prind aluat, dintr-un aluat mic fac unul mare); 2° : hil un aluat (e~ti
molau, o mamaliga); 3°: li-acCitarCI aluaturlle sau li-apreasirCI aluaturlle (s-au imprie-
tenit, s-au certat)- v. acdfu 19° ~i aprlndul 5°, prindul 3°. V. aloat. - < lat. allevatum.
ALUDZA'SCU (mi), vb. IV ( aludzi'l, -dzl'l, -dzl're), altera, erendre mou, am~llir; sentir
mauvais•, Dal, 11 ; Nic, 25; lilicea ... si aludz~te (floarea ... se ofile~te), Fl, II, 2, 6; sudo-
rlle a1udzCI'scu, s' acreadzCI (sudorile miros, se acresc), AI. 1903, 24. - Derivarea din arud (CAr,
317) nu e convingatoare. Poate eli e tc. aloild (36) ,souille; sali" (cf. ~i tc. dloQdt! (36) ,tue
et tombe par terre".
ALUDZI'ME, sf., pl. aludzt'n'l, fle~caire, camollissement ; se dit d'une viande qui com-
mence a s'alteren, Dal, 11 ; Nic, 25.
ALUDZI'RE, sf., pl. aludzi'rl, alterare, camollissement; action de s'alteren, Dal, 11 ;
Nic, 25.
ALUDZI'T -139- ALUN

ALUDZI'T, -ta, pl. aludzl'l, -te, alterat, •amolJi; altere», Dal, 12; Nic, 25; carne aludzl'tti
(carne fle~caita).
ALU?ESCU (mi), vb. IV (alu~ll, -~it, -~ire), iubi, •(s')aimen, Dal, 12; CEI, 54~ (ti'ra
ca nol doll'i sa ~lim, inin'lle si-alu~irti (fara ca noi doi (ambii) sa ~tim, inimile s-au iubit),
CosP, 94. V. alti~escu ~i sinonimul voi 2 2°. - < vsl. Ijublti ,amare".
ALU~fRE, sf., pl. alu~frl •amoun, Dal, 12. Sinonim : vredre.
ALU~fT, -tt'l, pl. alu~il, -te, iubit, •aime•, Dal, 12. Sinonim: vrut.
ALUI (=a lul- v. el), PB, 519- v. al'el.
ALUMAKE, sf., pl. alumcl'kl, ramura, •branche, rameau•, Dal, 12; Nic, 24; cuclu
bdte pi-alumdke (cucul cinta pe ramura), PLit, 833; PAnt, 1!1; cclded di pri alumti'kl (cadeau
de pe ram uri), PB, 31627 ; alumti'klle s' (rl'ngu di podme (crengile se rup de prea multe fructe).-
V. altlmdke, lumdke ~i sinonimele alnedilcl, an~edua2 , circoclU, crdncti, dti'rmti, dedgti.
ALUMA.', sm., pl. alumddz, ichi, •osselet plombe•, Dal, 12; Nic, 24; PLit, 126.-
In general, In toate jocurile cu ar~ice, de .preferinta alumti'lu e de tap, deci e mai mare ~i
mai greu. - V. anumti' ~i sinonimele amdc'id, c6can, cun'edc2 , naipe, psdllu, vdngcl. - < ?
ALUJ\IAKIOS, -lodsti, pl. alumdkl6~l, -lodse, ramuros, •branchu, rameux•, Dal, 12. - <
alumdke.
ALUMBU, vb. I sau III?: s' ylna si-n'l mi-aliJmbd •qu'elles viennent me rejoindre•,
Rec, 44. - Etimologia lat. ad-*lumbare (lumbus ,reins, echine") din CMac, 173 nu e convin-
gatoare. - < ?
ALUME, sf., lume, Mih, 22- v. liJme.
ALUJ\ITARE, sf., pl. alumtd'rl, luptare, •action de Iutter; lutte•, Dal, 12; Nic, 24;
PB, 15 4 ; at!rl, rna gl6nlle tu-alumlti'rl (ieri, eel mai brav In lupte), PAnt, 161. V. alupldre.
ALU:MTAT, -Ia, pl. alumld/, -te, luptat, •guerroye; lutteur•, Dal, 12; Nic, 24.
ALUJ\ITATIC, sn., pl. a/umtdtite, luptii, •lutte, combah: lu aprimlu/ alumtdlic (In
aprinsa lupta), PAnt, 277; Bair, 119.
ALUJ\:ITA, sf., (pl. alumtl) <lutte, combah, Dal, 12; Nic, 24; Mih, 22; cdre-l cdma bun
lu-aliJmtd (cine e mai bun in lupta), PAnt, 278; Bair, 120; Vusc6pulea edra parliz ~i eard
alumta mare (in Moscopole erau partide ~i era lupta mare), Lum, II, 74; alumla ated (lupta
aceea), PAnt, 232; BNA, IV, 151. V. luplti ~i sinonimul Mlle. - < lat. lucta ,lutte".
A Iii m t a- c n' II urI, sm., Lupta-drumuri, •Brise-chemin•, PB, 49223,
A I t'i m ta-m t'i n t i sm., Luptil-munti, •Brise-montagne», PB, 13816 - v. alumtu.
ALUJ\ITATOR, -todre, pl. alumltil6rl, -lodre, luptator, dutteur; combattant., PAnt, 276;
Bair, 118; BNA, II, 36- v. Far~irot. - V. lumt~il.
ALUMTU (mi), vb. I (alumtdl, -tat, -tare), lupta, e. Iutter; combattre; 2°. eparpiller;
3°. parcourir peniblement, gagner peniblement - v. ayunst!scu; 4°. lapider; faire souffrir, marty~
risen, Dal, 12; Nic, 25; Mih, 22. - 1° : bdrbdte~le s' alumldra (se luptara barbiite~te), BNA,
V, 84; si-alumtdrti a~i di diminedfa pt'nd cd'lrti sedrti (s-au luptat a~a de dimineata plna spre
seara), PLit, 800; PAnt, 89; 2°: actita' s' aliJmtti elisa ~i s' mintedscti lute (lncepu sa ravii-
~easca casa ~i sa amestece toate), PB, 1643 ; 3° : aved ~· nts un st!mnu di cal'l cu carl alumld
htisapddzl'i (avea ~i el un rind de cai cu care cutreiera din greu ora~ele), PB, 30017 - v. st!mnu
4 o ; 4 o : un cuc6~il ~i~acdtil s' lu-alumtu cu ketrili (un nuc ~i lncep sa trag cu pietrele In el),
PB, 1022' - v. ambul'ist!scu; l'i-aliJmtd p16lle (li lupta (li chinuiesc) ploile), BJI{A, I, 60; mi-
aliJmlti mindufrlle (rna muncesc glndurile). V. aluplu ~i sinonimull'lu(lu - < lat.luctare ,Iutter".
ALUN, sm., pl. alunl, alun, moisetier, Dal, 12; Nic, 25; Mih., 22; ArE, 5; pi dti'rmile
di-a/un (pe ramurile de alun), PAnt, 286; BNA, I, 28; pi lu mdrdzinea di-alun'l (pe llnga
marginea de aluni), PAnt, 211; BNA, IV, 51. Sinonim: li(t6car. - <lat. *abellonus.
ALUNAME -140- AL'IUREA

ALUNMIE, sf., fAra pl., alunet, dorH de noisetiers, Dal, 12.


Alunar, sm.,iulie,•juilleb, Dal,12;Nic,25;PB,519;PAnt, 388; Al.1901-1902, 17.
Sinonim: Curle. - Cf. alb. allondr. - < !i)..wv!Xpt~ ,-".
ALUNA, sf., pl. atune, aluna, moisette•, Dal, 12; Nic, 25; Mih, 22; PScr, 190; PB, 519.
Sinonim : li(t6card. - < lat. *abellona.
ALUNE' A(Jl, sf., alunel, ramurea, •petite branche•: di alunel criuate l'l-fate (li face
pat din ramurele [de alun ?)), BNA, I, 118. V- alnealld, alumake. - < ?
ALUNET, sn., pl. aluneturl, alunet, dorH de noisetierso.-Cf. gr. 'A)..ouveTo~ (Hris,
348). - < alun.
ALUNIC, vb. I (alunical, -cat, -care), aluneca, cglissero, Dal, 12; Nic, 25; md'ndzllle
alunica cd'trd hlma (razele alunecau spre vale), PAnt, 224; alunicd pri gdrgdldn (aluneca pe
gltlej), PB, 3668• V. arunic ~i sinonimele aylistur, aldklu~or, ardkl~u2 , ardg6Clll. - < lat. lubrleare
.,rendre glissant".
ALUNICARE, sf., pl. alunicd'rl, alunecare, •action de glisser•, Dal, 12; Nic, 25; PB,
!519. V. arunicdturd.
ALUNICAT, -ld, pl. alunicat, -te, alunecat, •glisse•, Dal, 12 ; Nic, 25.
ALUNIZMA, sf., pl. alunlzmate, namol, cfange d'alluvion•, PenB, VII, 17. Sinonim:
cuClumor. - Cf. &_)..w vta{J.CX ,battage".
ALUNSESCU, vb. IV (alunsll, -sit, -sire), treiera, tbattre le ble; depiquero, GEl, 100.
Sinonim: trlyir, lrllr. - <li)..wvll:w ,-".
ALUNS{RE, sf., pl. alunsfrl, •a~tion de battre Ie ble•.
ALUNS{T, -ld, pl. alunslf, -te, treierat, cdepique•.
ALUPTARE, sf., pl. aluptd'rl, luptare, dutte•, Cod, 1184 • V. alumtdre, l'lu(lufre ~i:
ALUPTu (mi), vb. I - v. allimtu - dutter; vaincre•: si inlrd'mu tru oasle, s' nd
aluptd'm (sa intram In oaste, sa ne Iuptam), Cod, 1178 ; ~d l'i alupta~l ehsril'i a ldl (~i i-ai
lnvins pe inimicii tai), Cod, 11014. - V. llimtu ~i sinonimul apulimsescu.
ALUSTURNARE, sf., rasturnare, Dal, 12-v. arusturnare.
ALUSTURNAT, -ld, pl. alusturnaf, -te, rasturnat, • renverse •: fllturlu alusturnat,
(fluturul rasturnat), CosP, 20. V. arusturnat.
ALUT, sn., Jut, Mih, 22; cddzu ... cu dzeaditlle tu-alrit (cazu ..... cu degetele ln Jut),
ArE, 36 - v. lull.
AL'EI (= a l'el), CAr, 411 etc. - v. ameli.
AL'I(J, sn., pl. al'e, ai, •ail; homme mechant; etranger (surtout un Turc ou un Juif)•,
Nic, 22; Mih, 21; PScr, 190; kiseadzd al'lll tu hduane (piseaza usturoi in piulita), PB, 49921;
Greclu, ~i-drhundu s' hlbd, al'lil ua mpuld (grecul, ~i boier ·s a fie, ai va puti), PAnt, 7; PLit
508 - v. c~ll; al'lil kisat tail pile•, mujdei. - < lat. allum ,ail".
AL'liJMTREA(Lul), adv., altmintrelea, cautrement; d'ililleurs; du reste•, Dal, 12; Nic,
23; Mih, 21; nu al'llimtrea (nu altfel), PAnt, 226; ell glone ·~z-era di-al'lumlrea (cit de viteaz
t~i era de altmintreli), PB, 91• - Cf. ~i mgl. l'lliminlrea, PMegR, II, 91; CapM, III, 177 ;
l'limintra, GrS, III, 411. - Cu -u- ~i -rea din allrirea: *al'luminlrea < *al'lmfnte < lat. aHa
mente.
AL'IUREA, adv., aiurea, tailleurs; autre part, dans un autre endroib, Dal, 12; Nic, 23;
Mih, 21; PB, 520; PAnt, 389; (eate-al'lurea, glon'l al'lurea (fete aiurea (ici), flacai aiurea(colo)
- dansau separat), BNA, II, 72 ; nol him di al'lrirea (noi slntem din alta parte); (rirll'i apu-
cdrd al'llirea (hotii apucara In alta directie); Bate n -al'llirea til bavarde• (vorbe~te aiurea);
edsti-l cd'lrd n-al'lurea •il est hurluberluo. Forma al'lura (WTh, 306) e necunoscuta. V. na-
l'lurea. - Cf. ~i mgl. l'lrirea, PMegR, II, 91 ; Capl\1, III, 177. - < lat. allubl·re (cf. ~i DR,
III, 401-403). •
AL'IURF..DZ"O -141- A MADE

AL'IuR:tDz"O, vb. I (al'lurdl, -rdl, -rdre), alura, «deliren, Mih, 21; AI. 1928, 58;
acif/d' s' al'lureddzd (lncepu sli aiureze), LP, 208. - < al'lrlrea.
AM 1, vb. II (avrll, avrlt, avedre) - v. Introducer e, §51, p . 58 sqq- «1°. avoir;
il y a; 2°. s'entendre, convenir; 3°. tirer; 4°. croire; 5°; ~tre, existen, Dal, 34; Nic, 26;
Mih, 22; PScr, 190; Fl, I, 3, 11; BNA, IV, 154; V, 123.- 1°: lo am ocl'i, vol avet urecl'i
(eu am ochi (vedere), voi aveti urechi, auz); dri un mes di ct'ndu murl (e o lunli de clnd a
murit) - cf. it. avi nu misi chi ..~ da un mese che", Rohlfs, I, 127; el'l ar semnu tu frt'mte
(ei au semn In frunte), W, II, 248; - v. ar2 ; te odrd-avem, NicOla? (ce oril. avem (este),
Nicolae ?), Bat, 6; ma nu-dre trel minute (dar nu slnt trei minute), Bat, 7; est-an nu dre ol
mrllte tu mrlnll (est-an nu slnt oi multe In munti); nu si-dre avrltd ahl'td ldrbd (nu a avut
(nu a fost) atlta iarbil.), Fl, II, 4, 8 ; nu lu-dre loclu (nu are astlmpil.r), PLit, 532 ; alld l'l-dre,
acto l'l-dre - l'l-aflrlmse (aiel li are sd-i prindd, colo li urmil.re~te de aproape - i-a ajuns),
PB, 2721'; 2° : ac~l aim zbor (a~a avem vorbli, a~a ne-am lnteles), PLit, 811 ; 3° : l 'l-dre rlnd
cu lloclu (li trage una cu ciocanul), PB, 13524 ; foe l'l-dre 'nd odrd (li trage odatli un foe de
armd), PB, 12()81 ; 4° : mbitdtlu ·~l-u-dre cd nts i amird' (eel beat l~i lnchipuie (crede) ell.
dlnsul e lmplirat), PLit, 542; kirrltlu ·~1-u-dre cd dltu ca nls nu dre (prostul crede eli altul
de valoare ca dlnsul nu existil.), PGr, 42; ·~l-u-avrlrd cd sun hicdle (crezuril. eli slnt ficati),
PB, 7027 ; t' u-dl cd aduked livd di band? (ti-o ai (crezi) ell. lntelegea ceva din viatli ?), PB,
9614; 5°: /i om dre Ia ~oput? (ce om e Ia ~ipot ?), PB, 2448; ~til cd dre stihll aildfe?(~titl
cil. aiel slnt stafii ?), Lum, II, 312; BNA, IV, 75; trlte nu dre Flfll furl? (de ce nu slnt tigani
bandit!?), PB, 22as; PAnt, 83; aved tr' un loc un preflu (lntr-un loc (undeva) era un preot),
BNA, III, 158; nu lu-aved luvd (el nu era nicil.ii:i), Lum, III, 208; ascedptd - nu-dre (a~­
teaptil.- nu e, nu vine, nu se vede), PB, 26318 ; ~i Stamrlld nu-dre! (~i Stamula nu e 1), PB,
876; nu lu-dre luvd (el nu e nicil.iri), PAnt, 223; BNA, IV, 138; Dodmne, te nu lu-dre?
(Doamne, de ce el nu se vede, nu apare ?), Velo, 32; PAnt, 326; BNA, V, 102; lu s' dflse?
te nu-l dre? (unde se duse? de ce nu e aiel?), BNA, III, 154; nu-l dre s' ylnd! (el nu se
vede sli vinli), PB, 7812 ; te nu-~l lu-dre, te nu-~l lu-dre, glonlle-a n'ell, ldla, si-n'l ylnd?
(sdrmana de mine, de ce el nu e, de ce el, iubitul meu, nu apare ca sli-mi vie?), Millio, 23 ;
alld l'l-dre, aclo l'l-dre (aiel li vede, colo e gata sli-i prindli), PB, 8086 - v. mal sus, sub 1°. - Cf,
~~ In trod u cere, §51. - Ca ~~ pentru acd/11, cdle, cap etc., pentru paralelisme ~~ identitil.ti
sintactice ~~ semantice, cf. : gr. l!x(l), alb. kam, bg. imamll, tc. oar. - V. ~~ avedre, dre.
AM •, conj., dar, «mais; au moins; peut-Hre que•, Dal, 11; Nic, 26; Mih, 22; PScr,
190; Cod, 951; 119 b18 ; PB, 520; am aldnte dodlld? (dar pe celelalte douil. ?), PAnt, 343;
Garddnl, am carl (Gardani, doar cine altul), GrB, 223; PAnt, 227; am, cum s' vedde (ci, dupil.
cum se vede), PAnt, 222; BNA, IV, 71. - V. ala, ami, mu1 ~~:
AHA, conj., dar, «mais; si; (aus)sitOt que•, Nic, 26; Mih, 23; PB, 521 ; GEl, 100;
drl-ti, dma a~tedptd-mi (du-te, dar a~teaptli-mil.); dma ·cd va yCnd, gred-n'l (dacil. sau tndatli
ce va veni, cheamli-mil.). V. dmea, mdcd. - Cf. gr. ot~A-ot ,sitOt que" < tc. amma (141) ,mais".
AMAD{RE, sf., pl.?: fdrbd di amadlre «herbe employee contre le rhumatisme•, Lum,
IV, 135.- <?
AMA.iA, sf., pl. amd'dz «osselet plombe- v. alumd'•· V. ~~ asmd&:l.- Cu sensu! de
.,rotoghilli", adicli piatril. rotundA, netedil. ~~ turtitli, amdt5a e folositli tn anumite jocuri copi-
lil.re~ti. - < ci{J48ot ,palet".
AMAE, sf., pl. amd'f, PB, 521 - v. amdye.
AMAGRU, -rd, macru, Dal, 21 - v. mticru.
AMArE, sf., pl. amd'yf, Dal, 12; Nic, 26; GEl, 100 - v. amdle.
AMAHE, sf., pl. amd'hl, du~mlinie, «inimitie•, GEl, 100. Sinonim : cdreze. - < ci(-14x"'
.,discorde".
A MAlE -142- Al\IARARE

Al\IAIE, sf., pl. amii'l, farmec(e}, vrajli., ccharme; sortileget, PEt, 2; l'i si-asparsira
amii'lle (i s-au stricat farmecele}, PB, 40637 ; va-n'l fac, leila, 'nii amcile (lmi voi face, biata
de mine, o vrajli.}, PLit, 877. - ln aromanii, prin acest cuvint se lnteleg ~i farmecul ~i vraja,
~i fiicatura ~i desfiiciitura : in comparatie cu ce e la dacoromani, manifestarea magiei la aro·
mani e foarte redusii atlt folcloric cit ~i etnografic. V. ~i mdyie. - < fLciyLa ('rd:) ,sortileges".
AMALAMA, sf., fiirii pl., aur, ~or•, Mih, 23; PAnt, 389; GEl, 100; gal'lnd di amcilamii
(giiinii de aur), PB, 23525. - V. :
AMALOMA, AMALUMA, PScr, 190 - v. mcilama.
Al\lAN, invar., a man, •grace•, Nic, 26 ; Mih, 23; amcin!, ca I' ul dau! (aman I, cii
li-1 dau 1), PB, 45814 • - < tc. aman (37) ,-".
AlUANECf, sm., pl. amanececidz, om de incredere, •homme de confiance•, CBiog, 28.
- < tc. emiinetdji· (143) ,homme de confiance se chargeant du transport et de Ia remise aux
destinataires d 'objets divers".
Al\IANETE, sf., pl. amanef, amanet, •gage; chose confiee•, Nic, 27; Mih, 23. V. ~i
amanete. - < tc. emanet (142) ,chose confiee".
AMAH 1, sm., fiirii pl., amar, •amertume; chagrin•: di tru a arniUlul amcir (din
amarul iernli.rii}, PAnt, 200; amcir di neciua (amar (multli.} de :liipadli.}, PAnt, 203; BNA, V, 41
~i 13 - dacoromanism. - V. :
AMAH 2 , adv., amar, •amerement; peniblement : si-n'l lu cl'nfl tine-amar (sa mi-l cln1i
tu amar), PAnt, 294; BNA, I, 52.
AllAR 3 , -rd, pl. amarl, -re, amar, «amer; funeste•, Dal, 12; Nic, 27; Mih, 24; ld'crin'l
amcire (lacrimi amare), CalGrB, 39; amcirur lucre (lucruri amare),. Cod, 11 bl; lu-cirse amarlu
gug6~u (1-a ars funestul glonte), PAnt, 250. V. amiir6s ~i mercihun. - < lat. amarus , amer".
Al\IARE, sf., pl. ama'rl, mare, •men, Nic, 27; Mih, 23; PScr, 190; PLit, 245. - 1°.
Armd'nlu tu munf eciste ca amarea arihdtipstta (aromanulln munti e ca marea lini~titli.), PAnt,
5; 2°. cari-l muma te fiClorl amfntd f fiCl6rl ml'ca? - amcirea §i-arl'urlle (cine-i mama care
na~te copii ~i mli.nlncii copii? - marea ~i riurile), PLit, 350; 3°. ell trcidze amcirea (cit se
tntinde marea), PB, 261 2 ; 4°. fl'ne, fl'ne art' urlle §i eli val slriikesc amcirea (tine, opre~te rlurile
~i eu voi seca marea), ZP, IX, 520 - ca folclor, cf. Cart, II, 256-257 ~i, aci, vom 1° ; 5°.
Amcirea-lcile (Marea Neagrii). Sinonime: pelay, (}dlasii. - < lat. mare ,mer".
Al\IAXE, sf., pl. amii'xi, triisunl, •voiture•, Dal, 12; Nic, 27; GEl, 100. Sinonim:
car6fd. - < &:fLci~L ,fiacre".
AMAriPSESCU, vb. IV (amiiyipsfl, -sit, -sire), vriiji, •charmer; ensorceler; jeter des
sorts•, Dal, 13; GEl, 100. - V. miiyipsescu. \
Al\IAriPSfRE, sf., pl. amiiyipslrl, fermecare, •action d 'ensorcelen, Dal, 13.
AMAriPSfT, -tii, pl. amiiyipslf, -te, fermecat, •ensorcele•, Dal, 13.
Al\IA Gfc, sm., pl. amiiglfl; Al\IA Gfc.i\, sf., pl. amaglfe, ichi mic, •petit et joli osselet.,
Dal, 3 ; PLit, 126. - < tc. elmadjyq (140) ,rotule".
AMALAfE, AMALArfE, sf. - v. miildyl'".
AMAN.~TOR, -toare, pl. amiiniitorl, -tocire, intlr.zietor, •retardataire•, PScr, 190. - V.
aml'n.
AMANfE, sf., pl. amanll, urii, •haine•, GEl, 100; si-adra' ccima ar6~u di amtnle (de
urii (neca.z), se fiicu mai ro~u), AI. 1927, 126. V. mtnfe. - < fLotvla ,acharnement".
AMARAME, sf., fiirli. pl., amli.riiciune, ~amertume; chagrim, Dal, 14; Nic, 27. - V.
amarl, sinonimul cdn'ind2 ~i:
AMARARE, sf., pl. amdra'rl, amli.rlre, ~amertume; chagrim : lute bilt!lle §d amiird'ra
lute prisli cciplu-a lul (toate belelele ~i amiirlrile toate peste capul lui), Cod, 17 b 22 • Formli.
nordicli., dcrivatii din amiirt!dzzl (cf. li§urare etc.). - V. amiirl're, lat. am a rare ~i ·:
-143- AIIBAR 3

AMARAl:IUNE, sf., pl. amari!Clun'l, amaraciune, tamertumet, Dal, 14; Mih, 23. - v.
amaredfa.
AMARA'DZO ?, vb. I: ira s' nu na amarddza foclu a etil'i $d yearmile (ca sa nu ne
amiirasca ( 'l) focul ve~niciei ~i ~arpele), Cod, 25 bl2. - V. amaredzu.
AMARA'SCU (mi), vb. IV (~i I) (amarl'l, -rl't, -amart 1re ~i amarare), amarl, uendre
amer; affliger; attrister•, Dal, 14; Nic, 27; Mih, 23; PAnt, 389; l'i si amarl' inima farmac
(i s-a amarlt inima ca· de venin), PB, 47227 • V. amaredzu. - lat. *amarlre (cu I> i' prin influ-
enta ~i analogie dupa aurl're?) .
.!\MAREATA; sf., pl. amaref ~i amdrefurl, amaraciune, • amertume•, Nic, 27; Cod, 881;
Trib, II, 7-8, 24; ncarcata di amaredfa (cople~ita de amaraciune), PLit, 851; PAnt, 53; va
pll'nga cu-amareafa (vor pltnge cu amiiraciune), BNA, I, 82. - <lat. amarltla ,amertume".
AMAREDZ(J (mi), vb. I (amaral, -rat, -rare) - v. amdra'dzu, amara'scu ~i lat. am a-
r are. - Slnt necunoscute forme ca : amaridzdl, -dzat, -dzare, care ar fi reprodus lat. a m a-
r i 1- a r e ,devenir a mer". - < amar.
· AMARI'RE, sf., pl. amart'rl, amarlre, taction de rendre ou de devenir amen, Dal, 14;
Nic, 27. V. amarare.
AMARI'T, -ta, pl. amdrl'f, -te, amarit, erendu amer; afflige•, Dal, 14; Nic, 27; PAnt,
389; fug all'ndurlle amdrl'te (se due rlndunelele amarlte), BNA, I, 42.
AMAROS, -rodsa, pl. amar6$l, -rocise, amar, •amen: pilon'lll amdros (pelin amar), .GrS,
IV, 210 ~i 243. V. amar. .
AMARTfE, sf., pl. amarlil, pacat, •peche; dommage•, Nic, 28; Mih, 24; PScr, 190;
PAnt, 389; GEl, 100; amarlie greciua (pacat greu), PB, 2857 ; nu fntri tu-amartie? (nu C81-i
In pacat 'l), BNA, III, 124. V. martie ~i sinonimele crima 1°, picdt. - < cX!J.!XpTlot ,peche".
AMARTIOS, -iodsa, pl. amdi;ti6$l, -iodse, pacatos, tpecheun, Nic, 28; PScr, 190;
GEl, 100.
AMARTIPSESCU, vb. IV (amartipsil, -sit, -sire), pacatui, tpechert, Nic, 28; Mih, 24
{amdrtisescu); PScr, 190; Cod, 115 b5 ; GEl, 100. - < &:!J.otpT6voo ,faillil;".
AMAxA', sm., pl. amaxddz, caruta~, •cocher•, Dal, 14; Nic, 27; GEl, 100. - <
cX!J.otl;&c; .. -".
AMBAIR (mi), vb. I ( ambdiral, -rat, -rare), ln~ira etc., .e. (s')enfiler; mettre a Ia
queue leu-leu; 2°. frapper de Ia corne; cosser; 3°. apparaltre a Ia file; 4°. raconter; 5°. mar-
cher a Ia tHe d'un troupeau ou d'une 'caravane servant comme guide; 6°. futueret, Mih, 24.
- 1°: fecita ambdira mdrdzetile (fata ln~ira margele); ambdird-n'l ldplida (ln~ira-mi· ciorapul =
introdu ctrligele de lmpletit In ochiurile de ciorap); 2°: lu-ambdirara boll'i (1-au tmpuns boii);
boll'i si-ambtiira (boii se tmpung); 3°: ambdira' 'na carvdne (apiilu In ~ir o caravana), PAnt,
342; 4°: motf$ea aesta va fl li ambdira lute (biitrlna asta o sa ti le tn~ire (ti le va povesti)
toate) ; 5° : fdkll' i a tal ambdira liine (tapii tai merg bine tn fruntea turmei); 6° : si-ambciira
(,se regulea1-a"). V. ambliir, lmbtiir, tmbarl, mbtiir, mbliir ~i ampihlur, Clumulescu 4°. -Pentru
sensul de ,enfiler", ambtiir < lat. im-bajulare (CDDE, 128).
MIBAR 1, vb. II, PB, 521 - v. ampar2 , par2 - ; s' ambara (sa para), PB, 797 •
AMBAR 2 , adv., din plin, theureusement; commodemenh, Nic, 32; tihea f'l-si dufeti
ambcir (noroculti mergea din plin), PB, 9822 ; Dumnidza' s' li-aduca lute, tute-ambar (Dumnc1.eu
sale aduca toate, toate din plin), PAnt, 212; $' ctnd ambar a lul l' l-yineti (~i clnd lui li venea
Ia tndemlna), PAnt, 141; du-te ambar (du-te cu bine); oara blind $' ccilea-ambtir (tntr-o ora
buna ~i drumul cu noroc sa fie), PAnt, 200. - <alb. mbairil ,bene ·; perfettamente".
Al\IBAR8 , -ra, pl. ambtirl, -re; norocos, •heureux; joyeux•, Dal, 12; nol cu inima ambara
vfn'im (noi veniram cu inima voioasa), PAnt,.302; BNA, I, 132; criscri fetita ·mare $i ambard
(fata a crescut mare ~i norocoasa), PB, 6137 ; ambara-a ta turncita (norocoasa sa fie a ta tn-
AMBARE -14~- AMBITATI'L'E

toarcere), BNA, I, 56; ru - ctile-ambar' - cu n'f/ll'i? (unde- drum bun- cu copila~ii ?),
BNA, I, 28- v. oara 14°. Urarea curenta ce ~i-o adreseaza aromAnii atunci clnd cineva pleaci
departe e: oara bUna ~· ctilea-ambtir' (ora fericita ~i cale norocoasa) - cf. alb. udh' e mbdre
,buon viaggio". - Numele Kalember, Kalimbare, Kalumper din Drag 51, 62, 65, 68, 171, 177
ne duce mai mult spre ar. ctilea-ambtir declt spre xcx/-ljv i)fLtpcxv. - < alb. I mbar6
,favorevole".
AMBARE, sf., pl. ambU'rl, hambar, tgrenier; magasin pour les cereales•, Dal, 12;
'na calddre ctt 'na ambtire (o caldare clt un hambar), PB, 26836; grt'nile dit amba'rl (grlnele
din hambare), PAnt, 312. V. hilmbtire ~i ambarusescu. - < tc. anbar (39) ,grenier".
AMBATRULEA, adv., in galop, ten grand galop; en quatre•, Dal, 12. - V. an-
ptitrulea~i :
AMBATURLU (mi), vb. I (ambaturltil, -/cit, -/tire), galopa, d 0 • galoper; 2°. eparpillert:
1°: cu ma marlle s' nu ambcilurl'i ctilu (nu galopa calul cu mai marele, cu eel ce ti-e superior
nu te lua Ia lntrecere cu calul), PLit, 541 ; 2° : Mgci s' ambtilurlU elisa (incepea sa rava~easca
casa), PB, 13619 • - V. ambatrultdzu ~i E~mptitur.
Al\IBAIRARE, sf., pl. ambciira'rl, pornire inainte in ~ir, taction de s'enfiler etc. -v.
ambtiin, Mih, 24; aveci sultanate ... tu ambdirtire (avea tinuta impresionanta (maretie) ...
fn tnaintarea ln fruntea caravanei), PAnt, 344. - (V. ampihlurtire).
Al\IBAIRAT, -til, pl. ambUirciJ, -te, ln~irat, •enfile etc. - v. ambairtire•: pe~Jtl'l earci
ambtiirciJ tu clocira (pe~tii crau ln~irati pe sfoara). V. ambuircit.
Al\IBAREATA, sf., pl. ambareJ, noroc, •bonheurt, Dal, 12; Nic, 32; cu ambareata
Je lucrciJ (sa vii fie cu noroc ce lucrati), PAnt, 71 ; vl'ra ambareciJa nu aveti (nu avea vreun
bine, vreo satisfactie), PB, 5727 • - < ambar·.
Al\IB1RTUESCU (mi), vb. IV (ambartuil, -tutt,· -tuire), lnvlllma~i, •(s')embrouillero:
viJin'll' i si ambilrtufra (vecinii se, lnvalma~ira), Lum, V, 182. V. birliipsescu, mbirliuescu. - <
alb. mbi!rthenj ,attacare".
Al\IBARUSESCU, vb. IV (ambilrusil, -sit, -sire), a pune tn hambar, •engrangert, Dal, 13;
Nic, 32. V. ambcire. - < lifL7tcxptc1~w ,mettre en grange".
Al\IBARUS{UE, sf.; Al\IBARUSfT, -ta, Dal, 13; Nic, 32- v. ambdrusescu.
Al\IB1TRULARE, sf., pl. ambatrulU'rl, galopare, •galopade; m8lee•, Dal, 12; ambU-
truldrea a ccil'llor (galoparea, tncurarea cailor), PLit, 84. V. ambaturltire, mpaturtire.
Al\IB1TUULAT, -ta, pl. ambdtrultiJ, -te, galopat, •galope; m8le, Dal, 12; uda'lu eciste
ambillru/cil (camera e rava~ita).
Al\IB.{ TRULEDZfJ (mi), vb. I - v. ambtiturlu - : cilJl ambalrulcira ctil'i (alpi au galo-
pat caii), Lum, IV, 133. - V . ~~ :
Al\IBATURLARE, Al\IBATUI\LEDZfJ, PB, 521 - v. ambatrultire, ampillurtire, ampa-
trutescu.
Al\IBET (mi), vb. I, Nic, 32 - v. tmbtt, mbet, tmblita.
Al\IBfN1, sf., pl. amblne, odaie, •chambre; piece•, GrS, IV, 230 ~i 243; Millio,26.
- < tc. ma-beln (1088) ,chambrc ou appartement de grande maison entre le gynecee (haremlik)
et Ia partie reservee aux hommes (selamlik)".
AMBIRilif, sm., pl. ambirigetidz, clrciumar, tcabaretier•, GrS, IV, 381. - < tc. am-
'berdjl < anber (861) ,ambre" .
A'l\IBITARE, Al\IBIT;{T, Nic, 32 - v. mbittire, mbitcit.
AMBIT.:\TOll, -tocire; AMBITATUUA., sf. - v. mbitator, mbitatrira.
AMBITATI'I.'E, sf., !lira pl., betic, <ivressc»: moure tu mille di ambita/l' l'e (moare ln
le~in de betle), Bair, 21. V. lmbita/l'l'e.
AMBI.ADEA -145- AMDU~ULEDZU

AMDLADEA, adv., pie,zi~, •en biais, en echarpe•, Dal, 13; (drll'i lodrd amblddea (ho1ii
apucara pie.zi~). - V. ampladea, mpldde, pladea.
AMDOArlu, sn., pl. amb6ii)llurl, piedica, «entrave•, Nic, 33; GEl, 100. V. mboii ~i
keadicd. - < &!J.rr61hov ,obstacle".
AMBOL'IfJ, sn., pl. ambol'lurl, amboal'e, altoi, «greffe, ente•,Dal, 13; Nic, 33; GEl,
100. V. ambul'ist!scu. - < &!J.()6:t..t. &!J.7t6AL ,-".
AMBRATIT (mi}, vb. I (ambrd/ital, -tat, -tdre}, •embrassen: lu-ambra/itd ~i 1-ba~e
(11 tmbra1i~ea;ea ~i-1 saruta), Bair, 100 (derivat savant). - V. :
AMBRATfJ (mi), vb. I (ambrd/al, -tat, -tare), lmbra1i~a, •embrasser•, Nic, 35; '~l-am­
braid mul'edrea (l~i tmbra1i~eaza femeia), Fl, II, 7, 13; II, 7, 14. V. mbrd/itt!dzu ~i sinonimul
angdl'ist!scu. - < braJU..
AMBRAT ARE, sf., pl. ambrd/d'rl, tmbra1i~are, •embrassade•, Nic, 35.
AMBRAT AT, -ttl, pl. ambrdfa/, -te, •embrasse•, Nic, 35.
Al\IBRUNA, sf., pl. ambrune, ciucur, tfranges d'argent que les femmes portent sur Ia
tHe•, PenB, III, 186. V. tept!. - < ?
Al\IBUC, vb. I (ambucal, -edt, -cdre), lmbuca, •emboucher; mangen, Nic, 34. - V.
mbuc.
AMBUCARE, sf., pl. ambucd'rl •action d'embouchen, Nic, 34.
AMBUCAT, -ld, pl. ambucaJ, -te, lmbucat, •embouche•, Nic, 34.
AMBUAISESCU (mi), vb. IV (ambuiiisil, -sit, -sire), lmpiedica, •empl!cher, entraver•,
Nic, 33; GEl, 101 (se dau ~i alte forme dialectale); CosP, 48. V. ambuJt!scu. - < E!J.7tolHl:w.
,emp l!cher".
AMBUAISfRE, sf., pl. ambuiiisirl, hnpiedicare, «empl!chemenh, Nic, 33.
Al\IDUAISfT, -ld, pl. ambuiiisiJ, -te, •empl!che•, Nic, 33.
Al\IBUIR (mi), vb. I (ambuiral, -rat, -rdre), lmpunge, •encorner, frapper avec les cornc~
- v. ambciir 2°>, Dal, 13; Nic, 33; GEl, 101; b6ulu li ambdird (boul te lmpunge), PLit, 47.
V. ~i ampdr.·- ln greaca populara: !J.7toupw ~i !J.7tpw ,xe:pot-rll:w"= ,encorner", iar In albane:tii e
mburrltem ,scornarsi (dei buoi)". - Cf. ~i mgl. ambur~ri [bg. borja], GrS, III, 178; bur~ s
( < bg. borja), CapM, III, 50. - Ca etimologie, s-a propus lat. •imbovilare (M, 21), iar CDDE,
172 11 tn~ira lntre derivatele dacoromane ale lui bour ( < lat. bubalus). - ln greaca : !J.'7toupciou
(Boga, I, 260). - < ?
Al\IBUIRARE, sf., Dal, 13; Nic, 33 - v. ambdirare ~i ambuJl're.
Al\IBUIRAT, -td, pl. ambuiraJ, -te, tmpuns, cencorm\•, Dal, 13; Nic, 33.
AMBULISESCU (mi), vb. IV (ambulisil, -sit, -sire}, lapida, •jeter des pierres; lapider.,
Dal, 13; Nic, 34. - V. ampulist!scu ~i alumtu 4°, precum ~i gr. rrou:t..'ou!J.w (Hris, 189).
AMBULISfRE, sf., pl. ambulisirl «attaque a coups de pierres•, Dal, 13; Nic, 3-1 .
AMBULISfT, -td, pl. ambulisif, -te, cattaque a coups de pierres, lapide•, Dal, 13 ;.
Nic, 34.
AMBUL'ISESCU, vb. IV (ambul'isll, -sit, -sire}, altoi, cgreffer; enter>, Dal, 13; Nic, 34 ;.
GEl, 100. V. ambol'lu ~i sinonimul ~urtt!scu. - < &!J.()o:t..14~w ,greffer".
AMBUL'ISfRE, sf., pl. ambul'islrl, altoi, •action de greffen, Dal, 13; Nic, 34.
AMBUL'ISfT, -td, pl. ambul'isl/, -te, altoit, cgreffe, ente•, Dal, 13; Nic, 34.
AMBlJN, vb. I, tmbuna- v . ambunedzu, mbun.
AMBUNARE, sf., pl. ambund'rl, cconciliatiom, Dal, 13; Nic, 34.
AMBUNAT, -td, pl. ambundJ, -te, tmbunat, oconcilie•, Dal, 13; Nic, 35. V. ni-mbundt.
AMBUNEDZU (mi), vb. I (ambuncil, -nat, -ndre) cconcilier•, Dal, 13; Nic, 35; PenB,
IV, 47; Carat, 15. V. mbun. - < bun.
A~U~ULEDZfJ, vb. I, GrS, III, 267- v. abu~ilt!dzrl.

10 - o. 681 - Tache P a p a h a g I, Dtcftonarul dtalectulut arom4n


AMBUT -146- AMINO ARE

AMBUT, vb. IV, tmputi- v. ampul, ambutt're1 , mput.


AMBUTOARE, sf., pl. ambutorl, putoare, cpuanteur; tres paresseux•, Dal, 13; Nic, 37.
- V. putodre.
AMBUTESCU (mi), vb. IV (ambutil, -tit, -tire) - v. ambut5i&escu, mbut5uescu.
AMBUT{RE, sf.; AMBUTIT, -ta- v. ambut5usire, ambut5usil.
AMBUTI'REl, sf., Dal, 13 - v. amputt're.
AMBUTI'RE2, sf., pl. ambutl'rl, Dal, 13 - v. ambuirare ~i mbutdre.
AMBUTI'T, -ta, pl. ambutl'l, -te, Dal, 13 - v. amputt't.
AMB.UTOS, -toasa, pl. ambuto~l, -toase, puturos, cpuant; faineanh, Dal, 13; Nic, 37.
V. ambrit.
AMB1JTU, vb. IV ~i I (ambutt'l ~i ambufal, ambull'l ~i ambutat, ambutl're ~i ambutare),
lmpunge, cencorner; empaler; piquen. - ' V. mbutll2 •
AMEA ( = a mea), PScr, 190; CAr, 413 etc. - v. amell.
AMEA, conj., cmais; done•, PAnt, 389 - v. lima, ami, ma2.
AMEASTICl (mi), vb. I (amisticdl, -cat, -cdre), amesteca, cmeler; melangero, Dal, 14;
Mih, 25; cu-arlna si-amistica (se amesteca cu nisip), PAnt, 116; si ameastica ~· tatd-su a
(ietorlul (se amesteca fn vorbd ~i tata-sau al feciorului), PB, 236~5 ; cl'ndu si-ameasticd dzrilla
cu noaptea (clnd se ingina ;~:iua cu noaptea), PB, 9423 • Sinonim: andcdtusescu. - < lat. *admix-
tieare (cf. admixtio ,melange", admisceo ,melanger ... ").
AMEASTIC 2 , vb. I, Mih, 25; fa'ra s' li amedsticd (fara sa le mestece), PAnt, 90- v.
meastic.
AMEASTICA, sf., fara pl., amestec(atura), •melange•, Dal, 13. - Derivat ca adricd,
kirttat, treacd etc.
A}IEU ( = a mell), al meu - v. anostru.
AMFIRESCU (mi), vb. IV: sd si am(ireascd (sa se fereasca), Cod, 243 ; 33 bl - v.
afirescu.
AMf, conj., dar, •mais- v. dmeat: ami, lu s' v' ascrindd mala? (dar, unde sa va ascunda
bunica ?), PB, 2743 2 ; ami, cdma iilne s' trdzeal cu lufekea (dar, mai bine sa fi tras cu arma),
Cal. 1911, 56; BNA, V, 112. - Cf. ~i bg. ami ,mais", (BER, 10). - < cX!J.(!L)lJ .. -".
AMIL{E, sf., le~in, PLit, 261 - v. mille.
AM{N 1 (nord), vb. I (aminal, -nat, -ndre), arunca etc., d 0 jeter; lancer; 2°. tirer;
decharger; 3°. conduire•, Dal, 13; Nic, 30; Mih, 25. - 1°: amind' merlu ~· lu-agudl n cap
(a aruncat marul ~i 1-a lovit in cap), PB, 39412 ; 2°: s' lu-amlnd nis cu noailddzdli-noaua di
ketri (sa traga el lntr-insul (sa-l loveasca el) cu 99 de pietre), PB, 28211; cu lufekea tra s'
amlnd? (ca sa traga cu arma ?), PAnt, 271; Bair, 104; 3°: Janina l'l-amindrd (i-au mlnat
Ia lanina), PLit, 999. - V. min.
AM{N a, adv., ~i interj., amin, •amen h, Dal, 13; PScr,. 190; pln' tu amln va ti-avln
(te voi urmari plna Ia amin, plna In plnzele albe), PB, 521 - Pentru tc. a(a)min, cf. Kel,
38 ~i Dreux, 197. - < cX!J. i) v ,ainsi soit-il".
AMINARE, sf., pl. amind'rl, aruncare, tragere, •jet; fusillade•, Dal, 13; Nic, 30;
Mih, 24; PB, 522 ; lufekea, cu rind amindre (arma, cu o singurd descarcare,odata descarcata),
GrB, 151; PAnt, 37. ·- V. mindre. .
AMINAT, -td, pl. aminal, -te, aruncat, descarcat, •jete; decharge•,· Did, 13; Nic, 30;
Nih, 24.
AMINl:IUNEDZU, vb. I (aminetunal, -nat, -ndre), minti, •mentin: nu aminetuneadzd
nu minp), Cod, 21 b2. - V, minetunedzll.
AMINDARE, AMINDAT, AMINDATIC, Dal, 13 - v. amintare, amintal, bmintatic.
AMINDO(I)L'I -147- A~IIRARIPSESCU

AMINDO(I)L'I, m., AMINDOAfJALE, f., num., amindoi, -douii, ctous deux, toutes
deux•; gen.-dat. : a amindollor, a amindoallalor, Nic, 30; dmindol'i au*im (amlndoi am imba-
trlnit), PAnt, 200; BNA, V, 38; si scodld dmindol'i plodcea (amlndoi sa ridice placa), PB,
4202 • V. $dmi$d6l'i. - < lat. *amlndol < *ambi-doi.
A~lfNDU, vb. I, ci~tiga - v. amlntu.
A~IIN~U~fTA, sf., pl. amin$U$l/d, lindina, dentet, Nic, 30; PDict, 5; '$1-lo amin* u*ifa
nvecistd (l~i Iua lindina de nevastil.), W, II, 50 - ca folklor, cf. PMic, 27. - V. minc1u$cime,
minglll$il, minfime ~i lindind.
AMINTARE, sf., pl. amintd'r1, ci~tigare, •action de gagner, gain; action d'accoucher,
accouchemenb, Nic, 31; Mih, 24 ·; PScr, 190; PB, 522; muri tu odra a amintaril'e1 (a murit
tn timpul na~terii). V. amindare ~i :
A111INTAT, -ta, pl. aminlaf, -te, ci~tigat; niiscut, •gagne; accouche; ne•, Nic, 31; Mih,
24; lu-a$tiptd s' ylnd amintdt (II a~teptau sii vie ci~tigat, imbogiitit), PB, 6626 .
AMINTATIC, sm., fil.rii pl., ci~tig, •gain, benefice•, Nic, 31; Mih, 24; PScr, 190; PB,
522; mare amintdtic edste (e mare ci~tig), Lum, VI, 5, 10; l ora nu-d1 vlrn' amintatic (acuma
nu ai nici un ci~tig), PAnt, 277; Bair, 119. - V. aminddtic ~i amlntu.
A111fNTE, adv., aminte, Dal, 13; Nic, 30; PScr, 190; n'l-aduc amlnll! •je me rappelle*;
nu-$1 adufe aminte di fiva (nu-~i aduce aminte de nimic), PB, 47 5 ; fe adu/1 aminte moarte?
(de ce pomene~ti de moarte ?), PAnt, 167 ; nu fin aminte all (nu tin aminte altul), ArE, 30.
- ln italiana: ,Che giorno e notte Ia tiene in a mente", Tom, I, 120. - V. minte.
AMINTREIL'I , m., A~liNTREILE, f., num., toti trei, toate trei, •tous trois, toutes trois•,
Nic, 31. - V. dmi$lrill' i, $dmi$lrt!ll' i ~i dmindol' i.
Ai\I{NTU (mi) , vb. I (amintd1, -tat, -tare), ci~tiga etc., •1°. gagner; 2°. accoucher; naitre;
3°. s'aimer•, Dal, 13 (v. amindu); Nic, 31; Mih, 25; PScr, 190. - 1° : Iii si paru ca aminldra
·'nd vasilie (li se paru cii au ci~tigat o imparatie), PB, 11916 ; fa, Dodmne, s' amintu (fa, Dum-
nezeule, sa ci~tig), PB, 4301 - v. nkir6dst!scu, scot go ; 2° : nu amintd fumeal'e (nu na~te copii),
PB, 17915; PAnt, 95; Ani aminta' lara (Ani a nascut iara~i), ArE, 26; mi-amintd1 tu una-
n 'il'e-optu-sute-nodilddza'fi-do1 (m-am nascut In 1892) - v. fac 21° ~i {et2 2° ; 3° : cu te g16ne
n'l-amintd1? (cu care fliiciiu mi t e indriigosteai ?), PLit, 747 (Ia Cl'isura) - v. alut;t!scu.
Sinonime : cazanst!scu, nascu. -Ca etimologie : REW, 2860 dii lat. emendare ,corriger", care
nu se poate sustinea; PScr, 190-191 (~i REW, 783): < lat.augmentare , augmenter" .
AMIRALAI(fr), sm., pl. amiralci1{an'1), amiral, •amiral, officier turc•- v. mirald1{il).
Al\IIRA', AMIRA' fr (nord), ·sm., pl. amirddz (~i amirirddz), lmpiirat, •empereur ;roi.,
Dal, 14; Nic, 31; Mih, 25; PScr, 191 ; PBr 522; Cod, 33 11 ; CAr, 220; GEl, 101; ca Ia numta
di-amirddz (ca Ia nuntii de impiirat·i), PAnt, 300; BNA, I, 130. - < tc. almyr (37) ,chef;
commandant" - prin gr. &fLtpii~·
AMIRALfKE, sf., pl. amiralikl, Mih, 25 - v. :
Al\IIRA'L'E, sf., imparatie, PAnt, 390 - v. amirdrll'e.
AMIRARESCU, -reused, pl. amirart!$/1, -rt!$ti, hnpiiriitesc, .royal; imperiah, Dal, 14;
Nic, 31; GEl, 101; Ia 'na numld-amirdredscd (Ia o nuntii impiiriiteascii), PLit, 852; PAnt, 54;
el nu s' minted tu amirart!$tili (el nu se amesteca (biiga) in impliriite~tile afaceri), PB, 4022
V. amirt!scu.
Al\IIRARfL'E, sf., pl. amirdrf/'1, imparlitie, •royaume; empire•, Dal, 14; Nic, 31 ;
PScr, 191; PB, 522; PAnt, 390.
AMIRARIPSESCU, vb. IV, (amiraripsl1, -sit, -sire), impariiti, •regnero, PScr, 191 ;
GEl, 100. Sinonim : vdsilipst!scu.
AMIRAROAN'E -148- AHINDOL'I

AMIRAROAN'E, sf., pl. amirdrodn'e, lmpllrliteasll, timperatrice; reine•, Dal, 14; Nic,
31; Mih, 25; PAnt, 390; amirii'lu ·~r-aved ~· amirdrodn'e (lmpllratul l~i avea ~i tmpllrllteasll),
PB, 6". V. amirodn'e.
AMIRARU~(J, sm., pl. amirdrli.~l, lmpllrlltu~, «roiteleb, PLit, 797. V. sinonimul arodtii•
~i gr. ~occnl.tbtl)~ ,roitelet".
AMIRESCU, -redscd, pl. amiri~/1, -ri~ti: vidzli.td ~i~ifletiscd; ndmea, amiredscd - ca(elu,
W, II, 272 - v. ~i~i(tescu. - V. amirdrescu ~i sinonimul vtisilkescu.
AHIRICANCA, sf., pl. amiricd'nte •calicot, toile de coton•, Dal, 14 - manufacturll
(pln;~:A) provenitll din America.
AHIRIDZARE, sf., pl. amiridzd'rl, meri;~:are, •action de reposer a l'ombre pendant
les heures chaudes de Ia journee•, Dal, 14 ; Nic, 32.
AHIRIDZAT, -Iii, pl. amiridza/, -te, meri;~:at, •repose a l'ombre ... •, Dal, 14; Nic, 32.
AHIRIDZ!r1 , sn., pl. amirldzurl, meri;~:A, •endroit ombrage oil reposent les moutons
pendant les heures chaudes de Ia journee•, Dal, 14; Nic, 31 ; Mih, 26; PB, 522; 6lle s' trdp-
sird tu amirldzrl (oile s-au retras In meri;l:ll). - V. ~i mgl. mirlndz (PMegR, II, 95; CapM, III,
191 ~i II, 104, v. 3), mirlnd (GrS, VI, 167). - < lat. merldles ,midi".
AHIRfDz(J 2 , vb. I (amiridzal, -dzdt, -dzare), meri;~:a, •reposer a l'ombre pendant Ies
hcures chaudes de Ia journee (en parlant des moutons)•, PB, 522; PAnt, 390; Plm, I, 169;
6lle amirldzd pl'nd cd'lrd tu pdlrule (oile meri;l:ll plnll pe Ia orele patru). V. n'irldzrl ~i prln-
dzd'scu. - V. ~i mgl. mirlndz (PMegR, II, 95; GrS, VI, 167; CapM, III, 191). - <lat. merl-
dlare ,faire Ia meridienne".
AMIROAN'E, sf. : era ... and amiroan'e (era ... o lmpllrllteasll), PB, 179U. Cf. fi
GrS, II, 349 ; VI, 339. - V. amirdroan'e ~i sinonimul viisiloan'e. ·
AHISTICARE, sf., pl. amisticd'rl, amestecare, •action de (se) m~Ier, m~lee; melange;
contact; relation., Dal, 14; PB, 522; amisticdrea cu odmin'll'i easli blind (contactul cu oa-
menii e bun). - V. mislicare ~i :
AMISTICAT, -til, pl. amisticd/, -te, amestecat, •m~Ie; melange; associable; joint., Dal,
14. -1°. cl'nlic amislicat cu cl6put (clntec lmbinat cu clopot), PAnt, 270; Bair, 70; 2°. om
amisticat (om cu relatii), PB, 522: 3°. dzeane amisticale (sprlncene lmbinate).
AMISTICATURA, sf., pl. amisticdldrl •melange; confusion., Dal, 14. V. amedstic.
AMI~TREIL'I, m., AMI~TREILE, f., clte~i trei - v. ~dmintrill'i.
AHI'N (mi), vb. I (aminal, -nat, -ndre ~i amnal, -nat, -ndre), lntlr;~:ia, tajourner;
(re)tarder., Dal, 13; Nic, 26; Mih, 23; PAnt, 390; DA: amana; n'l-amlnal cd nl-mi-amlndrd
(mi-am lntlrj~;iat pentru ell m-au lntlr;~:iat); val amnii'm s' yinlm (vom lntlr;~:ia sA venim); /e s'
aml'nii aistu om? (de ce lntlrzie acest om?), PB, 22728 • - Sincoparea lui -1-, at unci clnd acest
-1- devine protonic, apartine mai mult Sudului, iar forma reflexivll n'l-amt'n apartine mai
mult Nordului. La indic. prez. pers. a 2-a sg. e amt'n'l; In Cod, 83 b' e amii'ln'l : di tru
suflitlu a n'erl amd'ln'l (din sufletul meu lntlrzii) -v. cl'lne. Sinonim: ntdrdedzil. - Cf. ~i mgl.
miindri ,lntlr;~:ia" (GrS, VI, 164). - ~EW, 5294: < lat. mane ,Mo'-:gen" - < ?
AHIN ARE, sf., pl. amlnd'rl, amlnare, •ajournement ; retard•, Dal, 13 ; Nic, 27; Mih, 23; PB,
522; umlndrea alstd nu-l'l da ardpds (lntlrzierea asta nu-i dll repaos), PAnt, 253. Sinonim: $intire.
AMINAT 1, adv., tlrj~;iu, •tard(ivement)•, Dal, 13; Nic, 27; Mih, 23; PB, 522; mallu
aminal (foarte tlrziu), PLit, 801 ; PAnt, 90. - Cf. : dr. ,sA vii mai amlnat" , Hod, I, 42;
152; istr. amdnal ,tlrziu" (Pistr, II, 232; Clstr, 141 2~); mgl. miindt (GrS, VI, 164; CapM,
III, 181); dr. aminal, TimocC, 198; 326; ,mai amlnat", FolcOM, II, 450; t dr. amdnat
(Rist, VI, 320.).
AMINAT 2 , -14, pl. amtna/, -te, lntlrziat, •retarde, ajourne•, Dal, 13; Nic, 27; PAnt, 390.
AHINDOL'I, m., AMlND(O)A!rLE, f. (cu -1- nepopular), Mih, 23 - v. an";ind6ll'i.
AMNARE -149- AMPLATEA

AMNARE, sf., pl. amnti'rl, amnar, Mih, 24- v. amnedr.


AMNAT, adv. ctardt, PAnt, 390- v. amtndtl, ntdrdu, tdrdu.
AMNEAR, sn., pl. amnedre, CN, 102 - v. amndre, mtnedr.
AMO, adv., amu, cmaintenanb, Dal, 14; Nic, 35; PB, 522; WTh, 254; 306; C~c,
46; AI. 1903, 19; amo vine (acum vine), W, II, 266; amo yin arldfe (acum vin aici), CosP,
~0. - Cf. ~i it. mo', a mo' ,ora, adesso", Spotti, 94. Sinonim: lora. - V. acmofi, amu.
A-MO! •be, Ia femme !t, PB, 522. Se adrese~ll. femeilor. - < a 3 + morl!
AMOL'I(J, invar., amoiu, •trempe; amolli•: cdpitt'n'llu .•• ud amol'lrl di lti'crin'l (pema
... udll. leoarcll. de lacrimi), Lum, IV, 89; bag am6l'lrl (pun amoiu, pun sa se moaie), PB,
523; tu findzile di rindr, nodptea, carcdndzal'i bcigti ftirhul'ile amol'lrl (In a cincea zi de ianuarie,
noaptea, diavolii pun opincutele amoiu, pentru ca a doua zi sCi le tncalfe ~i sCi dispard). - <
at + mol'lrl.
AM ONE, sf., pl. amon'l, nicovala, •enclumet, Dal, 14; Nic, 35; PScr, 191; PAnt, 390;
GEl, 101; PLit, 521; frl'msirti amonea (au rupt nicovala), ArE, 27. - <ci!L(!L)(m , -".
AMPAR 1, vb. I (amptirdl, -rdt, -rdre), lmpunge, •encorner•, Mih, 26.- V. ambdir,
mpar ~i mgl. ampdr ,a lmpunge cu coarnele" (GrS, III, 178; CapM, III, 50). - CDDE, 1325:
< lat. im-palare. - Pare a fi acela~i cu tmbdr.
AliPAR vb. II (amptirul, -rut, -redre), pll.rea, •paraltre•, PB, 523; l 'l-amptiru cti nu-l
2,

Dl'rti ma mu~edt
(li pll.ru eli nu e nimeni mai frumos), PLit, 770. - V. ambdrl ~i par2.
AMP ATRULEA, adv. : ampdlrulea mi turndl arld (~n galop, In goana m-am Intors aci),
PenB, IV, 40; Caraf, 3 - v. ambdlrulea.
AMPATRULESCU, vb. IV: nu va ti ved si-ampatrute~ll (nu te voi vedea sa galopezi),
BNA, II, 94. - Verb savant, cerut de rima. - V.:
AMP ATUR, vb. I ( ampdturcil, -rat, -rdre), galopa, egaloper; fuir; chasser; bannirt,
Mih, 26; ampdturd ccil'i •ils allaient a bride abattue•, Lum, III, 182; lu-amptiturti' cdlu (1-a
galopat calul), PB, 21727• - V. ampdturedzrl.
AMPARARE, sf., pl. amptird'rl, lmpungere, •action de frapper avec les cornes•, Mih,
26; 290 - v. ampcirl.
AMPATURARE, AMPATURLARE, sf., amptitur(l)d'rl, galopare, •action de galoper;
galop a bride abattue•, Mih, 26; PB, 523. - V. lmptiturcire ~i :
AMPATUR(L)AT, -Iii, pl. amptitur(l)df, -te, galopat, •saiope•, Mih, 26; PB, 523 - v.
ambtilruldl ~i :
AMPATUR(L)EDZ(J, vb. I - v. ambdturlu - taller au trot, trotter; galopert: cdlu
ampdturlci arujlndalul (calul mergea In trap nechezlnd), Fr, II, 216; s' ampcilurld ptidurlle
(sa ia In rll.spll.r pll.durile), PB, 488 18• V. ~i ampcitur. - < a 1 + n + pdtrule ,In cele patru
picioare".
Al\IPfHIUR (mi) (nord), vb. I (ampihlurcil, -rdl, -rdre), lnfira, d 0 • enfiler (une aiguille);
2°. percer, transpercer; 3°. (utuere ..:.. v. ambdir 6° ~i tmprdn'escu; 4 6 • encorner; trompert,
Mih, 26; PEt, 3 (<lat. in-per-filare - cu epenteza lui u proprie aromanei nordice, ca In hlu-
munic, hluvrescu etc.); DR, II, 631 (<lat. in-per-fibulare). - 1°: amplhlurti hirlu tu ac (trece
ata In urechea acului); 2°: grenda u-ampihlurdrd (grinda au perforat-o); 3°: u-ampihlurti'
(illam (utuit) ; 4° : va ti-amplhlurti (te vor ln~ela, lti vor pune coarne). - < ?
AliPIHIURARE, sf., pl. ampihlurti'rl, strll.pungere, •action d'enfiler, de percer, de
tromper; accouplemenb - v. (utecire•, Mih, 26. Ultimul sens 11 are ~i ambtiirdre.
AMPIHIURAT, -Iii, pl. ampihlurcif, -te, •futulus, -tat, Mih, 26. .
AMPLATEA, adv., pie;ti~, •en biais; incline; languissanh : frl'nze-amplcilea-apol 'nil
cdle (apoi cote~te pie;tl~ un drum), Velo, 69; BNA, V, 63; cu ctrllglu ampldtea sum brdfrl (cu
Al\IPLA.'~ESCU 1 -150- Al\IURTAHE

cata sub brat finuta pie1:i~, tnclinat), AI. 1903, 68; nvedfa ca-l Iandkl di-ampldtea (tnvata
(afla) ca Ianache e culcat, e suferind, zace), ICar, 57 - V. amblddea ~i sinonimul plaind.
A:MPLATESCU1 , vb. IV (amplatll, -tit, -tire), tmpleti, matter.: mama ~idea ~i amplcltea
(mama ~edea ~i tmpletea), Lum, II, 108. - V. mblatescul, mpiltescu, mplatescul,
Al\IPLATESCU 2 , vb. IV (amplatll, -tit, -tire), !nota, tsurnager; flotter• : ca 'nd pednt'i
amplaled (plutea sau !nota ca o pana, ca un fulg), PAnt, 116. - V.; mbliltescu 2 ~i sinonimul
anot, not2.
A:MPOT"O (nord), vb. II, putea; tnvinge, Mih, 26; 526; CLitur, 124- v. mpot.
Al\IPULISESCU, vb. IV, GEl, 101; s' duse cu askerea s' ampulise4sca (se duse cu armata
sa Iupte), W, II, 242 - v. ambulisescu, apulimsescu.
Al\IPUT (mi), vb. IV (ampufl'l, -/l't, -/l're, rar ~i ampufdre- v. amurft'i'scu), (lm)puti
tpuer•, Nic, 37; Mih, 26; PB, 523; ansdril-u cdrnea, s' nu si-amputil (sareaza-o carnea, sa nu
se tmputeasca). Circula ~i infinitivul amputedre. V. ambUt. - < ~at. in-*put.lre (cf. pulere)
,puer".
Al\IPUTA'SCU, vb. IV, imputi, PB, 523 - v. ampul ~i t dr. apu/i (CPsal, 351).
Al\IPUTI'RE, sf., pl. ampufl'rl •action de puer•, Nic, 37.
A:MPUTI'T, -til, pl. ampufl'/, -te, tmputit, tempuanti; puantt, Nic, 37; PB, 523. Sino-
nim: vrumn'edr.
Al\IU, adv. acum, omaintenanb, Dal, 14; Nic, 559; Mih, 27; Dun, II, 13; Jb, I, 26;
nu eire carl s' lu podrta amu (nu e cine sa-l poarte acum), PenB, II, 273 ; cum s' ti ncl'id
amu tru loc? (cum sa te tnchid acum tn pamtnt ?), PLit, 979. V. amo ~i · amu~l. - < lat.
ad-modo.
Al\IULTA'SCU (mi), vb. IV (amulfi'l, -fl't, -lt're), inmulti, - •multiplier&: si s' amul-
fdscil cu birikete (sa se inmulteasca cu bel~ug), PLit, 779. - V. mulfa'scu, nmulfa'scu.
AiliURAl, sf., pl. amure, murii, omO.re; framboiset, Nic, 35; Mih, 27; PB, 523 ; u-adusira
ma~l cu amure (au dus-o (au trait) numai cu mure), PAnt, 83; ocl'i di amure (ochi negri ca
de mure). - V. mura, mandze, zn'lura ~i ciriCe, duda.
Al\IURA 2 , sf., pl. amure, murii, «estomac des ruminants•, rtnza boulqi, Dal, 14; DR,
II, 515; III, 138; V, 619-621. - La miei, Ia iezi etc. amura e tnsa~i ari'ndza (rtnza), care
Ia oi, Ia capre devine amurti. Cuvintul e ~i in alb!lne;za : mule ,Magen" (GM, 289), mulli!
,prima cavita dello stomaco dei ruminanti; caglio" , ca ~i tn franceza: mule. - REW, 5724 :
< lat. *mula.
Al\IURA a, sf., pl. amilre, ac de par, •gros epingle a cheveux que les femmes portent
sur le haut de leur tHe et dont le bout superieur est enveloppe dans une tresse de tres petites.
perles de verre•, Plm, II, 177-178. - < ?
AMURDZf~(J, sn., pl. amurdzi~url, amurg, •brunet, PB, 523; Lum, IV, 88 (ortogra-
fiat : amurgi~il) ; tu amurdzi~il tnkisil s' mi due acdsa (tn amurg pornii sa rna due acasa), LP,
128 (ortografiat : amurdza'~il); tu amurdzi~il (in amurg), PB, 2117; ca'tra tu amurdzi~il aglumsira
tu 'na hodra (calrt'i in amurg ajunsera tntr-un sat), Lum, II, 155. - Pentru sufixul -i~il, cf_
apiri~il etc. - V. murdzi~li ~i :

AMURDZfTA, sf., fara pl., amurg, •brune, crepuscule•, Lum, II, 109; GrB, 30;.
BNA, II, 48 ; 72 ; s' turndrc'i ... tu-amurdzita (se intoarsera ... tn amurg), PB, 28811; sedra,
niamurdzita (seara, tnainte de amurg), PAnt, 145. - V. murdzlta, todca 3° ~i:
AMURGU 1, sm., fara pl., amurg, obrune• : amilrgul acupirl hodra (amurgul acoperi satul),
CaiGrB, 117; amilrgul clnd si-aldsa pri golin'l (clnd amurgul se lasa pe inaltimi plc~uve), BNA.
I, 86. - Ca nume proprio : Amilrgu, v. PB, 523 ~i 2432 • - V. murgu2 ~i :
AMURGU 2 , -ga, pl. amurdzi, -dze, murg, •gris•, Dal, 14. Sinonim: stv. - V. murgu2 _
AMURTARE, sf., amortire, Mih, 27- v. amurfi're ~i:
AMURTU -151- AMZARCU

AMURTU, vb. I (amurlal, -tat, -tare), amorti, cengourdir», Mih, 27; PScr, 191; un mt'eel
prtme ayre *i-allul l'l-amurtel dinttl'l (unul manlnca prune padurete ~i altuia ti amortesc dintii)
- cf. ,Les peres mimgent du raisin vert et les enfants en ont les dents agacees", Landberg,
-89. - E o schimbare de conjugare a lui amurtel'seu - cf. amut1 ~i amufel'seu. - V. murtu.
AMURTA'SCU, vb. IV (amurfl'l, -lf'l, -ll're), amorti, d 0 • engourdir; emousser; 2°. agacer
les dents•, Dal, 14; Nic, 35; PB, 523 (~i amurfdre - v. ampul). - 1°: truplu l'l-avea amurtt'tel
{corpul li amortise); 2°: n'l-amurtt'rel dlnftl'l di ayru-prU!Ie (mi s-au strepe;zit dintii de prune
padurete) - v. amartu. V. dismurfel'seu. - < lat. *ammortlre (CDDE, 1178).
AMURTATURA, sf., pl. amurtttwl, amortitura, •engourdissementt, PB, 523.
AMURTI'RE, sf., pl. amur/l'rl, amortire, cengourdissemenb, Dal, 14; Nic, 35; Mih, 27.
V. amurldre.
AMURTl'T 1, -tel, pl. amur/i'f, -te, amortit, cengourdi; agace•, Dal, 14; Nic, 35; Mih, 27;
PAnt, 391.
AMURTl'T 2, sm., fara pl., junghi, pleurezie, •point de cOte; pleuresiet, Dal, 14;
cdsile u durea, amurfl'tlu u ttnea (oasele o dureau, junghiul o tinea), LP, 34. Sinonime:
plivrlt, pundzire.
AMU~I, adv., acum, cmaintenantt, Trib, IV, 1-2, 31; patru medre ••• tire flambura
amu*l (acum steagul are patru mere), PAnt; 300; BNA, I, 128. V. aeu*l. - < amu *i +
.sau '*l.
AMUT 1 (nord), vb. I (amutal, -tat, -tdre), amuti, cdevenir muet; se taire•: el, eu t!rt;i,
fate mulle gurl s' amutel (cu ierburi, el face sa amuteasea multe guri), Lum, VI, 2, 15; morl,
cripatlu! ; morl, amute ; va s' ti ba*u, eel mi glural (mai, crapatul ! ( = taci !) ; mai, amute~te ;
o sa te sarut, caci m-am jurat), Fr, II, 220; BNA, III, 30 (amutel); cripatlu, i amulet
{dare-ar tn tine crapatul, sau amute~te !), Bat, 11 ; amute, s' nu ma grt!*ti (amute~te, sa nu mai
graie~ti), Bat, 6. V. amufel'seu, muta'scu - cf. amartu ~i amurfel'scu - ~i funipslt. Forma de
imperativ sg. : amute se alatura formei avde de Ia avdu etc. (ef. Introducer e, § 55, p. 83);
<leci, amut apartine, originar, conjugarii a IV-a - cf. ~i angl'lt, mput.
AMUT 2 , -tel, pl. amuf, -te, (nord), mut, GrB, 3, 10 - v. mut1•
AMUTAL'IfJ, sm., lara pl., mutenie, •mutisme•: ca I' u deade amufal'llu (bine ca a
<lat (= dare-ar) in tine mutenia), PB, 40534 • - V. mutal'lu ~i: '
AMUTA'SCU, vb. IV (amutl'l, -ll'l, -li're), amuti, •devenir mliet; se taire•, Nic, 36;
Mih, 27; mul'earea a lul ... avea amutl'ta (femeia lui ... amutise), PB, 33425; cucofl'i l'l-
amutt'rel (coco~ii i-au amutit), PLit, 895; PAnt, 30. V. amut1 ~i mufel'scu. - <lat. *ad-mutlre
(cf. muteseere odevenir muet, se taireo).
AMV,... anv-.
AMVALESCU, MIVALiRE, PScr, 191 - v. anvalt!scu, anvellire.
AMVILIMfNTU, sn., CLitur, 124 - v. aviliminlu.
AMVIRLiG (mi), vb. I, lnconjura, PB, 523 - v. amvlrlit;t!dzu.
AMVIRLiGA, AMVIRLIGARE, AMVIRLIGAT, Nic, 28; PB, 523 - v. anvarliga,
mwdrligdre, anvdrligat.
AMVIRLI9EDZiJ, vb. I, Nic, 28; PB, 523- v. anvarlit;t!dzu.
AMVIRTESCU, -TiRE, -TiT, Nic, 29; PB, 523 - v. anvdrtt!seu, -tire, -tit, lnvlrti.
AMVONE, sf., pl. amvon'l, amvon, cchaire•, Mih, 27; lar Mspoll, di nsus, pri-amvone
(iar arhiereul, de sus, de pe scaun), BNA, III, 116; pri amvone ma si-alinel (ci se urea pe
amvon), BatP, 6. V. dmvun. - < &!J.~W v , - " .
AMVUN, sn.; AMvUNA, sf., Nic, 30; GEl, 101 - v. amvone.
AMZARCU, -eel, pl. amzdr/i, -fe, noduros, moueux•, Maced, VI (1932), 3-4, 29. - < ?
AN 1 -152- ANALT(U)Z

AN 1, sm., pl. an'l, an, d 0 , an; annee; 2°. (avoir l')Aget, Dal, 14; Nic, 37; Mih, 32;
PScr, 191. - 1°: dnlu-aestu mull ard'll (tn anul acesta foarte rau), PAnt, 289; BNA, I, 8 ;.
un an cdle (drum de un an), PB, 2451e; un an cu dnlu (un an exact), PB, 96U; 2°: agltun-
sird tu an'l ta sd sd nsodrd (au ajuns In ani (Ia etatea cuvenita) ca sa se lnsoare), PB, 261 36 ;
sun tu an'l (slnt In ani, au atins etatea respectiva), PB, 247"; tap n'ic di an'l (lap mic de
ani, lap tlnar). Ca adv. : 3°: an nd cdlcdrd fd.rll'i (anul trecut ne-au pradat holii) - cf. dr.
,anu Ia Bobotea:~:a", TeodP, 56; ,cu olat de an", Jb, VI, 63 etc. Sinonim: slne2 • - <lat.
annus ,annee".
AN •, prep., In, •il; pour•. E urmata de numerale : an treilea (In cele trei sdrituri)~
PB, 523 ; an-trilla odrd •pour Ia troisieme foist, PAnt, 17 ; an-pdtrulea •il quatre pattest, PB~
521 ; 523 - v. ampdturtedzll §i PMor, 15; sta an-dodildlea (sta In lndoiala). E mai curenta
In aromAna nordica. - < a1 + n.
ANACRA, sf., pl. and'cri, tarie, dorce; courage; permission., Dal, 15; Mih, 27; GEl~
101 ; Lum, I, 5; Fl, II, 2, 8; nu all andcrd s' ylnd (nu au curaj sa vie), PLit, 767. V. ndcrd.
< ci vcixpOt ,force; courage".
ANAC"IU, -~e, pl. andc~i, -~e, incapabil, tincapable•, Dal, 15; GEl, 101. V. andxlu.
< civci~toc; "-".
ANADUL{"fr, -~e, pl. anaduli~l, -~e, oriental, •de l'orient; levantin; d'Anatoliet.- <
civOt'tOA ij ,orient" + -l~il (cf. amurdzl#il, mundl#il etc.).
ANAFAL, adv., .;~:adarnic'l, •en vain 'l; a decouvert, au grand jour?•: asctunt andfal
s' #eddd, lu dllu om s' nu s' veddd (ascuns invi.;l:ibil 'l (sau .;~:adarnic 'l) sa stea, unde alt om
sa nu se vada), Fr, I, 77; tuntul nu l'l-ul sco#ll and(Cf.l (untul nu i l-am scos .;~:adarnic), C~c~
36; nu If spun di andfal (nu-li vorbesc .;~:adarnic), PenB, IV, 11;!. - < 'l tc. nAllle (1264)
,inutilement" (cu vreo contaminare cu &vOtuAOt ,malgrelui", sau cu civoopOtv86v ,ouvertement" '1).
ANAFUR.Afr.A, sf., pl. anafurd'l, petilie, tpetitiom, Dal, 15; Nic, 41; GEl, 102. Sino-
nim: argluhdle. - < civoopopci ,-".
ANAFURA, sf., pl. andfure, anafura, •pain benib, Dal, 15; Nic, 41 ; Mih, 27; GEl~
102. V. fanfurd. - Cf. §i vsl. anafora ,oblata, hostie". - < civctqxipci .. -". .
ANAGNOSTI, ANArNOSTI, sm., pl. anayn6stean'l, dascal de biserica, tlecteur a l'e-
glise•, Nic, 37; Mih, 27; Dun, II, 103. V. psdltu 1°. - < civcxyvooa'tl)c; ,lecteur".
ANA9IORE, ANA~IORE, adv., conform, tainsi; de m~me•, Mih, 27. - < tc. ana +
gueure (1051) ,selon; conformement a".
ANAIDMAT, -td, pl. anahimdf, -te, Mih, 27 - v. and8imdt, na8imdt, bldstimdt, nalllt~
anatemati;~:at.
ANAl, ANAM, ANARA etc. (adunai, adunam, adunara), PB, 524- v. add.n.
ANALIPSE, sf., fara pl.,lnllllare, •ascension., Mih, 27; GEl, 102. - <civci)..l)~tc; ..-".
ANAUSA, sf., pl. analise, anali.;~:a, •analyse_(grammaticale)•, Dal, 15; Nic, 38; GEl,.
102. - < civci)..ootc; ,analyse".
ANAUSIT, -td, Kats, I, 68- v. andlslt.
ANALMA, sf., fara pl. : formeaza expresiuni cu vb. scot, PB, 524; GEl, 102; ll-tt
scodse andlmd prin gd.rd (i-a scos prin nas), PLit, 511 - deci, are sensul de creprocher; se
redimer; se vengert. V. ndlimd. - < civci)..OttjLOt (cf. AOtt(.LI1. ,gorge" §i civci)..OttjLOt-'Av8p. 19).
ANALT(U) 1, -td, pl. andll(t}, -te, lnalt, thaut; eleve•, Nic, 38; PScr, 191; PB, 524;
dol lal muntt multu-andll (dol dragi munli foarte lnalti), PAnt, 24; llind ... li qtl andttd ~,.
dipdrtodsd (luna ... care e§ti sus §i lndepartata), PLit, 895; PAnt, 30. V. ndltu §i llingu 2°.
- < lat. In-altus.
ANALT(U) 2 , adv., peste, deasupra, •sur; au-dessus; par-dessus; en plus; d'en haut;
juste; precisemenb, Dal, 143; Nic, 38; Mih, 28; 1°: si-aldsdrd ... andltu pri mine (se repe-
ANAL'fU -153- ANAPUA

zirli ... asupra mea), PAnt, 343; 2°: analt pri-ahl'te fi ell spu~il (In plus peste' attte ce eu am
spus), PAnt, 165; 3°: tu lrunea-afea di-analt (ln lumea cea de sus, din cer), ArE, 41; 4°:
.analtu pri kefi (ln timpul chefului), PB, 1451' ; 5° : trd trel orl analtu agrrun~u (exact ln trei ore
.am ajuns), PAnt, 343; 6°: analtu pri alste zbodre (exact ctnd pronuntam aceste cuvinte),
.PGr, 163; 7°: si-au~eascd pri tinirea/d analt (sli lmblitrlneascli exact ln tinerete), ArE,
.30. - V. vdr. analtu, adj. (Dens, II, 108; CPsal, II, 416). -Cf. gr. &.7tcivc.J, t7tcivw. alb. slper,
slpre; bg. na, tocno; v~rno; tc. uzerine, ustundl. - V. analtu1 ~i measd 5°.
ANAL'fU (mi), vb. I (andl/al, -tat, -fdre), lnlilta, •elever; haussero, Nic, 38; Mih, 28;
si andlfd' 'nd pdlate (se lnliltli un palat), PB, 6717 ; mu~eat murmlntu l'l-andlfal (frumos mor-
mlnt 'i-am ridicat), PAnt, 350. V. alfu2 , nalfu. - < lat. *ln-altlare (altare ,rendre haut,
elever").
ANALUr, sm., flirli pl., cotli, •cOte, proportion•, GEl, 10.-< &.vci).oyov ,proportion".
ANALUrfE, sf., pl. analuyll, analogie, •analogie•, Dal, 15 ; Nic, 38; GEl, 102. - <
&.vccA6ylcc ,-".
ANALUT, -td, pl. analuf, -te, antipatic, •antipathique•. - < &_.._ci).cc-ro~ ,non sale;
lade; insipide".
ANAMA 1, sf., flirli pl., vin pentru bisericli, de vin qu'on apporte a l'eglise le jour
-de sa f~te•, Dal, 15; Nic, 39; GEl, 102; Fl, I, 3, 5. - < (&,) vci!Lcc ,courant d'eau; liquide"
ANAMA 2 , ANAME, sf., flirli pl., renume, crenom; gloire•, Dal, 15; Nic, 39; PAnt,'
.391; cdnda vor s' di~teaptd andmea di tu h6rlle a noastre (parcli vor sli de~tepte (sli relnvie)
_gloria din satele noastre), Lum, II, 135. - V. namd, name ~i (and.
AN AMEBA, adv., separat, •separemenb, GEl, 102; anamera di soafd (separat de amice),
.Rec, 45. Sinonim: ah6ryea. - < &.vci!J.epcc ,.-".
ANAMISA, adv., lntre, cau milieu; entre; parmi•, Dal, 15; Nic, 39; Mih, 28; GEl,
102; fe cllrd andmisa (ce curge (ce se petrece) Ia mijloc), PB, 24838; arucat anamisa di ur-
fan'ea a cdsdl'el (aruncat lntre (Ia mijloc de) slirlicia casei), PAnt, 336; andmisa di nol (lntre
:nol) - cf. CC, 12637 : ,ln mijlocu de ei". - V . ndmisa. - < &.vci!J.eacc ,au milieu".
ANANDU, -dd, pl. anandzl, -de, cellilalt, Dal, 15- v. anantu.
ANANGASI, sf., flirii. pl., lndemn, tstimulanh: kinslrd fl'rd multd anangasi (pornirli
:flira mult lndemn), PenB, V, 53. V. andngdsdlscu. - < &.vciyxccal)~ .. -".
ANAN9E, sf., pl. and'n~;i ~i and'n~;lurl, nevoie, tbesoin; necessite•, Dal, 15; Nic, 39;
.PScr, 191; GEl, 102; nu avedm anan~;e di vl'rnu (nu aveam nevoie de nimeni), PAnt, 311 ;
.liplledJte trt odrd andn~;e (trebuie Ia timp de nevoie); anan~;ea s' I' u dal (lovi-te-ar nevoia 1),
PB, 524; te and'n~;lurl al? (ce lipsuri (nevoi) ai ?), CosP, 8. Sinonime: ihtizae, nivol'e. - <
.a.v«yxl) ,.-".
ANANVIOS, -filodsd, pl. anam;lo~l, -filoase, necesar, mecessaire•, Dal, 15; Nic, 39. - <
.&,vccyxcc!o~ .. -".
ANANTu, -td, pl. ananfl, -te, alalt, cl'autre•, PB, 524; toclu di-anantd parte 1-turnd'
•(pamlntull-a lntors de cealaltii. parte= a cliutat peste tot), PLit, 764; PAnt, 87.- V. aldntu,
.artdndu, ndntu.
ANAPARTE, adv., Nic, 39; 335; Mih, 509; sd s' arucd anaparte (sli se arunce dincolo),
W, II, 246. - V. naparte.
ANAPROCUP, -pd, pl. anaprocukl, -upe, netrebnic, cbon a rien•, GEl, 103. V. anea-
_pr6cup. - < &.vcc1tp6xo1to~ ,qui ne fait de progres".
ANAPUA, -64, pl. andpudz, -de, turbulent, cqui est de travers; turbulent; endiable•,
Dal, 15; Nic, 39; Mih, 28; GEl, 103; fedtd ardlld ~· andpuM (fatli rea ~i sucitli), PB, 28233 •
·v. ndpu&dric ~i tersu. - < &.vci1to86c; ,qui est a l'envers".
ANAPl.!AA -154- .-\NA.uA.R:Escu-

ANAPU AA, adv., anapoda, ~e. de !'autre c~te; 2°. tout de travers•, Dal, 15; Nic, 39;.
Mih, 28; GEl, 103. - 1°: nviscu sarica anapu&l (a imbracat sarica de-a-ndoaselea); toclu-
anapu!Sa turna (lntorcea pamlntul pe dos, rascolea pamlntul), PAnt, 129 - v. andntu; 2° ~
tot ·anapu!Sa va s' gre~ti (mereu anapoda vei grai), BNA, III, 46. V. napu!Si~alul ~i sinonimul
tersene. - < civci7to8oc ,a l'envers".
ANAPUA{L'E, sf., pl. anapu!Sil'l, ghinion, •guignom: vidzu~l ahi'nta anapuoll'e (viizu~i
atlta ghinion), Bat, 37. - V.:
ANAPUDZI'L'E, sf., pl. anapudzl'l'l, lndariitnicie, •travers d'esprit; caprice; adver--
site•, Dal, 15; Nic, 40; GEl, 103. V. anapu!Sil'e. - < civot7to8tc% ,travers d'esprit".
AN ARE, sf., pl. ana'rl, Dal, 15; lu (urll'i ·~l-au andri (unde hotii l~i au adunare,.
unde se aduna hotii), ICar, 83. V. adun, adundre, anal.
ANARGA(LUI), adv., domol, monchaiammenb, GEl, 103; pri anarga, andrga (pe lncet,_
tncet), PB, 6829 ; clrvci'n' l intredzl urdind pri andrga (caravane ,lntregi circulau agale), PAnt,
225; andrgalul (elite ... dipun di Ia ~oput (fete coboara domol de Ia ~ipot), CalGrB, 122;
BNA, IV, 32. - V. ndrga, sinonimul agate ~i :
ANARrA, adv., Dal, 15; Nic, 40; PScr, 191; anarya s' mind cal'i (caii se mi~ca lin),_
PAnt, 269; Bair, 69 - v. anarga, ayalea.
ANASA, sf., pl. ana'surl, rasuflare, •respiration; haleine; soulagement- v. suluke•,
Dal, 15; Nic, 40; GEl, 103; calu-aro~lu andsa loa (calul eel ro~u rasufla), PAnt, 130; ~·­
t'und-andsa aldga (~i lntr-un suflet alerga), PAnt, 127. V. cdldllz.- < avciaoc ,respiration"·-
ANASINA! (lnjuratura), •invective signifiant ,ta mere !"•·- < tc. ana (38) ,mere"+
sen (seny, 692) ,ta".
ANASKILA, adv., pe dos, •sur le dos; a Ia renverseo, GEl, 103; s' tinde-andskilea n.
pade (se lntinde pe spate jos), BatP, 4. - < civciaxe:/.ot ,a Ia renverse".
ANASTASE, sf., fara pl., lnviere, .resurrection., Nic, 40; GEl, 103; s' dusird Ia Anas--
tasi (s-au dus Ia lnviere), PB, 41611. Sinonime: am;edre, Grdllu-mdre (v. gralrl . - < civci-
O''t'CXO'Lc; ,,.,".
ANASTUR, sm., nasture, CN, 81 -' v. ndslur.
ANAT, -td, pl. anat, -te, Dal, 15; eel sun glonll'i tut anat (caci toti voinicii sint adu-
nati), PLit, 1010; lnin'l di har anale slog (inimi adunate (ghemuite) stog de (rica de moarte),.
ArE, 28. - V. adundl, andre, and'.
ANATOLfT, -td, pl. analoli{, -te, oriental, •levantim, Nic, 41. V. anadull~u. - < &voc-
-ro/.l-r"l)c; ,.-".
ANATREDZA, adv., a treia zi, ole troisieme jour (apres Ia mort)•, Dal, 15. V. atreidza•.
- < an +a+ trela + dzt(ud).
ANA0El\IA, adv., ~i sf. •anathilme•, GEl, 103; PB, 524; PAnt, 391; andlJima carl·
decide xedna (blestem pe eel ce a dat (a inventat) strainiitatea, lnstriiinarea), PAnt, 44. - V.
andlJimd, andhimedzu, nahimd etc., anatema.
ANA011\I, vb. I, Mih, 28 - v. andlJimedzu.
ANA0Il\IA, sf., · fara pl., blestem, «anatheme•, Dal, 15; Nic, 37; Mih, 28. Sinonim :.
bldstem. - < civci6e:J:Lot ,malediction".
ANAxlu, -xe, pl. andc~i, -axe, Nic, 39; PScr, 191 - v. andc~u ~i anesuslu, anlcan,.
ni-dcsu.
ANA': l'l-and', l'l-ana' ldludz (i-a cules, i-a cules flori), PB, 18214; PAnt, 100; nd {em
si-and'm stran'ile (ne ducem sa strlngem hainele sau rufele). - < aduna', v. adun.
AN.;{BARESCU (mi), vb. IV (anabdril, -rit, -rire), trezi, •s'eveiller en epouvante•: hodra
si-andbdrl noaptea (satul se trezi lngrozit noaptea), Fl, I, 3, 6. Sinonim : lcihtarsescu et~:..
[- Cf. bg. nabarvamil ,trouver inopinement; tomber sur").
ANACATUSESCU -155- ANAPUAfL'E

ANAcATUSESCU (mi}, vb. IV (andcdlusil, -sfl, -sire), amesteca, ~(se) meier•. Sinonim:
ameasticl. - < civocxocT6vw .. -".
ANACRESCU (mi), vb. IV (andcril, -ril, -rire), certa, ueprimander, gronder•: li-and-
crtiscu ldlle soacre (le cearta pe bietele soacre). BNA, II, 84. V. ncaClu. - < and- (civoc-) +
acrtiscul.
AN1CRfCI(J, sn., pl. andcriClurl, acreala, ~aigreur•, Dal, 15; Nic, 38; n'lurizmd greaua,
andcriCltl yiu mi lo di narl (miros greu, acreala vie rna apuca de nari), Ff, II, 3, 8. V. acrd.,.
Jura, acri~t1 ~i sinonimele puscailurd, Oardpel'lu. - < dcru.
ANACRfi\tE, sf., pl. andcrin'l, acrealil, ~aigreur; sorte de marmelade>; Lum, ·IV,245.
- < acrime.
ANAF.4.TESCU (mi}, vb. IV (ana{alil, -lit, -tire} , satura, orassasier», PLit, 232. - V.
fdndtescu, nd{dltiscu ~i sinonimul satur.
AN.4.FIRSESCU (mi) , vb. IV (ana{irsil, -sfl, -sire), reaminti, ;rappeler au souvenir;
mentionnen, GEl, 101 ; ana{irsi~l mdslatea (ai mentionat convorbirea; ai reluat discutia). - <
&voccpepw ,rapporter" .
ANAHIMEDZ(J (nord), vb. I, blestema, •maudire•: ira s' lu andhimeddzd (ca sa-l
blesteme), PB, 16318 • V. anaOim, andOimedzu.
ANAL(I)SESCU, vb. IV, (andl{i)sil, -sit, -sire}, descompune, •fondre•, , Nic; 38; GEl,
102. - < civcx:A.uw ,delayer; fondre".
ANALS{RE, sf., pl. andlsirl •action de fondre•, Nic, 38.
AN.4.LSIT, -Ia, pl. andlsif, -te, descorilpus, •decompose; fondu•, Nic, 38; GEl, 102. V.
cmalisit.
ANALTARE, sf., pl. andlfa'rl, tnaltare, ~elevation; croissance; surhaussement., Nic,
39; Mih, 28.
ANALTAT, -td, pl. andl/d/, -te, •eleve; grandi; hausse•, Nic, 39, Mih, 28. - V. andlfu.
ANAMIRSESCU (sud), vb. IV (anamirsil, -sit, -sire), a sta de o parte, •se tcnir de
cOte•, GEl, 102; un di nol andmirsi (unul dintre noi a stat de o parte). - <civoc[J.epll:w ,~e
mettre de cote" .
ANA!\H) ZE, sf., demnitate, •dignite•: tut bdrbdfl'i cu andmuze (toti barbatii cu dem-
nitate), BNA, II, 76; 74. - V. ndmuze.
AN.4.NGASAESCU, vb. IV (andngdsdil, -suit, -sdire) , tndemna, •inciter; stimuler; con-
traindre•, GEl, 102 (andngdsescu); bdrbdfl'i anangdsdla cdl'i (barbatii indemnau caii sd meargd
mai repede), PAnt, 333 (in Lum, V, 9, 16: avina- v. avin 2°), PAnt, 333; mi anangdsala~te
.s' (ug noaptea (rna constrtnge sa plec noaptea). V. ngasaltiscu. - < = civocyxcil:t.J ,obliger" .
ANANGASAfRE, sf., pl. andngdsdirl, lndemnare, •action de stimuler, de forcer>. V. ~tluri.
ANANGASAfr, -td, pl. andngdsdlf, -te, lndemnat, •stimule; oblige; contrainb, GEl, 102;
LP, 212 (andngdsit); PenB, IV, 124; VI, 19 (andngdsil).
ANAPADESCU, vb. IV (andpddil, -dli, -dire), tntllni; lncercui, «1°. rencontrer; 2°.
1'ondre; se precipiter sur; 3°. entourer; maltrisen, Dal, 18; Nic, 39; CEI, 54; GrS, II, 395.
- e : lu-andpddim pri cale (l-am tnUinit pe drum) - v. anddmusescu, lihisescu 2°; 2° : (urll'i
.antlpddirtl disuprd di hoard (hotii au napadit mai sus de sat); 3°: cl'n'll'i lu-avea anapddila
.tu vale (clinii 1-au lncercuit In vale)-v. anvdrlit;edzu; dulti yise l'l-antlpddea suflitlu (vise dulci li
.staplneau sufletul), Fl, I, 1, 12. V. ~i citdsescu, l'lufiu, ndpddescu. - <vsl. napadlti, ,,invadere".
ANAPADfRE, sf., pl. andpddirl, ni'iviilire, •irruption; rencontre•, Dal, 18; Nic, 39.
ANAPADfT, -td, pl. andpddlf, -ie, invadat, ~invade; rencontre•, Dal, 13; ·Nic, 39.
ANAPUAiL'E, sf., pl. antlpudil'e, sucire, •travers d'esprib, GEl, 103 ; las' s' keard-
.anapuMI'ea (lasi'i si'i piara tot ce e de-a-ndoaselea), Lum, II, 245; BNA, III, 58. - V. ana-
pudil'e ~i:
ANAPUDZA'SCU -156- ANCULEA

ANAPUDZA'SCU, vb. IV (andpudzl'l, -dzl't, -dzl're), lndlirlitnici, cdevenir retif et tur-


bulent., Dal, 18; Nic, 40; GEl, 103; {icl6rll'i andpudzf'rd ca vl'rndoard (copiii s-au destrli-
blilat ca niciodatli). - < &vc:uto3L<il;;w ,devenir bizarre (capricieux, quinteux; revilche)".
ANAPUDZI'L'E, sf., Dal, 18 - v. anapudzl'l'e.
ANAPUDZI'RE, sf., pl. andpudzl'rl, lndlirlitnicire; destrliblilare, •turbulence; con-
trariete; devergondage•, Dal, 18.
ANAPUDZI'T, -td, pl. andpudzl'f, -le, lndlirlitnic, •bizarre; turbulent., Dal, 18. V _
andpu6.
ANASKIRSESCU, vb. IV (andskirsil, -sit, -sire), deretica, •fouiller; nettoyen, Dal, 18;.
Nic, 40; GEl, 103; nu-aved andskirsltd (nu dereticase prin casd), PB, 41622. V. aniskirsescu,
ndscdrsescu. - < livotaxupliw ,faire le menage" .
ANASKIRSfRE, sf., pl. andskirsirl, dereticare, mettoyage•, Dal, 18; Nic, 40. V.
ndscdrsire.
ANASKIRSfT, -td, pl. andskirsif, -le, dereticat, douille; nettoye•, Dal, 18; Nic, 40.
ANASTASESCU, vb. IV (andstdsll, -sit, -sire), lnvia, •ressusciten, Nic, 40; GEl, 103.
V. ndsldsescu ~i sinonimul ant;edzil, anyedzil, nyiedzil. - < &vota-r~vw ,.-".
ANASTASfT, -ld, pl. andstdsif, -te, - v. ndstdslt.
ANA0UIARE, sf., pl. and8imd'rl, blestemare, •action de maudire•, Dal, 18; Nic, 38;.
Mih, 28.
ANA0IMAT, -td, pl. . and8imdf, -te, blestemat, cmaudih, Dal, 18; Nic, 38; Mih, 28;.
Mdrfu, tine, and8imdte (tu, Martie, blestematule), PLit, 1006. - V. anahimdt ~i:
ANA0IMEDZtJ (mi), vb. I (and8imdl, -mdt, -mdre), blestema, •anathematisen, Dal,.
18; Nic, 38; GEl, 103; nu nd and8imeddzd (nu ne blestema). V. and8im, andhimedzil, nt18i-
medzil. Acest verb se conjugli ca lucredzil, nu ca pdtedzil (cf. In t r .o d u cere, §52, p. 63 ~i.
ascdlin). - < livot6E:JL«Ttl;;w ,maudire".
ANAVADESCU (mi), vb. IV (andvddll, -dlt, -dire), nevedi, courdir, monter Ia chaine• ~
s' codsd ~i si-andvddedscd (sli coasli ~i sli nevedeascli), PAnt, 243; BNA, II, 112 - cf. Pim,..
II, 119. - V. ndvddescu.
ANCAC:ItJ (mi), vb. I (nord), Nic, 46; CEI, 54 - v. fncaclil, ncaClil, discdClil ~i sino-
nimul nfertu.
ANC.AUC, vb. I, Mih, 29; PB, 524- v . fncdlic.
ANCALTU (mi), vb. I: cl'ndu puriclu s' ancdlfd (clnd se lnciHta puricele), PB,. 176,3:
- v. lncdlfu.
ANCALAR, adv., clilare, Dal, 15; Mih, 29 - v. ncdldr.
ANCA.UCARE, -CAT, Dal, 15 - v. ncdlicdre, -edt.
ANCA.NESCU, vb. IV ~i II, CDDE, 336 ( < cl'ne) ; ancdni dit {ri'ndzlle dil hicdte (,gem111.
din adlncul rlirunchilor), PB, 45613 - v. angdnescu.
ANCARC.AT, -td, PAnt, 392 - v. lncdrcdt. .
ANCIRUGAT, -td, pl. anctrligdf, -te, lnclrligat, •tordu; vrille•: anclrligdtd, anvlrligdtd,.
tu guvd di fedtd bdgdtd - vedrea (lnclrligat, rlisucit, In gaurli de fatli bligat - cercelul)., PLit,.
408 - v. nclrligdt ~i vedre 1°.
AN-CI'TILEA, num. invar., In cite, cen combieno, Dal, 15; Nic, 46; an-cl'lilea ansdrl?"
(In cite sdriluri sari?). - -lea e analogic dupli numerale Cardinale feminine de phual ca ~
dodildle, pdtrule etc., pentru care cf. PMor, 14-15. - V. an! ddillea ~i sufixul -led.
ANCRUNTU (mi), vb. I (ancrunldl, -tdt, -tdre), lncrunta, •ensanglanter•, CAr, 256 (Sa-
racu): l'i ncruntd cdplu cillui ensanglante Ia tHe•. Sinonim: slndzinedzil. V. ~i dr. (l.ujcrWll.a..
< lat. •in-eruentare (cf. incruentatus ,ensanglante").
ANCULEA, adv., colea, Cod, 88& - v. lnculed, nculed.
ANCUMPARARE -157- ANDAMUSfT

ANCUMPARARE, -RAT, cumparare, -rat, Dal, 15 - v. ancupdrdre, -rat (forme nor-


dice, ca multe altele ce lncep cu A + N + consoana) ~i acumptlrdre, -rat. - V. ~~ angastul.
ANCUN'lC, vb. I (ancun'edl, -n'edt, -n'edre), aprinde etc., d 0 • allumer (le feu); 2°.
prendre en consideration, apprecier; 3°. frapper; 4°. devenir rigide•, DR, II, 632. - 1° : ancu-
n'em frJclu (lnfiripam aprinsul focului cu surcele sau cu paie etc.); 2° : nu lu-ancan'e (nu-l ia(u)
In seama, nu-i da sau dau atentie), PB, 653; nu lu-ancun'edrtl (nu i-au acordat consideratie),
PGr, 11 - v. curdiltl 3°, mtnedr 2° etc.; 3°: l'l-ancun'ed~l and (i-ai tras una, i-ai clrpit o
palma), PGr, 11 - v. drdu 2°; 4°: traplu-l'l ancun'e (corpu-1 a lntepenit) - v. crJrcan. - V.
angun'edre, angan'lil, ncun'edt, ncun'lil. - < ? _
ANCUPAR; ANCUPARARE, -RAT, Mih, 29 - v. c~pdr, cU:mpru, capdr; cumpdrdre,
-rat, cumpara.
ANl:IUP (mi), vb. I (anClupdl, -pat, -pdre), lnhata, lncaiera, •saisin: di zbor, zbor,
s' anClupdrtl (din vorba In vorba, se lnhatara), PB, 131 11 ; di sunsodrtl ma si-anClaptl (ci se
apuca de subsuoara), PAnt, 281; Bair, 123. - V. anglap, nClup ~i mgl. ncup, CapM, III,
208 ( < bg. cepkam). - Cf. ~i bg. cupja ,casser".
ANl:IUPARE, sf., pl. anCluptl'rl, •action de saisir•- v. actl/dre.
ANl:IUPAT, -ttl, pl. anclupd/, -te, lnhatat, •saisi•.
AND--. ant-.
ANDA, adv., clnd, •quand•, Dal, 15; Nic, 46; Mih, 29; GEl, 104; linda s' )lin'l, si-n'l
dal hdbdre (clnd o sa vii, sa-mi dai de ~tire), PLit, 881 ; linda nu s' Ia (clnd nu se spalii),
AI. 1903, 26; sunt me~l di dzl'le di-dnda eil dukedm (slnt luni de zile de clnd eu simteam),
PAnt, 273; Bair, 110. V. nda ~i ct'ndu. - < &v-rot, llv-rot ,-".
ANDAMUSE, sf., fiirii pl., lntllnire, •rencontre•, Dal, 15; Nic, 46.; GEl, 104; and a-
muse bd:ntl (lntllnire bunii, sii ne vedem cu bine). - < civ-rci(Lwatc; ,-".
ANDAR, sm., pl. anddrl ~I' anddrean'l- v. anddrcu, anddrtu.
ANDARA, sf., pl. andtl'rl ~i andtl'rurl, turburealii, d 0 • brouillard; nuage de puossiere;
2°. vacarme, allarme•, Dal, 15; Nic, 46; GEl, 104. - 1°: anddrtl di fum (ceatii de fum);
anddrtl di palbire (nor de pulbere); 2° : tu Mrlle a nodstre eard anddrtl (In satele noastre era
turbureala, era nelini~te); si s' ductl anddrtl (sii se ducii val-vlrtej = sa o facem latA petre-
cel:ea = sa fie de pomina, adictl = din petrecerea noastrii sii se ridice un nor care sii o ves-
tenscii tuturor), PB, 35421• - < civ"rcipot ,bruit".
ANDARCU, sm., pl. anddr/i, Kats, I, 68 - v. anddr.
ANDARTIKESCU, -kedsctl, pl. andartike~/l, -ke~ti, de comitagiu, •de rebelle•: ttll'edl ...
dl mt'ntl-andartikedsctl (tiiiati ... de mlnii de antarti), BNA, II, 20.
ANDART(U), sm., pl. anddr/i (rar anddr/l), comitagiu grec, «rebelle, revolte•, Dal, 15;
Nic, 46; BNA, II, 130; Avdela fu drstl di anddrli tu and n'll'e nodiltl sate li'n/i, todmna (satul
Avdela a fost incendiat de antarti (de comitagii greci) In 1905, toamna) - cf. fotografia din
Cal. 1912, 181. V. antdrtu ~i cumlt. - < mcip-r7)c; ,-".
AN-DAfJLEA, num. invar., In doi, .e. en deux; 2°. dou\eux; 3°. courbe•- e: el,
frl'mtu, fdptu an-ddillea (el rupt de bdtaie, fiicut In douii), Lum, II, 310; BNA, III, 128;
2°: el'l stilted an-ddillea (ei stiiteau lndoielnici, nedeci~i); 3°: und mod~e ... (dpttl an-ddillea
(o biitrlna ... lncovoiatii), CalGrB, 62. - V. ambdtrulea, an-pdtrulea, an-ct'tilea, an-treilea ~~
induescu. - < an + d(o}diltlle.
ANDACA, adv. •profondemenh, Mih, 29 - v. adtncd.
ANDAMUSESCU (mi), vb. IV (andtlmusll, -sit, -sire), lntllni, •(se) rencontren, Dal, 15;
PAnt, 392; GEl, 104. Sinonime: asttlhisescu, mpiklil, tihisescu. - < mot(L6vw ,-".
ANDAMUSfRE, sf., pl. andtlmuslrl •action de (se) rencontren, Dal, 15.
ANDAMUS{T, -ttl, pl. andtlmusl/, -te, lntllnit, •rencontre•, Dal, 15.
ANDARLUSESCU -158- .1\NDORNIC

ANDARLUSESCU, vb. IV, Dal, 16 - v. andrdldsescu, nddrsescu.


ANDARSiE, sf., pl. anddnll, rebeliune, •rebellion•, Dal, 15; Nic, 46; GEl, 104; ca tu
anddrsia afea marea (ca in rebeliunea cea mare), PLit, 670. - < &.VTocpaloc .. -".
ANDAVALESCU, -LiRE, -LiT, Dal, 16 - v. antdvdtescu, -lire, -lit.
ANDAVALITURA, sf., pl. andavdlilurl, taviUitura, .roulee•, Dal, 16.
ANDES (mi), vb. I (andisal, -stil, -scire), indesa, •tasser; enfoncer•, Nic, 47; tu ub6r
cu cal'i si-andeasd (sc indeasa cu cai in curte), PAnt, 301; BNA, I, 130. - V. ndes, des.
ANDf, prep.-adv., in loc de, «au lieu det, GEl, 104. - < &.v-rl ,a la place de".
ANDfCRA, ANDfCRITA, adv., in fata, wis-a-vis•, GEl, 104. Sinonim: car~i. - <
&.v-nxpu ,en face".
ANDie() (Zagor), sm., pl. anditl, tatii, opere•, W, II, 361. In PLit, 1024: ·~i lu cdl-
cara Andiculu (~i II pradara pe ... ?). Sinonim : tala. - < ?
ANDiHRISTU, -ta, pl. · andlhri#l, -sle, antihrist, •antechrist ; mechanb, Dal, 15 ; GEl,
104; un andihrislu di pre(lu (un antihrist (al dracului) de preot), BatP, 15; BNA, III, 110.
- < &.v·rlxptaToc; , -" .
ANDIPIRfNA, sf., pl. andipirin'l, antipirina, •antipyrine•, Dal, 15; Nic, 47. - <
civ-n7tupl V"l) .. - " .
ANDIRi, sm., pl. andiradz, anteriu, osorte de robe•, Dal, 15; Nic, 52. - V. anliriu.
ANDiR(I)SE, sf., fiira pl., jena, •timidite•, GEl, 104; s' la hiM ar~lne ~i andlrse di
tine (sale fie ru~ine ~i jena de tine), PenB, VII, 57. V. antirise, ndirise ~i tic life. - < & v.lpp"l)at~
,,contradiction".
ANDIRSESCU (mi), vb. IV (andirsil, -sit, -sire), jena, •avoir honte; se g~nen, Dal, 15;
Nic, 47; GEl, 104. V. tndirsescu ~i sinonimul aru~disescu. - < &.vTtpptou(LOCt .. -".
ANDIRSiRE, sf., pl. andirsirl, •action de se g~ner, de n'osen, Dal, 15; Nic, 47.
ANDIRSfT, -Ut, pl. andirsit, -le, jenat, •timide; gene•, Dal, 16; Nic, 47; Mih, 32 (anli-
risil) ; GEl, 104.
ANDISAR, ANDIS.~R{RE, ANDISAR{T, Nic, 47- v. andrisar, andrisdrire, andri-
sarit, sari.
ANDISESCU, -SiRE, -SfT, Nic, 47; 48; GEl, 104 - v. tndisescu, -sire, -sit.
ANDO, invar., in expresia : and6 ndinle, peste doi ani, «l'annee qui suivra a l'annee
prochaine• - v. nainde. - Cf. alb. ndo ,sia (che)''. - < ?
ANDOALE - v. and6l'i, amindoi, amindoua.
ANDOAPAR 1, ANDOAPIR 1 (mi), vb. I (andupiral, -rat, -rare), re;~:ema, «(s')appuyer;
soutenir•, Nic, 48; Mih, 29; PB, 525; mi-andoapir di un clrllg di c6rnu (rna rea;~:em de o cata
din lemn de corn), CaiGrB, 25. - V. andrupd'scu, doapdr2 ; ndoapar, nduper. '
ANDOAPIR 2 , sm., fara pl., rea;~:em, •appui; soutien; aide• : el (u slur ~i andoapirlu
a lulul6r (el fu stilp ~i rea;~:emul tuturor), · GrB, 94; aramd§l . .. (a'rd andoapir (riima~i .. .
farii sprijin), PAnt, 256. V. ndoapir ~i sinonimele apdndoahd, durec.
ANDOL'I, m., ANDOALE, f., num., amindoi, amindoua, •tous les deux, toutes les
deux•: ~i-and6l'i band t;ine (amindoi traiau bine), GrB, 99; si-aldxea ~i-andoale neale (se schim-
bau ambele inele), BNA, II, 72. V. amind6(l}l'i, an-daulea, (t)nd6l, ~amind6l.- < an-(< amin-)
+dol.
ANDOP (mi), vb. I (andupal, -pal, -pare), indopa, •gaver; gorgen: gloacd ;;' ml'cd ...
tot si-andoapd (dansea;~:a ~i maninca ... toti se indoapa), PAnt, 298; BNA, I, 126 - v. aslup
2°, ndes 2°. - Cf. dr. tndopa. - < ?
ANDORNIC, -ca, pl. and6rnifl, -te, ra;~:let, «celui qui s'eloigne; deregle; trainard•, Dal,
16; Nic, 48; (udzea ... ca and6rnic di fried (de· teama, fugea ... ca svlnturatic); PB, 3392 '.
- V. nd6rnic, t6rnic.
ANDRAL.{ -159- ANDRUPI'RE

ANDRALA, sf., pl. andra'l'l, ameteala, •eblouissement; trouble; vertige•, Dal, 16;
Nic, 49; PAnt, 392; GEl, 104; PLit, 261; n'l-yine andrdld (tmi vine ameteala). V. uten{a.
- Cf. ~i alb. ndrelle ,caporigo; vertigine". - < &.vrp~Aot ,vertige".
ANDRALASESCU, ANDRALISESCU, vb. IV (andralasil, -sit, -sire}, ameti, ~troubler,
donner le vertige;, Nic, 49; GEl, 104. V. anddrlusescu. - < &. v-rpoc:r..lt:w ,se troubler".
ANDRALASfRE, sf., pl. andraldsirl •action d'eblouiro, Dal, 16; Nic, 49.
ANDRALASfT, -td, pl. andraldsif, -te, ametit, •pris de vertige•, Dal, 16; Nic, 49; Fl,
II, 5, 8 (andarldsit); Fl, I, 2, 11 (anddrlisit).
ANDREADZIRE, sf., pl. andreddzirl, dregere, •arrangement., Dal, 16; Nic, 49. - v.
ndreddzire, andreg.
ANDREAPTA, adv., Ia dreapta, •a droite;, PScr, 191; PB, 525; n andreapta sun doaua
curun'l (Ia dreapta sint dona coroane), PAnt, 352; u lodra andredpla (o Iuara (apucara) Ia
dreapta). - Ca adj.-subst. : •(Ia main) droite•, PAnt, 392; cu andreapla tal'ed f cu astf'nga
adund (cu dreapta tiiia ~i cu stinga strtngea), PB, 42411. - V. ndredpta, andrepl, ndreptuz.
- < at ndredpla.
ANDREA(J.t\, sf., pl. andredle, undrea, •carrelet; grosse aiguilleo, Dal, 16; Nic, 49;
PAnt, 392; GrS, VI, 339. V. undredua. - < tc. eulendere (197) ,aiguillon pour piquer les
boeufs".
ANDREG (mi), vb. III ~i II, Nic, 49; andreddzi-te trl modrle (pregate~te-te de moarte),
PB, 525; va s' li andreg lucrurlle (le voi drege (aranja, re.zolva) treburile), .Cal. 1911, 59;
BNA, V, 118. - V. tndreg, ndregt.
AN-DREILEA, num. invar. •en trois (sauts)•, joe tineresc de tntrecere in trei sarituri
succesive, Dal, 16; V. an-treilea, an-daiilea etc. - < an + treile ,In cele trei".
Andre Iii~ li, sm., •decembre•, AI. 1901-1902, 22; AI. 1903, 8. - V. Andreu, Ndreu.
ANDREPT t, -redpta, pl. andrepf(l}, -reaple, Nic, 49; PAnt, 392 - v. andredpta,tndreptu2 ,
ndreptua.
· ANDREPT 2 , adv., direct, •directementt: trag andrepl Ia D6da-acdsa (trag direct Ia
Doda acasa), PAnt, 301; BNA, I, 130.- V. tndreptut, ndreplu2 ~i.sinonimul isea.
Andre 1i, sm., •decembre•, Dal, 16; GEl, 104. V . •4ndrelu~u ~i sinonimul LJekemvriu.
- Cf. ~i alb. Shi!n( ifn}dre ,Sant' Andrea; dicembre". - < 'Av3ptot<;·
ANDRISAR, vb. IV ~i II (andrisdril, -rit, -rire ~i, rar, andrisdredre), sari, •sauter;
franchin, Dal, 17. - 1°. nu andr,isdri prdglu di u~i pl'na lora (pinii acum nu a trecut pragul
de u~a), PLit, 616; 2°. l'l-dimlnda' di ·~l-andrisari ki~edllu (ti ordona de ~i-a sarit peste pi~atul
lui), PLit, 769; 3°. tu Mdrfu ~· tu April fiClorll'i andrisdr (oclu. (in martie ~i in aprilie copiii
sar peste foe). - V. andisdr, ansdrt, antrisdr, aslrisar. - < lat. in-•transsallre , sauter
par-dessus".
ANDRISARfRE, sf., pl. andrisarirl •action de sauter par-dessus, de franchir•, Dal, 16 ;
andrisarirea a gdrdulul (sarirea gardului). V. aslrisdrire.
ANDRISARfT, -td, pl. andrisarlf, -te, sarit, •saute; franchh, Dal, 16. V. anlrisarit.
ANDROPICA, sf., fara pl. •hydropisiet, Lum, III, 218. - < u3pwmxot<; .. -·.
ANDRUPA'SCU (mi), vb. IV (andrupt'l, -pl't, -pl're), re.zema, •appuyer; souteniro,
Dal, 16; PEt, 4 ( < lat. depalare , horner (en parlant des pieux)"); CEI, 74 ( < bg. dopiram
,toucher"); s' andrupl' di un bUClum (se re.zema de un bu~tean), PB, 19711; si-andrupl' pufl'n
di nls (s-a re.zemat putin de el), PLit, 762; PAnt, 86; andrupa-te di fag (rea.zema-te de fag);
andrupl'f-vd di nol (re.zemati-va de noi); vrem si-andrupt'm gdrdul (vrem sa re.zemam gardul).
V. andodpdr, tnduper, ndodpir ~i sinonimul arddztm. - < bg. dopiram.
ANDRUPI'RE, sf., pl. andrupl'rl •action d'appuyer, appui•, Dal, 16. V. anduparare.
ANDRUPI'T -160- ANDZAMEDZtl'

ANDRUPI'T, -ttl, pl. andrupt't, -te cappuye•, Dal, 16. V. andupirdt, antrupdt ~i
artldztmdt.
ANDRUPITURA., sf., pl. andruptturl, reazem, cappui; soutien; aide•, Dal, 16.
V. andodpir2 , tndrupaClune fl sinonimul daldke.
ANDUKILESCU (mi), vb. IV (andukilil, -lit, -lire), tavlili, c(se) rouler; (se) vautrert,
Dal, 16; Nic, 48; PB, 525; PEt, 4; si-andukiled~te ca porcu (se tlivlile~te ca un pore). Sino-
nim : andtlvtllt!scu. - < ?
ANDUKILfRE, sf., pl. andukilirl •action de se vautrert, Dal, 16; Nic, 48.
ANDUKILfT, -ttl, pl. andukillf, -te, tlivlilit, •vautre•, Dal, 16; Nic, 48.
ANDUKILITURA, sf., pl. andukiliturl, tlivliliturli, caction de (se) vautren, Dal, 16.
ANDULTESCU (mi), vb. IV (andulfll, -tit, -tire), .lndulci, •adoucirt: lUmea ... si s'
andulfedsctl (lumea ..• sli se lndulceascli), PLit, 77S ; l'l-andulfi avedrea a Armd'n'llor (i-a ln-
dulcit averea aroml\nilor), BNA, II, 76. - V. lndulfescu, ndulfescu.
ANDULTfRE, ANDULTfT- v. ndulfire, ndulfit. .
ANDUPARARE, ANDUPIRARE, sf., pl. andupdrtl'rl, Mih, 9; Dal, 16; Nic, 48 -
v . andrupl're, andupurdre, ndupdrdre, ndupirdre.
ANDUPIRAT, -ttl, pl. andupirdf, -te, rezemat, cappuye•, Dal, 16; Nic, 48; CEI, 74;
andupirdt di nuc (rezemat de nuc), PAnt, 255. - V. andrupl't, tndupdrdt, ndupirdt.
ANDUPLIC (mi), vb. I (anduplical, -edt, -cdre), lndoi, ce. courber, plier; 2°. mettre
en double; S0 • convaincre•, Dal, 16; Nic, 48. - 1°: u-anduplica' (a lndoit-o), PB ss71a;
2°: va lu-anduplica'm (II vom pune dublu, In douli); so: u-anduplica (o convinge), PB, 4612 ;
el nu si-anduplica li~or (el nu cedeazli u~or), PenB, IV, 47; Caraf, 15. V. nduplic. - < lat.
ln-dupllcare ,doubler; courber en deux".
ANDUPLICARE, sf., pl. anduplica'rl, lndoire, taction de courber, de mettre en doublet,
Dal, 26 ; Nic, 49 ; PB, 525.
ANDUPLICAT, -ttl, pl. anduplicdf, -te, lndoit, ccourbe; mis en double; convaincu•
Dal, 16; Nic, 49. - V. nduplicdt ~i t dr. : ,spinare loru cu totu duplecata", HPs, p. 180;
CPsal, p. 1S4.
ANDUPLICATURA, sf., pl. anduplicat(Lrl, lndoiturli, u courbure•, Dal, 16; Nic, 49.
ANDUPURA.RE, sf., rezemare- v. andupdrdre.
ANDUPURAT, -ttl, pl. andupurdf, -te, : pdplu Ndstu andupurdt pri tuldg (mo~neagul
Nastu rlizemat In toiag), Lum, I, 292 - v. andupirdt.
ANDZARE, sf., 'i invar. (adv.), (In) zori, taube; a l'aube•, Dal, 16; di andzdrea a
ndzdril'el (din zorii zorilor), PLit, 764; di andzdre pl'ntl sedra (din zori plnli seara), PB, 48710;
carl si scodltl di andzdre, l'ed cundke mdre (cine se scoalli In zori, ia popas (parcurge distantli)
mare), PLit, 42S; si sculd' picurdrlzr di andzdre (plistorul se sculli In zori), PLit, 764; 9S5;
PAnt, 87; val erd cl'trtl di-andzdre (va fi fost spre zori de zi), PB, 20S31, V. ndzdre ~i andza-
rescu. - < an ( = In) + dzdre.
And z are, sm., Zorilli, •personnage des contes populaires, personnification de l'auroret,
PB, 24Sll.
ANDZA t, sf., pl. dndztl, pulpli, cmollet; articulation du genou•, Dal, 16; Nic, 52;
GrS, III, 26S; l'i si-acupirira dndztlle (i s-au plinit pulpele, s-a lmboglitit), PGr, H - v. cdrne
etc. ; nu-s trt dndzale a medle (nu slnt pentru pulpele (puterile, balamalele) mele), PenB, V,
19. Sinonim: prllptl. - Cf. gr. &v-r~oc ,mollet", &v-rooc ,jambe, tibia".
ANDZA •, adv., asta:d, caujourd'hui•, Dal, 16; PB, 525. - < dstdndzt.
ANDZAMARE, ANDZA.MAT -'- v. ndzdmdre, ndzamdt ~i :
ANDZAMEDZtl', vb. I (andzdmdl, -mdt, -mdre}, tl~ni, «1°. jaillir (du jus); 2°. apparaltre•.
1°, pron'llu andzdmeddztl (puroiul supureazli); 2°. cl'te un tricator fe andzdmd tu. l6curlle afedle
A'NDzARESCIJ · -161-

(clte un trecator ce aparea In locurile acele), Trib, I, 8-9, 11 ; cl'le vl'rncl curvdne andzdmd
Ia· Crute (cite vreo caravana aparea Ia Cruce), Trib, I, 12, 5; di cum andzdmiY sivdu'lu (de
cum (imediat ce) se ivl iubirea), Fl, I, 6, 13. V. ndzdmedzrl. - < dzdma.
ANDZARESt:U (mi), vb. IV (andzuril, -ril, -rire), .:zi\ri, •apercevoir au loin; entrevoiro,
PB, 525; CEI, 55; si-andzdred dzenurllc (se ;zi\reau cre~tetele), PAnt, 225; nil pdra-andzdre~le
(nu prea .:zare~te, nu prea vede). V. ndzdrescu. - < · dzdre.
ANDZARfUE, sf., pl. andzurirl, .:zarire, •action d'ap·e rcevoiro, PB, 525. V. ndzdrire.
ANDZ.~RfT, -U1, ·pi. andzurit, -te, •aper~u·: fu andzdrit (a fost zarit) - v. ndzuril..
ANDZ.\'RTU, adv.: an andiu'rJu (an anti\rt = acum trei ani) - v. anJd'rtu.
·ANEAPn6cui•, -pa, pl. aneaprocukl, -upe - v. anapr6cup. - < ~w~p6xoTto<; . ,qui
ne fait pas de progres",
ANEA(JA, sf., neaua - v. nedo.
ANEL, sn., pl. anedle: ni anedle di asime (nici inele de argint), Bat, 18 - v. nel.
ANE!\IE, sf., pl. aneml, vtrtelnita·, •d~vidoiro, Plm·, I, 148; CFr, 107. Sinonlnle: dipi-
ntltor, rucldne, vurlt!nitu. - < &.v~(L"l ,.-" .
ANf:SUSTU, ~ld, pl.' anesu!lfl, -ste, incapabil, oincapable•. V. an(can . ....: < civ6Jwa-:o<;
,qui n'est pas entier".
ANFLURiT,'-ut, pl. an(lurlf, -te, tqflorit, dleuri>: pri sun t;i*an'll'i-anflu~il (pe ~ub vi~inii
tnfloriti), PLit, 872. - V. tn(lurescu, nflurescu.
ANGAN,, vb. I (angd~dl, -nat, -ndre), chema etc., •1°. ~ppeler.(les chiens);. 2°, se dep4!-
cher; fulr; 3°. mourir•, D~l, 17; Nic, 42. - 1°: angdndf cl'n'll'i (chemati cli~ii) ~ v. coil!;
angdnd'm c~l'i s' .ld ddm 6rdzu (chemam caii ca sii le dam . or.:z); angund/ olle Ia sdrin'e (che-
'Tiat.i oile Ia sanune); angdnd •.. pull'i (cheamii • . . pi\si\rile), PB, 451 37 ; 2° : u-angdnd' cu'trd
a.clO· cdfdi'la .(a chemat-o cateaua lntr-acolo = a pornit lntr-acolo), PB, 5215 ; luf si-u angdnd
ctllrd lu 3 1 podld (tot.i sii o tuleasca lncotro vor putea), PAnt, 188 - v. spel 2° ; nd scrid si-
angdnd'm ctt cdma lr' odrd cdfdrla (ne scria sa fugim cit mal curlnd), Fl, I, 3, 6 - ( evolufie
semQnticd pur ptisloreascd} ; angdnu-u di-aild (~terge-o de aci, cheama-p cufeaua de aci !li (ugi)
- v. Clutescu 6° ; 3° : angund' cufdua (Pl.e ca In Iumea cealalta, a murit), PLit1 461 - v. lindu
2°. - <. lat. lnyannare. .
ANGAL(I)SESCU (mi), vb. IV ( angdlisil, -sit, -sire), den.u nta, •redamer; rapporter;
denoncero, Nic;, 42; GEl, 104. - < &.yxet).(v)w ,denoncer" .
ANGAL(I)SfRE, sf., pl. angdlislrl tdenonciation•, Nic, 42.
ANG.~L(I)SfT, -ld, pl. .angalisiJ, -te tdenonce•, Nic, 42.
ANGAL'ISESCU ·.(mi), vb. IV ( angdl'isll, -sit, -sir~), lmbrati~a, •emllrasser•, Dal, 17;
Nic, 42; GEl, 105; ml'-sa lu-angdl'isl (mama-sa 1-a lmbrati~at), PenH., VI, 138. Sinonime:
atnOrd/rl, gugustedzrl, pu*luescu. - < &.yxet).!.li~(J) ,.-".
ANGAL'ISfRE, sf., pl. angdl'isirl, lmbrati$are, oaction d'embrasser•, Dal, 17; Nic, 42.
ANGAL'ISfT, -ld, pi: . ~ngdl'ls.i/, -te, •embrasse•, Dal, 17; Nic, 42.
ANG.~NARE, sf., pl. angdnd'rl, chemarc; plecare, •action d'appelcr (les chiens, Ies
moutons, les chevaux etc.}; fuite•, Dal, 17; Nic, 43; PLit, 765; PAnt, 88; angdndrea a
cdf!llor (chemarea cailor). .
ANGANAT, -ld, pl. angundf, -te, •appele; partit, Dal, 17; Nic, 43; picurdrlu u-aved
ang4ndtd cdfdrla (pastorul .(o) chemase cateaua = pastorul disparuse), PAnt; 85. ' - V. angdn.
ANGANESCU, vb. IV (angdnll, -nil, -nire), a respira gemlnd, •respirer avec peine; ha-
leter; gemir•, PEt, 5; angdne~te-lln lal gtunedle (geme un sarman voinic), PLit, 854; PAnt,
43; amarea ctngdne~te (marea geme), BNA, I, 56. V. ·ancdnescu, tncilnescu, ncdnescu, ngd-
ll~scu. - < ?

11 - c. 631 - Tache P a p a h a g 1, Dlc~ionarul dialectulut arom4n


ANGANfRE -162- ANGRAN'EARJC

ANGANfRE, sf., pl. angdnirl •action de haletero, Dal, 17. V. lncdnire, ngdnire.
ANGARfE, sf., pl. angdril, angara, ecorvee; taille•, Dal, 1.7; Mih, .30; GEl 105; na
lodrd cdrvd'n'lle angdrie (ne-au luat caravanele ln angara, in rechi:zitie militara); ca di angdrie
(ca de angara,· In sila mare), PB, 48685 • . - < &yyttpelc:t ,corvee" (cf. tc. , angharie (39) ,cor-
vee" etc.).
ANGARLfM (mi), vb. I (angdrlimal, -mat, -mare), ca~iira, •accrocher; grimper en s'ac-
crochanh, PAnt, 392; anglrlimf'nda, angtrlimi'nda, si slricura' . (clitarlnd_u 7se, cat.Arindu-se,
s-a strecurat), PB, 2692~; pot s' ti-angdrlin'l? (poti sa te catari ?). V. angirllr,n,. ,ngdrli~ (~i alb.
ngre? ,al;zare"). - Cf. bg. gurlja ,rueller; embrasser", zagurljamu ,engorger".
ANGARLII\IARE, sf., pl. angdrlimd'rl •action de s'accrochero : dorl~ di angdrlimdre
(dorul de catarare), PB, 18533. .
ANGARLIMAT, -ld, pl. angdrlimat, -te, •accroche•: angdrlimdte pri tu credcurl (catiirate
prin povlrni~uri), Fl, II, 4, 6.
ANGARMARI (nord), sm. pl., gologani, •argent>, PB, nu are "angurmarl (n'u' are bani),
PLit, 423. - V. gdrmarl, ngdrmar ~i mtngi'r. .:_ < ?
ANGARSESCU, vb. IV (angdrsll~ -sit, -sire}, ;zbiera, •braire; braillen, Dal, 17; 'Nic,
43; GEi, 105; yumarlu angdrsea~te (magarul zbiara). - < ocyxc:tpl~w ;,braire".
ANGARSfRE, sf., pl. angdrsirl, ;zbierare, •action de braire; brainienh, Dal, 17; Nic,
43; angdrsirea easti a yuindrllor, arujirea edsti a cal'llor ~i a mulilor (;zbierarea e a rriagarilor,
neche:zatul e al cailor ~i al catlri!or). V. ngdrsie.
ANGARSfT, -td, pl. angdrsit, -te, •qui a accompli )'action de braireo, Dal, 17.
ANGATAN, adv. (~i sm., fara pl.), grijuliu, · •soigneusement; soin; surveillance '-- v.
ct~iigd•, Nic, 43; DR, II, 463; cdlcat angatan (clilcati cu grija); · zbura~te angdtan (vorfl·~te
'p recaut), Caraf, 65; s' u albd' angdtdn '(sa o aibli In grija), PB, 1913'; si-alumtu cu aht't angii-
tan (se luptli cu atlta grija); Fl, II, 3,3 ; angdtan! (atentie 1). V. lngatan.- Cf. radatina
albane:zli gat- : gatitu! ,attenti I".
ANGIRLfM (mi), vb. I: 'nd lddiru vedrde si-angtrlima cd'trd nsus (o iedera verde se
.:atara In sus), PAnt, 220 - v. angdrlim. - < ?
ANGL'EG, vb. I, lnchega, PB, 526. - v. ncl'eg, ngl'eg.
ANGL'ICESCU, vb. IV (angl'iCil, - cit, - eire), ghici, •devinen, Mih;·3o.- V. angl'iClu,
angucescu ~i sinonimul ·adukescu 4°. - < ?
ANGL'ICITOARE, sf._, pl. angl'icitorl, ghicitoare, •devinette•, Mih, 30'. - V. an~li'ci-
to lire.
ANGL'fci(J, vb. IV, ghici, Mih, 30- v. ' angl' icescu, ngl' iclll.
ANGL'IGAT, -ta, pl. angl'igaf, -te •caille; bien habille•: angl'igat ma~l-tu hrisu'hl (lnche-
gat (complet lmbrlicat) numai In haine de fir de aur), PB, 9320 - v; angl'eg.
ANGL'fl\IEA, adv., In gluma, •en plaisantanh, BN A, II, 66. - V. tngl'imd, ngllima
~~ ~inonimul ahazea.
ANGL'fT (nord), vb. I (angl'ital, -tat,' -tare), lnghiti, •avalen, Dal; 17; ' Nic, 43; Mih,
· 30; PB, 526; Lum, I, 172. - Urmlitorul citat ne pre:zinta un ca:z analog •cu eel mentionat
·sub amutl : lire angl'ifu' td inima ·di pull'lu (a lnghitit inima de pasare), PB, 238&. Deci, ori-
ginar, acest verb apaftine conjugarii a IV-a. V. ~i tngl'it, ngl'it ~i sinonimele ascapit2 3°,'-btlcu-
. sescu. - < lat. lngluttlre ,engloutir, avaler".
ANGL'ITARE; sf., pl. angl'itd'rl, lnghitire, • action d 'avaler •, Dal, 17 ; Nic,.. 43. V
ngl'itare.
ANGL'ITAT, -td, pl. angl'iiat, -te, lngbitit, •avale•, Dal, 17 ;. Nic, 43.
ANGRAN'EARIC, -cd, pl. angrdn'edrifl, . -fe •grogneuro, . PEt, 47. - V. ngrln'edr.(:u,
ngrln'escu.
ANGRAN'ESCU -163- ANGUNUJ

ANGRAN'ESCU (mi), vb. IV, bombihti, mlrli, •grognen, PEt, 5 - v. ngrln'escu.


ANGREC (mi), vb . . I (angricdl, -cal; -care) ,. ·a atlrna greu etc., «1°. faire scritir son
poids; menacer; 2°. peser; 3°. a voir ·de Ia p r r~sse; 4°. insiste'r dans 'une ' pnere'•·• Dal, 17;
Nic, ·44. - 1° : cum angreacd pirpiruna pri un skic di vedrde grin (cum (cit) apasa fluturele
pe· un spic de grlu verde), BN,A, II, 70; elisa ... angricd s' elida (casa .. . ameninta (era gata)
sa eada), GrB, 2, 27; 2° : (~riia angreacd andredpla (lncarcatura atlrna mai greu Ia dreapta) ;·
grtll ca munlile te angreacd (greu ca muntele ce apasa), PB, 8 37 ; gileplu vru s' · ld ·angredca
(vro ·sa le ·lmpovareze birul de oi), BN A, II, 86; 3° : nu-l'l angrica vt'rndoard (nu-i era lene
nici'odata), PAnt, 342; a lul 1'1-angricd s' discdlicd (lui li era lene (silii) sa descalece), PB,
22612 ; 4°: nd angrtcd'm si nu ma pltndzl (ne rugam staruitor sa nu mai pllngi), PAnt, 164;
l ' i si-angricard mullu (II rugara cu insistenta mult), PB, 22418 • - V. ngrec, minle 6° ~i gr.
f3oc~uvw. -Cf. dr. lngreca (PW, 857; CODE, 761; DA, P• 693; Neagoe, 261 ett:.) ~i ·c u sensu!
•reildre enceinte•. - < lat. *lnyrevleare.
ANGRICARE, sf., pl. angricu'rl ;action de peser, d;insister; poids; lourdeur; paresse•,
Dal; 17; Nic, 45; PB, 526; cupdCllu pulridzt't di angricdrea a lul (copacul · putre;lit de apa-
sarea (greutatea) lui), PLit, 763; PAnt, 86; ma*l di-a Arma'nlul angricdre (numai de staruinta
aromanului), BatP, 52. - V. ngricare.
ANGRICAT, -ld, pl. angricdf, -te, supralnciircat, •(sur)charge, alourdi>, Dal, 17 ; Nic,45.
ANGRICOS, -codsu, pl. angric6*1, -codse, greoi, ;alourdi; paresseux•, Dal, 17 ;· PAnt, 393,
ANGROP, vb. I, lngrGpa, Nic, 45; Mih, 30- v. tngrop, ngrop.
ANGUCESCU (mi), vb. IV, ( angucil, "cit -eire), ghici, ;deviner; demeJer•, Dal,17;
Nic, 45; Mih, 31 ; PB, 526; dlfl (rig numal'e *i ld-angucescu splina (altii frig niimaie ~i le
ghlcesc cerceltnd splina), PAnt, 269; Bair, 69; di cara s' (rt'ndze amaxea, ·mulle Cd' l'lurl
angucescu (dupa ce se sfarma· caruta, se descurca (se limpezesc) multe cai); · Lum, II, 282.
~i- V. angl'iCescu, cucescu1 , gucescu, lngucescu ~i dr. ghicesc. - < ?
ANGUl:fRE; sf., pl. angucirl •action de deviner•, Dal, 17; Nic, 45 ; 1\Hh, ·31.
ANGUCfT, -111, pl. · anguci(, -te, ghicit, •devine•, Dal, 17.
AN·GUCITOARE, sf., pl. angucilorl - v. angl' iciloare - , Dal, 17; · Nic, 45; Mih, 31 1
PH, 526; anguCit anguciloarea a mea (ghiciti ghicitoarea mea), Lum, V, 231. ~ V. cuCiloarr..
ANGULCESCU (mi), vb. IV (angu/Cil, -Cit, -eire), deranja, •(se) derangero: ti · li angul-
cesCi? (de ce te deranjezi ?), Mih, 31 (nord). - < alb. gu~is ,importunare, molest-are' ~.
ANGULfCE, sf., pL · angulice, bii.lu~ca, cornithogale, ~hurleau •, Dal, 17; Nlc, 44 ;. CosP,
59; mu*edte-s anguliCile (frumoase-s balli~tile), Cal. 1911, 95. V. gullce, ngulice. - < alb.
agulll~e ,specie di fiore di montagna" (,emprunte sans doute au slave", MDoc, 391 .' Invers
In 'DR, V, 894).
AN GUN, sn., ANGUNA, sf., pl. angune; corn, •coin•, GEl, 105; anguna· di . casu
(cornu! (coltul) de casa). Sinonim: klo*e. - < &yxwvocc; ,coude".
ANGUNARE, sf., pl. angund'rl, piatrii angularii, •pierre angulaire•, GEl, 105. - <
ciyxwvapt ,encoignure".
ANGUN'EARE, sf., pl. angun'erl, lnfiripare a focului, ;action d'allumer le fe!f•, Dal,
17 ; Nic, . 44.
AN.GUN'EAT, -ld, pl. angun'ea(, -te, •allume; pris en consideration•, Dal, 17; Nic, 44;
(6clu eara angun'edl (focul era lnfiripat); s' vidzurd angun'eat (se vli;l;ura luati In seama),
ANGUN'I(J, vb. I - v. ancun'l!l - ;allumer (le feu); briiler sans flamme en dc)gageant
seul~ment de Ia fumee•; Dal, 17; Nic, 44; PGr, 11 ; (6clu angun ~e (focul fumegli:, ·din focul
lnfiripat iese fum); angun'eard ct'te una liyard (au aprins (au fumat) cite o tigare), Fl, I,
2,- 8. - Ca etimologie, s-im propus: < lat. *in-cuneare (DR, II, 632; RF, II, 286)';: < lat.
*con-unire (PEt, 3); < ywvloc ,angle, coin" (DR, IV, 1552). - < ?
ANG1JR . . -164- . AN91L

ANGlJR, sm., pl. anglirl, castravete, •concombre•. Sinonim: cdstrdve/rl..- .< fiyyoup~ .. -".
ANGURA, sf., pl• .dngure, ancorll., tancre•, Dal, 17; Nic, 44; GEl, 105. - < ·&yxoupc~ .. -".
ANGUSARE, ANGUSAT - v. ngusdre, ngusdt, angusedzrl.
ANGlJs,A, sf., pl. anglise, mlhnire, tl0 • angoisse; 2°. affadissement, naus~e; 3°. anxi~t~;
4°. souffrance; 5°. oppression., GEl, 105; LP, 81; BNA, I, 90; PenB, III, 239.- 1~ ~ . n'l­
ylneanglisd ·(lmi vine greatli.), .PenB, .IV, 120; Caraf,. 33; 2°: anglisd gredrld s' ti bdtd .(bi-
tu-te-ar mlhnire grea), PGr, 12; 3°: va s' hil tu anglisd mdre (ve .fi In mare· strlmtorare),
PB, 121°; 37716; 4°: yin ni6rl, (urtun'l di-anglise (vln nouri, furtuni de suferinte), Bair,
97 ; 5° : nu putem. s' lorn andsd ... di aht'td anglisd (nu putem sll. respirll.m .. . de atlta ..opre-
siune); s' dirlnd ... di ahl'td anglisd (se consumll. ... de atlta apll.sare), PAnt, 264. - V. tn-
glisd, nglisd. - < liyxoiiaoc ,embarras gastrique; angolsse".
ANGUSEDZtl' (mi), vb. I (angusdl, -sdt, -sdre), a (se) sll.tura gretos, •saturer ; avoir
des naus~es• : mtcdrea grdsd anguseddzd (mlncarea grasll. aduce saturatie gretoasll.), PeriB,
III, 239. V. ~i .ngusedzrl. - < anglisd.
ANGUSTARE, sf., pl. angustd'rl, lngustare, .r~tr~cissement; ressetremenh, Dal, 17;
Nic, 44. - V. .ngustdre.
ANGUSTAT, -td, pl. angustd/, -te •r~tr~ci; resserr~•. Dal, 17; Nlc, 44. Sinonim:
strimtdt.
ANGUSTEATA, sf., pl. anguste/, lngustime, d 0 • . ~troites.se; d~file 2°. embarras•,
Dal, 17 ; Nlc, 44. - e : angusted/d di dirvene (lngustime de defileu) ; 2° : odspile si cunof4te
tru angusted/d .(amicul se cunoa~te In strlmtoare), PLit, 583. Sinonim: strimtlird. - < lal.
•augustltla (cf. angustia .. ~troitesse").
ANGUSTEDZtl' (mi), vb. I (angustdl, -tdt, -tdre), lngusta, •r~tr~cir ; resserren, Dal,
17; Nlc, 44; Mih, 31 ; udlea si-angusteddzd (valea se lnguste~U:a). V. ngustidzrl ~i sinonimul
strimtedzrl. - < lat. aogust.a re ,retrecir".
ANGUSTU 1, -td, pl. ang~/t, -ste, lngust, ·~troih Dal, 17; Nic, 44; Mih,. 31. Sinonim:
atrlmtu. - Alll.turi de ce e mentionat sub ancumpdrdre, de retfnut ca Ia multe. alte cuvinte
lncepll.toare cu .a n- (cf. angrec, anve/rl etc.), deci ~~ Ia acest anglistu, .a- e . o prote.zll.. ulterioara
de u~urare In pronuntarea grupului consonantic initial ng-, pentru care cf. ~i I n t r o d u c e r e,
§ 14, p . 21. V. . nglistu1• - < lat . . augustus ..~trolt".
ANGUSTU a, vb. I, gusta, . •go.O.ter• - v. ngll3tu1 •
· AN9EARE, sf., pl. anc;lrl, lnviere, .r~surrection•, Dal, 16; Nic, 41 ; anc;edrea a m6r-
tulul (lnvierea . mortului), PB, 3613. - •V. anyedre, sinonimul andstase ·~i :
AN9EAT, -td, pl. . anc;ed/, -te, lnviat, •ressuscit~•. Dal, 16. - V. anc;edzu.
AN9EAtl'.{ 1, sf., pl. anc;el, cre~tet, •sommet d'un arbre•, GEl, 105; trup ca anc;edrla
di mdnicl'i (corp ca cre~tetul de miinlcl' i), Trib, IV, 3-4, 5. Slnoni.me·: clrcilirl, cred~tic etc.
- < liyxtc! ..-".
AN9EA.tl'A 1 , sf., pl. anc;el, ramurii.; •rameau•: lundzi anc;el .di brad (lungi ramuri de
brad), Perd, 21; 23; 34. - V. anc;edrldl.
AN9EDZtl', vb. I, lnvia - v. anyedzrl.
AN«;fA..\1, lnvar. ~~ sf., pl. anc;ldz, un pic, putin; intrigii, «1°. un peu de, un ;brin ;
2°. echarde, ~clat de bois; intrigue(s) - v. skin1, zizdn'fih, Dal, 16; Nic, 43 ; PB, 1>26; GEl,
105. - 1° : dd/-lii 'nd anc;il5d di ca~rl (datf-le un pic de brin.zll.); 2°: ct'te anc;idz nu bdgd (cite
intrigi nu punea), .PB, 2838 • · V. anc;fuc5d, ndnc;lM. - < liyxl3cx ,pointe; ~pine".
AN9fAA a, sf., pl. anc;ldz, vrabie,- •moineaut, PLit, 796. . Sinonime: Ci6nii, hara6erl,
urdpClu etc. - < ?
AN91L, sm., pl. dnc;il'l, Inger, •ange•, Dal, 16; Nic, 4; Mih, 30; PScr, 191 ; . PB, 526;
PAnt, 392; CEl, 55; GEl, 105. - < !yyc'Ao<; ..-".
AMHI:.ESCU · -165- ANIFUREDZfl

'AN91LESCU, -led&cd, pl. ant;ilqtt, -te~li •angelique•, Dal, 16.


AN91LU~O, sm., pl. ant;ilu~l, lngera~, •petit angeo, Dal, 16; PB, 527; ant;ilu~lu a
noslru (lngera~ul nostru), PB, 28714.
AN9INARE, sf., pl. ant;ind'rl, anghinara, oartichauh, Dal, 17; Nlc, 43 (am;inara);
GEl, 105. V. kinard. - < ciyxtvcipa .. -".
AN9fSTRU, sn., pl. ant;lstre, clrllg, •croc, crochet; hame~on•, Dal, 17; Nic, 43; GEl,
105. Sinonim: un 'i/d. - < ciyx(o-TpL .. -".
AN9f0, adv., lute, •vite; hAtivement; de bonne heure•, PAnt, 158; BNA, ~I, 52;
Rk, 37 ~~ 50. V. anyle ~~ sinonlmele ayon'ea, curundu etc. - <an (= In)+ ~(a ,hAle":
iv ~La ,a Ia hAte". _
AN91U A.~. invar. ~~ sm. : un ant;luM di drdcu~!l (un pitic de dracu~or), PB, 47030;
~icd/l'i te-aspunea aestu anfi{udd (glumele- ce spunea acest pltlc), PB, 11710, - V. am;fMl.
ANrEARE, ANrEAT, Nic, 41; PB' 528- v. ant;edre, nyidre, ant;eat ~1:
ANI"EDZO, vb. I (anyeal, -yeat, -yedre), lnvia, tressusciter; falre revivre•, Dal, 16;
fl PB, 526 (ant;edz!l} ; HristOlu anye (Hristos a lnvlat); ant;e (oclu (a lnviat focul), PAnt,
342; anyeddzd 'nd yumdrd psodhe (lnvia;r;a o magarlta moarta), PB, 10211. V. ant;edz!l, yiedzu,
nyiidz!l. - < lat. ln-vlvere.
ANrfE, adv.: (udzl anyle (pleaca repede), ArE, 14- v. ant;lrl.
ANriLil:ESCU (mi), vb. IV (anyililll, -lit, -lire), straluci, thriller; rayonner; se mi-
rert, Dal, 17; Nic, 41; Mih, 30. - V. yilcescu, nyilicescu.
ANriLil:IOS, -t'loasd, pl. anyiliclO~l,-cloase, stralucitor, .tulsant, brillanh, Dal, 17;
Nic, 42. V. tnyilietos, nyiliclOs.
ANriLil:fRE, sf., Dal, 17; Nic, 41 ; Mih, 30 - v. yillire, nyilclre.
ANriLI(:fr, -ttl, Dal, 17; Nic, 42- v. yilllt, QyiliClt.
ANnLfl:lfJ, sn., pl. anyilfeturl, striilucire, •eclat; Iuisanh, Dal, 17; Nic, 42. V.
yillCl!l, nyillCl!l.
ANriSARE, -SAT, -SEDZlJ, Nic, 42 - nt;isdre, -sat, -sedzll, visa.
ANliEAC, adv., In fine, •presque; enfim, Mlh, 30. - < tc. an.djaq (39) ,a peine; cepen-
dant".
AN lifc1, sf., pl. anglfe, cinte;r;oi, •pinson mAle, pinson femelleo, Dal, 17. - < ?
ANliiUP (mi), vb. I, PB, 527; PAnt, 392 - v. anetup, dr. ciupi (DA) ~~ srb. cupali
,plumer, arracher".
ANlillJR (mi), vb. I (anglurcil, -rcit, -rare), lnjura, tinjurier; insulter•, Nic, 52; PAnt,
392; anlflurt'ndalul pri dindpol (lnjurlnd pe dindarat, pe ascuns), PB,. 101u. V. nglur ~~ si-
nonimul .tdxiscu 2•. - < lat. lnJurlare ,outrager".
ANliiURARE, sf., pl. anlfluru'rl, lnjurare, .•action d'injurier; injure•, Nic, 52;
PB, 527.
ANliiURAT, -td, pl. anlflurat, -te •injurie• - v. nglurdt.
ANfCAN, -na, pl. anlcan'l, -ne, incapabil, •incapable•. V. anaxlu. - < .civ(xa.voc; .. -".
ANfFUR, sn., pl. anl(ure, urcu~ •montee; penteo, Dal, 17; Nic, 45; GEl, 105; cd-
vald scoate-anl(urlu (urea sui~ul calare), PAnt, 365; anl(urlu dri ~· catl(ur (urcu~ul arc ~~ cobo-
rl~). V. nl(ur ~~ ardp1• - < civwopoc; ,montee".
ANIFURAME, sf., pl. ani(urd'n'l, urcu\1 mare, cgrande monteeo, Dal, 17.
ANIFURARE, sf~, pl. ani(urd'rl, taction de prendre Ia monteeo, Dal, 17.
ANIFURAT, -td, pl. ani(urdf, -te, •qui a pris Ia montee•, Dal, 18.
ANIFUREDZfJ, vb. I (ani(urdl, -rdl," -rdre), a urea urcu~ul, •suivre la monteeo, Dul,
17; Nic, 45; GEl, 105; noaptea va ani(urd'm muntile (noaptea vom urea muntele). - Pcntru
-edzrl, cf. anuOimedui, ascalin, (armdc etc. - ( < civTJ(Poptl:w ...-").
ANIKISESCU -166- AN-PATRULEA

ANIKISESCU, vb. IV (anikisil, -sit, -sire), lnvinge, waincre•, PScr, 191; GEl, 105.
Sinonim: azulngu. - V. anixescu, nikisescu ~~ ml'nd 9°, pdde 7°, pol 3°.
ANfLEA, adv., exact, •exactement; tout a fait., Lum, V, 166; 210; anllea ca lirsa
cl'ndu gtodca (exact ca ursul clnd joaca), AI. 1903, 19. Slnonim: lamdm. - <' ?
ANfN, ARfN, sm., PMegR, II, 112 - v. drin.
ANIORIHTA, adv., pe nea~teptate, •d'une manil~re inattendue; au depourvu; invisi-
blemenh, GEl, 105 (&. vL6pL)(Tot); (udzl ani6rihla (a plecat pe nea~teptate), PB, 37416 ; 49928;
aglumsim ani6rihla (ajunseram pe nea~teptate). Sinonim : anipdndiha. - V. ni6rihla (~i gr.
livepwTl)Tot ,sans demander Ia permission", vljopiptTl)~ ,torpille" ~~ vuKTot ,n'u it".
ANIPANDIHA, adv. «au depourvu•, GEl, 105; l'l-uin'e anipdndiha (i-a venit pe nea~­
teptate), Fl, II, 5, 2. V. dinapdndiha ~~ sinonimul dxa(na. - < &.vLmxvn)(ot .. -".
ANISKIRSESCU, vb. IV, •faire Ie menage•, PB, 527; GEl, 106; aniskirsed pril ub6r
(dereticau prin curte), PenB, III, 201 - v. ant'tskirsescu.
ANIVOL'E, sf., nevoie, Dal, 18 - v. ~iu6l'e ~~ andnt;e.
ANIXESCU, vb. IV, lnvinge, Dal, 17; GEl, 105- v. anikist!scu ~~ lnuingu, asuingu.
ANIXfRE, sf., pl. anixirl, lnvingere, •action de vaincre•, Dal, 17. Sinonim: az-
oindzire.
Al'VIXfT, -td, pl. ani xi(., -le, invins, ovaincm, Dal, 17. V. azuimlu.
ANI 'MA, sf., pl. ani'me, Mih, 28; 229 - v: hanumsa.
ANKEADIC (mi), vb. I, lmpiedica- v. nkeddic.
ANKIDICARE, sf., pl. ankidic.a 'rl, lmpiedicare, •action d'empecher, d'entraver.: di-
ankidicdrealul (jocul de copii ,de-a lmpiedicarea"), PLit, 93 - de remarcat a~a~area sufixului
-lul Ia un sf. (v. -lul). - V. nkidicdre.
ANOD, vb. I, lnnoda - v. nod2 •
ANOAIN, sn., pl. an6iJine, anodin, •anodin; ether>, Dal, 18; Nic, 55; PenB, V, 45 ..
< &.vw8uvoc ,sans douleur; indolore".
AN OrE, sf., pl. an6yl, mansarda, •chambre d'en haut., Nic, 54; GrS, VI, 384. - <
<ivwyL ,chambre sous les toits".
ANOISfE, sf., pl. anoisll, prostie, •stupidite•, Nic, 50; GrS, VI, 384. Sinonime : glti-
rime, hutdme. - < &.voljalot ,betise".
ANOIT, -tt't, pl. an6i/, -le, prost, •stupide•, Nic, 50; GrS, VI, 384. Sinonime: glar etc.
- < &.v6l)TO~ ,insense".
ANOM, sm., pl. an6min'l, vinovat, •coupable; illegal> : an6tnin'll'i, dpi~lil'l di Uurt!l
(nedreptii, neeredincio~ii de evrei), Cod, 851. - <&vofLO~ ,injuste; criminel".
ANOSTRU, anodslra (= a n6slru, a nocislra), PB, 527 - v. att't'u.
ANOT, vb. I (anutcil, -tat, -tare), !nota, mager•, PB, 527; Fl, I, 5, 4; anocitd, yinu
pin' ai'lci/e (lnoata, vina plna aiel), Lum, II, 86 ; scl'ndurl di cdlkl aspcirte i:mutd pfi-aiici f
pri-acl6 (selnduri de corii.bii sparte lnotau pe lei ~~ pe colo), Lum, II, 352; BNA, IV, 104;
anutci tu sud6rl (!nota in sudori), PAnt, 188. V. not2 $1 sinonimele amptatescu2, auuziscu. -
CODE, 1263: < lat. *annotare. - < lat. *Innotare (cf. innatare ,nager").
ANOTIR, -ra, pl. an6tirl, -re, superior, •plus eleve; meilleur•: (urlu eciste an6tir di
·<
calit6rlu tin'isit (brigandul e mal bun (superior) declt cii.lii.torul cinstit), VAR, 142. - ~vwTepo~
,superieur".
AN-P ATRULEA, adv., In galop, •en grand galop•, Dal, 12 ; anpcitrulea, pri-un cal ncaldr
(in cele patru picioare (in galop), calare pe un cal), PAnt, 158. - V. ambcitrulea, ampaturt!dzu
~~ PMor, 15.
ANSAR 1 -167- ANTREATIRE

ANSAR 1, vb. IV (ansdrll, -ril, -rlre ~i ansuredre), sari, •sauter- v. alsdn, Dal, 18 ;.
Nic, 50; PB, 527; ansarlrd di dupd (adzl (au sarit de dupa fagi), PAnt, 309. V. _arasar
~i sallu1. - < hit. ~allre ,sauter".
ANSAR 2 , vb. I (ansdral, -rat, -rare), sara, d 0 • saler; 2°. rouer de coups•, Nic, 50.
- e: ansdrd' ~~ mpipird' mtcd'rlle (a sarat ~i a piparat mincarile), PB, 18027; PAnt, 98;
2°: lu-ansdrd' (1-a sarat, 1-a batut mar), PGr, 12 - v. lim(lu 2°. V. pdslosescli. - < lat. ln-
salare ,saler".
ANSARARE, sf., pl. ansdrd'rf •action de saler; volt\e, rossade•, Nic, 50; ca~lu va·
ansdrdre (ca~ul (brlm:a) trebuie sarat); va ansdrare (vrea (ii trebuie) bataie), PLit, 670. V.
nsdrare.
ANSARAT, -Ui, pl. ansdraf, -te, sarat, •sale•, Nic, 50; PB, 527; PAnt, 96. V. nsurat.
ANSARATURA, sf., pl. ansdrdtlirl, saratura, •salage, salure; salaisom, ' PB, 527. - <
lat. •saiatura (cf. sal(l)itura ,salage").
ANSAREARE, sf., sarire, Dal, 18 - v. ansar1 , ansurlre.
ANSAREDZO, vb. I (ansaral, -rat, -rare) - v. ansar1 •
ANSARfRE, sf., pl. ansdrlrl, sarire, •action de sauten, Dal, 18; Nic, 50. V. sdrire.
ANSARfT, -tu, pl. ansarlf, -le, •saute•, Dal, 18; gardul easti ansarft (gardul (sau piedica)
e sarit). V. sdrft.
ANSARITOAN'E, sf., pl. ansuritoan'e, minge, •ballet, Dal, 18. Sinonim : tOpd JO.
ANSAHITURA, sf., pl. ansclritlirl, saritura, •saut; bond•, Dal, 18; PB, 527. - V.
anlrisclllircl.
ANTAHTU, sm., pl. antdr{i ~i anlarfl, antart, •mauvais; coquin•, Mih, 31 - v . andar,
anddrtu ~i cumll.
ANTAVALESCU (mi), vb. IV (anldvdlll, -Ill, -lire), tavali, •(se) rouler; (se) vautrer;
(se) tourner et retournen, Nic, 50; mlilile si-antdvdlea (catlrii se tavaleau), PAnt, 341; vrlird
sa s' antdvdleascd tu cinli~e (au vrut sa se tavaleasca In cenu~a), PB, 491 9 ; si-antdvdlea~te
tu str6zmd (se rostogole~te In pat). V. anddvdlescu, culdvdlt!scu, lavdlt!scu ~i sirionimul anduki-
Uscu. - Cf. bg. valjamll ,rouler par terre". - <' ?
ANTAVALfRE, sf., pl. anldvdlirl, •action de (se) rouler etc.•, Nic, 50; PB, 527.
ANTAVALfT, -ld, pl. antdvdlif, -te, •roule; vautre•, Nic, 50; porcul . .. antdvallt
iu lind balld (porcul. .. tiivalit lntr-o balta), PB, 14423 ; li-am tu st'ndze-anldvdlite (le am tavalite
in singe), PAnt, 2L V. culuvlit, lavdlit.
ANTICAGf, sm., pl. anticageadz, anticar, •antiquaire; bouquiniste•, Dal, 18. - < tc.
iintyqadjl ,-".
ANTfCA, sf., pl. anli[e, antica, •antique ; toute chose archaique ; de grande valeur ;
tres beau ; mauvais sujeh, Dal, 18; Nic, 52; am lrt vindeare una anllcd (am de vin.zare o
antica, ceva vechi, frumos ~i de valoare) ; {e anllca '~l-easle! (ce poama· l~i e 1), PGr, 12. - <
tc. anlyqa (39) ,antique" < fr. antique.
ANTIHRISTU, -ld, Nic, 53 ; PB, 527 - v . andlhrislu.
ANTfNSU, -sd, pl. anlln~i, -se, lntins, •etendu; vaste•: zburalorl pi-anlinsa mare (.zbu-
ratori pe lntinsa mare), BNA, I, 104. - Forma culta. - V. tes, tlmtu.
ANT{RISE, sf., jen~, Mih, 32 - v. andlrise.
ANTIRf(J, sn., pl. antiradz, anteriu, •sorte de robe•, Mih, 32. V. cindirl ~i sinonimele
glup, stU. - < :X vnpl ,long habit" < tc. a uteri (862; 151) ,robe flottante ... ".
ANTI'N'I(J, -n'e, pl. antt'n'l, -n'e, lntli, •premier., Dal, 18; i~lrd imtl'n'll'i (au ie~it
primii). Sinonim : prot. - V. tntl'n'lll, ntt'n'lll.
ANTIVILESCU, vb. IV, PAnt, 393 - v. anldvdlt!scu.
ANTREATIHE, sf., intrecere, Dal, 32 - v. aslredfire.
Al'IITR,EB -168- ANVARUGA

ANTREIJ, vb. I, Nic, 54 ; PAnt, 393 - v. lntrtib, ntreb.


ANTREC (mi), vb. III ~iII (anlricul, -cut, antredfire ~i antrifedre), lntrece, •depasser;
devancero, Nic, 54; Mih, 32; tru lux antredfe ~· Polea (In lux lntrece ~i Constantinopolul),
PAnt, 325. - La perfect, circuli!. ~i forma analogica anlrtip~u etc. (cf. trag, trdp~u; alt!g, alt!p;Jll
etc.) : lu-antredpsi cu minClrina (1-a lntrecut cu mi.nciuna), PB, 1003 0. - V. astrtic, ntrec, tree.
AN-TREIL_EA, num. invar., in trei, •en "troiso, Nic, 54 ; l' anlrtiilea (jocut In celc trei
silriluri), Lum, VI, 3, 8; Fl, II, 3, 8. - V. an-drtiilea (~i ardillea).
ANTREIL'I, ANTREILE, toti trei, toat~ trei, •tous (toutcs) les trois : *' anlrtille verl
(In cele trei veri), BNA, II, 36. - V. andol'i, ~dmintrtill'i. - < an + trel.
ANTRISAR, vb. IV ~i II - v. andrisdr - : ell to s' anlrisdru prdgtu (abia apuca sa
sar;i pragul), PLit, 768; dztinurlle ... li-anlrist'lred (dealurile (cre~tetcle) ... Ie slirca), PB, 49211.
ANTRIS.:\R{HE, sf., PB, 527; PLit, 24 - v. andrisdrire.
ANTRIS.\R(T, -ld, PLit, 24; (iClortu antrisdrit nu creti,te (copilul peste care a sarit
cineva nu cre~te). V. aslrisdril.
ANTRIS1TURl, sf., pl. antrisdturl •saut; bond - v. ansdriNrth, PB·, 527.
ANTRUPAT, -ld: antrupdl di un cufur (re.zemat de un bu~tean), PB, 18711 - v .
.andrupi'l.
ANTURTESCU (mi), vb. IV (anturfll, -fit, -lire), turci, •(se) faire Turco:. yin s' u'
anturfeascd a uodstre hll'e (vin sa va turceasca ale voastre fiicc), BNA, I, 106 .. V. nturkip-
stiscu. - < Turcu .
.(N0E, sf., pl. dn8i (sud), floare, •fleur•, GEl, 106. Termenii curen\i slnt (to_drti, lii-
Luotl ~i lilice. - < &v67J .. -".
ANTAP, vb. I, lntepa, Nic, 54 - v. nfap.
ANT..\'RTU, adv., an!.art, oil y a deux ans•, Dal, 18; Nic, 54; Mih, ~2; PB, 527;
si-a(lil' an-anfd'rfu (s-a nascut an-antart, adieu acum trei ani). V. andzd'rfu., - < lat. unnn
tertio.
ANUDARE, sf., pl. anudd'rl, lnnodare, •action de nouer•, Dal, 18; V. nuddre, an6d.
ANUDAT, -td, pl. anuddJ, -te, lnnodat, moue•. V. nuda/.
ANU!\11:, sm., pl. anumddz, PLit, 126 - v. atumtl' .
ANUMIR 1, vb. I (anumirdl, -rdt, -rdre), numara, •compter; denombrcr•, PB, 527;
Mrfulile di hire nu si-anumird (brdfdtele din fire nu se numarau), PAnt, 252. - V. numir~
!ii sinonimul misur.
ANUMIR 1 , ANUl\IIHE, sm., sn., pl. anumirl, anumire, umar, •epaule~, Dal, 18;
Je u portu ed di-anumir? (ca cc o port pe ca Ia umar?), PAnt, 182; BNA, III, 78; pisle-
anumirl cu mtndll'l (cu niiframc peste umeri), PAnt, 304; BNA, I, 136; si-acdfdrd •.. di anu-
mir! (se apucara . . . de umeri), PB, 89 7 • - V. ndmir3, umir.
ANUMIIlEA, adv., pe umar, •sur l'epauieo, PAnt, 393; cu un slog di leamne di anu-
mirea ( cu o gram ada de Iemne pe umar), PB, 6011; to . stearpa di-anrimirea f trdpse (lua oaia
sau capra stcarpa pe umar ~i porni).. V. dinanumirea. - < at + nrimire.
ANUSTEATl, sf., pl. anusltif, de.zgust, •degouto, Dal, 18. - V.:
ANUSTU, -ld, pl. dnu$Jl, -ste, anost, •affadi; fastidieux•, Dal, 18; Nic, 50; Mih, 31 ;
GEl, 61 ; om cinustu (om gretos). V. nostim. - < &voaToc; ,sans gout".
ANUSTA'SCU (mi), vb. IV (anusfl'l, -sJl't, -sfl're) , anosti, •affadir; (sc) d~goutero,
Dal, 18; Nic, 50. - < &voonuw ,rendre fade".
ANUSTI' HE,. sf., pl. anusJl'rl, anostirc, •action de rcndre fade, de dl\gouter•, Dal, 18:
ANUSTI'T, -Ia, pl. anusfl'J, -te, •affadi ; . degoute•, Dal, 18.
ANVARL{GA, adv., PAnt, 393- v. anutlrllga, auartjga, nuarliga, 11artiga, udrig,:z, uarti-
galu!, In jur.
ANVALESCU -169 '-

ANVALESCU (mi), vb. IV (anvdlll, -lit, -lire), lnveli, .e. (se) couvrir, envelopper;
2°. filouter, chiper•, Dal, 18; CEI, 55. - 1°: lu-anvdli cu podla-l'l (1-a lnvellt cu ~ortu-i), PB,
221•; modrtea-n'l mi-anvdled~te (moartea-mi mii lnfii~oarii), PLit, 393; u-anvdllt cdsa? (ati
acoperit-o casa ?) - v. acodpir; 2°: lu-anvdlim di Ia hdne (l-am ~terpelit de Ia han) - v.
agudescu 5°, ahuliscu 3°, cdpsdlsescu etc. V. amvdliscu, anviliscu. - < vsl. vaUU ,volvere".
ANVAL:IRE, sf., pl. anvdllrl, lnvelire, •action de couvrir, d'envelopper, de cernen,
Dal, 18; PB, 527; cu anvdltrea fe ld fedfird (cu lncercuirea ce le-au fiicut) - v. anvdrligdre,
nfircl'edre.
ANVALfr, -ld, pl. anvdllf, -te, teouvert, enveloppe; hypocrite, boutonne•, Dal, 18; PAnt,
394·; edsle cdrbrlne anvdllt (e ciirbune lnvelit, e om ascuns) - v . aplicdt', ascruntu.
ANVWTOARE, sf., pl. anvdlit6rl, lnvelitoare, •couverture; housse•, PB, 527.
ANVAUTlJRA, sf., pl. anvdliturl, •action de couvrir; couverturet, Dal, 18; PB, 527;
PLit, 680. V. nvdlildrd.
ANVARfG, ANVARLfG, vb. I, Mih, 32; PEt, 43 - v. anvdrli~;edzil.
ANVAHLfGA, adv. •(tout) autourt, Dal, 18; Nic, 41; Mih, 32; PAnt, 394; CEI, 55;
dit rind hodrd di-anvdrllga (dintr-un sat din jur), BNA, V, 111. - V. anvarliga ~~:
ANVARLIGARE, sf., pl. anvdrligd'rl, lnconjurare, •action d'entourer, de cerner•, Dal,
18; cddzu anvdrligdre gredild pri nol (asupra noastrii a ca.zut lncercuire grea) - v. anvdlire.
ANVAHUGAT, -td, pl. anvdrligdf, -te, lncercuit, •entoure; assiege•, Dal, 19; di dul'-
mdn'l anvdrligdld (de du~mani lnconjuratii), PAnt, 324; Velo, 30.- V.:
ANVARuv:EnztJ (mi), vb. I (anvdrligdl, -gdl, -gdre), lncercui, •entourer; cerner;
usieger•, Dal, 18; sldnea el'l u-anvdrligd (ei stlna o lnco-njurau), PAnt, 118; anvdrligdrd pd-
latea (au lncercuit palatul), PB, 26918 ; cdsa-al Licea-anvdrligdrd (lncercuira casa lui Licea),
PAnt, 363. - V. anvdrig ~i n{ercl'lu. - PEt, 43: < vedrigd; CEI, 55: < vsl. veriga ,catena".
- <?
ANVAHUGOS, -godsd, pl. anvdrligo~l, -godse, rotund, .rond•, Dal, 219; gred~te zbodre
anvdrligodse (grae~te cuvinte rotunjite, cu douii lntelesuri). V. vdrligos.
ANVAHTESCU (mi), vb. IV (anvdttil, -tit, -tire), lnvlrti, d 0 , (faire) tourner; pirouelter;
2°. cbiper - v. anvdliscu 2° ctc.o, Dal, 19; Nic, 29; PB, 528; CEI, 55. - t " : si-anvtrled~le,
cdnda-l har (se lnvlrte~te, parca-i baron, moartea), PAnt, 298; BNA, I, 126; fe li-anviirte~li
pri-audfe? (ce dai tlrcoale pe aci ?) - v. ,unUscu; 2°: di lu lu-dl anvdrlild? (de undc 1-ai
,terpelit ?) - v. anvdliscu 2°, clutescu 5°, cfuna etc. V. amvlrtescu, avdrlisc, tnvlrlescu, twdr-
Uscu ~i sinonimul ,ufll. - < vsl. vr6tetl ,circumagere".
ANVARTIRE, sf., pl. anvdrtirl, lnvlrtire, •action de faire tounter, de couvrir•, Dal,
19. V. nvtrtire.
ANVARTfT, -ld, pl. anvdrtif, -le, •tourne; enveloppe•, Dal, 19; cusi{<i ... anvdrlile. n
cap (cosl\e .. . lnvlrtite In jurul capului), PAnt, 252; eard anvdrlif (erau lnfii~ura!i). ·
ANVERLIGA, adv., PB, 528 - v. anvarliga.
ANVESCU, vb. III ~~ II, Nic, 29 (amvescu); PB, 528 - v. nvescu.
ANVET'O t, vb. I •apprendre; enseigner•, PB, 528; PAnt, 393 - v. nve{ui.
ANVET'O 2 , sn., lnviit, •habitude; conscit., Nic, 29 (amvtifii); PB, 528; s' fd dau un
anvili'l (sii-ti dau un sfat, un lnviitiimlnt), PB, 440H - v. nvefil1 •
ANVICL'EDZiJ (mi), vb. 1 (anvicl'edl, -l'edt; -l'edre), lnvechi, m'etre plus d'usage•:
cdmed~ea ... aisld si-anvicl'i (ciima,a . .. asta s-a lnvechit), Lum, II, 247. - V. nvicl'idzu.
vicl'edzu.
ANVILESCU, vb. IV, 1\fih, 32 - v. anvdliscu, twdltiscu. ·
ANVIRINARf:, ANVIRINAT, ANVIRINEDZiJ, PAnt, 394 - v. nvirindrt, -ndl, -nidru.
lntrista.
ANVISCUT -170- · APAL{l

ANVISCUT, -ld, pl. anviscrif, -le, imbracat, •(re)vetu• : ctl'l'lurl ... anviscrile ma~l cu
florl (cai (drumuri) . . . acoperite numai cu flori), BNA, II, 48. V. nviscril.
ANVI~TEARE, sf., tmbracare, Nic, 29 - v. nvi~ledre.
ANVfTARE, ANVITAT, ANVfTATURA, Nic, 29; acl6fe nu him anvifdl nol (noi nu
sintem· obi~nuiti acolo), BNA, IV, 124 - v. anvefill; nvifdre, -fdl, -fdlrird.
ANVIRTITURA, sf., pl. anvlrlilrirl, lnvirtitura, Dal, 19; Nic, 29 - v . anvdrtescu,
nvlrtilrird.
AN'fLA, sf. : li curmd an'ila (te cople~ea mila), LP, 101 - v. n 'tltl.
AN'fR (mi), vb. I, mira, Gram, 219 - v. n'ir1 ~i sinonimul apurisescu.
AN'{RLA, sf., mierla - v. n'lrld.
AN'IURDZESCU, vb. IV, PB, 528; PAnt, 394- v. an'lurzt!scu.
AN'IURIZ~IA, sf., fiira pl., miros, •odeur; exhalaison•, Mih, 26 ; PB, ·528; PAnt, 394;
GEl, 106. V. n'lririzmtl.
AN'IURZESCU (mi), vb. IV (an'lurzll, -zll, -zire), mirosi, d 0 • repandre de I'odeur;
2°. sentir; flairen, Nic, 45; Mih, 27; PScr, 191; GEl, 106. - 1°: an 'lurzed~le pl'nea m6rlu
(ptinea miroase a om mort), PB, 41 26 ; cdrnea acdfd' si si-an'lurzedscd (carnea tncepu sa mi-
roasa); s' due jillle ~i-u-an'lurzescu (se due cele tntristate (tndoliate) ~i o miros), PLit, 933 ;
PAnt, 34 ; 2°: an'lurze~le prumuvedrd (se simte (miroase a) primavara); lu-an'lurzlrd (1-au
simtit) - v. adukescu 2°. - V. arn'luzescu. - < !J.Upll:w ,sentir (bon, mauvais)".
AN'IURZfRE, ·sf., pl. an'lurzlrl, mirosire, •action de sentir, de flairen, Nic, 46; Mih,
27; PB, 528; an' lurzlre di vrillur .(miros de vultur).
A~ 'IURZ{T, -ld, pl. an'lurzlf, -le, •senti; flaire; . fetide •, Nic, 46; PB, 528; cdrne
an'lurzild (carne alteratii).
AOA - ~ atld-.
AOA, adv., aci, •ici•, Dal, 19; Nic, 55; Mih, 33; PScr, 191; PB, 528; pri-aod ~· pri-
_a cl6 (pe ici ~i pe colo), PAnt, 233; cd' lrd lu aod nclo? (tncotro ai apucat ici lncolo ?)·; u vin-
Jirim aod ~· dodiltl dzl 'le (o vtnduram acum ~i doua zile). V. aild. - < lat. ad-hac.
A.OAIA, adv., PB, 528 - v. aod, aodfe; acl6la, apola.
AOALTARI, AOALTAZ, AOARTARI, adv., alaltaieri, •avant-hier•, Dal, 19; Nic, 55;
Mih, 33; PB, 528 ( < aldlltlerl) ; si- drsi aerl, aodrlarl (s-a ars ieri, alaltaieri). - < a + dlld-
derl.
AOARFAN, -nd, pl. aodrfdn'l, -ne: nu ~til, aodrfdne, cd . . . (nu ~tii, orfane, ca . . . ),
Cod, 25 b1o. ln Cod: odrfdn 42 b9 ; odrfdnd 454 • Deci, , aodrfdn trebuia ortografiat: a odrfdn
- v. a 3 ~i odrftln.
AOATE, adv., aici, ticit, Dal, 19 ; Nic, 55; PB, 529. V. aod, aodla, aildfe ~i dr. aodce
(Teaha 109). - < lat. *ad-hacce.
AOR, vb. I (aurdl, -rdl, -rdre) , ura, •souhaiter• : dlfl ci 'ntd, all l'l-aodrd (unii clnta ,
altii li ureaza), Velo, 53; BNA, V, 87; biri f l'i aura' (biiu ~i-i ura), Cal. 1911, 57. - V. *au-
redzil., or.
APA &IKfE, sf., pl. apaliikll, •injustice, iniqulte totale• : apaliikia s' kedrd (nedrep-
tatea sa piara), CaiGrB, 68. V. aliikie, slrlmbdtdle. - < cbto-&8txlrx.-·
APAIE, sf., pl. apd'l, mizii, •enjeu; mise (aux jeux des osselets) •, Dal, 19. V. pdle.
APALA 1, sf., pl. apd'l 'l, sabie, pala, .e glaive ; sabre recourbee ; 2°. vite; impetueu-
sement; comme un ouragam, Dal, 19. - 1°: ardpi apdla s' l'i ldl'e cdplu (rape~te sabia
sa-i taie capul), PB, 4327 - cf. dr. ,de brtu atirna o pala de Taban", Bal, 275 ; 2° : lu rind
apdld s' dri(e (se duce lntr-un salt ca palo~ul), PLit, 671 ; dol Cirkt!jl . .. lil-apdld si-altlsdrd
(doi Cerchezi ... se repezira iute ca palo~ul), PAnt, 343; s' lu rimpld I' rind apdld (sa-l umpla
tntr-o fuga neb una), PB, 24821; si-arripd dzedna nsus tu-apd'l'l (sa irupa in susul urcu~ului
-171- · APA.

In galop, In iure~), BNA, II, 122. V. pdld ~i sinonimele cotirdda, cealt'me. - <tc. pala (314)
,cimeterre".
APALA 2 , sf., pl. apd'l'l - v. pdld2 - <1°. Iaine serancee; 2°. andain de neige•, Dal, 19;
PB, 529. - 1°: apd'l'l carl va (rt'ngd (cine va daraci din nou pale (valuri) de Una), PAnt,
244; BNA, II, 114; 2° : cdde cl'te 'nd apdla di nedlld (se lasa cite o pala de zapada), Lum,
I, 1-72; ca apd'l'l di netiild (ca pale (valuri) de zapada), PAnt, 252. - Etimologia din lat.
*pal(u)la < pala ,beche" (DR, II, 819; CN, 174) nu e convingatoare. - < ?
APANDIHA, adv., pe nea~teptate, oau depourvu•, Mih, 33; GEl, 106. - V. aniptindiha
'i sinonimele aniorihta, tipanstz, tixa(na.
AP ANDISE, sf., pl. apa'ndisl, raspuns, •reponse•, Dal, 19; Nic, 57; GEl, 106; aptin-
disea ddtd di nts (raspunsul dat de el), PB, 1689 • Sinonime: apocrise, car~ilt'ke, gluldpe. - <
cbttX.VT'I)O'Lc; ,-".
APAN~E, sf., fara pl., salutare, osalut, delivrance·., PScr, 191; GEl, 106- v. apara-
trird ~i:
APAN~IU, sn., pl. aptint;lurl, adapost, •abri- v. apd111;isescu. - , Dal, 19; Nic, 57;
GEl, 106; PenB, VI, 2-4, 49; hodra nu irti tu aptin~lu (satul nu era Ia adapost), AI. 1903,
52; cas' hfbd nihetim' sun aptin~lu (ca sa fie putin sub adapost), CalGrB, 64. - < tX1tocyyto
,lieu a l'abri du .vent". ,
APANSIZ, adv. •inopinemenh: nd vin'e dpanstz (ne-a venit pe nea~teptate). V. apdn-
diha. - < tc. apansyz (3) ,a l'improviste".
APAR, vb. II •semblen, Gram, 220- v. par2 , parea.
APARALACTU, -td, pl. apardlacfl, -le, identic, •(tout) semblablet, GEl, 106. - <
tX)'t11pOCAAOtXTOc; ,identique".
APATIE, sf., pl. apalil, in~elaciune, •apathie; tromperie•, Dal, 19; Nic, 59 (aptile);
GEl, 107. - < tX1tOC't' l) ,imposture".
APATION, -iotind, pl. apation'l, -iotine, ln~elator, •trompeur•, Dal, 19; Nic, 59; GEl,
107. Sinonim : ariditor. - < oc1t0tnwv ,imposteur".
APA, sf., pl. ape, apa etc., «1°. eau; 2°. riviere; fleuve ; 3°. urine; 4°. merde; 5°. propre,
pur, chaste; 6°. allure; habitudes; 7°. apprendre sur lc bout du doigt; 8°. agir vainemenl;
t\tre mis au pied du mun, Dal, 19; Nic, 57; Mih, 33. - 1° : dpa di (intt'nd nu si-aldceo*te
(apa de izvor nu se turburii); moli~e di afetile te ttn tipile (biitrlna dintre acele ce \in (opresc,
tncheaga) apele), PB, 34628; s' t' altisa limba tipd n gurd (limba sa-ti lase apa In gura), PB,
45520; nkisfrd ntre-tipd Ia arl'll (pornira Ia rlu dupa apa), PB, 40932 ; 2° : apa vfn'e mare
(rlul s-a umflat); tipile durn'ed (apele curgatoarc dormeau), PAnt, 231; tipa mintild cuclube
adute (apa (riul) turbure butuci aduce), PLit, 425.; 3°: n'l-vfn'e tipa-afed minula (mi-a venit
apa· cea subtire = mi-a venit sa urinez•; n'l-(ac dpa (urine.z) - cf. it. ,(are acqua = orinare" ;
carl va sd-~1 (tied tipa (cine vrea sa urine.ze), PB, 4025 ; armdse sd-~1 flied tipa (a ramas sa-~i
'faca nevoia), PB, soas; '~l-fdfeti tipa (etita (fata urina), PB, 29!33 ; z' vd fdtet tipa minuta
'(sa· va pi~ati), PB, 44723 ; 4°: tipa aJeti grotisa (scaunul mare) - cf. : gr. ..'t'o ljlti.Ov vef:OV,
To xov3pov vep6v .. ~i alb. ,uje heme, uje trashe" ( = ,atto piccolo, orinare; atto grosso, eva-
cuare") ·; 5°: e'tiste tipd di liluryfe (e cural ca apa de prescure), PLit, 424; PB, 34719 ; 6°:
l'i nviJtil tipile (i-am lnvatat (cunoscut) apucaturile), PLit, 577; mul'etirea .•. t' l'eti tipa ~i­
apola ti nctilicd (femeia ... lti ia (lnvata, cunoa~te) obiceiul ~i apoi te domina), Fl, II, 4, 7
~ cf. gr. ""eX. vepli 't'Ou" ; 7° : nvedfd tipd (lnvata foarte bine, lnvatatura lui curge ca apa),
PLit, 425 - cf. gr... 't'o ~eupw vep6v" ~i tc. sou guibi bilmek (769) ,connaltre sur Ie bout des
·doigts" - v., aci, dzetidil 4°; go : adrti~l guvd tu-tipd (facu~i gaura In apa); aveti ftiptd 'na
guvd nlru-apd (facuse o gaura In apa, nu a facut nimic), PB, 6628 - cf. : gr. XOCfLVW· !J.la:v 't'pii1tatv
etc; TO vep6 (,donner un coup d'epee dans l'eau") ~i alb. mih ne uje ,.zappare in acqua.
APlND., XESCU -172-

fare un buco nell'acqua"; lo lupdta 'nu dpd (Iopata lua o apa = li s-a lnfundat), BNA, II,
30. - 9°: dpd nigrllu ceal!- puisee avant que l'on parlet, <i!J.LAl)TOv ve:p6v, apa neinceputa;
10°: dpd a8dnata oeau de jouvence; eau qui ressuscite•, PB, 49535 - d. gr. <i!Mva.ov ve:p6v
sl. Ziva-voda, dr. apd vie etc. - < lat. aqua ,eau".
APANDAXESCU (mi), vb. IV (apunddxll, -xit, -xire), a~tepta, •s'attendre; se trouver
tout-a-coup•, Mih, 33. - V. apdndixescu, pundixe11cu. ·
APANDAX{RE, AP.\NDAX{T, Mih, . 33 - v. apdndixire, -xit.
APANDISESCU, vb. IV (apdndisil, -sit, -sire), rlispunde, •repondre•, Dal, 19; Nic, 57;
Mih, 53; PB, 530; PAnt, 394; GEl, 106. V. apocrisescu. - < arr~Xnw .. -".
APANDIS{RE, sf., pl. apundisirl, •action de repondre•, Dal, 19.
APANDIS{T, -ttl, pl. apundisiJ, -te, •qui a repondu; a qui on a repondu•, Dal, 19;
lucru apdndislt (chestiune Ia care s-a riispuns).
APANDIXESCU (mi), vb. IV cs'attendre; croiret, Jb, I, 36; Nic, 57; GEl, 106. V.
op<'lnddxescu ~~ sinonimul a~teptu. -:- < <irr~XvT~)(w ,(s')attendre".
APANDIX{RE, sf., pl. apundixirl, a~teptare, c\}ttente•, Nic, 58.
APANDIX{T, -td, pl. apdndixif, -te, •attendu•.
APANDOAHA, sf., pl. apundohl, ajutor, •attente, espoir; appui, aide•, PB, 530;
GEl, 106. Sinonime: andodpir2 , arddziml, elpiM. - < <irr~Xnox~ ,attente".
APAN91SESCU, vb. IV (apdnt;isll, -sit, -sire), a se odihni, •se <!elasser, se reposen,
Kats, I, 69. Sinonim: dispustusescu. - V. apdnt;lu.
APAR (mi), vb. I (apdrdl, -rat, -rare), apara, •defendre; proteger; garder•, Dal, 19;
Nic, 58; Mih, 33; PScr, 192; si-apard'm az llmba ~· fdra (sa aparam azi limba ~~ neamul),
PAnt, 239; BNA, II, 100; c' una ml'nd ti-dpara 11' cu-aldntd ti dedpira, PB, 457'- v. dedpirl;
.si-dpara Dumnidzd'il (sa fereasca Dumnezeu) ..:. cf.: gr. E>e:o<; <pu:NX~r,. alb. U ruanje Perendia
.,ti possa guardare Iddio". - < lat. apparnre ,preparer, faire les appr~ts".
APARARE, sf., pl. apdru'rl, aparar~, •defense; garde; plaidoirie•, Dal, 19; Nic, 58,
Mih, 33; PAnt, 394; glunedfa a aptlrdril'el ·~1-u-aspuse (bravura apararii ~1-a aratat-o).
APARAT, -Ia, pl. apardf, -te, aparat, •defendu; garde•, Dal, 19; Nic, 58.
APARASESCU, -SfRE, -S{T, paras!, cabandonner•: si-~l vedda fumedl'ea apdrdsita (sli-~i
vadii familia (copiii) piirasitii), ArE, 30 - v. apardfescu, aparY.isescu, aparnasescu, aparn'isescu,
prdhlisescu.
APARATOR -to are, pl. apurutorl, -todre •qui defend, qui protege, qui garde•, Dal, 19;
Nic, 58; Mih, 33; fa'-te a ndslru apurdlor (fii-te al ni>stru apiiriitor), RA, I, 190.
APARATURA, sf., pl. aptlrdlurl, adapost, •defense; emp~chement; abri - v. apdnt;lu•,
Dal, 19 ; . Nic, 58; an nu Ia deddim apardtura (aiml trecut nu le-ani dat adiipost), Fl, II,
4, 8; all a edste aparalura (aiel e adiipost), Fl, II, 6, 4.
APARATESCU (mi), vb. IV (apdra/il, -Jlt, -tire), piirllsl, •abandonnero, Nic, 58;_ GEl,
106; nu vru s' l'i-aparaJedscd (nu a vrut sa-i piiraseascii), ArE, 40; PAnt, 168. V. pdrdJescu.
- < 7t~Xp1XtTW ~·-"· .
APARriSEScU (mi}., vb. IV (apdryisil, -sll, -sire), piiriisi, •abandonner; delaisser•,
Dal, 19; Nic, 58; PB, 529; GEl, 106. V. pdryisescu. - < <irr~Xpyr.«~w ,-".
APARriSfRE, sf., pl. apdryisirl ,abandon•, Dal, 19; Nic, 58.
APARriS{T, -Ia, pl. apdryisiJ, -te, cabandonne; laisse en friche•, Dal, 19; Nic, 58;
PB, 529.
APARNASESCU (mi), vb . .IV (apdrndsil, -sit, -sire), paras!, •abandonner; (re)niert,
Nic., 58; Mac, 9. V. apdrn'isescu, pdrndsescu. - < arr~XpVOi31J.~Xt ,renier".
APARNAS{RE, sf., pl. apdrndsirl, caction de renoncer•, Dal, 19; Nic, 58.
APARNASfT -173- A.PIR

APARNASfT, -til, pl. aparnasif, -te •abandonne; delaisse•, Dal, 19; Nic, 58; un mur-
mlntu apdrndsft tu irn'ie (un morml_nt parasit In pustiu), PAnt,- 255. V. pdrndsit.
APARN'ESCU, vb. IV (apdrn'il, -n'it, -n'ire), lncepe, •commencer•, Dal, 19; Nic, 58;
Mih,, 33; apdrn'e~te s' cdfld codrda (lncepe sa caute sabia), PB, 42488 ; ca scldva s' lucreddzd-
apdrn'e~te (lncepe sa lucreze ca sclava), PAnt, 242; BNA, II, 112. V. pdrn'escu ~~ sinonimele
acdfll 3°, ahlursescu, nJep. - E · acela~i cu dr. pornesc. - DR, III, 1088 ~~ CEl, 55 : < vsl.
IHJriuati ,trudere".: - < vsl. porln~tl ,pousser, mouvoir".
APARN'fRE, sf:, pl. aparn'irl, lncepere, •action de commencer; commencement., Dal
19; Mih, 33.
APARN'ISESCU, -SfRE, -SfT, Lum, I, 104; cdsa cu apdrn'isita vdtrd (casa cu parasita
-vatra), Lum, II, 70. - V. aparnasescu.
APARN'fT, -ttl, pl. aparn'iJ, -te, •commence•, Dal, 19; Nic, 59; ldpuda edste aparn'lta
(ciorapul e lnceput).
APARN'fTA, sf., . fara pl., lnceput, •commencement; debuh, Dal, 19·; Nic; 59; PB,
529; Fl, I, 2, 11 ; dit aparn'lta pin' tu bitisitd (de Ia tnceput plnll Ia sflr~it); Apdrn~ita (lnce-
puta - ca nume propriu), PB, 10421•
APARN'ITtlBA, sf., pl. aparn'itlirl, lncepatura, •commencement; debuh, , Dal, 19.
APATOS, -todsd, pl. apat6,l, -lt)dse, apos., •aqueuxt, Dal, 20; Nk, 59; Mih, 33; l6curl
apatodse (Iocuri apoase, apato~ate). V, apos. - In FI, II, 5, 6: APATIOS: pirde apatios dupit
t
6cl'i (perdea . apoasa de pe ochi). - Cf. ~~ dr. apatosrl, CPsal, 349; ,flntlna apatoasa",
Dos, 246. Cf. ~~ DA, s. v. - < dpa (sau lat. •aquatosus ?). .
APATUSESCU (mi), vb. IV (apdtusil, -sit, -sire), a deveni apos, uemplir d'eau ·;· devenir
aqueux; rendre mou, (s')amollir•, Dal, 20. - < apat6s.
APATUS{RE, sf., pl. apdtuslrl «action de rendre aqueux, mout, Dal, 20.
APATUSfT, -td, pl. apatusi/, -te, .rempli d'eau; aqueux; amollh, Dal, 20.
APCA, APCARE, APCARIM, APCAT, Dal, 21; PAnt, 394- v. apuc, apucare; apucdt.
APCU, -ca, pl. dpfi, -fe, inferior, dnferieur; inconvenanb: Piundrlu ... dpcu edste?
(Piundrlu ... e inconvenabil, e om de rind?), PenB, IV, 121; Caraf, 35. ·- < ~bt£Lxoc;.
1btx6c; ,inferieur".
APEANA, sf., pl. apedne: dam apedna ca s' vd scrie (dam condeiul ca sll vll scrie),
PAnt, 237; BNA, II, 98- v. pedna, cundil'lll.
APELA, sf., pl, apele, sclndura subtire, datte•, Dal, 19. - < 1te!:Aot ,ais, volige".
APICA~ON'I(J, -,odn'e, pl. apictl,on'l, -,odn'e, - v. akic~on'lll -,GEl, 107; ,arpile aestu
era apictl,on'lll (~arpele acesta era nbdravan), PB, 928• - ln albaneza : pikesonj ,punteggiare".
- Nu poate fi strain de akicdsescu nici ca radaclna, nici ca sens.
APICtlNDU, -<(d, pi~ apicundzi, -de (Gramosteni), tutore, •tuteuro. - < bg. opekunll ..-".
APfArlu, -15ye, pl. apll5yi; •15ye, •ml1ro: gorJa apll5ye •polres bergamotes•.- <a7tt3Lov
,poire".
APILPISESCU (mi), vb. IV (apilpisll, -sit, -sire), despera, •desesperer.; decourager•,
Dal, 19; Nic, 59; Mih, 33; GEl, 107; si-apilpisi (s-a descurajat, a desp~rat), PAnt, 353. - <
a7t£A7tl~w .. -".
APILPISfE, sf., pl. apilpisll, desperare, tde~espoir•, Dal, 19; Nic, 59; Mih, 34; GEl,
107. Sinonim : dedspir1 • - < a1t£Amalot ..-".
APILPISfRE, sf., pL apilpislrl, •action de desesperert, Dal, 19; Mih, 34; PScr, 192.
APILPISfT, -td, pl. apilpisiJ, -te, •desespere; decourageo, Dai, 19 ; Nic, 59 ; Mih, 34.
Sinonim : dedspirz.
APIR, vb. IV (apirtr, -rit, •rire), a se face zi, d 0 • poindre (eri parlant du Jour) .- ca
verb unipersonal; 2°. Hre quelque part a Ia pointe du jour't, Dal, 19; Nic, 59; Mih, 34. -
APIR.\ -174-

1°: grif-/'i-al Nica, c' apirl (griiiP-i (strigati-i) lui Nica, caci s-a crapat de .J:i), W, II, 110;
PAnt, 37; loa s' dpird (incepea sa se lumine:~:e de ;~:iua), PB, 37317 ; s' trddzt!m ccile ndinte ca
si-dpird (sa pornim Ia drum lnainte de a se face ;~:i); 2° : Auaroon ... ·apiri ··*d n'U ntunicd'
(Avaroon ... a fost In ;~:ori de ;~:i ~i nu a lnnoptat, nu 1-a apucat noaptea), Cod, 110 JJ18 ;
s' dpirl . tu un Cireap drsu (sa te apuce ;wrii ;~:ilei lntr-un cuptor lncins), P2, 13928 ; armdsira
si7dpird ac/6 (au ramas sa-i apuce zorii :~:ilei acolo), PLit, 780; nu ntunicd'; apiri; apirl, nu
ntunicd' - bruma (nu a apucat-o noaptea ( = aparu pe ierburi lnainte de a se inopta), au
apucat-o ;~:orii ;~:ilei, au va:~:ut-o :~:orii ;~:ilei, nu a lnnoptat ( = a disparut lnainte de a se face
noapte- bruma), PLit, 355; PArom, 104- v. ntunicd. V. pirindu. - Cf. t fr. •si apert le cler
ior•, Rol 3675. - < lat. aperlre ,ouvrir". .
APIR1, vb. unipers., pers. 3 sg. indic. prt';z. •il est jour.- v. apir, alt;t!scu 5°, crep 2°.
AP{R.\, sf., pl. aplre, Perd, 27 7 ; ca ldplile pri apird si-um(ld (se umflii. ca laptclc pc
flacara), ArE, 10 - v. plrdl.
APIR{NDU, adv., In ajun, •a Ia veille•- v . . aprlndu 2 . - .< dpir. ·
APIR{RE, sf., (pl. apirirl) •pointe du jour; action d'~tre quelque part a Ia pointe
du jour., Dal, 19; Mih, 34; PB, 530.
APIR{~(J (nord), sm., fara pl., :zori de ;zi, •aube• : aglumsim tu-apiri~a (ajunseram In
zori de zi). V. murdzl~ri ~i sinonimele : cripdtd, hdragmd. - < dpir.
APIR{T, -tc'i, pl. apirlf, -te •point (en parlant du jour); qui a ete quelque part a Ia
pointe du jour., Dal, 19; l'l-a(ltil apirif yil (i-am gasit vii In zorii zilei).
APIR{T.\, sf., fara pl., :zori de ;zi, •pointe du joim, Dal, 19; Nic, 59; Mih, 34; lu-
apiritd n'l-li sculdl (in ;zorii ;zilei mi te sculai), PAnt, 54; dil apirila pln' lu ascdpildta a
sodrllul (din rasaritu/ (rasaritll.) plna Ia apusul soarelui), PB, 1222• Sinonime: cri pdld, hdragmd,
hdrdxlla. - Morfologic, v. I n t r o d u c e r e, § 26 c, p. 30.
APIST{E, sf., pl. apislil, nccredin~a, . • manque de fo~ •, .Nic, 60 .;· Mih, 34. - < &mcr-:(oc
•!mefiance".
APISTISESCU, vb. IV (apislisil, -sll, -sire), a nu crede, me pas ajouter foi•, Da l, ·20;
Nic, 59; GEl, 107. - < amcrTw ,ne pas croire".
APISTISfRE, sf., pl. .apislislrl, •action de ne pas ajouter foi •, Dal, 20;
APISTISfT, -ld, pl. apislislf, -le, •mecreanh, Dal, 20; GEl, 107.
APISTU, -ld, pl. dpi#l, -sle, infidel, •infidel; perfide•, Dal, 19; Nic, 60; Mih, 34;
GEl, 107. Sinonime : cdur, dinst'z, imanstz. - < 6bncrToc; ,defiant" .
APITRUSESCU (mi), vb. IV (apilrusll, -sll, -sire), presa, •presser; accabler; suffoquer;
ecraser; ecarbouiller; se ruer sur•, Dal, 20; N ic, 60; Mih, 34; GEl, 107 ; Lum, II, 312; cdnda
cddzu elisa di lu-apilrusi (parca a ca;~:ut (s-a surpat) casa de 1-a presat), PB, 20620 ; PAnt, 93;
arid apitruslm nipt'rlica (aici am presat (am blocat) ~arpele cu ajulorul une{ sau ·unor pietre
tngrdmddile pe.sle el); ua mi-apilrusetiscd n cdsd (ma vor bloca In casa), Caraf, 71 ; ua mi-
apitrust!scu (rna voi · pitula), ·PenB, IV, 44 ; Caraf, 10; /'l-aved apitrusild .. '. somnu greri
(ii cople~isc . : . somn greu), PB, 30923 ; aued apitruslld Turfil'l (napadise turcii) - cf. gr.
,· A);ij mxcriic; fLE 7tf't'p~cre:", Passow, 149. V. apulrust!st;u ~i sinonimul apiucust!scu. - <
7te:Tp6 vw , couvrir de pierres".
APITRUS{RE, sf., pl. apitrusfrl, •ac~ion de bloquer en entassant des . pierres sur; . . . • ,
Dal, 20 ; Nic, 60; Mih, 34. V. pitrusfre ~i :
APITRUSfT, -td, pl. apitruslf, -te, •couvert de ... ; cntasse•, Dal, 20; Nic, 60; Mih, 34.
APLA AA, sf., pl. apld'dz, farfurie de aramil, •grand plat de cuivre•, Dal, 20; Nic, 60;
GEl, 107. Y. plddd. - < ci7t'Ari8oc ,grand plat ".
APL.(N -175- APLUCUSESCU

APLAN, sn., pl. aplanurl, ~iretenie, •plan; finauderie•, PB, 530; GEl, Hi7; mi lo,
dado, cu aplan (ma lua, mama; cu ~iretenie), PLit, 1009; cu aplan/11 s' u /'ea. (sa o ia cu
vide~ug), PB, 952 ; 1-viltdmdril cu apldn (1-au ucis cu ln~elaciune), PLit,' 1013. - V. plant.
APLANASESCU, vb. IV, GEl, 107, ln~ela - v. pldnisescu.
APLAN1sfilE, sf., pl. apldndsirl, ln~elatorie, «action de duper.: va ' si spund apldnil-
sirea (va arata ln~elil.toria), Cod, 43 b18 - v. arldedre 3°.
APLECl, vb .. I ( aplical, -cal, -care), Iapta, alapta, •allaiter•, Dal, 20; si-ap/ec n'iclu 'nd
oara (sa ala pte;~: o data micul prune), PLit, 1044; PAnt, 72; '*l-aplica' n 'ill/'{ (~i-a, alaptat
pruncii), PB, 19334; ml'-ta nu-t, uvea ldpte *' ti-aplicdm mine (mama ta nu-ti avea lapte ~i te
·al~ptam eu), Fl, II, 2, 6. V. aplic, apllcdlodre. - < lat. applleare ,l!-ppliqu11r (a); diriger

APL'EC2 (mi), vb. I (aplical, -cal, -care), apleca, e1° baisser; 2°_. iflcliner; pi:ier;
3°. soumettre; 4° partir-, Dal, 20; Nic, 60; Mih, 34. - 1°: s' aplicil' s' bed apd (se apleca
sa. bea apa), PB, 158 7; 2°: si-apleacil lu discalic (se apleaca unde descale~), . PAnt, 24; calu
... si-aplicd (calul . .. se apleca), PAnt, 138; au*lu aplicd' uredcl'ea (batrlnul a aplecat ~u mlna
urechea), PAnt, 217; BNA, IV, 73; apleaca-n'l-te *i n'l-li fa p!i4e (apleaca-mi-te ~i mi te fa
~es), PAnt, 46; apledcd pufl'n lampa (apleaca putin lui'II:ina· la~tpii); 3° :. · 'l,z~u-aplicdl narea
(i-am coborlt pliscul, l-am facut mai putin arogant, l-am adus Ia realitate), Lum, VI, 6:8,
28. - v . ncire 6°; li-aplicii' urec/'ile (a dat lndarat, s-a muiat) - v. uredfl'e 6~ ; 4° ,: olle am'-
bdir~ *i apleacii ca.'lrd tu cl'mpu (oile pornesc In ~ir ~i plead!. (coboara) spre cimp,ie), Lum,. I,
172; mlcal *' biur' *i cl'ndu l'l-u-aplical .. . (a!ll mlncat ~i bllui ~i cind o pornii ... ), PB, 4538 •
V. plec. - < lat. *pUcar~ .
APLIC, vb. I, Dal, 20; PB, 530 - v. aplec1 •
APLICAREl, sf., pl. aplicd'rl, alaptare, •action d'allaiten, Dal, 20; ap/icdrea a n'lfllor
(alaptarea pruncilor).
APLICARE2 , sf., pl. aplicd'rl, aplecare, •action de se penchcr, de partir., Dal,. 20;
Nic,. 60 ; Mih, 35.
APLICAT1 , ,-td, pl. aplicdf, -te, alaptat, •allaite•, Dal, ·20; n'el aplicqL ~m)el_ alaptat).
APLICAT2 , -ttl, pl. aplicat, -te, aplecat, «baisse; penche; soumis; humble; hypocrite
- v. anvdlll•, Dal, 20; Nic, 60; Mih, 35; cu cdpillle aplicale (cu capetele plecate), PAnt,
233; cu nd'rlle aplicdte (cu nasul In jos, umiliti), PB, 15518 - v. ap/ec2 3°. ,
APLICATA., sf., fara pl., povlrni~, •pente, declivite•: aplicdta a Surlnlul (panta Suri-
nului),. PenB, V, 51.
APLICATOAR.{, WTh, 307; APLICATOARE, sf., pl. aplicatorl, (oaie, capra) apleca-
toare, «1°. (brebis, chevre) qui allaite (un autre agneau ou chevreau que · le si:e'n)·; 2°. brebis
laitiere sans agneau pendant Ia montee des Aroumains dans les montagncs•. ·- In ;~:ilele ·de
trailshumanU primavaratica de Ia ~es Ia munte, aplecatorile- relativ, nu ptea numeroase-
lnsotesc grupurile de familii aromane~ti : In timpul popasurilor, acestea · se hranesc cu laptele
aplecatorilor.· Pentru· popasul de· amia;~:i, aplecatorile pornesc lnaintea caravanelor' a·e familii,
mai-cu noaptea In cap ; Ia fel ~i pentru popasul ·de noapte - aplecatorile merg pasclnd. Cu
ele pornesc pe jos ~i batrlni, batrlne ~i copii, spre a u~ura mersul ~i poverile catlrilor supra-
incarcati. - V. plicdtodre ~i aplec1 •
APLO, invar., avind pl. m. aplddz, simplu, •simple; naif•, Noic, 60; PScr; 192; om ap/6
(om' simplu); mul'edre ap/6 (femeie simpla); odmin'l · aplddz (oameni · haivi). - · < &7tA6<;
,simple" :
APLUCUSESCU (mi), vb. IV (aplucusil, -sit, -sire), napadi, •presser; accabler; fondre•,
Dal, 20; Nic, 60; GEl, 107; s' nu l'l-aplucusedscd tivd cl'n' l (sa nu cada peste ei ililobili-
APLUCUS{RE -176- .4.PitE(.'\)-ADUN

zlndu-i ni~te ciini), PB, 18414 ; aplucusird Tur/il'l (m1viilira turcii), PLit, 1000. V. plucuse.~cu,
pulcu.sescu ~i sinonimele anapadescu, apitrusescu. - < TrA«x6vw ,presser".
APLUCUS{RE, sf., pl. aplucusirl, presare, •action de presser, de fondre•, Dal, 20.;
N'ic, 61.
APLUCUS{T, -ttl, pl. aplucusi/, -te, •presse; cache; terre•, Dal, 20; Nie, 61; PB, 530;
1edde aplucusit lu (edrica (sta pitit In ferigA). V. pulcusil.
APOAIA, adv., apoi, PB, 530; apodla inlrdra tu gaud (apoi au intrat In gaura), PB,
3891; 39133 - v. ap6l ~i gr. -cwp«t« (sub lOra).
APOCRISE, sf., pl. apocrisl, rlispuns, •reponse•, GEl, 108; Llaniil dicle apocrise (Daniii
diidu riispuns), Cod, 107 b11 ; 1514. Sinoni'me : apdndise, gluldpe. - < t%Tr6xpr.atc; ,, - " . .
APOCRISESCU, vb. IV (apocrisil, -sit, -sire) riispunde, •repondre• Cod, 25 bU; Gram~
p . xxx (apucrisescu). V. apdndisescu. - < liTroxp(vofL!Xt ,rendre une reponse".
APO AIXE, sf., pl. ap6liixl, chitanjli, •quittance; preuve•, Dal, 20; Nic, 61; GE;L~ 108.
V. ispdte. - < t%Tr63e:t;tc; ,preuve" .
APO AIXESCU, vb. IV (apoliixil, -xit, -xire), accepta, •accepter; agreen Dal, 20;
<
Nic, 61. - . aTro3()(0!-LIXt ,,accepter" .
APOAixfR.E, APOAIXfT, Dal, 20; Nic, 61- v. apoliiuscu.
APOFASE, sf., pl. ap6(asl, decizie, •decisioru, Dal, 20 ;' Nic, 64; GEl, 108. V. apu(d-
sescu. - < liTr6qlctatc; .. - ". .
APOI, APOIA, adv., apoi, •apres; ensuite•, Dal,' 20; Nic, 61; Mih, 35; PScr, 192;
PAnt, 395; Lum, V, 182; CAr, 229; pin' apola (ptna Ia urmil), PB, 21 31• V. apodla, a1idl.a
et.c . - Cf. gr. t%1r~ ,ensuite, apres". - < lat. ad-post. ··
APORTU (Siimarina), vb. I, purta : trl nls apodrld dor (pentru dlnsul poartii dor),
ArE, 33; niuedste ... apodrtd ldl mlndile (nevesle ... poarlii marame negre), PAnt, 155;
BNA, II, 2; crutea carl u-ap6r/ (crucea decora/it ce o porti), BNA, II, 32; 52 -v. p6rtul,
APOS, apodsd, pl. ap6fl, apodse, apos, •aqueuxo, Mih, 35. - V. apdt6s ~i'lat. a q ~ d-
s us ,aqueilx, humide".
APOSTALl, sm., pl. ap6stal'l, apostol, •apotre•, Dal, 20; PB, 530. - V. ap6stdti.
APOSTAL2 , sm., fara pl., apostol, •Actes des apotres•, Dal, 20. - V. apostott.
APOSTil\1.\, sf., pl. aposlime, apostima, •aposteme•, Nie, 62. V. p6slimd. - < cim)a-
T7J JL!X , abces ".
APOSTOL!, sm., pl. ap6slol'l, aposl6lan'l ~i apuslulddz (cu · sg. apusluld'), aposto-l,
oapotre•, PScr, 192; GEl, 108. - < t%Tr6<J"Co).oc; ,apotre".
APOSTOL2 , sm., fara pl.- v. aposla/2 - , Nic, 62 (ap6stul); Mih, 35; lu bdsedricU
s' cl'nld apostalul (tn biserica se cite~te apostohll). -. < t%Tr6a-co).oc; ,epitre" . .
APOSTOLIKfE, adj., pl. aposlolikil, apostolieesc, •apostolique•, Cl.itur, 124 ; 75. ~
Corespunde gr. d.TroaTOAtx6c;·
APRACTU, -ld, pl. d,prac/1, -te, pierde-vara, •faineant; rustre•; l\'lih, 35; GEl, 108;
FIP, 19. Circuli\ ~i APRAHTU. - < d!Trpotx-coc; ,qui ne fait rien".
APRE(A)- : cu ajutorul acestui prefix bisilabic se formea.za compuse verbale, dintn~ care
vom mentiona ctteva. - Acest prefix, precedat de proteticul a-, e gr. Trtp£ (cf.. Trtpuiyw,
7ttpui.Tr-cw, TrEpt~).).w etc.), lncrucl~at cu prepo.zitia aromaneasca prfl, ca ~i cu . prefixul pri~.
- CAr, 519 di\ alta explicatie. - Cu pl'ivire Ia oi·tografierea lui separlndu-1 de cuvintele ce-i
urmea;t.a, cf. tiyru-1, dpu-, cdcu- etc.
J\PilE(i\)-ADUN (mi), vb. I (apreadundl, -nul, -ndre), restringe, •1°. (sc) . borne!'~
(se) limiter; (se) rcslreindre; 2°. (se) reconcilier; 3°. soigner; accueillir•, Dal, 20; Nic, 6·1.
- 1° : apreadilllll-te (restrlnge-te); odra si-aued apreadundld (timpul cam lrccuse, ·se scurlase).
Fl, IJ, :l, 2; 2° : pri-aft!l'l (iclorl cum s' l'l-apreatlrin (pc acci copii cum si't-i lmpac ?), H~A.
-177- APU(NUU 1

II, 92; ao: n'e/u at!slu apreadundl-lu (miclul accsla ocroliti-1); ll'l pricddzu a au~lrrl s' u
apreadund n. casu (se ruga de mo~ sa o primeasca In casa), PB, 3213 ; l'i si (edJe n'ila di nt'sa
Ji u-apreaduna' (i se fii.cu mila de dlnsa ~i o g~dui), PB, 943°. V. pri-adrin ~i gr. m:pt!La.-
+
1:6 vc.>. - < dpre adun.
APRE(A)-ADUNARE, sf., pl. apreadunti'rl, restrlngere, •action de (se) restreindrc,
d.'accueilliro, Dal, 20; Nic, 64. - < dpre· +
adundre.
'APRE(;\)-ADUNAT, -Ia, pl. apreadundl, -te, •limite; accueilli; pelotone; blotti•, Dal,
20; Nic, 64; PB, 530 ;. Idled !}i j~ided apreadundl (tacea ~i · ~edea cam ghemuit), PB, 71>;
Jided .... apreadundl ~i ntunicos (sta ... ghemuit ~i lntunecat), PAnt, 225; BNA, IV, Hl.
APRE(A)-AnUN.\TUR.i\, sf.,. pl. .apreadunaturl, limitare, •restriction•; Dal, 20·;
Nic, 64.
APREAS.i\, sf., . fara . pl., rasil.rit, •lever (en parlant :des astres); levant., Dal, 20;
cu fdla ctl'lra tu apredsil (en fata spre soare-ras·a re), PAnt, 225; lru apredsa .11' lru kirila
(In ;wri ~i In amurg), Lum, IV, 131 ; lu-apredsa ;I' lu kirild (clnd rii.sare ~i clnd apune luna=
fo"'rte rar), PLit, 426; di lu kirild yin !i'· di /rr apredsti . (vin din a pus ~i din rasarit), Cal.
1911, 169.- V. aprt!s, aprindu1, predsd.
APRE-AVEGL'IU (mi), vb. I (apreavigl'edl, -l'edl, -l'edre), preapli:ti, •(se) garder;
surveiller attcntivemenb : si s' apreavedgl'e d( .Glola (sa se prcapii;~:!'ascii. de Joia), PB, 94 24
- apre(a) +avt!gl'lu.
APRES, -redsd, pl. apre~l, -reuse, aprins, •1°. allumc; enflamme; 2°. echaufft; - v.
llctlltlurdl; 3°. fermentc; trouble•, Dal, 20; Nic, 64; Milt, 35. - 1°: urdu focurl apretise
(ard focuri aprinse); ninga-apredsa-l'l (ucurinti (ilnga aprinsa-i vatra dt• foe), BNA, II, 68 ;
durn'ed cu dodrld ferl aprease (dormea cu douii lumlniiri aprinse), PB, 24730 ;' va s' llibrlluna
npredsd (luna va fi rasaritit), RA, 190; BNA, IV, 66 ; 2° : Ciredpu ... mullu apresr1 (cuptor ..
prca lncins), Cod, ·104 b7 ; erd ifiredplu apres (cuptorul era lilcii.l;~:it), PB; 27917; iJ mol Tdsd
mol apredsd! (hei ·mai Anastasia, •fa arzlltoare sau focoasii. !), PLit, 859; 3°: pri(luise di
hard1M 11' yin apredse (prcotese infierblntate de bucurie ~i vin), PAnt, 304; BNA, I 134;
odmin'll'i s' aprodke aprt!!il (oamenii se apropie lnfuria1.i), Ba1N, 16; ca!}a apres (brlnza ln-
cinsa) ,- v. rrfts; cap apres! (cap turburat !), PAnt, 280; Bair, 122 .- v. hulie. - V. aprtmsu
'i aslt!s.
APRE!)iJ, PAnt, 395 - v. aprindu1.
A p. r i I r, sm., Lum, V, 103 - v. Aprir ~i:
Apr i 1, sm., •avrih, Dal, 20; PB, ..531 ; lu intra/a di .>\prilu (Ia lnceputul lui aprilie),
PAnt, 296; BNA, ~· 124. - V~ Prir ~i:
Apr filii, sm. - v . .4.pr.i r-, Dal, 20; Nic, 64; Mih, 35. - < ci7tpl/.toc; ,avril".
APRfl\ISU, -sa, pl. aprlm§i, ~f!!St, Dal, 20 - v, :
APRfliTU, -lrl, pl. aprimtt, -~te, Mih, 35; PB, 531 ; ocl'i aprimll (ochi aprin~i), PAnt,
228; BNA, IV, 14(); mdrl ld'crin'l, aprimte (lacrimi mari, fierbinti), GrB, 245 ; BNA, IV, 46;
tkadun cu lof, aprim/1 (lmpreuna Cll totii, lnflerblntati), GrB, 10; RA, 192; BNA, IV, 67.
- Morfologic, cf. aslt!s ~i aslimlu, les ~i iimlu. - V. aprinsu, asprimlu.
APWN.n K4...J<:, APRfNDIRE, sf., pl. aprinderl, aprindirl ..action d'allumen, Dal, 20;
Nic, 64; Mlh, 35; PB, 531. - V. :
APRfNDU 1 (mi), vb. III ~i II (aprt!~u (~i aprlm§u); apres, aprimtu, aprlnsu; aprln-
dire, aprindedre), a·p rinde "tc., •1°. . allumer; 2°. mettre en feu; enflammer, embraser; 3°.
ehauffer; s;echauffer forteinent; 4°. exciter; s'emporter; 5°. (ermcnter; lever; 6°. prendre ra-
cine; croltre; 7°. tirer un coup de fe u; tucr»,. Dal, 20; Nic, 65; Mih, 35. - 1° : . aprindil'
(6clu (aprindeti focul); ctndila ... u-aprimse (candela .. . a aprins-o), 81NA, IV, 85; 2° ~
arburll' i •.. , dupd fe si-aprimsird t;ine (arborii ... , dupa ce sc aprinserii bine), PB, 2l9U ~

1% - c . a:ll - Tache P a p a b a g I, Dicflonarul aialectului arom4n


APRfNDU 2 -178- 'A PR OKlO

va va aprlndu caliva (vli. voi incendia coliba); 3° : l 'l-aprease seatea (i-a aprins setea), · PB.
g1o; imnl'nda, u-avea apreasa cdldura (umbllnd, o lnfierbintase cli.ldura); 4° : s' aprease 6inul
(omul se lnfurie), Cal. 1911, 53; BNA, V, 109; ct!lniclu ... mullu 'si-aprease (celnicul . .. s-a
lnfuriat mult), PB, 39915 ; bdrbdle, nu li-apriitde (bli.rbate, nu te lnfuria), BNA III, 120;
5°: Gl6l seara si-aprlnde a/ual (joi seara se pregli.te~te aluat), AI. '1903, 80; · li-apreasira
alualurlle (aluaturile Ie-au pus Ia dospit = s-au lmprietenit), PGr, 8 ~ v . aluat 3° ; vidzu ca
si-apreasira aluaturlle (a vli.zut eli. aluaturile au fermentat), LP, 55; · BNA; II, 122 ·; 6°: si-
aprease luna noaua (s-a format (a apli.rut) hmli. nouli.) ; nol, Armd'n'll'i .. ·. nd apreasim tu
un loc (noi, aromllnii . . . ne-am format (ne-am nli.scut) lntrcun singur Joe), Fl, II, 6, 11 ;
l ' l-aprease llmba perl (limba i-a fermentat pli.r, i-a crescut pli.r pe limbii ~ a fli.cu't mari efor-
turi), PB, 49714; ~i tu(t!klle ma si-aprindu (~i descli.rcarea armelor cre~te mereu), PAnt, 297;
BNA, I, 124 - cf. gr. : ,&votljlotv -rei TOIJ(jltXtot" (IloA, 16) ; , aciv &votljlev .o. 7t6A.e!J.O<;
x.t' ocvotljlotv TcX -routptX.tot" (Passow, 159); 7° : l'ea-mi cavald, ... , cd t' u-aprlndu (ia-mli.
cli.lare (ln clrcli.), . . . , cii, daca nu, ti-o aprind = descarc arma asupra ta ,;, te ucid), CaiGrB,
29. - V. prlndu1. - Pentru anumite paralelisme semantice ~i frazeologice- cf. acafu, bat,
cac, cad etc. - , cf. gr. ocvcbt-rw. alb. ndes, bg. zapaljamu, tc. iaqmaq. - < lat. apprendere
,prendre, saisir" (CODE, 1448).
APRfNDU 2, adv., In ajun, •Ia veille•, Dal, 20; Mih, 35; PAnt, 395 ; aprindu dzuua di
numld (in ajun de ziuli. de nunta), PB, 255 16 ; aprindu Sli- Vln' irl (in ajun de Slnta-Vineri).
- V. pirindu.
APRfNSU, -nsd, pl. aprln#, -nse, Dal, 20; - v. aprt!s ~i:
APRfNTU, -(d, pl. aprlnfl, -nle, Dal, 20- v . . aprindu1.
Apr i r, sm., •avrih, AI. 1901-1902, 14; AI. 1903, ,4; PLit, 954; 955 ; di tu Aprlrlu
-mes (din luna aprilie), Cal. 1911, 95; lru Aprlr, lru primaveara (In aprilie, In primavara),
Velo, 26; una noapte di Aprlr (o noapte de aprilie), Lum, V, 103; Aprlrlu, ~i-t!l, l ' i neared'
p6n'll'i .cu ldludz (aprilie, ~i el, i-a lncarcat pomii cu flori), PB, 30227. V. Aprlir. - < lat.
aprills ,avril" .
APROAPE, APROPEA, adv., aproape, •pres; presque•, Dal, 20; Nic, 65; Mih; 35;
PScr, 192; di-aproapea si-l'l dzlfl mu~ at (sa-i spui frumos de aproape), PAnt, 125 ; apr6pea
l6lna d6l' i-nd nol (noi amlndoi-ne totdeauna aproape), PArom, 197 ; carl di carl s(''s' (aca di
cama aproapea (care mai de care sa se facii mai de aproape ca rudenie), PB, 45523 ; tricu
aproapea un an (a trecut cam un an). - < lat. ad-prope.·
APROKifJ (mi), vb. I (aprukeal, -keat, -keare), apropia, «1°.(s')approcher; ,2°. (re)
joindre; atteindre; 3°. recevoir; accueilliro, Dal, 20; Nic, 65; Mih, 35; PScr, 1"92. - 1°:
aprodki-te di mine (apropie-te de mine) ; lamn' ea si-aved aprukeatd di ni~l (zmeul se ~propiase
de dln~ii), PB, 504 ; 2° : aprukea~l Ia 'nd pddure (ai ajuns Ia (te-ai apropiat de) ~ :padure),
PAnt, 58 ; lu-aprukea;a (1-au ajuns), PB, 154il; cln'll'i lu-avea aprukeatd ca di-aua pt;nci acl6la
(clinii 1-au ajuns (se apropiara de el) ca de aici plria acolo); vl'ritu nu putea s' mi-aproake
(nimeni nu putea sa rna ajunga)- v. aglungu 1° ; 3° : avea al?r~kea~a u~~ . te/egramd ,. (primise
o telegramli.), CBiog, 30; (i'ra ca dul'eafl'i di parl'nfl s' aproake vt'rna gralu di Ia hil'lul a lor
(fli.rli. ca lndureratii de parinti sa primeasca vreun cuvlnt de Ia fiul 1~~), Lum, V, 1,40 ; af~a
jamle aprukt! lind ahtare numa (acea moschee primi un atare nume), Lum, V, 221; alslu (iCl6r
s' lu-aprukeaf mullu t;fne (pe acest flacli.u sa-l primiti foarte bine); PB; ·39012 ; aprukeaf-mi ·. ..
alstd seara (primit i-ma (ga,zduiti-ma) ... asta searli.), PB, 1418 ; nufl-1 aprukea vt'rnu (nu ti~l
priniea nimeni), PB, 33620 ; aprukt!m a# cum dzlfl, oaspe C6iu· .( primim a~a cum zici, amice
Cotu), C~e , 51. - V. a~tt!ptu, ilixt!scu. - Sensu! 3° apartine aromllnei nordice. V. proklu. - <
lat. approplare ,s'approcher".
APBUKEARE -179- J\PUCAT

APRUKEARE, sf., pl. aprukerl, apropiere, •action de s'approcher, de tecevoin, Dal,


20.; Nic, 25; Mih, 36.
. APRUKEAT, -ld, pl. aprukedt, -le, apropiat, «approche; ~ccueillh, Dal, 21; Nic, 65;
Mih, 36:
APS(0E, sf., farii pl., absint, •absinthe>, PScr, 192; GEl, 108. - - Cf. ~ i ·alb. apsilh
,assen~io".- < · &:~r.6£1X ,,,...,".

APSlJN, sn., pl. apsrine, provi,zie, •p.r ovision ; vivres•: d "le dre cdsa ca apsrin (cite
are casa ca provizii), C~c, 19. - V. pstine ~i sinol)imul zaire.
AP~OAR.\, sf., pl. ap*odre, apa putinii, •cau (en petfte quantite); plat a sauce longue•,
Dal, 21. - < dpa.
APU- - prefix de origine greaca , cu ajutorul caruia se formeaza numeroase compose
"irerbale, dintre care vom mentiona clteva mai curente, care, toate, corespund compuselor
verbale · grece~ti ca : &.7to~et(vw, &.m.o(*:A:Aw, .&.7to~A~7tw etc. Clnd verbele In compunere incep
en o consoanii, atunci apu- riimlne bisilabic (cf. apu-(ac); clod, lnsii, lncep cu o vocala, apu-
se reduce Ia o singurii silabii: apu- (cf. ~pu-adtic). P entru o mai rapida constatare cii avem
a· face cu atari compose, voi folosi ortografia mentionata sub prefixul apre(a)-. Pentru atari
compuse nu voi da nici 0 preci,zare gramaticaia, pentru ca, eliminlndu-Ii-se prefixul, respectivele
forme pot fi urmarite independent Ia locul lor - procedeu pe care II voi aplica ~i pentru
compose cu alte prefixe grece~ti, cum ar fi cdcu-, critu-, para- etc.
J\PfJ-ADAR, AP()-ADRARE, APfJ-ADRAT, •finir de faiJ,"e quelque chose• : cdri-*li
te va apuadard (cine ~tie ce va mai face), Caraf, . 54 - cf. gr. &.7toxc%(LVW·
.. APfJ-AD UC, AP U-ADUS, APfi-ADUTIRE •apporter (presque) intt\gralement; con-
yertir, convaincrc• : s' lu-apuadric (sa-l convertesc), Caraf, 60 - cf. gr. &.mxpepw·
APfJ-ARCARE, APfJ-ARCAT, APfJ-ARUC (mi}, •(se) jeter (presque) totalemenb,
Dal, 21 - cf. gr. &.7topp(7t-rw.
APfi-ASPARDZIRE, APfJ-ASPARGU (mi} , APU-ASPARTU •briser (presque) integrale-
menb, Dal, 21 - cf. gr. &.7tO)(IXAW·
APU-BEARE, APU-BEAU, APU-BIUT •boire (presque) integralemenb,· Dal, 21; Nic,
63 - cf. gr. &.7to7t(vw·
APUC (mi), vb I (apucdl ~i apcdl, apucal ~i apcdt, apucdre ~i' apcdre), apuca, .e.
saisir; s'emparer de; heriter; 2°. atteindre; tomber juste; 3°. commencer a; se diriger•, Dal,
21; Nic, 62; Mih, 36. - 1°: apuca-1 di codrne (apucii-1 de coarne); nsus lu muntt si-n'l ti-
apcdrim (de mi te-a~ apuca sus in munti), PAnt, 142; nol ac*i dpucd'm di pap, slrdpdp (noi
a~a am apucat din mo~ . stramo~) . P!3, 25233 ; mi'ccl s' t' aputl gura (miininca sii-ti apuci
gura = sii pui ceva In gurii ln~ellndu-ti foamea), Bat.P, 38; apcdrd un nodlin (au apucat (au
furat) un noaten); 2° : mu~ureca, s' nu t' apli/l! (mo~neglitii, sa nu-ti apuci ziua de mine! ==
stinge-te-ai !), PAnt, 298; BNA, I, 126; nora - te s' nu '*l-aptica! «<a bru - que le diable !'em-
porte h, P B, 28318 ; lu-apcd'm andllu pri medsd (1-apucariim exact Ia masii); 3° : nu-apucd'
tra s' dzt'ca grdllu (nu apuca sa pronunte vorba), PAnt, 292; BNA, I, 6; lind cdle apucd
andredpta, aldnld acdtd asll'nga (un drum apucii Ia dreapta, celiilalt apuca Ia sttnga), PB, 434 8 ;
si-apucdritla sll'nga, di ard' u val dat (dacii ati apuca Ia stlnga, veti da de riiu, vii va merge
riiu), PB, 4348 - v. l 'edu 9°. - Ca propuneri etimologice, cf. DR, III, 645 ( < *puc) ; DR,
IV, 641 ~i PLR, I, 363 ( < lat. aucupare , etre a l'affut, guetter" ); DA, s. v . ( < ?). - < ?
APUCARE, sf., pl. apuct'i'rl, apucare, •action de saisin , Dal, 21 ; Nic, 63; Mih, 36.
V. aped etc.
APUCAT, -ld, pl. apucd/, -te, •saisio, Dal, 31; N·l c, 63; cl'mpul •.. apucdt di s·6 mnu
(clmpul ... apucat de somn), Lum, II, 245; PAnt, 216.
Aruq.Jr:Escu -180- APUHRIUSESCU

APUCUPESCU, vb. IV (apucupll, -pit, -plre), lntelege, •.c omprendre., : . tut· apucupim
(loti tntelegem), PAib, 25. - E deformarea gr. cbte:txli~w - cf. akicasescu ~,In contaminare
cu alb. kupetonj ,capire".
APUCUPSESCU, vb." IV (apucupsil, -sit, -sire), lntirca, csevrer- v. c!Umu12•; trancher;
causer une perte - v. zimn'lusescu•, Nic, 61 ; GEl, 108. - < ·&.,;ox6r.-rw ,trancher·; ·sevrer".
APUCUPSfRE, sf., pl. apucupslrl •action de trancher, de sevrer•: apucupsirea. a. fill6rlul
(lntircarea copilului), Lum, I, 85.
APUCUPSfr, -til, pl. apucupsi/, -te, lntircat, •~evre; tranche•.. Y . .n/dr~dt.
APU-DARE, APU-DAT, APU-DA(T (mi) cdonner (presqqe) integralep1enb .~ cf. gr.
&.,;oiH3w·
APUDIDESCU, vb. IV (apudidll, -dit, -dire), satlsface, .t•. satisfaire; 2•. inOJ,t dert. -
1°: s' tuked tu lucru ca si-~l apudidedsca (umedl'ea (se topea lucrlnd. ca 'sa-~i l~destuleJ;e
familia, copiii), Lum, Y, 182; 2° : u-apudidl plt'ngul telle fondit en larm~s•; Fi, II, 6~ 7 -
cu acest sens, cuvlntul pare a fi un lmprumut din dacorom~a : · podidesc: ~· < ~,;oiHSw
.,rendre".
APU-DORl\lU, APU~DURN'{~E, APU-DURN'tr •(s'iassoupir, (s')endorm~r (presque)
totalemenh, Dal, 21 ; Nic,' 63 ; cdnda-a*tedptel si-apudodrmu (parca a~teapta sa .adoarma pentru
totdeauna), BNA, II, 68 - cf. gr. ci,;oxot(LW(Lott· · . · .
APU .MXESCU (mi), vb. IV (aput5ixll, -xit, -xire), dovedi, •prouvert, :G El, 108. ~ <
ci,;o3e:tx vuw ,-"•
APU-FAC (mi), APU-FAPTU, APU-FATIRE •finir '(presque) integi'aleinen(;· (se) fati-
guer; (se) mettre en quatre•, Dal, 21 ; Nic, 64; apu(el'-ti irl nt'sel (fa-te ln pa:tru pentril dlnsa)
- cf. gr• cXltOY..ci(L VW•
APUR.i\SESCU (mi), vb. IV (apu(c'isll, -sit, -sire), decide, i(se) decider•, Dal, 21; Nic,
64; Mih, 35; PB, 531; PAnt, 395; GEl, 108; vel apu(clsl/ r ·nu? •(va decideti· sati ·nu?). V.
ocl'lu 16°. - < ciltocpotall:w .. -".
APUF.i\StRE, sf., pl. :apu(c'islrl,- •action de (se) decider•, Dal,: 21 ;' ·Mi1i; 35; 'PB, 531
(!li apu(elsedre).
APUF.i\StT, -tel, pl. apu(c'islf, -te, hotarlt, •decide; resolu; fettne•; Dal, 21; · Nic, 64;
PB, 531; PAnt, 395; suntu odmin'l apu(elsll (slnt oameni deci~i sel meargel plnel la capiit).
APUFIRSESCU (mi), vb. IV (apu(irsll, -sit, -sire), lndura, •supporter; endurer; souf-
frir•, GEl, 108; aestu lucru nu si-apuf:irsed$(e (acest . lucru (fapt) nu · se suporta). Sinonim :
ardvdu. - < \mocpepw .. -".
APU-FUDZIRE, APU-FUGARE; APU-FUDZ{T, APU-FUGAT; APU-FUG •partil' enfin•,
Dal, 21 ; Nic, 64 - v. gr. cinocpe:uyw·
APU-GAR~ESCU, APU-G.i\R~fRE, APU-6;\R~tT •oublier, s'endormir (presque) totale-
menb, .Fl, I, 2, 13 -:- v. agelr$escu, apu-~6rmu ~i gr. cilt'-cia-roxw·
APUGUDESCU, APU-GUDESCU (apu- + agudescu), vb. IV (apugudll, -dit, -dire)
•atteindre (le but); arriver au bon momenh, Da,l, 21; CEl, 55. .V. pugudescu . .- < bg. pogo-
idem, pogodih ,\leyiner; atteindre le b~t".
APU.GUDfRE, APU-GUDfRE, . sf.,. pl. . .apugudlrl, •action d'atteindre•, Dal, 21 ; dqi
apugudlre l'l-dl fdptel I (stra~nicii nimereala i-ai flicut 1).
APU~GUD{T, A,PUGUD{T, -tel, pl. apugudi/, -te,, atins, •atteinh, Dal, 21 - v: agudit.
APUH{E, sf., pL apuhll, ocaz;ie, •occasion; moment propice•; GrS, VI, 384; I' afl~l
apuhla (ti-ai glisit momentul prielnic). V. ipuhle ~i sinonimul ardste.- < ciltoxiJ · ,,trouble".
APUHREUSE, sf., pl. apuhreusl, obligatie, •obligation; engagement>, GEl, 108. V.
ipuhreuse ~i sinonlmul datl 2•. - < ultoxpewatc; ,obligation".
APUHRIUSESCU (mi), vb. IV, GEl, 108- v. ipuhri.usescu.
APUKJRUSESCU -181- APURISESCU

APUKIRUSESCU, vb. IV (apukirusil, -sit, -sire), confirma, •confirmer•,. GEl, 108. - <
imxup6vw ,sanctionner".
APlJKitl', sn., pl. apriklurl, semn, •signe; marque designant sur Ia terre un point
4Je depart (dans des jeux d'enfants•) Dal, 21. - < ?
APULIM.SESCU (mi), vb. IV (apulimsil, -sit, -sire), a se rii.zboi, •combattre; guerroyen,
GEl, 101; 108. V. ampulisescu ~i l'lri(iu. - < xo/..e:(Lw ,faire Ia guerrc".
APULIMS{RE, sf., pl. apulimslrl •action de guerroyer; lutte•. V. ambulisire, alumidre
~i polim.
APULIMS{T, -Ill, pl. apulimsl/, -le, •gucrroye•: oamin'l apulimsil (oameni rA.zboiti,care
au luptat).
APULITfE, sf., pl. apulitil, ora~, •ville; foule•: caliue, horl *i-apulitll (colibe, sate ~i
~ra~c), PAnt, 347; easie apulitie mri/Ul (c multime multa), PB, 531. Sinonim: cislbd'. - <
7tO/..Lnlot ,cite, ville".
APULSESCU (mi), vb. IV (apulsll, -sit, -sire), termina, u;nettre en liberte- v. ele(Oiru-
.sescu; achever - v. bilisescu•, GEl, 108. - < cbto/..uw. ci1to/..vw ,delier".
APU-l\IBL.llTESCU, APU-MBLAT{RE, APU-MBL.llTfT •tresser enfin; natter (presque)
integralemento, Dal, 21 - cf. gr. cX7t07t/..&x-rw.
APUl\IOAR,\, sf.: l'l-agudi una apumoara (li lovi o smintcala), BNA, II, 84 - v.
pumodrd.
APUN 1, vb. III ~i II (apu~u, apus, apunire ~i apuneare), apunc, d 0 • sc coucher (en
)>arlant des astres) - v. ascapii2 ; 2°. l\tre sur son declln; incliner; penchcr; 3°. diminuer;
apaisert, Nic, 63; Mih, 36; CLiLur, 124 (apunu ,aplec"). - e: ct'ndu-aprine sodrlle (clnd
apune soarele), BNA, I, 12; 2° : lumbil'rdztle si-aued apusa, PAnt, 229 - v. lumbdrdd 2°;
mujliiedta aprise (frumusetea a apus, a disparut), PAnt, 193; 3°: cu grdle drilli dddea s'
lu-aprind (lncercau sa-l calmc.ze cu cuvinte dulci), Lum, V, 173 ; (oamea ua-n'l aprind (foame;t
tmi va disparea, mi se va potoli), Lum, IV, 37. v: surripumd. - Sinonim: ascdpit1. Seman-
tic, acest verb arc atingeri cu vb. APUN 2 • - < Jat. apponere ,placer aupres".
APUN 1 .(mi), vb, III ~iII (apu*ll, apps, apunire ~i apunedre), .pune, tl0 • mettre; 2°.
•s')asscoir; se couchcr•, Dal, 21; Nic, 63; .Mih, 36; PScr, 192; Cal. 1911, 52.. - 1°: tru mur-
mlniu ira s' ti-aprina (ca .sa te puna In mormlnt), PLit, 968; mulre~ie ira s' I' aprlnd trl cas-
lore 'nd mi*ine (cauta (lncearca) ea sa-ti puna o piele ordinarii drept pielc de castor), BNA,
II, 80; n'l-aprl*il· cdplu pri cdpitl'n'lil. (lmi pusei capul pe pernli), GrB, 3, ·13 ; M'rlle te l'l-
4prise (harurile ce-i pusc, cc-i diirui), BNA, II, 22; 2° : pril'llu ... si-apunea (pasarea ... se
a~e.za), PLit, 762; PAnt, 86 ;.diuarliga n'l-si-apusird (mi se a~e.zara In jur), PLit, 384•; si-apu-
.sird iu-aumbrdtd (sc a~e.zarii Ia umbra), PB, 1173 ; nuedsla ... ell, ell si-aprlse (mireasa ...
abia, abia se culca), PB, 301 11 ; lru un fag-u-apunei1 somnu/ (somnul o a~c.za (o <mica) lntr-un
fag), · Velo, 51; BNA, V, 85; nu uor ocl'il'l Ira s' aprlnd (ochii nu vor ·ca sa sc culcc, ca sa
_adoarma), BatP, 39. Sinonime: bag 1°, 20°; crilcu. - V. pun.
APUNEARE 1, APUNEARE 1 , sf. ; APUNJRE 1 · 2 , sf., pl. apunerl, aprlnirl d 0 • action
de se coucher; 2°. action de mettre•, Dal, 21 - v. aprln1, apunt.
APUPLixfE, sf., pl. apuplixll, apoplcxie, •apoplexie•, Dal, 21. V. kicutd 3°. - <
4xo7t/..l)~lot ,-".
APUR{E, sf., pl. apuril, mirarc, •etonncmcnt; surprise•, Dal, 21 ; Nic, 62'; PB, 531;
GEl, 108; nu pod' s' s'tt'nd di-apurie (nu poatc sa sc staplneasca de mirare), PAnt, 176;
BNA, III, 60. Sinonim: n'irdre. - < cX7toplot ,doute".
APURISESCU (mi), vb. IV (apurisil, -sit, -sire), mira, •(s')etonnen, Dal, 21; Nic, 61;
GEl, 108; pll'msim pl'nd si-apurislrd *' boll'i (pllnscram plna (ell) se mirara ~i boii), PenB,
VI, · 131. Sinonime: ctudisescu, n'ir1, un'isescu. - < ci1topw ,l\trc etonne".
APURIS(RE -182-

APURISlRE, sf., pl. apurislrl •action de s'etonner., Dal, 21.


APURISfT, -td, pl. apurisl(, -te, mirat, cetonne•, Dal, 21; Nic, 62. ·
APUS, -sd, pl. apri~l, -se, ·a pus, pus, d 0 • couche; mis; 2°. bas; ·de petite taille; 3°.
humble•, Nic, 63; PScr, 192; Gram, 220. - 1°: edste apris (e culcat); 2°: cdsd aprisd (casa
joasa), Dal, 21 ; PB, 531 ; Idle Teja, ca apris, apris, di lu erd tes gred~te (unchiul· Teja (Sterie),
ca scundicel, scundicel, de unde era lntins (tolanit) graie~te), Lum, IV, 109; 3° : ocl'i apri~l
~i cur apres (ochi Iasati In jos (smeriti) ~i cur aprins, lncins), PLit, 587 - •corespunde buna-
oara proverbului spaniol ,Detras de Ia cru;l esta el diablo" (Quitard, 40) sau ,Hinter dem
Kreu;le steht der Teufel" (Wander, II, 1607; IV, 1072) etc.
APUSTUSESCU, vb. IV (apustusll, -sit, -sire), obosi, •(se) (atiguer; (se) lassen, Nic,
62; PB, 531 ; GEl, 108; apustused-l'l (obose~te-i). V. crirmu1 4°, petald 2° ~i sinonimul avur-
sescu. - < &.7tOO'Totlvw ,-".
APUSTUSfRE, sf., pl. apustuslrl •fatigue•, Nic, 62.
APUSTUSfT, -td, pl. apustusl(, -te •fatigue•, Nic, 62; PB, 531.
APUTRUSESCU (nord), vb. IV, Nic, 63; Mih, 36; Gram, 220 - v. apitrusescu, putru-
sescu.
APU-URF1NIPSESCU, APU-URFANIPSlRE, APU-URF1NIPSfT tdevenir tout a fait
orphelin, perdre son perc et sa mere•, Dal, 21 ; Nic, 63 - cf. gr. &.7topcpocvl~w; ·
APU-VINDEARE ~i APU-VfNDIRE, APU-VfNDU, APU-VINDUT •vendre completement;
vendre enfin toub, Dal, 21; Nic, 62 - (cf. gr. ~e1touJ.w).
AR 1, vb. I (ardl, ardt, ardre), ara, dabourert, Mih, 44; PScr, 192; tdtd-su dasi Ia
dgru s' drd (tatal sau se duse Ia tarina sa are), PB, 11621; sdpdf l6clu, orl ard(-lu (sapati
pamlntul, sau arati-1), BatP, 58; tritd hodra s' drise s' · drd (tot satul s-a dus sa are), BatP,
58; ordzuU-drd boll'i ~i l-ml'cd cdl' i (or;lul II ara boii ~i-1 manlnca caii), PLit, 594. V. avru-
guescu. - Agricultura devenind Ia aromani din ce In ce mai rara, cuvlntul a circulat ~i circula
tot mai rar, mai anemic. Pentru cei ce ara (cum ar fi grecii, slavii etc.), In general a;li aro-
manul zice: (ac dgru •ils Iabourenh- cf. gr. XcXfLVOuv x.wpcicpt· - <lat. arare ,labourer".
AR 2 (far~eroti), pers. 3 pl. a indic. pre;l. al vb. am1: el'l {edle) ar (ei sau ele au);
todte mul'errd carl ar cl'li vl'rd fedtd (toate femeile care au cite vreo fata), Lum, II, 272 ;
ndol nu ar nlfi ylm;i( (unii (cltiva) nu au nici doua;leci de ani), CFr, 168, t . XXI, 1. - 0
forma identica circula ~i In dacoromanil (cf. GrS, II, 51; DA: aved, p. 386 etc.).
ARAC, sm., pl. ardfl, rae, •ecrevisse•, Mih, 37; ardclu, brodsca ~i mredna (racul, broasca
~i mreana), Cal. 1911, 140 - v. rae ~i cdvru.
ARAl:I(J, sm., pl. ardcl, plugar, •laboureur•: cu ai~(t eard ~i ardClul Gliceriu (cu
ace~tia era ~i plugarul Gliceriu), Lum, V, 131. - V. urticlu.
ARAD (mi), vb. III ~i II (ard~u, ards, arddire ~i arddedre), rade, •raser; gratter ;
toucher•, Nic, 69; Mih, 37; va n'l-arddd bdrba (lmi va rade barba); rind (e lu-ardded (odata
(de vreme) ee-l radea), PB, 50211 ; pri Ia per li~or lu-ardde (II rade (II atinge) u~or pe Ia par),
PAnt, 280; Bair, 122. Sinonim: xursescu. - < lat. radere ,raser".
ARADIRE, sf., pl. arddirl •action de rasen, Nic, 69.
ARA AA, adv., pe rind, •l'un a pres l'autre•: cdrvd'n'lle (e ard6a ·~; nkislrd (caravanele
ce ~i-au pornit In ~ir, In ordine), PAnt, 269; Bair, 69. - V. :
ARA AA, sf., pl. ard'dz, ordine etc., d 0 • ordre - v. nizdme, udopsu; rang; 2°. file -
v.
v. bdir 4°; 3°. couche - v. strat; 4°. Jigne; Jettre - . cdrte 1°; 5°. moeurs; coutumes -. v.
areul etc.; 6°. menstrues (au pluriel) - v. lundrile•, Dal, 21; Nic, 65; Mih, 35; PScr, 192;
GEl, 108; PGr, 20; DR, I, 333. - 1°: vol nu-ave( ardM (voi nu aveti ordine, orlnduiala) ;
dripd cum nd adu(e ard6a (dupa cum ne aduce (ne cere) orlnduiala sociala, rangul), Caraf, 47 ;
glon'l ... ma di-ardM (flacai ... mai de rang social), PenB, IV, 121 ; Caraf, 35; 2° : lmna
ARADZi\ -183- AR.(Ni\

lu-ardM (merg In ordine, In ~ir) - v. ~i siredild; pdlru dzi'le tot pi-ardM (patru ;die mereu
tn ~ir, pe rind), BNA, Ill, 114; 116; 3° : una arciM di kelri, una ardM di tara (un rind de
pietre, un strat de pamlnt); 4°: s' na pilritet ndodiltl ara'dz (sa ne trimiteti clteva rlnduri,
o scrisoare); 5° : s' li marit ~· tine, s' tl fall ard<'ia (sa te mariti ~i tu, sa-ti faci obiceiul),
PB, 256 7 ; ntl cuno~li ara'dzli (ne cuno~ti obiceiurile), PAnt, 309; l' l-aveci fdpld lute ard'dzli
di modrle (li facuse toate orlnduielile de moarte), PB, 22031; 6° : ard'dzle yin tu mes (men-
struatia vine Ia luna) - v. artl'dz, ard<'icir ~i mes 2°. - < &.pci3oc ,rang".
ARADZ1, sf., pl. ard'dz, raza, •rayon.: yilcesc la ard'dz di sodre (stralucesc Ia raze
de ·soare), BNA, II, 58; un brdfdl di dulte-arcl'dz (un brdfal de raze dulci), BNA, II, 12. Sino-
nime: arpd'yl, diligilurd, mundd1, ~ltd 3°. - v. rddzd.
ARADZil\1 1 , sn., (pl. arcidzime, arcidzimurl), reazem, •appui; soutien•: tine hil nddia
-$i arcidzimlu a au~eciliclul a nostru (tu e~ti speranta ~i reazemul batrlnetii noastre), Lum, I, 172.
V. reddzlm ~i sinonimele andodpir2 , apdndocihd etc. - Ca ~i pentru arddzim2 , forma veche ~i
normala e arcidzlm (PB, 532) - v. :
ARADZil\1 2 , ARADZiltl (mi), vb. I (artldzlmcil, -mal, -mdre), razima, •(s')_appuyer•,
Mih~ 39; di nt'sd s' arcidzimcl gdrdul (gardul se reazema de ea), Lum, I, 171 ; si-arddzimci
te~l'!- pri tt'i'mpile a munfllor (cerul se rezema pe cre~tetele muntilor), PAnt, 225; GrB, 221;
afe_l sclccitil fi si arcidzdmd (ace! ciung care se reazema), Cod, 3411; acl6 lu s' arddzimcl' (acolo
unde se razima), PB, 19712. Sinonime : acumsescu, andrupd'scu. - < '!
ARAF1, ARAFE, sf., pl. ard'hl, raft, •rayon d'une etagere; planchettet, Dal, 21;
Nic, 72; pri ma mulle ara'hl, cd'rtlle earci bdgdte ct'te ddild ard'z pri und ardfe (In mai multe
rafturi cartile erau puse cite douii rlnduri lntr-un raft), CBiog, 33. V. ardflu2 • - < &.pciqa
< tc. ruf (612) ,planchette en saillie a !'angle d'un mur _sur laquelle on depose les objets".
A)lAFTU 1, sm., pl. arciffl, croitor, •tailleun, Dal, 21 ; Nic, 72; PB, 532; GEl, 109;
La nol arciffll'l sunlu mullu !;ine kivernisit (Ia noi croitorii slnt foarte bine tratati), LP, 45.
V. ardfleasd ~i sinonimul cusor2• - < fxX7t't"r)c; ,-".
ARAFTU 2 , sn., pl. arciflurl, •planchette• : arci{lurl ptn' si-adcirt'i (plna sa faca rafturi),
ArE, 13. - V. artifd, rdfe.
ARAHE, sf., pl. ard'hl, colina, •colline; crete (de montagne)•. V. dzecint'i 2°. - <
pcix_tc; ,dos; crete (de montagne)".
ARA.I(J, sn., Velo, 62 - v. ~:alil, paradis.
ARAKI{J (mi), vb. IV, III ~i II (ardkil ~i arcip~u; ardklt ~i art'ipul; ardklre; arcipire
~i art'ipedre), rapi, .e. emporter (violemment); ravir; 2°. se presser; se laisser emporte par Ia
colere•, Dal, 23; Mih, 37; PScr, 192; Gram, 200. - 1°: ardke ccima mdrlle cdpul (eel mai
ma~:e rape~te capul), PB, 23714; l'l-arcike cdClula (li rape~te caciula), PB, 239 17; lu-ardkim
dil mi'nd (l-am rapit din mlna); 2° : mulred s' nu li-ardkl (ia seama sa nu te lnfurii) ; atel
-$1iullu ... nu si-ardpe lruotird (eel lnteleptul ... nu se lnfurie imediat), Fl, II, 5, 3 - v.
aprlndu1 4°. V. artip, ardkescu, astrtiklil. - < lat. •raplre (cf. rapio, rapere ,emporter; ravir").,
ARALE, sf., Dal, 21; Nic, 67; PAnt, 395 - pl. de Ia arcii11'f1 ~i ardild2 (f. · de · Ia artl'il 1,
arcl'il2 ).
ARA~I1, sf., pl.?, arama, •cuivre•, Gram, 220; CODE, 73. Cuvint suspect. Sinonim:
bdci're. - < lat. aeramen ,airain, bronze".
ARAN, -nd, pl. ardn'l, -ne, drag, •cher; aime•: spune-n'l: cal ln'l t' a(
arcin? (spu-
ne-mi: pe cine ai tu drag?), PUt, 956. - V. yeardn, lardn.
ARANA, sf., pl. ard'n'l, rana, •blessure; plaie•, Dal, 21; Nic, 68; CEI, 56; CosP, 52;
· nu discocipird ardnd vedcl'e (nu 'descoperi rana veche), PUt, 426; lfi ci'ne ardna' '~l-alindzi
(orice cline rana i~i linge), PUt, 456. V. rdnd. - <
vsl., bg. rana ,vulnus, plaie".
ARAO - -184- ..utAs.~

ARAO, sf., pl. ardle, rau - v. ard'll 1 - ; ca adj., e f. de Ia ard'u2 •mauvais; me-
chantt.- 1•. acdf u (edta- cd l'l-u-adU&e ardoal (prinde-o fata- ca i-o aduse ·soarta rea!'=
dare-ar boala In ea !), PB, 45110 ; 2•. nodptea alstd este-ardo (noaptea asta este rea), Velo, 34;
PAnt, 328. V. ~i ardild•, rdil.
ARAP 1 , sn., pl. ardpurl, urcu~, cmontee•, Dal, 22 : ardp, artptndzind (sui~, scoborf~).
Sinonim : anlfur. - DR, II, 517 : < lat. *ad-ripare; DR, IV, 381 : < lat. repens < re;>o
,ramper". - v. ~i aredpit, arepit, arl'pd, arup1 • - < '!
ARAP 2 (mi); vb. III ~i IV (arap,u ~~ ardkll; ardput ~i ardkit; arapire (~i ardpeare)
t
fii ardklre)- v. ardklu. La indic. pre.z. sg.: ardp, ardkl, arape (cf., dr. rape, CPsal, 36lll);
t
Ia subj. pre.z. sg. : si-ardp; si-ardkl, si-ardpd (cf. dr. se rdpd, CPsal, 151) ; Ia perfect, ahUuri
de arap,u - pentru care cf. ,futur ant. rapsit Cic. Leg. 2,22" (Gaffiot, 1312) -, circuli ~i
ardpul, ardpu,l, ardpu). - 1•. s' n'i-ardp and Armd'nd (si-mi ripesc o aromAnii.), PLit, 931;
2•. ardkl tu ml'nd un poC'lu (rapi In mini un urcior), PAnt, 61 11 ; PLit, 1054; 3°./'l'-u-ardpu
(i-o ripi), PB, 4316; 4°. el si-ardpe und,ldnd (el se tnfurie imediat); s•. nu ti-ardpi, morl sor
(nu te lnfuria, fa sorii.), FI, II, 5, 2. V. ~i ardkescu. - < lat. rapere ,emporter; ravir".
ARAP 3 , -pd (v. ardpsd), pl. arakl, ardpe, negru, moir; Arabe; nom donne aux chiens
et aux mulcts noirs•, Dal, 22; Nic, 69; PSer, 192; CFr, 101 ; capitlli a ardplul (capetele
negrului), PB, 16011; vln'e un ardp (a venit un negru, un arab); cdma ard'Ulu cl'ne eds~e
Ardplu (eel mai rii.u cline e Arapul); Jel Mdrgu ,. tel Ardp (acel cline Murg ~i acel Arap),
PAnt, 177; BNA, ._III, 112; acdJd Ardplu s' lu ncdlJd'm (prinde Arapul (= cattrul ncgru)
sA-l potcovim). Sinonime: lalll, negru. - < cipliTrl)c; < tc. arab (842) ,negre, -esse".
ARAPIRE, sf., pl. ardpirl, rApire- v. arakedre.
ARAPITA, sf., pl. ardpite, aripa, •aile•, Nic, 70; PScr, 192 - v. aredpitd, dripd.
drpd, drpitd ~i sinonimul peand.
ARAP6SITE, sn., pl. arap6siti, porumb, cmais, ble de Turquie•, Nic, 70. Sinonime :
cdldmbiiklrl, gdrni,6r, mlsur3. V. ardpuslt, arpuslt. - < lipotTroa(n,-" ( < cipliTr7Jc; + a"t-ro<;)-
ARAPSA, sf., pl. ardpse, negresa, megresse; (femme) mechante, enragee; petit oiseau.
noirAtre, roitelet (?)•, Dal, 22; GEl, 109; slrgl'i ca arapsa (se repe.zi ca arapoaiea), PB, 12216.
V. ardp3 • - < cipliTrt(J(JIX ,negresse".
ARAPTU, -td, pl. ardpJl, -te, snmls, •arrache•: boaJe subJI're, .. . arapld cdnda dit (run-
dztle dit hicdte (voce subtlre, . ... smulsii parcii din frun;~:ele (fibrele, adrncul) pliimlnilor), Fl~
I, 2, 6. - V. araklt, ardput, rapit.
ARAPUN, ARAPUNE, sm., pl. arapun'l, ciorchine, •grappe (de raisins); rApe•, Dal.
22 ; Nic, 70 ; CEI, 56 ( < ? bg. raponu ,rave") ; PEt, 5 ( < ? lat. rapulum ,petite rave" ) ; ara-
pun'll'i di auud (ciorchinii de struguri), PB, 4661' ; am un ardp lalu ca cttranea; ma 1-badzf
In gdrd, i ddlJi ca n'earea- ardpunlle lalu (am un arap negru ca catranul; daca-1 pui In gura.
e dulce ca mierea - ciorchinele negru), PLit, 351. V. aredpine, aredpune, aripinu~u , reapin.
ripinl&'i ~i sinonimele cdldru,tl, ctlrmdslar ~i gdlarnu,a. - Pentru etimologie, cf. ~i REW, 7064-
!fi DR, II, 605-607 - < '!
ARAB 1, adv., rar, •raremenb, Lum, VI, 5, 26; CBiog, 49; tu(eklle si-avdza arar (dctu-
n:iturile de pu~ti se au.zeau rar), Trib, II, 5-6, 21. - V. area, art!tcu, rar ~i :
AR.(R a, -rd, pl. ardrl, -re, rar, •rare• : und liliCe arard (o fioare rarA), Fl, I, 6, 13.
- < lat. rarus ,peu serre, peu dense, rare" .
An ARE, sf., pl. airil'rl, PB, 11711; hdla'Jie di arare a lucrdiOrllor (instrumcntcle ·de.
arat ale lucratorilor), Lum, I, 78 - v. airare, ar 1, ni-ardre.
. .1\IlAS, -sa, pl. ara,l, -se, . ras , •rase•, Dal, 22 ; Nie, 70. Sinonim : xursil. - V. arad •
.1\llAS.~, sf., pl. ardse, rastl, •froc (du pretre ou du moine)•, GEl, 109 ; cdlugdrd~tu.
'fi sco•ise ardsa (calugara~ul ~i-a scos rasa), PB, 184 1 ; PAnt, 395; odmin'l ligdl tu lutulzl arcise
ARASTE -185- ARABATfE

(oamcni lega\i In rase lungi), RA, I, 186; dininte l'i st~ afel cu-ardsd, (In fata li sta eel C1l
rasa), BNA, III, 120. - V. rasa.
ARASTE, sf., pl. ard'sti, oca;zie, •occasion; mom~nt propice•, Dal, 22 ;. Nic, 71; PB,
.532; l 'l-afldl ardstea (i-am gasit momentul), PGr, 15; a1liptdm ardstea (a~teptam momentul
p~iclnic), Trib, II, 7-8, 24. Sinonim..:. apuhie. - Cf. gr. paa-rTj ,facilite", alb. rust ,occasione"
~tc. < tc. rast (611) ,chance".
ARAT 1, vb. I, ari\ta, unontrer.. Aparc numai In urmatoarelc doua atestari: .va-l fac,
oa-f ordt •jc tc ferai, jc tc montreralo, Dal, 22; Nic, 71 ; l'l-ardtd nd'su (i-arata dlnsul, til lui
1nontrera, ii se vcngcra•), Mih, 38 (: arti't). V. ardtdre ~~ sinonimul aspun 2 6• - DR, IV,
379: < lat. •{ad-)relare; GrS, III, 423-424: <lat. ad-reilerare.- <? .
ARAT 2 , sm., pl.?, plug, •charrue•, Dal, 22; Nic, 71; Mih, 3~; AI. 1903, 61. Sino-
nimc : atelrcl, paramdnda etc. - < ardlru.
ARATRU, sn., pl. ardtre, plug, •charrueo, Bag, 45; PAnt, 395. ln copilaria mea,
llnga satul aromanesc Gribinil din Pind, l-am au;l:it ca artitru. - < lat. ariltruni ,charruc".
,\RATE, adv.; ABATE, adj., pl. ara'fl, rece, d 0 • froidement; 2°. froid; glace; aban-
donne, desert., Dal, 22; Nlc, 71; Mih, 36. - e: n'i zburd ardfe (lmi vorbea rece); 2°: dpd
ardfe, m(mdi ardfe (apa rece, munte rece); ocl'i ard'fl, mtn'l ara'fl (ochi reci, mlini ' reci); armd-
sircl cu trupurlle ard'fl In pdde (au ramas en trupurile reci pe jos), PAnt, 226; bdte ardfilt
~c·e~t le vent du Nord qui souffle•- v. seduir; u-afld' udlra ardfe (vatra (caminul) a gasit-o
J'ecc, parasitii, pustic), PB, 27211• - < lat. reeens ,frais, jeune, recent":
ABACA. 1,' sf., pl. ardilti ~~ ard(tl)le, perciuni, zulufi, •boucle de cheveux pres ' l'oreille;
c()telettes•, favorite (Ia biirbati): 1°. Ia s' fl ndredzlldlle ardiM, ldlle-ardiUl 1i piru1dne (ca sa-ti
drcgi (aranjc;r.i) dragii ;wlufi, bietii ;r.ulufi ~~ clrliontn, Jb, XIII, 80; 2°. cu ardle fl.' cu piru-
~dne (cu :wlufi ~~ cu bucle), PLit, 917; 3°. (edld, ardille kiplindle, curl li-addrl esti pri-indte?
(fata, perciuni pieptenati, cui le faci astea In neca:r.: ?) (gramosteni); 4°. lind moa1e cu ardild
Lu loc - fedpa (o bii.trlna cu ;r.:ulufi In pamlnt - ceapa) (gramosteni); 5°.· tlnfi flurll ... fe li
da lof di bdrbd led di ardtlci (cinci galbeni ... pe carl toti li ating de barbii sau de zulufi,
de favorite), Lum, II, 45; 6°. nipotlu a li babe ... cu lundzl ardM_ (nepotul babel ... cu lungi
favorite), BNA, II, !12; ,ardilcl, pl.= clrlionti", PenB, Ill, 239. Sinonim : piru1eana ~~ fUlufrcl.
- v. plru1etina ~~ urodlld1 , raad•. - < ?
ARAir.i\ 2 , sf. ~~ adj.: ca l'l-u-aduse ardila!, PB, 4512°- v. ardo 1 ; ua-n'l f' d(l'i
modrte-ardild (lti vei gasi moarte rea), PAnt, 56 - v. ard'll2 , rdtld . ~~ ardlilea; uin'e odra a
arai11'tl (veni (sosi) ora nenorocirii), PB, 4851 - v. ard'tl 1.
ARAlJA 3 , sf., rouii, PAnt, 396 - v. arodli1P.
ARAULEA, adv., cu rautate, •mechamment. : Armd'n'll' i l 'l-mutrescu n-a~dulta (aro-
mllnii II privesc cu ochi riii), AI. 1901•1902, 147. - < ardild1 ( < ard'll1) + -le · de plural fe-
mlnin (v. ~~ an-ddulea, an-treilea).
ARAVDU (mi), .vb. I (arduddl, -ddl, -dare), riibda, d 0 • patienter; 2°. supporter; souf-
frir; 3°. durert, Dal, 25; Nic, 72; Mih, . 39.. - 1°: carl ardudd amlntd (cine rabdii cl~tiga),
PLit, 426 ; nu l'l-ardudd' lnima (nu i-a rabdat inima, nu a rabdat-o inlma), PB 5910; 2° :
aesJIJ jdle s' nu u-ardvdzl (aceasta jale sii nu o suferi), PLit, 977; PAnt, 47; ardudd ca un
ct'ne (suporta ca un cline); 3°: arduda multd zdmtine (durea;r.:ii, rezista mult timp), PScr, 192
- d.. ~I GEl, 57.-PScr, 192: < patf)3t~w (cf. patf)36vw) · , cannclcr" < pcif)3o~; DR, VIII,
127-131 : < lat. *rabidare < rabidus ,enrage". - < ?
ARABAiif, s_m., pl. ardbdgeddz, arabagiu, •charrcticr•, Dal, 23. - < tc. arabadlf
(8.. ~) ,-".
ARAB.i\TfE, sf., pl. ariibdlil, cocioab-J, •hutte; masure •, Dal, 23. - < tc. kharibAt
(533) ,ruines; taverne".
ARABDASESW -186- AR.\ AAJfN}\

ARABDASES(:U, vb. IV (arabdasil, -sit, -sire), boci, •pleurt'r quelqu'um, PLit, 963;
983. - V. aradasescu ~i sinonimul miruyilsescu. - < '!
ARABDISfRE, sf., pl. arabdisirl, bocire, •action de. chanter une complaihte, de pleurer
quelqu'un•, Dal, 23.
AR.~BDISfT, -td, pl. arubdisif, -te •pleure (par quelqu'une)•, Dal, 23; (u arabdisitu ·pt'na
Ia grodpa (fu bocita pina Ia mormlnt).
ARADOJir, sn., pl. arabodje ," riiboj, • encoche, ~?-w:-v Ol)!J.E:~Wf.lot't"clp~ov . ,' Dal, 21;
Nic, 68. V. arabU~11, rdbU$li. - < bg. rnbos ,taille, coche". ·
ARABUDZINARE, sf., pl. arabudzina'rl, frupt.ie Ia btize, •action d 'avoir les Ievres
cnflees•, Dal, 23. - Corect : urabudzlndre.
ARABUDZINAT, -ta, pl. arabudzindf, -te •qui a Ies levres enflees•, Dal, 23; Nic, 68.
Sinonim : aruvirsdl.
ARADUDZINEDZ ir (mi), vb. I (arabudzinal, -ndl, -ndre) , a avea eruptie pe buzc.
•avoir Jes I~vres enflees; avoir une eruption sur les Ievres•, Dal, 23; Nic, 68. - < arti~ ·(cf.
aruvint!dzil, aruversu) + Mdzu. Normal : arubudzlnt!dzil. ·
ARADU~ir, sn., pl. ariibU$e, raboj , •petit baton sur lequel on fait des encoches•.
Dal, 23; Nic, 68; CEI, 55. - V. rdM$ll ~i sinonimul clrnil!lz1 2 •
ARACOARE, sf., pl. aracorl, frig, •froid•, Dal, 23 - v. arcodre ~i sinonimul frig 1• - . <
lat. *reeor, -orem (cf. dulcor, -oris).
ARACESCU ( mi), vb. IV ( arucil, -Cit, -eire), a a tinge u~or, •atteindre Iegeremenb.
Dal, 23. - V. aricescu.
ARAC{NE (gramosteni), sf. - v. aruCina, aruflni, ra~ina.
ARACfRE, sf., pl. aracirl •action d'atteindre Iegeremenb, Dal, 23.
ARAtfT, -ta, pl. araclf, -le, •atteint Jegeremenh, Dal, 23.
ARAt.lus:Escu (mi), vb. IV (araclusil, .-sll, -sire), zblrli, •(se) herisser; (s')ebou:riffen.
Dal, 23. - V. ariCluescu, ariclusescu . ~i zblrlt!scu.
ARAt.IUS{RE, sf., pl. araclusirl, zblrlire, •action de herisser, d' ebouriffer•, Dal, 23.
ARAl:IUS{T, -ta, pl. aracluslf, -te •berisse; ebouriffe•, Dal, 23 ; eard cu perlu arM:lusit
(era cu parul zblrlit). - V. ariclull.
. ARADASESCU, vb. IV : rna '$1-pllndzed $i arUdiisea (ci-~i plingea ~ i bocea), VAR, 4
- v. arabdasescu, ara6apsescu, aravdtisescu.
ARADATfNA, sf., pl. artidatin'l, radacina, •racine•, Mih, 40; PB, 532. V. araMilnd.
aridiflna, radaflna etc. - < lat. radlelna ,racine".
ARAAAR, -dra, pl. ara6drl, -tire, care dirijeaza ard6a Ia adiipatul griidinilor, •qui orga-
nise l'arrosement des jardins•.
ARAAAPSESCU (mi), vb. IV (ara6apsll, "Sit, -sire), aranja etc., «1°. (s')arrai\ger;
mettre en ordre; 2°. enfiler, dire, chanter des complaintes (en pleurant quelqu' un)•, Mih, 37;
GEl, 109. - 1° : "ketirlle li-ara6apsed (pietrele le aranja), P Lit, 1041; W , II, 166; PAnt, 68 ;
2° : ara6dpsed $i-ara6dpsed (ln~irau ~i lndrugau), PAnt, 225; ara6dpst!$li ca mulle (indrugi .cam
multe); vide/ te-ara6dpscd$le (vedeti ce lndrugii preolul), BNA, III, 160 ; araMpslm m6rlul
(bocim mortul). - V. arabddsescu ~i ara6yisescu.
ARAAAR{KE, ARADAR{KE, sf., pl. ardMrlkl, ~ir; salbii, • file, rangee; collier '(de
ducats) que .les jeunes femmes mettent aussi sur leur fez - cf. Plm, I, 115; II, 13 et l76
sq. ; III, 15 sqq.• : ardMrlkea .a plukllor andlfl (~irul plopilor lnalti), Fl, Il, 7, 14. La grii-
mosteni, chiar Ia cei din muntii Bulgariei : arddarike di (luril (salbii de galbeni) - v. blfir ·~i
CN, 84. - < araMllke < ardM + -like · (cf. parmdclike etc.).
AR,\ AATfNA, sf., radacinii, Dal, 24 - v. ardddflna ~i zurafina.
AR.~ABPSESCU -187-

ARAAriPSESCU, ARAAriSESCU (mi), vb. IV (ardll'yi(p)sll, -sit, -sire) •(s' )ar.ranger.,


Dal, 24; Nic, 65; GEl, 109. - V. ardiJdpsescu. - < &.pat81.<i~w ,mettre en !ignes ·; enumerer" .
ARAAriPS(RE, sf., pl. ardiJyipslrl •action d'arranger•, Dal, 24; Nic, 65 (ardilyisire).
ABA Ari(P)SfT, -Ui, pl. ardiJyi ( p )slf, -te, aranjat, •mis en ligne•, Dal, ·24'; · Nic, 65.
V. iarddisil.
AR.~'DZ, sf., pl. •menstrues•: clnd mul'earea nu '$1-are ard'dzle c;ine (cind femeia nu-~i
ar~: bine periodul), PLit, 268. Cu acest sens, forma circula numai Ia plural. - V. araila 6".
ARADZI'M, sn., pl. aradzi'murl, plai, •pied d'une montagne expose au soleit., Dal,
2~; Nic, 71; PB, 532; 6ili i~lra tu-arddzl'm (oile au ie~it in plai); lu-arddzi'murll~ nvirdzl'le
(in plaiurile inverzite), PAnt, 105; diparte, lu-arddzi'murl (deparle, pe plaiuri lnsprite), PAnt,
285; BNA, I, 22. V. aread:imi$1'!. - cr. ~i alb. rif' zif , picde di monte" ~i rrezim ,precipizio".
- < '!
. ARADZhlARE, sf., pl. arlidzlma'rl, rezemarc, •action d 'appuyer• - v. arddzlm. ~i sino~
nimul andrupi're.
. AR1DZhiAT, -ta, pl. arad; .tmaf, ' -te, •appuye•: au~tl \
... aradzlmat di ·~a keatra
.
(ua-
trin . .. rl'zemat de o
piatra), PB, 25117.
AR.\ozhlf~(J, -$e, pl. arddzlmi~l, -$e •qui h<J.bitc au pied d'une montagne•, Fl, II,
4, 8 ; Grefl ... aradzlmi*l (greci . . . de Ia poale d e munte), · Fl, I, 3, 5. - < aradzi'~.
AR1FTEASA, ARAFTOAN'E, sf., pl. araflease; ara{loan'e, croitoreasii, •tailleuse ; 'femme
<i'un tailleur., Dal, 2t; Nic, 72; GEl, 109. - < ara(tut.
ARAGAESCU, AR.\GUESCU, vb. IV ( aragail, -J(ii/, -gciire), rigai , •eructer, roter;
a voir des rapports; s'adressen, Mih, 45 ; CEI, 55; nu aragila, eli araguirea easte url'td (nu
rigai, caci rigiiiala c uritil.); ara]ttlli-te a soacra-lal (adreseazil.-te soacrei tale), Lu'm, VI, 2,
7. V. araguredztl, aruguescul ~i rdgaescu. - < vsl. · ry!Jatl ·, ructare" .
AllAGOf:I(J, vb. IV •glisser• : 'ld'crin' l calde l'l-aragucira pisti (afa (lacrimi ·calde i-au
.alunecat peste fa1ii), BNoi, 31. - V. rdg6clil2 ~i sinonimele alunic, araki~il2 etc.
AllAGUESCU, vb. IV; AR.\GUREDZU, vb. I (araJural, -rat, -rare} , rigiii, •eruclero.
- V. ardgaescu.
ARAHATE; AR.\HATIPSESCU, -SiRE, -S{f, Nic, 72-73 - v. arihlite; arihdtipsescu,
- sire, -sit.
ARAHN 'IS ESCU (mi), vb. IV (ardhn'isll, -sit, -sire}, ofili, •(se) faner, (se) fletrir•, Dal,
:24; Nic, 73; GEl, 109. Sinonim: marAn9iseseu. - < &.pat)(v~&.~w ,se couvrir de toiles d'arai-
gnee".
ARAHN 'IS{RE, sf., pl. artihn'islrl «action de se faner•, Dal, 24. V. ~i . vintinare.
ARAHN'ISfT, -ld, pl. arahn' islf, -te dane, fletri>, Dal, 24 ; Nic, 73; GEl, ,109 ;. PenB,
VI, 27.
ARAIAT.\, sf., pl. artilate, dezordine, •desordre•, Mih, 56. Sinonim : ataxle. - < ?
AR.\IATE, sm., pl. arall!f, - v. areale, armasar.
ARAIATA, sf., pl. ardll!f, rautate, •mechancete; malheuro, Dal, 24; Nic, 66; Mih,
:37; arall!fli a l6clul cddzllrti prlsli nol (nenorocirile pamlntului ciizura peste noi); undzlle. hirbed
.di ar,(lllifd (valurile fierbeau de riiutate); BNA, IV, 100. - < arti' il 1•
·ARAIESCU, vb. IV (ardll, aralt, aralre) , rari, •rarWer; rendre rare; eparpillero, Dal,
:24 ; Nic, 66; GEl, 109 ; PEt, 7 ; DR, X , 380 ( < rdresc) ; oaspi/l'i ardlrti (oaspetii s-au rarit);
araiiscu ca ca' plrlle (se lmpra,tie ca caprele); ardird prin pddurl (se rasplndirii prin pil.duri),
Velo, 39; BNA, V, 79; ardlf '(riispindi1i-va). V. arUscu, area, precum 'i t c. aralamaq (12)
.,rarefier ; disperser" . - < &.pat~6vw , esp_acer". ·' ·
AR.~fRE, sf., pl. artilrl •action de rarefier, de disperser, d 'eparpillero, Dal, 24; Nic, 66;
»in'e kir6 di ardlre (a venit timp de rarire, de lrnprii~tiere);
A RAfT -188- ARAPA.st-

ARA(T, -td, pl. ardlf, -te, rlirit, •rarefie; eparpille•; Dal, 24 ·; Nic, 66; n'l-u mlntea ardltt't
dipdrte (glndul ml-i tmprli~tlat departe), PAnt, 241; BNA, II, 116.
ARAKEARE, sf., rliplre, Dal, 23 - v. ardklU, arapire, ardkescu, ardklre, arupedre.
ARAKESCU (mi), vb. IV (ardkll, -kit, -klre), rlipi, travirt, Nic, 66; Mih, 36; PB,.
533; lald-su ... ardkl fupata (unchiul ei ... a rlipit securea), Lum, V, 9, 20; PAnt, 338. -
V. arap2 , arikescu, arkescu.
ARAK(E, sf., pl. ardkll, rachiu, •eau-de-vic•, Dal, 23; .Mih, 40; PB, 533. - · Cf. ~i gr.
pa.x( < tc; raqy (613) ,espece d'eau-de-vie".
ARAKfRE, sf., pl. aruklrl, Dal, · 23; Nic, 67 - v. arukeare.
ARAKf~(j 1 , sn., pl. artlkl~url, alunecu~. •glissoire; verglas•, Mih, 37. - V. ardklufur·
~i sinonimele arunicdtura, rdgocll11.

ARAKf~(j 2 , vb. I {ardkifal, -~at, -~dre), aluneca, •glissert, Nic~ 66; Mih, 36; l'Scr,.
192; PEt, 7 ( < arup + -l~rl). Sinonime: ardgoClrl etc.
ARAKfT, ·td, pl. ardklf, -te, rapit, d 0 • ravi; enleve; 2°. fougueux, irascible•, Dal, 23 ;:
Nic, 67; Mih, 37. - 1°: fu ardklt di-acasd (fu rlipit de acasli); 2°: om artiklt (om iute ln.
supdrare, om priplt). - Ca adverb :
ARAK(T •vite; rapidemento, AI. 1903, 95. - V. ardput.
ARAKITA, sf., pl. ardklte, (In) graM, •(en) hAte•: si ncdldza~te pi aruklle (se lnciU-
ze,te pe riipite, In grabii), AI. 1903, 92. - V. avdzl'td.
ARAKITOR, -todre, pl. ardkil6rl1 ~todre •ravisseur•: odmin'l aralfitorl (oameni rapitori),.
F-1, II, 1, 6. Sinonlm : drpay.
ARAKITlJRA, sf., pl. ardkiturl, riipitura, •action de ravir, d'cnlever, de hater •, Dal, 23.
AR.~KilJ~UR 1, sn., pl. ardklu~url, . alunecu~. Dal, 23; Nic, 66 - v. ardki~rl.
ARAKilJ~UR 2 , vb. I (ardklu~ural, -rat, -rare), Dal, 23; u-ardklU,~iru in gd:rd (o face
sa alunece (o strecoarii) tn gurli), BatP, 37. - V. aldkl~ur, ardkl~rl2, arkb;IUr, aruklu~ur 'i
arudic, aru6ic, arunic. - < ?
ARAKIU~URARE, sf., pl. ardklu~urd'rl, alunecare, •action de glisser; glissemento,
Dal, 23.
ARAKIU~URAT, -tu, pl. ardklu~uraf, -te •glisse•, Dal, 23.
ARALfKE, ARALI'KE, sf., pl. ardllkl, rarire, •rarete; cspace•, Dal, 24; Nk, 67;
und ardll'ke largd di doarld dzeadite (un spatiu larg de doua degete), Lum, I, 59. - < tc.
aralyq (12) ,intervalle; espace".
ARA'M, vb. I, rima, PScr, 192 - v. arl'm.
AR.o\l\IA'N, vb. II, ramlnea, PScr, 192- v. ariiml'n.
Arim ll'o, -nd, aroman, PAnt, 396- v. Arma'n, Rdmd'n.
ARAMASATlJRA, sf., riimasiiturli, PScr, 192- v. armdsdturd.
ARAMA9EAtl'A, sf. •file•, Nic, 67 - v. armii8earld.
ARAMAZANE, sf., rama;~:an - v. armdzane, rdmdzane.
ARAMI'N, vb. II," Nic, ·67; PAnt, 396- v. arml'n.
ARANESCU (mi), vb. IV {ardnll, -nil, -nlre), rani, •blessert: u-avea ardnitd cu un·.
cur,unt (o rlinise cu un glont). V. rdnescu 'i sinonimele lt:'lvuescu, pliguescu. ·- < vsl. raultl
, vulnerare".
ARANIT, -td, pl. ardnlf, -te, rlinit, •blesse•: ca ferbul .. . ardnit (ca cerbul. .. riinit),.
CosP, 45. V. rdnll.
AR.~ .As 1, sn., pl. ariipase, ardpdsurl, repaos, nepos ; treve ; quietude•, Dal; :25 ;.
Nic, 69; Mih, 40; PAnt, 193. - 1°. imna fii 'rd arupcis (umbla flirli incetare), Lum, IV, 89;.
2°. ma~l ardpas s' uvea (numai odihni\ sli fi avut); 3°. lru murmlntu arapas pot s' amlntlf
ARJ\PA.St -189- ARJ\SPEA.SE

(In mormlnt pot sa cl~tig rcpnos), CosP, 16; 4°. ardpdslu· di t6luna (rcpaosul de totdeauna,
etern), Fl, II, 6, 7. - V. · arupds, rdpds, ripds, rupds.
ARAPAs 1 (mi); vb. I (arupdsdl, -sdl, -sdre), repauza, •(se) ·rep·o scn: s' nu-n'l da s'
mi ardpds (sa nll•mi dea s:I rna rcpauzez), Lum, V, 142 ; ~idzu s' ardpdstJ (~e:zu sa se repau-
zeze) Cal. 1911, 58. V. artJptJsldzll, artJptJslscu, aripds, rtJptlsldzll, rupusi!dzu ~i 'sinonimelc
discwmu, dispustuslscu. - < lat. repausare ,se rcposcr".
ARAPASARE, sf., pl. artlptlsd'rl,_taction de (se) reposer•, Dal, 22; kir6 di ardpdsdrc
(timp de repaos), Lum, I , ·185. V. ardpdslre, ripdsdre.
ARAPASAT, -td, pl. ardpdsd/, -te, .repose•, Dal; 22.
ARAPJ\sEnz{J (mi), vb. I, Dal, 25; Mih, 40; s' I' ardpdsa bratalc -(sa -t i se odihneasca
bratele), PLit, 840; s' nd ardpdsd trupurlle (sa ni se repauzezc corpurile)• .GrB, 183 - v.
ariipds1 , ardptJst!dzu ~i :
ARAPASESCU, vb. IV (ardpdsll, -sit, -sire), Dal, 25; Nic, 70- v. ardpdsldzll.
ARAPAsfRE, sf., pl. ardpdslrl, Dal, 25; Nic, 70- v . ardpdsdre.
ARAPJ\sfT, -td, pl. ardpdslt, -te, Dal, 25; Nic, 70- v. ardpasdt.
ARAPEARE, sf., pl, ardplrl, •action de ravir, d 'enleven, PB, 533 .. - V .. ar;ap2, ard-
kedre 'i sJ11onimul arpdyle.
ARAPESCU, -pedscd, pl. ardpe#l, -,te, arapesc, megre.; aral:le•, Dal, 25; cal ardplscu
(cal arab), PenB, V, 55. - ardp3 •
_ARAPUNEDZ(J (mi), wb. I (ardpundl, -ndt, -ndre), a avea eruptie (pe obraz), •avoir
une. ~ruption (sur le visage)•, PEt, 6. - V. arupunldzu.
ARJ\PUSIT, sn., porumb - v. arap6site, arpuslt.
ARAPu~{J, -,e, pl. ~apU,l, -~e •petit. arQ.p8 •. - v . aripinu~ll.
ARAPUT, -td, pl. ardpu/, -te, rapit - v. ardp2 , ar_dptu, ardklt.
ARASAR, vb. IV (ardsdrll, -rlt, -rlre): livi!ndzll'l ardsdr (filicliii sprinteni salti't), PAnt,
298,; BNA, I, 126 - v. alsdr, ansdr1, arsdr.
.ARASATUR.\, sf., pl. ardsdllirl m\pure•, Dal, 25. - V, •. ardd.
ARASBOR, vb. I (arusburdl, -rdl, -rdre), .zbura,· •voler•: cd te nu ardsbodrd acl6fe
nsus? (de ce nu zboara acolo sus?), Lum, II, 108. - V. asb6r, bor.
ARi\S)JUN, vb. I (ardsbundl, -ndt, -ndre), lmpaca, •(re)concilier; contenter; apaiser•:
actflil si-1 ardsbUn (lncep sa-l lmpac), Lum, I, 223; mdla munlred s' l'i ardsbUnd (bunica lncerca
(ciuta) sa-i lmpace), GrB, 1, 12; 93. V. ardzbl'n, artizbUn, asbUn. - < lat. •re-ex-boiUlre.
ARASBUNAIIE, sf., pl. ardsbund'rl, •conciliation•, GrB, 1, 14; . s' d(ld ardsbundre
(sli gaseasca lmpacare), BNA, III, 128. V. asbundre.
ARlSBUNAT, -ttJ, pl. artlsbund/, -tc, lmpacat, •concilie; satisfaib. V. asbundt.
.ARlSESCU, vb. IV, Dal, 25 ; Nic, 70; PAnt, 396. ~ ,v .• ar.isescu, ar.tsi!scu . ~ sinoni-
mul plac.
ARJ\SGJ\Nl', sm., radacina, Fr, I, 162- v. ardzgdnd'.
ARASHIRAT, -ttl, pl. ardshird/, -te, rlisfirat, •eparpille•: perlu ardshirdt (piirul- riisfirat),
Fl, I, 2, 7.- V. ardskirdt, rdshirdl.
ARlSKIIIARE, sf., pl. ardskird'rl, riisfirare, •action de deployer, d'clparpiller•, Dal, 25.
ARlSKIRAT, -td, .pl. ardskirdt, -tc •deploye; eparpille•, Dal, 25. V .. ardshirdt.
ARlSKIREDZtl', vb. I (ardskirdl, -rat, -rdre), rlisfira, •deployer; eparpiller; fa irc
flotter . au vent.: ca slrma l'l-u-artlskird (ca miitasea i-o fiutura), PLit, 834 ; Millio, 9. - E
acela~i cu dr. rd,chird (pentru care cf. C, 1049 : < lat. *re-exclarare < clarus). - < ?
AR.:\SPEASE, sf. pl., periodice, tintermittenteso, DR, III, 754-755: {cdldurl) ards-
ped&c (friguri .. intermitente, periodice). V. aruspedse. - < lat. •re-spissa.
Alli\SPINDESC U -190-

ARASPINDESCU (mi) , vb. IV (areisplndil, -dil, -dire) , rasplndi, •(se) repandre; epar.-
pillcr; dissiper•, Nic, 71; Mih, 38; PB, 533 ; CEI, 56; Garddn1 areisplndl culremlu (Gardani
a rasplndit groaza), PAnt, 226. V. areisplnd;:ei'scu. - < vsl. rasp~dlti ,dispergere",
ARASPINDfRE, sf. , pl. ardsplndlr1, •action de repandre•, ·Nic, 71 ; Mih, 38.
ARASPINDfT, -lei, pl. areisplndlf, -le, uepanciu; disperse•.
AR.~SPINDZi\'SCU (mi) , vb. IV (areisptndzt'l, "dzl'l, -dzl're}, Dal, 25; Nic, 7l; PB,
535; •s' nu s' ardsplndzdscd (sa nu sc rasplndeasca), PLit, ~10 ; areisplndzt'ndalu1 liriei' n''1urizmei
(ri\splndind un miros), PAnt, 309. - V. ardsplndescu ~i areispl'nclzu.
ARASPlNDZi'RE, ARASPlNDZl'T, Dal, 25 - v. areisptndire, -dil.
ARASPl'NDZU, vb. IV, PB, 533 - v . ardsplndzei'scu .
ARASTOACA, sf. , pl. · arclsl0/1, strunga, •1°. endroit oil l'on t r ait les brcbis; 2°. defile ;
gorge•, Dal, 25; Nic, 71 ; PB, 533 ( < lat. rostrum) ; CEI, 56 ( < vsl. rastokt1). - l 0 : l~bd­
gd'm tu ardsloacd (l-am pus In strunga; l-am mai obi~nuit), PGr, 15 - · v. strungei; · 2° : s'
l'i-aslal'l lu ardsloacd (sa-i lntilne~ti In strtmtoare), P enB, VI, 27 - v . buydze. -'-' Cf. ~i dr.
rii.sloacei. - < ?
AR.~STORNU (mi} , vb. I (arclsturnal, -nat;· -nare}, rasturna, d 0 • renvel'ser; 2°..frapper
a mort - v. arcutescu 3°•, Mih, 38; PB, 533 ; 535. - 1° : bdUnlu si-areislodrria (putina se ras·
toarna), Lum, II, 243; BNA, III, 5l ; dzuila (udze di n 'el'1 ~i noaplea arastodrnd bilillu (In
timpul zilei fuge (i ·e teami\) de m iei , iar noaptea rastoarna (ucide) boul) , PLit, 487 ; , 2° :
tra'g Arma'n'll'i, 1'1-arastoarnei (trag aromanii, li rastoarna, li culca Ia pamlnt); Velo, 12 ;' PAnt,
323. V. aleislornu (s' aleislurnd' , Cal. 1911 , 54 ; BNA, V, 111), ristor. - ·< lat. *re-ex-tornare·.
ARASTURNARE, sf., pl. arclslurnii. 'r1 •renversement. : s' avdzl' ' nei, ardslurndre (sc
auzi o rasturnare), Cal. 1912, 92. - V. aluslurnare, aruslurndre.
ARASTURNAT, -tei,' pl. areislurnat, -te . renverse• : lute s' vided ardslurndte' nuritru, tu
balta (inauntru, In balta, toate se ·vedeau 'riisturnate), PAnt, 217. - V. alusllirnal.
ARASUN, vb.l (arii.suna1, -nat, -nare), ri\suna, •resonner; r ctentir.: bdsedrica ardsund
(biserica rasuna), BatP, 7; poarla areisunei' cu vreavei (poarta a rasunat cu ;~:gomot), PAnt,
254 ; areisuna mlin/11'1 di slrigarea a lu1 (rasunau muntii de strigatul lui), PB, 25u. V. arusun.
- < lat. resonare , resonner " .
AR.~SUN ARE, sf., pl. areisunei' r1, •action de resonner ; resonnance•, Dal ; 25. V. aru-
sundre.
ARASUNAT, -lei, pl. areisunat, -te .resonne•, Dal, 25.
ARASVUESCU (mi) , vb. IV (areisvui1, -uil, -uire), surpa, •(s' )ebouh!i"; s'ecrouler>: loclu
si-ardsvu1~te, ugeacur1le cad (pamlntul se surpa, se priibu~e~te ; hornurile cad), ·GrB, 141. -'-
- V. areiveiescu.
· ARA!)CL'ITOR, AH.~~KITOR, sn., pl. arei~cl'iloare, arei~kiloare, ra~chitor, ·•instrument
servant a former les eehevaux - v . P lm, I, 148 (; II, 116-118; Ill, 226)•, Dal, 25 ; Nic, 71 :
Ia cic1odre, arei*cl'iloare (Ia picioare, ra~ehitoare), ' PLit, ·368 ; PAnt, 10; mtn'1 lundzi , cural
arei*kitodre (mlini Jungi, curat ra~chitoare), Lum, VI, 4, 20. V. di*cl'ilor ~i ld*kitor: -'- REW.
7072 ~i C 1049 : < lat. *rasclare; GrS, II, 319 : < lat. •resliculare < reslicula , corde(lette)",
- ·< ?
ARATARE, sf:, pl. areitd'r1, •action de montrer., Mih, 38. - V. ara!.
ARATOR, sm., pl. · ardtor1, plugar, <iaboureur., Gram, 220; areilorlu ~11 simiiidtorlu a
blinulu1 tnvefrl (aratorlil ~i samanatorul bunului invatamlnt), CBiog, 43. ·- < lat. aratorlos
, de labour", aralor , laboureur" .
AR.~TURA, sf. , pl. areilur1, aratura, •champ laboure•; Mih, 38; GrS, -IV, 87~ Acest
cuvint l-am auzit ~ i eu in l-927 in sate aromane~ti din Zagor (Pind).. - < lat. aratora ,labour" .
AJlATESCU -191- AJlAVINEDZtl'

i\llATESCU, vb. IV (arci(il, -fit, -fire), raci, •refroidir- v. arcuredzih, Dal, 25 ;. Nic, 72;
Mill, 36; PScr, 192; artl(i kirolu (timpul a devenit rece); l'l-ard(ea gl'e(u sl'ndzile (slngele
~i racea ca gheata), PB, 3621'; a-lea, n'l-ard(ll (fa, am racit), PAnt, 358; (' ard(i curlu, ca
Gret: (ti-a racit curul, ca Ia un grec = a intrat fric;t In tine), PLit, 508; PAnt, 7; l'l~ardfl
bi~ina (i-a racit ba~ina, a lnceput sa se teama sau a murit). - < ardte.
AJlAT:IAIE, sf., (pl. aratin'l), rece, frig, •1°. froid ; froideur; refroidissement; 2°.. prison.,
Dal, 25; Nic, 72; PScr, 192; PB, 533. - 1°: tu munte, ardtimea a nopttlGr· di prumuveard
edsli minuld (Ia munte, .recele (frigul) noptilor de primavara e subtire), PAnt, 341; lo ardtlme
(a luat raceala, a racit); 2° : si sta lu ardtime (sa stea Ia racoare, In lnchisoa~e), GrB, 3,
Hi ,-- v. filikie. - .< arate.
ARATiNI, sf., pl. aratin'l, ra~ina, •resine•, Jb, XIII, 85 (Gramuste). V. arucinci, ritinci.
- Cf. gr. {;1)-rlvl) ,resinc".
ARATfRE, sf., pl. ardtlrl, racire, •action de (se) refroidiro, Dal, 25; Nic, 72.
1\R.~TfT, -ld, pl. aratit, -le •refroidi•, Dal, 25; Nic, 72.
ARA'tl' 1, sn., pl. ardle; ARA'tl' 1, adv., rau; mutt, d 0 • mal; malheur; 2°. beaucoup;
completemento, Dal, 22. - 1° : s' nu u-aflci ard'ulu (sa nu o gaseasca raul, nenor!)cirea), PB,
40'; s' nu u paid ard'ulu (sli. nu dea peste ca nenorocirea); PB, 3192a; cd eu, di-ard'(l,. nu
pot si-t spun ( caci eu, de rau, nu pot sli.-ti spun), PAnt, 275; Bair, 110; si-arucQ'. n ard'ulul
(i-a venit rau), Cal. 1912, 140; pat ard'ulu ma nu-ttdl'e (pate~ti raul dacii. nu te taie capul),
BNA, Ill, 32; 36; ma~l cd trag arale (numai ca trag (lndura) munci grele, nenorociri), PAnt,
217; BNA, IV, 72.- Ca adv. : 2° : earam un om ard'u avul (eram un ·o~ 'roart~ bogat), PB,
14738; mu~ald ara' u (tare frumoasa), PB, 4920; irn'ie aril'u (pustiu complet, adlnc), PAnt, 220;
BNA, IV, 70 ; scoali-t oamin'l, scoali-arci'u (scoate-ti oameni, scoate cit mai multi), PAnt,
139. - Semantic, cf. arl'u, flumin ~i mala. - V. :
ARA'tl' 2 , ardud, pl. ard'l, ardle, rau, •l 0 • . mauvais; mechant; cruel; affreux; 2°. vigou-
reux•, Dal, 22 '; Nic, 69; Mih, 38; PB, 533.' - 1°: cd-1- fried f lu~e-arailci (caci e frica ~i
lume rea), PAnt, 240; BNA, II, 118; ~· ndinte ari'u, ~· ncipol vale ardUd (~i lnainte (In fata)
e rtu; ~i In urma e vale rea), PB, 32018 - 19 (~i 466:13- 2' ) ; 2° : Gala . .. ardad mbciirdre fate (ca-
ttri:a Gala ... are viguroasa (stra~nicli.) pornire In frunte), PAnt, 342. '- 'Expresia: dzamd
ardud (le~ie de cenu~a), Dal, 26. - V. ardo ~i rdu. - < lat. reus ,accuse''.
ARAV ANE, sf. : halde, t;loc, l'ea-tl ardvane (haide, roibule; ia-o (porntf~te) til buiestru),
Veto, 14; BNA, V, 52 - v. arivdne.
ARAVAESCU, ARAVAfRE- v. ardvuescu, ardvuire.
ARAVAfT, -lei, pl. arcivait, -te: cllse cddzute ~i ardvdile (case surpate ~i prabu~ite); · Lum,
III', 156'·- v. arcivuil.
ARAVDARE, sf., pl. ardvdci'rl, rabdare, •patience; resignation•, Dal, 25; Nic, 72;
Mih, 39; PScr, 192; PB, 533. Sinonim: ipumunle.
ARAVDAT, -ld, pl. ardvddt, -le •patiente; supporte; soufferb, Dal, 25; Nic, 72.
ARAVDACilJNE, sf., pJ. .ardvddClun'l, rabdare, •patience•: domnulu nu avea cirdvddClune
(domnul nu avea rabdare), W , II, 250. - V. ardvdu.
AR.I\VDASESCU, vb. IV: nu ~tea s' arcivdcisedscci mortul (nu ~tia sa boceasca pe eel
mort), Cal. 1912, 83 - v. ardbddsescu.
AR1VDATOR, -lodre, pl. ardvdcilorl, -toare, rabdator, •patient; endurant :; resigne•,
~Sc.r,. 192.
ARAVDOS, -dodsd, pl. ardvdo~l, -doase, rli.bduriu, •endurant ; durable ; solide•, Dal, 25.
ARAVINEDZiJ (mi), vb. I: dada l'l-arcivind cu ld'crin 'l (mama li uda . c.u lacrimi),
GrB, 1, 12; ardvineddzci cu yin coddi{e a cd.l lor (stropesc cu vin cozile C!l'ilor), BNol; 10. - V.
aruvinedzu.
ARAVOANA -192-

ARAVOANA, sf., pl. arilvoune, arvuna; logodnil, «1°. arrhes; tout ce ·qu'on donne
com me gage . pour les fian~ailles (anneau etc.); 2°. fian~ailles•, Dal, 25; · Nic, 84; Mih, 47;
GEl, 109. .- 1°: cu aruvoanil eli un miglt (cu arvuni\ de o megidie)1 BNA;- II, 72; 2°: cu
flurlrte di arilvounil (cu galbenii de logodnii), W, II, 154; arucd' -ardvodna a lul nuntru (arunca
tni\untru inelul lui de logodni\), PB, 29()38. V. ardvone, aruvodnil, arvunil, arilvun'isescu. - <,
<Xppet~Wvot ,arrhes".
.ARAVOLE, sf., pl. arilv6l'l •revolver•. - V. aruv6le ~i sinonimul cumbUril.
AR1\VONE, -sf.: ma,. na-t ,nelu. di-arclvone (dar, na-ti inclul de logodmi), BNA, V,
57 - v. arilvodnil.•
ARAVUESCU, vb. IV (arilvuil, -vuil, -vuire), navilli, dondre•, GrS, II, 395-396·; PEtim,
5 .;.di nsus !li di nt;los, di Ia munle # di Ia cil'mpn, artlvuird nduntru Arbinijlia- ntreagd (din sus
~~ din jos, de Ia munte ~i de Ia clmp, au nilvillit In interior lntreaga Albanie), Lum; II, 12;
Ia-l'I, s' aprodke, ayllingu, arilvuescu lli Ia cusa at J(endra (iata-i, se apropie, -sosesc,- navalcsc
;;i spre casa lui K~ndra), Lum, II, 14. V. ardsvuescu, ardvdescu, aruvuescu, rdvdt!scu (~i ardvul-
sescu). Sinonime: anupildescu, cilusescu, hlumusescu. - < ·vsl. · rdvaU ,evellere''. .
ARA\' U(HE, sf., pl. 'arilvuirl, niirtiire, •invasion; irruption; ecrotilement; ruine•. V.
aruvulslre, lralazmo ~i :
ARAVUfT, -ld, pl. arilvu'if, -te •incline; pcltche•: si-a(lti ... un iner ca arilvult (se gasea ...
un miir cam aplecat), CalGrB, 67. - V. ardvdlt, aruvult. - ·
ARAVULSESCU (mi), vb. IV (arilvulsil, -sit, -sire), nanti, •s'ecrouier; (f)ablmen,
PEtim, 5; 16clu si-aruvulisi (pamintul s-a cufundat), Trib, IV, 5:6, 13 - v. arilsvue&cu. V.
aruvulsescu (~i .ardvuescu). - < po~oJ..w, pw~oJ..w, ,router en
bas; descendre rapidement;
dcvaler". ·.
ARAVUN 'ISESCU (mi), vb. IV (arilvun'isil, -sit, -sire), arvuni; logod\, <1°, donner
des arrhes, arrher; 2°. (se) fianeer., Dal, 26; Nic, 84 ;PB, 533'; GEl, 109. Sinonim: isusiscu.
< c%ppot~wvr4l:;w ,.,..;, • · '
ARAVUN'IS(RE, sf., pl. arilvun'isirt •action d'arrher, de fiancer; fian~aillcs•, Dal, Z6,
AHAVUN'ISf'r, -ttl, pl. aravun' is if, -te, arvunit- v. cilpuruslt ; logodit -: v. isusl.t , . •arrbe ;
fiance », Dal, 26; Nic, 84 .
AllAZBI'N, vb. I, Dal, 26; Nic, 7l - v. artlzbUn, asbUn.
ARAZB.INAUE, ARAZB.INAT, Dal, 26; Nic, 71 - v. ardsbuntire, ardsbundt. ,
ARAZB6lir, sn., pl. arilzbocile, rll;~:boi de tesut, •metic~. ~ ti~se,r .- v , _valment., , Dal, 26;
Nic, 66; Mih, 38; PB, 533; 535; PLit, 179 ; CEI, 56; Iuera tu ardzb6lU (lucJ;a (tcsea) In rllz-
boi), PAnt, 225; nu si-dvd ... nifl cl'ntifl tu-arilzlfodle (nu se aud ... nici c_intece In rll;~:boaie
festnd), PAnt, 155; BNA, II, 2; cdj!lu ... si strico.d rd prl-aruzbolzl .di (urtutirl (ca~u] . .." se strc-
coar:l pe stative de furci), BNA, II, 50. Pentru forma lui, v. Plm,_ I, 153-154. - < bg. razboj
,metier de tlsserand".
ARAZBUN (mi), vb. I «contenter; apaiser; (se) rejouir•, PEt, 8 ;. ·s' •artlzMn'l durula
mlimd (sa lnveselt'~ti pe duioasa mama), PLit, 988 ; u pilricu sodcril-sa ca sil s' arilzbuneddza
!I' nd'sd (o trimise soacra-sa ca sll se bucure ~i dlnsa), CaiGrB, 57. - V . . ardsblin.
ARAZBUNARE, sf., lmpacarc - v. ardsbunare.
ARAZBUNEDZir (mi), vb. I - v. arilzbUn.
ARAZGANl, sn., pl. arazgdne, rbbunare; •vengeance•, Nic, 70; n ' i sco*(L ardzgdnlu
(m-am r:l;~:bunat), Dal, 26, Sinonim : dhte. - < ?
ARAZGAN 2 (mi}; vb. · I (arilzgdndl, -neil, -ndre), ra;~:buna, •(se) vcnger•, Nic, 70.
AllA.zGANARE, sf., ·pt. ardzgdnd'rl •action de (se) venger•, Dal; 26:
ARAZGANAT, -td, pl. arilzgilndf, -te •venge•, Dal, 26.
-193- ARCOARE

ARAZGANA', AllASGANA', sm., pl. arazguntid,z, urma, •trace; racine•: arii=giinu' s'
nu armt'nd (sA. Jm ramtna urma), Cal. 1903, 66; clupd vina ~i ardzgcind'lu a ctiOi-unul (dupa
vlna (originea) ~i urma (radacina) fieciiruia), Fr, I, 82. - V. arl'zgd, ru'zgu. Sinonim: urmd.
- <?
ARAZ}IULESCU ?, vb. IV (ardzmulil, -lit, -lire), nnlia ?, •? mouill('r; tremper?•:
cu ld'crin'l '*l-u ardzmuleti (~i-o. tnmuia cu lacrimi), BNor, 17. - Daca nu .e o grll~ealll. de
tipar, ne-am putea glndi Ia vb. mol'lu1 : ardzm61'll1.
ARB{E, sf., l\•lih, 39 - v. htirbd, hdrbie ~i cusie.
ARBL~A, sf., pl. arbine, milsat, •morceau d 'acier a aiguiser., CN, 103. Sinonim:
mdsal.- <?
Arbl n es, -necisu, pl. Arbine~l, -netise, sm., sf., albane.z, <1°. Albanais; 2°. mechant.,
Dal, 22; Nic, 78; Mih, 79. - 1°: Arbineslu-l bt!sd pri dzinucl'lu (albane.zul c credinlll. pe
genunchi, aibanezul mt trcbuie cre.zut), PLit, 427 .; PAnt, 5- ll ~ PLit, 446; -P Lit, 427 - v.
ml'nd 10°; - PAnt, 183; BNA, III, 80; 2° : . soticra ajeti artiua ~i-ajeti arbinetisa (soacra cca
rca ~i cea prca rca), PB, 30318 - v. -turxd; tire un (iet6r-arbines (are un copil- ruu ca w1
albane.z). V. bt!sd ~i biducl'l6s. - PNum, 8: < lat. Albanensis.- < Arb&nes&, Arben ,'A/.fjoc-
'Vl.;, - 'Ai..fjot v6.;", Albanais (forme ,date de Hr, 7). .
ARBIN~Ai\IE, sf., fA.ra pl., albane.zime, d'ensemble des Albanais; nombre d 'Albanais•:
dzdfe g1on'l di tu-arbin~time (.zece voinici din albane.zime), PAnt, 278; Bair, 120. V. armuntime,
grictime, turctime, vurydrtime. - < Arbine*l.
ARDIN~EA~TE, sf. pl. ~i adv., albane.ze~te, •1°. albanais, Ia langue albanaise; 2°.
a Ia maniere des Albanais•, Nic, 78; PB, 533. - 1° : ~til alib.in~eti§Je? (~tii albane.ze~tc ?) ;
2° : ifloticd arbin*ea*te (dansea.za albaneze~te). - V. armdned*te.
ARDIN~ESCU, -*eased; pl. arbin~e*fl, -~e~li, albane.zesc, •albanais•, Dal, 22; PB,533;
PAnt, 396. - < arbini;;e.~cu<Arbinelll.
ARDUR, ARUURE, sm., pl. arburl, arbore, •arbre; chcne•, Dal, _22; ~ic, -78; Milt,
3!l; PScr, 193; PB, 533; PAnt, 396; ArE, 35; *' nipl'rlica si-alind pri drburl (~i ~arpele sc
suie pe arbori). - < lat. arbor, -orem ,arbre".
ARBURET, sn., pl. arbureturl, arboret, •foret de chenes•, Dal, 22; .Nic, -78; Fl, I,
2, 6. - < lat. urboretum ,verger".
ARDUR{C, sm., pl. arburlfl, arborel, •petit arbre•, Dal, 22; WOI, .115; '11l-(11 uht!l'e
dil arburic (l~i fu vipera [ v . . uhetiild] din arborel), PLit, 842.
ARCARE, sf., pl. ared'rl, aruncare, taction de (re)jeten, Dal, 22; Nic,. :i6 ;. PB, 533;
PAnt, 396; nu va areare (nu trebuie aruncat, -ll. = nu-i de lepadat), PGr, 15; nu vrea areari
(nu era de neluat in scama), PB, _9511 . - V. arueare.
ARCAT, -td, pl. arcaf, .-te, aruncat, t1°. (re)jete; lance; 2°. Jibre, sans bagagc; a pie~•·
DaJ; 22; Nic, 76. - 1°: (ul areal tu brd'ndzi (am fost aruncat In Janturi grele), PAnt, 311;
mtifdli aretili (matele aruncate), PB, 1481; 2°: mi du111i areal (m-am _dus ' pe jos ~i fi\rll. bagaj)
- cf. ~i gr. cipxii<o.; ,qui va a pieds". - V. aruedl.
ARCATURA,sf., pl. areiilurl •jeb, Dal, · 22; Nie, 76. V. aruetilllrd.
ARCO (far~eroti), adv., acolo, tla; Y•: pi-aroa, pi-are6 (pe ici, pe co.l o), PB, 481 37• -
CDDE, 901 ~i REW, 337: <lat. alicubi ,quelque part". - Cu -_ l c-> -re- (cf. aridrlarl, culeu-
surl - fone~ism curent ~i In Italia centrala ~i sudicll.): arc6<alc6<acl6. ..
ARCOARE, sf., pl. are6rl ~i are6rurl, frig, droid•, Dal, 22 ; Nic, 76; l;B, S33; dzuria,
ploaie; noaplea, -areodre (.ziua - ploaie; noaptea - frig), PAnt, 200; BNA, V, 36. V. aJ.a-
coljre, reoare. - Pentru pluralul In -url al substantivelor neutre ~i feminine, cf. l!rmatoarele
c;uvinte atrnosferice: dzer, (rigl, gl'edfd, nedud, nt!gurd, plodle, turin, vimtu,_virver, precum ~i
substantive ca arind, edprlnd, ll'nd etc. - Cf. In t rod u cere, § 22, p. 2~-27.

13 - c. 681 - Tache P a p a h a g i, DictionaruL Dtatectutui arom4n


·ARCOAT.-' -194- A-REt

ARCOAT.-' (gramosteni), sf., pl. arcof, roata, •roue•. - V. arucol.


ARCU, sn., pl. drcurl, arc, •arc•, Dal, 22; Nic, 77; Mih, 40; PScr, 193; W, II; 284;
C~c, 43; PLit, 173. Sinonim: .5uxar.- <lat. areus ,arc".
ARCURAME, sf., fara pl. droid(eur)•, Dal, 22; adunal arcurtimea lulu (ati cules In · voi
tot frigul). - < arcodre.
ARCURARE, sf., pl. arcura'rl, racire, •action de (se) refroidir, de prendre · froid•,
Dal, 22; Nic, 27.
ARCURAT, -ld, pl. arcuraf, -le, racit, •(re)froidi; qui a pris froid•, Dal, 22; Nic, 77;
(eala easle arcurald, lo arcodre (fata e racita, a luat frig = a racit) - v. plivriCll.
ARCUREDZlJ, vb. · I (arcural, -rat, -rare), raci, •(se re)froidir; prendre froid•, Dal,
22; Nic, 77; arcurtl' kirolu (.vremea s-a racit, a devenit friguroasa) - v. artlfescu; arcur~l
(ai racit) - v. arcural. - V. (riguredzu, plivricescu, vimlu 4° ~i gr. xpu6vw. - < arcoare.
ARCUROS, -roasd, pl. arcuro~l, -rouse, friguros, •1°. frileux; glacial; 2°. qui a froid•,
Dal, 22; Nic, 77. - 1°: kirolu era arcuros (timpul era friguros), PAnt, 338; arcuroasile fur-
tun'l (friguroasele furtuni), BNA, II, 68; munfl . .. arcuro~l (munti ... friguro~i), Millio, 21 ;
2°: om arcuros (om friguros, care nu re;~:ista Ia frig) - v. friguros ~i (ricos. - < arcoare.
ARCUTESCU (mi), vb. IV (arculil, -ill, -lire), rostogoli, o1°. (faire) rouler; 2°. boire
- v. beau 1°, clucutescu 5°; 3°. tuer - v. ufld, valdm e., Mih, 40. - 1°: · arculea-1 hima (ros-
togole~te-1 In jos, Ia vale); si-aruculea di pri ohlu (se rostogolea(u) de pe dlmb); 2°: el'l
arucutescu Ia hane (ei dau pe glt (beau) Ia han); 3°: yim;il furl el arculea (el rostogolea
(ucidea) doua:teci de hoti), PAnt, 123 - v. aldsl6rnu 2°. - V. arucutescu.
ARCUTfRE, ARCUTfT- v. arucullre, -lll.
ARl:EATCU, -cd, pl. arcedlfi, -lfe •irascible•: easle arceatcu (e iute Ia mlnie).- <?
ARl:EDZlJ (mi), vb. I (arceal, -ceat, -ceare), tnfuria, •devenir furieux•: si-arceadzd
Twclu (se tnfurie turcul), B·NJA, II, 94. - V. ariCluescu. - < ?
ARCil:IOR, sn., pl. arcicloare, urcior, •orgeleh, Mih, 39; CAr, 282; 324.·- V. :
ARl:IOR, sn., pl. arCloare, urcior, •orgeleh, Mih, 39. V . uhclor, u/Clor 1 - ( < lat.
bordeolus ,orgelet [maladie de l'oeil]").
ARl:IUfT, -ttl, pl. an'lulf, -te •ht\risse ; furieuxt : mutrlta ld era arcluita (privirea le era
furioasa), Fl, I, 2, 8. - V. ardcluslt ~i aricluescu.
ARDEARE, sf., pl. arderl, ardere - v. ardire.
ARDfL'-E , sf., pl. ardil'i, boala de glt, •maladie du cou•, Dal, 22. - < ?
ARDIRE, sf., pl. drdirl •action de brll.ler; incendie•, Dal, 22; Nic, 79; ardirea a
Grtimostil'el (arderea salului aromdnesc Gramoste), Velo, 9; PAnt, 319; BNA, V, 96.
ARDU (mi), vb. III ~i II (ar~u, drsu, ardire ~i ardedre), arde, PB, 1196- v . lrd 5°.
ol brlller; incendier ; 2°. trapper d'un trait mordant; 3°. chauffer; (s')enivrer; 4°. attraper
0 •

- v. arl'd 3° etc.•, Dal, 22; Nic, 79; Mih, 40; PScr, 193. - 1° : nica arde ltimpa (lampa
arde Inca), PAnt, 192; anddrfil'l arsirtl Avt5ela tu 1905 (aritartii au incendiat satul Avdela In
1905) - v. andartu; 2°: (udzl, ca va I' drda vl'ra· (fugi, ca·ti vor arde vreuna, ca te vor
piilmui)- v. ancun'lil 3°, pd/escu 5°; 3°: mul'earea lu-arse ... cireaplu· (femeia ... 1-a tncins
cuptorul), PB, 40711; s' u-drdu tistaseara (sa o ard (sa rna tmbat) astaseara), PB, 35426 - v.
mbet ~i Clurla 2°; 4°: lu-arsirtl (1-au ln~elat). - < lat. •ardere ,etre en feu, bruler".
ARDURfE, sf., pl. arduril, usturime, •acuite; cuissom, Mih, 40. - E un derivat
din vb. urdu format sub influenta morfologica a verbului albanez djeg ,bruciare" : e djegure
,scottatura " .
A-RE I •eh, l'homme 1•, interjectie cu care cineva se adresea;~:a cuiva de sex barbli:tesc,
GEl, 110; tine hil, are! (tu e~ti, mai 1), PB, 4219 ; a-re, te ' dal ac~i? (mai omule, de ee · dai
(bati) a~a?), PB, 1338 ; are afendi (mai tata), PAnt, 83.- V . a-vre!, re!
ARE -195- ARETfE

ARE, pers. 3 sg. a indic. prez. de Ia vb. am 1 : {e s' feli{e di nu lu-lire? (ce se facu
(ce. !l devenit) de nu e, de nu sc vede ?), CalGI'B, 73 - v. aml 5°.
AREA, adv., rar, •rarement., Dal, 22; Nic,. 66; PB, 534; PAnt, 397; GEl, 110; PenB,
V ~. ·131 ; Fl, II, 3, 10; ell ma area prli~ll'i, ahl'l ma gra~l s' fac (prajii, cu cit mai rar cu
atit. mai gra~i se fac), ·PLit, 616. Sinonime: arelcu ~i rar.- In greaca popularii.: .,&.pt&:, &.pt&:
,a: .plxvouve: Til TOU<ptxtcx", Passow, 50.- < &.pcxtli ,.d'une maniere peu serree".
AREADZIMf!ji{J, -~e, pl. areadzimi~l, -~e •habitant du pied (l.'une montagne•, pliiie~, ·
D:H, 22 - v . aradzlml~u, arudzim.
AREAHA, sf., creasta - v. rehd ~i sinonimul crelisld.
AREAPID, sn., pl. arelipide : yineli arelipidlu nt;los (venea pe povirni~ In jos), Fl;
II, 3, 2 - v. arelipil.
AREAPINE, sm., pl. arelipin'l, ciorchine, Dal, 22 - v. arlipune.
AREAPIT, sn., pl. arelipile, rlpii, •penchant, pente•, PEt, 8; ca ca'parlle lu arelipil
(ca caprele In rlpii), PGr, 37. - V. arlip 1, aretipid, arepil ~i sinonimul grem. - Cf. alb. r(fpjete
,saluta, erta" .
AREAPITA, sf., pl. arelipile, aripa, •aile•, Dal, 22; cal'l cu arelipile (cai eli ··aripi),
PS, 4434 ; na una pelind dil arelipila a mea (poftim o paml din aripa mea), Fl, ' II, 1, 14;
inima lU lrimura ca arelipild di pul'lu (inima Ie treniura ca aripii de pasare), PenB, IV, 112;
s' pared ca au arelipite Ia ciclolire (se parea cii. au :il-ipi Ia picioare), PAnt, 189; dedu arelipite
a hll'llor a V6$lri, ca na~l va sunlu ca ni$1e arelipile (am dat aripi fiilor vo~tri, pentru cii dln~ii
vii slnt ca ni~te aripi),- Lum, I, 35. - V. liripa, aripila, sinonimul pelina ~i dr. aripa (DA).
- Pentru finalul -ld, cf. In albanezii: {tete, pl. {Utele , ala di uccello"; pup( e)U, pl. pup( e)-
lat e ;,penna" ; gjethe, pl. gjethete ,fronda" etc., precum ~i, aci: ndhelimald etc.
AREAPUNE, sm., ciorchine, Dal, 22; CEI, 56 - v. aripinu~u.
ARE ATE, sm., pl. are{ •Mlier; etalon•, Dal, 22; Nic, 73; cal arelile (armiisar);
slelirpe fir' di are{ (oi sterpe fiira de berbeci areti), PenB, IV, 19; Caraf, 32. V. arallile. -
Cf. mgl. r~ti, PMegR, II, 112. - < lat. aries, -elem ,belier".
AREBIL, -Ia, pl. arebil'l, -le, rebel, •rebelle• : /'l-aved .m lllinlu arebil'l (sultanul li avea
rebeli), BNA, II, 76. V. rebil. - < pe!J.m:A:t..o~ ,irregulier" < it. rlbello.
AREHAV, -va, pl. arehayl, arehave, rar, •rare, qui n 'est pas epais• : {asul una pl'ndza
arehavd ca una sclira (tesui o plnza rarii ca o scara), Lum, V, 11-12, 40. - V. rehav ~i sino-
nimul arllcu·.
AREMA, ARE!\IE, sf,., fiirii pl., guturai, •rhume de cerve~u., Dal, 22 ; lire sinlihe i
areme (are catar sau guturai), AI. 1903, 44. - V. rema ~i sinonimele bUlurl, celira, rufa,
sirn1le.
ARENDA, sf., riizatoare - v. renda ~i:
ARENDZA, sf., pl. arendza, razuitoare, •grattoiro, Mih, 40. - V. renda. '
AREPIT, sn., rlpii, Dal, 22 ; Nic, 74 - v . arelipil, art'pd.
AREP(I)TA, sf., aripa, CLitur, 124 - v. arelipila.
ARESTU, sn., pl. areslurl ~i arisle, rest, •reste; arrerages•, '\V, II, 250. - V. reslu
~i sinonimul cusure.
ARETCU (nord), adv. , rar, uaremenh, PDict, 6; Lum, VI, 5, 26; arelcu s' tihiseli$le
vl'rnd buneli{a (rar se lntlmpla vreo binefacere), Lum, V, 215; arelcu sculli ml'na s' l'i-agu-
deast;a pri ficl6rl (rar ridica mlna sii.-i loveascii. pe copii), CBiog, 39. V. arilcu, area. ~i gr.
&.pcxto·nx6c; ,rarefiant". - < bg. redko .. -".
ARETfE, sf., pl. arelll, virtute, •vertu• ; cu inima cur aid ~a cu bUne arelil (cu · inimii.
curata ~i cu bune virtuti), Cod, 925 ; 11814. --:- < &.pe:Tij .. -".
AREti l -196- ARGIUHALE

AREti 1 , sn., pl. ariurl, alior, •euphorbia cyparissias•, PDiet, 6; amisticii' yinlu cu
ariu, ca s' s' adtmd b!izdli (amestecli. vinul cu alior, ca ·sa se strlnga bu.zele), Lum, V, 217;
Jb, XIII, ·85: •Wolfsmilch•. - V. reul ~i dr. arill (DA).
AREti 2 , sn., pl. ariurl, obicei, d 0 • coutume; habitudes; 2°. conduite; allure•, Dal.
23; PDict, 6. ~ 1° ~ ariurlle armdni~ti (obiceiurile aromane~ti), PenB, V, 56; ariurlle furiFti
(apucaturile bandite~ti), PenB, VI, 27 ; VI, 98 ; sivdala-l ambu/itd di ariurl dit zdm'd ne (iubirea
e stlnjenita de obiceiuri din vechime), PenB, VII, 13; vedz alte ariurl, alte ·a dil (ve.zi alte
obiceiuri, alte datini), PenB, VII, 144; 2°: Cludisll di mu~iteata ~i di ariurlle a l'el a/elite
aledpte (mirati de frumusetea ~i de manierele ei cele alese), PenB, III, 168. Sinonime: cum-
pile, mor etc. - < tc. reh (633 ~i Nih, 613) ,regie; conduite droite et Ioyale"• .
ARGAVAN, ARGAV AN, sm., pl. argdvan'l, liliac, •lilas•, Dal, 23 ; Trib, II, 7-8, 26 ;
sum 'nd umbra di-argdvan (sub o umbra de liliac), Lum, II, 249. V. arguvdn . ~i sinonimul
lila. - <tc. erghavi\n (68) ,arbre de Judee; couleur, de pourpre".
ARGAVANLfti, -lie, pl. argdvanlll, staeojiu, •ecarlate•, Dal, 23. Sinonim : alcu 2 • - <
tc. erghavAoy (68) ,de couleur de pourpre" .
. ARGO(S), invar., disponibil, •disponible•, Nic, 73; di la bdsedricd mi fedlird, argo (de
Ia biserica m-au pus In disponibilitate), Lum, II, 81 ; s' nu-l flied arg~s (sa nu-l licen~ie.ze),
CBiog, 29. V. aryo. - < «pyo<; ,sans travail, en suspense".
ARGUVAN, sm., Lum, III, 180 - . v. argavlin, c;lurt;luvdn .
. AR~EANDA, sf., pl. art;ednde, :dna, dee•, W, II, 120 (•die silbernem); clinda arc;edndilc
scdplilc dit brd'ndzi grcalc tree c.u turbdre plsti hoard (parca ielele scapate din Ianturi grele
tree cu turbare peste sat), PAnt, 336 ; Lum, V, '9, 18. Sinonime; tilbile, mu~edtile. - V.:
AR~EANDU, -dd, pl. arc;eandzt, -ndl!, de argint, «1°. argente, couleur de I' argent; euphC-
misme donne aux fees, aux maladies; 2°. nigaud (en derision)•: 1°. Sltl-Mdrla wc;c4nda (Sinta-
Marie de argint), Mih, 41; 2°. arc;eandul di TOdi (nerodul de Teodor), Mih, 41.- <alb.
ergJi!ndi! (Le, 165), argant (GM, 15), cxpyjavT (Hr, 8) ,di argento".
AR91E, sf. : s' flied pita ctt'nd arc;le (sa faca placinta cit o arie), PLit, 727 - v.
' .
arye, arie.
Anr AT, -td, pl. arydl, -te, muncitor, •homme a Ia journee; ouvrien, Dal, 23; Nic, 73.;
Mih, 41; Cod, 10812; PB, 534; GEl, 112 ; lucrcadzd ca aryat ,. bdneadzd ca d6mnu (lucrea.za
ca muncitor ~i traie~te ca stapln), Pi.it, 427. - < «py«T'I)<;, ~py«•'l)<; ,ouvrier".· '
ARrA.sESCU (mi), vb. lV (arydsll, -sit, -sire), tabllci, •tanner; apprllier; (s')accoutu-
mer•, Dal, 23; Nic, 73; GEl, 112. - < «pycil:ro ..-".
ARr.AsfRE, sf., pl. arydslrl, tabacire, •action de tanner; tannage•, Dal, 23; Nic, 73.
ARrA.sfT, -ta, pl. aryasl/, -te •tonne; accoutume•, Dal, 23; Nic, 73; ·GEl, 112; l(ric
hil keale aryasitd (tu e~ti piele tabiicitii, e~ti dedat, obi~nuit).
AnrA.sTfR, sn., pl. arydstlre, pravalie, •boutique de detailleun, Ni~': 7~; PB, 534 ;
GEl, 112. Sinonim: dugand. - < «pycxa•iJptov ,boutique".
ARrASTIRrEAR, sm., pl. aryastiryedrl, bllcan, «epicier•, N ic, 73. - < cipyocaTljpyt«ptc;
,boutiquier".
AnrE, sf., pl. dryi, arie, •aire•, Dal, 23; Nic, 73; PScr, 193; Dun, II, 56. Sinonim:
alOne. - V. drie.
ARrfE, sf., pl. . aryU, raga.z, •trl\ve; inactiont, Nic, 73. V. ,idedre. ,...., ·< tipylcx
,oisivete" .
ARrO, invar., Dal, 23; Nic, 73 ; priftu ary6 (preot suspendat); nol him aryo .(noi
slntem ~omeri). - V. argo.
ARGIUHALE, sf., pl. argtuhd'l'l «petitiom, Dal, 23; Nic, 85. V. arug'1uhdle; aruzuvale,
rgluhale. - < tc. arzy·hAl, arzouhal (843) ·..-".
-197- ARICESCll

ARHAN9IL, sm., pl. arhcinc;il'l, arhanghcl, •archangc•, Dal, 23; Nic, 85; GEl, 110. - <
lipxciyye/..o~ .. -".
ARHfE, sf., pl. arhil, lnceput, •commencement; debuh, Nic, 86; GEl, 110; PLit,
934; PAnt, 397.- < cipx-IJ .. -"·
ARWEREiJ, sm., pl. arhierel ~i arhiertllan'l, arhiereu, «prelah, Cod, 124 b7; PAnt,
397. - <lipxtepeu~ ..-".
ARHILISTIN, sm., pl. arhilislln'l, ~ef de ho\i, •chef de brigands•, Cod, 29 bl'; GEl,
110. - < lipXLA7jGT-/j~ .. -".
A~INSESCU, vb. IV (arhinsil, -sit, -sire), lncepe, •commencert, Nic, 86; GEl, 110;
cima arhinsird sCI. mt'ngd (daca (clnd) lncepura sa manlncc), W, II, 260. V. arhlusescu ~i sino-
nimele accilil 3°, apil.rn'escu, ntep. - < lipxw'w, lipxtvL~w .. -".
ARWNSfRE, ARWNSfT - v. ahlurhlre, ahlurhlt. -
ARHIOLOG, sm., pl. arhiolOdzl, arheolog, «archCologue•, Dal, 23; Nic, 85. - . < &.p-
xcxto/..6yo~ .. - ".
ARHISTRATiro, sm., pl. arhistratiycidz, generalisim, «generalissime•, GEl, 110-
< lipxta-rpci-r7Jyo~ ,general en chef".
ARWTECTU, sm., pl. arhitectt, arhitect, carchitecte•, Dal, 23; Nic, 86. - < cipxt-
-r~x-rov ,,..,. ".
ARHIUSESCU, vb. IV, lncepe, PAnt, 397; GEl, 110- v. ahurhiscu, arhinsescu ~i
l'eciil 6°.
ARHIUSfTA, sf., flira pl. - v. ahlurhltd, arhle ~i :
ARHIZMA, sf., pl. cirhizme, .fnceput, •commencement., PScr, 193; GEl, 110. - <
lipx( VLG(LCX• lipXLG(LCX ..-".
ARHONDISA, sf., pl. arh6ndise, bogata~a, demme riche• : di '~l-locird dociild arh6ndise
(de-~i luara doua bogata~e}, PLit, 1025. V. arhundocin'e. - < &.px6v-rtaacx ,grande dame".
ARHONDU, -dd, Nic, 86 ; · PScr, 193- v. cirhundu.
ARHUNDA', sm., pl. arhundcidz, bogat - v. cirhundu.
ARHUNDESCU, -deciscCI., pl. arhunde~tl, -de~ti; ARHUNDIKESCU, -kedscd, pl. arhun-
dike~/1, -ke~ti. boieresc, caristocratique•, Dal, 23; Nic, 86; GEl, 110; pdldte arhundedscd (palat
boieresc}, PAnt, 219; BNA, IV, 68; lucri arhundike~ti (lucruri boiere~ti).
ARHUNDILfKE, ARHUNDfL'E, sf., pl. arhundillkl, arhundil'i crichesse; aristocratic;
Ia noblesse•, Dal, 23; GEl, 111 ; PLit, 1018.
ARHUNDIPSESCU, vb; IV (arhundipsil, -sit, -sire), boieri, cdevenir riche; s'.enorgueilliro,
GEl, 111. - < lipxov-rcx(vw ,devenir un seigneur".
ARHUNDOAN'E, sf., boiereasa - v arhOndisd. - Nu exista m. *arhund6n'lil. - V. :
ARHUNDU, -dd, pl. cirhundzt, -nde, bogat, «riche; seigneur•, Dal, 23; Greclu, ~i-cirhundu
s' hlbtl, al'lil va mputa, PAnt, 7; PLit, 508 - v. al'lil; arhundddzl'i di Grebini (bogata~ii din
Grebena), PenB, IV, 117- v. arhunda' ; (urll'i loclra scldve dodild arhundodn'e (ho~ii luara
O>tatece doua bogata~e) - v. arhundodn'e. Sinonime : avut, bugdt, Clorbagl. - < li?xoncx~
,seigneur".
ARfC, vb. I, arunca, Nic, 74 - v. aruc.
ARICANE, sf., pl. arica'n'l, rlndea?- v. arucdne: coci/ile di pri · ardbU~il, arica'n'lle
latine~ti (crestaturile de pe raboj, lnsemnarile (?) latine~ti), Fl, I, 6, 4. - < ?

ARfCL'IU, sn., pl. arlcl'e, rinichiu, •rognom, Nic, 74; Mih, ·41 ·; .i>Scr, 1193.- V.
nrnlcl'lu, rinlcl'lu.
ARICESCU, vb. IV (ariCll, -Cit, -eire): gug6~ul *lura ~i l!la~l u-ar_iCe*te, (glontul ~uiera
~i numai o atinge u~or), CosP, 33 - v. ardcescu. - < ?
-198- ABIHATIPSf~E

ABil:ION'I(J, -cloan'e, pl. ariclon'l, -Clocin'e, sm., sf., arici mare, •gra~d , heris-
son• - v.:
ABtl:I(J, sm., sn., pl. ariel, arlee, arici, neg, •to. herisson; 2°. verru; durillom, Dal,
23; Nic, 76, 1\'iih, 41. - e: un au~il mural cu sule ncarccil - ariCllu (un biet . mo~neag cu
tepu~e incarcat - ariciul), PLit, 352; s' dipunea ca ariCllu tu vd'llurl (se cobora i11 vai ca
ariciul), PAnt, 344 - v. sinonimul eg; 2°: clnd va anc;ecidzd m6rtul, ptumtea si-anc;ecidza $i
arlCile (cind va invia mortul, atunci sa invieze ~i negii), PLit, 274 - v. sinonimul ,bdrgdvita.
- In meglenoromfma: artc ,herisson; enveloppe epineuse de Ia chataigne", CDDE, 85 - cf.
fr. •L'enveloppe de Ia chataigne est le ,herisson"•, Beauq, II, 45. ·_ La aromani, folclorul
ariciului ·e ca ~i' inexistent in comparatie cu folclorul respectiv dacoroman- cf. .LL, IV, S5-89
(articolul Ariciul). - Fonetice~te, cf.: Dens, II, 37 (<lat. pl. ericii); DR, IV, 432 ( < lat.
*ericio, -onem); DR, I, 487-488 ~i PFon, § t92 (c din ariClon'lil). -In greaca: cip~Tafou~
(Boga, I, 6t). - < lat. erieius ,herisson". ·
ARil:IUESCU (mi), vb. IV (aricluil -uit, -uire) •(se) herisser; devenir furiimx• : vin'e
di ariclui (veni (apuca) de sc infurie), Fl, I, 3, 5. V. araclust!scu, arCt!dzil, arclult - < artclil.
ABil:IUSESCU (mi), vb. IV: pt!rlu l'i si-ariclusl (parul i s~a zbirnt); Fl, II; 7, 18;
II, 7, 22 - .v ariclut!scu.
ABfD, vb. III, ride, Gram, 22t - v. arl'd.
ARIDITfNA, sf., rll.dacina, PAnt, 397 - v. rdddlina.
ABf AA, sf., pl. aridz, fluierul piciorului; sfrcdel, •t 0 • tibia; jambe; 2". vrille; ·per~oir;
3°. perseverance•, Dal, 24; Nic, 74; GEl, 111. - t 0 : l'l-avea $Uirald una pri ari6d (ii ~uie­
rase (ii dase) o loviturd peste fluierul piciorului), LP, 6; n ccisd s' nu-n'l calli, ·cd t (ring aridzle
(In casa sa nu-mi calci, cll.-ti rup picioarelc), PenB, VI, t42 - v. calame 2° ; 2° :· ·cu ariiJa
pilrundu grt!nda (cu sfredelul patrund (gauresc) grinda); 3° : (invariabil): el'l tut s' due ariCJd
(ei toti o tin sfredel, persevereaza); moa~ea l'l-u intra' ari6d a ·hll'i-sul (biitrina se Fnu sfredel
(persevera) fata de fiul ei), PB, 3006 ; l'i sla ariM (li sta sfredel = stiiruie continuu), PB,
2583l; n 'iclu ld sla arit5a (ceJ ·mic nu slabe~te staruinta), PB, 435s; si duse ari6d al Dumnidzd'
(a tot staruit pe lingi\ Dumnezeu), PB, 27728 - v. (une 2°, (urtund 2.0 • - < cip!8a ,jambe;
vilebrequin".
tABlE, sf., pl. ar.il •!J.ire•, Lum, II, 116; Fl, II, 3, 8; II, 5., 3. V. arye. - - < 13t.
area ,aire, superficie".
ABtE, sf., fara pl., iernat, •quartier d'hiver+: all pit muntl, pit arie (al~ii prin munp,
pe ·Ia iernat), Lum, V, 2t9. - V. arniil.
ABlE, sm., pl. ariladz, raia, Dal, 24; N.ic, 7,1 - v. arlle.
ARIFINE, sm., pl. ari(int!dz, refenea, •ecot, cotisation•, Dill, 24; Nic, 76. - V. ri(ine.
ABfrAN, sm., pl. arlyan'l, magheran, •origan•, Nic, 74; GEl, 111. y. riyan.
< oP!Yavov .. - " .
ABIGE, sm., pl. arigeadz, rugaminte, •supplication•, Nic, 76; PB, 534. - V. arijt!le,
rigeale.
ABIHATE, sf., pl. arihd'l, repaos in lini$te, <1°. tranquillite; repos - v. ardpas ;2°.
(ca adverb) tranquillemenh, Dal, 24; Mih, 41 ; PAnt, 397. - 1°: avt!m arihcile (avem dispo-
zitie odihnitoare); arihd'l Ia cap-l'i! (repausuri Ia capul lui I = vedea-1-a~ in mormlnt I); 2°:
slam arihale (stam in lini~tc) - cf. tc. rahat dourmaq ,demeurer tranquille". V. ardht)le, ri-
hcile. - < tc. rahat (6t0) ,repos".
ARillATIPSESCU (mi), vb. IV (arihdlipsil, -sit, -sire), lini~ti, •(se) tranquilliser; (se)
reposer., Dal, 24; kirolu ~· h6rlle a noaslre arihdlipsird (timpul ~i satele noastre s-au lini~tit).
V. aruhdlipst!scu ~i sinonimele irinipst!scu, rupdst!dzil. - < arihale.
ARIHATIPSfBE, sf., pl. arihdlipsirl •action de (se) reposer», Dal, 24.
ARIIIATIPS{T -199- ARIPIDfN

ARIHATIPSfT, -td, pl. · arihdlipsif, -te .•tranquillise; repose•, Dal, 24; Arma'nlu tu·
munf edste ca amdrea arihalipsfta, PAnt, 5 - v. amdre.
ARIHATLI'KE, sf., pl. arihdlli'kl •tranquillite; loisiro. - < tc. ruhatlyq (611) ,repos" _
ARIHATOS, -todsa, pl. arihdto~l, -todse, lini~tit(or), •tranquillisanb: l6curl arihdlorise
(~inuturi lini~titoare).
ARfHINA, invar., CFr, 166 - v. ali(Jhea, drt'hea. - < pl. n. liA7J6tviX ,vraies" .
ARIKESCU, vb. IV, rapi, Nic, 74; Gram, 221 - v. arkescu.
ARIN, ARfN, sm., pl. drin'l, arin'l, arin, •aune•, Dal, 24; Nic, 74; CAr, 343; todmna
pll'ngu drin'll' i (toamna piing arinii), BNA, I, 58. Sinonime : dvar, ~cl'l(Jru, vran'lu. Cf. ~i
mgl. rin, PMegR, II, 112. - DR, I, 381 ; IV, 1386; X, 412-413 ~i PDict, 6: < lat. *allnus<
alnus ,aune (arbre)" (influen~at, probabil, de alimus ,arbrisseau") - cf. ~i DA : anin.
ARfNA, sf., pl. arin'l ~i arinurl, nisip, t dr. arina, •sable•, Dal, 24; Nic, 75; Mih.
41; PScr, 193; PAnt, 397; cupil di ol eft trddze arina (turme de oi cit ~ine nisipul), PB, 27931
- v. (rt'ndza 6°. - Pentru pluralul In -url (arinurl} al substantivelor neutre ~i feminine, cf.
urmatoarele toponimice de geografie fizica : art'u, avldklrl, cdle, clrciliu, credc, dzedna, grem.
plaltl, surpul, trap, fdra, vdle etc. - cf., aci, arcodre. - < lat. arena ,sable".
ARINDE, sm., rindea - v. rinde ~i sinonimul strug.
ARINDISESCU, vb. IV- v. arinde, arlndisescu.
ARINfE, sf., pl. arinil, pila, «<ime•, Dal, 24; Nic, 75; GEl, 111. V. arnedld. - <
plvlJ .,-".
ARINOS, -nocisa, pl. arino~l, -nodse, nisipos, •sablonnemx:•, Dal, 24; Nic, 75; Mih, 41;
Trib, I, 8-9, 5; PLit, 320; casu pri loc arinos (casa pe pamlnt nisipos). - < lat. arenosus
,sablonneux" .
ARINSESCU, vb. IV ( arinsli, -sit, -sire), pili, •limen, Dal, 24 ; Nic, 75; GEl, 111. - <
ptvl~w .,-".
ARINSfRE, sf., pl. arinsirl, pilire, •action de limero, Dal, 24; Nic, 75.
ARINS{T, -ld, pl. arinsif, -te •lime•, Dal, 24; Nic, 75; cl'edi arinslld (cheie pilita).
ARfN'E, sf., (pl. arin'l), pace, •paix•, GEl, 111. V. siyd. - < dpiJvll ,-".
ARIN'ISESCU, vb. IV (arin'lsil, -sll, -sire), pacifica, calma, •(se) tranquilliser; (se) cal-
men; lumea aved arin'lslld (lumea se calmase). Sinonim: isihdsescu. - < dplJVEuw
;,pacifier".
ARIPANE, sf., pl. aripa'n'l, ridiche, •radis•, Dal, 25; Nic, 75.- V. repa, ripane.
ARIP As, vb. I : nodptea estd vol si-aripds tru dlta uddle (noaptea asta vreau sa rna
repause.z In alta camera), CaiGrB, 119- v. arapas2 , arupas2 •
ARIPA, sf., pl. drikl ~i a'rikl, aripa etc., •1°. aile; 2°. flanc; 3°. partie d'un· troupeau;
4°. protection•, Dal, 25; PLit, 104. - 1°: scodse pul'llu drikl (puiului (pasarelel = tlnarului)
i-au crescut aripi), PLit, 618; cucofl'i ascuturd C:riklle (coco~ii scuturau aripile), LP, 35; dol
vulturl timsira a'riklle (doi vulturi au lntins aripile), PB, 24623 ; pull' i bdtura a'riklle (pasarile
au dat din aripi), PB, 267 15 ; vredm s' (ug pi d'rikl In lrlme (vream sa plec pe aripi In lume).
· Lum, IV, 84 ; pri dripe di vimt (pe aripi de vlnt), BNA, I, 26 - pl. dripe e literar; 2° : i~ird
tu dripa andredpla (au aparut In flancul drept); 3°: vl'rna dripa di n 'edle (vreun grup (cio-
por) de mielu~ele), PAnt, 107; 4°: s' lu alba Dumnidza' sum dripa a lul (sa-l aiba Dumne.zeu
sub protec~ia lui), PB, 50320 ; edsle di sun dripa a nodslra (este de sub protectia noastra),
PAnt, 308. V. aredpita, dripild, drpa, drpita ~i pedna. - Cf. DA: aredpa, aripa .. - < (lat.
'I *allpa < alapa ,soufflet"). ·. ,,
ARIPAS:Enz(J, vb. I, · repauza - v. aripds.
ARIPIDfN (mi), vb. I: orn'i luf si-aripidina (tot.i ca vulturi se reped, ·se lasa in jos).
Bair, 119- v . . aripidinedzu.
AlliPIDINARE -200- · ARIZAKE

AlliPIDINARE, sf., pl. aripidind'rl, coborire pe un povirni~, oaction de (se)· penchen,


Dal, 25; Nic, 75.
ARIPIDINAT, -1!1, pl. aripidintif, .-te, coborit pe povirni~, epenche; descendu., Dal, 25.
ARIPIDfNA, sf., pl. aripidin'l, povlrni~, «penchant; pcnte•, Dal, 25; Nic, 75; dzecina,
aripidina (urcu~ul, povirni~ul), PB, 4406 ; pril creticurl:Ji aripidin'l (prin pripoarc ~i povirni~uri),
PAnt, 309; apuca' aripidlna (apuci\. povirni~ul), PAnt, 269; lo aripidina (apuci\. povirni~ul in
jos, a lnceput sa dea lnapoi, sa-i scada puterca), PLit, 427. - V. arlpddina, ·ripidinii, mgl;
.rupalina (GrS, VI, 190 ~i CapM, III, 251: rd'pd < lat. rip a) ~i alb. rrepine; rrifplre (Hr, 358;
.Le, 1230) ,precipizio", ca ~i rrif' p.elif (Hr, 358) ,erto". - < ?
ARIPIDINEDZ(J, vb. I (aripidintil, -nat, . -ncire), a cobori pc un povirni~, •pcncher;
dcsccndre (vite) une montee; declinen, Dal, 25; Nic; 76; zmtitilu aripidinetidzd ca s(ulgul
(;~:meul se lasi\. In jos ca fulgerul), PAnt, 91 ; s' aripidintiril tu cl'mpu (coborlri\. in jos Ia
clmp), PB, 24623 • - < aripidinu.
ARIPIDINOS, -notisii, pl. ar-ipidin6:jl, -notise •endroit pcnche, en pcnlc•, Dal, 25; Nic,
76; mrlnle aripidin6s ~Ji kilr6s (munte cu povirni~(uri) ~i pictros), Cal. Hl12, 122; cdlea . • .
aripidinotisa (drumul. .. cu povlrni~uri), . PAnt, 305. V. ripidin6s.
ARIPINU!>(J, sm., pl. aripinu:jl, ciorchincl, «grappillon•, Dal, 25. - < aretipine. -
Pentru sufixul -u:Jll, cf. arupu:Jil, birbicil:Jil, cdlu:jil, ciifdlil:Jil, miimil:Jii, n'ilu~Li, piru:J!l, purfillilju,
sumnil:jil, surfilu:jil etc., prccum ~i PSuf, 359 sqq; Dens, II, 341!; CPsal, 75.
ARIPITA, sf.: ni'su flnu tiripillle (dlnsa tinu (a oprit) aripilc), PB, 2107 - v. aretipild.
ARISATE (gramosteni), sf. (pl. arisii'l), si\.minta (de tutun), u grainc (de tabac)•. Sino-
rum : simlnfd. - < bg. razsadli , plant, se mis'~.
ARISESCU (mi), vb. IV (arisll, -sit, -sire), pli\.cea, •plaire ; agrecr; aimer., Mih, 41;
PScr, 193; PB, 534; GEl, 111 ; si-n'l li uetidd s' ti-arisetisca (s{t mi Lc vadu ca sa · te placa),
PLit, 11; 782; fivti nu ':jl-arisetiljle (nimic nu-i placc),BNA, Ill, 130. V. arlsescu. - < <ipi~w,
:iptcrxw ,plaire".
ARISfRE, ARIS{T, PScr, 193 - v. arlsire, arl.~il. .
ARISfTE, invar. : (ci-l'l arislle (~terge-i din cont, anulca;r.i\.-i), PGr, 16 - v. risile.
ARI~VIRf!>E, sf.: ari:juiril}e s' nu (afl (Lranzactic sa nu faci), Lum, II, 316 - v.
ali~uiri~Je.
AR{TCU, -cd, pl. arilfi, -lfe: fum arilcu (fum rar), PtmB, V, 50 - v. arelcu ~i sinoni-
rnul arehau.
ARITfNl, sf., pl. arifin'l, dril, •coutih : surlucurl di arifin'l (surtuce de dril), BNA,
II, 78. - < ? it. rlzine , radice".
ARf(J, sn., iernatic, Dal, 25 - v. arriti.
ARIV ANE, sf., pl. ariud'n'l, buiestru, •amble• : cti/u aeslu tire arivtine blind (calul
accsta arc buiestru bun) ; el si s' ducd ariud'n'l (cl sa rnearga in buestre), PAnt, 129. V. ard-
udne ~i riutine. - Cel put.in pentru Peninsula Balcanicii., buiestrul c un import din orient.
Cu privire Ia modul cum se putea educa un cal (~i chiar un catir) ca sa dcvina buiestra~,
cf. .: Chard, IV, 73; Dlndc, II, 155; Tav, II, 19; IV, 177; Manetti, 150 etc.- < tc: ruhvau
(614) .. -".
ARIVAN{, sm., pl. ariuantidz •sorte de· gateau feuillete et tres sucre•. - V. rivanec,
.r ivani.
ARIVANLI'(TCU), -lea, pl. ariuanltidz ~i ariuanll'lfi, f. arivanll'lfe, buicstra~, •(cheval)
qui va l'amble•. V. arvanllil. - < tc. rahvauly ,-".
ARfz, sn., pl. arizurl, ore;~:, «ri:r.t, Dal, 26; Nic, 74; 85; PB, 534; GEl, lll. V. uriz.
< pu~t .. -".
ARIZAKE, sf., pl. ariza'kl, provizie, •provisions•. V. riztike. - < tc. erza\q (67) ,-··.
ARIZ ABE -201- ARINDISESf:U

ARIZARE, sf., pl. arizd'rl, roiba, •garance•, Dal, 26; Nic, 74; GEl, 111. V. ri;:1ire
~i sinonimul rulbu. - < pL~IipL ,-".
ARIZE, sm., pl. arizddz, balama, •gond•, Fl, I, 2, 5. - V. rize.
ARIZfLE, ARIZfL'E, invar., de ris, •derisoire•: ti fall lutd arizfl'e (te faci toatii de
batjocura), PLit, 847. V. rizile. - < tc. rhll (619) ,de mauvaise reputation; infilme".
· AIDZUSESCU, vb. IV, inradl\cina, Nic, 81 - v. aruzuescu.
ARIBA', sm., pl. artbddz, araba, •grand charrioh, Dal, 23; Nic, 68; Tllrcul lu-acdfu
l't!purlle cu artbd'lu (turcul tl prinde iepurele cu arabaua), PLit, 645; PAnt, 8- cf. tc. ,taou-
chani araba ile toutar".- < tc. aruba (842) ,char".
ARI'D (mi), vb. III ~i II (arl'~u, art's, art'dire ~i arfdedre}, ride, tl 0 • rire; 2°. (sc)
moquer; 3°. (se) tromper; duper•, Dal, 23; Nic, 75; Mih, 37. - 1°: s' nu l'l-arf'dd ~i-a tul
pufl'n blldzdle (sa nu-i l1dli. ~i lui putin bu1:ele = sa nu se bucure ~i el), PAnt, 228; arldea
pri su mustd'l (ridea pe sub mustli.ti), PB, 18511; 2°: di lup vecl'lu '~l-arl'd .ct'n'Jl'i (ciinii
f~i bat joe ·de lup bli.tl1n), PLit, 536 - v. ~updr; 3° : . li-arl'de minlea (te ln~eala gindul), PB,
35518 ; el nu podte si-u art'dd (el nu poate sa o in~ele), PAnt, 7; .s' nu v' arldil di scutet
mdrful (sa nu cumva vli. ln~elati de scoateti (lepadati) mli.rti~orul), Lum, IV, 108; nu-l arl'd
6cl'il'l? (nu-l ln~eala ochii ?), PB, 38013 - v. kic 4°, pldnisescu. V. arid.- <lat. rldere ,rire" .
ARIDEARE, ARI'DIRE, sf., pl. arfderl, arl'dirl, rldere, •1°. action de rire; rire; 2°.
moquerie; 3°. tromperiet, Dal, 23; Nic, 75; Mih, 37; PAnt, 398. - 1°: dzf/ed cu arldcare
(zicea mind), CaiGrB, 44; ma Mnd pt'ne gould cu-arldedre, di eft t;ele multe cu ncdleare
(mai bunil pline goala cu ris, declt mlncari multe cu cearta), W, II, 278; PLit, 609 - cf.
Ia dacoromAni : ,mai bine a-ntinge in sare ~i s-a uita Ia soare, declt a-ntinge in unt ~i s-a
uita In pilmlnt" (~e1:, lX (1905), 146); tra artdedre, arlded (de rls, l1dea), PB, 95ac; 2°:
lucru tr' arldedre (lucru de batjocurli.) - v. mbizulre; 3°· : mare arfdedre ld (edfim! (stra~nicii
tn~lare le facuram !) - v. aplandslre.
ARIDITOR, -todre, pl. arfditorl, -lodre, ln~elator, •trompeun : ~ti arldit6rlu 6cl'i ca s'
acdfit (ln~elatorul ~tie sa impaienjeneascli oc)li), Lum; VI, 2, 15.
ARIDZI'M, sn., PAnt, 398- v. arddzt'm.
ARIESCU, vb. IV: odmin'll'i arllrd (oamenii se .rarira), PAnt, 307 - v. ardlt!scu.
ARIGOZ, sn., pl. arigodze, rogo;r., •roseau a balah, PAnt, 343. - V. arug6z, rug6z
(~i gr. potyli~L)•
ARll'E, sm., pl. arflddz, raia, •raia; sujets; tributaires•, Nic, . 66. - Numele podului
aroman Ardla e Arile. - Cf. ~i gr. cipayL!i~ (Jcannaraki, 322). - < tc. ru'le (624) ,sujct non
:riJusulman d'un Etat musulman".
ARl.JEIE (Gope~l ~i Muluvi~te), sf.: ll' ft!tira arljee (ii facura rugaminte), Lum, V,
147 - v. rigedle.
ARI'M (mi), vb. I (artmdl, -mdt, -mare), rima, •creuser ;· fouillen, Dal, 24; Nic, 67 ;
Mih, 38; ~· ma eft artmd' ... tru rddtl/ina .. . (~i ci cit (abia) a rlmat .. . In riidacina ... ), Cod,
112 bH; artmdl cu mt'n'lle (am l1mat cu miinile), PAnt, 233; nu cutidzd dlntile si-*l ari'mtt
di el (din cauza lui nici dintele nu cute1:a sa-~i scobeasca), PB, 19513 ; loc slndtOs, nu si-arl'md
(pamint tare, nu poatc fi l1mat). V. ard'm, rlm ~i zgrtm. - < lat. rimare ,fouillcr, scrutcr•'.
ARIMARE, sf., pl. artmii'rl, l1marc, •action de fouiller», Dal, 24; Nic, 67; Mih, 37.
ARIMAT, -ttl, pl. arlmdJ, -te •fouille; egratignet, Dal, 24; Nic, 67; stlzmile llite arlmdle
(toli peretii sglriati), PAnt, 220; BNA, IV, 70. .
ARhiATOR, -todre, pl. artmdt6rl, -todre, rlmator, pore, •pore; truiet, Dal, 24. ·v.
p6rcu. - < lat. rimator1 -orem ,celui qui fait des recherches".
ARIMATlJRA, sf., pl. arlmdturl, rtmatura, douille(ment)•, Dal, 24; Nic, 67.
ARINDISESCU, vb. lV, a da Ia rlndca - v. arundist!scu.
ARI'NDURA -202- ARI'SUT

ARl'NDURA, sf., pl. arl'ndure, arl'ndurl, rlndunea, ohirondelle•, Nic, 69; aclo lu '~l­
(eata art'ndurlle (acolo unde rtndunelele scot pui), PLit, 985. - V. all'ndurd, ld'ndurdl, rl'ndurd,
sinonimul hilit56nd ~i, pentru folclor, ltnduru~e. - < lat. hlrundo, -inem ;,hirondelle".
ARINDUR{C.~, sf., pl. arlndurlfe, •petite hirondelle•: gura-f easle artnduricd (gura-ti
e ca o rlndunici\), W, II, 30.
ARI'NDZA, sf., pl.. arl'ndzd, rln;~:i\, •gesier; presure•, Dal, 24 ; Mih, 38; trd cucoa~e-l
arl'ndza a lul? (pentru nuci e rinza lui?), PB, 10228 - cf. sens corespun;~:ator sub curl 7°,
unde apare tot semantism pi\storesc ; nu-are art'ndzd (nu are rlnzi\ = nu a apucat si\ sugi\
corasti\ = e slab). V. cl'lgur. - Pentru etimologie, cf. DR, II, 515-516; 643; PhOr, II, 371-
372.- < ?
ARI'N'E, sf., fli.ra pl., riie, •gale•, Dal, 24; Nic, 68; PB, 535. Sinonime: cdsibd,
sgalbd1• - Ca ~i Ia alte popoare - cf. Pal, I, 365 (pentru nordul Caspicei) -, art'n'ea a ollor
.se vindeci\ cu tutun fiert - v. lutune. - < lat. aranea ,herpes (maladie de peau)".
ARIN'ESCU, vb. IV (artn'il, -n'lt, -n'lre), a deveni riios, d 0 • gagner Ia gale, devenir
;galeux; 2°. faire des courbettes», Dal, 24; Nic, 68; PB, 535; PLit, 317. - 1": 61/e artn'escu
.(oile devin rlioase), Lum, V, 118; 2° : pt'nd aUrl li trddzea marl, ~· lora artn'l (plni\ ieri
li\cea pe grozavul, iar acum s-a ci\ciulit). - < arl'n'e.
ARIN'IOS, -n'loasd, pl. arin'lo~l, -n'loase, riios, «1°. galeux; 2°. orgueilleux•, Dal, 24;
Nic, 68; PB, 533; 535. - 1°: caprd arin'loasd ~· coada tut improastd (capra rlioasi\ ~i coada
tot in sus), PLit, 446; 2° : arln'l6s om (orgolios om); arupi-1' u, arin'loase, PB, 38328 - v.
arupl 4°. - < lat. araneosus ,plein de toiles d'araignee".
ARIN'{RE, sf., pl. arln'lrl, •action de devenir galeux; eruption galeuse•, Dal, 24;
Nic, 68.
ARIN'{T, -ttl, pl. artn'lf, -te, cu rlie, •galeux•, Dal, 24; Nic, 68.
ARI'PA, sf., pl. art'kl ~i arl'pl, ripi\, •escarpement; precipice•, PB, 535; lu arl'pl
mi-aruculird (in ripi rna rostogoliri\), Lum, III, 164; PAnt, 35. - V. rt'pd ~i arup2.·
ARIPADfNA, ARIPIDfNA, VAR, 258; GrB, 255- v. mgl. rdpulind, PMegR, II,
111 ~i:
ARIPIDZ(NA, sf., pl. arlpldzin'l •pente raide, pente escarpee•, Dal, 22; 25; DR,
II, 517. Pluralul aripidln'l a devenit aripidzl'n'l, car.e, sub influenta formei arl'pd, a devenit
artptdzt'n'l. - V. aripidlnd, ripidlnd ~i arup2 •
ARIPOS, -pocisa, pl. arlp6~l, -poase, ripos, •abrupt, escarpe• : munle mare ~i arlpos (munte
mare ~i rlpos), PB, 420• - V. rlpos.
ARI'S 1, -sd, pl. arl'~l, -se, rls, •ris; moque; trompe•, Dal, 25; Nic, 76. - V. arl'd.
ARI'S 2 , sn., pl. arl'sule, rls, •rire•, Nic, 76; Mih, 38; PB, 535; PAnt, 398; nu putu
sd-~l fl'nd arl'slu (nu putu si\-~i tinA risul), PLit, 771. V. art'sui. - < lat. risus ,rire ".
ARI'S 3 , sm., pl. art'~l, ris, •felis lynx•, Gr.S, II, 396. - < sl. rlsd ,lynx".
ARI'SA, sf., pl. arl'se, ciucur, •charpie; frange; sorte de champignon a franges•, Dal,
25; brln cu art'se (briu cu ciucuri), GrB, 3, 19. V. mgl. rpnsi, PMegR, II, 112. - Extremi-
tiitile netesute ale ur;zelei (a urdzdturil'el) formeazi\ ciucuri ~i, dupi\ ce respectiva fesdlurd
a fost terminati\ ~i scoasi\ din ri\zboi, ace~ti ciucuri se taie cu foarfecii, ei devenind astfel
art'se (di ardzbolU). - < sl. ri\sa ,!range".
ARISESCU (mi), vb. IV: pri carl glone '~l-artseci~le pri-afel nt'sd si-~l lu l'eci (pe care
fli\ci\u ll place, pe acela si\ ~i-1 ia dlnsa), PAnt, 302; BNA, I, 132. - V. ardsescu, arisescu.
ARISfRE, sf., pl. arislrl •bon plaisir; gre; envie de plaireo, Dal, 25.
ARIS(T, -ld, pl. arlslf, -le, pli\cut, •plu; aime; agreahle; sympatique•, Dal, 25; Nic,
70; PAnt, 398.
ARI'SUT, sn., pl. art'sule, rls, •rire•, Dal, 25 - v. arts2 •
ARI'iJ -203- ARIUATE

ARI'U, sn.; pl. ari'url, riu, «1°. riviere; fleuve; 2°. foule, multitude; en grande quan-
tite•, Dal, 25; Nic, 69; Mih, 39. - 1°: ficl6rlu di Ia arl'li (copilul de Ia riu), PB, 36()31;
arl'lilu dipuse (rii.Jl a venit cu rpe mari); edste arl'li fi'rd 8im6, s' hlbd $i-om fl'ru calm6?,
PAnt, 9 - v . calm6; 1-lo arl'tilu (1-a 'luat apa rii.Jlui = s-a nenorocit); 2°: {dlcdrea tuld s'
yind-art'li (tot tribul sa vie in numdr mare ( continuu) ca un riu), PAnt, 297; BNA, I, 124;
arfli l'l-fudzed sudodrea (sudo::rea li curgea ca un riu), AI. 1927, 60. V. rlli, flumin ·~i ard'li1.
- Pentru pluralul in -url, cf. arind, ldpte, pri'ndzu2 etc., precum ~i § 22, p. 26. - < lat.
rlvus ,ruisseau".
ARIUREDZU, vb. I (arlurdl, -rat, -rare}, roura, •couler (comme une riviere, comme
un arl'li), ou bien tomber (en parlant de Ia rosee), couler comme une arodlid: ld'crin'lle arup-
sii"d arl'li $i n'l-arlurdrd fdfa (iacrimile tl~nira (navi\lira) ca un rlu ~i-mi riurari\ (sau rourara)
fata), Fl, I, 2, 9; ld'crin ' fle acdfdrd s' n'i arlureddzd fd(a (lacrimile lneepura sa-mi roure;~:e
(sau sa-mi riure;~:e ?)" fata), LP, 7. - Dacil e un derivat de Ia ari'ii, v. rlureddzd.
ARI'ZGA; sf., pl.?, origine, •origine• (gramosteni), VAR, 25. Sinonim: slrtd. - V.
ardzgdnd' ~i blmd, vlnd.
ARIZI\IIRfN, sm., pl. arizmlrln' l, rosmarin, .romarin•, PLit, 306. - < it. rosmarino.
ARKESCU, vb. IV •ravir, enlever•, Mih, 39- v. ardAt!scu.
ARKf$UR, ARKIU$UREDZU, vb. I •glissero: fd'rd s' e$1 tu pdde, arkl~url (fara sa
ie~i Ia iveala, te strecori), PAnt, 277; Bair, 11!l.- V. arak1u$ur 2 •
ARMAS, -sd, pl. armd$1, -se, ri\mas, •reste; demeure; laisse; depasse; quitte•, Dal,
26; Nic, 77; Mih, 42; PB, 535; hodra, armdsd slngurd (satul, ramas singur), PAnt, 333;
eliste armtisd di slra-papl'n'l ca s' lin'islm odspile (e ramas (transmis) din strabuni ca sa ono-
ram oaspetele); {edtd armdsd (fata In etate mare, nemaritata) - cf. it. ,ragaua armas(t)a
;~:itella", Spotti, 8. - V. araml'n, armi'n.

ARMATA, sf., pl. armdte ~i armd'f, costum de sarbatoare, •beau costume choisi pour
le fiance ou Ia fiancee; dot», Dal, 26; Nic, 77; PDict, 7; GEl, 111; Fl, I, 3, 11; RomP,
VII, 38; PLit, 1009; 1°: 'nci armata cu (erlu mplin di sted/e (un ve~mlnt lmpodobit cu cerul
plin de stele), PB, 381 18 ; 2° : armdse cu armata di /dludz (a ramas cu lmbri\camintea de flori),
PB, 1841; 3° : lo ... ma$1 a/una .cu armata di dzl'na (a luat. .. numai aluna cu costumul de
zlna), PB, 381 23 ; 4° : nu-l'l jitesc armata-a lul (nu-i piing lmbracamintea lui), PLit, 940;
l010; armata-a lul di Bitule, klusteca-a lul di I dnina (podoaba lui lwiduceascd din Bitolia,
lantul lui din Janina), MakFolk, I, 2, p. 166. 5°: armata s' nu u-armciluslf vol (voi sa nu vii
lmpodobiti cu costumul inflorit), PLit, 995; 6°: (e armdlci nl'sd '$1-podrlii.? (ce podosba l~i
poarta dlnsa?), PLit, 941 - v. drmd 1 2°; 7°: di '$i m:t!scu-armdlile (de-$i irr:braca costumele
lmpodobite), PAnt, 17; 8° : s' {tied lrel armdle di strdn'e (sll.-$i faca trei costume de haine),
PB, 43625; 9° : to tile cu ndlile armdle (toate cu costumele cele noua), PLit, 835; 10°: armci'fle-a
Idle lo nu vol . . . s' li cl'ntu (podoabele talc eu nu vreau .••.•. sale clnt), BNA, I, 56. -Cuvlntul
e curent ~i In greaca populara din Epir : &pfLiiTIX, pl. &pfLiiTIXL •-r!X cipyup ii xpt(tiX<JT!X ytviXLX£tiX
XOOfL i}(LIXTIX '• 'Apr/.. 25 (cf. proverbul : 7) &~fLaTIX ~yli~tL vLiitiX ,costumul ornamentat aduce
(scoate) tinerete",'Apll. 425 ;1410; I:1Xp, 10). -Cuvlntul are o oarecare lnsemnatate In viata
etnografico-sociala a aromanilor mai ales pindeni, totul ducindu-ne ~i spre ce am mentionat In
PEtim, 14-15 sub mu*edt. La origine, el a trebuit sa lnsemne ,obiecte de aur sau de argint
(arme mici, lanturi, paftale etc. - cf. PAnt, 28; 33; 52; Plm, I, 115-116 etc.) purtate de
tineri ~i tinere (miri ~i mirese), ca ~i de haiduci, pe piepturile lor, drept podoabe". Acest
sens, carl', partial, e curent ~i astazi, cu timpul s-a largit, cuprinzlnd ~i ,costumul de sarba-
toare laolalta cu atari podoabe". V. drmd1 . - Ca ~i mlndlii < ml'nd: armdld < tirmd1 •
ARMATE, sf. pl., arme, •armes•, Dal, 26 ;. GEl, 111; scodte drmate (scoate arme),
PAnt, 13!l. - < &p!J.IXTIX .. -".
AR!\lAT.U LAliE -204- ARI\IATUSESCU

ARMATULAME, sf., fa.r a pt tl'ensemble des arml!toles, nombre d'armatoles• : sta


di-a~teciptd-armatulcime (sta de a~teapta multime de armatoli), PAnt,. 268; Bair, 98. - Refe-
ritor Ia istoricul rol cre~tinesc a1 eroicei armatulame aromilne~ti pentru independenta Grecici
din 1821, cf. ~i: Kats, I, 62; Liacu (pp. a., t[), plan~a de dupa p. 78); PPar, 48-57; PArom,
27-28, precum ~i editia a doua PPar. - < armatuld'.
ARMATULA', sm., pl. armatullidz, armatol, carmatole; hommcs d'armes; klephte•,
PAnt, 398; GEl, 111.- Sub dr.a pelul cre~tinatatii al patriarhiei grece~ti contra islamismului,
~i arom~nii au dat riumero~i eroi armatulddz - cf. CSt ; Abel etc. - Pentru cunoa~terea vietii
~i rolului armatolilor, cf. Fauriel etc. - < <ip(J.a.Tc.o>/..6.:; ,armatole".
ARMA1 , sf., pl. drme ~i · cirmate, armil, ornament, d 0 • arme; 2°. parure; ornemenb,
Nic, 77; Mih, 41; PScr, 193.- 1°: drmile di-asime (armele de argint), PAnt, 37; cu drmile
nica tu mt'na (cu armele Inca In mlini), Velo, 13; BNA, V, 100; grecile cirmile ld-asuna (grele
Ie suna armele), PAnt, 281; Bair, 123; prosefhla cu pdrecisinlle sa'ntu cirmile a omlul (ruga-
ciunea ~i paresimile slnt armele omului), Cod, 120 b1 ; lu-acd/ci cirmallle (II aranjau (li stateau
bine) armele), PB, 13624; picurcirlu li deddi drmallle (pastorul le-a predat armele = pastorul
Jngheta de fricil), PB, 29824; 2°: cirma a yrambolul (podoaba, mirelui), Fr, I, 23; nu-n'l ji-
Uscu drma-a lul (nu-mi piing (nu mi-i jele de) costumullui lmpodobit), Millio, 11 - . v. armcitd
4°; cirmd di grambci (costum de mire), Millio, 23; cirmd ~codranedscd (costum (podoaba) din
:;;codra), Millio, 26 ; dodmna . .. cu cirma dumnedscd ( doamnil ... cu podoaba (hainil) de femeie
bogata), Millio, 27; car' u vidzu~l, li drma podrtd? (daca o vilzu~i, ce podoaba poartil. ?), GrS,
IV, 206; 243. V. armcitd ~i armdlusescu 2°. - < lat. arma ,ustensiles; armes".
ARMA 2 , sf., pl.?, lapte acru de putina; saramuril - v. armira, •sorte de lait-caille
- v. dcild; saumure•, Mih, 41. - < &p(J."l) ,saumure".
Arm a' n, -nd (nord), PAnt, 398 - v. Armd'n (p. 205).
ARI\IANAME,. sf., arom~nime, PAnt, 399- v. armdncime.
ARI\IANEARE, sf., pl. armanerl, ramlnere, •actioq de rester, de demeuren, Dal 26;
Nic, 77 ; Mih, 42. - V. armt'n.
ARMANESCU, -necisca, pl. armane~/1, -ne~li, aro1u~nesc, •aroumain., PAnt, 399.- V,
armtnescu.
ARMANfL'E, Arman i I' e, sf., arom~nimc, d'ensemble des Aroumains; le pays des
Aroumains• : tuta armdnfl'ea adfl'e (toatil aromllnirr.ea respiril, rilsufla), 1 rib, ll, 7-8, 26; tut cu
mintea Ia armanll'e (cu glndul mereu Ia aromllnime), BNA, II, 18; Armanil'ea s' trunduld,te
(arom~nimea se ;1:guduie), PAnt,304; BNA, 1, 134. V. Arman e, armdniil, armdndme.- < Armc2'n.
ARI\IASATOR, -todre, pl. armasdlorl, -tocire, lene~, •lent, paresseux•, Katl!:, I, 69. Sino-
nime : ldvllmbd' etc. - V. armi'n. '
ARMASATURA, sf., pl. armasaturl, ramasiltura, creste•, rama~ita, pal, 26; Nic, 77;
Mih, 42. V. arumasat.. rd . .- < arm cis.
ARMATULMIE, sf., PAnt, 399 - v. armatulame.
ARMATULA', sm., Dal, 26; PLit, 78; Lum, 11, 235 - v. armatula'.
ARI\tATULiKE, sf., pl. armatulikl, cariera de armatol, ccarriere d'armatole• : si l'edl
armatulikea (sa iei calea arml!.tolilor, sa te faci armatol), PLit, 912.
ARI\IATUSESCU (mi), vb. IV (armatusll, -sit, -sire), arma; lmpodobi, cl 0 • (s')armer;
2°. s'equiper; se parer•, Dal, 26; Nic, 77; Mih, 42; PB, 318~ ~i 535; GEl, 111 (~i armdtu-
escu). - e: Arbine~l, v' armatusi/ (albane;!:ilor, lnarmati-vil), PAnt, 55; 2°: ~i eii s' mi-addr,
s' mi-armatusescu (~i (iar) eu sa mil giltesc, sa mil lmpodobesc), PLit, 881 ; fo n'l-cddzul trd
modrte ~i ea s' armatuseci~te (eu fmi cilzui (rna lmbolnil.vii) de moarte ~i ea mi se gate~te),
PLit, 962; 968; Lum, II, 249. V. armdld, drmd1 ~i it. dialectal : armutci ,cambiare; vestii!'Si
a festa ", Spotti, 8. - < <ip(J.a.-r6vc.o> ,armer (; parer)".
ARM.4.TUS{RE -205-

ARMATUSfilE, sf., pl. armalusirl caction d'armer, de parer., . Dal, 26; Nic, 7g;
Mih 42.
ARMXTUS{T, -td, pl. armdluslf, -te carme; pare•, Dal, 26; Nic,, 78; GEl, H1: eard
armdluslt ,i liruslt (era inarmat ~I murdar), PB, 197 ; aldxite, armt'J.tuslle (imbriicate in haine
noua ~i impodobite), RP, g, 3; eard aldxll ,i-armalusit, ca-afel'l te )lin dit xedne (era costumat
~i tmpodobit, ca acei ce vin din strainatate), PAnt, 345; (edle addrdte ,t
armdlusite (fete gatite
~i lmpodobite), AI. 1903, 1g; primuvedra ..• armaluslta (primiivara ... impodobita), CosP,
41; dlld limbd-armdlusltd ca nd'sd nu a(ld'm (alta Iimbii lnfrumusetatii [ armonioasa] ca ea
nu giisim), CBiog, 6. - Pentru sensu! cpare•, v. armdld, drmd1, armdlusescu (~i isusil).
ARMX0EAt'JA, sf., pl. armi18el, Iegiiturii de ceapa, dile; enfilade; rangee•, GEl, 111;
armd8el di fedpe (legiituri de cepe). V. ardmd8edlld ~i kiscd. - < &.p!J.oc6tli ,file".
ARi\IAZANE, sf., pl. armdzd'n'l uamadan•, Mih, 42.- V. rdmazdne.
Arm d 'n, A r m A' n, A, pl. Armd'n'l, Armd'ne •Aroumain, Macedo-roumain - -
.Armd'n sqq., (aci, pp. 205-206),precum ~i termenii gl6ne, pdplifd, pdzdre e, undzescu go etc.,
!ji PLir, 311 sqq.
ARMENA., sf., pl. armen'i ~i armene, mu~etel, ccamomille•, Dal, 26; armena zilipsild
di-u lt'ndzi(lor isnd(e (mu~etelul dorit de clasa suferinzilor), ArE, 2g. Armena e folosita ~i contra
plo~nitelor. Sinonim: ham6mild. - < &.p!J.tVl)~ ,matricaria chamomilla".
ARMINSfilE, sf., pl. arminsfrl, cmaladie qui peut survenir a une accouchee trois ou
quatre jours a pres l'accouchemenb : po-po-po I (e sldbd llngodre edsle arminsfrea (valeu I ce
rea boala e arminslrea), Fl, I, 4, . 9. - < ?
ARMfilA., sf., pl. armlre, saramurii, csaumuret, Dal, 26; Nic, 7g; GEl, ·111 ; PLit,
2gg, Sinonim : )lar. - < &.p!J.upoc ,salure".
ARMI'N, vb. II (armd,il, armds, armlnedre), riiminea, cl0 • rester; 2°. rendre, laissert,
Dal, 26; Mih, 41. - 1°: s' nu n'l-arml'n fir' line n hodrd (sii nu-mi riimln flirli tine in sat),
PAnt, 17; armU,il ca kirlil di mlnte (am ramas ca uluit de cap),· PAnt, 312 - in dacoromAna
veche: ..~i rna~ In pustie" (Cip, 171); 2°: u-armdse gredild (a liisat-o lnsarcinata), PB, 3151a.
V. ardmd'n, armds. - < lat. remanere ,s'arr~ter, demeurer, sejourner".
Arm d' n, -nd, pl. Armd'n'l, -ne cAroumain, c'est-a-dire Roumain de ·Macedoine, du
Pinde, de Thessalie, d'Aibanie•, PB, 535.- 1°. Armd'nlu, ,i-odr(dn s' hlbd, tut pri Ulnic va
·~l-u-adlicd (aromAnul, ~i sarac sa fie, tot ca un celnic se va comporta), PLit, 429; PAnt,
5; 2°. s' edsd-Armdn'll'i sus lu munf, cu Armd'nile mu,edle (sa iasa aromAnii sus in munti,
cu aromAnele frumoase), PLit, 931; PAnt, 16; 3°. bdte cliclu ,. plil'i tu(, (ug Armdn'll'i nsus,
tu munf (cinta cucul ~i pasarile toate, pleaca aromAnii sus, Ia munti), PArom, 112; 4°, jdlea-a
dn'llor - jdlea-a Armd'n'llor (jalea elinilor - jalea aromAnllor), BNA, I, 2; 5°. (udzl hardila
di la-Armd'n'l (s-a dus (a disparut) bucuria de Ia aromAni), PAnt, 157; BNA, II, 4; 6°, pa-
dlirlle pllng jillte, s' dirlnd ldll'i-Armd'n'l (padurile piing lndoliate, se istovesc bietii · aromAni),
PAnt, 2g6; BNA, I, 2g; 7°. Dodmne, fe ldU/ ail (dpld, di Armd'n'll'i-ahl'te-ail lrdpld? (Doamne,
ce nelegiuiri au fiicut, ca aromAnii au suferit atltea?), PAnt, 32·9 ; Velo, 36; BNA, V, 106;
go, nol, Armd'n'll'i, nu murlm acdsd (noi, aromllnii, nu murim acasa), PenB, IV, ·114- v.
acdsa, gl6ne 6° - : ocupatiile fundamentale ale aromAnilor - pdstorilul ~i cdrdvdndritul -
impuneau pastorilor ~i caravanarilor aromAni deplasari din satele lor pe timp lndelungat ~~
In tinuturi ~i chiar In tiiri indepartate ; macar pentru unii din ei, atari situatii deveneau pri-
lejuri variate pentru moartea lor departe de casele lor - cf. cdrvdne 5°, cdrvdndr, precum ~i:
PAnt, 36-37, 3g.39, 55-59; PLir, 456 sqq ~i 406 sqq. - AromAnii nordici (din nordul Pindului,
din Albania, in special far~erotii) se denumesc, In genere, ' Rdmd'n, Rumd'n, Rr( li)md'n. Ter-
menii Aronid'n ~i. 4,rumd'n, ca ~~ unele derivate ale acestora, apartin literaturii culte. - Pentru
o mai completii cunoa~tere a aromAnilor pe aceasta cale lexicologica, cf. Aspruputdmlt, . Fdr~i-
ARMANA.ME -206- AR:\'EDZU

rot, Grdmusledn, Mluzcikedr, Muscupul'edn, VIa', Vlah, precilm ~i PArorn, 11~12. - < lat.
Romanus ,Romain".
AR~L.\NA:i\IE, sf., fara pl., aromanime - v. armiindme - , •!'ensemble des Aroumains;
nombre d'Aroumains•, PB, 536; PAnt, 399; PLit, 996; lu e~ll, armandme? (unde e~ti, aro-
manime?), PAnt, 199; BNA, V, 37; lru-armiindme so(tl nu-aved (nu avea pareche In arorn'a-
nime), BNA, V, 71 ; tri(ed armiindmea bdir (aromanimea trecca ca un baier, ~a un !ant "Ctm-
tinuu), BNA, I, 20; aild ciidzum tu armandme (aici am picat In populatie de aromani). - . V.
urmdniil, ramanime.
ARMANEA~TE, sf. pl. ~i adv., aromane~te, 1°. aroumain, lti dialecte (Ia langue) ar!lh-
main(e); 2°. a Ia maniere des Aroumains•. - 1°: el'l zburd t;ine armdne~lile (ei vorbeau bine
ct lc aromane~ti); 2° : l'l-1.1 turna ' armdned~le (i-a lntors-o aromanc~te). - V. vliihed~te ~i · ar-
bin~eti~le.
ARl\IANESCU, -nedsca, pl. armdne$(1, -ne~li, aromanesc, •aroumain>, PB, 536; di tuliputa
armdnedsca ci'mpul f mun(fl'l s' hibd mplin' l (clmpul ~i muntii sa fie plini de avutul fn . ci
aromanesc), BNA, II, 50; ard hodrile-armdne~li (ard satele aromane~ti), PAnt, 285; BNA,
I, 22. V. ramanescu, vldhescu.
Arman 1 e, sf. •terre des Aroumains, Aromunenland•: capiddn lu Armanie (capitan
In tara aromanilor), W, II, 198. - V. Armanil'e, rumanie ~i:
ARMANf(J, sm., fara pl., aromanime, •!'ensemble ·des Aroumains, population arou-
maine•, PB,. 536; VAR, 27; Dumnidza'il • . . '~l-lo mutrila di pri armdnlil (Dumne;reu ... ~i~a
luat (ridicat) privirea de Ia aromanime), Lum, II, 12. - V. armandme, Rumanltl.
ARl\U)Zl\IU, sn., pl. armozmurl «eau de saumure dans laquelle on fait aigrir les choux•,
zeama de moare.- < &.i.fL6 ~fLOV (forma populara - cf. otAfL'IJ ,saumurc" ~i Q!).fLO- din cXA!J.6Aomov,
cu un probabil amcstec cu · ~OufLl ,jus").
ARMU, sn., pl. · drmurl, arm, •quart; cuisse; paleron>, Dal, 26; Nic, 78; PB, 536;
avem lrl hirbedre un drmu di tap (avem de fiert un arm de tap). V. armura ~i t it. armo.
< lat. armus ,epaule"..
ARl\IUNfE, sf., pl. armunil, armonie, •harmonic•, ·Dal, 26; Nic, 78. - < &.pfLOVt<X ,.,...,,.
ARl\IURA ?, sf., pl. cirmure ·• branche, rameau•: pri cirmurlle di mer (pe ramurile de
mar), ArE, 29. Sinonime : aliimcike, craned. - Cuvlnt necunoscut. Sau e pluralul de Ia cirmu,
sau, cu o gre~eala de tipar, e dr. rdmura (lat. •ramula < ramus ,rameau").
ARNARE, sf., pl. arna'rl, iernare, •action d'hiverner., Dal, 26; Nic, 78. - V. arnedzil.
ARNARET, -redia, pl. arnare(, -recite, de iarna, «hivcrnah: gor(a arnarecile (pere de
iarna). - < arncire.
ARNAT, -Ia, pl. arnci(, -le, iernat, •qui a hi:verne, qui a passe l'hiver•, Dal, 26; Nic,
78; nodlin ' l arnci( (noateni de o iarna), Fl, I, 6, 23.
ARNATIC, sn., pl. 'arndli(e, provizii de iarna, •d'hiver; provisions, aliments d 'hiver•·:
·v in'e ldrna, va bdgcire arndlic (veni iarna, trebuie puse provizii de iarna), CaiGrB, 44. Circula
~i ca ARNATCU. - < lat. hlbernatlcus (CODE, 801).
ARNAPOKE,. sf., pl. arnapokl, !ina de miel, .Jaine agneline•, Nic, 78. Sinonim : n'i(d.
- < &.pvo7t6xt (&.pvl ,agneau", 7t6xo~ · ,Iaine").
ARNEALA 1 , sf., pl. arnell •lime•, Dal, 26; GEl, 111. V. arinle, arnle ~i sinonfmul
lima 2 • - < arnle.
ARNEALA 2 , sf., pl. arnell, maturarc, •action de balayer; balai - \'. melurli •, Mih,
42. - V. arnlre.
ARNEDZU, vb. I (arndl, -neil, -ndre), ierna, •hiverner; passer l'hiver•, Dal, 26; Nic,
79; PAnt, 399; PLit, 830; BNA, II, . 76; lcirna aesld val arna'm lu a Sarunal'el (iarna asta
\'Om iei'na In regiunca Salonicului). V. irnedzil. - < lat. hlbernure ,passer ' l'hiver".
ARNESCU -207- AROAMIG

ARNESCU, vb. IV (arnil, -nil, -nire}, matura, •balayen, Dal, 26; Nic, 79; Mih, 42;
PScr, 193; PB, 536; CEI, 56; aulia nu si-arneci~le (curtea nu se matura). V. arnilura. Sinonim :
metur2. - < vsl. rln~tl ,trudere".
ARNfCL'·IU, sm., pl. arnicl'i, rinichiu, orognon; rein•, Dal, 26; Nic, 74; Mih, 42;
PScr, 193. V. rinicl'lu ~i sinonimul buburec1• - < lat. renieulus ,rein".
ARNfE 1, sf., pl. arnil, pila - v. arnecild1 •
ARN{E 2 , sf. ; cucutiClll di pri cuprie, l'eci-1 gal'ina, du-te arnie (coco~elule de pe gunoi,
ia-~i giiina, du-te la iernatic), Lum, I, 7 - v. arie, arniU ..
ARNfRE, sf., pl. arnirl, miiturare, «action de balayer>, Dal, 26 ; Nic, 79 ; Mih, 42 ;
.lu arnire, u-aduna' (pe clnd matura, o strinse), PB, 17921 ; PAnt, 95. - V. arnecita2 , a,rnescu
~i miturcire.
ARNISE, sf., pl. cirnisl, negare, •refus; negation•, Nic, 79; GEl, 112. - < &pvljcrt<;
,refus".
ARNISEARIC, -cd, pl. arnisecirifl, -te, negativ(A), «negatih: apandiseci cu 'na mincire a
cciplul cu di-cu-totalul arnisecirica (riispundea cu o mi~care a capului total negativii), Lu_m , II,
220. - < cirnise + -IX.ptxo<;·
AUNISESCU, vb. IV (arnisil, -sit, -sire), (re)nega, •contester; nier, denier., Mih, 42;
PScr, 193; GEl, 112; ·~r-arnisi luld sola (~i-a renegat tot neamul), PLit, 630; ·~r-arnisi (}riskia
(~i-a renegat credinta), Trib, I, 10-11, 29. - < apVeLO(LCI:L• apVOU(LCI:L ,(re)nier" .
AUNfT, -ld, pl. arnif, -te, miiturat, •balaye•, Dal, 26 ; Nic, 79.
AUNITURA, sf., pl. arnilurl, miituraturii, •balayure•. - V. arnescu.
ARNf(J, sn., pl. arniurl, iernat, •quartier d'hiver; hivernage•, Dal, 26 ; Nic, · 79 ; Mih,
42; tocimna, tu arniil (toamna, Ia iernat), PAnt, 199; arniurl caldurocise (iernaiuri ciilduroase),
BNA, II, 76; tocimna aesld ua dip(u)nem tu arniillu a Lasunlul (ln toamna asta vom coborl
In regiunea de iernat a Elasonei); rna nu ua li-ci(la bUnlu cupille tu arniu (dar, In Iocul ~i In
timpul iernatului, turmele nu vor da de bine, turmele o vor duce riiu), PAnt, 213; n'el tu
arniil nu-azt;ecira dot, jilos pli'ndze-arniillu tot (In arniu nu behiiie de loc nici un miel, lndurerat
plinge arniul lntreg), PAnt, 289; BNA, I, 8. V. arle, arnle2 , arrlil; tumnarlil ~i cl~ld' 2°. - <
lat. hibernlvum.
ARN'EACO, sm., pl. arn'eaccidz, piele de miel, •peau d'agneau•, GEl, 112; l-decide
arn'eacolu (a dat-o pielea = a murit), PGr, 18 - v. kecile 7°, n'ifil. - < apvta:x6~ . .. - ".
ARN'IUZESCU, ARN'IUZfUE, ARN'IUZIT, Dal, 26; loclu-arn'luzeci~te canela, PArom,
112- v. caneld1; arn'luze#i ca~il (miro~i a brlnzii); arn'luzit-lu t;ine (adulmecati-1 bine); arn'lu-
zlre greciild (miros greu); tor arn'luzil (urma adulmecatii). - V. an'lurzescu, -zire, -zit.
AUOA (fiir~eroti), adv., aici, •ici> : s' nu imn'i pi-aroci, pi-area (sA nu umbli pe ici,
pe colo), PB, 48187 • - < ail a (cu -r- de Ia arco).
AROABA, sf., pl. arocibe, con de molid, «fruit de Ia pesse•, PEtim, 5 - v. :
AROABULA, sf., pl. arocibule - v. arocibd - : arocibule di Zmolica (conuri de molizi
din muntele Zmolica), PLit, 934; PAnt, 23. Sinonim :· cuculiClu 1°. - V. arab.
AROADIRE, sf., pl. arocidirl, roadere, •action de ronger•, Mih, 45; si asct!pa 'di aroci-
direli a odsilor (sa scape de rosul oaselor), PLit, 767. - V. arod.
ARO;\FIC, vb. I , refeca, Mih, 47 - v. aru(ec.
AUOAMA, sf. : arocima ~i liliCe (aroma ~i flori), PenB, IV, 114 - v . aroma; aruma.
AROAJ\116 (mi}, vb. I (arumigcil, -gat, -gcire), rumega, «1°. ruminer; macher; 2°. con-
naltre; parlen, Dal, 28; Nic, 79; Mih, 42; PScr, 169•. - e: se arumigciri t;eta· (daca ai
mesteca mlncarea), PScr, 169; s' mi-arocimig (sa rumeg, sii-mi treaca timpul •rumeglnd), PB,
1028 ; arocimiga ca bOl'i (rumega ca boii); 2°: aumbra li-arocimiga a nocistre? (Jlmbra· (indivi-
dul) Ie rumega pe ale noastre? = individul (striiinul) cunoa~te limba noastra? ~tie; vorbe~te
Alto AT.\ 1 --"- 208- AIH)MUU '

aromanc~tc ?). V. arumig, ar'umigare : -oa-, in loc de -li-, din forma aroamig pare a fi rezul-
tatul unci analogii stravcchi. V. ~i aru(ec, arw;edzu ~i zdrodmig; - < lat. rumlgare ,ruminer",
AROATAI, sf., pl. arodle, roata, .roue•, Dal, 26; Nic, 79. V. roalcl ~i sinonimelc ar6cut;
(urculd~u, t;irgal. - < lat. rota ,roue".
AROATA 2 , sm., pl. ar6J?, prigor; •roitclcb: di te a pul'llul aro:Ha il'f dztc # amira'?
(de cc pasarii prigor i sc ;!:ice ~i lmparatu~ ?), PLit, 795 - v. ~i amiraru~u. - ln folclorul
dacoroman, ,regele · pasarelelor" e grangurul- cf. MOrn, I, 304-319; ICr, VI; 73. ln eel
francez, dintre numeroasele variante, cf. ce dau Roll, II, 294 ; Tour-K, 119. - Sinonime :
CUCU;iUTU, lripusdkl. - < ?
AROA(J.{ 1 , sf., fiirii pl., rouii, •rosee; petite pluie fine•, Dal, 27; Mih, 42; 'nil uroauu

minulcl (o rouii subtire se lasii), PLit, 882; 834; pri-arod11cl si-n'l mi-aduna (pe limp
'~l-detide
cu rouii sii mii culeaga),'PAnt, 16. V. roaiia ~i brumil.- Dens, II, 30: < lat. *rovem; PFon,
§ 173 : < lat. ros, rorem ,rosee".
AROA(J1\ 2 , sf., Dal, 27 (dii pl. arodle); Fl, I, 2; 6; P:\IegR, II, .1 06 - v. arrlUcl1 •
AROD, sm., pl. ar6t;l, Dal, 26; CEI, 56; PLR, II, 153 ( <vsl. boni) - v.:
ARODUI., sm., pl. ar6bul'l, molid, •pesst; ; sorte de sapin•, PEtim, 5; PenB,,. VI, 98.
V. r6bul, aroabcl, arodbulcl ~i sinonimul mclnicl'lu. - Cuvintul apare ~i in greaca: p6!Llt"OAO
(To) ,ij Giypl1X m:ux"lj", 'Apr/,, 80; ~IXp, 27. - La bazii. pare a fi alb. rrobul ,roverc
(querce)" ( < lat. rob u r ,rouvre").
ARODA, sf., pl. arobe, robii, •robe•, Mih, 43. V. r6bd. - < p6!Llt"~ < it. robn.
AROt:UT, sn.,_ pl. ar6cute, roata; ripa, •1°. pente (escarpee) -:- v. arucol, rocul . ~i sino-
nimul areapil; 2°. cercle - ·v. t;irgal•, Dal, 26; PLit, 176; GrB, 2, 27~ - 1° : arocutlu i mdre
(povlmi~ul priipiistios e mare); 2° : ar6cutlu te s' fried ~i si-anvdrtea (roata pufului care sc
frcca ~i se Jnvirtca), BNA, IV, 125; un om ancdrcdl cu arodcule di motircl (un om ,lnciircat
cu roti de moarii), PB, 4921 ; ar6cutlu di motile brdfil (cercul de brat moale = imbriiti~area
moale), Bair, 25; ar6cule asundrd (au riisunat (se auzirii) rostogoliri), BNA, IV, 64; RA,
188- v. arucutescu 1°. - REW, 7357: < *rocca. - < ?
AROCUTA, adv., de-a berbeleacul, •cui par dessus tete•, Mih, 43. S.inonin~: !;Ululumbd.
- < arocul (formatitme In spirit morfologic grecesc).
AROD (mi), vb. III (aro~u, ar6s, aroddire), ronde, •rongero, Nic, 80; .l\<lih,45; arbu-
rllc si-arotisi (arborele s-a ros), PB, l51 2 ; Ira tc .c .l'n'll'i ar6d ptisili : (~c ce ciinii rod .oascle),
PLit, 766. - < lat. rodere ,ronger".
AROFKE, sf., pl. aro(ki, tunet, . •tonnerre•: ar.6 (kile plclscanescu (tunetele bubuic)~
Lum, III, 206; 345; V, 9, 25; !)nil botife ca di ar6fke (P voce ca de tunct), Cal, .1911, 206.
- V. aru(ee, r6(ke.
AROG, vb. I, angaja, PB, 536 -.,. v. arut;edzil.
AllOIDU, sm. (~i adj_.), pl. ar.6lt;i, roib, •cheval ale;~:am, Cal. 1911, 99; nctilicd ar6lbul
(lncalccii. roibul), PB, 380tc. ~ < lat. rubeus ,roux, roussatre".
AR6.14A, sf.,. pl. ar6l.6e, rodie, ~grenade•, Dal, 27; Nic, 80; Bair, 53; GJ;:I, 112;
linli culie, cutica, cu mardzeale ar6~e mpliml - ar6l6a (o cutie, cutiu\ii, plina cu miirgclc ro~ii
- rodia), PLit, 353. V. r6lM. - < pw3L .. -".
AR61(J, sn., pl. ar6lurl, roi, •essahm : du~man'll'i ca aruli't di-alc;ind (du~manii ca roi
de al!Jinii), Velo, 48. - V. arou, rolil.
AHOMA, ARthiE, sf., ::VIih, 43; Cal. 1911, 171 - v. arumd.
Aroma' n, AromA' n, -nd, PAnt, 289; BNA, I, 8 etc. - v. · Arma'n.
AUOAIDU, sn., pl. arotimbe, cocolo~, •pelotte; boulettc; testiculc•: si-n'l l'eul ar6mbul.
(sii-mi ici cocolo~ul), PGr, 18 - v. col'lli. - < po!L~o.:; ,losange; rouet".
-209-

AR()l\DU, invar., saltind, •sans rime ni raison•, PLit,' 672; 778; arondu, arondu, n 'cdrdze
Ia (rtili-su (nici una, nici alta (umbllnd-saltind), merge Ia fratele sau), PB, 9!3; 42827. - <
it. rondo ,giro in tondo; ballando".
AROPUN, sn., pl. aropune, bubli ro~ie, •Iegere eruption; pustule; phlyctene•, Dal, 27;
fiClorlu scotise aropune (eopilul a seos bube ro~ii). - V. ropan ~i arapum!dzu. - < ?
AROPUT, sn., pl. aropule, ropot, •murmure; (bruit de) trot., Dal, 27; Nic, 80; CEI.
56; si-tivde duiJe-aroput (se au de ropot placut), PAnt, 270; Bair, 70; si-tivdu ... aropute (se
aud . .. ropote), BNA, I, 58; Velo, 53; BNA, V, 87. V. roput, arupuJt!scu, t6pur, tropul ~i f,'T.
p6nou-rou~ (Hris, 200). - < bg. ropotO. ,murmure". ,
AROS, arotisu, pl. aroj~l, . aro~se, ros, uonge• ~ cupucin'lu ar6s di ccl'pri (steji\ri~ ros de
capre). V. ar6d. - Fonetice~te, cf. aroj~u.
AROSTU, AROSTRU, sn.,. pl. arotist(r)e, gura; rost (~cz, VIII (1904), 149),.<1°. bouche
- v. guru ; 2°. angle forme par les fils de Ia chaine et dans lequel on lance Ia navette•.
Dal, 27; GrS, II, 320. - 1° : lute dzl'lile carne, clime; asindzl va mlcu'm urdzl'Jl hetirte ca
si-aldxi'm ar6stul (toate zilele carne, carne ; astazi vom mlnca w·zici fierte, ca si\. sehimbam
r tndul gurii, adieu ordinea mlncarilor) ; 2° : dis(t!clU un . aroslu (am desfi\.eut (am t erminat
de tesut) un ar6stu, un spatiu dintre spatli ~i sulul eu tcs~iturli); ca arcizb6llu Ia arolislre
(ca ra;~:boiul de tesut la arotistre), PenB, VI, 5Q. cr. ~i mgl. rust, P.MegR, II, 112 ~i it. rostra.
- < lat. rosl.rum ,bee d'oiseau; museau; gueule". .
AR0!50, arOjiC (nu a·rOtij~C- v. aros), pl. ar6~l, ar6j~e, ro~u, •rouge ; blond• ; ARo~(J.
ca s.: • vin rouge; Russe (Gehei.m sprache)•, :Oal, 27; Nic, 80; Mih, 43; Jb, XIII, 89. - 1°.
sotirlle ascdpilti ar6j~il (soarele apunea ro~u), PAnt, 307; 2°. lji la-1, .ca oulu ·ar61jil, Ia pisctir
(~i iatli-1, ca oul ro~u (protapit), Ia pescar), PB, 458 19 ; 3°. ptilru .metire 6.1be-ar61je tire (ftimbura
amu*l (pa~nt mere albe ro~ii are acum steagul), PAnt, 300; BNA, I , 128; . 4°,. nctilicii ar611lu
(lncalecli pe calul ro~u); 5°. ncdlicci' pri aroj~lu (a lncalccat pe eel ro~u = s-a lmbatat bind
vin ro~u), PLit, 430; PB, 536; 6°. la-aro~lu s' duJe ndrt!ptu .(se duc_e . dn·pt _Ia ro~ul vin).
BNA, III, 52; 7°. di om arol}il dci * ' fudzl (dii. ~i fugi de om ro~cat) - v. arus ~i PPar, 157
sq. - Forma de sg. m. articulata e ortografiatii. : aro*fu (cf. buj~ti, cundul}ti, cluclut:UI}ti , praj~il}
~i aro*ulu (cf. aUijU, oul 1 ", sindUI}U). - Cu privire Ia ortografierea dacoromaita : TOijiU (Dens,
II, i67), roj~ie, raportata Ia realitatea foneticii. aromana, cf. Ia Emin, VI, 39: , riacara ro11ii" .
,para ro~ii.", , fier ro~", ,vinul ro~"· - < lat. roseus , rose, vermeil, ptlrpurin".
AROiJ : elisa a Arma'nlul easte mpfinii ca ar6Ulu (casa aromanului c plinii. ca roiul),
Fr, II, 261 - probabil, o gre~eala de tipar, In loc de arolU.
AROV, sn., pl. arovurl, fel de linte, d 0 • ers; pois chiche; orobc; sorte d'avoinc; 2°.
elfroit, · Dal, 27; Nie, 79. - 1° : bOI' i 1-ml'cci ar6vlu (rl'mtu (boii ll manlnea arovul (boabe
ca lintea) rl~nit); 2° : aciiJd si setimina ar6v di (rica (lncepc sa tremurc (sa se faea pc cl)
de fricli), PB, 43028; mardJI' i di n'iJl arov siminti (bietii de micuti tremurau de groa;~:a), PB.
275as - v. curl 8°, ttr-llr !, umplu 5°. - CEl, 56 : < bg. rov ,vicia cracca". V. urov. - <
p6(3~. 1Spo{3o~ ,ers ; pois de pigeon" . ·
AROZ, sn., pl. arotize, nod, d 0 • noeud d'arbre; 2°. durillono, Dal, 27; Nic, 79; CEI.
56 ( < bg. roz). - 1° : grt!ndu mpllnci di arodze (grindii. plinii. de noduri); 2°·: al arodzc Ia
mtn' l (Ia mlini ai bataturi). V. cluj. - < po~oc; ,noeud d 'arbre".
ARPAr, -ya, pl. drpayl, -ye, rapitor, •ravisseur•, Nic, 84. Sinonim: ariikilor. - <
&·p7ta:yo~ ,rapace". .
ARPATIN, -ml, pl. arplilin'l, -ne (gramostcni). •pudiquc ? ; jumeau ?• : ~e aple (elite arpd-
tine (~apte fete ....... . ). - < ?
ARP.~, sf., pl. drpe, aripil, o1°. aile; 2°. flanc; 3°. harde•, Nic, 84; ?.·Jib, 4'3 ; ·Rec, 37.
- 1°: ad= ca pul'llu fd'rci cirpe (a;~:i ca pasarea flira aripi), PAnt, 277; Bair, ·119; somnul

H-e. o31 Tache, Pap a h a g ! , Dicfionarul dialectului arom4n


ARPATI -210- AR5IN6S

s' u l'ed sun drpa-l'l Idle (sa o ia somnul sub aripa-i neagrli), CalGrB, 103 - v. dripcl 4°;
2° : Candn-bel vru pri-al'lrirea drpa-a-Armtin'llor Ira s' disicd (Canan-bei vru sa sparga pe
aiurea fiancul aromanilor), BNA, II, 76; 3°: unci tirpcl di ol (o aripa, un grup de oi), PenB,
III, 244. - V. tiripd, drpitd.
ARPATI, sf. pl., raze, •rayons du solei!., Dal, 27; Nic, 84. Sinonime: artidzd, gilit,
mrindd etc. - < ap7tOCYl)• ap7tOCyLov ,harpon; grappin; croc".
ARPArfE, sf., pl. arpayfl, rapire, •action de raviro, Nic, 84. Sinonim: ardpedre. - <
d:p7taylj ,rapine".
ARP.I\SEDZfi (mi) , vb. I, repau;~:a, •(se) reposen, CosP, 18 - v. ardptis2 •
ARPID, -dd, pl. tirpidz, -de - acela~i cu sdrpil? - : ma glon'l, ma arpidz (mai bravi,
mai ageri ?), Fl, I, 3, 6; II, 2, 6. - Apare probabila o gre~eala de tipar: tirpid<sdrpit.
ARPITA, sf., pl. tirpite, Dal, 27; Mih, 43; l'l-detide mrima a alt;in'llor 'nll tirpitd (mama
albinelor i-a dat o aripa), PB, 29537 ; {t'rd tirpite n'l-azbor (tmi ;~:bor tara aripi), PLit, 385.
- V. aretipitd.
ARPUS{T, sn., pl. arpuslte (Padz), porumb - v. araposite.
ARRf(J (far~eroti), sn., pl. arrlurl - cu r vibrant ca In aurrtire etc. -, iernatic-v.
arie, arlu ~i arnle2 • - < arnlU.
ARRtJCU (nord), vb. I: arrricu 'cicl'i (arunc privirile), CLitur, 124 - v. arric.
ARSAR, vb. IV ( arsdrll, -rlt, -rlre), sari ; rasliri, •1°. sauter; 2°. se lever; 3°. pousser;
croltre•, Mih, 43. - 1°: n'ic ~i mdre si-~l arsdrd (mic ~i mare sa-# sara), PAnt, 23 ;· arsdri
prlsti nts (sari peste el); 2°: cl'ndu lrina-arstire (clnd rasare luna), BNA, I, 52; 3°: l'l-arsa-
rlrd dotiild codrne (i-au raslirit (aparut, crescut) doua coarne), PB, 44 38 - v. dail 4° ~i 11°.
- V. alsdr, anstirl, ardsdr, sar, trdsdr ~i:
ARS.I\', pers. 3 sg. a indic. perf.: s' arsd' scdfa (se umplu scafa), PB, 38024; PGr,
136 - v. arsdr.
ARS.I\RfRE, sf., (rli)sarire, Mih, 43 - v. ansdrlre .
.ARsfz, -zd, pl. arsljl, -ize, obraznic, •impertinent., Nic, 85. - Cf. gr. &.pal~l)~· alb.
arse'ze<tc. arsyz (833) ,ehonte".
ARSLAN, sm., pl. arsltin'l, leu; piastru, d 0 • lion; brave; 2°. piastre• - v. asltinl.
- < tc. arslan (14) ,lion".
ARSLffJ, -lie, pl. arslll, dornic, •qui desire ardemmenb, PhOr, II, 453; arslle ~· tin'isltd
mul'edre (doritoare ~i cinstita femeie), Cod, V, 455 • - < tc. byrsly (502) ,-".
ARSU, -sd, pl. tir~i. -se, ars, d 0 • brO.le; incendie; chauffe (en parlant de la . four);
2°. avide; assoiffe de•, Dal, 27; Nic, 85; Mih, 43. - 1°: hodra fu drsd (satul a fost ars);
ciretip drsu di nodild orl (cuptor lncins de nouli ori), PB, 207 22 ; PAnt, 94; 2°: srintu dr~i
tu hictite (slnt ar~i Ia ficati, slnt atin~i de dorinte sau de dureri ar:~:litoare); drsul ~· frlptul
a n'eu frtite (arsul ~i friptul meu frate), PB, 42635 ; tirscl di setite (arsa de sete). - V. drdu.
AR~ I •marche lt. - < tc. arch I (14) ,en avant" < fr.
AR~fc, sn., pl. ar~lte, ar~ic - .v. a~ic, i~ic.
AR~INARE, sf., ru~inare, Dal, 27; Mih, 43 - v. aru~intire.
AR~fNE, sf., pl. ar~in'l, ru~ine, •honte; pudeuro, Dal, 27; Mih, 43 ; carl u ' kirri ar~inea·
s' u-dfl'i tine? (cine a pierdut-o ru~inea pentru ca sli o gase~ti tu ?), PGr, 18; lu ngrupd'
16clu di-ar~ine (1-a lnghitit pamlntul de ru~ine, a fost cople~it de ru~ine), PB, 97e; ti-ar~ine
mi fdle~l (m-ai facut de ru~ine), PAnt, 304; BNA, I, 1. - V. aru~ine, aru~rine ~i sinonimul
lazf'ke. - V. ar~d'ne sub mu~tintire.
AR~INEDZfJ (mi), vb. I, ru~ina, Mih, 43; CosP, 17- v. aru~inedzu.
AR~INOS, -nodsd, pl. ar~ino~l, -nodse, ru~inos, Mih, 43 - v. aru~inos.
ARTie.\ -211- ARli e

ARTie.\, sf., pl. tirlife, narteca, marthex•, Dal, 27; Nic, S5; GEl, 112. V. nartica;
- < &p·n:KIXc; .,-".
ARTfeL'I, sn. pl., daraveri, •affaires; transactions•, Dal, 27. - < ?
ARTIR(I)SESeU, vb. IV ( arlir(i)sll, -sit, -sire), prisosi, •rester en plus; surabonde•r;
hausser Ie prix•, Dal, 27; Mih, 43; GEl, 112; iii arlirisea~te nu-l hdrgluea*te (tot ce priso-
se~te nu-l cheltuie~te), AI. 1g03, g1; Dumnidzd' s' u-arliriseascd (Dumne;zeu sa o lnn1ulteascii,
sa o prisoseasca) - v. atdrdist!scu ; yipturlle li-arlirsird (cerealele le-au scum pit).- < &:p':'t;l ttw
< tc. arttyrylmaq (13) ,etre augmente, hausse".
_ ARTfRJZ!\'IA, sf., pl. artfrizme, prisosinta, •surabondance, profusion., Mih, 44; GEl,
1i2. - < Q:p·dptafJ.IX ,. -" .
ARTIRSfRE, sf., pl. arlirsirl, urcare de pret, •action de surabonder, de haussen, Dal,
27 ; PLit, 154 ( arlisire).
ARTISfT, -ld, pl. arlisif, -te, prisosit, •surabonde; (le prix) hausse•, Dal, 27.
ARTISESeU, vb. IV (arlisil, -sit, -sire), a drege mlncari, •assaisonner•, Nlc, S5. - <
cip't'-JV<t) ,.,.,.".
ARTI'e, adv. •enfin•: at Dumnidza'u, artl'c, tu narl ll'l vin'e (in fine, lui Dumne;zeu
i-a venit Ia nas), PLit, 7go. - < tc. nrtyq (13) ,plus; ht\ bien !". . .
ARTU, sm., fara pl., artos, •pain benit., Fl, I, 2, 3. V. pindearlu ~i lituryie. - <
&pToc; .. - " .
· ARTIVURTE, sf. pl. •sorte de bolet comestible; morille succulente•, Dai; 27. - Ca
adverb : •successivement., Mih, 44. - Cf. ~i dr.· harfiburie In DA ~i arfibur In Bu!Eur, iX,
(1g22), 111-112. - < &:p't'tt~oup't'~t·
· AllURE, ARUHEI, sf., pl. arucl, arubt!l, galben, •ducat.: - fi va-n'l da( si f-ul aduc?
- arubea di pi {ra'mle (- ce-mi vci da ca sa ti-l aduc? _:_ galbenul de pe frunte), Jb, XII.I,
74. - V. rubit!, ruble.
ARUBUESeU, vb. IV, robi- v. rubut!scu.
ARUBUfHE, sf., pl. arubuirl, robire, •action de rt\duire en esclavage; peinc d'esclave;
dur labcuro : an'l di arubuire (ani de sclavie, de munca grea), CBiog, 56. V. scldvulre.
ARlie (mi), vb. I (aructil ~i areal, arucat ~i areal, arucare ~i arcare), arunca etc.,
•l0 • (se) jeter; lancer; 2°. terrasser; 3°. ruer; 4 °. imposer ; 5°. insister; 6°. deviner; 7°. tirer;
S 0 • · avorter; go. accomplir; 10°. mourir; 11°. avalen, Dal, 27; Mih, 44; PScr, 1g3, - l " :
arlicd-ti tu arl'u (aruncii-te in rlu); cl'nile si-arca' analtu pri nl'sd (ciinele se repe;zi asupra
ei); si-arcara Ia · e/'1 s' l'i dispartd (se repe;zira Ia ei ca sa-i desparta), BNA, II, 1 l4; 2° :
lu_-avea arucata mpade (II trlntise jos); 3° : mula aruca culfd'/ (catlrul a;zvlrle di~ picioare);
4d : marl hd'rgi I! i-arucat (mari cheltuieli mi-ati impus); 5°: /'i si-arcd' si-l'l spund trd li _1-v.a
(a insistat mult ca sa-i spuna pentru ce II\ vrea), PB, 3g1o; 6° : vrel s' I' aruc tihea? (vrei
sa-ti ghicesc norocul ?), PB, 25418 ; suntu moa*e fe aruca tu steale (slnt batrlne ce . ghicesc In
stele); arcd' tu stetiuu (a ghicit In stea), PB, 4122 7; 7°: arcard $' mi pliguird (au tras ~i m-a:u
ranit), PLit, 1027 ; s o : lu-arucd crud (avortea;za), PLit, 300; go: cdrvdndrlu arcd' 'nd ca,le
(caravanarul a facut un drum), GrB, 274; PLit, 677; 10° : li-arcd' pt!talile Oc-a aruncat
potcoavele = a murit), PB, 3026 ; 11°: ma*l s' eral di vl'rnd pdrte si-1 vedz Klta cum '*1-aruca
· (htimai de ai fi fost undeva ca sa-l ve;zi pe Kitil. (Cristea) cum l~i arunca In burtd, cum ln-
ghite), BNA, Ill, gs ~i p . x1n. - Alte nuante semantice: 12°. nsus, tu muntl s' n' arucd'in
(sus, in munti sa ne lansam), PAnt, 55; 13°. eel Nlca '*1-lu-arucd loclu (caci pe Nica II asvlrle
pamlntul, caci Nica se zvlrcole~te In chinuri jos, pe pamlnt), W, II, 110; PLit, 1021 ; PAnt,
36 - In dacoromana: ,arunce-te pamlntu", Carac, I, 410; ,pamlntu 1-o ai'uncat" , ibid ; 14°.
{iclorlu ... ·,~1-arcd' vredrea (flacaul. .. sc lndriigosti), PB, 40 7 - cf. ~i tc. djan atinaq (6) , de-
sirer beaucoup", sau gueuz atmaq (6) ,viser," ' envier" etc. ·- V. aruncu1 ~i rue . .:.. 'Ca ~i alte
ARUCANE -212- ARUDICARE

verbe, substantive etc. - cf. acd/rl, bag, beaut, cad, cdlcu, codda, crept, curl, ciClor, dail, di~­
cl'id, es1 , (ac, fd/d, foe, (rl'ngu, tnimd etc. -, ~i acesta l~i are sensuri lntretesute cu cele ale
respectivelor verbe din limbile balcanice_ cu care dialectul aroman a venit in .atingeri mai
pronuntate (cf. gr. pln:T<Jh plxv 6 >; alb. heth, he8; tc. atmaq; bg. (ilrlim) . .- < - lat.~ ernneare
,arracher [les mauvaises herbes)".
ARUCANE, sf., pl. aruca'n'l, rindca, ~rabob, Dal, 27; Nic, 81; GEl, 112. - V. rucdne
(~i aricdne ?).
ARUCANIZl\IA, sf., pl. arueanizmate •sciure de bois~ : arueantzmate. di Umnu (rumegu~
de lemn), Fl, II, 5, 7. - < poxocv~a!J.<X , rabotage". ,..
ARUCARE, sf., pl. aruetl'rl, Dal, 27; eu aruedrea kedtra (cu aruncarea pietrei), PLit,
113 -joe eopilarese. - V. arcdre.
ARUCAT, -td, pl. arued/, -te, Dal, 27; PAnt, 255- v. areal ~i gr. cipx~w~ (Boga,
II, 109). ..
ARUcANSESCU, vb. IV (aruciinsil, -sit, -sire) ~rabotero, GEl, 112. V. aruncdseseu ~i
aruednizma.- < poxa:vl~w , -".
ARUCATURA, sf., aruncatura - v . arecltlirtl.
ARUCOT, sn., pl. arueod/e •cerceam: tereflu s' (ae, s' (ae aruc6t (cere se fac, se fac
roata), AI. 1903, 51; Lum, v. 157; slintu ea tiilti{, ea afel'l di sum arueot (sint ca ciilai, ca
acei de sub roata ?), C~c, 46. - V. areodtd, ar6eut.
AR(U)CUCOTIR, sn., pl. ar(u)euc6tire, pahiirel de rachiu, •petit ver_re d'eau-de-vie• :
bil dodild arcue6tire di arclkle (baui doua toiuri de rachiu). V. rueue6tir, putire ~i sed(a. - <
p<XXOr.6Tl)pOv ,verre a liqueur".
ARlJCUTA, sf., pl. arlicute, apa; •Wasser•, Jb, XIII, 85. Cuvint neidentific~t;. - < ?
ARUCUTESCU (mi), vb. IV- v. areuteseu -, rostogoli, d 0 • ~ouler; 2°. av~ler; englou-
tir - v. arile 11°•, Dal, 27; Nic, 81; PScr, 193. - 1° : kedtra fe si-arueuted~te mli~el'lu nu-
aedta (piatra ce se rostogole~te nu prinde mu~chi), PLit, 450; PAnt, 9; si-arucuted pri pdde
(se rostogoleau pe jos), PAnt, 226; eureubt!ta, arueutindalul, arueutlndalul, agllimse Ia pdldte
(cucurbata, rostogolindu-se, rostogolindu-se, ajunse Ia palat), PB, 131 6 ; arueutlndalul-si, arucu-
tindalul-si, agllimse (rostogolindu-se, rostogolindu-se, ajunse), PB, <11()3; 2° : Mnd, sldbd, -arucu-
le~te (buna, rea, da pe glt, lndoapa), PAnt, 184; BNA, III, 68 ; edsti di a{el'l fe arueuted~te
mliltu (e dintre cei ce lnghit (beau) mult). - . eliclubd ~i sinonimele angl'lt, · ~;ilindeseu. - <
aroeut.
ARUCUTETtl' (Turyea), sm., fiirii pi , ma;~:iire bob, •petit pois•, AI. 1903, 52. Sinonime:
mddzare, bizele. - Maziirea-bob fiind ar .. eutodsd: < ar6cut.
ARUCUTfRE, sf., pl. arucutir: rostogolire, •action de rouler, d'avaler, de . tuero, Dal,
27 ; Nic, 82 ; Mih, 44 ; PB, 537.
ARUCUTfT, -td, pl. arueutlf, -te .t6• roule; 2°. grise•, Dal, 27; PAnt, 180.; eciste arueutlt
(e beat) - v. adardl, dzddtl etc.
ARUCUTOS, -todsii, pl. arueulo~i, -todse, rotund, •rond; arrondh, Dal, 27; PB, 537;
PAnt, 316; zbodre arueulocise (cuvinte rotunjite, diplomatice). Sinonime: gurgul'il6s, str6n~;il.
ARUl:fNA (grarnosteni), s.f. - v. aracine, aru~ina.
ARlJD, -da, pl. arlidz, -de, moale, cmou, molle (en parlant de Ia Iaine); tendre, debile•
Dal, 27; GEl, 56 - 1° : li'ncl aruda (Una moale), PB, 537; 2° : ercim nica arud (eram . lnca
fraged, fara . experienta), PAnt, 342. - Cf. mgl. rud, GrS, VI, 192 ( < bg.); CapM, 111,252
( < bg.) ~i alb. rud, rude ,riccio", gr. pouv-.o ('Av8p. 312), poudou (Boga, I, 332), ,mou",
bg. rud, ruda ,mou". - < lat. rudls ,brut; grossier".
ARlJDIC, vb. I, aluneca, Nic, 82.- v. arut5ic.
ARUDICARE, sf., Nic, 82 - v. aruniedre.
ARUD{N;\ -213- ARUFSfT

ARUDfNA, sf., pl. arudln'l, grind, •butte• : prit orudlna vedrde tdrma-a mea n'l-u-aru-
~ufdm (lmi tlrcoleam turma mea prin grindul verde), RP, 4, 7.- In toponimie: Arodena
(Muluvf~te), Velo, 18; BNA, V, 65 ~i 124. - < bg. riidenli ,de mine(rai)".
ABU ~IC (Perivole), vb. I - v. arunic.-
ARUDZfM, sn., PenB, III, 239- v. artldzi'm (forma corecta).
ARUDZINARE, sf., pl. arudzinii'rl, ruginire, •action de (se) rouiller•, Dal, 27. Sino-
nim : zgurt;islre.
ARUDZINAT, -ttl, pl. arudzindf, -te, •rouilh!•, Dal, 27; az c6rdzl arudzindte ma ~ed
pri stlzma goaltl (azi palo~e ruginite ci stau pe peretele gol), GrB, 1, 8; RA, 190; pri-afel
keptu-arudzinat (pe eel piept necioplit), PLit, 837. - V. rudzinat, rudzinlt.
AllUDZfNA, sf., pl. arudzln'l, rugina, uouille•, Dal, 27 ; Mih, 44; PB, 537; hedrile
mtcate di aruqzlnii (fiarele mlncate (roase) de rugina), PAnt, 313. V. rudzlntl ~i sinonimul
azgurle. - < lat. •aeruglna (cf. aerugo, -inem ,rouille de cuivre, vert-de-gris").
ARUDZINEDZ(J, vb. I (arudzinal, -nat, -nare), rugini, •rouillen, Dal, 27; PB, 537.
Sinonim : zgurt;isescu. - < l11t. aeruglnare ,se rouiller".
ARUDZINESCU, -NfRE, -NfT, Mih, 44-45; PAnt, 400- v. arudzinedzu, -nare, -nat.
ARUDZINOS, -noasii, pl. arudzin6~l, -noase, ruginos, d 0 • rouille; 2°. suranne; invetere•,
Dal, 27. - < lat. neruglnosus ,rouille".
ARUEDZU (mi}, vb. I (arual, aruat, arudre}, roura, •tomber (en parlant de Ia rost\e);
etre humide, rosee•, PEt, 7; ct'mpul easte aruat (clmpul e rourat). V. arluredzu, rlureadzu,
aroaua1 • - < lat. rorare ,repandre Ia rosee, arroser".
ARUESCU, vb. IV (aruil, aruit, arulre), roi, «essaimer; voltigen, PB, 537; Armd'n'll'i
si~arulrtl (aromanii au roit), Lum, V, 170. V. ruescu. - < ar6lu.
ARUFEAiliC (mi), vb. I (aru(irical, aru(iricat, aru(iricare), mlnca, «1°. manger; ava-
Jer- v. arucutescu 2°; 2°. ourlen, Nic, 84; tiytl'n'l cu aludt nlvin'lt, ca s' nu s' aru(edricii
mrilte (gogo~i cu aluat nedospit, ca sa nu se manlnce multe), AI. 1903, 94. - V1 :
. ARUFEC, vb . .J (aru(ical, -edt, -care) d 0 • ourler; 2°. couper (avec des ciseaux); 3°.
manger- v. and6p•, Dal, 27; Nic, 84; Mih, 44; 47 (aroa(ic- cf. arotimig ~~ artimig); CosP,
81; 131. V. ~~ aru(edric. - Cu sensul •ourlen, cuvlntul e identic cu dr. re(ec. - Hasdeu a
propus.: <lat. re(ricare ,frotter de nouveau" (cf. PW, 1426.; REW, 7159); GrS, III, 426-427
~~ C: re(eca<lat. •ori(icare<ora ,bord" , ori{icium. - < ?
ARUFEE, sf., pl. aru(el, fulger, .roudre•: afed sctntedl'e ... u cl'imu'm s{ulgu, arofke
ictl arufee (acea sclnteie ... o numim fulger, trasnet sau triisnet), Lum, V, 9, 25. - V. ar6fke,
rufedua, ru(ee ~~ sinonimele astriiple, kicutii 4°.
ARUFICARE, sf., pl. aru(icd'rl •action d'ourler, de cooper, de manger., Dal, 27; Nic,
84; Mih, 44.
ARUFICAT, -tel, pl. aru{ictif, -te •ourlt\; coupe; mange•, Dal, 27; Nic, 84.
ARUFicATURA, sf., pl. aru(icaturl, tivitura, •ce qui est ourle, coupe, mange; ourleb,
Dal, 27; Nic, 84. - V. aru(ec.
ARUFKEAN, -na, pl. aru{kedn'l, -ne, proxenet, «maquereau; .proxenete; souteneur;
delateun. - < pouqniivo.; < it. rufllano, -na ,mezzano di amori; delatore".
ARUFSESCU, vb. IV (aru(sll, -sit, -slre), a sorbi zgomotos, «humer; absorpir.~,. PEtim,
6; aru(seti*te cafelu (soarbe cafeaua) ; ylnlu s' beti, nu si-aru{sea*te (vinul se bea, nu se soarbe).
Sinonim: s6rbu2 • - < pcxpw ,burner".
ARUFSfRE, sf., pl. aru(slrl «action de hurnen: te arufslre l'l-fafe a ca(elull (ce de
sorbire li face cafelei 1).
ARUFSfT, -til, pl. arufslf, -te, sorbit, •hume•: dztimtl arufslttl cu llngura (zeama sorbita
cu lingura).
ARUG · -214- ARUJfRE

ARUG, sm., · J.tl. arudzr, rug, •eglantier; iramboisier; ronce•, Dal, 27; Mih, 47; s' hdr-
nelf cu amure di pri arug (se hranea cu mure de pe rug), PB, 39937 ; d-nd, fedld, dupd-arug
(haide-ne, fata, dupa rug), PLit, 12; erd un arug di skin (era un rug de maracine), Lrim,
V, 211 ; tu pddurrti di arudzl (In padurile de rugi), BNA, IV, 134; sedmind arUdzr · *i skin'r
(seamana rugi ~i spini), Lum, V, 218; frundza di arudzr (fruliza de rugi), GrB, 2,30. - V.
rujjl ~i sinonimul zlyrd.
ARUGARE, sf., pl. arugd'rl, angajare, •action d'engager (un domestique, un travidl-
lellr)•, Dal, 28 ; Nic, 80. - V. arw;edzll.
ARUGAT, -td, pl. arugdf, -le •engage•, Dal, 28; Nic, 81 ; PB, 537; arugdl Ia mdydtie
(angajat Ia pravalie).
ARUGA 1 , . sf., pl. arudzl,' strunga, •en droit par oil on· fait entrer les brebis dans l'en-
clos; )'entree dans un pare a moutons - v . slrd'gd (~i slrungti)•, Dal, 27; PEt, 6; Ia aruga
a lur di Ia cutdr (Ia portita lui de Ia tlrla), PAnt, 249. - Cf. alb. rruge ,strada" ~i gr. pouycx
,;rue" (Hris, 201; Boga, II, 58). - < lat. ruga ,ride; ecrou; chemin".
ARUGA 2 , sf., pl. arudzl, simbrie, •salaire; appointement fixe; paie; gages•, Dal, 28;
Mih, 45 ; PB, 537; PAnt, 118; va sd-l'l si ldl'e una arugd (i se va taia (fixa, preciza) un
salariu, o simbrie), CBiog, 15. - Cf. ~i gr. p6ycx ,salaire" , alb. rroge ,paga, salario" - V.
rugti 2 •
ARUGO~(), ARUGOZ, sn., pl. arugod*e, arugodze •roseau a balah, Dal, 28; CEI, 57;
Fr, II, 214. V. artgoz ~i sinonimullrescd. - < vsl. rogozli ,papyrus".
ARUGUCEAR, -rd, pl. arugucedrr, -re, RH, II, 193- v. aruyucedr, liyucedr, rugucedr
~i sinonimul babw;edr.
ARUGUESCU 1, vb. IV •eructen, Dal, 28- v. ardgdescu.
ARUGUESCU 2 , vb. IV, ruga, •prier., CL, LXXV, 477. Cuvlnt necunoscut. - V. rog
~i rucw!scu, ruguesc~.
ARUGUfRE, sf., pl. aruguirl, rlgaire, •action d'eructer; eructationo, Dal,- 28.
ARUGUZiNA, sf., pl. aruguzln'l, rogojina, matte de roseau., Dal, 28 ; Nic, 81 ; PB,
53'7; CEI, 57; arucullf pri 'nd aruguzind vedcl'e (trlntit·i pe o rogojina veche), Lum, II, 31'1.
Sirtonim: psdn(}d, psd(}d. - < bg. re>gozina , -".
ARUC)EOZ() (mi), vb. I ( arugdl, -gdl, -gdre), angaja, ·tocmi, •en gager (un domestiqlie);
cntrer en service; se placer comme domestique•, Dal, ·28; Nic, 81; PB, 537 ( < rog) ; .}i J, ' I,
l, ·.14; lu-arugd' s' pdscd cdl'i (1-a angajat sa pasca caii), PB, 1353 &; tdtd-su lu-aved arugdld
picurdr (tatal sau II angajase ca pastor); aclo si-arugd' llnirlu Cola ... cu 300 di yro~i' ·'lu
mes (acolo s-a angajat tlnarul Cota .. . cu 300 de pia~tri pe luna), CalGrB, 33. V. arog ~i siilb-
ri!mul pdrtescu. - < arugu2,
ARUrA.NE, sf., pl. aruyd'n' r: ld'slifl di-aruydne (ghete de lac), Lum, IV, 326- v.
ruydne ~i rurgdne.
ARurucEA.R, -rd, PEt, 42, calu~ar mascat - v . rugu cedr.
ARUGIUHALE, sf., petitie - v. aruzuvdle.
ARUIAEA.()A., sf., pl. arur&dle, rodan, •rouet a devider, devidoir a deux roues•, Dal,
28; Nic, 81. Sinonime: cicricd, ruddne. - Cf. gr. poiHvt ,rouet". -- < ?
ARUI A.:E(), sm., pl. arurMr, rodiu, •grenadier., Dal, 28; Nic, 81. - < por3t&, pw3uX. ,-".
ARUJESCU, vb. IV (arujtr, -jil, -jlre), necheza, •hennirt, Dal, 28; Nic, 81; Mih;· 45;
PB, 538; PLit, 385; 831 ; CE1,57; un ml'ndzu nu -arujed~le (nici mdcar un min;~: nu nechea:~:a).
PAnt, 286; BNA, I, 28; cdrvdnea lulU arujl (caravana lntreaga ·a nechezat), PAnt, 366. V.
azurescu .. - < vsl. rlizati , hinnire".
ARUJfRE, sf., pl. arujirF •hennissemenh, Dal, 28 ;. Mih~ ·45 ;· arujtrea di cal (necht':~:alul
de cal), PB, 40523 ; s' trunduescu muntll'L . . di-arujirea-a cdl' Uor (se zguduie muntii. .. >de
ARU.J{T -215- ARUNGACIC

neche.zatul cailor), PAnt, 269; Bair, 69; arujirea adufe furtulfrea (nechezatul aduce prajina),
BNA, III, 124.
ARU.JfT, -ta, pl. aruj{J, -te •qui a hennio, Dal, 28.
ARU.JUVOS, -voasa, pl. arujuv6~l, -voase, crispat?, •crispe; crevasse ?• : vearga . .. nodu-
roasa, arujuvoasa (vargiL .. noduroasa, crispata ?), Lum, V, 60; ungl'i arujuvoase ~i infapali-
coase (unghii crispate? ~i ascutite), Lum, V, 232 (G6pe~I). - < ? ar6z. ·
ARUKEARE, sf., pl. arukerl, Dal, 28, rupere. - Cu influenta pers. a 2-a sg. a indic.
pre.z. : line arukl ,tu rupi" a vb. arupl (cf. ~i : ardkli1 ~i arap2) : arukeare arupetire.
ARUKf!jiUR, ARUKIU!jiUR, vb. I, aluneca, PB, 538; PGr, 19; Fl, II, 6, 5 - v. ara-
klu~ur2.
ARUKI!jiURARE, ARUKIU!jiURARE, sf., PB, 538 - v. araklu~urare.
ARUKI(U)!jiUROS, -roasa, pl. arukl(u)~ur6~l, -rouse, alunecos, •glissanb, PB, 538.
ARUMANE, sf., pl. aruma'n'l, aperitiv fript, •brochette de foie entouree de l'intestin•,
Dal, 28; PAnt, 298; BNA, I, 126; 138. V. r6man ~i sinonimul cucurecli1. Ca ~i bumbarlu,
arumanea se serve~te drept aperitiv cald. - In greaca: pou{L(ivL (Boga, II, 58). - <?
ARU.l\IA, sf., pl. arume ~i ar6mate, Nic, 82- v. aroama.
ARUMAN{L'E, sf.; Arum Ani l' e: Iuera ... ca ntreaga arumanll'e (Iuera ... ca tn-
treaga aromanime), BNA, II, 34 - v. armanfl'e.
ARUMANffJ, sm., Lum, II, 12- v. armdnli1.
ARUI\116, vb. I, PB, 538- v. aroamig; aru(ec ~i aroafic; zdrodmig; zdrodmin ~i zdru-
min. V. ~i (rt'ndza 8°.
ARUI\IIGARE, sf., pl. arumiga'rl, rumegare, •action de ruminer, de macher; action de
reflechir., Dal, 28; vin'e odra a arumigdril'el (veni (sosi) ora rumegarii); lucrul va arumigdre
(problema trebuie gtndita, cercetata).
ARUMIGAT, -td, pl. arumigdJ, -te, rumegat, •rumine; delibere•, Dal, 28; lucru arumigdt
(chestiune framtntata, chibzuita).
ARUMIN 1, vb. I (arumindl, -nat, -ndre), rontai, •croquer; grignoter., Mih, 45; PEt, 6;
ar6.mina ca $Odric (rontaie ca un ~oarece). - < lat. rumlnare ,rumjner" .
. ARUMIN 2 , -na, pl. arumin'l, -ne, rumen, •vermeil; incarnah, Dal, 28; Mih, 45; PB, .
538; GEl, 57; una fedta-arumina, gl6n'll'i ma ·~1-u zdrumina (o fata rumena, flacaii ci mi-o
sdrumica, o string framtntlnd-o), PLit, 12. - < vsl., bg. rumi\nik ,ruber; vermeil".
ARUMINARE, sf., numarare, Nic, 356 - v. numirdre.
ARUI\IINAT, -ld, numarat, Nic, 356 - v. numirat.
Arum A' n, -na, aroman, PB, 538- v. Armd'n.
ARUNCARE, sf., aruncare, Mih, 45 - v. arucdre .
. ARUNCASESCU, -SfRE, -SfT, struji, Dal, 28- v. arucansescu ~i sinonimul artn(lisescu,
arundisescu.
ARUNCUl, vb. I, arunca, Mih, 45; GrB, 1, 7 - . v,. aruc. - Cu privire Ia .-n-, cf. ~i
mtc, mt'ncu.
ARUNCU2 , sn., pl. aruncurl, rune, Mih, 45; AD, IV, 68- v. arungu, runcu ~i sinonimul
pdrledndza.
ARUNDISESCU, vb. IV (arundisil, -sU, -sire), struji, •raboter., Nic, 82. ·- V. arucan-
sescu ~i arindisescu.
ARUNDISfRE, sf., pl. arundisirl uabotage•.
ARUNDISfT, -td, pl. arl.lndisiJ, -te, dat la rindea, strujit, •rabote•, Nic, 82.
ARUNGACI{J, sm. (~i adj.), pl. arungdCl, rlncaciu, •monochirde•, Dal, 28; DR, III,
769 (<lat. •ramex); cal arungacli1 (cal rtncaciu). - < lat. •ramlcus (cf. ramicosus ,hernieux")
+ cdCIU.
AllUNGU -216- AUUP..\Thm

.\RUNGU, sn., pl. arungurl, rune, •partie d'une foret transformee en paturage•: cl'ntii
cuclu ~'pitrunicl'ea tu arungu (ctntll. cucul ~~ pll.ttrnichea tn rune), PAnt, 290; (luUrlle-aved amufl'tii
lu arungurlle mu~edte (fluierele amutise tn runcurile frumoase); BNA, I, 20; arung ccldzurii
di~ll'i (ca rune de pcldure c~urll. jumiiliifii, picarll. jumll.tate din ei), BNA, II, 30. V. arrincu1 •
- < lat. runeus (cf. runcare ,sarcler"). ·
ARUN GiE, sf., pl. arungil cendroit d'un arringUt; BNA, I, 138 : clntd c!lclu . •• lu-arun(jie
(cucul cinta ... tn regiune de rune), BNA, I, 44.'- < arungu (derivat literar'l).'
ARUNIC, vb. I (arunicdl, -edt, -cdre} •glissert, Dal, 28; PB, 538; PAnt, 400; CDDE,
1021 ; aiM pot si-arlirii/l (aici poti sa luneci). V. arlldic, sirtonimele aylistur, riig6Cfi11 ~~ mgl.
llirec ~~ luricdri (PMegR, II, 91 ; CapM, · III, 176). - < alunic.
ARUNJCARE, AR·UNICAT, Dal 28- v. alunicdre, -edt.
ARUNicATlJRA, sf., pl. arunicdtlirl• alunecu~, •glissoire; verglas~, Dal, 28. - V. arcl-
ki~fll, rug6Cft:J.l. ·
ARUNICOS, -codsu, pl. arunic6~l, -codse~ lunecos, cglissanh, Dal, 28. Sinonim : rclguCI6s.
- Cf. ~~ mgl. luric6s (PMegR, II, 91 ; CapM, III, 176).
ARlJPl (mi), vb. III~~ II (arup~u, arriptu, arupire ~~ arupedre), rupe etc., d 0 • romprt>.
dechirer; reduire; briser; detrulre; assourdir·; 2°. eclater; fulminer; 3°. fondre; 4°. filer, decanil-
lert, Dal, 28; Nic, 82; Mih, 45; PScr, 193. - 1°: Ia si-arupsircl ·strdn'ile (li s-au rupt hal..:
nele), PB, 521; (d~l, fd~l lu-arupsircl (tl sft~iarll. bucati, bucll.ti), PB, 148 ; un pard' s' ·nu n'l-
arupef (sa nu-mi reduceti nici o para), Bat, 43; aruped Mclu di minctun'l (stingea ·pamtntul'
cu minciunile lui), PB, 796; vilzed dpile di I' aruped urecl'ile (vuiau apele de-ti rupeau tim.:.
panul, te asur;~:eau), PB, 3441; 2° : yin ni6rl, furtrinii-arupe (vin nouri, furtriila l:~:bucnc:;;tc).
Lum, V, 244; BNA, II, 10; arupse un arl'il alcli!it (i;~:bucni (nll.vll.li) un rtu tulbure), LP, to:(;
3°: nt~l minduld si-ar!lpd dzedna nsus (dtn~ii sc glndeau sa facll. lure~ Ia deal In sus), BNA~
II, 122; ar!lpsim pi tu nd~l (naviilirll.m printre ei), PAnt, 232- v. andpddescu·; 4°: to cdrtect
§i '§l-u-arupse cu nt'sii (lull. scrisoarea ~~a rupt-o de fuga cu ea), PB, 404&; '§l-u-arupse Araphr
di-acl6/e (arapul a tulit-o de acolo), PB; 39321 ; (udzl §i-arupi-1' u di-afia (fugi :;;i cara-te de-
aci), PLit, 119; '§l-arupse dzd gu§ea (a;~:i l~i rupse gttul = ·azi s-a dus, a plecat), Lum, II~
309; BNA, HI, 126; arupi-1 zverca (rupe-ti ceafa = fugi, du-te Ia dracul), PGr, 19- v. zvercii
2° ~~ alb. thyeni xverkun prej shtepise s' ime ,rompetevi iJ coHo da· casa mia = via da casa
mia !". V. rup1 • - < lat. runipere ,rompre".
ARUP2 , sn., pl. arupurl, rtpa, cescarpement; precipice•, Dal, ·28·; Nic, ·8 2 ; aruplu o
Si6nlul (rtpa Sionului), Fl, II, 6, 9; · u-arucutlrd tu arup (o rostogolira tn· rtpii), PB, :u 71;
§' lu-arup si-arucuted#le (~i se rostogole~te In priipastie), PLit, 873. - Pentru gen, cf. ~~ alb.
rip ,pendio, declivio". - V. rt'pa, sinonimele credc, grem ~~ lat. r up e s ,precipice".
ARUP', sm., pl. arukl, ban austriac, •monnaie autrichlenne de 10 ou de 70 paras•.
Dal, 28. V. rup 2 • - < tc. rub' (615) ,le quart d'un piastre".
ARlJP', sm.,. pl. arlikl, o optime dintr-un cot, •Ia· huitieme partie d'une anile, d'une
coudee•, Dal, 28; PB, 538; pdtru pihl ~i dol arukl (patru coti ~~ douii optimi). V. rup' ~i
arupe (~i arlispu) - < tc. rub' (615) ,quart; huitieme partie de l'aune, environ quator;~:e cen-
timetres".
ARUPASl, sn., pl. arupdsurl, repaos, Nic, 69 ~ v. ardpdsl;
ARUPAS2 (mi), vb. I: ma#l cl'ndu l'i ncl'lde 6mlu ocl'il'l arupdsd (omul se repauzea:~:a
numai cfnd ti lnchide ochii, clnd moare), PGr, 121 - v. ardpds2 •
ARUP.i\T..\'SCU, vb. IV (arupufl'l, -Ji'l, -li're), ropoti, •trotter, faire .du bruit avec les
picds•, Dal, 28; Nic, 82. - V . .rupufescu, rupufescu. - < ar6pul.
ARUP..\TI'RE, sf., pl. aru.pclfl'rl, tropotire, •bruit de trot•, Dal; 28; Fl, I, 5, 11 (aru-
pufi're).
-217- ARUSTUil:\.i{ftE

ARUP:\Tl'T, -til, pl. arupil/l'/, -le •avec du bruit de trot., Dal, 28; vin'llil . arupilli'lii
{venire in tropot).
AHUPE, sf., pl. arukl, Dal, 28; Nic, 82- v. arup' ~i gr. poimt .-, un huitiimlC de l'aunc".
AUUPEARJ.:, ARUPIRE, sf., pl. .aruperl, arupirl, rupcre, caction de r.ompre ·etc.; rup-
t .urc•, Dal, 28; Nic, 83; l\Iih, 45; PB, 538. V. arukedre. - V. arupl.
AUUPTU1 , sm., fara pl., cearcan, cccrne sous les ycux•, Dal, 28. - < '!
AI\UPTU 2 , -til, pl. arupfl, -le, rupt, d 0 • rompu; dtkhire; 2°.. crevant (de faim); 3°.
loquetcux•, Dal, 28; Nic, 83. - 1° : aiiti vicletim arupl un per, ac/6 aruple cl'ine {aci vcdeam
Tupt un fir de p:ir, acolo rupte cline), PAnt, 274; Bair, 111; curiJI.ti/ arup/t (istoviti rup~i
.de obo.~ealil), PB, 8729 ; 2° : ctinda escu aruplu [eli fotime] (parca sint rupt. de foame), Mih,
45; era . .. avul, avul aruplu (era ... bogat, putred de bogat), PB, 59~; 3° : etisle avul ~i imnd
~ruptu (e bogat ~i umbla zdren~aros) - v. pdrltil, reClcamtin. - V. arupl . .
ARUPUNAHE, sf., pl. arupuna'rl, eruptie pe fata, •eruption•, Dal, 28.
ARUPUNAT, -ld, pl. arupunti/, -le, •qui a une eruption., Dal, 28; Nic, ,83.
ARUPUNEDZ( (mi), vb. I, Dal, 28; Nic, 83; li-arupuntil!l lu fti/ii (ti-au apiirut bubc
t·o~ii pe fata-). V. arilpunedzti. - < .a r6pun.
ARUS, -sii, pl. aru*l, -se, b.lond, ro~cat, •blond; rougeatre•, Dal, 28; Nic, 83 ; Noll arus
-~· mul!eiil ca Mtillu (Noti eel blond ~i frumos ca luna mai), PAnt, 292; BNA, I, 6; perWi-
~ru~i i*l kiptinti (piirul blond t~i pieptena), PLit, 831 ; un bdrbtil li. n'l-lotil, cu mustd/lle-aruse
(u'l barbat ce-mi luai, cu mustatile blonde), Lum, III, 69; PAnt, 32. V. rus ~i ar6*il, mgl.
rus (GrS, VI, 192; CapM, III, 252), bg. rus(I, alb. rus ,biondo, russo" ~i .gr. ,Poooaoc;. - <
.lat. russus ,rouge, roux" .
Arus, -sii, pl. Aru*l, -se •Russe•: Aruslucl urstl (rusul e urs), PLit; 430; PAnt, 9.
- Cf. ~i laconica tnsemnarc ncclara din albaneza : ,~ cipxoii8cx cxpoooii",' Hr, 8. - < ?
A r us a l'e ~i R us a l 'e, sf. pl., artie. Arustil'ile, Rustil'ile, Rusalii, •PentccOtc, Pooo!XA.tli•,
N~c. 457-458; CLim, 218-219. - < lat. Rosallu, n. pl. des Rosalics [fete oill'on deposait des
.flcurs sur les tombeaux)• (Gaffiot, 1369). ·
\ ARUSEAfJ.~, sf. (pl. arusel), grlu superior, de ble le meilleur; une varh~te de bte a
,grain blanc ct gros qui passe pour le meilleurt, Mih, '16; 441; W, II, 42; LL, Ill, .221. - V.
~rusie, ruseti(I<l.
AUUSFETE, s(., pl. arusfe/, mita, •prevarication; pot-de-vim: cu arus(etea asctikl
'*i di-cap di om (cu mit a scapi ~i de cap de om, cu mita scapi chiar ctnd ucizi un om), PLit,
·6.72. - V. rus(ete.
ARUSfE, sf. (pl. arusil?), grtu galben-ro~u, •ble jaunc (de provenance russc)•, Mur;
·CAr, 272 ( <bg.); RomP, VII, 41; cu turla di arusia •cine rotliche Weizcnart., W, II, 50;
lurid di arusle - ln Tinerimea romdna, 1901, 269; LL, III, 221. Sinonim : fluri/ii. - < poooala:
('AprA., 81).
ARUSPEASE, sf. pl., Mih, 46 - v. ardspetise, ruspetistl.
AH USPU, -pa, pl. aruski, arllspe •cher ; inestimable•; ca sm. : •monnaic autrichiennc•
.Mih, 46.- 1°: morl tu, (Iurie, (Iurie aruspd (fa tu, galbcn, galben scump); PLit, 917; GrB,
125; 2.0 : mi miscu un aruspu (m-a cinstit cu un galben, cu o moncdii de aur), Mih, 46.
-v. raspu ~i arup4.
ARUSTICO, sm., pl. arusticcidz, dulciuri pcntru bolnavi, •ce qu'on apportc a •un maladc
a manger (surtout des fruits, des bonbons)•, GEl, 112; PLit, 227. Sinonim: · plnadii. - <
4pp(J)a·nx6v ,panade".
AHUSTOAC.~, sf., strunga, Fl, II, 6, 4 - v . arastotica.
AHUSTORNU (mi), vb. I, Dal, 29; Nic, 84- v. artlstornu, rtlslUrnu.
AHUSTURNARE, ARUSTURNAT, Dal, 29- v. rilslurn-tire, -nat.
ARUSUN -218- . ARU~NOS

ARUSUN, vb. I : arusund tot muntll'l (rasunau loti muntii), GrB, 260; ZCjilirl arusu-
ndru aprodpe di casu (aproape de casa rasunara tipete), Lum, II, 14 - v. ardsun.
ARUSUNARE, -NAT, Dal, 29 - v. ardsundre, -nat.
ARU~A'SCU, vb. IV, ro~i, PScr, 193 - v. aru$escu.
ARU~CUVAN, -nd, pl. aru~cuvdn 'l, -ne: ligdt-, kiplos $i aru~cuvdn (legat (lnchegat).
pieptos ~i ro~covan), PenB, IV, 113; primuvedra cu aru~cuvdnlu-l'l sodre (primavara cu soa-
rele-i ro~covan),
Fl, II, 1, 10. - V. ru~cuvdn.
AUU~DfE, sf., pl. aru$dll, timiditate, •timidite; reserve•, Mih, 46. Sinonim : aridirise.
- < tc. ruehd (622) ,droiture; boime conduite; raison".
ARU~DISESCU (mi) , vb. IV (aru$disil, -sit, -sire), jena, •etre timide; a voir honte ~
se genero, Mih, 46. Sinonim: andirsescu . - V. aru~die, aru$lt!scu ~i ru$luescu.
ARU~DISfRE, sf., pl. aru~disirl •timidite•, Mih, 46.
ARU~DJS{T, -tu, pl. arujdisl/, -le •qui a de Ia timidite•, Mih, 46.
AUU~EAT..\, sf., pl. aru$e/ ~i aru$e/url, ro~eata, •rougeur ; fard rouge•, Dal, 28 ; Nic.
83. Sinonim : fkeasllie. - < ar6$ri.
ARU~ESCU, vb. IV ( aru$ll, -$it, -$ire), ro~i , •rougir•, Dal, 29 ; Nic, 83; Mih, 46; nd'sti
aru$ed ca merlu coptu (dlnsa se ro~ea ca marul copt), PAnt, 226; BNA, IV, 142; muntll'l.
aru$escu di sl'ndze di Armd'n' l (muntii ro~esc de singe de aromani), PAnt, 285; BNA, I .
24; ll-aru$lrd ocl'il'l di pll'ngu (de pllnset i-au ro~it ochii), PB, 2942' . V. aru$d'scu,' l"li$escu.
- < Ur0$11.
ARU~INARE, sf. , pl. aru$ina'rl, ru~inare, •honte; action de deshonorer., Dal, 28~ V.
arU$1ldre.
ARU~INAT, -td, Dal, 29; PB, 538 - v. aru$ndl.
AUU~fNA, sf., pl. aru$in'l, ra~ina, •resine•, Dal, 29. Sens neclar In : cu'prtle'. ; . nd:
fedld cu aru$lnd (caprele ... ne fata cu ra~ina ?), Fl, II, 4, 8 - v. pili$lnd. - · Uscata, ca sacl-
·zul sau colofanul, femeile o folosesc ca sii unga capatul superior al fusului de tors, pentru
ca acesta sa nu le alunece din mlna. - V. ard/ini ~i alb. rreshlne, rreshire. - < lat. resina
,resine".
ARU~fNE, sf., pl. aru$in'·l, Dal, 29'; Nic, 83; Mih, 46; PScr, 193; aru$lne n'l-edste.
male (bunica, mi-e ru~ine), PAnt, 303; BNA, I , 134; nu si-aldsd s' u ml'cd aru$1nea- ~liu se
liisa (nu suferea) sa o lnghita ru~inea), PB, 15626 • V. ar$ine. - < lat. •roslonem < roseus
,rose; vermeil, purpurin".
ARU~IN:Eoz(J (mi), vb. I (aru$indl, -ndl, -ndre), ru~ina, •avoir honte; rendre bon-
teux•, Dal, 28; Mih, 43 ; PB, 538; dslndzt nili (edtile nu si-aru$ineddzd (astiizi: nici fetele
nu se ru~ineazii); aru$ineddza"l (fii-1 de ru~ine). V. aru$nedzri• - < aru$1ne.
ARU~INOS, -nodsd, pl. aru$in6$l, -nodse, ru~inos, •honteux; pudique; timide•, Dal;• ~9;
Nic, 83; Mih, 46; PB, 538. - v. aru$n6s.
ARU~fRE, sf., pl. aru$irl, ro~ire ; •action de rougir, de rendre rouge•, Dal, 29·; Nic, 83.
ARU~fT, -ld, pl. aru$i/, -te, ro~it, •rough, Dal; 29; PAnt, 400.
ARU~ITURA, sf., pl. raru$ilurl, ro~alii, ol 0 • rougeur; 2°. liquide rouge, vin - v. ·tim,
· Dal, 29; s' lredtim arukie lea aru$itlird n guru (sii trecem (sa punem) racbiu sau vin tn gura).
Fl, II, 3, 8 .
ARU~NAI_\E, sf., pl. aru$nd'rl - v. ar$indre.
ARU~NAT, -td, pl. aru$nd{, .-le, ru~inat; fiicut de ru~ine, •rendu honteux; deshonore•,
PB, 538. V. aru$indl.
ARU~NEDZ(J (mi), vb. I, PB, 538; PLit, 446; PAnt, 400- v. aru$unedzri.
ARU~NOS, -nodsu, pl. aru$110$1, -nodse, PB, 539; PAnt; 400- v. ar$inos . ...., .Dictonul
a aru$nodsdl'el : lrddzi-me, ldlo, $i as' s' plt'ngu (trage-mii, ·unchiule (badie), ~i lasa sii piing).
Al\U~TESCU -219- ARUVRINAT

Pe,n:B, IV, 9- cf. dr. ,Fa-te tu a rna trage ~i eu voi merge pllngind", Nee, 210 ; Ne.c t, 169
~i gr. Tplifjoc !J.E: al, xL' IX~ xt.oclw 'yw· xL' &v x/,.oclw ••t aou xlivw ; (AravP, 1428).
ARU~'l'ESCU, vb. IV (aru~til, -lit, -tire), Mih, 46 - v. ru~luescu, aru~dis.escu.
ARU~TI'RE, ARU~TI 'T, Dal, 29- v. aru~ufl're, -11'1.
ARU~UNEDZii (mi), vb. I, Nic, 84 ;. PScr, 193; PAnt, 400-v. ar~inedzu, . aru~iruidzu.
ARU~UTA'SCU, vb. IV, rasuci, PB, 539 - v. aru$li/!l.
ARU~UTI'RE, ARU~TI 'RE, sf., pl. aru~(u)lt'rl •action de (re)tordre•.
ARU!:iUTI'T, -Ia, pl. aru~ufl'f, -f!le, sucit, •1°. tordu, retordu; 2°. .entete•, PB, 539.
ARU~UTii . (mi), vb. IV (aru~ufl'l, -fl'l, -/l're), rasuci, •retordre; (Iaire) tournen, Dal,
29; PB, 539; Fl, II, 6, 8; '~l-aru~ufl' musldfa (i~i ri\suci mustata), CalGrB, 19. - < arus-
+ $.U/i!.
· ARUTEAOA, sf., pi: arult!l, aruleaie, curea de rodan, •Ia corde qui fait tourner Ie
devidoir, Ia corde du devidoir•, Dal, 29; Nic, 80. Cf. Plm, I, 149-15i . V. rdleaua ~i sinonimul
co6.r6dl. - Cu schimbare semantiea : < lat. ? rotella ·,petite roue". · ·
ARUTEJ., s n., pl. aruleale, scripete, •poulie•, Dal, 29; PEt, 8. V. rult!l, arulealla ~i
sinonimul prisine. - < lat. •rotillus?
ARUVEN ' E, sf. pl., rovine, •endroit, terrain sans pierres• - v. rivene.
ARUVERSU (mi), vb. I (aruvirsal, -sal, -sare) ,- spi1zi, •1°. se couvrir de cloques (sur
les 'levres) - v. arabudzint!dza; 2°. ' repandre, eparpiller- v. arasplndescu.,' Dal, 29' ; ' Nic, 80;
PUt, 261; PEt, 9; GrS, II, 316. - 1°: li-aruvirsa~l (te-ai spuzit); 2°: (lurllle si-aruvirsara
mpade (galbenii se impri\~tiari\ cazlnd pe jos), PB, 35619. V. aruvirsedzti. - < lat. reversare
, re'tourncr en sens contra ire".
ARUVINARE, sf., pl. aruvinu'rl, stropire, •action d'asperger ;. arrosemenl•, Dal, 29;
Nic, 80; PB, 539; lu cci8i aruvincire a /oclul (Ia fiecare stropirc a pamintului), PLit, 779.
ARUVIN AT, -ta, pl. aruvinli/, -le, stropit, •asperge; arrose•, Dal, 29; Ni~, 80; AI. 1927,
125; PB, 539; pi larba aruvinatu (pe iarba rourata), PAnt, 252; 61/e ariiird pi lu ci' mpul
ar~dinal (oilc sc impra~tiara prin clmpul stropit' cu roua), PAnt, 335. V. aruvrin.a l.
ARUVINEDZ(J (mi), vb. I ( aruvinal, -neil, -nare), stropi, •arroser; asperger•, Dal, 29;
Nic, 80; PAnt, 400; li-aruvinci' cu apa (le stropi cu apa), PB, 28410; s' aruvin'l ccilea ... cu
apa (sa strope~ti calea ... cu apa), Lum, IV, 112; s' aruvint!.dz (pruscuke~li) ca(ea lulcl (sa
strope~ti drumul tot), PB, 2041o; apodia nl'sele aruvinard (pruscukird) bucci'f/e cu · 6.pa-di-b6.nd
(apoi dinsele stropira bucatilc cu apa-daldloare de-viata), PB, 3973 1. - Circula ~i ca aruvin
~i _a ruvrinedzu- v. aruvrinal. V. ~i ardvinedzu ~i sinonimul pruscukescu.- CEI, 57 :<(sl.)
•rovind < vsl. rovll ,fovea" (cf. dr. rovinu); PEt, 9 :<lat. reverro, •reverrare- cf. reverrere ,epar-
piller de nouveau; dissiper" . - < ?
ARUVIRSARE, sf., pl. aruvirsd'rl, spuzire, •eruption sur Ies levres•, Dal, 29. Sinonim :
arubudzinare.
ARUVIRSAT, -lt'i, pl. aruvirsaf, -le, •qui a une eruption sur les Ievres•, Dal, 29.
ARUVIRSATURA, sf., pl. aruvirst'ilurl, spuzealii, •eruption sur Ies Ievres apres une
maiadie fievreuse•, Dal, 29; Nic 80; PLit, 261.
. . ARUVI(R)SEDZii (mi) , vb. I, Mih, 47- v. aruvt!rsu.
ARUVOANA, sf.; pl. aru.voane : cuvt!nda-a mea i scum~a aravocina (cuvlntul meu e
arvuna scumpii), ArE, 23 - v. arvuna ~i sinonimul capcira.
.' '
ARUVOLE, sf., pl. aruvol'l, revolver, .revolver.. - V. ruvt!le, sinonimul allipallcir ~i
alb. revole. . ,
ARUVRINAT, -ld, pl. aruvrindf, -le, Fl, I, 2, 5; stall. slngur cu aruvrincile .dzeane (stau
singur cu gene udate de lacrimi), Lum, II, 70; Bair, 95 (aruvinale) - v. aruvinal. .
ARUVUESCU -220- ASB-

ARUVUESCU (mi), vb. IV (aruvull, -vult, -vuire), niirul, •s'ebouler, s'ecroulert : nirllle-
case cripara tu mese, alle s' aravulru (multe case au crapat Ia mljloc, allele se naruira), Lum,.
V, 123; tl'l baga palldrea ca s' nu s' aruvulascu (ii pune spatele ca sa nu se naruie), Cal.
1911, 194. - V. aruvuescu, ruvulsescu.
ARUVUfRE, sf., naruire, Dal, 29 - v. ardvuire.
ARUVUfT, -tu: ~~ lwaru s' ved mururl aruvuile (In sat se vad ziduri naruite) - v _
aruvdlt.
ARUVULSESCU (mi), vb. IV, Dal, 29 - v. ardvulsescu.
ARUVULSfRE, sf., pl. aruvulslrl, naruire, •action de s'ecrouler; effondremenb, Dal,.
29. - V. aruvurslre ~~ aruvulre.
ARUVULSfT, -td, pl. aruvulslJ, -te •ecroule; effondre•, Dal, 29; cilie ... aruvulsild (aco-
peri~ ... naruit), PenB, V, 18. - V. aruvuit.
ARUVURSfnE, sf., naruire, Dal, 29- v. aruvulslre.
ARUZE1\RCU, -c£1, pl. aruzedrJi, -Je, noduros, moueux•, Dal, 29. V. ar6z. - < pot~-
ptxo~
ARUZOS, -zoasu, pl. aruz6~l, -zoase, noduros, moueux•, Dal, 29; Nic, 81 ; slurlu aruzo»
(stllpul noduros), Fl, II, 3, 2; bldn'l aruzoase (blanc noduroase). - < aroz.
ARUZUSESCU, vb. IV (aruzusll, -sit, -sire), a deveni noduros, d 0 • prendre racine,.
s'enraciner- v. arizu(s)iscu; 2°. devcnir noueux- v. aron, Dal, 29; Nic, 81. V. bat 8°.-
In contaminare cu aroz: < ptt6vw ,s'enraciner".
ARUZUSfRE, sf., pl. aruzuslrl d 0 • action de s'enraciner, de s'inveterer; 2°. aeticm de-
dcvenir noueux•, Dal, 29 ; Nic, 81.
ARUZUSfT, -ld, pl. aruzuslJ, -te, tnradacinat, noduros, <1°. enracine; invetere; 2.0 •. u()u-
euxt, Dal, 29 ; Nic, 81.
ARUZUVALE, sf.: dedi lind aruzuvale (dete o petitie), CBiog, 19- v. argluhlile.
ARVALE, invar., total deschis, •completement ouverb, Mih, 47; hanea- arvale (Jtanul
- total deschis) - v. hdrval.
ARVANLf(J, -lie, pl. arvanlll, Nic, 73; cal arvanliu (cal buiestra~), W, II, 80 - v .. ari-
vanll'.
ARVEAOA, sf., pl. arveale: nt~l st'ndzile ca arveaua . . . l-sug (dln~ii ca lipito~ea ... n
sug slngele), Trib, IV, 1-2, 31 - v. avMld ~~ :
ARVELA, sf., pl. arvele, lipitoare, d 0 • sangsuc; 2°~ spcctllateuro, Dal, 34; Mih, 4.7 ;.
Mac, 104; PLit, 357. - 1°: bdgd-l'l arvele (aplica-i lipitori); 2°: sudze st'ndzile ca aroelu
(suge slngele ca o lipitoare), Lum, V, 216; arvela li sudzl st'ndze (lipitoare ce sugi strigc).,
Bat, 21. Sinonime : piuviJa, sullucd. - Cu ~8 > 8v > rv (ca ~~In calabre;~.:a : IX~8.tncx > tudedda) ~
< avMld sau chiar &~8i!:h:hoc ,sangsue".
ARVUNA, sf., GEl, 109; di la gl6ne lo arvunii (de Ia flacau a luat arvuna de logGdila).,.
PLit, 916 ...:... v. ardvodnd ~~ aruvun'isescu.
AS', invar., fie, •que; soib, Nic; 86; as' s' hiM ~· caprd (lasa sa fie {i capril.), PAnt,.
92; as' si s' ducd (fie (lasli) sa se ducli); as' s' lu-anglurd (lasa sa-l Injure, nu e nimic 'ca-J.
lnjura). - V. dsi, ldsi.
ASALTU, vb. I (asdltdl, -tat, -tare}, salta, •Sauter; tressauter>, Dal, 29 .._ v~ $CiltU-
ASAIIE, sf., Dal, 29; Nic, 86, susam- v . susdme.
ASARA, adv., asearli, PScr, 194 - v. aseard. E unica atestare.
ASALTARE •action de (tres)sautero, ASALTAT, Dal, 29- v. sdltdre, sultw_
AS..\NDZI, adv., astlizi, PB, 539- v. astndzt.
ASB- ... 1-+ azb-.
ASBOAIR -221- ASCAPIR

ASBOAIR, vb. I ( asbuirdl, -rat, -rdre}, .;~;bura, ovoler•, Dal, 29; all'ndurlle tree asbuirl'nda
(rlndunelele tree ;~;burin d) ; asbuirdf (.;~;burati) ; l'l-asbodirll mlntea (li ,;~;boara mintea = e Inca
copil). V. asbOr ~i zb6r3. - Epente.;~;a lui -i- (CAr, 214: < *asborirl) s-ar putea explica, probabil,
~i prin analogie cu ~uir etc. - cf. airdre, eulbdir. - < lat. ex-volare (volare ,voler").
ASBOR, vb. I (asburdl, -rat, -rare), Nic, 92; Milt,- 47; Lum, II, 108; ved ell t' as-
board (viid ca·e~ti cu gindul aiurea ; vad ca nu e~ti cu mintea lntreaga). - V. ardsbor, asbodir,
azbor, bor, zbor3.
ASBORISTU, -td, pl. asbori~ft, -ste, taciturn, •qui ne parle pas; taciturne ;insociable•,
Dal, 29; Nic, 92. - Cf. gr. ti?;(Ln6pa-rou (Hris, 7). - < a-(< &) + sbor ( zbor1 ) + -istu
(cf. dhristu ).
ASBUIRARE, sf., ,;~;burare, Dal, 29- v. asburdre, azbuirdre.
ASBUIIlAT, -td, pl. asbuirdf, -le •volet, Dal, 29; (minlea sau gala) 11-1ire asbuirdtd
({mintea sau cioara) li e ;~:burata = e nebun, -a). ·
ASBUN (mi), vb. I (asbundl, -nat, -ndre}, consola, . •consoler; caresser., Dal, 29; Nic,
92; va lu asbund'm (tl vom lmpaca). V. artlzbU.n ~i, pentru as-, cf. asc!lmptir etc. - < lat.
*ex-booare (<bonus ,bon").
ASBUNARE, sf., pl. asbund'rl, mlngliere, •caresse; consolation•, ·Dal, 29; Nic, 92. V.
ardzblndre.
ASBUNAT, -td, pl. asbundf, -te •caresse; console•, Dal, 29; Nic, 92.
ASBURARE, sf., pl. asburll'rl, ;~:burare, •action de (s'en) voler; voh, Dal, 29; Nic, 92;
Milt, 47. - V. asbor, sbor.
ASBURAT, . -ld, ,;~;burat, Milt, 47- v. asbuiral.
ASBURATOR, -loare, pl. asburlliOrl, .- lodre, ;~:burator, •qui volet, Dal, 29; Nic, 92;
Milt, ~7. - V. azburlliOr.
ASCALDU (mi), vb. I (ascdldal, -ddt, -ddre}, scalda, •(se) baignen, Milt, 47; PB, 539.
V. sealdu ~i sinonimul eulimbist!scu. - < lat. excaldare ,mettre dans l'eau cltaude".
ASCALIN, ASCALNU (mi), vb. I (asclll(i)nal, -mil, -nare), catiira, •1°. (s')accroclter
- v. aspfndzur; 2°. suspendre - v. aspindzur; 3°. s'arrHer (dans le gosier) - v. aeaf!l 4° ;
4°. saisir- v. anlflip•, Dal, 30; Nic, 88; GEl, 112.- 1°: mi ascdlnal pri prun (rna catiirai
pe prun); ascdlnd-te di el (agata-te de el) ; 2° : asedlnaf-lu di altlmcike (atlrnati-1 de ramura) ;
3° : a lul nu-l'l si-ascalnd dip tiva (lui nu i se opre~te tn glt absolut nimic, el lngltite orice
- In sens propria # figural; 4°: lu-asedlnd' di gu~e (1-a lnhiitat de glt), PB, 10887. - Cf.
gr. <rXIXA6 1w 1 ,grim per; s'accrqcher". - In general, verbele de origine greceasca din aromana
slnt de conj. a IV-a ~i se termina Ia indicativ pre;~:ent In -st!scu (dupa aoristul grec): armd-
lust!seu < tip[LIXT6vw, arlist!scu<tip-ruvw, aruzust!scu<{a?;6vw. asescu < awvw , (undust!seu<tpouv-
-r6vw, sllreusescu< a1Xpx6vw. · zurlist!seu< ?;oup:AIXlvw etc. ~ Din acest punct · de vedere
morfologic, cf. ~i and8iml!dzrl, ftirmde, mdrint!dzrl, pldsl!dzrl 2. - < ?
ASCAP, vb. I (asedpdl, -pal, -pdre}, scapa, •1° ecltapper ; se sauver; 2°. terminer; ache-
vert, Dal, 30; Nic, 89; Milt, 47; PB, 539. - 1°: astd-sedrd ascdpcil (asta-scara am scapat),
PAnt, 202; s' mi-ascdpdri~l, s' nu mi kerl (de m-ai scapa, sa nu rna prapade~ti}, BatP, 34;
BN:A, III, 114; 2°: parcidzl'i l 'l-ascllpcirll (paralele le-au terminat), ArE, .. lO; secira, dzut'ia
aseapd (seara, :~:iua se termini!., se lnclteie), BNA, II, 6. V. scap. - < lat. *ex-eappare.
ASCAPIR, vb. I (ascdpiral, -rat, -rare), scapiira, •~"· faire ja illir des etincelles en
battant le briquet; 2°. produire une lueur rapide et passagere; 3°. lancer des eclairs•, Dal,
30; Milt, 48; Nic, 89. - 1° : asedpirl'ndalul cu mlnedrlu (sciipiirlnd cu amnarul), ' 'PAnt, 307;
2° : a luplul .. . l'l-ascdpirdrd ocl' il'l (lupului. .. li sclipiirarli ochii, Jupul vii.;l;u stele ver.;~;i, de
Ioup a vu trente-six cltandelles•), PB, 18686; 3° : ved· ell ascdpird : va da · plodle (vad ca fuJc
geril.: va ploua); ~t(rea ascdpird' prfsli tot l6clu (~tirea striifulgera ·peste tot pamlnt:ul), Fr, ' I,
ASCAPIT ~ -222- ASCAPIRAT

23. V. sccipir. - LL, IV, 37 : < lat. esca +


pyrare (pyra < 1tup ,feu ; eclair"); PDict, 8 : < lat.
ex-*capirare? ( < xomupw ,,(des)secher"; X0:7tup6; , brtllant, btftle; eclatant") ;. Scr, 1165 :<lat.
ex~(lperare ,froncer". - < ?
ASCAPIT1, sm., . farii pl., s.c apiit, .•1°, coucher du solei!; ponant, ouest; 2°. extremite
(de. ,Ia terre, du monde)•, Dal, 29. - 1°: di diminetifa pin' tu-asctipil (de dimineata plna Ia
apus.u l soarellli), Trib, Ill, 9-12, 9; pin' lu-asctipillu di sotire. (plna Ia scapatul soarelui), BNA,
II, 72; 48; 2°: s' duse pi'na lu ascdpillu a 16clul (se duse plna Ia marginea pamlntului),;
him.llu-asccipil (stntem Ia apusul vietii), Fl, I, 4, 6. - ln dacoromiinii: ,n scapatat de soare",
TimocC; 258; 328. - V. asetipita, aseapildld ~i apun1 •
ASCAPIT2 , vb. I (ascapildl, -tdl, -tare), scapata, <•1°. se coucher (en parlant des astres)
·- v. apunl 1° ; 2°. disparattre sous l'hori;zon - v. asldl'lu 2°, aslup 3°; 3°. ing11rgiter, avaler
- v. angl'il•, Dal, 30; Mih, 48; GEl, 53; 113 ( < gr. axa:m:-rw); PLit, 573; BNA, II, 34. -
1° : te mu*etit asedpilc'l sodrlle (ce frumos apune soarele), PAnt, 307; 2° : ell ascc'lpiltira aldnt.i
dupc'l dzednc'l (ceilalti abia disparura dupa colina), PB, 15612 ; li-asedpila' (le trecu dincolo, le
facu sa nu se vada), PLit, 1028 - cf. gr. axa:m-rw (Hris, 212; · Boga, I, 347; II, 60; 178;
93; 247); ,v!X axa:m:-r(aw -rp(a: ~ouv<X " (Passow, 251; 254; 'Apr).., 83); 3°: ascapill'ndalul
(armdclu . a lor (inghitind veninul lor), PB, 9928; pot si-u-asedpif? (poti sa o lnghiti ?), - ln
dacoromana: ,soar'li scapiita", TimocC, 92; 123; 177; 230; 232. V. scdpil2 • - <lat. •ex-
CIIpltare.
. • ASCAPITA, sf., fiira pl., Dal, 29; Nic, 89; tu ascdpila a sodrllul (Ia scapiitul soarelui)
- v. asedpit1 1°, sctipilc'l. - ln (vechca) dacoromiinii: ,In rasll.rita soarelui", Url, 145; Ureche,
155; Das, 145; , rasll.rita soarelui", VasP, 27; 118; , asfintita soarclui" , .VasP, 206.- V. asea-
pildtu.
ASCALDARE, sf., pl. ascaldd'rl •action de (se) baigner>, Mih, 47; vedra i blind ascal-
dcirea (vara scaldatul e bun) - V. scaltlcire, asecildu.
ASCALDAT, -tel, pl. asec'llt/d/, -te, . scll.ldat, •baigne•, Mih, 47. V. sc£lldcil ~i sinonimul
culimbisil.
ASCALNARE, sf., pl. ascdlna'rl, cll.tiirare, •action de s'accrocher, de suspendre•, Dal,
30; Nic, 88.
ASCALNAT, -ld, pl. asec'llndt, -te, cil.tll.rat, •accroche•, Dal, 30; Nic, 88; PAnt, 252.
ASCALNATOR, -todre, pl. ascc'llnal6rl, -tocire •qui s'accroche•, Dal, 30; Nic, 88; cliva-
larel asctilnc'llodre (vite catll.ratoare), Fl, II, 7, 16.
ASCALNATURA, sf., pl. ascalnaturl, cataratura, d 0. chose qui est accrochee, susp~;n­
due.; .20. chose qui tralne; pretexte•, Dal, 30; Nic, 88. Pentru •pretexte•, v. aeatatura, (urn'ie,
ilie,..,.- Y. ascdlnu.
ASCAP ARE, sf., pl. asedpd'rl •action de (se) sauver; salut, delivrance•, Dal, 30; Nic,
89; Mih, 47; PB, 539. V. seapdre.
ASCAPAT, -ta, pl. ascapdf, -te •echappe, sauve•, Dal, 30; Nic, 89; dzl ea s' e*li ased-
pcitii,. (;zi ca sa fii sciipatll.), PAnt, 181; BNA, III, 48. . Sinonim: cutursil.
ASCAPATOR, -todre, pl. ascapal6rl, -todre •sauveur., Dal, 30. V. scc'lpc'llor.
ASCAPIRARE, sf., pl. ascapira'rl, scapll.rare, •action d'etinceler; lucur vivc et passagere•,
Dal, 30; Nic,. 89; Mih, 48; tu niorl acatdra ascapira'rlle (in nori tncepura fulgerarile); bum-
bunidza'rl, aseapirc'l'rl (tunete, fulgcre), PB, 7426; tu minula a ascapirdril.'el (In clipa sca-
pararii).
ASCAPIRAT, -ld, pl. ascc'lpirdf, ·-te, sclipiirat, •1°. endroit oil on a lance des eclairs,
oil : o~ a vu des eclairs; 2°. tres vif; tres intelligent., Dal, , 30; Mih, 48. - 1° .: pri terlu aseapi-
rdt .i~ i sodrlle (pe cerul unde a fulgerat apliru .soarele); 2° : line, asc.c 'lpirtilla gloc (tu, eel sprinten
Ia joe), PLit, 979; sun livtndzt-ascapirdt (slnt lcvinti vioi ca fulgerul), BatP, 36.
-223- ASCULTARE

ASC1PIR1TURA, sf., pl. ascdpirdlurl, scaparare, •lueur vive et passagerc•, Dal, 30-v.
ascdpirare.
ASCAPITARE, sf., pl. ascdpild'rl, scapatare, scapat, •action de se couchcr (en parlant
des astres), de disparaltre, d'avaler., Dal, 30; Mih, 48; PB, 539; soarlle · era lrl ascdpilare
(soarele era spre scapat, pe punctul de a apune), ArE, 23.
ASCAPITAT, -ld, pl. ascdpilal, -le, apus, •couche (en parlant des astres); avale•, Dal,
30; PB, 539.
ASC.~PITAT.~, sf., tara pl., scapat, apus, •coucher (du soleil), tombec du jour•, Nic, 89;
di cl'ndu creapd dzuiia ~i pin' lu-ascdpilald (de clnd sc crapa de zi ~i pina Ia scapatul soarelui),
PAnt, 329; BNA, II, 116; data ~i ascdpilata a soarllul (rasaritul ~i apusul soarelui), PAnt,
311 ; unlu apuc<l' cl'lrd lu data a soarllul, alantu cl'tru tu ascdpitald (unul a apucat spre riisa-
ritul soarelui, cehi.lalt spre apus), PB, 19914. - V. ascapil, ascapild,. scdpilatd.
ASCLOTA (nord), sf. : cu ascl6ta mi-aguded~te (rna love~te cu azvlrlitura de picior),
Lum, I, 196 - v. clcJtd, cultatd, sc/6/d.
ASCOL (mi) (nord), vb. I: clnd asculd~l bujdnlu (cind ai ridicat butelia), L4~, II,
201 - v. scol ~i cilnicatd.
ASCRIAT, -td: cdnda-l cu cundil'llu ascriatu (parca e cu condeiul (cu penelul) scrisa,
pictata), LP, 123 - v. serial.
ASCRfiJ (nord), vb. I : ascrie-l'l nica lind oard (scrie-i inca o data), LP, 123 - v. scriii.
ASCRUJU, vb. I •attiser le feu•, Mih, 49. - < ? dr. scurma. .
ASCUKEARE, sf., pl. ascukt!rl, scuipare, •action de cracher•, Dal, 30; Nic, 90; Mih,
49; edsli-1 trl ascuketire (el e de scuipat, e de batjocura). V . scukeare.
ASCUKEkr1 , sm., pl. ascukedl ~i ascukedlurl (n.), scuipat, •salive; crachab, Dal, 30;
Nic, 90; Mih, 49; PB, 540; Ira s' l ' i ll'nd st'ndzile, lu-aundze cu ascuketit ~· tu odrd st'ndzile
stdtu (ca sii-i opreascii singele, II unge cu scuipat ~i imcdiat slngele se opri), PB, 3802 ; nu
tire nili ascukeat ln gurd (nu are nici scuipat In gura = c sarac lipit) - v. soare 2°, ~odric 2°,
zmednd 2° etc. - V. scukeat.
ASCUKEAT2, -ld, pl. ascukeat, -te, scuipat, •1°. crache; 2°. infecte (par les mouches)•,
Dal, 30; Nic, 90. - 1° : (iCluric ascuketit (copila~ scuipat simbolic spre a nu fi deocheat);
2°: cdrnea easte ascukeatd [di mu~te} (carnea e infectata (de mu~te) ; carnea a 'facutviermi~ori).
ASCUKITURA, sf., pl. ascukilurl, scuipatura, •crachat; infection produite ou calisee
par les mouches•, Dal, 30.
ASCUKiiJ1 (mi), vb. I (ascukeal, -kedl, -kedre), scuipa, d 0 • cracher; deshonorer; ·2°.
infecter•, Dal, 30; Nic, 90; Mih, 49; REW, 8014 (eronat). - 1°: ~edrpile cu . dodild capite
lu-ascukt! n gurd (~arpele cu doua capete 1-a scuipat in gura), PB, 9 28 ; acdld' . .. s' ascuke n sin,
ira s' nu si-acdld am ala di nls (incepu ... sa scuipe In sin, ca vraja sa nu' se prinda de el),
PB, 3749 ; n'l-ascuklil sl'ndze dit hicdt (lmi scuip singe din ficat), PAnt, 4428; di (tied; nls
ascukt! trel orl fn sin (de teama dinsul a scuipat de trei ori In sin), PB, 4663 ; · 2° : riitcarea
u-ascukedrd mu~lile (mlncarea au infectat-o mu~tele). - Cu sensul de •hi\te, hllten, 3° :'' pfnd
s' ascukl, fl'l deddi cali (pinii sa scuipi (lntr-o clipa, cit ai clipi), i-a dat druiriul), PB, 15235;
du-ti ;;' totirnd-li n yie, cd, la, ascukeal (du-te ~i intoarce-te repede, caci, uite, am scuipat =
sa te intorci inainte ca scuipatul sa se evaporeze); pl'nd si-ascukl, lo va s' yin (pina sa · scuipi,
eu voi veni), Fl, I, 6, 23. Sinonim : slikt!scu. - Cf. ~i mgl. scup (PMegR, · II, 115; GrS, VII,
197; CapM, III, 261). - < lat. •scuppire.
ASCUKI{J2 , vb. IV? - v. scukt!scu- •chatrer•': ascukt! cdlu (a scopit calul), Mih, 49.
Tot Ia Mih, 49 : ascukedre (scopire).
ASCULTARE, sf., pl. ascultd'rl, ascultare, •action d'ecouter, d'obein, ·Dal, · 30; Nic, 90;
Mih, 49.
-224- ASCUMTU

ASCULTJ~T, -til, pl. ascullcif, -te, ascultat, •ecoute; a


qui on obeito, Dal; 30.
L\SCULT.\TOR, -tocire, pl. asculliitorl, -toare, asculti\tor, •obeissant; docile; soumis•,
Dal, .30; Nic, 90.
ASCULTU, vb. I (ascullal, ~tat, -ltire), asculta, d 0 • ecouter; 2°. obeir; 3°. craindret,
Dal, 30; Nic, 90 ; :\'lih, 49; PScr, 193. - 1° :· nol ascultfun lllipil blietum (noi ascultam In
dosul bu~teanului); 2° : zborlu-n' l s' nu-ascultare~i, mi {jlur cii ti tukt!scu (de nu af asculta
~uvintul mcu, majur ca Le topcsc), GrB, 182; s' nu mi-ascullari(, _lclla(il mare va pilfl'J (dacii nu
·v:t v e!i conforma celor spuse de mine, vcti pati nenorocire mare), PB, 434u - mor(ologic, cf.
vdr. , se ascullari mine'' (HPs, 22418 ; CPsal, 1681°); 3° : ni$1 di-asparizmii nu-ascullil (dln~ii
nu asculta de fricii), PAnt, 278 ; di Jiva nu vor si-ascultii (de nimic nu li-e teamii), ·Bair, 120
- v. avdu 3°. - V. discullu. - < lat. ascultnre, auscullare ,ecouter, obeir" .
.\SCUlliJU SJ~SCU (mi), vb. IV (ascumbusil, -sit, -sire), surnete, oretl'ousscr les manches•,
Dal, 30; Nic, 90 ; PB, 540; PAnt, 401; GEl, 113; ascumbusea-J dotilile brtiJil (sumete-t i celc
<loua bratc), PLit, 972. V. scumbust!scu, nilscumbust!scu. - < aaY.OU!J.ltOVW• Y.OU!.m6yw ,bou-
ionner " .
ASCUUBUSiRE, sf., pl. ascumbusirl, sumetere, •action de retrousse~ lcs manches•.
ASCUi\IBUSfT, -Iii, pl. ascumbusi(, -te, sumes, •avec les manches retrouss~es•, Dal, 30;
pin' di braJii. ascumbusfte (cu minecile sumese pina Ia brat), BNA, II, 50. V. I!C!Jmbusit.
ASCUMP.(R (mi) (nord), vb. I (ascumpilrtil, -rat, -rare), razbuna, ol0 _. (~·' )excuser; 2°.
vcnger, se rachetcn . - 1°: s' ascumpurd' cd nu polite sa s' dlicil cu nils (sc scuza ,cii nu poate
sa sc duca cu dinsu/), Lum, V, 223; 2° : s' mi-ascumpilrl, Ru~cil, tine (tu, Ru~ca, sa mii
r;izbuni), Velo, 56; BNA, V, 90 ; jonlle-n'l ~li lu-ascumpc'irtil (pe logodnicul meu eu l-am r~z­
bunat), Velo, 29. V. xayurtirM. - In dacoromana veche: scumpara ,rachet~r; deliv~~r~ liberer".
< lat. *ex-l,ompnrare.
ASCUitiSU,' -sil, ascuns - v. ascunsu.
ASCUMTA, adv., pe ascuns, •en cachette ; clandestine men to, Dal, 30 ; Mih, 49 ( ascum-
ialic, sn.); PScr, 194; PB, 540; Fl, II, 6, 6; ascumta si.J (u(lzl di-acasil (sii fugi pe ascuns
<lc acasii), PAnt, 255; BNA, I, 122. - V. sinonimele, acrifti, bisgulea ~i:
ASCUitiTALUI, adv., pe a~cuns, •sous cape, en tapinois•, Cod, 1221' ; fudzi p i. ascum-
talui (a plccat p e ascuns), .PB, 24331 • V. ascumll~alul.
ASCUl\ITAL'I(i, sn., pl. ascumttil'e, ascunzi~, •recoin•: lru ascumtal'e {ascumttil'ilc) a
Jt!rrulor (in ascunzi~urile cerurilor), CLitur, 60 (XXII22) ~i 124 (transcris eron~t). -:- V. :
ASCUMT,~TIC, sn., pl. ascumtaliJe. ascunzi~, •cachette, recoin•, Mih, 49.
AS(.:UMTtl:l(i, sn., pl. asc.u mtlce •petit re~oin•, PenB, V I, 100.
ASCUiUHN (mi) (nord~, vb. I - v. acrimtin - : lil'crin'lle Je nu puteti si li-ascumlinil
(lacrimile ce ntJ putea sa le opreasca), Lum, II, 15. - 0 s.e rie de .verbc cu as- (ca: asbor,
a:~blin, ascrUl, ascumpilr, aspli'ngu, *asprindu, astrt!c, astrisar, asvingu, azmulgu) caracteri:z.eazii
aromana nordicii.
ASCUliTf~.i\LUI, adv. •en tapinois, sous cape•, Dal, 30; lil ~uptirli ' ascumli$alul nis
(dinsul le ~opti pe ascuns), PB, 40421 ; fdrlc'i/i'l'ea u-aveci ascumti~aiul (filrtatia o aveau pe
asctins), PLit, 797. - V. a(urf~alul ~i :
ASCUMTf~(i, sn., pl. ascJimlf~url, ascun:z.i~, •cachette, recoint, Dal 30; Nic, 91.; ti hidzl
prit ascumtl$url (te lnfigi prin ascunzatori), PAnt, 277; Bair, 119. V. ascumtal'lll. _
ASCU}ITOS, ~totisil, pl. ascumto~l, -totise, ascuns, •cachet, Dal, 30; Nic, 91; un loc
ascumtos (un Joe ascuns), PB, 39611•
ASCU~ITU, -ld, pl. a.scqmfl, -te, ascuns, tl 0 • cacM ; 2°. dissimule; hypocrite ~v. anvil-
lit•, Dal, 30; Nic, 91; PScr, 194 ; PB, 540; PAnt, 401.- V . scumtu, ascumsu ~i:
ASCUNDEAIU~ -225-

ASCUNDI~ARE, ASCU~DIUE, sf., pl. uscunderl, ascundirl, ascundcre, •action cle cacher,
clc dissimulen, ·oal, 30; Nic, 91; ~lih, 49 ; loc tr' ascundeari eel nu videa (Joe de ascuns ea
mt wdea), PB, 1101; cu kealra ascundire (jowl cu a ascunde pi: tra), PLit, 96.
ASCUNDU (mi), vb. III ~i II (a.~cum5u; a.~cum·u, ascumtu ascunsu; ascundire, ascun-
deare), ascunde, •cacher; dissimulcr•, Dal, 30; Nic, 91; Mih, 49; "PScr, 193; PAnt, 401;
vin'im di n' ascumsim a!idfe (vcniram de nc ascunscram aici), PB, 17236 ; vol lu v' ascumsi t?
(voi uncle v-a1i ascuns?). - <lat. abseondere ,cacher loin de".
ASCUNSU, -sti, pl. ascun$1, -se •cache•, Dal, 31; Gram, 222 . V. ascum:u.
Aseun, -rei, pl. ascurl, -re, aspru, •apre;r udc•, Dal, 31; Nic, 91; li'na cbcuril (linft
aspri\); vintul, ciscur seavir (vlntul, criva~ aspru), Lum, VI, 6-8, 10-Cf. ~i gr. (iaxo•J,:lOc; ~i it .
•~curo. - V. ascuredzil ~i .~cur. - < ?
ASl:URAllE, sf., f<ira pl., asprimc, •iiprete; rudc3sc•, Dal, 31.
ASCUR:\R:E, sf., pl. ascuril'rl •action de devenir iipre, rude•, Dal , 31; Nic, 91.
ASf.URAT, -lei, pl. ascurcif, -te, asprit, •aprc; dur; rude•, Dal, 31 ; Nic, 91.
AStUHEOZCJ (mi), vb. I (ascural, -rat, -rare), aspri, •rendre ou devenir aprc, dur,
rude•>, Nic, 91 ; si-ascurti' kecilea (pielea a devenit aspra), Dal, :ll. - < ciscur.
ASCUTUR (mi), vb. I (asculural, -nil, -rare), scutura, •1°. (sc) secoucr; 2°. epoussetcro,
1\Iih, 50. - 1°: dusiril si-a.~cluura cuc6~ll'i (s-au dus sa seuture nucii); n ' i ti-asculurl tu pilzare
(mi lc scuturi dansint In pia~a), PAnt, 304; BNA, I , 130; 2°: mi'ne val ascubrti'm (mline
vom scutura, vom dcrctica prin casa) - v. aniskirst!scu; asculurci/-va di nedila (scutura1i-va
de zapada). V. scutur. - < lat. •exeutulnre (cf. excutere ,faire tombcr en secouant").
ASCUTU8ARE, sf., pl. ascuturcl'rl, scuturare, •action de (se) secouer, d'epoussetero,
:\Iih, 50; mt!rll'i vor ascuturdre (merii trebuie scuturati); ascuturdrea a cciscll'el (scuturalul
locuin\l•i).
ASt:UTUU:\T, -Ia, pl. asculurdf, -te, scuturat, d 0 • secoue; 2°. svelte; 3°. epoussctc•,
~Iih. 50. - .1°: Ia prunlu asculurdl (Ia prunul scuturat); 2°: tinir ascuturcit (tlnar svelt);
asculilrcil ca bratlul (svelt ca bradul), Velo, 19; BNA, V, 65; 3°: vilt!ndzli ascuturcite (vclinte
sculurate). V. scuturcit.
ASCUTI"f, -ta, pl. ascufl'l -te •propre•: (Wor ascufl't (copil curat), Dal, 31; dal'eanil,
ascu!i'til (mlndra, curata), Fl, I, 5, 8 - v. curar- 2°. - Acest participiu c accla~i cu dr. ascu(it
- deci, dintr-un verb •ascut sau •ascufti, cu decalc semantic ca In struxit (v. slruxt!scu).
- < ?
ASC- ... --+a~c-. . . (fonctism nordic).
ASCEPTU, vb. I, Mih, 48; PB, 540 - v. a~Ct!ptu, ~ceplu, a~tepta.
ASCERGU, vb. III, ~terge, Mih, 48; PB, 5-lO - v . a~lt!rgu.
ASD- ... --+azd- . ..
ASDAilE, sf., pl. asdil'rl, asudare, •action de suen, Dal, 31. - V. asmlare, azddre.
ASDAT, ASDOARE, Dal, 31 - v. a.mdat, asudocire.
ASDllUNTIN (mi), vb. I (asdrunfindl, -neil, -111.ire), zdruncina, •cahoter, ebranler.,
Mih, 50. - Pare a fi dr. sdruncin. - V. strucin.
ASEAR.'\, adv., aseara, •hier soin, Dal, 31 ; Nic, 87; PScr, 194 (v. asdr£i); PB, 540;
aseurci # ·alt!rl secirli fum aild (aseara ~i ieri seara furam aci). - < a 1 + sedrli.
ASESCU, vb. IV (asll, asit, asire), sosi; ajunge, •1°. arriver; atteindrc; rcjoindre; 2°.
sufrire; 3°. nrO.rin, Dal, 31 ; Nic, 88; PScr, 194 ; PEt, 7; GEl, 113 ; GrS, VI, 370-371. -
1o : prinde si-aslf aslarti n hocircl (de seara 'trebuie sa sositi in sat); asea-1'1 unil (atinge-1
cu una= trage-i o palma); ctn'll'i lu-aslrcl tu plalll (ciinii 1-au ajuns in plai) - cu acela~i
sens In dacoromana: ,1-a sosit", GrN, I, 103; 2° : pl'nea ncl ased$le (plinca ne ajunge, ni-i

15 --- c. 631 - Tache P a p a h a g i, Dicti onarul dlalectului aroman


ASFALSESCU -226- ASUIUSfnE

suficienta); 3°: petirile aslrd (perele s-au copt) - v. coc 2°. V. acsescu, axescul ~i agUmgu.
- < awvw, lawa<X ,parvenir; arriver; atteindre".
ASF.USESCU (mi), vb. IV (as(dlsll, -sit, -sire), asigura, «(s')assurero, GrS, VI, 384.
Sinonim: asiyuripsescu.- < ciaql<X:ht~w,mettre en sll.rete".
ASFIXEDZt'J (mi), vb. IV, asfixia, •asphyxiero, Dal, 31; Nic. 99. -Neologism anor-
mal: Ia indic. prez. e terminat tn -Mzrl (deci e de conj. I) iar Ia infinitiv in -ire: as(ixire
(deci e de conj. IV). - < M!pUK-rtCl .. -".
ASFIXIAT, -ttl, Dal, 31 - v. as(ixlt.
ASFixfE, sf., pl. as(ixil, asfixie, «asphyxie•, Dal, 31 ; Nic, 99. - < ria!pu~ta .. -".
ASFIXfRE, sf., pl. as(ixirl •action d'asphyxiero, Dal, 31.
ASFIXfT, -ttl, pl. as(ixlt, -te «asphyxie•, Nic, 99.
ASGI'N, -nd, Mih, 50- v . azgl'n.
ASGUNESCU (nord), vb. IV, goni - v. asyunescu.
ASGURN'EARIC, -cd, pl. asgurn'etiri/l, -te, scormonitor, «qui fouille•, Mih, 50; era ..•
asgurn'etiric (ern ... scotocitor), LP, 123. - V. zgurn'etiric.
ASGURN 'ESCU, vb. IV (asgurn'll, -n'il, -n'ire), scotoci, «(far)fouillen, Mih, 50. - V.
zgurn't!scu.
ASGURN'fRE, sf., scormonire, Mih, 50 - v. zgurn'ire.
ASGURN'fT, -ttl, pl. asgurn'i/, -te «fouille•, Mih, 50.
ASrUNESCU, vb. IV, Mih, 50; Lum, I, 222- v. azgunescu.
ASI, invar., fie, •que; soib, W, II, 260 ( : a~lln Joe de dsi); GEl, 112; - nd l-(urdrd
aa& (< dC!p&t;< ~7ja& din
Udlu. - dsi (- ni-l furarii iedul. - fie, las:l, nu-i nimic). V. as'. - <
riq~tvw)- cf. ~i Schmidt, 259.
ASICMECA, sf., pl. asicmete, pline superioar:l, •pain de luxe•, Mih, 51. - < tc. kbas
ekmek (130, 526) ,pain blanc de qualite superieure".
ASirURIFTU, -l<l, pl. asiyuri(/l, -le, neastlmp:lrat; turbulent, •inquiet; turbulent.,
Fl, I, 5, 5. V. slyd. - Cf. gr. rixchauu-rout; (Hris, 8) ,qui a du vif-argent dans les veines"
[cf., aci, acri/rl 15°, acd/dl). - < riatyo•)p&!pTOt; .. -".
ASirURIPSESCU, vb. IV, asigura- v. siyu.ripsescu.
ASIJ\ICO, sm., pl. asimctidz, argint:lrie, •argenterie•, Dal, 31; PB, 540; nvetisti cu
asimctidz (nevcste cu argint:lrii), PAnt, 55. - V. asimico ~i asimicdlurd (PhOr, II, 412: eronat:
asimictidurtl).
ASfl\fE, sf., pl. asin'l ~i asimurl, argint, •argenb, Dal, 31; Nic, 88; Milt, 51; PScr,
194; PB, 540; GEl, 113; ttivd di asime (disc de argint), PAnt, 316; tirmile .di asime (ar-
mcle de argint), PAnt, 37; luteti(irlu di-asime (luceaf:lrul de argint), BNA, I, 20; clOputlle
virsdte tu asln'l (clopotele turnate in argint), BNA, II, 56 ~i p. XIII; Muscopulea, tu asimurl
tncl'igdld (Moscopolea, inchegatil. In argint:lrii), GrB, 1, 7 ; ·~t-umplu suptln'lle lui di-asln'l
(l~i umplu buzunarele numai cu arginti), BNA, II, 90. - < ciaij!LL .. -" ( < tc. sim (710) ..-").
ASIMICATUR.~, sf., pl. asimicdturi • argenterie • : scodsird asimicdturd di pri cal'l (au
scos argint:lrie de pe cai), Cod, 111 20. - V. asim!:O.
ASil\IICO, sm., Mih, 51; GEl, 113; ~i pl. asimicdle, PLit, 746- v. asimc6. - <ria7j!Ltx6v
,argenterie".
ASil\fUSESCU, vb. IV (asimusil, -sit, -sire}, arginta, •argenter, revetir d'une couche
d'argenb, Dal, 31 ; Nic, 88; GEl, 113; dodi1ii veri asimusil ctilea (limp de doua veri am argin-
tat calea, am tot b:ltut (parcurs) acela~i drum), Fl, II, 2, 7 - v. ~lirnut2. - < ria7)!L6vw .. -".
ASIMUSfRE, sf., pl. asimusirl, argintare, •action d'argenter•, Dal, 31 ; Nic, 88; nelu
va asimusire (inelul trebuie argintat).
ASIMUSfT -227- ASONIT'!

ASIMUSfT, -td, pl. asimusi(, -te, argintat, •argentc•, Dal, 31; Nic, 88; Trib, IV, 5-6, 4.
ASfRE, sf., pl. asirl, sosire, •action d'arriver etc. - v. asescu., Dal, 31 ; cu asirea (e
(ea(e, dzt'se (cu sosirea ce facu (odata sosit, -a), a zis).
ASfT, -ttl, pl. asi(, -te, sosit, •arrive etc.•, Dal, 31; Nic, 88; auritlle 1111 suntu asite (stru--
gurii nu sint copti). - V. asescu.
AslNDZ(l), adv., asta;~:i, PAnt, 401 - v. asttlndzl ~i i'nctl.
ASKEPE, sf. : nveasta cu tel'lurl ~i askepe nfca pi (afiJ. (mireasa cu beteala ~i cu voal
tnca pe lata), PLit, 975 - v. skepe.
ASKERE, sf., pl. askerl ~i askerurl, armata, •armee•, Dal, 30; Nic, 89; Mih, 48; PB,
540; PAnt, 401 ; tu a Sdruntll'el ctldzu askere multtl (In regiunea Salonicului s-a masat armata
multa). Sinonime: oaste, strata. - tc. askler (846) .. -".
ASKERLf, ASKIRLI', sm., pl. askirllidz, soldat, ~soldab, Dal, 30; Nic, 90; PB, 540;
PAnt, 401. Sinonime: niztim, stratiot, suldat. - < tc. askeri (846) ,militaire, soldat".
ASKIRLl'KE, sf., pl. askirll'kl, militarie, •armee; service militaire•, Dal, 30. - < tc.
askerllk (846) ,service militaire".
ASKITARrlo, sm., pl. askitaryeddz, schit, •petit monastere•, GEl, 113. - <
cX<rX'I)TOtpe:t6 ,-".
ASKITf{J, sm., pl. askitadz, schimnic, oermite, anachorete•, Dal, 30; Nic, 89; Mih, 48.
V. skitiil. - < <Xax'l)-ri)~ ,ascete" ,.
ASKITIFSESCU, ASKITIPSESCU (mi), vb. IV (askilipsll, -sit, -sire}, sihUstri, ovivre
en ermite, en anachorete•, Dal, 30; Nic, 89; GEl, 113; mea, aculo(e si askilipsf (ci, acolo
se sihastri), Cod, 111 b7 ; mea, di clira askiti(sl E((}fmiil (ci, daca (dupa ce) Eftimie s-a sihiis-
trit), Cod, 1123 • - < <Xax'l)-re:uw ,mener une vie ascetique".
ASKITIPSfRE, sf., pl. askilipsfrl, sihastrirc, •action de vivrc en ermite•, Dal, 30;
Nic, 90.
ASKITIPSfT, -td, pl. askilipslf, -te, sihastrit, •qui vit en crmite•, Dal, 30; Nic, 90.
ASKITLfKE, sf., pl. askitllkl, sihiistrie, •etat d'ermite; vie solitaire•, Dal, 30.
ASLANl, sm., pl. aslan'l, leu; piastru, d 0 • lion; brave - v. l'lundlir ~i tlfone 1°; 2°.
piastre - v. yros ~i cl'ne 6°t, Dal, 31; Nic, 91; Mih, 51; PScr, 194; PB, 540. - 1°: a11i
imna ma~l aslanlu (a~a umbla numai leu!), PAnt, 279; Bair, 121; (e mutrlttl di asian! (ce
privire de leu 1), PAnt, 298; BNA, I, 128; 2°: pt'nea fate dol aslan'l (plinea costa doi pia~tri).
- < tc. arslan (14) ,-".
ASLAN 2 , -nd, pl. aslan'l, -ne, sm., sf. ~i adj., leu, leoaica, dion, lionne; courageux• :
alipidattl aslantl (curajoasa leoaica), Bair, 13; si-aspusira aslanl (s-au aratat bravi ca lei).
V. asldn.
ASLI', invar., veritabil, .veritable•: castl asll' tur(easctl (casa veritabil turceasca). - <
tc. a\lli (103) ,original".
ASLOATA, sf., Fl, I, 3, 8 - v. slodttl. 1
AS!\IAAA, sf., pl. asmtl'dz •palet- v. amaM•, Dal, 31; PLit, 124; GrS, VI, 384.
- < ama6tl + aou(J.ti8cx ,palet".
ASMAN, sm., pl. asman'l •belier a moitic chi\tre•, Dal, 31; Nic, 92; CN, 104; 169;
LL, III, 222. - Cf. ~i dr. asman, DA. - < tc. azman ,enorme" (17; Meynard, 44).
ASMU, -md, pl.?, inamic, •ennemh: ~· cu s6mnul mi-actl(al asmu (~i cu somnul rna
prinsei du~man), ICar, 122. - V. hazmu.
ASN'ESCU, vb. IV, . goni, Cod, 21 blt - v. azn'escu, azgunt!scu.
A SONIT? : apa n cdnale s' du(ea cu asonit ~· li~urea(tl (In canal apa se ducea cu ... ?
~i u~urintii), Lum, VI, 5, 8. - Cuvint necunoscut. - < ?
AsoT -228- 1\SP.\n.AHE

..\SOT, -Ia, pl. dsof, -le, nesiitios, +gaspilleur; insatiable•, GEl, 113; 11u t!.~/e avOlelo si
intra parelisin' lle /ru inima a mbildllul ~i a dsolulul (nu e posibil ca in inima celui lJcat
~i a nesatiosului sii intre pi'ircsimile), Cod, 121 18• - < &aw-roc; ,prodigue".
ASP AU (mi), vb. II (asparelil, -relit, -recire), spcria, •(s')cffrayer; (s')effarouchcr; s·e-
brQnen, Dal, 31; Nic, g3; Mih, 52; PScr, 19-1. - 1°. nu li-asptire dip (nn tc speria de Joe),
PB, 1020; 2°. si si-aspareci luplu di plotile, vreci polirliJ. liJ.mbcire (daeii lnpul s-ar sp'eria de
ploaie, ar purta (era sii poarte) ti'imbariu), PLit, 536; PAnt, g; 3°. s' mi-aspc'irecirim eli di tine
(de rn-a~ spcria en de tine), BNA, III, 104; 4°. u-avea aspareliliJ. .huzmelea (o speriase trea ba
= o sfeclise riin, s-a speriat mult), PB, g1_ Sinonim: (ricuescu. - In aromana nordicii circulii :
aspar, aspllral, -rat, -rare. ln ipotc.za eii nn a vern a face eu eventualitatea foneticii -red > -ra,
atunci aeeastii pronnntare (aspc'irare, ne-ar dncc sprc lat. *expnvorare, pe clnd aspc'irelirc -
aliitnri de tdr. spdrelire - s-ar pntea oglindi in lat. *eXJID\'Orere < pavor.
ASPI\HDZIRE, sf., pl. aspardzirl, spargcn·, •action de casser, de briser, d e delrui rc
clc. - v. aspcirgw>, Dal, 31; Mih, 51 ; PScr, 1g4; PB, 540. - V. asplirdzecire.
ASPAHGU ( mi) , vb. III ~i II ( aspar~u, aspdrlu, aspardzire ~i aspardzelire), sparge
etc., +1°. casscr; briser; 2°. disperser; achevcr; 3 °. depcnser ; 4°. detrnirc ; 5°. tuer; 6°. echa n-
gcr; 7°. corrompre; go_ se toqucr; go_ se fancr•, Dal, 31 ; Nic, g4; Mih, 51 ; PScr, 1g-1. - 1° :
n ' i-asparsi*l otira (mi-ai stricat ccasnl); l'l-u-aspdr~u (i-am stricat-o, i-am stricat dispo.zit ia ,
i-am rete;~:at nasnl) - Ia CC, 13010 : ,en o spar~li", iar in ·AAF, Ill, gg: ,~! spar~ ghca!a'' ;
2° : s' aspcirse numla (nnnta s-a tcrminat), PB, 42310 ; corlu si-aspcirse (bora s-a spart, dansa-
torii s-au imprii~tiat); 3° : l'l-aspardzed curundu prddzl'i (banii ii cheltuia curind), PB, 3g 3 ~ ;
4° : asptirsira tin/i, ~elise horl (au distrns cinci, ~ase sate), PAnt, 21 ; s' asptirgli Grcimustea
(sa distrngii satul Gn\mustea), PB, 142' ; 5° : pri Dina ;;' pri ldllil a (edlil'el l ' l-aspdr;;u (pe
Dina ~i pe tatiil fctei i-am ucis), ,PAnt, 232; BNA, IV, 152; s' nli tem lu munt ~i s' l ' i-as Jlir-
dzem (sii nc dncem in mnn~i ~i sii-i ucidcm), PAnt, 370 - v. spcislrescu 4°, tal'lu 2°, vtitdm 1° ;
6° : asptirdzi-n' l tlnci lird (schimbii-mi o lirii), PB, 541; 7°: dsindz (icl6rll'i si-asptirgu li~6r
(asl ~ ;d copiii sc stricii (se cm·up) n~or) - (v. aru;;int!dzu); go : si-aspdrse di minle (s-a scrintit
Ia mintc); go : ctl si-aspdrse! (cit (cc mnlt) s-a ofilit !), BNoi, 11. V. spdrgu.- Cf. gr. zcxl,( v)w,
alb. prisl!, tc. bozmaq, bg. iazcipvam1i. - < lat. spargere ,eparpiller; disperser ".
1\Sl'ARrlu, sn., pl. asplirylurl, spaimii, •alarme; frayeun, PB, 541; (edla, di aspdr yl u ,
d i (rica, l ' i si bcitu inima (fata, de t camii, de f1·icii, i sc bi\tn inima), PB, 42:ll. V. asparim£1.
- < aspdr + -ylu (cf. amb6t5ylu).
1\Sl'Aiti\L\, J\SP.<\RJZ:\1.:\, sf., pl. aspdri(z)me, spaimii, •alarmc; fraycnr•, Dal, 31;
Nic, 94; :l'iih, 52; lumea crufl (<ilea di-aspdrimci (de spaimii, Jumca fii.cea cruci), PAnt, 163;
nl;>i di-aspari:m<l nu-ascultc'i, PAnt, 27g - v. ascultu 3° ; era s' cddd pi din/ I di aspdrizmi1 (de
groazii, era sa cadft in din~i, cu fa!a Ia piimint), Lum, III, 347; p6rcul u vidzu gro asil, s'
aspc'irt!, ma li aspdrizma! (porcnl o vii.zu lata ran, se spcrie, dar cc sperieturii !), AI. 1g03,
74. V. asparm£i. - < aspdr + -izmci (cf. an'lurizmc'i < [.LupLcriJ-cx)-
ASP.<\lll\IA, sf. : aspdrmd alll' l uri' lll (spaimi'i aUt de urltii), ArE, 2g - Y. asptirimii
~i sinoninwl(• ced~ti, lc'ihlara etc.- < aspdr + -imci (cf. porim£1, ca ~i gr. [.LcHl7JILCX, 7tuuJ..·r,[.Lcc etc.).

J\SPjUT.~, sf., fiirii pl., spart, •fin; terminaison (d'nn marcbe)•, sparl(ul tirgului),
Dal , 31 ; Nie, g4,
ASI'ARTU, -lei, pl. asparfi, -te, stricat, •gate; dissous; corrompu; t_u e•, Dal, 31 ; Nic, g4;
PB, 541 ; gdrdul eard . aspdrtu (gardul era stricat), PAnt , 220; aspdrlu om i;;i (cornpt om
a ie~it , a ajnns); cdpra (u aspdrtci di ursu (capra a fost sfl~iatii de urs). - Dintrc aromanismc
In greaca popnlarii epirota: ,l:n&.F-ro {LE cr7t:Xp-ro fjoufil.o 1-'-& f3oGF),o" (AravP, 1204) - in
aomiiriii : asplirlu cu aspdrlu, vurlu cu 11urlu. - V. spdrlu, aspdrgu, (atigei.
J\SP,\HAill,, sf., speriere, Mih, 51 - v. aspdr, aspclredre.
-229- ASPLINSESClJ

ASP1RDZE,\RJ~, sf., pl. aspiird:u!rl, Dal, 31 ; PB, 540 - v . aspdrdzire.


i\SP:\REARE, sf., pl. aspcirerl •action de (s')cffrayer>, Dal, 31 ; Nic, 94; PB, 541. V.
aspiirare.
ASPc\UEAT, -Iii, pl. aspiired/, -te, speriat, •effraye; effarouche•, Dal, 32; ccllcUulu ...
aspiiredt niipoi s' lriidzed (calul c:1liiuz ... speriat se triigca (da) lnapoi), PAnt, 58. - V. aspari/
~i dr. aspiireal£1 (Dens, II, 350).

ASP.{RG.{f:IUNE, sf., pl. aspiirgacl(m'l, distrugere, •a<.tion de detruirc; desastrc '•


Dal, 31; PB, 541 ; odmin'l fdp/1 li arii' !l *i aspt'irgcWune (oameni facuti pentru rau ~i stricii-
ciune), Lum, II, 290. - Cf. ~i mgl. spdrgiicluni (CapM, lll, 271). - < aspdrgu.
ASP1RG,\TOR, -todre, pl. aspiirgiilorl, -/oare, spargiitor, •briseur; dcstructcur; corrup·
teuro, Dal, 31 ; Nic, 94.
ASP.{RG.{TCR,\, sf., pl. aspiirgiilurl, spargcre, •brisure; rupture; debr!s•, Dal, 31;
Nic, 94.
ASP.\UiT, -iii, pl. aspiirlf, -te, spcriat, Nic, 94- v . asptiredl.
ASPAROS, -rodsii, pl. aspiiro*l, -rodse, sperios, •1°. peureux, craintif; 2°. epouvantablc,
terrifianb. - 1°: s' lodrnii aspiirodsti (se lntoarce sperioasa), Velo, 47; BNA, V, 83; 2°,
umbre lundzi, aspiirodse (umbrc lungi, lnfrico~atoare), Lum, V, 9, 17; PAnt, 336. Sinonim:
(ricos. - < aspdr.
ASPEL (mi), vb. I (aspildl, -lui, -lure), spala, <1°. (se) laver; blanchir; 2°. deguerpii···
PAnt, 401. - 1° : li-aspilci~l? (te-ai spalat ?) ; 2° : aspedlii-li (spala-le, ~terge-o, fugi), PB, 427s ;
li-avea aspild({t di acdsii (le spi'ilasc (o tulisc) de acasa), PB, 2162&; li-aspilti' di nodptea (de
noaptea a spi\lat putina, a fu git)- v. a~tergu 4° etc. V. spel ~i /au. - < lat. *expellavnrt> <
ex-per-lavare.
ASPERDJt:lt1NE (nord), sf., pl. asperdiClun'l, pier;~:anie , •degat; corruption, perversion• :
nicii asp~rdiclune, nicii zil'lu, nicii cake (nici pervertire, nici invidie, nici suparare), Cod, 11616•
V. kirdaClune. - < lat. ex-perdltlo.
ASPJLARE, sf., pl. aspilcl'rl, spllJare, •action de laver; lavage•. V. spildre.
· ASPJLAT, -til, pl. aspild/, -te, • 1°. lave; 2°. propre •: di pll'ngu ocl'il'l aspilaf (ochii spii-
lf<\i de pltns); PAnt, 166; eds/e un om aspildt (e .un om spalat, curat) - v. curd/. - V. spilat.
ASPfNDZUR (mi), vb. I (aspindzurdl, -rat, -rare), spin;wra, •1°. "(se) pendre; 2°. (s')
accrocher- v. ascdlnu 1°•, PB, 541. - 1° : lodf-u ~i aspindzurdf-u (lua!i-o ~i spin;~:urati-o);
2° : aspindzurii-n'l tdslrul (allrna-mi traista); s' nu aml'n'l Ia medsti, cd va I' aspindzurci'm
lingura (sa nu in"i:ir;~:ii sii vii Ia masii, caci lti vom atlrna lingura, caci nu vei giisi nimic de
mlncat); si-aspindzura ca cdpra tu kelri (se catara ca capra printre pietre), PAnt, 344. V.
spindzur !ji l£ng'rc'1. - < lat. *expendlolare.
ASPINDZURARE, sf., pl. aspindzurc'l'rl, spinzurare, •action de pendre, d 'accrocber-.
V . spindzurdre.
ASPINDZUR.\T, -lcl, pl. aspindzurd/, -te. - V. spindzurdt. - Ca un fel de blestcm fe-
m ciesc : lal c6rbe, lal aspindzurale! (mai nenorocitule, mai ticalosule care meri/i sil (ii spin-
zurat!).
ASPINDZURATO.(RE, sf., pl. aspindzuriitOrl, spln;~:miitoare, •endroit oil l 'on suspend
differents objets•, Dal, 31. Corespunde dr. stirciner, pentru care cf. Pim, III, 21 - pentru
aromani, cf. BGrecc, plan~a a VIII-a. - V. siircedne .
. ASPLiNDIRE, sf., pl. asplindirl, iritare, •irritation•, Gram, 222. - V. :
ASPLINSESCU (mi), vb. IV (asplinstl, -sit, -sire) , irita, •irriter; exciten, Dal, 31;
Nic, 94 ; Mih, 52; si-asplinsescu grinufille (se irlta bubele), PLit, 266; mi-asplinsil aht' t mullu
(rna iritai atlt de mull), Caraf, 53. V. splinil. - < arr/."r)Vta~w ,souffrir de Ia rate; avoir le spleen".
ASPLINSfRE -230- ASTAL'It)-

ASPLINSfRE, sf., pl. asplinslrl, •excitation•, Dal, 31 ; Nic, 94 ; Mih, 52. - V. as-
pllndire.
ASPLINSfT, -td, pl. asplinslf, -te, •irrite; excite•, Dal, 31; Nic, 95.
ASPLI'MTU, -ld, pl. asplt'mfl, -le, cople~it de pllns, caccable (en pleurant); abattu•,
Nic, 94. ·
ASPLI'NDZIRE, sf., pl. asplt'ndzirl, pllnsoare grea, caccablement. a cause du pleuro.
ASPLI'NGU (mi) (nord), vb. III (aspli'm~u. aspll'mlu, aspll'ndzire), a pllnge istovitor,
cetre accable a cause du pleur•, Nic, 94; ii-aspllnse~l (te-ai istovit pllnglnd), W, II, 206. V.
pll'ngu. - < lat. •ex-plangere?
ASPRfCIC, sn., Kats, J, 70 - v. spriClu. - < dspru.
ASPRfMTU, -ld, pl. asprlmfl, -te, •echauffe (par suite de Ia fatigue)•: Dumnidzu'ulu
a sodrllul aglundze asprlmlu (Dumne.:zeul soarelui sose~te lnfierblntat), PB, 4402 3. - V. :
*ASPRfNDU (mi) (nord), vb. III. E acela~i cu aprlndu 1 • Nu e atestat, dar e cerut de
1sprlmlu, care e acela~i cu aprlmlu.
ASPRU, sm., pl. dspri (nu d~pri - cf. albdslru), piastru, d 0 • aspre (monnaie); 2°. ecaille
de poisson., Dal, 32; Nic, 95; Mih, 52; GrB, 133; Lum, II, 154. - 1°: un dspru nu n'l-
armdse (nu mi-a rli.mas nici un piastru), Bat, 6; u fedfe un dspru ~· u bdgd' lru pungd (o
fli.cu (o plli.ti) un piastru ~i o puse In pungli.), PB, 44233; aminld' ma~l lrel tispri lui-lui (tot,
tot (peste tot) a cl~tigat trei pia~tri), PB, 63~3 - v. cl'ne 6° ~i yros; 2° : dspril'l a pesculul
erd-l'l hrisuslf (sol.:zii pe~telui erau auritQ, PB, 16412, - < &a7tpoc; ,aspre".
ASPRUCANAT, -ld, pl. asprucdnaf, -le, albiu, •(mouton, chevre) de couleur gris-clairo:
Pinde/-n'i asprucdnatlle (vindeti-mi oile sau caprele cele albii). V. bardzuctinal. - < &a7tpomv~X'tov
(&a7tpoc; ,blanc" + x~Xvoihoc; <cdnul).
A s p r up u t A m 1 t, -tel, pl. Aspruputdmlf, -te •Aroumain qui habite Ia region supe-
rieure de Ia riviere Aspropolamos-en aroumain: Arl'ulu-dlbu ,Ia riviere blanche"•· Clteva
sate ale acestor aromani - toate exclusiv aroman~~ti - : Scl'inedsa, Cornu; Colurl, Hdllkl,
Cdldrll'i, Sdrdcu etc.
ASPULBIR, vb. I: lamea tutd aspulbira (prli.fuie~te toatli. lumea), PLit, 399 - v.
3pulbir2 •
ASPUAI, vb. I, spuma, Nic, 95 - v. spumedzu.
ASPUMARE, 'ASPUMAT, Nic, 95- v . s~umdre, -mal.
ASPUN (mi), vb. III ~i II (aspu~u, aspus, aspunire ~i aspunedre), spune, arli.ta, .e.
dire; raconter - v. dztc; 2°. (se) montrer- v. ardll•, Mih, 53; PScr, 194. - 1°: s6/l'i acd/d
3d aspund (camara.:zii . lncepeau sli. spunli.\, PB, 714; si-aspunetirim lo ... ; si-aspunedri~l line
(de a~ spune eu ... ; dacli. ai spune tu), PB, 10012,13; 2°: s' l ' i-aspun 'nd pelalU (sli.-i arlit
o potcoavli.), PB, 544 ; # n'l-si-aspuse semnu mare (~i mi se arli.ta semn mare), PAnt, 21;
l ' l-aspune munfl (li arata munti = II sperie), PLit, 563.. V. spun. - Exprimari ca aspuni-l'l-u
(aratli.-i-o) lndreptli.tesc observatia data de Mih, 53 eli., uneori, acest verb e evitat din conside-
ratiuni de cuviintll. - < lat. exponere ,exposer par Ia parole".
ASTACO, ASTAHO, sm., pl. aslacddz, rae de mare, .Jangouste•, Nic, 95; Mur; PScr,
194; GEl, 113. - < ciaT~XY.6c; .. -".
ASTAL'Itl' (mi), vb. I (asldl'edl, -l'~dl, -l'edre), lntllni etc., d 0 • rencontrer quelqu'un
(chemin faisant); entrecroiser - it. ,tagliare Ia strada"; 2°. depasser; passer au dela; 3°. se
raccourcir; 4°. se facher; 5°' tourner, se caillen, Dal, 32; Nic, 95; Mih, 53. - 1°: u-asldl'e
In cdle (o lntllni pe drum), PAnt, 51 - v. asldhisescu, sldvrusescu; si-astdl'e c' un au~u (se
lntllni cu un bli.trln), PB, 20815; l'l-asldl'e cdlea a (eulil'el (li lntretaie fetei drumul), PB, 477
- In dacoromanli. : ,se lrece· calea = clnd treci lnaintea unuia care vine pe un drum perpendi-
cular pe al tau", ICr, V, 342 - cf. rdle ~i tal'ltl 1°; 2°: ol, cd'pri - asld/'e di ~ease sale
-231- ASTA-SEARA

(oi, capre - mal mull declt (depa~esc) ~ase sute), Fl, II, 4, 8; clrva'n'lle astal'eara Ia munte
(caravanele trecura dincolo de munte), PAnt, 242; BNA, II, 112 - v. ascapil 2°; 3°: astdl'e
ma multu calea (scurtea.za drumul mai mult), CaiGrB, 21 ; pri-acl6 ma astal'e calea (pe acolo
drumul se mai scurtea.za), Fl I, 1, 13; 4°: el edsti om fe si-aslal'e di lu sta (el e om ce se
suplira de unde sta, din senin); 5°: ldptile na si-astal'e (laptele ni s-a lmbrlnzit) - cf. gr.
,-ro yli:Aa. ~xo<¥e: = le lait a tourne". - < lat. •ex-tallare.
ASTARA, adv., astarii, •ce soirt, Dal. 32; Nic, 96; Mih, 53; PB, 541; ndreadzi-te
s' (udzim aslara (pregate~te-te sa plecam de seara), PAnt, 65. - Cf. istr. astara (Kov, 155)
~i mgl. stara (PMegR, II, 118; CapM, III, 274). - < asta + seara.
ASTARE, sf., pl. asla'rl ~i asta'rurl, astar, •doublure•, Dal, 32; Nic, 96; Mih, 53; (us"
ldnea nu are astare (rochia nu are cliptu~eala). - < tia-rlip~ <tc. astar (18) ,-".
ASTA, adj. pron. f. (nu exista m. dslu - v. aeslu - , care e dat de Dal, 33 ~i de Nic,
98, dupa cum nu exista forme de plural m. sau f., care sa corespunda formelor daeoromll.ne
asl(a), a~li(a), asle(a)), •celle-ci, cette•. Apare numai In compuse cu sens de timp: asta-
larna, asla-noapte, asta-oara, asta-seara, asttl-toamntl, asttl-veartl etc. V. ~i astara, astadz.
ASTADZ(I), adv., asta.zi, •aujourd'huh, Dal, 32; Nic, 96; PSer, 194; PB, 541. V.
asltlndzt ~i asta. - < lat. lsta die.
ASTAHISESCU (gramosteni), vb. IV (asttlhisil, -sit, -sire) : tu curil in~il f (ealtl-astdhisil
(ie~ii In padure ~i lntllnii fatii). Sinonime: andamusescu, aslal'li11°, sltlvrusescu. - < tihisescu+
astal'lU. \
ASTAL'EARE, sf., pl. aslal'erl •action de rencontrer etc.•, Dal, 32; Nic, 95; Mih, 53.
-V. :
ASTAL'EAT, -ttl, pl. asltll'eaf, -te, lntllnit etc., .rencontre; entrecroise; passe au delil;
raccourci; fll.che; caille•, Dal, 32; Nic, 95; Mih, 53; PB, 541; tu-astal'eale ca' l'lurl (pe drumuri
lncruci~ate), PAnt, 267; Bair, 97; aflu ... sofl' i asttll'eaf (gasesc . . . tovara~ii suparati), BNA,
II, 108; supa easte astal'eata (supa e taiata, e stricata). - v.:
ASTAL'ITlJRA, sf., pl. asltll"ilurl, lntllnire; suparare, <1°. rencontre; 2°. entrecroisement;
carrefour; 3°. fll.cheriet, Dal, 32; PB, 541. - V. astdl'lil.
ASTAJ\IATIRE, sf., pl. astamallrl, opritoare, •planche ou pierre qui sert a arr~ter quel-
que · chose•, GEl, 113; PLit, 319. - V. sttlmtltlre.
ASTOATESCU (mi), vb. IV (asttlmafil, -fit, -tire), opri, •(s')arrHer•, Dal, 32; Nic,
95; GEl, 114; u-astamtlfirtl modra (au oprit-o moara); aslamafea-l (opre~te-1); si-asltlmtlfira
nl'~le odmin'l (se oprira ni~te oameni), PB, 25222 • V. kindurescu. - < aslamtllisescu < a-ra.(LIX.TW
,arrHer".
ASTAl\IATfRE, sf., pl. aslamtlflrl, oprire, •action d'arreter•, Dal, 32; Nic, 95.
ASTAl\IATfT, -Ia, pl. aslamtlfif, -le, •arr~te•, Dal, 32 ; Nic, 96.
ASTANDZ(I), adv., astazi, PB, 541 - v . asltndzt , andza2 •
ASTA-NOAPTE, adv. •cette nuib, PScr, 194; PB, 542- v. asta.
ASTARKESCU, vb. IV: izv6rlu ... l' asltlrki (izvorul. .. 1-a secat), PB, 1538 - v . as-
lrakescu.
ASTARUSESCU, vb. IV (asltlrusil, -sit, -sire), cliptu~i, •doubler (une robe etc.), garnir.,
Dal, 32; Nic, 96; Mih, 53; Fl, II, 5, 7. V. asldre ~i sinonimul caplddisescu. - < tia-ra.p6v~o>
,mettre une doublure".
ASTARUSfRE, sf., pl. asltlrusirl, captu~ire, •action de doubler (une robe etc.)•, Dal, 32;
Nic, 96; Mih, 53; Fl, II, 6, 7.
ASTARUS{T, -Ia, pl. asltlruslf, -le, captu~it, •double; garnit, Dal, 32 ; Mih, 54.
ASTA-SEARA, adv. •ce soir., PB, 542; asttl-seara asctlpal (asta~seara am scapat),
PAnt, 202.
AST.~SESCU -232- ASTRAG

AST;\SESt:U, vb. IV, GEl, 114 : aslilslrii sun cirddke una drlmbdlii (sub ccrdac fixara
un scrinciob), PcnB, VII , 146 - v. sldsescu, stisescu.
ASTASf A;\, sf., pl. aslasldz, stranii, •stalle d'eglise•, Dal, 32; Nic, 96; sial tu (a)slU-
siM (stai in stranii). V. slisiild. - < a't'oca(llt .,-".
ASTASfRE, sf., pl. astdsirl, fixare, injghcbare, •action de dresser, d 'elevcr•: ml'ne arhlu-
sim aslasirea a calival'el (miine tnccpem ridicarca (fixarea) colibei).
AST.~SfT, -ld, pl. aslasif, -le, fixat, •dresse; eleve• : '~>l-aved mlislu asldsll tu cl'mpu
(i~i aveau masul (tlrla) construit in cimp), PcnB, VI, 26.
ASTAZ(A), adv., asta;~:i, PB, 541 - v. dsandzl.
ASTES, -ledsa, pl. astt!11l, -lease, stins, •t 0 • Cteint; 2°. aneanli>, Dal, 32; Nic, 97; :.\lih,
54; PB, 542. - 1° : cu ucl'i aste11l (cu ochi stin~i), ArE, 41; PAnt, t69; 2° : tuld askerea (u
asledsa (toatii armata a fost stinsii, nimicilii). - Acest participiu e format sub influenta part:-
cipiului apres (<lat. upprehensus ,saisi, attrape"), ca ~i sub cca a pcrfcctului asle~ti [exstinxl)
- fapt care nu c un caz rar in morfologia aromanii. - V. : ' ·
ASTfi\ITU, -Iii, pl. aslimfl, -te, stins, •~"- Cteint; 2°. qui n 'a pas etc apprecie et qui,
pourtant, est tres precicuxo, Dal, 32; Mih, 54. - t 0 : gri ntis zbor asliml di btinti (dinsul gnli
cuvint stins (Utrii) de viatii), PAnt, 272; Bair, t05; 2°: cdlu afel astimtu, cal fe fudze ca un
vii1}1U (calul acela stins (nepretuit), cal ce fuge ca un vint), PB. 3t41B, V. stimlu. - <lat.
exsliuetus ,etcint".
ASTINGU (mi), vb. III ~i II (asliml'u ~i asit!l'il; as[{mfu ~i astes; as!indzire ~i aslin-
dzedre), stingc, .e. etcindre; 2°. apaiser; 3°. calmer; 4°, roucr (de coups); 5°, aneantir; 6°.
effacer., Dal, 32; Nic, 97; l\Iih, 54 . -. 1°: (oclu si-astedse, ma durlu nu si-astimse (focul s-a
stins, dar dorul nu se stinsc) - v . su(lu 4°; 2° : si-l'l as[{ngu setitea (sii-~i stingii sctca), PB,
34213 ; 3° : s' hlbd art's di un (iClurlc - ...... . . nu-l'l si-astindzeti (sa fie in~elat de un copi-
la~ - ... nu se putea Iini~ti), PB, 2t628; 4°: lu-asletisim di bdletire (11 stinseriim in biitaie) - v.
t<ilciiscu 2° ; 5° : I'' lu xednu n' astindzem di <lor (~i in strainiitate ne stingem de dor), PAnt,
263; Iii si-as)indze mlma (li sc stinge numele); 6° : astindze tabla (~tcrgc tabla) - v. al'tergu t 0 •
- Cf. gr. a~u 1100 , alb. shuanj, bg. gasna, tc. soeuiundurmek. - < lat. exst1n11uere ,Cteindrc".
ASTlNDZ(l), adv., astii;t;i, •aujourd'hui>, Dal, 32; PB, 542; PAnt, 402; di cislind:l
nlinle (de aslii;t;i lnainte - cf. t fr. ,d'ist di en avant = de cc jour en avant", BBGr, 615.
V. tisandzl, dslilz. - Eronatii rectificare in RF, II, 332. - Cu -n- din constructii ca : n lisld
dz!", asia n dzi - < tislddz.
ASTl'Nf>A, adv., Ia stinga, •a gauchco, Nic, 96; PB, 5-t2; PAnt, 402; ulle (retid=ira
asli'nga (oile au cirmit Ia stlnga); l'eti-u asli'nga (ia-o (apuca) Ia stinga). \'. nasll'nga, sll'nga,
andrelipta ~i al 13°. - < al + .~tl'nga. r
ASTl'NGU, -gil, pl. asll'ndzi, -dze, sting, •t 0 • gauche ; 2°. gaucher•, PB, 542. - 1° :
si-n'l di=lecigu-asll'nga (sii-mi de;t;lege mlna stingii), PAnt, 137; n'i-(etife st!mnu cu-asli'ngul
(mi-a f11cut senm cu ochiul sting); 2° : - line hil asll'ngu (lu e~ti stlngaci). - V. stlngdclil,
=ervu, <lripldcl!l ~i andrelipla. - Cf. ~i it. slanco ,stracco" . - < lat. *slum·us.
AST6Rl:U (nord: popular?), vb. III (asiOr~u, asl6rsu, aslourfire), sloarce, •tordre; pres-
ser•, l\1ih, 55. V. lorcu ~i stricor 4°. - < lat. extorquere ,deboiter; obtenir par force".
ASTH;\DZlllE, sf., pl. aslrddzirl, aruncare, •action de lanct•r, de jetert, Dal, 32; Nic, 98.
ASTHAG (mi), vb. III ~iII (astrtipl'u, aslraplu, astrlidzire ~ i astradzedre), trage, arunca,
•(se) jeter; (se) lancer ; rejeter; (sur)sauten, Dal, 32; Nic, 98. - t 0 • trel fiN6rl fe astradzed
Cll ldlrile (trei copii ce triigeau (aruncau) cu pictrele), PB, 622' ; 2°. l'i-aslrtipi'U una I'' blina

(i-am tras una palma ~i bunii)-cf. ~i gr. , ,0 u &a't'poc~£ (.docv = il lui detacha un soufflet";
3°. l'l-aslrtipse naparte (ii a~virli dincolo), PB, 34529; 4°. si si-astrtiga tu odru (sa se rcpeadii
lndata), PLit, 772 ; 5°. si-astrdpsi cumbdrlu unal'unu mproslu (finul trcsilri imediat in picioarc),
ASTRAKJ(; -233- ASTR0:\'(};'\'1

PLit, 814 ; 6°. si-aslrcidze dinuclile (se repede imediat), PB, ssa;
7°. mi-astrliNll nclo, ca unu
fantasma (rna repc;lii (sarii) tncolo, ca o fantoma), PAnt, 314; 8°. pi mdma ll-aslrddze dcirlu
(pe mama· o mlna (o smunce~te) dorul), GrB, 256; 9°. mi-astrddze 16clu (nu mil. rabda (mii
;1:virle) pamlntul). - ln gread e &a-rp(bt-rw ,briller " :, v'&a-rp&~Tl a-r'ljv &vot-rol.'f) xotl ,,,x
~pt6T, a-r'lj 8uaL (Passow, 318)- v. PPar2 , 129-130. - V. arl!e 13°, trag.- < lat. •ex-trogut>.
ASTR_(KIU, vb. IV, a tea tot, a scca, •toirc tot:t jusqu'au fond •, Mih, 55 - v. aslra-
Uscu 1°. - Pentm t erminaliunca -klti, cf. apr6kli1, ardAlu.
ASTRAFTU, -til, pl. aslrdpfl, -te, r;1:virlit, •1°. jde; lance; 2°. folatre•, Dal, 32; Nic,
£8; PenB, III, 239. - 1° : ~i cerga tot aslrapta (~i ccrga mereu :?;!:virlitil. Ia o part~), PAnt,
274; Bair, 111; 2° : om aslrciplu (om ncwcotit, pripit , tril.snit), PB, 542; erlim fiClcir as-
trdplu (eram copil ;1:burdalnic, nebunatic), PnB, III, 163.
ASTRADZEARE, sf., pl. astriid:erl: cu astriidzcdrw fe l 'l-(edfe a li scitl're (cu a;wlr-
lirca ce-i facu satlrului = r;wlrlind saUrul), PLit, 769 - v. astrddzire.
ASTR_;{KESCU, vb. IV (astrtikil, -kit; -kire), ~cca, •1°. (as)secher; 2°. tarir ; 3°. avortl'n;
Mih, 55; 53; PLit, 319- - 1° : val astrilkeascti ·a pile (va seca apele), PB, 3431s; {inli'n ' lle
11'1 astraklra (flntlnile i-au sccat), PLit, 895; PAnt, 30; ( inli'na di linil eta si-aslruki di-linilclile
(tintina din vechime (de clnd lumea) a sccat dintr-odatii), GrB, 92; ari' ulu aved astrilkitli
(rtul secase); 2° : ciile astrcikini (oile nu mai au lapte, oilor le-a secat laptele) - v. /'edti 21° ;
3°: v. asturkiscu. - Cuvtntul e accla~i cu dr. slirpi. - V . astilrkescu, astrdkli1, strcikt!scu ~i
sterpu. - < ?
ASTRAKfRE, sf. , Mih, 55 - v. stnikire.
ASTRAKfT, -lli, pl. astrcikif, -le, secat , •1°. seche; 2°. tari - v. sec2 ; 3°. avorte; 4<.
avortoU», Mih , 55; PLit, 911; ari'ti aslriiklt (riu secat), PB, 29525 ; wz aslriikil (o stirpiturii
tie om) - v. caca{ingu, :wumul.
ASTH.\I•lE, sf., pl. aslriipil, fulger, •eclair; foudre•: calfe {lidze ca-aslrapie (cal ce fu ge
ca ful gcrul), PAnt, 120. V. striipie ~i sinonimcle gllrni~u, rofke, s{ulgu. - < &cnpot7tlJ .. - " .
ASTHAXESCU, vb. IV, Mih, 55: dpa s' liibti. cdldii ell aslraxea~/e mi'na (apa sa fie
calda alii cit suport:'i mtna), Lum, I, 62 - v. $1rcixescu.
ASTHEAIL\, sf.: aslrcliha di cdsii (strca~ina de casa), PAnt, 315 - v. slrcdlzii, sinoni-
mele lzullile ~i saredke, pn·cum ~i gr. &a-rp ~Xot ('Apr)" 26; 71) ; oua-rptXot (Boga, 1, 285).
ASTHEATIRE, sf., pl. aslredfirl, inlrecerc, •action de dcvm;cer; conct:rrence•, Dal, ~1 2;
]\Jih, 55 - v. anlredfire, aslrifcdre.
ASTREC (mi) (nord), vb. III ~i II (aslriclil, aslriclil, aslredfire ~i aslri{edre) , intrecc,
+depasser ; devanccr», Dal, 32; Nic, 98; i'l'lih, 55; PEt, 10; mlilfl fiCI6rl va l ' l-aslredcii ~· pi
nvifil/6rll' i a l or (mul1i copii li vor tntrcce ~ i pe inviiliitorii lor), AI. 1903, 33; ~i-un ~ i-al dnlu
.~i-aslrifed (~i unu/ ~i celalalt sc intreceau), AI. 1903, 40; lu cum dndii lu-aslriul~l (in comanMt
J-ai intrecu/), F l, II, 4, 8. V. an/ric. - < lat. *ex-trujleere?
ASTRICUT, -Iii, pl. aslricuf, -te, intrecut, Hlepasse; devancc•, Dal, 32; Nic, 98.
ASTHfG, vb. I (nord): as/riga' wt Fllr~ircil (a strigat un fiir~t·rot), BNA, V, 47; mi-
aslridzl di-alzl 'ili odrci (mil. strigi de atita timp), Ba\, 7, 8 - v. slrig.
ASTRIS1\H (nord), vb. IV (astrisilril, -ril, -rire), a sii.ri peste , <•Sauter au dcla; d epas-
ser quelqu' un en sautanb, Dal, 32; PEt, 10 ; lcila/Orlle nu-aslriscired prdglu (In ;1:ilclc de lucru
nu sarcau (treceau) pragul), Fl, II, 3, 9; lu-astrisciril (am sarit dcasupra ~i dincolo de cl).
Y. andrisdr, lriisdr, as/ric. - < lat. •ex-trunsnlire?
ASTHIS.\U{HJ~, J\STIHS,\HfT, Dal, 32 ; 33 - v. anlristirire, . andristiril.
ASTUITEAHE, sf., Nic, 98 - v. astredfire.
ASTHONClll, sm., pl. aslronciml ~i aslroncimean' l, astronom, •aslronome•, Dal, 33; Nic,
99; ~1ih , 55. - < aa-:-poVO[.lO~ .. - " .
ASTRUNUMiE -234- ASURDZ~.'SCU

ASTRUNUMfE, sf., pl. astrunuml1, astronomic, •astronomic•, Dal, 33; Nic, 99; Mih, 55.
< «a-rpovo(Llot ,-".
ASTUP (mi), vb. I (astupd1, -pat, -pdre}, astupa, •1°. boucher; 2°. gaver; 3°. couvrir;
disparaltre•, Dal, 33; Nic, 98; Mih, 55; PScr, 194. - 1°: astupd b6(a (pune dopul Ia butelie);
si-astupdf klpurlle a cdl'llor (sa astupati (lnfundati) clopotele cailor), PAnt, 40; astupd(·l'i
gura (dati-i ceva ca sa taca); 2°: l' astupd ma*1 cu zdhare (II lndopa numai cu ;zahar), PB,
45911 - cf. and6p; nu l ' i ncdped sdmdrile di cdrnea te aved astupdtd (nu-i cuprindeau sama-
rele de atlta grasime ce pusesera pe ei, de atlta lngra~arc), Fl, II, 6, 4-; 1'1-u-astupd, nu si-
aglodcd {lndoapa, nu glume~te) - v. ndes 2°; 3° : astupd-te (acopera-te); si-astupd' ap61a dupd
dzednd (apoi a disparut dupa creastll), BNA, IV, 87 ~i 154-v. ascdpit 2°.-cf. gr. ~-rou7t6V(I)
,boucher". - < lat. *ad-stuppare.
ASTUPARE, sf., pl. astupd'r1 •action de boucher, de gavero, Dal, 33; Nic, 98; Mih, 55.
ASTUPAT, -ld, pl. astupd(, -te, astupat, .t". bouchl\; 2°. gave; 3°. constipe; 4°. assom-
bri; couvert de nuagest, Dal, 33; Nic, 98; are nd'rlle astupdle (are nllrile lnfundate); etisle
aslupdt (e constipat); ferlu astupdt (cerul inchis, mohortt), Lum, II, 350; BNA, IV, 101.
ASTUPATOARE, sf., pl. astupdt6r1, dop, tbouchon; etoupillon., Dal, 33; Nic, 98. -
V. stupdtodre, astup.
ASTUP.I\TURA, sf., pl. astupdlur1, astuplltura, •bouchage ; engorgement., Dal, 33.
ASTURKESCU, vb. 'IV •avorter• : 1dpa, di z6re, asturkl In cdle (din cau;za efortului,
iapa a avortat (a leplldat) pe drum), Cal. 1911, 5; BNA, V, 114 - v. astrdkescu.
AS{J, sm., pl. a*1 ~i dsean'1, as, •as (terme de jeu de cartes)•. V. hasu ~i sinonimele
kef, m6nd. - < d!aoc;<it. asso.
ASUD, vb. I (asudd1, -ddt, -ddre}, asuda, tl0 • suer, transpirer; 2°. poindre, pointer>,
Dal, 33; Nic, 93; Mih, 55; PB, 542. - 1°: acodpird-te Ira si-asudz (acopera-te ca sll tran-
:spiri); 2°: cl'ndu acdfd' s' 1'1-aslidd mustd(a (ctnd lncepu sa-i apara (mijeascll) mustata), PLit,
'761; PAnt, 85. - < lat.· assudare ,entrer en sueur".
ASUDARE, sf., Dal, 33; Nic, 93; Mih, 55 - v. asdare.
ASUDAT, -ld, pl. asuddf, -le, asudat, •en sueur, transpire; pointe•, Dal, 33; Nic, 93;
PAnt, 402; hi1 asuddt, nu bed dpd (e~ti asudat, nu bea apll); cu musttica asudtitd (cu mustata
mijitll), Lum, III, 114.
ASUDOARE, sf., pl. asud6r1, sudoare, •sueur>, Nic, 93 (asud6r); PB, 542. - V. asddre,
sudodre.
ASUN, vb. I (asund1, -nat, -ndre}, suna, «1°. sonner; 2°. battre, frapper- v. agu-
Dal~ 33; Nic, 92; Mih, 55; PB, 543. - 1°: clmbdn'lle • •. asund (clopo-
descri 1°, bat 1° etc.•,
tele . .. sunau), PAnt, 313; ardzb6llu asund dipriund {rll;zboiul de tesut suna continuo), PAnt,
227; GrB, 223; BNA, IV, 144; ved cd li-asun'l (vlld ca Ie faci sll sune lirele In buzunar);
2° : nu pot si ~Jiiii cite va 1'1-albd asuntitd a mul'edri-sal (nu pot sll ~tiu clte lovituri i-o fi
tras femeii sale), PAnt, 79; nu ti dau, cd va ti·asund (nu t e dau, cllci o sa te batil.). - < lat.
twnare ,sonner, retentir".
ASUNARE, sf., pl. asund'r1, sunare, •action de sonner, de battre•, Dal, 33; Nic, 93;
Mih, 55; PB, 543; el '*1-u frl'ndze [todca) di-asundre (el ~i-o sparge toaca de blltut), BNA,
III, 138.
ASUNAT, -ld, pl. asundf, -te •sonneo, Dal, 33 ; Nic, 93.
ASUNATOR, -todr.e, pl. asundt6rl, -todre, sunlltor, •qui sonne, sonnant., Dal, 33; Nic, 93.
ASUNATURA, sf., pl. asundtur1, :zgomot, •son; bruit; fracas•, Dal, 33; Nic, 93.
ASURDZA'SCU, vb. IV (asurdzt'l, -dzl't, -dzl're), asurzi, •assourdiro, Dal, 33; Nic, 93;
Mih, 55. - V. surdzd'scu ~i sinonimul cu(usescu.
ASt:RDZl'RE -235-

ASURDZI'RE, sf., pl. asurdzt'rl, asur;zire, •action d 'assourdin, Dal, 33; Nic, 93 ; Mih,
56. - V. surdzf're, ~urdulre.
ASURDZI'T, -Ia, pl. asurdzf'f, -le •assourdio, Dal, 33; Nic, 93.
ASURETA, sf., pl. asurete, asuret (Tirana), Jb, XVI, 24 - v. surete.
ASUSESCU, vb. IV (asusil, -sit, -sire), scapa, ·~auver•, PScr, 194; GEl, 114. Sinonim:
ascdp. - < aw~w ,-":
ASVfMTU, -ld, Nic, 86 - v. azvimlu, asvinsu ~i sinonimul nikislt.
ASVfNDZIRE, sf., lnvingere, Nic, 86; Mih, 56 - v. azvlndzire.
ASVINGATOR, -todre, pl. asvingal6rl, -todre, lnvingator, •vainqueur; victorieux,: sultdn
asvingat6r (sultan lnvingator), Lum, I, 3. V. azvingal6r.
ASVfNGU (mi), vb. III (asvlm$U; asvlmlu ~i asvlnsu; asvlndzire ~i asvindzedre), lnvinge,
f(lutter pour) vaincre•, Nic, 86; Mih, 56; zmulze j6nlle lalagdnlu $' l'ed s' s' asvinga cu
du$mdnlu (flacaul smulge iataganul ~i lncepe sa se lupte cu du~manul), Velo, 16; BNA, V,
53. - V. azvlngu, tnvlngu, t;lne 7° ~i sinonimele .nikisescu, surpu2 2°.
ASVfNSU, -sa, pl. asvln$i, -se, hivins, •vaincu•, PAnt, 402 - v. asvlmtu.
A~A, adv., a~a, cainsi> : a$d s' fetira pri lui l6clu (a~a se facura peste tot pamlntul),
Cod, 71 biB. - V. a$a'.
A~AM, sn., A~AME, sf., pl.? •de Damasc 'l• : jupa di a~dm (rochie de Damasc ?), C~c.
12; parllfa cu a$dmea (ciupagul cu ... ? , Fl, I, 3, 10. V. $dme. - < tc. ehame (717) ,odorat;
damasquin(e)".
. A~As, s. ?, pl.? •opium•, Mih, 47- v. a$l$ll.
A~A' (far~eroti), adv., a~a, •ainsit, Mih, 47; PB, 475as- v. ac1e, a,e.
A~CL'E, sf., pl. d$cl' i, a~chie, •eclat de bois•, Mih, 49. Sinonim : gagl. - < lat. ascla
.,eclat, copeau".
A~CL'EAT, -ta, pl. a$cl'ecif, -te, a~chiat, •taille en petits morceaux, en eclats de bois•,
Mih, 49; Nic, 90.
A~CL'EDZO, vb. I (a$cl'edl, -l'edl, -l'ecire), a~chia, •fendre, couper en fragments de
bois•, Mih, 49. - < d$cl'e.
A~COLSUN, adv. ~i interj., bravo, •bravo !•, PDict, 9; d$colsun, nipodte! (bravo, ne-
poate I, C~c, 52. Sinonime: ci(erim!, brdvo!- < tc. achq olsoun (847) ,-".
A~(; .. . ~asc- .• . , a$1- ...
A~l:EPTU (Cru~ova, Musc6pole etc.), vb. I - v. a$Uptu.
A~l:ERNU,vb. III (nord) - v. a,ternu.
A~l:IRNUT, sn., pl. a$cirnuturl, pat, •lib: s' culca' tu a$lirnul (s-a culcat In pat),
AI. 1903, 44. - V. a$iirnutl ~i sinonimele pal1 1°, yitdke.
A~E (far~eroti), adv., PB, 195 18 ; vol, Rr(a)ma'n'l d~ a$1! nclo (voi, arom:lni de a~a
(cit) lncolo), PLit, 929; PAnt, 34 - v. a$a', a,l.
A~ED, Gram, 222; A~EDZO, vb. I, a~('.za, casseoin, Mih, 50- forme suspecte.
- V. $Cd.
A~f, A~fA, adv., a~a, •ainsi; comme-~a•, Dal, 31; PScr, 194; PB, 543; PAnt, 402.
- V. ac,l, ac$l(e.
A~fC, sn., pl. a$l(e, ar~ic, •osselet>, Mih, 51 ; PLit, 126. Sinonime : co.clll, ip, i$fc, mille,
nip, vlsil'e2, vl$cl'e. - Asupra variatelor jocuri cu ar~ici (jocuri pe cari le-arn apucat In floare
~i le-arn jucat In copilaria mea In Pind), cf. PLit, 126 sqq. ~i, aci, dungalus, Mea, s6ir etc.
- < tc. asehyq (20) ,cheville; osselet".
A~IKEAREE, adv., pe fata, •ouvertemenb: va s' hlbd a$ikearee (o sii fie pe fata).
Cod, 3920• Sinonim : (6ra. - < tc. aehyklare (19) ,clairement; publiquement".
A~f~(0), sm., fara pl., opiu, •opium•, Mih, ·51. - V. a1ds, ha$l$ll.
-236-

A~i~A, sf., . butelie, Mih, 51 - v. $i~e.


A~i~E, sf. pl., alice, •grenailles•, Mih, 51. Sinonim : CiuCiumag. - Cf. alb. shish e
,scopa, granata", tc. chiche (741) ,lattes".
A~iTE, adv., a~a, •ainsi; de mi'!me•, Dal, 31; Nic, 88; PScr, 194 (~i Ufil'fe); PB, 5t!3;
PAnt, 402. - V. ac*i, a*a ~i:
A!i!l', adv., PScr, 194 - v. Ufii.
A~LAMAIE, sf. (pl. a*lama'l), altoi, ;melange; grcffe•>: pon'll'i fi va s' l'i fuca Ufilamale
(pomii pe cari vrea sl\-i faca altoi), AI. 1903, 34; U$lamala da poamile ma bline (altoiul face
fructele mai bune), VAR, 170. Sinonime: ambOI'lii, ~urtire. - < tc. ach(y)lama (20) ,melange;
grcffe".
A~MA sau A~MA'? •hom me bizarre; baroque•, Mur, I, 164. - Cuvint neidentificat.
A~T.\'l\1 : no! a*ta'm, vol a~laf, el'l agluta (noi ajuliim, voi ajuta~i, ei ajut{l); Ufildl,
a~lli~l, a*ta' (ajutai, ajuta~i , ajuta) etc. - v. a{jlul. - ln graiul moldovenesc etc. : ,Soare cii
vcm·a, d' U$-iC = [,ajutii-te"J ;ziua-i da: - a~-te ;ziua, Iano" .(PSiirbv, 80). - V.:
A~TARE, sf., pl. U$1i1'rl, ~i conditionalul pre;z. de Ia aglut: si-a~lcire Dumnidzu'lu (de ar
ajuta Dumne;zeu), Fl, II, 6, 3. - V. aglutare.
A~TEARDZIRE, sf., pl. U$leardzfrl •action d'cssuycr, d'cffacer•, Dal, 32; Mih, 5·1;
PB, 543. - V. a*tergu.
A~TEPTU (mi}, vb. I (a~tiptal, -tal, -tare), a~tcpta, < •1°. altendre .- v. apundixt!scu;
2°. accueillir - v. aproklil 3° ; 3°. recevoir•, Dal, 32; Nic, 913; Mih, 54 ; PScr; 194. - 1° :
prumuvetira lo n'l u O$lt!pl (primiivara eu mi-o a~tept), PLit, 931 ; PAnt, 16; nu na U$liptam
si lu-afla (nu ne a~teptam sa-l giiseascii: 2° : O$tiptdf-mi at!slil nodpte (primiti-mii (gazduiti-mii)
In aceasta noapte), PB, 161 22 ; 3° : nu ti ntreb : a*tedpta amiru'lu? (nu tc intreb ( = te intrcb
- v. nu): lmparatul prime~te ?), PB, 24111; a,~tiplaf-/'i cit ma ~ine (a~tcpta\i-i (primit.i-i)
cit mai binc), PAnt, 300; BNA, I, 130. V. asct!plu, ,~teplu. - < lat. *nsteetare (adspeclare
,regarder").
A~TERE, sf., pl. O$lt!rl, osuar, < •endroit ou un coin du cimcticrc oi1 l'on amasse ct garde
lcs ossements, ossuaire•, Mih, 54; PDiet, 9. - < alb. usht ,osso" , pl. t!shliira.
A~TERGU (mi), vb. Ill ~i II (a$lt!r$U, U$lt!r.su, a~leardzire 11i a~lird:etire), ~tcrge , •1°.
~ssuyer; 2°. epousseter; 3°. effacer; 4°. fuin, Nic, 97; Mih, 54; PScr, 194. - 1° : a$letirdzi-le cu
prusopea (~terge-te cu prosopul); 2° : li-a$ledrsi$l cur~el'i/e ? (le-ai ~ters ghetele ?) ; 3°: va si-
.U$Urgu numa1a vodstra $iva si scrii1 numa a lor (voi ~terge numele d-voastre ~i voi scrie numele
lor), PAnt, 80; si-a$fetirse di pri loc (s-a ~ters de pe piimint), PB, 6838 ; 4° : Mara li-a$learse
(Mara a ~ters-o, a fugit), PB, 488- v. aspel2°, ciipsalsescu 3° etc. V. $Urgu. - < lat. extergere
,essuyer, nettoyer".
A~TERNU, in nord ~i: A!i!TERRU (mi), vb. III, II, I (a$lirnul ~i a$1irndl; a§lirnut ~i
U$tirndt; a$letirnire, a$tirnedre ~i a§tirndre), a~ternc, <1°. etendre; 2°. meltre sur; 3°. etaler par
terre; paver; 4°. faire le lit; 5°. commencer et continuer sans relache; 6°. devenir raisonnable,
honnete et tranquille; commencer a travaillcr regulierement; 7°. s' asseoin, Dal, 32; Nic, 97;
Mih, 54; PScr, 194. - 1°: medsa si-a$tirnu singura (masa s-a tntins singurll), PB, 13333 ; li-
fl$lirna' .n pdde (le a~ternu pe jos), PAnt, 229; 2°: kirageadzl'i a§tearnii cal'i (chiragiii a~tearnii
ibincile sub samarele cailor, ibincesc caii), BNA, II, 40; 131 - v. a$lirnuminlu; 3°: u-a$tirnura
!Uta cdlea (1-au netezit (1-au pietruit) tot drumul); 4° : a§tirm!t tri culctire (a~terneti de culcat) :
5 ° : ci'ndu u-a$tirnu §' birbll'llu (clnd a inceput-o strunii ~i privighetoarea sa cfnte), PLit,
781; di-asedra u-a$tirnura Ia htine (de aseara au strunit-o (o tin struna cu bautura) Ia han);
6°: fzirll'i au di pri minte si si-a$learna (furii au de gind sa devina oameni (cetateni) pa~nici);
ficlorlu si-a$tirnu (copilul s-a cumintit); Culdkl nu si-a$tirneti Ia lzicru (Niculache nu se a~eza
Ia lucru, nu se tinea de treabii), BNoi,?; BNA, IV, 155; nu-l'l si-a§tirned czirlu (nu i se a~eza
A!jTERSU -237-

curul = nu-i venea sa munceascii), PB, 221 20 ; trd 'nd Lend culun' ecild nu-n'l si-a$1edrnd · d:uua
t.otild {pentru o Elena din Colonia nu am astlmpar toata ziua), PLit, 863; 7° : odspifl'i si-
a., lirnura Ia medsd {oaspetii s-au a~ezat la masa: s-au U$ezat pe jos, nefiind vorba. de scaune);
'netiua si-al}ledrnd virtos {zapada se a~aza tem:Jinic).- Cf. gr. cr9wvw, alb. shtronj, bg. razt-
jagamu. - < lat. astern ere ,etendre au pres".
A~TERSU, -tetirsd, pl. a$leT$i, -tedrse, sters, •essuye; nettoye; efface•, Dal, 32; Nic,
-97 ; Mih, 54. - V. a$lirdzeare.
A~TIPTARE, sf., pl. a$lipla'rl, a~teptare, •attente; accueih, Dal, 32; Nic, 96; Mih, 5-I;
PB, 543; Iii fedtim bUna a$liptare {le-arn facut primire buna).
A~TIPTAT, -Ia, pl. a$liptat, -te, a~teptat, •attendu; aecueilli>, Dal, 32; Nic, 97; PAnt,
403. - V. al}teptu.
A~TIRARE, sf., a~ternere, Dal, 32; Mih, 5! - v. al}lirndre, al}tt!rm.
A~TIRDZEARE,· sf., Nic, 97; PB, 543 - v. a$ledrdzire.
A!jTIRNARE, A~TIRNAT, Dal, 32; Mih, 54; PB, 5<13 - v. a~lirnedre, ct1Jiirnut2 ,
a~tirut ~i:
A~TIRNlMfNTU, sn. : scoasim a$lirndmintile a cdl'llor {am scos ibincile cailor, de pe
cai), Fl, II, 1, 4 - .v. a$tirnumlntu, cuverte, (Cidi're), mgl. $lirnaminl {PMegR, II, 121) ~i:
A~Til\NEARE, sf., pl. a$tlrneri, a~ternere, •action d'etendre etc.•, Nic, 97; elisa va
U$lirneare {casa trebuie a~ternuta, aranjata).
A~TIRNUMfNTU, sn., pl. al}lirnuminle ~i a$tirnuminlurl, cuvertura, tol, tchabraque
(de Iaine de chevre); xoccriX;•, Dal, 32; PAnt, 128; 341; PDict, 9. lbtnca se pune sub samar
- v. Plm, I, 144 - , pentru ca samarul sa nu facii rani animalului; iar clnd calul sau catlrul
e la pascut, deci nu e tncarcat, atunci cu iblnca se acopere samarul : fiind din pll.r de capra,
ploaia nu prea patrunde prin ibinca. V. a$lirnilmlnlu, $tlrnumintu ~i a~Jternu 2°.- < lat. •aster-
nimentum.
A~IRNUT 1 , sn., pl. a$lirnuturl, a~ternut, pat, «lit; literie; couche•, Dal, 32; Mih, 54;
GrB, 91; s' fri'ngd vruta-n'l tu-a~Jiirnut {sa apuce pe nemtncate iubita-mi in pat), PAnt, 202.
V. a$lirnut, !}lirrul ~i strozma.
A~TIRNUT2 , -td, pl. a$lirnuf, -te, a~ternut, •etendu etc.•, Dal, 32; Nic, 97; pri-a!}lir-
nuta-a mea timblire {pe tlmbariul meu a~ternut pe jos), PAnt, 282; Bair, 124; cdle a$lirnuta
ma~Jl cu asime {drum pavat numai cu argint), PB, 681 - v. asimusescu; lora, el easte om
U$lirnul {acum, el e om a~ezat, de ordine) - v. al}tt!rnu 6°.
A~IRNUTEDZiJ, vb. I, stranuta- v. sturrult!dzil, $lirnult!dzu.
A~TIRUT, -Iii, Dal, 32 - v. a$lirnul2 , a$1irdre.
A~TOR, sn., pl. a$loare - v. aglulor - : Dumnid:d'il a$16r {Dumnezeu in ajutor), P enB,
IV, 47; Caraf, 15.
AT1, sm., pl. at, at, •cheval - v. cal; Halon - v. areale•, Dal, 33; Nic, 99; tinti at,
binefll'i-a lui {cinci cai, caii lui de calarit), Velo, 9; PAnt, 320; yrambolu ... s· pare ca dtlu
cu fi'rnu {mirele ... pare ca armasarul cu frtu), Lum, V, 11-12, 36. - < tc. at {3) ,cheval".
AT 12 , interj., mar~ I, •{au chien:) va h. Sinonim: 6$tl- < tc. et ,chien."
ATACTA, adv., dezordonat, •en desordre•, Cod, 11517 ; GEl, 114. - < ilhiXXTIX ,sans
<Jrdre".
ATAUE, m. ~i f., pl. atd'rl, atare, •tel; pareih: · tu atare hoard {In cutare sat), PB,
34931; attire amiril' yine sd-l'l bald {cutare imparat vine sa-i bata), PB, 1564 ; vi'rd nu puled
s' dzi'cll , attire" {nimeni nu putea sii zica , cutare"), PLit, 788. Sinonim: lei&. V. ahtare,
tare. - < lat. tails ,tel".
ATA, sf., pl. ate, mama, tmere•, PGr, 157; PEtim, 6; aestd feata ... '1Jl-era .•• a 1i
ala ·$ i al tdta {aceasta fata ... f$i era ... a mamei ~i a tatei), Lum, I, 1, 4. V. ldtd ~i sino-
AT.~RHISESCU -238-

nimele ima, ma, muma. - Cuvintul e ~i In albaneza: at, ate ,padre; babbo"; in turcli.: ala
(4) ,pere; vieillard" ~i in elena : &-.~a: ,nom que les jeunes gens donnaient aux vieillards".
-<?
ATARDISESCU, vb. IV (atiirdislr, -sit, -sire), scumpi, atlrdisi, •encberir•, Nic, 99. Sino-
nim: scum;escu. V. ~i arlirisescu. - < tc. arttyrmak (13) ,hausser".
ATA(J, aid (= a tall, a Ia) - v. auostru ~i GrS, VI, 380.
ATAXfE, sf., pl. a/lixil, dezordine, •desordre•, Dal, 33; Mih, 56; GEl, 114. Sinonim :
ariildlli. - <<hcxl:tcx .. -".
ATIH, -ha, pl. dtihl, -he, nenorocos, d 0 • malchanceux - v. orbu 3°; malheureux; 2°.
maigre; faiblc - v. slab 1"•, Dal, 33; Nic, 102; Mih, 56; PScr, 196; Cod, 115 b7 ; GEl, 114.
-1°: om dtih (om nenorocos); 2° : uindedre dliha (vlnzare slabii.). - < 0[-rux.o; ,qui n'a pas de
chance". •
ATIHESCU, vb. IV (alihil, -Iii/, -hire), saraci, •maigrir - v. sllit;escu; appauvrir - v.
(tuhipsescu •, i\tih, 56; GEl, 114. - < dlih.
ATIHfE, sf., pl. atihll, nenoroc, •infortune; adversite•, Mih, 56; Nic, 102; GEl, 114.
- < &ru:;ctcx ,revers".
ATIHfRE, sf., pl. atihlrl, •malheur. : nica dri di fii!lor atihire (Inca are nenorocire de Ia
copil), Cod, 63 b27.
ATIHISESCU, vb. IV (atihisil, -sit, -sire) «Se sentir mah, PScr, 195. V. atiMscu. - <
&ru:;cw ,ne pas reussir".
ATIM, -rna, pl. dtin'l, dtime, infam, •infame; · indigne•, Nic, 101 ; GEl, 114; dtima . di
Europe (infama de Europa), CalGrB, 19. - < &-rt!J.Ot; ,sans honneur".
ATIMfE, sf., pl. atimll, infamie, oinfamie ; indignite•, Nic, 101. - < oc-rt!J.lc:t ,deshonneur".
ATLAZE, sf., pl. atldzurl ~i atla'zurl, satin, •satin•, Nic, 101 ; ter albdstru ca atldzea
(cer albastru ca ,satinul" ), Trib, II, 9-12, 25-v. ld/dze2 ; te atlcizurl ~· curazele (ce de satinuri
~i matasuri), PAnt, 297; BNA, I, 126. - ~ tc. atlas (22; 107) ,satin; le ciel quand i1 ·est
clair et serein".
Kf~IUSFERA, sf., pl. atmus(erl, atmosfera, •atmosphere•, Dal, 33; Nic, 101. - <
h!J.6mpc:ttpc:t .. -".
ATREIDZA, invar., a treia .zi, d e troisieme jour des Paques; le troisieme jour apres.
Ia mort de quelqu'un quand on fait l'aumone•, Dal, 33. V. anatrfdza. - < al + trfla +
dzt' (ua).
ATUMTEA(LUI), adv., atunci, •alors•, Dal, 33; PScr, 195; PB, 543; cl'ndu nu si-
dudu furl, atumtea s' li-auegl' i di nl~l (clnd nu se aud hoti, atunci sa te pa;~:e~ti de ei), PLit,
500; PAnt, 9. V. alllm/inea, tllmtea. - < lat. •ad-tumee.
ATUMTINEA, ATUNTEA(LUI), ATUNTI, adv., ArE, 36; bdna ~· lucrtle di-atuntea
(viata ~i lucrurile de atunci), BNA, III, 42; drmile alunfl l'l-adute (atunci li aduce armele).
Velo, 34 ; PAnt, 327; BNA, V, 104. - V. atumfea ~i dr. aluncine.
A0ANAT, -ld, pl. a(Jcinat, -te, nemuritor, <immorteh, Nic, 13; PB, 543; GEl, 114;
cipd yie, a(Jcinald (apa vie, datatoare de viata), PB, 49514• V. dpd 10° ~i yiu. - <a!Mvcx-ro~ ,-".
A0ERA, sf., pl. a(Jere, elita, •fleur; crl!me ; tranchanb, GEl, 114. - < &6~pott; ,pointe ;.
elite".
A0E(J, a(Jed, pl. a(Jel, a(Jee, ateu, •athee; impie•, Dal, 33; Nic, 12. - < d!6e:ot; ..-".
ATAL, -ld, pl. dtal'l, -le, murdar, •malpropre, sale•, Dal, 33; Nic, 101 ; PScr, 195 ;.
GEl, 114. Sinonime : birbdle, murddr etc. - < &-raotf..ot; ,,desordonne; sale" .
ATALA-JUATALA, compus invariabil •desordonne et malpropre ; en desordre et malpro-
prement.: omlu aeslu edsle un d/ala-mdfala (omul acesta e un tlriic-briu murdar); ecile lmnti
cifala-mdfala (ele umbla de;~:ordonat ~i murdar). - < dfal + bg. maealo ,salaud".
-239- AlJARTARI

ATA, sf., pl. atd, ata, dil; fils d'un echeveau•, Dal, 33; Nic, 101; Mih, 3; ti umplu~l
di atd (te ai umplut la haine de fire de ata). - < lat. acta ,fil a coudre".
ATEAl, aceea - v. atel.
ATEAz, indic. imperf. pers. 3 sg. ~i pl. de Ia aduc: ~i-un lalU. pul'lu lu-atea varliga
(~i o biata pasarica zbura In jurul lui), PLit, 854; PAnt, 43.
ATEL, atea, pl. atel'l, ateale, ace!, •ce, celui; celle•, Dal, 33; Nic, 101; Mih, 4; PScr,
195; PB, 543; PAnt, 403; l6clu atel ma bli.nlu (locul (sau pamlntul) eel mai bun), PArom,
87 - pentru vechea dacoromAna cf. ,gtndulu cela bunrulu" (Dens, II, 387; CPsal, I, ccv
etc.); s' nu dal ni atilul, ni atil'el, ni atilor (sa nu dai nici aceluia, nici aceleia, nici acelora);
atel-din-vale (eel-din-vale= diavolul), Lum, IV, 177. - Mai circula ~i formele: Jel, tea; atd'l,
att!lua, att!u, atell'l$U, f. ateao, Dal, 33; PB, 544; PLit, 246 etc. V. tel, tal ~i att!lac/6. - Cf.
p. 1310. - <lat. eece-*illus.
ATELACLO, acela de acolo, •celui-la•, CAr, 423 (apud Zeit. f. rom. Phil, XXX, 481);
att!l'lacl6 bed (aceia de acolo beau) sau: afel'l-acl6 bed (aceia beau acolo). Ca compus, circula
pe o arie ~i mai redusa sub forma feminina: ateaacl6 (aceea (de) acolo) . .:.... V. telaclo.
ATEL-CU-COADA, sm., pl. atel'l-cu-coadd (cel-cu-coada = diavolul), PcnB, IV, 122;
Caraf, 37.
ATEL-CU-UN-CORNU, sm., pl. atel'l-cu-un-cornu, cel-cu-un-corn •celui-a-une-corne =
le diable•, Caraf, 63. V. afel(-din-vale).
ATESTU, afedstd, pl. ate~Jt, ateaste (Saracu), acest, •ce-ci; celui-ch, Gram, 214. V.
aJlslu. - < lat. ecce-*lstus.
ATElJ, atea, pl. afel'l, ateale (Samarina: afel ~i aJeu - cf. meu ~i mel, tdrl ~i ttl/): cl'nile
aferl l-a merl •ce chien m'appartienb. - < aJel.
A'f{A, adv., acolo, •Y; Ia; en cet endroib, Dal, 33; Nic, 102; PScr, 195.- 1°.lrl-drde dor
tra s' yind afia (II arde dor sa vina acolo), PAnt, 267; Bair, 97; 2°. clodra a 6mlul si-adund
aJia-di-afia (sfoara (firul) viefii omului se strlnge din ce In ce mai mult), PB, 20511; PAnt,
9218; 3°. Dumnidzd'lu . .. ahlursi aJia-di-aJia s' ld-adund curd'lle (Dumne;!:eul ... 'l ncepu din ce
tn ce sale strlnga curelele,'· sa-i tina de scurt), PLit, 803; 4°. ardsplndil afia-di-afia (rasplnditi
din loc In loc), BNA, IV, 131. - < lat. ecce-hie.
ATIRA, sf., pl. afire, accra, •aigle•, Dim, III (1939), 23-24, p. 16. Sinonime: arlo,
vullur etc.- < lat. aquila ,-".
· ATfSTU, -ttl, pl. afl~fi, atiste, Dal, 33- v. atestu, aestu.
AU I, Gram, 223; Al:J fl, intcrj. tahi I helas h: au!, (eaJe fal Dina (auleu I facu femeia
lui Dina), CalGrB, 59. V. ai! - < ?
·Al:J•, conj., oare, •est-ce-que•: dado, az1 n'l-aldsd' /iva tatd-n'lu? (mama, oare, lasatu-mi-a
ceva tatal meu ?), Lum, II, 154. - < lat. aut 'l ,ou (bien)".
AlJA, adv., aici, t1°. ici; 2°. maintenanb, Dal, 19; 33. - 1°: atia nu-l ~;ine, aud i
ma t;ine (acolo nu e bine, aci e mai bine); nu putem di-aua s' litim, PAnt, 279; BNA, I, 8
- v. litescu; 2°: alld ~· trel an'l nor avedm trdptd tut aua (acum ~i trei ani, noi trasesem tot
aci), PAnt, 77; LP, 137. V. arod ~i, Ia Gram, 223: au'- Cf. ~i mgl. ua (GrS, VII, 217;
CapM, III, 310). - < lat. ad-hac.
AlJALTADZ, adv., alalta-zi, •avant-bien, Fl, II, 5, 4. V. aodllaz, aualtarl. - < al+
(!ltd+ dzl(Ud) .
AlJALTARI, AlJARTARI, adv., Velo, 10; PAnt, 322; PAnt, 295; BNA, I, 122 - v.
<Zoaltarl, ldltarl, alaltaieri.- Cf. ~i mgl. oalldr (PMegR, II, 102; GrS, VI, 170; CapM,
III, 311).
-240- AUliUIUJS

ACATE, adv., aici, •icit, Dal, 33; scocile-na-llu pdde-audJe (scoate-ni-1 Ia iveala aicca),
PAnt, 278; Bair, 120. - ln dacoromlina, In graiul motilor: alld ~i aucice, GrS, II, 55 ~i 83.
- V. aodJe.
All4., sf., strugure - v. auua.
AUMBRARE, sf., pl. aumbra'rl, (ad)umbrire, •action d'ombrager, d'ombren, Nic, 56.
A_U MBRAT, -tel, pl. aumbrdJ, -te, (ad)umbrit, d 0 • ombrage; 2°. ombre; 3°. foule par
une ombre, par un fantllme; 4°. ensorccle•, Dal, 33; Nic, 56; PDict, 10. - 1°: tu plalll
edsle una (tnlt'nd aumbrdta (In plai e o flntlna urr.brita) ; prit vu/Odzlle aumbrcile (prin poicnile
adumbrite), BNA, I, 16; 2°: fecila aesta eire (ala aumbrcita (fata asta are fata cu umbre
frumoase); 3°: tu yis, s' vidzu aumbrdt (In vis, se simti atins (calcat) de o umbra, de o
fantoma); 4°: imn'i ca gal'lna, aumbrcild (umbli vrajita, ca gaina), ZP, IX, 620; ocimin'i
aumbrci/ ca tine (oameni zapaciti ca tine), Lum, V, 28. - V. umbrdl ~i:
AUliBRAT.:{, sf., pl. aumbra'l ~i aumbrdle, umlmll·, •r.bri de vcr<!ure; ombragc•, Dal, ~-1;
PB, 544; cum ~idea 'na dzuria sun aumbrdlil (lntr-o zi, pe clnd statea sub umbrar), PLit, 762;
PAnt, 86; tu-aumbrcild si-n'l mi bag (si\-mi ma culc Ia .umbrar), BNA, I, 78; sun aumbrcila
a unul nuc (sub umbra(rul) unui nue), PB, 33512; pd'dzle cu aumbrcile (padinilc cu umbrare),
BNA, I, 20.- V.:
A UliBRA, sf., pl. aumbre, umbra etc., •1°. ombre; 2°. beaux traits du visage (surtout
au tour des yeux); 3°. air; apparence; <1°. etranger; 5°. protection, abri protceteur; 6°. fan-
tl\me, revenant>, Dal, 33; Nie, 55; Mih, 57; PSer, 195; BNA, III, 56. - 1c : lu-aumbra-a
vodslril lo nu-n'l ~ed (eu nu stau Ia umbra voastrii), PLit, 931 ; PAnt, 16; 2°: mul'ecire cu
aumbra (femeie gratioasa Ia fatii) - v. aumbrdl 2°; 3°: ave a fiClorlu aleplu aumbra di hil'frl
pi d6mnu mcire (feciorul ales (fat-frumos) avea aer de fiu de domn mare), PB, 1038 ; 4 :
aumbra Jed din ccis<l (umbra (omul) eea din casa), BNA, III, 56; aumbra carl ecisle? (cine
e strainul ?), PGr, 20; ~i aumbra? (dar strainul cine e?), PAnt, 308; 5o: cu a cul aumbrii
n'ecirdzim nol tru arnlll? (cu a cui proteetie mergem noi In tinutul pentru iernat ?), Lum, IV,
284 ; 6° : l-ciilcii' aumbra (1-a ealcat umbra, 1-a vrajit strigoiul, vlrcolacul), PGr, 20; ma nu-n'l
putul cu 6cl'i s' dall di-azlmbra nividzutd (dar nu-mi putui (nu-mi fu posibil) sii dau ochii cu
(sii vad) fantoma (vlrcolacul) nevazuta), PAnt, 273; LP, 73; Bair, 110. V. umbra. - Cf. ~i
gr. crKux, alb. lli(j)e, bg. sl!nka, tc. gueulgw!. - < lat. umbra , ombre; ombre d 'un mort, fan-
tome, spectre''.
AUliBRA'SCU, vb. IV, Nic, 56 - v. aumbrescu ~i:
AU!\IBREDZ(J (mi), vb. I (aumbrcil, -rcit, -rare), adumbri, •1". ombrager; 2°. ensor-
odn; 3°: maigrir», Dal, 34; PLit, 253; PDict, 10. - 1°: tu vdciireddzii, lu s' aumbrd ~i-alcinJi
bol (In viiciireata, unde stau (erau) Ia umbra ~i ceilalti hoi), PLit, 809; 2°: ficl6rlu da niipol:
l'CI lu-aumbrcird (fliiciiul (copilul) dii lnapoi cu sanatatea (nu se lntremeaza): l-or fi vrajit);

lu-aumbrciril ~· lu sculcira cilbile nsus (ielele 1-au fermecat ~i 1-au ridicat In sus), GrB, 140;
3° : li-aumbrci~l mullu tu (d/a (te-ai umbrit (ai slab it) mult Ia fata). - Cf. t dr. ,sa umbrcaze",
CC, 53628. - < lat. umbrare ,ombrager''.
AUliURESCU (mi), vb. IV (aumbrii, -ril, -rire): pddin'lle si-aumbrlrci (padinile s-au
U!llbrit), PAnt, 201; BNA, V, 40. V. aumbril 'scu ~i aumbredzll. - < dr. umbri.
AlJ!\IJHUJS, -rocisii, pl. aumbro~l, -rocise, umbros, <1°. ombreux; 2°. ensorcl'le; 3°. mai-
gri; -! 0 • abominable•, Dal, 34; Nic, 56; PDict, 10. - 1°: tu-aumbrodsa-aripidina (In um-
!Jrosul povirni~), PAnt, 271 ; Bair, 104; pddurl grecile ~i-aumbrocise (paduri grrlr ~i umbroase),
B::'\A, I , 18 ; 2°: arJlumse s' hibci aumbrocisa (a ajuns sa fie vrajita)- v. aumbrcil -! 0 ; nufil'i-s
aumbru$1 (nucii sint ft•rmccati), PB, 49913; 3° : n ' l-pdru mullu aumbros (mi-a piirut tare slftbit)
- v. aumbrt!dzti 3° ; -1° : om aumbros (om staplnit de spirite rele). V. umbros. - < lat. umbro-
~us ,omhrnge, om!Jreux".
AUliTU -241-

A(:\ITlJ, -tel, pl. aumfl, -te, uns, •1°. oint; enduit; 2°. corrompu par des dons•, Dal, 34;
Nic, 56. - 1° : pizul'ile aumle cu fdrd gdlbind (prispcle unse cu pihnlnt (Jut) galben), Fl, I,
2, 3; aumlil cu cillrdne (unsa cu catran), PB, 31 87 ; 2° : cali/u edste aumlu (judccatorul c mi-
tuit). - v. umsu ~i :
AUNDZEARE, sf., ungerc, Nic, 56- v . aundzire.
Al.lNDZESCU, vb. IV, asemana - v. undzescu.
AUNDZJRE, sf., pl. aundzirl, ungere, •action d'oindre• etc. Dal, 56- v. undzire ~i:
AUNGU (mi), vb. III ~i II (aum~u; aumlu ~i aumsu; aunclzire ~i aundzecirt'), ungc,
«1°. oindre; 2°. enduirc de glaise; 3°. corrompre par des dons; 4°. couvrir qqn. d'insultes•,
Dal, 34; Nic, 56; PB, 544; PAnt, 403. - 1°: aundzi-1 cu seti (unfe-1 cu s«.•u); 2°: aundzim
sau aundzem cdsa (ungcm cu Jut pardoscala sau intcriorul easel); 3°: plnddrlu lu-avem aumhl
(pe pindar l-am uns, l-am mituit); 4°: lu-aumsit di Ia cap pl'nci Ia clodre (l-ati umplut cu
insulte dl' sus plna jos). V. ungu. - < lat. ungere ,oindrc".
ALilf\RE (aurldre), sf., Mih, 57 - v. aurrdri, urlcire.
AURA'SCU (mi), vb. IV (auri'l, -rl'l, -rl're), uri, «1°. hair; 2°. s'cnnuycr; (se) deles-
tcro, Dal, 34; Nic, 56; Mih, 57; Caraf, 49. - 1°: el mi-aurd~le, vol nu mi-aurl'l (cl mf1
ura~te, voi nu ma uriji); el'l si-aurli.'scu (ei sc uriisc); 2°: l'i si-aurci ~i-a lul (i sc ura ~i
lui, sc plictiEl'a ~i el), PAnt, 188; 1/'i si-aurd di #dedre (i se ura cu statui, cu inactivitatea),
PB, 13619. V. uril'scu. - <lat. *horrlre (cf. lwrresco) ,sc herisser; redouter".
*AUREDZ(i, vb. I (aural, -rat, -rdre), ruga, •prier•: sil ~i aurrd'mu, ca c:.tm cmrci'
orbul (sii ~~ ne rugiim, a~a cuin se ruga orbul), Cod, 25 12 • - V. atr, or, urtfdzti ~~ sinoniilml
pli./li.cilrsescu.
AURl'IIE, sf., pl. aurl'rl, urirc, •aclioll de hair, de s'cnnuyl·r•, Dal, 34; PB, 5-J.!.
AUIIl'T, -Iii, pl. aurl'f, -le, urlt, •odieux•, Dal, 34; ardle mulle *i-aurl'le (relc .multe
~i urltc), PLit, 873. - V. urt'l.
AUHLARE, sf., pl. aurlli.'r1, urlarc, •action de hurler, de banilir, de fourrcr; hurlemcnt•,
Dal, 34; Nic, 56; PB, 544; l Dicj, 10. - 1°. s' lrunduescu munfl/'1. .. di-aurlcirea-a cl'n'llor
(sc :zguduic muntii. .. · de urlctul clinilor), PAnt, 269; Bair, 69; 2°. s' nu u scodlil ... di-aur-
lcire (sii nu o sliibeasciL .. cu urlctul; cu cearta), PLit, 768; 3°. cl'n ' l/'1 vor aurlcire Ia o1 (ciinii
trcbuic goniji Ia oi); 4°. aurldrea a cci/'1/or lu cigre nil cuslt'i.' (biigatul (slobo:zirea) cailor in
jarine ne-a costal). - V. aurrcire ~i ;
AUHLAT, -Iii, pl. aurldf, -te, urlat, •hurle; hue; banni•, Dal, 34; Nic, 56.
AUHL4.TOR, -locire, pl. aurldltr1, -locire, urliitor, •qui llllrlc; rabaltcun, hr.ita~, Dal, 34;
Nic, 57.
AUHL_4.Tt'H1, sf., pl. aurlillur1, urliituril, •hurlcment; huee•, Dal, 34; Nic, 57; PcnB,
Yl, 142; cl'nile ... nu s' curmci di aurltiturli. (clincle ... nu inceta cu urlntul), PenB, VI, 111.
AURLU (mi), vb. I (aurlci1, -/cit, -/eire), urla, •1°. hurler; 2°. appclcr; 3°. bannir; 4°.
(se) fourrcr; mcttre dcdans; 5°. frappcr», Da], 34; Nic, 57; GrS, II, 58. - 1° : zt;eciril 6lle,
-aurlil cln'll'i (behaie oilc, mlii ciinii), PAnt, 200; 2° : lu-aurlci~l? (1-ai chemat. ?) - v. strig;
3° : aurlil-1 cl'nile d{-alici (gonc~te-1 clinelc de aci) - v. agunescu 1°; 4°; aurlcif ccil'i lu VLL-
lotigd (dati cailor drumul in poianii) - v. sdlilt;t!scu 1°; mi-aurlu nuntru (ma arunc inlauntru,
in rlu), PAnt, 343- v. aruc 1° ; /uplu si-aurld' tu o1 (lupul sc vir! in oi), Fl, I, 6, 23- v.
bumbunedzli 4°, huhult!scu 3° ; 5° : aurlil-1'1 vi'ril (urll1-i vreuna = dii-i vrco palma) - v. cirdu
2°. - 6°: 1'1-aur/il lukl lu pl'nticti (ii urlii lupi in burtii = les boyaux lui cricnt, il creve de
faim), PB, 29015 - v. /up 3°. - Y. aurru, urlu. - < lat. •ur(u)Inre < ululare , hurler; appl·Ier
par des hurlcmcnts".
AUH::\'ESf.U (mi), vb. IV (aurn'ii, -n'it, -n'ire), niipusti, •fondrc sur, sc rucr sur-\'.
urlivut!scu, ntiptidescu etc.•, CEI, 57 ( < vsl. uriJJt:ti se ,a via abcrrare"); GEl, 114; s' aurn'lrti

16 - c· i•:ll - Tache P a p a h a g i , Dictionarul dialectului aromdn


AURN'{RE -242- A llOA

pri nts (se napustira asupra lui), PB, 33817 ; ca lukll'i si-aurn'lrd (se napustira ca lupii), PLit,
533; tut aclofe si-aurn'ed (toti acolo navaleau), PLit, 1044 ; s' aurn'lrd ca orn'il'l pri ml'r,~e
(se napustira ca vulturii asupra hoitului), PLit, 595. V. urn'escu. - Cu amestecul gr. op(L&
,fondre sur", care, singur ~i direct ar fi dat aurn'isescu: < 6rn'lu.
AURN'{RE, AURN'{T - v. urn'lre, urn'lt.
AURRARE, A URRU (far~eroti - cu rr (r) vibrant, ca in arriu etc.), Dal, 34; Mih,
57; CLitur, 125 (aurrari) - v. aurldre, aurlu.
AURSA, sf., pl. aurse (nord), Mih, 57 - v. ursd.
AU~AME, AU~EA~IE, sf., fara pl., batrlnet, •nombre de vieillards; vieillesse•. Dal, 34;
Nic, 57; si-adund' tufa au~timea a hodrdl'el (se strinse tot batrinetul satului); lOra tu-au~dme
scoatc, cal, gluntime (acum Ia batrinete arata, calule, voinicie), PLit, 673; PAnt, 10.
AU~EA~TE, adv., batrine~te, •en vieux; a I' antique•, PLit, 825; zburti~te au~ed~te
(vo~bc~te biitrine~te).

AU~EATIC, AU~ATIC, sn., pl. au~edtife ~i au~edlicurl, batrinet; batrinete, •1°.nombre


de vieillards; 2°. vieillesse•, Dal, 34; Nic, 57; Mih, 57. - 1°: fd'rd di au~dtic, lumea s' dufed
... ca rdclu (fara de batrinet, lumea mergea ... ca racul), PB, 16618 ; au~etiticlu dit l'pir (bii-
trinimea din Epir), PAnt, 237; BNA, II, 98; 2°: au~edticlu i greil, o lal murgu, (rate-a n'eu
(biitrinetea e grea, mai murgule, frate-al meu), PAnt, 200; nuedfd tu glundtic, s' ti tlndzi tu-
au~dtic (invata Ia tinerete, ca sa te intinzi (repauzezi) Ia batrinete), PLit, 690; PAnt, 10.
V. au$dme ~i sinonimul yirdmate.
AU~ESCU1, -$edscd, pl. au~e#l, -~e$fi, batrlnesc, •vieux; antique•, Dal, 34; PB, 545;
PAnt, 403. - V. mu$escu1.
AU~ESCU 2 , vb. IV (au$il, -$if, -$ire), imbiitrlni, •vieillir., Dal, 34; Nic, 57 (au~d'scu);
Mih, 58; tine au~l$1, Gardunl (tu, Gardani, ai lmbatrlnit), GrB, 226; PAnt, 232; BNA, IV,
151; dmindol'i au$lm (amlndoi am lmbiitrlnit), Bag, 52; PAnt, 200; BNA, V, 38; auea
au$ltd $' nt'sd (lmbatrlnise ~i ea), PB, 3038 1. Sinonime : mbitirnescu, mu$escu2 • - < au~il.
AU~fRE, sf., pl. au$lrl wieillissemento, Dal, 34 ; Mih, 58.
AU~fT, -td, pl. au~lf, -te •vieillh, Dal, 34. V. alt;lt.
AU~iTA, sf., fara pl., •vieillissement; vieillesse•, Dal, 34.
Au~(J, sm., pl. au~l ~i au~ean'l, batrln, t1°. vieux, vieil; vieillard; 2°. aieult, Dal, 34;
Nic, 57; Mih, 58; PScr, 195. - 1°: un au~u cu percea lungd (un batrin cu pletele lungi),
PAnt, 301 ; BNA, I, 130; au~u, ali$il ca Dumnidzd'u (batrln, batrln ca Dumnel1:eu), PLit, 431 ;
au~ulu-l sturlu-a ctisdl'el (biitrlnul e stilpul casei), PGr, 144; du-te Ia pap-au~ulu afela (du-te
Ia mo~-biitrlnul (mo~neagul) acela), PB, 31•; gloticd-aU.$1 cu perlu cdir (joaca (danseal1:a) biitrlni
cu parul eaier alb), PAnt, 298; BNA, I, 126; ca val di hodra fe nu-dri au~l (ca vai de satul
ce nu are biitrlni); 2°: glOne-Arma'n . .. di-lu aU.$11'1-a no~tl s' (itdrd (flacau aromi\n ... de
unde se nascura stramo~ii no~tri), PLit, 864; PAnt, 20. - Pentru dacoromAna, cf.: HEM,
2139; DR, I, 146; Sel1:, XXIII, 6; DA, s. u.; CDDE, 122; PArom, 98; PCon, 10etc.
Sinonime : behlu, biti'rnu, mo~u, pap etc. - < lat. avus ,aieul, grand-pere" + -u~il.
AUTE, adv., Gram, 223, aiel - v. aildfe.
AU(JA., sf., pl. auUd, (bob, boabe de) strugure, •raisino, dr. ~i t dr. aud (,sange !le
auo be vinii", HPs, 41233), Dal, 33; Nic, 55; Mih, 56; PScr, 195; PB, 544; dd-n'l lind auUd
(da-mi un strugure sau un bob de strugure); lodl auUd (am luat struguri); s' nupu mlfl auud
mullet (sa nu manlnci cumva struguri multi), BNA, III, 90- de remarcat: auud multd, nu
auud multe; un ardpune di auild (un ciorchine de struguri); dulfedmea a auildlor (dulceata
strugurilor); simlnfa a auildl'el nu ua mtcdre (slmburele bobului de strugure nu trebuie mlncat);
auud (rlnfetiscd «groseilles a grappes•, coacal1:a, Mih, 57. - In Lum, III, 83 ~i 84 ~i in Dun,
AVAE -2!3-

I, 67 e tiparit and In Joe de aud· - Cf. ~i ,mgl. lid (PMegR, II, 126), uvd, uild (CapM, III,
321), uild (GrS, VII, 220), precum ~i it. ua (Pasq, 133). - < lat. uva ,raisin".
AVAE, AVAIE, sf., aer; climat, PScr, 195; CLitur, 125; 68- v. hdvcie, htvd'.
AV AI.JIVA, sf., pl. avdljive, lemn colorat, •bois colore•, PLit, 262. - < ?
A VANE, sf., piulita, havan~ Mih, 58; PScr, 195- v. hdvane.
AVAR (gramosteni), sm., pl. civarl, anin, •aune•- v . vra'n'lri. Sinonime: drin, ~cl'i8ru.
- <?
AVAR{G, AVARL{GA, AVARR{GA, adv., in jur, •autouro, Gram, 223; PB, 545; PAnt,
404. - V. avdrlga, avdrlgara, averlga, di-avarllga, varllga.
A-VA I •alle.z-vous I; venez r., Dal, 34. V. de-vii!- < a 4 +vii (vofl).
AVARiGA, AVARiGARA, AVARRiGA, adv., Dal, 35; PB, 48232 ; 545; PAnt, 404
- v. averiga.
AVDAG, vb. I, adi\uga, CFr, 156, t. 11 - v. adcivgu.
AVDALCU, -ca, pl. avdcilfi, -le, zapacit, •ahurh. V. prilipiddl. - < tc. abdal (2) ,pau-
vre d 'esprit, sot".
AVDELA, sf., lipitoare, Dal, 34 - v. avMla.
A v d e-t u t e, s. •qui entend tout; (Jean) fine-oreille•, PB, 545. - V. :
AVDU (mi), vb. IV (avdzl'l, -dzl'l, -dzl're), auzi, «1°. ouir; 2°. entendre; 3°. obeir•,
Dal, 34; Nic, 102; Mih, 58; PScr, 195. - e: pril cupcice si-civde-ar6pul (printre stejari se
aude ropot), PAnt, 271 ; Bair, 103; 2°: dvdzl-mi, mul'ecire (auzi-ma, (asculta-ma, lntelege-ma),
femeie), PB, 19612 ; cl'ndu nu si-civdu furl, alumfea s' li-avegl'i di nl~l (clnd nu se aud (nu se
vorbe~te de) furi, atunci sa te plize~ti de dln~ii) - v . alumfea(lul) ; 3°: aeslu om nu dvde di
vi'rnu (acest om nu asculta de nimeni) - v. ascullu 2°. Sinonim: daguescu. - < lat. audlre
,entendre ; ouir".
AV AELA, sf., pl. avMle, lipitoare, •sangsuet, Nic, 2; Mih, 58; LP, 21. V. avdeld, ar-
vedila, arveld. - < li~3~J../..oc ,-".
A v d II' eli. t, -ld, pl. Avdil'ecif, -le •habitant d'Avdela (village aroumain du Pinde)•,
Lum, V, 219; lu n'erdzi, 6re Avdil'ed/e? (unde mergi, mai avdeliatule'?), PAnt, 343.
AV AIL'ITEA!>TE, sf. pl. ~i adv. d 0 • le parler des habitants d ' Avdela; 2°. a Ia maniere
des habitants d'Avdelat. 1°: anvifa' avdil'iled~le (lnvata graiul din Avdela), Lum, V, 12;
2°: s' podrld avdil'ileci~le (se poartli, se lmbraca ca Ia Avdela). - V. arbin~ed~le, armdned~le,
(ar~iruled~le etc.
AV AIL'ITESCU, -lecisca, pl. avdil' ilt!~fl, -lt!~li •d'Avdela•, PAnt, 404; carvd'n'lle aeste
au caperdzl avdil'ilt!$li (caravanele acestea au ,cuverturi" proprii satului Avdela)- v. cdperM.
AVDZl'RE, sf., pl. avdzl'rl, auzire, •action d'entendrc; ouie•, Dal, 34; Nic, 103; Mih,
58; PB, 545; avdzl'rea l 'l-edsle blind (auzul li e bun).
AVDZl'T, -ld, pl. avdzl'f, -le, auzit, d 0 • oui; entendu; 2°. renomme, celebre•, Dal, 34;
Nic, 103; Mih, 58; PB, 545. - 1°: cdmbdna (u avdzl'td (clopotul a fost auzit); 2° : un
avdzt'lu Felu - mare (un renumit Fetu-mare), PLit, 996; PAnt, 42; avlim dodild-avdzt'le
horl (avurlim doua renumite sate), Bag, 35; PAnt, 198; BNA, V, 29. - V.:
AVDZl'TA, sf., fara pl., rezonanta; din auzite, «1°. voix; n!sonnance; 2°. par oui dire•.
- 1°: aved avdzl'td blind (avea re.zonanta buna), PenB, VI, 100; 2° : di pri avdzl' le (din
auzite), BNA, II, 14 - v. ardkfld.
AVEARE, sf., pl. averl, avere, •fortune; richesse•, Dal, 34; PB, 545; om avdzt'l lu-
avedre ,~· mlnle (om renumit in avere ~i lntelepciune), PAnt, 302; BNA, I, 132. V. avt!re ~i
am 1• - < lat. habere ,avoir (en sa possession)".
AVEGL'l0 (mi), vb. I (avigl'edl, -I'edt, -(edre), veghea, •veiller; garden, Nic, 2; Mih,
58; el'l avedgl'e lu coded (ei vegheaza Ia curmlitura); meslu at!slu avedgl'i-le (in luna asta
AVER -244-

p<i;ze~te-te); ca te s' nu-aveyl'i? (de ce sa nu pa;ze~ti ?), PB, 1811; PAnt, 98. V. vt!gl'lu ~i
si nonimele padzescu, l!arescu 2°. - < lat. Ylg(l)lure ,veillcr".
AVER, invar.: ,di-aver- de vero", In adevi'ir, •vraimcnt», ·w, II, 362; CSt, I, 44;
183. Sinonim: ali(}hea. - V. ver1.
AVERE (nord), sf., pl. averl, Mih, 58; PB, 545; PAnt, 404- v. aveclre.
AVERfGA, adv., Gram, 224- v. variya, varlfga.
AVG.:\'fESCU, vb. IV (augufil, -ftl, -tire), adauga, <•augmenter; accroitre; multiplier•,
Dal, 34; Nic, 102; PEt, 10 ( < aduvgalisescu < adavyu); GEl, 115. Sinonim: adclvgu, avdag.
- < ccuyotTll:w ,augmcnter".
A\'GA'flRE, sf., pl. avgufirT, adaugare, •augmentation», Dal, 34; Nic, 102. Sinonim:
aduvgrire.
AVG1TiT, -ta, pl. avgtifif, -te, adaugat, •augmcnte; multiplie•, Dal, 34; Nic, 102.
AVriLIE, sf., vioara, PB, 545 - v. avylulie.
AvrluLGf, sm., pl. avylulgecldz, lautar, •menetrien. V. dum-dum, Fi{lu. -<a vylulie.
AVriULfE, sf., pl. avylulir, vioara, <1°. violon; 2°. pl. menetrierso, PLit, 790. - 1° :
si-clvde zinu atJ(TU/fe (se aude o vioarii); 2° : cu {a 'rci ceaClil ~· {tlr' di-avyTuliT (cu fara dansul
tcacT!i ~i fara de viori, fara liiutari), PAnt, 157; BNA, II, 4. Sinonime: kimane, zlnglnu'. - <
(3Loi,t < it. vlolluo.
A v y us t u, sm., august, taoub: tu Avyuslu cad murmin' ile (In august sint murmin'ile).
- V. Agustu. - < otuyoaTo<; .. -".
AVGf, sm., pl. avgeadz, vinMor, •chasseur». Sinonim: avintll6r. - < tc. avdjy
(40) .. -".
AVIGL'ITOR, -tocire, pl. avigl' il6rl, -toare, pii;zitor, •veilleur; gardicm, PB, 545; ni-
poclia-a avigl' it6rlul (nepoata veghetorului), Lum, V, 9, 16; PAnt, 333. - V. avlit;it6r,
viyl'iior avegl'lu .
AVILil\lfNTU, sn., pl. aviliminte, acoperamint, •couverture•, CLitur, 125. V. amvili-
miniu ~iamvult!scu. Sinonim : acupirimlndu. - Ca ~i it. ve/amenlo: < lat. velamentum ,enve-
loppc" .
AViN (mi), vb. I (avinclT, -nat, -nclre), vina, «1°. chasscr; pourchasscr ; courir aprcs;
poursuivre; 2°. stimuler; presser (lcs chevaux)•, Dal, 34; Nic, 2 ; Mih, 59; PScr, 195; PLit,
494. - e: el avind l'epurl (el vina iepuri); luplu nu si-avina li~6r (lupul nu se vinea;za u~or);
lu-avina {U.rll'i (il urmiiresc hotii); mi-avind sl'ndzile (mil urmarc~tc slngele = va fi varsare de
singe din partea mea), PAnt, 229; GrB, 225; 2°: kiragilu ... auina cal'i (chirigiul. .. indeamna
caii), GrB, 2, 30; BNA, IV, 131 - v. anangusaescu; auindm ma 11 yie (lndemnam mai cu
graba), Lum, II,_313; BNA, IV, 77; avinaf! (goniti !, mlnati mai iutc caii !), PenB, I, 12,
8. V. anungastiescu ,a lndcmna", m1 ,a fugari", ca In: nu auindf cdl'i (nu fugariti caii);
auinara ay6nea (grabira repede), PB, 14710. - Ca ~i verbele: aut!gl'lu (dr. ueghez), min (dr.
min), fin (dr. cinez), ~i auin (dr. vinez) circuli\ fiirii desinenta -t!dzu din verbele ca lucrt!dzu
(dr. lucru ~i lucrez) etc. - cf. ~i BNA, III, XII; PCon, 7, precum ~i t dr. ,miide oameni vtna"
(CC, 33326). - < lat. *vennre (venari) ,chasser, poursuivre".
AVJN,\.UE, sf., pl. auina'rl, vtnare, •action de chasscr etc.; chasse•, Dal, 34; Nic, 2;
Mih, 58; PScr, 195; hil'llu di amira' i~i avindre ( = i~l a auindre, cf. ~i PArom, 57) (fiul de
lmparat ie~i a vlna, ie~i la viniitoare), PB, 17928 ; PAnt, 96; lu i~irea avinare (la ie~irea pentl"u
a vlna), PB, 10412 ; si-aglucd cu avindrea (se jucau cu de-a urmarirea), Fl, II, 1, 14. Sinonim:
ki.nlye.
AVINAT, -ld, pl. avinaf, -te, vinat, •(pour)chasse», Dal, 35; Nic, 3; Mih, 59; PB, 546.
AVINATIC, sm. (n., pl. avinalife '1), vlnat, ··gibier; chasse•, Dal, 35; Nic, 3; Mih; 59;
l 'l-dedde una parte di avindliclu fe avea (i-a dat o parte din vlnatul ce avea), Lum, II, 95 ;
AHNATOH -245- A-VRE!

ncicii da di vl'ra avincilic (nu cumva da de vreun vlnat), PB, 17933; PAnt, 96; dci-n'l ~i
c6rnul di-avincitic (da-mi ~i cornu! de viniitoare), Velo, 33; PAnt, 327; BNA, V, 104. - <
lat. \'ennticus , relatif a Ia chasse".
AVIN.\TOR, sm., pl. avin(t[6rl, vinator, <•chasseur», Dal, 35; Nic, 3; PB, 546; PLit,
1038. Sinonime: av{ji, kiniyiit6r.
A\IL1\KE, sf., pl. avltf'kl, Nic, 102; GEl, 114; prit hocira cura unli avlcike (prin sat
curge o girla). - V. :
AVLAKIU, sn., pl. avlciklurl, brazdii; girla, <1°. sillon - v. brcizcla; 2°. rigole; canal;
ruisscau•>, Dal, 35; Nic, 102; Mih, 59; PB, 546. - 1°: s' anvarlit;e lui luclu di hoard cu un
avlciklii. (tot pamlntul (cuprinsul) satului s-a inconjurat cu un ~ant), AI. 1903, 52; 2° : ·~r-u
Myel' apa tu-avlake (apa ~i-a pus pe canal= ~i-a aranjat binc interesele), PLit, 673. V. vie.
- .< ocu:r..&.xt < tc. avlaq (41) ,sillon". ·
A\ILk\11, sm., pl. avlcimean'l, frate de cruce, ofrerc par adoptio in (ratrem , par fratcr-
nisation par le sang». V. vlaml ~i sinonimul f{qtcil. - < alb. viilhim ,fratcllo in Dio".
AVJJE, sf., pl. avlil, curte, •cour•, Dal, 35; Nic, 102; Mih, 59; PB, 546; PAnt, 404;
GrS, IV, 243; GEl, 114; PLit, 845; PenB, VI, 134. Sinonime: curie, ubur. - < otu/,lj < tc.
avly (41) ,cour".
A\IU«;IT(llt, -locire (nord), PB, 546- v. avigl'itur ~i pindcir.
AVOALA, sf., pl. avocile, bucla, •boucle•: cu perlu neale, avoci/e (cu parul inelc, bucle),
J'r rd, 31 26 • - V. vocilti.
A\IOCAT, sm., PAnt, 404 - v. avucat.
A\IOLETO, invar., posibil, •possible•, GEl, 114; putt! avuleto nu esle (niciodati!. nu e
posibil), Cod, 1421; 33 b2 1 ; 472 4. - < &.~6)..e:-roc; ,difficile; impossible" (confundat cu ~o:r..e:-r6c;
,possible") - sau : a + ~o)..e:-r6c;·
AVOSTRU, avocislrd ( = a vuslru, a vocistra) - v. a/or.
AVUAG, sn., pl. avrcigurl, bra.zda, •sillon., Dal, 35; Nic, 103. - V. vrag, avruguescu ~i
sinonimelc avlciklii., brtizda.
AVRAKE (griimosteni), sf. (pl. avrti'kl), gatealii, •sorte de !leurs dont s'ornent les
mariees. - < '!
AVRAP.i\, sf. (~i invar.), graba, •hate• : lrtipse u~ea cu avrtipd (a tras u~a cu graba),
Fl, II, 4, 11 ; altigti cu avrtipa (alerga iute), Fl, II, 4, 12. Nu are circnla!.ie morfologieii.
Sinonime: ayun'le, yie. - V. vrapu.
AVIL\RE, sf., pl. avrd'rl, racoreali!., <1°. action de (se) rafraichir; fralcheur; 2°. rossade,
voice•, Dal, 35; Nic, 103 ; PB, 546. V. avrt!dzu.
AVR:\T, -Iii, pl. avrtif, -te, racorit, .e. rafraichi; battu par Ia brise; soulage; 2°. frap-
p(,., Dal, 35; Nic, 103; AI. 1903, 44.
AVH1\, sf., fi!.ra pl., adicrc, •zephir; brise; fraicheur; aisance•, Dal, 35; Nie, 102 ;
Mih, 59; PB, 546; PAnt, 404; PFon, § 121·; aua easle avra (aici e racoare). - Cf. ~i mgl.
uilrd (CapM, III, 29) ~i gr. otllpot· - < lat. aura ,brise".
AVR.\HN'ISESCU, vb. IV (avrdhn'isll, -sit, -sire), ri\gu~i, • s'enroucr •, Dal, 35; GEl,
115; ltill'i c6rt;i avrahn'islril {bietii nefericiti au ragu~it), Fl, II, 3, 2. - V. vrahn'ist!scu.
AVRAHN'IS{RE, sf., pl. avrilhn'islrl, ragu~ire, •action de s' enrouer; cnrouement»,
Dal, 35.
AVRAliN'ISfT, -UJ., pl. avrahn'islf, -le, ragu~it, •cnroue; rauque•, Dal, 35; AI. 1927,
126; ciri boafe avrdhn'islla (arc voce ragu~ita).
A-VUE I •eh, l'homme !•, interjectie cu care se adresea;za mai mult celor de sex bi!.r-
batesc: a-vrt! (iCE or (miii (brc) biiietc). V. vre !, bre!
AVREDZir -246- AXAFNi\..

AVREDZir (mi), vb. I (avrdl, -rdt, -rdre), ricori, tl0 • (se) rafratchir; souffier (Ia
brise); soulager; 2°. frappert, Dal, 35; Nic, 103; Mih, 59 (avrescu, avrire, vb. IV). - 1°:
vlmtul vol s' mi-avreddzd (vreau sa mll ricoreasca vtntul), PB, 33588 ; porcul intrd' tu bdr(r
sd s' avreddzd (porcul a intrat ln. baltoaca sa se racoreasca), PB, 46818; il'l avreddzd ~d il' llun'i-
neddzd (li racore~te ~i ii luminea;p;a), Cod, 5927 ; 2° : avreddzd-l (rllcore~te-1 = trage-i o palma}
- v. drdu 2°, cruescu 3°, zdpdtescu. - Forme verbale eronate Ia REW, 788. - < dvrd.
AVRiE, sf., pl. avril • ?•: guguce, turturl, purrint;i i avril (guguscele, turturele, porumbei
sau pasllrele ?), Lum, V, 186. - V. lavrlrl, sm. [deci : nu A VRIE, ci A VRIO, sm.).
AVRfTA, sf., pl. avrlfd, evantaliu, eeventaih, Dal, 35. - < dvrd.
AVROHE, sf., pl. avrohl, cursll, •piege•, GEl, 115. Sinonime : aldfrl 1", bdtd 1, pdyit'Jd.
< f)p6)(.L ,-".
AVROS, -rodsd, pl. avro~l, -rodse, rllcoritor, •rafralchissement; frais•, Dal, 35; un vlmtu
avros billed (blltea un vint rllcoritor), PAnt, 252; hodrd-avrodsd ~i livendd (sat rllcoros ~i
mlndru), BNA, II, 44; mi diprin n grodpd-avrodsd (mll cobor In groapll ricoroasa), CosP,
~8.- < dvrd.
AVRUGUESCU, vb. IV (avruguil, -ult, -ulre), brazda, dabourer; sillonnert, Dal, 35;
Nic, 103; a(ldl un Arma'n te avruguld Ia dgru (gasii un aroman care brlizda In tarina), PenB~
VI, 130. V. vrugw!scu ~i sinonimul ari. - < avrdguescu<avrdg.
AVRUGUfRE, sf., pl. avruguirl, brlizdare, •sillonnementt, Dal, 35; ·Nic, 103.
AVRUGUfT, -td, pl. avruguif, -te, brli,zdat, •sillonnet, Dal, 35; Nic, 103.
AVRUSESCU, vb. IV, obosi, Mih, 60- v. avursescu, ldvrusescu.
AVUCAT, sm., pl. avucdf, •avocah, Dal, 35. Sinonim: t'Jikiyor. - < it. avvoeato.
AVUcATLfKE, sf., pl. avucdtllkl, avocitura, •profession d'avocat; finauderie•, Dal, 35.
AVURSESCU, vb. IV (avursil, -sit, -sire), obosi, •(se) fatiguer; (se) lassen, Mih, 60;
PB, 546; avursi~l di aldgdre (ai obosit alergind). V. avrusescu, disvursescu ~i sinonimul apustu-
sescu. - < ? f)etpu vw ,alourdir ; se Iasser".
AVURSfRE, sf., pl. avursirl, obosire, •action de fatiguen, Mih, 60. - V. ldvruslre.
AVURSfT, -til, pl. avurslf, -te, ostenit, •fatigue•, Mih, 60; PB, 546; alstd etd di zdhmettf
este avursltd (aceasta lume e obositli de eforturi), Cod, 61'; erd avursit mriltu (era foarte oste-
nit), PB, 34211, V. curmdt 3·0 , stdtrit 1°.
AVUT, -td, pl. avrif, -te, bogat, •riche•, Nic, 3; Mih, 60 ; avril, avril arriptu (avut, putred.
de bogat), PB, 593 ; ninvifdtlu, ell avril s' hibd, edste huzmikedr a nvifdtlul (incultul, oricit de
bogat ar fi, e servitor al celui cult), PAnt, 10. Sinonime: bugdt, ·zint;in. - < lat. *habutum<.
habitum.
AVUTAl\IE, sf., fara pl., avutie, •richesse• : cu tritd-l'l avufdmea a lul (cu toata-i averea
lui), PB, 9325 ; - cum fedfi~l, avrite, avufdmea? - cu drihlu a kirriflor (- bogatule, cum facu~ii
averea? - cu duhul celor pro~ti), PGr, 21. Sinonim: bugdfl'l'e.
AVUTA'SCU, vb. IV (avufl' l, -ft't, -ft're), lmbogiti, •(s')enrichin: tugearll'kea cdma:
a vufd~le(negustoria lmbogate~te mai mult), Lum, V, 45. Sinonim : mbugdfd'scu.
AVUTESCU, vb. IV, cufunda- v. vufescu.
AVUTI'L'E, sf., fllri pl., avutie, .richesset, PB, 546 - v. avufdme.
AVUZ, sn., Dal, 35, havuz - v. ahriz, hdvrize.
AVUZESCU, vb. IV (avuzll, -zit, -zire), pluti, •nager ; ramer•, PScr, 195; Gram, 224;:
CEI 57. Sinonime : ampldtescu2 , anot. - < alb. vozis ,vogare" <sl. vozlll , vehere ; ramer".
AVZOTE, sf., Nic, 2 - v. agzote. .
AXAFNA, adv., pe nea~teptate, •au depourvu•, GEl, 93; vin'i dxafna (veni pe nea~tep-
tate). V. exafna. Sinonime : aniorihta, anipdndiha. - < <!~Otql vet, ~~etcp vet ,subitement".
Ax.ArUJ -247- AXUN9E

AXArlu, sn., pl. axdylurl, plata, uium, de prix des services du meunier, Ia quantit~
de farine que retient le meuniero, GEl, 93. - < ~liyt .. -".
AXArunA"UA, sf., GEl, 93, rasplata- v. xayuraild.
AXEANA, sf., pl. axedne (nord), Cal. 1911; 52; fug jilif iu axedne (se due lntristati
ln strainatati), PAnt, 338; Lum, V, 9, 19; s' turna' di tru axedne (se tntoarse din strainatate),
_PB, 241 25 ; iu axedne edsie (in strainatate e), GrB, 2, 27; BNA, IV, 124; un om dii axedne
{un om din strainatate), Cal. 1911, 52; BNA, V, 107. - V. xednd ~i:
AXEN, axedna, pl. axen'l, axedne, strain, «etrangen, CBiog, 48; om axen (om strain),
<:alGrB, 115; u mtncdrd huzmikedrll'i ~i axenll'i (o mincara servitorii ~i strainii), Lum, III,
186; ca axenlu fi si veade aproape di hoarii-l'l (ca strainul ce se vede aproape de satul lui),
.Lum, V, 9, 18; PAnt, 336.- V. xen.
AXENfT, -id, pl. axenif, -te, instrainat, •etrangen, CalGrB, 114; l-cl'imdrii ~· pi axenfl
(1-au chemat ~i pe eel lnstrainat), Cal. 1911, 52; BNA, V, 107. - V. xintt.
AXESCUl (mi), vb. IV (axil, axil, axfre), implini, d 0 • (s')achever; (s')accomplir; 2•.
atteindre•: - i•: axf un an di ct'ndu murf (a implinit un an de clnd muri), Mih, 60; 178
(sub dzii'le) ; 2°: kfcuia s' lu-axeascii (atinge-1-ar (lovi-1-ar) damblaua), PenB, VIII, 52. - v.
acsescu ~i asescu 1".
AXESCU 2 (mi), vb. IV (axil, axil, axfre), invrednici, •(se) rendre digne•, GEl, 93-94;
si vii axifa (sa va invredniciti), Cod, 9613. - V. axiusescu ~i tava(m)bfe.
AxlE, sf., pl. axil, valoare, •valeur; prix•, Nic, 55; GEl, 93; AI. 1903, 100. V. tin'ie 2•.
- <&~liX ,valeur; mt\rite".
AXIF, sn., pl. dxi(url, arsenic, •poison, venim, Dal, 35; Nic, 55; GEl, 93; PLit, 318;
PenB, VII, 12. Sinonim·: {drmac1 • - < a~r.tpoc; ,venin".
AXINITOR, -iodre, pl. axiniiorl, -toare, strain, •etrangen, Nic, 55; t;fne venf~l, axini-
Loare (bine veni~i, strainule), W, II, 92, t. 61. - V. xiniior.
AXfRE, sf., pl. axfrl, implinire, •achevement, accomplissemenh, Mih, 60; Cod, 90 b2 -
v. pap 2•.
AxfT, -Ia, pl. axif, -te, implinit, •achevt\, accomplh, Mih, 60. V. axescu1 •
AXfTA, sf., pl. axile •mt\rite, dignitt\•: axltile ~· tin'ille (demnitatile ~i onorurile), Cod,
652 • - v. axescu 2 , axle.
Axlu, axe, pl. axi, axe, capabil, •capable•, Dal, 35; Nic, 55; Mih, 60; GEl, 93.
- V. ac~u.
AXIUSESCU (mi), vb. IV (axiusil, -sit, -sire), invrednici, daire mt\riter; accorder en
grace•, Dal, 35; Nic, 55; PScr, 196; GEl, 93; mi-axiusi Dumnidza'u (rna invrednici Dumne-
zeu). V. axescu, texiusescu. - < a~t6vw ,faire mt\riter".
AXIUSfRE, sf., pl. axiusirl, invrednicire, •action de rendre digne, de faire mt\ritert,
Dal, 35 ; Nic, 55.
AXIUSfT, -til, pl. axiusif, -te, •rendu digne•, Dal, 35; Nic, 55.
AXIZESCU, vb. IV (axizil, -zit, -zfre), merita, •valoir; mt\riter; couten, GEl, 94;
~m fe nu axizea~te (om care nu merita); cit axizescu? (cit costa?). Sinonime: custisescu. - <
c~L~w ,valoir".

AXOLIT, -ttl, pl. axolit, -te, solitar, «seul; solitaire•, Dal, 35. Sinonim: sfngur. - <
~WAUTO<; ,libre".
AXOSTRA, sf. ,tinda bisericii" - v. xostrii.
AXUNGUKERE, sf., ]Jl. axungukerl, •bougie•, GEl, 94. Sinonim : spirmafetii. V. aylu-
kere. - < &~ouyytov + xe:pl ,.eire".
AXUN~E, sf., fara pl., slaninii, dard•, GEl, 94; PLit, 267. Sinonim: ust'ndza. - <
~ouyyto v .,axonge".
AZ -248 --

AZ, Az1, adv., azi, •aujourd'hui•, Dal, 3~; Nic, 12; PScr, 196; PB, 547; PAnt, 2 55;.
302 ; BNA, I, 132; va-t darl tiza, va-t darl mt'ne (lti voi da azi, lti voi da mline), B:-l"A, III,
74.- V. adz.
AZAPE, sf. (pl. azcl'pl, azcl'kl}, domolire, .restriction; repression; action de maitrislf•,
Nic, 12; nu pots' l'i fac azape (nu pot sa-i staplnesc). V. zape, zclptisescu. - < tc. aziih (842)
,chatiment; punition".
AZ1', sm., pl. azcidz, consilier, tmembre d'un conseil; conseillcro, Dal, 35; AI. lfl03•·
53. ·_ La voe. sg.: aza' (consilierule). - < tc. 'azil. (112) ,mcmbres; organcs".
AZ + cons~as +cons.
AZBOAIR, AZBOR, vb. I •(s')envoler•, Nic, 12; ca si-azbor pin' di nior (ca sa zbor
pin a Ia nor), PAnt, 46; PLit, 834 ; 861 ; pri lu azburdt (pe undc ati ;~:burat), PB, 47 414 ; az-
bo lira, azboarcl plsti mrintt (;~:boara, ;~:boara peste munti), PB, 14332 ; lu-azbuira' fecita, lu-as ptlrt!
di-ac/6 (fata 1-a ;~:burat (1-a facut sa ;~:boare), 1-a speriat de acolo), PB, 357. - V. asbor, asboair.
sbo air (Dal, 182), precum ~i it. sbulare (Ivc, 123) ~i ~volare.
AZBUIRARE, sf., sburare, PB, 547 - v. azburare, zbuircire.
AZDUIR1TOR, -tocire, PB, 547- v. azburcllor.
AZDUN, vb. I, impaca ..:_ v. asbrin.
AZDURARE, sf., PB, 547 - v. asbuirare.
AZlJURATOR, -toare, pl. azburatorl, -tocire, •aile; qui vole•, PB, 547; ca pul'lt! a:bu-
ri116r (ca pasarc zburatoarc), PAnt, 288; BNA, I, 30; cal. .. azburalor (cal. .. ;~:buriitor),
PB, 15339 • V. asburator.
AZDARE, sf:, asudare, PB, 48611 - v. asuddre.
AZDEDZIR?, vb. necunoscut : mea, di paredsin'l, azdedzira [ = asteasira ?) flecica a
foclul di tru frirru trell'i ficlorl (ci, de paresimi, cei trei feciori stinsera ( ?) flaciira focului din
cuptor), Cod, 1254 (- v. astingu). - < ?
AZDISESCU, vb. IV (azdisil, -sit, -sire), cxalta, odevcnirvoluptucux, dcvenir fou ~'t
cause de la volupte; folatren, Dal, 35. - < alb. azdis ,imbaldanzirc" < te. uzliyrmtliJ (1 i)
,exalter".
AZDISfRE, sf., pl. azdisirl, lascivitatc, •lascivite; folatrerie•, Dal, 35; Bair, 43.
AZDISfT, -ld, pl. azdisft, -te •folatre; tombe en lascivite•, Dal, 35.
AZGl'N, -nil, pl. azgl'n'l, -ne, sensual, •voluptueux; devcrgonde; exalte•, Dal, 35; Nie.
87. V.~i asgl'n •sensueh.- < te. uzghyn (17) ,exalte".
AZGINIPSESCU, vb. IV ( azginipsil, -sit, -sire), a deveni sensual, •devenir sensuei>.
Dal, 35; Nie, 87 . .- < azgl'n.
AZGINII'S{RE, sf., pl. azginipsirl, •action de dcvenir scnsueh, Dal, 35.
AZGlNIPSfT, -ta, pl. azginipslt, -te •devenu sensuch, Dal, 35; Nic, 87.
AZGlNLl' KE, sf., pl. azglnll'kl, sensualitatc, woluptc; scnsualite•, Dal, 35. - < tc.
u:ghynlyk (17) ,dcvergondage ; libertinagc".
AZGIRLESCU, vb. IV, PenB, V, 18; azgirleci-1 ucl'il'l (;~:giie~tc-ti ochii) - v. zgirliscu
~i cl:if.
.<\ZGUNESCU (nord), vb. IV ( azgunil, -nil, -nire), goni, •pourchasser; eloigncn, PB, 547;
llCt azguni di tu sculie (nc-a gonit din ~coala), AI. 1903, 65. - V. agum!scu, a yunescu, asgtz-
nescu (pentru -s- > -z-, cf. azvingu etc.), precum ~i bg. izgonjam ,bannir" .
c\ZGUNiRE, AZGUN{T, Dal, 35 - v. ayunire, ayunit.
AZGt.;RfE, sf., pl. azguril: a::guria mi'cii, tdl'e ~· hirlu (rugina manlncii, taie ~i fierul),
PLi t, .J33. - V. :guru, :gureciua, zgurie ~i sinonimul arudzintl.
-249- AZVhiTU

AZC)ER, vb. I (azfiiral, -rat, -rare), zbiera •belen, Dal, 35; Nic, 87; PAnt, 404. Se
zic\! numai de oi ~i de capre- calul ~i . catlrul arujescu, iar magarul angdrsea~te. - V. ber,
=fier, prccum ~i mir~in. - Cf. PhOr, II, 742; PEtim, 6: ber.
AZC)IRARE, sf., pl. azciril'rl •action de biller; bclementt, Dal, 35; Nic, 87; azljira'rl
di fakl (behil.it de tapi), PAnt, 230.
AZ«;IRAT1 , -til, pl. azciraf, -te •qui a bele•, Dal, 35.
AZC)IRAr-, sn., pl. azljiraturl, Dal, 35 ~i :
AZmRATIC, sn. (pl. azljiralife), sbierat, •bclcment&, Dal, 35; Nie, 87.
AzniA, sf., azima, Nic, 12 - v. cldzimil.
AZliAC, sn., pl. azmafe, Iilocirli\, •marais; mart\cagc; fangc-, Mur, I, 164. Sinonime :
varc6, vultuc. - < te. azmaq (1{) ,torrent; point d'une digue ct'oil l'cau deborde".
AZliJ~T, -lti, pl. azmef, -te, firav, •debile; rabougri; livide; foircux•: n'el azmet, otimin'l
azmct (miel firav, oameni slabanogi). - V. pilillos, zvumut 2°. - Cf. tc. azma (17) ,hybridc".
< te. azhnet ,mmee sterile" (B-K, I, 65).
AZlH}LGU (nord), vb. III ~i II, smulge, Nic, 12; PScr, 196 - v. zmulgu.
AZlH}TO, vb. IV ~i I (azmuJl'l ~i azmufal, azmufl't ~i azmufal, azmufl're ~i a:rnufare},
asmu\i, •aeharncr, exeitert, Mur, , I, 164. V. arnut1 • - Pentru dr. asmufa, asmufi, ef. CODE,
1198.- < '!
AZ~'ESCU (nord), vb. IV ( azn'il, -n'lt, -n'fre), Nic, 12; Gram, 224; nil azn'e1tl (ne
gonc~li), Cod, 1223 ; azn'ea-o aislci sclavd (alung:l-o pe aeeastii sclavii), Cod, 21 b1 7; 84 b 13;
1211 . \'. asn'escu, azun't!scu.
AZN'IUUA, sf., smcurii, ~!ih, 51 - v. zn'luril.
AZUNDZESCU, AZUNDZ(RE, AZUNDZfT, Dal, 36 - v . azvundzescu, -dzlre, -d:il.
AZUN'ESCU, vb. IV •bannir»: l'l-azun'e~le (li alungii), CosP, 33 - v. agunt!scu, uz-
gunescu.
AZLRESCU, vb. IV (azuril, -ril, -rire) , nechcza, ohcnnin,. Nic, 12 - V. arujescu.
AZL\RNA, AZVARNALUI, adv., tlrl~, •en (se) tralnant; successivemenb, Dal,' 36;
CEI, 5i ( < sl. vrana ,Egge, hcrse"); lrtidzeti clrllglu azvarna (triigea cata Uri~), PB, 22610 ;
letimnile li-adufe azvama (lemnelc le aduee tlrl~); fu adus azvama (a fost adus tlrl~); Lum,
I, 14i; /'eel lwtirile azvtirna (ia satele de-a rlndul), PB, 4483 1. - V . azvtirra, zvama ~i
gr. a~lipvot. alb. zvarna ,a strascieoni", svara ,traseinando per terra".
AZV,\URA (fi'ir~eroti), Mih, 56 - v. azvtirna ~i numelc topic N-r~~lipot ('H.,;e:tp.
VIII, 127).
Azv,\nx.\:Escu, vb. IV, PLit, 152 - v. azvarnuescu.
AZ\'.\R:VATURA, sf., pl. azvilrnillurl, tlrltur:l, •qui se tralnc; qui est tralne; arne basset,
Oal, 36.
AZ\'.\HNUESCU (mi), vb. IV (azvdrnuil, -uit, -ulre), tlrl, •(se) trainer., Dal, 36; PB,
547; Fl, II, 5, 6; s' azvarnulti tu creacurl (se tlra pe coclauri), PenB, VI, 27. - < azvarna,
AZV.\RNU{RE, sf., pl. azvilrnuirl, tlrlre, caction de (se) trainer., Dal, 36. V. zvilrnulre.
AZV,\RNUfT, -ld, pl. azvilrnulf,-le, tlrlt, ctralne•, Dal, 36.
AZV1RN'EAR, -ril, J.tl. azvilrn'earl, -re, tlrltor, •qui (se) tralne; sale; crasseux•, PB,
547. - Cf. gr. a~otpvtlip'l)c;·
AZVESTE, sf., pl. azvt!slurl, var, •chaux•, Dal, 36; Nic, 86; :\'lih, 56; PB, 5-!7; W.
II, 82; GEl, 118; azvt!sle asleasd ~~ ni-asletisd (var stins ~i nestins). V. zvesle ~i sinonimul
ctllkcre. - < &a~ea-r'l)c; .. -".
AZV{UTU, -til, pl. azvlmfl, -le, lnvins, •vaincu; defait•, Dal, 36; vi'rnu-azvimlu nu
si-alead:e (nimeni nu se alegc (nu icse) lnvins), PAnt, 281; Bair, 123. - V. asvimtu, azvlngu.
AZVhiTUI\ -250- AZVUilA'Scu·

AZVfAITUR (mi), vb. I (azvimtural, -rat, -rare), zvlntn, <1°. secher au vent; vanner;.
essorer; 2°. (se) lancer>. - 1°: azvimturdl grl'nlu (zvh~turati grlul); 2°: si-azvimturd' (se avinta),.
PB, 109'. V. azvlntur, vintur. - < .lat. •ex-ventulare.
AZVIMTURARE, sf., pl. azvimturci'rl, d 0 • action d'essorer; 2°. action de (se) lancer;:
3°. chasse-neige- v. ndvalih, PB, 547. - 1°: azvimturarea a stran'ilor (zvlnturarea rufelor,
a hainelor); 2° : gluneasca-l'l azvimturare (vitl'jeasca-i avlntare); 3°: eard lind azvimturare·
(era un viscol), PAnt, 222. - V. zvinturare.
AZVUITURAT, -td, pl. azvimturdf, -te, zvinturat, <1°. essore; 2°. vente; 3°. aventurien •.
- 1°: pt'ndzl azvimturdtu (plnza zvinturata); 2°: fudzea ... ca ploala azvimturatu (fugea ...
ca ploaia risipita de vint), PB, 46221 ; 3° : linirl azvimlurat (tineri aventurieri). - V. diz-·
vinlurat.
AZVfNDZIRE, sf., pl. azvindzirl, lnvingere, •action de vaincre•, Dal, 36. Sinonim :.
ani xire, nikislre.
AZVfNGU (mi), vb. III (nord)- v. asvingu -,PAnt, 404; Lum, V, 147: sd si-azvingd·
(sa se ia Ia trtnta) ; lu-aved azvimld (il lnvinsesc), PB, 1()9 7 • Sinonime : anixescu ~i pol a•. -
Cf. ~i mgl. ving (PMegR, II, 130), anvlng (CapM, III, 24; GrS, III, 183). - Pentru as- (az-),.
cf. Introducer e, § 24 (p. 27). - < lat. ex-vlucere.
AZV{NTUR, AZVINTURARE, AZVINTUilAT, Nic, 87 - v. azvimtur, -rdre, -rat;:
az11l'ntur; svinturedzu, -rare, -rat.
AZVISTAR, sm., pl. azvistarl, varar, •chaulier; chaufournier•, Dal, 36; Nic, 87. -
Cf. ~i gr. &a~e:a-riit; ,chaufournicr". - < azveste.
AZVISTAHEA.OA, sf., pl. azvisturel, varnita, •four a chaux•, Dal, 36; Nic, 87.- <
cXtJ~E:GTIXf:ta , . - " .
AZVISTUSESCU, vb. IV ( azvistusll, -sit, -sire), varui, •enduire de chaux; badigeonner~,.
Nic, 87; GEl, 118; udd'lu aestu nu si-azvistused~te (odaia asta nu se varuie~te). - <&a~e:a­
-r6vw ,-".
AZVISTUSfRE, sf., pl. azvistusirl, varuire, •badigconnage•, Dal, 36; Nic, 87.
AZVISTUS{T, -ttl, pl. azvistuslt, -te, varuit, •badigeonne•, Dal, 36; Nic, 87; PAnt, 127..
AZVI'NTUR, vb. I, Nic, 12 - v. azvlntur.
AZVIRLESCU, AZVI'RLU, vb. IV (azvirlll, -Ill, -lire), a;zvlrli, •jeten: azvtrlll tfmbdrea·
(a;zvlrlii sarica), Fl, II, 3, 3. Sinonim : aslrag 3°. - Cf. vtrtescu ~i dr. azvlrli.
AZVOAI, vb. III ~i II (azvumul, azvumut, azvodmire ~i azvumedre), tl~ni, «vomir; sour-
ciller, sourdre•: flnlt'n'lle te abureadzd ctnd azv6m (i;zvoarele cari aburea;za clnd tt~nesc), PAnt,.
158; Lum, V, 11-12, 37; BNA, II, 52. V. vom ~i zvom. - < lat. ex-vomere?
AZVU, sm., pl. dzyi, vir;zure, •blaireauo, Dal, 36; Nic, 87; Lum, III, 12; Mur, I,.
175; GEl, 118; ca dzvul lu aldtu (ca vie;zurele In cursa), Fl, II, 3, 2. Sinonime: bal'ead6s,.
yedzure etc. - < d!a~ouc;, dta~tot; ,-".
AZVlJNDZIRE, AZVUNDZ{T- v.:
AZVUNDZESCU, vb. IV (azvundzll, -dzlt, -dzlre), gauri, «trouer, percer; les traces que·
laisse 1111 enfant a l'aide de Ia pointe de sa toupie sur Ia toupie du partenaire au cours de·
leur jeu a Ia toupie•. V. azundzescu. - < zvungu.
. AZVURA' SCU, vb. IV (azvurl'l, -rt't, -rl're), i;zvori, «sourdre; sourciller - v. azv6m• ~
un suskir l'i-azvurl' din kept (din piept i-a i;zvorit (i-a tl~nit) un suspin), PenB, IV, 240. v._
:worn. - < izvur + bg. izviramii ,sourdre; jaillir" .
B
BAt, adv., nu; fie, •1°. non; nullement - ,v. aca, nu, ohl; 2°. soit - v. asi•, Dal, 36.
·- 1•: ba, eu s' pli'ngu? - ba, pll'msi*l ( - nu, eu sa piing? - dar, ai pUns), Fl, II, 2, 3-4;
PAnt, 253; - vrel, i nu vrel? - ba, ba, ba! (- vrei, sau nu vrei? - nu, nu, nu I); 2° : ba ca
.tine, ba cci mine (ba cii tu, ba cii eu), PB, 10520 ; si-aruca lu ayin'e ba om, ba pravda, ba
zlape (in \lie se baga (intra) fie om, fie animal, fie fiarii), PB, 367Z7. - < ?
BA !2 •bah !, tiens I; helas I•: ba!, dzl'se nl'sci, canda mine vream s' (ac lui (eale? (ba I,
;zise ea, parca eu vream sa nasc mereu fete?), PB, 7 7. - Cf. ~i gr. !J.Ti: a I, ;.t7tiX;( 1 ; bg. ba
.(BER, 22).
DAB, sm., pl.? ba~l (Culon'ea- Albania): ,cci'ndu cue, cu'ndu bab (= dcodata s-a ridi-
·<:at, s-a imbogiitit ~i repcdc a ca;wt, a saracit)", ZP, IX, 606 - [ = ? clnd cue (coco~), clnd
mo~neag?).- GM, 21: bab ,Dummkopf, imbecil". - < ?
8:\.BA, sm. (invar. Ia singular), pl. baban'l, tata, •perc, papa•: cl'ndu va s' ylnci btiba
.a noslru? (ctnd va veni tatl1l nostru ?), W, II, 206; PLit, 989. Sinonime: a(endi, tala. -
·Cf. gr. !J.1t1X!J.1t lie;, alb. babti, bg. babci. - < tc. bubu (230) ,pere ; titre de veneration ... ".
BABAGEAN, -nd, J.ol. babagecin'l, -ne, brav, ovaillanh, BNA, II, 88; ca-l ma babagean
(pentru cii e mai brav), PAnt, 145. - Cf. ~i alb. babaxhan, bg. babaganil. - < tc. ba badjun
·(230) ,terme d'affection signifiant mon brave".
BABANATi\, sf., pl. baband/tl, pline de malai, •pain ou galette de farine de mais cuit
au four•, Mur, I, 192. Sinonim: bubold.-Cf. gr. !J.ltiX!J.r.Otva-rl;IX (1)) ,&p-roc; t~ lipiX('oat-rou"
'A prJ., 63; Boga, I, 245. - < ?
BABA~CU, -cci, pl. baba#l sau baba~can 'l, babti~le sau baba~cane (cu un singular BA-
BA~CAN, -nu), puternic, dort; puissant; vaillanh. - Pentru -ti~cu, cf. abrti~cu, yeavd~cu,
.mul'irci*cu etc.
nAn.-\, sf., pl. btibe, baM, •vieille (femme); grand'mere; sage-femme•, Dal, 36; Nic,
:311; Mih, 60; PB, 548; PAnt, 120. Sinonime: male, mod$e, mamie. Cuvlntul e In toate lim-
bile balcanice. - < vsl. baba ,anus".
BABel (griimosteni), sf., pl. bd' bfi, umfliiturii, •gonflement sous l'oreille•. Sinonim :
.(al'lor. - < bg. bubekii ,pansc".
BABES, -sa, pl. babe*l, -se, par~iv, <Iache•, Dal, 36; Nic, 312. - V. pabes.
I

8:\.BNif., sn., pl. babnife, bu~tean, •bilche qu'on met au feu Ia veille de Noel•, CEI,
.58; Lum, IV, 344; PFolk, 29. - V. crdCtun ~i mgl. b~dnic (GrS, III, 190; CapM, III, 42).
- < bg. biidolkii ,bi'che de Noi!l".
BABU9EAR, sm., pl. babuc;ecirl, - v. liyucear - , PenB. VIII, 77; 78. V. ~i bubair.-
< bg. babilger ,epouvantail" <!J.1t1X!J.1t6ye:poc; (BER, 1962, 23).
nAr.! -252- BAG

Bi\f.!, BACA-CA! •interjection imitant lc cri des grenouilles•, PB, 548.


BACAL'E1\R, sm., pl. bacal'edrl, batog siirat, <•monte sechc•. - < fL7totxa).:cipo~ .. - "
< it. baccalare.
BACLA, sf., pl. bdcle, bacii, •fruit; legume•, Dal, ~6. - < tc. bnqln (245) ,feve".
BACRA, sf., pl. bd'cri, aram;i, •cuivre; chaudronncrieo, Mih, 61. V. bdcl're ~i ceder il.
<alb. baker(e) ,(recipiente di) rame".
BAUU, sm., pl. bacl, baci, •fromager (maitre-berger)•, !\Iih, 61; mi bilgci.m ~i baart Ia
sli'ru1 (ma biigam chiar baci Ia stinii), PAnt, 31; PLit, 832 (: baglU); nsus, pri dzedntl-a~­
teci.ptil bdcrl'i (sus, P<' culmc a~tl'aptii b~cii) , DNA, I, 2; 12; bdCll'i Ia cil~edre (bacii Ia sU n:\),
BNA, I, 52. Rar ~i eronat se promm~;1 baylli 1 . CN, 113; 167 e In dubiu. E acl"la~i cu dr. baci
(cf. GrS, IV, 149-152). - V. para-bdcltl ~i sincnimul cli~eci.r, pn•cum ~i alb. baxhot;i ,fa]J!) ri-
cante di latticini. .. , pastore" , ba:rho (Le, 39; 1317). - < "!
BADEI\IE, sf., pl. badt!n'l, migdalii, •amande•, Mih, 61; Fl, II, 5, 8. Sinonim : mi;"'wlci.
< lc. bndem (233) .. -".
BADH1, invar., preu sarat, •extremement sale•: ca$11 bddrl. Sinonim: lisd2 • - < ?
BADZAR.~, sf., pl. badzdre, barbi'rl, pliieinta de malai, •1°. galette de farine de mais
avec du fromage et cuite au four appelc bondzd - v. babanti{d; 2°: saligamh, Dal, 36; PB,
548; GEl, 118. - Aceasta pliicinta, badzdra, face parte din hrana siiracilor ~i, adcsea, e coapta
in vatrii incinsa, fiind acopl·rita cu un 1iist (cf., de exemplu, Pim, II, 78); din aceasHI cat•za,
ca ri\mine cam inccnu~atii. De &ci ~i sensu! de •saligaud• cc se di\ cuiva: eds/e un bad:dra
(e un nespiilat); 'mi dzuuil, lreti{e /;cdzdra di ursa pri-r:c/6 (lnlr-o zi, trrce pe a colo nespalatul
(bitdiiranul) de urs), PLit, 815. - Cf. ~i gr. fL~ro:-rao:ptci ('A pi'/., 64) ~i b),o:7 acipot (Lex~, 19);
fL'-<nacipot (Bcga , II, 231 ). - < ?
BAF.~, sf., pl. bd(e, brotac marc, •1°. grande grrnouillc vertc; 2°. pansu; 3°. sobi'iquet
donne aux Turcs par les chretiens•, Dal, 36. - Cf. ~i gr. fL7tcX<piX (~) ,xox/.iivo:;" = tzfl•)c;
. . .. . ... ,poisson". - < ?
DAFT.~, sf., pl. bd(le, bafta, •chance, vcine (au jeu)• - Cf. ~i alb. ba(l ~i baht ;,for-
tuna". - V. bdhte.
BAG (mi), vb. I (bilgtil, -gal, -gdre), bi\ga, <•1°. mdlrc; 2°. placer ; 3°. (ap)poser; np pli-
quer; 4°. entrer; engager; 5°. fourrcr; 6°. (sl') mCier; 7°. insistcr ; 8°. cmwaincre; 9°. eomprl'n-
drc; 10°. (se) decider; 11°. procurer; 12°. faire attention; 13°. poursuivrc ; 14°. atlraprr; 15°.
vaincre; 16°. capituler; 17°. pousscr (des cris); 18°. rendrc; 19°. pcnscr; 20°. (sc) couch~r ;
21°. s'engraisscn etc., Dal, 38; Nic, 308; Mih, 61; PScr, 196. - 1° : Mgti{-lu n ccisu, si vii
bag ncifJedm' eli medsd (bagati-1 In casii, sii vii pun ceva de masii, de mlncat), PLit, 1024;
2° : parddzl'i si-l'l badzl Ia bdncci (banii sii-i plasezi Ia banca); 3" : va-/'l biigci'm cwot!lc (ii
vom pune (aplica) lipitori); 4° : · mi bagdl tu cor (am inlrat in hora); si-aveci Mgcilil ca hu:mi-
kedr (se angajasc ca servitor) ; 5° : nipi'rtica s' Mga' tu (etiricd (~arpele s-a virit in ferigli) ;
6° : {e ti badzl tu lucre xedne? (cc te amesteci In treburi striiine ?) ; 7° : s' Mgti ' si-u da (a
staruit sii o dea), PAnt, 6·1; 8°: bdgd{-u di cdle s' nu (ugil (convingeti-o sii nu piece); go :
bdgdt {iva tu cornu i nu? (a1i re1inut, ati inteles ccva sau nu ?) ; 10° : mi Mgcil s' li ui ndu
6llc (In-am decis sa le vind oile); 11°: Millu bdga' 'nil (urlle di bci' litlzl (Mitul (Dumitrtt)
a procurat o lncarcatuni de balegi), PB, 79 8 ; anvi{dl ca bad:l {aid (am aflat cii procuri (strln gi)
tapi), GrB, 2, 28; PAnt, 223; 12° : bdgd-1 odra (fii atent, ia Sl'ama); 13° : cin'll'i u bli[t t.irii.
ndlnte (clinii o luar~'l In mmiirire), PB, 29814; 14° : s' ti bcigdrim tu mi'nil! (dacii a~ pune
rnina pe tine!, de te-alj prinde !) ; 15° : nu-l'l si bdgci ml'nd_(nu i se pune capi'tt, nn poa te fi
lnvins), PGr, 103; PLit, 695; carl di vol ua s' bdgil ml'nci (cine dintre voi va invinge), P .\nt,
279; Bair, 121; 16°: nu li bdgu mptide dindintea a uodstrd (armele nu le pun jos inai n tea
voastra = nn mit predau), Fl, II, 3, 10 - cf. gr. ,,<X (3ci~w xci•o = s'avouer battu"; 1 i ' : ecise
8 ..\GA\' -253- RAJ. I

nvetista, biigu boci(ea (icsc ncvasta, inccpe sr1 strigc, striga), Fr, II, 220; BNA, III, 28 -
cf. gr. , ~ci~w 71Xtc; q>wvcd; = pousscr des cris"; 18° : nipotlu btlgu' minte blind (nepotul
a dcvenit cuminte); 19°: fe bagu tu minte? (ce glnde~te ?) ; 20°: bagci-n'l-te, pul'e, bagu-n' l-te
(culca-mi-te, puicii, culcii-mi-tc), PAnt, 29; 21° : ved ell bilga$1 zvt!rcci sau ved cd btlga$1 carne
lu urecU (vad ca ai fiicu't ccafii sau viid cii ai b:igat carne In urechi ·= vad cii te-ai ingri:'t-
·~at). - Alte cxpresii: 22° : '$1-btlgci' lci'lle (~i-a imbriicat cele negrc, de doliu); 23°: mi'ne
Mgci'm tu-arcizbulti (miinc inccpcm s:i niiviidim sprc a tcse) etc. - V. ball ~i sinonimul: pun.
- Cf. ~i gr. (3ci~<>l• alb. vii, bg. klavam(l, tc. qonmuq. - Ca propuncrc etimologica, cf. ~i DR,
II, 362-379. - < ?
BAGA\', -vt'i, pl. baga)'l, bagave, sur, •de coulcur grise, beige; gris fonce•, Dal, :~6;
Nic, 309; Fr, I, 16S; PenB, Ill, 239; CN, 174; .M, 3S. Sinonime: siv, ~argav. - Cf. ~i topo-
nimicul Bagavlu (muntc Ia Samarina), PcnB, III, 183. - Cf. gr. fL7tcXgiX~ouc; (Hris, 328);
srb. bagav ,cstropie, boitcux"; bg. baaaiv ,sakat" (BEH, 2-1). - < ?
BAGREAI, sm., pl. bagrt!!z'l, salcim, •acacia•: anlurizmtl di trandafile, di bagrem $i ar:]u-
vtin (miros de trandafiri, de salcim ~i !iliac), Lum, IV, 135. Sinonimc: davan , sulci'm. - <
srb. hagrem .. - ··.
BA61{JI, sm., pl. tayl, PB, 548-v. baCltl. - Cf. ~i alb. bayo ,6 7upox6fLoc," (I-Ir, 38),
b(isho ,formaggiaio" ~i baggio ,grcggc.,." (Lc, 38); gr. f1.7r1Xor~ouc; (Hris, 328; Boga, I, 2·1 9:
II, 1S3). - < ?
B.\6I(J2 , sm., fiir:l pl. , brln.zii smint!niti\, •fromagc ecremc qu'on conserve pour l'hiY<r
dans des outres•, CN, 170. Sc piistrear.ii in burdufi ~i c brii'P cclor si\raci. Sinonim : gal!ru·
yeanl. - Gr. [L7tCX7~LO; (Boga, II, 230). - cr. ~i dr. CU$-baciu din DR, IV, 156S. - < '!
BAHTI~, sf. (pl. M 'hfi?) •chance; satisfaction• : $' cu bahle va s' hiM (~i cu satisfac\ic
o sa fir), Cod, 15 bl4; 63 bl0 • V. bci(lll ~i alb. built ,dcstino" (Le, 29; Hr, 245). - < tc.
bnkbt (2S4) ,fortune; bonhcur" .
DAir.U, B tt i I u ( < bal' llu), PAnt, 405- v. bal'ltl.
n,\nt, sn., pl. bdire, baier, •1°. cordon; lacct; lien; 2°. collier; 3°. amulctte; 4°. file ;
enfilade; S 0 • profondeur., Dal, 36; ,Nie, 309; Mih, 61; PScr, 196; PW, 178 ( < la t. vai'ius
,varie" ; DA : baler ~i DR, I, 41S ( < ?) ; DR, III, 220 (dr. baier> hg. bder). - 1° : si-arufJse
bdirlu di distigu (sc l"l,lpse baicrul de desagi); 2° : l'l-decidirci bdire di (luril (i-a u dat salbl' de
galbeni), PB, 28723 - ef. Plm, I, 115; II, 176; III, 32; 3°: podrtd bdir di gu~e ca s' nu-l
l'eci di oc/'lu (poartii amuleta Ia glt ca sa nu fie deochcat); 4°: s' yind bair di-urhundddz
(sa vic ~ir de boieri), PAnt, 162 - v. ard.ld 2° ; un bair alb di ocise (un baicr (~ir) alb de
oasc), PAnt, 274; Bair, 111; bdire /til uddte cu ld 'crin'l (~iruri ncgre de scrisori udate cu
lacrimi), GrB, 2, 27; BNA, IV, 12S; (elite glodc£1 bciir, bdir (dansea;r.ii fete ~ir de ~ir), PAnt,
298; BNA, I , 126 ; bdir, bdir ulle-az~edrci (~iraguri , ~iraguri oile bchaic), BNA, I , -18; cr1
perlu tot cdir $i dzllile pri bair (cu piirul intreg caicr alb ~i ;r.ilele pe a1a, pe ducii , pc terminate).
Mac, 133; s o : uhta clit bairlle di inimii (ofta din adincul inimii). V. balur. - Cf. srb. ~i bg.
bO.er (BER, 26). - < lat. hnjulus ,portcur, portcfaix" (CDDE, 127).
Bl\IRAIITAR, sm., pl. bairahldrl, stl·gar, •portc-drapcau•, Nic, 309. Sinonim: (liimlm-
rcir. - < tc. buirnqdnr (2SO) , portc-cnseigne".
nAIUH, sn. «collier. : bcilur di (luril (salba de galbeni), CFr, 24 -- v. bair.
BAJANCA, sf., pl. bajcinfe, codobatur:l, <11ochc-queuc•, Mur, I, 19S; 197; PLit, 2CI9.
Sinonim : cutrubdtil. - < ?
BAKE, sf., pl.?, turcii, •batonnet (jcu d 'cnfants);, Mur, I, 193. Sinonime: Clulen!Ja,
~cl'cndzu. - < ?
JJAV, sn., pl. bale, balot, •ballot•, Mih, 64. V. bcilii2 • - < it. bnlln.
.DAL 2 -254- BAL'EADOS

.DAL2 , sn., pl. balurl. hal, •bah: Ira si §loacd bat pdrecl'i (ca sa danse.ze perechi dansul
bal, sau Ia bal), BNA, II, 84. - < !J.7tli:A.oc; < it. baUo.
.DALAV ANCU, -cd, pl. balavanfi, balavd'nfi, enorm, •grand; enorme•. - Forma bolovan
(BER, 29) nu exista In aromana. - Cf. vsl. balavanil ,stipes".
DALAl, sf., pl. bale, bale, •have•, PScr, 196; PB, 548; vedde Flflul ~i l'l-fug bale (ti-
ganul vede ~i-i curg bale), BNA, III, 86. Circula mai mult Ia plural. - <lat. *bob~.
BALA2, sf., pl. bdle ~i bdl'l, balot, cgrand sac remplh, Dal, 36; Nic, 310. - V. bail.
- <it. bolla.
BALAa, sf., pl. bale, pingea, •semelle•, Dal, 36. Sinonime : minglu~ole, pefumd etc.
- Cf. gr. !J.7tliHw!J.CX• t!L[:l<iAAW!Lot, ,ravaudage; piece". - < ?
BALCONE, sf., pl. balcon'l, balcon, •balcon•, Dal, 36; Nic, 310; Mih, 62; PB, 549.
< !J.7tot:A.x6v~ < it. bnleone.
BALE, sf. pl., Dal, 36; Nic, 310; Mih, 62 - v. btild 1•
BALfci(J, sm., pl.?, camelie, •camelieo, Lum, IV, 135. - V. bolllltl.
BALIG (mi} , vb. I (bdligal, -gat, -gare), biiliga, •fienter (en parlant des animaux)•,
Dal, 36; Nic, 310; Mih, 63; s' bdligd' 'nd mlilU (s-a bliligat un catlr), PB, 1181. - V.:
BALIG.{ , sf., pl. bd'lidzl, balega, •crotte; fiente ~ escrements•, Dal, 36 ; Nic, 310; Mih,
63 ; PB, 549; DR, II, 518 ; cu tara amisticatt'i cu M.'lidzl di cal'l i di bol nol aundzem pizlil'ile
(noi ungem prispele cu lut amestecat cu balega de cai sau de boi). - Cf. ~~ alb. bdlge, bajge
,stereo". - < ?
nALSAll, sm., fi!.ra pl., •baume•, Dal, 36; Nic, 310; Mih, 63; PAnt, 405; GEl, 118.
V. basan, barsam, valsam. - < !J.7tli/,acx!J.OV .• -".
BALTA, sf., pl. bd'lfl, balta, •cau stagnantc; mare; marais•, Dal, 36; Mih, 63; PScr,
196; PB, 549; DR, II, 461; s' dli!irt'i olle tri~l tu ball£1 (se dusera oile tocmai Ia balta), W,
II, 10; PAnt, 37. V. blalu. - < ?
BALTU, sn., pl. balturl, monopol, •monopole•, Dal, 36; Nic, 311. - cr. dr. apalt. - <
it. appalto.
BALTOTA, sf., pl. balf6Le, craita, •oeillet d ' lnde•, Ob, 343 (= ,floare care se pune Ia
capul miresei"); GrB, 124; ca balf6ta di pi pat (ca craita de pe pat), BNoi, 38. V. bdlf6td
(nordice). - < ?
BALTU, sn., pl. balfurl, ball, •sorte de fichu blanc dont se coiffent les vieilles femmes
- v. PAnt, 97; Plm, II, 178-179•, Dal, 36; Nic, 311; GrS, IV, 218; PDict, 11; VNoua,
XIV, 99 (,un fel de lt•gatura de cap Ia femeiJe batrlne"); mala ... ·~1-bdgd' bdlful (bunica ...
l~i puse baltul), PB, 30512; sti (rt'mte, balful (dc-asupra fruntii, baltul), PAnt, 269; Bair, 70;
md'lle-a lor, ca ni$1e doamne, lut cu balfurl (buniccle lor, ca ni~te boierese, tot cu balturi),
BNA, II, 70. Cf. ~~ PRom, plan~a a 11-a. - Dupli Mih, 63-64, ca origine, bdlful ar fi o dis-
tinctie acordata de sultani femeilor ce au aratat o bravura - v. Clinic. - Cf. dr. ball ,lant
de monede ce se poarta de fete ~i neveste" (Lelese - Hunedoara). - Cu sens identic, cuvintul
c ~~ in albane.za : balic € ,fazzoletto da testa" (Le, 30; Hr, 30; 40). In Carniolia : ,Les fem-
mes portent par-dessus ce bonnet un mouehoir blanc" (Hacq, I, 46), care, Ia istricnii slavi,
se chiama pelscha (Hacq, I, 59); ,Les femmes mariees [des Wipaches) se coiffcnt d ' un pelscha
ou petit bonnet de toile blanche, plie carrement sur Ia tHe" (Hacq, I, 92). - Pentru portul
dacoroman, cf. Plm, I, 15, 19, 21, 30; II, 23-25; III, 36, 40-41; 45; 277. In satul Lelese
din judetul Hunedoara: bait ,lant de monede ce se poarta de fete l}i ncveste". - <
lat. balteus ,baudrier".
BAL'EAci(J, sm., pl. bal'eacl, caraghio~, •bouffoJl ; clown; pierroh.- < it. pagllaeelo.
BAL'EADOS, sm., pl. bal'eado~l, bursuc, •blaireau•, Mur, I, 198. Sinonim: azvu. - <
alb. baldose ,martora".
BAL'I(J -255- BANDOA.~'E

BAL'IO, bal'e, pl. bal'l, bcil'e (art.: sg. bcil'llu sau ballu, bcil'ea; pl. bcil'll'i sau btill'i
~i bal'i, bal'ile sau balle - cf. cal, pul'lu etc.), brea;~:, «nom donne aux chevaux (et aux chiens)
de couleur bigarree surtout a Ia tete; mouchete; cavallo balzano•, Dal, 36; Nic, 310; Mih,
63; PB, 549; PAnt, 345; Sand, 66; PDict, 12; 'Av8p. 1967, 216; ca cal bal'lrl (se cunoa~te
ca un cal brea-.:), PLit, 674. - Cuvintul e ~i In albane'!:a: bale ,,cavallo a fronte bianca",
ca ~i In greaca: !'.rccll.to~ ('Apr :f.., 63), bci:f..ou~ (Hris, 127; 133; Boga, I, 245; II, 40; (.Lrccinto
· (Kpua. II, 125). - DR, II, 519: < alb. bal'; III, 808-810: <!piXAt6~· ln vechea elena: ~),to~
,mouchete, tachete" ; unul din cei trei cai ai lui Ahille se numea Bii:f..to~ (DSD : equus, 799).
In latina: baliolus ,tachete, mouchcte" (Gaffiot, 206); acest baliolus presupunc existenta unui
•baleus (cf. filius ~i (iliolus).
BAJ.'Ilit:A, sm., invar., •rapace; voracc; nom donne aux chicns a longs poils• : te
bal'luca hil! (ce hrapiiret c~ti !). - Cf. alb. bal'uke ,chcvcux ondules" (GM, 25), baluke, balluke
,riccioli" (Le, 31) - influentat, probabil, de bal'lu.
BAM-BU:!\1 ! •interjection qui imite le bruit d' unc detonation•, PB, 549. - V. brum!,
bum!
BA!\IN'E, sf., pl. bU'mn' i, bame, «cornc grccque•, Dal, 36 ; Nic, 311. - < tc. bamia
(250) ,-".
BANABAC, sm., pl. banabafl «sobriquet donne aux soldats turcs•, PGr., 22. - In poe;~:ia
popularli. a romanilor din Timoc: ,cu frati-su Banabac", Timoc, 96. - < tc. bana , a moi" +
baq ,regarde".
DANA, sf., fli.ra pl., viata, d 0 • vie; train de Ia vie; 2°. paix•, Dal, 36; Nic, 312; Mih,
64; PScr, 196. - 1° : ua-1 aslfngu bana (lti voi stingc viata); am bcina! fe lal bcina di bell!
(dar traiul! ce de trai de bei !), PAnt, 344; 2° : nu-n'l da band un minut (nu-mi dli. pace
nici un minut), PB, 30213 ; n'l-cim ' na socicra - nu-n'l da band (imi am o soacra- nu-mi
dli. pace), PLit, 835 - v. arln'e; auci i bcina a bcinal'el (aici c traiul vietii). Sinonime: yecifa,
zule. - Pentru propusa origine din alb. nordic bane ,demeure, habitation", cf. DR, II, 519;
GrS, III, 99-100 - in dictionarelc GM, Hr ~i Le nu figurea;~:li. acest alb. bane, iar pentm
,viata = vie", In albaneza e termenul ymi!r. - Bibliografic, cf. ~i HEM, III, 2454-2459. - < ?
DANcA, sf., pl. bd'nti, bancli., •banque - v. trapeza; bane•, Dal, 36; Nic, 312. - <
(.LrcciyxiX < it. bnnea.
BANCU, sn., pl. bd'n/i, banca, •bane; table; etabli ; comploir., Dal, 36; Nic, 312. V.
bcingu. - < (.Lrcciyxo~ <it. banco.
BANDA, sf., pl. bd'ndzl, d 0 • bande; troupe; 2°. fanfare•, Dal, 36; Nic, 313; Mih, 64.
- J0: uideal bd'ndzi, bd'ndzf di pul'l (vedeai clrduri, cirduri de piisiiri), PLit, 795; ~i-a Ru-
ma'n'llor n'lca-l banda (iar ceata aromanilor e mica), PAnt, 278; Bair, 120; cf'te carua'n'l s'
era ntlnte di banda, banda li-aldsti pri lute napol (.oricite caravane sii fi fost In fruntea ~irului
de grupa, pe toate gramada le liisa In urma), PAnt, 343; 2°: n paztire cl'nta banda (In piata
clnta fanfara). - < (.Lrcciv-riX < it. banda.
BANDERA, sf., pl. bandere, drape!, •etendard•, Dal, 37; Nic, 313 ; Mih, 64; Velo, 53;
BNA, V, 87 ; sculd' bandera (a ridicat steagul,. s-a rcvoltat); fur cu bandera (hot cu renume,
hot puternic) - v. i!izma 2°, 6iplumu. Sinonime : bdirtike, (lambura. - < (.LTCIXv-rlipiX < it.
bnndlera.
BANDt, sm. ~i adj. (v. bandocin'e), pl. bartdtidz, ncmernic, •faineant; vaurien•, Dal, 37.
- Cf. alb. bandill ,birichino; mascalzone".
BANDfLA, sf., pl. bandlle, ~trengaritll., •amante gaminet : loal (linea *a uuryela, Ia rusa
bandila (luai fringhia (funia) ~i butoia~ul , fa blondii ~trengara), CFr, 154. - < alb. bnndll
, ,galante".
BANDOAN'E, sf., pl. bandoan'e, ncmernicli., •vauriennc•, Dal, 37. - V. band£.
Dt\NGU -256- DAR UN

DANGU, sn., pl. btl'ndzi, bane:'\, •bane•: bag1i codlile pri blingu (pun coatele pe banca),
BNA, II, 86. - V. bcincu.
0.\N'I~, sf., pl. . bcl'n'l, baic, •l>ain; l>aignoire•, Dal, 37; Nic, 312; Mih, 6-!; CEI, 58.
- Cf. vsl. banja ,balneum", all>. banji!, gr. !J.mivLo, tc. bania, it. bagno.
n ,\RA-nAnA, invar., alaturi, •a cote; ensemble•: dzuiia $' nocipte sunlu-l'l bcira-bcira
(zi ~i noapte ei sint alaturi). - V. varal-vcira, gr. ,!Joe: 't'O a't'6!J.cx !J.7tXp80(, !J.mip8cx, tJ.I: >eX )(EpLcx
xp:x-:-·IJ!J.tipcx (' Af:ri, 7::10) ~i alb. barabar ,egualmente". - < tc. bnrabu r (258) ,ensemble".
DAR:\.NG!\, sf., pl. bard'ndzi, baraca, •baraque; jchoppc•: di$cl'ise 'nil barang£i lu s'
vind£i biu/url (a dcschis o maghcrni~a, undc sa vindii biiuturi), ArE, 32. V. pardnga. - < alb.
hnrnnge < it. baracca.
UAR.i\, sf., pl. blirl, baltoacii, •marais; flaquc d'l~an; patrouillis•, Dal, 37; Nic, 313;
PB, 5-19; CEl, 58; kicul£i di kiculli s' fate bcira mare (picaturii en picatnrii se face lac mare),
PLit, -151 -- v. bdllli; ' llli bard mare eli sl'ndze {o biiltoacii mare de singe), PAnt, 339. -
1n grcaca: ,!J.rrtipcxLc;• !J.r.tipcx~; >eX ve:pti" (Passow, 233; 'Apr/., 63). - < bg. barn ,mare-
cage ; petite riviere ".
DARBAlUlZA, sf., pl. barbaroze, o floare . . . , •sorte d e flenr., Mnr, I, 203. - < ?
11.'\lllli\U USA, sf., pl. barbaruse, fes alb, •k-:, surtout blanc, plus hant que d'habitnde
(et, quelquefois, use) - cf. PAnt, 212; WTh, pl. VIII etc.•, CN, 80. - V . bdrbdrusci.
0 :\.RDA, sf., pl. bd'r~i, barbii, •1°. barbe; 2°. racine dn poirrean, de l'oignon•, Dal, 37;
Nic, 313; :\1ih, 64; PScr, 196; PB, 549; PAnt, 406. - 1°: mi i}lur pri bcirbtl (mil jnr pc
harhii)- cf. LL, III, 178-179; Bcirba-col, PB, 28634 ; 2° : barba a prri$1Lll (barba praznlui).
- < lat. hnrbn ,barbe".
DAUDEU, sm., pl. barberl, biirbicr, •barbier•, Dal, 37; PB, 549. V. belbt!r, bilber. - <
!J.:-:CXp!J.7tt;nj; < it. barblere.
nAnn.\, nAn AA, sf. , pl. bd'rdzi, barda, •hache a main, barde• : cl'l vin'ira cu bcirda
(ei venin'\ en barda), RA, 188; BNA, IV, 63. - C.f. dr. bdrdu (DA). - Nu c acela~i cu Rcirdil
din CSt, I, 50, pcntru care cf. l>l'rd£i. <
DARAON, invar., pardon, •pardon; excuse~•: ldcu $i 1'1-cildzu barMn si-1 l'elirtd (tiicn
~i-i c;'\;m cu pardon (sc ruga) sil-l iertc), PLit, 814. - < !J.7tcxp86v < fr. purdon.
8,\.HDZU, -dzu , pl. bardzi, -dzil, balan pcstrit, •blond filasse ct bariole (en parlant des
chevaux et des mult·ls) ; nom donne a ces animaux ayant ccttc couleur., Dal, :n ; PLit, 67-1 ;
DR, II, 519; nccircu bdrdza (lncarcii pe caltra bard:za). V. bcirza. Etimologk, c accla~i cu dr.
bcir=.a ,cigogne". - Cf. alb. bcirdhi! ,bianco" ~i gr. !J.lt'tXp>~o (Kp,ua. II, 147; Boga, I, 248;
II, H ; 153) ~i bg. bardz , ccndrc" (BER, 34). - < ?
B.'\RDZUtA~AT, -lti, pl. bardzuccinat, -te •mouton gris on chevrc grise qui a des rail's
rouges lc long de Ia tete•>. - Ca formatiune, v. aspruccinal, floruccinal. - < bcirdzu + ctinul.
B1ItE, nARI, nARilf, adv., eel putin, •(tout) au moins•, D :li, 37; Nic, 313 ; 'rih, 65;
PB, 549; nu ca . .. du.~mcin , rna . .. ca bare tdld (nu ... ca du~man , c i. .. m:"tcar ca tab'\), Cod,
23 b1 7 ; rna nu t!ste bciri un (dar nu c milcar unul), Cal. 1911, 207 ; s' n 'l-alcisa blirim cilsica
(sii-mi lase ce putin ciisuta), PAnt, 312. V. barun ~i sinonimul clinim. - < tc. bury, bnrlm
(237) ,au moins" .
B.'\U{!;j, adv., armonic, •amicalement·; a l'aimable•: n't!rgu r/6/'i barf~, bari~ (amindoi
merg In armonie). V. Mri~e. - < tc. bnrych (237) ,paix; reconciliation".
n :\US.-\U, sm. , fiirii pl., plantii medicinala, •plante medicamenteusc•, Lum, IV, 171·
- < tc. barsnma (2-13) , plantc de Ia famille de mil)efeuillcs".
Di\lH~N, -nd (nord), nimcni, •personne; aucun •, Mur, I , 208; nu-tivef (ricti di barun
(sa nu aveti teamii de nimcni), CosP, 82; nu am barun lucru cisll'i::: (astii;r.i nu am nici o
trca!Ji\), C~c, 46; 47. Sinonimc: ni/ilin, vir. - < bciri + un.
81\RUNOARA -257- BA~URl:U

BARUNOARA (nord), adv., niciodatii, •au moins une seule fois; jamais•: nu agdrlfea
barunoara buneafa (nu uita niciodatii binefact>rea), CBiog, 16 - v. vl'rnaoard. - < bari +
una+ oard.
n ,\nz.\, sf., pl. bd'r za •mulct blanc•, CFr, 101. - V. bardzu.
nASAN, sm., fiira pl.: basanlu di Vinelie •Balsam von Venedig•, W, II, 14. V. balsam.
< alb. basan ,balsamo".
BASARETE, sf., pl. ?, piuit, curaj, •courage et ·foi•, VAR, 77; l'l-ldl'e basaretea (i-a
tiiiat curajul, i-a luat piuitul.- Cu -1- > -r- (dupa gdirete) : < tc. bessAiet (265) ,courage;
bravoure".
t
BASCA, sf., pl. bd'$li, dr. bascii, •Ia toison entiere d'un mouton•, Dal, 37; Nic, 315;
.Mih, 66; PScr, 196; ae/6 lu tundea bdsea di oale (acolo unde tundea Una de oaie), PB, 12818.
E folosit ~i ca termen de lnjuratura: basea a ml'-tal.- De obicei, odata tunsa, basea formead.
urr tot tnchegat, un bloc. Cuvlntul aparc o singura data In meglenoromi}na (CapM, II, p. 103,
v. 5) ~i In dacoromana veche. - Pentrtt albaneza, e 1nregistrati\ forma baske (GM, 28), care
nil are vitalitatea termenului based din aromana, albanezii folosind mai mult termenul lesh,
l'e.{ ,lana, Wolle". ·- < ?
BASTA, sf., pl. baste, cuta, lndoitura Ia postav, Mur, I, 211. - < '!
BASTE, sf., lara pl., pariu, •pari, gageure•, Dal, 37 ;. Nic, 316; DR, II, 520; s' nd
ar:dfa'm eu baste (sa ne prindem In riimil.~ag), PB, 41912; eseu aedfdt eu baste (am facut prin-
soare), W, II, 224. ·Sinonim: std'l!imd, stfhima. - Cf. gr. !J-7tcXan (Boga, II, 41). - < alb.
bast ,scommessa" ( < ? it. basta). ·
BA!>AC, sm., pl. ba$a{l •vendeur ambulant, qui vend surtout des fruits•, Dal, 37; PB,
45 11 ; 549; GEl, 118; Bebi ... si-adra .ba$de (Bebi. .. se facea vtnzator ambulant), PenB, V,
47. -In general, ba$aelu e grec ~i vinde fructe prin sate aromane~ti In schimbul llnei. V.
ba~akina. - < tc. [baehaq) - cf. tc. baehaqdjy (239) ,mendiant".
BA!>AK{NA, sf., pl. ba$akine, vtnziitoare ambulanta, •vendeuse ambulante•, Dal, 37;
GEl, 118. - V. ba$de.
BA!>!\ , sf., pl.?, prisos, •excedent, surplus•, Mur, I, 209; Kats, I, 71. Sinonim: para-
pani~rl. - Cf. tc. b ·a cIt I y e u It cIte k (240) ,mesure comble".
BA!>IN9EJ., -ld, pl. ba$int;t!l'l, -ele (gril.mosteni), cascaund, •bayeur aux corneilles•. Sino-
nim : hasea 1•. - < ?
BA!>NA, sf., pl. bd'$n'i, mica proprietate, •bande de terre;· petite propriete•, Dal, 37;
CEI,- 58. - < vsl. baltlna ,hereditas".
BA!>TINA, sf., pl. bd'$1in'l, - v. ba$nii ~i alb .. b.ashtine ,podere" .
BA!>TU, -ld, pl. bci#l, ~te, copil din flori, •batard•. Sinonime: eoklrl, doclrl. - < alb.
bashto ,bastardo" .
BA!>iJ (mi), vb. I (bd$(e}cil , bd$(e)tit, bd$(e)cire), saruta, obaiser; embrasser•, Dal, 40;
Nic, 315; Mih, 66; PB·, 549; PAnt, 406; LL, II, 228; PPar2 , 44 sqq; si-n'l ti ba$rl tu frd'mte
t
(sa mi te siirut pc frunte), PLit, 875 - In fr. : ,;sc baiserent en vis e es inentuns", Rol,
626; 633; l-bd$1! tu frl'mte (1-a sil.rutat pe frunte), PB, 21911 ; yin', ba$' ml'na si-n'l ti meseu
(vina, saruta mlna ca sa mi te ci:nstesc), PLit, 875; cl'ndu n'l-ti-tim bd$eatd? (clnd mi te am
samtat ?), PLit, 863; s' nu ·s· vetidd M11etirea-a ta, lu mine ti-am bd$eatd (sa nu se vada sil.ru-
tul tliu, unde eu te-am sarutat), PLit, · 855; 871; 959. V. ~i 6cl'lu to•. -.<lat. baslare ,baiser··.
BA!>UR, -rd, pl. ba$1lrl, -re, murdar, .t•. sale; sali; qui a le visage nolrci; 2°. cocasse•,
Dal, 37; CN, 172; PLit, 13; 24. - 1• : hil ba$Ur tu fdfii (e~ti murdar pe fata); oale ba$1lrd
•brebis blimche qui a ie museau noiratre•, oaie bucalaie ; 2• : aglumsi$1 ba$1lrlu a hodrdl'el
(ai a juns stl fii caraghiosul satului). - < ?
BA!;iVHCU, -ell, pl. ba$1lrfi, -fe: fiClorl ba$1lr/i (copii murdari Ia fata)- v. ba~flr.

19 - c. 581 -Tache P a p a h a g !, Dtctionaruz diaZectuZui arom4n


BAT -258- BATIRE

BAT·{mi), vb. III ~i II (bdlul, bdlul, balire ~i bdleare), bate, •1°. battre; 2°. vaincre;
3°. bouger; 4°. essayer; 5°. sonner ~ aboyer; 6°. chanter; 7°. center des craques; 8°. (se) faire
des corps•, Dal, 41; Nie, 316; Mih, 67; PScr, 196. - 1°: u bated mara/a di fealcl (o biitea
.Pe biata fatii), PB, 21 - v. agudescu 1°, asun 2°; l'i si bcllli inima (i-a bil.tut inima), PB,
42a2; 2°: Pisu.derea ca nu s' bate (cilci salul aromanesc Pisuderea nu poate fi batut, invins),
PLit, 1016; PAnt, 23 - v. tnvfngu; 3°: nu s' bated di ninga nls (nu se mi~cau de linga el),
'PB, 502f i - v. min 2°, n'l~cu; ni pdlma nu pol s' mi bat .di-audfe (nici ell o palma mt pot
sa rna mi~c de aici), PB, 31612; tM' I ficlOrlu-a n'eu, btili-le dil loc (vai !. copilul meu, mi~cii.-te
din Icc), PB, 721•; nu-l'l si bdlea di nfnga valra a lald-sul (nu-i Vl'nea sa sc mi~te (sa se inde-
parte.ze) de llnga vatra tatalui sau), PB, 42 1' ; 4°: aclo lu biited s' a(IU vl'ra lt!mnu (acolo unde
lncerea sli gliseascli vreun Iemn), PB, 454" - v . .5ukimasescu; 5°: c/6pule di jedle billed pri
tu surinurl (prin locuri insorite sunau clopote de jale, de tristcte), BNA, I, 20; si-dvdu cum
bat c/Opullle de Ia birbefl (se aud cum sunli clopotele de Ia berbeci); ji/6s cupille bat (jalnic
se aud turmele din clopote), RomP, II, 27 (77), 3; BNA,. IV, 37; bale locica fed di temnu
(sunii toaca cea de Iemn), BNA, I, 46; ci'nile acafc"i' s' bdlii (ciinele ineepu sa latre special,
anuriflnd ceva neprecis) - v. alalru; a/edpida-le s' vedz (e bat ci'n'll'i (repede-te sa ve,zi de ce
latrii ciinii : lalral scurl ;;i sacadal) - cf. dr. ,cuco~ul cintli ~i eatelul bate" (Emin, VI, 330);
6°: ac*i bdlea pul'llu (a~a ctnta· paslirea), PB, 5028 - v. cf'nlu 1°; s' balcl cuclu pri lu plaiurl
([li. cinte cucul prin plaiuri), BNA, I, 38; birbfl'llu n plafil nu bale (privighetoarea nu cinta
in plai), BNA, II, .4; picurarl . .. bat fluUrl (pas tori ... cinta din fluiere), BNA, II, 56 - v.
ct'nlu 2°; 7°: la nu bale!( nal'lurea (ian nu vorbi!i prlipastii), BatN, 14; 8°: l'i-si-avea biiluld
mi'n'lle di tesiU, di pri6ne (de tesla, de fcrastri'tu, miinile i se biitiitorise), ArE, 13 - v. aru-
zusescu. - Cf. ~i gr. :v.-run& ~i ~1Xp&. alb. rrah, bg. bija, tc. vourmaq. - <lat. battere ,battre".
DATA!, interj.-:1dv., Ia fel, •egale(ment); de mcme; el} harmonic; cri du joueur qui a
une carte eg~le a celll' de son adversaire•, Mur, I, 212; ci'nliflle s' n'earga bdla, Uua cu
avylulflle (cintecele vocate sii mearga in acord cu viorile), Trib, II, 9-12, 27. - < ?
BATAC, sm., pl. baldfl, dclincvent, .•libertin; nialfaiteur; delinqnant•. V. bdlcic. - Cf.
~i .alb . . balcik ,furfante", bg. balak etc.
BATA 1, sf., pl. biif, cursii, •piege•, Dal, 37; Nic, 316; si-n'l bag 'na bdlti. n plalil (sii-mi
a~r.z o cursu in plai), BNA, I, 40; cadzum lora lu bald (acum cilzuriim in cursii), Bat, 42;
nu inlrcim eri tu bald (eu nu intram in cursli), PenB, III, 164; ascilpcira di tu ahlare bdla
(au sciipat· dintr-o atare cursa), Trib, I, lQ-11, 14; s' bdgil'm Mf lu mun(il'l di Blci(a (sa
punem curse in muntii satului lllata), Lum, VI, 4, 8. V. bated ~i sinonimele avrolre, capane,
payiM etc. - Cf. ~i it. batliculo ,trappola per uccclli, palloncino", Spotti, 13. - CDDE, 144
~i DR, III, 685: < bal. - < ?
. BATA2 , sf., pl. bdf, d<'presiune, •plaine ressemblant a une depression geographique- en-
touree de montagnes ou de collines•, Mur,. I, 212; Dal, 37; bcila di Dol'eanl (depresiunea
piiduroasii a satului D6l'eani). - Din punct de vedere vinatoresc, aceastii bcilil2 , ca sens, poate
fi identificatii c·u bala 1 , ea fiind, de fapt, un fel qe cursii pentru vinat. - < ? ·
*BAT.i\3 ?, sf.,pl. bdf, patii, •tache•: ltlna n' anwina' cci/ea cu bilf, bat di lun'i,;a (luna ne
stropi drumul cu pete, pete (pale, pale) de lumina), Fl, I, 2, 7. - Acela~i cu bdfa? Probabil.
- < ?
B1\TCA, sf., pl. bd'l/i, •souriciere•, CDDE, 144; DH, VII, 152 - v. batdl.
BATHAVA, BATIAVA, adv., gratis, •gratis; pour rien•, Mih, 66; s' nu-a$lt!ptt bathavd
(sa nu a~tepti zadarnic), ArE, 23; lu-acumparal balhavci (1-ati eumparat cu pret deri.zoriu).
Sinonim: geciba. - < tc. badl-heva, bedhava (233) ,gratis".
BATIRE, sf., batere, PB, 550; loc $' ti batire mulred$1e (cautii ~i Joe de luptii), BNA,
I, 108 - v. bilteare.
BATURA -259- B.~CATAREStU

BATURA-+ cotida-btilura.
B,\ TA, sf., pl. Daf, palma, •soufCleh, Nic, 317 ; PB, 550; l'l-lrtipse rind btifa (i-a tras
o palma). Sinonim: fllseula. - Cf. gr. !J.7tcha'X, alb. btiee ,ceffone". - < ?
BAiJ (Gope~I), vb. I, C$c, 8 - v. bag ~i (au.
BAUL.i\, sf. , pl. barite, valizii, ;valise•. Sinonim: sipele. - Cf. ~i gr. !J.'It"CXoiJI..o, alb. barille
<it. bailie.
8 ;\B.i\J.ESCU, vb. IV (biibdlll, -Iii, -lire}, bolborosi, «babiller; begayer; bav~rden, Dal,
38; Nic, 311 ; kirlrirl! - bdbdli ptiplu (fleacuri - bolborosi mo~ul), PenB, Ill, 201. V. bllbii-
eseu ~i dardareseu. - Cuvint onomatopeic ce imita pe cei ce bolborosesc cu M-bd-bd- ... Dar,
cf. ~?i vsl. bilbali ,blaessum esse", precum ~i t~. babaly (230) ,epileptique" , ~?i, aci, kee.
BABAL{RE, sf., pl. bdbiilirl, bolborosire, •action de bredouiller, bredouillement; begaie-
m ent>, Dal, 38; Nic, 312; Fl, II, 3, 4. - V. bdndurtire, bdrbdrlre ~?i dirdtird.
BABAL{T, -ld, pl. bdbdlif, -le •babille; begaye•: zbotire bdbdllle (cuvinte bolbor.osite).
BABAL'EAR, -rd, pl. bdbdl'etirl, ~re, flecar, 1babillard; cannanier., Dal, 38; Nic, S12.
V. fafal'etir. - < bdbdteseu.
BABAL'IUR, sm., pl. biibdl'lrirl, gogorita, • epouvantaih, Nic, 312. Sinonim: sketihlm.
- < ?
BABARUTA, sf., pl. bdbdrrile, flacara mare, vapaie, •grande flamme (accompagnee de
craquements)•, Dal, 38; Nic, 312. V. biirbdrrita ~i sinonimele bubUnd, eurmietime. V. ~i bubu-
redzu. - Cuvint onomatopeic? .( dupii troznetele flacarilor).
BABISL{KE, sf., pl. bdbislikl, par~ivenie, dachete; infidelite•, Dal, 38; mi miedra cu
bd/J.isli'ke (m-au mlnc~t (m-au ucis) cu infidelitate). V. babt!s. - < alb. pabesiU!k ,infedelta".
BABOAN 'E, sf., pl. bdbotin'e, baboaie, +vieille femme•, Dun, II, 27. - btibii.
BABOT.i\, sf. : bdbola a cd~tirlul •Bockkiifen, Jb, XIII, 85 .:_ v. bubold.
DACAL, sm., pl. bdctil'l, bi\can, •epicien, Dal, 38; Nic, 309; Mih, 60; PB, 551. V.
bdcald' . - < tc. bnqqal (271) •. - " .
BACAME, sf., pl. bded'n'l, bacan, •bois de ~ampeche servant a rougir les oeufs de Pa-
ques•, Dal, 38; Nic, 309; Mih, 60. - < tc. baqam (271) ,bois de Bresil".
B.i\'CA (griimosteni), sf., pl.?, fusta, •jupe, jupon de Iaine•. Sinonim: (risld. - < ?
BACALA' ~i BAC.i\L.i\•(J (nord), sm., pl. bdcdltidz •epicicro, Mih, 6~; PScr, 196; aglrimse
Ia Cola bdcdld'lu (a ajuns Ia Costea bacanul), CaiGrB, 59. - V. Meal.
BAC.~LESCU, -leased, pl. bdedlt!#i, -t!$li, de bacanie, •d'epiciero, Dal, 38; lricrurl bdeii-
U$li (lucruri de bacanic, •denrees coloniales•).
BACAL{KE, sf., pl. biicdllkl, bacanie, •epicerie•, Dal, 38; Nic, 309. - < tc. baqallyq
(271) ,profession de l'epicier".
BACAI. OAN'E, sf. , pl. bdedlotin'e •epiciere•: mul'etirea _bdeiilodn'ea aveti 'na labit!te (fe-
meia bacanita avea un obicei), ArE, 33. ·
BACARDAN, sn., Mur, 1, ... - v. bdreiidtin ~i maealdtira.
BAC.i\TAR, -ra, pl. Medltirl, -re, bucatar, •cuisinier•, Dun, I, 188-190. ln regiunea Veriei
inseamna ,siitean care are · citeva oi ce le intretine In lmprejurimile satului", •villageois qui
a quelques moutons qu'on fait paitre aux alentours du village•. - E considerat ca ar fi ace-
la~i cu dr. buedlar ;cuisinien; dar cf. ~i alb. · bukelar ,fornaio", brutar (Le, 60), ar. ptntir~
Aoest cuvint circuli!. In Avdela ~i ca nume propriu de familie, Bdedltir ~i e cerut de derivatul
bdedldreseu. - < ?
BACATARESCU, -reused, pl. biieatare~fl, -re~li, (oaie) de consum, •vieux moutons qu'oil
.fait paltre autour d'un village et qui sont' destines a Ia consomrnation des villageois•, Dun,
I, 188. - < Medlar.
BACI'RE -260- B.~IAsi\

BACI'RE, sf., pl. bdcf'rl, arama, •cuivre; an·am; billon•, Dal, 38; Nic, 309; Milt, 61 ;
mdrlle cl6pul di bdct're (marele clopot de arama), BNA, II, 48 - v. clopul, klpru; pul'eanu
di bdcd'rd s' mfcd' (batul de arama s-a ros) PB, 47811; bdcf're l'l-feafe ocl'il'l dupd tine .(~i-a
lmpainjinit ochii uiUndu-se dupa tine), PLit, 587; ocl'il'l s' (edfirii bdct're a~tiptl'nda (ochii
au devenit ca arama a~teptind sd-l vadd), Lum, I, 173. V. bacrii ~i sinonimul halcumd. - <
tc. baqyr (244) ,euivre".
BACIRriSESCU (mi), vb. IV (bdcfr.yisil, -sit, -sire), arami, •cuivrer; (s')oxyder, se
couvrir de vert-de-gris•, Dal, 38. V. bdcl're ~i bdcrescu. - < !L7tCXXtptci~w. !L7totY.tp6vc.>
,cuivre"r".
BAciRriS{RE, sf., pl. biiclryislrl, aramii-e, •action de cuivrer, d'oxydero, Dal, 38.
BACIRnsfT, -ld, pl. biictryislf, -te •cuivre; oxyde•; Dal, 38. ·
BACL.(VAIE (nord), sf:, B1CLAVA', sm., pl. b.d cldvii'l ~i bdcldvadz, baclava, ~gateau
feuiilete aux noix et au sucre•, Dal, 38; Nic, 310; 1\lih, 61. - < tc. baqlava (245) ,piitis-
serie ... ". .
BACRESCU, B.\CR{RE, B.(CRfr •cuivrer; (s')oxyder•, l\Hh, 61 - v.
bdclryistiscu, ·-sire
-sit. - < bdcl're.
BADRUME, sf., podrum - v. budrume, pudrume.
BADZARA, sf., CN, 173 - v. badzard.
BAELI (gramosteni), invar. : biUli s' hil •que tu sois maudit.. - < ?
· BlERESCU (mi), vb. IV (bderll, -rit, -rire) •rester au lit•: va si sd bdcreascii (t.rebuie.
sa stea In pat), WOI, 121. - Cuvlnt neidentificat.
BAG ARE, sf., pl. bdgd'rl, biigare, •action de mettre etc. - v. bag•, Dal, 38; Nic, 309;
Mih, 61 ; lrf biigare pri arand (de pus pe rana), PLit, 767; aestii era bdgare pri s6mnu (asta
era punere pe somn = asta era momeala, adormire), PB, 2731•.
BAG.4T, -til, pl. bdgaf, -te, biigat, •mis; jete; couche etc.•, Dal, 38; Nic, 369;
PAnt, 406.
B.(G.\TiiR.(, sf., pl. bdgaturl, avort Ia oi, •avortcment chc;~: les brebis•, PB, 731. - V.
viildmdturd.
BAGDlTfE, sf., pl. biigdiilil, prinwz, •mur mitoyen fait de tressage et de terre glaise•,
1\Iur, I. Cf. Citmd.'. - Cf. gr. !L7toty3cx·rl , ,lambris". - < ? tc. baghdudl J,Iie en pliant").
RAGE, sm., pl. bdgeadz, horn, •trou par lequel sort. Ia fumee; partie du tuyau tie Ia
che:ninee qui depasse le toit; cheminee•, Dal, 38; cucuvedlla 'l'l ·adarii' ~l culbu tu bilge (cm·u-
v~aua l~i fiicu ~i cuib In horn), PenB, IV, 112. Sinonime: bullarti, uqeake. - < tc. badja (232)
,cheminee".
B.\'GIN .<\C, -eli, ·pl. bdgindfl, -te, cum nat, •beau-frere, belle soeun, Dal, 38; Nic, 317.
Sinonim : cumndt. - < tc. badjanaq (232) ,mari de Ia soeur de Ia fen1me".
B.(HCE, sm., pl. bdhceddz, gri\dina, •jardin; jardin potagero, Dal, 38; Nic, 317; Mih.
62; tu bdhce lillCe ·~1-crescu (In gradina f~i cresc flori), PLit, 858; V. buhce2 ~i sinonimul
gradlnd. - < tc. baghtehe (242) ,.-".
BAHCf"E, sf., pl. bdhCl~e, bac~i~, •pourboire•, Dal, 38; Nic, 313; PB, 550. - < tc.
bakhchyeh (255) ,don; pourboire".
8 1\IASA ?, sf., pl. 'l <lac; etang•: o mol Ttisu, mol apredsd, nicii~l Tancul tu btildsii
(hei tu Tasa, fa tu aprinsa (ar;~:atoare, lnfierblntata), ai inccat pc Tancul In balta), PLit, 8S9.
- Cuvintul nu mi-e cunoscut. Constructia In care apare (tu bii.ldsa) nu ne-ar putea lndreptati
sa credem ca ar fi vorba de numele satului Btilasa, dar ar fi normal ca In acest biildsii
sa vedem numelc rlului .s atului Bdldsa : nica~l Tdncul tu Baldsii (lneca~i pe Tancul In rlu\
Baldsa. - Cf. un ca;~: analog sub Tuna. - < ?
BAJ;\.TCU -261-

BAIATCU, -ed, pi. bdldlfi, -It, vechi, •qui n'esl pas frais•: carne bdldtca (cai:ne veche).
- V.:
BAIATE, adj. m. 'i f., pl. 'I: pl'ne· uscdtU, M.lcite (pline uscata, veche), AI. 190~, 94;
nu n'l-armlned bdldte (nu-rni rarnlnea lnyechita). V. bdldtcu ~i muhlidzt't. - Cf. ~i alb. bajcil
,tristo; stantio (del pane)''.- < tc. balat (250) ,qui n'est pas frais" .
B.:{I~DISESCU, vb. IV (bdildisil, -sit, -sire), extenua, •extenuen: bdildis.lm di aldgcirt
~· di (ocime (ne-am extenuat de umbl.a t ~i de foame). V. bdldaslt. - < tc. balyllmaq (251)
,fa ire evanouir".
BAINETA,. sf., pl. bdinef, baioneta, •baionnette•, Dal, 38; s' pUnta' 'nll bdineta (se
lrnplinta o baioneti), BNA, II, 42; poci' s' morl pilrrimt di biiinet (poate sa mol'i strapuns de
baionete), BNA, II, 94. Sinonime : sum;ie, *pcingll .. - < it. baionetta.
B.:{JRAKE, sf., pl. bdird'kl, drape!, •etendard•, Dal, 38; Nic,. 309; Mih, 61 ; (e sun
bllira'klle te )'in.? (ce slnt steagurile ce vin ?), PLit, 1008. V. bdr)!edke. - <. tc. halraq (250)

BAIRA~IE, sf., pl. bdira'n'l, bairam, •bairam•, Dal, 38; Nic, 309; Mih, 61. - < tc.
balram ,fete; Paques".
BAfRE, sf., Jll. bdirl, teren larg, •terrain vague; colline•, Mur, I, 197; li prilmn' i ca
tu Mire (te plimbi ca In Joe (teren) Jarg). - < tc. halyr (250) ,coteau; collinc".
BAJDAR, sm., pl. bdjdcirl, vame~, •percepteur des impOts, douanniero, Mur, I, 197.
Sinonim : )!imbrueci. - Cf. alb. baxhddr ,doganiere" ( < tc. badj (232) ,droit de douane" .
B.:{I.ATl'N'I, sf. pl., alice, •petit plomb de chasse, grenaille•: 11a si ~tibd ursa di bdldl/'n'l•
(ii pasa ursului de alice?), PLit, 702. Sinonime: a~i~e, cluclumcig. - Cf. fr. bulle. - < ?
BALB.~TOR, sn., sui dinapoi - v. bdrbdt6r.
BALDASfT~ -ta, pl. bdldaslf, -te: armdse n cdle bdldasit (a ramas extenuat hi drum).
- V. bdildisucu ~i dr. bdldait (ICr, XVIII, 205).
B.:{LIGARE, sf., pl. bdligll'rl, biilegare, •action de fientero, Dal, 39; Nic, 310; Mih, 63;
bdligdJ·ea a cdl'llor (baligatul cailor).
B.\LIGAT, -ta, pl. bdligdf, -te ,fiente'', Dal, 39; ccil'i earci-l'l bdligdf (caii era·u bii.Jegati,
caii se bllligase). - V. bdlig.
B.{LIGOS, -godsd, pl. bdligo~l, -goase : loclu bdligos (locul Cll balega), Mih, _63.
8 1\LOS, -lodsd, pl. bdlolf, -locise, blllos, •baveux•, Dal, 39; Nic, 63; arl'de mufoslu di
bdl6slu, PLit, 566 - v. muf6s; lcipte bcilOs (lapte ce seamana a bale), Lum, I, 134. - bcild1•
BALS.\1\IUSESCU, vb. IV (bdlsllmusll, -sit, -sire}, lmbalsiima, •cmbaumer•, Dal, 39;
Nic, 310. - < !L1totAaot1'6 v'-l ..-". .
BALSAMUSfRE, sf., pl. bdlsdmusirl, lmbalsamare, •action d'embaumen, Dal, 39 ;
Nic, 311.
BilLS.(l\llJSfT, -Iii, pl. bdlsamusif, -te •emllaume•, Dal, 39; Nic, 311.
B1LTAC, sn., JJI. bdlldfe, baltoaca, .Claque d'eauo, Dal, 39. - V. blllocica, btllcc ~i :
B.\LTOAC1\, sf., .Pl. bdllodft ~i bdltofl •p~trouillis•: bllltoaca di sl'ndze (biiltoacii de
singe), Fl, 1, 3, 10; ca'l'lurl ... cu bdllocife di apa (drum uri . . . cu bllltoace de apa), CaiGrB,
38; BNA, V, 117; fudzl di plocile ~i dal tu bdltofl (fugi de ploaie ~i dai in biiltoace), PLit,
613.- v.:
BALTOC, sn., Dal, 39; Mih, 63 - v. blllldc < bdltd.
B.~LTOS. -locisd, pl. bdlt6,I, -todse, biiltos, •marecageux•, Mih, 63. - < btiltd.
BALTARE, sf., pl. bdlfd'rl •action de mettrc Je bcilfu•, Mih, 63.
HALTAT 1 , -Ia, pl. bdlfcif, -te •qui .a Je beiliu sur sa tete•, 1\-lih, 63. - Nu e dat verhul
bdlfu. V. mbciltu.
-262- BARBATEA~TE

BALTAT2 (nord), sn_. pl. bill/tile ;brassee•: distanta dintre vlrfurile degetelor celor douii
mini intinse lateral, deci In sens opits, formea;z:a un .biflfdl : aructira trite ct'le dzdfe bdl(tite
(toate au aruncat (au pus pentru tmpletit) cite zece briitate), CalGrB, 58. - V. Mrttit.
BALTOTA, sf., pl. bdl(ote, mac, •pavot•, Dal, 39. Sinonim: pirpiruna 1°. - V. bal(ota.
BAN ARE, sf., fara pl., vietuire, «action de vivre; d'exister; existence. train de Ia vie•,
Dal, 39 ; Mih, 64.
BAN AT, -ld, pl. bdntif, -le •vecm, Dal, 39; otimin'l biinat tu pddurl (oameni triiiti In
piiduri).
BANATA, sf., farii pl. •train de Ia vie•: M.ncila di cslan (traiul din acest an), Fl, II,
4, 6. - V. biint!dzii. .
B.\ND{C, sm., pl. biindlfl, trnnchi, •tronc•, Mih, 64. V. brandu. - < '!
BANDURARE, sf., pl. bdndurd'rl •action de bavarder; babillage•, Dal, 39 ; Nic, 313.
- V. bindurare ~i sinonimul biibdllre.
BANDURAT, -ld, pl. biindurdf, -te •bayarde; babille•>, Dal, 39; Nic, 313.
BANDUREDZir, vb. I (biindurtil, -rtil, -rare), fleciiri, •babiller; bavarder•, Nic, 313;
Gram, 225; CEI, 58 : < bg. bllndoram, bandoram.
BANEDZir, vb. I (bdncil, -ntil, -ntire) , vietui, .vivre•, Dal, 39; Nic, 312; Mih, 64;
PScr, 196; PB, 550; DR, III, 387; s' ncl b(md'm hdrzita bdnii (sa ne trii.im daruita viata),
PAnt, 269; biint!dzi $' ccima ·- ard' ii (traie~ti ~i mai rau), BNA, 118; s' bdntif $i si-alt;ll ca
Elimbul (sa traiti ~i sa inciiruntiti ca Olimpul); eel rna multu nu s' biineddu'i (cii.ci nu e de
trait mai mult), Bag, 133; PAnt, 199 ; BNA, V, 36. - < band.
BA'NGIU, sm. ; pl.?, meri~or, •petite pervenche; buis•, Milt, 64. Sinonim: pixu. - < 't
BAR (far~eroti), sn., pl. bd'rd , CFr, 22; PLit, 131, briu - v . M 'rnu.
BARABANCA (gramosteni), sf., pl. biirtlbcl'nfi, darabanii, •tambour•: bale barabtinca
(bate toba rdsptndind $tire), FIP, 22. - < bg. barabun (BER, 32) , instrument mu;z:ical:'.
B.\RBAT (-IU), pl. biirbtif, (-le), sm. (~i adj.), barbat, d 0 • homme; mari; 2°. viril,
courageux•, Dal 39; Nic, 313; Milt, 65; PScr, 196; PB, 550; PAnt, 406; BNA, II, 116.
- 1°: bdrbtitlu s' PC?cirld cu sticlu (barbatul sa poarte (sft care) cu sacuQ, PLit, 435; bdrbtite,
nu ti-aprfnde, BNA, III, 120- v. aprindul 4° ; 2°: inima-1 M.rbcild 1>' mare (inirna-ti curagioasii.,
~i mare), Bair,73; mul't!rlle -a lor biirbale (femeile lor voinicc), Bair, 54. - V. Mrbdlln. - ln
greacii: ~1Xp~a-cou (Hris, 347), ~IXp~&:ro (Kpucr, II, 38 ~i 59). - <lat. bnrbatus ,barhu".
BARBARfRE, sf., Dal, 39 - v. bdbcllire.
DARDAR US.~, sf., pl. Mrbtlruse -v. barbarusa -, Dal, 40; Nic, 313; cu biirbdrlisa di
li'nii n cap (cu fesul de linii pe cap), PenB, IV, 113; mlille-s cu albe bdrbdruse (multe (emei
slnt cu fesuri albe), Vclo, 54; BNA, V, 88; ciiclule $' bdrbdrlise (clciulc ~i fesuri), Bair, 54
- v. cacluld.
BARBAR U~(), sn., pl. M.rbdrr1$e, bucltet, •1°, poignee ou petit faisceau de fruits lies
par leurs queues ; 2°. chataignes ecorcees•, Milt, 64-65; (eatife es biirbtirr1$e di lu (adzl (fetele
ies ca buchete dintre fagi), BNoi, 46. - V. bclrburf$ii (~i cdir11$1l1 ). - < ?
BARBARUTA, sf. , pl. biirbiirlile (cq primul -r- analogic): (lrdea bdrbclnlla (ardea cu
(ca o) flacara), AI. 1927, 127 - v. bdbdrlild ~i bublilil. - < ?
BARBATAi\IE, sf., fara pl., grup de barbati, •(grand) nombrc d'hommes; !'ensemble
d es bilrbaf "• Dal, 40; ahlurheti$1e cl'nticlu blirbdltimea ~i-apola 1-l'eti mul'ircimea (clntecul II
incepe grupul de barbati ~i apoi II ia (continua) grupul de femei), AI. 1903, 55; barbdlcimea
cu au~eaticlu (biirbiitctul (barbatimea) cu batrinetul), CalGrB, 62; bdrbdtcimea lar n cdrvtine,
pri Ia ol $' pri Ia cd~etire (iar barbatii toti Ia cii.riiu~it , pe Ia oi ~i pe Ia stina), BNA, II, 74.
DARB1TEA~TE, adv. •virilement; bravement. : si-alumldrd bcirbdlea~le (se luptarii
bi\rbil.tc~te), PAnt, 281 ; Bair, 123.
BARBATEAT.\ -263- n.\nount~u

8.\R8ATEAT.\, sf., pl. bt'irbilteJ, liiirbii1ic, bravura, •vaillance; bravoure•, Dal, 40 ~


Nic, 314; Mih, 65. V. gluneaJa.
B.\R8ATESCU, -teasca, pl. bdrbt'ilt!#i, -U~Ii, barbiitesc, •d'homme; male; viril; encr-
giquc•, Nic, 314; PB, 550; bduarica are una parte bdrbdteasca $i una mul'ireasca: mul'ireasca
easte dupa bdrbdteasca (biserica are o parte pcntru bi\rba1i ~i una pentru femei; cea fcmeiascii
c dupft cea bilrbiiteasca); alumltltic btlrbdlt!scu (luptii biirbateasca), PAnt, 279; Bair, 121; Ia
ari'u, mul'erlle Ia bdrbdlt'$tile (Ia rlu, fcmeilc spalii cele barbiitl'~ti).
8AR8ATfC, sm., pl. bdrbdtiJI, biirbatel, •petit homme; petit mari; mari chei'i•, Dal, 40.
- Pcntru -ic, v. (icluric, mu~ilic etc.
8ARBATfN, -ncl, pl. bdrbdtfn'l, -ne, viril, •viril; energique- v. Mrbdl•, AI. 1903, 41;
mul'eare bilrblilina (femeie ucrgicii ca im biirbat). - V. ndrdmin ~i :
8AR8.\TO..\N'E, sf., pl. bdrblitoan'e: mul'eare bdrbdtoan'e (femcic virilii), PcnB, IV,
111 - v. bdrbtilin, bdrbt'ifl'l'e.
8.\RBATOR, sn., pl. bdrbdtoare •l'cnsouple sur lequcl on monte Ia chailte•, Dal, 40;
Mur, I, 206; PDict, 12; :Mih, 65 (: bdrbdt6r ,instrument care servii Ia ur.zirca pln.zci").
V. bdlbdt6r, val/or, nUlvutor ~i v61/Ju. - Ca obiect etnografic, cf. Plm, I, 153 a. Pentru daco-
romani: Plm, II, 119-120; Apol, 64-65. Pentru greci: BBGrece, 58, fig. 55. - < lat. *\·ol-
vatorlum.
B.\ RD.\ T1'L'E, sf., fiirii pl. - v. Mrbdleafa - •virilitc; vaillancc•, Dal, 40. - Pentru
-l' l 'e, cf. (rdfi' l'e, nipufi'l 'e etc.
8 .\R81R(I)SESCU (mi) , vb. IV (bdrbir(i)sil, -sit, -sire), biirbieri, •(se) rascr; (se) couper
lcs cheveux•, Dal, 39; Nic, 314. - < !'-7totp!'-7te:pll:w ,fairc Ia barbc".
BAR81R(I)SfRE, sf., pl. bdrbir(i)slrl •action de (sc) raser, de (se) coupcr lcs chcvcux•,
Dal, 39.
8ARBIR(J)SfT, -ta, pl. bdrbirislf, -le, biirbierit, •rase; tondu•, Dal, 40; Nic, 314; (afa
barbirisltli (fata rasa); cripitc bdrbirisite (capcte frezate).
BARROS, -boasa, pl. bdrbo*l, -boase, biirbos, •barbu., Dal, 40; Nic, 314; Mih, 65;
tiyri capite bdrboase (salbatice capete biirboase), PAnt, 271; Bair, 104. - < barbel. .
BARBUL'ISESCU (mi), vb. IV (bdrbul'isll, -sit, -sire), voala, •voiler, couvrir le menton·
jusqu'aux levres avec un voile de tete noir en signc de deuil - ce sont les femmes qui se
font cette operation., Dal, 40; Nic, 314. - Cf. ~i gr. fL1tOtP!l"ou/.6vw ,cncapuchonner; emmi-
touflcr", precum ~i bt'lrbUI'IU.
BARBUL'SfRE, sf., pl. bdrbul'isirl •action de voiler lc menton ... en signe de deuil»,
Dal, 40; Nic, 314.
BARBUL'ISfT, -ta, pl. [bdrbul'islt] , -te •avec le menton voile .. . en signe de deuil>, Dal,
40; Nic, 314; grun'IU btlrbul'isit (barbie acoperita cu bdrbUI'IU); cu mlndil'l bclrbul'isl/e (cu
bdrbiile acoperile cu natrame de doliu), PcnB, VI, f6. V. burbu/'lusit.
BARBUL'lfi, sn., pl. blirbUI'e, natramii, •v'oilc de ti'te noir dont lcs femmes se couvrcnt
lc menton en signe de deuil - v. cimben, Dal, 40; Nic, 314; PDict, 12; mala $6ma '$1-
trapse bdrbUI'llu, ascutura' grun' llu $' lo ma diparte grdi/u (bunica ~om:1 l~i trase naframa,
scutura barbia ~i luii (continua) mai departc vorba), Fl, I, 3, 10. - Cf. gr. 1'-"0:P!I-"ou/..~ ,voile
(de mariee)", fL7tOtp(.l.r.ou:f..'A~ (Hris, 133; ·Boga, II, 41). - Nu pare vcrisimil un derivat latin
*barbuleus.
B1RBUNE, sm., pl. bdrbUn'l, mreanii, •barbeau (poissol')•, Mur, I, 207. - Cf. ~i tc.
barbounia (237) ,rouget", it. barbio. - < !l-7tOtP!l"ouvt , rouget".
BA~BURf~(i, sn., pl. bdrburl$e, ciorchina~, •grappillon•>: ca doaua bdrburl$e di (randzi
(ca dona mici ciorchine de fragi), I:um, VI, 4, 11. V. bdrbaru$11. - < *barbura? ( < lat. bar-
b u I a ,petite barbe; duvct des plantcs").
D1RBUTA -264-

BARBUTA, sf., pl. biirblile, capatlna de praz, dilament chevelu du poireau, y compris
sa tete•, Dal, 40; Nic, 314; bdrblilile di pra;;l (capatlnile de praji). - Cf. gr.JLmxpJL1t10V-rot (Boga,
II, 89). - < lat. barbuta ,couvert(e) de duvet". ·
BARCACE, sf., pl. bdrca'ct (forma curentii ~i Ia romAnii din sudul Moldovei) - v.
bdryace. - < tc. baqradj (244) ,vase de cuivre a anse".
B.{RC1DAN, sn., pl. bdrcadane, mamaliga, •bouillie de faiine de mai>, compacte, qu'on
coupe ·en tranches et qu'on mange en guise de pain; gaude•: I'eli 111/lila ;;i ameasJ.icii biircd-
danlu (ia mestecl\ul (sucitorul) ~i amestecii mAmAiiga), RP, I 9, 5. V. b_ d carddn, bdrgddan
~i sinonimele cdllumac, mdcdldard. E aeela~i cu mgl. bdcdddrhic, (CapM, Ill, 30; GrS, III,
186). - < bg. bdrkadand ; BER, 33 : bardakan ,kacamak".
BARCUDfl, sf. pl., nimicuri, •bagatelles•, Mur, I, 207. Sinonime: kirlurl, uicaie, zdcd-
lilra. - < ?
B1RDECICA, sf.; pi: bdrdeclke, lopAticii, +1°. baguette; 2°. baguette qu'on met a cote
de l'ensouple pour qu 'on puisse rouler aisement Ia chaine sur cet ensouple - v. Dird:z:eaud•,
PB, 550; l"l-dedde bdrdectca a glOnilul (fliicliului i-a dat cu varga = pe fliic.iiu 1-a alungat),
CaiGrB, 73; PB, 36530 ; PGr, 25. - V. bdr6ticlca ~i bf'rdd.
B1RDEN'E, sf., pl. b(irden'e, luinlnliricli ?, •plante champaire, lappa of{icinalis, bar-
dane?, ou bien cierge de Notre-~ame ?•, PDict, 12; CSt, I, 55; cdsd di bdrden'e (casa. de luml~
narele = casii sliracli ~i flirli re;r.isten\ii), PLit, 675. V. burden'e. - Cf. ~i it. IJardana •erba
campestre ... ", Zing., s. v. ; VLI, s. v. - < ?
BA'IlDILA, sf., CFr, 105 - v. bf'rdilii ~i alb. bifrdillif ,peUlO mobile del tclaio".
BARDfN'I, sf. pl., Mih, 65 - v. bU'rdilu: bi'rda.
8.:\R AECICA, sf. - v. bdrdeclca. - Ca interj. : bdrNClca! fuga!, •all~.z-vous en h .
BAR AlJ~(J, -;;e, pl. bdrt5U;;l, -;;e, albin, •blanchil.tre• : Ia cdle bdr(j(qe oa-n'l ti fall nipdr-
licu;;e (Ia drum albin mi te vei face ~arpe mic), CFr, 154. ~ < alb. bardhush ,biancastro".
BARG.{DAN (griimosteni), sn. : un slog cu llirbii tu mhe di amdre ~dde; nviirliga foe
arde ;;' ni s' nedcd, ni si-aprinde- bdrgddanlu (un stog de iarbli stli In mijloc de mare; l.t
jm·· arde foe ~i nici nu se lneacli, nici nu se aprinde - mAmMiga). - V. biiciirdan.
BARGAV(TA, sf. pl., negel, •durillon, verrue•, Mur, I, 207; pri ~l'nd l'l-i~iru bdrgdui{u
(pe minli i-au aplirut negei). - V. bdzd~titJi/d, arictzl2 , lu:z:nd. - < ?
B1R9ELA, sf., pl. biirceale; BA89EL'IO, sn., pi. bdrc;edl'e, gu~a, •(anon; double men-
ton (chez les hommes gras)•, Dal, 40; .Mur, I, 208. - < ?
8.:\RrACE, sr., pl. bdryu' Cl, brlicace, •chaudron de cuivre a anse•, Nic, 31-3; BNA, I,
76 (: pl. bdryacile). - v. bruyac~, bruyMe.
BARrEAKE, sf., pl. bdryckl : Tana, . . .. bd;yeakea a' hodrdi'el (Tana (Sultana), .... stin-
dardul satului), Fl, I , 2, 5; II, 7, 4. - V. bdirake ~i sinonimel.e bandertl, fllimbwd, precum ~i
alb. barjak.
B1RrfCE, invar., cale primarii, •premiere visite que fait Ia nouvelle mariec, accom-
pagnee de son mari, a ses parents huit jours aprc> Ia noce•: oa yfnd yfcea, n pilr)'iCta (va
(vor) veni pe calea primarii = va veni ~i altora rlndul), PLit, 662. - V. pdryiCea.
o.:\ntc (grlimosteni), sn., buric - ..;, .buric.
BARf~E, sf., fiirii pl., pace, •paix, conciliation'•, !\fur, I, 208; fedJirtl bdri,e (s-au lmpii-
cat). - V. barf;;.
BA'RU\1, -uii, pi. bd'rli yl, -iue, clipiat, •tourmente•, Mih, 65. V. ol'rlu. - < bg. birllvd
,malade".
BA'RN1, sf., pl. bd'rne, planta clitariitoare, •plante grimpante, longue de 2-3 m.,
aux fleurs blancs et aux feuilles ressemblant aux celles de Ia vignet, Lum, IV, 171. - < ?
BA'RNU -265- BASTlJN

BA'RNU, sn., brlu, Mih, 65; PB, 550; Mitru*u, cdldmclrlu n bd'rnu, ma si pare cal
Cll (Dumitru~). callimara-n brlu, ci pare cal cu frlu), PLit, 852 - v. bl'mu.
(d 'rnu (Mitru,6
BARNUTE, sf., pl. bdrmlf, tabac, •tabac a priser•, Dal, 40; Nic, 315; Mih, 65; scocisc
din gepe ctirnUllu di bdmdte Ji lrdpu (scoase din bu.zunar punga de piele cu tabac ~i trase),
Lum, III, 377; 'nd bdrnflle nu ldxescu (nu promit nici mdcar un tabac), BNA, III, 114. Si-
nonim : tdbdc. - < ?
BARNUTICf, sm., pl. bdrnuticeddz, vlnzi\tor de tabac, •qui vend du tabac a priser •,
Dal, 40.
BARSiE, sf., pl. barsa, drojdie, •marc (de raisin); sediment., Nic, 315; Mih, 65; PScr,
197; biu pt'nd nu aldsd' dicl't bdrsia led purll$1ina (Mu plna ce nu lasa declt drojdia sau
prii~tina), Lum; V, 187; bdrsie s' (edfird (se flicura drojdie, se prapadira), PGr, 23 - v. ii'm-
plnd 4°. Sinonime: c6mind, tlpurd. - < alb. bi!rsi ,feccia".
BART AT, sn., pl. bdrfdle- v. bdlfatl -, Nic, 315; PScr, 196; PB, 550; VLil, 15 (~ezi'.­
toare, oveilh\e, reunion de soir- v. tlcna-pre(lo}. - 1°. bdrfdtile di hEre nu si-anumirti (bra-
falele de fire nu se _numlrau), PAnt, 25~; 2°. dedde soarlle lrel Mrftile (soarele rasiiri ell trci
bratate), PLit, 940; 3°. sodrlle si-aued andlfald ca doaua bdrfdle sli fer (soarele se lnaltase ca
de doua suliti pe cer), Fl, II, 7, 5; 4°. nodiMdzafinoaild di bdr{a:e vreti s' lu hidzetirim tu loc
(noulizeci ~i nouli de bratate 1-a~ fi lnfipt In pamlnt), PB, 27229 ; 5°. (etitile si-aduna Ia bar-
Idle (fetele se adunli Ia ~.zlitori). - V. brutal ~i sur~;lfu.
BARTJNER, -ril, pl. bdrfinerl, -re •jeune ?• : din£nte n'irdzeti un bdrfiner ca di treldzdfidol
di an'l (lnainte (ln frunte) mergca un tlnar ( ?)' ca de treizeci $i doi de ani), Fl, I, 1,
6. - < ?
BARTfRE, sf., pl. bdrflrl, pietroi, •pierre; bloc•, Dal 40; i\lih, 66 ; PB, 550; AD, IV,
371 ; di z6re, ~· bdrf£rlle s' dislcd (de greu (de suferinta) ~i bolovanii se despica, crapa), PLit,
704. Sinonim: kecitrd. - < lat. braclle ,ceinture'', , ? pierre".
DARtJTE, sf., flirli pl., praf de pu~cli, •poudre a canon•, Dal, 40; Nic, 315; Mih, 65;
66; PAnt, 406; an7urzeQ.#e bdrdle (miroase a rlizboi). V. bUlvura. - < tc. barout (237) ,-".
DASCI'N'E, sf., pl. btiscl'n'l, lnciiierare armata, •bataille; poignee•.. - < tc. ba~·qyn (240)
,assaut imprevu".
BASE.I\RIC.~, BASEARC.~, sf., pl. bdserifl, biiserti, biscricii, •cglisc•, Nic, 315; Mih, 66;
l'Scr, 196; PB, 55~. Fonna generalli; In aromana nordicii circulii ~i bisecirica. - Cf. ~i PBnsJI.
- <lat. basU!ea ,.basilique".
BASILA' (J (nord) sm. pl. ·bdsild'l ~i bdsilticlz, reg(•, •roi•; era un bdsila' u mwdrd (odata
era un lmpiirat), W, II, 240. V. vasil'e. - <?
BASTISESCU, vb. IV (bdstisil, -sit, -sire}, devasta, •forcer ; devaster; detruire•, Mih,
66 ; hQrlfe a noastre nd li bdstisird (satele IJOastre ni le-au devastat). - < alb. bastis ,fare una
scorreria ; sacheggiare".
BASTISfRE, sf., pl. bdstislrl taction de devaster ; devastation., Mih, 66.
BASTISfT, -ld, pl. bdstislt, -te tdetruih, Mih, 66.
BASTRUESCU, vb. IY (bdstrull, -uit, -u£re), opari, •hiUer (en parlant des plantes, des
herbes)•, Dai, 41 ; Nic:, 316. - < tc. bastyrmaq (240) ,presser; opprimer".
BASTRUfRE, sf., pl. bdstruirl, plrlire, •action de haler., Dal, 41; Nic, 316. V. mdrdn-
c;isire.
BAS11\UIT, -ta, pl. bdstrulf, -le •hale•, Dal, 41 ; Nic, 316. - V. btstra'.
BASTUN, sn.; BASTUNE, sf., pl. bdstdn'l, baston, •baton•, Dal, 41; Nic, 316; Cal.
1911, 172; n'i sp(lne nls btisldnlu (dlnsullmi arata (mli nmeninta cu) bastonul), Bat, 23. -
< flTtiX<JTouv~ (c!. ~ tc. bastoun (238) < it. baslone).
-266- DATfKE

BA~AHE, DA~EARE, sf., pl. bd*erl (niciodata: bd*cl'rl - cf. ctl*edre}, siirut, sarutare,
•action de baiser; baiscr•, Dal, 40; Nic, 315; Mih, 66; PB, 550; n 'l-ctlfltl' lind bd*edre (lmi
ceru un sii.rut), PAnt, 351 ; li slricor, led, di bd*edre (te strecor, fa, in sarutari), BNA, III,
30. - V. hirilisire, 6cl'lu 10° ~i :
Bl!5AT, BA~EAT, -ttl, pl. M*(e)d/, -te, sarutat, tbaise; embrasse•, Dal, 40; (edld td-
$edta, Dti(nul m1 u va (pe fatii siirutata Dafinul nu o vrea), PB, 1837; PAnt, 101. - V. ba*rl.
BATAC, sm. - v. baltic. - < tc. bataq (231) ,fange; bourbier".
BATALCU, -cd, pl. ·bdltilfi, -/e, spatos, •qui a de. Jarges epaules; massif•. - <f1.7tot-rci/,txoc;
,massif" < tc. battal (269) ,de grande dimension".
B1\TAI:E, BATAN'E, sf., pl. bdltll'l, bdltln'l, piua, •moulin a foulon•, Dal, 41; Nic, 316;
di Ia drd*letild Ia biiltin'e (de Ia drista Ia piua), PB, 301 22• - Pentru forma ei, cf. WTh, plate
xm; PAnt, 341; Plm, I, 155-156. Pentru dacoromani: Plm, I, 69; BSG, LV (1936), 118 sq;
Apol, 89. - Cf. mgl. bdltin'e (PMegR, II, 58; Cap:\1, III, 36 ~i 322; GrS, III, 188), precum
~i gr. [..Lm1-rotv(ot, fLIXVdcivl!X (Boga, I, 226; II, 148), bg. Mhlanie ,battement". - < lat.
balt(u)alla ,escrime". .
n.\T.\IIcf, sm., pl. bcltahcetidz, escroc, •escroc, filou, chenapan•, MH1, 66. - < tc. bataqdjy
(231) ,voleur".
B.\.TAllCILI'KE, sf., pl. biilahCilt'kl, potlogarie, •volerie, fil~uterie•, Mih, 66. Sinonim:
furlike. - < tc. bataqdjylyq (231) ,vol par tromperie".
BATAHCIOAN'E, sf., pl. bdltlhClodn'e, hoata, •voleuse; . trompeuse•. - < bdldhci.
DATAL'EAH, -rtl, pl. bclldl'edrl, -re, piuar, •foulonniero, Dal, 41. - < bdldl'e.
BATAL'IUSESCU1 , vb. IV (bdldl'lusil, -sit, -sire), a da Ia piu:l, daire passer par
moulin a foulon•, Dal, 41 ; Mtal'luseti~te a"imlul (da Ia piua dimia). V. bdldn'(usescu. -
bdltil'e.
BATAL'IUSESCU 2 , vb. IV (bdldl'lusll, -sit, -sire), lnvechi, «vieillir, devenir vieux, su-
ranne•, Dal, 41 ; Nic, 316. Sinonim : mbillrnescu. - < f1.7ti1TotAeuro ,devenir grossier" < tc.
ballal (269) ,sans valeur".
BATAL'IUSfREh2 , sf., pL bdlal'lusirl d 0 • action de faire passer par Ie moulin a 'foulon;
2°. action de tomber en desuetude•, Dal, 41.
BATAL'IUSfTh2 , -lc'l, pl. bdldl'lusif, -le •1°. passe par le moulin a foulon; 2°. invetere
- v. nvicl'edlt, Dal, 41; Nic, 316.
B1TANfE (gramosteni), sf., pl. bdtdnil •couverture Iegere•. - < ?
BATAN'IUSESCU, -SfRE, -SfT, Dal, 41; Nie, 317- v. Mldl'lus~scu1 .- < bdldn'e.
BATATURA, sf., pl. Mtdturz; biitatura, •cor, cah, Dal, 41; (Nic, 317: <dr. -). - <
lat. battltura ,machefer". "'
BATEARE, sf., pl. bilterl, batere, taction de battre, de jouer d'un instrument; chant
des oiseaux etc. - v. bat•, Dal, 41 ; Nic, 317; Mih, 66.; PB, 550; PDict, 12. - 1°. vrel Mletire,
fiCl6r (ltl trebuie biitaie, biiiete), PGr, 24; 2°. clmbd'n'lle ... s' (rl'ngu di bdletire (clopotele ...
se sparg sunlnd; suna mereu ~i cit mai tare), BNA, I, 50; 3°. pul'llu . .. nu si-aldsti di bdletire
(pasarea ... nu se Iasa d.e cintat), PLit, 762; PAnt, 86; 4°. bdletirea ld etisle ac*i (a~a le este
ctntecul), PB, 48617; 5°. cti8e pul'lrl *' Mletirea-l'l (fiecare pasare ~i (cu) clntecul ei).
DATfC, sm., pl. biilicurl, Mur, I; nkisi Ia bdllc (porni ia biitalie) Ob, 19; 343 - v.
I,ulike ~i:
BATiE, sf., pl. bc'llil, lupta, tlutte; combat., Dal, 11. Sinonim : alumta. - < alb. blitejli
, battaglia".
BATfKE, sf., pl. biillkl •coup; rossade; lutte•, Dal, 9; AI. 1903, 3.6; aptild mu*etild
lrtl billlke (spada frumoasa pentru lupta), Fl, II, 7, 13. V. bdtic. - Cf. tc. balmaq (231) ,Hre
aneanti" ~i balyq (232) ,enfonce".
BATfN -267-

BATfN, sm., pl. bUiin'l, putinei, badli, •baratte•, Mur, I, 2t4; bUtinlu l'ed *' tot btite
(ia putina ~i bate mereu), Lum, II, 243; BNA, III, 52; bdllnlu lard 1-umple (putina iar o
umple), BNA, III, 54. V. bUiin ~i pulir.d. - < ?
BATUT, -ld, pl. bdtuf, -te, tlitut, •battu; expose au ~u a Ia ... ; chAtre etc. - v. bat~,
Dal, 4t; Nic, 3t 7; Mih, 67. - t 0 • ~i·armf'n a n6~tri munfl di vlmturl ma~l bdluf (~i ramln
ai no~tri munti batuti numai de vtnturi), PAnt, 286; BNA, I, 28; 2°. bdtut di videdld (blitut
de lumina, expus luminii), PAnt, 229; 3°. cd' l'lurl bdlute- di cdrvdndrl (drumuri umblate de
caravanari) ; 4°. lapte bdtut (lapte nefiert, pus in burduf In care se tine clteva zile, se ingroa~a
acrindu-se putin ~i serve~te drept aliment peritru pilstorii ce poartii burduful In traistil) - v.
ldpte; 5°. birbec bdtut (berbece lntors) - v. clucutil.
n.AzAc.:\, sf., pl. bdzd'fl, burtil mare, •grand wntrc; hommc pansu•, Dal, 4t; Nic, 309.
V. zdbdcd. - < tc. bezAqa (264) ,arion; limace (rouge)= inflammation de Ia peau" .
BAZACOS, -codsd, pl. bdzdc6~l, -codse, burtos, •vcntru, pansu •, Dal, 4t; Nic, 309. - V.
zdbdc6s ~i' jibdc6s.
BAZDRAVfTA, sf., Mur, I, 210- v. bdrgdvifd. - Cf. ~i gr. 7top8o(3h·cr~ ,verrue" (AravP,
77), (L7t~t:v-rp~(3(-rcr~ (Hris, t32; Boga, II, 36; 42), bg. bradt.vica (BER, 72) ,verrue". - < ?
BAZMIT.l\.', sm., pl. bdzmttadz·, catalog; mustrare, <1°. registre, catalogue; 2°. repri-
mande - v. pirddfe 2°, zdvrake•, Dal, 4t ; Nic, 3t5. - Cf. tc. basma (24t) ,papier; livre"
~i basmaq ,attaquer par un assaut imprevu".
BEA ! •interjection imitative du bl!lement ·des moutons - pour les chevres c'est mea!
et pour les bouefs c'est mu, f • PDict, t3. - Cf. dr. bed!; it. ,mbe, mbe, mbe - tutti li piecuri
fannu mM;', Rubino, t67; fr. ,Ia voix des bl!tes ovines est ainsi interpretee: be! be! (d'oit
btibe= •mouton•, terme enfantin); it. be! be!", Roll, V, t28; gr. (L7tt, fL1tZ, (Ln-1:, <pwv&l:£t (-r'&pv(),
Passow, 286.
DEAL, beclld, biilan, Dal, 37 - v. bel2 •
BEALBI~(J, -* e, pl. betilbi~l, -~e, frumu~el, •hlanc-gcntih, Dal, 37; PEt, 48; dlbu . bedl-
hi*u (alb frumu~el) , Fl , II, 6, 5 ; ledz be tilbi~l (iezi albi frumu~ei). - < beali~ri (cu -b- analogic
dupa tilbu).
BEALHflr, -~e, pl. betili~l, -~e, balan, •blond filasse, blond tres clair••. Dal, 37; Pulca,
bedli*e cdftiud (Polca, catea b:Hana), PAnt, 29t ; BNA, I, 4. - < betil.
BEARE, sf., pl. berl, here, «1~. action de boire; boisson; 2°. banquet., Dal , 37 ; Nic,
3t8; Mih, 67; PB, 550; PAnt, 407. - t 0 : lo nu 11in'lu ti-a betire )'inu (eu nu venii de a bea
(ca sa beau) vin), ICar, 59; 2° : u bdgdrd /u (sau pri) betire (se a~ezaril Ia biiut). - Cf. ~it
dr. bere , boisson" (Dens, II, 302), ,nu-i trebuia lui mlncnrc sau beare" (CC, t3211) etc.
BEA(J 1 , vb. II (biul ~i bil (<lat. blbl)- cf. s6rbu, s u r~;il; biO; betire), bea; •t 0 • boire;
2°. sucer; 3°. dechirer; 4°. cpuiser· ; 5°. fumen, Dal, 37; Nic, 318 ; Milt, 67; PScr, t97. - 1° :
ld'crin' l bi m nu dpd (bliuriim lacrimi, nu apil), RA, 190, B NA, IV, 67 ; aldsd'm cdl' i s' bed
dpd (llisarlim caii sa bea apli); 2° : ~· n ol 11a nd bed 16clu (~i pe noi ne va suge (ne va topi)
pamlntul), GrB, 227; PAnt, 233 ·; plotila u biu 16clu (ploaia a supt-o pamlntul); 3° : vreci mi
bed cl'n'll' i (era sa rna sfl~ie clinii), PB, 36027; s' aum'i s' lu bed di yiu (se napusti sa-l
sfl~ie de viu), PB, 414e; 4° : st'ndzile tut ·~i-1 biu di fried (de spai!fla, ~i-a bliut tot slngele =
de spaimli, nu a circulat singe In ea), PB, 18527; ctira s' nu-t beau st'ndzile! (daca nu ti-oi
bea slngele 1), PB, 407"; 5° : ·~l-bed ClubUkea cu-arihdte (l~i fumea:zii ciubucul In lini~te, In
repaus), PB, 40 22 ; nol nu bem fiytira (noi nn fumam) - pentru acest ultim sens de .turner.,
d . gr. 7ttvw. alb. pi, sl. pili, tc. itchmek, iar pentru portughe:zi, gcrmani, ru~i etc., cf. Milu-
sine, IX, 214; 229-230; 287; X, 83; 186-187. Sinonim : {ucuftlscu. - < lat. blbere ,boire".
DE.4. fJ 2 , sm., pl. bel, fiara, obilte feroce bigarn\e rcssemblant au chien et dont l'hurle-
rncnt s t• fait ·entendre par Ia syllabe beau ! •, Dal, 37. - < ? ·
DEB -268- HER

BED, bt!bti, pl. bebl (nu bet;l}, bt!be, prune~ mourrisson; tout petit enfant., Dun, II, 27.
CuvJilt rar. Sinonim : gad ete. - Cf. bed! ~i alb. bebt!, bt!be .,neonato".
BECATA, sf. , sitar, Mur, I, 215- v. bicdfa.
BEl:lcA, 'sf. pl. •braies, chausses, culotte des paysans en Iaine blanche-, Mib, 67. - V. :
BEl:IFE, sf. pl., nadragi albi - v. PDict, ed. I, plan~a V - , Mih, 67; Mur, I, 215.
- V. bt!fci ~i bg. becvi ,§jaroki §alvari ... " (BER, 45).
BEl:I(J, bt!Ce, pl. bell, bt!Ce, alb-auriu, •blanchatre et nave (en parlant des moutons
et des chevres); belle femme - v. birbedca, cdli~il, marmara etc.•, Dal, 37; Mih, 67; CN, 172;
am ' na sritd di ol bell (am o sutii de oi albe-frumoase), PLit. 832; PAnt, 31; ltlsdl bt!Cile aco
(am lasat acolo oile sau caprele albe-aurii), AI. 1903, 17; PAnt, 22. - < ?
BEFl:I (Beilla-di-sus), sf. pl. - sinonim cu bt!llcil, f1idtp: - V. bt!ll(e.
BEG, BEGA, sm., Velo, 63; BNA, V, 93 (Ali-beg); PAnt, 277; Bair, 123 ( A.sldn-bt!ga)
- v. befit
BEHLU, -Ia, pl. btll/'i, -le, bil.trin, •vieillard•. Sinonime: a~il, bill'rnu., pl'edc. - Cf.
bg. velzl(ok) ,vieux, age" (BER, 139).
BEICA, adv., boiere~te, •a Ia maniere d ' un bey• :. tredfe bllca (o duee (traie,te) boie-
re~te). V. bild~le. - < belU.
BEILfKE, sf., pl. beWkf, boierie, •seigneurie•, Dal, 37. V.· bihulike. - < tc. llelllk (273)
.,titre de bey; noblesse" .
DElTA, sf., pl. bt!lle mouveaute? ; merveille ?t, Ph Or, II, 454; tnlpla . .. D« dUe mlllte
btille (corpul ... vFea (cere) alte multe lucruri noua ?), Cod, 121 IP. - Cf. tc. •t!d~iy (255)

BEI(O), sni., pl. bel ~i bt!lan' l, bei, •bey, gouverneur; fermiert, Dal, 37; fa Ala-bel,
BNA,' II, 88; rif1edle I' fac, o more bel (rugaminte lti fac, o miti beiule), BNA, II, 90. V.
beil. - < tc. bel (272) ,seigneur".
BELl, sn., pl. bedle, pietricea, •petite pierre ronde servant aux jeux des petites filles•,
Dal, 37; Mih, 67 ; alf cu bedle (altii cu pietricele), BNA, II, 50 - v. abt!l'; sLedlile trimurd
n sus ca bedle di yeamdndu (stelele tremurau sus ca pietricele de diamant). PAnt, 310. Sino,.
nim : gurgril' lil. - < vsl. - v. :
BEL2, bedld, pl. bel'l, becile, bil.lan, •blanc (et un peu blond)•, Dal, 37; PAnt, 407;
faplu aft!l bt!lu [ < bt!lillu] (tapul eel alb-l>il.lan); ndla bedld (oaia blUanli), CN, 106; cu palma
dlnd pri kt!pllu-l'l bel (dind cu palma pe pieptu-i balan), BNA, II, 92; dzdfe twedste . .. be ale,
andlte (zece mirese ... biilane, lnalte), PenB, VII, 17. V. bedl.- Articulat m.: bt!l{il)lu > bt!lu,
bfl' (l)l'i> bt!l' i - v. bal'l(!, cal, net, sui etc. - Gr. !1-lt~l.ou. -Act (Boga, I 250; II, 231). - <
vsl. bl>l6 ,albus".
HELBER, sm., b iirbier, PScr, 197 - v. barbt!r. - < tc. berl!er (260) .,barbier".
BELENfT.:{, sf. (Saracu), lapte smintinit, <lait ecreme•, CEI, 58. - < '!
BELITA, sf., pl. bt!llfd, covor tesut, •tapis tisse•,. Mih, 67. V. bill/a. - Cf. vsL belle
.,candidam tunicam habens" . - < ?
BELKI, adv., poate, •peut-etre.. Sinonime: polite, vahl. - In greaca: JJ.ml.xL (Passow,
li6). - < tc. belki (276) , - " .
BEL'EAGf, sm., pl. •bel'eageddz, belaliu, •embarrassantt Dal, 37; Nic, 31:8. - < ·bll'e,
s~u direct din l. turca (bt!ladjy).

BENKI, sf. pl., dantela Ia gulerul camii~ii ~i Ia mlneci, •dentelle dc>nt on orne le col
et les manches d 'une chemise•. - < '!
HER, vb. I {*birdl, *biral, *birdre - v. azt;t!r), •bl!lert, PEtim, 6; dlllJe odla beard
(oaia - behae dulce), CosP, 70. V. zt;er. - Cf. dr. biera (GrS, II, 82: oi nu biara), veerci
PCon, 50); istroromanul bl'era (PopD, I, 117). - Ct. bor. - < lat. belare ,bl!ler".
BERT.\ -269- B{Bf\

BERTA, sf., pl. berfl, haiml femeiasca, •habit de femme•, Dal, 37; - Cf. fr. berlhe.
BES, vb. IV. - forma rara fara -il. - V. besu.
BESA-BES, invar. •for.mule de serment des Albanais signifiant ,je jure fid~lite"•, PAnt,
279. V. besa. - < alb. besa bese ,in fede mia" .
BESALI', sm., pl. besalddz, fidel, didele•: omlu atel cdma besall'lu al Ali (omul eel mai
crcdincios al lui Ali), Fl, II, 7, 4. Sinonim: pislimen. - < best'i. •
BESA, sf., farii pl., fidelitate, •foi; fidelite; serment (des Albanais)•, Nic, 318; PDict,
13. ~ 1°. Armd' nlu edsle . .. om di lnimd ii di best'i (aromanul e . .. om de inima ~i de credinta),
Trib, I, 8-9, 11 ; 2°. un Armci'n kirri - pri best'i (pieri un aromiin - pe lege, pentru credinta),
BNA, I, 118 ; 3°. nu dddedm besii Ia sot (nu acordam lncredere in camara;zi), Fl, I, 1, 13;
4°. besa, besa, vol, bre cln'l (jur, jur, voi, miii clinilor), Velo, 55; BNA, V, 89 ~~ 124. V. Ar~
bines 1° ~~ embisloslni. - Cf. ~~ in literatura greaca atari paralelisme ~~ chiar identitliti : ,,.0v
!XpOtya:~ !J.Z !J-7ttfaOt" (Passov, 158); , (.I.e ax6-.waOtv a-r~v f.meaot" 'H7t£tp. IX, 61, v .. 2004; IX, 45,
v. 1400; IX, 59, v. 1910. etc. Cf. ~~ Hecq, 334; 335-336. - < alb. bese ,creden:za, fede".
BESBELE, BESBILE, adv., negre~it, •assurement>, Mih, 67; ·besbete ca ho~ra si-cire
alumtdlt'i (negre~it ca satul s-a luptat), Lun, V, 9, 10. - V. bezbi~e.
BESTRAGA, adv., Ia naiba, •de-ci, de Ia; a l'ecart; au diable•, Mih, 68; CEl, 58.
- < bg. beztraga ,sans traces".
BESfJ (mi), vb. IV {bi$il, -$ll, -$ire), ba~i, •peter; vesser•, Dal, 41; Nic, 318; Mih,
68; PScr, 197; cdpra bedse ~i odla si-aru~neddzt'i (capra se bese ~~ oaia se ru~inea'l:a), PLit,
446; PAnt, 9- ca proverb dacoroman, cf. ICr, V, 113; VI, 57; Hint, 25 etc.; te s' edst'i s'
bedst'i (ce o ie~i sa se bese = orice o ie~i sa iasa, ori eli tunsA, ori ca rasA), PB, 4891•. V.
bi~inedzll ~~ pra~ll. - < lat. blsslre (Dens, I 76).
BETA, sf., pl. bele, cap, da partie superieure du front; tete•, Mur, I, :us; PB, 131";
PLit, 52; PDict, 13; LL, IV, 231 ; drdfll'i '$1-frl'ngu bela (diavolii l~l sparg capatina), PLit,
368. - Cuvintul e jumAtatea finahl a cuvintului curcubelt'i, re;zultata ln formulete de jocuri
de cuvinte; deci, nu pare a avea vreo legAturA cu gr. f.mht (<it. pello) din Passow, 182,
183, 622.
BETE, sf., pl.?, peste inima, •malaise (a dire; a faire): ca bele luyurie nt'i yine (cam
n eplAcutA afacere ne vine), Lum, V, 215; 216; ~i-a lul l'l-yined bele (~i lui li venea peste
inimA), Cal. 1911, 176. - < tc. bet (255) ,mal; antipathique".
BETIC, -cd, pl. beti/1, -te, vArgat, •verge• : un lal gtone cu belili pantal6ne (un drag
tlnar cu pantaloni vArgati), Millio, 51. - < ?
BEfJ, sm., pl. bel, •gouverneur (turc ou albanais musulman); fermiert: (w;l ca bell
{ai fost ca un bei), PAnt, 161; a tall , o beo, nu-l (al tau, o beiule, nu e), BNA, II, 94;
§todca beiliu, nelllu, tu liva'dzle verdzl (dansea;zA beiul, nelllu, ln live;zile ver:zi), RP, 6, 6;
PLit, 913. - V. "belll, bilnii ~~ biodn'e.
BEZBILE, adv. - v. besbeU - : ~d bezbete cdlr' ated cd s' rete di atea s6e $t'i Hrislola
(~i negre~it pentru aceea ca ~~ Hristos se nascu din acel neam), Cod, 73 b8 ; 167 • - Cf. ~~ bg.
bezbeli ,evidemment". - < tc. bes belll (265, 276) .. -".
BrEALA, sf., pl. byeale, obialA, m10rceau de tinge ou de drap dont les paysans s'enve-
loppent les pieds, en guise de ba's, avant de chausser leurs sandales•, Dal, 37; Nic, 317; CEI,
.58. - Cf. vsl. obyjali ,complecti", bg. odjalo ,couverture".
BlANE, BEANE (grAmosteni), invar., comparare, •comparution, comparaison• : s' nt'i
fdlim dol'i bidne (sa ne comparam amindoi). - < tc. belan (299) ,expose; explication".
BIB, sm., pl. biljl ?, rAtoi, •canard•, Dal, 38 - v. :
BfBA, sf., pl. bibe, ratA, •cane•, Dal, 38; Nic, 319; Mih, 68; Lum, II, 86. Sinonim:
pdphe. - < bg. blba ,dinde".
BIC -270-

BIC, sm., pl. bifl, taur, •taureau ; buffletim, Dal, 38 ; Mih, 68; Gram, 226; CEI, 59.
Sinonime: bdmal, tavru. - < vsl., bg. blki ,taurus, taureau".
BICATA, sf., pl. bicd'/ •becasse•, Dal, 38; Nic, 318. V. becafd. - Cf. gr. ~7t£xll-;aoc. alb.
bekatse (GM, 31), it. beccaccio, fr. bt!casse. ·
BfCA, sf., flirli pl., burtli, •1°. ventre, panse - v. pi'nticd; 2°. interjection par laquelle
on · appelle le pore - v. bill!; 3°. Ia huitieme maison faite dans un jeu d'enfants•, Dal, 38;
PLit, 161. Cu sensu! •ventre•, euvtntul apartine mai mult graiului copilliresc. - < ?.
BICA', sm., pl. bicadz <1°. taureau - v. bic; 2°. ventre, pansu - v. bled 1°•, Dal, 38.
- <?
DICRf{J, -rie, pl. bicril, betiv, •ivrogne•, Mih, 68; Nic, 319. Sinonim: mbitat6r. - <
tc. b"krl (272) ,-".
ntclc.4., sf., Dal, 40; PLit, i47 - v. bi~ca.
BIC{ME, sf., pl. bicfn'l •forme•: ahtare bicfme t•a s' l'ea (atare formli va lua), AI. 1903,
36. - < tc. blteblm (300) ,maniere; guise".
BICIMSI'Z, -za, pl. bicimsl'jl, -sl'ze, inform, «informe; mal fait; mauvais•: _bicimsi'jl
oamin'l (suciti oameni). - < tc. bllehlmslz (300) ,mai fonde".
BICI{J, sn., pl. bUe, rlt de pore, •extremite du groin.. - V. bifl.
DIDEL'I{J, sn., pl. bidt!/'e, impozit, •impot personneh: bidt!l'i val pldteascd (va plliti
impozite), PAnt, 125; srintu bidt!l'e pisti hoard, bidt!l'e kirlite (slnt impozite peste sat, impozite
inutile), BNA, II, 120. Sinonime : dare 3°, dat1 , for 2 • - < tc. bedel (256) ,prix ; droit d'exo-
neration que les Ottomans non musulmans payaient sous !'ancien regime".
BIDENE, sf., pl. bidt!n'l, beden, •manteau (de femme), fourrc, avec manches et tombant
jusqu'aux genoux•, Dal, 38; Mih, 68; PenB, VI, 19; CAr, 182; bidt!ne cu vlilki galbine (scur·
teica cu vulpi ~albeJ:e), C~c, 12; fa/ Nalim, bidt!ne mare (sotia lui Naum, cu beden mare),
Lum, V, 10, 21. Sinonime: blindd1 , ylinu. - < tc. belden (257) ,corps"; ,ceinture de femme
enrichie d'ornements" (B-K, I, 337).
BiDIVf, adj., f. sg. bidivoan'e, pl. "bidivadz, -voqn'e, bidiviu, •menu ct agile•, Dal, 38.
< tc. bedevl (257) ,Bedouin".
BIDIVfTCU, -cd, pl. bidivitfi, -fe : bidivilcu canda Cl.orlu a li Be alii (aidoma parcii pi-
ciorul fetei Beala), PenB, VII, 13 - v. bitivf1l.
IIIDUCL'EAME, sf., farli pl., multime de piiduchi, ofoule de poux; vcrmine•, Dal, 38.
BIDUCL'EARE; sf., pl. biducl't!rl •action de gagner des poux•, Dal, 38; Nic, 3.20. V.
mbiducl'eare.
BIDUCL'EAT, -td, pl. biducl'edf, -te, cu pliduchi, •qui a des poux•, Dal, 38; Nic, 320.
V. biducl'los.
BIDUCL'EA{JA., sf., pl. biducl'el, piedicli, •entrave•, Dal, 38, Sinonim: keddicd. - V.
purt5ucl'eaild.
DIDUCL'EDZ{J, vb. I (biducl'eal, -/'eat, -l'eare) , a prinde (a se umple de) pliduchi,
•gagner des poux, devenir pouilleux•, Dal, 38; Nic, 320. .,.... V. piducl't!dzil.
BIDUCL'IOS, -l'loasu, pl. biducl'lo*l, -/'louse, pliduchios, •pouilleux•, Dal, 38; Nic, 320.
- Circulli ~i ca epitet sau poreclli. .
BIDUCL'I{J, sm., pl. bidlicl'i, pliduche, •pouo, Dal, 38. - V . biducl'eame, piducl'lu.
BIDZARE, sf., pl. bidzd'rl, bezer, bt'zereu, •mesentere; glandes a suif en branches•,
Dal, 41; Mur, I, 220; CN, 103. V. biztire ~i bldzd'rl. - < tc. bezar ~269) ,clitoris", be± (264)
,glandc:" .
BfFA - v. coarne-bf(e.
DlF.4.', sn., pl. bifddz, ipotecli, •caution; hypotheque•, PAnt, 311. V. plhd'. - < tc.
behA (297) ,valeur; prix".
-271- BILICZfE

BfG1t, sf., pl.?, coarda de struguri, •sarment de vigne (avec plusieurs grappes)•, Mth,
68. - ln MDoc, 394: ,biga = dent de fourche (alb. bige = branche ... )" . -- < alb. blge
.,.,1na.z.zo''.
*BfG.t\2, sf., pl. bigurl, roca, •roc, rocher dans les sommets de montagnes•, Mih, 68;
CEI, 59. V. ~igor.- Pentru existenta singularului *biga (pentru care cf. fdrd, ·pt. fa'rurl, arina
etc.), cf. ~i toponimicnl Biga (GrS, II, 396; PEtim, 4).- Pentru dr. Bihor, cf. un Bihor
!)i in Serbia (RES, Ill, 255). - "cr. ~i alb. bigorr ,sorta di pietra calcarea, porosa . . . ". - < ?
BIIIULfKE, sf., pl. bihulfkl •loisir; dolce far nicnte; oisivete, parcsse• : bdneddza tu
bihulike (tril.ie~te (tril.iesc) In inactivitate- v. belca). - Ca ~i bel/ike: bega + suf. -like".
BIIA!}TE, adv. •a Ia maniere des beys•: bdnam bila~le (traiam ca ni~te b ei), Fl, I,
2 , 16. - V. bt!lca.
Blf~1, sf. , pl. biine •femme, epouse d'un bey •: ca pa~odn'e 11' ca bifna (ca sotii de
pa~ale ~i de bei)~ BNA, II, 84. V. biodn'e. -
< belll.
BI(I)NDISESCU, vb. IV (bi(i)ndisil, -sit, -sire), a da atentie, «plaire; avoir des atten-
tions pour qqn.; preferen, Mih, 69 (bindisescu) ; u! ldla, leila, nu mi bindisea (vai I biata,
biata, nu-mi da atita atentie), PenB, V, 49. - < alb. blndem ,accosentire" < tc. beiendl
(274) , aclion de daigner", beienmek (274) ,agreer".
BIJO, sn., pl. bije, pnnet (numar) pierdut Ia joe, •point dans des jeux enfantins•,
Kats, T, 71. V. bis2 , sumar 4°. - < alb. blxhos ,giuoco d'a]:zardo".
BIKEAR, sm. ~i adj., pl. bikearl, bechear, •eelibataire•, Dal, 38; Nic, 318; Mih, 6S.
- < tc. beklar (272) , -".
BIKIREATA ( < bikear), BIKIRLI' KE, sf., pl. bikiref, bikirll'kl tcelibab, Dal, 38; Nic,
3 18; Mih, 68. - < tc. beklarlyq (272) ,-".
BILBER, sm., bil.rbier, Mih, 68 - v. birber. .
BILBICl:t, sm., pl. bilbiceeddz •marchand de pois. chiche roti•, Dal, 39. - V. :
BILBfC:E, sf. pl. (rar: sg. BILBtl:IC, sn.), nil.ut pril.jit, opois rotis•, Dal, 39; Nfc, 319;
d' lu li-a(ld~l afedle bilblCe? (de unde 1-ai gil.sit ace! nil.ut?), PB, 62'.- V. nibilble, nibirbil'ril,
niblibie.
BILB{L'IC1 , sm., pl. bilbil'l •rossignoh, Dal, 39; Nic, 319; Mih, 68; PScr, 197; GrS,
IV, 383. V. birbil'lU1, birblr. - < tc. bulbul (275) ,.-".
BlLBfL'I02 , sn., pl. bilbil'e, fluier de lut, •sifflet en terre ctiite.., Mih, 68. Sinonim:
(lul dra. - < alb. bllbil ,fischietto".
BILBfTA, sf., pl. b!lbi(d, scrumbie, •sorte de maquereau•, Mih, 68; DR, II, 520. V.
bilu~il. - < alb. belbiei! ,specie di pesce di aqua dolce" <bg. bilevica ,sandre".

BILC:fc, sn., pl. bilclfe ~i bilclcurl, belciug, •anneau de balance romaine•, Dal, 39 ; PLit,
354. Sinonim: mu~luc. · - < vsl. beliU\ujiii .. xp(xoc;. annulus" .
BILE, adv. , Inca, •encore; m~me•: ~a Oavme bite fated (Inca ~i n1inuni fil.cea), Cod,
232 • Sinonim : ninga. - Cf. ~i alb. bite ,apzi, anche" <tc. bile (304) ,-".
BILEA C.A, sf., pl. bilel, PB, 551 - v. bil'e ~~ scange.
BILESCU, vb. IV (billl, -lit, -lire), beli, d 0 • Oter Ia peau; 2°. depouiller; 3°. Qlanchir
Ia toile•, Dal, 39; Nic. 319; Mih, 69; PScr, 197. - 1°: dill di kel'l li biled (altii le jupuiau
de piei), PAnt, 112; .nu ~tea . . . s' lu biledsca (nu ~tia . . . sil.-1 jupoaie), PB, 29831; 2°: na
bilira (urll'i (hotii ne-au fupuit)-v. displll'lil, zmulgu 3°; 3° : mul't!rlle bilescu pl'ndza la ari'u
(femeile lniilbesc pinza Ia riu); pi'ndza aestd nu s' biled~le ~lne (plnza asta nu se lnil.lbe~te
·bin e). - < vsl. betltl ,albare".
BILGEKE, sf., pl. bilgekl - v . biligeke ~i:
BILICZ{E, sf., bilegic, Dal, 39.
BILIDI~ -272- BI~EC 2

BILIDE, sm., pl. bilidddz, primarie, nnairie; tribunah. - < tc. belcdlle (275) ,munici-
palite''.
BILIDfE, sf., pl. bilidil: sdhatea di Ia bilidie (ceasornicul de Ia primarie), Lum, III,
364 - v. bilide.
BILIGEKE, sf., pl. biligekl, briitarii, •braceleb, Dal, 39. V. biliczle etc. - < tc. bllezlk
(275, 303, 304) ,-". .
_BILIGfC, sn,, pl. biliglcurl: zdnalea easli biliglc di-amaldmu (me~te~ugul e briitara de
aur), PLit, 666.
BILI(N)Gf(;A, BILINGIUCA, sf., pl. bili(nJgl(e, bilingiu(e, Dal, 39; Nic, 319; Mih, 69;
CFr, 24 - v. bilgeke, bizilica.
BILfRE, sf., pl. bilirl, jupuire, •action d'(}ter Ia pcau, de depouiller, de blanchir Ia
·toile», Dal, 39; Nic, 319; Mih, 69.
BILfT, -ta, pl. bilil, -te, belit , •ecorche ; depouilh\; blanchie (loile)•, Dal, 39; Nic, 3Hl.
BILfTA, sf., pl. bill(d, cuverturii, •couverture de Iaine blanche•, CN, 130; 174.
- v. betifa.
BILIUNA, sf., pl. biliun'l, bilion, •billiont, Dal, 39. - Cf. ~i it. billione.
BILU"(J, sm., pl. bilu~l, pe~te d·e apii dulce, •poisson d 'eaux douces•, DR, II, 520.
< sl. Ml11 (v. be12 ) .
BIL'E, sm., pl. bil'eadz, belea, •embarras; embetement; fleau •, Dal, 39; Nic, 319;
Mih, 69; PB, 551; PAnt, 407; aestu easte bil'elu a bil'eadzlor (acesta e beleaua belelelor).
V. bil'eaud. - < tc. bela (274) ,malheur".
BIL'EAIE, BIL'EA(JA (no~;d), sf., pl. bil'il, Dal, 39; Mih, 69; PAnt, 407 - v . biN.
BIL'IURE, sf., pl. bil'lurl, crista!, •cristah, Mur, I, 222. Sinonim : crustal. - Cf. ~i all>.
bilur , cristallo" <tc. bllloi\r (276) ,crista! de roche".
BfMA, sf., pl. blme, origine, •espece; lignee ; origine•, Mih, 69. V. ari'zgu, sole, vind 2°.
- < alb. bhnl! , germoglio" .
BfMBA"I, Bll\18.\"E, sm., pl. bimba~l, bimbd~eadz, maior, •comandant (dans l'armee
turque)•, Dal, 39. - < tc. biQ-baehy (302) .. - ".
BfMTA, sf., pl. bim(a, pivnita, •cave; cellier•, CEl, 59; cd~cdvalu, ylnlu , ld'plurlle s'
(In tu blm(tl (ca~cavalul , vi nul, lactatclb se tin In pivnita). V. plmni(tl, gr. (l'ltt(l('ll)Taat ('A prJ.,
64; :Eocp. 19) ~i sinonimele catoye, izM, pledmi(tl,(ilar, zlmnic.- <vsl. plvinlea ,cella vinaria".
BINAE, sf., pl. bintl'l, bina, Dal, 39; Mih, 68 - v. bind' .
.BINALfTIC, -cit, pl. binallti(l, -te •corpulent>: vd(l binalili(e, marl (vaci corpolente, mari),
Cal. 1911, 150. - Nu pare a fi strain de tc. bind - v. b-i nd' .
BINATI, sm. pl., gemeni, •(freres) jumeaux•, Nic, 319. Singularul binac nu e atestat
- cf. tirn'eac. V . bine(l ~i alb. binjdk ',gemello". Un binat, cu pl. bind( ar putea reproduce
it. binato. Cf. ~i lat. bimatus ,ilge de deux ans" . -- < ?
DINA' , sm., pl. binddz, bina, •construction•, Nic; 319. V. binae. - < tc. bini
(277) .. -".
BINDERCU, BINDIR{C, sm., pl. binder(i, bindirl(l, coco~, •coq de bonne race•: b, cit
coco~), C~c, 15; b, ca un bindirlc (litera (;, ca un coco~), PLit, 70.
bindt!rcu (litera b, ca urt
-< ?
BINECl, sn., pl. binecurl, copertii pictatii, •enveloppe coloriee•, Mih, 69. - < ?
BINEC1 , sm. , pl. bine(l, cal de ~a, •cheval de selle; (cheval, ~ult~t) propre a montero,
Dal, 39; Nic, 319; Mih, 69; CFr, 105; bilieclu di ctlvdld (calul de caliirit), PAnt, 41; un
laxidar cu bineclu-a 'l ul (un perceptor cu calul lui de ciihlrit), Cal. 1911, 54; BNA, V, 110;
(in(i a(, tint!(ll' i-a lul (cinci armiisari, caii lui de caliirit), Velo, 9; PAnt, 320; BNA, V, 96.
-273- BIRBEC

V. bineke ~i alb. binek ,cavallo .da sella". - < tc. blnek (305) ,(cheval, mulct) proprc a
monter".
BINEKE, sf., pl. binek1, de calarit: cdlu i mula va tln'1 bineke? (calul sau catlrca vei
opri de calarit ?). - V. binec ~i sinonimele cdvdld 2° ~i limbillke.
BINETI, sm. pl., Mih, 69 - v. bind/1, bisndt.
BIN'ISESCU (mi), vb. IV (bin'isl1, -sit, -sire), binevoi, odaignert: nu s' bin'iseci;~te
s' ')'inti Ia no1 (nubinevoie~te sa vina Ia noi), Mih, 69. - Verb suspect, Mihil.ileanu vrlnd -
proflabil - sa lnlocuia!cil. vb. catd6ixescu.
BIOAN 'E, sf., pl. biodn'e, sotie de bci, •epousc d'un bey; dame riche - v. arhundodn'e,
cilnicocin'e•: sial tedsu ... c1 biodn'e (stai lntinsa . .. ca boiereasi!.), PenB, IV, 20. V. biind.
< bezl.
BIR, sm., pl. bir1; fiu brav, oenfant vaillant (employe comme terme de caresse)o, Mih, 70.
V. bircu, birc1u, biro. - < alb. blr ,figlio".
BIRAl:ltl', sm., pl. birdC1 , ? -, Lum, y, 9, 11 - v. janddr.
BIRATE, sf., pl. bird'/, Cirman, •berat, firman d'investiture•, Dal, 39; Nic, 320. Sino·
nim : (irmdne. - < tc. berut (258) ,brevet concernant un grade ... ".
B{RA, sf., pl. bire, bere, •bierc•, Dal, 39; cd(td bira· c'u mize (cer berc cu aperitiv),
BNA, II, 80. - Cf. gr. fLltLpcx. tc. bira<it. blrra.
BIRAR{E, sf. , pl. birarll, berarie, •brasserie•, Dal, 40. - < (Lmpcxp(cx < it. blrrerla.
BIRB,\NTU, (-td), pl. birbdn/l, (-/e), ·herbant, •libertin, coureuro, Dal, 39; Nic, 320;
PenB, IV, 22. V. birbu. - < fL7ttpfL7ti v-nc; <it. blrbante.
BIRBATE, invar.; murdar, •sale; souille; bafouert: mi (ac tutu birbdte (mil. fac In lntre-
gime murdara), PLit, 942; lui hi/ bitbdie (toti slnteti murdarit.i); ca s' li (deli az birbate (ca
azi sa te murdareasca, sa te faca de rls), UnivL, XLV, 276; BNA, V, 49; s' nu-ag1undzi
dip birbdte (sii. nu ajungi complct de rls), BNA, V, 47. - V. dial, lirusll, ntroc1 , pulusescu
etc. - < tc. berbad (259) ,impur".
BIRBANTLI'KE, sf.., pl. birbdnllt'k1, libertinaj, . •liberlinage•, Dal, 40. - <birbdnlu.
BIRBEACA, sf., pl. birbed/e, voinicil, •1°. ~rebis- qui ressemblc a un belier; 2°. femme
vaillante - v. bt'irbdld•: mul'edre ca birbedcd ·( femeie viguroasa ca o oaic ascmiinatoare unui
berbece), Dal, 39; 1u da/ (edta ca birbedcd? (unde dati fata cea ca un berbece ?), PLit, 948;
PLir, 350. - V. Introducer e, § 38, p. 45; birbicu~u ~i:
BIRBEATE, sm., pl. birbe/1, Dal, 39; .Nic, 320; AI. 1903, 84 - v.:
BlRBEC, sm., pl. bifbe/l, berbece, •belien, Dal, 39; . Nic, 320; Mih, 69; PScr, 197
(berbec) ; PDict, 13. - 1°. nu dit ni/1 nodlin'1, ni birbe/1 (nu au nici noateni, nici berbeci),
PAnt, 289; BNA, I, 8; 2°. lu-aruculi ca birbeclu (1-a rostogolit ca pe un berbece), PB, 26317 ;
3°. cl6pullle ·a birbetllor sunlu di lut'lit, 1ar a tdkllor suniu di bdci're (clopotele berbccilor slnt
de tuci, iar ale tapilor slnt de alama) - v . kipru; Plm, I, 165 ~i plan~a a XI-a. din PDict.,
editia prima; 4°. a unu1 birbec bun 1'1-')'in treidzd'/1 pt'nd Ia /indzd'/1 di ol (unui berbec .bun li
revin treizeci. plna Ia cincizeci de oi); 5°. 1a mutrit-iu di pi keplu : s' pare ca birbec ateplu
(ian priviti-1 pe mire Ia piept : pare ca berbece ales), Lum, V, 11-12, 36; 6°. o1, o1,- ')'ambrO/u-a
n 'ell I ol, o1, birbeclu-a n 'eit I (vai, vai, mirele meu l vai, vai, berbecele meu !), PLit, 971. -
ln epoca haiduciei patriarhale, capitanul de haiduci obi~nuia, cite odata, . sa aiba dupa el
clt.e un mtnar mascul, care, devenind berbece, rii.mlnea pentru staplnul lui un fel de cline :
lupta alaturide el ~i pentru el - cf. PMo~, 165; 177 sq. (Cu privire Ia aptitudinile berbecelui
pentru Juptii, cf. ~i Voyage dans l'lnde, en Perse .. . , tradui~s de I'anglais par Jes C***, 1801,
98; Chard, Ill, 221, precum ~i DSD, fig.: 58, 97, 3908, 3909, 4373, 5947 etc. -<lat. berbex,
-ecem ,bllier".

18 - c . 51< - Taehe P a p a h a g i , Dtc~tonarul dtalectului a1'01114n


BIRDER -274- BIRIKETE

BIRDER, sm., pl. birberl- v. barbtlr - , Nic, 320; PB, 551. - < tc. berber (260)
, barbier".
BIRBICAR, sm., pl. birbicarl, berbecar, •berger gardeur dti beliers•, CODE, 159; C~,
105; birbiccirll' i, nulinarll' i *i slirparll'i pciscu tu munfl ma analfl di aft!l'l lu pciscu cdprcirll'i,
md.triccirll' i ~i _m uldzcirll' i (berbecarii, nutinarii ~i stcrparii pasc turmele In munti mai tnal~i
declt cei In care pasc mtnzararii ~i mulgatorii). - < lat. *berbeeorlus.
BIRBICU!)(J, sm., pl. birbicu~l, berbecel, •jeune bt\licr•, Dal, 39; dri un fil!l6r ca un
birbicu~1l (are un biii~t ca un berbecel) - ~i aci : o comparatie cu specific etnic · pastqral. -
Ca adj. : 1-dureci birbiCU$ea di oale (il durea oaia cea ca un berbecel), PB, 20829 • - Pcntru
semanti~m pastoral, cr. birbecica, etc., prccum ~i In trod u c e r e, § 38 a, pp. 44-45 - < birbec.
IURBfL'E, sf., pl. birbil'e, cana, •broc; cruchom: tl'l bt'lgd' birbil'ea di yin . dininle (i-a
pus cana de vin lnainte), Cal. 1912, 50. - V. /Jirbil'lU 2 •
BIRBIL'IOC, sm., pl. birbil'l6/l, privighetoare, •rossignoh: vln'e-a birbil'l6clul mes (a
sosit luna privighetoarci), Bair, 49; clurclurd ca birbil'l6clu (ciripea ca privighetoarea), Bair,
59. - v.; '
BIRBfL'I(J1 , sm., pl., birbil'l, privighetoare, •rossignoh, PAnt, 407. - V. bilbll'lil ~i sino-
nimele alt56nd, filomeld, sirvil'lu . 2°, vigl'ilotire, precmn ~i alb. birbil ,usignolo".
BIRBfi,'U' 2 , sn., pl. birbil'e, Dal, 39; GrB, 2, 23; sco~1i $i un birbil'lU di yin (am scos
~i o cana (ulcica) de vin), ICar, 59 - v. birbll'e. - < ?
BIRBiL'I(Ja, sn., pl. birbll'e, bibil, «espece de petite dcntelle; ourleb, Dal, 39; Nic, 321.
- Cf. gr. (.1.7>t(J.7tlA.et ,ourlet" -·'Avllp. 219.
BIRBfR, sm., pl. birblrl, _PAnt, 162; ct'nld *' birbirll' i pri scilfe (clnta ~i privighetorile
pe salce), BNA, II, 54 - v. birbll'lU1 .
BfRBU, sm., pl. birc;i, mlndru, •1°. beau; fier; 2°. fallacie.ux; trompeur•, PDict, l4.
- 1°: 6lle ... ambdircird ... dupa 1m blrbu calt!~u_ (oile ... pornira In ~ir ... dupa un mlndru
berbece oache~), Fl, I, 1, 7; 2°: aglumsi~l blrbul a liotirdl'el (ai ajuns sd fii tn~elatorul satului).
-In sardli. : birbu ,birbante". - < it. blrbo ,ingannatore".
BfRCU, -cd, pl. blrfi, -te, draguh •gentil; joli•, Mih, 70; sotirlle, bircul, dddeti (soarele,
dragutul, rasarea), YAR, 257. V. blrclu. - < alb. blreo , eccellente".
BfR{:Iu, -ce, pl. blrci, -ce •brave; gentil•, Mih, 70. - v. bir.
BIRDE, sm., pl. birdtidz, perdea, •rideauo, Nic, 321., V. pirde. - < tc. perde (319) ,.-".
BIRAiPSESCU (mi), vb. IV {birt5ipsil, -sit, -sire) , lncurca, •embrouiller•, Nic, 320 V.
mber6ost!scu ~i ambdrtw!scu. - < E(J.7te:p8e:uoo ,enchevt!trer".
BIR AIPSfRE, sf., pl. birdipslrl •action d 'embrouiller; entrelacement., Nic, 32"0. Sino-
nime: minlilurd, slyise.
BIR AIPS{T, -ta, pl. birt5ipsl/, -te, lncurcat, •embrouilleo, Nic, 320. V. mbirt5uil.
BIRAU!)(J, -*e, pl. birM*l, -*e, vagabond, •vagabond•. Sinonime: hulandtir, vagab6ndu.
< tc. ber-dofleh (261) .. -".
BIRHUZURE, sf., pL birhuzurl, multumita, •grace; don• : s' t' aduc birhuzure (sa-ti
aduc multumita), PenB, IV, l23; Caraf, 39. Sinonime : efharislie, *ukir. - < tc. berguzi\r
(262) ,present".
BIRIKEAT-VIRSl'N, invar., bogdaproste, «que Dieu vous recompense• - < tc. bereket-
vlrsln (261) ,que Dieu vous accorde !'opulence".
. BIRIKEAVIS, · invar., CFr, 164; va ll u-avem tu biriketivis pin' s' bdnd'm (le-o vom
avea de multumita plna (cit) vom trai), AI. 1903, 95 - v. biriketil-virst'n.
BIRIKETE, sf., pl. birikef, berechet, tabondance (en cereales) - v. buld'kio, Dal, 4Q;
Nic, 320; Mih, 70; t!slan etiste birikele (anul acesta e mare abundenta de cereale). - < tc.
bereket (261) ,abondance".
BIRINGf -275- BI~fN.\

BllliNGf, -nglodn'e, pl. biringeddz, -ng1odn'e, prim, frunta~, •premier' Sinonime: anti'n'lu,
prot. - < tc. blrindji (262) .. -".
Bfno, sm. invar., bade, •tcrme d'amicale admiration cnvers un homme (que l'on con-
sidere) vaillant., Dal, 40; dlde, o biro, dlile! (haide, mai bade, haide !), PGr, 24; ~· di-afia,
vre biro, Catirina (~i de aci, hei bade, la ora~elul Caterina), Fl, II, 4, 9; II, 6, 4 ; la nol,
vre biro-m (Ia noi, miii bade-meu), BNA, II, 84 - pcntru -m, cf. -m; dlde, biro curcubt!ta (haidt>,
bade cucurbata - ironic), GrB, 138. - Acest biro e, ca ~i in albaneza, vocativul singular de
Ia bir. - Gr. fL7tUpo fLOU (Boga, II, 46). - V. :
BlllOAN'E, sf., pl. biroan'e, femeic brava, •femme vaillantc•, Dal, 40; mul't!rl biroan'e
(femei biirbate) - v. birbedca ~i marmara. - < alb. beronji! =: ,shterpe": grua ber6nje
,donna sterile".
BIRUNGfCA, sf., pl. birunyife, borangic, •soie gregc; fil de soie•, Dal, 40; Nic, 321;
Mih, 70; Cll camt!$ea birungica (cu cama~a de borangic), Lum, v, 11-12, 26. v. burunyico.
- < tc. burundjik (284) ,etoffe Iegere ct transparente de soie".
BISl, sn., pl. bisurl, cur, «cuh- v. sinonimele carlt!llll 3°, curl go ; li ti'ne bislu? (ai
az
curaj ?), Mih, 71 - cf. ~i gr . .. xpcxT£L o xwl-o~"; tc. gueuli 'var isst! ,s'il ose", alb. Iii mbcii
biilhen ,si tu ·oscs". - < alb. by the ,Hinterer; deretano; cui".
BIS2 , sm., pl.? •terme designant une partie perdue par un des enfants qui jouent aux
osselets•, PLit, 129 - Ia p . 153 e dat ca bi~. V. biza' ~i sinonimele bijtl, sumdr 4°, zdl'rld.
- Cf. alb. bis ,Schusterahle" (GM, 37) < tc. biz (301) ,alene; poin~on a percer Je cuir".
BISAGA, sf., pl. bisd'dzl, dcsagi, Mih, 70 - v. disdgd.
BISC\JfT, -lcl, pl. biscui(, -te, incoltit, (griu) incoltit, •germe•, Dal, 40. - < ?
BISE,\ll(I)Ci\, JJISERIC!\, sf., pl. biserifl, Dal, 40; Mih, 70; PB, 551 ; PAnt, 290;
CLitur, 125 - v. bclscdrica ~i ht!rbu 2°, lrlumunic.
BISGULEA, adv., ,PC furi~, •furtivement; a Ia derobee•, PEtim, 6; u lo bisgulea (o
Jua (a fugit) pe furi~). Mih, 71. Sinonime : acrifd, afuri~alul. - < ?
BISGULESCU, vb. IV (/lisgulil, -lit, -tire) , tuli, •fuirc a Ia derobee, deguerpin, Mih, 71.
V. cdpsdlst!scu, spel, ~pirtuescu.
BISNAT, -td, pl. bisnci(, -te, geaman, •jumeau•, Dal, 41; 1\'l ur, I, 224; AI. 1928, 62.
V. bindfl. - Cf. bg. bliznak. .. - " (BER, 56) ~i vsl. bliznlfl ,geminus".
BISTii\1;\LE, sf., pl. bistimcl'l'l, ~ort, •tablien, BNA, II, 50. - V. pislimdle.
81~, sm., potricala, PLit, 153 - v. bis2 •
BI"CARE, sf., pl. bi~ca 'I·I, ba~icare, •action de se former en bulle, en vesicule•, Dal, 40.
-V.: ·
BI"CAT, -to , pl. bi~caf, -tc, ba~icat, •couvert de cloques•, Dal, 40. - V. bi~ikt!dztt.
Bf!l'C.\, sf., pl. bi$ke, obiect folosit intr-un anumit joe, •epi de mais, ou un morceau
de bois ayant presque lcs memes dimensions que l'epi de mais, ou un os ~ond, qui est con-
sidere comme cochon dans les jeux d 'enfants qu'on nomme en France Clrasser le pore, Je de
Ia got, En crosse etc. - cf. LL, IV, (1948), 90-9h, Dal, 40; CEi, 59; PLit, 147. V. cotca,
gotca, guguclU, podrca ~i - ca orientare etnografica - Plm, II, 165; PMar, 149 etc. ~ Cf.
bg. biCkamti ,faire rouler" ~i bl§ka ,pore" (BER, 51).
Bi!lifCA, sf., pl. bi~ifl, bii~ica, ·•vessie; ampoule; pimenh, Dal, 40; Nic, 321 ; Mih, 70;
PScr, 197; PB, 551. - V. candild 3°, cucut'lll 1", fused. - < lat. *besslea (cf. vesica ,vessie").
BI"IKEDZil, BI"KEDZil (~i}, vb. I (bi~ (i)cal, -ceil, -care}, ba~ica, •produire . des
ampoules; se couvrir d 'ampoules•, Dal, 40; Nic, 321; Mih, 70 {bi~ic). V. fultdJ.:t!dzu. - < lat.
*bessil'are (cf. vesicare , former des ampoules").
Bl!5fN.\, sf., pl. bi~in 'l, ba~inii, <1°. pet; 2°. peur; mourir; 3°. sornettes, mcnsonges•,
Dal, 41; Nic, 321; Mih, 70; PScr, 197; PB, 551. - 1°: arufl bi~ln 'l (arunci ba~ini = lc bc~i)
BI~IN.{TOARE -276- BITfTA

- v. besu; 2°: l'l-(ug bi~in'l (li scapa ba~ini= trcmuri't de spaimil, •il a Ia vencttc•); l'l-arillf
bi~ina (1-a racit ba~ina = i-a scazut curajul, putcrea, sau chiar a murit); 3° : bi~in'l di cue
(fleacuri, minciuni) - v. uulpe, ~i fum 4°. - <lat. *blsslna.
BI~INATOAIU~, sf., pl. bi11indt6rl, arma-revorver (sens pejoraliu}, oarme a fetu. - <
bi~inti.
BI~INEDZir (mi), vb. I {bi~iildl, -nat, -ndre) - v. best!.
Bl!;iiNOS, -nodsd, pl. bi11in6~l, -nodse, ba~inos, opeteur; peureux; mentcun, Dal, 41 ;
Nic, 321 ; Mih, 71 ; ued ca nu I' u lf'ne, bi~ino!fse (vad cii nu ai curaj, _fricosule).
BI~fRE, sf., pl. bi~lrl, ba~ire, •action de peter•, Dal, 41 ; Nic, 321.
BI~{T, -til, pl. bi*lf, -te, bi\~it, •(qui a) pete•, Dal, 41; Nic, 321; pra11il bi~it (praz care e
bil~it) - v. pra~u. V. bi*ndt.
BI~LfC, sm., pl. bi~lifl, bc~lic, ~monnaie de cinq piastres ; bracelet de bi~lifh : tdpdnce
di Ufl bi~llc (armi\ de un franc), PLit, 1031 ·; cu t;lordd'n'l ~i cu bi~ll/l (cu salbe ~i cu brati\ri),
W, II, 196. Sinonimc: cdrtu, cirec. - <tc. beehllq (267) .,-".
BI~NAT, -ta, pl. bi~ndt,
-te, Dal, 41 - v. bi11it, bi~inedzu .
BI~TOC, sn., pl. bi~todje, ciomag, ogourdin•, Mur, I, 225. Sinonim· : clumdg. - < ?
BIT.{'RNU, -nil, batrln - v. bitt'rnu.
BiTER, invar. ; adv. mai riiu, •pire; plus mauvais; pis•, GrS, V, 181. V. abitlre. - <
tc. beler (252) ,pire; pis".
BITISESCU (mi}, vb. IV {bitisll, -sit, -sire), termina, .e. achever; finir; 2°. maigrh;•,
Dal, 41; Nic, 322; Mih, 71; PB, 551.- 1°: nu . bitisl t;ine zborlu (nu termina bine vorba),
PAnt, 230; nu aued sedmne s' bitised[scd) (nu erau indicii sa termine), BNA, III, 116; 2°:
ti bitisi~l Ia fdtd (ai slabit Ia fata) - v. slUt;t!scu. V. bitescu ~i sinonimul sculusescu. - Cf. gr.
f.lTCLT(~oo <tc. bllirmek (299) ,terminer".
BITISfRE, sf., pl. bitislrl, terminare, •action de terminer., Dal, 41 ; Nic, 322; Mih, 71.
DITISfT, -til., pl. bilislf, -te, terminat, •acheve, termine; maigri - v. aldkitl•, Da., 41;
Nic, 322; {eiita, . . . "mutil. f bitisitil. (fata, ... muta ~i slabita), Lum, IV, 111. - V. bitlt, mburit
~i sculusit.
BITISfTA, sf., fara pl., sfir~it, din•, Dal, 4.1; Nic, "322 Mih, 71; bilisila a lumil'el
(finele lumii); tu bitisitil. (Ia sfi~it); Bitislta (Terminata - ea nume propriu), PB, 10510. Sino-
nime : burltil., scoluzmil., sone.
BITIVfir, -u!e, pl. bitiuil, complet, ~complet; entier; en totalite•, PDict, 14; (iclorlu ...
nuedfil. ... grdllu ntreg, bitivi1l (copilul. .. lnvata ..• limba lntreagii, In totalitatea ei), AI. 1903,
33. V. bidiultcu. - <bg. bltjuvlja ,d'une - piece, entier".
BITI'RNU, -nd, pl. bitl'rn'i, -ne, batrln, •vieux; vieil; anciem, Dal, 41; Nic, 322; Mih,
· 71 {bitrd'n), PLit, _775 ; PAnt, ·407. Cuvlnt anemic fata de sinonimui""au~il. V. burh6n'lil ~i
vt!cl'lu. - <lat. betmnus ,vieux, ancien".
BITESCU (mi), vb. IV (billl, -tit, -lire}, PB, 551; PAnt, 408. - <bitist!scu.
BITII •interjection par laquene· on eloigne, on chasse le pore - v. bled 2° et bi~cd•:
bill! di-alia, naOimdte (fugi de aici, blestemate pore), BatP, 46. V. billu. - Cf. alb. bic ,maia-
letlo da latle" , blci! ,troia", bits-i (Hr. 47), ,eochon de lait".
BITfRE, sf., pl. bi/lrl : tu bi/lrea a ldrilel (Ia finele splllatului) - < bitisire.
BITfT, -td·, pl. bill/, -te<bitisit.
BIT{TA, sf., fara pl. •fim - < bitisltd. - Bi/it(I, num~ de fata, care corespunde numelni
dr. Oprea, el lnsemnlnd ,ultimul, -a nliscut, ~a, In opo;dtia cu Apdrn'ita (pentru care cf. PB,
10428).
BIUFTANE -277- BILDllME

BIUFTANE, sf., pl. bluftd'n'l •cancan; tripotage - muhtcine•: aeste trite ·sunt blufld'n'l
.di"a drbulul (acestea toate slnt cancanuri (?) de ale orbului), Lum, V, 18. - <tc. buhtAn
(298) ,calomnie".
BlUT, -Iii, pl. biril, -te, baut, d 0 • bu; 2°. ivre•, Dal, 41; Mih, 71; 1°. dpa fu biritd
(apa a fost Mutli); cdlu edste birit (calul e adlipat); 2°: vln'ird birif di Ia heine (venira beti
de Ia han) - v. bicrltl, mbitdt. - V. bedi'l_.
BIUTURA., sf., pl. biutrirt, bliuturli, •boissom, Dal, 41; Mih, 71; PB, 551; PAnt, 408.
- <birit.
BIUZURE, sf., pl. bluzrirl, deranj, •d~rangemenh, Mih, 72. - < ? tc. bizftr (301) ,en-
nuy~, d~go11t~".
BfVUL, BIVULfTA, sm., sf., pl. bivul'l, bivulifd, bivol, bivolita, •buffle•, Mih, 72; cdhda
li-dre pultd'rlle di blvul (parcli spatele le are ca de bivol), C~c, 39. V. brival. - <bg. blvolii,
blvo:lca ,buffle, bufflone".
BIZARE, sf., pl. bizd'rl, Dal, 41 - v. btdzd'rl.
BIZA' , sm., pl. bizddz, sfredel, •sorte de vrille; perr.oin, Mur, I, 226. - V. bis2 ~i sino-
nimul sfreddine.
BIZB(L'E, sf., pl. bizbll'e, bolovan, •bloc; pierraille•, Dal, 41; Mih, 70; PB, 551 ;
PAnt, 408; rir~a arucuted bizbil'e strl cd~edre (ursul rostogolea pietroaie deasupra stlnei); qrucu-
te~te bizbil'e (rostogole~te bolovani = vorbe~te prostii), PLit, 435. Ca sens, v. bdrflre. - Se-
mantic, cuvlntul nu poate fi apropiat de s_icil. bisbigghiu ,trebbiatura", sau de it. bisbiglio.
- Cf. gr. (L1t(~btJ.ou (Boga, I, 251 ; II, 154). - <?
BIZDISESCU, vb. IV (bizflisll, -sll, -sire), deselnta; dezilu;l:iona, •d~senchanter; desil-
1usionnert, Kats, I, 71. - < ?
BIZEALOC, sn., busuioc, Mih, 72 - v. bosil'edc.
BIZEL'E, sf., pl. bizel'e, ma;~:lire, •petit pois•, Dal, 41 ; Nic, 318. Sinonime : arucutettl,
mddzdre. - Cf. gr. !Lm~tAt .,-", alb. bizele ,pisellq" <tc. bezella (265) ,-".
BIZERrlu, sn., pl. bizerylurl, plictisealli, •ennui•. S~nonim: pli:r:e. - <(L7tt~~ptoc; .,-".
BIZILfCA, sf., pl. bizilifl, brlitarii, •braceleh, Mih, 72; AI. 1903, 75; bizilicd di mdlamd
lucrdtd sirmatird (brlitarli de aur lucratli In filigram), Ob, 2. V. biligeke ~i bl~llc. - < alb.
ltyzyly'k ,braccialetto".
BIZfRE, sf., pl. bizirl, ulei de in, •huile de lim, Dal, 41; Nic, 3-18. - < tc. bezr (257)
,,,.,''.
BIZIRSESCU, vb: IV (bizirsll, -sit, -sire), plictisi, •(s')ennuyer; (s')emb~ter: ~· di ~i­
dedre bizirse~ti (te plictise~ti ~ide inactivitate), PLit, 637; carl bizirsi Dumnidzd'lu di cdfld'rlle-a
lor (dacli (dupli ce) Dumne;~:eu se plictisi de .cererile lor), PB, 11611• Sinonime: plictisescu,
slcildisescu. - < (L7tt~tpw ,en a voir asse;~:" <tc. bezdlrmec (264) ,ennuyer".
BIZIRSfRE, sf., pl. bizirsirl, •action de s'ennuyer; ennui> : bizirsire gredi'ld avem (avem
plictisealli grea). '
BIZIRS(T, -td, pl. bizislf, -te •ennny~; embete•.
BIZUSTENE, sf., pl. bizusteni, ba;~:ar, •marchC (turc)•, GrS, IV, 243; 204; '~l-lo glone
dii tizustene (~i-a luat mire din mediu de bazar), Millio, 44. - <tc. bezlstAn (264) ,ba;~:ar".
BIDZA'RI, sf., pl. ·- v. bidzdre.
BILBA.ESCU, vb. IV (bllbdll, -all, -dire), bllbli, •bredouiller•: bllbdl ~· Pdnlu (bllbiii
~i
Panul), GrB, 225; PAnt, 229; BNA, IV, 148. V. bdbUUscu. - Cf. dr. btlbdi, it. balbetlare,
tc. bel-bel (275) ,marque Ia stupefaction". - < ?
BILDUME, sf., pl. blldrin'l, curar, •bande de cuir, plus large que le culeron, qui descend
derriere les cuisses du
cheval ou du mulet; avaloire - v. Plm, I, 144•. V. buldrime, pdldd'md
~i cuscune . .- < tc. paldym (315) ;,anneau de Ia croupiere (partie du harnachement)".
ni'LGUR -278-

BI'LGUR, sn., Dal, 42 - v. blugur, bUlgur.


HILT.~' (gramosteni), sm. ~i sn., pl. bdliddz ~i Mliddze, baltag, •grande hache•. Sinonim :
tupata. - <tc. balta (246) ,hache".
BILTOACA, sf., BlLTOC, sn., pl. btllofl, blltodfe, Mih, 63; fudzl di plodle ~· dal tu
blltofl, Jb, II, 156 - v. bdltocicl'i, *i
bdltdc.
BIMBACOS, -cocisa, pl. btmbdco~l, -cotise, bumbiicos, Dal, 39; Nic, 311 ; PLit, 136 -
- v. bumbdcos.
BINDUR;\RE, sf., pl. bindura'rl, flecarire, •action de bredouiller; bredouillemenb, Dal,
39 - y. bdndurcire.
BlNDURAT, -ld, Dal, 39 - v. bl'indurdt.
BlNDUREDZtl', vb. I: fiClorll'i ..• btndurecidza f gugurecidzd tutu dzuua di ·~; nveafa
lfmba (copila~ii ... bllblie ~i gongonesc toata ziua de-~i tnvata limba), AI. 1903, 32- v . bdn-
duridz(t ~i gugurt!dzu.
BINED~tJ, vb. I, PB, 551; PAnt, 408 - v. bdnt!dzzl.
BIRBAT, sm., PAnt; 408 - v. bdrbtit.
BIRBIRiiT.~, sf., PAnt, 408 - v. bl'irbdrutd.
BIRBITESCU (mi), vb. IV (blrbltll, -tit, -tire), mlnji, •(se) barbouillert: carl ldxeci~te
s' bl'irbdteci~te (cine tnjura, pe sine se lnjura, se mlnje~te), PLit, 702. Cilvlnt necunoscut. - <
birbcite?
BIRBOAL'E (Breaza), sf., pl. btrbol'l, cartof, •pomme de terre•. Sinonime : bofl, clr-
cd'ngi, curcdce, pdtdta. - Cf. gr. fL7tOfL7tOALOt .. - ". - < ?
BIRBiiL'UJ, sn. : '~1-trdpse Ia ocl'i blrbUI'llu di jetile (~i-a tras Ia ochi naframa de doliu),
Fl, I, 6, 14 - v. bdrMI'lU.
BI'RDA, sf., pl. bl'rdi, blrgla, •battant du metier;, Dal, 40; Nic, 34; CEI, 58; cu ml'na
pri bl'rdi armdse (ramase cu mina pe birgle), PAnt, 242; BNA, II, ·112. V. bdrdln'l, bi'rdild,
bt'rbd (~i bdr6eclcd). - < bg. bordo ,ros".
BI'RDILA, sf., pl. bl'rdile, Dal, 40.- v. bt'rdd. Pluralul articulat· bl'rdiltle circuh\ ca
bl'rdile ( <bl'rdillle). - < hg. bi'irdllo , battant; chasse de tisserand".
IJI'RAA, sf., pl. bl'r6e ~i birdzl'i: si-dvd bl'rclzle ••• cum bat (se aud brlglele . . . cum bat),
BNA, II, 40 - v. bl' rdt'i.
IJI'RNU (nord), sn., pl. bi'rne, Dal, 40; fur cu bdrba pin' di birn (hot cu barba pina Ia
briu), PAnt, 108; bl'rnu nivi~tesc di asime (briu de argint de mireasa); bl'rnu di bt'rnu (din
gcneratie in generatie), VAR, 25. - V. brin ~i Turcu.
BISJ\IA', .sm., pl. bismddz, •cotonade ; indienne•, Dal, 41 ; Nic, 315; Mih, 66. - < tc.
l1asma (241) ,toile imprimee".
BISTRA', sm., pl.? •mala die des plantes causee par un froid piquant., Nic, 316. V.
bdslrw!scu ~i bldslrd. - < ?
BITIHl:f, bllthl:locin'e, pl. bltthcecidz, bltlhClotin'e, Mih, 68; PAnt, 408 - v. bdldh1!i,
bl'illihi:lodn'e ~~ flya'.
BITJLIMA' , sm., pl. bitllimcidz, rest de marfuri, •reste(s) de marchandises•, Nic, 316,
- V. pdldldmd' ~i bg. batallama ,abolition". - < ?
IJIZDRIMA' (gramosteni), sm., plinc de rind, •pain ordinaire en forme de galette• -
v. paslrdmd'.
DIZMA' , sm., pl. blzmtidz - '\1. buzmd' , bt'izmtld' .
BLANAV, -vd, pl. bltina yl, -ave, fad, •fade, insipide; qui n 'est pas sale•, CEI, 59; CAr,
180 (bldndv). V. blaniv. - < bg. blanav (BER, 54) ,nonchalamment".
llLANA, sf., pl. blt'in'l, blana, «1°. planche - v. mcirdzind 3°, scl'ndura 1° ; 2°. grand
morceau de bois, de fromage etc.•, Dal, 41 ; Nic, 322; Mih, 7~. - 1°: ncdr{used una bltina
BLANES -279- BLUK.E

,pri cilie (pirone~te o blana (o sclndura) pe acoperi~); 2°: bldn'l di drburl (bucati de arbori),
>CBiog, 44. - 3°. Lcdnd-m, cusitd di bland ( ?) (Ileana mea, cosita de ... ?) (gri\mosteni) - v.
bran. - Cf. : gr. [.1.7tAIX vrx (Kpua. II, 152); alb. blanJ ,midollo dell' albero", dr. blt;md. - <?.
BLANES, -sa, pl. blane*l, -se, lene~, •paresseux•, Mur, I, 227. Sinonime: cumban, edec2 •
.linavos etc. - < ?
BLANIV, -vd, nesiirat, Mih, 72- v. bliinav.
BLASTil\1 (mi), ·vb. I (bldslimdl, -mdl, -mclre) ~i BLASTIN (cu -m> -n, ca ~i vdldm
~i viil4n), blestema,' •maudire•, Dal, 42; Nic, 322; Mih, 72; PB, 551; PAnt, 408; va li bldslim
<(te voi blestema); /IU bldslind (nu blestcma), Cod, 21 b2 • v. cuClubd, gtur ~i gr. ~ACltO'T"I)[.I.W ('A v8p •
.52). - <lat. blaslemare ,blasphemer".
BLASTRA, sf., pl. blaslre, oparealii care strica samiinaturile, viile etc., •echaudure des
plantes, des vignes, des scmailles•, Dal, 42. - V. btslrd' ~i :
BLASTRU, sn., pl. blaslre, plastur, •empli\tre~, Nic; 323. - Cf. gr. [.1.71'A~O'Tpt, [.1.1tAIXcr-
-.pov .. -".
BLATA (gramosteni), sf. - v. balta - : loal ccilea pi lu blaltl (apucai drumul prin balta),
< bg. bhilo (BER, 54) ,marais".
BLADUH, ··sm., pl. bldduhl, gorun, •chenc a grappcs•, Dal, 42; Fl, I, 2, 6. - < ?
BLASTEl'l, sn., pl. bldslecime, blestem, •malediction•, Dal, 42; Nic, 322; Mih, 72;
PB, 551 ; bldslt!mlu di pdrlntl ti-avind pin' lu · murminfl (blestemul de parinti te urmare~te
pina In morminte, pina Ia cimitir), Cal. 1912, 122; PPar, 87; bldstem mdre si~dlbd n casd
carl di llmba-a luf si-aldsd (blestem mare sa aiba-n casa eel care se lasa de limba lui), PAnt,
197. - V. bldstim ~i cdldrd, ury[el, precum ~i PLir, 334 sqq etc.
· BLASTIMARE, sf., pl. bldstimd'rl, blestemare, •action de maudire; malediction•, Dal, 42;
.Mih, 72; PB, 551. Sinonim :. culidzcire.
BLASTII\IAT, -td, pl. bldslimdf, -te, blestemat, •maudit; coquin; abominable•, Dal, 42;
Mih, 72 ; PAnt, 408. V. naUI.
BLASTIMATOR, -tcdre, pl. bldslimdlorl, -locire, blestemii.tor, •blasphemateur., Nic, 322;
.PScr, 197. - <lat. blutemator(lus).
BUD, sn., pl. bllde ~i blidur l, blid, •plat, ecuelle, tcrrine•, Dal, 42 ; Nic, 323 ; Mih, 72 ;
PLit, 357 ; BNA, II, 50; CEI, 59; blid di mdrcal prisli casu arcdl - luna .(farfurie de iaurt
aruncata peste casii- luna), PLit, 383. Sinonime: misurd2 , pidl. - <vsl. b'judo ;,patina".
BLIZNAC, -cd, pl. blizndfl, -fe, gcmen, •jumeau•, Kats, I, 71. Sinonime: didimdrcu,
azeamin. - V. bisncil. - <bg. bliznak .. -" (BER).
BLl'NCU, sn., pl. bli'nfe ~i bll'ncurl, obllnc, da partie postericure du bAh, Mih, 72;
CEI, 59. Sinonim : cufake. - V. obld'ncu.
BI.I'NDA, sf., pl. bll'nde, eruptie de bube, •eruption de boutons; fievre urticaire•, Dal,
42; Nic, 323; Mih, 72; PEt, 11. V. hrupd ~i lcirbd 3°. -:- Cf. ~i mgl. blpndd ,erisipel" (GrS,
III, 190; CapM, III, 42); gr. [.1.7tAouvTrx (Boga, II, 232). - <lat. blanda ,caressant" (adj.).
BLl'NDUR, sn., pl. blt'ndurl, sunet plllcut, •son ; melodic cAline, caressante•, AD, IV,
374; suskird'rl di vimlu ca bli'ndurlu a caval(u}lul (suspine de vlnturi ca sunetul minglietor
al cavalului), Fl, II, 1, 10. - <lat. brandulus ,cAlin, caressanl".
BLlNDUREDz{J, vb. I (bltndurdl, -rat, -rdre), a clnta melancolic, •chanter, jouer d'une
maniere caressante•: bllndura jilos wz caval (clnta mclancolic un caval), Fl, I, 2, 7. - <
bll'ndur.
. BLUGUR, sn., Dal, 42; Nic, 323 - .v. bUlgur ~i gr. [.1.7touAyoupt·
BLU{JU I •interjection onomatopeique exprimant unc immersion•, PAnt, 344. - V.
brum!
BLUKE, sf., pl. blukl, Dal, 45; PAnt, 366; Bair, 69-v. buluke ~i sinonimele cedld, surle.
BLUZG.( ~280-

BLUZGA, sf., pl.? •residu d'huile•, Mur, I, 229 - v. bruzgd.


BL'IONDA, invar., leoarca, •trempe jusqu'aux os•, Dal, 42; Mur, I, 229; tut vln'ird
bl'londa (toti ·venira uzi leoarcli). Sinonim: mucedle. - < ?
BOA~A, sf., pl. bod~e, testicul, •testiculet, Mih, 73. - V. bo~d ~i sinonimul col'lif. - < ?
BOATE, sf., pl. bofl, voce, .e. voix; cri; 2°. son; 3°. accompagnemenh, Dal, 42;
Nic, 323; Mih, 72; PB, 551. - 1°: bodfea al Toll bumbunidzd (vocea lui Toli tuna), GrB,
225; PAnt, 230; BNA, IV, 1.49; ~· limplu cl'mpurlle di bofl (~i clmpiile Ie urnpJu· de voci, de
strigate), Velo, 9; PAnt, 320; BNA, V, 96; ldse nvedsta bdgd boatea (iesc nl'vasta, lncepe sa
strige), BNA, III, 28; 2° : clOpute . •• bated . .. cu boll tntunicdte (sunau talangi. .. cu accente
lntristate), BNA, I, 20; 3o : Ia cl'ntitlle fdr~irute~ti, un ct'nld, dltu tdl'e ct'nticlu ~i-alantt ttn
bodtea (Ia clntecele far~erote~ti, unul clntli, altul taie clntecul (intervine) ~i ceilalti tin hangul)
- cf. PAnt, 375. - Cf. dr. boace (CDDE, 167) ~i t it. boce ,voce". - <lat. •box, •bocem
(cf. vox ,voix").
BOA TIT, sn., pl. bodfile, bocet, damentatiom, Mih, 73; PenB, II, 114. Sinonim: mir•
ylulOy. - ln dacoromllna veche: boacet (Cip, 214). - <lat. •boeitum.
BOB, sn., pl. bodbe, bob, •graim, Dal, 42; Nic, 323. V. gtrnufil. - <bg. bob (BER,
59) ,faseole ; haricot".
BOBAL.(, sf., pl. bobale. Ci,rcula numai_ln compusul kltru-bobald (v. ~i ketru- bObuli).
- Cf. bubOI'e ~i bg. bt'Jbuli ,(44ptiH144" (BER, 60) = ,mais; ble de Turquie".
BOBA, sf., pl. babe, fruct, druit - dUJts le langage des petits enfanlst, Mih, 73. - Cf-
~ialb. bobol ,frutto unito al guscio". - Sub influenta termenului cocd2, alaturi de care cir-
cula: bobd<bob.
BODO!, valeu !, •interjection exprimant Ia stupefaction, Ia douleun, Dal, 42; Nic, 323;
PAnt, 408; bobo!,- mdratl'i (valeu l sarmanii), PB, 463«; bobO!, te ~edrpe mi mt~cd' (valeur
ce ~arpe rn-a mu~cat), BNA, II, 42; bobo !, dor te mi-dre lodtd! (valeu !, ce dor . m-a Iuat !),
LP, 131; BNA, II, 108. V. ol-bobo!, buM!, po-pO!- Cf. ~i gr. t-t7to, t-tTtO, t-t~Ttlt t-tou (Passow,
445); alb. bobO! ,oh, cospetto !".
8 o boat em, sm., Bohoteaza, •Epiphanie, Jour des rois• : li Bobodlim • .. va s' aruca
crufea tu dpa (de Boboteaza ... vor arunca crucea In apa), At 1903, 55. .- V. signe ~i:
8 o bote adz i\ (nord), sf., Nic, 582. Sinonim : Fota. - V. Bubo ate.
DOE, sf. : mdrl ell 'nil. boe di om (mari cit o statura de om), PB, 22237 - v. boTez_
BOG, sn., pl. bodzl, lnvalitoare, •rame (de papier); enveloppet, Nic, 323. - Cf. gr_
(.LTt6yo<; ,paquet (de linge etc.)". - < ?
BOGRU, -rd, pl. bogri, - -re, nefericit, •pauvre, malheureux•, Dal, 42. - V. imbogru,
mbogru. - < ?
BOHCE (nord), sf., pl. bohCe, boccea, •etoffe a envelopper; paqueh, Mih, 73; cu una
boh ce mare sumsoard (cu o mare legatura subsuoara), Lum, III, 378. - V. buhce.
BOHCEALI'KE, sf., pl. bohCeall'kl .tout 1:e qui est enveloppe dans une piece d'etoffe~
(nord). - V. bohCe.
DOl, invar., ca iilterj., biet, •le (Ia, les) pauvre(s); triste•, PEtim, 6; cl'ti trdpsi bof
nvedsla (cite a suferit sarmana nevastli), PLit, 769; bol cdl'i a no~tri: nt l'l-furdrd! (sarmanii
no~tri cai : ni-i furara !) ; bol fedtile a iwastre! (bietele noastre fete !) ; s' dvda ~i-dltu vl'rd
bul /aru ct'ntic (sa auda ~i vreun alt trist ~i lndurerat clntec), PLit, 780, - V. bolif.
DOl, BOlE I, sf., pl. bol ~i bolurl, boia, •couleur; fard; teinture•, Mih, 73; PScr, 197
~i PB, 551 (boe) ; pddrirea cu bOlle trite s' kindised~te (padurea se picteaz~ cu toate culorile).
Lum, V, 9, 29; ··~r-adrd ' fdfa cu bole (~i-a fardat fata); bolurlle cu carl da mrirurlle (vapse·
lele cu care coloreaza paretii), Lum, I, 59. - V. buldifd, bulsescu.
-281- BORA

BOIE2 , sf., pl. bol, statura, •taille•, Mih, 73; PAnt, 408; di bole, el'l sun anal( I (clc
(ca) staturil, ei slnt lnalti); bclgdrd bola 6lle (oile au facut talia, s-au dezvoltat), Fl, I, 2,
7. V. bOe. - <tc. bol (295) ,taille; hauteur".
BOI(), invar., rar f. bole- v. bol -, biet, biata : pli'mse bolt'! muma (pllnse nefericita
mama), PB, 12833; s' aea/a vl'rd bolu peseu (sa prind:i vreun biet pe~te), PB, 8411 ; bOla
di nf'sd nu polite (si'irmana de ea nu poate, c bolnava), Dal, 42 ; clnd papsi bolil ardzbollu
(clnd inceta biet rllzboiul · de tesut), BNA, II, 82; bolil carvdnarll'i a no$/rl: cl'te Idle( 'trag!
(nefericitii . no~tri caravanari: cjte nenorociri suporta !) ; (e bolii stearpe ' nd tat'eard {tlrll' i!
(ce de bicte Qi sterpe ne-au taiat briganzii !). - Ca 5i boi, ~i accst boili apartine graiului fe-
meiesc, lamer.tarea fiind a femeii, nu a barbatului. - Acest boW nu e strain d~ bulaud ~i
prezinta paraleli.sm semantic cu bulsll, corbu2 , gal, Ialli, nvdpsu etc. Nu pare a avea nici ur1
raport cu it. biiia (<lat. b o j a < ()6e:~tt) ,bourreau" : donna boia , Iris/a (Zing, 144; l\lari,
274; VLI, 447) ~i nici cu vsl. buj ,fLW?6~ "· Deci, pare a fi b6i, b6le 1• - < ?
BOJE, sf. , pl. boje, cucoana, •dame (surtout grecque) menant Ia '.'ie des villes et ayant
I'habit bourgeois•, PDict, 14 ; nd s/retisim si-af1lund.zem bojite . . . ; li ''idem bojite lui lu sirmc1
nvisculc (ne-am lncordat sa ajungem (sa egali\rr:) cucoanele ... ; le vedem cucoanele nu nHJi
'in matase' lmbri'icate), Fl, I, 3, 10. ln graiul din Cl'isura, boje lriseamna •tarline de pain•
-. :v. xi{dre. SJnonim : doamnd •dame turque•. - ln linrba turci'i, sl. bog1l a dat bogh (288)
, cl)cf, commandant". ln aromana avem a face cu rm deriva t din sl. boon ,Dieu" -- (cf.:
KupLO<; ,Dieu", xuFltt , maltresse"; ar. Domnu , Dicu", dolimnu , dame" ).
BOLcu; -cd, pl. bolti, -te, abundent, •abondant; en abondance• : s' coli(e boleti auria
(stmgurii se coc in abundenta), Bair, 53 ; vor si-t!T/11! oliru boleti (.vor· sii aibii timp suficient),
BNA, 11, 84; gri'nite suntu b6lte (grlnele slnt abundente). - V. :
BOLif, -eu, pl. bolitl, -te ~ vitendzti . •. blind ~· bolieli (veliniii ... bunii ~i a m pia), PenB,
II, 177 - v. boleu. - Cf. gr. r..tn-6A\Ko~ < tc. bolly•l (293) ,:unpleur; abondance" .
BOLICI(), sm., pl.? • ? reine marguerite (chrysanthemum leucanthemum); matricaria
camomilla? ... •, Mih, 73. - Cf. bg. boliki ,topinambour, llelianllws tuberosus" (BER, 66)
~ i bolivacli ,matricairc". - < ?
BOL'll, sf. pl., graunt.e de grlu sau boabe de grtu .fierte, •grains de blc ou de mais bouil-
lis ~. -[ < fLJt6),Ltt• 1J.r.6)..)..~a (Passow, 354; 622: ,velum" ; Hepites; 'Apr).., 64)J.
BOL'I2, sf. pl., furii, •furies•, G'rS, II, 396; lu-acu(drd bol' ite (1-apuearii furiile), PGr,
'29; u-acataru bol'ile (o apucara furiile), Fl, II, 7, 3; ea artipsile cl'ndu li-acatu bol'ite (ca
.arapoaicele (femeile rele) clnd le aptica furiile), Fl, I, 5, 8. Sinonim: orll. - <vsl. bolle, adv.
, magis" (Mik, 40), bol'iijl ,griis~er" (BSI, 72).
BOl\IBA, sf., pl. bOmbe, bombi'i, •bombe• : eu bombile ~· cu toklle (cu bombele ~i cu
tunurile), BNA, II, 28. - < fL1t6fL1tGt < it. bom~ n.
BONDU, invar., .I n expresiuni ca: 1-bdgal tu bondu •je l'ai convaincu, je l'ai· determine•.
- < fr. bond.
BONDZA, sf., pl. b6ndzd, tast, •four de campagne identique a celui qu 'on peut .voir
-dans Plm, II, 78•, Dal, 42; Nic, 324; kedlea u bdga' sun boridzd (pielea o puse s.ub \list),
PLit, 785; PB, 27838 • - V. pondza,. punta, pon'ita ~i . badzara.
BOR, vb. I (*burtil, *burtit, *burare- caz identic cu ber), sbura, •voter, ·s'envoler•,
PEt, 13; bor, bor, pit ubor (sbor, sbor prin obor), PLit, 15. Cuvlnt din graiul copiilor. - <
.asll6r? sau < lat. *bolare < volare ,voter"?
BORA, sf., pl. borl, vijelie, •1°. bourrasque; vent d'orage ; 2°. furie; 3°. courant den:-
.greuro, Dal, 42; Nic, 324; PEtim, 6. - 1°: pri cdle nd acdlti' bora gredtrd (pe drum ne apuca
vijelie~ grea); 2° : ari'tilu aripidinti' cu mdre bora (rlul povlrni cu mare furie), LP, 103; 3° :
1-lo bora (1-a luat curentul de defaimare), PGr, 26; altu fate ~i-altu bora (altul face ~i altul
BORGE -282- BRAGAN A

se alege cu defiiimarca), PLit, 422. - Ca adverb: BORA •pi'le-m~le; orageusement - v. ,;roard -


bodrd•,; 4°: mi lodrd b6ra (rna luarll furtunos, ca o vijelie), PEtim, 6; intrara. b6ra (intrara
vijelios). - Cuvintul. circuli\ in to1te lim bile balcanice: f1.7t6pa: , bourrasque"; alb. b6re , nl've" ;c
tc. bora (282) , tempete; furie" ; bora ~i bura ,bourrasque"; srb. bura ,temp~te". In Car-
niolia : ,Le terrible vent du norJ-est, appele bora ... ", Hacq, I, 51. -Cf. ~i REW, 1219 etc..
BORGE, sf., pl. b6rgi ~i b6rgfurl, datorie, •dctte; devoir•, Dal, 42; Nic, 324; Mih, 73;
PScr, 197; u pltili*l b6rgea? (ai platit-o datoria ?) ; m1 b6rfje Ia Mihall (au d'a toric hr banil
Ia Mihali = nu sint cu mintea intreaga), BNA, II, 120; 1~3 - Y. Jwrsescu ; caste b6rge greti[lla}\
(e datorie ,srea', PAnt, 164; ·~l-fafe todle borfjlurlle (l~i face toatc dator;iJe (obligatiile) lui),
Lum, I, 19. Sinonim: hret1. - < tc. bordj (282) , dcttc".
BOSIL'EAC, sm., pl. bosil'eafl, busuioc, •basilic• : cu fundile di bosil'eac (cu buch ~lek
de busuioc), PLit, 909. V. busil'eac, vasildc. - bg. bosilek (BER, 69) ,-".
DO~, adv. , r.arlarnic, •en vailu: rna, bo~, J.ena nu era trt nls (dar, in ;zadar, Lena nu:
era pentru dlnsul) , Trib, I, 10-11 , 28. Sinonime: fjetiba., matea.- < tc. boeb (287): boch·
bochine ,en vain".
DO~A, sf., pl. b6$i, ~old •Ia partie comprise entre Jcs reins ct les cotes; hanche - v ..
ci' lcu•, Dal; 42; Nic, 324. - Cf. alb. bosh , cavernoso, cavo" < tc. boeh (287) ,vide".
BO$CU, -ell, pl. bo*fi, -fe, gol rle atentic, neatent, •inattentif; indolent; qui n'est pas,
prepare•, Dal, 42; Nic, 324; mi-aflal b6$Cll (am fost gol de atentie). - < tc. boeb (287) ,vide":·
boch boulmaq ,t'tre inattentif; manqucr de saisir )'occasion".
DO~E, sf., pl. b6~i •fanlome; revenant. Dal, 42 - v. g6~e; ,b6*ea e o fiinta suprana--
turala cu care se speric copiii cei mici", PLit, 183; par ca b6*e (par ca o fantoma), PAnt,
127. Sinonime: ·fandayma, tarb6,~t1. - < ? t c. hodt (287) ,vide".
DOT, sn., pl. botile, urcior, •cruche, broc•. Sinonim: pocl!l - < alb. bi1te ,brocca di'
terra cotta con manico".
DOT.2\, sf., pl. b6fa, sticla, •bouteille•, Dal, 42; :Nic, 324; Mih, 73; unll b6fd di yin-
(o sticla de. vin). V. bulil'e, dulie, fiala, !'i~e. v6za. Exccptind limba turca, cuvlntul exrsti\•
In celelalte limbi balcanicc. ln istroroma'na :· bofe. - < it. bozzu. .
DOTI (Laca), sf. pl., cartofi, •pommes de terre•. Sinonime : ctrca'nrji etc. - < ?
OOfJ, sm., bol, bou, •boeut., Dal, 42; Nic, 323 ; Mih, 74; si-l'l pascu b6(l)l' i (sii-i pasc:
boii), PAnt, 312; b6ulu s' leagu di coarne $i 6mlu di /imM (boul se leagll de coarne ~i omulc
de limbii), PLit, 436; · 1-Mga' tu-a b6llor (1-a pus in a boil or = 1-a pus in inchisoare), PB~
23234; lu-alindzea b6ll'i (II Jingeau boii), · PB, 5311. - La nominativ pl. articulat : b6ll'i ~;i
b6l' i - cf. d6ll' i ~i d6l' i (cei doi, ambii), dar cal'i, nu call'i (caii). - <lat. bovus ,bOeuf"-
DOZ, sm., pl.?, soc, •sureau •, CEI, 59; GrS, II, 396. V. ib6z. - < bg. bozu, b!1zri ~
baUj .• - " .
< DOZ.2\, sf., pl. b6ze, bragft, •1°. bosan; 2°. sot orgueil; 3°. degab, i\J!ih, 74; CEP, 59~
PEtim, 7. - 1° : beal b6za? (hei bragii '1) - v. buzd'; 2° : trddze b6z11 mare (se tine fudul) -
v. hdbare 5° etc.; 3°: b6za l'l-u-adrd' (i-a facut-o braga, i-a stricat-o), PGr, 26 - v. bald.
Pentru acest ultim sens, cf. ~i tc. bozmaq (286) ,gater". -Cf. alb. boze, gr. f1.1tO~ii~, bg. bour
< tc. boza (287) ,boisson fermentee faite avec du millet".
DRAC, PB, 522, lasa: imperativul, pers. 2 sg. de Ia vb. tc. braqu:uq (259) , laisser".
DRACEAN, sm., pl. bra cean'l (Liva'd;z), specie de mo~mol, •sorte de neflier•. - < ?
BHAD, sm., pl. bradz, brad, c• l 0 • sapin; 2°. balai fait d 'une branche de sapin•, Dal, . 42;.
Nic, 331; Mih, 74; PAnt, 408. - 1° : un 1Ji6ne eft brddlu (un voinic cit hradul), CaiGrB, 62;
2° : v. meturd 3°. - V. lihld. - Cf. ~i dr. brad, alb. breth ,abete (albero)", bre(J , Tanne" (GM,
45), precum ~i < lat. brutus (Sc1·, 195) ,arbre semblable au cypres".- < ?
BRAGANA, sf., pl. bragane, coacar.a, •groseille•, Dal, 42. Sinonim : coacaza. - <::: ?
Bl\AGAN'EiJ -283-

BRAGAN'EiJ, sm., pl. bragan'el, coac.az, •groseillier•, Dal, 42.


BRAN, -nd, pl. bran'l, brcine dong jilsqu'a Ia terre; qui se tralne•: mol Pipa, cusi/li brdne
(rnai Pipa, cosi~e lungi pina Ia pamlnt), W, II, 30, t. 25. V. blcinti 3°. - <alb. hrmt ,trasci-
nando, carponi".
BRANDU, sn., pl. brcindurl, trunchi, •tronc•, Nic, 331. V. blindic ~i sinonimul bUi!lum.
< "!
BRANGA, Sf., pl. lmi' ndzi, lant, +chainctte; menottes•, Dal, 42; PB, 552; brii'ndzl
la i!loare, bra'nclzl Ia ml' n'l (lanturi Ia picioare, lanturi Ia miini), PAnt, 119. V. prtingli ~i
sinonimul pl. he tire. - < tc. prangh:J. (318) , Ia chaine des galeriens" <it. brunc;a.
BRA~OVAN, -nil, pl. bra~6van'l, -ne, mucos ?, •morveux, g'llopin ?•: fe, pli'ndze loci a
(/i line, ore bra*ovanlu al fill(?), di blcislin'l ca mi1l'ecire vt'duva? (c~, plinge pamintul de tine,
miii mucosul ( ?) al fiu ( ?), d e blestemi ca o femeic viiduvii ?), Fl, II, 4, 6. - Cf. bg. bruso-
Jevu ,bavard". - < ?
BRATETA, invar., in expresia: a Ia brafela, Ia brat, •a bras•, il'lih, 74; Lum, \', 9,
29. - In Peninsula Balcanica, mersul a Ia bra(eta,' mai ales intre persoanc de se x diferit, era
considcrat drept gest frivol.- <gr. < it. a braecetta.
BRATiJ, sn., pl. brdfii, brat, «1°. bras; 2°. hrassee ; 3°. coudee•, 011, 42; Nic, 331 ;
Mih, 74; PScr,"197; PB, 552. - 1° : uhldrea brci(lu n'l-leciJa (oft1tul imi leaga hratul), PAnt,
2 ·l0; BNA, II, 116; 2° : da-n' l un bra(u di lecimne (dii-mi un brat de lemne); 3° : dociilli brei fa ;
di pt'ndza (doi co~i de pin.za). - Cf. ~i. sicil. pl. vrazza, bra:za (BTS, I , 207) gr. !J.7tp&:-.aou (Boga,
1, .260), precurn ~i lat. vulgar bra/ius = [,brachium" I (S!otty, n° 15::> b). - <lat. brac~lum
~,bras".
BRAV A, sf., pl. brave, broascii de u~ii, •scrrur·e•, Mih, 74 ; CEI, 60. - < bg. bru\'ll (BER,
/.2) .. - " .
BR,{VO, BRAVU !, interj., bravo, •bravo !>, D.1l, 42; Pil, 5:>2; BNA, III, 16. Si~onim :
aferim.
BRAZD.\, sf., pl. brdzde, bra.zdi\, •sillon •, B1g, -l:>; CM.1 ~ . 16g. Sinonime: avrcig, avlcilre,
urdinl. - Cf. ~i alb. brcizde ,solco". - < bg. bruzd:t .. - " .
BR.i\ofc, sm., pl. briidifl, bradi~or, •petit s.1pin•, Dal, 42; Nic, 331. - <brad.
BRAG,\UcX, sf., pl. bragai!lfe: ca pre{lul cu briigacic:t (C.I preotul cu caldaru~a), PGr,
132 - v. bruydi!e, buryacica.
Blt.\HTISESCU, vb. IV, parasi, Mih, 74; 331 - v. prahlisescu.
BRAN, sn., briu, PAnt, 408 - v. brtn.
BRAShiE, sf., pl. brasln'l, matase, •fil de soie; soie torseo, PAnt, 408. - V. brisime,
ibri$ime.
BRA TAR, sn. : un bra(dr di pl'ndza, PenB, VIII, 125; 126; 12~. Eroare tipograficii,
in, Joe de brillcil.
DRATAT, sn., pl. brafdle, brat, •etendue des deux bras, brassee- v . bcllfd/2, bclrlcil•,
Dal, 43; Nic, 331; ~NA, II, 12; BNA, V, 124; decide sodrlle lrel brafcile (rasari (se lnai~a)
soarele de trei suliti), LP, 130; PAnt, 40; BNA, II, 106 -{in greacii: ,6 ~ALoe; 1t'ijye Tpl:x
x:xA&:!J.LIX <jll)!.&:" (Kup, 339); Ia persani : ,Le solei! a gravi Ia hauteur d'une lance", Masse,
II, 447); v. ~i ctrllg 1° ; un briifcil di pl'ndza (un brat (cott de pin.zii - v. bra(il 3°), PenB,
·viii, 128. - < lat. braehlatum ,branchu".
BRATATA, sf., Mih, 74 - v. br,a/cil.
BREI, .interj. comuna in limbile balcanice, •ch !•, Mih, 74; PB, 552; la, li-atasiim,
.brei (iata, le lasam bre!), GrB, 225; PAnt, 230; bre, bre, brei, "{e gl6ne-alt!plul (mai, mai,
1niii! ce voinic ales!. - V. vrel, brem.
BREAl\11, sf., pl.?, mtncare de post: dovleac cu ceapi't ~i ort-z, •plat m:.igre•. - < '!
BREAN.~ -284- BJt.OASCA

BREANl, sf., pl. breane, mrcanli, •barbeau (poisson)•, Dal, 42; Nic, 331; CEI, 60.
- Cf. gr. fL1tp.fva:- - <bg. mr~na .. -".
BRECU~E, sf. pl., ~alvari , •large pantalo.n (noir) - v. Plm, I, 125•, CFr, 23; 142;
PEtim, 6. Sinonim: ~i:uare. - <alb. brekusbki! ,mutandine".
DREM, conj. ~i interj. •mais; ch h, BNA, II, 16. - Cu -m rr;zultat prin fonetica sin-
t:actica : < bre!
BRENDA, adv., lnauntru, <•dedans; dans Ia prisom, DR, II, 521; ua-1 bdgd brenda
(II vor baga In lnrhisoare). Sinonim: niiuntru. - < alb. breudn ,dentro".
BRENGA, sf., pl. brendze, oboseala, •fatigue, ta's sitnde; derargemenh: bringd mtire-l
s' podrld omlu ahi'li1 apd (c marc oboscalli (sup:'irarc) ea omul sa poarte atlta apa), AI. 1903,
25; ell rna pufi'nd hdrge ~~ bringli (cit mai pu,ina cheltuialli ~i sup:'irare), AI. 1903, 26. - <
alb. brengi! ,miseria, dolore" .
DRESCU (mi), vb. IV (bril, bril, brlre), privi, <•regarder; soignero, PScr, 197, Gram,
226; PB, 552; DR, III, 1088; cl'ndu brec't$1e, (e si1-l'l uedda ocl'il'l? (clnd se uitA, ce sa-i
vada ochii ?), PB, 79 29 ; brea-mi cu unlu, s' ti brt!scu eu dol'i (privl'~te-mii en unul (cu un
ochi), ca sii te privesc cu cei doi ai mei), PLit, 590. - V. bruiseu, buriscu~.
BRIC, sn. (nord): moci~ea, moarli1, eu briclu fdplu serum (biitrlna, moarta, cu buricul
fiieut serum), Lum, II, 200; dor lu brie, ba ~~ umfldrea a briclul (durere In burta, ba ~i um-
Oarea bu~ii), Lum, III, 157; una bdbd Mnd briclu s' n'l-adund (o babii bunii sa-mi dea li-
ni~te), Millio, 28 - v. burie 4°. - < burle.
DRILANTU, sn., pl. brilanle, briliant, •brillant, diamanh, Mih, 74; pi sedmnu di .IJri-
lanle kilrdrlu lOra ~edde (acum pietrarul .sta pc tron de briliante), GrB, 181. - <it. bril-
lante.
BRIShiE; sf., pl. brisin'l - v. brdsime - : zuon di braslm! (voal de miitase), BNA,
II, 66; hir gdlbin di brisime (fir galb~n de miitase), BNA, II, 70. V. ibrdsime ~i sinonimele
mdlcise, sirmat. - <fLn-pta(fLL < tc. ibrieblm (46) ,soie tordue".
DRI~flUE, sf., Mih, 75 - v. ibri#me.
DRfTA, sf., pl. brile, privirc; lngrijire, Fl, I; 5, 5 - v . bruild, briseu.
BRJN, sn., pl. brt'ne, •1°. ceinture (de Iaine, de soic) - v. Plm, I,. 122; 2°. cercle,
ccrccau; 3°. generation - v. sedrat 3°, fareu 2°•, Dal, 42; Nic, 331 ; Mih, 74; PB, 552. -
1°: fi'rnul eli-a Mil brln ligal (frlul legat de al tau briu), PAnt, 129; lrddze brl'nlu awdrna
(trage briul Uri~= cautii motiv de ceartii); 2°: et'li brl'ne rna m1lli l 'l-badzl a Mlil'el, aht'ntu
rna sdndlodsd s' fdli (eu cite cercuri mai multe li pui butoiului, eu atlt mai tare devine),
PLit, 677; 3° : l'l-feCli1 rind te si-u-asprind pin' lu noautlle brl'ne (li fiicui una pe care sa o
spuna plna Ia a noua generatie), PLit, 573. - Cf. dr. brine (CC, 479~8 ; Dens, II, 164). V.
bt'rnu ~i slrgl'iseu. E acela~i cu dr. brtu. - Etimonul slav bruulno (PScr, 197-198; CEI, 59-60)
propus pcntru brln cu sensu! de ,ccinture de poutrelles dans les murs ·des maisons en ·con-
struction" nu poatc fi sustinut : acest sens e o evolutie normala ~i logicii in scmantismul en··
vlntului, paralela cu sensurile respective ale gr. ~W'IlJ ~i ale vb. ~w vw· - < ?
BRl'NDZA, sf., pl.?, brtn;tii, dromage•, M, 38; Dun, I, 126; CN, 160. Sinonim: C(l$i'l •
..,... Cf. ~i gr: (fL)n-ptv-r~a:. ;rp~v~a:- E acela~i cu dr. brlnzd, pentru care cf. GrS, I, 67-71. -:·<?
BRlZN'EA{Jl, sf., pl. brlzn'el, iarbii latii, •herbe large qui pousse dans les montagnes•,
Dal, 43; PAnt, 344; PEtim, 7. - Derivat din bg. bri\za (> Bredza (sat aromi\nesc) ,bouleau"
+ bg. bnma ,sillon" (cu sensu! initial de ,iarbil. de mesteciini~").
BROASC.~, sf., pl. broa~te, broascii testoasii, •1°. to_rtue - v. cd'Oa; 2°. grenouille - v.
broalie; 3°. scrofules - v. scro(urd•, Dal, 43; Nic, 332; Mih, 74; PScr, 197; PB, 552; PAnt,
409; PLit, 290; nu-l !;ine s' ud{tn'l brodsed (nu e bine sa uci:l:i broascii testoasii). - Cf. gr.
tLn-pciaxa: (Boga, I, 260), alb. l>rishki! ,tartaruga" ~i, aci, sdmdr 2°. - < lat. *brosea.
BROATIC -285- BRtJitl\

BROATIC, sm., pl. brodtifl, broatec, trainette•, Dal, 43; Nic·, 332; PB, 552: carl bed
dpa mulla, fall brodtifl tu pt'ntica (cine bea apa multa face brotacei ·In burta). -<lat. *bro-
taehus.
BROSTU, BRO~TU, sm. sau n., pl. bro~turl?, brustur, •racine rouge d'une plante ser-
vant a colorer; bardane ; glouterom, Mih, 75; PEtim, 7; nus cu bro*tu .tucrd (dlnsul Iuera
cu brustur), C~c, 47; 54. V. br6~1ur. - <vsl. brolti, bg. br Jidrl ,purpura; ·garance".
BRO~TUR, m., pl. br6$lure - v. bro~tu - : parmalfe ca : bro~tu ~~ untulinmu (marfa
ca: lipan ~i undelemn), Lum, V, 9, 12. - <bro~tu + bru~tir sau, poate, e pl. bro*lurl al formei
br6$lu devenita si11gular.
B·RUBOAD.~, sf., pl. brubOdz ·~i brubd'dz, broboada, •voile de tete•, Fl, II, 1, 1 ; pri
amimir brubci'dz (pc umar broboade, ni!frame), BNA, II, 64; cum fudzed glon'll'i tu .:recine
- nol, bmbocicfa prlsli . d:eane (in data . ce tinerii ct'lsiilori{i plecau In strain~tate - noi trdgeam
naframa peste sprlrc ~ ne clrepl lnlristare), PenB, V, 45. - E accla~i cu dr. broboadd. - < ?
BRUBU$Tf'\'l\, sf., pl. brubu$line ~i brubuflin'l, fumarit:l, •fume.tcJTe>, Kats, I , 72.
- < ?
BRUESCU, vb. IV (brull, bmil, bruire), privi, •n•garden, Dal, 43; DR, V, 894; RF,
II, 105-106; 1$1 {rica' ticl'il'l $i brui s' veddd (l~i frcca ochii ~i privi sa vadii), PLit, 763;
PAnt, 86; lrecimburl ma bru~ll Ia ecile (tremuri daca te uiti Ia clc), PAnt, 276; Bair, 118.
V. brescu ~i sinonimul mulrescu. - PB, 552: < brescu. - <alb. mbronJ ,guardare".
BRur.AcE, sf., pl. bruyil'cl, Nic, 313 (brayace) - v. burycice.
BRUIIA\T, -ua, pl. bruhaul (bruhayl}, -ue, buhav, •ci-.:mx; pourri ; (ubcrculcux•, Dal,
43. v. Mhau, pthrtuos, pruhau; puhav. - Cf. ~i gr. !J.npoux.or.[3oc; CEa.p, 19).
BRUfRE, sf., ·pl. brulrl, privire, •action de regarder; regard•, Dal, 43. Sinonim : mutrire.
BilUfT, -Ia, pl. bruit, -le, privit, •regarde; veille; soigne•, Dal, 43.
BRUfTA, sf., fara pl., privire, •regard; surveillance; soin•, Dal, 43. V. brild ~i sino-
nimul mutrlld.
BRU.JOI-A, sf. , pl. bruj61e, friptura Ia gratar, •grilladc. Dal, 43; CEI, 60. - V. bur-
jold.
DRUM! : ~i, brum!, s' nict'l' lu-ar' lrl (~i , brum I, se lneci\ In rlu), PB, 12921 - v . b/uim!,
tum!
BRl.il\I.ANCA, BRUl\IANGA, sf., pl. brumt'l'nfi, bruma'nclzi , ·manu~a •. •sanh , Fl, I, 3,
10. Sinonime : hirolcl, pumi'nict'l. - < ?
BRUl\IANICA, sf., pl. bruma'nifl (Aminolu), miicri~, +oseille•, Nic, 329 (unde se men-
1ioncna lat. brumaria ,pied de lion (plante)". Sinonim: burbundca. - < ?
B r u ru a r, frn., noiembrie, .novembre, brumaire•, Dal, 43; Nic, 332; Mih, 75; AI. 1901-
1902, 21; AI. 1903, 8; Lum, 11 171; Fl, I, 4, 9; i meslu al Brumcir (e luna lui Brumar),
BNA, I, 82 ; su' negurl di Brumdr (sub neguri de noiembrie), Lum, II, 337; PAnt, 213;
BNA, IV, 50; cad ca frunza tru Brumdr $i ca sklclu lru-Aluncir (cad ca frunza In Brumar
~i ca spicul in Cuptor, In iulie), Velo, 35; PAnt, 328; BNA, V, 105. Sinonim : Nw!mbm.
Cf. gr. M7tpOU!J.cXp'c; (Boga, I, 261). - <lat. brumarlus.
BRUl\IARE, sf., pl. bruma'rl, brumare, •action de geler blanc•, Dal, 43; Mih, 75. V.
mbrumdre.
BRUl\IAT, -ld, pl. brumdf, -te, brumat, •couvert de frimas; chample•, Dal, 43; Nic,
332; Mih, 75. - V. brumecidzd, mbrumdl.
BRUJ\tA, sf., pl. brume, brumli, •gelee blanche; frimas•, Dal, 43; Nic, 332; Mih, 75 ;
P Scr, 198; PB, 552; hll'ea-a brllmdl'el *i-al uinl (fiica brumei ~i a vlntului), PAnt, 158; BNA,
II, 52; si-n'l ti-aduna bruma! = murire-ai Ia cliderea brumei !). V. cipir 2°. - < lat. bruma
, (le solstice d'hiver)".
nRmiEADZA -286-

BRUJ\IEADZ.~, vb. I unipers. (bruma', brumtit, brumtire) , a cadea bruma, ogeler blanc•;
Dal, 43; Nic, 332. - V. mbrumeddzt'i ~i dr. , o brumat", DHat, 172. - <brlima.
BRUMOS, -modsa, pl. brum6*l -modse, brumos, •couvert de givre; givre•, CODE, 187;
avlim dzl'le brumodse (avuram zile brumoase). - <lat. brumosus ,d'hiver".
BRUNDZU, sn. , pl. brlindzurl, bronz, •bron;~:e•, 1\Iur, I, 243. Sinonim: lunge. - < (L7tpow-
-r~oc; <it. bronzo.
BRUSC.Al\IE, sf. (pl. bruscu'n'l?} , bro~tet, •(grand) nombre de tortues•, Dal, 43. - <
bro£isca.
BRUSC(tl\'10, -codn'e, pl. brusc6n'l, -codn'e, sm., sf., broscoi, broscoaici'i, •grenouille
male, grenouille femelleo, Dal, 43; Nic, 333; trl brodsctl, brusc6n'llu-l sodre (pcntru broascii,
broscoiul e soare), PLit, 437; nu-l vl'rt'i ma mu~edl di brusc6n'llu-a l'el (nu c nimeni mai
frumos declt broscoiul ei), PLit, 770. - <lat. *broseoneus?
BRU~TERNITA, sf., pl. bru11lt!rnifd, piua ?, •mortier?•: aved bru$lt!rni/t'i cu dod' arodle,
ct'i nus cu br6~/u Iuera (avea piui'i ( ?) cu douii roate, caci dlns.ul Iuera cu lipan), C~c, 47.
- < br6~1u.
BRU~TIH, sm., pl. brli~lirl, brustur, •bardane•, Mih, 75; ningd dpe IIi Ia cd$irl$1e crescu
bru~lirl (llngli ape ~i Ia tirle cresc brusturi). V. br6~1ur, brli$1uru.
BRU~TIRUSESCU, vb. IV (bru,~lirusil, -sil, -sire}, a colora cu brusturi, •colorer les
tissus a I'aide des brli$lirh·: a~fmlul n.u-1 bru~lirusi (postavul nu 1-a colorat" cu brusturi),
Fl, II, 2, 5.
BRU~TULA, sf., pl. brli$1ule, pll\cinti'i cu brln:tii ~i unt, •gateau au fromagc•, Kats, I,
72. - v.:
BRU~TURA, sf., pl. brli~lurl, brusture, •bardane, lappa•, Dal, 43; si-ascumsi pril brli$-
luri (se ascunse prin brusturi), PB, 1143 4. Fierblnd tulpini ~i riidiicini de brri~lurd, se obtine o
coloare ro~cata pentru diferitele a~imlurl. - V. br6~1ur.
. BRUTICAME, sf. (pl. brulica'n'l? - v. brusccime), brosci'irie, •(grand ) nombre de rainet-
tes•, Dal, 43; Nic, 333; brulicdmea i llrdnt'i ·t ri lelifl (broscaria e hrana p"entru beue). - <
brocilic.
BRUTICARE, sf., pl. brulicd'rl, oracliire, •action de pousser des . cris (en parlant des
raincttes); sorte de sifflement imitant les cris des rainettes•, Dal, 43; PLit, 85. - V. brul(-
kedzti.
BRUTICU~O, sm., pl. brulicu~l, brotiice!, •petite rainette•. - Cf. ~i alb. bretekose ,rana••.
- <brodlic.
BRUTIKEDZU, vb. I (brulicdl, -cal, -care), oriicai, oimiter les cris des rainettes•, Dal,
43. - < brodlic.
BRUfA, sf., pl. brlif£i, iepingea, •Caban de drap noir sans manches; ayant Ia meme
forme que l'ieplngedua dacoroumaine (v. Plm, I, 85; Ill, 197)•, PEtim, 7; PArom, 183. -
Cf. gr. (L7t(&)?o,hmx (Boga, 11, 42; 231). - <alb. berruee, bruce, ,mantello con rivestimento
di lana par Ia pioggia e per il freddo".
BRUZGA, sf. (pl. brlizt;i}, drojdie, •marc; residu d'huile, de vin etc.•, Dal, 43; Nic,
333. V. bluzgd. - Ct ~i gr. (L7tpoiiaxoc; ,brusque; sec", it. brusco, bg. bruzgam ,priiskam".
BRUZGAESCU, vb. IV (bruzgall, -ail, -dire) •etre sur le point de vomirt, Dal, 43.
- < bruzga.
BRUZGA{RE, sf., pl. bruzgdirl, a vomita acrealii, •action de vomir; vomissemenh,
Dal, . 43. Sinonim: vumedre.
BHUZGAITURA, sf., pl. bruzgditlirl, vomitura, •acidite qui cause des vomissements;
vomissemenh, Dal, 43.
BU! -287- BUBUKISESCU

BU ! •interjection par laquelle on essaie a faire peur aux petits .e nfants•, PLit, 80; bil-
uuu !, lafl, cd yine b6~ea (bu-uuu !, taci (nu plinge), ci'ici vine goata (dihania) sd te ia). -
Cf. alb. bub€, ,bau-bau, con cui si fa paurn ai bambini", precum ~i, aei, bilbd1 ~i bubu~_cir,
care, prin apocopare, au putut riiminea ca bu.
BUBAfR, -rd, pl. bubairl, -re (~i bubairean'i, -ne}, personaj mascat, •personnage masque
du jeu carnavalesque Liyucearll'i, correspondant au personnage masque Mutul du jeu daco-
roumain Cdlu~arii ou Ctllu$eii; personne grotesquement ml!squee, qui pent faire peur aux
enfants•, PB, 552. Sinonime: babuliecir, bubu~ar, iskinar. V. ~i c/6put. - Cuvintul circuli\ ~i
in greaca popular a: J.L7tO'J{ln:ctupr;c;;· Cf. ~i alb. bube menticnnt · sub bu! - < ?
BUB.~1, sf., pl. bUbe, gogoritii, •croque-mitaine», Dal, 43; Nic, 327; CEI, 60. - V. bu!:
< alb. bubc.
BUD.I\2 , sf., pl. bilbe, larva gindacului de miitase, •ver a soie•, D.tl, 43; Nic, 327;
CEI, 60. - Cf. ~i alb. bilbe ,baco da seta" . - < bg. buba ,insecte".
nuurAI.A, sf., W1 h, 122; 308 - v. bucuvaltl, buvgcild.
Dub o a 1 e, sm., :\lur, I, 229; Dun, I, 95 (<lat. vola, sg. votum) - v. Bobocitem, Bubu-
teazel.
BUBOL'E, sf., pl. bub6/'e, fasole uscata fiarlii, •haricots boullis, Kats, I, 71. Sinonim:
fdsul'e. - V. boballl.
BUBOT, -bocild, pl. bubuJ, -bqcite, ghebos, <l.>ossu; gobin»: lal cucocile, lal bubo<ite, te-cire
pul'ea di nu-~l pocite? (miii cuco~ule, miii coco~atule, ce are puica de e bolnavii ?), PLit, 194.
Sinonime : cambilr, cucu~eat; gubt!s; ncusurdl etc. - < ?
BUBOTA., sf., pl. buboli, lipie de miilni, •gnlette de farinc de mais, delayee dans l'eau
et chauffee en galctte ou cuite au four; (gaudc)•, Dal, 43; Nic, 327; DR, Ill, 728; CN, 174;
fd'rd bub6ld lu cdpisleare (fara malai in ciipisterc = siiraci lipiti), PB, 41610 - v. skin 1 etc.;
mtcam pl'ni di bub6ld (mlncam piine de malai), PB, 147a9 • Sinonim : babanaJd. - Cf. ~i alb.
bob6l ~i gr. J.LnO(lTo:OTct ,galctte de mais", ,pain de calembok", Pouq, II, 60.1 .- (ln ' Apr/.,
58 : J.L7tOJ.L7tOTct = ,).oihoc;;" = ,tKAEl<T0\1 J(W{lct"). - < ?
BUBU ! •interjection ~xprimant )'abomination, l'honem·• : buM! {e nd vin'i prlsli cap!
( Ynleu ! ce ne-a venit p este cap !). Interjectie femeiascii. - V. bob6!, pupu! ~i alb. bubU ,ohi-
me ! " ..
BUBUESCU (mi), vb. IV (bubuil, -ull, -uire), ingro;zi, •(s')epouvnnter; terriflero, Dal,
43; Nic, 327; PB, 552 ; l 'l-era fried s' nu:l bubulascd (ii era teamii sa nu-l lnspaiminte),
Fl, II, 5, 5; di ilia a lul, fiCl6.rll'i s' bubulrd di sculie (din eau;za lui, copiii se lngro:zirii de
~coal:i) , C~c, 50; acdfd' sa s' bubulascd di soacra Jea araua (lncepu sa se cutremure de soacra
cea rea), PB, 30318. Sinonim : /dhldrst!scu etc. - < bubU!
BUBUfRE, sf., pl. bubuirl, ingro;zire, •action de terrifier; epouvante•, Dal, 43; Nic, 327.
DUBUfT, -lei, pl. bubulJ, -te, ingro:zit, •atlcre, effraye•, Dal, 44; Nic, 327; bubuil di
. cf' le ardvdard (in gro:ziti de cite rabdarii, suferira), Lum, II, 348; BNA, lV, 97. Sinonim :
(ricuit.
BUBUKE, sf., pl. bubUkl, mugur, •1°. bourgeon - v. cleeW, Jipur; 2°. bouqueh, Dal,
43; Nic, 327; Mih, 75; GEl, 118; PLit, 292. - 1° : ca n6slima bubilke a (loaril'el di mac (ca
nostimul mugur al florii de mac), ArE, 6; 2°: cu bubUkl di florl lu mf'nd (en buchete de flori
in mlna), BNA, II, 54. - Cf. gr. J.L7tOUJ.Ln:ouxt ,bouton des fleurs", alb. bubUqe ,bocciuolo" ;
in albant-:za din sudul Italiei: bubUkje ,bouquet", SRaps, 255.
BUBUKIOS, -kloasd, pl. bubukl6~l, -kloase, ' bubos, •couvert de bubes ; pustuleux•, Fl,
II, 3, 10. - < bubUke .
. BUBUKISESCU, vb. IV"(bubukisil, -sit, -sire), lnmuguri, <1°. bourgeonner; 2°. se fancn.
Dal, 43; Nic, 327; GEl, 118; LP, 209. - 1° : pddurea bubukisi (padurea a lnmugurit), PenB,
BUBUKIS{RE -288- BUBZEAL.(

IV, 60; . apurn'i s' bu~ukisetiscu frl'ndza-a fa!Jlul dil pddurl (incepu sa lmboboceasca frunza
fagului din paduri), Lum, V, 184 ; BNA, II, 44 ; 2° : l'i si bubukisi fafa (fata i s-a ofilit) -
V. murant;i(p)sescu. - < !J.1tOU!utOUKuX~W ,boutonner" .
BUBUKISfRE, sf., pl. bubukisirl, lnmugurire, •action de boutonner; eclosion•, Dal, 43;
Nic, 327.
BUBUKISfT, -lei, pl. bubukislf, -te, lnmugurit, •bourgeonne; fane•, Dal, 43; Nic, 327.
BUBULfC, sm. , pl.. bubullfl; BUBULfCi\, sf., pl. bribulife, glnganie, •1°. hanneton; 2°.
I i!levesees•, Dal, 44; Nic, 327; PScr, 198. 1° : arizlu ari bubulifl (orezul are gtnganii, insecte
mici); 2° : ari bubulifl In cap (are gargihmi in cap), PLit, 676; mu~ica, plinlt di bubulifl (ba-
trinica, plina ~e dracii), PB, 41712 ; nu '!Ji *led dracuril 11' bubullfl (nu-11i ~tia dracurii ~i dracii),
PB, 453a1. - < MM.
BUBUL'EANi\, sf: pl. bubul'ene, bobornic?, •arbrisseau de montagne aux fruits rouges ;
veronica beccabunga?•, Dal, 44. - Pentru -l'etinii, v. clail'etinu, gugul'etind. - Cf. bg. boboljaku
,veronique cressonnee". - < ?
BUBUL'fTJ\1, sf., Dal, 44 - v. bubu/'etinu.
BUBUI:f r.:\2 , sf., pl. bubul'i(d •fruit de l'arbriseau - v. bubul' ifd 1 •, Dal, 44; Pi\fegR,
II, 109.
BUBUNi\, sf.," pl. bubUne, flacarii mare, •flamme•, Dal, 44; cafeea la nol s'arde pi bubUnd,
pi pird mare (Ia itoi, cafeaua se praje~te Ia para, Ia flaciira mare), AI. 1903, 89; pird bubUnd
(fkci'ira vapaie), AI. 1903, 92. Sinonime: bdrbdruld, fle.dmd, gflmd'dz, plrd. - Cf. gr. !J.7tOl.ifL7tOiivat
(Hris, 94 ; Boga, II, 156). - (Pentru cci predispu~i · spre complicatH, spre nelini~ti, in
gre&ca e dictonul : .. ~)(tt fl.TCOU!J.TCOU\ouc; ' c; -ro Ktcplil..t", 'Apll 403). - V. buburtind, dum ti-
ne ~i :
BUBUNEADzi\, vb. I unipers. (bubund', -nat, ~ndre}, tuna, .tonner•, Nic, 328.- V.
bumbuneddzu.
BUBURANi\, sf., pl. buburd'n'l, flacara mare, •grande flammc•, Nic, 328. - V. bubu-
reridzd.- <?
BUBURARE, sf., pl. buburd'rl, pllplire, •action de crepiter, de petiller; action de se
bouffir•, Dal, 44; Mih, 75. - V. bubureddzd, buburedzu.
BUBURAT, -td, pl. buburaf, -te, pllplit, •crepite ; bouffi•, Dal, 44 ; Mih, 75.
BUBUREAC, sm., pl. buburefi?, liliac, •chauve-souris•, Mur, I, 246. Sinonime: dobrul'etic,
nihtiriM. - < ?
BUBUREADZl, vb. I unipers. (buburd' , -rat, -rare), pllpli, •petiller; craquero, Nic,
328; bubureddzu f6clu (focul plrlie), Dal, 44. - V. bubunetidzd ~i burburetidzd. - < ?
BUBUREC1 , sm., pl. buburefl, rinichi, uognon, reino, Dal, 44; Nic, ·328; PB, 522.
Sinonim : aricl'lu. - Cf. vsl. bubr~gu ,ren" ; bg. bubreku ,rein" ; alb. bubureke, bubrek ,rene"
\i bumbreket , reni" ; tc.. bubrek (280) ,rognon" .
. BUBUREC2 , sm., pl. buburefl, ciuperca, cchampignom, Dal, 44; Nic, 328; PB, 552.
v. burec ~i sinonimele clupernicd, peClurcd.
BUBUREDZiJ (mi), vb. I (bubural, -rat, -rare), buhiii, •(se) bouffiro, Mih, 75. Sino-
nim : buldzinedzu. - < ?
BUBUROS, -rotisa, pl. bubur6~l, -rodse, buhait, •bouffi•, Mih, 75.
BUBU!)AR, sm., pl. bubu~tirl- v. bubair -, Dal, 44 ; CEI,_60 ( <bUbd1} ; yine bubu-
$arlu s' vii ml'cd (vine goata sa vii miinlnce), Cal. 1911, 205. --:- < ?
BUBUTA, sf., pl. bubUte dlamme•: bubUta a bdtlkil'el (flacara luptei), Fl, II, 7, ·17;
7, 16; bubUta a catdstasil'el-l'i (vapaia situatiei ei), Fl, II, 55. V. bubUnd. - < ?
Bub u tea z 4, sf., Boboteaza, cEpiphanie•, Dal, 44. - V. Bobotitem .
BUBZEALi\, sf., pl. bubzetile, -macea~a, cfruit de l'eglantier..
-289- BUCUVAL.\

BUBZEL (Samarfna), sm., pl. bubzel'l, mace~, •eghuitier>. Sinonim : mdcl~rl. - < ?
DUCAL, sn., pl. bti'cd'l'l, carafa, •carafe•, Dal, 44; PB, 552; ~edde ri cdle un tucdl di
'~1-ari'dti di bucdl (sta fn 'dfum un tucai de-~i ride de o carafa)~ Pi.it, 428. Sinonim: bujdn.
-'V.:
· BUCALE, sf., pl. bucih'l •carafe•, Nic, 326. - Cf. gr. !L7t'Ox~/.i, ic. bouqal etc. -'- < it.
booeale.
BUCATA, sf., pt bucd'/, bucata,' .•morceau•, Dal, 44; Nic, 3Z6; .Mill, 75 ·; PScr, 198;
Gram, 227; drmile .. . cad bucd'l adrdte (armele ... cad facute bucati), PAnt, 281 ; ' Bair, 123 ;
bucd'l fd'-n'l-te, scumpd, line (bucati fa-mi-te tu, scumpa), PAnt, ·2 91; BNA, · i;· 4; s' u fdcd
di bucd'l (sa o fa eli din bucati), PB, 22H; va-n'l mi fdcd bucd'l di bui:d'l (rna vor face bucatele
din bucati), PB, 2882 ; u (ac bucd'l di bucd'l (o fac buca\i din bucati), LP, 34; (ustanea fdptd
blicd'l di biicd'l (rochia facuta buclltele), LP, 36." Sinoilime: cumdld, mt~cdluru . ...:... <lat. ·bueeata .
.B"IJCA, sf., pl. bufl, bucata; coapsa etc., 01°. morceau; 2°. bouchee; 3°. joue; 4°. cuisse,
fesse•, Dal, 44 ; Nic, 326; Mih, 75. - 1° : und Mcd di p'l 'ne (o bucatil de plimi), cAr, 279
...:..: v. bucdtd; 2°: nvedsla ... ·~z-f<jd cl'li und mdsind lu Mcd (nevasta . .. l~f luil (se servea cu)
cite o mllslinll de lmbucaturll = mlnca fara economic), AI. 1903, 89 - v . . ml~cdturd; u l'ed
·omlu ~· lu-und Mcd u-ardklu~urd In gurd (o ia omul ~i, intr-o lmbucatura, o aluneca In gura),
BlifP, 37; 3°: bUca a fdfdl'el l'l-aru~l (buca fetei i se ro~i); 4°: un gugo~rl lu Mcd .l 'l-lredte
(prin coapsa li trece un glon\), Lum, VI, 4, 25 - v. codpsd; fiClorlu ldl'e 'nd Mcd (fiiicaul
tale o coapsa), PB, 37936; und Mcd di cdrne (un but de carne) - v. Mle1 ; hedrsiri'f Mtlle (au
fiert pulpele); din'icdrd Mtlle (au tiiiat in felii buturile), Trib, 1; 8~9, 10. Sensu! 4° e mai
general. ...:.. Cf. dr. bucl tpi.) ,fesse" ~i alb. bllke , pane; bocca". - <lat. bucca ,;bouche".
BUCATfl:E, sf., pl. bucdtlci, bucatea, •petit rnorceilu•, 'Mih, 75 ; tndrlptt stnlu s; mi fdcd
biicdlice (sint preglltiti sa rna faca bucatele), C~c, 51. V. cumdiUe. - <bucdld.
BUCLAR, sm. , pl. bucldrl; care face fedele$e, •celui qui fait et vend des barillets•, Dal,
44.- v.:
BUCLA, sf., pl. Mcle, fedele~. •sorte de petite seille serVant • A apporter de l'eau a 'bolre
ou de vi~ •,' Dal; 44; Nic, 326; GEl, 118; ilu dri dpil tu bUCid (nu are apa I~ fedeie~). PLit,
811; mi dutedm cu bile/an ml'nd (rna duceam .cu fedele~ul In mlna), PAnt, 295; BNA; 1; 122;
s' todrnlf ·cu btcla mpllrtlf (se tntoarce cu fedele~ul plin), PB, 18911 ; clfrvlfn.d riu · · ~r-are Mcla
cu )lin (caravanarul l~i are fedele~ul pentru vhi) - v. i:lifd. Sinonim : vlfteld. - Gr. !Lr.oi:ix).ot
(Hris, 329·; Boga, I, 255 ;II, 156; bg. brikla (BER, 88). -"- Pentni formele ei, Cf. PAnt, 52 ~i
Plni, II, 199;200 (forme identice pe care le-arn constatat personal ~i In Moldova istorid etc.
J;>entru etnografia rusa, cf. Degub, II, 260 etc. - < ?
BUCL'fTA; sf., pl. bucl'lllf, fedele~ rnic, •petite MCldo, Dal, 44; PB, 552; PLit, 907;
velo, 37; . Plm, II, ' 199; Ia ~6pul ·~t-uinpl~d bucl'ltlfie und fedtd (Ia ~ipot d fat~ i~i umplea
mi'Cile fed.ele$e); PenB, VI, 140.·
BUCUR (mi), vb. I (bucurdl, -rat, -rdre), bucura, •jouir, se rejouin, Gram, ·227; PEt,
11!12 (<lilt. *bucculare). Verb disparut din circulatie. V. mbili:ut. Sinonim: ·hilrisescu. - <
·alb~ lmkurolij ,abbellire";
BUCURfL'E, sf., pl. bui:urll'e, bucurie, •joie•: mor cu bucurtl'e (mor cu 'bucurie), CosP,
~ - Sinonim: hardrld. "- <alb. bukuri ,belleua";

BUCUSESCU, vb. IV (bucusll, -sit, -sire), tnghiti, •engloutir, avalero, Nic, 326. Sinoriime :
angl'il, ascdpil 3°. - < rL7t'Oux6vw ,mettre dans Ia bouche" . . .' . . . . .·
· BUCUS{RE, sf., pl. · bucusfrl, lnghitire, •action d'avaler; engloutissemenh, Nic, 326.
v. angl'ildre; ascdpildre. . . .' ..
BUCUVAL1, sf., .pl. bucuvdl'l, papara, •du pain chaud emiette et melarige avec ·du
betirre et du fromage fra:is•, Dal, 44; NiC, 326; Mih; 75; CFr, 107; DR, Il, 521 '; PDict, 14.

111 - c. &81 - Ta~he P a p a h a g t, Dic~onarul dialectulut arom4n


uutlcos -290- lltJDZ..\

V. buvgtild ~i sinonimul pdpdrd 1°. - ln general, bucuvdla constituie o atentie pentru eel
pcntru care sc pregite~te - bunaoara, pentru un ginere clnd vine In casa socrilor lui .ca lo-
godnic sau ca mire. - Gr. (L7touxou(»AIX (Boga, II, 44).- <alb. bliki! ,pane" + vaile ,oaldo".
BUtlcos, -codsd, pl. buclco~l, -codse, carnos, •charnu•: fdfile a medle ro~e, butilcodse
(obrajii rntli ro~ii, plini), CFr, 157. - V. butcicos, bu~cutos.
BlJl:ICU, -cd, pl. bU.clki, -ke, oaciir, •brebis, .mouton aux cercles rouges autour des. ·yeux;
qui a le corps blanc et les jones rouges•. - V, blijlcu (~i odcdrnu), ~i gr. (L7touc'xou (Boga, I,
259, II, :t5; 157).
BlJl:JNE, sm., pl. bU.cin'l, Mih, 75; arucutlt ca un Meine (rostogolit ca un bu~tean),
Lurn, V, 147 - v. bU.clum.
BUl:ltJ, bU.ce, GrS, III, 267 - v. bliclcu.
BlJl:IUM, sm., pl. bU.clun'l ~i bU.cin'l, bu~tean, ,bQche; tronc; billoh, Dal, 44; Nic,
330; PEt,, 12 (<lat. .bustio, -onem ,combustion"); afldrd un ,b(lclum mtire di drbure (gasira
un bu~tean mare de arbore), Lum, V, 151 - cf. dr. ,au cumpiirat buciumii de vita'!, BD,
54. Cf. ~i PAp, 67 etc.; nts - bU.clum (dlnsul - bu~tean), PB, 36516 , Sinonimc: crifur, klutric1•
-<?
BUDALA'C, -cci, pl. buddld'fl, -fe, prost, •inintelligenh : care esie mintimenlu ~· care este
buddld'clu ? (cine e inteligentul ~i care este prostul ?), Cod, 61 211 • - Cf. alb. budallaqe ,stupida".
- V. budtld'.
HUDEC, sn., pl. budete +baton alpestrc a I'aide duquel en evitc Ic glissoire pendant I'hiver•,
Mih, 75. - .<bg. bGdedi ,aiguillon".
BUD{C, sn., pl. budlfe, urcior, •cruchc•, PLit, 355; Lum, V, 204. Sinonim: pocfii1. ~ <?
BUDiN, sm., pl. ,budln'l, vicrmc de rnatase, •ver a soie•, Dal, 44; Nic, 328.- <?
BUDlLA.', .bGdtlodn'e, pl. budtlddz, budtlodn'e, , prostanac, .imbecile; stupidc•: scndld,
tudtla', s' tilpulecire mare (scoala-te, prostule, _ca sa .ai putere mare), PLit, 805; ·codda a budd-
lod'nil'el di ursa (coada prostanacei de ursoaicc), PLit, 816. V. buddlcic ~i sinonimele glar,
/10zo, hut etc. - < tc. boudala (281) ,imbecile".
BUDRA, sf., pl. bU.dre, pudra, •poudre•: bU.drd di lilice (pulberc de flori), ArE, 20, - <
7tou8p1X < fr. poudre.
Bl.'DRUME, sf., pl. budrrin'l, podrum, •cave; prison souterraine•, Dal, 44; Nic, 328. V.
bddrume. - < tc. bodroum (282) ,prison souterraine".
BUDUCI~AR, BUDUCU~AR, sm., pl. buduct~drl, specie de corb, •oiseau grand comme
un corbeau et blanc au ventre•, Dal, 44; cu grira di buducu~tir (cu gura de corb), PenB-, .VI,
26.- <?
BUUUV.U, sn., pl. buduvdle, ba;~:in, •bassin; citerne•, PB, 414114. Sinonim: sterna.-< ?
BUUZAR, -drd, pl. budzdrl·, -are, bu;~:at ?, dippu ?•, Dal, 44 ; zmelclu, zmelClu budzare
(,melcule, rnelcule bu;~:are"), PLit, 197. - Cuvlnt neidentificat, cu sens (,.bu;~:at ") nemotivat
In legatura cu melcul. - < ?
· BUDZA, -sf., pl. blidzd, bu;~:a, <1~. Ievre; bord; 2°. affliction, chagrin; fiicherie; regrett,
Dal, 44; Nic, 330; Mih, 75. - 1° : dri bU.dzd aruvirsdte (are bu;~:e spu;~:ite); s' nu-n'l art'dd
bUdza ~i-a n'la? (sa nu-mi rlda ~i mie bu;~:a? = sa nu ma bucur ~i eu ?), PB, 20624; PAnt,
93; 1-vdldmtirci bridza di-amdre (tl ucisera Ia tarmul marii), PLit, 936; PAnt, 38 -d. atb.
,bU.z' e lrimit = riva del fiume" (Le, 63) ; Drina erd bU.dztf cu blidzd (Dunarea era revarsata
de Ia un tarm Ia altul), PAnt, 343- cf. alb. p&rbUu ,plin plna Ia bu;~:e" (Hr, 310);.. 2° :
fdrmdc!, bridztf cripdtd (venin!, tare amarlt !), PB, 20116; diprise bridztle (Ia a In jos buzele,
se supara), PLit, 437 - v. mire 8° ; ca ml'ne va-~l mlijlcd bridzdli (ca mline o sa-~i mu~te bu-
zele, ca mline va rcgreta). V. blizd. - Mai tdllte aceste sensuri. slot curente ~i In albanel'!a
(cf. Le, 62-63), ca ~i In greaca (sub : J(&ii.t)· Pentru sensul 1° •bord•, cf. ; ,sur Ia Ievre du
BUBZANARA -291- BUI'AZE

fleu'\l'e (expression tout egyptienne)'\ CosEt, 234. V. ~i mdrdzine .1° etc. - Cuvlntul e acela~i
cu dr. buzif · !ii" alb. Mzi!. - < ?
BUDZANARA, sf., pl. budzdna'rl, clin de haina In forma de buza, cpli (d'un habit)
en forme de levre•, Mur, I, 249. V. buzundr. - Cf. dr. buzundr, gr. !L7tOu~ou ,poche". - < ?
BUDZOS, -dzodsd, pl. budzo~l, -dzodse, bu~os, •lippu• : .budzo~ll'i · ardkl (buzatii ·arapi,
negri), Fl, I, 3, 5. V. budzdr. - <bUdzd.
BUF, sm., pl. buhl, bufnitA, tl 0 • hibou; 2°. sot; nigaud•, Dal, 44; Nic, 330; Mih, 76.
- .1°: lu kedre dodrme bU.flu aldvddt (In locul lAra sOI;lre doarme bufnita IAudatA), Lum, I,
192·;' si-adundrd .6rn'il'l tot di bdgdrd bUflu cap (s-au strlns toti corbii de puserA b!1fnita con-
ducAtor), PLit, 437; 2°: ca s' ylnd bU(a di ursd, PB, 47118 - v. bUfd 2°; mdri buf hil! (mare
prest. e~ti 1).- Cf. !ii alb. buf ,gufo, barbagianni", gr. !L7toijqloc; ,grand-due; imbecile", bg.
buhillu ,grand-due".
BUFAR, sm., pl. bufdrl, cotet, •poulaillen, GrS·, IV, 378 ;· CFr, 28. Sinonim.: cumd~il:.
-<?
BUF.i\, sf., pl. bU(e, bufnita, .e.
hibou; 2°. borgne; aveugle ;, soh, Mih, 75. - 1°: blifa
nu vedde dzuua (ziua, bufnita nu vede); 2°: ca s' ylnd bUfa di u.rsd (de va veni badarana
(pr~tanaca) de ursA), PB, 4728. V. buf (care circulA ~i ca adjectiv) ~i MM. - <alb. bufe
,barbagianni".
BUFC.i\, sf., pl. bUfke, mot, •aigrette; houppe•, Nic, 331 ; gdl'lna cu bqfcd (gaina cu
mot), Dal, 44. - Pl. blifke •sornettes• - v. burllM 3°, curcubiltl 4° etc. - V. _pu(cd.
BUGA.l:E, sf., PB, 553- v. bugunltd !ii buydce.
BUG AT, -td, pl. bugdf, -te, bogat, •riche•, Mlh, 75; Nic, 325 (!ii bucdt) ; PSc~; 198;
CEI1.60; sis' fdcd bugds (sa se faca bogati), Cod, 15 bli. V. mbugdt ~i sinonimele avut, nicuklr.
<vsl. bogatii ,dives".
BUGATLA'CA, sf., bogAtie, CLitur, 125 - v.:
BUGATA'L'E, BUGATI'L'E, BUGUTI'L'E, sf., pl. bugafl'l'l, bogatie, crichesse, opu-
lence•, Nic, 325; Mih, 75; bufidfd'l'e n feru (bogAtie In cer), Cod, 64 biiS. Sinonim: avedre.
- < bugdt.
BUGDAN, BUI'DAN, -nd, pl. bugddn'l, -ne, chipe!i, •de belle mine, de belle prestance,
d'une haute impression~ante•, PDict, 14; bugddnd aiedptd (aleasa' iatli. chipe!ili), PenB', Ill,
168; IV, 124; piru*edna ... a(ed bugddna (iubareata ... acea mlndra), PenB, IV, 44,; li dmplu
ell vdsili, buyddna-n'l (le umplu eu· vasele, mtndra mea), Caraf, 12; PenB, IV, 45; amirddz
Mrbo~l *i tlnire bugddne (lmpArati blirbo~i ~~ tinere "mlndre), Fl, I, 3, 9; ocl'lll di•· bugddnd
(ochiu de frumoasa aleasA (aid sau ftmeie), Fl, II, 1, 12. - Nu se poate preci;~:a daca e chiar
numele propriu Bogdan ( <vsl. bogi'ldani'l}, care apare ~i In poezia populilra baleanica, inclusiv
cea aromAna, sau daca ar fi sA vedem In acest cuvlnt o persoanA din Bogdania (cf. tc. bughdan
(270) ·,Moldavie-Valachie"), datA fiind renumita frumusete a dacoromanelor - cf. ~i PPar, 18.
BUGUNfTA, sf., pl. bugunlfd, rodini, •sorte de ·panade, cadeaux (surtout des ·fruits, des
patisseries soufflees, des beignets) qu'on apporte a une nouvelle accouchee•: adufef a li li-
hodnd bugunlfd (aduceti IAhuzei bogace), Fl, I, 4, 6. Sinonim: lihun'edtic. - V. bugdce· ~i:
· BUI'A.l:E, sf., pi, buya'cl, pogace, .galette feuilletee; gateau; tourte•, Dal, ·44·; Nic,
325. - Cf. !ii gr. !L7touya-rotot· - V. pugdce.
BUI'ANE, sf., pl. bilyd'n'l •? cuveau, tine; buanderie ?•: ddded s' lntrd tu buydne (ln-
cerca ·sa intre In .. . ?), Fl, II, 4, 7. - < ?
BUI'AZE, sf., pl. buyd'zl, defileu, •detroit., Dal, 44; Nic, 325; buydzea afed n'lca di
~eiicilfle edsti ma fricodsa di afed mdrea (defileul eel mic din ~eaci~te . e mai de temut declt
eel mare). V. ardstodcd, dirven'e, strimturd. - <tc. boghaz (288) ,gorge'' .
sur.A' -292- BUIANGf

BUr.{', sm., buyddz, .taur, •taqreau; cerf imposanh, Pal, 41.; Nic, 324; tb:bu, buy(l'
mdri (cerb, taur mare), PenB, V, 46. Sinonime: bic, &Jmdl, tdvru. - <tc..b~ha .(2!!8) (·-"·
BUrEAR, sm;, pl. buyedrl, bouar, •bouvier; vacher•, Nic, 325. - Analog forme! ultir :
buyedr< boil. ·
B{Jr6f, bu.y§lodn~.e, pl. buygedd~, buygloan;e, .nuntar, •gel!s <Je Ia .noce (h()mmes et fem-
mes) qui, le soir des noces, vont de Ia part des parents de Ia mariee a Ia . m~ison du marie•.
Dal, 44; ca, buygi pri cal .c u sild. (ca nunta~ pe ca,l , cu ~ea), BNA, U, 60, - .< ?
BUruzfE, sf., pl. buyuza, bogasin, •boucassin; cotonade•: podUi. di buyuzie (~ort de
bogasin), Lum, VI, 5; 22. V. buhasie. - <tc. bogassy (289)" , 1toile qui sert a .fai~;e des d()u-
biures".
BUGEAI(J; sm., pl. bugelil, boiangiu, •teinturier• ;. va-n'l mi tornu Ia bugedllu strdlil'i-le
Ia si-n'l lciliscu (lmi rna voi lntoarce Ia boiangiu ca sa-mi lnnegresc (cemesc) hainele), PLit.
885. V. bulangl. - < ? tc. '!lodja (280) ,action de verser".
BUGIORN.{, sf., pl. bu§lorne, mlncare gratuita, pomana, •nourriture gratuite•, Mur, I.
250·: afld' bu§lornd (a glisit -mlncare gratuita). - <it. boon glorno.
BUBAR, sm.,- pl. buhdrl, -Nic, 331 - cf. alb. buhdr ,camin~" ~i :
BUHARE; sm., pl. buhar(idz, hom, •trou par lequel sort Ia fumee; tuyau de Ia che-
minee•, Dal, 44; e~l prit buhari (e~i prin hom), PB, 12217 , Sinonime: bdgi, co~il 2°, .ugedc.
~ GrS, TV; 382 :· <tc. persan buxari ,chetninee". .- Cf. gr. IJ.7toU.xor.p(7))i;, IJ.7tOU)(Otp~c; ,(tuyau
de) cheminee" <tc. boukhar (254) ,vapeur".
BUHASfE, sf., pl. buhasil •boucassin; indienne•, Dal, 44; Nic, 331 (buho.siil). - V.
buhdsie.
B()HAV, ·Vd, pL brihavl, -ve, buhav, •creux; pourri·; · gonfle•, Mur, I, 250; CEI; 80;
ftild brihavd (obrr z t:n.nat). V. bruhav, bUtcav ~i gr. IJ.7tOU)(Ot~oc; (Boga, I, 260). - <bg. buha\'u
,netri, fane".
B()HA, sf., pl. brihe, bufnita, «hibou•, Mih, 76; I:um, V. 186. ~ v~ buf, bri(d, precum
~~ tc. boukhou (281) ,hibou".
Bl.JHASfE, sf., Milr, I, 250 - v. buyuzie.
BUHCEI, sm., pl. buhceddz - v, bohCe -, Dal, 44. - < tc. boghteha (289) ·,piece d'e-
toffe de forme carree servant a cnvelopper''.
BUHCE2 , sm., grlidina, Grs; IV, 218; 239 - v. bdhce.
BUHTfRE, sf., pl. buhtirl, osteneala, ~fatigue, lassitude•, Dal, 45; fur' buhiire, far' lu..-
crdre (tarli. osteneala, farii lucru), Lum, V, 230. Sinonime: apustuslre, avurslre etc. - V.:
8UHTlSESCU, vb. IV (buhlisfi, -sit, -sire), plictisi, •(s')embtlter; se degouter; se Iasser•.
Pal, 44; Nic, 331; Mur, I, 251. V. bizirsiscu etc. - <!J.7tOU)(Tl~w ,se rassasier';.
BUHTISfRE, sf., pl. buhtislrl, satu.rare, •rassasiement; degollt; lassitude•, Dal, 44,
BUHTISfT, -ld, pl. buhlislt, -te, dezgustat, •rassasie; degot1te; fatigue•, Dal, 4S.
imiAGf, sm., pl. bulageddz, boiangiu, •teinturiert, Dal, 45; Mih, 76. V. bugedlil. - <
tc, boJadJy (295) .. -".
BUIAGILI'KE, sf. pl. bulagilt'kl, boiangerie, «teinturerie•, Dal, 45. - <:tc. boiadJJiyq
(295) .. -".
BUlAN; -nd, pl. buldn'l, -ne •? bon a rien; vaurien ?•: mi vidzu~l multe orl, a led:
buldnd, Ia u~i-f? (m-ai vlizut multe ori, fa nemernico ( ?), Ia u~a ta ?), Fl, II, 5, 2. - Cuvlnt
necunoscut. Poate eli acest buldnii trebuie citit buldilll ,malheureuse".
BUIANGf, sm. : si nvdpsi Ia bulangeddzl'i tul .( s-a vlipsit Ia toti boiangiii = s-a flicut dt
rts), PGr, 27 - v. bulagi,- bugedlil,
BUI!T.\ -293- .DU.JAN

BUIATA, sf., pl. bule(, poiatli, •abri (pour les .animaux)•, Dal, 45; Nic, 325; PAnt,
343; CEI, 60; ol spindzurdte prit bull!( (oi spln.zura.te prin poieti), RP, 4, ·7. ~ V. piildld,
puldtd.
BUIAtlA,.$f., pl. buUl, culoare, ol 0 • couleur; 2°. fard ;. teinture; 3°. derisioD; 4°. pauvre;
malheun, Dal, 45; Nic, 325; PDict, 14. - 1°: esu lillCe cu bulll (rasar fiori In culori), Cal.
1911, 51; BNA., II, 52; caluyredud ca buldi'ld (ciilugaritli ca .bola .neagrd = calugarita nenoro-
citli), PLit, 899; 2°: ·~l-de~de au buldiid (~i-a dat cu fard) - v. fkeasl&; ded· buldud a cdsdl'el
(easel i-lim dat culoare, am vopsit-o); 3° : tu noduddzd'/i-nodud di buUl u mul'e (a · muiat-o
In noua.zeci ~~ noua de boiele = a mustrat-o, a facut-o de rls), PB, 28317 :-- v. bulangl ~i
rizfle; 4°: u, buldiM di JiClor, murt (val, bietul de copil, a murit); u, buldtla s· va b'dld (val,
batu-v-ar , nefer.icirea) - y. buldn. - Cu · sens ca acel de sub 4°, cuvlntul apartine graiului
femeiesc, pentru care ~;f. ~~ bolu, bulsescu 4°, cdtrdne, lalll, punddtlir etc. Sinonime: hromd,
vd{le. - <tc. beta .(295) ,,teinture".
BUI~, sf., pl. bul .• .•..... , . ?•: arucdt . .. in .rl'pile cascdte a brilelor slirnodse (aruncat
. . . In rlpile caseate ale ....... ? pietroase), AI. 1928, 57. - < ?
BUlliATCU, -cd, pl. bulmdt(i, -(e, neted, •plan; plat; . grossier•: oa· bulmdtcu .nl-pdre
torlu (cam plata, (drd mln(:, lmi pare u.rma piciorului), PenB, VII, 13. - < ?
. BU{AJ,E, sf., pl. buln'l, fular, •mouchoir de cou; foulard (des femmes); voile•, Dal, 45;
PenB, VI, 134; VIII, 87; md'lle ... cu bdl(url $' cu bulme (bunicile .. . cu balturi ~~ cu fular),
BNA, II, 70; ndzdrea acupired cu una buime albdstrd citllle a cd'sllor (.zarea acoperea acoperi-
'urile caselor cu un voal albastru), Fl, I, 5, 3. V. bulunie· ~i sinonimul limut5eld. - <tc. boiR,
boiolln (2j}7) ,fichu".
BUfN, -nd, pl. buln'l, -ne, ca de bou, •(comme) de boeuf•: ocl'lu butn •oeil de boeuh
= furuncul mare, LL, III, 222. Sinonim: grd!lrltlu a(el .bUnlu. - <lat. bovtnus ·,;de boeuf" .
BUISESCU (mi), . vb. IV. (br.tlsfi, -sit, -sire), colora, ol0 • colorer; colorier; 2°. teindre;
peipdre; ~o, bafouer; 4°. (se) renllre malheureux•, Dal, 45; Nic, 325; Mih, 76; PScr; 198.
- 1° : nu-l bulsed, le, perll'i ahl'ntu (fa, nu-ti boi atlta piirul), PLit, 884; Lum, V,. 184 ;
2° : bulsl~ tdv.dnea (zugravim .tavanul) ~ 3° : 1-bulslrd tu misuh6re (1-au facut de tis In plata)
.- v. buldud 3°; 4°: mi bulsescu (rna jeluiesc), PB, 49"; 5°: lu-avindrd pl'nd 1-bulslrd (1-au
urmarit plna 1-au nenorocit); 6°. bulsed-te, bulslte (nenorocitule, boie~te-te = compiitime~te-te
= neferice~~e-te) - v. curbisescu. - Cu sensurile de sub 4°, cuvlntul apartine femeilor. - V.
bot ~i gr. !J.7toy,tcx-rll:w· - <tc. bolnnmaq (296) ,l!tre teint".
BUISfRE, sf., pl. bulsirl, colorare, •action de colorer etc.•, Dal, 45; Nic, 325; Mih, 76.
V. curbis,l.re, pisuJJire ..
BUISfT, -ld, pl. bulsi(, -le, colorat; nenorocit, •colorie; teint; malheureux•, Dal, 45;
Nic, 326; lu li (edl, morl..bulsltd! (unde. te duceai, fa .nenorocitii 1), PLit, 943, Sinauime: ca-
lrdn, kiculd 3°, kisusll, ldlt, nvdpsu, vdpsil.
BufTA, .sf., pl.?, debris acuta•, CEI, 60. Sinonim: n'ed(d. - < J>g, bulca .. - ".
BUfTtl, sm., pl. bui(, bout, •petit boeuf•, Dal, 45. - Ca adjectiv : llnirlle di lOra sunlu
ca bul(d (tine,rele d~ acum slnt ca vacute), Fl, I, 4, .6. - <boil.
~UIUME, sf, pl. bulun'l, Mur, I, 251 -:- v. bulme.
BUIURDfE, st., pl. bulurdll, ordin, •ordre•, Mur, I, 251. Sinonime·: ·.Siildyie, emri etc.
<tc. buul~ur4y (306) ,o.rdre ecrit".
BUIUR1JN I, .in~erj., ~je vous en prie•,.. BNA, III, 74 . (bulurum ,.,poftim").. Sinonim:
orlste. - <t.c. bc,t~lourmaq . (306): boulourynyz ,veuille.z"...
BU,JAN,, sn., .pl. bujdne; QU.JANA, sf,,, pl. bujdne, carafii, •joli broc de porcelaine;
bouteille.t , .Dal, 45; PB, !>53; GrB, 184 ;. .ct'ndu-asculd1l bujdnlu # n'l-deddi1l line s' beau?
(ctnd ai ridicat carafa ~~ mi-ai dat tu sa beau?), Lum, II, 201; BNA, IV, 44; t' un bujdn
BU..JC)R -294- BUMBARt

na bidm yin (lntr-o (ln ·acel)a~i) canli bliuram vin), ICar, 48; bujdnile nidist~pdle' rtU s; guled
di yin (carafele nedesfundate nu se goleau de vin), PAnt, 344. Sinonim : cdrdfd. - Cf. tc.
bodja (280) ,action de verser, de transvaser". - < ?
BU.JC)R, sm., pl. bujorl •pivoine• : un bujor di fedtd (un bujor de fatli), Fl, II; 2, 3;
PAnt, 252. - <dr. bufor.
BUKET, sn., pl. buketi, buchet, •bouquet>, . Dal, 44; Nic, 326. V. bubdke 2°. - <
(..moux~To <fr.. bouquet.
BULA'KI, sf., pl.?, bel~ug, •abondance•, CLitur, 125. Sinonime: birikete, bun/like. - <
tc. bollyq (293) ,-".
BULOCOS, -codsd, pl. bu/Cic6;~l, -codsc, plin, carnos,. •charnu• : fdfd bu/Cicodsd (fat·a
plina, rotunda). V. buclcos. - <alb. bull~l ,mascellare": ka bullfl. ,e grasso, pingue".
BULDUME, sf., Dal, 45; Nic, 427. - v. blldume ~i sinonimul pi$1edl'ld.
BULDZINEDZfJ (mi), vb. I (buldzindl, -ntil, -ndre}, buhiii, •(se) bouffir•; fdta tl'l
si buldzineddzd, ca di bubotd (fata i se· buhliie~te, ca de malai), VAR, 252. - V. sbuldzinidzrl,
lnbulzindre ~i sinonimul buburldzu. - < ?
BULGUR, BULGURE, sn. ~i sm., pl. bU/gure, bU/gurl, grlu fiert, •ble bouilli; plat de
froment moulu•, Nic, 323; CFr, 108. V. blugur. - La tlitarii din Crimeea : , . . . un pelaw
fait de froment desseche et moulu avant d'~tre milr, qu'ils appellent bulgur", Pallas, IV, 89.
La sirieni : ,borghol, c'est-a-dire du ble bouilli qui a ete seche au soleil, puis ecrase grossiere-
ment", Feghali, 1081. - <tc. boulgbour (283)· ,ble bouilli".
BULC)C (nord), sn., pl. bulodfe, blrlog, vi;~:uina, •glte, repaire, taniere• : sla ca ursa tu
bu/6c (stli ca ursul ln blrlog). - V. loj. - Cf. vsl. brt"llogu ,lustrum (ursi)". - < alb. bulok
,,riparo".
BULUBA~, sm., pl. buldba$1, capitan, •capitaine•: vrel tra s' bag dol buluba;~l s' ti-addrd
fd~l? (vrei ca sA pun doi cipitani sa te facli fl~ii ?), BNA, II, 94; ca vl'ru buldba$ s' podrtd
(se poarta ca un buluc-ba~, tiranic) ,.. PGr, 27 . .,.... <tc. buluk (277) + baeby (293) ,officier
ottoman qui veillait a Ia securite publique".
BULUBOTA, sf., pl. bulubofd, dimie, •escot de qualite inferieure dont on · fait des braies,
des chausses; braies faites de cet escob, Dal, 45; CN, 114; 129; 174; fdse ... ahl'te brufdle
di bulub6fd (tesc .. . atltea brdtate de dimie), Fl, 1, 3, 11. - · < ?
BULUKE, sf., pl. bu/llkl,- buluc, •troupeau; harde•, Dal, 45; Nic, 326; Mih, 76; pasc
bulUkl di tert;i (pasc grupuri de cerbi), PAnt, 269. V. bldke. - <tc. buluk (277), boeuluk (293)
,compagnie".
BULVURA, sf., pl.?, praf de pu~ca, •poudre a canon•, Mih, 76. Sinonim : Mrute. - V ..
vulbura.
BUL'EAR, sm., pl. bul'edrl, ~arpe mare, •grand serpent., Dal, 45; DR, II, 522. - < ·
alb. bulhir , specie di serpente".
BUM ! •interjection onomatopeique exprimant un bruit, une detonation•, PB, 553. -
V . bam-bum!
BUMBAC, sn., pl. bumbdJe ~i bumbdcurl, bumbac, •coton•, Dal, 45; Mih, 76; PScr,
198; PB, 553; PAnt, 409; edste criscut lu bumbdfe (e crescut ln puf)- alu;~:ie Ia viata dura
de pastor ~i de ciravanar. Sinonim : scdmdnt;e . . - E acela~i cu dr.-·· bumbdc. - < ?
BUMBARl, sm. ~i sn., pl. bumbdrl, bumbdre, specie de ctrnat, •gros intestin (de mouton
ou de chevre) farci du foie, du coeur et de Ia rate de I'animal tue•, Dal, 45; Nic, 327 ; PAnt,
298; BNA, I, 126; 138; Plm, II, 221; CN, 173; PEtim, 7. - ln 's atele aromilne~ti, Ia hanuri-
macelarii, allituri de arumdne, bumbdrlu, constituie uri aperitiv excelent. - Cf. bg. bumba~
(BER, 89) ,saucisson", gr. (L7tOU(.I:r~«p~ ,quelque chose de bourre; bourrelet". ~ <tc. boumbar
(294) ~i moumbar (1250) ,andouille".
-295~

BUMBAR1 , srri., pl. bumbdrl, taun, •taon•, Nic, 326. V. bumbundr ~i sinonimul li!Un
<bg. bumbatl, brrlmbar (BER, 89) ,scarab~e".
BUMBACOS, -codsd, pl. bumbdco~l, -codse, bumbacos, «cotonneux; mou comme le co-
·. ten•. - V. blmbdc6s ~i :
imMBAKfE, sf., :;>1. !Jumbdkil, bumhacaric, •e.ndroit oil on cullive le coton•, Dal, 45-
- <bumbdc.
BUMBARAC, sm., pl. bumbdrdfl, glnganic, •Ctre vivant; insecte•, Mih, 76. - V. bum-
bar• ~i :
BUMBUNAR, sm., pl. bumbuncir1, carabu~, •hannetom : al~ln'lle sunlu pufl'ne $i bum-
bundrWi mul(l (albinele slnt putine ~i carabu~ii mulli), Lum, VI, 5, 10. - V. bumbcirl.
BUI\IBUNARicA, sf,, pl. bumbunciri(e, macri~, Dal, 45; PB, 553- v. burbundcd.
BUMBUNEADZA, vb. I unipers., ~i BUI\IBUNEDz(J, vb. I (bumbunidzd' ~i bumbuni-
dzdl; bumbunidzdl; bumbunidzdre), tuna, •1°, tonner; 2°. gronder; 3°. flamboyer; 4°. fourrer.,
Dal, 45; Nic, 328; Mih, 76; PScr, 198. - 1°: # clnd i sirln bumbuneddzd (tuna ~i clnd e
senin), PLit, 625; ell bdgti s' bumbuneddzd, si-ascdpird $i sd s(uldzird (abia lncepea sa tune,
sa sclnteie ~i sa fulgere), PB, 521 ; lu vcilrd (oclu bumbuneddzd (focul tro;~:nefte In vatra), PAnt,
259; 2°: bumbunidzd 11' cdrfaneci dlnftl'1 (tuna ~i scrl~nca dintii), Trib, I, 10-11; 29: 3°: bum-
·bunecidzd-le, kirule (trasne~te-te (lua-te-ar dracul), prostulc); 4°: ardpi (edla .• . $i u bumbuned-
dzd lu ciredp (rape~te fata ... ~i o tuna (o uvlrle) in cuptor), PB, 1102 7 - v. aurlu 4° ~i GrS,
II, 58. - V. bubuneddzd, buburecidzd ~i detund. - Cf. ~i gr. . (.L7tOU(.L'ItGWL~(J): !J.7tOU(.L'ItOI;vci£t b
/,6yyc<; (Passov, 114), (.L7tOU(.Lr.ouvla11 (Kpua. II, 99), (.L7tOU!J.7tVll: (Hris, 137). - Cuvlnt ono-
ml,ltopeic : < bu! bu!
BUMBUNIDZARE, sf., pl. bumbunidzd'rl, tunct, •action de tonner, de tempHer; gran-
dement; tonnerre•, Dal, 45; Mih, 76; PScr, 198; PB, 553; di s(ulgu $' di bumbunidzcire s'
culredmburd niorll'i n dzdre (de fulger ~i de tunet se cutremura norii In ;~:are), PAnt, 260.
Sinonim : tun.
BUMBUNIDZAT, -lti, pl. bumbunidzdf, -le, tunat, .tonn~; gronde; infortune•: om bum-
tunidzdl di Dumnidzd'ii {om nenorocit de Dumnr;~:eu).
BUNl, -nd, pl. bun'1, bllne; bun, «1°. bon ; 2°. germaim, Dal, 45; Nic, 328; Mih, 76 ;
PScr, 198; PB, 553. - 1°: bun ca pl'nea fed cdldd (bun ca plinea cea calda); PLit, 438;
edsli Mnlu a bUn'Tlor (e bunul bunilor, e tunul dintre cei buni); alflutd-1'1, o mull bllne (aju-
ta-i, o prea bunule), BNA, II, 8; bind-vii odra (buna-va ora, buna vremea), PAnt 225;
Mnd-vd dzuiUi {bunii-vd ziua)- cf. gr...xot:Ai) aa~ ll~Fa" (Passov, 14); odrd Mnd- v. odrd
14°; 2° : n'l-ecisle cusurln bun (mi-e var primar) - v. cusurln; sunlu cusurine bUne (slnt vere
primare). - < lat. bonus ,bon".
BUN2 , sn., pl. bllne, bine, •bien•: bun si-dl (bine sa ai), PAnt, 225; di 11idedre bun va
s' veddd (nelucrlnd li va fi bine), BNA, III, (2; vedz cu bllnlu, bre crd~tfne ·(vezi (lncearca)
cu binele, mai rre~tine), BNA, III, 30; tl lo cu bllnlu (II luii cu binele), PB, 3830; s' l'l~u
da cu Mnlu mul'edre, cd di nu, Mnlu nu va 1'1-dfld (si\ i-o dea de sotie cu binele, ca de nu.
nu-i va gasi binele), FB, 4018; n'l-(edfi$1 at!slu bun (mi-ai facut acest bine), PB, 6311.- Cf.
dr.: ,sii-1 poftim cu buna sa vina Ia ospat'', CatP, II, 27.- Cf. ~i gr. xotA6v ,bien, bonheur,
bienfait". - V. bunt ~i Mnile.
BUNAC, -cd, pl. bundt1, -fe, bun, «bono : o bundca-a nodslrd hl'lnd (o buna noastra fina).
BNA, II, 86 ~i p. xv1. - Cf. ~i tc. bouiiaq (291) ,vieillard tombe en enfance". - <bun.
BUN!R, sn., pl. bundre, put; «puits•, Mur, I, 255. Sinonime: piyd&, pufil. - < tc.
IJou'iiar (272, 302) ,fontaine; puits". · ·
BUNATA1 , sf., fara pl., timp placut, •beau temps (surtout pendan·t l'hiver)•, DaJ, 45;
Fl, I, 6, 23; nu aved vimlu, erd ma$1 bundfd (nu era vint, era numai timp calm ~i frumos).
BUNATA 1 -296- DURDUL'IUS{T

Fl, I, 1, 13·. - Cf. ~i . gr.. J.t7tO\JvcX'root ,calme de mer", alb. bunace ,bonaccia". ;- REW,
5254: <lat. .malacia= J.tCXAcxx(cx ,bonace sur ··mer". - <:it. bonaeela.
BUNATA2 , sf., ·faril.' pl;, bunatate, •bont~•. CLitur, 125. - v. bunecifd.
DUNAOARA, adv., de exemplu, •par exemple•, PAnt, 305 - v. ocird. - Cf. dr. bund-
ocira, it. buonora, bonoriz. - < lat~ bona 'bora.
DUNATATE, sf., pl. bundla'f, •bont~•. PB, 553. V. bundteci{d ~i bunci{d2 • - <lat. bonl-
tas, -atem ,borit~".
DUNATEATA, sf., pl. bundle{, bunete, •bont~; bien•, Dal, 45; Nic, 328; fd bundle/ Ia
tuld lumea (fli bine'-ia toatll lumea), PB, 191 . - V. bundtcite, t;irtdteci(d ~i silicipe.
DUNDA1 , sf., pl. bUnde, burida, •manteau fou·rr~ - v. bidene•, ..Mih, 76; GrR, l, -13;
Niculi!ecin'l i:u bUnde (locuitori din Niculita cu bun de), AI. 1928, 65; "fe.ate .. ·. eli Mnde di
riafee (fete . .. cu bunae de samur), Dim, IV (1940), 33-- 35, 4; Mndd feel bidene (bunda sau
b~den), C~c, 12. - Cf. bg. bimila2 ,kozuh be.i rukavi (BER, 90).
. . DUNDA 2 , sf. (pl. Mnde), curent umed, •humidit~ (caus~e par un courant d'eau); cou-
rant d'eau•, Dal, 45; si sta ldtd dzuua di lcirnd tu bUndtl (sa stea toata .ziua de larna In curent
umed de· rlu), Fl, II, 3, 12. .- La Saraci\ceani: ·punda ,pleurite", Hoeg, II, 186. ~ < ?
DUNEATA, sf., pl. bune(, bunete, •bienfaih, Dal, 45; Mih, 76; PB, 554 '; PAnt, 409;
s' medscd picurcirll'i ~u b~ni/ din hoard (sa cinsteasc:\ p~storii cu bunatati din sat), PLit, 1046•;
PAnt, 204; BNA, V, 32 ~i 124 : In aromana, ·sensu I cuvlntului bunecifd e de natura morala,
nu, ~~terl~la, exact ~a i~ ' dacorom~na: ,din btmetea inea 'traie~ti", RetP,' If, 55; ~e.z, 1927,
112; ,ce buneta, ce.. inima are", RctP, IV, 44. - V. bunci/u2•
DUNE,LA, sf., pl. . bunele, furculita, •fourchette•, Dal, 45. Sinonime :' furculfld etc. -
Ct ~i bg. bunela .. -". - < ?
BUNiLI~, sf. pl., cele ·bune, •bonheurs; richesses; bien; bonne disposition>, Dal, 45;
11 c.cisd eire tuli bunile (In casa are t~ate cele bune, cele necesare); cistndzt ciri Mnile (astli.zi e
In toane bune, e bine dispus) - cf. gr... 1j-rov e£; or&: xcxM -rou = il etait 'bien dispos~"._ - V.
bun 1 , bun2 ~i opusul sldbtl. Sinonim : cucl 2°. · · ··
DUNLUKE, sf., pl. bunlukl, abundenta, •(sur)abondance•, Dal, 45. V. birikile ~i buld'ki.
- < tc. boeunluk (291) ,,, lourderie". ·
DUN~OR, -~ocird,. pl. bun~orl, -$o'are, bunlcel, •asse.z bon•, Dal, 4:>; aveci .•• picul'l!l
bun~or (avea ... bunicica avere strlnsa), ArE, 8. ·_ <bun.
DUNUESCU, vb, IV (b~nuil, -ull, -ul;e), a face bine, daire du bieri; saluer., Mur, I,
256. V. t;inuiscu. - < b:m.
DURA I •interjection par laquelle on excite les chiens•, PB, 554; GrS, II, 346-348 (<lat.
•burrare). - V. obUra(ni) !, sabUra!
BURANE, sm ..• pl. burani:ldz, ur.zici fierte cu ore.z, ·~pinards ail ri.z; orties au ri.z•, Dal,
45; Nic, 328. " <tc. bourany (282) .. -".
BURAZANE, sf., pl. burazd'n'l, trompeta, •trompette•.Sinonimc: burle, rumbiltl. - <
tc. boron-zan (284) .. -". · ·
. DURA, sm.', pl. buran'l, erou, •h~ros•, Mur, I, 256; PEtim, 7- <alb. bilrri!, ,uomo"' l
DURDUFEATA, sf., pl. burbufecite •arbre aux feuilles semblables a c'elles du Herre et
aux fleurs rouges•, Dal, 45; N·ic, 329; Mur, I, 257 ; VAR, 29 ( ~ceratonia siliqua•) ; lu creci~le
... pomlu . burb~fecila (unde cre~te . . , po~ul burbufecila), PcnB, VI, 26.- < ? ·
DURDUL'IUSfT, -td, pl. ,burbul'l~slf, -te - v.
bdrbul'isil ...:__:; mul'irlle, bdrbul'luslle {fe-
meile, indoliate Ia barbie), Fl, i, 2, 3. - La plural, acest adjectiv nu polte avea fortria mas-
culina,. a~a cum are Ia s_ingular.: grun'lll bdrbuf'isll, pentru ca el se · refera: numai Ia ·barble
- cf.. bdrbUI'lu.
BURBUNAcA -297-

BU~BUNACA, sf. (pl. bu·r bund'Ji), mlicri~, •oseille•, Dal, 46; Nic, · 329; Mih, -76; PB,
5!l4 bumbunciricd} ; PEtim,. 7; pltd di burbuncicd (pllicintli de mlicri~). C~c, 22. V... burb.u-
(~i
ncinicd. - Nu putem preci;~:a dadi cuvlntul este acela~i cu .dr. bdrbdnoc, brebenoc · ,vinca her-
bacea", dar nu pare a fi strAin de alb. burbulak ,.portulaca, porcellana (specie di erba man-
gc.rcccia)".- Cf. ~i lat. verbenaca ,verveine [plante]".- < 'l·
BURBUNANICA, sf., Dal, 46; DURDt:NARICA, Mih, 76 (burbundrlcdf- v. brumcinicd,
burbuncicd (~i burdulcic).
UURBUREADZA, vb. I unipers., a arde ln. flllciiri, •flamboyero, Mur, I, 257 - v;
buburecidza,
BURDAL, -.ld, pl. burdcil'l, -le, ;~:burdalnic, •<'tourdit, Mur, I, 258. - V .. zburdalipsescu.
BURDEN'E, sf., Dal, 46; M, 35; LL, III, 54 ( <:bg. Mrd.o ,colline") - v . bdrden'e.
BURDUFOARTICA,, sf., pl. burdufocirl.ite, inscctll zburlitoare, •insecte aile•, Perd, 107.
- V. gug1ufodrli,cd.
UURilULAC, sn., pl. burdulcife •gesse 'l; pourpin; plante grimpante et .embrouiJiee•,
PEtim, 8; ail 'nd mEnte ca burdulcic mintlld (au o minte lncurcatli ca burdulcic}, Luml, V,
186; Ia una vale mintlld bur(luldc (Ia o vale lncurcatii ca un bur d u I a c), Cal. 1911, 54; .
BNA, V, 110. (V. ~~ bur:buncicd. - <alb. burdullak ,portulaca, parcellana (specie di erba
mangereccia)".
DURDUL'EAC, sm., pl. burdul'ecitl, liliac, •chauve-souris•: und sorte di dubrul'ecic,: bur-
dul'edc puflil di 'a nodptil'el), ccire s' cl'edmd vr rr.pir (un fel de lilisc (burdul'ecic, paslire de a
noptii), care se nume~te vampir ), Lum, V, 216. Sinon:m : nihtirlt5d. - . V. dubrul'ecic.
BURDUVAL (grlimosteni), sm., pl.?, ~tire rea, •mauvaise nouvelle•. - < ?
BUR &A, sf., pL bUr&, sac mare de clnepli, •grand sac de chanvre, plus gram\ que Ia
hdrdle et qu'on achete au marcht\•, Dal, 46 . ....:. Cf. ~i alb. burdhe (BTir, 1940, 4, 78 ~i 101)..
- <?
BUREATE, sm., pl. buref, burete, •champignon (; eponge)•, Dal, 46; Nic, 329; Mih,
?.7; PScr, 198; PB, 544; Fr, II, 228; burecite di ci'11e (buretele clinelui), PenB, IV; 60,; buret
zurl' i (bureti venino~i), PLit, 289. V. burec. - <lat. boletus ,bolet (champignon)".
BUREC, sm., pl. buretl - v. burecile ~i buburec2 - , Mih, 77; ilnd pllu di buretl (o pla-
cinta de bureti). Sinonim : clupernica. - Analog formelor : birbt fl - birbec, din pluralul buret
de Ia burecile a re;~:ultat forma nordicli burec (cf. GrS, VI, 371).
BURECA, BUR EKE, sf., pl. bureciJe ~i burekl, prajiturli rasfoiata, •gateau feuillete;
petit pate•, Mih, 77. - <: tc. burek (283) ,;pate feuilletee".
BURESC.IJl, vb. IV (burll, -rlt, -rlre), privi, •regardero, Mih, 77.. - V. brescu, bruescu .
BURESCU 2 , vb. IV (burll, -rlt, -rlre}, extermina, •accomplir; .rea.Jiser; ex.t\cuter; exter-
minero, Mur, III, 39; Far.aon ... s' mindulci . cu Ji lropil si-l'l buredscd (Faraon . .. se gindea
cu ce mijloc (in ce mod) sa-i extermine), Cod, 7415 • V. mburi·sc:J.- <: Ysl.. borlti ,pugnar~: ".
BURii:fE, sf., pl. burt;ll,. burghiu, •vrille•, Dal, 46; Nic, 328 . (burt;iil,, sn.). Sinonime:
bizd' , sfreddine. - <: tc. bourgliou (283) ,-".
BURrAl:E, sf., pl. buryd' cl, Dal, 46- v. bdrcace, bdryace.
BURrAtfcA,. sf., pl.' burydClfe, calddru~a •. •petit chaudront, Dal, 46. v. brdgdClcd. - <
burydce.
BURiiiLIPSESCU (mi)., vb. 1¥ (burgilipsU,.sil, -sire}, lndatpri; •contracter des. obliga-
tions, avoir des. dettes•, Dal, 46. - <burgili'.
BURiiiLIPSfRE~ sf., pl. burgilipsirl, indatorire,. •action d'avDir des dettes•, ·Qal, 46.
BUR t'iiLIPSfT, -td, pl. burgilipslf, -te, lndatorit, •qui . a · contraete ~~s dettes•, Dal, 46.
BURiiiLI'y . sm. 1. pl .. bur.gilcidz, dator, •debiteuro,. Dal, 46 ;. Mih, · 73 (borgiliJ.'C1:). - tc.
bordjly (282) ,-".
BURHON'Kr -298- ntJ~

BtrRHON'IfJ, -hodn'e, pl. burh6n'l, -lroan'e, batrln, •vieux, vieillard•, PLit, 162. · Sino-
nime : au1il, bill'rnu etc. - < '!
BURfC, s!l·• pl. burlcurl, buric, .e. n()mbril; 2°. ventre; 3°. coeur; 4°. effroi; 5°. centre,
milieu•, Dal, 46; Nic, 329; Mih, 77; PScr,· 198; PFon, 11. - 1°: burlclu a fiClurlclul (buricul
eopila~ului); 2° : ti mu1cd burlc/u (te doare burta, ai crampe stomahale), PLit, _ 256; 3~: l'l-s i
aldkl burlclu (i s-a lipit inima, s-a amore.zat), PLit, 438 - cf. ~i CapM, III, 50 ~i II, p. 83,
v. 8 ~i 9; 4°: "di frlcd, n'l-fudzl buriclu (de spaima; lmi disparu curajul, rna lnfrico~ai), PLit,
871; 256; 676; l'l-fudzl burlclu (se lngi'ozi), LP,. 55; BNA, II, 122; LP, 4 - v. st'ndze 4°;
5°. agliimse tu burlclu di pdduri (a ajuns In inima padurii), PB, 19217 ; tu burlclu a pdduril'el
(In centrul padurii), PB, 3027; pitrumse pin' tu burlclu a pddurit'el (patrunse plna In c.e ntrul
padurii), Fl, II, 1, 13· ~ u-arucd' pl'nd tu burlclu di cireap (a arunclit-o plna In mijlocul cup-
torului), PB, 40718, V. br1c. - <lat. *umbulleus (umbilicus· ,nombril; le milieu").
BURICOS, -codsd, pl. burico1l, -coase, burtos, •ventru; pansu•; Dal, 46. Sinonim : ptn-
licos. - < burlc.
BURfE, sf., pl. burll, trompetli., goarna, •trompette•, Dal, 46; bdtu burla (a sunat trom-
peta), AI. 1928, 124- v. bat 5°; cdfdrd burllle s' bald -lall' i furl loard si s' l'eartd (trompetele
tncepura sa sune - sarmanii briganzi lncepura sa se ierte, sa se marturiseasca lnaintea lui
Dumnezeu sau unul altuia pregd.lindu-se de moarte), GrB, 244. Sinonim: buriuane.- <tc.
borou (284) .. -".
BURfRE, sf., pl. burlrl, lmplinire, •accomplissement; achevement; fin•, Mur, I, 259.
- V. burescu1 , mburlre. .
BURfT, -td, pl. burl/, -te, lmplinit, •accompli ; acheve•. - V. :
BURfTA, sf., fara pl., fine, sflr~it, din• : tu burltd, cu nd'ld sold s' fdcil (Ia urma, se fac
tovara~i cu dln~ii), Cod, 5310; va s' ti vegl'lu di tutu du~man'll'i ptn' tu burlta a bandl'i a tdll
(te voi veghea de toti du~manii plna Ia finele vietii tale), Cod, 11017. - V. mburltd ~i s!noni-
mul bitisltd.
BURJOLA, sf., pl. burjole ~ v. brujold. - Cf. ~i gr. (.t7tpL~6)..a, alb. berzolli, tc. brizola
<it. brae lola.
BURLfAA, sf., pl. burlldz, scoica, «1°. coquillage.; hultre; 2°. oeil; 3°. sornettes•, Dal,
46; Nic, 329•. - 1°: blirllM dil amare (scoica din mare); 2°: l'l-al~;frd burlidzle di fotime (de
foame, i-au albit (i s-au lmpainjenit) ochii), PLit, 495; va 11 scot burlfdzle (am sa-ti scot ochii)
- v. dzif; 3°: burlldzt mbdirate (scoici ln~irate = fleacuri debitate) - . v. blifcu, eol'ea-mbol'ea
etc. - Cf. ~i gr. popular: (.t7tOup)..l3tt· - < '!
BlJRLU, sn., pl.?, vas de lemn, «recipient en bois•, Dal, 46. - < '!
BURUNGfCA, DURUNGfKE, sf., pl. burunglfe, borangic, tfil de soie qu'on retire de
cocon; soie filee• : cu cdmea1ea burungfcd (cu cama~a de borangic), PLit, 15; scutea . . . burun-
gike (extragea . .. borangic), Lum, IV, 55. - V. birunyfca.
BUSILEAC, DUSIL'EAC, sm., Lum, II, 249; PenB,.VIII, 124 - v. bosil'eac, .busul'eac.
BUSTANE, sf., pl. bustd'n'l, bostanarie, •Jardin potagero, Dal, 46; Nie, 329; Mih, 78.
<tc. bostau (287) .. -".
BUSTAN 61, bustangloan'e, pl. bustangeadz, bustanglocin'e, bostangiu, •jardinier-maral-
cher, maralchere•, Nic, 329; Mih, 77, 78. - <tc. bostandjy (287) ,maralcher".
BUSULEAC, BUSUL'EAC, BUSUL'IOC, sm., ~i sn., pl. busuleafl, busu/'eafl, busul'loa/e,
busuioc, tbasilic•, Mih, 77; PLit, 873; CosP, 14; una tufa di busul'loc (o tufa de busuioc),
PB, 17316; busul'loc, lal busul'loc, fu li-dl fedtile · s' mi gloc? (busuioace, mai busuioace, unde
Je ai fetele ca sa rna joe?), PenB, VIII, 124. V. bosil'eac ~i vasilco. - Cf. ~i alb. bosil6k.
BtJ~CU, -cd, pl. bu1ki, -ke, oache~, •chlltin·; terme de tendresse pour u~ enfant brunch,
DaJ, 46; BNol, 4; mu1eat ca tine, M1cul a li marne (frumos ca tine, oche~elul mamei), Fl,,
BU.~ OS -299- BtJTt:R 1

II, 2, 4; PAnt, 254; tu un mes di Ia fuga-a lul fei!lil bUfCUl aislu Cia (dupa) o luna de Ia
plecarea lui nascui pe oche~elul acesta), L~m, II, 351 ; BNA, IV, 102; bUfkil'l a mel (dragii
mei bruneti), GrB, 1, 12. - La saracaceani : (LTCou-rautoc; (GrS, III, 267). - bUclcu.
BU~CUTOS, -todsd, pl. bufculofl, -totise, rotund Ia fata ?, •? plein; charnu ?•: frl'mle
ldrgd, bufcutodsd (frunte Iarga, rotunda?), Fl, I, 2, 6; brdtdle godle, dlbe lli bufcutodse (bratele
goale, albe ~i carnoase ?), Fl, II, 7, 4. Cuvlnt neidentificat. - V. buClcos, bUfcu ~i zdrudll, gr.
IJ.TCOU'M'xou-r6c; (Hris, · 137).
BtJ~TINA, sf., pl. bUflin'l, funingi~e, •suie•, Dal, 46; Nic, 330; PEt, 13 (<lat. •bus-
tinus<bustum ,bftcher"). Sinonime: cdpn'etiild, furfdzind. - < ?
BU~TfNA, sf., pl. bu#ln'l, fagure de miere, •gaufre, rayon de mieh, Dal, 46; Nic, 330;
CEI, 60; CAr, 275. - Cf. ~i dr. bofllnd. - Cf. ~i vsl. voltina ,alvus apum vitae". - < ?
BtJ~TU, sn., pl. bUfle, pumn, •poing•: ln'f detidircl cu buftile lru pllld'rl (lmi detera cu
pumnii In spate), C~c, 13. - V. ;
BU!;ifr, sm. ~i sn., pl. bufl ~i bUfurl, pumn, •1°. poing; 2°. coup de poing; 3°. pelotone,
blottio, Dal, 46; Nic, 329; Mih, 77. - 1°: 'fl-u dedde n kiptu cu bUj~lu (l~i dete cu pumnul
In piept), GrB; 222; PAnt, 226; BNA, IV, 143; pi kiplu 'fl-da cu bUfe (In piept l~i da cu
pumni), CaiGrB, 68; una (cdsld'n'e) eft un bufil (o castana cit un pumn), CaiGrB, 58; u (elite
ml'na bufil (mlna o fiicu pumn), PenB, IV, 117; · Caraf, 23; 2°: ca s' nu lu-apcdm cu un
bufil lu kept (daca nu-l apucam (izbeam) cu un pumn In piept), BNA, II, 30; _ b ufl pri trup
:un nu dor (lovituri de pumni pe corp strain nu te dor), Lum, II, 229; bUfillu di Ia in'lodrd
nu li lipsedj~le (lovitura (cuiul) de Ia inimioara nu te parase~te), Fl, II, 4, 9; 3°: sla adundld
bufil (sta ghemuitii bu~), Lum, II, 200; te-l: un aufil adundl buj~il? - virdzul (ce-i: un mo~
ghemuit bu~? - varza), PLit, 409. E acela~i cu dr. buf. - V. bUj~ur ~i fUb. - < ?
BU~ULfE, sf., pl. bu$uW, con de pin, •pomme de pin, cclne•, GrS, IV, 378. Sinonime:
cuculillil, guguClil. - Cf.~i alb. bush ,bosso" - < ?
BtJ!jiUR, sm., pl. bUj~url, pumn, •poing; coup de poing•: u fedte mi'na bU$UT (mlna a
facut-o pumn), PenB, IV, 117; l'l-ded dol bUj~url (i-am dat doi pumni). - V. bu$i1.
BUTAR, sm., pl. buldrl, dogar, •tonnelien, Mih, i8; C~c, 33; bultirll'i, a(il'l (e fac but
(butoierii, acei ce fac butoaie), Lum, III, 77. - < brite1 •
BtJTCAV, -vd, pl. bUtca('l, -ave, palid ~i umflat, •livide et gonfle•, Mur, I, 250; trup
bUtcav ca di om morlu (corp buhav ca de om mort). V. bUhav. - < ?
BtJTE•, sf., pl. but, butoi, •barrique; tonneau•, Dal, 46; Nic, 330; Mih, 78; PScr,
198; 'nd bate plind cu dpd (un butoi plin cu apa), PB, 11431; curd ylnlu di tu bale (vinul
curge din butoi), PAnt, 304; BNA, l, 134; si-n'l curd tadtd brllea (sli-mi curga tot butoiul),
Lum, II, 243; BNA, III, 54. Sinonim : vozd. - CDDE, 202 : < lat. buttls.
BtJTE2 , sf., pl. but, but, •cuisse•, Nic, 330; dd-n'l una bUte di carne (da·mi un but de
carne). V. Mea ~i caradzil'lil. - < (LTCoun < tc. boOt (280) ,-".
BUTET?: aild 1-nicdrd ld'crin'lle di nu-l scdpa bulillu (aici II lnecara lacrimile de nu-l
scapa .. ; ?), PenB, IV, 240. - < '!
BUTfL'E, sf., pl. bulll'e, butelie, •bouteille•, Dal, 46, Nic, 330. Sinonime: · bo(o, clondir.
- < (LTCOT(AtiX < it. bottlglia.
BtJTIN, sn., pl. Mline, putina, •baratte•, Dal, 46. - V. bdtln, gr. (LTCou-ruvat ,.Tt"u-r(vl)"
('Apr)., 65) ~i :
BUTINEL (Aminclu), sn., pl. bulinedle, putinica, •petite baratte•.
BUTIN'fOR, sn., pl. buttn•lodre, putinei, •petite baratte•. - < bUtin.
BtJTUR•, sm., flira pl., guturai, uhume du cerveau•, Dal, 46; Mih, 78; CEI, 60. V.
fi Miura. - Cf. alb. bUiur ,raffredore; influenza", bg. bulilril ,ozene". - < ?
BUTUR 3 -300- BUZUNAR

BUTUR1 , .- rd, pi. bUtrtrl, -re, I'Apchigos, •morveux•: lind lapd bliturd tu am are si scututd
~ tiru (o· iapa rapciugoasi (eli ticnafes) se scuturi In mare - _ciurul), W, II, 270; PLit, 406'~
399. - Cf. bg. butiir ,vid . koinsk:a stoma§na bolest" BER, 93. - < ?
Bti~3 ,. vb. I. (butural, -rat. -rare)., sforii, tronflero, Nic, 330. - Probabil ' cit forma
btztur a fost , consider;tta ea verb - < ?
.l JUTURARE, sf.,. pl. buturd'rl, sforaire de cal;. •action de ronfler; r.onflement>, Nic, 330:
BUTURi\, sf., pl.?, astm, •asthme; pousse•, Mur, I, 262; PLit, 325. V. bUtur' ~i- sino-
nimcle : aremd, sinahe, siT.mte etc. - < ?
BUTESCU (ml), vb. IV (bufll, -Ill. -tire), bocj, •(se) lamentero, Mih, 73; tri$.1 Ia Crute
ma '$l-bu(ea$le (tocmaila Crute i$i tot boce~t!l), BNA, I, 104. Sinonim:.miryluluxescu . .--<boafil.
BUUM ! : pldscinl. .• ca vi'rd (opd Mum I (a ·plesliit (a· detunat) ... ca un tun Mum .f),
PB, 32334 - v. bum!
B~VAL, DUVALl\, sni.; ' sf., pl. bUval'l, bUvale, bivol, bivolitA, obuffle, bufflone•, Dai,
46; Nic, 324; lind ursd cit un bUval (o ursoaic:A (un urs) clt un bivol), PB, 48917 • V, bUvul.
- < vsl. buvoUi ,;bubalus" '+ ~r. (3o~(3et/..oc; ,buffle". . . . .
· BUVAi..fCifi, BUVi\LiCE, sm., sf., pl. buvdllcl, buvdllce, bivol mic, •buftletin•; Dal, 46;
PLit, 99.
BUV.{LfTi\,' sf., pl. buvdlifd, bivolita, •bufflone•, Dal, 46; Nic, 324; PScr, 198; CEI,
60. V. buvullfd. - < vsl. byvollea ,armentum bourn". ·
BUVEATi\, BUVETi\, sf., pl. buvete; jaretieri, •jarretiere•, Mih, 78; 290 ; Nic, 324. ·si-
nonim : cdlfdvetd. - 'V; vuveald.
BUVGA.Li\, BUVr ALi\, sf., pl. buvgd'l'l, buvyd'l'l - v. bubyald ~i bucuvaid - .:. ,bub-
ghala, which consists of breadcrumb crumbled up and fried with sugar", WTh, 122; lar {a
buvgald fe s' vide(? (iar In timpui clnd se serve~te bucuvala de nunta ce sa vedeti ?), Fl, II,
5, 9 . .;.. Forml( lexicala ~i obicei Ia 'Simarlna.
BUVUL, BUVULfTi\, Mih, 78 - v. Mval,, buvdlifd.
BUZAlif, sm'., pl. buzageadz, bozagiu, •marchand de . bosan•, Dal, 46; Mih, 74·. - <
tc. bozadjy (287) .. -".
BUZi\ (nord), sf.,·Dal, 46; Mih, 78; PAnt, 409 -v. Mdzd ~i gr. !J.TtOu~et (Boga; if, 89 ; 156).
BUZi\', sm. (pl. buzadz), Dal, 46 ; PEtim, 7 - v. bozd. ·
BUZBUKEA(Ji\, sf., pl. buzbukel, J:lobocel, •(petit) bouton de fleur.: buzbukeaild ' $' tran-
da{ilii (bobocel ~i trandafir), PLit, 847. V. bubUke. - < alb. bt'izE"bub6kE ·(Hr, 54), buzl!-bu(r)-
b6qi! ,chi ha le labbra piccole com me un bocciolo".
BUZDUGAN; sn., BUZDUGA.Ni\, BUZDUGA.NE, sf., pl. buzdugdne, buzdugd'n~l, buz-
dugan, •massue•• Dal, 46; Mih,. 77 .; PLit, 709; l'l-u cdrfdnea a muntilul cu buzduganlu (i-o trin-.
tea (izbea) In munte cu buzduganul), PB, 461 35 ; am m!lld, · buzdugand (am· catlr, buzdugan),
CosP, 82; lind cu buzduganea (o loviturd cu buzduganul), ·PB, 263H. V. stupagand, topu:-
gand. - < tc. bozdoghan .. - " (Meynard, I, 330).
BUZGUNE, in:var., rava~ire, •deroute•: l-(ea(ird buzgune (1-au derutat); - · < tc. boz-
glnun ,casse; battu; deroute" (B-K, I, 401).
BUZMi\', sm., pl. buzmadz, mustrare, .remontrance•; Mur, I," 263. V. bizmd'.. :..,.. < tc.
bozma (286) ,action da rendre honteux ... ".
iJUZlJKE; sf., pl. buzdkl, cobza; •cobza, sorte de guitare•, Dal, 46; Nic, 325; PEtim,
s. - cr. ~i gr. : ,!Jot !J.Ttou~oux~et. !J.S ~~o/..~oc", 'H7tE:~p. IX, 53, v. 1707; 52, · v. 1669 etc. ;
alb. buzlik ,cembalo". - <::: tc. bozouk (287) ,espece de guitare a SiiC' Cordes". . .
BUZUNAR, sn.'; pl. buzuildre, '>uziniar, •poche•, Nic, "'3 25. Sinonirri : g't!p~. '_._. v ; budzU.-
nard, gr. !J.TtOutou, fLTtOul;ou\itfp.x (;,it~ 'blico, ~w\H£p~OV• ~~V'{l" -Jeannaraki, 3'52); (J.notl~ouvepet
,saccocia" (Somavera, f, 254). - < ' ? . ' '
c
C' 1, CA1 , adv. ~i conj., ca, cum, deelt, •a.· comme; ·p. presque·; a peu· pres - v.· vl'rii;
un pim; y ~i [c a est sulvl de Ia con). s I (s ll.; s'), 'sans l'~lre dans I' ancien dacoroumain]; o. pour
que, ~fin que- v. ira;£. que-'- v. di ' 51° sqq•, Dal, 46; Nic, 181; Mih, 79; PScr, 198.- a.
t•: inu$uleafa a fed.lll'el nyl/icea ca un luteafir (frumusetea fetei strlllucea ca un luc.e afar),
PLit, -7'84; 2•: zburli$le ca •prilfil (vorbe~te ca profet); 3•·: - ca carl di vol '$1-u-adute? - tu
mine .(- cam cu cine dintre voi se aseamll.nll.? - cu mine); 4°: s' podrlii ca ci'ndu criscu lu
padUr'e (se poartll. ca 'ii clnd creSCU tn· pll.dure); 5° : pfla ca di Ca$11 (plll.cintli· CQ de brlnzll.);
6" : cl'nlii .ca Ia nunila (clntll. ca la ·nuntll.); 7•·: lalil ca lucilille (negru ca tll.ciunele), PB, 111 .
- p. 8° : ca greu n' l-pare (cam greu lmi pare); 9• : dllaoara ca (rica si-avdza tu lOclu a nostru
(altll.datll. cam nelini~te se simtea ln tinutul nostril); to•: ca s' $1i/l'rd, ca si-anvlrtird (cam
se 'sucirll., se maL lnvlrtirll.), PB, 6718; 11•: ca nu-l'l' vln'e t;lne (nu i-a cam venit bine); CalGrB,
112; 12°: di-aild pl'na aclo va hlbii ca dodila ott cdle (de· aci plnll. acolo o' fi drum cam de
doull. ore); 12" bis: nu ca dre kefi $' nl'sa (~i dlnsa nu cam are chef, dispozithi), PenB, IV,
45; Carat, lf; '13°: ved, ca xednii '$l-an'lUr'zed$le (vll.d, cam a slrll.inll. miroase);'PAnt, 176;
BNA, Ill, 60; 14•: imnd cu .ldpa a lul tut ca pri dinapol (umbla cu iapa lui mereu cain ·In
urmll.), PB, 29511; 15": $idzum dadtin ca dol me$1 di dzl'le (am stat lmpreunll. cam d<iull. luni
de zile) - cf. t dr.: ,Fu Marifa cu· ea ca trei luni", CC, 49811; 16°: eard ca n' eddza-noapte
(era cam miez de iloapte) - cf. t dr.: ,Ceasulii e'ra ca Ia ~ase", CC, 15788·; ,aratlicse ca cu
greu", CC, ·2220; ,ca 300 oameni"', Miron, 70 (~i 106, 256); t7•: om tricut;· cadi $edptidzatl
di un'l (om lnaintat In etate, ca de 70 de ani) - cf. dr. : ,om bll.trln, ca de ~aptedzll.ci de ani",
Nec, .108; Nect, 87; ,om tlnll.r ca de 20 de ani", Nee, 166; Nec1, 132; cf. ~~· DA: ca. - y.
18°: ca si-iz'l mor ... ;·ca si nvedfa ·curbi$dna (de mi-oi muri. ·.. ; de va afla rtenorocita), BNA,
I, 18- mot1 ' 3•; '19": ca s' na dat cu vredre . .·. nu-dre sl'ndze ... ; nici, ca s' nu, va s' hlba
nioiirte (de . n'e veti da ' cu vrere (de bunll. vole) . .". i:tu e (nu se varsll.) singe; dar, daca nu,
· va fi caz de moarte), PAnt, 302; BNA, r; 132- v. carl2° ; 20•: cas' yilia, va l'l-u dail (de va
veni~ o sll. i~o· dau); 21.. : -tine di lu i$ti?- di Grdbuva, ca' sa $lil, ca'trd M'uscopuli (- tu
de unde e~ti? - din Grabova, dacll. vel ~ti, spre Moscopole); CaJGrB, 31 ; BNA, ·IV; 109;
22°: du-li, ca s' vrel (du-te, de vrei) - cf. t dr.: ,Fie tie, ca veri", CC; 322'; ;;Pasll., ~~ ca
crezf, fie tie",. CC, 22315• - o 23° : va s' ti udz ca s' mill pe$/1 (trebuie sll. te tizi pentru · ca
(dadl vrei) sa mll.illrtd " pe~ti), Fl, I, 3, 6; 24° :. ca si-dl' andme, prinde s'' ti-aspdn'l' gione (pen-
tru ca sll. ai renume, trebuie sll. te arll.ti brav). - &. ln aromanll., comparatiunea intensiva
e exprimatll. prin .prepoiitia di ,declt" - v. ·di 51° sqq; slnt, deci, rare ~~ anemite · exprimari
ca : 25° : cdma mu$dl ca tine nu edsti nlti un (mai frumos declt tine nu e niciunul), PLit,
776; 25" bis: 'na paldte c'dma mare c' a-aniir'd'lul (un palat mal mare declt l:el'al linpAratului),
PB, 6725. - De relevat expresia curentll. ~~ viu popularll.: 26° : o, ca val, ca val di noll (o; · ca
CAC -302- CACU-ZBt;R\'SCU

vai, ca vai de noi 1), Fr, I, 3, 36; PAnt, 289; BNA, I, 8 - cf. dr. ,ca vai de ei", Mus, 36;
,ca vai de dlnsul", Nee, 98; Nec1 , 80; ,ca vai de dln~ii" , Nee, 102; Nec1 , 83; ,ca vai de
capeteli lor", Nee, 242; Nec,1 194; cf. ~i ITR, 127; CronM, I, 169; II, 197; I, 420 etc. - <
lat. quam.
CAC (mi), vb. I (cacdl, -cat, -care), caca, «1°, chicr; 2°. s'effaroucher; 3°. terme d'injure•,
Dal, 54; Nic, 184; .Mih, 81 ; PScr, 198. - 1°: s' drise si s' cacti (s-a dus sa se cace) - pentru
copiii de fa~a se recurge Ia vb. (ac: n'iclu s' (eate (pruncul s-a cacat - v. (aptu 2 ); 2° : cum
IJed, li caca~l (dupa cum vii.d, de spaima le-ai cacat picioarele sau izmenele = te-ai lngrozit) -
v. arov 2°, cur1 8°; ·3o: du-li Ia daratl - ca-t cacdl tdta-tu, ca-t cacall (du-te Ia draci - ca ti-am
cacat pe tata-tau, ca ti-am cacat I= caca-ti-a~ pe tata-tau, caca-ti-a~ I); cdca-lu n cap! (da-1
dracului I) - injuratura femeiasca. - -V. ocl'lu 25°. - Cf. gr. x.e~w, alb. dhies, bg. seramii, tc.
sytchmaq. - < lat. eacnre ,allcr a Ia sellc".
CACAFfNGU, -ga, pl. caca(lndzi,' -ndze, stlrpitura, •menu, tout petit; avortom: casli'n'e
caca(lndze (castane mititele), Dal, 46; easli un caca(lngu (e o stlrpitura de om) - v. astrakit,
cdcav ~i gr. xotxotcplyxw (Boga, II, 218). -< it. eaea + lingo? (pentru --flngu, v. ~i papa(ingu).
CACAV, sm., pl. cacarl•arbre aux fruits petits et noirs•, D-a1, 46. - Ca adjectiv: CAC<\V,
-IJa, sau, poate, ca sf. - v. cacava -, lnseamna d 0 • fruit du cacav; 2°. avorton• : lu val agllingii
tdrcul aeslu di cdcave? (unde va ajunge generatia aceasta de stlrpituri ?) - v. caca(lngu. - <
tc. qaqav (931) ·,cacao".
CACAVATRA, adj., pl. cacavalrean'l, -ne, cenu~otcu, -ca, •hom me qui reste toujours
pres du feu, qui couvre. les cendres; casanier; sordide; paresseu~·· Dal, 46. V. Clu~e. - <
cacti •il chie• + vatra.
CACAVA,,sf., pl. cacave <fruit du cacav•, Dal, 46. - V. cacav.
CACA, sf., fara pl., .e xcrement, •excrement - dans le langage des petits en(anls)•, PEtim,
8.- Cuvtntul exista In multe limbi: fr. caca, it. caeca, alb. kake ,escremento d'uomo . (nel
linguaggio dei bambini)'-', tc. qaqa (931) ,crottin; excrement" etc.
CACO.l\IIR, -ra,- pl. cacomirl, -re, nenorocit, •infortunc•, GEl, 119. Sinonime: corbu2 2 °,
lipisit, tihilalii etc. - < xotXOfLolpl]c; ,malheureux".
CACfJ, invar.: tu cacii •en vain•, PAnt, 410; GEl, 119; nu greci zboare lu caca (nu
grai vorbe In zadar), PB, 45622 • - < Tou xcixou ,en vain".
CACU-: ca ~i ·cu ayru-, apu-, para-, xdna-, ~i cu acest prefix, bisilabic se formeaza
mai. multe compuse, dintre care vom mentiona clteva ~i pentru cari cf. GEl, . 49 ~i 119.
< xotxo-.
CACUR{SCU, -cd, pl. cacurl~ti, -isle - v. ursuscu ~i:
CACUR{ZIC, -cd, pl. cacurlziJl, -te, afurisit, •malfaiteur; detestable; abominable; mal-
heureux•, Dal, 47 ; Nic, 1-85; PAnt, 410; GEl, 119. - < xotxoppll:txoc; ,infortune".
CACURIZIL{KE, sf., pl. cacurizillkl, meschinarie, •misere ; me~quinerie; calamite•,
Dal, 47. - V. car.urlzic ~i gr. xotxopptl:txtci ,malheur".
CACURIZIPSESCU, vb. IV (cacurizipsll, -sit, -sire), a trai mizerabil, .vivre miserablement,
en grande. pauvrete; devenir detestable•, Dal, 47. - < cacurlzic (cf. ~i gr. xotxouptl:&uw).
CACURIZIPSfRE, sf., pl. cacurizipsirl, strlmtoare, •action de vivre miserablement;
existence malheureuse•, Dal, 47.
CAl:URIZIPStr, -ld, pl. cacurizipslt, -le, ~trlmtorat, •qui vit en detresse d'argent; g~ne•,
Dal, 47.
CAC UTA, sf., pl. cacritd, manta mica, •petit manteau•, Nic, 185 ( < capritd < capolii).
- < ?
CACU-ZBUR.~'SCU, vb. IV, defaima, •inedire, calomnier, denigren, Dal, 47 - cf. gr.
xotxol.oyw .. - ".
CACt:-ZBURl'RE -303-

CACU-ZBURI'RE, sf., oclirtre, •action de mMire; denigrement; diffamation•, Dal, 47.


f.ACU-ZBURI'T, -La, denigrat, •diffame, denigrt\o, Dal, 47.
·. CAl:EA<:, sm., pl. caceakl, caceatl ~i caceakean'l, dezertor, hot, dugitif, deserteur; bri-
gand•, Mih, 80; caceaclu si·aripidina' aspareal tu-aumbra (speriat, fugarul apucll. Ia vale In
umbra), Fl, II, 7, tO; s' fugii caceac I (sa fuga ca dezertor), FI, II, 7, 2t; r•in ·caceakl di Ia
Ciil'earlu (vln tllhari din salul turcesc Cal'earlu), PenB, V, 86. - < tc. qatchaq (g22) ,-".
CAl:EALf{J (nord), sn., pl. cacealiurl, crc'~tet, •cime, sommeb, AI, tg03, 47. - V. ctrcilltl,
< ?
Cipil2 etc. -
CAl:EARl\IAIE, sf., pl. cacearma~l, cacealma, •contrebande; attrape•. - < tc. qateberma
(g22) ,-".
CAD, vb. II (ciid:ril, cadzrit, cadeare), cadea, d 0 : tomber; 2•. s'ecrouler; 3~. vaincre;
4°. echoir; 5°. echouer; 6°. baisser; 7°. peser; 8°. se faire entendre; go. se precipitcr; se jcter;
to•. prier avec ~rdeur; 11•. se trouver; t2•. etre convenable; t3°. falloir>, Dal, 55; Nic, tg5;
Mih, 81; PScr, 1g8. --' 1°: frl'ndzile ma t -cad (frunzele ci-ti cad), PLit, 873; cadz, pita di
ldpte; cadz, giidiiife; cadz, (Iurie; cadz, fuslane; cadz di lute (cazi, lu placinta de lapte; cazi,
cataifule; cazi, galbenule; cazi; rochie; cazi de toate), PB, 45510 - cu privire Ia aceasta figura
stilistica, v. c~clubii, fug 2•, strlngu 2•, vom ~i § 27 d p. 33; cadzri niplrit (a cazut bolnav,
se imbolnavi); 2• ·: casu va vii ccida (casa vi se va surpa) - v. aruvw!scu; Ira Hrislolu nii$1
cadzura (ei au picat pentru Hristos), PLit, gg5; PAnt, 26; 3°: lriplu cadi di ursa (lupul e
lnvins de urs), W, II, 250 - v. azvlngu; nvlngu; cddzu arl'tllu (rlul a fost tnvins), PB, 3t12 ;
4° : a (rdlilul ll'l cad (i se cuvin fratelui), Fl, I, 3, 8; parlea te nd ·cade (partea ce ni se cu-
vine), PB, 433116 ; a l'el nu-l'l cddzri tiva (ei nu i-a cazut nimic); 5°: zborlu-a lul nu-l'l cade
mpdde (cuvlntul lui e tinut In seama, nu e ignorat); celniclu cddzu na(oard (celnicul s-a pra-
bu~it financiarmente); cadi nafoard (e epileptic); 6°: 1;' mul'lrlle nu caded ma n~los (~i femeile
nu se lasau mai prejos), Fl, II, 3, 8; 7• : mlcd'rlle aisle cad greale tra stumahea a ta (min~
carile acestea cad greu pentru stomahul tau); zbOrlu-a ldtl va-l'l cada gretl (cuvlntul tau li va
pica greu); 8°: acatara s' cdda tufekl (lncepurll. sa se auda descarcari de arme) - cf. gr. ,lm:aa.v
auo -roucptxa.lc; (-roucptxta.)= on entendit deux coups de fusil"; go: piiyana cddzu anallu pri furl
(potera navali exact peste hoti); to•: l'l-cadzum cu mare pdrd1:dlle (i-am cazut cu mare ruga-
minte); 11•: cd'lrd lu cade l!oara a voastrd (lncotro se afla satul vostr'u ?) ; t2°: grt'nlu alstu
nu-n'l cade tu pdzare (grlul acesta nu mi-e convenabilln tocmeala); t3° : lllcrulu al$tu nd cddea
s' lu-adra'm nol (treaba aceasta ni se cadea sa o facem noi) - v. prlnde. - Ca ~i Ia multe
alte vetbe ~i Ia alte parti de cuvlnt, ~i aici nu am mentionat toate nuantele semantice; cum ar fi,
bunaoara, cele urmatoare : t4• : (eata l'l-cadzu lu vreare mare (lata i-a plll.cut mult); 15°: val
eadem az pri tuflkl (azi ne vom expune lmpu~caturilor, vom cll.dea In bataia at:melor), Lum,
VI, 4, 25. Etc. - cf. ~i gr. 7thtno>. alb. bie, bg. padamtl, patnimtl, tc. duchmek. - < lat.' ea..ere
,tomber".
CADAfF, sn., Nic, 1g5; AI. tgo3, g4 - v. cddiii(e.
CADA'R, -rii, pl. cadd'rl, -re, puternic, CLit~r, t25 ~i 72 - v. cddd'r ~i:
CADA'RE, adj., Jb, I, 38 (X13) - v. cadi'r, cald'rd (~i ciidlre).
CADENA, sf., !ant, Mur, II, tO- v. ca!Mnd.
'CA'-DI-CI'NE, 'CA'-DI CI'NEAN, sm., pl. 'ca'-di cl'n'l, ' ca'-di-ci'nean'l •ierme d' iniure,
invective signi(iant merde de chiem; Dal, 47; PB, 15g11 ; s' ti-arl'dd 'ca-di cl'neanlul (sa te
tn~ele cacatul-de-clne !), PB, 4567 • - < cdcat2 di cl'ne .

. CADI'NA, sf., pl. cadl'ne ~i cadi'n'l, cadlna, •dame turque•, Dal, 47; Mih, 81; Arumd'nile
mu$edte par cadl'n'l (aromAnele frumoase par cadlne), BNA, II, 54. V. hanumsa ~i bO)e. - -'<
tc. qadyn (g23) ,femme respectable".
f.A.PI'R -304- CAFTl!

C""DI'R, -rd, .pl. cadi'rl, -.re, _puternic, dort, puissant>: nu erdm. c.adi'r?, (nu eram pu-
ternic ?), Velo, 65; BNA, V, 94; aldnld-l ma cadl'rd (cealalta e mai puternica), Lum, II, 247;
sanatod~d, cadi'rd lJIUI'edre, .andltu (sanatoasa, vigurQasa femeie, . inalta), GrB, 127. V. cddere.
Sinonim: pulul. - < tc. qadyr (923) ,puissant; capable".
CA AENA, sf., pl. ca15ene, !ant, •chaine, l!hainette•, Dal, 4 7; Nic, 182. V. cadend ~i sino-
nimul af(sil5d etc. -:- Cf. ~i tc. qadana (923) ,chaine de for~at" < ·it. eatena.
CA ARU, sn., pl. cd15re, po.rtret, •portrait>, ·oat, 47; Nic, 182; la, n'l-dedde. #-a lul cdl5ru
(iatii, imi dete ~i portretul lui), Bat, 16. - < X!%3pov < it. quadro.
CA.DZA, sf., pl. cddz, .putina mare, •cuveau, tine•, J?al, 47; G~l, 119. ,.-<xli31) ,cuve" .
CAE (nord), prvn. rei., care, cine, Nic, 201 - v. cal, care.
CAETIDO (nord), PScr, 198, oricare - v. cdltido.
CAF1\S, sm., pl. cafd~l: cafasiu aestu edsti tarcu (cafasul acesta e turc) - v. caodz.
CAFCALA, sf., pl. cdfcale, orbitii, •crane; orbite•, Dal, 47; PAnt, 410; GEl, 119; 'nd
cdfcalii di prdodd (o teasta de animal), BNA, II, 82; 6cl'il'l hipli tu cdfcale (ochii lnfipti in
orbite), PB, 17224; 6cl'il'l si ~lricurdrd tu cdfcale (ochii s-au scurs in orbite), Lum, I, 222 ;.
nu oidzum di 6cl'i, a~tiptd'm si oidem di cdfcale? (nu am vazut seroindu-ne de ochi, a~teptam
sa vedeni cu orbite/e?), Fl, II, 4, 8. V. cdfcd. - < xa:ux01 J..ov ,test; crane".
CAFcA, sf., pl. cdfte?, craniu, •crane•: furru mi'cd tu cdfcd di mort (hotu1 manincii in,
craniu de mort), CFr, 162; 163. V. cdfcald. - < alb. klifki! ,osso della testa". .
'C J\FCATURA, sf., pl. cafcdtdrl : atedle fa'ra di ~dcodne ~i cafcdlurl (acele faradelegi ~i
certuri), Cod, .{71°; PhOr, II, 454. - v. cd.IJ')'dlurd.
CAFE, sm., pl. cafid: ~i cafddz, cafea, •cafe•, Dal, 47; Nic, 211; Mih, 81; fligedne di
ca{i (cea~ca de cafea), PB, 1073 ; lalu i ~· cafelu, m~ i .bun (neagra e ~i cafeaua, dar e bunii),
PGr, 87:. V. 'ialu so ~i cafee. - Conform obiceiului oriental - ~i a~ume: ,L~ cafe et le tabac .
sont toujours exquis chez le dernier paysan turc, n' eut-il pas de . pain dans sa huche" '· RTur,
127; sau: ,La premiere chose qu'on offre dans une maison orientale quelque pauvrc qu'elle
soit, est le tabac avec le cafe.'n serait honteux de ne pas satisfair~ ,· a. 'cett~ loi de l'hospitalit~" .. .
Lan!iberg, 71 etc. -, cafeaua exista In orice casii aromaneasca, cu ea fiind onorat or ice vizi-
<:
tator. v. luiilme. - . tc. qahvel
(995) .. -".
. .. .
· ·
CAFE (nord), pron. rC!. : cdfi un di ool (fiecare dintre voi), PenB, VIII, 127 - v. cdse-un.
CAFEBRIC, sn., ·pl. cafebrite ~i cafebricurl,' ibric de· cafea, •cafetiere, maraboub. V. c~(i
~i ibric ~i sinonimul gigloe. - < xotq~t!J.7tptxov .. -". .
· CAFEE (nord), sf., pl. cafel - ·v. ca;e. - Pentru acest aspect morfologic al aromanei
norciice, cf. : bil'edle, daoiile, Mode, kimanee, sioddle, tazee;. (bubUna) ~t~.; CAr, 204 ~i, aci,
§ 23, p. 27. ' .. . . ' . . . . . .

.CAFERENGU'J,
. -gle, pl.. caferengll,'
.. cafe~iu,
- ~couleur cafe•,'
. .. CN, 174. "- < tc. qahve (995)
,cafe" + renk (629) ,couleur".
CAFiiif, cafiglodn'e, pl. cafigedd~, cafiglodn'e, Cilfegiu, •cafetiero, Dal, 47; Mih, 82;
PB, 554. - < tc. qohvedjl (995) .. -".
CAFINE, sm., pl. cafinedz, cafene~, •cafe•, Dal, 47; Mih, 82; - < tc. qahvekhane (995)
,lieu public oil I' on prend .le cafe". · ·
C.(FKE, sf., pl. ca'fki, ardoare, •ardeur; anxi~te ardente•. - ·-;:: xot~)(l)!J.OC ,sujet de
vanite'' . ·
CAFTANE, s-f., Nic, ·211; W, Il, 146--' v. caftd.ne.
CAFTU (mi), vb. I (cafldl, -tat, -tdre); cauta, ~e. che.r cher; 2°. demander; 3o; · soign~tt,
Dal, 5.5 ; Nic, 212; Mih, .82; PScr, 198. - . 1° : te cdfld# aflt4l (ce· ai cautat ai gasit) ;1/'l-cdflii.
ll;lintea (li eercetea?=ll. glndul), PLit, 694 ;.doti s~ .cdflq cu mulrita (amindoi se cerceteaza cu pri-
virea)~ PAnt, 280; Bair, 122; 2°: n'lca te u cd{tu mine (mica (drl\guta) l!e' care o cer eu in
CAHPEE -305-

logodna), PLit, 932 i PAnt, 20 ; di Ia mine te caftdt 'l · (de Ia mine ce · cereti '?), PAnt, 67 -
ter'l; 3°: ctifla-me putl'n in cap (cauta-mli. putin In cap),. PB, 2662'; s' cafla' Ia tut yetitirll'i
(s-a cli.utat Ia toti medicii) - v. mutrescu 2°. - < lat. •eautar.e.
CAHPEE, adj. f., pl. cahpel, voluptos, •ardent; voluptueux• : auJislrl cahpee trd mul'l!rl
# fctile (lascivitati voluptoase pentru feme! ~~ fete), Bair, 43. - I.,a Nec1 , 222 ~~ Nee, 283:
,cahpol". - <; tc. kahbe (947) ,prostitue".
CAl (nord), pron. rei. ~~ interog., m. ~~ f., .sg.. ~~ pl., care, dequel, qui, queh, Dal, -47 ;·
cal di $etiplil'l amirtidz (cine din cer ~apte lmparati), PB~ 5812 ; cql il ~idea, ll'l slrigti (cine
11 vedea, ti striga), PB,, 39332 ; cal di cal s' aglunga Ia sttine (care de care ... sA ajungA Ia stlnA),
CalGrB, 105; mine cu ctile va mi-alti$1? (pe mine cu cine qtA vel l;lsa '}), P.Lit, 874. - . V. care.
CAICri!)CA~ sf., pl. calcu~ke ~~ calctl$1i, parA,. «p~ire (bergaqtote ?)•, Mih, 83. - ~ ~
CAICU!)CU, sm., pl. calcu~ci ~~ calcu~fi, pAr, •poirier>, Mih, 83. Sinonime: du~cu, g6rtu,.
peri. - Cf. it. cuoscu ,queJ;"ciuola" ,. Rohlfs, I,. 257.
cAIDE, invar., vizat, •ayant le visa; prH• : fa-t ctilde pasap6rtea (vizeazA-ti pa~aportul,
pregAte~te-te de duci), PB, 431 32.; nl-feelrl ctilde pasap6rlea ( mi-am vizat pa~aportul), LP,- 127.
< tc. qald (996) ,enregistrement".
CAIDIGf, sm., pl. caldigetidz, care dA viza, •qui donne le visa•- v. ctilde. ~ <to;
CAhlEE, sf., pl. calmel, moneda-hlrtie, •papier-monnaie; obligation, titre•, Mih; 84 ';
AI. 1903, 90: - < tc. qilyme (941) ,billet; papier-monnaie".
CAhiEN, -nd, pl. calmen'l, -ne, sArman, •pauvre; malheureux•, Mih, 84; GEl, 119; btilf-{,
calmene, llmbira'/u (clntA-ti, sArmane, din tambura), PLit, 909. Sinonim: mardi. - < XIXO~-t£vo~ ·
,brt\Je; pauvre".
CAhiO, sm., pl. calmtidz, durere v'ie, •desir; regret; vive douleui:; peine•, 'oal; 47; ami-
ra'/u calm6 ';;l-u-aveti (impAratul ~i-o ave.a dorintA = lmpAratul regreta), PB, 31510'; ciri ari'u
(i'ra Oim6, s' lllbd om (i'ra calm6? (existA riu fli.rA (orent, ca sa fie om fiirA dorintA, fArA re-
gret?), PLit, 428; p/i'ngu 6cl'il'l di calm6 .(piing ochii de dorintA grea, arzAtoare), 'Fr, I, 3,
36'; PAnt, 289; BNA, I, 8; Ira si-n'l piing a mel calmtidz (ca sA-mi piing durerile mele), PAnt,
46; si-n'l t' aspun calmtidzl'i-a mer (sA mi-ti arAt mlhnirile mele), BNA, I, 50. V. cam6. - <
< XIXO~-t6<;
,regret cuisant". . .
CAINIVA, pron. invar., cineva; nimeni, •quelqu'un; personne•, Dal, 47; - vln'e cti{nivi:l?
- mi vin'e ctilnivti ( - a venit cineva? - nu veni nimtmi). v. ctiniva. s'inoni~e: vir •. vi'rnu.
- <cal (<care)+ -nivti de Ia finivti ,cineva".
CAIR, sn., pl. ctiire, caier, oquenouill~e - v. Plm, I, 146-147; II, 204 ·etc.•, Dal, 47;
Nic, 182; Mih, 84; un ctiir s' billsesc (sli. termin de tors un caier), LP, 168; PAnt~ 240; BNA,
II, 116; ro va 16rcu ctiir /alrl, nu ti/bu (eu voi toarce caier negru, nu alb); /u-tire per/u edit
(pli.rul tl are caier alb), BNA, II, 14; un atl$rl cu p!rlu cair (uri bAtrin cu p:lrul caie'r alb),
PB, 25117 - v. bdir 4°; glotica au~l cu per/u cair (danseazA bAtrlni cu pArul caier alb), PAnt,
298; BNA, I, 126. V. cairu~rl. - lncercli.ri etimologice In DR, Ill; 669; IV, 654. Originea lui
e cea datA separat ~i concomitent de Ov. Densusianu In GrS, VII, 275-277 ~i: de G; Giuglea
In GCon, 17 ~~ 23 : < lat. •ealulus (cf. c a j a · ,bAton").
CAIS, sm., pl. cdi;;f, cais, •abricotier•; Mih, 84.· Sinonim: hetirhic.
CAISA, sf., pl. ctiise, caisA, •abricob, Mih, 84. Sinonim : prtisca. - Cf. gr. XIX"La(; alb.
kajsl ,albicocca", tc. qalssy (940) ,abricot".
cAl-!)CI (nord), invar., cine. ~tie, PB, 555 - .v. ctiri-$1i ..
cAITE, vizA, Mih, 84 - v. ctilde.
CAITIDO,.pron . .invar., oricare, •n'importe lequeh, Dal, 4~' ;· PB,.555, v,. cdreki$d6. - ·<
cal+ (i +do.

20 - c. a31 - Tache P a p a h a g 1, Dtcftonarul dtalectului arom4n


CAKE -306- CAI.:ln

CAKE, sf., pl. cdkl, supiirare, •bouderie; Ucherie; rancune•, Dal, 47; Nic, 185; Mih,
80; GEl, 119; mare rrau este cakea (supiirarea e mare riiu), Cod, 11017 ; trl fe n'l-fln'l cake?
(de ce lmi porti supiirare?), PLit, 899. V. caklusescu. - < xciJua. ,bouderie".
KAK{, invar. caki, •kaki, vert fonce• : poartd ccime~l caki (poartA ciimii~i caki). - <
tc. khaki (528) ,couleur de terre".
CAKfN, sn., pl. cakinurl, hohot, •eclat de rire•, Dal, 47; -Nic, 185; Mih, 80; GEl, 119.
V. cdkin. - Cf. gr. xlixxa.va. (Tii) ,eclats de rire". - <: ?
CAL, sm., pl. cal'l (articulat: sg. ca/u ( < callu<calillu< calulu), acalul; pl. cal'i < (cal'l'i, ,
<ctil'rt'i < cal'il'i), a c~ntoqi a callor -v. bei, boil etc.; -altA explicatie Ia CAr, 214 ~~ 348), cal,
o1°. cheval; 2°. libellula; 3°. denh, Dal, 47; Nic, 186; Mih, 87; PAnt, 410. - 1°: cal di caotild
(cal de caliirit, •cheval de selle•); cal di (urlie • cheval de trait, sommier•; cal cu arioane (cal
buiestra~, •cheval qui va l'amblc•); cal ~ufl'l (cal juganit, •cheval hongre•); cal areali (armasar,
cetalon•); cal .... fe ml'ca /oc/u ~·bed niorl/'i (cal care . .. manlncii (rupe) pamlntul ~~ bea norii),
PB, 44516 ; neared cal'i luf ca lerl (lncarcA toti caii ca ieri), Lum, II, 152; PAnt, 172; BNA,
II, 46; l'l-gloaca ca/u (li joacii calul, li merge bine, e Ia putere), PGr, 30; ma$l ac/6 nu-l'l
gloacd ca/u (numai acolo nu-i merge, nu reu~e~te), PGr, 5; a/dgtim pri can di Umnu (alergam
pe cal de lemn, alergam calare pe cite un bat), BNA, II, 72 - pentru cal di Umnu ca element
etnografic, cf. Plm, II, 224; 2°: calu a/ Dumnidzd'il dibellule•; 3°: aduna-1 ctil'i tu ahure
(stringe-ti caii In grajd = Vne-ti dintii In gura lnchisA,. nu-i arata, nu ride), PGr, 31. - V.
~~ alb. kat ,cavallo". - Din punct de vedere etnografic, mentionam urmAtorul aspect. Excep-
tlnd, bunaoara, caravanele turcilor Con'earl carl erau formate numai din cai - rar, ~~ din
magari -, caravans oricarui aroman, ca ~~ a oricarui siiraciicean, e formata - nu ~tim de clnd
- numai din catiri, pe llnga care se afla cite un singur cal care serve~te de ciilarit pentru cara-
vanarul respectiv. Totu~i, prin pl. can sau art. cal'i, In exprimiiri ca: mi due _Ia cal'l, adana
ca/'i, tree ctil'i, adtipa ctil'i, elf cal'l al? etc.• azi, orice aroman lntelege nu o caravana formatii
numai din cai, ci una formata numai din catlri, cu sau fara calul de ciilarit, de~i catlrul e
nu'mit de aromani mul, muld. Aceasta realitate ar putea fi eel putin un indiciu ca, .In idte u ·m -
puri, vechi sau stravechi, caravanele aromanilor vor fi fost formate numai din cai- realitate
Ia care ar corobora, lntre altele, ~~ origines 'cuvlntului mul, mula. - < lat. eaballus ,cheval
hongre, bidet" . .
CALA, adv., bine cii, •mieux•, GEl, 119 - · v: ca/al-ca, ctil'ea,
CALACANDZU, sm., diavol- v. ca~acandzu.
CALAGROS, sm., pl. calagro~l, icosar, •piece de vingt centimes•, Dal, 47; Mur, II, 17;
u mea~te un ca/agros (o cinste~te cu un icosar), Ob, 109. V. caragros. - < ? xa.pa.-yp6at < tc.
qara-groueh? ·
CALAI-Cl, adv. ~~ conj. •mieux; c'est heureux que ... ; puisque; quoi que•, GEl, 119;
calal-ca plcurtirlu nu vin'e (e bine ca nu a venit pastorul), GrB, 224; PAnt, . 228; ca/al-ca i
caldura (lntruclt e cald), Lum, II, 183. - V. :
CALAI-TE, Nic, 186; calal-fe oin'i$l (bine ca veni~i), Dal,. 47 - v, cala, cal'ea, canal-ca.
CALARl, sm., pl. cti/arl, caprior de acoperi~ sau acoperi~, •chevron•: ni ca/ar cdlar,
ni stizmile ca tumea (nici caprior.u l sau acoperi~ul nu e ciiprior sau acoperi~, nici zldurile ca
lumea), GrB, 27. - V. calar, calar1 ~~ caprul'e.
CALAR1 , adv., PB, 555 - v. cqlar1 , ncaldr.
CALAR, sm. sau sn. ?, pl. cdlarl sau cdtare cperche, traverse de bois posee sur deux
fourches et au-dessus d~ laquelle on etand une couverture de Iaine de chevre pour en faire
une ten,te- v. WTh, plate III, 2; PAnt, 270., GrS, IV, 378. E un fel de culme. Sinonime:
tembld, vig. - < alb. kalen ,barra"?
CALBIC -307- CALE

CALBIC, -cd: para'lu ccilbic putt nu kecire (banul fals nu: piere niciodatA), PLit, 439 -
v. ccilpic ~i calcii.
CALCAVUR, compus invar., calcavurA, •correction, ·r ossade•, GrS, IV, 386; ' vindi"n'l
calcavur (vinde-mi calcavurA), PLit, 439.-Cf. compusul grecesc a7Jxouf*pa:~: 'a i]xw ,leve-tol" +
(*pa:~ ,frappe". E un joe de cuvinte cu care slnt ln~elati copiii. - < tc. qalq-da-vour ,le~e~toi
et frappe".
CALCU (mi), vb. I (calccil, ~ceil, -care), c:Uca, •t 0 • mettre le(s) pied(s) sur; 2°. marcher;
parcourir; 3°. passer; accomplir; 4°. surprendre; 5°. violer; 6°. tenir bon; 7°. envahir; 8°.
fouler aux pieds; 9°. enfreindre; t0°. piller; depouiller; 11°. repasser; t2°. faire de l'oeil; t3°.
ensorcelen, Dal, 55; Nic, t88; Mih, 85; PScr, t99. -'- t 0 : ccilca-1 pri clor (calca-1 pe picior);
calcl'nda pri ungl'ile di clocire (cAlclnd (umbllnd) In vlrful picioarelor), PB, 8027; 2°: tut mun-
{ll'l l'l-am calccitd (toti muntii i-am umblat); carvancirlu ccilca toe multu (cArAvAnarul parcurge
mult teritoriu); 3°: prumu•ecira, (iClorlu va ccilca tu yim;it (primAvara, bliiatul trece (va 'po-
vlrni) In al 20-lea an, va lmpllni t9 ani); 4°: va ua calca'm ci'ndu nu va $til (vA vom surprinde
clnd nu veti ~ti); 5°: s' nu-t cdlfi glurcitlu (sA nu-ti calci juramlntul); s' nu-$1 ccilca zborlu ·dat
(sA nu-~i calce cuvlntul dat), PB, S719 ; so: Gardcinl. .. cited' ciClOrlu (Gardani. .. se tinu te-
nace), GrB, 222; PAnt, 22S; BNA, IV, t43, 7°: Arbint!$ll'i Ia calccira toclu (albanezii au nA-
vAlit In tinutul lor); 8° : ti ncl'lnci$1 Ia Turcu? - ma-ara'il va li ccilca (te-ai lnchinat (te-ai
predat) turcului? - mai rAu te va rAvA~i), PLit, 645; PAnt, 8; 9°: nu li-aveci calccita piri-
(tinea (nu le lnfrlnsese (nu le-a subjugat) mlndria, orgoliul), Fl, II, 3, 8; too : pri Gluvcira si-1
calca'm (pe Giuvara-sA-l prlidAm), PAnt, 55; s' calca'm astcira amira'lu (de searA sA prlidAm
pe lmpArat), PB, 30831 ; Mrlle-at!ste nu si ccilca (satele aces tea nu pot fi prAdate), PRom, tO;
GrS, I, 79; (urll' i na calctira carucinea (briganzii ne-au prlidat caravana)- cf. gr. . ,nch~cx11 fvcx
xcxp(ja.v~" (P.assow, 87; 88) ~i, aici, imprcid ;. 11°: ccilca-l'l strtin'ile (calcli-i cu (ierul hainele);
"t2° : l'l-calca' cu ocl'lul a tcita-sul (tatlilui sliu li flicu semn cu ochiul), PB, 1172e; t3° : nociptea
na ccilca ci'ti una aumbra (noaptea ne yrAje~te In rAn cite o fantomA). - In legAturA cu obser-
vatia finala data Ia vb. cad: t4°: nipotite, calca'm $' lucru, lucru . .. ore lucru (nepoate, lu-
cram mult, mult, . . . da mult), Fl, II, 3, 9. y. ~i samar t 0 • - Cf. . gr. 7tCXTw, alb. shkel, tc.
basmaq·, bg. gazamil. - < lat. ea.l eare ,fouler, marcher sur qqch.".
CALDU, -da, pl. ccildzi, -Ide, cald, d 0 : chaud; 2°. ~iche•, Dal, 47; Nic, t89; Mih, SS;
PScr, t99; PB, 555. - t 0 : .1' vindi ca pinea · ccilda (se vinde ca plnea calda); 2°: ded di om
ccildu (am dat (am nimerit) de om bogat). - < lat. ealdus ,chaud".
CALE, sf., pl. cal'lurl ~i (Ia far~eroti) cal'l (articulat: sg. ccilea, a ccilil'el; pl. cal'lurlle
sau ca'l'lle ~i ca'lle, a cal'lurllor sau a cal'llor. ~i a ca'llor - cf. vale), cale, <1 °. chemin, voie,
route, avenue; 2°. voyager; s'en aller; 3°. voie, transport; 4°. fois; 5°. vrai; verite; S0 • cor-
rect; honnHe; 7°. rationnel; 8°. conseil; avis; 9°. convenir; 10°. convaincre; 11°. resourdre;
12°. expedier; congedier; 13°. duree; 14°. aussitOt; 15°. polisson; batard; 16° . ....... •, Dal,
47; Nic, 187; Mih, SS. · V. astcil'lil 1° ~i tal'lil 1°. - 1° : (urll'i locira cci!ea di cl'tra Ia Si'mtu
(hotii apucarA drumul spre Slntul), PB, 8711 - Ia Miron, 289 : ,au luat calea spre tara le~asca" ;
nu alcisa ccilea s' l'ecil cardrea (nu lasa drumul ca sA apuci cararea), PLit, 439 - cf. dr. ,lasa
acea cale ~i sa lnvlrteji pre alta cale", ITR, 165; ccilea, ccilea, aglumse n ·hocira (drumul, dru-
mul (mergtnd mereu}, ajunse In sat); cdlea tutd lmna $' cl'nta (pe tot drumul umbla ~i clnta),
PAnt, 172; BNA, 11, 4S; ocird Mnd 11' ccilea-ambcir (intr-o ora buna ~i calea eli bine}, Bag,
t34; PAnt, 200; BNA, V, 3S; lo cdlea mare (apuca drumul mare = trage de moarte), PGr,
30; (urll'i aca{dra ca'l'lurlli (hotii au ocupat drumurile fn punctele lor strategice) - In CLitur,
12S ~i 128 apare ~i pl. ga'l'lurl; lunga, lunga; strl'mbd, strf'mbd $' tut mi cci(ta - ccilea (lunga,
lunga; strlmbA, strlmba ~i toti rna cauta - drumul), PLit, 356; 2°: durnlf, ca mf'ne avem ccile
CA'LE -308-

(dotiniti, eli. mline avem drum d·e umblal); '$1-lo· calea di gu$e fil imna', imna') l~i· IuA drumul
de g!t (t~i tmbriiti~ii drumul = porni) ~i limblii', umblii'), PB, 12518 ; lrtidzi-1 calea; oaspe ('vezt-(i
de drum (du-te), amice)-V.Ir.ag 4° ~j, gr. ,Tp<i~Ot llp6(J.OV= allez, decampez"; 3° :· ar(u)ca' 'nd
cafe (a .fiicut un drum, un transport), PLit, 677 - cf. gr. ,Mo 8p6(J.ou; ~u:Aot= de'ui voles de
bois" ;, (iCloF/u. , . arucii' 'na cale, .al'uca' doaild (fliiciiul. .. a adus un transport, a adus douii),
Fl, II, 1, 11 - cf. dr. : ,eu vreau sii due cu o cale toatii piidurea acasii" (RetP, IV, 18); 4°:
alsla cafe (de data asta), PScr, 199.; s' lu-ascapa fil di calea estd (sii-1 scape ~i de astii datii),
PB, 4418 ; di calea aestd, can<fa ddc{ea toaca (de data asta, parcii suna toaca), Lum, II; 246;
PAnt, 218; BNA, IV, 73 - ln .origin.a l: didea :. 5°: a omlul, ndreptu, a calil'el (a omului drept,
a omului dreptiitii), PB, 45338 ~ omlu ld dzi'se a calil'el (omul le-a spus ce era al drumului,
al adeviirului) ; orl n'l-aspun'l a calea(ul , .. , i nu . al .ascdpare di mine (ori. imi spui adeviirul
.. ,, ori nu scapi de mine), PB, 13518; 6°: aulifil parte di un om a (a/il'el (ai avut parte de un
om prob); ,cu cafe, Doamne" , gri harlu (,drept Doamne", griii moartea), PLit,. 807 '-- d.
dr.: ..~opkill a~a frumoasl ~~ 1J call".; AAF, IV, 14S ; , 7° : el :burafile cu cafe (el vorbe11te
raiiomll) - · cf. dr. ,socotiia cii C!lre cu cale" , Ur1, 140 ; Ureche, 150 ; ,nice fiirii cale riizboiu
sii facii", Ur1, 86; Ureche, 93; ,Panait sii acolisa11ti riiu ~~ fiir de calc de Stolniccasa", Fur,
1; 17; dupa cum '$1-lu-adute ccilea (dupii cum ~i-1 lndeamnii bunul simt), BatP, 19; 8°: calea
te I' dail lo ua li sco.a td naparli (sfatul pe care ti-l dau eu te va scoate dincolo de sirimioare);
go: nu s'u nl pri una cafe (nu stnt de acord), LP, 130; BNA, II, 106; ylne mullu n cafe (e con-
venabil, e bine pus pe roatii), ArE, 3; apola '$1-ylne n cafe (apoi l~i vine In fire), Bat, 36;
10° : a(la$1 (iClor s' badzl di cafe (ai giisit biiiat sii-1 convingi), PB, 33ae; nu pot s' bag di
cale bdrbdl-n'lu (nu pot sii conving pe biirbatu-meu), Caraf, 66; nu pulu s' u-aducd n cale
(nu putu sii o determine), PB, 1257 ; n~ s'" adute n cdle ne cu-ard'illu (nu poate fi convinsii
nici cu riiul), PB, 281 27 ; 11°: llicrul easle ahl'nlu ·mindll; cd uir nu poale si-l'l da cale (ches-
tiunea e atlt de lncurcatii, !nett ·nimeni nu poate sa o rezolve); 12° : Ia deadira cale a lui lor
cit eara 'ncl'i$1 (le-au dat drumu/ Ia to(i clti erau lnchi~i); l'l-deadird cafe (i-au dat drumul),
PB, 4331- cf. dr.: ,au dat ·cale· turcilor", Urt, 95: Ureche, 103; ,a le da calc", Miron, 74
(~i 128); ,a da calea = a da drumul cuiva", PreocL, IV (1939), 362; .. ~i de calc vii ciitat' ' ,
FolcOM, I, 215; II, 158 - v. mulrescu 1°; - cf. ~~ : gr. 8l8w 8p6-~ov ,congedier" ; tc. ,iol ver-
mek = ouvrir le chemin, laisset passer" (1367) ; 13° : di Aubela · pl'nd Sdmarlnd easle ca lrel
orl cafe (de Ia Avdela plnii Ia Samarina e calc de vreo trei ore)·; tu ducei $'· tu turnatd va fall
ca optu . orl cafe (ia dus ~i Ia tntors vei·· face druni de vreo opt ore) - cf. dr. : ,calc de un
ceas", Nee, 393; Nec1, 312·; ,,cale de· ~ase ceasud", Biil, 109-'-cf. ~i gr...Tptwv wpwv 8p6(.1.o<; =
trois heure.~ de marche (de chemin)"; dr. .: ,s-auzea calc de o zi", Emin, VI, 322; 14°: Dona
cddzu di-und cafe (Dona ciizu deodatii., imediat), BNA, I, 90; di-' na ccile n hoard-l'l si-a(ld'
(lndatii se viizu ln. satul lui), PB, 38017 - ~ cf. dr. , d'o calc" = dintr-o datii (BNA, I, p. XVI'~ ;
15° : fi clor di prit cdTlurl ( copil de pe drumuri, copil s-tricat, copil al nimiinui), PB, 836 ; 16° :
calea a laplilul (calea-laptelui), PLit, 412; calea a pal'ilbr (calea-paielor) ~ cal'ea mate (drumul
mortii); (d'rd-calea .a lor (fiirii-de-legea lor), Cod, 2118 • V. drum. :._ ln aromiinii, cuvlntul cafe
t~i menttne aceea~i vi talitate pe care dr.. ·cafe o mai men~i·nea· tn vechea dacoromiinii,. tn limb a
cronicarilor-cf. ~i DR,. VIII,. 283-284 - ~i, sporadic, ~i astiizi: ,bunii cale, voinice", Emin,
VI, 358 ;. ,Bunii calea, a .zis omu" ,. VasP, 71 ; ;,bunii calea,- mo~ule" , TimocC,- 127; 152; 153;
102.; 287; ,;az pi . cali, mini pi cale", DVran, U, 291. Cf. ~i DA :· cale. ~ Cf. alb.· ·udh€, bg.
pQl,il, tc .. fo/ ~i gr. 8p6(.1.o.;.~ Jn greacii .e ~i XIXA£tcX: ,rdjyOC:tve: (&'Lvn) XOtAe:tcX aou = allez votre
chemin'.' ; , ,;ciyw xot:Ae:tci (J.ou= je . m~ en vais" ·= merg tn· calea mea (Hepites; 'Avllp. 140 ;
Vlahos 447 etc.) -~ v. ambdr3. - < lat. callls· ,sentier· (foule parIes .troupeaux)" .
CALE, sm., pl. catedz, fortll'reatii, •fortetesse•·: asp·ardze caU Ira s' (tied haU (sfricil. for-
tiireata spre a face privatA), P'Gr, so: Sint>iilm: castm. -' <: tc. qal'n (968) ,fort(eresse)''.
-309- CALPU

CALEAO, sf., pl. calt!l, colibli, •cabane, chaumiere•: vacn'l (ac una caledo (lmi voi face
o- colibll.), P.Lit, 830. V. callva. - Cu deformare· semanticli : < . caU,
CALEA~CA, sf., pl. cali$1i, calea~cli, •sorte de landeau•, PB, 556. V. caretd, cuCie, pal-
.tOOe; - < tc. qalasqa · (933) ,sorte de voitute ouverte": ·
CALEME, sf., pl. caUn'l, conde! de trestle, •1°. plume de roseau - v. pednii' 2°; 2°.
-devidoir; chevillette (nord) - v. callmisescm, Dal, 47; Mih, 48. - Pentru se.risul 1°, cf. ~~
-dr. : ,Limba me trestle a clirtulariului curlndii scrie", HPs, usa; CPsal, 868 (,lingua mea ei
-styfo.ut scriba prompt us", Liber psa{morum, XLV, 2). - < tc. cjalem (969) ,roseau ; plume".
CALE~{J, -$e, pl. caU$l, -$e, oache~, •mouton (agneau, brebis; chevre, chevreau, bouc
~tc.) blanc et avec des taches noires sur Ia ti!te et, surtout, autorir des yeux~~ PAnt, 291;
BNA, I, 4; CN, 172; PLit, 935.; PLfr, 446; am un mindr calt!~il (am un mirtar
oache~), V.
'l1i cdli$il. - Cf. alb. kalish ,biondo ;_animale lanuto" ; bg. kalUii ,bcnolte coccinee; ecarlate"
~CEI, 60); gr. yatAtatw ('Apr)-, 31), xliAe:aaat (Kpoo, II, 69), x!i)-wa'ou; (Hris, 347); gr. xatAta"l,~
(Boga, II, 24). ·
· cALFA, sf., pl. cdl(e, calfli, •apprenti; ouvrien, Dal, 47. V. ci/fa'. - < tc. qalfa (969)
~,apprimti avance dans un metier". . .
CALirRAF, sm., pl. caliyrdhl, caligraf; •calligraphe•, Dal, 4S; Nic, 187; Mill, 86 ;. -
<..xatAAtypliqlo; ,qui a ufie belle ecriture".
CALirR~FfE, sf., pl. caliyrafil, caligrafie, •calligraphie•, Dal, 48 .; Nic, 188; Mih, 86.
< XOtA).~ypatlj)LOt " - ".
CAL{HEAL, adj., f.?, fericc de, •Jirai; heureux•, Cod, 19blll; callheal di tdta (ferice de
tatli), Cod, 41 b15 ; CAr, 527 (eronat). Analogie dupli cal61ihd. - < a.llhe~.
CALIMKERA, CALIJ\IKERE, sf., pl. cal(mkere ~~ calimkerl, nMramli, •fichu ; voile de
;tete•, Mur, IV, 133; Cal, 1912, 48; te dtl di sirma calimkt!rlle, calimkt!rl di Bt!$l'i-aduse· (care
an nliframele de mlitase, nliframe aduse din Viena~, .Velo,. 54; BNA,- V, 88; cu calimkt!rl
Jal•·i n cap (cu nliframe negre pe cap), Cal. 1911, 59. V. ca/imkt!re ~~ sinonimul $imie, pr_e cum
l?i gr. xlXAU(L(LOt· - < tc. qalem-kiari (1004) ,ornements decoratifs" .
CALINDAR, sn., pl. calinddre, calendar, •calendriero, Dal, 48; Nic, 188.- Cf. gr; XOtAatv&ipt
l?i · it.· ealendarlo.
cAti~fJ, -$e, pl. cdli$l, _-$e: (e i}lone-alt!ptu! bi'rbt!c cdli$ill (ce flilciiu distins I berbece·
blilan-oache~ 1), PAnt, 298; BNA, I, 128- v: cali~il ~~ gr: x&ne:aat (lj), 'Apr)-, 45; xliAtaaat.
'H7te:tp. IV, 172. - Pentru oglindirea vietil. plistore~ti In literaturli, cf. beclil, btrbt!c 5°, 6°,
maimdra, n'el etc. ·
CAL6H(I)T, -Ia: calol!(l)lil'l di morfil'l ti moril (ferice de mortii cari m!Jr), Cod, 62 b1 ;
pl. calohtil'l (fericitii), Cod, 2224; 46 b21 - v.' calotih ~~: ·
CAL61, adv., ferice de, •heureux•, Mih, 87; CLitur, 126.
CAL6IR, sm., pl. caloirl, cliluglir, •moine•, PLit, 931 ; CEI, 60; GEl, 120. V._ calug.a_r.
< xatA6y7jpo;. xatA6tpoc; " - ",
CAL6TIH, -hd, pl. calotihl, -he, fericit, •heureux•, Dal, 48; Nic, 189; Mih,..·87; PScr,
199; PB, 556; GEl, 120; s' ti fall mu$did $' calolihd (sa te faci frumoasli ~~ cu soartli .buna),
P.B, 3328 9; calotihd -:ii Tine (ferice de Tine), GrB,. 3, 1.9; BNA, III, 130 -- aci, calolihd e fo-
losit substantival. V. caloh(i)l. - < xatA6Tuxo; .. -".
CALPIC, -ca, pl. cdlpifl, -te, calp, daux; falsifie•, Nic, 189; Grs,.· VI, 384. V. cdlpu. -'
< :l«i)-mxoc; .. -".
CALPU, -pa, pl. cdlki, cdlpe - · v. cdlbic' -'-, Nic, 189;· Mih, 87; l'l-da cafi'nlu cdlpu (li
dli farfuria falsa), PB, 455•8 • - < tc. qalp (968) ,;faux".
CALPUZAN -310- CAN2

CALPUZAN, -nd, pl. calpuzdn'l, -ne, ln~ellitor, ctrompeur; vaurien•, Nic, 189; Mih, 87.
V. cdlpdzdn. Sinonim: ariditor. - cr. gr. XIXA7tOVl;;«vo~. alb. kallpazan < tc. qalpazan (\168}
,faux monnayeur" . .
CALT-~. sf., pl. cdlfd, lncliltliminte, cchaussure•, Mih, 87. V. cdlfin, cdlCin'e. - <d).war;.
<it. ealza.
CALTIN, sm., pl. '1, t:}sliturli pentru cioareci, •tissu pour en faire des llodrU'h, FIP, I~
4, 62. - < it. ealzlno.
. CALUrREAfJA, sf., pl. caluyredle, clilugliritli, •religieuse; nonne•, PAnt, 410; GEl~
121. V. cdlugdrifd. - < xrx).oyprxirx .. -".
CALUPOAE, sf., GEl, 120- v. cdldpode ~i cdlupe 1°.
CALURfZIC, -cd, pl. calurizifl, -te, fericit, •heureux•, GEl, 120. Opus : cacurizic. - <
xrx).opp!l;;txo; ,de bon augure".
CALVU, -Dd, pl. cdlyi, cdl11e, chel, cchauve•, Nic, 186; PScr, 199. Sinonim: keU~ii. - <
it. ealvo.
CAL'EA, adv., preferabil, •mieux; preferable; plutOb, GEl, 119. V. cdlal-cd, cdla • .:_
< x«AAtrx, x«AAtOV .. -".
CAl\1' , PB, 4973; CMIA, adv., mai, lncli, •plus; davantage; encore•, Dal1 48; Nic, 190;
Mih, 88; PScr, 199; PB, 556; s' ti-aducd cdma tr' odr' (sli te aducli mai Ia timp, mai curlnd).
PAnt, 249; dzi'se cdma au~lu kiragi (a zis kirigiul mai blitrln), Lum, II, 313; BNA, IV, 77;
dd-n'l, dd-n'l cdma (dli-mi, dli-mi mai mult); va lu-a~teptt cdma? (ll vei a~tepta lncli ?) Sino-
nime : nar, tepdr. - < ca + ma 1•
CAMARA, sf:, pl. cdmare, camerli, •chambre•, Dal, 48; Nic, 190. Si~C:mim: odd. -
< d~otrxprx < it. eamera.
CAHATA, sf., pl. cdmale, scul, •echeveau colorie• : te ahi'le climate? (ce atltea sculuri ?).
Fl, II, 2, 5. - < it. eamata.
CAJ\fAl sf., pl. cdme, stilet, •grand poignard; couteau•, Dal, 48; Nie, 190; Mih, 88;
AI. 1901-1902, 90; s' hlumused$1e cu cdma tu mt'nd (se repede cu pumnalulln mlnli), Cal. 1912.
120. V. acdmd. - Cf. gr. x«!Lcx• alb. kdme < tc. qamn (936) ,cheville".
CAMA2 , sf., pl.?, Cod, 70 b11 - v. gdmd.
CAIIBANARrfo, sm., pl. cambanaryeddz, clopotnitli, •clochero, GEl, 121. V. cdmbcindrie.
simandru. - Pentru forma lui; cf. Plm, I, 154; II, 214. - < XOtjL7tatvcxpet6 .. - 1' .
CAMBUR, -rd, pl. camblirl, -re, coco~at, •bossu•, Dal, 48; Nic, 191; Mih, 88; Cal. 1911.
112. Sinonime: bubO/, gubes etc. - < tc, qnmbour (935) .. -".
CAHBURA, sf., pl. camblire, cocoa~li, •bosse; gibbosite•, Dal, 48. - < XCX!J.7tOupar;
, bosse" .
cAMFURA, sf., pl.. cam(ure, camfor, •camphre•, Dal, 48; Nic, 191; Mih, 89; GEl, 121.
- < x«~-t<poprx . .. -".
CAMISOLA., sf., pl. camisole, camizol, •chemisette•, Dal, 48. - < xcx~ottl::6Acx < it.
eamisole.
CAMO, sn., pl. camddz, pas, •peine•, Nic, 191 - v. calmo.
CAMOMATE, sf. pl., nazuri, ofa~ons, manieres•. V. cod. < x«~-tw~-tcx ,conduite ;
fa~ons' '.
CANl, adv., eel putin; deloc, •au moins; point du toub, PScr, 199 ; PB, 556; PAnt.
410 ; GEl, 121; can, di tine nu .. . I' u n' ild (eel putin, de tine ... nu ti-e milA), Fl, II, 2.
6; can nu ti minduld (nu. te glndi de Joe), PAnt, 19. V. cdnim ~i dip.- < x&v ,du moins".
CAN2 , -nil, pron. nedef., nimeni, •personne; aucuno, Dal, 48; Nic, 192; PB, 556; GEl.
121 ; can di nor nu s' duse (nimeni dintre noi nu se duse); nu-aldsd di una carrd (nu llisau.
din nici una nimic), BNA, II, 76. - V. can1 , cande, cuni-11d ~i vtr.
CA.NAl:(KE -311- t.4NGE

CANAl:fKE, sf., pl. canaclkl, mic~unea, •giroflee•, Dal, 48. - < tc. kanadjlk (483)
..,,eoquelicot".
CANAE, CANAl, CANAI-CA, adv. ~i conj., eel putin; de~i, •au moins; du moins; quoi
-que•, Dal, 48; GrB, 130; GrB, 3, 14; BNA, IV, 54; lodl (edla, cande, a~i cum vredm (am
Juat, eel putin, fata a~a cum vream), GrB, 2, 28; s' ved, candl, una slngura odra (sa vad, eel
putin, o singura data), Fl, I, 5, 4 ; sa $1iil, cande, ca nu va s' mor aild (sa ~tiu, eel putih, ca
nu voi muri aiel), CalGrB, 40; BNA, IV, 119; cdnal-ca l'l-umplul cdsa c.u lute t;inetle (de~i i-am
umplut casa cu toate bunlltatile), LP, 126. - Toate aceste trei forme, terminate ln· -e sau -i,
apartin aromanei nordice - fire~te, ca multe alte particularitiili fonetice sau morfologice, nu
.aparpn absolut lntregii aromane nordice (v. ~~ cdlal) ; ln aromana sudica circula mai mult
.cant ~i cdnim. - Cf. gr. x&v ,au moins; m~me" (~i tc. qany' (937) ,satisfait" ~i qana qana
{936) ,au point d' Hre rassasie").
CANALE, sf., pl. '1, canal, •canal; abee•, Dal, 48; PB, 556; GEl, 121. Sinonim: carutci.
- V . .candle.
CANAPE, sm., CANAPE! (nord - · v. ca(tie), sf., pl. canapedz ~i canapel, •canape•, Dal,
48; Nic, f92. - Cf. gr. xatvat7t~<;• tc. qanape etc. - < fr. canape.
CANAB, sm., pl. candrl, canar, •serin; canarit, Dal, 48 (canari); candr, lal candr
(canarule, drag canar), PLit, 987. V. canirln. - < xatVIipL ,-".
CANA1 , sf., pl. ca'n'l, scama, •charpie (provenant, par exemple, de Ia Iaine serancee);
sorte de duvet; fil de ·toile d'araignee•, Dal, 48; PEt, 13 ( < lat. calma ,canoe"); di tavdnt
4spindzurii una edna (de tavan atlrna un fir de pliinjeni~); li umplu$l di ca'n'l (te-ai umplut
~e scame, de painjeni~uri). - < ?

CANA•, sf., pl. can'l, pat de tun; pipirig, d 0 • affftt; 2°. canoe; jonc•, Nic, 192; Kats,
I, 76. - Cf. gr. x<iwat ,canoe" ~i lat. canna ,jonc mince plus petit que le roseau".
CANDA, adv. ~~ conj., clnd, parca, d 0 , quand- v. cl'ndu; 2°. comme si; on dirait que•,
Dal, 48; Nic, 193; Mih, 89; PScr, 199 ( < ca + cf'ndu); PB, 557; PAnt, 410; BNA, I, 128;
eAr, 504; GrS, VI, 376. - 1°: cdnda va (udzl, gred-n'l (clod vei pleca, striga-mli); 2°: cdnda
lland~l lu padure (parca ai trait In padure); cdnda hil aDlun (parca e~ti (ai fi) flamlnd) - v.
~loam, mena. - < ca + dnda .
. CANDrlu, sn., pl. cdndye, candel, ~sucre candh, Dal, 48. - < x<iv3Lov ,-" < tc.
4JO.nd (973) ,candi".
CANDILANAFTU, sm., pl. candilandffi, paracliser, ~bedeau•, Cod, 113 b6; GEl, 122;
Lum, V, 54. - < xat v3l)).xVIi7t-rlJ<; ,allumeur de lampes dans une eglise".
CANEL.~t, sf., pl. canele, scorti~oara, •cannelle•, Dal, 48; Nic, 193; GEl, 122;. 16clu-
4n'lurzed$te canela, esil Armd'n'll'i nsus, la-Avoela (plimlntui miroase a scorti~oarli, ies aromAnii
sus, Ia Avdela) - v. PArom, 112. - < xatv~).).Qt < it. cannella.
CANELA2 , sf., pl. canele, cep, •fausset (d'un tonneau)•: nu ~li s' disfdca cane/a (nu
~tie sa lnvlrteasca cepul), Cal. 1911, 61; BNA, V, 121. Sinonime: cep, til. -< it. cannella.
CANFUB,\, sf., camfor :.._ v. cdm(ura.
CANGBENA, sf., pl. cdngrene, cangrenli, •gang~ene•, Dal, 48. - < ytiyypatLvat .. -".
CAN~HL, sn., pl. cdnt;ili, zabrea, •grille; grillage•, Dal, 48; Nic, 182; GEl, 122; pri
cdm;ili ma n'l-li-alindl (pe grilaj [nu pe balcon) mi te urcai), PLit, 844. - < x<iyye).).ov
,grille ; balustrade".
CANGE, sf., pl. canDi, cange, •1°. croc; grappin; 2°. colere; malheuro, Dal, 48; Mih,
89. - e : s' lu-acata'm cu cdnDea (sa-l prindem cu cangea); 2° : li-acata' cdngea ? - va u lradzl
(te apucli. n~noroclrea '1 - o vei suporta-o), PGr, 31. V. ydnge, scdnDe. - < tc. qandja (937)
~,cro~".
C;\NIM -312-

C;\NIM, adv., l:el putin, •au moins•, PB, .55!7; macd li purlnti. ml'cd canim n'el (daci'i
manlnci de dulce, manlnca eel putin miel = daca pacatuie~ti, pacatuie~te din plin), PLit, 620.
v. cant, ca.nde, incanll. - < can~ + -im (dupa bdrim).
CANIRfN, sm., pl. canirln'l - v. canar - ~ scoale botl. di canirln (scoate voci (accente,
arii) de c~.n~r), . BNA, II, .60. - < xrxvrxplvt ,serin" < it. eanarlno. ·
CA.NIVA: s' nu-ascult cantua (sa nu asculti pe nimeni), PLit, g17 - v. calrtiua; cuni-riC'.
CANON1, CANONE1 , sf., pl. canon'l, canon, •canon; regie; penittmce•, Dal, 4S; Ni'e~
1g4; Mih, go; PScr, 1gg; GEl, 122 ;· BNA, III, 156. - < xlivovrxc;, ~rxvoov ~. -".
CANONE1 , sf., pl. cano.n' l ; tun, •canono, Nic, 1g4, Sinonim: . t'Opd. - < xrxv6vt .. -1 '~
cAN'fiDO, adv, , oriclnd, m'importe. quand•, Dal; 4S. v : cd'ntido. - < carlda + tl -t (lo_
CANTIVA,- adv., nimic, •rien•, Dal, 4S; Nic, 1g5, Sinonim: tiua. - < can2 + tiua.
cANURA, sf., pl. canure ~i cd'nurl, canura, •gros fil de lain~ et de Iaine de chevre set·"
t
vant a faire. des bas et des tapis•, Dal, 4S; Nic,. 1g4; PEt, 14-15-; CN, 174. - Cf. dr'. cdnura
(CC, 42435; Dos, t6g; DA, s. u. - Gr. xlivouprx (Hris, 322; Boga, I, 153). - < lat. cannula
,canoe, jonc mince plus petit que le roseau".
CAP, sn., pl. capite, cap etc., d 0 • tHe; chef; 2°. tete· d'ail; 3°. tetin, bout du sein•;
4°, fromage . .. ; 5°. capital; 6°. chef; 7°. apparition; s o. bout; commencement; go. bea11; beaute;
10°. intelligent; comprendre; lfO._ s'inquiet~r; soucis; 12°. accomplir; 13°, reussir; 14°. a:voir.
l'audace de . . .. ; 15°. revolter; soulever; 16°. sacrif.ier -; tuer; 17°. affliger, attrister; 1S0 • hu-
milier; faire honte; deshonorer; 1go. fuir; 20°. se marier; !4!e. enivrer,. griser; 22°. de bonne
heu~e; 23°. jurer; preter sermenb, Dal, 4S; Nic_, 1g5; Mih,. g2; PScr, 1gg_ - 1°: caplu (ate!>-
cdplu trddze (capul face, capul trage, sufere), PLit, 442; in11lt, soatd, cu_capitlle goale (ie~iti;.
prietene, cu capett>.le descoperite), PLit, g2s; cap al, te u urel mddulla? (cap (craniu) ai, ce II
vrei (Ia ce bun) creerul ?) ; cap di crl nd, cap di ~inlc, cap di ldya~i i cap uurydrescu - una
edsle (cap de banita, cap de banita, cap de banita sau cap bulgaresc - una (acela~i lucru) e)
- cf. ~i GrS, I, 327; si-acl'itd' lu cdplu a corlul (se prinse In fruntea horei) ~ cf. dr. : , \)!"
vo~nic mare pinta un cap de dantu ~i alt vornic mare purta alt cap de dantu" , Nec1 , 5g;.
Nee, S4 ; rlnd cull'ubd yirminodsd; sum cuclubd 'na liuddi ; sum liuadi doalld arujli ; . sum a rue I~
dol purun~i ; sum purun~i un /IOput cu doalld I!Ulinare; sum $6put und moara; ~~m moard ~I!
cloc - caplu (o buturuga viermenoasa ; sub buturuga o livada; sub livada doua lipitori ; sub
lipitori doi porumbei; sub p'Orurrtbei u'n ~ipot cu doua · gauri de scurgere ; ·sub . . ~ipot o moara ;
· sub moara un ciocan - capul cu: fruntea, sprlncenele, ochii, 'nasul, gura, ba'r bia), PLit·, 357-~
2° : nu ari nlti uncap di al'lll (nu ·are nici o · cApathia de usturoi = e· sarac· lipit - v. cdpiti'na
2° ~i 11oaric etc.); 3°: l'f·srlpse caplu di li'td (i-a supt sflrcul slnului); 4° : adu-n'l doalld capite
di cd$cdua/ (adu-mi doua roate· de ca~_caval); 5° : toclu mi'cd cap/u (dobtnda maninca capitalul).
PLit, 643; cdp/u di' paradz· n' ic11urd' (capitalul s-a mic~orat) .1.. cf. dr. : ,am lasat doblnda.
Inca ~i din capetc", Fur, I, xxxv1 ; 6° : uol carl · auet cap ? (voi pe cine aveti ~ef ?) - cr:
dr. :
, II alesese dintru dln~ii cap", Ureche, 206 ; ,ctti au fost mai capete", Mir~n, g7 ; ' Mir, 292;
,carei era mai capete",. Nec1, 166;· Nee, 206 -; codda cap easte Ia nol l!' lup'lu picilrdr la ' ot
(coada este cap (~ef) Ia noi, iar lupul e pacurar Ia oi), PLit, 6S2; PArom, lSO; 7b : · olle dea- .
dird cap (oi\e au aparut}, PGr,. 31; da cap cdruanarll'i Ia Crute (Ia Crute apar e'aravanarii).
LP, 11 ; PAnt; 242; BNA, II, 112; deadira cap (umel'll~, si I' arcd'm caruel'lle (aparura cara-
v.anele de familii,' sa le- aruncam (dam) · plinile) - cf. ~i ·BNA, II, 44; deade' un cap iii
ari'll (aparu un tnceput de rlu), Lum, V, 125 ; ".ap 11' cuddrll' i (apar ~i ultimli); PAnt, 3oi ;:
BNA, I, t'30; s o : (l!li:d tu caplu a prumuueardl'el (au ie~it Ia lnceputul primaverei) - cf. dr. :
,;arnu-i cap de primavara, toate plugurile .a ra), BkB, 17S ; n cap cu line ni draclu nu u- scocite
(pici. dr~cul. J;I.U o scoate Ia . capll,t cu tine), Bat, 3; go :: mu~eatd - si-l'l /'eal cciplu (frimioa·s'B!
- sa-i iei capul) - cf. ~I PB, 3321 ; too: el ari cap ligat, nu cap di carne (el are mint-c lii'c he-
-313- CAPOT

gata. ratiune solida, nu cap carnos); nu-l'l l'ea cdplu (nu lntelege, nu pricepe): 1'1-li ·rod mal/u
cdplu (lilerele (=Tel yfl(i(L(LIX't"ct) i le lua mult capul = pricepea, prindea u~or, lnvata foatte bine),
PB, 18735 ; 11"·: bdneddza (l'riJ. s' lu dodriJ. cdplu (traie~te filra dureri de cap, fara · gtiji); pin'
tu odra a modrlil'el nu dza'se cap (ptna tn ceasul mortii nu a z,s md doare capul, ani dilreri ·de
cap), CaiGrB, 85; 12°: d·i-alumtea, tricara dol dn'i n cap (de atunci se lmplinira exact' doi ani);
13° : nu va podtd si-u scodlti n cap (nu va putea sa o duca Ia capat, sa reu~easca) - cf. go ;
s\ ·. ju scocitd lacurlu 11 cap (sa reu~eas'ca), PB, 346"; 14° : carl i-atel tu dodila capite? (cine e
~cela cu doua capete? = cine e cutezatorul?), PB, 489u ; 15° : mu/&' cap (s~a· rascrllat), PLit,
442,; a~lirnet-va, nu muldt cap (astlmparati-va, nu va ra~culati); 16° : ,carl s' ·date ·'QtlcJ, '$l-bdga
captu .tu ldslru (cine se ducc acolo se sacrifica)- cf. ~i PLit, 444; PB, 34125- In I'fR, 175:
~,ea sale puie capetel'e"; s' 11 m1{l cdplu, 's' 11 m11ll (mlnca-ti-ai' caput, sa-ti mantnci l = vedea-
~-lii ucis !) : 17° : te yin'l cu cdplu m;los? (de ce vii amarlt ?) ; 18"' : li-aspi11dzurdra capftlle
(se umilira) - v.. uredcl'e 6°, coada, 14°; mi (elite s' nu pol s i 11'l scot cliplu luvd (rna facu sa
nil pot- aparea nicaieri); mi bdgdra cu ctiplu tu loc (m-au pus cu capul In pamtnt = rna facura
cu o.ua ~~ cu otet); 19° : dusi, ' IIl-lo cdplu (se duse; fugi) - v. per'& >l0 ; 20°: an, lri ·sa- V£11' irr,
' 1$1•liga' ~ i-e/ cap/u (an, de Slnta-Vineri, se casatori ~i el) ; 21°: yi11lil l'l-u detide n cap (v'iriul
l-a ametit) - cf. fr. : ,II but. .. : ce qui lui donna un peu dans Ia ·t~te"; Perrault; 17.8 ~ lu-
~veti adralti cdplu (se lmbatase), PB, 3423 - v. adar 3°; 22°: si scodld. :. cu nodpleci n cap (se
sooala . . . cu noaptea tn cap), PB, 2872 - v. nod pte; ·2 3° : mi ·glur pi cdplu•a n' eil ' (rna jur
pe capul meu); prt cap-11, nu mi-art'de (jilram1111 pe capul tau: nu rna ln~ela), ' Bat, 35 ·- cf.
fr.,...l>earnais : ,per cap · de tau = par Ia t~te du taureau !" , Les, 76; ,par mun· chef", Rol,
799 ; tc. : ,j'cn fais sermcnt sur rna tHe" , DFem, 154; 209. - V. c6cal, mtc 6° etc. - · Cf. ·gr.
:xqxi).t, alb. /.:rye, bg. g/ava, tc. bctch. - < lat. t•aput' ;,tete" .
C.\PARO_,C, sm., pl. capar6~l, pasare cu cap ro~u, •oiscau qui a Ia tHe rouge•, Mih, 91.
V. cotida-ar6~e ~~ it. capirosso. - < cap + ar6~1l.
cAP.~, sf., pl. cape, manta, •manteau a capuchon•, Nic, 195. V. panucap(l)a. Sinonim :.
ldmbdre. - < x&.7tct < it. eappa.
CAP-01-ARI'C, sn. invar., . (ca un) izvor, •(conimc une) liource•: 'lt'i'crlil'lie a lel -
ca(rtli-art'il (lacrimile ci - curgeau ca un 'izvor de rlu), PB, 19323 - v. cap lii ·:
CAP-01-CI'~E, sm., pl. cap-di-ci'n'l ~~ cap-di-cl'nean'l, capcaun, •ogre•, · PB, 33831• - <
cap di ci' ne.
C"PEL\, sf., pl. capele, piilarie, •chapeau•, D~l, 58; Nic, 186; Mih, 91 ; PB, 558; · GEl,
122. - ( < xct~>tAAov) < it. eappelln.
CAPIDAN, -nd, Mih, 91; PAnt, 411 - v. capitan.
CAPISI'Z, -zd, pl. capisl')li capisi'ze, haimana, •flaneur, vagabond•, Mih, 91. - < tc.
qa)tyssyz (946) ,qui n'est pas en service".
C.<\PI~ONA, sf., pl. capi$6ne, capi~on, •capuchon•, Dal, 48. - < fr. eapuehon:
CAPITl, sn., pl. cdpile, capat, •bout; extremite•, PAnt, 411; 314.
C.(PITJ, sn. (pl. capite), llna tunsa de Ia cap ~i de Ia· coada, dafne (de mouton) qui
crojt sur Ia .tHe. et autour du cou.., Dal, 49; Nic, 197; Fl, II, 4, 8; PenB,· Ill, '' 122. - V:
cA'pi'f3, vb. I (cdpildl, -tat, -tare}, a tunde cdpillu, •tondre le cdpit1•, Dal, 59; Nic,
197; . PLit, 578. - < lat. •eapltare.
. cAPITAL, CAPITAL'IfJ, sn., .pl. caplltil'e,. capital, •capitah, Mih, ·9 2; Nic, 197; nu li
l ' eai(.trl capildl'lil grdlle a lor (vorbele lor .rtu le iau drept capital), LP;· 54; BNA, II, 120. V .
.cap 5 °. .- < x.ctm't"&:At <it. eapltale.
CAPLAN?: /u nglura cap/tin (II tnjura . . . ?), Cod, 8117 • ~ v. plan. ~ < ?
CAPOT, sn., pl. capodle, manta; •peignoir; manteau - v. capa•, Dal;· 49; PB, 557; da•t
ca...J)9.tlu Ia ' na parte (da-ti mantaua Ia o parte), PLit, 875; il'l decide cap6tlu sa s' anvaledsca
t::AP·OT.{ -314-

(i-a dat mantaua sa se lnvclcasca), PB, 4008 • V. capota, capota. - < xom6-rov ,capate••·
< it. eappotto.
CAPOTA, sf., pl. capote, manta, <Capote (pourvue de manches et d'un capuchon)•, Plm,
II, 188. v .. mal'lot ~i talagan. - < it. eappotta.
CAPRA, sf., pl. ca'pri (~i cdpre - v. cdsd1 etc.); articulat Ia plural: ca'prile, ca'par(l}le
(v. dispituredzil), ca'pirlle (v. tivd, zarusescu), ca'pirle, cii'prlle (v. uirescu), capra, .t•. chevre;
2•. disposition; 3°. Albanais•, Dal, 49; Nie, 198, Mih, 92; PScr, 199. - 1°: cdpra i lutedfille ?·
(capra sau luceafarul ?), PB, 205; PAnt, 92; $tl cdpra te edste ldrba I (~tie capra ce e iarba I -
caprei ii place mai mull (runza), PLit, 4,16; si mpdrtii olle di cdpri (sa separe oile de capre),
Cod, 2716; cdpra, arin'lddsa, II' codda tot improdsta (capra, chiar rlioasa, ~i.coada tot ridieata),.
PLit, 446- cf.: dr. ,capra moarc de rlie ~i coada o tine tot btrzie", ZProv, 4256; gr . ..yt8ot
ljl&jiLIX, voupli xop3w!J.&vl)"• 'Apll. 1541; vin'ira ca'pirle (au venit caprele:- v~~;ra, familiile
de aromani tin cite doua sau mal multc capre de casa, ca'pri di ldpie; In fiecare dimineata, cite
un ciiprar de fiecare earlier de sat le strlnge ~i le duce Ia pascut, ·iar seara, In amurg,. le in-
toarce In sat, a~a lndt caprele, dupa clteva zile se obi!1nuiesc sa vie singure Ia casa respecti-
velor familii; .In felnl acesta, ele slnt mulse seara ~~ dimineata); 2°: l'i-vln'ira cii'prlle (i-au
venit caprele, s-a lnseninat Ia suflet, s-a lini~tit), PArom, 180 ~ v. ~i PLit, 446-·447 ~ cf. dr. .
,nu i-s toate caprele acasa", ZP, IX, 582; 3°. ·te va cdpra aestd? (ce vrea albanezul acesta ?).
- In raport cu oile, In acest · al 20-lca secol Ia aromiini caprele s-au redus ca numar. Pentru·
cdpra ln comparatic cu ocfla, cf. ~~ Fl, II, 4, 9. ~ V. ciipiircir. ~ < lat. l-apra ,chcvre".
(:.-\PS.\, sf., pl. capse, capsa, •amm·ce; capsule•, Mih, 92. V. $pirtu 3°. - <·xcicjlot .
,capsule" ..
tAPSE, sf., pl. cd'psi, temperatura, •constipation; fievre•; Mih, 92; GEl, 122; ·PLit, .
259. Sinonim : hedvrii. - < xlil)il) ,ficvre".
CAPSU, invar., biet, •pauvre•, PB, 558; GEl, 112; cdpsu birbeclu, capsu oamin'll'i, .
cdpsu mod$ea, cdpsu Mrlle (bietul berbece, bietii oameni, sarmana biitrlna, bietele sate); bdna ·
a cdpsu nvedstil'el (viata (rag::.z) bietei neveste), PB, 301 18• Sinonim: mardi. - < xtXIjlo- ,,-".
CAPSUMAN, -nii,, pl. capsumdn'l, -ne, .nenorocit, •malheureux; entete•, Mih, 92; tal
capsumdn, ligdre vrel di prunl (hei nenorodtule, vrei (trebuie) sa fii legat de prun !), -BNA,.
II, 92. E acela~i cu dr. capscman (DR, V, 546). - < XIX~o +-man.
CAPZIMAL, invar. : ca pre[iu file multi an'l capzimdl (ca preot a facut multi ani. .. ?),.
CBiog, 29. Cuvlnt neidentificat. - < ?
CAR, sn., pl. care, car, •char>, Dal, 49; Nic, 199; GrS, •Ill, 265; Turcullu-acdfii Upurlle
cu cdrlu (turcul II prlnde iepurele cu carul), PLit, 645 - cf. proverbul turcese ,On prend le ·
lievre en chariot·~. Osm, 317; lingodrea yine cu cdrlu (boala vine cu carul = In carititate mare), .
Ptit, 531. V. cdrrii. - Cuvlnt anemic, concurat de carotii:- <lat. earrum ,chariot".
CAR', conj. ~i adv., clnd, •quand; puisque•, Nic, 199; eplscopul, car' vidzu ahii'tii dimin-
ddClune (episcopul, Clnd vazu atlta dorint:l), Cpd, 28a; car' cututlu I' ul kirdul (lntruclt lti pier- ·
dui cutitul), Lum, V, 62. - V.:
CARA, adv. ~~ conj., clnd; daca, .t•. quand; pendant (que); apres que; 2•. a•.si
vu que; puisque; 4°. alors; done• Dal, 49; Nic, 199; Mih, 93; PScr, 199; Gram, 230; PB,.
558; BNA, IV,22-23; CapM, I, 184; GrS, VI, 376; II, 295; PEtim, 8-9.-1": cdra vididrd ·
a$1, tdcurd (clnd (pe clnd, dupa ce, daca) viizura a~a. au tacut) - v. car'; 2•: cara dat di vd·
nsurat (daca apucati de vii lnsurati), PLit, 891; vred s' kiredm pin' di un cdra s' nu ercft' tine
(am fi pierit plna Ia unul daca nu erai tu),. GrB, 226; PAnt, 231; BNA, IV, 151. - v. miicii ;.
3°: di cdra vol imndt napa6i$alui, na, $i nol, di cdra, a~i va s' imnii'm (de vreme ce voi um-
blati de-a-ndoaselea, iata, ~i noi, a~adar, a~a vom umbla), Cod, 20 b26 ; 4° : adra-bUnii, cdra,..
du-te (drum bun, atunci, du-te), Lum, II, ·uo; PAnt, 212; BNA, IV, 51; 5°: cdra tradzeti.
CABABA~tJ -315- CARCANDZAL

un ·vimlu I (mAre, trAgea •(bl!.tea) \lD vtnt 1), PAnt, 222; BNA, IV, 71 - v. cdrea. - ln citatul
5°,. cara are functie interjectlonalA specificA. dialectului aroman.
CARABA~C, -~e. pl. carab~l, -~e, oaie (albA) cu negru Ia cap, •mouton blanc aux cercles
noirs autour des yeux• . ...., < tc. qara (957) ,noir" + bach (238)' ,t~te".
CARABEC, sm., pl. carabel, ciocl!.nitoare, ogrand-pic, pic-verh, Dal, 49; Nic, 200; PLit,
.895; o lal pul'lil dl carabeil (hei tu pui de ciociinitoare), Lum, I, 216. - V. harabiil.
CARABfN.~, sf., pl. carabine, carabina, ocarabine•, Dal, 49; Nic, 200.· Sino~im : grtl.
'< xotpot(L~lvot < it. earabln 1.
CARACANDZU, Nic, 200, diavol - v. carcdland:u.
CARACAX.\, sf., pl. caraca'xi, cotofana, •pie•, Dal, 49; Nic, 200; GEl, 122. V. hara-
casla (~i lacmagedle). - In folclorul italian: .,il nomignolo di carcarazza (pica)", BTS, XII,
327,, In folclorul francez : ,, - Qui est-ce qui fait caracaca il Ia corne d ' un bois? - La pie",
LLP, XIV, 199. - <xotpotxci~ot .. -".
CARACOLE, sf., pl. caracol'l, patruiA; post, •patrouille; sentinelle; corps de garde•:
.tredfe carac6lea (trece patrula); easte caracole di gindarmdd: (e post de jandarmi), Fl, II, 7,
27. - < tc. qaroghol (951) .. -".
CARAGROS, sm., icosar, W, II, 48 - v. calayros, yros.
CARA9IOS, -t;lodsa, pl. carat;lo~l, -t;loti.~e, caraghios, •bouffon•, Dal, 49; Nic, 200; Mih,
"93. - < tc. qara-gueuz (957; 1051) .,polichinelle".
CARAgiUZLI'KE, sf., pl. carat;luzll'kl, caraghiosllc, •bouffonnerie•, Dal, 49; Mih, 93.- <
tc. qara-gueuzlyq.
CARAIH}HRU,\IA, sf., pl. carahuhrume, pasiire neagra?, ooiseau noir?o, Dal, 49. - Cf.
gr. < xopotx6xpou ,noir de corbeau" + )(p6i(Lot ,couleur".
C:ARAl\IAN9IOLA, sf., pl. caramam;lole, ghilotinA, •guillotine•. V. caraman'lola !ii alb.
karamangjolle. - < it. earmagnola, fr. carmagnole.
CARAl\IBOL.~, sf., pl. caramb6le, carambol, ocarambole•, Dal, 49. - < it; earambola.
CARAl\ll}Z, -mrl:a, pl. caramrijl, -muze, negncws, .moiratre; hale; brllhl•, Nlc, 200;
.fdfa-l'l caramuzil (fata-l negricioasii), W, II, 90. - Cf. gr. yxotpot(Loul:ot ,moine bourru"
(Boga, I, 94). - < ?
. CARANF{L, sm., C.\.RA:VFfL.\, sf., CARA~F{R, sm., pl. caranfil'l, caran(ile, caranfirl,
.garoafA, •girofle; giroflt\e; fleur ressemblant au tournesoh, Dal, 49; Mih, 93; PAnt, 411; Velo,
.30; · PLit, 829. - < te. qaronrtl (956) ,girofle" < gr. xotpu6<pu/..Aov ,coq des jardins".
CARAS, -sa, pl. card§!, -se, neg.ru-ro~cat, moir-rougcatre•, CFr, 101 ; Tasd cardsa (Tasa
(Anastasia) neagrA-ro~catA), PLit, 50. Sinonim: crasdt. - < tc. qara88y (957) ,tres noir".
CARASOriFTU, -Ia, pl. caras6yi[li, -te, tigan negru, •Tsigane noiro, PNum, 32. V. cards
:~j FJ.(IU, - < Xotpota6yu<pTO<; ,-".
cAR.~ (fAr~eroti), sf., carne, Mih, 93; PB, 558; PAnt, 411 - v. carra1 •
CARCALANDZU, sm., diavol, Dal, 49- v. carcdndzal.
CARCALEC, sm., pl. carcall!/l, greier, ogrillon•, Dal, 49; Nic, 481. Sinonim: ceatra(il.-
·v. carcall!{il, scarcall!c ~~ :
CARCALEDZtl', CARCALETtl', sm., pl. carcaltidz, carcaltf, greler, •grillon; sauterelle•,
BatP, 60; 61 ;· PScr, 216; carcaliflu aved fudzila (lacusta plecase), PB, 4120.~Cf. gr. xotpxot-
1-~·nn, ('Aprt.. 47); alb. karkal'els (GM, 178) ,sauterelle", lcarkalec ,cavalletta"; it. ,carcalez.
·cioe grillo",· BTS, XIII, 383 .
. CARCANDZAL, sm., pl. carcdndzal'l, diavol, odiable qui, d 'aprcs Ia croyance · populaire,
.sejourne .sur Ia terre a partir du Noel jusqu'a l'Epiphanie; sorte de vampire ou de loup-garout,
Dal, 49; GEl, 123; ca carcdndzal si nllidze (se lnfige ca· un diavol), PLit, 678; dardfl/'i di
.carctindzal'l (dracii de diavoli). PLit, 806; 1'1-td/'e calea un carcdndzal di dartic (li taie dru-
cAa.cu -316-

n;~ul un yampii: ~iabolicesc), PB, ,91 13 • - Cf. alb. kqrkrm;xh6ll ,fantasma" < tc . .qara-qondjolos
(991) ,vampire; loup-garou" . -,- < xotpxllvrl:otAoc; ('A pD... 45; 47); xotAALxav-r~otpL (Kup •.. l73 ;.
'Av3p. 140).
cARCU, vb. I, _lncarca, W_, p, 310 ,- v. ncarcu_ .
_C;\R AAM, sm,, . pl ..?, cardama,.•car<lamme (des pres)•, Nic, 201. - < xlip8ot(Lov ,_cresson
alenois".
cAflE, pr.on. r.cl. ~i intcrogativ, . 1:0, ~i f., pl. carl, care, cine, •lequel, laquellc; qui;·.
que!, que lie•, Nic, 201; Mih, 94 ; PAnt, 411; CAr, 426; cacl .di carl (care de care, .•a qui
mieux mieux•). - Gen.-dat. : sg. a cui (general), a carul .(mai rar; ln . regiunea Arl'illu-.albu =
Aspropotamos); pl. a ~;ur6r (nord) ~ i q.cror_. - a, cul sunlu grddin:lle:• (ale cui stnt gr.adinile ?) ;
a cure di nol tr,erl:i l'hal data buna .dzlllla 'l. (cui (caruia) dintre noi trei i-ai .dat buna ziult.J),.
PB, 33526; a cur6r nu putu .s' .lcl bcigt'i ml'na (carora nu putu ,s a le impuna victode, pc Cm'e·
nu-i putu invinge), Bag, 6 - v . bag 15° ; ci' nlife a cur6r zboare nu li-adukea (clntece ale caror
cuvin\C nu le lntelegea),.. FI, II, 7, 16. - V. cal, carea, carl, cul, -cure . ~i, ca mGrfologie, PMor,
19-20. ~ < lat.. q"alls ,que!, quell~ " .. .
CAREA, cARlA- v. ccira - : carca lu nct'ircam .. . , nu- mi durca caplu di griUi (daca.
(IndaHl ce, dupi\ ce) II lncarcam,_. .. nu mil durca capul de strigat, mcrgea el fara sa-l lndemn
striglnd), Fl, I, 1, 3 .; PAut, 343; ccirca. _nu u intrard Gegan'll'i (clnd nc -luar.ii. J In primire·
ghcghii), BNA, II, 128. - V. carl, carldl.
CAR-ECLA, sf., pl. carecle, scaun, •chaiset,-.GEI, 123; !Jedz, hil'lri, pri careclii .(stai, fiule, .
p e scaun) PLit. 987. V. caric/U ~i sinonimul scdmnu 1°. - < xotp.exAot .. - " .
CAREKI~DO . : car.eki~d6 lcilcl , .(or icare tatii), .Cod, .162• .; 2211 ~ v. calfid6,, ccire(id6,.
culki,do. - < care + alb. kl.do (Hr, 189) , qui, _q uoi que ce soit" .
CARETA, sf., pl. .carete, .tri\suri\ lnchisii, •voiture fermee•, Gram, •2 31. Sinonime : ca--
leci~cd, land6ne etc. - <it. earretta .
.cARETIDO, PScr,. 199, oricare .- v . c.d rlfid6, iki,do, ltipdsa.
CAREVA, pron. indef., cineva, •quelqu'un•, Nic, 201. - Gen.-dat.: a culua. · v .. calniua,.
r:ulniua. - < care + ua2• .
CARl, pron. r ei. ~i
inlerogativ - v . care - ; adv. ~i conj. - v. cara - .,. Dal, 4!}..•;-,-
19 : Franga, carl nu '~i-~tea (iua (Franga, ,care; nu-j>i · ~ti a nimic~, JI'Lit,. 783 ; . s' /'eli> di perl e·
carl cum poate (sc apuca de p ilr (de plcte) care cum poate), PAnt, 281; Bair, .·123 ; car.J · di'
carl· si s! ducd (care de c~rc sa se duca); carl di carl ·s' ·aulncl -(carc de care sa ~vlne.ze),' PB,.
7926 - .v .. carlal; a cur. casd arse? (a cui casa a ars ?) ; carl picurcirl aslt'il'ea~i n .<t:Q/e? (pe care·
pas tori ai lntllnit p.e .. drum?); 2°: carl uin'e . (rica di nd lo (clnd veni (lncepu) frica- de. ·ne·
apuca), ,BNA,. U, ·26 ; .bdneadz.c'l :!>i-az carl s' nu murird (traiesc 'i astil.zi daca nu tvor ' fi murit),.
PB, '535 - v. ca y ; carllcl intra' ngrt'n'ea • . . , ·si mpt'irfl'rd (pentruca .se vlrl lntre ei dibO'nia .
. . . , se despartira), PB, 308 ; carl ear a loamncl cu negurl (pentruca era t oamna cu neguri),.
PB, 16118. - V. ~i cal, car', fe 'i tine.
CARIAI, ·C AREAI: carl 'uin'e? - careal •qui est venu? - va . voiro (PLit; 58) - v ..
curedl.
.CARfCLA, s.f., pL .caricle, scaun ?; ochean .?, •chaise ?, longue vue ?• ·: caricla te-d di ma- -
lama, ...tra . s.a -n:l misur munftl'l tot (scaunul? sa'll . ochcanul? ccl ··de aur, ca sa-mi · masu11 ·(sa
nu-mar, 6ii contemple.z) muntii toti), GrS, IV, 230; Millio, 3L - Pcntru •longue vue•,. d.
dulbie, kele; pentru •chaise•, cf. carecld ~i gr. xat6-ijxAot , chaise" •
..CARI-~TI , invar.,,, cine ,,tic, nu se ~tie, •qui sail?; on ne sait pas•, Dal, .49·; ' PB, 558 ;:
RAnt, 4.1_1 ; cari-§li ·It ,_ ua nd trcigcl ked/ea $1-aestd larn(H (cine ~tie .ce ne va suporta pie&ea.
- ~i In iarna asta!). V. caf-$ci · 'i mgl. .ca~ti(-fe), PMegR, 11, -63; CapM, III, 64; - GrS ,. I.U,
199. - < care + .,a ( < ~liii) • ..
GAR(TCU -317-

CA~fTCU, -ca, pl. carllfi,, -tte, verde lnchis, •couleur vert(e). fonce(e) qu'on obtient par
J'emploi d'ecales vertes de npix•: (!lstane carllca (rochie ver!)e lncllis). ~ .<xapulhxo~·
C;\RIJI, C;\RIJI(N)DO, p~of1. indcf.., oricare, tn'import.e lequeh, Dal, 49 ; PS; 55.8 ;
cc!Jlli trup di fag (oricare trunchi de fag), BNA, II, .~0 .; limba ,~ · carl{i veacl'e-adele (limba
\'i oricare datinii. veche), BNA, II, 84; tla-l'l a culfi(du) s' hiM (da-i !)ricui o fi). V. cal{idq.-
< carl + {i (/e) +alb. do (vb. dua) _din f<ushd6 ,chiunque ~ '.
CARKfN, sm ., pl. carkin'i, cancer, •cancer-, Dal, 49; Nic, 202; GEl, 123. V. harkEn. -
< xapxi:vot; ,cancer".
. ..CARNACS !, C;\RNAS !, interj., carnacsi, •qne Je diab.le t 'emportc h, .Mih; 95. De obicei,
aceasta interjec(.ie se : adreseu ~ii celui ce stranuf,a, . sau tu,c,te, sau drJie cam animalic.- <
tc . .fl!lruaqsy ! (925) ,crevez! (insulte)" .
. CARNAV.\L, sm., fara pl., carnaval, .• carnavah, PAnt, 301; SNA; I, 130. .- < xapva-
['<il.t<fr. earnaval.
CARNE, sf., pl. ca'rnurl (~i ca'rn'i, W, II, 1727), ca:rnc, •viande•, Dal, 49; .Mih, 95;
Nic, 203; PB, f:i58; rAnt, 411; olle bdgara carne (oile s-au . lngri\~at); va bdga carne tu urecl'i
(se va sau se vor lngra~a . prea mult); s' lukl carnea di pr.i line (se topi carnea de pe tine,
ai .slabit mul~). V. ctira, ctirru1 ~i sinonimul {i{i. - < lat. eoro, carnem, ,,chair, viande". , · ·
CAROf{LA, sf., pl. cat:ofile, .pu~ca, •longue carabinc des armatoleso, Fl, II; 1, 3; II,
1, 12; ICar, 82; loara caro(ilile ~ · cumbUrlle (au luat pu~tile ~i pistoalcle), Trib, II, 5-6, . 20.
V. cq,rupila. - Cf. ~i gr ... -roucp~xta xapotlqlUAAtot", .Passow, 96 ;. lloA. 66 . .- <xapu()cpul.l.t.
CAROJA, sf. , pl. caro{u, cii.ruta, •charrettc; fiacre•, Dal, 49; Nic, 203; PB, 558 :· GEl,
123. V. amaxe. - <xap6-raa ,voilure" < it. earrozza.
CARPEZ, -zd, pl. carpejl, -eze; clrmi;ziu, .•couleur ecarlatc•, PLit, 896. - ·V. carpos (car-
piz fiind In Joe de carpos).
c.ARPIN, sm., pl. . ctirpin'l, carpen, •charmeo, Dal, 49; Nic,' ·204 ; Mih, 96. Sinonime :
cara'nti, gaber, gdvru, scaM. - < lat.· earpTnus ,charme (arbre)'' .
CARPO, sm., fara pl., rod , •fruit>, PScr; 200; GEl, 123. :._ < xlitp7t6~· .........
CARPOS, CARPOZ, invar., verde?, •couleur verte ?•: ve~tu ar6$i1, ve~tu carpos (posta'9'
ro~il, postav verde),. !Car. 34 - ln PLit, 896: ve~tu ar6$i1 , ve~tu carpez; iar In g1zeta· PBalc,
I (1893.), n-rul ·23: • · .. carpoz = ro~u ca pepenele•. '--' V. · carph ~i' carpuz. ·
CARPUL6r, sn., pl. carpul6'ye, carpuloaye, furcii, •fi)urchc·•, Nic, 204 ';· GEl, 123~ V.
ctrpilog. - < xcip7toA6yo~ ,qui cueille Ies fruits".
CARP u z; slil., pl. carpujl, pepeue verde, •melon d 'cau:.. Sinon'im: himunic. - <xap7toi:il:t
< tc. qarpouz (923) .. -". ·
cARRAt, cA'RA 1 ,- sf. , pl. carra, card, car; •chan: cu cara· cu focll n tml (cu· carul cu
foe tn cer), Cod·, 7712 : V. car ~i . kera.- <:: alb. klirrl! ,carro".
cARRA 2 , CAR;\ 2 , sf. , PScr, 199 - v. card ( < carra 2 <cdrne).
CAR.!jf, adv. •vis~a-vis•, Dai, 49; Nic, 204; Mih, 9'6 ; PScr, 200; PLit, 856; dol oamin'l
car,t, $idea (vi;r.avi doi oameni', ~edeau), Cal. 1912, 123. ·sinonim: andicra. - <tc. qarehy
(924) .. - " .
CARTE, sf., pl. ca'r{t, scrisoare; carte; •1°. lettre - v; pistulle, sc;iitoare; 2°. papier-
v. acoald, hUrtle; 3°. livre - v . vivlie; registre - v: lii(tire; . acte; 4°. instruction.; ~ulture -
v: · tivi{atui'a; 5°. carte a jouer- v. 'izartake; 6°. au pluriel: cartilage•, Dal, 49; Nic, 204;
Mih, 96; PScr, 200; PMegR, II, 70. - 1°: di tr' a{ea va scrfsim carte .( de. aceea v-am scrls
scrisoare), CalGrB, 84; PAnt, 239; BNA, II, 100; lo . Buda,i 'nd. carte Idle (Buda~i primi ..~
scrisoare lndurerata), PAnt, 296; BNA, I, 122; 2°: ca(ta carte $' cundil'lll (cauta (cere) hlrtie
~i 'condei), PB, 1.933; sldt;i (eata ca carlea (fata slabi ca coala de hlrtie), PB, 460a ; firidzle
CARTERE -318- . CASTANARrl6

aldkite cu cd'rll (fercstrele, lipite cu hlrtii), Lum, V, 9, 18; PAnt, 336; 3°: cl'li frl'ndzd uri
carlea aesttl? (clte file are cartea asta ?) ; pri tuf rid tricurd tu carte (pe toti ne-au trecut In
registru) - v. ~i cataluy; lu-auea ltticutd tu clirtea a ' mortflor (II trecuse In pomelnlcul mor-
11lor), PB, 2688 - v. psihuhlirte; cd'rtlle trl America li sco~u (actele pentru America le-arn
scos).; boati nu-ari ,. multi greU,te - clirtea (voce nu are ~i multe spune - cartea), PLit, 358;
4°: sd nueat,tl carli (si\ lnvete carte, si\ se instruiasca), PB, 128' - v. clrnicollu; easte om cu
clirte -.(e om tnvatat, . .cult); 5°: 'nd oart! s' nu-am ell carte! (sa nu am eu macar o singurtl
data o carte de joe b:md !), Bat, 38; nus' lastl ... di cart agluctltorlu (jucatorul nu se lasi\ ...
de carti) ;. trap,u una carti ,; n'l-i,t un asu (am tras o carte ~i mi-a ie~it un as); 6° : ca'rttle
dit nurl tl.'l ctrtlniru (cartilagiul narin. ti trozni),. Fl, II, 3, 3. - <lat. charta ;,papier".
CARTERE, sf., pl. carterl, plnda, •guet; afflH•, GEl, 123: PLit, 1023; stlttea tu cartere
(staten Ia locul de plnda). - <¥-otp-r~pt ,cmbuscade".
CART6FE, sf., pl. carto(l, cart of, •pommes de terre-, Mih, 97. Sinonime : curcace etc.-
Cf. ~i alb. kart6lte ,patata" ~i germ. Kartof(el.
. CARTU, sn., pl. carturl, sfert, •quart•, Dal, 49; Nic, 205; a~teapttl-mi un cartu di
oara (a~teapta-ma un sfcrt de ora); trel carturl di olird (45 de minute); uindul leamnile ...
*i lolil un carlu (vindui lemnele ... ~i lnai un sfert de megidie = 5 pia~tri), PB, 35414; ltl ded ·
una lira ,i un cartu (le-arn dat o lira ~i nn sfert din lira). Sinonime : bi~lic, cirec, 6rtu. -
< xtip-rov ,quart" (Passow, 613)< it . .quarto.
CARUPfLA, sf., pl. farupile, pu~ca, dusih, PAnt, 411. - V. carofild ~i alb. karafil
,specie di arm a".
cAiiA., sf., car - v. clirral.
CASAVETE, sf., supii.rare, Mil~, 153 - v. casauete.
CASAl, sf., pl. cdsl, case ~i, rar,. cd'surl - v. fata, lacrimii etc. -, casi\, •1°. maison ;·
2°. famille; 3°. avoir, fortune•, Dal, 49; Nic, 205 ; .Mih, 98; PScr, 200; PAnt, 411; CalGrB,
76; Plm, I, 132 sqq; II, 196. - 1°: cas~-a noastrd-1 muntile (casa noastra e muntele), PLit,
1007; PArom, 194; multi cdsl di Cl'isura, di Neuisca suntu ca pald'l (multc case din Cl'isura,
din Nevisca slnt ca palate); din cu'surl in~ea lllm~a (lumea ie~ea din case), .RA, I, 188; GrB,
1, 7; 76; BNA, IV, 63; 2° :. (eata di castl mare (fata de familie mare), PB, 3002 ; ncuscrtl'm
cu casu Mnt'i (ne-am tncu~crit . cu familie buni\) ; 3° : 6mlu aestu nu-adlird casu (omul asta
.nu face gospodiirie, nu e bun de casa) - v. cd~are 2°; cdtuna 1"; neared cd'slle pri cdrudne
(incarcii avutul (gospodaria) pe c~ravane), Lum, II, 152; PAnt, 170; BNA, II, 44. - ln
greaca epirotii: ..-rouv f*~ouv a-r' y xciaot" (= tl baga In ca~a), 'Hn:etp, VII, 177; ,a' -r't;
Ka~tc;" (= Ia Case), ibid.,' VIII, lUI. - <lat.' casa.
CASA1 , sf., pl. case, casi\, •botte ; caissc•, Dal, 49. - < it. ca8sa.
cAscu, vb. I (cascal, -cat, -care}, casca, •bilillero, Mih, 99; PScr, 200; PB, 559. V.
hascu. - <lat. •eascare.
CASELA, sf., pl. casele, cufar, •coffre, malle; caisse•, Nic, 206·; GEl, 123; casita lmplind
cu cd'rll (cufar plin en carti), CBiog, 15; 33; s' l'ea paradz dit caseld (sa ia bani din casa),
PB; 2toa•. V. cdseld. - <xotaaO.ot <it. easella.
CASE-UN, case7 una (Gope~l), C~c, 18; 60; 61 - V. ca(}e.
" CASOITAR, Cod, 22 b' - v. solllir.
. CAS6NA, sf., pl. casone, lada, •coffre, Caisse de bois•: auudle li bdga tu casona, (s~ru­
gurii II pun In lada). - <)!.otaa6vt <it. cassooe.
CASPER?: s' afld multt ascdpirat casperl (se gasesc multi de~tepti-vioi. .. ?), AI, 1903,
95. - < ?
. .

CASTANARrl6, sm., pl. castanaryeadz, padure·de castani, dorH de chiltaigniers•, Dal,


49. - <xota-rotvotpt6v .. -".
-319- CATALOI'

CAST{LEA, CASTiLI, adv., anume, •expres, expresscmentt, Dal, 49; Kie, 207; Cl>!!•
36; Fl, II, 6, 7; AI. 1903, 30 ; . canda castilea lri ~iri/ (parca anume pentru ~ireti), CBiog,
59; pri inale-t caslllea (anume In neca.zu} tau), PLit, 956; easli (apt caslili ti a~d' (e facut
anume pentru a~a ceva), AI. 1903, 77; 88. Sinonim : rnaxus. - Cf. ~i alb. kaslili ,expressa-
mente" <tc. qasd (962) ,intention" + lie (225) ,avec" .
CASTORE, sf., pl. casl6rl, castor, «peau de castor., Dal, 49; Nic, 207; BNA, II, so.
- < xcxa-r6ptov ,de castor".
CASTRAVETfr, sm., pl. caslravi/, castravete, •concombre•, Dal, 49; l\lih, 99; PScr,
200. - v. castrtlvetu • .
CASTHU, sn., pl. castre, fortareatii, •forteresse; citadelle; camp,. campemenh, Dal, 50;
Nic,. 207; Mih, 99; caslrul easli pri dzetina (fortiireata c in vlrful · dealului); caslrili . a l'el
(taberele ei), PB, 211 2 ; cu ctislrulu (de-a fortareata -joe de · copii), PLil, 105. · V. cdslrie ~i
cute. - < lat. eastrum ,place forte" sau x<Xa-rpov , -" ?
CASTUVAll?, Lum, IV, 135 (oune plante quelconqur•). Cuvlnt necunoscut: - < ?
CA"ERE, sf., pl. ca~erl •espece de cd~cdval qti'on emploic pour en faire surtout du
parmesam. Roata de ca~ere e mai mica declt cea de ca~caval, iar Ia culoarc e galbuie-albie.
Oierii din Pind exportau ~i In Italia. - Cf. gr. x~aaept ,espece de fromage" ~i tc. qacher
(928) ,sorte de fro mage fabrique en Thrace".
CA"MfRE, sf., Mih, 89; invi~tea pdrmalie : ca~imi. ·. . . (lm·estea marfa : ca~mir .. . ),
PLit, 896 - .v . cazrnire, ctlsmlre.
CA"fr, sn., pl. cd'~url, ca~. ofromage; pl. differentes sortes de fromages•, Dal, 49; Nic,
, 205 ; Mih, 99 ; PScr, 200 ; PB, 559 ; PAnt, 411 ; CN, 117 ; P Im, II, 201 ; lrl l arna aesltl bdgd'm
dol (ol'l di ca~u bun (pentru iarna asta am pus. doi burdufi de brln.za buna, de telemea);
pl'ne cu ca~u - nu li salurl vl'rndoartl (pline eu brln.za- nu te saturi niciodatll) - cf. friu-
Ianul : ,Polentc e formadi a miege giambe" = it. toscan : ,Pane -.e cacio non fan · mai se.zio",
Oster, 86; Armt;'nlu tu cd'~url, ca capra tu creacurl (aromanul lntre brlnzeturi, ca capra in
pripoare)- cf. ~i gr. ,'0 BMxoc;, <Xpxwv xt'&v yEV'ij, 7taAt 7tpt-ratcxlc; tJ.Upll;ct" (=piistorul
aroman, chiar daca se na~te (devine) boier, tot a brlnzeturi miroase), 'Apll, 817 - v.
arhundu. V. llnir. Sinonim : brt'ndzii. V. ~i baglu. - < lat. easeus ,fromage" .
CATA (~i CAT A), prep., dupll, •d'apres, selon•, Nic, 208; Mih, 100; GEl, 124. - Ca
adverb : cum, •comme• : cata omlu ~i zburl'rea (dupd cum e omul, a~a e ~i vorbirea); V. calal
~i sinonimele: cum, dupd, sprlma. - <xcx-ra ,scion; comme".
CATA-, prefix cu rol mentionat sub cataxipsescu. - V. ctlltl-.
CATACLIZJ\10, sm., pl. calaclizmadz, potop, •deluge; cataclysmc•, Dal, 50; Nic, .208;
Mih, 100; Cod, 123 b17 • V. kiamete .. - < xcx-rcxxAootJ-6c; , -" ·
CATAFRONISE, sf. (pl. cala(ronisl}, dispret, •dedaim, GEl, 124. \'. cdltl(rtn'e. -
< xcx-rcxcpp6 vllatc; ,mepris".
CATA['RAFfE, sf., pl. calarra(ll, recensamlnt, •rccensement; enregistrement., Dal, 50;
Nic, 208; GEl, 124. - < xcx-rcxypcxcpij , -" .
CATAHIIISE, sf., pl. calahrisl, abuz, «abus•, Dal, 50; Nic, 209 ; GEl, 124. - < xatT<X-
XPllatc; ,-".
CATAI, prep. ~i adv.- v. _cata ,-- : cdlal cum n' i spunea (dupa cum lmi spunea),
C~c, 33; calal suma te dtlded (dupa (conform cu) suma ce dlidea), Lum, V, 170. - Pentru
finalul -f, care caracterizeaza mai cu seama graiul din Gope~I ~i Mulu.vi~te, v-. ~i canae, canal,
caval.
CATALor, sn., pl. cataloj!e, catalog, «<iste; catalogue•, Dal, 50; Nic, 208; GEl, 124.
- < xcx-raAoyoc; , -" .
C.J\TANDA -320- CATRAF1JSE

CATANDA, sf., pl. catande- v. catdndise ~~ catandle- : odtra ~· catdtida Ia 'nol sa'ntu
a-spdrte (camin ~i gospodarie (averc) Ia noi slnt distruse), GrB, 104 .. Sinonim : nicukirdtd.
-'- ·<xotTcilrn ·, etat".
CATANDISE, st., tara pl., stare; hal; · •etat, situation (en mauvaise part)•, Mih, 100; ·
GEl, 124. V. catdstase ~~ hdld. - <xoc-rcx\iil)cnc; ,.;.._,;_
CATABGU, sn. : fliimura ingliztidsca pri tatdrdzi (drapelul englezesc pe catarguri), Lum,
II, 352; BNA, IV, 105. - V. :
CATARTU, sn.,: pl. caldrle ~t caldr/e, catart, •m'ato; Dal, 50; Nic; 209; GEl, 125 V.
cdtreg. - <xotTcxpTt .. -".
CATASARCA, sf.; pl. catasd't:/i, Nic, 209 ~~ ~
CATASARCU, . sn., pl. calasu ~t/i, flanelii, dlanelle•, GEl, 125. Este o tesatura din llria
alba ~~ se lmbraca sub · cama~lL V. cdmigednu, gum!lu, silinlcd. - <xiXTcxaotpxot ,sur Ia peau
(nue)" ~~ xotTotaiipxt ('Apr!., 48).
CATASHISE, sf., pi: catd'shisl; sechestru, ~sequestre•, GEl ~ 125. Sinonim: sucrestu.
--'- < xocT<Xaxrcnc; ;,saisle".
CA'tASTASI, sf., filra pl., sittiatie, «etat, sitliatiom, Nic, 209; GEt; 125. V. catdndise.
- <xotTCXO'Totat<; ,.W".
CATASTIH, sn., pl. caldslihe, registru, •registre•, GEl, 125. V. catdloy, ~i(tere. - <
XotTiXO'Tt)(OV ,-".
CATAXIPSESCU, vb. IV (calaxipsll, -pslt, -pslre), lnvrednici, •rendre digne; juger
digne•, GEl, 124l ·Dumnidzd' li nd cataxipsi nol (Dumriezeu care ne lnvrednici pe iloi), Cod,
·t f711: - E o alterai"e a verbului cataxlusescu (v. axiusescu) , precedat de prefixui bisilabic
cata-, prefix cu ajutorul caruia se formeazii variate compuse In acela$i mod ca ~i cu prefixele
d yru-, dpre-, cdcu-, cu/U" etc. - < xotTot~tC> ,juger digne".
CATA, sf. invar., siCiu, •partie de I'osselet qu( est piate et OJ:)posee :i Ia dosse•, PLit,
126. Sinonime : 'cazdca, p(~ti. - < ·?
CATA'RA, adj. : vd fdlil catll'rd (va faceti forte), Jb, I, 28 - v. cadd're.
CATf, sm., pl. calddz, judecator, •juge•, Dal, 50; Mih, 101 ; PB, 559; l'l-deddi lu ml'na
a catilul (i-a dat pe mlna judecatorului, i-a dat In judecaia), LP, 137i PAnt, 78; edste una
<"U catllu (e una (e lnteles) cu judecatorul), BatP, 't2; BNA, III, 110. Sinonim :· gludicdtor.
-'-'- V. ct'19lr. ~ <tc. qady (929) .. -".
CATIFE, sm., pl. cati(edz; CATIFEE (nord), sf., pl. cali(el, catifea, •velours•, Dal, 50:
Nic, 209; Mih, 100. - <tc. qatyfe (966) .. -".
CATfFUR, sn., pl. call(ure, povlrni~, •pente, · descetite; declivite•, Dal, 50; Nic, 210;
GEl, 125; lodrd call(urlu (apucara povlrni~ul, merg Ia vale, spr.e decadere) - v. aripidind ,
hlma 2". Sinonim : aripidind. - <xotT~q>opoc; ,pente".
CATtLE, adv. invllr., criminal, •mechant; assassin• : catlle odmin'l suntu (rai, uciga:;;i
o~mehi slnt). ~ <tc. qiltll (921) ,assassin". ·
CATINA sau CATfNA ?, sf., pl. catine, cheie; lant, •clef; chaine•: (l'ne lute lucrile sum
calind (tine toate lucrurile sub cheie), Mih, 101. - <it. eat~na?
CATOrE, sf., pl. cal6yl, heel, «cave; cellier., PScr, 200; GEl, 125. Circula ~~ CATOI.
Sinonime : lzbd, plmlii/1'1. "- Cf. ~i it. catOia ,prigione" (Pariz, 120), catuoju (RtJblfs, I, 174).
- <xotTwyt ,,cave".
CATOR80SE, sf., ·rara pl., rezultat, <fait; resultah, Mih, 102; GEl, 125. - < xoc-
•6p6watc; .. -".
CATRAF1JSE, sr. pl., catrafuse, •hardes; bagages• : aduna-1 catra(usile (strlnge-ti catra-
fusele), PGr, 34. V. curdndle. - < ?
CATRAN -321- CAVRU

CATRAN, -nd: vrullu-atel, calranlu vrul (iubitul acela, nefericitul iubit), PLit, 1054;
catrdna di nvecistd nao (nefericita de mireasii.), PLit, 1054 - v. cdlrcin.
CATREG, CATRIC, CATRIG, sn., pl. cdlridze ~~ cdlri/e, corabie, •galere; mat., Dal, 50 ;
Nic, 210; Mih, 102 ; PScr, 200; Gram, 232; Cod, 63 b20 ; Jb, I, 32 ; sufld vlmtul pi lu-amcire,
di minted$le ccilrisle (suflli. vlntul peste mare de amestecli. corii.biile), W, II, 14; ·~1-traze vlnlul
pri tu amdre, di ·~1-minlea~te catrizlle (l$i trage vlntul In largul mli.rii de l~i tnvalma~e~te
corabiile), Lum, III, 17. V~ catcirtu.- < dnpyov ,galere" (vsl. kalrilgil ,navis").
CABARTIC, sn., pl. ca(Jdrlile, purgativ, •purgatif•, Gram, 232. Sinonim: kinilc6. --
< xa6apT~~6<; .. -".
CA8A, sf., broascli. testoasa, •tortue•, .Mih, 100. - V. cd'(Jd, broascd.
CA8E, pron. ~~ adj. indefinit, fiecare, •chaque; chacun•, Dal, 50; Nic, 183; PScr, 200 ;
PB, 559; GEl, 126; cd(Je kin ascunde-andarlu, cd(Je tufa $' cdpilcinlu (dupd fiecare piri se
ascunde un andart, dupa fiecare tufa ~i capitanul), CaiGrB, ·83; PAnt, 237; BNA, II, 98;
cci(Ji lind di vol (fiecare dintre voi); s' du(e cd(Ji dol an'l (se duce Ia fiecare dol ani). V. cafe,
case ~~ sinonimele pasa, sfcica. - < x!X6e ,chaque ; tout".
CA8EDRA, . sf., pl. ca(Jidre, fotoliu, dauteuil; chaire•, Dal, 50; Nic, 183; GEl, 126;
Mih, 100. - < xa6i8pa. ,chaise".
CA8E"I-UN, -nd, fiecarc, •chacun, -e•, Cod, 25 bl7 - v. ca(Je. - <ca(Je + ~i + un.
CA8MERE, CATMERE, sf., pl. ca(Jmerl, defect, •defaut, tare, travers, vice•: Lia-a
lul far' di catmere (Lia lui farli cusur), Fl, II, 5, 9. Sinonime: cuslire, smtr6d'. - Cf. alb.
k,a tmer ,pieno di crepacci" <tc. qatmer (921) ,a plusiers plis; redouble; plein".
, CA90LIKfE, adj. substantival ~Ji adverb, universal, •universe! ; universellemenb, PScr,
200; CLitur, 126; GEl, 126; bdsedricd ayisltd ca(Jolikle slereusltd de ap6slol'l (biserica sfintita
catoliceasca (sau universal) lntli.ritli. ue ::postoli), PScr, 7923; 40 di dzl'le esle ca(Jolikie pdreci-
sin'l (40 de ;~:ile In general c post, slnt paresimi), Cod, 12420. .- <
xa.6ol.~x6t; ,universe!".
CATAFLAC, sn., pl. cataflate, li.ndic, •clitoris•, Dal, 50; Nic, 211. - < ?
CATAON, -aocind, pl. cata6n'l, -aoane, cataon, «Sobriquet donni aux Grecs•, DR, .1, .79
( <xa:ra'a. ,chevrc"). - V. Cdetun, numele propriu Ka.Ta!Xv~ ('H7re~p· IX, 74), precum ~i Mal-
lean.
CATIA (nord), sm., pl. catiz?, monedli. de 20 de bani, •monnaie de 20 sous•, AI. 1903,
86, - <alb. kaeidhe ,moneta del valore di me;~:;~:a piastra".
CATI AA, cA TJTA, sf., pl. Cafi&, catile, viorea 'l' •bleuet 'l; tulipe 'l; scille; percc-neige 'l•,
D<1l, 50; Nic, 211 ; Mih, 80; PAnt, 411; Mac, 56; AI. 1903, 48; Lum, III, 180; ICar, 51;
catitile tu Mdrtu esu (viorelele ies (rii.sar, apar) In martie), PLit, 541. V. cdliM ~i liyoace.
- < ?.
CAV All, intcrj., val, •helas I•, Nic, 181; PB, 559. Sinonim : mar. - < ca +.vall.
CAVAL, sn., pl. cavcile, caval, •long chalumeau, flilte a cinq trous•, Fr, II, 245; Velo,
66; BNA, I, 44; ctntci cu cavale (clnta din cavale), PLit, 1047; PAnt, 206. V. dzamdrd. - <
tc. •a val (974) ,flilte de berger".
CAVALARA', sm., pl. cavalaradz, cli.lli.ret, •cavalier., CFr, 166. - Format In spirit mor~
fologic grecesc din cdvdldr.
CAVAN, sm., pl. cavan'l, urcior, •cruche, broc•, Nic, 182. V. gdvand ~~ sinonili1ele budlc,
poetu 1 • < gr. - < tc. qavan (975) ,ruche" (cf. ~~ qavanoz (975) ,pot de terre" ).
CAV AZ, sm., pl. cavajl, cavas, •garde (attache au service des missions et des consu-
lats etrangers, des ecoles etrangeres etc.)•, Dal, 50. V. cafcis. - < tc. qavvis (974) .. -".
CAVRU, CAVUR, sm., pl. ccivri, cavurl, rae, •ecrevisse•, Dal, 50; Nic, 182; · PScr, 200;
GEl. 126; ca cavurlu s' dute cd'lrd ndp6l (merge lndli.rli.t ca racul), PGr, 34; n vale lalil $i n

21- c. 6Sl - Tache Pap aha g i, Dtcttonarul dialectulut arom4n


CAZACA -322- d.BfLE

foe aro~il - eavurlu (In vale (In apa) e negru, iar In foe e ro11u - racul), PLit, 359. V. cavur
~i sinonimul arae. - < xli(3oupo~; ,crabe".
CAZACA, sf., pl. caza'kl - v. sinonimele edltl, sem;l -', ·arma11, siciu, Dal, 5Q; PLit,
126; 130; Plm, II, 222; REB, I, 221 ( <tc. kazak <rus. kazakil); Clurla ~· cazaea si-adrtira
(se lmbiitara· tun)- ·v. Clarla 2°.- Cf. te. qyzaq (998) ,tralneau". - < ?
CAZAl\lfE, sf., pl.?, cazanie, •recueil de sermons•: eazamie · ·~l-edsle (e ea o cazanie,
11tie multe de toate), PGr, 34. V. cdztmie. - <alb. kazaml ,calendario" (cf. 11i vsl. kazanije
,institutio").
CAZfN, sn., pl. eazine, cafenea de rtnd, •estraminet, cafe de basse conditiom, Dal, .50;
Nic, 183. - <it. casiD,o.
CAZllfRE, sf., pl. eazmirurl, ca11mir, •cachemire, casimir•, Dal, 50. V. ca~mire. :- < tc.
qazmlr (927) <fr. casimir., <it. casimirra.
d, conj., eli, ta. que; p. car, p:uce que, puisque- v. Clunke; 1· pourquoi? - parce
que•, Nic, .181; Mih, 79; PScr, 200. -a. e: ~ted ea cura 'na (lntl'na (~tia ca curge un izvor),
PLit, 810; 2°: ea ~tea ldltita ca-l grodsa (pentru eli ~tia ca fapta rea e grava), PB, 231 1 ;
3° : dukecil ed sa'nlu Jiva otimin'l xen'.l (simteai ca slnt ceva (ni!1te) oameni straini), GrB, 225 ;
PAnt, 229; 4°: n'i spusira ea tine muri~l (mi-au spus ca tu ai murit), GrB, 226; PAnt, 231;
p. 5°: cucoate, sa-t ccida creasta, ca n~-n'l di~Upla~l nivetisla (co.co!1ule, sa-ti pice creasta, pen-
tru ca nu mi-ai de!1teptat nevasta), Bag, 59; PAnt, 202; 6°: agl!ll6r, .cd mi nee! (ajutor, caci
rna !nee 1), PB, 129"; 1· 7°: cd fe nu gre~li? (de ce .nu graie~ti ?), PB, 22922 ; 8°: ca te. nu
lu-aerimpdrl?- ca te-l serimpu (de ce nu-l cumperi? _,. de . ce (pentru eli) e seump)- v., aci,
tri, precum ~i dr. ,pentru ce !1i ei se gli.tea sa faca oaste",' Url, 109; Ureche, 118; ,i-ar fl
sa
taiat : : . ; pentru ce. au vrut mlie noapt.ea"~ Nec, '276 ; N,e cl, 215. - Dupa anumite cuvin,te
(cu uncle din ele formlnd locutiuni conjunctive): 9°: cdnda ell era di halcumd (ca ~i cum (p~li.)
era de aram~). GrB, 225; PAnt, 229; 10°: eanda cd era ligat (parca erau Iegati), GrB, 225;
PAnt, 231; 11°: loti vol cu trite cd hil ard'u (eu te vreau (iubesc), de!1i e~ti rau); 12°: la cd
vin'e ~· pre(tul (iata eli. veni !1i preotul), PB, 23226 ; 13°: Gardtinl nlti cd bdne,tidza (Gardani
nici nu traie!1te); GrB, 223; PAnt, 227; 14°: per ca - v. plrea; 15°: polite ca era t;lne s'
mor (poate eli era bine ·s a mor), GrB, 226; PAnt, '2 31; 16°: s' etiste cd amlnfl (ealtl (de e
eli na!1ti (dacil. ai na~te) fatil.), PB, 7'; 17°: (uri-ed nu uri tcita (de o fi ca nu are tata), AI.
t90S, 77 - v. hiu 16°, 23° !1i si; 18°: (rire~l-ca 11a ·s· pot (dacii · voi putea), Lum, II, 210;
19°: al cd (iCi6r, al ed (etild (lire (fie cii biiiat, fie ca fata o fi), PB, 197M. - <lat. quod
,pour quoi" ...
C..\BATCU, -ca, pl : cdbalti, ·· -lfe, voluniinos, •qui a un volume gros mais Ieger.: om
cdbatcu (om dezvoltat fizice~te); (urlll cabcitte (lncarcaturi de cai voluminoase dar relativ ' u-
~oare). - <tc. qaba (942) .. -" + gr. -nxo~;·
CABATE, sf., pl. cabd'f, vina, .raute; delit; ctilpabilite• : nu eljti eabtite [nu al cdbtite}
(nu e!1ti de vina), Cal. 1911, '61; BNA; V, 121. Sinonime: (tile, (texim. - <tc. qahilbat (942)
,faute"·.
CABARDISESCU (mi), vb. IV {cdbdrdisll, -sit, -sire}, umfla, •s'enfler; (se) boursoutler;
crever de vanite•: iaptile ... s' edbdrdiseti~te (laptele ... se umflli.), AI. 1903, 92: ca maltu
ti cdbdrdist!~ti (earn mult te umfli In pene). V. lim(lu. - < tc. qabartmaq (942) ,rendre volu-
mfneux ... ; boursoufler".
· C..\BARDISfRE, sf., pl. cdbdrdislrl, umflare, •action de rendre volumineux•.
CABARDISfT, -ld, pl. cdbdrdislf, -te, umflat, •enfle; hausse; augmente; boursoufle•:
(arind cabdrdisltd (fli.ina umflatli.), AI. 1903, 93.
CABfLE, sf., fil.rli. pl., stare, •possible, (en} etah : cu cabilea ~d cu di (ard-ctilea a lor
(cu starea (posibilitatea) ~i farli.delegea lor), Cod, 2!16; i di cdblle ma t;ine s' modra (e tn
CABlJLE -323- CACXTOH

stare ca mai bine sa moar.a), AI. 1903, 62; era di ctlbile s' lu-aduntl (era In stare sa-l strlnga),
Lum, III, 345. V. vtldtl'ne. - Pentru folosirea lui adverbiala, cf. ceille, z6rbli 'i vtldtl'n'e. - <
tc. qilbll (918) ,qui re~oit; possible".
CABlJI.E, sf., fara ·pl. (cu folosire adverbiala ca ~i ctlblle), convenire, . complacere, ccon-
venance; action de juger, de trouver bon; ·consentemenh, Nic, 191; Mih, 79; nu s' fate ctlbule
(nu accepta, nu degneaza), PB, 41815 ; yeattrll'i u fac di cdbUie (medicii slnt de acord), LP,
55; BNA, II, 122. - Pentru primul citat, cf. ctltacSixescu. - <tc. qaboiU (944) ;,acceptation".
CABlJRE, sf., pl. cdbUrl, AI. 1903, 79; CFr, 105 - v . ctlmb6r, cubUI."ii.
CACARE, sf., pl. ctlcd'rl, cacare, caction de chier; pressant besoin•, D!ll, 54; Nic, 184 ;
Mih, 79; 1-lo ctlctirea pri Clotire (nevoia cea mare e pe punctul de a i se lasa .p este picioare).
- V. cac ~i:
CACAT1 , -td, pl. cdcaf, -te, cacat, «chie; compromis•, Dal, 54; Mill, 80; ctlcattl luyurie
(compromisa chestiune). ·
CACAT2, s~. ~i sn., pl. cdcat ~i ctlcalurl, cacat, ce. ~xcremerit; 2°. fadai~es, ot:dures_•,
Dal, 54 ; Nic, 184; Mih, 80; PScr, 200. - e : s' mlfl ctlcal (mlncare-ai cacat); 2o : adana
iU'te ctlcaturlle (strlnge toate gunoaiele); cdcalurlle lute va li dzl'ctl (toate fleacurile', toaie pros-
tiile le va spune). - V. ctlcdslotire, merdu, plnglniiltite, spretimil ~i :
CACACIOS, -Cloasd, pl. cdctlCl6jll, -cloase·, cacacios, doireux'; poltrom, Mill, '79. - v.
cacdl6s ~i cufur6s. .
CACARADZA, sf., pl. cdctlrtl'dz, GrS, II, 55- v. gdgaraftl.
CACARDAC, CACAR AAC, sn. ~i sm., pl. ctlctlrdafe ~i cdciir.Safl, noduf gttului, .<larynx,
pomme d'Adam; naim, PenB, III,, 240; lu-apuccl' di ctlctlrdac (1-a apucat de marul lui Adam);
un cdcdr.Sac di om (un pitic, o stlrpiiura de om). - Cf. tc. qyq!Jrdaq (1000) ,conque d'oreille"
~i 'a lb. kakerdMk ,bulbo". ·
CACAREDZ(/, vb. I (cdctlrtil, -rat, -rare- v. cdrcdredzu), clrli, cotcodaci; •glousser;
caqueter; chanter (en derision)•, Nic, 184; Mih, 79; PGr, 34; DR, II, 475; cdcdredz ca· gd/'ina
(cirli ca o gaina).- Cf. ~i gr. X<XXX<Xpll:(t), alb; kakerinj ,chiocciare (delle galline)". ·
cXCARIDZARE, sf., pl. ctlctlridzd'rl, cotcodacire, •action de caqueter; caquet (de Ia
poole)•,' Mih, 80. - V. cdrctlridzare.
CACAR{O, sn. (pl. cdctlriurl), cacastoare, dieux d'aisances• (Zagor, Gribinft). ..:.. V.
cdcdl6r. ·
CACARUSESCU (mi), vb.' IV (cdcilrusil, -sit, -sire), degera, cs'engourdir; mourir de
froid• : fumeal'ea nu n'l-u-aldsal si s' ctlc(lruseasctl ... Ia Ujlile a lumilor (familia (copiii mei)
nu mi-am lasat-o sa degere ... Ia u~ile oamenilor), Fl, II, 5, 3. Sinonim : · dzeiidzir1 • -
< xa:xx<XpoV(t) ,se · glacer".
CACASTOARE, sf., pl. ctlcdsl6rl, latrina, <latrines; lieux d'aisances•, Mill, 80. Sinonim :
haie. - V. cdcdl6r ~i:
CACASTOR, sm., pl. cdctlslorl, excrement de ~oarece; muc uscat, ccrotte (de souris);
grain de mucosite sechM ; nain, avorton - v. aslrdkil, cacafingu, ctlctlr.Sdc etc. •, Mill, 80 ;
PLit, 266 ; I' armase un cdctlst6r Ia 'nare (Ia nare ti-a ramas un graunte de muc uscat) ; e!
cdcast6rlu a daraclul I (e I stlrpitura dracului 1). - < ?
CACATESCU, -leased, pl. cdcdtellfl, -tejlti, de cacat, •d'excrement; ca sf. : bourde, . sottise,
mauvais tour• : u-adrtijll ctlcdleasca (ai facut-o sclrnavia). - <cdcal2 •
CACATfCI(I, sm., pL ctlctllU'l •petit cdcal2 • . - Pentru -fCl!l, cf. ·cucullCli1, usctlliCli1 etc.
C.L\CATOR, sn., pl. ctlcatotire, loc de umblatoare, cacastoare, •lieux d'aisances, it. cacaloio
- v. cdcdrltl, cdcdslotire•, Dal, 54; Nic, 185. In regiuni cu viata patriarhala, fiecare cartier
de sat l~i are cite un cdcdt6r, care, de fapt, nu e o umblatoare, ci un loc viran, margjna~
~i· oarecum retras, dosnic. V. sinonimul ijlit6r ~i kij1il6r•. - Spiritul morfologic al limbii romil.ne
-324-

ar putea explica oriJ!mca acestui cuvlnt fie dintr-un cacatoare < lat. c a cat ore m (pentru
caeator, ct. ~i IIF, VII, 97 -109), fie din lat. *eaeatorlum.
c.\C.\TOS, -todsa, pl. cacdto~l, -todse, ciiciicios, d 0 • mcrdeux, foireux; 2°. peureux, .pol-
trotu, Dal, 54; Nic, 185.- 1° : a cul edsle cacatoslu aestu? (al cui e cacaciosul asta?)- v.
murddr; 2°: nu I' u tt' ne, cacalodse (nu cute.zi, nu ai curaj, fricosule) - v. (ricos 1°. - V.
cacaclos, eu(uros ~i :
CACA.TURA, sf., pl. cacdturl, •cacade•, Nic, 185. - V. cac.
cACIMAC, sn.: da-l'l-u ldpte ~· cacimdc (da-i tnainte cu lapte ~i mamaliga), ·BNA, III,
98 - v. caClumdc.•
. cACIMOR, sm., pl. cacimorl, capu~a mare, •grande tlque ressemblant a une ecrevisse•,
Mur, II, 7. Sinonime: ctrtej etc. - < ?
cACIUBOL'IO, sm., pl. caclubol'l, viermi~or?, •petit vers?.: imnd pri /u cdsd ca un
cuclubol'lll (umbla prin casii ca un viermi~or ?), C~c, 37. - Cuvlnt neidentificat. ln G6pe~r se
.zice c.\tiUMOLI' O pentru un viermi~or. - Cf. ~i gr. XOUTGO(L7tOAicX ,jaserie; potins;'. - < ?
cA.tllJLA, sf., pl. caclule, caciula, •1°. bonnet, fer.; 2°. personne, hidividu; 3°. (sans)
souci•, Dal, 54; Nic, 211; Mih, 80; PAnt, 412; Pim, II, 178; 186. - 1° : carvunarll' i ~i
uldrll'i podrtu caclulil dlbd (l'ra (unda; puli(l'i podrld ar6jie cu (undu (caraviinarii ~i oierii
poarta fes alb farii ciucure (canaf); ora~enii poarla ro~u cu canaf); 2° : va plillll ci'te .und
lira di caclUIU (veti plati cite o lira de persoana); 3° : Mnd nts cu caclula scoasa (dlnsul tri'iia
cu caciula scoasa, fara griji), PB, 253 7 ; macdl cu cuclula scodsa (am mlncat lara grij~). PB,
32337 ; u dufed cu caclula scodsa (o ducea (traia) fara gr.iji), PB, 35536; bdgu-u caL'lula strt'mbd
(pune-o caciula pe o urcche, fii lini~tit) - cf. gr. ,fjci:t..e: -ro cp£at qou a-rpat(3ci" (Passow, 35;
497). V. caCluild ~i sinonimele barbarusa, (ese. - Pentru orientare ~i documentare etnograficii,
cf. ~i WTh, plan~ele Ylll, XXIII; PAnt, 6; 57; 185; 321; PRom, plan~a II; PMac, 6;
Man, plan~ele VII, Xll, XVIII etc. Ciiciula ro~ie - mai precis: ro~ieticii -:•· cu sau fiira funda,
exista - azi, foarte rar - ~i in portul femeilor tinere : peste ea se invirtesc cositele impletitc
'i se fixeaza ~i cite un galben sau chiar o salba ·de galbeni - - obicei existent ~i Ia dacoromanii
olteni (cf. Pim, III, 36), ca ~i In 111te pi'irti (cf. ColEtOr). V. tdblu. Cf. alb. kafulle ,berretto"
~i dr. caciuld (DA). Cf. ~i GM, 191 ; 'A v8p, 153.
CJU:ImJc\, sf., pl. caclulife, scufi\ii, •petit bonnet (pour les enfants)•, Dal, 54.
c.\l':IUi\lAC, sn., pl. caClumdfe, miimaligii, •bouillie de Iarine de mais, compacte, qu·on
peul couper en tranches et qu'on mange en guise de pain - '1!- bdrcdddno, Dal, 54; Mih, 81;
BNA, III, 164 V. cuCimdc ~i sinonimul mumulic. - Sprc dcosebire de dacoromani, Ia care
miimiiliga e curenti'i, aromi\nii recurg rar Ia caClumdc, care corespunde formelor dialectale fran-
Cl'Ze gaude ~i mesture : , On appelle gaudes Ia Iarine de mais dont on fait une so~te de bouillie
... ", CCP, XXXIII, 245 ; ,Lcs habita nts des hautes vallees n'ont jusqu'a ces derniers temps
connu en fait de mcts quotidien - et Ia garbure mise a part - que Ia pate de mais - mesture
- torrefiec dans des terrines et etendue d'eau ou de lait", PPyr, 21. - Cf. ~i alb. ka~amclk
, polenta". - <tc. qatehamaq (922) ,sorte de pate de Iarine de mais bouillie dans l'eau que
mangent les bergers".
C a e r tin, nu, pl. Cuclun'l, -ne, ca1aon, •habitant d'un hameau; sobriquet que les Arou-
mhins de Ia regi<ln de Bitolia donnent aux AI;oumains du Pinde•, PGr, 29. Epitetul ace~~a
nu circula Ia aromi\nii pindeni, care nici nu ~ i-1 dan. E acei P. ~i en dr. cataon - v., aci, cata6n.
- Etnografia greaca mentioneazi'i pentru Epir numelc. Cal .!<JUII ( Cafaun) dat locuitorilor a 11
sate: .. KatTGOtOUVL - ot Y.cXTIXOI &v8exat xwplwv T'f.~ TaotpxofjlaTOt~ (' Apatfj. II, 78),
precum ~i numele Cacedn (Cafdn), ibid., II, 77: ·.. Kat-ra&.vot" ~i .. xot-raatvo)(~ptat"· Nu ~tiu
dacll acP.ste numiri ar avea vreo legatura cu tc. qatchan (din vb. qatchmaq ,s'enfuir"), care
cAtlul'\ tscu -325- CAHTESCU

e strain de partea finali din Sdrdcdcedn, sau cu ali>. kacav6nj ( = ca(avon'l) ,arrampicarsi".
- Cf. ~i Liacu, pp. x, xat ~i 20. - < '!
c.\CIUNESCU, -neascd, pl. cdi!lunt!~(l, -nt!~li, de cataon, •appartenant a un Catlrin;
de CiUlum, PGr, 29.
l:.U:Iui!.~, sf., pl. cdcltulu ~i cuclule - v. caclulU ~i pluralul de Ia auua, cuild, dzuiM,
malmuua etc. -, PB, 559; WTh, 294; l'l-vin'e cacluua divarliga (i-a venit caciula tn jur tnvlr-
lindu-se pe cap, s-a uluit de cap), PLit, 764; PAnt, !!7; li ll'ne ascumte tu cdcluild (gtndurile
Ie tine aseunse sub c-4ciuli). - Cu privire Ia ortografi:!rea cdClu!ld -~i nu cdClud cf. ~i auilU,
madui'u'i, mtiud etc. - < ?
c.\D.\fFF~ sf. - v. gd.daife - , cataif, •gateau fait de vermicelle, tre> fin dore dans
Je beurre et sur lequcl on verse un sirop chaud et vanille•. -'- < lc. qadayl (964) , pate fine
en forme de vermicclle dont oa. fait diffcrents plats doux".
Cl\Di\' 8, -rt.r, CLitur, 3510 - v. cadd'r.
cl\DE,(RE, sf., pl. cddt!rl, cidere, •action de tomber; chute etc. - v. cad•, Dal, 55;
Nic, 195; PB, 559; cu cddetirea (e cddzu, '!>l-(reddze clortu' (cu cazutul cu care a ci\zut, ~i-a
fracturat piciorul).
C.{DEnE?: alsta di cdra s' fete di oamin'l, cunuscurd rd'lllu cddere (dup:i ce aceasta
s-a facut de oameni, au cunoscut raul .. .. ?), Cod, 702 • - Cf. cadd're, cadl'r; alb. 1.-ade'r , ca-
pace, in grado di"; tc. qader (948) ,destinee, destin, providence". - < ?
(:1\DZUT, -td, pl. c_dd,zu(, -le, ci\zut, •lomi>c; morh, Dal, 55; PScr, 198; PB, 559;
PAnt, 412; cdrni di cdprd cddzutd (carne de caprll ci!zutii mortal !'i ldialil). - V. cad. .
c .\FASE, c.(FA~E, sf., pl. ca(a'~l, colivie, •cage; grille- v. pdrmdcll'ke•, Dal, 55;
Nic, 211 ; Mih, 81 ; PScr, 200; PB, 559; BNA, I, 94. Sinonim: cluvie. - < lc. qafas
(966) .. -"-
c.\F.(SESCU?, vb. IV {cdfdsil, -sit, -sire), a .p une In colivie, dermer dans une cage.,
Mih, 81. - <cd(dse.
cl\FESE, sf. : arsldn mare tncl'is lu cd(fse di her (leu mare lnchis tn cu~ca de fier),
CaiGrBt 82 - v. cdfase.
C.{FTANE, sf., pl. cdfld'n'l, maramil., •voile de tHe; fichu•, Dal, 55; Mih, 82; W, II,
54 (pl. cdftl'n' l} ; cd(tdile di mdtase (marawa de matase), Lum, II, 45; (ustdne ~· cd(tdne
(rochie ~i mara rna), Millio, 23; sodrlle deddi pri cd(tdne (soarele rasil.ri pe n·aframi!), PLit, 917 ;
sodra dedi pi cdftdni (soarele risiri pe naframa), AI. 1903, 80 (Ia fil.r~eroti). - <tc. khaftan,
qartan (546; 966) ,manteau d'honneur".
C.(FT.4RE, sf., pl. cdfld'rl, cautare, •action· de chercher, de demander, de soignert; Dal,
55; Nic, 212; Mill, 82; PB, 559.
cl\FTAT, -td, pl. cd(td(, -te, cautat, •chercht\ etc.•, Dal, 55; Nic, 212; Mih, 82.
- V . cd{lu.
c.\FTOR, sm., . cuptor, ALRM, II, (1940), harta 318 - v. cu(t6r.
Cl\Hl'RE, sf., pl. cdhl'rl, mlhnire, •grande affliction; malheur•, Dal, 55; CosP, 73;
FJ, I, 2, 5; cadi'n'lle, di caht'rl, '~l-frl'ngu mln' lli (de mlhniri, cadtnele t~i frtng mtinile),BNA,
I, 114. - <tc. qahr (995) ,souci insupportable".
C.(UTESCU (mi), vb. IV {cdhlil, -til, -lire}, a ride cu hohote; a le~ina rlz.lnd, d 0 • rire
aux eclats; mourir de rire - v . pdhdt!scu; 2°. pamer - v. li~in 2°; 3°. detruire - v. scad 3°•,
Dal, 55 ; Mih, 83; PB, 559; PEtim, 9. - e : picurdrll' i lp( s' cdhlt!scu (toti pastorii se pra-
pi\desc de rts), P.Ailt, 305; BNA, I, 136 - v. ~i cdkfnl ~i li~in 2 1°; 2°: cdhti~l fiCl6rll' i ...
cu vedrga (ai le~inat pe copii bitlndu-i. .. cu varga), C~c, 49; 3° : cd'rnurlle 11 si cdhlird (car-
nurile li s-au ;~:drobit, au sca;~:ut lngrijorator), CosP, iS.- < tc. qahqoha (995) ,eclat de
rire" + alb. kahlit ; ,sgusciarc; sbucciarc noci''.
CABTfRE -326- CAIPUSfT

CAHTfRE, sf., pl. cuhlirl, le~in (de rls), •eclat de rire; pamoisom, Dal, 55; Mih, 83.
CAHTfT, -td, pl. ctihli/, -te, Ie~inat, •evanoui; pali; deteriore•, Dal, 55; cd'r/lle a lul,
(lprodpea cdhtite (car~ile lui, aproape prapadite), LP, 133;
CA{C, sn., pl. caicurl: sute ~i n'il'e di cdicurl imnd pi bdlla di ~t'ndze (sute ~i mii
de caicuri umblau pe balta de singe), Lum, III, 183. - V. :
CAfCA, sf., pl. cdife, Mih, 83 (caica); PScr, 200 - · v. cdike.
CAICl:f, sm., pl. cdicceddz, caicciu, •batelier•, Dal, 55; Nic, 184; Mih, 83. Sinonim :
varcagf. - <tc. qalyqdjy (941) ;.-".
CAIDIGf, sm., pl. cdldigeadz, 'curagios, •courageux•, Dal, 55. Sinonime: inimarcu, ini-
mos.- <?
CAIDISESCU, vb. IV ( cdlclisil, -.~it -sire) , lndra.zni, «1°. oser, (se) hasarder; 2°. enchan-
ter, charmer, ravirt, Dal, 55; Nic, 184 (cdindisesctt); Mih, 83. - Cf. alb. kujdesem ,curarsi".
- <?
CAIDIS{RE, sf., pl. ct'Udisirl, lndra.znire, .t0 • action d'oser, audace - v. sinoni~ele cuti-
dzdre, ddlddslre; 2°. action d'enchanter; ravissement - v. mdyipsire•, Dal, 55; Nie, 184 ;
Mih, 83.
CAIDISfT, -ld, pl. cdldisi/, -le, tndrii.znit, •1°. ose; 2°. enehante•, Dal, 55; Nic, 184;
Mih, 83.
CAfKE, sf., pl. ctifkl, caic, •bateau•, Dal, 55; Nic, 184. V. cdic ~i sinonimul vdrcd. - <
tc. qalyq (941) ,barque".
CAlLE, sf. invar., precedat totdeauna de prep. di, In stare, en etat; pos~ible - v.
-citblle, gablle•, Lum, IV, 108; nu fu di cdile ted s' u dukeascd (nu a fost in stare sa o simta),
'PB, 328'o; i di cdlle si·*l bed camea*ea di pri nts (e in stare sa-~i bea (sa-~i vlnda) ~i ca-
ma~a de pe dtnsul - tntr-allta e de be/i11an), PLit, 454 ; nu s' fate di cdlle s' aspargd und
(Iurie (nu se face forte (nu e ln stare) sa schimbe un galben), AI. 1903, 62; cum ti file~l di
cdile? (cum de te-ai decis ?), PLit, 975; Bt!ndul era di cdlle s' lu /i'nti (Bendul era ln stare
-sa-l tina), CaiGrB, 34; BNA, IV, 112; hi/ di calle si-u-adu/t!t padurea aud? (sinte~i in stare
'Sli o aduceti pad urea aci ?), Fl, II, 2, 5 ; ~· bdna·a mea, s' hiM di cdile, n'l-u dau ti nl~l
(~i viata mea, de ar fi posibil, mi-o dau pentru dln~ii), PB, 33137 • - <tc. qiUI (941) ,qui dit;
qui consent". · ·
CAIMAC (nord), CAbiAKE (sud), sn. ~i sf., pl. cdlmd/e, caimac, •1°. creme (du Jail);
2°. Iegere mousse qui se forme sur le cafe; 3°. le meilleur d'une chose•, Nic, 184; Mih, 84.
- 1° ~i 2°: ldptile a meu ~· cafelu a tau suntu fi'ru calmdke (laptele meu ~i cafeaua ta ~int
fara caimac); 3°: ld lodra calmdclu (le Iuara crema) - v. danelti. - <lc. qalm;tq (941) ,creme;
essence".
CAIMACAN, sm., pl. cdlmdcdn'l, caimacan, •sous-prt\fet., Dal, 55; Mih, 83. - < .tc. qal-
maqam (941) ,sous-gouverneur d'un district".
CAIMACANLfKE, sf., pl. calmacdnlikl, caimacamie, uesidence d'un sous-prefet., Dai;
55. - <tc. qalmaqamlyq (941) ,dignite et charge de sous-gouverneur d'un district".
CAINDISESCU, vb. IV, Nic, 184 - v. cdldisescu.
CAfPE, sf. invar. , adv., invizibil; disparut, •invisible; disparu•, Dal, 55; noaptea cdipe
,t J' fate merlu (noaptea, miirul se face invi.zibil, dispare), PB, 3763 ; cdlpe s' (edfird (se fiicurii.
invizibile, disparura), PLit, 788; PAnt, 85. Sinonim: dfan. - <tc. qalb (868) ,;action de
perdre ; perle".
CAIPUSESCU, vb. IV (cdlpusll, -sit, -sire), disparca, •disparaltre, se faire invisible•,
Dal, 55. - Dupa tc. qalb olmaq ,etre perdu" : < cdipe.
·CAIPUS{RE, sf., pl. cdlpusirl, disparitie, •action de disparaltreo; Dal, 55.
diPUSfT, -td, pl. calpusi/, -te, disparut, •disparu; cache•, Dal, 55.
-327- · CALArllZ:

C.~IRU~{Jl, sn., pl. cdiru~e, ciorchine, •grappe (de raisins); petit grappillon; petit
faisceau de fruits - v. cru§il 2 ~i bdrbdrli§il• : cairil§il di auild (ciorchine de struguri), Dal, 55;:
cairil§il di cirea§e (ciorchine (manunchi mic) de cire~e), PEt, 23. ln 1927, Ia far~erotii din
Albania sudica l-am auzit ~i ca adjectiv : (rundza cdiril§e (frunze ca ciorchine, ciorchine de
frunze). V. gtliril§il ~i sinonimul ardpune. - Cuvlntul nu e strain de cairU.$il2 ~i nici de cald-
ru~ul, caltlru~u 2 - cf. DR; II, 523. De alta parte: finalul -ru~il ne aminte~te alb. rrush: ,nje
vesh rrush" sau ,njii pupii rrushi" = ,un grappolo d'uva". Dar, prin pozitia lui caracterizata
prin atlrnare de vita de vie, un ctllru~il •grappe• poate fi considerat drept un micut cair atlrnat
de furca de tors - o metafora ce nu s-ar putea sustinea ~i pentru cuvtntul urmator :
CAIRU~ir 2 , sn., pl. cairu~e. scripete Ia stative, •poulie (a un metier a tisser)•, Dal, 55;
Nic, 184; DR, II, 523. V. ca/Uril$il 2 • - Pare mai mult declt probabil cii. -i- e analogic fie dupa
cair, fie dupa cairu~u 1 ~i ca forma originara a a cestui · cairil§il• este caru~il.
CAJOAL'E, sf., pl. caj61'l, coaja, •ecale (de noix, d'amande etc.)•, Fr, I, 158. V. coaje.
cujoal'e, fludtl, gaoal'e. - < ?
cAKfNl, sn., pl. caklnurl, rls In hohot, •rire aux eclats; hilarite•, Mih, 80; GEl, 119•
V. cakln ~i:
CAKfN 2 (mi), vb. IV (cakinf1, -nil, -nlre), a ride In hohott>, •rire aux eclats•, Dal. 54;
Mih, 80. Sinonime: cahtescu, ccipaescu, li~fn2• - Cf. gr. xotxxa(v()l;c.> ,rire (aux eclats)".
CAKIOS, cdk1odsa, pl. . cukl6~l, cakloase, suparacios, •qui se filche facilemenb, GEl, 119;
PLit, 63. - <cake. ·
CAKIUSESCU, vb. IV (caklusi1, -sit, -sire), supara, •se filcher; bouden, Dal, 54; Nic,
185; PAnt, 412; PLit, 971; 977; GEl, 119. V. kicusescu 2 ~i sinonimul nciralt!sca. - < xot·
xt6 vc.> ,se filcher".
CAKIUSfRE, sf., pl. cciklusirl, sup:"irare, •action de se filcher; filcherie•, Dal, 54 ;
Nic, 185.
CAKIUSiT, -Ia, pl. ccikluslf, -te, supiirat, .tAche•, Dal, 54; Nic, 185. Sinonim: huluslt.
CALAFE, sf., pl. cald'hl, fata de perna, •taie d~oreillero, Kats, I, 76. - V. cdlu(e.
CALAI, CALAIE, sf., pl. cald'l; cositor, d etain; 2°. fraude, supercherie•, Dal, 55;
0•

Nic, 186; Mih, 84; GrS, VI, 384. - 1° : lucrul di cdlale nu keare (obiectul de cositor nu
piere, nu dispare), Lum, II, 216 - v. ctilbic; 2°: 1'1-trtip§U una cdla1e (i-am tras o spoiala, .
o ln~elatorie) - v. calupe 3°. - <tc. qolol (932) ,etain; ornement superficiel".
cAL.AME, sf., pl. cdla'n'1, trestie, .e. roseau; 2°. tibia•, Dal, 55; Nic, 186 ; PB, 560;
GEl, 120. -1°: cl'nia cu (lu1dra di caldme (clnta din fluier de trestie); 2°: 1'1-(reddze caldmea
di Clor (i-a rupt fluierul piciorului) - v. arlda ~i fler. - < xotAa!LL .. -".
CALARl, sm., pl. cdltir1, caprior, •chevron; perche•, Trib, II, 9-12, 33; caldrlu acuper-
mlntulu1 (capriorul acoperi~ului), AI. 1903, 18. - V. calarl ~i ·catar, cavdlar, capri6r2 •
CALAR2, CALARE, adv., calare, •a cheval., Nic, 187; PB, 324 12 ; Ira s' ti-aduc caldr
actisa (ca sa te aduc calare acasii), PLit, 1052; ni s' primna pri at ccildre (nici nu se plimba
calare pe armasar), PAnt, 320; Velo, 10; feata di n caldr (fata de maritat = •jeune fille a
mariert), Kats, I, 76. V. ancaldr, nccilar, caldriil ~i cuvald 3°. - <lat. eoballorlns ,palefrenier,
ccnyer".
CALA0A., sf., pl. cald'Ol, co~, •corbeillc, panier•, Dal, 55; Nic, 186; Mih, 85; PScr,
200; GEl, 120; catdOa di ca~caval (co~ lmpletit care da forma de roata ca~cavalului). Sino-
nim: co1il, zambila2 • - < xot/..a6t ,corbeille" .
ClLABALI'KE, sf., pl. caldbd/t'k1, calabalic, •foule, bagages•, Dal, 56; Nic, 186 ; Mih,
84; CLitur, 126 (caldbdld'ki); AI. 1903, 64. - <tc. qolabolyq (876) .. -".
C.UA.ruz, -zti, .pl. ccildyujl, -uze, Dal, 56; Nic, 186 - v. calduz.
-328-

C.{LAliAR, sn., pl. ci!ldmare, clilimar, •encrier•, Dal, 56; Nie, 186; P Ser, 200; PB,
560; GEl, 120; PLit, 852; lmni! cu ci!lilmarlu n bi!'rnu (umbla cu clilimara Ia brlu). - <
xcx:Acx.,uipt .. -".
CALAMBUKEACJ\, sf., pl. ci!li!mbukt!l, porumbi~te, cchamp oil il y a du maiso. - V. :
CALAMBUKI(J, sn., fJI. ci!li!mbUke, porumb, •mats•, Dal, 56; Nic, 186; PB, 560; GEl,
120; ci!li!mbUklii ht!rlu (porumb fiert); porcul inlril' tu ci!li!mbrike (porcul a intrat In porum-.
bi~te); aprt!~ii foclu cu cdli!mbUke (am aprins focul cu !itiuleti de porumb). Sinonime: arap6-
sile, gi!rni$6r, misur3. - Cf. gr. xcxACX!L7tOUXL• alb. kalambok, tc. qalembek (969) .. - " .
CAL.{MN'EACA, sf., pl. ci!lilmn't!l, plii~; miri~te, •ehaume; Haule•, Dal, 56; Nic, 186;
GEl, 120. - < XCXACX!LuX .. -".
CALA'PE, sf., Mih, 84 - v. calupe ~i :
CALAPO AE, sf., pl. cdli!podz, calapod, •forme (de bottier)•, Nie, 186. V. cdlip6di!. -
< XCXACX7t03L , - "•.
cALARRTC, sm., pl. ci!lilrt!t, •cavalier•, Mih, 85; PB, 560. Sinonim: ci!otllar. - <
lat. eaballarlelus.
CALARfCI(J, sn., pl. ci!ldriCe, mosora~ ?, •petite bobine'lo, DR, III, 890; si-n'l pilrefl
un ci!lilrlClii, si-n'l cos ~crt!llu di dulmiClii (sa-mi trimiti un mosorali ( ?), s:'l-mi cos pustia de
dulama), Ptit, 942 ( = ,eaier") ; PAnt, 30. - < cdrul'lii?
CALARf(J, sm., flirli pl.; sn. (pl. ci!ldriurl?), multime de cai?, cfoule de chevaux?•,
Dal, 56. De fapt, euvlntul e sinonim eu cd~cilitrle; deci, etimologi~te, el lnseamnli tfoule
de cavaliers•, fiind un derivat din ci!ldr' eu sensu! vechi de ,om clilare". - Pentru sufixul
-iii, cf. I n t r o d u e e r e, § 25, p. 28.
CALARSESCU, ·vb. IV (cilldrsil, -sit, -sire), a curata un copae de ramuri inutile, tela-
goer, emonder., Nic, 187; GEl, 126; PLit, 363. - < xcx:AcxplCw , xl.2:3e:u<>, .. - " . V.
('lult!scu 1°. ·
CALARSfRE, sf., pl. cdldrsfrl; CAL.{ RSfT, -til, pl. ci!li!rslf, -le, Nie, 187 - v. cd/Ur.~t!scu,
cli!rsire.
CALARlJ~(Jt, sn., pl. ci!li!rd~e, eiorehine, •grappe (de raisins)•, Mih, 85; Fr, II, 231;
ci!li!ru~rl di-auiid (ciorchine de struguri), Fr, I, 169; cdli!rd~ile UJlhcu (ciorehinii devin (slnt)
negri), BNA, III, 86 ; 164. V. ~i cdirU$111 ~i cdri!lu~Ll. - Nu pare improbabil un compos din
vb. alb. kalorem ,scendere" +alb. rrush , uva". .
CALARlJ~C2 , sn., pl. cdli!ru~e, scripete Ia stative, D1l, 56; Mih, 85; DR, II, 523;
CFr, 106 - v. ciliru,rl2, cilrillu~rl. - Pentru sufixul -u,rl, ef. au~rl, cdiru~rl, gi!lbinu~ii,gi!lbri.,rl,
n'il~it, pirfi1it etc., precum ~i PSuf, 359 sqq.; Dens, II, 348.
CALlTOR, -lodre, pl. ci!ldtorl, -lodre, ci\llitor, •voyageur>, D.1l, 56; Nic, 187; Mih,
85; W, II, 172 ; .BNA, I, 68; III, 92 ; nd u dedde un c41416r (ne-:t dat-o un ci\lator), PB,
3575 ; ',,l-arucd' ocl'il'l Ia ci!li!l6r (~i-aruncli privirile Ia clillitor), Fl, II, 7, 5; poale didt!~l,
ci!li!todre, n cdlea ta di pdlru glon'l (lu, vale Scumbie, (iind elilatoare, poate eli. ai dat (ai
lntilnit) In calea ta de patru bravi), UnivL, XLV (1929), 18, 275; BNA, V, 43; uhleddzi!
ci!latorll'i (ofteazi\ ciUiUorii), GrB. 2, 27; BNA, I. 2t; ~ill ell pul'i cdli!lOrl (nici clt pli.slirile
caiAtoare), PAnt, 289; BNA, I, 8; trt'mbe di pu/'l ctili!lodre (valuri (elrduri) de pli.sari calli-
toare), GrB, 245; ldifl'i di cdldtorl (nenorocitii de elillitori), PB, 434n. V. cdlitor. - <cale
au lat. •callator, -orem ( ca ~i vialor).
CAL.\&fCA, C.{ LA8fCE, sf., pl. cdld{Jlfe, cdld(Jlle, eo~ulet, •petite eorbeille•, Dal, 56.
- < cill d(Ji!.
ClL.{lJz, -zil, pl. ct'tlt'tujl, -uze, eala'uz, •1°. guide ; 2°. le cheval et, surtout, .le. mulct
qui marche a Ia tllte d'une earavane•, PB, 560. - 1°: e/ edsle c414r1zlu a ftirllor {el e ghidul
(spionul eonduci\tor) al hotilor); 2°: ci!rvdnea u-aldsd si-u podrti! cum 1li ctildtiza (caravana
CA.L.\UZL{KE -329- CAI.DARE

o lasa mlnatii. cum ,ue catlrul calau.za), LP, 11 ; PAnt, 242; BNA, II, 112, 131 - v. ma1 JOS,
precum 'i Plm, II, 209-211 ; ctlltluz eli kfpur tine fl erdl (ciilau;~:a cu clopot erai tu, (aid), Lum,
III, 69; PAnt, 32-fata aromAnii e comparata cu o calauzii a unei ('aravane, calatiza care e frun-
ta~a caravanei (cf. btlr~dke, ctlmdrdl). - Orice caravana are o ctlltluztl care e un catlr, mai
t0tdeauna o catira ; care merge mereti In fruntea caravanei nelasln<l pe un alt catlr sa i-o
· ia lnainte ; care poarti o talanga sau un clopotel de. glt; care ,tie cam clnd 'i unde sa se
(lpreasca din plin mers pentru ca respectiva caravana, lncircata cu poveri, sa rasufle - s'
l'ed andsa -pentru clteva clipe; care, din experienta, nu ramlne straina de rolul ei ~i , In
fine, dupa care se ti~e respectiva caravana fie pe calea vi.zului, fie pe calea &u.zului (dupii
sunetul clopotelului sau, clnd e ca.zul, dupa neche.zat). - Un rol ca acesta, In turmele de oi
sau de capre n au lntr-o· oarecare masura tapii sau chiar berbecii. - Slnt aspecte ce au - ce
au avut "- reflexe ln viata sufleteasca a aromilililor, deci In literatura lor, cum e comparatia
mentionatii. mai sus - cf. ~ birbec, birodn'e etc. -'-. \'. cluz, culayuz.
CALAUZLIKE, st:, pl. ctllduzllkl, caHit·zire-spionaj, •conduite; c~pionnage•, PB, 560.
V. culayuzll'ke.- <tc. I(OUiaghouzlyq (987) ·,charge et profession de guide, de conducteur".
cALC,ADZA, sf., firi pl., mircet, «gouet serpentaire•, PEtim, 9; aruca' una mutrlia
Ia ldrbd ~i, cl'ndu uidzu cdlcddza, l'i si trihira' truplu (arunca o privire Ia iarba $i, clnd vazu
marcetul, i se lnfiora trupul), PenB, II, 275. - ln RomAnia, In judetul Mehedinti, e o balta :
Cdlcaza. - <alb. klllkaiil ,.aro, gichero (pianta)".
CALCARE, sf., pl. cdlcd'rl, calcare, •action de mettre le(s) pied(s) sur ... , de fouler aux
pieds etc. - v. cdlcu; infraction•, Dal, 55; Nic, 188; Mih, 85; PB, 560; PAnt, 412.
C.{LCAT, -td, pl. cdlcdf, -te, calcat, •foule; ecrase etc.•, Dal, 56; PAnt, 412; (esea
cdlcdtd (fesul ciilcat (n calapod), GrB, 260 - v. cdlupe 1°.
c.\LCATlJR.{, sf., pl. ct'1lcdtarl, calcatura, •pas; repassage; aire en argile melangee
avec de Ia bouse de vache ou du crottin de chevalt, Dal, 56; Nic, 188 ; PB, 560; ArE, 25;
CDDE, 220. - <lat. ealeatur.a ,.action de fouler".
C1LCI'N'Itl', sn., pl. cdlcl'n'e, calcli, «1°. talon; 2°. crouton de pain (pris sur un c6tc
rond du pain); 3•. tout1! Ia partie spherique exterieure ct rabattue d ' une galette feuilletee,
d'une pita- v . Plm, II, 207•, Dal, 56; Nic, 188; Mih, 85; PScr, 200; PAnt, 412; 418. -
1° : clocirlle a ursal'el nu au ctllcf'n'e (picioarele ursului n\1 au calclie); am dol (iclorl : clnd
l ' i-aduc acdsd nf~l mutrise a(odrd; ~i clnd esll na(odra nl~l mutresc accist'1 - calct'n'ile (am doi
feciori : clnd li aduc acasa, dln~ii se uitil. afara ~i clnd ies af:.tra ei se uita .acasa - calclile),
PLit, 363 - Ia dacoromi\ni : ,.am doi cai : clnd ii due Ia apii. se uita acasa; clnd li due acasa
se uita Ia put" Pav~, 9; Neagu, n-rul 26 - v. ctlct'n'lil; 2°: tdl'i-n'l un calct'n'lll di pl'ne
(taie-mi till coltuc de pline); 3° : tu cdlcl'n' llu di pita nu s' bdgd ni vecirdzd, ni dltu fivci
(In refecul de placinta nu se pun nici verdeturi (legume), nici altceva): refecul se face din
marginile foilor de placinti, margini cari, debordlnd peste bu;u tipsiei, sint rasucite In int.e-
riorul acesteia. - <lat. ealeaoeum ,talon".
C.{LCfN'E, sf., pl. cdlcin'e, caltun, •chaussette•, Dal, 56. V. cdlfd, ct'11Clun ~i scu(une.
- < tc. qaltehyn (933) ,bas de feutre qu'on porte sous les bottes" .
cALCilJN, ,sn., c ..\Ll:llJNE, sf., pl. ct'11Clune ~i ct'11Clun'l - v. ct'1Uin'e - Nic, 190; Mih,
85; DR, III, 756; CN, 164. - Forma acestor ciorapi varia;~:a dupa regiuni. ln general, ei au
exact forma unor pantofi de ora~, s~nt facuti din postav de catre croitori sau ci.zmari, slnt
purta\i numai de fcmei prin casa, dar flira pantofi sau ghete. Corcspund papucilor. Sinonim :
pdlimd.
CALDARE, sf., pl. cdldd'rl, «chaudron•, Dal, 56; Nic, 188; Mih, 86; PScr, 200; PB,
560; PAnt, 418. V. c4r6dre. - <lat. c.aldarla ,chaudron".
CALDARI'ME -330 cALIMISESCU

CALDARI'l\IE, sf., pl. cdlddrt'n'l, caldarlm, •pavage•, Dal, 56; Nic, 188; Mih, 86; PAut,
412. V. cdlddrmd'. - <tc. qaldyrym (93~) ,.-".
CALDARMA.', sn., pl. cdlddrmddz: lu ub6r cu cdlddrmddz (in curte cu caldartm, cu
pavaj de piatra), PAnt, 46 - v. cdlddrl'me ~i cdnddrmd'.
CALDARU$E, sf., pl. cdlddru~e, caldaru~a, •petit chaudron., Dal, 56; PLit, 911 ; Lum,
V, 11-12, 37; s' hedrbd n cdlddru~e (sa fiarbii In caldaru~a), Lum, II, 244; BNA, III, 56.
V. cdld~ii. - <cdlddre.
CA.LDI$0R, -~odrd, pl. cdldi~6rl, -~odre, caldut, otiede• : vimtu cdldi~6r (vlnt caldut),
PB, 158&. · Sinonime: hdbin, hl'lo. - <cdldu.
CALDURA, sf., pl. cdldurl, ciildura, d 0 • chaleur; 2°. fievre•, Dal, 56; Nic, 189; Mih,
86; PScr, 200. - 1° : nu s' trddzi cdldura aestd (caldura asta nu se suporta), PB, 20830; au a
avem mdrl cdldurl (aci avem mari ciilduri, aei e prea cald); 2° :. fiCl6rlu dri cdldurd (copilul
are temperatura); avum cdldurl mdrl (avuram friguri mari) - v. foe 7°. - In dacoromana :
.,de multa caldura i-au ars creierii In cap", CronM, I, 543. - V. cdlodre. -<lat. •eal(l)dura.
cALDUROS, -rodsd, pl. cdldur6~l, -rodse, .calduros, •chaud•, Dal, 56; Nic, 189; Mih,
~6; udd'lu edste cdldur6s (camera e calduroasa).
cALDU$fi (gramosteni). sn., pl. cdldu~e : un cdldu#l di ldpte pi dinlt ~edde ~· nu s'
vedrsd - luna (o caldaru~a cu lapte sta cu fata ln jos (riisturnata) ~i nu se varsa -luna)
v. cdlddru*e.
C.{LEA$CA, sf. ccaleche•, PAnt, 412 - v. caled~cd.
CALESCU (mi), vb. IV {cdlll, -lit, -lire), ciUi, ol 0 • rafralchir; temperer; 2°. tremper;
.3°. s'emecher, se griser; 4°. soustraire, filouter; 5°. decamper•, Dal, 56; Nic, 187; Mih,86;
-GrS, II, 396. - 1°: ursed, cdled-te nihedmd (pofte~te, potole~te-ti putin stomahul), Lum,I,
132; ~· mdcdrd di s' cdlird (~i au mlncat de s-au saturat), PB, 7339 ; 2°: l-cdll~l Mrlu?(l-ai
·calit In foe fierul ?) ; 3°: s' cdll (s-a cherchelit), . PGr, 35; s' cdllrd (se tmbiitara), PB, 560
·- v. addr 3°, cdmin'luslt etc.; 4°: cdled~le ... tate penurlle (~terpele~te ... toate cuiele), PAnt,
85, PLit, 787; li cdll md(dle (matele le-a furat), AI. 1903, 62; pita cum va l'l-u cdlescu (cum
i-o voi ~terpeli pliicinta), Batp, 3; 5°: l'l-furd nelu ~i li cdled~le di-acl6 (ti fura inelul ~i o
tule~te de acolo), PB, 6338 ; li cdlll (am fugit pe ascuns), PGr, 35, . PLit, 679; si li cdllm di-aild
•(sa o ~tergem, &a fugim de aici), Fl, II, 7, 9 - v. bisguUscu, cdpsdlsescu 3° etc. - <vsl. kalitl
~,refrigerare" (cf. bg. kalitamzl ,s'~chaper").
CA'LGARITA, sf., PScr, 200; Lum, IV, 309; nl'sd s' fed(e cd'lgdri(d (dlnsa se fiicu
dlugarita), BNA, V, 58 - v. cdluyri(d, gdlgdri(d.
CALfC, sm., pl. cdll(l, calu~el, •petit chevah, Dal, 56. - <cal.
CA.LfCE, sf., pl. edUce, cali~oara, •petit chemin, sentier., CFr, 161. V. cllli~odrd, cdlf/d ·
'i cdrdre. - <cdle.
cAuruefKE, sf., pl. cdliyuOikl •bourse dans laquelle un conducteur de caravane garde
ses instruments a ferrer., GEl, 120 - < xcx'Atyo6~xlj .. -".
cA.Lil\lBOCifJ, sn., pl. cdlimbodce- v. climbUCl!l- : fdlit mintea a fiCl6i'llor cdlim-
MCl!l (mintea copiilor o faceti. .. ?), C~c, 39; ll'na u-adrdrd cdlimb6Cl!l (llna au facut-o ... ?),
Lum, V, 231. - < ?
CALIMIRSESCU, vb. IV {cdlimirsil, -sit, -sire), a da binete, •souhaiter le bonjour,
saluen PAnt, 412; GrS, VI, 384; ~dnd6l'i nd cdlim·irsim (amlndoi ne-am dat binete}. -
< xcx'Al)(J.&p l~w ,dire bonjour".
CALIMISESCU (Muluvf~te), vb. 1\o {cdlimisil, -sit, -sire) •preparer l'ourdissage ole Ia
chaine pour Ia toile•. V. cdldme ~i mgl. cdldmi, cdldmusiri (CapM, III, 55: . GrS, III, 195;
PMegR, II, 64). - <xcx'Acx(J.l~w ,bobiner";
c.\LIMKEARE -331- C.UKERE

CALIMKEARE, tiLl!\IKERE, sf., Mih, 86; cdlimketire vor si-*l potirtd. (vor sa poarte
marama de doliu), PLit, 856- v. calimkerd.
CALINGOAl:E, sf., pl. caling6Cl, catalige, picioroange, •echasses•, Mih, 86. Sinonim :
pdtdrlfd. - < ?
CALIPODX, sf., pl. ctllipodde, gheata, •bottine•, C~c, 12 - v. calup6&.
cXLIPU!j(J, sn., pl. calipu*e: fitl6rlu sd-~l scoatd cdlipu~ullcd {esul (copilul sa-~i scoata
boneta sau fesul), CBiog, 38 - v. kllipo~e. - < '?
cALfRE, sf., pl. calirl, calire, •action de temperer etc. •- v. ctlUscu•, Dal, 56; Nic, 118;
Mih, 86.
CALISAR, -ra, pl. calisdrl, -re, colacer, •gar~on d'honneur a une noce•, ALR, II, 1,
161. - V. cdlisescu, cdlisit6r ~i mgl. calistir ,vornicel" (GrS, Ill, 195 : <bg.; CapM, III, 56).
CALISESCU, vb. IV (calisil, -sit, -sire} , invita, •inviter, convien: caliseti~te otispif (invita
oaspeti), AI. 1903, 94. V. acdlisescu *i sinonimul acl'em 2°. - < xa.J..w ,appeler; inviter".
CALISfRE, sf., pl. calisfrl, in vi tare, •action d'invit~r; invitation•.
CALISfT, -td, pl. cdlisif, -te •invite• : sl'ntu .. . cdlislf (slnt. . . invitati), AI. 1903, 38.
Sinonim: acl'imtit.
cXLISITOR, -todre, pl. cdldsit6rl, -todre, vornicel, •gars:on d'honneurt. In ~at~! Livd'dz
slnt femei cdlisitotire (Lum, IV, 298). - V. calisar; casdvyedr ~i {arttit. - <cdlisescu.
CALI!}OARA, sf., pl. cdli$Otire, clilicica, •petite route, sen tier., Dal, 56; Mih, 87; PB,
560; Lum, VI, 4, 9; apuca' pri una cali*otira (apuca pe o cararuie), PLit, 784; kirurd ...
pri tu cdli~odre (au pierit ... prin poteci), GrB, 185. - V. cdlice, crillfd, cdr tire.
CALfT, -ttl, pl. calif, -te, clilit, •trempe etc. - v. cdlire•, Nic, 128; clrliglu di cornu cdlit
(cata de lemn de corn ciilit in foe), AI. 1927, 125.
c.\LITOR, -to tire, PB, 13310; 560; VAR, 142 (v. an6lir) ; lu armtneti cdlit6rl (unde
ramlneau calatorl), PB, 8828 - v. ctlit6r.
C.\LfT.:\, sf., pl. califtl, calicica, •sen tier ; petite rue• : tn pcldure, tu cdlifd (in padure,
pe ciirare), Lum, III, 68; Ia potirla di tu cdliftl (Ia poarta din ulicioarii), Lum, V, 177. -
V. cdli*odrd.
C.t\LIU!5tr (gramosteni), sm., pl. ctlllu*l, ~ef de grup, •premier ou chef d'un groupe•.
- <?
c.:\LIV An, -rd, pl. cd,livtirl, -re, coliba~. •habitant d'une chaumiere•, CFr, 91. - V. :
c.\LfVA, sf., pl. cdlive, coliba, •cabane, chaumierc•, Dal, 56; Mlh, 87; PScr, 200;
PB, 560; CN, 100; GEl, 120; cdlivile al G6gd (colibelc lui Goga), AI. 1903, 70; pri Ia cdlivl
nu trife[im (pe Ia colibe nu treceam), PLit, 832; PAnt, 31. - V. colibd ~i alb. kalivc ,baracca".
- < xa./..u~a. ,butte".
C1LIVOl:E, c.\LIVUl:E, c.\LIVl.Jl:lcA, sf., pl. cdlivoce, calivuce, calivuclfe, colibuta,
•petite chaumiere•, Dal, 56; PB, 560; cdliv6cea a mea di ptil'e (colibioara mea de paie),. Fl,
II, 4, 6; cdlivucea earti adrtitd (colibioara era fac,uta), PLit, 680; 'nd cdsicd cdlivuclcd (o ciis-
cioara ca o colibioarli), PB, 12430. - <cdlivd.
CALIVU!}CA, sf., pl. cdlivu*te: vreti s' dztica tu calivu~cd (ar fi ;liicut (era sa zaca) In
colibioara), PB, 9812 - v. cdlivuclca.
CALI'l:E, sf., pl. ctlll'ce, sabie-baionetli, •sabre-baionnette•, Dal, 56. - < tc. qylydJ
(970) ,sabre".
CALKERE, sf., pl. cdlkerl ~~ cdlkerurl (dupii pl. azvesturl), var, •chaux•, Mih, 85; AL
1903, 73. V. hdlkere. - <alb. ki!lqere ,calce".
-332- CALUPE

ci\LOARE (sud), sf., pl. cdl6rl, clildura, •chaleur., Dal, 56; Nic, 189; Mih, 87 ; tu
ayia a catodril'el di vetird (in toiul caldurii de vara), PB, 302u; lucrd'm tu cdlodre (lucram
In cald, In ar~ita). V. cdldlirc'i 1°. - <cdrodre.
CALPAKE, sf., pl. cdlpd'kl, calpac, •sorte de coiffure d'homme•: cu cdlpdkea pri dzina-
cl'lu (cu <;alpacul pe gei:mnchi), PLit, 1024. - Cf. gr. xcx:A1tcix~ ,bonnet fourrt\" <tc. qaipaq
(968) ,coiffure d'homme sou vent de fourrure ... ".
. CA.LPA.ZA:V, -nu, fals, calp, •fauxit: asltin'l ... cdlpdzdn'l (pia~lri ... f~i), PLit, 872
- v. ·cdlpuzdn.
CALPITOR, sn., pl. cdlpitodre, Mih, 87; Lum, V, 11-12, 34; l'ed tipsia f calpitorlu
(ia tipsia ~i ciirpatorul), BatP, 46 - v. cdrpitor ~i cripitor.
cA.LPITURA, sf., Dal, 56; PB, 560, crapatura - v. cdrpilurd.
Cil.LPUZAN, -nd, Dal, 56- v. calpuzcin.
ci\LTA VETA, sf., pl. cdlfdvele, jaretiera, •jarretiere destin~e a fixer les lloari/1 au-
dessous du genozu, PAnt, 124; GEl, 120; PLit, 172; 454; BNA, I, 116; 138; Pim, I, 122;
II, 184; aylundzeti ptn' di cdlfdve{d (ajungea plnii Ia jarctiera), PB, 41418. - Un fel de cdl-
/iivetd, en fiuzdii sau ciucure lateral, a pare ~i In gravura italiaml bi\rbateasca din Vecellio,
I, 159. - v. vuveld. - <xCXATao8lTcx .. -".
CA.LUFE, sf., Nic, 189; CN, 102- v. cdltife, culufe.
Cil.LUG1R, sm., pl. cd/ugdrl, ciilugiir, •moine•, PScr, 201; PB, 560; PAnt, 412; GEl,
61 ; cdlugdr cu cdCiuld Idle si li ved (vedea.-te-a~ calugar cu caciuli neagra), est, I, 1l - v.
preftu. V. cd/U.gru. - <vsl. kalugerli ,monachus", xcx:A6yepo<;·
C1LUGARA~, PAnt, 412 (dacoromanism) - v. cdlugdrrl.Jil.
C1LUG.{ RESCU, -retiscd, pl. cdldgdre#l, -rel}li, calugi\resc, •monacaJ. monastique•,
PB, 560; PAnt, 412. - V. cdlugrescu.
C1LUGARU~{T, sm., pl. cdlugdrul}l, ciUugara~, •petit moine•, PB, 560; PAnt, 412.
c1LUGRESCU, -reused: mtisne ciilugrel}li (masline verzi), Dal, 57- v. calugdrescu.
C1LUGRU, ClLUGUR, sm., pl. cdlugri, cdlugurl, Dal, 57; Mih, 87; PB, 183•; 560 -
v. cdlugdr.
C1LUGUR{TJ\, Dal, 57; C.:\LUrRE ..\1J1, Nic, 189; PAnt, 412; BNA, I, 136; CALU-
rnft.\, Dal, 57, calugaritli; mormoloc, •1°. religieuse; solitaire; 2°. t~tard•. - 1° : btina-nl
caluyretiild (viata-mi solitarii, ca de o cliluglirita), Bair, 17; 2°: mpllnd edsti bdUa di ciiluyrfld
(balta e plina de mormoloci). Pluralul acestor trei forme : cdlugurlfd, caluyredle, caluyriJii..
V. cdlgdrifd ~i caluyretiud.
c.\LUPl:f, sm., pl. cdlupcetidz, care face calupuri, •qui fait des moules.; repasseur;
savonnier; tricheun, Dal, 57. V. cdlupe ~i gr. xcx:Ao1m6vw ,tromper".- <tc. ~al)'bdjy (932)
,celui qui fait des moules ct des formes; ruse".
CALUPE, sf., pl. cdlukl, tipar (de fes cte.), <1°. forme (de cordon~ier, de chapelier);
2°. (morceau de) savon - v. supune; 3°. duperie - v. cdldle 2° ~i llumult!scu 4~ •, Dal, 57;
Nic, 189; PScr, 201. - 1° : al cdlupe di curlUI'e? (ai forma (calapod) de ghetc 1) _:_ v.· ~alup66e;
vol s' bag fesea tu cdlupe (vreau sa pun (sa calc) fesul In calup) - v. tc. fes qaly!Ji ,forme de
calotte"; 2°: dd-n'l and cdlupe di sdpune sau dd-n'l una cdlllpe (da-mi o bucat:l de sapun
sau da-mi un s:lpun) ; lotil dodrld ccllukl (am luat doua sapunuri); yumdr aspel'l1 - calupea
I' kerl (mligar speli? - sapunul lti pierzi), PLit, 515 - cf. sp. ,Xabonar cabe~a de asno,
perdimiento de xabon", Nunez, 120; sard. ,Samunare sa conca ad s'ainu", SProv, 31 ~i 35;
,Einem Esel den Koph waschen", \Vander, I, 876 etc. 3°: u mlcd' cdlapea {1-a lnghitit'hapul),
Gr, 36; 1'1-trtipse cdlupea (i-a tras chiulul), PLit, 454. V. cdld'pe. - Cf. ~i gr. xl11..o\i7t\• alb.
lcalle'p. - <tc. qalyb (932) ,moule, forme; fourberie; piece (bech qalgb saboun •• cinq bri-
ques de savon").
-333 ·-

CALU~(T, sn., pl. ctllli$e, calu~. •biHllon•: 1'1-bdgtl' cdlu~lu n guru (i-a pus ciUu~ul In
gura), Mih, 88; PGr, 36 - v. liydrediltl. - Pare a fi dr. -cdlu~, introdus de Mihaileanu ~~ adop-
tat de Per. Papahagi.- V. cdrU.$il.- C, 206 (~i GrS, Vl, _363): <lat. *earrulum.
CALUZ, -zd, pl. cdluil, -uze, CFr, 102 - v. cdldil;;.
clM..\C, sn., c.\liAKE, sf., pl. cdmdfe ~i cama'fl, sulita, •javelob, Nic, 190; PScr,
201; GEl, 121.- Cf. gr. xa1ub(L ,harpon", alb. kamaq ,canna da pesca"<tc. qamaq ,har-
pon".
CAMANGU, sn., Nic, 100; 479 - v. sctlmdngu.
CAMARA1 , sf., pl. cuma'rl, mlndrie, •fierte, gloire; pose; rengorgemenh, Dal, 57 ; PB,
560; GEl, 121 ; hil. .. ca pa~e, cdmdra-a li glundme (e~ti. .. ca pa~e, mlndria (gloria) tine-
retului), BNA, II, 32 - v. bd1-yedke ~i cdluuz; mi {tnedm pi cdmt'l'rl (rna mlndrcam), PLit,
891 ; cdmdra s' nu IU tradzif (sa nu vii mlndriti cu ele), PLit, 995 ; di camdrd_,. . . agdr~lrtl di
sufdla (din cau:Za orgoliului, ... uitara de tovara~ie), Fl, I; 1, 14; cdmdra va vd ml'cd bdna
(orgoliul va va mlnca viata). V. ctmdra, pirifdn'e ~~ cdmdrd2 • - < xtt(.ttXpL ,rengorgement".
C.\lfARA2 , sf., pl. camdre ~i cdmd'rl, bolta, •chambre; votlte•, Dal; 57; Nic, 190;
PScr, 201 ; PB, 560; CEI, 61 ; GEl, 121; adrd'm tu uborlu a $COtildl'el una ctlmdrd' (di ledmne)
(facuram In curtea ~colii o camera (bolta) de lemne), Fl, I, 6, 4; di-a-camcira (de-a bolta -
joe de copii), PLit; 105. V. ~~ cdmard. - Poate ca ar fi fost tot atlt de mqtivat ca sensu)
de •votltu sa fi fost dat ~~ sub cdmdrdl - cf. camdrusescu. - Cf. gr. XcX(.tttptt. alb. kamdre, bg.
kamara, tc. qamara, toate cu sensu) de ,chambre, alc6ve".
CAMAGELA (Giumala), sf., pl. cdmagele, flanela, •flanelle•. - V. cdmigednd ~i cata-
sdrcu, codce, gtidzotifd, selnlca.
CAMALAFKE, sf., pl. camdltl'fki, potcap, •couvre-chef de prHre•, PScr, 201 ; bdgd-u
strt'mbd cdmdldfekea (pune-1 pe o ureche potcapul = fii pe pace, sa nu-ti pes-e), C~c, 35 - v.
caCiuld 3°; cdmdldfkea fed pri(ledscd (potcapul eel preotesc), BatN, 23. - V. cdmbldfe.
CAliARUSESCU (mi) vb. IV (cdmdrusll, -sit, -sire), mlndri, d 0 • Hre . fier de qqn. ou
de qqch. ; 2°. se pavaner; se donner des airs•, Dal, 57; Nic, 190; GEl, 121. - 1° : sa s' cdmd-
rusedsca (sa se mlndreasea), PB, 347; glonile fe allf't s' cdmaruse~te (tlnarul care se rillndre~te
atlta), PLit; 925 ; va si s' camarusedscd cu dzlnirlle fe lu-aledpse ( o sa se mlndreasca cu gi-
nerele pe care 1-a ales), PenB, VI, 141; 2°: ca multu va cdmdruslf (eam · mult va lnglmfati).
V. cdrmdsescu. - Pentru originea etimonului Xtt(.tttp6vw, cf. informatii In IIF, VII, 319;
'Av3p, 142. - < XGt(.tttp6vw .. -".
CAMARUS{RE, sf., pl. cdmdruslrl, mlndrire, •action d'Hre fier; rengorgemimh, Dal,
s7; Nic, 19o.
CAMARUS{T, -td, pl. cdmdrusi{, -te, lnmlndrit, •fler; pavant\; rengorge•, Dal, 57; Nie,
191 ; 6lle. . . mprodste- ca nl~te nivedste cumaruslte ( oile. . . drepte In picioare ca ni~te mirese
tnmlndrite), Fl, I, 6, 23 - In sens invers, ef. cdlduz. - V. cdrmdslt.
C1MBANA, sf., pl. cdmbd'n'l, clopot, •cloche•, Dal, 57, Nic, 191; Mih, 88; PScr, 201;
GEl, 121. - 1°: cdmbdna di Ia bdsearicd acdfd' ca s· bdtd area ~i vrdhnos (clopotul de Ia
biserica · lncepu sa _sune rar ~~ ragu~it), Fl, II, 2, 4; PAnt, 256; 2°. asuna n'eadzd-nodptea
todca gredild ~i cdmbdna (In mle;z de noapte suna toaca grea ~~ clopotul), BNA, J, 14; 3°. daf
pri todcd 11' pri cdmbdnd (bateti toaca ~~ trageti clopotul), PLit; 1016; PAnt; 23; 4°. zbcirlu
a{el url'tlu ca cdmbdna si-avde (vorba cea urlta se au de ca clopotul de biserica), · PLit, 664 ;
so. ctnd bat hdrcis clmbd'n'lle, PAnt, 157; BNA, II, 4 - v. hdr6s1 • V. cdmbdne. ·- < XGt(.t7tcXVGt
,.,_,"<it. eampana.
CAMBANE (nord), sf., pl. cdmbd'n'l, clopot (de biserica), .e.
cloche d'une eglise - v.
cdmbdnd; 2°. sonnaille - v. cl6put, klpru•, CN, 106; Cal~ 1911, 206. - Sensul ·2o apartine
-334-

aromAnilor oicri transhumanti, adidi. far~erotilor, care, eel putin vara, nu au bisericii - deci
ramtn cam straini de primul sens al cu:~~intului cdmbdne (cf. BNA, III, 96-110). - Morfologie,
cf. : fidana, filgeana.
c.\MDANARfE, sf., pl. cdmbdndril •clocher>, LP, lll. - Sinonime : cambanarylo,
simandru.
CAIIDANEDZlJ, vb. I {cdmbdnidzal, -dzat, -dzdre}, clopoti, •sonner lcs cloches, tinter~,
Mih, 88; GEl, 121. - Verb suspect - cf. ~i cu(ldzu. Ca vechime, morfologia lui nu-l poate
aliitura unui verb ca putedzu, nici chiar verbului bumbunMzu, dupa cum cl se l'ndeparteaza
de verbe latine ca lucrt!dz4, sau grece~ti ca a.Syisescu, iskedzu etc. - < (xiX(L7tiX vl~w ·,;sonner").
CAliDLAFE (sud), sf., pl. cdmbld'hl, potcap- v. cdmilci(e.
CAl\IDOR, sn., pistol, CFr, 172; 179 - v. cuMru.
CAl\IBUR, -rd, -ghebos, Nic, 191- v. cambUr.
CAIIBURriPSESCU, vb. IV (cumburyipsil, -psil, -psire), coco~a, •devenir bossu•, Dal,
57. Sinonime: gribuescu, ncusurt!dzu. - < :.<IX(Ln:ouptci~w ,bossoyer".
CAIIDURri(P)SfRE, sf., pl. cumburyi(p)sirl, coco~are, •action· de se courben, Dal, 57.
CAIIBURri(P)SfT, -iii, pl. 'cumburyi(p)slf, -te, coco~at, •courbe; bossoye•, Dal, 57.
CAMl:fKE, sf., pl. cdmcikl, bici, •foueh, Nic, 191 ; l-bdlea cu cdmciklle (il bateau cu
bicele), Fl, I, 2, 11. Sinonime: suiClu, uurool. - < tc. qamtehyq (935) ,-".
CAl\IEA"E, sf., pl. cdme~l, cama~a, d 0 • chemise; 2°. novice·; 3o; adoption•, Dal, 57;
Nic, 191; Mih, 88; PScr, 201. - 1°: mul'erlle atlimfea anui~tea camt!~l di l'in (atunci !emelle
lmbracau cama~i de in), Lum, II, 247- v. ~i PRom, plan~a a · 11-a; cdmeci~ea di pri nt'su
l'i si culrimburd' (se lngro.zi plnd ~~ cama~a de pe ea), PB, 361 12 ; ~· cu cdmea~ea di pri nl'sa
si ncdcea (plnd ~~ cu cii.ma~a de pe dlnsa se certa), PB, 28234; 2°: ·~l-easle cu cdmea~ea di
ta nuna (i~i e cu cama~a de Ia na~a = a riimas cu aceea~i minte pe cart; a avut-o atunci
clnd, Ia bote.z, i s-a lmbracat cama~a oferita de nuna-sa), PLit, 680-v. cocd2 , muc1 ; PB,
833•- y. nun; 3°: l-lricu pril cdmeci~e. (pe copil 1-a trecut pe sub · cama~a = femeia .a adop-
tat de fiu un copil), PLit, 680. - Pentru forma ~i aspectul cama~ii Ia f.e mei (far~erote) ~i,
mai .ales, Ia barbati, cf. ~i Man, plan~ele 7, 12, 13, 15, 17, 18, 19, 20; PAnt, 6, 57, 124,
133; .Pim, I, 116; 122 sq.: II, 184 sq.; 214, 225; GrS, I, 86. - <lat. camlsla ,chemise".
.CAMIGEANA (gramosteni) sf., pl. cdmigedne, CN, 81 {cdmigecild) - v. cdmdgt!ld. - < ?
CAMILAFE, CAl\ULAFKE, sf., pl. cdmild'hl, cdmild'(ki, Mih, 89; GEl, 121 - v. cdma-
lci(ke ~i Cluutih'lil 2°.- < XIX(L"lAIXUXL ,chapeau de pretre". ·
c.\MiLAR, sm., pl. cdmildrl, camilar, •chameliert, PB, 560. - < XIXIJ<llAclPLc; ,.-".
CAMfLA, sf., pl. cdmile, camila, •chameau, chamelle•, Dal, 57; Nic, 191; Mih, 89;
PB, 560; GEl, 121. V. gdmild. - < Y.IX(L~AIX ,,,chamelle".
cAMfN'E, sf., pl. cdmfn'e, cuptor, carbunarie, dour a chaux; fournaise; fourneau•,
Dal, 57; ca utr Tift di la cdmin'e (ca vreun tigan de Ia cuptor de carbuni), BNA, II, 80;
inima-n'l. . . s' (ecite cdmin'e di bldsteame . (inima~mi. .. se fiicu cuptor de blestcme), Bair, 84.
- < XIX!LL \IL• Xcl(LLVOc; ,fournaise".
CAl\IIN'IUSESCU, vb. IV {cdmin'lusil, -sit, -sire) d 0 • entretenir le feu d'un four a
charfion ;· 2°. (se chauffer), se griser- v. cdlt!scu 3° etc.•, Dal, 57.- < XIX(L'tveuw ,faire fondre".
c1MIN'IUSfRE, sf., pl. cdmin'lusirl, activare Ia cuptorul de carbuni, •action de char-
bonner., D~l, 57.
CAMIN'IUS{T, -ld, pl. cdmin'lusft, -te •mis dans Ic four; grise- v. clucutlt., Dill, 57.
c1MI"fTA, CAl\U"OT.\, sf., pl. cdmi~ild, cami~ole, cama~uta, •petite chemise•, Dal, 57;
PB, 560; PLit, 36~. - <cdmea~e.
C.~'MPU, sn., clmp, PAnt, 412 - v. ct'mpu.
-335- CANDfLA

CANAKE, sf., pl. cana'kl, alintare, •cajoleries•: lllmi bdnata tu cana'kl (lume tra.ita
ln alintari). V. canakearcu. Sinonim : ha6ye, Ml6ipslre. - < xmxta: (Passow, 427 etc.; 'Av3p,
143 : < ... ) ,caresses" <tc. . qau,a'at (973) .,contentement de ce qu'on. a".
CANALE, sf., pl. cand'l'l- v. cdnale - , canal, Nic, 192. - < xa:val.t ,canal"< it.
eunale.
CANAT, sn., CANATAl, CAN ATE, sf., pl. candle ~i cana't, oblor.\, «VOleh, Dal, 57;
Nic, 192; Mih, 89; ncl'ide canu'tle (lnchide (trage) obloanele). - <tc. qanat· (972) · ,,aile; bat-
tant ·de porte".
CANATA1 , sf., pl. candle ~i cana't, urcior, ccruchet, Nic, 192; PScr, 201. v. poCful,
- Cf; ~i alb. kenate ,orciolo, vaso di terra". - ~ xa:vaTa: ,pot de terre".'
c.(NAVE, sf., pl. cana'yl, clnepa; •chanvre•, Nic, 192. Sinonim: ct'nipa. - V. ctndve.
- <Ka.vvri~t ,,,.,.,".
CANAKEARCU, -cd, pl. ·candkedrti, -te, alintat, •cillin~; choy~; dorlot~•. V. ctlndke,
candkipst!scu, sinonimul ha6yedrcu ~i gr. xa:va:X!Xpt~ ,dorlote", alb. kanakdr ,prediletto". -
<tc. qnna'utklar (973) ,modeste dans ses d~sirs".
CANAKIPSESCU (mi) vb. IV (canakipsil, -sft, -sire), alinta, •cajolen~ V. hal6ipst!scu.
- <xa:va:xe:uw ,caresser".
CANARA', sm., pl. canuradz •petit troupeau de moutons qu'on fait paitre tout autour
d'un village et qui est destin~ a !'alimentation des villageoist, Mih, 89 ;· canaril'lil a ·.h odrdl'el
(canaraua satului). - <tc. qanara (937) ,abattoir".
cANAVATA, sf., pl. canava't, boccea, cetoffe a envelopper•, Dal, 58.- Cf. gr.
xa:va:~-roov. alb. kanavdce, tc. qanavytcha, it. canavaccio.

CANAVA', sm., pl. canilvadz, canava, ccanevas•, Dal, 58; Nic, 192.- V. dr. canaoa
(DA).
cAND (nord}, PAnt, 412; ma cilnd? cand vas' murim? (dar clnd '1 clnd (dupa ce) vom
muri ?), PAlb, 8 - v. cl'nd{u), k~nd.
CANDARMA.', sm., pl. candarmddz, GrS, IV, 73 - v. candtrmd'.
CANDARSESCU,- vb. IV (candarsil, -sit, -sire), convinge, cconvaincre•: dail, paldcar-
st!scu: - nu-l candarsil {dau (incerc), rog: - nu l-am convins), Fr, II, 216; 'kisusita di mod11e
u candarsi pi hfl'i-sa (blestemata (pacatoasa) de batrlnii. o convinse pe fie-sa), Cal. 1911, 58;
BNA, V, 116. V. candast!scu ~i umplu 3°. - <tc. qandyrmaq (937) ,persuader".
CANDASESCU, vb. IV, destina, cengager a; destiner; l!tre contrainb: aved t;ilndustta
si-l'l tdl'e bratlu (se decisese sa-i tale bratul), RMac, II, 29, 5. - V. cdndirst!scu; candist!scu.
· cANDILARl, sm;, pl. candildrl, tub de candela, de tube d'une chandelle•~ Dal, 57;
Nic, 193. - Cf. gr. xa:v3l)A~P''
C1NDILAR1 , -rd, pl. candildrl, -re, luminii.rar - v. candiland(tu -, Dal, 57; Nic, 193.
- <cdndfld.
CANDfLA, sf., pl. cilndile! candelA, d 0 • petite lampe qui brO.le devant une image sainte;
chandelle; 2°. vie; 3°. bulle; 4°. ivre•, Dal, 57; Nic, . 193; Mih, 89; GEl, 121 ; · PLit, 186;
455. - 1° : apredse cilndfla !li '!!l-(eate crutea (aprinse candela ~i-~i fil.cu crucea); licuriCll'i . ..
aprinded candile tu ldrbd (licuricii ... aprindeau .candele ln iarbil.), PAnt, 217; caste un loc
l,u drde ctlndfla a bdnill'el (e un tinut ·unde. arde candela vietii), AI. 1927, 127; 2°: tine oa
l'l-astindzi cilndila a ldmn'il'el (tu o sil.-i stingi candela (vlata) balaurului, tu vel ucide bala-
urul), PB, . ~6428 - v. fitil'l!l 2°; 3°: di plodle, prL bdltil si-addril cilndile (din cauza ploii, pe
balta se fac M~ici) - v . bi!lica, fused; 4°: si-adril' cilndflil (s-a lmblltat tun: de multi!. bil.u,uril.,
ro~eata de pe fata parca. lumineazil.), PGr, 46 - v. cilmin'lusit, dzddil 2° etc. - Cf. gr. XIXVT7jAt,
ani. kandile, bg. kandilo, tc. qandll, it. candela.
C:\NDIRSESCU -336- CA'NTU

CANDIRSESCU, vb. IV : pulu s' candirsedsca pri un picurdr (putu sa convillgli. pe un


pastor), Lum, I, 190 - v. :
CANDISESCU, vb. IV fcandisil, -sit, -sire) ~ v. candclrsescu -, Dal, 57; Nic, 193;
l-cdndisira s' l'ed dllcl (1-au convins sa ia alta), Lum, IV, 111 - v. apu-adlic. - <alb. kandis
,persuadere" .
C.{NDISfRE, sf., pl. cdndislrl, convingere, •action de persuader, d'engager :h, Dal, 57.
CANDISfT, · -ld, pl. cclndisi/, -te, convins, •persuade•, Dal, 57; Nic, 194.
CANDIRMA', C1\NDR.\MA', sm., pl. candlrmddz, cclndrdmddz : carotale ardsuna pri
candrumddz (carutele rasunau pe pavaje), Lum, II, 351; BNA, IV, 102 - v. cclldarl'me.
CAND', CA'NDU, adv. PScr, 201; PAnt, 412 ; _di ccl'ndu, cd'ndu 'na vredva . .. navaled
(din cind ln cintl un zgomot ... naviilea), GrB, _1, 10 - v. cand ~i dnda.
c.\NDV~E (nord), sf., pl. cclndu~e .vetement de Iaine, noir (pour les femmes) ou blanc,
sans manches - v. P Im, II, 179; 180; 188 etc.•, Mih, 89; C~c, 11 ; GrB, 3, .19. Sinonime :
gunedld, ~igune, tipune. - V. cundu~e.
CA'NE (nord), sm., PScr, 201 ; ca' nile di. . . (ciinele de . ... ), PAnt, 277 -v. cl'lne, ct'ne.
C.{NESTRA, sf., pl. canestre, co~, •paniert, Dal, 58; PB; 564 ; GEl, 122; PLit, 558.
V. canistra ~i canistedld. - Pentru -e-, cf. it. caneslra.
_C.\N9EL'Itr, sn., pl. catu;edl'e, intortocheat, •qui est tortueup, Dal, 58. - . Cuvintul,
cu folosire adjectivala, cam sinonim cu cim;el'lu, apare in toponimie ariitind drumuri intorto-
cheate, cu curbe: la Cam;edl'e (Avdela); Kcxr..d~Atcx (llcbnyxov), 'Hm:tp, I, 91. - <alb. kan-
gj~IU! ,can cello".
CANG'fc, sn., pl. cdngi/e, cinghel mic; ciocanel, <1°. petit croc- v. cinr;el'lu; 2°. petit
martcau - v. cloc•, PB, 4806. - V. cdnge ~i :
C.{ NG{KE, sf., pl. cdngikl, cata, •houlelte (de patre)• : fane am ... ccl'le una cdnglke
(tincam ... cite o cata), CFr, 172. Sinonim: cirlig 1°. - v. cdnge.
C.\NIKf~TE,, sf., pi·. cdnikl~ll, .cinepi~te, •cheneviere•, Mih, 90. - V. cdsldni~le, cd~irl~te.
- < ci'nipd.
c .\ NfSCU, sn., pl. cclnfscurl, colac de nuntii, •don (anneau , galette, pain d 'epice) de noce•,
Dal, ,58; Nic, i93; Mih, 90; GEl, 122 ; r;lne vln'i canlscul al Tul'ea!, s' bdneddza, s' pru~
cupsedsccl! (bine a venit colacul lui Tul'ea!, sa traiascii, sa se pricopseascii I) - a~a striga
unul din farlalii de nuntd Ia primirea unui colac adus anume. V. cunlscu.- Cf. gr. xcxvlmct.
alb. kanisk ,regalo di nozze".
c.\NISTEAL1, sf., pl. canistedle- v. canlstrd - , Nic, 193. - < it. ennestrello.
cANfSTRA, sf., pl. canfstre, Nic, 193 ; Mih, 90; PScr, 201 ; GEl, 122; li la~l slrdn'ile
dil canlstrd? (le spala~i lenjurile din co~?). V. cdnestra ~i sinonimele_co~u, cuflnd. - <Kcx vla-
-rpov ,corbeille".
CA'NKI~DO (nord), adv., oricind, on'importe quanti•, Cod, 43 bll. - Pentru -d6, v.
ctilli~o, ca'nfido, ludo etc. - < cand + alb. qysh + do.
ClNTARE, sf., PAnt, 413- v. clntdrel.
CANT AT, -tel : un cal cantdt (~n cal fcrm.,cat, niizdriivan), CFr-, 160 - v. clntdt.
c1NTlRfE, sf., pl. cl2ntdrfl, sunatoare, mlille-pertuis•, Mih, 90. Sinonim : lindilind?
- Cf. gr. · x£v-rcxup~ov ,centauree" > tc. qantariotln (974) ,centauree". - < ?
Cl'NTIC, sn., PScr, 2o1; PAnt, 413 - v. cl'ntic.
Cl'NTU, 'vb. I •1°. chanter; 2°. lire - v. cl' nlm, PScr, 201. - pot, nipodte, s' cd'n/C
un tel? (nepoate, poti sa citefti o telegrama ?), CBiog, 30 ; vredm s' n'lcu ca'nll cdrtea (vream
sA-mi cite~ti scrisoarea), CalGrB 0 35; nu pulUl s' ca'ntu cartea (nu putui si!. citesc scrisoarea).
GrB, 132.
CkNfl -337- GAPAKE

cA'NTI, CA'NTIDO; adv., oriclnd, m'importe quando, PScr, 201 ; yinu ctiln(i s' yin'l
(vino oriclnd sa•vii); du-ti cl'ntid6 (du-tc oricln!f). y. cd'nki~d6, cd'luki~d6. -<cdnd+li+do.
CANUSESCU (mi), vb. IV (cdnusil, -sit, -sire), ameninta, •menaccr; intimlder; effrayer•:
cd'ndu sccide di urfanecidza, si nu-l'lli canuse~li (clnd scadc de sarace~te, sa nu i te arati
amenintator), Cod, 1237 - ;. constructia : si nu-l'l li canuse~li nu e conforma spiritului morfo-
logic ~~ sin tactic al graiului In raport cu sensu! verbului; normal ar fi fost : si nu-l canuse~ti
(sa nu-l amcninti). Sinonim: (uvirsescu. - <alb. kanos ,minacciare".
CANUSfRE, sf., pl. cc'inuslrl, amenintare, •menace; t\pouvantc•, Nic, 194; GEl, 122;
s' na ldsd'mtl. .. $d di canuslre un cu alcinlu (sa ne lasam. . . ~~ de amenintarc unul fata de
celalalt), Cod, 101 b1e.
CANUSfT, -ld, pl. cc'inusi(, -·te, speriat, •menace; effrayc•: mine am 6cl'i cdnusi( (eu am
ochi lnspaimlntati), Cod, 401s·.
CANUT, -lc'i, pl. cdnu(, -te, carunt, •gris (en parlarit des cheveux)•, Dal, 58; Nic, 194·;
cu bcirba cc'inuld (cu barba carunta), Trib; I, 10-11, 24; dol edz cunu( (dol ie;~:i carunti, cenu~ii);
ttmbd'rl cc'inute (buboaua (sarici) carunte, cenu!jii), Fl, II, I, 2.- ln greaca epirota : Xot\lo\mx
(Kpua. II, 62; Boga,. I, ·153). - < lat. eanutus ,blanc; au poi! cendrt\".
CANUTfC, -cd, pl. cc'inutlfl, -(e, ca·r untel, •un peu gris•, Dal, 58; cidu-n'l t!dlu afel ctl-
nuliclu (adu-mi iedul eel caruntelul).
C.(NUTA'SCU, vb. IV (cdnufl'l, -f.l'l,- -(l're), canmti, •grisonnero, Dal, 58; Nic, 194;
l'l-cc'inulf' perlu (i-a ciiruntit parul), Fl, I, 5, 7. - < cdnut.
CANUTI'RE, sf., pl. canu(l'rl, ciiruntirc, •action de grisonnero, Dal, 58; Nic, 194.
c.{NUTI'T,· -La, pl. canu(l'f, -1~. caruntit, •grisonnc•, Dal, 58; Nic, 195; Fl, II, 6, 5.
V. ncdnu(l'l.
C.(N'fN.I\1, sf., pl. cdn'lne, ljtevie veninoasa, •plantc vcnimeusc resscmblant a Ia ra-
diairc ou a Ia sanicle•, un fel ·de !jtevie (Amfnclu)·, Mur, II, 43; CFr, 182. ~ < lat. cunlnu
urtlea ,especc d'ortic sauvage".
C.(N'fNJ\ 2 ; sf., pl. ctln'inc, mlhnire, •chagrin; affliclion; peine•, PB,. 561 ; PEt, 15;
Toll greci cu mare cc'in'lnd (Toli (Apostol) graia cu mare mlhnirc), GrB, 226; PAnt, 231 ;
cufll'i. •. (rl'mli di cc'in'lnc'i (cucii .. . lnfrln\i de lntristare), PAnt, 286; BNA, I, 28; di n'lr
alc'isd' cc'in'lna (de-mi liisa lndurcrarea), LP, 166; PAnt, 239; BNA, II, 116; (e n 'l-dal ahl'ld
cc'in'inc'i? (care lml ·dai (provoci) atlta amarlrc ?), PLit, 836. Sinonim : amc'ircime; -' < lat. ea-
nlna ,(vie) de chien, chair de chien".
CAN'ISESCU, vb. IV (cc'in'isil, -sit, -sire), mlhni, •s'affliger ;. se chagrinen, GrB, 130;
s' mindul cc'i, polite, cc'in'ist!scu (ict6rll'i (poale, se glndi eli copiii sc lndurerea;tli), Lum, II,
352; BNA, IV, 105; lu ancc'ineci ~~ lu cc'in'iseci (unde gemea ~~ unde se· ciiina), PLit, 835;
niuma-l'l cripa ~· cdn'iseci (mama lui se mlhnea ~i se dina), FB, 11621. - V. cln'ist!scu,
sctln' isescu.
CAN'ISfRE, sf., pl. cdn'isirl, mlhnire, •action de (se) chagrincro. - V. scln'isire.
cAN'ISfT, -ld, pl. cc'in'islf, -te, mlhnit, oaffiigt\; chagrint\; atterrt\•: un su(lit cc'in'isil
(un suflet mlhnit), Lum, V, 9, 17; PAnt, 335; nu kicci sl'ndu, ahl't cc'in'islt erci (din tl nu
pleura slngt>, atlta era de mlhnit): Fl, II, 2, 10; n'i scriti$1 ... cc'in' isile ... zbocire (lmi scrise~i ...
mlhnitc ... cuvinte), LP, 30; BNA, II, 104.
• CAP, PB, 561 - v. c1p. La CSt, II, 264: cd'pd ~i I. 45: ci'pc'i.
C.(PAKE, sf., pl. cc'ipc'i'kl, capac, d 0 • couvercl~; couvrir; t\touffer une .affaire·; .2°. pare-
ment; 3°. ajustage; ressemblance; 4°. blaguest; Dal, 58; Nic, 196; .Mih, 91. - 1° : btigd cd-
ptikca pri lingire (pune capacul pe tingire) - v . ling ire ~i susld ; ..va-l'l tifld cc'ipcikta $i-ai~tel
luyurll (~i acestei chestiuni II va gasi solutia), PB, 30210 ; btigd-l'l cl)pcikta a ip6(Jisil'el (afa-
cerii pune-i capacul, mu~amali;~:ead treaba); 2° : pocirld mt'nifl . cu cdpc'i'kl (poarta mlnl\ci cu

22 - c . 531 - Tache p a p .a hag i, Dtc1tonarul dtalectulut aromctn


cAPANE -338-

rasfrlnturi) - v. Plm, II, 177; 3° : '*l-a(IO.' capakea (~i-a gasit potrivirea) - v. tengire; 4° :
spune una cdpdke ... eara vrut tri capa'klle-a lul *i. cu capa'klle band (spune o bra~oaviL . .
era iubit pentru bra~oavele lui ~~ cu bra~oavele traia), Lum, V, 64 - v. papar6ela etc. - <
< xotmixt <tc. qapaq (945) ,couvercle".
CAPANE, sf., pl. capd'n~l, cursa, cpi~ge• : crw!*te vl'rna capane al Miha (croie~te (pune
Ia cale) vreo cursa lui Miha), Cal. 1912, 50. Sinonime : bcital, paj!ldd etc. - <tc. qapan (945)
,trappe". ,·
cAP ABA, sf., pl. cdpa'rl, capara, •arrhes•, Dal, 58; Nic, 196; PB, 561. Sinonime:
arvunii, plle, - < xot7tlipov <it. caparra.
CAPAESCU (mi), vb. IV (capdil, -alt, -dire), extenua, •mourir de rire; extenuero, Mib,
_9 0; PB, 561 ; CEI, 61 ; s' capclld*te . . . di-arldeare (se prapade~te. . . de rls), Lum, II, 180
- v. Mrhdrt!scu; BNA, Ill, 76 - v. zmurlic; na capdim multu di imndte (ne-am extenuat
mult de umblet), GrB, 91 ; capdira, nu pot s' lmna (s-au extenuat, nu pot sa umble), Lum,
I, 227. Sinonime: liyust!scu, li*in2 • - Cf. bg. okapvamil (se) ,devenir decrepit". - <bg. kap-
vamii ,tomber de fatigue". ,
CAPAfRE, sf., pl. capalrl, le~in, caction de s'extenuer; evanouissemenh, Mih, 91.
CAPAfT, -td, pl. capalt, -te, isto~'it, •de~ue de tout- v. kicuta 2°; tari•: eram cdf!dil
(cram istovit), GrB, 93; ira capdif, curmat (erau extenuati, rupti de oboseahi), PB, 3961;
eara multu curmald $' capalta (era foarte extenuati'l ~~ obosita), PB, 14717 ; curcubt!ta hedrtd
capditd (cucurbati'l fiarta sleita), Fr, I, 189; PB, 17118; oar(dn cdpalt (sarac lipit), Fr, II,
274; PB, 6513; GrB, 257. V. capult ~~ curmat 3°.
CAPAKISESCU, vb. IV (capakisfl, -sit, -sire), a pune capac, «fD. couvrir avec un cou-
vercle; 2°. etouffer une affaire•, Dal, 59; Nic, 1,96. - fD : capdkisea tt!ngirlle (pune capacul
pe tingire); 2°: li capakisim lute (tuturor le-arn pus capac) V. capake - <: xot7totXOV<I) ..-".
CAPAKIS{RE, sf., pl. capakisirl, acoperire· cu capac, taction de couvrir avec un cou~
vercle•, Dal, 59; Nie, 196.
CAPAKISfT, -td, pl. capakislt, -te •couvert avec un couvercle; etouffe•, Dal, 59; Nic,
196; capdkisftd luyurie (afacere mu~amali.zata).
CAPALAHTU, sn., pl. cdpdldhte, zavor, •verrou; barre de fermeture•, Nic, 196. V.
cdtiildhtu. - < ?
CAPAMA~, sm., pl. capdmdd~, capama, ct\touffadet.- <tc. qapama (945) ,-".
CAPARAR, -~d, pl. capdi:drl, -re (gramosteni)- v. caprdr. - Ca sm. ~~ sf.: el '*l-era
capardr, ea '*l-era 'nil capardra (el t*i era pastor de capre, ea t# era o pastorlta de capre).
- v. caprd.
CAPARLEADZA, CAPARLEATA, sf., pl. cdparlt!dz, cdpdrlt!t, caprareata, cendroit oil
se reposent les ch~vres•, Dal, 59; Nic, 196 ; PEt, 43; ca'pdrlle dit capdrleadzd (caprele din
caprareata), PB, 50311. V. capreafd, cdprlleadzd ~~ purcdreddzd. - <lat. •eaprarlela.
CAPARLEDZtJ, sn., pl. cdpdrleddzd- v. c(lparleadzd ~~ plicdturldz(J,.
CAPARUSESCU, vb. IV (cdparusil, -sit, -sire), arvuni, •donner des arrhes; s'assurer
de•, Dal, 59; Nic, 196. Sinonim: arclvun'ist!scu. - <xot7totp6vw .. -".
CAPARUSfRE, sf., pl. cdpdrusirl, arvunire, «action d'arrhero,. Dal, 59.
CAPARUS{T, -td, pl. caparustt, -te, arvunit, •arrht\•, Dal, 59; Nic, 196.
CAPATl'NA, sf., Mill, 91 (nepopular) - v. cdpitt'na ~~ cocd2 •
CAPER·AA, sf., pl. capt!rdzt ~~caper& «couverture ; housse attacht\e au bat et. qui couvre
la croupe du mulct ou du chevah, Dal, 59; PEtim, 9 ; Plm, I, 144 a. - Ciipt!rda constituie
un semn dlstinctiv de proprietate, dupa sat sau regiune - v. avdil'itt!scu - : toti catlrii ~~
calul de caravana ai unei familii poarta clte o cdperM identica, pe care, ca aspect (tesaturli,
desen ~~ culori), nu o vel putea-o· constata Ia nici o alta caravana din satul acelei familli
C.i\PESTRU -339- CAPITANfL'E

sau din alte sate ori din alte regiuni - v. aemnul 4°. Cdper6a mai are rostul sa se fereasca -
tn timpul iernii de intemperii, iar tn timpul verii de mu,te - regiunea rinichilor ~?i tntreaga
crupa. - Cf. it. coperta, gr. xocp7t~-roc ,tapis"< it. carpita ,sorta di panno peioso ... ".
CAPESTRU, sn., pl. capeastre, capastru, d 0 • Jicou; harnais de tete pour les chevaux
ou Ies autres animaux qu'il est n~cessaire de brider et de conduire; 2°. chevaux; 3°. conduite•,
Dal, 59; Nic, 197; Mih, 91; PScr, 201; Plm, II, 224. - 1°: trtidze calu di cc'ipestru (trage
calul de capastru); loat cdpeastre (Juati capestre), PAnt, 296; ·BNA, I, 124; ld detidi cd-
pestrulu (le-a dat capll.strul = parll.si serviciul de pa.zitof. al iepelor), l>B, 1192 ' ; 2° : line hil
trt Ia cdpeastre (tu e11ti bun Ia cll.pestre, adieu Ia cai); 3°: ~ti cum s' tl'nd cdpestrul t;lne ('tie
cum sa tina bine capastrul = ,ue cum sa conducll.), PB, 40912. V. caprestu. - Cf. prov. italian :
,Chi pratica' co' gran maestri, !'ultimo a tavola e 'I primo a capestri"; Pescetti, 63 v. - <
lat. caplstrum ,muselier!!, licol".
CAP{Cl, sn., pl. capite, capu,or, •petite tete•, Dal, 59. - <cap.
CAPfC2 , sm., pl. cc'ipltl, .copeiell., •Kopeck.: u miscri un cdplc (o cinsti cu o copeica),
Fl, I, 4, 6; dd-l'l un caplc ~i s' frigd di-ailti (dll.-i o copeica 'i sa piece de aci), Fl, II, 1, 12.-
- cr. 'i alb. kapic ,moneta divisionale del rublo".
. · cAPIDAN, -nd, pl. cc'ipidan'l, -ne, capitan, •capitaine, chef•, Dal, 59; Mih, 91 ; mol
m~eatd cdpidanci (fa frumoasll. capitanll.), BNA, I; 68. - V. ccipiltin 'i alb. kapidtin.
CAPlE, sf., pl. cc'ipil, ,erie, l1ef, •chef; conducteun, CDDE, 236; VNoull., XIII, 134;
acdta' cdpla a pe§[ilQr (a prins pe ~?Cful pe~tilor), PB, 6431 - v. clpie.
CAPfNCA, sf., pl. cciplnte, smeurll., •ml1re de ronce•,.Mur, II, 48. Sinonim: zn'lririi. - <?
CAPISTEARE, sf., pl. capisterl, capistere, •maie, huche a farine•, Dal, 59 ;· Nic, 197;
Mih, 91; PB, 561; ciipistetirea easte ma n'icii di cupan'e ~i easte trt frimttire a/oat (capisterea
e mai micii decit o copaie 11i este pentru framintat aluat). - v. I n t r o d u c e ·r e, ·§ 39, p. 46
- <lat. •caplsteria (cf. capisterium ,crible (van) pour nettoyer Jes grains").
cAPISTRU(S)ESCU (mi), vb. IV (ciipistru(s}il, -u(s}ll, -u(s}lre), infrina, cmettre Je
frein, brider; maitriser, temp~rer., Dal, 59; PLit, 305; FJ, II, 7, 4; nu putri s' nci ccipis-
truseascd (nu putu sane puna cll.pestrele, sa ne stapineasca), Trib, II, 9-'-12, 23- v. curauu
5°; nu putri si s' ccipistruseascd (nu putu sa se infrine;~:e), Fl, II, 5, 8 - v. stcipuescu. V. cu-
pestru. - < xoc7t~o-rp6vw ,mettre un licou" .
CAPISTRUSfRE, sf., pl. ccipistruslrl, punerea capastrului, •action de mettre Je Jicou,
de maitrisen.
CAPISTRUS{T, -lei, pl. cdpistruslt, -te, lnfrinat, •brid~; maitris~•• Dal, 59,
cAPITAL'IiJ, sn., pl. cdpital'e, Dal, 59; Nic, 197; avet ccipilal'e? (aveti capitaluri ?),
CalGrB, 44 - v. capital ~?i cap 5°.
c.i\PITAN, -nd, pl. ccipitan'l, -ne- v. cdpidan -, Dal, 59; Nic, 197; PB, 561; PAnt,
413.; ligate ca cdpilane (ca port, legate /a cap ca ni#e capitane de Aaidilci), PLit, 853. - <
gr.<it. capltano.
CAPITARE, sf., pl. ccipild'rl •action de tondre le capit2•, Dal, 59; Nic, 197. - V. capita.
CAPITAT, -td, pl. cdpilat, -te, tuns Ia cap 'i Ia git, •qui a et~ tondu autour du cou
et sur Ia tete•, Dal, 59, Nic, 198.
CAPITANATA, sf., pl. cdpitdnate, capitanie, •capitainerie; commandemenb,' Dal, 59;
Nic; 197; tu capitanata al Jeacd (In timpul capitaniei militare a armatolului Jeaca), Trib, II,
9-12, 26.-Capitll.natele de armatoli aromAni, alll.turi de cele grece'ti ~?i de cele albane;~:e
cre,tine, a u jueat un rol strll.lucit In epoca lui Ali-pa,a contra Semilunci - cf. :r'Hist, I, 53
etc. ,i, mai ales, . CSt. - V. armatultime. - < xoc7te-rocvii-rov < it. capitankto;
CAPITANfL'E, sf., pl. cdpilanll'l •rachat, ran~on•, sinonim cu xayuraud, care revine
capitanului hotilor. - <cdpilan.
(;.i\PITi\NLl' KE -340-

CAPITANLI'KE, sf., pl. capilanll'kl- sinonim cu capilantita -, Dal, 59.- <tc. l(api-
tanlyl( (946) ,charge et garde de capitaine".
Ci\PITEDZiJ, vb. I - v. cdpi/3.
Ci\PIT{N'IiJ (nord), C.i\PITI'N'IiJ, ci\PITUN'IiJ (sud), sn., pl. capitln'e, capitt'n'e, capi-
tlin'e, capaUi, perna, •chevet; oreiller; coussim, Dal, 59; Nic, 197; Mih, 92; PScr, 201; dtida-1
plf'ndze capitl'n'l!l (mama ta pllnge Ia capatli), W, II, 110; PAnt, 36; sum capillin'llu a cum-
nata-sal (sub perna cumnatei sale), PB, 2833 1. - ·Exceptlnd aromanii sedentari ~i quasi-oril.~e­
nizati - in special cei nordici, In al caror grai apar ~i piuticularitati proprii mai consistente
(cf. Introducer e, § 23, p. 27) -, Ia ceilalti aromilni in general capilt'n'ile slnt de Una
~i lungi de cite 70-80 em. - cam ca ~i cele dacoromilne reproduse In Plm, 111,)29-131. La
culcat, slnt folosite fara fata de perna, dar orice casa are, eel putin In camera de primire
- tu uda'lu ateI bUnlu -, mu.l te capaUie umplute ~i aranjate linga pareti. Unui ora~ean ce
vine In vizita, ca ~i clteodata Ia masa sau, iarna, In jurul vetrei, i se serve~te cite un cdpi-
ll'n'l!l drept taburet - obicei ce apare ~i Ia alte popoare ~i anume: .~Is [lcs epoux) s'assirent
sur des coussins" (Afganistan), Dollot, 232 - cf. ~i Kinneir, II, 134 pentru Caucasia sudica;
,On apporta deux ou trois tapis oi1 s'accroupirent lcs personnages de marque ct, pou~ moi,
1:n coussin" (Turcia), RTur, 119; ,ns 's'appretoient a manger, assis pres du feu stir des cons-
sins" (Franta), D'Aussy, IV, 37. De fapt, Ia aromilnii muntelui scaunul lipsind, a oferi cuiva,
barbat sau femeie, un capilt'n'lll ca sa stea pe el, e un gest de atentie mai ales pentru cineva
care, fiind lmbracat europene~te (v. (rlnfescu), nu se poatc a~eza pe jos. - Sinonim: prus-
_ke(al. - <lat. eapltaneum, adj. ,capital".
CAPiTA, sf., pl. caplfi1, •petite meule de foin•, Dal, 59; Nic, 198; Mih, 92; PAnt,
413; CEI, 61 ; PLit, 840. - V. cuplfal ~i alb. kaplce ,mucchio".
ci\PITI'NA, sf., pl. capi/l'n'l, capatlna, d 0 • crAne, tete - v. cura(eta; 2°. gousse (d'ail)
- v. cap 2°; 3°. pain (de sucre)•, Dal, 59; un Ia ylm;il capifl'n'l (unul Ia 20 de capatlni),
Velo, 48; BNA, V, 84. - v. capa/l'na ~i mgl. capaf'!na (GrS, III, 197; CapM, III, 58). - <
lat. capltlna (MihL, p. 195).
c ,\PLADISESCU, vb. IV (ci1pli1disil, -sll, -sire}, cuptu~i, •doubler, garnir de qqch•, Dal,
59; Nic, 198. - <tc. qaplntmaq (920) ,faire mettre une doublure".
Ci\PLADIS{RE,' sf.,. pl. ci1pli1dislrl, ciiptu~ire, •action de faire doubler•, Dal, 59. Sino-
nim : asldruslre.
Ci\PL.i\DIS{T, -ltl, pl. cuplddislf, -le, captu~it, •double•, Dal, 59; Nic, 198.
CAPL.i\1\l.i\', sm., pl. cupldmddz, manta, •manteau turc•, PScr, 201. .:..:. <tc. l(aplama
(920) ,redoublure".
CAPN'EAiJA., sf., pl. ccipn'el, funingin~, •suie•, GEl, · 122. Sinonim: (uridzina. -
< XCX7tVui .,-".
CAPON, CAPON'I(r, sm., pl. cdp6n'l, clapon, ·•ciapon•, Nic, 198; PScr, 201. Sinonim:
cuc6t. - Cf. gr. xcx7t6vt. alb kap6n , gallo" < it. cappone.
CAPOS, -podsa, pl. cdp6~l, -potise, capatlnos, •qui a une grosse tete•, Mur, II, 52. -
Pentru -6s, cf. mu,c/'l6s, pldlaros, trup6s etc.
CAPOTA, sf., Nic, 198 - v. capol.
CAPRAR, sm., pl. cuprtirl, diprar, •chevriert, Dal, 59; Nic, 199; 1\'i;ih, 92; PB, 561 ;
PLit, 931; CosP, 19; caprtirlu Cll ca'plrlle ~· malrictirlu cu mdlrl(ile (caprarul cu caprele ~i
mlnzararul cu mlnzarile). V. ci1pri1rtir.· - <lat. caprarlus ·;,chevrier".
CAPRARf{J, sm., multime de capre, CN, 105- v. caprlr[ll.
Ci\PREATA, sf'., faril. pl., locul unde, dimineata, cil.prarul satului giise~te caprele sate-
nilor spre a le duce Ia _pil.scut, •en droit oil, chaque matin, le chevrier du vili'age' trouve les
chevres des villageois•. - V. caparletidza.
~.\PRES,TU -341- CAPSALSfT

.CAPRESTU, sn., pl. cupreaste, PB, 561; ctlprestul etiste btina-a mea (cliplistrul e viata
mea), PB, 21633- v. ctlpestru.
(:,\PRICEAR(CU), ctlpricetird ~i cdpriCearctl, pl. cdpricearl ~i capricedrfi; ctlprifecire,
capriCecir(e, capricios, •capricicux•, Dal, 59; Nic, 199; PEt, 47. - <ctlprlll!l.
c.4-PRfclf.r, sn., pl. ctlprtce, capriciu, •caprice•, -Dal, 59; Nic, 199; PEt, 47; om cu
capriclli (om sucit), PGr, 121. V. ctlpri(usescu. - Cf. ~i alb. kapri f· - <it. eaprleelo.
CAPRfNA, sf., pl. ctlprln'l ~i ctlprtnurl, plir de caprli, daine de chevre•, Dal, 59; Nic,
199; Mih, 92; Fl, II, 5, 4; Plm, I, 166; II, 206; aprlnde un per di caprlna di keale (aprindc
un par de llna de capra de pc plele), PB, 2071 ; PAnt, 94; serum di ctlprlna (serum de liRa
de caprli), PB, 31132. - V. dr. ctlprintl (DA) ~i mgl.1 ctlprlna (CapM, III, 59; GrS, IJI, 197;
PMegR, II, 64). - Pentru pluralul In -url, cf. In t lr o d u c ere, § 22, p. 26. - Iatli ce pot
:fi tcsute din ctlprlnd : a~lirnumlnlu, cidt're sau tendtl, disagtl, sac, sdzmtl, ttistru, lambdre etc.
- fire~te, Ia toate aceste teslituri ustura trebuie sa fie de Una, iar lrama ·din ciiprina. - <
lat. eaprlna, adj. ,de chevre".
CAPRfNDZU, -dza, pl. caprlndzl, -dza, de copra, •de chevre•, Nic, 199; vl~cl't ctlprindzu
(ar~ic de caprli), •osselet de chevre•, Dol, 49. - Cf. lat. caprigenus ,de chevre". - <lat. *eu-
prlngeus?
c.\PRIOR1 , -iotird, pl. cupriorl, -ioare, sm., sf., cll.prior, caprioara, •chevrcuil, chevrette•,
Dill, 59; Nic, 199; mplin di fert;i ~· ctlpriodre (plin de cerbi ~i cliprioarc), BNA, I, 16. Sino-
nim : ztlrcdda. - Cuvtntul circulli rar, iar masculinul caprior e ca ~i displirut. - <lat. eaprl-
olus, -ola ,jeune chevreuil".
C.\PRIOR2 , sm., pl. ctlpriorl, cliprior, •chevron•. - V. caltirl ~i _ctlprul'lil. - <lat. ea-
priolus ,chevron".
CAPRf~TE, sf., pl. cdprl~le : nvirdztl'scu ~· caprl~te - ah, munt di Muluvl~le! (lnverzesc
~~ stauine - ah, munti din Mulovi~te !), Velo, 18; BNA, V, 125- v. cuplrl'$1e. .
CAPRfT.\, sf., pr.- caprl(a, cliprita, <Chevrette• Fl, I, 2, 8. - <ctipra.
C.\PRITUSESCU, vb. IV (ctlprifusn, -sll, -sire) •devenir capricieux•, Dal, 59. - V.
cupriClil.
C.\PRITUS{RE, sf., pl. capri(uslrl •action de devenir, de rendre capricieux•, Dal, 59.
C.\PRITUSfT, -UI, pl. caprifuslt, -te, devenit capricios, •qui est devcnu capricieux•,
Dal, 59.
CAPRILEADZA, sf., pl. caprttedz, Fl, II, 3, 2 ~ v. ctlparletidza.
CAPRIRff.r, sm. (n. pl. caprtrlurl) - ca sm. e fara pl. - •(grand) nombre de chCvres•.
Dal, 59. V. ctlprarlll ~i, pentru -fil, Introducer e, § 25, p. 28. - <ctipru.
CAPRUL'E, sf., CAPRUL'If.r, sn., pl. cdprril'e, caprior, •chevron; poutrelle•, Dal, 59;
Nic, 199; Mur, II, 53; PEtim, 9. V. cdpriorl ~i cdrpdl'l1l. - <alb. kaprul, kapruall ,capriolo"
CAPSAL.I\, sf., pl. ctlpsd'l'l, arsura, •1°. bri\lure; 2°. fuite•, Dal, 59; GEl, 122; AD,
IV, 68 - 70; ctlpsald an'lurze~te (miroase a plrlealli, a arsura; miroase a fuga, a tulire), PGr,
37. - < XtX\jlliAtX .. - ". .
C.I\PSALS:f;SCU (mi) vb. IV (cdpsdlsll, -sit, -sire), plrli, <1°. flamber; 2°. filouter; chi-
-per; 3°. fuir•, Dal, 59; Nic, 212; GEl, 122; AD, IV, 69. - 1°: t-cdpstllsl$1 perlu (ti-ai plrlit
plirul) - v. t;imluescu; 2°: ll'l lu cdpsdlsl yumtirlu (i 1-a ~terpelit magarul) . PB, 4563' - v.
afum 6°, agudescu 5°, ahuUscu 3°, anvdltscu 2°, anvdrtescu 2°, ctlUscu 4° etc.; 3° ·: cdpstllsea-le
di-aild (~terpele~te-le de aci = 1°. fura-le de · aci; 2°. fugi de aci) - v. aspel 2°, asllngu 3°,
bisgutescu, deapin 3° etc. - < xcxljicxAl~w ,flamber; brusquer".
CAPS1LSfRE, sf., pl. ctlpstllslrl, plrlire, •action de flamber, de filouter,' de s'enfuirt,
Dal, 59; PB, 561. Slnonim callre.
c.I\PS.I\LSfT, -ld, pl. ctlpstllslf, -te, plrlit, dlambe; chipe; enfui•, Dal, 59; Nic, .212.
CAPSESCU -342-

CAPSESCU, vb. IV (cdpsll, -sit, -sire), consimti, «consentir, convenirt: cdpslrd (rtiftl'f
(fratii au consimtit), PB, 47715• Sinonim: sin(unipsescu - < ?
cAP~EANA, cAP~lJNA, sf., pl. cdp,etine, cdp,dne, cll.p~unll., «caprom; Mur, II, 53~
Fl, II, 3, 9. - v. cdpu,e2, cdrpd,tnd. - < ?
CAPUESCU, cAPU{RE, CAPufT, Dal, 59; GEl, 6t; Fl, I, 2, 9- v. cdpdescu, cdpdlre,
cdpdit, a le~ina de rts.
CAPUL'E, sf.,; CAPUL'lO, sn., pl. cdpdl'e - ca gen, cf. ~i cdprul'e ~i cdprul'lil, (asul'e
,i (dsul'lil - , crupll., •croupe•, Dal, 60; Nic, t98; PAnt, 4t3; GEl, t22; PLit, 327; 8t5. -
t 0 • a(ld' gtirdu?- ''i scdrkind' cdpul'ea yumtirlu (a gll.sit gard? - mll.garul ~i-a scll.rpinat crupa,
sapa), PGr, 72; 2°. bdgd-mi cdvtild pri cdpd.l'ea a ctilul (pune-mll. cll.lare pe sapa calului); 3~.
muld ... grtisd: truplu und cu cdpul'ea (catlrll. ... grasll.: corpul linie dreaptll. cu crupa), PEi.
t861 ; 4°. alintim cdpul'ea di munte (urcam crupa muntelui), AI. t928, t20. - Cf. ~i bg. kapula-
,croupe, dos". - < xa:TtouAta: ,.-".
C.(PU~E 1 , - sf., pl. cdpu,e «tique, pou des brebis•, Dal, 60; Mih, 92; PLit, 292. V. cd-
pu,ll ~i ctrUj. - Cf. ~i alb. kepushe ,;~:ecca". - E acela~i cu dr. cdpu,d (DR, II, 523; 593;
DA, s.v.) - ·<?
C.(PU~E 2 , sf., pl. cdpu,e, cll.p~unll., •capron., Dal, 60; Mih, 92. - V. cdp,etind. - < 2
CAPU~ti 1 (nord), sn., Nic, t98 - v. cdpu,el, cdpufil.
CAPU~ti 2 , sn., pl. cdpd.,e, capu~on, «capuchono, Mih, 92. - < it. eappueelo.
CAPUTA, sf., pl. cdpute, cll.putii, •empeigne•, Mih, 92. - < dr. cdputd? - < ?
CAPUTti, sn., Nic, t98- v. cdpu,lll ~i cdlimdr.
CARAAI (Gramuste), sf. corabie, Jb, XIII, 87- v . cdrtive.
CARAFA, sf., pl. cdrti(e, carafll., «broc, carafe•. V. cdrd(etd, yarti(d ~i sinonimele bujtin.
cdtruvd. - < xa:plitpa: ,carafe" <it. earaffa.
CARAG (nord), vb. I (cdrdgdf., -gdt, -gtire), ologl, •(se) cambrer; perclureo, Mih, 93;
CAr, 262. V. cdrdgtire, ncarcig. - Semantic ~i fonetic: fncovoiat ca un ctrlig: <.cdrrlg (cdrlg) :
cdrlig. · .
c.\RAGA (nord), sf. (pl. cdrd'dzl}, Slmbll.ta mortilor, ole samedi d'avant le careine
de Pilques•. V. cdretigd. - <ctrletigd.
c.\RAPA, sf., pl. cc'irtipe ~i cdrd'kl, craniu, •crane•, Dal, 60; Nic, 20t ; Mur, II, 57;
DR, IV, 435. Accla~i cu hdrtipc'i? - < ?
CARARE1, sf., pl. Cdrd'rl (Ia grll.mosteni: ~i cdrd'yf), cll.rare, osentier - v. cdli,otird;
raie•, Dal, 60; Nic, 201. - t 0 • carcirea aestd ti scocite la cd,etire (cll.rarea asta te scoate Ia
stlnll.); 2°. in,{ fciplu tu cdrtire (a ie~it tapul In cll.rare), W, II, 110; PAnt, 37; 3°. aldstird:
ccilea ,. l'l-u detidird cdrtirea (au lll.sat drumul ~i i-o deterll. (apucarll.) cll.rarea), PB, 3520 ; 4°-
(udzlrd pri-a negurllor cdrtire (plecara pe a negurilor cll.rare), LP, 52; BNA, I, 20; 5°. brtn
mu,ecit, cu cdrd'rf dlbe-ard,e (brlu frumos, cu dungi albe-ro~ii), GrB, 2, 25; BNA, IV, t2t.
- Cuvlnt viu ~i curent - nu ,rar" (CN, 37 - 38). Sinonim : pdrticd. - < lat. carrarla
,Karrenweg" (REW, t718).
CARARE2, sf., pl. cdrd'rf, re;~:olutie, •resolution ; sentence•, Dal, 60 ; Nic, 20t ; nu
puled s' l'i da vl'rd cdrtire (nu putea sll.-i dea vreo de;~:legare, vreo lndrumare) PB, 961 • v_
icrdre - <tc. qarar (95t) ,.-".
CARAVE, sf., pl. cdrd'yf, corabie, •biltimenh, Dal, 60; Nic, 200; PAnt, 4t8; GEl, t22;
PLit, t76; 365; ctinda l'l-si nictird cdrd'yfle (pared i s-au lnecat corll.biile), PLit, 571; PB.
3531 - v. cdprd 2°. V. carti6i ~i sinonimul t;imle. - < xa:pi%(3t ,.-". .
CARABANSfRE, sf., pl. cardbdnslrl, fugll. silnll.toasll., duite a toute jambes·· · - < ?
CARABU~ti, sm., pl. cardbU,l, cll.rll.bu~, •hanneton; scarabeeo, Mih, 93 (; Nic, 200)-
Sinonim : ztnglndr. - Cf. ·alb. karabtishe ,insetto ... " , dr. cdrdM,.
-343- CARAULSlT

·CARAClJ~(J, -~e, pl. caracu~l. -~e; CARACU~(J, sm., pl. cdracu~l, tuberculos; tumoare,
•tuberculeux- v. tiht6s; enflure au pied p!lsterieur d'un chevah, Mih, 93; P~it, 327- v .
.cucaltikl. - < ?
cAr Ae A 1\ e 6 n, -na, PNum, 18 sq. - v. Sdr(a)cacean.
CAR.~FETA, sf., pl. cara(ete ~i carafe/, teasta, •crAne, Hlte•, Dal, 60; DR, IV, 435;
LL, ·IV, 213; cdrafetd groasa· (ciipatlna care nu pricepe), PLit, 459; ahl't ll'l tal'ea cdra(eta
{attta 11 taia capul), PB, 18714; lo dotiule cdrdf11 di m6rlu (lui ambele cranii de mort), Fl,
11, 3, 5. V. car(ela ~i sinonimele cdpill'nd, ctlrfund, Ctufutlnd, (tlnd 2°, pusctir etc. ~ <cdrti(a
+ -eta (de Ia curcubtld).
• CARAGARE, sf., pl. cardgd'rl, ologire, «action de rendre perclus; perclusion des jambes
~t des mains•, Mih, 93.
CARAGAT, -la, pl. cdrdgtil, -te, ologit, «perclus•, Mih, 93. Sinonim: 6lug. - V. cdrtig.
CARArAl:I(J, sm., pl. cdrayacl, ulm, wrmeau•: si-angtrlima' pri un trup di cardyaClu
{se catara pe un trunchi de ulm), PLit, 1008. V. ctryaetu ~i sinonimul ulmu. - < tc. qaraa-
9badj (957) ,.-".
CARALlJ~(J, sn., Mih, 93- v. cdldru~u.
cARAMAN'IOLA, sf., Nic, 200 - v. caraman~l61d.
CARANDANA, sf., pl. caranda'n'l, gologan, «ancienne monnaie de ..cuivre•, PB, 562;
.DR, III, 456; caplu-1 nu fate nlli una cardndtind (capul tau nu face nici eft un gologan de
arama). V. cdrlnltina ~i sinonimul mlngl'rd. - <it. earantano ,yecchia moneta austriaca
di rame".
cARANDfE, sf., pl. cardndll : leti-1 cdrdndille, ia-ti catrafusele, cprends tes cliques et ·
tes claques•, Mih, 266 - v. catra(use. - Nu trebuie confundat cu cdldndle - cf. mgl. cdrdntlld,
pl. ,maruntaie" (CapM, III, 60; GrS, III, 197). - < ?
CARANTANE, sf., pl. caranttine, plisc, «bee•: pullu [In text: pull'u] l'l-u dddea cu
cdranttinea (pasarea i-o dadea (II ciocanea) cu pliscul), PB, 48()30. Sinonime: Cloc 2°, dinttind.
- Semantic (e vorba de sensul ,plisc"), pare probabil ca acest cdrdntane sa fie o derivare
din cdrlnttind.
CARA'NTI, CRA'NTI, sm., pl. c(d)ra'nll, carpen, «charme; petits rameaux de charme
qu'on donne aux chevraux :\ manger• : s' pari dega di cara'nli (se pare ramura de carpen), AI.
1903, 84. Sinonime: ctirpin etc. - Cf. alb. krende (Hr, 177), krende ,fogliame per foraggio
aile bestie". 1
CARARfCA, CAR.~Rfl:E, sf., pl. cdrdrlle, cdrdriCe, cararuie, •petit sentier•, . PenB, VI,
144. - <cartirel. · ·
CARATOR, -lotire, pl. cardt6rl, -totire •crieur de nuib, om care de~teapta din somn
persoanele de care e anume angajat, Dun, II, 101. Sinonime: crtihtu, pazvan. - <i!lt. ealator,
-orem ,crieur, heraut .. . ".
CARAULA, CARAULE, sf., pl. cdrdule, cdrdul'l, sentinela, «garde; sentinelle•, Dal, 61;
Nic, 201; Mih, 93; Cod, 1127 (caraule); Cal. 1912, 167; ~elide C6sta cdrdule (Costa sta sen-
tinela), BNA, I, 16; cdrdulea mi-adukl (sentinela rn-a simtit), PAnt, 314. Sinonim: slrdjd.
<tc. qaraoul (952) ,sentinelle".
CARAULGf, sm., pl. caraulgetidz «sentinelle•, Dal, 61. - <tc. qaraouldJI ,.-".
CARAULSESCU, vb. IV (cdrdulsll, -sit, -sire), a sta de veghe, •4!tre de garde.' yeiller;
faire sentinelle•, Dal, 61 ; Trib, I, 8-9, f1 ; mutrlta a l'el caraulseti~te (privirea ei sta de veghe),
PenB, VII; 13. - <cdrdule.
CARAULSfRE, sf., pl. cardulslrl •action de faire Ia sentinellet, Dal, .61.
CARAULSfT, -ttl, pl. cdrdulslt, -te «qui est SOliS veille•: tine fu~l cdraulslt (tu ai fost
observat ~i urmarit de privirile sentinelei).
CARAVANE -344- C.UCEALfC

CAR.~V ANE, sf., Nie, 200 - v. cdrvane ~hlrdzu.


CARAVEL'IfJ, sm., pl. cdrdvel'l, graur: (ustanele ldl cdrdvel'lu (fustanele negre ca graur),
Trib, II, 5-6, 21 - v. gdrdvel'lt?.
CARAVrEAR, sm., pl. cdrdvyedrl, CaiGrB, 108 ~i:
CARAVriOT, sm., pl. cdrdvyloJ, eorlibier, ~matelob, Nie, 200; W, II, 218; GEl, 123.
V. cardvrikil. - < xotpotf3Loo'n]t; .. -".
CARAVf AA, sf., pl. cdrdvfdz, rae, •eerevisse•, Dal, 61 ; Nie, 200; PAnt, 419; GEl, 122 ;
(ridze ca Uvreulu di cdrdviM (fuge ea evreul de rae), PLit, 654. V. cdvru ~i hdrhldd. - Cf.
alb. karavidhe, te. qaravida <gr. xotpotf3~ .. -".
CARAVlJKIL, sm., pl. cdrdvrikil'l, eorlibier, •matelob, Dal, 61; GEl, 123. V. cdrdvyedr,
ctrvukir. - < xotpotf3ouxup7j<; ,patron de navire".
CARBATA, sf., pl. cdrbd/, bici, •fouet, eravaehe•, Nie, 203. Sinonime: cdmcike, vrir6a/.
- Cf. ~i alb. k~rbdf ,frusta". - V. gtrbaclu.
ClRBUNAliE, sf., flirli pl., multime de earbuni, •(grande) quantite de cliarbons•,
Dal, 60.
CARBUNAR, sm., pl. cdrbundrl, •eharbonnier•, Dal, 60; Nic, 201; Mih, 94. V. ctrvlndr.
- < lat. earbonarlus ,charbonnier".
c ..\RBUNlRLfKE, sf., pl. cdrbundrlikl, ciirbunal'ie, ,eharbonnerie", Dal, 60. - V.
cdmin'e.
C..\RBUNE, sm., pl. cdrbrin'l, carbune, tl 0 • charbon - v. klumrire; 2°. noir - v. lalll;
3°. hypocrite - v. acupirlt, anvdlit•, Dal, 60; Nic, 203; Mih, 94; PScr, 202; PAnt, · 413. -'-
10 : cdrbdn'll' i di cupaClu Jln mriltu (ciirbunii de stejar dureua mult); dratl ldl cil cdrbrinilc
(diavoli negri ca carbuncle), PB, 475'; 2° : ld-llnima cdrbrine (inima Ii-i neagrd ca un carbune),
BNA, II, 2 ; 3° : a(irea-te di el, cd easte cdrbrine anvdlit (fere~te-te de el, caei e carbune inva-
lit) - v. cdtri~e, jar 3°. - <lat. carbO, -onem ,carbon".
c..\RBU!;tfJ (fiir~eroti), sm., pl.?, furca; ~tiulete curiitat, «1°, quenouille - v. (rircci 2° ;
2°, rafle, rape du mals, epi de mais depouille de Ia graine - v . gugrietu, Mur, II, 58. - <
alb. karabush ,pannocehia (del frumentone)" .
c ..\-RCALETfJ, sm., DR, II, 493; 523; ct'nticlu a cdrcdliJlor s' avdzd (clnteeul greicrilor
sc auzea), LUm, Ill, 180 - v. c;arcalt!c, dzlndzir, ljincald, lflunlflundr.
C..\RCAND..\', sm., pl. cdrcdndddz, bagaj, •bagage•: '*l-lo tut curcundd' lu (~i-a luat t ot
bagajul casnie), PLit, 459. - <tc. qyrqynty (955) ,rognures".
CARCARARE, sf., pl. cdrcdrd'rl, clrlire; hohotire, •action de eaqueter, gloussement;
action de rire aux eclats ressemblant au caqueb, Dal, 60; arlderlle ~· cdrcdrd'rlle adric ~·
cripd'rlle (rtsetele ~i hohotirile ·aduc ~i ingrijorarile), PLit, 428. - V. :
c ..\Rc..\REDZfJ (mi), vb. I (cdrcdridzal'~i cdrcdral, -dzat ~i -rat, -dzdre ~i -rare) , coteo-
daei, •caqueter, glousser; rire aux eclats en faisant )'impression que e'est un eaqueb, Dal, 60;
cucotl' i cdrcdreadzd (coco~ii cotcodacesc), PLit, 200; al'lrirea cdrcdreadzd ~i al'lrirea oaud (gdina
cotcodace~te In alta parte ~i se oua aiurea), PLit, 422; nd cdrcdridzdm di artdeare (ne pra-
piideam de ·rls) - v. cdpdescu. V. cdcdredzu, ctctredzu. - Cf. ~~ gr. xotpxotp'I)OU(LotL ,glousser''.
C..\RCARIDZARE, sf., pl. cdrcdridzd'rl, Dal, 60- v. cdrcdrdre.
c..\nc.\RIDZAT, -td, pl. cdrcdridzat, -te, coteodacit, •qui a glousse; qui a ri aux eclats•
Dal, 60.
CARCA!;ifNA (Samarina), sf., pl. cdrcd~ln'l, zdreanta, doque, haillon•, PenB, III, 239.
Sinonime: Clol'lu2 , ,pdrtald. - Cf. alb. karka§lna ,legume" (GM, 179), karka~hiil ~ , animalc
maeilento, ammalato" (Hr, 144; Le, 418). - < 'l
CARCEALf(J (Cl'istira), sn:, pl.?, ger, •froid ·glaciah, Mur, II, 59. Sinonim: dzer, dzidzt!r.
< ?
-345- CARI'H

c.{Rl:INAR, sn., pl. cdrcintire •tarset, partea de llngi\ ar~ic a piciorului din spate al
unci oi etc. jupuite de piele ~i 'd e care poate fi atlrnat respectivul animal tiiiat - v. Plm,
II, 220-221; numdl'llu lli carcindr si-asplndzurd (namaiul se atlrna de picior; de tars), PGr,
1~5; ZP, IX, 540- < '!

CARDA~Ll'KE, sf., pl. carda*ll'kl, camaraderie,· ofraternite; compagnonnage, cama-


raderie·•· - < tc. qardnchlyq (956) .. -".
c\RAARE, sf., Nic, 201 - v. calddre (pentru -ld- > -r6-, cf. ~i PPar, 11), gr. xClp3ript
(' Av3p, 147).
CAREAG.{, CAre ai g A (nord), sf. (pl. caredzl)- v. cllrclgd ~i clrledgli - , praznic pastoresc
<le Ia lnceputul fatatului oilor (Sint-Atanasie :' 18 ianuarie), •fete pastorale vers le commen-
~~ment ,du part (de Ia parturition) des brebis (Sainl-Athanase: le 18 janvier)•.

c.\n:Eoz{r, vb. I (cdridzdl, -dzdl, -dzdre), crlcni, •gromeler•, Mih, 94. - <cdrrM=Ii<
cartedzu.
C.{REZE, sf., pl. carezl ~i carezurl, -du~manie, •colcre, couroux; inimitic•, Dal, 60;
s' lipseascll atea careze (sa piarii, sa dispara acea uri't), PenB, IV, 45; Caraf, 11 ; avem careze
(ayem inimicitie), PenB, IV, 122; Cilraf, 38. V. gilireze ~i sinonimul amdlle. ~ <lc. gharaz
(871) ,haine, rancune".
CARFETA, sf., Dal, 60 - v. cara(elil ~i sinonimul c6cal, clulura 2° etc.
CARFfTA, sf., pl. carfltd, carfita, •epingle; brochc•, Dal, 60; Nic, 205; GEl, 123.
- cr. ~i alb. karflce ,spilla". - < Y.Clpq>t't'<1Cl •• -".
c.:\RFUSESCU, vb. IV, pironi, Mih, 94 - V. ncar(usescu.
CAR9fE, CARrfE, sf., pl. cilrCjll, cdryll, dulap In zidul casei, •petit placard•, DaJ, GO;
Mih, 94; Mur, II, 70 - v. Plm, I, 137. - < '!
c.{RIDZARE, CARIDZAT, ~Jih, 94 - v. citredzu ~i cdrlidzdre, cdrlidzdt.
CAR(G (nord) sn., Mih, 94; Gram, 231 ; PAnt, 413 - v. curlig ~i alb. kifr(r)lgif ,ferro
<Ia calze" .
. CAR{NA, sf., pl. carlnc, co~ni\a, •paniero, Dal, 60; Mih, 94 ;. CAr,' 360 ( < bg. krina).
Si~onim: cilncstrii. - Cf. gr. xClp~vCl ,quille (d'un navire)", alb. karinif ,rupe, scoglio", it.
-carene. - Sii nu se r.onfunde cu crind.
c.\Rf~DE, ClRf~TE, sm .• pl. ciirlndzi, curlntt, canin, •1°. dent canine; broche de san-
'Slier; 2°. menace; 3°. aide, protection•, Dal, 60; Nic, 202; Mih, 95; PGr, 38 ( <ci'n~ + dint e);
DR, III, 1088 ( < *cdrin ( < can in u m) + dinte; PMar, p. LXXXI • *cdnlnle<lat. *can c n-
tis). - e: trddze ml'nd, s' nu-t bdgu vl'mu cdrlnte (regtragc-te, (renunta), ca sa nu-ti lmpllnte
·vreun canin); 'nd ursa ... acattl' s' l'l-aspuna carlntll'l (o ursoaica . . . lncepu sii-i arate col~ii),
PB, 15031; l'l-trdp.~e un carinle (i-a tras o mu~caturii verbald), FI, I, 5, 9; 2° : l'l-am tril dare
.un ·cdrinle (li slnt dator cu o revan~a) - cf. din viata araba a Siriei: ,.Le soldat, lorsqu'il
part, joignant l'insulle a Ia tyrannic, il demande ce que l'on appelle kere-el-dars, _c'est-a-dire
le louagc de sa dent molaire", Volney, II, 253; ~o : ma c;lne-l cdrlndile di parindile (e mai
bine (e mai bun) caninul (protectorul) declt parintele), Dal, 60. V. cl'inle, clrinte ~i crinle.
- < '!
c.\niNTOS, -todsii, pl. carin/6$1, -todse, coltos, •qui a des dents molaircs proemincnles•.
Mur, II, 62. - < cilrinte.
C1RI'M ~i CRl\1 (Gnhnuste, Liv:l'dz); sn. (pl. c( il}ri'ml sau c( il)rl'murl? - morfologic,
d. aradzl'm, drum, (um, ~;lum; brln, (rln, grin), imitatie de turban pe care aromllni batrlni
'II purtau p e ca put lor, sau tn jurul caciulei lor, •coiffure chez les vieillards: piece d'etoffe
-enrou!Ce autour de leur tHe ou rle leur cdclrild- cf. Plm, II, ·190 a. - Aceasta particulari-
tatc ctnograficii. are dirccti\ atingcre cu ce mentionez In rlndurile finale ale cuvintelor bdlfu
-346- C.\RNABiT~.

~i celriic. Cf.. ~i sdrike, ~iruete etc . ..:.: Cf. : te. qouroun ,llge" (957) - v. pap 4° ~i 10°; tc. q r y nl<
,Crimee" (958) [~tymologiquement, cf. ldMrd, malaco, silinicd, ~dme etc.)- <?
cARlNTANA, sf., pl. cdrintane, plisc; gologan, •1°. bee (du coq)- v. dintlind; 2.0 • •
monnaie de cuivre - v. cdrtlndand•, Pll, 562; GrS, IV, 378; CAr, 344 ( <cdrinte). -Moneta.
cdranddna - v. ~i cdrdntdne - pe o parte a ci avea marca austriaca cu doua pliscuri de piisiiri.
(cf. Zing. : caranlano).
cARJAN, sm., pl.?, lcmn strlmb, •bois courbe•, 1\lur, II, 62. V. grijtl.- <*cl'rja<
vsl. krill ,crux".
CAr j ll i, cARJILf(J, sm., · pi. Cdrjilddz, cdr}ilil •Turc brigand; bourreau•, Velo, 15 ;:
BNA, v, 52 ~i 125 (Ctr j ili); Mur, II, 62. '- V. Cirgeallu.
CARKEACA, sf., pl. cdrkedle, belciug, d 0 • anneau; 2°. encoche; 3°. gosiert, GEl, 123 ;.
Trib, III, 2, 18. - e: da-n'l dodud cdrkedle di u~e (da-mi doua belciuge de u~a); 2° : ca s ~
li tredcd lute lu cdrkedud (ca sa le treaca toate prin veriga, Ia raboj), Fl, II, 3, 9 - v. ard-·
ba;u; 3°: l'l-arucd multu tu cdrkedllt'l (da mult pe gltlej, inghite mult), PGr, 38 - v. gdrgdlan •.
V. cdrkel'lu. - <xp~x~AAot ,anneau".
cARKEL'Itr, sn., pl. cdrkeale - v. clrkel'lu - , DR, II, 523; l'l-lricu cdrkel'llu di ntire;,
(li trecu belciugul de nas, il are Ia dispo;z:itia sa ca pe un urs), PGr, 38. V. cdrkedud. - <.
xp~x~AA~ov ,anneau".
cARKERE, sf., var, l\fih, 94 - v. cdlkere.
C.ARKfN, sm., cancer- v. lzdrkln.
CARLEADZI, eirneleagii, Nic, 202 - v. clrledgd.
Ci\RLEDZ(J, vb. I, Dal, 61; Mih, 95; PB, 562; PEt, 42; s' nu cdrlecidzd luuti (sa nu•
crlcneasca nieairi), PB, 5048; nili nu cdrlidzd' (niei nu crJcni), Trib, IV, 5-6, 11 - v. cd-·
redzu, clrledzu.
cARLfG, sn., Mih, 95; PAnt, 413.; BNA, I, 138; '~l-fdle crutea, l'ed un carlfg (i~i face·
crucea, ia o cata), PB, 40620 - v. cdrlg, ctrllg.
cARMASESCU, CARl\IASfRE, CARMASfT (nord) •Clre fi er de qqn ou de qqch•: ua s'
edsd a primndre cdrmdslld, cdrmdslld (va ie~i Ia plimbare inmindrita, paunita), BNol, 6; BNA,
IV, 83 ~i 155 - v. cdmdrusescu. · ·
c .\RMASTAR{J (Pil.d;z:), sn., pl. carmdsldre, ciorchine, •grappe (de raisins)•. Sinonim :
ardpun. - < xpE!Lottnup~ ,pendant; moissine".
CARM{NA, sf., pl.?, lina tigaie; «<aine prime•, Mih, 95; CN, 127; 174. - DensAs, 142:
a incercat o legatura cu lat. excarmi~are. - Cf. ~i gr. xotp!L ijv~ov ~i it. carminio ,carmin". - <?.
CARMOALA, sf., pl. curmotile, masacru, •carnage, massacre de guerre•, Mih, 95 ·; AL.
1928, 64, Sinonime : clrdillu, cfrli~i etc. - Cf. bg. kramolti , v.acarme", alb. ke'rme ,carogna,.
eadavere".
CARMUCA'N'I, sf. pl. lenme sparte, •bois coupe a brO.ler. (CJrisura), Mur, II, 63. -
cf. gr. XotAIX!LOUXOCV~ ,bobiiw; broche". - < ?
ci\Rl\IUESCU, vb. IV (cdrmull, -uil, -uire) , descinta, •exorciser, faire des sortileges•~
Mur, II, 63 (apud Pindul, 6, 7). Sinonim: amdyipsescu. - < ?
Ci\RNAR, sm. , pl. cdrndrf, macelar, •boucher•, Nic, 203; Mih, 95. Sinonim: hdsti/)'..
- < lat. earnarlus ,gros mangeur de . viande".
ciiRNA~{J, sm., pl. cdrnd~l, melc, ·•escargot.; Mih, 95 ; PEt, 17 ( < •curnd~il < coriw =
eel cu coarne) Sinonim : zmelCiu. - < '!
CARNABfT.4., sf., pl. cdrndblle, conopidii, •chou-fleur., Mur, II, 63: Sinonim: cunup{Jii~
- < xotpVot!L~LT~
,;- " < tc. qa·rnablt (956) ,-"-
-347- CARTE ABE

CABNEtlfr, C1BNftlfr, sn., pl. ciirneci, ciirntce, covi\tica, .•ecuelle de bois ou d 'ecorce
-d'arbre a couvercle; bourse de peam, Nic, 203; Mih, 95; Mur, II, 64; CN, 102. Sinonime:
~l'll6r, cupac, pi6upinac. - V. ctrniCtrl ~~ cuvdtii 1°.
CAPNOS, -noasii, pl. ct1rn6$l, -nodse, clirnos, •charnu•, Dal, 61 ; Nic, 203 ; PB, 562 ;
565; lln6slu pocirld ct1rn6slu - ldpuda cu cill6rlu {llnosul poarta carnosul - ciorapul ~i pi-
-eiorul), PLit, 382. - <lat. carnosus ,charnu".
CABN~fDA, sf. invar., adv., murdar, •sale, sordide•, Mih, 95. Sinonim: murddr. - < ?
c ,\BOABE, sf., pl. ct1r6rl, caldura, ar~ita, •chaleur excessive•, Dal, 61 ; Nic, 203; Mih,
·96; PScr, 202; PB, 562. Forma nordicli. V. ciilodre ~i curodre. .- <lat. calor, .-or,em ,cha-
leur".
c1BP1~fN.~ (Cl'isura), sf., pl. cdrpa~in'l, cap~uni\, •capron - v. ciip~eanii•, Mur, II,
.53. - < ?
CABPIN{~{J, sn., pl. ciirpini~url, carpini~, •charmoie•, Mih, 96; ciirpini~lu nlreg aru~ea
.di ciiclulile a lor (tot carpini~ul era ro~u de fesurile lor, ale soldatilor turci) Fl, II, 1, :~. -
Pcntru sufixul -f~rl, cf. ciistlni$11, purtucali$rl etc. - <cdrpin.
C.~RPITOR, sn., clrpator, Mih, 96; PLit, 23 - v. ctrpilor.
CARPITUR.~, CALPITURA, sf., PB, 562 - v. cripaturii.
c.:J.RPUL'Iir, sn., ci'iprior - v. caprul'lll.
CAR~EL'Iir, sn., pl. cdr$edl'e, farlmiturii; lncllcitura, •1°. morceau ou miette de pain;
'2°. cmbrouillamini•, Mih, 96; Mur; II, 66. - 1°: mlcdl ct1r$edl'e di pt'ne (mlncai fi\rlmituri
d e ,pline) - v. sl'rma; 2°: sldl s' disfafim cdr~edl'ile (stai sa desfacem lncllciturile),. LP, 55;
BNA, II, 122. - V. clr~el'lll, ctlr~it'edzll (~i clrCil'l6s). - < ?
c.:J.R~ILATISESCU, vb. IV (cdr~iliitisil, -sit, -sire), opune, •(s')opposero: dinintea afilor
Ji cur~ilatisescu(lnaintea cclor ce se opun), Cod, 34 13• - <tc. qarehytamaq (924) ,aller a Ia
rencontrc de".
Ci\R!jiiLl' KE, sf., pl. cdr$ili'kl, obstructie, •reponse - v. apdndise; opposition, obstruc-
1.ion •> :\lih, 96; ci'lt1 ctlr~ili'ke fate Mmunlu al lJumnidza' (etta obstructie face lui Dumne;~:eu
-diavolul), Cod, 35 bza. - < te. qarchylyq (925) ,reponse".
CAR~IL'EAHE, sf., pl. cdr~il'erl, lnellcire, •action de froisser, de froneer, de ·frisotter,
-d'embrouillen , Mih, 96. - V. ncar$fl'ecire.
c.\n~IL'EAT, -ta, pl. car*il'edf, -te, lnelleit, «frise; embrouille•, Mih, 96. - V. ncar-
cil'eat.
C.:J.R~IL'EDZir, vb. I (cur~il'eal, -l'eal, -l'edre), lneurea, •embrouiller; froisser; froneer ;
1risotter•, .Mih, 96. V. nciir~il'edzll. - <car~el'lil.
CAR~UT, -td, pl. cdr~ut, -te, fara eoarne, •qui n 'a pas des eornes•, PB, 562; adunii' .. .
hili curnute . .. ~i hili ciir~ute (a cules ... smoehine ce fae sa creasca coarne celui care le ma-
n!nca ... ~i smochine ce fac sa nu creasca coarne), PB, 4512• V. :
C.~R~UT1, sf., pl. cdr$ule, capra ~uta, •chevrette qui n'a pas des cornes•, FIP, 32;
lti,pe le fug ca cdr$ule (iepe ce fug ca ni$1e ci\prioare ~ute), Velo, 9; PAnt, 320; BNA, V,
96. - v. corclutii ~i mgl. ciir~utd ,ciuta" (PMegR, II, 65; CapM, III, 62; Grs; Iii, 198). -
Cu influcnta de Ia caprii pentru primul -11- ~~ de Ia· cornu ($ul di coarne) pentru -r-: < bg.
.koluta , biche, chevrette".
C1RT1TIRAT, -Iii, pl. cdrliilirdf, -le, stralucitor, •luisant, brillanh: au~l cu sii'ritl albe
-$' cu fipun'l cartdtirclle (batrlni cu sarici albe ~i cu fipun'l sclipitoare), BNA, II, 70 (Sama-
:rlna).- < ?
CARTEARE, sf. : s' nu-l'l hibii cu ciirtecire (sa nu-i fie cu suparare), PLit, 770 - <
.ciirtire.
C.\RTEL'I(J -::J48- CARVANE

CART:EL'ItJ, sn., pl. cdrteal'c; bclciug; anus, d 0 • anneau (de fer); Kats, I, 77; 2°.
chaine, attache·; 3°. cuh, Mih, 97; PScr, 202; DR, II, 494; 524. - 1°: Ia U:~e dri cdrtedl'e·
di her (Ia u~a are belciuge de ficr) - v. cdrkedil.d, ctlrkel'lu; 2° : una kedtra mdre cu pdtru
cartel'e (o piatra mare cu patru lanturi), PB, 4201 - v. singir; 3°; si-n'l mill cdrtt!l'llu (mlnca-
mi-ai curul) - v. cur1 • V. cirtt!l'lU. - Cf. alb. qerthell ,cerchio, ancllo".
CARTESCU (mi}, vb. IV ~i II (ctlrlll, -tit, --tire ~i Cdrtedre), Milt, iJ?; PScr, 202; PB,
562 - v. clrtt!scu.
CARTIL'EARE, sf., pl. ctlrlil'erl, ·g aurire, •action .de trouer, de forcro,' Mih, ' 97.
CARTIL'EAT, -ta, pl. cartil'edt, -te, gaurit, •troue, perce•, Mih, 97.
CARTIL'EDZtJ, vb. I (cartil'cdl, -l'edt, -l'edre}, giiuri, •trouer, perforer, percer•, Mih,.
97 - v. pilrundu. - <cdrtel'W.
CAR11RE, sf., Mih, 97 - v. carteare ~i clrtlre.
CAR11T, -td, pl. cdrtil, ~te, supiirat, .t0 • filche, chagrine, atterre; 2°. trouble; .3b. touche,
phtysiqueo, Mih, 97. - fO: s' turntl' acdsi"t multu cdrtlt (se lntoarse acasa foarte amartt), GrB,
220; PAnt, 223 ,; 2° : mlntea I' edsle ca cdrtiti"t (mintea ti-e cam deranjatil), Lmi1, I, 119 ; -
3° : cu keptul nu sla t;ine : edste cdrlit (cu pieptul (plamlnii) nu sta bine : c atfns rle tubercu-
loza). - V. ctrtit.
CARTINESCU, CARTINOS, PB, 562 - v. clrttnescu, ctrtinds.
CARTUNA (griimosteni), sf., pl. cartune, •ciipii11nil, cabochc•. Sinonime : ctlri"t(ettl, Ciufu··
lind.- < ?
CARUL'ItJ, sn., pl. ctlrul'e, mosor, •bobinc•, Dal, 6l; Nic, 203; GEl, 123; cdrul'e dlbe.
nu ldl (mosoare albe, nu negre). V. c6lcd. - < xotpou:I..L .,roulette".
CARUNA, sf., pl. cdrune, qmunii, •1°. couronne; 2°. echevl'au; 3.0 • fmnilll'•, CFr, 107.
- V. .crunu ~i sinonimul sli(cinc.
Ci\RlJ~(Ji, sn., pl. cdrU:$e, scripete, •poulic (d'un metier a tisser) - v. ctlirll$U.2 •, Dal ..
61; lo una disdgd cu cdr!l$e (lua o desaga cu scripeti), Lum, IV, 110. - V, cdlU:$U., cru$i12 l;i
mgl. cdldru~ . ~i carlu~ (CapM, III, 60 ~i 61; GrS, III, 198 ;. PMegR, II, 65).
CARlJ~(Jz, sn., pl. caru~e: cdr!l$U. di auud ~ v. cdirU:!Iil1 •
CAR UTA, sf., pl. ctlrule, scoc, •abee, canal d 'amener, canal de fuite•, ,Dal, 61.; Nic, 201 ;
una cdrutd ... anvlrted rocita a mocirdl'el (un scoc ... lnvlrtea roata morii), Fl, I, 6, 6. Si!lO··
nim: cdnale. - Cf. ~i alb. karrute ,tinello". - < xotpou't"ot• xotpou't"L ,auge, rigo~e".
CARUT AR, sm., pl. carufdrl, caruta~, •charretiero, Dal, 61. V. carutt!r. - < car6fu.
CARUTA, sf., pl. cdruta- v. car61d - , PB, 562; CFr, 106 (caruta di cicrifre .rai(s}
d'un tourniquet.).
CA.R UTER, sm., pl. cdruterl- v. curutdr -, Nic, 204; W, II, 240. - < xotpot"a!tp'lj~
,cocher".
CARUTI (nord), sf. : aved ' ntl cdrU:Ii iu frl'mti (avea o cruce In frunte), PB, 476. -
v. crute.
CARVAL, sn., pl. carvdle, caval, CosP, 7 - v. caval.
c.\RV ANE, sf., pl. carvd'n'l, caravan a, •caravane•: ca adverb, precedat de prep. n:
cu caravana, •pendant qu'on travaille avec Ia caravane•, Dal, 61 ; Mih, 97 ; PScr, 202; Plni.,.
II, 212.- 1°. Mdrcu Hagi-Bula di Musc6pule aveci ~ecipte ctlrvd' n'l carl du(eci $i aduled.pdr-
mdlie di Bt!$ll'i (Marcu Hagi-Buia din Moscopole avea 7 caravane care duceau ~i aduceau
marfa din Viena), Lum, III, ·112 - ca nota explicativli, cf. : ,Pour le commerce par terre.
on ne trouve mention de routes carrossables que pour l'est. Autrement il n'y avait que des.
chemins muletiers, pour les caravanes .. . , qui comptaient souvent 250 it 300 chevaux de bat,
loues aux chefs des piltres de Ia montagne, surtout sur les domaines des couvents" (JCiv. 64');
2°. neared cu'slle pri ctlrvcine (lncarcii avutul (gospod:lria) pe caravanli), Lum, 1.1, 1!")2. ~ PAnt.
d.RVANLftl" -349- C..\.R VEAL'E

170.; BNA, II, 44; 3°. nu-di! mdrd~tne ct'lrvd'n'lle te-ard&l '$i nkisirt'l (nu au capU caravanele
ce pornira ln ~ir), PAnt, 269; Bair, 69.: 4°. s' lodrnt'l ... cu cdrvt'l'n'l te trag {urtll $' disa'dzl
gredle di (lur(l (se lntoarce. . . cu caravane care due lncarcaturi (poveri) ~i desagi .grei cu
galbeni), LP, 105; PAnt, 271; 5°. ct'lrvdndr morlu n cdrvdne (caravanar mort In drum cu
carav:ma, In timpul caravanaritului), PLit, 938; PAnt, 55; W, II, 108; Ob, 173; 6°. lu si
s' dried n ct'lrvdne? (unde sa se duca cu caravana ca sd agoniseascd?), PB, 100'; 7°. s' · nu
kedrt'l di ct'lrvdne (sa nu piarda din activitatea cu caravana), PB, 3oou. - Dupa cum am
mentionat ~i In PPar2 , 114, alaturi de pastorit, caravanaritul a fost o o<~upatiune fundamentala
a aromanilor - cf. ~i PArom, 181~183; 190-191; BNA, III, x. lata doua atestari straine:
a. ,Les habitans d~ ce village [Malacassis] sont employes, comme ceux du bourg de .Me;~:;wvo,
au transport des voyageurs et des marchandises qui travcrsent le Pinde" (Beauj, I, 183);
b. ,C'est de cet tc colonic [lcs environs de ?.l'etzovo ), datant du dixiemc siecle et si singulie-
rement placee entre les Albanais, lcs· Grecs et les Bulgares, que sortent une · foule de kiradjis
ou de muletiers rcpandus dans Ia Turquic meridionale" (BRec, II, 58). - In general, plna
pe Ia 1930-1950, o carvdnr, formata din catlri ~i cu cite un . cal - v. cal ~i cd/dliz -, apar-
tinlnd unui singur cdrpundr, era compusa din vreo: 6-12 cai, dar In alte timpuri ea era mai
numer~asa - v. curvdndr ~i CSt, I, 58. ln copilaria mea, am apucat chiar In satul meu (Av-
dela) caravane de cite 10 catlri, care, ca raza de activitate, cutreerau Tracia, Tesalia, Epirul
~i Albania plna Ia ~codra (Scutari)- In aceasta privinta, cf. ~i PNum, 7; Cal. 1911, 99;
Fl, II, 3, 8; HAr, 91-92; 367; 469-470; Plm, I; 130 b, precum ~i ce relevrr. In In t r o-
d u cere, § 38 b,. p. 45. - < tc. - pers. karvao, kervan .. - " .
cARVANLftl", -lie, pl. curvanlll, de caravana, •de caravane•, GrS, IV, 228 ~i 243.
cARVANAR, sm., pl. curvundrl, caravanar, •proprietairc ou conducteur de caravane;
muletiert, Dal, 61; Nic, 201; Mih, 98; Plm, II, 179; 180; 188; HAr, 287-289. - 1". lrell' i
(raf erd cdrvandrl (cei trei frati erau chiragii), PB, 100•; 2°. ct'lrvdndrlli gresc dadodra (cara-
viinarii striga de a doua oard, lnainte de ;~:orii ;~:ilei de vara), Lum, II, 152; ·PAnt, l'i2; BNA,
II, 46; 3°. Gdjul al Kedc, cdrdvdndr di nal avzt'lll'l, aved vl'rna yin~il cal'l $i-dlte ahl'te
muld'rl, cu . . . cl6pule di gri~e. ca clmbt'l'n'l .(Gajul al Keac, ciiraviinar dintre cei mai renumiti,
avea vreo 20 de cai ~i alti atltia catlri, cu ... tiilangi de glt, ca clopote), C~c, 4 7; 4°. cur-
vandrll'i afel'l cu andmi, carl agrundzed cu cdrvd'n'lle a lor pl'nd lru Nimtle (caraviinarii cei
cu renume, care ajungeau cu caravanele lor plna In Germania), Lum, IV, 54. Sinonim : ki-
ragl. - In legatura cu ce am relevat ~i sub cdrvdne, Inca o atestare : llnga Conita (Epir-
Pind): , ... je trouvai un Valaque qui faisait le commerce de caravane entre l'Albanie et
Bukarest", .Pouq, I, 180-181.- Caravanarii care se deplasau In tinuturi sau In iari lndepar-
tate apiireaJ eel putin o singurii data In satul lor natal In tot cursu! verii ~i anume Ia una
din marile sarbatori de varii aromane~ti c&re erau: Aylu-Puslalu (Sintii Petru ~i Pavel, 29
iunie), Sit- Vln'irea (Sinta-Vineri, 25-26 iulie) ~i Stl-Mdrla-afed-mdrea (Sinta-Maria-mare.
15-16 august), aliituri de care ar putea fi amintitii ~i Slf-Mdrla-ated-n'lca (SJnta-Maria-cea-
mica, 8 septembrie). ln atari ocazii de venire In sat, caravanele erau liisate libere Ia p:'iscut
timp de vreo saptamlna ~i mai mult sub pa;~:a copilandrilor - ct ~i Pim, II, "211. - De
retinut ca aceastii profesie, caravanaritul, cerea oarecare elementare cuno~tinte de carte, un
substantial curaj ~i perspicacitate, precum ~i irnpresionante eforturi fizice. V. ~i cfrvtncir1 •
ln greaca populara: xotpot(3otvapoc; ,( Kpua. II, 21; 60; Boga, I, 158). - <ct'lrvdne.
cAR\'AsAR..\', sm., pl. carvasurddz, carvasara, han, •hOtellerie pour les caravanes•.
< lc.kervansaral (1005) ,edifice etabli sur Ia grande route pour recevoir les caravanes".
cl\RVEAL'E, c ..\RVEL'E, sf., pl. carvel'e ~i carvel'l, pline· lntreaga, mn pain entier .:..
v. Plm, II, 206•, Dal, 61 ; Nic, 201 ; Mih, 98; PAnt, 413; DR, II, 494; GEl, 123; Hoeg,
Il, 150; glumitdte carvedl'e di pl'ne (jum:Uate dintr-o pline lntreaga), PB, 25417 • - Aceste
(;ASAP -350-

piini de grlu se fac mari ~i mai multe, pcntru ca sii. ajunga lntregii familii eel pu~in o sap-
tiimlna. V. cirecu. - Cf. gr. xcxp[jJAL (' Av8p. 146); alb .. karavel'e (GM, 177) karavel' if (Hr,
143), karavele (Le, 417); bg. ~i vsl. kravaj ,panis, pain rond".
CASAP, l!lll., macclar, M.i'h , 98- v. hdstip.
CASARE (Sliracu}, sf., pl. cdsd'rl?, coasa, •faucillom, CEi, 61. - V. cotisd. - <bg.
kosar ,"""'"·
CASABA', Sill., pl. cdsdbddz, ora~, •ville•, Mih, 98 (CASABA.'tJ); PB, 563; LP, 177.;
BNA, II, 16. - V. cisibd', .hdsdpd' ~i sinonimele apulitle, poli, mislre.
CASAPNfT A (llord) sf., pl. cdsdpnl/1'1, macelarie, •h~ucherie• : si 'n vi/d' ca cl'nile Ia cdsdp-
ni/0. (se obi~nui ca ctinele Ia macelarie), PLit, 457. V. hasaptro. - <bg. kasapnlea ,-".
CASATOR, -lutire, pl. cusdiOrl, -toci.re, casator, •homme marie; epoux; casanien, Dal,
62; Gram, 231; line, Hrlsla, cdsdlotire (tu, Hrista, casatorule), TinR, 1901, 26; fetile ...
mintimene, a~lirnule, ct'lsdtotire (fete. . . cuminti, lini~tite, cil.satoare), Fl, I, 5, 8. - Cf. dr.
·Cdsutor (DA, p. 176: < *cdsu}. - Dens, '11, 493-494 : <lat. •easatorlus. •
c .(SAVETE, sf., pl. cast'lve/, suparare, •chagrin; souci•, Mih, 153; Mur, II, 72; intrtit
lu cdsdvete (a~i intrat In supi\rare), l.um, V, 10, 20; ldU/ ~~ casdvel (nenorociri ~i supm-m-i),
Cal. 1912, 192. V. casavt!le. - Cf. ~i alb. kasavet ,cura" <tc. qassivet (960) ,durete; cha-
grin .; souci' '.
CASAVrEA.R, sm., pl. cdsdvyetirl (nord), conacar, «gar~on d'honncun: cdsdvyetirl cdld'rl
ctnlti (colaceri ci\lari clntau), UnivL, XLV, '275. - V. hUsdvyetir, sihd6yetir ~i sinonimul
c t'llisilor.
C.(SCARE, sf. dl.scare, Dal, 62; PB, 563; PMic, 11 - v . hdsctire.
CASCANDISESCU, vb. IV ( cdscdndisll, -slt, -sire), tach ina, •taquin·e~ ; trim baler> :
Faraon ... l'i cdscdndiseti (Faraon . .. li slclia), Cod, 7415; ~· pi m6r/l ... l'i cdscdndiseti (~i pe
cei morti. .. li deranja), PenB, VIII, 125. - <tc. qysqaumaq (1000) ,envier".
CASCIOARA, sf., pl. ct'lsclorl, ·cascioara, •petite maisom. v. ca~odra. - <cdsd. ·
CASELA, sf., Dal, 62; Nic, 206- v. caseld, haseld.
CASENtJ, -sednd, pl. cusen'l, -sedne, strain, PScr, 202 (nord) - v. xen.
c!\sfcA, sf., pl. cdsl/e, cascioaril., •petite maison, maisonnette•, Dal, 62 ; PB, 563; 46415 ;
PAnt, 413. - <cdsa.
CASfAA, sf., pl. cdsldz, rlie, •gale•, Dal, 62; Nic, 206; PScr, 202; GEl, 123; AI. 1903,
24. Sinonime : arl'n'e, psord. - < xcxa£8cx ,teigne".
CASI ArEAR, -rd, pl. cdsi6yetirl, -yedre, rlios, •gal~ux; lepreux•, Nic, 206; - te I' lip-
seti#e, cdsi 6yetire? - fundd di mdrydriltire (- cecti lipse~te, leprosule? - ciucur de margil.ritar),
PGr, 38. Sinonime: arln'los, psuryeci.r. - < ·xcxat8tlipllc; 1,teigncux".
CASIAOS, -oodsd; pl. cusii>o~l, -6otise, riios, •galeux; lepreux•, Dal, 62; PLit, 451. - <
cdsi6d.
CAStE, sf., pl. cdsll, varga de armil., •baguette de fusih, Dal, 62. Sinonime : arble, htirbd,
Detirgd. - < ?
CAS{STRA, sf., pl. cdsislre, cotet, «poulaillert, Dal, 62; RP, 9, 7; Ia cdsistra a gdl'in'llor
(Ia cotetul gainilor), PB, 108". Sinonime : c6Cind, cuieci/d. - < ?
CASMETE, sf., pl. cdsmet, noroc, Dal, 62; Mih, 99; PB, 563 - v. clsmete.
CASM{RE, sf., ca~inir, Nic, 207- v. ca~mire.
CASNAC, sn., pl. cdsnci/e, clsnac, •sorte de tresse de verges en forme de cercle•, Dal,
62. V. cfsntic. - <tc. qasnaq (929) ,cercle de b~is".
CASTANAT, -ld, pl. cdstdncit, -te, castaniu, «chl\taim, Dal, 62; perlu a lul cdsfiJncit
(parul lui castaniu), Fl, I, 3, 9. - V. tncdsldrtit ~i:
-351-

c.:\STANi~TE, sf., pl. cc'istanl~le •endroit oil l'o~ jette les ecales de chiltaignes•, Mih,
99. - V. cc'i~irt~le,
cc'iniki*le (ca sufix) ~i :
C.~STI'N'E,
sf.; pl. cc'isll'n'e, castana, «chll.taigne•, Dal, 62; Nic, 207; cc'islt'n'ile hedrle,
$' ma mullu caslf'n'ile f':iple cdfld yin (castanele fierte ~i mai ales castanele coapte cer vin)
- pentru france;~:i, cf. RFI, X, 210 (versuri culte). V. ydsld'n'e~ - <: lat. castanea ,chataigne" .
c.:\STIN'f~(J, sm., pl. n. cc'isttn'l*url, Joe de castani, •chataignerie•, Mih, 99. - V. car-
pini*il.
C.:\STI'N'IU, sm., pl. casll'n'l, castan, •chiltaignier•, Dal, 62; Nic, 207; Mih, 99; Dun,
I, 152; GrS, IV, 94. - In general, in tinuturile - mal nmlt muntoase - Jocuite de aromilni,
nu cresc castuni. Continuarea directli a respectivului cuvtnt latin in graiul lor aratli - alaturi
de hie, fedfire etc. - eli, In alte timpuri, teritoriul locuit de stravechii aromilni atingea tar-
muri adriatice, corintice ~i, sigur, ~i egeice (cf. POrig, 99-100).- <lat. e:~~taneus ,chatai-
gnier".
t:As t rAn' J cit, -n'lodtii, pl. Caslriln'l61, -nl'odle •l'une des deux branches principales de
Fdr*erof- v. Jirciln'edl. - < C us t r e 1 (sat Ia N.-E de Premeti (Albania), Jocuit ~i de
oValaques emigres de Moschopoliso, Pouq, I, 216).
C1STR1VETU, sm., pl. cdslrc'ivef, castravete, •concombre•, PScr; 202; CEI, 61. V.
caslravt!frl ~~ sinonimul angilr. - Cind se facea fratia de cruce - v . avldml -, cei doi tineri
l$i ;~:jceau reciproc: sof, sot- caslravefl - , li s' am s' tt darl, li s' al s' n'i dal (camarazi,
camarazi- castraveti -, ce voi avea lti voi da, sa-mi dai ce vei avea), VAR, 186- obicei
ritual nordic : Ia origjne; cuvlntul cc'istravefl nu avea nici un rost sa figure;~:e in juramintul
reprodus. Cf. ·~i: slrigd . .. cd-1 s6fu, sotu - caslravt!fu - cu domnu-su (striga . .. ca e tovara~,
fartat- castravete -, cu staplnu-sau), VAR, 257. Ca ~i asUizi In anumite oca;~:ii, folosirea
cuvintului castravt!frl in cele doua citate reproduse exprimii nuante peiorative, chiar sarcasm
ca acela exprimat in dacoromanii prin rahat! - < bg. krnstuvlea ,-";
c.:\STR{E, sf., pl. cc'islril, cetate, •fortercsse; citadelle•, Trib, Ill, 9-12, 9; PenB, V,
50. V. cdstru. - < ?
C.:\!)AR, sm., pl. cc'i*drl, baci, ca~ar, dromagen, Dal, 61 ; Nic, 206; a cc'i*drllor ld da
fil~te (bacilor Ie dli fu~te), BNA, I, 12 ; 139. - Toate produsele din Japte - ca ~i hrana clinilor
de stina - cad in sarcina cii~arului. - < lat. eusearlus, adj. ,rclatif au fromage".
CA!)ARE, sf., pl. cil~t!rl (riiciodatii: cd*d'rl - v. bd*edre), stl~a, d 0 • fromagerie; pare
a brebis - v. stdne; 2°. avoir, fortune•, Dal, 62; Nic, 206; Mih, 98; PGr, 38. - 1°: lu bd-
gt4l ca~dre? (unde ai instalat stinii ?) ; nu *til te-l Ia ca~t!rl (nu ~tii ce e Ia stini), Lum, II,
110; PAnt, 211; BNA, IV, 51; 2°: adrd~l fd*edre' cu yumcirlu? (ai facut stina (situatie) cu
miigarul ?), PB, 45728; 6mlu at!stu nu-addrd cc'i*edre (omul lista nu face brlnza, mi se capii-
tuie~te) -v. ctisil 3°, ciltund fO ; te cc'i*edre dre? (ce stare materialil are?) - cf. gr. xotat~pot ,i)
7tpoxo7ti)" (Boga, II, 219) V. cd*etire. - < lat. easearln ,fromagerie".
· CA!).:\RfE, sf., pl. cd*c'iril, ca~arie, dromagerie•, Mih, 98; W, II, 142. - < cd~tire.
CA~C.:\V AL, sm.; pl. n. : cdpite di cc'i*cdvtil oespece de fromage•, Dal, 62; Nic, 206
(cd*cdvdle < xotaxot(3~:A.t); cd~cdvcilu bun si-adciri'i la milnte, nu lu cl'mpu (ca~eavalul bun se
face Ia munte, nu Ia clmp). - Pentru forma articulata ca~cc'ivdtu <.ca*cdvdliu<cc'i~cdvdlrllu,
v. cal. - Cf. sicil. cascavaddu ,caciocavallo", BTS, XXIU, 316; tc. qacltqaval ~i DA: ca~­
car>al.
CA~c.:\V.:\LAR, sm., pl. cd~cc'ivaldrl, care face ca~caval, •fromager qui fait Je ca~cavdl•,
Dal, 62.
C.~~CAVRAC, sm. ~i sn. pl. ca*cdvrdfl ~~ ca*cavrdfe, PenB, VI, 26- formA rarii ~~ oare-
cum deri;~:orie a ca*cavdlulul.
-352-

t:A~EAR, t:A~EARE, PAnt, 413 - v. ca,ar, ct~tir, cd~are ~i strungd 3°.


t:A~EAT, -Iii, pl. cil$etit, -te, cu ca~, •de fromage, oit il y a du fromage•: pita cd~edtd
(placinla de ca~, de (cu) brln.za)( AI. 1903, 55 (cd~ald) - cf. gr. xocaUm'noc (Boga, II, 76).
- <lat. easeatus ,oit il y a du fro mage".
CA~ERE, sf., pl. cd~erl, groapa de catran, •fosse dans laquelle on fait couler le gou-
dron• (Breft.za), RMac, 32; 6; Lum, IV, 195; catrtinea si-adund tu cd~ere (catranul se strln'ge
In groapa numita cu~ere). - < ?
CA~IGft:, sn., pl. cu~igite (Samiirina), specie de iarbii, •herbe a feuille noire, comme
cclle du millet.. - cr. tc. qachyq oly (928) ,cochlearia". - < ?
c.:\~INGfc, sm., pl.?, cerbice, •nuque•: lard s' lotird di 'ca~ingic (iar se luarli. (se lnha-
tarii) de ceafli.), PB, 46829 • Sinonim : nucd 2°. - < ?
C.~~IRf~TE, sf., pl. cd~iri$11, stauinli., •endroit oit autrefois il y avait une fromagerie•,
Dal, 62; Nic, 206. V. cusldni~le. - Cf. ~i bg. koiiari.~le ,endroit servant de bercail". - <
cd~ecire.
CA~IRL{KE, sf., pl. cu~irlikl, meserie de baci, •fromagerie; le metier de faire du fro-
mage•, Dal, 62. - <cil~ecire.
C.~~OARA (Sli.mli.rina), sf., pl. cu~orl, cli.scioarli., •petite 1f1aison•: 'nd nostima ca~oartl
(o nostimli. cli.~cioara), ArE, 8. V. cdsicu. - <ctistl.
CA~TfG (rrii), vb. I, forma disparutli., Gram, 231; CODE, 359 •soigner•- v. ct~tiljedzU:
!ii dr. cd~tiga •soignert (Teaha 121).
CA~TfGA, sf. , pl. ca#idzl, grijil, '•soin; soucit, Mih, 98; PScr, 202; tradzl cu~liga a
lumil'el (duel grija lumii), GrB, 128; nu pol n'el'l ell si-am cil$llgd (eu nu pot sa am .miei
fn paza), BNA, II, 20; nu-~1 mutd el'l cu~tlga (ei nu-!fi ridicli. atentia, ci ramln atenti), CalGrB,
24. - V. cl~ligd.
a legumes•, Mih, 99. - v. cu$1ig.
CA~lJG, sn., pl. cd~udze, colinita, •caisse
C.~T, cd'ld, PScr, 202; PAnt, 414 - v. ell, ktl.
CATARA, sf., pl. culii'rl, blestcm, .imprecation•, Dal, 62; Nic, 209; GEl, 125; BNA,
III, 150. Sinonim: bliistem. - <xoc-rlipoc ,malediction".
c.\'TA, prep. : cd'ltl lu dlisi? (lncotro se duse ?) - v. cd'lrd, cl'lii.
c.\TA-, prefix bishabie grecesc ce apare In compuse grece~ti. Sub forma cata- el apare
~i In compuse aromllne~ti neinserate In acest dictionar, cum ar fi: cala-frl'ngu, cata"ker, cata-
surpu etc.
CAT.\t:N(E, sf., plclii, PScr, 202 - v. ciitiihnie.
CATAAICAfESt:U, vb. IV (ctitildiciifil, -tit, -tire}, condamna, •condamner•, GEl, 124.
<xoi-roclhxli~w .. -".
CATAAIXESCU, vb . . IV ( ciiUMixil, -xit, -xlre), catadixi, •daigner; condescendre•, Dal,
62; Nic, 208; GEl, 121. v. cublile. - <xotTot3.fl(O(LIX~ .. - " .
c.\TAAIXfRE, sf., pl. ciitiidixirl, catadixire, •action de daigner, de s'humiliero, Dal, ·62;
Nic, 208.
c.\TAAIXfT, -ta, pl. caltldixit, -te, umilit, •humilie•, Dal, 63; Nic, 208.
CATAFRONISESCU, vb. IV (cdtii(ronisll, -sit, -sire), lnjosi, •humiliero, PScr, 202; GEl,
124. - <xa.-rotq~pQvw ,mepriser".
c.\TAFRON'E, sf., pl. ciita(ron'l, disprct, •mepris•, Fl, II, 7, 20. - V. cata(ronise.
CATArni\FfE, sf., pl. cdtiiyrdfll, catagrafie, •enregistrement>, Nic, .208. - < xa.-ra.-
ypoc!p-1) .. -".
C.~TAHNfE, sf., pl. cdltlhnll, ceatli., plclli., •brouillard•, Nic, 209; GEl, 124. V. cdtiicnle,
ftimii2 ~i negurd. - < Y.IXTIX')(V(IX ,.-".
-353- CATASTRAPSESCU

CATALAirru.. sn., pl. cdtdltihte, zav!'r, •verrom, Nic, 196; PScr, 202; btigd cdtdldhtul
Ia u~e (pune zavorul la u~a). - V. cdpdltihtu ~i sinonimul slrtu.
CATALfN, -nd, pl. cdldlln'f, -ne •· •.•.•..•..... ?•: di otird - otird ·~t-andlfd su(rln-
fe_dlile cdld/lne, cdld/lne ~i s' ligand tu yise (din clnd In clnd l~i lniilta sprincenele ........ ( ?)
~i ·s e legana In vise) Fl, I, 1, 13. - < ?
C.~TANDfE, sf., pl. cdtdndll, avere, avut, •avoir, fortune; bagageo, Dal, 63; Mih, 100;
GEl, 124; PLit, 680; cdsa ~· cdtdndla ldld /d eard gdl'lna ~· cuc6tlu (casa ~i averea toata
le·era glHna ~i coco~ul), PB, 301o; /d l'eti band~· cdtdndle (le ia viata ~i avere), CalGrB, 123;
PAnt, 268; Bair, 98; sculd' lute cdtdndate cdma atepte din cdsd (ridica toate bagajele mai
alese din casa), Lum, V, 17; 18. - V. cattindd, cdrdndle, sinonimul nicukiratd ~i ·am. katandi
, ,proprieta".
CATANDISESCU, vb. IV {cdtdndisll, -sit, -sire}, deveni, tl 0 • devenir; reduire; 2°. par-
·venir; finir par; 3°. soigner•, Dal, 63; Nic, 208; Mih, 100; GEl, 124. - 1° : hil'l di amird'
s' cdtdndislf pri htila estd! (fii de lmparat ~i sa ajungeti In halul acesta !), PB, 4 70S ; 2<>:
cdldndisird cu (urllkea (au lncheiat cu brigandajul); 3°: nvetista mi-l cdtdndised~le (nevasta
nu-llngrije~te), PenB, VI, 20- v. (rundisescu. - < xot-rotVTW ,rendre; finir par".
CATANDISfRE, sf., pl. cdttlndisirl, ajungere, devenire, •action de deve~ir, de degenerer
em, Dal, 63; Mih, 100.
CATANDISfT, -td, pl. cdtdndisif, -te, devenit, «reduit; devenu; soigne•, Dal, 63.
CATAPATESCU, vb. IV {cdtdpdfil, -fit, -lire), lncerca, •observer; constater; essayer•,
Dal, 63; Nic, 208; GEl, 124; PenB, V, 46; lu nvifd s' u cdldpd/edscd (II lnvata sa o lncerce),
PB, 44637 - v. 6ukimdsescu. - < xot-rot7tot-rw ,fouler aux pieds; anticiper".
CATAPATfRE, sf., pl. cdtdpdfirl, lncercare; constatare, •action d'observero, Dal, 63;
Nic, 209.
CATAPATfT, -ld, pl. cdldpd/f/, -te •observe; constate•, Dal, 63.
CATAPRAESCU, vb. IV {cdtdprdil, -relit, -rdire), relaxa, •relacher; tranquilliser; radou-
ciro, GEl, 124; (urllklle cdtdprdird (hotiile s-au mai relaxat). - <xot-rot7tpot0vw ,adoucir, sou-
lager".
CATAR, s .... ? «chaussure•, Gram, p . xxx; CAr, 79 (apud Boiagi). - < '!
CATARASESCU, vb. IV (cdtiirdsil, -sit, -sire), excomunica, •excommuniero, Nic, 209.
V. cdltird ~i cdldryisescu. - < xot-rotpW(LotL ,maudire".
CAT.UAS{T, -ld, pl. cdtdrdsif, -te •cxcommunie•: Armf'n'l cdtltrdsit di 6isputddz gretl
(aromani excomunicati de arhierei greci).
CATARrAR, -rd, pl. cdtdrytirl, -re, catergar, •ruse; fripon; coquim, PB, 563; GEl,
125; aestu ·cdtdrydr (acest viclean), PB, 817. - <xotnpycipljc; ,ruse".
CATARrARfL'E, sf., pl. cdtdrydril'e, ticalo~ie, •ruse; coquinerie•, PB, 563-; 46717 ; GEl,
1.25. - <xotnpyotplot .. -".
CATARriSESCU, vb. IV {cdtdryisil, -sit, -sire), afurisi, «maudire; excommuniero, Dal,
63; V. cdtdrdsescu ~i a(urisescu. - < xot-rotpyw ,abolir".
CATARriSfRE, sf., pl. cdtdryisirl, afurisire, •action de maudireo, Dal, 63.
cATARriSfT, -ld, pl. cdtdryisif, -te, afurisit, •maudit; excommunhi•, Dal, 63.
CATARNASESCU (mi), vb. IV {cdtdrndsil, -sit, -sire), cil.trani, •goudronner; pester;
m·audireo, Mih, 100. - V. cdtrdnsescu.
CATARNASfRE, CATARNAS{T, Mih, 100- v. cdtrdnsire, cdtrdnsit.
CATARUSfT, -ld, Cod, 1117; vrel s' hil cdtdrusitd? (vrei sa fii afurisiti\?) - v. cdtdrdsil.
CATASTRAPSESCU (mi), vb. IV {cdtdstrdpsil, -sit, -sire}, distruge, tdetruire, aneantir•,
Gt::l, 125. Sinonime: a(dnisescu, prdpddescu, sutrupsescu. - < xot-rota-rpecpw .. -".

- ' . SI - Tache P a p a h a g i, Dtcttonarul dlalectu.lul arom4n


-354-

cA'TE, prep., cite, PScr, 202- v. cl'le.


CATirURfE, cATirURfL'E, sf., pl. cdliyurll, ciltiyuril'e, acu;~:are, •accusation; blil.me•,
Dal, 63; Nic, 209; PB, 563; GEl, 125. - < X«'t"jyop~ .-".
cATirURSESCU (mi), vb'. IV {ciltiyursll, -sit, -sire), repro~a, •reprocher; accuser;
bl4mert, Dal, 63; Nic, 209; Mih, 101; GEl, 121; l~l cilliyursi bdrbdtlu (~i-a calomniat bir-
batul), PB, 33423; fi ma cilliyurse~li fedtile a nodstre? (ce tot critici fetele noastre'l), LP, 125.
- < X«'t1jyopw ,-".
CATirURSfRE, sf., pl. cilliyurslrl, acu;~:are, •action de critlquer, de blamer•, Dal, 63;
Mih, '101.
CATiruRSfT, -ttl, pl. catiyursif, -te, ponegrit, •critique; blAme•, Dal, 63; Nic, 209~
CATIKISESCU, vb. IV . {cdtikisll, -sit, -sire), locui, •habiter, demeurert, Cod, 98 'b 'l;
GEl, 125. Sinonim: ~ed 3°. - < X«'tOtxw .. -".
CATILfN, adv., catilin, •petit a petitt: luna, astal'edtd, si-aprodke catilln, ctltilln di
hodra (luna, suparata, se apropie catilin, catilin de sat), Fl, I, 3, 10; una caldurd dulfe ...
si-arilsplndzd cdlilln, cdlilin tu callva di artgoz (o caldura dulce .. . se rasplndea lncet, ·tncet
in coliba de trestie), Fl, II, 3, 2; II, 6, 4. Sinonim : agdle. - Cf. ~i mgl. calilin (PMegR,
II, 65; GrS, III, 199; CapM, III, 65). - DR, IV, 706: <lat. •cautelinus. - <cl'te + •tin
(v. cllelln).
CATINAR, sn., pl. cdtindre, lacat, •serriire, cadenas•, Nic, 210; Mih, 101; CDDE, 290;
DR, III, 222; porfl. • . nel'ise cu lrel cdtindre (porti. . . lnchise cu trei lacate), PLit, 933.
Sinonim : cl'edle. - Cf. ~~ gr. X<X'ttvtXpt. - <lat. •eatenalls (cf. catenarius ,relatlf a· Ia
chaine").
CATfNA, sf., pl. caline, spinare, •colonne vertebrale•, PEt, 35. Sinonim : skinartit. .-
Gr. x«-.Lv« (' Av8p, 152). - <lat. catena ,chaine".
CATINDfE, sf., avut, PB, 563 - v. cdtdndie.
c.(TINDORA~iJ, sm., pl. cdltndord~l, coco~, DR, III, 757; IV, 787 - v. ctnddtur~u
~~ alb. kendes ,gallo" (kendonj ,cantare").

CATRAN, -nd, pl. cdtrcin'l, -ne, nenorocit, •infortu~e, malheureux•: cdtrdnlu §lone (nefe-
r.icitul flacau-mire), PLit, 1053; PAnt, 59 (ca folclor, cf. PPar, 71-75); nsodrd-1 hil'llu, led
c1llidno (lnsoa1·a-ti fiul, fa nenorocita), Fl, II, 2, 5. Semantic, cf. bulslt, c6rbu2 , klsd1 etc. -
V. cdtdrntlsescu ~~:
CATRANE, sf., pl. cdtra'n'l, catran, d 0 • poix Iiquide; repoussant, repugnant; 2°.. ,Jllal-
heureuxo, Dal, 63; Nic, 210; M.ih, 102. - 1°: cu bdrba Idle - cdtrtine (en barba neagra -
·catran), GrB, 223; PAnt, 227; BNA, IV, 144; ahl'ntu cdtrtine l'l-si pdreti (aUt de respinga-
toare _(nesuferitli) i se parea), PB, 1953.\; 2°: fudzl cdtrtine nvirintit (a plecat amarlt catran,
'ciitranit), PB, 2346 ; tiniredfd Idle di cdlrtine (nefericita tinerete catranitil), Cal. 1911, 58 ;
BNA, V, 116 ~i 125; cdsmetea a mea di cdtrtine (norocul meu catranit = soarta mea nefericita),
·PB, 38111 ; cdtrtine Idle! (nefericire trista !) - cf. bolil, bultiilii, klst11, sera etc. _:__ Cu sensul 2°,
cuvlntul apartine mai mult graiului femeilor. V. cdtrdnsescu. - Cdtrdnea se extrage din Iemn
de pin - a~a cum, · rn mica masura, se face ~~ .ln muntii judetului Mehcdinti (Romll.nia).
Dintre satele aromll.ne~ti ale Pindului, Bretiz(n)a c eel care are monopolul fabricarii acestui
articol - v. cd~ere - Cf. gr. X«'tptX(Lt, it. calrdme. - <tc. qatriin (964) ,goudron".
CATRATA, sf., pl. cdtrd'l, nenorocire, •malheun, Dal, 63. Sinonime: 6istihie, ldltfld,
· pdcus, taxirtite etc. - V. cdlrdledrcu, rdu. ·- < 'l
CA'TRA, CI'TRA, CI'TRI, c .\'TA, CI'TA,prep., catre, •vers; envers; contre•, Dal, 63;
Mih, 102; PScr, 202. - 1°. ca'lrd sedrd (spre seara), PB, 4291&; 4721'; Cod, 113' !fi PAnt,
294 (di cd'lra sedrd) ; BNA, I, 52; 2°. s' turnd' ctl'trd nl'sa (se Jntoarse spre dlnsa), PB, 59";
-355- cA.nrneusJ;:scu

45981; 3°. s' turnd' cd'trd rl(tu (se lntoarse catre tigan), PAnt, 85 - (cf. t dr. : ,ridicll ochii
citrA ceriu", Dens, II, 277; ,merse citr- ln~i", ,venrea citrA noi", ibid., 400; ·,;d;;o:ise ciitri
mine", ibid., 401; ,vineri catr-lnsulu", CC, 5421 etc.); 4°. cd'trd lu lodrd (spre unde, lncotro
apucara), PB, 27'; 5°. cd'trd aild (edtird (catre aci, In directia asta porniri), PB, 277; 6°.
ptnd s' li torn'i cd'trd ac,ia (plna sa te lntorci cam a~a), PB, 4621'; 7°. cd'trd di pdrtea ated
(spre partea aceea), PB, 27'; 8°. pl'nd cd'trd di-adodrd (plnli spre zori), PB, 374' ...,.. v . di 56°
~i it. ,lo sole se levera verso de sera" (DF, VII, 27); 9°. lo sa s' todrnd cd'trd dindpol-l'i
(apuca se se lntoarca spre lnapoia lui), PB, 153"; 10°. val erd di cd'trd di andzdre (o fi
fost spre zori de ;li), PB, 20331- v. di 56°; 11°. 'lf-turnd' 6cl'il'l cd'trd la Dumnidzd' (l~i
lntoarse ochii catre Dumnezeu), PB, 2612; 119'; 22913; 12°. mutred cd'trd n sus (privea In
sus), PB, 25'; 13°. acd/drd cd'trd ndparli (apucara lncolo), PB, 4015; 14°. cd'trd n dzdre (spre
zare), PB, 3747; 15°. cl'trd n hodrd-l'l (spre satul lui), PB, 36317; 49810; 16°. l'l-u deddird
cl'trd tu lrune (apucara In largul lumii), PB, s•; 17°. mutred cl'trd tu grddind (privea spre
interiorul gradinii), PB, 911; 372'; 18°. cl'trd tu aspdrdzirea a bedril'el (spre spartul p.etrecerii),
PB, 46318; 19°. l-teasird cf'tra sodri (1-au lntins spre soare, cu fata spre rasaritul soarelui),
PLit, 629; PArom, 41; 20°. edsti-l cd'trd sodre (el e scapatat de tot, gata a fi lntins, ca un
mort, cu fata spre soare), PArom, 41 - v. sodre 4°. - <lat. contra ,en face de, vis-a-vis de,
contre".
cJlTIL\l:EARCU, -cd, pl. cdtracedrfi, -te, rau, tmechant, malin•, rautacios, Dal, 63. V.
catrafd. - < 'l
CATRAMA'("C), sm., pl. cdtrdmddz, catarama, frlu, •boucle (en metal); bride - v. fl'rnu•,
Mlh, 102. - < 'l
CATRANAR, sm., pl. cdtrandrl, care face catran, d 0 • goudronnier; 2°. personne de
basse condition., Dal, 63. - <cdtrdne.
CATRAN{T, -ld, pl. cdtrdnif, -te, ciitranit, •goudronne•: (urlu . .. cdtrilnil (hotui. .. plin
de ·eatran), PB, 30611.
CATRAN(S)ESCU (mi}, vb. IV- v . cdtdrndsescu. - <cdtrdne.
CATR UVA, sf., pl. cdtrlive, carafa, •carafe, bouteille• : pdtru ciltruve cu gura n~los ,i nu
s' vearsd - Willi di vdcd (patru carafe cu gura In jos ~i nu se varsa - tltele de vaca), PLit,
407~· Sinonim: cdrdfd. - <alb. katriive ,boccale".
CATUH{E, sf., pl. cdtuhil, stiiplnire, •possession; occupation•, GrS, VI, 384; ar(u)cdrd
ciltuhie pri cdsil (au pus staplnire pe casa). - < xcx-roxi) ,-".
CA'TIJKI~DO, pron. nedef., oriclt, m'importe combient: macdr cd'tuki,do li s' hibd
(eel putin oriclt ce sa fie),' Cod, 118 bll. V. cilnki,do. - <cd'tu + ki,do.
CATUN, sn., pl. ciltline, catun, •hameau•, DR, II, 465; CN, 168; ciltlinlu . .. durn'ed
greu (catunul. .. dormea greu), Lum, VI, 4, 21; edste ciltlinlu a merl (e catunul meu), Fl,
I, 2,. 7.- Cf. mgl. ciltlin (PMegR, II, 65; CapM, III, 66; GrS, III, 199); alb. katunt ,villag-
gio" ~i BSl, 494 ; Drag, 113-115. - GrS, VJI, 92: < iranic kat(a).- < 'l
CATUNA, sf., pl. cdtune, coliba; avere, stare, t1°. chaumiere, cabane; avoir, fortune;
2o. plcutre; homme endiable•, Nic, 210; CSt, I, 4. - e: '11-adrdrd ct'ti und cdtund (~i-au
fac~t cite o coliba) - v. cdliud; aestd erd tutd cdtlina (aceasta era toata avere~), Fl, I, 1,
13 - v. auedre; ncl'id cdtlina-ld cu cl'elle (lnchid avutul lor cu lacatele), PenB, VII, 15; om
fl'ra cdtlind, om le nu podti si-addrd cdtlinil (om fiira stare, om care nu poate sli faca stare,
casa) - v. cdsd 3°, ca,dre 2°; 2°: te cdtlind! (ce poama de om 1), PGr, 38. - Credem ca, sub
inOuenta substantivelor feminine cdsd, cdlivd, hodril etc. : cdtlind<cdtun.
CATUR8USESCU,. vb. IV (catur(Jusa, -sit, -sire}, reu~i, •venir a bout; reussiro. Mill,
102; GEl, 125. V. cator(Jose. - < xcx-rop6w ,-".
-356-

c;:ATU$E, sf., pl. cdtu~i ~~ cdt~l, pisica, «1°. chat; 2°. hypocrite•, Nlc, 210; Mlh, 102;
PScr, 202; CODE, 293. - 1". ct'ne, cdlu~e ~~ ~drpe (cline, pisica ~~ ,arpe), PB, 66"; cdtu~ea
'~l-la (ala: - semnu eel va da plodle (pisica l~i spala fata :_- semn eli va ploua) - cf. prov.
,Quand le chat se frotte l'oreille, ' c'est Ia grande pluie qui se reveille", Cas, 156; amirodn'ea
idled ca 'nd cdtu1e (lmplirateasa _tacea ca o pisica), PB, 321 22; 2° : si ~tedl te cdtu~e edsl_i el!
(daca ai ~i (ai fi ~tiut) ce ipocrit e el !) - v. cdrbUne 3°. Sinonime: md/d, pd'sd, plsdl. V.
cdtu~u ~~ sug2• - Pentru dacoromAna: DR~ III, 666; PMar, 216; DA. -<lat. eatta +-~e.
CATU$fr, sm., pl. cdt~l, cotoi, •matouo, Dal, 63; PB, 563. - Pentru -u~u, cf. n'ilu1il,
piru~u etc. Sinonim: macearoc.- Cf. t dr. cdtu~ ,chat", Dens, II, 494. - V. edlu$e.
CA'8A (nord), sf., pl. ed'(Je- v. ed(Jd - , broasca testoasa, PScr, 202; DR, II, 522.
- Cf. alb. kethmill, kermill ,lumaca". (Le, 448; GM, 182).
CA8ARASESCU, vb. IV (ed(Jdrdsll, -sit, -sire), curati, mettoyer; purifier., PScr, 203;
GEl, 126. Sinonime: eur2, spastrt!seu. - < XOt60tpl!;(o) .. -".
C.~9.~RIS{RE, sf., pl. ed(Jdrislrl, curatire, mettoyage; epuration•, Cod, 12014. Sinonim:
spdstrd.
CA8ARUSfT, -td, pl. ed(Jaruslf, -te, curatit, mettoye; propre•, Cod, 8922 •
CA8fR, sm., pl. ed8lrl, .•. judecator?, •· .. juge?•: 11' ed(td praz multi ed(Jlrlu (~i cere
bani multi. .. ?), GrS, IV, 218 - < ?
CATAKE, sf., Lum, V, 8- v. eufdke.
CATAO (nord), CATAfrA, sf., pl. ed/dle, catea, d chienne; fuir; 2°. mechanteo, Nic,
0•

210; PAnt, 414. - 1°: ed/dlla (ita' pdtru edld'l'l (cateaua a fatat patru catei); .s' u angt.ind'm
cdfdua di-aU.dle (sa chemam cateaua de aci = sa fugim de aci), PB, 40428 - v. angdn 2°;
2°: nedrea ated edfdud (nearca cea rea), PB, 19621; mira-a mea edfdud (soarta rea a mea),
LP, 177; BNA, II, 16; edfciud lod~l, edfdlu~l (elite (catea (femeie rea) ai luat, catei rdi a
fatat), PB, 198'. - <lat. eatella ,petite chienne".
CATA'L, sm., pl. ec'l/d'l'l, catel, d 0 • petit chien; 2°. gousse d'aih, Nic, 210; PB, 563.
- 1°: ed/d'l plrjit (catel cu par !ins); 2°: dol edld'l'l . di al'lU (dol catei de ai). V. etta'I. - <
lat. eatellus ,petit chien".
CATALAC, CATALfC, C.~TALU~{J, sm. (~i adj.: -lded, -Ilea, -lu~e), pl. edfdld/l, cdfdlill,
edfdlu~l (adj. : -ldte, -lite, -lu~e), catelu~, •tout petit chiem, Fl, II, 6, 5; Mih, 100; PB, 5'63;
ylni dupd mini ea edldlu~U., ea mtndr (vine dupii mine ca un catelu~, ca mtndr).
C.~TAIIAKE, sf., pl. eafdmd'kl, legii.nare, •dandinemenh, Dal, 63; Pt!pa '~l~fdle ed/d-
md'kl (Pepa l~i leagiinii corpul, face gesturi afectate), PLit, 941 - transpunere eronata Ia
CAr,· 210: ,Pepa se face frlnturi" !. - < xouTaOt!J4(xt) ,claudication; boitement".
CATA'N, sn., pl. edta'ne, Mih, 100; PScr, 202; Lum, I, 184; CFr, 187; un ed/d'n di
mel'lu (o farfurie de mel), Fr, I, 3 - v. ' cdtt'n.
CATAROAN'E, sf., pl. cdtdrodn'e, •galette feuilletee et bien cuite•, pliicinta cu •foi
multe ~i bine rumenitii, lncretitii Ia suprafata, ICar, 33. - Pentru alte feluri de pliicinte, ·cf.
~i BNA, Ill, XI. - V. :
C.~TAROS, -rodsd, pl. catdro~l, -rodse, cret, buclat, •crepe, crcpelu; boucle; frise•, Dal,
63; Nic, 211; GEl, 125. Sinonim: zgur. - < xOt'MOtp6c; .. -".
CA-TE?, c.~-TE, de ce?; pentru eli, •pourquoi?; parce que•, Nic, 211; PB, 563;
ed-It! nu vln'i$l? - ea-lt! nu putul (de ce nu veni~i? - pentru eli nu putui). - V. epilJi ~~ ed
· 'i te.
C.~TEI, sf. pl., •figure de danseo, lasarile corpului pc vine, cu genunchii lndoiti, ale
celui ce danse~U:li anumite cedmcurl ~i care, In acest timp, ca ~~ In dansurile ca.zace~ti, a.z'!(il'le
alternativ din picioare clnd lnainte, clnd lateral. V. cdfl. - <alb. kl!eeuj ,saltare; ballare",
kecim ,salto, ballo", xnaeJ u<rntU&.>".
-357-

ClTESCU, vb. IV (cdlil, -lit, -tire), lnsaila, •faufiler une etoffe•, Dal,,_63.- < ?
dTf11X, sf., pl. cdli&, ghiocel?, •perce-neige? giroflee blanche?•, Nic, 211.- V ..cati<'lc'L
CXTI, sf. pl. - v. cdtlt- : a~tedrd cdll (a~terne (executa) cd/1), Fl, II, 5, 9. - Nu ar
fi exclusa ~i o influenta a imperativului grecesc sg. xciwe = xli!lta&: de Ia xci6o(Lott ,stai jos").
ClTfE, sf., pl. cdlil, vatrai, •attisoin, Dal, 63; Nic, 211 .;.· Mih, 101; GEl, 125 (< xotwl>;
REW, 2434 ( < xotTal); AI. 1903, 82; Lum, Ill, 340; lom carl m~ea, carl cdfia (luarll.m care·
cle~tele de foe, care vll.traiul), GalGrB, 45. - Cf. ~i alb. kacije ,paletta di ferro per il fuoco",.
precum ~i mgl. cdfild (PMegR, II, 65; GrS, III, 200; CapM, Ill, 66).
dTfN, Gram, 228 - v. cdfl'n ~i t dr. cutin.
ClTfRE, sf.; ClTfT, -td, Dal, 63 _:_ v. cdtlscu.
CXTf9 (fll.r~eroti), sn., pl. cdfl(}e, ban, · ·•monnaie• :· cu cl'te un cdti8 nhipt tu meare
(cu cite un ban lnfipt In mere), CFr, 170. - <alb. kaeldhe ,moneta dal valore di. me;~:;~:a
pistra".
CXT!'N, sn.; CAT!'Nl, sf., pl. catl'ne, farfurie, •plat, ecuelle•, Dal, 62; Nic, 210;
PScr, 202; und coed tu cdll'nd (o bomboanll. In farfurie), PLit, 15; l'l-da cdll'nlu cdlpu fli
dii. farfuria falsi!.), PB, 455:1e; aspdrse lute edit'nile di pi medsd (a spart toate farfuriile de pe
masll.), PB, 330211. V. cd/d'n, elton ~i sinonimul phedt. - <lat. eatlnum ,plat en terre".
ClTUT, sn., cutit, PB, 563; ArE, 24 - v. cttut ~i lipi<'ld.
ClULE, sf., pl.?, conditie, •conditiom :·tl daii fedta, ma~l und cdule (lti dau fata, numai
cu o conditie), Lum, I, 205. V. cdvule. - <alb. kaull ,;patto" <tc. qavl (986) ,convention".
eX UR, -rd, pl. cdarl, -re, pll.gln, •infidele, mecreanb : siminld s' nu-~l arml'nd' di cdura
di Arml'nd (nici sll.mlnta sll. nu-~i rll.mlnll. din pii.glna de aromiinll.), BNA, I, 110. V. ~eaur
~i sinonimele dpistu, dinsl'z. - <alb. kaurr ,miscredente" <tc. guiaour (1007) ,infidele".
c1uRX, sf., pl. cdurl, arsura, •brt'\lure stomacale•: pita 'di pra~l adute cdurd (placinta
de praji provoacll. arsura stomahalll.). - < xotoupot ,.-".
d1J$E, sf., pl. cdu~l •prison?; guerite ?•: tu cdu~ea lu erd ncl'is tdtd-n'lu (In ghereta ( ?}
unde era tnchis tatal meu), Fl, I, 5, 10. - Cf. alb. kaush ,quartiere" ~i dr. cdu~. - < ?
CAVAL, sn., caval, CN, 103- v. cavdl.
clv.ALX, sf., pl. cdvd'l'f ~i adv., cll.lll.rie; calare, d 0 • equitation; 2°.. cheval de selle;
3°. a cheval,, a cavallo; a califourchon•, Dal, 65; Nic, 181; Mih, 202. _:. 1° :. di dorlu a cd-
vdldl'el, ncdlicd' yumdrlli (de dorul cahiritului, a lncll.lecat mll.garul); 2°: cdvd'l'l cu frln
tn gurd, carl aduc pri-Armd'n'l cdlare (cai de cll.lll.rit cu frtu In gurii, care 11duc pe aromiini
cii.lare), PenB, II, 110; · BNA, II, 48; eii am un cal di cdvdld (eu am un cal de cll.lll.rit);
cl'te cdvd'l'l vrel si-acdl? (clti cal (sau cattri) de cll.lll.rit vrei sll. lnchirie~i ?) - v. b.inlke; 3°;
un om cdvdld pri cal (un om cll.lare pe cal), PB, 1911; cdvdld pri un nior (cll.lare pe ·un nor),
PLit, 802; PAnt, 91; au~ii, l'ed-me cdvdld (bll.trlne, ia~mll. calare, ia-inll. In clrcll.), PB, 20811 ;
l'i si-arucdrd cdvdld al ~lgd (i se repezirll. In clrcll. lui Ghegll.), Fl, II, 6, 6; pt'nd lOra nol him
cdvdld (plnll. acum, noi slntem deasupra, noi slntcm cll.lare). E acela~i cu cdlare : pri-un ca[
dlbu nts cdvdld (dlnsul cll.lare pe uncal alb); PAnt, 299; BNA, I, 128: tot ~i todte yin cdvdlti
(toti ~~ toate vin cll.lare), PAnt, 297; BNA, I, 124; pot s' ardvdu cdldre? (pot sll. rabd calare ?),
PB, 201 8 - v. cdlar2 , cdldre. - < xot~Aot <it. cavalla(re). .
dVALAR, sm., pl. cdvdldrl, calll.ret, caprior, d 0 • cavalier; 2°. chevron; 3°. doublure·
des cale~onst, Dal, 65; Nic, 182. - 1°: nizdm cdvdlar (soldat turc cll.lll.ret), Trib,, II, 7-8, 24;.
un !flone cdvdldr (un tlnll.r cll.lll.ret), ArE, 11 ; trited prin dzdrl un cdvdlar (prin ;~:ll.ri trecea
un cll.lll.ret), PAnt, 158 - v. sinonimul sufari; 2°: pristi cdvdlar yine cilia (peste cll.prior vine
acoperi~ul) - v. cdlar; 3°: zmedna edste fd'rd cdvdldr (i;~:mana e fll.rll. cll.ptu~ealll. sub furca
picioarelor). V. cdldrlfii. - < xot[3otAiiptt; <it. eavallaro.
-358- cJHr

cAVALARfE, sf., pl. edvdldril, cavalerie, ecavalerie•, Dal, 65; Nic, 182; PB, 564; pizd.ra
,. edvdldrla, PLit, 1019; PAnt, 39 - v. pizdrd. Sinonim: edldrirl. - < · xiX~IXAOtp(Ot < it.
eavallerla.
clvrA.•, sm., ceartA, Mih, 102- v. elvyd'.
clvrA.lif, CAVGAlif, clvrA.Nlif, sm., pl. edvyd(n)getidz, certii.ret, oquerelleur; batail-
leurt, Dal, 65; Mih, 102; Cod, 201a. - <tc. qavghadjy (878) ,querelleur".
cAvrATUBA, sf., . pl. edvydtilrl, ceartA, equerelle•. V; ed(edtri.rd. - < edvyd'.
cAVRAMA' (grii.mosteni), sm., pl. edvrdmtidz, conservii. de carne, •conserve de viande
bouillie, mise dans le saindoux ou dans Ia graisse et le tout dans une outre•, tocana (cf.
LL, IV, 176-182). - Cf. gr. xiX~oup!J.~c; < tc. qaourma (939) ,conserve de viande".
cAVUKE, sf., pl. edvri.kl, pii.lii.rie ciudata, •chapeau baroque•. Cf. tc. qovouq (985) ,ca-
vit~". - < XIX~OUX~ , - " . .
CAVULE, sf., PB, 564: l'l-u da eu edvri.lea ed .. . (i-o da cu conditia ca ... ), PB, 13911
- v. eddie ~i sinonimul sinfunte.
cAVUR, sm., Nic, 182- v. etivru ~i sinonimele edrdvf6d, hdrhi6d, rae.
cAVURE, sf., pl. edvilrl, mormlnt, •tombeau•, Nic, 182. - V. kivd.re.
cAzANE, sf., pl. cdzd'n'l, cazan, echaudiere - v. Plm, II, 208•, Dal, 65; Nic, 183;
Mih, 102; Ia ed~edre, ltiptile 1-hirbem tu edztine (Ia sUna, laptele II fierbem In cazan); ml'ne
bdgd'm edztinea la-arl'll (mline punem ca;~:anul Ia rlu = mline spalii.m Ia rlu); etiplu - cdzdne
(caput - ell un ca;~:an). - <tc. qazan (959) .. -".
CAzANlif, sm., pl. cdzdngetidz, ca;~:angiu, echaudronnier•, Dal, 65; Nic, 183; Mih, 103.
- <tc. kazghandjy (959) ,-".
cAzANSi:SCU, vb. IV (edzdnsU, -sit, -sire), cl~tiga, egagnert. V. aedzdnseseu ~i sinonimul
tllllintu 1°. - <tc. qazanmaq (959) ,-". ·
cAZANUL'E, sf., pl. edzdnri.l'e, c&;~:an mic, •petite chaudiere•, Dal, 65. - <edztine.
CAziNAR, sn., pl. cdzindre, opait, dumignom. Sinonim: lihntir. - <eazln.
cAZIMfE, sf., pl. edzlmtl, cazamie, erecueil de sermons•, Dal, 65. - V. eazamle.
cJ, conj. : cl blgtirl i el nu blgtirl - d.nl etisli (eli au biigat sau cii. nu bagara - e acela,i
lucru) - v. ed.
CI'CA I, CI-CJ-CI' !, ci-I'CA !, cucurigu !, •coucouricou !, it. chicchirichl It: ct'ed, el-l'-cd I
(cucurigu !), PB, 301t; cl-cl-cl' !, cl'ntd eueotlu (cl-ct-el'! clnta coco~ul), BNA, I, 84. - V.
cueuricu ~i :
CICIRi:DZtJ, vb. I: dado, va l'l-u eiJ ·.drt!dza (mamii., am sa i-o ;~:ic (sii. clnt) ca un coco,),
AI. 1903, 68 - v. edcdrt!dzll, elrelrt!dzll.
CJi:ltJ, sm., pl. clll (~i el'cean'l), asin, •ane•, Dal, 78 (sub dlngltrri'); CSt, I, 44; PEtim,
9; ,yumtirlu, flgurat e numit ... elllll", PLit, 689. - Apare ca porecla In onomasticii. (de ex.
Ia Avd~la, ca nume de familie). De fapt, astii;~:i nu i se mai cunoa~te sensu! acestui cuvtnt
care e ~i foarte putin In circulatie. Circuli numal ca nume de catlr masculin - v. ardp3 , btirdzu,
da~ll, gal etc. V. cullrl. - < tc. qyteh ,partie du derriere de toute chose; derriere d'homme,
d'animal; croupe".
Cl'i:IUBA, sf., buturugii, PLit, 15 - v. ed.llubd.
CIFTANE, sf. : mul'erl trieri.te eu Ct(td'n'l din Pole (femci In etate ·cu marame din Con-
stantinopol), GrB, 254 - v. cd(ltine.
CIFTA', sm., pl. cl(ttidz, cuvertura de pln;~:a, •morceau de toile long et etroit dont
on couvre Ia huche' ou Ia planche a porter les pains au four., Dal, 55. Sinonim : miscile.
- V. (td, (utd'. - <ed(ttine + (utd'.
CIH! <interjection signifiant ,(ne pas dire) aucun mot, ni m~me un elh !"•, PB, 564.
- V. glh!, eire!
CI'INE -359- CINDA.T

Cl'INE (nord) sm., pl. cf'fn'f, Cod, 116 b1 (cd'rn'fl'i) - v. ci'ne, iar pentru epenteticul
-i-, cf. amf'n ~i CAr, 213-214. ·
ClfPE, sf. invar. : ctipe s' (edfird (se facura nevlizute), PLit, 788 - v. cdfpe.
CILCI'N'IO, sn., pl. cllcf'n'e, calcli. - ln directli leglitura cu ghicitoarea reprodusa sub
cdlci'n'lil 1°, cf.: ,Ce qui regarde vers Ia maison en allant a Ia fontaine et vers Ia fontaine
en allant a Ia maison - Le derriere" LLP, XV, 251 (Basci).
CI'LCU, sm., pl.?, rlna, •cote, fianc, hanche•: kirageddzl'i s' ilmsird: unlu pri cf'lcu,
dltu pri dlntt (chiragiii se lntinsera (se culcarli): unul pe rlna (lntr-o rlnli), altul cu lata In
jos, Ia piimlnt), GrB, 140. - <bg. kiilkii ,HUfte (hanche); Oberschenkel (haut de Ia cuissc)",
CILFA', sm., pl. ctl(ddz, calfii, Nic, 190; Mih, 86; PB, 560 - v. cdl(d ~i cirdc.
CILFALI'KE, sf., pl. ctl(dlf'kl, clilfie, •compagnonnage•, Dal, 56. - <ctl(d'.
CIUTOR, -todre: ctlitorlu ll' lf'ndzitlu nu-dll .pdredsinl jli strbttorl (clillitorul ~i bolnavur
nu au pliresimi (nu postesc) ~i slirblitori), PLit, 454 - v. cdldtor, cdlitor.
CIL'E, sm., pl. ctl'eddz, PenB, V, 51 - v. cfjlld', culd.
cbiA.RA, sf. : tt'ni-n'l-te, vruia, pi cfma'rl (\ine-mi-te, iubito, In lnmlndriri), ICar, 32
- v. cdmdrdl,
CIMBACUKE, sf., pl. clmbdcukl, pllicintii. de mlilai, •galette de Iarine de mais•, CFr,
107. Sinonime: pispilitd, pruscutttd. - <alb. XtjL(3e - xouxje (Hr, 150; Le, 1044, sub pipeq).
CIMPA.R, -rd, pl. ctmpdrl, -re, clmpean, •habitant de Ia plaine•, Mih, 89. Cuvlnt neiden-
tificat. - Cf. lat. camparius ,garde-champ~tre".
CIMPfC, sn. (pl. ctmpfte), clmp mic, •petit champ•, Dal, 57. - V.:
CIMPf!j(Jl, sn., pl. clmpi{lurl •petit champ•, Dal, 57.
ciMPf!j01 , -lle, pl. ctmpi{ll, -{le, clmpenesc, •ch~mpetre, de plaine•, Dal, 57; tutiputa
ctmpijle (produs, avere de clmp), Fl, II, 4, 6. v. munil{lll. - V.:
CI'MPU, sn., pl. cf'mpurl, clmp (sg. articulat: cl'mpul; Ia Siimlirlna : ct'mplu, ca ~i
mortlu, porclu, vimtlu etc.), •champ; pays plat; plaine•, Dal, 57; Nic, 191; Mih, 89; tu ct'mpul
di Bitule (In clmpia Bitoliei), PLit, 831 ; todmna, multi Armd'n'l dipun tu ct'mpu (toamna,
multi aromAni coboarii. la ~es); pri ct'mplu nilucrdt (pe clmpul nelucrat), ArE, 35 ; muntfl'l
l'l-adrd' cf'mpu (muntii i-a fii.cut ~es, a cutreierat cercetlnd muntii ca la clmp), PB, 2517;
priste cl'mpurl, dztn'l lli vd'l'lurl (peste clmpui'i, dealuri ~~ vlii), PAnt, 200. V. cd'mpu. -
< lat. eampum ,plaine".
ciNA.TA, sf., pl. ctnd't, canii. (de vin), PLit, 639 - v. ciindtd2 •
CINA.VE, sf., pl. ctnii'yl •. _:__ ln VNouii., XIV (1919), 96, Per. Papahagi scrie: •Clnd'ylle
'i purd'ylle se lnliltarli (= adlipostiri flicute din hdrd'l, saci mari)•. Pentru purd'yl ~i hdrd'l,
cf. purdvd ~i hurdle. Pentru sensu] neprecis al pluralului cfnd'yf, care apare In ace.a stli unica
atestare, cf. ciindve, care, altiidatli, va fi avut ~i sensul de hdrdle •grand sac de chanvre•.
0 eventualii. derivare din gr. xou'Xi(3t, xou'Xi3t ,fouinc" ar fi nemotivabila. Deci : < xctwci[3~
,chanvre".
CI'N.{, sf., pl.?, suliman, dard; teinture (pour les cheveux, pour Ia barbe): s' l ' i bdgd'nt
d 'na a nvedstdl'el (sli-i punem miresei sulimanul, clineala), Lum, II, 44. V. ucnd'. - Cf.
~i alb. kena ,henna". - <tc. qyna (972) ,henne (arbrisseau); poudre de feuilles de cet
arbrisseau avec laquelle les orientaux teignent en rouge fonce les cheveux et Ia barbe ; les
femmes l'emploient pour teindre les ongles".
CINDA.REl, sf., .clntare, Dal, 57 - v. ciintdre.
CINDA.RE1 , sf., pl. ctndd'rl, clntar, •balance romaine•, Dal, 57; trddzi grei1 tu ctnddre
(trage (attrnli) greu Ia clntar). V. ctntdre• ~i staterd. - <tc. qantar (974) ,poids de 44 ocques".
CINDA.T, -td, clntat, Dal, 57 - v. ciintdt, ctntdt.
-360- CINTARE 1

ClNDi\TURA"(J, sm., pl. ctndalura~l, adolescent, •adolescent; jeune hornrrte; c~liba­


tairet, PenB, IV, 136. - V. ctntatora~it
CI'NDIC, sn., clntec, Dal, 57 - v. cl'nlic.
ClNDIR~f, sm., pl. ctndlrgeadz, cantaragiu, ;peseur public•, Dal, 57. - <tc. qantardjy
(974) ,-".
CI'NDU, adv., clnd, .e. quand; lorsque; 2°. tant~t. .. tant~t.. Dal, 58; Nic, 194;
Mih, 89; PB, 564. - 1°: di cl'ndu creapa dzulla (de clnd se crapa de zi), LP, 166; PAnt,
239; BNA, II, 116; ctnd vrea s' yin Ia vol (ctnd era sa vin Ia voi), PAnt, 202; 2° : cl'ndu
una, cl'ndu alta (clnd una, clnd alta). v. cand ~i kend. - <lat. quand:. ,quand".
ClNDU"E, sf., vesta, BNA, III, 130 - v. candu~e.
CI'NE, sm., pl. cln'l, cline, ;e. chien; 2°. m~chant; 3°. persev~rant; tenace; 4°. fidele;
5°. paon du jour; 6°. piastre•, Dal, 58; Nic, 192; Mih, 89; PAnt, 418. - 1°: a(irea-te di ct'nile
te nu-avind kealra (fere~te-te de clinele ce nu urmare~te piatra), PLit, 456; un cl'ni di Ia ol
{ali dzd/i ctn'l di-acasa, ma Ia ol (un cline de Ia oi face cit zece clini de acasa, dar~ la oi),
PLit, 456; cl'ne vecl'lu picurarescu (cline vechi (batrln) pastoresc), PB, 21; di Ia maslu di
cl'ne, sl'rma di pt'ne (de Ia masul (culcu~ul) de cline, farlma de pline nu rdmtne), PLit,
681 - (cf. : gr. , :E'Tou axu/.ou To 7tpoax~cx/.o \jiw(l.t 8ev ~'IJ(l.&:p6ve:~ (' Apii, 1221); it.
,Dove sta il cane non cercare il grasso" (Straf, I, 231); dr. ,Cauti ~i tu curele pe unde
au ros clinii teiele" (CanD, 46)); 2°: ct'ne om si-ari aspusa (rau om s-a aratat)- (cf. tn Tuni-
sia: ,Comment se fait-H, chien, fils de chien, que tu ne m 'apportes plus de fleurs ?", RTP,
XVIII, 196); 3°: lucreadza ca ct'ne f ml'cd ca domnu (lucreaza ca un cline ~i mantnca ca
un stapln), PLit, 459; lnima, cl'ne, slrigiJ.' calu (curaj, voinice perseverent, a strigat calul),
PB, 154zt; 4° : odspe vecl'lu, ci'ne vecl'lu (amic vechi - cline batrln, credincios), PLit, 583 ;
5°: cl'ne di Ia ol (omida fluturelui, ochiul paunului), Mlns, 275; 6° : da-n'l un cl'ne ira s'
l'eall pl'ne (da-mi un piastru ca sa iau plne); ell cinl deddi~l pri caetuila? (clti pia~tri ai
dat pe cllciulll ?) - v. aspru e, 7ros. - Cuvtntul ne trimite, ~~ el, ln lumea piistoreasca : 7° :
§ton'l ~· gra~l ca cln'l di Grell (bravi ~I gra~i ca clini ai grecilor : reflex din viata pastorala a
aromanilor: spre deosebire de cei ai aromanilor, clinii grecilor, slabi, ·piperniciti ~i straini de
viata pastorala, nu slnt tn stare sa tnfrunte, bunaoara, flare salbatice). - ·ca un fel de impre-
catiune, ln aromana e curentll exprimarea : 8° : s' li ml'cd cl'nll'i, s' li ml' ca! (mlnca-te-ar
clinii, sa te mllnlnce !) -- cf. ln siciliana : ,Chi mi ti mlmciunu 'i cani !" (BTS, XXIII, 364).
- V. ca'ne. - Ca folklor, cf.: PLit, 766-767; 777-778; 787; 811-812; PB, 19-20 etc., precum
~~ PMic, articolul Clnele. - <lat. canis, ,chien, chienne".
CINEA"TE, adv., cline~te, ;a Ia maniere des chiens; m~chamment., Dal, 58; Nic, 193;
PB, 564.
ClNESCU, -nedscd, pl. clne~ll, -ne~li, clinesc, ;de chien, can in•, PB, 564 ; band. . . cl-
neascd (trai. .. clinesc), Fl, I, 3, 8.
ClNfL'E, sf., pl. ctnfl'e, rautate, •m~chancet~; rancune; souffrance•, Dal, 58; PEt, 15.
CI'NIPi\, sf., pl. cl'nipe ~i cl'nikl - cf. toponimicul La Ct'nikl, satul Pirivole -, cinepa
«chanvre•, Dal, -5 8; Nic, 193. Sinonim: canaue. - ln general, aromanii nu prea au culturi de
clnepll ~~ nici de l'in. - <lat. '!eanepa (cf. cannabis ,chanvre").
ClNf(J, sm., tara pl., multlmc de clini, doulc de chiens•, Dal, 58 {, v. clnll'e" ?). V.
caldrlil etc. - <cl'ne.
ClNIRi\', sm., canarea - v. cdndrd'.
CINlVURE, sf., pl. cfntvurl, samlnta de cincpa, •chenevis•, Dal, 58; Nic, 192. -
< xcxwcx~oupt .. -".
CINTAREl, sf., pl. clnld'rl, clntare, .e. action de chanter, de jouer d'un instrument,
chant; 2°. action de charmer, charme•, PAnt, 418. - 1°: Fdr~irotlu-l (dr' cripare - tuld dzuila
CINTARE 1 -361- CI'NTU 1

pri ctntdre (flir~erotul e farli bataie de cap - toatli ;~:iua o duce in clntec), Lum, . I, 218; si-
aprodke ctntdrea a cucoflor (se apropie clntatul coco~ilor = se apropie ;~:orile), PB, 9518; 2° :
cu clntdre f disctntdre ... 1-fedfe ntpol om (cu farmece ~i desclntece ... II fAcu iar om), PB,
41258. V. ctnddre1 ~i ctntdt.
ciNT.ARE2, sf. - v. ctnddre2 - ; l-pldted~te cu ahl'te lire ctt trddze nls tu ctntdre (ll
pllite~te cu atltea lire cit trage el Ia clntar), PAnt, 30828; u-aved ctntdrea spindzurdla di na
u,odra atlrnase clntarul (rationamentul) In partea u~oara = alunecase pe u~oara, devenise
u~uratici, nu erau cu mintea intreagA), CalGrB, 44 - v. aldre; ctntdrea ... il-avef di na li~odra
(clntarul (rationamentul) ... II aveti pe partea u~oarA), BatN, 14. Sinonime: stdtlre, ' tiri-
zie, zlya.
CINT.AT, -ta, pl. clntdf, -te, clntat, •chante; enchante; ensorcele•: cl'nticlu nu-l t;fne
clntdl' (clntecul nu e bine clntat); erd cal ctnidt (era cal vrAjit), PB, 37713; 38011; cdlu erd
di ctnldfl'i (calul era dintre cei fermecati), PB, 3181 ; loc nicurdt f ctntdl (Joe necurat ~i · vrlijit),
PB, 1soaa; PAnt, 98; pul'lil ctntdt (pasAre mAiastrA), PGr; 46; tuldga di her ctntdta (toiag
de fier fermec~t), PB, 443'; 384M; un mer ctntdt ~i disctntdl (un mar vrAjit ~i desclntat),
PB, 39788.
CINT.AT.i\, sf., tArA pl., clntat, •chant.; lu ctntdta a cucoflor (Ia clntatul coco~ilor), PB,
45511; Fl, I, 4, 7. - Ca formA, v. acumprdtd, avdzl'ta etc.
cJNTATOR, -todre, pl. ctntdtorl, -todre, clntlitor, •chanteur. : nu s' plt'ndzim na lip-
se~te,o ctntator atept (o clntlitor ales, nu ne trebuie sA pllngem), Lum, IV, 92=102; .BNA, I,
28; am xi(teri eii clnldtorl (eu am ~oimi clntiitori), AI. 1928, 115; BNA, II, 62.
CINTATOR.A~{J (BAiasA), sm., pl. ctntdlord~l, coco~, •coq•: ctntdlord~il di B.irdle (coco~
din Berat). V. caltndord~il ~i sinonimul cucot. - < ?
Cl'NTICl, sn., pl. ct'nlife, cintec, •chanson•, Nic, 195; Mih, 91; cl'nliclu nu-dri domnu
(clntecul nu are stapln, proprietar), PLit, 822; nu si-dvd ... nifl ct'nlifl lli-arazbodle (nu se
aud ... nici clntece in ra;~:boaie de tesut), PAnt, 155; BNA, II, 2; cl'nlic va na scoata edle
(clntec ne vor scoate ele), LP, 131; BNA, II, 106 ..:... cf. PPar2, 35; bodfea a lel - .ct'ntic di
mortu (vocea ei - cintec Ia un mort= bocet), PB, 19323 - v. bodfil, miryluloy. - <lat. ean•
tleum ,chant, chanson".
CI'NTIC2, vb. I (cinticdl, -edt, -cdre), cinta, •chanter (des chansons de berceau)•, Mih,
91 ; PEt; 15; ct'nliclu aistu li l-ctnticdf (clntecul acesta ee-l clntati), PB, 2428. - V. :
CJNTIC.ARE, sf., pl. clnlicu'rl, cintare, •action de chanter des chansons de berceau•,
Mih, 90. - V. :
CI'NTU1, vb. I (ctntcil, -tdt, -tdre), clnta, d 0 • chanter; 2°. jouer d'un instrument; 3°.
pleurer (un mort); 4°. charmer; ensorceler; 5°.lire; 6°. conter des sornettes•, Dal, 57 (cl'ndu);
Nic, 195; Mih, 91. - 1°: ctntd ~· gtodca Mrio~l (clntii ~i dansea;~:li voio~i), PAnt, 301; BNA,
I, 130; ltnglros ct'nta (lulara (fluierul clntA languros), LP, 77; BNA, I, 44; 2° : cl'nta cu
fluldra (clntli din fluier), LP, 25; BNA, I, 86 - v. bat 6°; 3°: un di un si mbdira'm, lcillu
idle si-l ctnta'm (unul cite unul sAne in~irAm, pe nefericitul tatA sli-1 bocim), PLit, 977; PAnt,
48 - v. miryluluxescu; 4°: fe l'l-cl'nfl ~i te 1-disct'ntd? (ce vrajii li• faci ~i ce-ti desclntA ?),
PB, 2311; u ctnta' ~i-apola u disclntd' (o vrAji ~i apoi o desclntA) - v. ctntdt; 5° : nvedsta
al prdmate(tu ctnta' cdrtea (nevasta negustorului citi scrisoarea), W, II, 238; acdfil s' l'i cl'n(u
cdrtea (lncep sli-i citesc scrisoarea}, Fl, ·I, 2, 2 - cf. : aUg 4°, dyluvasescu; GrS, I, 344; . alb.
kendonj ,cantare; Jeggere"; 6° : mi dodre cdplu di ct'te n'l-ctntd~l (rnA doare capul de cite
mi-!li lndrugat) - cf.' ~i fr. ,Qu'est-ce que tu _me chantes-la ?", LLP, XL, 162 ~i 32; fe l'l-
cl'nfl ~i fe I' disct'ntd? (ce-i lndrugi ~i ce-ti riispunde ?) - v. 4°. .- <lat. eantare ,chanter;
!rapper d'incantation".
CI'NTU 1 -362- CIRtiOR

CI'NTU1, -ttl, pl. cl'nll, -te; CI'NTUa, adv., clt, Nic, 195 - v. ctll ~i, pentru -n-, ahl';nlu.
<lat. quantus ,combien; comblen grand".
CIN'fNA, sf., mlhnlre, Daloc 58 - v. cdn'lnd.
CIN'ISESCU, vb. IV: 'nd dzr11ld, cum ctn'isea slngura (lntr-o zi, pe clnd se ml-hnea
singurii), PB, 4711- v. cdn'isescu.
CIP, sm. ~~ sn., pl. (clpl, ctkl ~I} cl'purl, ~ef, d 0 • chef; 2°. point a gagner (dans des
jeux d'enfants)•, VAR, 293; LL, III, 222. - 1° : celniclu easte ca pdrlnte . •• , ca ctp astdz; . .•
hlniclu ..• edste ct'plu .a falcaril'el (celnicul e ca parinte • .. , ca ~ef asta:d; . . . celnicul. .. e
eonduciitorul grupului de familii), Al. 1903, 96; him cuple fd'rd picurar, fd'ra ctp (slntem
turmii fiirii pastor, farii conducator), VAR, 27; cl'plu a nunttll'el easte nunlu (~eful nuntii e
nunul, na~ul), VAR, 238; pr(Jta bed ct'plu (lntli bea ~eful), Al. 1903, 54; 2°: escu tu ctp (slot
ln frunte, am ct~tigat), PLit, 170. V. cdp ~~ ctple. - <tc. qyb ,action de couper, de retran-
eher ; t~te, chef" (B-K, II, 432).
ClPfE, sf., pl. ctpll, ciipetenie, ccommandement; protection., Dal, 59; PB, 561 (caple};
CDDE, 236 (<cap) ; pitricr1ra la Dumnidzd' ctpllle a lor (au trimis la Dumnezeu pe frunta~ii
lor), PLit, 766; acd/d' capla a pe1tilor (a prins pe capetenia pe~tilor), PB, 6431; tdtd ..• di
dple mare (tatii ... de rang mare), Fl, I, 2, 7; II, 6, 6; easte di sole, .di cdple mare (e de
neam, de clasa lnaltii), Fl, II, 2, 7. - <clp.
CIRA', adj., m., pl. ctradz, murg, moiril.tre•: un cal clrd' (un cal murg, negricios),
PenB, VI, 55. Nu are forma de gen feminin. - <tc. qara (957) ,noir".
Cl'RBA, Cl'RBLA, sf., pl. ct'rb(l)e, tocitoare, tcuve•, Mih, 94; CEl, 61. V. crt'bld 'i
hrd'bltl. - Cf. alb. ke'rbe ,tinello", bg. krllblo ~~ tc. qyrba (953) ,outre en cuir servant au
transport de l'eau".
CIRC I: va ti bdtd - ctrc! s' nu fall (te va bate- tu sii nu zici nici clrc !), PLit,
792.- V. eric! ~;i clh!
CIRCANliE (Biilasa), sf., pl. ctrcd'ngi, cartof, •pomme de terre•: ctrcd'ngi hearte (cartofi
fierti). Sinonime : cumplre, pdtata. V. curcace - < ?
CIRCI-L'E, sf. pl., floricele de boabe de porumb, •grains de mats grilles•. V. pufcd.
- <?
ClRCl'M, sm., pl. ctrct'mean'l, mlrtoagii, •rosse, haridelle•, Dal, 60. - < ?
.CIRCIREDZfr, vb. I (ctrctridzal, -dzat, -dzare}, cotcodaci, •caqueter; glousser; rlre
11ux eclats•, Dal, 60; Nic, 202; te carcdreadzd 6mlu aestu? (ce cotcodace~;te omul iista ?). -
:v. cacdredzll, ctctrl!dzll, cdrcdredzll ~i gdgdredzll.
CIRCIRIDZARE, sf., Nic, 202 - v. cdrcdridzare.
clRCLfC, sm.,. pl. ctrclllf, moneda de 40 de bani, •monnaie de 40 sous•, WTh, 313.
- <tc. qyrq(lyq) (954) ,40".
Cl'RCME, sf. pl., bucle de par, •boucles de cheveux•, Dal, 60. V. cracme ~i nel. - <
tc.· qyrqym (955) ,saison de la tonte; tondaison".
CIRco(:I{J, sn., pl. ctrcoace, craca, tbranche d'arbre•, GrS, IV, 378. Sinonime: alu-
mdkt, credngd etc. - <clrnic6Clll.
ClRl:ILffJ, sn., pl. ctrcillurl, cre~;tet, •sommeb, Dal, 60; Nic, 205; Mih, 94; ~izu tn
drcillll pi fag (se a~eza (~ezu) ln vlrf pe fag), PB, 17417; ctrcillurlle a muntllor (cre~tetele mun-
tllor), PAnt, 307; ctrcilllllu a caplul (cre~tetul capului). Sinonime: creliltic, gucille, td'mpd,
lipillc. V. ~i cingdrllil.- Cf. alb. gerc, ,clma" ~;i gerach ,cima di un monte" (pentru cuvinte
lncepatoare fie cu c-, fie cu g-, cf. cdstl'n'e ~;i gastd'n'e etc.).
clRCIL'IOS, -l'lodsd, pl. clrcil'l61l, -l'loase, buclat, •boucle• : cu perlu ctrcil'l6s ( cu parul
etrliont), Fl, I, 2, 7. - V. clr1el'li1, ncdrcil'los ~~ dr. ctrcel.
CIRCIOR, sm., pl. ctrll6rl, clrcel la cal, tcrampe•, PLit, 327. - < ·?
CIRtllJN -363- CIRLfG

C I r U u n, sm., Dal, 60; Nic, 205 - v. Crtlctrln.


CIRDILftJ, sn., pl. ctrdilturl, masacru, •carnage, massacre; horreur; desastre•, GrB, 1,
1, 8; BNA, IV, 155; fe ctrdillll adrdrtl (ce mace! facura), RA, 188; te ctrdillrl - fedfe nl'sd,
mulrlndalul amdrea (ce gro;~:avie (tragedie) - .zise dlnsa, privind marea), Lum, II, 352. Sino-
nime: cdrmodltl, ctrU~i, U~e. - Cf. alb. kerdi ,carnificina, massacro".
CI'RDU (gramosteni: Rila ~~ Ciumrai<~), sm., pl.?, rude, «parente, lignee; proches•:
st'ntu ct'rdu (slnt rude). Sinonim : scii 3°. - < ?
ciRrAl:ltJ, sm., pl. ctrydcl, ulm, •orme•, Dal, 60. - V. cdrdydctrl.
C 1 r ll e a I iii, sm., pl. Ctrgealll, Clrjaliu, •habitant de Ia province de Kirdjali; bourreaut.
- V. Cdrjill.
CIRfNTI, sm. : ct'nili lu·avind lrlplu, di cirinli nu-l'l da (clinele ll urmare~te pe lup,
nu-i da posibilitatea ca Jupul sa foloseasca dintele canin pentru oi), PLit, 787 - v. cdrinte.
ciRIDZEL'ItJ, sn., pl. ctrtdzedl'e, coapsii, •cuisse; flanc d'un chevalt, CFr, 103. Sino-
nime: drmu, brlte1 • - < ?
ClRKEAtJA, CIRKELA, sf.; CIRKEL'ItJ, sn., pl. ctrkedle, ctrkedl'e, Dal, 60; Nic, 202
- v. cdrkearltl, cdrkel'lrl.
clRLAP.~, sf., pl. ctrldpe, clrltl'kl (Pind), cujba, •sorte de cremaillere a Jaquelle on
suspend le chaudron, Ia marmite etc.•, vlrtej de stlna (pentru dacoromAni, cf. Pim, I, 101-
102; pentru france.zi, cf. CPFr, I (1860), 4 : un vlrtej desenat). - Cf. alb. kerrabe ,pastorale,
bastone". - < ?
CIRLARE, sf., Dal, 61 - v. clrlidzdre.
CIRLEAGA, sf., pl. ctrUdzl ~~ ctrleddze, clrneleagii, •careme, l'epoque et surtout le
jour quand on se lie a ne plus manger de Ia viandet, Dal, 61 ; Nic, 202. V. ctlrdgtl ~i ct~ledgd.
- Cf. ~~ it. carnevale ( < carne I eva r e etc.). - <lat. carnem + ligat.
CIRLEDZtJ, vb. I ( ctrlidzdl, -dzat, -dzare), crlcni ; croncani, cgrommeler; ne pas dire
aucun mot; croassen, AI. 1928, 122; du~mdn s' nu ctrleddztl (nici un du~man sa nu crlc-
neasca), Fl, I, 22; (edta nu ctrlidztl' nlfi un zbor (fata nu crlcni nici un cuvlnt), Fl, II, 4, 12
- v. ctrc!; nu ctrleddztl! (nu crlcni I); pri piytl'dz ctrleadzd ccirafl (deasupra pu1urilor cron-
canesc corbi), FIP, 64. - V. ctlredzll, sclrtedzrl. - < ? ·
clRLEJtJ, sm., pl. ?, ciipu ~a , •tique;, Mur, II, 62. Sinonimc : cdcimcir, cdprl~e. - < bg.
kiirh\dzii , - ".
CIRLE~I, sf., pl. ctrte~url, viirsare de singe, •effusion de sang; : cl'ndu 11idzrlf a{ea ctrU~i
di sl'ndze (clnd vii.zul acea varsare de singe), Fl, II, 1, 2; ltl-angricd si-addrtl clrU~i (le era
Jene (nu se urneau) sa faca masacru), LP, 5. V. ctrligle 5i ctrdilirl. - Gr. xotpAEaL6 (Boga, II,
219). - < alb. kl!rlesbje ,rissa".
CIRLIBANA, sf., pl. ctrliM'n'l «piece de bois ou de fer qu'on attache au bout supe-
rieur de Ia houlette et au moyen de Jaquelle les pAtres saisissent les moutons en l'accrochant
a l'une des jambes de derriere - v. Pim, I, 172; 166-167; III, 200 etc.•, Dal, 61; Mih, 95;
PB, 562 ( < clrlfg + -and} ; CAr, 333 ( < *ctrligdntl} : - V. ctrllg ~i sinonimul clictil. - < ?
ciRLIDZARE, sf., pl. ctrlidztl'rl, crlcnire, «action de grommeler, de ne pas souffler
mob, Dal, 61.
clRLIDZAT, -ttl, pl. ctrlidzaf, -te, crlcnit, «grommelet: zbor ctrlidzdt (cuvlnt crlcnit).
clRLfG, sn., pl. ctrltdze, cata; clrlig, •1°. houlette; 2°. crochet; crochet a tricoter des
bas•, Dal, 61 ; Nic, 202; PEl, 43. - 1°: loaf ctrltglu cu tdmbdrea (luai cata ~i tambariul),
BNA, 1, 10; ma~l ctrltdzile ntl-avem (numai catele ne avem), Fr, I, 36 ; PAnt, 290; BNA,
I, 8 - v. ctlngike ; ~· cu ctrltglu s' ti ntreljl (sa te lntrebi (sa te consfatue~ti) ~~ cu cata), PLit,
681 - folkloric, cf. LL, III, 184 ; lufea(irle . .. si-avea antllfdttl trel ctrltdze sti fer (luceafarul ..•
se lnaltase de trei cate pe cer), Fl, II, 1, 3 - cf. brtlfdl; 2o : aspindzurd cdrnea di ctrllg (atlrnl
CIRLlGAR -364- CIRTESCU

camea de clrlig) - v. ctrligdr; dd-n'l clrlldzile di mpldllre {da-mi clrligele de lmpletit) - v.


cin(iildc. V. cdrlg ~i cl'loiigd. -:-La dacotomAni: ,ciobana~ ... cu clrligul sub genunche", CL,
1897, 1173; ,clrlig din mlini li lua, cu clrligu-1 tablira", MF, 1251, 1254. Etnografic, cf. ~l
Vac, 20-25. - Ctrllglu e un obiect ' eminamente pastoresc, format dintr-o varga de corn- '-'·
v . corn ~i st'ndze - , lunga plna la doi metri, ~i din ctrlibdntl, care, adesea, e ornamentata·
ln relief cu variate figuri, dintre cari unele ne amintesc figurile 867; 6102 etc. din DSD
(: rhyton, sarcophagus) - v. Pim, I, 116-167; II, 184; 189; III, 196-200 etc. V. ~i Clubdnd.
Identic ca forma ~i dimensiuni, l-am constatat ~i In viata pilstoreasca a romAnilor din Buco-
vina ~~ din alte regiuni - cf. ColEtOr. Pentru existenta lui In lumea pastorala a Pirineilor,
cf. KrHoch, B, 14-15 ~~ plan~a I. Cf. ~~ Roll, V, 132. - Ctrllglu e un instrument nedespartit
al pastorilor, e simbolul pastoritului ·: a bdrbdflor ld si bdgd ~~ clrliglu tu grodpd {blirbatilor
li se pune ln mormlnt ~~ cata), Lum, V, 82. --'- DensAs, 152 : <tc. - tatarul kyrla gan. - < ?
CIRLIGAR, sn., pl. ctrligdre, clrlig, •crochet>, Pim, I, 138 - cf. Pim, I, 100 (pentru
dacoromAni); NAl, 78-84 (pentru albane;zi). Tot etnografic, el e Ia fcl cu eel folosit ~i In Alsacia
~i descris In RTP, XXV, 177. Sinonim: cin(iel'lii.- <ctrllg.
ClRLilifE, sf., pl. ctrligll, Fl, II, 7, 16 - sinonim cu clrle$i, mdkel'lu. - < ?
CIRMEZE, adj., pl. clrmezl, clrmi;ziu, cecarlate•, Nic, 203. In PLit, 266: ca s. ~i cu
sens nectar. - <tc. qyrmyz (955) ,rouge".
CIRNICOC:IO, sn., pl. ctrnicoace, teapa, •piquant, pointe qui se trouve sur la tige, sur
les rameaux•, tepu~. Dal, 61; u ligd' cdrtea di ctrnic6Cllu d( par (cartea a legat-o de tepu~a
parului = s-a lasat de carte), PGr, 33 - v. cdrte 4°. - V. curnuc6Clu ~i ctrc6Clu.
ClRNfC:ItJl, sn., pl. ctrnUe, punga, •bourse de peau•, Dal, 61 ·; afel cu ctrnlCllu di bdr-
mUe (acel cu punga de tabac), Lum, IJI, 377. Sinonime : cl'it6r ~i pungdr. V. ~i cdrneClu.- <
c&rnu2 ?
ClRNfC:ItJ2 , sn., pl. ctrnlCe, raboj, cencoche•, Nic, 203. Sinonim : ardbd~u. '- < ?
Cl'RNU, -nd, pl. ct'rn'i, -ne, clrn, ccamard, camus•, WTh, 313 - cf. ~i toponimicul
Vdlea-ct'rnd (Samarlna), WTh, 44; 75; Al. 1902, 122. Sinonime: cuClumlt, ndreclu, spt'rtu.
- <vsl. krlinii .. w-r6T!J.'IJ't'Oc;"·
CIRPAl:ltJ, sm., pl. ctrpdCl, clrpaci, cravaudeur, savetier•, Dal, 61. - <bg. klirpa6il
,,raccommodeur".
CIRPARE, sf., crapare, C~c, 44 - v. cripdre.
Cl'RPA, sf., pl. cl'rpi, clrpa, «chiffon, petit morceau de toile; haillon, toque•, Dal, 61;
Nic, 244; CEI, 61. Sinonime: pedticd, $Ogdnd; pdrtdld. - <sl. klirpa ,mouchoir".
clRPILOG, sn. (~i sm.), pl. ctrpiloddze (~i ctrpil6dzl} «grande fourche servant a vanner
le graint, Al. 1903, 61. - V. carpul6y ~i mgl. cdrpdlog (GrS, III, 198; CapM, III, 61).
CIRPITOR, sn. : pi codda di clrpit6r (pe coada de clrpator = niciodata), PLit, 462 -
v. cripit6r, crtpitodre.
CIR~EL'ItJ, sn., pl. ctr~edl'e, confu;~:ie, cembarras; confusiono, Dal, 61; PScr, 321
( <cdru~el'lu<cdru~u ,carucior"); LP, 55.- V. cdr~el'lU ~i gr. xotpl.e:cno .. xot-rota-rp()(jli)" (Boga,
II, 219).
clRTEL'ItJ, sm.: ducmenlddzl'i cu ctrtel'l s' l'i bdgd nvedstile di verl (galbenii cu cer-
culete sa-i puna miresele Ia cercei), W, II, 58 - v. cdrtel'lU ~i gr. xotp-rel.toc; (F\ohlfsLex, 218).
CIRTESCU (mi), vb. IV (ctrtll, -til, -tire), atinge, d 0 • toucher (a), atteindre; 2°. incom-
riloder; (se) formaliser; (s')offenser; (se) fAcher; 3°. attrister; causer du chagrin; 4°. se tuber-
culisert, Dal, 61; Nic, 204. - 1°: nts nlli nu s' clrted di ed (dlnsul nici nu se atingea de ea),
PB, 16228 ; s' nu ti ctrte*ti di lucrile a medle (sa nu te atingi de lucrurile mele); 2° : nu ctr-
ted~te s' d6rn'i cu p6rflle ncl'ise (nu strica sa dormi cu portile lnchise), PGr, 28; nd ctr!!m di
zbodrile te dzt'si~l (ne-am formali;~:at (ne-am suparat) pentru vorbele ce ai zis); 3° : s' ctrtl aht't
CIRTILIVOS -365- CIRVINARl

multu (se tntristi!. atlt de mult), PLit, 764; PAnt, 87 - v. kic 5°; ma~l una l-clrted (numai
un lucru ll lntrista), PB, 13337 - v. mdrinedzrl e; 4° : s' clrll di keplu (se atinse de piept,
s-a tubercul~at)- v. slric 2°.- Semantic, corespunde gr. 7tt~pli~w·- Cf. alb. qerl6nj,ammoe
nire", bg. krlrtja ·,arracher" ~i dr. ctrti.
CIRTILIVOS, -vodsd, pl. ctrlilivu~l, -vodse; CIRTILOS, -lodsd; pl. ctrtilo~l, -lodse,atltator,
•qui attise, qui excite; agitateur•, Dal, 61; LP, 123. - <cfrtescu?
CJRTfRE, sf., pl. ctrtirl, atingere, taction de toucher, d'incommoder, d'attrister etc.
- v. clrlt!scu•, Dal, 61, Nic, 205; PB, 565; di ctrtiri gredrld (de suparare grea), PB, 15015.
CIRTIT, -ld, pl. clrtl/, -te, atins, •touche; fache; attriste; toque, tele; tuberculise•, Dal,
61 ; Nic, 205; PB, 565; ctrtlt s' turna acdsd (mthnit se tntorcea acasa), Lum, VI, 4, 15;
PAnt, 263; easte clrtlt (e tuberculos), GrB, 256; ctrlfl di mlnle (scrlntit Ia cap), Lum, V,
137. - V. cdrtlt.
CIRTITURA, sf., pl. clrtiturl, atingere, suparare, •attouchement; facherie; affliction•,
Dal, 61.
ciRTONA, sf., pl. ctrtune, stofa ; ornament, •etoffe rayee en rouge ; ornem~nt d' unc
robe~ ; jupa ar6~e cu ctrt6na (rochie ro~ie cu podoaba), GrS, IV, 206 ; 244. - < ? :
CIRTIOARA, ~f., pl. ctr/i6rl, iie, caine, Danes, basventre• : trdze j6nlle und-oara di
l-l'ed trl~l pi ctrtiodra (trage o data flacaul de-l atinge exact Ia iie), Velo, 16; BNA, V, 54.
Sinonim : ll'e. - V. curt6rl, scfr/iodrd. - <crate.
CIRTICON'Itl", -codn'e, pl. ctrttc6n'l, -codn'e, sclrtlitor, tgrin~ant; qui craque•: cired~e
ctrticodn'e (cire~e pietroase), Mih, 96; pile ctrtlc6n'l (placinte ce trosnesc tn gurll.), BatP, 42;
BNA, Ill, 40 ~i 164 - circula ~i pl. f. ctrtlc6n'l {cf. pitrodn'e). - < ?
CIRTINESCU, vb. IV (ctrttna, ·-nit, -nire), trosni, d 0 • craquer; grincer; 2°. grincer
les dents; 3°. se crevasser; 4°. heurter; souffieter; 5°. s'acheminert, Dal, 61 ; Nic, 205; Mih,
96; CEI, 61. - 1°: ctrtlnl u~ea (sctrtli u~a), PB, 14788 - v. sca'r/dn; 2°: di amlnle, clr/1-
ned~le dlntll'l (de furie, scrl~ne~te dintii) - v. sca'rcic; 3°: s' trundue~te 16clu, ... cdslca clr-
Jini (se cutremura pamlntul, ... cll.suta a crapat), PB, 46416 ; 4°: clrtlni bizbll'ea di n'anamirea
(trtnti stlnca pe umar), PLit, 807 ; ardkl phedllu. . . ~i l-clrtlnl di cdplu al Coliti (rapi far-
furia .• . ~I o trlnti In capullui Coleti), CalGrB, 113; l'l-clrttntm cl'ti and fllsculd (li traseram
rasunator cite o palma); 5°: l'l-u clrtlnlrd apola cl'tra nclo (apoi i-o pornira lncolo), PB, 8188;
l'l-u clrttni arl'rllu n.;los (apuca de-a lungul rlului In jos), PB, 13216. - Cf. ~i gr. xpotwot..Uw
('roc 36v·not)· - <bg. kftreamii ,craquer".
CIRTINfRE, sf., pl. clr/lntrl, sctrtlire, taction de craquer etc.•, Dal, 61 ; Nic, 205;
Mih, 96.
CIRTINfT, -td, pl. ctrttnl/, -te, sclrtlit, tcraque etc.; voluptueux• : mul'edre ctrttnltd
(femeie voluptoasa, care trosne~te ca un pepene verde), Mih, 96. - V. :
CIRTINOS, -nodsd, pl. ctrttn6~i, -noase, sclrtlitor, trosnitor, d 0 • qui craque; 2°. d'une
beaute et d'une vigueur impressionnantes•, Dal, 61 ; Nic, 205; PB, 562. - 1° : plfd ctrttrioasd
{placinta, bine rumenita, care trosne~te tn gura); l'l-trdpse 'nd bd/d clrttnoasa (i-a tras o palma
rasunatoare), PB, 3481• - v. clrtlnescu 4°; ll'l trdpse 'nd bd~edre clrtlnodsa (i-a tras un sarut
(a sarutat-o) ;~:gomotos), PB, 46917; 22318; 2°: (edte clrtlnodse (fete viguroase) - v. clrtlnlt;
strdn'e ldte ~· clr/lnodse (haine (lenjuri) spalate ~~ scoase ca din cutie), AI. 1903; 89. - V.
crltlnescu ~I gr. xotpwotv6t; (Hris, 83).
clnvANE, sf., PAnt, 419; neni du~i In clrvdni, di nu ·~r-dre turndri (tata se duse
cu caravana, de (ca) nu se lntoarce), PLit, 3 - v. carvdne.
CIRVINAR 1, sm., Nic, 201 : alaturi de cele mentionate sub carvandr; e de retinut ~i
urmatoarea caracteristica a unui ctrvlndr - caracteristica relevata ~i de Font, I, 105 ~i pe
-clltVINAR 2 -366 .-..

care am reprodus-o ~i In POrig, 169 - : om inteligent, prob, om de mare lncredere ~i In


contact cu ori.zonturi variate (cf. ~i PArom, 31; BNA, III, x). - V. clrvuklr.
clRVlNAR', sm., carbunar,. Nic, 201 - v. ctlrbuncir.
cJRVUKfR (gramosteni), sm., pl. ctrvukirl, car:iu~, ccharretiert: deddird cdpu clrou-
klrl (au aparut carau,l) - v. ctlrclvukil.
CJSJB1', sm., pl. ctstbddz, Dal, 62; Nic, 206; PB, 565; PAnt, 419. V. cdsdbd' ~~ va-
rcl$e. - <tc. qa~ba (962) ,ville".
clsiBlJN'IfJ, -bodn'e, pl. clstbUn'l, -bodn'e, ora~an, •bourgeois, habitant d'une ville•,
Nic, 206; W, II, 190. Sinonim: pullt.
ciSliETE, sf., pl. clsmef, noroc, •sort; chance•, Nic, 207. V. cclsmele ~i sinonimul llhe.
- <tc. qysmet (960) .. -".
clSNAC, sn.; clsnaclu-l ca un C0$11 (cisnacul e ca un co~). AI. 1903, 43; cisndc li uscdre
strdn'ile (lmpletitura de nuiele (leasa) de uscat rufele), AI. 1903, 43 - v. cdsndc.
ciSTINAT, -tit: aved perlu clsttndt (avea parul castaniu), Fl, I, 6, 3 - v. cdstdndl.
cJSTl'N'IfJ, sm., castan, PAnt, 419 - v. cdsll'n'lrl.
ciSTlJRA, sf., briceag, Dal, 62; Mih, 99 (cdslurd} - v. custurd.
Cl$11 Cl$1, tale, •interjection signifiant ,coupe"•: f cl$!, fl'l tdl'e cdplu ('i cf$!, li
tale capul), Jb, III, 166; cl~I-ci~I !, ledzl'i-a mel! (cl$i-cl$i !, ie.zii mei), Mac, I, 1, 8; PAnt,
203; BNA, V, 41 ~i 125; lu-acdfdrd $i l'l-fedfird cl~ (1-au prins ~~ i-au facut cl$1 I= 1-au taiat);
·tcifl, cd va-f (ac cl~I, ct,I I (taci, ca o sa-p fac cl$1, cl$1 /). - Cf. 'i dr. ches (DA) ,1 chis-bQ$anti
.ccoupe. Ia (sa) tete• (IScris, 168). - <tc. kesmek (1026) ..~ouper": imperativul kes ,coupe".
Cl$EARE, sf., stlna, PAnt, 419 - v. cd$cire.
l;l$LA!, sm., pl. cf$1ddz! ca.zarma; cl,la, ct•. caserne; 2•. campement; quartier d'hiver,
region affermee . pour les moutons pendant l'hivero, Dal, 62 ; Nic, 206. - 1• : askerea docirmi
tu cf$ld' (armata: doarme In ca.zarma); 2° : arld, lcirna edsti cl$1d' bun trt ol (aiel, iarna e re-
giune buna pentru oi) - v. arnlrl.- <tc. qyehla (999) ,caserne", qychlaq ,quartier d 'hiver".
Cl$LEAGA, sf., pl. cl$Udzl 'i cl$1etidze, cl~leaga, ccar~me, l'epoque et surtout le jour
quand on se lie a ne plus manger du fromage jusqu'aux Pilques, Nic, 206. V. cfrledga. -
Cf. ~~ it. carnasciale (c a r n e m I ax are). - < lat. easeum + Ugat.
Cl$TIGARE, sf., pl. cl$ligcl'rl, lngrijire, caction de soigner, d'Hre attentif•, Dal, 62.
- v. cf$li~;edzu.
Cl$TIGA, sf. - v. ccl$tlgd - , grija, d 0 • soin; 2°. attention; 3°. esperance•, Dal, 62;
Nic, 207. - 1": nu-l vl'rnu s' nd trdgd az cf$llga (a.zi nu e nimeni sa ne poarte de grijA),
GrB, 216; PAnt, 216; BNA, IV, 140; 155; 2°: cincirya s' mind cdl'i, muld'rlle cu cl$tlgd (caii
se mi,ca domol, catlril cu atentie), PAnt, 269; Bair, 69; $i-edste multu cu cf$llgd ('i e foarte
cu bagare de seama), BatP, 19; 3°: nd 1om cl$tlgd $' di Ia vol (ne luAm (ne spulberarAm) spe-
rarita 'i de Ia voi); '$1-locircl Cf$tlga $' nu ma scridrd ('i-au spulberat speranta ~~ nu au mai
scris), Lum, IV, 132 - sinonim cu gr. popular a1t66ocppo~ ,decouragement", patruns ~~In aro-
milna : apcJ(Jar. - Pentru dr. cf$tigd, cf. CDDE, 359; DA, s. v. ; TGlos, 12. - V. :
Cl$TIGOS1, -godsd, pl. cl$ligcl$l, -godse; CI$TIGOS1 , adv., grijuliu,. ct•. attentif, obser-
vateur; gagnant; 2°. attentivemenb, Dal, 62; Nic, 207. - 1" : pd$ti-f cd'plrlle, til-li angdtdn,
hil cl$ligodsd (pa,te-ti caprele, aibl-le In grijA, fii atenta), Fl, I, 2, 8 ; mutrita cl$tigodsd a
ptlrlnfllor (privirea (grija) atenta a parintilor), Fl, I, 3, 9 ; Ia imncire s' hlbd cf$tigodsd {Ia
umblat sa fie bi!.gatoare de seamA), Fl, I, 4., 6 ; hill cf$ligcls Ia gloc (Ia joe slnt ct,tigator) ;
2° : i nodpte : imndf cl$tigcls (e noapte; umblati cu atentie).
Cl$TICJEDZfJ, vb. I (cl$ligdl, -gat, -gtire} , lngriji, •~tre en eveil; soigner; travailler•.
Dal, 62 ; Nic, 207; mutrlrd cum di cum si cf$ti~;eddzd cdma muitu trt (umedl'e (cautara cum
-367-

de cum sli. lngrijeascli. (sli. lucreze) mai mult pentru familie, pentru copii), PLit; 791. V. cifltig.
- <lat. eastlgare ,reprendre, reprimander".
ctr1, -ld, pl. elf, cl'le, cit, •combien de ...•, Dal, 62; Nic, 208; Mih, 102. - t•. ell
ldpte $' el'td lt'nd vrel? (cit lapte ~i cltli. llnli. vrei ?) ; 2•. lu s' disearmd el'lu '$l-tredte (unde se
odihne~te cit om (oricine) f$i trece), PLit, 869; 3°. ett vidza,l, ahl~l trieard (clti ai vazut,
aUti au trecut); 4°. ell di vol vln'ird? (clti dintre voi venira ?) ; 5°. el'le-aledpsim ti hdrzlm
(elte aleserli.m le-arn daruit), Fr, I, 3, 36; PAnt, 290; BNA, I, 8; 6°. di el'le fudzlrd, ma$l und .
s' turnd' (dintre cite plecara, numai una se lntoarse); 7•. ll' ell6r )'in dit xinitle ld l'ed bdnd
g' edMndfe (~i cltor (Ia toti clti) vin din strainatate le iau viata ~i avere), Bair, 98 - : forma
ett6r e dr. ettor (In CalGrB, 123 ~i ln ·PAnt, 268 e: ,; ett, nu $' cll6r); azi, ln aromilna,
formele de gen.-dat. sg. eltul, ellil ~i de gen.-dat. pl. cllor nu slnt cunoscute (cf. ~i PMor, 21).
V. edt, cl'ntu' ~~ climu. - <lat. quantll8 ,combien grand".
Cl'r, adv., cit, tcombien; n'importe combien; a peine; comme•, Dal, 62; Nic, 208.
- 1°. ell tidal?, ell cd(ll? (cu cit le dai ?, cit ceri ?), PB, 23311; 2•. ell fate dd-n'l. . . , pldted-l
ahf't eft vrel (da-mi cit face ... , plli.te~te-1 atlt cit vrei), BNA, II, 90; 3•. efts' hlbd odra?
(cit o fi ora?); 4°. ninvifdtlu, eft avut s' hlbd, edste huzmikedr a nvitdllul, PAnt, 10 - v. huzmi-
kedr; 5•. arcodri eard cf'tu s' dzftl (era frig cit ti-ai putea lnchipui), PB, 46'; 6•. blind ef'lu
s; dzf/l (bunli. din cale afara), PB, 2M; 7•. ef'lu ntunicd (lndata ce innopta), PB, sa. - Ia Miron,
46: ,cit 1-au adus . .. "; 8°. el ·,r-u-aved ed ma,l ell, ell agdr$l (el credea eli. numai abia, abia
a adormit), PLit, 763; PAnt, 87; 9°. ell, eft trdpse 'nd ml'nd di tedrd (abia a tras un rind
de cearil.), PB, 797; to•. un ni6r ..• eft, ell s' mind (un nor ... abia se mi~ca), GrB, 222;
PAnt, 225; BNA, IV, 141; 11•. l'l-dedde ell trf ~lne (i-a dat clt pentru blne, i-a dat ca de
leac); 12•. el'tu nclo (cit colo), GrS, VI, 372; 13•. ddt-n'i ell trf mine (dati-ml ca pentru mine);
14°. ,til eft andltd edste? (~tii cit e de lnaltli. ?) - cf. vdr. ,cit e mare" (Dens, II, 398; cf.
~~ CPsal, p. CCXIX, § 138 etc.). - Pentru citatele 7-10, cf. dr. ,numai clt" = imediat (Cip,
144). - V. cf'ntua. - <lat. quantum ,combien".
CI'TA, prep., cil.tre, Nic, 208 - v. ed'ld.
CI'TE, prep., cite, •a(distributiv); par; quelque•, Dal, 62; PB, 565. - t•. ef'te un,
un - tut tricurd (cite un, un - toti trecura); 2•. el'te ell vii )'in a vodrld $' . cf'le el'te a lor?
(cite clti vii. vin vouli. ~i cite cite lor?); 3°. (rundzfte cad cf'ti lind (frunzele cad cite una),
PAnt, 307; 4°. et'ti und-odrd nd l'ed d6rlu di hoard (cite odatil. ne ia (apu_ca) dorul de sat);
5•; Ia medsd s' mill cf'ti pulf'n dilute, nu ef'te multu (Ia masil. sli. mli.nlnci cite putin din toate,
nu cite mult). - <lat. eata.
CITEAN'IOR (fli.r~eroti), adv., lncet, •peu a peu; doucemenb: tu i'islu-a merl di dor
n'l-ti-atinU§li ellean'l6r (ln visul meu de dor mi-apari cltelin), Bair, 25. V. ellelln ~~ -formal
'i semantic - pdgdn'lor. - < ?
a
ClTELfN, adv., citelin, •doucement, peu peu•: nvirindrea aed/d' si s' modl'e cflelln,
eftelln (putin cite putin, lntristarea incepu sli. se lnmoaie, sli. scadli.), Fl, II, · 7, 3, Sinonim:
efteanlor. - V. cdtilln.
CI'TI, cite, PAnt, 419 - v. cf'le-; el'ti ct'le $' et'li eft va lnlrd? (cite cite 'i cite cltl
vor intra ?).
Ch'NA', sm., pl. ellnddz, lli.cli.tu~, •serruriert, Dal, 63. V. cdtind 'i cdlindr. - < xoc-r~viit:;·
· ci'TRA, prep., Dal, 63; PB, 565; PAnt, 419; mutrelf$le cf'trf Ia euscra (se uitli. ln
spre cuscra); astdl'edrd el'lrd Ldrsa (trecurli. spre Larisa). - V. ed'tr;f.
CITU"E, sf., pisicil., Dal, 63 - v. edlu§e.
CITAtl'A, CITA'L, CITALU"tl', Dal, 63- v. eiitdo, edfii'l, cd/dlu,rl.
CI-TE?, CI-TE, Dal, 62; PAnt, 419 - v. eli-te.
-368- CLEA.CI(J.

CITON (far~ero~i), sn., pl. clJodne, strachinii, cecuelle de bois•, GrS, IV, 378. - ln aceastl\
po;~:itie, transformarea unui -t- sau -d- In 6 nu e i;tolata Ia far~eroti - fonetism care ne amin-
te~te pe eel meglenoromoln. - V. c,_afl'n.
CITUT, sn., cutit, Dal, 63 - v. cuful.
CIVG.\:, clvr.~·, sm., pl. clv)lddz, scandal, cquerelle; dispute; chamaillis•, Dal, 65.;
Nic, 211 ; Fl, I, 2, 12; na pra'lu, da-n'l ctvgd'lu, Bat, 30 ~i na pard'/u ~· da-n'l ctv)ld'lu
(poftim ·banul ~i dii-mi ln schimb scandalul), LP, 57; BNA, II, 126. V. cdv)ld'. - < tc. qavgha
{878) ,dispute ; bataille".
CIZA', sm., pl. clzddz, district, •district gouverne par un kafmakam. - < tc. qazi
(963) ,-".
CIZ:ttl.~', sm., pl. ctzmddz, ca;~:ma, •pic, piochet, Dal, 65; Nic, 183; 207; Mih, 103 ..
V. ~ike/e. - < tc. qazma (927) ,pioche".
CLAN.~, sf., pl. clan'l; 'na eland di /'in s' n ' i-acumpara (sa-mi cumpere ... ? de in),
Lum, II, 248. - '!
CLAPAl, sf., pl. cldpe ~i clakl, incuietoare, ctringle; loquet; sabot; menottes; . piege•,
Dal, 65; GEl, 126; un dzeddit da tu cldpa, u~ea clrflned~le, s' di~cl'ide (un deget da (atinge)
In lncuietoare, u~a sclrtlie, se deschide), Lum, II, 200; trel /al glon'l . .. spindzurdf di cldpe
(trei sarmani tineri. .. spln;~:urati de lanturi), Rec, 41 ; si cdda tru cldpa a nodstra (sa cada
ln cursa noastra), Jb, I, 32. V. cl'edpa ~i, pentru ultimul citat, sinonimul . bdtal etc. -
<: x)..ci~or. ,charniere".
CLAPA2 , sf., pl. cldkl, cercuri de lemn de mers pe ;tli.pada, •lacets attaches aux pieds
et a l'aidedesquels on evite l'enfoncement dans Ia neiget. - V. c/dpd1 .
CLARA, sf. (pl. clare), prajina, •perche, gaule; rossade•, Dal, 65; GEl, 126. Sinonime :
clembd, lura, ~i pirjlna. - < xMpor. ,(grosse) bran~he".
CLATIN (mi), vb. I (cldtindl, -nat, -ndre), clatina, •remuer, secouen, GrS, II, 396;
cldtind' cdplu (clatina capul), Cal. 1911, 58; Cal. 1912, 48; Fl, II, 3, 8. - V. cldttn.
CLA AIFTfR, sn., pl. cldiJiftlre, cosor, cserpe, serpette•, Dal, 65; Nic, 220; GEl, 126.
- < x)..or.8tu·djpt ,-".
CLAAIPSESCU, vb. IV (cldiJipstl, -sit, -sire), a taia ramuri cu cosorul, •tailler; elaguer;
emonden, Dal, 65; Nic, 220; GEl, 126. - < x)..or.8tuc.> ,-".
CLAAIPS{RE, sf., pl. cldiJipslrl •action d'elaguero, Nic, 220. Sinonim: clarsire.
CLA AIPSfT, -td, pl. claiJipsif, -le, taiat cu cosorul, •emonde•, Dal, 65 ; Nic, 220.
CLA'NDU, sn., Una scarmanata, CFr, 194 - v. clt'ndu.
CL.~RNETA, sf., pl. cldrnete ~i clarnef, clarinet, •clarinette•, Dal, 65. - <gr. <it. elari-
netto.
CLARSESCU, vb. IV (cldrstl, -slt, -sire) celaguer, emonder- v. cdldrsescu•, Dal; 66.;
Nic, 220; GEl, 126. Sinonim: cldiJipsescu. - < x)..or.ptl;c.> ,;elaguer".
CLARSfRE, sf., pl. cldrstrl •action d'elaguen, Dal, 66.
CLARSfT, -td, pl. cldrslf, -te •emonde•, Dal, 66; aJ!ln'ea edste cldrslta (via e curatata
de craci).
CLASTURI, sf. pl., cosorltura, •branches provenant des arbres emondes•, Dal, 66; Nic,
220; PenB, V, 53; VII, 141; GEl, 126. - < •citldrsitdrd<cdldrstre.
. CLATESCU, vb. IV (clltiU, -tit, -tire), cliiti, crincer (le linge etc.)• GrS, II, 396; cldted-le
tu dpd ardfe (clate,te-le ln apii rece). V. clucutiscu. - <bg. klatja ,agiter".
CLATfN (mi), vb. I - v. cldtin 'i cledtin - : nili (runza nu s' cldtlnd (nici frull1!a
nu se mi~ca), Velo, 31 ; aNA, V, 102. Sinonime : min, n'i~cu.
CLEA.l:I(J, sm., pl.?, Nic, 523 - sinonim cu cled~te, dandle. - < ?
CLEA~TE -369- CLIRUN·Ol\1

CLEA~TE, sf., pl. cle~ti, cle~te, •tenailles; davier; tire-clou•, Nic, 220; Mih, 127; CEI,
61 ; cu . cled~tea nu-l'l scutedl grali1 din gurtl (nici cu cle~tele nu-i scoteai vorbli. din gura),
PB, 4458 • V. cl 'ed~te ~i ncli~tedzi1. - <bg. ldeAtL.-".
CLEATIN (nord), vb. I (clitindl, -ndt, -ndre), Mic, 122. - v . cldtin. - Pentru d>ed,
cf. gredli1, greds (~i CAr, 201-202), precum ~i vsl. krasi1 ~i kresi1, strata ~i streta etc. Cf.. ~i
ere de.
CLIU:Ici\ (Bitolia), sf., pl.?, cli.rbune mic, •petit charbon•, Mur, II, 148. - < bg. kle~ka
,bftchette".
CLEtltl', sn., pl. cleclurl, mugur, •bourgeon•, Mur, II, 148. V. cl'eCli1 ~i sinonimul bu-
bdke.- < ?
CLEl\IBA, sf., pl. ctembe, prli.jinli., •perche, gaule•, GrS, II, 55; DR, III, 1089; CEI,
61 ; .unlu di nt~l aved truplu ctt ctemba .(unul dintre dln~ii avea trupul cit , prajina), GrB, I,
2, 28. V. climbUClrl ~i sinonimul cldrtl. - <vsl. kl~p6 ,li(.Luy3a:J.ov. Mandel," (BSl, 515).
CLEN, sm., pl. clen'l, clean, •poisson d'etang•, Dal, 65; Nic, 221. - <bg. kl~n6 ,meu-
nier, chevanne".
CLENDZA (Cl'isura), sf., pl. ctendze, sandala de lemn, •sandale de boi.s•, Mur, II, 148.
v. patlke. - < ?
CLJti{J, sn., pl. clUe- sinonim cu cfrlibdna -, CN, 102. - < ?
eLf AlJNA, Clio unA (Amfncru), sf. •coutume populaire des jeunes filles au debut du
mois de mai ressemblant il celle de Ia Saint-Jean•, Rec, 49. - Cf. ~i descricrea obiceiului Ia
greci Ia Jeannaraki 340 ~i Ia Passow 614. - < x/. Tj3ova:c; ,presage".
CLIAUPfNAC, sn., pl. cli6upinate, covatica, •ecuclle de bois (il couvcrclc)•, Nic, 221;
GEl, 126. v. pi6upinac ~i sinonimul carneClrl. - < XAEt3o7tlva:xov .. -".
CLf AUSE, sf., pl. cli6usi, articulatie, •articulation, jointure•, lncheietura, Dal, 65; GEl,
126. - < x/.d3watc; .. - " .
CLfl\IAT}\, sf., pl.?, Dal, 65 - singular rezultat de Ia pluralul climate al s. clima2,
buture de vie, curpen.
CLfMi\t, sf., pl.?, clima, •climab, Dal, 65; Mih, 122. Sinonim: htva'. - < x/.l(.La: .. - " .
CLfMA2 , sf., pl. climate (v. climatd) •ccp de vigne; sarmenh, Dal, 65; Nlc, 221; GEl,
126. V. climatdryedild ~i sinonimul ayita. - < xl.'ij(.La: .. - " .
CLIM.~TARrEAiJi\, sf., pl. climatdryel, curpen, •sarment; treille•, Nic, 221; GEl, 126.
V. clivatdredrltl ~i curpan. - < XA'IJ(J.CX-ra:ptli ,treille".
CLIMATfAA, sf., pl. climatl&, vita de vie uscata, •sarment de vigne seche, Dal, 65;
GEl, 127. - < XA'IJ(J.CX-ral3a: ,sarment" .
CLIMBUti{J, sn., pl. climbdce, ramurea, •petit rameau; rejetom: Mgd' ni~te climbdce
n foe (a pus ni~te ramurele ln foe), Fl, I, 1, 13; GrS, II, 56. V. ~i cl' imbUClit - <ctembd.
CLfNCA, sf., pl. cllnte, vale, •vallee•, Mih, 122. Sinonim: vdle. - Cf. bg. klinka ,avare" .
- <?
CLIR, sm., fara pl. , sort, d 0 • (tirage au) sort; 2°. clerge; 3°. lot; descendant., Nic,
221; Mih, 122; GEl, 127. - 1°: aruca clir (trage Ia sort); 2°. cllrlu si-aduntl' Ia bdsedrictl (clerul
s-a strlns Ia biserica); 3°. bldstimdt clir ti-dri fdpttl Dumnidzd'rl (blestemati progenituri te:a
facut Dumnezeu). - < xl.'ijpoc; .. -".
CLfRA, sf., pl. clire, specimen de om riu, •homme mechant, mauvais . sujeb : Idle
clirtl di om hill (rau specimen de om e~ti I) V. clir 3°. - < x/. Tjpa: ..-r~x-rov"·
CLmONOMf(L')E, sf., pl. clironomi(l')l, clironomie, •succession; heritage•, Dal, 65;
Mih, 122; PScr, 203; GEl, 127. V. clirunumie. - < XA'IJpOvo(.Lla: ,-".
CLIRUNOM, -nodmll, pl. clirun6ml, -nodme, clironom, •heritiert, Dal, 65; Nic, 221 ;
Mih, 122; GEl, 127. - < XA'I)pov6(.Loc; .. -".

Z• - c. 631 - Tache P a p a h a g I, Dtcftonarul Dlaleeculut arom4n


CLIRUNUM(E -370-

CLIRUNUM(E, sf., pl. elirunumfl, Nic, 221 - v. elironoml(l')e ~i sinonimul mirdze.


CURUNUMSESCU, vb. IV ( elit:unumsil, -sit, -sire), clironomisi, cheriter; succeder•,
Dal, 65, Nic, 221; Mih, 122; GEl, 1~7. - <x:Al)povo!Lw ,-".
CURUNUMS(RE, sf., pl. eli'runumslrl, mo~tenire, •action d'heriter•, Dal, 65; Nic, 221 ;
Mih, 123.
CURUNUMS(T, -td, pl. elirunumsft, -te, mo~tenit, «h~rite•, Dal, 66 ; Nic, 221.
CLISAR, sm., pl. eliscirl, Kats, I, 78 - v. eelisiciris.
CL(SA, sf., pl. elise, argila, •argile, glaise•, Mih, 123. V. nigl'eand. - <bg. kllsa .. -·,
CUSE, sf., pl. elise, citatie, «citatiom, GEl, 127; ld vln'ird ellsile (le-au venit citatiile)
LP, 137; PAnt, 78. - < x).'ijatc; ,action d'appeler; invitation".
CUSTfR, sn., pl. elistire, irigator, tirrigateur• Cal, 1911, 78. - < x:>..ua"djptov :.-".
C l'lsu rea n, -ncl, pl. Cl' isurean'l, -ne, locuitor din Cl'isura, «habitant de Cl'isura•: Cl'isu-
rean'l, asedpat di pi la cireapurl, GrB, 184 - v. aldnceseu.
CUVATAREAfiA._,sf., pl. elivdtdrel, bolta de vita, •treille•, Dal, 66; GEl, 127; ed'slle
anvtrligate di elivdtdrel asedlncltoare (casele lnconjurate de bolte de vite catli.ratoare), Fl, II,
7, 16. - V. elimdtdryearld.
CLI'NDA, sf., pl. clt'nde, boblrnac, «chlquenaude•, PLit, 161. - Cuvlntul c dat ca me-
glenoroman ~i nu ~tiu daca e ~i In dialectul aroman. - < ?
CLI'NDU, sn., pl. ell'ndurl, gramada de Una bine scarmanata, etas de Iaine bien card~e
avec les mains - v. Plm, I, 145•, Dal, 65; CN, 128; CEI, 61 (vsl. *kpdlo) ; PLit, 57; na
lt'na aestd... s' u fall elt'ndu (poftim Una asta... sa o faci grli.madli. scarmanata),
PB, 3001' . V. el'indzu.
CLIT(I) I «interjection imitant un court siffiement ou le bruit d'une l~gere atteinte•,
PLit, 131 ; lu ntdpa ~i yumcirlu : cllt, cllt (ll lmpungea ~i magarul : eltf, eltl = magarul emana
prin anus), PB, 45625. - < ?
CLO, adv., PB, 565; clo lu ·~r-et'nld pdl'i vedra (acolo unde vara t~i clnta pasarile),
PAnt, 29- v. acto, dinclo, nelo. '
CLOACE, sf., pl. clofl, CEI, 61 ( <bg. klocka) ; afld-1, cloace, pul'i (clo~ca, gase~te-ti
puii), PLit, 138 - v. cl6ce (~i it. ehioeeia).
CLOATA, sf., pl. elodld: s' lu vatdmd eu cloatdle (sa-l omoare cu lovituri de copitii),
R~c, 37- v. clutatd. - Cf. ~i gr. xi..w-ror4 ,coup de pied".
CLOCUT, sn., pl. etoeute, clocot, •bouillon•, Dal, 66. V. eoleut. - <vsl. klokot6
,bullire".
CLOCE, sf., pl. clofl, clo~ca, ccouveuse•, Dal, 66; Mih, 123; PScr, 203; PAI)t, 419;
GrS, I, 210; Fdrd-oarld-di-sum-elOce (personajul Furli.-oua-de-sub-clo~ca), PB, 461118, V.elt¥cd
~i cl6/d1 • - Cf. ~~ bg. kloca ,glousser".
CLOND:fR, sn., pl. clondlre, butelie, «bouteille•, Dal, 66; GEl, 127. V. bofd. -
< x povr'ij pL , vase de terre".
CLOPUT, sn., pl. elopute, talanca, csonnaille; grelob, Dal, 66; Nic, 222; Mih, 123;
PB, 565; PAnt, 419; CEI, 62; va mi-adcir bubalr cu lute eloputlle di ol (rna voi face Pubair
cu toate clopotele de oi), PB, 23112 - v. WTh, plate I. - In general, Cloputlu e facut din
tuci, are forme diferite de cele ale unui klpru - v. Pim, I, 165 ~~ PDict, pi, XI, ed. lntli -
~~ e purtat de berbeci, ca ~~ de capre, cai, vaci. Cf. ~~ birbic, edmband, flocan, klpru ~i fap.
- <vsl. klopot6 ,strepitus".
CLO~CA, sf., pl. clo~ti, clo~ca; •couveuse; Ia Pleiade•: clo~ea eu pul'i (clo~ca cu puii),
PAnt, 310. V. cloace, cloce. - <bg. klooka ,poule couveuse".
CLOTAl, sf., pl. clotd, Nic, 223; CEI, 62 - v. cloace ~~ disclOfrl.
-371- CLUVfE

CLOTA2 , sf., pl. clOfd, .zvlrliturll. de copitli, •coup de pied; ruade•, Dal, 66; Nic, 223;
Mih, 123; PScr, 203; CEI, 62; GEl, 127. - V. clodfd, clufdld, culfdtd, sc/6/d ~i mgl.
clo/d (PMegR, II, 68; GrS, III, 201; CapM, Ill, 72: <bg. kloca).
CLUCUTARE, CLUCUT.AT, CLUCUTEDZ(J, Dal, 66 - v.:
CLUCUTESCU, vb. IV (clucutll, -tit, -tlre), clocoti, •1°. bouillir; 2°. rincer (le linge etc.)•,
Dal, 66 ; Nic, 222; Mih, 123. - 1° : dpa clucuted~te (apa fierbe ln clocote); st'ndzile l'l-aldga
li l'l-clucuted pri lu vine (slngele li circula ~i-i clocotea prin vine), PLit, 801; PAnt, 90;
2° : clucutlf-lu lu apd (clll.titi-1 ln apli) - v. cldtescu ~i clOcut. Sinonim: gruhtescu. - <vsl.
klokotatl ,bullirc".
CLUCUT{RE, sf., pl. clucutirl, •action de bouillir, de rincer; bouillonnemenb, Dal, 66;
Nic, 223; Mih, 123. V. culcutire.
CLUCUTfT, -td, pl. clucutlf, -te, clocotit, •bouillonne ; rince•, Dal, 66 ; Nic, 223. Sino-
nim : hurhurii.
CLUCUTURA, sf., pl. clucuturl, clocotire, •bouillonnemenb, Dal, 66. Sinonim: ~un'edre.
CLUCESCU, vb. IV (cluCil, -cit, -eire}, cloci, •couvert, Dal, 66; Nic, 223; Mih, 123;
PAnt, 419; sa ncl'isi n cdsd s' clucedscd pll'ngul (s-a lnchis ln casli ca sa cloceascli pllnsul,
ca sli pllnga mereu), PB, 15017. V. cuUscu2• - <bg. kloca ,glousser".
CLUl:fRE, sf., pl. clucirl, •action de couvert, Dal, 66; Mih, 123; s' bdgd'm siminfa Ia
clucire (sli punem slimlnta Ia clocit), Lum, I, 69. V. glufire.
CLUCfT, -td, pl. clucif, -te, clocit, •couvre•, Dal, 66; odr'id clucile •oeuf~ couvis•.
V. cuiCit ~i cluvylu.
CLUJ (Gope~l), sm., pl.?, nod de arbore, •noeud d'arbre•. Mur, n ; 153. Sinonime:
ar6z, j6ngu. - Cf. dr. hluj. - < ?
CLUPUTfC, CLUPUTftl(J, sn., pl. ·cluputlfe, cluputiCe, talanca mid, •petite sonnaille•,
Dal, 66; Lum, III, 345. - < cl6pul.
CLURA, sf., pl. cllire, covrig, •craquelin rond; gimblette•, GEl, 127; PLit, 717. Sino-
nim: t;ivrec. - < xouAAoupor. .. -".
CLUT ATA, sf., pl. clufd'l - v. cl6/d2 - , Dal, 66; Mih, 123; Lum, I, 196; PLit, 795;
carl si-amedsticd prit yumdrl, clufd'l va mt'cd .<cine se amcsteca printre magari, lovituri de
picior va primi), PLit, 517; nt'sd l'l-dre 'nit clufdlit (dinsa li da un picior), BNA, III, 34;
ll'l trddzeti clrild'l ~i bd'lidzl (li trligea lovituri de picior ~i se biilega), PB, 45638. V. clu-
fuescu.
CLUTESCU, vb., IV, Nic, 223 (~i clusd'scu); carl si-ametisticd cu cuprille, l-clufescu
gdl'in'lle (cine sc amesteca cu gunoaiele, gainile il calcli cu picioarele risipindu-1), ZP, IX,
478 (Albania). V. cluUscu. - <alb. kll~ls ,covare (degli uccelli); pestare coi piedi" .
CLUTUESCU; vb. IV ( clufull, -uit, -ulre) •donner un coup ou des coups de pied; hincer
une ruade, ruer; reculert, Dal, 66 ;· Nic, 223. V. sclufuescu. - < xAwTaw .. - " .
CLUTUfRE, sf., pl. clufulri, 'zvlrliturli de copita, •action de · ruer etc.•, Dal, 66.
CLUTUfT, -td, pl. clutulf, -te, lovit cu copita, •rue etc.•, Dal, 66; Nic, 223.
CLUvriSESCU, vb. IV (cluvyisll, -sit, -sire), cloci, strica, •devenir couvi; se gilter;
mllrir 6m
abces)•, Dal, 66; GEl, 127. - < x).ou~l4~w .. -".
CLUvriSfRE, sf., pl. cluvyislrl, clocire, «action de se gAter•, Dal, 66.
CLUvriSfT, -td, pl. cluvyislf, -te, (ou) clocit, stricat, •gAte ; qui est devenu couvit,
Dal, 66.
CLUVrlu, -ye, pl. cluvyi, -ye <<gilte ; couvi; vide•, Dal, 66; Nic, 222; GEl, 127; odiM
cluvye (ouli stricate) - v . cluclt; cap duvylu (cap sec). - < xAou~toc; .. - "
CLUV{E, sf., pl. cluvll, colivie, •cage•, Nic, 222; PB, 565; GEl, 127; PLit, 866. V.
culuvie ~i sinonimul cdfdse. - < x).ou~l ,,.-".
CLUZ -372- CL'IN I

CLUZ, -zd, pl. clujl, cluze (G6pe~l, Muluvf~te) : s' hila med clU%d (sa fii a mea ciiliiu;~:a),
CosP, 57 - v. culayU%.
CLUZUNESCU, vb. IV (c{uzunfl, -nfl, ·fllre), scrlnti, duxer; fouler., Nic, 222; '~l-
cluzuni mt'na (~i-a scrlntit mtna). Sinonim :: slrdngulslscu. - < ?.
CLUZUNfRE, sf., pl. cluzunirl, scrlntire, •action de luxer ; foulure ; entorse•, Nic, 222.
CLUZUNfT, -ld, pl. cluzunlt, -le duxe; foule•, Nic, 222.
CL'EAG, sn., pl. clecigurl, cheag, d 0 • coagulum, presure - v. pileciild; 2°. caillot; 3°.
caillette; 4°. avoir•, Dal, 66; Nic, 222; Mih, 122. - 1°: cci~lu nu si-adcird fl 'rd cl'edg (brtn;~:a
nu sc face fara cheag); 2° : cumd'l di cl'ecig di sl'ndze (bucati de cheag de singe); 3°: cl'eciglu
dl n'el i di ied va ttnecire (cheagul (rln;~:a) de miel sau de ied trebuie pastrat) - v. arl'ndzd,
cl'igur; 4°: dri cl'edg (are averc), PLit, 461- v. malciild.- <lat. *elagum<*caglum<*coa-
glum.
CL'EAI, CL'EAIE, sf., pl. cl'el, cheie, •clef; cadcnas•, Dal, 66; Nic, 220; Mih, 122;
PScr, 203; PAnt, 419. - 1°. li bdgd' lu cl'ecile (le-a pus Ia cheie, le-a lncuiat); 2°. era sires,
sires - cl'ecila a drdclul (era avar, avar - cheia diavolului), PB, 91•; 3°. dUre (ul cl'edla a
drdclul (destul am fost avarul avarilor), PB, 3553 - v. (ilciryir etc. ; 4°. li dedde cl'elle (le-a
predat cheile = a murit), PLit, 461 - v. lindu 3° etc.; 5°. (urd~l cl'elle di Ia bdseciricd (ai
furat cheile de Ia biserica = te-ai patat cu negru Ia fata), PLit, 682 - cf. fr. ,Quand une
personne a du noir sur Ia figure, celle a Ia clef du four•", Rouge, 148. Sinonim: cdlincir.-:>i Ia
aromani a existat purtatul cheilor Ia cingatoare fie In sensul celor mentionate In PPar, 74,
fie ca respectiva persoana- mire sau mireasa -, purtatoare de chei, sa nu moara daca era
geamli.na etc. V. kecile ~i di~cl'idzdtocire. - <lat. elavls ,clef".
CL'EAPA (nord), sf., pl. cl'ecipe - v . cldpd - : maccirl si-1 badzl cl'ecipd di gu~e (chiar
dacli. ti-ai pune lant de glt), Cod, 123 bl.- <alb. kllapi! ,fibbia, ferro per fare anelli ... ".
CL'EA~TE, sf., pl. cl'e~li ~i cl'e~lt, Dal, 66- v. cled~te ~i vsl. kle!la ,forceps".
CL'ECUl', sn., pl. cl'eclurl, rli.murea, uejeton, jeune branche•, Dal, 66. V. cleClil. Sino-
nim : climbuClil. - < ?
CL'EG, vb. I, lnchega, Nic, 221 - v. ncl'eg.
CL'EM, vb. I - v. acl'em ~i kem - , Nic, 222; Mih, 122; PScr, 203; ~i '~l-cl'edmd
sotl'i (~i l~i cheamli. camara;~:ii), Foti, 71; PAnt, 261; s' cl'edmil, tu hocira a l 'el (se chr ama
( = adicii, va sa ;~:ica); In satul ei), PB, 34931 - sinonim : fJilafJl. - <lat. elamare ,crier".
CL'ICitl', sn., pl.?, ptine necoapta, «pain gluanb, Dal, 66. V. gl'iClil. - < ?
CL'ID, vb. III ~i II, lnchide, CDDE, 367; PW, 816; REW, 1967 - v. tncl'ld, ncl'id.
CL'fGUR, sn., pl. cl'igurl «<a quatrieme cavite de l'estomac des ruminants dans laquelle
se trouve le coagulum; echinon•. GrS, IV, 378 (,burduf de piele In care se tine rln;~:a (cheagul)
de led mic nepascut"). V. art'ndzd ~i cl'edg 2°.-(Cf. ~i alb. kl'uar <lat. •ctagorium, GM, 193).
CL'IfTA, sf., pl. cl'ilfd, cheita, «petite cleft, Dal, 66. V. cl'lfd.
CL'IMARE, sf., pl. climil'rl, Dal, 66; Nic, 222 ; Mih, 122 - v. acl'imcire.
CL'IMAT, -ld, Dal, 66 ; Nic, 222 - v. acl'imcit.
CL'IMBITCitl', sm., pl. cl'imbucl, specie de frasin, csorte de fr~ne a feuilles rouges;
arbrisseau ressemblant au cornouiller qui pousse dans les regions chaudes•, Dal, 66 ; GrS,
II, 56. V. climbUClil ~i cl'eClil.
CL'JNl, vb. I: s' nd cl'ind'm (sii ne lnchinam), Cod, 90 b3 - v. ncl'in.
CL'IN1 , sn., pl. cl'ine, clin, d 0 • pli; biais; le; 2°. esquille; 3°. disposition., Dal, 66;
Nic, 222; Mih, 122; CEI, 61; - 1° : cdmeci~ea, fustdnea ~· lipunea ail cl'ine (cli.ma~a, rochia
~i tipunea au falduri); podia cu cl'ine (~ortul cu falduri), PLit, 951 ; ai!d videdm arupt un
per ~i-aclo arupte cl'ine (aci vedeam rupt un fir de par ~i colo clini rupti), LP, 74; PAnt,
274; Bair, 111 - v. fJlpld 1°; nu-t lipsed~te cl'in (nu-t! lipse~te clin), LP, 54; BNA, II, 120
(;L'fNDZU -373- CO ADA

:- v. nuimd 4°; 2°: u-acd/d cl'lnlu (li sare tandiira, se lnfurie), PGr, 48; 3°: nu ~till tu te
cl'in, tu te orl va li-dfla (nu !itiu In ce (el de dispo;~:itie, In ce toane le va giisi), Fl, II, 3, 8
- v. bUnile. - Cf. !ii alb. klinde ,piega" (Le, 460), kl'int, kint ,,pli, biais" (Hr, t58). - <
vsl. kllnd, bg. klinil ,cuneus; ebuard, coin".
CL'fNDZU (Siimiirina), sn., pl. cl'lndzurl: cl'i'ndzul dlbu lalu s' fate; ldllu, albu nu
(cll'ndul alb devine negru; eel negru nu se (ace alb), PGr, 48 - v. cld'ndu !ii clt'ndu. - < ?
CL'fNTI (G6pe!ii), sm., canin, Jb, XIII, 87- v. carlnte.
CL'IOAGA (Gramoste), sf., pl. cl'loddze choulette•, CN, t02; t73; Jb, XIII, t09-110;
.DR, III, t77. V. gl'loaga ~i sinonimul clrllg. - Cf. dr. ghioaga !ii alb. kl'oke (GM, t92).
CL'I~UTA, . sf., pl. cl'i~u/d, copca, cagrafet; Mih, t23. Sinonim: zdva. - < ?
CL'ITOARE (Turyea), sf., pl. cl'itorl •(terme concernant Ia charrue•). - < ?
CL'ITOR, sn., pl. cl'itoare, covAticA cu capac, cecuelle de bois a couvercle•, Mih, t23.
V. ncl'itor !ii sinonimul cdrneClil etc. - <lat. *clavatorium (CDDE, 326), *clautorium (DR,
IV, 706) - cf. verbele claudo !ii clavo.
CL'fTA, sf., pl. cl'ild - v. cl'illd - : bdga cl'ila tu cl'edle (pune cheita In broasd),
PB, 3tOS'; ldla clrte~te ,. Uta zc;iled~te - cl'edla ~i cl'lta (unchiul atinge !ii miitu!ia tipii -
broasca ~i cheita), PLit, 367. - <cl'il/d, cl'edle.
CNEAz, CN'EAZ (nord) sm., pl. cnejl, cn'ejl, cnea;~:, •prince•, Lum, V, 235; VI, 6-8,
29, 30. - <bg. knjazd, srb. knez ,-".
COA (nord), adv. : di Ia un kiroil ,; cod {de la un timp !ii lncoace), PB, 38318 - v.
ncod, dincod.
COACA, sf., pl. coil !ii codte, crestiitura ... , d 0 • entaille en forme de u faite aux oreilles
des moutons, des animaux - v. pil'l, cucedfcd, 2°. encoche faite dans un ardbojil; 3°. gorge
qui coupe l'echine ou la cr~te d'une montagne; 4°. ouverture, trou d'une aiguille•, Dal, 66;
Nic, 223; CN, t72; DR, IV, 80t ; GEl, t27; PLit, t73. - to : semnul a nostru di Ia ol easte
~nd coded dupd uredcl'ea aslt'ngd (semnul nostru de la oi e o crestiiturii dupii urechea stlngA);
2° : fd nlnga una coded pri arabU,il (fA Inca o crestiitura pe riiboj) ; nu ,ted dictt codtile di
pri ardbU~il (nu !itia declt crestiiturile de pe riiboj), Fl, I, 6, 4 ; 3° : na trdpsim n dzeand,
.tu coded (ne-am retras sus, In curmaturii), Fl, I, 3, 5 ; stedrpile i~fra tu coded (sterpele au
ie~it In curmiiturii.) - v. ,uaturd; 4°: codca a dclul (gaura acului) - v. uredcl'e to, - Pentru
-etimologie, cf.: REW, 2009 ( < lat. coccum<x6xxor;); DensAs, 9 (<lat. *cocca< gr. - ca !ii
DR, IV, 80t). - < ?
COACAZ, sm., pl. codcajl, coacii.;l:, cgroseillien, Dal, 66. E un porn ale cii.rui fructe
slut ro!iietice !ii mici ca ni!ite fragi miirunte. - V. :
COACAZA, sf., pl. coacazd cgroseilles a grappes•, Dal, 66; Nic, 223; PLit, 747 ( ==
,gherghinli, ,cenelle"). - Cf. dr. coacdzd !ii alb. kokeze ,testlna".
COAC:E, COAC:I (nord), sf., pl. cocl, flanelii., dlanelle; sorte de bolero•, CN, 85; CFr,
2t ; t72; GrS, IV, 378. Sinonim : selnlcd. - V. mdnicodCe. - < ?
CO ADA, sf., pl. codz !ii codde, coadii., ce. queue; dernier; 2°. tresse; 3°. (a la) fin;
extremite; finalement; 4°. brebis; 5°. satellite; 6°. coaille, Iaine de Ia queue; 7°. riche, richesse;
8°. consideration, honneur; 9°, tentation; t0°. orgueil; 11°. indifference, defi; t2°. defaut;
13°. chose facile; possible; 14°. humiliation•, Dal, 66; Nic, 224 ; Mih, t23; PScr, 203. '- t 0 :
bOillu ~· cdlu si-apdrd di mu,te ,, CU codda (boul !ii calul se apii.rii. de mU!ite !ii CU coada) ;
~ln'loslu scodse codda a pul'llul (rliosul a scos coada pasarii), PB, 3848 ; codda cap edste la
nol ,. lupltl picurdr Ia ol (coada este cap Ia noi, iar lupul ·pacurar Ia oi), PLit, 682; PArom,
180; 2°: codda lungd ,. mEnte scurta (cositii lungii ~i minte scurta), PAnt, t27 - v . cusl/d;
3o : dn'll'i din codda na scadzurd (anii din urmii ne-au dat lndiiriit), CalGrB, 32; nal In codd(l
dzf'se (de tot Ia urmii ;~:ise), Cal. t911, t71; 'i
l'l-fdle n codda (In cele din urmli li ;~:ice), PB,
COADA·A·CALUI -374- CO AHA.

4401• ; ~· st'rmile, ~i-atedle, li-arnl tate n coddd (~i fiirlmiturile, 'i pe acelea, le miitunl pr
toate Ia urmii), PB, 26411; din cap ptn' tu coddd (de Ia lnceput plnii Ia sfl~it); 4° : adrdf
ntscl'nte codde s' mi-alilka dapd nt'se (am fiicut rost de clteva oi 'i mii tinui dupii ele), Lum,.
I, 222; 5° : am codde pri dindp6l (am sateliti de hrdnit dupii mine), PGr, 49; 6°: di codik
bane si-addrd ~i ustdrd (din codine bune se face 'i ur.;tealii); 7°: u-dre codda grodsd (coada o·
are gr(o)asa = are avere), PGr, 49 - v. cl'edg 4°; 8°: a nanlul ... , di nimdl'ile (rlpte l'i si-
adate codda ca ti tin'le (Ia nuntd, na,ului. .. , de Ia namaiele fripte i se aduce coada drept.
consideratie, drept onoare), AI. 1903, 88 - v. (riptdl'lil; 9°: da codda (mi,cii coada, dii din
coadii, e gata sa alunece spre tentatii), PLit, 462; 10° : cdpra u mutd' codda n sus (capra,
a ridicat-o coada In sus, a prins curaj), PB, 185"; PLit, 445; ahtd'rl sunt Arbine~ll'i di coddc't
ct'ndu l'l-muf (atari orgolio~i stnt albane.;tii ctnd li ridici de coadii, clnd ti lau.;ti), Lum, II~
127; PAnt, 183; BNA, III, 80; 11°: l'ed-n'l colida, lapel (ia-mi coada, lupule I= nu-mi mar
pasa de tine), PLit, 445; 462; PB, 185•7 (l'ed-n'l, lape, codda!) - v. col'lil 3°; al, lodf-l'f
t6ra codda (hai, acum luati-i coada = acum spalati-va pe bot), BatN, 15; 12° : l'l-bdgd codde:
tut codde l'l-dfld (li pune codite; mereu defecte ti gase,te), PLit, 461 ; aldkescu codde altul
(atribuie defecte altuia), Fl, II, 3, 9; PGr, 49; 13° : l'ed-1 di-n-a-ndmirea, ell nu va-t cddcr
codda (ia-1 pe umiir, ciici, ne(iind (prea) greu, n-o sii-ti pice coada, nu vel pica de obosealii);:
va-t cddd codda? (o sa-ti pice coada dacd (aci aceastd treabd?), PLit, 461; 14°: u-adund' codda
ct'trd acdsd (o strlnse coada (o porni cu coada tntre picioare) spre casa), PB, 12581; l'lundd-
rll'i. .. u-adundrd codda (leii. .. plecarii cu coada tntre picioare), PB, 24981 ; u-adund' codda
(a plecat umilit), PLit, 682 - v. adan 5°. - Taierea co.;tii propriu-.;tise a unui cal sau a untii
cattr e o gravii ofensii adusii respectivului proprietar - cf. PMo,, 20 - ; pentru Asia-Mica
(Persia, Siria), cf. DSD : Equus, 801 'i Feghali, 1939, 3006; pentru Anglia : Quitard, 242-243~
- In general, pluralul codz, art. c6dzle repre.;tintii sensul propriu al cuvtntului, iar codde, cod;.
dile repre;~:inta sensurile figurate, pentru cari cf. 'i gr. oupli. alb. bisht, bg. ·opd§ka, tc. qoui-
rouq. - <lat. coda .,queue".
COADA-A-CALUI ,hkba care cre~te prin locurile mocirloase" Lum, IV, 328:;coddd, caL
COADA-ALBU$E (Nevisca), sf. , pl. coddd-albd~e •oiseau a queue blanchlltre•~coddd~
albd~u. V. cuddlbd.
COADA-ARO$E, sf., pl. coadd-ar6~e, codz-ar6$e ~i codde-ar6$e, codora~, •oiseau qui a Ia-
queue rouge• : pitrunlcle $' cocide-ar6$e (patrunichi ~i co.;ti-ro~ii [ = codro~i = ruticillae phoeni-
curae = rouge-queue], AI. 1928, 113; BNA, II, 58. ..;.. Cf. capar6~u. coddd, ar6$il.
COADA-BATURA, sf., pl. coddd-bdture, codobatura, •bergeronnette, hochequeue•~
Dal, 66. V. cudubdturd 'i it. codivdllula ,coditremola" (Rohlfs, I, 220). - Cf. it. cutr~lla (<lat..
c a u d a t rep I d a), tc. qoulrouq qaqan etc. - <lat. eoda•*battula.
COADA-A-N'ELUI, sf., pl. c6dzle-a-n'elul, coada mielului, lumtniirica Domnului, ccierge
de Notre-Dame-, Dal, 66; PLit, 278; Fr, II, 238. V. lumindre, tedra-al-Dumnidzd'.-4coddd, n'e'-
COADA-$URIKfNA, sf., pl. codz-~urikln'l, coada-,oricelului, cachillee ?, mille-feuilles ?•..
Lum, IV, 171. ...... coddd, ~iriilklnd.
COA.JE, sf., pl. cojl, coajii, d 0 • ecorce; 2°. coquille; 3°. pelure (de pome); 4°. croQ.te-
(du pain)•, Dal, 67; Nic, 223; Mih, 123; CEI, 62. - 1°: adand codji di frdpsin (strlnge scoarta
(coajii) de frasin); 2°: codie di oil, codii di nacd (coaja de ou, coaja de nuca)- v. flaM~
3° : codjea di curcuMtd (coaja de dovleac), PB, 1321J; cojl di prdne (coji de prune); 4°: codje-
di pi'ne (coajii de ptine)- v. calld. Sinonim: codrdl. - <vsl. kola ,pellis".
COALA, sf., coalii, Nic, 224 ; Mih, 123 - v. acodld.
COAHA, sf., pl. codme, coama, •criniere•, Dal, 67; Nic, 224; Mih, 124; GrB, 141 ;:
codma a cdlul (coama calului), Fl, I, 2, 3. Sinonime: grlvd, hl6te.-ln greaca epirota: .. x6!lll
xaa-retvij" (Kpoo, I, 127). - <lat. eoma ,chevelure; criniere".
~O.APSA -375- COATJN

COAPSA, sf., pl. codpse, coapsli, •cuisse; hanche•, Dal, 67; Nic, 225; Mih, 124; ttll'etil
.6i la codpstl (am tliiat de Ia coapsa), PB, 2688. V. c6psu, cip6c ~i sk~le. - <lat. coxa ,cuisse".
COARAl, sf., pl. corl, scoartli, •~coree; crodte du paint, Nic, 224; CEI, 62. V. cotiie
~i alb. kore ,-". - <vsl., bg. kora ,cortex; ecorce".
COARA1 , (flir~eroti), sf., pl. codrtl, Mih, 124 - <codrntl.
co.ARA.a (far~eroti), sn. pl., coarne, •comes•. - <codrne<c6rnu1•
COARDAl, co.An AAl, sf., pl. c6rdzt, sfoarli, coarda, dicelle ou cordeau d'un devidoir
- v. arutediM; corde de violon•, Dal, 67; PB, 566; CFr, 106; Plm, 149-151; II, 202-203.
V. curdedutl, hodrdtl 1°. - <lat. chorda; gr. x6p8ot ,,corde".
COARDA.a, COARAA1 , sf., pl. c6rdzt, tare, •enclos; pare a moutons•, Dal, 67; PMegR,
11, 69; CN, 101 ; 107; s' btlgtl'm 6lle tu codrdtl (sli punem oile ln tare), Fl, I, 6, 24; cd8e foe
prudd 'ntl codrdtl (fiecare foe trlideuli (aratli c4 acolo e) un tare), BNA, II, 68. Sinonime:
cutdr, fdrcu. - De fapt codrda1 e un mic cere sau chiar semicerc provi;!:oriu flicut din nuiele
sau din mlirlicini, ln care se tin oi aplecatori, miei, ie~i, noateni sau sterpe. Sensu! acestui
1.ermen e o fireascli evolutie a celui din codrd41 : da ficelle• sau da corde• a putut fi lnlocuita
prin gard de nuiele sau de maracini. - Cf. ~i mgl. coardtl ,adapost ... " (PMegR, II, 69 ; GrS,
I, · 36; III, 201; CapM, III, 74) - Cf. gr. x6p8ot •tare• (Hris, 95). - <lat. chorda ,tripe".
co.ARDAB, COARAAB, sf., pl. c6rdzt, sabie, •sabre•, Dal, 67; Nic, 224; Mih, 124; PScr,
203; carl scodte codrda, di codrdtl va s' ketirtl (cine scoate sabia, de sable va muri), CalGrB,
15; un f1l6ne te s' l'i flndzi codrda (un fladu voinic cliruia i-ar sta minunat sa-i lncingi sabia),
GrB, 2, 32; /fmse codrda (a lncins sabia), PB, 8713; tuf~kl ~· c6rdzt scot ntlinte (pu~ti ~~ slibii
scot lnainte), LP, 106; PAnt, 271; Bair, 104; b4gtirtl codrdtl (au pus tn funcfie sabia, au
·tnceput mace!), PLit, 463. V. hodrdtl2° ~~ sinonimele apdlif.1, spdtifl. - Cf. alb. k6rdM ,spada"
( <sl. korda ,Sabel" < tc.-pers. - GM, 199; BSI, 569), gr. x6p8ot (Boga, II, 28).
COARNA, sf., pl. codrne- v. codr41 - , coarnli, ccornouille; sorte de raisim, Dal, 67;
Nic, 224; PB, 566; W, II, 100; adunti~l codrne? (ai cules coarne?). - <lat. pl. n. eorna
(cornum, -i), devenit sg. f. (cf. ~~ pruntl).
CO.ARNE-BfFE, sf. pl., trandafir salbatic, •~glantine•, Dal, 67; PMegR, · II, 119. - <
codrntl + ... ?
COARNE~tJ, -ni~e, pl. codrne~l sau codrni~l, -hi~e, lunguet ca o coarnli, •qui a Ia forme
<l'une cornouille; allong~•: cap codrni~u (cap lunguiet ca o coarnli), Dal, 67. V. ncodrni~u
.,cu coarne". - <cotirntl.
COAS1, sf., pl. codse, coasa, daux•, Nic, 224; Mih, 124; PenB, II, 276; AI. 1927,
128; CEI, 62; nu cu codsa s' ttil'e ldrba, ma cu fodrtica, crt~llne (cre~tine, iarba nu se taie
<:u coasa, ci cu foarfecii), PAnt, 180; BNA, III, 46. V. c6s4 ~~ c(1sdre. - <vsl. kosa ,falx" .
.co.ASTA, sf.; pl. codste, coastli, d 0 • cOte; 2°. contraindre; 3°. chanceler; hesitert, Dal,
67; Nic, 224; Mih, 124; PAnt, 419. - 1° : untl codsttl di n'el frlptu (o coasta de miel fript);
c~edrea u btlgtirtl tu codsta di manti (stlna au pus-o In coasta de munte); 2° : tl'l btlgtl' sula
lu codste (i-a pus sula ln coaste, II constrlnse), PB, 48818; nu-n' l mt'ctl codsta fdrtl (coasta
mea nu atinge pamlntul, eu nu pot fi trlntit Ia pamlnt, deci nu cedez), PLit, 463 - v. mf'~cu
1"; 3°: (ri'ndzi codste (e1:ita, se lasli greu), PLit, 463 - v. ntire 4°; fi1'ri1 s' da n codsti vt'rntl-
()artl (fara sa e;llite ·niciodatli) PB, 30111f.. - Gr. x6aTOt (Boga, II, 139). - <lat. costa ,cOte,
Dane".
COATIN, -ntl, pl. codtin'l, -ne, ro~cat Ia cap, •(mouton) qui a des taches rougeatres
sur Ia Ute•, Dal, 67; Nic, 224; CDDE, 382; DR, IV, 438; GrS, III, 265. - Cf. mgl. codfintl
(CapM, Ill, 74; GrS, III, 201) ~i gr. x6-ratvot ('Apr)., 52; Boga, I, 190).- <lat. eeeelnas
.,d'~carlate".
CO ATIRE -376-

CO A TIRE, sf., pl. codtirl, coacere, •action de cuire, de mOrirt, Dal, 67; Nie, 224. V.
cute are.
COB, c6bd, pl. cobl, c6be, ~~ i{lvar. COB, singur ~i nenor.oci~, ctout a fait seul .et attriste;
malheureux; orphelin•, Dal, 67; CEI, 62. - 1°. c6blu di f1lunflundr (bietul d.e greier), PLit.
760; 2°. s' armt'nii nls, c6blu ~· ldllu (sll. rll.mlnll. el, sll.rmanul ~~ nefericitul), PB, 36110; 3°.
cob ~i-arml'nii (sll. rll.mlnll. singur cue) PLit, 773; 4°. u-aliisd, •. slngurii cob (o lll.sa ..• singura
singuricll.), Lum, V, 9, 18; PAnt, 337. V. c6bii, cubillke. - <vsl. kobl ,augurium".
CODA, sf., pl.?, nenorodre, •presage funeste; malheur•, Mih, 124. - Cf. alb. k6be ,dan-
no". - <bg. kobja ,destinee funeste".
COC (mi), vb. III ~i II (c6p,u, c6ptu, cod/ire ~i cu/edre}, coace, d 0 • (faire) cuire; 2°.
(faire) mOrir; 3°. dormir profondement; 4°. garder rancune a quelqu'un•, Dal, 67; Nic, 225;
Mih, 124. - 1°: cufem culdclu (coacem colacul); pl'nea s' codpse (ptinea s-a copt); 2°: cl'ndu
s'. cuted aurliile (clnd se coceau strugurii), PB, 367H; sodrlle li codpse podmile (soarele le-a
copt. fructele); 3o': s' culcii' sii-l'l coded un s6mnu (se culcll. sll.-i tragll. un pui de somn) ; ll'f
codpse un s6mnu (i-a tras un somn = a dormit bine), PB, 301•; 4°: l'l-u coc (i-o coc, li port
stmbetele), PLit, 463. - <lat. cocere (coquere ,cuire"). ·
COCALA, sf., pl. c6cale, slmbure, •noyau d'un fruih, Dal, 67; GEl, .127; mlcdrii pru-
nile cu tute cojl ~i c6cale (au mlncat prunele cu toate coji ~~ sl~buri), PenB, VII, 114. Sino-
nim : st'mbure. V. odsd ~~ os. - < x6xxatl.ov .,-".
COCAN, sm., pl. c6can'l- sinonim cu alumii', amd6e -, Dal, 67; PLit, 126.- <*c6cal
< x6xxatl.ov·
cocA1, sf., fll.rll. pl.,. cll.pll.tlnl\, •telte, crane•, DR, II, 524; nu dri mldurlii tu c6cii (nu
are creier (judecatll.) tn cll.pll.tlnll.), PLit, 546; u biigii' ~i-at!stii tu c6cii (a pus-o (a retinut-o}
~~ asta tn cll.pll.ttnll.), PB, 18832 • Sinonime: cap, ciirii(etii, ciipii/lnii, c6(ii 2°. - Cf. ~~ gr. x6xat
,caboche". - <alb. koke ,capo".
cocAs, sf. sg. ~~ pl. (unii c6cii, doduii c6cii}, bomboanll., •bonbon, friandises, cocagne.
chatteries•, Dal, 67; PB, 566; unii c6cii tu ciill'nii (o bomboanll. In farfurie), PLit, 15; Ia
umplul podia di c6cii (le-arn umplut ~ortul cu zaharicale), Lum, II, 349; BNA, IV, 99; nlca
l'l-dzl'le a 6rllul ,c6cll." (oului Inc!\ li ;~:ice ,bomboanl\" = e lncll. copil Ia minte), PLit, 59&
v. cdmed~e 2°.- Cf. gr. x6xxat ,~Ot)(Otptxa" (Boga, II, 137). - Cuvlntul apartine graiului copi-
lll.resc- cf. ~~ BSl, 539: koka ,Htihnerei". - < ?
COCO~URA, sf., pl. coco,ure, umfil\turll., •enfiure•, DR, IX, 441 (apud ALR, I, 6/07).
Sinonime: cucul'lrl 1°, ,u,cii. - < ? ·
COCUT, sm., pl. c6cut- v. cuc6t -, coco~, PScr, 204; CEI, 62. - ln istroromanll.;
c6cot (Pistr, 306; Mor, 1101; Clstr, 101 28 ). - < x6xxoTOt~ ,coq".
COCINA, sf., pl. c6Cine, cotet, tpoulailler; porcherie•, Dal, 67; CEI, 63; Lum, II, 86;
IV, 132; AI. 1903, 49; CaiGrB, 76; Fl, I, 5, 5. Sinonime .: ciislstrii, culumds. - < bg. ko-
Cina ,,..".
coCifr, sm., pl. coll- sinonim cu ar~lc, ip, nip -, Nic, 228 (col). - Cf. bg. kosiu
,os sternal" ~~ vsl. kostl ,os". - < x6Tat ,osselet".
coCiuv, -vii, pl. c6lluyl, -uve, sm., sf., mierloi, mierll\, •merle mille, merle•, Dal, 67.
Sinonime : n'erlu, n'lrlii. - V. c6jvu, c6,av.
COD, sn., pl. codde, cot, d 0 • coude; 2°. aune; 3°. fa~ons, simagrees•, Dal, 67. - 1°;
ndrupl'lii pri ·unlu cod (re;~:emata lntr-un cot), ArE, 14; 2°.: lungii di un cod (lungll. de un
<:ot.) - v. cot 2°; 3°: tal Dina, (l'rii s' (dcii codde (nevas~a lui Dina, fll.rll. sll. facll. nuuri).
CaiGrB, 57 - v. cam6mate, ndze. - V. cot.
CODO$tT, -dod,e, codo~ - v. cud6,rl.
~6DRU -377- · co.r6c

C6DRU, C6DUR, sm. ~~ sn., pl. c6dzrl, c6dri ~~ c6dure, codru, d 0 • (sommet avance
d'une) montagne; · 2°. forl!t; 3°. endroit reserve a Ia ronde paysanne ;· champ de vilanelle;
4°. place publique (d'un village); 5°. clmeti~re; 6°. morceau, quartier de p~in .o u de · galette
(surtout leur bord)•, Dal, 67; Nic, 227; Mih, 124; Mur, Ill, 272; GrS, II, 321; IV, 92; Fr,
II, 252; RP, I, 8, 5; GrB, I, 2, 28; PLit, 109; WOI, 111; Pim, II, 215; PhOr, II, 708; REW,
~921; CODE, 384. - 1°: s' mi scot n dzeana pi c6dru, n ctrcillil (sa rna scoti sus pe munte,
Ia cre~tet), Trib, II, 3-4,. 12- v. munle; 2°: lana fate n sus lu munte, cu ~amle tal' pri
{runte; aclu, n c6dru, tr' una deaga, ·~z-u lritea dzt'ua-l'llntreaga (Stcriana apuca sus Ia munte,
eu· ·naframii neagra pe frunte; acolo, in padure, lntr-un tufi~, l~i petrecca ziua-i lntreagii),
Velo, 51; BNA, V, 85; c6d:·i lul cu price (codri negri cu flare), PcnB, II, 84; BNA,. I, 54;
78; mi lurnam dil c6dru (rna lntorceam din codru), Lum, IV, 283; 3°: c6rlu di hoard si-acata'
.ll c6dru (hora satului lncepu pe platou) - ca ~~ pentru sensul 6°, cf. mgl. codru (PMegR,
II, 69; GrS, III, 202 ; CapM, III, 75); i~ed Ia c6dru lu anvlrlea c6rlu (ic~ea pe platou unde
·tnvlrtea hc.ra), LP, 127; 4°: nu-l scodse n c6dur sa-l vlndd (nu 1-a scos In plata sa-l vlnda),
PB, 16417 ; go/ din c6dru si nu s' lodrnd (sa nu sc lntoarcii gol din plata), Lum, U, 5; vfn'e
n ·c6dur Ira si-asunuloaca (veni In plata ca sa sune toaca), BNA, I, 14; lot c6durlu di oamin'l
i go/ (intreaga plata e goala de oameni), Dim, IV t1940), 33-35, 4; clnd sarbdl6rlle s' a~uta
.l.ru c6dru mare curlu (clnd In siirbatori se lnvlrtea In plata mare sau pe platoul mare hora),
Cal. 1911, 117 - v. for 1 , misuh6re, piatd; 5°: mi-aduse pl'na n cUdru (ma aduse plnii Ia ci-
mitir), PB, 48711 ( : C6dru) - In satul Lacii, ~~ astazl: c6dru = cimitir; 6°: una plla cu ...
palru c6zrt (o pliiclnta cu ... patru codri), C~c, 29; 58; ldl'e lrel c6dure di plld (tale trei
codri de placlnta); un c6dru uscdl di pl'ne (un codru uscat de ptinc), Lum, V, 9, 18; PAnt,
337.- ln satul Periv6le : C6dru ,culme ... cu paduri de pini", Lum, V, 85. - V. ncudurdl
~~ dr. ,un codru da Joe", BCI, IX, 105 (Mu~ccl: 1835). - Ca ~~ alte cuvinte, ~~ c6dru apare
~i.·ln compuse toponimice (cf. PLit, 934; V alea-di-dupa-c6dru, Ia Baiasa etc.) - Cf. ~~ alb .
.kodri' ,collina ; luogo in pendio situato al pledi di una montagna e coltivato ..• " . - <lat.
•.q-.odrum (quadrum ,un carre").
C6DUS, -sa, pl. c6du~l, -se, codan, de dernlcro, Dal, 67. Derivat In spirit grccesc. V .
.cudtir. - <coada.
CODU~Ll'KE, sf., pl. codu~ll'kl, fapt~ de codo~, •action d 'un entremetteuro, Dal, 67.
-:-:- <tc. qodochlyq .. -".
C6FA, sf., pl. c6fe, plosca, «1°. seille (a vin); 2°. tHe, crane•, Dal, 6i; Nic, 243 ; Mih,
124; CEI, 62. - 1°: lit umplri c6fa cu yin (le umplu plosca cu vin), PB, 8923; cu c6file di
yin (cu plo~tlle de vin), PAnt, 296; BNA, I, 124 - v. c6va, cine ~~ pl6sca; 2°: nu li bdgd
iu c6fa (nu lc baga ln cap = nu pricepe), PGr, 50; nu-t lal'e c6fa (nu te tale caplltlna, nu
·rntclegi)- v. c6ca, curcubitif 2° etc. - Cf. bg. kofa ,seau", it. cof(a. - <x6cpoc ,Tt)..OOitoc".
COFETA, sf., pl. cofete, confitura, •confiture•, AI. 1903, 11. V. cufela. - <it. eonfetto.
C6HE, sf., pl. cohl ~~ c6hlurl, colt, ungher, •coin ; encoignure; angle•, Dal, 67; Nic•
·2·44; Mih, 124; PAnt, 420; GEl, 127. - 1°. 6mlu ate/ dil c6he (omul acela din colt), PLit,
7.91 ; 2°. ll acata' c6hea (le ocupll coltul camerei de llngll vatra), LP, 54; BNA, II, 120; 131 ;
.3°. · Miha c6hea tot ·~z-u tl'ne (Miha l~i pastrea:za mereu iatacul, adicd coltul camerei care,
-de obicei, e Joe de onoare ~~ re:zervat pentru oaspeti), BNA, III, 20; 165; 4°. u bdgard di
~idzri n c6he (au pus-o de a stat ln colt, Ia Joe de onoare), PB, 30515 ; 5°. cafld pri lu c6hlurl
{cauta prin colturi), BatP, 11. V. cohlu. - <xO)('IJ .. -".
COHI{J (nord), sn., pl. c6hlurl, AI. 1903, 83; Lum, V, 213; TinR, 1901, 29 - v. c6he
~~ sinonimul kl6~e.
C61NAR, · sm., GrB, 2, 28 - v. C6n'ear.
co.r6c, sn., cojoc, Dal, 67; CEI, 62 - v. cujuc.
CO.JOCAR -378- COLI VA.

COJOCAR, sm., pl. cojocdrl, cojocar, «fourreur, pelletien; Dal, 67. V. cujuhdr. - < cojoc~
CO.JVU, sm., pl. cojvi, mierloi, LP, 21; GEl, 127 - v. co~av.
· COKIL, -ld, pl. cokil'l, -le, copil, copil din flori, •enfant (nature!), batard•, Dal, 67;;
Nic, 225; Mih, 124; PScr, 203; FB, 567; DR, II, 527; PenB, II, 273; BNA, IV, 89; ti~
adr~l cokild (te-ai facut fata mare) - v. mdrldtodre; si-u mdrlt a med cokild (sa o marit pe-
fata mea), PAnt, 302; BNA, I, 132. V. caklu. - <bg. koplle ,enfant trouve".
COKILAME, sf., fll.ra pl., tincret, •jeunesse•, Mih, 124 ~i 44. Sinonim : fiClurdme. - <
cdkil.
COKILU!)C, -~e, pl. cokilu~l, -$e, copila~ ,«petit enfant., W, II, 194. Sinonim: fiC'lurfc~
COKINfTA, sf., pl. cokinlfd, scarlatina, «scarlatine•, J.um, III, 218. - < x6xxtv71)
,rougeole".
COKIBO!)IL, -ld, pl. cokiro~il'l, -le, ro~iatic, •roussatre•, Dal, 67; CN, 107; becile· $~
caU~ile $' ldrle cokiro#le (biilanele ~i oache~ele ~i bietele (dragile) ro~cate), Fr, I, 59. -' Cf~
alb. i ku.qereshem ,rossatro" + aro~u.
COKIC, COKIUL (nord), sm., pl. cokl, cokil'l, bastard, «biltard• DR, II, 525; ami-
rd'lu edste coklul (tmparatul e copil din flori), PB, 41~1• - V. cokil, copeld ~i sinonimele b~tu,.
doClll.
COLAC, -cd, pl. colafl, -fe, lingu~itor, «flatteurt,· Dal, 67; Nic 225; GEl, 128. V. culd-
kipsescu. - <x6).ot~. x6).otxot<; ,.-".
COLAI, adv., PScr, 203 - v. culdl ~i alb. kolldj ,facilmente".
COLASA, sm., pl.?, «coloneh, Fl, II, 7, 9. Termen rar. Mih, 131 ~i 113 da culdsf~
<?
COLASE, sf., fara pl., infern, •enfero, Nic, 226; PB, 567; GEl, 128. Sinonime : (ricu-
$tcit, gineme, kisd1 • - <x6).otat<; ,.-".
coLA, sf., fara pl., scrobeala, «amidont, Dal, 67; Mih, 124; Cal. 1911, 79; cdme~e
cu cold (cama~e cu scrobeala), Lum, III, 179. V. acodld2 • - <x6).).ot ,amidon"; colle". ·
COLBUBECA, sf., pl. colburefe, placinta cu carne, •galette feuilletee avec de Ia vi:iii.de
ou des legumes•, Mih, 125. V. ~;lulvardcd. - < ?
COLCUT (nord), sn., pl. colcute, Mih, 125 - v. cl6cut, grohtu.
COLIBA, coLfiJA, sf., pl. colibe, colibii, •chaumicre•, Cal. 1911, 60; ascundi-te tru coliba
di dupd cdsd (ascunde-te In coliba de dupa casa), Cal. 1911; BNA, V, 116. - v: caledo;.
cdlivd ~i alb. kolibe ,baracca", bg. koliba ,.-".
COLICA, sf., pl. colite, colica, «colique•, Dal, 67; Nic, 248. - <xw).txot<; ,-".
COLINDA, Co 1In d a, sf. invar., Mo~-ajun, «<a veille de Noi!h, Dal, 67; Nic, 226; . ~El~
62; PLit, 709; ntinte di CrdC'lun, fiClorll'i s' due colinda (lnainte de Craciun, copiii umbla de
Mo~-ajun). - Cf. ~i alb. koUndre ,Ia vigilia di Natale". - V. vsl. koleda ,Neujahrstag", bg~
koleda, gr. x6AtotV't'ot .. xou).oup!Xxtot" (Boga, II, 27) ~i :
COLINDU, sn., pl. colinde, covrig, d 0 • craquclin rond - v.cllird, ~;luvrec•; fruits qu'on
donne aux chanteurs de noel; 2°. houlette des chanteurs des noels•, Dal, 67; PLit, 7Q9;
culinddrll'i all tu ml'nd ci'ti lind colindd (colindatorii au tn mlna cite o colinda) - v. ~~ ,buz~
dugdn, stupagdnd (pentru dacoromilni, cf.: ICr, IV, 147; V, 353; Plm, III, 280-231 etc.)~
- v. colinda, culinddr.
COLIVA, sf., pl. colive, coliva, •gateau fait de ble bouilli et de noix et saupoudre· de
sucre que l'on distribue en souvenir des morts• : $i grln $i colivd l'l-adrdl (li facui ~i grlu
Iii coliva), PAnt, 350; da colivd xecind trd suflil (da coliva straina pentru suflet = da ce ·nu-i
apaqine), PGr, 50. - Cf. vsl. kolivo (BSI, 547). - < x6nu~ov ,.-" (Sonnini, 11, 153:
coliva).
q)LON'EA -379- CONTRA

COLON'EA (grllmosteni), invar., de;r;astru, •ruine totale•. Sinonim : halazmo. - Cuvlntul


e lnsu~i numele provinciei sudice .albane;r;e Colon'ea, vecinll cu muntii Grdmuste, pe carl grll-
mostenii cmigrati In Bulgaria sudicll i-au pllrllsit din cauza cumplitelor de:~:astre impuse ~~
·tn aeeastll provincie de clltre tiranul monstru Ali-pa~a. - < Colon'ea
.COLPIDE (nord), sf., pl.?, plllcintll, tgalette• - v. culburecd etc., CEI, 62: < bg.
koJplde.
COLUV, -vd, pl. coluyl, -uve, berc, •sans queue (en parlant des chiens)•, Dal, 67; Nic,
:226; PB, 567; GEl, 128; PLit, 394; CalGrB, 27; angtna' ct'nile coluv {a chemat clinelc
berc), Lum, V, 9, 18; PAnt, 336. - <xol..o~6~ ,mutil~".
COL'EA-liBOL'EA, locutiune invariabiJll, fieacuri, •vHilles, sornettes•, Jb, II, 162;
PEtim, 9; PLit, 463 {.: col'ea ,lipe~te", mb6l'ea ,altoie~te"); - te are trt vindedre? sau te
.dzt'te, lal?- e, c6l'ea-mb6l'ea (- ce are de vlnzare? sau ce ;~:ice, mai? - e, fleaeurl). Sino-
nime : Mfcd (pl.), burlldz mbdirate etc. - Finalul -mb6l'ea ne-ar duce cu glndul Ia finalul
din ·gr. xouTaOfL1tOAtci (v., aci, cdetubol'lil)- Gr. x61..tat·fL1tOAtOt T!X· ,~ fLOtXptvlj auyy£v~tat" {Boga, II,
:221). - Amlndoull aceste cuvinte - cu -a de Ia pluralul substantivelor grec~ti neutre ~~ fe-
minine ~ lnseamnll acela~i lucru: col'ea (pl. codl'e) <col'lzl <lat. coleus, iar mb6l'ea <alb.
~b6A.ie,-jat ,apxl3tat = testicole" (Hr, 230), mbole ,testicolo" {Le, 575). .
COL'IfJ, sn., pl. codl'e, coiu, d 0 • testicule; 2°. pouvoir; puissant; 3°. defh, Dal, 67;
Nie, 226; PScr, 203. - e: codl'e di blrbec bUtut (coaie (fudulii) de berbece lniors) - v. pungd;
'2° : nu ti-acdfd cu el, cd ari codl'e mdrl (nu te apuca cu el, cllci e tare) - v. pldtdre 2° ~~
-dr. ,nu gase~te om cu coaic" (ITR, 153); 3°: va-n'l mt'cd coal'ilel (o sll-mi m·llnlnce coaiele I
= nu-mi pasa de ell) - v. codda 11°, curl 5°. Sinonime : arombu, hdrhandel'lrl, topd 4°. - <
lat. eoleus ,testicule".
COMA, sf., pl. comate, partid, •parth, GEl, 128; di carl coma hil? (din care partid
faci parte?). V. ldra(e. - <x6fLfLOt .. -".
COMBOLI, s ... ?, ca~ rotunjit In strecurlltoare, •fromage arrondi dans une passoire•,
-GrS, IV, 378. - < ?
COMINA {nord), sf., pl.?, drojdie, •r~sidu (de raisins etc.) marc•, Mur, II, 167. Sino-
nim : bdrsle. - Cf. alb. k6mine ,vinaccia" <srb. komlna ,marc de vin".
CONDAH, sn., pl. conddre, lancie, dance, javelob, PScr, 203; GEl, '128. Sinonim:
.$udzeald. v. cundar. - < xoncipt ,.-".
CONDIC.{ , sf., pl. condife, condica, •registre; code•, Dal, 67; Nic, 248; GEl, 128. -
< , >tW'\!TtXOt~, xoo3t~
,.-".
CONDRA: mini sldtedm condra cu vlmtul {eu sti\tcam contra vlntului), PenB, V, 53 -
·v. contrd ~i sinonimul zd'te.
CONGULA, sf., AI. 1903, 71 - v. gongala ~~ sicard 2°.
CON.JE, sf., pl.?, vampir?, •vampire?, loup-garou?•, Lum, V, 212.- <? <tc. qond·
jolos (991) ,loup-garou".
CONSUL, sm., pl. c6nsul'l •consul>, Dal, 68; Nic, 226. - <it.-fr.
CONSULTU, sn., pl. consulturl, consult, •consultation•, Dal, 68; Cal. 1912, 81. - <
it,: eonsulto.
CONTRA, prep., contra, •contre; en opposition•, Dal, 68; Nic, 227; vln'i contra-at
Custarela (a venit contra lui Custarela), PAnt, 277. V. c6ndrd ~i c6ntr4. - < it. eootra.
CONTRACCf, sm., pl. contracceadz, contractant, •contractanh, Dal, 68. - < •contractu
- .v. cundrdld.
CONTRA, prep. !ii adv. - v. contra- PB, .567; el s' dufe c6ntrd {el e contra). - Cf.
~1 . 81'· xovTpat. alb. kondrt.
C6N'EAR ---:380- {;Oftll

<:on'ear, -rcJ., pl. Con'earl, -re .:rurc habitant les villages situ~s entre Kofanl et.
S6rovic•, GrB, 2, 28 (colnar); BNA, IV, 156. V. cun'irdme.
COOTII dnterjection par laquelle on appelle les chiens•, CaiGrB, 34; BNA, IV, ·113;.
156. V. cutl. '
C6PAN, sm. ~~ sn., pl. copan'l, n. copane, 1°. copila~; 2°. albie etc., d 0 • petit enfant;.
morveux, insolent; 2°. petite auge; 3°. cuisse de volaille•, Dal, 68; Mib, 125; CEI, 62; PGr•.
158. - 1°: un copan n(cJ.~edt (un copila~ lnfi~at), Ob, 35 - v. fillurlc, gad, nat; un copan.
di (iCtor (un mucos de copil) - mixos; 2°: (rimlntcJ. tu copan (frimlnta tn albie mica) -
v. cupcJ.n'itcJ.; 3° : mlccJ.' un copan di pul'lrl frlptu (a ·mlncat o pulpi de pui fript) - v. copsu ..
Pentru legatura semantici dintre sensurile 1° ~i 2°, cf. scJ.rmcJ.nltcJ.. V. cupdn'e. - Cf. alb. kopdro
,martello"; gr. x61t1XV0~ ,battoir" ; bg. kopanrl ,battoir; Wascbbleuel, Waschschlagel",..
kopance. ,cuisse de volaille'\
C6PAt, st., pl. cope, claie, •meule de foim, Dal, 68; Nic, 227. V. capita. - < bg. koplb
,tas; meule de foin".
C6PA1 , sf., pl. cope, tesli, «herminette, essette•, Mih, 125; CEI, 62 ( < bg. kopa <
*kopati). V. mtndcopcJ., nicopcJ..- Prin fa,;a ~i trunchierea: trlndcopd < trl 'ncJ. copa ,pentru;
0 tesli" > copd : < ? bg. tr6nakopll ,pioche, boue".

COPELA, sf., pl. copele, copila, •jeune fille - v. (edtt'i; batilrd - v. cokilif•, PScr, 203;:
DR, II, 524; GEl, 128. - < xo7ttAIX ,jeune fille; servante".
C6PIL, -ld, pl. copil'l, ~i cokil'l (v. cokil}, copile, bastard, «biltard•, Dal, 68; CFr, 165.
- Cf. ~i alb. kopll ,bastardo". - < bg. kopllo ,blltard".
C6POS, sn., pl. coposurl, ostenealii, «peine, fatigue•, PScr, 203; ·'GEl, 128. V. copus._
- < x67to~ .. -··.
COPRA'E, sf., gunoi, PScr, 203 - v. cuprle.
C6PSU, sn., pl. codpse, pulpa de pasire, •cuisse de volaille•, Mib, 125. Sinonim : c6palt'
3°. - V. codpsa.
C6PTU, codpta, pl. copfl, codpte, copt, ccuit; mftrt, Dal, 68; Nic, 227; Mih, 127; pl'ne-
codpta, mlnte codptd <->; ca merlu coptu (ca marul copt), GrB, 222; PAnt, 226; pron'llu df
la gtrnufrl i c6ptu (puroiul de Ia buba e copt). V. allwirtu, matur. ..:... V. coc.
C6PUS, sn., efort, Dal, 68; Nic, 227- v. copos, cupasescu, cupusescu.
<:OR1 , sn., pl. c6rurl, bora mare de sarbatoare, «grande ronde paysanne - cf. CaL
1911, 24; Plm, I, 163; PRom (GrS, I), plan~a I etc.•, Dal, 68; Nic, 227; Mih; 125; PScr,
203 ( < lat. chorus) ; GrS, I, 85; DR, IV, 431 ; PCon, 6; PLit, 464; BNA, I, 126 ; II, 100;.
Plm, II, 217. - 1°: corlu dlple si-anvlrted~te (hora se lnvlrte~te tn spirale), PAnt; 104; BNA.
I, 136; 2°. tradzed tu-ardda corlu ~i-anvtrted mlndlla n vint (trageau hora pe rind ~i lnvlrteau.
In vlnt batista) BNA, II, 72 ; 3°. scodsira nvedsta n cor, s' trdga corlu (au scos mireasa Ia
nora; sa traga bora), PB, 38021; 4°. nun'l cu fldmbura tu cor (nuni cu flamura In bora), PAnt,
157; BNA, II, 2; 5°. dlbd si-n'l ti ved, led sor, Je n'i ti-alakl# n cor (fericita sa mi te vid,..
fa sor, care (ca) mi te prinse~i tn bora), PLit, 925 ; 6°. dedde ldrba, ~tirigodn'ea, corlu cred~te·
Ia Bubodn'ea (a rasarit iarba, ~teregoaia, bora c~e~te pe padina Bubodn'ea) - cf. PArom, 112.
V. huro. - Iri general ~i sumar, spre deosebire de celelalte dansuri ale aromAnilor, -corlu·
se caracteri.zea.za prin faptul cain el se pot prinde .zeci ~i sute de persoane dupa sex ~~ dupa
etate ~i ca el e de douil. feluri: corlu de sarbiUori nationale mari - v. ccJ.rvandr -, care. l?i
a.zi e lnsotit de mu.zica exclusiv vocala, ~i corlu de nunta, care a.zi e lnsotit mai numai de·
mu.zica instrumentala [- pentru mu.zica vocala: •Mme A. P. Coirault a, dans son enfance,.
assist~ a Ia f~te d'un petit village des Basses-Pyren~es : aucun instrumentiste n'y op~rait ;·
les danses etaient chant~es•, Coir, 162 nota). Aceste corurl, ca toate celelalte dansuri aromA-:-
COR 1 -381- CORBUSfT

n~i, slnt deschise, avlnd un cap ~~ o coddtl - cf. o descriere mai amllnuntltll l·n PRom,
13-16 (GrS, I, 83-85) ~i, in special, In POrig, 42 sqq. Spre deosebire iarll~i, de toate celelalte
dansuri ·aromane~ti, l.n care numai eel din cap dansea.zli propriu-.zis, In corurl, mai ales In eel
de slirbatori, toatli Iumea prinsli In el dansea,Zll In ritm lini~tit, uniform ~i clasic. - Pentru
hore ale altor popoare dar oarecum asemlinlitoare acestor corurl, ct. ~i : BTur, II, 117-118;
BBGrece, 42, 43; M~l'J!L• 207 (pentru greci); MCanti, p. XIX ~i 19 (pentru albane.zi); IIF,
II, 469 (pentru morlaci) etc. - Cf., aci, ~i mlndlltl. - < lat. chorus ,danse en rond, en
choeur".
CORI (flir~croti), sn., pl. codrd, Mih, 125; 190; bag lu cor (pun In corn, iau seama,
lnteleg retinlnd), Mih, 62; PGr, 50 - cf. P.Mic : cornul f, pag, 26. - Cu -rn- > -rr- > -r- :
< c6rnu1 •
CORAC, sm., pl. coratl, corb, •corbcau., GEl, 128; PGr, 50. V. curtic ~i sinonimul corbu.
- < x6potxott; , -..
COHAN (nord) sm.; pl. coran'l, pllstriiv, •truite•, Mac, 84; CEI, 62. V. telntl, peslruv.
- Cf. ~~ ;ilb. koran ,pescc di S. Pietro" . - < bg. koran ,-".
CORAU~I, sm., Mih, 2.43 (sub lcre) - eronat: e In Joe de cciran.
CORA, sf., Lum VI, 4, 1 (chortl} •(mot concernant Ia charruco), Lum, VI, 4, 1. - < ?
CORBANE: o tal Bulamticl corbtine!, Buril, 92- v. curbtine 3°.
CORBUI, sm., pl. con;i, ·corb, •corbeau•, Dal, 68; Nic, 227; Mih, 125; PB, 567; PAnt,
420; cumu I' n'ergu pul'i, cotirbe? (cum lti- merg puii, corbule ?), PLit, 463. Sinonime: corac,
gtlvrtin. V. c6rbu2 • - <lat. eorbus ,corbeau".
CORBUI, corM (~i codrbtl}, pl. c6ri;i, corbe (~i cotirbe}, negru; nefericit, d 0 • noir (com-
me Ic corbeau); 2°. infortune, malheureux•, Dal, 68; Nic, 227; Mih, 125; DR, II, 525; LP,
286. - 1°. perlu - corbu (plirul - negru ca corbul), Fl, II, 4, 7; trel ctl'pri c6rbe (trei capre
negre)- cf. gr. yxopbout;. yx6ptJ.7tot (Boga, I, 97; II, 213); 2°: ctldzullu htiltl codrbtl (cll.zui
ln stare neagrll), PenB, VIII, 48 ; corbu ~· lalrl s' li ved (nefericit ~~ nenorocit sli te viid) ;
·~t-u dzl'se slngur, corblu (~i-a .zis-o singur, sarmanul), ArE, 26; u pilretite Ia mtl'-sa ca ltila
~· ca corba (o trimite Ia mama ei ca pe nenorocita ~i ca pe nefericita), PB, 25530; corbe,
nu u dtl veretiua (nefericitule, nu-ti da credinta), PAnt, 22; AI. 1903, 17; tal corbe, curbi-
,ane! (mai sarmane, nenorocitule I), PB, 51 1 ; cd him c6rt;i ~· dispul'etit (pentru eli slntem
nenorociti ~i despuiati), PAnt, 289; .BNA, I, 8; ca ltill'i ~~ ca ccirt;il'l (ca nefericitii ~~ ca
nenoroci\ii), PB, 7821; ntl~l, corgl'i (din~ii, sllrmanii), BNA, II, 26; (udzl~l ca cotirbile (fugi~i
ca nenorocitele), PLit, 990. - Pentru dr., cf. PMar, 217. - Cu aceea~i semnificatie, cuvlntul
circulli ~~ In albane.zli : korbe ,misera, infelice" : ,mere, bij' c nenese - korbe, mos iu n.daj
(= sposalo, figlia mia- occhinera, non lo lasciare)", Arg, 14; ,te prit nene kallogreja -
korba gjithe jeten (= ti aspettava Ia mamma monaca- come un corvo [ = infelice] per
tutta Ia vita)", Arg, 38. Paralelism identic ni-l pre.zinta ~i gr. tJ.ottipot; ,noir; infortune". - Ca
~i alte cuvinte sinonime (cf. bolll, bultiutl, bulsescu, bulsll, ctllrtin, corbusll etc.), ~~ acesta ilus-
treazli raportul semantic dintre notiunile ,negru" ~i ,nefericit".~ Un paralelism ilustrativ ni-l
prezintll ~i lalrl. Ca atare, acest c6rbu nu poate fi de origine albaned. - Morfologic, mentionlim
~i aci - cf. cl'mpu - o caracteristicll a graiului din Sllmllrina : substantive ~i adjective mascu-
line nearticulate ~i terminate In grl!p de consoane (cl'mpu, dinle, munle, orbu, Turcu etc.) arti-
culate circula astfel: ct'mplu nu ct'mpul, dlntl'i nu dlnttl'l, muntl' i nu munttl'l, 6rblu nu 6rbul,
orgl'i, nu 'Ort;il'l, Turclu nu Turcul etc.; deci: corblu nu corbul, corgl'i nu cort;il'l - cf. ~i
I n t r o d u c e r e, § 16, p. 24. - < lat. eorbus.
CORBUSfT, -til, pl. corbuslt, -te, nenorocit, •infortune•: 'nil dtidd cor.buslld (o mama
nefericitii), Velo, 60; BNA, V, 72. V. curbisll. - < curbisescu <corbu1 •
CORCAN -382- COSTENLfV

COR(:AN, invar., teapan, •raide; raidi• : seduirle lu ngl'i'il' tut loclu ~i 1-(ed/e. corcQn
(crivatul II lngheta tot pamlntul ~i-1 facu teapan), Fr, I, 189; PB, 17()31; uidztz nipl'rticil
ardllil cum corcan gl'efrl ac/6 stilted (va.zu ~arpe rau cum statea acolo lntepenit gheati), Cal.
1911, 62; trtzpurlle a lor ngtifdril corcan (corpurile lor au lnghetat teapan). Sinonim: cofl.
<?
CORCI1JTA., sf., pl. corClute, Mih, 125 - v. cilr~tztil.
CORDEAO, sf., curaj, PScr, 203 - v. curdedrlil.
COREMA, sf., ,bar, dar", CLitur, 126 - v. keremi.
CORI - MBfRI - MBOCI! •jeu de mots dont Ia signification reste inconnue et qu' on em-
ploie dans . des jeux d'enfants•, PLit, 150. - < ?
CORNU1 , sm., pl. corn'i, corn, •cornouiller., Dal, 68; Nic, 227; Mih, 125; PB, 567;
cornu-sl'ndzl - v. s!'ndze. Din Iemn de corn, aromanii oied ~i ciiravanari l~i fac clrlldu ~i
(urtutirl. - < lat. eornus ,cornouiller".
CORNU2 , sm., pl. codrne, corn, d 0 • corne; 2°. bout; 3°. angle, coin; 4°. cor, trompe;
5°. tHe, idee ; consideration; comprendre•, Dal, 68; Nic, 228; Mih, 125; PScr, 203. - 1° :
bo(l[u s' ledgd di codrne ~i omlu di llmbd (boul se leaga de coarne ~i omul de ,limbli), PLit,
436; PAnt, 9; di codrne di (erbu si-addrd mlnedre (din coarne de cerb se fac mlnere); ua scot
cornul? (vei scoate cornu!? = lti va cre~te vreun .c prn care sa te distinga de ceilalti · oameni ?),
PLit, 682- cf. PMic, 1947, 25 d; cdnda dre c~l? (parca are cornu!?= e ca oricine,nu
i-a .aplirut pe frunte vreun semn extraordinar), PGr, 50; . 2° : un cornu di hir (un capat de
atli, o bucatli. de ata), PGr, 50 ; 3° : s' lu-aldsd tu un cornu $' dodrmil (sa-l lase sa doarrna
lntr-un colt), Lum, II, 337; tu cornu[ di (irldil (In coltul ferestrei), PAnt, 313; dtzpil cornu[
a cdsill'el (dupa cornu! casei) - v. klo~e; 4° : bodfe di cornu (ricod$il (sunet lnfrico~ator de
corn, de bucium), Velo 47; BNA, V, 83; di !ru cornu trel orl bdte (suna din bucium de trei
ori), Velo, 34; PAnt, 327; BNA, V, 104; d~dulril codrnile (duduit-au cornurile, buciumele),
BNA, V, 47; 5°: l'l-cdde n cornu tli da In gtnd), Gram, 236; nu ascultil, icl nu mi bdgd tru
cornu (nu asculta, de loc nu Ilia baga In seama), C~c, 37 ; 44 ; ed tu cornu 1-bdgil' grdllu
(e~ 1-a bligat cuvlntul In cap), BatP, 7; li bdgd' tu cornu tali (le-a retinut toate In glnd),
PB, 228' ; li bdgil' ~fne tu cornu (le-a retinut bine In gind), PB, .6 71 ; lu l'l-intrd a lul tu cornu
a(eale zbodre? (unde ti intrau (unde sa-i intre) lui In cap acele cuvinte ?), PB, 48728. V. cor1 •
- Cu privire Ia modelarea coarnelo} de animale cu mie.z de pline calda - ca ~i Ia alte po-
poare- cf. PMic, 1947, 25. - <lat. cornu ,corne des animaux".
CORPU, sn., pl. corpurl, corp, «Korper•, WOI, 67; 71. Cuvlnt circulatoriu '! Sinonim:
lrup. - Cf. alb. korp ,.-". - < lat. corpus ,corps".
CORTA, sf., pl. corfil, plo~nita, opunaise•, GEl, 128. Sinonim : tartabic. - < x6p~l;at

COS (mi) , vb. III ~i II (cusul, custzt, codsire ~i cusedre), coase, d 0 • coudre; 2°. trom-
per; 3°. battre ; 4°. se gaver, s'empiffrer•, Dal, 74; Nic, 228; Mih, 126; PScr, 203; PB, 567;
PAnt, 420. - 1° : s' .dufed a codse (se ducea sa coasa), Lum, V, 147; C~c, 54; ard(tul ua nil
codsil sdrica (croitorul ne va coase sarica); 2°: l-custzm ~· pri dindinte 11' pri dinilpol (1-all).
ln!1elat de-a binelea)-v. ncdlfu 3°; 3°: nd custzrd t;a ~ine (ne-au bitut cam bine) - .V· intru 3°
etc. ; 4°: s' cusuril di mlcdre (s-au lndopat mlnclnd), Lum, II, 56 - v. pristilnescu etc. -
Pentru forma codse din citatul 1°, cf. vindu 3°. ~ < lat. eosere, consuere ,coudre".
COSA~f, sm., pl. cosageddz, cosa~, •faucheuro DaJ,. 68. - V:
COSA, sf., pl. cose, coasli., Dal, 68; Nic, 228 - v. codsd.
COSTENLfV (nord), -vd, pl. costenllvl, -ve, costeliv, tefflanque; (noix) angleuse - v.
cuncav•, Mih, 126; CEI, 63. - < bg. koste(n)llv6 , osseux; ang(u)leux" .
-383- CRANd.

CO~AV, -va, pl. co;;avl, -ve, sm., sf. - v. coltuv -, BNA, II, 58; PenB, VI, .98. - Cf.
vsl. kosu ,nierula". - < xOOI:rucpo~ ,merle".
co~(r, sn., pl. co;;url, eo~, d 0 • panier, eorbeille- v. canestra, cu(lnti, cu;;el'lu, cu;;6re;
2°. tuyau de Ia cheminee- v. Mge, ugedke•, Dal, 68; Mih, 126; PB, 567; CEI, 62; GrS,
IV, 378; Lum, III, 59 (pl. coa;;e). - 1°: un co;;u di cireU;;e (un eo~ de eire,e); 2°: (umlu
ease prit co;;u (fumul iese prin eo~). - < vsl. kosi ,eophinus".
COT, sn. 'i sm., pl. codle, coturl, 'i edt; COT, adv., cot, •1°. coude; 2°. aune, jauge;
3°. en vaint, Dal, 67; 68; Nic, 228; Mih; 126; PSer, 204; Cod, 1048 ; DR, II, 525. - 1°:
mf'n'lle lal'edle di la cot (mllnile taiate de Ia cot), PB, 1978 ; scumbusilc'i pin' la codle (sufleeata
plna Ia coate), LP, 130; BNA, II, 106; coati godli (coate goale = om sarae), Dal, 67; 2° :
l'ed cotlu aestura (ia cotul de croilor al aeestuia), PB, 13513; dol cot nedo lu-anvali (II lnveli
(acoperi) ~apada de doi coti), Batp, 24 - v. plhe; 3° : a;;teptu n col tal/a (a,tept ~adarnie
nenoroeita), LP, 167; PAnt, 240; BNA, II, 118; n col (In ~adar), PB, 30418; PAnt, 91 -
v. gedba, ca ~i alb. me kol ,invano" V. cod. - < lat. cubitum ,eoude".
COTAR, sn., pl. colare, tare, •(en)clos; etable; chaumiere•, Mih, 126; CEI, 63. V.
culdr. - · Cf. vsl. kolaru ,fines" ~i srb. kolar ,fenll".
COTCA, sf. invar. •bobine - v. carul'lu; mot designant le jeu d'enfants ,chasser le
pore" - v. bl;;cti, podrca•, Mih, 126; PLit, 147; 148; GrS, II, 397. - Cf. bg. koluka ,ehatte"
~i alb. kolki! ,grumo, palla".
coTI-CO(TI) ! •interjection par laquelle on appelle de loin les chiens•. -- Pentru Siira-
caeeani, cf. Hoeg, II, 201. - V. cooll!, cull-co!
COTUR, sn., Mih, 126; CN, 106 - v. co(Jur.
C08RA, sf., pl. co(Jre, murdarie, •salete, ordure, souillure•, PSer, 204. Sinonime: lt'ivll'e,
murdtirll'e. - Cf. alb. ko(Jri! (Hr; 160), kolhere (Le, 488) ,crosta del pane".
C08UR, sn., pl. co(Jure, cere de glt; vaciilie, •collier de bois ou de cuir qu'on passe
au cou des moutons et des ehevres et dont on suspend Ia sonnaille - v. Plm, I, 165; 168•,
Dal, 68; Nie, 225; DR, II, 524; GEl, 128; ma nlnle nvedslile purl a di gUjle 'nti vedrgd di
aslme grodsti ell pulicdrlu ;;i nduplicdla ca cotur di klpur (lnainte vreme (altadata) miresele
purtau de glt o varga de argint groasii cit policarul ~i lndoita ea cere de talanga), AI. 1903,
61. - Cf. alb. kofJere (Hr, 160) ,cercle; bords d'une galette" . - <x66oupo~ ,cercle du crible",
x66pcx ('AprJ., 50). ·
COTALA, sf., pl. cotale, pleava, •balle de bleo, Dal, 68. - V. skivald 'i :
COTI, invar., mort lnghetat, •mort glace•. Sinonim : corcan. - < ?
. COTULE, sf. pl. •balle de ble•, Mur, II, 179. - cr. gr.' XOIJT(JOIJAtti ,fiente".
COVA, sf., pl. cove- v. cofa -, cofa, Mih, 126; CEI, 63. - <alb. kove ,secchio
di legno".
COZMU, sm., farii pl., lume, univers, •monde; universo, PScr, 204; GEl, 128. Sinonime:
dun'edua, lame. - Cf. 'i alb. kozm ,Welt". x6a!Lo~ .. -".
CRA I •interjection imitant le cri du corbeau (et signifiant ,je veux de Ia viande" ),
PB, 567.- V. crau! ~i ;;crau/
CRAC !, •interjection qui imite un craquemenb, 'PB, 568. - Cf. ~i it., fr. crac!
CRACME, sf. pl., perciuni, •boucles de cheveux le long des joues•, Mih, 126. Sinonim :
ldlu(rli. - V. cl'rcme.
CRAHTU (sud), sm., pl. crahti- v. curatOr-, •celui qui eveille les ehretiens et les
invite a l'egliseo, GEl, 128. - <xpliJ(Tlj~ .,,;.,". .
CRANCA, CRANGA, sf., pl. cra'nti, cra'ndzi, craca, •rameau, branche•, Dal, 68; Nic,
244; Mur, II, 180; CEI, 63; RF, II, 107; Lum, IV, 186. V. crednga, grdnga 'i sinonimele
aldmdke, dedgti. - < bg. granka ,rameau".
. -384- CREASTA

CRANlO, sn., pl. crtinil, craniu, •crllnc; t~te de morb, Dal, 68. - <xp!Xvtov .. -".
CRAP, sm., pl. crakl, crap, «carpe (poisson)•, Dal, 68; Nic, 244; Mih, '126; CEI, 63.
- Cf. ~i alb. krap. - < bg. krapll .. -".
· CRASAT, -td, pl. crasd/, -te, de culoarea vinului, •(qui est) couleur de vin•, CEI, 63;
GrS, II, 397. V. cards. - < xpotaii-ro~ .. -".
CRA~T I <interjection imitant le bruit d'une coupe rap ide•. PB, 568 ; cra~t! cu hdn-
yecirlu !)' ctiplu cddzu (cra~t I cu hangerul ~i capul ca.zu). - V. crl!}t!, hlr!}t!
CRA{J I, interj., «1°. cri du corbeau - v. era! ; 2°. ignorant, qui ne sait rien que crier
cratl!, PB, 568.- 1°: di la corbu fe val tivdzl?- crall! ·(de Ia corb ce vei au.zi?- crau I),
PLit, 464; 2° : '!)l-etisle crau! (i~i e crau! = e prostanac, care ~tie sa faca numai crail !), PLit,
465. - Cf. ~i ,alb. kra!, it. era!
CRAVATA, sf., pl. cravdte ~i crava'f, cravatii, •cravate•, Dal, 68. - <xpcx(~<hot .. -"
< it.-fr.
CRAl:IM.\', sm., pl. craclmcidz, aldama~, de vin du marcht\•, PenB, VIII, 23. V. crl1Jmd'.
- < bg. kr66ma ,regaladt(.
C r A ill u n, CRAl:IUN, sm., pr.; sm., pl. craClunl, d 0 • Noel; 2°. bt\che (de Noel)•,
Dal, 68; Nic, 245. - e : cucotite, s' arml'nl aiflun 11' far' di pedne la CraClun (coco~ule, sa
riimii flamlnd ~i fara de pene (aripi) Ia Criiciun), Bag, 59; PAnt, 202; BNA, V, 39; tra
Cr;aClun, (oclu tirde ca fedta ursa (de Crac~, focul arde ( = trebuie 'sa arda) pentru ca fatii
ursoaica); ·divarllga di Craclun [sau craclun) bUdzile nu pot s' n'l-adun (In jurul Craciunului
(sau bu~teanului ar.zlnd) nu pot sa-mi lmpreun buzele (din cauza (rigului)), PLit, 465; Lum,
V, 118; 2°: pl'na si njireadza craClun'll' i (plna ce butucii sa devina jar), Fl, I, 2, 6; aca-
ltira .. . s' arucutedsca craClun'l (lncepurii ... sa rostogoleasca butuci), Fl, II, 6, 10; trt Crd-
Clun, . .. tu foclu yili si-arucd nl11te trupurl marl di eli'burl fe s' cl'ecimd criicfun'l (de Craciun, ...
tn·focul viu se arunca ni~te trunchiuri mari de arbori carise cheama crdcluil'l)- v. sinonimul
btibnic ~i, ca folclor, PFolk, 28 sq ~i PMic: "CraClunul. - Cf. ~i sud-s!. kracun ,Noel" (MDoc,
416). - Pentru forma · CrdClune, cf. Fizmdclune. :._ Urmea.za clteva mentionari cu privire Ia
etimologia acestui cuvlnt: MikSI, 26: <,bulg. k r a c u n . .. Ein dunkels Wort"; HEM,
615: < lat. c r as tin u m + rom. ajun; ~Sem, 43 : <,vorbii de origine obscura, dar pro-
babillatina"; Nied, II, 165: sl. kracun < lat. -c rea t i o ,creation d'engendrer, procreation";
Ph Or, II, 149 : < c r e at i o n e; SCL, I (1950), 90; Ros, 299 : < sl. k r a c u n (cf. ~i VicC,
1914, 7; RomS!, IV (1960), 65-71);SCL,XII(1961), ·313-317: <alb. kercu(nl); BSI,
603-604: <vsl. kracun <: r. crdClun < lat. c a 1 at i o; DR, III, 182-184; IV, 1404-1405;
Plstr, II, 284; DragR, 48; Dun, I, 105-106; PEtudes 35; 92; DA, 1937, 867.; PLR, I,
284; II, 145; CLim, 252; LL, III, 211-213: c a 1 at ion e. - <lat. ealatlo, -onem ,appel,
convocation du peup1e".
CRA~TINATATE, sf., Fl, II, 7, 9- v. cri~tinattite.
CRA~TINEA~TE, adv., cre~tiile~te, Mih, 127 - v. crliJ(ineci!}te.
CRATAROS, -rodsa, DR, II, 393-395 :._ v. clrflnos.
CREAC, sn., pl. creticurl, pripor, crac, •pente escarpee•, Da1,_ 68 ; Nic, 245 ; Mih, 126
( eronat : cracd ,rameau" - confu.zie explicabila prin fonetismu1 nordic ·ti> eti ( cf. cletitin) ;
deci, invers : creac·> crac); ca'plrlle s' ·bdgdrd tu creticurl (capre1e s-au bagat In ·pripoare);
fumlu fe tu credcurl ketire (fumul care se pierde In pripoare), PAnt, 275; Bair, 117. Slnoilime:
arl'pa, meal etc. - Cf. ~~gr. xplixoupcx (-rli) .. -.pu~cxt e:t.; ~plixo'u.;" ('A prJ., 54; Kpoo. II, 60,
143, 174.- La fe1 cu ci<ed, caIn hrecime, medl etc.: < bg. krakll ,pied" .
. CREANGA, sf., Mih, 126; CE1, 63 - v. ·crdca.
CREASTA, sf., pl. credste, creasta, •cr~te•, Da1, 68 ; Nic, 245 ; Mih, 126 ; cucodte, sd-1
elida credsta (coco~u1e, pica-ti-ar creasta), Dag, 59; PAnt, 202; BNA, V, 39 - v. ·iflu(ca; creasta
CREA.$TIC -385- CREP 1

a mdntilul (creasta muntelui), GrB, 102; pri credsla a pdddrllor lu/ed(irlu · moare (luceafiirul
moare pe creasta pildurilor), BNA, I, 90; LP, 99. V. cresd. Sinonirn : aredhd. - < lat. erlsta
,crete".
CREA$TIC (nord ~i Ia grilrnostenii din Bulgaria), sn., CAr, 105; 315; GrS, VI, 372
- v. cucul'lit 2°, culmd ~~:
CREA$TID, sn., pl. creU,lide, cre~tet, •cirne, sornrnet; tt\te•, PScr, 204. - V. credftll.
CREA$TIRE, sf., pl. credflirl, cre~tere, •action de croltre; 6ducatiom, Dal, 68. V.
tirbie. - V. crescu.
CREA$TIT, sn., pl. creU,tile, cre~tet, t1°• .haut de Ia tete; 2°. sornrnet, falte•,' Dal, 68;
Nic, 245; Cod, 103 bt (creU,lile di munle); 108 b1 ; _Jb, XIII, 70 (creflic); PLit, 17.- 1°:
un per din creU,til, din cap (un fir de pilr din cre~tet, de pe cap), PB, 245M; 2°: di prl
creU,tit hoard tiltd .. • si-n'l mutrescu (de pe cre~tet de rnunte ... sll.-rni privesc. tot satul),
RP, I, 2, 4; BNA, I, 38; dit crea,titlu-a-atil6r opdzd'll di an'l (din cre~tetul celor 80 de ani),
Fl, I, 1, 2; PAnt, 342. V. cred,tic ~i sinonirnele ctrcillit, klpild, precurn ~i dr. cre,tel (DA,
s_ u.; GrS, II, 314 : cre,te + -et).
CRED (mi), vb. III ~i II ( cridzill, cridzill, creddire ~f cridedre), crede, tcroire•, Mih, 126;
CosP, 66; el nu s' mind, nu clrleddzd - cd e mort s' u fdcd s' creddd (el nu se rni~cii, nu
cricne~te - sa o facii sa creadii ell. e mort), Fr, I, 40; mama, cridzf'ndalul cd d6rmu, si sculd'
(marna, cre;dnd eli dorm, se· sculii), Fr, II, 217. V. ncred ~i sinonirnul pistipsescu. - < lat-
ere41ere ,croire".
CR:tDIT, sn., pt cridite, credit, «credib, Dal, 68. - <it. eredlto.
CR:tFCU, -cd (GOpe~l, Muluvf~te), CR:tFTU, -td (nord), CR:tHTU, -td (sud), pl. cre(/i,
-/e; crefll, -te; creh/1, -te, proaspiit, •frais; tendre•, Dal, .6 8; Nic, 246; Mih, 126; PAnt, 420;
CEl, 63; GrB, 1, 37; cre(cul keptu (fragedul piept), Lurn, II, 112; mul'eari-sa, tlnird fi cre(tr1
(fernei-sa, ttniirii ~i fragedii), CalGrB, 112; cd-l cre(tu (eli e proaspat), BatN, 48; fd/a.- .
crehUJ. ca 'nd lranda(ild (fata ..• fragedii ca un trandafir), Lurn, II, 109. - < bg. kreblikli
,frele, tendre".
CR:tMASE, sf., filrll. pt, legiitura, tpendaison; pendanb, GEl, 129; te dzl/l tine nu are
cremase cu te dzl'se el (ce zici tu nu are nici o Iegiitura cu ce zise el). - < xplf(LML~ ,chute
d 'eau".
CH:tMINE, sf., pt cremin'l, crernene, tcailloux, silex; pierre a feu•, CN, 102; 173-
Sinonirn : slurnare_ - < bg. kremlnj ,siliciurn" .
CREPt, vb. I (cripdl, -pal, -pare), criipa, «1°. crever, gercer, (se) fendre; 2°. se faire
jour; 3°. etre afflige•, Dal, 69; Nic, 245; Mih, 126; PGr, 50. - 1°: di uscdllilne, l6clu aved
cripdld (de seceta, piirntntul criipase); n'l-cripard ml'n'lle di-arcoare (de trig, trni era para
rnlinile) - (cf.: gr. -ro xpuov (LOU !ax!Xat -rd: xcptoc = le froid m'a gerce Ies mains";
it. ,cripo de fredo", Ive, 3); cripd di sedte (crll.pa de sete), PB, 34211; crep di sedte,
crekl di (odme (crap de sete, mori de foarne) - (cf. alb_ ,ngjinkala ngorth nga urfa = Ia
cicala crepa dalla fame"); mlcard di cripard (au rntncat de au plesnit) - (cf. it. ,papparono
al tovagliolino a crepa-pelle", lrnbr, 352); cripd' Armd'nlu !, strlgd Gredca; pldscdnl un uur-
culdc (a criipat arornAnul, strigii grecoaica; a plesnit un vtrcolac), Fr, I, 6, 88; PAnt, 185;
BNA, III, 70; di aldgare millld, cdlu cripd' (de rnultil alergilturii, caiul a murit); crekl di-
ap6la lu kedle? (apoi, nu plesne~ti de necaz In piele ?), PB, 10311; nu cu codsa - crekl, bdr-
bdte·{nu cu coasa- plesne~te, biirbate), PAnt, 181; BNA, III, 48; Imp r e c a~ i u n e :
s' II· credpd 6cl'il'l! sau s' If credpd bU.dztle! (plesni-ti-ar ochii I, criipa-ti-ar buzele I) - (ct. :
alb. ,te platschin syte 1 = ti possano scoppiare gli occhi I"; ,buze plasure = labbro spac-
cat&" ; gr...ax<ivouv -rd: xd'Atoc -rou == ses levres gercent") ; ,fe s' 11 credpd", el l'l-u loarnd
(el ii raspunde : ,de ce sa-ti crape" = prostanacule), BNA, Ill, 102; 2° : pltndzed di cripd

:o - c. oSl - Tache P a p a h a g I, Dicttonarul d'lalectulut arom4n


<:REP• -386- CRIN

ca nuca (pllngea de crapa ca .t~veli~ul copt de nuca), LP, 32; pt'nd 8' creapd dzuila (plna sa
crape de ;d), PAnt, 314; di ct'nclu creapd dzuila # ptn' tu-a8cdpilatd (de clnd crapa ziua ~i
ptna Ia scapatul soarelui), LP, 166; PAnt, 239; BNA, II, 116; ell cripd' dzuila (lndata ce se
o
crapa de Zi), PB, 12()80 - v. alt;;e8CU 5°, apir 1°, apird, precum ~i gr. ,/iao vii axfia' ocuyEpwoc;"
(Passow, 27; 41 ; 'A prJ., 83); , vii axlia1J -rljc; xocpocyljc; -r' &a-rpt" (Kpoo. II, 197); fr. ,l'aube
creva" (Le roman de la rose, v. 3592); 3° : ~idea ~· cripci mdratlu di a~il (~edea ~i se mlhnea
bietul batrtn), PB, 20015 ; 8or'-sa ~idea pltmld ~· ldild, di cripa, cripa (soru-sa ~edea pllnsa
~i nenorocita, de se tndurera, se tndurera), PB, 47"; laJl, lal gtone; iafl, nu creapll (taci.
mai iubite ; taci, nu te tntrista), PLit, 841. - Cf. gr. ax!Xv(l), alb. ngorth ~i plas, bg. puknu-
vamil, tc. patlamaq. - <lat. erepare ,crever, se fendre".
CREP1 , sn., pl. crepurl, crapet, •maladie qui cause une mort subite; mort; creve-coeur
dangereux et meme morteh : va s' cadd ca agudil di crepurl (vor clidea ca Ioviti de crapet.
de moarte fulgeratoare), Bair, 74; creplu! ( dare-ar tn tine, tn voi crapetul, moartea ! ; taci.
taceti !). Sinonim : dzt'pit. V. cripatl. - < crepl.
CREPA, sf., pl. crepe, culoare ro~ie, •couleur rouge ; matiere qui produit cette cou-
Ieurt, Dal, 68. - < fr. er~pe.
CRESA, sf., pl. crese, creasta, ·~rete du coq•, GrS, IV, 378. Sinonime : credstd, fllufcd.
- < alb. kresl! ,striglia".
CRESCU, vb. III ~i II ( cri8cul, criscut, cre~tire ~i cri~tedre), cre~te, d 0 • croltre; 2°.
grossir; 3°. ~lever (des enfants); 4°1 Mer le couvert•, Dal, 68; Nic, 246; Mih, 127; PScr.
204. - 1°: multu-analft crescu tot (fo~e lnalti cresc toti), Fr, I, 8, 125; PAnt, 177; BNA,
Ill, 62; ti hrdnll ~· ti cri8cul (te-am hranit ~i te-am crescut), PB, 3041; s' cre~ti mdre! (sa
cre~ti mare!) - (cf. ,Dzeu-te-creisse! = Dieu te fasse croitre !", Cas, 1120); 8' creased pri
ledmne $' pri ketri (sa crease& (sa rasara) pe lemne ~i pe pietre = sa fie abundenta), PB,
42917; 2° : arl'iUu cri8cil (rlul a crescut, s-a umflat); 3° : nu-l'l criscilt t;;lne fiCl6rll'i (nu i-ati
educat bine copiii); 4°: creci~iil measa (strlngeti (ridicati) masa, •IHez Ie couvert•) -v. medsa
6° ~i CapM, Ill, 187: measd, ~i 16: ancres, precum ~i PMegR, II, 35 ~i 5-1. Explicatia sen-
sului 4° : ridicarea mesei sa aduca cre~terea ei. - V. acrescu2 • - < lat. ereseere ,croltre, gran-
dir".
CRiER, sm., pl. crierl, creier, •cervelle, cerveam, Dal, 68. Sinonim : mddili'ul. - Cf.
~i mgl. criel (PMegR, II, 71; GrS, III, 204; CapM, Ill, 81. - <lat. e(e)rebellum (CDDE.
406) ,petite cervelle"-
CRhiA, sf., pl. crime, pacat; multime, d 0 • peche; dommage - v. amdrlle, picat; 2°·
foule, multitude; en tres grande quantit~ - v. flilmin, jar 4°•, Dal, 68; Nic, 246; Mih, 127;
PAnt, -421; GEl, 129. - 1°: easte crlmd 8' dal foe a pddurllor (e pacat sa dai foe padurilor);
crlmd 8' al, a bre gtunedle (sa ai pacat, mai flacaule), PLit, 841 ; crlma pi gtunecifa a ta (p:kat
de tineretea ta), PB, 2472 ; 2°: (umeal'e greaild cu 'ita crlmd di n'eafl (familie grea cu o mul-
time de copii), AI. 1901-1902, 147; 8i-aved purtatd 'nd crlmd di lume (se dusese o multime
de lume), Fr, I, 140; lt'nd acdsd si-afld 'nil crlmd (acasa, Una se gase~te o gramada), AI.
1903, 75; aduse 'nd crlmd di ,argumente" (a adus o. multime de argumente), Cal. 1912,65.
< xpi:(Lot ,pech~; dommage".
CRIMEZE, sf., Dal, 69; Nic, 246- v. clrmeze.
CRIMINfT, -ld, pl. criminlf, -te, uscat ?, •s~che ?• : bildzlle a noci8lre criminite di 8iVda'
(bw;ele noastre uscate? (arse ?) de dorinta), Fl, I, 2, ?· - V. ncriminescu ~i t dr. cremenil
,qui pese comme un rocher", Dens, II, 354. - < ?
CRIN, sm., pl. crin'l, crin, dis•, Nic, 246; Mur, II, 186; GEl, 129. Sinonim : ztmbdc.
- < xptvov .. -".
CRf.N.\ -387- CRISCUT

CRi.NA, sf., pl. crine; ·bariifa, d 0 • boisseau - v. alceki, tdytire; 2°. ruche - v. stup;
3°. qui a une grande t~te, t~tu - v. griju, *inic•, Nic, 24S; GrS, I, 327; CEI, S3; GEl, 129. -
1°: lind crind di (drind (o crind ( = 3 banite) de faina); lind crind cu *i*e pline cu yin (o
ladii plina cu sticle cu vin), Mac, 88; 2°: avlim 6ptu crlne di alt;in'l (avuram opt stupi de
albini); 3°: fe cap di crind tire! (ce cap gros (carnos, nelntelegator) are 1). V. acrlnd ~i sino-
nimul cuvedle. - Cf. gr. xp7jVL ,boisseau; ruche"; alb. krine ,sciame, essaim". - < bg.
.krlna ,boisseau".
CR.f.NTE (nord), sm. : ursa l'l-bdgd ma*l un crinle (ursul 1i lmpllnta numai un canin),
i'um, III, 10; BNA, III, 1S; di mullu l'l-potirtd-a l'el un crlnte (de mult limp li poarta ei
un canin, de mult vrea sa se revan~el'.e), AI. 1927, 58; vtrtos hill ell tu crlnte (Ia canin eu slnt
puternic), AI. 1927, 59. - V. cdrinte.
CRIPARE, sf., pl. cripd'rl, crapare, •action de crever, de gercer; affiiction; ennui;
souci•, Dal, S9; Nic, 24S; Mih, 127. - 1°. dc*i criptire tire (dptd elisa! (ce stra~nic a crapat
-casa I); 2°. nu-n'l dd cripd'rl (nu-mi da · griji, mlhniri), PAnt, 32; 3°. '*l-mu*cd blidza-l'l di
crfpdre (l~i mu~ca bul'.a-i de lngrijorare), LP, 10S; PAnt, 272; Bair, 104; 4°. tradzl criptirea
a polimlul (duci grija ruboiului), PB, 2013'; 5°. *i-a n'ia criptire n'l-ylne (~i mle neplacut
tmi e), Caraf, 44; PenB, IV, 124; so. 'nd cdldurd ti criptire (o caldura sufocanta), BNA, III,
4. -V.:
CRIPAT1, sn., pl. cripdturl, crapat, •creve-coeur, crepa-cuore•, Dal, S9; Nic, 24S; Mih,
127; PGr, 50; tap, cripdtlu! (taci, crapatul tn line 1), GrB, 2, 33; BNA, III, 84; cd n'l-1'
u decide, dzdu, cripdtlu (dare-ar, zau, In tine dracul), BNA, I, 14; cripdtlu (tu lnimd) I (dare-ar
-crapatul In inima I)- cf. Ia moldoveni: ,ctt, elf, crapatu-n tine 1", FVrem, 81. - V. crep2 ~~:
CRIPAT2 , -ttl, pl. cripdf, cte, crapat, «creve; gerce; fendu; triste, affiige; anxieux, comme
unc amc en peine•, Dal, S9; Nic, 24S. - 1°. murlu eard cripdt (peretele era crapat); 2°. i!l
mt'n'lle cripdte (ai mtinile crapate); · 3°. ddu Mcin'll'i cripd/ (adu bu~tenii· crapati); 4°. ah,
lara n'l-bdte cicl'lul *' nu lu-dm trt bun, cripdtlu! (ah, iara mi se bate ochiul ~~ nu l-am (nu
mi-i) de bine, nefericitul = biitu-1-ar sa-l bata 1), LP, 1S7; PAnt, 240; BNA,- II, 118; 5°.
umple, soro; vedrsd, (rate - si-l'l ddm dpd-a li cripdte (umple, sora; varsa, frate -sa-i dam
apii miresei lngrijorate (cople~ite) de emofie, de sete etc.), PLit, 745; so. '*l-erd cu Mdza cripdtd
(t~i era cu bul'.a crapata = era amarlt), PB, 13330 •

CRIPATA, sf., tara pl., zori de zi, •pointe du jour., Dal, S9; Nic, 24S; nd sculd'm
tu cripdta a dzutl'el (ne seularam In faptul zilei); trt~l tu cripdla a dzutl'el (exact ·In l'.Orii
zilei), PB, 1581; cripdta a hdrylil'el (revarsatul l'.Orilor), PB, 1510; Fl, I, 5, 3 - v. hdryle.
Sinonime : apirlld, hdrdxltd.
CRIPATURA; sf., pl. cripdturl, crapatura, •fente, crevasse•, Dal, S8; elisa tiri maid di
cripdtlirl (casa are multime de crapaturi). V. cripiturd. - <lat. erepatura ,fente, crevasse".
CRIPITOR, sn., pl. cripitotire, clrpator, •planche ronde sur laquelle, a !'aide d'un rou-
leau, d'une *ufdld; on ami.pcit Ia pate pour en faire des pates feuilletees, des peture•: pri
cripitor lindem peture (pe clrpator lntindem (facem, subtiem) paturi, foi de placinta). V. cdl-
pitcir, crlpitotire ~~ dr. ctrpdtor ( < lat. cooperatorium, DA, s. v.). - < ?
CRIPITURA, sf., Nic, 244; PB, 568; PAnt, 421 - v. cdlpilurd, cripdturd, crep 1 ~~ sino-
nimul (irdM.
CRIPSANA, sf., pl. cripsdne, ascunl'.iitoare, ccachette•, Nic, 248; GEl, 129. -
<xpuljl«va: .. -".
CRISCUT, -td, pl. criscuf, -te, crescut, •cru, grandi; enfle; eleve•, Dal, S9; Nic, 246;
ctn'l criscut Ia ol (clini crescuti Ia oi); alildtlu elisli criscut (aluatul e crescut); (iClor t;lne
criscut (copil bine educat). - V. cri*tetire.
CRfSE -388- CRITINESCU

CRfSE, sf., pl. crlsurl, proces, •jugement; proces•, GEl, 129. Sinonim : gludicdtd. - <
xpkn~ ,avis".
CRISESCU, vb. IV (crisil, -sit, -sire), rationa, •raisonner; juger, statuer•, GEl, 129;
om te nu crise~te (om ce nu rationeQ1;i); nd crisim la huklumdte (ne judecim Ia tribunal).
Sinonime: gludic, silu)list!scu. - < xp(v<o> .. -".
CRI~TEARE, sf., pl. cri,terl, Nic, 246; Mih, 127 (criscedre) - v. cred,tire.
CRI~TfN, -nd, pl. cri,ttn'l, -ne, cre~tin, •chr~tien; Mnin; affable•, Dal, 69; Nic, 247;
Mih, 128; PScr, 204; lu-astdl't! un cri1tin tn cdle (pe drum 11 lntllni un cre~tin, un om bun),
PB, f0716; cd fe nu badzl, cri,tlnd, dpd? (de ce, (emeie cre~tini (buni), nu pui apa ?), PB,
26611. V. crt,tin ~i mpdrtu 2°. - Dens, II, 42; PFon, § 226: < lat. ehlrlstlanus ,chr~tien".
CRI~INAME, sf., firi pl., multime de cre~tini, •nombre de chr~tiens; ]'ensemble des
chr~tiens•, Dal, 69; Nic, 247.
CRI~TINARE, CRI~TINAT- v. cri,tinipsire, cri1linipsit.
CRI~TINATATE, sf., pl. cri,tindld'f, creJtinitate, cchr~tienU•, Dal, 69; Nic, 247; Mih,
127 ; vor si-aducd cri,tindldte (vor si aduci cre~tinitate lupttnd contra islamismului), GrB. 189 ;
PAnt, 43. - < lat. ehrlstlanltas, -atem ,Ia chretient~".
CRI~TINEDZ"C (mi), vb. I (cri,tindl, -ndt, -ndre), cre~tina, uendre chretien; (se) bap-
tisero, Mih, 127; PB, 568. - V. cri,tinipsescu.
CRI~TINESCU, -nedscu, pl. cri,tinb;tt, -nt!1ti, cre,tinesc, •chretieno, Nic, 247; Mih, 127;
PB, 568; cdsd cri,tlnedscd (casi cre~tineasci).
CRI~TINIPSESCU qni), vb. IV (cri,tinipsil, -sit, -sire) - v. cri,tinidzrl < cri1tin - ,
Dal, 69; Nic, 247. - < x~-rtotv(~<o> ,christianiser".
CRI~TINIPSfRE," sf., pl. cri1tinipsirl, cre~tinare, •action de christianisero, Dal, 69;
Nic, 247.
CRI~TINIPSfT, -ld, pl. cri,tinipsif, -te, cre~tinat, •christianis~•. Dal, 69; Nic, 247. V.
cri,tindl.
CRI~TINITATICA, sf., pl. cri,tinitdtife - v. cri,tindtdte -, Cod, 66 b'; cu tdymile a
cri,linildticdl'el (cu tagmele cre~tinAtitii), Cod, 118 b7.
CRIVATE, sf., pl. crivd'/, pat, dib, Nic, 245; Mih, 128; GEl, 129 ; yin' la mine tu
crivdte (vini Ia mine In pat), PLit, 856; di-alunil crivdte l'l-fdfe (ti face pat din rimurele),
BNA, 1," 118. Sinonime: yitdke, pall 1°. - < xpe[j~-rt .. -".
CRI'BLA, sf., pl. crt'ble : clsndclu-l ca un co1il i crl'bld mdre (leasa e ca un co~ sau
ca o tocitoare mare), AI. 1903, 43 - v. cl'rbd, gt'rbd.
CHIC!, interj. - v. clh!, eire!
CRINEMENT, sm., pl.? cmot concernant Ia coiffure des femmes• , AI. 1901-1902, 83;
Lum, IV, 242 (Amfnclu). - Cuvlnt neidentificat. - < ?
CRIPITOARE, CIRPITOARE, CLIPITOARE, sn., pl. crlpitodre, Nic, 244 ( < lat.
*crepatorium) - v. cripit6r.
CRI~MA', sm., pl. crlfmddz, GrS, II, 397; s' dal crt,md'lu (si dai aldima~ul), C~,
20; crt,md'lu!, tetd Lind! (aldima~ul I, mitu~i Lini !), LP, 124- cf. sihdrike.- V. crlClmd'.
CRI~T 1, PB, 568; crl1t! cdplu (crt,u (= se taie) capul), PLit, 18; trddze buzdugdnea
,i crl~t
! crl~t ! li tdl't! ptn' di and (trage bu;zduganul 'i crt,t! cr111! le-a taiat ptni Ia .una,
Ia ultima= pe toate), PB, 27511• - V. craft!, hrlfl!
CRI~N, -nd, pl. crt,tln'l, -ne, PAnt, 421 - v. cri,lln.
CRI~TINEA~TE, adv., cre~tine~te, tchretiennement• : zburd crt,tine~le (vorbe~te cre,-
tine~te, vorbe~tedulce, blind), PLit, 683. - < crlftln.
CRITINESCU, -NfRE, -NfT, Dal, 69; Nic, 244; FI, II, 3, 3 - v. ctrttnt!scu, -nlre, -nil.
Cl,lOC 1 -389-

CROCl, sn., pl. cr6curl, galbenu~, cjaune d'oeuf•, Dal, 69; Nic, 247; GEl, 129; 6illu
an albd,~ ,i croc (oul are albu~ ~~ galbenu~). Sinonim: gdlbinu,il. - Cf. ~~ alb. krok ,torlo
dell' ovo". - < '1 xp6xot;, xpox6t;. xopx6t;.. -". V. :
CROC1 , sm., pl.?, ~ofran, csafram;Dal, 69; Nic, 247; AI. 1901-1902, 95; REW, 2337.
Sinonim -: sa(ran, ,afran. - < lat. eroeum ,couleur de safran".
CROP, sn., pl. cr6purl, uncrop, ceau bouillante•, Dal, 69; Nic, 247 ;. GrS, II, 397;
bdgd crop trt vase (pune uncrop pentru vesela); plalurlle abureddzd calde crop (plaiurile abu-
rea.za fierbinti ca uncrop), Cal. 1911, 51; BNA, II, 52. - < vsl. ukrop6 ,aqua fervida".
CROT, sm., pl.?, larma, •bruit- v. ldvd; effroi-v. ldhtdrdt, GEl, 129. - <xp6-.oc;
,fracas".
CRUBA, sf., pl. crube, gaura, ctrou; creux•, Mur, II, 187. - V. hrubd.
CRUCU AfL, sm., pl. crucu6ll'l, crocodil, •crocodile•, Dal, 69; Nic, 247; GEl, 129. - <
xpox63eti.ot; .. - ".
CRUl:f~ALUI, adv., cruci~, cen croix, en travers•, Mih, 128; u strdbdt cruct,alul ( o
strabat cruci~), PB, 103•. V. cruficd'l'lurl. - Cu 1-* > c- *: < crate + -lul.
CRUD, -dd, pl. crudz, crude, crud, 1°. cru, non cuit; 2°. vert, pas (assi.'.Z) mftr; 3°•
ten<tre, jeune; 4°. crueh, Dal, 69; Nic, 247; CAr, 279 (,cuvlnt rar" I?). - 1°: pt'nea u scoasim
crudd (plinea am scos-o necoaptl); s' nu-l arucd crud (sa nu-l arunce copilul crud = sa nu
avorteze), PB, 239••; 2°: g6rtt crude (pere necoapte); tal'e crude ,. coapte (spune (debiteil.za)
ver.zi ~i uscate); -3°: (iCl6rlu nu fate trt n cdrvane: easte nlnca crud (balatul nu e apt sa
Iucre.ze cu caravana: e Inca plaplnd, neformat) - v. arud ~~ dr. ,e~ti crud de ani ~~ mic"
(Emin, VI, 90); 4°: tu cruda odrd ti su(litlu-n'l i,ea (In ora cruda In care (ctnd) lmi ie~ea
sufietul, clnd muream), ArE, 40; PAnt, 16828• Sinonim: gl'iClil. - <lat. erudus ,cru, non
cuit ; cruel".
CRUESCU, vb. IV (crull, cruil, crulre) croi, 1°. couper, tailler.; 2°. faire des projets;
3°. allonger un coup•, Dal, 69; CEI, 63; PGr, 51. - 1°: ardflul nd cruea,te strdn'ile (croitorul
ne croie~te hainele); 2°: fedtird cum u crulrd· (facura cum au planuit), PB, 408'; Dumnidzd'il
ac$( crul (Dumnezeu a~a a dispus, a aranjat), PAnt, 7011; te l'l-si-aved crultd (ce i se ur.zise),
PB, t9o••; s' l'i crul11cu 'nd minCld:nd (sa-i croesc o minciuna), PB, 10018 ; 3°: crued-l'l, vedrgd,
and a atild:l carl li vindd: (varga, trage-i una celui care te vtndu), PB, 9310 - v. rdsd ~~ gr.
xpou(J) ,trapper". V. cuiriscu. - < vsl. kroltl ,scindere", bg. kroja ,tailler; tramer".
CRUfRE, sf., pl. crulrl, croire, caction de tailler, coupe, confection; rossade•, Dal, 69;
(iClorlu aestu va crulre (blUatul asta trebule batut).
CRUfT, -td, pl. crult, -te, crolt, cconfectionne; projete; trame•, Dal, 69; di un limnu
sunt cruft (dintr-un acela*i lemn slnt flcuti), PLit, 525. V. cuirlt.
CRUITUR.:{, sf., pl. cruitd:rl, croitura, •confection; projet, tramet, Dal, 69.
CRUN.:{, sf., pl. crd:ne ~~ crun'l, cununa, tl0 • couronne de marie, -e; mariage; 2°. epouse;
malheureuse (en parlant d'une femme nouvellement mariee et dont l'epoux a ete tue); 3°.
echeveau, cerceau d'un pelotom, Dal, 69; CN, 128; 174. - 1°: ml'ne va ld bdgdm crd:nile
pri cap (mine le vom pune pe cap cununile, ti vom cununa) - v. sti(dne; i Filip s' l'ed cu
crund? (sau sa ia cu cununie pe Filip?), ArE, 25; 2°: vln'i f sora-at Noli- crrina -, dedspird
di '*l-plt'mse ,. ld:na (veni ~~ sora lui Noti - mlreasa -, desperata ca-,i pltnse ~~ luna), PAnt,
292; BNA, I, 6 ~~ Ix; 3°: dd-n'l lind crrind di gl'emlu albu (da-mi o jurubita din ghemul
alb)-v. iiredgl'i.-Cu sen$ul 3°, cuvtntul a patruns ~~ In greaca populara epirota: ,x'powot
xt \jloti.(3oc vac !Ldv'a" ('H1tetp, IV, 170-unde,eronat e tradus prin xop<l>v'l), xoi.ot6c;)• xoupo\ivot
(Hris, 104). Cf. ~~ vsl. kruna ,corona". - < curd:nd.
CRUNDU -390-

·cRUNDU (nord), adv., curtnd, •vite•: fuze crilndu piste scdril (fuge iute pe scar!), Velo.
33; PAnt, 326; BNA, V, 103; ctima crundu, cd ti-a,tedptd (mai repede, cl te a,teaptl), Lum,
II, 45. Sinonime: agon'ea, prtipa. - < curund(u).
CRUP,· sn., pl. crupurl, oall, «1°. pot; cruche; 2°. ivre-morb, PEtim, 10. - 1°: cruplu
s' freddze (oala s-a spart) - v. odld 1°; 2°: s l'i-tifld dzuila crup Ia hdn'l (sl-i glseascll. ziua
beti-turtlla hanuri), BNA, II, 74 - v. 6rbu 4°, gr. xpou7t (Boga, I, 202) etc. V. hrup. - <
xoupoii7tt ,pot (de terre)".
CRUSTAL, sn., pl. crustale, crista!, d 0 • crista!; 2°. gla~on•, .Dal, 69; Nic, 248; PB,
569; GEl, 129. - 1° : Ia lzvurlle di crustal (Ia izvoarele cristaline), Trib, III, 2, 7; lu sunt di
crustal ~6putlle (unde 'ipotele slnt de crista!), Trib, I, 4, 20; sodrbe crU8talu a flntl'n'llor (soarbe
cristalinul izvoarelor), PenB, VI, 141; 2°: di cdsl asplndzurd crustali di gl'etz1 (de case atirml
turturi de gheatl) V. bil'lure. - <xpoua-rotUov ,crista!; verglas".
CRU~E, sf., pl. cra~e, soarbll., •alise; nefle•, Dal, 69; Nic, 247; CEI, 63. - < bg. kru§a
,,poire'".
CRU~(J 1 , sm., pl. cru~l, sorb, •alisier; nefiier•, Dal, 69; Nic, 247; CEI, 63. - V. crri~e
'i curca,u.
CRU~(J2 , sn., pl. crri,e (nord), ciorchine, d 0 • grappe (de raisins); 2°. nid de chenilles•.
- 1° : la dat un cru~il di aaild, s' ved: etiste drilte? (ian dati un ciorchine de struguri, sa ~ld :
e dulce?), Cal. 1912, 107 - V. ardpune; 2°: crri$e di un'ldz (cuiburi de omi_zi), Mih, 128.
- < cdr~il.
CRlJTE, sf., itt crutl, cruce, d 0 • croix; 2°. droit, juste, fidele; 3°. etonnement; stupe-
faction; 4°. priere; S~e milieu du ciel, du dos; 6°. fin, morb, Dal, 69; Nic, 248; Mih, 128 ;
PScr, 204; PGr, 50. - e : bd~e crritea (slrutl crucea); 2° : ·~r-erd cu crri(ea n cap (1$i era
cu crucea ln sufiet, 1era drept), PB, 17121 ; 3°: pre(tul, cl'ndu 1-vidzu, '$1-feti!e crrifea (preotul,
clnd 1-a vl.zut, 'i-a facut crucea, a rll.mas uimit), PB, 33821 - v. apurisescu; 4°: mi due
si-n' l fac unCI crrite (mll. due si-mi fac o cruce, ml due sl ml tnchin); 5° : clnd Irina di crate
trica (clnd luna a trecut de jumatatea cerului), Fl, I, 1, 5; PAnt, 250; mi dodre tu crrite
(rna doare In mijlocul spatelui), Mih; 128- v. ctrtiodrtl 'i mgl. cruti ,,ale" (GrS, III,' 204);
6° : bdgd-1'1 crutea (pune-i crucea, pune-i cruce). - V. cdruti 2 'i mgl. cruti (PMegR, II, 7 ;
CapM, III, 82). - Ca etnografie, cf. Plm, II, 214 ('i I, 77-78; II, 42·44 ; III, 68-72 etc.).
- < lat. crux, crucem ,croix".
CRUTESCU (mi), vb. IV (crutll, -tit, -tire), a lntoarce ceasul, d 0 • remonter une montrc;
2°. se secouer, trembler de peur, fremir•- 1°: crufed-n'l odra (lntoarce-mi ceasul) - cf. gr.
xoup-r'aot -r'v wpot !L (Boga, I, 442); 2°: vln'irtl di si crufirtl mulile (catlrii au lnceput sa se
cutremure), Fl, II, 6, 4°; clnd ti ved, mi crufescu (clnd te vll.d, simt oroare). - V. curtescu.
<?
CRUT{CA, sf., pl. cruflfl, cruciulita, •petite croix•, D.d, 69; Fl, I, 2, 7.
CRUTICA'L'IURI, sf. pj., rasplntie, •carrefours•, PenB, VI, 130. - V. cruci$alul. -
Decalc dupll. gr. a-rotupo3p6(J.t ,carrefour" : < crate + cdle.
CRUT{RE, CRUTfT - v. curtlre, curtll.
CSARE, CSAT, CSEoz(J - v. kisdre, kisdl, .kisedzil. - V.:
CSEARE, CSUT - v. cusedre, cusut. - V. :
C~ARE, C~AT - v. ki~dre, ki~dt 1 • - V. ctedzil.
C~f(J I, C~~~ I •interjection par laquelle on ecarle les poules•, GrS, II, 55. - (Cf. fr. :
, Les interjections employees pour exciter un chien sont: kiss, kiss ou kssi , kssi!", Roll, IV,
8 - v., aci, sl!2 ) 'i gr. sou I (Boga, II, 180). - < ? ·
C~URA, -rd, pl. ~uran'l, C$ure, prostut, malf; nigaud• : nu vedz te c~ura '$1-edste? (nu
ve.zi ce prostut t~i e?); dd-il a ~riran'llor si-u ml'cd (dll.-o naivilor sl o miinlnce); acl6 sri:ntu
CTEDZtl' -391- cue 1

dodild c~dre (acolo slnt douli prostutc). Sinonime: glar, hazo etc. - Cf. gr. ~~oupot~ ,difforme,
laid" (' Apr1, 69; l:cip, 2t; ~oupot~ ('A v8p. t967, 238). - <?
. CTEDZO, CTIDZARE, CTIDZAT- v. cutedzi1, cutidzdre, cutidzdt. - V. csdre sqq.:
toate aceste forme, cu sincoparea vocalelor i ~i u, In general apartin aromanei sudice - cf.
§i adun etc. - : nu ctidzd s' gredscd (nu cut«.>;~:a sa grlliascli), PB, 11227 ; nu ctidzd ntrd nts
(nu cute;~:a lingli dlnsul, In fata lui), PB, 3466 ; nu ctidzd vt'rd picurdr (nu cute;~:a nici un
plistor), PB, 46Slt,
CTITUR, -rd, pl. ctiturl, -re, ctitor, •fondateur, proprietaire•, Mih, 128. - < x·drr wp
,,possesseur".
CU, C' 1 , prep., cu, •avec•, Dal, 69; Nic, 228, Mih, t28; PScr, 204. -' t 0 • l-tdl'ed cu cututlu
(II tliia cu cutitul); 2°. dzl cu gura, nu cu mi'na (zi (vorbe~te) cu gura, nu cu mlna); 3°. va
tredca cu dol nodlin'i (va trece cu doi noateni); 4°. vin'e cu li'na, vin'e cu ll'na (veni cu Jtnii,
veni cu llna); 5°. dipuned cu birbeti, dipunea cu birbetll'i (cobora cu berbeci, cobora cu ber-
becii); 6°. noi cu su(let plin di suskir (noi cu suflet plin de suspin), CaiGrB, 83; PAnt, 237;
BNA, II, 98;; 7°. trel an'l, an cu an (trei ani, an de an), PB, 33421; 8°. erd de cu sedra
(era de cu searll), LP, 97; BNA, I, 86; 9°. cu pi-andrya, cu pi-andrya (cu pe lncetul, cu pe
lncetul), BatP, 56;· t0°. ti-aduse Dumndiza' cdma tr'-odrd (te-a adus Dumnezeu mai devreme),
Lurn, V, 17; 11°. di c' nodpte-acatdra s' lucreddza (de cu noapte lncepurll sli lucreze), LP, 11;
PAnt, 241; BNA, II, 110; t2°. s' tukesc di c' yil (se topesc de cu vii), BNA, II, 68. - <
lat. eum ,avec".
ClU, sf., coajli de pline - v. cui!a.
CUB.:\ESCU, vb. IV ((cubdil, -alt, -dire), cobi, •presager Ia mort; rnaudire•, Mih, 128;
PB, 569; CEI, 63 ; di tru ugedc. . . una cucuvde cubdea~te (din horn. . . cobe~te o cucuvea),
Lurn, V, t83; una cucuvedi!a cubdld pri cdsa (o cucuvea cobca pe casll), Fr, II, 228. - < bg.
kobja ,predire".
CUBAfRE, sf., pl. cubdirl, cobire, •action de presager rnalheuro, Mih, 128; PB, 569;
hire, hire dl cubdire (fiori, fiori de cobire), Mac, 67; cadzu pri mintuire tri pusta cobdite (cllzu
pe glnduri din cauza tristei (sinistrei) cobiri), Velo, 20; BNA, V, 67 ; Ia cubdirea a lor (Ia
cobirea lor), PB, 26713, V. coM, cubillke, cubll'e.
CUBE (sud) sm. ; CUBEE (nord) sf., pl. cubedz ~i cubel, boltii, •votlte ; coupole•, Mih,
t29; PScr, 204; Lurn, V, 22t; Trib, II, 7-8, 24; ca un cube di bdsedrlca (ca o boltli de bise-
ricli), Fr, I, 97; cubelu albdslru a terlul (bolta albastrli a cerului), Trib, I, 8-9, 10. V. guM
~i sinonimul (}o/. - < tc. qouble (944) ,coupole".

CUBILfKE, sf.: strigd . .. tl cubilike ardi!a (striga ... de cobe rea), BNol, 30- v. cubil'c.
CUBILfTA (grlirnosteni), sf., pl. cubillta, cobilita, •perche de porteur (d'eau)•. - < bg.
kobiUea , _,.
CUB(L'E, sf., pl. cubil'l, cobire, •rnauvais presage; destinee funeste; rnalheurt, Dal, 69;
CEI, 63·; vintul arasund lungu, lungu, ca ti cubil'e (vlntul se auzea (sufla) lung, lung ca de
cobe), Lurn, V, 9, 2t; PAnt, 339. - V. cubdire ~i bg. kobja ,fatalite".
CUBURA, CUBURE (nord), sf., pl. cubUre, cubUrl, pistol, •pistolet; gaine de pistoleb,
Mih, t29; CaiGrB, 80; (oclu ... di tru cubrirl in~ed (focul ... ie~ea din pistoale), Velo, 64;
BNA, V, 94. V. cumbrira ~~ alb. kobrire ,pistola".
CUCl, sm., pl. .cutl, cue, d 0 • coucou; 2°. disposition favorable•, Dal, 69; Nic, 230; Mih,
129; PScr, 204; PB, 569• ..,.. t 0 : va s' i~im cu (urll'i tot, s' na (atem cu cuclu sot (vorn ie~i
toti cu furii ·(vorn deveni toti briganzi), sli ne facem ortaci cu cucul), Fr, I, 3, 36; PAnt, 290;
BNA, I, tO; tot si ~tlbd, vrute cue, ca di vredre va-n'l mi due (sli ~tie toti, iubite cue, eli, de
iubire, imi mli voi duce), BNA, I, 52; t39; 2° : dsindzi dri cue, dri bUnile (astlizi e bine dis-
cue• -392- f.UC l'itltl'

pus, c In toane bune). - Vocativul cdcule din PAnt, 293 ; BNA, I, 50 ; 139 ·e savant.- Gr. xoux-
xou<; (Hris, 97). - V. cdcu!, (rl'ngu 18°, pl'ne 7°, st(dte. - <lat. eueos ,coucou".
CUCI, sm., pl. cufl, bonetA, cbonnet, couvre-chef aplati; esp~ce de calotte•, Pim, II,
185-186. - V; cucd1 •
CUCALAKI, sm., f:lrli pl. •enflure douloureuse au-dessous des genoux des chevaux
caus~e par I'osselet; exostose•, PLit, 328 - v. cdrdc~!l. Corespunde dr. os mort (~ez, IV,
124). V. uslc. - <xoxxocMx~ ,osselet; exostose".
C(icAl, sf., pl.? c? rustre, vilalne?•: ed, pdl'lu cuca (ea, mojica ordinarii), Fl, II, 5,
5. - Femininul de Ia cue?
Cl'icA1 , sf., pl. cdfe cbonnet, couvre-chef•, Dun, I, 103. V. cuc1 !il sinonimul kece. -
Cf. !il dr. cued ,bonnet" ( < tc.-pers.). - < ?
Cl'iCLA, sf., pl. cucle, plipu~li, •poup~e•, Nic, 230. Sinonim : pdpu~e. - Cf. alb. kuklU
,marionetta", bg. kukla ,poup~e", gr. xouxf.IX, tc. qouqla (985) ,.-".
CUCOA!)E, sf., pl. cuco~e, nucli, moix•, Dal, 70; PB, 569. Sinonim: nucd 1°. - ln
greaca popularli epirotli : xoxo'a IX ('H7tc~p. I, 317). - V. cuc6,!l.
CUCON, -nd, pl. cuc6n'l, -ne, cocon, •homme (ou femme) habill~ a l'europ~enne; ma-
lingre; peureux; dame (aux cartes)•, Dal, 70; GEl, 131. - Fatli de o persoanli lmbrlicatli
europene!ite !ii care a ramas strliinli sau s-a lnstriiinat de duritatea specificului etnic aromilnesc,
aromilnul nu a arlitat tncredere !ii a considerat-o ca fiind cmalingre•, flirli rezistentli. La aceastli
atitudine a contrlbult !ii contrastul dlntre portul national aromilnesc ~~ eel european.
Cf. Int~ oducere, p. 92.- < xoxx(;)viX ,damll."·
cUcti!)tl", sm., pl. cuc6,l, nuc, •noyero, Dal, 70; Nic, 230; Mih, 129; mi-aslrag nlngd
un cuc611il (rna reped ltnga un nuc), PB, 10211f.; mt'ne ual ascuturd'm cuc6~ll'i (mline vom
scutura nucii); s' nu d6rn'i sun cuc611il, cd aumbra a lul edsle urt'ld (sli nu dormi sub nuc,
clici umbra lui e rliufliclitoare) - credinfd populard - cf. it. ,Dormir al sol de primavera
o a l'ombra de noghera (noce), fa vegnir Ia freve nera" (Pasq, 274). Sinonim : nuc. - < 1
CUCOT, sm., pl. cuc6f, coco!i, d 0 • coq; 2°. courageux; brave; affronteuro, Dal, 70;
Nic, 230; Mih, 129; PScr, 204; CEl, 63; W, II, 190. - 1° : lal cucodte, lal buboale, fe-dr e
pul'ea di nu-111 podle? (mlii coco!iule, mlii bobo!iatule, ce are puica dee bolnavli?), PLit, 194;
11edz t;lne, cucodle, cd l'l-dzlc a li tali s' li nsodrd (stai bine (astlmplirli-te), coCO!iule, ca-i zic
tatei sli te tnsoare 11i, a/unci, nu va (i bine de line), PLit, 466; ZP, IX, 594-595 - morfologico-
sintactic, de retinut constructia a li tdli; cucodle, s' arml'n'l aglun, PAnt, 202 - v. CrdClun
1°; s' turnd' jiUmtirlu s' dzl'cd a cuc6tlul : cap gros I (se tntoarse mligarul sa spuna coco~ului :
cap gros !), PLit, 518; PAnt, 9; alumfea clnld cuc6tlu n cdsd, nu gdhna (atunci, ln casli,
clnta coco!iul, nu gaina), PB, 18937; 2°: nts - cuc6l Ia lute (dlnsul - coco~ Ia toate = mereu
lnfruntlitor), PGr, 52; l'i stdtu cuc6l (i-a stat sfidlitor gata de lnfruntare, i-a tinut piept),
PGr, 52; mi mt'11cd lnima - cucol! (am crampe stomahale - pi,cdluri de coco~ 1), Caraf 62 ;
dol cuc6f pri lind cuprle nu ct'ntd (pe unul !ii acela!ii gunoi nu clnta dol coco!ii), PLit, 466.
V. c6cul, ncucutedzrl !ii sinonimul ctnldlordlla. - < vsl. kokotll ,gallus" .
Cl'iCU I d 0 • chant du coucou; 2°. interjection par laquelle un enfant veut mo11trer
qu'il est le premier dans tel jeu enfantin, dans telle concurrence etc.•. -: 1°: un pul'lrl care
primduedra ... cl'ntd jil6s cucu 1cdcu I (o paslire care primlivara ... clntli duios cucu! cucu !), PB,
· 261 ; carl di uol ua dzt'cd ma nainte di luf cucu !, atel va hlb4 rna !116ne (eel care dintre voi va
zice mal tnainte declt toti cucu!, acela va fi mal brav)- cf. PFolk, 120; PArom, 185, iar
pentru alte popoare, cf. LL, IV, 82-84. - Cf. !ii alb. kuku I ,ahime I", srb. kyky! , malheur".
- < cue.
CUCl'itltl" (Gramoste), sn., pl. cucuce, ccon de pint, Jb, XIII, 87 - v. cucullclu,
guguCl!l.
CUCUDA -393- Ct.:CURfCU:

CUCUDA, CUClJ A..\, sf., pl. cucudz, .:tgrabunta, pustulil, •pustule•, GEl, 131. - <
xouxoU8t ,,,.,''.
CUClJLA, sf., pl. cucule, eapu,on, •eapuchon•, Nic, 230. Sinonime: cucul'lii, culdre 2•,
zarcdld. - <xouxxoUAIX" -".
CUCULESCU (mi), vb. IV (cucura, -lit; -lire), cocolo~i, •metre en tapon, froisser en
boule; friper•, Dal, 70; Nic, 230; Mlh, 129; PB, 569; nu-l cuculed (nu-l cocolo~i). - < ?
CUCULfl:IO, sn., pl. cucullCe, con de pin, ~tiuletP, d 0 • c4ne (pomme de pin), pigne
-- v. arodbuld, mdrdld; 2° : ~pi de mats - v. gugrUiii; 3°. (tout) nu, d~nud~ - v. guli~dm,
Dal, 70; Nic, 231; Mih, 130. - 1°: cuculfllrl vedrde di mdnlcl'lu (con verde de mdnlcl'lu);
adund' und podld di cucullCe (a umplut cu conuri de pin un ,art) ; vedra, tu mrlnte, pltile s'
coc cu cucullce uscdte (vara, Ia munte, placintele se coc cu cuculice uscate) - cf. Pim, II,
207; 2•: cucultce di mlsur ('tiuleti de porumb), Mih, 130; 3°: armdse cucullce (a ramas tn
piel.ea goala), Mih, 130. V. ,1 bu,ulle. - Pentru bucataria u,oara de vara, cucullcile uscate
slnt suficiente. Ele slnt culese de sub pini In saci 'i aduse In spate de catre copii, tete 'i
femei. Slnt folosite 'i Ia splilatul rufelor, ca 'i pentru aprinderea focului cu Iemne. - In daco-
ramana li corespunde cucuruzul.- ln greaea populara : "0-rot v -rd: lAot-rot·lxouv 7tOUAAIX xouxou-
).(wt<X, aa: XcXfL' x'fLWV~ ('H7te:Lp, VII, 184) = ctnd pinii au cucul{ce multe, va fi iarna
grea. - < cucrll'lrl?
CUCULfRE, sf., pl. cucullrl, cocolo,ire, •action de fripert Dal, 70; Nic, 231; Mih, 129.
CUCUJ.iT, -ld, pl. cucullf, -te, cocolOJit, droiss~, pelotonn~,·. ramass~•. Dal, 70; Nic, 231;
trllle moa,e ~idea cuculite pi ,idzut (cele trei batrlne ,edeau In cur ghemuite), Fr, I, 191; PB,
17228 ; pi li ~ide/ a~l cucullte? (peste ce ,edeti a~a ghemuite ?), PB, 1732• Sinonim: guzmol'lrl.
CUCUL'EAT, -td, pl. cucul'eaf, -te, motat, Dal, 70; REW, 2357 ~i Rohlfs, I, 243 ( < lat.
• c u c u IIi at a); gdl'lna afed cucul'edta (gaina cea cucuiata), PenB, VI, 128; dol pul'l cucu-
l'edf (doua pasari cucuiate), Fl, I, 1, 14; pednile cucul'edte (aripile motate), Fl, I, 1, 15; s(urld
cucul'edtd (sflrlea:za cucuiata, cu o mica umflatura rotunjita In partea ei superioara), PLit,
122.- v.:
CUCUL'IO, sn., pl. cucrll'e, mot, .e. huppe; 2•. sommet- v. llumd 2•; 3•. bout du
capuchon; 4°. cocon - v. gtgoa,e•, Dal, 70; Nic,. 230; PScr, 204; PB, 569. - 1•: gdl'ln'lle
aesli srlnlu cu cucrll'lrl pri cap (gainile acestea slnt cu mot pe cap); cucul'lii di s{urld (cucui .
de sflrlea;~:a, umflatura sferica facuta anume In cap:ltul superior al sflrlp;zei, mai ales Ia sflrle;ze
de meri~or), PLit, 122; 2° : cucrll'ile di mrlnfl kitro~l (piscurile de munti pietro~i) - v. ~i ctr-
cillii, cred~tic etc., precum 'i toponimicul gr. ,'l"l)AIX xouxouAtiX (-rou Ilcimyxou)", 'H7te:tp.
I, 92 'i IX, 75; 3• : si-aved ascrlmld tu cucul'llu a zdrculdl'el (se ascunsese In vlrful glugii)
- ca forma, cf. DSD, fig. 2090: ,cuculllo viatorius"; 4°: nol (tnem cucrll'e (noi tinem gogo~i
de matase). - Cf. ~i alb. kukul' ,Cocon der Seidenraupe", XOUXOUAA' (Hris, 97), precutn 'i
mgl. cucul' ,ridicatur-.1, . umflatura" ( GrS, III, 205 ; CapM, . III, 83). - < lat. •cueulllus.
CUCUMBfl:IO, sm., pl. cucumblll, pepene verde crud, •pasteque non mO.re•, Mih, 130.
- <?
CUCUMBf~E, CUCUMf~E, sf., pl. cucum(b}l~e, placinta, •galette de Iarine de mals•,
Mih, 130; pldflntd i cucuml~ di fdrlnd di mlsur (placinta sau cucuml~e de malai), AI. 1903,
94.- <?
CUCUREl:IO, sm., pl. cucurell •tripes a Ia broche•, Nic, 231 ; CEI, 64; CN, 1·73. Sino-
nim: arumdne. - Cf. gr. ~oxxop~L ,-", alb. kukurec ,pe;~:;zetto di legato avvolto nelle
budella e arrostito allo spiedo". - V. cucurrlz 'i gugurellii.
CUCURiCU 1, CUCURfGU I «interjection imitant le chant du coq - v. ct-ct-ct' I ~i ki-
ki-kl! - Cf. bg. kukurigamrl ,coqueriquer" ; dr. cucurlgu I (DA); fr. coucouricou I ~i coquerico I
(Roll, VI, 113 'i 32; Chap, I, 333); it. chicchirichi! (Nino, III, 15: Rohlfs, I, 193). - < ?
CUCURUZ -394-

CUCURUZ, sm., pl. cucurujl, aperitiv de miiruntaie- v. cucurecll1 -, Dal, 70; DR,
II, 526.- <?
CUCU~(E)AT, -ld, pl. cucu~(e)dJ, -le, coco~at, •bossu, gobin., ·oal, 70; Nic, 231, V.
ncucu~dzil ~i sinonimele bubol etc. - < cucod~e.
CUCU~{CA, sf., pl. cucu~iJe, nucii micll., •petite noix, Dal, 70. - < cucoa,e.
CUCU~URA, sf., pl. cucu~ure, bourel, sfredelu~ (pasiire micll.), croiteleh, Dal, 70. Sino-
nime : amirdru~il, arodld2, lripusdkl. - < ?
cuclJT!\, sf., pl. cucule, cucutii, d 0 • eigne commune; 2°. ivre mort», Dal, 70; Nic, 231 ;
Mih, 130; PScr, 204. - 1°: cucula edsle lodpsied (cucuta e otriivitoare); 2°: l'i mbiUi' di
l 'l-fedJe cueuld (i-a lmbiitat de i-a fiicut beti tun), PB, S07111; s' fedJe cucutd (se lmbiitii tun),
PLit, 683 ; l'l-acdJdrd, cd era mbitdJ eucute (i-am prins, pentru eli. erau beti turtii), Mac, 88
- v. erup 2°, eurpit, dzddd 2° etc. - Cf. ~i alb. kukute ,cicuta". - < lat. eucuta, cieula
,,cigue".
CUCUT{(:I(J, sm., pl. cueuliCl, coco~el, ce. petit coq; 2°. bonbon qui a Ia forme d'un
petit coq; 3°. cierge de Piques qui a Ia forme d'un petit coq; 4°. morceau de pain•, Mih,
130. - ; ~o: eueuliClil, tal eueuliClil, euculiClil di pri euprie (coco~el, drag · ceco~el~ coco~el de pe
gunoi)~um, I, 7; PLit, 194 ; 2° : sudzi un cucutlClil (suge o ;r:aharicalii - coco~el) ; S0 : acum-
pdrdl un eueuliClil (am c:umpiirat o lumlnare-coco~el); 4° : un cueul(tlil di pt'ne (o felie de
pline) - v. cumdllce. - Pentru sufixul -iClu, cf. cdedUclil, kipurlClil, ·sttrliClil etc. - V. :
CUCUT1'L, sm., pl. eucuJd'l'l, coco~el, d 0 • petit coq; 2°. adonide printaniere, coquelicot,
adonis aeslivalis•, Dal, 70. - 1° : pul'lil cucuJd'l (pui coco~el), PLit, 716; 2° : cueufd' l di tu
livddea vinitd (coco~el din livadea vlniitii), Lum, VI, 4, 7; zond ,. cucuJd'l ell oa od adlic
(cingiitoare ~i coco~el vii voi aduce eu), Lum, I, 298. - < euc6l.
CUCUTEL, sm., pl. eucuJt!l'l, porumb copt pe vatrii, cmais cuit dans l'lltre•. - V. eu-
cufd'l.
CUCUVAlE, sf., pl. cucuvd'l, cucuvaie, •hulotte, chouette (noire)•, Dal, 70; cum s'
(edJe cucuvdla (cum s-a fiicut cucuvaia), PLit, 782. - Cf. alb. kukuodje; sicil. cucuvaja ,ci-
vetta" (BTS, XVI, 396) etc. - V. :
CUCUVEAtr!\, sf., pl. cueuvedle ~i cucuvt!l- v. cueuvale - , Dal, 70; Nic. 230; PScr,
204 (cueuvede) ; GEl, 131; PhOr, II, 710. - 1°. cueuvedua cl'ndu ct'ntd- st!mnu cd va modril
vt'rnu dit elisa pri carl cl'ntd (clnd clntii cucuvaia - semn eli va muri cineva din casa pe care
clntii) - cf. PFolk, 120-121; PMic: Cueuvala; 2°. tru-aJed odrd-ardilil avdzt' ~· 'nd cucuvedilil
(ln acea orii rea a auzit ~i o cucuvea), Velo 20; BNA, V, 66; S0 • armdse ca cucuvedilil (a
riimas singur ca cucuvea), PLit, 466; 4°. dorm pri scamn ca cueuvedle (dorm pe scaun ca
cucuvele), BNA, II, 86; 5°. ,cucuveaii I, cucuveaii !", qc# ct'ntd cucuvedila, (,cucuveail!, cucu-
vedil!", a~a clntii cucuvaia). - Cf. ~i gr. xolCXou[*ytot ,chouette", bg. kukumjavka .. - " etc.
CUCUVfT1, sf., pl. cu~uviJd, pipirig, •souchet (sorte de jonc)•, Dal, 70. - Din paiele
acestei plante, lungi ~i subtiri ca ni~te nuiele, copiii l~i fac un fel de cli.ciuli, de chivare
ln forma conicli., numite eueuvi(d - cf. PLit, 180. - < '!
cul:EAFCA, CUCEAFIA, sf., pl. euced{fe, eucedfle, crestiitura, centaille faite aux oreilles
des moutons, des chevres•, GEl, 131. V. coded e, (urea, tlnglli etc. - < xou't'aot\rr7J<; ,qui
a les oreilles coupecs ; essorile".
CUCEAN, sm., pl. cucean'l, var.za, •chou•, D:i l, ·69; Nic, 242; Mih, 129 (•epi de mats•);
CEI, 65; carne cu cucedn (carne cu varzli.). Sinonim: vt!rdzu. Acela~i cu dr. coeean. - Cf. bg.
kocanil ,trognon", alb. kofan , ceppo, tronco", tc. qotehan (977) ,rhill!ome ou pivot de Ia
plante ; souche" etc.
CUi:ESCUl, vb. IV (cucU, - cit, -eire), ghici, «deviner•, PLit, 3t4. - V. anguUscu ~i
cucitodre.
cut:Escu • -395-

CUCESCU11, vb. IV, cloci, CFr, 197 - v. clucescu, clu/tscu, culUscu.


cuCI 1, cuCI-cuCI 1 ,interjection par Iaquelle on appelle de pres Ies chiens ; chien
(dans le langage des petits enfants)•, PEtim, 10. V. coil-co! ~i cull-cull!- Cf.: dr. ,clitelului. .•
i se strigli cuciu, cuciu, cuciu", l>e;r:, I, 89 (Suceava); it. ,A cani vecchiu dici: cuccia, cuccia!",
BTS, IX, 173 - cf. ~i Rohlfs, I, 241 ; alb. kut§ (GM, 218; Le, 509) ,petit chien; caro (nel
linguaggio dei bambini); voce adoperata per attirare le bestie"; tc. qytchy! (996) ,iJ!-terj.
par laquelle on appelle les chiens; chien". Cf. ~i DR, II, 388 etc.
CUCfE, sf., pl. cucil, trlisurli, «caleche, petite voiture•, Dal, 69 ; Mih, 129; CEI, 65;
huzmikedrlu tina cucla. (servitorul opri trlisura), PB, 17410• V. cale~cd. Acela~i cu dr. cocie
(DA). - Cf. bg.-srb. kocija ,coche", tc. qotchy (977) ,voiture en forme de petit pavilion" .
- V. ~i cutie.
CUCI6f, sm., pl. cucigetidz, birjar, ccocher, voituriero, vi;r:itiu, Dal, 69. - < tc. qotcby-
ciJy (977) ,cocher d~une voiture dite qotchy".
CUCITOARE, sf., pl. cucitorl, ghicitoare, «devinette•, PLit, 344. - .V. cucescu, ngulCi-
todre ~i sinonimul fin'itdrd.
CU(;J{J, sm., firll pl., cur,· «Cui, derriere (dans le langage des petits enfants)•, PEtim,
10. Sinonime: bis, cur. - Cu f' > u sub influenta unor forme ca cucl, cutd, cull: <citrri.
clJCIUBl, sn., pl. cucCube, bu,tean, «tronc d 'arbre•, PEtim, 10; a~tipld' di tricfi cuclublu
(a a~teptat de a trecut (plnll a trecut) bu~teanul), Fl, I, 1, 3; PAnt, 344. - V. :
C1Jl:IUB2 , -bd, pl. cut!lufil, -be, ciung, cestropit~•. Mih, 129~ - V. ~but ~i :
ClJl:IUBA, sf., pl. cutrube tbftche; souche - v. cutrubl•, Dal, 69; Nic, 242 ; Mih, 129
(cutrubd) ; s' hlpse tu 'nd cut!lubd 1i - arucuteti-te cutruba, arucutea-te fedta - aglumse Ia 'nd
cdsd mare (se vir! lntr-o buturuga ~i - rostogole~te-te buturuga, rostogole~te-te fata - a ajuns
Ia o casli mare), PB, 286". Aceasta figura stilistica - pentru care cf. cad 1° - iatli-o ~i In
Lum, II, 120: ~· giura-te Uvreillu 1i bldstima-te (~i jura-te evreul ~i blestemli-te). - V. trubd
~i sinonimele cufal, cufur. - Cf. dr. cocioabd (~D , DA) gr. yxou~oumcx (Boga, II, 16) ~i
alb. kacube ,cespuglio". - < '!
CUtiUBEAfJ..\, CUCIUBEfJ, sf. ~i sm., Nic, 242 - v. crWub1 , cuclubd.
CUCIU:\IfT, -td, pl. cuClumlf, -lte, clrn, •camard, camus•, GEl, 132 ; dri ndrea cutrumitd
(are nasul cirn). Sinonime : cl'rnu, lntruvun'edt, nareclU. - < xouTCJOfLUT'I)c; , qui a le nez
coupe, camard" .
cutiUMOR, sm., pl. cuClumorl, namol, •boue, fange apportec par lcs eaux des mon-
tagnes•, Mih, 129. Sinonim : alunizmd. - < '!
CUtlURO, sm., pl. cuClurddz, patul, cmagasin en treillis pour conserver lc mals ; manne
a mals•, Dal, 69. V. cu~dre. - < ?
CUDALBA sf., pl. cudtilbe, codalba, •petit oiseau a queue blanche semblable a Ia hochq-
queue•, Mih, 130. V. coddd-alb~e etc. - < lat. eoda-alba.
CUDAR, -rd, pl. cuddrl, -re, coda~, •qui est a Ia queue, le dernien: cap $' cuddrll'i,
cl'ntd f gloticd Mrio1l (apar 'i ultimii, clnta 'i danscaza voio,i), PAnt, 301; BNA, I, 130;
nl$ti cuddrl - Dumnidzd'u s' ti-ascdpd (ni~te coda,i (leplidaturi) - Dumnezeu sli te scape,
sli. te fereascli), Fl, I, 1, 14. V. codus. - < coddd.
CUDISESCU, vb. IV (cudisH, -sit, -sire), poposi, cs'arr~ter, fair'e halte•: lu cudislrd
hil'll'i cu niposl'i a lul (unde poposU:li fiii cu nepotii lui), · Cod, 7123. - V. cundisescu.
CUDfTA, sf., pl. cudlfd, coditli., «petite queue; racine de Ia queue, tron~ono, Dal, 70 ;
Mih, 130 ; CFr, 103; va-n'l l'edl cudlla (o sli.-mi iei noada I, nu-mi vei putea face nimic I)
- v. coddu 11°, curl 5°. - < cotidd.
CUDO!>fJ, -dod$e, pl. cud6,l, -dod1e, codo,, «entremetteur, proxenete•, Dal, 70. V. codo~.
- < tc. qcdo1·h (977) , cocu".
CUDUBATURA -396- CUFKIU

CUDUBATURA, sf., pl. cudubdture, PLit, 796 :-- v. coddii-bdlurii, cutrubdtii ~~ sin<inimele
baj d.ncii, culusr1sii. -,
CUDUMAN, -nd, pl. cudumd.n'l, -ne, voinic, cbrave, gaillard•: j6nlle~a tdil edste cudumd.n
(mlndrul tAu e voinic), Lum, V, 199.' - < 'l
CUDU~Ll'KE, sf., pl. cudu,ll'kl taction d'entremetteur, de proxenete, de cud6,i1•. - ·
V. codu,lt'ke.
CUF, cufd, pl. cuhl, cufe, surd, csourd•, Nic, 24S; GEl, 1S2; PLit, 145 - v. like; cdnda
l6clu edste cu( (pii.mlntul parcii. e surd), PenB, VI, 1SO; cut ln'l dzlc (surd lmi zic), PGr,.
52; el li-arucd cu(e (b~inile el le sloboade surde) .:.... cf. gr. xoUcj)o1top8~ ,vesse"• Sinonim:
slirdu. - < xo~6c; , - " .
CUFAL, sm., pl. cufal'l, scorburii., buturugii. scorburoasii., ctronc creux•, Dal, 70; GEl,
1S2, intrtil tu cufalu aistu (intrati ln scorbura aceasta), PB, 27SU; unii n'll'e di cdlugiirl tu
un_rufal aduntiJ - al~;ln'lle ,i stuplu (o mle de cii.lugiiri lntr-o scorburii. strln~i - albinele ~~ stu-
pu~ PLit, S49. - V. cuClubd, cu(umii 1° ~~ :
CUFALA, sf., pl. cufd'l'l •bllche creuse•, Dal, 70 ; Nic, 243 ; GEl, 132 ; dedde di lincl
cufdld (a dat de o scorburii.), Fl, II, 1, 14. V. cu(al. - < xou¢A.at ,creux d'un arbre".
CUFCUL.\, sf., pl. cu(cule, gii.oace, ccoque, coquille, conque•, Dal, 70; gl'inda '#-tire
cu(cula a l'el (ghinda l~l are giioacea ei). - < 'l cd(cald.
CUFCIUG (nord), sn., pl. cufClligurl ~I cufCllidze, co~ciug, cblere, cercueil•, Mlh, 130;
CEI, 64. V. cu,U:g ~I slnonimele cutle 2°, kivlire, sindd:ke, xilucrivat. - Cf. bg. kovcegil ,bahut"
< vsl. kovAilegA ,area".
CUFCiuGAR, sm;, pl. cu(Clugdrl, co~ciugilr, cqui fait des bieres; coffretier•, Mih, 170.
- < bg. kov6egar6 ,coffretler".
CUFEDZ'O, vb. I - autorul, Nic, 24S, ll dii ca fiind de conj. a IV: cu(ll, -fit, -fire
(cf. remarca fil.cuU. sup as(iudzil) - asurzi, cassourdir• - v. cu(usescu. - FormA necunoscuta
~~ suspectii.. Dar, cf. as(iudzil, cundil'idzil • .
CUFETA, sf., pl. cu(ite, bomboanii., •bonbono: s' 11 l'edl cufete ca 1' mill (sii-ti iei
bomboane ca sii. miinlnci), PB, 77'1.0 ; li-aved §ipurlle pllhe di cu(ile (buzunarele le avea pline
de bomboane); PB, nu. Sinonim: zdhdrdtd. - V. co(etii.
CUFfE, sf., cverre a boire• : gura a mea ca di cufle (gura mea ca de pahar), W, II,
72. Sinonim : scdfd. - Formii. neidentificatii.. lnregistrare eronatii - cf. cutie.
cUFfN.\, sf., pl. cu(lne ~~ cu(in'l, co~, c1°. corbeille - V; co,il 1°, ,p6rtd; 2°. ruche -
v. stup; so. seau- v. cuvd'•, Dal, 70; Nic, 24S; GrS, IV, S78; GEl, 1S2; Fr, I, 155; CFr,
159.- 1°: lodrd (uni, cu(ln'l cu pt'ne (luara frlnghie (fune), co~uri cu pline), PB, 476"; 477*;
tcll'etird (tinea ," cu(lna cddzu (tiiiarii funia ~I co~ul ciizu), PB, 4801'; 2° : sla ca al~;ln'lle tu
cuflnd (stau ca alblnile ln stup); so : ctilu biu unii cu(ind di apd (calul bau o caldare cu apa).
- < xo<pEv~. x6qavoc; ,couvier, coffin".
CUFfRE, sf., Nic, 24S- v. cu(idzil.
CUFfT1, sf., pl. cu(l/4, co~ulet, •petite c6fd•, Dal, 70; bdgd,l /iva tu cu(l/d? (ai pus
(ai retinut) ceva ln capiitlnii ?).
CUFKISESCU, vb. IV (cu(kisil, -sit, -sire), a deveni gil:unos, cdevenir creux, vide; se
gater•, Dal, 70 ; Nic, 24S ; GEl, 1S2 ; cucoa,ile cufkislrd, · dln/tl'l cu(kisescu (nucile au devenit
giiunoase, dintii se cariazii). - <:"xo~x(~(l), xo~~otEV(I) ,-".
CUFKISfRE, sf.; pl. cufkislrl, giiuno~ire, taction de devenir creux, de se gatero, Dal,
70 ; Nic, 24S.
CUFKISfT, -til, pl. cu(kislf, -te, giiuno~it, cdevenu creux, gate•, Dal, 70 ; Nic, 24S-.
CUFKIU, -ke, pl. ·cufki, •ke, gii.unos, stricat, ccreux; gAte•, Dal, 70; Nic, 24S; GEl, 1S2.
< xo6qaoc; ,-".
CUFOARE -397- CUIBAR

CUFOARE, sf., pl. cuf6rl, diaree, cdiarh~e• Dal, 70; Nic, 243; u tdl'e cu{odre gredtld
(o chinule~te (are) diaree grea). Sinonime: surdisire, tartacdtd. - < ·lat. •eon-forla.
CUFIOR, sn., cuptor, PenB, VIII, 125; 127 - v. cupt6r.
CUFUMA, sf., pl. cdfume, scorbura; cadavru, c1°. creux d'un arbre - v. cdfal; 2°.
cadavre; charogne - v. cdhrnd, psuOlme•, Dal, 70; Nic, 243; DR, II, 526; GEl, 132. - 1° :
II plmsird tu cd(uma a sdllil'el (1-au lmpins ln scorbura salciel), PenB, IV, 61 ; 2° : cdfumd
di cl'ne (holt de . cline) - v. ~~ ml'r~e. - Cf. ~~ alb. ku(6me ,cadavere". - < xoucpw(LIX
,creux ; cavit~".
CUFUR~SCU (mi), vb. IV' (cu(ura, -rft, -rlre), cufuri, cfoirer•, Dal, 70; Nic, 243;
n'il'i s' cufurescu (mieii se cufuresc); li cu(uri~l zmednile (le-ai cufurit izmenele, ai intrat
In sperietl) - v. cac 2°. - < lat. eonforlre ,souiller d'excr~mentS".
· ' CUFURrEAR, -':4, pl. cu{uryedrl, -re, cufuros ; frlcos, doireux; peureux•. - Pentru
sufixul -year, cf. cdsi6yedr etc., precum ~~ gr. -roup-roupl.tip7j<; ,qui grelotte; frileux".
CUFURrlos, -lodsd, pl. cufuryl6,l, -lodse, Dal, 70 - v. cu{ur6s.
CUFURfRE, sf., pl. cu(urlrl cactlon de foirer•, Dal, 70.
CUFURfT, -td, pl. cu(urif, -te, cufurit, doir~; maladlh, Dal, 70; Nic, 244; ti-adrd~l
ca itcidlin cufurlt (te-ai facut ca un noaten cufurlt).
CUFUROS, -rodsd, pl. cu(ur6,l, -rodse - v. cufuryedr- : ued_cd nu fu ll'ne, cufurodse
(fricosule, vad ca nu te tine cureaua, ca nu ai curaj) - v. cdcdt6s 2°. - < cu(odre.
CUFUS~SCU, vb. IV (cufusU, -sit, -sire), asurzl, cassourdlr•.- GEl, 132; cdnda cufusi,ti
tu l4clu aestu (ln aceasta parte de Joe parcii asurze,ti), PenB, VI, 130; nd cufuslt di uricl'i
(ne-atl asurzlt de urechl). V. cufidztl ~~ sinonlmul asurdzd'scu. - < xoucpa:tv(l) ,devenir sourd;
rendre sourd". ,
CUFUSfRE, CUFUStr - v. cufusescu ~I slnonlmele asurdzt're, asurdzt't.
CUGEA, invar., cogeamite, cmot pr~pos~ signifiant qqch. de grand, d'~norme•: s' n'
arl'dd, cuged odmin'l! (sa ne ln~ele pe noi, cogeamlte oameni 1), BatN, 11 ; cuged fill6rl
(cogeamlte biiietl, biiieti marl). - < tc. qodja (977) ,vieux; grand; brave".
CUGEAMITE, invar. cgrand; gros•, Dal, 70; cugedmite fiCt6r (baiat destul de mare),
PB, 336". - V. guged, care e mal rasplndlt. - Cf. tc. qos qodja ,vralment ~norme" (982)
~~ bg., srb. kogamiti ,grand; gros".
CUGIR~, sm., pl. cugirddz, casa de bani, csorte de calsse•, PEtim, 10; cugirelu, lu
linea pdrdzl'i, uddla, li uulusird (casa, ln care tinea banii, camera, le-au sigilat), CaiGrB, 39;
BNA, IV, 118. - < tc. hudjlre (498) ,niche pratiqu~e dans Ia chambre pour y mettre de
petits objets; cellule; chambre de retraite".
CUHM~, sf., pl. cdhme, cadavru, ccadavre•: si modrd cu tdtd cdhrnd (sa moara cu tot
cadavrul, odatii cu cadavrul), Cod, 70'; n'edrse ~~~ lira di Ia Pildtul tra s' dipdnd cdhma a
Hrist6lul (merse ~~ cern de Ia Pilat ca sa coboare cadavrul lui Hristos), Cod, 81 bU ; crihma
cdftd si munduldscd ddhul (corpul nelnsufietit (cadavrul) cauta sa chinulasca spiritul), Cod,
121•; 821'; 1221. - V. cdfumd.
CUI (totdeauna ,1 numai : A CUI), gen.-dat. sg. de Ia cdre ~~ de Ia line. - V. cdlki~d6,
cdlniud, cdni-ud, cdre, curedl.
CUIB(U), sn., pl. culburl, cuib, mid•, PScr, 204; tdld, la un culb (tatii, lata un culb),
PB, 236'; culb di furl (cuib de hoti), Velo, 58; BNA, V, 70; tu cdlbu n'i ti-addnd (baga-mi-te
tn cuib), PAnt, 28. V. culbdir. - <lat. •eublum.
CUIJIAIR, sn., pl. culbdire: pdl' i. .• tu culbdlre s' di~tedptd (pasarile ... se de~teapta
tn cuiburi), PAnt, 293; BNA, I, 50. Sinonim: ful'edtld. - V.:
CUIBAR, sn., pl. culbdre, Dal, 70; Nic, 230; Mih, 130; l ' i si-aspdrse culbdrlu (i s-a
stricat culbul), PLit, 467; aldgd ddpd culbdre (umbla dupa culburi de pasari), PLit, 762; ell
CUIKI$DO -398- CUL-'\rtJz

uidzu om la culbdr-l'i (lndata ce va.zu om Ia cuibul ei), PB, 37911; l'l-afld' culbdrlu (i-a giisit
cuibul = a desvirginat--o), PB, 25527. - V. culb ~i curbdlrl. - < ?
CUIKI$DO (A ClJIKI$DO - v. ,cul), gen.-dat. sg. de Ia cdre •a n'importe quh : /i glu-
dica a culki~do (care judeca oricui, care judeca pe oricine), Cod, 99 bll. - v. cdreki~do.

CUINIV A .(A CUINIV A), gen.-dat. sg. de Ia cdreva, flnevd, Cod, 16 b'; 79 bll. - V.
cuni-vd.
CUIRESCU (nord), vb. IV - crw!scu, curescu, croi.
CUIRfT, -td, pl. cuirif, -le: fustdnea . . . cuirlld (rochia . . . croita), PLit, 856 - v.
crull; curlt.
CUITESCU, CUITUESCU (nord), vb. IV (cull(u)il, -t(u)ll, -t(u)lre), glndi, •penser;
songer; (se) rappeler., Mih, 130; Mur, II, 198; DR, II, 526; RomP, VII, 39; '~l-cultui Dum-
nidzd' f nu mi ldsd' (Dumne.zeu l~i aminti ~i nu mil. lasii), Cod, 108 b8 • - < alb. kujtonj ,pen-
sare''.
CUIT(U)fRE, sf., pl. cull(u)lrl, amintire, •action de penser, de songer; souvenir, com-
memoration•, Mih, 131 ; paresin'lle sd'nlu. . . hrdna a askitlllor llU elef(Jerla a amdrllllor lid
cultuirea a odmin'llor la Dumnidza' (paresimile sint. . . hrana anahoretilor ~i eliberarea pac~;~­
telor ~i amintirea oamenilor de Dumne.zeu), Cod, 11816 •
CUJOAL'E, sf., pl. cujodl'e, coaje, Dal, 70 - v. cdjocil'e.
CUJUC, sn., pl. cujufe, . cojoc, •manteau de paysan fait de peau de moutom, Mur, II
197. - ln greaca epirota: yxo~t6xot<; ('H7retp. IX, p. 51, v. 1625; p. 52, v. 1646; p. 77). V
cojoc. - < bg. kofuh ,Pel~"·
CUJUHAR (Gope~I), sm., pl. cujuhdrl, cojocar, •fourreur, pelletiero, PLit, 749. - <
bg. kozubari ,-".
ClJKE, adj. (m. ~i f.) pl. cukl, cuke, ro~iatic, •rougeatre•, PEtim, 10; mol muza cuke
(mai marule ro~u), W, II, 190. V. ar611rl. - < alb. e kuqe ,rosso".
CUKEAtlA, sf., pl. cukedle, bob, •feve (Ia plante); Ia graine de cette plante•, PLit,
248; GEl, 132; hirbem cukedrld (fierbem bob). - < xouxxt!X ,feve".
CUKILAl\IE, sf., fara pl., tineret,_ mombre de jeunes gens•, Mih, 129. V. ficlurdme.
- -< c6kil.
CUL, culd, pl. cul'l, cule, ro~cat-sein, •roussatre-beige•, Dal, 70; DR, IV, 1551 ; ca'pri
cule (capre ro~cate-seine). v. culcu. - Cf. gr. XOUAot ,cheval isabelle"; tc. qoula (989) ,cheval
aubere; roux".
CULAC, sn., pl. culdfe, colac, «1°. pain special ayant Ia forme d 'un anneau et qu'on
mange ou qu'on offre a !'occasion de grands jours (fHes, noces etc.) - v. caniscu; 2°. anneau;
spirale - v. dlpld; 3°. endroit, lieu qui a Ia forme d'un anneam, Dal, 70; Nic, 231 ; Mih, 131;
PScr, 204; CEI, 64. - 1°: addr un culdc lrl fiClorl lli un culac trl numtu, cdma bun (fac un
colac pentru copii ~i un colac de nunta, mai bun); cocifi-n'l dodrld culdfe lu tdpsle i tu vdlra
(coace-mi doua colace In tipsie sau In vatra) ; 2° : lu-aduna. • . n fiepi cui de (II strlnge ...
colac In bu.zunar), PB, 6317; cl'ndu ed culdc si-addra, ngl'edfd inima-n'l truodrd (clnd el, llar-
pele, se lncolace~te, inima-mi lngheata lndatil.), PAnt, 122; fd'-li culdc! (ghemue~te-te, du-te,
fugi) - cf. ~i tc. qolaq (987) ,manchot"; 3° : sedra durn'lm tu culdclu di la art;rl (seara dor-
miram In depresiunea rotunda (caldarea) de Ia rlu), Trib, I, 10-11, 13. - < bg. kolaki ,gros
pain; Brot mit einer Vertiefung in der Mitte".
CULAruz, -zd, pl. culayujl, -rlze- v . cdldrlz, cdlriz, cluz -, Pim, II, 211; culayrlzlu
a lor edsle un allllrl (calau;r.a (spionul) lor e un batrln). - < tc. qoulagbouz (986, 1001) ,inter-
mediaire; guide; conducteur".
-399- GULAR SIT

CULAI'UZLl'KE, sf., pl. culayuzlt'kl •charge et profession de guide• : culayuzll'kea


va-t mt'cd cdplu (spionajul lti va mlnca (rapune) capul). V. cdlduzllke. - < tc. qoalagbouzlyq
(987) ..-". .
CUL.AI, adv., u~or, <facile, aisement., Nic, 231; Mih, 131; nu p6tt dotrl. culdlU: (de loc
nu poti u~or), Cod, 21 b12; nu nd ylne culdl (nu ne vine u~or) Sinonime : e(cula, lif6r8. - V. :
CULAIE, sf., pl. culd'l; CUL.AH:l', sm., fara pl., u~urinta, •facilite; moyen., Dal, 70;
Nic; 225; val afld'm vtr culdlU: si-ascdpd'm (vom gll.si vreo u~urinta (cale, mijloc) sa scapam),
Fl, II, 3, 12. V. i(culle, u,uredtd. - < tc. qolal (987) ,facile; aise(ment).
CULANE, sf., pl. culd'n'l, colier, •collier., Nic, 225; Mlh, 131; CN, 85; 165; va-t daU:
podia-a mea fi-und culdne (lti voi da ... ~ortul meu ~~ o salbll.), Fr, I, 9, 134; BNA, I,
70. V. flurle. - < tc. qolaii (987) ,sangle".
CULANJf{J, sm., pl. culanjil ? : pitritea surfilune pri culanjll (trimitea In exil pe ... ?)
PcnB, III, 165. - Necunoscut.
CULAR, sn., pl. culdre, guler, •collet, faux-cob. V. culdrst!scu. - < it. eollare.
CULARE, sf., pl. culd'rl, pafta; gluga, «1°. boucle d'argent (Biata); 2°. capuchon d'un
tdldgan ou d'une tdmbdre (far~eroti)•,· GrS, IV, 378. - 1° : Lltd, cu culdrea n cap (Liti\, cu
paftaua pe cap) - cf. Plm, II, 178; 2°: bagd-t cularea pri cap (pune-ti gluga pe cap) - v.
cuculd ~i PDicp, plan~a a V-a. - Cf. alb. kular : ,kular me l(de = corona, ghirlanda"; it.
collare. - < ?
CUL.ASI, sm., pl. culdfl, colonel, •coloneh, Mih, 131. V. c6lasd. - < ?
CULASTRA, sf. (pl. culastre, culd'stri), corasta, •colostrum, premier lait apres Ia deli-
vrance•, Dal, 71; Nic, 226; Mih, 131. - 1°. culdstra, hedrtd, ncl'edgd C{l ca,U: (corasta, fiarti\,
se lncheaga ca brlm;a); 2". cdnda nu mtcd' culdstrd (parca nu a mlncat corasta de a rdmas
pipernicit), PLit, 467 - pentru miei ~i ie;~:i, abia fatati, prima lor hranA de ba;~:A e corasta ;
3°. bUnd-l culdstra, ma nu fedtd t6tna 6lle (buna e corasta, dar oile nu fatA totdeauna), PLit,
467. V. curdstrd ~i gr. : xoMa-rpot (Kpuo, II, 53); yl.or.cXa-rpot ('Apr)., 33; I:ocp. 12);
xl.'r.cXa-rpot Hoeg, II, 170; Hris, 93). - < lat. •eolastra.
CULA, sf., pl. cule, castel, •chAteau; tour; prison., Dal, 70; Nic, 231 ; Mih, 131 ; Cod,
71 b7; nts eire and culd andltd (el are un castel lnalt), PB, 143"; eta tutd Mld, ncl'lsd ca ta
culd toatA vlata sclava (servitoare), lnchisA ca In turn-lnchisoare), Bair, 33. V. aculd. -
Gr. xouM (Hris, 98), · xoul.~c;·- < tc. qoulle (970) ,sommet, tour", qoule (989) ,chAteau".
CULACU~{J, sn., pl. culdcufe •petit culdc•: nipt'rticd, niptrticufi'l- fd'-te . culdca,U:
(~arpe, ~erpulet - fi\-te coli\cel), PLit, 283.· - V. culucu,U:.
CULArUZLfKE, sf., pl. culdyuzllkl- v. culayuzlt'ke- < tc. qylagbouzllk (967) ,me-
tier ou office de guide".
CULAKfE, sf., pl. culdkll, Iingu~ire, •Datterie; basse adulationo, Dal, 71 ; Nic, 225;
Mih, 131; GEl, 132. - < XOAIXXdot ,-".
CULAKIPSESCU, vb. IV (culdkipsU, -sit, -sire), lingu~i, •flatter; aduler•, Dal, 71; Nic,
225; Mih, 131 ; GEl, 132. V. c6lac. - < xo).ocxe:uw ,-".
CULAKIPSfRE, sf., pl. culdkipslrl, lingu,ire, •action d'aduler; adulatiom, Dal, 71 ;
Mih, 131.
CULAKIPSfT, -td, pl. culdkipslf, -te, Oatat, dlatte; adule•, Dal, 71; AI. 1903, 91.
CULARSESCU, vb. IV (culdrsU, -sit, -sire), scrobi, •empeser•, Dal; 71; Nic, 232. V.
culdr. - < xo).).ocpt~w .. -".
CULARSfRE, sf.,pl. culdrslrl, scrobire, •action d'empeser•, Dal, 71. V. culurslre.
CULARSfT, -td, pl. culdrstt, -te, scrobit, •empese•, Dal, 71 ; Nlc, 232 ; culdre culdrslte
(gulere scrobite).
CUL:\s:Escu -400- CCLEG

CUL1SESCU, vb. IV (culdsil, •sit, -sire), pedepsl, •chAtier; puniro, Nic, 226; GEl,
132. Sinonime : munduescu etc. - < xoM~w ,-".
CULCARE, sf., pl. culcd'rl, cuiC(llre, •action de (se) couchero, Dal, 71 ; Mih, 132 ; edsti
odra trt culcdre (e ora de culcat).
CULCAT, -td, pl. culcdf, -te, culcat, •coucbe; l!tendu•, . Dal, 71; cd fe ~edde tut culcdt?
(de ce stll. mereu culcat ?), Loin, II, 188; PAnt, 193.
CULC1Jl (mi), vb. I (culcdl, -edt, -cdr•), culca «(se) coucher•, Dal, 71; Nic, 232; Mih,
132; crilcd-n'l-ti, aiM, crilcd-n'l-ti (culcli-mi-te, fericito (mlndrli), culcli-mi-te), PAnt, 28; cul-
cdf-vd pri mf'nd (culcati-vli pe mini, avlnd palma mlinli drept cliplitli); trdpse.•. ~i 1-culcd'
mpdde (a tras ... ~~ 1-a culcat jos, 1-a ucis), PB, 1918 - v. arcutescu .3° etc. - <lat. eolloeare
,mettre en place, regler" .
. CULCU2, -cd, pl. crilfi, -fe, roib, •roussatre-beige•, Dal, 71 ; ncdlica crilcul (lncalecli roi-
bul). - V. cul.
CULCUSURI, -ri1, colportor, •colporteur., PenB, VII, 12 - v . curcusur.
CULClJ!)(}, sn., pl. culcu~url, culcu~. •couche; glte; taniere•, Dal, 71; Nic, 232; Mih,
132 ; rirsa. . . s' todrnd acdstl Ia culcri~il-l'i (ursoaica. . . se lntoarce acasli Ia culcu~ul ei), PB,
48'; s' intrtl n culc~lu-l'l (sA intre In culcu~ul ei), PB, 18181 ; PAnt, 99; nt'sd ·~l-afla' un
culc~il (dlnsa ~i-a gasit un culcu~). PB, 2878 • - Pentru sufixul -ri~ll, cf. cluCluru;~il, pur(i-
lu~u etc.
CULCUTESCU (nord), vb. IV, Mih, 132; CEI, 64; AI. 1903, 63; s' culcute;~ti cazdnea
(sA cllite~ti ca;~:anul), Lum, I, 62 - v. clucutescu.
CULCUTIRE, CULCUTfT, Mih, 132 - v. clucutlre, clucutit.
CULCtscu, CULCfRE, CULCfT (nord), Dal, 71; Mih, 132- v. cucescu•, clucire, cluCit.
CULEACI(} (nord), sn., pl. culedClurl, terci, •bouillie•, Mih, 132 ; CEI, 64. - V. cule~il
~i alb. kul'ac .. &~u!J.ov ljlw!J.l" (Hr, 169).
CULEANDZA, sf., fara pl., boala Ia genunchi, •maladie aux genoux des animaux;
gonfleinent aux genoux•, Dal, 71 ; CN, 108; PLit, 318. - V. culedfifl ~~ culingtos, cl'iCla:
CULEASTRANDU, CULEASTRANDU, sm., pl.? «? primula of(icinalis, campanule ou
perce-neige ?•, Dal, 71 ; Nic, 231 ; Ira s' n ' i-adrin culedslrandu (ca sa-mi culeg clopotei sau
ciobotica cucului), BNA, I, 74. E floare primlivaratica. - < ?
CULEA!)(}, sn., pl. cule~url, terci, •bouillie; de Ia farine bouillie dans d'eau formant
ainsi une sorte de sauce bonne il assaisonner certains mets•, Dal, 71 ; Nic, 226 ; Mih, 132 ;
CEI, 64; CFr, 107; cule~il di farina (cule~e (sos) de fliinli); u-adr~l cule~a (ai facut-o terci
= ai facut-o de oaie) - v. 6dld etc. ; llmbd di cule~il (Iimbli care bolborose~te, limbli peltica
- v. nguli~edzil. V. culedClil ~~ cute~il. - < bg. Iml'aAa ,Art Brei".
CULEAT11 , sf., pl.?- v. culedndztl - , AD, IV, 71 (<lat. colllcia); CN, 172.- Cf.
~~ gr. xwi.Lot vhaoc ,dysenterie" (' Aprt.. 55); xoul.lliv-r~ot (l:ocp. 16) gr. xol.ui v-r~ot (Boga, I,
204 ; II, 137). - < bg. kol~nlea.
CULEAT11 , sf., pl. cuUf, tlta oii, •primevere ou digitale•, Dal, 71; Ob, 57. - Cf. bg.
koli:nca ,noeud" (bot.).
CULEDZ(} (mi), vb. I (culidzdl, -dzdl, -dzdre}, blestema, •Jeter l'opprobre; maudire•:
rind mumd - fe nu-~l fu! - lu culeddztl di bldstedme (o mami - care nu-~i fu I ( = care nu a
fost alta rea ca ea sau care ar fi fost bine sa nu fi existat I) - II lneacli In blesteme), Lorn,
I, 98; va s' ti bldstim, va s' ti cutedzil (te voi blestema, te voi hull), C~c, 24; 38. - V. hu-
ledzil ~~ hulescu, precum ~~ gr. xoM~w ,chAtier".
CULEG, vb. III (cutep,u, cuteptu, culeddzire), culege, •cueillir; recueillir; recolter•,
Nic, 231; PenB, VII, 73; aledpse, aledpse pt'nd culedpse (a ales, a ales plnli a coles), PB,
28288 ; marva ll' pri~cl'ea si-l culedga (boala ~~ ciumea 1 sA-l culeagli), Fr, II, 264; BatP, 7;
-401- CULTUC

BNA, III, 22; cum alidzl, ac~i culidzl (cum alegi, a~a culegi), PLit, 467. V. adun 1°, sili-
zhcu. - <:: lat. eolllgere ,cueillir ensemble".
CUL"t$tl', sn.: hedrse culi~ul (a fiert cole~a), Lum, III, 374 - v. cule~ii.
CUL"ttl'1 , sm., pl. culil, clrnat, •saucisse; andouille•, Mih, 132; CAr, 275; CFr, 107 ~
cultl di porcu (clrnati de pore). Sinonlme: culucdncu, dormen'i, lucdnic. - ·<alb. kolp ,sal-
siccia, salame".
CUL"ttl1 , sm., pl. culil, gramada, ·•las, amas, monceam, Kats, I, 78. Sinonime : grt'J.-
mddt'J., suro etc. - <alb. koll ,mucchio, cumulo".
' CUL916s, sn., pl. cul~losure, antreu, •entr~e d'une maison; hall; Ia premiere salle d'ou
on, peut entrer dans les chambres laterales•; nora.. • kindised cul~loslu (nora .. . ;~.:ugravea
antreul), Lum, II, 203-204. Sinonim : ~;izintie. - Cf. tc. qoghouch (385) ,grande salle au re;~.:-de .
chauss~e".
CULIDZARE, sf., pl. culidzt'J.'rl, hulire, blestemare, taction de maudire•, Dal, 71 ; C~c-
39. V. hulidzdt ~i sinonimul blt'J.stimdre.
CULIMBIS"tSCU (mi), vb. IV (culimbisil, -sit, -sire), sealda, •(se) baigner; habiller
quelqu'un de toutes pieces• : nt'J. culimbisim tu arl'u (ne scaldam In rlu) ; va ti culimbisescu
(te voi face cu ou ~i otet) - v. mol'frl1 2°, pdde 6°. 'Sinonim: ascdldu. - < XOAU(L~W.
,nager".
CULUIBISfRE, sf., pl. cuUmbisirl, scaldare, «action de (se) baigner, de morig~nert.
CULIMDISfT, -tt'J., pl. culimbislf, -te, sci!.ldat, •baign~ ; chapitr~•-
CULIMBf9RA, tf., pl. culimbiOre, colimvitra, •fonts baptismaux•, Dal, 71 ; Nic, 226;
GEl, 132. - <xol.u(L~i)6pot ,.-".
CULINDAR·, sm., pl. culindcirl, colindator, «1°. chanteur de Noel; 2°. houlette des
chanteurs de Noels•, Dal, 71; Nic, 232; Mih, 132; PLit, 709; n'l-trec tu minte, ca din yis,
culinddrll'i (lmi tree prin glnd, ca prin vis, colindatorii), GrB, 184. - V. c6lindu ~i :
CULfNDA, sf., CEI, 64 - v. culindu ~i : .
CULIND"tDztl', vb. I (culinddl, -ddt, -ddre), colinda, •aller de maison en maison pour
chanter des noels et recevoir des cadeaux•, PLit, 709. - V. :
CULfNDU, sm., CEI, 64 - v. colinda.
CULINDZA'SCU?, vb. IV (culindzf'l, -dzl't, -dzt're) sau CULfNDZU? vb. I (culindzdl,
-dzcit, -dzdre) : cd'plrlle ln'l culindzdrd (caprele mi s-au tmbolnavit de culedndzd), PenB, VIII,
48. - V. culedfdl ~i :
CULINDZOS, -dzocisd, pl. culindzo~l, -dzodse, Dal, 71 - v. :
CULINGIOS, -glodst'J., pl. culinglo,l, -glodse, pirpiriu, •maladc de culedndzci; maigrichon;
malingret, PLit, 318. - < tc. qoutendj (989) ,cholique" ( < gr. xw/.txott;)·
CULfSTRA, sf., pl. culistre, furca de tors, •quenouille a tordre du lin ou du cotono,
Dal, 71; Mur, II, 203; Fr, I, 43; GEl, 132; cu (usile li' cu culistrile (cu ~usele ~i cu furcile),
PB, 20311. Sinonim: fared. - Cf. gr. x/.w~-rpot ,instrument a filer les fils non fil~s".
ClJLMA, sf., pl. culme ~i culn'i, vlrf, •cime, falte•, Dun, I, 125; AI. 1928, 121. - PW,
·437 ~i REW, 2376 dau culmu. Sinonime: clrciliu etc. - < lat. eulmen ,falte, sommet".
CULOALTADZ, adv., alaltiUeri, •avant-bier•, Dal; 71. V. aodltarl. - < cu aodltaz.
CULOANA, sf., pl. culocine, coloana, «colonne•, Dal, 71; Nic, 232. - < gr. xo/.(;)vot< it.
eolonna.
CULPAN, sn.-+ culupdn.
CULTEAMBUR, CULTIMBURARE, CULTIMBUR1\T (nord), cutremura, Dal, 71 ;
Nic, 232 - v. cutredmbur, cutrimburdre, cutrimburcit.
CULT,UC, sn., pl.· cultufe, coltuc, •crouton de ·paint: cultuc di pl'ne (coltuc de pline).
· Sinonim: mdrdzine 1°. - < tc. ·qolttiuq (988) ,coin".

26 - c. 581 - Tache P a 1:1 a h a g 1, Dtc~tonarul .Dtalectulut arom4n


-402- CUM

CULTATA, sf., pl. culfd'/- v. clufatd, sclufdld.


CULUBAC, sn., pl. culubafe (nord) .verre arrondi - v. mirmero. - < ?
CULUCANCU, sm., pl. culuclinfi, clrnat, •saucisse•, Nic, 232; PScr, 204; DR, II, 526.
Sinonim: cuteul. - < cuft!ul + luc~ic.
CULUC0A', sm., pl. culuc(Jadz, specie de struguri, •variete de raisin•, razachie, Dal,
71.- <?
CULUCU~lJ, sn., pl. culucu~e, cohlcel, •petit culac - v. culdcu~ll•, Dal, 7L
CULUFE, sf., pl. culuhl, lnvelitoare, •enveloppe en carton, en cuir etc.•. V. cdlufe. - <
tc. qylyl (971) ,.-".
CULU9IOS, sn., antreu, PB, p. IX; Lum, V, 177 - v. cul~;los.
C u I u i e 6 (nord), ianuarie, AI. 1903, 3 - v. Culujeg.
CULUI-NAfNTE, adv., colo lnainte, «<a en avant., Dal, 71. - < aculO + ndinte.
CuI u Jeg, sm., ianuarie, •janvier., PEtim, 10; Lum, V, 1, 6. V. Culugell, Gulugell ~i
sinonimul Finar.-Cf. ~i mgl. Culujeu (CapM, III, 85: < bg.; GrS, III, 206). - < alb. kollo-
xhek ,gennaio".
CULUKE, sf., pl. culukl, culuc, •corps de garde; patrouille; sentinelle•, Dal, 71 ; Mih,
132; Mur, II, 203. - < tc. qoullyq (989) ,.-".
CULUMBlRA', sm., pl. culumblradz, pederast, •pederasteo. - Cf. gr. xoi..O!J.Tt«p<ic; ~i bg.
Jmlambara ,sodomite". - < tc. qouloumpara (875) ,.-".
CULUMBRf, sm., pl. culumbradz?, rug, mace~, •eglantiero, GrS, IV, 378. Sinonim :
curubifu. - < alb. kulumbri ,e:t8oc; 8~8pov" (Hr, 169), kolumri ,prugnola, nespolo" (Le,
473, 516).
CULUMBU, CULUMBA, sm., sf., pl. culun~;i, culambe, porumbel, porumbita, tpigeon•,
Nic, 413. Sinonime: pdrumbu, pilister. - <it. eolombo.
CULUMBU~lJ, -~e, pl. culumbU~l, -~~e tTaubchem: more (eald, columbU~e (fa, fata porum-
bita) (Samarina), WOl, 133. - V. culumbu.
CuI u n' ear, -rti, pl. Culun'earl, -re; CuI u n' eat, -ttl, pl. Culun'eaf, -te •habitant de
Colon' e a (Aibanie, pres Gramuste)•: munfll'l .•• suntu mplin'l di Culun'earl (muntii ... slnt
plini de albanezi din Colonia), Fl, II, 7, 5; matte Culun'eare va si-armasirti vedule- (multe
femei din ColOnia vor fi ramas vaduve), Fl, II, 1, 3; trt 'ntl Lend Culun'eatti (pentru o Elena
din Colonia), PLit, 863; afel'l cl'n'l di Culun'eat (acei clino~i din Colonia), Velo, 33; PAnt,
327; BNA, V, 104. - Gr. Koul..wv'« (Hris, 99).
CULUPAN, CULPA.N, sn., pl. cul(u)pane, scutec, •couche; lange; chiffon•, Dal, 71;
Nic, 232; Mih, 132; PB, 570; GEl, 132; PLit, 6; 7; 803; cul(u)panile vor tare (scutecele
trebuie spalate). Sinonim: spargan. - < xw1..6Tt«vov ,lange".
CULURSESCU, -SIRE, -SfT, Dal, 71; GEl, 132- v. cultirsescu, -sire, ~it.
CULUSUSA, sf., pl. culususe, codobatura, •hoche-queueo, Mur, II, 204. Sinonim : coadti-
batura. - < xwl..oooi:ia« ,.-".
CULUTUMBA, sf., pl. culutumbe, tumba, tculbute•, PEt, 46; GEl, 132; PLit, 134 ;
157; (elite 'ntl culutumbd (s-a dat o data peste cap), PB, 34018 • V. curtumbd ~i drlcltl'. - Cf.
alb. kallatambe ,capitombolo", gr. xoul..ou-rou!J.Tt« (<xwl..oc; ,cui"+ TOU!J.Tt« ,culbute"-v.
curl 4°).
CULUVfE, sf., colivie, PAnt; 422 - v. cluvie.
CUM, adv., conj., interj., cum, d 0 • comment?; pourquoi?; se peut-il que 'l; 2°. com-
bien?, a que! prix 'l; 3°. comme; pendant ·q ue; 4°. des que; 5°. a tout prix; 6°. pas moyen I,
pas m~che h, Dal, 71; Nic, 233; Mih, 132; PScr, 204. - 1°: te-adarl, pre(te? cum l'l-u trefl?
(ce faci, preotule? cum i-o duci ?), BNA, III, 96; cum trell cu d6l'i ctn'l? (cum o duci cu
cei doi clni ?), Lum, II, 153 ; PAnt, 178 ; BNA, III, 112 ; cum di mira nu nti-aldsti s' n'eardzim
CU.liALfNDRU -403- CUMATA

lu loc-nd acasd? (cum de soarta nu ne lasa sa mergem In locu-ne acasa ?), Lum, II, 152; PAnt,
172; BNA, II, 46; cum di ascdpat? (cum d~ ati scapat ?) ; 2°: cumu 1-daf grt'nlu? (cu ce
pret II dati grlul ?) - pentru finalul -u, cf. cumu; 3° : cum vln'ird, ac# s' dusird (cum venira.
a~a se dusera), PLit, 467; cum si dufed, cumu 'lll-imna (In timp ce se duceau, pe clnd umblau)
PLit, 1050; PAnt, 65; cum si-a!Jluca (pe clnd se juca), PB, 218; 4°: cum u vidzurd, cum
u-ardkird (cum o v:i;l:ura, cum o $i rapira); 5°: cum di cum (prin orice mijloc), PGr, 52;
mutrea cum di cum s' lu vatdmd (cauta cu orice chip sa-l ucida); 6°: - nu t' u fried? - am.
cum! ( - nu ti-i teama? - ei, a~U) ; - s' ti bdgtirim lu ml'nd! - am cum I ( - de te-a~ prinde I
- s-o cre;l:i tu !) ; am, cum (ei, a~i !), PB, 3tl•. V. cumu. - < lat. quomo(do) ,de queUe ma-
niere,- comment".
CUMALfNDRU, -rd, pl. cumalindri, -re, ~iret, din, ingenieux, malim, Dal, 71; CEI, 64;
vivirlfa ctima cumalindrd (u (vcverita a fost mai ~ireata), Lum, I, 183. Sinonime: hllru, ponir,
lliret etc. - < bg. kumallndra.
CUMANDAR, sm., pl. cumandarl, comandant, •commandant., Dal, 71; Fl, II, 4, 6.
- < tc. qomandar (990) .,-".
CUI\IAND.\, sf., pl. cumd'ndzl, comanda, •commande; ordre; soin; economic•, Dal, 71 ;
Nic, 233; PenB, IV, 40; 113; Trib, IV, 5-6, 4; Caraf, 4. - Cf. tc. qomanda (990) ,com-
mande, ordre" < fr. commande.
CUI\IAND.\RGf, sm., pl. cumanddrgeadz, lngrijitor, •gardien, intendanh, Dal, 71. - <
cum linda.
CUI\IAN'E, sf. pl. provi;l:ii, •provisions•, Dal, 71; Ob, 19. V. cumen'e ~i sinonimul zaire.
- < tc. qomnnla (990) .,-".
'clJI\IAR, sm., pl. cumarl, pomi~or, •arbousien, Nic, 233; GEl, 133. V. cumard. - <
xou(Lc:tpoc; .,-".
CUMARA, sf., pl. cumare, catina, •arbouse•, Dal, 71; GEl, 133; PLit, 57; PGr, 53.
- < XOU(Lc:tpov ,arbousc".
CUMARA1 , sf., pl. cumc'l'rl, dulap, •armoire•, Dal, 71 ; CEI, 64 ( < bg. kamdra) ; un
fiCior di pri cumard (un copil de pe dulap? sau de pe catina ?), Lum, V, 11-12, 26 [cf. cumara
~i kinard). - < '!
CUI\IARA2 , sf., pl. cumd'rl •jeu de hasard•, Dal, 71 ; om fe glodcd cumdrd (om care
joaca Ia noroc). - Cf. ~i alb. kumar < tc. qoumar (971) .,-" .
CUI\IARGf, sm., pl. cumargeddz, cartofor, •celui qui joue aux jeux de hasard avec de
l'argenb, Dal, 71; Cal. 1912, 119. Sinonime: aglucdtOr, harlupexl. - < tc. qoumardjl (971)
,,,.,''.
CUMAS, sn., pl. cumdsurl, cotet, •poulailler; etable; lieu ou peut reposer un animal>,
Nic, 233 (cumase); GEl, 133; gdl'ln'lle intrard tu cumas (gainile au intrat In cotet) - v.
cocinc'l, cuteafd; Ia cumas di ct'ne cdfll sl'rme di pt'ne? (Ia adapost de cline cauti farlmituri
de pline?), PGr, 97- v. cutumas, mas ~i ct'ne 1°.- Cf. cumtillil2 , precum ~i gr. XOU(LOC<Jt ,pou-
lailler", alb. kumac ,pollaio" < tc. kumes (1060) ,poulailler".
CUMA~E, sf., pl. cumd'lll, stofd, •etoffe (de soie); robe de femme; mouchoirt, Dal, 71;
Mih, 133; VAR, 187. - Cf. gr. xou(Liiat ,etoffe" ~i:
CUMA~() 1 , sn., pl. cumtillurl (gramosteni)- v. cumlille - , !Car, 72. - Cf. alb. kumash
,stoffa di setta", bg. kuma§il ,etoffe" < tc. qoumaeh (971) ,etoffe".
CUI\IA~tJ2 , sn., pl. cumtillurl, adapost, •abri de verges (de branches longues et minces)
pour les moutons, les chevraux - v. cumtis•, ZP, IX, 568; GrS, IV, 378; CFr, 28. V. culler
~i sinonimul bu(ar.
CUMAT.\, sf., pl. cumd'f, bucata, «1°. morceau, morceau de pain - v. bucata, filfe,
grundd; 2°. colybes - v. colivd, grtn 2°•, Dal, 72; Nic, 234; Mih, 133; GEl, 1,33. - 1° : Ira
CUMANDARstscu -4()4- CUMBUM

'nil cumdld di pt'ne (pentru o bucati\ de pline), PB, 36"; si-n'l ti disicd cumdtd di cumdtd
(sa ml te sflrtlce bucata cu (din) bucati), PAnt, 62; cumdld s' nu-arml'nd di nlfl (nici bucata
sa nu rimlnii din dln~ii); aglanlu cu~d'l anyiseddzd (fliimlndul bucAti (codri) de pline vlseazii),.
PLit, 419; 2°: va I' u mtc cumdta (am sa tl-o manlnc coliva) PLit, 683; va nd ml'cd cu-
mdta (ne va ripune), PB, 46281• - < XO!J.!.UXTIX• xo!L!J.I%·n ,morceau".
CUMANDARS"tSCU, vb. IV (cumdnddrsil, -sit, -sire), .l ngriji, csurveiller; soigner; eco-
nomlser•, Dal, 72, Nic, 233. - < cumanddr.
CUMANDARS{RE, sf., pl. cumlndlrslrl, supraveghere, •action de surveiller etc.•, Dal,
72 ; Nlc, 233.
f.UMAND.:\RSfT, -ttl, pl. cumdnddrsll, -te, lngrijit, •soigne; economise•, Dal, 72.
CUMAREA'OA, sf., pl. cumarel, citina, ccuscute d'Europe, cheveux du diable?•, Dal,
72; Nic, 233. V. camar. - < xou!J.atptli ,arbousier".
CUMATHIS"tSCU (mi), vb. IV, (cumdthisU, -sit, -sire), lmbucatati, cmettre en morceaux,
casser en morceaux, tron~onner•, GEl, 133 ; cumdthised-te! (fa-te bucii.tl I = du-te Ia dracll)
- slnonime: frl'ndzi-te (v. frl'ngu 5°), arapi-1' u! (v. arapl 4°) etc.- <xo!J.!J.Ot'rtli~w ,mettre
en pi~ces".
CUMATftE, sf., pl. cumdtice, bucatica, •petit morceau•, Mih, 133; PB, 570; PAnt,
422.- v.:
CUMATU~'O, sn., pl. cumdtU,e, bucaticii., cpetit morceau•, PB, 570; ld tdl'e cumdtll§e
la cdma n'iftl'i (Ia eel (celor) mal mici le-a taiat bucii.tele) PB, 2748. - < cumdld.
ClJMBAN, -nd, pl. crimban'l, -ne, trlntor, cfaineant, paresseux•: eard and lindvodsd !Ji
lind dyru-camband (era o lene~ii. ~I o siilbatico-trlntorii.), . PB, 124•. Sinonim: timbel. - < 'l
CUMBANfE, sf., pl. cumbanil, societate, •compagnie, societe•, Dal, 72. - < it.-fr.
CUMBAR, -rd, pl. cumbdrl, -re, fin, dilleul; comp~re, comm~re•, Dal, 72 ; Nic, 234 ;
Mih, 133; GEl, 133; cumbdra valpe (cumatra vulpe), PB, 10418; cumbdrl, cascri fl cumndte
(flni, cuscri ~i cumnate), PAnt, 296; BNA, I, 122; cumbdre, ti-acl'edmd nanlu (flnule, te
cheama na~ul); yine cumbdra-1 (vine fina-ta). Sinonim: hil'in. - Cf. ~i gr. xou!J.?t&.po~· alb.
kumbdr ,padrlno". - < it. eomp6re.
CUMBARA', sm., pl. cumbdrddz, pu~culltii., cesquipot, tire-lire•. - Cf. gr. KOU!J.n'Otpii~
,.-", alb. kumbard ,,bombii." etc.- < tc. kboambara (551) ,bombe". ·
CUMBARfL'E, sf., pl. cumbdrll'e, cumiitrie, ccomperage, commerage•, Mih, 133; muri
hil'lnlu? - dase cumbdrll'ea (a murit finul? - s-a dus cumatria), PLit, 521. - V. :
CUMBARLfKE, sf., pl. cumbdrllkl - v. cumbdrll'e - Dal, 72 - < cumbdr.
CUMBOST(R)A, sf., pl. cumb6st(r)e, salata, •melange de legumes en guise de salade•,
Nic, 234; cumb6strd di modre (salatii. de varzii. muratii). - <it. eomposta.
CUMBULOrE, CUMBULOIE, sf., pl. cumbul6(y}l, mii.tiinii, cchapelet, rosaire•, Dal, 72;
Nic, 234; Mih, 133; GEl, 133; Plm, I, 127; 130; II, 185; pdplu dodrme ningd vdtrd, cum-
bul6la-a lul tu mt'n'l (bunicul doarme llngii. vatrii., miiti\niile lui In mlni), BNA, I, 84; anvlrtf
cumbul6yea ... pi dzeddite (lnvlrti mataniile .. pe degete), Trib, I, 10-11, 30; codrnile ca
cumbul6la (coarnele ca mii.tliniile), PB, · 44917; cu cumbul6la tu ml'nd s' prifmnd (se .plimba
cu matii.niile tn mlnii. = face pe boierul), PLit, 554. Pentru laici, cumbul6la are 'rostul pe
care II are bastonul ln mlna orii.~enilor. Slnonim: orl1• - <xo!J.nol..6yL ,-".
CUMBURA, sf., pl. cumbllrl, pistol; zii.pacit, d 0 • pistolet; 2°. ahuri, desorlente, qui a
perdu la t~te•, Dal, 72; Nic, 234. - 1°: am ... and cumbllrd (am ... un pistol), GB, 225
(cumbllre); PAnt, 230; BNA, IV, 148; arcd' pri cl'ne cu cumbllra (a aruncat (a tras) ln
cline cu pistolul), PB, 35928 - v. ardv6le, pift6ld; 2°: u-dre cumbllrd (e desorientat, e ;~:Apacit)
- v. kirat ~i alb. e hamburr! ,perdita", i hambur ,imbecille" (cf. ~i GM, 154: hump ,ver-
liere"). V. cdbllre. - < tc. qoubour (975) ,·, etui pour les plstolets".
CUIIBURE -405- CUMP{RE

CUMBURE (nord), sf., PScr, 204 - v. cumburd ~i gr. XOU(J.7tOup~·


CUMBU"ON'E, sf., vecin(atate) - v. cu17116n'e.
CUMEN'E, sf., fAril pl., drojdle, •marc de raisint (nord). - Cf. cumdn'e ~i srb. ko-
mlna ,,,.''.
CUMERKE, sf., pl.?, varna, tdouanet, Nic, 233; PScr, 204; GEl, 133, Sinonim: tim-
bmke. - Cf. ~i alb. kumerq ,dogana". - < xou(dpx~ .,-".
CUMIAfE, sf., pl. cumitSll, comedie, •comMie•, Dal, 72; Mih, 133. - < gr. < it.-fr.
cUMfNIC, -CARE, -CAT, Nic, 233; Mih, 133, cumlneca,- v. cumt'nic, -cdre, -edt.
CUMISAR, sm., pl. cumisdrl, ~ef de polltie, •commissaire•, Dal, 72. - Cf. tc. qomisser,
.alb. komisdr < it. eommlssarlo.
CUMfT, sm., pl. cumlf, comitagiu, •r~volutionnaire•: tu lind n'lle nodlld sl1te trel i;rlrd
ml1lfl cumlf (ln 1903 au le$lt (apilrut) multi comitagll); )'rtin~eddz, scridl ca cumlf (mlri, scri!JI
(frumo~i, pictati) ca comitagil), Cal. 1911, 144 - : de retlnut asocierea dintre •om lnarmat
(bandit, revolutlonar)• ~~ •aspect impresionanh (cf. armdtd, mul'edt ~~ PEtim, 14-15). - ln
general, prin anddrtu s-a lnteles un revolutionar national grec, iar prin climlt sau cumitagl(ll)
un ·revolutionar national bulgar - ~~ unul ~i celillalt operau ln fostul lmperiu turcesc din
Peninsula Balcanica, sustinuti fiind respectiv de Grecia ,1 de Bulgaria. V. ~~ ep"andstat. - Cf.
it. c6mito < lat. comes,- it is ,compagnon".
CUMITA~.f, sm., pl. cumitageddz- v. cumlt ~~ anddrtu.
CUMITfE (gramosteni), sf., pl. cumita, rebellune, •r~belliont. Sinonim: anddrsle. - <
cumlt.
CUMI'NDU (SilmArina), CUMI'NTU (Ttiryea), vb. I (cumtnddl, -ddt, -ddre), comlnda,
·~onnerun repas en l'honneur d'un mort; rendre les derniers devoirs• : Duml'nicd va nd cu-
mtndd'm m6rflll a n6l'tri (duminica ne vom comtnda mortii no~tri). - <lat. eommaodare,
commendare ,confier, recommander".
CUMI'NIC (mi), vb. I (cum(l)nicdl, -edt, -cdre), cumineca, •donner Ia communion•,
Dal, 72. - 1°. vln'e Klta si-l cumt'nifl (a venit Kita (Hrlsta) sil-l lmpArtil~e~ti), BNA, III,
'96; 2°. clnd ti cumnicdl (clnd te lmparu,eai), Lum, III, 69; PAnt, 32; 3°. cdnda va nd cu-
ml'nifl (parca ne vel cumineca = ne dai foarte putin), PGr, 53; 4°. acl'imdf prtftul l'' cumni-
cdf-lu (chemati preotul 'i lmpilrta,iti-1 cdci e pe moarte)- cf. it. ,Se me ne fai un'altra come
questa, conf~ssati e communicati [ = cioe; preparati a morire), Nino, III, 195. V. cumlnic
(l din cumt'nic, daca nu reproduce pe u latin, atrinci pare a fi o infiuenta a forme! mf'ne).
- <lat. •commlnleare, communicare ,partager, recevoir en commun".
CUMNAT, -td, pl. cumndf, -te, cumnat, tbeau-frere, belle-soeun, Dal, 72; Nic, 234; Mih,
133; cd ti piing dodllle cumndte (cilcl te bocesc cele doua cumnate), W, II, 110; PAnt, 36.
V. ncfrd 'i simfdtSd. - < lat. cognatus ,parent".
CUMNICARE, sf., pl. cumnicd'rl, cuminecare, •action de donner Ia communion., Dal, 72·
CUMNICAT, -td, pl. cumnicdf, -te, cuminecat, •qui a re~u les sacrements•, Dal, 72;
Nic, 234.
CUMNICATURA, sf., pl. cumnicdtl1rl, cuminiciltura, •communion•, "Dal, 72; Nic, 234 ;
Mih, 133; cumnicdtlira al Klta (cumineciltura lui Kita), Fr, I, 107; BNA, III, 96; dfde, s'
l'edtl cumnicdtlird (haide, sa iau cuminecilturil) BNA, III, 96. - V. cuml'nic.
CUMPAR, CUMPARARE, NiC, 234; Mlh, 133; PScr, 204- v. acl1mpdr, acumpdrdre,
cl1mpru.
CUMPARAT, -td, pl. cumpdrdJ, -te, cump·a rat, •achet~•.
CUMPfRE, sf. pl. cartofi, tpomme de terre•, Lum, III, 373. Slnonime : curcdle etc.
- Cf. bg. k6mpirll, srb. krompir ,.-" (germ. Gruodbirne).
CUMPITE -406- CUNCAV

CUMPITE, sf. pl., cumlfiit, •habitudes•, PenB, III, 240; LL, IV, 213. Sinonime : adele~
< lat. eompltus (computus ,calcul, compte").
areu2 , datl. -
CUMPRU (nord), vb. I, cuml_>iira, PB, 570 - v. clipdr.
CUM~ON'E, sf., fiirii pl., adunare, •assemblee; societe; consideration•.-V. cumbu16ne
'i tc. qomchou (990) ,voish:i", qomchoulyq ,voisinage".
CUliTINESCU, vb. IV, lnceta, Mih, 134 - v. acumlinescu.
CUMTU (nord), vb. •xo:Ac!l::ro= chAtier, punir, corriger., Kats, I, 78. -Verb necu-
noscut.
CUM-TI, adv., oricum, m'importe comment.: cum-lis' hlbd (oricum o fi), PAnt, 184 ~
BNA, III, 68. Contopire prescurtatii : cumfis ,oricum" < cum-li s' hlbd.
CUMU, adv. - v. cum- : cum s' dufed, cumu ·~r-imnd (cum (pe ctnd) se duceau, pe
clnd umblau), PLit, 1050; PAnt, 65; cumu l'l-cl'nta ~#li §lodca (dansea.zii a~a cum ti clnta)~
Caraf, 50 ; nu $1iii climu s' II spun (nu ~tiu cum sii-ti spun), Bat, 26. - Ca ~i pentru ell
(cf. cltl 2° ~i cl12 5°, 6°, 7°, 12°), piistrarea silabicii a vocalei finale -u {climu), e conditionata
In vorbirea curentii de ca,zuri de foneticii sintacticii. Dacii dupa cum urmea,zii anumite procli-
tice consonantice - urmate, ~~ ele, de cuvinte lncepiitoare cu consoanii - , atunci acest -u
apare silabic! cumu n'l-dzl'se (dar: cum n ' i dzl'se), cumu I' paru (dar: cum 11 pdru), climu
l 'l-slipse (dar: cum l'i slipse), cumu s' (reddze (dar: cum si freddze) etc. Acest -u e curent ~i
In aromAna nordica, In care el apare evoluat ~~ ca -1: cum tn'l dzl'se, cum II pdrli, cum ll'l
supse- cf. explicatia In PMor, 16-17. Pentru alte ca,zuri- exemple, cf. CFr, 189; GrS, VI,
372 etc. De retinut ca acest -u apare In poe;tia populara clnd e cerut de ritm. _:__ Pentru.
vechea dacoromAna ~i cea popularii : ,cumu-1 lnvatatura" (BD, 130, a. 1626) ; ,cumu-i vor fi"
(Ureche, 154; 126); ,cumu-i frun,za" (Emin, VI, 116) etc. Cf. ~i DA : cum.- Aci, ~· p. 23.
CUMUREAtJX, sf., catina, TinR, 1901, 29 - v. cumareaua.
CUNAKE, sf., ·pl. cuna'kl, popas, d 0 • lieu oil l'on descend pendant le voyage, halte,
etape- v. kindrulreJ__.station; 2°. espace qu'on parcourt en un jour; 3°. residence; hotel du
guvernemenh, Dal, 72; Nic, 234; Mih, 134; WTh, 15. - 1°: mulile arujfra ira cundke (catlrii
au neche,zat pentru popas : catlrii ~tiu sau simt unde se face popas ~i, atunci, In apropierea
lui, nechea.za de bucurie ca vor fi descarcati - v. muld ~i PAib, 37; FI, I, 1, 2; PAnt, 340;.
tutu lumea-l tu cundke (toatii lumea e in ·popas), Lum, II, 152; PAnt, 170; BNA, II, 46 ~
lu-dm Ia mine In cundke (II am In ga,zdii, Ia mine), Velo, 63; BNA, V, 92; lu sa s' ducd:
cundke? (unde sii meargii In popas ?, unde sii tragii in ga,zdii ?), PB, 33217 ; Ia 'na moa~e tri
cundke Arbineslu yfne sedra (seara, albaile.zul vine In ga,zdii Ia o biitrlna), BatP, 9; aruca'
sanatoasa cundke tu pllta'rl (a stabilit solid popas In spate), LP, 54; BNA, II, 120; 2° : ml'ne
avem cundke lunga (mline avem drum lung piml Ia halta, pinii Ia popas); cundkea va s' u
a!flunga (statia o va atinge), PLit, 477; todmna, cuna'klle a Arman'llor suntu ma gredle;
dzuiid n'fca, negurl, pl6lurl, ld'ski (toamna, drumurile plnii Ia popasuri sint mai grele : ,ziua
mica, neguri, ploi, noroaie); 3° : va nd §ludica'm Ia cundkea di Grebini (ne vom judeca Ja,
re;l:identa (tribunalul) din Grebena); pitricuf di Ia cundke (trimi~i de Ia tribunal), CaiGrB.
37; BNA, IV, 115 - v. huklumdte. - E acela~i cu dr. conac. - < tc. qonaq (991) , -"-
CUNAVE, sf., pl. cuna'yl, dihor, douine•, Dal, 72; Nic, 234; DR, IV, 805; GEl, 133.
Sii nu se confunde cu clnave. - < xouv<ifjt .. -".
CUNA, sf., pl. cune, Dal, 72; Nic, 234; CAr, 148; PhOr, II, 448; lo-1 dardcu cuna!
(lua-ti-ar dracul leaganul !), PLit, 3 - v. cun'e ~i REW, 2391.
CUNCAV, -va, pl. cuncayl, -ve, colturos, •(noix) angleuse•, PEtim, 10; nlica cuncava
(nuca ce nu se poate curiiti bine, nuca ln,cuiatii), Mur, II, 210. Sinonim : coslenlfv. - Cf.
alb. gunge ,duro, difficile a rompersi':. . - <.?
-407- CVNDRfRI

CUNDA.Cl, sm., pl.?, clntare bisericeasca, tcantique; Iouange (d'un saint)t, Mih, 134.
- < XOvrtXXLOV .. - " .
CUNDAC2 , sn., pl. cunddfe; CUNDAKE, sf., pl. cundtl'kl, pat de pu~ca, ~monture de
fusih, Mih, 134; Dal, 72; Nic, 235; GEl, 133. V. strat. - Cf. ~i alb. kondak, gr. xovrtixL
< tc. qondaq (991) ,bois de fusil".
CUNDANDIR, sn., pl. cunddndire, vesta cu mtneci, •gilet a manchest, PEtim, 10. V.
cundodndir. - < xovr6v ,court"+ «v-re:pl ,tunique".
CUNDAR, sn., pl. cunddre, lancie, Nlc, 235 - v. conddr.
CUNDAKEAfJA, sf., pl. cundtlkel •coup de crosse•, (lovitura cu) pat de pu~ca, Dal,
'72; CAr, 166. V. cunddc2 • - < xov-rcxxr.ci .. -".
CUNDIL'EAT, -ttl, pl. cundil'edf, -te, facut cu condeiul, tdroit; fin; pelnb, Dal, 72;
Mih, 134; frlnfedle cundil'edte (sprlncene pictate, tsourcils bien arques, peints•), PAnt, 15. V.
scri dt 2° ~i cundil'tdzil.
CUNDIL'EAfrA, sf., pl. cundil'el, semnatura, •signature•, Dal, 72; Nic, 235. Sinonim:
ipuyrtl(fe. - < xov8uJ..r4 ,trait de plume".
CUNDIL'EDZfr, vb. I (cundil'edl, -l'edt, -l'edre), Mih, 134. - Cf. cu(tdzi1 ~I cundil'isescu.
CUNDfL'IA: din citatul ce urmeaza nu reiese daca acest cundfl'ltl (nordic) e sf. sg.
nearticulat sau daca e sn. pl. nearticulat: cu cundfl'ltl nu si scrid (cu condei sau cu condeie
nu · se scria), PB, 3196. - V. cundfl'lil.
CUNDIL'ISESCU, vb. IV (cundil'isa, ~sit, -sire), lncondeia, tdessiner un trait; con-
.signer•, Dal, 72. V. cundil'tdza. - < cundil'lii.
CUNDIL'ISfRE, sf., pl. cundil'isfrl, consemnare, taction de dessiner un trait, de con-
signer., Dal, 72.
CUNDIL'ISfT, -ttl, pl. cundil'islt, -te, tncondeiat, zvelt, tconsigne; svelte•, Dal, 72. V.
Jlrtlpsft. .
CUNDfL'Ifr, sn., pl. cundfl'e, condei, tplume a ecrire; pinceau•, Dal, 72, Mih, 134;
GEl, 133. - 1°. n'ic escu, drac escu, tutd lumea u zburtl'scu - cundil'llu (mic slnt, drac slnt,
1:oata lumea o vorbesc - condeiul), PLit, 368; 2°. nvedsta-l'l scumpd 1i mu11edtd, cu cundil'llu
cdnda-adrdtil (nevasta-i scumpa ~i frumoasa, pictata parca cu penelul), PAnt, 292 ; BNA,
I, 6; 3°. nu-l cundll'llu-a lul (nu e semnatura lui), PB, 19886 - v. cundil'edild. Sinonim: apednd.
- < xov8uJ..Lov ,plume a ecrire".
CUNDISESCU, (mi), vb. IV (cundisfl, -sit, -sire), poposi, Nic, 235 (•poussert), Mih,
134; PScr, 205; 1d cundisfrd nafodrd di titdte (~i poposira afara de cetate), Cod, 110 b11 ;
.bdrbdtlu cundised111e (biirbatul sose~te), BNA, III, 34; cundisil la 'nd (tntt'nd (poposii Ia o
11ntlna), BNA, IV, 94. - V. acundisescu, cudisescu, precum ~i cundupsescu, cundusescu. - Cf.
.gr. xovre:uw ,approcher", tc. qonmaq (992) ,descendre; camper; cantonner" ~i gr. &:xovrl~w
.,darder".
CUNDISfRE, sf., cundisirl, poposire, taction de s'arr~ter, de faire halte•, Mih, 134.
CUNDOANDIR, sm., pl. cundodndire •sorte de toile dont on fait le gilet•, CFr, 22.
- V. cunddndir.
CUNDOTJ\, sf,, pl. cundote tcontrat annuel entre l'ephorie d'un village et un medecin
pour flUe celui-ci ait soin de Ia sante de tous les villageois pendant l'annee respective•. - <
it. eondotta.
CUNDRAKE, sf., pl. cundrcrkl; CUNDRATA, sf., pl. cundrd't, contract, •contrah,
Mih, 134. V. hundrdtd. - Cf. gr. xouvdoup1hou (Hris, 325), xovrpii-rov. alb. kondrato < it.
eontratto.
CUNDRfRI, sf., pl. cundrirl, · contrarietate, •contrariete•, CLitur, 49 (cundrfra), 72,
126, 127. - Cf. alb. kundrez6n' (GM, 214) ~i:
CUNDRfTU -408 -· · CUNlJPE

CUNDRfTU, -td, pl. cundrlf(d}, -te cqui est contre•: hi/if cundrl/d (slnteti contra, slntc~t
contrastanti), CLitur, 49, 72, 12!).- (Cf. alb. kundri all ..xot-r' otu-rou" (= contra lui),
Hr, 171).
ClJNDU (regiunea Olimpului), ' adv., .clod- v. cl'ndu.
CUNDUPSESCU, vb. IV ccampert: lu astdrd va s' cundupsl/? (de seara unde o sa
popositi ?), GrS, IV, 206 ~~ 244. - V. cundusescu.
CUNDURAGf, sm., pl. cundurageddz, clzmar, ccordonniert, Dal, 72. Sinonim: curtSild'.
- < tc. qoundradjJ (991) ,-".
CUNDURAGILI'KE, sf., pl. cunduragill'kl, cizmarie, ccordonnerle•, Fl, I, 2, 11. - <
tc. ~toundradjylyq (992) ,metier de cordonnier".
CUNDlJRA, sf., pl. cundure, pantofi, csoulier; chaussure•, Dal, 72; cundurile di lustrln'e
(pantofii de lac), PenB, III, 168. V. curtSel'e ~~ pifpufd. - < tc. qoondra (991) ,-". '
CUNDUSESCU, vb. IV, poposi, Lum, II, 82- v. cundisescu.
CUND1J$E, sf., pl.. cundu,e; CUND11$tl', sn., pl. cundu,e - v. cdndu,e- Dal, 72; GrS.
I, 86; CN, 88; Plm, I, 127; II, 185. V. cup4rdn, dulumd' ~i dulmUl!l, pi,ll. - ln plan~le
46/T. r., 21, Pallas reproduce un fel. de. fipune cu mlneci ca acele de Ia cundu,lu aromAnesc.
- Cf. ~~ alb. kond(jsh, kind(jsh ,mantello" <tc. qootoeh (991) ,sorte d'ancienne pelisse de
galo".
CUNETA, sf., pl. cunete ~i cunef, flacon, cpetit flacon ou carefon, fiole (souvent metal-
lique)•, Nic, 235; cuneta cu untuUmnu (flaconul cu untdelemn), PB, 418; imnd cu cunefl,
di yilrll n sin (umbla cu sticlutele de medicamente In sin), Fl, II, 5, 3. - < it. eunetta.
·cuNfscu, sn.: va s' yinlm cu cunlscu (vom veni cu colac), Cal. 1911, 56; BNA, Ve
112 - V. c4nlscu.
ClJNI-VA, gen.-dat. sg. (~i nom. sg.) de Ia, cdrevd (cu -n- de Ia flne-vd sau, poatc.
~~de Ia gr. xotVc£10, ~X~IX!; ,aucun, personne" - v. can1 ~~ cdniva -) ca personne; personne•.
PAnt, 422; CAr, 428; Lum, IV, 296; ard'!l nu adufim a cunivd (nu aducem rau nimanui).
CalGrB, 15; Garddnl nu si spune a cunivd (.Gardani nu se aratli nimanui), GrB, 223; PAnt.
227; BNA, IV, 145; vln'e cunivd? (a venit cineva ?) - V. cul, culnivd.
CUNI'SCATOR, -todre, cunoscator, Dal, 7;2 - v. cunuscdtOr.
CUNOA$TIRE, sf., pl. cunod,lirl, cunoa~tere, cconnaissance•, Dal, 72; Mih, 134; PScr.
205. - V. cunu,tedre.
CUNOSCU (mi), vb. III~~ II (cunuscul, -cut, cunoU,Iire ~~ cunu,tedre), cunoa~te, «1•.
connaltre; 2•. reconnaltre•, Dal, 72; Nic, 235; Mih, 135; PScr, 205; PAnt, 422. - t•: di
ct'ndu s' cunuscard dlblf dzu!ld .•. nu vidzurd (de clod se cunoscura ... zi alba (fericita) nu
vazura, nu avura), Fr, I, 5, 69; BNA, III, 44; nu-n'l cun6scu di lucrulu aestu . (nu-mi cunosc
(nu am cuno~tint:i) de chestiunea asta), PB, 440"; 2•: va I' u cun(jscu (lti voi fi recunoscator).
Caraf, 10; PenB, IV, 44; Caraf, 51. (V. cunu,tusescu). - <lat. eonnoseere, cognoscere ,con-
naltre, savoir".
CUNSOLTU, sn. : si-andr4 (urll'i tuf cuns(jllu ca si-u (dcd (se adunara (se strtnsera)
toti hotii ca sa faca consult), ICar, 79 - v. consullu.
CUNSTANTfNA, sf., pl. cunstantlne, .veche moneda de aur, cu efigia ,Constantin ~i
Elena", purtatA In salbA de aromAne orA~ne, canclenne monnaie d'or, ayant l'effigie ,Constantin
et Helene" et utilisee com me colliert. Cf. gr. xw<J-rot v-rL vtho· - < C on stan tin.
CUNSULATA, sf., pl. cunsuldte, consulat, cconsulab, Dal, 72; .Nic, 235. - < it.-fr.
CUNTfNA, sf., pl. cuntlne, contina, cespece de jeu . de cartes•, Mih, 134. - < x011-
't<Jlvoc·
CUNlJPE, sq~., pl. cunukl, tlntar, cmoustique, cousim, Nic, 235. Sinonim : mu,c(jn'lll.
- < xouvo\:htL ,,.,".
(:UNUPHERX -409- CUPANl

CUNUPRERX, sf., pl. cunuphire, apilritoare contra tlntarilor, tcousiniere, moustiquaire•.


< XOUVOU7ntpot · · - " ·
CUNUPI AX, sf., pl. cunupldz, conopidi, tchou-flcuro, Dal, 72; Nic, 235; GEl, 233.
V .. curntlblltl. - < XWVW'It£3~ .. - " .
CUNUSCUT, -ttl, pl. cunuscut, -te, cunoscut, •connu, reconnuo, Dal, .72; Nic, 235; Mih,
.135; PB, 30717; PAnt, 422.
CUNUSCUTOR, -todr~, pl. cunuscut6rl, ·-toare, cunoscator, •connaisseuro: va ·s• hlbtl attt,
t>lrt6.~
cunuscut6r Ia atelle veagl'e poarta (acela va fi tare cunoscator Ia eel ce vegheaza poarta),
Cod, 33 bU. - V. cunlscdt6r, cun6scu.
CUNU"MAIE, sf., pl. cunu$md'l; · cuno~tinta, •connaissance•, Mih, 135·; (eate cunulJmdle
(a ·facut cuno~tinta), Cal. 1911, 179; s' (tied cunulJmale (sa faca cuno~tinta), · Cal. 1912, 107.
- < tc. qonyehma (992) ,entretien ; conversation".
CUNU"TEARE, sf., pl. cunu,terl, Nic, 235; brinlu ae~tu va-l'l· lu-albtl trd cunulJledre pl'na
s' bdneadzu (binele acesta i-1 va avea ca (drept) recuno~tinta plna (cit) va trill), PB, 37618.
V •. cunoa,tire,_
CUNU"TUSESCU (mi), vb. IV (cunulllusll, -sit, -sire), lntllni; convorbi, «(se) rencon-
trer, s'entretenir•: lJU di cdra si cunulJlusi cu nd$1 (~i d'a ca se lntllni cu dln~ii), Cod, 67 b•.
V. cunulJmale ~~ sinonimul anddmusescu. - < tc. qonyeh(tyr)maq (997) ,converser".
CUN'E, sf., pl. cun'e, leagan, tberceau (d'enfant); escarpolette•: s' da cun'ea (se da
Jn !eagan). v. cunu ~~ sinonimul leagdnl. - < XOUVLCX .. - " .
CUN'EACl, sn., pl. cun'eate ~~ cun'eacurl, coniac, «cognac•, PAnt, 422. - · < fr. cognac.
CUN'EAC2 (nord), sm., pl. cun'ed/1, ar~ic plumbuit, •osselet plombe•, REB, I, 214.
Sinonim: alumd'. - < sl. konjak < konj ,cheval".
CUN'IRAME, sf., fara pl. onombre de C6n'earl; pays de C6n'earh, . FJ, I, 3, 5; PenB,
VI, 144.-Cf. Pouq, II, 427 (<]conium).
CUN'IRESCU, -redscd, pl. cun'ire#l, -relJli •de Con'ear, qui appartient aux Con'earh:
.hoard cun'iruiscu (sat de Con'earl), Trib, II, 7-8,. 25.
CUN'Iir?, sn., pl. cun'e, cui, tclouo, CAr, 339 ~~ 86 (apud P. Maior). Sinonim: penurd.
- < lat. cuneus ,coin [a fendre ou a caler)".
CUP, sm., pl. cukl, gramada, «amas, monceau•, Kats, I, 78 (di\ ~~ CUP.:{, sf.). Sino-
nime: cuterl2, stlvd ete. - < alb. kup ,muechio (di fieno), ammasso".
CUPAC, sn., pl. cupd/e, covatiea pentru brlnza, •recipient pour garder le fromage•, GrS,
1V, 378. Sinonime: cdrnec'trl, kipinac. - < alb. kupac ,scodella di legno con coperchio".
CUPACI{r, sm., pl. cupafl; sn., pl. cupdce, cop~c, stejar, •arbre- v. arbure; ch~ne
- v. cealt'c; fortlt jeune et tres touffue de ch~nes - v. cupdclnil•, Dal, 72; Nic, 227; Mih,
135; PScr, 205; DR, II, 526; si-ascumse tu cupaclll (se ascunse In copac sau In stejar), PB,
4642• ; tdl't! dol cupaCl mdrl (a taiat dol stejari (copaci) mari); s' cl'ntu sum cupace (sa ctnt
·sub stejari sau copaci), Cal. 1912, 68; Foti, 42; PAnt, 260; prit cupdCe si-dvde tr6put (prin
sihla de stejerei (prin frunzi~ul de stejari) se aude tropot), LP, 105; PAnt, 271; Bair, 103;
.carbrin'll'i s' (ac di temnu di cupaClu (carbunii se fac din lemn de stejar). V. dlllJcu.- Cf.
~i gr. xo7ta-rae (Boga, II, 221), alb. kopafe ,troneone" (cf. ~~ Hr; 162).
CUPAN.l, CUPAN'E, sf., pl. cupd'n'l, copaie, tauge de hoist, Nic, 236; Dal, 72; Mih,
135"; CEI, 64; Lum, I, 91 ; Plm, II, 208. - 1°, cupan'e trt I are (albie de spalat rufe); 2°.
.cupan'ea u bdgd' pri dln/1 (albia de cernut ~~ de framlntat a pus-o rasturnata cu fundul In
sus), PB, 41()37; 3°. lJoputlu cu cupd'n'lle (~ipotul cu albiile), Caraf, 3; PenB, IV, 40 - v .
..lJoput ~i, ca obiect etnografic, Plm, I, 141 b; 4°. bill trel cupd'n'l di apd (bau trei albli de
.apA), PB, 4402'. V. copan 2°. - <:: vsl., bg. ke»panja ,mensura quaedam; auge";
CVP.~ 1 -410- CUPILAtliJ

CUPA1, sf., pl. cape, cupa, •gobelet, verre a boire•, Dal, 72; Nic, 235; PScr, 205;.
mu~edl. . . s' lu sor~;i tu capcl (frumos. . . sa-l sorbi' In pahar), PB, 36•. Sinonime : yilie 2° ,.
scdfd. - Cf. ~i gr. xoumx ,verre; cou,pe". - < lat. euppa ,grand vase en bois,- tonneau".
CiiP.i\1 , sf., pl. cape, cupa (carte de joe), ol 0 • coeur aux cartes; 2°. amas de trois -noix:.
ct une quatrieme supcrposee•, Dal, 72; PLit, 102. - Cf. ~i fr. coupe. - < xo~mx ,coeur aux.
cartes".
CUPACEAR1, sm., pl. cupdcedrl, lemnar, •bllcheron; celui qui vend du bois•, Mih, 135 ..
Sinonim: limndr. - < cupdclll.
C u pile e air 2 , -rd, pl. Cupdcedrl .. -re •habitants des plusieurs villages situes a l'est d'Avdela.
(Pinde), dont le costume est presque identique a celui des Aroumains, dont on dit qu'ils sonL
des anciens Aroumains grecises, dont les forilts sont de chilnes (cupdce) et qui sont egalc.ment.
des laboureurs• - cf. W, II, 130-131 ; WTh, 30 ~i PLir, 398.
CUP.i\CEARCA (Cl'isura), sf., pl. cupacedrfe, . sapa, •pioche; houe•, Mur, II, 213. Sino-
nim: sdpcl.-Cf. bg. kopdcka ,bilcheuse" ~i mgl. cupaclri ,sapa" (GrS, III, 206).- <cupdeedr_
CUPAtfNA, CUPAtfN'E, sf.; CUPAtfN'IiJ, sn., pl. cupdcin'e ~i cupdcln'l, stejeri~..
•(jeune) forilt de (petits) chilnes•, Dal, 73; Trib, I, 1, 8; s' todrnd cdplu tu cupacln'l (sa ln~­
toarca capul In stejeri~). Cal. 1911, 203; lu srinlu cupdcin'l, va l!ibd ~· cd'pri (unde slnt ste-
jeri~uri, vor fi ~i capre). - <cupdcW.

CUP1\N'I~AT, -td, pl. cupdn'edf, -te, sapat adlnc, •pioche profondemcnh, Dal, 73. Nlt
e atestat verbul cupdn'edzll. - Cf. bg. kopanie ,bilchement" ~i, aci, cupdn'e.
CUPAN'ITA, sf., pl. cupdn'ifd, copaie micii, •petite auge• - v. copan 2°. - < cupdn'e_
CUPAR (gri\mosteni), vb. I, Jb, XIII, 70 - v. campdr.
/ .
CUP.\RAN (nord), sn., pl. cupdrdne, mintean, •soubreveste; manteau aux manches.
ouvertes•, Mur, II, 215; GrS, IV, 244; CN, 81; AI. 1903, 17; C~c, 11; acampdr un cupdrdn·
di abd' (cumpar un mintean de aba), Mih, 2; afel'l cu cupdrdne (cei tmbrdcafi In scurteice),.
Jb, XIII, 80. Sinonime: cunda~tl (Pim, 1, 124 ~i 127) ~i pe~. - Cf. bg. · koparaml ,veste".
CUPASESCU, vb. IV (cupdsil, -sit, -sire}, pofti, d 0 • se donner la peine; (se donner
Ia peine de) venir, arriver; 2°. inviter., GEl, 133; PLit, 812. - 1°: Tar(i ... n-cupasird n
cdsd (In casa i-au venit. . . turci), PLit, 971; s' cupdsedscd pl'nd Ia pclldle (sa vie (sa pof-
teasca) plna Ia palat), PB, 33834 ; d' lu nd cupdsl~l? (de unde ne-ai venit, ne-ai sosit ?), PB,
44610; 2°: cupdsed ndantru, n cdsd (pofte~te inauntru, In casa), PLit, 1007 - v. ursescu ·to;
aa~lu 1-cupdsl Ia nts acdsd (batrlnul 1-a poftit la «fl acasa), PB, 20834; Ia medsd s' cupdse~li
(sa pofte~ti la masa), PB, 44618. V. cupusescu.
CUPCEAiJ.i\, sf., pl. cupcer; agrafa, •agrafe•. V. cuplfd ~i cluprdke. - Cf. ~i gr_
x61t-raocc; < tc. qoptcha (975) .. -".
CUPEL, -ld, pl. cupel'l, -le, Nic, 236; arasa-a med cupeld (blonda mea copila), RP.,
5, 5 - v. copeld.
CUPfE, sf., pl. cupil, turma, •troupeau•, Dal,' 73; Nic, 227; Mih, 135; PScr, 205;;
PB, 571 ~i PEt, 15-16 ( < lat. copia) ; PAnt, 422; GEl, 133; BNA, I, 2; 8. - 1°. cupll di
ol (turme de oi), PB, 37016 ; 2°. c,u pll di ol. . . trifed ca-art'url dlbe (turme de oi. .. trecean·
ca rluri albe), LP, 52; BNA, I, 20; 3°. yin, alflang ~· cupille! (vin, sosesc ~i turmele !), PenB,
II, 110; BNA, II, 48; 4°. ·cupie fd'ru ctn'l (turma fiira clini), PB, 501'; 5°. tu cd8i cupie-
si-dfld ~· nlsct'n(t takl (In fiecare turma sc afla ~i cltiva tapi). Sinonim : tarma. - In greac~t
epirota: xo1tlj, xou7tl, xo1toclc; (' Apr:A, 51; 'Apll. 1407; 'H7tE:~p. IX, 56). Cf. ~i alb. kopif
,branco, gregge", vsl. kupll ,cumulus".
CUPILAti{J, sm., pl. cupildCl, copilandru, •jeune gar\=on>, LP, 26. - V. cupet ~i ~
(:UPfLl:IU -411- cunt

CUPfLl:ltl", sm., pl. cuplUi, Dal, 68; (edfe un n'ic, un cupllclu (facu (nascu) un mien~.
un copil din flori), PB, 221'; ~· nu ctrte.dz .• • , cuptlclu (sa nu crlcne~ti. .. ,
copile), PB, 10913
- v. c6pil ~i lud.
CUPIRf"()" (Nevisca), sn., pl. cupirl~url, acoperi~, •toit•, Mur, II, 214. V. acupirlmindu
~i sinonimul citle. - < acodpir.
CUPfTA (nord), sf., pl. cupfle, copita, •corne (du pied du cheval), ongle, sabot•, Mih ,
135; CEI, 64; CAr, 275 ; 277. Sinonim: llngl'e :;:o. - < bg. koplto ,sabot".
CUPf'f.t\ 1, sf., claie, Mih, 135 - v. caplfa, c6prl1.
CUPfTA2 • sf. , pl. cupl/il, copca, •petite agrafe•, Mih, 135. V. cupcecilla.
CUPIRI'~TJ.:, sf., pl. cuplrl'$[e, stauina, oendroit ou autrefois a ete nne bergerie et oil
pousscnt des plantes commc l'ellebore blanc, Ia laituc vircuse, l'ortie semblable au chanvre
Sauvage etc.•. V. cupra'*li ~i caprf~te. - · Cf. ~i bg. koprivi ,urticacees", kup{§te ,fumier" ~i,
.aci; cuprie.
CUPR.~'"TI, sf., CFr, 108 - v. cuplrl'*te.
CllPRfE, sf. , pl. cuprll, gunoi, <fumier; voirie•, Dal, 73 ; Nic, 236; PB, 571; GEl, 133;
PLit, 856; cucutlclli di pri cuprle, Lum, I, 7- v. cucutli!lli 1°; cupria afed vedcl'ea, ct'ndu
si-aprinde, cdma multu arde (gunoiul eel vechi, clnd se aprinde, arde mai mult), PGr, 53;
di-alit:f plna n cuprle nu-a(l'i un ca el (de aci jllna Ia locul cu gunoi nu gase~ti unul ca cl),
PAnt, 10. V. curpdle ~i cuptrl'*te. - Cf. ~i tc. gubre (1045) , fumier, engrais" . - < xo7tpLil
., ,fumier".
CUPRISESCU (mi), vi>. IV (cuprisll, -sit, -sire) , gunoi, •fumer; cngraisser., Dal, 63;
N ic, 236. - < xo7tptl:w .. -".
CUPRIS{RE, sf., pl. cuprislrl, gunoire, •action de fumer•, Dal, 73;
CUPRISfT, -td, pl. cuprislf, -te <tfume; cngrais~e>>, Dal, 73 ; Nic, 236 ;. · dgri cuprislle
(t'arini gunoiate).
CUPTOR, sn., pl. cuptodre, cuptor, •four, fournaise•, Mih, 135 (d 0 • four; 2°. juilleh);
<:DOE, 371. V. ca(t6r ~i sinonimele ciredp, (urnu. - < lat. coetorlum.
CUPTURA, sf., pl. cuptllrl, coptura; puroi, •abces, pus•, Mih, 135; CODE, 372. V.
gJron'irl ~i adun 7°. - < lat. eoetura ,cuisson' ".
CUPTUSESCU, vb. IV (cuptusll, -sit, -sire) (nord): currbantl fi s' cuptuse* li (sacrificiu
{v., aci, curbdne 2°) ce (care) se coace 'l), CLitur, 59 ~i 126.- Derivat verbal din c6plu ?
CUPURAN, n., mintean, VLil, 52- v. cuparan.
CUPUSESCU, vb. IV-. v. cupdsescu - , Dal, 73; Nic, 236; PScr, 205; la-tt-l, singur
-cupuseci~te (iata-ti-1, singur se invita), BatP, 35; cupusea pt' na la nol (ostene~te-te sa vii plnii
ia noi). - < xomcil:w ,se donner Ia peine".
CUPUSfRE, sf., pl. cupuslrl, invitare, •action de se donner Ia peine, d'inviter, de s'in-
'Viter., Dal, 73.
CUPUSfT, -td, pl. cupuslf, -te •invite•, Dal, 73. V. acl'imat.
CUR1 , sn. ~i sm., pl. cururl ~i curl, cur, d 0 • c:~I; derriere-v. t;es 3°; 2°. fond; b ase
-- v. fundu; 3°. dartre; herpes; 4° effort; mourir; 5°. indifference; 6°. mauvaise disposition;
7°. delicat; sans resistance; 8°. peureux; 9°. medisance; commerages•, Dal, 73; Nic, 236;
PScr, 205; PAnt, 422. - 1°: ~idea n c!lr-~u ntngd s6bti (~edea In curu-~i llnga sobii), Lum, IV,
:326 - _v. ncur~i; l-btlgd~l curlu tu pdl'lllr (~e.zutul fi 1-ai pus In arbust spinos = te-ai pus Ia
adapost), PGr, 54; pri lucru ... nu-l'l si-a~tirnea c!lrlu (pe treaba ... nu-i venea sa se puna),
IPB, 221 10; nu-l'l $i-a~tirned curlu pri tehne (nu se tinea de meserie, nu staruia In ocupatie),
lPB, 48815; l'l-btlgd' una pipercd n cur (i-a pus un ardei tn ~e.zut = 1-a pus tn nelini~te tra-
.giridu-1 pe sfoara : procedeu pe care geamba~ii II aplica mlrtoagelor lor spre a le putea vinde
IIDai <CU pret); 2° : dlbu ca c!lrlu di ctllddre (alb ca fundul de caldare); c!lrlu ira di tinikee
CUR 1 -412- cuna

(fundul era de tinichea); PB, 25637 ; ldl'edl (dglu di la cur (am talat fagul de Ia baza), Dal,.
73; su(lu pril curlu a lrumbtldl'el (suDu prin dosul trompetei), PB, 4421; cingdr,Lm cur !!11 cur
odlld ar6,e (ciocnim dos cu dos oua ro~ii - (cf. fr. : , - Veux-tu taquer? - Je veux bien.
-Comment: de pointe, de cui ou de flanc ?", RTP, XIV, 228); 3°: scodsi~l curl · di gdl'in!T
tu (did (pe fata ai scos (li-au aparut) cururi de gaina, pecingine), (PLit, 266) - v. g(ll'lnd-
30 ~~ sinonimul pillndzina; 4°: s' dedde cap cu cur ~i-amintd' (se dete ,de-a curu 'n apa'~
(DA: cur) ,1 cl~tiga)- v. cululumbd, precum ~~ fr.: ,Y aller de cui et de t~te = donner tous.
les solns a une affaire'', DlctPr, 199; ,Y aller de t~te et de cui comme une corneillc-
qui abat des noix", LlncyPr, I, 139; l'l-asudd' curlu (i-a asudat dosul, a dat de greu: constatare-
'i din viata caravanaritului : Ia grele urcu~uri de munte, povara tncarcaturilor se manifesta.
prin asudarea crupei.la catlri ~~ cal); nu-~l mind' curlu ma nclo (nu ~i-a mi~cat ~e;~:utul mai
tncolo, nu s-a deplasat din faga~ul lui ca sa vada ~~ alta lume), PLit, 684; line nu 11lil te-f
z6rea, nu 11idzu11l cu curlu lu ned!lil (tu nu ~til ce-i greul, nu ai stat cu dosul In ziip~da) -
cf. it. : , I nostri vee! i stava \!ent ani col cui a Ia piove [ = fra Ie peripezie ~ le battaglie
della vita) prima di far un proverbio", Pasq, 11; 'Ill-til drdclu curlu cu nts {diavolul ~i-a
spl!.lat curul cu el = el a dat popii ortul = a murit), PB, 3671&; 5°: va-n'l l'edl .curlu (o sa-mi
iai (mantnci) curul), PLit, 470 - v. codda 11°, cudilil ~~ dr. : ,Doar curul sa-mi ma~Jnce ..
ca alta n-are", ZP, VII, 179-180; PSarbv, 149 nota; nu mi dodre curlu (nu-mi pasa) . ...,., cf.
gr. : ,8iv (.tt novei 0 xwl.ot;"· De mentionat aci ~~ gestul nepasarii ~~ al sfidarii prin a-~i wata
cineva dosul - gest care, chiar ritual (cf. Cocchiara, 79), poate ca e o imitatie primitiy~ a
aceluia~i gest pe care II face un cline clnd e lncaierat cu un alt cline ~~ care vrea sa-~i fe-
reasca gltul de vreo mu~catura; 6° : dstilndzl ti sculd11l cu curlu n sus (astbf te-ai sculat rau
dispus) - cf. fr.: ,II s'est Ieve Ie cui devant, le cui Ie premier= se diLd'un homme qni est
de mauvaise humeur", DictPr, 199; 7° : curlu-llrl ldple nihirtu edste! (curul ta!l n!l e pentru
Iapte nefiert = nu orice stomac se poate lmpaca cu lapte nefiert = tu nu poti re'tista), ,P.Pt.-
470; ifl6ne di !ifunedpine, curlu-1 cadi pedpine (viteaz de jneapan (cf. dr. ,verd.e ca stejarul").
curul tau ca de pepene = Iaudaros fara vigoare) - cf. gu,lirlld; 8° : curlu-1 sedmind ar6v (tre-
muri de frica) - cf. fr. : ,II a Ie cui bon pour semer .du millet = se dit de quelqu'un qui
a peur", Les, 16 - v. ar6v 2°; nu·lll'ne curlu s' li dull tu pddure (nu ai curaj sa te duci. In
pii.dure) - v. bis1 ; 9°: s' du/i ca carlu 1e bedse (seduce (o tine, blrfe~te) ca ~ezutul ce .se bese).
PLit, 470. - V. flndl'c 2°, 11idzdf.l. - Cf. gr. xwAOt;• alb. bathe, bg. Y?~il, tc. gueut. - .< lat.
eulus ,cui, derriere".
CURt, vb. I (curdl, -rdl, -rare), curata, mettoyer; peler; eplucher; ecosser; egrenen,.
.Dal, 73; Nlc, 237; PB, 571 ; curd ungl'ea a cdlul (curata copita calului); li curdjll pdliJ.'J.l e?
(i-ai curatat cartofii ?) ; curd'm grddina di er~i (curatim gradina de ierburi); du-li s' curl:pds,.
td'l'lle (du-te sa curet! pastaile); l-curdrd cdldmbUkllu (porumbul 1-au curatat, 1-au desfacat).
V. curdt2. - Pentru vechea dacoromilna, cf. CPsal, s. v. ; Dens, II, 494 ; DA, s. v. - ·< lat.
curare ,soigner, traiter".
CUBa, vb. I (curdl, -rat, -rdre), curge, d 0 • couler; 2°. circuler; 3°. arriver, s~ passer..
Dal, 73; Nic, 236; Mih, 135; PW, 455; CDDE, 457 ( < lat. currere) ; REW, 2035 ( < lat..
colare). - 1°: carljlli lu curd dpa rie? (cine ~tie unde curge apa vie?), PB, 1110 ; art;!llu, curd!
agdlea (rtul curge lncet) - cf. dr. ,ca cum ar curii un rlu" (ITR, 111; 37); ,acolo cura piatra
pucioasa" (CronM, I, 109; 354 etc.); ,,care cura" (Ur1, 115; Ureche, 124); le clird ~~· n~ s"
mind dit loc-? - 116pullu (cc curge ~i nu se mi~ca din Joe? - ~ipotul) - cf. it.-sicil. : ,Q11al'
e 'a cosa ca currl e 'un si movi? .,.... 'A funtana", BTS, XX, 379 ; lu curd val klcil (u~de­
curgea va pleura), PLit, 468; l'l-cdr(l ndrea (li curge nasul stnge), P.Ant, 48; 2°: card !ni£
cuvendd (circula o vorbii), PGr, 54; curd zb6rlu cd lu-acdldrd (circula vorba ca 1-au mi!Js) ~
3°: s' veddd ca le va s' curd (sa vada cam C\l se va petrece), PLit, 800; PAnt, 89 - v. trd.-
CURAB~ -4:13-

ze&cu ; nu va ll' curd lucru bun (nu miroase a bine, o sa se lnttmple ceva rau), PB, 7813 ;
nt',te curd anamisa (se petrece ceva Ia mijloc, lntre), PB, 3441'. V. cursu. ~ < lat. eolare-
,passer, Iiltrer".
CURAB~, sm., pl. curabadz, prajitura uscata, •petit gateau au laih. V. gurbie. - <
tc. qourabyle (870) .. -".
CURAC (nord), sm., pl. cura/l, corb, •corbeau•: te-Mt curdlfl'i di aurld? (ce au corbii
de croncanesc ?), PLit, 996; PAnt, 42; lal curd/l, te vd hrdned,le aiel Dall'eanl (mal corbilor~
pe carl vii hrane~te acel Dafl'ednf), PLit, 998. V. cordc. - < alb. kor6k ,corvo".
CUBA Glos, -lodsd, pl. curaglO,l, -lodse, curagios, tcourageux•, PAnt, 422.- < it.coraggloso.
CURAGI{J, sm., fara pl. (Cal. 1911, 58; BNA, V, 116 ~~ 126: savant);
CURAI({J), CURA.J, sn., pl. curdlurl, curdjurl ~i curaje, curaj, •courage•, Dal, 73; Nic,
237; PAnt, 422; AI. 1927, 59 (curdje); s' l'edil curdllu (sa iau curajul), ArE, 4; I' kerdzt
curdllu (lti picr;t:i curajul), Fl, II, 1, 2; curdllu ltl si curmd' (curajul li se curma), BNA, II,
30; ail ma multu curdlll (au mai mult curaj), Caraf, 34; PcnB, IV, 121. - Cf. it.-istr. : ,N&
xe I mio amor a farme 'ver coraio", IIF, X, 58. - Sinonim: Oar. - Cf. alb. kuraio ,coraggio'~
~~ fr. courage.
CURAMANA, sf., pl. curamdne, tain, •pitance, portion; pain de munition.: dusi cura-
mdna di dn! (s-a dus tainul (pomana) de an I, din anul trecut 1). V. tdlme. - Cf. ~~ alb.
couramana ,pain de mais" (Pouq, II, 601). - < xoupot(Liivot ,pain de munition".
CUBAN, sm., fara pl., coran, •coram, Dal, 73; gred,le ,. lu coran (graie~te (scrie) ~~ tn
coran), BNA, II, 96. - < tc. qour'An (952) ,le Coran".
CURAO (nord), sf., curea, PScr, 205; PAnt, 423- v. curdild, curedo.
CURARE1 , sf., pl. curd'rl •action de nettoyer etc. - v. curio, Dal, 73; Nic, 237; Mih,
136; arlzlu ,. llnlea vor curare (ore1:ul ~~ lintea trebuie curatite).
CURARE•, sf., pl. curd'rl taction de couler - v. cur3•, Dal, 73; Nic, 237; Mih, 136;
di multa curdre prit citle, ddvdnea si-aspdrse (din cau1:a marii scurgeri de ploaie prin acoperi~.
tavanul s-a stricat).
CURASANE, sf., pl. curasd'n'l, tcncuiala, •brique pilt\c et melangee a Ia chaux ct au
sable pour en faire une sorte de cimenh, Dal, 73; Nic, 237.- <gr. xoupmvt < tc.
khorassan (534) ,-".
CURASTRA, sf., corasta- v.. culdslrd.
CURA'fl, adv., curat, mettement; clairemenb: s' n'i-aspun'l ndreplu ,. curdt (sa-mi.
spui drept ~~ limpede), PAnt, 71. - V.:
CURA'r, -ld, pl. curd/, -te, curatat, t1°. nettoye, epluche etc. - ·v. cur•; 2°. propre;
clair; pur; 3°. sincere; 4°. n'esperer plus; perdre courage•, Dal, 73; Nic, ·2 37; PScr, 205;
PEt, 16-17. - 1°: cucod,e curdle (nuci curatate); pdsld'l'l curdle di hire (pasta! curatate de
atll, de fibre); 2°: hill curdld ca Sld-Mdrla (slnt curata ca Slnta-Maria), PB, 39927 ; ·cu clO-
pullle curdle (cu clopotele curate Ia sunel); PLit, 931 ; atelu ''l-(u modrle curdld (acela ,i-a
fost moarte curatll, veritabila), PB, 51 2 ; terlu edsle curdt (cerul e !impede); terlu curdl di-
asciJ.pirdre nu si-aspdre (cerul senin nu se teme de fulgere), ZP, IX, 399 - v. ter1 ; 3°: nu
curd lucru curdl (nu decurge Jucru !impede, se petrece ceva turbure); nu li-dre curdle zmednile-
(luerurile ·nu le are curate= are ceva pe con~tiinta, nu c sincer) - cf. fr. : ,Foou s'en tirer
me lei brayos · nettos = II faut s'en tirer avec les culottes propres = avec honneur" (Tour-K,
33; 105); 4°: l'ed-1 curdlile ,. line, glone (~i tu, flacaule, ia-ti cele curatate = ridica-ti orice
speranta, ~terge-te pe bot), PB, 3641' ; CalGrB, 71 ; PLit, 468; s' fd l'edl curdlile (nu spera
nimic, sa te ~tergi pe bot), PB, 4611&; di multu ''l-lodriJ. curalile tra s' veddd lame (de mult
'i-au pierdut orice speranta ca· sa vada (sa iasa Ia) lume), PB, 341 1•. - In dacoromana : ,de
coaje este curat", TimocC, 213.
(;URAT 3 -414- CURBISfHE

CUR.AT3, -ttl, pl. curdf, -te, curs, •coule•, Dal, 73. - Din cauza omonimiei cu curdl1 ,
~uvlntul nu circuhi, sensu! lui fiind exprimat de cuvinte ca turndt, virsdt etc.
CUBA CA., sf., pl. curd'l, curea, cF. courroie; 2°. aiguiser (le rasoir a !'aide d'une cour-
roie); 3°. (prendre en) consideration; (pr~ter, donner) attention; 4°. (avoir du) courage; 5°.
maltriser, temperer., Dal, 73; Nic, 237; PScr, 205; Plm, II, 179. - 1°: curcusura.:. aoed ...
.di mese lind curdild ldrgd eft palma (intriganta ... avea ... de mijloc o curea largii clt palma),
Lum, IV, 107; nu Armd'nlu, ma curdila (nu aromllnul, ci cureaua a plesnit), Fr, I, 6, 88;
PAnt, 183; BNA, III, 66; ddu-n'l. .. dosprddzali di curd'l (adu-mi. .. douii.sprezece de curele),
PB, 1210; 2°: daded xurd(ea di curdlld (diidea (ascutea) briciul de curea) - v. struxescu;
3° : nu-l dail di curdua (nu-i dau atentie, nu-l iau ln seamii), PLit, 468 - v. mf'nicd 2°, tam-
.bdre 5°; 4°: nu Ia u tf'ne curdila (nu Ie o rezista cureaua, nu-i tin curelele, nu au· curaj),
LP, 55; BNA, II, 122 - v. curt5edua2 ; pdplu nu-l lined cura'lle (pe mo~neag nu-l tineau
~urelele, m·o~neagul se mole~ise), PB, 252 13; 5° : s' ld-aduna curd'lle (sii le strlngii curelele,
:sii-i tinii de scurt, In frlu), PLit, 803 - v. capistrusescu. - V. curdo. - < lat. eorrJgla ,cour-
roie".
CURAZE, sm., pl. curazddz; CURAZEE (nord), sf., pl. curazele, plnza de miitase,
·<fine etoffe de soie•, Mih, 136; BNoi, 16; (ustdnea di curazee (rochia de matase), Cal. 1912,
.81; (ustd'n'l di curazddz (rochii de miitiisuri). Lum, I, 299; te allcizurl ~· curazele, PAnt, 297
- v. alldze. - < tc. qouraza (951) ,coupures, morceaux d'etoffe".
CURB.AI(r, sn., pl. curbdire ~i curbdle - v. culbdir - : '~l-(ac curbdlll (l~i fac cuib),
Cal. 1911, 51; BNA, II, 54; s' todrnd Ia pull'i-l'l dit curbdlll (se lntoarce Ia puii lui din cuib),
ArE, 16. - Cu .-r metatezat : culbdir.
CURBANE, sf., pl. curbd'n'l, miel etc. fript, curban; sacrificiu, d 0 • agneau, mouton
etc. roti a Ia broche - v. Plm, II, 221; 2°. sacrifice - v. a(ieruma; 3°. adore; ami devoue•,
Mih, 136; BNA, I, p. XIV ~i 139. - 1°: birbell 'nd sutd tdl'edl ml'ne trt curbd'n'l (mline tiiiati
.o sutii de berbeei pentru a fi fripti ln frigiiri), PAnt, 297; BNA, I, 124; di gedba s' (rig
curbd'n'lle (ln zadar se frig ovinele), PAnt, 157; BNA: II, 4 ~i 131; 2°: cddzurd tut curbdne
{toti au cii.zut jertfii.), PenB, IV, 53; BNA, II, 56; kiragl, fd'-n'l-te curbdne (chiragiule, fa-mi-te
sacrificiu, sacrificii-te), W, II; 84; PAnt, 44; 3°: curbdne, tl'l dzl'sird nt~l (draguta, li ziserii.
ei), PB, 19638; te si-1 pitrec, curbdnea-a mea? (ce sii-ti trimit, doritul meu ?), PAnt, 45; ca
s' nu va ddda-n'l, curbdne (adoratule, dacii nu va vrea mama mea), Fr, I, 9, 134; BNA, I,
70; oredm Ia stdne s' n'l-am limerea, lal curbdne (vream sa am culcu~ul Ia stlnii, miii dra-
gule), PAnt, 109; o tal Done, cdpitdne, te-addrd~l tine, curbdne? (hei miii Done, ciipitane, ce
llicu~i tu, frate drag?), PAnt, 292; BNA, I, 6.- Curbdnea se face Ia sii.rbii.tori mari, Ia nunti,
sau clnd se lntoarce J!ineva care s-a lnstriiinat de mult, sau clnd cineva scapii de Ia un per.icol
mare etc. (cf. ~i PHist, I, 87). - ln CLitur, 59 : currbdna. - Cf. corbdne ~i gr. xoup!J.mXVt,
alb. kurbdn, bg. kurbanll. - < tc. qourbiln (953) ,sacrifice".
CURBET, Curb e t, -td, pl. curbit, CurMt, -te, tigan, tbohemien, Tsigane ; grigouu, Nic,
'238; Mih, 136; Curbet di Leascuolkl (tigani din Leascovichi), BNA, II, 82; nts u acata' Cur-
.bt!ta (dinsul a prins-o pe tigancii), PB, 37ft. Sinonim: Fl(tu. - Cf. ~i alb. kurbt!t ,viaggio in
paese estero" ~i kurbdt, pl. kurbilif ,Zingaro" <tc. ghourbet (871) , exil", ghourebci ,etran-
'gers".
CURBETE, sf., pl. curbet, striiinatate, tpays etranger; sejour a l'etranger; vie dure,
amere•, Mih, 136 : (udzl tu curbt!te (s-a dus In striiiniitate) - v. xinitle. - V. curbit.
CURBISESCU (mi}, vb. IV (curbisll, -sit, -sire), nenoroci, •(se) rendre malheureux•,
Dal, 73. Sinonim : pisusescu. - < corbu•.
CURBISfRE, sf., pl. curbislrl, nenorocire, caction de (se) rendre malheureux; malheur•,
Dal, 73.
CURBISfT -415- ClJRCUBIT AR

CURBISfT, -tit, pl. curbislt, -te, nenorocit, •malheureux ; infortunet, Dal, 73 ; curbislte, . ..
bulsite! (nefericitule, ... sarmane 1), Fl, I, 5, 4. Sinonim : tnvdpsu.
CURBI$.AN, -nit, pl. curbi~dn'l, -ne, nefericit, oinfortune•, Dal, 73; PAnt, 423; tal C6sta,
curbi~dna (nevasta lui Costa, nefericita), BNA, I, 14 ; mdrdta $' curbi$dna di (edtd (sarmana
~i nefericita de fata), PB, 4748 ; o lal corbe, curbi$dne! (mai sarmane, nenorocite 1). - Pentru
sufixul -$dn, v. guli$dn. - < corbu2 •
CURBITl'L'E, sf., pl. curbill'l'e, viata grea ln .striHnatatc, •vie dure menee a l'etranger•,
Mih, 136. - < curbite.
CURC.ACE (Turyca), sf., pl. curcd'ct, cartof, AI. 1903, 52 - v. clrcdniJe.
CURCALEC, sm., greier, Dal, 73- v. carcalic.
CURCARE, sf., pl. cu~cd'rl, arpagic, •graine d'oignon; oignon a planter., GEl, 134;
PLit, 283. - < xopxripL .. -".
CURCO.AN'E, sf., pl. curcodn'e •dinde•, Nic, 238; •compagne; epouse*, PenB, IV, 136.
- V. crircu ~i :
CURCON'I(J, sm., pl. curcon'l, sot •eompagnon; marh, W, II, 285; PenB, IV, 136.
- V. hOrhan, hurh6n'U1 ~i:
CURCU, sm., pl. crirli, curcan, «dindon•, Nie, 238. v .. curcon'lu ~i . sinonimul misircu.
- < xoupxoc; .. -".
CURCUBETA, sf., pl. curcubite, cucurbata, .t0 • courge, citrouille, gourde, ealebasse;
2°. crane; caboche; 3°. grossesse, femme enceinte; 4°. sornettes; 5°. instrument qui imite Je
beuglement du taureau•, Dal, 73; Nic, 238; Mih, 136; PScr, 205. - 1°: 'nit bdsedricd, (dr'
intrdre, hedrbe di lumea te dre - curcubita (o bisericil., farii intrare, fierbe de lumea ce are
fn ea - cucurbil.ta), PLit, 369; PAnt, 11; pitd di curcubetd (placinta de dovleac); la Armd'n'l
nu dfl'i curcubeti cu gu$e (Ia aromani nu gase~ti tigve); 2° : va-t bed curcubeta dpd (capatlna
tti va bea apa = vei fi mort), PLit, 469; PB, 20817, 35122 ; l'l-bed curcubeta dpd (e mort),
GrB, 246; te cap di curcubitd dri! (ce teasta de dovleac are I) - v. puscdr, precum ~i dr.
•cucurbeta sa-i ramlna goalat, JBF, 546, ea ~i fr. : ,Le mot citrouille signifie imbecile", RFI,
VI, 22 ; ,II a Ia Ute comme une gourde", RFI, VI, 23; 3°: furd' curcubita (a furat cucurbata
= e lnsarcinata), PLit, 469 ; 4 °: tute suntu curcubite (toate sint fleacuri), PB, 3591 ; curcubite!
(fleacuri 1), PLit, 684; curcubeli di Kirdsova (gogomanii (minciuni) din satul grecesc Kirasova)
- v. curcubitdr ~i sinonimele col'ea-mbol'ea, curcu(exale, pu(cc'i etc.; 5°: trddzi-l'l curcubeta
(trage-i cucurbata = trage-i (fa sa rasune) buhaiul), PLit, 469 - : ea ~i buhaiul . jl.acoroman,
curcubeta aromanilor produce mare vuiet, care sperie vitele. - V. ~i cofd 2°, citurd etc. -
Forma primitiva pare a fi fost ~i In aromllna cucurbetd, care, ulterior, a devenit cucurbita
sau curcubetd > curcubetd. - < lat. eueurblta ,courge".
CURCUBE(J, sm., pl. curcuber, curcubeu, «arc-en-ciel; chiUe (Mih, 136)•, Dal, 73; Nic,
238; curcubiu, -beu, tini mlfl, tini bedl, perll'i-a mel ctt codda-a cdlul (curcubeule, -beu, tu
manlnci, tu bei, parol meu sd creased cit coada calului), PLit, 189 ; (iClOrlu te ansdri curcu-
beulu s' (tile (edtd, lar (edta s' fdle (ictor (baiatul care sare peste curcubeu devine fata, iar
fata devine baiat) - credinta populara. Cf. ~i mgl. curcubia (PMegR, I, 46; CapM, III, 89).
- Ca etimologii : CCons, 99 : < lat : concurvum; Bit, 22-23 : < lat. arcus bibit; DR, VI,
315-316 : < lat. •curcus bibit; DR, IV, 805 : < lat. •concurveus; RF, II, 51 : < lat. arcu +
conbibu(lus).
CURCUBITAR, sm. ~i adj., -rd, pl. curcubitdrl, -re, care vinde curcubete, «eelui qui
cultive ou qui vend des courges; bavard; vantard•, Dal, 73; curcubitdre, a n'ia va-n'l vlndzt
curcubite? (flecarule, mie ai sa-mi vinzi baliverne?). V. curcubitd. - < lat. eureubltarlus ,celui
qui cultive des courges".
(;URCUFELI -416- CUR&.ti.A

CURCUFELI, sf. · pl., mofturi, fieacuri, •vetilles, nta1series, sornettes•, PLit, 684. - V .
.curcu(exali ~i sinonimele curcubettl 4°, kirtllrd, li~indtlird, mdndzale, papar6eld.
CURCUFEXALE, sf. pl., GEl, 134; PLit, 684- v. curnu(exale. - Medialul -c- se dato-
re~te unei false apropieri de etimologie popularA cu prep. cu, cuvtntul fiind, probabil, socotit
-ca un compus -din cur cu (exale. - < xoupocp~~otAot ,sornettes, choses de rien".
CURCUSUR, -rd, pl. curcusurl, -re, intrigant, dntrigant, medisant, cancaniert, Fl, II,
5, ~; curcuslira sal hardild era (intriganta era numai bucurie), Lum, IV, 112. V. culcu3d.rl
1\i sinonimul muzavlr. - Cf. ~i alb. korkosllr ,chiacchierone, delatore" < xoupxouaoupL<;
,etre potin".
CURCU!jiE, sf., pl. curcu~e. specie de parli, •sorte de poire ronde aplatie aux deux
-cxtremites•, Mih, 136. Sinonime : gorfu1 , pedrd. - V. curc~il ~~ cr~il.
CURCU!jiOR, sm., pl. curcu~orl, ~tafetli, •estafette•, Miit; 136. - < ?
CURCU!jit!, sm., pl. curc~l, specie de plir, •sorte de poirier•, Mih, 136. V. curc~e ~i
.du~cu. - Cf. bg. kru§a ,poirier".
CURDEAfJ.\, sf., Nic, 228; nu-l'lfl'ne iCl curdedila (nu-i tine de Joe sfoara = nu are
-curaj), PB; 37436 - v. cur&dild 1 •
CURDfNCU, sm., pl. curdlnfi, PLit, 126. Sinonim: dungalus. - < ?
CURDISESCU (mi}, vb. IV (curdisll, -sit, -sire}, instala; lntoarce, d 0 • (s')asseoir,
(s')installer; 2°. se divertir; 3°. monter une montre, une pendule•, Dal, 73; Nic, 239; Mih,
136; GEl, 134; - t• : ca ~;lne vd · curdislt Ia bedre (cam bine -,.·-ati a~ezat Ia bAut'urA); 2° nd
curdislm ca Ia numtd· (petrecem ca Ia nuntli); 3° curdised-n'l odra (tntoarce-mi ceasul) - v .
.curdusescu, cur6usescu, ncurdusescu ~~ crufescu 1°.
CURDISfRE, sf., pl. curdislrl •action de s'asseoir etc.•, Dal, 73; Nic, 239; Mih, 136.
CURDISfT, -td, pl. curdislf, -te, a~ezat; lntors, •assis; monte•, Dal, 73; Nic, 239;
Mih, 136. - V. curdusft.
C u r d u, -dd, pl. Curdzt, -de •Kotirde, Kurdet, Fl, II, 1, 6; Trib, IV, 5-6, 4.
CURDUSESCU (mi}, vb. IV- v. curdisescu- d 0 • elever, faire blltir; 2°, monter une
montrc; 3°. se pavaner•. - 1° : aspdrdze nts ciredplu ~i dltu curduse~te (dlnsui stricli cuptorul
l?i ridici\ (construie~te) altul), Lum, Ill, 216; odrfdnlu s' curdusl (orfanul se a~eza bine), PB,
-gu ;· 2°: odra I' u curdusfl (ceasul 'tl l-am tntors); 3°: fe ti curdusqti aht't? (ce te fudule~ti
a Uta?) - v. trag 12° etc. - V. cu1'6isescu ~~ alb .. kordhos ,stendere ; insuperbire", tc. qourdyr-
maq (979) ,faire monter une montre". - < xop36vo(LotL ,faire le gros dos".
CURDUSfRE, sf. - v. curdislre.
CURDUSfT, -td: erd luguria curdusltd (afacerea era aranjata), Cal. 1912, 109; li-aved
curdusfld ~;lne minetunile (minciunile le pusese bine Ia punct), Cal. 1911, 59; BNA, V, 118.
·v. curdisfl.
CUR&.EAtJ.<\1, sf., pl. cur6eli, panglica, oruban; cordon, brides (de chapeau)•, Dal, 73.
- V. codrddl, curdedild, cur6eld. l}i:
CUR&.EAt!A2 , sf., pl. cur6el, curaj, •courage•, Dal, 73; nu-l'l tt'ne cur&dua (nu are
-curaj, e fricos), PLit, 684 - v. curdedild. l}i sinonimele cur1 8°, curdrld 4°, ldrbiJ., di ttnedri
6° ~tc. - E acela~i .cu curdedild. l}i nu pare a reproduce lat. corda (PEt, 17). Sensul 4° al
Jormei curdild. ne aratll ci\ acest cilr&diid. ar putea fi un derivat din codrdd1, codrM1,. care
nu va fi ramas strain de infiuenta lui cur&diid1 • Cuvtntul ar putea deriva l}i din codrddl, codr&ll :
-eel ce are spada poate avea l}i curaj.
CUR &.ELAKE, sf., pl. cur&ld.'kl, panglicuta, «petit rubam : cur6ele ~· cur&ldke (panglici
-l?i panglicuta), Millio, 30. - < cur6eld•.
CUR&.ELA, sf., pl. cur6ele ..,- v. cur&dild1 - : fedtile au cur6ele Ia cuslfd (fetele au
panglici la cosite). - < xop3t!J..ot ,ruban; bande".
CURAEL'E -417- CUIUIAT

CUR AEL'E, · sf., pl. cur~l'e, gheata, . •bottine•, Dal, 73; GEl, 134; lind paredcl'e di
eurNI'e (o pereche de ghete), PB, 228•0 • Sinonime: cundlira, piJplifd. - < .?
CUR AIL·A R, CUR AILA', sm., pl. cur6ildrl ~~ cur6ilddz, cizmar, •cordonnier•, J:?al, 73.
Sinonime: cunduragi, pdpufdr, - V. curMl'e 'i fr. cordonnier. .
CUR MSESCU (mi), vb. IV : sctndil!l ma s' cur6ise~ti ( d!lca vei a~t>za curse de pasli.ri),
PLit, 1038. - V. cur6usescu.
CURAONE, sf., pl. cur66n'l, co~don, •cordon., Dal, 73. - < xop36vt .. -".
CURAUSESCU (mi), vb. IV- v. ·i:urdisescu, curdusescu, cur6isiscu ·- •accorder (un
instrument); remonter (une montre); s'asseoir; poser; 6lever•: cur6usescu avylulflle (acordeai'J.
viorile); cur6uslf-vll 6rlle (lntoarceti-va arcurile ceasornicelor) - v. curfescu: . nd curduslm la
iils acdsd (ne-am instalat Ia dlnsul acasa). - Pentru primele doua sensuri, d. gr. xoup3L~c.>
,;accorder; remonter". · · ·
CURAUVANE, sf., pl. clir6uvu'n'l, saftian, ·•cuir (de Cordone), maroquim, PScr, 205.
- Cf, 'i alb. kur6uvan (GM, 216) <it. eordovano.
CURE, CURl (nord), gen.-dat. sg. de Ia cdre - ·v. cul, curi- : a cure-l fedla di pi
ledgdn? (a cui e fata de pe !eagan?), PLit, 74~; a clire di nol (caruia dintze nol), PB, 335111;
a cliri nllmd (al carui nume), Lum, V, 148. E lnregistrata 'i forma curl - cf. ardiUI•. Pentru
alte forme, cf., aci, cdre ~i CAr, 426-427. - y.:
· CUREA.I (sud), invar. •personne inconnue, on ne salt pas quit: ...:... carl vin'e? - curedl
(- eine veni? - curedl = ,mutul de Ia manutanta"). Corespunde, stilistic, locutlunii ,carl
si"l credpd": - carl vln'e? - carl si-1 credpd ( ~ cine a venit? - ,cine crapa-ti-ar" = naiba) .
..... < ·curedl < caredl < cdre + -edl (cf. fitedfl 'i 6isp6tl) .
. CUREAO, sf., curea, PSer, 205 - v. curdo, curodrld.
CUREl:I(J, sn., pl. curece, curi,or, •petit cui ·_ dans le langage des petits enfants•: si-l'f
mlfl curecllu (mlnca+ai curi~orul). - Pentru -ecfrl, cf. cucureclrl. - < cur1•
CURESCU (nord), vb. IV (curll, -rlt, -rlre), Nic, 237; dlte cl'te erl curedm (alte clte im
croiam) CosP, 30; ciredplu ma~l curlnda tru cdre loc sa-l bdgd (eroind· (planuind) numai ln
care Joe sa-l a,eze cuptorul), Lum, III, 215. - V. cruesfu, cuirescu.
CURI'IOS, :fodsd, pl. curyl6~l, -lodse, curios, •curieux•, Dal, 73; Nic, 237. Sinonim:
perleryu. - <-it. eurloso.
CURl, CURl, al, a, ai, ale: cui - v. cure; curl l'l-addrl e~fl fdrmdfl?. (cui le faci aceste
IIIVeilinari ?), . PLir, 333.
·C n r ie, sm., Iulie, •juilleto, PEtim, 10; GrS, IV, 378; tu Currlcu ~i Agust fdli cdrodri
mdri (In Julie 'i august e f01ute cald), CFr, 192. Slnonim: Alundr. - < alb. korrlk ,luglio".
CURfE (nord), sf;, pl. curll, p:ldure, dor@to, Dal, 73; Nic, 237; Mih, 136; PB, 572;
curie, sedz cu sdndtdle! (padure, ramli sanl!.toasa !), Fr, II, 251 ; vtzesc munfll'l ~i curate '(vuiesc
muntii ,1 padurile), PAnt, 297; BNA, I, 126; a lul keptu- 'nd curie (al lui piept- o padure
de ·par), PAnt, 278; Bair, i20. Sinonime: pddlire, urmdne. ~ Cf. toponimicul gr. Koup( ('H,eetp.
VIII, 103; 'AprJ., 53) 'i alb. korle ,selvetta".- < tc. qory (981) ,for@!".
CURfRE, sf., pl. curlrl, croire, Nic, 238 - v. crulre.
CURfr, -Ia; Nic, 238; s' nu eardm cui'i/ a$l (~aca nu eram a~a croiti), Cal. 1912, 129
~ v. cuirlt.
CURMARE, sf., pl. curmd'rf, abatere, •action de d6river (un cours d'eau), de sevrer,
·de- trancher court, d'accabler., Dal, 73; Mih, 136; curmdrea a n'lfllor, a n'el'llor (lnfllrcarea
copiJa,ilor, a mieilor); cu lfmba scodsd di curmdre $i di au~edtic (cu limba scoasli. de obo·seilllll
,1 de b:ltrlnete), PB, 27". - V. :
CURMAT, -ttl, pl. curmdf; -te, abatut, .e,. d6riv6; sevre; 2°. coup6 court; 3°. fatigti6,
lasse•, 091, 74; Mih, 137.- 1": him curmdl ca n'el'l di of (slntem separati ca miei de oi)-~.

27 - c. 531 - Tache P a p a h a g !, Dtqtonarul Dlalectulul arom4n


CU.B'HA' -418-

mpdrll't; 2": curmdtd I (hotirtt I, tran~at 1), Caraf, 49; ·3°: curmdt 1ided pi kedtid ••• ·kitrdrlu
(obosit ~edea pe piatrii. .•. pietrarul), GrB, 180 - v. avurslt, cdpdlt, vdldmdt 2"·; cd-l'Wrndt,
e
·cd e curmdt (cii.ci e rupt de obosealii., ·cii. istovit), PLit, 1050; PAnt; 66; di-ahl'td cdle greu
curmdt (profund ostenit de attta druin), PAnt, 347; cdrte ... curmdtd di imndre · (scrisoar-e...
obositii. de umblet), LP, 29; BNA, ·n, 102; fedta, curmdtd modrtd (fata, obositA moarta),
PB,. 3628; hil curmdtd di m~se (ai mijlocul (taiia) rupt de obosealii.). - V. curmu1 , curind-
redtld1.
·CUBMA:; sm., pl. curmddz, curmalil, •datte•, Dai; 73; Nic, 238. V. hurmde.- Cf. gr.
xoupjotii<; < tc. kbourma (537) .. -".
CUBMAREAtl'A1 (Sii.mii.rfna), sf., pl. curmdredle- v. sinonimul camard.
CURMABEAtl'A1 , s., pl. curmdredle, partea corpului dintrc sapa ~i ~old, •Ia .Jlartie
de Ia croupe qui est pres les hanches•. - V. curmat.
CURMATlJRA, sf., pl. curmdturl, curmii.turii., d 0 • tQurnant, coude; 2°. fixation d'un
prix par commun accord•, Dal, 74. - 1° : nol avedm discdrcatd tu e«rmdturd (noi descii.reasem
ln curi:nii.turii.); 2° : curmdtura u fedtim (ruptoarea am fii.cut-o). - V. clirmu1•
CURMICA\(E, sf., pl. curmicd'n'l, flacii.rli. mar~, •grande flamme• : f6clu arded··e«rmi-
cd'n'l (focul ardea cu fliicliri), Fl, II, 3, 3. V. bdrbiirutd. - < ?
· CURIIf AA (Pirivole), sf., pl. curmidz, ceapii., •oignono, GEl, 134. Sinonim : teapd. - <
XPO!L!LU3L·
C1JRMU1 (mi}, vb. I (curmdl, -mat, -mare), curma d 0 • deriver (un cours d'eau); 2".
(se) separer; sevrer; 3°. couper, . trancher (court); 4°. apaiser; (se) Iasser, (se) fatiguer,
(s')cxtenuer; accabler; 5°. cessen, Dal, 73; Nic, 238; Mih, 137; PScr, 205; DR, III, 619-6:.0;
771.- 1°: curmd apa dil pra1l 1i bagd-u tu teape (abate apa care curge In brazdele de praz
•i lndreapt-o sprc cele de ceapli); 2° : s' curmdrd di nts (s-au desplirtit ae el), ' PB, 24588 - v.
dispartu, mpartu 2°; (iCl6rlu l-curmd'm di la ol (pe biiiat l-am retras de. Ia oi); clirmd-ti di
bedre (lasli-te de bliutura) ; birbeclu s' curmd' di turmd (berbecele se desplirti de t~rmii.) ; o fdr-
tdle, curmat .vol? (o fii.rtate, atl lntlircat voi ?), Fl, II, 3, 2 - v. nfdrcu; 3°: curmd-l tu•dodild
(taie-1 In douii.); l'l-curmal zb6rlu (i-am tliiat vorba) - v. tal'ld 1° ~i dr. ,Ie curma f!iudecata"
(Nee, 482; Nec1 , 382); curmal pdzdrea · (fixati pretul), PenB, IV; 122; Caraf, 39 - v. curmd-
turd; 4° : iii s' ~urmd' (6clu (lndatli ce se potoli focul), Fl, I, 6, 12 - cf. dr. ,nici cit- nu
sli curmarli" ( = nu se potolirli), CronM, I, 166; ITR·, 122; ahurhi ... sd-l clirmd lind mdre
seale (lncepu... si-1 rli.zbea~cli o mare sete), · PB, 1536; l-curmd jdlea (II cople~e~te ·Jalea),
PAnt, 267; Bair, 97; lind n'ild mi curmd' (mil. cople~i o milli), BNA, IV, 70; PAnt, 220;
1-curmdrd · ld'crin'lle (II podidirli lacrimile), PB, . 49"; ·vd curmdt di-ahl't ant;ur (v-ati ·rupt
(istovit) de atlta urcu~)- v. p~tald1 ; carl mi curmdl (dacli ·obosii), . PB, 8832 - v. apilstushcu
etc.; 5°: ct;ndu ·vln' it vol, ploala ave a curmatd. (clnd ati venit. voi, ploaia ·lncetase) .:..... v, ttdP-
ahcu. - V. curmu1.-Cf. megl. curm (PMegR, II, 72; CapM, III, 89) ~i gr. xouptLotlvotLotL t'Kpoo,
II, .60, 68, 106). - Vitalitatea acestui verb - ca ~~ cea a altor cuvinte, cum ar fi scalt.fd -
In domeniul romAnesc, cere un etimon latin !li anume : *eormare ( < xoptL6<; ,morceau (de
boisY').
C1JRMU 1 , sn., pl. clirmurl, curm, •portion d'une corde (de Iaine, ou de Iaine de chevre,
ou de chanvreo, curmei de· funie, Dal, 74; Nic, 238; Mili, 137; PLit, 739; DR, IV, 459;
cu curmul aistu leagd capra di coarne (cu acest curmci leagli de coarne capra); mi stredse
cu clirmul di n'l-curmd' mt'na (rn-a strlns cu curmeiul de mi-a secat mlna); caplu di -clirmil
(capii.tul de curmei), PB, 5311; 'll-lo clirmul 1i nkisl ntrd leamne (l~i . Juii. curmeiul 11i•porni
dupli lemne), PB, 5311• - Cf. dr. curm (DA, s. v.); ,curmu rupli-li gltul ~~ frlu obrszul",
TimocC, 207; alb. kurm ,corpo; tronco d'albero", .gr. xop11-6c; ,tronc d'arbre", it. curmu
{RohUs, I, 261).
-419-

CURNf M, sf., pl. curnldz ecadre ; chAssis•. - V. curnizd 'i :


CURNfTA, sf., pl. curnlfd, Dal, 74 - v. curnfM ,1 : CURNfzA, sf., pl. curnldz, rami,
Dal, 74. V. curnl&'i. - Cf. gr. xopvll:ot• alb. kornlze < tc. qoruyza (981) ,chAssis; corniche".
CURNUCol:ltJ, sn., pi: curnucodce - v. clrnic6Clit
CURNUFEXALE, sf. pl.; Dal, 74; GEl, 134 (cu -n- analogic din cor~ul etc.) - v.
curc~(eti 'i curnufel 2"•
. CURNlJT, -td, pl. currmf, -te, cornut, •qui a des cornes•; ca sm : CURNlJT, pl. curnlll,
diayol, •diable - cf. drac•, Dal, 74; Nic, 239; birbe/l cur:nuf (berbeci comuti), · ~Ant, 105;
curnufl'i fert;i (cornutii cerbl), ArE, 28; .nfs ... erd curnut (dlnsul ... era comut), PB, 45';
,1
hili curnuti Ji ... hili •cdr,uti, PB, 4511 - v. cdrJrll. - Cf•. !lib. klrrrlU, gr. xpoihot ('Apr>.. 54),
xe:!)'IQ\rrot, xoupoihot (Boga; II, 140; 220; I, 202). - · < lat. eoruutus ,qui a des comes".
CURNU'fEAtJA, sf., pl. curnufedle, fruct, druib: va nd da curnufedle (ne va da fructe),
Lum, II, 20i. - V. : .
CURN UTEL, sn., pl. curnufedle, ro,covli, ee. caroube; 2o. sornettes•, Dal, 74; PEt,
17 (< curnllf + -el < cornul). 1°: ddu ndodrld curnufedle (adu ctteva ro,cove), PLit, 11; 2°:
md4Rd curnufedle (lilacin4 (spune la) baliverne) - v. curnu(exale.
CURN'EAHTO, sm., pl. curn'eahtddz; praf, epoussia-e••. GEl, 134; a,tergu curn'eahtolu
(,terg .praful); niorf di curn'eaht6 (nori de pulbere) Sinonim: pulbire. - < xopv,tot)('t'6~ .. -".
CUROARE, sf.: pri curodre Ji-asudodre (pe clUdurli (ar,it:l) 'i sudoare), Mac, 35 ;' PLit,
863- v. cdrodre.
CUROAtJA, sf., pl. curd'l: nu-1 /f'ne curodrla (nu-\1 tine cureaua, nu ai curaj), .BNA,
II, 126; LP, 57. - V. curdrld.
CURoltJ (Cl'is6ra), sn., pl. curo4Je, galeat:l, •demi-boisseau, 1. d~calitre•, Mur, II, 223.
-<?
CURPAIE, sf., pl. curpd'l, gunoi, d~mier., fl, II, 5, 4; rdmd ... curpdla (rima ..•
gunoiul), PB, 47911; curpd'lle dupd rlJe (gunoaiele dupli u'll.), Fl, 1, 5, 8. - · V.. cuprte.'
ClJRPAN, sn., pl. curpane, .curpen, esarment; bras (de courges)•, Dal, 74; Nic, 239.;
DR, II, 527 ; ied~d di crlrpan (leasll. de curpen), Fl, II, 3, 2 ; simlf!/a arhlus~ s' tlndd curpan
(s4mlnta lncepu s4 lntind4 curpen),. GrB, 102; aruped curpan di Ia grddln'l (rupeau curpen
de Ia grl\dini), PenB, VIII, 152. Sinonim : climdtdrye4rld; - Cf. alb. kulp, k.ulpere, krlrpul
,,clematide selvatica, vitalba". - V. ,1:
CURPA'I ·.,... cuvlnt neprec~at - : pul;edn di curpd'l (bAt (ciomag) de curpen ?), CFr,
172. - Cf. alb. xou>.jncv ,ct3~ 3tv3pov cixtipnou = espece d'arbre st~ile" (Hr, 169).- V. ·,i:
ClJRPIN, sn., curpen, Mih, 137; PEt, 44- v. curpan 'i scrupen.
ClJRPITl, sm., pl.?, plant4, eplante•, PGr, 54. - < ? .
ClJRPI'P, -td, pl. crlrpif, -te eivre-morh, Dal, 74; PGr, 54; si-adrd' crlrpit (se fll.cu
beat,-t~4) - v. cucutd, Clurla 2° etc. - v. curpit1 'i gr. xoupnt6ot~ (o) ,cixupi;)v, pailler''t.
CURSAR, sm., pl. cursdrl, pirat, ecorsaire, pirate•: cdnda nd avfnd cursdrll'i (ca 'i
clnd ne urmll.resc piratii'= parca vin tll.tarii), PGr, 55. - Cf. gr. xoupatipo;. alb. ku(r)sdr,
t.c. fJOUTSan < it. eorsaro.
ClJRSU, sn., pl. cursurl, zgomot, vuiet (de rlu); prapll.d, •bruit, vacarme - v.• ldvd;
per:tc:, d~sastre- v. afd.Ti{i)slre•, Dal, 74; GEl, 134; s' duse pita n ifumildle, (edJe crlrsul tu
mtc~e, vln'e-a omlul sdJidtdte (s-a !]us placinta ·P~ jumatate, facu . prapad In ~lncare, veni
om~pi sll.nll.tate), Batp, 5. V. curl'. - Cf. gr. xoupacu!J.ot ,pillage" 'i dr. curs (CDDE, 458).
- <lat. eursus ,cours, marche".
CUR~jlJM, sn., pl. CW1dmurl, glont, •balle de plomb•: ca cur,dmlu agtdmse (ca glontul
a ajuns), ~B, 15'; und sdtd di curlllfflurl (o suta de gloante), Lum, III, 114. V. cur,ame
'i sinonimul mullve. - < tc. flOurehoun (979) ...-:', .
-420- CUBVAB

CUR~UMAT, -td, pl. cur~umdf, -te, glontuit, atins sau ucis de glont, •blesse ou tue
par une balle ou par des balles de fusih·: astlmta f cur~umdta! (stinsa (bles.ternata} .~i glon-
tuita I), PLit, 760. - < cur~um.
CUB~~ME, sf., pl. cur~un'l, glont, •balle de fusih, Mih, 137; PAnt, 423; ·PLit, 394;
cu cur~dmea s' trddzedl (cu glontul sA fi tras), PB, 34721• - V. curiUm ~~ flndl'c.
CUBTE, sf., pl. CUI/I, curte, •court, Nic, 239; PScr, 205. Sinonime: avlie, trusd, · ub6r. ·
--' < lat. eurtls (cohors ,cour de ferme").
CURTELA, sf., pl. curUle, cutit mare, •grand couteam, Dal, 74, FrD, 48. - < it:
eoltella.
CUBTUMBA, sf.-, ~~ adv., PLit, 183 - v. culutumbd, tumbd'.
CUBTUBISESCU ' (mi}', vb. IV (curturisll,, -sit, -sire), scApll, •(s')echapper; (s')achcwer, .
(se) terminer. : s' curturisi eta (s-a terminat viata, sau a sc.Apat lumea), Cod; 798. V. cuturshcu
~~ sinonimul ascdp. - < tc. qourtoulmaq (978) ,se sauver ; echapper".
CUBTUS, invar., ultim(ul); de dernier osselet que possede ·Un enfant joueur•, Dal, 74;
PL.it, 127; curtus! (ultimul ar~ic !). - < ?
. CUBTESCU, vb. IV (curfil, -fit, -fire), a lntoarce· ceasul, •remonter une montre•, GEl,
134.. V. crufescu 1°, curdusescu ~~ gr. xoup3ll:(t) .. -".
CUBTfBE, sf., pt curffrl •action de remonter une morltre• : odra va curttre (cellsul
trebuie lntors).
CUBTfT, -tu, pl. curlff, -te, lntors, •remonte; montre remontee•. V. cruflt.
CUBTOBI, sf. pl., crucea ~alelor, •croupe•, CFr, 103. ~ V. clrfiodrd, sclrfiodrd.
CUBUBfTil, sm., pl. curubf/, mace~, •eglantier; sorte de ronce•, Mih, 137; GrS, IV,
3 78. Sihonlm : culumbrf. - Cf. ~~ dr. coroaiul (DA) ~~ coroambd (CDDE, 398 : lat. columb(ul)a).
- <?
CUBUN (mi), vb. I: pri Costa si-l curun (pe Costa sA-l cunun), PAnt, 116- v.
ncrun.
CUB UNA, sf., pL curune ·- v. crdnd ~I cdrund -, Dal, 74; Nic, 239; Mih, 137; PAnt,
423. - 1°. crufea di pri curund-l'l (crucea de pe coroana lui), PB, 463112 ; 2°. nvedsta ndo suin
crirund (nevasta nouA (mireasa) sub cununii), PB, 204ao ;. 3°. md'-sa nu vru s' bdgd a dodflara
c~runa (mamA-sa nu a vrut s'A punA 'c ununill (sA se mArite) pentru a doua oarA), GrB, 2,
26; 4°. erd nodpte 11' fd'rd lund : n'l-erd fried stfmtul s' nu spund cd erdm fd'rd curund (era
noapte ~~ fara lunA : mi-era team it ca nu cumva blestematul · sA spuna ca cram flirA cununie),
PLit, '8 47.•- < lat. corona ,couroi:me".
CUBUND, adv., curlnd, Dal, 74 - v . .crundu, curundu.
CUBUNDABE, sf., pl. curundd'rl, gri!bire, •action de hAter., Dal, 74. Sinonime :. aylustre,
ayun'isire.
CUBUNDEATA, sf. (pl. curundel), iutealA, •vitesse, rapidite•, Gram, 238. ·Sinonim:
ayun ' fe. .
CUBUNDEDZil, vb. I (curunddl, -ddt, -dare), grabi, •(sc) hlltcr; se precipiter stu•,
fondre•, Dal, 74; Nic, 239; Gram, 238. Sinonime: aylusescu, viisescu; andpddescu etc. -''f.:
CUBUNDU, adv., curlrtd, •vitc, bicntdh, Nic, 239; Mih, 135 (curt'ndu); PScr, 205;
oCI'i fe nu s•· ved, curundu sicagdr,escu (ochi ce nu se vAd, curlnd se uita), PLit, 584; cururulu
vil si-1 vedz (II vei ·vedca curlnd), PB, 44123. Sinonim: agcin'ea. -La Miron, 91: ,Curund6
dupa aceia". Cf. ~~ Ureche, 143; CPsal, 374 etc. - < lat. furrt'ndo ,en courant" < currere.
CUBUTMA', sm., pl. curutmddz, comarnic, •planchettc dans upe bergerie servan~ a
secher le fromage•, CN, 112; 171.- < tc. qouroutma (981) ,action de secher; sechage''.
CUBVAB, sm., pl. curvdrl,· curvar, •courreur de filles; debaucliet, . PScr, 205. - Cf.. ~~
a lb. kurvdr ,fornicatore". - < vsl., bg. kur6var6 ,adulter; paillard, putassier".
CUBVA . -421- CU'SEscU

ClJRVA,, sf., pl. curve, curva, •femme publique; prostitute•, Nic, 237; CEI, S4. Sino-
nime: d6sa, putdna. v. ~i pl'ne S0 • - < vsl., bg. kurva ,meretrix; prostitute" (gr. xoup~ct...:.
'Av8p. 1S9). .
CURVARfE; CURVAR{L'E, sf., pl. curvatfl, · curvaril'e, curvie, •deba~che, fornication•, ·
P Scr, 205; Cod, 124 • - V. laranll'ke, pam;le, purnll'e, putdnllke.
CrJRVARISESCU, vb. IV (curvdrisll, -sit, -sire), curvasari, •paillarder, prostituer•;
PScr, 205. - Cf. alb. kurveronj ,prostituire".
CUSCRAME, sf., fara ·pJ, cuscrime, ·•nombre de parents par affinite•, Mih, 137; era'
ah l'td cuscrdme, cum nu-dm vidzutd Ia dlta numta (erau atlt de multi cuscri, cum nu am vazut
Ia alta nunta), Lum, I, 291. - V. cuscru, cuscra ~i :
CUSCR{L'E, sf., pl. cuscrlf!e, cuscrie; ,constelatiunea carului eel mare sau ursul", •1°_
s !irte de parentee qui se crle entre les b'eaux-pllri:'nts et les plus proches du marie et de Ia.
mariee; 2°. chariot, grande-otirse•, Dal, 74; Nic, 240; cuscril'ea si-aspdrse (cuscria s-a stricat),
PB, 257•; nu av{m ·vi'rna vlna fed cuscrfl'e cu Griffl'i (nu avem nici o vtna (origine) sau cuscrie
cu grecii), Lum, II, 145. - V. --:
CUSCRfME, sf.; fara pl. : ylne cuscrlmea nivedstd si-u l'ed (vine cuscrimea sa o ia ca·
mireasa), BNA, II, CS; ·FJ,. II, 1, 2'- v. cuscrdme ~i: .
CUSCROAN'E, sf., pl. cuurod~'e <femme qui, le jour des no.ces, va avec Ia mariee
a Ia maison · du marie•, Dal, 74; Lum, I, 290. - V. :
. ClJSCRU, ClJSCRA, sm., . sf., pl. cuscri; cuscre, cuscru, cuscra, .•parent (pere, mere ou
proche) du marie ou de Ia marieeo, D~l, 74; Nic, 240; Milt, 137; PScr, 205·; PFon, p. 98 ; ·
GrEt, 82-83. - 1°. fetita-a cuscrulul ·cutu~l (fa1a cuscrului Niculu~), PAnt, 300; BNA, I, 128;
2°. s' bdnidz, cuscre, J' line, cuscra! (sa traie,ti, cuscre, ~i tu, cuscra I); 3° lnlr!l cuscril'l tu ·
u-ddle (intra cuscrii In camera), PAnt, 303; BNA, I, 132; 4°. l'l-acl'ima' tut cuscarll'i (i-a che-
mat pe toti cuscrii), PB, 9637 - v. cus_t;ur; 5°. trdpsi cu cllscarll'i (a tras (s-a dus) cu cuscrii),
P B, 29538; so. di ca'lra Ia cuscra (de pe Ia cuscra = de calitate inferioara), PB, 55. - Cu
p rivire Ia pluralul llrticuiEt (cuscril'l, cuscrile; cuurtl'l, cuscrtle; cuscd_rll'i, cuscilrlle), cf. ~i
cdpra. - Gr. XFotaxoc;. XFotoxot (Boga; II, 31). - Scr, 383: <lat. c6nsocer. - < lat.
*·eon£oerum, *tomoua (conscccr ,le pere du gcr.dre ou de Ia bru", consocrus ,Ia mere du
gendre ou de Ia bru" : accentuare c6nsocrum, ca ~i c6mparo > cumpdr).
CUSC1JNE, sf., _pl. cuscun'l, pofil, •culet:on; croupiere de ·Iaine•, Dal, 74; PB; 572. -
La caii ~i catlrii de povara. se fixl'eza In partes posterioara a samarului doua pofile, ·numite
Ia fel : unul e imediat sub- coada ~i · ·de-asupra anusului ~i altul, mai Iat, care e sub anus~
peste buci - rf. Plm, J, 143; 144. Pofilul mai Jat - sinonim cu btldume ~i sumcodda - e ·nece-
sar atunci clnd patrupedul coboara pe povlrni~uri : pofilul opre~te ca samarul cu lncarcaturll
sii se lase spre gitul anim~Jului. - Cf. gr. xouaxoi:vt. alb. kuskun < tr. qousqoun (982) ,cro~­
piere".
ClJSCUR, ClJSCRA, pl. cuscurl ~i cuscarl, crlu(a)re, Nic, 240; '*i nkisfra cuscarll'i (i$i
p om ira cuscrii), PLit, 1054; PAnt, 59 - v. cuscru, alb. Jsru§k, gr. xpoilaxoc; (Boga, II, 31).
CUSC1JSA, sf., pl. cuscuse, cu~cu~, •couscous•: mlcdril ... 'na punga di cuscllse ·(au min-
cat. .. o punga de cu~cu~), Pen·B; V, 10S, - < tc. qousqous (982) ,pilte en grains pour faire
du pilav" . .
CUSEARE, sf., pl. criserl, coasere, •action de c.o udre· etc. - · v . coso, Dal~ 74; Nic, 240;
PB, 572." V. csedre.
CUSEAfJA (Samarlna), sf., pl. crisel, coada, cosita, •Zopft: nu I' u ·n 'lla di cusedild?
(•thut dir dein Zopf _nicht leid- der dann abgeschnitten wird?), WOI, 134.- V. cuslfa.
cus:Escu, cusfRE, cusfT, cosi, Dal, 74; Nic, 240- v. cusuescu ~r gr. ~oaal~(l)
, faucher".
CUSfJA . -422- CUSIJRE

CUSfTA, sf., -p l. .c.usitd~ cositll, d 0 • tresse, caden;,tte; 2°. berbe. de Ia Saint-Jeant, Dal•
7_4 ; Nlc,, _2 40; PScr, 2Q5; PB,_ 572_; Dun, I, :4; CEI, 65 ;. PLit, 745; .Pim, 11, 178,.-1°-:. dodild
cusltd g_ro.dse (douil. cosite groase), Fl, II, 2, 3; PAnt, 2~2- v. coddd t 0 , klcd•, pdltdnild;
2°: v. custuvdr, sdrgllce. - < bg. kol!~ea -. ,tresse de cheveux".
- CUsOR1, sn., pl. cusodJ:e, secere; cocoa~ll, •1~. timclllon; 2°. bosse, gibbosit6•, .Dal, 74·;
Mih, t37 ;. PAnt, 42:J; .CEI, 65; _PLit, 249. - to: 'i!l-agdJ:J[ cus6rlu (~i-a :uitat secerea), PLit,
9oi; ndrea ... tncu1urdtd ca cus6r (nasul. .. tncovoiat ca sece~e, ca cosor), C~c, 42 - v. liirpdne,
s~dlird ;_ 2°: fe_dta alstd cu un cus6r (fata asta cu ~ pocoa~ll~, · Lum, I, tOS, - < vsl. 1k0!10rl
,falx"·.
. CUS6R1 , , sm., pl. cus6rl. cusli.tor, . croitor, •tailleur•, Nic, 240; WOI, 58. Sjnonim :
ard(tu1• - < ?
CUSTANDAT, ·sm., pl. custandd/,. monedll de salbli., •ducat, ~equin dans un colliJ!rt,
- .cr: bg. _kostadinka ,mo~naie antique". - < C-on :s tan tin- eel Nar~; . ..
. , C'IJSTA~ vb. I unlpers.; pers. a 3-a (custll', custdt, custdre}, spori, •avancer, progresser, .
prosp6rer, croltre (en volume, en nombre etc.), travalller fr\lctueusemenb, PEt, 17 (< ·lat. consto);
LL, I, _290 (.,il s'emploi~ tres rarement" '/I); GrB,_-t33. - . e. s' videm ... a cul nu•f·l custd
lucrul (sll vedem ... cui nu-i spore,te lucrul)., Cal GrB, 59; 2°. nu-l'l custd l~curlu (lucrul
(treaba) nu~i progresa)1 PB, 2t21; 3°. nu-n'l cllstd lucwlu (nu am spor Ia muncll), Cliraf, 44;
4°. nu-n_'l crlstd dot Ia lucru (nu-mi spore~te de l_oc Ia lucru),~ LP, t66; PAnt, 240.; 244; BNA,
II, 114; .116; 5°, lu -sllntu multi mln'l, lucurlu c!ist4 (~!lde slnt mlini multe, treaba tnalnteiU!a);
6.0 • .m~U{ mtn'l crlstd. lucrulu (mt~lte mlini mllresc rezultatul muncii),- PGr, 1,04. - Cf. dr. cusid
(~Sem, t97; Teaha, 11t ;, PFI, 15 etc:.). - < Ia~. .eonstare ,se (main)tenir fermement; s'ac-
corder , ayec". . _ . .
CUSTAN(c? -cd, pl. custdnill, -le, costenliv, .•efflanqu6•. - V. costenliv.
C,US'ffCA, sf., .pl. custile, costltll, •petite cOt«:·; cOtelette•; Dal, 74. - < codstd.
cusnstscu, . vb. IV (custisil; -sit, -sire}, costa, •coO.ter•, Dal, 74; Nic, 241; (iEI.
134. .Sinon,i m: axizescu. - · xoa·d~w .,iow" < it. costqre.
CUSTISfRE, sf., pi, custisirl, costare, •action de coO.ter, coO.t., Dal, 74.
CUSTISfT, -td, pi. custisil, -te, costat, •coftt6t, Dal, 74 ·; · l~c custislt (pamlnt care a · cos tat
mult). - Cf. cutidzdt.
. CUSTU, sm., pl.'/, -,cost, . .•coO.t,
. prjx cot\tant, x6a't'o~ • Kats, I, 78, Sinonim: · plhd'.
~

- V, it. costo ~~, IJC,i , custi~~cu; _ .


CUST'IJIJ,E,, sf., pl. custunl, costum, ~costume•, Dal, 74. V. aldxdmfntu, tdct'me. - < fr.
eost.um~. . .. _ .
CUST'IJRA, sf., pl ...,custure, briceag, •car;tih, Dal, 74 ; Nic, 241 ; Mih, 137; PB, 572;
pB.; JII, 207-208; ·~1m, II, .212. - Cf. dr. .custard etc. . (DA, s. v.'; MF, 38S; 1167),- Cf.
~~ tc. ousto.ura (189) ,rasoir": prep. · cu + tc. oustoura > custard? - < 'l
· . CUSTVStscu, vb. IV, AI. 1903, t01 ~ v. custisescq.
· .CUSUJ\:SCV, v):>. IY (cusuil, -uft, ~ulre), cosi, daucher; cooper les foins•: s' videdrim,
cum' va s' P~l si~u c.usue,ti? .(sli. vlld,, cum vel putea sll 0 cose,u '/), F.r, I, 5, 69; PAnt, 180;
aN~. IH~ 46. v~ ~use~CL(. - < vsl,, kosyty (~f. bg. kosja ,faucher").
CUSUfRE, sf., pl. cusulrl, .coslre, •action de fat~cher•, Dal, 74.
CUSUfT, -td, pl. cusuil, -te, . cosit, . •fa~c.h6•, Dal, 74. V. cusft.
CUSURAFE, st., orici, Nic, 240- v. xurdfe.
Cl!Sl.JRAT, -~d, pi, cusurdl, -te, .co<;q'a~" Dal, 74; Nic, 240 - v. gusurdt, ·ncu$urdt, ;cus6r1
'i
2° - 94d,;.dm6l~, ..· . .· . . ' ' . . . ' .
' ~-~SlJRE, sf.~ pl. ,cusllrl, lipsll·; d4?fect,- •manqu~ ; d6{imb, Dal, 74 ;- Nic,. 240 ; Mih, t37,
BNA, 'Iii; t26. - t 0• .armdse si-n'l dal nnd cusllre (a rli.mas sa-mi dai _un rest, o rllmll~i~i~
:CUSURfN '-423- CU$TAVAR

.- v:. arestii ~~ dr: ,oarece ·cu5ur ·de bani!' (CroilM, II, t38); 2°." s' nu-albd vl'rd ·cuslire (sA nu
albA nici un defect), PB, 1801• ·; 'PAnt:, 96: so; nu-h si-afld lind cusllre (nu i se gAse~te vnun
defect); 4°. cuslirlle-a aitor li videm, a nodstre nu li mutrim (defectele altora le vedem, pe
ale noastre nu le privim), PGr; 55; 5°. di iii pof, cuslire riu alasd "(din orice poti, lipsii nu
IASa,- procedeiu:A radical), Pa, · 17018 ;' 6°: ma# tlne-iral cusure (numai tu erai llpsAY, Lum,
II, 309 '( - corectat In BNA, Ill, 126 :· ma~f ill'sil" ·ira cuslire,;;, numai ea era llpsa); 7°. fd'-ti
cusllre .va-t-en au diable• - v. dlfi, rislte, .xlke. - Pentru circulatia acestui ·c uvlnt In dac&-
ro·manA, cf. : CronM, II; 138:; Fur, I, 325, .341, 342, 390, 391; 392; II, 334; 340; BB, II; 36
.(,cusurul a cestui cA~tlu "),- 60, 143 ; ·HI; 40 ; XIV," 88 etc. ~ Sinonime : ca(Jmere, smlh5d'.
-'- Cf. ·gr. · xouaoupt etc. - < tc. ·· qou~o(lr (963) ,manque; · d~fectuosit~; · faute".
CUSURfN, -nd, pl. cilsurfn'l, -ne, vir, verl~oarA, •cousin, cousine•, Dal, . 74; Nic, 241 ;
Mih, 137; PScr, 205; PB, S73; pll'rigu f ldlle cusurint (piing ~~ bietele veri~oare), PLit, 937;
PAnt, 3.9 ; cusurfn-ver, cusurind-veard·.; cusurin'l-verl, cusurine-vedre •cousin germain•; cusurin-~
a l'irtdtlul (vAr-primar al riiposatului), Lum,.
V, 159 .
- v. bun1 ~~ veri. V. ~i cu~eari. - <: laL
eoDSObrlnus ,cousin germain".
CUSlJRS:tscu, -SfRE, -SfT; Nic, 241 - v. sursescu, -sire, -sit.
CUSUT, -td, pl. cuslif, -(e, cus\it, •cou~u•, Dal, 74; Nic, 241; ~Ant, 243. V. .csut.
CUSUTURA 1 st, pl. cusuturl, cusAturA, •couture•, Dal, 74; Nlc, 241 ; PB, ~?3 . ....:. V.
cos.
CU$AFE, sf:, pl. cu~ehl, specie de compot; •espece de compote, avec un p~u d'acripze,
qu'on ma·nge surtout dans .le troisleme jour du car~me ,cl~leagd"~, Dal, 74. ·v. hu~afe.- <
tc. kboebaf (555) ,espece de compote ... " .
. ' ' '
CU$AL, cld, pl. cu*:al'l, -le, gl~bov, ·•bossu,. gibbeux,. courb~•. Sinonime: .gl'rbuv, grib6s
- <? .
.CU$AM:tTE, sf., pl. cu~amef, . episod; ·11facere proastA, •~plsode; incident·; ~~auvaise
affaire•, Kats, I, .78. - < ? i:c. koeh'!'a\medJ (555). ,c~r~monie· par.laquelle on souhaite Ia bien-
venue".
CU$ARE, sf., pl. cuferl; co,ar, slsliac, ·~table (en clayonnage); s~choir a mais•, . Mib.
137; DR, III, 207; CEI, 65; u-ascundea·· cl'ndu tu filar, cl'ndu tu cufdre (o ascrindea clnd
In celar, clnd In co~ar), PLit, 782. - V ..cufil'l(l, cufer, cuf6r etc., precum -~1 alb. koshar ,,gra-
naio". - < bg. ko§ara _,etable! enclos".
CU$EARf, -rodn'e, pl. cu~earadz, -rodn'e, var; amic, •ami ; compagnon, · calnarade;
cousim: l'ea )'in, cu~eari, ~i n'i-bea (camarade, ia vin ~1-mi bea), PAnt, 142. V. : fdrldt. '- <
a'Jb. kush~rl ,cugino:".
CU$EL;I1J, sn., pl. cli,el'e, co~, •co~beille ; panier•, . LP, 135. - V. cu,or ~ i :
.
CU$:tR, sn., pl. cu~ere-
' .
siiionim
. .'
cu cumds
:' .
.-, Nic, 240; W, II, 242.- V. cu~el'l(l.
'

CU$1Rf, cu~lunf, -rodn'e, DR, II, 527 - v.. cu~eari.


CU$0R, sit.; CU$0RE; ·sf., pl. cufodre, cu,6rl, co~, •corbeille; ruche•, GrS, I-1, · 397;
· CEI, 134 ; . l-bdgtird tu lind cuf6rd· (1-au p·us lntr~un co~), PB, 37432 ; el purl a n_ cap cuf6rea
(el purta pe cap co,ul), Fl, II, 4, 8; arcd' pe~fll'l dit cufore (a aruncat pe~tii din co~), ,PLit,
815; cum· hedrbe alt;ina tu cu,6r (cum fierbe (bf.zlie) albina In stup), Fl, II, 5, ~ -; cum asclilttl
di vasllsd tlite-alt;in'lle dit cu,ori (cum ascultA de reginA toate albinile din stup), BNA, II.
(0. V. t;of(l, crlnd, cufind, cufdrt, stup.
CU$TAVAR, sm., pl.?, specie de liiptucli, •espece ·de faitue· de couleur rouge-blanche ...
Dal, 74 ; PLit, 256 ; CEI, 70 ( <' mbg. goitivar ,nume de planta"). V.. custuridr, · gullevdr, gr.
XO~TO~opoc;; (Boga, II, 221) 'i sinonimele ·cusild 2°, sargule, slndzednd. - < '
-424- CUTLUri6MSE

CU!jllJG, sn., pl. cu~udze, dulap, •armoire•, Dill, 74 ; CEI, 65; PLit, 33; Lum, Il, 204;
irddze tu (:U~ug, ardpe un mlsur (trage Ia dulap, rape,te un porumb), Lum, II, 200. Sinonim :
duldpe. - V. c~ug, cu(Clug.
CU!jiURf, Dun, II, 28 :- v. cu~irl.
CUT, sn., pl. cufd, bat de· joe, •bAtonnet dont on frappe Ia clullca dans des jeux d'en-
fants•, Dal, 74; PLit, 174; . PEtim, 10; Kats, I, 79. V. fodpit. - < alb. kut ,misura (0,66);
gioco da ragaui".
CUTAR, sn., pl. clitdre, tare, strunga, «1°. ,e nclos; bercail; pare a moutons; 2°. sorte
de cabane en clayonnage :-- v. Plm, I, 133•, Dal, 75; Nic, 241; Mih, _134; Plm, I, 171; DR,
IV, 953 ( < sl.); AD, IV, 371 (<lat. cubitalis} ; DensAs, 142 (<lat. cohortalis) . .:... 1°: · pu,tridzl'
. ~i-a ldrl cutdr (putre.zi '' strunga ta), PAnt, 248; trt,lla pdtrule cut tire (tocmai (exact) Ia ce le
.patru strung!), BNA, I, 12; 2° : arld, tu cutdr, va s' bem ndmta (aci, In colibioara, vom bea
(vom petrece de) nunta). Sinonime : codrdd1 , ftircu, - La saracac~ani : xou't'lipl ,strunga " .
ln albane.za: kotdre ,porcile". - v. cotar. .
ClJTA, sf., pl. cute; cline, •chien (dans le langage des· petits enfants)•, Dal, 75; ofn_'.e
cuta (veni clnele), PLit, 19. Sinonim: cl'ne. V. cotl-c6!, cull!, cutl!.- <alb. kutll ,cagnolino ".
CUTARETiJ, sn., pl. cutifredfd ,i cutdrei •petit cutdr•: n'el'i carl tut z~;edrd n cutdret
(m!eii ce tot behliie In strungute), PenB, II, 112; BNA, ,II, 48. '
CUTAVALESCU, vb. IV, Nic, 241; W, II, 218- v. cutuvliscu.
CUT-CUT I cuci-cuci !, •interjection dont on se sert pour appeler les' chiens qui son t
pr~ de nous•, PEtim, 10; na, cut, Caraman·! (na, cuci, Caraman !), ~Lit, 63; cut-cut, cut-cut!
(cuci, cucl, cuci-cuci !), PLit, 765; PAnt, 88 . - V. cultl ,1 alb. kut! (Hr., 174).
CUTEATA, sf., pl. cute{, cotct, •poulaillert, T~ib, II, 3-4, 19. Sinonime : cifslstrif, cocinif,
cum tis, cu,er. - Cf. alb. kotec ,gallinaio", gr. Y..O't''t'~T~n ,poulailler" (x6n·oc ,poule"), dr. co tel
(DA).
CUTEDZ(J, vb. I (c(u)tidzdl, -dzdt, -dzdre} , cute.za, •oser., Dal, 75; Nic, 242; Mih,
137; ni di-arif'rl nu. p'ot si-1 spun, nlfi cutidzrl di-ar,lne (nici din cau.za raului ee-l sim t nu
pot sa-ti spun, nici nu cute.z de ru,lne), LP, 73; PAnt, 273; Bair, 110; carl ... culidzif' s•
cdlcif Ia mini? (cine ... a cute.zat sa calce Ia mine?), PB, 15911; vl'rif nu clidzd· (nimeni nu
-cute.za), PB, 5016. V. ctedzrl 'i sinonimul dlldtsescu. - < lat. eottlzure ,jouer aux des".
CUTI, CUTI, PLit, 10 - v . cut-cut!
CUTfcA·, cUTfCE, sf., pl. culife, cutiuta, •petite bolte•, PLit, 353. - < cutie ,
CUTIDZARE, sf., pl. cutidzif'rl, cute.zare, •action d'oser; audace, hardiesse•, Dal, 75' ;
Nic, 242 ; Mih, 137; PB, 573.
CUTIDZAT, -td, pl. cutidzdf, -te «ose•, Dal, ·75. - Ca 'i alte citeva participii ,- cf.
az~;irdt, custislt etc. :_, 'i aces.ta,. nu circula ca adjectiv independent, el servind numai Ia for-
marea timpurilor compuse sub forma lui feminina: aried cutidzdtd (Indraznise).
CUTIE, sf., pl. cutil, cutie, .io. bolte; 2° biere, cercueih, Dal, 75' ; Nic, 242 ; Mih, 137;
PAnt, 424. - 1° : cutia di aslme (cutia de argint), PB, 4591°; gurd di 'cutie, piru~edna-11 med
(gura de cutie (gura ginga~e), mlndra mea), ICar, 23 '- v. cufle; 2~ t . cutla di mortu fu adrdlif
(cutia de mort (co,ciugul) a fost facuta), PB, 1124 - v. cu(Clug etc. - Cf. gr. xou-rt < tc. qouty
(984) ,bolte ". .
CUTISETiJ?: ired cutisefd dOtl'i ... (amlndoi erau ... ?), Cod , 7012 : eroare de transcriere
- v. udisefd. .
ClJTLA, sf., pl. culle, banita; cau,, •boisseau - v. a!Ceki, cuvedle; seille(au) de bois
- v. Meld; tres grande cuiller ayant les dimensions d' une cuodtif•, Dal, 75; Nic, 242; CE 1,
.65. - Cf. gr. )(OUTOUAOt; xouT!i)..oc ,cuilier a pot", bg. kutla, kutelrl , seille ".
CUTLUriOMSE, sf., . Dal, 75- v.cutruylomse 'i sinoni~ul hdlle.
CUTMAl:ltJ .:._ 425- CUTRUBATA

'c uTM.AtltJ (grlmosteni), sm., lara pl., lapte de putinli, •lait de brebis, bouilli anc
un peu de sel et· caillt!t, PMegR, II, 73. - Acela~i cu tumacli'l? - < ?
CUTNfE, sf., pl. cutnil, cutnil!, ·· sorte de satin m@lt! de coton•, Mih, 137; PLit, 1018;
BNA-, III, 130; t65; fusldne di cutnie (rochie de cutnie), GrB, 3, 19; Trib, II, 3-4, 14. - <
tc. qoutny (965) .. - " .
CUTRAMUR (mi), vb. I: s' 'cutrcimurd *a Climunlu (se cutremura ~~ diavolul), Cod;-
1311- v.; .
CUTREAMBUR1 , CUTREAMUR1 (mi), v b . I (cutrim(b)u"rdl, -rdt, rare), cutre~ura,
*'
•secouer; trembler; frt!miu, Del, i5; Mih, 137; munt s' cutrim(b)urdrd (~i munti s-au cu~
tremurat), PAnt, 281; Bair, 123; si-l'l vcdz - ti cutredmburl (sa-i (daca li) vezi - te cutre-
murl, te · lnfiori); ll si cutrimburd cdme~ea di pri tine (ti se lnfiora · cama~a de pe tine =· te
lngroz_eai), PB, 274:13. v,_culredmbur1, cutrumurldzi'l, loc 4° ~~ sincnimul trunduiscu. -<lat.'
e011.tremulare.
CUTREAMBUR1 , CUTREAIIUR2 , sm., fara pl., cutremur, •tremblement; fremissement;
~pouvantet, Mih, 137; cutredmburlu l'l-acdfd' (i-a cuprins spaima), Lum, II, 75; culredmurlu
a odmin'llor ard'f (spaima oamenilor rai), PenB, ·IV, 113. V. cutrt m, tredmbur etc. - < lat ..
eentremulus ,tout' tremblant".
CUTREM, CUTREMBUR:a., CUTREMUR, sm., flira pl. .- v. cutredmbur2 ...:. : cutrimlu
a loclul (cutremurul pamlntului); tl' l pidipsed odmin'll'i di l'l-lod cutrimlu (li chinuia oamenii
de-i lua (apuca) groa;~:a), PB, 31332 ; Garddnl ardsptndi cutrimlu an' l di dzl'le (Gardani rasplndi
spaima ani de ;~:ile), GrB, 222; PAnt, 226; BNA, IV, 143; culrimbur nd acdfd' (ne apu·ca.
fior de groa;~:a); C~c, 48; cutrimurlu n 'l-mi-acdfd (rna cuprinse spaima), PLit, 927; trt fe I'
yine cutrimur? (de ce te lnspaimlnti ?), PLit, 1008; mi · umplu di cutrimur (mil umplu de
groa~a), GrB, 2, 31 ; BNA, IV, 134. Sinonime: cea*i'l, ddtii 2 , ldhtdr; trom etc. -: V. cutrednibur•,
cutrom.
CUTREMBUR2, vb. I, Nic, .242 etc. - V. cutredmbur1 •
CUTRfriR, vb. I (cutri pirdl, -rat~ -rare), cutreiera, •parcourir; explorer.: acdfd' s'
tatriyird IOclu nlreg (l~cep~ sa · cutreiere tot pamlntul), . PB, 4392•~ V. tri)'ir. - < lat. eon-
trlbulare.
CUTRIJ\IBURARE, sf. , pl. culrimburd'rl •action de .sccoucr , de trembler, d 't\pouvantcr•,
Dal, ·75; cutrimburdrea a /Oclul .. . s' fdfed ct'ndu drdclu lu-acdfd lurbdrea afed mdrea (cutre-
murul pamlntului. .. se facea cind diavolul era cuprins de turt>area cea mare), Lum, V, 100·.
Sinonim : lrunduire. . '
CUTRIMBURAT,- -ld, pl. culri171b~rdl, -te, cutremurat, •secout\; tremble; epouvant~•.
Dal, 75; /lime cutrimburdld di ptngt'n 'l ard'l (lume lnfiorata de nelegiuniti rai).- V. culredmbur1 •
CUTROBAN?: nu bdgd pri cutroban ndtlu niinte di s' imnd, cd" aini'nii ' si zbuni.~ca
(nu pune pe ... ( ?) noul nascut (pruncul) lnainte de a pulea umbla, caci lntlnie sa vorbeasca),
Lum, V, 119. ..::. < ?
CUTROM. sm., fara pl. - v. cutrim - .: di fried *' di cutrom (de frica ~~ de groa;~:il)·.
Lum, II, 200; nd s' astdl'i adil'edliclu di culrom (de groa;~:a, ni se opri respiratia), LP, 81.
V. cutrumuridzi'l. - Cu -o- de I.a trom •terreurt : < cutrim.
CUTROV, sn., pl. culrodve (nord), cima ;· bidon, •burette ·a. eau-de-vie• - v. pdylir: cu-
lrovlu di arik{e (cana de rachiu), Buril, 280 ; Lum, V, 77. - < alb. kotrove ,brocca" = , vaso
in terra cotta" . . .
CUTRUBATA, sf., pl. culrubdte ~~ culrubd~l .:... v. 'coddd-6dlurd ...:. : s' ligdnd ca cutrubdle
'(se legi\nau ca codobaiure), BNA, II, 70; hil ~a cu.ltubdta te nu sta fi'rd s' mind codda-l'l
(e~H ca codobatura care nil sta tara sa mi~te coada ei). - Cf. ~~ mgl. coadiirdbddard (CapM',
'III, 74 ~~ 301). . '
CUTRlJBURl -426 "-- :C.UJAKE

CUTRUBUR1 , . ~rd, .pt cutrdburl, -re, turbure, •trouble•, PScr,. 206. - V•. cutdrl!urt ~~:
CUTRUBUR1 (nord), vb. i- v. cutulbur, cuturburl. .
CUTRUBURA~, -ld, pl. cutrubq_rii/, -te, turburat, . •troubl~ ; brouille• : di. rill -cutrulmrdt
s-' nu ti-aspdrl (de rlu turburat sli nu te sperii), Rec, 50; caplu ... cutruliurat (capul. .. tul-
bure), Cod, 121 b1• V. cutulburat.
CUTRUri6MSE, sf., pl. cutruyl6msi •i'espace .d'entre· le mur et lc toit; niche dans
le murt: u-ascumsit tu cutruyl6mse (ati ascuns-o In spatlul dintre zid ~~ acoperi~). V. cutluyl6mse.
- Cf. gr. xou-rouA.ouy'6~-t~ (Hrls, 105). - < ? . ,. .
CUTRUL'EAfJA, sf., pl. cutrul'el, grlu alb, tble au grain rond et blanc•, GEl, , 134;
LL, III, 22t. - < x~u-rpou/..14 ,-".
CUTRUMUREDZfJ (mi), vb. I (cutrumural, .,rat, -rdre) : di cu n'ill l'l .c utrumurd'
(de ·cu micl i-a lngrozit), Cod, 17 b 11 ; s' nu nd cutrumurd'ma (sli. nu ne lnfiorlim), Cod, 49•.
- V. cutredmur1 , cutr6m.
CUTRUSESC1J (mi), vb. IV (cutrustl, -sit, -sire), tunde, •(se) fair.e couper les cheveux•
Mih, 138. Sinonim: tundu. - Nu ved!!m nicl o legltturli semanticli. cu vb. cutursescu. - < ?
CUTULBUR (mi), vb. I: ylse ldhtdroase l'l-cutdlburd s-6mnul (vise l~frico~li.toare li · tnl-
burli somnul), Fl, II, 1,_ 2; l'l-cutulburd mlntea (li turburli mintea), Fl, II, 2, 3; PAnt, 253.
_... V. cuturbur.
CUTULBURAT, ~td, Fl, II, 7, 3- v , cutruburat.
CUTUMAG (Cl'isura), sn., pl. cutumadze - .slrionim cu abel-, PLit, 168; 169; dl'rcea
virsa ktcute marl ca culumadze (ploai~ vlrsa (ploua cu) piclituri marl cit pjetriceleie de joe),
BNol, 34. - 0 oarecare . aproplere ~~ seman~icli cu s. ctuctumag. - < 1
CUTUMAS, sn., pl. cutumtfs.url, cocinli., •soue, etable a pores•, Dal, 75; GEl, 134. V,.
c:umas ~I slnonlmul c6lind. - < ? ·
CUTURBUR1 , -rd: ap~-l cuturburd (apa e turbure), PB, 24811 - v. cutruburt. __: Cf.
dr. cutdrbur, s. ,suplirare" (MaramQre~ : Sat-~ugli.tag).
CUTURBUR1 (mi), vb. I (cuturbwdl, -rat; -rare), tulbura, •troubler•, Nic, 242; Gram,
238; apa s' cr_.zturburd' (apa s-a turburat), PB, 24811. V. cutrubur1 ~~ sinonimul aldlescu. -
< lat. •eonturbulare.
CUTURBURAT, -ld: apa cuturbur.atd (apa turburata), PB, 2481 7 - v. cutulbural.
CUTUR~f, -gloan'e, pl. culurgeadz, . -gloan'e, om fli.rli socotealli., •hasardeux•, PenB,
V, 86. - Cf. ~~ alb. kuturfi ,azzardoso" etc. - < culuru. .
CUTURSESCU, vb. IV · (culursll, -sit, -s-ire), debarasa, t(se) debarasser, (se) sauvert,
Dal, 75. - Cf. bg. kurlulfsvamll ,sauver", sinonlmul ascap ~~ ce mentionez !!Ub cutrusescu. -
V. curlurisescu. ·
CUTURSfRE, -sf., pl. culursirl, debarasare, •action de se sauver•, Dal, 75 ..
CUTURSfT, -td, pl. cutursi/, -te, scli.pat, •debarasse; echappe•, Dal, 75.
CUTUR-.:J; adv., cu toptanul, •a l'aventure; au petit bonheuro, PEtim, 10; li feClil
pdzdre cuturu (le-arn tocmit cu ruptul). - Cf. ~~ gr. xou-roupou ,au hasard, a forfaW', alb. ku-
turu, ,alia ceca, alia ventura", dr._ ghiotura < tc. guloeuturl (1046) ,forfait; tout ensemble,
sans tenir cQmpte du detail".
CUTUVLESCU, . CUTUVULESCU (mi) vb. IV, (cutuv(u)lfl, -lit, -lire), tli.vli.ll, t(se) rou-
ler; (se) vautrert: _tru s-i'nze s' cutuvUscu (se tli.vli.lesc In singe) CosP; 32. V. cutdvdUscu ~~
anldvdlescu. - -Cf. ~I gr. xo-rpo~cxA.IIi~w ,culbuter, ·raire degrlngoler".
CUTUV(U)LfRE, sf.; CUTUV(U)LfT, -ld, Dal, 75 :...._ v. antdvdllre, antdvii(tt.
CUTAKE, sf., pl. cufd'kl, ciochinA, obllnc, •ar~on du bAt, deux pieces de bois clntrees
qui sont clisposees· a l'arriere· .et en haut du bAt - v. PDict, pl. IX•, Oal, 75; Mih, 137;
GEl, 134 ; l'l-kicd' di cuiakea di sumdr tdstrulu cu flutil (i-·a pleat (a agli.tat fArli. a cere vole)
. -427 ~

de obllncul samarului traista. cu galbeni); PB, 118"; .acdfi{ftln!ile <U cuti'i'klle a sdmdrlul (agati\
frlnghlile .de ciochinele samarului)l Cal. 1911, 200. V. riredcl'e 1°. .....: Cf. gr. xo(u)wlixL (x6'roat
.,,entaille ; ·ho.c he ; dent").
CUTEARE, sf., coacere - v. cod{irc.
CUTERE?: si .se·amiiul {truplu] tru· cufeu, m&d, va si andStdsedscd ooxdslt ·(sd semene
corpul .tn .• , ? . . ci, va tnvia glorificat), .Cod,: 668. - < ·1
CUTfE?, ~f. , CEI, 65·. - formA nectirioscutA - i · v. culle.
CUTITAR, sm., pl. cufitdrl, · cutitar, •c~ut~lier•: s • tr'adzf Ia cufitdtl . $'· ·Ia tuficledf (sA
tragi (sA -t.e duci) Ia cutitari ,i lil vtnzAtori de pu,ti), PB,' 44510 - form§ · cu' fonetism "t- nepo-
pular; . forma normalA :. cuftt'dr sau cdfuldr <cufrll. ·.
CUTU-, prefix bisilabic greceso, cu iljutorul cdruia se · formea.zA compuse (cf. ·cacu-,
cdta- etc.), cum ·ar. fi.: ·
CUTU-BEARE, sf., pl. ·cufu-birl •action de· blivotter~. Dal,' 75.
CUTU-BEA'O, vb. II (cuta•biat; . cufu-biUI, .cufti"bedre), a legunii, a semi-bea; •buvottero
Dal, 75. - cr. ·gr. xouwo7t!v(J) .. -".
CUTU-BH1T;. -ld, pl. ~;ufu~biuf, -te;. care a semi-bAut, •(quLa)"buvotte•, Dal, 75.
CUfUR, sm., pl. cufur.l, butuc; d 0 • · SQUChe; tronc d'arbre; bftche ·.._ v. bdbnfc; 2°. igno-
rant, bu,se - v .. ltmnu ·2°•, Dal, 75; Mih, 1'38·; .PScr, 206·;· 'DR, .til; 729; ·.G El, lS4 ; Mac, 57;
PenB, IY, _61. ,.. 1° ; si s' discurmd pri un cu{ur di tJlun (sA se· -odili'neasca pe un buttic · d~
a}un), ·. ArE; 8; s' arucutlrii. :.. ca ·fivd c1l{urf ·(!1-811 rostogoUt.·.;, ca ni,te buttiCi), PB, 30911;
cufurlu edste ma n'ic di un brlclum (butucul e mai ritic declt un bu,tean); divarllgalul di cilfur
e
. ambilqfl'i cuscri gtodcd,' J;>Lit; 349- v. al~lnl'f; · 2o ·: cilfur ·e'aste.'(e butuc, prost), PLit, 471;
Umnu ti dusiJl, _cufur. IUurnd~~ (lemn -te-ai. dus, butuc te-al lntors)t Sirtonime: Mlfum, ktutdCs.
- S.:· XOUTCIOU{lOV ,,!""'".
. CUTlJT, sn., pl. cu(4,te, cutit, tl 0 • couteau; 2°. cariage; massacre•, Dal, ni ·; Nfc, 242;
Mih, 138; · -PS!!r, 206.- - e : l'l-intrd' cufutlu -Ill hic'dt '(cutitul i-a intrat In ficat), PAnf; ·36;
; 0 cututlul nu-l'l si da cu bU~Iu (cutitului nu :i se da L CU pum'n ul), '. PGr, 55; nu-l'l sunt zbodre,
ma cufl'te (nu-i slnt vorbc, ci cutite), LP, -106; PAnt;· 271 ; · Bair', 104 (eronat: cuflte); pri
. c~{ut sun (slnt. -Ia cutitc), PLit, 471; dzuilc tutd pri cufdle earti' ·(toata .ziua erau 'Ia cutite,
In lncAierAri), PB, 28235; 2° : Turfil'l va bdya cuful (turcii vor lncepe mAce!), Trib; II; 7-8,
22. y ,. cdfM•.- < cufl't <. lat. · •aeutltns (CDDE; 468), •eotltus (DA : cufil). · ·
. CUTUTA~(J. CUTUTfC, CUTUTfti(J, sn., pl. cuflillf~~t, cufutlfe, CU{IIIECe, cutita,, •petit
. cout.eau•, PB, 573; trdpse ap6la cufullCllu (apoi trase cutita,ul), PB, 34310.
clJ(J.~, sf., pl. cuild, coajA de pllne, •croftte de pain•, Dal, 69; Nic, 228; DR, II; 526.
Sinonimc ·: codje, codr41 • - < ~lb. kua .,crosta.·del pane".·
CUV ARE, sf., pl. cuvd'rl, ghem, •pelotom, Nic, 229. - Cu .acela~i semi circuli\ ~i
CUVALf$mA, sf. ..Sinonim = gl'em. - < xou~pL ,pelote".
CUV ATA, sf., pl. cuva'f, covatA, •1°. ecuelle ·e n bois (san's couvercle) doni se serverit
. les cdrvdndrl ' (les ·m uletiers) et, surtout, les piltres : ils y emiettent du pain dans du lait;
:2°: appllcatiort medicinale; 3°. tromperie•,' Dal, ·7 5; Nic, ·229; ·PEt', 25 (< lat. gabata); GN,
171. - 1°: picurdrWi din'icd pt'nea tu cuvdla cu ldpti (pAstorii dumicA .plinea In strachina
de Iemn cu lapte); tl'l din'icd' 'nd cuvdtd. di Edpte (i-a dumicat o strachinA de lapte, [aUt
ctt In cape lntr-o strachinA ]), PB, 3171• ; 2° : a cdlul l'l~bdgd'm CUIJdla ( cillului i-am aplicat
Ia burld strachina de lemn drept ventuzd - v. guvdtd); va-l'l bag cuvdta (o sA-i aplic strachina
= o sa-l dau dracului); 3°: bdgd-l'l cuvdta (dA-1 .d racului = ln~eala-1), PGr, 55 - cf. dr. :
,Privighetoarea, prin clntecul ei, a bAgat sub covatA _pre ceilalti doi ctntAreti [mierla ~~ gran-
guru!)", MOrn, II, 247. - V. _c drnUltl. - Cf. ~i alb. govate ;(GM, 127), kuvate ,madla", gr.
xa:~aTIX ,ecuelles de bois", tc. ·qavata ,cuvette en bois".
CUVA' -428- CIJZHICAN

CUVA', sm., pl. cuvddz, gAleatA, eseau•, Dal, 75; GEl, 134; cuvd' nu ave a Ia puftl
(Ia put nu era gAleatA) PB, 811• Sinonlm: ilotrd, ~ < xou~iX~ < te. qova. (985) .. -".
CUVATfCA, CUVATfl:E, sf., p.l. cuvdllte, cuvdtlce, covAticA, • peti~e ecuelle de bois•,
Dal, 75. ·
CUVEALE, CUVELE, CUVEL'E, sf., pl. cuvele, crivel'e, banita, •boisseau•, Nic, 229;
AI. 1903, 6i. Sinonime: atceki, crlnd, cutld, mumurd, tdydre. - < xou~~l..t , - ".
CUVENDA, sf., pl. cuvendzt, cuvtnt; convorbire, •mot; conversation; causerie ·; dlscours•,
Dal, 75; Nic 229; nu·sco!fse cuvendd din gurd (nu a scos .vorbA din gurA); 'nd sutd di lire n cap
c.uvenda (o suU de lire pe muche (exact) cuvlntul), PB. 188•; di .cuvendd ....... criven_d4,
adrisim di-amlnte # trt isuslre (din vorbA tn vorbA, am adus de aminte (a venit vorba) ~i
de logodnA) Caraf, 47; cuvenda ate a a pullor (cuvlntarea acea a pAsArilor), PLit, 1050; PAnt, 65;
te , .. u-anvtrti~ti cuvenda ac~l? (de ce ... o suce~ti discutia a~a ?), PenB, IV, 121; Caraf, 35; mu-
trea s' agtringd ld'hlle ~~ cuvendztle (cAuta sA participe Ia vorbArii 'i Ia convorblrl), PB, 28310
Sinonime: umille, zbor, -cr. gr. XOU~Mot < alb. kuvl!'nt (pl. kuvende) ,conversuione'".
CUVERTA, CUVERTE, sf., pl. cuvertt, iblncA; cuverturA, ecouverture (de lit)'; cba-
braque-v. a~tirnumlntu; pont (d'un navlre)•, Dal, 75; Nlc, 229; curierta a calul (tblnca calului),
AI. 1903, 83. - Cf. ~i alb. kuverta, gr. xou~ep~a: < fr. eoaverte.
CUVET, sn.; CUVE'I,'E, sf., pl. cuvet (~I cuveturl}, fortA, «force; sante•, Nic, 229; Mih,
138; Cod, 68 b5; .poate ;,' hlbd tri tine un cuvet (pentru tine poate sA fie o fortA); om fl'rd
cuvite (om fArA putere). Slnonime: 6lname, fortd, putedre. - Cf. ~i alb. kuvet < tc. qouvnt
(976) ,force". .
CUVINTEDZfr, vb; I (cuvintal, "tat, -tdre}, cuylnta, eparler; causer•, GrS, III, 93-95.
V. acuvlntedzil ,1 sinonlmul. zburd'scu. - Cf. gr. xou~cv-r!.il:c.> < alb. kuvl!ndonj ,parlare".
CUVOS, -vodsd, pl. cuvo~l, -vodse, gAunos?, •caverneux?, obscur?•, PhOr, II, 455
(,u,uratic" < xoi)rpo~ ,frivole"); case cuvoase (case lntunecoase ?), Cod, 21 b15. - In aromAnA
circuii cuvinte ce lncep clod cu c-, clnd cu g- : cdddlfe ~I gdddlfe, cdmfld 'i gdmlld, cu~taucir
'i gu~tevdr, cuvdtd ~~ guvdtd etc. AceastA realitate foneticA ne-ar putea lndreptAti sA credem
eli acest cuvos e un derlvat din guvd - cf. cuvutos.
CUVUCL'IU, sn., pl. cuvucl'lurl, baldachi~, •baldaquin•, Dal, 75; Nic, 229. - < x~u­
~ouxl..~ ,-".
CUVURAl', .-6odn'e, pl. cuvurMdz, -6odn'e; darnic, egalant; genereux•. Slnonim: ifu-
mirtu. - < tc. khovarda (p53) ,-':.
CUVURA~Ll'KE, &f., pl. . cuvurMil'kl, · dirnicie, genero'!:itate, egalanterie•. - < tc.
khovardalyq (553) ,-".
. CUVUTOS, -todsd, pt cuvuto~l, -todse, scoblt, •qui est . creux com me une ecuelle•, · Dal,
75; Nic, 225. - Gr. yxou~ou-r6~ (Hris, 344). - < cuvdtd.
CUZMICAN, -nd, pl. cuzmicdn'l, -ne, laic, •mondaino: am mine lream un ·atlndu; ma 1-u
ntricril ~d cuzmicdn'llor (dar eu eram un preot, lnsi am luat-o ~i lnaintea ·laieilor), Cod, 451•
- sintactic, constructia din acest citat e defectuoasA, pentru ci vb. ntricul cere un complement
drept, un acu.zativ; normal ar fi lost : m1 1-u ntricul ~d ated a cuzmicdn'llor sau ma l'i niricul
~d cmmicdn'll'i. - < xoa(:Ltx6~ ,mondano, profano, J..a:tx6~" (Somavera,, I, 193).
v

c
tA.toR, sn., picior, PScr, 206 - v. liCl6r.
tAHTISESCU, -SfRE, -SfT, Nic, 548; Mih, 113; PScr, 206- v. lihtisescu, -sire, -sit.
t.\LASTISESCU, vb. IV, Nic, 545- v. lilistiseseu ~i:
tA'LTISESCU, vb. IV, a se sili, Mlh, 113';· s' este ea si lul laltesita (daca e eli s-au
tngrijit, .eli s-au sllit), Cod, 1521 - v. lealdhtiseseu, lilihtiseseu, lilistiseseu.
· tALTISfRE, sf., pl. caltislrl, silinta, iassiduite ; soim, Mih, 114 ; nu na si ndultelflte
ltlltislrea (asiduitatea nu ni se lndulce~te), Cod, 25 b1o. - V. lilistislre ~i (rundizlre.
tARTAtATA, sf. pl., certuri, equerelles•: alta si s' (dca lartdea/4 (alili ·sli: se faca
certatl sau allil sa faca certuri), Jb, I, 30 (IV"). - Suspecta e fl forma,. suspecta transcri-
erea, suspect ,1 cltatul. - < ,von· lat. eertare" (Jb, I, 75).
tEAC I eimite le bruit d'un choc•.: ahurhi s' bdtit. eu ll6cu ~ cede! Clue! (lncepu sa dea
cu ~liocanul: ceac I clue 1), PB, 48211• - Cf. tc. tehaq (461) ..- ".
tEACAL, sm., pl. ledeal'l, f&cal, echacab, Dal, 54 ; Nic, 544 ~ Mlh, 112. V.- liedle. - <
tc. tebaqal (471) .. -". . . .
tEACl'R, -ret, pl. leaet'rl, -re, ceaclr, equl a l'oeil vairon•• Dal; 54; Mih,. .1 12; tine I'
fu,r leaet'r (tu li-ai fost (tu efti) ceaclr), Cal. 1912, 48 ; leaet'rlu tine mutred,ti ,. mine uedde
(ceaclrul se ultli Ia tine ~I .v ede pe mine). V. stri6el'lu~ - < tc. tehaqyr (461) ,strle''.
tEACRA, sf., pl. ledere, -fierarie, derronnerle, tout objet de fer•, Mih, 103; 113. Cir-
culi asociat cu bderit: lederit-bderit (fierarie-aramatie). - < ?
tEAC~fBI, sf. pl., ceaqiri, darge pantalon de toile' des · Turcst, Mih·, 113.- V. lih1irl
~i gr. -r~tatX-r~(ptat ('Hne:tp; IX, 52, v. 1568).
tEA.tEA, invar., folosit In locutiunea ledlea(la)-mdleala, tandari, ·eesquilles, eclisses;
vetilles•; GrS, II, 397. - < sl. i\aila ,Hindertand".
tEA.l:H:t, sm., flira pl., fel de dans, es~rte de danse (a Samdrina)•: cu (it'rit ceaflri
(eu ·flira dansul ledllil), PAnt, 157; BNA, II, 4; 70 ; 132. - Cedllil a fost' un revolutionar
aromAn contra Imperiului ·otoman (PenB, III, 124. - Cf. fi Lum, II, 269). - V. telflil,
lea,il.
tEADRA, sf., pl. leddre, cort, Mih, 113 - v.. lidt're ~~ alb. ~adre.·
l:EAF!\, sf., pl. ledfe, ceafa, muque•, Lum, I, 179. Sinonim : z11ereit. - Cuvlnt· suspect.
- V. ked(d.
tEAHRE, sm., fara pl., aspect, easpect; mine•, PenB, VI, 140; buldila· a fdlitl'el ea
leahrelu a lilllilor (culoarea fetei ca aspectul fiorilor), PenB, VI, 138. V. mdste.- < tc. teheh're
(482) ,visage; mimi".
l:EAI, sf., pl. eel, ceai, •the•, Dal, 50; Nic, 548; Mih, 113; Plm, I, 143. V. · llpd. -
ln munti.i Pindului, Ia altitudini ·de circa 2 000 m 'i pe versanturi lnsorite 'i pietroase ~
cum e versantul sudic al muntelui Vasillta (Avdela, Breaza) -, cre~te o planta numita cedi,
-430-

care are o aroma placuta ~I puternica, asemanatoare celei a florii de tei. - Cf. gr. mt..
alb.
fa], tc. tchal etc.
l:EAKET, sn., GrB, 1, 14; §eaketlu l'l-u mu,edt (vesta li e frumoasa); cu ~akitlu
atrt'mtu pri truplu ca vldstdr (cu vesta (ilicul) lngusta pe corpul ca vlastar), Lum, II, 350;
BNA, IV; 100. - V. liket ~i sinonimele ileke, sdrdcUle, ,curtdcd : leaketlu apartine portului
femeiesc, iar iUkea, celui barbatesc.
i:EALAHTISESCU, .vb. IV, Mih, 113 - v. lilihtisescu.
l:EALrA6f, sm., pl. lealyageddz (nord) - sinonim .cu avylulgl, kimanigl, sasegl. - <:
tc. tebalgbydjy (463) ,musicien".
· l:EALfSTR.\, sf., pl. leallstre, fierul l,ung al plugului, •coutre•, CFr, 105. - < ?
l:EALI'C, sm., pl. cealt'fl, stejar, •(bois de) cht!ne - v . . cupdclrl•, Mlh, 104. - Cf. tc.
tchaly (464) ,broussaille", bg. calija ,,buisson". - < tc. tebamlyq (465) ,piniere".
l:EALI'ME, sf., pl. cealt'n'l, sable, •~p~e•: Tarcul cu ceall'me (turcul cu sable), PenB,
V, 87. Sinonime: apaldl ~I codrdl?. ~ < tc. tebalym (464) ,cat~ tranchant de l'ep~e".
i:EALMA, sf., pl. cedlme, cealma, oturbam, Dal, 50;. Mih, 113; ''l-ledgd cedlmd ndo
(lfi leaga cealma noull), BatN, 3. Sinonime : clpd, sdrlke, ,irvet. - Cf. alb. falle'm, cdllmi
,turbante"' bg. calma etc. - < tc:
tEALPA, sf., Mih, 113; tEALPU, sn., Mih;150 (sub discedlpu}, pl.. c~dlpe, pas, •pas•.
- v. ceapd.
tEAM, sn., pl. cedmurl, castron de pAmlnt, •grande casserole de terre•, Mlh, 114. -
Cf. alb. fdmfi ,piccola otre per acqua". - < ?
l:EAMAUNA, sf., tarA pl., conflit, econflit; scandale•: si-afld ·pri ceamdund ·(se
aflau In conflict), BNA; II, 2~.- Cf. srb. coma ,ennui, ·1angueur" (~I C.edund). - < .?
l:EA}ICU, l:EAMl:EA, sn., pl. cedmcurl, fel de dans, •sorte de danse che.z les Aroumains
du Pinde•, Mih, 114; cedmcul trddze (trage hora cedmcul, e In capul dansului cedmcul), PAnt,
298; BNA, I, 126; la numt nu-s cedmcurl tu ub6r (Ia nunti nu slnt In obor (curte) dansurile
numite cedmcurl), PAnt, 157; BNA, II, 2.- Ca ~I altele·- exceptlnd dimsul cor1 - , ~~ aeest
dans, curent ~~ Ia greci, se caracterl.zea.za prin aceea ca numai eel (sau cea) din capul horei
dansea.za propriu-.zis - exact ea Ia albaile.zl, de Ia care a fost lmprumutat, $1 anume .. de Ia
albane.zii din teamdrla, denumiti Cedmi - pentr~ care cf. ~~ 'A v3p, 382 - (tc. · tcham (464)
,(sa)pin", bg. camrl, gr. 'Mti!J.~). .
l:EAMl:EACI'ZA, sf., pl. ceamceacl'ze, sacl.z, •mastic, r~sine du lentisque; colophane•,
Dal, 54. V. samsact'ze. - < tc. tebam (464) ,sapin, pin" + saqyzy (658) ,r~sine".
l:EAMERRU, sm., venin, PScr, 206 (Cd'merru); CEI, 85- v. cemir.
l:EAMN'E, sf., pl. cedmn'e, dropie, · ooutarde•, Mih, 134; - < alb., 6aml! ,c13o~ 'lt't''JI'iOu"
(Hr, 443).
l:EANDA, sf. : cedndd ti cd'rll (ghio.zdan pentru carti), Fl, II, 2, 4; PAnt, 254 -v. cedntd.
(l:EANVf(J), -t;ie, pl. leam,;ll, baiadera, •(T.zigane) danseuse, bayadere• : si (rt'ndzi ca
cetmt;le (se mlAdie ca baiadera), GrS, II, 206.; 244. V. cint;le. - < tc. tebengul (476) ,chan-
teuse et danseuse publique".
l:EANTA, sf., .pl. Unfl, geantA, ogibeciere; camassiere; pochette; serviette•, BNA, II~
84. v. cedndd. - cr. gr. 'MtWTet. alb. fdnti etc. < tc. tehanta (45) ,sac".
l:EAP, sm. (pl. cedkt?), bAt de joe, •petit bAton employ~ dans un · j«:u enfantin•
PLit, 101. - In albane.zA: faP ,cane di caccia"; faP ,passo". - < ? .
l:EAPA, sf., pl. cedpe, pas, •pas - v. cedlpd•, Fr, I, 127; Lum, I, 190; Cal. 1911,
146; AI. 1927, 6 Trib. IV, 5-6, 4; DR, II, 552; (edfe dodrld ledpe nlp6l (a fAcut dol pa~i,
lnapoi), PB, 3231' ; pln' tu-ayln'e nu-s darl' eedpe (plna In (Ia) vie nu-s dol pa~i), Fr, II,
231 ; BNA, III, 86; 165; dupd dzdfe cedpe un dltu om tl'l veade (dupA .zece pa,i li vede . un
l:EAPCI'N -431-

alt- om), GrB, 143 ~ s' priimna cu ceape n'ill (se plimba cu pa'i roici), PenB, VI, 19; mi,
priimndm misurt'ndalul ceapile (m!i plimbam numArtnd pa,ii), Fl, I, 5, 3. Sinonime: drt,cl'eaild,-
pas. - Cf. alb. ~p ,paso" < tc. tehap (455) ,mesure; dimensions".
l:EAPCI'N, -nd, pl. ceapct'n'f, -ne, ceapctn, •vagabond, fripon, vaurien•, Dal, 50; Mih,
114; PAnt, 414. - < tc, tehapqyn (456) ,-".
l:EAPCINLI'KE, sf., pl. leapclnll'kl . •d~bauche ·; frlponnerie; malignit~•. Dal, ·54 i
Mih, 114. - < •tc. theapqynlyq (456) ,-".
l:EAPKEN, sn., pl. ceapkene •esp~ce de cundu,it- v. Plm, I, 127•: ceapken ~u ibrisime
(ilic cu lbri,im), FIP, 32. - V. cipken. ·
l:EAPRAKE, sf., agrafa- v. ciprake, lluprdke.
l:EAPRAZ, sn., pl. ceaprdze, ceaprQ1:, •ganse - ·v. ydfldn; plaque d'argenb : cu leaprdzile
ca sodloe (cu ceapra;r.:urlle argintii strdlucitoare ca soare), UnlvL, XLV, 275; BNA, V, 43.-
ln greaca epirotA: Taac7tp«~~ ,tunica latronum orbiculis argenteis ornata" (Passow, 637 .; 84);
,Les . armatoles portalent pour ornement, en meme temps que pour d~fense de leurs genoux .
contre les balles, des plaques l~g~rement concaves d'argent ou de tout autre mHal, fix~es par
des cordons. et qu'lls nommaient ,tsaprassia" (Taac7tp«G<nac)", Faudel, I, XLV; I, · 44; 98.- <
tc. tehapraz (456) ..~charpes qui se croisent ; · gllet brod~ et a gros boutons d'argent".
. tEARA., sf., pl.?, guturai, uhume de cerveaiH, Mih, 103. Sinonim : remd. - < alb.
e tirl! ,fessU:ra, lesione".
l:EARCU, sn., pl. cedrcurl, trAgaci, •articulation, partie d'une machine; gAchette,
pi~ge•, Dal, 50; Nic, 548·; Mih, 114; PScr, 206; AI. 1903, 21_; bdgd' mt'na pri ledrcu s'
irdgd (a pus mlna pe . trAgaci ca sA tragA), PB; 400'; sculd' ledrcurlle (ridlcii coco,u de Ia
armA)~ GrB, 225; PAnt, 230; luplu cddzd tu ledrcu (lupul cbu In ,bAtala armei, In cursA),
Jb, II; 30. - Cf. '' alb. ~ark ,cane del fuclle" < tc. teharq (459, _469) ,partie d'une machine".
· tEARE, s.m. ; l:EAREE (nord), sf., pl. learil, mljloc, •moyen ; · remMe•, Mlh, 114 ;
PLit, 779; ma,l un leare edste (e numai un mljloc), PB, 281•1 ; ld afld' learelu (le-a gAsit
solutia), PenB, IV, 42; Caraf, 5; va l'(-afld'm vt'rnu ceare a ldcurlul (chestiunll II vom gasi
vreo solutle), Caraf, 57; s' dfld vt'rnd learei (sA gAseascii vreun mijloc), Lum, III, 382; nu-l
learee tra s' lu scoat4 (nu e chip ca sA-l scoatA), BatP, 26; u-addfe tu learee-l'l (o aduce In
fire-i), Caraf, 53. Slnonim.: trop.- Cf. 'i alb. ~re ,rimedio", gr. Ta«p~~ (Kp,X,,II, 116)~ tc.
tebAri (459) ,moyen".
· l:EARKE, sf., pl. cerki, briceag care se lnchide, •canif qui se replie dans sa gaine•,
Mih, 114. S:inonim : custdrd. Acela,i cu learcu? - < tc. tebaqy (462) ,-·'.
l:EARPER, -rd, pl. cearperl, -re, ;r.:blrlit; nebun, •~bourlff~, h~rlss~ ; d~raisonnable• : ca
lind ·cearperd (ca o ;r.:blrlitA nebunA), Fl, II, 5, 4. - Cf. · tc. tcharpara (463) ,esp~ce de casta-
gnettes en bois".
l:EA~AV1 , adv. lnfiordtor, •~pouvantablemenb: arujfrd lea,av altf dol cal'l at (alti dol
armAsari au neche;r.:at lnfiorAtor), PA:, 343. - V.:
l:EA~AV1 , -vd, pl. ce«,ayl, -ave, lnfrico,Ator, teffrayant, ~pouvantable•, Dal, 54; dlbu,
cea,av di albu (alb, lnspAimlntAtor de alb), Fl, I, 5, 5; mutrltd fricodsd -,t le«,avd (privlre
tnfrico,Ato~e 'i lnflorAtoare), Fl, II, 3, 5. - V. lea,a.
l:EA~CA, sf., pl. :U,tt, cea,cA, •tasse•, Nic, 550. Sinonlm: filgednd. - < bg. i\alka ,pe-
tite verre". •
l:E~!J, sm., pl.?, gro!l1'ii, teffroi, ~pouvante; terreur•, Dal, 54; WTh,· 59; are bdgat4
ce«,lu tu pldllu a Negotlnlul (a pus groa;r.:a In plaiul Negotinulul), Lum, V, 2i3; ti loa le«,lu
di fried (de teamA, te ap_u ca gro!l1'a), PB, 676; stmtt' le«,lu (slmti groQ1:a), Fl, II, 5, 5. Slno-
nime.: aspdrmd, cutr6m, ddld1 , ldhtdr. - . Un vestit armatol (revolutionar) aromAn se numea
Ce«,it (VNouii, XIII, 139) - v. Cedlfit (acela,i cu Ce«,it). - < 'l
-432- ·CERG.\

l:EATA, sf., pl. Ute, ceata, ~troupe; bande; .g roupe•, Dal, 54; Mih, 104, CEI, 86; cedtct
di (ur.l (ceata de hoti), Lum, U, 74; vidzur.d Utili di cln;l (v!ifura haitele de clini), PLit, 767..
Slnonime: bluke, tdlfd. - Cf. alb. rete,. tc. tchite etc. < bg. l!eta ,bande".
CEAT-PAT, invar., ceac-pac, ceat-pat., •comme ci, comme ~at, PLit, .471; cedt-pdt, li
nvifd' tur.t~Jlile (ceat-pat, le-a lnvatat cele turce~ti, limba turca). - Cf. alb. ratra-patra < tc.
teb.a tra-p6tra (457). ,parler une langue tant bien que mal". ·
CEATRAFfL, sm., pl. ceatrafil'l, greier, •grlllont, Dal, 54; ceatrafil'l apdrn'lrd si-Jl ct'ntd
(lncepura sa"~i clnte greieri), Fl, II, 5, 6. Sinonime: carcatedzll etc. - Cf. tc. (chetrefil (467)
,parler une langue avec difficulte et incorrectement".
CEAUNA; sf., pl. cedune, schelalait, •clabaudlige; jappement; hurlementt, Mur, .1, 44.
-'- v. nciunidzrl (~i ceamdund).
CEAU~:E:stu, -,edscd, pl. ceau,e,fl, -,e,ti, .de ceau~, ceau~esc, •de sergentt, Dal, 54.
-V.:
CEAU~ir; sm., pl. ·ceau,r, ceau~, •sergenh, . Dal, 54; Mih, 114. - < tc. tebaoueb (465)
,,,.,," .
CEFLA, sf., pl. cefle, coaja, •pelure; ecale•, Dal, 50; GrS,II, 397; PLit, 113; 'nd cefld
di alund (o coaja (lnve!itoar.e~ de aluna),PB, 102ae. V. codje, codrd1, flu6d. - Cf. ~i gr. -raiqll.~
< ·bg. l!eb616 ,savate", vsl. cehlll ,velamen".
CELEPffr, sm., pl. celepll, celibiu, •seigneur; gentil-homme•, Nic, 548. V. cilibi;,--: .Cf.
~i gr. 't"<J£A&:7tlJt; < tc. tebeJebf (~ 73) ,iw". .
. l:ELNIC, sm., pl. celnifl, celnic, mar~ proprietar In turme, •grand proprietaire de mou.-
tons et ·c hef de tribu 'ou de . plusiimrs families•, Dal, 50; Nic, 549; Mih, 103; GrS, I, 20!}:.;
CEI, 86 ; BNA, I, 139; PLit, 850; 935; fedta di celnic (fata de celnic), PB, 39819; Armd'nlu,
,·i-odrfa'n · s' hlbd, tut pri. Ulnic va ·,r-u-aducd (aromanul, ~i sarac sa fie, ·tot a celnic se· ~a
cc;>mporta, va ariita), PLit, 429; PAnt, 5 - v . al'lll, <'iicun'edr; eard lui Ulnifl, cu cupll ninu-
mirdte (toti erau celnici cu turme nenumarate), BNA, II, 74. Sinonime : kfhdlt!, scutel. - Cf.
~i gr. · 't"<J~I.tyx!Xt; ,chef de bergers". - Acest titlu de Ulnic apartine numai vietii pastore§~.i.
nu ~i ce.lei caravani\re~ti. Plna mai ieri, celnicul a jucat roluri importante In existenta etno-
sociala a aromal;tilor, atlt ca administratie ~i conducere, cit ~i ca aparare ~~ lntarire. ~
(, Tchilenk,. distinction militaire creee eri 1526 apres Ia bataille de Mohac;~:, gagnee par les
Turcs contre ·Jes Autrichie.n s; on Ia porte au turban, mais seule~ent a l'armee ... ", .PHist,
·u, 245 - apud Dohsson, III, 427). Plna pe Ia finele secolului al 19-lea, mai numai celnicii
purtau ,iroete In jurul caciulilor lor ca un fel de turban .:_ v. bdlfu, cdrt'm, §irvet 2•. - Cf.
~i Heu;~:ey, 272-273. - < vsl. cellnlk6 ,praefectus".
CEMIR, sm., fara pl., ve~in, .t•. poison, ven'in; amertume; 2•. grande quantile (de
mets, de plats, de pain etc.) qui soit. .. fatale•, GrS, I, 209.- 1°: fdrmdc ,. Umir s' fl. si
fdcd mlcdrea (venin ~i otrava sa ti se faca mlncarea); 2•: mlcd' 'un Umir (a mlncat mult,;,
faca-i-s-ar otrava I), PGr, 64. V. cedmerru, ctomir. - < vsl. l!emeri ·,venenum".
. CEN91fr, sn., Mih, 103- v. cinliB'lll. - < tc. tebenk (475) ,espece de harpe".
CEP, sn., pl. Upurl, cep, •bondont, Mih, 103; l'ed ,. ceplu di bUte (ia ~j , cepul de butoi),
Lum, II, 243; BNA, III, 52. Sinonime: caneld2 , til. -'- < bg. l!ep6 ,bondon_; .bouchon".
CEPCUESCU, vb. IV (cepcutl, -ult, -ulre), pi,ca, •piquer, pincer., CAr, 180. Sinonime:
klpin, kl,cu. - < ?
CERDAKE, sf., cerdac, PAnt, 414 - v . cirddke.
CERE IE,. sf. : cerela-a ctupacul, ~oldul calului, da hanche du ·chevah, CFr, 103. - < .?
CERGA, sf., pl. cerdzi, cerga, •gros ·tapis de Iaine sans flocon ;_couverture; tente•, Dal.
,50; Mih, 104; c:r:r,
174.; Plm, II, 10; 206; ell mj-anvdledm eli. Urgd.-a ta (eu rna lnveleam
cu cerga ta), "LP, 74; PAnt, 274; Bair, 110.; dnd Urgd di sin'edc (o cergi\ de pro~oroaca),
tERNfCE -433-

P6;-.1722' . V. llorgd ~i Undd 2°. - Cf. ~i gr. -ro~pyat ('Av3p. 383), bg. cerga < tc. tehergue (470)
,tente Iegere a deux poteaux".
l:ERNftE; sf., PLit, 51.2; CEI, 86 ~ v. cirUe, cirnlClll.
l:ERNU, -nd, pl. ~ern'i, -ne, ·mohorit, ;sombre; obscurci par les nuages•: lo.dmna Urna
cl'ndu s' yind (clnd sa vie (clnd va veni, «;le-ar veni) tQamna mohorltii), BNA, I, . 40. V. ncernu
- < bg. i!erno ,(en) noir". .
l:ETCA, sf., pl. Ulte, perie,. •brosse•, Mih, 1.04; CEI, 86. Sinonime : fl'rce, vurtli. - <
bg. i!etka .. -".
'l:IBUCA, C:IBUKE, sf., pl. cibli(e, , cibli~l, Mih, 1.15; Nic, 552 - v. clubilke .~i alb. fiblik
,pip a".
l:ICALE, sf., pl. cicd'l'l, Nic, 544 - v. ceacal.
l:IcALESCU, vb. IV (i!icdlil, -Ill, -lire), flecari, .•bavarder; verbiager; jaboter&, Nic, 551.
(< lat. cicada). - Cf. ~~ it.. cicalare ,parlor troppo". - < ?
l:IcANESCU (mi), vb. IV ( cicdnll, -nil, -nlre), ~vlcni, •1.0 • battre fortement, palpiter;
2~·. devenir bi;~:arre; toque, fou •, Dal, 54, CEI, 86. - 1. 0 : artina n'l-cicdnea~le (rana lmi zv!c-
ne~te tare) - v. clocul; 2°: va s' cicdnl di cap (s-o fi smintit Ia cap) - v. cicnescu, cic(lrdi-
sescu. - < bg. 6uknunmt1 ,donner un choc" .
. l:IC.(NfRE,. sf., pl. cicdnlrl +fort battement; toquade, foliet, Dal, 54. Sinonim: Cicdr-
dislre.
l:Ic.i\NfT, -ld, pl. cicdnlt, -le, :lovjt cu leuca, •derange, toque•, Dal, 54; PLit, 471.;
.787; ti nun va cicdnlllu (ce na~ vrea nebunul), Lum, IV, 147; n'i-1 mlncard cl'n'll'i, Cicd-
·n'fll'i (mi-l .mlncara (mi-l ucisera) clinii, smintitii), GrB, 2, 32; BNA, IV, 135. - Y. ddlu n cap,
X!irlu. . . '
l:ICARDISESCU (mi), vb: IV ( cicdrdisll, -sll, -sire), sminti, •troubler; rendre fou,
devenir. ~OU t, Dal, 54. Sinonime : ciclisescu, cihlisescu, Cildisescu, ~i~irdisescu. - < alb. ~aki!rdl­
·~m ,impau:ire".
C:IcARDISfRE, sf., pl. Cicdrdislrl, smintire, •derangement d'esprit;, Dal, 54.
l:IcARDISfT, -ld, pl. cicdrdislt, -le, smintit, •qui a ]'esprit trouble•, Dal, 54; ca cicdr-
disll di mlnle (ca smintit Ia minte), Velo,- 12; PAnt, 323; BNA, V, 98. - V. cictlnll, ~ara(ura,
Jul.
l:IcARfCA, sf., pl. Cicijrlte, Mih, 1.15; ardzbollu ~· licdrlcd (rii;l;boiul de tesut ~i rodan),
Lum, II, 180; BNA, Ill, 76 - v. cicrlctl ~i sinonimul aruldedrld.
l:IcATESCU, -TIRE, -TfT; Nic, 544, ciocani - .v . clucuUscu, -lire, -Ill. .
l:ICMAC, sin., pl. ficmdti (sn.: cicllJ.d(e), amnar, •briquet., Nic, 545. Sinonim: amnedr.
- < tc. tehaqmaq (461.) ;,-". ,
i
l:ICIIACA, sf., pl. cicmd'(l, gang, •recoin couloir, passage•, Dal, 54 ; cicmdc(l panda
,; arcurodsd (lnfundiitura pustie ~i friguroasii), Fl, I, 5, 4; si-ascumse lu cicinacd (s~a asc1,1ns
In gang). - Cf. tc. lchaqmaq (462) ,enfoncer".
l:ICMI4iE, sm. '; l:ICMI4iEE, sf., pl. cicmigeddz, cicmigel, sertar, •tiroir; comptoin,
Nic, 551. ; Mih, 1.15. ..:. Cf. ~i alb. fekmexhi ,cassetto" < tc. tehekmedje (472) ,tiroir".
l:ICNESCU fmi), vb. IV: di mlnli pdrcd si cicnl (pljrcii se scrlnti Ia minte), RA, 102.;
BNA, II, 42 - v. cicdnescu 2".
l:ICNfRE, -NfT, Dal, 54 - v. cicdnlre, -n.ll.
l:ICRfCA, sf., pl. cicrl(e, . cicric, Plm, II, 202 - v.· cicrlke,
C:ICRICC:f, sm., pl. cicriceeddz, care face cicricuri, •qui fait ou qui vend des tourni-
quets•, Dal, 54; Milt, 1.15. - < tc. tebyqryqdjy (487) ,tourneur".
l:ICRICOAN'E, sf., pl. cicricodn'e, sflrlea;~:a iute, otoupie qui tourne tres vit~•• Dal~ 55.
Sinonim : s(urld. V . . cicriken'e. - < cicticd.

28 - c. 531 - Tache !P a p a h a g i, Dtc1tonarul DIG!ectulut arom4n


CICRfKE -434- tmi'RE·

tiCRfKE, sf., pl. licrlki, CICrlc, •tourniquet; rouett,. Dal, 55; Nic, 545; PAnt, !M3·;
Plm, I, 141-151 ; dnd licrlcd te turfed di slngurd (un cleric care torcea de singur), PB, 2661 ;
cicriklle nu ,rlird (cicricurile nu ~uierA, nu sftrlie), Fl, II, 2, 4; PAnt, 255. V. licdrlcil. ·- <
tc. tehyqryq (4S7) ,rouet". ·· '
tiCRIKEN'E, adj., pl. cicriken'l, ca un rodan, •qui tourne comme .un tourniquet. :.
unil sfdrlil cicriken'e (o sflrlea;~;A ca un cicric), Fl, I, 6, S.
tu:ns:Escu, vb. IV: di mlnte ua-n'l cictisescu (rnA voi sminti Ia minte), PLit, 834
- v. cihtisescu.
tiCUTEALA, sf., pl. licutel'l, socoteaiA; ccalcul. compte•, C~c, 54 ; CBiog, 2g. Sinonime :
isape, luyaryeazmo. - <: ?
i:ICUTfT, -ld: di rlrsd ciculil (mlncat de urs), Lum, V, 157 - v . Cluculit.
CICEKE, sf., pl. ciUkl - sinonim Cll flodril, ldlrlliil, lillCe. - < tc. tehltebek (4S3)
,neur".
CitEROANA, sf., pl. ciCerodne, nMramA albA, dichu blanc que Ies vieilles femmes lient
sur' leur t~te autour de Ia Clupdre• (fA~eroti), CSt, I, 65; C§c, 12; CFr, 2S; S6; CN, 164
~~ CAr, SSO ( < *kiCeril)'. - .V. lilirodn'e !Ji bdlfu. ,...- < ?
CICIOR, sn., pl.•ciClodre, picior, «1°. pied; pas; cuisse; 2°. pr~t; so: agitation; -4°. fuite;
5°. poursuite; 6". rivaliser de vitesse; 7°. ~loignement; S0 • s'enfuir follement; go. tromperie;
10°. descendant; 11°. diable; 12°. hi~roglyphe•, Dal, 54; Mih, 115; PScr, 206 (cilcor); PAnt,
416. - e: ,ided mpddi cu liClorlu un plsti aldnlu (~edea jos cu piciorul unul peste celAlalt),
PB, 201 ; nu s' dispilrfd nlti un ciClor di nls (nu se despArtea de d.lnsul nici un pas), PB,
17Sll; hirbem un ciClor di carne (fierbem un arm de came) - v. drmu; 2° : tut him pri ciCl6r
(toti slntem gata) - v. elmu; lui s' afldril pri oiClodre (toti apArurA pregAtiti, gata de orice
actiune), Lum, IV, 1S4; so : cu ciClodr~le ... dedde (dete ... · din picioare, se agitA), Lum, III,
10; BNA, III, 16; mdsca. ti ml'cil di dal ciClodrlle? (te pi$cA musca de te agiti ?) ,; 4° : frica
fda ciClodre (spaipta lti dA picioare _bune de (ugil), PLit, 4g7; tutdnea .• . podti s' fdcil ciClodre
(e posibil ca tutunul sAo tuleascA, sA disparA, sA fie furat), Ca!GrB, 45; ·,r-Io ·ciClodrlle dina-
namirea (~Ji-a luat picioarele 'pe umAr ca pe o traislil = a plecat, a fugit), ·P Lit, 472 - v .
tdslru; l'l-glodcd ciClorlu (e lute de picior, fuge repede) - v. gloc1 so; 5°: u lo n ciClodre
(o luA In urniArire), PLit, 471; 1-lodril n ciClodre (ll luarA In urmArire), PB, 15411; 6°: nu
ti-acdfil cu mine, cd ua ti (ac cillor di Upure (ilu te prinde Clu mine, cAci te voi lntrece, te voi
face de rls) - v. Upure; 7° : lo ciiflor (se lndepArtA, a ajuns departe), PGr, 4S; so : 'fl-lo mlntea
Ia ciClodre ('i-a pus mintea Ia (In) picioare, a pornit-o In ne,tire, In voia picioarelor) - cf.
~i PB, S5Sli; go : si-acdfd' udlpea di pdturli ciClodre I (vulpea s-a prins de toate ~ele patru
picioare I =c vulpea a cA;~;ut total In cursA), PB, 17SI2; 10°: el edsle ciCl6r· di scdmnu (el ·e
piclor de tron = el e descendent de lmpArat), PGr, 4S; 11°: acl6 1-plmse afel cu un liCl6r
. (acolo 1-a lmpins eel cu un picior, diavolul), PGr, 4S; 12°: ciCfodre di gill'ln'l (picloare de
gAini: scrisoare sau litere ce par a fi ieroglife, semne ili:tibile), J;>Gr, 4S - v. zgrlmiltliril ~Ji
dictonul ladin: ,£1 scrl inscique na giarina (Scrive come una· gailina)", Alton; 47. - V.
Clor !Ji Cfun1 so. - Cf. 111 dr. cicioare (VicC, 171). - Cf. gr. 7to3L> alb. ke'mbe, bg. noga, tc.
alaq. - < lat. petiolus ,petit pied".
tmfc, sn., pl. cidlfe darge pantalon des paysans d' Albanie•, CFr, 23 (,un fel de po-
turi", asemAnAtori cu ceac,lrl - Plm, I, 124-125). - Cf. tc. tchedik (467) ,bottines int~rieures
en marocain jaune que portaient autrefois les femmes torques et les uUmas".
tiDI'RE, sf., pl. cidl'rl, cort, •tente- v . WTh, plate III; PAnt, 270•, Dal, 55 ; Nic,
516; Mih, 11S; ''l-linde el lidl'rlle lute (el 1111 lntinde toate corturile), PAnt, 105; lo cdlea
s' nedrgil Ia cidl'rl (apucA ~umul sA meargA Ia corturi), BNA, II, go. - V. ceddril -,i sinonimul
tendd. - ln general, cidl'rile apar In viata aromAnilor oieri transhumanti, toamna ,1 prima-
_;·435- CIL

vara, In popasurile lor spre ~es sau spre munte. ·Cidl'rea propriu"JisA e o tesAturA de Una
amestecatA cu par de caprA, p_entru ca ploaia sA nu ri;~:batA mult prin ea - v. a,tirnumlntu.
cdprtnd etc. - < tc. tebadyr (458) ,,..;;".
.CIFCf, sm., pl. cifcetidz •paysan laboureur corveable•, cliica, de mo~ie · clmpeneasca;
r.lo ''l-earti un lal eifel (acolo t,i era un biet agricultor claca~). !Car, 69. - < tc. teblftdjy
(4 71) ,laboureur!'.
CIFLEACCf, sm., pl. cifleaccetidz, mo~ier, .termier•, PenB, VIII, 127. V. Cluflicdr.
< ,cifltke.
CIFLfKE, sf., mo~ie, PB, 574 - v. clufltke.
CfFrA, sf., pl.. ci(te, specie de cergd, •sorte de tapis stril\•, RMac, H, 31, 7; .AI. 1901-
1902, 125; Lu~, IV, 121 ; . CN, 174. In PenB, III, 122: ,cergile colorate, chemate ~i clfle
- fiind pereche- erau ciiutate". V. ci(tee. ~ < tc. teblft (471) ,pair".
CIFrE, sm.,_ pl. clftidz, armA de vlniitoare, •fusil . a deux canons .de chasse, Dal, 55;.
Trib, I, 12, 5. - < tc. teblfte (471) ,double; a deux canons".
CIFrEE, sf. , pl. ciftil, pereche, •paire•, Mih, 116. Sinoniril: pdreticl'e. - V. ct(ttl.
CIFriLf(J, -lie, pl. ciftilll, riiu, •cehii qui, au-dessus du front, a des cheveux retors.
_et qui est considere comme irascible, mechanb, Mih, 116. - Cf. ~i gr. TGljUTljl..l]c; ,de bas prix;
mesqilin" <"· tc. teblfteU (471) ,qui donne des ruades; ruse".
CIFriLI'., sm., pl. ciftilddz - v. ciftillrl.
C I I 6 t, -td, pl. Gifut, -te •Juif (sobriquet)•. V. Glu(ut ~~ sinonimul Mutur. - Cf. ~i gr.
TGLifOUTljc; ,juif; avare", alb. fifut, bg. ci(utrl. - Cf. Vldhrlt. < tc. teblfout (471) ,Juif".
CIH-CIH I, strigiit pentru chemarea cailor, nu ~i a catlrilor, «cri par lequel on. appelle
les chevaux•. - V. prtcl!, vlrrr-rl'u !.
. CIH~fRE, sf., pl. cih,trl, ceac,iri, «cale~on•, Nic, 545. V. ceac§lrl ~i cintene. - < tc.
tcbaqebyr (461) ,culotte; cale~ons".
CIHTlSESCU (mi), vb. IV ( cihtisil, -sit, -sire), s.minti, «troubler; faire perdre Ia tHe;.
devenir fou•, Dal, 55; Mih, 1l5; PScr, 206; l ' i si cihtisi mtntea (i s-a turburat mintea), PLit,
785; aveti cihtisitd (lnnebunise), Cal. 1912, 141; cihtist,l CulOn'ea totitd (ai Jiipiicit toatA
Colonia), PLit, 864; PAnt, 19. V. cahtisescu, cictisescu, precum ~i cicdrdisescu, ci~disescu. -
<?
CIHTISfRE, sf., pl. cihtisftl, smintire, •action d'ahurir, de · causer du desarroit, Dal.
55 ; Mih, 115.
CIHTISfT, -ttl, pl. cihtisfJ, -te, Jli,piicit, •confus, desoriente, ahurio, Dal, 55 ; nol armtisim
· cihtistt (noi am riimas uluiti), AI. 1903, 65. ·
CifRE, sf., pl. citrl, ceair, •pre•: pO.,te n citre (pa~te In eeait:), ArE, 29. Sinonim: · li-
vti6e. :.... < tc. tebalyr (466) .. -". ·
CIJDfE, sf., pl. cijdilf linie; joe de ar~ice, digne; emplacement pour un"jeu enfantim.
Mih, 115. - < ?
. CIJDISESCU, vb. IV ( cijdistl, -sit, -slr.e ), linia, •tracer des lignes, regler•, Mih, 115.
- < cijdte.
CfJMA, sf.·, pl. cijme, CiJmii, •botte•: 'nd pdreticl'e di cijme (o· pereche de CiJme), PB.
42611; bdgtif-vtl cijmile (puneti-vA ciJmele), PLit, 727. - V. cizmd . .
CIKET, sn., pl. ciketurl, vestA, <figaro, veston tr~s court sans manches•, Plm, II, 176;.
· I, 115; WTh, pl. IX; 16. Y. ceaket, geaket. - < sp. (evreiesc) ebaqueta ,veston court".
CIL, Cild, pl. cil'l, Cile (griimosteni), alb; ~arg, .t•. blan~;; 2° aubere clairt, Dal, 55;
·Mih, 116. - 1• : und btlsedricd mpllnd cu cal'l cil'l - grlra cu dlnftl' l (o bisericA plina cu cal
.albi - gura cu dintii); 2" : cal cil (cal ~are). Sinonime: tilbu; mrlrgu. - < tc. tebll (473) ,gris;
tachete de taches blanches".
tJLASTIS~SCU -436- CILfSTB\

l:ILASTIS~SCU, vb. IV- v. cilistisescu.


CILDASfT, -ld: Cildilsilil, boatea dedi (uluitii., a vociferat); Velo, 69; BNA, V, 63 .....
v. Cildislt.
tiLDIS~SCU (mi), vb. IV ( cildisil, -sit, -sire), ului, ctroubler: ahurir•, Mlh, U6;
Mlha s' cildisi di minte (Miha se ului Ia cap), LP, 106 ; · PAnt, 271 ; Bair, 104. V. cilduescu
lirtilsescu etc. - < ?
l:ILDISfRE, sf., smintire - v. sinonimul cihtislre.
l:ILDISfT, -td, pl. cildislt, -te cahurh: cuple ... di lukl cildisitil (turmii. ... ulultli de
lupi), Bair, 79. V. Cilddsil.
CILDU~SCU (mi), vb. IV (Cilduil, -uil, -ulre) - sinonim cu cihtisescu, .Cildisescu-:
It ti Cildul~l a~ile? (ce te-ai ~ii.pii.cit alia?), Fl, II, 5, 7. - < ?
l:ILEAHE, ·sf. : 'nil lileahe aro~e (un seleaf roliu), PB, 41717 -v. ~iledhe.
CILEAHTfNI (grii.mosteni), sf., pl. lileahtin'l cFeuerstiitt auf dem Herde; ·pierre qu'on
met dans l'il.tre•, vatra focului, Jb, XIII, 90- <?
l:ILEAP, sn., cuptor,· Mih, 116 - v. liredp lli cilipdr.
CIL~CA, sf., turcii., CEL, 86-v. clullcil.
l:IL~KE, sf. : ommlu edste rna vlrt6s ~· di citeke (omul e mal tare lli declt otelul), Lum,
II, 80, -v. clullke.
CIL~NGA, sf., pl. cilendze, canaf, « bouffette • : 'nil cdllrilil cu ciUngd di perl (o cii.clulii. cu
canaf de pAr), PB, li433& - v. llutengd.
·l:ILIBf, sm. lli adj. m., pl. lillbddz: corbul cilibl . (bietul nobil), PB. 4721 - v. celepEu.
l:ILICUS~SCU (mi), vb. IV (cilicusll, -sit, -slre), oteli, c~;tcierer; tremper•, Dal, 56;
Nic, 552; nervil'l s' lllicuslrd (nervi! se otelirii.), Fl, II, 7, 18. V. Eileke. - <:: -.cni.~x6W»
,acierer' •.
l:ILICUSfRE, sf., pl. cilicuslrl, otelire, caction d'acierer•, Dal, 56; Nlc, 552. ·
l:ILICUSfT, -til, pl. cilicustt, -te, otelit, caciere; trempe•, Dal, 56; Nic, 552.
l:ILfE, sf., pl. cilll, ~uvitii., cm~che de cheveux•, Mih, 11.6. V. Clulie lii ~ll'e. - Cf. tc;
tchaly (464) ,broussaille".
CILIHTIS~SCU, vb. IV (cilihtisll, -sit, -sire), sili, c(s')efforcer, (se) contraindre, s'in.qu.ie-
ter, se premunir•, PScr, 2!)6; cilihtisfi si-a!]lundzet acasd (siliti sa ajungeti acasii.). - V. lilis-
lisescu lii sinonimul frundixescu. - < tc. tehalyehmaq (463) ,se donner Ia peine; til.cher".
Cn.fKE, sf., otel, Dal, 56; Nic, 552; Mih, 116 -· v. Cileke.
l:ILIMEAN, -nil, pl. cilimean'l, -ne, bii.iat, cenfant de 7 a 10 ans•, Dal, 56·; Lum, l,
171; BNA, II, 90; si-.aliluca dol cilimean'l (se jucau doi bii.ieti), Fl, II, 2, 3; PAnt, 252.
V. Clulimdn. - < alb. ~lllmi ,ragazzo fino a sette o a otto anni", .
CILIPAR, sm., Dal, 56; Mih, 116; PLit, 87- v. ciripar lii cileap.
CILIPIRLI'KE, sf., pl. ciliptrlt'kl, brutii.rie, cboulangerie; metier de boulanger•, Dal,
56, - < cilipdr.
l:ILISTIS~SCU, vb.IV( cilistisll, -sit, -sire), stii.rui, csoigner; perseyerer; travailler
peniblemenb, Dal, 56; Mih, 116 ( cildstisescu) ; PB, 574. - < alb. fallestis .,curarsl di" < tc.
tehalyehmaq (463) ,se donner Ia peine".
tiL1STISfRE, sf., pi. cilistislrl - v. cdltisire -, Dal 56; tali aesti s' ttn. cu lucurhz
~· cu lili stislrea;
~ideliPea nu da pt'ne (toate· acestea se tin cu munca lii cu agonisirea ; liederea
(inactivitatea} nu dii. piine) . PB 30016.
l:ILISTISfT, -til, pl. lilistisl/, -.te, agonisit,. •travaille ou gagne p~niblemenb, Dal, 56.
l:ILfSTRA, sf., pl. lillstre, razii., trayom, Dal, 56; PenB, V, 51. - V. lillstril lii sino-
nimele arddzil, diligitrird, mundil etc: - < ?
'l:ILNICAME -437-

l:ILNICAME, sf., firi pi, •nombre de Ulnifl; vie menee par un Ulnic., Dal, 50; Mih,
103; cilniedmea '~l-u lo fried (!:elnicii se lnfrico~arA), PLit, 1018; P~nt, 26; eilniedme, cilni-
cdme, pl'nd ~· el'n'll'i ua ld modrd! (celnlcilor, celnlcllor, plnA ~~ cllnll le vor muti I),RP,
I, 3, 3-; BNA, I, 4; tutd bdna-l'l - cilnicdme (toatA vlata lui - viati de celnlc). - V.:
l:ILNICATA, ·sf.; pl. Cilnied'l cinetier de Ulnie; vie menee par un cel11ie•, Dal, 50;
lilniedta nu si seodld li~6r· (cariera (meseria) de celnic nu se lnfiripi u~or), PGr, 44 ;· cilniedta
.el u- tradud (administratia de celnic el o conducea), Fl, II, 4, 8; ·tdtd-n'lu ua n'l-u da a n'ia
lilniedta (tati-meu mi-o va da mie gospodAria, conducerea de celnic), PenB, IV, 41 ;
Caraf, 4.'
. l:ILNicA', sm., pl. cilnieddz; - v. celnie - , PLit, 1026; ua-t dail hfl'e di cilnied' (lti
voi da fiici .de celnic), PLit, 925; ed-s fiClorl di cilnieddz (ci-s feciori de celnici), PAnt, 300;
BNA, I, 130; cllnieddzl'i trag ndinte (celnicii merg In frunte), Lum, II, 152; PAnt, 170 _;
BNA, II, 46. -:- Singular ~I plural dupi. forme ca armatuld', Dumnidzd' etc. (cf. GrS. VI,
370).
l:ILNICOAN'E, sf., pl. cilnieodn'e demme de celnie•, PAnt, 416.
CILNIKESCU,- -kedsed, pl. cilnike~fl, -ke~ii tde celnie; riche; seigneuria~•: lrimtd mdre,
lilnikedsed (nunti mare, ca de' celnic), PAnt, 116.
· tiMBER, sn., pl. cimbere, maraina, cmouchoir; fichu noir qu'une femme met sur sa
Ute et qu'elle noue sous son menton- v. btlrbril'lil.•, Dal, 57; CFr, 42; tu cimMr n'l li bd-
gdm (In · batista mi le puneam), PLit, 857- v . mlndfld. V. Clumber. ...,. Cf. gr. .wc(.LtUpt. alb.
{ember ,ve.Io" < tc. tehenber (475) ,voile avec lequel les femmes couvrent leur t~te ou ser·
rent leur front".
l:IMoa()s, -rodsd, .
pl. cimbrci~l. -rodse, zgtrcit, cavare•: om limbr6s (om
y
avar), PGr, 44
Sin(!nime : f'ildryir; selinClu, sires 4°. - < ?
l:fMBRU, . sm., fari1 · pl. cihym•, Mih, 116. - Cf. dr. eimbru (DA; C; PhOr, II, 149)
~:
CIMBURfCA, sf., pl.?, cimbru, cthym•, Dal, 57. - V. Clumburieil ~I femuried.
l:IMBUZE, sf., petrecere·, PB, 574- v . gimbuze.
l:IMl:ESCU, l:IMl:fRE, PLit, 128 - v . cim~eseu, -~ire.
l:Il\IENTU, sm., pl.?, ciment, ccimenh, Dal, 57. - Cf. gr. ~t(.LtvTO• alb. fimenlo < it.
-eemento.
CIM~ESCU, vb. IV (cim~ll, -$it, -~ire), a atinge u~or, _ •toucher legerement (en parlant
~rune toupie ou .d'un osselet qui touche une autre toupie ou un autre osselet dans les· _jeux
d'enfants)•, Dal, 57. V. cimcescu ~i Clupurteseu. - < ? .
l:IM~fRE, sf., pl. cim~lrl caction de toucher legerement; frOlemenb, Dal, 57.
l:IM$fT, -ttl, pl. cim~lt, -te, atins u~or, degerement touchet, Dal, 57.
l:IN (Cutufieani), sn., pl. cine, fu~tel, ··baguette de Ia chaine d'un metier a tisser•,
Mur, II, 126. - V. Clunt.
CINAC,- sn.; l:INACA, · l:INAKE, sf., pl. cindfe, cfnd'fl, cind'kl, . strachinli, cecuelle ;
terrine•, Nic, 545; #-dmi~d6l'i ml'ed dit uit cinde (amlndoi manlnca dintr-o strachlna), PLit,
472. Sinonim: mlsr1rd2 • - Cf. alb. fanak ,scodella", gr. -ra:~tvtbtt < tc. tehanaq .(465; 475)
,,ecuelle en terre cuite".
CfNE, sf., pl. cin' l , cofa, cgourde, seille (a vin)• : plQsea i clnea cu yin (plosca sau cofa
cu vin), AI. 1-903, 82 ;· ed'ti und cini i ptosed eu yin (cite o cofa sau plosca cu vin), CFr,
172. Sinonime: e6(d, pl6sed. - Cf. alb . . finl ,piatto di metano··· <; tc .tehlnl (489) ,porce-
Iaine".
'CINGAN'IOS, -n'lodsd, pl. cingdn'l6~l, -n'lodse, PLit, 126 - v. sinonimul gdgtln'l6s.
- Cim;ine.
(:INGARLftl' ---'=438-

tiNGARLffr, sn., pJ. cingdrllurl, cre,tet - sinonim cu ea&a_ltil, etrcillil, l!lul!lrlld etc.
cingdrllillu a mrlnlllor (cre,tetul muntllor), GrB, 221; PAnt, 225; BNA, IV, 139. ·- < ?
ONGAR$ESCU (mi), vb. IV .( cingdr,ll, .,u, .,tre), ciocni, -t(se) choquer; toquer•, PLit,
129; cingdr,eseu yilllle di yin (cioc~esc paharele de vin).; trt P~ti, cingdr,tm odlld ar6,e (de-
Pa,ti ciocnim oua rotii) ; s(rlrlile s' cingdr,trd (sflrlezele se ciocnira). V. ciitgti,eseu; - cinglr r
tiNGAR$fRE, sf., pJ. cingdr,trl,- ciocnire, •choc; heurt; rencontre•, Dal, 58; edp'iatt
a vodstre lior cingdr,tre (capetele voastre trebuie ciocnite); ardild cingdr,tre ·,t-ail fdptd (str~­
nica ciocnire ,1-au facut).
tiNGAR$fT, -td, pJ. cingdr,tt, -te, ciocnit, •choqu~; toqu~; heurt~•: odrld cingiJr,ttt
(oua ciocnite).
tfNGIR_I •interjection qui imlte un sori ou un fracas• : clmbd'n'lle s' due diprirlna
cinglr, clunglr (clopotele de biserlci o tin (suna) mereu eingir, eiunglr); cfngtr I - s' freddiira
pidtile (cinglr!- s-au spart farfurlile). - Cf. tc.- onomatopeic tehounghyr (465) .,imite le fracas
pendant le mouvement" 'i, tchynghyrdamaq (475) ,rendre un son".
tiNGRfME, sf., pl. cingrin'l, ger, droid glacial, froid noirt, Dal, 58. - V.' /ingrime~
sinonimele dzer, viroer etc. 'i alb. fikme ,gelo" fikf.rrtine ,,ge~o". .
tiNGRI~ESCU, tiNGRI$ESCU, vb. IV - ·v. cingdr,escu -, Dal, 58; Nic, 553; bdinetile
te s' ~ingdr,ed (baionetele care se ciocneau), Fl, II, 7, 19; frlrll'i s' cingdr,trd cu askerea (ban-
ditii s-au ciocnit cu arinata).- Cf. 'i gr. -roLyxpll:ro ,choquer; heurter", alb. fUngurts ,battere".
ONGRI$fRE, -$fT, Dal, 58 - v. cingdr,tre, . • ,u.
' l:fNGU, sm., pl. ?, urclor, •cruche; assiette•, GrS, IV, 378. V. sinonimele poclrl 'i mi-
sura•.. - Cf. alb. fingo ,Iastra di zinco", tc. tchingo ,zinc" < it. zloeo.
tiN9EL'Ifr, sn., pl. cim;edl'e, cinghel, •croc, crochet, pendolr - v. PI '!I,- Il, · 220 b;
III, 208 a; anneau, boucle; chaine•, .Dal, 58; Nic, 545; Mih; 116; ·ird spindzurdte pi cim;edl't!
cd'rnurl di om (de cinglieluri erau atlrnate carnuri de orrt), PB, 21310; l'l-trieurd cim;el'llu df
ndrl (i-au trecut lantul de nliri).- Cf. 'i: gr., alb., bg. - < tc. tehenguel (476) ,crochet".
. l:IN9fE, sf., pl. cint;fl •(Tsigane ou Bohemienne) danseuse•, Mih, 117.; . Kats, I, 89; si-
addrd ca cint;fe (se glite~te ca ·liganctl dansatoare), PGr, 44. - V. ( ceant;irl), -le, Cint;ine ,i.
t int;istrd.
tiN91LAC, sn., pl. cim;ildte, iglltli, «crochet a faire du crochet., Dal, 58. Sinonim :
ctrllg 2°. ~ Cf. tc. tehenguelli (476) ,muni de crochets".
t I D 9 I 0 e, sm., pl. Cint;inCdz «Tsigane, Bohemien•. Sinonim : Fi(tu. - < tc. tehln-
gUtlne (475) ,Tzigane".
l:IN9fSTRA, sf., pl. cint;lstre, femeie (tigancli) schimonositli, «minaudiere•. - V. cean-
"roiXKUJ't'pot ,femme . affeet~e. ; minaudiere".
t;le, cint;le. - Cf. 'i gr.
l:INTENE, sf. pl., specie de ,alvari femele,ti, ccale~on ; tres large pantalon fronce de
toile que portent . les femmes albanaises musulmannes et qui rappelle Ia forme des ceac,_lr[
ct du cidlc•, Mih, .117; W, II, 196. - Cf. ,1 dr. citiiart, (PCoo, 18). - < tc. tehlotlan (475)
,large culotte que portent les villageoises ·dans quelques contr~es de Ia Turquie".
l:INU$AR, sm., pl. cinu,drl, cenu,ar, care strtnge cenu,a pentru fabricarea slipunului,
ccendrier•, Dal, 58; Mih, 117; GrB, 128.
l:INU$ARE, tlNU$AT, Nic, 546-:- v. ncinu,dre, _,dt.
l:INU$E, sf., pl. cinu,url, · cenu,li, •cendre•, Dal, 58; Nic, 546; Mih, 117; PScr, ·206.
- 1°. nu aoed cinu,e tu vdtrd di multe orl (de multe ori nu avea .nici cenu,a In vatrli = - era
slirac lipit), PB, 45410 - v. ascukedt1 etc.; 2°. serum ,; cinU,e ba,l (sliruti serum ,1 ceftu,li)..
Lum, IV, 167; PAnt, 288; BNA, I, 30; 3°. feata l'l-aldsd' cinu,ea ardte tu ildtrd (fata i-a
llisat cenu,a rece In vatrli = fata a fugit ,1 1-a plirlisit), PB, 27211• - PB, 22611 : CinU,i-bibil'edr.
,.--439- l:loc.ur

- Pimtru ciml~e In loc , de *linU,e, cf. cir~~scu, precum ~I GrS, I, 216-217 ~I ·-PEp, 40 sqq.
- < lat. •einusla (cinis ,cendre").
l:IIVU~EDZ1J, vb. I, Nic, 546- v. ncinu~idzit
l:loAIIA, f. lnvariabil, n~voia~i, •(femme) besoigneuse•, Mih, .117.- < ?
l:loARAl, ·sf., pl. Clorl, sfoari, cJO. ficelle; 2°. relation, rapport; 3°. vie ; 4° licence;
p~le-m~le; devergondage•, Dal, 58; NiC, 557; Mih, 117; PI~,' II, 191 ; AD, .IV, 374 ( < lat.,
filicella); RF, I, 37 ( < lat. •pe(di}ceola). - 1°: ledgtJ-1 cu untJ ClodrtJ (leagi~i cu o sfoari);
ltJpddzli ·,r-ail .crodia-a lor (ciorapli l'i au sfoara (legitura) lor) - v. sfodrtJ; 2° : u-arupsim
Clodra (am rupt-o legitura, am rupt relatllle), PLlt, 44; 474; u ttJI'i Clodra (a stricat-o prie-
-tenia), PB, 575; 3°: cu dn'll'i, Clodra a 6mlul si-aduntJ (cu anii, firul vieW se .Strlnge), PB,
205li; PArit, 92; l'l-si-arupse Clodra (i s-a rupt flrul vletii, a murit), PLit, 474; 4°: Cdnrltlu
- ltodrtJ : al'llirea cap, al'llirea ciClodre (Cinutul - alandala: lei' caput, colo ·picioarele), Fl,
i, :i, 6; Cfodrd u fedtird cdsa (casa au rivi~it-o); Cfodrd si-adrard· (s~au destrlibilat), · PLit,
-474; PGr, 44 - v. Clodrd-bodrtJ ~~ adv. b6ra. - < ?
l:loARA1 , sf., pl. Clorl (Cutufleanl, _In 1927), cloari, ccorneille•, Nic, 557; PScr, 206;
LL; IU, 114'. Slnonlme : gdle, hd,cd. - < ?
l:lo.ARA-BoARA, l:IORA-BORA; invar., talme~-balme~, cp~le-m~le, sens dessus des-
sous•; PGr, 44.. - V. Cfodrdl 4° 'i bora. ·
l:IOARIC, sm., pl. Clodri/l, cioarec, csorte de chausse en drap de menage blanc ou noir,
~ui montent au dessus des genoux oil on les fixe a !'aide d~s jarretieres nommees strlngl'e :
-en bas, sous le creux de Ia plante du ·pied, on Jes fixe a I'aide de stefle et ·au dessous des
genoux a I'aide de cdl/dvite- v. Plm, I, 122 sq.; II, 184 sq.t, Dal, 58; Mlh, 117; GrS
I, 86; CN, 88; RF, I, 37-38; s' incl'igd pri Clodriclu dlbu (se lnchega _pe cloarecul alb), GrB,'
225; PAnt, 230; BNA, IV, 149; ·~l-aduntJ' Clodri/ll'i pin' di dzinucl'e (~i-a sumes cioarecii
plni _Ia genunchi), ·PB, 251". - Cioarecii aromanilor au exact forma cioraplior ~ri~ene~ti
de dami, dar nu au tilpi. - Cf. dr. cioareci (DA) - (~i tc. t&haryq (460) _,espece de chaussure
.Iegere que portent les patres et les paysans"). - < ?
l:IOB_!, interj. cetourdi I espiegle h, PGr, 45.
l:IOC1 , sn., pl. Clocurl, ciocan, etc. marteau·- v. d11.lmdc; 2°. bee - v. Cluplitdne, dln-
idniit, Dal, 58; Nic, 557; Mlh, 117; PScr, 206. '-- 1° : ahurhl s' .bdttJ cu Cl6cu : ceac I, clue I
(lnc.epu si dea cu ciocamul: ceac!, ciuc !), PB, 48211; dtJ-n'l cl6clu ~· cl'ea,lell si nc_d l/u cdl'i
(di-~i ciocanul ~i cle,tele si potcovesc caii); ct'ndu hil Cloc, aguded! (clnd e'ti ciocan, lo-
ve,te); 2°: c6rbul ... cu crutea tu Cloc (corbul , • . cu crucea In plisc), PB, 46518 ; 6rn'lul l'l-
.de.dde n cap a n'ilul cu Cl6clu (vulturul i-a dat mlelului In cap cu pliscul). - V. Cl6ca !, Cl6cut,
.ctuc4n, precum ~I alb. t;ok ,martello", bg. covka ,bee", dr. cioc .
. l:IOC1 I; cloc! ·_ bdted cu Clocu (cioc I - dlidea cu ciocanul), PB, 48338 - v. cede!
ti6CA I .interj.; cioc(nire) I, cmot prononce par que111u' un de ceux qui boivent et qui
choquent leurs verres = trinquons h: ndlnte s' bed, tut fedtirtJ cl6ca! (ln!linte de a bea, totl
au ciocnit paharele)_- - V;, cloc ! 1 ,1 ttSca! .
l:IOcAN, sn., pl. Cl6cane, clopot, csonnaille en fonte plus petit que le cl6put - v. trcictJ;
grelo,t de fonte•, Dal, 58; Mih, 117 (cmarteau•);, GrS, I, 209; CN, 172; si-dvdu Cl6cane di of
(se aud clopote de ol). V. Cfucdn4. - Cf. ,1 alb. t;okan ,campanella della pecora; martello"
~~ st Ukanll ,Hammer" (BSl, 139; 134).
l:IOCUT, sn., pl. Cl6cute, .zvlcnituri dureroasi, cbattement cause par un pus ou par
une plale douloureuse; corde•, Dal, 58; Mih, 118; Dun, II, 104 ; CEI, 87 ; n'l-u .da Cl6cute
Ia ml'nd (lml dli .zvlcnituri Ia mlni), PB, 575; yilddzl'~ n'l-da Clocute (rinile lmi produc zvlc-
nlturl) - v. cicdniscu; amintd' ltngf!dre di lnimd, Cl6cut (a contractat boala de inirpi, cord),
CBiog, 60. - Cf. ~lungl'lu. - Cu -ut ca ln ar6put, tr6jnlt: < Cloc ! 1 •
-440 ___;

tiOL'IiJ1 , sn., pi: ctodi'e, ciolan; rilaxilar, , •os (a ronger) ; · mllchoire•, Dal, 58; Mih..
117; GrS, I, 209; II, 397; si-aledpse. . . cu un ctol'lrl (s-a ales. . . cu un clolan de fal~ii.) ..
PB, 5()8; . Clodl'ile acdfdrd s' glodcd (Qtaxilarele lncepurii. sii. intre In functiUJte), PAnt, 310. Si,.-
nonim : fdlcd . .,.- Cf. dr. ciolail ~i sl. celjusll ,maxilla ;· Kinnbacken" (Mik, 1112 : BSI, 142).
l:IOL'IiJ2 , sn., pl. Clol'e (~i Clodl'e), zdreimtli., •chiffon; toque; haillon•; Nic, 307; PGr..
45; LL. ·111, 223; cu ctodl'ili di 'p ri mine (cu zdrentele de pe mine), PB, 1481 ; nu-da slrdn'e,
arl Clol'e (nu au haine, au zdrente). V. Ufcd ~i pdrtdld. -Cf. dr. fOI, gr. -rdou:At ~i T(J6Atat;bg.
lulrl, ·alb. fUII, tc. lchoul. . ·
l:IOM, -md, pl. cton'l, Clome, mlndru, •grand; hautaln; fi~~•• PEtim, 15; luf ~dd,
s'
'tut clon'l, carl si . ducd tid dpd? (toti mari, toti mlndri, cine sa se duel!. dupli. apli. 'H, Fl..
I, 2, 6. - Cf. alb~ f(i)mo(n)j ,stimare, lmire In pregio" [<Hr, 446; 448; Le, 83; 8.7i;
f(i)mim ,stjma; 7toi\m(LO<; = de grand merite" (Hr, 448; Le, S7) ~i ,con'= ffihre weg ~
condurre" (GM, 448: lion'); ¢nies ,mittente".
l:IOMBURA, sf., pl. ctombure, fulg de zli.pada, dlocon d~ neige•: acdfdrd .~·· pis~iledsctt
ni1te ctombure di nedrld (lncepurii. sli. presare ni~te fulgi de zli.pada}, PB, 17()12• .Sinonhne.:
fulgu, sP.i(Jd. - V. 1ombura. .
l:IOMIR, venin, •poison-: fe u .vredl aht;l ctomir di dpd? (Ia ce o vreai (Ia ce ~up)
atlta amar de apa ?), PenB, IV, 116; Caraf, 18; nu-nl daf ct6mir ma t;ine? (nu-mi :dati mai
bin" otravli. ?), Caraf, 70. - V. Umir, ncemir, nctodmir.
l:~ONA, sf., pl. Clone, vrabie, •moineau., Dal, 58; m~l cu Clonile fe cd(ld nedrla-ant;lil'
(numai cu vrabiile «!are cautli. (doresc) zapada de timpuriu), Lum, V, 11~12, 37; PAnt, 1-58 ~
BN A, II; l)2. Sinonime : fdrndpullrl, · vrdpctu. - . < ?
l:IONDA, sf., pl. ctonde, legatura de cap Ia nivedste nodrld, Ia .mirese, •pointe d'etoff~
dont Ia nou.v elle · mariee se couvre Ia tete•. - < ?
l:ION'IiJ1 , sm;, pl. clon'l, vrabioi, •moineau-mllle•: nvifd' cum zburd'scu Cl6n'll' i (a lnva-
tat cum yorbesc vrabioii), PB, 9 27: - < ? .
l:ION'I(J2, vb., I, fara circulatie ( ctun'edl, -n'edt, -n'edre), schelalai, •pousser de petits
hurlementS plain'tifs (en parlant des chiens et de petits enfants)•, Mih, 118; PB, 575. V.
nl!iunt!dzrl. - < alb. ~onj ,alzare" (: fOnj ze'rin ,alzare Ia · voce").
l:IOP, i\n., ·pl. l!lopurl, sort, •sorb : trdp1u clop •j'ai tire au sorh, Dal, 58. Sinonin1 :
lot.- <"?
l:IOR, sn., pl. clodre- v. l!iclor ~i kict6r -, Dal, 58; Nic, 563; Mih, 118; PB, 31014.
- 1°. lu nu-l cap, ca val di clodre (unde nu e cap, ca vai de picioare); 2°~ vln'ird cu Clodrllf:
(vcnirli. pe jos); 3". cu mln'l 1' cu ctodre (cu mlini ~i cu picioare), PB, 24718 ; 4°. a tutltJr lit
decide cu ctorlu (tuturor le-a dat cu piciorul, pe toti i-a refuzat), PB, 2068 ; 5°. lodrd· Clor orte-
(oile se lndepartarii.), PLit, 534, PAnt, 9 ; 6°. trdpse ctor (e departe), PGr, 45; 7°. 1-fectrl Clor-
di cl'ne (l-am facut de rls lntreclndu-1), PGr, 45; 8°. ctnd l'ed olle Clorlu, c'torlu (ctnd oilc-
potnesc ln~irate una dupli. alta), BNA, I, 48; 9°. sta Clor pri ctor (stli. picior peste picior.
nu duce nici o lipsli.); 10°. mi lodrd pri Clodre (mli. preseazli. necesitli.tile, scaunul, excremen:...
tarea). - Forma ctor circulli. mai mult In sud, iar fo.r ma cictor e mai curentli. In nord.
l:IOARE-TU;(1NU~E, s. invar., lene~, ~fah'leanh, sinonim cu cacavdtrd ~i cinu~i-bibil'e~,.
PB, 28012 •
l:I6RA-BORA, · invar. - v. clodrd-bodrd.
l:IORBAlif, sm., pl. clorbageddz, gospodar, lmitli.I'it, •maitre; hospodar; notable de-
village•,' Dal, 58; ·Nic, S54; l\Iih, 117·; PAnt, 417. ....:. V. cturbagi ~~ sinonimul drhundu.
CIORBAliiLI'KE, sf., Clorbagill'kl, burghezie, •bourgeoisie; seigneurie•, Mih, 117. Sino-
nim: arhundilike . ..,.. < tc. teborbildjylyq .;-". ·
tiORBA -441-

CIORBA, sf., pl. Clorbe, ciorbi, csoupe, potage•,. Dal, 58; Nic, 554; Mih, . 117. Sinonim .:
$Upd. - < te. tehorba (478) .. -".
tiORGA, sf., pl. crordzi (~i ctorgi), BNA, II, .7 2.; udadzl'i-af~l'l eu Clorgl net'igat (odiiile
(camcrele) acele lnchegate (bogat a~ternute) cu cergi), PAnt, 157; BNA, II,. 2. - V. Urg/1
~i sinonimele docigd 2", yecimbulil.
CIORLIGAN, -nd, pl. Clorligan'l, -ne, cu picioare lungi, •qui a de longs pieds•, Dal,
5,8; Fl, II, 7, 9. - V. clurligcin.
tiORNIC, -ell, pl. clOrnifl, -te (gramosteni), m\tif•: odle cl6micu (oaie lnclaratnica); ,Si-
nonim ·: nlornic. - < ? .
CIOTA, sf., pl. C:lole, mlnu~a, «petite main (dans le langag~ d~s petits enfants)•, Dal,
.!i8. - < mlnu,6t.l.
l:IOTRA, sf., pl. ctolre, ciutura, •s~u•, Nic, 55.7. V. Clluru ~i sinonimul cuod'. - Cf .
.11Jb. t;6lre, gr. Ta6't'pot• bg. col(u)ra, tc. leholra - toate lmemnlnd ,vase OU gourde en bois,
bottiglia .di legno".
. l:iP, {!lpd, pl. cipl, clpe, cu urechi mici, •qui a une tete irrtlprochable avec de petites
-<>reilles•, Dal, 58.; W, I, 277; [cal .eu) caplu cip ([cal cu) caput fin), Fl, I •. 1, 3; PAnt, 342·;
.cupra cipa (eapra cu urechi mici), PMegR, II, 68. - Cf. alb. t;ipl! ,punta a orlo" :. dhi t;ipe
.,capra con orecchie piccole", srJ:>. cip ,fin, delicat, Ieger"; bg. cipil ,epate, camus; ·camard"
-:- v. ciple. .
C I p, Cipd, pl. Clpeanf, Cfpe, •sobriquet .donne aux Aroumains Grdmoslt!nt .de .Bulgarie•.
- V. cipa, precum ~i numele T§ipa Ia W, II, 238~
.tiP ARE, sf., pl. Cipa'rl, galon, •tresse ~ soutache•, Mih, 118. - V. ctupclre.
ClPA., sf., P!~ clpe,. un fel de cealma, •moucl~oir blanc ou rouge, a bords bro?es ·o u
u1eiile au:x: rassades (dont les vieillards Grdmostenl entourent leurs bonnets• - v. Plm, II, 190 ;
PAnt, 81 ~i, aci, carl'm, cealmd etc.)•. - < ?
tfPET, sm.; pl.?, iarba lunguiata, «brin d'herbe filiforme et lineaire ressemblant a Ia
1euille aciculee du pim: lu(a fU cipel (tufa cu cipel), Fl, I, 1, 3; PAnt; 344, - < ?
tfPI'f1 , invar., nimic, •rien; personne; silence•, Dal, 59; Fl, J, ·2, 3; PGr,45. -1°.
ldledre, mare clpil (tacere, mare tipenie), Lum, I, 221 ; 2°. nu-l cipit di om (nu e urma de
om), PB, 504 7 ; 3°. acl6 nu s' dufea Cipil di om (acolo riu se ducea nici urma de om); PB,
28423; 4°. CEpit di om, n(fi aldlral di cl'ne (nici urma (sau umbra) de om, nici latrat de cline),
Flj ·il, ·2, 4; PAnt, 255; 5°. ne cipit nu si-avdza (nici urma de sunet nu .se auzea), PB, 221n;
~o•• edlea luld nu seodsird cipit (pe tot drumul nu ·au scos nici o vorbA, au ramas tn tipenie),
PB; 898 • - V. fl'pit. - < ?
tfPITZ, sn., pl. clpite, cre~tet, •cime, sommeh: sus, P_ri un elpit ... ease ~· luna (sus,
pe un cre~tet. .. rasare ~I luna), Cal. 1911, 51; BNA, II, 56. Sinonlme: ere~lit, cingtlrliil,
kipiltl etc. - < ? .
l:IPKEN~ sn.; l:IPKENE, sf., pl. cipkt!ne, cipken'l, rever; cepchen, •revels d'un habit;
seutache- v. cipdre ~i ytlltum :· ml'nied cu cipkt!ne (mtneca cu rever), Mih, 118; ~ulivtl'ri kin-
disite eu aft!l Cipken di hrisa(e (~alvari brodati cu acel gaitan de aur), Lum, VI, 6-8, 30. V.
ceapkt!n. - Cf. ~i Jig. cepkenil < tc. tehepken (466) ,espece de veste courte a ma'nches ouver-
tes".
tfPLE,. adj. invar., ctrn, •camard•, M(h, 118. · V. clrn, tip. - < ?
l:IPLITOARE., sf., pl. ciplilorl, ciocii.nitoare, •(grand) pic (noir)•: pi-agalea· vol s' n'i
mu~muraf, .mu~eate ciplitodre (lncet sa-mi ~optiti voi, frumoase ciocanitoare), Trib, Jl, 3-4,
·4. V. cluetltoare ~i mgl. cuplitodred (GrS, III, 384). - < ?
·l:IPOC, sn., pl. cipoafe, ~old, •ferttur; hanche•: o lal t;llimu di nlngtl foe, ma ti ~ul
pi-aldnt i:ipoi: (hei tu ghium de linga foe, ce te tntord pe celalt ~old), Lum, V, 139 (Muzakie);
tiPRAKE -442-

lu-'agudlrcl triJl tu 'Cipi5c (1-au lovit exact Ia coapsli); Lum, ·vi; 6-S, 42: - V. cl'lcu, coapsd..
gof1. - < ·a lb. ~pok ,femore".
CIPRAKE, sf., ·a grafii - v. Cluprdke.
CIRAC, sm., pl. cirdft, cirac, •apprenth, ucenic, Dal, 60; Nic, 555 ;·'PB, 575. V: cfi'ed~
~i sinonimul cdlfd. - < tc. teliyragb (468) ..-".
CIRAP., sn., cuptor - v. cireap.
CIRCEAFE, sf.,' pl. circehl, cearceat, •drap de lih, Dal, 60; Mih, 114. - < 't c. · telutr-
ebaf (459) ,drap".
CIR-CIR ! <interjection imitant soit Ie ga;~:ouiilement des oiseaux - v. nciurellzli -,
soit Ie coulement d'un Iiquide•. . .:. _ V. Clut! :_ cr. tc·. · tchyt"lchyr (469) ,toute chose qui fait.
un petit murniur continuel''.
C!RtiVE, sm. pl. circividz ~i circivddz, cercevea, .t:hl'l~sis•, Dal, · GO; Nic,' 556; JYlih,
114. V. ClufCluvi. - <. tc. tebertebke (4'69) .. -·;.
CIRDAKE, l:IR.AAKE, sf., pl. cirdt1'kl, cir&l'kl, cerdac, •terrassc; ~bri de verdure a
l'issue d'un culdr•, Dal, 60; Nic, 555; · Mih, 114 ·; CN, 114; cd&cl andltd ~i cu cirddke (casa.
tnalta ~i cu cerdac), AI. ·1903, 18; si-aiindrd pi cirddke (s-au urcat In cerdac), PAnt, 364~
v. eerddke. - < tc. tebardaq (459) ,terrasse".
ORE, sm. ; PB, 575; dltcl turlie nu edste lire (altfel; tn alt mod nu e mijloc, nu e 'leac) ..
PB, 32s1o- v . .ceare.
CIREAC, sm., c:lrac, Mih, 118 - v. cirdc, CluraClil.
OREAP, sri., pl. ciredpurl, cuptor,' tfour, fournaise•, Dal, 60; Nic, 556; Mih, ' 11'8; PScr..
206 (cirdp); GrS; I, 209; CEI, 86; drdu ciredplu (htciil;~:esc cuptoruJ)·; un .firedp drsu df
nodild orl (un cuptor tncins de nouii ori), PB, ~0711 ; PAnt, 94; vrem dodilcl ciredp1if'l. di pl'ne
(vrem. doml cuptoare de pline). . Sinon! me : cuptor., cirikel, (llrn,u. - Etnografic, ·dec! pemru
.forma lui, v. Pim, I, 140; PDict1, plan~a x (pentru alte popoare: Plm, II, 77 .,i Ill112()
(dacoromAni); WSard, 54 !ji 63 (Sardinia); VKR, VI, Heft 3, Taf. IV13.(VIilencia·Spania)o
etc.). - < vsl. ilrepll ,testa".
i:IREA~E, sf., pl. cired,e,· cirea!ja, •cerise•, Dal, 60 ;. Nic, 555; Mih, US; PScr, 206;
P.<\nt, 474; luf cu cireti~ile ~· nol cu mclCed~ile (toti .c u cire~ele, iar .noi cu mace,ile), PLit; •474;.
s' l'l-u da a vastl'elul cireti~e n gura? (sa i-o dea regelui (lmparatului) eire~e (murii) In (!uti·'l)..
PB, 49715, - < lat. eeresia (cer.asium ,ceri\ie").
CIREC, sn., pl. cirecurl ~i sm. cirefl, sfert, •quart d'heure ; quart d'une monnaie•, Mili,.
118 .; Ufl cirec di odrd (un .sfert de ora), Cal. 1912, 108; pdtru cirefl fac un ·migit· (patru' fl'BRCi
fac o megidie). V. cireke ~i sinonimul cdriu.- <tc. tebelrek (460) ,un quart; quart d'beure"-
CIREcA, sf., .pl. cirefe, pline l~treaga, •pain entlen, Mih, us. SinQnim: cclrvtdl'e. - <.
tc.· tehoeurek ,objet -rond, pain".
CIREKE, sf., pl. iJirekl (nord), sfert, Nic, 549 - v. cirec ~i Clurec.
ORE~(J; sm., pl. ciriJl,. ·eire~, •cerisier•, · Dal, .60; Nic, 555·; Mih,119; -bdti ·I' criclu
pri ciriJl (clnta ~i cucul pe eire~!), PLit, 1027; ·PAnt, 38. _,;. < lat. •eeresius (cerasus ,;ceri-
sier"). .
ORftE, sf., pl. cirtce, mura, duda, •mtlre•, Mih, 119. - v. r nile, terlta ~ sinonimek
ci_
. amllJ'd1, dudd.
i:IRfCI(J, sm., pl. ciriCl, dud, •'mftriert, . Mih, 119 ; Lum, I, 69; IV, 55.· Sinonim :dud:
- v~ cirnlclil.
tiRI6AR(J, sm.,· pl. cirigdrl, nomad, tigan, •scenite, nomade, qui vit sous df:l; tentes •
bohemien, Tsigane•, Kats, I, 89. - < cergd?
ORf.JE,sm.,pl. cirljurl!ji cirljl,Clei, •colledepAte•, Dal, 60. V. ciri~il. - . < ·tc...teblrie.lll
(470) .. -". .
i:IRIKE ·-443- l:lRT!\Sf-T

i:IRIKE, sm., pl. cirikidz (gri\mosteni), tfour de campagne•. - V. cirkin ~~ sinonimul


yastru, ldst.
l:IRIKEL, sn., Dal, 60; CEI, 86 ;. CAr, 294 ( < cireap) - v. ciriki~ cirkil'la, sinonimul
pi~nlc ~~:
i:IRIKfE, sf., pl. . cirikll, Dal, · 60 - v. cirikil.
l:IRIKfNA, sf., pl. cirikine, vatra cuptorului, cl'atre du four•. - V. cirikil.
CIRIN'f AA, sf. : ctisd anvdllld cw cirin'idz (casi\ acoperita cu· tigla), Lum, III, 367
-- v . . ci rn'ldd.
CIRIPAR, sm., pl. c{ripdrl, brutar,. •boulangero, . 1\fih, 119; n calc astdl'i un ciriptir
(p!! drum tntllni un brutar), PB, 3384 • V. cilipdr ~~- s.inonimele (urndr, psumd'. - < cireap.
l:IRIPfC, sn., pl. Ciripife, cuptora~, •petit fouro .. - < ciredp.
CIRI~AR; CJrl~(e)ar, sm., pl. ciri~drl (Ciri~(e)arl), cire~ar, •qui vend des cerises;
]UI~ Dal, .6.1; Nic, 556; AI. 1901-1902, .'1 6; AI. 1903, 5. ·- 1°. ciri$drlu li vindu cired$ile
(vtnzlitorul de circ~c .Ie vlndu cire~ele); 2°. mislu al Ciri$edr (luna lui iunie), RP; 8, 7; di prr'
mislu Ciri$dr (de pe (din) luna iunie), Lurit, V, 224; BNA, II, 10; Ciri$drlu li coapsi potimile
(luf\te , le~a copt fructclc), PB, 302H. - V. · Ker$dr, iiri$dr ~~ sinonimul 8irisll. - < circti{le:
l:IRf~{J, sn., pl. Ciri$url : cirl$lu cu care s' likiscu cu'rtlle (cleiul cu care se lipesc car-
1ile); Lum, I, .60 - v. cirlje.
CIRKEL'Ifr, sn., pl. cirkedl'e: acupirimintul lu-dre ca cirkil'la, ca· g!islrulu afil aruptul
(acC)peri~ul II are ca un tast; ca ti\stul eel rupt, spart), C~c, 58 - v. :
l:IRKEN, sn., pl. Cirkine •four de. campagne en forme de couvercle, .semblable au test
-dacC!roumain (Pim, II, 78)•, Mih, 118. - V. cirikil. - < ?. ,
(;I r k e z, -zd, pl. Cirkijl, -ze, 'cerche;~:, •Circassien; brigand , turc ou albanais musul-
manisc a cheval>, PAnt, 417. ....,. < tc. teberkes (470) ,Circassien".
CIRKIZfME, sf., farii pl., cercheume, mombre de Cirkijl; pays des Cirkijlt : Kurd-pd#
~il cirkizline (Kurd-pa~a din cerche;~:ime), BNA, J, 112.
CIRLACfr, sm., pl. cirlafl, taciune ar;~:lnd, cfumeron•, Kats, I, 89. Sinonim: ·tdclune.
-<?
CIRNfl:E, sf., pl. cirnlce, Mth, 119; gura lilfCe $i lnima cirnUe (gura - ca o floare,
iar inima - neagra ca o duda), PLit, 512. - V. cernlCe, cirlCe ~~ n'edre.
CIRNfl:lfr, sm., pl. cirnlCl- v. cirlclfl ·- , Nic, 549; 556; Mih, 1i9. - <:. bg. femlea
.,.,anurier''.
l:IRN'fD.~, CIRN'f AA, ~f., GalGrB, 76; (rlmsi~l to ate Cirn'ldzle · di pi cdsd (ai spart
toate tiglele-olane de pe casi\), PenB, VIII, 152 - v. clurun'idd, caramida.
' l:IR~ESClJ, vb: IV ( cirfll, -flt, -fire) ca~ta; cer~i, chercher assidt\ment; fouillen, Dal,
.,1 > -P B, 722; CAr, 323; 445; cir§cdflc Ira 'na sca(d di yin (moare dupi\ un pahar de vin),
PB, 575; las' si zt;ilea 11i s' cir!led trl 'na mlfcdtura di pl'ne (lasa si\ fi tipat ~i sa fi ce~it
-dupa (pentru) o lmbucaturi\ de pllne), PLit, 790. - CuI- - -$- > c- - -$~ (cf. cinulle ~i CDDE
31-?).<·· < te~· ( < quae r o).
l:IR~fE, sf., pl. cirl!ll, tlrg, •marche•, Nic, 556; W, II, 144; cirfie di yipturl' (tlrg de
·ceretfe). Sinonim : pdzdre. - < tc.· tebare~Y. (549) .. -".
tllt~fRE,' sf., pl. cirflrl, rii.scolire, •action de chercher instammenb, Dal, 61.
tiR~fT, -ta, pl. cirllil, -te, ci\utat sti\ruitor, •chercM assidllmenb, Dal,' 61.
CIRTASESCU (mi), vb. IV (cirtdsll, · -sit, -sire), buimaci, tahurin: doll'i s' cirtaslrd
·(amindoi se buimacira), CosP, 66. - V. cildisiscu; cirtuiscu etc.
l:IRTASfRE, sf., uluire - v. cistislre. .
l:IRTASfT, -to.," pl. cirtasit, -te •abassourdi; al;luri• : to ate olle sl'ntu· ca . cirtaslte (to ate
~ile slnt ca buimacite), CosP, 7.
tiRTUESCU -444- cfTURA

l:IRTUESCU (mi), vb .. IV :· tuld lumea s' cirtul dlndccile (toata Jumea s-a zlipllcit dintr-o
daU), PB, 3802' - v. clurtuisr.u ~i:
. l:IRTUSESCU (mi) : s' cirtuslrd ldll'i odmin'l .di nu ~teci di carl parte si-apucd (!<~ uluirii>.
bietli oameni de nu ~tiau In care parte sll apuce), Cal. 1911, 206- v. cistisescu.
l:{Sl:I, l:t~l:I (Cru~ova), invar., orice, •n'importe quoit, Dal, 62 ·; PB, 575. · V. llu~tlu~
< /i + ~tiil. '
l:ISTISESCU (mi), vb .. IV, Mih, 114- v. llurtuescu.
l:ISTiS{RE, sf., pl. cistislrl, Mih, 114 - sinonim cu Cildislre.
CI~ESCU (mi), vb. IV ( ci~ll·,' -~it, -~ire), lngro;~:i ; •(s')epouvantero, Dal, 62; ·nl/i pdrin{il' f
nu s' ci~ilrd (nici parintii nu se lngro;o;ira), PenB, III, 171. Sinonim : ldhtiirsescil ; V: c~ult;
< cea~il.
l:I~I{T, -td, pl. ci~il/, -te, tnfricat, •epouvan!Po, PcnB, V, 55·. - V. ci~uft, Clil~ult.
l:I~{RE, sf., pl. ci~irl, lnspaimlntare, •action d'epouvanter; effroi•, Dal, 62. Sino-
nim : cutrom.
l:I~{Tl, -td, Dal, 62 - v. ci~ill ~i gr...T~Lotaf.ih•ott . t!votL OAOL ('Hm:tp. IX, 27, v . 749).
l:I!)fT•,. sm., pl. ci~l/, spion, · •espion•, Nic; 550. Sinonim : spion. - < tc. tchaeb)'t
(460) ..-".
CI~{TE, sf., pl. ci~l/, mostra ;~espece; echantillon•, Dal, 62; Mih, 119. Sinonime: ·mostrd,..
soi 1°. - < tc; tcheehlt (470) ,modele; de differents genres".
l:I!)UIT, -td, pl. ci~ulf, -te - v. ci~ft1 - : ci~illt di am are, di (urtund; (ricult di slngur-
(ingrozit de mare, «fe furtunll ; lrifrico~at de (aptul cd eram singur), FJ; I, 1, 13.' - · < ci~uescrr
(verb neatestat In literatura scrisll - cf. ci~scu) .
. l:IT ·! mile!, •interjection qu'on adresse a un chat pour le faire taire; ou pour le faire-
s'arrHer, ou pour l'eloigner etc.'•, Dal, 62; PB, 575. V. cltus! ~i ~it!. · - Cf. gr. ,wtT, alb.
~it interj. qua felis abigatur, 276 (p. 210)", Passow, 637; Hr, 327; tc.. tchii '(467) ,imite un
bruit tres Ieger". · ·
tiTAL'E, sf., pl. citd'l'l; fur~a, •fourche, croc d'un bois ou d ' un arbre• : temnu ~u cild'l'l
multe (lemn cu multe aglltlltori fn forma unui sdrciner). _v. llutdl'lil. - < tc. tehatal (456)
, fourche(tte)".
l:lTAMAN, sm., pl. citdmdn'l, individ, •individu• : la-Ald-bel yine-un citilmdn (Ia Ala--bei
vine ' un individ), BNA, II, 88; 96 ~i xv1. - < '! alb. fell! ,ra.ua" + -man? (cf. cilimdn)'.
tiTASESCU, vb. IV ( citdsil, -sit, -sire), nllvllli, •se ruer sur; attaquer .brusquement;:
arriver•, ·Mih, 119; ni6rll'i •• • citdsesc ca mdrea ncun'edtd (norii. .. nllvalesc ca marea infuriatA)o.
AI. 1928, 59 - v. ardvui!ICU. - < alb, f&tls (aor. ~atlsa) ,capitare, arrivare" . .
l:ITAS{RE, sf., pl. citilsfrl, nllvlllire, •attaque brusque; irruption•, Mih, 119.. Sinonim ~
andpddlre.
l:ITAS{T, -td, .pl. citdslf, -te, asaltat, •assaillit, Mih, .119.
l:ITfE, sf.; pl. cilfl, acope1i~, •toib, ·Dal, 62; Mih, 114; 119; PLit, 981; cdnda cddzu
ci_lfa pri cdp-l'l (parca a cllzut acoperi~ul pe capul lui), PB, ' 2858 ; n hoard 11untu ~· citft di
scl'mJurl $' cilfl cu ploace (In sat slnt ~i acoperi~uri de sclnduri ~i acoperi~uri cu ardezie)•-
v. Plm, I, 135-136. V. acupirlmfndu ~i cupirf~il. - < tc. tehaty (458) ,-".
l:ITMA', sm., pl. citmddz, primez, •mince mur mitoyen ; assemblage de planc~es ou de-
poutres clouees provisoiremenb. Cf. · bdgdatfe. - < tc. teha tmu· (457) ,assemblage de plan-
ches. : . ".
CITUNE, sm., pl. citun'l, Nic, 547 - v . tdclune.
· C{TURA · (sau l:ITURA ?), pl. ciiiJ.rl, dovleac .$lllbatic, •citrouille sauvage; cabochet,.
Dal, 63. - V. clotrd, lluturd ~i sinonimul curcubitd.
ttrus -44:5·- tlucunn:Ec.~

tiTUS I, sst I, taci I, •silence I, tais-toi I, chut 1•, PEtim, 11; ldfed Cllus!· (.ticea mile I),
PUt, 643; si nhipsi n (urnu *i citus !, ,i-adil'edliclu ·~i-lflned (se tnfipse In cuptor ,1 mile I,
1,1 tlriea 'i respiratia), P:Q, 10888; pl'nea, ntpol, cilus! (plinea, ·i ara,i, mile 1), PB, 229118. -' Cl.
sp.: ,Con el rey y con Ia inquisicion, chitos I" (Cabler, 3683). v. cit! _,i mutus.- REW, 8205:
,Scballwort". - < sp. e)tito I.
i:IUBAN, sm., pl. Clubdn'l, cioban, •berger•- cf. CSt, I, 51. Cilvlnt strain; ca circulatic,
de fondullexical arom:l.nesc ,1 folosit numai fata de straini - cuvtntul general, curent !liunic
pentru notlunea de •bergen In arom:l.nll. fiind picurdr. · Deci, relatarea lui Antonio Baldacci
din Buril, p. x (editla italiana)- reprodusa 'i In Lum, V, 73-76- corcspunde realitlitii,
In ea oglindindu-se o caracteristicll. sufleteascll. a arom:l.riilor conforma cu circlimstantelti tim-
purilor. - < tc. tchoban (476) ,._ ...
i:IUBANA, sf., pl. Clubd'n'l, lingurll. pastoreasca d~ l~mn, •(petite) cuiller en buis dont
se servent les p:l.tres- v. Plm, I, 172 d•, D~l, 63; CEI, 87; nu ~led cum s' minledscd cu
ciul!dna (nu !1tia cum sa mestece · cu lingur;~ de lemn), PB, ·181 8 ; PAnt, 98. - ln general,
clubdna, care e din lcmn de meri,or(v. pizdre), e sculptata ·In partea ei superic:>ilra cu variate
motive ,i figuri - v. ctriibdnu, ctrlig ,1 (tu,cd. In aceasta privinta, cf., pentru Sicilia, ce da
ln cli,eu' Rubino, 24 ; pentru Cauca.z, cf. Byh, 59, n-rul 1 din fig. 7, iar pentru Alpes vau-
doises : , . . . il fit present a Ia jeune fiJJe d'une merveiJJeilse cuiJJer en bois; sur laq~elle U
avait sculpte, dans les longues ~oirees d'hiver, Ia victorie ·d'un patre sur un taureau furieux' ',
Ceresole, 89. - Cf. vsl. Clbanrl,' cvanll, .. ~iGT1)~" = conge, seticr (mesure roltlaine d'l\n sixieme
de .xou~ pour ' les liquides". ~ < ?
tllJBA, sf., buturuga, Dal, 69 - v. cullubii.
i:IUBUCtf, sm., pl. Clubucceddz, ciubucciu, •qui fait ou qui vends des pipes•, Dal, 63;
Mih, 115 (cibucclrl); 119; PLit, 136. - < tc . .tchybouqdjy (466) ,domestique qui prepare
les ·pipes et s'en .occupe specialement".
. . i:IUBlJKE, sf., pl. Club~kl, ciubuc, •pipe lurque a long tuyau•, Dal, 63 ; PAnt, 417;
BNA, I, 86; '~l-bed Clublikea cu arihdte (l'i fuma ciubuculln lini,te), PB, 40"; puflu di pl'ndzd,
dpa di (rl'ndzd, cofa di loc, funea di temnu - clublike~ (putul de pln,1;ll., apa din frund, cofa de
pAmlnt, funia de lemn-ciubucul), W, II, 272; PLit, 362 - pentru variante ~i alte popoare,
cf• .GCim, 205-206, V. cibli~ci: - < tc. tehybouq (466) ,pipe''. .
i:JUC 1, PB, 576-: v. clocf2 'i cede!.
i:IUCAN, sn., pl. llucdne, ciocan, •marteau•, CE1, _87 ~ - V. cloc1 'i alb. ~okdn ,mar-
telle:>"· . .
tiUCANA, sf., pl. .Clucdne, oaie cu talanca, •brebis ou chevre qui porte tine sonnaille•-
-<~~ .
thJcA., sf. (pl. Clute), . cre,tet, •cime, sommet, falte - v. Clulluld; motte . de terre .~
v. zvol'lrl•, Dal, 63; Nic1 554; .Fl, I, 2, 6; Cal. 1912, 123; GrS, II, 397; DR, II, 552-55;1;
pri cdma andlld clued Q>e eel mai lnalt ~re,t~t), ICar, 79; si-alipidu' cd'trd Cluca sctrpods~
(a dat fuga spre cre~tetul prapastios), PenB, II, 274. :- Termenul e curent In toponimie.
- Cf. alb. fUke ,cima di un Colle", l)g. cuka ,colline; tumulus", gr. COUXOt (Bqga, I, 404)
'i PhOr, II, 706 (,origine. obscura"). - < ?.
l:lucA.Ntc,, tlucA.NtB"O, sn., pl. Clucdnite, clucdniCe, tallmga. mica, •petite sonnaille•.
- < clocan.
tiUcATOARE, sf., pl. Clucdt6rl, ciocanitoare, •pi~verh, Mih, 120. - V. Clucuto.dre"
tiUCULATA, sf., pl. cluculd'f, ciocolata, •chocolah, Dal, 64. - < it: c,ioceoJata. . .
i:IUCUHD:EcA, sf., pl. Clucurdefe, slmbure de piersica, moyau de pl!che•, Mih, 120-
< tc. teheklrdek (471) ,noyau; pepin i graine".
tlucun~scu -446- CluCIUIIAG

CIUCUTESCU (mi), vb. IV (Clucutll, ·tit, -tire), ciocni, •.1°. choquer; (se) heurter;
frapper; 2". s'ing~nier; se mettre martel en t~te; 3°. battre fortement, palpiter; 4°. castrer;
·chAtrer; hongrer; 5°. boire (des boissons splritueuses); ·boire et manger•, Dal, 64; MiJl, 120.--,
1°: Clucuted pri un Ungire (eiocAnea pe o tinglre), PB, 1)511; l'l-Clucuted (II ciocAnea), PB,
·44216 ; s' Clucuted cu Tlhea (se cioroviUa cu Norocul), PB, 961 ; Clucuted pinurlle (bate culele);
itagdnile s' Clucutescu (iataganele se ciocnesc), Velo, 16; BNA, V, 53; va vii. Clucuti/ cu nt11
(va veti. clocni cu · dln,ii); 2°: sta (iClorlu 1i 'll-Clucute~te cdplu (sta 'flacaul ,1-'1 framlntli
,glndul), PB, 49518 ; Clucuti/-vil ·fi(ne mlntea (framtntatl-va blne mintea); 3° : lnima lil · Clucu-.
tea~te (inima le zvlcne,te) - v. cicifniscu 1°, Cl6cul; 4°: prlndi s' Clucutlm birbilfl'i ~· /dkll'i
(trebuie sa juganim (sa lntoarcem) berbecli 'i tapii) - v. scukiscu; 5~ : . Clucutiril scd(ile (cioc-
nira ~i baura paharele), Cal. 1911, 175; Clucutedllle la hdne (bea ;I manlnca Ia han); llrile
.u Clucuti (llrele le-a baut, le-a cheltuit bind) - . v. aspdrgu 3°. V. cucutescu. - Cf. dr. ciocoti
·(DA), alb. fUkis ,beccare; toccare". :..._ < Cl6cut.
CIUCUTIRE, sf., pl. Clucutirl, ciocnire, •choc; rimcontre; castration; action ~e boire•~
Dal, 64; Fl, II, 4, 6; s' avdzt' 'nil Clucutire (se auzi o ciocanire), PB, 33011 • V. cicdtlre.
· CIUCUTfT, -ltl, pL . Clucutlf, -te, cloc~it, ofrapp~; chAtr~; bu; ivre•, Dal, 64; Nic, 55:1;
.fap clucutlt (tap lntors) - v. bdtllt; vln'iril Clucutll di la hdne (au venit beti de Ill han) - v .
.crup, Clllrla 2", dzddil 2° etc. ; scd(ile asund Clucutlte (paharele sunau golite), CalGrB, 35;
BNA, IV, 113. V. ciciltit, cicutit 'i stri(.
CIUCUTOARE, ~f., PB, 576 - v. Cluciltodre ~i ciplitodre. - < Cl6cut.
CIUCUTON'I'O, -todn'e, pl. Clucut6n'l, -todn'e, bautor, om care Clucule~te 5°, cbuveur•:
Mlha edste ... Clucul6n'li1 (Miha .e ... bllutor), PenB, y1; 140.
CIUCIOR, sn., picior.- v. ciClor.
CllJCI(J, sm., pt Clull, prune, sugaci, •petit enfant, nourrissont, Dal, 63; LL, III,
223-224; ndni, clllllulu-n'l (dormi, pruncul meu), PLit, 7; amintd' . ,. un clullii nvedsta noditd
{nevasta noull (mireasa) a nascut un .pruncut), PB, 45311. Sinonime: (iClurlc', nat etc. - .Cf.
.gr. -ro'ou-ro'cxvou (Hrls, 264); it. napol: ,0 cluccio nu' cammlna, si n'abbusca", CPT, VIII,
118 'i 120; it. veneJJ.: · ,Er pesce 'grosso se magna er ciuco", Zan, 46. - < ?
CllJCIUL, sn.; pl. Cli1Clule 'i Clllce, plcioru,, cp.e tlt pied (dans · re larigage des petits
~nfants)•, Dal, 63; (illurlclu ·~-(reefed ClllClle (copila,ul l'i freacA picioru,ele), Fr, I, 120.
- < cluet~J.
CIUCIULAN, sm. : Clulluldn'll'i s' mutd ~buirt'ndalul (cioclrliile se lnllltau zburlnd),
.Fl, II, 7, 14 - v. Clulluledlii, tur/ul'edn.
CluCilJLi\, sf., pl. Clullllle, cre,tet, c1°. pic, sommet, falte - v. Clllcd, cingdrllii, Clulubit,
Clungdne etc.; 2°. aigrette•, Da, 63; CE, 87. - 19: CluClllla a ·unlll mllttte (cre,tetul unui
munte), PB, · 5041 ; CluClllla a dzedndl'el (vlrful dealulul), Fl, Ii, 7, 19; Clultllla a Plndulul
(piscul Pindului), PenB, III, 48 ; plsti-a mlln/tlor Clultllle (peste piscurile muntilor), Trlb, Ill,
1, 9 ;· pldlurlle ldld, Ciulllllile alt;ed (plalurile apllreau negre, cre,tetele erau albe de zdpadd),
'Trib, 11,7-8,24; ciUlvd ... cu Clultllla andltd (colibll ... cu .vlrfullnalt), Fl, II, 3, 2; 2":
.dd-n'l. . . 'nd Clullllld trd zfrclllil (da-mi. . . un mot In loc de gluga), PLit, 764; PAnt! 88.
< bg. l!ui!ulQ ,huppe; toupet de chevelure".
CluCilJLCi\, sf., pl. CluCllll/e, mot, •aigrette; huppe•, CEI, 88. - < bg. iluilnlka .. -".
CIUCIULEAI'O, CluCIUL'EAN, sm., pl. Clultuledl, CluClul'edn'l, cloclrlle, calouette•,
Dal, 63; Nlc, 558; PLlt, 287; 356; Pen!3, VI, 129; DR, VI, 306. - V. CluClurlle, Clurledlii,
:sinonimul picurdr 2" 'i bg. cuculiga ,alouette": ~ Caracteristica fizicli a acestei pislirl e motul
vlrfuit de pe capul ei, mot numlt : < CluClllld.
CluCIUM.i\G; sm. 'i sn., pl. Clultumddzl .,1 CluClumddze, alice de ctlti, cespece de balle
-en bourre•, Plm, II, 224. - V. ~u~umdg, cutumdg 'i pd~pdcd, vodle.
.l:llJl:IUR -447- l:IUFLfC

l:llJl:IUR, vb. I ( Ctueturdl, -rdt, -rdre}, ~opti; •parler bas a l'oreille, chuchoter, mur-
murer•, Cod, 4711 ; ll'l ~uClurd' hil'llu tu uredcl'e (flul i-a ~optlt ln ureche), PB, 20713; }>Ant,
94; ll'l CluClurd~ ascumtt,alul (i-a ~optit pe ascuns), PB, 27311 ; un vimt di vedrd CtuClurd pril
(rtmdzd (un vlnt de varll ~optea prin frunte), I,.um, I, 223. V. aburedzil 2°. - Cf.. alb. fUfurds
,bisbigllare all'orecchlo" ~i bg. cucuril ,source, fontaine". ~ < ?
tlul:IURARE, sf., pl. CluClurd'rl, ~optlre, •chuchotement; murmuret, Dal, 63; Mih, 120.
V. ,u,urdre;
(':IUtiURAT, -tq, pl. · CluClurd{, -te, ~optit •chuchote; murmure•, Daf, 63. V. ,u,urdt.
tiUtiUREDZ!J, vb. I, IMih, 120 ~ v: ·Cluclur. .
l:lul:IURLfE, sf., pl. Clueturlll, cloclrlie, •alouettet, Lum, V, 186. - V. tlurledlil.
tiUCiuR·u~(J, sn., pl. cluclurU,e, picioru~, •petit pied•, Trib, IV, 3-4, 5; CluCturliJile
·11 ngl'edfd (lti lngheata picioru~ele), Fr, I, 75; BNA, I, 76; l'l-cdlcd' Clucluru,lu n cdsd (picio-
ru,ul ll calca (pii~i) ln casii), Fl, I, 5, 8. V. Cluetul ~i pu6ru,tl. In meglenor0 manii : ciCuru,
(PMegR, II, 67; CapM, · III, 225). - < cluClor < ciClor.
l:llJDA, sf. (pl. etude}, ciuda, minune, •merveille, miracle; bizarrerie•, . CEl, 87; Cludti
ni-avdzl'td (minune neauzitii), PLit, 1046; PAnt, 204.' V ~ Cludie ~i sinonimul 8dmd. - < vsl.,
·bg. ~udo ,miraculum; merveille".
l:IUDESCU (mi), vb. IV '(Ciudil, -dit, -dire), uimi, •s'etonner, s'extasiert: si Ctudi ,i
n'ic ,; mdre (se uimi ~i mie ~i mare), PLit, 852; 1Q20; s' cludird (rtilil'l (fratii se mirara),
PB, 47714. Sinonlme: apurisescu, 8dvmusescu. V. Cludisescu. ;- < vsl. lludlti ,mirari".
tiUDfE, sf., pl. Ctudil, mirare, •etonnement, stupefaction; bi;~:arreriet, Dal, 64; Nic, 554 ;
Nih, -120; PScr,.206; CEl, 87; n'el ca trl Ctudle! (miel, ca de minune I); PLit, 1045; PAnt,
204; 1i 1-lnlredbd cu t"'ludle (~i-llntreabll cu mirare), PAnt, 272; Bair, 104; lo vidzul Cludffle-a
tdle (eu am vli:tut minunlle tale), PB, .-171 87 • - V. Cludd ~i alb. fUdl ,meravjglia".
l:IUDIOS, -odsd, pl. Ctudio,l, -otise, ciudat, •etrange; bi:tarre•, Nic, 554.
tiUDISESCU (mi), vb. IV (CtudisH, ~sit, -sire) - Cludescu -, Dal, 64; Nic, 554; ,.
nol nd Ctudislm (~i noi ne mirllm), ·PAnt, 71; lumea tutd s' n'ird ,; s' Cludiseti (toata lumea
se 1nira ~I se minuna), PB, sou. - V. Cluduescu ~i alb. fudis.
'l:IUDISfRE, sf., pl. Cludislrl, mirare, •action de s'etonner; etrangete•, Dal, 64; Nic,
554 ; Mlh, 120.
tiUDISfT, -ld, pl. Cludislt, -te, uimit, ·•etonne, ebahit, Dal, 64; Nic, .554; altinll ,idea
cludisil (cellalti ~edeau uimlti), GrB, 226; _PAnt, 231; stall Cludislt cum. piing mu,edt fln-
tl'n'lle agdlea,agtilea (stau mirat clnd vdd cum P.llng fintlnile (izvoarele), lncet, ·lncet), CalGrB,
·25. V. Cluduit.
tiUDUESCU (mi), vb. IV ( Cluduil, -uit, -uire), PAnt, 417; s' cludui multu (se mirlil
mult), PB, 19711- v. Cludusescu.
l:IVDufT, -ld, pl. Cluduit, -te: n'irtil 1Ji Cluduil (mirat ~i uimit), PLit, 813. Sinonim:
apurisll.
l:IUDUSESCU (mi), vb. IV, PB, 576- v. Cluldisescu.
tiVF, Clu(d, pl. cluhl, au.;e, lncllcit, •emm~Iet, Mih, 120; PB, 576. V. Clu(utescu ~i
tJ!ufcd. - Cf: it. ciu(fo.
l:IVFLEAcA, tiUFLEcA, invar. : mi-adrtil clu(Jeticd •j'ai mange beaucoup•, m-am
facut tobll, Dal,- 64; u-addrd'm Ctu(Ucd (am facut-o burta burduf de mtncare), •nous avons
mange assez, nous sommes rassasles•, Fl, I, 3, 6. V. Ciu(lird ~~ sinonimulJdle 2°. - < ?
· l:IVFLEC, --leticd, Dal, 64 - v. dr. clofiec (DA), ~i ':
l:IVFLfC, -cd, pl. - Ctuflill, -te, mlcut, •mignon, tout petit. : n'ic escu, Clu(lic escu, _tala ·
otistea u nvescu- ticlu (mic slnt,..mitltel slnt, toatll oastea o lmbrac - acul), PLit, 348. Sino-
nim: n'icuz. - < ?
i:luuCAR . -448- tiULESCtJ

tiUFLicAn, sm., pl. cluflicdrl, mo~ier, •termier•, Dal, 64. V. cifleaccl ·$i alb. t;i(liktdr
,proprietario di terre". - < clufllke.
tiUFLfCA, invar. : u-adra .. ; Clufllcd pl1nlifa (burta o faceau burduf mlnctnd), PB,
1622•. - v~ Clu(ullcd.
'. '

tluFLfKE, sf., pl. Clufllkl, mo~ie,


•ferme•, ·Dal; 64; Nic, 548: 'lll-kirli Clufllkea (lfi
pierdu mo,ia), PB, 350S. V. cifllke. - < tc. tehirtlik (471) .. -".
tiUFULESCU (mi), vb. IV {ClufulU, -lit, -lire), lncllci, •emm~ler•, Mih, 120.; If si Clu-
fuli perlu (plirul ti s-a lncllcit). - V. Ctuf.
tiUFULfCA, invar. : si-adrd' Clu(ullcd (s~a saturat peste masura), PB, 18522 ; PGr, 45.
- v: cru(ledcd.
t IIi I ii t, -tii, Mih, 120 - v. Ci(ut ~i gr. -rar.tpou-r1jt;·
tiUFUTfNA, sf., pl. cru(utlne, capatlna, •tHe, caboche•. Sinonime: cdrd(etd, cdrtund,
.cufcubetd 2° etc. - Vreo legatura cu Cluf? '--. <: ?
tiUHL'EAN, -nd, pl. Cluhl'edn'l, -ne, tlrlie-brlu, •casseur-d'assiettes, vaurien•. Sino-
ni'me : pezeven~lu, vagab6ndu. ~ < ?
tiUIDISESCU (mi), vb. IV, .PAnt, 417- v. Cludescu.
tiUIESCU, vb. IV ( Cluil, -uil, -uire) mlna, • mener les moutons paltre•, GrS, IV, 3·78.
- < alb. ~uanj ,.cacciare" .
CIULt·, sm., pl. clul'l, musculita, ~insecte, mouche. qui se fourre surtout dans le gosier
·en y laissant des vers•, Dal, 64; PLit, 271 ; lu-ascuke .c lrilu [ < Clulu~u) (1-a infectat muse a
.ciiilul) - ·v. ascuklU 2°: - < ?
l:IUL1 , -ld, pl. Clul'l, t!lule, ciuntit, tl 0 • (arbre) sans branches; 2°. (cheval, mouton) ·qui
a· de petites oreilles•, Dal, 64 ;. M, 45 ; DR, IV, 432 ~i X, 436; 462 ( <xul.l.6t; ,.difforme, estro-
pie"); drbure clul, ol Clute (arborc fara ram uri, oi cu urechi mici). - · Cf. dr. ciul (DA; DragR,
:59) 'i gr. coul.ou, 1\ou/.oc (Boga, I, 405 ; II, 192). - V. :
tlui.Ac, -cd, pl. cruldll, -te, ciung; •estropie; manchot., Mih, 121 ; vrel Cluldc s' · mi
(dcd? (vrei sa rna faca ciung ?), Lum, V, 188. Sinoniine: Clungu, $but-. - Cf. 'i alb. t;ullak
~ ,nudo, spoglio" < tc. teholaq (481) .. -".
l:IULE, sm., pl. Cluleddz, soldat vlnator, ovoltigeur• : trag 11' Cluleddzl''i lui tu urmd
{pornesc In urma ~i evzonii, toti vlnatorii de munte), BNA, II, 30. - V. clul'e.
tiULEAI(J, sm., pl. Cluledl - v. crucluledlu, t'lurledlu - ,' Dal, 64 ; PLit; · 287; lipsea
.1.1n cluCluledl!l (lipsea o cioclrlie), PB, 2241 • - < ?
l:IULEKE, sf., otel, Dal, 64 - v. cillke, ciulike.
tiULENGA, sf., pl. clutendze, bat de joe, •batonnet employe dans des jeux d'enfants•,
Dal, 64; PLit, 147; 151. V. Clullcti, ciUngu 'i sinonimele bake, $Cl'eandzd, . tingale. -'-- Clutenga
·e, putin scobita Ia cele dou:l capete ale ei In sens invers spre a putea fi· folosita In jocul
.respectiv. - Cf. tc. tchileng (474) ,.aigrette" 'i gr. coul.eyyoc (Boga, I, 404).
tiULESCU (mi) , vb: IV (Clulll, -lit, -lire}, ciuli; taia, o1°. emonder; couper les bran-
·ches d' un arbre; 2°. rouer de coups; 3°. chauvir des oreilles; 4°. ouir, entendre; 5°. filouter,
-chiper, se glisser; 6°. fuir., Dal, 64; GrS, I, 210; II, 397; III, 268. _ : 1°: clullm (dglu (cura-
tam de ramuri fagul) - v. cdldrsescu; scrilltescu; 2°: nd aved Clulitd de bdtedre (ne rupsese
tn blitaie) - v. (rl'ngu 1° .etc.; vlmtu · ardle nd Cluled urecl'ile (\itnt rece ne blehiia urechile);
3°: Clulil und odrd urecl'ile: nu si-avdzd livd (am ciulit 0 data urechile: riu se auzea nimic),
PAnt, 314; hil'llu di amird' Clull cu uredcl'ea 11i avdzl' (fiui de lmparat a ciulit ·(a tras· ell)
. u,rechea 'i a auzit), PB, 74a•; ' lll-bdgd rireacl'eci .. . , Cluledllle (i,i pune urechea ... · ciule,te),
PB, 4628 ; calu cluli urecl' ile (calul ciuli urechile); 4°: Cluledlllt di dipdrte (aude, simte de
(~~parte), PLlt, 475; cl'ndu Clu/l cd si-aprodke odra s' credpd tu(ekea (clnd a siintlt ca 'Se
.apropie ora ca si\ detune pu,ca, sa tnceapa lupta), LP, 55 ; BNA, II, 122; s' Clulim ·euln
CIULfcA -449- ClliMA 1

si-ascillna' lnima tu pliltdre (sa luam seama, sa pricepem cum inima se agata .ln spate), LP,
55; BNA, II, 122; t!luled ncod (ciule~te, asculta lncoace), LP, 56; BNA, II, 126; 5°: nd
dlisim s' t!lullm vl'rnd stedrpd (ne-am dus sa ~terpelim vreo stearpa) - v. agudescu 5°, lluna
etc.; mi clulll fl'ra s' mi-adukedsca nlti cl'n'll'i (rna furi~ai fara sa rna simta nici clinii); 6° :
I ant di-aclO li-aveti llulltd (Ion o tulise (fugise) de acolo), Lum, II, 179; BNA, III, 74 - v.
angdn 2°, cdpsdlsescu, detipin 3°. - . Cf. alb. fulls ,prendere in giro"; gr. T<nouMv w ('A piT.
191; ~etp, 35) ; . Taou/..wvw ,ecouter" (Hileg, II, 195); dr. ciuli (DA).
CluLfcl, sf., pl. llullte, turca, .e. blltonnet - v. t!lult!ngd; 2°. (se sauver a Ia) fuite ;
3°. phallun, D·a l, 64; PLit, 147. - e: ficlOrll'i si-agcodca cu llullca (baietii se joaca cu turca);
2~ : dedde foe a cdsdl'el ~i - Clullca! (a incendiat casa ~i - fuga I) - v. so/11 3° etc.; 3° : e I
$' te va n'l-addrl? va-n'l l'edl Clullca? (e I ~i ce o sii.-mi faci? o sa-mi iei phallus-ul ?) - v.
ndnClu, pula etc.; l'ed-l'l Clullca, carl pot (prinde-o, daca poti), PB, 10528- v. coddd 1e,
cur1 5°.- < ?
CluLfE, sf., pl. t!lulil, ~uvita, •meche de cheveux•, Mih, 121. - V. Cille.
CIULIGAN, sm., pl. Cluligtin'l, pasare rapitoare, •oiseau de proie•, Dal, 64. Sinonime:
orn'lu, vultur. - (Acela~i cu Clorligdn?). - < ?
CIUUKE, sf., pl. Clullkl, otel, •acien, PB, 576; ·PAnt, 418; '$l-bdga'... llulike la
in'lodra (~i-a pus ... otel Ia inimioara, ~i-a facut curaj), Fl, I, 5, 7; BNA, II, 8. V. llult!ke.-
< tc. teheUk (474) ,-".
CIUUMAN, -na; dol Clulimdn'l (doi· baieti), LP, 13; Ant, 244; BNA, II, 114- v.
lilimdn.
CIUL{RE, sf., pl. Clullrl, ciulire, •action d'emonder, de chauvir l'oreille etc.t, Dal, 64.
CIUUT, -td, pl. Clullt, -te, · ciulit, •emonde ; dresse ; filoute etc. - v. Clult!scu., Dal, 64 ;
urecl'i Clulite •oreilles dressees•.
CIULUBET, sm., pl. Clulubef, vlrf, •sommet, falte•, Nic, 557. V. tulubet ~i sinonimul
Cfizci't- < ?
CIUL'E, sm., pl. Clul'etidz •voltigeur• : apodrtd-u, gconlle-a me!l llul'e (poarta-o, bravul
meu soldat vlnator), BNA, II, 32. V. CluU. - < ?
CllJL'EA, invar., prostanac, •sot, nigaud• : '$1-edste dip Clizlea (l$i e prost de tot). Sino-
nime: c~ura, glar etc.-Cuvlntul pare a fi acela~i ~i ln toponimicul greco-epirot aTIX Taiou·/..r.«
('Hm:Lp• VIII, 110). Apare ~i ln onomastica. Rar circula··~i pl. (tot m.) clul'ean'l. - Cf. gr.
Taou/..LIX ,grebe oreillard"·- (,oreillard" ne trimite cu glndul Ia opusul semantic Cful2). -
< ?,
Clml.AG, sn.; CIUMAGA, sf., pl. t!luma'dzl, ciomag, •gros baton, gourdin, matraque;
pieu fourchu•, Dal, 64; Nic, 558; Mih, 121; PAnt, 418; Jb, I, 26: 1113 (pl. Clumdgura) ;
CFr, 104 (sinonim. cu (urtutlre); l'ed 'na Clumdga di cornu (ia un ciomag de corn), PB, 1071a;
lu-aguded cu clumdga (11 lovea cu ciomagul), Lum, II, 154; pri Clumdga al dispotl (pe cio-
magul (t.oiagul) arhiereului)z PLit, 56; cdsa pri Clumdgd (casa pe ciomag = azi aci, mline
aiurea)- v. Clutdl'lu, uldr 2°. V. gcumdc ~i sinonimele maCluca, $COp. - < tc. tehomaq (481)
,,massue"'.
CIUMAGARA, invar. (pl. c~umagaran'l}, vagabond, daineanh, Kats, I, 90. - Cf.
lll'edra, hulanddr etc. - < ? clumdg.
CIUMARAC (Cl'isura), sn., pl. Clumarate, pilug, •pilon; egrugeoirt; Mur, IV, 107. Sino-
nim :. stizmbu. - < ?
CllJMAl, sf., pl. Clizme, ~ot de llna, «1°. flocon de Iaine; dechets de Iaine; 2". cime,
sommet (de Ia tHe, d'une montagne)- sens rare; 3°. boutOI'\, enflure; 4°. puree de pommes
de terre-v.. ciumedla •, Dal, 64; Nic, 558 (•touffe de cheveux sur le sommet de Ia tilte•);
PLit, 317; w, II, 234; CN, 174. - 1°: cu una Clizma di ll'na acumpardm un uca' di aiz!la

29 - c. 531 - Tache P a p a h a g 1, DtcttonaruZ: dlalectulut arom4n


tluMX• -450-

(cu un mot de llna cumparam o oca de struguri); ti umplu*l Ia siran'e di Clume (te-ai umplut
Ia haine de par de llna); ll'nd lucredz? - cldme val al (llna ai In lucru? - fulgi de Una vei
avea); 2°: (In toponimie: Clamd (Samarfna), AI. 1901-1902, 122; Cluma-a-corbulul (Balasa);
n Glumd (Tesalia), 'Hnctp, VIII, 101 ; 118; 140; LL, 115 - v. cucul'lii 2", clumullcd; so : cu
una cluma, pisti cap (•mit einer Beule auf dem Kopf•, cu o umnatura pe cap), W, II, 2S4 - v.
Clumb4 ~~ $U$Cd. - Cf. alb. qime ,pelo, capello, penna, cimosa", gr. COU(J.Ot• ~OU(LOt. (Boga,
II, 186; 187; I, S86; 405) ~~ dr. ciumd (CDDE, S6S; PFon, 61 ~~ 106 ~~ DA, s. v.) : < lat.
eyma ,tendron du chou ou d'autres legumes".
CIUMA2 , sf., fara pl., pi(u)re de cartofi, •puree de pommes de terre•: mfcd'm Cldma
di clrca'ngi (mlncaram plrea de cartofi) (Balasa). - V. Clumeald. - < lat. eyma ,tendron du
chou ou d'autres legumes" < gr. xu(LOt ,fruit ou production de Ia terre".
CIUMBA, sf., Dun, II, 62; DR, VIII, 115 - v. gldmbd.
CIUMBERE, sf., pl. . Clumberl, val de mireasa, •voile de nouvelle mariee que celle-ci
porte sur son dos•. - V. cimber ~~ sinonimele po$e, vlti,~cd, zvon.
CIUMBURfCA, sf. {pl. Clumburlfe?), cimbru~or, Dal, 64; Nic, 558- v . cimburlcd,
c!umuricd.
CIUMEALA, sf. . (pl. Clumel'l?}, hrana, •nourriture•, Dal, 64; si scutem Clumeala a
fiClorllor (sa scoatem (sa procuram, sa agonisim) hrana copiilor), PenB, VT, 55; nu-ail ciu-
medld (nu au ce mlnca). - Pentru -edld, cf. videald, zubeald. - V. ClumuUscu 2° ~~ cldmd1
4 o ~i crama2•
. CIUJ'IILEKE, sf., pl. ClumUkl, ciumlec, •espece de ragoftt (de boeu.f) aux oignons•, Dal,
64; lu-l clumUkea-a li l'irtate? I (unde-i ciumlecul raposatei? !), PLit, 475. - < tc. tehoeumlek
( 481) ,espece de roti. .. ".
CIUJ'IIULESCU (mi), vb. IV ( Clumulil, -lit, -lire), molfai, d 0 • chiffonner; 2°.machonner;
so patauger, patr.ouiller; 4°. (utuere•, Dal, 64; Mih, 121; PB, 576. - 1°: u clumull$1 (ustdnea
(rochia ai ~ifonat-o) - v. hied so; 2°: Clumuletf$ie el In gurd (el mesteca (molfaie) In gura),
BatP, 5; Clumulea nica un os in gur!'! (Inca molfaia un os In gurii), · Fl, I, S, -5 - cf. clumeald
~~ Ia CC, S502S ~i Dens, II, 558: ciumeli ,ciuguli"; S0 : n'lclu s' Clumuled$ie iu balid (copilul
balace~te In balta); 4° : u clumullra •illam futuerun:h - v. ampihlur etc. ; va Clumull •il vous
a tire une carotte• (v-a tras chiulul)- v. calupe S0 • V. 'etumeala, nclumuUscu, ,umuUscu etc.
- Cf. dr. ciumeli (DA) : ,Pasarile cerului ciumelira ea'~ (CC, S50Z6; Dens, II, 558). - < ?
CIUMULfCA, sf., pl. clumulife, vlrfulet, cre~tet mic, •petite cime•, Dal, 64. Sinonime :
Clued, Clungdne etc. - Cluma.
CIUMULfRE, sf., pl. Clumulfrl •action de chiffonner etc.•, Dal, 64; Mih, 121.
CIUMULfT, -id, pl. Clumullf, -te, molfait, •chiffonne; machonne etc.•, Dal, 64. v.
ClumuUscu.
CIUMURfCA, sf., CEI, 87; urdina lu Clumurlca, pl' na (eate cararlca (circula prin cim
bru, plna filcu cararuie), PenB, VI, 144 - v. Clumburlca.
CIUN1 , sn., pl. Clune, prajina, fu~tei, d 0 • perche; 2°. reglette o.u baguette en bois qu'on
emploie aux metiers a tisser; ronce; deux faisceaux de roseaux lies ensemble qu'on emploie
a Ia nage - v. Cfun2 ; so. pied•, Dal, 64; Mih, 121. - 1°: liga' 'nd mtnilla di un Clun lungu
(a Iegat .o batista de o prajina lunga), PB, 25220 ; da-l'l cu pdrlu, da-l'l cu Cldnlu (da-i cti
parul, da-1 cu prajina), PB, 18717 - v . strop; 2°: Clunile lui el s' li traga (fu~teiele mereu el
sa -le traga), LP, 1S; PAnt, 244; BNA, II, 114; ·so: muliu lundzi li-al Clunile (l>rea lungi
Je ai picioarele)- v. ciClor. - v. cin ~i (us 2°. - < ?
CIUN2, sm., pl. Clun'l, maracine, cepine; ronce - v. Clunl 2°t, Mih, 121. Sinonime :
mardflne, skinl etc. - < ?
-451- l:IUPERNIC

l:IUN8 (mi}, vb. I (Clundl, -nat, -mire), ~terpeli, •voler, derobert, Dal, 64; )lined un
zmea li l'l-Cluna medrile (venea un zmeu ~i-i fura merele), PB, 37213; l'l-clundrd hil'ea di
amirii' (i-au furat fiica de lmparat), PB, 4621' ; u · Clund' (a furat-o), PLit, 684; carl s' nu
potitii sd-l'l Clund (daca nu va putea sa-i ~terpeleasca), PB, 8017; mi Clunal di nlngd ni1Jl
(rna furi~ai de Unga ei). Sinonime : Clulescu 5°, i!lupUscu· 2", fur1 , sufrusescu 2° etc. - Cf.alb.
fonj ,mandare, spedire", t§on' ,wittere, splire" (GM, 448). - < ?
l:IUN', sm., pl. Clun'l - v. Clul1.
l:IUNARE1 , sf., pl. Clund'rl •action de voler; larcin•, Dal, 64; bun'l trd Clundre (buni
de furat), PB, 80'; etiste gl6ne tu Clundre (e tare In furt).
l:IUNARE1 , sf., pl. i!iund'rl, lamentare, •action de se lamenter; lamentation•, Dal, 64 ;
Mih, 121 (ciun'edre); PB, 577.
CIUNAT1, -td, pl. ciuntif, -te, vil.itat, •qui s'est Iamente•, Dal, 64. - v~ ciunedzil.
l:IUNAT1 , -td, pl. Clunaf, -te, furat, .vole, derobe•, Dal, 64; Fl, I, 3; 6; carne di ml'lor
clunat (carne de mior furat). - V. Cfun 3 •
l:IUNC!j I •interjection par Iaquelle on veut faire arr~ter l'llne ou Ie faire changer de
direction•, PLit, 61 ; . BNA, III, 165. - V. Cfu111, unc11 !, mgl. t§uncdll (CapM, II, p. 102, v.
4 ~i 8; III, 101) (~i it. ciuco ,asino").
l:IUNEDZtJ, vb. I, vaita, Dal, 64 - v. nciunedzll.
l:IUNGANE,. sf., pl. Clungd'n'l, pisc, •cime•, Dal, 64; cdriiulsed11le pri i!lungd'n'l (stli
de veghe pe piscuri), PenB, VI, 24. Sinonime : CluClrlld, Clumullcd etc. - < ?
CIUNGU, -gil, pl. Clundzi, Clundze, ciung, •manchot; estropie; qui n'a qu'une main ';
(animal) qui n'a qu'une corne•, Dal, 64; Nic, 554; Lum, IV, 148. Sinonim: Clulac. - Cf.
gr. TG'ouyxou~ (Hris, 263) ~i dr. ciung (DA). - < ?
l:IUNKE, conj., pentru cil., •parce que, puisque•, Mih, 121; Cod, 68 b1'; 68 b16. 'Sino-
nim: cd ~· - < tc. tehunkl (481) .• -".
l:IUN'EARE, sf., vaitare, Mih, 121 - v. ciundre.
l:IUN'EAT, sn., pl. ciun'eaturl, vaier, <lamentation; hurlemenb, Mih, 121. - V. ciunat
~~ i!etiund.
l:IUP1, sm., pl. Clukl, cllti, d 0 • etoupe - v. stupd; 2°. nonchalant, belltre•, Dal, 64;
Mih, 120; PScr, 206; PLit, 95; GrS, I; 210; II, 55. - 1° : afea cdma mdrea turfed Clukl
(cea mai mare torcea cllti), .PB, ·28517; 2": om di Clukl (om de cllti, om de nimica), PB,
577. - Cf. ~i bg. copll ,etoupe". - < tc. tehoeup (476) ,petit morceau de. bois, de paille,
de broussaille ; brin".
tluP•, -pd, pl. clukl, Clupe, copila~, •petit enfant; bambin•, Nic, 558. V. fup ~~ Cluprd.
- Cf. gr. -raou7tot ,jeune fille", alb. fUpe ,ragazza" (adjectiv din substantiv).
l:IUPARE, sf., pl. Clupd'rl, panglica, .e. ruban; soutache (sud); 2°. couvre-chef des
femmes des Fdr11er6t - v. Plm, I, 116; 120 a•, Nic, 554; CFr, 23; 86; CN, 84; 164 ( < alb.
kipare); DR, IV, 682 ( < 't'U7tlipt(o)v); VI, 656 ( < tc.). - V. cipdre, tdpdre ~~ ~;lubec.
l:IUPALfC, sm.. ; ua '111-lu ml'cd clupdllclu (Ii-I va mlnca pieirea), PenB, VIII, 21 -
v. i!lupulfc.
l:IUPAR, sn., pl. Cfupdre, ciorap, •bas, chaussette•, Mih, 121 ; CAr, 363. Sinonim :
ldpuda. - < ?
l:IUPATA I interj., ~oltlc, •clopin-clopant I•: Clupdtd,. Clupdtd!, curcubeta... agtamse
la piiltiti (~oltlc, ~oltlc, cucurbata ... a ajuns Ia palat), PB, 1315. - < ?
l:IUPERNIC, -cd, pl. Clupernifl, -te (Cl'isura), voinic, •vaillant, forb, Mur, II, 144. Si-
nonime: {jlone, putut. - < ?
l:IUPERNICA -452- l:IUPURTESCU

BUPERNICA (Cl'isura), sf., pl. Ctupernite, ciuperca, •petit champigoont, Mur, II, 74.
V. peCturcd ~i sinonimul burecile. - Cf. dr. ciupercd. - < ?
CIUPILAR, sm., pl.. clupilcirl, ~oph'la, dezard• : nol nu him Ctupilcirl s' bdnd'm tu ketri,
nol vultur1 him (noi nu slntem ~oplrl~ ca sa traim printre pietre, noi slntcm vulturi), GrB,
141. - V. Clupulcir ~i Clupulic.
l:IUPLESCU (mi), vb. IV ( Cluplil, -Ill, -lire), stilci, 1°. coritusion·n er; aplatir ·; ecraser .;
2°. chiper, filouter; so. avaler; devorer•, Dal, 64; PScr, 206 ( < stuplu); CEI, 87 ( < sl.
tsepja). -1°: cddzu 'nd ploace ~~ n'l-Clupli mf'na (clizu o lespede ~i-mi sUlci mlna), -PB, 577;
mi Ctuplll la ungl'e (rna stllcii Ia unghie); 2°: va s' ducd s' clupleascu flurllle (se va .duce
sa ~terpeleasca galbenii),' PB, S0528; el nd aveci Ctupllld cdpecislrile · (cl nu furase clpestrcle)
- v. agudescu 5°, Ctun3 etc.; S0 : edlu aestu fridzef-lu ~i Ctuplif-lu (iedul acesta frigeti-1 ~i
tmbucati-1)- v. decipin 2°.- Cf. , ~i dr. ciopli.- < bg. I!Pplja ,gratter".
i:IUPLIKEA(J.:\, sf., pl. cluplikel, norod, •populace, plebe, bas peuple; foule•, Dal, 64;
Nic, 554. - Cf. tc. tchoeuplek (476) ,endroit oil l'on jctte les balayures ct lcs ordures". -
<?
CIUPLfRE, sf., pl. Ctup/lrl, stllcirc, •action d'aplatir, de chiper, d'avalen, Dal, 65.
CIUPL{T, -IU, pl. c{uplif, -te, stllcit; furat, •aplati; filoute; emboucbe•, Dal, 65.
CluPLITANE, sf., pl. cluplitd'n'l, plisc, •bee (d'oiseau)•, Mih, 121. Sinonime: Ctoct 2°,
dintanu, kipilu so. - < ?
i:IUPLITURA, sf., pl. clupliturl, stllciturii, •aplatissement; larcin, enlevemento, Dal, 65.
- v. cluplescu.
i:IUPOC, sn., ~old, CFr, 10S - v. cipoc.
l:IUPOR, sn., pl. clupocire, teapa, •piquant; pal; chicot; noeud (d'arbre)•, Dal, 65;
PenB, Ill, 240; GrS, I, 209 ; CEI, 87; mi nfdpcil di un clupor (m-am tntepat de o teapa);
gorful aestu ciri clupodre (parul acesta are tepi). - < vsl., bg. llepor6, clpru ,ramus; Ast" .
. i:IUPRAKE, sf., pl. clupru'kl, agrafa, •agrafe•, Dal, 65; W, II, 140; CN, 165; cu
clupru'klle di aslme (cu agrafcle de argint), PLit, 8S6; cu Ctuprd'kl ~i halmanlle (cu agrafe
~i am uleta), BNA, I, 16; te cluprd'kl ~· flurll di gu~e! (ce de agrafe ~i galbeni Ia gtt), PAnt,
297; BNA, I, 126. V. ceaprake, cluprecd ~i cupceciud. - CEI, 87 : < clup6r. - Ca sens, cf.
tc. tchapraz (dat, aci, sub ceaprciz); ca forma, cf. tc. tchapraq (456) ,couvcrturc. de Ia selle
du soldat". - < ?
CIUPR.\, sf., pl. clupre, fiica, •1°. fille; 2°. dame de_trefle-. - V. clup2 ~i alb. colectiv
t;uperi ,lc fanciulle". ln greaca: T!no\mpec; (Kpuc;, II, 156), Tao\m(p)a: (' Av3p, S87), l!o\mpot
(Boga, I, 406).
(:IUPRECA (nord), sf., agrafa, CN, 85 - v. ceaprake.
CIUPULAR, sm., pl. clupularl, ~oplrla, dezard, lezard verb, Dal, 65; Mih, 121 ; Mac,
57; clupulcirlu triird (~oplrla treiera), PLit, 47; eii mi (ac clupulcir vecirde _(cu mi_i fac gu~tcr),
PLit, lOSS. - V. Clupilar ~i sinonimele gu~tir, gu$[irlfd. - < ?
CIUPULfC, sm., pl. clupullfl, pierire, •aneantissemcnt; desastre•, Dal, 65 (dezard•);
PB, 575 (dezard vert venimeux•- confuzie cu Ctupilcir); PEtim, 11; clupulic vecirde vt:i ti
mi'cd (,gu~ter verde" (pieirea) te va mlnca), PB, S1 20; clupulic lali1 va ti mt'cd (dezastru
negru (cumplit) te va minca), PB, 10913 ; Ctupuliclu va ti mi'cd (dezastrul tc va lnghiti), PB,
29S26 ; clupullclu vreci nd-adund (pieirea era sa nc culeagii), PenB, V, 87. - < tc. tchepellik
(467) ,temps orageux; boue ncigeuse".
CIUPUNGU, -gd, pl. Ctupundzi, -ndze, scurt, grcu ~i lndesat, •tout cc qui estc court;:
lourd et tasse, bourre (en parlant des animaux ou des hommes)•, Dal, 65. - < ?
l:IUPURTESCU, vb. IV (Ctupurtll, -ill, -tire), a atinge u~or, •toucherlegeremerih, PLit:,
15S. Sinonim : cim~escu. - < ?
tlun -453- · CIORlJKE

ClUB I •interjection qui imite le bruit d'un liquide qui coulet. - V. Cir-cir!, furfurescu
~i tc. lchyr! (484) .. -".
CluRAl:lfJ, sm., pl. cluraCl: ~i nkisl CluraCllu afel (~i porni ucenicul acela), PLit, 1044
.- v. cirac, .
CIURBAGf, sm. - v. Clorbagi ~i Clurbdgloan'e. - < tc. tehorbadjy (478) ,no<~table du
village".
l:IURB1\ ' , sm., pl. clurbddz : to ale misurile nu fac lrl Clurbddz (nu toate farfuriile slnt
pentru ciorbc), PLit, 694 - v. cl6rbd.
CIURB.\GIOAN'E; sf., pl. clurbdgloan'e •fenimc d'un clurba§i•: Clurbdylodn'ea dre tlnfi
fedle (cucoana are cinci fete), PLit, 906.
tlunl:IUVE, sm. ; l:lunl:IUVEE, sf., pl. Clurcluuddz, clurcluuel, Mih, 121 ; uimtul . ..
mind clurCluuadzl'i (vlntul. .. mi~ca ciurciuvclele), Lum, II, 352; BNA, IV, 104 - v. cir-
Ciue.
l:IUREC, sn. : un clurec di bana-a ail$lul s' tal'e (un sfert din viata batrinului s-a
taiat), PB, 1455 - v. cirec ~i •alb. fllJ'ik.
tiUREDZU, vb. I ( clurdl, -rat, -rare) •couler en produisant Ie bruit exprime par
)'interjection clur!•, Mih, 121.
ciURIGAT, -Iii, pl. Clurigaf, -te, sucit, •tordu, tors, tortueux• : lmna clurigdlc'i (umbla
cu picioarele strlmbe); Mih, 121. - Nu ar parea improbabiHi derivarea : t!lor + ligat, pl.
Clodre + ligdte (picior legat) - cf. cc'ireagc'i etc. - < '!
cliJRLA, invar. ; l:IURL.:\, sf., pl. Clurle, bei, •1°. carne (c6te de )'osselet qui est
creux et qui est oppose au c6te qui est plat) - v. Plm, II, 222, n° 1 ; 2°. ivre-mort•, Dal,
65; PLit, 126; 130; DR, VII, 320; REB, I, 220 ( < KuptAJ.o~). - 1°: fe aledzl: clurla
i cazaca? (ce alegi: beiu sau siciu ?) ; 2°: si-adra' clrirla ~· cazaca (se facu bei ~i sici = se
facu beat mort), PLit, 4 76; biura di si-adrara tut clurla (bil.ura . de se facura toti beti turta)
- v. drdu 5°, crup 2°, curpil, dzadc'i 2° etc. - V. dull. - Cf. it.-calab. : ,ciurlari = here sino
all' ultima goccia", Rohlfs, II, 442; it. ciurlo ,giro che fanno i ballerini su di un sol piede".
- < '!
l:IURLEAH) (CI'istira), sm., Mur, II, .147 - v . cluClula'n, cioclrlie.
CIURLIGAN, -ntl, pl. clurligdn'l, -ne, Iungan •grand efflanque•: ·eard analltl, clurliganii
(era lnalta, Iungana), Lum, VI, 4, 20. Acela~i cu Cluligan?. - V. clorligdn (~i Clurigat). - <
Clor + lung an? .
tiURLU-P1P.:\', sm., pl. Clurlu-pilpddz, popa caridriu, •pretre ivre ou un peu toqu~'''
PGr, 45; si-afla un Clurlu-paptl' (se gasea un preot r.anatec), PB, 1008; 1003o; liluryllle di Ia
un Clurlu-pc'ipd' (prcscurile, de Ia un popa candriu), PB, 10828. V. plpc'i'. - < Clurla + 7tet7tii<;
,pretrc".
l:IURTUESCU (mi), vb. IV (Clurtuil, -uil, -uire) , buimaci, •causer du desarroi; faire
pcrdre Ia tete• : acdfartl sil s' clurluldscc'i (lncepura sa se nelini~teasca), PB, 873; duult!tea u
cluriulrtl, GrB, 189; PAnt, 43 - v. duult!te. - V. ciriuescu, cirlc'ist!scu, cirlust!scu, cildist!scu,
cildut!scu, cirtist!scu, curtuescu etc. - < tc. tehurutmek (478) ,faire pourrir".
l:IURUC, -cu, pl. clurrifl, -te •gate•, ~i ·:
(;IURUCLfKE, sf., pl. clurucllkl, putregai, •pourriture : ma s' Ia pt!rll'i, cluruclikea s'
curd (daca perii (parul) sc spala, putregaiul se curata), AI. 1903, 26. - < tc. tchurukllk (478)
· ,pourriture".
l:IURUKE, sf., pl. clurukl, putr£'r.iciune, •pourriture; corruption.. V. putridzt'ri'e. - <
tc. tehuruk (478) ,pourri; gAte".
CIURUN'{DA -454- CIVITLfE

CIURUN'(DA, sf., pl. clurun'idz, cliramida, «tuile•, Mih, 121 ; PScr, 206; Dens, I, 321;
·CEI, 87; GEl, 160; si cddd prisli cturun'idzd (sa cadli peste cliramizi, peste tigle-olane), Cod,
111u; son. V. cirin'iM, kirimiM. - <srb. lieramlda ,.-".
CIURUTIPSESCU, vb. IV ( cl~rulipsil, -sit, -sire), degenera, td~g~n~rer; po.urriro : .c tu-·
rulipsi lumea, Clurulipslrd ~· prd'vdztle (a degenerat lumea, au degenerat ~~ animalele), Fh
I, 1, 4; PAnt, 345. V. Cluruc. - < tc. tchurumek (478), tchurutmek (478) ,pourrir; se gAter;
se corrompre".
l:IU~ 11 , hi r,' •cri par lequc on fait marcher l'ane• : ctu~!, (drtdte, dlde-acdsa (hi I, far-
tate, haide acasa), Lum, II, 357; :PatP, 16; BNA, III, 150; 165·. - Cf. mgl. t§u~ (CapM,
II, p. 118, v. 18; III, 102; GrS, Ill, 384; PMegR, II, 68); dr. ,ciu~! (DA) ~i, aci, clune$!
- < tc. tchuch (479) ,cri par lequcl on arrilte Ia marche .de l'ane".
l:IU~ !2 «interjection signifia"t ,(faire) pipi" dans le Ian gage des petits enfants• : fd clu~!
(pi~a-te) - v. pi$! - Cf. gr. (xli!J.vw) -ratoota (Boga, II, 192), tc. tchich! (486) ,urine" ~i,
aci clufle. 0

tlu~CA (nord), sf., pl. Clu$le, ardei lung, •pimenh. \r. ~u~cd2 ~~ sinonimul piperca.
- < bg. 6u§ka ,.-".
l:IU-~l:IU (nord), invar., ce ~tiu = orice, •quelque (chose); n'importe quoit: Cluflclu
dre s' l'i spuna (are sa-i spunli ceva, nu ~tiu ce), AI. 1903, 76. - V. clu-$fu.
l:IU~E, sm., sf., pl. Clu~ean'l, -ne, pi~olcea, «(enfant) pisseur; qui pisse pendant le som-
meih, Dal, 65; Cluf~e ninga vdtra (pi~olcea llngli vatrli, care nu parlise~te vatra, lime~), · PGr,
45. V. cacavdtra. - V. Clu$ JZ ~~ ki$u, gr. -raooota (Boga, II, 192).
l:lu-~TU (nord), ce ~tiu = nu ~tiu, Gram, 234 - v. cit~ci.
l:IU~U(T, -tel, pl. Clut~uiJ, -te: bdrbd/ ... (udzed Clu*ui/ (bi!.rbati. .. fugeau nliuciti), Lum,
II, 13 - v. cit~ilt.
l:IUT, -tel, .pl. CluJ, lldle, RF, II, 61 ; CFr, 101 (cluta •(de couleur) rouge•) - v.
flUl, ~ut.

l:IUTAL'Ifr, sn., pl. cluidl'e: cdsd pri Cluidl'lU (casli pe Mt bifurcat - v. furiutire -,
casa pe clot), PenB, VI, 50; 26 - v. Citdl'e ~i clumdg.·
CIUTRA, l:IUTURA, sf., pl. Clut(u)re, cau~, d 0 • espece de louche dont se servent lcs
patres pour puiser et boire de l'eau; seau - v. cuvd', gdledtd; 2°. caboche - v. card(eta, cur-
cubeid 2° etc.•, PB, 577. - 1°: bedrl dpa cu ctuira (beau apli cu cau~ul); ~: a(el'l cu Cluiurlle
godle (eel cu c~plitlnile goale), C~c, 44; nu-titl mel'lu iru Cluiura (nu au mel (grliunte de jude-
cata) In caplittna), C~b, 45. - Cf. ~~ alb. cuire ,bariletto del vino". - V. clcltrd, citurd.
l:IUVAN'Ifr, sn., pl. cluvdn'e, oalli (spartli), d 0 • pot ·a fleurs; pot de chambre; lesson;
2°. couvre-chef qui a Ia fo~me d' un poh, Dal, 65; Nic, 557; Mih, 122; PB, 577; PLit, 160;
DR, II, 654; CEI, 88. - 1°: fl' cluvdn'llu '$1-bdie peza di sui (~i hlrbul (oala sparta) l~i bate
joe de oala farli toarta), ZP, III, 575 - v. sui; 2° : nisct'ntt, cu ctuvtin'e ldl tn cap (cltiva,
cu oale (potcapuri) negre pe cap), GrB, 3, 18 - v. camild(e. - Cf. vsl. cvanrl (mentionat aci,
sub ctubdna).
tluvn:E, sm., pl. cluvredz, batista brodata - v. civree.
CIVfE, sf., pl. civil, cui, •clou ; ch~ville•. V. tivie ~i sinonimul penura . .- < tc. k!hlvl
(490) ,.-".
l:IVITLfE,· sf., pl. civitlil, indigo, tcouleur bleu fonc~•: n sus, ugedclu erd dai cu civillie
(sus, hornul era vopsit cu albastru, cu civit), CalGrB, 55. Sinonime .: lultiklu, n'lrlu. - < tc.
tehlvld (482, 490) ,indigo".
-455- CURTUESCU

CIVREE, sf., pl. civrtl •mouchoir fin brodc - v. lluvrb, Dal, 65. Sinonime : mlndila,
~imle. - Cf. ~i dr. cevrea. - < tc. tehevre (478) ,mouchoir blanc a bords brodes". ·
CIVRfME (gramosteni), sf., pl. civrln'l, friptura, •rOti•. - < tc. tehevlrme (482) ,sorte
de confiture" ... ".
CfZMA, sf., pl. clzme, ci,zma, <1°. botte; 2°. experimente•, Dal, 62; PScr, 206. - 1°:
yine cavald ~· cu cizme tu clor (vine calare ~i cu ci.zme In picioare); 2° : fur cu cizme (hot cu
ci.zme, hot de ora~, hot cu experienta), Trib, I, 10-11, 28 -v. bandera. V. cijma ~i sinonimele:
puiJimata, $lf(ld. - < tc. tehlzme (485) ,botte".
CUCUTESCU (mi), vb. IV, a se .zbate, •se debattre•, CLitur, 126 - v. llucutiscu, gr.
fouxou·nci~ro ,frapper" (Boga, II, 202; 216)..
CURTUESCU (mi), vb. IV: trita lrimea s' clurtui dinacale (toata lumea se ului imediat),
PB, 38021- v. clurtuescu.
D
DABINA, sf., pl. dabine, strugure ba~icat, ~varh!te de raisin a trcs gros grains•, Dal.
75 ; CEI, 65 ( < mbg. dabina). Sinonim : auila. - < ?
DABL01\NA, DABLONA, sf., pl. dabloane ~i dab/On'l, dubloana, omonnaie d'or espa-
gnole•, Dal, 75; CAr, 186; sa-n'l II dau . dao dabloane (sa mi-ti dau douii dubloane), PLit,
849. - Aceste monede erau purtate de git,drept salbe, de fete mari ~i neveste tinere - cf.
Plm, II, .176. - V. dabloana, gr. 3ou(3A6vtov, tc. doubloun ,monnaie d'or d'Espagne". - <
sp. doblon.
DABOGA, DABOHA, iJ).var., cortorosire, •action de se depetrer, debarras; degoO.t,
repugnance; on dit de qqn qui en a ou qui en a eu par dcssus Ia tete•, PDict; 15 ; unCI
hoard ntreagd deade daboga di nts (un sat intreg a vrut sa scape (a vrut sa dea ~i sa fuga)
de el), Fl, II, 5, 4. Sinonim: limdretil"td.- < bg. dn bogat ,Dieu fasse !".
DABOL'EA, invar., prostanac, ~inintelligent, niais; braque•: te dabol'ea hil! (ce pros-
tlinac e~ti I); imn'i ca un dabol'ea (umbli ca un niiuc); nts i c~ura ~i ea-l dab6l'ea (dtnsul c
haihui ~i ea c prostanaca). V. labol'ea ~i sinonimcle Clul'ea, divana', glar, kirul, ~crel etc. -
<?
DACA (Bitolia), sf. (pl. date), tocator, «planche pour hacher Ia viandc, tranchoir..
Sinonim: mbruslar 2°. - ln limba turca: daqq elmek ,concasser" (575); deci: < tc. daqq
(575) ,action de !rapper".
DACU{RE, ·sf., pl. dacuirl: cuvint necunoscut - v. Jb, I, 40 (XI8 ) ~i I, 61 : •duguird
[verb) < alb. degjQnj ,sentire"•· - V. dagw!scu.
DADA, sf., pl. dade, mama, •mere; maman•, Dal, 75; Nic, 360; Mih, 138; PScr, 206;
CEI, 65; dada-( pll'ndze cdpill'n'lil, W, II, 110; PAnt 36 -v. cdpill'n'lt1; oh! dada! (oh I
mama I), LP, 106; PAnt, 272; Bair, 14; ah, dado! (ah, mama 1), PB, 1734; a ddddl'el s'
nu l'l-aspunt!m (sii nu-i spunem mamei). Sinonim : mumd. - Cf. bg., srb. dada ,altere Schwes-
ter", alb. dade ,serva", tc. dady (560) ,nourrice", gr. vmvTcx ,bonne d'enfant" (Ia Passow,
430 : OTOV VTcXVTCX (LOU ,Ia tatiil meu"), Boga, II, 160.
DADOARA, adv. •(pour) Ia deuxieme fois; avant l'aube, vers deux heures du matin
pendant l'ete•: carvdnarll' i gresc dadoara (caraviinarii striga tnainte de revarsatul ;zorilor),
Lum, II, 152; PAnt, 172; BNA, II, 46. - V. deadoara.
DADUN, adv., impreuna, •ensemble•, Dal, 75; PB, 577; pl'nd lora fum dadun (ptna
acum am fost tmpreuna), Bag, 52; PAnt, 200; cii'slle, olle, lute le-avt!m dadun (casele, oile,
toate le avem tn comun, laolalta). - V. deadun ~i sinonim · mpriund, impreund, dipriund.
DAFIN, sm., pl. da(in'l, dafin, «<aurier, daphne•, Dal, 75; Mih, 138. - V. :
DAF(I)NA, sf., pl. da((i)ne, dafina, •(feuille de) laurier•, Nic, 361; PScr, 206; PB.
577.- v.:
DAFNE -457-

DAFNE, DAFNU, sm., pl. da(n'i, Dal, 75; Nic, 361; PB, 577; PAnt, 424; W, II,
260- v.:
DAFN'EAiJA, sf., pl. da(n'el, PB, 577; PAnt, 424 - v. da(in, lia(ne ~i gr. MrpvYJ
etc.
DAf, adj. m., mindru, •fier, orgueilleux, hautain•, Nic, 35. Circula ~~ ca adv. : fmnd dai
(umbla mlndru). V. daitcu ~i sinonimul pirl(an. - < tc. daly (798) ,titre qu'on ·donne sur-
tout . a des personnes du peuple qui ont un certain age et un air guerrier".
DAIL'EAN, -nd, pl. dall'ecin·z, ~ne, chipe~, •fier et beau, de belle prestance•, Mih, 138;
dall'ecinile di-Arma 'ne (chipe~ele de aromane), PAnt, 297; BNA, I, 127. - DR, IV, 1552:
< ,alb. djal'-an" . - V. dal'ean.
DAIL'EANA, sf., pL·dall'ecine, pu~ca, •fusih, Mih, 138.- E femininul metaforic de Ia
dall'ean.
DAiliA, adv., totdeauna, •toujours; sans cesse•, Dal, 75 ; Nic, 359; ca cl'ndu lu-am
di dalma (ca *i clnd II am de totdeauna). Sinonime : dipriuna, inda, tolna. - < tc. da)•mil
(565) ,toujours'".
DAIMAC, sn., pl. dalmciJe, ciocan, •marteau de forgeron•, Mih, 138. Sinonim·: croci 1°.
- Cf. tc. d a i am a q (398) ,donner brusquement".
DAIRE, sm., dairea, Dal, 75; Nic, 359; Mih, 138 - v. daire.
DAfTCU, -cd, pl. ilaliJi, -Je, orgolios, •hautaim. - < dai + -·nx6c;.
DALAC.:{, sf., pl. dalaJe, dalac, •inflammation de Ia rate•, Dal, 76. V. du/ocige. - < tc.
dalaq (794) ,rate".
DALA, sf., tara pl., lapte batut, Nic, 359; di pr6ta, va s' bat dcila (de lntli, mai lntli,
voi bate (voi face) laptele batut), Lum, II, 24.3; BNA, III, 52. - V. liald, zald ~i dzdr, t;izd.
gr. v-r!XA.cx (Boga, II, 159).
DALGA, sf., pl. dcl' ldzi, val, •vague, flot•, Dal, 76; Nic, 359; Mih, 138; va s' treticd-
ailO.Je dd'ldzi ~i nlredzl (urlun 'l vas' /retied (vor trece pe aci valuri ~i furtuni lntregi vor trece),
GrB, 1, 9; RA, 19216 ; BNA, IV, 66; dd'ldzi nlredzl (valuri lntregi), Lum, II, 352; BNA,
IV, 104; a da'ldzilor di-amare .(a valurilor de mare), Fl, I, 1, 12. Sinonime.: klmd, td/tize,
unda. - < tc. dolghn (794) , flot, onde".
DALINGA, sf., pl. dalindze, birje, <•fiacre, voiture de place•, Mur, IV, 147. - V. tcilingd
~i pall6ne.
DAL'EAN, -nd- v. dall'ean - , bal, 76; vatdmci*l Noli, dal'eanlu (ai ucis pe Noti,
chipe~ul),PAnt, 292; BNA, I , 6; tal C6sla-ateti dal'eana (sopa lui Costa, cea chipe~a), BNA,
I, 14; hi/ dal'eane (slnteti mindre, voinice), PLit, 853. - Cf. gr. v-r~A.t!X vt (Passow, 75; 139;
'AprA., 26).- < ? dal (pentru I', cf. ddlllke).- < ?
DAMAGEANA, sf., pl. damagetine ~i · damagen'l, damigeana, •dame-jeanne•, ·Dal, 76.
- Cf. it. d a m i g i a n a.
DAMAl (far~eroti), sf., pl. da'murl, grajd, •ecurie; Hable•. Sinonime·: ahUre etc. - .<
tc. dam (795) ,Hable".
•DAMA2?- v . dd'murl ~i ce am mentionat In LL, III, 224-225. - < ?
DAJ\ICA, sf., pl. dd'mJe, sigiliu, <1~. marque; empreinte; 2°. tache•, Dal, 76; Mih, 139.
- 1° : s' vd bag vula, dcimca dindp6l (sa va aplic In spate pecetea, sigiliul), PB, 471:1s; l 'l-bdgd'
dtimca (i-a pus pecetea, 1-a stigmati.zat), PGr, 56 - v. vuld · etc.; 2°: ddmcd di sl'ndze (patli
de singe), Fl, II, 7, 10; ltiplile . .. s' a/lisa pi sed(a dd'm/i, dd'mti (laptele . . . sa lase pe pahar
pete, pete), Lum, I, 134 - ·v. mint;incilid. - < tc. damgha (402) ,marque".
DANA, sf., pl. ddn'l dromage en pain formant nne· des deux parties de· la charge d 'un
chevah, PenB, VI, 49; CN, l15; 171.- < tc. dane (564) ,piece, morceau, tHe'?.
DANCA -458- DAilE

DANCA, adv.: cdrdvea ... ctldzri dancd tu fund {corabia ... cazu adlnc In fund), ArE.
27. - V. dangd, dined.
DANDA, adv., de clnd, •dep.uis quand, depuis que•, Dal, 76; GEl, 134. - < di +
linda.
DANEAVRA, adv., Nic, 359- v. adeanedvra, deanedvra.
DANELA, sf., pl. danele, cremli, dleur, ~lite•: danela a odstil'el a lul {floarea, crema
oastei lui), Fl, II, 7, 5. Sinonim: ctllmdc. - < ?
DANG A, adv., adlnc, •a fond; dans l'ablme• : pri un murmlnl dangd di,cl'ls (pe un
mormlnt adtnc deschis), Lum, V, 224; BNA, II, 8. - V. dancd < adancd.
DAO (nord), doua, PScr, 207; PAnt, 424 - v. dol. - ·Pentru fonetismul dodild > ddo
(v. ~i aledo (sub afel), cdfdo, curdo, medo, ndo, sledo, zu' etc.), cf. pentru dacoromanli: doao
MirG, 5, 36,'40; Das 140; ITR 76, 121); noao (MirG 14; Nec1 290; ITR 2, 19, ... ) ; plodo
(ITR 33); vodo (Das 20881 ; ITR 8, 120); zio {Cron 128) etc. Pentru toate aceste forme daco-
romane, ca ~i pentru roao, cf. Dens, II, 29; 99-100; CPsal, p. CLIV ~i 383, 445, 455, 470,
497 etc., precum ~i dr. o < uo < ud' < rind.
DAO-OARA: nvedsla li '$1-lo a ddo-odra {nevasta ce ~i-a luat a doua oarli), PB, 731
- v. dadodra.
DAOSPRADZATE (nord), PScr, 207- v. dosprddzate.
DAPOIA, adv., Dal, 76; PScr, 207; PB, 24221 - v. deapola.
DAPORPOIA (nord) : daporpola tl'l dede (apoi (in cele din urmli) i-a dat), PB, 4201'
- v. dapola. - < di + pri + apola.
DAR, sn., pl. ddrurl, dar, cdon, cadeau.: ahldre dar {atare cadou), Cod, 1511. Sinoni-
me: oodrd, piskese. - < vsl. daril ,donum".
DARAC, sm., pl. dardfl, drac, «diable•, Dun, I, 101 ; s' li l'ed dardclu (lua-te~ar dra-
cul); dri-ti Ia dardll! (du-te Ia draci I, Ia naiba I), PB, 9110; PAnt, 132; un dardc di (edld.
(un drlicu~or de fatli) - cf. di 11°, 20° etc., mdrdt, precum 'i istroromanul ,ceu bube de
drucu" (Clstr, 9'); ca'lrd lu - Ia dardll - si-d(ltl Bdrbtl-cot? {ci\tre unde, lncotro - Ia naiba
- se aflji Barbli-cot ?), PB, 27118 ; cu amtl'l, cu dardll {cu vrliji, cu draicii), PLit, 805. -
dardc e pronuntare blirbateascai - v. drac {care apartine graiului femeiesc). Sinonime: 6imun,
oyedvul, sdldnd' (~i parparle).
DARAVERA, sf., pl. daraverl «affaire, transaction, litige•, Dal, 76; Nic, 360; Mih,
139. - V. dr. daravera ~i sinonimul ddre-lodre. - Cf. gr. v-r1Xp1X~cp~ < it. dare-avere (' Av3p.
231).
DAR..\, sf. (pl. dare?), dara, «tare•, Dal, 76; Nic, 360. - Cf. 'i it. tara. - < tc. dara
(790) ,tare".
DARDAR, -rd ~i DARDAR..\, sf., pl. darddrl, -re, darddre •toupie d'Allemagne•, Dal,
76; LL, III, 225; s(rirld darddrd (sflrleazli zblrnlitoare), PLit, 122. - De fapt, sflrleaza dar-
do/d e defectuoasa fie ca constructie, fie eli pe suprafata ei prezintli gliuri provenite din
loviturile date de alte sflrleze In respectivele jocuri copillire~ti ; de aceea tnvlrtirea ei pe pli-
mlnt nu e normalli, linli, ci e zblrnlitoare. - V. dlrdtrd'. - < tc. digh•dar {562) ,marqu~,
.e au fer chaud; bless~; brO.l~, couvert de brl\lures".
DARE, sf., pl. ddrl, dare, d 0 • action de donner; 2°. paiement; 3°. impOt; 4°. aumOne
en m~moire d'un mort; 5°. rustre•, Nic, 361 ; Plm, II, 215; - 1° : lrd ddre ~u vred s' dvdd
(nu vrea sa'!. auda de dat, sli consimtai sli o dea), PAnt, 63; arletlu nu-l tri disn'irddre, ma
tri dare cu sciOta (ariciul nu e pentru a fi dezmierdat, ci ca fili-i dai cu piciorul), CalGrB.
41; 2°: cu ddrea lrell $i-amdrea {cu plata treci 'i marea), PLit, 477; 3°: avem ddrl gredle
(avem impozite grele) - v. bidil'lil; 4° : dtlded ddrea al ari$i1 {fil.cea parastasul blitrlnului)
DARE-LOARE -459- DAT 1

Fl, I, 3, 5; 5°: Tl-dre trd dare al Mihdll (are de dat (datore~te) lui Mihai = e prostli.nac),
PB, 231 2 ' - 'v. hursescu, Clul'ea etc. - V. dar>.
DARE-LOARE, sf., 'fli.ra. pl., afacere, •affaire, transaction, echangeo, Dal, 76; s' (dfe
mdre ddre!lodre (se face mare schimb comcrcial), AI. 1903, 40; 49; s' 'am cu vol eu ddre..;
lodre (sii am eu afaceri cu voi), BatP; 33; PArom, 152; BNA, III, 146; vt'rnd ddre-lodre
nu-dm cu · tine (cu tine· nu am nici' o relatie, nici un raport), PB, 25710. Sinonime: ali~viri~e,
daraverd. - < ddre + lodre.
DARMADAN, invar., talme~-balme~, •p~le-m~le•. - Cf. bg. . dramadana (BER, 420;
321). - <:
tc. darma-daghan (790) ;,tout a fait en desordre".
DARMA, sf., pl. ddrme ~i dd'rn'i, Kats, I, 73 - v. drdmnd ~i :
DARDIA, sf;, pl. dartme, broboadii, •sorte de ·fichu, de voile de tete che;~: les. paysan-
nes•, Mur, II, 243.- V. dd'rmd1 . - < ?
DASCAL, sm.- v. · Mscal.
DA~ !, interj. - v. da~ll.

DA~AR, -rd, 1Jl. dd~arl, -re, stli.plnul casei, •maitre de Ia . n~ ai~on, proprietahe•: . me~te,
Dodmne, Ldzarlu, s' fl bdneddzd dd~arlu (cinste~te, Doamne, sintul Le;~:iir, sii-ti traiascii stii·
plnul), Lum, V, 145. Sinonim : nicuklr. - E o alterare a formci dd~ur.
DA~f1, dd~e, pl. da~l, dd~e, drag •(bien-)aime, cher, cheri•, Dal, 76; PEt, 17-18; Gram,
340.; C~c, 8; DR, II, 527; CN, 104; ndni, ndni, da~ll (nani, nani, dragule), PenB, II, 211;
dlde, dq~a~n'l, aspline (haide, draga mea, spune), PenB, IV, 117; Caraf, 22; ncl'fndcllin'l a
dd~ll'el (salutare scumpei). - DA~ ! •interjection qu'on adresse aux beliers que !'on veut dresser
pour lcs habituer a heurter de leur front Ia paume de Ia main trndue en avanb : da s' l'i
nvedfd s' (dcd da~ (incearca sii-i dreseo:e. sii ' facii do*), PenB, IJ, 112; BNA, J;, 50; 132.-
Cu sensu! de ,miel = agneau", cuvlntul da~ll e atestat In meglenoromllna (PMegR, IJ, 73),
ca ~i In dacoromllnii (In Stli.ne~ti din fostul judet Muscel), BPh, VII-VIII, 228. - In greaca:
. v-raaLo...xoc/,i(.Lou" (Boga, II, 160); v't'a~ou (Boga, I, 267). - I~ poezia popularii albaneza
, ,0 birbil e birbiluar, o dash e· kai:apapuar (o usignolo, mio dolce usigno!o, oh aride, oh
'bastimento ·a vela)", Arg, 38. - < alb. dash ,ariete, montonc".
DA~UR, -rii, pl. dd~url, -re, iubit, •aime, chcri•, Gram, 240; PEt, 17. V. da~ar, da*u
~i sinonimele durlit, vrut. - < alb. da~hur ,amato, caro, dilette".
DAT1, sn., pl. ddtw:l, datinli, «1°. coutumc; 2°. devoir; 3°. impOt; 4°. .revenu, rente•,
Dal, 76; Nic, 361; PB, 577. - 1°: a~l-l ddtlu armdm!scu (a~a e obiceiul a10mlln£sc), PAnt,
118 - v. adele; 2~: ddtul a n'ell di nvifdtOr (datoria mea de lnvatiitor), CBiog, 20; 31 ; ddtul,
borgea a dascalul (datoria, obligatia dascli.lului), C~c, 39; dat avl.f ca s' nd med*lil (aveti obli-
gatia ca sli. ne cinstiti), C~c, 59-'· ipuhreuse; 3°: amanete iri plaiire a dailul (garantie pentru
plata impo;~:itului), Lum, II, 74; ca s' l'ed dt.l di cd9e cdsd (ca sa. ia impozit de fiecare casli),
Lum, IV, 276; va n'l-alln'l datlu? (o sli.-mi urei impozitul ?), PLit, 477; datlu cd'trd amird-
rll'e (impozitul cli.tre lmpli.rli.tie), LP, 54; BNA, II, 120 - v. bidel'lr>, dare 3°, (or2; ~o: n cdsa
dat nd da (In casii ne dli. venit), PLit, 389. - < lat. datum ,don(s), present(s)".
DAT2 , -ld, pl. daf, ddte, · dat, •donne; promis; pousse; affole•, Dal, 76 ; Nic, 361. .-
10. sicd'rlle flird ddte (secilrile au fost date); 2°. s' nu-~l cdlcd zbOrlu c!al (sii nu-~i calce cu-
vlntul dat), PB, 671' ; 3•. flundr cu mustdta ddid (tinerel cu mustata rli.siirita, mijitli.) - .In
poezia populara dacoromAnii olteneascli.: ,copila~ de-un an, cu mustata datli." _: v. dail-4°
~i ,nici mustata nu mi-a dat", FolcOM, I, 97; 4°. ali~lllu kiragl dat di (drmdc (bli.trlqul chi-
rigiu lnveninat, cople~it de llmiiriiciune), GrB, 2, 32; BNA, IV, 136; 5°. tacut, dat di (drmdc
(tiicuti, plini de amllrli.ciune), Lum, II, 348; BNA, IV, 97; 6°. datu n cap (lovit cu leuca,
nebun), .LP, 4.-.., V. da!l, ···,· ,, ,·. ·•
DAT.\1 -460-

DAT.i\1, sf., fara pl., data, tl0 • fois; 2°. coutume; go, lever (en parlant des astres)•,
Dal, 76; Nic, g51. - 1°: 'ntl dattl (odatli), PGr, 56 - atestare unica 'i sinonima cu 11ntloard;
2°: cum easte data a l6clul (cum e obiceiul pamlntului), PB, g8021 - v. dat1 1°; go : tu data
a soarllul (Ia rasaritul soarelui), PB, 19914; Fl,. II, g, 2 - v. dtldeare, dau 11° (~i alb. dati!
,data").
DATA2, sf., fara pl., spaima, •epouvante•, DR, II, 527; PLR, I, 265; ti loa data (te
apuca spaima), PB, 591&. Sinonime : cutr6m, ced~il, (rlctl, ltlhtartl, trom. - < alb. datl! ,spa-
vento improvviso, terrore".
DATURA, sf., pl., dature, durere de picioare, tdouleur chronique aux pieds• : n·l-armdse
una daturtl di ciC'loare (mi-a ramas o durere cronica de picioare), Fl, I, 6, 24. - Cf. alb.
date.-<?
DAtJ (mi}, vb. I (dedil, dal, dare ~i dtldedre- ca ~i stare ~i sttlleare}, da- cf. it.
,Te dau Ia bonasera" (Cimbr, J, 140) -, d 0 • donner; 2°. informer; go, promettre; 4°. pousser;
5°. produire; 6°. pleuvoir; 7°. neiger; 8°. conduire; 9°. commencer; 10°. hesiter; bouder;
11°. apparaltre, se montrer, se lever; 12°. rencontrer; 1go, aller en avant; 14°. s'acheminer;
15°. toucher; 16°. aiguiser; 17°. marquer; (faire) sonner; 18°. entrer; 19°. heurter, Iutter;
20°. jeter avec force par terre; 21°. arriver, piltir; 22°. ~tre sature d'une chose; 2go, mouriro.
Nlc, gso; Mih, 140; PScr, 207. - e: cas' ntl daf, va vtl dtlm te nu va deddim (daca ne veti
da, va vom da ce nu va deteram); la didef-n'i ~i (an(lirtl (ian dati-mi 'i anafura), BNA.
III, fOO; Ut deddil 6rdzu a cdl'llor? (le-ati dat orz cailor?)- cf. vdr. ,,i-mll deadetil" (CC.
sg71); dni.a ctl ma nu n' ul de~l (dar daca nu ni-l dadu~i), Cod. 108•; ma de~tl tra si al
altlvdare (daca dede~i ca sa fii laudat), Cod, 99 b'; ma de~tl cu lnimtl curattl (dar dadu~i cu
i nima curata), Cod, 101 b10; dide~tl (dede~i), Cod, 1219 - v. de~il; 2° : dtl'-ltl htlbare (qa-le de
~tire); go: ntl deadirtl zbor (ne-au dat cuvlnt, au promis); 4° : deade ldrba (a rasarit iarba),
PArom, 112 - v. daf2 'i n-rul te; 5°: ayln'ea da multe aliiltl (via produce multi struguri)
- v. (ac go; 6°: val da ploale (va ploua), Lum, V, 224; BNA, II, 10; 7°: Stlmtlrlna deade
nediltl (Ia Samarina a nins); go: l-btlgartl s' da dliptl ol (1-au pus sa mine oile), PB, 153 7. ;
9°: carl dedde dis' nairi. . . , ntl scClase afoartl (ctnd lncepu de se supara ... , ne scoase afara),
PenB, IV, 123 - v. acatu 3°; 10°: ·~1-u da n codsttl (t~i da tn coasta, e,dta) - v. coasttl 3°
etc. ; lio: ci'ndu da luna (clnd rasare luna), BNA, I, 48; ·~l-deade albul soare (l~i rllsari
albul (fericitul) soare), PA,nt, gg - v. n-rul 4° ~i dr. teind va da soarele In de seara•, JBF.
532; ca llina te da (ca luna ce rasare), CaiGrB, 122; BNA, IV, g3 - v. arsar 2°, es2 2°.
zvom go 'i gr. ,!8oa& 0 'ij).~o; (Kpua. U, 26); dUe dzliila (s"a crapat de zi), Cod, 114 b2 -
v . dpir 1° ~i dzliiltl; dorlu s' nu si-aprfndtl, ctl troartl da fidane (sa nu se aprinda dorul, pentru
ell lndata rasare (apare) vlastar), ArE, 8 - v . 4° ~i cap 7°; 12° : acl6 va s' dal di un ct'ne
(acolo ai sa dai de (vei lntllni) un cline), PB, 3817 ; 13° : sor, dtl ntllnte (sora, mergi lnainte),
PLit, 1050; PAnt, 66; dli-ti, dtl pin' di mu~dttl (du-te, mergi plna Ia mlndra), PLit, 851 ;
PAnt, 53; 14° : ctl'lrtl murmlnfl'l-iu dedde (se lndreptll (apuca) spre morminte, spre cimitir).
PLit, 1052; l'l-u deddirtl pril hoare (i-o detera (au apucat) prin sate) PB, 8()1; s' deade
tu ptldlirl dliptl pul'lil (s-a bllgat In pll.duri dupa pasare), PAn~, 86; 15°: s' nu da l6clu di el
(pamlntul sa nu se atinga de el, de corpul lui), PB, 4875; loc nu dtldea di Cuslandfnl (de
Constantin nu se atingea tarlna), PAnt, 64; 16°: si-~l da dinfil'l pi kealrcl (sa-~i ascuta dintii
pe piatrll.), PB, 26435 - v. struxescu; 17°: stlhdtea deade flnfi di noapte (ceasul a · sunat (a
batut) cinci de noapte), Lum, IJ, g12; s' alintl' tn sus s' da ctlmbdna (se urea sus sa tragll.
clopotul), BNA, III, 122; 18° : deddim tu prumuveara (am intrat In primavara), LP, g; 19°:
nlnca nictlntatcl clicu, Elinlu ·~1-u da cu Tlircu (Inca nu lncepu sa clnte cucul, grecul se lnca-
iera cu turcul), liP, 3; s' deadirtl cu-ahl'nttl (6rftl (se ciocnira cu atlta putere), PAnl, 281; 20°:
l-deddi~l di pade di l'l-cripcl' hearea (1-ai trlntit de pamlnt de i-a criipat fierea'; 21°: aila va
nA:CA -461- DAI.D!SfT

dam di multe arale (aci vom da de multe rele, vom suferi mult); 22° : decidim limdreaua di
el'l (am dat ~i am fugit de ei) - v. dab6ga; 23°: da ,. l'ed dit llunea aestd (di ~i ia din
lumea aceasta = moare). - Pentru sensurile 4°, 6° ~i 11° in dacoromana popularli, cf.: 4°.
,iarba frumoasi dtnd" (PCtn, 265); ,lunca-n vale n-a mai dat" (FV, ' 67); 6°. . ,ce fel de
ploaie-mi da ?" (MatB, 109) ;. 11°.. ,.cind va da soarele" (~ez, XI, (1910), 7). - Cf. gr. 3l3w.
alb. do.l ~~ (j)ap, bg, davamu, tc. vermek. - <lat. dare ,donner".
DAtJA, doua: ddule plt'ngu (ambele piing), PAnt, 292; BNA, 1,. 6- v. dao, doaud,
dol.
DAtl'SPRADZATE, douaspre.zece, PB, 578 - v. daosprddzate, d6sprati. Circuli ~i pen-
tru m. ,doisprezt>ce".
DAVAN1 , sm., pl. dcivan'l, tiun, •taon, oestre du chevah, Dal, 76; GrS, IIJ, 267;
GEl, 135. Sinonim : tdun. - Cf. gr. v-rci~or:vo; ('A prJ.. 66; ~or:p. 20; Boga, I, 267).
DAVAN2 , sm., pl. ddvan'l (Cru~ova) salclm, •acacia•. Sinonime: bdgrem, sdlcl'm. -
<?
DAVELI, sm. mom donne a un chien de couleur blanche et noire•. V. vfl'lo.- < ?
DAVUN, taun, Dal, 76 - v. davant.
DABLOANA, sf.: nu-lun dicl'l do1iiid ddblodne (nu am declt doua dubloane), Velo, 15
-v. dablodnd, dublocind, dubld ~i ducmen, (lurle, hdzmu2 , ostrakeld etc.
DADEARE, sf., pl. ddderl, dare, •action de donner; lever (en parlant des astres)•;
mi sdturdl di dddedre *cop (mi siturai de dat bitaie); cu ddqedrea leila lund (cu (Ia) aparitia
lunii dragi), GrB, 151; PAnt, 37. - V. ·ddre 'i forma paraleli stdtedre.
D!GOAN'E, sf., pl.? de temps pendant lequel les arbres reverdissenb, Mih, 138.- ~~
formal ,1
semantic, cuvtntul nu e strain de dedgd. - < ?
DAGUESCU (nord) vb. IV {ddgua, -uit, -ulre), auzi, •ouir, entendre•, DR, Il, 527. V.
ddcutre ,1
sinonimul dvdu. - alb. dl!gjonj ,sentire, udlre". ·
DAIAKE, sf., pl. ddUkl, reazem, •appuh, Nic, 358; PenB, IV; 118; cdsd fd'rd ddlake
(casi fliri rea.zem). V. andrupdtwd, ndo(ipir. - < tc. dalaq (798) .. -".
DAILfKE, DAILI'KE, sf., pl. ddlllkl, mtndrle, •fierte, orgueil, suffisance•, Nic, 359.
Sinonim: pirifan'e. V. daledn. - tc. dalylyq (798) ,situation de dai".
DMNSESCU, vb. IV {ddinsll, -sit, -sire), re.zista, .resister (face a face); supporter..
V. ddndsescu, ttn 3°. - < tc. · dalanmaq (798, 826) ,resister, se tenir fortement".
DAIRE, sm., pl. ddirddz 'i ddired:z, dairea, •tambour de basque - v. Plm, II, 217 b•.
V • .daire, slnonimul ttmbtrd' ,1 gr. 't'or:tptv - < tc. dl\~re (564) .. -".
DALAcA, sf., pl. ddld'(l dnflammation de Ia rate•, Nic, 359 ; PLit, 29.0. - V. daldcd
DALAG, vb. I {ddldgdl, -gdt, -gdre) : ddldgdl dinaparte (alergati dincolo), PLit, 994;
PAnt, 25 - v. addldg.
DALAGA, ·adv., iute, •vite•: ylnu (cu) ddldga (vini repede), Mih, 138. Sinonime:
ay6n'ea, curundu etc. - Formatiune ca 'i fugd. - V. alagd, ddlcig, di-aldgd, gudaldgd.-
DALAcos, -cocisd, pl. ddldc6*l, -codse, dalicit, •qui souffre de !'inflammation de Ia
rate•, PLit, 290. - < ddldcd.
DALDASESCU, DALDISESCU, vb. IV {ddlddsll, -sit, -sire) •(se) h~sarder, risquen,
*'
Dal, 77; Nic, 359; ddlddslrd kirdurd (au riscat 'i au pierdut). V. dtldlsescu, sinonimul ddvrdn-
sescu, gr. v't'or:/..vrll;w. alb. dalldis ,esaltare" < tc. dalmaq (795) ,entrer brusquement, sans
permission".
DALDASfRE, sf., pl. ddlddslrl, lnfruntare, •action de hasarder•, Dal, 77.
DALDASfT, -til, expus, Dal, 77- v. dtldtsit.
.DAI.GANE -462-

DALGANE, sf., pl. dalga'n'l (~amosteni), discordie, •ambition, dispute•: v' aca(dtrl
cu no! dalgdne (v-ati pus cu noi tn cearta, tn discordie, tn gtlcevire). Sinonime : ngrt'n'e, ~eri.
-<?
•DAM - v. da'murl.
DAMARA, sf., pl. ddmd'rl, .rasa, •espece, race, parage•: olle di ddmdra (oile de rasa),
PLit, 765; edste di damdra yi(tedsca (e de ncam tiganesc). Sinonim: sot 2°. - < tc. damar
(795) ,veine; humeur".
DAliAL'IUG, sn., pl. ddmdl'ludze, plug, •charrue•, CFr, 105. Sinonime: alttril, para-
menda.- <?
DAMARLI'TCU, -cd, pl. ddmarlt'lfi, -tte, de rasa, •de bonne race•, Fl, II, 4, 5; cd'pri
damarli't(e (capre de rasa). Sinonim: sullf'tcu. - < tc. damarly (795) ,vcineux".
D.{l\IAZLt'KE, sf., pl. damazll'kl •reproduction; prog{miture•, CN, 101. V. dtmid:'ke.
- < tc. damyzlyq (796) ,animal male qui sert d'Halon".
DAliCUSESCU, vb. IV (ddmcusil, -sit, -sire}, sigila; pata, t1°, sceller- v. vulusescu;
2°. tacher, souiller, salir - v. kicusel!cu 1 •, Dal, 77; Mih, 139. - e : ddmcused-l (sigileaza-1);
2°: li damcusi~l (te-ai patat). - < ddmca. ·
DAMCUSfRE, sf., pl. ddmcusirl •action de sceller, de tachert, Dnl, 77 ; Mih, 139.
DAMCUSfT, -ta, pl. ddmcusf(, -te, sigilat; patat, •scelle; tache, salh, Dal, 77.
DMILAIE, sf., pl. ddmld'l, dambla, •apoplexie•, GrS, IV, 383. V. dtmbld' ~i sinonimele
kiculd, pled. - < tc. damla (796) ~.-".
DAMLUSESCU, vb. IV, DAMLUSfRE, DAMLUSfT, paraliza, drapper d'apoplexie•:
erd dc'imlustt di mi'nc'i ~· di ifiClor (era paralizat de mlna ~i de picior), Cal. 1912, 83. - <
damldle, dlmblc'l'.
DA'MURI, sf. pl., hlrtoape, •fondrieres ?•, LL, 224-225; s' nu aldgd da'murlle pi tu xedne
(sa nu cutl'eiere hlrtoapele ( ?) prin strainatati), Lum, II, 350; apuca da'murlle (apuca spre
hlrtoape ?), GrB, 220; PAnt, 223. - V. *ddnid2 , *dam ~~ hiurl. - < ?
· DANAPOI, adv., 'r napoi - v. dindpol ~i ndp6l.
DANASESCU, vb. IV, rezista - v. ddnisescu.
D.(NDANA', sm., pl. danddnddz, dandana, •tapage, hourvarh, Dal, 77; Nic, 360; Mih,
139. - V. dindtnde ~i sinonimul glur§luna.
DANISESCU, vb. IV (danisU, -sit, -sire}, rezista, •(sou)tenir, maintenir, resister•: nu
putu s' ddnisedscd cdma multu (nu putu sa reziste mai niult), PB, 20735 ; PAnt, 9fi. - V.
ddnsescu.
DANSESCU, vb. IV, DANSfRE, .-ANSfT •resister; action de resister; soutenm, Nic,
360 - v. dindsescu.
DARAMAT, -td, pl. ddrdmdf, -te, diirlmat, oablme, ecrase•: cd'ndu e~li ddrdmdt di
yiml? (clnd e~ti distrus de vin ?), Cod, 121 20. - V. dart'm.
DARDARA, PLit, 123 - v. darddrd ~i :
DARDARESCU, vb. IV (ddrddrfl, -rtt, -rire}, bUbli, •begayer, bredouiller, bavardert>
Nic, 361. Sinonim: bdbdlescu, btlbdescu. - < darddr.
DARDARfRE, sf., pl. ddrddrflol, fieciirire, •bredouillement, bavardage•, Nic, 361. - v·
bdbdlire.
DARI'll, vb. I (ddrlmdl, -mdt, -mdre}, diirlma; dumica, «1°. ruiner, demolir, detruire;
2°. emietter - v. din'fc•, Mih, 139; PhOr, II, 53 ( < deramo) ; CAr, 261 ( < *de-rimo(r)). -
Existenta acestui verb o confirma adj. ddrdmdt. - < lat. *deramare.
DARIMARE, sf., pl. difrimd'rl, fiirlmare, •demolition; emiettemenb, Mih, . 139.
DARMALA (gramosteni), sm. ~~ sf., nememic, •propre a rien, vaurien•. - V. dirmdld.
DARMANE -463- DAVfE

DARMANE, sf., pl. ddrmd'n'f, cruine?•: Dumnizd' s' (dcd ddrmdne (Dumnezeu sa fad.
prapad ?), Lurn, II, 290. - V. dirmdne.
DA'RMA1 , sf.; pl. dd'rme, rarnura, crameau, branchet, Mih, 139; podrtd dd'rme ayisite
(poiuta rarnuri sfintite), Cod, 6516 ; (reddze dii'rme di mdsin (a frlnt (a r~pt) ramuri de rnaslin),
PLit, 915; (edtile s' turnd di la dii'rme (fetele se lntorceau de Ia rarnuri), CalGrB, 108; pi
dd'rmile di-alun (pe crengile de alun), Lurn, IV, 167; PAnt, 286; BNA, I, 28; dii'rmile di nuc
(cracile de nuc), Fr, I, 36; PAnt, 290; BNA; I, 10. Sinonirne: aliimdke etc. - V. dl'rmii.
DA'RMA1 , sf., pl. dii'rme, basrna mare, cgrand fichu•, Mih, 139. - V. ddrtmii, drdmnii,
drdpnli.
DARMATEAtJX, sf., pl. ddrmiifedle, rarnurea, •petite branche•: (ictorl. .. cu diirma-
16dle tu mt'nd (copii ... cu rarnurele In rnlna), C~c, 14. Sinonim: surfed!lii. - < dii'rmd1 •
DARUESCU:, vb. IV; DARUfRE, DARUfT, darui, •donner en present, dedier, consacrer,
vouer•, CEI, 65 ; mi file~ii (d'rii diiruire (rna facu~i tara dar), Jb, J, 34 (8•) ; multu este dd-
ruftll (e foarte daruit, e plin de dar), Cod, 317; CLitur, 126 (: ,iubitor"); ddruitii trii Dum-
nidzii' (lnchinata lui Durnnezeu), Cod, 47 b6 • V. dar, dii'rii ~~ sinonimele' durusescu, piskisescu.
- < bg. daryvamli ,donner en present".
DARVAR, sm., pl. diirvdrl, lernnar, cb6cheron; ignorant., Mih, 140; Dun, I, 190. Si-
nonirn: limndr. - < bg. d6rvarli ,bficheron, fendeur de bois".
DARVENE, sf.: '~l-dre 'nii diirvene (l~i e (exista) un post de bariera), GrS, IV, 230
- v. dirvene.
DA'RA?: tra s' l'edl dii'rd al Dumnidzii' (ca sa iel daruri (?) ale lui Durnrrezeu), Cod,
58b11. -<?
DATOR, -todre, pl. ddtorl, -todre, datator, •qui donne•: ddtOrru a bdnil'i (datatorul
de viata), PScr, 207 ; CArom, 256 ; 370. - < dati.
DAUlif, sm., fara pl. •rnaladie de ventre pr~ Ia curmdredlldt, Fl, II, 1, 4. - (V.
diiulgi?). - < ?
DAULEDZtl', vb. I (diiuldl, -ldt, -ldre), de~ela, cereinter, echinert, Mih, 140. - , .•
ddul'edz!l.
DAULlif, sm., pl. diiulgeddz, tobo~ar, ccelui qui bat du tamboun. - < tc. daouldJy
(797) .. -".
DAUL'E, sf., pl. diiul'e, toba, ctarnbourt, Nic, 360; avdzt'ndalul cum biited ddul'ea
(auzlnd toba cum suna), PB, 3647; yifl cu ddul'e (lautari pgani cu tobe), PAnt, 148. - <
tc. daoul (797). .. -".
DAUL'EDZtl', vb. I - v. diiuledz!l (forma neidentiflcata) -:-, a bate toba, ebattre du
tambour•.- < ddul'e.
DAVAIE, sf., pl. ddvd'l- v. diivie, dtvii' ~i sinonimele giudefu, giudicdttl.
DAVANE, sf., pl. dtlvtl'nl, tavan, Dal, .4 8; Fl, II, 1, 1~ - v. tdvdne ~~ gr. v-rcx~L·
DAVAN•Ius:Escu, vb. IV (ddvtln'lwdl, -sit, ,sire), tavllni, cplafonner, faire des pia-
fonds•, Dal, 84.
DAvAN·IusfRE, sf., pl. diiviin'lusirl, tivinire, •action de plafonner, plafonnage•,
Dal, 84; mtndzdtlu va diivii'niusire (camera de iarni trebuie tavaniti).
DAvAN·IusfT, -tii, ~·· diiviin'lusif, -te•. tivinit, cplafonne•, Dal, 84; cdsl dtlvtln'luslte
(case tavinite). V. ttlvtln'luslt.
DAVATURA, sf. : l'l-pdred tut diiviitllrl . (II parea mereu certuri), ArE, 25
- v. tiivatarii.
DAVfE, sf;, pl. diivil, proces, cproces•, Dal, 84; Nic, 358; Mih, 148; celniclu s' dule
la !1fudef!l i diivfe (celnicul se duce Ia judecata sau proces), AI. 1903, 96; cddzu~l tu dtlvie?
- nu ascdki tn yie (ai cizut In proces?- nu scapi repede), PGr, 57.~ V. dtvii'.
DA. vn.:{Ns:Escu -464- DEAPIR 1

DAVRANSESCU, vb. IV {davriinsll, -sit, -sire), lndrazni, ~oser, hasardert·: davritnslm


,; arupsim iu munfi (am facut eforturi indraznete ~i am patruns in munti). Sinonim : dal-·
dasescu. - < tc. dananmaq (796) ,s'efforcer".
DEl, prep., D~l, 76; PScr, 207; PB, 5.78; PAnt, 425 - ·v. di.
DE2, conj., deci, done, Dal, 76; li n'l-ztst!,z, de? (a~adar, ce ·mi-ai zis ?), C~c, 31.
DE !3 , interj. ~deh !>, Dal, 76; de! yined omlu dii xedne dipdriodse (de!, omul venea
din strainatati lndepartate), PB, 6611 ; de!, lal vedra di uscdClune, de! (de!, mai vara :de
secetii (secetoasa), de !), Lum, IV, 282; de, bre, de! fe (dra-aledpia! (de, mai del (mai, mai,
mai !),. ce neam distins, ce trib ales !), PAnt, 298; BNA, I, 126; de, bre, de! fe glone-alepiu!
(mai, mai, mai !, ce de viteaz ales !), BNA, I, 116; 126; 139 : interjectie de mirare, de admi-
ra~ie. V. hdldi-de !. - Cf. tc. de (595) ,voyons l allons!" ~i gr. VTe (' Av8p, 231; Hris, 144).
DEA, conj. [in Jo·c de med2 ? ], dar, •mais•: ded; gura ,. ml'n'lle ·a idle nu vrllrd
si~n 'l mi-aldsd (dar, gura ~i mlinile tale nu vrura sa rna lase), Lum, II, 201; ded, cd te nu
irifed odra? (dar, de ce nu trecea timpul ?), Lum, II, 203. V. nled2 • - ·< de1 (cu -a rezultat
pe cale de fonetica sintactica).
DEADOARA, DEADOARA, adv. - v. dadodra, dladodra - , PenB, VII, 170; cupille
sdrmdie deadodrd sun bradz (turmele date in ·porneala sub bra;zi inainte de revarsatul zOI:ilor).
Fl, I, 1, 5; PAnt, 251. - ln dacoromana: ,sa nu se planga ·a doara" (BD. 48-49); ,se
Iuasera d-a douora" (Ring, 269) etc. - corespunzlnd formei aromane : nu s' iurnd' di-adodru
(nu se intoarse de a doua oarli), PB; 2057. - V. 5i adodra. - DR, III, 642: <lat. ad horam;
IV, 786-787 : < a doua oard.
DEADUN, adv. - v. dadun - , Dal, 76; Nic, 362; Mih, 140; PScr, 207; ylne ..•
deadun cu multd odsie (vine .. . impreuna cu multa oaste),· PB, 769; alagd deddun (alergau
lmpreuna), GrB, 222; PAnt, 226; deadun nol vin'im (noi veniram impreuna), RA, 100; BNA,
II, 40: - · < lat. de-ad-unum.
DEAGA, sf., pl. dedzl ~i deddze, ramura, •rameau, branche•, Mih, 140; PB, ·578;
aclo, n codru, iru 'nd dedgd (acolo, in codru, intr-un tufi~), Velo, 51 ; BNA, V, 85; pul'lil
fe sial pi dedga (pasare care stai pe creanga), LP, 219; PAnt, 21; cu opiusprafi di deddzi
(ciJ. 18 ramuri), !Car, 93. Sinonime: da'rmal etc. - V. dega.
DE-A-riE, GEl, 135, de grabli - v. yie, di-ayle.
DEALfHEA(LUI), adv. «vraimenb, PScr, 207; PB, 578. - V. althea, di-ali(}hea
drl'hea.
DEANEAVRA, adv., adineaori, •depuis peu; il y a quelques instants; recemmenb,
Dal, 76; eard afel di ·deanetivra (era acel de adineaori), PB, 9931 ; iut ac,t ca deanetivra (tot
a~a ca adineaori), PB, 18027; PAnt, 98. V. danedvra. - < lat. de-In-ilia bora.
DEAPIN (mi), vb. I (dipindl, -ntii, -ndre), depana, d 0 • devider; poursuivre le fi)
de ... ; 2°. manger, avaier; 3°. filer>, Dal, 78; . Nic, 362; Mih, 140; Lum, II, 350; BNA,
IV, 156. - 1°: tra s' dedpind fusile iodte (ca sa depene toate fusele), LP, 13; PAnt, 244;
BNA, II, 114 - v. Plm, I, 149 a ~i II, 205 a; cripd'rl multe s' dipind, ca ni61ll'i, tu lnima
a l'el (amaraciuni multe se in~rau, ca norii, In inima ei), GrB, 1, · 12. ; dzl'lile s' dipindra
(zilele se scursera), BNol, 16; 2°: va sl-u detipin'l pita ntredgd? (ai sa o mantnci placinta
intreaga ?), Fr, I, 6, 88; PAnt, 185; BNA,, III, 70; u dipind' ,. pl'nea, ~· cdrnea, ,. dpa
(a lnghitit-o ~i ptinea, ~i. carnea, ~i apa), PB, 13922 - v. Ciuplescu 3° ; 3° : li dip.ind' (le-a
depanat, a ~ters-o, a fugit), PGr, 57 - v. clulescu 6°, capsdlsescu 3°, scdrmin 2°, zverca 2°.
- < lat. depanare ,abhaspeln, d6vider".
DEAPIR1 (mi), vb. I (dipirdl, -rat, -rdre), dapara, d 0 • arracher, epiler; 2°. se Jamen-
ter, se douloir, gemir•, Nic, 362; ~ih, 140; Jb, XII, 101. - 1° : mi dipird' (mi-a smuls
parul), PLit, 82; pirll'i din cap ·,r-dipird (parul dirr cap ~i-1 smulgea), PLit, 1009; cu una
DEAPIR' -465-

mt'nd it-dpdrd ~· cu-alcinld li dedpird (cu o nilna te apiiril. ~i cu cealalta te dapara), PLit.
551 ; PB, 4576 ; lu sinurlu dit lurfedsca prinded si s' dedpird (Ia frontiera din tara turceascli
trebuia sa se pil.ruiasca. ·sa se lncaiere), LP, 55; 2• : strigd' ~i s' dipird' (a · strigat ~i s-a
ttnguit), Lum, V, 141 ; nivecista s' dipirci s' 'nu u-alcis (nevasta se vaita sa nu o las), GrB,
185 ; pltng ~i s' decipird muml'n'l (piing ~i se vaietli marne), PenB, II, 152; s' ti decipirl
di duredre (sa te sfi~ii de durere), BNA, I, 66 - v. dirin1 ; ca tutturd, dddo, n'l-mi dipircim
(mama, ca turturica lmi rna zbuciumam), PLit, 857; pull'i dit culbdr fiurci ~i s' dipirci (pasa-
rile din cuib ciripeau ~i se vaicareau), PB, 37916 ; alt;ina .. . , dipirl'nda, ·~r~u decide alciga
(albina ... , vliiettndu-se, a dat fuga), PLit, 773; dor ascumt mi decipird (dor ascuns rna sfl-.
~ie), PenB, III, 111 ; cl'n'll'i. .. di-aldtrdre s' dipil drd (llitrind, clinii s-au extenuat), Velo,
42; BNA, V, 74; si s' dedpird kin'll'i acdfdrd (pinii lncepura sa se zbuciume gemlnd), Fl,
I, 1, 6. - <lat. depilare ,epiler; plumer".
DEAPIR2, sm., fara pl., vaier, damentation, gemissemenh: cl'nile ... di dedpir aurl(c
(de geamli.t, clinele urla). LP, 99; BNA, I, 92; az e decipirlu cu-ancime (azi -e vaierul ' cu
renume), Foti, 73; PAnt, 262.
DEAPOIA, adv. apoi, •apres, ensuite, a. la fim, Dal, 77; PScr, 207; PB, 579; PAnt,
425. - v. apol.
DEASPIRl, sm., flira pl. - ca ~i decipir2 - , desperarc, •desespoir.: mul'erlle .. . , cu
lnima ma~l decispir (femeile ... , cu inima numai desperare), PenB, IV, 113. Sinonin'l : apil-
pisle. \. dispir.
·DEASPIRi, -rd, pl. decispirl, -re, desperat, •desesp~re• : sora . .. decispird di ·~l-plt'mse
f luna (sora ... desperatii de-~i pllnse ~i luna), PAnt, 292; BN~, I, 6; decispir cl'ntic greq
tot bale (mereu rlisunli greu cintec desperat), Bair, 114. - V. despir ~i sinonimul apilpisft.
DEASUPRA? : u tindi deasupra-a rt'ulul ( o in tin de deasupra riului), PB, 13820. E un
dacoromanism. Exprimarea corectli : u tindi disuprd di arl'u .
. DEAVARLiGA, DEAVARLfGA, adv., de jur lmprejur, •(tout) autouro, PAnt, 425.-
V. avartg, dlavmliga.
DEAZIT, sn., degel- v. dhet.
DECAl, DEcA, invar., c~lare, •a chevah : bcigd-mi deca (pune-mii cil.Iare), Dun, II,
69. - Cuvlntul apafiine graiului copiilor. Sinonim : cdvcild. - In dacoromanli, In graiul mo-
tilor: mel dec •je vais, rna duco, GrS, II, 53 ~i 84. Cf. ~i: ,Hai, dec I" (ICr, IV, 140). -
Cu sensul ,hi I calule" : < ? de ! 2 cal ?
DECA2, conj., pentru eli, •parce que•, IJal, 76; Nic, 362.
DEDE I interj. •prends garde h, BNA, IJ, 30.- <de/a.
DEFI, invar., duca-se !, •s'en aille I• : defi si s' fdcd (praful sa se aleagii). Sinonim :
slifd'.- Cf. gr. v·n!cpt ('Hm:tp. IX, 8, v. 30; 48, v. 1509; IV, 149 etc.). - < tc. del' (574)
,repulsion (terme de mepris)".
DEGA, sf., pl. dedzl, cracli, •rameau; bosqueb, Dal, 76; DR, IJ, 527 ; sumu dega fed
di fdgu (sub ramura cea de fag), PLit, 839; ca birbil'l din degd (ca privighetori din tufi~),
PLit, 1046; PAnt, 205. V. decigd. - < alb. degi! ,ramo" (cf. ~i Hr, 490).
DELDADEA, sf., pl. deldadecile, ornament de coafurli femeiascli peste fes, •attifeh,
Mih, 140. - < tc. dll·dAde (578) ,mouchoir de couleur avec lequel on se &erre Ia tHe".
DELJ\IE, conj., de vreme ce, •puisque•, Mih, 140; Cod, 1218.- V. dirme ~i alb. ailmi
,dal mi>mento che", bg. dilmi (BER, 390 < tc.).
DEM, conj., dar, •mais ; autremenh, Fl, II, 6, 6; s' ved, dem : mi-arcivdd? (sa vlid,
dar: rna tine, mii suportli ?), PB, 10727 ( < videm < ved) ; el ca s' nd scocitd nciparte, dem
cillM ••. (el de ne va scoate dincolo, ci altul. .. nu va putea), Fl, I, 1, 3; PAnt, 34.3, - <
de2 +em.

30 - c. 531 - Tache p a p a h a g i, Dtc~ionarul· dialectulul ·arom4n


DEMEC · -466- DEZET

DEMEC, adv., adica, •c'est-a-dire; done•, Mih, 141. Slnonim: va dzl'cii.- < tc. demek
(600) ,ainsi done, cela . veut dire".
DEM1J~(J, sm., pl. demu111, vitel, .veau d'un am, DR, II, 528. Sinonime: yifii'l, muscdr.
V. dumu1Jdr. - < alb. dem ,bue 'giovane d'un anno poco piu".
DENGA, adv., cu vlrf ~i lndesat, •d'une maniere entassee• : '$1-umplu kelli denga ('i-a
umplut pieile (burdufii) ptna Ia buze), PLit, 813. - V. dlnga ~i gr. d~yyat (Boga, I, 268).
- V. :
DENGA, DEN9E sf., pl. dem;i ~i denc;1ur1, balot marc, da moitie d'une charge de b~te de
somme; grand ballot., Dal, 76; Mih, 141; LP, 3. V. Unc;e.- < tc. denk (582) ,ballot; .. .';.
DERA, sf. (albanezism tara circulatie morfologica), .pR, II, 528; s' fl ncl'ldii dera
(sa-ti tnchida poarta, u~a), PLit, 929; PAnt, 35. Sinonime: podrtii, u~Je. - < alb. derl! ,porta".
DERI, invar. (albanezism nordic, ca ~i derii), pore, •pore, cochon•, DR, II, 528; fudzit,
t;egan'1; fugzlf, deri (fugiti, gheghilor; fugiti, porcilor), PLit, 1016; PAnt, 23. V. p6rcu. - <
alb. derr ,porco, vero".
DERLIC, sn., pl. derlife, tain greu, •grande quantite de nourriture• : dii-1'1 un derlic
ntreg di pl'ne (dA-i o tntreagil pline mare), BNA, II, 82. V. dtrlic.- < tc. dlrllk (597) ,fief
donne a vie" .
.DERTA, DERTE, sf., pl. dertur1, pas, •souci, chagrin, peine, souffrance•, DR, IV,
807-808. - JO. nu vor Ira si d1bii dertii trii fumedl'e (nu vor ca sA albA grijA pentru copii),
Cod, 18'; 2217; 23 b21 ; 2°. mii'-sa muri di dertea a lu1 (mama-sa muri din cauza suferintei lui),
Lum, I, 222; 3°. ell cl'ntu dertea-a vodstrii (eu ctnt nenorocirea voastra), Lum, IV, 168; BNA,
I, 32; 4°. si scriz1 derturlle a medle (sA scriu pasurlle mele)~ PLit, 830; 5°. cu derturlle 1' cu
xedna (cu suferintele ~~ cu strainatatea), BNA, I, 58; 6 . tl'1 spuse lute derturlle 1' piifl'rlle
(i-a spus toate pasurile ~i pataniile), PB, 39130• - < tc. derd (568) ,peine".
DESt, adv., des, ades, •souvent, frequemmenb: cum des, des n'ergu acul6fe (cum des,
des merg acolo), Cod, 5811• Sinonime: dipriunii, inda, nicurmdt. - V.:
DEsz, dedsii, pl. de$1, dedse, des, . •epais•, Mih, 141; cd-i piidurea dedsii (ca-i padurea
deasa), Millio, 54. V. ndisdl 5i sinonimul spes. - < lat. de(n)sus ,epais, serre".
DESPIR, -rii, pl. despir1, -re-v. dedspir2 - , Dal, 76; ld1a-n'1 despird mul'edre
(tliata-mi nenorocitA femeie), PLit, 899; 898. - Vreo legatura cu lat. des p e r o, - r ~ r e?
<?
DESTEMELE, DESTEMEALE, sf., Nic, 362; PScr, 208 - v. distimele, testemele.
DESTlJL, adv. - v. distul.
DE~tJ? (nord), vb.? •attendre, prendre patience•, Mur, II, 257. Cuvlnt necunoscut. -
Ca forma prescurtata de perfect simplu, pers. 2 singular, apare de11 ~~ de11ii ( < dide~J1, dide~Jii
astazi: dide111 (nord) ~~ deddi~J1 (tn sud) ln Cod) - v. darl 1°. - Cf. ~~ PhOr, II, 443.
DETlJNA (Saracu), vb. unipers. {detund' , delundl, detundre} , tuna, detuna, •(de)tonnero,
DR, III, 762. V. lund ~~ sinonimul bumbuneddzii. - <lat. detonare ,tonner fortement".
DElJNA, adv., totdeauna, •toujours, a jamais•, PScr, 208. Sinonime : ddfma, t6tna etc.
-<del+ und.
DE-VA!, interj. •allons !, allez h, Dal, 76; de-vii di-arld (haid~ de aci !). V. a-vii!. - <
(ha1)de +vii r< vo1
1 ).

DEVRA, DEVRI, sf., pl. devri, tur, •tour, tournee• : fac sau dail unii devrii (fac sau
dau un tur de plimbare). - Cf. gr. vrt($pe: (Passow, 13; 82), alb . . devre ,giro" ~~ sinonimul
duldle. - < tc. devr (584) ,tour".
DEZET (Gope~l, Muluvf~te) sn., pl. dezite: lumea va s' lu spunii cu dezetul (lumea o
sa-l arate cu degetul), C!>c, 18 - v. dzeddit, dzeddzit.
DEZN'IRD!TOR -467- Dl

DEZN',m DXTOR, -lodre, pl. dezn'irdal6rl, -lodre, •dezmierdator, •caressant, cajoleun,


PScr, 208. - V. disn'irdator.
DrEATA, sf., pl. dye/, diata, •derniere volonte•, PAnt, 166. V. 6yedta. - < 8uh·oc
( = 8toc6ip,7J) ,testament".
DI, prep., de, •a; de; depuis; des; concernant; par; puisque, vu que; que•, Dal,
76; Nic, 361; Mih, 142. - 1°. ca val di nol (ca vai de noi), PAnt, 289; BNA, I, 8 - v.
ca 26° ~~ fr. din Ardeche : ,oh I de nous I - oh, de ce pauvre I - pauvre de moi I" (RTP,
IX, 514); 2°. gurci a mea ca di birbfl'lrl (gura mea ca de privighetoare), PLit, 876; 3°. va si
si-acd/a di lucru (se va apuca de treabA), CalGrB, 43; 4°. di florl ~i pon'll'i tut si nvescu
(~i pomii toti se imbraca de flori), Cal. 1928, 113; BNA, II, 56; 5°./er ncl'igdt di sledle (cer
lnchegat de stele), Cal. 1911, 51 ; BNA, II, 56; 6°. irn'llle ma~l di dol'i nol ... s' ddded napol
(pustiurile se dadeau (fugeau, se retrageau) inapoi numai de noi doi), BNA, II, 94 ; 7°. U
si-aledpse cdrnea di odse (carnea li s-a ales (s-a desprins) de oase), Fl, II, 7, 6; 8°. pita di
pelure te kicd di unlutemnu (placinta de foi .ce pleura de inchegala ce era in untdelemn), LP,
69; 9°. lo di hima (a apucat de valt>, a scapatat, a saracit), PGr, 83; 10°. l'ed di uredcl'e
(ia de ureche = pricepe), PGr, 159; 11°. s' li dai camed~ea di ni~l (sa-ti dai ~~ cama~a ~~ sa
{ugi de ei), GrB, 2, 26; 12°. n'l-dt!de Dumnidza' avere di nimal (mi-a dat Dumnezeu avere
de ajuns), Lum, IV,. 86 - cf. t dr. : ,de destu](l" (CC, 133' etc.); 13°. sa scodld di nodple
(se scoala cu noaptea in cap), PB, 14828 - cf. t dr. ,scolu-me de noaptc" (CPsal, ccxx1);
,au mers de noapte in ... " (Nee, 97); lat. ,de no c t e venit" (BourL, 114); 14°. edsle
tinir di an'l (e ttnar de ani) - cf. dr. ,era ttnar d.e zile" (Ur, 189; Ur1 , 137; Ureche, 147);
15°. ·~r-mulri di cdle (l~i viizu de drum), PB, 34313 ; 16°. li bag di cdle (le pun .· Ia
cale, Je aranjez), .PB, 1902 ; 17°. a$1edpta .• . an di an (a~teaptii ... an de an), RA,
190; BNA, IV, 64; 18°. an di an, odra di odra (din an In an, din ora In ora)! BNA,
II, 78 - v. odra 7°; 19°. dzuila di dzuua, an di an (zi de zi, an de an), PB, 2923°;
20°. · S' urdindra Yfone di glone, pin' di un (s-au perindat fliicau dupa flacau, plnii Ia unul,
pina Ia ultimul), PB, 47221; 21°. aldga lOcu di locu (umbla din Joe in Joe), Cod, 111 b9
- cf. dr. ,jur de jur de masii" (VicC, 159); 22°. va-n'l mi fuca buca'l di buca'l (rna vor
face bucati din bucati), PB, 2882 ; 23D. u~e di u~e ... aglumse (din u~a In u~a ... a ajuns),
PB, 39217 ; 24°. un di un (unul cite unul), PB, 5007 ; 25°. una di una (una cite una), PB,
51 3 ; 26°. cdlea, cdlea, di om om (calea, calea, diit om tn om), PB, 5221 ; 27°. carl di carl
ma bUna (care de care mai buna), PB, 921&; 28°. di cdsa, cdsa; di om, om (a tnlrebat din
casa tn casa, de Ia om Ia om), PB, 43932 - v. ulmu; 29°. di dol dol nsared Ia gloc (sareau
Ia joe doi cite doi), Lum, VJ, 3, 8; 30°. l'l-Ull'edra di uit un (ti macelarira unul cite unul),
BNA, II, 78; 31°. sarbdlodrea a curdlil'i di StU-Marie (siirbatoarea curatei Sintei Maria),
Cod, 91 8 - v. 70°; 32°. cambd'n'lle... nkisira s' asunu di slngure (clopotele de biserica ...
lncepura sa sune singure), Lum, V, 124; fricuit di singur, Fl, I, 1, 13 - v. ci~uit; 33°. codr-
nile cad di sfngure (coarnele cad singure, de Ia sine), PB, 23929 ; nts di slngur s' aduked~le
(dlnsul se simte de Ia sine), BatP, 35; 34°. u-alasa'm di slngurl m~ea di her (cle~tele de
fier tl lasam din instinct), Lum, II, 20; una cicrlca te turfed di slngura (un cicric care torcea
singur), PB, 2661; 35°. fudzl di mine! (pleaca de llnga mine I) - cf. t dr. ,delungati-va de
mine" (Dens, II, 403); 36°. trddzi di 'na 'pdrle (trage (da-te) Ia o parte), PLit, 569; 37°.
l' l-valamdra lu trelle di nodple (1-au ucis Ia orele trei din noapte) - cf. it. dial. ,a un or de
notte" (Zan, 90); 38°. pt'na di urecl'i (plna Ia urechi), PLit, 653; 39°. du-ti, da ptn' di mu-
~edtu (du-te, da pina Ia mlndra), PLit, 851 ; w, II, 8 - v. ~i dau 13°; vred 1'1-modra pin'
di un odmin'll'i (i-ar fi ucis pe oameni plna Ia unul, plna Ia ultimul), PB, 441 ; ptn' di
Cdrdda' si-aglunga ~· pl'nd di Sdrund (sa ajunga plna In Muntcnegru ~~ plna Ia Salonic),
CaiGrB, 40; PAnt, 268; 40°. si-l'l da di mt'nd (sa-i fie Ia lndemlna), PB, 18420 ; 41". iru
Dl -468- Dl

s' vidzli ... rna bun di port ~· di n'eate (mai bun ca port ~i ca tinerete ..•. nu s-a vAzul),
BNA, Jl, · 34; 42°. di vetirii, ahtare odrii (Ia vara, atare (Ia aceasta) ora), GrB, 128; s' ti
t6rn'i di vedrii. (Ia vari\ sa te lntorci), GrB, 244; BNA, IV, 47- cf. In dacoromanii: ,de
vara s-au mutat" (Nee, 196; Nec1, l58 etc.); ,Ia anul, de primavarll., au trimis" (Nee, 134);
.,de toamna Ia vii vom merge" (CronM, II, 325); 43°. nu s' vidzu ne di cal, ne di om (nu se
vazu (nu a ramas urma) nici din cal, nici din om, Cal. 1911, 54; 44°: s' edsd di hoard
nafodra (sa iasa afara din sat), PB, 8613 - cf. t dr. ,pll.nra afara de cetate" (CPsal, ccxxn;
Dens, II, 402) ; 45°. di skin tranda(lr. . . ariisdre (din spin. . . rll.sare trandafir), PB, 42118 -
cf. tn dacoromana : ,neam ce se va trage de noi" (BD, 9) ; ,sa va trage de neamul lui"
(BD, 10) ; ,noi fecori de trupul nostru n-am viizut" (BD, 66); ,cine sa va trage dinsu"
(BD, 115) ; ,ego sum L. Lutatius ... de familia rege Mitredatis", Slotty, 18/111 ; Diehl, 70/795 ;
46°. adukea di llmba a lor (lntelegea din limba lor), PB, 10'; 47°. un di el'l (unul din ei),
PB, 2233; ,doi de iel"' (Mor, 97) - cf. t dr. ,urul de ei nu scapii" (CPsal, ccxxi; Dens,
II, 403); ,vreunul de dln~ii" (Ur, 77); ,nimea de oamenii Leantii" . (BD, 58); 48°. di lute
pd'rtlle (din toate piirUie), PB, 5728 - cf. dr. ,au lncungiurat cetatea de toate pdrfile" (Ur,
198; Ur1, 147; Ureche, 157); 49°. di tine, di mine, aflii' (de la tine, de la mine, a aflat),
PB, 30721 - cf. dr. ,am auzit de [de Ia) tata" (VicC, 147); aestd si u· ~til di mine (aceasta
si'i o ~tii de la mine), Fl, II, 5, 3; si ~til di mine (sa ~titi de la mine), LP, 177; BNA, II,
16; so•. li mutrl di sare (le-a cercetat daca au sau nu sare), PB, 18020; 51°. rna di~teptu di nts
(mai de~tept declt dtnsul), PB, 27683 - cf. dr. ,eli eu .slnt mai mare de voi de amlndouii"•
DHat, 271; ,mai batrln de altii fiind" (CromM, I, 431); 52°. ma multi n'el'l di birbetl (mai
multi miei dectt berbeci), PGr, 110; 53°. rna glon'l di-Armd'n'll'i epir6t ~· ma"alumtiit6rl di
Fdr~ir6/, BNA, II, 36 - v. Fdr~irot - cf. : t dr. ,mai vlrtos de mine" (Dens, II, 398); ,era
mai multi de patruzeci" (CPsal, ccxxi); t fr. ,meillors vassals de vos unkes ne vi" (Rol,
1857); ,meillor vassal de lui ia ne demant" (Rol, 3377); ,tu dis que rna queue est pesant;
mes miex de moy nuls ne le sant" (Robert, II, 476 etc.); 54°. di cara s' mor ell? (dupll. ce
voi muri eu 'l) BNoi, 13; 55°. di carl unlu eard surdu (devreme ce unul era surd), PB, 1508' ;
56°. lind Lunl, di cd'lrii sedrd (lntr-o luni, spre searii), PAnt, 363 ; Lum, II, 350 - cf. t dr.
,,intoarce fata mea de catre voi" (Dens, II, 404); ,marti, In 26, de cll.tra searll." (Ur, 170;
Ur, 102; Ureche, 111; Das, 74); ,vineri, de cll.trll. sari!." (VasP, 69 ~i 68) - v. cd'lrd s•;
57•. scodld di cu !'odpte (ridicll. de cu noapte), PB, 8013 - cf. dr. ,au priceput tncll. de cu
noapte" (Mir, 275; Miron, 74 - cf. ~i Sand, 153-154); 58°. vdtdmdl cum suntu di pri nodple
(epuizati cum stnt de peste noapte), PB, 46523 - cr: dr. ,fiind semintia de pre tnmll." (Das,
33); ,de pre clnd era mai Unar" (Nee, 263); 59°. peturlu di prisliprd (foaia de plll.cintll. de
deasupra), PB, 8936 ; 60°. di Ira tine val trddzem ~· nol (din cauza ta vom suferi ~i noi), PB,
14616; 61°. mi du~ll di l-vidzlil (m-am dus de ( = ~i) l-am vll.zut - pentru t dr., cf. Dens,
II, 408; CPsal, §§ 143, 149 ; 62°. pl'nd si-~l flied di lnimd Atel-di-andltu (ptnll. sll.-~i facll. de
suflet (sll. se tndure) Cel-de-sus), PB, 3167 ; 63°. di llingu, nu-l ahi'l llingu (de lung, nu-i aUt
de lung); 64°. urnipstt ~i nvitdt di cdlea (sfatuit ~i dll.scll.lit merglnd pe drum), PB, 92'; 65°.
Ule c6rba-n'l di-ell! (vai sll.raca-mi de mine 1), Velo, 33; PAnt, 327; BNA, V, 104- v. ell;
u6°. nu lrddzi 11ne mt'nd di aeslu lucru (tu . nu trage ml'nd di (nu renunta Ia) acest lucru),
Caraf, 57; el nu lrddze ml'nd di Piru~dna (el nu renuntll. Ia Piru~a~a), Caraf, 55 - v. trag 6°;
67°. s' fedfird medrile di bUni rna bUni (merele se fiicurll. din bune mai bune), PB, 30232 ;
68°. tmamisa di nol - v. andmisa; 69°. el imnd dindlnle di nol - v. dindinte; 70°. un dardc
di fedld - v . da; dc :. cdme~lle a mdratilor di dzl'ne (cll.mii~ile bietelor de ztne) - v. mdrat 4°
~i 31"; 71°. pltng ca olle (dr' di n 'el'l - v. fd'rd; 72°. ntinle di s' lmnd (tnainte de a lneepa
sll. umble), Lum, V, 11.9; 73°. flurllle di di gu~e (galbenii (salba) de Ia git), PB, 348'; 74".
Dupll. numerele 1 ptnll. Ia.. 1(), urmate de un substantiv etc., prep, di nu apare: un om, pdlru
DI·A·CU·TOTALUI -469- DIHALA

muntl, dzdte ol; Ia fel ~i dupa num. 20: yln't;il capite; dupa toate celelalte ·numerale apare di:
pdtruspradzdte di odmin'l, unspraylnt;il di drburl, treidzif/inodila di casl, una sutif di, cal'l, dodila
.n'il'e di lfre etc. - .Cl. ~i dstlndzl, pl'na. - < lat. de ,de".
01-A-CU-TOTALUI, adv., integral, «entieremenb, Dal,76. Sinonim: fdre. -In nccst
-c~mpus, o din lat. t o t u s nu a trecut Ia u (v. tot ~i lui).

DIADOARA, PenB, VI, 144 - v. dadodra ~i dr. adoara (CC, 8121; 16621).
DI-ArfE, adv., Dal, 76 - v. ayfa, de-ayle, iutc, repede.
01-ALAGA, invar., fuga, «tuite; v"ite•, Dal, 76; Nic, 362 - v. aldga, datdgQ.
DI-ALf0HEA, ndv., in adevar, Dal, 76 - v. dealfhea.
DI-ALI0HIOS, -hlodsa, pl. di-ali8hl6$l, -hlodse, adevarat, Dal, 76 - v. alihl6s.
01-A-LUNGULUI, adv., de-a Iungul, de long de; en travers•: u lo di-a-lungulul •il
est parti•, Dal, 76. ·
DIAMANT, sn., diamant, ArE, 26. Neologism.- V. yeamdndu.
DI-A,~DA, adv., de clnd, «depuis guandt, Dal, 76; Nic, 360. Sinonim : di ci'ndu.
01-APOIA, adv., Dal, 77; Nic, 360; Mih, 142 - v. deap6la.
01-A-SATULUI,- adv., cu satiu, pe saturate, •d'une maniere rassasiec•, Dal; 77. - V .
.siftul.
01-A(N)VARL{GA, DI-AVARL{GALUI, adv., de jur tmprejur, •tout autourt, Dal, 77.
- V. averlga, divarllgalul.
DfBA, sf., pl.?, tibet, •thibeh: (ustdnea di diM vedrde (rochia de tibet verde). - <
tc. diba (595) ,etoffe de soie".
DIBINA', adv., total, «ent.iercmenh, BNA, III, 165; va li vlndu dibina' (le voi vinde
·tn tntregime). V. dip ~i sinonimelc di-a-cu-totalul, dicutot, pandil6s. - < tc. dlblne (595) ,au
iond".
DICARA (nord), DICARI (sud), conj., deci, •done; vu que; puisque•; adv., dupa cc,
•apres que•, Mih1 ·142; PB, 579. - V. cdra, cdrea, carl.'
DICI'T, conj., declt, •que; pourtanh, PB, 579; PAnt, 425; ma t;lne vedrde dicl't lalU
(mai bine verde der.lt negru); dicl't, $i sdltea i bUna (totu~i, ~i salcia e buna). Sinonim: diper.
- < di +ell.
DICUN'E, sf., pl. dicun'l, cer~ire, •mcndicite, gueuserie• : afldl In al'lurdre ca dicun'edrll'i
Ln dicun'e (aflati In aiurare ca cer~etorii In cer~ire), AI. 1928, 62. - < 3~cxxovi.IX. ,mendicite".
DICUTOT, adv. total, «completemcnh: s' lntuniccl' dicut6t (s-a lntunecat de tot), GrB,
224; PAnt, 229; BNA, IV, 146. Sinonim. : dibincl' etc.
DIDIMARCU, -eel, pl. didimdrti, -te, gemen, «jumeau•. Sinonim: dzedmin. - < 3~3u­
tJ.!lp~xoc; ,-".
DIDfNDE, adv. decinde, •au deJa; de ce cOte-la; de !'autre cOte (de Ia montagne,
de Ia terre, du monde); dans !'autre chambre•, Dal, 77; Nic, 365; Mih, 143. - e. mul'erl
l'ed di capestru carvdnea $' trag didinde (femei iau caravana de capastru ~i trag dincolo),
PAnt, 269; Bair, 70; 2°. va nu mi-a$ledpta ... didinde (nu rna vor a~tepta ... dincolo), BNA,
II, 92.; 3°. didlnde, plste cl'mpurl (In cea parte, peste clmpii), RA, 188; BNA, IV, 64; 4°.
sodrlle si-alclsci didlnde (soarele se lasa dincolo de munli), PAnt, 307; 5°. tricu tu 6da di
didlnde (a trecut In camera de dincolo), PB, 3333 • V. dlnde. - < lat. de de lnde sau di de
inde.
DIFTILf &E, sf., pl. diftilldz, Mih, 143 - v. 6ihtalUJra.
DIGOS, -gocisa, pl. dig6$l, -gocise, ramuros, •branchu ; touffu•, Mih, 143. - < deciga.
DI916s, adv., jos, •en bas; sous•, Dal, 77; Nic, 363 ; dit;l6s di Ia Kealra-di-furca (In
jos de Piatra-de-furca), GrB, 226; PAnt, 2S2: V. dint;l6s. - ·< di + t;los.
DIHALA, sf., pl. dihcl'l'l, furca, «fourche•, GEl, 135. Sino·nim: (urea. - < 3~x!X:t..cx ,-".
-470- DIMIND.ARE

DIHAN'I(J, -n'e, pl.?, cAidut, •tiMe•, Dal,' 77. ~inonime: hdbin, hl'lu~cu. - <: ?
DfHTUR, sn., pl. dlhture, arAtAtor, tindicateurt: cu un dlhtur tru ml'nd (cu o vergea
arAtiitoare tn mtnA), C~c, 14. - < ~e:htT1)~ ,.-".
DIJGL'fN (mi), vb. I ( dijgl'indl, -ndt, -mire), dejghina, •detacher, separer, desunir,
divisert: aldntu trupu di kipari~u ... s' dijgl'lnd', ~· nts, dit ari6iflnd (ceiAlalt trup de chipa--
ros •.. s-a dejghinat, ~i el, din rAdAcinA), LP, 103; aldmdkea di mer ua si s' dijgl'lnd (ramura
de mAr se va dejghina). V. dizgl'ln. - < lat. dlsglut(l)nare (CODE, 482) ,detacher, sepa-
rer''.
DIJGL'INARE, sf., pl. dijgl'ind'rl, •action de se detacher• : prun'll'i si-uscdrd di dijgl'ind'r't
(prunii s-ao uscat din cauza dejghinArilor).
DIJGL'INAT, -td, pl. dijgl'indf, -le, dejghinat, •detach!\•: la fdglu dijgl'indt (Ia fagul
dejghinat).
DIJIRARE, sf., pl. dijird'rl, jeruire, •action de remuer le feu, de fourgonner•, _Dal, 77.
DIJIRAT, -ld, pl. dijirdf, -le, jeruit, •tisonne•, Dal, 77; cinu~e dijirdld (cenu~a jeruita);
cdrbUn'l dijirdf (cArbuni jeruiti).
DIJIREDZfJ, vb. I {dijirdl, -rdt, -rdre}, jerui, •tisonner, remuer le feu (pour l'activer)•,
Dal, 77; Nic, 363; FI, II, 1, 2; dijira' foclu cu glugdrlu, Fl, II, 3, 3 - v. glugdr. V. njiredz!l.
-<jar.
DIKITOR, -lodrd, pl. dikilorl, -lodre (gramosteni), inteligent, •intelligent.: a led Lena
dikilodrd (fa LenA inteligentA). - V. adukilor, dukil.
DILBIDER, -rd, pl. dllblderl, -re, derbedeu, •vagabond•, LP, 55; BNA, II, 124; dU-
bldlrd ca 'nd pir6lcd (,strAiucitoare" ca o potlrniche), PLit, 1020 - sensul de ,,strAlucitoare"
e suspect : daca acest sens e corect, atunci dilbidlrd trebuie corectat In dulblird. - < tc. der-
beder (567) ,.-".
DILEALl'KE, sf., pl. dilealf'kl, anunt, •annonce; indication•: ua s' l'i si spund dilea-
ll'kea a l'el (anuntul i se va spune (comunica) ei), Cod, 4218• V. dilldl. - < ~c. tellallyq (578)
,metier de crieur public".
DILIAL, DILEAI., sm., pl. dilldl'l, telal, •crieur public•, Cod, 25 b•. - V. tiledl. __
DILICAT, -tu; pl. dilicdf, -te, delicat, •delicat., Dal, 77; Nic, 363. V. ndilical. - <
it. delleato.
DILfE (grAmosteni), -adv., liber, dibrement; en liberte•. - V. dilingiil. - < ?
DILIGITURA, sf., pl. diligilrirl, razA, •royon•: sclnlil'eddzd diligilurlle a tundl'el (razele
lunii sclnteiazii), Lum, I, 221. Sinoniine: arddzd, arpd'yl, cilistrd, mrindd. - < ?
DILIN6f(J, -gie, pl. dilingll, haimana, •rOdeur, vagabond•, Mih, 143. - V. dille. - < ~
DIMARE, sf., pl. dimd'rl, lngrijire, •entretien, soin (donne au cheval)•, Ph Or, II, _455 .;
~d s' ld fdca dimdre blind tru udhle (~i sA lc dea lngrijire bunA Ia timp), Cod, 1618; s' ld fdcci
dimdre a cdllor (sA dea lngrijire cailor, sa-i tesaleze), Cod, 161'. - V. limdre.
DIMANDARE, sf. - v. dimlnddre.
DIMINEATA, sf., pl. dimi11e/, dimineatA, •matin•, Dal, 77; Nic, 363; Mih, 144; ml'ne
diminedfd (mline dimineatA), PB, 3293; pul'i cl' ntd diminedfa (pasArile clntA dimineata), Bag.
50; PAnt, 201. V. dimnedfd ~i sinonimul lahind. - <lat. de·•manltla.
DIMJNDARE, sf., pl. dimlndd'rl, recomandiu;e, <1°. recommandation; desir expres ;.
2°. demande; priere; 3°. abis ; ordre confie•, Dal, 77; Mih, 143. - 1° : pdrintedsca dimfnddre-
(pArinteasca recomandare expresA), Mac, I, 78; PAnt, 197; dimlndd'rlle a Hrislolul (recoman-
dArile lui Hristos), CalGrB, 29; ahtdre diminddre ld fedfe (atare recomandare le-a fAcut), PB.
24226; 2°: n'l-dedde mrilid -diminddre (mi-a dat multA rugAminte), C:alGrB, 123; PAnt, 267 ~
Bair, 97; 3°: cu dimlnddrea sd s' todrnd (cu conditia ca sa se lntoarne), PLit, 780; cu md'nd~f
8 crise n keptu-t 'nd gredlld dimtnddre (a scris, cu raze In pieptul tAu o grea recomandare-ordin)~
DUltNDAT -471- D{NACAI.E

RA, 190; BNA, IV, 65; dedde-atuntea dimlnddre ca si-aspdrgd dodrlle horl (atunci a dat ordin
ca sa distruga cele doua sate), Velo, 57;. BNA, V, 90. - V. timblhe.
DDIJNDAT, -td, pl. dimlnddl, -te, recomandat, «recommande; confie; commande•,
Dal; 77; PB, 580; glon'l alepll dimlnddl (bravi ale~i. recomandati, pe comanda), PAnt, 36;
al un at ca ti mine dimlnddt (ai un armasar ca pentru mine recomandat), Velo, 15; BNA,
V, 53. - Ca adverb : lli-erl pi dimlnddt mi fedte (~i pe mine pe (Ia) comanda rna nascu), PLit,
1l26; PAnt, 361.
DIMINDATA, sf., pl. dimlnddte, comanda, «(sur) commande; ordre•, Dal, 77; cl'ndu
.avdzl' dimlnddta a drdslor (clnd auzi ordinul dracilor), PB, 41; lriplu pi dimlnddte nu ml'cd
o(lupul nu manlnca pe comanda, Ia comanda), PLit, 536.
DIMINDACIUNE, sf., pl. dimlnddllrin'l- v. dimlnddre -, Dal, 77; Nic, 363; Mih,
1.43; PScr, 208; am rind dimtnddllrine s' tl fac (am sa-ti fac o rugaminte-dorinta), PB, 16614.
- < lat. demandatlo, -onem ,recommandation".
DIMI'NDUl, vb. I {dimtnddl, -ddt, -ddre), recomanda; ordona, d 0 • demander; 2°.
:aviser; ordonnert, Dal, 77; Nic, 363; Mih, 143; PScr, 208. - 1° : dimtnddJ-ld si si ncl'lnd
(trimiteti-le vorba (recomandati-Ie) sa se predea); l'l-dimlnddl 'nd dimlnddre (i-am comunicat
G dorinta), PLit, 859; 2°: Uvrell'i dimlnddrd si-adricd nlscl'nte penure (evreii cerura (comandara)
sii aducli. clteva cuie), PLit, 787; PAnt, 84; dimtndd' s' lu-aspdrgd (ordona sli:-1 ucida), PB,
1()8. - <lat. demandare ,confier".
DIMI'NDU', sm., fara pl., ordin, •avis; ordre•: erd diml'ndu di parddz di la patriarhle
(era aviz de bani de Ia patriarhie), Trib, II, 7-8, 24.
DIHNEATA, sf., pl. dimnet, Mih, 144; PScr, 208; PB, 580; PAnt, 426; BNA, Ill,
2 - v. dimined/d ~~ dzrirld.
DIMULT, adv., de demult, •depuis longtemps•: pdriiml8e di dimrill (basme de demult),
13NA, I, 82. - ln aromil.na, corect e : di mriltu. - < dr. demult.
DIN, prep., din, «de•, Dal, 77; Nic, 364; PB, 580; gedmurlle din hodrd (geamurile
terestrelor din sat), GrB, 221; PAnt, 224; lu scodsim din cdsd (l-am scos din casa); perll'i
din cap '$l-dipird, PLit, 1009 - v. dedpir 1°. Cf. ~~ compuse tncepli.toare cu din-. Astli.zi, aceastli.
l)repozitie - din cu -n - are circulatie redusa, fiind concurata de di (v. di 45° sqq.) ~i dit.
- ·<lat. de ln.
DINAFOARA, adv. «dehors• : dinafodrd di cdsd (de afara din casa). - < din a(odrd
sau di n afodrd.
DINANUMIREA, adv., pe umar, •sur l'epaule•, Dal, 77; Mih, 144; cu iufekea dinanu-
mirea (cu arma pe umli.r), LP, 175; PAnt, 83; cu stedrpile dinanrimirea (cu oile sterpe pe
umeri). V. nanrimirea. ·- < di n a nrimir3.
DINAPANDIHA, adv., bru~c, «brusquement, d'une maniere inattendue•: ndcii lnlrtl
tivd dinapdndiha (nu cumva intra ceva pe nea~teptate), Lum, II, 138; PAnt, 188. V. apdn-
diha. - < din + limivnxoc (!imxvrexw ,attendre")~.
DINAPARTE, adv., dincolo, tau deJa, de l'autre cote- v. didlnde•, Dal, 77; Nic, 364;
ddldgdl dindparte (alergati dincolo), PAnt, 25. V. ndparte. - < din a pdrte.
DiNA, sf., fli.rli. pl. (nord), credinta, doi, croyance•, Mih, 144; odmin'l f''rl dlnd (oameni
fiirli. . credinta). Sinoni!"e : fede, plste1 • - < tc. din (601) ,religion" .
DfNACALE, adv. imedilit, «immediatement, aussitob: strigd' fiCl6rlu dlniicdle (a strigat
copilul imedlat), Lum, II, 108 (Ia CAr, 501 ~i 528: ,de departe" - eronat- cf. ~i BNA,
I, xv1); ardzbollu dlndcdle stdtri (rli.zboiul de tesut se opri tndata), GrB, 223; PAnt, 227;
porllli sd ncl'lsird dl-'nd-cdli (portile s-au lnchis imediat), PB, 433'; PB, 5566 : ,dintr-odata".
- V. di-rind-cdle ~i di-und-odrd.
-472- DINTAC

DIN.\fNDE, DINAfNTE, adv., · tnainte, •avant, devant, en ·race•, Dal, 78; Nic, 364;
PB, 580; PAnt, 426; el imnli dindlnte di nol (el umbla lnaintea noastra). - V. dinlnte, nd{nde
~i:
DIN.\'NTE, adv. PScr, 207 - ' v. dindnle (Nic, · 364).
DfNAOARA, adv., PAnt, 426; dlnaodrd ·~i-l lo di gd~e (dintr-odata ~i-1 lua de glt),.
PB, 4723 - v. di-und-odrd, · odrd 5° ~i sinoniniul dindcale.
DINAPOI, adv., dinapoi, •derriere, en arriere•, Dal, 78; Nic, 364; Mih, 144; PScr, 207;
nu-l vi'rnu s' li l 'ea dindpol (nu e nimeni sa le ia din urma), Fl, I, 1, 5; PAnt, 251; pl'na
ma dindpol (plna mai pe urma), PR, 661 o. - V. dintpol.
DINASESCU, DINASfRE, DINASfT, Dal, 78- v. ddinsescu, ddnisescu; ddnsire, ddnsft;
dindisescu, dinisescu, dlnlsescu, toate ·cu sensul ·,rezista, sprijini".
DINAUNTRU ~i DINAUNTRU, adv., dinauntru, •dedans•, Dal, 78. - Cf. istr. dinunlru
,dinauntru" (Kov, 154). - < di(n) naunlru.
DINCLO, . adv. dincolo, •de ce c6te-Iiu, ·Mih, 144; arupsira dinclO (au navalit dincolo).
V . dinglo. - < din (a)clo.
DINCOA, adv., dincoace, •de ce c6te-ci•, Mih, 144; dincoa di art'il (dincoace de rlu).
V. dingoa. - < din cod.
DINCOATE, adv., Nic, 365; Mih, 144 - v. dincoa.
DfNDE (nord), adv., de ·ceea parte- v. didinde.
DINDISESCU, vb. IV (dindisil, -sit, -sire), rezista, •resister•: kealea ... nu dindisea~le
tu arcocire (pielea ... nu rezista Ia frig), AI. 1903, 25. - < dindsescu + ddldisescu.
DfNGA, ~dv., doldora, clout plein, plein jusqu'aux bords• : li-avea kimerlle dfngGt di
fluril (chimirurile le avea doldora (pline) de galbeni), BNA, II, 74. - V. denga, dl'Ma ~i
gr. ·dyxot (~) .. -'', alb. dingosem ,riempirsi". .
DINGARE, DINGAT, DINGATURA, dumicare, Dal, 77- v. din'icare, din'iccil, din' ica-
turd.
DINGLO (sud), Dal, 78; dinglo di cd~eare (dincolo de sttna) - v. dinclO.
DINGOA (sud) : discdrccird dingoa di agri (au descarcat dincoace de tarini) - v. dincoci.
DlNC)IES, adv., W, II, 260 (forma necunoscuta) ...:._ v. :
DIN9IOS, adv. : dint;los di pddzire (Ia vale de padure). Forma ~i mai curenta e dit;i6s.
- V. pric;los ~i sinonimul hima.
DIN{NTE, ·adv. - v. dindinde -, Mih, 144; ma md'rll'i dininle ;;' ma n'itll;i dindp6f
(mai marii lnainte ~i cei mai mici tn urma), Fl, II, 2, 3; PAnt, 252; cipa l-lo dininle (apa
1-a deoa~it, 1-a luat pe nea~teptate), Cal. 1911, 54; BNA, V, 111; dinfntea a lul (lnaintea
lui), Cod, 41 blt; dinfnlea a tatulul (tnaintea tatlllui), Cod, 5711; dinfntea a mea (lnaintea mea)~
Lum, II, 313; CaiGrB, 112; dinlnlea a poartdl'el (prin fata portii), PB, 15517 ; .nd sla dininte-
nd (ne sta In fata noastra)- cf. ·t dr. tnainte-ne (RPrav, 173.- < di(n) ndinte.
DINISESCU, vb. IV, PB, 580- v. ddnisescu.
DIn is k eat, -td, pl. Diniskecif, -te ~i DIn is k iii t, -oatd, pl. Dinisklof, -odie •habi-
tant de Deniscu (village du Pinde} PB, 580; Diniskecif, Armdn'l cu-andnie (dinischcatilor~
aromani cu· renume), PAnt, 300; BNA, T, 128.
DINISKIUTESCU, -leased, pl. dinisklute~ti, -te~ti •de Deniscu•, PB, 580.
DINIPOI, adv. : nu al perci dintp6l (nu ai plete Ia spate), PLit, 942; PAnt, 29 - v.
dintpol.
DINSI'Z, ·cza, pl. dinsi'jl, -t'ze, fara credinta, •infidele, irreligieux•, Mih, 245. V. dina
~i sinonimele cipistu, pabes. - < tc. dlnsiz (601) .. -".
DINTAC ·(gramosteni), sm., pl. dintdtl, mtnz, •poulain d'un am. Sinonim : mt'ndzu.
- < dinte + -ac.
DINT.AN.4. -473- DIP

DINT ANA, DINTANE, sf., pl. dintd'n'1, plisc, •bee•, Dal, 78; Nic, 365; Mih, 144;
PB, 580 ; Fl, II, 5, . 7 ; LL, IV, 214 ; un vultur . ... cu dint dna a lul (un vultur. . . cu pliscu I
lui), C~c, 43; u l'ed cu dintdna (o ia cu pliscul), , PB, , 3013; dintdnea a li gd1e (pliscul cioarei),
Lm~1, IV, 297; dintdne di kirkinec (clont de erete), Cal. 1911, 200; li mlnte di. dintd'n'1 gal-
.bine avef! (cc minte de pliscuri galbene aveti, '), C~c. 39; V. dintend, t;intdnd ~i sinonimelc
ct'irintcind, cloc1 ~i cluplitdne. - < tc. dendan(e) (582) ,dent".
DfNTE, sm., pl. din/1, dinte, <1°. dent; 2°. pleurer; 3°. aYoir froid; 4° .. poursuivre ;
.5°. tuer., Dal, 77; Nic, 365; Mih, 144; PScr, 208. - 1°: dlnte di ldpte •it. dentc da latte•
...: v. /dple; trl cdrne di /up prlnde dinll di cl'ne (pentru carne de !up trebuie dinti de cline
- ,;a carni di lupu, dcnti di cani.•, BTS, III, 469 et~.); un ml'cd 'prune dyre ~i-altu1 /'1-amurtd
.dintll'i (un (cincva) manincii prune padurete (vcrzi) ~i altuia i se strel?ezesc dintii ..,.. in Siria:
•Les peres mangent du raisin vert et les enfants en ont 1\!S dents agacees•, Landberg, 89);
.dinfll'l a kedpfln'llor ardirt'i (dinti' pieptenilor s-au rarit) ;. a sfurldl'el. a /ul/'1-bdgdl dol dinfl
·(sflrlezl'i lui i-am aplicat· doi dinti = cuiul sflrlezei mele a lovit In sflrleaza lui faclndu-i dotia
gauri - v. azvund:::escu); 2° : si-n'l mi-aruc pi dint (sa pllng culcata cu fata , la piimlnt), Lum,
Ill, 69; PAnt, 32; 3° : acdfcirt'i s' da dlnfil'l (lnccpura sa le clantane dintii, sa Ie. fie frig),
PLit, 478; 4°: nu-l'l da dlnte dlbu (nu o lasii. de capul ei), Fl, II, ·4, 7; so: tut prit dinle
.l•a-h trecicd (pe toti ii va mlnca ~ prin ~abie li va trcce)·, PB, 321 20 :· - Sensu! de •chef~ al
,gr. dundi ,dinte" dat de Hiieg, II, 88 exista ~i in aromana. - V. ~I j6ngd. - < lat. dens,
.(/enlem ,dent". .
DINTR', D{NTHA, prep., din(tre), •de; d'entre; pr~s det,. Dal, 77. - 1°. ccilea dintrd
.aeste dociud hocire (calea dintre aceste doua sate), PAnt, 305; 2°. I-va,... dintr' lnimd (II vrea
(iube~te) ... din inima), PenB, IV, 122; 3°. s' fuga dlntrd eci (sa piece de llnga ea, din fata <;i),
.ArE, 12; 4°. li kiru dlnlr' 6cl'i (le pierdu din o~hi, qin fata lui), PB1 271 ; 5°. fug. dinlrd tine
(fug de llnga tine, din fata ochilor tai), PB, 2807 • V. n~rd, r.lru. - < lat. de intro..
DINVARLfGA, adv.: li s' fdfeci dinvdrliga-l'l (ce. se faceau In juru-i), Lum, V, 9, 21;
PAnt, 339 - v. di-avarllga.
DIN'fC (mi), vb. I (din'icdl, -cal, -cdre}, dumica, <1°. mettrc en morceaux; emietter;
~2°. brisero, Dal, 78; Nir, 364; Mih, 143; PScr, 208. - 1°: din'icd pl'ne lu ldpte (dumica
pline In Iapte); l'l-din'ic'drd 'nd cuvdtd di ldple (li dumicara ptine pentru o covata de lapte),
PB, 1S231 ; 2°: nivedsta-l'l va-s' s' din'icd (nevasta lui o sa se sfi~ie), PAnt, 293; BNA, I,
·6 ~ v. dirfn1 ·; s' mi din'lcdf, lal curbi~cin'l (sa rna sfl$iati, mai nenorocitilor), PArit, 143;
.dt ·satire nu 1'1-u fried, di vlmtu s' din'lcd - niorlu, PLit, 387 - v. nior. - Cf. lat. dimicare
,combattre". - < lat. *demleare.
DIN'ICARE, sf., pl. din'icd'r1, dumicare, •action d'emietter, d'emincer, de brisero, Dal,
·78; Nic, 364; Mih, 143. - V. dingdre ~i ddrtmdre.
DIN'ICAT, -td, pl. din'icdf, -te •emiette, brise•, Dal, 78; Nic, 364.
DIN'ICATURA, sf., pl. din'icdtur1, dumicatura, •pain emiette dans dll lait., PenB, VI,
142.
DI-OARA, adv., de mult; momentan, •d·e bonne heure; provisoiremenh, Dal, 78. V .
.ayon'ea. - < di otira.
DIOSPRATI, DIOSPR.4.S, num., douasprezeee, •douze•, .Jb, I, 36 (823); Cod, 737 •
- Fonetismul -i6- e o influenta nordica a gr. 8Uo •2• ~i a alb. dy •2•. - V; dusprddza(e.
DIP, adv., deloc, •point du tout - v. *crau!; le plus .. . ; tres; tout a fait.,. Dal, 78;
Nic, 365; Mih, 144; Cod, S816 (dipe) ;· BNA, Ill, 165; GEl, 13S; PhOr, II, 444; (Hiieg,
I, .278: < it. di piu). - 1°. dip nu mi-aspdr {nu rna speriu deloc); 2°. nu lac ~· dip! (nu
·tac . chiar deloc 1), PenB, IV, 122>; Caraf, 37; 3°.. tivci di dip nu-a/eadze (nu alcge absolut
·.; nimic), ArE, 14; 4°. dip ma- n'iclu (eel mai mic), . ArE, 41·; PAnt, 169; S0 • un. om dip avril
DIPARTE -474- DIPIRAT

(un om foarte bogat), PB, 16817 - v. mullu; 6°. armasim dip sfngurl (am ramas singuri de tot) ..
V. dibina', can1 , dot, iCl •pas du tout. ~i nal. - Gr. V't"L'It"· - < tc. dib (595) ,du tout, ·ricn".
DIPARTE, adv., departe, .Join•, Dal, 78; Nic, 365; Mih, 144; PScr, 207; diparte, tu-·
aradzt'm~rl, GrB, 2, 24; PAnt, 285 _: v. arddzl'm; 1-vidzu di dipdrte (1-a vazut de departe),.
PB, 10523 • Sinonim: largu. - < lat. de parte.
DIP.4.RTU (mi), vb. J, Gram., 2'13 - v. tlipartedzu.
DIP.l\RTARE, sf., pl. dipartd'r(, dcpartart>, •distance; lointain; t\loignemenb, Dal, 78 ;:
Nic, 366; Mih, 144; PAnt, 427; dipdrttire di 6ptu orl cdle (distanta de opt ore de drum);:
la 'na dipartdre di loc (Ia o distanta de piimlnt), PB, 3453 ; diparttirea edste amdra (lndepar-·
tarea e amara).
DIP.l\RTAT, -ttl, pl. dipdrttif, -te, (ln)departat, •eloigne•, Dal, 78; Nic, 366; Cod, 1)416 ;
glclnile dipartdt (tlnarul lnstrainat), RMac, II, 33, 5; PAnt, 45; munte-antiltu $' dipdridf
(munte lnalt ~i departat), PLit, 889; tu xedna diptirttitd (In strainatatt>a lndepartata), LP.
167; PAn~, 241; BNA, II, 118.
DIP.l\RTATIC, sm. (pl. n: dipartdtife?), (ln)departare, •eloignemenh, Mih, 144.
DIP.l\RTEDZ{J (mi), vb. I (dipiirtdl, -tat, -tare}, (ln)depilrta, •(s')eloigner~, Dal, 78;
Nic, 365; Mih, 144; PScr, 207; PB, 580; PAnt, 427; na-avedm dipdrtdta di hoard (ne depar-
tasem de sat). - < diptirte.
DIP.l\RTOS, -todsa, pl. diparto~l, -toase, departat, •eloigne; loin•, Dal, 78; PB, 580.
- 1°. ca l'l-u dipdrtoasa calea, dipartotisa ll' mullu greaua (cii<'i ti e drumul departat, lung
~i foarte greu), CalGrB, 123; PAnt, 267; Bair, 97; 2°. easte luna dipartoasd (e luna depar~
tatli), LP, 77; PAnt, 291 ; BNA, I, 46; 3°. mutrl~cu munfll'l dipdrtli~l (pri:vesc muntii ce slnt
departe), Lum, IV, 168; BNA, I, 34; 4°. ni dit xeanc ·~l-easte, ni dit dipdrtos (nici din strainii-
tate f{li este, nici din loc tndepartat), PLit, 838.
DIPER, conj., declt, •que• (nord), Lum, II, 70; Bair, 95; diplr mortu di scldvie, s'
mor cu arma cama n yle (declt mort In sclavie, mai bine sa mor cu arma eft mai curtnd),
Bair, 107. Sinonime: dicl'l, piryea. - V.:
DfPI (nord), conj. - v. diplr - : cdma r;ine s' murlm tot, dlpi s' na ncl'ina'm la Grett
(mai bine sa murim toti, .declt sa ne lnchinam (sa ne predam) grecilor), PAnt, 374. - Sa nu
sc confunde cu dlpi < di pri ,de pe" (PB, 581). - < di per4.
DIPINARE, sf., pl. dipind'rl, depanarc, •action de devider, devidage; action de manger,
d'avaler•, Dal, 78; Nic, 366; Mih, 144; frisili vor dipinare (fusele trebuie depanate); . dc{li
d ipinare l'l-au fdpta a friptiil'llul! (stra~nica lnfulicare i-au facut fripturii !). - V. dedpin,
DIPINAT, -ta, pl. dipindt, -te, depanat, •devide; mange•, Dal, 78; Nic, 366.
DIPIN.l\TOR, sn., pl. dipinatodre, depanatoare, •devidoirt, Dal, 78: Sinonime : anime
etc.
DIPIN.l\TUR.;{, sf., pl. dipinatrirl, depanatura, •devidage; echeveau•, Dal, 78.
DIPIRARE, sf., pl. dipira'rl, deparare, •action de s'arracher Ies cheveux, d 'epiler,
de se lamenter, de se desesperer, de plumert, Dal, 78; Nic, 336; Mih, 144; l'l-trdpse 'na dipi-
rare a pril'llul (piisiirii i-:i tras o jumuleala de pene), PB, 581 ; dipirdrea a bdrbdtlul erd m!ire
( vaitarea barbatului era mare), Lum, III, 7; padurlle dispul'eate pllndzed cu dipirdre (padurile
despuiate pllngeau cu desperare), LP, 52; BNA, I, 20.
DIPIRAT, -iii, pl. dipirat, -te, daparat, •plume; depouille; desespere•, Dal, 78; Nic,
366; PB, 43936; Fl, I, 2, 7; trel gdl'ln'l tdl'edte: una dipirdtd dicutot (trei gliini taiate: una
jumulita complet), Fr, II, 252; boll dipirtite (voci _desperate), Lum, V, 182; sa' lli arricd a
lor brata dipirate (salcii arunca (lntind) ale lor brate tlnguitoare), Bair, 53; armandmea·l
<lipirata (aromilnimea e daparata, jupuita), GrB, 92. - V. dedpirl ~i ndipirat.
DI-PISTANEtJ -475- DIPUNEARE

DI-PISTANEC, adv., de prisos, •superflu, inutile•, Dal, 78. Sinonime: di pri ma nsus,
.di-pri-suprd, parapanf*ii. - V. pristanill.
DIPI~ESCU, vb. IV (dipi*ll, -*it, -*ire), lnghiti, •manger, avaler ?t: s' nu u dipi*edscd
luplu (sa nu o mantnce lupul), PenB, VIII, 51. Cuvlnt necunoscut. - < ?
DIPIRTEDZtJ, DIPIRTOS, PAnt, 427 - v. dipdrtedzii, dipdrtos.
DIPNEARE, sf., pl. dipnerl - v. dipunedre.
DIPOZIT, sn., pl. dipozite, depozit, •dep6b, Dal, 78. - < it. deposito.
DIPRI, prep., Dal, 78 ; Mih, 145; PB, 581 - v. di, pri, dlpi !li :
DI-PRI-APOIA, adv., apoi, tn urma, •puis, ensuite, apres•, Dal, 78; PB, 581 ; PLit,
800; PAnt, 89. - V. dlpri, deapola.
DI-PRI-SlJPRA, adv., de deasupra, ~par dessus (le march«\); en plus•, Dal, 78; aleddze
.di-pri -sliprd (alege de deasupra); Uzcru di-pri-sliprd (lucru de prisos) - v. di-pist~niii.
DIPRilJNA, adv., lmpreuna, mereu, d 0 • ensemble; 2°. sans cesse; contintlmenb, Dal,
78; Mih, 145. - 1°: nkisfrd diprilind (pornirl!. lmpreuna), PAnt, 67; s' n'ecirdzim dipriund
-(sa mergem lmpreuna), Lum, II, 50; BNA, Ill, 70; sicdra u-avim dipriund (secara o avem
1mpreuna, laolalta); mul'edrea ..• li-aved diprilind cu fitlorlu (femeia ... le avea legdturile
o<~moroase laolalta cu feciorul), PB, 189" ; 2° : ·#urdra s' n'l-avd diprilind (fluierul sa mi-l aud
mereu), PLit, 938"; PAnt, 35; dol fdrldl diprilind tdl'e (doi fartati taie mereu), PAnt, 298;
.BNA, J, 126; diprilind _plolle cad (ploile cad (ploua) continuu), BNA, I, 44 - v. inda, lind 6°.
- Cf. ~i t dr. · depreund •ensemble• (CPsal, 378; Dens, II, 261 ; BD, 10S; 107; Das, 432' ;
Necl, 86). <lat. de per unam.
DfPU, prep., dupa, •apres, selon; pour., Nic, 366; Ddfna te murea dipu ldlUdz (Dafna
-care murea dupa flori), PB, 1821il; PAnt, 100. - V. dupd.
DIPlJN (mi), III, II ~i I (dip~ii !Jl dipundl; dipus ~i dipundt; dipunire, dipunedre ~i
.dipundre), cohort, «1°. descendre; 2°. abaisser; 3°. apaiser, calmer; 4°. assagir; so. (se) filcher;
<6~. deborder>, Dal, 78; Nic, 336; Mih, 145 _ ; PScr, 207. - e: dipline di pri cal (da-te jos
de pe cal); dipuni-te di pri mer (coboara de pe mar); la diplinl-te (ian coboara-te), Fr, II,
·220; BNA, III, 30 - v. ndvdlt!scu 1°; nu dipnet di tru fitdte (nu coborlti din cetate), PLit,
1018; PAnt, 26; fu duff turma, picurdre, f fu dipun'l? (pastorule, unde duci htrma ~i unde
·cobori ?), Ltim, II, 110, PAnt, 211; BNA, IV, 51; (umel'lle dipusiril tu arnill (familiile au
-eoborlt In tinutul de icrnatic); cl'nta di dipune pul'i di pri ci.rburl (clnta de face sa coboare
piisarile de pe arbori), PLit, 820; (urll'i dipusird drmile (hotii au depus armele = hotii s-au
predat), GrB, 22S; PAnt, 230; BNA, IV, 149 (constructie literara dacoromdnii); 2°: dipusird
munfll'l $i si-alindrd cuprille, BNA, II, v - v. alln 3° ~i sinonimul usell!scu; 3° : fa l-dipune
.timbfrd'lu, (ian domole~te-o tamburaua, lasa-o mai rr:oale), GrB, I, 2, 33; BNA, III, 80;
-84 ; dipuni-1 nd'rlle (fii mai modest) - cf. cronicarul Radu Popescu : ,sa-i pogoare nasul
·cel mare al mlndriei lui"; 4°: el dipuse minte (el se cuminti), PB, 6481 ; ndcd dipune minte
(n·u cumva se cuminte~te) PB, 4008t; pl'nd nu pate omlu nu dipune miflte (plna nu pate~te,
-omul nu se cuminte~te) Fl, I, 3, 7; di mlnte inultd fi 1'1-.dipuse (din cauza ca a devenit foarte
inteligent), PB, 2378'; so: dipuse blidzlle (a lasat In jos buzele, se supara), PLit, 437; el ca
-dipuse dzednile (el cam a Iasat In jos sprlncenele = se suparii), LP, 112 - v. dzednd 4°, mutrd;
-6o: dipund' arl'iilu sau diplise arl'iilu (rlul s-a .revarsat) (PB, 2827 ) - v. cs2 9°. - < lat. depo-
nere ,deposer, mettre a terre".
DIPUNARE (nord), sf., pl. dipund'rl; . DIPUNAT, -td, Dal, 78; 79- forme nordice,
:fil,cute dupa alindre, alincit. - V. :
DIPUNEARE, DIPlJNmE, sf., pl. dipunirl, dipunirl, coboriJ;e, •action de descendre,
(}escente; abaissement etc.•, Dal, 79; Nic, 366; M:ih, 14S: V. ~i dipnedre.
DIPlJS -476- DfRTA.

DIPUS, ~sa, pl. dipu$1, -se, coborlt; mlniat, •1°. dcscendu; 2°. bas; 3°. affiige; 4°. fAcM ;·
5°. gros•, Dal, 79; Nic, 366; Batp, 56. - 1°: ful dipus tu blmfa (am fost coborlt In pivnita) ;:
2° : murmura cu bocitea dipusd (murmura cu vocea joasa), GrB, 223; PAnt, 227; 3°: fe hil,_
ac#, dipUs? (de ce e~ti a~a, abiitut ?), PB, 201 3 ; 4°: dipus $' cripcit (suparat ~i amarlt), PLit,.
764; PAnt, 87; earci dipriuna dipus (era mereu suparat), LP, 55; BNA, II, 122; nivecista-a ·
meci $idea cu sufranfealile dipuse (nevasta mea sta cu sprlncenele In jos, suparata), GrB, 3,
10; sun(t) dipu$1, cartlfla fcita (slnt supara't i, furio$i Ia fata), LP, 131; BNA, II, 108 ; Sum- ·
Medrul intru' dipus, cu turin $i plodle (Sin-Medru a irttrat furios, cu viscol ~i ploaie), Fl, I,.
4, 5; 5° ·: art'u dipus si tredca (sa treaca rlu revarsat), PLit, 961 ; urlit-art'ilrrle dipuse (urla
rlurile umflate, revarsate), PAnt, 267; Bair, 97. (- In dacoromAna: •sl n'i ti omoari Ia ,
dipus di soarit [,au coucher du solei\"], DVran, J, 408). - V. dipun.
DfRA, invar., In voie, •(laisser) en liberte• : ld dedde dfra, li salac;l pra'vdztle (le-a dat .
drumul, animalele le-a lasat In libertate, In voia lor), AI. 1903, 76. - V. dl'rd ~i vsl. dira·
., scissura".
DIREC, sn., pl. direte ~i direcurl, stllp, direc, •pilier, poteam, Dal, 79 ; Nic, 366; PB, .
581 ; cu trel direte di her ( cu trei stllpi de fier), PLit, 933 ; '$1-freddze cdplu di to ate direcurlle·
(~i-a spart capul de toti stllpii), Lum,' II, 57. V. drec, durec, sindu$il ~i sinonimul slur. - <
tc. •trek (596) ,poutre; mat".
DmEPTU, -reapta, PScr, 208 - v. dreptu.
DIRfNl, (mi}, vb. I (dir(i}ndl, -nat, -nare), zbuciuma, •dechirer,' sc consommer; s'epui- ·
sero, Dal, 79; Nic, 366; Mih, 145; Jb, XII, 101 ; Ph Or, II, 640 ( < ren). - 1°. pll'ndze $i'
s' dirind (pllnge ~i se istove~te), PB, 141H; 2°. s' dirndrd di plt'ngu (sc istovir~ In plins) ; .
3°. s' dirind ldrl'i- Arma'n'l (sc zbuciuma bietii aromAni), Lum, IV, 167; PAnt, 286; BNA, .
I, 28; 4°. corba-l'l sora va s' s' dirind (nefericita-i soril. o sa se sft~ie), BNA, I, 6- v. din'tc ·
2°; 5°. ca$edrea godld s' dirlnd pisti plalu (stlna pustie se zbuciuma In plai), RomP, II, 2T
(77), 3; BNA, IV, 37. - Cf. : dr. ddrlna < lat. de rena r e (REW, 2581; C, 383 - l?i·
VNoua, II, 277; DHat, 53); it. direnare, precum ~i bg. dernuvamu ,dechirer", derndtu ,de--
chire". - Jb, XII, <lat. !lellrare ,s'ecarter de Ia ligne droite". ·
DIRfNs, sn., pl. dirfnurl, prapad, ttourment; ruine•, Dal, 79; Mih, 145; dirinlu-i lOra ·
n lume (acum e prapidul In lume), GrB, 182; dirtn greu va·l'l ml'ca (zbucium greu II va
mlnca).
DIR(I)NARE, sf., pl. dir(i}nd'rl, zbuciumare, otourment; epuisemenh, Dal, 79; Nic,
366 ; Mih, 145.
DIR(I)NAT, -td, pl. dir(i)nci/, -te, epuizat, •dechire; fatigue; epuise», Dal, 79; Nic,
366; PAnt, 66; PB, 581; vtn'e cu strdn'ile dirndte (vcni cu hainele sfll?iate); dirndl di cdle·
greciild (epuizati de drum greu)- v. curmot 3°, vatdmat.- v. dirin1•
DIR~·IANE, sf., pl. dirmd'n'l, remediu, •remede; sacrifice•, CLitur, 127 {dirmani); mz·
avefd dirmane mciltu vol (voi nu mai aveti vindecare, leac), Cod, 86b10 ; aculOfe aflcird dirmdne ·
(acolo au gasit remcdiu), Cod, 109 p11; s' fate ddrmdne td nol (se sacrifica pcntru noi), Mih>.
.145- v. ddrmdne. - < tc. dermiin (569.) ,moyen; remede; force".
D{R!\U, conj., de vremc ce, •vu que, puisque•: dirmi vin'i$1, va stal (din moment cc ai
venit, vei sta). V. de/me ~i sinonimul di carl,,de vreme ce". - Cf. tc. deme (600) ,action de-
dire, de parler".
DIRMON'IO, sn., pl. dirmoan'e l?i dirm6n'lur1, dlrtnon, •crible•, Dal, 79; GEl, 135. V-·
firl. - < 3tp!J.6vt, 3pu~ot6vt ,grand crible (de · vanneur)".
DIRNARE, sf., zhucium· cumplit; DIRNA.T, -ld, PAnt, 427; BNA, I, xv - v. dirindr£"
dirindt.
DfRTA, conj., •a cause•, PB, 581 ; PLit, 834 - v. dllra.
DIRVEN·-AG.4. DISB!IRAT

DIRVEN-AG.A, sm., pl. dirven-agtidz •capitaine des defiles• : dirven-agcidzl'i fdteti te


vreci (derven-agalele faceau ce vreau), Trib, I, t0-11, t3. - < tc. dervend-ugbussy (S67) ,chef
d'une armee irreguliere destinee a assurer les routes dans l'ancienne organisation de l'armee
ottomane".
DIRVENE, sf., pl. dirven'l, defileu, •entree d'une place forte ou fortifiee; detroit; dou-
:me•, Mih, l4S; PAnt, 2t; 20S; dirven'lle s' turkipsescu (dervcnile 's e turcesc), PLit, t027.
V. ddrvene ~i sinonimul buycize. - Cf. ~i gr. vn:p~EVL ,angustiae" '(Passow, 623), alb. derven
,stretta".- < tc. dervend (S67; S70) ,defile''.
. DIRVIN lif, sm., pl. dirvingeadz, vame~, tgardien d'une dirvene, gardien de defiles ;
pr~v6t des routes; douaniert, Mih, 14S; PAnt, 427; dirvingeadzl'i l-loard (1-au luat dervengiii),
PLit, t046; PAnt, 20S; BNA., V, 33 ~i 126.- < tc. dervendji (S67) ,gardien d'un defile".
Dmvf~{J, sm., pl. dirvl~l, dervi~, •derviche•, Mih, 14S, PB, S81. ·..c. < tc. dervleb
(S70) .. -··.
DJSl, dlsd, pl. di$1, dlse, dlnsul, dtnsa, dtn~ii, dlnsele, «il, elle, lui; ils, elles, euxo, Dal,
79; Mih, t68; PScr, 208; Cod, 7012 (v. u~lisetu); CLitur, t27 (dlsu). - t 0 • $' tut~und, s' himu
la dfsu (~i totdeauna sa fim Ia dinsul), C·J d, 6S6 ; 2°. dlslu u-aveci nuirltd (dlnsul o suparase),
AI. 1903, 20; 3°. tr' ateti Dislu tot aml'nd (de aceea Dinsul tot lntlrzie), BatP, 49; 4°. morl
prifleasd, strigci dislu (mai preoteasa, striga dlnsul), BatP, 8; S0 • dzl'se dlsa (zise dinsa), W,
II, 4, t2; 6°. cu dlsa nu-l a joe (cu dinsa nu e de jucat), Lum, II, 113; 7°. cu dlsa nfumil'e
(cu dlnsa a avut eopji), AI. 1903, 20; 8°. disa, Musc6pulea, eard Jerusalimlu a arumantimil'el
(ea, Moscopole, era Ierusalimul aromanimei), Lum, II, 74 ; !>0 • va s' hibd Ia dl$d cu'rtl (Ia
dtn~ii or fi carti), Cod, 4621 ; t0°. atel'l li n'ergu Ia dfse (acei ce merg Ia dlnsele), Jb, I, 36
(818). - V. dis, est, isl, nls ~i el. - Cu privire Ia articularea ncmotivata a acestui demonstrativ
personal, cf. .PMor, t7 ~i, ales, PEp, t20 sqq, unde dau exemple de forme nearticulate ~i
din dacoromana. - < lat. de ljlsu.
DIS2 , dtsa, pl. di~l, dlse, jumatate, •moitie; demh, Dal, 79; Nic, 367 ; PhOr, II, 444
(: dl$d < alb. dysh ,doppio"). - t 0 • tru dlsa di noapte (Ia jumatatea (miezul) noptii), Lum,
I, t2; 2°. mtcd'm dislu di ed (am mlncat jumatatea de ied); 3'. un ucd' $' dis (o oca ~i juma-
tate); 4°. dis di metru (jumatate de metru); S0 • od~a eti~te una $' dlsa (ora e unu ~i jumii-
tate); 6°. odmin'l di~l (jumatati de oameni = oameni piperniciti); 7°. vdsile sun dise (vasele
s!Rt pe jumatate pline); 8 '. dl$ll'i l'l-culca' mpcidi (jumil.tate din ei i-a culcat Ia pam tnt),
PB, 33821; 9°. dlsile li vindlim (jumatate din ele am vlndut-o, le-arn vlndut); 10°. a di$llor
ld deddim cdle, a disilor nu (unci jumatati din ei i-am dat drumul, jumaliitii din ele nu).
Sinonim : glumittite. - CAr, 3t3 : < alb. di-sa. - < lat. *divisus. .
DIS', Dal, 79 - v. dlsi.
DIS7 ; prefix - v. diz-. - La Mih(aileanu) slnt date foarte multe compuse cu dis- cari
nu slnt populare - In aceast:l privinta, cf. PGr, 2-4.
DIS.AGA, sf., pl. disa'dzl, desaga, •besace•, Dal, 79; Nic, 367; Mih, t4S; PB, SSt;
GEl, t3S; tu un 6cl'lu di discigd am ordzu (intr-un ochi de desagi am orz); disu'dzl gredle
di fluril (desagi grei de (eu) galbeni), LP, tOS; PAnt, 271; Bair, t03. V. tistiga. - <8L-
acixxL(ov) ,bissac".
DISBAIR (mi), vb. I (disbdirtil, -rat, -rare}, de~ira, •effiler, desenfilen, Dal, 79; Mih,
t46; pt~ndza s' disbdird (plnza se de~ira); disbdiru'm mdrdzeti/ile (de~iram salba de margele) .
..:..;. V. ambdirl.
DISBAIRARE, sf., pl. disbdira'rl, de~irare, •action de desenfilen, Dal, 79; Mih, t4S.
V. dismairtire, dizmtil'edre.
DISBAIRAT, -td, pl. disbdirat, -le, •effiie, desenfile•, Dal, 79; mlnli$l ' disbdircite (manu~i
de~irate).
-478-

DISBAIRATURA, sf., pl. disbdir(lturl, de~irare, •defilage•, Dal, 79.


DISBET (mi}, vb. I (disbitdl, -tdt, -tdre) dezbata, •descnivrer., Dal, 79; Nic, 373;
Mih, 146. - V. ambet.
DISBILESCU, vb. IV (disbilll, -lit, -lire}, descoji, •ecorcero, Dal, 79. - V. biltscu, diz-
g6l'lll ~i l'lu$pit.
DISBILfRE, sf., pl. disbillrl,. descojire, •action d'ecorcer., Dal, 79.
DISBir.fT, -lit, pl. disbilif, -te . •ecorce•, Dal, 79; sdlfe disbilitit (salcie descojlta).
DISBILITUR.:\, sf., pl. disbilitarl (belitura, jupuitura), •ecorchure•, Dal, 79.
DISBITARE, sf., pl. disbitd'rl, •action de degrisen, Dal, 79; Nic, 373; Mih, 1-16.
DISBITAT,. -tit, pl. disbitdt, -te, dezblitat, •degrise•, Dal, 79; Nic, 373.
DISBITATURA, ·sf., pl. disbit(lturl, dezblitare, •degrisemenh, Dal, 79.
DISBUL'IT ARE, sf., pl. disbul'iftYrl, dczbrohodirc, •action d'enlever le voile•, Dal, 79.
- V. mbul' ifedztl.
DISCACAR (mi}, vb. J (discitcitrdl, -rdl, -rare} , riiscacara, •ecarter Ies jambes•, Dal,
79; Mih, 146 ; P.Et, 18 ( < lat. *dis-cacarare) ; CEI, 66 ( < vsl. kraku ,gressus", picior); ti
discitcdrd$1 ca multu, odspe (amice, te-ai riisciiciirat cam mult). - V. credc. - < ?
DISCACl(J (mi), vb. I (discitCedl, -cedi, -cedre), tlescllci, •debrouiller, dem~lcr•, Dal,
'79; Nic, 370; Mih, 147 ; PB, · 581 ; CEI, 66; discdifi-1 perll'i (descllce~te-1i parul). - V.
(a)ncdclu ~~ sinonimul .dizmedstic.
DISCAIR (mi), vb. I (discairdl, -rdt, -rare}, a desface caierele, •dt\fairt Ia quenouillee•,
Mih, 147; PB, 581. - Nu exista verbul cu sens opus *ncdir, care ar corespunde dr. lncitiera
- cf. ~~ disfundu, dizbrlnedzil etc. - V. cdir.
DISCALIC, vb. I (discitlicdl, -clit, -cdre}, dcsciileca, •dcsccndrc de chevah, Dal, 80;
Nic, 369; Mih, 147; PB, 581 ; cit si-apledcit di lu u ncdljc, cit si-apledcit lu discdlic (pcntru
ea se apleacii (lngenunch(') de unde o lncalec, cii se apleaca unde descalec), Fr, I, 10, 148;
PAnt, 24; tu-aripidinit s' discdlitl (Ia povtmi~ tn jos sa descaleci). V. ncdlic. - < lat. dis-
eaballleare.
DISCALNU, vb. I (discitlndl, -ndt, -ndre), desprinde, dezagata, •dccrochcn: discitlnit'
irdstul (a desprins traista), Fl, I, 1, 6. - V. ascdlnu ~~ sinonimul dispindzur.
DISCALTU (mi), vb. I (d.iscdlfdl, -tat, -tdre} , descalta; despotcovi, •1°. dechausser,
debotter ; 2°. dt\ferrer (un cheval)•, Dal, 80; Nie, 369; Mih, 147 ; PB, 581. - 1° : lu ncdltu
-$i 1-discdlfu (il lncalt ~i-1 descalt) ; 2° : discdll•l cdlu di Clodrlle di ditnitp6l ( despotcove~te calul
Ia picioarele de dinapoi). V. ancdlfu ~~ disculfu1 • - Cf. it. ,Descalzate, ben mio, passa quell'
acqua", Clmbr, I , 44. - < lat. dlscalclare ,dechausser".
DISCAP, vb. I, Nic, 369; W , II, 248 - v. ascdp.
DISCARCU (mi}, vb. I (discitrcdl, -edt, -cdre}, descarca, •(sc) decharger; decharger
son coeun, Dal, 80; Nic, 370 ; Mih, 148; PB, 581. - 1°. cdl' i n' i l 'i discitrcd (caii mi-i des-
carca), PAnt, 110; 2°. Ia cundke sta $' discdrcd (Ia locul de popas stau (se opresc) ~~ des-
earca), PenB, ll, 110; BNA, ll, 48; 3°. discdrcd-te di hdrdle (descarcii-te de harar); 4°•. ti
discitrcd$i pri nol, a$i cit li$urd$l (te-ai descarcat asupra noastra, :i~a eli.. te-ai u~urat). V. ncdrcu.
- < lat. dlsearrleare ,decharger".
DISCARE, sf., pl. discit'rl, spargere, •action de fendre, d'ahuriro, Dal, 81; Nic, 368;
discdrea a C!Ulubdl'el va titp6r greu (spargerea buturugii cere topor greu); carl al cap trl dis-
care, du-ti Ia modrd (dacii ai cap de uluit, du-te Ia moara), PLit, 443. V. disicdre.
DISCAT, -tit, spart, despicat, Nic, 370 - v. d.i sicdt.
DISCACARARE, sf., pl. discdcitrd'rl, rli.scli.carare, •ecartement des jambes•, Dal, 79;
Mih, 146.
DISCXCXRAT -479- DISC..\T6R

DISC.~CXRAT, -td, pl. discc'ictlrdt, -te, rascaciirat, •qui a · les jambes ecartees•, Dal, 79;
PLit, 17; Fl, II, 5, 8; un au~u disctlctlrdt plsti foe ~edde btlgdt - ugedclu (un mo~neag crilcit
peste foe stil a~ezat - hornul), PLit, 408.
DIScXcXRXTt1RX, sf., pl. disctlctlrtlturl, rilscrilcanare, •action d'ecarter les jambes•,
Dal, 79; PLit, 17.- V. discdctlr.
DIScXl:EARE, sf., pl. disctleerl, descllcire, •action de demelen, Dal, 79, Nic, 370;
Mih, 146.
DISC.~l:EAT, -ttl, pl. disctlcedt, -te, descllcit, •debrouille; qui a les cheveux demeles•,
Dal, 79; Nic, 370; una (edttl disctlcedtd, lind ascdpdld di tu hecire (o rata cu pilrul despletit .
una scapata din fiare, din lanturi), GrB, 3, 9; discdfedt l'l-armcise pirlu (parul i-a ramas
descurcat), BNA, 1, 62. - V. discciclU ~i :
DISCXl:IOR, sm., Mur, II, 278- v. discacit6r ~i sinonimul gribd, griblci.
DISC..\l:IROS, -rodsd, pl. discdcircllJl, -rodse •qui n'cst pas emmele•: (ciglu discU.Circls
(fagul fara ramuri lncllcite), Fl, II, 3, 8. - V. :
_ DISCXl:ITOR, sm., pl. discdfitclrl, pieptene· cu dinti rari, «gros peigne•, Dal, 79. Sino-
nim: dzugrcind. - V. disccietu.
· DIScXLICARE, sf., pl. discdli~d'rl, descalecare; popas, •action de descendre de cheval;
halte, etape- v. cuncike•, Dal, 80; Nic, 369; Mih, 147; VNoua, Xlll, 133. V. discdliccitd.
DIScXLICAT, -ttl, pl. discdliccif, -te, descalecat, «descendu de chevah, Dal, 80.
DIScXLICATX, sf., filra pl., PB, 581 ; tu discdlicdta a lul, a!iflimsim ~· nol (Ia desca-
lecatul lui, am ajuns ~~ noi) - v. :
DISCXI.Ic..\TOARE, sf., pl. discdlicdtclrl, loc de descalec.at, de popas, •halte, etape -
v. discdlicdre•, VNoua, XIII, 134; RH, II, 196.
DISchiC..\TUR..\, sf., pl. discdlicdllirl, Mih, 147 ;_ PB, 581 - v. discdliccire.
DIScXLNEDZ(J, vb. I (discdlncil, -neil, -ndre), slAbi, • maigriro, DR, II, 629 (<lat.
*dis-carnare). - Cuvtnt necunoscut, iar trimiterca bibliografica a lui (Lum, II, 165), e in-
exacta. Vreo confuzie cu vb. disccilnu? - < ?
DIScXLTARE, sf., pl. discdlfd'rl, despotcovire, «action de dechausser, de deferren,
Dal, 80; Nic, 369; Mih, 147.
DIScXLTAT, -ttl, pl. discdlfdf, -te, descaltat, •dechausse; deferre - v. nincdlfcil•, Dal,
80; Nic, 369; fdlcdre ... discdlfdld (trib ... fara tncaltaminte In picioare), AI. 1901-1902, 147
- v. disculfdl. - V. discdlfu.
DISCXPARE, sf., Nic, 369- v. discdp, ascdpcire.
DISCXRCARE, sf., pl. discdrcd'rl, descarcare, •decharge(ment)•, Dal, 80; Nic, 368;
PB, 581 ; aglutd-nd Ia discdrccire (ajuta-ne Ia. descarcat).
DISCXRCAT, -ttl, pl. disctlrcdf, -te •decharge•, Dal, 80; Nic, 368.
DIScXRCXTURX, sf., pl. discdrcdturl, descarcatura, «decharge(ment)•, Dal, 80.
DISC..\RFUSESCU (mi}, vb. IV (disctlr(usll, -sit, -sire), a scoate cuiele, «1°. arracher
des clous; 2°. sonder quelqu'un•, Dal, 80; · Nic, 370; Mih, 152 (discurfusiscu); PB, 582;
GEl, 135. - 1° : discdr(usescu una sct'ndurd (desprind o sclndura din cuiele ei), Fl, I, 4, 6;
2° : vrul s' lu disctlr(usescu, s' l'l-dflu mlntea (wrui sa-l descos, sii-i aflu glndul) ; 1-disctrfu-
se~te (ll descoase), PB, 4321• - V. nctlr(usiscu, sctlr(usescu ~i sinonimele disccisl 2°, xitdsescu.
DISCXRFUSfRE, sf., pl. disctlr(uslrl, desprindere din cuie, «action d'arracher les clous•,
Dal, 80; Nic, 370; Mih, 152 (discur(uslre).
. DISCXRFUSfT, -td, pl. discdr(uslf, -te, «decloue, qqch dont Ies clous ont ete arraches•,
Dal, 80; Nic, 370; ulJe discdr(usftd (u~a careia i s-au scos cuiele).
DIScXTOR, sn., pl. discdtocire, butuc pe care se sparg lemne, •billot sur lequel on
fend du bois•. - V. dislc.
DISCI,NT ARE -480- DISCULTU l

DISCINTARE, sf., pl.. disclnttl'rl, desclntare, •action de faire des incantations•, Dal,
80 ;_ Mih, 147; PB, 581; altlgel' ... dripel discelntel'ri (a umblat. .. duiul desclntari), Lum, II,
188; PAnt, 193.
DISCINTAT, . -tel, pl. disclntdf, -te, desclntat, •a qui on a fait des. incantations•, Dal,
80; apit disclntatel (apa desclntata) PB, 5238.
DISCINTATURA, sf.,. pl. discintittrirl, desclntatura, «incantation, formule d'exorcisme•,
Dal, 80.
DISCI'NTIC, sn., pl. discl'ntife, desclntec, tincantatiom, Mih, 147; niputritlu nu s' vindica
cu disci'nlife (bolnavul nu se vindeca cu desclntece). - V. cl'ntic1 •
DISCI'NTU, vb. I {disctnial, -tat, -tare), desclnta, d 0 • detourner des enchantements,
faire guerir par des enchantements; 2°. parler pour ne rien dire•, Dal, 80; Mih, 148. - 1°:
ct'ndu vrilpea discl'nta g~l'in'lle, si . $til eel nu Ia easte trl bun (clnd vulpea desclnta gainile,
sii ~tii sa nu lee de bine) - cf. it. sudic (Irpinia) : ,Consiglie ri vorpe, rannaggio re gaddrine"
(IIF, IV, 251) etc.; 2°: fe l'l-cl'n/1 $i te 1-discl'ntel? (ce-i zici ~i ce-ti lndruga ?) - . v. mafin 2°.
- < lat. dls-caotare.
DISCL6TtJ, vb. I (disclufal,' -fat, -tare) •cesser de couven, Nic, 371; Gram, 243. E
opusul lui cluUscu.- V. cl6fel1•
DISCOAPIR (mi), vb. IV (discupiril, -rit, -rire), descoperi, •decouvrir; devoiler, divul-
guero, Dal, 80; Nic, 371 ;· Mih, 151 ; PB, 582; ficlorlu s' discupiri (copilul s-a descoperit);
u discupirlt furlikea? (ati dat-o pe fata hotia ?). V. acoapir ~i sinonimul dizv(!lescu 1°. - <
lat. disco(o)perlre ,decouvrir".
DISCOASIRE, sf., pl. discoasirl, des coasere, •action de decom(re, de . tirer. les: v.ers du
ncz a qqn•; Dal, 80; Mih, 151.
DISC6S1 (mi), vb. III ~i II (discusril, . -slit, discoasire ~i discusecire), descoase, «1°. de-
coudre; 2°. interroger quelqu'un avec minutie•, Dal, 80; Nic, 371. - to : discoasi-n'l sarica
(descoase-mi sarica); 2°: lu discusri (1-a interogat, 1-a descusut, i-a aflat intentiile), PB, 271as
- v. discclrfusescu 2°; trl fe mi diseuse/ ahl't multu? (de ce rna interogati attt de mult ?),
Fl, I, 2, 10 - v. discultu ~i discrilfu 1 2°. - V. cos..
DISC6S2, -coasa, pl. disc6$l, -coase, scos din nou, •Me, tire de nou.veatu, Dal, 80. -
V,. scos ~i pentru prefixul dis-, v. disnoil. - < dis-scos.
DISCREA!)TIRE, sf., pl. discrea$tirl, descre~tere, •decroissance, decrueo, Dal, 80; Mih,
151. Sinonim : mlngatd.
DISCRESCU, vb. III ~i II (discriscril, -cut, discrea$tire ~i discri$teare), dcscre~te, cde-
crottre•, Dal, 80; Mih, 151. Sinonim: n'ic$urt!dzil. - V . . crescu.
DISCRISCUT, -td, pl. discriscuf, -te, descrescut, •decru•, Dal, 80.
. DISCRI!)TEARE, sf., pl. discri$tt!rl, D.a l, 80 - v. discrelf$tire.
DISCUFUSESCU (mi), vb. IV {discufusll, -sit, -sire), a descoperi capul, •(se) decouvrir
Ia tete •. - < dis- + axoucp6v(J) ,mettre un bonnet".
DISCUFUSfRE, sf., pl. discu(usirl •action de decouvrir Ia t~te•.
DISCUFUT, -tel, pl. discrifuf, -te, (cap) descoperit, •tete nue, nu-t~te•, Dal, 80; GEl,
135; Cal. 1911, 204; cu caplu discri(ut (cu. capul gol, descoperit),, PLit, 810; lucread%el dis-
cri(ut (lucreaza cu capul descoperit = lucreaza cu ardoare mare, din greu), PLit,. 692. - <
dis- + axoixpo-ro<;; (axoucp6v(J)).
DISCULTU, vb. I (discultal, -tat; -tare), sonda, tatona, csonder, tater le pouls a. qqm,
Kats, I, 73. Sinonime: disc6s1 2°, discrilfu1 2°, scclrfisescu. - < dis + ascriltu. ·
DISCULTARE, sf., pl. disculfel'rl; DISCULT AT, -tel, pl. disculfdf, -te, Dal, 80 - v.:
DISCULTU1 (mi), vb. I (disculfal, -tat, -tare), descalta, d 0 • dechausser; 2°. tirer les
vers du nez a qqn - v. disc6s1 2°•, Dal, 80. _: 1°: discrilfel-tel cama tru oarel felruhlle (des-
ntscm..ruz -481- DISFARE

caltll.-ti opincile cam (cit) mai curlnd), Cod, 591»; noaptea aesta nu prlnde s' nd disculfd'm
(in noaptea asta nu trebuie sa ne descaltam) - v. discalfu 1°; 2°: loaf-lu di una parte 11i
discu/faf-lu, discusef-lu t;ine (luati-1 Ia o parte ~i interogati-1, sonda1i-l bine). - <lat. dls-
culelare.
DISCULTU2 , -fa, pl. disculfl, -fa, descult, mu-pieds•, Dal, 80; Nic, 371 ; PAnt, 427·;
{edtile imna disculfd (fetele umblau desculte, fara incaltaminte); i om clisculfu (e om sll.rac).
Sinonim : xipoltu. - Niciodatll. ~i nicaieri nu am vazut vreun aroman (tlnar, barbat sau
batrin), care sa umble descult. - < lat. *dlseulelus.
. DISCUMBAR, -DARARE, -RAT, Dal, 80 - v. :
DISCUMPAR (mi), vb. I (discumparal, -rat, -rdre), rll.scumpiira, •(se) rach'?ter; (se)
redimero, Nic, 371 ; Mih, 152; PB, 582; Fr, II, 271. - 1°. nd discumpcira'mll di sa'ndzile a
Hristolul (ne riiscumparam de singele lui Hristos), Cod, 61 b9 ; 2°. avdzl'f cum ld discumpciril
buneafa (auziti cum le rasplatesc binele), GrB, 179; 3°. vru.ril s' lu discumpdra (vrura sa-l
nisplateasca), PB, 49317 ; 4°. s' fl discumpar bUnlu fe n'l-{edfil}l (sa-ti raspHitesc binele ce
mi~ai fll.cut), PB, 49611• - Cf. ~i t dr. descumpara (CPsal, 380; Dens, II, 351). - V. acumpilr.
DISCUI\IPARARE, sf. ; pl. cliscumpdru'rl, •rachah, Nic, 371. · .
DISCUI\IPARAT, -tel, pl. discumpcirdf, -te, •rachete•.
DISCUI\IPRU, vb., Lum, III, 118; DISCUMPUR, vb., Lum, II, 154 (forme nordice)
- v. discumpdr.
DISCUPIRfRE, sf., pl. discupirlrl, descoperire, •action de dccouvriro, Dal, 80; Nic,
372 ; Mih, 152.
. DISCUPIRfT, -ld, pl. discupirlf, · -·te, descopcrit, •decouve~t.h, Da), 80; Nic, 372. - V.
d(sr.ocipir.
DISCURI\IARE, sf., pl. discurma'rl, repauzare, •action de se reposer; repos•, Dal, 80;
Nic, 372; Mih, 152..
DISCURMAT, -til, pl. cliscurmcif, -te •repose•, Dal, 80; Nic, 372.
DISCURi\IU (mi), vb. I (discurmal, -mat, -mare), odihnf, •(se) reposer; (se) refaire•,
Dal, 80; Nic, 372; Mih, 152; somnull'i discurma (somnul li odihne~tc, li reface), 'PAnt, 270;
Bair, 70; si s' discurmd di pi cale (sa se odihneasca, sa rasufle de obosea'a drumului), PB,
32jJ3. Sinonime: dispustusescu, disvursescu. - V. curmu 1 •
DISCUSATURA, sf., pl. discusdlurl, descusatura, •dccouture•, Mih, 152·.
DISCUSEARE, sf., pl. discuserl, Dal, 80; Nic, 372 - v. discocisire.
DISCUS'CT, -td, pl. di~cusuf, -te •decousu•, Dal; 80; Nic, 372; Mih, 152.
DISDAR (mi), vb. I, desgiiti, •(se) dcparer•, Mih, 153. - < dis-+ adcir 2°.
DJSFAC (mi) , vb. Ill, II (dis{et!lil, di.~faptu,. dis[afire ~i dis{dfeare), ·d~sface, «1°. de-
faire; 2°. entr'ouvrir, ouvrir; 3°. detacher; 4°. (se) separer•, Dal, 81; Nic, 376; . Mih, 153;
PScr, 208. - 1°: dis{dc noddile (desfac nodurile); fe 'l}l-{afe 6mlu nlfi drdclu nu-l'l disfdfe
(ce-~i face omul nici dracul nu-i desface); 2°: si-n'l disfcic mul}eatlu-n'l keptu (sll.-mi desfac
frumosu-mi piept), PLit, 949; PAnt, 17; disfii' firldzle s' yind vlmtu (deschide ferestrele sa vie
vint, aer); disfa'-f 6cl'il'l pcitru (deschide-ti ochii in patru), PB, 11932 ; 3°: cameal}ea si-acdfd'
di pt!nurii: disfd'-n'l-u (cama~a s-a agatat de cui: desprinde-mi-o)- v. discalnu,displndzur;
4° : nd disfedfim ·di sot (ne-am despartit de camarazi, nu mai slntem asociati) - v . dispcirtu;
di ceil nu mi dis{dc (nu mii des part . de cal), BNA, II, 96. - V. fac. - < lat. dlsfneere.
DISFAPTU, -Ui, pl. disfdpfl, -te, desfiicut, •1°. dt\fait; 2°. ouvert; 3°. intelligent., Dal,
80; Nic, 377. - 1~ : sutata ld fu disfaptu (tovll.ra~ia le-a fost stricata, dizolvata); 2° : keptul
a lul disfdptu (pieptul lui descoperit), GrB, 225; PAnt, 229; BNA, IV, 147; 3° : ficl6r dis-
faptu (coril de~tept) - v. dil}cl'is 3°.
DISFARI~, sf., pl. disfa'rl, Nic, 377 - v . disfcifire (~i it. disfare).

31 - c. 531 - Tache P a p a h a g i, Dictiornzrul dialectului arom4n


-482- DISfC

DISFA~() (mi), vb. I (dis(t'i$edl, -$edt, -~edre), desfa~a. •demaillotert, Dal, 81; Nic,
377; Mih, 154; 'nt'i bdbd ... dis(d~e-un (icluric (o baba ... desfa~a un copila~), PenB, II,
112; BNA, II, 48. V. n(Q$1'1. - < lat. dls-fasclare.
DISFATIRE, sf., pl. dis(d/irl, '.desfacere, •action de defaire•, Dal, 81; Nic, 377.
DISFA~EARE, sf., pl. 'dis(~erl, desfa~are, •action de demailloter., Dal, 81 ; Nic, 377;
Mih, 154.
DISFA~EAT, -ttl, pl. dis(~edf, -te •demaillote•, Dal, 81; Nic, 377.
DISFATEARE, sf., pl. dis(dJerl- v . dis(d/ire.
DISFfMTU, -td, pl. numai f. dis(lmte, tlUat In bucati, •mis en morceaux, (pate) mor-
celee•: alildt 'dis(lmtu, alildturl dis(lmte (aluat lmbucatatit), Dal, 81.
DISFfNDZIRE, sf., pl. dis(lndzirl, lmbucatatire de aluat, •morcellement du levain, de
Ia pate•,· Dal, 81.
DISFfNGU, vb. III ( dis(lm$u, .-mtu, dis(lndzire), a lmbuclitati aluatul, «Couper en mor-
ceaux Ia pllte petrie et levee pour leur donner Ia forme des pains•, Dal, 81; Nic, 377 (da ~i
di(ingu); Jb, XII, 102; PenB, III, 240 (dis(indzedre •action de petrir Ia pate pour Ia deu-
xieme lois>). - < lat. dls-flngere, di((ingere ,transformer, refaire, changer".
DISFOL'I(), vb. I (d{s(ul'edl, -l'e'dt, -l'edre}, a deschide burduful, •entamer une outre
de fromaget, PEt, 36. - V. n(ol'lil.
DISFUNDARE, sf., pl. dis(undt'i'rl, desfundare, •actioti de defoncen, Dal, 81; Mih, 154.
DISFUNDAT, -ttl, pl. dis(undd/, -te, desfundat, •defonce; effondre•, Dal, 81 ; prit ct'i'l'lurl
d is(unddte (prin (pe) drum~ri desfundate), LP, 53; BNA, I, 20.
DISFUNDU, vb. I (dis(unddl, -ddt, -ddre}, desfunda, •defoncer .; effondrer (un tonneau)•,
Dal, 81 ; Nic, 377; Mih, 154. - Ca ~i' pentru discdir, disucl'edz(l etc., verbul cu sens opus
•n(undu nu exista - dar, v. a(undul, (undusescu. - < (undu. ·
DfSGA, sf., «ccinture de drap•, Mih, 154; CN, 165 - v. dlzgd.
DISGARDESCU (mi), vb. IV (disgt'irdll, -dlt, -dire), dezgrlidi, •1°. enlever Ia clOture,
declore; 2°. Hre impertinent>, Dal, 81; Mih, 154 (dizgdrdu). - 1°: nd disgrt'idlrt'i grt'idlna
(ne-au dezgradit gradina); 2°: aestu om s' disgdrdl (acest om a devenit impertinent). - V.
dizgt'ir~escu, ngt'irdescu:
DISGARDfRE, sf., pl. disgtlrdlrl; dezgradire, •action de declore•, Dal, 81 ; Mih, 154.
DISGARDfT, -ttl, pl. disgdrdl/, -te, dezgriidit, •declos, saqs clOture; impertinent., Dal,81.
DISGULESCU (mi), vb. -IV (dizguta, -lit, -lire}, dezgoli, •denuder, mettre nu•, Mih, 156;
·~z-mutred lucrulu nt'ilnte disgullndalul 'nt'i codstd (l~i vedea de treabli lnainte, dezgolind de carne
o costita de (ripturt'i), Fl, I, 3, 6. - V. dizg6l'lil ~i _gutescu.
DISGULfRE, sf., pl. disgullrl, dezgolire, •action de denuder., Mih, 156.
DISGULfT, -td, pl. disgullf, -te •denude• - v. dizgul"edl. ·
DIS(iiUDICAT, -ttl, pl. disgludicdf, -te •Ju.g e•: (iCl6rl disgludicdt (feciori judecati), Cod,
14 b7 • - Cf. t dr. desJudeca (Dens, II, 351), desgludeca ,a judeca" (CPsal, 381). - V. gllidic.
DfSI, DfSE, DI-SI, conj., daca, •sit, Dal, 81; Mih, 159; dlse atl fivd trtl vindedre (daca
au ceva de vlnzare), FB, 23610; dlsi nls mi va (daca dlnsul rna vrea, rna iube~te), Fr, II,
17-18, 269; PAnt, 353. Sinonime: iima, maca. - < di si1•
DISfC (mi), vb. I (dis(i)cdl, -edt, -cdre}, despica, sparge, .e. fendre; 2°. se creuser
Ia tete, Ia cervelle; 3°. ahurir; 4°. dechirer; 5°. s'emplir de bruit; 6°. oser, braver., Dal,81;
Nic, 369; Mih, 157; · PScr, 208; LP, 29; BNA, II, 102. - 1°: du-ti s' disltl dodilt'i ledmne
(du-te sa spargi doua (clteva) lemne); cl'ndu dislcd cdplu a ldmnil'el (clnd sparg capul zmeu-
Jui), PB, 344"; 2• : te vii discdt cdplu dipriunt'i? (de ce vi\ bateti capul mereu ?) ; s• : (iCl6rll'i
ae$/1 n'l-discdrt'i cdplu (copiii ace~tia m-au uluit de cap, mi-au · facut capul toba) - v. discdre;
4°: l'lunddrll'i s' ti dislct'i (sa te sfl~ie leii) - v. din'lc 2°, dirln1 ; te $' cu dlntll'l ti dislcu (care
DISICARE -483- DISPARTU

~i cu dintii te sfl~ie}, Fr, I, 166; BNA, III, 104; 5°: ~i cum di-a ct'n'llor aldtrdt s' dislcd
todtc'J vdlea (~i cum de-al clinilor latrat clocote~te toata valea}, CalGrB, 25; 6°: erd gtone,
om fe dislcd ndlnte (era brav, om care lnfrunta mergtnd lnainte), PB, 7110; (rdfl'i dislcd mun-
ltl'i. . . muma dislcd amd'rlle (fratii lnfrunta strdbdttnd muntii ... , mama strabate lnfruntlnd
marile), PLit, 878. V. discdtOr. - < lat. des(s)eeal'e ,couper" sau dlsseenre ,couper".
DISICARE, sf., Dal, 81; Mih, 156 - v. discdre, discdtor.
DISICAT, -ld; pl. disicdf, -te, despicat, spart, ofendut, Dal, 81.
DIS(I}cATlJRA, sf., pl. dis(i}cdturl, despicatura, •coupure, fente, eclisse•, Dal, 81;
Mih, 156.
DISKEADIC, vb. ·I ( diskidicdl, -edt, -cdre}, despiedica, •en lever les entraves•, Dal, 79;
Nic, 370; Mih, 149; diskeddicd rumdrlu (despiedica magar~l). - V. nkeddic.
DISKIDICARE, sf., pl. diskidicd'rl, despiedicare, •action d'enlever les entraves•, Dal,
79 ; Nic, 371.
DISKIIUCAT, -ld, pl. diskidicdf, -te, despiedicat, •a qui on a enleve les entraves, desen-
travet, Dal, 79 ; Nic, 371. .
DISLA.K:tscu (mi}, vb. IV (disldkU, -kit, -klre), dezlipi, •decoller; disjoindre•, Dal,
81; Nic, 373; Mih, 157 (dislikescu); PScr, 208 (deslekescu}; PB, 582; 583; CEl, 66; cl'ndu
va dztc s' ti dizldke~ti (clnd voi zice sa te · dezlipe~ti), PB, 43038 - v. dizldkescu; cl'n'll' i s'
disldklrd (clinii s-au dezlipit). - V. aldkescu.
DISLAKfRE, .sf., pl. disldklrl, dezlipire, •decollement, disjonction, detachemenb, Dal,
81 ; Nic, 373; Mih, 158.
DISLAKfT, -td, pl. disldklf, -te, dezlipit, •decolle, dejoinb, Dal, 81 ; Nic, 373.
DISLA.KITlJRA, sf., pl. disldkiturl, dezllp1tura, •decollement., Dal, 81.
DISMAIRARE, sf., pl. dismdird'rl: DISMAIRAT, -td, Dal, 81 - v. disbdirdre, disbdirat.
DISMA'RTU? [corect: DISMARfT], vb. I (dismdr(i}tdl, -tdtd, -tare), divorta, •divor-
ccn, Mih, 158. - V. mdrlt2 ~i disusescu.
DISMl'NA, adv., · pe~in, •argent comptant, sur table•, Mih, 158. v. disnou.- < mi'nd.
DISMURTU, vb. I (dismurtal; -tat, -tare), dezmorti, Mih, 159- v. amrirtu ~i:
DISMURTA'SCU, vb. IV (dismur{t'l, -ll't, -fl're), dezmorti, •degourdirt, Dal, 82; Mih,
159. ....,. V. amurfd'scu.
DISMURTl'RE, sf., pl. dismurfl'rl •degourdissemep.b, Dal, 82; Mih, 1~9.
DISI\IURTI'T, -4d, pl. dismurfl'f, -te, dezmortit, •degourdi, qui n'est plus agace•,
Dal, 82.
DISNOfJ (nord), adv., din nou, •de nouveau•, Dal, 82; mi vfdzril disnou tu munfl (rna
vazui din nou In munti), GrB, 227; PAnt, 233. V. diznou, sinonimele ldra, xand, iar pentru
-s-,v. dismf'nd ,din mlna" ~i discQs1 • - Cf. I n t r o d u c e r e, p. 67.
DISN'IRDATOR, -todre, pl. disn'ir.ddtOrl, -todre, dezmierdator, •caressant, cajoleur•,
Dal, 82. - V. dezn'irddtOr ~i:
DISN'IRDOS, -dodsd, pl. disn'ird6~l, -dodse - v. disn'irddl6r - : {e ·~l-fln curdld llmba,
ca disn'ird6s culbdir (care l~i tin limba curata, ca pe un cuib dezmierdator), GrB, 1, 7;
RA, 186; BNA, IV, 62; ~i n'l-dzl'se-andrga •. . Te lal zbor! Ca sodrlle cdldu, disn'ird6s! (~i-mi
zise lncet . . . Ce mai (minunat) cuvlnt I Cald ca soarele, desfatator !), CalGrB, 48; BNA,
IV; 26. - V. dizn'erdu.
DISPARTU (mi), vb. IV (dispdrfl'l, -fl'l, -fl're), desparti, •(se) diviser, separer; divor-
cer., Dal, 82; Nic, 374; Mih, -160; Ia Kedtra-ldle cd'l'lurlle s' dispdrtu (Ia Piatra~neagra dru-
murile se despart) - v. fac 4°; ed dispdrld hil'lu di dddd (ea desparte fiu de mama), PAnt,
45 ; s' dispdrfi' ldra di pdrlnfl (s-a despartit iara~i de parinti), PB, 333u; el 'si-avea dispdrfi'ttl
DJSPARTI'RE -484- DISPINTI~AT

di nl'sa (el divortase de dlnsa) - v. dismd'rtu. V. mpdrtu ~i sinonimul herasescu. - < lat.
dlspartlre ,diviser".
DISPARTI'RE, sf., pl. dispar{l'rl, despartire, •depart, separation•, Dal, 82; Nic, 374;
Mih, 160. '
DISPARTI'T,. -ta, pl. dispar{l'f, -te, despartit, •sl'pare: divorce•, Dal, 82; Nic,374.
DISPARTlTURA, sf., pl. dispar{lturl, despartiturii, •separation ;. division•, Dal, 82.
DISPEATIC (mi), vb. I (dispitical, -edt, -care), drspetici, •ecarter, rejet«.>r lc rapiel(age•,
Dal, 82; Mih, 161 ; PB, 582; si mpedtica ~i s' dispedticti (sc petice~te ~i se despeticc~te). -
V. mpedtic.
DISPEATUR, DISPETUR, vb. I, a desfacc in foi, Mih, 161 ; PB, 582; li dispilurdl tuti
ledmnile (toate lemnele le-arn desfacut In foi, le-am descojit), PB, 10316• - V. dispituridzri.
DISPIDUCL'EARE, sf., pl. dispiducl't!rl, Mih, 162- v.:
DISPIDUCL'EDZ(J (mi}, vb. I (dispiducl'edl, -l'edt, -l'edre}, dcspaduchia , •cherchcr
et detruire lcs poux•, Mih, 162. - V. mbiducl'lldzri.
DISPILTfT, -ld, pl. dispiltlf, -te •debrouille, <Jepetre: cura{a ired .~· dispilti{a di pri locu
( erau cura t.i ~i descurcati (achitati de lndatoriri) de pe pamint), Cod, 59 · b26 • - Acela~i cu
displdtil? Snu e opusul lui pdllil?
DISPfNDZUR, vb. I (dispindzurdl, -rdl, -rare}, dl"sprinde, •decroclu.!r; dependreo, Mih,
165; dispindzura aptila (desprinde sabia), BNA, I , 98; dispindzurd-n'i timbdrea (desprinde-mi
tambariul); dispindzurd{-lu (desplnzurati-1); lu u-auetim aspindzurtila eil, ni{i catilu nu puled
si-u displndzurd (acolo unde o atirnasem eu, nici cadiul (judcdltorul) nu putea sa o desprinda
= nici chiar judeciltorul nu putea sa-mi schimbe hotarlr~a mea), Fl, I, 6,3. - V. aspindzur ~i
asctiln :1.
DISPIN.DZUH.t\RE, sf., pl. dispindzura'rl, dcsprindere, •action de decrocher, de depen-
dre•, Mih, 165.
DISPINDZURAT, -ld, pl. dispindzurti{, -te •decroche; dependu•.
DISPfR, vb. I neliimurit, ·~emtL~w. xoupeALa~w•>, Kats, . I, 73. - V. detispir1 • 2 ,
despir.
DISPITIC;\UE, sf., pl. dispilicd'rl, despeticire, •action d'ecarter le rapiel(age •>, Dal, 82.
DISPITICAT, -ltl, pl. dispitica{, -le, •qqch dont lc rapie~agc a ete ecarte•, Dal, 82;
strdn'e ut!cl'e, arupte, dispilicdte (hainc vechi, rupte, despeticite), Lum, IV, .110. - V. dis-
pelitic.
DISPITUH.(UE, sf. , pl. dispilura'rl, desfoire; descojirc, •action de s'effeuiller, de bo\Jr-
soufler, de gondoler., Dal, 82; Mih, 162.
DISPITURAT, -LU, pl. dispitura{, -te •(gateau) effcuille; (mur) boursoufle, gondole•,
Dal, 82.
DISPITUREDZiJ (mi), vb. I (dispilurtil, -rat, -rdre), desfoi, «(s')effeuiller (en parlant
d'un gateau); boursoufler, gondolt~r (e.n parlant d'un mur, d'un paroi, d'un arbre etc.•, Dal,
82; pita s' dispetiturll (placinta se desfacc In foi); murll'i s' dispiturtir£1 (piiretii s-an co~covit);
lodmna pltitan'll'i s' dispedtura (toamna platanii sc cojesc). - V. dispetitur ~i mpetitur.
J)JSPl'NTIC (mi} , vb. I (displnticdl, -cal, -care). dcspinteca, •eventl'cr>, Dal, 82 ;. Nic,
374 ; acd{d' di disptnticd' ca'parlle (prinse (incepu) de spintecii caprele), PB, 28314; acafd
(i c'16rlu $i 1-dispt'n lica (prinde baiatul ~i-1 spintccii), PD. 1G4 25 • - V. spl'ntic.
DISPINTICARE, sf., pl. disptnticd'rl, despintccm-c, uclion d'cventrer•>, Dal, 82; Nic,
374; Mih, 160.
DISPINTlCAT, -td, pl. displnticd{, -te, despintecat, •eventrc•, Dal, 82; Nic, 37'1; odla
card disptntictitd ' (oaia era spintecatii).
DISPI.ATESCU -485- DISTOARTIRE

DISPLATESCU (mi), vb. IV (displiltil; -til, -lire), despleti, •denatter; d,e~;oiffcr,depei­


gnt;n, Dal, 82 ; Nic, 374 ; Mih, 162; PB, 582. E ~i forma dispciltCscu. - v. amplciUscu 1 ~i
disptec.
DISPLATfRE, sf., pl. displdtlrl, despletire, •action de (se) denatter., Dal, 82; Nic, 375;
!1-\ih, 162. .
DISPLATfT, -ld, pl. displdtlf, -te, desplctit, •dcnattc; decoiffe; les cheveux dt\faits•.
Dal, 82; Nic, 375; cu pcrlu alb dip displcitit (cu piirul alb total despletit), PAnt, 160; perll' i
l'l-1ire displdtif (perii (piirul) li arc desplctiti). - (V. dispillt).
DISPLEC (mi), vb. I · (displiccll, -celt, -care) - sinonim cu displdtescu - , Nic, 374
( < lat. de-ex-plicare). - < lat. displleare ,deployer".
DISPLICARE, sf., pl. displicd'rl; DISPLICAT, -td, pl. displicdf, -te, Nic, 375 - sinonimc ·
cu displdtire, dispUi.lit.
DISPOL'I{J (mi}, vb. I (dispul'edl, -l'edt, -l'eclre}, despoia, •depouiller, spoliero, Dal,
82; Nic, 375; Mih, 162; PScr, 208; avufl' i ... dispocll'e p~i odr(cin'l (bogatii ... · despoaic
pc cei saraCi), PAnt, 315; di.spul'edrci tuf avufl'i (au jefuit pe toti bogatii), PB, 3372 • Sino-
nim : gulijlinedzu - < lat. despollare ,depouiller, spolier".
DISPOTI (Gopc~l ~i Muluvl~te), C~c, 34 - v. 6ispotl.
DISPUL'E..\RE, sf., pl. dispul'trl, despuierc, •action de depouiller, depouillement•,
Dal, 82; Nic, 375.
DISPUL'EAT, -td, pl. dispul'eclf, -te «1°. depouille; 2°. vaurien•, Dal, 82; Nic, 375.
- 1o : cci'mpul tot dispul'el)t arm else ,dot (tot clmpul a riimas despuiat (jefuit) de tot), Fr, I ,
3, 36 ; PAnt, 289·; BNA, I, 8; 2°: dispul'edfl'i ... sufcltd ligclrd prit pddrirl (nemernicii. ..
au lrgat (au fiicut) ... toviirii~ie prin paduri), LP, 166 (dis put cl d z I' i ,arhiereii greci ");
PAnt, 240; BNA, II, 118 - v. 6isp6tl.
HISPUL'ITUHA, sf., pl. dispul'itrirl, zdrcntiiros •loqueteux, miserable>, Dal, 82; FIP,
32; und dispul'itrird di om (o siiracie de om, un nemcrnic) - v. pcirtdlcu. - Cf. t dr. des-
poieturd ,nudite" (Dens, II, 342).
DISPURfNDU, DISPURfNTU, vb. I (dispur(nddi, -ddt, -dare) •laver le premier jour
du careme Ia vaisselle don( on s'est servi durant les jours gras•, Dal, 82; nivedstile dispu-
rinda vasile (nevestele spalau vasele In care s-:tu servit mlncari de dulce), Fl, I, 2, 16. - V.
purlndu1 •
DISPURINTARE, sf., pl. dispurinld'rl; DISPURINTAT, -lei, pl. dispurinldf, -le, Dal,
82 - v. dispurlndu.
~ISPUSTUSESCU, vb. IV (dispustusil, ·-sit, -sire}, odihni, •sc delasser, se rrposero, gr.
!;a1toa-rtil:w, Dal, 82; ~idzri sd dispustuseascd (a stat sa se odihneasca, sa se . dezoboseasca),
PB, 2291 8 • Sinonime: ardpas2 , discrirmu, ·disvursescu . - V. apustusescu.
DISPU.S TUSfRE, sf., pl. dispustuslrl •delassement, repos•, Dal, 82; pri cdle greaud dis-
pustusirea edsle bUnd (pe (Ia) drum greu, rcpaosul c bun).
DISPUSTUSfT, -td, pl. dispustuslf, -le •delasse, repose•, Dal, 82; him dispustuslf di
nodptea aestd (slntem odihniti din noaptea asta).
DISI'UT, vb. IV ( dispufl'l, -fl'l, -fl're), dezhnpu\ i,. •nettoyer, appro prier, eeurer pour
ne plus puer., Dal, 82. - V. ambut, ampuid'scu. .
DISPUTI'RE, sf., pl. dispufl'rl; DISPUTI'T, -ld, pl. dispufl'f, -ie, Dal, 82 - v. disput.
DISTUIELE, sf., pl. distimel'l, batistii, •mouchoir•, Dal, 82; Mih, 168; Cod, .307 ; PLit,
53; distimelea-arcatd, si-1'1 fl'nd- aumbrdtd (batista aruncata . (desfa~urata · pe cap), ca sa-i
tina umbra), PLit, 867. V. destemele ~i sinonimul mlndild. '- < tc. dest (572) ,main" + mnl
(1094) ,qui frotte".
DISTOARTIRE, sf., pl. distoartirl •action de detordre•, Dal, 83.
DISTORCU -486- DISTfNGU

DISTORCU (mi), vb. III, II (distor~u, distorsu, distoartire ~i disturfedre), destoarce;


destrablila, •1°. detordre, detortiller; 2°. se deregler•, Dal, 83; Mih, 168. - 1° : distoarsim
tuti fusile (am destors toate fusele); 2° : fiC16rll'i s' distolirsird multu (copiii s-au destrabalat
mult). Sinonim: di~ufil. - V. torcu. '
DISTORSU, -toarsd, pl. distor~i, -toarse, dl'stors, •tordu a l'envers; deregle•, Dal, 83;
om distorsu (om nechibzuit), PenB, III, 240.
DISTRAII, vb. I, Mih, 168; PEt, 19- v. distrdmidzil.
DISTRAMARE, sf., pl. distrdmd'rl, destramare, •effilochage•, Dal, 83; Mih, 168.
DISTRAMAT, -td, pl. distrdmaf, -te •effiloche, effiloqueo, Dal, 83. - V. strdmat.
DISTRAMEDZlJ (mi), vb. I (distrdmal, -mat, -mare), destrama, •(s')effiloclier, (s')effilo-
quen, Dal, 83 ; scuticlu aestu s' distramd (scutecele acesta se destrama) ; vilt!ndza a ta s' dis-
irdmeadzd (velinta ta se destrama). - V. distram, strdmedzil !,'i sinonimul dizinal.
DISTRES, -reasd~ pl. distre~l, -rease, destins, care nu c strlns, •qui n'est pas serre;
qui n'est pas bien ceinb, Dal, 83; Nic, 376. - V.:
DISTR{MTU, -td, pl. distrlm/1, -te, care ·im e strlns; destins, •desscrre, relache•, Nic,
376.- v .:
DISTRfNDZIRE, sf., pl. distrlndzirl, des-strlngere, •action de desserrer, desserre; rela-
chemenb, Dal, 83; Nic, 376. - V. :
DISTR{NGU (mi), vb. III ~iII (distre~il ~i distrlm~u; distrt!s ~i distrimtu; distrlndzire ~i
distrindzeare), ·des-strlnge, destinde, •desscrrer, relacher, detendre•, Dal, 83; Nic, 376. - 1°.
ylngla a calul easte multu streasd: distrlndzi-u nd(Jeamd (chinga calului e prea strlnsa : sl:l-
be~te-o ·putin); 2°. ro li distre~il ~i li dis(t!Ctil (eu le-arn destins ~i le-arn deschis), PenB, V,'
52; 3°. mi stre~il cit putul ~· distre~il- strlngl'ile di ocl'i (ma lncordai cit putui ~i am· destins
vinele ochilor), PenB, V, 52. - V. slrlngu. - < lat. dlsirlngere ,maintenir a l'ecart".
DISTUL (Muluvf~te), adv., destul, •suffisamenb, Mih, 141 (destul). V. disllir1 ~i sino-
nimul dure.
DISTUP (mi), vb. I (distupal, -pat, -pare), destupa, •deboucher; defoncer•, Dal, 83;
Nic, 376; Mih, 168; PAnt, 428; distupaf tuti bottle di yin (destupati toate sticlele de vin);
dislupd' klprile (a destupat clopotele), PB, 11518 ; l'l-si distupdril urt!cl'ile $i gura (i s-au des-
tupat urechile ~i gura). - V. astup.
DISTUPARE, sf., pl. distupd'rl, destupare, •action de deboucher, debouchemenb, Dal,
83; Nic, 376; Mih, 168.
DISTUPAT, -ta, pl. distupaf, -te, destupat, •debouche; defonce•, Dal, 83; Nic, 376;
aila, klprile vor astupare, ma ocl'il'l s' hlbd di~cri~l ~i urecl'ile distupate (aici, clopotele trebuie
astupate (lnfundate), dar ochii sa fie deschi~i ~i urechile desfundate).
DISTUR1 , adv., destul, •assez, suffisamenb: ti mintul$l distur? (te-ai glndit destul ?),
RP, 3, 6. - Cf. mgl. dustur (CapM, Ill, 122 ~i 258). - V. distill, sinonimul nimal ~i:
DISTUR 2 , -ra, pl. disturl, -r:e, d~stul, •suffisanb: n casd era cdldurd distrlrd (In casa
era caldura destula), CaiGrB, 56. - V. bg. dt!stur ,liberte" (BER, 348) ~i:
DISTURB, adv. ~i adj., destul, •suffisament; suffisanb: 1°. disture az imnara (destul
umblara astazi), PenB, II, 110; BNA, II, 48; 2°. lapte acru avem disture (lapte acru avem
suficient), Fl, II, 4, 6. - Ca informatii etimologice, cf. CapM, I, 181; DR, III, 228 ;BNA,
II, xv1. (ln limba turca e interj. destoilr (572) ,gare I faites place I, attention 1"). - < ?
DIST{MTU, -td, pl. disflmfl, -le, descins, •deceint, qui a Ote sa ceinture•, Dal, 82.
DIST{NDZIRE, sf., pl. disflndzirl, descingere, •action d'Oter . Ia ceinture•, Dal, 82;
Nic, 376 (disfindzeare) ; Mih, 150; PB, 583.
DISTfNGU (mi), vb. III ~i II (disflm~u, disflmtu, disflndzire ~i disfindzeare), descinge;
•deceindre, Oter Ia ceinture•, Dal, 82; Nic, 376; Mih, 150; s' nd distlndzim- luf (sa ne des-
DISt:CL'EARE -487- DISVUCARE.

cingem to~i), PB, 26521 ; cirmall/e li disfind:ed (annele lc descingea), PAnt, 138 (e vorba de
arme ce pot fi lncinse, ca spada, baioneta, revolverul, cartu~iera); s' disflndzi di curciild (se
descinge de curea), BNA, III, 22. V. fingu. - < lat. dlselngere ,()ter Ia ceinture".
· DISUCL'EARE, sf., pl. disucl'irl, lnlaturare de deochi, •ecartement, annihilation de
!'action de jeter le mauvais oeil ou de Ia fascination., Dal, 83. - V. diucl'ecire ~i :
DISUCL'EAT, -ttl, pl. disuc/'ecif, -te, Dal, 83 - v. :
DISUCL'EDZfJ (mi}, vb. I (disucl'etil, -/'edt, l'ea're), dezdeochia, •ecarter ou annihiler
Ie mauvais oeil, le malefice, Ia fascination., Dal, 83; nfs s' disucl'e (dlnsu/ s-a vindecat de
deochi), PLit, 246. - Nu exista vb. *disdiucl'ed:ii (v. diucl'id:u), dupii nm nu t'Xista nici
•ucl'edzii cuprins In forma disucl'edzii- cf. paralelisme morfologice sub discdir, di§iUd:ii etc.
Ca analogie, cf. vb. umflu ~i disumf/u etc. - < lat. de-exoculare?
DISUFLARE, sf., pl. disufld'rl; DISUFLAT, -ttl, pl. disufllif, -te- v.:
DISUFLU (mi), vb. I (disuflcil, -/tit, -/tire), dezumfla, •dtlgonfler, dtlsenfler; tuer•, Dal,
83; disuf/U'm focili/e (dezpmfliim foalcle); l·disuf/i.t? (1-ati ucis) ?. - < dis- + suf/u.
DISUFRUSESCU (mi), vb. IV (disufrusil, -sit, -sire), descre~i, 1derider, defroncero,
Dal, 83; li disufrusi$1 tu fdftl (tc-ai descrc~it (dezblrcit) Ia fata). - V. sufrusescu.
DISUFRUSfRE, sf., pl. disufrusirl •action de derider•, Dal, 83.
DISUFRUSfT, -td, pl. disufrusif, -te, descretit, •deride, defronce•, Dal, 83.
DISUMFLU (mi), vb. I ( disumfldl, -ldt, -ldre), dezumfla, •degonfler, desenfler• : . nii
disumfld'm (ne-am dezumflat); ndmcil'llu s' disumfld' (niimaiul tiiiat s-a dezumflat). - V. l'lmf/u
~i - semantic ~~ cam omonimic - disuflu.

DISUPRA, prep., deasupra, •(au) dessus•, Dal, 83; Nic, 374; PScr, 208. - 1°. arucd-1
disuprd (aruncli-1 deasupra); 2°. edsti disuprd di ctisd (e In susul easel); a•. disuprd di nol ·
$edde el (mai sus de noi stii (locuie~te) el); 4°. u ligd' disuprd di fag (a legat-o· mal sus de
fag); 5°. ct'ndu l'lundcirlu eciste mortd, $' l'ipurll'i anscir disuprii-l'l (clnd leul e mort, · ~i iepurii
sar deasupra-i) - cf. sicil. , Quannu lu liuni e mortu, li lebbri cci sautanu di supra" (BTS,
X, 111). - Cf. it. ,sta di sopra" (Zing, 1484). - V. prisupra, pristi, spri. - < lat. de super
sau de supra.
DISUSESCU (mi), vb~ IV (disusil, -sit, -sire), dezlogodi, «rompre, annuler les fian\!ailles•,
Dal, 83. - V. isusescu, -sire, -sit ~i dismiirft.
DISVER1 (mi) vb. I (disvircil, -rcil, -rdre), lrnpiica, «n'Hre plus filch!\, (se) reconciliero,
Mih, 170. ·- V. nver, ver ~~:
DISVER2, sn. (pl. disverurl?), lmpacare, •(re)conciliatiom: nverlu eire $i disver (supa-
rarea are (e urmatii ~~ de) des-supiirare, lmpacare), Mih, 331; PGr, 109. - Ca derlvatie
'i constructie, cf. dizvefu.
DISVIREADZA, vb. unipers. (,disvird', -rat, -rare), lnsenina, cdevenir screin,se rasserent.'r,
se remettre au beau. : ndridzef-vd, cii va disvirecidza (pregatiti-va, pentru cii cerul se va lnse-
riina); aveci disvircitd tu mesea di lcirnii (se lnseninase In mijlocul iernii). - La cronicarii mol-
doveni: a se desvdra •entrer dans l'ete» (cf. :· Mir, 277, 317, 371; Miron, 77, 129, 198; Cos,
I, 418, 476, 481; II, 3, 15, 25, 33, 59; Acs, 135; Mus, 7, 64; An, 122). Sinonim: galeci$te
(v. gdlescu). - V. nvireddzit
DISVOC (mi), vb. I (disvuccil, -edt, -care), darapana, .t•. mettre en loques; en lam-
beaux; degrader, delabrer, ruiner; 2°. manger demesuremenb, Dal, 83; Mih, 170. - 1° : dis-
vocicd tutiputa (darapanii averea, averea animala); 2° : mi disvuccil di mtccire (m-am prapadit
mlnclnd). - V. dizvoc.
DISVUCARE, DISVUCAT, Dal, 83 - v. dizvucdre, -ceil.
DISVURS~SCU -488-

DISVURSESCU (mi), vb. IV, (disvursll, -sft, -sire) - sinonim cu dispustusescu - ,


1\fih, 171 ; Ph Or, II, 455 ; Cod, 26 'b13; s' disvurseasca di mundulrl (sa se repauseze de chin uri),
Cod, 62 b2 ; ~idzl'ndalul . . . s' disvui"seascd (stlnd. . . sa se odihneasca), ArE, 34. - V. avur-
sescu. '
DISVURSfRE, sf. , DISVURSfT, -td, Mih, 171 - sinonime cu dispustusire, dispustusil.
. DI~ClNTA' (gramosteni), sm., pl. di$cintddz, cintator, •chanteur• : i:ara deade di~cln­
tiUu, ~eapte casabadz di~tiptd' (clnd lncepu cinh1torul, ~apte ora~e a de~tcptat). - V. cdlln-
dora~tl. - <?

DI~CL'fD (mi) , vb. III ~i II (di~el'i$Li , -l'is, di$el' idire ~i lli$el'ideare), dcschidc, •1°.
ouvrir; 2°. (se) rassen\ner, devenir sercin; 3°. (sc) rejouir; 4°. se couvrir de feuilles, reverdir;
fleurir; ~0 • stimuler; 6°. devenir intelligent, evcille (d'esprit)•, Dal, 80; Nic, 371; iVIih, 151.
- 1°: di~el'ide(-n' i poarta (deschideti-mi poarta)- v. dis(ae 2° ; 'na plide n 'l-si di~cl'isc (mi
s-a deschis o padina), LP, 7,1; PAnt, 273; Bair, 110; di$cl'isim eartea (dcschiseriim cartca);
2° : terlu di$cl'ide (ce'rul se lnsenineaza); kir6lu va di$cl'idd (timpul se va riizbuna, va deveni
frumos)- v. disvireddzd; 3° : ' nd. (eata .. . Ira s' l'i di~cl'ida in'loara (o fa tii . . . ca sa-i lnve-
seleasca inima), PB, 14922 ; 4° : s' di~cl'lda (ddzll' i nsus, tu munt (sii inverzeascii fagii sus,
In munti), PLit, 931 ; PAnt, 16; aesl-an vol s' nu di$cl'idef (est-an voi sa nu lnverziti), PLit,
934; PAnt, 23 ; etl cri$ledm f rli$cl'ideam, cum di$Cl'ide . . . trandd(ila ... di pri Maltl (eu cre~­
team ~i lnfloream, cum lnflore~te .•. trandafirul din luna mai), Fl, I, 2, 7; 5_0 :. l'i si di$cl'ise
tnima tra yin (i se facu poftii de vin), PB, 903 ;. 6° : sci s' mind ma nclo, z' di$cl'idd (sa se
mi~te mai lncolo, sa sc ciopleasca; sa se lumincze), PB, 3314; s' mindrd ~· di$cl'lsiru cum
nu mi-a~liptdm (se mi~carii (s-au dus) ~i a u devenit de~tepti cum nu mii a~teptam), PB, 34 10
- Cf. dr. ,se va mai deschide ~i acolo" (Fur, II, 212). V. ncl'id. - cr. gr. ~volyw, alb. hap,
bg. otvarjamtl, tc. atehmaq. - < lat. dlsehtdere ,enfermer a part, s(·parcr" .
DI~CL'IDEARE, DI~CL'fDIRE, sf., pl. di~cl' iderl, di$cl'idirl, deschidere, •action d'ouvrir ;
ouverture; eclosiom, Dal, 80; Nic, 371 ; Mih, 151 ; PB, 583; di$el'idedrea a btlsedrieal'el (des-
chiderea bisericii), PLit, 229.
DI~CL'IDZATOARE, sf., pl. di$cl' idzat6rl, cheie, •cleh, Dal, 80. Sinonim: cl'ecik. -
Cf. mgt. di~cl' izat6r (GrS, III, 388; CapM, III, 112). - V. di$el' iloare.
DI~CL'IDZATURA , ·sf., pl. di$cl' idzdlrirl, dcschiziitura , •ouverture ; fente•, Dal, 80.
DI~CL'IEDZ(J, vb. I (di$el'ildl, -l'ilcit, -l' ilare), descuia, •ouvrir avec une clef•, Dal,
80; elisa n'l-u disel'ild$1, grira nu va po( s' n 'l-u di~el'itidz (casa mi-ai descuiat-o, nu vei putea
sa-mi descui gura). - < lat. dls-elavare.
DI~CL'IIARE, sf., pl. di$el'itirl; DHjCL'IIAT, -IU, pl. di.~cl ' ila(, -te, Dal, 80 ~ v. di$-
cl' iedztl.
DI~CL'{S, -sd, pl. di$cl'i~l, -se, deschis, •1°. ouvert ; 2°. sincere; indiscret; 3°. eveille
(d'esprit)•, Dal, 80; Nic, 371; 1\fih, 151. - 1° : easel di$el'lsa (casii deschisa; casii primitoare);
2° : af inima di~cl'lsa , nu hil om tncl'is (c~li deschis Ia suflet, nu e~ti om lnchis); Greaed s'
earal $i-ahl't di$el'fsa nu vrea hil (grecoaicii de ai fi fost ~i "aut de indiscretii nu ai fi fost),
PLit, 507; PAnt, 7; tutrime di~el'lsa (tutun de contrabandii), Dal, 212; 3°: fii3l6rlu a(el (i
este rna di~el'ls (copilul acela ce e mai de~tepl), PB, 4182 ; vred s' lu veada hil'i-su di$el'is,
.:u patru 6c/'i (dorea sa-l vadll pe fiul siiu de~tept (lnvrttat), cu patru ochi), PB, 18732 - v.
dis(aptu 3°. - V. di~ei"ld.
DISCL'ITOARE (griimosteni), sf., pl. di~el'it6rl, cheie, ~clef•. V. di$el'idzdtoare. ·- <
lat. *dls-ela\'otorla.
DI~CL'ITOR, sn., pl. di~el'itoare, rii~chitor, Dal, 80; Mur, II, 281 - v. di$kilor, ara~­
cl'ilOr ~i mgl. di~cl' itor
, - " (PMegR, II, 76; Capi\1, Ill, 111).
Dl!jlERTUl -489- Dl!jlTIRNARE

Dl!jlERTU1 , vb. I {di*irtal, -tat, -tare), de~erta; turna •vidcr, desemplir, verser., Dal.
81 ; Nic, 369; Mih, 153; di*irtat gate(le di lapte (de~ertati de lapte g:Uetile); rna multu s' tl
di*ertu (sa-ti torn, sll-ti vllrs mai mult), BNA, III, 134; lu va-l di$irtu'm yinlu? (unde 11
vom de~erta vi nul?) Sinonim : gult!scu. - < lat. *desertare.
DI~ERTU 2 , di$edrta, pl. di*cr(l, di$edrte, de~ert, .vide•, Dal, 80; 1\'iih, 153 ;, calda'rlle
suntu · di$earte (caldllrile slnt de~arte). V. di$irtat ~i sinonimul go/. - < lat. desertos ,desert".
DI!jliLARE, sf., pl. di*ila'rl, dc~elare, •echinemcnt, ereintement; amollissemenh, Dal,
81 ; l\'lih, 157 (cu sens inexistent).
DI~ILAT, -iii, pl. di$ildf, -te, •cchine, ereinte, courbatu; amolli•, Dal, 81.
Dl!jllLEDZU (mi), vb. I (di$ilal, -lat, -/are), de~ela, •(s')echincr, s'ereinter, (se) cour-
batorero: va na. di$ild'm di alli' t lucru (ne ' vom dr~ela de atlta lucru); furtllle grea/e va na-l'l
di$ileadza cal'i (lncarclltorile (poverilc) grcle ni-i vor speti caii). - V. discair, disucl'Jdzu,
dizbrtnCdzu. - < dis- + $die.
DI~IRTARE, sf., pl. di$irUi 'rl •action de videro, Dal, 81; Nic, 369; Mih, 157.
DI~IRTAT, -ta, pl. di$irtdf, -te, de~ertat, •vide, desempli•, Dal, 81 ; Mih, 157; sa(l
di$irtdf di grtn (saci goliti de griu). - V. di$irtu 1 • •
DI~IUEDZU (mi), vb. I {di$iual, -uat, -uare), sminti ?, •sc toquer?•: ficluramea
toatd n ' l-si di$iua' di mlnte (tot tineretul s-a scrlntit Ia cap), PcnB, III, 105. - V. n$iidzu,
n$iuMz!l.
DI!jlKITOR, sn., pl. di$kitoare, rll~cl'iitor, CFr, 107 - v. ta,~kitor.
DI~TEPTU 1 (mi), vb. I ( di$tiptal, -tat, -tare), de~tepta, •(se) reveiller; s'eveiller, oov~ir
l'esprih, Dal, 82; Nic, 375; Mih, 149; PB, 583; pullu .. . di*teapta cdrvan.a rll' i . (.pasllrea ...
de~teaptll cllrilviinarii , pe chirigii), LP, 18t; PAnt, 19 - v. scot 2° ; nu di$teaptd $edrpile te
doarme (no de~tepta ~arpele ce doarme)- cf. it. sudic: ,Serpe ci dorme, no' lu descetare"
(Clmbr, II, 440); /umea s' di*teaptd an di an (lumea se de~teaptll an de an); ·di$leapta.-te,
Arma'ne I (aromane, de~teaptii-te !). - < lat. de-exeltare.
Dl!jlTEPTU 2 , -teapta, pl. di$tep(i, -teapte, de~tept, •(r)eveille; eveille d'esprit, intelligent..,
Dal, 82; Mih, 149; PB, 583; di$tt!pt(l ful, kiraiM (de~tept am fost, ct:co:ma), Lum, , II, 50;
BNA, III, 72; doarme i easte di$Uptu? (doarme san c dc~tept ?). - V. di$tiptat, aflat 2°, dis-
faptu 3°, di$cl'ls 3°. - < lat . de-exeitus.
DI~TERNU, vb. III, II ~i I (di$tirnul, ~i di$tirnal; di$tirnut ~i di$1irnat; di$tearnire,
t1 i$tirneare ~i di$1irnari), dez·a~terne , •dCfaire le lit; Oter les tapis (des chambres)•, Dal, 83 _;
Nic, 375; .di$Urnu casa, ca lara si-avde fried (dez~tern (dezbrac) casa (locuinta), cllci iar se
aude (circuli\ ~tiri de) nelini~te). - V. a$Urnu.
Dl!:ITIPTARE, sf., pl. di!jtipta'rl, de~teptare, •(r)evcil•, Dal, 82; Nic, 375; Mih, 150. -
v. di~tiptata .

DHjTIPT.(T, -ta, pl. di!jtipta(, -te, dc~teptat, (r)evcille; intclligenh, Dal, 82; Nic,
376; PB, . 583; lall'i munt di*tiptat di-a lor clntare (nefericitii (dragii) munti de~teptati
de a lor clntare), Lom, Ill, 1, 7; PAnt, 213; BNA, IV, 41; di$tiptatlu Grec (de~teptul grec),
Lum, II, 50; BNA, III, 70. - V. di$Uptu 1 , di$leptu 2 ~i t
dr. ,iu$oru iaste §i de$1eptatu" (CC,
857 ; 27918).
DI~TIPTATA, sf., pl. ?, trezie, •eveil, reveih: ni tu sCmnu, ni tu di*tipttitu (nici lp somn,
nici In timpol de~teptllrii din somn), BNA, IV, 91 ~i 156 (din BNol). - V. di$tiptare.
DHjTIPTA(:IlJNE, sf., pl. di!jtiptaClun' l •intelligence, perspicacite• : feata nu vr~a arcari
naparti di di!jtipUiclUn'l (fata nu trebuia (nu putea fi) dtsconsiderati\ In de~teptllciuni), PB, 951 2 •
. DI~TIRNARE, DI!:ITIRNEARE, sf., pl. di!jtirnd'rl, di$tirnerl; DI~TIRNAT, -iii, DI~­
TIRNUT, -ta, pl. di!jtirna(, -te ~i di$tirnu(, -te, Dal, 83; Nic, 376 - v. di!jternu . .
DI$U'fi'RE -490- DIVANE

DI$UTl'RE, sf., pl. di~ufl'rl, des(s)ucire, •action de detordre; dereglemenb, Dal, 83;
Mih, 166; hlrlu va di~ufl're (firul trebuie desucit, dezrll.sucit); niascultarea ~· di~u(l'rea a
lamil'el (nea'scultarea (nesupunerea) ~i destrll.bAlarea lumii), PLit, 790.
DI$UTl'T, -td, pl. di~ufl'f, -te, - desucit, •detordu; deregle•, Dal, 83; PGr, 57.
DI$UT(J (mi}, vb. IV (di~ufl'l, -ll'l, -ll're), desuci, «1°. (se) detordre, (se) detortiller;
2°. (se) dereglen, Dal, 83; Mih, 166.-1°: di~ufl'l tortul? -di~ufl'f-lu vol '(desucit-ati tortul?-
desuciti-1 voi); 2°: s' di~ufl'rd di-cu-tot oamin'll'i (oamenii s-au destrll.bll.lat complet), PLit;
790. Sinonime : dist6rcu, dizmal. - V. ~ufil.
DIT, prep., din, •de•, Nic, 377; Mih, 191; PB, 583; /Oclu tut lu-alagd ~i dit loc nu s'
mind- mintea (pll.mlntullntreg II umblll. ~i din Joe nu se mi~cll.- mintea), PLit, 385; PAnt,
11; dit oaild hearte pot cas' easd ... pul'l? (din oull. fierte pot ca sll. iasll. ... pui ?), LP, 138;
PAnt, 7. - < di tu < di tru.
D{TR.~, conj., pentru ell., ca cause de•, Dal, 83; Mih, 171; PB, 583; PAnt, 428. V.
dlrtd. - < di trd.
Df-TRU, D{TRU, prep., din(tru), «det, Dal, 83; Mih, 173; PB, 583; ~Ant, 200. V. dit.-
< di tru < di ntru < lat. de lntro.
DIUCL'EARE, sf., pl. diucl't!rl, deochere, •action de jeter le mauvais oeil, fascination•,
Dal, 83; Nic, 365; PLit, 241; 246; trddze di diucl'eare (suferll. (e bolnav) de deochi). V.
vdscdnie.
DIUCL'EAT, -td, pl. diucl'eaf, -te, deocheat,-ca qui on a jete le mauvais oeil; maleficiet,
Dal, 84; Nic, 365; fiClurlclu a l'el etisti diucl'etit (copila~ul ei e deocheat).
DIUCL'EDz(J (mi), vb . .1 (diucl'etil, -l'eat, -l'eare} , deochea, •Jeter le mauvais oeil,
fasciner•, Dal, 83; Nic, 365; ascuki-n'l fiCtorlu, ira s' nu n'i-1 diucl'edz (scuipll.-mi copilul,
ca sll. nu mi-l deochezi); fiC'torlu cu Clotird aro~e di g~e nil s' diucl'etidzd (copilul cu sfoarll.
(atll.) ro~ie de glt nu se deoache), V. disucl't!dzil. - < lat. de•oeulare.
DIUNA, adv., totdeaun~. •toujours, a jamais•, PScr, 208. V. deand ~i di-and-and
~i tolna.
DI-UNA-CALE, adv. - · v. dlndcale ~i dr. ,d'o cale" (BNA, I, xv1) - ; cddzu di-and-ctile
{cll.zu deodatli, 1mediat), BNA, I, 90; si sco.tild di-'nd-ctile (se ridicll. dintr-odatll.), BNA, I,
102. Expresia poartll. dou·a accente, pentru ell. se simte ell. e un compus. Sinonime : dindotird,
an~und. - Cu privire Ia transpunerea eronatll. mentionatll. sub dindctile, cf. ~i GrS, VI, 376
~i, aci, sub cale 14°. - < di and cale.
DI-UNA-OARA, adv., lndatll., •aussitOt, immediatemenb, Dal, 84; Mih, 171; PB, 583;
zmt!illu ... cripd' dlanaotird (zmeul. .. n crll.pat imediat), PLit, 800; PAnt, 89; dlundotira ...
ansdrira di dupd (adzl (dintr-odatll. ... au sll.rit de dupll. fagi), .PAnt, 309. V. dindotird, otird
5° ~i dr. dinioard. Sinonime : di-unii-ctile etc. '- < lat. de una bora.
DI·UNA-UNA, adv., mereu, PScr, 208 - v . diana.
DIUN'EAE (nord), sf., Jb, I, 48 (1528), lume - v. dun'eaild.
DIV, divd, pl. divl (sau di)ll}, dive, uria~, •geanh, PEtim, 11; ca div al~it ~· di an'l
curmtit (ca un uria~ tnlilbit ~i obosit de ani), Trib, I, 4, 6. - Cf. t dr. div (Dens, II, 507:
< sl. divil ,'t'ipotc;. portcntum; 6otli(Lot"), dlvd ,mirare, minune" (Miron, 247, 260 ~i 195)
~i tc. dlv (601) ,demon; genie", bg. div (BER, 381).

·DIVANA', sm., pl. divantidz, nll.rod, •sot, niais• : mdrl divana(d)z sl'ntu 11i al$fl nlli-
tdfl'i, bre (rate! (mari nll.rozi slnt ~i lnvll.tatii ll.~tia, rna frate !), Cal. 1912, 109. Sinonimc :
dabol'ea, glar, hut etc. - < tc. dlvAne (602) ,fou, sot, idiot".
DIVANE, sf., pl. divd'n'l, divan, •assemblee, divan•, Nic, 363. - < tc. divAu (601)
,conseil superieur".
DIVARI.{GA(I.A) -491- DIZGRAHlJl\0

DIVARL{GA(I.A), DIVARL{GA, adv., In jur, •(tout) autourt, Nic, 363; Mih, 171; Fl,
I, 2, 12; l'l-vfn'e cdCluiid divarliga (caciula i s-a lnvlrtit roata, s-a uluit de cap), PLit, 764;
PAnt, 87; l 'lundcirll' i era-l'l adunat divarlfgalul di foe (leii erau ei strln~i In jurul focului),
PB, 22723. V. averiga, deavarliga , varlfga.
DIV{TCA, sf., pl. divit{e, casa drepttm ghiulara, •maison rectangulaire•. - < ?
DIZ : cuvintul, compus cu acest prelix ~i care· lipse~te aci, se va cll.uta Ia prefixul
dis- - ~i invers.
mzoARNARE, mzoAnNAT, mzoAnN:Enz(J, mzBA'RNU, Mih, 146 - v. :
DIZDRINARE, sf., pl. dizbrlnd'rl, descingere, •ac~ion d'Oter Ia ceintu~e de Iaine, action
de deceindre•, Dal, 79.
DIZBRINAT,. -ld, pl. dizbrlnat, -le, descins, ¥1°. qui a Ote sa ceinture,, qui n'est pas
ceint; 2°. negligent., Dal, 79; PLit, 392. - 1°: 1-loara dispul'ea(l' i ~· dizbrlnatl'i (1-au luat
nemernicii ~i cei ce nu au nici brlu), PLit, 1029; 2° : nu vedz te om dizbrtnal easle? (nu vezi
ce om neglijent (tlrte-brtu) este ?) ; cd dzttl Arbines, ell dzttl dizbrtnat --untl easle (de zici
albanez, de spui fdrd-brlu (tlrtie-brlu) - tot una e).
DIZDRJNEDZ(J (mi} , vb. I (dizbrl.nal, -nat, -ndre} , a sc descinge de brlu, •Oter Ia
ceinture (de Iaine ou de soie) appe!ee brln, deceindre•, Dal, 79; Nic, 373; s' dizbrlnd' (s-a
descins de brtu), Lum, V, 200. - Nu exi~ta opusul mbrlnt!dzii - v. discair, di~iledzii, dizmatii
etc. - < dis- brtn.
DIZDEDZ(J?, vb.: atel'l li sa'nlu ndfdlild aiiafe, ... acul6te va si agtuna ~d va dizdeadzd
(acei ce slnt tndestulat i (lndopati, suprasaturati) aici, ... acolo vor flamlnzi ~i vor . .. ? degera ?),
Cod, 27 b'. - Cuvint necunoscut. - < ?
DfZG..\, sf., pl. dizdzi, margine de postav, •le bord du drap qui peut servir comme
ceinture•, Dal, 81. V. disgtl. - Cf. alb. diz]e ,striscia" < tc. dlzgue (597) ,jarretiere".
DIZGARDESCU, vb. IV, Nic, 368; Mih , 154 (dizgardu) - v. disgdrdescu.
DIZGARDfRE, sf. - v. disgardire -, Nic, 368; Mih, 154; aghimse lu odra a dizgar-
diril'el (a ajuns In ora dezgradirii).
DIZGARDfT, -til, pl. di: gardi{, -le •declos, sans clOtUTl', ouvert a tout vcnant., Nic,
368; grddin'lle armasird dizgdrdite (gradinile au ramas dezgradite); gura u-are dizgardita (nu
are gard (lacat) Ia gura). V . disgiirdit.
DIZGL'ET(J (mi}, vb. I (dizgl'ifal, -fdl, -tare) ; dezghe ~a, •degeler; se degourdir•, Dal,
81 ; Nic, 368; Mih, 155; pin' s' dizgl'eatd gNtlu mcirmar di Ia morl (plna sa ~ezghete gheata
marmoree de Ia mori), Lum, V, 11-12,37; PAnt', 158; BNA, II, 52; mi free cu neaiia, Ira s'
mt dizgl't!lii (rna free cu nea, ca sa rna dezghet). V. ngl'etii. - < lat. dls-oluelare.
DIZGL'{N (mi) , vb. I (dizgl'inal, -neil, -nare}, Dal, 81; PEt, 19 ( < lat. •anglino);
DR, III, 620-621 ( < lat. disglinare); di vimlu mare, na si dizgl' incird dol plalan'l (de vtnt
mare, ni s-au dejghinat doi platani). - .V. dijgl'in ~i dizt;in.
DIZGL'INARE, sf.; DIZGL'INAT, -ld, Dal, 81 - v. dijgl' inare, dijgl'inal.
DIZGL' ITARE, sf., pl. dizgl'ild'rl, dezghetare, •action de degelert, Dal, 81; Nic, 368;
Mih, 155.
DIZGL'ITAT, -ld, pl. dizgl'itat, -le, dezghetat, •dege~e; degourdh, Dal, 81; Nic, 368.
DIZGOL'I(J (mi}, vb. I (dizgul'eal, -l'eal, -l'eare}, descoji, dezgoli, •ecorcer; ecroutert,
Dal, 81 ; Mih, 155; PEt, 19 (lat. *dis-golio) ; el'l dizgoal'e cire~lu (ei descojesc cire~ul); vru
s' dizgoal'e pl'nea (vru sa descojeasca plinea). - v. disgulescu ~i disbitescu.
DIZGRABUN (mi), vb. I (dizgrdbunal , -nat, -nare), smulge, •arrachert: s' nd dizgra-
bUna moarlea (sa ne smulga moartea), Perd, 23 ; 8 ; 29; 34. Sinonim : zmulgu. - < ?
DIZGROP -492- DIZl\lALARE

DIZGROP, vb. I ( dizgrupal, -pat, -pare), dczgropa, tdeterrer, exhumer; fouillcro, Dal,
81 ; Nic; 368; Mih, 155; vrel s' diz(Jr6kl mor{ll'l? (vrei sii dezgropi mortii ?) ; dizgrupii' uml
mulu)'ie (a scormonit o polita), PAnt, 312. - V. ngrop.
DIZGRUPARE, sf., pl. dizgr~pa'rl •deterrement, exhumation•, Dal, 81; Nic, 369;
Mih, . 156.
DIZGRUPAT, -ld, pl. dizgrupaf, -te, dezgropat, •deterre, exhume•, Dal, 81; 'Nic, 369.
DIZGRUP.\cllJNE, sf., pl. dizgrupuclun'l, dezgropare, •deterremenh, Dal, 81; Mih, 156.
V. ngrupcll'lune.
DIZGUL'EARE, sf., pl. dizgul'erl, des.c ojire, •action d'ecorcer, d'ecrol:.ten, Dal, 81 ;
Mih, 156. V. disgullre.
DIZGUL'~AT, -ld, pl. dizgul'eaf, -te •ecorce; ecroOte•, Dal, 81 ; carvel'ea eciste dizgul'eatu
(piinea c descojita, i s-a luat coaja).
DIZCJ(N, vb. I ; DIZCJINARE, sf.; DIZCJINAT, -ld, Nic, 368 ; Mih, 154; Kats, I, 73-
v. dizgl'fn, -ll(lre, -nat..
DIZGIUG, v b. I (dizpiugal, -gdt, -gare) , dejuga, •deteler•, Nic, 375; dizglugcira [diz-
jugara) b6ll' i (au dejugat boii), PB, 1173 • V. nglug. - < lat. dl(sjjuyure ,separer, detelcr".
DIZGIUGARE, sf., pl. dizglugd'.ri, dejugare, •action de deteler (les boeufs)•, Nic, 375.
DIZGIUGAT, -Ui, pl. dizglugd{, -le, dejugat, •detele•, Nic, 375.
DIZLACESCU (mi), vb. IV (dizliUil, -cit, -eire}, limpezi, •clarifier, rendre clair>, Dal,
81 ; PB, 583; arl' ulu s' dizliUl (riul s'-a limpezit). - V. aldCt!scu ~i limbidzu'scu.
DIZLACfRE, sf., pl. dizldclrl •action de (se) clarifier., Dal, 81.
DIZLACfT, -ld, pl. dizldcf{, -te, limpezit, •eclairci, qui n 'est pas trouble•, Dal, 81:
DIZLACITURA, sf., pl. dizliUiturl, lichid limpezit, (eau ou vin etc.) clarifie; limpidite•,
Dal, 81.
DIZLAXESCU (mi}, vb. IV (dizldxil, -xit, -xire}, dezbrii.ca, •(se) deshabiller, (se) de-
vHin, Nic, 372; dizluxif-va di stran'ile afeale noarldle (dezbracati-vii. de hainele cele noua).-
V. aldxescu. '
DIZLAX(RE, sf., pl. diz/Uxirl, dezbracare, •action de (se) devetiro, Nic, 372.
DIZL.\X(T, -ld, pl. dizldxif, -le •devHu•, Nic, 372.
DIZLEG (mi) , vb. I (dizligal, -gal, -gare), dezlega, •delier; debander; resoudre; (se)
confesser., Dal, 81; Nic, 372 ; Mih, 158; PScr, 208.-1°. hrt'nlu-a meu dizleaga (de1;leagii. brlul
meu), LP, 75; PAnt, 275; Bair, 111 ; 2°. nil dizliga'm ocl'il'l (ne dezlegam ochii); 3°. va s'
podia s' li dizledga afele lrel tnlribd'rl (va putea .sa le rezolve cele trei intrebari), pB, 167t;
4°. mi dizlt!g (rna confesez) - v. Cod, 59 b5 • V. leg. - < lat. dlsligare.
DIZLIGARE, sf. , pl. dizliga'rl, dezlegare, •action de delier etc.•, Dal, 81 ; Nic, 372;
Mih, 158 ; PB, 583.
DIZLIGAT, -ld, pl. dizligdf, -le «delie; rcsoil~> , Dal, 81; Nic, 372; cl'nile-l dizligdt
(clinele e dezlegat).
DIZMAL (mi} , vb. I (dizmiilcil, -lat, -lcireJ, de~trii.ma, •(s')effilocher - v .. distrcim;
deregler, debaucher - v . distcJrcu 2°, di$1i(u 2°•, Dal, 82; PEt, 19 ( < lat. dis-*mallo ( < mallu.~
< !J.<XI..Mc; ,fil de .Iaine")). Cuvlnt rar. - < ?
DIZMAL'lO, vb. I, rar- v. dizmiil'ecire. - Pronuntarea cu -l'lU se datore~te , probabil,
gr; ~e:!J.<XAI..Liil:;w , echeveler".
DIZMATii, vb. I (dizmafdl, -{cit, -fare} , a scoate matele, dezmiita, •enlever les entrailles,
etripen, Dal, 82 ; P Et, 18 ( < dis-*maliare); DR, VII, 22 ( < lat. dis-malia); dlzmdfa-1
(varslH matele). - Ca derivatiune, cf. discciir, dizbrlnt!dzu etc. - V. mafu.
DIZi\IALARE, sf.,, pl. dizmiila'rl; DIZl\IALAT, -ld, pl. dizmaldf, -le, Dal, 82 - v.
dizmcil.
DIZMALARAT -493-:- mzvAu~scu

DIZ11.1\I.ARAT, -Ul, pl. dizmU/iira/, -te •debauchC•: bdni'ndalul dizmaldrat (t~aind des-
triibiilat), Gram, p. xxrx.
DIZM.\L'EARE, sf., pl. dizmUI'erl, .destramarc, •action d'echevcler•, Dal, 82. Sino-
nim : dismdirare. - V. dizmal'lii.
DIZMATARE, sf., pl. dizmiifu'rl; DIZliATAT, -Iii, pl. dizmdfaf, -te, Dal, 82; PEt, 18
- v. ·dizmafu.
DIZAfEASTJ(: (mi), sv. I (dizmistical, -cat, -cdrej, descurca, •demeler, debrouillcr•:
si-amisticdrd l'lfdle? - cu zorea s' dizmeasticu (s-au amestecat itele? - cu grcu se descurca),
PLit, 539. Sinonim : discaclU. - V. ametistic1•
DIZAII'N.:\, adv., din mlna, «personnellement.. - V. dismi'nu ~i - pcntru -z- -
dizn6u.
DIZNAIHESCU (mi), vb. IV (dizniiiril, -rit, -ri~e), d~!s-supara,. •(se) defacher., Dal, 84;
s' vii dizniiirf( (sa va dessuparati), PLit, 235. - V. ndirescu.
DIZNAIRfRE, sf.; DIZNAIRfT, -til- v. dizniilrescu.
HIZN.1 \'iJ, adv., din nou, CFr, 179 - v. disn6i1, dizn6u.
DIZNELA ?, sf., pl. diznt!le •jarretierc ?• : ri'l-agiir~fl diznele-a me tile (imi uitai ... ?), PLit,
1017.- < '?
DIZNOD, vb. I (dimuddl, -ddt, -dare), deznoda, •denouen, .Dal, 82; Nic, 373; :Mill,
160; diznudd'm fe nuddt (deznodam ce ati innodat). - V. nolf2.
DIZNOiJ, adv., iara~i, •de nouveau•: / ' i sprise dizn6i1 a s6r-sal (i-a spus din nou sorei
sale), PB, 7732 ; ma dizn6t1 inciilicd~l (dar din nou ai incalecat), PAnt, 58; sfulgul ... cddzri
dizn6u (fulgerul. . . cazu din nou), GrB, 3, 7; BNA, I, 98. V. disn6i1 ~i sinonimul sudic pale.
- Pentru -z-, v. ~i dizmi'nii. Acest ·-z- (sau -s-) a fost considerat ca fiind -s din prefixul dis-
(CAr, 520). Accst -z- e acela~i cu z- din znuescu ,reinnoiesc". - Cf. I n t r o d u c c r e, § 36 c
2, p. 43.
DIZNUD.(RE, sf., pl. diznudii'rl •denoirmento, Dal, 82; Nic, 374 ; Mih, 160.
DIZNUDAT, -td, pl. diznudtif, -te •denoue•, Dal, 82; PLit, 395.
DIZNUDATiiRA, sf., pl. diznudiitrirl, nod deznodat, moeud denoue•, Mih, 160; PLit, 395.
DIZN'ERDU1 (mi), vb. I (dizn'irdtil, -dat, -dare), dezmierda, •cajoler, dorloter, caressero,
Dal, 82; Nic, 373; Mih, 158; PScr, 208; ll'l dizn'irdd' percea (i-a mingliat pletcle), PB, 44tl6 ;
pril'i . .• dizn'eardd mu~itedfa (pasarile ... desfata frumusetea), Bag, 50; PAnt, 201 ; BNA, V,
40. Sinonime : .hiili5ipst!scu, zdrudt!scu. - < lat. *dlsmerdare < merda.
DIZN'ERDU2 , sn. (pl. dizn'erdurl}, dezmierdare, •Caresse, cajolerie•: eu erdm dizn'erdul
a tutul6r (eu e~:am dezmierdarea (desfatarca) tuturor), GrB, 126; nrimd ti dizn'erdu (numc
de dezmierdare), Lum; II, 307.
DIZN'IRDARE, sf., pl. dizn'irdii'rl •caresse, cajolerie•, Dal, 82; Nic, 373; Mih, 158;
tu dizn'irdd'rl s' ti-a(undu (sa te cufund in dezmierdari), Fl, II, 1, 10; PAnt, 352. Sinonim:
hdli5ipsire.
DIZN'IRDAT, -td, pl. dizn'irddf, -te, dczmierdat, «dorlote, caresse•, D.a l, 82; Nic, 373;
PB, 583; cu dizn' irddl imnatic (cu umblet alintat), PAnt, 270; Bair, 70.
DIZN'IRDACiiiNE, sf., pl. dizn'irddllrin'l, dezmier.daciune, •volupte, plaisir•, Mih, 158.
,DIZN'IRDOS, -do~sd: mln'l dizn'irdodse (miini dezmierdatoare), CalGrB, 88; BNA,
IV, 30 - v. disn'ird6s.
DIZVAI.ESCU (mi), vb. IV (dizvdta, -lit, -lire), dezveli, d 0 • (se) devoiler, (se) decouvrir
- v. discocipir; 2°. (se) degoflter - v. aynust!scu•, Dal, 83; Nic, 367; Mih, 169; PScr, 208;
PB, 583. - 1° : vretirea ntrecigd l'l-dizvdli (i-a devoalat lntreaga lui iubire), Fl, II, 1, 10; PAnt,
352; ·~r-dizvdli inima Ia mine (~i-a destainuit mie inima), Caraf, 55; 2° : nd dizvdlim di fe
vidzrim (ne-am dezgustat de ceea ce am vazut). - V. anvdftlscu.
DIZVALfRE -494- DII.DISfT

DIZVALfRE, sf., pl. dizuellirl, dezvelire, •action de decouvrir, de devoiler, de degouten,


Dal, 83; Nic, 367; Mih, 169.
DIZVALfT, -tel, pl. dizuellif, -te •decouvert; devone; degoute•, Dal, 83; Nic, 367; cdsa
disualitd (casa dezvelita); (iClorlu dod'rmi dizudllt (copilul doarme dezvelit); ua-n'l uersu mdfdle
- aht'l him disualitd di uol (lmi voi vomita matele - lntr-attta slnt dezgustata de voi).
DIZVESCU (mi), vb. III ~i II (dizuiscul, -cut, -dizued~lire ~i dizui~tedre}, dezbraca,
•(se) . dev~tir, (se) deshabillen, Dai; 83; Nic, 367; Mih, 170; PScr, 208; sedra, cl'ndu s' diz-
ui~ted (seara, clnd se dezbraca), PB, 2058•; PAnt, 93. - V. nuescu ~i t dr. desuestiu (Cip, 91;
CDDE, 897). - < lat. dls-vestlre ·
DIZVETfrl (mi}, vb. I (dizuifdl, -fdt, -fdre), dezobi~nui, •(sefdeshabituer, desapprendre•,
Dal, 83; Nic, 367; Mih, 170; az, prlnde s' nd dizuifd'tn di lute ci'le nuifel'm pi'na aerl (azi,
trebuie sa ne dezvatam de toate cite am lnvatat plna ieri). - V. nuefill.
DIZVETfr 2 , sm., fara pl., dczvat, •le fait de . se corriger, de. pcrdrc ou de renoncer · a
une ancienne habitude•, Dal, 83; Mih, 170; nueflu dri ~i dizuefii. (obi~nuinta are ~i dezobi~-
nuinta), PLit, 576 - v. disuer2 • '

DIZVINTURAT, -ld, pl. dizuinturdf, -te •volatilise•, Kats, I, 73 - v. azuimturdc.


DIZVISCUT, -ld, pl. dizuiscuf, -te, dezbracat, •devHu; deshabille•, Dal, 83; Nic, 367;
carl dizuiscuf, carl disculfl (unii dezbracati, altii desculti), Lum, II, 139; PAnt, 189. - Cf.
dr. : ,au ramas toti dezvascuti In pieile goale" (ITR, 4).
DIZVI~TEARE, DIZVEA~TIRE, sf., pl. dizui.~terl, dizued~lirl, · dczbracare, •action de
devetiro, Dal, 83; Nic, 367.
DIZVITARE, sf., pl. dizuifa'rl, dezobi~nuire, •action de (se) deshabituen, Dal, 83; Nic,
368.
DIZVITAT, -td, pl. dizuifdf, -te, dezvatat, •deshabitue, corrige•, Dal, 83; Nic, 368.
DIZVIRTESCU (mi), vb. IV (dizufrtil, -tit, -tire), dezvlrti, •deplier; deployero, Dal, 83;
Nic, 367; Mih, 169. - V. anudrtescu.
DIZVJRT{RE, sf., pl. dizutrtfrl; DIZVI.RTfT, -tel, pl. dizutrtif, -te; Dal, 83; Nic, 367-
v. dizutrtescu.
DIZVOC, vb. I - v. disuoc -, sfl~ia; na~te, <1°. dechirer; 2°. mcttre au monde•. -
1° : ci'n'll'i ... ua s' mi dizuucd tr' una zulla (lntr-o zi, clinii era sa ma sfl~ie), Lum, VI, 5, 13;
orn' i f ctn'l all si-t dizuodca aest cap te-l gal di mfnte (vulturi ~i clini au sa-ti sfl~ie acest
cap ce-i go! de minte), 280; Bair, 122 - v. dirfn; 2°: ct'ndu l 'l-ufn'e odra s' dizuodca, . (edfe,
'nd (edtd (clnd i-a venit timpul ca sa dezghioace (sa dea afara, sa nasca) facu (nascu) . o f!lta),
PB, .6134 - v. ndscu. - Sensu! 2° e In acord cu etimologia prop usa (CDDE, 474) : < lat.
*dlsvoeare (uacare, uocare .. ~tre vide").
DIZVUCARE, sf., pl. dizuucd'rl ;. DIZVUCA.T, -td, pl. dizuul:df, -te, Dal, 83; bucd'f diz-
uucdte (bucati rupte, smulse), VAR, 258 - v. dizu6c ~i nidisuucdt.
DIZVULUSESCU, vb. IV (dizuulusll, -sit, -sire), des-sigila, •decacheter, desceller>, Mih,
171 (disuulisescu); PB, 584; cdrtea s' · dizuulusl (scrisoarea s-a despecetluit). - V. uulusescu.
DIZVURSESCU, vb. IV, Rec, 47 - v. disuursescu.
DIBL.{', sm., pl. dtblddz, tava In care se serve~te cafea, dulceata etc.; •plateau metal-
!iquc•. Sinonim: tduld. - < tc. tabla (800) ,plateau".
DIHNESCU, vb. IV, duhni, Nic, 361 - v. ndlhn(scu.
DILDISESCU, vb. IV, nAvaJi, •oser; fondre•, PB, 584; PAnt, 428- v. daldasescu ~i
sinonimul cutedzll.
D!LDISfRE, sf. - v. ddlddslre.
DlLDJSfT, -td, pl. dtldtslf, -te, decis, curajos, •resolu, ferme; audacieux, temeraire•:
tuf eard tlnirl, zuelfl ~i dlldtslf (toti erau tineri, svelti ~i dcci~i), PAnt, 309. V. cdldigf.
-495- Dl'RA

Dl;MA, sf., pl. dl'me, paguba, •perte, dommageo, Gram, 240. .Sinonim : znie. - < alb.
dim ,danno, detrimento".
DIMBLA', sm., pl. dlmblddz, dambla, Dal, 77; Nic, 359- v. ddmldle, dumlde.
DIM!ZLI'KE: _vdtl $i ldpe ti dlmlzll'ke (vaci ~i iepe de prasila), AI. 1903, 61 - v.
ddmdzll'ke.
DINAL'E, sf., pl. dlndl'e ~i dlnd'l'l, cle~te de cizmar, •tenailles, pinceo, Dal, 77 - v.
ldndl'e ~i sinonimul mf$1!. .
DINAOARA, adv., Nic, 359 - v. dlndodrd, *dlnlodrd.
DlNCA, adv., adlnc, Dal, 77 - v. dancd ~i sinonimul ahandd.
D!NDINAE, sf., pl. dlndlnd'l- v. ddnddnd'- : di und dddd Idle, hodra dlndlnde (de o
mama rea, satul a devenit dandana), PLit, 912; (ac hodra ddnddnde (fac satul dandana), 'BatP,
42; BNA, Ill, 40. - < tc. tantana (808) ,pompe; faste; solennite".
DINDISESCU, vb. IV, rezista, Dal, 78- v. dindsescu.
DING I •interjection onomatopelque qui imite un brulb - v. dlngdnescu, pac! ~i :
DI'NGA, adv. doldora, •plein outre mesure, a regorgero, Dal, 77; cdsa-l dl'nga di fum
(casa e plina de fum), Lum, "1, 171 ; cdsa a lul erd dl'nga di nviscumindu (easa lui era plina
cu de ale lmbracamintei, era din bel11ug tmbracata), Fl, II, 1, 5. - Ca interjectie : mlcdrd
ahl't multu, te vred fdcd tut dl'nga I (au mtncat attt de mult, tnclt toti erau sa plezneasca). -
V. dinga, dlngdnescu, dlngusescu.
DINGA', sm., pl. dlngddz, asin, •Ane; insolenb, Dal, 77; edste un dlngd' (e un magar;
e un obraznic). Sinonime: cUlu, dlngllrd', yumdr, tdr. - Ca adjectiv, femininul !}ingular e dln-
godn'e, pl. dlngodn'e. - <? ,
DINGANESCU, vb. IV (dlngdnil, -nit, -nire), plezni, •crever (dans peau)o, Dal, 77;
Nic, 359; pldscdned $' dlnglned (plezne~te 11i crapa), PLit, 208; ld vin'i s' dlnglnedsc4 tu kedle
(le--_a ~enit sa plezneasca tn piele), PB, 1151t. - V. dlng !, dl'nga.
DINGANfRE, sf., pl. dlngdnirl; DINGANfT, -14, pl. dlngdnif, -te, Dal, 77-78; Nic, 359
- v. dlngdnescu, zdlnglnescu.
DINGLIRA', sm., pl. dlngllrddz; adjectiv f. sg. 11i pl. dlngllrodn'e, magar, •Ane; indolent;
flandrino, Dal, 78; PLit, 689. - V. dlngd', dlngl'edl, zlngllr4' 11i sinonimul uricl'edt, ca IIi gr.
vroty/..otpli~ (' Av3p, 231).
DJNGL'EAT ~1 DINGL'INAT, -ld, pl. dlngl'edt, -te IIi dlngl'ind(, -te, urecheat, •qui a de
longues oreilles; Aneo, Dal, 78; CSt, I, 28. - (Cf. alb. dingle ,parola inutila, vana, falsa").
- <?
DINGUSESCU, vb. IV (dlngusll, -sll, -sire), a umplea doldora, •emplir a regorgero,
Dill, 78. Sinonim : silrusescu. - < dl'nga.
DINGUSfRE, sf., pl. dlngusirl; D!NGUSfT, -td, pl. dlngusit, -te, Dal," 78 - v. dlngusescu,
durdursire.
•DINIOARA, adv., odinioara, •jadis• :._ v. dlndodr4, ni(idlnlodrd, di-und-odrd, precum
~i t dr. d4ndoara (CPsal, II, 376). - < lat. de' nna bora.
DINIPOI, adv. : dlnlp6l, podrtd cusodre (In dos poarta cosoare), PLit, 368; PAnt, 10
- v. ddndp6l. - V. di ~i ndp6l.
DINISESCU, vb. IV, rezista, •tenir; resister•: s' dlnlsildlta, ed (nefericita de ea rezista),
Fl, II, 1, 9; PAnt, 351 - v. dlndlsescu.
DI'RA, sf., pl. dl're, dlra, •trace ; piste ; trainee•, Dal, 79 ; s' lo dlpu .dl'ra a unul terbu
(se lua dupa urma unui cerb), PB; 192u; d6mn'il'l nd lodrd dt'ra (staptnii (turcii) ne-au luat
urma), Fl, I, 3, 6; a med dl'rd di ld'crin'l (a mea dtrli. de lacrimi), Fl, II, 1, 11 ; pldllu tut
si-addrd dl're (tot plaiul se face dtre), PenB, II, 110; BNA, II, 48. V. dira IIi sinonimul tor.
- < bg. dirla ,trace, piste".
-496-

Dl'RCE, sf., pl. di'rce, ploaic grca, •pluie (torrenliellc); orage, tempeteo, Mur,. II, 246;
PB, 584; dl'rcea l'l-btile, notip{ea 1'1-neticd (ploaia grea ii bate, noaptea li lneaca, li lnghite),
RomP, II, 63, 3; BNA, IV, 42. Sinonim: (urlund. Cuvintul apatt.ine Cl'isurer. V. zdl'rce. :_
cr. vsl. t\)~8 ,pluvia".
DlRDAR.i\? sf., pl. dirdu'rl, bolborosire, •hrcdouillrment; jacasseric•: si-avdzl'ru nt~­
cf'nte dlrdu'rl *i aurla'rl (se auziu'l. <'itcva bolborosiri ~i urelcte), Fl, II, 3, 5. - V. dfrdfr(t',
dtrdfrire ~i sinonimul bdbdlire.
DlRDlR.i\'?, sm., pl. dlrdirtidz, flccar, •bavard, blagucun, Dal, 79. - 'v. dardtir ~·;:
D!RDIRESCU, vb. IV (dfrdtril, -rll, -rire}, trilncani, •babillcr, baliv~~ncn, Dal, 79.
Sinonim : bdbdtescu.- Circuli! ~i interjectia DlR-DlR! : gura l'i si dufe dlr-dir l (gura li merge
dir-dlr ! , ca o mori~cil). - Cf. tc. dirdir (!:i68) ,bavardage", bg. (unit ria ,bavarder".
DIRD1RIRE, sf., pl. dfrdirfrl, Dal, 79 - v. dfrdtirti.
DlRDIROS, -roas£1, pl. dfrdlr6$l, -rouse, Dal, 7!> - v. dlrdira'.
olnoinsilm, sf., Dal, 79 - v. dlrdirire.
DIRrAT, sm. , pl. dirytif: dirytillu a ayln'llor (plndarul viilor)- v . druytit ~i. bg. dra-
gatni (BER, 418).
DIRLfC, sn., pl. dirllfe: un dfrlic mi'cd (manlnca un maldar), PGr, 57 - v. dlrlic.
DIRIIALA (gramosteni), sf., pl. dirmtil~ - v. ddrmald, drdmald ~i drimbti"d.
DI'RIIA, sf., pl. df'rme ~ v. d£1'rma1 _:_, Dal, 79 (•perche, gaule•); DR, II, 527; CEI,
65; di pri df'rma-a nuculul (de pe ramura nucului), Bag, 59; PAnt, 202. V. ~i drd'mil. Sino-
nime: crtinct'l, detigd etc.. - Cf. bg. dtl'rma ,rateau", alb. dermi ,frammento, briciola".
DIS, df'sd, pl. dl$1, df'se: cfnd veade df$1 eli s' bti~e (clnd vede cii. dln~ii sc saruta),
ArE, 9 - v. dis1 • - Vocala -1- din acest dis nu poatc fi scparata de -i- din nls.
DIV.4.', sm., pl. divadz, Nic, 358 - v. dt'lvale, davie. - < tc. da' vn (574) ,proces;
plainte".
DIVA.Gf, -gloan'e, pl. divt'lgeadz, -gloan'e, acuzator, •accusatcun, Nic, 358; Cod, 10817 •
- < tc. dn'vndjy (574) ,.plaidcur; plaidant".
DIVAGill' KE, sf., pl. dtviigili'kl, acuzatic, •action d'accuser.. - < tc. da'vadjylyq
(574) ,action de plaider".
-DO, sufix invaria!Jil ce sc alaturii. unor forme pronominale ~i adverbiale - cf. calfid6,
ctireki$d6, lud6 etc. - : puravd-adra carl-do (umetil'e (oricare familie facea cort), LP, 53; BNA,
I, 20; lud6 s' fl tom'i ocl'il'l (oriunde ti-ai intoarce privirile), Llnn, IV, 167; PAnt, 288;
BNA, I, 30. - < alb. -do.
DOAGA, sf., pl. doadze ~i dodzl, doagii.; cerga, «1°. douve; 2°. grande couverture de
lit en Iaine•, Dal, 84; Nic, 377; Mih, 172: - 1°: doaga di Mte si-arupse (doaga de butoi s-a
rupt); 2°: s' tlndu dotidze, s' tlnde measd (se lntincl pe jos velnite, se lntinde masa), PAnt,.
297; BNA, I, 125; trag d6dzlle nc/6 (trag lncolo velintele), PB, 87•. - Cf. gr. 36ycx· - Sinonim :
ccrgd - v. Pim, II, 10; 205; 206. - lat. doga ,sorte de vase ou mesure de Jiquides".
DOAJI.i\, sf., pl. doahe ~i dohl : li pitrundeam tu lute doahile (le pii.trundeam In toate
ascunzi~urile), Cal. 1912, 142 - v. dohe, t56he: d6hlle mul'ire;~ti (secretele (~arlataniile) femeie~ti) ..
DOAl\IN.i\, sf., pl. doamne: cum lu nvifti' doclmnd-sa (cum 1-a lnvii.tat staplna-sa), PB,.
238U - v. domnu. ln graiul far~erotilor apare ~i forma DOAM.i\, PB, 4773 •.
DOAP.:\R (mi}, rezema, Nic, 377 - v. andoapdr.
·DOARA1 , sf., pl. dotire, cadou, <1°. cadeau; 2°. grace - 1° : amird'lu ... mpdrta doare·
(lmpii.ratul ... lmplirtea daruri), PB, 38229 ; va-l'l da doard mare (li va da cadou mare), PB,
4908 ; mu*uteafd, doard *' 11ine, Malrl durut, n ' aduse~l tine (frumusele, dar (gratie) ~i bine
ne-ai ad us tu, maiule dorit), CalGrB, 60; 2° : (ugii-l'l doara-a Domnulul (sa-i fugii (paraseasca-1).
harul Domnului), Mac, I, 78; PAnt, 198; BNA, V, 28. - V. t5oard ~i hare 3°.
DOARA. 1 -497- D6MNU

DOARi\2 : a-dodra, a-dodra, PB, 622 ; nu-l'l di~cl'ise a dodra (nu i-a deschis a doua
oara), PB, 19524; (edtird numtil mdre di-a dodra (fAcura nimta mare pentru a doua oarA),
PB, 27236. - V. deadodra.
DOA{Ji\, num. f. •deux•- v. ddo, dol.
DOA-z (nord), a doua zi, .te deuxieme jour.: s' alumtdra a doci-z (se luptari'i a doua
zi), Velo, 64; BNA, V, 94. - < dodrla dzt (v. dol}.
D6BRU, -ru, pl. d6bri, -re, blajin, •bon, affable•, CEI, 66; Fl, I, 3, 5; (elite ... d6bre
(fete .. . bllnde), Fl, II, 3, 8. - Gr. vT6!L7tpoc;· - < vsl. doba:.u , !Xya06c;", bg. dobtl'ru ,bon,
joli".
DOBRUL'EAt: (G6pe~I), sm., pl. dobrul'edfl, liliac, · ·chauve-s~uris•, Mur, II, 246- v.
dubrul'ecic ~i sinonimele buburedc, dubdrac, nihtirl6d.
D6CARA, sf., pl. d6cure, ghindi'i, •gland (du chcne)•, GrS, IV, 378; s' hclreci cu d6cdrl
(se hrAneau cu ghinde), CFr, 162. Sinonim : gl'lndu. - < ?
' DOCI{J (fAr~eroti), sm., pl. doer ~i d6Cean'l, bastard, •batard•, PB, 567. Sinonim : coklti.
- < alb. do~ ,bastardo".
D6DA, sf., pl. d6de, dodii, •soeur alnee; tante; grand'mere (du pcr~C d ' un enfa.nt);
mere; embonpoint., Nic, 378 ; .Mih, 172; Dun, 11, 26 (dod, d6da) ; GrB, 1, 11 ; 127 ; d6da
al Sill (m:Uu~a lui Sile), GrB, 222; PAnt, 225; BNA, IV, 141; a morl d6da (fa miitu~A),
BNA, IV, 70; ali d6de durut hil'lu (al mamei iubit fiu), PLit, 971 ; eel dcida-f va-n'l mi disicd
(pentru ci'i mama ta are si'i-mi rna sfi~1e), Fr, I, 9, 134 ; BNA, I, 70. - < ?
D6HE, sf., GrB, 1, 15 - v. docihd, .56/ze.
DOl, dociua ~i (Ia nord) dduu, dcio, num. card., doi, doua, •deux•, Dal, 84 ; Nic, 377 ;
Mih, 172; PScr, 208; CFr, 15910 • A,rtieulat: dcif/' i (~. boil} ~i d61'i, dociMtle ~i t/ciil/e. - 1°.
i~ird do(r)l'i ~i armcisira d(o)ciu(u)le (au ie~it cei doi (ambii) ~i au ramas celc douii, ambelc);
zo. a d6llor ld prfnde, a d(o)ciri(u)lor nu (celor doi (ambilor) lc stA bine, celor ·douii (ambclor)
nu); 3°. s' nu (cifim dtl' i sutcitd (sa ne facem (sA fim) amlndoi laolalti'i), PAnt, 20; 4°. d6/'i
s' cci(td cu mulrlta, d6/' i dyri ma s' misura (amindoi se cerceteazii din privir•f, amindoi ci se
mAsoarA sAibatici), PAnt, 280; !lair, 122; 5°. s' turncird tu doci!"i(a)le (s-au lntors Ia ore/e
doua); 6°. tu d(o)ciule dimes (Ia doui'i ale Iunii); 7°. va-l' l da d61'i a pre(tulul (cei doi oboli
o sii-1 dea prcotului = va muri), PB, 20516 ; PAnt, 92; 8°. stau pri dociriil (stau lntre doui'i
glnduri, slnt ncdccis); dol cl'li dol, dociua ci'ti dociuil (doi cite doi, douii cite douA), PAnt,
::!3. - Ca num. ordinal : d6llu , ·a d6llui' (al doilea, celui al doilea), PB, 477 ; 53 3 4 etc. - cf.
dr. ,a doaoai carti a lui" (GronM, I, 24); a dociua oara, D~l , 3; a tlociuril (a doua oari'i),
GrB, 26 - v. adotira; a dociua-z (a doua zi), GrB, 222; PAnt, 226; CaiGrB, 39 - v.doci..z.
< lat. *dol, *done.
DOL, sm., pl.?, invidie, •envie; malice•, Mih, 172- v. oo/.
DOL'I{J, d6/'e (pl. dol'l, d6l'e), dtrios, •doux; tendre•: d6/'llu-n 'l Liunit5a (duiosu-mi
Leonida), PLit, 1014; d6l'ea-a meci di s6ril (duioasa mea de sora), PLit, 930; d6/'ea nvecistil
~· nu-n'l mi-alcisa (duioasa nevasta sa nu ma lase), PLit, 899; d6l'ea-t di mcile (duioasa-ti
de br,micA), GrB, 245; alcivda d6/'ea $dna (laudA pe duioasa ~anA), AI. 1928, 115; BNA,
II, 62. - PEt, 20: < lat. dolium ,douleur, chagrin" (cf. it. sicil. dulia · ,dolore per morte
di persone" , BTS, XXIII, 221). Cf. ~i gr. 36J.wc; ,pauvre, miserable, infortune"; bg. do/'a
(BSI, 209). :.... V. dul'edt, t5ol'lil.
D6M..\, sf., pl.?, palat, •grand edifice, palais•: (e lal casal - 'na d6ma vedcl'e (ce minu-
nata casa! - un palat vechi), Fl, I, 1, 13. - Cf. bg. domu. ,Haus" (BSI, 210).
DO~UN ..\, sf., fAra pl., domino, •domino (jcu)•, Dal, 8;1. - < it. domino.
DOMNU, dodmna., pl. d6mn'i, dodmne, sm., sf. ~i adj., domn, •1°. Dieu; 2°. seigneur;
souverain, -ne; dame, maltresse; 3°. maitre, patron; 4°. Turc•, Dal, 84 ; Nic, 378; Mih, 172;

82 - c. 531 - Tache P a p a h a g 1, Dicflonarul dialectulul aromdn


D6NCE -498- DOR1

PScr, 209; PLit, 480. - 1°. Dodmne Dumnidzdle (Doamnc Dumnczculc), PB, 11611; Dodmne,
le nu-l tire (Dumnezeule, de .c e im apare ?), Velo, 32; PAnt, 326; BNA, V, 102; pondi suntu
xednile; bdti, Dodmne, bQ.ti-le (pustie e strainatatea; bate, Doamne, ·bate-o), PLit, 885; PAnt,
17; dum'-l'edrtd-l'l (Doamne, iarta-i), Fl, II, 3, 8 - v. duml'ertu; Dodmna Std-Mdria (Staplna
Slnta-Maria), Cod, 851' ; 2°: dodmne, semnulle uidem (maria-ta, semnul ce vedem), PAnt, 58;
li s' (ac, o dodmnd, c' au~fl (ce sa fac, o stapln!l., eli am lmbatrlnit), PAnt, 164; 3°: .;ine
uln'i~l, a bre dodmne (bine ai venit, hei mal boierule), PLit, 897 ;· s' l'l-dflu ul'rnu d6mnu
(sa-i gasesc vreun stlipln), PB, 21210 - v. a(indico; n'i ti prinin'l ca dodmnile (mi te plimbi
ca boicresele), PLit, 1019; 4°: nu ti-aspdre, ore dodmne (nu te speria, mal turculc), Lum,
II, 179; BNA, III, 74 ; dodmne, I' yine arldedre (juplne turc, lti vine sa rlzi), Lum, II, 180;
BNA, Ill, 78; hodra aestd u-asparsird domn'il'l (satul acesta 1-au distrus staplnii turci) - v.
1'urcu; a kirdrldl'el nol l 'l-dzl'lim ~i doamna (cadlnei noi li zicem ~~ doamnd) - ''· boje. - <
lat. dominus ;,maitre; seigneur; Di~u".

D6Nl.:E, sf., pl. donifi tbraies, cale~on (pour les petits enfants)•, Dal, 84. Sinonime :
donurl, zmednd. - V. :
D6NURf (Cl'istira), sf. pl., izmene, •braies, cale\!On> Dal, 84; Nic, 378; V. donee ~~
sinonimul sindr6fe. - < tc. don (824) ,culotte; cale\!ons".
DOR1 , sn., pl. dorurl, dor, «1°. desir, nostalgic, desir ardent, ,passion, amour; 2°. mal,
douleur - v. pono, Dal, 84; Nic, 378; Mih, 172; PScr, 209; PLir, 317; GrS, I, 8-9. - Cf.
DPast, I, 74.- 1o : picurdrll' i piing di dor - ·ol-bobo pri dorlu-a lor! (pastorii piing de dor -
valeleu pe dorul lor!), PAnt, 289; BNA, I, 8; le n'l-u dor, led dddd, dor! (cum mi-i dor,
hei mama, dor !), PLit, 861; dall'ednile (elite (cl'ntd) cu dor (chipe~ele fete (clntli) cu dor),
LP, 11; PAnt, 242; BNA, II, 110; 112; ail ... un dor 1e tredcdt nu-dre (au ... un dor ce leac
nu are), PAnt, 157; BNA, II, 4; ua n'l-u-am dor cd mor! (lmi va parea rau eli mor), PB,
18583; s' (are fill or, hil'lrl si-n'l hil, dor (de ai fi fecior, sa-mi fii fiu, de rule), PB, 225u;
si-n'l ti-afllungd dorlu grerl, dorlu grerl di yl'Cll'i-a tdl ~i di dol'i-n'l ocl'i ldl (sa mi te ajunga
dorul greu, dorul greu de tapii tai ~~ de cei dol ochi negri ai mei), PAnt, 249; si-l'l trdgd
dorlu (sli-i duca dorul), PB, 29917; ldsd-1 nica s' dodrmd pdla ~i glunescul a tdrl dor (lasa-ti
sa doarma Inca spada ~~ vitejescul tau dor), PAnt, 277; Bair, 119; still, led fedtd; still, led
doru (stai, tu fata; stai, fa dorule), PLit, 847; 2°: are dor mdre tu odse (are durere mare
In oase); llngodre, cum ll dorll! di ciclodre (boala, cum e durerea de picioare), BNA, III, 64;
66; dor di lund, led lodre di lund edste and ltngodre (dor de luna sau luat de luna e o boala),
Lum, I, 6. - < lat. dolus.
DOR•, vb. II (dural, -rut, -redre), dori; durea, d 0 • desirer; aimer; Hre afflige; 2°. causer
de Ia douleur; eprouver de Ia douleur; souffrir•, Dal, 85; Nic, 378; Mih, 172; PScr, 209.
- 1°: md'-sa, ca ml'lmd, dured sd-1 bd~e (mama-sa, ca mama, dorea sli-1 sarute), PB, 521; dured
s' dlbd un (iClor (dorea sa alba un copil), PB, 1167 ; el ac~i si-afllungd dured (el a~a dorea
sa ajunga), PB, 987 ; mama dodre (mama iube~te suferind), PLit, 562 - cf. dr. ,de mine nu-l
va durea" (TeodP, 346); n'l-am 'nd mumd le n'l-mi dodre (lmi am o mama care rna dore~te),
PLit, 845; m~l tine ~til ctt dodre mama (numai tu ~tii cit dore~te mama), BNoi, 15 ; · BNA,
IV, 92; rna dodre s' mi ueddd (dar dore~te sa rna vada), PB, 33838; inima-l'l dodre trl tine
(lnima-i sufera pentru tine), PenB, IV, 43; Carat, 8; fumedl'ea s' dodre (familia (copiii) e
dorita, e iubita), PGr, 69; picurdrlu s' urea ~i s' dured ma~l cu cd~edrlu (pastorul se iubea
~~ se dorea numai cu baciul), PLit, 798; di nu-l dorl, di urel s' lu-ald~l? (de nu-l iube,ti,
c4 vrei sa-l la~i ?), PAnt, 295; BNA, I, 122; s' dodri IOclu-1, s' dodri vdtra pdrintedscd, s'
dor odmin'll'i a UJl'l (e dorit locul tau, e dorita vatra parinteasca, stnt doriti ,( iubitl) oamenii
tli.i), PB, 12115; 2°: 'nd hdbdre le ti dodre (o ~tire care te doare), PLit, 996; PAnt, 42; todte
DORfN -499- DRAC

od8ile mi dor (toate oasele rna dor), Bag, 52; PAnt, 200. - < lat. dolere ..~prouver de Ia
douleur ; ~tre afflige".
DORfN?, -nd, pl. dorln'l, -ne: cu(d, cu.(d dorind, glard ~i nevol'lnd (surda, surda .. . •
proasta ~i nevoia~a), Lum, IV, 112. - V. durin. - < ?
DORMEN'I, sm. pl. clrnati, osaucisses (de pore)•, Mih, 172. Sinonime .: culiil, culuctincu.
- <?
DORI\IU, vb. IV (durn'il, -n'lt, -n'lre), dormi, •dormir; _s'endormir•, Dal, 85; Nic, 378;
Mih, 172; PScr, 209. - 1°. mi lo s6mnul ~i n'l-durn'll (rna lua (apuca) somnul ~i-mi dormii),
LP, 184; PAnt, 18; 2°. canda durn 'ea pri skin'l (parca dormea pe ghimpi), PB, 113a1; 3°.
culct'i.-n'i-1, doarmi-n' i-l (culca-mi-1, doarme-mi-1, fa-mi-l sa doarma), PLit, 4; 4°. ma multu
durn'eci arl'illu (rlul mai mull dormea, curgea lin), PB, 129113 ; 5°. a(irea-le di apa fe dotirme
(fere~te-te de apa ce doarme, ce curge pe nesimtite); 6~. vulpea fe dotirme nu ml'c(t gdl'ln'l
(vulpea ce doarme nu maninca gaini) - cf. it. ,volpe che dorme non mangia galline" (BTS,
X, 195); cit, ell avetim durn'ltt'i. ~i-el vin'e (abia, abia atipisem ~i el a venit) - v. agdr#scu.
- < lat. dormlre ,dormir".
n6s.\, sf., pl. d6se, curva, •gueuse; prostituee•, PB, 585; DR, II, 528; *till tu fe
ape li-adtikl, lea d6sd (~tiu in cc ape te adapi (te scalzi), fa curva), LP, 56; BNA, ll, 124.
Sinonime : putand etc.- Cf. ~i gr. VTOOIX ..&uaAOToc;" = ,facile a seduir!l" ('Apr)., 38). Pentru
alb. dose ,truie", cf. BTir, 1961, 2, 69-70 ~i 78. - < alb. dosi! ,scrofa".
DOSPRATI, DOSPRA, DOSPR.\DZATE, num., doisprezece, douasprezece,' •douze•,
Dal, 84; Nic, 378; PB, 585. - 1°. d6sprafe di cl'el cd(ta (douasprezece chei cauta), PAnt, 130.;
2?. elf n 'el'l vindu~l? - d6sprd (clti miei ai vindut? - doisprezece); 3°. dil d6sprddzafi di l6curl
(din douasprezece parti), PAnt, 329; Velo, 35 (doasprdzafi); BNA, V, 106; 4°. d6sprafll' i
di el'l s' trapsird (cei doisprezece din ei s-au retras); 5°. a dQsprddzafllor l(t ded cale (celor doi-
Sau douasprezece Je-am dat drumul); 6°. ved c(t hil di d6spPdl'l (vad ·ca e~ti dintre cei doispre-
zece apostoli). - V. nociu(d)sprddzafe ~i -s p rd-. __: <lat. *dol, *doae-supra deeem.
DOT, adv. (particula de negatie), de fel , •tout a fait, entierement; point du tout.,
Dal, 84; Nic, 378; DR, II, 528; CFr, 1596 • - .1°. cl'mpuf tot dispul'eat armcise dot (tot clmpul _
a ramas despuiat de tot), PAnt, 289; BNA, I, 8; 2°. nu p6fl dot cu1cilil (nu poti de fel u~or),
Cod, 21 b1 2 ; 3°. nu-l'l bdgam dot tu ml'n(t (nu puteam pune de fel mlna pe ei, pe cai), Fl,
II, 6, 4; 4°. nu-n'l custt'i. dot Ia /ucru ·(nu am de Joe spor Ia lucru), LP, 166; PAnt, 240;
BNA, II, 116; 5°. n;e/ tu-arniil nu-az~;eard dol (In ierniu nu behaie miel de fel), PAnt, 289;
BNA, I, 8; 6°. dzf'le nu-avt!m dot sirine (zile senine nu avem de fel), CalGrB, 83; PAnt, 238;
B.NA, II, 100. - Aceasta particula apare ~i ca un pleonasm sintactic, fara vreun rost sau sens
anume definit : 7°. tine hil masturlu fe li-adarl aeste dot? (tu e5ti me~terul ce le faci astea ... ?),
PB, 2486 ; 8°. ifid6 dzuild dot (In oricare zi ... 1, PB, 2772 ; 277H; 9°. ifid6 dot sd-n' l ca(t(t
va-l'l dau (orice ... mi-ar cere li voi da), PB, 24433 • -In urmatorul citat, ea devine explica-
bila : 10°. apa s' cuturburd' .. . , mea nu dot (apa s-a tulburat. .. , dar nu de tot), PB, 24881.
V. D6tean. - Cf. BTir, 1961, 3, 53-54. - < alb. dot ,(particella negativa, affatto)".
Doten n, -nd, pl. D6teanl, -ne •Aroumain d'Albanie, connu sous le nom de Fdr*er6t,
qui, dans son parler, emploie couramment Ia particule dol•, PB, 585; Dun, II, 14; GrS, II,
57.- <dot.
DQ:x.A. (nord), sf., marire, Dal, 84 - v. d6xd.
DRAC (pronuntare femeiasca - v. darac),_ sm., pl. drafl, drac, PB, 27430 ; •1°. diable;
2°. ~tre tres mechant, plein de fiel; 3°. s'emporter, devenir furieux•, Dal, 84; Nic, 382; Mih,
172; PScr, 209; Jb, XIII, 74 (CAr, 104). - 1°: i~l drciclu prlsti loc (a ie~it (a aparut) diavolul
pe pamlnt, Ia suprafata pamlntului); aprlnde ~i-a draclul 'nd feard, s' nu f' asptirg(t
tucru (aprinde o lumlnarc ~i dracului, ca sa nu-ti strice treaba), PLit, 481 - cf. : ,bine e ~i
DRACSA -500- DRAGURfE

tnaintea dracului a aprindc cind ~i cind o lumina" (HEM, 1364) etc.; cdnda 1-plmse drdclu
(parca 1-a impins dracut), GrB, 222; PAnt, 226; ci'wiu drdclu lucru nu-cire, '~J-tradze coada
lu clnddre (clnd nu are de lucru, dia~·olul l~i clntare~te coada), PLit, 481 ; te drac ;;' te darac
(ce drac ~i ce diavol), PB, 43017 ; 2°: ma*l a draclul 1'1-v/n'i greu, cd '$1-aveci drdtll'i tu pl'n-
lica (numai diavolului i-a venit greu, pentru ca era mate pestrite), PB, 295°; 3°: u-aca(ard
dratll'i ... di urecl'i (o apucara dracii. .. de urechi), PB, 40532 ; tu-actl{cira dra{ll'i di urecl'i
(s-a infuriat); PLit, 482; li ncalicdrd dartifll'i (te-ai infuriat). Sinonime : t5eaut, Mmun, ga{al
etc. - Nume-porecle date lui : a{el-cu-un-ciClor, acto-si-1'1-hlbtl, a{el-din-vlile, si-l'l-creaptl-
numa, s' tu-ngl'lta-toclu, curmil, slimpinal, $Ul etc. - Cf. bg. drtikul (BER, 420).
- < lat. draco ,dragon".
DRACSA, sf., pl. drcicse, dracoaicii, •diablesse•, Dal, 84. - Morfologic, cf. lurxd ( <
lurcsa), ca ~i artipsa. - < drac.
DRAGUl\fAN, -nc'l, pl. dragumdn'l, -ne, dragoman, •drogman, interpretc•, Nic, 382;
Mih, 173. - < tc. draghoman (567) .. -".
DRAic!\, sf., pl.?, rcziduu de unt, •matiere qui reste du beurre fondu,, Mih, 173;
- < '"!
DRAMA, sf., \VTh, 309: eronat - v. drtl'mu.
DRAi\lE, sf., PB, 586, dram - v. t5rdme.
DRAi\IN.\, sf., pl. dramne, broboada, •fichu ~19ir, voile noir de tete chez les femmes
et Ies vieilles•, CAr, 297; GrB, 131 ; ICar, 54; ligdtcl n cap cu drdmna, a$i cum s' lecigtl Nivi$-
tecinile (Iegata Ia cap cu drdmna, a~a cum se leagii. femeile din Nevisca sau Nivetista), Lum,
II, 350; BNA, IV, 100 ~i 156; ritoci$e si-arilc'Jilpslrtl di-avdrllga, cu drdmnile ldl, $i-acd{cird
s' tu pll'nga (de jur imprejur s-au rinduit bii.trlne, cu broboadele negre, ~i lncepura ·sa-l bo-
ceasca), GrB, 2, 32; BNA, IV, 137. - Cuvlntul e curent In satele Cl'isura ~i Nevisca. V.
drdpntl. - [ln all>anezii: draper ,falcetto, roncola" ~i drapifn (BTir, 1961, 3, 54-55) - forme
care sint straine de (iramnu , dar slnt acelea~i cu t5irpdne). - < ?
DRAPN.\, sf., pl. drcipn~, CN, 152. V. darmil. - Cf. ~i mgl. trdpnil (PMegR, I, 87;
P~IegR, II, 86 ~i 123 ,pcruca"; GrS, VII, 211; CapM, III, 299 : trapnd ,peruca"). - La.
Cvijic, 451 : darpna ,grand chale de Iaine qu'on portait sur Ia tete".
DRA~TOLIN.\ , sf. (pl. dra$16/inurl) !ii DRA"TOl\IAL, sn., pl. dra$10male, de~eu de linii,
•les poils qui se detachent des differents tissus (de Iaine ou de poil de chevre, comme Ia
stizma, Ia vilendza etc.); tissus qu'on plonge dans des moulins a foulon - v. Plm, I, 155 et
II, 122. Ces poils servent a bourrer des coussins (et des matelas)•, Lum, IV, 123. V. (ruma.
- Forme compuse in spiritul limbii grcee~ti : < dril$leata + li'nd ~i drd$lealu + !J.CX),J..L.
DR.i\CO:\N'E, sf., pl. dracoan 'e, driicoaica, •diablesse, femme du dial>le•: dracodn'ea,
ma (udzC btlrbdt-su, bdg1i sa scuturu prin cdsa (drii.coaica, daca pleaca barbatu-sau, lncepe sa
scuture prin casa), PB, 27519• V. drticsil. - < drac.
DRACOS, -coasu, pl. druc6$1, -codse, dracos, •endiable, malin, ruse•, PB, 586; dn~ilu,
ma drdcus di Dumnidzu' (ingerul, mai drii.cos decit Dumnezeu), PLit, 813. - V. drd-
fescu ~i :
DR.i\cs:Escu (mi), vb. IV (drdcsll, -sit, -sire), indraci, •(s')endiabler.; DRACSfRE,
sf., pl. drdcslrl •action de s'endiabler.; DRACS{T, -til, pl. drdcslf, -te, indracit, •endiable•, Dal,
84. Sinonim : t5imunsescu. - V. dracusescu, gr. 3tcx~oJ..ll:;w ~i : ,
DRACUfRE, sf., pl. drilcuirl; DR.i\CUfT, -ld, pl. drdculf, -te, Dal, 84 ....:. v . drdcsire,
drdcsif ~i:
DRACURESCU, -redscd, pl. di"dcurt!$/1, -rt!~ti, diabolic, •diabolique•, Dal, 84.
DRACURfE, DRACURfL'E, sf., pl. drdcurll, drdcuril'e, dracurie, •diablerie•, Dal, 84;
PB, 586; Dun, I , 100. Sinonim: 6yeavulie.
.DRACL:ROS -501- DRIPTATICA

DRACUROS, -rotisd, pl. drdcuro~l, -rotise - v. drdcos -, PB, 586; drdcuroslu Mne
(oracosul hoge), Lum, III, 215; moti*ea drdcurotisa fated tut antipu~a (batrina dracoasa .facea
1nereu anapoda), PB, 411 2 ; glon'l. .. drdcuro~l (flacai. .. draco~i), CalGrB, 70-71; erti ctima
.drdcurotisd s' ma pird (era mai dracoasa ~i mai de~teapta), PB, 35838 •
DRACUSESCU, -SIRE,- -SiT, Dal, 84; Batp, 37 - v. drdcsescu. Circula ~i vb. DRA-
CULSESCU, dracui - cu -1- de Ia drticlu sau ~i de Ia gr. 3Lcx~o:A(~w-
DRACU~(j, sm., pl. dracu~l, dracu~or, •diablotim, PB, 586.
DRArAT, sm., pl. drdytit ~i DARrAT, ddrytit, plndar, egarde-champ ~Lre, garde-vigne,
gardien ; veilleur•, Nic, 382 ; PB, 586; GEl, 135. V. dlrytit ~i sinonimul plndtir.- < 3pcxyciT'I)~
,,,.,''.
DRArASiE, sf., pl. drdyasll •cabane, chaumiere d ' un draytit •, Nic, 382. - · < 3pcx-
yqta(cx ,,-".
DRAMALA, sf., pl. dramtile, clramil'l' l : truplu-1'1 tretimbura - dramtila (corpu-i tremura
- dramtila), PenB, III, 201. - Cuvlnt necunoscut - v . dilrmtild, dlrmtild. Pare a fi acela~i
cu drtmbtild. - Cf. bg. drumbalo (BER, 436).
DRA'MA, sf. , pl. dra'me, ramura, orameau ; houssine•, PScr, 209; CEl, 66; trel dril'me,
,patrudza'tl .d i (rl'ndzd (trei ramuri, patruzeci de frunze), W, II, 14; l'eti 'nil drd'md ~i-agudea
(ia o varga ~i love~te) , WTh, 293. - V. dd'rmd, dl'rma ~i drl'ma.
DRA~CL'EAirA, sf., pl. drd$cl'el, pas, •enjambee•, Nic, 159; PB, 586; GEl, 135; Cal.
1911, 204; tine arutl dra~cl'll marl (tu arunci (faci) pa~i mari). Sinonime: jgl'lotild, pas.
- < 3pcx<JX£Atot " - ".
DRA~TEALA, sf., pl. dril*tel' l , dirsta, •sorte de moulin a foulon - v. Plm, I, 155•,
Nic, 382; Mih, 173; Ia dra~tetilil $1 Ia motird (Ia dlrsta ~i Ia moara), PAnt, 295 ;' BNA, I,
122; Av~la aveti trel dr~tel'l (satul Avdela avea trei dirste). - V. drt~tetila, alb. derstile
,gualchiera, folo" ~i toponimicul din Epir Acx ~pLaTi!:A'I ,Ia Dra~tel'l" ('H7t£LP• IX, 239).
- V. viUndza ~i mgl. dru$1etila (CapM, III, 118) ~i drujdel'ld (PMegR, II, 77 ~i GrS, III,
390). - < bg. drilstelo, drusta .. - " .
DH.~ TESCU, -teased, pl. drilfe$11, -lt!$ti, dracesc, •endiabh\ ;· de diable• : nu erti di sole
drdfetisca (nu era de neam de draci), PD, 46714; u-acdfti drtitll' i di urecl' i pi dratetisca di
soticra· (pe lndriicita de soacra o a pucau d racii de urechi, se lnfuria), PLit, 768. - V. dracus.
DREC (nord), sn., stilp - v. dircc ~i sindr1$il.
DREPTU, dretipta, pl. dreptt, dretipte, drept, •droit., Mill, 173; nu l'l-u ded pri ctilea
dretipta (nu am dat (nu am luat-o) pe drumul drept), GrB, 221 ; PAnt, 224. Sinonim: lsklu.
V. direptu, ndreptu3 etc. - < lat. dlreetus.
Dr f n ' e, sf. pl. des six ou les neuf et mcme lcs douze jours du mois d 'aout, consi-
·deres par lcs fe mmes comme nefastes pour le blanchissagc•, PEtim, 11; Lum, IV, 218. -
La Greci : ,On appelle ~pufLCXTot les jour.s du 26 juillet au 5 aout. II serait absolument impos-
·s ible de decider une femme a fa ire Ia lessive durant cette periode : clle craindrait que le
tinge nc s'usat trop vite". LLP, XXXI, 309-310. cr. ~i alb. dhrim (Le, 152). - < 3pufLCXL·
DRIPTAl:lir, -ace, pl. dripttict, -ace tdroiticr•. - Cf. opusul stingdelU.' - . < dretipld.
DRIPTATE, sf. , pl. dripld'f, dreptate, •justice, raison, bon droih, Mih, 173'; PB, 586.
-- V. ndripttite ~i sinonimele ~Ike, hake.
a
DRIPTATIC1 , DRIPTATIC.~, adv. , pe drept, •equitablement, lt\gitimemcnt, bon droih,
Mih, 173.
DRIPTATIC2 , -cd, pl. drietalifl, -te, drept, •droit, juste, legitime, equitable• : s' l 'l-aducd
pri ctile dripttitica cu zbor (sii-i aduca pe calc dreapta cu cuvint), Cod, 21 s ; dripltiticu glu-
deflu (judecata dreaptii}, Cod, 42 2 • - V. strtmbetitic ~i:
DRIPTATIC.~, sf., pl. dripttititt, Cod, 70 b1B - v. dripttite ~i scutu~ist!scu.
-502-

DRICLA', sm., pl. drlcladz, tumbli, •culbute•: arctl' drlcladz tu pade (a flicut tumbe
(alivanta) pe Joe neted), PenB, V, 54 ~i 55. Sinonime: culutambd, curtambd, tambd. - < tc.
taqla (793) ,-".
DRI'HEA (Gope~I), adv., In adevlir, •vraimenh: ca drt'hea mi scdlddrd (In adevlir m-au
sclildat), Cl>c, 13. - V. all8kea, deallhea, di-all8hea. - < di arihea < di allhea.
DRf'MA, sf., pl. drl'me, Lum, III, 17 - v. drtl'md.
DRIMBALA, sf., pl. drlmbd'l'l, un fel de scrlnciob, •poutre percee a moitie d'un trou qui
lui permet de rester en. equilibre et de tourner autour d'un pieu enfonce dans Ia terre ; aux
deux bouts de Ia poutre, deux enfants s'installent a plat ventre : l'un deux, foulant Ia terre
de Ia pointe de ses pieds, pousse Ia poutre et Ia fait tourner autour du pieu; balan~oire rota-
tive•, Dal, 84; CEI, 66; PLit, 108; PenB, VII, 146. V. drdmald , sinonimele li~6r2 , vlrtic6nita
'i gr. 't'patfLbtXAOt (Boga, I, 391). - < bg. driimbalo ,balan~oire rotative".
DRIMBALSESCU (mi), vb. IV (drlmbdlsll, -sit, -sire), •(se) balancer a I'aide d'une
drtmbdld•, Dal, 84.
DRII\IBALSfRE, sf., pl. drtmbdlsirl •balancemenh, Dal, 84.
DRIMBALSfT, -ttl, pl. drtmbdlsi/, -te, Ieglinat In scrlnciob, •balance•, Dal, 84.
DRI~TEALA, sf., PScr, 209; PB, 586; CEI, 66 - v. dr~tedld, tristella ~i grd~tedlii.
- Cf. gr. dpLs~I..Aat (Boga, I, 270). - Pentru dacoromani, cf. Irim.
DRI'Z6A, sf., pl. drt'zc;e, tufi~, dourre, epaisseur d'une for~h, Dal, 84; CEI, 66; sate
di mt'r~e di Arbine$1 umplard dt:t'zc;ile (sute de cadavre de albanezi au umplut tufi~urile),
Fl, II, 1, 3; II, 1, 12. Sinonim: l'eanurtl. - Cf. vsl. drjazga ,silva". - < bg. dl'fzga ·, wald".
DRUG, sn., pl. drudze, fus, duseau•, Mih, 173; .(Nic, 383). Sinonim : (us. - V. :
DR1JGA, sf., pl. drudze, furcli de tors; llnli (de ciorapi) - v. kiuredzu, d 0 • quenouille
- v. fared 2°; 2°. Iaine moUe filee a l'envers, dont on tricote des bast, Dal, 84; Nic, 383;
Mih, 173; PB, 586; CN, 174; CEI, 66. - ln dacoromana: ,cu druga de linli, din druga
'ndruglnd" (PasL, 61; TeodP, 551; MF, 150 etc.). ln albanezli: druge ,spola, rocchetto"
(cf. -;i BTir, 1961, 3, 64). ln greaca: 3pouyat. 3pouyat. ,,.i):t..atxliT'lJ• p6xat"= quenouille ('Apr),, 38;
Kpoo. II, 36; 60); v't'pouyxat (Boga, II, 161 ; 236). Cu 'sensul 1°, cuvlntul circulli ~i Ia sarii-
caceani. ln slavli: bg. drug ,Stange", skr. drllga ,Zwirnspindel".
DRUII, sn., pl. dramurl (nordJ, drum, •chemin•, Nic, 383; (CN, :t7); vfn'e un om pi
dramul m'dre (veni un om pe drumul mare~, Lum, IV, 307; ell te s' hibd dramul _lungu (oriclt
ar fi de lung drumul), Velo, 14 ; BNA, V, 52 ; Ia untl hdne tru drum (Ia un han pe drum),
Cal. 1911 ; 52; BNA, V, 107; Ia hcinea di tu drum (Ia hanul din drum), Cal. 1911, 56; BNA,
V, 113. Sinonim : cdle. - < bg., vsl. drumii ,grande route; via", 3p6fLO~·
DU I, DtJA I, interj., hu I, •(crier) haro I (sur quelqu'un)•, Dal, 84; du !, du !, ar$ine
,. vtl hibd! (hu I, huideo I, ru~ine s.li vii fie I); dua, lupe!, daa, tape! (ho, Iii pule I, hu, Iupule 1),
PB, 106'. - V. du-du!
DU-BARA, invar., du-bara, •double deux au jeu de trictrac•: ded di dodutl orl du-bara
(am dat de doua ori du-bara). - < tc. dou-bara (584) ,-".
DUBARA'C, sm., pl. dubdrd/l, liliac; Mih, 173 - v. dobrul'edc.
DUBARAE, sf., pl. dubtlrtl'l, farsli, •farce•, Mih, 173. Sinonim: festd. - < du-bdra.
DUJJ.EC, sn., pl. dubete; DUBEKE, sf., pl. dubekl, piua, •mortier en pierre ou en bois•,
Mih, 173; Nic, 380; Pim, I, 141 ; II, 200; cafelu l-kisd'm tu dubeke (cafeaua o pislim In piua).
- V. <;lubec, alb. dybek ,zangola" ~i gr. V't'OUfL7tb<L·- < tc. dlbek (595) ,large mortier en pierre
ou en bois". ·
D1JBLA (grlimosteni), sf., pl. dable: dubla di frd'mle (dubla (moneta de aur) de pe front~).
0 poartli nevestele. - V. gr. V't'OUfL7tAOt ~i :
DUBLOANA -503- DUD{E

DUBLOANA, sf., pl. dublodne, dublon, •monnaie d'or autrichlenne (= deux llres tur-
ques); double louis d'or: s' nu ma port!' .. n cor ... dublodne (sa nu mal port!. .. tn horli. ...
dubloane), Lum, V, 9, t9; PAnt, 338. - V. dablodnd ~~ it. d6ppia.
DUBLU, adv.; DUBLU, -ld, pl. dribl'i, -le, dublu, •doublement; double•, Nic, 381 ;
s' ld-1 vfndtl ... cu driblu (sa Ji-1 vlndli. ... tndoit), Cal. 1911, 203. V. Mpl6. - < fr. double.
· DUBRAC, sn., pl. dubrdfe, pli.dure, •foreb ·: l'ed ndinte prin dubrdc (apucli. tnainte prin
pli.dure), Velo, 39; BNA, V, 79; nu-aldsd' dubrdc $' vulodgd (nu lli.sli. pli.dure ~~ poianli.), Velo,
43; BNA, V, 75. Sinonime: curie, pddrirc. - CEI, 66: < sl. *dtbrak6.
DUBRUL'EAC, sm., lillae, •ehauve-souris•: rind sorte di dubrul'edc- burdul'edc, pul'lu
di-a nodplil'el (o specie de liliae - liliae, pasli.r~ de a noptii), Lum, V, 216. - V. dobrul'edc,
dubardc ~~ sinonimul nihlire.
DUC (mi), vb; III ~~ II (du$i1, dus, drifire ~~ dufedre), duee, •(s'en) aller; conduire•,
Dal, 86; Nle, 379; Mih, t74; PSer, 209. - 1°. $i s' drife· - cdtr' lu s' drife-Armd'nlu picurdr?
(~i se duce- lneotro se duee aromanul pastor?), Lum, IV, 167; PAnt, 288; BNA, I, 30;
2°. s' drise vedra (s-a dus (s-a terminat) vara), Foti, 4t; PAnt, 259; Cal. t912, 67; 3°. fed-
tile ... s' dues' l'ed dpd .. . ; s' due bdrbdt $f s' due fillorl (fetele ... se due sa ia apli. ... ; se due
, bli..rbati !ii se due feciori), Lum, II, t52; PAnt, t70; BNA, II, 46; 4°. mi dufedm cu bUcla
n ml'nd (rna duceam cu fedele~ul In mtnli.), PAnt, 295; BNA, I, -122; 5°. drlpd sodre dri-le
(du-te In dosul soat·elui, dineolo c!P. ~oare = ·pie! din fata mel'), rLit, 763; PAnt, 87; 6°.
•~· due lufeklle rlnd ~i-rl.."lti (armele se desearcli. una dupli. alta, lmpu~cli.turile se tin lant), Veto,
53; BNA, V, 87; 7°. aved drlsd hil'ea al amird' la ldmn'e (eondusese fata lmpli.ratului Ia zmeu),
PB, 5015; 8°. lu dufl lrlrma, pieurdre, ~i-lu diprln'l? (pli.storule, unde (eon)duci turma ~I unde
cobori ?), Lum, .JI, ltO; PAnt, 211 ; BNA, IV, 51 - v. ~~ diprln t 0 • - V. adrlc. - < lat dueere
,tlrer hors de ; eonduire".
DUCANE, sf., pl. dncd'n'l, dicane •outil servant a haeher de Ia paille• : ·ducdne cu lipldz
$i sturnd'rl (dicane prevdzuld eu bueli.ti de cutit ~~ de cremene), AI. t903, 61. - V. 6iedne.
DUCA, sf., fli.rli. pl. , dueli., •aller, deparb, Dal, 84; Nic, 379; Mih, t73: ~ t". 'fld dried
la (rdfl'i dit Griki<: (un dus (o cli.litorie) Ia fratii din Greeia), AI. 1903, 69; 2°. cu duea a lor
acl6fe (en dusul (mersul) lor acolo) .ArE, 30; 3°. ca drlca ld-l ambdrd (eli. pleearta Ii-i noro-
eoasli.), PAnt, 269; Bair, 69; 4°. di drlcd nu trdpse ml'nd (de dus nu a renuntat), PB, 8'·;
5°. cu duca si-l'l l'edzl suflitlu (In mersul (clnd rna dueeam) sli.-i iau sufletul), PLit, 806. -
Morfologie, ef. dzf'ed, fded 1 , lasa, tuctl1 etc.
DUCATURA, sf., pl. duedtrlrl, dus, •aller•, Dal, 84. V. turndlrlrd.
DUCMEN, sm., pl. ducmen 'l, galben, •monnaie d'ort, PEtim, 11; li mi,UI cl'te un due-
. men (le cinstiti cite un galben), W, II, 58, V. minduhie. - Cf. ~~ : alb. dykme ,pezzo d'oro
usato dalla donna per ornamento" -In BTir, t961, 3, 70 : alb. gheg dukmen; gr. v-rouxou!J.~
(Passow, 623); v-rouxou!J.Lt3ec; ,vo!J.La!J.ClTCl xpooci" ('H7teLp. IX, 48, v . t523; 49, v. 1569). - <
tc. tumen, touman (403) ,monnaie d'or persane". ·
DUCUfRE, sf., pl. ducuirl •desir vaniteux ?•, Cod, 11615 ; Ph Or, II, 455 ( < ? 36xTjcnc;).
Vb. ducuescu nu e atestat, iar sensu! e nepreeis. - < ?
DUD1 , sm., pl. ?, urcior, •cn:che a laTfC pHS<'•, Mil1, 1';4. 5ir.cr. im: f.OClll.- < ?
DUD1 , sm., pl. dudz, dud, •m\\rier•. - < te. dout aghadji (811) .. -".
D11DA., sf., pl. drlde ·•m\\re•, PSer, 209. Sinoni~: mrird. - < te. dout (811) .. - ".
DUDfE, sf., pl. dudil, porumbel sli.lbatic, gugu~tiucli., •pigeon sauvage, tourterdle; joli ;
nouvelle mariee; petits pains qui ont Ia forme d'un pigeon•, Dal, 84; Mih, t74; Mur, II,
305; PB, 587; BNA, III, t65. - t 0 • mu~edld dudie, di sun pirvulle (frumoasli. (aid ca o porum-
bitli., de sub bolta de vita), LP, 2t3; 2°. nu-n'l pWndze, pdrumbd; nu-n'l ti nvirln'il, dudie
(mi-mi pllnge, porumbitli.; .nu te lntrista, gugu~tiucli.), PB, 44217; 3°. di sivddla te-dm pri
DU·DlJ -504- DUIAR

tine, o dudi', rludla-a mea (de dragostca cc am pentru tine, o drdgu', draguta mea), PLit,
853; 4°. luna albd, curdfd ca 'nil dudle aru~inodsa (luna alba, curata, ca o duduie ru~inoasa),
Fl, I, 2, 6; 5. s' {rl'ndze ca dudie (se mladic ca o mireasa), Lum, II, 308.; BNA, Ill, 124.
V. guguce. - Cr. ~i gr. xu piX N·muv-rou ' (' Apll. 14 76). - < tc. doudou (817, 584) ,,p~~roquet ;
dame" .
DU-DU !, interj. - v. du !, hu-rlu-du!
DUDUl\1, sm., pl. dudun'l, ~i dudumean'l ~soldat turc en large pantalon•, Fl,. II, 6, 5.
-- ln onomastica din ar~mana nordica: Dudumi. - Cf. bg. dudum (~ER, 443 : < tc. dudu).
- <?
DUDU~EAN, "nil, pl. dudu~ean'l, -ne, mire; mireasa, •accordt\, fiance; nouvelle marit\c•.
Considerat ca sf. : lo, ldla-n'l di dudu~ednii (eu', biata-mi de mireasa), PLit, 835. - Morfologic;,
cf. piru~edn. - < dudle.
DUGANE, sf., pl. duga'n'l, Mih, 174; Goul avea dugdnea a lul Gope~l (Gogul avea
pravalia lui Ia Gope~i), CBiog, 11. - V. duydne ~i sinonimele aryastir, mayazle. ·
DUGAR, sm. , pl. dugdrl, dogar, .tonneliero, Dal, 85. V. dodga 1°. - < lat. dogarlus
,fabricant ou marchand du vase appelt\· doga".
DUGOARA, sf., pl. dugorl, dogoare, •chaleur vive, · ardeuro, Dal, 85; Mih, 174; PB,
587; PAnt, 342; CEI, 66. - V. dugurescu ~i sinonimul {16ya.
DUGRAl\lAGf, sm., AI. 1903, 34 - v. duyramagl ~i dulc;er.
DUGRA', sni., pl. dugrddz •arme de cavalerie a 'une seule balle•: tu-andredpta te purtti
dugra' (In mlna dreapta care purta arma dugra' ), PAnt, 161. V. gra ~i alb. dogrd ,fucile Mar-
tini". - < 1:0 yxpli < Gras.
DUGURESCU (mi), vb. IV (dugurll, -rlt, -rire) , dogorl, •chauffer vjvement, dt\gager
une grande chaleur, brl:lero, Dal, 85; Mih, 175; PB; 587; CEI, 66 ( < vsl. *dogortti). V.
gudurescu. - Gf. bg. dogarjamzi ~i . dogorjavamu ,brl!ler tout a fait; achever de briller; Ctre
sur le point de s.'t\teindre" .
. DUGURfRE, sf., pl. dugurirl, dogorlre, •action de rt\pandre unc grande chaleur•, Dal,
85; Mih, 175; PB, 587.
DUGUR{T, -til, pl. duguri/, -te •chaufft\ fortemenh, Dal, 85.
DUGUROS, -rodscl, pl. dugur611l, -rodse, dogorltor •ardent, brulanb: sodrfle .. . dugurlis
(soarele ... dogorltor), PLit, 680 ; dzuua duguroasa (zi dogorltoar~). PLit, 809.
DUrANE, sf. •boutique•, Dal, 85- v. dugdne, dukedne ~i alb. dogane, dyqan ,bottega" .
.DUrEAN, sm., fara pl., tutun; •tabac•, Mih, 178. Sinonim' : tutume. - < tc. doukhfin
(566) ... - ".
DUrRA~lAGf, sm., pl. du'lramagetidz, tlmplar, •Charpentier•, Mih, 175. V. dugramagl.
- tc. doghramadjy (818) ... -".
DUH, sn., pl. duhurl, duh, .e. esprit; 2°. respiration ; 3°. connaissance; 4°. relatiou•,
Dal; 85; Nic, 382; Mih, 175; PScr, 209; CEI, 66. - 1°: dylul Duh (slntul Spirit), Cod, 30 b27 ;
duhlu a Hristolul mplateti n casu (spiritul lui Hristos plutea In casa), PB, 42929 ; c;ine duh
di Ia Dumnidza'u (vine spirit de Ia Dumnezeu), C~c, 4 - v. pnevma; 2° : mull greu l'l-an'lurzeti
duhlu (rcspiratia li mirosea foarte greu), BatN, 48; dupa duhlu a l'el (dupa respiratia ci),
PB, 44627 - v. andsd; 3°: '~l-lodra duhlu (~i-au luat reciproc re~piratia = s-au mirosit = s-au
cunoscut = au prins putin curaj), CalGrB, 3~; BNA, IV, 111- v. a/motita; 4°: '~i lotira du-
h r.: rlle ·(au stabilit iegaturi amicale), PLit, 685; '~I-Ii-au duhurlle (sint in lermeni huni, .~c
lnteleg binc), PGr, 59 - < vsl. duhii ,7tV07j . halitus",
DUIAR, sm., p_L duldrl, doi gologani, '•piece de deux centimes•, Lum, VI, 3, 20; va-n'!
l'edu un duldr afrdt (lmi voi lua ~oricioaidi de un duldr, de doi gologani), PLit, 865. V.
IJyedra. - < dol.
mJIE -505- DUUtETfr

. DUIE ~i DUI, sf., pl. dul, doi de treflli, •deux (de carrcau, de coupe, de pique, de
trefle)•, Dal, 85 ; dula ateti bUna (doi pe trefla). - Cf. gr. dou'L (Boga, I, 2Q9). - < it. due.
· DUKEAN.:{, DUKEANE, sf., pl. duken'l, pril,valic, •boutique ·; magasin•, Nic, 379; PB,
587; Ia duk.edna din paztire (Ia priiviilia din piatii), W, II, .10; PAnt , 29. V. dugdne. - < tc.
4-.kkhin (576) ,boulique" . ' . ' · . ·
DUKESClJ (mi), vh. IV- v. · adukescu - , Nic, 379; Mih, 173-174; Cod, 7822; GrB,
2, :JO; PDict, 16. - 1°. d_u kedm un dor di sine (simtearn un dor de sini). LP; 74; PAnt,
27,4 ; Bair, 111; 2°. edsle un om fe nu s· duked~le (e un om care nu se simte, e un nesim-
titor); 3°. dukescu mullu t;ine (presimt foarte bine), Bat, 3 ; 4°. aminal duki lumea te edsle
(ttrziu ~i-a dat seama ce e lumea), GrB, 141 ; 5°. atumtea dukfl carl edsle Gardtinl .(atunci am
tnteles cine e Gardani), GrB, 226 ; PAnt, 231. - Ph Or, II, 459. : < alb. ndjek ,inseguire;
verfolge". - < alb. dukem ,apparire, parer~, sembrare".
DUKfRE, sf., Nic, 379; Mih, 174 - v . aduklre.
DUKfT. ·Ia, pl. dukft, -le: s' duketi~le lr' odra vulpea-ca nu- dre ma dukild (viii Fa
simtc (lntelcge) imcdiat - ciici nu exista fiinfu mai simtitoare, mai lntelcgiitoare), AI. 1927,
5 9 - v. adukil.
DUL.L\IE, sf., pl. duld'l, tlrcol, •touro: da dulii' l di-avarligalul (dii tircoale de jur impre-
jur-), PAnt, 85; nlnga nu li sdlurti~l di duld'l? (Inca nu te-ai saturat de tlrcoale, de ,du-te
v ina" '?) - Sinonim : dt!vru. - < te. dolaiy (822) ,contour, cercle" .
DULAPE, sf., pl. duld'kl, dulap, farmoire ; placard ; bril.loir (a cafe)•, Dal, 85; Nic,
379; Mih, 173; PB, 587; PLit, 240. - e. slrtin' ile sunlu lu duldpe (hainele slnt In dulap);
2 °. bdga-u lu duldpea dil stlzmu (pune-o In dulapul din peret e) - v . Plm, I, 137 ~i firida;
3°. ~· cru(ea din cdle dre duldpe (~i crucea din drum are dulap) - v. Plm, II, 214; 4°. cafelu
si·drde lu duldpe (cafeaua sc praje~tc in priijitoare). V. cu~ug. - < tc. dolab (591, 821) ,ar-
moire".
DULBJ~~ . sn., pl. dulbt!ne, bari~, .voile de tHe ; fichu dr mousseline pour Ia tete•,
Dal, 85; pocirlti dulben dupa soacar-sa (poartii bari~ alb - senm dt' t!o 1:! - dupa soacr:l-sa),
Mih, 175 - Y . turpcinc. - < tc. dul·bend, tulbend (578, 417) , mousseline".
DULBf:H, -ra, pl. dulbt!rl, -re, foarte frumos, •tres beau ; charmanh, Dal, 85; Mih, 175 ;
.cu ·'llulbt!ra-a mea aledptti (cu frumoasa mea aleasa), PAf)t, 293 ; DNA, I, 50 ; g1otica f socrul
.ca· dulbt!r (d anscaza ~i socrul ca un om lncintiitor), BNA, I, 139; 134 ; PAnt, 304; mul't!rlle
ncille, zmille, ca dulbt!rile (femeilc lnalte, zvelte, ca ni~te fermecatoare), BNA, I, 110; nura'rlle
.. . ·.' ca du/bt!re (nurorile ... ca ni~te fermeciltoarc), BNA, II, 70. V. ~i dilbider. - In grcacii:
vTouA.bep 1at (Boga, II, 49). - Probabil cil In alber c o influenta a lui dulbtlr. - bg. dilbcr,
·(BER, 389). - < l c. dll·ber (578) , charmant; objet d 'amour; bien aime" .:
DlJ LBfE, .sf. , pl. dulbii, ochean , «longue vue, lunette d'a pproche; binocle•, Dal, Sf> ;
Nic, 379; lumea cu dulbflle muntred tu cl'mpu (!umea se ui ~a cu ocheanele in clmp), Cal. 191 I ,
145; nu biigdl dulbia t;ine (n •J am pus bine ocheanul), Fr, I, 10, 158 ; PAnt, 22. Sinonim :
k ele. - < tc. dour·biu, dulbe11d (!'i~5. 591) ,lunette d'approche" .
DlJL9EH, sm., pl. d;,;l.; ! rl, tlmplar, •Charpentier•>, Nic, 379. Sinonim : duyramagi. -
.:: ·tc. dulguer (591) .,- "~
DULfE, sf. , pl. dulil, carafa, •bouteille a eau-de-vic•, Mih, 185. V. bOfa ~i pu yur. - cr.
alb. dolli , brindisi" .
DULlll.\ ' , DlJUI.\ ' , sm., Nic, 379 - v. dulumu' ~i:
DULMf:l:IC , sn., pl. dulmece •petit duluma'•: f a-l'i ~· dulmeclil lr' ahtdre vrrita (fa-i
.~i mica dulama [Jentru o atarc iubita), PLit, 866. - V. ·(lulmiCW, dulumietil.
DULIIEf(J, -mcdfa , pl. dulmt /, -meate, ? : om dulmefil?. - Cuvlnt necunoscut. - < ?
-506- DUll-DUM

DULldCI(J, sn., pi, dulmiCe, dulama, mintean, •manteau de drap, court jusqu'a Ia
taille, que portent les Aroumdnst, Dal, 85; PAnt, 20; mi'ni1lle di dulmiclu arucdte pri paita'rf
(mlnecile de minteari date pe spate), Ca)Gr~, 31; BNA, IV, 108. Sinonim: cundu~il.- < dulumd ' ..
DULOA~E, sf., pl.?, Mih, t75 - v. daldca.
DUI.TE, adj., pl. dul/i, dulte; Dfi.TE, sm., fil.ra pl.; DULTE, adv., dulce, d 0 • doux,.
agre;~blc; 2°. confiturc; 3°. doucemenb, Dal, 85; Nic, 379; Mih, 175; PScr, 209; PB, 537 ;
PAnt, lOt . - t 0 : bdrta·l dlll/e, modrtea-ardilll (viata c dulce, moartea e rea), LP, 106; PAnt.
271; Bair, 104; dri 6cl'i du.lti (arc ochi dulci); 2° : va s' bdga (armdc tu dulte (o sa puna
venin In dulceata), PB, 329, 22; s' lU dam cl'ti un dulte (sa le dam cite o dulceatll:), Jb.
XIII, 80 ....:.. v. ylico; 3°: zburd dulte (vorbe~te dulce) - Ia CC, 14iPO: ,cu dulce raspundea".
- Fcmininill plural dultile ·e un cufemism ~i, ca ~i dlbile, lnseamna des fees malfaisantcs•-
- < lat. dnlels ,doux".
DULTEAME, sf., pl. dulten'l, dulceatll, prajitura, •sg. : douceur, affabilite; pl. : gateaux•,.
Dal, 85 ; 1\fih, 175; PB, 587; PLit, 773. - 1°. (ugd-l'l dodra-a Domnulul ~~ dultedmea-a som-
nulul (pi!.raseasca-1 harul Domnului ~i dulceata somnului), Mac, I, 78; PAnt, 198; BNA.
V, 28 -v. dodra to ; 2°. ptte, pul'l (rlp/1, dulten'l (placinte, pui fripti, prajituri), PB, 41616•
DULTEATA, sf., pl. dulte/, dulceata, •douceuro, Dal, 85; Nic, 380; Mih, 175; dulteata
a para6isulul (dulceata paradisului), Cod, 882 •
DULUMA', sm., pl. dulumddz, dulama, •veste a manches dont Ia longueur est variable•.
Dal, 85 : Mih, 175; CN, 82 ~i 165; Plm, II, t87. V; dulmeclil ~i cundu~il.- < tc. doloma
(822) ,sorte d'habit long en drap" .
DULUM{CI(J, sn.; Mih, 176; CN, 82 - v. dulmectil.
D u r e a n i t, -ta, pl. Dul'eani/, -te •habitant de Dol'eanl- village aroumain a l'ouest
de Veria•, LP, 219; PAnt, 21.
DUL'EAT, -iii, pl. dul'edt, -te, sarman, •pauvre, infortune, malheureux•, Mih, 175; Liun.
V, 48; nl'sd nu ~ted dul'edtlu te si-aved (lipid pri cdle (dlnsa nu ~tia ce devenise si!.rmanul
pe drum), Fr, I, 42; dul'edtlu tdid zurlusl (bietul tata lnnebuni), CosP, 34; dul'edia-l'l di
mdmd (biata-i de mama), P enB, VI, 138; dul'etitl'i di ptlrln(l (si!.rmanii de parinti), Lum.
V, l40; mdme dul'edie (marne nefericite), CaiGrB, 104. Sinonime : 6lsiih, mardi etc. - ·PEtudes.
375: dr. lndoiai < lat. *indoliatus. - < dol'lil.
DUliANE, invar., fum.; ceata, •(comme un) n~age; (comme un) brouillard ; en flam~e~ :
dumdne s' dute (umlu (fumul seduce (iese) ca un nor de ceata), Lum, III, 215; arded duliidlu~
(ardea in flacari), Mih, 176 - v. bdrbdrutd etc. - Ca nume de catlr : dumdni = ,muld sedmina
Idle" (dumani, catlr negru de sex feminin), CFr, 101. - < tc. doumon {592) ,fumee; breuil-
lard; brume". .
DU~tATA, sf., pl. duma'/ ~i <lumdte, ro~ie, tomata, •to mate•, Dal, 85; carne cu dumd 'f
(carne cu ro~ii). Sinonim: (rangomina. - Cf. gr. TO!J.chot. t c. domaia (823) etc.
DUMBA (gramosteni), invar., otova, prostanac, •gras ct nigaud• : suniu iut dumba (totj,
slnt otova). - V. iumbd 2 ~i zdumban. .
DUMBIRA', sm., pl. dumbirlidz, tambura, Plm, II, 217- v. tdmbdra'.
DUM-DUM, invar. •tambour, tambourin; menetriers - v. cealyagi; interjection expri-
mant le son du tambour•, PDict, t6; vin'ira dum-dum (au· venit lautarii)- v. ~i yl(iu, dt'J.ul'e.
t;lum ~i lt'mplnt'J.. Ca ~i pcntru elcmentul pur lexical, metoda de paralelism comparati:v ~i cea
etimologica pot fi apli ca~c ~i In alte domenii, cum ar fi .eel folcloric ~i eel etnografic - cf.•
de exemplu, birbec, dzddt'J., kipru, 6rd:u, plodce, zlnglna' etc. Ca origine acest dum-dum ar
putea fi o onomatopee orientala venita prin filiera turceasca-tiganeascil.. ln acest caz, mf'riti\
sa fie cunoscuta ~i urmaloarea constatare : ,Parmi les races inferieures se recrute la caste
des dums. Le mot dum n'est pas afghan, c'est un mot hindoustani qui designe Ia caste des
DUHEE -507- DUIINIDZA'(tl')

musiciens; c'est le meme mot qui, sous les formes Dom, Lom et Rom, designe les chanteurs
bohemiens ou gipsies de Perse, d'Asie-mineure et . d'Europe (C. Salemann, Bulletin de l' Aca-
dt!mie impt!riale des sciences de Saint-Petersbourg, IX, 421, note 7)•, DAfg, pp. cxciu-cxciv. -
V, ~i trum-trum-trum! tum-tum-tum! .
DUMEE, sf., pl. dumt!l; DUiiENE, sf., pl. dumt!n'l, cirmli, •barre; gouvernail; maison
bien garnie•, Mih, 176 '; Fr, I, 13-1.- < tc. dumen (592) ,gouvernail".
Duminlei\ (nord), Nic, 380; PScr, 209; Cod, 68 b2 ; Dumi'nieu, sf., pl. Duminifl,
Duml'nifl, duminicli, •dimanche•, Dal, 85; Mih, 176; PB, 587; PAnt, 120; trite Duml'nifllr.
s' yin'l Ia nol (In toate duminicile sli vii Ia noi). - -l- din Duml'nicd e o influentli a lui -1-
di-n ml'ne. - V. Sl'mbdtd. - <lat. dominiea ,dimanche". .
DUl\1'-L'EARTA (Dotimne, l'edrtd), vb. unipers. ,Doamne, iartli", •Dieu pardonne•,
Dal, 85; Nic, 380; ~1ih, 176; PB, 587; pdpu-su - Dum~l'edrtd-1 - muri anJd'rfu (bunicu-sliu
- Doamne, iarta-1 - a murit antlirt); el'l- dum'-l'etirtu-l'l (ei - Doamne, iartli-i), Fl, II,
3, 8. - Cf. mgl. Duml'drttl (PMegR, II, 76; GrS, III, 390; · CapM, III, 121) ~i dr. ,Dumnczeu
sil-l ierte" , ITR, 192. - V. :
DUM'-L' ERTU, vb. I (se conjugli numai Ia singularul de indicativ prezent, de subjoncliv
prezent ~i de imperativ ; de fapt, circulli numai persoana a doua singularli de imperativ rugdtor :
Dum' -l'edrtd, a~a eli acest compus poate fi ortografiat : DUML'ERTU) •priere a Dieu de par-
donner les peches•: dum'-l'edrtd~l'l (iartli-i (= Dumnezeu sli odihneasca) osemintele tatlilui
Uu), PB,. 13835. - V. l't!rtu.
DUML'IRTARE, sf., pl. duml'irtd'rl, iertare de Ia Dumnezeu, Dal, 85.
DUl\fL'IRTAT, -til, pl. duml'irtdf, -te •pardonne par Dieu•: duml'irtdta di mdi-ta (de
Dumnczeu i'ertata de bunicli-ta).
DUMNAME, sf., farli pl., boierime; turcime, •1°. ensemble de nobles, Ia noblesse; 2°.
foule de Turcs - v. d6mnu 4°•, Dal, 85; Mih, 176; PB, 587; AI. 1903, 47; GrS, IV, 2-14.
- 'to : luUI dumndmea kiru (toata boierimea (aristocratia) a pierit); 2°. dumndmea lnlurfedscd
(boierimea turceascli), CBiog, 33; tu horl cddzu dumndme malta (In sate a venit multime de
turci); nu-du (rica di dumndme (nu au tean·. a de turCime), BNA, V, 43.
DUMNEA!)TE, adv., domne~te , •seigneurialemcnh, Mih, 176. V. pa,iled,te.
DUJUNESCU1 , vb. IV (dumnil, -nit, -nfre}, domni, •regner; dominen, Nic, 380; Mih,
176. - 1°. intra ' tu scdmnu ~i dumneti (a intrat (s-a urcat) pe tron ~~ domnea), PB, 241 5 ;
'2°. (itlorlu . .. dumni tu l6clu a tdlu-sul (feciorul ... a domnit In locul tatlilui sliu), . PB, 391S11 ;
3°. bdgd' s' dumnedscd dzinir-su (a pus sa domneascli ginere-sliu), PB, 4021 ; 9728 ; 13430; 14910 ;
4~. · nl'sd ... dumned singurd (dlnsa ... domnea singurli), 35933; 5°. lodti aisti paid'/ li dumned .
' nil mul'edre (toate aceste palate le stliplnea o femeie), PB, 47725; 6°. arldJe dumneti~te drdclu
(aici domne~te diavolul), PB, 341 21 ; 7°. ·ac6 dumned ma~lltimn'ea (acolo stliplnea numai zmeul),
CFr, 150. Sinonim : vasilipst!scu. - V. :.
DUMNESCU2 , -nedscd, pl. dumnt!~fl, -nt!~li, domnesc, d 0 • seigneurial; 2°. qui appartient
a" Ull Turc, qui est a Ia maniere des Turcs•, Mih, 176; PB, 588.- 1°: si vidt!J imndl dum-
nt!scu di un cal ar6~rl (urt!scu (sli vedeti umblet domnesc de un cal ro~u haiducesc), PAnt,
139.; Je casu dumnedscd erd ... ! (ce casli domrieascli (boiPreascli) era ... !), PAnt, 218; BNA,
IV, 68; 2°: mahuld'lu at!slu edste dumnt!scu (mahalaua aceasta e turceascli); purtd slrdn'e
dumnt!$li (purta haine de domn (de aristocrat) sau purta haine turce~ti). - < d6mnu.
D u mn I d z n' (ii), sm., pl. Dumnidzddz, Dumnezeu, •Dieu•, Dal, 85; Nie, 380; Mih,
176; PB, 588. - 1°. cl'ndu Dumnidul' imnd pri pddi di lu-alindzed b6ll'i (clnd Dpmnezeu
umbla pe jos (pe plimlnt) de-l lingeau boiQ, PB, 5310 ; 2°. atet au~rl cu btirbd dlbd,. . . cu. clr-
Uglu . .. ca di picurdr, .• . atfl au~rl erd Dumnidzil.' (acel blitrln cu barbli albli,. . . cu cata ...
(!a de pastor, ... acel blitrln era Dumnezeu), PB, 32531 ; 324~3 ; 3°. rwifd' lu · ~tide Dumnidzd'rl
DUMNIDZA'-FAC.~TOAR.\ -508- ~1)PLU

(aflii nnde locuie~te Dumnezeu), PB, 28037 ; 322 4 ; 4°. 6mlu a Dumnidzd'lul (omullui Dumnezeu)
Dal, 85; 5°. ca s' va bUnlu Dumnidza'i1 (de o vrea bunul Dumnezeu), PAnt, 142; 6°. s' lu-a·
lru ml'na, Dumnidzale! (sa-l ai in mini! (aibi-lln pazii), Dumnezeule !), Velo, 32 i PAnt. 326 ;.
BNA, V. 103; DR, I, 207; CAr, 237; 7°. prlsti nodptea-al Dumnidzci' (in cursul noptii lui
Dumnezeu}, Lum, II, 152; BNA, II, 46; 8°. al Dumnidza'zf si s' (dca! (a lui Durimez.~u vrere·
f:1cii-se !) ; 9°. pri Dumnidza'u! (jur pc Dumnezeu !) ; 10°. di Ia Dumnidzd'z1 s' fl . ylna (de
Ia Dumnezcu sii_-~i vie rasp/ala), BNA, I, 6; 11°. Dumnidza' lu s' f' u-aduca (Dumnezcu sa
ti-o aducii), PLit, 483; 12~. cl'te milct ahl't Durimidzddz (cite popoare atltia Dumnezd). V.
singurll$u. - Pcntru -adz din pl. Dumnidzddz, cf. GrS, VI, 369-3i0. - Cf. gr. 0e6c;, alb.
perendi, bg. bogu, tc. allah. - Ca ~i it. Domineddio: < lat. domlne deus ,Dieu".
DUMNIDZA'-FACATOAR.\, sf., •0eoT6xoc;, mere de Dieu•, PScr, 209. - Compus.
decalcat, nepopular. V. dupa-nasatur, sum§ru!iMI6r.
DUMNIDZA'SCU, -dzdsca, pl. dumnidza'~tl, -dz(l.'~ti, dumnezeiesc, •divino, Nic, 380 ;
PScr, 209; PB, 588.
DUJ\INIDZI 'J.'E, sf., fara pl., divinitate, •divinite; divinisation», PScr, 209.
DUMN{L'E, sf., fara pl.. domnie, •domination, regne•, PScr, 209; DR, II, 505; um-
brata-l'l (ci'rci mdrdzin'l arucd-a lor dumnll'c (umbrata-i fiini margini lntindc-a lor domnic),
GrB, 6; RA, 186; BNA, IV, 62.
DUJ\IU!)J\R, -drci; DUJ\IU~ARlU, -drcci; pl. dumu$clrl, -tire ~i dumu~dr(i, -drte, casnic,.
•casanier; tranquille; doux, ben in; innocent>, DR, IV, 949; V, 894 ( < demu§u + -drcu) ;.
GrS, Ill, 267. V. domci. - ln greuca popularii : TL!J.1JO~~ptxoc; ,prctiosus" (Passow, p. 426,
t. 565 a) ~i v't'O!J.OOuXpLxo ·, <:hevrcs qui s'P.6st•ntent du troupeau pour aller sc promener·
a leur gre" (Hoe!(. II, 117 d 181); Bog:.:, II, Hil (,.7ttta!J.at~cip7ic;"). - <: bg. domo.~ar6, -ka·
,personne casanierc" .
DUJ\IUZLI'K:.~, sf., Dal, 85 - v. d~mizll'kc.
'D u n ·a v, sm., Mih, 176 ~i D u no : una e tu-a Dunal'el (una e In a Dunarii punle),.
PAnt, 73 (•Danube•). - V. gr . .:1ouva!3tc; ~i, aci; Tuna.
DUNDURJ\IAIE (nord), sf., pl. dundurrria'l; DUNDUUi\IA' (sud), sm., pl. dundurmdrlz ,.
lngh!!tata, •glace•. - < tc. dondyr1ila (820) .,,.;..",
DUNGALUS, ·invar., PLit,'126 - si~onime: .~cunda, .s(mgalus. - V. heca. - < ?
DUN'EAE (nord), DUN'EAfJA., sf.. (pl. dun'el}, Iume, <~nonde•, Dai, 85; Nic, 380 ;.
Mih, 176; PScr, 209 ;' pll'mse 'nci dun'eae ntredgci (a plins o lumc ·ln~reagii), PB, 19525 ; du·
n 'eaua a l6clul te u vedz (lumea piimlntului pe care o vezi), PAnt, 159; mor cu el'l tulci dun'eaua
(en ei moar_e toata lumea), Lum, II, 152; PAnt, 170; BNA, II, 44 ~i 136 - v·. lame; ascultci
~~ zbocirile a dun'edual'el (asculta (tine seama de) ~i cuvintele lumii). - < tc. dountfs (582)-

DUPA, prep.- v : dipu ~i dupu - , dupa, Dal, 85; Nic, 381; Mih, 176; PScr, 209;
PB, 588. - 1°. 6lle pdscu dupa dzedna (oile pase dupa deal); 2°. sa-n'l ti-aducci dup' un an .
(sa mi te aduca dupa un an), Fr, II, 253; PAnt, 319; BNA, V, 51; 3°. dupd aldirar~ du/cedl'
ca sci'ntu tivd odmin'l xen'l (dupa Iiitrat simteai ca sint ceva (ni~te) oameni straini), GrB,
225; PAnt, 229; BNA, IV, 148; 4°. dtlpa tine, lumea tala va keara (dupii tine (dupa parel,'ea
ta), toata lumea va pieri). - < lat. de post.
DUPA-NASATOR, -todre, urmator, •suivant, qui suit., PScr, 209 ( < nds}. - Compus,
nepopular, decalcat dupa &x6J,.ou6oc; , qui suit". - V. marmintt'it6r, sumg1ugator.
:. DUPCA, sf., pl. dup(e, galben mare, •grande monnaie d'or de cinq Iires 'turques, 7tev-
't'OALpa• :· t;lurddnea di dupte (salba de galbcni mari), Fl, I, 2, 7 - v. Plm, I, 115; II, 176 ..
- Nu e nici o Iegatura cu bg. dupka ,Loch, Offn'ilng; Hi:ihle" (BSI, 237). - < ?
DUPLU, -ld, pl. dupl'i, -le, PScr, 209 - v. dublu.
DUPU -509- BURN'fT

BUPU, prep., Nic, 381; PB, 588; PLit, 186; Fr, I, 23; dupu· u~e (dupa u~a), PLit,
735; dupu pliccirea ·a (ecilil'el (dupa plecarea fctei), PLit, 777 - v. dupt'i.
BURl, durt'i, pl. durl, dure, dur, •dun, M, 37. Cuvint necunoscut. - Cf. it. duro < lat.
durus ,dur, apre".
BUR ! 2 (turcism), stai !, •arrete-toi h, PB, 2283 •. V. dure. - Cu acela~i sens 5i In
dacoromana: cf. TeodP, 74; 513; MF, 734; 1240. - < tc. dour ! .. - " (imperativul vb. dour-
maq (815) ,s'arreter").
BUR.i\, sf., pl. dure, tura, •monogrammc du sultan; face d'unc piece de monnaie tur-
que•, Dal, 85. V. turd. - < tc. toughra (806) ,chiffre imperial" .
BURBU, -dtl, pl. durdzl, "de, durduliu, •dodu, gras•, Mih, 177. - V.:
BURDUit, -rtl, pl. durdurl, -re, zviipaiat, <•fou, deliranb, Mih, 177; unt'i lcipt'i durdurt'i
(o iapa nebunii, zviipaiata), PLit, 352. - V. :
BURBURSESCU, vb. IV (durdursil, -sit, -sire) , a umplea doldura, •emplir a regorgen,
Dal, 85. Sinonimc: dlngusescu etc. - < tc. doldourmaq (822) ,remplir le verrc".
DURDURSfRE, sf., pl. durdursfrl; BURBURS{T, -lt'i, pl. durdursil, •te, Dal, 85 - v.
durdursescu.
DURE, adv. , destul, •assez; suffisam'ment; suffit I•, Dal, 85; Njc, 381; Mih, 177. -
1°. o lal Aslanbt!gd, dure! (hei mai Aslanbegii, destul !), PAnt, 281 ; Bair, 123; 2°. dure, dure
(eClu piccite (destul, destul facui pacatc, am piicatuit), Velo, 61 ; BNA, V, 73; 3°. dtlre s'
llmse ~· dure band (destul s-a lntins (a huzurit) _~~ destul (ajunge) alila viata lndestulitii),
BatP, 6; 4°. nu urea s' hibt'i nic£1 dure (nu ar fi fost inca destul), BNA, V, 44 ; 5°. dure n'l-
suntu (t'irmcilile (destule lmi sint amiira ciunile), PI3, 201 30 ; 6°. dtlri-1' 11, $' line, cu cd'rlile-a
tale (destul ti-e, ~i tu, cu cartile tale), Fl, I, 2, 9; ?o. pin' acl6/e, ~· li ma dure (ptna acolo,
~i destul pentru mai mult, ajunge), PAnt, 58. V. dur 2 ~i sinonimyl dislur 1 • - < tc. dour (814)
,halte" !.
BUREARE, sf., pl. durerl, durer!', •doulcur; souffrance•, Dal, 85; Nic, 381 ; Mih, 177 ;
PB, 588. - V. dor, durime ~~ sinonimele 6ndus, -pon.
BUREC, sn., pl. durele ~i durecurl. stilp, •pilier; soutien, aide•, Mih, 177; PB, 588 ;
cd(cisea-1 spindzurcild di dureclu di tu kl6~e (colivia e atlrnata de slilpul din colt), PB, 38428.
- V. direc ~i sinonimul undocipir2 •
DURf, sm. ~i adj., pl. duridz ~i durcidz, roib, •cheval bai•, Mih, 177; GrS, III, 272.
- 1°. nccilicti-1 durilu (incalecii-ti roibul), PAnt, 296; BNA, I, 124 ; 2°. cal . .. cu perlu durf
(cal. .. cu parul murg), Lum, II, 274; BNA, Ill, 94. - V. dur_in, gr. v•opuc;·,bai", alb. clori
,cavallo baio". - < tc. dory (589, 816) ,bai (cheval)".
DURfME, sf., pl. durin'l •douleur•: usturime cu durime (usturime cu durime), PLit,
409. - V. duriros.
· DURiN, -nt'i, pl. durin'l, -ne: cal'l durin' l (cai roibi), Lum, III, 184 - v. duri (~i
dorin).
DUitiROS, -rocist'i, pl. duriro~l, -rocise, dureros, •douloureux•> : suskir duriros (suspin
dureros), ArE, 34. Savant (dacoromanism). - V. durut.
DURN'fRE, sf. , pl. durn'irl, dormire, •action de dormir•, Dill, 85; Nic, 381 ; Mih , 177.
DURN'fT, -ld, pl. durn 'il, -te, dormit; adormit, casca-gura, •dormeur; faine'ant, pares-
seux•, Dal, 85 ; Nic, 381; PB, 588; nu hW durn 'il di dociud dzl 'le (sint doua zile de cind
nu am dormit) - cf. mtccit, Iindt etc.; nu uedz l e durn'ild eciste? (nu vezi ce adormita (cascii-
gura) t>ste? ). - V. dormu.
DURUSESCU ..C:...510- DU'fEARE

DURUSESCU, vb. IV (duru$ll, -sit, -sire) : la ~i Ndnetul cu drcul a lul, fl duru.~ejlte


cu una ... suzedta ... ~i l'l-spitrumse gargaldnlu (iata ~~ Nanciul cu arcul lui, t1 daruie~te cu
o. . . sageata. . . ~i-i strapunge gltlejul), C~c, 43. - V. · 6urst!scu ~i sinonimele daruescu,
piskist!scu. '
DURUSfRE, sf., pl. durusfrl, daruire, •don, cadeau• : ddscalu vu Un'islre, va duruslre
(dascalul vrea (trebuie sa fie) respectat, trebuie daruit), C~c, 43.
DURUSfT, -td, pl. durusft, -te, daruit, dotat, •dote•: erd t;lne durusit ~· di pdrtea a
mintil'el (era bine dotat ~i ln ce prive~te mintea), CBiog, 36.
DURUT, -ta, pl. durut, -te, dorit, •desire, aime; doux, cher, aimant»; ca adverb: doritor,
•d'une maniere tendre•, Dal, 86; Nic, 38t; Mih, t77; PB, S88. - t 0 • si-n'l ald~l durutlu tate
(sa-mi la~i pe iubitul tata), PLit, 977; PAnt, 47; 2°. durut Arman'l (iubiti aromi\ni), PAnt,
p. v; 3°. ~i n'l-Ctueturci un grali1 durut (~i-mi ~optea o vorba dorita, dulce), LP, 74; PAnt,
274; Bair, 110; 4°. muma edste duruta (mama e doritoare); S0 • te duruta s' vided alr.lmfea
fdfa a l'el! (ce duioasa se vedea (aparea) atunci fata ci 1), BNA, IV, tOt; 6°. durut ed tut
strigd (ea mereu striga duios), PAnt, t21. - V. dor1 •
DUilAUE? sf. : e eta di aculOfe durcire mparmutlu tra mundulrl, Cod, 617. Cuvlnt necu-
noscut. -:- < ?
DUS, dusa, pl. du~l, duse, dus, •parti; einmene, emporte•, Mih, t77; PB, S88.- t 0 •
i dus la ca~edre (e dus (plecat) Ia stlna); 2°. (ecitile eard-le duse trl ledmne uscdte (.fetele erau
plecate dupa lemne uscate); 3°. din fer clf!d sodrlle eciste dus (clnd din cer soarele e dus, asfin-
tit), PAnt, t64; 4°. ctnd va s' hil dus (clnd vei fi dus, clnd vei fi mort), PAnt, t6t; so. clnd
val him du~l (clnd vom fi du~i, clnd vom fi morti), PAnt, t6S; 6°. vredrea-l dusa (iubirea
e dusa, e moarta), Lum, VI, 4, t6; PAnt, 264. - V . .dufedre.
DU!)CU, sm., pl. du~fi, specie de par, •espece de poiricr., Mih, t77 - v. calcu~cu ~i
curcr.lj!rl; •branchc•, Mm;, II, 212 - v. dedga; •chene•, DR, II, S28 - v. cupcietrl; ire.d un
birbt!c ligdt di un du~cu (era un berbec legat de un stejar), Cod, t03 bl4. - Cf. ~i toponimicul
N-ro\xrxo(t;) T07to6mliX 1bo -ro 8£v8pov v-rouaxo ( = [3«1.om8t~ , chene"), 'Hm:tp. VII, tOt ;
103; 11S; t26. Pentru termenul albailez, cf. BTir, t96t, 3, 69. - < alb. dushk ,specie di
querce, chiamata in serbo granica".
DU!)EC, sn., pl. d~~ecurl ~i du~t!fe, saltea, •matelas•, Dal, 86; Mih, t77; s' l'edrl duj~eclu
cu yiurycinea (sa iau salteaua cu plapuma), PLit, 834 ; 844. V. a~tirnut 1 , strozma ~i ~iliee. - <
tc. doeehek (S88) ,lit; matelas rempli de Iaine".
DU-!)E!), invar., du-~e~, •double six au jeu de trictrac• : decide dodrld du-~e~ (a dat
doua du-~e~). V. du-bdra. - < tc. dueheeh (S88) .. -".
. DU!)MAN, -nd, pl. du~mdn'l, -ne, du~man, •en~emh, Dal, 86; Nic, 382; Mih, t77;
PB, S88; PAnt, 430; Dona, glonlle-aft!l du~mdnlu (Dona, bravul aceta du~manul), PAnt, 29t;
BNA, I, 4. Sinonim : ehtru. - < tc. douehman (S73) .. -".
DU!)MANA, sf., fara pl., boala de oi, •maladie des brebis que peut provoquer Ia Foca
(Foca est un jour ferie le 22 juillet)•, CN, t09. - < du~mcin.
DU!)MANfL'E, sf., pl. du~manil'l, du~manie, •inimitie, hostilite•, Dal, 86 ; Mib, t78 ;
PB, S88; cadzura tu du~manil'e gredrla (au cazut ln du~manie grea). Sinonim : ehtril'e.
DU!)M..\NOS, -nodsd, pl. du~mano~l, -nodse, du~manos, •haineux, hostile• : du~manodse
fdpte (fapte du~manoase), RA, t88; BNA, IV, 63. -:- < dr. du,minos.
DUTI, lnvar., om, •partie convexe d:un osselet, dosseo, Dal, 86; PLit, t26 (da ~i fonna
duda); Plm, II, 222; PEtim, 11 ; REB, I (t934), 2t3; 218. Sinonime: addpl, ohtu etc. - V.
lakl. - Cf. tc. du-td (S84) ,courbe en deux" ~~ bg. dutrl, -a, -o ·,gonfle, enfte".
DUTEARE, Mih, t73; DUTIRE, Dal, 86; Mih, t74, sf., pl. duferl ~i dufirl, ducerc,
•altee, depart•. - V. due. ·
DUVAE -511- DUZIN'EARCU

DUV AE, sf., pl. duva'l, rugiiciune, •priere; supplication•: duDde s' (dell au~ll'i (bitrlnii
sa faca rugaciune), PB, 16812 ; fl'l btlgd duvde s' (dell (li punea sa faca rugaciune), Velo, 29.
- < tc. du'a (573) ,priere; souhait; voeu".
DUVALE (griimosteni), ·sm.; DUVALETE, sf., pl. "duvalMz ~i duvall!/, toaletii, •toilette,
parure; attifeb, Mih, 177-178; duvall ldlil pi cap . s' p6rfl (toaleta neagra (doliu) sa porti
pe cap); durJatetea-l'l di hrisdfe sctnlil'eddzll plste-amdre (toaleta-i (podoaba-i) de aur sclnteiaza
peste mare), PAnt, 291; BNA, I, 46; s' podrttl nvedstile durJalt!te (nevestele (miresele) sa poarte
podoabii), Mac, I, 113. - V. turJ(a)lt!tll.
DUVLETE, sf., pl. ituvlt!f, stat, •etat; royaume; empire•: s' l'ed munfll'l armant!#f trl
duvlt!te (sa ia muntii aromane~ti pentru stat), Trib, II, 9-12, 23; durJtetea u Clurtulrd (au pus
statui In panicii), GrB, 189; PAnt, 43. Sinonim: vaslliil. - < tc. devlet (591) ,etat".
DUZE, invar., neted; adaptat, •plat; adapte•: oslu ... edste duze (osul ... e potrivit),
VAR, 50. V. duzin'edrcu. - < tc. duz (586). ,plat; .egal".
DUZENE, sf., pl. duzt!n'l, acord, •accord (instrumental), consonance•, Dal, 86; Nic,
378. - < tc. duzen (587) ,ordre; accord".
DUZfNA, sf., pl. duzln'l, duzinii, •douzaine•, Dal, 86; Nic, 378, PB, 588. - < it. dozzina.
DUZIN'EARCU, -ell, pl. duzin'edrfi, -fe, adaptat, armonios, •adapte; harmonieux; gra-
cieux•, Dal, 86; strdn'ile-t suntu duzin'edrfe (bainele tale slnt potrivite, te aranjeaza bine). -
< duze.
AACTIN URLU, -ld, pl. t5actinurl' i, -le, cu cere colorat Ia coada, •(mouton) qui, ti scl
queue, a un cercle de couleur differentc que celle de son corps•. - < 30txTulw~ ,anneau" +
o,jp&. ,queue".
AAI-"NE, AAFN'EAiJ.(, sf., pl. M'(n'i ~i t5a(n'el olauriero, Nic, 155. V. dd(in. - <
3<Xq>v7). ,
AALA, sf. , farii. pl. , lapte batut, •babeurre•, Dal, 87; Nic, 154; Mih, 141; PScr, 210;
DR, II, 529. - Din baterea mindzi(}rel, in tdlar ramine untul; dupa ce se scoate untul, In
putinii. ramlne Mia. - u-ddrd$1 t5alti (ai facut-o boacanii., ai facut-o de oaie), PLit, 488 - v.
b6: d 3°, culed$1i, t;es 2°. V. dald ~i ficl6r 2°.· - < alb. dhailii ,latte acido".
AAl\fASKIN, sm., pl. t5amdskin'l, prun, •prunien, Dal, 87; Nic, 155 ; GEl, 136. V.
pmn ~i :
AAl\IASKINf\, sf., pl. t5amdskine, pruna, •prune•, Dal, 87; Nic, 155. V. prima. - <
30t!J.tXaY.7)VOV ,prune" .
AASCAL, AASCAL.(, sm., sf., pl. iJdscal'l, 6asccile, dascal, dascali~a, •instituteur, -trice;
maitre (d'ecole)•,- Dal, 87; Nic, 154; Mih, 141 ; PScr, 210; PB, 577; PAnt, 363; 364; 431 ;
GEl, 134. - In satele Gope~l ~i Muluvi~te, unde nu exista nici 15 ~i nici y ~i 0, aceste cuvintc
sc pronunta dciscal , dascdld. - < a&axOtlo~ .. - " .
AASfE, sf., pl. t5asil •!'esprit rude: c,, PScr, 210; GEl, 136. Termen savant. - <
30tae:i:Ot .. -".
AASiJ, sm. , farii. pl., •foreh, PArom, 205. Grecism recent. Sinonime: curie, pddure.
- < Mao~ ,bois".
AAHTILf0R;\, sf. , pl. Mt.lili8re, degetar, •de a coudre•. Nic, 155; GEl, 136. V. Mh-
tu/i(}ra. - < 30txTul i)Op1X , -" .
AAl\tAI., sm. , pl. Mlmcil'l, taur, •taureatu, GEl, 136 ; PenB, V, 53. Sinonime: bic,
buya', tcivru. - < 30t!J.tXI.t ,veau".
AASCALfE, AASCALfKE, sf., pl. Mscdlil, 6dscdl£kl, dasciilie, •( nseignement; .profes-
sorat., Nic, 154, 155; Mih, 141. V. Mscali'ke. - < 3t30tax1XHIX ,-".
AASCALI(P)SESCU (mi} , vb. IV ( Mscalipsil, -sit, -sire}, dascali, •enseigner; con-
scillen , Dal, 87; Nic, 155 ; Mih, 141 ; GEl, 134. Sinonim : nvefli1 • - < 30taxOtle:uw ,endoc-
trincr" .
AASCALIPSfRE, sf., pl. t5ascdlipslrl; AASCALIPSfT, -ta, pl. Mscdlipslf, -te, Dal, 87;
Nic, 155 - v. t5dscalipst!scu.
AASCALl' KE, sf. , Dal, 87; Mih, 141 - v. Mscdlike. - < t5ciscal + -ll'ke.
AEAUL, sm.', pl. 6eciul'l: ci(ld-1, dflil.-1, &dule (afla-1, afla-1, drace), PLit, l98-v. t5yedvul.
AECAT, sn. , pl. Mcate, dijma, •dime•, GEl, 136. V. (or2 • - < 3ixiXTOv .. -".
-513- .UAAOH

AEFTIR, -rd, pl. U(tirl, -re cdeuxieme•: Uftira odrd (a doua oaril.). V. dol. - <
lle:un:po<; .. -".
A e k em" r I 6, sm. odecembre•, Dal, 87; Nic, 155; GEl, 136. Sinonh:n : Andrel~ll.
- < 8&:XE!J.fjpLO<; .. -".
AELFfN, sm., pl. &!lfln'l, somon, osaumono, Nic, 155; PScr, 210; GEl, 136. - <
<le/..cplv .. -".
AEMA, sf., pl. liemate, traversil. de lemn, cpoutre rabotee placee dans les murs•, Pim,
I, 135; II, 196. Serve,te Ia lntil.rirea zidului. - < ~~~!LIX ,lien".
AEMUN, sm., pl. Umun'l, diavol, cdemono, Dal, 87; Nic, 154; Mih, 141; GEl, 136;
e~tl un Umun n'ic (e'ti un mic diavol), BNA, I, 84. ~ Ca adjectiv : Umun, -nd; Umun'l,
-ne: oeveille d'esprit, perspicace•. Sinonime: drac, d)'tdvul, slttnii'. - < 8otl!J.(I)V ,esprit".
AESI, sf., pl.?, dig, odigue•, GEl, 136. - < ~~~en<; ,ecluse".
ArEAC, sm., pl. d)'edfl, diacon, •diacre•, Dal, 87; Nic, 156; Mih, 141 ; GEl, 139. -
< lluixo<; .. -".
ArEAFUR, sn., pl. dl'edfure, profit, cinter~t. profib, Nic, 155; Mih, 142; GEl, 136.
V. t;tdfru. - < lluicpopov .. -".
ArEAFURAfJA, sf., pl. d)'eafurd'l, diferentii, •difference- v. fdrcd; gain•, GEl, 136.
< liLoccpopci .. -".
ArEA!\IANDI, sf., pl. d)'eamu'ndzt, Dal, 87; Nic, 156; GEl, 136 - v. )'tamdnde.
ArEARA, sf., pl. d)'erf, gologan, •pieces de deux centimes•, GEl, 139; l'l-u scdrkl
d)'edra (i-a suprimat gologanul, 1-a destituit, 1-a concedlat), PLit, 686. V. duldr 'i )'tU)'ldrd,
lingrd. - < 8ucipoc .. - " (Ia 'Apii. 484 : 8ucipL).
ArEARrU, sn., pl. d)'tdrl'url, miezuina, •limite entre deux champs•, Dal, 87. V. mistl-
redlld. - < 8uo &ypol ,deux champs".
ArEATA, sf., pl. t5l'ef, Dal, 87; PScr, 211; t' aids d)'edttl (lti las testament), PenB,
VI, 96 - v. d)'edlli, t5idtd, t5ia(Jlke.
ArEAVASE, sf., pl. d)'edvasi, grijanie, cextr~me-onction•, GEl, 139; drisi s' fdcd rind
d)'edvasi (se duse sA facil. o grijanie), PenB, V, 56. - < 314(3occn<;·
A.rEAVAT, -til, pl. t5)'eavdf, -te, trecil.tor, cpassager., GEl, 137·; t;lne vln'i{ll, lal t5)'eavdte;
lal 6)'eavdte, lal mardte (bine ai venit, ml!.i ciilil.torule; mil.i trecil.torule, miii sil.rmane), PLit,
899. V. cdldt6r, tricdt6r. - < l1Lot(3ci-r7)<; ,passant".
ArEAVER, ArEAVERAN, sm., pl. t5)'eaverl, d)'eaveran'l, secund, •aide, adjoint., Fl,
II, 7, 18; tut prinf cu tlnire mul'erl, di-aldturea cu mdrl d)'taverl (tot printi cu tinere sotii,
alAturea ~I mari secunzi), Fl, II, 5, 9; d)'eaveran'll'i aldgd tu trite pd'rftle (aslstentii, adjunctii
alergau In toate pArtlle), Fl, .II, 7, 17.- < tc. lih•er (1345) ,aide, assistant".
MEAVUL, sm., pl. d)'edvul'l, diavol, odiable•, Nic, 156; Mih, 141; GEl, 137. V. &dul
fi sinonimul Umun. - < 814(3o/..o<; .. -".
ArEAVULfE, sf., pl. d)'eavulil, dril.cie, •diablerie•, Nic, 156; Mih, 141; GEl, 137. Sino-
nime :· drdcurle 'i dimunll'e. - < liLoc(jo/..14 .. -".
Ari(U)VASESCU, vb. IV (dl'luvdsll, -sit, -sire), citi, •lire•, Nic, 155; GEl, 139; cdrtea
aestd nu s' d)'luvdsed{lte (scrisoarea aceasta nu se citefte, e illzibilii). V. t;luvdsescu 'i aUg 4°.
- < 8Lot(3ci~w .. -".
· AIACRISE, sf., fil.ril. pl., discernil.mlnt, cdiscernemenb, GEl, 135. V. aleddzire. - <
814xpun<; .. -".
AIAAOH, sm., pl. didoohf, print mo~tenitor, osuccesseur (prince)•, Nic, 156; GEl, 136.
- < 8Lci8ox_o<; .. -".

3 a - c. 531 - Tache P a p a h a g i, Dtcttonarul ctlalectulut arom4n


AIALECT -514-

41ALECT, sn, pl. t5ialecte, dialect, •dialecte•, Dal, 87; Nic, 156; Mih, lH .(.t5j_dleclu);
GEl, 136. - < 3t«l..e:x-.oc; .. -".
4IALor, sn., pl. t5ia(oyurl, dialog, •dialogue•, Dal, 87; Nic, 156.- < .3t«/..oypc; ..-".
4IAMANDA, sf., pl. t5iama'ndzt, PScr, 210; 41AMANDU, sn., ..pl. t5iama'ndzt, Nic,
156 - v. t5yeamdndi.
AlARIE, sf., pl. t5iarel, diaree, •diarrhee•, Dal, 87; Nic, 156. - < 3t«ppotcx ,flux du
ventre". ·
41ASKE 4ASE, sf., pl. t5iasket5asl, petrecere, •divertissement ; plaisirs•, Nic, 156 ; GEl,
136. - < 3tcxaxlf3cxcnc; ,distraction".
41ASTIMA, sf., pl. t5iastime ~~ · t5iastimate, distanta, •distance•, Dai, 87; Nic, 156; GEl,
136 .. - < 3t«a't'I)!J.CX .. -".
4IATAr~t.\, sf., pl. t5idtayme, ordonanta, •ordonnance•, GEl, 136. V. t5iitlqle. - <
3t«-.cxy!Lcx .. -". ·
4IATA, sf., pl. t5idte ~~ t5ief, Nic, 156; PScr, 210; GEl, 136 - v. t5yedtd.
41A0fKE, sf., pl. t5ia0ikl, testament, •testament., GEl, 137. V. didtd. ~ < 3tcx61)x'l)

4ICANE, sf., · pl. t5ica'n'l - v. due line (~i gr. 3lxcxvov ,fusil a deux coups").
4ICANfKE, sf., pl. t5icanfkl, ctrja, •baton, matraque•, GEl, 137; tdstrile ~i t5icaniklle
( traistcle ~~ betele de cer~etor), PLit, 60. - < 3e:xcxvlxt ,bequille, baton.' ';
AICAR, sm.; pl. t5icarl, g~logan! •sou, piece d~ dix lepta (de deux sous); un ··dix (de
trefle etc.)•: silin'll'i-1 un t5icdr nu (ac (selinii tal nu fac nici un gologl!n), BNA, II, 96; am
t5icarlu spa(Jl (am decarul de tretla). - < 3e:mpt .. - " .
41CARi\, sf., pl. <'Jica'rl •piece de dix lepta - v. t5ican - < 3e:x«pcx .. -".
41CUIITtJn.i\, sf., pl. liicuhlurl, gugu~tiuca, •ramicr. Sinonime : (dsa, guguce. - Numele
se datore~te interpretarii populare in sensul ca ln Cintecul monoton al acestei' pasari 's e aude
numeralul grecesc 3e:xox-.w ,dix-huit". - < 3e:xcxox-.oupcx.
4ICUN'EAR, -rd; pl. t5icuil'earl, -re; cer~etor, •mendiant., Dal, 87; Nic, ·1 57; l\fih, 143;
P B, 579; GEl, 137; PLit, 488; 799; vidzu~l t5icun'ear? - dzl-l'l Grec (ai vazut cer~etor? -
zi-i grec), PLit, 508; PAnt, 7 - · cer~etoria nu e compatibilii cu firea arom3imlui.' V. liicune
~i sinonimele fir it6r, z icl'ear. - < 3icxxovt«p'l)c; ,mendiant, gueux" .

414AllfE, sf., pl. 6it5ahil, predica, •sermon, predicatioiu, Nic, 156; Cod, 11 b10; GEl,
137. - < 3t3cxxl) .. - " . ·
414AXESCU, . vb. IV ( t5it5dxll, -xlt, -xlre), instrui, •enseigner; instruire•, Nic, 156;
PScr, 210; GEl, 137. - < 3t3«ax(J) .. -".
414AXfRE, sf., pl. t5it5axirl, Nic, 1~6.; Cod, 162 7; 414AxfT, -ta ; . pL .lii6d;tl/, -te,
Nic, 156 - v. t5it5axescu.
4IET.i\, sf., pL t5i¢te, dicta, •diete•, Nic, 156; GEl, 137. Sinonim : pirlz~ .. - .< 8Lcxt'toc

41FTERE, sf., pl. t5i(terl, tefter, •registre; listc•, Dal, 87 ; . Ni~, 158. - V. li(Ure ~i
cdrte 3°.
41FTURSESCU, vb. IV (oi(lursll, -sit, -sire}, repet a , <•fairc qqc. pour Ia deuxieme fois
repetero: t5i(twst ~i l-vdtdmd' (a tras a doua oara ~~ 1-a ucis), ICar, 69.- < 8e:u-.e:p6v(J) .. -''.
41HT.i\Lf9RA, sf., pl. t5ihtdll0re - v . diftillt5e, t5dhtillfJra ~~ sinonimul dzidzitar.
4IITArfE, sf., pl. t5iitdyil, ordin, •ordre•. Sinonime: bulurdie, t5iataymd, ef11ri. - <
3tcx-.cxylj .. - " .
AfKE -515- AIPLUMAT

AfKE, sf., pl. dikl, dreptate, •droit; raison; justice•, Nic, 157; Mih, 141; GEl, 137.
Sinonim: driptcile. - < 8lxl), 8lxa:LOV .. -".
AIKELE, sf., pl. dikel'l, tirnacop, •houe a deux pointes; pic•; Nic~ 157; Mih, 143
( Mkel'lu, sn.) ; GEl, 135. Sinonim: clzma'. - < 8LxlfA./..L,-".
AIKirOR, sm., pl. Mkiyorl, avocat, •avocab. Sinonim: avuccit. - < 8iK'I)y6poc; ,-".
AILA Af, adv., adieu, •c'est-a-dire•, GEl, 135. V. cl'em. '-- < 8l)/..ot81) .. -".
MI.FfN, sm., Dal, 87 - v. tlel(in.
AhiARHU, srri., pl. (jfmarhi, primar, •maire•, Lum, II, 137; PAnt, ' 186: Sinonim:
gu{jetiba~l. - < 8-IJ!J.otp)(oc; .. -".
AllUATE, sf., pl. dimd'/, manunchi, •botte; faisceau; gerbe•, Nie, 157; GEl, 137. Sino-
nime: manucl'lU, snop. - < 8e:!J.Iin .. -".
AfMIT, sn. , pl. tlimite, Nic, 157 - v. adimtu.
·A IMUrERUNDfE, sf., pl. Mmuyerundil, munieipalitate, •lcs apciens d'un village; muni-
cipalite•, Nie, 155; GEl, 137. - < 8l)!Loye:pov·rlot .. -".
AII\IUrERUNDU, sm., pl. dimuyerundzi, consilier eomunal, •ancien d'un village; membre
de Ia municipalite•, Nie, 155; GEl, 137. - < 81J!LOY~pwv .. -".
MMUNEATA, sf., pl. dimunef; All\IUN{L'E, sf., pl. dimunfl'i, driieie, •diablerie•, Mih,
141. Sinonim: dyeavulle. - < Mn:wn.
MMUNSESCU (mi), vb. IV (dimunsll, -sit, -sire), lndraci, •(s' )endiabler; (sc) mcttre
en colere•, Dal, 87; Nic, 157; GEl, 137. Sinonim :. dracusescu.- ·< 8otL!J.Ovll;w ,,faire enrager".
All\IUNSfRE, sf., pl. dimunsirl; All\IUNSfT, -til, pl. dimunslf, -te, Dal, 87; Nic, 157
--. v. dimunsescu ~i dracsire, dracslt.
AfNA, invar., cutare •(un) tel, (une) Lellc•, GEl, 137. Sinonime : (ilecin, ttide. - <
ae:tvot .. -".
AfNAI\IE, sf., fiira pl., putere, •pouvoir, puissance, force•, Cod, 95 b20 ; GrS, VI, 384.
Sinonime: (6rfa, putetire, virtute. - < 8uva:!J.L<; ,-".
MNTEN ..\, sf., pl. dintene, Dal, 78; CAr, 320- v. dinttina.
AIOT, diotita, pl. dio/, Modte, sm., sf.; adj., mlnz de doi ani, •pouiuiru, Dal, 87. Sino-
nime: dintcic, ml'ndzu. - < 8u6To (-.o) .. 8e:unpov" (,Apr).., 38).
AfPLA, invar., curmezi~, •en biais, en travers; se couchero, Nic, 157. - 1°. 1om dip/a
munfll'l (luaram (apucaram) muntii de-a curmezi~ul) - cf. gr. : ..vdt r.lipw 8lr./..a; -.dt ~ouvli"
(Passow, 21); ,8lr./..ot -.-ljv aTpliTotv = attraverso Ia strada" (Somavera, I, 101); 2°. l 'eciu
vilt!ndza dip/a (iau velinta de-a curmezi~ul, ma culc)-cf. gr.: .. ~li),e; ... >i)v tp/..wxliTot 8lr.t..a:"
(Passow, 497); .. -.o r.ipvo 8lr./..ot= se coucher". - V. dipld.
AIPLARCU, -ca, pl. dipldrfi, -/e, spiitos, •qui a de larges epaules•, Dal, 87; PAnt, 431 ;
GEl, 138; PenB, VI, 139. - < 8LrtNXpLxoc; .. -". ,
AfPLA, sf., pl. dlple, pliu; spirala, <1°. pli; 2°. spirale; 3°. couche~ 4°. le dernier som-
meih, Dal, 87; Nic, 157; Mih, 142; GEl, 137. ~ 1°: (ustdne cu diple mrilte (rochie- cu pliuri
multe)- v. cl'in 1°; 2°: corfu diple .•i-anvdrted$le (bora se invirte~te In spirale), PAnt, 304;
BNA, I, 136 - v. Pim, I, 163; 3°: totirse 'nil dlpld di ll'na (a tors un strat (un rind) de !Ina);
4 6 ': pt'na .~· nu 1om dlpta vl'rna dzuua (plna sa ne culeam de veci In v·r eo '( lntr-o) zi), Ca!GrB,
44. - ,Les Saracatsans de Thessalie appellent leurs cabanes d'ete dipla" (Hoeg, II, 137). -
< 'IHr./..ot ,de c6te; transversalement".
AIPLO, adv., dublu, •doublemenh, Dal, 87; Nic, 157; Mih, 142; GEl, 138. V. dublu.
- < 8m/..6c; ,double".
AIPI.UMAT, -td, pl. diplumdf, -te, diplomat, •diplomate•, Dal, 87; Nic, '1'58 ~ ·GEl, 138.
~· < 8 L:t i.W !J.tXTlJ<;·
AfPLUMX -516- AIXESCU

MPLUIIX, sf., pl. 6lplume, diplomA, •diplome•, Dal, 87; Nic, 158; GEl, 138; edste
fur cu 6lplumd (e hot cu diplomA) - v. clzmd 2° ~i scornd 2°. - < 3 btAW!LOt .. -".
AIPLUMXTfE, sf., pl. 6iplumiUll, diplomatic, •diplomatic•, Dal, 87; Nic, 158; GEl,
138; BNA, II, 126 - < 3L'ItAWILOt'tloc .. -".
AIPLUSESCU, vb. IV (6iplusll, -sit, -sire), dubla, •plier; doubler., Dal, 87; Nic, 158;
Mih, 142; GEl, 138; 6iplusll strdn'ile (lmpiituriti bainele); cupllle li-aved 6iplusltd (turmele
le dublase); s' addvgd, s' 6iplusedscd (sA adauge, sA dubleze), BatN, 4. - < 3L'ItA6vw ,-".
AIPLUSfRE, sf., pl. 6ipluslrl; AIPLUSfT, -td, pl. 6iplusl/, -te, Dal, 87; Nic, 158 - v.
6iplusescu.
AIRPANE, sf., pl. 6irpd'n'l, secerii, daucille•, PB, 581; GEl, 138; cu 6irpdnea si/ird'm
(cu secera seceriim). - < 3p,7tocvov ,-".
AfSCU, sn., pl. 6lscurl, taler, •plateam, Dal, 88; Nic, 15S; Mih, 142; PScr, 210; GEl,
138; 6lscu di aslme (taler de argint). - < 3taxo~ ,-".
AfSCUL, -ld, pl. 6lscul'l, -le, greu, •difficile•, Nic, 159. Sinonim : greil. - < 3uaxol.o.:;
,,,.,''.
AISCULfE, sf., pl. 6isculll, greutate, •difficulte•, Nic, 159. V. zore. - < 3uaxol.(cx ,-".
AiSPOTI, sm., pl. · 6isputddz, arbiereu, •arcbevilque•, Dal, 88; Nic, 158; Mih, 142;
PB, 582; GEl, 138. - 1°. 6ispotl dfld ma~l pri(tedsa (arhiereul giise~te numai pe preoteasa),
BatP, 63; BNA, III, 136; 2°. vln'e 6isp6ti n hodrd, ~· preflll'l s' fdcu nvedste (a venit arhiereul
ln sat, iar preotii devin docili ca mlrese), PLit, 489; 3°. kir 6ispotl ma l'l-u dzlfed (kir arbiereul
ci i-o zlcea, predica cu avlnt), BNA, III, 116; 4°. 6ispotl, mi lod~l pri gu~e (arhiereule, m-ai
nenorocit, rnA al pe sunet), Lum, II, 309; BNA, III, 126; 5°. carl u furd' cdpra? - 6isp6tl
(cine a furat-o capra? - arhiereul = nu ~tiu cine)- v. curedl. - In legiiturii cu emendarea
facutii Ia articolul dispul'edt 2°, cf. WTb, 8; PPar2 , 10 (nota) ~i 159; PLir, 439 sqq; POrig,
183-184 ~i, aci, fdntase. - < 3&a'lt6T'I)~ ,-".
AISPUTAME, sf., fiirii pl., tagmii de arhierei, mombre d'archevilques•, Mih, 142.
AISPUTARArX·, sm., pl. 6isputarayddz •arcbevilque mechant comme un agha turc•:
ard'u-l Turcul, ma nlnga cdma ard'u-l 6isputarayd'lu (riiu e turcul, dar tncii (~i) mai riiu e
arhiereul-agii), PLit, 489. - De r.e tinut acest compus. - < 3&a'lto-r&.pcxycx~·
AISPUTEA~TE, adv., ca arhiereu, •a Ia maniere des archevilques•, Dal, .88; Nic, 158
( ,3£G'ItOTLXWc;").
AISPUTESCU, -tedscd, pl. 6ispuU#l, -U$li, arhieresc, •d'archevilque•, Dal, 88; Nic, 158 ;
cdlu edsti 6ispuUscu (calul e arhieresc).
AISPUTI'L'E, sf., fiirii pl., arhierie, •carriere, profession d'archevi!que•, Dal, 88;
Mih, 142.
AfSTIH, -hd, pl. 6lstihl, -he, nenoroclt, •malheureux•, Nic, 159. Sinonim : dul'edl, ool'W.
- < 3ua-ruxo~
.. -".
AISTIHfE, sf., pl. 6istihll, nenorocire, •malheurt, Nic, 159; GEl, 138. V. ctltrti/d, pdcus,
taxirdte. - < 3ua-rux (ex ,-".
AISTIHI(P)SESCU (mi), vb. IV (6istihipsll, -sit, -sire), nenoroci, •Hre ou devenir
malheureux; rendre malheureux•, Nic, 159. V. ocl'lu 24°.. - < 3ua-ruxw .. -".
AIURfE, sf., pl. 6iurll, termen, •terme•, Nic, 157; GEl, 137; cl'lrdu l'l-edste 6iurie?
(clnd li este termen (are termen) de platA?), BatP, 41 ; DNA, III, 138. Sinonim: muvlete.
- < 3Lop(cx .. -".
AIXESCU, vb. IV (6ixll, -xlt, -xlre), priml,•recevoir; accepter, admettre; accueillir>,
Dal, 88; Nic, 157; GEl, 137. - 1°. avdzt'l cd 6ixl~l hdbdre bUnd (am auzit eli ai primit ~tire
-517- AUKIMASfRE

buna) - v. a6ixescu; 2°. 6ixi!jti le II spune el? (accepti ce-ti spune el ?) ; 3°. 6ixil-lu n cdsd
(invitatl-1, primlti-1 In casa) - v. apr6klrl 3°. - < 8exotJ.at ,-".
AIX{RE, sf., pl. 6ixlrl, primire, •reception; acception; accueih, Dal, 88.
AixfT, -td, pl. Mxil, -te, primit, •re~u; admis; accueillh, Dal, 88; Nic, t57.
AOARA, sf., pl. oodre ~i oorf, dar, •cadeau, don•, Dal, 88; Nic, t58; Mih, t42; t72;
Cod, tt7 ~; PAnt, 43t; GEl, t38; Velo, 32 (pl. dodrd). - t 0 • !J' drdclu adule a avutlul oodre
(celui bogat ~i dracul li aduce daruri), PLit, 433; 2°. acumpdrdl !j' niscl'nli dorl ti vol (am
cumparat ~i clteva daruri pentru voi), PB, 484"; 3°. cdlu di 6odrd nu s' cdftd Ia dlnll (calul
de dar nu se cauta Ia dinti), PLit, 489 - cf. it. ,a caval donato non guardar in bocca"
(Pescetti, 86 v.) etc.; 4°. 6odra ti ledgd (darul te leaga) - cf. it. ,chi dono prende liberta
vende" etc. - V. dodrd1 ~i sinonimele dar, piskese. - < 8w pov. pl. 8wFa .. - " .
AOrMA, sf., pl. 66ymate, dogma, semn, •pn\cepte; lndice•, Dal, 88; Nic, t58; PScr,
210; GEl, t39. - < 86ytJ.a ,-".
AOHE, sf., pl. oohf, stare civila, •Hat civil; arrangement (secret); recoin•. - t 0 • vred
s' l' dfld todte 66hlle (vrea (dorea) sa le afle toata starea lor civila), BatN, 8; 2°. ma s' nu
!}liM 66hlle todte (daca nu o ~ti toate aranjamentele secrete), BNA, III, t32; 3°. s' l ' i nvedld
todte 66hlle (sa-i cunoasca toate secretele), BNA, III, t60. - V. dodhd, d6he ~i gr. 86xt ,xap-
-rtpt = embuscade"; 8ox£!ov ,vase, reservoir" .
AOL, sn., pl. t56lurl, viclenie, ofraude; ruse•, Nic, t59; PScr, 2t0; GEl, t39. V. dol.
< 86).o<; ,-".
AOL'It!, 66l'e, pl. 6ol'l, sarman, •pauvre, infortune•, Dal, 88; GEl, t39. V. 6lstih. -
V. dol'lrl, gr. 86).to<; ,8ua-ruxi)<;"·
AOXA, sf., pl. d6xe, marire, •gloire•, Nic, t59; Mih, t42; PScr, 2t0; PB, 585; GEl,
t38; mdre I' u d6xa, Dodmne! (mare ti-e gloria, Doamne 1), PLit, 808; Mxd-1, Dodmne, ~d
ascdpdl (marire tie, Doamne, ca scapai), AI. t928, 103; BNA, III, t2. V. d6xd ~i mdril'e 2°.
< 86~a ,-".
AOx.i\SfTA, sf., pl. ooxdslte, glorie, •gloire•, Cod, 651 . - V. 66xd, axltd ~i t5uxdsescu.
AOXOLortE, sf., pl. ooxoloyll, prinos, •hymne de graces•, PScr, 211; GEl, 138. - <
llo~o).oyla ,-".
AOXOLOriSESCU, vb. IV; PScr, 211 ; GEl, t39 - v. t5uxtlsescu. '--- < 8o~o).oyw
,glorifier Dieu".
ARAME, sf., pl. t5rdn'f, dram, •quatre centieme partie d'une ocque; ~rain, un peu de•,
Nic, t59; Mih, 142; t73; GEl, 139. - t 0 • edste un ucd' !}i und sutd di/ t5rdn'l (e o oca ~i
tOO de dramuri); 2°. ma ni drdme-ar6!Jrl nu vedde (dar nici dram de vin ro~u nu vede), BNA,
III, 22; 3°. need t5rdme nu '!Jl-u vedde Std-Mdrla (nici un dram de untdelemn nu ~i-1 vede
Stnta-Maria), BatP, 35; BNA, III, 116; 4°. nu-llipsed!}te cl'in s' 11 cos, cd t' lipsescu t5rdn'l
(nu-ti trebuie sa-ti cos clin, ci (pentru ca) lti lipsesc dramuri de minte), PLit, 489; 5°. nu-dre
t5rdn'l (nu are dramuri = e lntr-o doaga), PGr, 62 - v. drdme, hursescu ~i gr. ,8£v lxet
8pli!J.t tJ.UaA6 = il n'a pas un grain de bon sens". - < 8pli!J.t(ov) ,grain" ( < tc. dirhem (571)
, ,quatre centieme partie d'une ocque").
AUKIMASESCU (mi), ·vb. IV (t5ukimdsll, -sit, -sire}, lncerca, •essayer- v. bat 4°;
eprouvert, Dal, 88; Nic, 158; Mih, 174; GEl, t39; t5ukimdsed-l cit ma multu (lncearci\-1 cit
mal _mult) - v. cdtdpdliscu. - < 8oxt!J.li~w ,-".
AUKIMASfRE, sf., pl. t5ukimdslrl, lncercare, probare, •essai, epreuvet, Dal, 88;
Nie, 158.
-518 '--- AliXUSf:SCU

AUKIMAS(T, -ta, pi'. 6ukimdslf, -te, lncercat, •cssayc, eprouve•, Dal, 88; Nic, 158.
AUKIM(E, sf., pl. 6ukimll, tncercare, •essai, epreuve•, Dal, 88; Nic,' 159 ; Mih, 174 ;
PScr, 210 (6okimle) '; GEl; 139.- <:: 3oKL!J.~ .. -".
AUL, Mld, pl. 6ul'l, Mle, servitor, •serviteur; valet~. Nic,' 159 ; PB, 5'8 7; GEl, 139.
' '

Circula mai mult ca s. feminin. Sinonim : huzmikedr. - < 3oiH.o~. 3oiD.cx .. -".
AUL'EAT, -lc'i, Dal, 88; GEl, 139 - v . dul'edt.
AURSE~CU, vb. IV- v. durusescu -, Oai, 88; Nic,•. 159; GEl, 139: -:- < 3 w pw
,faire don".
AURSfRE, sf., pl. 6urslrl; AURSfT, -td, pl. 6urslf, -te, Dai, 88; Nic, 159 - v. du~uslre,
durusit, diiruire. ... ' .· . ; .
AUXAR, sn., pl. 6uxdre, arc, •arc; archeb: tine .auedl 6ux.t irlu sdniit6s (tu aveai arcul
sanatos), Fl, I, 3 , 11. Sinonim : drcu. - < 3o~apL .. - " .
AUXASESCU, vb. IV ( 6uxdsll, -sit, -sire}, preamiiri, •glorifier Dicu; celt\bren, Nic,
159; GEl, 138. V. 6oxoloyist!scu ~i .(ju.xist!scu . - < 3o~aCw ,rendre gloire a, celt\brer".
AUXASfRE, sf., .pl. 6uxdslrl ; AUXASfT, -td, pl. 6uxdslf, -te, Dal, 88 ; Nic, 159 - v. :
AUXIS:Eseu, vb. IV : Ira s' mi 6oxisifd (ca sa mil. preamariti); Cod, 11 b23 - v. 6uxu-
~t!scu.
AUX(T, -tt'i, pl. 6uxlf, -te: 6uxltd-l'l numa (preamarit fie-i numcle), AI. 1903, 62 -
v . 6uxdslt.
AUXUSESCU, vb. IV, PScr, 211 - v . 6uxt'isescu.
DZA I •interjection par laquelle on veut exprimer le mutisme ,de .q qrv : . m!l~eata a
loclul nfli dza I ilu fated (frum01isa pamlntului nici dza! nu facea), PB, 7323 • - V. dzau!
DZAC, vb. II ~~ III (dzacul, dzacut, dza(etire ~~ dzatire), zacea, . •etre Jllaladc; garder
le lit; gesiro, Dal, 86; Nic, 527; Mih, 178; PScr, 210; PB, 588. - 1°. · si dzaca ~i. si suskira
(sa zaca ~~ sa suspine), PLit, 1049; PAnt, 6~; 2°. va s' dzaca ... sum neailu lOclu (pamlntul
va zacea sub ziipada), Foti, 41; PAnt, 259; 3°. un tinir dzdte greil ll'ndzit (~n tlnar zace
greu bolnav), Fl, I, 5, 6; BNA, II, 6; 4°. ne ltngodre nu-am dzacutu (nici de boaia nu am
zacut), PLit, 954; 5°. tut, astt~ll'i, dzac tu ldla (artl. (toti, cei stin~i din viafd, zac hi neagra
tarlna), PB, 4873. V. zac. - < lat. jacere ,etre gisant''.
DZADA, sf., pl. dzdde ~~ dzd'durl (~i dzddz Ia Nic, 528), zadii, o1°. ,petit fagot de
baguettes de pin en usage dans Ia region [des Landes] pour allumer le feu" (RTP, VIII,
178); eclat de . pin; torche; 2°. ivre-fuort•, Dal, 86; Mih, 178; PScr, 210; PB, 588; PLit,
347; PDict, 16. - 1°: ~i dzada cl'te orl n'l-apre~il (~i de ctte ori mi-am aprins zada), LP,
73; PAnt, 273; Bair, 110; misuhcirea easte lun'inata cu dza'clurl (plata e luminata cu zade)
- cf. ~~ Ia friularii : ,tum - scheggia di pino resinoso che i montagnuoli usano invece di
fanale" (Oster, 230); 2°: dzddd si-adra' (Ia (a(u ' se facu ca o zada = s-a lmbatat, e beat-mort),
PLit, 685 - v. crup 2°, cucutd 2°, clucutft, hrup 3° etc. - Aromanii folosesc zada ~~ ca tortii.
Ei fac- provizii de (a~chii de) zada pentru iarnll, cu aceste a~chii putlnd aprinde' 'focul cu
u~urintii chiar sub cerul liber. - Cf. ~~ mgl. zadd (GrS, ·vn, 226; CapM, III, 332). ~ < lat.
daeda, taeda ,(morceau de) pin"~
DZADfLA, sm. ; DZADfLA, sf. ; pl. m. dzadflan'l, f. diad£le (~i adjectiv), fricos, •peu-
reux•. Sinonim : klutf. Cuvlnt cam rarr, cu o declinare anemlca ~ ~ care ~i"a pierdut sensu)
originar de •couloire ou passoire en Iaine•, de ·,str'ecuratoare, siidila". In greaca epirota e
atestata forma dl::IXdlj AIX(c;) .. IJ.Iil..l..twv u/..t(ni)ptov ( = streeuratoare de llna), :E!Xp. 24 ; T<JIXV'!'t/..oe.
,sac a cgoutter le lait caillc, cilserel". In aceea~i grcaca, termenul are · ~~ sensu! de ,pieu garni
de branches", de ,;siirciner'·' (pentru care cf. Plm, III, 201)- v. sub (irutor. Sensu! de ,fricos"
din aromana se explica prin sensu! figurat ~~ curent al cuvlntului stricatoare - v. aeest cuvlnt.
- cr. srb. cedilo ,passoire, sac a filtrer"; gr. TOIXV'l'lAIX (Boga, I, 397; II, 190).
DZA!\IARA, sf., pl. dzamare ~~ dzamu'rl dong chalumeau des bergers•. Sinonim : caval.
In GrS, IV, 78 : .dzamard (forma mai normala). - In greaca pastoralii: -rl::IXIJ.IipiX ,;(LIXKputl:
<p/..oytpiX f)piX)(vi)" (Kpoo, II, 44; 62); dzamara (Htieg, I, 37-; II, 94; Boga, II, 186).·
In alban~zii: zam(b)dra ,cornemusa, flauto".
DZAMA, sf. (pl. dzd'murl ~.i dzdn'l), zeamli,, •jus; bouillon ; soupe; sauce•,Dal, 86;
Nic, 527; Mih, .178; PScr, 210; PB, 589; Dun, I, 102; GEl, 135; CFr, . 107. -;- 1°. dzamd di
carne •soupe grassc•; 2°. mlcarea are dzdma mulla (mlncarea· are zeama multa); 3°. carne
DZANDZii -520- ozXcU'r

frlptd cu dzdmd (fripturii cu sos); 4°. dzdmd di pt'ne (zeamii de pline; apii fiartA cu putin
unt, In care se dumicA pline uscatA ~I putinA brtnzA, plnA ce plinea absoarbe tot lichldul
muindu-se); 5°. g6rftle apl6ye au dzd(nd (perele pergamute au zeamA); S0 • di dzdma di dyru-
prune si-addrd acrlmea (bulionul se face din mustul de prune-corcodu~e pAdurete) - v. acrlme.
V. ndzdmedzil. - < lat. zema ,marmite; decoction, bouillon".
DZANDZX, sf. (pl. dzd'ndzl), artag, •caractere, temperament grlncheux; nervosite;
i
fAcherie; emportemenb, Dal, 86; Mur, II, 31S; Dun, I, 102 PenB, IV, 120. - 1°. ahtdre
nd-l dzdndza arumdnedscd (atare nu-i temperamentul aromanesc), PGr, S1 ; 2°. lu-acdfd ndp6l
dzdndza (ll apucA din nou artagul, •il devient de nouveau grincheux•), PB, 23010; 3°. ti-acdfd'
dzdndza (te-a apucat furia), Caraf, 31; 4°. ' pri dzd.n dzd-n'l andltu I' dzt,il zbodre gredle (exact
In furia mea ti-am zis vorbe grele), Caraf, 57; 5°. dzdndza s' ti-adund! (culege-te-ar artagull),
PGr, St. - Cf. gr. ~tiV"Moc ,!3to-rpo7tloc" ('Apr I... 40); bg. dzdndza (BER, 374); alb. xanxdr
,vivo, vivace, irrequieio" ~i dzande ,Mangel, Fehler".
DZANGRX, sf., pl. dzd'ngri, zAvor, overrou, barre de fermcture•, Dal, 86 .; u~ea nu-.d re
dzdngrd (u~a nu are zAvor). Sinonime: 16stur, slrtu. - < 'l
DZARDZACUKI, sm., pl. dzardzacukean'l, naiba, •epithete donne au diable - v . drac•,
Dun, I, 102 ( < dzar + dzar +cued). V. dzardzavull. - < 'l
DZARDZAR, -rd, pl. dzardzdrl, -re, Dun, I, 103- v. zarzdra.
DZARDZAVULI, Dun, I, 102 - v. zarzavull ~i gr. ~e:p~e:~oul..'l)c;·
DZARE, sf., pl. dzdrl, zare, d 0 • horizon;· 2°. loin, lointain; 3°. aube•, CEI, .6S; BNA,
I, 42. -1°: n dzdrea hrisusltd (In zarea auritA), RP, I, 2, 4; BNA, I, 38; pri dzdrea nigurdtd
(In zarea lnneguratA), RA, I, 186; BNA, IV, 61 ; vidzu ca pit dzdre (vAzu ca prin zare),
PB, 48110; 2°: yilcesc dipdrte n dzdrl (strAlucesc departe In zAri), AI. 1928, 113; BNA, II,
58; di pdtru dzdrl dipu,l (coborlti din patru zAri, orizonturl, depiirtAri), RA, 18S; BNA, IV,
62; 3°: mull an-dzdre n'l-ti sculd,l (prea In zori mi te-ai sculat), PLit, 845 - v. andzdre;
n dzdre li-aspild la-avindre (In zori o ~tergea (fugea) Ia vlnat), PB, 25922 ; din dzdre pl'nd
n prl'ndzul mdre (din zori plnA In prtnzul mare, plnA Ia amiazA), PB, 46816; si n'l-u-ardp
pt'nd din dzdre (sA mi-o rApesc plnA In zori de zi), PLit, 872 - v. hdragmd. V. zdre. - <
vsl. zarja .. rxuy~"·
*DZAR!r, sm. (v. dzardzacukl, dzardzdr, dzardzavull), Dun, I, 103 (<lat. dlabolus)
DZATE, num. card., (pl.) -dzdfl (numai In componere: treidzd'fl, patrudzd'fl etc.), zece
•dix•, Dal, SS; Nic, 528; Mih, 178; PScr, 210; PB, 589; PAnt, 7; dzdfe toarnd, dzdfe-a,tedptd
(zece toamA, zece a~teaptA), PAnt, 298 ;· BNA, I, 126. - Formele articulate: dzdfea afed
buna (cartea de zece caro) - nu existA formA masculina corespunzatoare formei dzdfea; dzd-
tll'i, dzdfile des dix•: dzdfll'i vln'ird, dzdfile armdsird (eel zece au venit, cele zece au rAmas);
di dzdfll'i fakl va-n'l dal un (din cei zece tapi lmi vei da unul); ,i-amintd' tu dzdfile di mes
(se niiscu Ia zece ale lunii) - v. dol so. - Cu privire Ia fonetismul num. dzdfe, cf. PFon, § 45;
ca morfologie (num. cardinal ~i ordinal), cf. PEp, 1S7-189. - <lat. deeem ,dix".
DZATIRE, sf., zacere, Dal, 86 - v. dzdfedre.
DZAT!r (BUlta), sm. (pl. n. dzdfurl?); hainA de ll~a, •habit noir en Iaine des Arou-
mains•. Sinonim: mal'l6t, pentru car-e cf. Plm, I, 123 etc; - < 'l
DZA!r I, interj.: nu ctrlidzd' nlfi dzaii I (nu crlcni nici dzail!), PB, 407•- v. dza!
DZXC (nord), zice, PAnt, 22; PAlb, 39- v. dzlc.
DZXCUT, -td, pl. dzdcu(, -te, bolnav, •malade, maladih, Dal, SS; Nic, 527; Mih, 178;
si-arsdrd ed di-lu sta dzdcutd (sii sarii ea de unde zace suferindA), Bair, 13. - Ca iiiiprecatie
In graiul femeilor: u!, dzdcutlu ,. pdfl'tlu! (u I, bolniiviciosul ~i pAtitull = u I, lua-1-ar dracii I)
- v. drac, bolil, lalil etc. - V. dzdfedre.
DZADOS -521- DZEADZIR 1

DZADOS, -dodsd, pl. dzdd6,l, -dodse, cu zada, •qui est riche en zddlu, Dal, 86; kin'l
dzdd6# (pini cu zadii) ; aldmdke dzddodsd (ramurii cu zadii). - < dzddd.
DZAGADESCU (mi), vb. IV (dzdgddll, -dit, -dire), riitiici , •(s')egarcn, Mih, 178. V.
kirdu 2°. - < ?
. DZAMARA, sf., caval - v. dzamdrd.
DZAMAT'ORA, sf., pl. dzdmdturl, zeamii lungii, pline dumicatii In apii fiarta cu putin
unt, •sauce longue, potage maigre•. - In grcaca popularii : l:cxJLCX't'oupcx (Boga, II, 20). - <
dzdmd.
DZAMOS, -modsd, pl. ~zdm6,l, -modse, zemos, •juteux•, Dal, 86; Mih, 178; 546 (zd-
m6&} ; lim6n'i ,. pur6ucd'l'l dzdmodse (liimli ~i portocale zemoase). - < dzdmd.
DZANDZOS, -dzodsd, pl. dzdndz6,l, -dzodse, artiigos, •acarilltre, grinchcux, querelleuro,
Dal, 86; om dzdndz6s (om artagos), PGr, 61. V. dzdndzdv6s, dztndz6s. - < dzdndzd.
DZANDZA\'OS, -vodsd, pl. dzdndzdu6,l, -uoase, •chicanier; netveux•; VAR, 252. - v.
dzdndz6s.
DZA'NGARRA, sf., lirA, •lyre•, PScr, 210 (,cuvlnt onomatopeic") - v. ztngtna' ~i
zt'ngtr!
DZAR, sn., pl. dzd'rurl, zer, •petit laib, Dal, 86; Nic, 528; Mih, 179; 548 (zeru);
DR, III, 578 (lat. serum); Dun, II, 87-88 (lat. *dl!bilu) ; dza'rlu di cd,caval, dupa te 1-hirbem,
&coate mindzl8ri1 (zerul de ca~caval, dupa ce II fierbem, dA na~tere Ia mindzl8rd)- v. Mid;
dzd'rlu di 6ald 1-ddm Ia ctn'l (zerul din lapte biitut II dam Ia clini) ; din 6ala pusA In stre-
curAtori rezultA t;lza, iar zerul se scurge; f marcdtlu sr.oate dzar (~i iaurtul face zer). - Cf.
fi it. siero, t sielo ,parte acquosa del latte". - < lat. ? serum ,petit-lait".
DZATEARE, sf., pl. dzdterl, zAcere, •action d'Hre alite•, Dal, 86; Mih, 178. - V.
dzac.
DZAlJ I, interj., zAu I, •parbleu h : ca n 'l-t' u deade, dzau, cripatlu! (eli, :ziiu, mi-ti dadu
criipatul tn tine!= dare-ar, ziiu, dracul In tine 1), BNA, I, 14. - V. zdll !.
DZA'lJA, sf., pl. dza'le, ziuii- v. dzt' ua.
DZEADIT, sn., pl. dzeadite, deget, •1°. doigt; 2°. souscrire; 3°. se m4!ler; 4°. savoir
·s ur le bout du doigb, Dal, 86; PB, 589 ; PAnt, 63. - 1°: tute dzeaditrle nu-s una (toate de-
getele nu stnt una, nu stnt Ia fel), PLit, 485; lu-asplln tut cu dzeaditlu (toti II aratA cu de-
getul ca pe cineva (ceva) ce iese din comun), PLit, 485 - cf. it. ,ched io son grande e son
mostrata a dito" (Levi, 40); 2° : '*l-bdgd' dzedditlu (~i-a pus degetul, a subscris apliclndu-~i
degetul muiat In cerneaiA), PLit, 485 - v. ipuyrapsescu ; 3° : nu-t lidgd dzedditlu andmisa di
drbure ,; di codjea a lul (nu-ti baga degetul lntre arbore ~i scoarta lui) - cf. fr. ,entre l'ar-
bre et l'ecorce II ne faut point mettre le doigt" (DictPr, 37; Quitard, 150) - v. ~i amedsticl;
4°: pri dzeddite li ,uu (le ~tiu ca pe degete), PLit, 485 - v. dpd 7° ~i fr. , savoir sa le~on
sur le bdut du doigt" etc. - Cf. gr. &ix-ru).oc;. alb. gisht, bg. prustu, tc. parmaq. - Forma
dzeddit - generaiA ~i curenta - In Joe de de adz it (v. dedzit) ,deget" - forma norm alA - ,
se aliiturA formelor dialectale sud-italiene, ca sic. jlditu (BTS, XVIII, 334) - cf. CODE,
478- fapt care poate ariita o vechime foneticA. - <lat. digitus , doigt".
DZEADZIR1 , vb. I (dzidziral, -rat, -rare), degera. «gelero, Nic, 529; Mih, 179; PB,
589; ldrna dzidzirdl diarcoari (iarna am degerat de frig), PB, 12481 ; ca s' dzidzira'm di ar-
codre (ca sA degeram de frig), Fl, I, 6, 4; las' s' dzidzira di arcoare (lasa sA fie degerat de
frig), PLit, 790. Sinonim : cdcdrusescu. - Cf. ,1 gr. .. wLvroLp14l:w ('Hxelpov) = -rp&JLOUALiil:w
ix -roil ~uxouc;, -roup-roupll:w" ('Apr)., 92).- <lat. degelare.
DZEADZIR1 , sm., fara pl., ger mare, •froid glaciah, Mih, 179; era arcodre, dzeadzir
mare (era frig, ger Jillare), LP, 100; cd-l dzeadzir, ldrnd gredud (cA e ger, iarna grea), Fl,
I, 3, 7. - V. dzer 'i dzidzer.
DZEADZfT -522- nzmrrrc
. DZEADZIT, sn., deget, PB, 589; PLit, 485 - v. dzeddit ~i dzidzitlc.
DZEMIIN, -nd, pl. dzedmin'l, -ne, geaman, •jumeauo, Dal, 86; Nic, 528; Mih, 179;
PScr, 210; dzedmin n'el (miel gemell!i), Jb, XIII, 86; dol frat dzedmin't (c:ioi 'frati g~meni),
BNA, II, 12; Lum, VI, 3, 9; ca dzedmin'l di un sin tut aldptd( (ca gemeni alaptati toti
de un (acela~i) sin), BNA, II, 70; cdstl'n'e dzedmind (castana geaman:'i, dou·a ·casi:an·~ lntr-o
lnvelitoare). Sinonim : didimdrcu. - < lat. gemlnus ,jumeau, jumelle;•: ·
· DZEAl\IIRE, sf., pl. dzedmirl, gem ere, taction ' de gemir, gemissemento, Dal, 86.- V.
dzimedre ~I :
DZEAMIT, sn., pl. dzedmite, geamat, ·,gemissemenh, Mih, 179; acdftl' ·s· tre&murd, si
scodtd dzedmite (lncepu sa tremure, sa scoata gemete, sa geama), Fl, I, 1, 13; vlrtodse
~rdtl dzedmitlle a l'el (puterDice erau gemetele ei), Fl, I, 3, 12; II, 6, 7 ;. ·pit~ngu, dzedmite,
bldstedme (pllnset, gemete, blesteme), Trib, 11, 7-8, 25. - < lat. gemltus ,gemissement".
DZEANA, sf., pl. : dzedne, · sprinceana, pleoapa, •sourcils• ~i d~en'i, lizenurl, · colinii,
«<collines• - d 0 • (sour)cil; 2°. colline, sommet; 3°. en haut; 4°. froncer les sourcils, s'assombriro,
Dal, 86; Nic, 528 (~i • ve:xpo-roccpe:'tov = cimetiere•); Mih, 179; PB, 5S9 ·; GrS, IV, 94. -
1°: ti loti (rica .•. dnda sculd sufrlnfedlile ~i dzednile di 6cl'i (te lua (apuca) spaima ... · clnd
:ridica sprincenele (des sourcilso) ~~ pleoapele (des paupieres•) de ochi), PB, 172ao' .:._ ·v: sprin-
·dzednd; di nsus mritrescu stedle cu dzednile di~cl'ise (de sus privesc stele cu genele (pleoapelc)
•deschise), PAnt, 270; Bair, 70 - de retinut eli pl. dzecine inscamnli ~~ •paupieres•, ~i •cils•
~i •sourcils• - v. frlmfedild; 2° : o vol dzenurl, o vol munt! (o voi deal uri, o voi inunti !),
PLit, 994; PAnt, · 25; un lalil vlntu pisti dzenurl pltndze (un· vlnt neprielnic pllnge peste
·vtrfuri), RomP, III, 38,' 2; BNA; IV, 52; ca norll'i plste dzenuti (ca norii peste vlrfuri), RA,
I, 186; BNA, IV, 62; plste dz~n'l si-dvde fluldra (pe coline se aude' fluierul), B~g, ' 50; PAnt,
201; BNA, V, 40, odstea-a lul da ·cap in dzednd (oastea lui apare pe cre~tet), PAnt, 277;
Bair, 119 - cf. gr. : ..aTto '-ro cppUB~ -roy [)p<Xxou"(Kpoo, II, 213), axu[)ouv d cppii3toc1o! [)p<Xxot"
(Kpoo. II, 15); 3°: nu cu sdlltlndte,: .. nu cu cdplu n dzedntl (nu cu mlndrie ... , nu c~ capul
sus), Lum, III, 69; PAnt, 31; u.-alind~l .mullu n dzedntl (te-ai urcat prea su~~ .; 4~ :· tut niu-
rdrd, dipusird dzednile (toti s-au lnriorat (s-au lntunecat Ia fata), lasara In jos sprincenele,
se suparara) - v. dipdn 5° ~i ntire 8°. - Cf. ~~ mgl. z~ntl (PMegR, II, 133) ~i . . . dr. geanll
{DHa\, 3'18). - < !at'. •genua, g~na ,joue, paupiere". ·
DZEM, vb. III ~~ II (dzimul, dzimut, dzedmire ~~ dzimedre}, geme, •gemir., Dal, 86;
Nic, 528 (dzen'lil); Mih, 179; PB, 589; PAnt, 264.- 1°. ,odra-blinar, dzimu ed (,drum
,bun!", gemu ea), Lum, II, 205; 2°. dzimed ~i ~Jngd~ed (gemea ~~ gifiia), PenB, IV, 113;
:3°. ,pon,.du Crdetun!", dzillJ.Ii Stqmrirl (,pustiu Craciun 1:' gemu Stamuri), Gr~, 184; 4°. inima-
n'l te dzedme (inima-ml care geme), Balr, 84; 5°. gura aesta care '~l-dzedme (gura asta care
t~i ' geme), Lum, II, 271. ; 6°.' dzimed' adlncos muntile
.
ntreg (muntele lntreg gemea 11dlnc), Fl.
.
II, 7, 6; 7°. dziml'nda nlncll 'na-odrd (gemind inca o data), ArE, 34. -<lat. gemere
,gemir".
DZENDZER, sm., greier- v. dzindzindr -, pl. .clzendzerl, GrS, .IV,. 378. Cf. ~i glun-
glundr, !;incalds, kerkinez, tlndzir.
DZER,. sn., pl. dzerurl, ger, •froid glacial,. froidure•, Dal; 86; Nic, 528; PB, 589; cripd
k~trile di dzer (de ger crapau pietrele, til gelait a pierre fendreo), PLit, 816. Sinonime: cllr-
ceallu, cingrime, fed(e etc. - .<lat•. 41elu ,gelee, grand froid''·
DZIADIT, sn., pl. dziadite t?>: ~d s' hidze singur tru sill! cu nl'se, tru dziadite (~i se
lnfige singur In sila cu dlnsele, ln.· . • ), Cod, 17•, - ·PhOr, II, 456: < tc• .zilade, pl. • ziladat
.,residu". - < tc. zyiade (652) ,augmentation" . - V. ziadite.
DZIDITfC, sn., pl. dzidilife, degetel - v. dzidzilic.
DZIDZER -523- DZfN,PZIR

DZIDZER, sn., pl. dzidzhurl: ct'ndu dddea neaila ~i era . dzidzt!r (cind ni"gea ~i era
gcr, gcruia), Fl, II, 4, 12 - v. dzer ~i dzeadzir 2 • ..
DZIDZINfC;\, sf., pl. dzid;intte •mot de carcsse pour une jeune fille, pour une jeune
fiancee, qu'on trouve seulcment dans les vers suivants• : dzidzinfca duse ntre-dpd, lallu Cola
l'l-yine s' creapd (dzidzinica s-a dus dupa apii, bietul Nicola ii vine sa plesneasca). - Cf. alb.
xexerica, pl. ,miscuglio di parole incomprcnsibili" (Le, 1652). - < ?
. DZIDZIRARE, sf., pl. dzidzira'ri, dcgerare, •action de gelert, Dal, 86; Mih, 179.
DZIDZIRAT, -td, pl. dzidzirci(, -te, degerat, •gele•, Dal, 86 :Nic, 532; Mih, 179.
DZIDZIIlATUR.~, sf., pl. dzidziraturl, degeratura, •gelivure ; onglee• Mih, 179; am
dzidzirdturl tu ungl' i (am dcgeraturi in unghii).
DZIDZIROS, -roasd, pl. dzidziro~l, -rouse, gcros, •glace; glacial> : pdlitlu ~i· dzidziroslu
seavir (biciuitorul ~i gerosul crivat), Fl, II, 4· 9.
D z i d z i r o ~ ii, sm., Gcrila, •pcrsonnage des contes populaires qui toujours a froid
et souffle de froid au tour de luio : ai~tul l 'l-dzi(ea D z i d z i r u ~ u cd dzidzira tu cdldura
a(ea ctima marea (aces:tuia li zicea Gerild, . pentru ca degera In caldura cea mai marc), PB,
1381 . - V . dzelidzir.
DZIDZITAR, sn., pl. dzidzitare, degetar, •de a coudre•, Dal 86; Mih, F9. V. dzelidit
~i sinonimul ~ihtdliOrd. - < i!lt. digitale ,d?igtier".
DZIDZITfC, sn. , pl. dzidzitlfe, degetul eel mic, •(le) petit doigt•: · cu dzidziticlu ti-aruc
(te arunc (te trlntcsc) chiar numai cu degetul eel mic), PGr, 61; nf(i Ia dzidzitlc nu l-aved
- ahlt glone era (nici pentru dcgetul eel mic nu-l considera bun de luptd - lntr-atJta era de
vitcaz), PB, 27220; ne pri dzidzitlc nu ti-dm tine (nici pe degetul eel mic nu te am pe tine
= c~ti insignifinnt), PLit, 485 - v. dziditlc. - V. dzeadit, dzelidzit, dzidzitar.
DZIF, sm., p_I. dzihl, ochi, •oeil - sens pejoratih, PMegR, II, 78; azglrtescu. dzfhll'i
n casd (zgliesc ochii In casa), PenB, V, 18; 1'1-ansdrfrd dzfhll' i di cd(tare (de multd cautare,
i-au sarit (i s-au bulbucat) ochii). - V. dziv ~i sinonimele burlfM, ocl'lu.
DZfFcA,. sf., pl. dz.lfle, lingarita - v. dzf(nd •excrescence sous Ia langue d'une poule•,
PLit, 330. - < ?
DZfFLA, sf., ~l(na - v. tf(lll.
DZfFNA, sf., pl. dzf(ne - v. dzl'fnd, dzf(ca.
DZIFNUSfT, -td, pl. dzi(nusf(, -te •malade qui a de Ia dzf(nd : gdl'fnd dzi(nusftd (gaina
cu tlfna), PLit, 330.
DZIGARESCU (far~eroti), vb. IV (dzigdrfl -rit, -rfre), castra, •arracher; chatren, CS~,
I, 11. Sinonime: clucutt!scu 4°, scukescu, sufll 4°. - < ?
DZIMEARE, sf., pl. dzimerl, Dal, 86 - v. dzeamire.
DZIN, sm. (pl. dzin'l ?), geniu, •genie; esprib, Mih, 180 (eronat : dzill). - V. dzin, precum
'i gr. d~lwx (ore%) ,8cxtfLOVtcx" (~cxp. 35); alb. xllin ,cattivo genio", tc. djin (446) ,genie;
esprit; diable" ~i :ihn (609) ,esprit". · ·
DZINDZfE, sf., pl. dzindzfl, gingie, •gencive•, Dal, 86; Nic, 529; Mih, 179; PB, 589;
dintile n dzindzfe crea~te (dintele cre~te In gingie), PLit, 686. -:-- < lat. gingiva ,gencive".
DZfNDZIFA, sf., pl. d_zlndzi(e, zisifa, •jujube•, Nic·, 530; Mih, 179; dzfndzi(lle di glu-
neapine (zisifele de jneapan), AI. 1903, 44. V. (indzi(d, tln(i(d. - Cf. gr. ~l~~ov ,gingeole" ~i
alb. xinxlfe ,giuggiola". ·
DZINDZINAR, sm., pl. dzindzinarl, greier, • cigale•, Nic, 530. - V. dzlndzir,
dzendzer .etc.
DZfNDZIR, sm., pl. dzindzirl, greier, •cigale•, Nic, 530; PLit, 182; dzindzirll'i m'i ctnta
~i-e/'1 (greierii ne ctnta 'i ei), Cal. 1911, 51 ; BNA, II, 56. Sinonime: cdrcdlt!fll _etc. - Cf.
a~r. -ralv-ra~pcx<; ('A piT. n-rele 1099, 1441).
DZINfcA -524- DZICAT'IJR.\

DZINfCA, sf..• pl. dzinlte, dzinttl, Dal, 86 - diminutivul de Ia dzeana •colline•.


DZINIRAC, sm., pl. dziniratl, Dal, 86 ; PB, 589 - diminutivul de Ia :
DZfNIRE, sm., pl. dzlnirl, gin,ere, •gendre, beau-fils ; jeune marie•, Dal, 86 ; Nic, 529 ;
Mih, 179; PScr, 210; PB, 589; trt dzlnire oalia ~· cucotlu (pentru ginere ~i coco~ul se ouA),
PLit, 489 - cf. gr. yL!X -rov yot!.f.6po yevv~ xL' o x6xxo't'ot<;• xotl yL!X -rov ulov oil't'' ~ x6not"·
(AravP, 209). - <lat. gener, -nerem ,gendre. marl de Ia fille".
DZINOS, -noasa, pl. dztn6~l, -nodse, sprlncenat; deluros, d 0 • qui a de grands sourcils;
2°. terrain accidente, montueux•, Dal, 87. - 1°: om bdrb6s ~~ dzlnos (om bArbos ~i cu sprlncene
bogate); 2°: toclu edste dzln6s (pAmlntul e deluros). - < dzeana.
DZINUCL'IU, sn., pl. dzinacl'e, genunchi, •1°. genou; 2°. famille, peuple, nation•, Dal,
87; Nic, 529; Mih, 179; PScr, 210; PAnt, 5. - e: cddzu pri dzinucl'e (clizu tn genunchi);
pri dzinucl'e nadia spriglura'm (am conjurat speranta pe (In) genunchi), RA, 192; BNA, IV,
66 ~i 156) - v. PMic, art. Genuchiul b; Arbinlslu-l besa pri dzinucl'lu (albanezul e credintA
pe genunchi = nu respectA jurAmlntul de credin\A), PLit, 427 - cf. gr. ,o Toupxo<; -r~v qal..lot
a· 't'tX y6vot't'ot -r~v l!J(tL" (' Apii. 1821); dr. ,priete~ugul judecAtorului e pe genunchi,
ca al turcului" (Hint, 85); 2°: amira'lu ~t-amiraroan'ea . . • nu-alasa vl'rnu di dzinu-
cl'lul a lor (lmpAratul ~i tmpArAteasa ... nu lAsau ca mo~tenitor pe nimeni din genunchiul lor,
din stngele lor), PB, 437!1&. - < lat. genueulum, geniculum ,petit genou".
DZIRDZEL'IO, sn., pl. dzirdzeal'e, cercel, •annea~; boucle d'oreille•, CSt, 61. - V:.
ttrtel'l!l.
DZlO - de corectat tn dzin.
DZIV, sm., pl. dziyl, articulat pl. dzlyll'i ~i dzivll'i, Mih, 38 ~i 180 - v. dzi( ~i dzl(ld,
precum ~i gr. -.~((jlo<; ,echec" (' Av8p. 367).
DZI, zi(uA), •jouro - numai In conipuse: ddzi, aslndzl, a doa!la dzl etc. -, PB, 331;
5'39. - V. dzl'rld, dzurld.
nztc, vb. III ~i II (dzt~!l, d:l'sa, dzt'tire ~i dzlteare) zice, •1°. dire, exprimer, affirmer,
raconter; 2°. chanter, jouer d'un instrument., Dal, 87; Nic, 529; Mih, 178; PScr, 210;
PLit, 105. -- 1°: dzf-n'f: te vrel s' 11 dzlc!l? (zi-mi: ce vrei sA-\1 zic?); dzt'se, dzl'se pl'na
1-duru gura di dzl'ca (a zis, a debitat plnA 1-a durut gura de vorbit), PLit, 486; dzl'sit 17(11
alstu lucru? (ati spus (atl afirmat) voi acest lucru ?) ; nu !/Tel s' nil dzltl un pariiml8? (nu vrel
sA ne spui un basm ?) ; 2° : s' l'l-u dzl'ca prl(lul dapa ureacl'e (sA i-o zicA preotul dupA ureche =
sA moarli ca sA-i clnte preotul); bern $' l'l-u (dzl)tem dipriuna (bern ~i 1-o zicem (clntAm)
mereu); pal'llu aparn'ea s' bdta ~~ s' l'l-u dzl'ca dipriuna (pasArea lncepea sA clnte ~i sA 1-o
zicA (sA clnte) tntruna), PLit, 762; PAnt, 86; picurarlu ... l'l-u dzltea cu (lulara la guru (pAs-
torul. . . i-o zicea (clnta) cu fluierul Ia gurA}, PB, 29820• V. dzdc, tea1 ~i tern.- <lat. dicere
,dire".
DZl'CA, sf., fil.rA pl., vorba, spusA, •action de parler; mot, parole ; discours, dire ;
assertion, ordre•, Dal, 86 ; PLit, 78. - 1°. la Gretl, di la dzi'ca pin' la (aptd coste diparte
(Ia greci, de Ia vorbA plnA Ia faptA e departe}, Lum, II, 137; PAnt, 187; 2°. am ~i-alte zboare
ta dzl'ca (am ~i alte cuvinte de zis}, PB, 2497; 3°. trt dzl'ca nu-armln grale (nu rAmln cuvinte
de zis), ArE, 15; 4°. tnt u-a(lara t;lne dzi'ca a marllul (toti au gAsit-o bine (bunA) spusa (aser-
tiunea) celui mare), PB, 10636; 5°. sa s' (aca dzl'ca a mfral'el (sA se lmplineascA spusa ursi-
toarei}, PB, 12881 ; 6°. picurarlu nu-a~lipta dzt'ca nfnga 'na-oara (pAstorul nu a a~teptat ordin
tncA o datA), PB, 29828; 9321; 7°. nu-a~lipta dzl'ca di doa!la orl (nu a~tepta sA i se zicA de douA
ori), PB, 3tl3; 8°. nu va (vl'rna) dzl'ca (nu trebuie (nici o) vorbA, nu-l de zis, •il n'y a pas
a dire•), PB, 134'; 30629; 4411. Ca ~i alaga, nmeaslica, duca, (aca1 , treaca etc.', ~i d• l'ca e un
derivat postverbal din dzlc.
DZicATURA, sf., pl. dzlcdtarl, zicAturA, ~terme. mot, expression, allegation•, Dal, ·ss.
DZIDZIESCU -525- nzufrA

DZIDZIESCU, vb. IV (dzldzill, -dzllt, -dzllre}, zlzru, •zezayer•, Dal, 96; glunglunarlu ...
dzldzle~te dzurla tutd (greierele ... zlzrue toatll ziua), PLit, 761. - Cuvlnt onomatop~ic.
DZIDZitRE, sf., pl. dzldzllrl, zlzll.ire, czezayemenb, DZIDZifT, -ttl, pl. dzidzlit, -te
•zezaye•, Dal, 86.
DZI'FNA, sf., pl. dzi'fne, lingaritll., •bouton qui crolt sur le croupion des poules; em-
portement- v. dzdndzd 5°•: l'l-arsdri dzl'fna (i-a sll.rit tlfna, a devenit aqll.gos), PGr, 61.
V. dzi(nd. - < -.al<y~or. ,pepie".
DZIFNOS, -nodsd, pl. dzl(no§l, -noase, art~~.gos, cgrincheux•: om dzi(nos (om tlfnos),
PGr, 121. Sinonime: dzdndzos, fesfese.
DZIN, sm., pl. dzln'l, geniu rll.u, •mauvais genie•, PB, 590 ( < dzl'nd) ; 2211; aestu au§rl
erd un dzln (acest mo~neag era un spirit rll.u), PB, 22218 ; sdrgl'i un dzln dit amdre (se repezi
un demon din mare), PB, 2501 ; vl'rd dzln ..• val hibd (o fi vreun demon), PB, 46426. - V.
dzin, zln (cu fonetism (i > l) influentat, probabil, de dzl'nd.
DZI'NA, sf., pl. dzl' ne, zlnll., dee•, Nic, 527 ; Mih, 178 ; sor-sa dzl' nd dit pddurea oarbd
(soru-sa zlnll. din padurea oarbA), PB, 465?; m§edld ca 'nd dzl'nd (frumoasll. ca o zlnll.), Fr,
I, 4, 53; PAnt; 19; moartea-l dulte, modrtea-l dzl'nd (moartea e dulce, moartea e zlnll.), BNA,
I, 108; Armd'nile, ca dzln'l (aromAnele, ca zlne), AI. 1928; 113; BNA, II, 58 (aci, pl. dzln'l,
tn loc de dzl'ne, e cerut de rima cu pluralele flntl'n'l, §i ltn'lj.- Raportatll Ia cea dacoromAnll.,
viata folcloricll. a acestui cuvlnt e, ca lnsu~i cuvlntul dzf'nd, anemicll.. - < lat. Diana.
DZINDZOS, -dzoasd, pl. dzlndzo§l, -dzoase, artll.gos, cgrincheux•, PenB, IV, 117; PW,
1928; dzfndzodsd multu (foarte furioasll.), Caraf, 23. V. dzdndzos. Sinonim: .dzlfnos. - < dzandzd.
DZI'PE, sf., (pl. dzl'pite'l), difterie, •croup (chez les brebis)•, Dal, 87; PLit, 317; CN,
108; 173. V. dzl'pit.- < tc. zebha (604) ,croup".
DZI'PIT, sn., pl. dzl'pite; DZI'PITA, sf., pl. dzl'pite, crApet, •toux, coqueluche•: dzl'-
pitlu s' vddzl'cd! (tusea mortalll., crll.petul sll. vii zicll. Ia ureche/ = dare-ar moartea tn voi 1),
GrB, 3, 19; BNA, Ill, 130; 165; dzl'pita s' 11 dzl'cd (dare-ar crll.petul In tine) (grll.mosteni).
v. tuse ~~ crer, cripdt1• - < dzl'pe.
DZIRDZEALE, sf. pl., zarzll.re, cabricot commun•: am §i aurld, am §i dzlrdzeale (am
~~ struguri, am ~~ zarzll.re), Lum, Ill, 84. - V. zdrzald.
DZIS, dzl'sd, pl. dzl§l, dzl'se, zis, •dib, Dal, 87; lucre dzl'se, lucre fapti (lucruri zise,
lucruri fll.cute). - V. dzlc ~~:
DZITEARE, DZI'TIRE, sf., pl. dztterl, dzl'lirl, zicere, •(action de) dire•, Dal, 87; Mih,
178; nu erd lucru tri dzlfedri (nu era ceva de spus). - V. dzicd.
DZI'frA, sf., pl. dzl'le; DZA'frA, sf., pl. dzd'le (nord), ziull., PB, 590; PAnt, 431. -
E mai generalll. forma dzurld.
nzoriUR (Cru~uva), sm., pl. dzoylurl; nzoriURA (Livll.'dz), sf., pl. dzoylure, viezure,
blaireau•, Dun, I, 185 ( < yedzurd). V. yidzdre ~~ vizur, ca ~i sinonimele dzvu, bal'ead6s. -
Fonetice~te, dzoylur ne aminte~te ultimele doull. silabe din scandzohir (gr. axor.v-.~6xotpo.; < cixor.v-
66xe:tpoc;) ,herisson ; pore-epic".
DZUGRANA, sf., pl. dzugrdne ~~ dzugrd'n'l, pieptene cu dinti mal marl ~~ mai rari,
•gros peign..e•, Dal, 87. V. zuyrand ~~ sinonimele discdtl6r ~i gribd. - < -.aouyxpcivor. ,rAteau".
DZUfrA, sf., pl. dzl'le (niciodatll.: dzule), zi(ull.), d 0 • jour, journee; 2°. vie•, Dal, 87;
Nic, 532; Mih, 179; PScr, 210; PAnt, 431. - 1°: blind dzurld, frat durut (bunll. ziull., frati doriti),
PAnt, 300; BNA, I, 128; fd'dzd arltite pdn' s' da dzurla (~ezi ,(stai) aci plnll. sll. aparll. ziua,
sll. se crape de zi), Cod, 114 b1 - v. darl 1e; apiri t;ine §i s' fedte dzurla prl'ndzu (s-a crll.pat
bine de zi ~~ ziua se fll.cu (a ajuns Ia) amiazi = s-a luminat complet), PB, -9531 ; dzurla (adze
di n'el'l f' noaplea ardsioarnd b6al, PLit, 487 - v. ardsl6rnu; edsle om di-a dzurldl'el (e om
de al zilei, e om care nu opereazll. noaptea) - cf. dr.: .. ~i n faptul dzuei" (Nec1, 126); ,~i n
-,.- 526-

faptul dzuil" (Nec1 , .342), precum ~i ,dzua", ,dzua" (Nee, 250; 355; 356, etc.);. cf. ~i CPsal,
512; Dens, II, 71 ; 100; 148 etc.; te-s doaua sura'rl (e nu pot sa s' veada? - dZ11iia ~~ noaptaa
(ce sint doua .surori ce .n!-' pot . sa se vada? - ziua ~i noaptea), PLit, 371 ; 2°: s' dlbd dzuud
albd (sa aibli zi (viata) alba, fericita), J>B, 45525; PLit, 487; PGr, 62; bdneadza ca dzuua fed
alba (traiesc ca ziua cea fericitd), PB, 191 1' ; 17719; tu un suflit l'l-lodl dzuua (lntrco suflare
(lntr-o clipa) i-am Juat viata, i-am rapus zilele), PB, 2709. V. d:i'ild. - Cf. a tredza, a treld;;a
(a treia zi), PB, 16422 ; a /rea-z, PB, 17~; a ddila-z (a doua zi), PB, 1702i etc. : In atari
compuse s-a pietrificat forma dzi ,zi" care, pierzlndu-~i accentul sintactic, s-a redus Ia z - v.
~i az, aodllaz, dzi, zd etc. - ln dacoromilnii: ,a patradza" (Nec1 , 376); ,a doadza" (Nec1 ,
348) etc. - Pentru e - ~i anume pentru salutul Mnd dzuua, ,buna ziua" (niciodata dzuild
Mnd) - cf• . notipte ~i setird, ca ~i blind dimineata, precum ~i it. buongiorno, fr. bonjour, sp.
buenos d_ies, gr. Y.!XA1)f1t?Ct. alb. mire dila, bg. dobilril denil, srb. dobar dan. - < lat. dies ,jour;
journee (de marche)".
E
El, conj., ~i, •et; mais; ou•, Nic, 160; PScr, 211; Cod, 1128 ; 733 • - 1°. ~d afilril bdrbdlil
1'1 . ereci nrima Joakim, e a mul'eciri-sal nrima o cl'imd A nan (~i acelui barbat li era numele
loachim, ~i (iar) o.l sotiei sale numele o chema Anan), Cod, 948 ; 2°. $ddzri Jdcovi pan' (u yiu
a tie c nu? (a stat ·Iacov aci plna a fost viu sau nu ?), Cod, 733 - v. i 5 ~i tdr. e {Dens, II,
287; CC, 27331 ; CPsal, II, 386 etc.) Sinonim: $1. Azi, acest e e ca ~i disparut. - < lat.
et ,et".
E 12 , interj. •eh I, hein I ; cri que pousse le berger ou le chevrier pour faire avancer
ses boucs ou ses chevres•, Nic, 160; Mih, 180; PB, 590; PAnt, 432; e!, a$1/e (ei I, a~a ... ),
Lum, II, 245; PAnt, 216; e, -e I, tu mrinle striga mu§eata Sarcacecina $1 ca~prile si-allna ... n
dzedna (e, et, pe munte striga frumoasa sarcaceana ~i caprele se urea . .. Ia vlrf); RP, I, 1,
4; BNA, I, 60; 139.- V. e.- d!, 6-a!, eh!, ell ~i lipa(r) !.
Ea, este, •(il, elle) est>, Mih, 180; PAnt, 432 .- v. escu, hill.
E-A I •cri des bergers, le meme que e2•. - Cf. ~~ gr. eci (Kpua. II, 37).
EA, pron. pers. f. ·~lie• - v. el.
ECLESI.AIUS, sm., paraclisier, GEl, 139. Grecism savant fara via1a morfol9gica. V.
cliscir. - < exx).'l)aLcipx"l)c; ,sacristain".
ED. sm., pl. edz, Dal, 88; Nic, 162; Mih, 180; PScr, 211; PB, 591 ,; ari'ndza, fli ed ecisli
ma brina di ated di n'el (rlnza .de ied e mai buna declt cea de_miel). - V. led, lcida.
EDECl. sn., pl. edt!curl, edec, •propriete immobiliere•, Mih, 180. - <;: tc. _ledek (1349)
,,,.,''.
EDEC2, sm., pl. edell, trlntor, daineant, paresseux•, Mih, 180. Sinonime: b(ant!s, limbel
etc. - < ?
EDEPSIZLl'KE, sf., pl. edepsizli'kl, ticalo~ie, •abjection, · malhOnn~tete•, Mih, 180;
Lum, V, 17. V. elepsl'z.- < tc. edepsizlik (62) ,impudicite; friponnerie". . . .
EFCOL{E, Nic, 165; EFCOLfL'E, PScr, 211 - v. e(culle.
EFCUL. -la, pl. e(cul'l, -le, u~or, dacile; aise•, Nic, 164,; Mih, 180; . GEl; 140. Sinonim:
li$6r1 • - < e:llxo).oc; .. -".
EFCULA, adv., u~or, dacilement; aisemenh, Mih, 180; GEl, 140. Sinonime : culdl,
li$6r3. - <e:llxo/-o~. ' e:llxo/-w~ .. -".
EFCULfE, sf., Mih, 180; GEl, 140 - v. i(culie.
EFCULIPSESCU (mi), vb. IV (e(culipsll, -pslt, -psire), u~ura, ofa~ilitero, Ni~, 165; Mih,
180; GEl, t40. Sinonim : li§uredzu.- < ~u~o~uvw ,,w". · .
EFCULIPSfRE, sf., pl. e(culipslrl, u~urare,' ~allegement, soulagement>, Nic, ' t~ey; Mih,
180. Circula ~~ ifculip;lre. v. li§urlire. ·· · ' ·
EFCULIPSfT, -ld, pl. e(culipslf, -le, Nic, 163 - sinonim cu li$urcit.
EFEI'\DIM -528- EHTfL'E

EFENDIM (turcism), invar., domnul meu, domnule, •monsieur, mon seigneur>, PAnt,
79; LP, 138. V. a(t!ndl. - < tc. efendlm (121) ,-".
EFHARISTfE, sf., pl. e(harlst!l, multumire, uemerclmenb, Nic, 166. Sinonim: birhu-
zure. - < cuxatpta-r!at .,-".
EFHARfSTISE, sf., pl. e(harislisl •contentemenb, Nic, 165; Mih, 180; PB, 591 ; GEl,
140. V. u~nurla'ca. - < euxatp(GTl)at.; ,-".
EFHARISTISESCU, EFHARISTISESCU (mi), vb. IV (e(haristisil, -sit, -sire), muJtumi,
•(se) contenter, satisfaire•, Nlc, 165; Mih, 180; PScr, 211; GEl, 140. - <euxatpta-rw ,-".
EFHARISTIS{RE, sf., pl. e(haristislrl •contentemenb, Mih, 181; PScr, 211.
EFHARISTISfT, -ld, pl. e(haristislt, -te •contente, satisfaih, Nic, 166.
EFHARISTO, adv., mersi, cgrAce(s), remerciemenb, GEl, 140; nol ld dzl'sim efharisto
(noi le-arn zis multam). Sinonim: $11kir. - E o pietrificare, a vb. gr. euxatpta-rw ,merci".
EFHELE, sf., Mih, 181; EFKEL'IO, sn., pl. e(ketile, maslu, •sainte onction•, Nic, 164;
GEl, 140. - < eux&l.attov ,-".
EFSEVfS (grecism savant), adj., smerit, Cod, 119 bU; GEl, 140. - < euat~i}.; ,pieux,
devot".
EFTERtE, sf., pl. e(teril •calomnie• : gredrld muhttine, uri'ta e(terie aructira pri mine
(grea calomnie, urlti ponegrire au aruncat asupra mea), Lum, V, 223. V. i(tirtis ~i muhtdne.
- < tc. lftlrA (117) ,caloinnie".
EFTIHfE, sf., pl. e(tihll, fericire, •bonheur, feliclte•, Nic, 165; GEl, 141. - < eu-rux!at
,,,.,''.
EFTIID(P)SESCU (mi), vb. IV (e(tihi(p)sil, -sit, -sire), ferici, •rendre heureux, beatifier;
estimer quelqu'un heureux•, Nic, 165.- < eu-rux!l:w ,-".
EFTIN, -nd, pl. 't!(tin'l, -ne, ieftin, •de bon marche, de bas prix•, Dal, 88; Nic, 165;
Mih, 181 ; PScr, 211; PB, 591; GEl, 141. - < eU6l)W<; .,-".
EFTINATATE, sf., pl. e(tindta'(, ieftinitate, •bon marche, bas prix; baisse de prix•,
Dal, 88; Mih, 181. V. i(tinattite.
·E FTINEAT.\, sf., pl. e(.tint!t, Dal, 88- sinonim cu e(linattite ~i:
EFTINfE, sf., pl. e(tinil - v. eftinetita -, Nic, 165. - < cu6l)v(Ot ,bon marche".
EFTINIPSESCU, vb. IV (e(tintpsll, -sit, -sire), ieftini, •baiss~r le prix; laisser a bon
marcheo, Dal, 88; Nic, 165; GEl, 141. - < eu6l)VOt(VCJl ,-".
EFTINIPSfRE, sf., pl. eftinipslrl, ieftinire, •baisse de prix•, Dal, 88.
EFl'INIPStr, -ta, pl. e(tinipslt, -te, ieftinit, •devenu bon marche, baisse de prix•, Dal, 88.
EFUR, sm., pl. t!furl, efor, •ephore, administrateur•, Dal, 88; Nic, 166; Mih, 181 ;
GEl, ·141. - < l!popo.; ,-".
EFURfE, sf., pl. e(urll, eforie, •ephorie, conseil d'administration•, Dal, 88; Nic, 166;
Mih, 181; GEl, 141. - < ~!pop!at ,inspection, surveillance".
EFURUKE, sf., pl. e(urllkl, Dal, 88 - v. e(urie.
EG, sm., pl. edzl, ariel, •herissom, Mih, 181. Sinonim: ariClrl. - Cf. mgl. lej (PMegR,
II, $5), ej (CapM, III, 123). - < vsl., bg. dii ,erinaceus, herisson".
EH! interj. •eh•: eh!, lal otimin'l di zamtine (eh !, mii oameni de alt:ldat:ll din timpul
apus !), PAnt, 218. - V. e/1
EHLE (gr:ln1osteni), adj. invariabil, ln'el:ltor, •trompeur; tromperie, trlcherie, fraude•:
om ehlt! (om care te ln~eali Ia ctniar). - < tc. ehll (210) ,celui qui connalt Ia competence".
EHTRA, sf., pl. ehtre, du~minie, •inimitie•, Nic, 166; GEl, 141. - < lx6pat ,-".
EHTRfL'E, sf., pl. ehtrfl'e, inimicitie, •inimitie, haine•, Cod, 13 b'; GEl, 141. Sinonim:
du~manll'e. - v. ehtra, ihtrll'e.
EHTRIPSmlCU -529- EL

EHTRIPSESCU, vb. IV (ehtripsil, -sit, -sire), du~mdni, •avoir de l'inimitie; envier-,


Dal, 88; Nic, t66; GEl, t4t (e118revsescu). - < ~x6peuo!LIX'- ~)(61Xlp(o) ,. - ".
EHTRIPS{RE, sf., pl. ehtripsirl; EHTRIPSfT, -td, pl. ehlripsi/, -te, Dal, 88 - v. ehtrip-
sescu.
EHTRU, -rd, pl. ehtrl, ehtre, inimic •ennemi; adversaire•, Dal, 88; Nic, t66; Mih, t8t ;
W, II, 278; GEl, t4t ; Cod, 110u (pl. ehsri); ma bun easte un ehlru mintimen (e mai bun un
inimic .tntelept), PLit, 491; eh/lrll'i tl si-aprukeard (du~manii ti s-au apropiat), PAnt, 58;
apa doarmi, ehturlu nu doarme (apa doarme, du~manul nu doarme). Sinonime: du§man, hazmu1 •
- < &x6p6c; .. -".
EHTUR, -urd, pl. ehturl, -ure, PScr, 21t - v. ehtru.
EH8REVSESCU, vb. IV, PScr, 211 - v. ehtripsescu.
Elf, interj. •eh h, Dal, 88; PAnt, 432 - v. e/2 •
EL, EA, pl. el'l, edle, el, ea, •il, elle, lui ; ils, elles, eux•, Dal, 88 ; Nic, 16t ; Mih,
11!2; PScr, 211 ; PAnt, 432. - Nom. sg. ~i pl.: t 0 • el loarnd, ed ample; el'l tundu, ealc fri-
mintd (el toarnA, ea umple; ei tund, ele frAmtnta); tradze elu s' moard (el trage sa moarA),
AI. t927, 58 - -u silabic e cerut de ritmul versului; 2°. cum easti-l lOra (cum e el acuma),
PLit, 806; ar:aftul easti-1 acasd? (croitorul este, el, acasa ?), BNA, II, t24; 3°. aclo lu easti-1
(acolo unde e el), Fl, I, 5, 6; 4°. stdtu cum '§l-era-l (a stat cum l~i era el), Fl, I, 3, t6;
5°. Mrbtitlu ... era-/ avinare (bArbat\11. .. el era Ia vtnat), PB, 37118; 6°. era-/ (el era), PB,
t3217; 2738 ; 46314; 7°. si hibd-1 yiii (sa fie el viu), ArE, 22; s' nu-l hiM ac/6 (sa nu fie el
acolo), PB, 3121&; 8°. ma mare elva hiM-/ (el, va fi el mai mare), ArE, tS; 9°. dit groapd di-lu
va hiM-/ (din groapa de unde va fi el), ArE, t8; t0°. foc/u lu 1-easte? (focul unde este el ?),
PLit, 32; 33; 11°. lu edsti-1? (unde este el ?), PLit, 30; t2°. fu edsti-u (unde e ea ?), PLit,
30; 13°. hil'i-ta edsti-u aiia (fie-ta, ea e aici), PB, t498; t4°. pll/'i atel'l lu suntu-l'l? (puii
(pasarile) acei, unde slnt ei ?), PLit, 30; t5°. di clnd era-l'l cu Enoh (de clnd ei erau cu Enoh),
ArE, 20; 16°. ca domn'i eara-l'l prin casd-/d (ca domni (staplni) erau ei In casa lor), ArE,
20; 17°. tut eara-/'l und (ei toti erau Ia fel), PB, t8511 ; t85'; 19410; 2111 ; 2272a; 27815; 2798';
35821; 3691' ; 37488 ; 46817 ; 18°. hii§tile lu-le suntu? (cotofanele, unde stnt ele?), PLit, 32-
alte exemple In PArom, 88. - Gen.- d at. sg. ~i pl.: 19°. fuslu a lul, (urea a l'el, oc/'i/'1
a lor (fusul lui, furca ei, ochii lor) ; 20°. a lul l'l-ded, a I'el nu-l'l ded, a lor va ld dati (lui i-am
dat, ei nu i-am dat, lor Ie voi da); lu l'l-suntu pdrintll'l? (unde li slnt pArintii ?), PB, t237 ;
2t0 • dindpol-/'i alt;ed cl'mpul (In urmii.-i clmpul era alb), Fl, I, 5, 5 - cf. dr: ,vor 1e~1. ..
lnainte-i" (Ur, 216 ~i Ur1 173 ~i 196); ,aduse ... lnainte-i" (Bal, 81) etc.; 22°. cu-a lul-l'i tut
(cu ai lui-i toti), BNA, ll, 90; '§l-displdti cusitdle ... a l'el-l'i (l~i despleti cositele ... ale ei-~i),
Fl, II, 6, 8; e/ ndpol-l'i (elln urmii.-i), BNA, II, t8 - cf. dr. ,lnainte-i" (Ureche, 185; CronM,
I, 563; 11, 229 etc.); 23°. spunit lul Dal'eanl si-ansard (spuneti lui Dal'eanl sa sara), PLit,
998 - [constructie suspecta, normal ~i curent fiind: spunil a/ Dal'eanl. .. ); 24°. amintd' mu/td
lncredere (dacoromdnism) tu el-/'i (a cl~tigat multa lncredere In elu-~i), Fl, 11, 7, 20; 25°.
di mird-ld-aglutat (ajutati de ursita lor), ArE, 22; 26". aii cdsa-ld mplind (au casa lor plina),
ArE, 22; 27°. priste tutd-/d avearea (peste toata averea lor), BatP, 35; 28°. ea/e arml'n vedue
ntredga-ld blind (ele ramln vaduve tntreaga lor viata), Fr, I, 56 - pentru ea/e, cf. dr. pl. f.
,sa iasii. cu iale" (ITR, 73); 29°. tot mutresc s' na l'ea n partea-ld (toti cautii. sa ne ia de
partea lor), Fr, 11, 258 - cf. t dr. ,din parte-le" (Bii.l, 352); 3J0 • lu-avea ca pri un/u di-a /or-ld
(II avea ca pe unul din ai loru-~i), Fl, II, 7, 21 ; 31°. trl ninte-ld (pentru tnaintea lor= In
norocul lor), BatP, 18 - cf. t dr. ,tariia-le" (CC, 5241) ; ,dlntll-la (CPsal, p. ccxn ; tl()lli);
,asuprii.-le" (Nee, 70; Nec1 , 58; ITR, 55, 62); ,lmpotriva-le" (Nee, 131; Necl, 105) etc. -
A c u z. sg. ~i pl. : 32°. e/ /u-acdfard, ea nu u vidzurd; el'l l'l-avtnal, ed/e nu /i-afld' (pe el
1-au prins, pe ea nu o vazura; pe ei i-am urmarit, pe ele nu le gasi); 33°. fa /u ntreaM, Ira

84 - c . 531 - Tache P a p a h a g 1, Dteflo1!4rul dialectulut arom4n


ELA -530-

s' tl dzl'ca (ian lntreaba-1, ca sa-ti spuna), Batp, 36; 34°. la l-dipunc llmblra'{u (ian ' domole~te-o
tambureaua), GrB, ·2, 33; BNA, III, 80; 84; 35°. rna dlpdnl-l (mai domole~te-o), GrB, 33;
BNA, III, 84; 36°. l'i-l'l lu deadira (ll diidtira ' ei-~1). PB, 8137 ; 37°. l'i-l'l ~u plltlcurii. terbul
(ei (fetei) i 1-au trimis cerbul), PB, 35213 ; 38°. vataml'ndalul-lu, ascapa' (uciglndu-1, a scapat),
PB, 1980; 39°. lu lu-are? (unde ll are?= unde e (se gase~te) el?), PB, 3069 _: ·v. am1 5° ;
4C0 • masnat-u Ia nol (m:lcinati-o Ia noi); 41°; · vidzl'ndalul-o aiii'nta· yloana · (vazlndu-o atlt de
voinica), PB,' 4465 - v. u1; 42°~ inola l'l ncl'lse (bunica i-a tnchis ochii = a murit); 43°.
addpa-l'l Ia arl'ii (adapli-i Ia rlu); 44°. paplu ll led.~i (bunicul le-a tntins picioarcle = a murit);
45°. lcil'i-le cuma't (taie-le bucati). - Ca post pun ere pro nomina 1 ii, curenta ~i In
dacoromana, iata clteva cxemple din grcaca poj>Ulara : Be 6eAw •o• 8e )(p~~W ·w, 8~v Y.'XT~8i)(OU!L'X~
-ro (S ~hmidt, 200); -rov ~A~o6 6tAW 't'O (M~YJ!L• 153; 154; 155); -r(vo~ !Lot~ci~~~ ' ~Ahcpuv -rov ;
(Pnssow, 246); l£xw 't'O, ~)(E:~~ TO• Y.~· IJ.v 8E:v TO 'll:W 8E:v ~pt•axe:~~ TO ('H11:e:~p. I, 178); i~e:t •ou
6x.e:~vo~ (K up. 229); 0 VctUY.PYJFO~ Atye:~ T'YJV (Passow, 328): OAO~ •ou~ (Kpua. u; 181); 7!:7jpot
,a; xciaTpot. 11:7jpciv Tcit (Passow, 176); auvTot 11:e:pvw xctl ~:A!!;:w •ot (Tom, III, 29); 11:o~o~ ~xe:~
11:p6(h-rot ~xe:~ Tot, xotl11:0~o~ ,a; ~6axe:~ Tpwye:~ Tot (' Apii. 1226). - ln dacoromanii: ,pa~te ·Nica
oilc : pa~te-le, porne~te-le, din 'nainte hate-le, de pre urmii strlnge~le, ia merez ·l ntoarce-le"
(TcodP, 41 etc.). Peni:ru dacoromana veche, cf. : ,va scoate-1; va certa-1'' (Cip, t96); ,duse·
ra-1, pllngu-1" (ITR, 150); tn CC: ,face-le" (1:122 ); ,chema-le" . (139)17; ,spunea-le" (2025);
,dcade-le" (30536 ); .. ~tie-le" (47328) etc. - Parercn c:l aceasta postpunere, curenta In aro-
mana sudicii, ar fi, ca origine, de provenienta grcaca (cf. CFr, 134) ramlne ca ipoteza. -
- V. ell, mine, lu, nol; line 15°, tu, /i, 11ol, · precum ~i PEp, 111 sqq. - <lat. *lllus, ll/e.
ELA, imperativ sg., vino, •viens•, pl. flat, veniti, •venez•, Nic, 161 ; GEl, 141. Sinonime:
yinu, yinlt (v. yin2). - < 1£/,ot (l£p)(O(J.ot~) .. -".
ELBET(E), adv., poate, •peut-Hre; assuremenh, Mih, 181, PenB, VIII, 58. V. polite.
< tc. elbet(te) (1'32) ,sans doute".
· ELE J, interj. •he I•, Fr, II, 239; PAnt, 40. - Cf. tc. Mte (1325) ,en fin;' voyons done!".
ELEAKiM, conj., dar, •mais•, Mih, 182. - V. i/eaklm.
ELEFANDU, sm., pl. ete(imdzi, elefant, •elephant>, Dal, 88; Nic, 161; GEl, 141. Sino-
nime: (il, (ildi$ln . - < t),tq>otvTo~; tAE(j)ot~· ,,
ELEFrERfE, sf., pl. elefterll, libertate, diberte•, Nic, 161 ;· GEl, .141. V. iliftirie. - <
I
e:Ae:u6e:pLot , - ".
ELEF01R, -rd, pl. eU(Oirl, -re, liber, dibre, indcpendunh, Nic, 161; PScr, 211; GEl
141. v. (lieu. ·_ < tA£u~e:po~ , ,;.,. ". ·
ELEF0iRUSESCU (mi), vb. IV (ele(Oirusil, -sit, -sire), Iibera, tliberer, affranchiro, Nic,
161; GEl, 141. V. apulsescu. - < tAe:u6e:p6vw ·.. -".
ELEF0IRUSfnE, sf., pl. ele(Oirusirl, liberarc, •delivrance•, Nic, '161.
Ei.EF01RUSfT, -Ia, pl. ele(Oirusif, -te, liberat, •delivre•, Nic, 161.
ELEIMOSfNE, sf., pl. elelmosin'l, pomana, •charile, aumone•, Nic, 161; ·PScr, 211;
GEl, 141. - < EAE:7J!LOGUV7J ,-".
ELEN, sm., pl. elt!J!'i, cerb, •rcrf•, Mih, 182. Sinonime: ndrel, terbu.- < bg. elenii

ELIN, -nd, pl. e!in'l, -ne, pagln, •paiem, Cod, 285 ; GEl,' 141; E I In, -na, pl. Elin'l, -ne,
4hellene•, Nic, '161 - v. Grec. - < tAA'YJV ,hellene".
ELMAE, sf., pL elma'l, guler de \rulpe, •collet de fourru're de renard•, Mih, 182; Mac,
113; 'na glubd cu elmde (o giubea cu gtiler de blana de vulpe); BatN, 3; sac ·cu elmale (haina
cu guler de blana de vulpe), GrS, tv,' 228; 244. - V. ilmale.
ELPf M, sf., pl. elpidz, speranta, •esperance.,' Dal, 88; Nic, 161; 1\Iih, 244; GEl, 141.
Sinonim: ntidd. - < tA'Il:(~, ii.11:L8ot ;,-".
ELPISESCU -531- EPIA.fS

. ELPISESCU, vb. IV (e(pisil, -sit, -~ire), spera, ~esperen, Dal, 88; Nic, 162; GEl, 141.
Sinonim : nddtUscu. - < EA7tl~w .. -".
ELPISfRE, sf., pl. e/pisfrl, ~action d'esperen, Dal. 88.
ELPISfT, •Ia, pl. elpisi{, -te, sperat, •espere•, Dal, 88.
EM; corij., ~i, •et; aussit; PB, 591 ( < e + ami) ; ·em s' coc tr' otird, ·.. , em ·si'ntu nos-
lime (se coc ~i imediat. .. , slnt ~i nostime), AI. 1903, 95; fd{eti ca s' pdra em -(uviros, rm araSlt
(facea (contribuia) sa para ~i fioros ~i placut), PAnt, 308; Uvrei1/u em da, ·em strlgd(evreul
~i love~te ~i ppa), PAnt, 8. - < tc. hem (1325) ,et; aussi; et puis".
EMBATIKE, sf., pl. embatikl, embatic, tannate payee a un evi!que•, Dal, 88; Nie, 162;
Mih, 182; GEl, 141. - < t(L~ot-rlxtov. ,.-".
EMBISTIMEN, -nd, pL embislimen'l, -ne, confident, ~homme de eonfiance•, Dal, 88;
Nie, 162; Mih, 182; GEl, 142. V. mbislimen. - < E!J.7ttanu!J.~O~ ,.-". ·
EMBISTOS{NE, sf., pl. embistosfn'l·, lncredere, •confiance•, GEl, 142, ·v. imdne. - <
t!J.ma-roouv'l) ,confiance; foi".
EMBORIU,-sn., p]; emboril, comert, •commerce; negoce•, Mih, 182·; GEl, 142. Sinonim:
tigearete. - < E!J.7t6ptov .. -".
EMBUR, sm., pl. emburl, comerciant, •commer~ant; negocianh, Dal,. 88; Nic, 162;
Mih, 182; PAnt, 365; GEl, 142. Sinonime: pramate(tu, tugetir. - < l!!J.7tOpo~ ,.-" .
El\IBlJ_RIPSESCU, vb. IV (emburipsil, -sit, -sire}, neguta, .Caire le COI)l.lllerce; negocier.,
D al, 88; GEl, 142. - < E!J.7tOpE:uO(LotL ,.-".
El\IBURL{KE, sf., pl. emburlfkl, negustorie, •trafic, affaires•, Dal, 88. - ,V, .emboriu
~i sinonimul tui}earlt'ke.
EMRI, sf., fara pl., ordin, ~ordre; ordonnance•. V~ 6itita ym~, urdin . .- .<. tc. emr
(145) ,.-".
EM~ER{, sm., pl. em~ertidz, soldat turc, •soldat turc•. - < tc. hemeh.ehrl (1327) , con-
citoyen; compatriote".
EMULUrfE, sf. , polita - v. muluyle.
ENDEC, sn. , pl. endefe ~i endecurl, groapa, ~~osse•, Mih, 182. - V. hdnddke ~i alb. hend~k
, fosso" < tc. hendeq (552) .. - ".
ENDOL{E, sf., 'pf. endoill, porunca, «commandemenh, Cod, 751 ; GEl, 142. - < ev-ro).7j
,,,..,' '.
ENERriE, sf. ~ pl. eneryil, ·energie, •energie; actiom, Dal, 88; Nic~ 162 ;_Mih, 182;
GEl, 142: ....:. < evepy&tot ,.-".
ENERriSESCU, vb. IV (eneryisll, -sit, -sire) a activa energic, agir; persister>, Dal,
88; Nie, 162; Mih, 182; GEl·, 142. - < E:"J&pyw ,.-". ·· '· '
ENERriS{RE, sf., pl. eneryislrl, staruire, •effort; · perseverance~, Dal, 88 ; Mih, 182.
ENT{PUSE, sf., pl.. entlpusl, impresie •impression.; Mih, 350; GEl, .142; PenB, III, 163.
< EV'rU7t(l)(JL~ ,.-".
ENUR{E, sf., pl. enurll, enorie, ~paroisse•, Dal, 89; Nic, 162; Mih, 182; GEl, 142. -
V. inurfe.
EPANASTAT, sm., pl. epantislaf, revolutionar, <insurge, revolutionnaire•: si · s' (tied
epandstat (sa se faca revolutionar), AI. 1903, 59. V. cumlt. - < e7totvoca-rch7)~ .. -".
EPARHfE, sf., pl. eparhfl, eparhie, •diocese•, Nic, 163, .- < e7totp)(lot ,.-".
EPI Af, conj., pcntru ca, •parce· que•. V. cd-{e. - < e7t&t87} , car" .
EPI AIMIE, sf., pl. epi6imfl, epidemic, •epidemic•, Dal, 89; Nic, 163. - < e7tt87)(Llot

EPI AfS, conj., •paree que, vu -que•, Cod, 1241; GEl, 142 - v. epi6,l.
-532-

EPIN, sm., farli pl., de laudli, •eloge; louangc•: mula a lul ated di epin (catlra lui
aceea de mlndrie), PenB, V, 87. - < 17tOttvoc; .. -".
E p 1 r 6 t, -rodtd, pl. Epirot, -rodte •habitant de l'Epire• : mifrdtl'i lal Epirot s' dflsird
Muredild tot (slirmanii bieti epiroti 'se duserli toti ln Moreea), W, II, 106; ma gton'l di-Ar-
mdn'll'i epir61ll' ma-alumtdtorl di Fdrjlir61 pri lume- sdndtdtel, RA, 92; BNA, II, 36- v.
Fdrjlirot. - V. Jirgdn'edt, Sdrcdn'lot. - < i}7tetp~Tl)c; .. -".
EPfSCOP, sm., pl. eplscokl, episcop, •ev~que•, Dal, 89; Nic, 163; Mih, 182; GEl, 142.
< E7tLaX07tOc; ,-".
EPISCOPAT, sn., pl. episcopate, episcopat •ev~che•, Dal, 89. - V.:
EPISCUPfE, sf., pl. episcupll, Nic, 163. - < £maxo1t7j ,ev~he".
EPISTAT, sm., pl. epistdt, epistat, •surveillant., Dal, 89; Nic, 163; GEl, 142. - <
ElttGTlhl)c; .. -".
EPITAFifr, sn., pl. epitd(il, epitaf, •epitaphet, Nic, 163; LP, 127 (pitd(il) ;. GEl, 142.
- < tlttTOOptoc; ,le saint-suaire".
EPITf Alfr, -6ie, pl. epitl6il, abil, •habilc, adroit., Nic, 163; PScr, 212; GEl, 142.
- < £m-r7)3etoc; .. -".
EPfTROP, sm., pl. epitropl, epitrop, •curateur, tuteurt, Nic, 163; Mih, 172; GEl, 142.
- < E7t(Tp07tOc; .. -".

.._... EPITRUPfE, sf., pl. epitrujJll, epitropie, •curatelle, tutelle•, Mih, 182. - < £m-rpo7t7}

,t
ERA (Ia aromilnii din Albania)- v. aerd serd. - <alb. erl! ,vento".
ERrATARIC, -cd, pl. eryatdritl, -te, invidios, •envieux•, Kats, I, 74. Sinonim: (tunir6s.
ERrE, sf., pl. eryi, demnitate, «vertu, dignitet: eryea 1-mUliUtdjlte omlu (demnitatea
II lnfrumuseteazA pe om), PLit, 686 ; eryea Ia om i ca ldlu6a Ia pom (probitatea Ia om e ca
floarea Ia porn), PLit, 686. - V. ergi ~i :
ERrU, sn., pl. eryurl, presimtire, d 0 • pressentiment; 2°. soup~on; _envie•, Dal, 89;
Nic, 163; GEl, 142. - 1°: l'l-vln'e eryu (ti veni presimtire), PB, 28888; PGr, 63; cd nl'sd
aUlll lli cd l'l-ylne ergu (eli dlnsa a lmblitrlnit ,1 eli presimte), PB, 3007 ; 2° : amird'lu intrd'
tu eryu (lmpliratul a intrat In blinuialli, lncepu sli blinuiascli), PB, 31817 ; di eryu ll' di zil'lil,
ni odspitl'i nu l'l-acdtd somnul (din zlzanie ~~ de invidie, nici oaspetii mi-l apuca somnul,
nu puteau dormi), Lum, II, 12; eryul nu u-aldsd si j~eddd arihdte (invldia nu o lasli sli stea
lini~titli), PB, 74'; s' credpd tlitirlle di eryu (sli crape de invidie tinerele), Batp, 43; BNA,
III, 42. - < l!pyov ,ceuvre, action".
ERiii, sf., flirli pl., probitate, •honnHete; probite•, Dal, 89; om cu lrg( (om cu onoare).
- V. erye ~~ alb. erz ,onore, stima". - < tc. yrz (843) ,honneur".
ERIM, -md, pl. erin'l, erime, Nic, 163; tu-aeslu erim di loc (In acest pustiu de plimlnt),
PLit, 888. - v. ermu.
ERIMfE, sf., pl. erimll, Nic, 164 - v . irn'le, urn'le, pundle.
ERMU, -md, pl. ern'i, erme, pustiu, d 0 • desert; inhabite; 2°. anachorete, ermite, soli-
taire; 3°. desole, infortune•, Dal, 89; Mih, 183; PScr, 212; GEl, 143. - 1°: muntll'l va s'
arml'nd 8rn'i (muntii vor rlimtnea pustii), · PB, 171°; 2°: bdneddzd _slngurl, ca ern'il'l (trliiesc
singuri, ca pustnicii), PAnt, 310; 3°: armdse mrima slngurd, ca ermd ncl'lsd n cdsd (rlimase
mama singurli, ca o pustnicli (dezolatli) tnchisli In casli), PLit, 1049; PAnt, 64; ca val di
ern'il'l picurdrl (ca vai de nefericitii plistori), PLit, 935; pll'ndzi, ermd, plt'ndzi (pllnge, nefe-
ricito, pltnge), · LP, 209; lu-agudl erma di ldpd (1-a lovit pustia de iapli), Fr, II, 15, 239;
PAnt, 40; nu-aved ermu biutura (nu era (nu exista) bat-o pustia de bliuturli), BNA, H, 74;
mor slngurl f ern'i, tu erme 16curl, di un ascuml di ermu dor (mor singuri ~i singuratici, In
ERMUXESCU -533- ESTAN

loeuri pustii, de un dor ascuns, batii-1 pustia), BNA, II, 68. Sinonime : p6ndu, prlstu. -
PEt, 20 : < lat. eremus. - < lpl)!LOc; ,desert".
ERMUxESCU, vb. IV (ermuxil, -xlt, -xire), pustii, •devaster; depeupler; desoler•, Dal,
-89; Nic, 164; GEl, 143; ermuxird Mrlle (au pustiit satele sau satele au ramas pustii); fumel'l
.Entredzl avea ermuxltd (familii lntregi ramasese singuratice, dezolate). Sinonime: pundixescu,
pilstuescu. - < ~Pll~-t6vw ,-".
ERMUxfRE, sf., pl. erm,uxlrl, devastare, •action de rendre desert, de devaster, de
depeupler, de desoler•, Dal, gg; tu kir6lu al All-p~e cddzurd greale ermuxirl pri caplu a
Armd'n'llor (In timpul lui Ali-pa~a au cazut grele pustliri pe capul aromilnilor). - V. irmu-
xlre.
ERMUxfT, -ttl, pl. ermuxif, -te, pustiit, •devaste, ravage; depeuple; desole•, Dal, gg;
Nic, 164. Sinonim : pundixlt.
EROTIPSfT, -ttl, pl. erotipsif, -te, amorezat, •amourache, epris•, PenB, VIII, 21. -
I< vb. erotipsescu < ~pwnuw ,rendre amoureux").
ES1, •esd sau •easd, pl. •e~r. •ese sau •ease, dlnsul, dlnsa, •il, lui; elle - v . elt: dupd
modrtea a tatd-sul vine tnlr' esu (dupa moartea tatalui sau t# veni lntr-lnsul, In fire), Gram,
262. - V. isl.
ES1 , ESfr, vb. IV ~i I (i~il, i~lt, i~lre sau i(n)~ll ~i i(n)~dl, i(n)~lt ~i i(n)~at, i(n),tre
sau i(n)~dre), ie~i,d 0 • sortir; 2•. se lever (en parlant des astres); 3°. pousser; 4°. aboutir;
~tre revolu; 5°. gagner (au jeu de cartes), ~tre le premier; 6°. oublier; 7°. devenir; 8°. ne pas
tenir parole; g•. deborder, degorger; to•. aller a Ia selle, avoir Ia courante•, Dal, 116; Nic,
164; Mih, 183; PScr, 212; PLit, 4g1. - t•: vrem .s' i~lm afodrd (vrem sa ie~im afara); nu es
Armd'n'll'i n muntt (aromilnii nu ies Ia munte), PLit, g34; PAnt, 23; i~i fdrtdtlu afel mdrlle
~a ie~it fartatul eel mare); PLit, 802; PAnt, g1; 2•: sodrlle avea i(n)~ltd (soarele rasarise)
- v. dau 11° ~i gr. ~~y'ijxev 6 fji..Loc;; 3°: mustdfa I' i(n)~l. mintea nlnga (mustata ti-a aparut,
mintea Inca nu) - v. darl 4° ~i gr. ~ycxlvn 110 ILooo-tlixL ; 4°: lu va lasd mintitura aestd?
(unde va fi capil.tul acestei lncurcaturi ?) ; cdlea aestd lase la arl'u (calea asta lese (duce) Ia
du); vid:u cd lase Marful (a vazut ell luna martie se lncheie), PLit, 773 ;. s•: s' e~l Mtna
Ia cd'rtt (sa cl~tigi totdeauna Ia carti de joe), PB, 4303 ; cu elf gzuca, Mtna i~ea (cu clti juca,
totdeauna cl~tiga), PB, 430•; i(n)~il lo: am trel ~l (am ie~it (cl~tigat) eu: am trei a~i) -
v. amintu 1°; 6° : aestu lucru nu-n'l lase dil minte (acest lucru nu-l uit) - v. agdr~escu 1°;
7°: patrul'i ficMrl i(n}~ird furl (cei patru flacai s-au facut briganzi); va s' i~lm cu furll'i
tot (o sa ie~im toti cu haiducii = toti ne vom face haiduci), PAnt, 2go; BNA, I, 10; 8°.
line hil om te e~l di zbor (tu ie~ti om ce nu te tii de cuvlnt), BP, 8311 ; go : di plol multe,
art'urlle i~lrd (din cauza multelor ploi, rlurile au ie~it din albii, s-au revllrsat) - v. dipun
6°; 10°: cf'le orl i(n)~it afodrd oerl? (ieri cite scaune ati avut ?) - v. mf'nd 14°, scot 15°,
lirdin 3 4°. - V. i~itor. - Cf. gr. ~~ycxtvw. alb. dal, bg. izlezamu, izlazjamu, tc. tchyqmaq.
- Pentru alte sensuri nelnregistrate aci, cf. mes etc. - < lat. exlre ,sortir de".
ESCU (nord), vb. - cf. Introducer e, § 51, p. g3 -, fi, cHre•, Dal, sg; Nic, 164;
Mih, 183; PScr, 212; PB, 5g2; CAr, 483; GrS, VI, 35g; mine care escu n'ic (eu care slnt
mic), CalGrB, 25; finfi an'l - und zdmane - di ctnd escu fur tricurd (cinci ani - o eternitate
- au trecut de clnd slnt brigand), PAnt, 276; Bair, 118; n'ic escu, minut escu, tutd lumea
u nvescu - aclu (mic slnt, subtire sJnt, toata lumea o lmbrac - acul), PLit, 348. - Cf. dr.
,eu esc" (Poiana Sibiului) - GrS, II, 51. - V. hill.
ESTAN, adv., estimp, •cette anneet,"Dal, gg; Nic, 164; Mih, 183; PScr, 212; Armd'n'll'i
estan luf nu es (In anul acesta nu ies toti aromilnii), PLit, g34; PAnt, 23; nili estan, ni di
vedrd (nici est-an, nici Ia vara), GrB, 1, 14; BNA, III, 130. - < estu an.
-534- E·(J

ESTU, estd, pl. e#l ~i e~ti, este, Dal, 89; PB, 592; nlca estii [nlca aestd) oara s' IIJ.i-
avdzt (Inca de asta data sa rna auzi, sa rna asculti), PLit, 977; PAnt, 47 - v.. aest!l . .
:E~.i\, sf., fi\ra pl., asemanare, •ressemblance; egalite• : cafli1-l e~a totnp. (cauta-ti tot-
deauna potriva), PGr, 62. - V. l~ea.

:ETl, sf., pl. ete ~i ef, eternitatc; «1°. temps ; 2°. siecle; 3°. a tout jamais, eternell£m rm t- ;
4°. une fois; 5°. (!'autre) monde; 6°.. circonstances•, Dal, 89; Nic, 164 ; Mih, 183; PScr, 2H!·;
DR, II, 529; Jb; I, 30; 32; 38. - 1° : nu dede plotfle tru eta tutu, trel. an ~l # ~elise mi$a
(nu a plouat. In tot timpul, trei .ani ~i ~ase luni), Cod, 124 b14; 2° : di tru eta pin' lru. titu
(din secol plna . In secol), Jb, I, 50; ca lrel ete greale (ca trei secole grele), . BNA, IV, 8~;
un'-oard $' tr' una etd, 'nd pltd di curcubitd (o data ~i Ia un secol, o placintii de cucurbeta);
3° : nol, Arma'n' l di eta toatci (noi, aromani de 1totdeauna), Mac, I, 78; PAnt, 197; BNA ,
V, 28; ld da mundulrea pdn' lru eta a etil'i (le da chinul plna In vecii v.e cilor), Cod, 181~· ;
escu calu a lul di eta a li ete (slnt calul lui de cfnd lumea), PB, . 21510 ; 4°: tu und eta (lntr-o
vreme, elndva, odatii), PLit, 780; 5° : al .s' n ' irdze"!- tu eta-aldntd (hai si\ mergem in lumea
cealaltii), Bag, 53 ; PAnt, 201 ; . BNA, V, 38; s' mi-alinaf tu eta di nsus (sa ma urcati tn
lumea de sus, din cer), PB, 26718; s' .ti dufi lru etd amdrtioasd (sa te duci In lume paclitoasii.),
Jb; I, 46; tu alantd etd (In cealalta I'ume),' Jb, Ill, 164 __:_ v. lume; un amird' .. . n'eardze. ~. iii
tru amirdrll'ea a lul tru vd'rd liltd ctd (un lmparat. . . merge .. . din lmparatia lui In vreo alta
lume), Cod, 32 b22 ; s' ti-alln'l tu eta· di nsus (sa 'te urci Ia lumea de sus), PB, ·26538 ; caUz!t una
eta cama m;los (cazu cu o Iume mai jos), PB, 2668 ; ma ira cu gurd blirim ca tutu eta (liar
era eel putin cu · gtira ca toata lumca), PB, 7239 ; i dus tu-aldnte ef (e dus In celelalte Iumi),
PAnt, 164 ; 6°: fe s' l'i fall a etil'el (ce sa-i faci epocii, lmprejurarilor?),' PGr, 62. - PScr~
212 : < lat. aetas. - < alb. jeti! , vita ; secolo ; mondo" ( < hit. aetas. - Cf. ~i BTir, t96t ,
'4, 123-124).
ETEPSI'Z, -zd, pl. etepsl'jl, -size, ticalos,· ~abject : coquin•, Mih, 180 (edipsa's) .V ~
idipsl'z, edepstzWke ~i kirdtd' . - < tc. Mebslz (62) ,impudique ;· tripon".
ETIM, -md, pl. etin' l, -i'me, gata; •prH; prep·a re•, Dal, 89 ; Nic, 164; Mih, 183 ; PScr~
212; GEl, 143; LP, 136. V. etmu ~i sinonimul testa. - < £-rot(Loc; ,-".
ETIJ\IASESCU (mi) , vb. IV (etimdslf, -sit, -sire), pregiiti, •(sc) preparer; appretcr ;
disposer., PScr, 212; GEl, 143. - < hot(Lii~w , -" .
ETIMASfE; sf., pl. etimdsll, 'pregiltini, •preparation, preparatif; apprets•, PB, 593;
GEl, 143. - < hot(LCXa(cx ,-".
ETIMUSfRE, sf. , pl. etimuslrl, pregatire, Mih, 183 - v . etimdsle ~i etimdsescu.
ETMU, -mel, pl. ltn' i, etme: grt'nlu easte t!tmu (grlul e gata), LP, 138; PAnt, 78 - v_
etim ~i sinonimele hdzl'rcu, hdzt're, pr60im.
E(J, pron. pcrs., eu, •je, mois•, Nic, 163; Mih, 244 (leu) ; PScr, 212; PB, 593; PTrec,
25 (£t!), - Nom. : 1°. am ~i ell cama mare (a m ~i cu mai mare peste mine), PB, 1453 ;
2°. (du)fef-vd vol, cd ell nu yin (duceti-va voi, cii· eu nu vin); 3°. atumfea va s' mor ~i ell
(atunci voi muri ~i eu), P~ , 14.418 ; 4°. ell nu mi min di-aua (eu nu rna mi~c de aici). -
D at. : 5°. ca Uvrelllu; nu-n'l vidzul, nu-iz'l avdzt'l (ca evreul: nu mi-am vazut, ·nu mi-am
auzit), PAnt, 8; 6°. morl, ln' l lu-avdu ~i n 'l-lu-ascultu (mare, mi-l aud ~i mi-l ascult), PAnt~
15 ; 7°. nu ~till, llila-n' l, fe si-n'l (ac : n'l -armli$1l (l'rd di bdrblil (nu ~tiu, biata-mi, ce sa-mi
fac: mi-am ramas fara de barbat), W , Il, 84; PAnt, 44; 8°. la dzl ' -n'l, Armd'nd, lu n'l-ti
dufl? (ian spune-mi, aromana, unde mi te duci ?), PLit, 851 ; PAnt, 53 ; 9°. fe n'l-mi-avlnd:
si-n' l m i -acafd (care tmi ma urmilre~te sa-mi mii. prinda ), BNA, I, 4 ; 10°. ·vlmtul si-n'l int
bald (vlntul sa-mi mil bata), BNA; I , 80; 11°. di mdrlita-n'l n'ildla-te (de biata-mi de mine
aibi mila), Velo, 67; 69; BNA, V, 61; 63 - cf. dr. ,nu · ma blastama sl-n'i mor" , AAF, IV,
96. - A c u z. : 12°. (urll' i mine mi cdlcard (pe miric ma prildara hotii), PLit, 867; 13°. pri
EUSFOR -535- EXfriSE

mine, bre, vreaf s' mi calcaf,- pri mine s' mi (uraf, pri mine? (pe mine, mal,' vreati' sa rna
pradati, pe mine sa ma furati, pe mine?), GrB, 225; PAnt, 230; 14°. mi-arirlu nuntru (rna
bag Iauntru), FI, I, 1, 3; PAnt, 343; 15°. t6ra, tine nu mi nveafd (acuma, nu· rna ·lnvata tu),
Fr; I, 5, 69; BNA, III, 48; 16°. vrei-me ~d aprodki~me ndp6l (iube~te"ma ~~ prime~tc-ma
iara~i), Cod, 93 b'; 17°. akicdslt-me ... i nu mi-acdkistt?· (lntclcsu-m-ati. .. sau nu m-ati ln-
teles ?), Lum, V, 214-215; 18°. dri~il-me, dri~!l-me cdlea m;los (dusu-m-ain; 'd usu-m-ain calea
ln jos), Fr, II, 252; 19°. du~il-me, du~il-me pl'nd n cdle (rna dusei, m-am dus plna n drum),
PLit, 897; 20°. du~rl-me Ia murmirltu (di.tsu-m-am la 'mormlnt),' Luiti, VI,' 2, 14 ,.- cf. dr.
,dor-ma, dor-ma mlnile" (PasL, 43); ,nu rna doare de durere, doare-ma de vorbe rele"
(Hod, I, 99) etc. - De~i concurata de dubletullo- v. lo -'-, forma eli; tare ·e· cea rna! vcche
- ~i, deci, prima - l~i mentine Inca vitalitatea. Apare In compusul nordic corlian~eil (CAr,
320) ·< c6rba-n'l-di-erl, alaturi de care circula ~i corban'l~l6 < corba-n'l-di-16 -,biata-mi de eu,
de mine". La Burjl, 279: lea . c6rba-n'l d' eil. V. di 65°. - V. mi1, mine, n'la, -~1, el etc.,
precum ~i it. sicil. eu: ,eu sugnu" (BTS, VI, 90) ( = eu slnt), it. sudic: ,jeu" (Cimbr, II,
174 ~i PLir, 139 ~i 150) ~~ gr. tyw. V. ~i (ac 2r. - < lat. c(g)o ,moi, je".
E us f 6 r, sm., pl. Eusforl ducifer, satan; chef des diablcs•, GEl, 142; nkisea;!le Eus-
(orlu cu 'nu a.~kcrc dlpu nls (porne~te Eusforul (Scaraotchi) cu o armata dupa cl), PB, 49935.
< ~c.ootp6poc; .. -".
EVA~CU, -cci: ltlrea a med evd~cd (firea mea lnceata, domoala), Fl, I, 5, 4- v. lavd~cu.
EVA, sf., pl. eve, fcmeie ursuza, demme maline, fourbe, madree•, Dal, 89; PB, 593;
mul'edrea-l evd (femcia c ln~elatoare), PLit, 561 ; /'l-aved ntrdtd a li eve drdclu-afel cu un
cillOr (evei (femeii ursnze) li intrase diavolul cela cu un picior), Fr, I, 5, 69; PAnt, 179;
BNA, III, 46; ltll'e di .f.·vel! (fiica de Eva 1), PB, 681'. - < Eva < E()oc ,Eve".
EVIL, -ld, pl. cvil'l, -le, uria~, •geanb, M, 25; PEtim, 11 ; evil cum nu edste vl'rnu
(gigant cum nu c nimeni), PAnt, 278; Bair, 120; vedz pldtan'l grel ~i evil'l (vezi platani grci
~~ uria~i), Bair, 53. Sinonim: t;igdntu. - < tc. hevll (1331) ,peur; crainte; terreur".
EVLAVIE, sf., pl. evlavil, evlavie, •devotion, pieteo, Dal, 89; Nic, 165; PAnt, 462;
GEl, 143. - < e:uM{3Lot .. -".
EVLAVIOS, -iodsd, pl. evlavio~l, -iodse, evlavios, •devot, pieux•, Nic, 165. - Cf. gr.
e:uJ.ocf3i!c; .. -".
EVLUrfE, sf., pl. evluylf, binecuvlntare, •benediction•, Nic, 165; Mih, 183; GEl, 143.
Sinonim: urdClrine. - < e:ul.oylot .. -".
EVLUriMEN, -nd, pl. evluyimen'l, -ne, binecuvlntat, cbeni•, BNA, III, 152. - <
e:ul.oy7)!-fivoc; .. -".
EVLUriSESCU, vb. IV (evluyisil, -sit, -sire), binecuvlnta, cbenir•, Mih, 183; PScr,
212; GEl, 143. V. vluyisescu. - < eul.oyw •• -".
EXAFNA, adv., subit, •A I'improviste, subitemenb, Nic, 162; GEl, 140. Sinonime :
ani6rihta, anipdndiha etc. - < l!~ottpvot .. -".
EXAFNU, -ncl, pl. exafn'i, -ne, subit, cinattcndu, inopine, sqbih, PScr, 212; GEl, 140.
< ~~ot!pliOc; .. -". .
EXARHAT, sn., pl. exarhdte •exarchab, Dal, 89. - V. :
EXARHfE, sf., pl. exarhll, exarhat, •cxarchat•, Mih, 184; GEl, 140. - < t~otp)(lot .. -".
EXARHU, sm., pl. exarhi, exarh, •exarqueo, Dal, 89; Nic, 162; Mih, 184; GEl, 140;
Dun, II, 102. - < l!~ocpxoc; .. -".
EXETASE, sf., pl. exetasl, cxamen, cexamen; investigation•, Nic, 162. - < t~ETotaLc;
,,,.,''.
ExfriSE, sf., pl. exiyisl, explicatic, •explication•, Nic, 162. V. xlyise. - < t~ 7)-
EXIriSt!:SCU -536- EXUSfE

EXInstscu, vb. IV (exiyisil, -sit, -sire), explica, •expliquert, Nic, 162. - <::
i;?jyw .. -".
EXIriSfT, -td, pl. exiyisf/, -te, Nic, 162 - v. xiyisit.
txu .4, sn., pl. ixu&, cheltuialii, td~pense; d~pens; frais•, Dal, 89; Nic, 163; GEl,
140; ixu& vdsilki,ti (eheltuieli lmpiiriite~ti), PAnt, 127. Sinonim: htirge. - < ~;o8ov .. -".
EXUMULUrfE, sf._, pl. . exumuluyll, confesiune, . tconfessiom, Nic, 163. - < i;o!Lo-
1.6y1)Gtc; .. -".
EXUMULUrist!:SCU (mi), vb. IV (ex1{111uluyisll, -sit, -sire}, confesa, •(se) confessen,
Nic, 162; Mih, 184; GEl, 140. V. xumuluyisiscu. - < i;o!Lol.oyw .. -".
EXUMULUriSfRE, sf., Cod, 11811- v. xumuluyislre.
EXURfE, sf., pl. exurll, exil, •exih, Nic, 163. Sinonim : surylune. - < i;oplcx .. -".
EXUSfE, sf., pl. exusll, autoritate, tautorit~; domination; puissance•, Cod, 86 _bao;
GEl, 140. - < i;oualcx .. -".
F
FABRICA, sf., pl. (a'brifl, fabricll., •fabrique•, PAnt, 433; val u dimtndil'm la (dbrica
Ira tine (pentru tine vom comanda-o Ia fabricll.), PB, 20610• V. (dmbricd, (dvrica. - < lfcX!L-
nptxoc < it. fabbrlea.
FAC (mi), vb. III ~i II ((eetil, (dptu, (d/ire ~i fdfedre), face, •1°. faire - v. addr; 2°·
commettre; 3°. produire; 4°. evaluer; valoir; so. marchander, bazarder; 6°. echanger; 7°
transformer; 8°. acquerir; gagner; go, depenser; 10°. (s')amuser; 11°. decider; 12°. realiser;
13°.-colorer; 14°. murir; 15°. se diriger, s'acheminer, parcourir; 16°. descendre, aller en pente;
17°. rester, demeurer; 18°. c'est egal; 19°. feindre; 20°. dire; 21°. naltre; 22°. Hre; s'occuper;
23°. falloir•, Dal, go; Nic, S62; Mih, 184; PScr, 212. - io: di ayurl<'Ul s' fate n 'eare, ma cu
aravddre (din aguridll. se face miere, dar cu rll.bdare), PLit, 419 ;. 6mlu te vrea s' tacd? (omul
ce ~ra sll. facll. ?), Fr, I, S, 6g; BNA, III, 46; 2° : picdtlu te aved (apta ca mul'eare (pacatul
ce comisese ca femeie), PB, 33S•; 3°: estan agrile (eafird grt'ne Mni (est-an tarinile au produs
grlne bune); 4°: ctt paradz (ac aesti ca'rtt? (cite parale costa aceste carti ?) : so: dusira s'
(aca pazdre (s-au dus sa Urguiasca sau sll. se tocmeascil.) ;. 6°: yro~ll'i l'l-fate 'na lira (pia~trii
ti schimba tntr-o lirA), PB, 43"; 7°: fa mun/tl'l pade (transformll. muntii In ~es = vinil. clt
mal repede, parcurglnd muntii ca ~i cum ar fi ljesuri), PLit, 1047; PAnt, 206; 8°: lucreadza,
maca vrel s' (all aveare (lucreaza, .daca vrei sll. cl~tigi, sa faci avere) - v. amlntu etc.; go:
l'l-feate tot pradzl'i t;lne (toti banii i-a fll.cut bine = i-a cheltuit), PB, 3915 - v. Mr§luescu
etc.; 10°: du-te ~· (a-t ke(ea (.du-tt> Iii fa-ti plilcerea); 11°: va-l (ac si-u acr1mpara (II voi
decide .sil. o cumpere); 12° : te nt;isa~l s' (eate (ee ai visat s-a realizat); ylsile s' (ac (visele
se tmplinesc); 13° : a.Slmtul nu s' fate (dimia nu se coloreazil.), PLit, 30g; 14° : 01ir'1d/e s' fidlira
(strugurii s-au copt); 1S0 : fuga (eate traplu. ca terblu avinat (In fugA apucil. vtlceaua, ca cer-
bul. urmarlt), ArE, 21 ; aild (ac sotl'i - acafd-l'l ma s' hil gl6ne (pe aici apuca tovarll.~ii -
prinde-i daca e~jti voinic), Lum, II, 138; tot u (ac calea, ca u (ac (calea (drumul) tot o par-
curg, ell. o parcurg), PB, 28036; 16° : fa aripidlna m;los (apuca povlrni~jul In jos); 17° : s'
nu fall multt an'l tu xedne (sil. nu ramli multi ani In strainatate), W, II, 74 ; 18° : una n'l-
fate .(mi-e ega!, mi-e tot una), PGr, 1S7; 1go: (a'-te ca hil niptut (fil.-te ell. e~ti bolnav); 20°:
fdte el cu-arl's tn gura (zice el cu rls pe buze), PAnt, 276; s' toarna ca'tra catu~e ~i l'l-fdte
(se lntoarce spre pisicii ~i-i zice), PB, 6934; 21°: 'na oara mi (eate mu-mea (o singura data
rn--a nascut mama mea), PB, tsgzo - cf. it. ,quandu mi fici jeu, fici gran dannu" (Cimbr,
I , 348); ,quanno nascf ieu" (ibid., I, 24g etc.); elf s' ail (apta (clti s-au nil.scut), Batp, 40;
BNA, III, 138; 22°: armas di cl'ndu (eclll ara(tu (ramas de clnd am fost croitor), · PB, 10215 ;
23° : nu fate s' fuga (nu trebuie, nu e bine sa piece), BNA, IV, SS - v. prlnde. - Pentru
alte sensuri, v. calduril 1°, (aptu 2 , ltlmnu 1° etc. - lmperativ: fa-t aild, nu-l (a acl6 (fa-1 aci,
-538- FANATIC

nu-l face acolo) - pentru dacoromllna, cf. DA: (ace (p. 23). - Cf. ~i gr. xiX!J.vw. q:rre:r.«vw ~
alb. benj, bg. pravja, tc. iapmaq. - < lat. facere ,fairc".
FAcA1 , sf., lara pl., fapta, •action de faire; action; faib, Dal, 89; Nic, 562; ti-l ti-a
(dca? (ce-i de facut?), AI. 1903, 43-; cu dzl'ca ~· cu (dca, s' (edfe bubullca vdca (cu spusa
(vorba) ~i cu fapta, cllrabu~ul s-a facut vaca), Dal, 89. - V. aldga, duca, dzl'cel, ldsa etc.
FACA2 (Liva'dz), sf., pl.?, cursa?, •piege?•: va ti codsel Ia (dca (te vor coase Ia (dca),
P Gr, 63. - Cf. LL, IV, 214; gr. cp«xor. ,souricierc; piege" ~i tc. (aq (883) ,piege".
FA(I)E, sf., pl. fell?, vina, •faute; delit; peche•, Mih, 184; Cod, 79 b8 ; DR, II, 530;
arucdrel (ala pri patrlfl (aruncara vina pe patricieni), Mac, 93 - cf. patric(us). Sinonime:
aldOu, cdbdte, (texim, stepsu. - < alb. laj ,colpa, peccato".
FAFAL'EAR, -rd, pl. (a(al'edrl, -re, flecal\ •babillard, vantard•, GEl, 143; om (a(al'edr
(om flecar), PGr, 63. V. (ar(al'edr ~i sinonimul MMI'edr.- < ipot~por.),tapl)c; ('Apr:~.. 94) ,-".
FAFUTA, sm., pl. (a(utan'l, fomf, •qui n'a pas de dents et qui eprouve de Ia difficulte
a parler; bredouilleur•, Dal, 89; GEl, 143.- Morfologic, cf. dzadila, c~ura etc. - < tpotq:lOUTl)<;
,edente". · · · · -
FAG, sm., pl. (adzl, fag, •hHre•, Dal, 89 ;. Nic·, 561; Mih, 184; PScr, 212; PB, 593;
mdrturl suntu (ddzll'i (martori slnt fagii), PLit, 1048; PAnt, 207; s' n'edrgd~~pol Ia (ddzll'i-
andlf (apoi sa mearga Ia fagii lnalti), PAnt, 157; BNA, II, 2. V. (a1l ~i scrlptu:- < lat.
fagus ,hetre".
FAGA, sf., filra pl. tfalne- v. jir•, Dal, 89 '; Nic, 561; PB, 593; PenB, III, 241;
Lum, II, 283. - ln muntii Fagilra~uhii': {dgd· ·• faine •· - Din jir uscat, feti~ele lac salbe.
- Ca ~i pruna etc., ~i 'ca ~i In italiana ( : pirio ~i pigna, pina), lat. (agum, -i ,falne" a
trccut Ia declinarea I, ca substimtiv feminin; deci : < *fag·a .
FAKICU~E •mot, parole de caresse et d'emprunt, dont Ia signification n'est pas pre-
cise• : lUndaril$e, (akicu*e (rlndunica dragala~a), ium, IV, t -0 8. - cr. alb. r a q e k u q ,dal
viso rosso",-Hr, 91.
FAKIL, sn., pl. (dkile, plic, •enveloppe de lettre•. Sinonim: ptic. - < cp!ixe:A).oc; ,,...",
FAKIOLE, sf., pl. (akl6l'l, fi~iu, •fichu mince dont les jeuncs filles couvrent leurs
cheveux tombant en tresses ·sur le dos. Concernant sa forme (comme un bonnet) dans Ie
passe, cf. 'Hmap, V, 12-13•. ·_ < ·tpor.xt6:1.t ,fichu; farichon".
FALANGU, sn., pl. (dlrindze, falanga, •falaque,' e'spece de ferule•, Nic, · 562; GEl, 14~.
V. s(dlangu. - Pcdeapsa -cu fdlangul era barbara - v: PLit, 67. - < cp!i:l.otyyor.c; ,;,.;,''.
FALA, sf., pl.?, fala, •gloire; orgueih, Mih, 184. - < ''bg. hvola ,eloge".
F:ALCA, sf., pl. fa'lfi, falca, •miichoire; joue•; Dal, 89; Nic, 562; Mih, ·184; PScr, 212;
PB, 593; CFr, 102; GrS, fl, 315; mi dor (d'lfile (rna dor falcilc). Sinonim: clol'lu1 • - <
lat. *falea, falx, ,faux, faueille" (CODE, 546).
FALIMENTU, sn., pl. (alimente ~i (alimehturl, faliment, •faillite•, Dal, 89; Nic, 562.
- < it. follimento.
FAL'E, sf., fara pl., tigai~a de pu~ca, •bassinet d'une arme a fetu, Dal; 89. - < . tc.
(alia (884) ,lumiere d'une arme a feu", gr. cp!i:l.or. ,;lumiere d'e flisil" < it. rolla.
FAMBRIC:ANTU, sm., pl. fambricdn/1, fabricant, •fabricanh, Nic, 563. V. (avricdntu.
< it. fabbrlelinte.
FAl\IBRICA, sf., pl. (a'mbri/l, Nic, 563- v. (avrfril.- Pentru -m-, cr. ~i pampore.
FAl\IILfT, -ld, pl. (amillf, -te, care are familie, qui a ·une (nombreuse) famille•, Mih.
185; tine ·te e~ti (amilil (tu care ai copii; familie),- -Fl, II, 6, 6.- < tpot!J.E:Ahl)c; ,charge de
fa mille".
FANATIC, -eel, pl. (ancilifl, -fe, fanatic, ·' fanatique •, Dal, 89; Nic, 563. - <
tpotvot.nx6c:; , -".
FANATIZMO -539- FAPTU 1

FANATIZ}IO, sm., pl. fanatitmddz, fanatism; ·•fanatisme•, Dal, 89; Nic, 563; GEl;
l4ll. - < <potVotTtO'J:L6c; .. -".
FANA, sf. (pl. fane?) , faima, •apparence, apparition, comparution; presence, existence;
r enommee, prestige, lumiere•, Dal, 89; Nic, 563; GEl, 143. - 1°. tate li-cire Mcira. Te l'l-lip-
sed~te? Fcina (toate calitafile le arc Mara. Ce-i lipse~te? Infati~arca, aratarea, aspectid), PGr,
g6· ; 2°. (dna a farllor nu s' vide a (aparitia· ( ?) hotHor nu sc vedea), PenB; · 111; 1'65 ;' 3°. s' 1i
ved, Socirbe-amdre : auci I' u (dna (sa te vad, Soarbe-mare : ·a ici· ti-c faima), PB, 42325; 4°.
aiM-l hdrea a Hristolul, nu (dna a drdclul (aici e · harul lui Hristos, ilu prestigiul' diavolului),
PB, 43018; 5°. locurl ponde, 16curl modrte, s' nu Ia si-dvda (dna $' nrima (locuri pustii, 'locuri
m·o arte, sa nu li se auda faima ~i ·nume), Bair, 88 _:_ v. n&me; 6°: s' l'l-astinga namd f (ana
<sll-i stinga nume ~i rcnume), Lum, 1, 166; 7°. s' 11 si-astinga nrima $' (dna (stinge-ti-s-ar
nuinele ~i faima sau existenta ?), Lum, II, 356 ; BatP, 15 ·; BNA, III, 150 (unde eronat e
tiparit fdra) ; 8°. stindzM'l nama, stlndzi-l'l (dna (stinge-i 'n umelc, stinge-i lumina), PLit, 94 7;
go: asldl'llu stlmse (dna (leul a stins fainia), Lum, I, 196; 10°. s' na-astlnga (dna' (sa ne stiriga
lumina), PLit, 997. - De remarcat aparitia · deasa a cuvintului (dna ahlturi de nama. - Cf.
vgr. cpotvlj , torche, flambeau", srb. fama , renommee; Iegende" ~i it. fa m ·a ,rinomanza "
-( cu disimilatia consonatica f . .. m > f ... n ?). - < ?
FANDAriiA, sf., pl. ftindayme, Fl, II, 3·, 7 - v . sinonimul bo~e ~i:
FANDAZMA, sf., pl. fcindazml', fantoma, •fant6me '; spectre ; visiom, Dal, 89; Cod, 113 bB;
PB, 593; GEl, 144; un om di lut, 'nil fdndazma" (un om de Iuf, o · fantoma), LP, 74;
PAnt, 274; Bair, 111. V . (cintase. - '< cpav-rotO'J:Lot ·~ -"; •
FANDI, sm., pl. fdndzi, valet, •valet (au jcu de cartes)~, Dal, ·89. - < cp&v-r'r)c; .. - "
< it. tante.
FANELA, sf., pl. fanele, fhmelli, •flanelle•, Dal, ·gg; N ic, 563 ; Mih, 185; BNA, II, 61.
V. flanela ~i sinonimele catasdrcu',' carildg~ld, 'gadzocifd etc. - · .
FANFARON, -round, 'pi. fanfaron' l ,' ~rodne, · fanfaro·n , •f:l'n'f aron , it. fanfarone, sp. fan-
farron •, Dal, 89; Mih, 185; BNA, I, 13g,
FANFURA, sf. : la didef-n'i ~i fanfara (ian dati-mi ~i ancifura), BNA, III, 100: e aite-
rarea cuvintului ancifura necunoscut de pastorul din a riecdota: .
FANIRA, adv., fllU~. •ouvertcment; visiblement; sans detour•, GEl, 144. Sinonim :
fcila go, fora. - < cpotve:pci .. - " . .
FANTASE, sf. (pl. fdntasl) : ca fdntase diizlnle l'i sta atel cu-afdsii (caci eel cu rasA
{prelatul grec) li sta in fata ca spectru), GrB, 99 ; BNA, Ill, 120~ - V. 8i~p6ii.
FANTASMA, sf., pl. fcintasme, Cod, 1i3 bB ;. Nic, 563 ; pared ca 'nil fdntasma fricocisti
{parea ca o fantoma lnfrico~atoare), PAnt, 313 __: v. (cindazma.
FANUMIN, -nii, pl. fanamin'l, -ne, aratos, •de 'belle apparence, imposanh : plcitan' l ...
marl ~i fanamin' l (platani. .. mari ~i arllto~i), Bair, 54. ·v. fdnii. - < <potVOUJ:LE:VO<; .. - " (cf.
<pottv6!Le:voc; ,apparent").
FAO, sf., linte, Nic, 561; PScr, 2t2; PLit, 491 - v. fdild.
FAPTA, sf., pl. fcipte, fapta, •fait, action•, Mil;, t86; BNA, II, 38; di Ia ,dzi'ca pin'
.I a (apia edste dipdrte, PAnt, t87 - v. dzt'cii t 0 ; s' fdca tolna fcipte brine (sa faca totdeauna
fapte bune), Batp, 49 ; dzt'ca ~· fdpta (zis ~i facut), PB, 6832• - V. fdca 1 lli:
·· FAPTU1 , sm., fllra pl., ·f armec, vraja~ •charme, sort, sortilege•: hiil di fciptu (sint vrlljit),
Dal, 89; ntscl'nli dzltea. . . ca-l di fdptu (cltiva ziceau. . . ca e fermecat), Fl, I, 5, 7; om
.si~dl vdtdmdtd - ca· f{i fdptu, so&rtea 1-urt;eci~te catllu 11' ti l 'eartif (tu chiar sa fi ucis' un om
- ea de farme c, soarta II orbe~te pe judecator ~i t e ·iarta); 'F I, I, 4, 8. - V. :
FAPTU2, -tii~ pl. (dp/1, -te; facut, •t 0 • fait, accompli; 2°. n6; 3°. sali · d'e~crements,
<le fiente•, Dal, 89; Nic, 564; PScr, 212. - F: cerga a ta, di li'nd grodsd fdptd (cerga· til,
FAR -540-

groasi'i, facuta din llna), LP, 74; PAnt, 274; Bair, 111 ; lucru fdptu (lucru lmplinit); 2°:
eard di mdmd fdptu (era nascut de mama, era cineva de valoare), PB, 10832 ; edste fdptd ·
todmna (e nascuta toamna); 3° : n'lclu edsti-1 faptu tu culpane (pruncul s-a cacat In scutece)·
- v. cac ~i (afire. ' .
FAR, sn., pl. fdrurl, far, •phare•, ArE, 29. - < cpapoc; ,-".
FARAFURA, -sm., pl. fara(ur(e)an'l, palavragiu, •bavard, blagueur; superficieh, PGr,.
63. - V. (ar(dra, fdrfdr, fdr(drd'.
FA.RA, sf., pl. fare ~i fdrl, neam, trib, •race; tribu; engeance•, Dal, 90; Nic, 564;.
Mih, 186 (•parents, proches•); PScr, 212. - 1°. trli fdra a lul aiialtarl murl (a murit alaltaieri
pentru neamul lui), GrB, 2, 24; BNA, I, 24; 139; 2°. tUtci fdra-afed di Wnifl (tot neamul
acela de celnici), BNA, II, 74 ; 3°. de, bre, de! te fdra-aledpti1! (mai, mai, mai ! ce trib (neam)•
ales!), PAnt, 298; BNA, I, 126; 4°. (ara a Hristolul (rasa lui Hristos), PLit, 788; PAnt,.
85; 5°. (urd a fd'rllor ccimdrd (au lost a neamurilor podoaba), BNA, II, 86. - cr. gr. cpapcx.
(' Av3p. 400; Boga, I, 411 ; II, 193); alb. far if (,chaque village albanais ... se subdivisait en
phares ou partis, qui avaient leurs gerontes pour magistrats ... ", Pouq, II, 32) ~i dr. fard.
(DHat, 317; DA, s. u.).
FA.RCA, sf., deosebire, PScr, 123- v. (arke, byea(urdiici ~i alb. (ark.
FARE, adv., total, •beaucoup, completemenh.: aplicci' urt!cl'ile fdre (a pleo~tit mult
urechile), Mih, 34; 37; 341; s' dizligd' fare (s-a destrabi'ilat complet), Mih, 46; au~l fdre-
(a lmbatrlnit de tot), Mih, 58; s' disflmse fdre (s-a descins (s-a destrab:'llat) total), Mih, 150.
V. di-a-cu-totalul, dibind'. - < alb. fare ,del tutto, completamente, troppo".
FARFAL'IfAR, FARFARA, s. ~i adj. - v. (afal'edr ~~ (arafura. - < tc. larlara (882}
,frivol; fanfaron", it. (ar(allone.
FARKE, sf., fara pl., •difference, distinction.: fur di fur dre fdrke (lntre hot ~i hot
e deosebire), PGr, 70. V. fdrcci. - < cpapXTj < tc. larq (894) ,-".'
FARMAC, sn., pl. fdrmdfe, amaraciune, •amertume, chagrim: di n'l-aldsci' cdn'lna ~i
fdrmatlle sufald (de-mi lasa lntristarea ~i amaraciunile drept tovara~ie), LP, 166; PAnt, 239;
BNA, II, 116. - V. fdrmac1 , amdrdre etc.
FARMAZON, -zodnd, pl. farmazonl, -zodne, francmason, «franc-ma~on; trompeur, st\dui-
sant; sournois•, Dal, 90; PB, 594 ; 8313 ; GEl, 144. V. mason. - < tpcxp1J.cxl;;6ve:c;, tpcxp1J.cxa6vo~
< it. lrammassone.
FARMA, sf., pl. fdrme, mo~ie, derme, domaine•, Perd, 198. - <engl. farm ,-".
FARMAC (mi}, vb. I (fcirmucdl, -cat, -cdre}, otravi, •(s')empoisonner, envenimer; rem-
plir d'amertume•, Nic, 565; Mih, 187; PB, 594; GEl, 144; uref s' lu fcirmdcdf? (vreti sa-l
otraviti ?) ; nu-n'l farmcicd sdhd'tle (nu-mi lnvenina orele), ArE, 40; PAnt, 168. V. fcirmdcdre
fi n(drmdc.- Cf. gr. qlCXpiJ.cxxe:Uw ~~ tp1Xp1J.cxx6vw ,-", precum ~i remarca etimologicll de suh
ascdlnu : aici nu avem forma fdrmcicust!scu (ltj)cxp!L«xwacx); deci fdrmdc nu poate fi derivat direct
din respectivul verb grecesc mentionat mai sus. - Pentru dr. fermeca, cf. CDDE, 552 ~i DA.
FARMU, vb. I (fdrmdl, -mdt, -mdre}, faramiti, •emietter•, Mih, 187. V. fdrilmitard.
- De mentionat alb. thifrrmonj ,sminuzzare", (}errmon' ,zermalme" (GM, 90). - < ?
FARliUC(U), sn., pl. fdrmufe •chagrin, souffrance•. - v. fdrmac•, Cod, 43 b1 ; CLitur,
128. - V. ~i fdrmdc.
FARSf, adv., perfect, •parfaitemenh, Mih, 188; turtedsca u zburd~te fars( (turceasca
limbd o vorbe~te perfect). - < qlCXpal < tc. IAryssy (882) ,en persan".
FASA, sf., pl. fdsl, porumbel salbaVc, •pigeon sauvage, pigeon ramier., Dal, 90; Nic,
565; GEl, 144. V. dicuhturd, guguce, pdrumbu, pilistt!r. - < qxiaaa. ,-". .·
FA~ANO, sm., pl. fa~anddz, fazan, ofaisan•, Dal, 90; Nic, .566; GEl, 144. - < cpcxa~cx-
v6c;. ,-".
-541- FAvRU

FA~E, sf., pl. fd~f, fa~a. •maillot; bandelette; tranche•, Dal, 90; Nic, 565; Mih, 188;
PB, 594. - 1•. ddu (d~ea si n(a~il (iClurlclu (ada fa~a sii tnfa~ pruncul) - cf. it. ,e nelle
fasce dove m'infasciai" (Met; 126); 2•. li tdl'edl langu ca fd~ea (le-arn taiat lung ca fa~a),
PAnt, 314; 3°. (~e araptd di pdltul a meil (fa~ii rupta din paltonul meu), GrB, 3, 12; 4°.
and car6fd ... cu ni~te (d~l di pl'ndzd (o caruta ... cu ni~te fa~i de ptnza), CalGrB, 38; 5°.
aruped di nd~l (d~l di cdrne (rupeau din dtn~ii fa~ii de carne), Lum, III, 113; 6°. cum strlga
(~l, (d~l (cum, ctrduri-clrduri, striga), RA, 188; BNA, IV, 63. - V. fd~f, n(a~ll, n(~edre ~i,
pentru sensul 1•, cf. DSD : fascia, 979-983 ~i fig. 2878. - < lat. faseln ,bandelette".
FATAZA (nord), sf., pl.?, ursitoare, d'une des parques•, DR, II, 530. Sinonim: mlrd.
- < alb. fat&Z£ ,Fee" (GM, 100).
FATIGEI (gramosteni), adj. ~is. invar., pl.?, depravat, •homme de bas etage; deprave•.
Sinonime: aspdrtu, pdl'lu-om. - Cf. tc. (dhycM (881) ,femme prostituee; putaine".
FATA, sf., pl. fdl (~i (die (v. buClc6s, lufescu), fatii, •1°. face, visage; 2•. surface; 3•,
couleur; 4°. permission, liberte; 5°. bon a rien; 6°. effronte, ehonte; 7°. hypocrite; 8°. se
rendre ridicule; 9°. ouvertement, il. visage decouvert., Dal, 90; Nic, 566; Mih, 188; PScr, 213;
PB, 594; PLit, 848; Lum, II, 108. - 1•: mi-aspildl tu mln'l ~· tu (dfd (rna spalai pe mtini
~i pe fata), LP, 219; PAnt, 20; i~ll cu (dfa dlbd (am ie~it cu obrazul curat, fara nici o vina),
Lum, II, 153; PAnt, 178; BNA, III, 112 - v. dlbu 2• ~i 3•; (dfa a mantilul (fata muntelui)
- cf. alb. ,faqe mali" ; 2• : url't ca (dfa a 16clul (urlt ca (supra)fata pamlntului), PLit, 491 ;
3° : nu dre (dfd band (nu are culoare (aspect) bun); al pap Mitre and (dfd l'l-(udzed, dltd
l'l-yined (mo~ului Mitre o culoare li dlsparea, alta li venea), Fl, II, 3, 3 ; gedmurlle din hodrd
arucd (df, fdl di lun'lnd (geamurile din sat lansau culori variate de lumina), GrB, 221 ; PAnt,
224; Bac6la (df-fdl scuted (Bacola schimba fete, fete), PB, 43012 ; 4°. mdcd ld dal (dfd a (i-
ll6rllor, ti ncdlicd pri ga~e (daca copiilor Je dai libertate, te lncaleca pe glt), PLit, 491;
l'l-da (dfd (II rasfata), PGr, 63; 5°: edste and (dftl Idle (e un nemernic), Mih, 188; PGr, 64;
PB, 36521; 6°: u-dre (dfa grodsd (fata (obrazul) o are de toval), PLit, 492; ·~f-ared' (d'fle
n pdde (~i-a lepadat obrajii jos, a pierdut orice ru~ine), PGr, 65; 7•: (df, ftll edste (e cu multe
fete), PGr, 65; 8°: va-l'l (atl (dfa di cdrne (li vei face fata sd fie din carne, sd nu fie de toval
= e inutil a lncerca sa-l faci de rls), PGr, 63; 9°: dzl'-l'l-u tu (dfd (zi-i-o pe fata) - v. (a-
nird ~i alb. ,i thllshe nde faqet = -rou oro £lm1 xQt-ril 1tpoow1tov (Hr, 455). - V. pr6sup ~i
surete.-Cf. gr. 7tpoooo7tov ~i tpci-raot. alb. (dqe, bg. lice, tc. s01lrel. - < lat. faela ,figure, visage,
portrait".
FATA-A-LOCI.UI, sf., pl. (d'fle-a-l6clul, mica •mica•, Dal, 90.
Fat a .o .a- I o c I u I, sf. <Ia Belle de Ia terre, du monde•: rna mu$edta di Fdta-a-l6clul
(mai frumoasa declt Coslnzeana), PB, 20530 ; PAnt, 93.
FA TIRE, sf., pl. (dfirl, facere, •creation; accouchement, couche•, Dal, 90; Nic, 166;
Mih, 184; fe ail lrd (dfire (ce au de facut), PB, 33521• - V. (dfedre.
FAtl" (Gope~l), sm., pl. (a{d}zl, fag, C~c, 8 - v. fag ~i ball.
FAtl"A, sf., fara pl., linte, dentille; feve; haricot., Dal, 90; Nic, 561; Mih, 186; PB,
594; dlnfl di fdlld '~l-bdgd (l'i puneau dinti de fasole), PLit, 911 ; hirbt!m (diM (fierbem linte).
V. (do, (dvd. - < lat. faba ,feve".
FAVA, sf., fara pl., bob, •feve•, Mih, 188. V. fdlld ~i sinonimul cukedlld. - < tpci(joc
,gesse".
FAVRICANTU, sm., pl. (avricdnfl, fabricant, •fabricanh, Dal, 90; Mih, 189. V. (am-
bricdntu.
FAVRICA, sf., pl. (d'vrifl, Dal, 90; Mih, 188 - v. fdbricd.
FAVRU, FAVUR, sm., pl. (dvri, (dvurl, faur, tferronnier; forgeron; orfevre•,' Dal, 90;
Nic, 561; Mih, 189; Gram, 249; PScr, 213; PB, 594; Mlns, 35 (•coccinelle, b~te a bon
-542- F AL'IURSESCU

Dlim•); favrul ·~1-ari'de · cli nis (faurul l~i bate joe de dlnsul), CalGrB, 103; kealea u ded a
(livurlul (pielea am dat-o fierarului), PLit, 30. Sinonime : hirar, hrlsic. - < lat. labrum ,ou-
vricr, artisan".
FACATOR, -lociril, pl. {ilccilorl, -locirc; faeator, •qtil fait; creatcuro, PScr, 21'3. v.·
Dumnidzil'·-(ilcdloara:·
F.4-DZET, sn., pl. {ildzelurl, fiiget, •foh!t de hetres, toutelaie•, Rec; 53; tu l 'eanura
cli {ddzel (In sihln de fiiget), BNA, I, 48: - Pcntru -t!l, . cf. (r<ipsint!t; kinh, pulpet . .
FADZ{~I'E, s f., ·pt. (ildzin'l , fiiget, •nombre de hetrcs••: vecirdea {riincJ,za ili {ddzime
(Verdea frunzii de fllgct), Fl, II, 4, 5. - < fag.
F.\ruR.\, sf., pl. {ilyurl, mlnciirimc, . •demangeaison, pritrit•, Dal, '9'0 ; Nic, 562; GEl.
144; uri (dyura Ia clor (are mtnciirime l'a picior); - < cpa:yoiJpot .. - " .
FAfE; sf.',' pl. fail, mincare·; <•manger, mets, plat., ·GEl, 143. ·Sinonime: t;eld, ·mtcdre.
- < cpa:yl .. -"-
FALlcA.·(), F.\L,\NG}\:(), s·n:, pl. fdlacddz ~i (<ildngddz, falangil., ovolee de coups de
baton appiiquee sur Ia plantc des pieds•, Mih, 184. - V. fdlangli.
FALCARE, sf., pL (dlcil'rl •les· familles qiti se trouvent sous Ia dependance d'un celnic;
I"ense'm bte· de familles qu'unit le lien de parent~; Ia toison entlere d'un moutom, Dal, 90;
Nic; 562; PB, 594 '; CN, 166 ~~ CLim, 295 ( < lat. *falcalis); BNA, II, 48. - 1°. si-am $i-und
fdlcare (sa am ~~ o fdlcare), CalGrB, 40; PAnt, 268; 'Bair, 27; 2°. Armd'n'll'i ld (udzfrd fdl-
c)fre cu fdlcare ·(aromartii le plecari'i (dlcdre · dupii fdlcare), ·LP, 53; BNA, I, 22 ·; 139; 3°. lu
' $li arna (dlcd'rlle-a lor (unde t~i iernau fdlcdrile lor), BNA; II, 76; 4°. fil.lcare s' dzl'fe $i Ia
' nd basca di ll'nil (fillcare 'se iice ~i Ia o bdsca de lini\), VAR, 268 - v. pdlcare. - Acest
cuvtnt; care tnseamn·a ,o grupare pastoralii chiar de citeva zeci de familii, pusil. sub protectla
~r conducerea unui cc!lnic·" , e foarte viit Ia aromilrtii oicri. Sub raportul economic ~i social,
atari · grupiii-i se implineau alta data eel putin pentru semestrul de iarnil. sau pentru eel ~c
varii. v : gamil. - In greacil.: cpa::Axlip' (Boga, I, 411). - CODE, 547: < lat. *falcaria (falcarius
,ouvrier qui fabrique des fattx, des faucilles").
F.l LCARri6T, -loatd, pl. fdlcdrylof, -loate ..nembre d'une {dlcare•, Dal, 91 ; Nic, 563.
- < (dlcare + -6-rij~-
F.4.LCETA, sf., pl. fdlcele, custurii de cizmar, •tranchet· de cordonniero, Dai, 90; ldl'ea
kealea cu fdlcela (tiiia pielea cu custura), Fl, I, 6, 15. - Cf. gr. cpa:/..-ralf-ra: < it. luleetta.
F1\LESCU_(mi), vb. IV (fillil, -lit, -lire) fil.li, •(se) vanter, s'enorgueillin, Dal, 91; Nic,
562; Jb, II, 156; GrS, II, 397; va Ira si s' · fdledscd $i-ari'n'ea nu· l'u~alasd (vrea ca sa se
fi'i:looscil. ~i rlia nu-l lasii), PLit, 494. V. aldvdu ~i (dnddxescu. - < vsl. hvalitl . ,laudare".
FALfRE, sf., pl. fdlirl •action de s'enorgueillir•, Dal, 91 ; Nic, 562. Slnonini: p'in'isire.
FALfT, -ld, pl. fdllf, -le, fiilit, •vantard; enorgueilli•, Dal, 91; Nic, 562. Sinonime:
(dnddxil, fudulit, pin' isil.
FALOS, -lodsd, pl. (cilo$1, -louse, fiilos, •fier, orgueilleux•, Mih, 185. Sinonim : piri(an.
- < fata. ·
FALTAC, sn:, pl. fdllafe, ~chioapa, •empan•: imalld ell un fdllac (lnaltil. cit o ~chioapa)·,
Lum, IV, 107; l'l-si muld' plrlu fdltac (i se ridicil. pil.rul ctl o ~chioapii), LP, 55; BNA, II,
122. - v. {d$cdld, fullac, vl$cl'e 2° ~i :
FALTACA, sf., pl. {dltd'fl, bil.~icA, •bulle•: scoase fd/ld'fl pri trup (a scos bil.~ici pe
corp), PEtim, 11. - V. fullacd ~i bi$lcd. · '
FAL'IOR (gril.mosteni), sn., pl. fdl' loare, scrofule, •scrofules, ecrouelles•. Sinonim: babcd.
- v. ful'lor.
F.:\L'IURSESCU, vb. IV ('fal'lursll,' c'slt, ·-sire), mofluzi, .Caire bimqueroute•, Dal, 91;
Nic, 562. - Prin filiera greacii : < it. fallire.
FA~'I.URS{RE -543-

FA.L'IURSfnE, sf., pl. (dl'lurslrl, faliment, •banqueroute•, Dal, 9.~. ; Ni.c_, ~62. y. (a/i-
mentu.
FAL'IURSfT, -ttl, pl. (dl'lursl/, -te, mofluzit, •banqueroutien, Dal, 91. .
FA.MEAL'E, sf., familie, CN~ 165 - v. (umedl'e ~i CSt, I, 51.
FANARE, sf., pl. (dnd'rl, felinar, <lanterne, fanah, Dal, 91; GEl, 144. V. (inere. - <
cpav«pi .. -". ·. . ·
FA.NATE.SCU (mi), vb. IV ((dndtll, -itt, -tlre), satura, ~(se) rassasicro, Mih, 185; nu-- n'l
mi (dndtedm di zboru (nu-mi rna saturam de vorba), CFr, 156; 167; 200. - V. (a}nd(dtescu:,
(dnitescu ~i sinonimui' sdtur. ·
FANATIRE, sf.; pl. (dndtlrl i FANATfT, ~ttl, pl. (dndti/, -te, Mih, 185 - v. (dndtescu ~i
sdlurdre, sdturdl.
+
·F A.NDAKE, sf., ·pl. (dndd'kl, mlinunchi, <faisceau•, PEt, 2 ( < (iuuici ·-dke) ; una
(dnddke di ldrbd (un manunchi de iarbii). - V. vdnddke .
. FANDASfE, sf., pl. (unddsil, fantczic, •imagination; prcsomptiom, Nic, · 563; Mih, 185.
V. (dnddz{e. - < cpav..-a<J(!X .. -".
· FANDAXESCU (mi}, vb:· IV ((dnddxll, -xll, -xlre}, (ln)mindri, •(s')imagincr; s'enor-
gueillir•, Dal, 91; Nic, 563; Mih, 185; GEl, 144. V. (Mescu. - < cpanri~w .. -".
FAND1:xfRE, sf., pl. (dndtlxirl, lnchipuire, .•action de s'enorgueillir, .de s!imaginer>,
Dal, 91 ; Nic, 563; Mih, 185. V. (dnddsle.
FA.ND.~XfT, -ttl, pl. (dnddxl/, -le, prezumtios, .•prcsomptueux, orgueilleux•, Dal, 91;
Nic, 563.
F~NDAZ{E, sf., Dal, 91 ---: v. (dn(dsie . .
FANDEC, 10n., glon1, PScr, 213 - v. (lnd,l'c. . ..
F.1NICO, sm., pl. (dnicddz, miicel, •bataille; as~assinat; car~age, mass~c~e•, .AI. 190,1 ,.-
1902, 107; el kiru . di (dnico (el pieri prin asasinat), Lum, y, 1 ; s' lodrnd lar _Ia (dnico (se
lntoarce iar Ia miiccl),_Velo, .12; PAnt,. 323; BNA, V, 99. - V. (unic6. . ·.
F1NIRUSESCU (mi), vb. IV ((dnirusil, -sll, -sire), apiirea, •(se) montrer; rendre clalJ;"•,
PScr, 213 ((dnerusescu) ; GEl, 144; CQd, 45 bl ((anirisescu) ; 1'1-si (dnirusl lu yis (i-a. aplirut
In vis). V. (urnisescu ~i sinonimul pdrdstisescu. - < cpav&povw .. -". ,
F1NITESCU (mi), vb. IV: s' mi (dnitescu di pl'ne (sa ma satur de pline), W, II, ~40.
. . '
- V. (dndte.~cu. .
FAPTUR1,' sf~, pl. (apturl, fiipturii, •creature-, i\{ih, 186. - < lat. iuetura ,fa~on".
FXRASE, sf., pl. (drd'sl, fiira~, •pelle a niain•, Dal, 91; Nic, 564; Mih, 187; u-adund'
lu (drdse (a strlns-o In fiira~), PB, 1'7922 ; PAnt, 95. - Circulii. ~i formcle (drd~e, (rd~e. _:_ <
tc. faraeh (890) ,large pelle en boi~ oil en fer-blanc destinee a recevoir 'les balayures". ·
F.~'R1, prep., fiird, ~sans, e~cepte, sauf•, Dal, 91; Nic, 564; Mlh, 186; PScr, 213;
PB, _5 94; (d'rd ldld (f:l~ii tata), Lum, II, 187; PAnt, 191 ; piing ca 6lle far' di n'el'l (piing
ca oile f:lr:l de miei), Fr, I, 3, 36; PAnt, 289; BNA, I, 8; vdle (a'rd di dpd (vale fiira de apa);
(d'rd di dltd (f:lra doar ~i poate). V. (i'rd. - < lat. foras ,dehors".
FA'R1-CALE, sf. nedeclinabil, fara-de-lege, •sacrilege•, Cod, 21" - v. cdblle ~i: ·
F1'R1-DI-Z1COANE, sf., farli-de-Jege, •sacrilege•, Cod, 1710 - v. zdcodne ~i ca(cdltzrd.
J.~1R11\IITURA, sf., (drdmiturl, faramitura, •mi~tte de paim,· Dal, 92; Nic, 564. Sino-
nim: sl'rmd. - V. (drmu. ' . '
F1RBIL1', sm., pl. (drbllddz, falbala, -~bande d'etoffe plissee, sort~ de volant pour
garnir les bas de jupes•: (usldne Cll (drblia' (rocbi~ cu faibal~). Dal, 91. '_ < cpttptJ.7tttA&~ < r~.
lalbala. . .. . .
F1RFAR, -rd, pl. (dr(d;l, -re: (dr(drd erd. Uta 'una..(flccara era m:ltu~a LeiJa) . Fl. II,
2, 6 - v. (ara(urd.
-544-

FARFAL'IlJ~E, sf., pl. (dr(dl'l!lle, feti~canil., •jeune fillet, PenB, IV, 136. V. (ir(irlfd.
< (dr(rild.
FARFARA', -rodn'e, · pl. fdrfdrddz, -rodn'e, larfara, Dal, 91; Nic, 565; Mih, 187-
v. fdrfdr.
FARFARf(J, sm., pl.?, portelan, •porcelailte, Porzellan•, Nic, 565; gri$ea-a med di fdr-
(uriu (gttul meu ca de portelan), W, II, 72. - gr. cpotpcpoupL ,-", alb. (ar(url ,porcellana"
(ca adj. : ,roseo scarlatto"), dr. far(urie.
. FARFlJDA, sf., pl. fllrfridz, capriciu, •egarement; inconstance; caprices (sur une t.o ile
d'araignee)•: ./e-s aeste ldl fdrfridz? (ce stnt aceste negre (triste) capricii, curiozitati ?), Lum,
II, 304; PAnt, 214; BNA, IV, 25. - < ?
FARFlJLA, sf., pl. fdrfrile, Unara amorezata, •jeune lille; amoureuse•.. V. fdrfdl'lri$e.
- Cf. it. (ar(alla.
FARICARE?, sf., pl. (dricd'rl, potcovire, derrage•, DR, Ill, 624. Sinonim : ncdlfdre.
- < lat. fabrleare ,fabriquer".
FARINAR, sm., pl. fdrindrl, fil.inar, •farinier•, Dal, 92; Nic, 564. - < lat. farlnarlus
,de farin, a Iarine".
FARINA·, sf., pl. fdrln'l" ~i . fdrinurl (cf. ll'nd etc.), fiiina, •farine•, Dal,- 92; Nic, 564;
Mih, 187; PScr, 213; PB, 594 ; PGr, 64. - nipodte, dzt farina. - fArina. - ursa ti-aolnd
(- nepoate, zi fdind; - fdind. - ursul te urmil.re~te), Fr, II, 248; u-adrdrd di- fdrlnd (au
fil.cut-o de faina = au logodit-o), PLit, 494 : femei rude ~i fete prietene pudreaza cu fiiinil.
pe latA ~i Ia glt pe tlnAra logoditA urlndu-i fericire ; (drlnd di bub6ti1 (fil.inA de mAlai). -
0 mlncare rapidA a celor sAraci o formeaza fdrlna drsd : lntr-o tigaie, fAina se praje~te In
ulei, devenind astfel o pastil. moale. Ceva asemAnator In California : ,On fait cuire -au milieu
de Ia place, dans trois grandes chaudieres, de Ia Iarine d'orge, dont ·le grain a ete r6ti avant
d' ~tre moulu. Cette espece de bouillie. . . n'est ·a ssaisonnee" (Laperouse, 177 --178). - < lat.
farina ,farine de ble".
FARINOS, -nodsd, pl. (drin6$l, -nodse, fAinos, •farineux•, Dal, 92; Nic, 564; Mih, 187.
- < lat. farlnosus ,farineux".
FARMACI, sn., pl. fdrmdfe, venin, d 0 • venin, poison (amer); 2°. amertume, · chagrin
- v. (drmac•, Dal, 92; Nic, 565; Mih, 187; PScr, 213; PAnt, 433; GEl, 144; PLit, 786.
- 1°: ct'ndu gustd' mdyirlu - fdrmdc! (clnd a gustat bucatarul- otrava amarA 1), PB, 18()34;
PAnt, 98; fdrmdc $i itCemir s' fl si (dell (venin ~i otravA sA ti se facii), PGr, 64; fdrmdc
va-t ldsd trite (venin ttl. vor ie~i toate = toate le vei piAti amar de scump), PGr, 64; pt'nea
te u mlcd ft1rmdc $i nodurl l'l-si dufed (ptinea ce o mlnca i se ducea pe glt ca venin ~i no-
duri), PLit, 768; 2° : scodte el (drmdc din grird (scoate el vorbA amara din gurA), Bair, 118;
cl'te fdrmdfe nu-dm trdptd.! (cite amil.riiciuni nu am suferit 1), PGr, 64 ; ndp6l sun fdrmtifile
(tnapoi. Ia coada slot amaraciunile), PB, 1316; (drmdclu - tu coddd (veninul, supararea - Ia
urma, Ia coada) - cf. it. ,el velen sta ne Ia coa" (Pasq, 103) etc. Sinonime : dxi(, cemir,
virln. - < cpotp(Liixt .. - " ·
· FARMAC2 , sn., pl. (drmdfe, planta vt:ninoasa, •plante a fleur jaune ressemblant au
trefle : les moutons qui .en mangent meurent empoisonnes•, Dal. 92 - · < ft1rmdcl,
FARMACARE, sf., pl. ft1rmdcd'rl, otrAvire, •action d'empoisonner; empoisonnement;
plat qu'on voudrait qu'il ait le m~me effet que le poison•, Nic, 565; Mih, 187; murl rind-
$rind dripd fdrmt1cdre (a murit imediat dupa otrAvire); mriltd fdrmdcdre dre fdptd (multii
mlncare - (ace-i-s-ar otravt1 - a lnghitit). - V. nfdrmdcdre ~~:
FARMACAT, -ttl, pl. fdrmdcdf, -te otravit, •empoisonne; rempli d'amertume•, Nic, 565;
Mih, 187; PB, 594. - V. (drmtlkir6s, (drmac.
F AR:MACUSJ1SCU -545- FAStJL'E

FARMAcusl1scu (mi), vb. IV ((drmiicusfl, -sit, -sire), otravi, •empoisonnero, Mih, 187;
GEl, 144. V. (drmifc. - < tp1Xp(J.1Xx6vw .. - "
FAR.l\l.i\KIROS, -rodsif, pl. (drmifkiro~l, -rodse, veninos, •venimeux; vip~rin; plein
d'amertume• : uhedUif (drmiikirodsd (vlpera veninoasa), Fl, I, 5, 3 ; un nod (armifkiros (un nod
plin de venin, plin de amar), Fl, 1, 2, 4; zbodre (iirmiikirodse (cuvinte lnveninate, otravi-
toare). V. (irmlcos. - < tp1Xp(J.IXXtp6~ .. - "
F.i\RMfNTU, FARMfT, vb. I, Mih, 187; sii-n'l (drmlf 'nii trlrtd (sa-mi framlnti o turta),
Millio, 18 - v. (irmlntu, (rimlntu.
FA'RNU, sn., pl. (ii'rne, frlu, •bride, freim, Mih, 187; srlnd fii'rnul ~i ziin¢llle (suna
frlul ~i sclirile), PAnt, 297; BNA, I, 126. Sinonim: at;eme. - V. a(ii'r ~i (i'rnu.
Fir'l!lrot, -rodld, pl. Fdr~irof, -rodte, sm., sf., far~erot, •Aroumain du sud de l'Al-
banie, rnenant une vie pastorale transhumante. Son parler se caract~rise par des traits -
surtout phonHiques - qui lui sont propres•, Mih, 187 ; Fdr#rotlu-l (iir' cripdre: lrltd ·dzMta
pri cdnldre (far~erotul e fara grija : toatA ziua clntll.), Lum, I, 218 - v clntdrel; ma glon'l
di-Armd'n'll'i epirof ~· ma-alumUltOrl di Fdr~ircif pri lrlme- siiniitdte! (mai bravi declt aro-
mAnii din Epir ~i mai luptatori declt far~eroti In lume - sAnatate I = nu existA), RA, 92 ;
BNA, 11, ' 36; o tal Mdrcu, Fiir~irodte (hei mAi Marcu, fa~erotule), PLit, 832; PAnt, 31.-
V. Cdstrtln'l6t, Jircdn'edt ~i cdmbdne. - < Frii~irot < satul Frd~arl.
FAR~IRUTAME, sf, fArll. pl. fA~erotime, mombre de Fdr~irof; !'ensemble des Fdr~e­
r6f•, Mih, 188; Velo, 19; BNA, V, 65.
FAR~IRUTEA~TE, adv,, fA~erote~te, •a Ia maniere des Fllr~erof,•, Mih, 188; PLit,
825; cl'ntii (dr~irute~te (clnta ca flir~erotii).
FAR~IRUTESCU, -fdscd, pl. (ifr~iruU~fl, -U$1i, flir~erotesc, •tenant de Fiir~irot, appar-
tenant a un Fiir$ir6h, Mih, 188; cl'ntic · (dr~irutescu (clntec far~erotesc), PAnt, 29; cdllvile
(iir:;;irutqti (colibele fli~erote~ti)- cf. Plm, I, 132-133.
FARTAT, sm., pl. (drldf, flirtat, •compagnon, camaradeo, Dal, 92; Nic, 565; Milt,
188; PB, 594; BNA, III, 24; 110; 112; ma$1 (riptdl'e dol fdrldf diprirlnii tdl'e (doi fll.rtati
(cavaleri de onoare ai mirelui) taie lntr-una ovine de frigare), PAnt, 298; BNA, I, 126. V.
avtamr ~i ciilisitor. - < (riitdt < frdte.
FARTATfC, FARTATfl:W, sm., pl. fdrtdtffl, fdrtdttcl, Batp, 1923, 16; Cal. 1912, 48;
vred s' n'l-u-addrd fiirtdtlclu (fArtAtelul vrea sA mi-o facli), BNA, III, 24 - diminutive de Ia
fdrtdt.
F.i\RTATLfKE, sf., pl. fdrldllikl, fArtAtie, •compagnonnage, camaraderie•, Dal, 92. V.
fdrldfl'l'e. - < fdrldt+-like.
FARTATtJ~()', sm., pl. fdrtdlr1$l, Dal, 92 - v. fdrtdllc.
FARTATl'L'E, sf. (pl. fiirtdfl'l'l), Mih, 188; PB, 594- v. fiirtdtlike ~i mgl. fdrtd/il'lif
(PMegR, II, 79; CapM, III, 126; GrS, III, 393).- Aceastli draternisation par le sang= alb.
vldmia = ci3a:)..ljlortotta: = frlitie de cruce• a avut vitalitate · ~i ln viata aromAnilor. - <
fdrtat.
FARTfC, sm., frlitic, PB, 594- v. (riillc.
FASARfE, sf., pl. (dsdrll, tapaj, •tapage, bruit; fAcherieo. - Cf. alb. fasarl ,strepito",
gr. fasarla (Hileg, II, 196). - < fr. IAeberle.
FASTACA, sf., pl. fdstd'll: gdl'lnd frlptll $i umplrltd cu fdstd'fl (gAini!. friptli ~i' umpluta
cu fisticuri) - v. fistlke.
FAStJL'E (sud), sf., pl. fdsrll'e; FAStJL'Itl' (nord), sn., pl. fdsrll'e, fasole, «1°. haricot;
2°. ronfler (pendant le sommeil)- v. hdrkescu•, Dal, 92; Nic, 566; Mih, 188; PScr, 213;
GEl.,. 144. - 1°: (iisrll'e din pdde (fasole oloagli); fdsrll'e di andltu (fasole de pe araci); (d-
sul~e yeahne (iahnie de fasole); l'ed (dsrll'llu nls dit odld (dlnsul ia fasolea din oalli), BNA,

35 - c. 531 - Tache P a p a h a g i, Dtcftonarul ctialectulut czrom4n


-546-

III, 132; 134; ·~l-umplli gepea cu fdsu/'e (~i-a umplut buzunarul cu boabe de fasole), PB,
2731&; 2° : hedrbe fdsul'lrl (doarme horcaind), PLit, 494; iu-afld' . .. lu hirbed fdsul'e (1-a gasit
... unde (clnd) fierbea fasole, clnd dormea horcaind), PB, 1802t; PAnt, 98. - V. yiflul'e ~i
pdscul'lrl; - < cpaaou).t ,-". . .
FAI>CATA, sf., pl. fd~cdle, ~chioapa, •empam: un om ca ·di vl'rnd lrei pdlme ~i und
fa~cdta (un om ca de vreo trei palmc ~i o ~chioapil.), GrB, 260. - V. faltdc, fa~ldca, fu~­
cdtd.
FAI>I, pl. de Ia f~e, fl~ie, •bande; morceau, piece, tron~om: u scodse sodcrd-s~ (~l,
(d~l (pe soacra-sa a scos-o bucati, bucati), PLit, 769; f~l, (a~l u discd (o despica In f1!7ii,
o sfl~ia), PLit, 787; s' ti-addrd (a~l (sate faca fl~ii), BNA, II, 94; (a$l-filil li scodsira (bucati-
bucil.tele le-au scos), P.a, 2~37 - v. filie 1 ; (a$l lntredzl di navalil si sculd nsus (fl~ii lntregi
de ninsoare . se ridicau In sus), GrB, 1, 10. V. filiel.
FATAL'IO, sm., pl.?, •(au) diable•: l'l-bdgdl fdtiil'l6lu (l-am dat Ia pustia, Ia naiba),
Mih, 188. - Cuvlnt neidentificat . ....:. < ?
FA TEARE, sf., pl. faferl, Mih, 184 - v. (afire.
FtEAR-Fl:IUR ! •interjection qui imite le son produit par une souffletade, par un
claquement etc.», PB, 594; inlra-l'l-u cu capesturlu fcear-fciur! (intra-i-o (da-i, trage-i) cu
cil.pil.strul (cedr-fclur !), PB, 136_13.
FEA.MIN, -na, pl. fedminl, -ne, feminin; ingenios, •(de sexe) feminin; sagace; inge-
~ieux», Mih, 189; PB, 594. - Ca sf.: FEAl\IINA, pl. fedmint, femeie, $femme•, Mih, 189. -
V. hedmin, Oedmin. .
FEARICA, sf., pl. ferifl, ferigii, dougere•, Dal, 90; Nic, 566 ; Mih, 189; PB, 594 ; ArE,
25. - 1°. un pat di fetiricd vedrde (un pat de feriga verde), GrB, 224; PAnt, 229; BNA, IV,
147; 2°. cdrnea abured pri (edrica uscdld (carnea aburea pe feriga usratii), PAnt, 310; 3°.
om clit fedricd (om din ferigii = ho~oman, •filou, roue•); 4°. lruplu tu bdsedricd $' mintea-l'l
tu (edrica (corpul In biserica ~i gtndu-i In ferigii = ... gtndu-i Ia furl ~i Ia ascuns In ferigii),
PGr, 65 ,- cf. sp. ,El cuerpo san.t o y el alma ~on el diablo" (Nunez, 39 v.) etc. V. acrlme.
- < lat. nux, -cem ,.fougere".
FEATA, ~f., pl. (edte, fat:i, •(jeune) fille; vierge•, Dal, 90; Nic, 566; Mih, 189 ; PS.c r,
213; PAnt, 434. - 1°. (iCior i (edld? (baiat sau fata a ndscul?), }>Lit, 492; 2°. sa-n'l Mnedz,
(edta-n'l (sii-mi traie~ti, fata mea), PB, 165It; 3°. n!l lo (edld, lo parddz (nu a luat fata , tn
cdsatorie, a luat bani ca zeslre), PGr, 65; 4°. i$i fedtd (a ie~it (s-a constatat cii e) virgina),
Dal, 90; 5°. led fedtd, ved cd nu-t (edld (fa fatii, viid ca nu-ti fata, cii nu te taie capul) -
v. (eli, (et2 4°; 6°. pirfia a li fedld sau a fealdl'el (zestrea fetei)-cf. dr. fedtei (CC, 5418; )3D,
52 etc.); 7°. vol, (edte, ascultdf-mi (voi, fetelor, ascultati-mii). - < lat. feta ,accouchee,
delivree".
FEDE, sf. , fara pl., crcdinta, doi, croyance•, Gram, 249; pislea, (idea cri~tinedsca (legca,
crcdinta cre~tineascii), C:;>c, 34. Sinonime : dina, imdne, pistel, veredud. - < it. fede.
FELISESCU, vb. IV, folosi, PScr, 213 - v. (ilisescu.
FENERE, sf., felinar, PScr, 213 - v. (andre.
FERARE, invar., difuzat, $SOit oni partouh: zb6rlu-a tail s' s' fuca (erdre (cuvintul
tau sa fie pretutindeni auzit). - < tc. fyrAr (889) ,.fuitc, evasion".
FEREASTA, ,sf., PB, 595: 'na (eredslti s' n'l-aldsdt (o fereastra sii-mi 13,sati), PLit,
984 - v. (iredsl(r )a.
FESE, sf., pl. (esl ~i (esurl, fes, dez (rouge) i coiffure des dames•, Nic, 566; Mih, 190;
I Car, 54; Bat, 15 ;.(lsea-l'l di Tunuzd (fesu-i din Tunis), . PAnt, 279; Bair, 121; pledca-t (esea
cu (Iurie (apleacii-ti fesul eel cu galben), Fr, I, 2, 21 ; BNA, I, 68; bdga (esea migidle (pune
fesul ~tacojiu), Velo, 28- v. migidie2 , precum ~i. Ia albanezi: ,moj bejka ... , ne feste
FESFESE -547- ' Fil:lfJ

treqmt mexhfte =
o pecorella ... , col fez ornato di treccnto sculli d'argento" (Arg, 10); bciga-u
fesea strt'mbtl - v. caclula 3°. - V. Plm, II, 182; III, 36; PAnt, 6; 185; 321 etc. - < tc.
ies (898) ,bonnet rouge que portent les Ottomans".
FESFESE, adj., invar., artagos, • grincheux, irascible •: easte multu fesfese (e foarte
artagos sau artagoasa), Dal, 90. Sinonime : dzlfnos etc. - < tc. vesveee (1310) ,tentation ;
soup~on ; inquietude".

FESTA, sf., pl. fesle, petrccere; farsii, •1°. divertissement; 2°. farce, niche, tour •·
Dal, 90. - 1°: s' feci(e mare festa la htl'n'lurl (Ia hanuri s-a facut mare petr~cere), Trib, II,
9-12, 26; 2°: ltl ·si gtocica ui'rncl festa? (lise joaca vreo farsa?), PAnt, 301; BNA, I, 130-
cf. it. ,far Ia festa", fr. , jouer une farce", precum ~i dubtlrcie, flecica, rent;e, Uhne. - < it.
f~ta.

FESTI, sf., pl. fesli, bereta, • beret •, CFr, 20. V. fese. - < alb. feste ,berretto".
FETl (fiir~eroti), sm., pl. fef, fat, • petit enfant, , gar~on, fils •· GrS, IV, 87; Dun, II,
27; fet mare (flacau), est, I, 29 - cf. numele Fetu-mcire (PLit, 996; 995; PAnt, 41 etc.);
cit fef, ahi'te fecile (clti feciori, atltea fete). V. (eata, fiC'l6r. - < lat. fetus ,portee. des ani-
manx; generation".
FE'f2 (mi), vb. I (filcil, -tat, -tare), fata, •1°. mettre bas, agneler, veler•; 2°. naltrc;
ao. pondre, faire des oeufs - v. art'ndura.; 4°. comprendre •, Dal, 92; Mih, 190. - 1°: multi
ca'pri fitcird ci'li dol ledz (multc capre au fatat cite doi iczi); utica fitlY un yi(d' l mciscur
(vaca a fiitat un vitel de sex masculin); ursa aueci (itcita (ursoaica fatase); 2° :· lflone. . . di-lu
au~ll'i-a no$11 s' filcira (tlnar ... de unde se nascura stramo~ii no~tri), PLit, 864; PAnt, 20;
dit· l6clu lu featcl · pul' i (din tinutul unde nasc piisarile), PB, 1013- v. amintu 2°, (ac 21°,
nciscu ; 3°: gal'in'lle cd'ndu fecitd ocio (gainile clnd oua (fac) oua), PScr, 12112 - v. ocilld;
pal'unt;il'l. . . fecitd multe orl tru cinu (porumbcii. . . se oua de multe ori pe an), PScr, 12311
- cf. it. ,Ia gallina mi feta ogni giorno" (Nino, I, 46; II, 148); ,chi lo feta l'uovo alia
paglia ?" (Nino, Ill, 157) ; 4°: nu-l'l fecitd cciplu (nu-l (nu o) taic capul), PLit, 492; nu-t
featd mfntea (nu-ti trecc prin glnd), LP, 56; BNA, II, 124. V. afet. - < lat. fetare , pondre" .
FE XI (sud), sf., pl. (exurl, lmnina, •I umiere •· GEl, 144. Sinonime: lun'ina, uidecild.
- < cpe~L ,croissant de Ia June" .
FHEACA, sf., pl. fhefl, farsa, • farce, niche; tour • : fheaca aesta t' u gtuccira (sccna,
farsa asta ti-au jucat-o), Trib, I, 10-11, 30. Sinonim: festo. 2°. - < ? ·
FHIONG, sn., pl. fhl6ngurl, Dal, 90- v. (l6ngu, fl'l6ngu.
FIALA, sf., pl. fUI'l, butelic, •bouteillc; carafe•, Nic, 566. V. b6fd, dulie.- < cprJi),lJ

FICURfNA (gramosteni), sf.- v. (ucurind.


Fll:IOR, sm., pl. fiCl6rl, fecior, • enfant; fils; jeune homnie •, Dal, 90; Nlc, 569; Milt,
190; PScr, 213; PB, 595; PAnt, 434. - 1°. bdrbdtlu eciste ci'rburlle, f fiCl6rlu ugedclu a cd-
sdl'el (barbatul e arborelc, iar feciorul e vatra casei), HEM, 1482-1483 ; PGr, 66; 2°. maca
mf{l Mid cu filolrll'i, ua s' ti pruscukeciscd (dadi. manlnci lapte batut cu copiii, o sil. te stro-
peasca), PGr, 67; PLit, 687; 3°. acdfdrd fiClorll'i s' na l'eci prit ciClocire (lncepura copiii sa
n'c ia peste picior), PLit, 493; PGr, 66; 4°. fiCi6r trd nsurdre (tlnar de lnsurai). - V. mlncu,
poC'lu 2, tecnon. - In greaca, cu sensu! ,enfant nouveau-ne, bebe, enfant": cpotC6p. (To. ~).
cpoi.copL• cpotcl6pw. 7ttXCI6pL, KOUCOp (Boga, I, 412; 197; II, 194; 254; 53 . etc~j. - < lat.
*fetlolus.
Fil:lfr, sn., pl. file ~i fiClurl, pietricica-semn; pigmeu, • petite pierre ronde e mployee
dans des jeux en fan tins comme point de mire qui doit etre atteint ; un tout petit enfant,
nain•, Dal. 90; PLit, 91; 124; Cal. 1911, 20i; est, I, 231; REB, I, 231 (cf. alb. fitit;e= ce qui
Fil:IURAC -548- FUU

reste a Hre gagne"). Copilul juciltor cl~tiga daca atinge (iCllu. Unui om pitic i se adreseaza
epitetul de fiClu- v. cdcdst6r.- < ?
Fil:IURAC, sm., pl. (iCturdfl, adolescent, •adolescent, jeune hommu, Dal, 90; Nic, 569;
Mih, 190; PB, 595; fiClurdll - si-l'l, tretl prit nel (tineri - sa-i treci prin inel), PAnt, 297;
BNA, I, 124. V. (iClurdngu ~~:
FICIURAME, sf., fara pl., multime de copii, de feciori, •enfance; jeunesse; nombre
d'enfants, ]'ensemble des enfantu, Dal, 90; Nic, 569. - 1°. (iClurdmea nu putedl s' u-adrln'l
In cdsd (pe copii nu puteai sa-i strtngi acasa), Cal. 1911, 144; 2°. tricrltd-l (iClurdmea (trecuta
e copil~ria), BNA, I, 86; 3°. tu (iClurdme-l'l lu-ardsed biutura (In tineretea lui ii placea biiu-
tura), Fl, I, 2, 10 - V. fiCluredjd, fiClurll'e, (itdme, sinonimul cukildme ~i:
FICIURAN6U, sm., pl. fiClurdndzi, copilandru, feciorandru, Dal, 90 - v. fiCturdc l)i:
Fil:IUREA~TE, adv., copilare~te, •a Ia maniere des enfants •: zburd'~ti fiCiure~te (vor-
be~ti copilare~te).
Fil:IUREAfA, sf. (pl. (iCluril}, copilarie, •enfance; jeunesse•, PB, 595.- Y. fiCiu-
rdme.
FICIURESCU, -redscd, pl. (iCiurel!tl, -rel!li, copilaresc, •d'enfant, enfantin; juvenih,
Dal, 90; Nic, 569; mintea . aestd (iCluredscd (glndul acesta copilaresc), PLit, 762; PAnt, 86.
Fil:IURfC, sm., pl. fiCluritl, copila~, «petit enfant>, Mih, 190; PB, 595; PAnt, 311; cdnda
hiil fiCluric lo ... ? (parca slnt copila~ eu .•. ?), PLit, 493. Sinonime: copan 1°, CluCtu, nat,
niphlu.
Fll:IUR{L'E, sf., fara pl. - v. (iClurdme - : tru (iCluril'ea a nodstrd nu erd sculie (tn
copilaria noastrll nu era ~coala), C~c, 56. - < fiCior.
FICIURU~tl', sm., pl. fiCturrll!l - v. fiCiuric. - Pentru -rll!ll, cf. arll!ll, CluClUJ'Iipl,
n'ilrll!il, plnticu~e, purtilu~rl etc.
FIDAN, sm. ~~ adj., -nil, pl. fiddn'l, -ne, vlastar, •1°. jeune arbre; rejeton; 2°. jeune
homme beau et vaillant •, Lum, II, 249; GrB, 103; BNA, IV, 59. - 1°: v. (iddnd; 2°: un
pUrlmbu mea lu-drse fiddnlu (ci un glont 1-a ars (I"a ucis) pe zveltul fliicau), Fl, 1; 1, 5;
1' nol pllndzem, pllndzem (iddn'll'i (iar noi pllngem, bocim flicaii), CaiGrB, 83; BNA, II,
100. Sinonim: vldstdr. - < tc. 'lydan (888) ...rejeton d'une plante; jeune plante".
FIDANA, FIDANE, sf., pl. (idtine, (idd'n'l- v. (idtin -, Dal, 90; Nic, 568; Mih, 190;
PB, 595. - 1°. s' ligand· cdrdvea ca (rl'ndza pri (iddne (se Iegana corabla ca frunza pe vias-
tar), ArE, 27; 2°. earti mul!etit, ... eard (idtine (era frumos, ... era zvelt), PAnt, 63; 3°.
nu kedre 'nd pdd!lre fidd'n'lle cl'ndu ·crescu (nu piere o padure clod vlastarele cresc), PAnt~
288 ; BNA, I, 32. ·
FIDANLI'KE, sf., pl. fiddnlt'kl, tinuti voiniceasca, •air ou action d'homme beau et
vaillanto. - < tc. fyt,lanlyq (889) .,lieu plante de jeunes arbres .. . ".
FIDE (sud), sm.; FIDEI (nord), sf., !lira pl., fidea, •vermicellet, 1\<fih, 190; PenB, IV,
116; Caraf, 19. - < !f~t3tt; .. -:'-
FIF, invar., PLit, 95; 124 - sinonim cu fiClil (primul sens). - < ?
FI6UR.~, sf., pl. figurl, figuri, «figure, .visage, image•: figure, surd'ld di mul'erl (figuri,
chipuri de feme!), Cod, 22 blt. - V. :
FI91URA, sf.: omlu ..• cu (i!1lrlre 11' cu su(litu (omul. .. cu fete ~i cu sufleth Cod,
68 b10 ; 692 • - V. fiyrlrd, (luUrlrd.
FirURAT, -td, pl. (iyurdl, -te, impresionant, «quj.jmpressionne; demonstratif, fastuemtt,
Dal, 90; Nic, 566. - < qwyoupchot; .,qui fait figure".
FirURA, sf., pl. (iyrlrl, impresie, •figure, impression '• Dal, 90; Nic, 566. V. fi,Unl.
< qwyoilpcz .. -" < it. flgura.
· Ff.IU (Gope~I), s .... , gaura, •trout. Sinonim: grlvll.- Cuvtnt neidentificat.- <?
FI:KI -549- FILlSIT

FIKII •interjection qui imite un gazouillement quelconquet, PB, 4853 7. - < ?


FIKfRE, FIKilJRE, sf., pl. fikirl, fiklurl, ratiune, treflexion; raison •, Mih, 190; CLitur,
71; 128; cu fikltlre ~· cu misdrd (cu ratiune ~I cu ma.sura), Cod, 23 b21. V. minte. - Cf. alb.
fiqir ,pensiero" < tc. fikl r (907) ,pensee ; reflexion".
FIL, sm., pl. fil'l, elefant, •elephant., Nic, 567; PScr, 213; Lum, I, 160. ...,._ V. fil'ffll
'i elefandu. - < tc. Iii (916) ~i pil (332) .. -".
FILA AA, sf., pl. fild'dz, caiet, •cahien, Mih, 190; GEl, 144 - v. afltit5d.
FILAN9ROP, -rotipd, pl. ilan8r6kl, -rotipe, filantrop, •philanthrope-, Dal, 90; Nic, 566;
Mih, 190. - < qa'A<iv6p(l)7tOt; .. -".
FILAN9RUPf(L')E, sf., pl. filan8trupi (I') l, filantropie, • philanthropic •, Dal, 90 ; Nic,
566; Mih, 190. - < cpt'Aetv6p(l)7t(tt .. -".
FILARfiR, -rd, pl. filtiryirl, -re, avar, «avaret, Mih, 190; GEl, 145. Sinonime: cimbr6s,
nikez, scllnClu. V. ~i sires 4°. - < cpuMpytpoc; .. -".
FILARriRfE, sf., pl. filaryiril, avaritie, .avarice•, Mih, 190; GEl, 144. Sinonim: sclin-
cetime. - < cpt'Aetpyup(et ... -".
FfLA., sf., pl. file, fila, deuille, page•, Mih, 190; GEl, 144. V. frl'ndzd 2°. - < cpuA'Aov,
pl. qlu'A'Att .. -".
FILA.KfE, sf., lnchisoare, PB, 595; GEl, 145 - v. filikie.
FfLCU, -cd, pl. filii, -te (grli.mosteni), liber, dibre •· Sinonim : eUfOir. - < ?
FfLDI!!l, sn., pl. flldi~url, filde~, •ivoire •, Dal, 91; Nic, 567; Mih, 192; PB, 595. - <
tc. fll-dlehl (916) .. -".
FILDI!!ifN, sm., pl. fildi~in'l, elefant, •elephant., Fl, . II, 1, 12; 13. - V. fil, fildi*•
s(ildiClll.
FILEAN, invar., cutare, •(un) tel, (une) telle•, Mih, 191; CFr, 165. Sinonime: t5ina,
tti&.- < tc. fulan (908, 917) .,-".
FILliEA.NA., FILliEANE, sf., pl. filgen'l, filigean, •tasse a cafet, Dal? 91; Mih, 191;
PB, 595. V. filigetind ~i ceti~cu. - Cf. cdmbtine. - < tc. llldJan (911) .. -".
FILfEI, sf., pl. filil, felie, • tranche, morceau •, Dal, 91 ; Nic, 567; Mih, 191; PAnt, 434;
GEl, 145; filil, filil lu scotisird (1-au scos felii, felii), PB, 1310; fd~l, filil li scotisird (le-au scos
bucati, bucatele), PB, 2787 - v. fd1Jl; l'eti und filie di carne (Ia o bucata de carne). Sinonime :
boje, buctitd, cumtitd, ~inlfd, xiftire. - < cpe'A( .. -",
FILfE1, sf., pl. filil, amicitie, •amititit, Nic, 567. Sinonim: uspill'l'e. ~ < cpt'A(tt .. -".
FILiliEANA., sf., pl. filigen'l, Nic, 567; Mih, 191; PLit, 856; GrS, IV, 200 - v. fil-
getind, fligetind.
FILIKfE, sf., pl. filikil, lnchisoare, •prison •, PAnt, 434; GEl, 145. V. fildkie. Sinonime:
htipse, zdndtine. - < cpu'Attx-1} .. -".
FILINAR, sn., pl. filind'rl, Dal, 91 - v. fdntire ~i dr. felinar. - < ?
FILIPSESCU (mi), vb. IV (filipsll, -sit, -sire), ospli.ta, •traiter, regaler, donner a manger
(a diner etc.)•, Dal, 91; Nic, 567; Mih, 191; PB, 595; GEl, 145; PLit, 196; Cod, 96 IJ23.
Sinonim : uspiUdz(l.
FILIPSfRE, sf., pl. filipsirl, ospatare, •traitement, regalade •, Dal, 91 ; Nic, 567;
Mih, 191.
FILIPSfT, -td, pl. filipslf, -te, ospatat, • traite, regale•, Dal, 91; Nic, 567.
FILISESCU, vb. IV (filisil, -sit, -sire), folosi, • iltre utile, servir; profltert, Nic, 567;
GEl, 145; Cod, 57 ba. V. felisescu, ufelisescu. - < wcpt'Aw .. -".
FILISfRE, sf., pl. filisirl, folosire, •action d'~tre utile; benefice, gain•, Nic, 567;
PScr, 213.
FILIS:fT, -td, pl. (ilislf, -te, folosit, •qui a ete servi, qui a profile •, Nic, 567.
FILOLor -550- FIN9fi1

FILOLOr, sm., pl. fi/6/oyl, filolog, • philologue, litterateur •, Dal, 91 ; Nic, 567; Mih,
191. - < <ptA6).oyo~ .. -".
FILOMELA, sf., pl. filomele, privi"ghetoare, • rossignol•, BNA, I, 40; 130. Termen savant.
Sinonime : al66nd, birbil'lUl etc. - <:
fr.-dr. philomele < gr.
FILONE, sf., pl. fi/6n'l, odajdie, • chasuble de pr~tre •· Nic, 567; 1\fih, 191 ; ·GEl, 145.
- < <p1XtA6Vt .. -".
FILOTIM, -md, pl. filotin'l, -ime, filotim, • qui a de l'amour-propre, qui se' pique
d'honneur; liberal, genereux •, Dal, 91; Nic, 568; Mih, 191; GEl, 145. - · < ~tA6·n!Lo~ .. - ·
FILOZOF, sm., pl. fi/6zohl, filozof, • philosophe •, Dal, 91; Nic, 567; PB, 595. - <
<ptAOOO<pOi; .. -".
FILULUrfE, sf., pl. filuluyll, filologie, • philologie; litterature •, Dal, 91 ; Nic, 567;
Mih, 192. - < <pt).o).oy(Ot .. -".
FILUND(, sm., pl. filundcidz, voluntar, •volont:aire •. V. (Jilundi.- < ~Mle:AOVT~i; .. -".
FILUNIK(E, sf., pl. filunikll, disputl!., • dispute, discussion; querell~ o, Dal, 91 ; Nic,
568; Mih, 191; GEl, 145. Sinonim: ncdCedre. - < <pt).ove:tx£Ot :.-".
FILUNIKISESCU, vb. IV (filunikisil, -sit, -sire), disputa, • discuter; (se) ' ciisputer,
quereller •, Dal, 91; Nic, 568; Mih, 191; GEl, 145. - < <ptAOVe:txw .. - " .
FILUNIKISfRE, sf., pl. filunikisir~; FILUNIKISfT, -td, pl. filunikis(f, -te, 'Dal, 91 ;
Mih, 191 - v. filunikisescu.
FILUREAlJA, sf., pl. filurel, tei, •foret de tilleuls; fleur de tilleul; infusion d'e tilleul;
bandet, Dal, 91; Nie, 568; GEl, 145; FIP, 32. Sinonim: til'lU.- ln AI. 1927, 77: ·,revolutia
din 1854 ... , denumitA anddrsie sau filureaud". - F I I u r e a i1 i (topic), PLit; 493; 1026.
ln PenB, III, 55: ,regiune In eparhia Grebenei". - < <ptAoupt!X ('Apr).. 94), <ptAUpOt
.,tilleul".
FILUTIM(E, sf., pl. filutimil, filotimie, • amour-propre, sentiment d'honneur •, Dal, 91
(filutin'ie) ; Mih, 192; GEl, 145. - < <ptAOTt(L(Ot .. -".
FILUTIM(I)SESCU (mi), vb. IV (filutim(i)sil, -sit, -sire), filotimisi, •mettre son propre-
amour a... ; etre jaloux de faire qqc; se piquer d'honneur•, GEl, 145. V. filutin'lsescu.- <
<ptAOTL(LW .. -".
FILUTIN'(E, sf., pl. filulin'il (cu n' de Ia tin'ie), Dal, 91 ; Nic, 568; FILUTIN'ISESCU
(mi), vb. IV, Dal, 91; Nic, 568; FILUTIN'IS(RE, sf., Dal, 91 - v. fi/utimie, filutimisescu.
FILUZUF(E, sf., pl. (iluzu(il, filozofie, • philosophic •· Dal, 91 ; Nic, 568. - ·< <pt).o·
<rO<p (Ot " -".
FIL'IOARA, sf., P.l. fil'loare ~i fil'l6rl, fluier, • flute de berger •, Dal, 91 ; CN, 103;
cl'ntd doll'i din fil'lodrd (clntA amtndoi dirt fluier), CosP, 84; fil'lodrd di fil'W (fluier de soc).
V. fluldrd. - < ?
FIL'ItJ1 , sm., pl. fil'l, Mih, 191 - v. fil, Sflldi~u.
FIL'Itl'1 , sm., pl. fil'l• sureau •?, Dal, 91; lillCe di fil'lil (flori de soc?), Fr, II, 23~.
Sinonime: iboz, sduc, vuju. - (V. pil'lil?). ·- < ?
FIMIRf AA, sf., pl. (imiridz, ziar, • journal, gazette •. V. (JimiriM ~i (rl'ndzd 3°. - <
i<JI7J!LE:fl(l; .. -".
FIN, -nd, pl. fitt'l, fine, fin, • fin •, Dal, 91 ; Nic, 568; ve~tu fin $i sandtos .(po.s tav fin
~i sAnAtos), PLit, 896. - < it. fino. .
FINERE, sf., pl. finerl, Mih, 192 ~ v. fdnare ~i filindr. - Cf. alb. (ener < tc. fener
(911) · ,lanterne".
FIN9( A, FIN9(T, sm., pl. fint;idz ~i (int;if (~i pl. n. fint;ite), opait, olumignon •, Dal,
91 ; Nic, 568; GEl, 145; luf tl'l fixea~te ~i el s' ldld~te - fint;i6lu (pe toti li lumineazll
FfN(iE -551- FIRMENE

~i (pe) el se lnnegre~te - opaitul), PLit, 383; 346. V. (inc;it ~i sinonimul dzddd (PLit, 347).
- < cpeyyhl)c; ..lucarnc".
FfNGE, FfNJE, invar., PLit, 131; 147- v. a(inge ~i (sinonimul) tingdle: - < ?
FIONGU, sn., Nic, 568- v. (flongu ~i alb. (jongo ~.fiocco".
FIRAAA, sn., pl. (ird'dz, crapatura, •fente, crevasse•, Dal, 91; Nic, 581. Sinonim:
cripdturd. - <cpupci8oc , cpupoc ,dechet".
FIRAON, FIRAUN, -aotina, -aund, pl. (iraon'l, (iraun'l, -aotine, -aune, perfid, •perfide;
vaurien; abominable•, Mih, 192; PenB, VIII, 126; FIP, I, 68.- <tc. fyra'un (894) ,pharaon;
personne orgueilleuse; tyran". ,
FIRAUNLI' KE, sf., pl. (iraunli'kl, infamie, •infamie, coquinerie•, Mih, 192. - < (iraon. ·
FfR.\, st, pl. (ire, picrdere, lipsa, •dechet; coulage; discale; manque•, Dal, 91 ; Nic,
581. V. (irisescu, firtiM ~i hera. - < cpupoc .. - " ~i tc. (yra (897) ,-".
FIREAST(R)A, sf., pl. firetist(r }e, fereastra, denetre•: mu~etita stiteti Ia (ire astra (fru-
moasa statea Ia fereastra), PB, 23933 ; bat firedsta si-aduketiscu u~ea (bati fcreastra ca sa tnte-
leaga (sa simta) u~a), PLit, 493. V. feretistu. Sinonime : firt~a.. pdld(Jtre, pingere. - < lat. fe-
nestra ,fenetre" (CDDE. 576: *ferestra).
FIRESCU (mi), vb. IV, l\lih, 192; PAnt, 434; di un ca-aest (ireti-te, Arma'ne (de unul
ca acesta fere~te-tc, aromane), BNA, II, 82 - v. afirescu.
FIRFARlJ~(J, sm., pl. firfard$1, bliietandru, •gar~om, PLit, 162. V. firfirtta. - < ?
FIRFIREDZ(J, vb. I (firfiridzdl, -dztit, -dztire), fo~ni, •bruire•, Dal, 191; Nic, 568. -
Formatie verbala onomatopeica din fir-fir care imita fo~netul. Dar cf. ~i alb. ferferinj ,sven-
tolare".
FIRFIRIDZARE, st, pl. f irfiridzd'rl, fo~net , •bruissemenh, Dal, 91.
FIRFIRiTA, sf., pl. firfirlfd, feti~cana, •jeune fille•, W, II, 285. V. fdl'lu~e, firfaru~u.
FIR{D.\, FIR{ A.\, sf., pl. firidz, fereastra, <fcnetre; petite armoire amenagee dans
le mur d'une chambre - v. dultipe, hivtiM ~i Plm, I, 137•, Dal, 92; Nic, .581; Mih, 192;
PB, 595; GEl, 145; in$i tu uncl firida (a ie~it Ia o fereastra), LP, 185; PAnt, 19. V. fireastra
~i firlza. - < 6up!8oc ,petite feni!trc".
FIRIGE, sm., pl. firigetidz, FIRIGEE, sf., pl. firigel, feregea, .vetement de dessus que
portaient Jes dames ttuques en ville•, Dal, 92; Nic, 568; Mih, 192. - < tc. ferAdje (889)
,,,''.
FIRISESCU, vb. IV (firisfl, -sit, -sire), pierde, lipsi, scadea, •eprouver du dechet; subir
du coulage; discaler; diminuert, Dal, 92; Nic, 581; GEl, 145. V. afirisescu, herasescu ~i (ira.
< cpu poe! vw ,-".
FIRIS{RE, sf., pl. firislrl •action de discalen, Dal, 92; Nic, 581.
FIRIS{T, -ttl, pl. firislt, -te, cu pierdere, •qui a eprouve un dechet, discale•, Dal, 92;
Nic, 581 ; avem un sac di li'nd firisit (avem un sac de llna cu greutate scazuta). - V. hirisit.
FIRfT.\, sf., fara pl., Dal, 92; Nic, 568 - v. afirita.
. FIRITfME, sf., pl. firitfn'l, multime de ferig:l, •qnantite de fougere; endroit couvert
de fougere• : arupeti firitln 'lle (rupeau feriga), Fl, II, 3, 9. - < fedrica.
FIRfZA, sf., pl. firtz, Dal, 92 - v. firida, frlda.
FIRAIANE, sf., pl. (irma'n'l, firman, •ordre ecrit donne par le sultam, Dal, 92; Nic,
568; Mih, 193; adtird una (irmtine (fac un firman), PLit, 766; te ctntti firmdnea? (ce spunea
firmanul ?), PB, 10336; grtillu-a lor era firmdne (cuvlntul lor era firman), BNA, II, 76. V.
Oirmtine. - < tc. IermAn (896) ,-".
FfRIIA, sf., pl. (irme, firma, .Cirme•, Dal, 92. - < it. firma.
FIRM ENE, sf., pl. firmen'l, fermenea, •jaquette de femme sans manches. et ornee de
fourrure•, Mih, 193. - < tc. ferm6ne (896) ,veste a larges galons d'or ... ".
FIRHI(N)TARE -552- FITARE

FIRMI(N)TARE, sf., Dal, 92 - v. (rimintare ~i:


FIRMI(N)TAT, -td, frAmlntat, Dal, 92 - v.:
FIRMfNTU, FIRM{T, vb. I (firmi(n)tdl, -tat, -tare}, Nic, 579; Mih, 193; PB, 595;
Lum, V, 231; l'ea fdrlna ca s' firmltd ~ia fAina ca sA friimlnte), AI. 1903, 28; BNA, III, 32;
ti scodld di firmitd (scoalii-te de friimlntll), Lum, II, 242; BNA, III, 52. - V. fdrmlntu (~i
mirmlntu).
FIRMITAT, -td: aliidtlu nu-.l ~lne firmitdt (aluatul nu e bine friimlntat); · ni pil'ne-al
(irmitdtd (nici pline nu ai frAmlntat), Lum, II, 242; BNA, III, 50. - V. frimintdt.
F{SE, sf., fllrA pl., naturA, caracter, c1°. nature; caractere; 2°. parents, parente; 3°;
membre viril; parties sexuelles•, Dal, 92; Nic, 581; Mih, 193; PScr, 213; Cod, 92 b22 ; GEl,
145; Mac, 68. - 1°: liniioos cum nu-dre fdptd flsea (lene~ cum nu a · fii.cut natura un altul
ca el), PB, 36612 ; bun CU/ll nu-dre fdptu dltu flsea (bun cum natura nu a fAcut p~ un altul),
PLit, 438; ahtdre l'l-edste fisea (atare II e firea) - v. hecire2 , oete 2°; 2°: tut ircim flse (toti
eram rudenie) - v. sole 3°; 3°: tt si oedde flsea (ti se vede membrul, organul) - · v. ndnclu,
puld, hied 2° etc. - < tpootc; .,-". .
FISICA, adv., natural, maturellemenb, Mih, 193; GEl, 146. - ·< tpoot>etX .,-".
FISICO, sm. ~i adj., pl. fisicddz, fire, c1°. naturel, caractere; 2°. nature), -elle•, Dal, 92;
Nic, 581; GEl, 146. - 1°. : a~l n'l-ea.!le fisicolu (a~a mi-e firea) - v . fise 1°; 2°: lucru fisico'
(lueru natural) - fllrA formA pentru feminin. - < tpootx6v, tpootx6c; •• -".
FISIKfE, sf., pl. fisikfl, fizicA, •physique•, Dal, 92; 1\fih, 193; ·GEl, 146. - < tpootxlj

FISIUNUMfE, sf., pl. fisiunumll, fizionomie, •physionomie•, Dal, 92 ; Nic, 581. - <
cpuatoyvw(Llat .,-".
FISTIKE, sf., pl. fis_tlkl, fistic, •pist~che•, Nic, 569. V. fdslacii. - Cf. tc. fystyq (898)
u-". - < tpr.G'!"(Xt ,-".
FfSTULX, sf., pl. fistule, fistulA, •fistule•, Nic, 569. V. fi#uru. - < tpla't"ou/.ac; .,-"
(<lat.).
FIS1JL'If1, sn., fasole, Dal, 92 - v. fdsul'Ul.
FI!)EKI, sf., pl. fi#kl, cartu~, •cat-touche•, Nic, 569. V. fil[c, (u$eke. - < tc. fl~henk
(900) .,-".
FI!){C, sn., pl. fi~lfe, Mih, 193 - v. fi~eki.
Ff!)TURA, sf., pl. (l$lure, Dal, 92; PLit, 294 - v. flstulU.
FITl, invar.; fit, •quitte•, Dal, 92; GrS, VII, 294-295; him fit (slntem chit). - < tc.
fit (916) .. ~tre quitte au jeu, dans un compte etc."
FIT2, AI. 1901-1902, 95- v. forma reaiA hit.
FI'P, invar. •mot appartenant a Ia terminologie d'un jeu enfantin•, PLit, 131. - V ..
filedl1 •
FITAL'Ifr, sn., pl. fildl'e, fAtare, fiitat, •epoque, endroit oil les femelles mettent bas•,
Dal, 92; Nic, 569; Mih, 193 (•embryom); PB, 595; PGr, 67; nii acii(ii' neciiia la (ital'lii
(ne-a apucat zllpada In timpul flltatului sau Ia Iocul de fiitat al oilor). - Spre a se evita
rAtllcirile dintre olle-mame ~i mleii lor mai ales In nopti de ger sau cu zApada, fildl'llu Ia
turmele de multe sute de oi cere experientA, memorie $i vigilenta tenace din partea pAstorilor.
- v. miilrlctl 1°, n'el 2°. - <lat. fetalla ,f~tes de Ia naissance".
FITAME, sf., fArA pl., multime de fete, mombre de filles; l'ens~mble des filles•: tritii
fitcimea i,l la cor (fetimea toata (toate fetele) a ie~it Ia horA). V. (itarylo. - < fedtd.
FITARE, sf., pl. fitii'rl, fAtare, •action de mettre bas, parturition (en parlant des ani-
maux)t, Dal, 92; Mih, l93; PB, 595; PAnt, 434; mi due la fit6.re (rnA due Ia fiitat). V.
ll'ITARrlo -553- ' FITUR(~KE

afitdre, fital'lii, precum ~i it. ,(etci = degli animali, figliare, fetare, partorire" (Spotti, 56).
- v. (ilal.
FITARrlo, sm., pl. (ilaryeadz, multime de fete, mombre de jeunes filles, bande de filles•:
tricli un (itarylO (a trecut un clrd de fete), Dal, 92. V. (iturlii. - Ca ~i purcarylo etc.: <
(eatd + -<Xpyto·
FIT AT, -td, pl. (ita(, -te, fatat, •mis bas; agnele; v~le; net, Dal, 92; n'el (ilat (miel
Utat); cli'pri (it ate (capre care au fatat); lu hit (ita(? (unde slnteti nascuti ?).
FITATOARE, adj. , pl. (itc.torl. fatatoare, •porti~re•, CDDE, 562. - V. (ett.
FITEAII, sm., pl. (itealan'l, fatalau, •effemine; homme qui se plait dans Ia societe des
jeunes filles; hermaphrodite•, Dal, 92; PB, 595. - Pentru -eal, cf. cureal, (uteal, muteal,
zgtrlealii. - < (eatli.
FITEAI2 , invar., PLit, 131 - sinonim cu (i13 , (itlClii.
FITESCU, -teasca, pl. (ite,(t, -U$ti, fetesc, •de jeune fillet, Dal, 92; Nic, 569; PB, 595;
por(f (ilt$tile (porti hainele cele de fata). - V. (itlcu.
FITFAE, sf., pl. fil(d'l , fetva, •sentence juridiquet, Mih, 322. - < tc. felvA (886) ,-".
FITBEAC.A, sf., pl. (ithel, vita tlnara, •jeune vignet, Nic, 582. V. ayln'e. - <
tpuur.&. ,-".
FITICA, sf., r-1. (itf(e, feticii, •petite fille, fillette•, Dal, 92; Nic, 569; PB, 595; PAnt,
168; PLit, 784. - V. (itil'el.
FITfCI(J, invar., PLit, 131 - sinonim cu (it 3 ~i (iteal 2 •
FIT(L'E1 , sf., fara pl., fetie, •Hat de fille ; le temps passe comme jeune fillet: (itll'ea
nu $ti te-l sucril'ea (fetia nu ~tie ce e socria, fetcle nu ~tiu ce slnt soacrele), PLit, 494. - V.
(itlfli.
FITfL'E2 , sf., pl. (itil'e; FITfL'I(J, sn., pl. (itil'e, fitil, •1°. meche (de lampe, de bougie);
2°. mourir, tuer; 3°. fomenter Ia discorde, semer Ia zizaniet, Dal, 92; Nic, 569; Mih, 193;
PScr, 213; PB, 595. - 1°: tampa nu are fitil'lll (lampa nu are fitil); 2°: l'l-si-astecise (itll'llu
(i s-a stins fitilul, i s-a stins viata), PGr, 67 - v. cdndlld 2° ~i Introducer e, § 39, p. 46;
3°: l ' l-bdgd fitil'e (li punc intrigi), PGr, 6 - v. skin 1 • V. (lil'f.il. - < tpt'!'().t .. - " < tc. fitll
(887) ,m~che de lampe" .
.l-'ITIPSESCU, vb. IV ((ilipsil, -sit, -sire}, planta, •planter>, Nic, 582. Sinonim: sedmin1 •
- < cpu·n:U(J) n,.,".
FITIPSfRE, sf., pl. (ilipsirl, plantare, •action de planter, plantation•>, Nic, 582.
FITIPSfT, -ld, pl. (itipsi(, -le, plantat, •plante•, Nic, 582.
FITfTA, sf., pl. (ilitli- v. (itlcli - , BNA, II, 64; Fl, II, 1, 2. - < (etild.
FfTRU, sn., pl. (ilrurl, germen, colt, •germe•, Dal, 92; Nic, 582; GEl, 146. - <
cpU't'pov , ,..,, •
FITRUSESCU, vb. IV ((itrusll, -sit, -sire), lncolti, •germcr, lever, pointer; apparaitre,
sortirt, Dal, 92; Nic, 582; GEl, 146; PLit, 275; grt'nlu (ilrusi (grlul a tncoltit); fl-aved (ilru-
sitd daraclu tu pt'nticli (ti lncoltise diavolul In burta); lu nu li sedmind ac/o (ilrusi$ti (rasari,
apari acolo unde nu te seamanii), PLit, 494 ; 624. - < lJlu't'povw .. -".
FITRUSfRE, sf., pl. (itruslrl, germinatie, •action de germer, germination, pousse•, Dal,
92 ; Nic, 582.
FITRUSfT, -tel, pl. (ilruslt, -te, lncoltit, •germe•, Dal, 92 ; Nic, 582 ; ma$l -lr' · ardle (ilrusll
(germinati (plazmuiti) numai pentru rele), BatP, 29; BNA, III, 140.
FfTUR, sm., pl. fllurl, Kats, I, 90 - v. (lltur1 •
FITURf~KE, sf., pl. (iturl*ke - sinonim cu acmagedle, glirliklnd - : apof ·vulturlu Ia
filurl$ke s' duse (apoi vulturul s-a dus Ia ~oim), Lum, V, 185. - < ?
FI'J'URW -554- Fl'RN(U)

FITURf(J, sm., lara pl. - v. fildme, filarylo -, multime de .fete, PenB, VI, 26; VII,
142. - < fedtd.
FfTA, adj. f., pl. fitd, impertinenta, .timpertinente•: nl'sd, fild (dlnsa, obraznica), Mih,
193.- < 'l '
Fd)l, sm., pl.? •diable ?•, Fl, 4, 6 - v. bra~ovan. - Cuvlnt neidentificat. - < '!
FICI 2 •interjection qui imite un sifflemenb: (iii.!, (iii.!, amird'lu tire urecl'i di cdprd!
(fiu I, fiu, lmparatul are urechi de capra 1), PB, 50415• - !;ii ia. ru~i: ,tu siffleras : fiuuu I"
(RTP, XXIII, 429).
FIUTitJRl, sf., pl. flutlure, lata, .visage•, CLitur, 128. - V. (it;l1ird.
,FIXESCU, vb. IV (fi:dl, -:r:lt, -:r:lre}, lumina, •eclairer•, GEl, 144; tut ll'l fi:r:eti.~te ~i el
s' ldlti.~te, PLit, 346; 383 - v. fint;lt. Sinonim : lun'inedzii.. - < tpeyy<o> ,-".
FIXfRE, sf., pl. fi:r:lrl; FIXfT, -td, pl. fixlt, -te - v. sinonimele lun'inti.re, lun'inat.
FlrA', sm., pl. flyadz, mlncator (de bani), escroc, cgrand mangeur; qui opere des mal-
versations•, Nic, 561. - < tpotyii<; .,-".
FJNDI'C, sn., pl. flndl'te d 0 • balle de fusil - v. fdndec ~i sinonimele cur*um, mullve;
2°. anus - v. cur1 •, Mih, 185; 40. [- tc. fyndyq (912) ,noisette"). - < '!
F!NDI'NA, sf., Dal, 91 - v. flntl'nd, funtl'nd.
FJNDIXfT, -td, pl. flndtxlt, -te, AI. 1903, 90 - v. fdndd:r:lt.
FIN9fT, sn., pl. flnt;lte, Mih, 186 - v. fint;il ~i gaz.
FINTINAR, sm., pl. flntinti.rl, fintlnai', dontainier., Nic, 564; Mih, 186. - V.: .
FINTI'NA, sf., pl. flntl'n'l, flntlna, cfontaine; source•, Nic, 563; Mih, 186; PScr, 213;
PB, 596; cuclu ·~r-ct 'ntd strt flntl'n'l (cucull~i clnta ln susul flntlnilor), PAnt, 15; addrti.rd •••
flntl'n'l multe ~i scriti.rd nr'lma a lor (au facut. .. flntlni multe ~i au scris numele lor), PB, 4371'.
V. flndl'nd ~i izvur. - < lat. fontana ,source, fontaine':.
FJNTINEA(J.I\, sf., pl. flnttneti.le, PB, 596; PLit, 869; suntu dodud flntlnedle (slnt doul
flntlnele), PLit, 854; PAnt, 42. - V. flnltnicd.
FINTJNELA, sf., pl. flnttnt!li, ventuz:l, •cautere; ventouse•, Nic, 564. V. vintuzd. - <
q~ouv-rotv£).).ot < it. lontanella.
FINTINfCA, FINTJNfl:E, sf., pl. flnltnfte, flntlniCe, Dal, 91 ; PB, 596 - v. :
FINTIN'IOARA, sf., pl. flnltn'loti.re, flntlnioara, •petite source•: flntt'n'l, flnltn'loti.re,
Ia dat-na trt bedre (flntinilor, flntlnelelor, ian dati-ne de baut), Fl, II, 1, 2 ; BNA, II, 66;
Ia flnttn'loti.re (Ia flntlnele), Cal. 1911, 51; BNA, II, 54; AI. 1928, 113; BNA, II, 58; vtzesc
trt!lle flntln'loti.re (vuiesc cele trei izvora~e), BNA, II, 20. - < flnlt'nd.
FI'RA, prep., Dal, 91; PAnt, 434- v. fd'rd.
FI'Rl:E, sf., pl. (i'rce, perie, •brosse•, GrS, II, 397. V. vurtd. - Cf. alb. fe'rfe ,spazzola",
tc. fyrtcha (891) ,brosse".
FIRFIRESCU, vb. IV ((lrflril, -rit, -rire), flecari, •babiller, baliverner., Dal, 91; Nie,
565. - V. furfurt!dzu ~i far(ti.ra.
FIRFIRfRE, sf., pl. (tr(lrlrl; FIRFIRfT, -Ui, pl. flrflrit, -te, Dal, 91 - v. flrflrescu.
FIRLfl:I(J, sn., pl. flrllce, badau, mltca, cbaratton, batte a beurre - v. Plm, I, 172•,
DR, I, 520; CAr, 173. - V. s(lrllClii. ~i alb. fellif ,pestone della zangola", gr. tpoup).'4!Tcsou
(Boga, ·I, 418).
FIRMAC, sn., PAnt, 434 - v. fdrmdcl.
FIRMICOS, -codsd, pl. fdrmdco*l, -coti.se,' veninos, •veneneux; plein d'amertume• : modrte
Idle ~· flrmtcodsd (moartea neagra ~i veninoasa, lnveninata), PLit, 977; PAnt, 47. V. fdrmd-
kir6s ~i toti.psec. - < (lrmdc.
Fl'RN(U), sn., Nic, 577; PAnt, 434; s' disfeti.te a limbdl'el flrn (s-a desfacut al limbii
frlu), ArE, 30 - v. f.tl'rnu, frln.
FISTANE -555- FLfSCUTA

FISTANE (nord), sf., rochie, GrS, IV, 239 - v. (ustane.


FKEASf AE, sf. , pl. (keasidz, fard, •fard (rouge)•, PenB, VI, 135; PEtim, 11. V. aru-
Jed/ll. - < cpntatallh; <pXtatallh ,fard (blanc, rouge)".
FLAMA, sf., fara pl., flacarii, dlamme• : (lama $' pira s' ti-drda (flacara ~i vapaia sa
te arda), Mih, 194. V. (ledma ~i sinonimele (leacu, pira1 • - Cf. ~i tc. (lamma (908) ,flamme"
< fr. - <lat. flamma ,flamme" .
FLAMBURAR, sm., pl. flamburarl, stcgar, •porte-drapeauo, UnivL, XLV, 275. V. (ldm-
burdr. - < fldmbura.
FLAMBURA, FLAMURA, sf., pl. fldm(b)ure, fld 'murl, drapel, •banderole, (petit) eten-
dard•, Dal, 92; Nic, 569; Mih, 194; PB, 596; GEl, 146; LP, 1. - 1°. cu una flambura tu
ml'na (cu o flamura In mlna), PAnt, 300; BNA, I, 128; 2°. au$edticlu trddzea n cap, cu perll'i
dlt;i, carl s' liganli pri pldtd'rl ca ni$le fld 'muri (batrlnetul mergea In frunte, cu pletele albe,
care se leganau pe spate ca ni~te flamuri), GrB, 91-92; 3°. (ld'murl albe si~analta (se lnalta
flamuri albe), RA, 186; BNA, IV, 62; 4° : el putu s' veddu $i fla'murl ar6$e (el putu sa vada
'i steaguri ro~ii), Lum, II, 139 ; PAnt,, 189. Sinonime: bandera etc. - Cf. gr. cp).ti(L7toupov
,etendard" , alb. (ldmur(if) ,bandiera".
FLANEL.i\, sf., pl. (lant!le tflanelleo, Mih, 194. V. (ant!ld~ - Cf. gr . . <p/,atvtA:f..at <it.
flanella.
FLASCUTA, sf., pl. flascute, palma, •soufflet, giflco, Dal, 92; Nic, 570. - V. (llseutd
l)i sinonimele bd/a etc.
FLAUTA, sf., pl. fldute, flaut, •fh1te o, Dal, 92; Nic, 569. Gen feminin dupa cldrnetd.
< it. flautc>.
FLAi\oiBURAR, sm., PenB, VIII, 84 - v. (lamburar ~i sinonimul bairahtar.
FLEACA, sf. , pl. (lefl, flacarii , dlamme(s); rayon•, Dal, 93; Nic, 570; Mih, 194; PScr,
213 ( < lat. (lacca) ; AI. 1903, 92; CBiog, 49 ; DR, II, 493. - e. l'i arde cu (leacd (li arde
cu flacara), Cod, 59 .bl ; 2°. foe $i (leaca si-aruspCmdi pisti tut loelu (foe ~i flacari se rasplndi
peste tot pamlntul), Lum, II, 13; 3°. di una n ' ica sclnteal'e mare fleaca s' fate (dintr-o mica
scinteie se face flacara mare), Lum, III, 321 ; 4°. $ipisca in foe $i fleacu (satul ~ipisca In foe
~i .flacari), PLit, 994 ; PAnt, 25; 5°. fleaca si-andltd' (flacara se lnalt:i), Fl, I, 1, 2; PAnt ,
342; 6°. astedse (l~llli a (6clul (a stins flaciirile focului), Fl, II, 4, 13 ; 7°. l 'l-bd$e luna . . . cu.-a
l'el (ledca hrisusild (ii saruta luna ... cu a ei razii aurita), BNA, I, 114 - v. arddzd. - V.
fl'eacd - ~i sinonimul (lama. - < alb. flake ,fiamma" .
FLEAMA, sf., farii pl., flacara, d 0 • flamme; 2°. enfcn, Nic, 570; Mih, 194; Dun, I,
125; DR, II, 530 ( < alb. (l'ame ,Schnupfen; raffredore"). - 1° ·: fledma a vrearil'el ti drde
(flacara iubirii te arde), Pen~, II, 151; 2° : s' bdgd'm ... fleamd . . . tu keplu (sa punem ...
flacara .. . in piept), Lum, IV, 4, 92 = 102; BNA, I, 28; 3°: cu di (leamd scintil'eare (cu scln-
teiere de flacara), BNA, I, 114; 4°: (ledma s' lu l'ed (lua-1-ar dracul), Mih, 194; 5° : lu -
tu (ledma - ti dusi$l? (unde - In infern = lua-te-ar dracul - te-ai dus ?), Dal, 93. - Cu pro-
nuntarea lui -d- ~i ca -ed-, care e proprie aromanei nordice (cf. credc, gredlll, greds, medl etc.;
CAr, 201-20,2), cuvlntul fledma - pentru care v. ~i fldma - nu pare a fi alb. flame, ci lat.
flamma ,flamme".
FLER, sm., pl.? •tibia•, CFr, 103. - V. fl'er ~i sinonimele aridd, caldme 2° ~i kilunt;e.
FLEVA, sf., pl. (Uve, vinii, •veine•. Sinonim: vind.-Cf. ~i alb. flt!vif ,vena" <cp/.&{3at,- " .
FLiliEANE, sf., PB, 596 - v . (iligedna.
FLfNT.i\, sf., pl. flinle, flintii, nnousquet, fusih ·: Hdldd, Hdldd, lu n 'l-u (llnta? (Haida,
Haida, unde mi-i flinta ?). - Cf. tc. (lenta (910) ,fusil de chasse", gr. <pt/.lvrat < germ. Flinte
,,,.,' '.
FL{SCUTA, sf., pl. (liscute - v. fll'seuld, fluscuta, pllsculd ~i $Ubd 2 •
FLfTUR 1 -556- FLOR

FLfTUR1, sm., pl. (llturl, fluture, cpapillom, Mih, t94; PLit, 494; DR, II, 530; - V.
(lllurd Iii sinonimul pirpirund 2°.
FLITUR1 , sm., pl.?, fllfiiit, cflottemenh, Mih, t94. - V. :
FLfTUR3 , vb. I ((liturdl, -rdt, : rdre), flutura, cflotter; on doyen, Mih, t94; PB, 596 ;
(liturl'ndalul tu vlmtu pl'ndzl dlbe (fluturlnd In vlnt plnze albe), RP, 9, 3; BNA, I, 40; ln'l
(llturd ocl'lul atel astl'ngul (mi se bate ochiul eel sUng), C~c, 46. - V. (llturl, flituredzil Iii alb.
(luturonj ,(far) volare".
FLITURAC, sm., pl. fliturd/1, flu!ituratic, cfolil.tre; · etourdi, ecervele•, PB, 596; cdplu
a tutul6r fliturdtflor (capul tuturor flu~turatlcllor), PB, t66•o. Sinonim: li~urdc. - Cf. alb.
(luturd.k ,colui che vola".
FLITURARE, sf., pl. (liturd'rl, fluturare, cflottement; ondoiement; battement des . ailes,
voltigemenb, Nic, 570; Mih, t94:
FLITURAT, -td, pl. fliturdt, -te, fluturat, dlotte; voltige; etourdi•, Nic, 570; ca s'
ld si umpld cdplu a tutulOr (liturdtlor (ca sii li se umpla (ca sa se convinga) capul tuturor
flu~turaticilor), Lum, I, t46 - v. fliturdc.
FL(TURii, sf., pl. fllture, fluture, Dal, 93; Nic, 570; PB, 596; PAnt, 435 - v. (ltur,
(lltur1, (lutur.
FLITUREDZt'r, vb. I, flutura, dlotter; voltiger•, Nic, 570; Mih, t94 - v. flltur.
FLITURISESCU, vb. IV (fliturisll, -sit, -sire), lnflori, cfleuriro, GrS, IV, 378. - < 1
FLIUTUR, sm., pl. (lluturl, Dal, 93 - v. (lllurd.
F II v 6 r, sm., februarle, devriero, Dal, 93; Nic, 570; GEl, t46; PLit, 774. Sinonim:
$curtu. - < cp).c'*pl)c; .. -". .
FLIVIROS, -rodsd, pl. flivir6$l, -rodse, jalnic, cplaintif, de deuih : cl'nticlu-l'l flivir6s
(clntecu-i jalnic), PenB, VI, 97. - < Flivdr?
FLl'SCUTA, sf. : l'l-dre lind fll'scutd (li trage o palma), CalGrB, 29 - v. fluscutd.
FLOARii (nord), FLOARE, sf., pl. (lorl, floare, dleur•, Lum, II, 249; Dal, 93; Nic,
571; Mih, 194 (fiOrd} ; Gram, 250. ..,... t 0 • flodrd ~· gdlbin'lodrd, dol'i s' nd lom (floare Iii glU-
bioarii, amlndoi sii ne luam), Lum, II, 44 ; 2°. p6n'll'i lnvirzd'scu ~· flodrd darl (pomii lnver-
zesc Iii fac floare), Lum, II, tU; 3°. un a~il kiragl cu perlu (lodrd (un chirigiu biitrln cu
pii.rul alb ca o floare), GrB, t4t - v. (lor; 4°. cu fdta ca flodrd (cu fata ca floare), CosP, 33;
.5°. bdna a nodstrd-l ca flodrd (viata noastra e ca floare), CosP, 80; 6°. toclu mplin di (lodre
(locul plin de floare), PenB, III, 209); 7°. mor . .. ca flodrea di tu Malil (mor ca floa~ea din
mal), Lum, IV, 4, 92 = t02; BNA, I, 26; 22; 8°. 'nd flodre gdlbin'lodrd (o floare giilbioarll),
Fr, II, t7-t8, 272; PAnt, t5 - v. mal sus: t 0 ; 9°. florl di~cl'lse (flori deschise), Cod, 641;
t0°. videdm vul6dzl cu florl (vedeam poieni cu flori), Lum, VI, 3,, 8; BNA, II, t2; Cal. t9l.t,
5; BNA, II, 54; 11°. pull'i ti clntci ascumt prit (lorl (pasarile care clntau ascunse printre flori),
ArE, 5; - Cuvlntul e concurat Iii anemiat de sinonimele ldlatSd Iii lillce. - < lat. flos, florem
,fleur".
FLOC, sn., pl. flotite, floc, cflocon de Iaine•, Dal, 93; Nic, 571; Mih, t94 (Iii dlocon de
neige• - v. fulgu); PB, 596; Undd fl'rd floc (velinta farii floc, nemitoasa, cergii), ArE, 38;
PAnt, t69 - v. flucdt; sd'ritl cu floc (sarici mitoase). - Cf. gr. cpMxoc;. cpMxxoc;. Hris, 277;
('Av3p. 407) ,flocon; poi!", alb. fl(j)ok ,capello; chioma". - < lat. floeeus ,flocon de Iaine".
FLOrA, sf., fiira pl., ar!ilta, cardeur, chaleur, feux du soleih, GrS, VI, 384. Sino-
nim : dugodrd. - < cpMycx .. -".
FLOR, fiOrd, pl. florl, (tore, alb-auriu, ctout a fait blanc et blond (en parlant surtout
des boucs et des chevres)o, Dal, 93; Nic, 571 ; PB, 596; GEl, t46; Bair, 58; t35; tdplu atel
fl6rlu trddze ndlnte (tapul eel alb-aurin merge In frunte); cd'pri (tore (capre Mlane), PenB,
II, 110; BNA, II, 48. - In greaca: .. -r!X 3uo -rpcxyl4 : -rov cp).wpcx .. " (Passow, 118); ..nijpcxv
-557- FLtJIIIN ·

.. ~X cp/..wp« 't«l.; )(O~«l.;" ('Apll. 1096); ·Apr/..,, 94: cp/..wpo .. l..e~K6!L«/..I..ov"; (Boga, I, 416;
II, 195). - < lat. notus ,fleuri, 6clatant".
FLORA, sf., pl. (lorl, floare, dleur•, Mih, 194; flora a Pa~tilul (ochiul boului, •oeil du
Christ.), Mih, 194. - V. flotird.
FLOR{C? vb. I (florictil, -cat, -care) : nlnte ali htiragme te floricti zd'rlle (In fata aurorei
care lnflorea ('l) ziirile), GrB, 227; PAnt, 233; BNA, IV, 153. Cuvlnt necunoscut.- < ?
FLORUCANAT, -td, pl. floructinat, -te, sur cu capul alb, c(bouc ou chevre) qui a le
corps gris et Ia tHe blanche•. - Cuvlnt compus ln spiritul limbii grece~ti (cf. ljesuctinat, dra$-
tolind etc.). - < (lor + cdnut.
FLUCAT, -td, pl. fluctit, -te, cu floc, mitos, ca longs poils•, Nic, 571; PEt, 20; DR,
II, 476; s' acumpdrd vitendzd (luctitd (sii cumpere velintii flocatii), PB, 20811; vilendz' tilbe
~i fluctite (velinte albe ~i flocate); PAnt, 297; BNA, I, t26; dinduntru, stirica etisti (luctitd
(In partea ei interioarii, sarica e flocatii, e mitoasii) - v. stiricd, floc Iii glocd. - ,lis (les
Grecs de Thessalie) ont de plus une espece de tunique en drap blanc, sans manches, et des-
cendant jusqu'a mi-jambe; c'est leur phlocota ( 'l), le foulkata des Zinzares" (BTur, II, t99);
,,Les Valaques des chaines du Pinde ... portent des dolamas . .. , par-dessus lesquels vient une
redingote en drap noir, sans bras et ne se fermant pas, qui est leur foulkata. Elle est gamie
int6rieurement de longues soles laineuses et ornee de petits filets rouges ou bleus autour du
cou et sur les poches" (BTur, II, 230). - Cf. ~i gr. cp/..oKih« (Boga, I, 4t6) ,manteau d'etoffe
floche" Iii alb. flokate. - < floc.
FLUCOS, -cotisd, pl. (luc6$l, -cotise, flocos, •a longs poils•, Dal, 93; Mih, t95; PB,
596; gravan6 flucos (dimie flocoasii). - < lat. floeeosus ,,laineux".
FLUCUSESCU, vb. IV (flucusll, -sit, -sire), lntemnlta, cemprisonnert: (lucrutt-lu dol
mi$l (lntemnitatl-1 douii luni). Sinonim: ncl'id 2°. - < cpu/..«Kll;(l) ,-", cpu/..(Xl(6V(I)•
FLUCUS{RE, sf., pl. flucuslrl, lntemnitare, cemprlsonnemenb.
FLUCUS{T, -ill, pl. flucusl(, -te, lnchis, cemprisonne•. Slnonim: hdpstnlt.
FLU .iA, sf., pl. fludz, pielitii, coajii, tpelure; coquille; ecale; ecorce; ecaille de poisson•,
Dal, 93; Nic, 571 ; GEl, t46. V. cdjotil'e. - < cp/..oUBt .. -~·.
FLUER, sn., pl. fluerl, Dal, 93 - v. fluir. ln CalGrB, 25 e fluer, rimlnd cu $rler. - V. :
FLUIARA, sf., pl. (lulirl, fluier, dlftte de berger; chalumeau; siffleb, Dal, 93; Nic,
57t; Mih, t95; PScr, 213; GEl, t46; GrB, 51~53 (Per. Papahagi, Fluierul Ia aromdni); DensAs,
t54 ( < lat. •(labiolare). - t 0 • na alstd (lultirli di la mtila Vln'irea (poftim acest fluier de Ia
bunica Vineri), PB, 397aa; 2°. tutd notiptea plt'mse 'nil (lultird tu uborlu aestu (ln curtea aceasta
a pUns un fluier toatii noaptea), PAnt, 222; 3°. si-l pltndzem nol cu (lultira (noi sil-l bocim
cu fluierul), PLlt, 996; PAnt, 42; 4°. flultira .l'l-pdra asptirtd (fluierul i s-a pilrut stricat),
Lum, V, 9, t9; PAnt, 337; 5°. pri dzen' l nu si-avd flulirl (pe dealuri nu se aud fluiere),
PAnt, t55; BNA, II, 2.- V. bilbll'lrl, fil'lotird, flair, sultir4, piliplsc4.-Gr. cp/..oyip11 ('Av3p.
407). - <?
FLUIR, sn., pl. fluire, fluier, cf!Qte de berger - v. fluer Iii fl'er; tibia - v. (len, Mih,
195; la griimosteni: mi dotire tu (lair (mii doare In fluierul piciorului). - Cf. gr. cp/..oy~p« 'tOu
1t08«plou (Boga, II, t95).
FLU{RE, sf., pl. (luirl, galben, Nic, 571 - v. (Iurie, (urie.
FLUMIN, sm., fiirii pl., multime, •foule, multitude•, GrS, III, 238-240; IV, 167-169;
REW, 3388, p. 807 (•ist morphologish schwierlg•); PFon, §§ 185; 221. - t 0 • si virsd', cum
s' 1Jetirs4 Duna, (lllmin, flumin di fiClorl (se revarsil, cum se revarsii Duniirea, puhoi, puhoi
de feciori), BNA, II, 86; 2°. flllmin di fumel' l 1Jin'ir4 (multlme de familii venir;l), GrS, IV,
t68 ·; 3°. dit (laminlu dit vlahuh6rl (din .multlmea din sate aromAne~itl), BNA, II, 28; 4°. di
flllminlu di stratiot (din multimea de soldati), RA, 92; BNA, II, 36; 5°. ctnd (lllminlu di
FLURfCE -558- FOARFICA

Vliryarl mor (clnd multimea de bulgari moare), BNA, II, go. - Cuvlntul apartine satului Sii.-
marina. - Sinonime: a r l' u 2°, crimd 2°, kiamete, maid, nd(amd, pli0izm6. - In albanezii:
l'u11Ul ,Fluss" (GM, 251), ,7to-roq.L6c;" ~ Hr, 21g - cf. ~i Le, 627; Hr, 194 ~i 21~). - Pentru
derivarea : flumin < lat. f 1 u m e n, semantic nu e nici o dificultate. Fonetic: -n din f I u m en
trebuia sa dispara (cf. c u 1m en > culme, nomen > nume, non > nu etc.). Cu schim-
bare de declinare - Cf. In latina : rumen ~i Ruminus, Rumina - : (lumin < lat. *flumlnum
(pl. (lumina ,fleuves, rivieres").
FLURfcE, sf., pl. (lurtce, galbenior, cpetit ducat. : uerl ~i (lurlCe (cercei ~i galbeniori),
Fl, II, 1, 2; BNA, II, 66; (luriCea t' fate cu ocl'lul (giilbeniorul tti face cu ochiul). - Y.· :
FLURfE. sf., pl. (luril, moneda de aur, •monnaie d'or, ducat; or; pl.: colier de pieces
d'or- cf. Plm, II, 176-177•, Dal, 93; Nic, 571; Mih, 195; PLit! 852; 1018; GEl, 146. - 1°.
a(l<'i' 'nil (Iurie (a giisit un galben), PB, 30l3 ; 2°. disd'dzl greale di (luril (desagi grei de . gal-
beni), LP, 105; PAnt, 271; Bair, 103; 3°. cu pala-l'l di (Iurie (cu spada-i de aur), Velo, 56;
BNA, V, 90; 4°. luna -per ca di {Iurie (luna -par ca de aur), PAnt, 291; BNA, I, 46;
5°. (eatd cu perlu {Iurie (fata cu parul de (ca) aur), PLit, 950; PAnt, 27; 6°. eale si frl'ngu
cu flurllle pi keplil (ele se mlndresc cu salbele de . galbeni pe piept), PLit, 885; PAnt, 17.
V. dablotind, Ural. - Cf. gr. !p:Awpl ,ducat d'or", alb. {fori ,oro" ~i tc. (lory (910) ,monnaie
d'or" ..
FLURfTA, sf., farii pl., faina de patiserie, <le ble le meilleur; farine de qualite supe-
rieure• : pi'ne di flurifd (pline de faina de patiserie), BNA, III, 152 ; 165; turte di flurifd (turta
de faina superioara), Lum, III, 54. V. arusetiua, trimll'lll. - < flotire.
FLUSCUTA, sf., pl. fluscute- v. (ltiscutu -, AI. 190g, 71. Sinonime: bata etc. - Cf.
alb. (luskif" ,bolla" ~i !flAioooxoc:re ,bulle".
FLUTUR, sm., pl. fluturl - v. fltur, (liturl - , Mih, 196; GrS, II, 321. - < lat. *flu-
tulus.
FL'EACA, sf., DR, II, sgo; V, 472 - v. fleaca- < alb. fl 'ak& ,Flamme", flake
,,fiamma".
FL'ER, sn., pl. (l'erl; GrS, IV, g78, fluier - v. fler, (luer.
FL'IONGU, sn., pl. (l'longurl, fiong, •bouffette, pompon, rosette•. V. fhlongu ~i fundd.
- Cf. ~i gr. !p~6yxoc; . - < it. flonco.
FOALE, sm., pl. fol'l, foale, <1°. sac fait de peau crue de mouton, tondue et retournee;
2°. ventre, panse; go, rempli de; charnu; savanb, Dal, 9g; Nic, 571; .Mih, 196; PB, 596;
Plm, II, 220. - 1°: ca~u dit (o.tile (brinza din burduf) - v. Plm, II, 201; bdgtil patru (ol'l
di ca~u trl larnd (am pus patru burdufi de brinza pentru iarna); 2° : mi mt'~ca tu foale (am
crampe In burtii); go : fotile si-adrard di mtcdre (burduf s-au facut de mlncare); ·easti-1 (odie
di nuifare (el e burduf de carte= ironic: a devenit savant), PLit, 495; PGr, 67. V. (ul'ind,
ulre. - < lat. follls ,soufflet; bourse de cuir".
*l?OAL'E, sf. - v. fol'l.
FOAi\IE, sf., fara pl., foame, daim•, Dal, 93; Nic, 571; Mih, 196; PScr, 213; PB.
596; PAnt, 435; pl'na astard ua ud l'ea fodmea (ptna de seara vii va lua (apuca) foamea);
nd alc;ira 6cl'il'l di (oame (ne-au albit ochii din cauza foamei), PGr, 67. V. fodmita. - < lat.
*tomes < (ames ,faim".
FOAHITA, FOAi\IITE, sf., fara -pl., foamete, «famine, disette•, Mih, 1.97; PScr, 21g,
Cf. uoamild. - < tomes, (omitem ,toute espece d'aliment de Ia flamme".
FOARFICA, PScr, 21g; FOARTICA, sf., pl. (oarfifl, (odrlifl, foarfeci, •ciseaux•, Da,l,
93; Nic, 572; Mih, 197; PB, 596; PAnt, 4_g 5; 179; BNA, III, 44; foarlifl ·trd tundeare olle
(foarfeci de tuns oile); · strdn'e dit (odrlicd (haine .recent ie~ite din foarfeci, haine noua). ;-:-:-
FOARTIC -559- FORTUMA

ln CDDE, S24, -t- e neexplicat. Pare a fi disimilarca: f-- + > f- ~ · -t-. - <lat. forfex
-icein ,ciseaux".
FOARTIC, vb. I (furticdl, -edt, -care), Mih, 197 - v. furtikedzil.
FOC, sn., pl. focurl, foe, d 0 • feu; incendie; 2°. ardent; 3°. vif, vivace; 4°. tres bien;
5°. tirer, decharger; S0 • (se) facher, courroucer; 7°. pl. fievre chaude•, Dal, 93 ; Nic, 572 ;
Mih, 197; PScr, 213; PLit, 372. - 1°: I' pc'lred ca mlinftl'l lodrd foe (lti parea ca muntii au
luat foe, s-au aprins), PAnt, 1S3; deddira foe a hoara.l 'el (au incendiat satul); lu nu-l foe,
fum nu lase (unde nu e foe nu iese fum), PLit, 495; 2°: pipiryelle slintu foe (ardeii slnt foarte
iuti) ;. 3°: fiClorlu, di*tiptdt foe (bii.iatul, de~tept foarte), PB, 18931 ; n'lclu foe edste (eel mic e
foartc vioi) - v. pira1 ; 4°: focu nvedfd (lnvata foarte bine), PLit, 49S; 5°: foe l'l-dre *i 1-va-
tdmd' (li trage un glont ~i 1-a ucis); so: f6cu s' fedfe (s-a facut foe, se lnfurie), PLit, 49S ;
for: tu foe (foe In foe, furie dupa furie), PLit, 496; 7°: n{ptrltlu are foeurl (bolnavui are fier-
binteala) - v. caldura 2°, heavra. - Lum, V, 118: foe yiil de feu qu'on obtient en frottant
deux morceaux de bois l'un contre l'autre•, foe ' viu. - Cf. gr. lpc.>Ttli• alb. zjarr, bg. ogilnil,
tc. ateeh. - <lat. locus ,foyer, feu".
FOCA, sf., pl. fake, brlnca, cerysipele•, Dal, 93; Nic, 572; Mih, 197; Lum; I, 59; s'
llndzidzd$le 6mlu di foca (omul se lmbolnave~te de erizipel), Lum, V, 113. - Cf. · ~i dr. Foea
( < ~roxiic;). DA. - .< ?
FOCURUSA, sf., pl. foeurrlse, certareata, •qui cherche noise, querelleuse•, Fl, II, 5,
5.- < ? .
FOKE (gramosteni), sf., pl. fokl, cingatoare de piele, •ceinture de peau dont les femmes
attachent les boucles, les planches de metah -cf. Pim, I, 115; II, 17S-177; 178-179; 189.
- <?
'F OLA, sf., pl. (ole, nasture, «rond de cuir ;· bouton ; boulette a empoisonner (les chiens
errants etc.)•, Nic, 572; GEl, 146; eamea*ea nu-are (ole (cama~a nu are nasturi, butoni) ;
l-farmaedra eu una fold (1-au otravit cu o pastilli) - v. hdphe. Sinonim: ndstur. - Cf. ~i atb.
folie ,piastra di metallo". - < lp6Acx .. -".
FOL'I?, sf. pl. - v . *fodl'e -, frunze, «feuilles•: fol'l di nuc (frunze de nuc), Mih, 193.
Cuvlnt neidentificat. Sinonim: frrlndza. - <lat. folia ,feuille". .,
FOL'I(J', sn., pl. fol'e, cuibar, d'oeuf. qu'on laisse dans le nichoin, Dal, 93; Nic, 582;
GEl, 146; gal'lna nu elucea*te fl'ra fol'lil (gliina nu cloce~te lara oul cuibar). - Cf.: 'gr. lpWAt
,nichet"; ,lp6At ~(3cxJ.e:c; - cxuyti 6&: JJ.tianc; (' Apll, 1947); npOG!pWAt ('A v3p, 301 ; Hri~, 334);
tc. fol (915) ,oeuf qu'on laisse dans un nid pour que les poules y pondent". ·
FOR1 , sm., pl.?, piatli, «place publique, place du marche•, Dun, I, 191; REW, 3459
( < lat. forum). Sinonime: eodru 4°, misuh6re. - < !p6poc; ,marche, ncxl;<ipt ".
FOR2 , sn., pl. forurl, impozit, •dime; contribution., Dun, I, 191. V. dat1, · 8ic'at, gitep,
11tryle. - < !p6poc; .. -".
FORA, adv., pe fatli, «1°. ouvertement; 2°. incursion, irruption (I' epee a Ia main), brusque
attaque•, Dal, 93; Nic, 572; PB, 596; GEl, 147. - · 1°: s' priimna eale fora (efe se plimbli
fllti~), BNA, II, 80 - v. fdld 9°, (anira; 2°: daf-l'l-u f6ra (dati-i-o fliti,, nu va temeti), Lum,
III, 11; BNA, III, 14; 166; zmrllse apala *' feafe f6ra (a smuls sabia ~~ a navlilit), . Fl, II,
7, 5; l'l-u fedfim f6ra (am dat iure,, am nlivalit), GrB, 22S; PAnt, 232; BNA,' IV, ' 151. -
cr. gr. !p6pcx ,elan; en public"; alb. 'f6re ,impeto", tc. fora ,en dehors". - <it. fora.
FORIMA, sf., pl. furemate, costum, «costume, vHement; fa~on de s'habiller•. V. (uri-
~eaild.

FORNfGA, sf., PScr, 213 - v. (urnlca.


FORTUMA, sf., pl. f6rtun'l, frlnghie; lncarcliturli, «1°. corde de chanvre attachee de
Chaque cate du bat et dont on charge les fardeaux, les charges d'un cheval - · v. Plm, I,
F6RTA . -560- FRATE

144; 2° : les deux parties de Ia charge d'unc bHe- v. Plm, I, 143; II, 210-21h, Dal, 93; Mih,
197; Cod, 12()3; W, II, 258; PLit, 726; CEI, 67 ( < bg. (orloma); GEl, 147. - 1°: (6rtun'lle
vicl'edrii (frlnghiile s-au lnvechit, nu rnai rezistll); 2° : am dodrM (6rtume li-aliisdre (am de lllsat
doull lncllrcllturi de la doi cai), GrB_, 2, 25; BNA, IV. 120. - Cf. 'i rngl. (ortumii (CapM.
III, 129 'i GrS, III, 394: < bg.; PMegR, II, 80). - Sinonirn: (urtle. - Jn general, · (urtia
e lncarclltura pe un cal, pe un catir etc., In timp ce (orluma e lncllrclltura, povara dusll . fn
spate de o persoanll: adu~u una (ortumti di .ledmne (am adus o cro,nll- ~i o tncllrclltura -
de lernne) - v. sdrfind. - < cpopTWfLOt ,charge(ment)".
F6RTA, sf., pl.. (6rfd, fortll, •force, puissance•, Dal, 93; Nic, 572; Mih, 197; s' deddira
cu ahl'ntii (6rfii, eli ~i munf s' culrimburdrii (se izbirii cu atlta putere, ell 'i munti se cutre-
murarll), PAnt, 281; Bair, 123. Sinonime: r5iname etc. - < it. forza.
F6SFUR,_sn. (pl. (6s(ure), fosfor, •phosphore•, Dal, 93; Nic, 582. - < cpwG~p6poc; .. -"
F6TA, sf., pl. (ole, stofa, «etoffe de coton ou de Iaine•, Dal, 93. - V. (utii'. . ·
Flit a, sf. , pl. f6tile, Boboteaza, •Epiphanie•, Nic, 582; GEl, 147. Sinonime: Boboatem,
Piitiglune. - < (Ta) ~c"iiTOt .. -".
F6TIS?, PLit, 1025 - cuvint neidentificat.
F6TISE, sf., pl. (6tisl, inspiratie, •eclairage; illumination; inspiratiom, PScr, 213; GEl,
147; (otise Mna (inspiratie bunll), PenB, IV, 47; Caraf, 16. V. futfre. - < cpooTL<JLc; , - ".
FOTISESCU, vb. IV (folisil, -sit, -sire), inspira, «eclairer; illuminer; inspirer•, Cod, 1256;
GEl, 147. V. (ufescu. - < cpwTl!;w .. -".
FRANDZU, sn., pl. (rdndze, fragll, Nic, 578 ('i FRANTA) - v . .(rdngd.
FRANGA, In expresia: ,a Ia (rdnga •a Ia maniere fran~aise, europeenne•, Mih, 196.
- Cf. tc. ala(rangha (32) ,a Ia franque" etc.
FRAN G.~, sf., pl. (riindze, fragll, •fraise•, Dal, 93 ; PB, 596; nd drifim trd (rdndzi (ne
ducem dupii fragi). V. a(ranga, frdndzu 'i sinonimul lili#ru(a. - Cf. gr. cppcX.vTr;tc; ,fraise"
(Boga, I, 419). - Cu epenteza nazalei -n- apllrutll In dialectul aroman: - <lat. fraga ,fraise".
FRANG6l\IINA (Breaza), sf., pl. (rangomine, ro,ie, •tornate•. Sinonim : dumdta. - <
<ppOtyx6(Ll)AOV .. -".
FRANGU, sm., pl. frdndzi, franc, •franc (monnaie)•, Nic, 578; Mih, 196; BNA, II, 86.
- < cppcX.yxov .. -".
FRANGU-ARAFTU, sm., pl. (raitgilard(fi, croitor occidental, •tailleur (a Ia maniere
occidentale)•, PenB, VIII, 59. - Cf. gr. cppOtyxoppcX.7tTl)c;· - < Frangu + ard(tu.
FRANGI6LA, sf., pl. franglole, franzelll, •(petit) pain blanc, pain de luxe&. V. sdmrind.
- Cf. alb. (ranxholl ,pane bianco", gr. cppOtVT1;6)..0t .. -": ,frantzola, pain des Francs.: elle est
faite avec d'excellente farine superfine", PMoree, I, 435; tc. (randjela (890).
FRAPSIN, sm., pl. frdpsin'l, frasin, drene•, Dal, 93; Nic, 578; Mih, 196; PB, 596;
Fl, I, 2, 7; vdpslm cu frdpsin (am vopsit cu coaja de frasin). V. Ordpsu. - < lat. fraxlous
,frene".
FRA~E, sf., pl. fra~l, fllra,, PLit, 754 - V. (ariise.
FRA~T I <interjection qui imite le son d'une rossade•, PB, 596. - V. (rl~t!, frl~tu-
escu.
FRATE, sm., pl. (raf, •frere•, Dal, 93; Nic, 578; Mih, 196; PScr, 213; PB, 596; PAnt,
373; PGr, 68. - 1°. (rdte frdte nu hrdned~te, ma ca val di carl nu lil-dre (frate nu hrllne,te
pe frate, dar vai de cine nu-l are), PLit, 497; 2°. ·lu si ncdce dol (raf, andmisa s' nu ti badzl
(unde sc ceartll doi frati, sll nu te bagi Ia rnijloc, lntre ei), PLit, 497; 3°. (rate, (rdte, ma
cd~lu-l cu parddz (frate, frate, dar brlnza e pe bani), PLit, 497 - . cf. : ,Chi ha creato i due
fratelli, ha fatto Ia borsa ben differcnte", PPT, 34. - V. hil'lU, sord, -n'lu 'i alb. frat ,frate".
- < lat. frater ,frere" .
FRihtTURA -561- FRICOSl

FRAMTURA, sf., pl. (ramturl, mladiere, ctournure•: spuneti cu nlfle (rdmturl mu~ecite
cl'nticlu aestu (spunea (clnta) clntecul acesta cu ni~te mladieri frumoase), BNA, IV, 94. - V.
{rtmtura 4°.
FRAMTEACA., sf., pl. (rdmJetile, sprlnceana, •sourcih: multi (rdmJecilile nsus (ridica
sprlnceRele In sus), GrB, 223; PAnt, 227; BNA, IV, 145; pri (ramtetitla-l'l di garttine (pe sprln-
ceana-i ca de gaitan), BNA, I, 16. - V. (rantedtla, (rtntedua.
FRANDZESCU, -dzetisca, francez, european, Nic, 578 - v. (rtntescu.
FRA'NGU, vb. III ~i II - v. (rl'ngu, taldescu.
FRANTEA(JA., sf.: vedz (ranteatla-n'l misticcila (vezi sprlnceana-mi lnibinata), Fr, I,
9; 134; BNA, I, 70 - v. (rtmtealia.
FRAPSINAME, sf. (pl. (rapsina'n'l), frasinet, mombre de frenes, frenaie•>, Dal, ~4·
- V. (rdpsin ~i:
FRAPSINET, sn., pl. (rapsineturl •bois de frenes, frenaie•, CDDE, 634; (rapsinetlu
cre~te gretl (frAsinetul cre~te greu). V. fadzet. - <lat. fraxlnetum ,frenaie".
FRATAT (far~eroti), fArtat, PB, 594 - v. (arlcil, (urldt.
-F R.(TfC, sm., pl. (ratiJl, frAtior, •petit frere; cher frere•, Dal, 94; Nic, 578; PB, 596.
- V. (artie, surfed ~i:
FRAT(E)A~TE, adv., frate~te, •traternellemenh, Dal, 94; Nic, 578; Mih, 196; PB, 596·
FR.(TESCU, -Jedsca, pl. (raJb}/t, -te~ti, frAtesc, •fraterneh, Nic, 578; Mih, 196; PB, 596.
FR.(TfL'E ~i FRATl'L'E, sf. (pl. (raJll'e, (rati'l'e), fratie, draternite•, Dal, 94; Nic,
578; Mih, 196; PB, 596; CosP, 29. - Forma corccta e (ratl'l'e. - < (rate.
FREAMIT?, sn., pl. (retimile, freamat, •fremisscment, bruissemenh, Mih, 196. - <
lat. fremitus ,bruit".
FREC (mi), vb. I ((ricdl, -cat, -cdre), freca, <trotter; s't\tonnen, Dal, 53; Nic, 578;
Mih, 198; PB, 596. - 1°. ·~r-(reticii. mt'n'lle di arcodre (l~i treaca mlinile din cauza trigului);
2°. picurdrlli '~l-(ricdra 6cl'il'l ci'ndu 1-vidzura (pAstorii ~i-au frecat ochii ( = s-au mirat) ctnd
II vazurA), GrB, 224; PAnt, 228. - < lat. frleare ,frotter".
F r eng u, -ga, pl. Frendzi, -dze, sm., sf. •Fran~ais; Europeen•, Mih, 198. V. Frt'ncu.
- < tc. frenk (896) ,Franc; Europeen" .
FRE~CU, -cii., pl. (re~JI, -~ti, proaspat, cfrais, de fralche date•, Dal, 93; Nic, 579. Sino-
nim: procispil. - Cf. gr. cppiaxoc;. alb. (reshkues ,rinfrescante". - < it. fresco.
FRIC (mi), vb. I ((ricdl, -edt, -cdre}, tnfrica, PSer, 214 - v. (ricuescu, n(ric.
FRICARE, sf., pl. (rica'rl, frecare, cfrottement; friction•, Dal, 93; Nic, 579; Mih, 198;
cdme~lle nu vor (ricdre (cAma~ile nu trebuie frecate); Ia hedvra, truplu va (ricdre (Ia friguri,
corpul trebuie frictionat). - V. :
· FRICAT, -til., pl. fried/, -te, frecat, ~frotte, frictionne; consomme, experimcnte•, Dal,
94; Nic, 579; 6mlu (riccit ~ti mulle (omul lncercat ~tie multe). - V. (ricatura.
FRfCA, sf., pl. (riJl, fried, •crainte, peun, Dal, 93; Nic, 579; Mih, 198; PScr, 214;
PB, 597; GEl, 147; cilnicdmea ·~l-u to (rica (celnicamea i~i luA spairnA; se lnspAimlnta),
PLit, 1018; PAnt, 26; ti-aca/d Mvrile di (rica (de frica, te apucau frigurile sau fiorii), PB,
9511 ; (rica I-da cietodre (frica lti da picioare ca sa (ugi iute), PLit, 497; multe (rill am trdpta
(am suferit multe spaime), Fl, I, 6, 3. Sinonime : ddld2, lahtdr. V. (rixi, (ric6s. - < cppLxTj
,effroi".
FRICi\TURA, sf., pl. (ricaturl, frecAturA, •action de trotter, trottemenb, Nic, 579; Mih,
198; PB, 597. V. free. - < lat. frieatura ,action de trotter, polissage".
FRICOSl, ~cotisa, pl. (rico~l, -cotise, fricos, •1°. craintif, peureux - v. cacat6s 2°; · 2q. ef-
frayant, cpouvantable - cf. vfr. e((royable ,celui qui eprouve de l'effroi; Ia personne ou Ia

so - c. 531 - Tache P a p a h a g 1, Diclionaruz dia!ectu!ui arom4n


FlU CoSt -562- FWGANEDZ"O'

chose qui en inspire" (Hug, p. x)•, Dal, 94; Nic, 579; Mih, 198; PB, 597; CLitur, 128. -
1°: (ric6slu modre acdscl, iar gl6nile tu mrinte (fricosul moare acasa, iar eel brav Ia munte)
- v. Armd'n, 1Jl6ne; nu-dveam vl'rncl minduire (ricodscl (nu aveam vreun sau nici un glnd
de fricli.), PAnt, 307 ; (ric6~l ca l'ipurl (fr.ico~i ca iepuri) ; 2° : va s' hibel' tru (ricodscl l drcl
(o sa fie In iarna lnspaimlntatoare), Cod, 131" ; rind rirscl cit un brival, mare ~· (ricodscl (un
urs cit un bivol, mare ~i lnfrico~ator), PB, 48917 ; rind urscl milrgcl, unci (ricodscl - · ti I'eli (rica
si-u mutre~ti (un urs sur, unul lnspaimlntatcr - te ia (apuca) groaza sa•l prive~ti), Fr, II,
247. - Cf. In vechea dacoromana: ,catil. fricoase lucrurile tale!" (HPs, 166•); ,elude ...
fricoase" (HPs, 29744); ,fricosu e spre toti" (CPsal, 19915; 204•; Dens, II, 437 etc.).-V. (ricu-
*edt; aspclr6s; arcur6s. _
FRICOS2 , adv., lnfrico~iitor, •effroyablemenh: ~u(lcl (ric6s pi tu ndrl (sufla lnfrico~Uor
prin nari), PAnt, 58. - V. :
FRICUESCU (mi), vb. IV ((ricull, -uit, -uire), lnfrico~a, •(s')epouvanter; semer. l'effroio,
Dal, 94; mi fricuil mriltu (rna lnfrico~ai mult), PenB, III, 107; irn'llle s' (ricue~ll (sa lnfrico-
~ezi pustiurile), BNA, II, 94. - V. (ric, nfrikedzil; aspdr, lclhtclrsescu; 6cl'lu 23° ~i :
FRICUfRE, sf., pl. fricuirl, lnfricare, taction d'epouvanter; effroh, Dal, .94. - V. (ri-
cu~dri ~i:
FRICUfT, -ttl, pl. (ricui/, -te, lnfricat, •cpouvante•, Dal, 94; Fl, I, 1, 13; rind boafe
(riculid i~l din gura-a au#ul (o voce lnspaimlntatoare ie~i din · gura batrlnului), LP, 102; di
n'ild f ma mull (riculf (de mila ~i, mai ales, lnfrico~a~i), BNA, II, 96. - V. bubuft, lclhtclrsft Iii:
FRICU!)ARI, sf., pl. fricu~erl, lnfrico~are, •effroh, CLitur, 128; 72.
FRICU!)EAT, -tel, pl. (ricu~eaf, -te, lnfricoliat, «effraye, epouvante; effrayanto: tru (ri-
cu*eata di !Jludicdre (In lnfrico!ili.toarea judecatli.), Cod, 2318 . - Casm., fli.ra pl.: FRICU!)EAT,
•enfero, Nic, 579 - v. sinonimul c6lase. - V. nfricu~edt1 •
FRfDA, sf., PB, 597; lu-ascumse t' unci (rfdcl (l-a ascuns lntr-o fereastrli.), PB, 24411
- v. (irfdcl.
FRIDZEARE, sf., pl. (ridzerl, Mih, 198; PAnt, 435; FRfDZIRE, pl. (rfdzirl, Nic, 580;
Mih, 198, frigere, •action de r6tir, de griller•: unci ml'lodrd trl (ridzeare (o mioarli. de fript),
PAnt, 107; - V. (rig1 •
FRIG1 , sn. (pl. frlgurl), frig, •froid•, Dal, 94; Nic, 579; Mih, 198; PB, 597; W, II,
362; acafd larna cu frlglu ~i cu neurlle (lncepe iarna cu frigul Iii cu zapezile), PLit, 680. -
Cuvlntul e viu In sudul Pindului, In regiunea Rt'illu-dlbu (Aspropotam). - Sinonim : arcoare.
- < lat. frigus ,froid, froidure".
FRIG2 (mi), vb. III !iiii (frlp*u, (rfptu, (ridzire Iii (ridzedre), frige, d 0 • (se) rOtir, griller;
brlller; 2°. causer une violente douleur•, Dal, 94; Nic, 579; Mih, 198; PScr, 214; PB, 597;
PAnt, 435. - 1°: s' bdgcl'm gra~l sugdrl si s' (rlgd (sa · punem gra~i miei sau iezi sugari sa se
frigli.), PAnt, 282; Bair, 124; frldzi-na unci stedrpd tu sulcl (frige-ne o oaie sau caprcl 'stearpil
la frigare) - cf. friptdl'lrl Iii Plm, II, 221 b; sodrlle frldze (soarele frige) - v. dugurescu; 2°:
gl6ne, mi (rlpsi~l, mi-arse~l (voinice, m-ai fript, m-ai ars), PLit, 986; PAnt, 48. - < lat.
frlgere ,rOtir, frire".
FRIGANAT, -tel, pl. (rigclndf, -te, zvlntat, •seche (au soleil, au vent, au feu), essore•,
PenB, III, 241; GrS, I, 328; cdme~l, strdn'e, ledmne (rigclndte (climli~i, straie, lemne zvlntate).
V. uscdt. - Cf. gr. ~puyotvov ,menu monceau de bois sec; broussailles seches; broutilles".
-V.:
FRIGANEDZiJ (mi), vb. I (frigclndl, -nat, -ndre), zvlnta, •secher, es'sorer•; GrS, I, s28.
- Verbul are circulatie anemicli; l-am auzit Ia pers. a 3-a a perfectului : strdn'ile s' (rigclndrcl
(hainele, rufele s-au zvlntat). - Cf. gr. . ~puyw ,faire griller ; dessecher ; rissoler" ~I ~puyot­
v£l:w ,torrefier".
FRIGUREDZO -563-

FRIGUREDZO, vb. I ((rigural, -rat, -rare) .: acest verb l-am auzit In satul Halikl
din regiunea Rl'iUu-albu In 1928. V. n(riguredzil ~i sinonimul arcurMzu. - < (rigl.
FRIGUROS, -roasd, pl. (riguro~l, -rouse, friguros, •froid; frileux•, Mih, 198. V. arcuros.
- < lat. frigorosus ,froid, glacial".
· FRIMINTARE, sf., pl. (rimintd'rl, framintare, •boulange; petriss11ge•, Dal, 94. - V.
(rimtdre ~i:
FRDHNTAT, -ld, pl. (riminldf, -te, framlntat, •boulange; petri>, Dal, 94. - V. (rimi-
tlit ~i :
FRUifNTU (mi), vb. I ((rim(in}llil, -tat, -tare), framinta, •boulanger Ia pate, petrir;
s'ingenien, Dal, 94; Nic, 579; PB, 597; PLit, 498. - 1°. s' dufi n yle di (rimintd (se duce In
graba de framinta), PAnt, 184; 2°. tu Mrlle armane~ti (rimintd mul'erlle $i ma~l una odra tu
siptaml'na (in satele aromane~ti framinta femeile ~i numai o data pe sil.ptil.mina); 3°. (rim-
ta(-va mlntea eft cdma multu (framintati-vil. mintea cit mai mult). V. (armit ~i (rimil. - PScr,
214 : < lat. (ermentare. - < lat. *lragmentare.
FRIMfT (nord), vb. I - v. (armi(n)tu, (irmi(n)tu, (riml(n)tu -, Mih, 198; Nic, 579;
PScr; 214; ~i-un dor fl (irmitd (~i un dor II fril.mlnta), Velo, 21 ; BNA, V, 67.
FRIMITARE, sf.; FRUIITAT, -ld, Mih, 198- v.:
FRDITARE, sf., pl. (rimtu'rl; FRUIT AT, -ld, pl. (rimllif, -te, Nic, 579; 580; tu cdpis-
tearea di (rimlare easte (rimt;it ~i-un culac (In capisterea de fril.mlntat e framintat ~i un colac).
- V, (rimintare, (rimintlit.
FRINTEL, sn. ~i sm., pl. (rinfelile ~i (rinfel'l, Mih, 198 - v. (rinfel, (urenfel, furuncul.
FRIPTAL'IO, sn., pl. (riplal'e, fripturil., •mouton, pourceau etc. r6ti il Ia, broche - v.
Pim, II, 221 b•, Dal, 94; Nic, 580; .Mih, 198; PB, 597; (riptlil'llu aru$eli pisli jar (friptura
(mielul, oaia etc. pus In frigare), ro~ea peste jil.ratec), GrB, 224; PAnt, 229; BNA, IV, 147;
d.i-U,nd parte, ma~l (riptdl'e (Ia o parte, numai ovine In frigare), PAnt, 298; BNA, I, 126. -
Friptdl'llu lnvelit In propria lui piele ~i copt In spuza fierbinte apare ~i Ia aromani. - Aceste
practici - curente ~i Ia dacoromani (cf. VasP, 55 etc.) - sint vechi ~i vii Ia popoarele orien-
tale. Pentru persani, cf. Valle, II, 337. Pentru a1:meni, cf. Thev, III, 326. Pentru arabi, cf.
Lucas, I, 358-359. Pentru turci, cf. Belon, 136. Acela~i Belon iatil. ce da pentru Tracia: «No us
trouvames des pasteurs au bout du pont, qui faisoyent rostir des moutons entiers, excepte
Ia tete ... : les,q uels ils avoient embrochez dedans des perches de saule, mais ils avoyent vuide
les tripes & avoyent recousu le ventre•, pp. 135-136. Cf. ~i Dreux, 161. - < lat. *frleta-
llum.
FR{PTU, -ld, pl. (ripli, -te, fript, •grille, r~ti; brille; rempli d'amertume; ecrase•, Nic,
580; Mih, 198; PB, 597; PLit, 126; PAnt, 113; mi mlcli$1 (riplu, (drtlile (m-ai mincat fript,
fil.rtate), PB, 168 • ·- V. :
FRIPTURA, sf., pl. (ripturl, friptura, «r~ti>, Dal, 94; Nic, 580; Mih, 198. V. (rig. - <
lat. lrietura (CDDE, 645).
FRfXE, sf., pl. (rlxi, spaima, chorreur, effroi•, Kats, I, 90. - V. (rica ~i gr. cppLx(Qun~
,frissonnement".
FRl'liPHE, sf. W, II, 30 - v.:
FRl'AITE, sf. (pl. neuzitat (rl'mll), frunte, •fronb, Dal, 94; Nic, 577; PScr, 214; PB,
598; PAnt, 193. V, (runte. - ~i aromanii au obiceiul ca, atunci clnd cuiva li cade din mlna
bucata de pline, sa o ia de jos, sa o sarute ~i sa o duca ~i Ia frunte - v. pl'ne. ln Africa:
ell accepta le tout (dattes et viande) avec reconnaissance, baisa mon present et le frotta contre
son fronh (Hron, 85). - < lat. frons, -tem ,front".
FRl',\ITU, -ttl, pl. (rl'mli, -te, (ln)frint, •brise, casse; accidente; enfreint, abattu, r()mP)l
de fatigue, vaincu; dandine; menue monnaie•, Dal, 94; Nic, 577; PScr, 214; PB, 59~. -
-564- FRI'NDZA

e. dodille poliCe sllntu (rt'mte (ambele urcioare slnt sparte); 2°. cllpile (rt'mte (cupele sparte),
PB, 3ttlt; 3°. loclu edste (rl'mtu (terenul e accidentat), Trib, II, 9-t2, 24; 4°. lnimd (rt'mtd
(illimli lnfrlntli) - cf. t dr. ,cu sufietu frlimtu" (CPsal, 32Sll); S0 • oln'e (rt'mtu di cdle (a
venit rupt de oboseala drumului) - ~- curmdt 3°; 6°. (rt'mtt di cdn'fna (lnfrlnti de lntristare),
Lum, IV, t67; PAnt, 2S6; BNA, I, 2S; 7°. (edte, ca (rt'mte di naoalil (fete, ca zdrobite de
viscolire), Lum, IV, t67; PAnt, 2S7; BNA, I, 30; S0 • (rt'mtd-(rt'mtd (umflatli In pene, lngtm-
fatli), PB, 27124; 9°. paradz (rt'm(t (bani mlirunti)- v. l'eanumd. - V.:
FRIMTlJRA, sf., pl. (rtmtrirl, frlnturA, •brisure, cassure; tournant, crochet; dandine-
ment, tremoussement; modulation; trille•, Dal, 94; Nic, S77; Mih, t9S; PB, S9S. - t 0 • s'
(ea(e mare (rtmtrira (se flicu mare spargere); 2°. cdrdrea are mrilte (rtmtrirl (clirarea are multe
cotituri); 3°. mrilte (rtmtrirl l'l-dadea a trriplul (multe leglinliri li dlidea corpului), PenB, III,
169; 4°. (rtmtrirlle a cl'nticlul (modullirile clntecului), Fl, I, 2, 6 - v. (rdmtrird: S0 • trite erd
(rtmtrirl (toate erau eschivliri), PB, 292'. V. (rt'ngu. - < lat. fraetura ,eclat, fragment".
FRbfTEAtl"A, sf., pl. (rlm(edle - v. (rdm(eaila - : cu (rdm(edila ca cundll'lil (cu sprln-
ceana parcli pictald de conde!), PLit, S4S; ocl'i niur6$l sum (rlm(ealile marl (ochi nouro~i
sub sprlncenele mari), GrB, 220; PAnt, 223; BNA, IV, t3S. V. su(rlm(eaild ~~ dzednd t 0 •
- < lat. *frontleeUa.
FRIN, sn., pl. (rf'ne, frlu, •bride, frein•, Dal, 94; Nic, S77; Mih, t96; PScr, 214; PB,
S97; pri-un cal dlbu nts cdvdld, (rl'nlu-aldsa, (rl'.nlu scoald (dlnsul, clilare pe un cal alb, frlul
lasli, frlul ridicli), PAnt, 299; BNA, I, 12S. V. a(d'r, (a'rnu, (i'rnu ~~ sinonimul at;eme. - <
lat. frenum ,frein, mors".
F r i' n c u, sm., pl. Frl'n(i (f. : Frl'ncd, Frf'nte), francez; european, cFran~ais, Euro-
peen, Occidental; mechanh, PNum, 31 (nume dattnd dintre •secolul al 9-lea 11i al t2-lea•);
CAr, 209; GrS, VI, 370; GEl, t47 (cppciyxo~). - t 0 • mllmd-n'f, Frt'n(i .•• oln'ird (mama mea,
..• au venit frlnci), PLit, 91S; 2°. eilva-n'll'eail 'nd dodm.nd (rt'ncd (eu lmi voi lua o doamnli
occidentalli), PLit, S42-; 3°. Frf'ncu s' (ed(e (se flicu frlnc, francez = se suplirli foe, se lnfurie),
PGr, 6S. - V. Frengu 111 Frt'ngu, ca 11i dr. (rtnc (TeodP, S46). - •Franky est le nom que l'on
donne dans !'Orient a tous les Europeens, depuls l'epoque des croisades• (N. d. Tr.), V-lnde,
116; •Car ceux qui se gouvernent selon Ia fa~on grecque y sont nommez Romei, & ceux qui
obeissent a l'eglise latine, s~avoir est au commendement du Papa, sont surnommez Frankh
(Belon, tS6) ; •sous le nom de Francs, · je comprends tous ceux qui portent le chapeau, de
quelque nation qu'ils soienh (Du Mont, II, 70). Etc. - < tc. fryok.
FRI'NDZA, sf., pl. (rl'ndzd, frunza, tl0 • feuille (d'un arbre); 2°. feuille (d'un livre),
page; le - v. cl'in2 t 0 ; 3°. journal, gazette; 4°. tourner casaque, tourner son fusil d'epaule;
S0 • bayer aux corneilles; 6°. (en) foule; 7°. fond du coeur, replis du coeur; S0 • comprendre•,
Dal, 94; Nic, 57S; Mih, t95; PScr, 213; PB, S97; PAnt, 436. - t 0 : tdl'em (rt'ndzd di fag
trt cal'l (tliiem frunzli de fag pentru ca·i ); 2°: carte cu mrilte frt'ndzd (carte cu Ihulte foi);
oitendzd cu (ln(i (rt'ndzd (velintli cu cinci foi) - cf. Plm, II, 205 b; 3°: Sdrrlnd iJea llnd
(rl'ndzd armdneascd (la Salonic aplirea o gazetli aromaneascli) - v. (lld ~i fimirliJd; 4°: u
turnd' (rt'ndza (a h1tors-o foaia, 111-a schimbat plirerea, atitudlnea), PGr, 6S; 5°: tdl'e (rt'ndzd
a ct'.n'llor (tale frunze clinilor), PGr, 47; PB, 2S013; 6°: s' dlbd aoedre ••• eft trddzi (rl'ndza
Ji-arlna (sli aibli avere ... cltli frunzli ~i nisip existli), PB, 9S1 - v. arlna; 7°: dit (rl'ndztle
di inimd (din baierele lnlmll, din adlncul rlirunchilor), Lum, II, 1S6; Cal. t911, 57; pt'.nd
tu (rt'ndzdle di inimd (plnli ln adlncul inlmii), CalGrB, 114; dit (rt'ndztle dit hicat (din balerele
din ficat), PB, 2791 ; PLit, 49S - ct. gr. : , !l1t' Til cpui.Aoc -rij~ xocp8~ii~" (Passow, 509;
537 ;) ..x~· !l1tou Til cpui..i..oc w'ij xcxp8~ii~ Tou 8ooe T~v eux~ aou" (Jeannaraki, 3; 1291 );
cpui..Aoxcip8Loc; 8°: cad (rl'ndztle (cad frunzele= pricepe limba ln care vorbe~ti), PLlt, 49S:._ v.
arodmig 2°. - V. (rllndzd.
FRINDZEARE -565-

FRJNDZEARE ~~ FRI'NDZIRE, sf., pl. (rlnddrl ~~ frl'ndzirl, frlngere, caction de casscr,


-de briser etc. - v. frl'ngu., Dal, 94; Nic, S7S; Mih, t96; cu cdlu frlndzedre (leganare {mln-
-drire) pe cal), Lum, II, 274; BNA, III, 92.
FRlNDZOS, -dzodst'l, pl. frlndz61Jl, -dzodse, frunzos, .deuillu•, Nic, S7S. - V. frundz6s,
.g r. q~pw't"l:iiTou ,feuillu; terrasse" {Boga, I, 420; II, t9S).
FRI'NGU (mi}, vb. III ~~ II (freglil ~~ frl'm~Ju; frl'mtu; frl'ndzire ~~ frlndzedre},
·(ln)frlnge, d 0 • briser, casser, rompre; 2°. surcharger; so. hesiter, bouder; 4°. s'acheminer,
-deguerpir; so. s'en' aller {au diable); 6°. se dandiner, tremousser; 7°. serpenter, blaiser; S0 •
baisser, decroltre, diminuer, decliner; 9°. reculer; t0°. affliger, chagriner; 11°. humilier; 12°.
:Jeurrer, tromper {sa faim); 1S0 • accabler; t4°. vaincre; tS0 • aneantir; t6°. remuer; t7°. serancer,
~arder; tS 0 • jeter un sort, porter malheur•, Dal, 94; Nic, 577; Mih, 196; PScr, 214; PB, 597;
PAnt, 4S6; PArom, 102. - 1°: stdmnile li frl'msim {urcioarele marl le-arn spart); l'l-frl'msira
.di ~cop {i-au rupt In blitaie) - v. astlngu 4°; 1-freddzi~l cdplu {ti-ai spart caput); ·~t-frl'mse
.dintll'l {~i-a rupt dlntii) - cf. t dr. ,~i-~Q frlmse dintii" (CC, 1198); ,de-~i frlngea picioarele"
Url, 17S); 2°: s' frlndzed mtrll'i di medre aro~e (merli se rupeau (erau supralncarcati) de mere
ro~ii), PB, so2ao; S0 I n'l-edste s' nu frl'ndzi codste (ml-e teamt'l st'l nu te code~ti), PB, 20611 ;
PAnt, 9S - v. codstt'l; l'i si freddze mlnlea (~i-a schimbat parerea), PenB, IV, 119; Caraf,
2S; 4°: dpiril ~i-u (ring Ia ol (se face ziua ~~ o tulesc Ia oi) - v. ct'ltescu 5°; (rl'msirt'l nt'lp6l
ct'l'tril la hdne (au clrmlt lnapoi spre han), Lum, II, S5t ; BNA, IV, tOS; S0 : frl'ndzi-te di-aild
(du-te (piei) de aci), PGr, 6S - V.. ~e 4°, cumt'lthisescu, surpu• so; 6°: glon'll'i tree, edle si
frl'ngu (fiacali tree, ele l~i mladie corpul, se mtndresc), PLit, SS5 ; PAnt, 17 ; u vidza ahl't
m~dtt'l ~~ cum l'i si (rtndzed (o vazu aUt de frumoasa ~I cum i se mladia), PB, S4?•; 7° :
frl'ndze-ampldtea ap6l 'nil cdle (apoi un drum cote~te piezi~), Velo, 69; BNA, V, 6S; el (rtn-
.dzed cdlea (el cotea drumul), Cal. 1911, t74; so: trt'l mirinde freddze ct'lrodrea (Ia chindie cal-
dura ,1-a pierdut din tarie), CalGrB, 105; and frl'ndze nodptea (lndata ce noaptea scade),
Fl, II, 6, 5 ; vedz, {rt'~u lOra, hoge; yirdmatlle mi lodrt'l · (vezi, hoge, acum slnt In declin
(puterile mi-au scazut); m-au apucat batrlnetele), BatN, 6; apola, freglil klOla, (apoi, chiar
mi-au slabit puterile), Caraf, 45; dzaila lo ca s' frl'ngt'l {ziua lncepu sa scada), BatN, tS;
9°: di aestt'l cdle (reddze nt'lpol (de aceasta data a dat lndlirat), Fl, I, 1, 3; PAnt, S44;
t0°: nu prinded s' l'i frl'ngt'l inima (nu trebuia sa-l lntristeze); edle 'lll-frlndzed mt'n'lle (ele
se zbateau de durere) - cf. Ia Miron 149, Mir, SS2 : ,~i-~i frlngea mlnule"; 11°: lt'l-aved frl'mlt'l
nt'l'rlle (le lnfrlnsese nasul, li umilise); 12°: dal si-n'l frl'ngu fodmea (dati sa-mi astlmpar loa-
mea), PB, S933; 1S0 : ct'ndu somnul l'ed s' mi frl'ngt'l (clnd somnul lncepe sa rna cople~easca),
BNA, I, 16; 14°: frt'l'nsirt'l vurtutea a dpi~Jlilor (au lnfrhit taria necredincio~ilor), Cod, 1251 ;
trii orl ll (reddze Baril (de trei ori 1-a lnvins Bura), PAnt, 2St; Bair, t2S; vlrt6s ari!'l ~~ nim-
bund/, nu-l'l frl'ndze nodptea somnul (tare ral ~~ nelmpil.cati, noaptea somnul nu-i Infringe),
CalGrB, 24; Bair, 62; 15°: clmbll'n'lle .•• s' frl'ngu di bdtedre (clopotele ... se prapadesc su-
nlnd), BNA, I, 50; 16°: ldptile '/Ii-I frl'ngu clntt'ndalul ci11Jdrll'i (bacii l~i mestecli laptele
dntlnd), RP, I, 1, 5; BNA, I, 42; SO; 17°: apd'l'l carl va frl'ngd {cine va daraci pale de llna),
LP, t2; PAnt, 244; BNA, II, 114; 1S2; 1S0 : ct'nld cuclu si-n' l mi frl'ngd (clnta cucul sa-mi
rna spurce, sa-mi meneasca de rau), BNA, I, 10; 1S9; s' frl'ngd vruta-n'l tu-a~Jtirnut (sa spurce
iubita-mi In pat), Bag, 59; PAnt, 202; LL, IV, 7S-79. - Cf. gr. 't"aa:xll:w. alb. klpus ~~ thyenj,
bg. skilrlamil ~~ trola, tc. qyrmaq. - < lat. fraugere ,briser".
F r 1' u g u, -gd, pl. Frl'ndzi, -dze - v . Frt'ncu - : ved cd Frl'ngu li fedli~Jl (vad eli
te-ai facut frlnc, te-ai facut rau), PenB, IV, t2t ; Caraf, S6.
FRINTEAtl'A, sf. : morl (rtntedle cundil'edte (mal sprlncene facute cu condeiul), PAnt,
lS - v. frdm/edild.
FRINTEL, sn., furuncul - v. {rintel, sufrln/el.
FHINTESCU -566- FRUNDZO<;

FRINTESCU, -tedsca, pl. (rtnte~tl, -/e$le, francez; curopenesc, «fran~ais; europeen•.


AI. 1901-1902, 87; l-ved tu (rtnte~ti (II vad In haine occidentale), PAnt, 308. V. frandzescu ..
- < Frl'ncu.
FRI'NZ.{, sf., pl. frl'nza: uhti'i' dit frl'nztle di inima (a oftat din baierele inimii), CaL
1911, 57; BNA, V, 116 ~i 126 - v. frl'ndza 7°.
FRlP! •interjection qui imite le son d'une marche Iegere•, PB, ·to7as.
l"RI"TI dnterjection qui imite le son d'une action rapide•, PB, 352•. - V. frd~t! ~i:
FRl"TUESCU, vb. IV (frl~tuil, -uit, -uire), a lovi (cu biciul), .trapper avec bruit, sur-
tout avec un foueb, Dal, 94. - < frl~t!
. FRl"TUfRE, ~f., pl. frl~tulrl, biciuire, •action de fouetter, fustigation•, Dal, 94.
FRl"TUfT, -Ia, pl. frl~tult, -te, biciuit, •fouette, flagelh~•. Dal, 94.
FRITESCU, -teased, fratesc, PAnt, 436- v. fratescu.
FROJ\IINEATA, sf. : si va nvitdl fillorll' i trd frominedtd (sa vii instruiti copiii pentru
buna purtare), Cod, 14 b6 - v. · fruminedta.
FRONIJ\1, -md, pl: fr6nin'l, ·-ime, cuminte, lini~tit, •docile, paisible•, Dal, 94; Nic, 580;
PScr, 214; Cod, 968 ; GEl, 148. V. lmir. - < cpp6vtfLO; ,sage, sense, avise".
FRUCTU, sn., pl. fructe, fruct, .rruib, Dal, 94 - v. (rut, pom•.
FRUMA, sf., pl. frilme, puf; lustru, •duvet d'un tapis - v. vitendza; duvet qui se de-
tache des differents tissus de Iaine apres les avoir plonges dans des moulins a foulon - v;·
dra~t6lina; vernis, vernir, catin, Dal, 94; CN, 129; 174; GEl, 148; Perd, 1389. 1°. aestd vitendza
scodte multa frilma (aceasta velinta scoate mult puf); 2°. la trdpse una (ruina Alundrlu (luna
iulie le-a dat o culoare placuta, un lustru), PB, 30281 ; 3°. lillcea din mt'na std pri frilma-l'i
pl'na edsti prodspita (floarea din mlna l~i mentine culoarea plna e proaspata), Fl, II, 2, 6.
< (cppOUfLot• cppOUIJ.7) ,e!3o; optycivou" ?) - Cf. ~i &Acicppoo!J.ot ,allegement".
FRUMIN(E)ATA, sf., Cod·, 15 !123 ; CLitur, 128- v. fruniml}d/a.
FRUJ\IINESCU (mi), vb. IV (fruminll, -nit, -nlre), lmbllnzi, •adoucir; civilist•r•: s' l'i
(ruminecisca (sa-i lmbllnzeasca), Cod, 75'. - < cppovt!J.£Uc.l ,devenir sage; se ranger".
FRUNDf AA, sf., pl. frundldz, grija, •soin, soucit, Dal, 94; Nic, 580; GEl, 148; s' nil dl
frundidz pri cdplu-a tail (sa nu ai griji pe capul tau), PAnt, 139. Sinonime: gaile, ncicra.
ngatdn. - < cppOVTL3ot, ~pOVTL; ,.-".
FRUNDISESCU, FRUNDIXESCU, vb. IV ((rundixll, -xit, -xire), lngriji, •avoir soin.
prendre soin ; s'occupen, Nic, 580; Dal, 94 ; GEl, 148; s' nu nd (rundislmil, (sa nu ne. lngri-
jim), Cod, 118 bS. V. cilistist!sl:u. - < cppov.!~oo .. -".
FRUNDIXfRE, sf., pl. (rundixirl •action de prendre soin, de s'occuper>, Dal, 94. V.
caltislre.
FRUNDIXfT, -td, pl. (rundixft, -te, lngrijit, «soigne; preoccupe; anxieux•, Dal, 94. V.
catandislt.
FRUNDZAJ\IE, sf., pl. (rundza'n'l, frunzet, .reuillage, feuille•, Dal, 94; frundzdmea a
plukllor (frunzetul plopilor), Fl, I, 6, 6. - V. :
. FRUNDZAR, sn., pl. frundzcire, frunzar, •dais de feuillage, abri de feuillage•, Mih, 199.
- V.:
FRUNDZA, sf., pl. (rundza - v. (rt'ndza -, Mih, 199; PB, 598; PAnt, 200; frund:itf
vccirde di sicdra (frunza verde de secara), PLit, 892; suna kt!tri, (rundza s' mind (suna pietre.
frunza se mi~ca), LP, 105; PAnt, 271; pltndzed ... dit (rundza di hicdte (pllngeau ..• din
adlncul ficatilor), Ll>, 53; BNA, I, 20 - cf. gr. : (daot a-roc cpu/..Aot -rij; xotp3ta-; = dans les:
feuilles du coeur" (Baud-, I, 357. - Cf. ~i Passow, p. 575, d. 960; MA7JIJ.• 73 ; 290; 'Hl't'£tp.
VII, 196 etc.). - V. (runza. - CDDE, 662: <lat. froodla ,feuillage".
FRUNDZOS, -dzodsd, pl. frundz6$l, -dzodsc, Dal, 94 - v. (rlndz6s.
:FRUNC)E · -567- FToH

FRUNC)E, sf., pl. frandzi, · frunte, Dal, 94 - v. frl'mphe, (rante. - Evoluat din (rande.
~ Pentru -d- > -c;-, cf. corban'lc;lO, nc;los, panc;e.
FRUNUI.<\AA, sf., pl. frunima'dz, purtare bunii, cbonne conduite, retenue•, Nic, 580.
-v. (rominedta. - < cppovt(L(i3oc ,-".
FRUNIMEATA, sf., pl. frunimet, Dal, 94 - v. frunimd6U.
FRUNTE; tn sud: FRUNDI, sf., pl. (rantl - din cauza pluralului (randza de la frandza,
pluralul (randzl dronts• de Ia sg. (randi nu e folosit -, Nic, 577 ; s' bat cu codrnile pri (rante
{se bat cu coarnele pe frunte), PAnt, 281; Bair, 123. V. (rt'mte (cu pluralill frl'mtt neuzitat
~in cauza pluralului m. frl'mtt de Ia adj. frl'mtu).

FRUNZA, sf., pl. (ranza - v. (randza - (~i (ranze) : pe Kendra tl strapanze tru-a ini-
mUl'el (ranze (pe Kendra II striipunge In ale inimii frunze), Velo, 22; BNA, V, 68 - (pluralul
franze e cerut de rimii). - (La greci : ,.-.iaae:poc cpui..Aoc ')(EL Tj x.ocp3uf' (Passow, p. 575, d. 960);
Ja albanezii din Italia sudica: ,.le sette foglie dell'anima", SRaps, 199). - V. (rl'ndza 7°.
FRUT, sn., pl. (rate, fruct, «fruit; produib, PScr, 214; Gram, 252. V. (ractu ~i gr.
o!ppOU't"OV ,-". - < it. lrutto.
FRUTA, sf., pl. (r(lte, Nic, 580- v. (rut.
FRUTE, sf. pl. VQlaa, cvolant (de jupe, de rideau)•, Mih, 199.- <alb. lrft6 ,.falpala".
FSAT, sn., pl. fsdt!, tran~ee, DR, I, 253 - v. (usdte.
F~EKI, sf., pl. fje.'cl, c:utu~ - v. fi~eke.
FIAZMITCU, -d, pl. ftrumitti, -tte •pain de f~te boulange avec du Ievain de pois chiche
qui lui donne un ar.:> -n e et u.1 goftt particuliers•, PenB, III, 189. V. stazmitca. - < bp-r«~u!J.O~
.,7tou ~U!J.WVE't"IXL :x:wp~ 7tpO~U!J.t" = boulange sans levain.
FIA, sm., pl. ft.J.dz, cuvertura de plnzli - v. ct(tu'.
FIEHA, sf., t)I. fiehl coctoeque•, AI. 1903, 56; Batp, 62; BNA, III, 136. - V. (tulhe.
FIEXUI, sn., pl. (Uxime, vinii, daute; tort•, Dal, 94 ; Nic, 580; GEl, 148. Sinonime :
4ld(Ju, cabdle, fd(l)e, sfdlma, stepsu. - < cpTIXl~L!J.OV ,-".
FIIL'ItJ, sn., Dal, 94; AI. 1903, 71 (Flil'lu) - v. (itil'lll.
FrfNA, sf., pl. (tine, oalii, d 0 • pot de terre; 2°. tete, caboche•, Dal, 94; GEl, 148. -
t•: una (tina di fa.sul'e (o oala de fasole); 2°: nu l'l si umpla (tina (nu i s-a umplut ciipa-
tlna = nu a lnteles, nu s-a convins) - v. cdra(ela. - < vutlna.
FrfSE, sf., pl. (lisl, oftica, cphthisie pulmonaire•, Nic, 580. Sinonim : 6flica. - <
<pfilat~ ,.-".
FIISESCU, vb. IV (flisll, -sit, -sire), a fi de vinii, ccommettre une faute; faillir•, Nic,
5.8 0; PB, 598; ct'ndu tinivd kedre cdlea, $' ketrile l'l-flixescu (clnd cineva riitiice~te drumul,
~i pietrele ti slnt de vinii), PLit, 450. V. flixescu (~i (rundisescu, (rundixescu). - < cpTIXlyw
~·,.,''.
FIISICO, adj. m. invar., ftizic, cphthisique•, Nic, 581. Sinonim : oflicos. - < cp6tatx.6~

FIISfRE, sf., gre~ire, Nic, 581 - v. (lixire.


FrftJA, sf., pl. (tiua cpetit morceau de bois ayant Ia forme d'un Y, qu'on attache au
rouet et dans l'ouverture duquel tourne Ia cannette - cf. Pim, I, 149-151; II, 202-203•,
Dal, 94. Sinonim: furcdce. - < 1X1hl ,oreille".
FIIXESCU, vb. IV, Dal, 94; GEl, 148. Acela~i cu slipsescu. V. flisescu.
FIIxfRE, sf., pl. (lixirl caction de fautero, Dal, 94. V. slipsire.
FIIXfT, -td, pl. (lixit, -le, vinovat, cqui a faute, fautif•, Dal, 95.
FrOB, ft6hd, pl. (lohl, (t6he, slirac, cpauvre•, Nic, 581, PB, 598; GEl, 148. Sinonim :
(uctra'. - < cpTwx6~ .. -". ·
FfGHE -568- FUDULEATA.

FTOHE, sf., pl. (Lohl, sarlicie, •pauvretet, Nic, 581 ; PB, 598; GEl, 148; zbodre mulle,.
fl6he mdre (vorbe multe, sliriicie mare), PLit, 663. Sinonime: (uctrlt'ke, nlavedre. - V. skini,
Jodric, zmednd 2°. - < cp-rwx~ot, 1;-rwxelot .. -".
FTON, sn., pl. (16nurl, invidi'e, •enviet: va credpd di (Lon (o sli crape de invidie). V.
zlile. - < cp66voc; .. -".
FTUHIPSESCU, vb. IV ((luhipsil, ·sit, -sire) ; sliriioi, •(s')appauvrir. : rm vred (tuhip-
sedscd (nu ar fi sliriicit), PAnt, 308; GEl, 148. V. minutidzil. - < cp-rwxot!vw .. -".
FTUIDPSfRE, sf., pl. (tuhipsirl•appauvrissemenh: (tuhipsire gredild nd ncl'ise cdsa (slirlicie
grea ne·a fnchis casa).
FTUIDPSfT, -td, pl. (tuhipslf, -te, siirlicit, «appauvrit. V. sgulUt;lt.
FTUfHE, sf., pl. (tulhl •livre des huit modes•, GEl, 148; lricli (tuihea (a terminat oc-
toihul), Fl, I, 1, 14. V. (tehd, u(tec. - < ?lxTWl)J(Oc; .. -".
FTUNIHOS, -rodsd, pl. (tunir6Jl, -rodse, invidios, •envieux•. Sinonim : eryaldric. - <
cp6ovt:p6c; ,-".
FTUN(I)SESCU (mi), vb. IV (flun(i)sll, -sit, -sire), invidia, «envier, porter envie•,
Lum, VI, 4, 11. - < cp6ovw .. -".
FTUN'EARCU, -cd, pl. flun'edrfi, -fe ·- v. flunir6s, zilipsedric.
FTURSESCU, vb. IV ((lursil, -sit, -sire), dura, •durer longtempst : flurse~te tu adrdre
(dureazli In facere), PenB, VI, 50. - < cp-roupw .. -".
FUCARAME, sf., flirli pl., sliriicime, mombre de pauvres, }'ensemble des pauvres•,
Dal, 95 ; nol, fucdrdmea (noi, siirlicimea), PLit, 779. - V. ur(dn'e ~i :
FUcARA' , -rodn'e, pl. (ucdrddz, -rodn'e, siirac, opauvre•, PB, 598; Ia podrta a (ucdrd'lul
psusi yurmdrlu (miigarul a murit Ia poarta sliracului), PLit, 498. V. (uctrd'. - < tc. fouqara
(906) ,pauvres".
FUCARESCU, FUC.\RARESCU, -redscd, pl. (ucdreJfl, -Jli, de om slirac, «gueux, mise-
reux•, Dal, 95 ; PB, 598.
FUCAROAN'E: moU,e $' (ucdrodn'e (biitrlnli ~i siiracli), PLit, 807- v. (ucllrd' .
FU:CJRA' , -rodne, Dal, 95; Nic, 573; Mih, 199; PAnt, 436; fe si-addrd (uctrd'lu? (ce
sli facli slirmanul ?), BNA, III, 60 - v . (ucdrd', (loh, nlavul, odr(dn, zglob.
FUClRLfKE, FUCIRLI'KE, sf., pl. (uclrllkl- sinonim cu (t6he -, Dal; 95; Nic, 573
- < tc. fouqaralyq (906) ,pauvrete".
FUCOS, -codsd, pl. (uc6$l, -codse, focos, tardenh: si-astedsird 6cl'il'l (uc6!Jl (scau stins
ochii foco~i), Fl, I, 1, 5; PAnt, 250. - < dr. foeos.
FUCURfNA, sL, pl. · fucurln'l, vatrli, •foyer; i\tre•, Dal, 95; Nic, 573; PB, 598; PEt,
22 (<lat. •(oculinus, -a); AI. 1903, 54 ; sti (ucurlnd. ·. . aspindzurd un ctrllg (deasupra vetrei
. . . atfrna un cfrllg), Fl, II, 3, 2; tu vulodga-afed dit kedre vedz 'nd (ucurind fe-drde? (ID
poiana cea din loc nefnsorit vezi o vatrli cu foe arzlnd ?), PAnt, 275; Bair, 117; (ucurlna
nlastedsd (vatra cu foe nestins), BNA, II, 68 ; cred,te (ucurlna tu-a meil kept di picurdr (cre~te
vatra arzfndli (= flaclira de jliratec bogat) In al meu piept de plicurar), BNA, II, 88; 132.
Sinonim : vdtrd cu jiiratec ~i cenu~A. V. ficurind. - < ? '
FUDUL, -ld, pl. fudlil'l, -le, fudul, ofier; arroganb, Dal, 95; Nic, 574; Mih, 199; PB,
598; mull (udlil tu trup nls edste (tare mlndru e dfnsul la corp), PAnt, 298; BNA, I, 128.
V . fc'illt, pirl(an. - < tc. fodoul (904) , - " .
FUDULEATA, sf., pl. '(udutef, fudulie, «fierte; orgueil, arrogance•, Dal, 95; Nic, 574 ;
PB, 598; Cal. 1911, 57; imndtlu di (uduledfd · (umblatul de trufie), Fl, I, 1, 14; fudutet nu
vor la-Armd'n'l (Ia aromi\ni nu au cc cliuta arogante), Velo, 27; (uduledfa-a ·vodstrd (aroganta
voastrli), Velo, 55; BNA, V, 89. - V. :
FUDULESCU -569-

FUDULESCU (mi), vb. IV (fudulll, -lit, -lire), fuduli, .~tre fier; se pavanero, Dal, 95;
Nic; 574; Mih, 199; PB, 598; fudulta-te tine, mdmd (tu mamA, mlndre~te-te), Cal. 1912, 78 .;
BNA, V, 55. - V. falescu, furduescu, pin'isescu ~~ :
FUDUL{E, sf., pl. fudulll •fierte; orgueil --'- v. fuduledfd•, Mih, 199 ;- PB, 59R. - V.
maredf<i ~i:
FUDULfKE, FUDULI'KE, sf., pl. fudulikl- v. (uduledfd, fudulie -, Dal, 95.- < tc.
fmlouJlyq (904) ,fierte; arrogance".
FUDULfRE, sf., pl. (udulirl •action de se pavaner•, Dal, !J5; Mih, 199.
FUDUI.fT, -Ui, pl. (udulif, -le, <•arogant, qui est devcnu fier, arrogant>, Dal, 95. - Y.
furduil.
FUDZEAUE, sf., pl. (ud:erl, fugire, •action de fuirc; fuite•, Dal, 95; Mih, 199.
FUDZfllE, sf., pl. (udzirl, Mih, 199 - V. fugdre.
FUDZfT, -ld, pl. fud:if, -le, fugit: si-n'l pll'ngu fud:illu din brd(t'i (sA-mi piing pe eel
plecat din brate), PLit, 978 - v. fugal.
FUDZ{T.i\, sf., fiira pl., fugA, duite; depart., PB, 598. - V. fug.
FUFULESCU, vb. IV (fufulll, -Ill, -lire), goli, •nettoyer quelqu'un•: l-(ufuli (1-a curatat
de ar~ice, de bani etc. Ia joe), PGr, 69. V. afulescu. - < ?
FUG, vb. IV, II ~i I (fudzll ~i fugal; fudzlt ~i fugdl; fudzlre, fudzedre ~i fugdre} , fugi,
..t•,,partir; 2°. courir; fuir, s'enfuir; 3°. chasser, eliminer; 4°. diffcrencier•, Dal, 95; Nic, 572;
Mih, 200; PScr, 214; PB, 598. - 1°: lui Armd'n'll'i fug cu 6lle, fug dipdrle ca s' lerneddzd
(toti aromanii pleacA cu oile, fug departe ca sa i_crneze), Bag, 133; PAnt, 199; el'l lul fug.
'nd sapUimi'n<i (ci se tot due timp de o sAptamlnA), Lum, II, 152; PAnt, 170; BNA, II,
46 ; 2" : fudzl, s' nii fudzlm (fugi, sA ne fugim), PB, 3067 ; li lo li fudzl, s' fudzlm pl'ntl nu nt'i
lodra di hdbare (le luA ~~ fugi, sA fuglm, plnA nu ne-au bllgat ln seama), PB, 42631 ; fudzea
di nus' vided (fugea de nu se vedea), PLit, 498; (ud:ed di s' frtndzea (fugea de se rupea),
PLit, 499; filurd.ll ascumta si-1 fudzl di-acdsd (ai jurat ca sA-ti fugi pe ascuns de acasa), PAnt,
"295; BNA, I, 122 - cf. dr. ,sA-Ii fugi caprele" (DR, III, 417); fudzl eii, fudzl nls (fugi eu,
fugi dlnsu/), GrB, 100 --:- pentru aceasta constructie, v. cad 1°, vom e etc.; 3°: lu-au fugald
<lao stdml'nl (1-au fugArit douA sAptAmlni), Mih, 200; fudzll-l'i din hodrd (gonltl-i din sat);
4°: (Udze multu una ·di-aldntd (se deosebe~te mult una de cealaltA), PGr, 69. V. a(ug. - ln
formele ln care -u- devine aton, acest -u- se sincopeaza, iar f-, urmat de g sau de dz, de-
vine. v- mal ales ln aromana sudicA : fugal> vgal, fudzfrd > vdzfrd etc.- < lat. fuglre, fug.ere
• ,(s 'en)fuir".
FUGAR, -ra, pl. fugdrl, -re •fugitif, fuyard•: cu-alt'ndurlle fugdre (cu rlndunelcle fugare),
DNA, I, 54. ~ < dr. fugar.
FUGAT, -la, pl. fugal, -te, plccat, •parti; (qui s'est) enfuih, Dal, 95; Nic, 573; PAnt,
120; sunlu fugal di Lunl (slnt plecati de luni); edste fugal lu muntl (e fugit ln munti). - V.
vgat.
FUGA, sf., pl.?, fuga, plecare·, •depart; fuite•, Dal, 95; Nic, 573; Mih, 199; PB, 599.
- 1°. fuga lu-arniU (plecarea Ia iernatcc), PAnt, 269; Bair, 69; 2°. lu oara a fugdl'el (Ia ora
pleearii), PAnt, 77; 3°. s' frl'msira di fuga (s-au rupt fugind), PB, 1858 ; 4°. dat fuga (dati
fuga). - V. ducd, vin'fld etc. - < lat. fuga ,fuite".
FUIOR, sn., pl. fulodre, Dal, 95; Nic, 573- v. ful'lor.
FUKfi, .sf., pl. fuktl, putere, dorcc•, CLitur, 128; 72. Sinonime: 6iname etc.- <alb.
J(u411 ,(orza",
FULDZIRARE, sf., pl. fuldzird'rl, fulgerarc - v. sfuldzirare.
FULDZIRA, vb. unipers. 'I : fuldzira, bumbunidza (fulgera, tuna), Cal. 191i, 102- v.
3fillthira, sfulgura.
FULGU -570--

FULGU, sn., pl. (u/gurl, fulg, •flocon (de neige)•: (ulgurl di nediM ccided di odrd -
odrd (din cind in cind cadeau fulgi de zapada), Lum, V, 9, 2t; PAnt, 340. Sinonime: t"l6m- ·
burd, splOd. - Cf. dr. (ulg.
FULfDZINE, sf., funingine, Mih, 200- v. (urldzind, (urlfind.
FULTAC, sn., ~chioapa, Dal, 95 - v. (dltdc.
FULTACA, sf., pl. (ultd'/l- v. (dltdcd - , Dal, 95; GEJ, us.-
< <pOUATIXXIX~ ,phlyc-
tene; pustule".
FULTACARE, sf., pl. (ultdcd'~l, ba~icare, •action de produire des ampoules•, · Dal, 95.
FULTACAT, -td, pl. (ultdcd/, -te, ba~icat, •couvert de cloques, d'ampoules•, Dal, 95 •.
FULTAKEDZfr (mi), vb. I ((ultdcdl, -cat, -care), b:i~ica, oproduire des ampoule.; se-
couvrir de cloques•, Dal, 95; GEl, 148. Sinonim : bi#kt!dz!l. - Cf. gr. cpou)..-rotxt«Cc.> .,-··.
FULTUTfRE, sf., prajina-furca, Mih, 200 - v. (urtutlre.
FUL'EAfrA, sf., pl. (ul'el, cuib, mid; glte, repaire, terrier., Nic, 573; GEl, 148; LP •.
104; sta ca cuclu (tr' (ul'e_d!ld (sta ca cucul fara cuib), PenB, VI, 49; ai1d sun (ul'el di furl ·
(aici slnt cuiburi (culcu~uri) de briganzi). Sinonim : culbdr. - < cpc.>)..eci , . -·~.
FUL'fC, sm., pl. (ullfl, foale mic, •petit (odie•, Nic, 573. - V. :
FUL'fNA, sf., pl. (ul'lne ~i ful'in'l, burduf, •sac fait de peau de mouton, tondue et .
retournee, qui sert a Ia conservation du from age; ventre, panse ; personne ateinte d'obesite•,.
Nic, 573; PEt, 22. - to, unci (ul'lnd di ca~a dri multu- multu yint;it ucadz (o (ul'lnd (burduf),
de brlnza are (cintare~te) eel mult 20 de ocale); 2°. ca multu arufl tu (ul'lnd (cam. mult arunci
(bagi) in burta); 3°. ,u! (ul'lna a dardclul .(hu! burtosul dracului !). - <lat. folllna, adj ..
,d'outre, de soufflet". .
FUL'INOS, -nodsd, pl. (ul'ino~l, -nodse, burtos, foale~, •enfle comme une outre; ventru,
pansm, PEt, 22; (ul'inoslu ·~z-arl'de di jibdcoslu (burtosur l~i bate joe de eel buhav), PLit.,
499. V. ptntic6s. - < (ul'lnd.
FUL'IOR, sn., pl. (ul'lodre, fuior, •t0 • filass; quenouiliee blanche; 2°. longs cheveux
fiottant sur les epaules; 3°. intelligence; 4°. dispute, peigneet, Dal, 95; Mih, 200; PB, 599;
CFr, 107; Fr, I, 43. - 1°: (ul'lorlu di tu (urcd (fuiorul de pe furcA), Lum, II, 200; cdndri$c ·
dlbd ca (ul'l6rlu (haina cdndu~d alba ca fuiorul), Lum, III, 365; fd-n'l-lt codda-a ta (ul'l6r-
(fa-mi-ti · coada ta fuior), GrB, 4-5, 89; BNA, I, 78; · cu-a lul coddd nsus, (ul'lor (cu a lui
coada in sus, fuior), Trib, I, 8-9, 5; perll'i ld glued pri pdltd'rl ca ·ful'lodre (parul (pletele)·
le jucau pe spate ca fuioare), Trib, II, 7-8, 26; 2°: au~l cu (ul'lodre · dlbe ca cdirlu (batrlni·
cu plete albe ca caierul), Trib, II, 9-12, 26; 3°: nu-dre (ul'lor tn cap (nu are minte tn -.cap.
= e flu~turatec), PGr, 69; 4°: · di zbor, zbor aglunctzi Ia ful'lor (din vorba in vorba, ajungi
Ia par, Ia plete, Ia lncaierare), PLit, 665. - V. fdl'lor, (ulor ~i cdir. - < lat. *folllolUs.
FUll, sn., pl. (umurl, fum, d 0 • fumee; voir des chandelles - v. ascdpir -2 °; ·2°. suie ;·
3°. cigarette; 4°. pet; laisser echapper, perdre I'occasion; 5°. esprit chimeriqueo, Dal, 95;
Nic, 573; Mih, 200; PScr, 214; PB, 599. - to: si-andlfd (umlu nsus (fumul se inalta sus),.
Lum, IV, t67; PAnt, 287; BNA, I, 30; nu-l dicl' t ca-a foclul fum dun 'edua (lumea nu e
declt ca fumul focului), PAnt, 159; s' n'edrgd fumlu ndreptu -~· las' s' hlbd ugedc/u strl'mbu·
(fum.ul sa mearga drept ~i lasa sa fie hornul strlmb), PGr, 70- cf. gr. ,'0 xot1tV6c; vclt ~ya:f.1rn ,
tatot xotL &c; 1jvott a-rpot(36c; oxot7tvoA6yoc; (' Apll, 1769); tdtdl nlnca ni(aptu, hl/'llu Ia Dumnicfzd'!l·
trdptu (tat:il Inca nenascut, fiul pornit Ia Dumnezeu), PLit, 373 - ghicitoare identica .Ia multe·
popoarc (cf. PMic: .fumul); l'l-ldse-opola fum prit nd'rl (apoi li iese fum prin nari = apoi'
vede stele ver.zi), BNA, Ill, 82 ; 2° : ugedclu si-umplu di (umurl (hogeacul s-a umplut de funin-
gine) - v. (uridzind; 3°: dd-n'l un (um (da-mi o tigare) - cf. gr. ,36c; (LOU ~ xot1tVov";:
4°: /' l-lo (umlu (i-a Iuat fumul = i-a Iuat bli~ina = nu 1-a plltut prinde), PLit, 687; ldmn'ea
l ' l-/o (limlu (smeul i-a luat ba~ina = nu-l putu prinde), PB, 4066 ; si-l'l /'edl (umlu a li M&ri
FUMARE -571- FUNOU

{Marei lua-i-ai fumul = Mara a fugit), PB, 488; cd(td odspil - ld d(ld (limlu (cauta oaspe\i
- le gase~te fumul = oaspetii au fugit), PB, 8032 ; lim(ld sdclu ~i - l'eci -l'l (limlu pril pourlti
.a~cira (fura sacul~~- o tule~te prin poarta afara), PB, 8028 ; 5°: om c·u (limurl (•homme qui
a une haute idee de soi-m~me•. - <lat. fumus ,fumee".
FU:tiARE, sf. •action de fumer du tabac•, CODE, 677 (apud Mih," 200). - < dr. fu-
mare.
FU:tt!\nfE, sf., pl. (umclril •epaisse fumee; tenebres•: (umaria a nociplil'el (fumaria
nopt.ii), GrB, 220; PAnt, 223; BNA. IV,, 138. - Pcntrn sufixul -le, v. g/'indurif. - < dr.
·fmnarle.
FUME1\VE, sf., pl. (umel'l, fa111ilie, «1°. famille; 2°. cnfants; 3°. pl. riombre de · families
form lilt, dans leur transhtummce, un campcmcnt- v. \VTh, plate III: PAnt, 234 etc.•, Dal,
95; Nic, 573; Mih, 200; PScr, 214; PB, 599; PLit, 499; PGr, 69. - 1°: avdzl'(, vlahuh6rl,
fumelT (auziti (ascultati) sate aromanc~ti # familii), PLit, 1028; PAnt, 38; (umel'lle lodra
hima, vtilea (familiile au apucat In jos, valea), PAnt, 261 ; la-lea, yin, da cap (umel'ile (iata-le,
vin, apar familiile), · Lum,. V, 184; BNA, II, 44; 2°: nu na avem ~i nol (unied/'e (nu ne avem
'l'ii noi copii), PB, 32431 ; (umecil'e l'l-am (li am copii = mi-s eopiii mei), PB, 4031& ; vre(, (ecile,
.si-aminlcil (umedl'e dlbii? - bet dil misfire dlbe (fete/or, vreti sa na~teti copii de culoare albii?
- beti din farfurii albe), Fl, I, 4, 6; ll crisclird ca (umedl'e a lor (1-au crescut ca pe eopil
aUor), PB, 38912 ; (umedl'ea di mlima arml'ni odr(and (copiii ramln orfani de mama), PLit,
499 - pentru vechea dacoromana, cf. CPsal, 390; GCr, I, 2431 ; DA: femeie; PLR, II, 288.
3~: mi due /afumel'l (rna due Ia locul unde grupurile de familii au faeut popas In transhumanta
Jor) - cf. ~i CSt, I, 51. - V. (umel'U'l. - < lat. fnmllla ,maison de famille".
FUI\-[EL'IfJ (nord), sn., pl. fumel' l - v. fdmedl'e,- (umedl'e - : ~d t' ulil ndreddze (umt!llu
nincd di tru liniredlii (~i ti-o drege familia (copiii) Inca din tinerete), Cod, 19 1;3; di (ume/'111
curlin'i s' nu bd~e (sa nu ajunga sa sarute cunune de nuntu de ale copiilor lui), Mac, I, 78;
PAnt, 197; BNA, V, 28 ~i 127. - V. n(umil'tidzu.
FUl\fETOS, -tocisd, fometos, PScr, 214 - v. fumit6s.
FUl\UL'fT, -td, familist, Dal, 95 - v. (amilil.
FUl\fiTOS, -todsa, pl. (umito~l, ctotise - v. a(umit6s ~~ sinonimul agllin1 - , Dal, 95 ;
Nic, 573; Mih, 200. - < (odme.
FUNDA(I.UI), participiu prezent de Ia vb. hill •etanh: flindalul ninca lu (ci$e (fiind
'lnca In fa~a), Fl, I, 4, 9; flindalul alciturea di nis (fiind al:lturea de dlnsul), Fl, II, 7, 17;
II, 5, 6; II, 6, 11. - V. hlnda(lul).
FUNDA, sf., pl. (Iinde (~i flindzl), funda, mot, •houppe; aigrette; gland; embarras•·
Dal, 95; Nic, 574; Mih; 201; PB, 599; GEl, 148. - 1°. ciri lind (linda aspindzurata (are o
funda atlrnata); 2°. I' alds~l (linda pri frl'mte (ti-ai lasat mot .pe frunte) - v. tufa; 3°. tal
Dall'ednl, tal (linda mcire (mai Dall'eanl, mai canaf mare), PLit, 998 - v . piskllile : era obi-
ceiul ca, Ia fesul lor, unii (~efii) sa poarte un canaf ~i mai mare declt eel ce se poate vedea
·tn PAnt, 321; 4°. /lied cu fundi (lucruri, treburi cu ciucuri = lncurclituri), LP, 55; BNA,
II, 122 - cf. gr. ,8ou).&La.tc;; 1.1-e cpouv'!'a.Lc;; = grands embarras". - V. fl'l6ngu ~i alb. (lind~
..,, fiocco" - < cpoUv't'cx ,,.,.,,•
FUNDOSESCU (mi), vb. IV, PScr, 214; GEl, 148 - v. (undusescu 1•
FUNDU, sn., pl. flindurl, fund, •fond; profondeur>, Dal, 95; Nic, 574; Mih, 201: PScr,
214; PB, 99. - 1°. ca kedlra tu fund caded (cadea ca piatra Ia fund), PAnt, 116; 2°. pri ama'-
rlle fd'ra flindu (pe marile fara fund), PAnt, 62; 3°. misllrylul a lor fl'rd flindu (misterul lor
fara fund), Lum, II, 246; PAnt, 217; 4°. l'l-dedde di (lindu (i-a dat de fund = a rezolvat-o).
'PGr, 70. - < lat. fundus ,fond".
FUNDUStSCU I --572- FUR AC.

FUNDUSESCU1 (mi), vb. IV (fundusil, -sit, -sire), afunda, •enfoncer, plonger, couter· ·
bas•, Mih, 201.- V. afundusescu, fundosescu ~i alb. fundonj ,sprofondare", (undos ,affondare".
FUNDUSESCU 2 , vb. IV (fundusil, -sit, -sire), lnfrunzi, •se couvrir de feuilles, reverdir ;~
dcvcnir touffu•, Dal, 95; Nic, 574 ; ~ GEl, 149. Sinonim: nvirdzd'scu. - < cpouv-r6v(l) .. -"
FUNDUSfRE1·, sf., pl. fundusirl, scufundare, «enfoncement, immersion., Mih, 201.
FUNDUSfRE1 , sf., pl. fundusirl, lnverzire, •reverdissement; action de devenir touffu•.
Dal, 95.
FUNDUSfT1 ' 2 , -td, pl. (unduslf, -te d 0 • enfo!lce; 2°. reverdi; touffut, Mih, 201 ; Dal, 95 ;.
Nic, 574.
FUNDUTOS, -lodsa, pl. fundul61Jl, -todse, stufos, •touffu; epais•, Dal, 95; Nic, 574 ;
si-alnd' pri un drbure fundutos . (se· urea pe un arbore stufos), PB, 34811; cu mustdfa fundu-
todsd (cu mustata tufoasi), PAnt, 108; glunedpin'l fundutol}l (jnepeni stufo~i), AI. 1928, 113 ;.
BNA, II, 58. Sinonim: tu(os. - < CJIO\JVT(I)T6<; ..touffu".
FUNE, sf., pl. fun'l, funie, d 0 • corde; 2°. constamment, sans cesset, Dal, 95; Nic, 574 ;
Mih, 201 ; PScr, 214. - 1°: l'ed (linea I}' da-ti trt ledmne (ia funia ~i du-te dupi lemne); (linea
~i sdplinea (~treangul ~i sipunul), PB, 4061' ; aireptu ca· (linea tu tdstru (drept · ca funia In
traista), PLit, 499; 2°: bdba (rlne u fined (baba strunA o tinea- spunea mereu acela,i Jucru).
PAnt, 134- v. ari6d 3°.- <lat. funis ,corde, dble".
FUNG.AR, sn., pl. fungdre, ogeac, «(tuyau de) cheminee•, Nic, 572. - Cf. gr. cpou(y)ytipo
,cheminee" < it. fungare.
FUNICAD, -dd, pl. funicddz, -de, riu, •mechanh: fe!il/1 funicddd (fatii rea), Mih, 261.
V. ard'rl1 , lalrl. - Cf. gr. cpovtx6c; ,meurtrier; sanguinaire".
FUNICO, sm. - v. fdnico -, omor, Nic, 572; Mih, 201 (funicorl) ; PScr, 214; Cal. 1911.
146; I}' di (urnicd funico? (omor ~i de catre o furnici? = exagerare), PLit, 500. - < cpovtx6v
, meurtre".
FUNIPSfT, -td, pl. (unipslf, -te (Ia grimostenii din Bulgaria), blestemat, tmechamt;
vauriem: amlitl, lal funipsite (amute~te, mil blestematule). - Participiul verbului neatestat.
•(unipsescu < cpove:uC.,.
FUNTI'NA (nord), sf., PB, 596; aldgd td funtl'na fi da 6cl'i (umbla dupi flntlna care
dii ochi, vedere), PB, 48117 - v. (tntl'nd ~~ izvur.
FURl, sm., pl. furl; FUR, (lird, pl. furl, (lire- v. a(lirl -,fur, hot, Dal, 95; Mih, 201;
PScr. 214; PB, 599; PGr, 70-71. - 1°. flirlu acdfd flirlu (hotul prinde pe hot), PLit, ·500;
2°. (lire, (lire, nu I' u-arl}ine? (hotule, hotule, nu ti-i ru~ine?), Fr, II, 220; BNA, III, 28; 3°.
$6fl'i a mel $' cun~ted cu flirll'i (tnsotitorii mei se cuno~teau cu briganzil), PAnt, 307; 4°-
~i s' pdred ca dodild (lire (~i pireau ca doui hoate), Lum, I, 227; 5°. da pt'ne a flirlloi' (da
ptine hotilor = are relatii condamnabile), PLit, 500 - v. pt'ne 6°. - V. furcuddr ~i toponimicul!
..crrou Clloupou ('Hm:Lp• VIII, 128). - < lat. for ,voleur".
FUR' (mi), vb. I (furdl; -rdl, -rare), fura, «1°. voler; se glisser subrepticement; 2°. (s')en-
dormir>, Dal, 95; Mih, 203; PScr, 214. - 1°: carl (urd l}ti si-ascundd (cine fura ,tie sa ascundi),..
· PLit, 499; s' furd' di-acdsd (s-a furi,at de acasii) - cf. dr. ,s-au furat" = s-au furi,at (Nee,..
430; Nec1 , 342); n'i ti furd dorlu IJ' jdlea (mi te furi dorul 'i jalea), LP, 77; BNA, I; 44;
2": s' lu flird somnul (sa-l fure somnul, si adoarmi), PB, 1611 - v. agdrl}escu 2° ~~ dr. ,som-
nul nu voie,te ca si-1 fure" (Emin, VI, 2). Sinonimc : ahuliscu 3°, Clun3 etc. - < lat. lurare,..
(urari ,voler, derober".
FUR1 , sn., pl. (ure (nord), cuptor, Mih, 202 - v . (urnu, flirru 2 'i alb. (lire.
FURAC, sm., pl. furdfl •petit voleur>: un furdc apdla scodte (un hot tinercl scoate
sabia), FIP, 9. - Pcntru -ac, cf. dzinirdc, fiClurdc, subflrdc etc. - V.:
~URAIIE -573- FUR(CA

FURAIIE, sf., pl. (urd'n'l, hoti multi •nombre de voleurs; !'ensemble des voleurs;
vol(erie), Jarcin•, Dal, 95; PAnt, 268; Bair, 98; armatlle a furamil'el (armele hotilor), ICar,
84 ; lu tut urdina furd'n'l (unde mereu circulau cete de . briganzi), PenB, VI, 144 ; ail tricutd
ahl'te (ura'n'l (au trecut aUtea bande de hoti), Trib, I, 8-9, 11. - V.:
!"URARE, sf., pl. furd'rl, fort, •action de voler; volt, Dal, 95; Mih, 201; PB, 599.
-V.:
FUR AT, -td, pl. (urd/, -te, furat, •vole, derobe•, Dal, . 95; PAnt, 437; mt'cd di furdtile
(mlinfnca din celc !urate). - V. (ured~te.
FURCAl:E, sf., pl. (urcd'Cl- v. sinonimul fllild- : furcd'Cl di Ncrike (furcute de cleric),
CFr, 106. - < alb. lurka\le ,forca".
FURC\, sf., pl. farfe, furca, d 0 • fourche; 2°. quenouille•, D1l, 95; Nic, 57.5 ; Mih, 201 ;
PScr, 214; PB, 599; Plm, I, 146-147; II, 204. - 1°: pllntd' und (urea tu loc (fmplfnta o
furca In pamlnt); 2° : yined . .. cu farfile n brln (veneau ... cu furcile de tors Ia brlu), GrB,
222; PAnt, 225; BNA, IV, 141 ; cu (urea s' lu hrdneam (sa-l fi hranit cu torsul pe furca),
Millio, 9. Sinonime: ciirbU$rl, cullstrd, dihala. - 3°. •entaillc - v. coded 1°, cuceafcd•: 6lle-a
medle, ca semnu, au ci'li und fared Ia dodille urecl'i (ca semn, oile mele au cite o furca Ia
.anlbele urechi). - Cf. gr. <poi':ipxot(Ilo/.., 125; Hris, 282), alb. furki' _,conocchia". - <lat. furca
,fourche".
FURCUDAR, sm., pl. furcuddrl (Ia gramostenii din Bulgaria), hot, •voleun: picurdrt,
lal furcuddrl (pastorilor, mai hotilor). v. fur1 , haramiU. - < ?
FURCUUTA, sf., pl. furculifiJ., furculita, «fourchette•, Dal, 96; Nic, 575; PB, 599.
Sinonime : pirint;e, pir6ne, punedle. - < fllrci1.
FURCUT,I\~(j, sm., pl.? •roue; disque•: luna, mare ca un furculd$11 (luna, mare en o
roata), Lum, II, 246; PAnt, 218; BNA, IV, 74. V. arodld1 , kirsene. - < ?
FURl:E, sf., pl. fllrce, perle, AI. 1903, 23 - v. fl'rce.
FURDUESCU (mi), vb. IV (furduil, -ult, -uire), Iegana, •marcher en se dandinant,
en tremoussant; se rengorgen, Dal, 96. V. (uduUscu, frl'ngu 6°. --' < ?
FURDU(RE, sf., pl. furduirl, Iegiinare In umblet, •dandinement, tremoussement., Dal, 96.
FURDU(T, -liJ., pl. furdui/, -te, lnmlndrit, •qui est devenu fien, Dal, 96. - V. fudulit.
FUREA~TE, adv., hote~te, •A Ia maniere des brigands; en voleur. : si-1 cruescu lo fu-
red,te (sa-l croiesc (bat) eu hote~te), PAnt, 114. V. furescu.
FURE-CA, conj., dacii, •si•, Mih, 201; ntribd' fedta-. .. fure-ciJ. uin'e di bun (a lntrebat
fata .•• daca a venit de bine), PB, 39926; s' fure-ciJ. nu erd Dina (dacii nu ar fi _fost (dacii nu
era) Dina), GrB, 227; PAnt, 232; BNA, IV, 152; s' fure-cd ntribdl vlr cama tricut (dacii ln-
tl'tlbai (al fi lntrebat) pe vreunul mai In etate), GrB, 222; PAnt, 225; BNA, . IV, 142. - V.
fllri-cd, Introducer e, § 26 b, p. 44; § 51, p. 96, precum ~i PArom, 82; Clp, 184 ;. CGr,
I, 304. - < lat. fuerlt quod.
FURENTEL, sn., pl. (urenfedle, furuncul, duroncle•, Dal, 96. - V. (rinlel, furnifel.
FURESCU, -redscd, pl. (uri$/1, -re~li, hotesc, •de voleur, de brigand•, Dal, 96; nsus,
tu muntile furescu (sus, In muntele haiduccse), BNA, · I, 38; cl'nlife fure$tl (clntecc de brigan:r.i),
PAnt, 105. - V. furil'e.
FURFUREDZti, vb. I (furfurdl, -rdt, -rdre), a bate inima •battrc le coeur•, PenB,
III, 241. - V. flrflrlscu.
FURI-cA, FUR'-cA, conj., Dal, 96; Nic, 574; se fllri-ciJ. viJ. esle vrerea (daca ar fi ca
va e vrerea = dacii vi e vrerea = daca doriti), Gram, 150; furi·-ci1 nu-dri tdtd (dacii nu
are tatll ( =t dr. se fure eli nu are . tatAJ), AI. 1903, 77. - E ~i forma furim-ciJ., Dal,
96. - V. fllre-cd.
FUR{cA sf., furnicii, Mih, 202 - v. furigd.
FUR{DZINA -574- FURNIGAME

FURfDZlNA, sf., pl. (urldzin'l, funingine, •suie•, Dal, 96. V. (ulfdzine ' ~1 sinonimcle
M .1 tind1 , cdpn'eaud ~i fum· 2". - lat. fullgo, -inem ,suie" .
FUR{E, sf., pl. (urfl; pungd di (urll (pungii de galbeni), W, II, 198 - v. (Iurie, (ulre
~i su(it (pentru 1).

FUR{GA ~i FUR{GA, sf., pl. (uridzl, furnicii, Cod, 70 b24; 7219; PhOr, II, 449 (eronat)
- · v. (urnlcd, sflrnlcd, varlnge.
. ' . '
FUR{L'E, sf., pl. (urll'e, hotie, •action de voler; vol; brigandage•: (uril'ea nu vd prlnde
(brigandajul, haidueia nu vli. stli. bin e), PLit, 1007; di (urll'e casd nu si-addrd (din hotie nu
se face casa), PLit, 500; bdndl di (urll'e (am trait din ho~ie), PenB., II,, 232. - Cf. mgl.
(uril'lii (PMegR, II, 81 ; CapM, III, 132; GrS, III, 396). - V. :
FUR{!j(ALUI), adv., pe furi~, Mih, 202 ; li scdrmind' (url~alul (a ~ters-o, a fugit pe
nesimtite) - v. · a(url$alul. - V. (urllke.
FURI!jEAfJl\, sf., pl. (uri$el- v. (6rimd - , WTh, 310.- < cpopeaLa ,habillement
com pier'.
FURKISESCU (mi.) , vb. _IV ((urkisll , -sit, -sire}, indriici, •(se) courroucer; fairc ragen,
Dal, 95.; GEl, 149; (urkisi (s a lndracit), PGr, 70. - < cpoup:v.(~w , - " ( < cpoupxcx .,flircli.)".
FURKISfRE, sf., pl. (urkislrl •cpoupxtcr!Lot = action de pendre; agacemenb, Dal, 95.
FURKISfT, -td, pl. (urkislt, -te, lndracit, •fiiche, endiable•, Dal, 95; PGr, 70.
FURLA, sf., pl. (urle •toupie - v. s(urld; pirouette - v. kldd• : mdla (urle-acdtd s' ylnd
(bunica, lncepe sa se roteascli., sa fad\ piruete), PAnt, 304; BNA, I, 136. ~ Cf. gr. cpoup:Aou
[ = brighidli.u] (Boga, I, 418).
FURLfCI{J, sn ., pl. fur/lee, DR, II~ 5~0. - ln graiul saracaceanilor: (urllCli'.t, brighidau.
- V . s(lrlfClu.
FURLfKE, sf., pl. (urlikl, hotic, •brigandage, banditismc•, Dal, 96; si-du (dptd ma
multe (urlfkl (s-au fli.cut mai multe tllhli.rii), PAnt, 305. V. (urtu . - < (ur 1 •
FURNAR, -rd, pl. (urndrl, -re, sm., sf. ~i ·adj., brutar, 'boulangen, Nic, 575; Mih, 202.
V. (urndgl, sinonimul plndr ~i gr. cpoupvcxpt~ .. - " - < (urnu sau, dupa REW, 3601 : < lat.
furnarlus ,fournier, boulanger".
FURNA, sf., pl. (arne - , .. (urnd' - : ca aburlu dit (drna (ca aburur din cuptor), Lum,
III, 317; lo trel (urne (a luat trei cuptoarc), CBiog, 12 ; si zburil.' Ia und (urnu (se ·angajli.
Ia un cuptor), PB, 41921• - < bg. lorna ,four" .
FURNA', sm.; pl. (urnddz (pl. (urndle e savant)- v . (urnu ·- , PR, 599; plra i$ed ca
di tu (urn ale (flacli.ra ie~ea ca din cuptoare), Trib, 7-8, 25.
FURNAG{, sm. , pl. (urnd(jeddz, brutar, t boulangen: pita n'l-u-drse (urndgllu (brutarul
mi-a ars-o plli.cinta), RMac, II, 44, 4. V. (urni{il. - < tc. fouroundjy (897) ,boulanger; construc-
t eur de fours".
FURNfC (mi}, vb: I {(urnicdl, -edt, -care), a (se) umplea de furnici, •(se) remplir de
fourmis•: dulten'lle s' (urnicdrd (dulceturile se umplurii de furnici); muntile (urnica di odmin'l
(muntele era plin de oameni, da montagne fourmillait d 'hommes•), CalGrB, 63 - cf. ~i Mih,
202: acest ultim sens (•fourmiller•) e savant. - <lat. lormlcare ,demanger".
FURNICAME, sf., pl. (urnicd'n'l, multime de furnici, furnicarie, •nombre de fourmis;
fourmiliere; !'ensemble des fourmis•, Nic, 575. - V. :
FURN{CA, sf., pl. (urnltl, •fourmh, Mih, 202; Nic, 574 ; 575; PScr, 214; PLit, 500;
PAnt, 162 ; 11' di furnltl hicdt nu si scodte (nu se poate scoate (obtine) ficat ~i din furnici),
PLit, 501. - ln Mlns, 249 e data forma (urn'igd (cu n ' normal). - V. (urnigd. - < lat. for-
mica ,fourmi". .
FURNIGAl\IE, sf., Dal, 96; PB, 599- v. (urigd, (urnicdme ~i:
F;URNfGA -575- FURTfE

FURNfGA, sf., pl. (urnldzl •1°. fourmi; 2°. pl. frissons; impaticnces•, Dal, 96; Nic, 574;
PScr, 213; PB, 599; PhOr, II, 449 ( !). - 1°: (urnlga ked.re cl'ndu scod.te ped.ne (furnica piere
clnd scoatc aripi), PLit, 500; cu (urnidzl nu s' sd.tura ursa (ursul nu se satura cu furnici),
PLit, 500; 2°: (urnidzl, (urnidzl tl tree. (II tree fiori, fiori), PLit, 500; tire (urnldzl Ia ciciod.re
(are (li, umbla) furnici la picioare = nu are astlmpar = •avoir des fourmis dans lcs jambes•),
PGr, 71. - -g- din (urniga ar putea fi o influenta a formei albanezc lhifnegullif ,formica".
Cf. ~i dr. (urnigos (CCos, 32). Dar cf. ~i ,Petra Forniga, (lat. de 1252)" Ia Roll, XIII, 65,
alaturi de ,FORNICA (1. du m. a.)" tot Ia Roll, XIII, 62. - V. (urnica.
FURNIGf, sm.• brutar, Dal, 96- v . (urnuciu.
FURNISESCU, vb. IV ((urnisll, -sit, -sire), arata, aparea, •apparalt~e; se montrer• :
l ' i si (urnisira a (ii:l6rul lrci mul'irl (copilului is-au ariitat trei fcmei), CFr, 167; PEtim, 11.
< (dnirusescu.
FURNITEL, sn., pl. (urni[ed.le, Nic, 575 - v. (urnu[el.
FURNU, sn., pl. (urnurl, cuptor, <four-., Dal, 96; Nic, 575; Mih, 202; PB, 599; surt;lf
vod.ha di Ia (urnurl (sorbiti duhoarea de Ia cuptoare), GrB, 185. V. (urna ~i sinonimul cired.p.
- Cf. gr. cpoupvoc; (Boga, I, <118; II, 96) ,four", alb. (1ir if ,.forno•·, tc. (ouroun , -" . - <
lat. furnus ,four".
FURNUCH:J, sm., pl. (urnucil, Mih, 202- v. (urnd.r ~i (urnugi.
FURNUTEL, sn., furuncul, Mih, 203 - v. (rintel, s(lrnufel.
FURN'fE, sf., pl. furn'll, pretext, •cause; pretexte; faute•, Dal, 96; Nic, 575 ; Mih,
202; PB, 599; GEl, 149. - 1°. s' fete (urn'le cas' mod.ru (s-a facut motiv ca sa moara), tum,
v,· 214; 2°. lipsed..,te s' hibd vi'rna (urn'ie (trebuie sa fie vreo canza), Lum, V, 50; 3°. cii(ld.
vu'rd (urn'le ira si-l vd.tumu (cauta vreun pretext ca sa-l omoare), Cod, 1051 7; 4°. di (urn'ia
a mdlred.fdl'el (din cauza matretei), AI. 1903, 26; 5°. (urn 'ie vred.m (pretext vream), PGr, 71 ;
6°. arucl'ndal.u l (urn'ia pri Armd'n'l (aruncind vina asupra aromanilor), Fl, I, 3, 5. V. a(urn'ie
~i sinonimele acdfdlura, ilie, made, sibepe. - < &cpop!J.iJ .,-" .
FURRU1 , sn., cuptor, Mih, 202; 203; Cod, 1255 - v. (urnu, (u?.
FURRU2 , sm. articulat, hotul, de voleur• - v. cdfcd.
FURSATLf, sm., pl. (ursalld.dz, favorabil, <favorable•, Cod, 42 b12 ; Dumnidzdle, fi t!$li
(ursdlll (Dumnezeule, care e~ti favorabil), Cod, 647. - Cf. tc. (urfal (893) ,occasion ; moment
opportun".
FURTAT, sm., pl. (urtd.t - v. (drtd.t - , W, II, 206; PLit, 989; su(lit di od.spe s' di
(wtd.t (suflet de amic ~i de fartati), ArE, 17; mine ma~l vol s' mi (ac (urldt {eu vreau numai
sa ma fac cavaler de onoare), Lum, II, 155; Ia r>umta armaned.scd suntu dol (urtat ~~ dod.ua
surd.te (Ia nunta aromaneasca slnt doi cav~leri de onoare ~i doua domni~oare de onoare).
FURTA, sf., pl. (urle, pliu, «pli d'une robe•: (ustd'n'l cu (tirte (rochii cu pliuri), PLit,
946.- < ?
FURTICARE, sf., pl. (urlicd'rl, forfecare, •action de couper avec des ciseaux•, Mih, 203.
FURTfE, sf., pl. (urlil, incarcatura pe cal, •JO. les deux parties de Ia charge d'une b ete ;
2°. poids, fardeau; obligation; 3°. insistancc•, Dal, 96; Nic, 575; Mih, 203; PB, 599; GEl,
149; RH, II, 194; Plm, I, 143; II, 210-211. - 1°: hird'l pri keptu mutd ~i ndod.pdrd (urlie
(harari ridica pc piept ~~ sprijina lncarcatura), PAnt, 269; Bair, 69; cu carvii'n'l te trag (urtll
(cu caravane ce due lncarcaturi), PAnt, 271; Bair, 103; LP, 105; mula vifed.rcd trd.dze (urtie
gred.Ud (catirul narava~ duce sarcina grea), PLit, 696; (urlll di ~ti sco~u (am scos lncilrcaturi
de pe~ti), PLit, 815 ; 2°: lu-d.m (urlle prlste cap (II am povara peste cap), PGr, 71; s' l'ed.
(urt~a ~i si ntrecibd ~· trd el (sa-~i ia obligatia ~~ sa lntrebe ~i de el), PB, 28020 ; 3°.: cudzu
(urtle (cazu povara = a staruit mult), PGr, 71 ; l'l-cddzti (urtie mtiltu (a insistat mult), PB,
2998 - v. angrec 4°. - < cpopT(ov ,charge, fardeau".
FURTIKEDZ"C -576- FUSAR

FURTIKEDZ"C, vb. I (fulicdl, -edt, -cdre),- forfcca, •couper avec des ciseaux•: (urti-
kecidza-n'l cdme~ea (foarfeca-mi cama~a). v. fodrtic. - < fodrticil.
FURTU, sn., pl. (rirturl, furt, cvol, larcim, Dal, 96; Nic, 575; Mih, 203; di (rirtu mt'na
s· nu tradzl (sa nu renunti Ia furh, PLit,· 788; PAnt, 85; nu (edfe dlte (urturl (nu a facut
alte furturi), PB, 308•. V. fur, (urdc, (urll'e. - < lat. furtus ,larcin, vol".
·· FURTUNAT, -Ia, pl. (urtundf, -te, batut de furtuna, •battu par l'orage; infortune•,
· Dal, 96; ICar, 114; CDDE, 702; cilrvd'n'l (urtundte (caravane bi\tute de vijelii); (urtundtlu-a
meu nu s' vedde (nefericitul meu bifrbat nu se vede, nu apare), PLit, 854; 892. - Cf. dr.
(urtrmat (DA) ~i gr. cpoup-rowLor;a(.livo:;, ,battu par l'orage".
FURTUN.~, sf., pl. (urtun'l, furtum'\, •1°. orage, temp~te; 2°. aprement, sans cesset,
Dal, 96; Nic, 576; PScr, 213; PB, 600; GEl, 149; CODE, 702. - 1°: (urtuna-l multu greaild
(furtuna e foartc grea), Fr, I, 8, 117; BNA, I, 56; 2°: si ngrdn'ed (urtund cu Greaca (se
mlrtia aprig cu grecoaica), LP, 55; BNA, II, 122; f trddzed (urtunu, foe tu foe (~i trageau
mereu ca o furtuna, foe In foe), BNA, II, 28; az,.;edrd (urtuna (behaie lntr-una ~i din raspu-
teri), PAnt. 146; n'l-ti dufl (urtunu (o tii strum'i, nu vrei sa lncetezi), PAnt, 146 - v. arit5d 3°,
(une 2° etc. Sinonim: dl'rce.- Cuvlntul e In toate limbile balcanice, cum ar fi cpoup-roiNot
(Kpoo, II, 158). ln italiana: fortuna ,tempesta ... ", sicil. (urtura ,tempesta" (BTS, I, 64).
- < lat. fortuna ,fortune, sort, hasard".
FU,RTUNOS, -nodsd, pl. furtun6l!l, -nodse, furtunos, •orageux, tempelueux; impetueux• :
vlmturl (urtunodse (vlnturi furtunoase), Bag, 133; PAnt, 200; BNA, V, 36; mindulrlle ateale
cdma (urtunodse (glndurile cele mal furtunoase); Fl, II, 2, 3; PAnt, 252; him bun, ma him
~i (urtun6s (slnt bun, dar slnt ~i impetuos), PAnt, 315. - < (urtum'l.
FURTUSESCU (mi}, vb. IV ((urtusll, -sit, -sire), lncarca, •charger>, Mih, 203; GEl,
149; WTh, 34. Sinonim : ncdrcu. - < cpop-r6v(t) .. -".
FURTUTfRE, sf., pl. (urtutirl, prajina-furca, •pieu fourchu servant a charger une bcte
- v. Plm, I, 144 b•, Dal,_96; Nic, 576; PB, 600; PLit, 501 ; arujirea adufe (urtuttrea (neche-
zatul aduce parul-furca), Lum, II, 308; BNA, III, 124; 166. V. (ultutlre. - In timpul. cara-
vi\naritului, (urtutlrea e absolut indispensabila unui ci\ravanar, a~a cum un pastor nu se poate
lipsi de clrllg. Ea filnd din lemn tar~ (de corn), In anumite lmprejurari serve~te ca arma
de aparare ca ~~ de atac. - < cpop-r(t)Tijpor; .. -".
FURTATA, sr., pl. (urtate, forta, •force; trot., Dal, 96; Lum, v, 231; plodla, te ylne
cu furtate nu ll'ni multu (ploaia ce vine In ropote nu tine mult), PLit, 612. - < it. forzata.
FURTUESCU (mi), vb. IV ((urfull, -uit, -ulre), mlnia, •(se) courroucer; poser, se mon-
trer arrogant>, Dal, 96; PenB, III, 241. - Cf. it. forzare. - < f6rfd.
· FURTU(RE, sf., pl. fur{uirl •action de (se) courroucer, de se montrer arrogant., Dal, 96.
FURTU(T, -til, pl. furtult, -te, mtniat, •courrouce; arrogant•, Dal, 96.
FUS, sn., pl. (lise (~i flisurl}, fus, duseau; pied•, Dal, 96; Nic, 576; Mih, 204; PScr,
214; PB, 600; Plm, I, 146; sq.; II, 204. - 1°. carl fuse val Uinpld ma multe (cine va umplea
cu tort mal multe fuse), LP, 12; PAnt, 244; BNA, II, 114; 2°. flislu a li mdle (fusul bunicii
= o planta oarecare), Lum, IV, 135; 3°. crodre ca (fue (picioare subfiri ca fuse); 4°. li-dre
llindzi (usile (picioarele le are lungi) ....:. v. trun1 a•. - ~~ astAzi, Ia aromAni, flislu ~~ prisinlle
au forme identice cu cele · din antichitate, pentru carl cf. DSD : (usus, fig. 3383-3390. - <
lat. fusus ,.fuseau".
FUSAR, -ra, pl. fusdrl, -re, fusar, t(Tzigane) fuselier, qui fait des fuseaux•, Dal, 96 ;
Nic, 576; un Ff(tu fusdr (un tigan fusar), Lum, II, 274; BNA, III, 90; ca (usdrile cu trdstul
ctnd si due di hoard - hodrt'l (ca tigancile fusare clnd se due din sat tn sat), BNA, II, 84.
-<(us.
FUSATE -577- FUTEARE

FUSATE, sf., pl. fusd'/, tran~ee, dosse, trancht\c, rempartt, 1\fih, 203-204 ; LP, III,
217-220. V. (sat. - Cf. gr. tpoooli-ro ,castra, fossa munita" (Passow, 639) ; alb. fusate ,for-
tezza, rocca". - < it. fossa to.
FUSCA, sf., pl. (ul}te, ba~ica, ~vessie; bulle; ampoule•, Dal, 96; Nic, 576; GEl, 149.
V. bil}icd, (dltdcd. - < tpOOOXIX .. -".
FUSC.~Lf0RA, sf., pl. fuscdliOre, clabuc, •bulle•, Dal, 96; GEl, 149. - < tpooox1X:A(31X

FUSTANE, sf., pl. fustd'n'l, rochie, •robe•, Dal, 96; Nic. 576; Mih, 204; PB, 600;
GEl, 149; Pim, II, 180; te fustd'n'l l}i (ustanele (ce de rochii ~~ fustanelc), PAnt, 297; BNA,
l, 126; cu fustd'n'lle pin' di pdde (cu rochiile plna Ia pamlnt), PLit, 929; PAnt, 34. - <
~:po~vt,,.,".

FUSTANELA, sf., pl. (ustanele, fustanela, dustanelle•, Dal, 96; Nic, 576; Mih, 204;
GEl, 149; CN, 93; Idle l'l-edste fustanela (neagra li este fustanela), PAnt, 275. V •. (ustdn'edud.
- < cpooo-riXvtAAIX .. -".
FUSTA, sf., pl. fusle, fusta, ~jupe de Iaine que les femmes portent sous Ia robe et que
les enfants Ia portaient eomme une robeo, Dal, 96; Nic, 576; Mih, 204 ; PB, 600; GEl, 149.
Sinonim: bd'cd. - < tpooo-riX .. -".
FUSTANAT, -td, pl. fustdnd/, -te, cu pliuri, .vetement {cdmedl}e, fustane, /ipune etc.)
qui a des plis•: lipun'lle (ustdndte (zabunele cu falduri), BNA, II; 70; piri(an fustdnate (in
mod mlndru facute In falduri), Bair, 54.
FUSTAN'EAfJA, sf., pl. (usttln'el, GEl, 149 - v. (ustaneli!.
FU~CATA, sf., ~chioapa, Dal, 96 - v. (dl}cdtd.
FU~EKE, sf., pl. (ul}ekl, Dal, 96; Nic, 576; PAnt, 328; PGr, 71 ; si-adrd' (ul}eke (sc
fiicu cartu~ plin = s-a lndopat mlnclnd), PB, 34018 - v. (l}eki.
FU~ICL(KE, sf., pl. (u,icllkl, eartu~iera, •ceinture-cartouchierc•, Dal, 96. - < tc. fiekeu..
klik (900) .. -".
FU~TE, sf. pl., (bataie cu) fu~te, •coups de baton, correction, rossade•, Dal, 96; Nic,
576; Mih, 204; PB, 600; CDDE, 704 (~i dr. ,fu~tele tau", CC 48424). - 1°. l-tull di fu~Jte (1-a
topit In biitai), PGr, 153; 2°. a cal}drllor ld da (ill}le (bacilor le da fu~te), BNA, I, 12; 3°.
fil#ile suntu ddte di Dumnidzd'il (biitaia e data de Dumnezeu), PLit, 501 - v. IJCop 2°; 4°.
(ul}tile l}i arul}ndrea nu es (bataia ~~ ru~inarea nu dispar, nu se spala) PLit, 501. - V. n(u~J­
Udall ~i mgl. (u5ti ,fusee!" (PMegR, II, 81 ; GrS, III, 396; CapM, III, 133). - < lat. fu11tls
,rondin, baton".
FUT (mi), vb. III ~~ II ((utul, -tilt, (futire ~i) fuledre) •accomplir l'acte sexuelt, Dal,
96; Nic, 577; PLit, 501; (utu-n'i-1, (utu-n'i-l'l, fulu-n'i-vd, fulu-n' i-ld: cdndila (futu-mi-t,
futu-mi-i, futu-mi-va, futu-mi-le : candela). - Cf. ~~ CapM, II, 116 : fulu-mi-t-u. - V. nglurd-
lura 'i n'i3 • - ln albaneza: tpou-r ,xwvoo, ~ILf*~oo" (Hr, 471). -<lat. fut(u)ere ,avoir des
rapports avec une femme".
FUTli, participiul trecut al vb. hill: bdrbdt nls n'l-dre filtd (dlnsul mi-a fost barbat),
Lum, II, 183. - V. funda(lul).
FUTA1, sf., pl. (ute ~i FUTA', sm., pl. fulddz •tablier; jupe du costume des paysans•,
Mur, II, 392; PScr, 214. V. (ttl. - Cf. alb. fute ,grembiule", gr. tpou-riit; ,pan d'habit", tc.
fol1ta (914) ,tablier".
FUTEAI, sm., pl. (utedlan'l, futacios, •passionne pour les J!laisirs charnels•, Dal, 96. -
V. curedf, (iteal1 etc. ~~ :
FUTEARE, sf., pl. futerl ~~ FUTIRE, pl. (utirl (rar) •action d'accomplir l'acte sexueh,
Dal, 96; Nic, 577. Sinonime: ambdirdre, ampihlurdre, Clumullre.

87 - c. 5:U - Tache p a p a h a g 1, Dlcflonarul dtalectulul arom4n


·FUTurRAF -578-

FUTUrRAF, sm., pl. fuiu')lrlihl, fotograf, •photographe•, Dal, 96; Nic, 583; Mih, 197.
< (jl(I)TOypliqlo<; .. -".
FUTUrRAFfL'E, sf., pl., fulu')lrafil'i; FUTUrRAFfE, pl. fulu)lrdfll, f!)tografie, •photo-
graphic•, Dal, 96; Nic, 583; Mih, 1.9 7. - < (jlro-roypOtCp(IX .,..W".
FUTurRAFSESCU (mi), vb. IV {fulu)lrdfsll, -sit, -sire), fotografia, •photographien,
Dal, 96 ; Nic, 582. - < cpro-roypOtCpro .. -".
FUTUrRAFSfRE, sf., pl. fulu)lrdfslrl •action de (se) photographien, Dal, 96.
FUTurRAFSfT, -La, pl. fulu)lrdfslf, -te •photographie•, Dal, 96; Nic, 582.
FUTlJT, -ta, pl. fuluf, -te •qui a subi l'acte sexueh, Dal, 96; Nic, 577.
FUTESCU (mi}, vb. IV (fuf'il, -fit, -fire), aghezmui, •asperger d'eau benite•. - < fo-
tisescu.
FUTfRE, sf., pl. fuflrl, aghezmuire, •action d'asperger d'eau benite•. - V. (6lise.
FUTfT, -iii, pl. (uflf, -le •asperge d'eau benite•: 6lle fuflle (oile aghezmuite), PLit, 712,
FUVER.I\, Nic, 572; GEl, 147; FUVERTA, sf., pl. (uvere !li (uverte, (uverfa, amenin-
~are, •menace, intimidation•: cu (uverta (cu amenintarea), Fl, II, 6, 6. - < fP0(3!!pa. .. -".
FUVIROS, -rodsa, pl. (uviroj!l, -rodse, lnfiorator, •redoutable; terrifiant, qui donne le
frissom, Nic, 572; GEl, 147; PAnt, 437; glundr (uvir6s (fHi.cau lnfiorator), Trib, I, 8c9, 9;
Arbine~l andlfl, (uviro~l (albanezi lnalti, lnspaimlntatori), CaiGrB, 23. - Ca adverb : mutrl
fuviros (privi amenintator), Lum, II, 274; BNA, 111, 94. - < cpo(3&:p6~ .. -".
FUVIRSESCU, vb. IV (fuvirsil, -sit, -sire), ameninta, •menacer, intimider», Nic, 572;
PB, 600; GEl, 149; 1-(uvirsil cu zbodre gredle (l-am amenintat cu cuvintc grele), PAnt, 312,
Sinonim: cunusescu. - < cpo(3&:p(~ro .. -".
FUVIRSfRE, sf., pl. (uvirslrl •action de menacen, PB, 600.
FUVIRS{T, -td, pl. (uvirslf, -te, amenintat, •menace; intimidet.
FlJZI\1.1\, sf., pl. (uzme, elan; avlnt, «elan, essor, mouvement par lequel on s'elance• :
l~eti (uzma ~i-ansdre grotipa (ia (fa-ti) vlnt ~i sare groapa). - Sinonime : paramazma, vdnfu,
zvorizma. - < ?
G
GABER (Gope~I), sm., pl. gciberl, carpen, •charme•, Jb, XIII, 69. Sinonim: c~rpin. VJ.
gcivru.- < bg. gaberi ,-".
, G:AJJ{LE, sf. invar., posibil, «possible; acceptable• : pocite ~il este gabile tunusirea ti s'
ti acseciscil (poate cil ~i c posibila pocainta care sa tc lnvredniceasca), Cod, 621. - V. cilblle,
caile.
GAD (nord), sm., pl. gadz, prune, sugaci, mourrisson ; petit enfant qui marche a quatre
pattcs•, PB, 600; pl. f. gcidurl, ~trengarii de copii, «espiegleries enfantines•, Mih, 204. V. ~i
gat. Sinonime: (iCluric, nat. - Cf. mgl. gad (PMcgR, II, 81; GrS, III, 396; CapM, Ill, 134).
BER, 222. - < vsl. gudi ,animal n·ptilc, Kriechtier".
GAGAN, -nil, pl. gcigan'l, -ne, grec, •sobriquet que les Aroumains donncnt aux Grecs
et qui signifie poltrom: cunu$leci t;lne striciltoarea a gcigan'llor (cuno~tea bine strecuriitoarea
(curajul) grecilor), LP, 3. - V. gligtin, gilgiln'ecir ~i striciltocire.-ln grcaca dialcctala: yxayxocvo~
,filet, rets" ('Apr)., 32).
GAGUR, sm. , pl. gcigurl, tap tutors, •bouc chi\tre•, CN, 105; 169; 174. V. ~i gigrir.
Sinonim : munrih. - < ?
GAIDA, sf., pl. gcilde ~i gil'ldzi, cimpoi, <! 0 • cornemuse; 2°. convenance•, Dal, 97; Nic,
136; Mih, 205; PB, 600; CEI, 67. - 1°: umflil' gcilda *i-acatil' s' ci'ntil (a umflat cimpoiul
~i tncepu sa ctnte), Trib, II, 7-8, 26; 2°: nu nil t;lne pi gtildil (nu ne vine Ia potriveala, .Ia
socotealii, nu nc convine), C~c, 13. - Cuvtntul exista tn toate limbile balcanice: tc. ghaida
etc. Instrumentul cxista Ia italieni, Ia francezi etc. - cf. ~i Schrader, II, 89. Ca v.e chime a
acestui instrument muzical Ia turci, cf. ~i forma ghailhah din Ibn, II, 422. La romani : utri-
cularius ,joueur de cornemuse".
GAlE, sf., pl. gtil, cioara, .1°. corneille; 2°. negrillon; 3°. mort; 4°. (bon) scns•, Dal,
97 ; .Nic, 136; Mih, 205; PB, 600. - 1°: gale cu gale nu '$i scotite 6cl'il'l (cioara Ia cioara
nu-~i scoatc ochii), PLit, 501 - v. clotiril1 (~i: ,corvi co corvi no se cava mai i oci", Pasq,
81 etc.); 2°: .f tine, vre gcile, hil fur? (~i tu, mai negriciosule (tigane), e~ti hot?), PAnt, 84
- v. gilrilvel'lrl; 3°: va s' ti l'eti gala (o sa te ia moartea, vei muri), Mih, 205; 4°: cap di
gcile .(cap sec), PLit, 501; fe?, n'l-lo gala mlntea? (ce ?, mi-a luat cioara mintea? = am tnne-
bunit ?), PGr, 72 ; l'l-asbuiril' gala (i-a zburat bunul simt; nu e tn toate min tile). - In greaca
dialectala: yxoct)..oc .. xocntocxou3oc" ('Apr)., 32); yxli"(oc (Boga, I , 93).- CDDE, 708: < lat. gala
,pica, pie (oiseau)" .
· GAILE, sm. , pl. gailt!dz; GAILEIE (nord), sf., pl. gailt!l, grija, •soin, souch, Dal, 97;
Nic, 136 ; PB, 600; clrlse btina (i'ril gailt!l (a dus viatii fara griji), Lum, I, 190; nu pour til
GAIR~E ...:...580- GANUMA

gaiUi ·udnd, c' au~i$li ayon'ea (nu purta grljli. strli.inli., cli.lmbli.trlne~ti repede), PLlt, 502. V.
gdiUe ~~ sinonimul (rundl6d. - < tc. ghAyle (869) ,.-".
GAIR~E (nord), sf., pl. gairel, curaj, Mlh, 205 - v. gdirete.
GAL, -ld, pl. gal'l, gdle, negrlcios, tl0 • noirAtre; nom qu'on donne aux mulcts noirAtres
(et de grande taille); 2°. infortunet, Dal, 97; CFr, 102; PEt, 22 ( < lat. galla); CEI, 67; PEtim,
11. - 1°: mdld gdld (catlreli. negricloasli.); Gdla ambdird, nu si-alflodcd (catlra Gala porne~te
In frunte, nu se joacli.), Ant, 342; 2°: lu n'irdzi, lal gdle? (unde mcrgi, mlii slirmane drag?)
- v. gdle!, bolil, ohru, ngdUdzil.- Cf. alb. gdl( e) ,.cornacchia, corvo; agnello nero, pecora
nera".-ln greacli: yxcii.toc; ,jaune" (Boga, II, 211). - < vsl. gal6 ,.sordidus, crasseux"-
cf. ~i BER, 225.
GALAN, -nd, pl. galdn'l -ne cchien noirAtret, CN, 105; 174. V. gal, gdlditll. - < alb.
galao ,montone nero".
GALANTU, -td, pl. galdn/l, -te, galant; cgalant; bien habillet, Mih, 205.- <it. galaote.
GALBIN, -nd, pl. m. gdlbin'l ~i gdlt;in'l, f. gdlbine, galben, cjaune; pale•, Dal, 97; Nic,
137; Mih, 206; PB; 600; PAnt, 437; te I' edsle bddza gdlbind? (de ce buza ti-i galbenli ?),
LP, 73; PAnt, 272; Bair, 109; ocl'il'l l'i-dl gdlt;in'l (ochii li ai galbeni).- Cf. gr. yxcii.btvou
(Boga, I, 93). - < lat. galblous ,d'un vert piUe ou jaune".
GALBINA, sf., pl. gdlbine, galben, lirli, •ducat, lire•, Dal, 97; Nie, 137; PB, 600; nu-
aved tru pungd dicl'tma~l trel gdlbine (In pungli. nu avea declt numai trei galbeni), Cal. 1911,
52; BNA, V, 107. - V. gdlbin, gdlbind~e ~~ dablodnd, minduhle etc. - Cf. gr. "'(XtXA{L7ttvec;
,!ires, monnaies d'or turques" (Boga, II, 211).
GALE I interj. •desire et infortune• : lal gdle! (mli.i slirmane drag 1), GrS, II, 56. Cu
acest sens, adj. gal e folosit In regiunea Zagor numai Ia vocativ singular.
GALEA, adv., incet, tnonchalammenb: galea, galea, o lal sor'! (lncet, domol, o mal
sora 1), PAnt, 40. - V. agate.
GALGUR, -rd, verde-lnchis, PEt, 23 - v. gdngur, mgl. gdlgur (PMegR, II, 81 ; GrS.
III, 396; CapM, III, 134: < bg. ) ~~ alb. gdrgull ,storno, merlo".
GALON, sn., pl. galoane, galon, •grade, galon•: va-l'l cadd go.lodnile? (o sli.-i cada ga-
loanele pe cari nu le are?), PLit, 688; gal6n'l Ia bratil ca s' nu-apurtd (grade Ia brat de nu
purtau), BNA, II, 36. - V. yal6ne1.
GAL'EAMAN, -nd, pl. gal'eamdn'l, -ne, colos, •grand, colosse•, PEtim, 12; mdre, mdre,
gal'camdn (marc, mare, uria~), Fl, I, 3, 7; deddird di un gal'eaman di om (dadurli. de un colos
de om), PB, 42226 • - < bg. gol~m6 ,grand" +
(m}an.
GAMA, sf., pl.?, fdlcdre?, taifli ?, •maison, famille ?•: lui tdtd'n'll'i, ca9e~dn, ·~d kioer-
nisea odmin'll'i din gama a lul (toti tlitlnii, fiecare, l~i chiverniseau oamenii din familia lui),
Cod, 70 bll; ydma a kihdlilul edste mdre (fdlcdrea celnicului e mare). V. camd ~i ldgdmd. ,.....
Cu o interesanta evolutie semanticli ~~ cu o explicabilli. schimbare de gen, pare a fi - dupii
Ph Or, II, 456 - : y ti !L o c; ,noces".
GAMILA, sf., camila, Cod, 111 18 - v. gdmlld.
GANGUR, -rd, pl. gangurl, -re •vert fonce, vert-noir; vert-jaune•, Dal, 97; Nic, 137;
Fl, II, 2, 5; CN, 127; PEt, 23; ll'nd gdngurd, oale gcilgurd - v. galgur. - <lat. galgulus
,loriot (oiseau)".
GANTA, sf., pl. gdnte, mlinu~li, cganb: cum si-aspecild gantile (cum se spalli mlinu~ile),
Lum, V, 11-12, 54. Sinonime: hirotd, mlnu~e etc. - < ytivn< fr. gaot.
GANUMA (nord), sf., pl. ganume: tri 'nd veargd ganumd (pentru o vargli de cositor),
Lum, V, 11-12, 25. - Aci, gdnumd are rol de adjectiv (v. hdlcumd). - V. yanumd.
GAP -581- GAVRUrE!NI

GAP!, interj. •cri qui imite l'aboi des chiens- v. ham!•: cl'n'll'i nu (edJiriJ. nlli gap!
(clinii nu au fllcut nici gap!= clinii nu au llltrat deloc), CalGrB, 28; strgl'lriJ. cl'n'll'i ~i gap-
gup I (clinii se nApustirA ~i gap-gup!), PB, 49786.- Gr. yxcbtot-yxoumx (Boga, II, 212).
GARAFIL.:{, sf., pl. gard(ile: scumpa-a med gardfiliJ. (scumpa mea garoafA), Fr, I,
1, 4; BNA, I, "6 6- v. garodfld, garo(ll.
GARAMETE, sf., pl. garamet, migaiA, •peine, difficulte; minutlc•, Mih, 208. - < tc.
gharimet (870) ,dette, obligation".
GARAMITLf(J, -lle, pl. garamitl'll, anevoios, cdifficile; malaise•, Mih, 208. - < tc.
gbarimetU.
GARDU, sn., pl. gdrdurl, gard, «clc}ture, haie; obstacle•, Dal, 97; Mih, 208. - 1°. gdrdul
dri 6cl'i, murlu dri urecl'i (gardul are ochi, zidul are urechi), PLit, 502; PAnt, 9 - cf. : ,Les
murailles ecoutent et les buissons regardent" (Dej, 1098); ,Der busch hat oren, das veld hat
augen" (Wander, I, 517) etc.; 2°. s' trdpsi pl'nlt nlnglt gdrdu (s-a tras plnA llngA gard), PB,
114••; 3°. lu-arsarl gdrdul (1-a siirit gardul, a trccut peste obstacol), PGr, 72. Sinonim : ploc.
- Cf. alb. garth ,siepe" ~i vsl. gradrl ,murus".
GARIV ALDU, sn., pl. garivdldurl, Lum, I, 61 ; GARIV ALI, sf., pl. garivd'lr, purpura,
• pourpre, matiere colorante•. - Cf. bg. galibdrdo (BER, 227). - < tc. gball~ (868) ,sorte
de teinture aromatee pour les cheveux et les sourcils; couleur noire" + valry (1299)
,semblable ; comme".
GAROAFL1, sf., pl. garod(le coeilleb: tranddfli ~i garod(li (trandafiri ~i garoafe), PB,
41718. V. gard(ild. - < xotpu6<puAAO\I ,coq des jardins, menthe-coq", yotp6qlotAO\I•
GAROFfL, sm., pl. garo(ll'l, calomfir, cmenthe-coq•, PLit, 5. - V. garu(ll'lrl.
GARUFIL'EAT, -til, pl. garu(il'edf, -te, calomfiriu, •semblable a l'oeillet ou a Ia menthe_-
coq•: dlbile •.. garu(il'edtile (albele ... calomfiriile), PLit, 235. - V.:
GARUFfL'IO, sm., pl. garu(ll'l, GEl, 150- v. garo(ll'~i:
GARUFfR, sm., pl. garu(lrl (In rimA cu tranda(lr) •coq des jardins ou oeilleh: dpd lo
nu n'l-am, tfl6ne garu(lr (apA eu nu-mi am, voinice calomfir), PLit, 870; Millio, 40. - Cf. ~i
bg. karan(ilrl ,girofle ; giroflier" < xotpu6cpunov.
GARUFL'EA(JA, sf., pl. garu(l'el, garoafA, Perd, 9 - v. garod(Ui ~i tranda(l'ediM.
GARVANO, Fr, I, 165- v. gravan6, yravan6.
GAT, sn., pl. gdturl, Nic, 339 - v. gad.
GATAL, sm., pl. gdfal'l, diavol, cdiablct. Sinonime: drac etc. - < ?
GAV, gdvd, pl. gayl, gave, chior, cborgnet, Dal, 97; Nic, 135; GEl, 150; .edste gdvd d_i
6cl'lul astl'ngu (e chioara de ochiul sting). Sinonim: klor. - Cf. 'A v3p. 64.- <yxot~6~ ,louche;
borgne".
GAVRAN, sm., corb mare, Dal, 97 - v. gdrvdn.
GAVRA, sf., pl. giJ.'vri ~i gdvre, gaura, •trou•: tu gdvrtl di 1edrpe (In gaura de ~arpe),
PGr, 72. Sinonim: guvd. -A fost derivat din lat. •c a v u I a [<cavum ,trou") - cf.: CDDE,
720; DR, II, 472; CAr, 288; RF, II, 266. Oarecari complicatii fonetice: c- > g- (fonetism
existent In aromana nordica In contact cu albaneza - cf. exemple In corpui dictionarului)
~i -v(u)l- > -vr- ne fac sA credem cA acest .cuvlnt, nordic ~i rar, trebuie pus In legiturA cu
alb. gavre (GM, 37), :gaur€, zgdvre ,cavo, cavita", ca ~i cu tc. ghavr (877) ,fond, profon-
deur".
GAVRU, sm., pl. gdvri, CEl, 68 (bg. gabrlr) - v. gdber ~i yavru.
GAVRUrEA:~I, sm., fArA pl., articulat: gavruyednllu - sinonim cu batflrl1 - , Dal, 97
(tfromage sec•); CN, 117; 171; CAr, 168 (< yotupo~ ,arrogant"+ Idni ,Jean").- Cf. gr.
yxot~pouytrivv'~ (Boga, I, 93).
GAVU.MARA -582-

GAVUI\IARA, sf., pl. gavuma'rl, orbire, •aveuglcnient; cecile•, Dal, 97; Nic, 135; GEl,
150; al gavumtira? (ai orbul giiinilor?). Sinonim: urt;ire. - Pentru -mara, cf. glar_umtird etc.
- < yxiX~O~piX .. - " . '-
GAZ, sn., pl. gtizurl, opait, cgaz; lumignon - v. {int;it•, Dal, 97; Nic, 136; Mih, 210;
PB, 600; un artip cu liliifea n cap - gtizlu (un arap (negru) cu floarea pe cap -- opaitul),
PLit, 374. - V. gaze.
GAZDI, sf., pl. gtizde (Biilasii), floare galbcnii primiiviiraticii, ;fleur jaunc de printemps•.
- <?
GAZDU, sm., pl.?. Cuvlnt izolat ~i atestat o singurii data Ia Ucuta - cf. PScr, 214
~i CEI, 68. Corespunde dr. gtizda. - < ?
GAZE, sf., fiirii pl., gaz, •gaz, petrolc•: lu-aum~u cu gaze (l-am uns cu gaz). V. gaz.
- Prin filierii greacii : < fr. gaz.
GAZEPE, sf., fiirii pl., supiirare, ;perte, dommage; colere•; gazepe, Idle gazepe (supiirare,
hci supiirarc), PLit, 906; W, II, 194. - V. gazepi.
GAZETA, sf., pl. gazite, gazetii, •gazette, journah, Dal, 97; Mih, 210. Sinonim : fimi-
ri M. - < it.-fr.
GAZONA, sf., pl. gazone, promoroaca, <frimas, givre•, Dal, 97. Sinonime: sin'ecic, fedfle,
tingrime, ukid. - < ?
GABJE{J, sm., pl. gabjel, jep •espece de genevrier alpim, Dal, 98; si nhipse t' un
gabjei1 (se lnfipse lntr-un jneapiin), PB, 4664 ; dil pddina cu gdbjel (din padina cu jepi), RP,
10-11, 14; BNA, I, 44; 139. Sinonim: glunetipine. V. gtbjet1. - < vsl. gubeil? ,action de
tourner, flexion, courbure, sinuosite".
GABUN, sn., pl. gabUne, hainii groasii, •vetement d'hiven, Mih, 204. - cr. it. gabbano
, manteno ... ".
G.\BUR, -rtl, pl. gdbUrl, -re, sur, •blanc- noir, de couleur grise; beige•, Dal, 98; CN,
174; au timbd'rl gabUre (au mantale sure). V. gibUr, griv, siv. - < ?
GADA{FE, sf., pl. gdddihl, Dal, 98; Nic, 138; PB, 600 - v. clldai{e.
GAD.\L{C (mi), vb. I (gddtllicdl, -ceil, -care), gldila, •(se) chatouillen, Dal, 98; Nic,
138; PB, 600; CEI, 67; Orsu-l;etinl 1-gdddlica' cl'ndu av:tzl' ca-l zborlu di {edte (Ursu-Ioan
sc simti gldilat clnd a auzit cii e vorba despre fete), PB, 3417. - V. g<l'dil.
GADALICARE, sf., pl. gddalica'rl cchatouillement., Dal', 98; Nic, 138. - V. gldiccire.
GADALICAT, -ld, pl. gddalicdf, -te, gldilat, •chatouille•, Dal, 98.
GADALfTO?, -fa, pl. gaaalif, -te •chatouillcux ?•: a(el'l li sd'ntu gtldalifd (acei cc sil1t,
gldilicio~i ?), Jb, I, 36; Cod, 11 bls. - < ?
GADAVU~E, sf., pl. gddtlvli$e, sfoara viitalclor, •cordc qui lie les battants du metier
a tisser aux montants mobiles des battant.s•, CFr, 105. - < ?
GA'DIL, vb. I, gldila - v. gl'dic.
GXDZAI\IOHJ, -motile, pl. gddzamol, -motile, coco~at, •courbe, bossu; peloton•, Dal, 97.
- E mai curenta forma :
GADZAMOL'I{J, -motil'e, pl. gMzamOI'l, -motil'e: pap-au~t1, aduncil glldztlmol'lu (mo~­
batrln, ghemuit), PB, Lum, I, 147; PB, 168~. - Ca substantiv invariabil: mala ~idea aduntiltl
gddzamol'lll (bunica ~edea strlnsii mototol), GrB, 128. V. gl'rbuv ~i guzmol'lll. - < ?
GADZOAFA, sf., pl. gadzoti{e ~i gadzohl (Gramuste, Livii'dz), flanelii, .Clanellc•, CN, 81;
PEtim, 12, V. catasclrcu, ctlmigetina, {aneltl. - < alb. gi!zof ,pellicia" (it. gazza).
GA'FA, sf., pl.?, necaz, •chagrin, peine•, Mih, 204. Sinonime: carlire, virln. - Acela~i
cu dr. gt(tl? - < ?
G.\GAN, -nd, pl. gtlgcin'l, -ne, frunta~, criche, notable•, Mih, 205. V. gcigan. - Cf. vsl.
hagani1, kagam1, gagani1 ,chagan Avarum" ~i tc. khciqcin (528) ,monarque".
583- G.hB!\lilos

GXG!\N'EA.R, -rd, pl. gdgdn'etirl, -re, Dal, 98; Nic, 135 - v. :


GXG!\N'IOS, -n'lotisa, pl. gagan'l6~l, -n'lotise, ros, •peu solide; use, ride, poreux•, Dal,
98; Nic, 135; PB, 601 ; PGr, 72; PLit, 126; PEt, 27 ( < gagavan'los < gdvdn'Ms) ; vt~cl'etidz
gagdn'lo,l (ar~iee gaunoase, roase). Sinonim : cingan'los. - < ? gtigan.
Gl\GXRATl, sf., pl. gagilrd'l, cacareaza, •crotte (de chevre, de brebis etc.)•, Dal, 98 ~
GrS, II, 55.- V. cdcartidzd, gr. y~3o-xotxotpav-rae:c; ('Apr)., 32) ~i alb. kokerdhi ,stereo di capra".
<lat. *c;at>oriela.
G.{Gl\REATA, pl. gtlgaref, Nic, 135- v. gagartifa.
Gl\GXREDZiJ, vb. I (gagtlridztil, -dzdt, -dztire), gugai, •pousser des cris (en parlant
de l'oie)•: turme ntredzl di gl'~te gdgdridzti tu ub6r (clrduri lntregi de gi~te gugaiau in curte),
GrB, 2, 27; BNA, IV, 125. - V. ctrctrt!dzu, glrglrt!dzu.
GXGXRfTX, CN, 107; 184 (forma eronata) - v. gtlgdrtiftl.
GA. til, sf. pl., vreascuri, •branches seches, bois mort•, Mih, 205; PEtim, 12; foe di
gtlgl (foe de vreascuri); n'i si fetife pt!rlu gtlgl (mi s-a lncurcat parul). Sinonime: mindztil't,
pilicut'Jtl. - < alb. gi!dbi! ,zeppa, cuneo ; grossa scheggia".
GXIARNU!!liJ, sn., pl. gc'ilarnu~e, ciorchine, •grappe de raisins•, Dal,"98. - Cuvlnt necu-
noscut - cf. cc'iiru~u 1 ~i gtliru*u. - < ?
Gl\IDlGf, sm., pl. gc'ildagetidz, cimpoier, •joueur de cornemuse•, Dal, 98. - < gtildd.
G.{fLE, invar: ocl'il'l n'i si (etifira galle (ochii mi s-au spalacit) - v. gtlle.
GXILEE (nord), sf., pl. gailt!l, Mih, 205; aplictis-vtl gailt!ea ~a voi linirll'i (aple~ati-va
grija ~i voi tinerii), Cod, 14 b1 ; ti btirbd trag gtlilt!e (due grija de barbli), Lum, II, 309; BNA,
Ill, 126; 166! - V. gailt!, gairt!ze ~i stlrtike.
GXIRETE, sf., pl. gairlf - v. gairt!e - •emulation; effort., Mih, 205; PB, 600; ca
ptlrlnte, l'l-fafeti gairlte (ca taU, li facea curaj), AI. 1903, 68. - < tc. ghalret (880) .. -".
GXIREZE, sf., pl. gairt!zurl (gramosteni), suparare, •chagrin, souci; courroux• - v.
cart!ze.
G.URU!!iiJ, sm., pl. gairu~l, specie de ilice, de ceroaica, •espece de houx, d'yeuse, dont
les feuilles servent de nourriture aux moutons, surtout aux chevres, pendant qu'il neige•. V.
grt!u,u, gillarnu~u ~i ctlir~ut.
·GAITANE, sf., _pl. gtlittl'n'l, gaitan, •brandebourg, gause, lacet; soutache en couleur sur
les habits des pay$anst, Mih, 205; PAnt, 438; CN, 165. - V. yalttine.
GAITANAT, -ttl, pl. galtantif, -te, gaitanit, «comme une garniture de brandebourg, comme
une ganset: sufrunfetile galtdntite (sprlncene ca gaitanul), CFr, 155.
Gl\Ll\GAN, s~., pl. gtlldgtin'l (gramosteni), gologan, •sou•. Sinonim: mitillc. -Cf. ~i bg.
gologanU: ,monnaie de cuivre (10 cen• .)". - < ?
Gl\Ll\GUST.{, sf., pl. gtlldguste, PScr, 215 - v. gulucusta.
GXLlfTiJ, -fd, pl. galdlJ, -Jtl, neguri, moir fonce et luisantt, Dal, 99. - e . cireti~e codpte,
ldl gtlltllftl (cire~e coapte, negre negrui), PB, 46586; 2°. lu creti~te mtisna galdlfa (undc cre~te
maslina negruie), Fl, I, 2, 7; 3°. ocl'il'l galdll ca mdsina (ochii negri stralucitori ca maslina),
Fl, I, 3, · 9; 4°. cu dzedna Idle galdlfa (cu sprlnceana neagra negruie), PB, 368. - PEt, 22
~i CEI, 67 : < ga_l. - < gal + ldlfu.
GXLBADZX (~i GlLBEATA), sf., pl. galbd'dz (galbt!l}, galbeaza, •clavelee, douve du
foiet , Dal, 98; Nic, 137 ~ Mih, 206 (gtllbetidztl} ; PB, 600; DR, II, 530; di gtllbetidztl, olle ker
(de galbeaza, oile pier). V. mitll. - Cf. ~i tc. kt!lt!bek (1034) ,maladie des moutons", gr.
yx).otb!Xwot (Boga, I, 96). - < alb. gi!lbazi! ,catarro delle pecore".
GALBAlilos, -glotisa, pl. galbdglo~l, -glotise, galbejos, •clavele•, Dal, 98; sttltedm ascumf
. . . ca olle galbdglodse (stam ascun~i. .. ca oile galbejoase), BNA, II, 26; Gribincetin'l gtllbd-
!ilO~l (locuitori din Grebena giilbejo~i), PLit, 688. - < gtllbddzii.
GlLBIDZl'SCU - 584-:-

G1LBIDZl'SCU, vb. IV {glilbidzl'l, -dzl't, -dzl're) , g11.lbeji, •Hre ou dcvenir claveleux•


Mih, 206; olle tale gdlbidzl'rd (toate oile s-au giUbejit), PenB, VIII, 48.
GlLBINARE, sf., pl. gdlbind'rl, glUbinare, tictere; sarrettc•, Dal, 98; Nic, 137; 1\fih,
200; PB, 600. - 1°. gdlbindrea ti sld~;etf~te (giUbinarea te slil.be~te); 2°. floare ~· gdlbinare (floare
~~ planta giilbinare), Fr, I, 4, 53; PAnt, 19. - < galbin.
G1LBINEATl, sf:, pl. gdlbintf, · gil.lbeneala, «Couleur jaune; pi\leur; jaune d'reuf -
v. gulbin~rh, Dal, 98; Nlc, 137.
GlLBINESCU, vb. IV {gdlbinll, -nit, -nlre), gil.lbeni, •jaunir; palir•, Dal, 98; Nic, 137.
- V. ngdlbinescu.
GlLBIN{RE, sf., pl. gdlbinlrl «action de jaunir, de paliro, Dal, 98.
GlLBINIT, -ttl, pl. gdlbinlf, -te, •jauni; pi\lh, Dal, 98; Nic, 137.
GlLBINITUR1, sf., pl. gdlbinitarl, vomitura galbena, ovomisscmcnt., Dal, 98; Nic, 137.
G1LBINOS, -noasd, pl. gdlbino~l, -noase, gll.lbeniu, •jauni\tre•, Dal, 98; Nic, 137; 1\fih,
206; cu perll'i gdlbin6$l (cu parul gil.lbeniu), CosP, 57.
G1LBINU~E, sf., pl. gdlbinu~e, lira, galben, dire (monnaie)•, Fr, I, 22; Fl, I, 1, 3. - V.
galbina. •
G1LBINU~(J, -~e, pl. gdlbinu~l, -$e, gil.lbiniu, tjaunatre•, Dal, 98; Nic, 137; era ascdl-
nate gdlbinU:$e di yr1nd motile (erau atlrnate fl~ii galbene de blana moale), Fl, I, 1, 14. - Ca
substantiv: •jaune d'reuf - v. gdlbU~(l, 1\fih, 206. - Cf. mgl. gdlbinu~ (PMegR, II, 83; GrS,
III, 397; Capl\f, III, 135).
G1LBJN'IOR, -n'lodrd, pl. gdlbin'lorl, -n'lodre, gil.lbior, •jauneh, Dal, 98; 'nd floare gdl-
bin'lodrd (o floare gil.lbioaril.), Fr, II, 272; PAnt, 15.
G1LBON'I(J, sm., pl. gdlbon'l, pepenc galben, «melon jaune•, Dal, 98. Sinonim: pea-
pine.
G.~LDUN'I(J, -n'e, pl. gdlbUn'l, -n'e, giilbinicios, •jauni\tre, jaunet., 1\fih, 206.
G1LBU~(J, sn., pl. gdlb~e, gil.lbenu~, •Jaune d'reur., 1\fih, 206. V. !Jtllbineafii, giilbiml$rl,
sinonimul croc ~i albr1$rll. - < galbin.
G1LEAT1, sf., pl. gdlt/, galeatil., •seau•, Dal, 99; Nic, 136; PB, 600; PLit, 745; bed
cu c6fe $' cu gtJ.Ut (beau cu plo~ti ~i cu (din) g iUeti), PAnt, 304; BNA,. I, 134 ; virsa cu gu-
leata •il pleuvait a seaux•, PLit, 503. V. arnd: - < lat. gallet11 ,seau, Eimer".
GlLESCU (mi) , vb. IV {gdlil, -lit, -lire), lnsenina, •devenir serein, se rasserener, se
remettre au beau•, Dal, 99; Nic, 136; 1\fih, 207; CEI, 67. - 1°. cl'ndu artdea, terlu s' gdlea
(clnd rldea, cerul se lnsenina), PB, 17511; 2°. ca s' nu niureadzd, need nu giflea,te (dacil. nu
se lnnoreazil., nici nu se lnsenineazil.), PLit, 4 ·1 7; 3°. Fanl. . . , dripd ndheamtlzd, lara s' gall
(~tefan ... , dupil. putin, iar se lnseninil. Ia fa/d), GrB, 2, 28 ; BNA. IV, 128. - Ca verb uni-
personal, cf. disvirearlzd ~~ di$cl'ld. - cr. mgl. gdUs ,dezmierda" (P,\IegR, II, 81; GrS, III,
397; Capl\f, III, 135 < bg. galja). - < vsl. galltl ,exsilire" (srb. raz-galiti ,s~ rasserener").
G1LG1RfTl, sf., pl. gdlgdrifd, 1\fih, 206 - v. · cii' lgdrifd, caluyreailtl.
GlLINISESCU (mi) , vb. IV (gdlinisll, -sit, -sire), rasfil.ta, tci\liner, se dorlotero, CEI,
67 ( < bg. galen ,effemine" ; galja ,cajoler, mignarder"). - cr. ~~ gr. yot)..tvtw ,se rasserener".
GlLfRE, sf., pl. gdllrl, lnseninare, •rasserenemenb, Dal, 99; Nic, 136; 1\fih, 207.
GlLfT, -ttl, pl. gdllf, -te, •rasserene•, Dal, 99; Nic, 136; Ca!GrB, 3; terlu giilit tcerul
tnseninat), BNA, IV, 89; di n'l-fate noaptea-a mea gtllilcl (d ~-mi face noaptea mea senim\),
Bair, 21.
GlLl'ME, sf., pl. gdll'n'l, 1\fih, 20:i - v. :
GlLUME, sf., pl. gdlun'l, Lum, VI, 4, 9; tu pi$tireaili1 era 'nd gtllume ahlndoa$(1 (In
pe~tera era un tune! adlnc), LP, 79 - gll'me, ldyume, luyrime.
-585-

GALVANfE, sf.: intru'm ca tu unCI gdlvdnle (intraram ca lntr-o subterana), GrB, 2, 30;
BNA, IV, 132; pddlirea s' niurd ca 'nd gdlvdnle pustd (padurea . se lnnora ca o subterana
pustie), Lum, II, 205. - v. gldvdnle ~i kip~ne.
GAL'INA.R, sm., pl. gdl'indr1, gainar, •cleveur de volaille; voleur de poules•, Nic, 136.
In Avdcla e numele-porecla de familie Gdl'indr. - < lat. gullliUU'lus ,ceiui qui a soin du pou-
lailler".
GAL'INARE, sf., pl. gdl'ind'r1, gainatarc, •action de fienter•,. Dal, 99; Mih, 2()7. - V.
gl'indre.
GAL'INA.Tx, sm., gainat, Dal, 99; PB, 601 - v. gl'indt.
GAL'INA.T2, -td, pl. gdl' indf, -te, gainatat, •souille de fiente d'oiseau•, Dal, 99; Mih, 207.
GAL'fNA, sf., pl. gdl'in'1 ~i gdl'ln1, gaina, •poule•, Dal, 99; Nic, 136; Mih, 207; PScr,
214; PB, 601 ; PAnt, 438. - t•. unci mulice ncdrcdtd cu sctndurile - gdl'ina (o mica catlrca
tncarcata cu sclndurele - gaina), PLit, 503 - pentru scl'ndurd, cf. Plm, II, 210 b; 2•. u-dre
,gt'.il'lna afed lli1a" sdnatodst'.i (e gros Ia punga, •il (clle) est riche•), PGr, 73; 3°. cur di gdl'ina
- v. cur1 3°, precum ~i dr. ,cururi de gaini" (PasL, 113); ,cur di ghinat" (Teaha 182); 4°. .
armdsi$1 ca gdl' lnd udd (ai ramas ca gilina uda) - cr. fr. : ,On appelle poule mouillee un
homme lAche, timide, peureux" (Roll, VI, 51). - Cf. ciClor 12°. - < lat. galllna ,poule".
GAL'INEDZiJ (mi), vb. I (gal'inci1, -ndt, -ndre), gainata, •fienter (en parlant des oiseaux)•
Mih, 207; PB, 601 ; pul'i s' gdl' indra $i-astupdrd flrlu (pasarile s-au gainat ~i au astupat
gaurile ciurului), Lum, IV, 112. - V. gl' inedzu gdl'lnd.
G.{L'INU!iiE, sf., pl. gal'inu$1, gainu~a, •petite poule; pleiade (constellation)•, Dal, 99;
Mih, 207; PB, 601 ; gt'.il' inrl$ea asbuiril' (gainu~a a zburat) ; $tdpte stedle gdl'inu$ea (~apte stele
are gainu~a), ICar, 45 ; PLit, 955; gdl'inu$ea ct'ndu 1dse (clnd rasare (apare) gainu~a), BNA,
I, 114; BNA, II, 48; PehB, II, 110 - v . pul'el.
GAL'INU~fi, -$e, pl. gdl'imi$1, -$e, sm., sf., gainu~, •de poule, qui concerne les poulest:
oslu di gt'.il' inrl$U. (osul de pui de gaina), PB, 22437,
GAliA!iiE, sf., pl. gilmci$e (gramosteni), gheata, •bottet. Sinonime : clzmt'.i, podimd. -
< ? fr. gamaehe ,guc'tre" .. - Cf. ~i bg. gama§i (BER, 228).
GAMIL.(R, sm., pl. gilmildr1, camilar, •chameliero. - V. cdmildr ~i alb. gamilar ,-".
GAMfLA, sf., pl. gamile, camila, •chamcau, chamelle; pour le jeu nomm~ Le chamcau
debout" - v. P lm, II, 218•, Dal, 99 ; Mih, 207; PScr, 215; DR, II, 531 ( < alb. gamil);
GEl, 150 (< XIX!LlJAIX)·- V. cc'lmllil ~i gclmilt'.i.
GANGURIPSESCU, vb. IV (gilnguripsll, -sit, -sire), a colora verde lnchis, uendre ou
devenir vert-fonce ou vert-noin, Dal, 99. - < gdngur.
GANGURIPSfRE, sf., pl. gdpguripslr1; GANGURIPSfT, -td, pl. ganguripsif, -te- v.
gdnguripsescu.
GANUSTA.R, sm., pl. gunustdr1 : a1 s' tt dau un gdnustdr (hai sa-~i dau un spoitor),
PLit, 911 - v . gunustdr.
GAOA.l:E, sf., pl. gdoCl, gaoace, •coque; coquille•, PEt, 23 (lat. c a v am >gaUd+ ce >
gdodce). - Cuvlntul nu mi-e cunoscut. - < 'l
GAOAL'E, sf., pl. gdol'l, gaoace, •ecale, coquille, pelure•, Fr, I, 158. Sinonime : cdjodl'e,
codje. - V. godl'e, gudl'e. - < ?
GA'RA, sf., pl. gdr1, carafa, •carafe (pour deux litres)•, Mih,· 207. - < 'l
GARAESCU, vb. IV, glrli, Mih, 207- v. gdrd'scu.
GAr A g U. n, -nd, pl. Gardgun'1, -ne •Aroumain grecise•, AD, IV, 69; PAnt, 438; ..ot
•AX(iotwro(iAIX)(O~ A£j'Op.£VO~ rx1Xp1XXOUvt3a:~. 'ti K1Xp1XXOuv~8a:~" ('Apotfi• II; 147); .. K1Xpotyxou-
v~3a:~; f)-rot !LIXupa:~ xlim;~... " (' Apot(i, I, 519). -Cf. 'A3pv, 146; Liacu, 34; Heuzey, 75; 268; 269;
GAR.i\GUNAME -586-

270-271 ; 279-280. - Grecii poreclesc pe aromllni ~i prin M7tpouTl:6~A<X)(Ot - cf. brufd).- Deci :
Gdrdgun < xcxpcx-youvcx ,Umbariu negru".
GAR.~GUNAliE, sf., farii pl. tn!)mbre de Gdrdgrin'l; I'ensemble des Gdrdgun'h, LP, 55;
BNA, II, 122.
GARAKfN.i\, sf., pl. gdrdklne, gdrdkln'l, Lum, V, 185; DR, II, 531; morl, 6cl'lu di
gdrdklnd (fa, ochi de ~oim), PLit, 836 - v. yirdklnd, yearakin, yerdkind.
G.~R.i\MfN.i\, sf., pl. gdrdmlne, •difficulte, peine, desagremenh, Mih, 208. - < ?
GARA'SCU, vb. IV (gdrl'l, -rl'l, -rl're), glrli, •gazouiller d'une maniere assourdissantc•,
PB, 601; Mih,. 207 (gdraescu); CODE, 716; REW, 3691. - < lat. garrlre ,gazouiller (en
parlant des oiseaux)".
GARAVANA, sf., pl. gdravd'n'l, raUe alimcntara, •gamelle; ration, portion de vivres• :
di mi'ne, nu-avem gdrdvdnd (lncepind de mline, nu avem raUe). - < tc. qaravana (952) ,go-
melle".
GARAVEL'H:J, sm., pl. gdrdvel'l, mierloi, •Ctourneau; sansonnet; merle (mille); personne
noiratre - v. gale 2°•, PB, 601 ; GEl, 150; PLit, 143; s' culcd n'illl'i gdrdvel'l (micii micrloi
se culca), Cal. 1911, 51 ; BNA, If, 56; ~· vdtdma, ca gurtivt!l'l (~i omorau, ca pe grauri), BNA,
II, 76; vln'e un gdrcivt!l'Ti'l (a venit un negricios). - V. ccirdvel'ld, gdrvel'ld ~i n't!rld.
GARBACE, sf.; GARBAciC, sn., pl. garbace, bici, •fouet; gourdim, Mih, 208; trl te
lu-agudt!~ti cu gdrbacea? (de ce II love~ti cu biciul ?), Lum, I, 87; andlfd' gdrbdllu ~i l-bdtu
(ridica ciomagul ~i-1 blitu), CFr, 165. V. cdrbdfd, glrbdllr1 ~i sinonimul ctmllke. - < tc. qyrbadJ
(953) ,fouet; cravache".
GA'RBA, sf., pl. gd'rbe, tocitoare, •pressoin, Mih, 208; PB, 601. - V. girbd'.
GA'RCU, -cd, pl. gd'r/i, -fe, grccesc, «grec•, Mih, 208: ,cucot gd'rcu (coco~ grecesc !neal-
tat); gdl'lna gd'rcd (giiina grcceasca lncaltata)", •coq ou poule aux pieds couverts de plumeso.
- V. gtrkln, grlft!scu. - < alb. Gilrql ,Greco".
GARDINAR, sm., PB, 601; gtlrdindr, lal gdrdindr (griidinare, mai griidinar), PB, 17430
- v. grtldindr.
GARDfNA, sf., PScr, 215; Nic, 139; Mih, 208; PB, 601 - v. gtrdlnii.
GAREATA, sf.; s' pari turtd di gdreafd (pare turtii de faina de grlu), AI. 1903, 84
( < gdr(nu) + -eata) - v. garnedfu.
GARGARA, sf., pl. gdrgare •jouet enfantin qui, tournant sur soi-mi!me, produit un
bruito, PLit, 175. - V. gdrgtlrUld ~i sinonimul vurvurci. - Origine onomatopeica.
GARGALAC, sn., pl. gdrgdldfe, glrclean- v. gdrgalcln. - < alb. gilrgl!hik ,trachea".
G.~RGALAN, sn., pl. gdrgdldne, gltlej, cgosier, gargolozzo•, Nic, 138; Mih, 208; PScr,
215; PB, 601; CEI, 67; nu-aglundzed pin' tu gdrgdldn (nu ajungea plna In gltlej), AI. 1903,
62; cu nodlu tu gdrgdldn (cu nodul In grumaz), Lum, I, 93. - V. gdrgdl'edn ~i mgl. gdrgdlan
(Capl\f, III, 136). - < bg. griiklanii ,gosier". '
G.~RG.~L'EAN, sn., pl. gdrgdl'edne - v. gdrgdldc, gl'rgal, girgtl'edn ~i grumadzd. - Cf.
~i mgl. gargdl'ean (GrS, III, 397). - Pentru etimologie, cf. ~i REW, 3685.
G.~RGARfl:IC, sn., pl. gargariCe •grelot (jouet enfantin)•: gdrgcirUe, (unde-aro~e (zdran-
ganei, ciucuri ro~ii), BatP, 14. V. ydq•dllCli'r. - < gdrgard.
GARGUL'IC, sn., pl. gdrgul'e: erd ca vl'rnu gdrgul'lll te nu s' apune luva (era ca vreo
piatra rotunda care nu se opre~te nicaieri), Cal. 1911, 52; BNA, V, 107. - V. gurglii'ld.
GARfTC1 ( < garrlfd), sn., pl. garlftl, buba, «grain(e); abceso, PScr, 215; DR, II, 499.
- v. gdrnufu.
GARfTC2 , sn., pl. gdrlfd, fulger, •foudreo, PScr, 215. - V. gdrnl~il. - < ?
GARMARI, sm. pl. (e rar sg. gdrmar}, Mih, 208; PB, 601, gologani- v. (a)ngdrmart.
GA.mns:Escu -587- GAVUS{RE

GARMISESCU (mi), vb. IV (gdrmisil, -sit, -sire), pravali, •rouler en bas, ecrouler;
aneantin, Mih, 208; PEtim, 12. Sinonime: aruvuescu etc. - <alb. gl!rmls ,scavare".
GARNEATA (nord), sf.: n'l-adram trirlt'l di gdrneatd (lmi faceam turta de faina de grlu)
- v. grdneatd.
GARNI~OR, sn. (pl. gdrni~oare), porumb, •mais•, Mih, 209; Mur, II, 406; PB, 601;
fdrlnd di misur i gdrni~or (faina de porumb sau de papu~oi), AI. 1903, 94. Sinonime: arapcisile,
catdmbriklil, misur3 • - V. girni~or. - Cf. ~i mgl. gdrni~cir. ,porumb" (PMegR, II; 84; GrS, III,
397; CapM, III, 136 ~i 145).
GARNf~(J, sn., pl. gdriti~e, fulger, doudre•, Nic, 138; PEtim, 12. Sinonime: aslrdple,
sfrilgu.- V. giiritu2 • - Cf. alb. gremlsje ,caduta; rovina". - < bg. gurmezil ,grondement".
GA'RNU, GARN, GAR (nord), PB, 601, griu- v. gl'rnu.
GARNUTARE, sf., pl. gdrnutd'rl •bourgeonnement., Dal, 99; Nic, 138 (giirnutl're, care
presupune vb. gdrnuta'scu).
GARNUTAT, (lt'l' pl. gurnufat, -te, co~it pe obraz, •bourgeonnet, Dal, 99; Nic, 138
(giirnutl't).
G.~RNUTEDZ(J (corect: G.~RNUTA'DZ(J), vb. I (giirnutal, -tat, -tare), co~i, •se couvrir
de bubes, de bourgeons sur Ia pcau, bourgeonncn, Dal, 99; Nic, 138. - < giirnuti1.
GARNUTOS, -fotisa, pl. gdrnufo~l, -toase, bubos, •couvert de bubes•, Dal, 100; Nic, 139;
PLit, 274. - V. grlnufos.
GARNUT(J, sn., pl. gdrnlifd, graunte; buba, «1°. grain, graine; 2°. bube, tumeun, Nic,
138; Mih, .l69; PB, 601. - 1°: garnlifii di sicara (graunte de secara); 2°: sco~i1 gdrnritd (am
scos (mi-au aparut) bube). V. gdrifu, glrnlifu. - Cf. ~i mgl. garnut ,bubli" (PMegR, II, 82;
GrS, Ill, 397; CapM, III, 136). - < lat. •uranuceum.
GARN'ESCU (mi), mlrli, Nic, 138 - v. ngdrn'escu.
GA'RTU, sn., pl. gii'rturl •endroit d'une bergerie; claie (pour fromages)•, GrS, IV, 378;
ul bdgd' s' doarmii tu gd'rtu (1-a pus sa doarma In comarnic), CFr, 162. - < ?
GARVAN, sm., CEl, 67- v. gavrtin.
GARVEL'I(J, sm., Dal, 100; l\Iih, 209; PB, 601; Lum, V, 185 - v. grivel'lu.
GASTA'N'E, G.\STI'N'E, sf., castana, PScr, 215; Mih, 209; DH, II, 531 - v. custi'n'e.
< alb. gl!shten'e ,castagna" + custi'n'e.
GASTl'N'I(J, sm., easton, Mih, 209 - v. casttn'lii.
GAUDESCU (mi), vb. IV (guudil, -dil, -dire) •(se) rejouin, Dal, 100; CAr, 79. - Cuvtnt
inexistent. E un italienism - v. gudescu.
GAVANA, sf., pl. gllvu'n'l, gavan, •ecuelle en bois•. V. cavan ~i sinonimul cuvala. - In
toponimie: Giivana (o vale), AI. 1927, 129. - Cf. mgl. giivanii ,strachina de lemn" (PMegR,
II, 82; GrS, III, 398 ( < bg. gavana); CapM, III, 136) ~i bg. vaganka ,jatte de bois". - Cf.
BER, 221.
GAVANOS, sn., pl. giiviinoase, gavanos, •pot a fleurs•, Mih, 209; CEl, 67. - V. giivana.
GAVO.JDU, sm., pl. giiv6jdzl, Mih, 209; mritii clorlu ~· caftd giivojdu (ridica piciorul ~i
cere cui de potcoava = t~i cauta beleaua), PLit, 505 - v.:
GAVOZDU, Nic, 135; CEI, 67 - v. guvojdu, guvujdel.
GAVRAN, sm., pl. gdvran'l •grand corbeau•, PLit, 143; CEI, 67. V. gavrcin ~i sinonimul
c6rbu1 • - < bg. garvllllu ,corbeau".
GAVUN, sm., excrement marc, PEt, 27 - v. guvrin.
GAVUNOS, -noasa, zbtrcit, PEt, 27 - v. guvunos.
GAVUSESCU, vb. IV (giivusll, -sit, -sire), chiorl, •eborgner, rendre borgne•, Dal, 101;
GEl, 150. - < yxOt('ovw .. -".
GAVUSfRE, sf., pl. gdvusirl •eborgnemenb, Dal, 101.
GAVUS{T -588- GI'RBU

GAVUSfT, -tel, pl. gdvuslt, -te, chlorlt, •eborgne•, Dal, 101.


GAzEPE, sf., Nic, 136; Mih, 210 - v. gazepe, ydzepe.
GAZETA, sf., PB, 601; PLit, 109; el nu aved nl/i gdzetd (el nu avea nici para chioarA),
PB, 2378' ; gdzitd nu-t daii (nici gologa'n nu-ti dau), PGr, 73 - v. ydzetd.
GIB.JEtJ, sm. •buisson de genevrlers•, Dal, 98; PB, 601; PAnt, 440; R6ma easte cdma
mare, cum i brddlu pri glbjll (Roma e mal mare, cum e bradul peste jepi), Fl, II, 4, 5. - V.
gdbjeii. /
GlBlJR, -rd: glbrir la pl'ntic (sur Ia burta), Perd, 10 - v. gdbur.
GlCitJ, sm., tap frunta~. PAnt, 440 - v. ylClii.
Gl'DIC (nord) : pi sum-sodrd l-gldicdl (gldilatl-1 pe subsuoarA), BNA, III, 4 ; s' gl'di/l
pr1ri/ll'i sum-sodrd (sa gtdili purecii subsuoari), BNA, III, 6.
GIDICARE, sf., pl. gldicd'rl: va l'i-aspr1n eii gldicdre (li voi arAta eu gldilare), BNA,
III, 6 - v. gddilicdre, gldildre.
Gl'DIL (mi), vb. I (gldildl, -ldl, -ldre) - v. gddallc -, Mih, 204; PB, 600. - < bg.
gildeUi me e ,cela me chatouille".
GIDILARE, sf., pl. gldild'rl, Dal, 98; Mih, 204 - v. gdddlicdre.
GIDILfC, vb. I, PScr, 214; PB, 600; CEI, 67 - v. gddtlllc.
GIGOA~E, sf., pl. glgod~e, gogoa~e, ccocon•, Dal, 98. - V. gug6.1!l, sinonimul cucr1l'li'l 4°
fl dr. gogo~d.
GIGlJR?, sm., tap tntors- v. gdgur -, Dal, 98 (gigur, apud CSt, I, 30).
GIH I dnterjection qui imite Ia derniere expiration de qqn. qui meurt subitemenh,
PB, 601; ni glh I nu fedte p6rcul, murl (tr' di Msdp (nlci glh! nu fAcu porcul, muri !Ari de
micelar), Lum, II, 243; BNA, III, 52; 166. - V. mlh!
GlfLE, invar. ctout a fait noir et luisantt : nivedste . .. cu 6c/'i ldl gllle (neveste. . . cu
ochi negri-cArbune ~~ lucil), PAnt, 155; BNA, II, 2. V. gdltll/ii. - < ?
GILBIGIOS, -glodsd: nu-n'l lodi sotlu-a meii, lodl un p6niu gllblglos (nu mi-am luat
potrivitul meu, am luat un pustiu de gAlbejos), PLit, 954 - v. gdlbdglos.
GIL-GIL I dnterjection qullmite le son du vin quand on le boih, PB, 601; PAnt, 310.
- Cf. ~~ bg. g!llii-giilii ,glouglou" - BER, 293; 300.
GILMA'DZ (Gope~I), sf., pl. flacari marl, •feu a grandes flammes•, Mur, II, 400. Sino-
nime : bubr1nd, gl'rgal'l!l. - < alb. gi!rmAdhl! ,maceria, rovina".
GIL'fNA, sf., PAnt, 440- v. gdl'lna.
GINGAVETtJ, -ved/d, pl. glngdvtf, -ved/d (Ba:Ua), glngav, •begaya!lh, Mur, II, 400.
-V.:
GI'NGU, -gd, pl. gl'ndzi, -dze, glngav, •begayant•, Lum, VI, 5, 15. - Cf. vsl. gq gnaPil
,mussitans" ~I bg. gdgna ,naslllard".
GlNOJO, sm. , pl. glnojl, om de nimica, •homme sans valeur, maroufle•: pri her ~i un
glnojil polite s' tredca (pe tier ~~ o secAturi poate sA treacA), PB, 107'16• Sinonim : pal'lu-6m
(sub pdl'fu-)., - < ?
GI'N'E, sf. pl., gAteje, •brandille, branche seche et tombee, ramilles•, Mur, II, 400. Si-
nonim : trl'hld. V. pulrigdn'lil. - < putrigt'n'lii.
GIR-GIR-GIR I •interjection qui imlte un bruih, PB, 37510 ; glr-glr-glr I aglr1mse 6lllu
tri~l n vale (gtr-gtr-gtr! oul ajunse plnl!. In vale), PB, 10028 • ~ Cf. ~~ tc. ghyr-ghyr (872) ,imlte
le bruit continue) d'un jaseur, d'un bavard etc.".
GIRBACltJ, sn., Dal, 99; lu toe di cal, glrbdCli'! si-l'l dat (In Joe de cal, sA-i dati bici),
BNA, II, 96 - v. garbdC£11.
GI'RBA, sf., pl. gl'rbe, cadA, •cuveau, tine•, Dal, 99; Mur, II, 402. - V. gd'rbd ~i cl'rbd.
GI'RBU, sm., pl.?, fureA, dourche•, Mur, II, 402. Sinonime: (urcd, vl/d1 • - < ?
GI'RBUV -589- GLAP·GLUP

GI'RBUV, -vd, pl. gl'rbuyl, -uve, glrbov, ccourbe, bossu•, Dal, 99; CEI, 67. V. c(qal,
grib6s, ncusurdt, zgrob. - < bg. ;glirbli ,dos" + -uv.
GIRDEL'ItJ, sn., pl. glrdedl'e, clrd, cbande; troupeau; volee; hardet, Dal, 99; CEI, 67;
un glrdel'lil di fiClorl (o droaie de copii), Fl, I, 2, 3; I, 2, 5; acdfdrd si mbdird gtrdedl'e,
glrdedl'e xinlfl'i (lnstrainatii lncepura sa se ln~ire grupuri, grupuri), Fl, I, 2, 4; acl6 el'l pdscu
gtrdedl'e, glrdecil'e, ca turmile di ol (acolo ei, elefanfii, pasc In grupuri, grupuri, ca turmele de
oi), Fl, II, 1, 13. - Cf. srb. krd ,troupeau", slovenul krdel ,Herde".
GIRD{N.i\, GIRDINftE, Dal, 99; GIRDINlJ~E, W, II, 148 - v. grddind, (lrddiniCCrl,
grddinu~e.

GI'RGAL, sm., pl. gt'rgal'l, gltlej, •gosiero, PB, 601 ; lu stre~il di gt'rgal (l-am strlns de
gltlej), Fl, II, 3, 3; lu nllupd' di gt'rgal (1-a lnhli.tat de grumaz), FI; II, 7, 19 - Ia Nee 74
~i 434, Necl 61 'i 346 : ,i-au luat pe toti de grumadzi" etc. - V. gtrgfl'edn.
GI'RGAL'I'O (Cl'isura), sn., pl. gt'rgal'e deu il grandes flammest, Mur, II, 405. Sinonim :
gllmd'dz. - < ?
GIRGIL'EAN, sn., pl. gtrgtl'edne, Dal, 99 - v. gdrgdldn, gt'rgal, gtrgindr ~i gr. yx~pyx'­
:At~yxou~ (Boga, I, 96).
GIRGJREDZtJ, vb. I: art'il fe gtrgtreddzd (rlu care susura), PenB, II, 112; BNA, II,
48 - v. gdgdredzrl, gurguredzil 'i gtr-gtr-gtr.
GIBGINAB, sn., pl. gtrgindre, Dal, 99 - sinonim: glrgtl'edn. - Cuvlntul mi-i cunoscut
sub forma gtrcindr. - < ?
GIBKfN, sm., pl. gtrkin'l, specie de prun, cespece de pruniert, GrS, IV, 378. Sinonim:
&lmdskin. - Cf. gd'rcu. - < alb. gl!rqlnjll, agg. e s. f. ,greca" [ = prun grecesc].
GJBKfN.i\ (Gope~l), sf., pl. gtrkine, jurubita, cecheveaut. Sinonim : jiredgl'e. - Cf. bg.
garkinja (BER, 231). - < ?
GJRNETA, sf., pl. gtrnele ~i gtrnel cclarinette•, Mih, 209. - < alb. gllrnetll ,.-".
GJRNET.{Gf, sm., pl. glrneldgeddz, clarinetist, cqui joue de Ia clarinettet, PenB, VII, 17.
GIRNI$0B, sn., porumb, Dal, 100; AI. 1903, 55 - v. grtni~or.
GJRNfTA, sf., pl. gtrnlfd (gramosteni), granita, drontiere•: aldrgu, tu leila di gtrnlfd
(departe, In neagra frontiera). - V. grdni/d.
GI'BNU, sn., Dal, 100; Mih, 209 - v. grln.
GIBNUTfC, sn., pl. gtrnutlfe, bobulet, cpetit grain; petite bube•: ldcrimd. ·.. ca un gtr-
nuflc (lacrimlL •. ca un mic bob), Fl, 11, 6, 5. - V.:
GJRNlJT'O, sn., Dal, 100 - v. gdrnufil, grdnufil, grtndfil ~i bob.
GlRTIESCU, vb. IV (gtrtttl, -ttt, -tire) cretentir?t: bdti vimtul, s' gtrttedscd (bate vlntul,
sll rasune?, sa sclrtlie ?), PLlt, 843. - Cuvlnt necunoscut. - < ?
Gl'SCA, sf., pl. gt'~te, glsca, cole•, Dal, 100; Nic, 139; Mlh, 209; PB, 601 ; CEI, 67;
PLit, 162; 505; CosP, 39; frldzil gt'sca cdma n yte (frigeti .glsca mai curlnd), Lum, III, 368;
turme ntredzl di gt'~te (clrduri lntregi de gl~te), Gr, 2, 27; BNA, IV, 125; dyre gt'~le tree tn
dzdrl (gl~te salbatice tree In zli.ri), BNA, I, 42. Sinonim : hind. - < bg. gAska ,.-".
GI'SCU, sm., pl.?, cjars•: un gt'scu... bdtu areapitlle ~i strigtl' (un glscan ... batu
aripile ~i .gugai), Fl, II, 2, 8. V. gusdc. - E masculinizarea formei gl'scd.
GIST.i\'N'E, sf., GrS, IV, 378 - v. gdsld'n'e.
GI$NfTA, sf., pl. gt~nlftl, omida, cchenille•, Dal, 214; GrS, II, 397. Sinonim : un'idll.
- < bg. gAsenlea ,.-".
GJTlJN•ItJ, sm., gutui, PLit, 236- v. gutun'lil.
GLAP-GLUP I dnterjection qui imite !'action d'avaler il Ia hAte comme un chiem, PB,
601; glap-glup I li gldput (glop-glup! le-a hli.pait), PB, 338'. - V. gldpuescu.
GLAil -590- GLI'.U E

GLAR, -ra, pl. glarl, -re, prost, •inintelligent, fou, betet, Dal, 101 ; Nic, 141; Mih, 220;
PB, 601; PGr, 73; PAnt, 440; Cod, 8020 ; LL, III, 225-226; gltirlu au~e~te trl minduir-ea
a allril (prostullmbiltrlne~te de grija altuia), PLit, 506; dri-li actisa, glare (prostule, du-te acasa).
V. mangltir ~i sinonimele: C$rira, clril'ea, .d ivana', haz6, kirril, lrirlu, uzrin etc. - < tJ.cXy>tAatpoc;
,grand dadais".
GLARU-LI~Oll, -liljotira, pl. glaru-li~j6rl, -liijotire, u~uratic, •frivole; niais~, PB, 601.;.-
V. glar ~i lil;orl.
GLARUliAn..\, sf., pl. glaruma'rl, prostie, «betise, stupidite~: si-adtira ... ctt ma mrille
glaruma'rl (sa faca ... cit mai multe prostii), BNA, II, 84. - Pentru -mara, cf. gavumtira,
hazumtira, .~ahlamtira, zurlamtira.
GLAS, sn. (pl. gltisurl}, «avis; rumeur, bruit., Mur, II, 435; GrS, II, 397; pl'na
~tire,
nu si da glas ln lwtiru cu si vattima' ,,fuareml (pina nu se . da
~tire in sat cii Muaremi a fost
ucis), Fl, II, 6, 6. - < sl. glasu ,voix".
GL..\'BUUI, sf. pl., mocirla de zapada, meige fondue meh\e avec de Ia bone~, Mur, II,
434.- <?
GL..\BUUOS, -rotisa, pl. gldbur6$l, -rouse, noroios, «fangeux, boueux•, Mur, Il, 434.
GL..\PUESCU, vb. IV (gldpufl, -uft, -uire), a hapai cu lacomie, •av~ler hativement comme
un loup•: s' l'i hirbem asttira $is' l'i gldpuim (sa-i fierbem de seara ~i sii-i hapaim), PB, 40413.
- V. gllpw!scu, glap-glup!
GL..\REATA, sf., pl. gltiref, prostie, •sottise, betisc•, Mih, 218; PB, 602; sprine-n'l nica
und gldretifd (spune-mi Inca o prostie), Cal. 1911, 53; BNA, V, 109. Sinonime: anoisie, hazu-
intird, huftime, kirtrira etc.
GLARESCU1 , vb. IV (gldril, ~rft, -rire},lnncbuni, •affoler, abetir; devenir fou, s'abetiro,
nal, 101; Mih, 219; PB, 602; nd-l'l gltirird fiClorll'i (copiii ni i-au prostit); va glareascd di-
ahl'nle durt!rl (va sau vor lnnebuni de atlte dureri). Sinonimc: hdzust!scu, li$uredzu 4°. - <
gla'·
GL1RESCU 2 , -retisca, pl. gltirt!$11, -rt!$li, prostesc, •bete, stupide•, Dal, 101; Nic, 141;
.Mih, 219; PB, 602.
GL..\RfL'E, sf., pl. gldrll'e; GL•.\RfME, sf., pl. gldrin' l - v . gldretifd -, Dal, 101; Nic,
142; Mih, .219; PB, 602; PAnt, 440.
GL..\RfRE, sf., pl. gldrlrl, prostire, •action d'abetir, de devenir fou•, Dal, 101; Mih, 220.
V. ngldrire ~i sinonimele hazuslre, $U$d're.
GLARfT, .-Ia', pl. glarlf, -te cabeti, devenu fou;, Dal, 101.
GL..\RU~CU, -$eli, pl. gldrri$/l, -$le; GLARU~{J, -$e, pl. gldrri~jl, -$e migaud, simpleb,
PB, 602; tra si-ur~;etiscd fiClurlfl-l'i, ca glaru$ile mamil (ca sa prosteasca copila~ii, ca prostutelc
moa~e), BNA, II, 80.
GLAVANfE, sf., pl. gldvanil, chepeng, •porte d'ecluse, trappe; entree (de cave); sou-
terraim Dal, 101; Nic, 141; PB, 602; GEl, 150; 6cl'il'l l'i si fetifird gldvanie (ochii i s-au
fiicut mari cit un girlici de pivnifa), Trib, I, 8-9, 10. V. gdlvdnie. - < (y)xAot~atv~ .. -".
,GL{B..\, sf., Dal, 101; Nic, 151; CEI, 69; CAr, 363 - v. gribd, ylibd.
GLl'C..\, sf., fara pl., esofag, •oesophage; ventre•: ·cl'td l'l-aruca tu gll'cd! (clta mlncare
li arunca in git I = ce mlncacios e 1), PGr, 75. - V. :
GI.ICIESCU, vb. IV (gllclil, -ctlt, -cllre}, lnfulica, •avaler a Ia hate comme un loup,
manger avec avidite•, Dal, 101. V. gldput!scu. - < intcrj. gllc! (PB, 602).
GLICURE, sf., pl. gllctirl, hapaire, «action d'avaler hativementt, Dal, 101.
GLJCJfT, -td, pl. gllctl/, -te, hapait, •avale a Ia Ute•, Dal, 101.
GLI'ME, sf., canal, Dal, 101 ; CosP, 45 - v. ldyume.
GLIPUESCU -591- GL'fNDURA

GLIPUESCU, vb. IV- v. gldpuescu ~i sinonimul gltcUscu - , PB, 601. V. ~i ylilpuescu,


glap-glup!.- < interj. gllp! (PB, 602).
GLJPUIRE, GLIPUfT, PB, 602- v. gllcllre, gllcllt.
GLOATA, sf. (pl. gloate?, nord), gloata, doule, masse&, Mur, II, 437; CosP, 32; 80;
GrS, II, 397; ct'ndu ved ahl'ntd gloatd (clnd vad atlta gloata), Lum, 5, 8. - < bg. glota
,troupe".
GLUBESCU, vb. IV (glubll, -bit, -bfre}, globi, «infliger une amende, mettre a l'amenlie•,
Mih, 230. V. glubuescu. - < bg. globja .. -".
GLUBUDAN, -nd, pl. glubudan'l, -ne, de aur, «en or, d'ort; Mih, 220. Sinonim: mala-
matern'lu. - cr. bg. klabodanu ,fil d'or". - < tc. qylabdan (967) ,fil metalique ... ; imita-
tion du fil d'or".
GLUBUESCU, vb. IV, DR, III, 1088; CEI, 59; tine, pdrmdU(te, ..• fi mi-al glu(m}buitd
(tu, neguti!.torule, ... care m-ai globit), Cod, 42 b14 - v. glubescu.
GLUClO, sm., pl.? «jeu enfantin•, PLit, 125. - V. yliClu.
GLUNGURU! «interjection qui imite le son des clochettes•: ghinguru I glunguru I cu
clopute mdrl di gli$e (gllinguru! gllinguru! cu clopote mari de glt), Lum, II, 312; BNA, iV, 76.
GLUP, sm., pl.?, teava, •tube (de fusil)•, Fl, II, 1, 2; acdfl'ndalul. .. arma di glup
(apuclnd ... arma de teava), Fl, II, 7, 19. Sinonim: hdrble. - < alb. gllup ,canna del fu-
cilc".
GLUTfRE «gluckem, REW, 3795 ( < lat. glocire) - v. cluclre.
GL'EACIO, so., pl. gl'eace tinstrument dont on se sert pour faire des agrafes•, Dal,
101.- <?
GL'EATA, sf., pl. gl'efurl, gheata, «glace•, Mih, 220; di~arllgalul di elisa sta ferl aspin-
dzurate - gl'eata (ln jurul casei stau lumlnari atlrnate - gheata = turturii), PLit, 376. V.
gl'efu. - < lat. glacla, glacies ,glace, glatron".
GL'EM, sn., pl. gl'eame, ghem,. tpelotom, Dal, 101 ; Nic, 142; Mih, 220; PB, 602 ;
PAnt, 440; Plm, I, 149; 152; W, II, 270 ~~ 310 (cl'em, pl. cl'en'l}; PGr, 75. V. gl'lom. - <
lat. *glemus.
GL'ETO, sn., pl. gl'edfd, gheati!., «glace, gelee; froid•, Dal, 101; Nic, 142; Mih, 220;
PScr, 215 (<lat. *glacium}; PB, 602; vedde .. . gl'efu mdrmar pri la morl (vede ... lnghet
marmoreu pe Ia mori), ArE, 29; mi tredfe gl'efu di fried (rna trece lnghet de spaima, rna tree
fiori reci), LP, 74; PAnt, 440. - Cuvlnt format dupa pl. gl'eturl de Ia gl'edfd.
GL'ICIO, gl'ice, pl. gl'iCl, gl'lCe, necopt, «crou, vert, pas assez mftrt, Mih, 220; PB, 602
(gliClu}. Sinonim: crud. - V. yliClu ~~ culedclu.
GL'fMA, sf., pl. gl'ime, gluma, tplaisanteric•, Mih, 220. V. ngl'lmd (forme nordice). -
cr. vsl., bg. gluma ..-".
GL'INAR, sm.·, pl. gl'indrl, lin, «tanche (poisson)•, Dal, 101; Nic, 151. - < ?
GL'INARE, sf., gainatare, Dal, 101 - v. gdl'indre.
GL'INAT, sm., pl. gl'indf «fiente d'oiseau•, Dal, 101; Nlc, 142; PB, 602; gl'indf di
pul'l (gainati de pasarele). V. gdl'indt. - < lat. *gaiUnatus.
GL'fNDA, sf., pl. gl'lnde, ghinda, «gland du ch~neo, Dal, 101; Nic, 142; Mih, 220;
di sus lind gl'lndd pi cap u-agudl (de sus a lovit-o pe cap o ghinda), Lum, I, 183. V. elndd
(pentru -1'-, cf. kem etc.). Sinonime: d6cdre, jir, vdldne. - < lat. glandem, glans ,gland, fruit
du ch~ne".
GL'fNDURA, s·r., pl. gl'lndurl, ,glanda; ghinda, «glande; amygdale; scrofules; gland du
cMne•, Dal, 101; Nic, 142; Mih, 220; PB, 602; PLit, 294; CFr, 189; tu trliplu a yermulul
si-dfla dodild gl'lndurl (In corpul viermelui se afla doua glande), Lum, IV, 91. V. pliscdre.
- < lat. glandula ,glandule, amygdale".
GL'INDUR{E -592 GOLIN A

GL'INDURfE, sf., pl. gl' induril, Joe cu ghinde, •endroit riche en glands (du chl!ne);
quantite de glands (du chene)•, Dal, 101.
GL'INEDZfJ, vb. I, Dal, 101; Nic, 142; PB, 602 - v. gal' inedzil.
GL'IOAGA, sf., ghioagli, CN, 102 - v. cl'louga.
GL'IO~I, sn., pl. gl'lodme ~i gl'lomurl, ghem, •pelotom, PScr, 215; Mih, 220; PB, 602;
CFr, 181; di per per s' fufe gl'lom (din plir plir se face ghem), ZP, X, 195 (Fearica). V. gl'em.
- Fonetice~te, cf. l 'epur ~i l'ZOpur, ca ~~ gepe ~i gl6pe, kendic ~i klondic. - < lat. glomus ,pe-
loton, pelote".
GL'ITUIACX (G6pe~J), sf., pl. gl' ilima'fl, pline necoaptli, •pain non cuib, Mur, III, 278.
- <'t
GL'IURA, sf., pl. gl'lure, fragli, •fraise; framboise•, Mur, II, 438; LP, 79; cri1teu ...
(randzi $i gl'lure (cre~teau ... fragi ~~ srneuri'i), Lum, VI, 4, 10. - Cf. alb. glyre ,anima, em-
brione della castagna nel riccio".
GOADA, sf., pl. goude, lovitura, •coup, attaque•, Dal, 101; Nic, 142; PB, 602; PAnt,
281; CEI, 68; ma gouda nu era tra sculure (dar lovitura nu era de sculat, de lnsanato~ire, era
mortala), Lum, IV, 134. - Derivat postverbal din (a)gudescu.
GOALI~fJ, -~e, pl. gouli~l, -~e, gola~, •denude; chauve• : '~l-analfu lumd'klle goali~e ca'tra
fer (l~i inalta ramurile gola~e spre cer), Fl, I, 2, 4; pri una goali~e mayula (pe o colina ple~u­
va), FIP, 9. v. golina. - got.
GOAL'E, sf., pl.? - v. gaotil'e -, PB, 602; PEt, 20 ( < lat. golea) ; '$1-bdgu din/l di
goat'e di fetipd n gura (In gura l~i puneau dinti de foi de ceapa), Lum, V, 213. - Cf. ~~ lat.
gullioca ,ecale verte de Ia noix".
GOF1 , sn., pl. gou(e ~~ gofurl, ~old, •hanche•, Pal, 101 ; Nic, 148; GEl, 150 (yoq~6c;);
di n'l-fregliltullu di go( (de mi-am frlnt (rupt) bietul de ~old), W, II, 142; cadzu di '~l-freudze
gofu (cazu de ~i-a rupt ~oldul, nu ,gltul"), CFr, 182. Sinonim: cipoc. - Cf. alb. go( ~~ tc. go(
(985) ,creux, vide".
GOF2 , goafil, pl. gohl, goufe, scorburos, •creux; carle•, Dal, 101; Nic, 148. - V. go[l.
GOFE, sf., pl. gohl, un fel de ghete, •sorte de bottine•, Dal, 101. - < ?
Gog ~~ Gog A, sm., pl.? •sobriquet que les Albanais musulmans (surtout de Scodra)
donnent aux Aroumains et aux orthodoxes•, Lum, I, 266; DR, II, 487; III, 885; Buril, 205 ;
BTur, III, 73. V. ~~Foyil ~i ~r. gog( oman). - < alb. goge , soprannome dato dagli Albanesi agli
Slavi, di origine slava; Slavo-Rumeno".
GOL, gould, pl. gol'l, goule, gol, tl0 • nu.; 2°. creux, vide; 3°. pauvre; 4°. seulement;
5°. blagues, sornettes•, Dal, 101 ; Nic, 142; Mih, 220; PScr, 215 ; PB, 602; CEI, 68. - 1" :
sunt gol'l di turme munfll'l (slnt goi de turme muntH), Lum, IV, 167; BNA, I, 28; dimneafa
goald tot mi-afldm (dimineata rna gaseam mereu goala, dezbracata), LP, 74; PAnt, 274 - v.
guli~un ; 2° : cap got di minte (cap sec); bUfle suntu goule (bu tile slnt goale) ; 3° : mi-alasu'
gol, guli~an (rn-a lasat sarac, gola~), PAnt, 312; goula s' ti uedl (vedea-te-a~ gola~a I), PGr,
75; 4° : un got tr u ~eupte feute (un singur (numai unul) lntre ~apte fete), PLit, 949; ti pl'ne
goald 1-dal fictorlu? (numai pentru pline II dai copilul ?), PB, 212~&; mt'ca 1' gould . .• ~· (tr'
di ca$il (manlnca ~~ pline goala ... ~~ lara de brinza), PenB, II, 112; BNA, II, 50; et'l gol'l
uin'ira (numai ei venira) - v . ma~l; 5°: pl. f. : zburu,te goule (vorbe~te uorbe goale, vorbe~te
fleacuri) - v. lldbdre 6°, kirtdra etc. - V. di,lrtu 2 • - Gr. yx6J.toc; ,b yu(.Lv6c;" (Boga, II, 212).
< vsl. goUt ,nudus' ' .
GOLF, sn. •golfe• ArE, 26- termen savant.
GOLINA, GOLNA, sf., pl. golin'l, golne, cre~tet ple~uv, •sommct d'une montagne qui
n'est pas couvert; sommet ou colline chauve•, Dal, 101 ; Nic, 143 ; CEI, 68; Velo, 20 ; 69;
BNA, V, 67; PAnt, HO; di pri golin'l eil mutrescu (cu privcsc de pe crl.'~tetc ple~uve), BNA,
-593- GRANG.\

I, 18; videf go Ina? (vedeti ple~uva colinl!. ?), Lum, V, 224; BNA, II, 8. Sinonim: act're. - <
vsl. gollna ,terra inculta, nuditas".
GOLNIT.I\, sf., pl. golnite (Lacii), sinonim cu niruhlle. - Ca rl!.dl!.cinl!., cf. golind.
GONGALA, GONGULA, sf., pl. gongale, gongule, .neghinl!., d 0 • charbon, nielle des bh~s.
ivraie; 2°. &rain (de sagesse)•, Dal, 101; Nic, 143; GEl, .t50; PB, 4966 • - 1°: grl'nlu etiste
mplin di gongald (grlul e plin de tl!.ciune = boabe negre ~~ rotunde); 2°: nu-dre gongald n cap
(ln cap nu are graunte de minte)- v. mel'lrl 2°. - V. conguut ~~ kecindzli., tli.Clune 2°.- Cf. vsl.
kJJ.koll ,nigt>lla".
GON9.1SESCU, vb. IV (con«;isll, -sit, -sire), glngl!.vi, •begayen, PScr, 215; GEl, 150.
V. Mbli.lescu. -< yoyyu~w ,murmurer".
GON'EA (Gope~l ~~ Muluvi~te), adv., lute, PB, 602 - v. agon'ea.
GORNA, sf., pl. gorne, hainl!. ca un palton, •habit, vetement qu'on habille par dessus•,
Dal, 101; PLit, 84; CEl, 68; Grefll'i n'i scotisird gorna (grecii mi-au scos haina gorna), Lum,
V, 220. - < bg. gorna (dreha) .. -".
GORTU1 , sm., pl. gorfl, pl!.r, «poiriert; GORTU 2 , sn., pl. gorfd~ parl!., •poire•, Dal, 101 ;
Nic, 143; Mih, 221; PScr, 215 ( < sl. gora + -(i}lrl); DR, V, 894 ( < sl. gora + iCl); RF,
I, 35; PGr, 75; gorful sum gorfu val ctidd (para sub pl!.r va cl!.dea), PLit, 507; un gorfu usctit
fe nu fdfeti g6rfd (un par uscat care nu fl!.cea pere), PB, 28024 • V. gurlfli.2 • Sinonime: per1 ,
petirli.. - Cf. bg. g6recrl ,montagnard".
GO!jiE, sf., pl. go~i, sperietoare, tepouvantaih, Kats, I, 72. :... V. bu*e.
GOTCA, sf., pl.? - v. cotcd ~~ bl~cd, guglrl, potircli. -, PLit, 148; ctinda tmprdn'e~ti
gotca (parca love~ti cu bl!.tul gulca), C~c, 44. - < ?
GRAA, sn., pl. grti&, grad, •degre•, Dal, 101; Nic, 148.- < it. grado.
GRAIR, sn., pl. grtiire: grtiire di sivdtie (cuvinte de iubire), Lum, II, 181; url'le ...
grciire (urlte ... vorbe), CBiog, 26; ~curie grciire (vorba scurtl!.), PGr, 75. - Pentru -i- (aci,
etimologic), cf. airtire, asbotiir, cuibdir. - V. gretilrl !ji:
GRAI'O, sn., pl. grdle !ji grtiire, grai, •mot; parole; langage•, Dal, 101; Nic, 148; Mih,
221 ; PScr, 215; CEl, 68. - 1°. grtillu lmnd pi tu hotirli. (prin sat circuHi. vorba), PAnt, 295;
BNA, I, 122; 2°. dimtnddrea fdplli.. . . cu gralrl di modrli (recomandarea facutl!. ... cu grai
(limbl!.) de moarte), PB, 1131 ; 3°. Fdr~irotl'i '~l-arl grdllu-a lor (fl!.r~erotii l~i au graiul lor);
4°. vln'e-askerea n Grdllu-mtire (armata a venit In prima zi de Pa~ti), BNA, I, 12 _; PLit, 507
- v. Pti~li. Pentru G r d l l u- m tire •Pllql!es•, cf. Masse, II, 453 !ji 296 : ,le Grand Nom
= le nom secret d'Allah". - V. grdir ~i grescu.
GRAMARA'OA, sf., pl._gramardle, piaza rea, «mauvais presage•: lafl, led nvetisld, gra-
mardild (taci, fa nevastl!., plaza rea), BNA, I, 14 ; 139. - V. murtardrld. - < grdmd + artiilli..
GRAliA, sf., PScr, 215; Mih, 221; PB, 603; PGr, 76; PAnt, 440; BNA, III, 138;
carl totirnd frl'ndzlle, grdmate nu nvedfd (cine lntoarce foile de carte, nu lnvata carte), PLit,
507 - v. Jlrdmd (pl. ~~ Jlrdme- v. scriescu).
GRAMBEL, sm., Fr, I, 42; purpd'dzle ... /i li-aved di grambfl (ciorapii. .. ce-i avea
de clnd era mire), Lum, V, 49 - v. :
GRAMBO (forme nordice), sm., PB, 603; PAnt, 440- v. Jlambro.
GRAMENA, adj. f. : fe li fafl, gramend? lu fd scot cdplu lOra? (ce te f~ci, nenorocita?
unde lti scoti capul (unde mal apari) acuma ?), PB, 4291C - v. Jlramen. ,
GRANDZA, GRANDZALA, sf., pl.grtindzale - v. aJirtindzald (~i grl'ndzd) - , REW,
3840 b (<lat. grandia ,Kleie"). - Cf. gr. yp~T~ou!-Ot ..ayplOt aTOt«pu/- i( ('Hrtetp. IX, 236).
- ·V. mdndzale.
GRANG.I\, sf., pl. grli.'ndzi, creanga, Lum, IV, 187 - v. crtingd.

88 - c. 531 - Tache P a p a h a g i, Dlcflonand dialectului arom4n


-594- GRASfME

GRANITA, sf., pl. grcinilii- v. glrnilii - , Dal, 102; Nic, 148; CEI, 68. Sinonim: sinur.
< sl. grao,lea ,frontiere".
GRAS, -sd, pl. gr~l, grcise, gra_:;, -.gras•, Dal, 102; Nic, 148; Mih, 221 ; PScr, 215; PB,
603; s' biigii'm gra~l sugcirl si s' (rfgii (sa punem sugari gra~i In frigiiri sa se friga), PAnt,
282; Bair, 124. V. greiis. - < lat. grassus ,gras".
GRATA, sf., pl. grdfii, grebla, •rAteau; herse•, Mur, II, 444; MihSt, 46 (<lat. cralis).
- <?
GRAVANO, sm., pl. grauantidz •tissu eu laine, tisse a deux lices et a l'aide d'un gros
ros•, CN, 83; 174; CAr, 168; Caraf, 44 (,~iac"). Sinonim: sciric. Din grauano, aromAnii l~i
fac tiiliigdne.- Satele pindene Avdela ~i Samarina, din regiunea Grebenei (r pe:[)[)m !li r pct~ctvci
- Passow 100 !li 643), exeelau in aeeasta teslitura, de culoare negruie sau sura tnchisa, pe care
o vindeau ln Albania nordiea ~i din care albanezii l!li fl!.eeau boleroul lor (ef. Plm, I, 125).
- La baza acestui cuvlnt nu pare a fi numele ora~elului rpcr.[)ctvci· Probabil ca deriva din
yp~f3cr.v6c; ,fuscus = noir, sombre" (Passow, 607) - v. griu.
GRA, sm., pl. gradz, PAnt, 44U; Metta grii'lu lu-apurtd ... sun tilmbdre (Miltiade cara-
bina o purta ... sub manta), BNA, II, 24; furll'i gradz tu munte-aminii (Ia munte hotii des-
carca carabine), BNA, I, 12. - •Fusils grecs•, BerM, 198. - V. dugrii' !li, ea gen, martinii !li
sinciuer.
GRADINAR, sm., pl. griidindrl, gradinar, •jardinien, Dal, 102; Nic, 139; Mih, 208;
221 ; PB, 603; ulndzt pr~l a griidincirlul (vinzi gradinarului prazi), PLit, 508. - V. giirdi-
ncir !li:
GRAnfNA, sf., pl. griidln'l, gradina, •jardin potager•, Dal, 102; PB, 603; PAnt, 440;
CEl, 68; adiipdl grildln'lle (adapati gradinile). V. giirdlnil. - < vsl. gradlna , hortus".
GRADINfl:lfr, sn., pl. griidinlce, gradinita, •petit jardin (potager)•, Mih, 208; 221;
uruta, ''l-docirme n griidinlClil (iubita t,i doarme In gradinita), PLit, 862; !Car, 42.
GRADINU~E, sf., pl. griidinu,e, PLit, 11 - v. griidinlClil.
GRADfTA, sf., pl. griidlte, ora~, .ville, cite•, GrS, II, 398; mi du~il In griiditii (m-am
dus In cetate), C~c, 8. Sinonim : fitdte. - < ?
GRAMADA, sf., pl. griimil'dz, gramada, •amas, amoncellement; ruine•, PB, 603; GrS,
II, 398; griimii'dzle ma,l di ketri grescu (graiesc numai gramezile de pietre), Fl, I, 1, 2; dit
drye n'irdzedm tu griimddii (din arie mergeam In gramada), Fl, II, 3, 8. - V. gumarci6ii. - <
sL gramada ,amas".
GrAm us tea n, -nii, pl. Griimustedn'l, -ne •habitant de Grdmuste; Aroumain origi-
naire de Grdmuste•, PB, 603; PAnt, 440; Griimustedn'll'i ariiirii cii'trii Bltule f cii'trii tu mrin-
lll'l dit Vuryiirle (gramostenii roira (se rasplndira) spre Bitolia ~i spre muntii din Bulgaria);
Armd'n'll'i dit hodra Liuii'dz suntu Frdmustedn'l (aromAnii din satul Liuii'dz slnt gramosteni)
- exista ~i familii din Perivole.
GRAMUSTINESCU, -neciscii, pl. yriimusline,tt, -ne,li wriginaire de Grdmuste; appar-
tenant a un Griimustedm, PB, 603.
GRA'NDINE, sf., grindina, PScr, 215 - v. grl'ndinii.
GRANEATA, sf.: turtii di grilnedfii, PLit, 919; W, II, 20; 142 - v. gilredfii, grlnedfii.
GRA'NTU, sn., pl. grii'nfii ,graunt; buboi"; Mih, 221 - v. :
GRANUTfr, sn., pl. griinufii: griinuflu atel brinlu (furunculul eel bun= furunculul eel
dureros = panaris, sugel), PLit, 271; 272 - v. griifil ~~ buln.
GRA'N'E, sf., mtrliala, Mih, 221 - v. ngrl'n'e.
GRASfC, -cii, pl. griislfl, -fe, grasut, •grassouilleh, Dal, 102.
GRAS{ME, sf., pl. griisln'l, grasime, •graisse•, Dal, 102; Nic, 149; Mih, 222; PScr, 215;
PB, 603; PAnt, 441. - < gras.
GRl~TEAL:\. -595-

GRl~T.EALl (gramosteni), sf., drista - v. dra~tealrl ~i bdtlil'e.


GR.\TU (nord), sn., pl. grd'fa, Gram, 254; Jb, XV, 203 (/inti gra'ta di oai!d ,cinci
bucati de oua"); Jb, XV, 208 ( < sl. gar) - v. grlnrifll.
GRlVANfclii, sn., pl. gravanlCe - < gravano.
G r i v e ai n, -nd, pl. Grdvean'l, -ne •habitant de Grabova (village ~roumain en Albanie
- cf. Buril, 134-135)•: Grdvean'l cu sd'ritl albe (graveni (graboveni) cu sarici albe), AI. 1928,
65. - < Grabvean < Grabuvetin < Grabova.
GREAI{J (nord), pl. greaire, grai, Cod, 18 b5 ; 17 bl; PScr, 215; Gram, 254 - v. grelil,
grilll ~i sinonimul zbor1 • - Pentru a> ea (gralrl > grealrl}, cf.: clealin, cl'eapa, fletima, greas,
hreame etc.; CAr, 201-202, precum ~i dublete vechi slave ca: krasrl ~i kresrl, straia ~i streza
etc.
GREAS, -sa, pl. grea$1, -se (nord), PScr, 215; Gram, 254; GrS, IV, 378; Dun, I, 125;
GAr, 201 - v. gras. - Pentru -ea-, v. grealrl, preag, veatra etc.
GREASCA, In expresia : di-a-greasca mom d'un jeu enfantim, PLit, 125. - < ?
GREASE, GREASA, sf., pl. gresl, grease, gresie, •gres; pierre a aiguisen, Dal, 102;
Nic, 153; PB, 603; DR, II, 532; l 'ea keaptinlle, greasa (ia pieptenele, gresia), PB, 15335;
case .•. acupirite cu a/be ploCl di grease (case ... acoperite cu albe lespezi de gresie), ArE, 5.
- cr. alb. gerrese ,raschiatoio, ~ua-rpa.". - < ?
GREATA, sf., pl. gret ~i greturl, greata·, •poids; affadissement, envie de vomir; dt\goub,
Dal, 102 (~i grieata); Nic, 149; Mih, 221; PSc.::, 215; PB, 603; GrS, II, ·316. - 1°. greata-a-
lOclul (povara-pamintului), PB, 2261' ; PLit, 507; PB, 3667; 2°. s' li$urdra di greata te purtd
(se u~urara de greutatea ce purtau), Lum, II, 138; PAnt, 187 - v. var; 3°. n'l-ylne greata
(imi vine greata); nd-i greata di el (ni-i dezgust de el). - < lat. *grevllla.
GREB1 , sm. ~i sn., pl. gre~l ~i greburl, perete, oparoi, mun, Mih, 221 ; Nic, 149; W, 11',
264 . Sinonime: mur, stlzmd. - Pare a fi aceld$i cu:
GREB2, GREBLU, sn., pl. greburl, greblurl (sg. art. : greblu, greblul) «escarpement; ravin•,
GrS, II, 398. Sinonim : grem. - Cf. gr. yp~(.L7tiX.VO ,locus declivis". (Passow, 607), it. grebani
~i bg. greblo ,rateau". - < ?
G r e e, Greacd, pl. Grell, Greate •Grec•, Nic, 149; PAnt, 7. - 1°. veade Greclu *' lri/d
Greaca (vede grecul ~i tnsa~i greaea), Fr, I, 6, 88; BNA, Ill, 68 (Greacd, In loc de Greaca,
pcntru rima cu treacd); 2°. cripd' Arma'nlu - strlgd Greaca (a crapat aromll.nul - striga gre-
coaica), BNA, Ill, 70; 3°. tu-.4.rma'ne *i , tu Greate (lntre aromll.ne ~i lntre grecoaice), LP,
97; BNA, I, 88; 4°. PLit, 508. - V. al'lil, gagan, yumarangaO, stricaloare 2° etc. - ln dacoro-
mll.na - mai ales pentru f. Greaca - ef. : ,ii dedese muiere greacii" (CronM, I, 243); ,nascut
den greaca" (CronM, I, 258); ,au· adus Ia viziriul greci, grt\ce, turcoaice" (ITR, 104); ,fe-
ciora~ de greaca mare" (Emin, VI, 175; 676); cf. ~i TeodP, 70, 75, 85, 193, 298, 479-480;
544-558, 560, 566, 587 etc. - Gr. yxpa.rxoc; (Boga, II, 118). - < lat. Gtaeeus ,Grec".
GREESCU, vb. IV, Cod, 598 - v. grescu.
GREiii, sn., pl. greire - v. grealil -, Mih, 222; Gram, 254; PB, 603; Cod, 17 b8 ; 17
b2 ; 17 b7 ; omlu /i s' fete eu grelil (omul care s-a facut cu cuvintul), Cod, 68 b2 o. - V. gralil.
GRE;\1, sn., pl. gremurl, ponor, «escarpement, bord escarpt\; pente, dt\clivitt\•, Dal, 102;
PEt, 24; DR, II, 532; GEl, 150 ( < yxt(.Lv6c; ,precipice"); canda fried l'l-u di gremurl (parca
li e teama de stramine, de povirni~uri), PenB, VI, 97. V. greb2 , gremur, grimel'lrl. - < alb.
greml!, gram[ ..xp7J(.LV6c;, precipizio" (Hr, 71; Le, 271).
GREMUR, sn., pl. gremurl - v. grem - : nol a!flrimsim Ia un gremur (noi am ajuns
Ia o .ripii), _Lum, V, 225. V. grimrira ~i sinonimul areapit.
GRE~D!\, sf., pl. grendzl, grinda, •poutre, solive•, Dal, 102; Nic, 149; Mih, 222; PB,
603; PAnt, 441 ; CEl, 69; tirde coajea a grenddl'el (arde scoarta grindci); Arma'n'll' i '*l-fac
GREP -596- GRICUMAN

ca'slle cu grendzt di kin'l (aromAnii l~i lac casele cu grinzi de pini). Sinonime: potan, tdbdne.
- < vsl. grQcla ,trabs".
GREP, sm., pl. grekl, undita, digne a pechen, PScr, 215, 149; DR, II~ 532. V. grip.
c
- < alb. grep ,amo".
GRESCU, vb. IV (gril, grit, grlre), grai, tparler, dire; apptler, Inviter., Dal, 102; Nic,
149; Mih, 222; PScr, 215; PB, S03; CEl, S9. - 1°. $i-Q~i n'l-gred~le zbor di om (~i a~a lmi
griiie~te cuvlnt de om), PAnt, 2S7; 2°. nu-~l grescu (nu-~i vorbese), PGr, 7S; 3°. gred line,
cdra nu-dl lucru (vorbe~te tu, dacii nu ai treabii), PGr, 7S; 4°. gred, de, lora, mol mul'eare
(de, acuma, zi (vorbe~te), miii lemeie), Lum, II, 50; BNA, III, 72; 5°. - lu $edz tine?- luud,
l'l-gred#e aestu (- unde stai tu? - niciiiri, II zlce acesta), Lum, II, 128; so. ayllu l'l-gri a
amira'lul (sflntul i-a zis lmpiiratului), Lum, II, 155; 7°. grit-l'i-al Nlca si-l'l da sdre (chemati
pe Nica sii-i dea sare), W, II, 110; PAnt, 37; 8°. a !lodl1i1 nu na grit Ia numld (nouii nu ne-ati
trimis invitatie Ia nuntii); 9°. cumu t-grescu a tla? (cum lti zic tie? = cum te cheama ?). -
V. greescu ~~ acl'em, dztc, zbura'scu. - < vsl. graJatl ,croasser".
GRE1J'1, gred!lcl, pl. grel, gredle, greu, d 0 • lourd; 2°. pes:mt; 3°. grave; 4°. f. enceinte
- v. sdrtina 2°; 5°. un gros bonnet; S0 • riche; 7°. obstinatlon•, Dal, 102; Nic, 149; Mih, 222;
PH, S04; PAnt, 441. - 1°: napol sun gredlile (cele grele slnt Ia urmii), PB, 112:1; muntll'l
multu grel (muntii loarte grei), Lum, IV, 1S8; BNA, I, 30; pddure gredrld (piidure mare ~~
deasii), PLit, 811 ; PB, 8S17; 2°: durn'ed somnu grel1 (dormea somn adlnc); era gredo sdrbd-
todre (era siirblitoare mare, principalii), BatP, S; 3°: trdpsit ltngorl gredle (ati sulerit boli
grave); 4°: Sdmdrfna decide nedl1a, nuedsta-al Dzlma nkisl gredlla (Ia Samarlna a nlns, nevasta
lui Dzlma a purees grea) - cf. dr...~-au purees lata grea" (Emin, VI, 357); ldpa armdst
grecil1d (iapa a riimas lnslircinatii) - cl. dr. ,ogarea este grea" (Fur, I, 190); ,mumlinile lor
greale" (BD, 92) - cl. ~~ StB, 188; MF, I, 283; 284 ; 334 etc. ; 5°: cddzu un di grell'i
(a pleat unul dintre cei cu greutate); el eciste di grell'i (el e dintre cei solizi), PB, 2097 ; S0 : grel
nicuklrl (bogati gospodari), AI. 1903, 71 ; 7°: niauutlu u ligd' tu gredl1a (eel siirac se lncii-
piitlnli), PB, 9210 .: u ligd' tu gred!lcl, ca yumdrlu pri punti (se lnclipiitlnii, ca miigarul pe pod),
PB, 1241a - v. yumcir ~~ punte. V. 6lscul. - < lat. grevls, gravis ,lourd, pesant".
GRE1l'1 , adv., greu, dourdement; peniblemenb, Dal, 102; arsund grel1 curllle (piidurile
I'Asunii greu), PAnt, 2S9; Balr, S9; n'l-edste grel1 (mi-i penlbil), LP, 75; PAnt, 275. V. zore.
GREU~'O, sm., pl. greUI)l •arbrisseau semblable au houx et dont le poirls pese- v .
(gdlarn~11), gdirU:$11•, Dal, 102; ascumtu sum greu$11 (ascuns sub arborele greu~i'l), CFr, 191.

·- < 'l
GRfBA, sf., pl. grlbe, pieptene cu dinti rari, tgros _peine•, Dal, 102; Mih, 222 ;· GEl,
S9. V. discaClor, discdfit6r, dzugrcina ~~ glfbd. - < bg. grlba ,rAteau".
GRfBLA, sf., pl. .grlble, Dal, 102; CEl, S9 ( < bg. grebla) - v. grlbd.
GRIBOS, -bodsd, pl. grib6$l, -bocise, coco~at, tbossu•, Dal, 102; Nic, 150; GrS, III,
~S4. - V. adus, bubot, gadzdmol'lrl, gt'rbuu ~~ :
GRIBUESCU, vb. IV (gribufl, -uft, -uire), ghebo~a, •devenir bossu, se courber•, Dal,
102, CEl, S9. Sinonime: mihrisescu, ncusuredzl1. - < bg. gurbja se ,se courber".
GRIBUfRE, sf., pl. gribuirl taction de devenir bossuo, Dal, 102.
GRIBUfT, -tel, pl. gributt, -te tcasse par l'Age, courbe•, Dal, 102; muntl gribult di spedse
pddrlrl (muntl glrboviti de piiduri dese), Fl, I, 2, 7. V. guuor.
GRICAME, sf., liirii pl. mombre de Grecs; I'ensemble des Grecs• : mdndrd di Trli'li ~i
griccime (ocol de turci ~~ de greci), Bair, 53. - < Grec.
GRICUMAN, -nd, pl. gricumdn'l, -ne •partisan phanatique des Grecs•: edste hll'ea a
undl gricumdn (e fiica unui aromdn grecoman), PenB, IV, 43; Caraf, 7. - Grecomania est.e o
natlonalistii exploatare religioasli a ortodoc~ilor din Peninsula Balcanicli - aromAni, albanezi
GBIEATA -597- GBIVUfT

~i slavi - de catre greci sub masca feririi acestor ortodoc~i de turcizare, ca ~i de catolicizare
- cf. PLir, 439 ~i PPar, 1970, 91. - < Grec +-man.
GBIEATA, sf., pl. grief, Dal, 102- v. greafa.
GBII(J, sn., grai, Cod, 2626 - v. grelil.
GBilti, sn. ~i sm., pl. grijurl ~i grijl •souche resineuse ct noueuse de pin; caboche •,
Dal, 102; PB, 604; GEl, 150. - 1°. ari~ll vlrtos ca grijlu (bli.trln tare ca o buturugii. ra~inoasii.
~i noduroasii. de pin), Fl, II, 3, 3; 2°. sdndtO~l ca grijD. di dzddd (sii.nato~i ca buturugii. de zadii.),
BNA, II, 70; 3°. cap di grijll (cap tare, cap netntelegator; tncapattnat), PLit, 677; Fl, I,
tl, 24 - V. Skizare. - cr. gr. yxpl~~(lt ~i VSI. kri!.ll ,crux" (Cf. aci, SUb cdrjan), I
GRIMEL'ItJ, sn., pl. grimeal'e, ponor, tescarpement.: di pri grimel'lll ldhtdros tu hdil
si-arucutea~te (de pe o rlpa lnspaimlntatoare se rostogole~te in haos), Trib, I, 10-11, 19. - V.
grem ~i:
GBIMtlRA, sf., pl. grimure, rlpa - v. gremur ~i gr. rxpe:!J.oupot ('Hnt~p. IX, 210; 234).
GBINDINABE, sf., pl. grindind'rl, grindinare, taction de frapper de Ia gr~le •: acdfd'
'na ploale . .. ~· grindinare (a tnceput o ploaie ... ~i grindinii.), ICar, 153.
GBINDINAT, -tif, pl. grindinaf, -te, ca grindina, «blanc et resplendissant comme Ia
gr~le•: yin mu~eatile, multu grindinatile (vin frumoasele, cele prea stralucitoare), Fr, II, 15,
236; BNA, I, 76; cu albd sarcd grindinatd (cu sarica alba, ca grindina), FIP, 9. - V. grln-
dinat.
GBfNDINA ~i GRfNDINE, sf., PLit, 508 : plodle ~· grlndinif dddea (ploua !li bli.tea piatra),
PAnt, 360; tricu (urtuna ~· grlndinea (a trecut furtuna ~i grin dina), PB, 52ao. - V. grl'ndinif.
GRINDINEADZA, vb. unipers. (grindind', -nat, -nare), a bate piatra, •frapper de Ia
gr~le•, PLit, 340. V. g'rlndineadza. - < lat. grandlnare ,frapper de Ia gr~le".
GBfN'E; GRIN'EARCU, Nic, 138; 150- v. grd'n'e, ngrl'n'e, ngrln'earcu.
GRIP, sn., pl. grlpurl- v. yrip -, PB, 164'; poaha, grlplu (mreaja, undita), PB, 16318 ;
l-lo grlplu (1-a apucat undita = s-a terminat cu el), PGr, 76.
GBfBE, sf., pl. grirl, grii.lre, strigare, «action de parler, d'appelen, Dal, 102; Nic, 150;
PB, 604 ; mi doare caplu di grire (rna doare capul de strigi\t) - v. grltil.
GBf$TE, sf. pl., pleavll, •criblure, rebut de grainso, Dal, 102. Sinonim: sklvalif. - <
bg. grilAtl ,chenevotte ; tiges de chanvrcs".
GRIT, -tif, pl. grit, -te, grli.it, strigii.t, «parle, prononce; appelh, Dal, 102; avde Mlha
zboarlle grlte (Miha aude cuvintele grll.ite), LP, 106; PAnt, 271; Bair, 104.
GRfTA, sf., pl. grlte, chemare, •action de parler, d'inviter; cri, cri d'appel•, Dal, 102;
PB, 604; CEI, 69; nu va grltd (nu trebuie nimic de zis; nu e nevoie de chemare); nu mi
durea caplu di grltd (nu rna durea capul de strigiit, nu era nevoie sa-l tndemn strigtnd), Fl,
I, 1, 3; PAnt, 343. - V. grescu.
GBITOS, -toasif, pl. gri/6~1, -toase, gretos, •affadissant, ecoeuranh, Mih, 222.- < gredfa.
GBIV, -vif, pl. griyl, grlve, sur, •grist, CEI, 70; cal griv (cal sur). V. yriv ~i sinonimele
amrirgu, siv etc. - < bg. grlvil ,gris raye de bleu".
GBfVA, sf., pl. grlve, coamll, •criniere•, GrS, 11,398; cd pln' Ia os, ln grlvif, ti ved
tdl'eat cqd'il (cllci, ptna Ia os, tn coama, te vad rau taiat), Lum, II, 38. Sinonime : hlote
etc. - < bg. grlva ,.-".
GBIVEL'Ifr, sm., pl. grivel'l- v. gdrdvel'lil -, Dal, 102; CEI, 7 ( < griv).
GRIVUESCU, vb. IV (grivull, -uit, -ulre), carunti, •devenir gris, grisonner•: lara lo,
fii ieale ~· dor, s' grivuescu ca nior (iar eu, de jale ~i dor, sa caruntesc ca nour), PenB, VII,
73.- < griv.
GRIVU{T, -td, pl. grivulf, -te, caruntit, • grisonne • : bdrbd n' lcif, grivultif (barb a mica,
eii.runtita), Fl, I, 2, 12. - V. yrivult.
GRf'CICi\ -598- GROAI~A

GR~·CICA, invar. • (sur le) doSt - v. ngri'~ca, in circa.


GRIN, sn., pl. grl'ne ~i grl'nurl, grlu, «t 0 • ble; c.~reales; 2° offrande en souvenir des
morts •, Dal, t02; Nic, t48; Mih, 22t; PScr, 215; PAnt, 441. - e: s' aledgd grl'nlu di mel'lu
(sa aleaga (sli. curcte) griul de mei), ~PB, 29688 ~ s' podte ca s' creased gri'nlu hertu? (e posibif
ca griul fiert sli. creascli. ?), LP, t38; PAnt, 79; crecipa grl'nlu di kednta (griul crapli. (se stricii}
de neghinii.), PLit, 509; 2°: grin di mpartl're (grtu de impli.rtit, griu de colivli.), Plm, 11, 215;
vrel s' n'i mill gri'nlu? (vrei sli.-mi maninci griul sub forma de colivd? = vrei sli. mor?), LP,
56 ; BNA, II, t24; l 'l-mfcdl gri'nlu (a murit), PLit, 509 - v cumdtd 2°, tedra. - estan grl'nil~:
sun bUne (anul acesta grinele (cerealele) sint bune) - V gd'rnu, gl'rnu. - < lat. granum ,grain,
graine".
GRINAR, sn., pl. grtndre, cereale, • ble, cereales •, PLit, 727.- <lat. grannrium ,gre-
nicr".
GRINATA, sf., pl. grind'/, turtii. de griu, •tourteau de farine de ble•, Dal, t02. V. grl-
nedta. - < lat. *granneen.
GRJNDINARE, sf., Dal, t02 - v. grindindre.
GRlNDINAT, -td, pl. grindinci/, -te, grindinat, «1°. frappe de Ia grele; 2°. bien blanchi
(en parlant des vetements - v. grindindh, Dal, t02.- t 0 • ayln'lle (lira grtndindle (viile au fost
bli.tute de piatrii.); 2°: (ustanele grindincite (fustanele albe - lucii ca grindina), Fl, II,. 7, 5;
(elite cilbe, grindincite (fete albe, strli.lucitoare ~i tari ca grindina), PenB, VIII, t53.
GRl'NDINA, sf., pl. grl'ndin'l, grindinli., • grele •• Dal, t02 ; Nic, t48; Cal. t911 , 5-1-
gri'ndine) ; decide gri'ndind ca nri.ca (a bli.tut grindina mare ca nuca); ca bdtri.t di grl'ndind (ca
bli.tut de grindinli.), PLit, 508. V. grd'ndina, grlndind. - < lat. grando, -inem ,grele".
GRINDINEADZA, vb. unipers. I, Dal, 102 - v. grindineddzd. - ln dacoromana:
grind:tina (DHat, 3t9); ,petricele-mi grindinarii." (TeodP, 40).
GRl'NDZl, sf., pl. gri'ndza (Olimp), grunz, • bloc, morceau •, DR, II, 532; Ill, 596 ;
836 ( < Ia\ · grandia < gr. xov8p6c;). RES, III, 70-7t ( < sl. gruda . . . ). - V. grrinda (~i grdndza).
GRlNEATA, sf., Nic, 148 - v. gdredtu ~i grind/d.
GRINI!>6R, sn., pl. grini~odre • e. mais ; 2°. orgelet •, Bag, ,15 ; 49; PLit, 276. V. gar-
ni~or, gfrni~or ~i ulC16r1 • - < grin.
GRINUTC)S, -todsa, bubos, PLit, 274 - v . garnutos.
GRINiiTO; sn. - v . garnutu -, Dal, 102; PB, 604; t 0 • un grinutu di grin (un grli.unte
de griu); 2°. dociild grtnutu di auua (doua boabe de strugure); 3°. l'l-i~l grlnutlu atel bUnlu:
(i-a aparut furunculul eel rli.u, peric~los ) - v. granutu; 4°. ti umplu~l di grtnuta (te-ai umplut
de bube).
GRI'PCl, sf., pl. gri'p/e • terme d ' un jeu enfantin •· PLit, t71.1- V. hra'pcd. - < '!'
GRIT ! • interjection qui imite le rongement •, PB, 604. - V. yrttinsescu .
GRITESCU, -teased, pl. gritil; /i, -te~te, grecesc, • grec •, PScr, 215 (gretescu) ; hodrile gra-
te~ti (satele grece~ti), Velo, 11 ; PAnt, 322; BNA, V, 97; tricu tu gritedsca sau glr(edsca
(a trecut in tara greceasca ; a trecut in tabara greceasca). - Cu o probabilli. influentli. bulgaro-
albanezli. (cf. gd'rcu ~i bg. grucko): < grec.
GROAPA, sf., pl. grokl (~i groupe: cf. topicul Groupe), groapli., dosse, trou; tombeau •·
Dal, 102; Nic, 150; Mih, 222; PScr, 215; PB, 604; PAnt, 441 ; DR, II, 532. - 1°. addrd grokE
Ira s' li limpid cu cipd (face sau fac gropi ca sli. le umple cu apli.) ; 2°. Ia trelle groupe (Ia cele
trei gropi), Velo, 20; BNA, V, 67 (in rima cu aprodpe); 3°. ca clmbd'n'l pri groupe (ca clopote-
pc morminturi), RomP, II, 46, 2; BNA, IV, 58 (rimind cu aprodpe); 4°. l' l -sdpd grodpa (ii·
sapii groapa), PGr, 77; 5°: cl'ndu l'edl, creci~te; cl'ndu dal, scdde - grodpa (ctnd iei cre~te ~
se face mare; clnd dai, scade - groapa), PLit, 376; 6°. si ~tedre omlu cl'ndu va s' modra~
slngur grodpa vred ·~z-u-addra (dacli. ar ~ti omul cind va muri, mormintul ~i 1-ar face singur)~
GltOHTU -599- GRUMUR

PLit, 509; 7°. umplu groapa (a murit, a fost lngropat), PLit, 689. - Cf. ~~ topicul rpoTttc;
('HTtttp, VIII, 112; IX, 234), ypoTtiX (Boga, II, 214). - Cf. ~~alb. grope ,buca, fossa". - < ?
GROHTU, sn., pl. grohti, fierbere in clocote, •bouillonement a gros bouillons-, Mih, 222.
Sinonim : clocut. - < ?
GROHUT, sn., pl. grohute,hohot, •eclat de rire•, Mih, 222; CEI, 69.- Cf. ~~gr. yxp6-
x-roc; ,ci).Ot10ty(L6c;. cri de joie" ('HTtttp. VIII, 112). - < srb. grohot ,eclat de rire".
GROMIN, sn., pl. gromine (grlimostenl): n'illl'i ml'cd gromine, a mit'rllor l' amurfd'scu
dinlll'l (eel mici manlnca mere pliduretc, celor marl li se strepezesc dintll), PenB, VIII, 152.
- V. agromin.
GRON, sm., pl.?, matase, csoiet: hir di gron (fir de matase), PenB, VII, 72. -
V. grondu ~~ it. gro. - < tc. ghron (872) ,etof(e gros-grain".
GRONDU, sm., flira pi., mlitase, •sorte de sole tres forte qu'on fabrique a Lyon; sole
forte a dessins en relieh : (ustd'n'l di grondu (rochii de mi\tase), Fl, I, 3, 10. Sinonime : rna-
lase, sirmit1 . - <gron (-du pare a proveni din cazul prcpozitional turcesc ghrondan ,de sole" =
= de (din) mlitase).

GROP (Samlirina), vb. I : s' grupit'm a noastrd-aname (sli lngropam al nostru renum~),
BNA, II, 28 - v. ngrop.
GROSl, sm., pl. gro~r. piastru, PB, 604; PAnt, 441 - v. yros t dr. gros (DA), gro$ild
~i it. grosso.
GROS2 , groasd, pl. gro~l, groase, gros, •1°. gros; 2°. tl!te dure, tHe etroite; pl. ( ., 3°.
balivernes, sornettes •, Dal, 102; Nic, 150; Mih, 222; PScr, 215; PB, 604. - 1°: Ia pi'ndzit
minutd nu va ac gros (Ia plnzli subtire nu trebuie ac gros); boatea ma minuta, nu tu groasa
(vocea mal subtire (de tenor), nu In cea groasli, de bas), PB, 10612 ; 2°: s' turnd' yumlirlu s'
dzf'cd a cucotlul ,cap gros I" (se tntoarse mligarul sli spunli coco~ului ,cap gros !"), PLit, 518;
PAnt, 9 - cf. t fr. ,as chefs gros", Rol 3221; 3°: 1edz-ti pri oa!la, .• . nu ti lipsescu groase
(~ezi-li pe oua, ... nu-ti trebuie grandomanie), LP, 182; li tradzi 'groase (face pe grozavul),
PGr, 77 - v . hdblire 5°, trag 12° etc.; moara va apd, nu va groase (moara vrea (are nevoie
de) apli, nu vrea vorbe late), PGr, 105- v. got 5°; tal'lll 3°. - V. ~i~man.- <lat. grossus
,gros, epais".
GROZDAVEN, -nit, pl. grozdaven'l -ne, grlisuliu, •grassouillet, dodu•, Dal, 102; CEl, 69
( < mbg. grozdaven).
GRUH(U)TESCU, vb. IV (gruh(u)til, -tit, -tire}, clocoti, •bouillir a gros bouillons•, Mih,
222. . V. gr6htu ~~ sinonimele clucutescu, hurhurescu.
GRUAIADZtJ, sn., pl. grumadzit, grumaz, cgorge, gosiert, Dal, 102; Nic, 150; Mih, 225;
PScr, 215; PB, 606 (gurmadz!l} ; PEt, 24 ( < lat. grumus + -itl); niptelirea di grumadz!l easte
grea!ld (boala de grumaz (anghina) e grea); tu grumadz!l l'l-si flnea (in gltlej i se opreau),
Fe, I, 6, 88; PAnt, 184; BNA, III, 68. Sinonime: gitrgitllic, gt'rgal. - Cf. ~i alb. grumas,
gurmlis ,esofage, laringe", gr. yx.po~~ro (Boga, II, 83), precum ~i REW, 3888; DR, II,
480; DA, s. v. ; PhOr, II, 716.
GRUMBA, sf.; GRUMBUR, sn., pl. grumbe, grumbure, grlimadli, etas de terre, tas de
pierces •, Dun, II, 63 ( < lat. grumus, grumulus). - Cf. alb. grumbute ,gramada" (Hr, 73),
grumbull ,ammasso" ~i :
GRUMUR, sn., pl. grumurl. grlimada; clrd, •tas, amas; volee•, Dal, 102 ; PEt, 25;
DR, II, 475; s(induklle adunate grumur (llizile strlnse grlimada), Fl, II, 5, 6; u vdtitmal ...
mutril grllmurlu moale (am ucis-o ... privii grlimada moale), Fl, I, 5, 5; di (rica a lor, (gd'lle)
lmnit tn grumurl, multe deadun (de frica lor, ciorile umblli In clrduri, multe laolalta), Lum,
IV, 297. Sinonim: sloe. - < lat. grumulus ,petit tas, petit tertre".
GRUND..\ -600- GUDIL'EAR

GRUNDA, sf., pl. grunde ~i grundzd, bucati\, •morccau•, Dal, 103; Nic, 151; PB, 60-1;
DR, II, 532; III, 596-597; lo.dl und grundd di ca,u 'i und di zdhare (luai o bucatli. de. brinza
~i una de zahli.r). Sinonime: bucdtd, cumdtd. - V. grt'ndzd, grundzd, grunlje, precum ~i alb.
grunde ,Kleie" (GM, 132) ~i gr. ypo\i8oc .. (3wl.o<; -rupou" ('A prJ., 35; Hris, 47: yxpoudoc).
GRUNDETiJ, sm., pl. grunde(, specie de pe~te, mom d'un possom.- < ?
GRUNDZA, sf. pl., tarltli., •som, Nic, 151 ; Mih, 223. Sinonim : tl'r(u. - V. grundu ~i
dr. grunz ,grumeau".
GRUNFLARE, sf., pl. grun(lu'rl, horcli.ialli., «ralc, ronflemenh, REW, 7447 (<run().
Cuvint necunoscut. Sinonim : hdrkire.
GR1JN9E, sf., pl. grrinlje (Cavala - Albania): vedde gl'indtlu 'i l'l-si pare grunlje di
ca,u (vede gli.inatul ~i i se pare bucatli. de brlnzli.), ZP, III, 511 - v. grundd. - Pentru -<;e.
cf. (runlje, nfilcls etc. ~i:
GRUN91U (Samli.rina), sn., PenB, III, 241 - v. grun'lli.
GRUN'EARE, sf., pl. grun'erl, grohli.ire, •action de grogner; grognement., Nic, 150;
Mih, 223 ; PB, 604.
GRUN'EDZiJ, vb. I (grun'edl, -n'edt, -n'edre), «grogner•, Nic, .151; Mih, 223. V. gur-
n'edzit - < lat. •urunnlare, grunnire ,grogner [en parlant du cochon]".
GRUN'I(J, sn., pl. grrin'e, bli.rbie, •menton•, Dal, 103; Nic, 150; Mih, 223; PScr, 216;
PB, 604; PAnt, 441, PEt, 25; REW, 3894 (<lat. grunium); StR, II, 236 (*gruneum). -
E acela~i cu fr. groin (DDict. : < lat. *gr~;~nnium). - < lat. •urun(n)lum.
GRUP, sn., pl. grupurl, grop, «group, rouleau d'argent, sac d'argenb, Dal, 103. - < it.
gruppo.
GRUP AR, sm., pl. grupdrl, gropar, dossoyeuro, Dal, 103; Nic, 150; Mih 223; lu-aveci
adundtd grupdrlu (II strlnsese groparul), Fl, II, 5, 6; grupdrll'i dipusird mclrtul (groparii alii
lli.sat In jos pe eel mort), Ca!GrB, 39 .; BNA,' IV, 118. - < grodpd. '
GRUPf~TE, sf., pl. gruplfile, cimitir, •cimetiere•, Dal, 103; Nic, 150. Sinonime: kimitir.
murmin(t. - < grodpd.
GUAL'E, sf., gli.oace, Nic, 143 - v. gulldl'e.
GUBE, sm., pl. gubedz, boltli., •vo11te, coupole; boucle•, Dal, 103; Nic, 145. - 1°. gubedz
di kedlrd (bolti de piatrli.), Bair, 53; 2°. di gubelu a cdlivdl'el aspindzurd un cirlig (de bolta.
colibei atlrna un clrlig), Fl, II, 3, 2; 3°. Armd'nile podrld gubedz di mese (aromanele poarta
paftale Ia cingatoare) - cf. PenB, Ill, 186; 187; Plm, II, 179. - V. cube,
GUBES, -sd, pl. gube,l, -se, girbov, •bossm. - V. gube ~~ sinonimul cambUr.
GUBILOS, -lodsd, pl. gubilcl~l, -lodse, boltit, «vo11te•: (rl'mlea gubilodsd (fruntea boltita).
Fl, II, 2, 7; II, 6, 5.
GUC:Escu, vb. IV, ghici, Mih, 223 - v . angucescu.
GUcrLfE, sf., pl. gucilil, cre~te:t, •sommet, Gipfel von Baum>, PB, 604; Jb, XIII, 86 ~
andlJtl'l (adzl, cu gucilil, dddea aprodpe pin' di sodre (inaltii fagi, cu cre~tete, se lnaltau.
aproape plna Ia soare), GrB, 229; s' alind pi pom, tn gucilie (se urea In porn, In vlrf), PenB.
VIII, 152; mi-alindl di-rindoard n sus pi gucilie (mli. ureai lndatil. sus In vlrf), Bair, 39; 58.
V. guglulle ~i sinonimele cacealiu, clrcilill, cred,tic, cucul'lll, crilmd, cingdrlill, Clued, C'luC'luld.
C'lulub~t, C'lumd, Ctungdne, huhUtd, kipitd, mdyedz1d. - < ?
GUDALAGA, adv., repede, •vite•, Mih, 223; CAr, 328. V. aldgd, ddldga, di-alciga. -
< cu di aldgd.
GUDESCU (mi), vb. IV - v. gdudescu - : s' nd gudlm (sli. ne bucurli.m), Gram, p.
xxx. Slnonim : hdrsescu. - < it. godere.
GUDIL'EAR; GUDIL'EARCU, -rd; -red; pl. gudil'edrl, -re; gudil'edr(i, -r(e, gudurat.
•caressant; flateur; dorlote>, Dal, 103; Nic, 145; CEI, 69. - < gt'dil.
GUDUR -601- GUliEA

GUDUR, GUDURESCU (mi), vb. I~~ IV (gudurdl ~~ gudurll, -rat, ~~ -rll, -rare ~~ -rlre),
gudura, •choyer; flagorner; se surchauffer•, Mih, 223; Nic; 145; Kats, I, 472; mi gudur si-n'l
.d a fiuci (mil. gudur ca sa-mi dea ceva); nd gudurlm Ia foe (ne rli.sflitam tnclilzindu-ne Ia foe).-
·Cf. dugurescu, dr. gudura ~~ alb. gudulls ,sollecltare".
GUDURARE, GUDURlRE, sf., pl. gudurd'rl, gudurirl «cajolerie; flagornerie; fretille-
menb, Mlh, 223; Nic, 145.
GUDURAT, GUDUR{T, -did, -ltd, pl. gudurdt, -te; gudurlf, -te •choye; flagorne; fretille•,
Mih, 223; Nlc, 145.
GUGO${J, sn., pl. gugod~e, glont; gogoa~li, d 0 • balle de fusil - v. mullue; 2°. cocon -
v. cucril'lil 4°t, Dal, 103; PB, 60!. - 1°·: lu-drse amdrlu gugo~u (amarul glonte 1-a ucis), Fl,
I, 1, 5; PAnt, 250; mulle gugod~e cddzrlrd sedra (seara au clizut (s-au desclircat) multe gloante),
Lum, I, 190; 2°: gug6$l di slrmd (gogoa~e de mlitase), DR, VII, 190.. - V. glgod~e.
GUGUCE, sf., pl. gugrice, gugu~tiucii., •ramien, Dal, 103; Nic, 144; Mih, 223; Lum,
V, 186; ArE, 6; CEl, 69; 'nd grlrd di guguce (o gura de gugu~tiucli) BNA II; 22; 70. - V .
.gugrifcd, dudle, t5icuhturd, fdsd. - Cf. bg. gugu§ka ,tourterelle" ~~ alb. gugu(:e ,tortora" gr.
-yxouyxoooot (Boga, II, 118).
GUGUCI{J, sn. pl. guguce ~tiulete «epi. de mais- v. cdrbrl~rl 2°; cOne (pomme de pin)-
v. cucullllrh Dal 103. - 1°: podrca edste un gugullu (poarca e un ~tiulete), PLit, 148 -
v. cotcd ~~ podrcd; 2° : guguCile di kin'l (conurile de pini), PenB, VII, 143. - Cf. bg. guguci
.. ,mais" (~i gugucenrl ,.de mais").
GUGUFCl, GUGUFCE, sf., pl. gugri(le, grrgu(ce, Dal, 103; Nic, 1-14; Mih, 233 - v.
guguce.
GUGUL'EANA, sf., pl. gugul'edne, ciuperca, «1°. champignon; 2°. belle fille, bien aimee•,
Dal, 103; Nic, 143; ti-aldxl~l, li-armdtusi~l, gugul'edna-n'l (te-ai primenit, te-ai lmpodobit,
mlndra mea), PLit, 748 - comparatfa este explicabila: gugul'edna e o ciupercli lnalta, aspec-
·tuoasii., cu plilliria rotunjitii. (ca boletus granulatus). Sinonim: peclurcd. - V. gurgul'edt. - < ?
GUGURARE, sf., pl. gugurd'rl, gongonire, •action de babillen, Dal, 103; Nic, 143;
Mih, 223.
GUGURE{:IO, sn., pl. gugureace, fructul platanului, •fruit du platane•, Dal, 103. - V .
.cucurillrl.
GUGUREDZ{J, GUGURESCU, vb. I ~~ IV (gugurcil ~i gugurll, -rat ~i -rll. -rare ~~
-rlre), glnguri, •babiller (comme font les petits enfants); roucouler; murmurer>, Dal, 103; Nic,
144; Mih, 223; FI, II, 6, 9; n'lclu gugureddzd (copila~ul gungure~te); ca purrinr;il'l gugurdm
(gunguream ca porumbeii), RP, 10-11, 16; PLit, 953; fiCldrll'i. .. gugureddzd (copila~ii ...
glriguresc), AI. 1903, 32; gugureddzd-arl'rllu n udle (rlul murmur:'!. In vale), GrB, 3, 25. V •
.gtrglredzrl, gurguridzrl ~i sinonimul blnduridzrl. ~ cr. ~~ bg. guguka:n!l ,roueouler".
GUGUSTARE, sf., pl. gugustd'rl, lmbrati~are, •action d'embrasser, de baiser•, Nic, 144.
GUGUSTAT, -ld, pl. gugustdf, -te slirutat •embrasse, baise•.
GUGUSTEDZ{J, GUGUSTESCU (mi) vb. I ~~ IV (gugustdl ~i guguslil -stat ~~ -stit,
--stare~~ -stlre), lmbrliti~a, •embrasser, baiser•, Nic, 144; ca purunr;i nd gugustedm (ne sarutam
·Ca porumbei), W, II, 26. Sinonime: ambrdfrl, ba$rl. - Cf. alb. gostis ,.invitare", srb. gostiti
.,.traiter en hAte" ~i bg. gostriuamrl ,Hre invite".
GUGU$E, invariabilln locutiunea purnd gugri$e < pruna cu t:11~ «prune a queue allon-
,gee•, Kats, I, 72.
GUGUTA (Amlnclu), sf., pl. gugufd, narcis, cnarcisset. - < ?
GUliEA ... , invar., cogeamite, •grand; enorme•: hi/ guyed flCIOrl ~· minte nu-auit (slnteti
-cogeamite fllicai ~i minte nu aveti); all rind guyed cdsd (au o cogeamite casii.). V. cuged. - <
~c. •NJa (977) ,grand ; brave".
GUt'iE.ABA~I -602- GULIVR.AGA

GUt'iEABA~l, sm., pl. gug~aba~l, primar, ~maire•, Dal, 103; Nic, 143; PB, 605; PAnt,
441. Sinonim: 6imarhu. - < tc. qodja-baehl (977) ,notable; echevin".
GUt'iEAMITE, invar. : gugeamite featd (cogeamite fatA), PB, 25813 - v. gugea.
GUt'iiLESCU, vb. IV (gugilit, -Iii, -lire), mtnglia, •caresser, calinero, PB, 605; u grttji--
lcd~te (o giugiule~te), PB, 23433. Sinonime: gcllinisescu, hdl6ipsescu. - < ?
GUt'ii{J, sm., pl. gugean'l, pitic, •pygmee•, PB, 32318• -In jocurile de copii, e sinonim·
cu bi~cu, cotcd, gotca, poured (PLit, 149). v. ~i guguclrl. - <?
GUt'iiUFOARTIC.:\, sf., pl. gurilnfoarlife, urechelnitii, • perce-oreillc•, Dal, 103; PLil" ,.
69. - V. burdufotirticu. - < ? cuClu + foarticll sau guglil+ fotirticu?
GUt'ilULfE, sf., vlrf de ar!Jore, •sommet d'un arbre•, Mih, 223 - v. gucilie.
GUH I •interjection qui imite Ia toux•.
GUHTIC, sn., pl. guhtife, guturai, «rhume de cerveau; toux•, Nic, 148; WOI, 121. - <
guh!
GUIITISA'nz{J, vb. I (g:1hlisal, -sat, -sdre), tu~i, •tousser., Nic, 148. Sinonim:
tu~ed'dl. - v. guhtic.
GUL.AtE, sf., pl. gulil'Cl, narcis, marcisse•, Kats, I, 72. - V. guleace.
GUL.:\tiUNE, sf., pl. guldi:lUn'l, goliciune, •nudite, vacuite•, Dal, 103. - < gol.
GULDANEC, -cil, pl. guldanefi, -fe, musafir nepoftit, •hote qui n'cst pas invite•, Mih,
~24.- <?
GULEAb~, sf., ,lilicea a Hristolul" (floarea lui Hristos), VAR, 257 - v. gultice, gullce.
GULESCU (mi), vb. IV (gulil, -lit, -lire), goli, wider; depouiller (de ses vHements),
devHir; dev';lliser, gagner tout I' argent de qqn.•, Dal, 103; Nic, 144; Mih, 224; PAnt, 441;
CEI, 69.-1°. guilt una Mte di )'in (ati golit o bute de vin); 2°. furll'i na gulircl elisa (hotii ne-au
jefuit casa); 3°. s' ti gule~ti cum ti fedfe ma-la (sa te dezbraci (sii fii a~a) cum te-a niiscut
mama ta), PB, 852 ; 4°. guleti dipriunu (ci~tiga mereu la joe de carfi lilstnd pe adversari fard
nici un ban), PB, 4309. - < gol.
GULWE, sf. dleur jaune• - v. guietit'e, angulile.
GULil\IAN, -ncl, pl. gulimtinean'l, -ne, hriipiiret, •vaurien, vagabond•: si-alipidara vl'rna
palru-flnfi gulimtinean'l dupa mini (dupii mine se repezirii vreo patru-cinci haimanale), Fl,.
I, 6, 4. V. birM~rl, vagabondu. - < gal'eamtin?
GULfN.:\, sf., pl. gullne <lieu depourvu de toute plantation•: lumea s' aveti aduntilti pr
gulina (lumea se adunase pe dealul gol), AI. 1903, 52. - V. golina ~i bg. golina ,-".
GULfRE, sf., pl. gullrl, golire, •action de. vider, vidange•, Dal, 103; Nic, 144.
GULI"(E)AN, -na, pl. guli~(e)tin'l, -ne, gola~, •denude; denue du tout; deplume•, Dal,
103; Nic, 144; CEI, 69; amurd guli~eanll (murii gola~ii), ArE, 27; mi-aldsa' gol, guli~tin (m-a-
liisat gol, gola~), PAnt, 312; PB, 87'; ·pul'l guli~an'l (pasiiri gola~e). - Cf. mgt. guli~an (PMegR,.
II, 84; GrS, III, 400; CapM, III, 147) ~i bg. golusa ,pauvre femme", gr. yxou).'~§iiv'
(Boga, I, 97). - < gol.
GULI"(I)NARE, sf., pl. guli~(i)na'rl, despuiere, •action de depouiller, de devHir•, Dal,
103; Nic, 144. Sinonim: dispul'eare.
GULI"(I)NAT, -td, pl. guli~(i)ndf, -te •devetu, depouille•, Dal, 103; Nic, 144. v . .sgu-
lw;il.
GULI"(I)NEDZO (mi), vb. I (guli~(i)nal, -nat, -ndre), despuia, •devctir; depouillero.
Dal, 103; Nic, 144; PB, 605; CEI, 69; nu furara, nu guli~inara (nu au furat, nu au despuiat),
GrB, 130. Sinonim: disp6l'lu. _- < guli~(e)an.
GULfT, -ttl, pl. gulif, -te, golit, •mis nu, vide, desemplh, Dal, 103; Nic, 144; cofe gullte
(plo~ti golite). - V. guUscu.
GULIVRAGA, sf., pl. gulivru'dzl, luncii, •prairie, Uferwald•, Nic, 144. - < ?
GULUBfZDRA -603- GUill\

GULUB{ZDRA, sf., pl. gulublzdre, nemernica, •propre a rien (en parlant d ' une femme),
femme sans valeur, b~lltre• (gramosteni). - < ?
GULUCUSTA, GULUGUSTA, sf., Hicusta, Nic, 145; PScr, 216; CAr, 328 - v. gdldgr!sta,
Jdcustd.
GULUGESCU (G6pe~l), vb. IV (gulugll, -gil, -girc), a sta iarna llngil foe, •rester pendant
.l'hiver pres du foyer., Jb, XIII, 86; CAr, 105. - < Gulugt!il.
G u I u ll e ii (G<ipe~l), sm., ianuaric, •Januar., Jb, X III, 86. - v. Culugeil ~i bg. golemilil
,janvier".
GULUliEti, sm., pl. gulumt!l •gros excr~ment.. Sinonim: guuun. V. ~i gal'eaman. - <
bg. goli!mii ,volumineaux" + -(m)an.
GULUVAN, sm., pl. guluuun'l- sinonim cu gulumt!il -, Mih, 224; DR, III, 1088
( < sl. glaua) ; CEI, ·69 ( < ? bg. glauan) . - < ?
GUL'EANO, sm., pl. gul'eanudz, somn, •silure (poisson)•, PB, 605; GEl, 150. Sinonim :
$Odmd. - < yxoul.totv6c; ,baleine des rivieres".
GUMARAAA, sf., pl. guniard'dz, gramada de pietre, •tas de pierres dans une embla-
vure•, Dal, 103; DR, I, 216 ( < *grum < lat. grumus + aruM) ; DR, III, 177 ( < grumur).
- V. grumbd, grumur ~i sinonimul grdmtidd.
GUI\IOL'I(J ~i GUMlJi•J(J, sn., pl. gumoul'e ~i gumul'e, cocolo~, bulz, •pelote, grumeau;
.boulette de son pour les chiens•, Dal, 103; Nic, 145; Mih, 224; PAnt, 107; PEt, 25 ( < lat.
*cumuleus); cl'nile . .. si-adund' ell un gumol'lrl (clinelc ... se ghemui cit un bulz); ci'n'll' i
.(Ji la ol s' hrdnt!scu cu gumul'e (clinii de Ia oi se hriinrsc cu bulzuri de tarlte). - Cf. ~i alb .
•gcrmule, gamril'e. - < vsl. gomolja, gomuljn .,m aza, sortr de pat~e ".
GUNA, sf., pl. grine, hainil lmblanitii, PB, 605; DR, I, 520 ( < lat. gum;a). - V. yunci
~i nib. gune ,cappotto che arriva sino ai ginocchi" .
GUNDU, -dd, pl. gundzl, gunde, costeliv, •efflanqu~•. Mih, 224. - < ?
GUNDULUKE, sf., pl. gundulukl, diurna , •diurne, salaire d 'un jour., Mih, 224. - < tc.
·fJunclellk (1061) ,.-".
GUNEALA, GUNEL.~, sf., pl. guneule, gunt!le, manta, •manteau a longs poils - v .
:Sciricd; manteau de femme sans manches et tombant jusqu'aux genoux - v. cdndu~e•, Da l,
.103; CFr, 24. - V. gund ~i it. gonnella, bg. gunt!la.
GUNOS, PScr, 216 - v. agunos.
GUNUSAR, sm. , pl. gunusurl- v. yunusur -, Mih, 225; AI. 1901-1902, 92; gunusciri
- u~e di li11e, li ' nd Idle cdlddru*e (spoitori - din u~ii In u~a . pentru o neagra (sau biatii) cal-
<liiru~a), Lum, V, 11-12, 36.
GUNUSARESCU, -reused, pl. gunusdrt!#i, -rt!111e, de spoitor, •de retameur., Mih, 225.
GUNUSESCU, vb. IV; GUNUSfRE, sf., Mih, 225, spoi, spoire- v . ydnust!scu, ydnuslre.
GUNUSOS, -sousd, pl. gunus611l, -souse, sclrbos, •d~goutant , r~pugnanb: di rule zdcoune
~· gunusocise si (ugd (sii fuga de obiceiuri rele ~i dezgustll.toare), Cod, 195 • V. aynus6s.
GURABfE, sf., pl. gurabll, Mih, 225 - v . gurbie.
GURAHAN, -nd, pl. gurahun'l, -ne •qui a une grande bouche; enfant pleurnicheuro,
·PGr, 79. - Cf. ~i gr. xoupot)(cXvt ,mcnsonge". - < ? gurd + heine.
GURA, sf., pl. gure ~i gurl, gura, •1°. bouche; 2°. gueule; 3°. voix; 4°. vie; paralyser;
.'5 °. .membre d'une famille ; 6°. pretexte; faire taire; 7°. relation, rapport ; 8°. couler; 9°. me-
dire; 10°. avoir faim; 11°. paltre•, Dal, 103; Nic, 145; Mih, 225 ; PScr, 216. - 1°: una mti-
ndstire cu nipl'rtica tu mt!se ~· cu cal'l cilt;i di-anudrllga - guru (o manastire cu naplrca Ia
mljloc ~i cu cai albi In jur - gura)(gramosteni); di gurd s' btite cuplu (capul se bate din cauza
:gurii), PLit, 512 ; 2°: cadzut tu gurd di lup (ati cazut In gura de lup); 3°: yin stihllle s' nd
J 'eu guru (vin stafiile sa ne ia vocea), Lnm, II, 271 ; BNA, IV, 38; 4°: lu-a@umsird cu gura
GURBfE -604-

(1-au ajuns (1-au apucat) vorbind, 1-au apucat In v.iata), PB, 42427 ; si-~l a§lrlngd md-sa cu
gdrd (sa-~i apuce pe mama-sa In viatii), PLit, 773; atumtea l 'l-vin'e grlra (atunci 1-a venit vocea
= a putut vorbi = a lnviat), PB, 19431 ; l'i si lo grlra (i s-a luat gura = nu putu vorbi-
a paralizat), PLit, 510- v. l'edll 18o'; 5°: are gurl mrllte (are copii multi), PGr, 79; 6°: nu-ari
gdrd s' greased (nu are motiv sa vorbeasca) ; l 'l-acdfd' glira a Hrist6lul (lui Hristos i-a prins
gura = Hristos nu a avut ce sa mai zica = pe Hristos 1-a dezarmat), PB, 4331a; 7°: nu-~l
grescu cu grlra (nu-~i vorbesc unul altuia = slnt certati), PB, 605; 8°: dpd l'l-n'edrdze glira·
(gura li merge ca o apii = are vorbii curgatoare), PLit, 510; 9° : nu mi tredfe n grlrd (nu rna
vorbi de rau), PGr, 79; ti ncltled~l? I' aspdrsi~l glira? (te-ai certat? ti-ai spurcat gura?,
ai vorbit de rau ?), BatP, 13; BNA, III, 108; 10°: nd si-aved drlsd glira Ia uredcl'e (de (oame·
mare, gura ni se Iungise plna Ia ureche), PAnt, 310; 11°: pln' cdlu s' l'ed 'nd gdrd (pfna,
ce calul sa ia (sa pascli) o gura (o lmbuclitura) de iarbd), PLit, 1050; PAnt, 66 - cf. dr.
,Albina ... lui o gura de apa" (Mlns, 132). - V. ~i kirkinec 2°. - Cf. prov. Ia gourro , Ia
bouche", Tour- K, 27.- <lat. gula ,bouche. ; gosicr".
GURBfE (gramostcni), sf., pl. gurbil - v. curabe, gurabie.
GURGULEADZX, vb. I unipers. (gurgulidzd', -dzdt, -dzdre),.glrai, •gargouillcr; grouillert,.
Dal, 103; ari'Jllu gurguleddzd (rlul murmura, vuie~te); mdfdle gurguleddzcl (matele chioraie)" ·.
- V. gurgurt!dzll, gurledzu.
GURGULIDZARE, sf., Dal, 103 - v. gurlidzare.
GURGUL'EAT, -td, pl. gurgul'edf, -te, rotund, •rond, arrondh, Dal, 103; Nic, 146;
PLit, 209; DR, VI, 322; 'nd bdsedricd gurgul'edld pri un slur adrdtd - gugul'edna (o bise-
rica rotunda pe un stllp facuta - ciupcrca), PLit, 376 - v. gugul'ednd, toponimicul bulgar·
Gurguljdt (BER, 295). - V. ngurgul'edt ~i:
GURGUL'ITEDZ(/ (mi), vb. I (gurgul'itdl, -tdt, -tare}, rotunji, •arrondir>: cdpitf'n'llu·
s' gurgul'itd' t;ine (perna se rotunji bine), Fl, II, 6, 8. - V. ngurgul'edzll ~~:
GURGUL'ITOS, -todsd, pl. gurgul'il<i~l, -todse- v. gurgul'edt -, Dal, 103; PAnt,. 342;
pard'lu-l gurgul' it6s (banul e rotund), PLit, 600; 'nd minCtrlnd gurgul' itodsd (o minciuna ro-
tunjita, diplomatica), PB, 36912 - v. arucut6s, precum ~i tnvdrg6s, slr6m;il. - V. gurgul'rutos !;i:
GURGUL'I(J, sn. ~i sm., pl. gurglil'e ~i gurglil'l , gurgui, •rond, (pierre) arrondie; tetin ;.
goulot de cruche, oreillette d'un vase•, Dal, 103; Nic, 146 ; Mih, 225 ; PB, 605; CosP, ~7;
FIP, 31. - 1°. fetitile si-aglucd cu gurgrll'e (fetele se jucau cu pietrele rotunde) - v. abel; 2°.
d6l'i gurgrll'l di kedtrd (cele doua sflrcuri de piatra ale flfelor), Lum, III, 207; 3°. gurgriltllw
a p6Ctlul s' fretidze (toarta urciorului s-a spart). - < lat. gurgullo ,oesophage, gorge".
GURGUL'IUTOS, -todsd, rotund, PB, 605- v. gurgul'it6s.
GURGUR, sn., pl. grlrgure, susur, •murmure (d'eau); gargouillement (dans les intestins)» :
sprlne-n'l, vdle, ... cu-a tda glirgur s~skiros (spune-mi, vale, .. . cu al tiiu murmur suspiiliitor),.
UnivL, XLV, 275; BNA, V, 43. - Cf. ~i tc. ghourghour (878) ,bruit que fait le ventre par
suite du deplacement des gaz intestinaux".
GURGUREDZ(/, vb. I - v. gugurt!dzll ~~ glirgur.
GURrfTX, sf., pl. gurylfd, glrbitii, •garrot; Ia partie enfoncee de Ia nuque•, Dal,. 103;
Fl, II, 5, 3; Dun, II, 100; CEI, 69; CAr, 224. - < bg. g6rblea ,petite bosse".
GURfT.\1 , sf., pl. gurlfd, guritii, •petite bouche•: nu-l'l si-dvde gurfta (nu i" se aude
gurita), PLit, 512 ; I' yineti s' ld sort;l gurita (lti venea sii le sorbi gurita), BNA, Jll, 70.. -
V . gur~odrd .
GURfTX2 , sf., pl. gurifd •poire sauvage; pl. : sornettes - v. gros2 3° etc.•, Mih, 225;
DR, II, 533; CEI, 68 ; RF, J, 35. - 1°. mfcd'm gurlfti couple tu sprrlnd (mlncam pere pildurete
coapte In spuzii) - v . ayru-g6rfu2 , g6rfu2 ~~ petird; 2°. nd vtnde gurlfd (ne spune palavre) -
v. curcubetd 4° etc. - < alb. gorrlell ,pera selvatica".
-605-

GURfTti, sm., pl. gurlf, par paduret, •poirier sauvage•, Mih, 226; ZP, IX, SOS (gurnlfa).
- V. ayru-gorfu1 , gurlfd1 , gurnlfa ~i per1•
GURLEDZti, vb. I (gurlidztil, -dzat, -dztire), chiorai, •grouiller (en parlant des boyaux);
grognen, Dal, 104; PB, 60S; PEt, 43 ( < gp.redzil < gurd) . - 1°. nd gurletidzd mtifdle di (otime
(de f.oame, ne chioraie matele), CalGrB, 17 - v. gurguleadzd; 2°. bdgdrd atum[ea s' gurletidzd
dpile · (atunci lncepura sa curga bogat apele vuind), PB, so•; 34337 ; 3°. gurlinda s' dufe n
munt~ (se duce In munte guitlnd), PLit, 394. - Cf. mgl. gurUs ,groluii" (PMegR, II, 8S;
GrS, III, 400; CapM, III, 148 : gurlez).
GURLESCU, vb. IV (gurlil, -lit, -lire) - v. gurledzil -, Dal, 104; Nic, 146.
GURLIDZARE, sf., pl. gurlidzd'rl •gargouillement; grognemenb, Dal, 104; PB, 606.
GURLfNn.;{, Nic, 146- formii. inexistenta- v. gurUdza.
GURLfRE, sf., pl. gurllrl, grohllire, Dal, 104 - v. gurlidzdre.
GURLfTA, sf., fiira pl., grumazare, •enflure du cou (chez les pores); croup ~, Dal, 104 ;
Nic, 146; Mih, 226; PB, 606; PLit, 329; CAr, 223; CEI, 69; gurllfa s' I' u da! (dare-ar
glrlita ln tine 1). - cr. gr. j,(ctp/..hact (Boga, II, 212). - < bg. g6rUea ,diphtt\rie, angine".
GURMADZ D, sn., PB, 606 - v. grumddza.
GURN.;{, sf., pl. gurne (Magarova), bazin, •bassin•, Mur, II, 4S6. V. yurnlfd. - < alb.
gilrut ,Quelle" < gr. youpvct ,bassin".
GURNfTtii (Nevisca), sm., pl. gurnlf, par, •poirien; GURNfTti2 , sn., pl. gurnlfd, para,
• poire• : gurni{lu sun gurni[a cdde (para sub par cade), ZP, IX, SOS. - V. gurifu, gorfu.
GURN'EDZti ~i GURN'ESCU, vb. I ~i IV (gurn'edl ~i gurn'il, -n'edt ~i -n'lt, -n'edrc,
~i -n'lre), grohai, grogner; fouillert, .D al, Hi4; Nic, 146; PB, 606. - 1°. gurn'eddzd ca porcu
(grohaie ca pore); 2°. gurn'ed tu cutruylomse (scormonea sub strea~ina), PB, 13611• - V.
grun'edzu, zgurn'cscu. - < lat. gruuulre ,grogner".
GURN'fRE, sf., pl. gurn'lrl •grognement; fouille•, Dal, 104. V. grun'edre.
GUR!>OAn.\, sf., pl. gur~cirl - v. gurlftJI - : gur~otira UJ. si strl'mbd (guri~oara li se
strimbll), BNA, II, 84. - < gurd.
GUSAC, sm., pl. gusdfl (nord) - v . gl'scu -, PB, 1771; PEtim, 12. - < bg. gisak6
,jars".
GUSTOS, -todsil., pl. gust6~l, -louse, gustos, •qui a un gout agreable•, Mih, 226; PAnt,
441. - V. yustOs ~i :
· GUSTU1, sn., pl.1 f!Usturl •gollt; bonne disposition, plaisin, PScr, 216; Nic, 147; Mih,
226. - 1°. s' veddd fi custu tiri tnima di stihtil (sa vada ce gust are inima de smeu), PB, 1628;
2°. nlfi gustul nu-l'l cunu~tetim (nu-i cuno~team nici gustul), PB, 3735; 3°. el ·~z-mutred gustul
(el l~i vedea de placerea lui), PB, 1920; 4°. nu vred si-aspdrgd gustul a dicun'etirllor (nu vrea
sa strice cheful cer~etorilor), PB, 3S61•- v. yustu, ke(e. - <lat. gustus ,gollt, avant-gollt".
GUSTU 2 , vb. I (gustdl, -tdt, -tare}, gusta, •goftten, Nic, 147; Mih, 226; cl'ndu gusta'
mayirlu - (drmac! (clnd a gustat bucatarul - otrava 1), PB, 1803'; PAnt, 98; fi si-l'l ddm?
li sa gusttl'm? (ce sa-i dam? ce sa gustam ?), CFr, 169. V. ngustu. - < lat. gustare ,goftter".
GUSURAT, -tu, pl. gusurdf, -te, Nic, 147- v. cusurdt.
GU!>E, sf., pl. gu~l, glt, •1°. cou; 2°. goitre, jabot; 3°. oberer (de dettes); pecher;
4°. partir, serompre le cou, rompere il collo; so. gosier, s'epreindre, chier•, Dal, 104; Nic, 146;
Mih, 226; PScr, 216; PB, 606. - 1°: fdplu tiri clOput .di gu~e (tapul are clopot de glt); gu~ea
di bofii (gltul sticlei); 2° : sun grun'l(l adrd' gu~e mare (sub blirbie a flicut gu~a mare) - v.
mtimd3 ; 3°: am bOrfie pln' di gu~e (slnt dator plna In glt), Bat, 7; stepsura ... pri g~ea a
mea s' htbd (gre~elile .. . In circa mea sa fie), Cod, 29•; l-lodl pri gu~e (l-am luat pe suflet),
GrB, 3, 1S; mi lod~l pri gu~e (m-ai nenorocit), Lum, II, 309; BNA, III, 126; PGr, 79 -
cf. gr ... va-r~' Exouv G'tGV /..ctt(J.6v" ('Hnetp. IX, S8/1908); vred s' loam $i-dltu su(lit pri gll$e
6U!;'TEVAR -606- 6UVA

era sa iau (a~ fi luat) ~i alt suflet in circa= a~ fi ucis inca unul), GrB, 226; PAnt, 231 ;
BNA, IV, 150; va mi tradzl pri gil$e (rna vei avea pc s•Jflct), Caraf, 56; nu-l l'ea pri giljle
(nu pacatui ucigindu-1) - cf. fr. ,'1'endosse pas le poids d'une arne" (CCP, XXXV, 369);
4°: ar, scotilU, (rl'ndzi-1 gu~ea (hal, ~coati\, rupe-t.i gltul, plcaca), Lum, II, 242; BNA, III, 50
- v. (rl'ngu · 5°; '$l-arupse aza gu~ea (azi a plecat- rupe-i-s-ar gttul), Lum, II, 309; BNA,
III, 126; arupe-1 gil$ea (fugi, pleacii, du-te Ia naiba), Lum, II, 153; PAnt, 178; BNA, III,
150; 112 - v. arup1 4°; 5°: 'IIi scoase gil11ea dupu casu (s-a scremut dupa casa). - Sinonim :
zverca - V. gugil$e. - Cuvlntul exista ~i in alte limbi sud-dunarcne (cf. gr. yxoua'ct (Hris, 46)
etc.). - Ca etimologie: < lat.-gall. g e usia e ,Kchla", .,joucs" (REW, 3750 ; DA, s. v. elc.).
<?
GU!}TEVAR, sn., CEI, 70- v. cu!Jlavar.
GU~TIR, sm., pl. gil$lirl, gu~ter, .tezard vert-v. gil$lur.- In greaca epirotii: yooo-re:pct
('Apr).., 34) ~i yxou~-repct· ('H7te:Lp. IX, 233) .....:. deci, ca sf. - V. :
GU~TIRfTA, sf., pl. gu$lirild, gu~terita, •petit h~zard• : gl6ne di gluneapine, cacdt di
gu!jtirild (voinic (tare ca) de .jneapiin, ciicat de gu~terita = laudaros in vorbe, fricos in fapte)
- v. curl 7°, ~es 3° ~i arl'ndzu. - < bg.-srb. gu§terlea .. -".
GU!;'TUR, sm., pl. gilj~lurl- v. grl$lir - , Dal, 104; Nic, 147; CEI, 70; Fl, II, 3, 9;
grl$lur vearde va ti ml'r.a (gu~ter verde te va minca = va fi vai de tine), PGr, 80 - v. Clu-
pulic. - < vsl. gu~terii ,lacerta".
GU~TURARE, sf., pl. gu!Jlurd'rl dacherie, contrariete•, Dal, 104; Nic, 147.
GU"TURAT, -ld, pl. guj~lurcil, -te, tnrauta1it, •tres tache; irascible•, Dal, 104; Nic, 147.
GU~TUREDZfi (mi), vb. I (guj~lural, -rat, -rare) , a se irita ca un gu~ter, •(s')irriter,
(se) corroucer, devenir irrite comme un lezard vert•, Dal, 104; Nic, 147; CEI, 70; ca multu
ti guj~lurti$l (te-ai iritat cam mult). - < grl$lur.
GU~TURfTA, sf., pl. gu$lurltu, Dal, 104; Mih, 226; CEI, 70; avina gu$lurittlle (vtneaza
gu~teritele = e neserios), PGr, 80 - v. gujltirlfa.
GU~UESCU, vb. IV (gu$ull, -uit, -uire), gitui, <Couper partiellrment lc cou aux petits
poissons; decapiter, guillotiner>, Dal, · 104; Nic, 147. - < gu~e.
GU~ufRE, sf., pl. guj~ulrl, decapitare, •decapitation>, Dal, 104; Nic, 147.
GU~UfT, -ttl, pl. guj~ult, -te •decapite•, Dal, 104; Nic, 147.
GUTUN'E, sf., pl. gutun'e, gutuie, •coing•, Dal, 104; Nic, 145; Mih, 226; PScr, 216;
PB, 606.
GUTUN'fTA, sf., pl. gutun'i{a, gutuita, •petit coing; bien aimee•, PB, 606; mort gulu,
n'lta-a mea (fa gutuita (draga) mea), PLit, 904. V. gugul'edna 2°.
GUTlJN•I(J, sm., pl. gutun'l, gutui, tcognassier•, Dal, 104; Nic, 145; Mih, 226; PB
206; PAnt, 442. - Cf. ~i srb. (g)dunja ,cognassier". - < lat. eotoneum ,coing".
GUTURAiiJ, sn., pl. grrturalurl (gramosteni) •rhume de cerveam. Cuvint suspect (cf. dr.
guturai). - V. guhtic ~i sirmie.
GUiJAL'E, sf., gaoace, Dal, 103 - v. gaoal'e.
GUVATA, sf., pl. guva't- v. cuvata !)i yava8tl-, Dal, 75; CAr, 328; REW, 2351.
Sinonim: gavana. - Contra dalacului, Ia animale (cai, catlri etc.) se aplica Ia iie cuvata cu
rol de ventuza : in cuvattl se punea praf de pu~cli, care se aprindea In loc de spirt de ven-
tuze. De aici expresia: baga-l'l cuvata ,da-1 (dii-o) dracului".
GUVA, sf., pl. guve, gaurli,•trou; caverne; recoin; tombeau•, Dal, 104; Nic, 143; Mih, 226;
PScr, 216; PB, 606; DR, II, 534; CN, 172. - 1°. astuptl guva (astupa gura); 2°. tu pi!Jliretit1U
easte untl guva mare (In pe~terli e o caverna); 3°. aclu ari guvtl n'ictl (acul are gaura (ureche)
mica); 4°. actlfara guvile (au ocupat gaurile = s-au ascuns), PGr, 80; 5°. Dima lu-avea tu g(lva
(pe Dima II aveau tn groapa, In mormtnt), Fr, I, 10, 148; PAnt, 25; 6°. adra' gu11a ntru apa
--607- GUZM:OL'IU

(a facut gaura in apa = nu a facut nimic), PLit, 514 ; PB, 662' . V. gcivra ~i cuvos. -- Cf. mgl.
guvtl (GrS, III, 400; CapM, III, 149) ~i gr. yxou~ct· - < alb. guvi! ,cavita, caverna".
GUVALEACE, GUVALiCE, sf., pl. guvtlUCl, guvtlllce, gaurice, •orifice exterieur du rec-
tum, anus•, bal, 104; Nic, 143; PEt, 23; 27.
GUV{CA, GUV{CE, sf., pl. guvlfe, guvlCe, gauricc, •petit trou•, PB, 606; PEt, 23; 27;
PLit, 813. - Cf. gr. ylwu~hact (Boga, I, 251). - < guva.
GUVOJDU, sm., pl. (jUvojdzl, gavozd, «1°. clou de fer a cheval; 2°. trembler (de peur);
3°. greloter (de froid); 4°. age•, PLit, 514. - 1°: petala ~· guv6jdul (potcoava ~i cuiul); 2°:
acdfu' s • tredmburtl ~i s' addrtl guv6jdi cu dlnfil' l di fried (incepu sa tremure ~i, de frica, sa
faca cuie cu din\.ii), PB, 143; adartl guvojdzl di frlcu (dlrdiie de frica), PB, 35022 ; val lal'e
guv6jdzt (va tremura de fricli), LP, 4; 3° : tuttl dzuua adra guvojdi cu dlnfll'l (toatii ziua, din
eauza frigului, facea cuic de potcoave cu dintii eltlnfanind), PB, 22530 ; 281 21 ; elf guvojdi fedfe-
atli.mfea (de (rig, cite cuie de potcoave a facut atunci), BatP, 23; lu pldtd'rl Uil'edm guvojdzl
(In spate dlrdliam de frig), PAnt, 342; Fl, I, 1, 2- pentru dacoromana, cf. bleau (DA; BPh,
IV, 164; V, 159; VI, 204-205); 4°: elf guv6jdzl podrltl edlu aestu? (clti ani are acest cal?),
PGr, 80. V. guvozdu. - Semantic, de retinut apropierea dintre guvojdu ~i dlnte. - < vsl.
gvozdu ,clavus".
GUVOR, -vodra, pl. guvorl, -vodre, coco~at, •bossu•, Nic, 143. Sinonimc: eambUr, gl'rbuv,
gribuil. - < ?
GUVOZDU, sm., pl. guvojdzl, Dal, 104; PScr, 216; di la un guvozdu nu podte s' yina
vl'rnu artl' r1 (de Ia un gavozd nu poate sa vie vreun (sau nici un) rau), Lurn, III, 223. - V.
gavozdu, guv6jdu, guvojdu, nguvujddt.
GUVRU, -rd, pl. guvri, -re, cu privire salbatica, •qui a un regard sombre, farouche,
sauvage•, M, 24. - < ?
GUVUJDEI., GUVUZDEL, GUVUZDEL'IiJ, sm., pl. guvujdt!l'l, ghimpe, •epine, piquant.,
Dal, 104; PB, 606; PLit, 316. Sinonim: skin1 • - , Cf. ~i bg. gvozdej ,elou". - < guvozdu.
GUVUN, sm., pl. guvun'l •gros excremenh, PEt, 20 ( < guvtl}. Sinonim: gulumeu. -
<?
GUVUNOS, -nodsa, pl. guvuno~l, -nodse, •ride, poreux•, PEt, 27. - gavunos ~i gtlgan'los.
GUZGUN, -nd, pl. guzgun'l, -ne, scormonitor, douilleuro, Dal, 104.; Nic, 146; PB, 606.
< tc. qouzgboun (982) ,corbeau".
GUZGUNIPSESCU, vb. IV (guzgunipsll, -sit, -sire}, scotoci, douiller•, Dal, 104; Nic,
146; PB, 606; PAnt, 442; guzgunipsed. aud. (scormone~te aici), PB, 2791•. - < guzgun.
GUZGUNIPS{RE, sf., pl. guzpunipslrl •action de fouillert, Nic, 147.
GUZGUNIPS{T, -td, pl. guzgunipsl(, -te, scormonit, • fouille •, Dal, 104.
GUZ.MOL'IiJ, sn., ·pl. guzmoal'e, mototol, •pelote, pelotonne•: si-aduna' guzmof1u (s-a
strlns mototol, se ghemui), Fl, II, 1, 12; adund.f guzmol'lll di frlcu (strln~i ghem de fried).
PB, 275'. - V. gudzilm6lu, nguzmul't!dzu ~i sinonimele cuculit, nstugal.
9-+r (9 apartinc aromilnci nordice, r c mal general In cea sudica).
CEAFRU, sn., pl. c;eci{rurl: dall parciz cu c;eci{ru (dau bani cu doblnda), Lum, V, 216.
< ~yeci{ur.
CEAKfOA, sf., fara pl., specie de medicament, •medicament fait de pilte, d'oeuf, d'eau-
de-vie et du choux•, PLit, 296; 297. - < tc. laqy (1342) ,cautere, vesicatoire".
C)EARClR, sm., fara pl.: flntl'n'lle - c;ecirc;ir c;ill (flntlnile - argint viu), Veto, 18; BNA,
V, 65- v. yedryir.
C)EASULI, sm. mom donne a un chien noir tachcte de rouge autour des yeux•. - V.
c;es ~~ gr. yxtaoui.7Jt; (Boga, I, 95; II, 117).
C)EATflU, sm., medic, PB, 606; PAnt, 193 - v. yecilru.
C)EATA, sf.: ~crirta-nd band, c;edfd (scurta noastra viata, trai), CosP, 20- v. yet.ijd,
yiltcite.
9EAUR, -rd, pl • .;earirl, -re-v. cdur - , Nic, 139; GrS, IV, 384; fuzl, t;eaura, (uzl
di-ai'tcile (fugi, gheaurll, fugi de aici), Veto, 28; ah, c;eaurd! (ah, gheaura 1), Velo, 56; BNA,
V, 90. - < tc. gulaour (1007) ,infidele".
9EAVOL, sm., diavol, C~c, 44 - v. ~yecivul.
9EAZA, sf., farA pl., scrisa, •ecriture (d'une monnaie)•: fe l'edl: lura i c;edzd (ce lei:
turaua sau partea scrisa ?), PLit, 90. V. ldzi. - < tc. lazy (1338) ,ecriture".
9 egan, -nd, pl. liegan'l, -ne •Guegue, habitant du nord de l'Albanie•, PAnt, 23; cap
di liegan (cap greoi), PLit, 502. V. vurydrt!scu. - V. fiigdrle ~~ :
C) egA, sm., pl. t;ec;l - v. lit!gan - , PB, 606;- DR, II, 531 ; ca (urtdna-aglundze t;egtl
(ghega sose~te ca furtuna), PAnt, 277; Bair, 119. - < ·atb. C)l!gl! ,Albanese del nord".
981) lhu, -til, pl. t;t!t;i(fl, -te tTzigane•, PB, 738; ca t;e.;i(fll'l si nccile (se ceartii ca ti-
ganii), PGr, 73. - V. Fi{lu, precum ~~ gr. A[yuTt-rot; , alb. Evgjil ,Zingaro".
C)ELA, sf., pl. c;t!le, mlncare, •mets, plat; oeuf - v. oii1•, Dal, 97; Nic, 139; Mih, 210;
PScr, 216; PB, 607; DR, II, 531 ; Lum, I, 226; n'l-vin'e n'llirizma a t;t!ldl'el (mi-a venit
rnirosul mlncarii) ; t;t!ld 'din cur - v. ofll 1°. Sinonime : mdyirie, mlcdre. - < alb. gjelll! ,cibo".
9ELAiif0, sm., pl. c;eldgll, bucatar, tcuisinien, Nic, 139; W, II, 240. Sinonime: mdyir,
mdyirgi. - < t;t!ld.
C)ELINDU, sn., pl. c;t!linde, cilindru, •sphere, cylindre•, Dal, 97; Nic, 139; GEl, 150.
- V. c;llandru, kt!lindru, kilindt!scu.
9EME, sf., pl. t;en'l, frlu, •bride, frein•, PAnt, 139; Nic, 139; cal fl'rd c;t!me (cal fara
frlu). E !JI at;t!me. - < tc. guem (1037) ,-".
CEMfE, sf., luntre, PScr, 216, - v . .;imie ~~ alb. gjemi.
-609- I)IGANTU

I)E~GA, sf. : ahlurhiru ~tt!nga s' flied (lncepurll. sll. facll. jaf), PLit, 994. La p. 995 din
PLit, cuvlntul e trans pus prin ,jocuri olimpice". De fapt, .c uvlntullnseamnll. ,prada" ~i trebuie
ortografiat gt!ngd.
9ENI, adv., bine, •bien•: pronuntare fll.r~eroteascll. a cuvlntului ~tine: dzcl'sira cd nu
l'-i ~tt!ni: ,te-al, tal hil' lt1? ard'u d' lu t' ven'i? spune-n'l, hil'lil, si ~tiu $i meni" (zisera ca
n!J. li e bine : ,ce ai, drag fiu? rau de unde-ti vine? spune-mi, fiule, sll. ~tiu ~i eu;'), PLit,
978. - E un fonetism ce ne aminte~te forme fll.r~erote~ti cum ar fi k~nd, k~'ni, meni etc. ~i
pentru care cf. ~i CAr, 206 ( § 12) ~i 262 ( § 63). - < ~tine.
9ERDU, -da, pl. t;t!rdzt, t;t!rde, verde-albastru, •de couleur vert-bleu•, Mur, il, 413.
- <?
I)ES, t;t!scl, pl. t;e~l, t;ese, ro~cat, d 0 • (brebis, chevre etc. ou mulct) noir qui a des cercles
oii des raies rougell.tres 'sur Ia tete et autour des yeux - v. t;easull; 2°. faire une .b ourde -
v . t5dlcl ~i hdrddld; 3°. cui- v. cur1 •, Dal; 97; Nic, 139; PAnt, 438; CN, 172; BNA, III,
114; DR, V, 894 ( < got. gaits). - 1°: mulgu t;t!sa (mulg capra t;t!sa); t;t!sa edste culayuza a
carvdnil'el (catlrca t;t!sd c cll.lll.uza caravanei); 2°: s' nu l'l-u flied ndpol ~tt!scl (sll. nu i-o faca
iar boacll.nli), PB, 5510 ; u-adrd$l t;t!sd (o facu~i de oaic), PLit, 502; 3°: glone di glunedpine,
<;t!slu ca di petdpine (voinic de jneapan, curul ca de pepene), PenB, VIII, 154 .:_ v.
gu$tirita
!ii primiklr 2°. - Cf. : mgl. ghlt!sa ,capnl neagra vll.rgata cu ro~u" (CapM, III, 138; · PMegR,
II, 82); gr. yxtooot ,,vieille chevrc; ·chevre brehaigne", ca ~i numcle topic arorrianesc ,J.ot
rx&a(ou)" ('H7tetp. IX, 231); ,rxia', yx£o' !" (Kpua, II, 138; Boga, I, 95); - M, 23-24, II
derivll. din tc. gokz. In limba turcli e guguez (pronuntat ~i guvez,. 1057) - v., aci, t;luvt!ze ,de
couleur bleu fonce tirant sur le rouge" - : acest gug!lez, aferezat silabic, a putut deveni t;es.
9ESUC.t\NAT, 9ESUCANUT, -til, pl. t;esucdnat, t;esucdnut, -te, alb-ro~cat, •gris m~le de.
roux•, Dal, 97; CN, 107; vitlll'l t;esucdnat (viitui albi-ro~cati). - Cf. florucdnat. - < t;es +
camit.
9ESU-L.'\I(J, t;esu-ldle, pl. t;esu-lt'l'l, negru-ro~cat, moir m~le de roux•: dol takl t;esu-ltl'l
~~ una odle t;eiw-lale (doi tapi negri-ro~cati ~i o oaie neagra-ro~cata). - Cf. gr. yxtaaoMytot
(Bo~a, II, 117). - <
t;es +
lalil. ·
9EVI){RE, sf., pl. t;eVI;Irl, cladire de piatrll., •edifice en pierre•, Nic, 139. - < tc. ldav-
gulr (1007) .. - " .
0 •

9IDERE, sf., pl. t;iderl, nenorocire, •malheur>, Dal, 97; Nic, 140; PB, 607; glon'll'i
Arma'n'l fl'ra t;iderl (bravii aromani Ill.rli blltll.'i de cap), Lum, II, 152; PAnt, 172; BNA,
II, 46; t;iderlle-a medle cresc (nenorocirile mele cresc), LP, 166; PAnt, 240; BNA, II, 116.
V. kidere. - < tc. kMer (1016) ,peine; chagrin; dommage".
I){DI, invar., ghidi, •terme 'de reproche, de blame et de regret• : ~tidi strlgld! (!cleo
strigll. !), LP, 56; BNA, II, 124; r;ldi cap ca di muldre (ghidi cap ca de catlrcll.), Fr, I, 5, 69;
PAnt, 181; BNA, III, 48; 166. - < tc. guldl (1017, 1065) .. - ·<,
9IEZ, vb. I (t;idl, -tit, -tire}, lnvia, tressuciter•: cum, vas' t;edza $' porcul acl6? (cum,
!li porcul va Invia acolo ?), Lum, V, 127. - V. yit!dzit
91FTA!lfE, sf., tiglinime, Mih, 211 - v. yiftdme,
9fFTA, sf., p~ , t;lfte, oalll., •pot (en terre), marmite•: intra ... cu t;lfld di dtiltl tru ml'nd
(intra ... cu oala de lapte blltut In mlnli), C~c, 36. - V. fdsul'e ~i:
9 If t i ~I li, -ce, pl. t;ifliCZ, -ce, tigll.nu~. •petit Tsigane•. - V. :
9 if t u, -tel, pl. t;lfll, -te, PB, 607; PAnt, 83; $' di Ia t;iftu alildt? (~i de Ia tigan ceri
aluat ?), PLit, 502 - v . Fl(tu.
I)IG ..\NTU, -ttl, pl. t;igdntt, •te, gigant, tgeanb, AI. 1901-1902, 146. Sinonime: evil, 8irfi1.
- < ·r(yotvToc; .. - " .

:110 - c. 531 - Tache P a p a h a g 1, Dlcttonaru! dtalectulut arom4n


9IGANESCU -610- 9fNE

91GANESCU, -nedacd, pl. eigdnil/1, -ne~li •tenant d'un eegd, appartenant a un eegd•,
PB, 607; l'ea pil}tole eigdnqti (ia pistoale ghegane~ti), Velo, 28.
9 I g Art e, sf. •terre des Guegues; nombre de Guegues•: liegan'll'i dit t;igdrle (gheghii
din Ghegarie), BNA, I, 112; nu q_cl}l, azvlirna, ca tu t;igdrle (nu a~a, Uri~, ca In Ghegarie),
PB, 9920•
9IGOR, sn. (pl. c;igolire}, pumice, •(pierre) ponce•, Mih, 211; CEI, 68. - V. blga•, topo-
nimicul rxtyx6po~ ('Hm:tp. VIII, 121) ~i mgl. ghigor (PMegR, II, 82; CapM, UI, 138) ~i bg.
blgor (BER, 46).
, 9191FfESCU, -teased, pl. t;it;i(U~/1, -u,u, tiganesc, tbobemien, tsigane•, W, II, 272;
vidzuta t;ic;i(tedscd, ndmea amiraredscd - cafelu (aspect tiganesc, renumele lmparatesc - ca-
feaua), PLit, 356. V. yi(tescu. - < liet;i(tu. _
9fLANDRU, sm., pl. t;llandzrl, cocolo~, •pelote, tapon; boulet'te•: bubullc ... te addrti.
t;llandzrl di bd'lidzl (carabu~ ... care face cocolo~i de balega), CaiGrB, 70; PB, 3632•. - v.
t;etindu.
9ILINDESCU (mi), vb. IV (c;ilindll, -:lit, -dlre), rostogoli, •(se) roulert, Dal, 97; Nic,
140; GEl, 150. Sinonim : arucutescu. - Cf. ~i gr. xuAtv8pw ,cylindrer•'. - < c;etindu.
9ILINDfRE, sf., pl. c;ilindlrl, rostogolire, •action de (se) rouler., Dal, ,97; Nic, 140.
91LINDfT, -td, pl. c;ilindlf, -le •roule•, Dal, 97; Nic, 140.
9ILfR, sn., pl. c;illre, ghelir, •revenu illicite•, Mih, 211; - < tc. guellr (1037) ,rente,
revenu".
91Lf~TI, sf. pl., deranj, •desordre dans une chambre, pele-mele•, Mih, 221. - < tc.
guleeb? (1049) ,Iutte".
9IMfE, sf., pl. c;imll, Iuntre, •navire, vaisseau ; barque•, Mih, 21.1 ; s' veddd te t;imie,
"te cardve au vinita la skeld (sa vada ce Iuntre, ce corabie au sosit Ia schela), Lum, V, 1, 11-12,
50; cdnda l'i si nicard t;imille (parca i s-au lnecat corabiile), ZP, V, 205. V. c;emle ~i sino-
nimele cdrdve, ndfe2. - < tc. guemi (1040) ,vaisseau".
9fMTA, sf., pl. t;imle (nord), naUe, doule (de gens); peuple; nation•, Dal, 97; Nic,
140; Mih, 211 ; PB, 607; DR, II, 531; V, 763; c;imta al Dumnidzd' (poporul lui Dumnezeu),
Cod, 76n; t;imla pislipsed (multi mea credea), Mac, 93. V. t;lnld ~~ sinonimul lao. - < ·alb.
gjnt ,genere, sorta, gente". ·
91.1\ITUESCU (mi}, vb. IV (c;imtull, -ull, -ulre}, plrli, •passer a Ia flamme• : nu s' !iim-
tuirci nlnfi penile di ocl'i (nici penele de Ia ochi nu s-au plrlit), Cod, 104 b13. Sinonim: cdp-
sdlstlscu. - < alb. gjymtonj ,mutilare" < tc. guioeuimek (1063) ,brftler; rOtir".
91NATEAT-~. sf., pl. t;indtet, binete, •bonte; saluts•, Dal, 97; - fe htbd'rl? - 11indliJ
(- ce ve~ti? - bunatati, toate bune). V. bundled/d. - < t;lne.
9fNCALA, sf., pl. t;lncale, chinga, •sangle, sous-ventriere•, Mih, 212. - V. ylngld.
9INC,(LA, sf., pl. t;incdle, greier, •grillon•, PScr, 216; DR, II, 531. Sinonime: cilr-
cdlefu etc. - < alb. gjlnkBIU! ,cicala".
9fNCJ\, sf., pl. !iln/e, pllnie, •entonnoir>, Mih, 212. Sinonim : hunle. - V. hlncd.
9fNDA1, sf., pl. t;lnde (CutUflean'I) ~i t;indurl: drburlu fdfe t;lndurl (stejarul face ghinde),
Mih, 39. - V. gl'lndd ~i gl'lndurd.
9fNDA2 , sf., PScr, 216 - v. t;lntd ~i alb. gjlndje ,folia, gente, nazione".
9fNE, adv. ~i sf. fara pl., bine, •bien; fortune•, Dal, 97; Nic, 140; Mih, 212; PB, 607;
PScr, 216. - 1°. him t;ine- di 11lne cdma t;lni (slnt bine - de bine mai bine); 2°. di 11lm
vt'r.a nu fudze (nimeni nu fuge de bine), PLit, 502; 3°. aldsd' tu pdde t;lnea (a lasat balta
binele), Fl, II, 6, 5; 4°. s' v' dvdu t6tna 11lnea (sa va aud totdeauna binele, de bine), PB,
497•; 5°. s' va avet t;inea n cdsa (sa va aveti binele In casa), Caraf, 56; 6°. n'l-ti pilrec la
t;lnea a ta (mi te trimit Ia binele tau), PLit, 920; 7°. ti t;inea-a lul s' li-azvlndzi (sa te lu~i
-611-

pentru binele lui), RA, 190; BNA, IV, 65; 8°. t;inea a med di tora-l dusd (de acum binele
meu e dus), Lum, VI, 4, 16; PAnt, 264; 9°. duki nls di-a t;inealul (dlnsul a lntelcs de-a bi-
nelea), PB, 291 25. - Fonctice~te, cf. t;eni. - < lat. bene ,bien".
91NEATA, sf., pl. t;inet, fericire, •bien, bonheun, Dal, 97; Nic, 140; Mih, 212; PB,
607. - 1°. ca si-1 cdlcu glurdtlu, nu-l i;inedtd (ca sll-1 calc jurllmlntul; nu c bine), BatP, 25;
2°. akicdsi a d6mnu-sul i;inedtd (a lnteles fericirea stllplnului s'llu), Fl, II, 1, 10; PAnt, 353;
3°. t;inedta ·~1-dre ~· gredta (fericirea l~i are ~i greata), PGr, 74; 4°. s' ld da Dumnidzd' t;int!lle
a 16clul (Dumnezeu sa le dea fericirile pllmlntului), PB, 43732 ; 5°. te la1 6odrd ~i t;inet (ce de
daruri ~i bunlltati), Velo, 32 ; PAnt, 326; BNA, V, 103. - V. i(tihie. - < ljine.
C)INERE, sf., pl. t;iner1, caro, •carreau (dans les cartes a jouer)•, Dal, 97. - < ?
C)INTANA, C)INTANE, sf., pl. t;inld'n'1, plisc, Dal, 97; CosP, 71; CAr, 319-320; LL,
IV, 224 - v. dintdnd.
C)(NTA, sf., pl. t;inte, PScr, 216 - v. t;indd2 ~i t;imtd.
C)JNUESCU (mi), vb. IV ( t;inu£1, -uit, -uire), sal uta, •(se) saluer; s'entretenir recipro-
quement sur Ia sante•, Dal, 97; PB, 607. - 1°. dltu odspe ajunze ~i ... s' i;inui (alt amic
sose~te ~i. .. ~i-a dat binete), Lum, III, 216; 2°. s' t;inui cu hdngilu (~i-a dat binete cu han-
giul), Fl, 1, 2, to ; I, 2, s; I, 3, 9; 3°. trapse ... · Ia au~i1/u •.. , '11 t;inui (a tras ... Ia batrt-
nul. . . , 1-a salutal), Fl, II, 7, 5. Sinonim: bunuescu. - <:: t;ine.
C)INUfRE, sf., pl. t;inuir1, salutare, •action de saluer; action de souhaitcr · une bonne
sante•, Dal, 97; Lun'l, I, 291.
C)INU(T, -td, pl. t;inult, -te •salue•.
«;loA, «;IOAE, «;IOAH, conj., doar, •on dirait que; peut-ctre que ; comme si; (tout)
au moins•, PB, t7812 ; 48228 . - t 0 • si striz1, cd t;1od t;etiturlu .•• t;ine (sa strigi, ca doar me-
dicul. . . vine), PB, 42013; 2°. dltu drac, t;1odm cdma mdstur (all diavol, doar mai me~ter),
Lum, IV, 49; 3°. t;1odm sd'ntu vamplrl (doar slnt vampiri), Lum, V, 2t5; 4°. t;lodm dormu
grei1 (doar dorm greu), C~c, 23. - Forme nordice. - V. t;l61a ~i bg. gl6a ,boiem" (BER,
305).
C)IOARA, sf., pl. t;i6rl : s' ved mu~edtile lillCe: culeaslrdndu $i t;i6r1 (sll vlld frumoasel.e
flori : ghiocei (sau clopotei) ~i viorele), Lum, II, t70 - v. yiodrd ~i sinonimul manu$dke.
«;IOC, sm., pl. t;1o/l, roib, •cheval a selle rougeiHre (ou etourneau)•, Dal, 97; (;Fr, 105;
pi cal t;l6cu '$1-aldgd (pe cal carunt f$i alerga), PLit, 834; sta n cdldr pi t;lOclu (stll clllare
pe roibul), LP, 106; PAnt, 272; Bair, 104; · hdlde, t;loc, /'ed-1'1 ardvdne (haide, roibule, ia-o
in buiestru), Velo, t4; 16; BNA, V, 52; 54; cdldr pri t;1oll (clllare pe roibi), Fl, ii, 5, 9. -
Cf. ~i alb. gjok ,cavallo molto alto". - < tc. gueuk (1056) ,bleu de ciel".
«;IOIA(I\1), PB, 1778 ~ AI. 1903, 20; Fl, I, 3, lt; Cod, 60 bse; t;16la mi dide~l pi t;lne
(parca m-ai dat ta bine), PLit, 890 - v. t;lod. Sinonime : cdnda, tdha. - Cf. ~i alb. gjoja ,a
quanto pare" . - < tc. gueuln (1062) .. - ...
«;IOLE, sf., pl. ~;loll, lac, •(grand) etang, lac•, Dal, 98; Nic, 141 ; Mih, 212. Sinonim:
lac. - < tc. guloeul (1058) .. - " .
«;IONI, «;loNt, sm., pl. t;lon'l, ghionoaie? miseau qu'on ne connalt pas assez bien :
peut-Hre c'est l'etourneau (sturnus) ou bien le choucas, Ia corneille des cloches (corvus mo-
nedula), Dal, 98; Nic, 141; Mih, 212; PB, 607; DR, II, 531; Lum, V, 186 (pl. t;lonurl} ;
PMic, art. Ghlonl. - t 0 • cl'ntd pul'llu t;lonl (ctntll pasllrea ghionoaia), Cal. 1911, 51; BNA,
II, 56; 2°. bdte-un slngur pond di ~;lonl (ctnta un singur pustiu de ~;lonl), AI. t928, 114 ; BNA,
ii, 58; 68; 3°. te pllndztf ... ca pullu t;lon prit munt irn'll? (de ce pllngeti. .. ca pasarea
gbi{)noaia prin munU pustii ?), PAnt, 166. - Cf. ~i legendele din PB, 23-24 ~i din Lum, IV,
88-89, iar pentru albanezi, cf. cea din Deg, 294-295, precum ~i gr. yxtwvljc; ,huette, hulotte",
-612-

~i mgl. ghion (PMegR, II, 82; GrS, III, 401 ; CapM, III, 138). - < alb. gjon ,piccola civetta
di passaggio in estate".
~ION1 , sn. ~i ~IONA, ~lONE, sf., pl. ~lOnurl ~i ~lon'l, pingea, «semelle (de chaussure)•,
Dal, 98; Nic, 141; Mih, 212; RP-, 2, 6; Fl, I, 4, 11. Sinonime: min#fu~ole, pefumii, ~le.
--, < tc. gueun (1061) ,cuir, peau tannee".
~lOS, adv., jos, tbast, PScr, 216; Mih, 212; PB, 607; nd-auartlrd di pri ~los (ne-au.
lnvtrtit (lncercuit) din jos), PAnt, 22. - V. di~l6s, din~los, n~los, pri~l6s.
~lo~AN•I, sm. pl., josani, tceux qui habitent Ia partie basse d'un village•, Rec, 8.
-<~los.
~IOZ-BOIAGf, sm., pl. ~loz-bolageddz, scamator, •prestidigitateun, Lum, V, 212. - <
tc. gueuz (1051) ,oeil" + boladjy (295) ,teinturier".
~IRAKfN, -nd, pl. ~irdkln'l, -ne, ~oiman', •semblable a un faucon, Vaillant•, Mih, 212.
-V.:
~IRAKfN.~, d., pl. ~irdklne, ~oim·, daucont, DR, II, 494; si-l'l ct'ntd 'nd ~iriiklnii (sa-i
clnte o ~oimana), PLit, 5. V. giirdklnii ~i sinonimele filurlijke, lacm~gedle. - < alb. gjeraftlnfi
,falcone, a store".
~IRDANE, sf., salba - v. ~lurddne.
~IRDAPE, sf., pl. ljirdd'kl, gherdap, •tournant, cataracte (d'un fleuve)•, Mih, 212.
< tc. guirdAb (1020) ,tourbillon d'eau".
~fRGAL, sn., pl. fi(rgale, roata, •cercle, roue•, PLit, 176. Sinonime : arocul, rodld. - < ?
~IR~EANA, sf., pl. ~ir~jedne, virgina ?, •vierge?•, DR, II, 532; luna dodrme ca liirljedna·
(luna doarme ca o fecioara), CosP, 19. - V. ~ir~en, ~ir~lnd, uirljlnd.
~IR~EFE, sf., pl. ~irfie(url, gherghef, •metier a broden, Mih,· 212. .!..._ Cf. ~i alb. gjergje(
,telaio da ricamo". - < tc. guerguef (1021) ,metier de broderie".
~IR~EN, -edna, pl. ljirljen'l, -edne, fecior, fecioara, «jeune homme; pucelle•, Mur, II,
418.- <?
~IR~fNA, sf., pl. ljirljine- v. ~irljednd - , Dal, 98; PenB, III, 168; Piru~edna ... ated
ljirljlna (Piru~eana. . . cea incintatoare fecioara), PenB, IV, 44 ; Caraf, 9. - < tc. gulrguin
( 1066) ,qui se fait bien recevoir partout; avenant; entreprenant et sympatique".
~IR~fR, s'n., pl. ljircfre, strecuratoare, •passoire metallique•, Dal, 38. Sinonlm: slrica-
lodre. - < tc. kevgulr (1031) ,ecumoire".
~IRfTA, sf., pl. liirlte, boala de ochi, •maladie a l'oeih, Dal, 98. - .V. kirftd2.
~IRfT(J, sn., pl. ljirfturl, fulger, doudre, coup de tonnerre•, (gramosteni). Sinonime:
aslrdpfe, gdrni~Jll, rofke, sfulgu. - < ?
~IR(Z, sn., pl. liirfzurl, canal subteran, . •canal sou terrain•, Dal, 98; Nic, 141 ( ljirlze,
sf.); Mih, 213 ; 538. - < tc. gulrlz (1023) ,-".
~IRNUESCU (mi), vb. IV (~irnull, -ult, -ulre) , cinsti, •porter des brindes, boire a Ia
sante• : s' fiirnufra d6ll'i cuscri (cei doi cuscri se cinstira), UnivL, XLV, 276; BNA, V, 50.
- V. kirnuescu, kirdsescu.
~{SMA, sf., pl. ~fsme, dijma, •dime•, Mih, 213. - V. ~ismtdzll.
~Ism ii Ill u n ·e , sm., Mih, 213; ~u meslu al ~ismdClune (in luna lui septembrie), Fr,
II, 231. - v. A)lizmdClun, FizmdClun.
~ISMEDZO, vb. ~ (~ismdl, -mal, -mare), dijmui, •dimer, prelever Ia dime•, Mih, 2,13.
- sf. filsmd, ca ~i vb. ~ismedzll, nu deriva din sl. dizma ,de_cima" (> dr. dijmd), ci din vb.
a)ll;mu, care lnseamna ~i ,delapidare": a)lizmdf-l'i ell ma mullu (delppidati-i, dijmuitH cit
mai mult). - V. )lfzmu.
~iTA, sf., pl. ~jilt: ca ~;ita s' ti nutrli~;ez (sa te lncolacesc ca ·vita de vie), CosP, 42· -
V. a)lftd, )lild,
-613-

C)ITRfE, sf., medicament, PAnt, 439- v. yitrle.


C)ITRf~cA, sf., pl. t;ilrt,te, Ieac, .e. medicament; 2°. pas l'ombre, nullement. : eft t;i-
lrt,ea nu akiedsim (niei cit de leac nu lntelegem, nu tntelegem de Joe), C~c, 12; 42; PGr,
74. - < t;ilrle.
CilO, t;le, pl. t;il - v . .;eart;ir - , Velo, 18; BNA, V, 65. - V. yirl.
CJIUBEC, sn., pl. t;lubile ~f t;lubeeurl- v. dubee - , Mih, 213; eafee kisatd tu t;lubee
(cafea pisata In piua de piatra), AI. 1903, 89; eu t;lubeeurl 1i t;lurdif'n'l (eu podoabe pe cap
'i salbe), Lum, II, 170 - aci, t;lubet; e acel •couvre-chef des femmes des Fifr,er6/, qui, a l'ori-
gine, avait Ia forme d'un petit mortier• (cf. Plm, I, 116 ~i, aci, lluptire). Sinonime : yuiiie,
hifv.ane.
CiiUcA, sf., pl.? •difficulte?•: nu po/if dotu eulaltl $if mare t;lued pall' s' lu-adufl (nu
poti de Joe u,or ~i mare dificultate pina sa-l aduei), Cod, 21 b12; 20tt. ..:... Cf. alb. gjuke
,pennino" 'i :·
CiiUl:E, sf., pl. t;lull?, parere de rau, •inquietude; regret., Mih, 213; n'l-u t;luce (mi-e
greu). - < tc. gudJ (1047) ,souei; difficulte; difficilletnent" •.
CJIULE (sud), sm., pl. t;luUdz; CJIULEE (nord), sf., pl. t;luUli, ghiulea, •obus•, Dal, 98;
Nic, 141; Mih, 213; oo-ap6rl t;luUdz, o ealu-a meu (vei purta ghiulele, o calul meu), BNA,
II, 94. Sinonime: topif 2°, vol. - < tc. guile (1059) ,boulet de canon''.
CiiULEABf(J, -bie, pl. t;luleabil, trandafiriu, •rose• : dai'Jle meare t;luleabll (eele doua mere
tr~ndafirii), VAR, 20. - V. :
CJIULEAPE, sf., pl.?, apa de trandafir, •eau de rose•, Mih, 214. V. t;lulsu. - < tc. gulib
(1033) .. -".
CJIULGIU, sn., pl. t;lul§lurl, giulgiu •linceuh, Mih, 214. - V. glul§lu.
CJIULSU, sn., pl. t;lulsurl, •eau de rose•, AI. 1903, 23; PLit, 270; Fl, II, 1, 13; t;lulsu
di trandafle (apa de trandafiri), BNA, I, 94; eu m6scu ,i cu t;lulsu (cu mosc ~~ cu parfum),
ICar, 144. Sinonim: t;luleape. - < tc. gul (1032) ,rose" + sou (769) ,eau".
c;IULVARACA,, sf., pl. t;lulvara'fl, placinta dulce, •galette douce faite. avec des pommes
et am andes•, Mih, 214; CEI, 62.' V. eolbureed, colpide ~~ pild. - < ? ·
CiiUM, sn., pl. t;lrimurl, vas de apa, d 0 • vase en cuivre Harne; 2°. tambour qui a Ia
forme d'une grande cruche; 3°. pl.: menetricrs - v. dum-dum•, Mih, 214; PScr, 216; · Plm,
II, 199; Lum, I, 91. - 1°: t;lrimlu i mplin di apd (ghiumul e plin cu apli); Ia potirtd-a$leaptu
t;lrimlu (Ia poarta a,teapta ghiumul), RA, 184; BNA, IV, 61 ; nu-a$liptu' s' di1ertu t;lumlu
(nu a a~teptat sa de,ert ghiumul), Lum, II, 350; BNA, IV, 102; IV, 86; o lal t;lumu di
'ritngd foe ('o mal ghiumule de ltnga foe), Buril, 284; Lum, V, 139 - v. cip6e; 2c : bat t;lu~
m~rtle di s' frl'ngu (bat (suna) tobele de se sparg), Lum, I, 298 : 3° : t;lumurlle sunl Oimn'i-
to.di l'i (tobele sau lautarii slnt cadelnitele), PLit, 987. - V. t;lulne ~~ alb. g)um ,bidone. vaso" .
CJIUMACA, sf., pl. t;lumate; CiiUMAl:I(J, sn., pl. t;lumdce, ibric, •petit vase en cuivre,
aiguiere; petite quantile•, Dal, 98; PB, 608; ac(mprd ilmtul cu t;lumaea (cumpara untul cu
ibricul, cu tlrtitaJ, LP, 122; btigd t;lumallul la foe (pune ibricul Ia foe), Lum, III, 57. - V.
t;Iumtclil ylumac.
CJIUMBRUCA, sf., pl. t;lumbrute, vamli, Mih, 21 4 - v. yimbruke.
CiiUME, sf., pl. t;lun' l ~i t;lllmurl- v. t;lum - , Dal, 98; Nic, 141; PB, .6 08; P~m, II,
199; !JUled t;lun'fle (gole~te ghiumuriJe); aca/d t;lumea di coadd (prinde ghiumuJ de toarta).
·-· < tc. gum (1059)''1 gugum (1058) ,vase de cuivre pour i'eau". ·
CiiUMfti(J, sn., pl. . t;lumile; CiiUllfTA, sf., pl. t;lumlta, Plm, II, 199; un t;lumlllu cu
dpa (un ibric cu apli), AI. 1903, 82. V. t;fumdcd, t;lumallu. - < t;lum(e).
CJIUMSA, sf., pl. t;lrimse (nord), masura, •sorte de mesuru, ~1ih, 214~ v. g1umitic. - <
&lb. 11J6mf&(l!) ,mezzo, moitie".
~IURALANTA -614- ~IVISESf:U

91URAL.<\NT1, sf., pl. ~;luraldnte, stambli, •cotonnade, · indienn~ enjoliveeo: pol'l di


c;luraldntd·(~orturi de stambli lnfloratli), Fl, l, 3, 10; cd(lif podlii ~uraf4nld (cere ~ort tk
stambli lnfloratli), Fl, I, 2, 16. - V. yirldndd.
91URDANE, sf., pl. ~;lurdd'n1, salbli, •collier•, D1l, 98; Nic, 141; Mih, 214; BNA,
I, 64; 120; a mun(llor ~;lurddne (a muntilor salbli), BNA, I, 20'; LP, 53 (cirddne); tu loc di
gdlbine ~;lurdd'n'l (in toe de salbe galbene), PAnt, 155; BNA, II, 2 : V. ~;irddne. - < tc. giler•
dAn (1020) ,gorge; c;:ou; tournant".
CJIURDANfT1, sf., pl. ~;lurduni(u •petit collier•, PLit, 365. - < ~;lurdane..
c;;IURDfE, sf., pl. ~;lurdil, bolero, ghiurdie, -sorte de veste, bolero en Iaine noire-
cr. Plm, I, 125 t• Nen, 198. Cf. ~i H1ber, 105 ~i lOC: dzurdiia. - < !
91UR91ULf(J, -lie, pl. c;lur~;lulil, lnclntlitor, •ravissanb: cd'lrd n dzdrea filur~;lulie (spre
zarea lnclntlitoare), BNA, I, 16; BNol, 5; tu pddzle ~;lurfilulil (pe padinile lnclntlito:j.rc), GrB,
1, 7; RA, 188; BNA, IV, 63. Sinonim: ~;ir~;fnd. - < tc. gulguell (1059) ,ombrage".
91URCJIUV AN, sm., pl. c;lurt;luvdn'l, liliac, •lilas•, Dal, 23; ~;lur~;luodnlu mplin di dlbd
flodre (liliacul. plin de floare albli), RP, 5, 5; ~;lur~;luodn'll'i nciircdl cu liflce (liliecii lnclircati
<le floare), Lum, .11, 108. - Ca adj. : mol lilUe t;lur~;luvdnd (mlii floare de !iliac) PLit 832.
Sinonim: lild. ~;lurc;luvdnlu-a n'ell (dragul meu), Millio, 40. - V. argaodn.
91URULTAlif, sm., pl. ~;lurultageddz, certaret, •quereiteur; tapageuro,. Cal. 1911, 146.
- < tc. gurultldJI (1050) ,tapageur".
c;;IURUf.T{E, sf., pl. filurultil, tapaj, •tapage, tintamarre, vaearme•, Dal, 98; Nic, 141;
Cal. 1911, 144; nol fd(im ahl'td ~;lurultle (noi facem atlta glilagie), Lum, I, 231. V. ylurultle.
- < tc. gurultl (1050) ,bruit, fracas, tapage".
91usmii .p ingii, sm., pl. lilusmdpingan' l ~i Clusmdpindze~n'l •sobriquet que les Arou-
mains donnent aux Albanais et qui signifie moille de sabot.: Arbint!slu-l C:lusmdplngu (alba-
nezul c jumlitate de .opinca), PLit, 427; PAnt, 439.- La Kpucr. II, 128: ,!LL!Jo -rcr<XpouxL"·
- <alb. gJysme -,meta, mezzo" +oping!! ,sandalo".
c;;hJ~T.{, sf., pl. ~;lu~te, palma pe ceafa, •so:.~rrtet sur Ia nuque•, Dal, 98; Nic, 141. V.
~upledcd. - cr. alb. grusht ,pugno, colpo" ~i :
~~U~TAREA(J1, sf., pl. ~;lu$tdrt!l - v. ~;lu$ld - , Dll, 98; Nic, 141. Sinonim: zuircd-
fedlld. - Cf. alb. gjashtare , (colpo di) rivoltella". _
c;;lu~(J, sm., pl. ~;lu$1, bunic, •grand-pere; aieuh, DR, V,, 894 ( < alb. gl'u$). Sinoitim:
papll. - < alb. gJysb, ,Grossvater; nonno; avo".
c;;IUVASESCU; PScr, 216; Mih, 214; PB, 608; 91UVAS(RE, Mih, 215; c;;IUVASITOR,
PScr, 215 - v. ~;ivist!scu, yluviislre, yluvllsilor.
91UV:ECI(J, sn., pl. ~;luvt!ce, ghiveci, •pot a fleurs•, Nic, 139. V. ~ioeclll. - < k tuvedj
{1056) ,marmite".
CJIUVEZE, adj., ro~u-tnchis, CN, 128 - v. ~;iot!z.
CJIUVREC, sm. - v. ~;iort!c ~i sinonimele ildrd, c6lindu.
c;;IUZDANE, sf., pl. ~;luzda'n 'l, ghiozd:ln, •serviette, portefeuille•, Dal, 98.- < yxLo~v-r<ivL
< tc. djuzdan ( 439) ,portcfeuille" .
91V AR, sn., pl. ~;iva 'rl, mlncare scumpa, •plat coilteux, plat d'un prix eleve•, 1\lih, 215.
- <?
9IVECI(J, sn., Mih, 215 - v . ~;luot!Clll. Sinonim: yldstrd.
91VEZ, -zit, pl. ~;ivt!jl; -t!ze •rouge fonce, rougeatre•, Mih, 215. V. ~s. - < tc. 1Juvez
(1057) ,de couleur bteu fonce tirant sur le rouge" .
9IVISESCU, vb. IV : ~ided nlngii foe ~i ~;ioised (~edea llnga foe li citea), Lum, III,
3G7 - v. yluvdsescu.
91VR~C -615- 91Z.HEDZtJ

9IVREC, sm. ~i sn., pl. t;ivrill ~i t;ivricurl, covrig, •craquelin rond ; tendre•. - 1°. s'
oindH .;ivricurl (si vlnd covrigi), Lum, I, 97; 2°. s' lu larddisi~ti (iCloru a · tdil... pdn'
nlncd isle t;ivrec (si-1 orlnduie~ti (educi) pe copilul tiu ... plnii lnci e crud), Cod, 15 bn.
V. t;luvrec. - < tc. guevrek (1049) ,fragile; qu'on pcut croquer; biscuit".
~IZAE (nord), sf., pl. t;izd'f, AI. 1901-1902, 124; s' lu-ascdpd (d'rd t;izde (sa-l scape
firs amends), PGr, 32 - v . .;izii' !li sinonimul girime;
9IZAP, sn., Mih, 215; 9IZAPE, sf., pl. t;izii'kl, api tare, •acide azotique•, Dal, 98;
Mih, 215; Pl.it, 256. - < tc. kezab (1017; 420) ,acide nitrique".
9IZAR, sm., pl. t;izdrl •celui qui fait de Ia t;lzdt, PenB, V, 47; VI, 49. Sinonim: *lgii'r.
- Cf. alb. gjizdr ,ricottaio, formaggeaio".
9fZA, sf., fiira pl. •fromagc tir6 du deuxieme babeurre•, Dal, 98; Nic, 140; Mih, 215;
PB, 607; DR, II, 532. - Bituti timp de vreo douii ore In tdlar, data se transforms In t;izii
,jintiti" - v. ddlii. - Cf. gr. yxt~a: (Boga, I, 95; II, 212). - < alb. gJizl! ,ricotta" (cf. BTir,
1962, 3; 68-69; 75).
9IZA', sm., pl. t;izd~z, amends, •amende•, Dal, 98; Nic, 140; PB, 607. - V. t;izde ~i
gizd'.
91ZAREA0A, sf., pl. t;iziirel, jintiti, •endroit d'une bergerie oit l'on bout le petit-lait
pour en extraire Ia t;iza; t;iZl• de scconde qualit6•, Dal, 98; Nic, 140; cdnda sun ct'n'l Ia t;izii-
redilii (parcii slnt ca ni*te clini Ia jintits), . PenB, VI, 49. - < t;izdr.
~UZERE, sf., pl. t;izirl, plimbare, •promenade.. Sinonime : priimndre, ti(irtce: - < tc~
guzir (1017) .. -".
~ZfE, sf., pl. t;izil, moar, •moire•, Mih, 215; (ustdne di t;izie (rochie de moar), Lum,
II, 350; BNA, IV; 100; Lum, I, 298. - < tc. guezi (1024) ,sorte de moire; 6toffe moir6e".
giZINTIE, sf., pl. ~izintil (grimosteni), anireu, •antrce (d'une maison)•. V. cult;lOs.
- < tc. gueziBli (1024) ,,corridor".
9IZIRSESCU (mi), vb. IV (t;izirsll, -sit, -s.tre) ; 91ZIRSfRE, sf., pl. t;izirslrl; 9IZIRSfT,
-til, pl. t;izirslt, -te - v. sinonimele prilmnu, priimndre, priimndt.- Cf. gr. yJU:~tpe:ucu .. -".
<~izere.
9IZMAC:ItlNE, sf. - v. ayizmildune, liismiiclrlne.
9IZMEDZ(J, 'Vb.- v. t;ismidzil.
Cu privire Ia sunetele (formele) grece~ti y, 8 ~i 6 - curente ln.dialectul arom:\n, exeeplnd
graiul din satele G6pe~l ~i Muluvi~te -, S. Pu~cariu (PLR, II, 194) scrie: •· .. greeeasca
fii!ld pentru ei o limba de mare prestigiu - I . .. .. ) -, aromdnii de mi,a zazi [ ..... J, printr-o
exagerare a rostirei, care li se parea mai nobill!., uneori pronunta 6 [ .•.• . ], a [..... J, mai
rar y [ .. ... ) •· Eronat. Patrunderea ~i lncetatenirea acestor trei sunete In dialectul aromdn
slnt consecinte ale bilingvismului secular al aromanilor. De retinut eli. 8 :,i 6 slnt curente ~i
In albaneza.

r~9
r AL.'\N, -na pl. ytilan'l, -ne, alba>tru •bleu•. v. galti~. SinDai'm : al/Jallru. - <
)'IXAIXIIO~ , -" .
rALE.'\, adv., agale, PAnt, 442- v. galea.
r.'\LONE1 , sf., pl. yal6n' l . - v. gal6n ....., , Dal, tOt; Nic~ 128; pri kept ~· Ia brata yal6ne
{pe piept ~i Ia brat avea galon), BNA, II, 24. - < yctMv~ ,insignes de grade militaire ;
epaulettes". .
r.'\LONE2 , sf., pl. yal6n'l, butelie, •bouteille de deux litres et demi•, Dal, 104. - <
")'IXAOV~ .. - " ( < engl. gallon).
rAMi\ (nord), sf. - v. gtima.
rAMBRO, sm., pl. yambrtidz, mire, •(nouveau) marie; fiance; jeune homme a marier;
gendreo, Nic, 128; PB, 600; GEl, 221 ; ca yambr6 ti-adrti~l (te-ai gatit c3 un mire). V. yram-
bf(l. -< yct(.L(3p6~ .. - " .
rANGRENA, sf., cangrena, Nic, 128 ..:.. v. cangrend.
rANGE, sf., cange, Dal, 104- v. ctinge.
rANO~tJ, sm.,. pl. yan6~l, spoitor, •etameur•, Nic, 128. Sinonim: yatangi. - Cf. gr.
-ycX.vwcn~ ,etamure".
rANUMA, sf., pl.ytinum ~. cositor, •etairi•, GrS, VI, 38t; un pdyurdi ytinumli (o plosca
de cositor), AI. 1903, 77. V. gtinuma. Sinonim: cdltile. - < ycX.vw(.L% ,etamage ; ~tam are" .
rAR, sn., pl. yarl, salamura, •saumure•, Dal, 104 ; Nic, 129. Sinonime: tirma2 , armlrd,
*alird. - < ycX.po~ .. - " .
r.'\RAFA, sf., pl. yard'(l, yard'hl, carafa, Nic, 129 - v. cdrti(d.
rASTRA, sf., pl. ytistre ; rASTRU, sn., pl. ytistre, tast, mstensile de cuisine en forme
d e couvercle• (cf. Plm, II, 78; III, 120), Nic, 129; PLit, 374; GEl, 222. Sinonim: cirldn.
- < ycX.a-rpct ;,pot a fleurs" .
r.A.vnu -617- r.AziiTA

rAVRU, sm., pl. )'duri, carpen, •charrne•, Dal, 104; Nic, 129. V. gdvru.- < yotupo;.
ypot(36c; ,.-".
r.AITAN, sn.; r.UTANE, sf., pl. yiilUl'nurl ~i ydltd'n'l- v. gdltdne - , Dal, 105; Nic,
128; dzedne ca di ydltdne (sprlncene ca de cordea), PenB, IV, 4; Caraf, 2. - < tc. qaltan
(1000) ,galon; ganse".
r.AITAN~f, sm., pl. ydltdngeddz, gaitllnar, opassementier•, Dal, 105. - < ydltdn.
r.AL.AN~f, sm., pl. )'dldngeddz, spoitor, •etarneuro. Sinonim: gdnustdr. V. cdldle. - <
tc. qalaldjy (932) .,-"•
. r.AL.ANOS, -nodsd, pl. ydldno~l, -nodse -:- v. ydlan - , GEl, 221 ; ocl'i ydldno~l (ochi
~tlba~tri).
rALATf AA, sf., pl. ydldfldz ~~ ydldtf6e, susai, olaiteron•, Dal, 106; Nic, 128; PLit, 266;
GEl, 221. Sinonim: ldptr'lcd. - < yotMTO'L8ot .,-".
· r.ANUSESCU, vb. IV (ydnusil, -sit, -sire), cositori, •flamer; ernailler; se deconcerte:-,
trembler de peuro, Dal, 105; Nic, 128; GEl, 222. - 1°. ydnused-l'l t;lumea (cosltore~te-i (spo-
ic~te-i) vasul); 2°. f nl'sii li ydnusi udsile (~i dlnsa le-a spoit vasele = a sfeclit-o), PB, 122';
li ,yanusl di fried (le-a spoit picioarele de frica), PLit, 497; 505 - v. cac 2°, curl 8°, zmednii
3° etc. V. yunusescu. - < yotv6vw ,etamer".
r.ANUSfRE, sf., pl. ydnusirl oetamage•, Dal, 105; Nic, 129.
r.ANUS{T, -til, pl. yanuslf, -te, spoit, oetarne; ernaille•, Dal, 105; Nic, 129.
rAREAfJA, sf., pl. yiirel, meri~or, osorte de buis dont on fait des houlettes•: carfg, ..
di yaredilii (clrlig .. . de meri~or), ICar, 126. - V. agdredild ~i liyareaild.
r.~Rr A.R.~ 1 , sf., pl. )'dryd'rl, gargara, •gargarisrne•, Dal, 106; Nic, 129. - < yotpycipot

n\nrAR.A 2 , sf., pl. ydrydre. •sorte de jouet enfantim, Dal, 106. - V. ydrydrtclil.
r.Anr.ALARE, sf., pl. ydrydld'rl, lnalbire, oaction de bien blarichin, Dal, 106.
r.Anr.ALAT, -td, pl. yiirydldf, -te •bien blanchh, Dal, 106; strdn'e Idle, yiirydldte (rufe
spalate, prea spalatej. - V. grlndindt ~i : ·
r.{RrALAfJ (mi), vb. I (ydrydldl, -tat, -ldre), a prea spala, •(se) bien laver, bien
blanchiro, - v. lail - Dal, 106 (ydrydtedzil) ; li lal, lal, li ydrydldl (le spalai, spalai, le-arn
prea spalat); ld-1'1, yaryald'-1'1 (spala-i, spala-i mult). - Cf. gr. yotpyot:Aciw (Boga, I, 98). - < ?
r.Anr.Aifti(J, sn., pl. ydryiilUe, clopotel, •greloh: vimtu li~or cu yaryallle (vlnt u~or
cu zdrangAnei), Fl, I, 1, 5; yarydlllile ofla di · ofia as una (zdranganeii sunau din ce tn ce),
PB, 3137. V. ydrydrtclil.
r.AnrAREDZfJ, vb. I (ydrydridzdl, -dzat, -dzdre), boldi, lndemna, •plaire, piquen:
mi yaryareadza s' mi priimnu (rna complac sa rna plirnb), Dal, 106. - < (yotpyot:A(~w) ,cha-
touiller; piquer".
r.ARr.ARfti(J, sn., Dal, 106 - v. gdrgarfllu.
r Anr.ARIDZARE, sf., pl. ydryaridzd'rl, gtdilare, •chatouillement; demangeaison•,
Dal, 106.
r .Av Ae.A, sf., pl. ydud'8l, strachiml, •assiette•, Nic, 128. V. guvdtd.- < yot(3ci6t ,ecuelle;
terrine". ,
rA:VRURffJ, sn. (pl. yavruriurl}, carpini~, •charrnoie•, Dal, 106. - < yavru.
rAZEPI, sf., fara pl., mlnie, ocourrouxt, PenB, III, 164; ldmea l'l-dre pri mare yilzepi
(lumea ·ri are In mare mlnie), PenB, IV, 119; Caraf, 28. V. gazepe. - < tc. gbazep (874) ,co-
Jere".
r.AZET.(, sf., pl. ydute, gologan, •sou; monnaie de billont- v. gdzetd.- ,La gazzetta
era. una moneta veneziana di· due soldi" [lnainte de 1797], IIF, VIII, 174; ,Gazette, monnaie
venitienne qui vaut deux centimes [a . Prevesa)" (PMoree, III, 99).
rEA.C.\ -618- rEARAKE

rEACA, sf., fdrli pl., guler, ccol; collet., Dal, 104; PGr, 162; GrS, VI, 385; 1-lo di
yedcd (11 lull de guler, 1-a lnhli~at), PLit, 703; di yedca a .,iCl6rlal •• . 3i-tJ.cdid' (se tinu de
pulpana bdiatului), PB, 29610 ; l'l-acd/d' yedca bubullclu (gtndacul se tinll de el), PB, 353n;
CaiGrB, 70. V. ylcd'. - < alb. Jlikl! ,ocolletto; solino".
rEA AAM, sm., pl. yeddan'l, plrghie de lem:t, devier de boiso, Nic, 130 '( < 3ui3pO!J.O;
,corridor"). - < ?
rEArLARA, sf., pl. yeayldre, pomanli, •rente ou aum6ne imm~riteeo: 11u si-a~tiptd .
Ia ahtdre yeayldrd (nu se a~tepta Ia a tare pomand), PB, 6811; 3' m!lld'. ye11yltir11. (s-a dus po-
mana), PGr, 162- v. 6yedrd.- < ?
rEArM.\, sf., pl. yedyme, jaf, •pillage, rapineo, Nic, 130. V. yetimli. Sin~tllim : alimrlrd.
- < tc. laghma (1353) .. -".
rEAHNE, sm., pl. yeahnedz, tocanii, •ragoilt aux oignons et trh pimente•, Dal, . 104.
V. lahnle. - < tc. lakhny (1349) ,differentes sortes de m4!ts faits avec de Ia viande bouillie
et divers legumes".
rEAK(E, rEAKfCl, sf., pl. yeakll, plasture, templatre•, Mih, 2U. - < tc. laqr (1342)
,cautere ; vesicatoire".
rEALACA, invar. •nom d'un jeu enfantino,. PLit, 165. - Cf. tc. lata, (1:U3) ,auge de
bois dans IaqueUe on donne il manger aux chiens, aux chats etc. ; mangeoire".
rEALANE, sf., pl.?, minciund, cmensongeo. Sinonime: minCld:nd, I'Semd. - < te.
lalao (1343) .,-".'
rEALANC.f, -glodn'e, pl. yealangeadz, -gloan'e, mincinos, •menteur, trielle11r•, Kats,
I, 68. Sinonime : artdit6r, pse(tu. V. alingie. - < tc. lalaodJJ (13<13) .. -".
· rEALAN-C.IURATIC, sn., pl. yealdn-glurdlife, sperjur, tparjure, faux sermenh, Nic, 130.
- < yealdn(e) + glurdtic.
rEALOPITRA, sf., pl. yeal6pitre, cuaFt, tquartzo, PLit, 318. V. zeal61'ilrii fi yedr. - <
ucxMmTpct ..-". .
rEAMANDA, rEAMANDE, sf.; rEAMANDU, sn., pl. yeami'lltfzt'cdiamanto, Nic, 130;
PB, 606; 738; PAnt, 442; GEl, 222; era cd:pd di yeamdrzid (era cupl de diamant), PB, 1641•.
V. yeamdQde. - < 3tct(J4vTt .. -".
rEAMA, sf., pradli, Dal, 104 - v. yedym':l, ldm!Jt.
rEAMBULA, sf., pl. yedmbule, velintd, «gros tapis de Iaine•, Dal, 104; Nie, 130. V.
ldmbuld ~i sinonimele cergd, dodgd, viUndzd. - G~. ytct!J.hOuA' (Baga, I, 91). - < alb. jBIIlU IIi
,coperta di lana" ( < tc. lamaly (1344) ,rapiece").
rEAMBURLUKE, sf., pl. yeamburlukl, manta de plo.1ie, •mantea11 pour Ia pluieo, Nic,
130. - < tc. laghmourlyq (1341) .,-".
rEANGl'NE, sf., (pl. yeangl'n'l}, incendiu, «incendie•, Dal, lot; Nic, 130. Sinonim!
foe. - < tc. langhyn (1345) ,-".
rEANfTAR, sm., pl. yeanltarl, ienicer, cjanissaire; furieuxo, Dal, 104; GEl, 222; ca
yeani{ar (dfe (face (se poarta) ca un ienicer, e furios), PLit, 661. - < tc. leiU-tcheri (1355)

rEANURl, sf.: 'nd purUca di yeanurd (o nuia de arbore vlbtar), ,AI. 1903, .7 9 - v.
lanurd, jdnurd, l'eanurd.
rEAR, sm., pl.?: ,yedr sau var", PLit, 317; .,year numita ~i yealOpitra", PLit, 318;
CN, 108; DR, IV, 284. V. yedre. Cuvint necunoscut. - < ?
rEARACUl\dT, -td, pl. yearacumif, -te, cu nas acvilin, •qui a un nez de faucon; rapaceo.
- < ls:pctXO!J.1hl)c; ,.-".
rEARAKE, sf., FIP, I, 4, 62. Cuvlnt necunoscut. Probabil eli trebuie citit ml-
rdke : vl'rnd mirdke nu-l'l aruded lnima (nici un regret nu-i rodea inima).
I'BA.RAKfN -619-

rEARAKfN,. -rut, pL ytarakln'l, -ne, sm., sf. ~i adj., ~oim ; ~oiman, tfilucon mAle, fau-
con Iemelle : on en d~igne le nouveau mari6 et Ia nouvelle mariee•, 1\fih, 538; gUI}ea ca di
7earaklnd (gttul ca de toim sau de lebAda), Fl, I, 2, 4 - v. yerdklnd.- V. yirdklnd, hirdlclnd.
rEARAN, -nd, pl. yeardn'f, -ne, Mih, 534 - v. lardn ~i alb. jardn ,amico; compagno;
amante".
rEAJlE, PUt, 327 - v. -year 'i gr. ytapt ,sulfate de cuivre" (Boga, II, 211).
rEARrEARiN, -nd, pl. yearyearln'l, -ne, ca argintul-viu, ccouleur du vif-argent; comme
le vif-argenb: cd'slle dlbe aeupirlte cu plocl yearyearlne (casele albe acoperite cu ardezii ca
argintul-viu), Fl, II, 7, 4; mrlnle-andltu n'l·mi·alindm, j•earyearlnd (munte lnalt hni urcam,
fa ca argintul-viu), PLit, 909. - V. yedryird ~i; ·
rEARrEARifJ, -rie, pl. yearyearil, Dal, 104 - v. yearyeartn.
rEARriR, sm., fArl pL, mercur, cmer.cure; vif-argent; qui se glisse, qui se faufile•,
Dal, 104; Nic, 131 ; Mih, 534, 210; PB, 738; GEl, 222; PLit, : 337; ca yearyirlu (Udze pard'lu
(banul fuge ca argintul-viu), PLit, 600. - < 814pyuFoc;. u8papyupoc; .. -".
rEARriRA, sf., pl. 7edryire: mrlnte-anallu n 't-mi·alinam, yearyird (pe munte lnalt
imi rna urcam, fa ca argintul-viu), PLit, 909 - v. yearrearin.
rEASAKE, irivar., interzis, cinterdib, Nic, 131. - tc. lassaq (1338; 1352) ,defense;
gare 1".
rEASPE, sf., pl. -yUki, viespe, cgu~pe; mechantt, Dal, 104; Nic, 131; Mih, :ito; 534
(sm., pl. art. ')ICskil'l); PB, 738. - 1°. todmna, yeskile trag Ia carne (toamna, viespile se dau
Ia carne); 2•. yeaspe edsli (e rau, e rea), Pl.it, 661. - V. ayedspe, yispdr, yispindl, ldspir.
- < lat. •vespi11, uespa ,,gufpe [insecte)".
rEASU I, interj., salutare I, csalut I; _adieu h, PScr, 259; Mih, 534; apola 'IJl-(ac • ••
cl'ti un 71edsu- yeandsu (apoi l~i fac ... cite un salut reciproc), AI. 1903, 83. - < ye:c4 aou I

rEATRATI'L'E, sf., medicina, PB, 738 - v. yilrdfl'l 'e.


rEATRISA, sf., pl. yeatrise, doctorita, •doctoresse•, AI. 1903, 58.
rEATRU, sm., pl. yedJrl (~i . yedtri), medic, <1°. mCdecin; 2°. pou (gramosteni)- v.
piducl'lu•, Dal, 105; Nic, 131; Mih, 211; 535; PScr, 259; PB, 738; GEl, 222; PLit, 661;
ell hill yedtru di filf.odre (eu slnt medic pentru picioare), BNA, III, 66; erd adundl yeatri
(erau strln~i medici), PB, 349n. - < lcXTp6:; ,mCdecin".
rEATRUSfNE, sf., pl. yeatrusln'l •mCdecine•, GEl, 222 - v. yilrdfl'l'e. - < UXTpo-
c:rU'vl') ,,.,.,n•
rEATA, sf., pl. ye/ 'i -yiJurl, viata, cvie; existence; eternite; ~tre (animal, insecte,
microbe etc.•, Dal, 105; Nic, 131; Mih, 534; PAnt, 503; Gram, 264. - 1°. si 'ascapd cu yeafd
(sa scape cu viata), Lum, I, 145; PB, 16616 ; 2°. care s' Mriseal}le di lru aisld band, yedta
a elil'i amlntd (cine se bucura din aceasta viata, viata eternitatii cl~tiga), Cod, 66 b1' ; 3°.
si lom yedfa a elil'i (sa luim viata eterna)~ Cod, 24 b6 ; 936 - v . etd; 4°. ·~r-u tricurd yeata
a lor (~i-au petrecut-o viata lor), Cod, 2914 ; 5°. ma~r (umlu li inl}ed pri lu ugeate era un semnu
di yedfa (numai fumul ce ie,ea prin hornuri era un semn de viata), Fr, II, 221 ; 6°. l}ti yedfa
tuld (~tie toatii. vietuitoarea), PLit, 769; 7°. s' (lire alld yedta? (o fi alta vietuitoare ?), PB,
288"; 8°. tuvd nu si-dvde yedfd (nicaieri nu se aude vreo vietate), BNA, I, 120; 9°. asbodird
yedta cu ocl'lul alstu2 (zboara vietuitoarea ce are ·acest ochi ?), PLit, 133; 10°. dodlld yefurl,
dol yern'i (doua fiinte, doi viermi), PLit, 807 ; . 11°. si sudzl di lute yefurlle (sa sugi {sln~e)
din toate fiintele), PUt, 759; 12°. i:ulburl di yef (cuiburi de microbi), Lum, I, 59; VAR, 252.
- Astazi, cu sensul de ,viatA", acest cuvlnt nu mai circuHi, el fiind inlocuit prin bdnd. -
V. ~i yedfd, precum ~i mgl. ghlatd (PMegR, II, 82; GrS, III, 400; CapM, III, 138). -<lat.
*l'lvllla < vivus_
rEAURTE -620- riFTARJ16

rEAURTE, sn. (pl. yeaurlurl) - v. sinonimul curent fi general mlrcdl '~, Nic, 131.
< tc. loghourt (1365) ,lait caille a Ia maniere orientale".
rEAVA~CU, -cd, pl. yeavd#l, -~te, molatic, monchalantt. Sinonim: a7dlnic. ~ < tc.
lavaeh (1345, 1360) ,lentement".
rEAZI'C, invar.; rEAZI'Ci\ ~i rEAZI'KE, sf., faTA pl., ru~ine, «honte-, PLit, 988
(•dommaget); yeazl'c, yeazl'c di vol, glundme (ru~ine, pacat de voi, tineret), W, II,- 58. Sino-
nim: ar~lne. - < tc. lazyq (1338) ,(c'est) dommage".
rEAZHi\, sf., fara pl., PScr, 259; Mih, 210 - v. ayedzmu.
rEAZMOtJ, sm., Mih, 53! - v. ayeazmo, agheazma.
r.Eoz\RE, r.EDZUR.\, sf., pl. yeizarl •blaireaut, Dun, I, 125; 185. Sinonime: dzrm,
bal'eados, dzoylur, vlzur. E acela~i cu dr. viezure. - Cf. alb. vidheze ,castoro" ~i uidule (Hr, 28).
rEM, sg. invar. •mon ch-er, ml chere, mes. chers, mes chere.s •: du-ti, 7em (du-t!', dragul
meu); bed, yem (bea, draga mea); a cul hif, yem? (:1i sau ale cui slnteti, dragii mei sau dra-
gele mele ?}. - V. -m. '7" < (voc. sg. dtl Ia) ul6~ f.tOU ,mon fils" : yi ~-t·
rEMEN'E, sf. pl., papuci u~ori, «souliers legers•, Ka\s, I, 72. - < tc. lemenl (1359)
,souliers ... que portent lcs gens du bas peuple".
r.ENOS, sn., pl. yenosurl, neam, «race, nation•, GEl, 222; yinoslu tutu, arldfe cdlindisi
(tot neamul aiel a ajuns, in halul acesta a ajuns), Cod, 8811 ; 91 ;,., V. ginsa, lao, miUte.
< y~o~ .,-".
rERAC, sm., Nic, 129 - v. yirdc, yiraklna.
rERi\KfNA, sf., pl. yerdklne «eigne - v. yearakln; faucont, PScr, 259; Nic, 130. - V.
t;irdklna.
rERMU, sm., pl. yern'i, vierme, •ver•, Dal, 104; Nic, 130; Mill, 535; PScr, 259;
PB, 738; PAnt, 503; l-mt'ca yern'il'l (ll manlnca viermii), PLit, ·662; dri yirmu Ia inimd
(nu are astlmpar), PLit, 661. - <lat. vermis ,ver".
riA ... -+rEA ....
riA: yla-Andryir (sflntul Anaryir), BNA, II, 18 - v. aylrl.
rIa n' I u, sm., Slnziene, •Saint-Jean., PLit, 745; PFolk, 94 sqq; PMic, art. Slnzie-
nele. - La Kpua. II, 180 : 'Aty~ctvv~ou: - < &y~o; 'l~vvll~ v~o<;·
riCA', sm., pl. yicddz - v. yedca ~i ldca -, Dal, 105; Nic, 132; l'i aculurd' 7icd'lu
(l•a scuturat bine), PGr, 163. V. lim(lredrld. - < tc. laqa (1342) ,colet".
rlE, sf., lara pl. ~i adv., toi; graM; iute, dorce; (en) hAte•, D·a l, 105; Nic, 1.31 ;
Mih, 534; PScr, 259; PB, 738; DR, II, 494 ( < ad-vix); GEl, 222. - 1°. iJlm tu yla a cdlod-
ril'el (am ie~it In toiul cli.ldurii) - v. burlla; 2°. n yle s' n'erdzi (si mergi In grabii.), PLit,
876; 3°, fr'l.rlu-avdzl' ~i ylne n yle (brigandul a auzit ~i vine iute), LP, .106; PAnt, 272; Bair,
104; 4°, nd'sd, yle-yle vine acdsa (dlnsa, lute, lute vine acasa), Lum, III, 54. V. ayle. - <
~let ,hil.te; force".
riEDZtJ, vb. I (*yidi, *yitit, *yidre), Nic, 131; CLitur, 136 (,.vindec"); ua a' nd
yiddza trupura (o sa ne tnvieze corpurile), Cod, 4i b1 - v. ant;edzll, t;iiz, nyiidzrl. - Cf. mgl.
ghies ,trai" (PMegR, II, 82; CapM, III, 139; GrS, III, 400). '
riER, sm., pl. yierl, vier, «vigneron; viticulteun~ D.ll, 105; (Nic, 131). - Cuvlnt sus-
pect: poate ca e dr. vier •• -".
riFTAME, sf.,, lara pl., tigl\nime, mombre de rtnt (Tsiganes); I'ensemble des Flnt•~
PAnt, 442; Batp, 22. - V, yi(turdm~ ~i:
riFTARrlo, sm., fara pl., tiganie, •vie menee par les Tsiganes; mendicit~•: Iii si-aued
url'ld cu bdna di yi(tarylo (li se urlse cu viata de tiganie), I:P, 175; PAnt, 83. V. 7i(tlike.
- < yurp't'ctpe:~6 .. -".
riFT£SCU -621-

rurr:Escu, -letfscu, pl. yi(te,tt, -te,ti, tlgltnesc, tboMmien, tsigane; de basse qualiteo,
Dal, 105; Mih, 211; PB, 7g8; PAnt, 442.
riFI'L(KE, sf., pl. 'yiftlfkl, calicie, •mendicite; ladrerie•, Dal, 105. - ·yifll'l'e.
r i It u, -td, pl. Flfll, -te, sm., sf.; adj.; tigan, 1°. Tsigane; 2°. menetrier - v. avylulgi,
t;lum 3°, sasegl; go. forg~ron; 4°. miserable, loqueteux; mendianb, Dal, 105; Nic, 154; Mih;
211; PB, 7g8; Plm, II, 217; PNtim, g1-g2; GEl, 222; murl Fl(ta te ti-aldvda (a murit ti-
ganca care te lltuda), PLit, 704; plodle cu sodre, Ftnll'i n pdzdre (ploaie cu soare, tiganii In
plata), PLit, 66g; PAnt, 8; Fl(tul, ,. celnic, la cdrbUn'l va-l'l hlbd mlntea (tiganul,· clliar celnic,
la cltrbuni li va fi gtndul), PLit, 662; PAnt, 8; ave/ ylfll la numtd? (aveti lautari Ia nunta ?)
- v. ~~ cealyagl. V. liit;i(tu, lilftu. - Cu privire Ia venirea lui din Egipt, de meniionat urma-
toarele patru versuri italiene populare : ,Sonco :na povera Zingarella. Non sonco brutta,
non sonco bella. Sonco benuta dall' Eggitto, pe' 'nu tocco de saciccio" (Cinibr, I, 226). Cf.
~~ parerea din Pouq, I, 29g-294 etc. - < yU<j>"t'OIO .. -".
riFI'UL'E, sf., pl. yi(tul'e, fasole pestritA, •haricot panache•: yi(tu(iie suntu hirburll
(fasolea-boabe pestritll e fierburie). - V. fdsul'e:
riFI'URAME, sf. (pl. yi(turd'n'l), tiganime, mombre de Tsiganes•, Dal, ios. - v.
yiftdme.
riFI'USESCU, vb. IV ( yi(tusll, -sit, -slrej, tigAni, tquemand~r: lesiner; appauvrirt,
Dal, 105. - Cf. ~~ gr. yU<pT6vw· - < Fl(tu.
i'IFI'US(RE, sf., pl. yi(tuslrl, cer~itorie, •action de quemander, d'appauvrirt, Dal, 105..
riFI'US(T, -td, pl. yi(tusl/, -te, tiganit, •devenu comme un Tsigane; appauvrit,Dal, 105
riFTI'L'E, sf., fAra pl., Dal, 105 - v. yiftllke.
nrANDU, -dd, pl. yiydndzl, -de- v. ~;igdntu -, Dal, 105; Nic, 1g1.- < Y'y!iV't'CLOIO
,de geant".
rfriNT, num. card., douazeci, •vingt•, PScr, 259; Mih, 540; 221 ; PB, 740; ylyinl lind
(21 - Ia SAmltrina); yiyinl dol (22); ylyinl optu (28) - v. ylnt;i/. - Cf. PFon, § 191 nota. - <
lat. vlglntl , vingt".
niT ATE, sf., pl. yiitd'l, vietuitoare, t~tre - v. yed/d 6° sqq.•: supsi sl'ndzile di la
tate yiitd'lle (a supt slngele de Ia toate vietuitoarele), PLit, 759. - < yiil.
rtLA, sf., pl. ylle, furca mare, «grande fourche•, AI; 190g, 61; CEI, 90; CAr, go2. V.
t;ild, jlld, vfldl. - < bg. vila ,fourche".
riLCESCU (mi}, vb. IV (yiUil, -cit, -eire), stralucl; oglindl, tbrlller; se mirer•, Dal,
105; Nic, 1g2; PB, 7g8; GEl, 222. - 1°. jarlu yiliced (jarul (jAratecul) strAlucea), PAnt, go9;
2°, yitcea-te (oglinde~te-te). v. anyilicescu, ldyicescu ~~ lutescu . ....:. < ucxi..E~w ,reluire, briller".
riLC(RE, sf., pl. yilclrl, stralucire, taction de briller, de se mlrer•, Dal, 105; PB, 7g8;
PAnt, 442.
riLC(T, -td, pl. yilcl/, -te, oglindit, tbrillant, resplendissant; mire>, Dal, 105.
PILICADZ, sm. pl., sticlArie, tVerrerie•, PB, 7g8. < ucxl..r.x6v .. -".
nLfClO, sn., pl. yillaurl, luciu, •eclat; luisanb, Dal, 105; pirll'i cu yilUill ca di md-
ttfse (pArul cu luciu ca de mAtase), Lum, II, 109; ocl'il'l. .. scuted un yilUill ca di dpd aldCltd
(ochii ..•.. emanau un luciu ca de apa tulbure), CalGrB, g8; un yillait di tedrd dlbd (un Iuciu
de ceara albA), BNA, IV, 88. V. anyillait. - < yil(i)cescu (derivat substantival).
riL(E, sf., pl. yilll, sticlA, t1°. verre; 2°. verre a boire; go. miroir; luisani; 4°. pl.
besicles, lunettes•, Dal, 105 i Nic, 1g2; GEl, 222. - 1° i aild' 'nd pdldte tutd di yille (ridicA
un palat tot de sticlA), PB, 1271 ; modrtea ,. tu yille ti-d(ld (moartea te afla ~~ In sticla), PLit,
66g; 2°: and yille di yin (un pahar de vin) - v. putlr; go: yiUl/-Pd tu yille (oglinditi-va In
oglinda}; tricu pri la yille (trecu pe Ia oglinda), PB, 4701 [textul din · basm ne prezintA pro-
riMBRUCCf -622- riNGLUSfRE

fetic t e} e viz i u n c a de astazi - cf. ~i Emin, VI, 70; 76 ~i CerFolk, I (1947), 99-100);
brinda di ve~tu cu yilie (bunda de postav cu Iucht), BNA, III, 130; orb di-a drmatllor yilil
(orb de stralucirile armelor), PAnt, 161 ; cdsa edste yilie (casa e oglinda .ca curafenie); 4°:
l'l-bdga yilille (ii pune ochelarii = n sau o tn~eala), PLit, 704 - v. c~ldi 2°. V. Uiyie ~i
kelca. - < uotl..l .. -".
riMBRUCCf, sm., pl. yimbrucceddz, vame~, •douanier•, Dal, 105; Nic, 132. V. ylum-
/>rucci. - < tc. gumrukdjl (1060) .. -".
riMBRUKE, sf., pl. ·yimbrukl, varna, •douane•, Dal, 105. Sinonim: cumerke.- < tc.
gumruk (1039, 1060) .. - ".
riMf~I (gramosteni), sf. pl., fructe, .truits•. V. pom2 , pl. podme. - < tc. lemJeh (1359)
,fruit".
rntNASI(J, sn., pl. yimncisil, gimnaziu, •gymnasc•, Dal, 105.; Mih, 221. - < yuw
vcicrtov ,,,.".
riMNASTIC1, sf., pl. yimnd'slifl, gimnastica, •gymnastique•, Dal, 105; Nic, 154; Mih,
211.- < YU(J.VIXG'rt)(~ .. -".
rJNl, sn., pl. yinurl, vin, •vin•, Dal, 105; Nic, 132 ; Mih, 538; PScr, 260; PB, 738;
PAnt, 504; PLit, 663; yin lalu, yin aro~u (vin negru, vin ro~u) - v. aro~u; ;·inurl vecl'i (vi-
nuri vechi) - v. tinir; ted si-l'l dal pt'ne cu yin (ca sa-i dai [unui prune) ptine cu vin), PLit,
5. - Ca ~i Ia vechiul elen care ,faceva uno spuntino (ciKpot-rta(J.6.;), intingendo del pane in
un bicchiere di vino puro" (Bassi, 519-520), ~i arom:lnul obi~nuie~te ca, din ctnd In clnd,
sa dea copiilor pline muiata In vin. - <lat. vlnum ,vin".
rJN2, vb. IV ~i II (vin'li1 ~i vin'{l, vin'it ~i vinit, vin'ire ~i yinedre) ,.veni, •1°. venir,
arriver; 2°. fermenter, lever., Dal, 105; Nic, 132; Mih, 537; PScr, 259; PB, 738. - 1°: vinird
fiClorll'i (feciorii venira), PB, 16932 - 'Cf. t dr. perfect simplu : vinerx. (Cip, 162); cuclu si-n'l
yinedre (de mi-ar veni cucul), Foti, 42; Cal. 1912, 68; PAnt, 260; ci'ndu yinedmu ncoci (clnd
ven'e am tncoace), PenB, IV, 122; Caraf, 39; c' acl6 s' ld yind! (ca acolo sa le vinii.! = sa le
fie de cap!), PLit, 1014; 2°: s' yina mdldua (sa fermenteze maiaua), AI. 1903, 93; pi'nea
nu eciste vin'ita (plinea nu e dospita) - v. vinit ~i t dr. aveni ,fermenter" (Dens, II, 493).
- < lat. \'enlre ,vcnir, arriver".
riNAR1 , sm., pl. )'indrf, negustor de vin, •marchand de vin•, Dal, 105; PB, 739; Lum,
I, 61. - Cf. vsl. vinaru. - < lat. vlnarius ,marchand de vin".
r l11 a r2, sm., ianuarie, «janvier>, Dal, 105; Nic, 132; Mih, 212; PB, 739; GEl, 222;
ascapa'm di Findr, hfmu n caldr (am scapat de ianuarie, slntem calare), PGr, 163. Sinonim :
Culugeu. - < yEVCipt.; .. -".
riNATE, sf., pl. yina'f, mlnie, •facherie, colere, courroux•, Dal, 105; Nic, ·132; PB,
739; PAnt, 442; yincitea 1-urljed~te omlu (mlnia II orbe~te pe om), PLit, 704 . . V. yndtt. - <
tc. ynild (861) ,obstination".
riN1TOS, -locisd, pl. yinat6~l, -tocise, mlnios, •courrouce, en colere ; irascible• : eciste
di yinat6~ll'i (e dintre cei mlnio~i). - < yindte.
riNCAL1, sf., chingii, Mlh, 536- v. ljinccild.
rfNClL1, rfNCJ,A, sf., Mih, 536; CFr, 104; PEt, 44 - v. yingld.
riNEARE, sf., pl. yinerl, venire, .venue, arrivec; levure •, Dal, 105; PB, 739. V. vi-
nedre.
rfNGL1, sf., pl. ringle, chingi, •sangle, sous-ventriere•, Dal, 105; Nic, 132 ; PB, 739;
PAnt, 504; GEl, 222; DR, II~ 3; Ph Or, II, 449 ( < lat. vinculum) - < Gyyh .. - " .
rJNGLUSESCU, vb. IV (yinglusil, -sit, -sire), lnchinga, usangler, mettre Ia sous-ven-
triere•, Dal, 105; PB, 739; GEl, 222. - < yuyxl..6vc.l .. -".
riNGLUSfRE, sf., pl. yinglusirl taction de sanglero, Dal, 105.
riNGLUSfT -623- I"IRAKfNA

nNGLUSfT, -td, pl. yinglusif, -te, tncbingat, csangl~•. Dal, 105.


rfN9IT, num. card. - v. yiyinl -, Dal, 105; Nic, 132; Mib, 212; 537; PScr, 259;
PB, 739; PAnt, 504; PLR, II, 139 ( <*vinginli); un(d}sprdyint;il (21), dosprdyim;if, dodrldsprd-
'Yim;if (22), 6ptusprdyint;if (28).
nNfMATE, sf. pl., cereale, •grains, c~r~ales•: ct'mpul bun trl yinimate (ctmpul bun pen-
tru cereale), Fl, I, 6, 6. Sinonim: yipturl. - < ye:wl)(L~TO' .. -".
riNOMATE (gramosteni), sf. pl., mi\r1.1ntaie, centrailles•- v. l'eanumd, pl. l' eanomate;
minutal'e.
rfN'E, sf., pl. yin'l, vie, Nic, 133; Mib, 536; PScr, 260-v. ayln'e ~~ sinonimul luzincd.
riN'EAtl'A, sf., pl. yin'el, rudenie, •parent~; g~n~ration•, Nic, 129. - < yev7Jii .. - ".
riOAR.<\, sf., pl. yiorl ~i yioare, viorea, •scille a deux feuilles, Violette•, Mib, 212 ; Lum'
III, 180; (DR, II, 618-623 ~i III, 654 : < lat. *vivula). - 1°. trimura ca yioara (tremurau
ca vioreaua), Lum, II, 13; 2°. niveasta ... trimbura ca yioara (nevasta ... tremura ca vioreaua),
Lum, II, 156; 3°. kealea ~· cdrnea murnescu, s' (ac yioard (pielea ~i carnea se tnvinetesc, se
fac ca o viorea), Fr, I, 154; 4°.. ld si fdfea cd'rnurlle murne yioard (ci\rnurile li se fi\ceau vinete
ca o viorea), AI. 1903, 59; s•. furd bdtut cu tuldgurl pl'nd ld si feafe truplu yioard (au fost
bi\tuti cu toiaguri plni\ ii se fi\cu corpul viorea), Fr, I, 74; 6°. s' al 6cl'i ca yioarile din pd-
dU:re (sa ai ochi ca viorelele din pi\dure), PB, 33231 ; 7°. am dcl'il'l a mel ca doaiUl yiorl (am
ochii mel ca doui\ viorele), CalGrB, 49; BNA, IV, 27; 8°. cu fd'fle ca yiorl (cu fetele ca vio-
rele), Trib, II, 9-12, 16. - V. ~ioard, toplcul La Fioard (Piriv6le), yiurat ~~ mgl. ghior (PMegR,
II, 82; CapM, III, 138). - Cuvlntul e lnci\ curent In satele Am~r, Amfnclu etc. - < lat.
viola , violette ( fleur) ".
riOS, yioasd, pl. yio~l, yioase, voios, cgah: yioasd, acdtd' . .. sd spund (voioasi, tncepu
sa spuni), Cal. 1912, 100. Sinonim: hilr6s1 • - < yill?
riOTA, invar. «iota•, PScr, 260. - < lw"t"ot ,-".
riPRAKE, sf., pl. yiprd'kl, sarma, cboulette de viande hachee ou de riz bouilli enve-
lopp~e dans des feuilles de vigne•: yiprd'kl mdrsine (sarmale de post). Sinonim: slrmd'. - <
tc. lapraq (1333) ,-".
rfPTU, sn., pl. yipturl, vipt, cereale- v. yinlmate -, •c~r~ales (surtout du bl~, du
froment)•, Dal, 105; Nic, 133; Mih, 212; 537; PScr, 260; PB, 739; ell are ylptul? (ce pret
are grlul ?) ; ambd'rlle sun "mpline di yipturl (hambarele slnt pline de bucate). - lnformatie
eronata In CerL, III (1958), 232.- < lat. vletus ,nourriture, vivres".
nR, sn., pl. ylre, cere, «cercle; circuit; raie•, Nic, 154; GrS, VI, 385; tortul. . . l'l-
aldsd yir pri g~e (tortul. .. li lasa dungi pe glt), Fl, I, 5, 7. V. ylur, yirldndd. - < yupo~
,tour ; cercle".
nRAC, sm., pl. yirdfl, uliu, •faucom, Dal, 106; GEl, 222; cu yiraclu mom d'un jeu
enfantim, PLit, 117. - V. yerac, gr. ye:plixL .. -" ~~ alb~ gjeraq ,gru (uccello)".
nRAKfNA, sf. , Dal, 106- v. yirdklnd, hirdklnd.
I"IRAMATE, sf. pl., batrlnete, cvieillesse•, GEl, 222; yirdmatlle mi loard (rna apuca
batrlnetea), BatN, 6; yirdmate bU:ne ..xa::1..d: y&:p!i(LIXTot" (batrtnete bune). Sinonim: au~ealic.
< "(£ pli(LIX't"IX
" -"•
riRANE, sf., loc pirasit ...:. v. virane.
nRA', sm., pl. yiradz, rana, cblessure, plaie•, Nic, 129; GEl, 222. Sinonime: arand,
pleagd. - < tc. lara (1337) ,-".
nRAKfNA, sf., pl. yirdklne ~~ yirdkln'l, ~oim, daucOJt; aigle; eigne•, PB, 739; DR,
II, 495; PLit, 796; Lum, II, 249. - V. gdrdklnd, ~irdklnd, yearakln, yerdkln, yirakind ~~ to-
picul re:pa:xi:vot ('H7r&:Lp, IX, 229).
-624- nsrr

riRG\N.\T, -ld: una (eci/U yirgancita (o fatii din Jtircan'l), W, II, 10- v. Jirgdn' ecil.
rnt«;iNA, sf., pl. yirt;lne, spori~, •verbena of(icinalis, herba Veneris•, Dal, 106 ; Nic,
133; Fr, II, 283; REW, 9219. - <lat. verbena ,rameau de laurier".
riRL.\NDA, sf., pl. yirltindc •b'ordure&, bordura sau cere, facut de fabrica sau de mlna,_
Ia un ~ort sau Ia o rochie; aceasta bordura poate fi .~i o broderie. V. yluraltinta ~i yir. - <
it. gblrlanda.
riRMESCU ( < yermu), Nic, 133; riRMINESCU, vb. IV (yirmll ~i yirminll , yirmil ~i
yirminil, yirmire ~i )•irminire), a prinde viermi, «avoir des vers, iltre ronge par des verst, Dal,
106; cd~cdvcilu aeslu yirmineci~le (ca~cavalul acesta prinde viermi). - V. yirminos, precum ~i :
it. inverminare, inverminire ~i lat. vcrminare.
riRJI.UNfRE ~i riRl\I{RE, sf., pl. yirminirl, yirmirl •etat de ce qui est vermoulu, action
qui mime a cet etab, Dal, 106; Nic, 134.
·riRMINfT, riRMfT, -ld, pl. yirminlf, yirmlf, -te, cu viermi, •vermoulu*, Dal, 106 ; Nie,
133; lrripurlle earci yirminile (corpurile erau cu viermi).
riRl\IIN6S, -notisd, pl. yirmin6~1, -notise, viermanos, •vereux, qui contient des verso,
Dal, 106; Nic, 134; Mih, 538; PB, 739; cireti~ile ldl sun yirminotise (cire~~le negre slnt vier-
manoase). - < lat. vermlnosns ,vereux, plein de vers".
riRUSE, sf. : lu otira fe fetitim yirrise (ln momentul eind am facut ime~), Fl, I, 3, 6 .
- v. lurrise, irrise.
r1s, sn., pl. yise, vis, •reve, songe; visiom, Dal, 106; Nic, 134; Mih, 539; PScr, 260;
PB, 739; PGr, 163: - e. hotira '~l-ved tu yise (i~i vad satul in vise), PAnt, 270; Bair, . 70;
2°. f-vidzril yislu cd va s' morl (ti-am vazut visul (te-am visat ) ca ai sa mori), PLit 938;
PAnt 35 - cf. : mgl. ,vizu un vis" (CapM, II, p. 42, v. 2) ~i gr. ,e:I8a. !lvetpov = j'ai eu
(j'ai fait) un reve". - V. yisu. - < lat. visum ,vision".
riSEDZiJ (mi), vb. I (yistil, -stil, -stire), visa; •rever, voir en songe-, Nic, 134 ; Mih,
539; PAnt, 504; s' nu .yisetidzd dripd pleti~cd (sa nu viseze dupa pradii), 'aNA, II, 78. V.
nt;isedZtl. - < lat. *vlsare < visum.
ns:Escu, vb. IV (nord), PScr, 260: yisif-ul (cintariti-1), Cod, 3015; eire yi~itd i xlke
(a clntiirit cu lipsa), Jb, I, 44 - v. yixlscu. ·
riSfT, -ld., pl. yisi[, -te: yisile, cu l' irttire (sfintite~ cu iertare = scuzati), BNA, III, 154
- v . ayisit. . .
riSM.~tllJN'I, rtsmuiHu.n' I, sf. pl.: pin' tru Fismdetrin'l (i>lna Ia culesul viilor =
ptna in septembrie), CBiog, 15 - v. t;ismd.Clune, FizmaClun.
riSP AR, sn., pl. yisptire, viespar; «guepien, Nic, 134. - < yetispe.
riSPINARE, sf., pl. yispind'rl, inte~are de viespe, •action de piquer (en parlant d' une
guepe)•,
riSPINAT, -td, pl. yispintif, -te, lntepat de viespe, «pique par une guepe; acariiitrl',
mechant - v. niptrtictit, n1irpictit, nvipirtito, Dal, 106; fdfeti ca yispintita (facea ca lntepata
de viespi), Fl, I, 5, 8; /rime yispintitd. (lume rautacioasa), Fl, I, 2, 8.
riSPINEDZiJ, vb. I (yispintil, -ntit, -ntire}, lntepa, •piquer; devenir mechanh- v_
n yispinedzu: - < yecispe.
riSPIN6S, -rwtisd., pl. yispin611, -notise, rau, «mechant, grincheuxo, Nic, 134.
riSTEARE, sf., pl. yisterl- v. ayistetire -, Dal, 106; Nic, 134; Mih, 213; 539; PB,
739 ; CAr, 166 ( < ~ea·nciptov). - 1°. si-tilbd. nls 1i-und yistetire (sa aiba dinsu/ ~i o comoara),
PAnt, 303; BNA, I, 134; 2°. yisterl lntredzl cd.rvd.'n'lle ma pilriteti di-ailtife (de aci, caravanele
tot "transportau comori intregi)", RA, 188; BNA, IV, 63 ; 3°. tr' a limbd.l'el {istetire (pentru
comoara limbii), Lum, IV, 168; BNA, I, 32. Sinonime: htznd' , 8isavr6. -(Pas, I, 20: BtO"t'tciptov)-
ns{J, sn. , pl. yisurl, Cod, 1251 (ylsurd} - v. yis.
ri~ -625- riUMBRUKE

ri~A~, sm., pl. yl~an'l: pri sum yi!jan'zl'i-an(lurit (pe sub vi~inii lnfloriti), PLit, lfi2
- v. vl~an.

riTAC, sm., pl. yitdll (gramosteni), complice, •complice, receleuro, eel ce prinie~te spre
pastrare lucruri furate. - < tc. lataq (1348) ,personne qui re~oit les brigands chez elle et
qui cache leurs objets voles".
TITAKE, sf., pl. yita'kl, pat, «lit - v. a*cirnut, pat1 1°; glte•, Dal, 106, ·Nic, 131. - <
tc. lataq (1348) , - ".
riTA, sf., vita, Dal. 106; Nic, 134 - v. aylld, t;ita, ylte.
riTE (nord), sf., pl.?, •(pied de) vigne•, Mih, 213; 540; Gram, 265; videfa, yite ndscu
di tru lc'icu (vedeti, din piimlnt rasari vita de vie), God, 97 b'; sum yltea Rgdibinltd ... li*6r
cum yllea ldcrdmeddzd (sub vita-ngalbenita ... u~or cum vita Hlcrimeaza), Cal. 1911,. 147. -
v. ylld. .
riTOR?, sm., pl. yit<irl •chef?•: tiylul~ Mihull *' tiylu Favril, yil6rll'i a dnt;ilor (slntul
Mihail ~i sintul Gavriil, superiorii ( ?) lngerilor), Cod, 11316. Tot In Cod, 11416: dylul Mihail
~~ aylul Favriil, ti sd'ntu drhuntal'l a dnt;ilor (sintul Mihail ~i slntul Gavriil, · ce slnt notabilii
lngerilor). - PhOr, II, 459 II ortografiaza nt;it6r ~i-i atribuie sensul de ,lmbietor" - inter-
pretare ce nu cadreaza cu tirhuntal'l. - < ?
riTRAT1'L'E, sf., fara pl. •medecine•, PB, 739; dusi tu xetine si nveatir yitratt'l'ea
(se duse In strainiltate sa' invPte medicina). V. yecitratt'l'e. - Corespunde gr . . lot"l'poauv7J ,-".
riTRiE, sf., pl. yitrll, doctorie, •medicament; guerison; un peu, un tantineb, Dal, 107;
Nic, 135; Mih, 213; 540; PB, 607; 739. - 1°. l'ed una yilrle tri tuse (ia un medicament pen-
tru tuse); 2°. zb6rlu-a tdi1 ma*l i yitrle (numai cuvlntul tau e doctorie de vindecare), PLit,
950; PAnt, 27; 3°. ell trl yilrle (cit (abia) de leac), PGr, 163; tuti dzl'lile aved yilrle (tn toate
zilele avea de leac, avea cite ceva, o mai ducea de azi pe miine), PB, 9030 - v. puripsescu.
Sinonim : iletice. - < lot"l'pelot ,guerison".
riTRIPSESCU (mi}, vb. IV (yitripsil, -sit, -sire), vindeca, •gueriro, Dal, 106; Nic, 135;
Mih, 210; 540; PScr, 260; GEl, 223. Sinonim: vlndic. - < lot"t'pe:uw ,-".
riTRIPSiRE, sf., pl. yitripslrl, vindecare, unedicamentation; cure; guerisom, Dal, 106 ;
Nic, 135.
riTRlPS{T, -td, pl. yilripsit, -te, leeuit, •medicamente; gueri•, Dal, 106; Nic; 135.
nrADA, sf., pl. yittile, vitea, .genisse•, Dal, 106. - v. : .
.riT.~'L, sm., pl. yita'l'l, vitel, •(petit) veau•, Dal, 106; Nic, 135; Mih, 203; 540; PScr,
260; PB, 739; PGr, 163. Sinonime: demu~i1, §luncu, muscdr. - < lat. vitellus, vi/ella ,petit
veau".
riTiN, -na, Nic, 123- v. vi/ln, vecin.
riD, yle, pl. yil, viu, ovif; vivant, en vie; en personne; cru, non cuib, Dal, 101?; Nic,
133, Mih, 540; PScr, 260. - 1°. yii1 ti mtc (te milnlnc viu), PGr, 163; 2°. n:zutrlta }ie (pri-
virea vie), PAnt, 269; Bair, 70; 3°. vtrcolac yirl (strigoi viu, real), Bair, 111; PAnt, 274;
LP, 75; 4°. aestu era $1itlu yii1 (acesta era ~utul (dracul fiira coarne) In carne ~~ oase), PB,
45918 ; 5°. pt'nea nu s' codpse, etisti yie (plinea nu s-a copt, este cruda) - v. crud; 6°. dpd
yie, (d'rtl modrte (apa vie, filril moarte), PB, 49526 - v. dpd. - < lat. vlvus ,vivant, vif".
riUHA I, interj., hu I, «a bas I, haro I•, PB, 619; GEl, 158. V. luha!.- Cf. ~I gr. ywuxot
(Passow, 198). - tc. loukba I (1361) ,conspuez I quelle honte 1".
rluMAC, sn., pl. ylumdte- v. t;lumdca ·- : un ylumdc di dpd (un ibric de apa).-
Cf. tc. ioumaq (1369) ,laver".
riUMBRUCCf(fJ), sm., pl. ylumbrucceddz, Mih, 214- v. yimbrucci.
riUJ\IBRUKE, sf., Mih, 214 (ylumbrucd) - v. yimbruke.

'o - c. 531 - Tache P a p a h a g i, Dtcftonarul dtalectulut arom4n


-626- rfZMU

riUR, sn., pl. yllire •tour, cercle; trace•: mpliited. . . trel ylure t;luveze (tmrletea ...
trei rlnduri de lfnd ro~ieticA), CalGrB, 56; t6rtlu, ud di-asdodre, l'l-aldsd ylur pri grl1e (tortul,
ud de sudoare, ti lasA dlra pe gtt), BNA, II, 8. - V. yir, ylrlrd.
riURAT, -td, pl. ylurdf, -te, •tres bien lave, tres propre, tres clair.. Cuvlnt rar, auzit
ln expresia: ldtd ,. yiurdtd (spalata ~i limpezita ca yiodra). - V. n)!iuredzu.
rliJRA, sf., pl. yUzre, cere, Mih, 214 - v. ylur.
riURrANE, sf., pl. yluryd'n'l, plapuma, •couverture de lit ouateeo, Dal, 106; Nic, 133;
Mih, 251 ; 540; dedde sodrlle pri ylurydne (a rasarit soarele pe plapurita), PLit, 869. Sinonim :
pdplumd.- < tc. lorghnn (1362) .. -".
riURrANlif, sm., pl. ylurydngeddz, plapumar, •couverturier•, Dal, 106. - < tc. lor-
ghandjy (1362) .:-".
riURTIE, sf., pl. ylurtil, sarbatoare . (patronimica), •jour ferie, fete patronymique•,
Nic, 133; Mih, 540; PScr, 260 ( ylortle) ; GEl, 222; Fr, II, 262; BNA, III, 18; nd cl'imd'
td ylurtie (ne-a invitat de ziua patronului easel), Mih, 540. Sinonim : silrbdtocire. - < iop-r~
,jour de fete".
riURTISESCU, riURTUSESCU, vb. IV (ylurtisll, -sfl, -sire), sarbAtori, ofeter; manger,
avalcr>, PScr, 260; Mih, 540; GEl, 223. - < &op-M~w ,feter; celebrer".
· riURTISfRE, sf., pl. ylurtislrl, sarbatorire, •action de feter•.
riURTUS{T, -td, pl. ylurtuslf, -te, sarbAtorit, •fete; mange•, Mih, 540.
riURULTfE, sf. ....:. v. t;lurultle ~i sinonimul ldrmd.
riURIJSE, sf., fara pl.; navala, oassaut; charge•, Dal, 106; Nic, 133. V. yiruse. Circuli
~i forma luru,e. - < ytoupoucn .. -" < tc. gurech (1049) ,lutte".
riUT!rANE, sf., pl. ylutdyd'n'l, iatagan, •yatagan•. V. yitdydne, latagdn. - < tc.
lataghan (1348) .. -".
riUVASESCU, vb, IV (yluvdsll, -sfl, -sire), citi, Dal, 106; Nic, .133- v. c5yluvdsiscu,
yiodsescu.
rluv..\S{RE, sf., pl. yluvdslrl, citire, «lecture•, Dal, 106; Nic, 133.
rluV..\SfT, -td, pl. yluodsll, -te, citit, du; instruih, Dal, 106; Nic, 133.
riUV..\SITOR, -todre, pl. yluvd.,it6rl, -todre, cititor, olecteuro.
rllJZBA!), sm., pl. yluzba1l; riUZBA!)E, sm., pl. yluzb~eddz, capitan, •calJitaine• -
v. pa1e. - < te. luz-baehy (1364) .. -".
riUZLlJC, sm., pl. yluzlufl, moneda de 100 de bani, •monnaie de cent paraso.-tc. luzluk
(1364) .. -".
riV..\SESCU, vb. IV, PB, 607' ; preftll'i tut '11-yivdsescu (toti preotii l~i citesc), PLit,
984 - v. yluvdsescu.
riXESCU (mi), vb. IV (yixll, -xit, -xlre), clntari, Mih, 540; BatN, 7 - v. zixescu.
riXfRE, sf., pl. yixlrl, clntarire, •pesage, pesee•, Mih, 541 - v. ziyislre, yisescu.
rfZMAAE !, interj. verbala oharo !, va-t-en 1•, PLit, 663. - Forma de imperativ de Ia
ylzmu: ylzmtJ-te ,du-te, fugi".
rfzM..\, sf., tara pl., izma, •menthe•, Mih, 539. - < ?
r I z m A~ 16 n (e), sm. •septembre, mois de Ia vendange•, Nic, 134; Mih, 539; PB, 740;
AI. 1901-1902, 19; AI. 1903, 7; Fr, II, 231; BNA, III, 86. Formll ca ~i Craclun(e}. V .•4.:yiz-
mdCfdn, yismdCtun'l, IzmdClune ~~ sinonimul Stavru. - < lat. •vlndeomlatlo, -onem.
rfzMU, vb. I - v. aylzmu, t;ismedzu - , a culege via, •vendanger; depouillero, Nic,
134; PScr, 260; PB, 740; DR, II, 3 (<lat. doid(e)mare); PhOr, II, 44 ~. - La baza acestui
verb stli lat. vI nd em I are (REW, 9344). Fonetice~te : sau vi n de m i a r e > •vidmare >
•vic5mdre > yizmdre (cf. puc5yedUd > puzt;edud), sau vi n de m i o > vi(n)demo > (eCI} •yidzemu,
iar vi(n)d(e)mare > yidzmdre > yizmdre (cu dz > z de Ia forma de indic. prez. *yidzemu).
-627-

rJ·CE, sf., PLit, 1045; PAnt, 204; BNA, V, 31 ~i 127: a lu Dzega yl'ce (al lui Zega
tap frunta~) - v. yUfrl. - FormA literari, ceruti ~i de rimi.
riCI{J, sm., pl. yUl, tap frunta~, •bouc sonnailler; bouc qui va devant, qui marche
a Ia tHe des autres•, Dal, 105; Nic, 129; CN, 172; si-n'l ti-alflungd dorlu grell .•• di yl'Cll'i-a
tdl (sa mi te ajungi dorul greu ... de tapii tii frunta~i), PAnt, 249; ca ylClll hil (e~ti ca un
tap de frunte, e~ti tare ~i curajos). Sinonim : fap. - Cf. tc. qotch (977) ,belier; personne cou-
rageuse" (cf. ~i B-K, II, 517 ~i Meynard, II, 549: qolch).
riLtcA, sf., pl. ytlife, co~ulet, •petite corbeille•, WTh, 310. V. cdld8tl. - < ?
rLASTRA, sf., pl. ylcistre, ghiveci, •pot a fleurs•, Dal; 106; Nic, 129: Sinonim: t;lu-
vUlti. - < y).cia-rpcx ··-"·
rLAPUESCU, vb. IV- v. ylupuescu ~i sinonimul hdpuescu.
ruuA, sf., pl. yllbe, pieptene cu dinti rari, •sarcloir; rilteau•, Nic, 151. - V. gllbd.
rucANDZU, rucANTU, sn., pl. ylicdndzurl, anason, •anis•, Nic, 151; PLit, 263; AI.
1903, 22; GEl, 223. - < y).uxlill't"~oc;. y).uxlivtaov .. -".
rLICO, sm., pl. ylicddz- v . du/fe 2~ - , •confiture•.- < y).•Jx6v .. -".
rul:I{J, sm., pl.? - v. gl'iClll - : tiyd'n'l. 0scrumdte pisuprd ll' nuntru yliClll (gogo~ele
0

scrumate deasupra ~i In interior aluat, necoapte), AI. 1903, 94.


rLINDI(P)SESCU, vb. IV (ylindi(p)sfl, -sit, -sire), a se desf:Ua privind, •se divertir;
se donner a coeur joie•, PB, 602. V. siryinsescu. - Cf. gr. yi.£VTW• tc. ellendlrmek (129)
, ,am user''.
rLINGE, sm., pl. ylingedz, desfitare, •divertissement; passe-temps•, Nic, 142 (•banquet.).
- < tc. elleodje (129) .. -".
rusTfR, sn., pl. ylislfre, clistir, •clystere•, Dal, 106 ; Nic, 151 (ylistfre); PenB, VII,
170. - < y).ua-r'ijpt ,clysoir; clystere".
rLUP, sn., ,pl. ylupurl. Dal, 106- cr. glup ~j gr. y).ou7toc; ....o O'l"OfLlOV T'ijc; XcXWYJ.c; 'l"OU
o1t\ ou" (gura tevii de armi), 'Apr)., 33. .
rLUPUESCU, vb. IV, lnfulica, •avaler hiltivement comme un loup•, Dal, 106; Nic, 151.
V . .gllpuescu. - Cf. alb. gllaberonj ,divorare".
rLUPUfRE, sf., pl. ylupuirl, lnfulicare, •action de manger avidemerih, Dal, 106; Nic,
151. Sinonime: hdputre, hltputre.
rLUPUfT, -ld, pl. ylupulf, -te •mange hiltivement, devore•, Nic, 151.
rNATE, sf.; rN,\TOS, -tadsd; rNATUSESCU, rNATUSfRE, rNATUSfT, Dal, 106;
Nic, 152-v. yindle, yindt6s, yindlusescu, yindlustre, yindtustt. Sinonime: nairedfd, nurledfa, 8im6.
rNISf{J, -sfe,pl. ynisfl, autentic, •pur, veritable, authentique•, PScr, 217; GEl, 223.
V. ayni.- < yvljatoc; .. -".
rNOS, invar. : 1'!-u ynos di-ahld'rl timbel'l (li e sclrbii. de atari lene!,>i), BNA, II, 80 -
v. yunos.
roy a\ •BAii:x.oc;• (Hr, 65 ~i 489)- v. Gog ~i BSG, LVI (1937), 18.
rON9IZMO, sm., pl. yont;izmddz, murmur, •murmure; plainte•, Nic, 152. V. yum;ist!scu.
< yoyyoo(.L6c; .. -".
roRIA, adv., exceptlnd, •a part; hors•: y(Jrla di line (afari de tine), Cod, 83 b2o. V.
ahorea, h6ryea. - < xwptcx .. -".
rRAMATICO, sm., pl. yramalicddz, secretar, •secretaire•, Cod, 82•; Nic, 153; PLit,
1024. V. yrdmattc ~i lazagt. - < y.pCX(.L(.LCXTtx6c; .. -".
rRAMATIK{E, sf., pl. yramatikfl, gramatici, •grammaire•, Dal, 107; Nic, 15.3; GEl, 223
(yrdmdlikfe). - < ypCX(.Lj.I,CX'l"LXij ,,-".
rRAMA, sf., pl. yrdmale, slovi, osg. lettre; pl. enseignement, instruction, ecole•, Dal,
106 ; Nic, 153; PScr, 217; GEl, 223. - 1°. carle diM ll' yrdmd Idle (scris•are (hlrtie) albi
-628-

~i. literli. neagrli); 2°. m~l ti yrdmti; aldstil-lu (numai (clod e vorba) pentru slovli., lii.sati-1),
(BatP, 63; BNA, III, 138); 3°. yrdmatlle nu ail mtirdzine (lnvlitlitura (studiile) nu are limitli.),
PLlt; 688; 4°. li nctircti' pri cucot yrdmatlle (studiile le-a lnclircat pe coco~ ... nu a lnvli.tat ·
(studiat) .n imic), PLit, 467; 5°. luptu lu-aduleti Ia yrtimate ll' el dzlfeli :· ,;totirti llor olle" (pe
lup II duceau Ia ~coalli (Ia studii) !li el zicea :- ,oile s-au lndeplirtat"), PLit, 534; PAnt, 9 -
v. lup. V. grdmd. - < YplXIJ.IJ.tX ,.-".
rRAliBE(J, rRAMB0(0), sm., pl. yrant;ll, yrant;etidz !ii yrambtidz, Dal, 107; Mih, 221;
PAnt, 442; disptirtti ll' dol yran.;etidz (desparte !li doi lnsurli.tei), PLit, 882-v. grambt!l, yambro.
rRAMEN, -nti, pl. yramt!n'l, -ne, nenorocit, •malheureux, infortune•, PB, '603. V. gra-
mt!nti 11i martit. - < yptXIJ.IJ.~OV ,destin; fatalite".
rRAVANO, sm., Dal, 107; CN, 129- v. gravano.
rRA.MA.TfC, sm., pl. yrt'J.mtilill, secretar, •sccretaire - v. yramatico; ecrivain•, Dal, 107;
PB, 603 ; GEl, 223.
rR.\M.\TfCA, sf. pl. yrt'J.mt'J.tife, mli.iastrli, •adroite•, Mih, 221 ; Ftinca n'ict'J. .lli yrt'J.mtiticd,
yrt'J.mt'J.tlcti di sculle (Fania micA 11i mli.iastrli. l1COlliritA, !iCOlliritA de ~coalli), Mac, 113 ; ht'J.rt'J.casta
yrilmt'J.tlct'J. (cotofana mli.iastrli), Mih, 221.
rRAMA.TIPSESCU (mi), vb. IV (yrt'J.mtitipsll, -sit, -sire), instrui, •enseigncr, s'instruire•.
- < YP1XIJ.IJ.IXT£U(J) .. -",
m.\PSESCU (ffl.i), vb. IV (yriJpsil, -sit, -sire), scrie, •ecrire, s'inscrireo, Nic, 153; Mih,
221'; GEl, 223. Sinonim : scrit!scu, scriil. - < yp!XIpw ,.-"•.
I'RAPSfRE, sf., pl. yriJpslrl, scriere, •action d'ecrire, ecritureo, Nic, 153; Mih, 221. V.
nyriJpslre.
m.\PSfT, -til., pl. yriJpsl/, -te, scris; pictat, tecrlt; peinh, Nic, 153; aveti un ocl'lu
lalil, yrdpslt (avea un ochi negru, pictat), Fl, II, 1, 8; PAnt, 348. V. serial.
mATlNSESCU, vb. IV (yrt'J.flnsil, -sit, -sire), sclrtli; zglria, •egratigner; grincert, Dal,
107; Nic, 153; GEl, 223; ni/i scdmnile nu yriJflnl!t!scu (nici scaunele cu pieptenu11i nu sclrtlie),
Fl, II, 2, 4; PAnt, 255. V. yrlf!- < ypot-r~ouvt~w ..-".
rR.\TlNSfRE, sf., pl. yrt'J.flnslrl, sclrtlire, •egratignure; grincemenh, Dal, 107; Nic, 153.
rRATlNSfT, -til., pl. yriJftnsif, ~te, zglriat, •egratigne; grinceo, Dal, 107; Nic, 153.
rRIP, sn., pl. yripurl, cursli, •filet; piege, embftche; couranb, Dal, 107; Nic, 154;
GEl, 223; s' nu cadz tu yrip (sli. nu· cazi ln cursli.) - v. piJyllJiJ; s' nu ti I'eli yriplu (sli. nu te
ia curentul), Fl, II, 6, 6. V. grip. - < yp!no~ ,espece de filet; seine".
rRIV, yrivd, pl. yrivl, yrive- v. griv - , Dal, 107; Nic, 153; GEl, 223. Sinonime:
psar, siv. - Cf. ~i gr. ypt~oc;·
rRIVANlJ~(J, -~~e, pl. yriviJnrilll, -lle, brumli.riu, •de couieur tirant sur le gris•, Dal, 107;
CEI, 70 (< griv).- Cf. !li gr. ypt~otv6c; ,sombre" (aci, sub gravano).
rRIVUESCU, vb. IV, Dal, 107; Nic, 154 - v. grivut!scu.
rRIVUfRE, sf., pl. yrivulrl cgrisonnemenb, Dal, 107.
rRIVUfT, -td, cliruntit, Dal; 107; Nic, 154- v. grivull.
rRITI dnterjection qui imite le son d'un grincement., V. yriJflnst!scu.
rHOS, sm., pl. yrolJl, piastru, •piastre (monnaie turque)•, Dal, 107; Nic, 154; PAnt, 4·42;
lu-adrtil, ved, yroslu zlotitiJ (piastul, vlid, l-am flicut zlot), Lum, II, 15; BNA, III, 112. V.
grosl !li calagros. - Cf. ~~ it. grosso ,piccola moneta d'argento ... " (Zing, 671 ), tc. grouch (872)_
,piastre" - < ypoot .. -".
ruAfE, sf., pl. yulJll, piuli, tmortier (a piler)•, Nic, 152; (Pim, I, 145 c; II, 21JO c).
Sinonim : elubt!c. - < you8t ,.-".
ruM·AR, -riJ, pl. yumtirl, -re, sm., sf. ~I adj., mligar, •aneo; Dal, 107; Nic, 152; Mih,
224; PScr, 217; PB, 605; BNA, III, 140: - 1°. ca yumtirlu tu ol (ca mligarul lntre oi), PLit,
0JMARANGA0 -629-

515; 2°. u liga' ca yumarlu pri punte (s-a lncapatlnat ca magarul pe pod), PB, 206"; PAnt,
"93 - cf. it. ,ponte dell' asino" = ,passo dlfficile" = fr. ,pont aux anes" - ,difficulte qui
n'arr~te que les ignorants"; 3°. yumar aspel'l? sdpunea t' kerl (speli magar? sapunul lti pierz\),
PLit, 515- cf. sp. ,Xabonar cabc~a de asno, pcrdimento de xabon" (Nuiiez, 120) etc.; 4°.
l'l-(ita' yumara (1-a fatat magarita = e vesel, -a), PLit, 517; so. si-adru' ca tdtdl a mulilor
(se !lieu (s-a tngra~at) ca tatal catlrilor); 6°. ti-adra~l ca atel a 6rt;ilor (te-ai facut ca acel
{= magarul) al orbilor), PGr, 121. Sinonime: tar, riettl, urlcl'eat.-Ca ~i ln Egipt etc. (cf. : SonEg,
II, (1799), 356; Valle, I (1843), 175 etc.), ~i ln Peninsula Balcanica magarii mai arato~i ser-
veau ~i Ia calarit). - Cf. alb. gomar, tc. hymar, arabul hmdr. - < yo!J.(ipt ,-".
rUMARANGA'8, sn., pl. yumaranga8e, mliril.cine magaresc, •ronce (que les baudets
mangent)•: yumarlu tu yumardnga8e s' Greclu tu grddlnd xeana (magarul tntre maracini ma-
gare~tl, iar greculln gradina straina), PLit, 508; PAnt, 7. V. kin~;er. - Cf. yoc~8oupciyxoc6ov:
< yo(Latpciyxoc6ov (yo!J.(ipt + ci.yxci6t)·
ruuARAR, sm., pl. yumararl, conducator de magari, •meneur d'anes•, Dal, 107.
ruMAREA~TE, adv., magare~te, •en ane, comme un ane•, Dal, 107.
ruMARESCU, -reused, pl. yumare~tt, -e~ti, mil.garesc, td'ane•, Dal, 107; 'Nic, 152;
Mih, 224.
rUMARfC, -ell, pl. yumarltl, -te, s. ~i adj., mil.garu~. •anom, Dal, 107; Mih, 224.
rUMARt~cu, -ell: purn~ gumarl~te, purne di' Bosna (prune mil.gare~ti, prune din Bosnia),
Lum, VI, 6-8, 29. V. gugu~e.
ruuARI'T"O, -Ia, ·pl. yumarl'l, -Ia, s. ~i adj. - sinonim cu yumdric. - Pentru sufixul
-ttu, cf. tupurl'lil.
ruMARLI'KE, sf., pl. yumurlt'kl, magil.rie, •anerie•, Dal, 107; Nic, 152; Mih, 224.
rUMARSESCU · (mi), vb. IV (yumarsil, -sit, -sire), magari, t(s')insulter, offenser qqn
en le traitant comme un dne•, Dal, 107. - < yumar.
rUMARSfRE, sf., pl. yumilrsirl, mil.garire, •action d'offenser . .. ; insulte•, Dal, 107.
rUMARS{T, -ld, pl. yumdrsif, -te, ins'uJtat, tinsulte, offense•, Dal, 107.
t1JNA, sf., pl. yune - v. sinonimele bidene, klurcu, sac 2° -, Nic, .152; Plm, II, 183;
GrS, I, 328 ; CEI, 8. - :< youvoc ,pelisse ; fourrure".
rUNEA"OA, sf., pl. yunez (~i yuneale), odaie de dormi~ cu pamlnt pe J,os, tchambre
a coucher .au plancher en terre•. - Cf. yun'lo ~~ gr. yov"fl6c; ,pere (et mere), parents".
ruN~ISESCU, vb. IV (yun~isil, -sit, -sire}, murmura, •murmuren, Nic, 152. - <
yoyyul::w .. -".
ruNOS, sn. ~i invar., sctrbil, tdegoftt, repugnance•, Mih, 543 (sn.: yunoslu); Cod, 88 b'
(pl. yun6sura). - V. agun6~, aynos, gunos, ynos. .
rUNUSAR, sm., pl. yunusdrl, spoitor, •etameur•,· Mlh, 543; unu s' lu bdga:m yunusdr
(pe unul sil.-1 facem spoitor), AI. 1903, 86. V. ~i ganustar, yano~il, ydnusdr (Dal, 105). Forme
nordice. Sinonim : ydlangi. - Corespunde gr. yocvw-ri)c;. - LL, III, 175 : < ycivwatc; ,etamure"
+~ . .
rUNUSESCU, rUNUSfRE, ruNUS{T, Mih, 543-v. yanusescu, ydnusire; yanuslt ~i vas.
rUN'IO, sm., fil.ra pl., tatil., •pere•, Kats, I, 72. Apare numai ln lnjuraturi: lo-1 dardclu
yun'l6lu! (lua-ti-ar dracul pe tatil.-tau !). - < yoveuc; .. -".
ruRNfTA, sf., pl. yurnita, groapil., tfosse•, Nic, 152. Sinonim: grodpd. - < gurna.
ruSTOS, -toasa, pl. yust6~Z, -toase, agreabil, • (causeur) sympathlque, plaisanb. - V.
gustos.
r1JSTU, sn., pl. ydsturl, gust; plil.cere, •go\lt .- v. gustu1 ; desir, envie, plaisirt, Dal,
107; .~nc, 153; mtcare fa'ra sare yustu nu-are (mlncare tara sare nu are gust), PLit, 622;
catle,l,ln ''l-mutrea~te yustul (flecare l~i vede de plil.cerea lui). - Cf. gr. yooo-. 011•
v

o~J

iiEABA, adv., geaba, •en -yain; pour riem, Dal, 97; Nic, 528 ; 529; PB, 608; di gedba
s' frig curbd'n'lle (In zadar se frig namaiele), PAnt, 157; BNA, II, 4; li dtim gedba (le dam
geaba). Sinonim: bo~. - < tc. djaba (428) ,-".
iiEADE, sm., pl. geadedz; iiEADEI, sf., pl. geadel, ~osea, •grande route (empierree)•>,
Dal, 98; W , II, 84; PAnt, 438. - tc. dJadde (428) ,-".
iiEADff.r, -die, pl. geadil, zvapaiat, ·•deregle, foli\tre ; sans tenue, deprave• : geadta-1'1
di nivedstd eard ndredptd (zvapaiata-i de nevasta era gatita), LP, 55; BNA, II, 122; ti 'nti:
fedtd, 'nd geadte. (pentru o fatli, o stricata), PLit, 841. - < tc. dJady (429) ,vieille femme·
acarii\tre et querelleuse".
iiEAiilf.r, sm., pl. ged9l, mo~, •vieillard, vieux•, Mur, II, 242 ; PEtim, 12. Sinonim :
pap. - < alb. diadia ,Vatersbruder" (GM, 79); xhaxhd ,boun uomo".
iiEAHTE, sf., fara pl., dorinta vie, •desir ardent., PAnt, 439; art'se ... cu gedhte (a
rls . . . cu foe), PenB, V, 47. - < tc. djehd (452)...,,effort".
·iiEAHTU, sn., pl. gedhte, varza, •chou•, Mih, 215. Sinonime : cucedn, verdzu. - < ?
iiEAfZE, sf., fara pl.; permis, •permis; admissible•, Mih, 215. - < tc. dJAiz (433) , -" -
iiEAKET, sm., pl. geaketurl: un geaket tru care pitrunded todte vfmturile (o vest:\ prin
care patrundeau toate vlnturile), CaiGrB, 23; geaketurl!e mi strtngu (vestele rna string), Bat,
26. - V. ceaket, ciket ~i alb. xhaqeti! ,giubba".
iiEALA, s.f ., pl. gedle, artagoasa, •(femme) aearii\tre, querelleuse•, Dal, 97. - Cf. aJb_
xhel , morte" < te. edjel (53) ,mort". - < ?
iiEAAI, sn., pl. gedmurl, geam, Dal, 97; Mih, 216; PB, 608 - v. gedme.
iiEAMADAN (Beala-di-sus), sn. - v. geamantdne.
iiEAMALA, sf. ~i adj., pl. gecimale, ciufulita, •desordonnee; ebouriffee• : ca vt'rii gea-
mdld (ca vreo geamala), PGr, 74. - < tc. djemi\1 (44) ,beaute (du visage)". ·
iiEAMANTANE, sf., pl. geaman.Jd'n'l, mintean, •soubreveste•, PAnt, 438. - V. gimdn-
ddne.
iiEAMBA~, iiEAMBAZ, sm., pl. geambd~l, geambdjl, geamba~, •marchand de chevaux•,
Dal, 97; 98 (•bateleun); Mih, 215. - < tc. dJAnbaz (431) ,-".
iiEAMBAZLI'KE, sf., pl. geambdzli'kl, geambasllc, •profession du marchand de che-
vaux•, Mih, 215. - < tc. d)anbazlyq (431) ,,-". .
iiEAME, sf., pl. gen'l- v. gedm -, •verre; vitre; fenHre•, Nic, 528; PAnt, 438;
adrii' ' nd pdldte di gedme (a facut un palat de sticla), PB, 13()8 - v. yilic e; di$cl'tde gedmea
(deschide geamul, fereastra), BNA, I, 100. - < tc. djam (430) ,verre".
iiEAMFESE, sf., _pl. geamfesurl, geanfes, •etoffe de soie•, Dal, 97; Mih, 215; fustdnea
di geam(ese (rochia de matase), RP, 5, 5; s' mind cirmdta di geam(ese (se mi~ca podoaba de
-631- GILfT

mAtase), PenB, VII, 17. - Cf. ~i alb. :r:hqn(es ,gro di Napoli". - < tc. djanfes (432) ,taf-
fetas".
GEAMGf(fr), sm., pl. geamgil, geamgiu, •vitrien, Dal, 97; Mih, .215. - < tc. djamcljl
(430) .. -".
6EAMfE, sf., geamie, Mih, 215; PAnt, 439 - v. gimie ~i miifeie.
GEAMLI'KE, sf., pl. geamll'kl, geamllc, •vitrage•, Dal, 98. - < tc. djamlyq (431)
,endroit ferme de vitres".
6EAN, sm., lira pl., sufiet, tdme•, Mlh, 216 (pl. gedn'll'l); n'i-l uol ca gedn (mi-l iu-
besc ca suflet), BNA, II, 88; n'l scodse geanlu (ml-a scos sufletul). - V. gednii, gea~m. - <
tc. dJan (431) •.-".
GEANABET, -iii, pl. geanabef, -ie, trep4du~, ogamin, polisson•, Dal, 97; Mih, 216;
Hrista si spuned niiheamii ca geanabei (Cristea se arita putin cam ~trengar), Lum, IV, 131.
- < tc. djenabet (446) ,etat d'impurite ... , immonde".
GEANA, adj., draga, ochere•: Tdnca-a med, gedna-a mea. (Tanca mea, draga mea),
ICar, 120. - Feminlzarea substantivului gedn.
GEANAM, GEANIM, invar., sufletul meu, omon arne; mon cher, rna chCre•: ,aht
gednim!", plngl'nlu uhiii' (,ah, sufletul meu 1", ofta paglnul), Velo, 47; BNA, V, 83- V.
getin !ii alb. :r:hdnem ,mio caro". - < tc. djanym ,mon Arne".
GEANDAR, sm., jandarm, Dal, 97 - v. glnddr, janddr.
GEAPE, sf., buzunar, Nic, 528; PB, 608 - v. gepe.
GEJVE, sf.: dimlndii' dao gejul (acomandat doua ce~ti), PB, 25638- v. glglue.
GENGA, sf., pl. gendzi, Jupta, •combat, Jutte; butin•, Mih, 210; PB, 608; PAnt, 438;
VAR, 189. V. l}engii.- < tc. djenk (448) ,guerre".
GEPE, sf., pl. gekl ~i gepurl opoche•, Nlc, 528; Mih, 210; PB, 608; li prilmn'l cu ml'-
n'lle n gekl (te plimbi cu mlinile In buzunar); pi tu 'gepurl ed muired~te (ea cauta prin buzu-
nare), BNA, III, 132. V. glope ~i sinonimul buzzind}. - < tc. djeb (453) .. -".
GID(TI (Beala-di-sus), sf. pl., nadragi, •culotte des paysans en Iaine blanche•. Sino-
nim : belled. - < ?
GIFA', sm., pl. glfadz (gramostenil, gluma, oplaisanterie; agrement.. Sinonime: ~lea',
hdze. V. glu(ii'. - < tc. djefa (442) ,vexation".
GIGLATA, sf., pl. gigldie, pas, •pas•, Lum, II, 307. - V. jgl'loaiii.
GI6lv:E; GIJVE, GIJVEE, sm., sf., Nic, 532; Mih, 217 - v. gisue.
GILAT, -iii, PScr, 216; ca glldlii, m~-addpii cu here (ca o calaua, rna adapa cu fiere),
CosP; 24 - v. giltai !ii jigo; s' ueddii carl edste gildll~ (sa vada cine e calaul), BNA, V, 46.
GILEAE, sf., pl. giUi, lustru, dustre•: fdfa-a l'el ma ·~z-da gllede (lata ei ci l~i da
(emlte) lustru), VAR, 20. Sinonim: lusiru. - < tc. djila\ (442) ,lustre; poli(ssage)".
GILEAT, -iii, pl. giled(, -ie, gealat, •bourreau•, Mih, 216. V. gildi ~i gil'eai.- < tc.
djellad (442) .. -".
GILEP, sn., pl. giUpurl, oierit, oimpOt sur les moutons•, Dal, 99; oh, giUplu ira s'
pliilim (oh, ca sa platim oieritul), Fr, I, 3, 36; PAnt, 290; BNA, I, 8. - Cf. ~i alb. :r:heUp
,tassa sui bestiame". - < tc. djellab (442) ,celui qui fait le commerce des troupeaux"
GILEPl:(, sm., pl. gilepleddz, tncasator de oierit, •celui qui encaisse le giUp•, Dal, 99.
GILFE, sm., pl. gllfedz : fated ~ilfedz (facea gra\ii), LP, 55; BNA, II, 124- v. giluee
~~ sinonimul hdre e, hdrismii.

GlUT, . sn., pl. gilile, giliiurl ~i gilidz, sulita; •lance, pique; rayom, Daf, 99; Mih,
216; PB, 608. - 1°. gllllile nu pilrumsirii (sagetile nu au patrnns); 2°. gllilurl aru~ile n foe
(snlitl lnro!lite In foe), Fl, 11, 2, 4; PAnt, 256; 3°. ca un gilli ardte il'l tricu pit irup (ca o
sullta (un fior) rece li trecu prin corp), PB, 1421 ; 4°; anll'n'lle gilliurl a sodrllul (tntliele raze
GlLITJPSESCU -632- 61oct

ale soarelui), Fl, 11, 7, 16; 5°. socirlle ... pitrecite giliturlle di jar (soarclc ... trimite razele de
jliratic}, GrB, 181; 6°. gilidz di lun'ina (raze de lumina), Lum, V, 123. Sinonime: artidza etc.
- < tc. djlrid (439) ,javelot".
GILITlPSESCU (mi), vb. IV (gi/ltipsll, -sit, -sire), masacra, •massacrert: s' gililipsea
di mi'n'l pingi'ni (erau macellirili de mlini pliglne}, BNA, II, 40: Sinonim: makilipsescu.- <
giletil.
GILITlJR.{, sf., pl. gi/ilurl, sligeatli, •fleche•: yilitura a Ia fudzeti ma ayon'ea di vimlul
(sageata ta fugea mai repede declt vlntul), Fl, I, 3, 11. - V. gi/11.
GILVEE, sf., pl. yilvt!l, gratie, •grace, charme•: veduila '§l-tire gilvel mu/le (vliduva t~i
are multe gratii), VAR, 31. V. gil(e. - < tc. djllve (443) ,-".
GIL'EAT, -ta, Dal, 99; Nic, 529; PB, 608; PAnt, 439- v. giltit.
GIMANDANE, sf., pl. gimanda'n'l- v. geamadtin ~i glumandtine -, ~He, 527. - cr.
~i alb. xhamadtin ,specie di giacchetta senza maniche".
GIMBA~LI'KE, sf. - v. geambazli'ke.
GIMBUSE, sf., osplil, simposion, Nic, 529 ·- v. glumbUse ~i uspe(il.
GUlfE, sf., pl; gimil •mosqut\et, Dal, 99; PB, 608; PAnt, 439. V. geamie.- < tc.
djamy' (43l.) .. -".
GINDAR, sm., pl. gindtirl, jandarm, <gendarme•, l\Iih, 216. V. geandtir. - < tc. djandnr
(432) .. -~-' < fr.
GINDARII.{', sm., pl. gindarmtidz- v. gindcir -, Mih,216. -<-.~cx.vTCX.p(LiXc; ,-" < fr.
GfNDE, sf., pl. gindzd, demon, •fureur, furie•,- Mih, 216; •maladie personnifiee, demon•.
CDat, 50 ~i. 12.- Cf. bg. gin (BER, 364: < tc.).- <alb. :xbf..de ,cattivo genio, dcmone".
GINDOS, -dotisa, pl. gindcl$1, -dotise, furios, •furieux•, Mih, 216. - < ginde.
GINEME, sf., flira pl., infern, •enfert, Mih, 216. Sinonime: ccl/ase, nfricu$etii.- < alb.
xl!eflem ,inferno" < tc. djebenuem (453) ,enfer".
GfNSA, sf., pl. ginse, neam, •peuple; natiom, Lum, 11, 74; di carl ginsd ii tradzl? (din
care neam te tragi?), Fl, I, 3, 9; ginsa a notistrd (neamul nostru), Fl, I, 2; 2. V. )•enos, gintu.
mi/ete.- Cf. ~i alb. xhins ,razza".- < tc. djlns (447) ,genre, race".
GfNTA, GfNTE, sf., pl.? - v. ginsa - : gintea armdnetiscd (neamul aromanesc), BNA.
I, 98; nu si-asptire ginta-a notislrd (nu se sperie vita noastrli), PAnt, 302; BNA, I, 132. ...:. V.
l;imta.
GIOCI, sn., pl. glclcurl, joe, t1°. jeu; 2°. dansc•, Dal, 99; Mih, 127; PB, 608; PAnt.
439.- 1°: glclclu cu-abeti/e etisle (itescu; glclcurlle · cu vd$CI'etidz $i cu sfurle suntu a fiClorllor
(jocul cu pietricele e al fetelor; jocurile cu ar~ici ~i sflrleze slnt ale baiclilor); 2°: glclclu cu
yifld ctiftd biuturd (dansul cu lautari cere bautura); gloclu nu-l und cu cot·Iu (dansul nu e ace-
la~i cu bora mare). - V. agl0c1 • - <lat. joeus ,jeu, amusement".
61oc• (mi), vb. I - v. aglclc2 -, juca, •1°. jouer; 2°. danser; 3°. hater; 4°. comprendrc ;
5°. piaffer, dominer i 6°. jouer un tour, faire unc niche; 7°. seduire•, Dal, 100; Mih, 217; PScr.
216; PAnt, 439. - 1° : 9fucd'm cij'rtl (juclim carti); 2°: Ira s' glodcd trl Sti- Vin'irl (ca sa dan-
seze de Slnta-Vineri), PAnt, 157; BNA, II, 2; 3°: tilde, glotica-t mi'n'lle (haide, pune-li mlinile
In mi~care, grabe~te-te), Fl, II, 4, 7 - v. ciClor 4°; 4°: erci vt'ra te l'l-glucti ocl'lul (era vreun·u l
caruia li juca ochiul, care se pricepea), PB, 45635 - v. /'etill 8°, ocl'lu 5°; 5°: nicd tistdz va -n'l
ti gloc (Inca astli.zi mi te voi juca de-a cd/are}, GrB, 4-5, 89; BNA, I, 78; l'l-glodcd ctilu (e
calare pe situatie); 6°: '$1-u bdgd' tu minte ... s' /d u gloticd (~i-a pus-o In glnd ... sli. le joace
farsa), PB, 18418; va ii gloc pri tdpsie (te voi face sli dansezi pe tipsie, ca un ariel), PGr, 74 ~
oa u dal $' va glo{l (o vei da-o ~i, vrind-nevrind, vei ~i dansa), Caraf, 74; 7°: /i glued' medri/e
cu ni'sd (le-a jticat merele (slnii) cu ea, a sedus-o), PB, 2551 7. - < lat. joeare ,plaisanter, ba-
diner".
filoca -633- GIUDAME

GIOC3 , sn., Dal, 99; GIOCA, sf., pl. gloJl, manta de llna, •manteau en Iaine - v. sdriciit,
Lum, IV, 4, __ 27; PEtim, 12.- <alb. xboki! ;,sorte di·cappotto, di soprabito di lana biartca senza
maniche".
G I o I, sf., pl. Glol, joi, •jeudi; constellation; croque-mitaine•, Dal, 99; Nic, 530; Mih,
217; PScr, 217; PB, 608; PAnt, 439; trite Gl6lle vor Jinetire, cd Glcila i multu ardild (toate
joile (zilele), trebuie tinute (respectate, sa fie zile nelucratoare), caci Joimiirita e tare rea) - ·
(In Sardinia e ,s~ Giojana (donna del Giovedi)", ASTP, XXII, 9.: se da o legenda cu o va-
duva care torcea In noaptea de joi); Kedtra a Gl6il'el, nume topic Ia marginea nordica a sa-·
tului Avdela. - < lat. .Jovls ,Juppiter".
GIONE, glodnd, pl. gl6n'l, glodne, flacau, brav, •jeune (homme, fille); preux, brave,
tapferer Kerl; gentil chevalier., Dal, 99; Nic, 530; Mib, 217; PScr, 21~; PAnt, 439; W, 11,
9!fi PLir, 421. - 1°. carl va-l gl6nlle tri nsurdre? (cine vi-i fliicaul de-nsurat ?), PAnt, 301;
BNA, I, 130; 2°. gl6ntle tu pdde s' vedde (bravul se vede (se arata) pe fata, In vazul tuturor),
PGr, .74; 3°. (edtd glodna (fatli puternic'i); 4°. era 'na glodnd (eraobrava), PB, 3191A; 5°.
gfjj·ne aleptu, glon'l alepJi, §lon'l mu$eliJ (brav ales, bravi ale~i, feti frumo~i), PB, 3232 ; 3381 ;
4727 ; 6°: gl6nile nu moure acdsd (eel viteaz nu moare acasa), PGr, 74; PArom, 193 - v.
Arma'n 8° (precum ~i': ,Les Mirdites envisagent comme un malheur,, presque une honte, Ia
mort dans un lit, 'ou plutOt Ia mort naturelle - consequence de Ia vie, car le lit est chose
inconnue. Pour eux, l'homme doit mourir dans !ln combat", Deg, 166). V. glundc ~i sinonimele
pu(ird', zot. - ln aromilna e foarte viu acest cuvlnt (cf. RA, 186; 188; 190 - BNA, IV, 61 ;
62; 63; 64; 65; 66; Buril etc.) - cf. ce am mcntionat ~i In PMic', art. Furlul a. A dat
na~tere mai multor derivate. - CODE, 920: < lat. *jovenls, juvenis ,jcune homme". ·
GIOPE, sf., buzunar, Nic, 528- v. gedpe.
GIRAH, sm., pl. girdhl, chirurg, •chirurgiem, Nic, 532. Sinonim : hiruryu. - < tc.
odjerrib (437) .. -".
GIRIME. sm. ; GffiiMEE, sf., pl. girimedz, girimel, geremea, •amende•, Dal, 99; Nic,
.529.; Mih, 217; PB, 608; AD, IV, 171. V. ·t;izd'.- < tc. djerlme (439) .. -".
GffiiMITISESCU, GIRIMITESCU, vb. IV ( girimilis{l, ·-sit, -sire), geremetisi, •amender>,
Dal, 99 ; Nic, 532 ; Mih, 217. - < girime.
GIRIMITfRE, sf., pl. girimiflrl, •action d'amendero, Dal, 99.
GIRIMIT{T, -td, pl. glrimiJlJ, -te, amendat, •amende•, Dal, 99.
GISVE(E), sm. ~i sf., Mih, 210 - v. gluglve.
GI'IJBA, sf. ; GluBE, sm., pl. glube ~i glubed:, giubea, ivHement ample qu'on porte
par-desSU$t, BatN, 3; Dal, 100; Nic, 530. - Cf. ~i alb. xhybe ,pelliccia". - < tc. djubbe (435)
~,robe longue avec ou sans pelisse que portent les Orientaux".
GIUCARE, sf., pl. glucd'rl, jucare, •action de jouer, de dansero, Dal, 100; Mih, 217;
PB, 609. - V. gloc2.
GIUCAT, -ta, pl. glucdJ, -te, jucat, •joue., danse•, Dal, 100.
GIUCAREAtl'A, sf., pl. glucaredle, jucarie, •jouet; amusette; pl. billevesees•, Dal, 100.
- 1°. Je him nol? - glucdrcdle a[ Dumnidzd'il (ce slntem noi? - juciirii ale lui Dumnezeu),
PGr, 74; 2°. dpa nu-l glucaredle (apa nu e jucarii), PB, 8410; 3°. kirurd ... glon'l, nu §lucd-
reale (au pierit. .. viteji, nu fleacuri, oameni de nimica), PB, 36415. - Singularul §lucdredila
-e ca ~i disparut. - < glucare.
GIUCATOR, -todre, PB, 609- v. aglucat6r.- < glo&.
GIUDAME, sf. (cuvlnt necunoscut; poate ca trebuie citit ca 9fundme]: gluddme,
.idle .§luddme, Je s' (edJe tu vuryiirdme ( •.• , nefericita ... , ce s-a lntlmplat In bulgiirime), Lum,
V, 10, 20. - Cf. ~i tc. djudam (449) ,Boheme; brute". - < ? .
-634-

GIUDETlJ, sn., pl. glude(url, judecatA, •jugement, tribupah, Dal, tOO; Nic, 53t ; Mih,..
2t7; PScr, 2t7; Gram, 265; CLitur, t29; PB, 609; Fr, II, 224~ - e. n(ricu~edtlu di judlfr't·
(lnfrico~Atorul de judet = judecata «!e apoi), Cod, 26'; t22 bte; 2°. tutu avedrea va s' u l'ed .
glude{lu (toatA averea o va Iua tribunalul), GrB, 3, t5; 3°. catilu ... fa fed glude{lu (cadiul. . .
fiicea judecata), Fl, I, 5, 9; 4°. lumea nu-aldgd pri Ia glude{url (lumea nu umbla pe Ia tri-·
bunale), Lum, I, t91.- V. jude(ii, gludicdtd, crlse, huklumdte. - < lat. judlelum ,jugement,.
proces".
~IUDICl, sm., pl. gludi(l, judeciitor, t dr. judec, PhOr, II, 449 (eronat): n'iluitu iscu:
~d ndreptu, (i gludic escu a culki~d6 (miluit slnt 'i drept, care stnt judeciitor al oricui), Cod,.
t21 • V. gludicdl6r. - Cf. CODE, 98 ~i DA: jude.
~IUDIC2 , vb. I {gludicdl, -edt, -cdre), judeca, •juger; administrer Ia justice; r~fl~cbir ;.
sermonner•, Dal, tOO; Nic, 53t; Mih, 2t8; PScr, 2i 7. - t 0 • Dumnidzd'ii va nd gludicd (Dum-
nezeu ne va judeca), GrB, 224; PAnt, 228; BNA, IV, t46; 2°. va nd gludicd'm Ia huklu-·
mdte (ne vom judeca Ia tribunal); 3°. gludtcd §1-apola zburd (cugeta ~i apoi vorbe~te); 4°.
mi gludicd tutu dzuua (rnA certa toatA ziua), PB, 609. Sinonim: crisescu. - < lat. judleare·
,juger, d~cider".
~IUDICARE, sf., pl. gludicd'rl, judecare, •jugement; admonestation, reprimande•, Dal,.
tOO; Mih, 2t7; PB, 609; l'l-tdl'e fd'rd n'lld ~· gludicdre (li taie fArA milA ~i judecare), PAnt,.
374; aglundze ahi'ld gludicdre (ajunge attta mustrare).
~IUDICAT, -Ia, pl. gludicd(, -te, judecat; •jug~; reprimand~•. Dal, tOO; Nic, 53t; PAnt,.
439; va-l'l d:i'cd gludicdtulu atum(ea a tdtulul (atunci eel judecat li va zice tatAlui), Cod, tf>.
b1 - V. judicdt.
~IUDICATA, sf., pl. gludicd'l, judecat~, •}ugement; proces; tribunah, Dal, tOO; Nic,
531; Mih, 217; Ia und gludicdtd (e avul .(Ia un proces ce l-am avut), PAnt, 311. V. diivdle~
glude{ii, huklumdte. - < lat. *Judicata.
~IUDU:A.TOR, sm., pl. gludicdl6rl, judeciitor, •juge•, PScr, 217; Mih, 217; PB, 609 ;.
PAnt, 439. V. call, gludic1 • - <lat. judleatorlus .,qui juge".
~IUF I •interjection qui imite un coup•, PB, 609; PLit, 55; (1 sroasird a (i'la 6cl'lul'
(;Iuf I (tie ti-au scos ochiul gluf!), PB, 5530.
~IUFA', sm., pl. glu(ddz (grAmosteni), tArAboi, ;tapage•. - V. gifd' .
~IUFcA, sf., pl. gluf{e, creastA, •cr~te de coq•, GrS, IV, 378; PEtim, 12. V. gluglufcii
fii credstd. - < alb. xb6fkl! ,fiocco, ciuffo".
~luG, sn., pl. glugurl, jug; sui~, •joug; crHe de montagne, montee•; Dal, 100; 'Nic,
530. - t 0 • bdgd a bollor gluglu (pune boilor jugul) - auzit tn satul Pddz ; 2°. bdgdrd tu lifug·
dol minzd{ ca s' trdgd pluglu (au pus Ia jug doi vitei ca sA tragA plugul), AI. t903, 52; 3°.
gluglu dre atipidind ~i-aripidina glug (urcu~ul are povtrni~ ~i povtrni~ul are urcu~). PLit, 515 ;.
4°. cdlu gl6ne tu glug s' cunoa~te (calul voinic Ia urcu~ se cunoa,te), PLit, 440; 5°. si-t l'ed
cdvdld tu gluglu aestu (sA-l ia ciilare In sui~ul acesta), PB, 20888; 6°. alind cu greii gli:tglu a
muntilul (urea cu greu sui,ul muntelui), Lum, V, 9, t6; PAnt, 333; 7°. Armd'nlu tu glug i
val ci'ntd i val mi'cd (aromllnul, Ia urcu,, sau va ctnta, sau va mtnca fiind cdlare), PLit, 429;
PAnt, 5; 8°. ~i s' vedz cum tirdu h6rlle, ca glugurl marl di dztidd ('i sA vezi cum ard satele,
ca munti (cre~tete) mari de zadA), GrB, t, 8; RA, t80; BNA, IV, 63.- (La francezi: ,Dans
Ies anciens titres, jou:r, du fatin j u g u ~. a .differents sens: il designe un bois, une for@t, une
crHe, une montagne" , CCP, XXXIII, 21). - V. jigtJ.- < lat. jugum ,joug; cr@te, scmmet
d ' une montagne".
~lUGAR, sm., pl. lifugtirl, vAtrai, •perche, gaule dont on s.e sert pour attiser Ia bcaise
enflammee, tisonnier•: dijird' fdclu cu lifugdrlu (a scormonit focul cu prajina, cu
vatraiul).
Fl, II, 1, · 2; II, 3, 3. Cuvlnt rar. V. jtiglu. - < lat. jugalls ,de joug".
GIUGASTRU -635- t.IUMITfC

t.IUGASTRU, sm., pl. tifugti~tri, jugastru, •erable champ~tre, acer campestre•, Nic, 530;
DR, IV, 482; ningtl umbra di un tifugtistru (llngli. umbra unui jugastru), PB, 48534.- V. ju-
.gtistru ~i mgl. tifugtistru, jugtistru (GrS, III, 401; PMegR, II, 87; CapM, III, 162). - < lat.
•jugaster.
t.IUGATOR, sm., pl. tifugdt6rl, bou de jug, •b~te de trait, boeuf de joug•, PScr, 249
,(mo~uywv"). - < lat. •Jugalorlus.
{sum-filugtltor
t.IUGUESCU, vb. IV (tifugu1l, -uit, -uire), lnjuga, •mettre sous le jo~g• : motirtea a
\
.vtrn{t ctlprl(tl ntl glugulti (moartea vreunei cli.prite ne lnjuga su(letul), Fl, I, 2, 8. - < tifug.
t.lut.fA, sm., pl. tifuglan'l, pitic, •nino, Dal, 100. Sinonim: ~curtabtic. - < tc. djudje
(449) .. -".
t.lucifE, sf., pl. tifugll, pereche, •paire de boeufs, attelage de deux breufs•, ~euy«pt.
Dal, 100; Mih, 218; PB, 609; AI. 1903, 61 (ptlredc/'e di bol di Ia lifug); PEt, 27 ( < tifug +
-le). V. jugie ~~ zivytire. - < ?
cilucihJFCA, sf., pl. glug1u(ke (grli.mosteni) ~i glutifufle, mot, •houppe•: tifutifu(ke di
mardzetile (moturi de mli.rgele - tn portul (emeiesc). - < tifu(ctl.
cilucilv:E, sm., pl. tifutifvedz, ibric, •bouilloire de cafe•, PB, 608. V. gilifve ~i sinonimul
.cafebric. - < tc. djezve (440) .. -".
ciiUIAPE, sf., fli.rli. pl., riispuns, •reponse•, PB, 609; AI. 1903, 96; nu dat glultipe (nu .
dati rli.spuns = va ia dracul), Lum, IV, 108. V. ·gluvtipe ~i sinonimele apdndise, apocrise. - <
tc. tJjevAb (448) .. - ".
cillJLciiU, sn. - v. t;lulglu ~i sinonimul sdvan -, Mih, 218. Cuvlnt suspect.
. ciiUMAC, sn. : s' este ca 1-vrel hillu, spune-l'l tifumticul (daca e ca-l iube~ti pe fiul tau,
arata-i ciomagul), Cod, 23 bl6; 23 b13 - v. Clumtig, sinonimul puletin ~i alb. xhamdk ,bastone".
ciiUMAETE, ciiUIIAATE, sf., pl. tifiunaet, glumMt, adunare, •communaute; assemblee•,
VAR, 261; LL, IV, 214; dinlntea a 6cl'ilor a nu~tror ~· dinlntea a tifumtldtil'i va si s'vetidd
a~ikearee (l~aintea ochilor no~tri ~i in fata adunarii se va vedea limpede), Cod, 43 b14• Sino-
·niin: kin6titii. - < tc. d)emA'at (444) .. -".
ciiUMANDANE, sf., pl. tifumtlndtl'n'l, mintean, •soubreveste•, Dal, 100; CN, 165; Plm,
II, 187. V. geamaddn. - < .tc. djamadan (430) ,gilet court en velours brode ... ".
ciiUMB}\, sf., pl. tifdmbe, umflatura, •enflure; excroissance; tumeuro, Dal, 100; PB,
609; DR, VIII, 113-116 ( < lat. *giumba); PEtim, 12. V. lifdmctl, jumbtl, ~umbtl, sinoniriml
J~dfc4, bg. gumba (BER, 370) ~i alb. xhUnge ,tumore". - < tc. djoumba (450) ,toute espece
·d'enflure, de saillie".
ciiUMB(I)USE, sf., pl. glumbUJ~l, ospli.t, •banquet, festin•, Dal, 100; Mih, 218. V. gim-
bUse. - < tc. djunbueh (447) ,divertissement; festin".
<:
ciiUMCA, sf., pl. tifdmle- v. gldmbtl - , CAr, 314 ( bg. gumka); ctiplu l'i se (edfe
.tot glumfe (capul i s-a facut peste tot umflli.turi), Lum, II, 57.
ciiUMERTU, -14, pl. tifumertt, -te, darnic, cgenereux•, Dal, 99.; Mih, 218; Dumnidztl'rl . ..
.(u jjlumertu (Dumnezeu.. . a fost darnic), CaJGrB, 114. Sinonim : stllt;it. - < tc. djumerd
1(450) .. -".
ciiUMETA, sf., pl. tifumef, Jb, XVI, 204; 'ntl tifumettl di yin '(o jumatate de vin),
Mib, 218 - v. nglumettl, miflll ~i :
ciiUMITATE1 sf., pl. tifumittl'l, jumatate, •moitie•, Dal, 100; Nic, 530 ; Mih, 218; PScr,
:217; PB, 609; DR, II, 528; tifumittite tt'ne tini (jumatate tine tu), PAnt, 362; ca glumitdte
di om s' fedfe (ca jumli.tate de om s-a facut), PLit, 764; PAnt, 87. Sinonim: dis1 • - Cf.
CDDE, 1111 ~~- DA. - <alb. glyml!s ,mezzo" +lat. dimidietatem ,moitie".
ciiUMITIC, -ctl, pl. tifumitlll, -te, jumataticli., •moitie, demit, PB, 609.
-636- GIUNGL'EARE

GIUNAC,, sm., pl. glund{l •Vaillant, courageux•, PB, 609; PAnt, 439; un Gl6ne-mu$d
~i glundc (un Fll.t-frumos ~i voinic), PB, 33211 . - V. sl. !rinak ,juvenis" ~~ :
GIUNAME, sf., fll.rll. pl., tinl!_ret; bravurll., •jeunesse; vaillance, bravure .: nombre de
vaillants•, Dal, 100; Nic, 531 ; Mih, 218; PB, 609. - 1°. glundmea nviscu frlnte~ti (tineretur
a lmbrll.cat haine occidentale), AI. 1903, 10; 2°. iu glodcd glundmea n cor (UJ:\de tineretul joacll.!
In horll.), PLit, 861 ; 3°. lora, tu-au~edme, scodte, cal, gfundme (calule, acum, Ia bll.trlnete 1 aratll.•
bravurll.), FLit, 673; PAnt, 10; 4°. prot Arma'n'l tu ol f glundme (aromllni frunta~i In or
~i bravurll.), PAnt, 300; INA, I, 128; 5°. trddzij funea, led gfundme (trageti frlnghla, hei
flll.cll.\), Lum, III, 11; BNA, III, 16; f\0 • lu-l vedcl'ea glundme? (unde-1 vechea bravurll.?),
BNA, IV, 59; 7°. vin'e mulid gltmdml! (au venit multi viteji). - V. jundme ~i:
61UNAR, sm., pl. glundrl, voinic, •jeune, vaillant>, PB, 609; a Ia s' hibd, 9f6ne glundr
(a ta ·sll. fie, brav flll.cll.u), PB, 27011; glundrl dil vlahuh6rl (flll.ci'ii din sate aromllne~ti), Lum,
VI, 3, 8; BNA, II, 12; Fdr~irot, glundrll'i-a mel! (fll.r~erotilor, bravii mei !), PAnt, 296; BNA,.
I, 124. V. glundtic. - <lat. juvennlls ,jeune, juvenil".
61UNATIC, sn., pl. glundtite ~i glundticurl, tinerete; bravura, •je~nesse ;. vaillance,
bravoure,, Dal, 100; Nic, 530; Mih, 219; PB, 609. - e. nvedfd tu glundtic, s' ti tindza tu-
au~edtic (lnvatll. Ia tinerete, ca si'i te lntlnzi Ia bll.trinete), PAnt, 10; 2°. ca s' nd bdtim cu
glundtic (ca sll. ne batem cu vitejie), Velo, 33; PAnt, 327; BNA, V, 104 (jundtic) - V. ju-
ndtic ~~ glunedle.
liiUNCU, -cd, pl. glunti, -te, sm. ~i sf., Mih, 219 - v. glungu, juncu, alb. zMke ,giunco..
~ i bg. dzuka (BER, 378).

liiUNEALE, sm., PB, 609; PAnt, 439 - c un nominativ sporadic provcl)it, din voca-
tivul adjectivului §lunel - cf. Introducere, § 49, p. 57 ~i Dumnidzd'i'l 6°. - V. §luned~te ~i
DR, I, 188.
GIUNEAPINE, sm., pl. glunedpin'l, jneapll.n, •genevrier•, Dal, 100; Nic, 539; Mih, 219;
PScr, 217; PB, 609; glunedpin'll'i nu crescu mdrl (jnepenii nu cresc marl). V. curl 7°., ~ <
lat. juniperus ,genevrier".
GIUNEA!)TE, adv., viteje~te, •vaillament, bravement>, Nic, 531 ; fjluned$le 'ild nodple
s' bdtu (a Iuptat viteje~te o noapte), Fl, I, 1, 5; PAnt, 250. - V. june~ti ~~:
GIUNEATA, sf., pl. glunet- v. glundtic -, Dal, 100; lo nu-dm vidzuta ahl'td 9funeatu
di om (eu nu am vll.zut atita bravura de om), PB, 13726; nu vor glunedta ascumtd (nu. vor
bravurll. ascunsll.), PAnt, 278; Bair, l20; e, fiClorll'i-a mel'l, ~i, glunedta si-u-aspund 6mlu
·~l-va loclu (e! flll.cll.ii mel, ~~ bravura i~i cere Iocul (lmprejurarea) pentru ca omul sll. o poata
arll.ta); PB, 9 3 - cf. fr. ,Chien sur son fumier est hardy" (LincyPr, I, 106); PPar, ·1970, 49
etc.- V.:
GIUN.E L, -nedlld, pl. §lunel'l, -lteale, voinicel, •tout jeune et ·vaillanh : e. un §lunt!f
$U/d ... sula (un voinicel lnvlrte~te ... frigarea), PA, 276; Bair, 118; 2°. mumd, glunedad cu
ntbnd (manill., viteazll. cu renume), PLit, 1047; PAnt, 206; BNA, V, 33; 3°. · ~a · gluiieaild cum
"qii (ca bravll. cum e~ti), AI. 1903, 38; 4°. arsdre, sa'rpitd §lunedi'ld (sare, sprintenll.. viieazll.},
Bair, 76; 5°. sl'ntu ~· fedtile glunedle (slnt brave ~i fetele), Velo, 31; PAnt, 31; B~A~ V, 102
(junedle). - V. glunedle ~i vdr. glurelll (CPsal, 403), juneli'l (HPs, 347).
GIUNESCU, -nedscd, pl. glune~ti, -ne~ti, vitejesc, •d'homme vaillant~. Dal, tOO': net
pdredcl'e di strdn'e glune~ti (o pereche (un costum) de haine de voinic), PB, 4451 0; 9fulli$Cul
a tdi'l dor (vitejescul tll.u dor), PAnt, 277; Bair, 119. - V. gluru)p, junop.
GIUNGL'EARE, sf., pl. glungl'erl, durcre de junghi, •avoir une douleur violente elt un
point du corps•, Dal, 100.
liJUNGL'EDZfr -637- liiURlihJNA

liiUNGL'EDZ!J, vb. 1\{glungl'edl, -l'edt, -l'edre), a avea junghiuri, •avoir des points
de. c6te, sentir des douleurs violentes en un point ~u corps•, Dal, 100; mi ylungl'eddzd tu
dlntt (am junghiuri In dint!). - CODE, 918: < lat. Jugulare ,cooper Ia gorge'.',
lilUNGL'IU, sn... pl. glungl'lurl, junghi dureros, •douleur violente en un point du corps,
point pleuretique•, Dal, 100; Nic, 531 ; am un glungl'lu tu pldtd'rl (am un junghi In spate);
grungl'lu tu lnimd (junghi In inima), FJ, II, 5, 6. Sinonim : stihlptu. -Cf. gr. ~ouyxJ,.oc; ,para-
lyse" (Boga, II, 216).
liiUNGU, sm., pl. grundzi, june, •jeune taureau; bouvillon•, Dal, 100; vdca fe eire
undzltd cu boulu led cu glungul (vaca care a semllnat cu boul sau cu juncul), Cal. 1911, 150.
V. grtmcu ~~ gr. ztouKotc; (Boga, II, 216). - < lat. Juveneus ,jeune [en parlant des ani-
maux)".
liiUNGIULA, adv., razna, •de-ci de hi•: u lo glunglula (a luat-o razna), Mih, 219.
-<?
lilUNlihJLA, sf., pi, glunglule, floare ro~ie ~~ lnalta, •oeillet ?•, Mur, 35; cu liClotirlle
tru glungluld (cu picioarele In floarea glunyluld), PLit, 863. - Bg. gungule (BER, 371). - <
alb. ·zbunzbole ,garofano (fiore)".
liiUNliiUNAR, sni., pl. glungluntirl, greier, •hanneton; bourdon; grillom, Dal, 100;
Mih, 219; PScr, 217; l'l-cdde un glungluntir tn gurd (li pica un greier In gurA), PLit, 759;
182; a glungtundrllor ct'ntic (al greierilor clntec), PAnt, 270; Bair, iO. - V. dzindzindr, ju-
jundr, flnfir ~i zdngdntir.
lilUNlillJNA, sf. ,floare lnalta ~~ ro~ie", Dal, 100 - v. glungruld.
lilUNOP(LU), sm., pl. glunokl{l'i) - v. glunel-, Dal, 100; un glunop di munte (un
voinicel de munte), PLit, 1047; PAnt, 206; BNA, V, 34; glunokl mu*edf ca sotire (voinicei
frumo~i ca soarcle), Cal. 1912, 77; Lum, IV, 306; pdtru grunopl'i nkislrd (patru voinlcei au

pornit), PAnt, 309. - < glone + -op(lu) < -67tou/,.oc;.


liiUP, sn., pl. glupe, antcriu, •vlltement soutache•, Mih, 219; 32; PB, 609; W, II,
134 (,Rock, Unterrock"); I' bdgci*l gluplu *i mdruna (ti-ai pus boleroul ( ?) ~~ voalul), PLit,
748 - v. junclu, mdrund. - V. :
liiUPA, sf., pl. grupe, jupon, •jupe, jupom: tal Flurydkl tu gzupd godld (nevasta lui
Gheorgache numai In jupon), PAnt, 364 . ..,.. Cf. it. giubba ~i, aci, jupd.
liiUPHANE, sm., pl. gzuphanedz, munitie, •munition; arsenah, Dal, 100. - < tc. dJe•
bekbane (434) ,poudre ... a feu".
liiUR (mi), vb. I {glurdl, -rdt, -rdre), jura, •jurer, preter sermenh, Dal,. 101; Nic,
531; Mih, 219; PB, 609; si zburd*ti cd glur~l (se vorbe~te ca ai jurat), PAnt, 295; BNA, I,
122. V. aglur. - <lat. jurare ,jurer, faire serment".
lilURARE, sf., pl. glurd'rl, jurare, •action de jurer•, Dal, 101; Mih, 219; PB, 610.
liiURAT1 , ~~ lilURATIC, sn., pl. gturdturl ~~ gzurciticurl,. juramlnt, •sermentt, Dal,101;
Nic, 531; PScr, 217·; PAnt, 440. - 1°. llmba n ' l-earci ligdtd cu glurcit (limba mi-era legata cu
juramlnt), PB, 29722 ; 2°. nu hiu ligdt di gzurdt (nu slnt legat de jurAmint), PB, 141 ; 3°. glu-
rdtlu i glurdt (juramtntul e juramlnt), PB, 2973'; 4°.. nu scodsird 'cipit trd gturdt din gurd
(din gurA nu au scos nimic (nici o vorba) de juramlnt), PB, 898; 5°. glurdtlu erd pt'nd dzuua
afeci (jurAmlntul era ptna tn ziua aceea), Lum, IV, 112.; 6°. gzurcitlu a Upurlul (jurAmlntul
iepurelui), PLit, 36. Sinonim : orcu. - V. jurdt, sprigturdt.
GIUR.<\1'2, -td, pl. fllurdf, -te, jurat, •jure•, Dal, 101. Sinonim : urkislt.
lilURATIC, sn. - v. gturdtl.
liiURliiUNA, sf., pl. glurglune, dandana, •querelle, noise•, Dal, 101; PEt, 27 ~~ REW,
4631 (<lat. jurgiare ,invectiver"); CAr, 332; PhOr, II, Hit <lat. jurgium ,querelle"). Slno-
nim: ddnddnd'. - < tc. djourdjouna (449) ,tumulte".
liiUSTA -638-

lilUSTA ~~ GIUSTU, adv., exact, •exact.emcnt, precisemento, Dal, 101; Nic, 531; Ia
$elise otira glusta (exact. Ia ora ~ase), Fl, ; , 6, 11 ; oara ... spuneci orlle tifusta (ceasul. .. ar:Ua
exact orele), . Fl, I, 5, 4; {jtustu tu-aesta oara decide sorirlle (exact Ia accasta ora a rasarit
soarele), Fr, I, 161. Sinonime: susli:i, tamcim. - < it.. glusto.
GlJ;VAfn, · sm., pl. {jluvalrl; GIUVAfRE, sf., pl. gluvalrl, giuvaer, •bijou, joyau ; pcr-
sonnc chere, tresor•, Dal, 101 ; Nic, 530; BNA,I, 96; I. 116; si-$1 da gluvalr di (eatd Ia un arap
(sii-~i dea giuvacr de fati\ Ia un negru), PB, 2961•; gluvalr om (om pretios, galant), PGr, 75;
a lui nvecislii, {jluvaire (a lui ncvastit, o comoara), PLit, 857. - < tc. djevablr (449) ,diamants;
bijoux; joyaux" .
GIUVAIRG{, sm., pl. gluvairgeddz, giuvacrgiu, •bijoulier; joillit:r., Dal, 101. - < tc.
djevabyrdjy (449) .. - " .
. GIUV APE, sf., (pl. gluva'kl), Dal, 101; Mih, 219; tifuvcipe nu•l'l vln'e (nu i-a venit
raspuns), Lum, IV, 132; (ratile s' n'i-1 ascdpdt, cd gluvdpe nu va-n'l dal (fratele sa mi-l sca-
pati, caci raspuns nu veti apuca sa-mi dati= caci, contrar, va ucid), Velo, 61; BNA, V, 72.
- V. glulcipe.
GIVARICO, sm., pl. {jivaricadz (~if. {jivaricdle}, giuvaer, •bijou•, PB, 608; 61UVARIC6,
PB, 610 - v. tifuvair. - Forme prin filiera greceasca.
GIZA', sm., pl. gizadz, amenda, Nic, 529 - v. t;izd'. - Pentru dubletul fonetic t;-- g-
el. t;engd ~i fiengd; cf. ~~ t;luzddne. - < tc. djezi (439) ,chiltiment, punition"; djizit (440)
,tribut; impllt" .
H
BA I <interjection qui exprimc differents sentiments•, Dal, 107; Mih, 226; PB, 610;
PAnt, .4p.
HABERE, sf., ~tire, Cod, 42 b'; Mih, 226 - v. Mbdre.
BABIN, -na, pl. hcibin'l, -ne, caldut, «1°. tiede; 2°. avec Ia sous-ventriere reliichee, qui
n'est pas serre, entr'ouverh, PScr, 217; Gram, 225; PB, 6.1 0.- 1°: cipa edste hcibina (apa e
calduta)- v. dihdn'lrl, hl'lo; 2°: edsti hdbin (e slabit din cbingi), Mih, 227; hdbin tu lucru s'
hil (Ia lucru sa fii nelncordat, liber) (gramosteni). V. hdmin, care, ca ~i hcibin, apartine aro-
mAnei nordice. - Nu vedem vreo legatura cu tc. haben (497) ,ascite, hydropisie de ]'abdomen"
'i nici cu vsl. habenrl ,d!6:Atoc;, miser". - < '!
BABIN.:\, sf., pl. hdbine (gramosteni), balta, •eau stagnante, Clang•. Sinonim: balta.
- < '!
BACA, adv., nu, •nom: hdca, dzl'se (nu, a zis), PLi• 790.. - V. dca.
HADlJM, sm., pl. hadrimean'l ~i hadrin'l, eunuc, •chiitre 1 cunuque•. V. hudrim. - < tc.
khadym (525) ,eunuque".
BAAI'E, sf., pl. ha'6yi, mlngliere, •dorloterie, caresse•, GEl, 150. V. cdndke. - <xri-
t3L ,,.,".
BAArEARCU, -ca, pl. ha6yecirli, -le, rasfatat, •caline, dorlote•, GEl, 151 (ha6yedr, -ra).
V. cdndkedrcu. - < Xatt3triptxoc; ,caressant, ciilin".
BAGf, sm., pl. hdgecidz, hagiu, •celui qui a fait le pelerinli.ge a Jerusalem•, Dal, 107;
Nic, 589; Mih, 227; ll'l vln'e sa s' (cica hagl (i-a venit dorinla sa se faca hagiu), PB, 39813.
V. hd§locin'e ~i pi~mcin. - < tc. hadjy (491) ,pelerin".
BAGIBA, adv., oare, Cod, 1611 ; 58 b'o - v. cigeaba.
BAHAM, sm., pl. hahcin'l~ haham, •rabbin; qui vocifere sans cesse•, Dal, 107. - < tc.
kbakbam (525) .. -".
BAHA, sm., pl. hdhan'l, gligautii, •badaud, gobe-mouches, nigaud•, Dal, 107; Mih,
227; PB, 610; GEl, 151; ·~1-eciste hdhd (t~i e prostlinac), PGr, 80; si-alina' ca un hcihd (se
urea ca un gagauta), PB, 43036; ca vt'ra kirrit ~i hdha le edste (ca un prost ~i prostlinac ce
este), PLit, 760. Sinonime: hal-hul, kirrit etc. - < xrixatc; ,-".
HAlt, HAIDE I •allons 1•, Mih, 227; PB, 610; PAnt, 443; hdlde, hde!, mu~ureca, s'
(haid~, hai I, mo~negntli, sa nu-ti apuci ziua de mtne), PAnt, 298; BNA, I,
nu-1 aprill! . . .
126.- v.:
HAIDI-DE I, BNA, V, 55; hcildi-de'! It lal jundr! (haida-de I ce mai flacau !), Veto, 67;
BNA, V, 61 ; hdldi-de! le mrima 1-(ele! (haida-de I, ce mai mama 1-a nascut 1), Velo, 14; BNA,
V, 52 ; hdldi-de! le nvedsta nocirla I - nu ma (tile mrima docirla (haida-de I ce de mireasA I -
HAIAES -640- HALA

nu mai na~te· mama douil, alta 1), Lum, IV, 307; BNA, V, 54. - V. ol-bob6!- < tc. baldy
(1320) ,allons I" + de ! 3
HAl AES, invar. •position inclinec d'un osselet qui n'est ni cazaca ni Clurlm,
~ .
Dal, 107.
- <?
HAI-HUI, invar. ~i HAIHUM, sm., pl. hallrumean'l, zapiicit, •etourdi, ccervcle, niais•,
Mih, 227; Dal, 107; PB, 610; ·~r-easte hal-hul (l~i e fluieril-vtnt), PGr, 80. - V. hahd.
HAILEAS, -sa, pl. halleti~l, -se (grilmosteni), lene~ , •paresseux•. Sinonime : linavos,
iimbel etc. - < tc. hatlaz (524) ,faincant".
HAILESLfKE, sf., pl. hallesllkl, hoinarealil, •faineantisc•, PEtim, 12; lucre rule ~a hal-
leslike (lucruri rele ~i hoinlireaHI.), Cod, 2014. - < tc. hailazlyq .. - " (B-K, I, 726).
HAIMALf, HAIMALI', HAht,\NI, sm.·, pl. halmaltidz !li halmantidz; HAIAIALfE, HAI-
1-IANLfE, sf., halma(n}lll, talisman, •amulette, talismam, PAnt, 443; 1°. halmaltidzl'i s' bat
pri keptu (amuletele se mi~cli agitat pe piept), Bair, 122; PAnt, 280 (halmantidzl'i); 2°. tu
fusta'n'l, tu halmaltidz (In rochii, In talismane), PLit, 843; 3°. halmalil, pdla'$1i di-asime (talis-
mane, cartu~iere de argint), BNA, I, 116; 4°. furl. .. cu iflupra'kl ~i halmanlie (briganzi. ..
cu agrafe ~i amulet a), BNA, I, 16. -Haiducii ~i furii - ca !li nevestele tinere-·, p'urtau pe
piept argintarii ce contineau !li amulete (v. keptu). V. lclustt!ca. - < tc. barutil (518) ,amu-
lette qu'ort porte au bras ·ou qu'on suspend ,au cou".
HAfN, -na, pl. haln'l, -ne, lene~, •paresseux•, Nic, 584. V. hlin ~i hallecis. - < tc. khilyn
(531) ,traltre; perfide".
HAIRLfT(I)CA, HAIRLt'TCA, HAfRULA, adv., cu noroc, u\ votre sante I, qu'il -soit
de bon augure h, Mih, 227; 228; hairlf'tica ncuscrarea-na (cu noroc lncuscrirea noastra), Caraf,
76. - tc. khniyrly (557) ,de bon augure !" + -unxoc;-
HAKE, sf., pl. hakl, dreptate, •raison, justice; venir a bout de quelqu'un•, Dal, 107;
Nic, 584; Mih, 227; Mur, III, 3; PB, 610; PAnt, 518. - 1°. si-u l'ea cu gura hakea (drep-
tatea sa o ia cu gura), ArE, 7 - v. dripttite, ~ike; 2°. nu-l'l si mt'ca hcikea (dreptatea nu i
se manlnca, e ascultat), PGr, 80; 3°. una mirtike mi-adufe di hake (o dorinta, un regret rna
aduce de hac), PenB, II, 232; 4°. mul'etirea $i-a draclul tl'l ylne di hake (femeia ~i dracului
ii vine de hac), PGr, 107 - v . lnduhake. - < tc. baqq (511) ,raison, verite".
HAKfR, sm., pl.?, stofli de mlitase, •etoffe de soie•: sa-n'l aleaga un haklr (sa-mi aleaga
o stofli de mlitase), PLit, 906. - < tc. haklr (515) ,etoffe de soie; espece de satin raye".
HALAL(E), HALANE, invar., halal, •grand bien te (lui, vous) fasse; ce qu'on accorde•,
Nic, 584; Mih, 228; Dal, 107; PB, 610. - fO. lute haldle s' Ia hlbd (halal sa le fie toate),
Lum, II, 138; PAnt, 188; 2°. haltil di muma te 1-fitd' (halal de mama care-1 nliscu), BNA,
. II, 22; 3°. hal tile . .. vreti-n'l li (tied (halal. .. mi le-ar fi flicut), BNA, II, 16; 4°. haltine si-l'l
hlbd (sli.-i fie de bine), PLit, 836; 5°. haltine pri pt'nea te ·~r-mt'cd (halal de plnea ce-~i mli.-
nlneli), PB, 453a1; 6°. e! haltile n'll'l di ~rl (e! halal mii de ori), BatP, 36. - < tc. balill!
(515) ,chose permise, licite".
HALAT, sm., pl. 'l (grlimosteni), l;tire, mvis, nouvelle•. V. habere. - Cf. tc. hdlcit (494)
,cas ; circonstance".
HALAZI\10, sm., pi. halazmtidz (grlimosteni), ruinli, •de~truction, ruine• : cdsd halazm6
(casli. tn ruinli.). V. ardvulre l;i col6n'ea. - < )(.OtAOta(L6c; .. -".
HALA, sf., pl. hd'l'lurl, stare proastli, hal, •etat, situation (toujours en mauvaise part);
triste etat, malheur; ·degalne•, Mih, 228'; PB, 610. - 1°. nf'sd aveti u~d htild multu greaiM
(dlnsa avea o stare foarte grea), Lum, II, 155; 2°. htila-a ta 16ra li s' fate? (acum situatia
ta ce devine?), PLit, 984; 3°. vd $till htila (vli cunosc halul), PAnt, 280; Bair, 122; 4°.
af1llimsird pri hd'l'lurl greale (au ajuns In situatii grele). - V. hale, Ml'lurd. - < tc. hal (493)
,situation".
BALCUMA -641- HANDA

BALCUMA, sf., pl. halcomate, aramA, •cuivre•, Dal, 107; Nic, 585; GEl, 151; li-adara
di htilcuma-a(ea . hasd (le face din arama cea purA), Lum, II, 127; PAnt, 182; BNA, Ill,
73; keplul ... canda cd era di hdlcumd (pieptul ... parca era de arama), GrB, 225; PAnt,
229. Sinonim : bdcl're. - < )(OCAKW(LIX .. - " .
HALDUP, sm., pl. haldripean'l, hraparet, ~soldat turc; maladroit; pillard•, PB, 610;
ca vt'ra haldrip (ndling ca vreun soldat turc); srinlu haldripean'l (slnt jefuitori), PB, 34536 ;
urdil, urdll di haldupean'l (ordii, ordii de jefuitori), LP, S; Arbine$ll'i srinlu lialdripean'l (al-
b:mezii slnt hrApAreti) - cf. ~i 'Apot~. II, 153; 'H7te:tp. IX, 26. - < alb. holdup ,turco
asiatico".
HALE, sf., pl. hd'l'lurl, hal, «1°. mauvaise situation; 2°. besoin, peine; 3°. apoplexie•, Dal,
107; Nic, 584; PB, 610. - 1°: $till halea a /Oclul (cunosc situatia, halul Iocului), PB, 34231;
sprim, (rate, cum (l-l halea? (spune, frate, cum ti-e starea ?), BatP, 27; BNA, Ill, 64; ell nu
$till (e va-n'l si flied hala (eu nu ~tiu ce-mi va deveni halul), Caraf, 48; ha/U nu avedm, $'
cu hald mi (ellll (nenorocire nu aveam, ~i cu nenorocire m-ain ales), PenB, IV, 118; Ca:raf, 24 ;
dltd hald nu-l cu tine (altA situatie , alt leac nu e cu· tine), Fr, I, 5, 69; PAnt, 181; BNA,
III, 48; 2•: fa (e n'l-easte halea (iatA ce (care) lmi e pAsul), AI. 1903, 29; BNA, III, 34;
va lu nvea(d tara hdlea (acum 11 va descurca nevoia), Fr, I, ·8, 125; PAnt, 175 ·; BNA, III,
60; 3·q: /oat di hale (luat, apuoat de apoplexie), 0~it, 239 - v. nafodr£i, pat2 ; ac£l(dt di hale
(apucat de dambla; n!!bun), PLit, 518. - V. hdld ·~i catdndise.
HALE, sm., pl. haledz, umblAtoare, <latrines•, Dal, 107 ; Nic; 584 ; Mih, 228; l-tdldl
tu hale (1-a muiat In latrinA, 1-a fAcut albic de porci), PGr, 80; hil un hate (e~ti o latrinA).
Sinonime: cdcdstodre, hrle, kinefe. - Cf. ~i gr. )(IXAtc;· - < tc. khala (547) .. -".
HALIMACA, sf. (pl. halimd'l}, halima, •mille et une nuits•, Dal, 107. - < xal.t(Lii .. -"
< tc. halim (517) ,doux, paisible".
HALLE, sf., pl.? d'cspacc qui se trouve entre le mur et l'avant-toit et oit, d 'habitudc,
pondent les poules• (Gope~I). Sinonim: cutruylomse. - V. hdtuule, htule. - < ?
. HAL'EATE, sf., instrument, Jb, I, 26 - v. hdldte.
HAM I «interjection qui · imite l'aboi du chien., PB. 610; i:l'n'll'i . . . aca(dra s' aldlrd
ham I ham I (clnii ... lncepura sa latre ham! ham!), PB, 4002, v. gap!
HAMBfLU~Ii\, sf., pl. hambilume, depresiune, •abaissement; depression•, GrS, III, 2H.
- < )(IX(L lJA<il(LIX .. - " .
HAl\IBLA, adv., jos, •bas, en bas•, GrS, III, 241 ; dipune hambld (coboara jos): Sino-
nim : n~fos.- < )(IX(Ll)/,oc .. - " .
HAl\IIN, -nd, pl. hdmin'l, -ne, Dal, 108; Mih, 229; un hir di dpd hdbind (un fir de apii
calduta), AI. 1903, 23 - v. hdbin ~i hdminedzll.
HAMl'IIA, adv., rau, •malt. Sinonim: .ard'll1 . - < &.xot(Lv:i .. -".
HAl\IOMIL,\, sf., pl. hamomile, mu~etel, •camomille•, Dal, 108; Nic, 585; GEl, 151.
·sinonim: armend. - < )(IX(L6(Ll)AOV ,.i<w",
HAMU- - prefix de origine greceasca, cu ajutorul cAruia se formeaza compuse verbale
(cf. apu- etc.). ~ < )(IX(LO-·
HAl\IU-ARI'D, vb. III ~i· II (hamu-arl'$U, -art's, -arl'dire ~i -arldedre), surlde, •sourire•,
Dal, 108; Nic, 585; PAnt, 443; cu vredre hamu-arl'se (a surls cu drag), BNA, II, 32. V.
sumarl'd. ~ Cf. gr. ;r.ot(Loye:l.w .. -". .
HAl\IU-ARIDEARE, sf., pl. hamu-arlderl, zlmbire, •sourire•, Dal, 108:....cr. gr. )(ot(Loylfl.cxa(Lot

HAMU-Alli'S, sn., pl. hamu-arl'~ url, surls, •sourire•, Dal, 108; Nic, 585; ·pJ, II, 6, 6
lli\NDA, adv., adtnc, •profondt\menh, Dal, 108 ;-PAnt, 443. V. ahandd, hdnddcusescu.
- Ca ~i acrifd etc., ea reproduce forma populara dialectala )(IXVTOC·

41 - c. 531 -Tache Pap a h a g i, mcf!onarul dialectulut arom4n


H ..\,~E -642- HAHAMUFAI

H.ANE, sf. , pl. hdn'l ~~ hd'n'lurl, han, •auberge•, Dal, 108; Nic, 585; Mlh, 229; PB,
610; PAnt, 443; ca hdne ld edste cdsa (ca un han ll-i casa, e prlmitoare), PGr, 81. - In
trecut, In Peninsula Balcanica, hanurile de rasplntil, tinute In mare numar de aromftni, au
jucat roluri sociale (cf. PArom, 32::-g4; BRec, 1, 37; II, 31-32; 87; BTur, II, 293 etc.). V.
mianee. - < tc. khAn (529) ,caravanserai)".
HANUMSA, sf., pl. · hanlimse, hanlma, •dame turquet, · Dal, 108. V. anf'md ~i cadi'nd.
- < tc. khall)'m (530) ,dame".
HAP I ointerjection qui imite l'action de saisir violemment (en parlaut des chiens)•,
Dal, 108; PB, 610; Lum, III, 10; BNA, III, 16; hap-hup I lu-aruculi (hap-hup! 1-a lnghitit),
PB, 26333.- V. hap-hup!, Mpuescu.
HAP, sn.; BAPA, sf. ; H.APHE, sf., pl. hdpurl ~i hd'phi, pilula, •pilule•; Nic, 586;
Dal, 108; lodl und hdphe di zul(dt (am luat un hap de chinina). V. fold ~i scond. - Cf. gr.
xam .< tc. habb (496) ,pilule".
BAP-BUP I, PB; 610 - v. hap! - Ca sm. : •ogre•, capcaun, Dal, 108; edsle un hap~flup
(e un mlnciiu).
BAPSE, sf., pl. . hd'psi, lnchi.soare, •prison., Dal, 108; Nic, 589; Mih, 230; PScr, 217;
PB, 610; PAnt, 443; hdpsea tri odmin'l i adrdtd (lnchisoarea e facuta pentru oameni), PUt,
519. V. hdpsdne ~i sinonimul filikte. - < tc. babs (496) .. - ". .
BAH, sm. (pl. harl}, caron, •charon; morh, Dal, 108; Nic, 586; Mih, 233; PB, 610;
GEl, 151. - e. ca har n'i sta (lmi sta ca charon), PGr, 81 ; 2•. si-tmudrlef4le, cdnda-l har
(se lnvlrte~te, parca-i moarte), PAnt, 298; BNA, I, 126; 3°. Dum', ~l'edrld hdrlu fe lo pdrlu
(Doamne, iarta moartea (pe charon) care a luat parul cu care puteam (i ucis), PLit, 690;
4°. edste di ho.r (e de moarte louil, e In doliu), PGr, 81 - v. jdle. - < xcipo<; .. - " .
BAJ{A, invar., ferice, •joie; aise•: med, hard di md'-sa li '~l-lu-dre (ci, ferice de mama-sa
ce ~i-1 are), AI. 190:i, 84. V. hardild. - < xapci ,-".
BAHABEL'It}, DR, II, 534; HAHABEfJ, sm., pl. harabel'l ~i harabel, vrabie, •moi~flilU•
1\tih, 230; PScr, 217 ( < sl. urabii); DR, II, 494; CEI, 70 ( < vsl. urabil ,passer"); CAr, 304
( < *hrabeu <vsl. Ufaby}; Lum, IV, 85; V, 186. V. carabeu, · harhabel, hdrdfil'lu ~i sinonimul
am;t6d2 etc. - Cf. ~i alb. harabel ,passero".
BAHAC, sm., pl. hdrafl, llnie, •regie (a regler le papier)•, Dal, 108; Nic, 587; GEl, 151.
v. /ulrdke. - < xapaxa<; .. -".
BAHAC.(ST(H)A, sf., pl. haracd'st(r) i, cotofana, •pie•, GrS, IV, 244 ; Lum, V, 185.
- V. caraccixd ~~ hdrdcul'e.
BAHACTfH, sn., pl. haracttre, fire, •caractere; natureh, Mih, 230; AI. 1903, 41. V.
hedre. - < xapiXXT~p .. -".
HAR.AtE, sf., haraci, Mih, 230 - v. hdrdce.
HARAG}IA, sf., pl. hdragme, zori, <Ia pointe du jour; l'aube; le petit jour., PAnt, 443;
GEl, 151. V. hdrasmd, hdr{d)'yie. - < xapay(La , - " .·
HARAhiERA, sf. invar., zori de zi, <l'aube•, Mih, 231. - < xapay~ i)(J.epa .. -".
BAR AilE, sf. invar., ~i adv., haram, •acquisition illicite; mal t'en pr:enne•, Dal, 108;
Nic, 587; Mih, 231; PB, 611; PAnt, 443; hardme a lor, hardme ... s' ld hibd (haram lor
ru~ine ... sale fie), BNA, I, 100; hardme uin'e, hardme s' duse (de haram a venit, de hm:am
s-a dus), PLit, 518; hardme u mtc pt'nea (pe nemeritate o miinlnc plinea), AI. 1927, J25.
- < tc. barim (501) ,;defendu par Ia rellgion; illicite; sacre".
BARAMffJ, sm., pl. haramtl, haramin, · brigand, voleun, Nic, 587. V. hardmtt ~i sino-
nimul (urcuddr. - < tc. baramy (5.01) ,-".
BARMIUF.AI, sm., pl. haramu(dlan'l, pierde-vara, •faineanb, PLif, 763; PAnt, 443·
V. hdrdmgi. - < xapa(J.oq>clyo<; ,qui est paye (nourri) sans rien faire".
HARAO -643- HARFA

HARAO (nord), PScr, 217; PAnt, 443- v. hardild.- Fonetice~te, cf. duo etc.
HARASl\IA, zori de zi, PAnt, 443- v. hdrazmct.
HARATUMA, sf., pl. hardfume ~i hdrdfun'l, bir, •perception de Ia capitation ; exaction• :
nts nci ascitpit' di hdrdfun'l (dlnsul ne-a .scapat de biruri), Fl, II, 6, 6. V. harace.-< )(otpa-
't"<JWf.l.ot .. - " .
HARA"OA, sf., pl. hard'!, bucurie; nunta, •joie, plaisir, aise; mariage, noce•, Dal, 108;
Nic, 587; Mih, 231; PB, 611; PAnt, 443; GEl, 151; Lum, III, 54 {pl. hdrit'l}. ; nu-l' fl'ne
16clu di hardild (de bucurie, nu sta locului, nu are astlmpiir), ·PLit, 519; ~· Ia hardild-1! (~i Ia
nunta ta !). V. hard, harao, harll, hrod ~~ mitlindre. - < )(otp!X .. - " .
HARAZMA, sf., pl. hdrazme, Dal, 108- v. hdragmit, hdrdxlld.
BARBA, sf., pl. hdrbe: s' gilitipsea . •. cu hdrbe· (erau macelariti. .. cu suliti), BNA,
II, 40 - v. hdrbie. I
HARE, sf., pl. hdrl, gratie, d 0 • grace, charme - v. gilvee; 2°. faveur, service - v .
hdtt're; 3°. gratitude, cadeau - v. oodrd; 4°. vertu, (bonnes) qualites; 5°. puissance - v. vir-
trite; 6°. bonnes choses; 7°. (mauvaises) habitudes - v. areulo, Dal, 108; Nic, 587; Mih, 232;
PScr, 217; Cod, 5815; 64 bll; 82 b'; GEl, 151. - 1°: tut truplu-a tdu-l 'nit hare (tot corpul
tau e o gratie, un farmec), PJ lt. ~50; PAnt, 52; are pitdurea hdre (padurea are farmec),
PLit, 955; munf di hdre mplin'l (munti plini de farmec, de har), AI. 1928, 113; BNA, II, 58;
si ~cared tot toclu di hdrl (tot pamlntul se umple de gratii), CaiGrB, 88; BNA, IV, 29; n'eata,
hdrea lase Ia g!ucare (tineretea, gratia iese Ia joe), LP, 132; BNA, II, 108; 2°: tilde, (ct-n'l
aestil lldre (haide, fa-mi acest favor), BatP, 15; BNA, III, 150; 3° : s' lu da1i tri hare (sa-l
dau in dar), PAnt, 131 ; Myea dzuua l'l-u (ellu hare (In aceea~i zi i-o facui cadou), Batp, 9;
a aharistulul l'i si l'ea harea (ingratului i se retrage gratitudinea), PLit, 519; 4°: (edtd . .. cu
lute hil'rlle (fatii ... cu toate calitatile), PB, 29938 ; lute hd'rlle li-avu (foate calitatile le-a avut),
Fl. I, 1, 2; PAnt, 342; ncitrcat di hdre (tncarcat (plin) de har), BNA, II, 92; un Ia mit'-sa,
ma ti hare (unul singur Ia mama-sa, dar de calitate), Lum, III, 10; BNA; III, 12; dzl cit
nu-61 Mrbat ti hare (zi ca nu ai barbat ales), Lum, II, 50; BNA, III, 72; fl c~ea~te nl'sil
lldrea (ea lti mare~te valoarea), BatN, 3; glon'l. .. ncilrcaf di hare (tineri . .. plini de har),
BNA, II, 72; ncilrcatil cu noaildle hdrl (lnzestrata cu cele noua calitati), GrB, 2, 27; BNA,
IV, 126; tru mu~eate hdrl avut (bogat in frumoase calitati), Velo, 67; BNA, V, 61; alte hUrl,
l>ahl, nu-dii ' mul'erlle (poate, alte calitati nu au femeile), AI. 1903, 29; BNA, III, 34; 5°:
Stet-Marie, mare T' easte hdrea! (Sinta-Marie, mare ti-e harul, puterea !), PB, 2421; o Doamne,
miire-T harea! (o Doamne, mare ti-e virtutea !), GrB, 3, 18; BNA, III, 128; 6°: mulil'rl,
lncilrcate ma~l cu hdrl (catlri lncarcati cu h1Cr1.Jri pretioase), Velo, 58; BNA, V, 70; GrS,
lV, 236; ICar, 24; Jb, XIII, 82; s' turnd nitpol acdsd.:. ncitrcdf di hurl (se lntorceau iar
acasa ... lncarcati cu bunatati), BNA, II, 74; 7°: hdrl! (rele apucaturi !), PGr, 81; fe Mrl
uri'te loa~!! (ce urlte apucaturi ai luat !). - V. hd'ril. - < x!Xpt<; .. -".
HAR:EI, sf., pl. harll; nunta; petrecere, moce, mariage ; divertissement., BNA, II, 92;
Luin, II, 242 ; DNA, III, 50; Mriodsd! ~· la harii s' yinim! (bucuroasa I ~i sa venim l?i Ia
nunta !), CalGrB, 59. V. haraiict. - Cf. ~i alb. hare ,gioia".- <pl. )(otpot(<; ,allegresses, jubi-
lation".
HARE!\IE, sf., pl. huren'l, harem, ;harem•, Dal, 108; Nic, 587. ..:... < tc. harem (504)
, ,gynecee".
HAREN~E, sf., pl. harenfji •poisson (sorte de maquereau)•, · Dal, 108. - E acela~i cu
dr. hering ( < germ. Hi:ring).
HARE~(), -~e, pl. hdre~l, -~e, gratios, •gracieuxo, Dal, 108. V. hdri~u. - Cu sufixul -i$il
( ef. bedli~u. oacl'i~u) : < hdre + -i~il.
HARFA, sf., pl. hdrfe •harpe•, PAnt, 443. - Neologism.
-644- BAStLA

BAR liE, sf., pl. hd'rgi ~i hd'rgiurl, cheltuiahl, •d~pense; frais, imp6b, Dal, 108; Nic,
588; Mih, 232; PB, 611 ; l'l-lipsed tri hdrge pri cdle (li trebuia de cheltuialli pe drum), Cal.
1911, 52; hd'rgile di kiuernise uor pldtlre (datoriile de stat se cer pllitite); hd'rflurlle te (died
cu nl~l (cheltuielile ce flicea cu dln~ii), CalGrB, 115. Sinonim : exu3. - < tc. khardj (535)
.,depense".
BARBABEL, sm., pl. har/label'l, Dal, 108 - v. harabeil.
BARI: a-hdri cuscrd (dragli cuscrli), LP, 123 - v. ahdr.
BARISMA, sf., pl. harlsmate, gratie, •grAce; don; qualite•, Mih, 232; GEl, 152; htiri~ma
ca di zambild (gratie ·ca de zambilli), Bair, 65. V. hdre. - < x«pta!J.ot ,cadeau; present".
BARJ~(J ,. -;;e - v. hdre~il.: (edtd hdri$e (fatli gratioasli), AI. 1903, 20; Velo, 46; BNA,
V, 82; grdirlle hdri;;e (cuvintele drliglila~e), Fl, II, 5, 5; el edste cdma hdri,lu (el e eel mai
gratios).
HART.~ 1 , sf., pl. hd'rJl, hartli, •carte geographique•, Dal, 108; Nic, 588 (hdrtu) ; Mib,
233; GEl, 152. - < xlipTot .. -".
BARTA', sf., flirii. pt, datoritli, •grace a•: s' auef hdrtd a zld'kllor (sli multumiti fia-
relor), PB, 12315 ; GEl, 152. - < xliptTot < xliptc;·
HARTUPEXI, sm., pl. hartupexean'l, juclitor, •joucun, PB, 611; GEl, 122. Sinonim:
ag1ucdt6r. - < )(otpTo7ta:lxT1j:; .. -".
KARVAL, -ld, hdrual'l, -le, dlirliplinat, •quelque chose de croulant, de branlant ; ruine ;
patraque•, Dal, 108; GrS, VI, 385; cdsd uedcl'e, hdruald f mdre (casli veche, ruinatii. ~i mar~),
Lum, II, ·199; htinea erd muitu hdruald (hanul era foarte dlirliplinat), GrB, 2, 25; BNA 1 IV,
121 ; podrta s' di~cl'lse hdruald (poarta s-a deschis hodorogitli), Fl, I, 2, 5; ctl~l'lurl strlmte
~~ hdruale di cdse (clii l!lguste ~i ruini de case - ca sf.), Bair, 54; 17. V. druale, liruald !ji
hdrudl'isescu. - < :J(fip(3otAOII .. -".
HAS, hdsd, pl. l?0$1, hdse, fin, •de premiere qualitt\• : ma hrlsiclu li-addrd di hdlcuma
fed hdsd (dar argintarul le face din arama cea finA), Lum, II, 127; PAnt, 182; BNA, III,
78; 166. V. hdscu2 • - < tc. bAss (491) ,sensible".
BASAPL'IO, sm., pl. husapl'eddz, mlicellirie, •boucherie•: ca cl'nile Ia hasapl'l6 (ca
clinele Ia mlicellirie), PLit, 457. V. hdsdp ~i sinonimul cdsdpnlfd. - < xa:aot7te:t6v .. -".
HASCA, invar. <1°. bouchc beante - v . ba,im;el; 2°. coutume qu'on pratique Ie soir
de Ia veille du grand cart!me en se servant de nougat turc•, Dal, 108; GrB, 2, 22. - 1~.
hdsca ·~l-edste (l~i e gurli-cascli), PGr, 81; 2°: Duml'nica di Pdredsin'i fdfem hdsca (duminica
de Paresimi batem halvita). - V. hdscui, hl'edra.
HASCANfFUR, -rd, pt hascanlfurl, -re, nlitliflet, .vaurien ; bouche beante•, Dal, 108 ;
•taquin; turbulent..- Prin filierli greceascii, cuvlntul e acela~i etimologice~te cu cdscdndisescu.
HASCU1 , vb. I {hdscdl, -edt, -cdre}, clisca, •bayer; demeurer (t!tre) bouche beante•,
Dal, 111, Nic, 589; GEl, 152; dltu hdscd ~i-dltu s· · cuml'nicd (altu/ cascli gura ~i altcineva se
cuminicli), ZP, ]II, 514; tut II hdscd n gurd s' dudd (toti rlimlneau cu gura cliscatli ca sli audli),
PB, 29711; n gurd u hdscd (se uita Ia ea cu gura cliscatli, o iubea mult) PLit, 519. V. cdscu
~i mutritd. - < :J(tX<r.(!Jl .. -".
HASCU2 , -cd, flirli pt, fin, superior, •de bonne qualite•, GrS, IV, 385. V. has. - ·<
:J(Mtxoc; .. -".
BASE, sm., pl. hastdz, plnzli de Olanda, •toile de Hoilandl''• Dal, 108; Mih, 233 (hasei,
sf.); GrS, VI, 385. - Cf. gr. )(otai!c;< tc. h888e (527) ,espece de madapolam".
BAStLA, sf., pl. hasele: haseld dial Moisi (ladli de zestre de a .ui Moise), VAR, 284;
ua s' di$cl'ldd hasela (va deschide lada), Lum, V, 11-12, 35; bdgd flurll tu haseld .(bagli galbeni
In cufar), Lum, V, 11-12, 31 - v. caseld.
HASIAEAR -645- HARARE

IIASI AEAR, sm., pl. hasi<ledrl: nlnte n'edze hasi<ledru (In frunte merge conll.c8rul),
CFr, 170 - v. hdsa<lyedr.
HASMU, sm., Mih, 233 ~i 131; aved hasm un Culun'edt (avea du~man pe un colonial),
Velo, 44; BNA, V, 76- v. dsmu, hdzmu1 · ~i alb. hasm ,nemico".
HASiJ, sm., pl. ha~l, as, Dal, 108 - v. asii ~i sinonimele ke/il , mond.
IIASUMERI, sf., pl. hasumerl, pierdere de limp. •pcrte de temps•, GrS, VI, 385. V.
hasumirsescu. - < :x,«aoJLa!pt .. -".
HA~A, adv., tiigada, •denit, Mill, 233; PB, 611; u (die hd~a cdpra (o face contestatii
capra, ileaga ca a luat capra), Mac, 22; hd~a 11' hd~a (nu ~i nu), PLit, 814. - V. inkedre ~i
stedud 4°. - < tc. ha\eha\ I (492) ,aDieu ne plaise; jamais".
IIA~CA, sf., pl. hc'i'§li, cioara~ •corneille• : l:mlcdrtl hd'!~lile (1-au mlncat ciorile), PLit,
32. - V. hl'~cd ~i Clodrd8 , gdle.
. HA~f~{J, sm., fara pl., opiu, •opium•: trag a(i6n, halli~ii (fumeaza afion, opium), Lum,
V, 12. V. a§i~u.- < tc. haehleh (508) ,herbe; pAte faite de feuilles cbenevis ... ". ·
IIA~UTU-IIOARA, sf., pt hallulu-Mrl •village habite par des Hd~ol•: lom ndp6i nsus
hallulu-h6rlle (am apucat iar Ia deal sprc satele ha~otilor), Fl, I, 3, 6. - V. Hd!~O/ ~i hodrd.
HAT, sm., ~t, armasar, Mih, 234- v. afl. .
IIATRi\ (nord), sf., .Dal, 108; Mih, 234; Lum, V, 151 ; li hdtra al Fezo (de batlrul
lui Fezo), Fl, II, 2, 9 - v. hdtl're; hdtra-a vodslrd-l mdre (hatlrul vostru e mare), BatN, 13.
HATULE, sf., pl.?, spatiu gol de sub acoperi~, •vide sous un toih, Kats, I, 91. - V~
hutule ~i hdlle.
H.\iJ, sn., pl. hd'url; HAiJA., sf., fara pl., . abis, •ablme, gouffre, chaos•, Dal, 108;
Nic, 583; GEl, 152; s' u ldsd (edta ac6 tu un hall (sa o lase fata acolo lntr-o prapastie),
CFr, 167; ascapd' ... di aestd hdua (l'rd (undu (fl scapat ... de acest abis tara fund), Fl, I,
2, 9; ascumte tu dlncodsa hdild a li agra~lre (ascunse In adlncul haos al uitarii), ArE, 3, V.
Mil. - < :x.«oc; .. -".
HAVALE, sm., pl. havatedz, havalea, •importunite; corvee, tallle•, Nic, 583; Mib, 234;
lu-dm havate prisli cdp-n'i (II am havalea peste capul meu). - Cf. ~i gr. :x,«~«:A«c; ,un sopras-
tante" (Somavera, I, 438). - < tc )JaVille (521) ,ordre de payement"; havdle olmaq ,impor-
tuner".
HAVRA, sf., pl. hd'vri, havra, •synagogue•, Dal, 108; Nic, 583 ; hdvrd uvredsctl (havra
evreiasca), PGr, 81. - < tc. khavra (530, 1320) .. -". · .
HAZE, sf., fara pl., haz, •plaisir; agrement>, Milt, 235; PB, 611 ; lo nu-l (ac hdze (eu
nu-l consider ceva placut, eu nu rna uit Ia 'el cu placere). V. ahdzea. - < tc. hazz (510) .. -".
HAZMU 1 , sm., .Pl.?, du~man, •adversaire, ennemi; en vouloir a quelqu'un•: n'l-a(ldl
hdZmu n cdlea mdri (mi-am gasit du~man In drumul mare), CFr, 155; l'l~avedm hdzmu atumtea
(atunci li aveam ca du~man), AI. 1903, 64. V. hdsmu, hdzmusescu ~i sinonimele du~mdn, ehtru
- < tc. kha~m (542) ,ennemi".
HAZMU2?, sm., pl. hdzma~z (gramosteni), galben, •monnaie_ d'or, ducat - v. gdlbind
etc.• : §tdpte hdzmddz am pri mine (~apte galbeni am Ia mine). - < ?
HAZO, hazedild, pl. hazadz, hazedle, prost(anac), •sot; badaud•, Dal, 108; GEl, 152;
yinu cu mine, haze (prostule, vina cu mine) . .Sinonime: glar etc. - < )(«~6c; .. -".
HAZUI-1.<\RA, sf., pl. hazuma'rl, prostie, •sottise, b~tise•, Dal, 108; AI. 1903, 58; GEl,
152. Sinonime: gldrime, glarumdrtl etc.- Pentru gr. -!L«P«• cf. ~i ~«~o(.l«p«·- < :x,rx~o~p« , -".
HAZUSCU, -cci, pl. hazu~tt, -~te •sot- v. hazo•. - Pentru sufix, cf. ursuscu.
HARARE, sf., pl. hdbd'rl, ~tire, d 0 • nouvelle; 2°. nouv~lle lugubre qui annonce une
mort, un deces; 3°. action de comprendre; 4°. souci; so:
sot orgueil; 6°. pl. sornettes; 7°.
au depourvu•, Dal, 109; Nic, 585; Mih, 226.- 1°: v' aduc hdbdre Mnd (vii aduc · ~tire buni);
HAB1nsf:scu -646- H.\IRLI'TCU

s' da di hdbdre (sli dea de ~tire); lu s' dfld aestu toe hdbcire nu-dm (unde se aflli acest loc
nu am ~tire, nu ~tiu), PB, 24521; ell ctnt jilos clnd dvdu hdbd'rlle di Ia nol (eu clnt lndurerat
clnd aud ve~tile triste de Ia noi), Lum, IV, 168; BNA,, I, 32; 2°: li dade duse hdbdrcl (duse
mamei ~tire de moarte), Fr, I, 10, 148; PAnt, 25; l'l-adusircl hdbd'rlle (i-au adus ~tirile de
moarte), PLit, 690 - v. burduval; 3°: l'ed i nu l'ed di hdbcire? (pricepe sau nu pricepe ?) -
v. uredel'e 2° ~i pi~ll; s' nu l'ed di hdbdre drdlll'i (sii. nu ·ane (sli nu simtii., sii. nu priceapii.)
dracii), PB; 34838; 4°: hdbdre nu-dre (nu vrea sii. ~tie, nu-i ·pasii.), PGr, 81 ; 5°: li ngru~e
hdbd'rlle (le-a lngro~at aerele, s-a fudulit), PLit, 690 - v. gros 3° etc. ; 6° : mica'rl, nu hdbd'rl!
(mlncliri, nu fleacuri 1), PB, 9215; hdbd'rll (baliverne 1), PGr, 81 - v . eureubetcl 4°, gol 5° etc.;
qo: vin'e ... fl'rcl hdbdre (veni flirli veste, pe nea~teptate), BNA, Ill, 154 - v. anipdndiha etc.;
ecl-le s' nu-n'l fall hdbdre? (de ce sii. nu-mi dai de ~tire?), BNA, Ill, 158. - V. habere ~i sino-
nimul ~tire. - < tc. khaber (531) ,avis, nouvelle".
H1BARSf:SCU, vb. IV (hdbdrsil, -sit, -sire}, considera, •considerer, tenir en conside-
ration. .:. nu-l hdbdrsescu ti livd (nu-l considera pentru nimic, nu-i dau nici o atentie), AI.
1903, 55. - < )(IX!J.~otpl~w ,se soucier de".
HABARSfRE, sf., pl. hdbdrsirl, considerare, •action de s'aviser, de tenir en conside-
ration..
HABARSfT, -id, pl. hdbdrsil, -te •avise; considere•.
HABOATA, sf., pl. hdbodte, bii.~icii., •bulle (de savon)•: hdbodle di- sapune (bli~ici d'e
sii.pun), Lum, III, 186. Sinonime : bi~lccl, fused. - < ?
HAiiiLi'KE, sf., pl. hdgill'kl, hagillc, •pelerinage; bienfait•, Dal, 109 ; Nic, 589; Mih,
227. - 1°. vred s' n'edrgcl n hdgilt'ke (voia sii. meargli Ia hagillc), Lum, II, 152; PAnt, 177;
BNA, III, 110; 2°. vl'rcl eclrvandr nu duse la hclgill'ke, ma pieurdrl multi (nici un caravii.nar
nu s-a dus Ia lerusalim, dar plistori s-au dils multi), PGr, 128; 3°. adrii' 'na mare hdgill'ke
(a flicut o mare binefacere), PGr, 81; PB, 611. - < hagi (tc. hadjylyq).
HAiiiOAN'E, sf., pl. hdglodn'e demme qui fait ou qui a fait le pelerinage a Jerusalem•.
- La lntoarcerea ei de Ia Ierusalim, hclglodn'ea era a~teptata de consii.teni cu impresionantli
manifestatie religioasli. ·
HAIATE, sf., pl. MU/, tindli, •galerie exterieure d ;une maison; antichambre d'une mai-
sono, Dal, 109; Nic, 583; PB, 611; PLit, 65; aved fudzitcl dit hlilcile (ph•case din tindii.),
Fl, 1, 5, 3; ntribdl vi/ina dit hdldte (am tntrebat pe vecina din tindii.), P enB, VII, 170. -
Cf. ~i alb. hajat ,atrio". - < tc. halat (523) ,vestibule".
HAIMPSf:SCU (mi}, vb. IV (hiUIJipsil, -ft.il, -sfre),rasfii.ta, •caresser, choyer•, GEl, 151;
vimt di sedrd ·1-hdllJipseii (vint de searli II mtngiia), PAnt, 130. V. eiiniikipstlscu, dizn'erdu,
gdlinisescu, pu~putt!scu. - < xoct8euw .. -".
HAl AIPS(RE," sf., pl. hdllJipsirl, mtngiiere, •caresse, cajolerie•. V. hdlJ)'e.
HAl AIPSfT, -ld, pl. hdllJipslf, -te, caresse. V. dizn' irddt.
H.URE, sf., pl. hdfrl, folos, •profit; bonheur, fortun.e •, Dal, 109; Nic, 584; Mih, 227;
PB, 612. - 1°. Mire s' nu-dl putt! (profit sau noroc sa nu ai niciodatii.), PAnt, 85; 2°. celled
lucru cu hclire (flicea treabii. cu folos), BNA, II, 72; 3°. mcl'ndzrl cu htlire (mdndre norocoase),
BNA, II, 76; 4°. nu ttl vidzu hdirea (nu a avut nici un bine. de pe urma lor), CalGrB, 39;
BNA, IV, 119; 5°. omlu nu vedde hdlre di lucru furdt (omul nu vede (nu are) noroc de obiect
furat), Lum, I, 191; 6°. s' l'ed hdirea .(sii. i~ norocul), PLit, 41. - V. htirie, hdirusescu. - <
tc. khalr (557) .. -".
HAIRLI'TCU; HAIRLI'TIC, -cd, pl. hdirll'tti, hdirll'ti/1, -tte, -tile, norocos, cde bon au·
gure•, Mih, 227 - v. hairlitica; PB, 611. Sinonim: agurliu.
n\mus:Escu -647- n.\ND.:\CUSfRE

B.:\IRUSESCU, vb. IV (ht'iirusll, -sit, -sire}, profita, •avoir du profit, du bonheur, de


Ia fortune•, Dal, 109.; Nic, 584; hdirusim ~· nol di hdirusirea a ta (am profitat ~i noi de
norocirea ta). - V. Mire ~i gr. :xattpt· - < )(.Ottp6voo .. -".
B.:\LAl:liJ, sm., pl. hdlacl •cardeur de coton et de Iaine•, eel ce dlirlice~te. - < tc.
balladj (515) ,-".
B.:\LATE, sf., pl. hald'f, unealtli, d 0 • instrument - v. iryalie; 2°. membre- v. ma-
duldr; 3°. membrc viril - v. no dee, puld, soke etc.•, Dal,-109; Nic, 584; Mih, 228-; PB, 612;
FI, II, 1, 13. - 1°: hdld'{le di ardre a lucrdtOrllor (instrumentele de arat ale lucrlitorilor),
Lum, I, 78; turlfl di turlfl di hdld'f (fel de fel de unelte), Cal. 1911, 97 ;· videdre-a ai~tOr hdld'/
di piaimddz (vlizul acestor instrumente de chinuri}, Lum, 11, 220; 2° : ~d lute hdld'sle di truprl
putrddzd'scu (~i toate membrele corpului putrezesc), Cod, 65 bll; 3° : cf. nodda etc. - < tc.
alit (31) ,instrument; membre".
B1UND.~RESCU, vb. IV (hdldnddrll, -rit, -rlre}, hoinari, • courir Ia pretantaine•, Mih,
228. - V. hulanddr.
B.~LfKE, sf., pl. ht'ilikl, pietrlirie, •petite pierre; contree rocheuse•, Mur, III, 5; Jb,
XIII, 86; GEl, 151. V. hdli{d. - < ;(at:Abtt ,caillou".
B.~LfT.\, sf., pl. hdli{a, sUncli(rie), •caillou•, PScr, 217; Nic, 585; GEl, 1St. - < alb.
baH~ ,sassolino".

H.\LKE, sm., pl. hdlkeddz, fierar, derronnien, GEl, 151. Sinonim: hirdr. - < ;(Ot:A-
xtOC~ ~~ ,.,,•

H.\LKERE, sf., pl. halkt!rl, var, •chaun, Lum, I, 69. Sinoilim: azveste. - V. cdlkere.
H1L'IURA, sf., pl. hdl'lurl, hal, •triste t\tat, malheun, Dal, 110. - V. hdld.
H1MAL, -ld, pl. hdmdl'l, -le, hamal, •portefaix•, Dal, 110; Nic, 585; Mih, 22.9. - < tc.
bllJJUII (518) ,qui porte des charges".
HAMAME, sf., pl. hdma'n'l, hainan, •baim, Nic, 585; Mih, 229; AI. 1903, 43. Sinonim:
bdn'e. - < tc. hammon (518) ,-".
HAJ\lALEA~TE, adv., ca un hamal, •il Ia maniere des portefaix• : lucreddzd hdmdl~d~te
(lucreazli ca un hamal, din greu), AI. 1903, 90.
n.\1\IALESCU, -leased, pl. hdmdle#t, -U~ti, de hamal, •de port~faix•, Mih, 228.
. ·H.\.\1.:\LfKE, HAMALJ'KE, sf., pl. hdmdlikl, hamallc, •grosse besogne, rude metier,
corvee•, Nic, 585; Mih, 228. - < tc. bamallyq (518) ,profession de portefaix".
HAMBARE, sf., pl. hdmbd'rl, Nic, 585; Mih, 229; va si-dm hdmbcirea mplind (voi · ave a
hambarul plin), Lum, IV, 276- v. ambdre.
HAMBLUSESCU, vb. IV (hdmblusll, -sit, -sire}, a se llisa tn jos, •(a)baisser, rabaisser,
GrS, VI, 385; ccisa hdmblused~te (casa se lasli In jos). V. hltmbusescu, hamblci ~i uselescu. - <
;(Ot!J.7JA6voo .. - " .
HAJ\IINEDZiJ, vb. I (hdmindl, -nat, -ndre), tempera, •temperer>, Mih, 229 (hdminire,
vb. IV). - < hdmin. ·
H1NDAC, sn., H.~NDAKE, sf., pl. hclnda'kl, ~ant, •fosse•, Dal, 110; Nic, 586; Mih,
229; PB, 613; GEl, 151 ; l 'l-a(ld; tu un hdnddc mi'r~ea (i-a glisit cadavrul tntr-un ~ant), PLit.,
778; cdlea edste mplind di ht'indd'kl (calea e plinli de ~anturi). V. endec. - Cf. ~i alb. handdk
,fossa", gr. )(atv3ilxt· - < tc. kbandaq, hendeq (552) .. -".
HANDACUSESCU (mi), vb. IV (ht'inddcusll, -sit, -sire}, afunda, •ablmer; enfoncer;
rendre malheureux•, Dal, 110; Nic, 586; GEl, 151; hdnddcuseci-te! (lnfundli-te! = piei din
fata mea!) - tn graiul femeilor. V. a(undust!scu. - < xatv3atx6voo .. -".
HAND.:\f.USfRE, sf., pl. hdnddcuslrl, cufundare; nenorocire, •action d'abtmer; defaite,
malheun, Dal, 110.
HANDACUS{T -648- HARAR

HANDACUS{T, -ld, pl. htlndtlcusl(, -te, nenorocit, •ablme; malheureux•, Dal, no;
Nic, 586.
HANDOS1 , adv., profund, •profondement - v . handth: ·htnd6s cum bumbunetidztl (cum
tuna adlnc), BNA, I, 102.
HANDOS2 , ' -dotistl, pl. htlnd6$l, -dotise, adlnc, •profond•, Dal, 110; rtina htlndo tistl din
keptu (rana adlnca din piept), ·FI, I, 1, 5; PAnt, 250. - V. ahtnd6s, ·hund6s ~i dine 6s (sub
hail).
H.I\N GEAR, sn., pl. htlngetire, hanger, tkandjar; poignard . recourbe•, Dal, 110; Nic,
586; Mih, 229; PB, 612; cultic di grln .. . tu loclu di htlngetir (colac de grlu . .. In locul
sabiei), PAnt, 161 ; htlngetirile di hilstikl suntu ~curie $' lti'rdzi (hangerele de miicelari slot
scurte ~i largi). V. htlnjtir. - < tc. khaodjer (552) ,poignard long" .
HANGEARA, sf., pl. hdngedre, PLit, 70 - v. htlngedr.
HANG{, -gfodn'e, pl. htlngeddz, -glodn'e, sm., sf. ~i adj. , hangiu, •aubergiste•, Dal, 110;
Nic, 586; Mih, 229 ; PB, 612; PAnt, 445. Sinonim : mehengi. - < tc._ khandjy (529) .. - " .
HAN .JAR, sn. : cu un htlnjdr ... II strtlpunze (II st~apunge cu un hanger), Velo, 22 - v.
hdngetirtl.
HAN'EATIC, sn. pl. htln'edtife, cheltuiala de han, tfrais d'auberge•, PB, 612; s' pltl-
ledsctl htln'edtiflle (sa plilteasca cheltuielile de han), PB, 839 • V. htine. - < xatvr.li·m<ov .. -".
HAPSANE, sf., pl. htlpstl'n'l, Velo, 26; PB, 612 (Mpsedne) - v. :
HAPSANA'fi, sm., pl. htlpstlnddz- v . hdpse - Mih, 230; PAnt, 445; Cal. 1911, 146.
Forma nordicil. - < tc. habskhane (496) ,prison".
HAPSINESCU, vb. IV (htlpstnll~ -nil,_-nlre), lntemnita, •emprisOIJQer•, Mih, 230. Sino-
nim : flucusescu . - < htlpsdn~.
HAPSIN{T, -ttl, pl. hdpslnlf, -te, lntemnitat ,oemprisonm\• : ctlfe nu kivernisedftl htlp-
stlnlsl'i? (de ce nu lngrijeati pe cei lncarcerati ?), Cod, 12 b11 •
HAPUESCU, vb. IV (htlpull, -ult, -ulre), hapiii - sinonim cu ylupuescu - , Dal, 110;
Nic, 586. - < hap!
HAPU{RE, sf., pl. htlpulrl- v. ylupulre - , Dal, 110; Nic, 586.
HAPU{T, -lil, pl. htlpul(, -te, Mpait, •mange avec avidite•, Dal, 110 ; Nic, 586. - V.
hltpult.
HARACE, sf., pl. Mrtl'Cl, haraci, •capitation; ancien tribut annuel que payaient les
sujets non musulmans de !'empire ottoman>, Dal, 110; Nic, 587; PScr, 217. V. hardce ~i
hardfumtl. - < tc. k!tarAdj (534) ,-".
HARAIE, sf., pl. Mrtl'l, Dal, 110; Nic, 586; htlrtl'l pri keptu multl (ridicii pe piept
baloturi), PAnt, 269; Bair, 69 - v. Mrtir; lnima - htlrtile (inima largtl cit un sac mare,
suflet .rabduriu) - cf. mgl. ambtir (CapM, III, 12).
HARAKE, sf., pl. htlrd'kl: ltl da cu htlrdkea pi mt'ntl (le dii cu linia pe mlna), C~c, 25
- v . hdrac ~~ rlgltl.
HARAME, adv. , Nic, 587; Mih, 231 ; cal hdrdme (cal de haram), Lum, II, 309; BNA,
III, 128 - v. hardme. ·
HARAPA, HARAPE, sf., pl. htlrtl'kl, darapilnatura, odelabrement, ruine•, Dal, 110;
PEtim, 12: - < tc. kharAb (533) ,destruction", khardbe (534) ,ruine, debris".
HARAR, sm. ~~ sn., pl. htlrtirl ~i hdrtire, arar, •ballot; grand sac de Iaine qu'on charge
sur les mulcts - cf. PAnt, 262; Plm, I, 143 a•, Mih, 231; umplu tut htlrtirll'i (a umplut toti
ararii), PLit, 1046; PAnt, 204 ; BNA, V, 32; htlrtire di lt'ntl (arari de llna), GrB, 93. V.
htlrdle. - Cf. ~i alb. hardr ,grosso sacco", gr. )(Otp~pL ,grand sac de poil (de crin)". -- < tc.
~harar (534) ,grande sacoche de poils de chevrc qu'on charge sur les b~tes de somme" .
-649- BARBULfRE

H1'RA, sf. (pronuntarc fiir~croteaHa a formci hdre sub influenta pluralului hdrl etc.):
ll'l (ed{ird $i-a lui hd' / d (li fiicurii $i lui gratie), PB, 47711; ired amvdlltzl di hdrzlre a hd'ra
[ = a hdril'el} a dylulul duhu (era invelit de diiruirea harului sflntului dub), Cod, 921 - formA
defectuoasii (v. hird'1'1}.
HARACOP, -codpa, pl. hdracokl, -coupe, vesel, •gai, joyeux•, Dal, 111; Nic, 587; Mih,
230; PB, 612; PAnt, 445; AI. 1903, 72; GEl, 151; Fl, II, 5, 7; ter1u-l limpid $' hdrdc6p
(cerul e limpede ~i vesel), Cal. 1911, 51; tot erd hdracokl (toti erau veseli), CaiGrB, 118. V.
hdrios. - < x_o:pox6rroc; .. - ". .
HARACUL'E, sf., pl. hdrclcri1'e, cotofanii, •pie•, Lum, V, 185. - V. hdrdhli1'e, haracdsl{r}d,
hdrdfll'lzl , hdrdhcistd, hlirdhdxd, hdrhdstd ~i caracdxd. - Cf. ~i alb. herekeqe ,civetta" .
. HAR.\CUP{L'E, sf., pl. hclrclcupil'e, voio~ie, •gaiete, rejouissance•, Dal, 111; Nic, 587;
GEl, 151. Sinonim: hildrie. - < x_o:po:xoma .. -".
HARAFfL'Ifr, sm., pl. hdrd(ll'l •pie?•, Dal, 111.- Y. harabel'lzl ~i hl'~ca.- <?
H1R.ArtE, sf., fiirii pl.- v. hdragmd, lzaralmera - , Dal, 111; N ·c,- 586. V. hdryle.
< x_o:po:yf) , pointe du jour" .
BARAHASTA, sf., pl. hdrdhd'$1i, cotofana; •pie; maigre• : ti file$1 hdrdhdstd (ai slebit),
Mih, 231. - V. :
BARAHAX.\, sf., Mih, 231 - v. caracdxd; HARAHUL'E, sf., Mih, 231 - v. hdrdcu1e.
HARAKESCU, vb. IV, sforai, Cal. 1912, 94- v . hdrkescu.
HARA'L'I, sf. pl. •habitudes, procedes- v. hdre 7°>, Mih, 231. - E pluralul anormal
al formei ha'ra, corespunzlnd pluralului articulat hd rile de Ia hdre.
HARAl\IGf, -lflocin'e, pl. hdrdmgeddz, -glocin'e, parazit, •qui vit aux depens des autres•.
V. haramufdl. - < hardme.
HARAl\lfT, sm., pl. hdrdmlf, hot, •brigand, pillard•, Mih, 231; PScr, 217; s' duse tru
munte $d este prolzl Mrdmftzl (s-a dus Ia munte ~i e prim (~ef) brigand), Cod, 28 b&. - V. ha-
ramlzl ~i gr. x_o:po:J.Ll3e:c; (Passow, 1461 ).
HARASESCU (mi}, vb. IV: nu $led cum sll-1 hlirasedscd (nu ~tia cum sil-l mlnglie),
Cal. 1911, 55; 56 ; BNA, V, 111; ddda .. . ma$1 cu mine s' hdrdsed (mama ... numai cu mine
sc bucura), Velo, 60 ; BNA, V, 72. - V. hdrisescu.
HARAXESCU (mi), vb. IV (hdrdxff, -xft, -xfre), cresta ;· zori de zi, .Caire un cran;
erafler; ca impersonal: Ia pointe du jour•, Dal, 111; Nic, 587; GEl, 151; 1-hdrdxll 1a Clor
(l-am zglriat Ia picior); aveci hdrdxftd (se crapase de zi), PenB, V, 52 - 'v. hdragmd, hdryle.
- < x_o:po:x6vw ,rayer".
H.\RAX{RE, sf., pl. haraxlrl, crestare, •entaille; rayure; l'aube•, Dal, 111.
HARAXfT, -tel, pl. hdrllxlJ, -te, •entaille; raye•, Dal, 111; Nic, 587.
HARAXfTA, sf., fll.r!1 pl., zori de zi, •pointe de jour>: tu-apirftd $' tu hdrdx(ld (Ia crii-
patul zilei ~i In zori de zi), W, II, 12. Sinonime: apirltll, cripdtd.
H.\RB{E, sf. , pl. hdrbil, arbiu, •baguette de 'fer pour charger les fusilso, Dal, 110; Nic,
588; atumtea drmile s' ump1ed cu vedrga i cu hdrbla (atunei armele se umpleau (se lnciircau)
cu varga sau cu arbiul), Trib, II, 5-6, 20; tl bat. furll' i cu hdrbla (ll bat hotii cu arbiul), BNA,
I , 14. V. arble, hdrbtl ~i sinonimul cdslc. - < tc. harby (502) , -" , harbe (501) ,lance" .
BARBO ALA, sf., pl. hdrbod1e, flegmii, •flegme; glaire•, Dal, 110 ; Nic, 588; Mih, 231 ;
PB, 612- V. hl'rpd.
HARBULEDZfr, vb. I (hdrbu1dl, -1dt, -1dre}, sforiii, uonfler•, C~c, 23. - . V. :
HARBULESCU, vb. IV (hdrbulli, -lit, -lire) - v. hdrbuUdzzl - , Dal; 110; Nic, 588;
PB, 612; W, II, 222 ; acdld' .s' hdrbu1eciscd $i s' hedrbd (dsu1'e (lncepu sii horciiiasca ~i sa
sforaie), PB, 40626.
HARBULfRE, sf., pl. hdrbulirl,' sforiiire, oronflemenb, Dal, 110; FB, 612.
IIARBUT -650-

IIARBUT, -iii, pi, hdrbUf, -te, !acorn, •gourmand, glouton•, Dal, 110. Sinonim: lt!maryu.
- V. hdrldput ~i alb. harbrlt ,grossier; idiota, balordo".
· HARD ALA, sf., pl. hdrdd'/'f, gaurll In hlrdllu, ctrou (dans un tonneau)•: u-adrd' dip
ht'irddld (o fllcu lata de tot), PGr, 81 ':- v. ddld, t;t!sd 2°. Sinonim: grlvd. - < ?
HARESCU (mi), vb. IV, Mih, 233; mine u (ellil amdrea tra s' vd hdrifd di nl'sd (eu
am facut-o marea ca sa va hraniti din ea), Cod, 1111. - < hdrnt!scu.
HAR9fE, HARrfE, sf., pl. hdryil, zori de zi, taube, pointe du jour•, Dal, 110; PB,
612; GEl, 152; s' Iinde ninle di hdrt;ie (se lntinde lnainte de zorii zilei), Lum, V, 9, 20;
PAnt, 338; hdryla ld da ,dzuild brlnd" (~urora le da ,ziua buna"), LP, 13; PAnt, 244; BNA,
II, 114; (udzll hdryle (am plecat In zori). - V. hdrdyle, hdrdxitd·.
HARliESCU, vb. IV, Mih, 232- v. hdrgtut!scu, hdrjt!scu.
HARliiLI'KE, sf., pl. hdrgill'kl, cheltuiala, •argent pour faire les depenses necessaires•.
V. harge. - < tc. khardjlyk (535) ,-".
HARlifRE, vb. IV, sf., Mih, 232 - v. hdrgtulre.
HARliiUESCU, vb. IV (hdrgtull, -ult, -ulre), cheltui, •depenser, faire des frais•, Dal,
110; PAnt, 444; nu-dm trd fi s' mi hdrgtut!scu (nu am de ce sa cheltuiesc), BatP, 34; BNA,
III, 114. Sinonim: xu!Syipst!scu. - < tc. khurdjamak (535) ,-".
HARliiUfRE, sf., pl. hdrgluirl, cheltuire, •action de -depenser•, Dal, 110.
HARliiUfT, -td, pl. hdrgtuif, -te cdepense•. Sinonim: spdtd/'luslt.
HARliiUITOR, -todre, pl. hdrgtuitorl, -todre, cheltuitor, ;depensier•, Dal, 110. Sinonim:
spdlal.
HARHALA, sf., pl. hdrhd'l'l, pamlnt steril, •terre sterile, sol aride•, Dal, 110. - < ?
IIARHAL'E, sf., pl. hdrhd'l'l; HARHAL'IfJ, sn., pl. hdrhdl'e, barbia coco~ului, cbarbe
CJa cr~te de coq ou de poule•, Dal, 110; GEl, 152; DR, IV, 851; c.ucollu ... ·~i-ndredp$e
n'iclu-a lul hdrhdl'lil (coco~ul. .. ~i-a dres mica lui creasta), RP, 9, 7. - Cf. gr.xotp)(cXAt,-",
alb. karkal'r:: ,Armband" (GM, 178), tc. kllalkhdl (548) ,anneau que les femmes arabes se
mettent aux jambes comme ornement".
IIARHASTA, sf., pl. hdrhd'sli (nord), Dal, 111; PLit, 50- v. hdrdhdstii.
HARHANDEL'IfJ, sn., pl. hdrhdnded/'e, coi, ctesticule•. Sinonime: col'!il, IOpd 4°. - < ?
HARHARESCU, vb. IV, (hdrhdril, -rlt, -rlre), a ride In hohote, •rire aux eclats•, Nic,
.588. Sinonim: cdpdt!scu. - Cf. gr. )(otp)(otp(~w·
HARHARfRE, sf., pl. hdrhdrlrl •eclat de rire•, Nic, 588. -Cf. gr. )(otp)(<ip!.O'fL:x ,.KocyxotafLo~".
HARHfAA, sf., pl. hdrhidz, rae, cecrevisse•, Dal, 111; Nic, 582; CAr, 329; multi pt!~fl
-~i hdrhidz (multi pe~ti ~i raci), Fl, I, 6; 6. V. ardc, ciivru ~i cdrdvlM. - < )(otp:xK!8ot ,sargue
·ordinaire".
HARfE, sf., Mih, 232; CAr, 363- v. hdire.
HARIOS, -odsd, pl. hdrio~l, -odse, vesel, cgai, joyeux•, Dal, 111 ; Nic, 587; Mih, 232;
PScr, 218; PB, 612; PAnt, 444; 4-l5. V. hdros2 ~i hdrdcop. < hardild.
HARISESCU (mi), vb. IV (hdrisil, -sit, -sire), bucura, «(se re)jouir; caresser; (se)
!feliciter•, Nic, 587; Mih, 232;; PScr, 217; PB, 612; PAnt, 444; GEl, 152; hdrised-te lora,
dodmne (staplne turc, acuma bucura-te), Lum, II, 180; BNA, III, 74. - V. hdrst!scu ~i mbrlcur.
HARISfRE, sf., pl. hdrislrl •joie; caresse; action de se rejouir•, Mih, 232.
HARISfT, -ld, pl. hdrisif, -te •Joyeux; enchante; caresse•, Nic; 588.
HARJESCU, vb. IV, CBiog, 50- v. hdrgt!scu.
HARKESCU, vb. IV (hdrkil, -kit, -kire), sforai, uonflero, Dal, 110; Mih, 231; PB,
612 ; PScr, 217 ; PAnt, 444 ; .CEI, 70 ; hdrked,te greil (horcaie gre.u). V. hdrdkt!scu ~i hdrbult!dzil.
- <Ill. hiirkamli ,-".
HARKiN, sm: ail hdrkln tu h:cdl (au cancer Ia ficat), Cal. 1912, 125 -carkln.
HARKfRE -651- HASCAT

BARKfRE, sf., pl. hdrkirl •ronflemenb, Dal, 110; Mih, 231. V. hdrbulire.
HARLAPUT, -ld, pl. hdrldpuf, -te, Mih, 232- v . hdrbUt ~r sin,onimul hirtu.- < ?
BARNESCU (mi), vb. IV, hrAni, •1°. nourrir; 2°. garden, Nic, 588; Mih, 232; PScr,
218; PB, 612; carl ua-n'l ti hdrnedscd? (,qui te gardera ?"), Rec, 41-42; 16 - v. auegl'lu. -
V. hrdnescu, hdrescu.
BARNfRE, BARNfT, Mih, 232; Nic, 588- v. hrdnire, hrdnit.
BAROSl, adv., vesel, •gaiement, allegremenb: bat hdros cfmbc'i'n'fle (clopotele suna
vesel), PAnt, 157; BNA, II, 4. - V. :
BAROS2, hdrodsd, pl. hdro~l, hdrodse - v. hdrios - : hdros di tihea te lu-a(ld' (bucuros
de norocul cc 1-a glisit), BNA, II, 90. Sinonim : yios.
BARSESCU (mi), vb. IV (~drsil, -sit, -sire) - v. hdrisescu - , Dal, 113; Nic, 588;
PAnt, 444; aqi s' fl hdrse~ti bdna (a~a .sA te bucuri de viatA), PB, 64 12 ; nu ti hdrsed, hdr-
sltlu-a mell (nu te bucura, mingliatul meu), RA, 96; BNA, II, 38; PLit, 519. - < )(atlp(J) .. -".
BARSfRE, sf., Dal, 111; BARSfT, -ttl, Dal, 111; Nic, 588; PB, 612; una-l tut jilitd,
aldntd i hdrsitd (una e mereu lndoliaU, cealalU e bucuroasA), PLit, 371- v. hdrisire, hdrsit.
BARTAKE, sf., pl. hdrtd'kl, carte de joe; •carte a jouer., PB, 612; GEl, 152. Sinonim:
carte 5°. - < )(atp'tocxt .. -". .
HARtlE; sf. , pl. hdrtil, hlrtie, •papier., Dal, 111; Nic, 588. V. acodld. - < )(atp·d , - "
BARVAL'ISfT, -ld, pl. hdrudl'isif, -te, holbat, •ecarquille•: cu ocl' il'l hdrudl'islt (cu ochii
holbati), Lum, V, 216. - E participiul trecut al verbului hdrudl'isescu ( < )(Otp~atAtcX~(J)), de a
cArui circulatie nu slnt sigur.
HARzA:Escu, vb. IV (hdrzdll, -cW, -dire) , trebui, •devoir, falloir, Hre necessaire•, GEl,
152; uasil'ilu 1-hdrzdld, ~· nls, un ahtdre san (regelui li trebuia, ~i lui, o atare farfurie),
PB, 4552s; ti hdrzded$le mumd (lti trebuie mlimd), LP, 54; BNA; II, 120 - v. mdmd 4°. V.
lipsescu. - < xpttli~oJLOtL .. -".
B.:\RZESCUI, vb. IV- v. ahlr(d)zescu.
BARZESCU 2, vb. IV, dArui, •donner, faire cadeau•, Dal, 111; Mih, 233; PScr, 218;
PB, 612 ; PAnt, 444; BNA, II, 8; GEl, 152 - v. ahdrzescu2 •
HARZfRE, sf. , Dal, 111; Mih, 233 -..,. v. ahdrzlre.
BARZfT, -td, Dal, 111; s' nd bc'ind'm hdrzita band (sA ne trAim dAruita (pretioasa)
viatll), CalGrB, 41; PAnt, 269 - v. ahdrzit.
BARZITOR, -todre, pl. hdrzitorl, -todre, dllruitor, •donnanb, PScr, 218.
BASAP, sm., pl. hdsdkl, mllcelar, •boucher•, Dal, 111; Nic, 589; Mih, 233; PScr, 218;
PB, 612. - < tc. qa\l~Ab (961) .. -".
HASAArEAR, -ra, conllcar, AI. 1903, 83- v. hdsduyedr.
BAS.:\MNfTA (Cl'isura), sf., Mur, III, 14 - v. hdsdpnlfd.
H.:\SAPA', sm., pl. hdsdpadz, Nic, 589; PB, 612 - v. clslbd' , htslbd' .
B.:\SAPESCU, -pedscd, pl. hdsdpe~fl, -e~ti, de mAcelar, cde boucher., Mih, 233; cuful
hdsdpescu (cutit de mAcelar).
BASAPLl'KE, sf., pl. hdsdpll'kl, mAcelArie; meserie de mAcelar, •metier de boucher;
boucherie•, Cal. 1911, 150. - < tc. qassablyq (961) ,metier de boucher". ·
HASAPNfT.:\, sf., pl. hdsdpnlfd, PB, 612 - v. cdsdpnifd, hasap/'10, hdsdmnifd.
BASAVrEAR, -rd (grllmosteni)- v . cdsduyear, sihddyedr.
BASCARE, sf., pl. hdscd'rl, cliscat, •action de bailler; bAillemenh, Dal, 111; Nic, 589;
ca hdscdrea om di om (ca cascatul de Ia om Ia om),' PLit, 519. V. cdscdre.
BASCAT, -td, pl. hdscaf, -te, cascat, •entrebi\ille, beanb, Dal, 111; armdned cu gU.ra
hdscatd (rllminea cu gura cascata), PLit, 762; PAnt, 86. - V . hdscu.
BASEANL{KE -652- HAVrE.(R

BASEANLfKE; sf., pl. hdseanlikl, du~miinie, •antipathie; hostilite•, Jb, I, 40. V. htizmu-
~i tc. khoufoumet (542) ,inimitie".
BASfL'IfJ, sn., pl. Msll'e, orz, oorge•, PLit, 320. Sinonim: ordzu. - < tc. bilell (492)
.,orge verte fauchee comme pAturage)'•
BASUliiRSESCU, vb. IV (hdsumirsll, -sit, -sire), pregeta, operdre son temps; chOmer•,
GrS, VI, 385; Cola nu hdsumirsed$lt (Nicolae nu pierde timp), Cal. 1911, 20t. V. hasumei.-
< )(OtGO(J.Epw " - " . _
BA~DISfTU, -ttl, pl. hd$disilii, -te, mtngliat, ocaresse•, CLitur, 129; 69. - V. hlilt3isll ~i
alb. hazd{sem.
B A I} I, BA~I, sf. pl. ocontrees, habitees par des Grecs, appartenant a Ia personne
du souverain (sultan)•, •possessiones privatae summi magistratus Turcorum• (Passow, 640);
PAnt, 444; WTh, 18; dit dirven'e $i dit Hii$l (din defileuri ~i din Hd$i), PLit, 1033; nu ti-
ariislra Hd'$1/e (nu ti-au· placut M'$lle), PLit, 1026. - Regiunea Hii$1 e cuprinsii tntre ora-
~elele Grebena ~i Calabaca ~i e locuitii de populatie greacii In sate mici _ lii cu case risipite. -
< tc. khnss (B-K, I, 731 ; Meynard, I, 680 : ,le domaine de Ia couronne, ou le tiers de biens
preleves sur l'ennemi"; Kelekian, 526 : ,qui appartient aux classes et aux rangs distingues;
imperial").
B i I} o t, -$odta, pl. Hd$6j, -$odie •habitant de Ia region Hd$h, PB, 612; WTh, 19
(: •·.. dirty and thievish beggar•); Hd$61 si-eardl $i-ahl't artiptu nu vred hil (hd$61 sa fi
fost ~i atlt de zdrenturos nu ai fi fost).
BA~UTESCU, -tedsca, pt hd$Uit!$/1, -U$ti, de hd~ot, PB, 613; tigre hd~utt!$li (tarini de ale
M$olilor).
BATAE, sf., pl. hatd'.l , gre~ealii, daute, erreur; detriment, malheun, Dal, 111 ; Mih, 234 ;
tu videdre - cu sivdde; tu mlcdre - cu hdtde (Ia vedere - cu drag; Ia mtncare - cu pagubii),
Lum, I, 80. V. a/dO. - Cf. ~i gr. )(OtTcX<; ('H7t£tP• IX, 27, v. 738); alb. haiti ,grande danno".-
< tc. khatil (543) ,;faute; peche".
BATl'RE, sf., pl. hatl'rl, hatlr, cegard, complaisance; concession, faveur, passe-droit.,
Dal, 111; Nic, 589; .Mih, 234; PB, 613. V. hdtra. - < tc. kbiltyr (527) ,egard".
BATlRiif, -glodn'e, pl. hdtlrgeddz, -glodn'e, piisuitor, •serviable, qui jouit d'egard•,
Dal, 111; Mih, 234.
HA.fJ, sn.: pi$lirediia n~los, tu hdii, va sana gould (jos, In prapastie, stlnca va suna
goala, a gol), Fl, II, 4, 5; tu hd'iilu /alii $i ahlndos cu nls si-arucuted$le (In genuna ,n~agra
~i adlnca cu dlnsul se rostogole~te), Trib, I, 10-11, 19. Sinonim: hlma. - V. hall.
BAUSESCU (mi), vb. IV (hdusll, -sit, -sire), infunda, •(s')enfoncer, plongero, Dal, 111;
Nic, 586; n'"i si hduslra ocl'il'l (ochii mi s-au dat Ia fund). V. ahlndusescu. - < xwvw ·" -"
+ )(clOt;•
HAUSfRE, sf., pl. hauslrl •enfoncement; immersion>, Dal, 111.
BAUS{T, -ld, pl. hdusll, -te, cufundat, •enfonce; ablme•, Dal, 112.
HAV AE (nord), sf., pl. hdva'l, clima; aer, •air; climat; melodic, cantilene•, Mih, 234.-
V. avde, hlva'. ·
HAV ANE, sf., pl. hdva'n'l, havan; cmortier en bronze pour piler•, Dal, 112; Nic, 583;
Mih, 234 ; PScr, 218; PB, 613; hdvdnea edsle di lunge, dubikea edsle di kedtra i di lemnu di
cuc<i$ii (havanul e de bronz, piua e de piatrii sau de lemn de nuc); mdma sta $i tdta l'l-da-
hdvdnea $i stlimbul (mama stii ~i tata li da - havanul ~i pisalogul), PLit, 378. V. ~lubec. -
< tc. havan (1320) ,mortier pour piler' 1•
HAVrEAR, sn., pl. havyedre, icre, •caviar; oeuf de tout poisson•, · Dal, 112; Nic, 583.
Sinonim: vutardc. - < tc. kbavlar (496, 522; 530) "-".
B .lvlJz:E -653- HEAVRA

HAVUZE, sf., pl. hdvrizl, havuz, •bassin a eauo, Dal, 112; Nic, 583. V. avriz. - < tc.
baouz, havz (522) , -" .
HAZI'RCU, -cd, pl. Mzf'rti, -te, gata, •prH• : mtctirea u-a(ld'm Mzf'rcd (mlncarea am
gasit-o gata), Fl, II, 1, 7. Sinonim: elmu. - V. gr. I(Ot~(p~xo~ ,pr~t:' ~~:
HAZI'RE; adv., gata, •preb, Nic, 583; 1\fih, 235; PB, 613; PAnt, 445; medsa-l hazl're
(masa e gata), Caraf, 58; hit tut ht'izt're? (sinteti toti gata ?). - Cf. gr. J(Ot~(p~ ~~ sinonimul
Usia. - < tc. ltbyr (492) ,-".
'HAZJ\t:USESCU, vb. IV (Mzmusil, -sit, -sire}, du~mani, •hair, avoir de I'hostilite•, ::\1ih,
233. V. hdzmu1 ~~ alb . .hasm6nj ,inimicare".
HAZNA'(fi), sm., pl. Mznddz, Mih, 234; PScr, 218; PB, 613 - v. hlznd'.
H.{ ZN..{TAR, sm., pl. Mzndldrf, visti~rnic, •tresorier•, Mih, 234; Jb, XIII, 82. - < tc.
kbaznadar (540) ,-".
HAZlJRE, sf., tihna, Nic, 583 - v. huzrire.
HAZUSESCU, vb. IV (hdzusil, -sit, ~sire),' prosti, •(s')abetir ; (s')affolcro, Dal, 112 ; GEl,
153; ht'izusird di minte (s-au prostit Ia minte). Sinonim: gldrescu1 • V. haz6. - < I(Ot~6vw , -" .
HlZUS{RE, sf., pl. Mzusirf•affolement; action de s'abetiro, Dal, 112. Sinqnime: hutl're,
$U~d're.
HAZUS{T, -Iii, pl. hdzusit, -te, tnnebunit, •abeti; affole•, Dal, 112. V. gldrit, ~u~d't.
BEAM', HEAMl1 (nord), adv., putin, •un peuo: si-n'f li stringu hetim' di ml'n!i (sa mi
te string putin de mina), PLit, 12 ; Mltlu etiste hedm' ca $Cret (Mitu e putin cam lntr-o ureche),
Ltim, V, 93; s_cotild-ti hedmd di pri sctimnu (scoala-te putin de pe scaun). - V. ndhedm/f,
nhedmd, Oetimd ~~ sinonimele putl'n, hir 3°.
HEAMA2 , sf.; pl.?, dulceata de must, •confiture de moftb, Mih, 235. - < · ?
HEAMIN, -nd, pl. hecimin'l, -ne (nord)- v. (edmin, Oetimin -, Mih, 235; mtiscur,
hedmin .. . , tot pot s' actitd 6(ticd (de sex masculin s9u de sex feminin ... , toti pot sa prinda
(sa ia) tuberculozli), Lum, I, 74.
HEARBIRE, sf., pl. hetirbirl, fierbere, •bouillonnemenb, Dal, 108; Mih, 235. - V. hir-
be tire.
HEAREl, sf., pl. herl, fiere, •bile, fiel; tres !Ache, mechanb, Nic, 590; Mih, 235; PScr,
218; PB, 614. - 1°. hedrea nrintru cd l'l-cripti (lliuntru (lntr-lnsul) fierea cli-i plesnea), PAnt,
135 ; 2°. s6clu: vetirde - hedre (socul, verde ca fiere), Fl, II, 4, 9; 3°. 6mlu aestu e:hl~ ma~l
hedre (om_ul acesta e numai fiere, e numai rautate); 6isp6tl, cu hedrea-apredsd (arhier ~ :1l, cu
fierea lnfuriatli), BNA, III, 154. Sinonim: hulie. - < lat. fele - (el ,flel".
HEARE2 , sf., pl..?, fire, •etre; nature; caract~re•, Dal, 109.- For:na suspectii. V.
hire ~I sinonimele (ise e~ haractlr.
HEARHIC ~~HERDIC, sm., Mih, 235 ; Lum, V, 112; HEARHIR, PB, 614; HEARHIT,
Dar, 109; PAnt, 444; PEtim, 12; pl. hetirhitl, MrhiJl? hedrhirl, hetirhit, piersic, «abricotier,
pecher•. Slnonim: cdis. - CAr, 299 ~~ LL, I, 114: < lat. (era (icd ,figue sauvage" (etimologie
neconvinglitoare ~~ pentru faptul eli adj. (era precedeazli s. fica). Rlimln Ia propusa etimo-
logie: < tc. khylar (556) ,concombr!!": reduplicat (khiar-khiar ), a putut da hetirliir.
HEARmRl, HEARHITA, sf., pl. hetirhire, hedrhite, piersicli, .e. abricot, peche; 2°.
jeune fille, vulva - v. hied 2°•, PB, 614; Dal~ 109. - V. herhicd ~~ sinonimele ketirsicu, viruc-
n 'etilld.
HEAVRl, sf., pl. Mvri (~i Mvrurl} , friguri, dievre; bourdon- v. zdngdn/f'•, Dal, 109;
Nic, 590; Mih, 236; PScr, 218; PB, 614; PAnt, 444; DR, II, 511. - e . hetivra dit A 'vyustu
l di todmna nu etiste blind (frigurile din august ~~ de toamna nu slnt bune) - cf. ,febres
autumnales, aut .Iongae aut mortales" (BTS, VIII, cxxx1; XI, 12 etc.); 2°. lu:acdttird Mvrile
'(1-au apucat frigurile), PQr, 82; 3°. lu-acdtdrd 17 di Mvrurl (1-au apucat 17 friguri); 4°. inlrd'
HECA -654- HICAT

und hedvrd n cdsd (a intrat un bondar In casA : se crede cA bondarul aduce frjguri). - < lat.
febris ,fievre".
HECA, invar. ; HECl, sf., pl. hell •dans les jeux enfantins : quand l'un des deux osselets
reste carne ( Clurla) et l'autre reste cazdca (partie plate de I'osselet et opposee a C!lirla),
alors on ace qu'on .appelle Mea•, Dal, t09; PLit, t27; 476.- V. dungalus.- Cf. alb. Mqke
,pantofola". - < ?
HER, sn., pl. hedre, fier, •fer; fer a repassero, Dal, tQ9; Nic, 59tl; Mih, 235; PScr,
2t8. - t 0 • di her lnimd bagdl (puneti jnimA de fier = fiti curajo~i), PAnt, 55; 2·>. dukil tu
kept un her di modrte (simtii In piept un fier de moarte), LP, 75; PAnt, 274; 3'. mi'cif hell-
rile (manlncA fiarcle = e 1oarte supArat, furios), PGr, 88; PB, t9733; 4°. trtit 11eau edste (e de
pus in Ianturi), PGr, 82 - v . brdngd; 5°. acdfu herlu cu dlntll'l (apuc fierul cu dintii = jur
solemn), PLit, 690; 6°. strtin'ile . . . va li da lute cu herlu (hainele ... Ie va cAica toate cu
fierul), PB, 3693. - <lat. ferrum ,(le) fer".
HERA, sf., fAra pl., !ipsA, •detimt, manque•, Mih, 235; putt! un'-odrd herd di tivd
nu armdse~l (nici clnd vreodatA nu ai rAmas in !ipsA de nimic), Cod, 84 b7 ; nu s' filed
ixike' ~d herd (nu se fAcea omitere ~i !ipsA), Cod, t24 b10 ; - te t' u hera, ctlsioodse? - kilip6~U.
di mtlrydrildre (- ce ti-i !ipsA, riiosule? - tichie de mArgaritar), PLit, 451. V. xike ~i (lrd.-
Cuvintul nu e strAin de flrd, hirisescu ~i ne aminte~te ~i gr. &qlcx(poot.; ,defalcation". - V.:
HERASESCU (mi), vb. IV (herdsll, -sit, -sire),Iipsi, •priver; separen: modrtea nd (die s'ntl
herdsim di lute mbugdfd'rtl.di tru aistd eld (moartea ne face sA ne lipsim de toate lmbogatirile
din aceastA · viatA), Cod, 6418 ; cu modrtea nd hertlsim di s6fd f di odspild (cu moartea ne
despArtim de camarazi ~ide prieteni), Cod, 6518 ; 63 b20 ; 66 b1~. SinQnime : lipsi!scu, dispdrtu. -
V . (irises.c u ~i hirisescu.
HERBU, vb. III ~i II (hlr~u, hertu, hedrbire ~i hirbedre}, fierbe, d 0 • bouillir, cuire-
v. undedzu; 2°. fourmiller, grouiller, pulluler; 3°. ronfler tres fort - v. hdrkescu; 4°. s'agiter,
brlller de colere; 5°. avoir une dent contre quelqu'un; 6°. depassert, Dal, t08; Nic, 590;
Mih, 235; PScr, 2t8. - to: hirbem prune trl acrime (fierbem prune pentru bulion); mi Mr~u,
mi upuril (m-am fiert, m-am opArit), Lum, II, 245; BNA, III, 58; 2°: 'nd Msedrcd (d'rd
intrdre, hedrbe di lumea te dre - curcubeta (o bisericA fArA intrare, fierbe (mi~una) de lumea
ce are - cucurbAta), PLit, 369 ; PAnt, 11; 3°: lu-a(ld' pri mdyir lu hirbed fdsul'e (1-a gasit
pe bucatar unde sforAia dormind), PB, 180"; PAnt, 98; 4° ~ hert;i di yindte, nu ti-dre 16clu
(fierbi de mlnie, nu ai astlmpar); s•: l'l-u Mrbu (i-o coc, li port slmbetele), PLit, 52t; PB,
6t4; 6° : multu u hedrsit (prea ati fiert-o, ati depA~it mAsura), PGr, 82. - < lat. ferbere
,bouillir".
HERHIC, sm., Mih, 235 - v. hedrhic . .
HERHICA, sf., pl. Mrhife «1°. abricot; 2•. Fotze, cunnus (Ia nature de Ia femme) -
v. hedrhirt'h, Mih, 235.
HERHIR, sm., PLit, 25t - v. hedrhir.
H e r I s t i, sm., iunie, Nic, 590 -v. 8iristl ~i Giri1dr.
HERTU, hedrtd, pl. hlrtt, hedrte, fiert, •bouilli; echaude•, Dal, t09; Nic, 590; Mrtul
cl'mpu (clmpia lnfierblntatA, mole~itA), PLit, 934; PAnt, 24; u (elite hedrtd (o facu fiartA,
nu a reu~it), PGr, 82. - V. hirbedre, hirtartl. .
HIC, sm., pl. hill, smochin, diguiert, Dal, t09; Nic, .S9t ; Mih, 236; PScr, 218; PB.
6t4; Dun, I, 150 ; GrS, IV, 94; PLR, I, 248; LL, I, 277-278. - Cf. ~i mgl. ic (PMegR, II,
85 ; GrS, III, 403 ; CapM, III, 153). - < lat. Ileus ,figuier".
HICAT, sn. , pi: hicdte, ficat, tfoie; creur; amour., Dal, t09; Nic, t80 ; Mih, 236; PB,
t118; PScr, 2t8; BNA, I, xv; DR, IV, 903. - t 0 • hicdtlu lalll etisti ma bun di dlbul (ficatul
negru e mai bun declt eel alb); 2°. und cumdtile di inimtl ~i und di hicdt (o bucatica de inimli
HfCA -655- HILffiTE

~i una de ficat), PLit, 800; PAnt, 90; 3°. mi-aro.asi,l dit hicate (m-ai ros Ia pliimlni), Lum,
II, 242; BNA, III, 50; 4°. n'l-mtcd' hicatlu (mi-a mlncat· ficatul, rn-a· ofticat), PGr, 83; 5°.
l-fripsi tu hicate (1-a fript Ia ficati), CFr, 155; 6°. zbor .•. aruptu dit hicate (cuvtnt. .. rupt
din pllimlni), Bai.r, 107; 7°. va s' pllndzem di tru hicat (vom pllnge din suflet), Fr, I, 3, 36;
PAnt, 290; BNA, I, 10; 8°. .nu-n'l arse hicatlu trt nts (nu mor .din iubire pentru dlnsul), PGr,
82; 9°. ''l-altlsard hicatile a lor tu pddure (~i-au llisat iubirile lor In plidure), PB, 27326; 10°.
lu sunt a lor hiccite? (unde slnt iubirile lor?), BNA, I, 26. - V. ihlccit, ipat ~i (rt'ndzd 7°.- <
lat. fleatum ;,foie d'oie engraissee avec des figues".
HfCA, sf., pl. hife, smochina, d 0 • figue; 2°. vulva, Fotze, ot!8oiov, (LOUVL - v. Mrhicd;
3°. chiffonne, mis en tapom, Dal, 109; Nic, 591; Mih, 236; PScr, 218; PB, 614; PAnt, 444;
GrS, V, 391. - 1°: cadz, hied, s' ti mlc (smochinli, pica sli te mlinlnc), PGr, 83; 2°: alcigd
dupd hied •courir le guilledou• = ,indagat, quaerit vulvam" ; 3° : imnd cu Clocirilll'i (sau cu
ldpudzle) ca hlfe (umblli cu cioarecii (sau cu ciorapii) ca sniochine, adicd : cioarecii sau ciorapii
nu sint bine lntin~i pe picioare, ci slnt mototliti ca smochine uscate). - Sensul 2° - pentru
care cf. ~i sinonimele kizdd, piCe, precum ~i In vechea elenli : ai:ixov ,parties secretes de Ia
femme" - apare ~i In alte limbi, fie ca sens lexical direct, ne ca gest: cf. Pansa, II, 100;
Gub, II, 137-143; Quit, ·394-395; Cocchiara, 76; Schrader, I, ·49; Roll, X, 68 ~i 71 ( : ,faire
la figue a quelqu'un" = se moquer en lui montrant le pouce serre entre les deux voisins ;
c'est un signe de mepris) - . gesturi curente ~i Ia aromani. - Cf. ~i mgl. fed (PMegR, II, 85;
GrS, III, 403; CapM, III, 153). - < lat. •rtea (ficum ,figue").
Hil:l (nord), adv., deloc, «point; rien; aucum, Nic, 592; Mih, 236; Cod, 10714 (hicu);
PB, 614; nu-,l undzescu hiCL cu .mine (nu-,i seamlinli de Joe cu mine), BatP, 47; nu vrem
hiCL /iva (nu vrem absolut nimic); nu vin'e hiCl vt'rnu (nu a venit absolut nimeni). V. icl ~~ si-
nonimul dip. - < tc. h1teh (1331) .. -".
HIDECUR?, s ...... •chaine?•: amdrtio,il'l sd'ntu tru hidecur (cei pliclito~l slnt In lan-
turi ?), Cod, 13 b1 • - Cf. alb. Mkur ,ferro, catene" (Le, 339; Hr, 475). - < ?
HIDZEARE ~l HfDZIRE, sf., pl. hidzerl ~i hidzirl, lnfigere, •action d'enfoncer, de ficher,
de planter., Dal, 109; Mih; 236.
IDG (mi), vb. III ~I II (hfp,u, hfptu, hidzire ~i hidzecire}, lnfige, •enfoncer, ficher,
planter•, Dal, 109; Nic, 591; Mih, 236; PScr, 218; PB, 614; s' hipsird ·dol'i, tu vall (amlndoi
se lnfipsera In plipuri~ul de balta), PAnt, 37; hidzi-l'l cufutlu tu keptu (lnflge-i cutitul In
piept). Sinonim: pll'ntu. - In dacoromana: ,ctrlig In · plimlnJ: figea", FolcOM, II, 225. - <
lat. fig ere ,ficher, enfoncer".
HI-Hf I •interjection qui !mite le hennissemenb : ,. hi-hi!, ca cal ma n'l-arujeci#e (~i
hi-hi!, ca un cal ci lmi necheaza), Lum, II, 308; BNA, III, 124.
mLANDRU, -rd, pl. hilandzrt, -dre, adolescent, •adolescent., Dal, 109; CAr, 348; 513;
hi/ nfnga hilandzrt (slnteti lncli bli.ietandri). - < hil'lit + -dndru .
. HILAR{E, sf., pl. hildril, veselie, •gaite, allegresse•: la measa, multd hilarle (Ia masli,
veselie multa), Trib, II, 7-8, 24; medsd mcire ,. hildrie (masli mare ~i voio~ie), . FIP, 9. Sino-
nim: ·hdrdcupil'e.- Cf. it. ilarie ,teste ... ".- < £).ocptot ,galte".
HILIAONA (sud), sf., pl. hili66ne ~i hilidan'l, rlndunicli, •hirondelle•, PLit, 1014; GEl,
153. Sinonim: art'ndurd.- < )(&:At86vt .. -".
HILIARUN'EAfr,\, HILIAUN'EAfrA, sf.,pl•. hili6(r)un'el, iarba rindunelei, •herbe aux
:verrues, chelidoine•, PLit, 326; 270; GEl, 153. Sinonim : altnduri,e. ·- < )(&:At8povtli ()(&:At-
aov6xopT.ov ,espece de digitale").
HILIETE, sf., pl. hilie/, nedreptate, •iniquite, torb, Mih,· 236. Sinonim: nidriptcite.
- V. iUe.
JI{L'E -656- HbiA

HfL'E, sf., pl. hil'e, fiicii, •fillet, Dal, 109; Nic, 591; Mih, 236; PB, 614; neciua, hil'ea-a
brumal'el ~i-al vinl (neaua, fiica brumei ~i a vlntului), Lum, V, 11-12, 37; PAnt, 158; BNA,
II, 52; hll'i-mea, hil'i-ta, hii'i-sa; hil'ea-a lul, hil'ea-a l'el; hil'ea-a: nocistra, vocislra, lor - v.
hil'W. - < lat. fllla ,fille" .
HIL'EAN, sn., pl. hil'ecine, scobitoare, •cure-dent, cure-oreille• : nivecisle plt'mie, sltlt;ite
ca hil'edn (neveste plinse, sliibite ca scobitoare), GrB, 1, 8; RA, 190; BNA, IV, 64. - · < tc.
hllal (1325), khylal (548) .. -".
HIL'EARCA, sf., pl. hil'erfi, o mie, •de mille; bouteille qui tient deux ocqujls et de-
mies• : vilt!ndzacodsltl una hil'ecircd (velinta costii 0 hlrtie de 0 mie de lei); dd-n'l una hil'ecirca
di yin (da-mi o butelie de vin de o mie de dramuri: aci sld explicafia semanlicd). - < J(.LALIX-
pLxoc; .. - " .
HIL'EASTRU, -rd, pl. hil'eci~(rl, -sire, fiu adoptiv, fiica adoptiva, •beau-fils (fils d'un
autre lit), belle-fille (fille d ;un autre· lit); fils (fille) adoptih, Dal, 110; Nic, 591; Mih, 236;
edste hil'edstra a l ' el (e fiica vitrega a ei), PB, 1937; n 'l-ecisle hil'ecislra (mi-i fiica adoptiva)
(Arl'iilu-albu). - < lat. flllaster, -ra ,beau-fils, ge'ndre; belle-fille, bru".
~IL'{N, -nd, pl. hil'in'l, -ne, fin, dilleuh, Dal, 100; Nic, 591; Mih, 236; PB, 615; PLit,
812; GrS, II,. 314 ; hil'lne!, dzl'se nunlu (finule I, a zis nunul), GrB, 102 ; e, more hil'lne
(hei, mai fine), Cal. 1911, 56; BNA, V, 113; hil'lna ali tal Dina (fina sotiei lui Dina), CalGrB,
56; murl hil'lnlu? dusi cumbdrll'ea (a murit finul? s-a dus cumetria), · PLit, 521. V. hl' in ~i
sinonimul cumbcir.- <lat. *llllanus? sau *llllnus? (cf. consobrinus).
HJ"L'IOR, sm., pl. hil'lorl, fiut, •fils en bas age; fils cherio : am trel hil'lorl (am trei
fiuti), BNA, II, 88 ~i XVI. - < lat. flllolus ' filS' (en bas age ou cheri)".
HJL'IfJ, sm. pl. hil'l, fiu, dils , enfant., Dal, 110 ; Nic, 591; Mih, 236; PScr, •218. -
1°. hil'llu s' docire (fiul e dorit), PGr, 83; 2°. hil'lu, spunecil aerl' cd hil sural (fiule, ieri spuneai
eli e~ti lnsurat), PB, 5 34; 3°. s' vd videm nlnga 'na ocil'a, hil' l! (fiilor, sa vii vedem tncil. o
data), CalGrB, 83; PAnt, 237; BNA, II, 98; 4°. hil' i-n'lu, hil'i-lu, hil'i-su, hlllu-a lul, hll'llu-a
l 'el; hil'llu-a: noslru, vostru, lor- v. hll'e; 5°. a hll'i n'lul, a hil'i-lul, a hil'i-sul, a hil'i-sal
(fiului: meu, tau, sil.u, ei)- ca !ii: ·a hil'i-meal, a hil'i-tal, a hll'i-sul, a hll'e-sal (fiei: mele,
tale, lui, ei sau sale). Acela~i paralelism ~u : cumncil, -ld; (r'cite, sora ; nora, socicra etc. - <
lat. till us ,fils" . .
Hli\1, vb. ajutator: aild him ~ · lo (aici slnt ~i eu); vrecim s' him tu munle (ali fi vrut
sa fiu Ia monte); nol him di-al'lurea (noi slntem de aiurea) . ....:. Finalul -m e analogic dupa
am 1 (cf. !ii gr. &!(.LctL ,je suis", alb. jam ,.-", bg. cilmil .,-"). - V . hill.
HfliA, adv., jos, e •en bas; (en) aval; vers Ia plaine, vers Ia demeure d'hiver; 2°.
vres Ia ruine•, Dal, 110; Nic, 591 ( < lat. in(imus + imus sau :x.uvo(.LctL); Mih, 236; PB,
615; DR, V, 474-475 ( < :x.u(.Lct); GEl, 153 ( < XU (.Lot)· - e: alunicci ca'tra hlma (alunecau In
jos), GrB, 221; PAnt~ 224; BNA, IV, 139; hlma l'eci carcirea (iau (apuca) ciirarea in jos),
PAnt, 269; tutu nociptea dipun hlma ... bciirl di carva'n ' l (toatil. noaptea cobor Ia vale ...
~iruri de caravane), Lum, II, 135; BNA, IV, 40; dukl ca hlma trag (simti (lntelese) eli pornesc
spre lies), Lum, II, 236; BNA, IV, 35; 2°: hocira lo trl hlma (satul lull. (apuca) Ia vale, spre
ruina), Fr, II, 252 - v. ~atlfur; lo di hlma (2puca ~pre sil.racie), PGr, 83. - V. ahlmura, hlma,
!ii sinonimul nt;los. - Pentru etimologie, cf. GrS, 240; IV, 165; REW, 4327 (pp. 358 ~i 809).
< lat. lmus ,le plus bas".
HfM.\, sf., fara. pl., prapastie, •precipice, ablm e, gouffre; fureur, avah, GrS, IV, 378.
1°. Ia Dirvene, nt;los, tu himd (Ia Defileuri, jos, In prapastie), LP, 219; PAnt, 21 (In Lum,
V, 9, 24 : Ia dirven'e, nsus, tru hlmd); 2°. pri-az1ci eciste greu ti dipunecire, ca ea~le mtlllu n hlma
(pe aci e greu de cobortt, caci e prea Ia vale, prea prliplistios), Fr, I, 156; 3°. Armd'n'll' i ...
fretidzira tu hlmd (aromanii. . . au clrmuit In jos, spre lies, spre miazazi), Fl, II, 6, 11 ;
-657- HfPTU

4°. harios, · strigd': ha, ha! ~i ncl'lse u~ea cu himd (l;lucuros, striga: ha, ha! ~i tnchisc u~a cu
furie), Lum, III, 334; 5°. asuna' singlrlu cu-aht'ta hlma ~i indte (a sunat lantul cu atlta furie
~i suparare), Lum, III, 347- v. fJimo. Sinonim: hdr'i.- Cuvlntul are atingeri cu adv. hlma.
V. ~i .himos, himust!scu. - Cf. ~i alb. hlme: ,Abhang; Ebene" (GM, 157), gr. )(U!Lot ,qqc. de
repandu".
HIMAZfC, -cd (pl. himdzltl, -te), putinel, •(un) pem, Dal, 110. - V. fJimazlca.
BfME (Cru~ova), sf. pl. • douleurs de l'enfantement-v. hlurh: l'l-vln'ird hlmile (i-au
venit (au apucat-o) durerile -na~terii). - < ?
BfMIL, -la, pl. hlmfl'l, -le, galben-deschis, •jaune clair>, Dal, 110; CN, 174; PEtim,
12; li viip~ll hlmile (le-arn vopsit galben-deschis). V. limunl~ii. - < tc. bemll (1328) ,julienne
jaune".
BIMOS, -modsa, pl. himo~l, -modse, navalnic, «fougueux•, Dal, 110; himodsa splda (na-
valnica vijelie), CosP, 48. - V. fJimos.
BIMUN{C, sm., pl. himunltl,. pepene verde, •melon d'eaiu, Dal, 110; Nic, 589; Mih,
236; GrS, IV, 166; GEl, 153; codje di himunlc nu si-aldked~te di burlc (coaja de pepene verde
nu se lipe~te de buric), PLit, 522; curlu a farldtlul tu gradlna a arydtlul - himunlclu (curur
fartatului In gradina lucratorului - pepenele verde), PLit, 378. Sinonim: ~irkln. V. ~i hlu-
munlc. - < xe:t!LWVtx6v ,-".
BIMUSESCU (mi), vb. IV (himusil, -sit, -sire), napusti, «fondre sur qqn., sur qqc.,
se precipiten, Dal, 110; Nic, 591; Mih, 237; PAnt, 444 ; , GEl, 153; Fl, I; 3, 12; GrS, IV,
166-167; Arbint!slu s' himused~te (~lbanezul navale~te), Velo, 38; BNA, V, 78; na himusim,
tut ca'tra nt'sa (am dat navala toti spre ea), Lum, IV, 108. V. hlumust!scu. - < xuf.Ulw. )(U!Lll:w
,se precipiter". ·
BUIUSfRE, sf., pl. himusirl, navalire, •action de fondre sur; irruptiom, Dal, 110; Nic,
591 ; Mih, 237. Sinonim : sar1;lre.
BIMUSfT, -ta, pl. himuslt, -te cprecipite•, Dal, 110; Nic, 592.
BIN, hind, pl. hin' l, hlne, fin - v. hl'in.
BfNA, sf., pl. hine, glsca, coiet, Nic, 590; GEl, 153. Sinonim: gt'sc4. - . < x'!ivoc ,-".
BfNC.i\, sf., pl. hlnte, pllnie, •entonnoirt, Dal, 113; una turlle di hlnca c(ire u bdgd n
cap ~i astindzeti lun'lna (un fel de pllnie pe care o punea pe cap ~i stingea lumina), Lum,
III, 365. V. 1;lncd ~i sinonimul hunle. - < alb. bi~i! ,imbuto".
BfNDA(LUI), gerundivul de Ia vb. hill. - .v. funda(lul).
BINDEKE, sf., pl. hindt!ki, groapa - v. endt!c.
BfNTIC, sn., pl. hlntite c(echeveau de) coton retordu•, CN, '128; 174. - Pare a fi acela~it
cu kt!ndic. - < ?
BI6LE, sf., pl. hlol'l, . tipar, •anguille•, Rec, 50. V. ht!l'e ~i uht!l'e.- < xfl..t ,.-".
BIOPSU, hlodpsa, pl. hlOp~i, hlodpse, Mih, 237 .- v. psohlii ~i hlupst!,scu.
BIOR, sm., pl. hiorl, fior, •frissom: lumea fu trr,mdulla di un hi or (lumea a fost cu-
tremurata de un fior), Fl, II, 7, 14; hiorl di (rica (fiori de frica), C~c, 49. V. hiurdre, nhiurt!dzii,
precum ~i nior. - PEt, 21 : < lat. *fileolum < filum ,fil"; CDDE, 593 : dr. fior < lat. fe-
bris.-< ?
BIOTE, sf., pl. hlot, coama, •criniere•, PAnt, 444; GEl, 153. Sinonime: codma, grivd ..
- < )(t6'tlj, )(tOUT-i), )(othl) ,.-".
BIOTICA, adv., ca Ia Hios, •comme dans l'lle de Chio, X(oc; : u patt'~l hlOtica (ai pa-
tit-o ca la Chios), PGr, 83 . .
BfPSU, -sa, pl. hlp~i, -se- v. hiptu -, Dal, 110. - <lat. flxum ,fiche, enfonce':.
BfP'IU, -ta, pl. hlp/1, -te, lnfipt, •cnfonce, fiche, plantet, Dal, 110; Nic, 592; Mih,
237; PB, 615. - V. nhiptu (~i stihlptu).

42 - c. 531 - Tache P a p a h a g i, Dtcftonarul dlalectulut arom4n


liiR -658- IDRITESCU

BIR, sn., pl. hire, fir, d 0 • fil; 2°. frisson - v. hi6r; 3°. brin, peu - v. hedma; 4°. rien
- v. fiud 2°•, Dal, 110; Nic, 592; Mih, 237; 238; PScr, 218. - 1°: ua cusedre cu hir lalll
(trebuie cusut(a) cu ata neagra); armdse un hir di per (a ramas un fir de par); di hir, fune
(din fir, funie = din tlntar, armasar)/ PLit, 522- v. per 1°; dzt'nile ... acatara s' l'l-u todrca
dzuita a n'iclul"ma11l pri hlrlu atelldllu (zlnele ... tncepura sa i-o toarca ziua micutului numai
cu firul eel negru), PB, 3617; di hir hir (din fir fn fir= amanuntit), PLit, 522; 2°: hire,
hire ara'fl pi tu palta'rl (fiori, fiori reel prin spate), GrB, 226; PAnt, 231 ; BNA, IV, 150;
un hir ardte na tricu pril keplu (un fior rece ne-a trecut ·prin piept), LP, 81 ; PLit, 522';
3° : .un hir lips[ (putiri a trebuit), BNA, II, 30; un hir eft s' mindui (un pic ctt se glndi),
BNA, II, 90; pi hir uln'e s' kerdu 11' cdplu (Ia un fir de par a fost ca sa-mi pierd ~~ capul),
Fr, I, 10, 158; PAnt, 22; aglumse au11iilu pi hfrlu di modrte (blitrlnul a ajuns pe firul mortii,
pe pragul mortii), PB, .14512 ; 4°: nu-l'l dait hir (nu-i dau nimic), PGr, 83. - V. hiru11it. - <
lat. filum ,fil".
BIHAR, sm., pl. hird;l, fierar, •ferronnier, forgeron•, Dal, 110; Nic, 592; Mih, 237;
PB, 615; hirdrlu IIi parmdtdrlu (fierarul ~~ negustorul), GrB, 257. v .. her ~i sinonimele fduru,
hiilke. - < lat. ferrarlus ,forgeron".
HIRAKfNA, sf., pl. hirakfne, ~oimanli', daucon femelle; nouvelle mariee - v. yearakim:
ca n'l-1' adute hirakfna, hirakfnd - cdsd mpllna (ca·mi-ti aduce mireasa, ~oimanii.- casa plina),
AI. 1903, 86.
HIRARfL'E, sf., pl. hiraril'e, fierarie, derronnerie•, Dal, 111; Fl, II, 3, 6 (hirarfe).
J
HIRASESCU, BIRASfRE, Mih, 237- v. hirisescu, hirisfre.
BIRBEARE, sf., pl. hirbt!rl, fierbere, •action de bouillin, Nic, 592; grtn trt hirbedre
(grlu de fiert), LP, 138, PAnt, 79. - V.:
WRBURffJ, -rfe, pl. hirburil, fierburiu, •qui bout facilement, qu'on peut fairc cuire
facilemenh, 'Dal, 109; (isul'lit hirbilrlit (fasole fierburie), AI. 1903, 75.
B{RE, sf., fara pl. - v. hedre1 - : ac11i l'l-erd hfrea ted ursuza a l'el (a~a ti era firea
cea ursuza a ei), PB, 30!32 ; 'na curbt!td, cum ld-l hlrea a lor (o tigancli, cum· Ii-i firea lor,
a tigancilor), PB, 3615 ; hfrea a mea eud11cd (firea mea lnceatli), Fl, I, 5, 4. Sinonlme : u611ld
etc. - < lat. fieri .. ~tre".
BIRfC, sn., pl. hirfte, firicel, •petit fih, Dal, 111. - < hir.
HIRISESCU (mi}, vb. IV (hirisfl, -sit, -sire}, lmputina, •(s')amoindrir, reduire•, Dal,
111 ; PB, 615.; pita frldze, s' hirisea11te (placinta se duce, se lmputineazii.), ·Fr, I, 88; PAnt,
184; BNA, III, 68; 166; dpa hirisedllte cu dburlu ti ease (apa scade cu aburul ce lese),
AI. 1903, 92; ldpili ... aptrn'ira s' hirisedsca (ca numiir iepele ... lncepurii. sa scada), PB,
11918. - V. a(irisescu, firisescu - ~~ hiritescu.
BIRISfRE, sf., pl. hirisirl, mic~orare, •amoindrissemenb, Dal, 111.
BIRISfT, -td, pl. hirislt, -te, •amoindri, discale•, Dal, 111. V. firisit.
BIRITIMATE, sf.· pl., salutliri, •salutations; compliments; amities; hommages•: dat-la
hiritfmate di Ia mine (.dati-le salutari de Ia mine). Sinonim : ncl'inaClrlnl. - < )(otLpe·d(a)(J.ot'rot
)(IXLpe·nj(J.IX , - " .
BIRITISESCU, vb. IV, (hiritisll, -sit, -sire}, saluta, •saluer; baiser•, Nic, 590; Mih,
237; PB, 615; GEl, 153; hirislf-u (salutati-o); hiritisira ic6n'lle (au sarutat icoanele) - v.
•bd!lii. V. hirifescu. - < )(otLpnw .. - " .
WRITISfRE, sf., pl. hiritisfrl •action de saluer, de baiser•, Mih, 237.
WRITISfT, -ta, pl. hirilisft, -te, salutat, •salue; baise•.
BIRITESCU (mi), vb. IV (hiritll, -tit, -tire}, PB, 615 ·; di ctnd (ictorll'i 'lll-hiritf (de
clnd ~i-a lmbrati~at copiii), BNA, II, 36 - v. hiritisescu. - In citatul urmlitor: s' nu hiri-
fedsc4 fiud cu ut'r4 yros cdma nljlos picul'llu (sa nu se lmputineze cumva cu vreun piastru
HffiiTfRE . -659- HlCJ

mai putin blinetul strlns), PB, 3547 : eronat apare hiritedscd in loc de hiniseascd de Ia vb.
hirisescu.
HffiiT{RE, IDRIT{T, lmbrati~are- v. hiritisire, hiritisft. ·
HIROTA, sf., pl. hirote ~i hirot, manu~li, •gantt. Sinonime : brumancd, pumt'nicd. - <
:l(&p6Ta. < :l(ifpL ,main".
HIROTUNISESCU (mi), vb. IV (hirotunisil, -sit, -sire}, hirotonisi, •ordonner un pr4!trc,
un diacre•, Dal, 111; Nic, 589; Mih, 237; GEl, 153. - < :l(&LpOToV<7> .,-".
HIROTUNISfRE, sf., pl. hirotunisirl •ordination d'un pr4!tre, d'un diacre•, Dal, 111.
HffiOTUNISfT, pl. hirotunisi(, hirotonisit, •(pretre ou diacre) ordonn~•. Dal, 111;
Mih, 238.
HIROVICO, sm., pl. hirovicadz, heruvic, chymne ; ch~rubin•, Dal, 111.- < :l(&pou(3tx6v ,-".
HfRTU, -ld, pl. hirfl, -le, !acorn, •gourmand•, Dal, 1_11. Sinonime: hdrbUt, lemaryu etc.
- V. hftru.
HffiTURA, sf., pl. hirturl, !ierturli, •cuisson ; met cuih, Dal, 111 ; Nic, 590; Mih, 238;
PScr, 218; PB, 615; sdrea-l bUnd tu hirtura (sarea e bunli tn fierturli), PLit, 621; hirtura di
ariz (fierturli de orez). - V. Mrtu.
mnunru, sm., pl..hirriryi, chirurg, •chirurgien•, Dal, 111; Nic, 589. Sinonim: girdh.
- < :l(£Lpoupy6t; .,-".
HIRUI>CJ, sn., pl. hiru*e, firicel, •petit fih: n'il'l di vin'ite hiru11e (mii de firicele vinete),
Perd, 21. V. hiric - < hir.
HISAPE, sf., pl. hisd'kl ~i hisd'purl, socotealli, •compte•: doaUd sule di lire, hisapea di
cdrvdnea tutd (douli sute de lire, contul tntregii caravane), Fl, I, 1, 3; PAnt, 343; om fl'rtl
hisape (om flira socotealli). - V. isape.
HfSTRA, sf., pl. histre, _rlizuitoare, mlcloir, rape•, Mih, 238 . ....:. V. xistrd ~i alb. hishte
,bisturi".
HISTRISESCU (nord), vb. IV- v. xislrist!scu.
· HISTRISfRE, sf., pl. histrisirl, teslilare, •action d'etriller.: calu ••. va histrisire (calul
trebuie teslilat), AI. 1903, 25.
HISTRISfT, -td, pl. histrisif, -te, teslilat, •etrille•.
IDT, sm., pl.? ... ,fitos de fier", AI. 1901-1902, 95. V. ~i (if2.- Cf. tc. khail (558)
;,m; corde; filament; filet". - < :;(UT6t; ,(de) fonte".
HfTRU, -rd, pl. hlfrl, -Ire, viclean, ccautelellx•: bdrbat hltru (blirbat viclean); mul'edrea
era hitrd (femeia era ~ireatli), Lum, III, 53; dol odmin'l mullu hlfrl (doi oameni foarte abili),
Lum, V, 54. V. hirtu, hl'rtu ~i sinonimele cumallndru, ,iret. - < bg. hlt6r6 ,habile, rus~".
HiiJ- v. him ~i forma nordicli t!scu -, vb. ajutlitor IV (ful, (ut, hire- v. conjugarea
lui tntreagii. tn Introducer e), fi, •Hre•, Dal, 109; Nic, 590; PScr, 218; PB, 615; PAnt,
445. - 1°. ro hill di-a!la, el di lu edste? (eu slnt de aci, el de unde este ?) ; 2°. hil amone -
aravdd; llil Cloc - umfld (dactl e~ti nicovala - rabdli; e~ti ciocan - love~te), PLit, 521; 3°.
l-a meu, r-a meu I (e al meu, e al meu 1), BNA, II, 94 - v. ;a; 4°. adunattl gl'em tr tutd (e
toatli ghemuitli), BatP, 45; BNA, III, 44; 5°. lu 1-u neni? (unde-i el, nenea?), BNA, II,
8; Lum, V, 224 (: lu i-1 neni?) - pentru l, cf. el 2° sqq.; 6°. a cul '*l-u ir~;ilia afea (a cui
f*i e acea herghelie ?), PLi~, 925; 7°. nu '*l-u tiniva (nu-*i e nimeni), PLit, 838; 8°. cum tu
lrime nu '!!l-u altu (cum tn lume nu t,i e altul), BNA, I, 14; 9°. ma 1-vidzu ctl l'l-u (rafile,
fl'l di*cl'lse (dacli-1 vlizu eli ti e fratele, u· deschise), PB, 39910 ; 10°. duri-1' u (ti-e destul), PB,
821 - v., u 2 , iar pentru explicarea acestu u •il, elle esb, cf. ~i BNA, IV, 20-21; te. hoard
him (slntem sat, stliptni slntem), PGr, 83; 12°. lu hi/, bre glon'l (unde slnteti, mlii voinici),
Lum, IV, 9; PAnt, 199 ·; BNA, V, 37; 13°. s' vd bdneadztl *i s' vd hit (sa vli traiasca ~i sa
vi fiti unul alluia), PB, 25711 ; 14°. sunl gol'l di turme muntll'l (slnt goi de turme muntii).
HIOM:ANfC -660- HlmJANfC

Lum, IV, 167; PAnt, 286; BNA, I, 28; 15°. nu-s dall' cedpe (nu slnt doi pa~i), Fr, II, 231;
BNA, III, ·86; 16°. ca mine nu-s (nu-s ca mine), CalGrB, 49; BNA, IV, 27; 17°. nu uor
dlte si s' mintedscd, cd fu nvedstd, cd (u (edtd (nu vor sa se amestcce altele, fie ca a fost
(= e) nevasta, fie ca a fost (= e) fata), Batp, 42 ; BNA, III, 64 ~i xm; 18°. Ira s' ti vlndic,
(u u,or (ca sate vindec, fu (= e) u~or), BNA, III, 64; 19°. nu fu z6re (nu fu (= e) greu),
BatP, 29; BNA, III, 140; 20°. s' l'l-a,tergu rasa, cd-11 mutrescu - fu ncdrcdtd (sa-i curlit rasa,
caci o vad - a fost ( = e) murdarli), BNA, III, 132; 21°. 'lll-(u yedtru multu bun (,i-a fost
( = este) medic foarte bun), BNA, III, 62; 22°. sedra, clnd s' mi t6rnu, si-n'l dzlll cum fu
ma ~lne (seara, clnd rna voi lntoarce, sa-mi spui cum a fost ( = e) mai bine), BNA, III, 52;
23°. blrbdt fu, mul'edre (u (fie ca a f()st ( = e) barbat, fie cd fll ( = e) femeie), AI. 1903, 26;
24°. plrinll (u, odspit (u, nvedstd cu bdrbdt (u (fie cd slnt parinti, cd slnt prieteni, cd e ne-
vasta cu barbat), AI. 1903, 27; 25°. li-dfld 6mlu - fu cu bun, fu cu (urdre (le gase~te omul
-fie pe ~ale buna, fie cu furt), BatP, 57; 26°. $' dzl'te slngur: ,bUne ·,r-furd; dicl't, bune
sun ,i n gurd (~i . zice singur: ,bune ~i-au fost ( = slnt); ~eclt (dar), bune slnt ~i In gurii),
Fr, II, 231; BNA, III, 86; 27°. mf'cd, ndedsd .. . , frird mdrsine-l purlnte (mlinlncil., lndoapa ... ,
fie cd mlncdrile au fost ( = slnt) de post sau de dulce), BNA, Ill, 22; 28°. 11 li modre -
(rird mdrl i (urd n'lll (ti le omoara - fie cd au fost ( = slnt) mari sau cd fura ( = slnt) mici),
BNA, III, 4; 29°. ncilldzl'rea - fu ldrna, (u vedra - tru uddla di durn'ire lipsed11le s' lf'nd
(fie cd fu (= este) iarna, fie cd fu (= e) vara, lnclilzitul IIi camera de dormit trebuie sa tina,
sll se mentinli), Lum, I, 60; I, 59; V, 210; 30°. dre fuld ,. tatd-su ahtdre (~i tatli-sau a fost
atare), Cod, 15 b2 ; 31°. tru Mpsdne fuselll (fuse~i In tnchisoare), Cod, 3211 ; 32°. (use11d ahl't
fd'rd di mlnte (fuse~i lntr-atlt flirli minte), Cod, 8411; 33°. acdldl cd ·,r-(use loclu (ca terenul
l~i fuse ocupat strategic), FIP, 32 - forma ·uzitata Inca In sate din Zagor, ca Armata, Padz
etc.; 34°. di cdsd-n'l hlbd-1 n'lld (fie-ti mila de casa mea), ArE, 10; 35°. s' (ure11l om cum
lipse,ti, nu pilriledl odmin'l s' mi ardkedscd (de ai fi fost om cum trebuie, nu trimiteai oameni
sa rna ripeasca), Lum, V, 142; 36°. s' (ure fiClor, hil'lll .si-n'l hil; s' (rire11l (edtd, hll'e si-n'l
hil (daca tu 1!-i fi fecior, sa-mi fii fiu; de e~ti fatli, flica sa-mi fii), PB, 22215; 37°. s' flirelll
cd-l dddd, ,. u fdlim muma; s' (ure11l ca-l sor, s' u fdlim sor; s' (ure,z cd-l nor, s' u fdlim
tot nor (de o fi mumli, sli o facem mama; . de · e sorli, sa o facl•m sora; de o fi
nora, sa o facem tot norli), PB, 28637; 38°. s' (uri ndreptu zborlu-a ldll (de ar
fi drept cuvlntul tau), PLit, 838; 39°. s' fure morlu, s' fure yill, uol cu nts dipridnd
s' hill (de o fi mort, de o fi viu, vreau mereu cu el sli fiu), Velo, 67; BNA, V, 61; 40°. s'
(11re nls glone (de ar fi dlnsul voinic), PB, 16220; 41°. s' nu (lire cu und (de n-o fi el cu ~na),
PB, 2091; 42°. si nu fure, ti mtcd'm (daca nu va fi, te mlnclim), PB, 3 31; 43°. s' nu fare
mortt (daca nu or fi morti), PB, 257 18 - aite exemple: PB, 24430; 44733 etc.; 44°. s' (lire cd
videm cd lui ylnlu s' (elite puscd (dacli o fi sli vedem ca tot vinul s-a flicut otet)~ Lum, I, 81;
45°. (rire,z cd va s' pol (de o fi ca voi putea), Lum, II, 210; 211; 46°. al cd fh"lor, al cd
fedtd (lire (hai (fie) ca o fi fecior, hai ca o (i fata), PB, 19728; 47°. nu aledpse t;lne, fure cd-l
bdrbcil, (lire cd-l mul'ecire (nu distinse bine dacli e barbat, daca e femeie), PB, 786 ; 18i 11 ;
48°. fur' cd-l a,l (de o fi a~a. daca e a~a), PB, 3841S; 3856; 49°. s' (ure cd l-cunod11le (dacli o fi
ca-l cunoa~te), PB, 157'; 18921; 48528; 50°. pi slrcin'e s' videci cd Trircu si-erd (dupa haine se vedea
ca o fi fost (ca era) turc), Lum, II, 274; BNA, III, 92; 51°. s' era 11' und ·askere ntreagd
(chiar daca era (daca ar fi fost) ~i o armata lntreaga), PB, 32228 ; '52°. o leU! si-eard si 11ledm,
pri U1 cdllvl nu tritedm (valeleu I daca a~ fi ~tiut , nu treceam pe Ia colibe, pe Ia catun), PLit,
832; PAnt, 31. - V. funda(lul), fure-cd, furi-cd, i 3, ll, s' 3, u 2 ~i vahl. - < lat.' flo, fieri ,l!tre"
combinat cu sum, esse ,l!tre".
HIUMANfC, PScr, 219; HIUMUNfC, sm.: 'nd bdsedricd vedrde cu icodne ar611e - hlu-
munlc/u (o biserica verde cu icoane ro$ii - pepenele verde), PLit, 377 ~ v. himunlc.
ulmms~cu -661- BI'RLU

HIUMUSESCU (mi), vb. IV: mdsturll'i st hlumusird (zidarii se repezirii), PLit, 1043;
.s' hlumused~le dipu nt'~l (se repede dupii ei), PB, 26084; 616 ; mi hlumusescu pri nt~l (nii.vll.-
lesc asupra lor), GrB, 179. - V. himusescu, nhlumusescu ~~ sinonimele ardvuescu, sdldt;bcu.
BIUPSESCU (nord), vb. IV (hlupsil, -sll, -sire), muri, •mourir (en parlant des animaux
.etc. - pour les hommes on dit mor2)•, Mih, 238. V. hlopsu ~~ psusescu.
BIUPSfRE, sf., pl. hlupsirl, Mih, 238; BIUPSfT, -ld, pl. hlupsif, -te- v. psusire, psusit.
HIURARE, sf., pl. hiurd'rl, freami\t; lnfiorare, dremissement (de peur)•, PEt, 21 (,cu-
vlnt necunoscut"). - V. nhiuredzil.
H(URI, sf. pl., <1°. douleilrs de l'enfantement - v. hlme; 2° ...... 'lt. - 1°: l'l-vin'ird
.hlurlle (i-au venit (au apueat-o) durerile na~terii); 2°: apucd' dd'murlle ~· hiurlle (a apucat
coclaurile ~i. .. ?) - pelitru dd'murl, cf. s. v .. Cuvlntul e foarte rar, apartine Cru~ovei ~i, el
singur; nu are circulatie. Pentru primul sens, acest hiurl se ali\turi\ formelor hior, hiurdre,
.nhiuredzil - amintindu-ne fonetice~te dubletul nior, ndur muage•, no(u)r. Pentru sensu! al
-doilea din expresia dd'murlle ~i hiurlle, acest hiurl pare a fi un plural analogic cu. ddmurl
~i, In acest caz, Ia baza lui ar putea fi alb. h!je ,ombra; fantasma, 'Spirito", PD!ct, 17 - cf.
~~ Hr, 4 77 : hie ,aT'Jt xe:tli". ln aceasti\ p.rivinta, de retinut ci\ In Cru~ova existi\ ~i o 'mica
populatie alb3neza convietuind cu aromanii. - < ?
· BIUVRESCU, vb. IV, PB, 616; PLit, 251; nili hedvra n'l-am hluvrlld, ni ldngodre nu-dm
-dzdcutd (nici friguri nu m-au apucat, nici de boali\ nu am zi\cul); PLit, 933; disi n'l-ti hlu-
ored$le (daci\ mi te apuci\ friguri), PLit, 948. - V. hivrescu, llndzidzd'scu, ~uplic.
BIUVR(RE, sf.; HIUVR(T, -tel, PB, 616- v . hivrire, hivrll.
BIV A AA, sf., pl. /liva'dz, dul!tp In perete, •armoire amen agee dans le mur d'une cham-
bre - v. Plm, I, 137•, Dal, 112. V. du/dpe 2° ~~ firida. - < :X:t!*3ot ,niche" .
. HIVRESCU, vb. IV (hivrll, -rll, -rire), a avea friguri, •atteindre de fievre; avoir Ia
1ievre•, Dal, 112; Nic, 590; Mih, 238; PB, 616; PLit, 251; hivril di hedvrd lungd (am ziicut
-de friguri lung!); mi hivrescu Mvri greale (rna llncezesc friguri grele). V. hlilvrescu. - < lat.
I ebrlre ,avoir Ia fievre".
BIVRfRE, sf., pl. hivritl, stare de friguri, •acces de fievre•, Dal, 112; Mih, 238.
HIVR(T, -ld, pl. hivrif, -te, atins de friguri, lnfrigurat, •atteint de fievre; q'u i a l!l fievre•,
Dal, 112; Nic, 590 ; hil hivrlld? (ai friguri ?).
BIVROS, -rodsd, pl. hivro~l, -rouse, apucat de friguri, •fievreux•, Dal, 112; lu-avea
l!"ivros tn pat (ll avea apucat de friguri In pat), ArE; 8. - < lat. *febrosus.
BlfN, -nd, pl. htln'l, -ne, Dal, 109- v . hain ~~ sinonimul limbe/.
HllNLl'KE, sf., pl. hlinll'kl, lenevie, tparesse, faineantise•, Dal, 109; Nic, 584. Sino-
nime: hallesllke, limbilt'ke. - < tc. khalynlyq (531) ,trahison".
BlLVA' , sm., pl. htlvddz, halva, tpilte de farine au sucre et au beurre•, Dal, 109;
Nic, 584; Mih, 228. - < tc. halva (517) ,espece de pate a Ia Iarine et au sucre".
BlLVANGf, sm., pl. htlvdngeddz, halvagiu, •celui qui fait ou qui vend le halva•, Dal,
109; Nic, 584. - < tc. halvadjy (517) ,-".
BJM !, interj., PAnt, 308 •ha h . Exprimi\ o mirare.
BJPSL~Gf, -!Tlodn'e, pl. hlpslngeadz, -9fodn'e, chilipirgiu, thomme qui cherche les aubai-
nes•, Lum, V, 127. - V. ltdpse (~i tc. khabls (531) ,scelerat").
BlR !, interj. •ron~rom: hlr-hlr-hlr cdlri~ea fdle (hlr-hlr-hlr pisica toarce), BNA, I, 82.
HJRHlRESCU, vb. IV; BlRHJRfRE, sf., Dal, 111, a ride .cu hohot- v. hdrh(Jrescu,
hdrharire.
Bl'RLU, invar., gata, •pret, prompt> : ltdrlu l'i slated hl'rlu cu-apdla ~~ 1-fuvirsed (charon
li stll.tea gata cu sabia ~i-1 ameninta), PB, 29828. Sinonime : hdzl're, testa. - < vsl. hriUil
,citus".
BIROS -662- HO,\_

BIROS, -rodsd; BIROS, adv., bucuros, BNA, II, 4 - v. Mr6s.


Bl'RPA, sf., pl. ht'rpe- v. Mrbodld - , Dal, 111; Mih, 233; CEI, 70 (< bg. Mrpa) ;.
s' likesc~ ht'rpe (se lipesc fiegme), Lum, I, 73. ·
:QIRPUESCU, vb. IV (htrput(. -uft, -uire), a scuipa flegme, •cracher des flegmes•, Dal~
111. - < ht'rpd. .
BJRPUfRE, sf., pl. htrpufrl •crachement de flegmes•, Dal, 111.
BIR$T(I) J, interj., PB, 613; ma fill6rlu: ht'r~tll lind cu cotirda (dar flacaul: hi'r$11!
una cu sabla), PB, 39811• - V. hrt~tl
. Bl'RTA, sf., pl. ht'rte, ogar, devrier, chien d'arr~tt. Dal, 108; PLit, 92; cu hl'rta
~cl'lodpd nu s' dute avindre (cu ogarul ~chiop nu-i de mers Ia vlnatoare), PGr, 82 ..
V. liy6n. - < vsl.; bg. hriitii, hrlrtrl ,vertagus, Ievrier".
Bl'RTU, -td, pl. ht'rtt, -te, !acorn, cgourmand ; couteleux ; roquet, chien couchant.~
Mih, 233; CEI, 70. - 1°. te suntu ht'rlt trt mtcdre Grelll'i I (ce lacomi sint grecii Ia mlncare !),
Fl, I, 3, 6; 2°. nu-dri. •. ma ht'rlt dict't picurdrl (nu exista mai Iacomi (sau vicleni ?) declt
pastorii), PenB, VI, 24; 3°. avem nn ht'rtu di ctne (avem o javra de cline).- V. hfrtu, hftrzr
~i hl'rtd.
BIRZESCU, vb. IV: Dodmne, htrzed-l'l bdna! (Doamne, daruie~te-i viata 1), AI: 1903.
62 - v. Mrzescu•.
BlSIBk, BlSlPA', sm., pl. htstpddz, ora~, Dal, 111; PAnt, 445- v. ctstbd'.
Bl'$cA, sf., pl. ht'~te, cotofana, •pie•, Dal, 111. V. hd~cd ~i sinonimul Mrdcul'e. - < ?
Bl'$TE, sf., pl. ht'~te, cl~tiu, •terme, annuite•, Dal, 111.- < tc. qyst (960) ,portion
d'une dette". ·
BJVA',. sm., pl. htvddz- v. Mvde -, Nic, 583; PB, 613; arld edste htvd' grei1 (aci e
clima grea)- v. clfmd1 ; cdOi-un ... cu htvd'lu-l'l (fiecare ... cu parerea lui), PLit, 796; ·~t­
mutred htvd'lu [In text: hdva'lu} §i kefea (l~i vedea de placerea ~i de placul lui), PB, 33918 ;
ct'nta-nd un hlva' (clnta-ne o arie). - < tc. hava (1329) ,air; climat; air musical".
BJZNA', sm., pl. htznddz, hazna ~treson, Dal, 112 ; Nic, 583. Sinonim : yistedre.- < tc.
khazna (539) ,-".
BLAP-HLUP I - v. glap-glup!, hrap-hrup!
BLIMBUSESCU, vb. IV: acald' di hllmbused$1e (lncepu sa (de) se cufunde), Lum, II,
253- v. Mmblusescu.
BLIPUESCU, BLJPUfRE, BLIPUfT, Dal, 112 - Mpdl -, ylupw!scu, ylupulre, ylupuft;
Mpuescu etc.
BL'EARA, invar. (pl. hl'edran'l), prostanac, •badaud, soh. Sinonime: hdsca etc.- V.
cr umagdrd etc. ~i:
BL'EARA, sf., pl. hl'erl, lingura mare de Iemn, •(grande) cuillere en bois• : ml'ca cu
hl'edra, nu cu llngura (manlnca cu linguroiul, nu cu lingura). - < xouJ.uipot ,-".
HL'IN, -nd, pl. hl'in'l, -ne - v. hil'ln- : mdmd'n'l li l' aducrl hln'll'i livd di a furtu
(mumtni carora finii le aduc ceva de furt), Cod, 22 b11 (hln'll'i < hl'ln'll'i) ; $' li deddira hfn'lle
(~i Ie detera finele), Cod, 2316; bundca-a nodslrd hl'fnd (buna noastra fina), BNA, II, 86;.
a hl'fn'llor tra s' ld odrd (ca sa le ureze finilor), PAnt, 157; ·BNA, II, 2.
BL'IO, invar., caldut, •tiMet, GEl, 153; dpili suntu hl'lo (apele stnt caldute). V.
hl'lu~cu ~l sinonimele cdldi~6r, hdbin. - < XAL6c; ,-".
BL'hJ~cu, -cd, fara pl., GEl, 153. - < hl'lo.
BM 10 PAnt, 445- v. htm!
BNOATA, sf., pl. hnodte ~i hnot- v. ahnodld ~i honodtd -, Dal, 112; Nic, 592; GEl,
154. V. ~i duh 3°. - < xv6-rov, pl. xv6Tot ,haleine, haleine forte".
BOA I (nord) •exprime un etonnement; ouh, C~c, 8; 17. V. od!
HOAR.\ -663- BR\NfT

HOARA, sf., pl. horl ~i hoare, sat, •village (; contree, pays)•, Dal, 112 ; Nic, 592;
:Mih, 238; PScr, 218; Gram, 259; PB, 613; GEl, 153. - 1°. si-avde di hodrd-hodrd (se aude
din sat tn sat), PAnt, t20; 2°. hoara '$l-ved tu ylse (l~i vad satul In vise), PAnt, 270; Bair,
70:. 3°. hoard him- v. hlrl 11°; 4°. lu ascuke und hoard matind 'nd moard (unde scuipil. un
sat macinil. o moaril.), PLit, 5t9; 5°. lasd hoarile $i s' due (Iasil. satele ~i se due), Bag, 35;
PAnt, t98; BNA, V, 29. V. vlahu-hoard ~i sinonimul safl. - < xwp« ,,... ...
BOARDA, sf., pl. h6rdzt, sfoaril.; sabie, «1°. ficelle ou cordeau d'un devidoir - v. coardtil;
2°. sabre - ·v. codrdd3 •, PB, 6t3; Cal. t911, t69; t70; scoate hodrda (scoate sabia), PB, 21912;
ayllu trapse hoarda (sflntul a tras spada), Lum, II, t55; t56. -Cf. ~i gr. y_op3i) ,corde".
BOGE, sm., pl. h6gean'l, hoge, •prHre turc•, Dal, 212; Mih, 238; s' tt ct'nld h6gea Ia
cap (sil.-ti clnte hogea Ia cap = murire-ai), PGr, 84 - v. ureacl'e t0°. · V. huge. - < tc. khedja
(553) ,mattJ:;e (d'ecole)".
HOI-HOI!, interj. •eh h,. PPar, tl. - Cf. l?i Ia Passow, 384: y_6L, )(6t I
BONOATA, sf., suflare tare, •haleine forte•, PScr, 2t8 - v. hnoatd.
BOP( A-LA) I •hop h, PB, 613; ni-ansdrlt traplu, nu dzt Mpa I (nesil.rit ~antul (vllceaua),
nu zi h6pa !), PLit, 520; Mpa- topa, -arsare ~i-ea (h6pa-t6pa, sare ~i ea), PAnt, 304; BNA,
I, t36. - V. op! ~i:
BOPA, sf., pl. hOpe, datA, dois; clin d'oeil; saut., Dal, 112; Mih, 238; pln' tru h6pa
alstd nu nd al zburl'td (plna de data (In clipa) asta nu ne-ai vorbit), Lum, V, 2t6; Armd'n'll'i
lr' und h6pd vas' hibd di~tiptat (aromilnii lntr-o clipil. vor fi de~teptati), Cal. t9t2, tOO.Cuvlnt
anemic.-< '!
BORrEA, adv., separat, •separemenh, PScr, 2t8; Nic, 595; nol nu avem altd h6ryea
di aisle (afil.ril. de acestea, noi nu avem altA), Cod, 47 b8 (PhOr, II, 457: •aide• < )(Opl)yl«).
V. ah6rea, y6rla, huryeatd ~i sinonimul afoard. - < xwpt« ,separement, a
part".
HORBAN, sm. ~i sf. h6rhand, pl. h6rhan'l, li6rhane, curcan; •dindon, dinde•, DR, III,
757. Sinonime: curcu, miscu, mislrcd. - Cf. gr. xoupl«i11oc;, xoupxoc;, xoupx« .. -".
BORROR (Gope~l), gauril., •trou - v. guvd; fosse = eglise (dans Ies jeux enfantins)•,
PLit, t47. - < '!
BOR-HOR !•interjection qui imite le bruit de bouillonemenb: hor-hor l, ma s' date apa
(apa face hor-hor !), Lum, II, 244; BNA, III; 56; toald noaptea (eClrl hor-hor (toatil. noaptea
am fil.cut hor-hor, am sforil.it), BNA, III, 88 - v. hurhurescu.
BORBUT, sn., pl. h6rhute, freamil.t, •bruissement, fremissemenb, LP, 78; h6rhutlu a
fadzllor si-avdzd pl'nd dipii.rte (freamil.tul fagilor se auzea plnil. departe), Lum, VI, 4, 9. - V.
hurhutescu ~i dr. (orfotd. - < '!
BRAN.\, sf., fil.ril. pl., hrana, mourriture•, Dal, 112; Nic, 594; Mih, 238; PScr, 218;
PB, 6t3; CEI, 70; mutrea-l'l hrana si-l'r cun6$li bdna (prive~te-i hrana ca sa-i cuno~ti viata),
PLit, 520. V. ndfdcd'. - < vsl. hrana ,cibus".
BRAO (nord), sf., bucurie, PB, 613 - v. hroa ~~ harao.
HRAP-BRUP I, PB, 6t3 - v. hlap-hlup!
BRA'BLA, sf., pl. hrd'ble, tocitoare, Mih, 238 - v. cl'rb(l}d, crl'bld.
BRANESCU (mi), vb. IV (hrdnll, -nit, -nire), hrani, mourrir; entretenin, Dal, 112;
Mill, 239; PB, 6t3; CEI, 70. - t 0 • vrea mi hranlt di geaba (era sa rna llril.niti (m-ati fi hranit)
degeaba), PAnt, 308; 2°. ·u hrdnescu ca pul'lrl 6rbu (te hranesc ca pe o pasiire oarbil.), PGr,
84; 3°. hrdnedl (urll'i (alimental briganzii); 4°. va ti hrdnescu zahari (lti voi da sii mil.nlnci
zahar), ICar, t44 .. - V. hdrnescu. - < vsl. hranltl ,custodire", bg. hranja ,garder, nourrir".
BRANfRE, sf., pl. hrdnlrl, hril.nire, •action de nourrir; nutrition•, Dal, 112; Mib, 239.
BRANfT, -t&, pl. hrdnit, -te mourrh, Dal, 112; Nic, 588. V. hdrnlt.
HR.\.•PC.\. ~664- HRI!)TC)

HRA'PC.(, sf., pl. hrd'p.te «••• ? . .. •: si-ascunse . tu hrd'p.ca Ia bisearicd (s-a ascuns Ia
bisericli ln ...... ), Lum, Ill, 54. - < ?
HREAME, sf., pl. hren'l, cuve;turli, •couverture en Iaine•: Iinde a p.ri . gard 'nil hrecimt
(lntindea pe gard o cuverturli), BNA, II, 40. - Cu a> eci (d. grecilil} : < )(pcXfLt , - " ( < tc.
yhrtim (56) ,couverture").
HREAN, sm., fli~li pl., hrean, «raifort•, Mih, 239; Nic, 594 (hren). - < bg. brrn'••
,raifort noir ou sauvage".
HRE(J ~i HREUS, sn., pl. hreurl, hreusurl, datorie, •dette•, AI. 1903, 96; Nic, 594 ;
GEl, 154. V. hreuse ~i sinonitnele barge, dat 2°. - < )(p~oc; ,-"~
HREUSE, sf., pl. hreusurl - , v. hreil ~i ip.uhreuse. - < )(ptwatc; ,action de debiter.
debit".
BRiE, sf., pl. hril, latrinli, dieux d'aisances•, Mih, 239 ; GEl, 154. Sinonime : halt,.
mu*tireke. ·_ < )(pdiX ,-".
HRISAFE, sf., pl. hrisd'hl, fir de aur, •fil d'or; cannetille•, Dal,, 112; Nic, 594; GEl,
154; tu strcin'e di hrisd'hl viscut (lmbrlicati In haine de fir de aur), PAnt, 161 ; ·p.erlu di hriscift
(plirul de aur), PB, 721e; armcise cu hrisd'hlle (a rlimas cu beteala), PLit, 520. V. hris6zmc'L
- < )(puacicpt ... -".
HRfSCU, HRfSIC, sm., pl. hri$/i, hrisi/l, argintar, •argentier; orfevre•, Dal, 112; Nic,
594; Mih, 239; PB, 613; GEl, 154; un' ocird Ia un . hrisic si duJe-un Arbines (odatli un alba-
nez se duce Ia un argintar), Lum, II, 127; PAnt, 181; BNA, III, 78. V. (civru. - Aromanii
din Amlnclu ~i din Clilarfl'i erau argintari renumiti - cf. 'H7tetp. V, 264; VI, 61. - < )(pu-
atx6c; ,-_".
HRISICU'KE, sf., pl. hrisiclikl •metier d'argentien, Dal, 112.
HRfSMA, sf., pl. hrlsme, miruire, mnction•, Nic, 594. - < )(pta(LIX ,-".
HRISOZMA, sf., pl. hrisozmate, fir de aur, «fil d'or; dorure•, Nic, 595; Mih, 239; PScr,
218; GEl, 154; curdn'i ayistte di hrisozmd (coroane poleite sfintite), Cod, 6517; p.erll'i ... di
hrisozmd (plirul. .. de aur), W, II, 72. - < )(pUaO!J.IX ,dorure; dorage".
HRISTIE, sf., pl. hristil, inutilitate, «inutilite• : hristille i ~upurcirea (inutiliti\tile (vrute
~i nevrutc) sau batjocura), VAR, 145. V. cihristu. >...: < cX)(PllCJTLIX ,-".
H r I 'J to (d), sm., Hristos, •Christ., Nic, 594; Mih, 239; PB, 613. - 1°. trd HristOiu
nd$1 cddzurd (dln~ii au murit pentru Hristosu/), PLit, 995; PAnt, 26; 2°. Hriste-mu, dztc
au$ll'i (Hristoase al meu, zic Mtrlnii), BNA, I, 5f!; 3°. /'l-si fila' Hristolu n ccisd (i s-a nliscut
Hristosulln casli = e fericit), PLit, 690 - cf. ~i PB, 93 17 ; 4°. edste di sola · a HristOlul (e din
neamul lui Hristos = e tigan), PGr, 84; 5°. I' u cdftd~l, Hriste-n'l! (Hristoase al meu, ti-ai
cliutat-o I = singur ti-ai dorit nenorocirea de a fi crucificat), PGr, 84. V. ~i Hri~to. -Cu pri-
vire Ia religiozitatea aromilnilor, cf. ~i anecdota Cu tihe fu#, Docimne din GrB, 3, 18-19;
. BNA, III, 128-130 ~~ Introducere, p. 47. - < Xpta-r6c; ,-".
HRISU-MULA, sf., pl. hrisu-mdle, catlr de aur, ~mulct d'or, mulet-merveille•: cdvdld ....
p.ri und hrisu-muld (clilare ... pe un catlr minunat), PAnt, 365. - < )(poo6 ,d'or" + muUi.
HRISUSESCU (mi}, vb. IV (hrisusll, -sit, -sire}, auri, •doren, Dal, 112; Nic, 595;
GEl, 154. - 1°. p.erlu ll'l hrisused (plirui II strlilucea ca aurul), PB, 17318; 2°. nd hrisusi
p.re(tul (preotul ne-a fii.cut ·pe frunte cite o cruce cu o pensulli . muiatli In untdelemn sau In
mir) - v. mirusescu. - < xpoo6vw ,-".
HRISUSfRE, sf., pl. hrisuslrl, poleire, •action de dorer•, Dal, 112; Nic, 595. Sinonim :
nglubudcire.
HRISUSfT, -tel, pl. hrisuslJ, -te, aurit, •dore•, Dal, 112; Nic, 595; PAnt, 445; '$l-di$cl'lse
hrisuslta gurd (l~i deschise gura auritii. = lncepu sli vorbeascii.), PB, 2852•.· •
Hr I" to, PScr, 218 - v. Hristo ~i alb. Krisht ,Cristo".
BRIUSESCU -665- HUHUTESCU

HRIUSESCU (mi), vb. IV {hriusfl, -sit, -sire), lndatori, •endetten. V. hursescu ~i bur-
ijilipsescu. - < xpeovw .. -".
HRI~T I, PB, 613 - v. hir:;t I ~i :
HRI~TUESCU, vb. IV (hrt:;tufl, -ult, -ulre), decapita , •decapiten, Dal, 112. - < hril}tl
HRI~TUfRE, sf., pl. hrt:;tulrl, decapitare, •decapitation•, Dal, 112.
HBJ~TUfT, -ta, pl. hrt:;tult, -te •decapite•, Dal, 112.
HBOA, sf., pl. hrdl (Gope~I ~i Muluvf~te) : di hroa zuldpea arde (fiara arde de bucurie).
<:osP, 19; di hroa salta (sAlta de bucurie), CosP, 15. -' V. haratM, hrao ~i sinonimul vdsdlle.
HROM, sm., pl.'/, crom, •chrOme•, Dal, 112; GEl; 154. - < XPWIJ.OV ,-".
HROl\IA, sf., pl. hrome, culoare, •couleurt. Sinonime: bulaild, rengd.- < XP<7>1J.Ot .. -".
HBUP, sn., pl. hrupurl, ciob, d 0 • tesson; cruche cassee; 2°. laid; 3°. ivre•, Dal, 112;
M, 46 ( < vsl. hrllgll); CEI, 70 ( < vsl. hrllM); GEl, 154. - 1°: p6Cllu armase . hrup (ulciorul
a rAmas ciob); 2°: si-1 bear tu hrup (sli-1 bei In ciob = e urlt foe), P,Lit, 520; 3°: hrup s'
.fedJe (se flicu ciob = se lmbAtli), PB, 85 - v. cdndlld 4°, cucutd 2°, curpil, dzddd 2°, stlngale 2°,
.Jracti 2°. - < V. crup.
HBUPA, sf., pl. hrupe ~i hrukl, bubc ro~ii pe fata copiilor mici, a pruncilor, •echau-
.lloulure;, Dal, 112; n 'lclu scoase llrupa (micu~ul (pruncul) a scos spuzeala, bllnda), Fl, I, 4,
9. V. blt'ndti. - < ? .
HTAPO AE, sf. , pl. htap6dz, polip •polype•, Nic, 595 - v. ulllap66e.
HTIBABE, sf. ; bell'i tul tl'l (ac htibdre (toti beii li fac credit, li acorda stimA), Lum,
V, 11 ; cu un zbor, aveum htibdre (cu un cuvlnt, aveam consideratiune), PcnB. VIII. 48. - V.
.ihlib are, kea{ete.
HTIZ.4.', sm. , pl. htizadz, nevoie, •besoin, necessite•, Dal, 112. - V. ihlizde.
HU, invar., ~ic, •chic• : are hu (are ~ic), PGr, 85. - Cf. gr. i!)(eL xou ;,il a du chic" .
<:: )(OU , . -" .
HUtiUDfE, sf., pl. huCludfl, dovadli '/, • ? preuve, temoignage ?•: cu tutti lnima l}ti cu
.tutti hucludla (cu toata inima ~i cu toatli dovada ?), Cod, 122 b6. - V. hugludle.
HU-DU-DU 1, huidea I, •haro t.: fiClUrll' i .. . lu-avea loatti hu-du-du! (copiii. .. II luasera
-cu huidea I), AI. 1903, 59. - V. du!, du-du!
HUDUM (grAmosteni), sm., castrat- v. hadum.
HUESCU, vb . IV (hull, hull, hulre), striga, •crier., Nic, 592. Sinonimc: aurlu, slrig.
Cf. gr. xoulli~w ,hucr".
HUFTA, sf., pl. hUfte, pumn, opoignee•, GrS, VI, 385; ndmisa di hU{la goalti (in mij-
.locul pumnului gol), PenB, VI, 96. Sinonim: mtindlti. - < )(OUql"t"Ot (' Apll. 392; Passow, 51 ;
174 ; 318); <pOUX"t"Ot .. - " .
HUGE, sm., pl. hugeddz, Mih, 238 - v. hdge.
HUGIUD{E, sf. - v. hucludle - : si dtim cu tutti hugludia, si falim bunel (sA dAm
-cu toatA dovada ( ?), sli facem bunAtliti), Cod, 3418• - PhOr, 457: < tc. gehd, gahd ,effort"
(v., aci, geahle) - Poate: <tc. budjdjet (498) , document; preuve" (cf. alb. huxhe( ,contratto
scritto").
HUHE I <interj. d'etonnemenb, PB, 4831t. - < u3! + e2!
HUHULESCU, vb. IV, pipAi, Nic, 108- v. ahutescu.
HUHUT..\1 , sf., pl. huhule, pisc de munte, •sommet d'une montagne•, D!li, 112. Sino-
nime: gucille etc. - < ?
HUHUT..\2 , sf. , pl. huhUle, strigiit, •cri•, Dal, 1J2; CEl, 70. - V. :
HUHUTESCU (mi), vb. IV (huhutll, -Ill, -tire) <1°. crier, pousser des cris; 2°. resonner,
retentir; 3°. jeter, lancer; 4°. (s')enfoncero, Dal, 112; Mih, 239; CEl, 70. - 1°: ct'ntd. cuscril'l,
huhutescu (clntli cuscrii, chiuiesc), PAnt, 301 ; BNA, I, 130; carl al cap trl discdre, du-te n
HUHUTfRE -666- HUL'1SfT

dzeana ~· huhuiea (dadl ai cap de uluit, du-te pe deal ~i urla), PLit, 443; huhuil 'nd oard
ell putu (a urlat o data cit a putut), PB, 26036; cucollu . .. acdJd' s' hulwieliscd (coco~ul. ..
lncepu sa chiuie), PB, 3018; 2° : vd}'lurl, pldlurl huhutiscu (viii, plaiuri riisuna), PAnt, 300;
BNA, I, 128; te {uriund lwhulea~te? (ce furtuna vuie~te?), BNA, I, 116; 3°: u huhuted~te
tu mlcdre (o arunca In mlncare), PB, 18118; PAnt, 99 - v . aurlu 4° ~i dr. tuna, fipa (GrS,
II, 58; PAp, 41); ~i 1-huhuilrd nauntru (~i-1 trlnt:ira lnhluntru), PB, 3130; 4°: nd huhuilm tu
pddure (ne adlncim (lnfundiim) In padure).- Cf. ~i gr. £xouxou-rr.ae (Passow, 30; 32; 36).
- · < vsl. hoholatl ,cachinnare".
BUBliTfRE, sf., pl. huhutlrl, chiuire, •action de crier, de retentir etc.•, Dal, 112;
Mih, 239.
BUHUTfT, -id, pl. huhutlf, -te, chiuit, •erie; retenti; jete; enfonce•, Dal, 112 ..
HUll •interj. d'etonnemenb, Mih, 239 - v . ul!
BUI, HUIE, sf., pl. hul, narav, •habitude (en mauvaise part)•, Dal, 122; Nic, 592 ;
CEI, 70; GrS, II, 398. V. hlike. - < tc. khoul (556) ,habitude; caractere".
BUILl', -lodn'e, pl. hullddz, -lodn'e, mlrava~, •(homme ou b~te) qui a une mauvaise
habitude, un vice•, BNA, II, 48 (v. uricl'eat) ; uricl'edllu edsie hulll' (urecheatul (magarul)
e cu narav). - < tc. khouily (556) .. - " .
DUKE, sf., pl. hukl, obicei, fire •habitude, coutumc; natureh : rdo huke a tdtd'n'llor
(rau obicei al tatlnilor), Cod, 14 2• ; tru au~aticu nu podie si-~l llisd hlikea (Ia batrtnete nu
poate sa-~i lase obiceiul), Cod, 171 ; hlike ardlld (niirav rau), Cal. 1912, 120. V. like ~i Mi.-
Cf. ~i alb. huq ,difetto, vizio" . - < tc. khulq (549) ,nature!, caracterc" .
. BUKJ!\IATE, BUKIUMATE, sf., pl. huklumd'f, tribunal, •tribunal», Dal, 112; Nic.
592; PAnt, 445; huklumdiea s' drse (tribunalul a ars), Cal. 1911, 144. Sinonime : gludetu.
mekhe"!-e, sdrdi. - < tc. hukloftmet (514) ,juridiction" .
BULANDAR, -rd, pl. hulanddrl, -re, hoinar, •flaneur, vagabond•, Mih, 239. V. hdldn-
ddrescu. -"- < ?
HULEDZtJ, vb. I, Dal, 113; Nic, 593 - v. cu/Mzil, hulescu.
RULER.~, sf., pl. iwteri, holera, •cholera•, Dal, 113; Nic, 593; Mih, 239; PB, 613;
GEl, 154. - < )(OAtpoc .. -".
HULESCU, vb. iV (hulil, -lit, -lire), certa, cadmonester, gronder., CEI, 70. V. culedzu,
ncaClu. - < vsl. huHtl ,blasphemare".
BULIDZARE, sf., hulire, Dal, 113 - v. culidzdre.
HULIDZAT, -td, pl. hulidzdf, -te, mustrat, •gronde; blaspheme•, Dal, 113.
BULfE, sf., pl. hulil, varsatura de fiere; furie, •bile; colere•, Dal, 113; Nic, 593 ; GEl,
154; PLit, 161. - 1°. hedrea cu hulia (fierea cu veninul), PLit, 239; 2°. cd n'l-minlif hulllle-
( caci lmi tulburati fierca), PLit, 875; Millio, 6; 3°. l'l-si mintlrd hulille f cCldzu tu-arf'u (i s-au
tulburat veninurile ~i a cazut In riu), Fr, I, 144; 4°. t;egd di hulil apres (Ghega infierbintat
de furii), Bair, 122. ·- V. hedre1. - < )(OA~ ,bile, fie!; colere".
BULIROS, -rodsd, pl. hulir6~l, -rodse, holeric, •cholerique•, Mih, 239. - < huterd.
BULUSESCU (mi) , vb. IV (hulusll, -sit, -sire), supara, •se facher; bouder•, Nic; 593:;·
GEl, 154. V. hulte, hul'isescu ~i sinonimul cdklust!scu. - < )(OAta'w .. -".
HULUSfRE, sf., pl. huluslrl, suparare (din ·fiere), •filcherie•, Nic, 593.
HULUSfT, -td, pl. huluslf, -te •fachC•, Nic, 593.
HUL'ISESCU, vb. IV •avoir de Ia bile dans l'estomac ; avoir de Ia colite; se fiieher•,
Dal , 113. ·- V. ahul'ist!scu, hulust!scu.
HUL'ISfRE, sf., pl. hul'islrl •action d'avoir de Ia bile•, Dal, 1~3.
BUL'ISfT, -td, pl. hul' isif, -ie •qui a de Ia bile; !ache•, Dal, 113.
!IIUMBA -667- HURHUL£SCU

HUMBA, invar., lnfulicare, •gorgee•: eu lute li (ac humba (eu pe toate. Ie dau pe glt),
Fl, II, 5, 4. - < ?
HUNCA, sf. (pl. hrinte), Joe adapostit, •endroit qui est a l'abri du venh, Mih, 239.
- <?
HUNDOS, -dotisa, pl. hund6~l, -dodse, adlnc, Nic, 593 - v. ahund6s.
HUNDRATA, sf., pl. hundra'f, Dal, il3; Nic, 593- v. cundrdta.
HUNDRUVENAL, sn., pl. hundruvenale, ac mare, •grosse aiguille•: cu . hundruvenale
.cusem samdre (cu ace mari coasem samare). Sinoni.m : sacurd(a. - < xov3po~e)..6vL ,-".
HUNE, sf., pl. hun'l ~i hun'lurl, depresiune ca o ptlnie, •depression geographique en
forme d'entonnoln; Dal, 113; GEl, t54·; 6lle. . . araescu dil hune pt'na ·n dzednd (oile. . . se
'imprii~tie din vale plnii In vlrf), Bair, 62. - V. hunle ~i Mncd.
HUNERA, HUNERE, sf., pl. hunerl, patanie, •malaventurc, desaventure; ambarras,
-desagrement; art, dexterite•, Dal, 112; Mih, 239; Jb, I, 46. - t 0 • dal di bil'e, u pat hunerea
·(dai de belea, o pate~ti dandanaua), LP, 54; BNA, II, t20; · 2°. va-l'l gtoc rind izunere (am
·sa-i joe o festii), Caraf, 64; 3°. n' dre glucdtd hunerea (ne-a bagat In lncurcatura), PB, 456';
-4°. ta glodca hunerea aestil (Ie joaca trucul acesta), PB, t20te; 5°. nu ~til hunerea a modrdl'el
(nu ~tii arta de a functions a inorii), PB, 9t85; 6°. au hunere Ia gtoc (au dexteritate Ia
joe). - < tc. hdner (t329) ,science, savoir; art, dexterite".
HUNfE, sf., pl. hunll, pllnie, •entonnoir•, Dal, 113; Nic, 593; Mih, 240; PScr, 2t8;
-GEl, t54; biiga'm yin cu hunla (punem vin cu pllnia). V. hune ~i t;lnca, hlnca, plclrle. - Cf.
;gr. xwv( .. -" ~i tc. khony (556) ,-".
· HUNIPSESCU, vb. IV (hunipsll, -sft, -sire) ,' mistui, • digerer; supporter, souffrir, se
'brosser le ventre; se consumer•, Dal, 113; ·Nic, 593; Mih, 240; PScr, 2t8; GEl, 154. - t 0 •
,pita aesld hunipsed$ie grell (placinta asta se mistuie greu); 2°. idle, ardvda, hunipsed~te (tacr.,
rabdii, inghite in sec), Fr, I, 69; PAnt, 179; BNA, III, 46; 3°. nu pdra l-hunipsed$le (nu-l
prea mistuie, nu-l prea suporta), Bat, 5; 4°. nu putedm s' hunipsescu ca ... (nu puteam suferi
·ca .... ), Cal. 1911, 205; 5°. ledmnile $' bUClun' ll'i hunipslru tu foe (lemnele ~i bu~tenii s-au
niistuit in foe). - Cf. dr. honipsi ,supporter". - < xwveuw , -" .
HUNIPSfRE, sf., pl. hunipsirl, mistuire, •action de digerer, de supporter, de consumeu,
Dal, 113; Nic, 593; Mih, 240. .
HUNIPSfT, -til, pl. hunipsit, -te •digere; supporte; ccmsume, epuise•, Dal, 113 ; ~ic,
.593; sli.flit hunipsil (suflet epuizat), PAnt, t60.
HUPUESCU, vb. IV (hupull, -ult, -ulre)~ a tre~c prin glnd, a-i trazni ln. cap, •songer,
s'imaginer•, Mih, 240. - < ?
HURrEANfT, -til, pl. huryeanlf, -te, consatean, •qui est du mi!me village•, Dal, 1t2 ;
.Nic, 593; PAnt, 446; GEl, 154. - < xwpyLotvhl)~ .. -".
HURrEAT, -til, pl. huryedf, -te, taran, satt>an, .paysan, vi!lageois•, Dal, 113; Nic, 593;
.Mih, 240; GEl, 154; huryedtlu riu~l . lind cu huryeanltlu (sateanul nu e acela~i lucru cu consa-
teanul). - < xwpui-rl)~ .. -".
HURrEATA, sf., pl. huryedle, separatism, •separation; .grossierete•: mdcii vrel si-addrl
huryedtci (daca vrei sa faci separatie), PenB, VI, 9S. V. h6ryea. - < J(WpLIX'ruX ,incivilite".
HURriTEA!)TE, adv. •a Ia fa\!on des paysans, rustiquemenb, Dal, t13.' - < huryedt.
HURHON•I{J, -hodn'e, pl. hurhon'l, -hodn'e (Baiasa), sot, sotie, •compagnon, mari;
epouse•, PLit, 162. - V. curcodn'e, curc6n'l!1 ~i h6rhan. - Cuvlntul nu poate fi separat de
cli.rcu.
HURHULESCU, vb. IV (hurhulll, -lit, -lire), deranja, •deranger, brouiller•, Mih, 240.
V . .mintescu. - < 'l
HURIIURESCU --668-

HU:JtBURESCU, vb. IV (hurhurtr, -rlt, -rlre}, a fierbe In clocote, tbouillir a gros bouil-
lons•: dpa hurhured~te (apa fierbe In clocote), Dal, 113; cdCimdclu hurhured pri foe (mi!maliga.
forfotea pe foe), Fl, II, 4, 7. Sinonj me: clucutescu, gruhtescu. - < hor-hor!
HURBUR{RE, sf., pl. hurhur~rl; HURHURfT, -ta, pl. hurhurlt, -le, Dal, 113 - v. sino-
nimele clucullre, cluculil.
HU.RHUTESCU, '\b. IV (hurhulll, -til -lire), fremi!ta, •bruire, fremin: padurea ... hur--
huled (pAdurea ... frenulta), LP, 81. - V. h6rhul ~i sinonimul jun'escu.
HUJtHUTfJtE, sf., pl. hurhulirl, fremlilar<', •action de fremir, fremissement~ : hurhullrea··
a pdduril'el (freamlitul pliduril), Lum, V, 177.
HURBUTULA!)iJ, . -~e, pl. I1Urhuiultt~l, -~e, copil, •Knabe, enfant., W, II, 285. - < 1
IIURfcA, sf., pl. hurlte, slitulet, •petit village•, Dal, 113; PB, 614. - < hodra.
HURIETE, sf., !lirA pl., libertatc, •liberte, democratic•. V. iliflirle. - < tc. hurriilet .
(504) ,liberte".
HURliAE, sf., pl. hurma'l, PScr, 218; HUJtMA', sm., pl. hurmddz, curmalii., •datte•,
Nic, 594. - V. curma' ~~ alb. hurmd.
BUBO, sm. (pl. hurddz) - v. cor1 - : hurolu di Pd~li (bora de Pa~ti), Trib, II, 3-4, .
8; ~· lu trag hurolu nlnlc (~i bora o trag inainte), Trib, I, 4, 6. - < xop6~ ,danse".
HURSESCU, vb. IV (hursll, -sit, -sire), datori, •devoir - v. vof2 3°•,· Dal, 113; Nic, .
594; GEl, 154; ~· nts Tllrcu, ma f eil un su(lit hursescu al Dumnidza' (~i el turc, dar ~~ eu
un sufl~t datoresc hli Dumnezeu ·__: deci, nu cedez), PLit, 645 ; PAnt, 8 ; va-l'l hursedscd at
Mihdll, mardllu (biet,u l, o fi datorind lui Mihali = si!rmanul c intr-o doagii), PB, 20832 - v.
borge, 6rdme. - < ")(ptlvw + XF£Wa"tw .. - ".
HURS{RE, sf., pl. IIUrsirl, datoric, •dettc•, Dal, 113.
HURSfT, -ltl, pl. llurslt, -le, datorit, •dt': , : parddz hurst( (bani datora\.i).
HUSULE, sf., manierli- v. usule.
HU~AFE, sf., compot - v. cu~dfe, U$d(e.
HUT, hula, pl. hut•. hute, prost, •sot, b~te, badaud, imbecih, Dal, 113; Nic, 594; Mih, .
240; DR, II, 534. - 1°. aramdse ca hut (a rlimas ca buimlicit), GrB, 226.; PAnt, 231; BNA, .
IV, 150; 2~. nu sa'·ntu hut pul'i? (nu sint proaste pasiirile ?), Lum, II, 108; 3°. sutile mariUI :
hutile (sutele de lire mliritli proastelc), PLit, 636. Sinonime: glar, hdhU, hdsca 1°, hl'edra, .
.5op etc. - < alb •. hut ,balordo, idiota".
HUTA, sf., pl. hute, ~oim, .Caucon; aigle•, PLit, 193; DR, II, 534; o vol hUte !ii ski(terl
(o voi vulturi ~~ ~oimi), PLit, 994; PAnt, 25; si alinlira ddo hute marl (apliruri! doi vulturi
mari), Cod, 11317• V. uld. - < alb. hutl! ,gufo, barbagianni",
HUTcA, sf., pl. hutke •· .. un oiscau ... •, Lum, V, 185.- V. hutd.
HUTULE, sf., pl. hutul'l, strea~inli, •avant-toib, Mih, 240; PEtim, 13. V. llatule.. Sino-
nim: astredhil. - Cf. alb. hate'lif ,solaio". - < tc. khatyl (546) ,planches ou briques qui
couvrent Ia face d'un mur".
HUTAliE, sf., pl. hufd'n'l, prostie, •b~tise; stupidite•, Dal, 113; Nic, 594; Mih, 240; .
Fl, II, 2, 2; cdre hufdme u pldttdjilt lOra cu bdna (prostie pe care acum o plate~te cu viata), .
Lum, v, 173. Sinonim: gldrlme. - < hut.
HUTA'SCU 1 , vb. IV (llufl'l, -fl't, tl're), prosti, •devcnir stupide, s'ab-~tirt, Nic, 594.
Sinonim : hdzusescu. - < hut.
HUT.~SCU2 , -tdscd, pl. hufd'!ifl, -ld'!ile, stupid, •bete, stupide• : ke(e /lufdscd (pli\cere
idioatii), Fl, II, 7, 16.
HUTl'L'E, sf., pl. hufl'l'l, Dal, 113 ; Mih, 230 - v. hutdme ~~ gldrll'e.
HUTl'RE, sf., pl. hutl'r_l, htdobitochc •action de s'abetir, d'ab~tir>, Dal, 113. Sinonim :
glclrlre.
HUZM"tTE · -669- HUZURIPSfT

HUZJ\I"tTE, sf., pl. huzmt!f, servJCJU, •service; affaire•, Dal, 113; Nic, 594; fc'l-n'l rind
huzmete (fa-mi un serviciu); u-aved aspilredlil huzmt!tea (o speriase treaba = o sfeclise), PB,
91 • V. u~mete. - < tc. khlzmet (532) ,service".
HUZJ\IIKEAR, -ril, pl. huzmikedrl, -re, ~ervitor, •scrviteur, domestique•, Dal, 113; Nic,
59t; PB, 614; ninvifcillu, ell avril s' hibil, edste huzmikedr a nvifdllul (incultul, cit de bogat
sa fie, e servitor al celui cult), PAnt, 10. V. (l)uzmikedr ~i sinonimul t5ul. - <tc. khlzmet-
kllr (533) ,serviteur".
HUZMIKIRLl''KE, sf., pl. huzmikirll'kl, ocupatie de servitor, •profession de serviteun:
l'i si-aurl' di huzmikirllke (i s-a urlt cu serviciul de servitor), Lum, IV, 131. - < tc. kbldmt!-
tklarlyq (533)f,-".
HUZMITJPS"tSCU, vb. IV (huzmilipsfl -sit, -sire), sluji, •scrviro, Dal, 113.- < huzmt!te.
HUZMITIPSfRE, sf., pl. huzmilipsirl, servire, munca de om de serviciu, •action de servin,
Dal, 113.
HUZi\IITIPSfT, :til, pl. huzmitipsif, -te •servio, Dal, 113; lucru huzmilipsll (treaba
terminata).
, HUZlJRE, sf., pl. huzrirl, tihna, •repos; aise, commodite, loisir•, Dal, 113; Nic, 583;
om di huzrire (om cu trai lini~tit). V. hilzrire. - < tc. b,ouzoQr (510) ,tranquillite; aise".
HUZURIPSESCU, vb. IV (liuzuripsil, -sll, -sire), huzuri, •prendre ses aises; se mcttre
a son aise, vivre tranquillemenh, Dal, 113; Nic, 592. - < xou~oup£Uw .. -" < tc. lwuzour.
HUZURI~SfRE, sf., pl. huzuripsirl, huzurire, •action de vivre a son aise•, Dal, 113.
HUZURIPSfT, -til, pl. huzuripsif, -te •qui vit a son aise•, Dal, 113; Nic, 593; e, ore,
e!, huzuripsile, aldsil-n'l cilfil'lu tu siyil (he, mai; destul I, huzuritule, lasa-mi catelul In pace),
PenB, V, 55.
1·1
I 11 •olt I•: i! cum ami'nil! (alt I cum lnttrzie !), I,.um, II, 51; BNA, IV, 102. - · < 'Vj! ,-".
12 , conj., sau, •ou, ou bien; soit•, Dal, 113; Nic, 172; PScr, 219; PB, 616; PAnt,
446; GEl, 155; i vol, i nol (sau voi, sau noi). V. feel -~~ vol2 5°. - < 'Vj ,-'".
J3, 13 , indic. prez., pcrs. a 3-a sing. de Ia hill til (cUe) csh: i vrecirea duscl (e dusii
iubirea), Lum, VI, 4, 16; PAnt, 264; vrecirea-l dusd (iubirea e dusa), PAnt~ 264; Lum, VI,
4, 16 (c;tnea-l dtlsd}; l-a meil, l-a meil! (cal meu, e al meu !), BNA, II, 94. - V. ~~ disculfi11 •
I', imperat. prez., pers. a 2-a sing. a verbului latin ire «vat.: Murgu, i! (i! Murgule),
PB, 3001ti. - < lat. I ,va".
conj., ~i, •eh, Cod, 77 b2 - v. e1 , ~ed 2'. - < vsl., bg. I ,et, xod; et".
I~,
IA1, adv., iata, •voici, voila; tiens•, Dal, 113; Nic, 175; Milt, 241; PScr, 211 ; PB,
591; PAnt, 432; 466; ~· dit pitul'lu di c6rn'i la-l-la (~i din ascunzi~ de corni iatil.-1, ia), PAnt,
279; Bair, 121 ; lci-l'l numtcirll'i (iata-i nuntarii), PAnt, 298; BNA, I, 126. - Cf. ~i tc. ia
(1333) ,tiens" !.
IA2 , conj., sau,_•ou• : la tine, la el (sau tu, sau el). V. i 2 • - La Nee, 442 ~i Nec1 351 :
,ia pace, ia nepace". - Cf. tc. ia (1333) ,ou".
IABANGftl', sm., pl. labangil ~i labangecidz, stramutat, •qui a quitte son village et qui
a l>ati sa maison dans un autre•, Milt, 241. - < tc. lapydjy (1334) ,constructeur; ma~on".
IACA (nord), sf., pl.?, Dal, 113; Milt, 241 ; lcica a lul di cdmea~e (gulerul lui de cama~e),
Lum, III, 373 - v. yecicd.
IACMAiiEAIE, sf., pl. lacmagel ,fituri~kc, garakina", Lum, V, 185; 186. - V. acma-
gecile (~i sinonimul caraccixa).
IADA, sf., pl. lcide, iada, •cltev~ettc•, Dal, 113; Nic, 175; PB, 591. V. led. - < lat.
haeda ,chevrette".
lADE~, IADI~ ~i lADET, sn., pl. ladi~url, iade~, cgageure•, Dal, 113; Mih, 241. V.
trcigd 2°. - Cel ce prime~te In mtna un obiect fara a pronunta cuvintele lu 11liil, pierde rama-
~agul.- < tc. lades (1335) ,espece de pari dans lequel celui des deux joueurs qui re~oit un
objet sans dire iades paie un gage".
IADIRA, IADIRE, sf., pl. lcidirl, iedera, dierre•, Dal, 114; Nic, 160; PAnt; 446; PLit,
121 ; mururl anviscut ma~l cu ladird (ziduri tmbracate numai cu iedera), Trib, II, 7-8, 23. V.
keatrd. - < lat. hedera ,lierre".
IADIRf~tl', -11e, pl. ladiri~l, -~e, de iedera, •de Herre•, PLit, 121 : s{urld ladirl~e (sflrleaza
de iedera).
IAHNfE, sf., pl. lahnll, Mih, 241..- v. yeahnt!.
IALANE -671- lAnnA

IALANE, sf., pl.?, Mih, 241 ; s' martirisli laldne (sa marturisiti cu minciuna), Cod, 121
- v. yealane.
IALANGH:J, -gle, pl. lalangll, mincinos, •menteur; trompeun, Mih, 241. Sinonime:
minCiunos, psimatear. - < tc. lala-.djy (1343) .. -".
IAMACA, sf., pl. lamafe, ibric, Mih, 241 - v. ylumac.
IAMAl, sf., pl. lcime, jaf, Mih, 241 - v. yedma.
IAM;\1 , sf., pl. lame, plcla, •brouillard•: si-aduna prisli vale una sole di lama, cutahnle,
ca fum aritcu (pe · vale se strlnge un fel de negura, ceata, ca fum rar,), PenB, V, 50. V. ca-
tahnle. .- cr. tc. iama (1344) ,large tache".
IMIHULA, sf., GrB, 91 - v. yeambuld.
IANDZA, sf., pl.?, naiba, odiable•, DR, IV, 587; landza va ti ml'cu (naiba o sii te
manlnce), GEl, 70 ( < bg. jendza).
IANGLJ~~E, sf., pl. langli'~l, eroare, •faute; erreur•, Mih, 241. Sinonim: alaO. - < tc.
laiilreb (1342) , -" .
IAN{TAR, sm., Mih, ~42; PAnt, 446; di lanltarl suntu mpline (slnt pline de ieniceri),
BNA, I, 106. - v. yeanitar.
IANUR.{; sf., pl. lanure, crlng, •breuiJ., Ob, 44; 354 - v. januru, l'eanuru.
lAPA, sf., pl. lape, iapii, •jument, cavale•, Dal, 114; Nic, 160; 175; Mih, 242; PScr,
211; PB, 591; - carl I' u ldta, muld? - ldpa n'l-eas.te muma (- cine ti-i ta~al, catlrca? -
iapa mi-e mama), PLit", 489; irr;illl (li cal'l ~i ldpe (herghelii de cai ~i iepe), PAnt, 268 ; Bair,
27 - cf. Ia BD, 72 (1622) pl. dr. lape. - < lat. equa ,jument, cavale".
IAPfl, sf. (pl. lapll}, figurii, chip, •figure, visage•, CLitur, 72; 129. - < alb. , - "
< tc. lupy (1334) ,constitution physique".
I,AR, lARA, lARA, conj. ~i adv., iar, iara~i, •mais; de nouveau; encore•, Dal, 114;
Nic, 160; Mih, 242; PB, 591 ; PAnt, 446; nu pot ira s' li-angan lar (nu pot ca sa le chem
iar), PAnt, 249. Sinonime: disnoll, puli.- < ?
IARAN, -nd, pl.laran'C, -ne, amant, •amanb, Mih, 2:12; aveti un lartin (avea un amant),
Ob, 69. V. arlin, yearan. - < tc. jaran , aimable" (B-K, II, 1246).
IARANLJ'KE, sf., pl. laranll'kl, curvie, •debauche, prostitution•, Mih, 242. Sinonim :
curvarll'e. - < tc. laranlyq (1336) , amitie, compagnie".
lAnA, lARA (nord), iarna, Mih, 242; W, II, 234 - v. larana.
IARADISESCU, vb. IV (lartldisll, -sit, -sire) •arranger?, mettre en bonne voie?•: s' lu
vedzi ~a s' lu lartldise~li (fiCioru] (sa-l vezi copilul ~i sa-l orlnduie~ti), Cod, 15 ,b10• - Pare
a fi acela~i cu ara~yipsescu. - V. :
IARADISfT, adj. participial •organisateur?•: esle un tcitul fi este lartldisitlu a tutal'i
eta (e unul singur tatal care e orlnduitorul ( ?) tntregii lunJi), Cod, 1815 - forma normala ar fi
fost iaradisitor. - cr. tc. iaradan (1336) ,createur".
IARANA, sf., pl. Uranl: ~i laranu ~i vedra (~i iar na ~i vara), PLit, 1023 - v. larna.
IARHA, sf., pl. llrr;i, iarbil, •herbe•- cf. t dr. erbile (CC, 24022 etc.) - , Dal, 114;
Nic, 175; Mih, 242; PScr, 211 ; PB, 591 ; PAnt, 446. - 1°. creci~le ca larba sum kecilra (cre~te
ca iarba sub piatra), PLit, 490 ; 2°. nlfi d~ aJel'l li ml'cu ldrbd nu-~l ef ci (nu f~i era nici dintre
acei ce manlnca iarba = nu era prost), PB, 3063 '. - Clteva feluri de ierburi : 3°. ldrba a
birbiclul (iarba berbeculm), Lum, IV, 135; 4°.ldrba di agur~ire(iarba de uitare) ..-ro Alla!Lof36-rcxvo"
(Passow, 265) - PPar, 47-48; PLir, 376; Plinius, XXV, 5, 3; ·so. lcirba di blt'nda (iarba de
bllnda), Lum, IV, 171 ; 6°. ldrba 'di nipl'rticu sau larba di ~ecirpe, PLit, 282 ;. PB, 22015;
27217 ~ Ia francezi: ,herbe a serpents= ellebore fetide"; 7°. ldrbd di somnu - ,L'herbe qui
endort", ,l'herbe-de-sommeil"; 8°. larbd di Jlneare (iarba de tinere, iarba de curaj) - :
,Quando qualcuno ha avuto un forte spavento si prendano due · o tre ciocche di un erba ...
-672 ~ IBRETE

detta l'erba della paura ... ", Guber, 31. - V. seu, sldmrlrie, tdl'eare ~i PMic: Iarba fiarelor.
- In dialectul aromi\n na exista bogatia ~i varietatea terminologica din dacoromlina, pentru
care cf. C : iarbcl - ~i, paralel, cf. JlCi, arlllt1 etc. - < lat. herba ,herbe".
IARCf, adj. invar., folosit In exprimarca: vt~cl't! larli, vt~cl'eadz larll «osselet(s) petit(s)
et beau(x)•, PLil, 126. - < ?
IARG{, sm., pl. largeddz, iaurtgiu, •vendeur de. lait .caille•: tru tinireafd . ... fu . ... ma$1
lar(ji (In tineret.e .. ." a fost. .. numai iaurtgiu), CaiGrB, 51. - < tc. logbourtdjy (1365) ,mar-
chand de lait came dit ioghourt".
IARN1, sf., pl. ltirni ~i ll!rnurl, iarna, dliver•, Dal, 114; Nic, 175; Mih, 242; PB, 591 ;
PAnt, 446; PGr, 63; larna-l blind, ma tri d6mn;i (iarna e buna, dar pentru cei bogati), PLit,
490. V. fdM ~i CODE, 796. - < lat. hiberna ,quartiers d'hiver".
lARA (IARHA), sf., PScr, 211 ~i, azi, Ia far~eroti; va hibd tru fricodsa ldra (va fi tn
infrieo~atoare iarna), Cod, 1314 - v. lara.
IASA!UfN, sm., pl. lasamin'l, iasomie, •jasmin•, Lum, III, 180. V. lasimit1. - < tc.
laeemln (1339) ,.-".
lAscA., sf. (pl. ll!ski tn Joe de *e#i), iasca, •amadou; sec et maigre•, Dal, 114; Nic,
175; Mih, 242; 534; CODE, 804 ~i Dens, I, 189; Iasca cred$le pri trup di fag (iasca cre~te
pe trunchi de fag); ldsca va mlnear ~~ sturndre (iasca cere amnar ~i cremene); lased · si-adra'
(s-a facut iasca = a slabit ~~ s-a uscat) - v. hil'ean. - < lat-. esca ,nourriture, pliture".
IASil\lffJ, sm., Ob, 53 - v. lasamin ~~ gr; taae:!J.L·
IASPIR, -ra, pl. laspirl, -re, perspicace, •perspicacc•: ldspira-na minte (mintea noastra
ascu' ita), Cal. 1912, 101. Sinonimc : tdl'lus, tal'itus. - < ?
IATAGAN, sm., pl. latagdne, PAnt, 446; stlngd-1 dzriua iatagdnlu (iataganui stinga-ti
ziua, stinga-li viat.a), Fr, I , 9; BNA, I, 6 - v. yildydne.
I.(TA, sf., pl. late, AI. 1903, 80; GrS, IV, 380; cl'ndu ldla tire rimtu, $ti si-u-adara pita
(cind mama are unt, ~tic sa o faca placinta), PGr, 157 - v. ald.
lATA, adv., PB, 591 (ortografiat corect: IA-TI): ld-fl-1'1 (iata-li-i)- v. la1 ~~:
IAVE(A), adv., iatii, •voich, Dal, 114; CEI, 70; ldvea, yin, aglung $' cupllle' (iatii. vin,
sosesc ~i turmele), PenB, II, 110.; BNA, II, 48. V. la 1 , at!vea. - < vsl. jave ,; 8'ij/.ov. mani-
feste " .
IAVRfiJ, sm., pl. lavrll, piisaruica, •petit oiseau; petioh: lavrill ca vidzu n cdfdsd, nu-l'l
yinea s' elisa din elisa (daca vazu pasaruica tn coiivie, nu-i ven~;a sa iasa din casa), Lum, IV,
244. V. avrie. - < tc. lavry (1346) .• -".
IAZAG{, sm., pl. laza(jeddz- v. sinonimul yramatic6 -, GtS, IV, ·244. - < tc. lazydjy
(1338) ,ecrivain public".
IAZI, sf. ,scrisul de Ia moneta", Mih, 243 - v. ~;edzd.
IAZI'KE, sf., pl. lazl'kl, Mih, 242; lazl'ke s' 11 hibd (ru~ine sii-ti fie), Lum, I, 192 -
v. yeazl'ke.
IBO.J, sn., pl. ibocije - v. ib6z - , PLit, 332; f;icci pizril'ile cu frl'ntf.zil di ib6j (freca
prispele cu frunze de boz), Lum, II, 204.
IBOZ, sm., pl. ib6jl, boz, •hieble, sambucus ebulus•, Mih, 243; Kats, I, 75; GrS, II,
396. Sinonime: fil'lil , sclric, vujrl. - V. boz.
IBRAS{ME, sf., ibri~in, PAnt, 446 - v. braslme, ibri~lme.
IBRETE, sf., pl. ibre(, exemplu de teroare, •exemple (concernant Ia terreur); terreurt:
s' da ibrete Ia dun'edrlti (sa dea exemplu de teroare Ia lume), PB, 36611; ctlpildn'l te da ibrele
(capitani ce baga groazll.), t'IP, 9. ·- Cf. ~~ alb. ibret ,esempio; terrore", gr. L!J.7tplt·n ,exemplu"
(Passow; 166). - < tc. ibret (837) ,exemple; execution severe".
IBRfC -673- fAOL

IBR(C, sn., pl. ibri(e ~i ibricurl, ibric, •aiguiere, bouilloire•, Dal, 114; Nic, 176 (ibrike
< t(J.7tpbtt); Mih, 243; sd s' {a cu ibriclu di amalamd (sil. se spele cu ibricul de aur), PB,
3608 • V. lubric, cafebric ~i pi{klu . - < tc. ybryq (46) , - ". ·
IBRI~(ME, sf., pl. ibri~in'l, ibri~in, •soie tordue•, Mih, 243 ; CN, 165. - V. brisime.
ICANO, adj., pl. icanadz, vrcdnic - v. sinonimele ac~u, irbtip, izole. - < lxetv6,;
,capable".
fc1, conj., sau, •ou (bien)•, ·Dal, 114 ; Nic, 176; Mlh, 243; PB, 616 ; PAnt, 466. V.
or<l'. - < i 2 + ct'l.
ICOAN1, sf., pl. icoane ~i icon'l, icoanii, •image (sainte)•, Dal, 114; Nic, 161 ; Mih, 243;
PScr, 219; PB, 616; PAnt, 446; GEl, 155; Lum, V, 108 (facatoare de minuni).- <dx6vet ,-".
fCRE, sf. pl., icre, •oeufs de poisson•, Mih, 243; Lum, III, 372. V. hdvyear. - < vsl.
lkra ,ova piscium".
ICUNAR, sm., pl. icuntirl, iconar, •fabricant et marchand d ' images•, Mih , 243.
ICUNOM, -notimd, pl. icunoml, -noame, econom, •economc•, Dal, 114 ; Mih, 243 ; GEl,
155. - < o!XOVO!J.O<; ,econome, epargnant".
ICUNUM(E, sf., pl. icunumil, economic, •economic, epargne•, Dal, 114 ; Nic, 389 ;
M1h, 243; PB, 616; . GEl, 155. - < o!xovo{Jo(et .. -".
ICUNUMISEARIC, -cd, pl. icunumiseari(l, -fe, econom, ..ncnager, epargnant. : fe icu-
numisetiri(l sl'ntu Fren(il'l! (ce economi slnt francezii !), AI. 1903, :39.
ICUNUMISf:SCU, vb. IV (icunumisil, -sit, -sire), cconomisi, ..\conomiser, cpargnero,
Dal, 114 ; Mih, 243; GEl, 155. - < o!xovO!J.W .. -".
ICUNUMIS(RE, sf. , pl. icunumisirl, economisire, •action d 'epargncr•, Dal, 114 ; Mih, 243.
ICUNUMIS(T, -td, pl. icunumisi(, -te •epargne•, Dal, 114.
ICUNUSTAS, sn., pl. icunustdsurl, iconastas, •iconostasc•, Dal, 114; Nic, 161. - <
e!xovoo-rcicnov .. -".
ICUSAR, sm., pl. icusdrl, ieosar, •piece de vingt centimes•, Dal, 114; Nic, 161 ; Milt,
243; PAnt, 446; GEl, 155. - < dxoalipt .. -".
ICZARE, sf. , pl. iczd'rl, citatil', •citation•, Dal, 114. - < tc. lhzar (57) ,action d'amener,
de faire comparaltre, de mander".
ICI, adv. , Nic, 180 ; PB, 617; va s' mi keard trl (ivd icl (vrea sil. rna ucidii pentru
nimica toata), Lum, IV, 335- v. hiCl.
IDIPSl'Z, -zd, pl. idipsl'jl, -l'ze, PenB, VIII, 127; cdfdo idipsl'zu (catea ticil.loasii),
Bat N, 16 - v. elepst'z.
IDUSESCU (mi), vb. IV: ndcd podte s' itiusedsctl (nu cumva poate si\ potrivcasca),
AI.· 1903, 29; BNA, III, 34; 60; 148; 166 - v. uldisescu.
IDUSfT, -td: dzd(e sl'ntu idusile (zece slnt potrivitc), AI. 1928, 53; BNA, III, 8 - v.
uldisit.
I AEI, sf., pl. iMl, idee, <idee ; opinion•, Dal, 114 ; Nic, 175; Mih, 243 ; PB, 617; GEl,
155. - < !3&et , -" .
f Arlu, -ye, pl. Myi, -ye, accla~i , de mi!me, le pareiJ., GEl, 155; lt5yea dzuild (aceea~i
z-i), Batp, 9. V. Mill. - < t3to<; .. -".
IAIOMA., sf., pl. it5i6male, obicei, •habitude., Nic, 176. V. it5iumd . ....:. < !3tw{Joet , -".
( AISE, sf., pl. Mise, ~tire, •connaissance; nouvelle; message; sou venin, Mih, 244; GEl,
155. - < d37Jat<; ,-".
f AI"CJ, -ie, pl. lt5il, Dal, 114; Nic, 176; GEl, 155 - v. lt5ylu.
I AfUMA, sf., pl. it5i6mate, caracter, •caractere; habitude•, Dal, 114; GEl, 155. V.
hui, lzuke. - v. it5illmd.
f AOL, SJ;n ., pl. iool'l, idol, oidole•, Dal, 114; GEl, 155. - < e:t3wl.ov .. -".

43 - c. 531 - Tache P a p a h a g 1, Dlcflonarul d ialectulul arom4n


IAOLOLATRU -674- IHICAT

I AOLOLATRU, -ra, pl. i6ololdfrl, -tre, idolatru, <idoliltret, GEl, 155. - < dll<UI.o
A~Tp7)c; .. -".
I AROPIC, -ca, pl. i6ropifl, -te, hidropic, •hydropique•, Dal, 114. - < u3p<U,;tx6c; .. -".
f AUL, sm., Nic, 160 - v. Mol.
I AULATRfE, sf., pl. i6ulatril, idolatrie, •idohltrie•, Dal, 114; Nic, 160. - < d8<Ul-o·
AatTptLat .. -".
I AULATRU, -ra, pl. i6uldJrl, -tre, Dal, 114; Nic, 160 - v . ioololdtru.
lED, sm., pl. ledz, led, •chevreau•, PAnt, 446; cl~l, cl~l, Udzl'i-a mel (vii tai, va tal,
iezii mel), Mac, I, 1, 8; PAnt, 203; BNA, V, 41 ~~ 125; a Udzlor ld deddira codrnile (iczilor
Ie-au rasarit coarnele). V. ed ~I ldda. - < lat. haedus ,chevreau".
IEHL.~, sf., pl. Uhle, brad, •sapim (gramosteni). V. brad. - Cf. mgl. Ula (PMegR, II,
86; GrS, III, 403; CapM, III, 154). - < bg. el6 .. -", elha ,aune".
IERI, adv. •hier•: ncdrca cdl'i tut ca lerl (lncarca toti caii ca ~i ieri), Lum, II, 152;
PAnt, 172; BNA, II, 46. V. aUrl.- <lat. herl ,bier".
IERNARE, IERNEDZ"O, PAnt, 447 - v. irndre, irnt!dzu.
IEROSfN.~, sf., pl.?, preotie, •pretrise•, CLitur, 76; 129. - < te:p<UaUVl) ,sacerdoce;
pretrise".
IES, vb. IV (~i I) (i(nhll, i(n)~lt, i(n)~ire ~~ i(n}~dre}, PAnt, 447; lu s' edsd s' edsu
(unde o ie~i sii. iasa), PLit, 491; la flnlt'na ed in~i (ea ie~i Ia flntlna), Velo, 38; BNA, V,
77.- V. es2.
IFCULfE, sf., pl. ifculil, u~urinta, dacilite•, Dal, 114; GEl, 140. V. e(colle. Sinonim :
li*uredfd. - < e:uxo/.(at .. -".
IFCULIPSESCU, IFCULIPSfRE, IFCULIPS(T, Dal, 114 - v. e(culipsescu, e(culipslre,
e(culipslt.
IFEN, PScr, 219; GEl, 155- savant. - < U!pev ,hyphen".
IFHARISTISESCU, IFII.~RISTJS(RE, IFIIARISTISfT, PAnt, 447 - v. efharistisescu,
efharistislre, e(haristisit.
IFIIfE, sf., pl. ifhll •benediction; priere•, Nic, 166; Mih, 181 ; Cod, 18 b19 ; GEl, 155.
v. ifkle. - < e:ux-fJ .. - " .
IFKEA"OA. ~~ IFKfE, sf., pl. i(/.:edle ~~ i(kil, binecuvintare; molitfa, •benediction; oral-
son, priere•, Ba1N, 45; Dal, 114; Lum, I, 6. - V. ifhle.
IFTIBfE, sf., fericire, Dal, 114 - v. e(tihle ~~ i;inedfd.
IFTJN.~TATE, sf. : i(tindtdtea 1-ml'cd para'lu (ieftinatatea e aceea care II inghite banul),
PGr, 85 - v. e(tinatdte.
IFTIRAS? sau IFTIRA'?: s' va bagdfd i(tirds ~d s' marturislf laldne (sa vii puneti
jind ( ?) sau calomnie ( ?) ~~ sa marturisiti mincinos), Cod, 121 . - Cf. tc. ihtiras (55) ,coo-
voitisc", illtiraz (55) precaution", iftird (177) ,calomnie".
IriE.N.~, sf., fiirii pl., higiena, •hygiene•, Dal, 114; Nic, 559. - < uyte:tv-f) , -" .
IrRASfE, sf., pl. iyrasll, igrasic, •humidite•, Dal, 114; Nic, 559; GEl, 158. Sinonime:
noli, uddl'lU. - < uypata!at ,-".
IrlJMIN, sm., pl. iyU1nin'l, egumen, •hegumene•, PScr, 219; Nic, 172; Mih, 244; GEl,
158. - < i)yOUfLEVOc; .. -". .
IH, sn., pl. lhurl, ison, •air, melodic; accompagnemcnt•, !\lih, 244; GEl, 155; s' fl'na
lhlu a cl'nticlul (sa tina clntecului hangul), Cal. 1911, 202. V. is2 • - < · lixoc; .. -".
IH I - v. i/1 - , PAnt, 447; ih I te mu~itedfd! (vai! ce frumusete 1), Lum, II, 180;
ih I, te mu~utet! (mdi! ce frumuseti 1), Lum, II, 246; PAnt, 217; BNA, IV, 72. - Cf. ~~ gr.
~Xt ,ah I c'est bien I" (~i tc. yq (220) ,cri qu'on fait entendre quand on est suffoque").
IBICAT, sm., pl. ihlcdf, Dal, 109; Nic, 180; W, II, 80 - v. hicdt.
-675- ILIKfE

IHTIBARE. sf., pl. ihtibd'rl, stima, •dignit~; estime, consid~ration•, Dal, 114 ; Nic,
181; Mih, 244 (•dignit~; patente•). - e. erdm domn'l cu ihtibdre (eram staplni cu demnitate),
Trib, III, 2, 11 ; 2°. multtl ihtibdre avea ti tropurlle a l'el (multa stima avea pcntru manierele
ei), Lum, IV, 296; 3°. aglut6r ~tl ihtibdre (ajutor ~i consideratiune), Cod, 17 bl3. V. htibdre. -
< tc. I' tillAr (109) ,consid~ration, estime; cr~dit".
IHTISESCU (mi), vb. IV (ihtisll, -sit, -sirej, topi, •fondre; se ruiner•, Mih, 244: nu s'
are ihtisittl nearla (zapada nu s-a topit) - v. tukescu; mi ihtisil cu aht'le hiYrgi (m-am ruinat
cu atitca cheltuieli) - v. hlma 2°. - < ?
IHTIZAE, sf.; IHTIZA', sm:, pl. ihtiztl'l ~i ihtizddz- v. hliztl' -, PScr, 219; Mih,
2441 Dal, 114; Nic, 181; si-aldmttl cu ihliztl'lle a bdntll'el (se lupta cu nevoile victii), Lum,
I, 103; avurd ihlizae ca s' aleagtl un amirtl' (au avut n~voie ca sa aleaga un lmparat), Lum,
IV, 296. V. ilizcUscu. Sinonime : ancinc;e, lipsiltl. - < tc. yqtyzA (123) ,n~cessit~. besoin ;
urgence".
IHTRfL'E, sf., pl. ihlril'e, inimicitie, •hostilit~, inimiti~•. Cod, 122 b3 • V. ehlrll'e, ehtru.
Ill coh I - v. i fl ~i ih !•: if! te vreavd! (mai I ce larma 1), Lum, II, 313; BNA, IV, 78.
IIKfM, sm. (pl. iikin'l}, medic, •medicin•: ~tl iiklm a lll'ndzislor (~i medic al bolnavilor),
cLitur, 41. - Cf. alb. hekim ,Arzt" (GM, 151), heqim ,dottore" < tc. hlkem (514) < htkmet
, sagesse".
IISITAR: li file~d iisilaru lru scamnulu ap6slotor (te fiicu~i. ? . In sc:iimul apostolilor),
CLitur, 39. -- .Cuvlnt necunoscut.
fKI~DO, invar., oricare, on'importe lequel, n'importe quoi• : macar lki~do munduirl
si albd (macar sa aiba orice chinuri), Cod, 199 • V. careki~d6. - < alb. kushdo ,chiunque•;
(sl.· kiUdo ,!Koca-roc;. quisquc", Mik) .
. fLEA, conj., sau, Mill, 244 - v. lli, i 2 ~i led.
ILEAC;\, sf., pl.?, parte, •parti, prendre le parti de . . . •· Mih, 244. V. parte. - < ?
ILEACE, sf., pl. lUll, leac, •~edicament, remede; gu~rison•, Dal, 114; Nic, 176; ma
ilcace are (dar are leac), PB, 32038. - V. lage ~i:
ILEAGE, sf.: ileagea a su(lillul (doctoria sufletului), Cod, 61 b27. Sinonim: yilrie. - <
tc. llidj (855) ,.-".
ILEAKfl\1, conj., a~adar, •ainsi• : va s' him altlvdaJ di Sld-Milria ileakim (a~adar, vom fi
laudati de Slnt:i-Maria), Cod, 92 b17 ; PhOr, II, 457. V. eleakim. - < tc. oeulle (206) ,ainsi"
+ lken (221) ,quand, tant que".
ILEALA 1, invar. ca Dieu ne plaise t.-v. limtlrearltl 4°.- Cf. i~ald!- < tc. lila (132)
,except~ si" + allah (139) ,Dieu".
ILEAME, ILEANE, sf., pl. iten'l, sentinta, •verdict., Mih, 244; GrB, 3, 16. V. il'edme.
- < tc. l'lalm (113) ,sentence juridique".
ILECA, ILEKE, sf., pl. ilekl, Hie, •veste sans manches•, Mih, 244; PAnt, 447; CN,
165. · Sinonime: ceakel, $CUrltic. - < tc. lelek (1356) ,gilet".
ILEE, sf., pl. iUl, ~iretlic, •tricherie, fraude, iniquit~•. Mih, 244. V. hiliele. - < tc.
htle (524) ,fourberie; fraude".
ILENE, sf., PB, 617; l'ea-1 ilenea cu ibriclu (ia-ti ligheanul cu ibricul), PLit, 904 - v.
licne.
fLI, conj., sau, •ou (bien)•: iii caput va sit,-f l'ea!l (sau lti voi lua capul), Velo, 15;
BNA, V, 53 ~i 128; i$li cusurin, lli vt'rtl sole (e~ti var, sau vreo ruda), PenB, VIII, 59.
V. ilea. - < bg. Ill ,.-".
ILIFI'IRfE, sf., GEl, 155 - v. eleflerie, le(lerie ~i sinonimele huriele, slobodie.
ILIKfE, sf., pl. ilikil, etate, •age., Dal, 115; Nic, 172; PScr, 219; GEl, 155. Sinonim:
v-t'rs fci. - < ijALK(IX ,.-".
ILIU.KAIE -676-

ILIUMAIE, sf., (pl. illumd'l}, lnvatat, •classe d'erudits•: pilricu Ira si si-adund illumdla
tutd (a trimis ca sa se strlnga toata clasa eruditilor), Cod, 104•. - < tc. ulemA (857) ,savaRts".
1Ll'C1, sf., pl. ilt'fe (gramosteni), ~tergar de mire, cgrand essuie-main qu'emploi Ie
nouveau marie•. - < ? "'
ILKAIE, sf.; ILMA1 , sm., pl. ilmd'l, ilmddz- v. elmdlc ~i lulmdle - , Dal, 115; CFr,
42. - < tc. lelme (1358) ,cotte de mailles fendue par devant".
ILPf AA, sf., pl. ilpidz, speranta, •espoir•, PB, 617; GEl, 141. Sinonime: ndid, umflte.
- V. elpidd.
fL'E, sf. pl., lie, dlancs; hanches; t fr. illest, Dal, 115; Nlc, 176; Mih, 2!4; PScr,
219; PB, 617; PAnt, 447; nu-11 ll'ne il'ile di art's (nu-~1 tine ille de rls"" se prapade~te
rlzlnd), PLit, 690. V. clrfiodrd. - <lat. IUa ,flancs, ventre".
IL'EAME, IL'EANE, sf., Dal, 115; Fl, I, 3, 6 - v. iledme, iledne.
IL'EARE, sf., pl. il'erl •action de se faire des joues•, Dal, 115.
IL'EAT, -ttl, pl. il'edJ, -le •engraisse, qui a pris de l'embonpoinh, D.ll, 115; cdl'i vin'ird
il'edJ (caii au venit rotunjiti Ia crupe).
IL'i:Dz(J (mi}, vb. I (il'eal, il'edl, il'edre), a rotunji fOldurile, lngra,a, •manger ou
nourrir jusqu'a ce que les hanches soient arrondies•, Dal, 115; PEt, 27-28 ( < lat. *ilio, -are) ;
s' il'edrd, s' prtsttnird di vred (dcd tic I (se rotunjira Ia iie (Ia fOiduri), se lndopara !nett era
sa fac:'l. pac !), Fl, I, 2, 8. - Cf. adil'lrl, suil'edzli. - < ll'e.
IL'I, acuz. masculin pl. 'i dat. sing. m. 'i f. de Ia el ,li"-+ll'l fi munduit.
IMAM, sm., pl. imdml, hoge, •pr~tre musuhnan., Mlh, 244. - < tc. ImAm (142) ,cure,
aum6nier musulman".
I.MANE, sf., fara pl., credinta, •foi, croyance•, Mih, 245; cln'l '(l'rd imdne (clini fara
credinta), BNA, II, 76; l'l-aduc tru imdne (li aduc Ia credinta), Trib, II, 9-12, 24. Sinonime:
dlnd, (ede, piste. - < tc. ima\n (225) .. -".
I.MANSI'Z, -zll, pl. imansl'jl, -l'ze, infidel, •mecreant, infidele•, Mih, 245. Sinonime :
dpistu etc. - < tc. lmans)'z (225) ,qui n'a ni foi, ni loi".
IMANSI'Z PENI'R, turcism invar. tfromage dont on a extrait toutle beurre•, CN, 171.
- < tc. lmailsi'z + pelolr (332) ,fromage".
f.MA, sf., pl. ime, mama, •mere•, Nic, 176; W, II, 74. - V. md, dr. imd (RPrav, 169;
213) inmd fi alb. im' me ,mia madre".
f.MBRU, -rd, pl. imbri, -rc, GrS, IV, 378, blind - v. imir.
UIBRUCCf, sm., PenB, VIII, 55 - v. Jlimbrucci.
f.MIR, -rd, pl. imirl, -re •apprivoise; domestique•, Dal, 115; Nic, 172; Mih, 245; PScr,
219; PB, 617; GEl, 156; odmin'l imirl (oameni bllnzi). V. imbru. - < fj!J.Cpoc; ,-".
IMIRA!\IE, sf., pl. imird'n'l, bllndete, •apprivoisement; douceur, humeur douce•, Dal,
115.- v.:
I.MIREAT.:\, sf., pl. tmiret - v. imirdme -, Dal, 115; Nic, 172; nu avuslfd imiredtd
pri line (nu avuse'i bllndete In tine), Cod, 122 b1 3 ; u ntribd' cu imiredtd (o lntreba cu blln-
dete), Fl, II, 5, 5.
I.MIR:toz(J (mi), vb. I (imirdl, -rat, -rdre), lmbllnzi, •apprivoiser, domestiquer; adou-
cir• : f ll imireddzd ('i lmbllnze,te-te), Cod, 59 b8 ; nu potd s' li imiredza (nu poti sa te
lmbllnze,ti), Cod, 122 b1 • Sinoni'm: picuUscu. - <imir.
I.MIRI(P)SESCU (mi), vb. IV (imiripsil, -sit, -sire) - v. imireli:rl - , Dal, 115; Nic,172;
GEl, 156; Cod, 12018 (imirisescu). - < i)(J.tp6vcu ,apprivoiscr" .
I.MIRI(P)SfRE, sf., pl. imiripsirl, lmbllnzire, •action d'apprivoiser, d'adoucir•, Dal,
115; Nic, 172.
. I.MIRI(P)SfT, -td, pl. imiripsf/, -te <apprivoist\; adouci•, Dal, 115; Nic, 172.
UIEROMINfE -677-

IMEROMINfE, sf., pl. imerominil, datil, •date•, Mlh, 245; GEl, 165. V. murmin'e. -
< ~(UPO!L7)VLot ,.-".
IMIRUSESCU, vb. IV, lmbllnzi, Mih, 245- v. imiri(p)siscu.
IMNAR, -rd, pl. imndrl, -re, pedestru, •a .pied, fantassin : ni:dn'll'i, cdodldrl fl imndrT,
crd adufl trd oimlu (s~ldatii, cillliri ~~ pede~tri, erau adu~i pentru aer), Trib, II, 7-8, 24;
yin imndrl, cdvdldrie (vin pede~tri, cillilra~i), FlP, 32. - Derivat literar (dupil cdodldr): <lmnu.
IMNAIU~, sf., pl. imnd'rl, umblare, •marche; allee•, Dal, 115; Mih, 245; PScr, 219;
PB, :617; nd curmd'm di imndre (ne-am spetit (ne-am istovit) de umblet).
JMN.(Tt, -ld, pl. imnd(, -te, umblat, •marcM; aile; frequente•, Dal, 115; nu llil imndt
tu Irime (nu e~ti umblat In lume); cd'llurl imndte (cAl (drumuri) umblate).
I.MNATI, sn., pl. imndturl, umblet, •marche; allure•, Dal, 115; PB, 617; ca si-l'l veddd a
lul imndt (ca sli-i vadil umbletul lui), PAnt, 129. - V. :
IIINATA, sf., filril pl., Mih, 245 - v. imndt' ~~:
UI~ATIC, sn., pl. imndtite, umblet, •marcher; allure•, Dal, 115; Mih, 245; PB, 617;
cu diznirddl imndtic (cu umblet desmierdat), PAnt, 270; Bah:, 70; kirdu imndticlu. (a pierdut
umblctul), LP, 56; BNA, II, 124.
IMN.~TlJRA, sf., pl. imndturl, umbhUuril, •aller; allee•, Dal, 115; Nic, 176; dol me~l
tl'ne imndtura (douii luni dureazii umbletul, dusul), PLit, 938; PAnt, 55 - v. turndtrlrd;
drlpd siptdml'n'l di imndturd (douii saptilmlni de umblet), Bair, 58. - < lat. ambulatura
,l'amble (allure de chevaux)".
fMNU, vb. I (imndl, -ndt, -ndre), umbla, •aller, marcher>, Dal, 115; Nic, 176; Mih.
246; PScr, 219; PAnt, 447. - 1°. cdlea tutd fmnd f' cl'ntd (pe tot drumul umblii ~~ clntil),
Lum, II, 152; PAnt, 172; BNA, II, 46; 2°. l'l-l'ed cdplu a atilal di imnl'nda (li ia (II tale)
capul aceluia (pe acela) ce era umbllnd), PB, 1477; 3°. mintea l'l-imnd al'lurea (glndul li
umbla aiurea, In altA parte). - Cf. l'mblti, mgl. dmnu ~~ imnu (CapM, III, 12 ~~ 156) ~~
islrorom. dmnd (Pistr, Ill, 302-303; !\for, 33; Clstr, 2511; 2716; 4711; 4814; 6133; Kov, 183).
- DR, III, 1090: < lat. in-mfno. - < lat. ambulare ,aller et venir, marcher".
IMPETIGA, sf. (pl. impt!tidze), eruptie a pielei, •eruption cutanee, dartre•, PScr, 219
( :::: lat. impetigo?). - Cuvlnt necunoscut.
11\llJTE, sf., pl.? (grilmosteni), intentie, •intention.: ti mine imute nu-dl (nu ai intentie
pentru mine) - v. umute.
IMZAE, sf., pl. imzd'l, atestare, •attestation., Fr, I, 105.- <tc. lmzA (147) ,signature".
INAlif ~i INA£:1(0), -gie, pl. inageddz ~i inacil, supilrilcios, •irascible•, Dal, 115; Mih.
246. - V. indUE.
INAliiLJ.'KE, sf., pl. inagill'kl, lndilriltnicie, •irascibillte; obstination•, Dal, 115. - <
tc . )'nAddjyiJq (861) ,ent.l !tement".
INANTE, adv., lnainte, •(en) avant., Gram, 257. FormA suspectil. - V. ndlnte. - < it.
lo(n)ante?
IN ATE, sf., pl. ind'/, Dal, 115; Nic, 176; l\fih, 246; PB, 617; Cclrbea-indtea lu-acdfd
(pe Corbea II apuca supilrarea), PAnt, 127 - v. yindte.
INAT£:1, -clodn'e, pl. indteeddz, -Clodn'e, mlnios- v. inagi - , Nic, 176.- < tc. ynadjy
(861) ,obstine".
INATUSESCU, vb. IV (indlusil, -sll, -sire)~ lnfuria, •s'emporter, se mettre en colere•,
Dal, 115·. Sinonime : ndirescu. Oimusiscu. - Cf. gr. lvotT6v<a ,.-". - < indle.
INATUSfRE, sf., pl. indtusirl •emportement, action de (se) courroucero, Dal, 115.
INATUSfT, -td, pl. indtusif, -te, lnfuriat, •emporte en colere•, Dal, 115.
JNCAN(J, adv., eel putin, •au moins; vu que, puisque•, ·Gram, 257. V. cdlal-ctl, can1 ,
cdnim. - < in + can 1•
fNDA -678- fNIM-A

fNDA, adv., mereu, •continueltement, sans cesse•: el yinea inda Ia nor (el · venea mereu
(des) Ia noi); inda ti dull (te duci lntruna = stlirui), PGr, SS. Sinonime: des1, dipriuna, plena.
- Cf. tc. ynde (S62) ,pres, aupresAe, chez".
INDAME, adv., In ani, •en age•·, Mih, 246; ~~ sf., pl.? •comparution, aspect. : ca dzl'na
tru inddme (ca zlna In lnfati~are), ·UnivL, XLV, 275; BNA, V, 45. - < tc. endAm (1S6)
,stature ; taille ; proportion". ·
INDATE, sf. (pl. inda'l), ajutor, •aide; assistance•, Dal, 11S; di yeatru far' indtite
(f:irll asistentll de medic), ArE, 3S; yin a glcJn'rlor indate (vin tn ajutor voinicilor), PLit,
1010. V. intdte, tndata. Sinonim: agrut6r. - Cf. alb. imddt ,aiuto di guerra", gr.· !J.&Vmn
(Passow, 69; 91 ; 12S; 170). - < tc. lmdild (14S) .. -".
INDIHAKE (nord), adv. : l'l-vin'e di indihdke (i-a venit de hac) - v. induhdke. - <
tn + di + hake.
INDRARE, INDRAT, INDRATA, fNDRU, Dal, 11S- v. intrare, intrat, intrdta, intru.
INDUESCU (mi), vb. IV (indutr, -uit, -uire), lndoi, •douter, etre en doute•, Nic, 177.
- V. an-daulea ~i dr. lndoi.
INDUfRE, sf., pl. induirl •action de douter, doute•, Nic, 177.
INDUfT, -ttl, pl. indulf, ~te, lndoit; •douteux, qui est en doute•, Nic, 177.
fNE, sf. pl., fibre, dibres• : mi tricu pril ine (rn-a trecut (rn-a strablltut) prin fibre =
mli lnfiorai), AD, IV, 372; a ptlsla'l'llor scoati-la hirile; ma nu ~i inile (pllstailor (fasolei verde)
t~coate-le firele (ata), dar nu ~i fibrele), AD, IV, 372 ( < lat. ina ,cine Papierfaser", feuille
de · papler tres mince).-Cf. ~i gr. lc;, tv6.;, tv(, -r~v !vex ,fibre, filament"; ~v(cx ,rl!nes".- <
gr. LVCX•
In g 1 I! z, -za, pl. Inglejl, -eze, englez, •Anglais• : lnglezlu-l ac (englezul e ae), PLit.
522; PAnt, 9.
INGLIZESCU, -zedsca, pl. inglize~tt, -_el}ti, englezesc, •anglais• : flamura inglizedsca (dra-
pelul englezesc), Lorn, II, 3S2; BNA, IV, 10S.
INfE, sf.·, pl. inil, brli.zdar, •soc (de Ia charrue)•, Dal, 11S; GEl, 1S6. Sinonim: v6mira.
- < uv(v)( .. -".
INIMARCU, -ca, pl. inimar/i, -rte, inimos, •courageux, intn\pide, vaillanto, Dal, 11S;
Nic, 177; alrimlea 1-vidzril te inimarcu era calu (atunci l-am vazut ce inimos era calul), Fl,
I, 1, 3; PAnt, 344; inimarcu ca Mrbdt (curajos ca bi\rbat), Lum, I, 192. - V. caldigi, dll-
dlsit ~i:
fNIMA, sf., pl. inin'l ~~ inime, inimi\, .e. coeur; 2°. coeur, milieu; 3°. fort, milieu; 4°.
courage; S0 • peureux; 6°. inquietude; 7°, amour; S0 • compassion ; go, estomac•, Dal, 115;
Nic, 176; Mih, 246; PScr, 21g. - 1°: inima s' n'l-u-ata,r si bdta (inima sa mi-o la$i sa bata),
PLit, S54; PAnt, 43; stihiu cu trel inin'l (stafie cu trei inimi), PB, 1637; muri di inimd (a
murit de cord); 2°: da-n'l inima a himuniclul (da-mi miezul pepenelui verde); pilrumse pin'
tu inima a faglul (a pli.truns plna Ia miezul fagului); 3° : arcodre ca tu inima di ldrna (frig
ca In toiul iernii); lu-apuca'm tu inima a cdlodril'el (l-am apucat In toiul clildurii) ; 4° : vi-
derea istd ltl dedde inima (vederea asta le-a dat curaj), PB, 3g61 ;· lo inima (lml (a prins) curaj),
PLit, 523; so: are inimd di Upure (e fricos ca un iepure); fl 0 : s' nu ·~r-u ml'ca inima (sA
nu-~i mlinlnce inima = sli nu se nelini~teascA), PB, 22223; nu ·~z-u mf'cd inima (no se sin-
chise~te), PGr, S6 - v. hdrale; 7°: l'l-ctldzu tu inimd -(i-a pleat In inimil. = s-a lndrllgostit),
PB, 1SS•; so : pl'na si-~l fdca di tnima · Atel-di-a-ndllu (plnli sa se indore Cel-de-sus), PB,
3167 ; s' 11 ~i bdga inimci n pade (sA ti se puna inima jos pe pdminl din cauza compdtimirii),
PB, 4S181; go : inima-l'l s' nu-l'l hiM goald (stoinacul lui sa nu-i fie gol), Fr; I, 107; BNA,
I II, g6; mi mi'~ca inima (mil. mu~cll stomahul = am· crampe stomahale) - cf. : ,Ia funtanella
de llu core = fontanella del cuore, o meglio dello stomaco" (Nino, V, 10S); ,le coeur n'est
INI.IIOS -679- fNTRU

mie ni au vair ni au gris, mais est au ventre, oil Dieu l'a mis" (Cabler, 397).-Cf. gr. xatp3loc
alb. ze'mere, bg. srlrdce, tc. lurek. - < lat. anima ,souffle; arne".
INIMOS, -moasa, pl. inimo~l, -motise, inimos, ovif; courageux; bouillantt, Dal, 115 J
Mih, 246; PB, 618; PAnt, 447. V. inimdrcu. - < lat. anlmosus ,courageux; ardent".
INIMUSESCU, vb: IV (inimusll, -sit, -sire) , lncuraja, •encourager, donner du coeur•,
Dal, 11.5; Nic, t77.- < inima.
INIMUSfRE, sf., pl. inimusirl •encouragemenh, Dal, 115; Nic, t77.
INIMUSfT, -tu, pl. inimusif, -te •encourage•, Dal, 115; Nic, t77.
INIMU~E, sf., pl. inimu~e, inimioara, •petit coeur., Mih, 246. - V. in'loaru, iar pentr':l
-u~, cf. cafalu~rl, -u~e etc.

INKEARE, adv., tagada, •denio: (ac inkeare (neg, contest), Mih, 246. V. nketire ~i si-
nonimul ?!~a. - Cf. ~i bg. inkjarrl ,negation". - < tc. lnklor (165) ,negation; desaveu;
refus".
INOPLIMA, sf., fara plural, spirt medicinal, «ether hydrique•, Perd, 27". - < o!v67tVtUf:LOt
,esprit de vin ; alcool".
INRAEsCU, INRAfRE, Nic, 177; W, II, 266- v. nuirescu, nairlre.
INSAFE, sf. ~i invar., adv. - v. isa(e, nisa(e.
fNS.~, adj. f. ~i adv., egal, •egah: fitate di letimne analta insa cu tiiatea (cetate de
Iemne tnalta (egala cu) ca ~i cetatea), Cod, '111 8 ; su(litlle lute una lnsu su'ntu (toate sufietele
slnt una ~i aceea~i, slnt egale, slnt Ia fel), Cod, tOO b8 - v. una 3° ~~ isea, i~a. - Constructie
ie~i ta din uz.
fNSU, lnsa, pl. in~i, lnse, ins, •homme, personne; moi-m@me, toi-meme etc.•, Dal, 115;
Nic, 177; t78; Mih, 248; PB, 6t8; PenB, III, 241. - to. lui lnslu cu gusiul (tot insul cu
gustul propriu), CaiGrB, t8; 2°. l'l-lipsescu trei in~i (II lipsesc trei in~i); ·PAnt; 368; 3°. cd
tnsu vurcolaclu eard (eli era insu~i vtrcolacul), PB, t4736 ; 4°. fa'ra s' lu cunoasca ca easte
bdrbat-su tnsu (fara sa-l cunoasca ca e lnsu~i barbatu-sau), W, II, 254; 5°. singur insu~iJ erl
(singur eu lnsumi), Cod, 452' ; 6°. tnsu~ na cl'etima (lnsu~i ne cheama), Cod, 26 blO; 7°. si
btigu tnsu~ singur (lnsu~i singur se baga), Cod, 33'; 8°. {ali insu~a lucre rale (face lnsu~i lucruri
rele), Cod, 2110; 9°. insu~a Dumnidzu'rl (lnsu~i Dumnezeu), Cod, 927 ; 10°. insut (lnsuti), PScr,
2t9.- V. disl, es1, isl, isrl, iar pentru -~a, cr. '!if.- Jb, X,IX-XX, t35 ( •ipsus > impsus >
Ins•) ; CODE, 869; DA (732-734): < lat. lpsus ,meme, lui-memc".
IN~fRE, sf., ie~ire, Dal, 115 Mih, 248 "7 v. les, i~lre.
INTATE, sf. : glon'll'i-a no~tri tot intate 11 l'l-piiredJim (pe toti voinicii no~tri ti-i trimitem
ajutor), BNA, I, t08; na da intate-a nodrld (ne dau noua ajutor), BNA, I, 110 - v. inddie.
INTIRES, sn., pl. intiresi, interes, Carat, 50 - v . ndires.
INTRARE, sf., pi: intra'rl, intrare, •action d 'cntrer; entree•, Nic, 178; PB, 6t8; 'nd
bdsearcii fur' intrdre (o biserica fara intrare), PLil, 369; PAnt, 11 - v. curcubt!td t 0 • - V.
indrdre ~i :
INTRAT.\, sf., fara pl., intrat; tnceput, •entree; commencement., Nic, t78. - t 0 • und
intrata di Ia u~e (o intrare de Ia u~a = Indahl ce a intrat prin . u~a), GrB, 220; PAnt, 223;
BNA, IV, t38; 2°. una intratd amird'lu n elisa (odata (lndata ce a) intrat tmparatul In casa),
PB, t3317; 3°. tu intra/a di Aprilu (Ia lnceputul lui aprilie), PAnt, 296; BNA, I, t24; 4°.
tu inirata a anlul (Ia tnceputul anului). V. i{lltd. - ln albaneza li corespunde hyrje ,entrata"_
fNTRU, vb. I (inlral, -rat, -rare}, intra, «1°. entrer ; 2°. penetrer; 3°. commencer a bat-
tre; 4°. se retrecir, se retirert, Nic, t78; Mih, 249; PScr, 2t9; PAnt, 447.-fO: nu va e~l di lu inir~C
(nu vei ie~i de unde ai intrat); intra' tu optu (a intrat In al optulea an); s' ln(rt ct'ndu s' ti-
ariseasca? (sa intri cind sii-!.i placa ?), BNA, III, 88; d!lll s' intru, nu-n'l si intra (dau (lncerc)
INURfE -680- IPOSHISE

sa intru, nu-mi. vine sa .jntru), PB, t031' ; te Ia intra'? - .sa si mpdrtd (ce le intra In glnd?
(ce le veni ?), sa se desparta), PB, 3()8; ·2° ;, (urll'i inlrdrd · tu turcdme (briganzii au patruns
In turcime) - v. pilrundu ;. 3° : l'l-~ intra', fl-umfld~ sdmdr.lu (i-o intra (lncepu sa-i dea ba-
taie), i-a umflat samarul), Fr, II, 233 - v. sdmdr 3o,; lntrd-l'l-u (~a-i bataie), PB, t35la - cf.
gr. l(.L(3cx -rou ,attaquez-le"; nd u intrdrd (ne luara In primire cu atacul), LP, 57; BNA, II, 128
- v . suld 5°; 4°: tu ldre, pt'nd:z:a intra (Ia spalat, plnza intra, se strlnge). - V. lndru. - <
lat. lot rare ,entrer dans, pem\trer dans".
INURfE, sf., pl. inurll, cnorle, tparoisse•, GEl, 156. - < b/oplcx .. -".
IN'IOAR..\, sf., pl. in'lodre ~i in'l6rl, inimioara, •coeur., Dal, 115; PB, 618; PAnt, 447;
ArE, 24. - JO. n'l-mlcd11l in'lodra (mi-ai mlncat inimioara), PGr, 86 - v. inimd 6° ; 2°. spune-n' l
d6rlu di tru in'lotird (spune-mi dorul din .inimioara), PLit, 980; 995; 3°. '111-bdga' llullke Ia
in'lodrd (~i-a pus otel Ia inimioara), Fl, I, 5, 7; 4°. aledpsiril atel .. ., te arded in' l6rl (au ales
pe acel. . . ce ardea inimioare), Fl, II, 5, 8; 5°. cl'te in'l6rl nu-dre drsd! (cite inimioare nu a
ars !), Fl, II, 7, 4. - < lnimd.
lo, loti (nord), eu, •je, moh: t 0 • lo cad di s6mnu (eu pic de somn, nu mai pot rczista).
PLit, 780; 2°. lo Ia 116put si-n'l li-a11tept (eu sa mi le a~tept Ia ~ipot), Fr, II, t5, 236; BNA,
I, 74; 3°. tine lo nu mi-ascultd!il (tu nu m-al ascultat pe mine), PAnt, 57; 4°. mi ntrel}l lo?
(rna lntrebi pe mine?), PB, t35tB; 5°. fd'rd di lo (fara de mine), PR. 1313•; 6°. si-arcdrtl tut
pri lo sau s,i-arcdrd tut pri mine (nav;llira toti pe mine). - V. eii. - In meglenoromana : lo
(PMegR, II, 86; GrS, Ill, .403; CapM, III, t56). In istroromi\nii: lo (Pistr, III, 313 ~i II,
t33; Kov, 119) In dacoromana: lo (DA, p. 8S2); ,am dat pc scumpie io" (Fur, II, 161);
ld'u (DHat, 47). - Cf. spaniolul yo; prov. ieu, IJO; t
fr. ie, jo; it. io (D'OvL, GJ ) ~i j o,
loA, sm., fara pl., iod, tiode•, Dal, 115; Nic, 181. - < !wlhov .. -".
IO AUFORMA, sf., pl. lobuf6rme, iodoform, •iodoforme•, Dal, 115; Nic, 181. - < !w-
aa<p6p(.L~OV ,-".
loti (nord), cu, Dal, 115; PB, 618; 5813; 73n; 7631; 25!18; 2551• ; . 256&; 265" etc.
- v. lo.
IP, sm. ~I sn. , pl. ipl, lpurl, ar~ ic , •osselet., Dal, 115; DR, VII, 320 ( < Grmo<; , cheval").
S inonime : Q~~lc etc. - V. lptl, nip ~~ i11lc. ·
fPAPTU; -ttl, pl. lpapfl, -te, suspect, •suspect., GEl, 156. V. lpuplu. - < UTtOlUO<; .. -".
IPAR, sm. , pl. ipdrl, ·iepar, ,eel ce pa~tc o herghelie" , •homme de servic~ dans les
haras•, VNoua, XIII, 132. - < ldptl.
IPARHfE, sf., pl. iparhll, eparhie, •diocese•, Dal, 115; GEl, 156. - < t7tcxpx!cx .. -".
{PAT, sn., pl. lpale, ficat, ·dole; dt\sir; ·force•, Dal, 116; GEl, 156. - t 0 • mi dodre
ipatlu (rna doare ficatul); 2°. n' l-armtise lpatlu (mi-a ramas dorin~l , mi-a placut mult); 3°.
a;;teptu lpatle stl-n'l ylntl (a~tept sa-mi vina fortele), PenB, VIII, 121. Sinonim : hicdt. - <
~Ttcx-rcx ,forces", sg. ljTtcxp ,foie".
fPA, sf., pl. lpurl (Ohrida), Nic, 179 - v . ip. - < ?
fPIRrU, sn., pl. lpirye, scula, •outil, instrument., LP, 6; GEl, 156. Sinonime : hdldle
e, iryalle. - < G1ta:pyov .. -".
IPOAIASTOLf, PScr, 219; GEl, t56. Termen savant- v. i{en. - < imo3~cxa-ro);lj
, virgule".
IPOLIPSE, sf., fara pl., consideratiunc, •consideration; reputation•, Nic, 559; GEl, 156.
V. ihtibdre. - < im6J.l)ljl~<; .. -".
IPOSHISE,· sf., pl. ip6shisi, promisiune, .~promessc•, Nic, 359; GEl, 156. - < im6a-
)(&:a~<; .. - ...
IP08ISE -681- lPUSHISfT

IP08ISE, sf., pl. ipo(Jisl, afaccre, •affaire; fait; cause•t Nlc, 559; Mih, 249 ;· GEl, 156.
< int66tat~ ··-"·
fPSU, sn., pl. ipsurl, ipsos, •gypse't, Nic, 561 ; PScr, 219 ;· GEl, 156.- < yuljlo~ .. -".
fPSUMA, sf., pl. ipsume, agnet, echanteau de pain b~nit - v. pdndyie•, Dal, 116;
Nic, 561 ; Mih, 249; GEl, 157; lpsuma a r:dl'llor (agnetul cailor) PLit, 712. - < iJ\jl<o>!-tiX .. - "
IPUCRISfE, sf., pl. ipucrisil, ipocrizie, •hypocrisie•, Nic, 560; GEl, 157.-< {moxpta(IX .. -".
IPUCRfT, -td, pl. ipucri(, -te, ipocrit, •hypocrite•, Dal, 116; Nic, 360; GEl, 157. - <
U7tOXptTlJ~ .. -".
IPUrRAFfE, sf., pl. ipuyrd{il, semnatura, •signature•, Nic, 560; GEl, 157. - < un:o-
yp«cpi) .,-".
IPUrRJ\PSESCU (mi) , vb. IV (ipuyrapsil, -sit, -sire), semna, •souscrire, signer., Nic,
560; GEl, 157. V. dzedd.ii 2° - < un:on<lcp<o> .. -".
IPUrRAPSfRE, sf., pl. ipuyrdpsirl •action de signer•, Nic, 560.
IPUrRAPSfT, -td, ·pi. ipuyrdpsif, · -te, iscaiit, •sign~, souscrih, Nic, 560.
IPUHfE, sf., pi: ipuhil, timp oportun, •~poque, temps; moment opportun, occasion•,
Dal, 116; Mih, 183; GEl, 157; fi ail fdpttl tu ipuhla a lor (ce au facut In timpul lor), AI.
1903, 45; l'l-afld~l ip'uhla (i-ai gasit momentul oportun)-contaminare cu apuhle.- < in:oxlj
,,epoque; temps; saison".
IPUHONDRU, -rd, pl. ipuh6ndzrl, -dre, ipohondru, •hyp\)condret; Dal, 116; Nic, 560;
Mih, 249. - < un:oxcv3ptov .,-" . .
IPUHREUSE, sr.', pl. ipuhreusl, Qbligatic,, .•obligation, engagement., Nic, 560; GrS, VI,
385. - V. apuhreuse ~i hreuse.
IPUHRIUSESCU (mi}, vb. IV (ipuhriusil, .-sit, -sire), obliga, •obliger; cngager•, Nic,
561. V. apuhriusescu. - < unOJ(pEW .,-".
IPUHRIUSfRE, sf., pl. ipuhriusirl, obligare, •action d'obliger•.
IPUHRIUSfT, -til, pl. ipuhriusi(, -te •oblig~•. Nic, 561.
IPUHRIUTICO, adj. sg., fara pl., ubligatoriu, •obligatoire, de eommande•, 'Nic, 561.
- < un:O)(pE<o>Ttx6~ · ·-".
IPUHUNDRf(L')E, sf., pl. ipuhundri(l' }l, ipohondrie, •hypocondr.ie•, Mih, 249; Dal,
116; Nic, 560; GEl, 157. - < un:oxov3p(a .,-".
IPUHUNDRISESCU (mi) , vb. IV (ipuhundrisil, -sit, -sire), a deveni ipohondru, •devenir
hypocondre•, Dal, 116; GEl, 157. - < un:oxov3pt<l~<o> .. -".
IPUHUNDRISfRE, st, pl. ipuhundrisirl •action de devenir hypocondre•, .Dal, 116.
IPUHUNDRISfT, -td, pl. ipuhundrisi(, -te •devenu hypocondre•, Dal, 116.
IPUKfMEN, -nd, pl. ipukimen'l, -ne, persoana, •p~rs~nne•, Nic; 560.- < un:oxd~-tEVOV .. -".
IPUMUNfE, sf., pl. ipumunil, rabdare, •patience•, Nic, 560; GEl, 156. - Sin~nime :
ardvddre, sdbre. - . < un:<>~-tOVlJ .,-". .
IPUPSfE, sf., pl. ipupsil, banuiala, •soup~on, suspicion., Nic, 560; GEl, 156. Sinonim :
fUbt. - < un:o\ji(IX .,-" . · . .
fPUPTU, -td, Nic,' 560- v. ipaptu ~i sinoniinul ~ubelll'.
IPURrf(J, .sn., pl. ipuryiurl, minister, •ministeret, Nic, 560. - < un:oupyEiOV ..-".
IPURrO, sm., pl. ipuryddz, ministru, •ministre•, Nlc, 560. - < un:oupy6~ ,-".
IP'VSHISESCU, vb. IV (ipushisil, -sit, '.:sire}, promite, epromettre, se faire forb, Dal,
116; Nic, 560; GE), 157. V. iposhise. - < un:ooxo~ot«t ..-".
IPUSHISfRE, sf., pl. ipushisirl, promisiune, •actiort de promettre•, Dal, 116.
IPUSHISfT, -ld, pl. {pushisif, --te •promist, Dal, 116; Nic, 560.
IRADE -682- IRN'fU·l

IRADE, sm. ; IRADEE, sf., pl. iradedz ~i iradlt, · iradea, •rescrit du sultan•, Dal, 116;
Nic, 179; Mih, 249.- < tc. lr6de (64) .. -".
IR.ATA, IRATE, sf., pl. irdte .li ird'l - v. airdte - ·, Lum, I, 205; PhOr, II, 457 ( < tc·
iraet ,declaration"); ,. cu tutd irdta a med (~i cu tot venitul meu), Cod, 42 bU; ,d
l'i ldsd
multe irdte a bisedricdl'el (~i-i lasa bisericii multe venituri), Cod, 1101o.
IRBAP (~i IRBAPE), -pd, pl. irM'kl, -dpe, competent, •habile, capable; competent.,
Dal, 116; Mih, 183. Sinonim: ican6. - < tc. erbAb (65) .. -".
IRBOS, -bodsd, pl. irb6,l, -bodse, ierbos, •ht>rbeux•, Dal, 116 ; Nic, 179 ; Mih, 249 ; PB,
618; muntt irb6,l (munti lerbo~i). - < lat. herbosus ,herbeux".
IR9ILE, sm. ; IR91LfE, sf., pl. irt;ilddz, irt;itedz ~i irt;illl, herghelie, •haras, troupeau
de chevaux•, Dal, 116; Nic, 179; PB, 2821 0; 37011 ; PAnt, 320; Velo, 9; nu-dre irt;ilil (nu are
herghelii), Lum, IV, 167; PAnt, 286; BNA, I, 28; irt;ilddz nincdlicdt (herghelii nelncalecate),
Velo, 54; BNA, V, 88. - < tc. herguele (537) .,-".
IR9ILf!!itl', -,e,pl. irt;ill,l,_,e,
de herghelie, •de haras, qui provient d'un haras•, Dal,
116; cdudld pri un cal irt;illJil (clHare pe un cal de herghelie), AI. 1928, 121; Trib, II, 5-6,
14 ~i 21; ldpe irt;ill,e (iepe de herghelie), Fr, II, 116. - < irt;ile.
IRrALfE, sf., pl. irydlll, unealta, •outil, instrument.: irydlll ard(te,u (instrumente de
croitor), LP, 69. Sinonime : hclldle 1°, ipiryu. - < epyot:Ae:i:ov .. -".
IRfNE, sf., pl. irin'l, pace, •paix•, Nic, 161; Mih, 249; PScr, 219; GEl, 157; tu s6nl,
irinea clnd si-adrd' (Ia urma, clnd se facu pacea), BNA, II, 24. - < etpljvYj .. -".
IRINI(P)SESCU (mi), vb. IV (irini(p)sil, -sit, -sire), pacifica, •pacifier; tranquilliser•,
Mih, 249; Cod, 823; GEl, 157; di ntscl'nte dzt'le na irinipsim (de clteva zile ne-am llni~tlt).
V. arihdtipsescu, isihclsescu. - < e:tp7jveuw .. -".
IRIRfTA, sf., pl. iririld •constellation a cinq etoiles; Ia Grande ourse ?•, Dal, 116;
Nic, 179; Mur, III, 67; iriritd ,; uinturi/d, Mih, 249 - v. uinturild; si-alincira ca iririta (au
aparut ca iririte, ca stelele constelatiunii irirlta), Mac, 17. - < ?
JRI!!iARCU, -cd, pl. iri,dr/i, -te, vindicativ, •vindicatif•. - < iru,e.
JRMUXESCU, vb. ·IV (irmuxil, -xlt, -xire), pustii, •devaster, depeupler, · rendre ou
devenlr deserh, Dal, 116; Nic, 172; GEl, 142; te cdsl nu-dm irmuxiUt! (ce de case nu am
pustiit 1), LP, 177; BNA, II, 16.- V. ermuxescu, rimuxescu ~i sinonimele pundescu, pundi-
uscu, pustuescu.
IRMUX(RE, sf., pl. irmuxirl, pustiire,' Dal, 116; Nic, 172- v. ermuxire ~~ sinonimul
,crituire.
IRMUXfT, -ttl, pl. irmuxit, -te, Dal, 116; Nic, 173- v. ermuxit.- Apud Cod, 74 bl•,
GEl, 157 dli adjectivul irmuxim, -d (formA inexistentli).
IRNARE, sf., pl. irnd'rl, Mih, 250 - v. arndre ~~ irnt!dzll.
IHNAT, -td, iernat- v. arndt.
IRNEDZfr, vb. I, lerna, Mih, 250; 183; PAnt, 447 - v. airnt!dzll, arnedzil ~~ lernedzil.
IRN'fE, sf., pl. irn'il, pustiu, •(lieu) desert; Iande, steppe•, Dal, 116; Mih, 249; 183 ;_
PScr, 212; PB, 618; cum tredte ulmtul lu irn'll (cum trece vlntul prin pustiuri), PAnt, 158;
irn'ille s' fricue,tl (sa lnfrico~ezi pustiurile), BNA, II, 94. V. erimie, irn'iil ~I s~nonimul pus-
lilie. - < epYj!Llot .. -".
IRN'fT, -td, pl. irn'il, -le, sollt~, dsole, solitaire•: slrdbdl cd'l'lurlle irn'ile (strlibat ciile
singuratice), PenB, II, 110; BNA, II, 48.
IRN'ffrt, sn., pl. irn'iurl, pustiu, •desert.: cdrd'rfle slrimte dit irn'iil (clirlirlle ·tnguste
din pustiu), PAnt, 161. - V. :
IRN'W I -683- 1sKIU

JRN'f(Js, -n'le, pl. irn'll, pustiu; •deserh: ~ecide munlile irn'lil (muntele rlimlne pustiu)
Lllm, V, 11-12; 37; PAnt, 158; BNA, II, 58. - V. irn'le.
JRlJSE ~i IR1J$E, sf., fiirii pl., Dal, 116; GrS, IV, 239; §' cu iru§e-intrdrd n hodrd
(~i In iure~ intrarii In sat), Velo, 13; PAnt, 323; BNA, V, 99- v. luruse !li sinonimul ndvdl(d).
JSI, fsd, pl. i§l, fse, dlnsul, dlnsa; dln~ii, dlnsele, til, ils, lui; elle, ellest, -GrS, IV, 378.
- V. isil.
IS•, sm., fiirii pl., ison, da basse, le tom, GEl, t57; fln fslu (tin isonul), PLit, 826 ;.
t.lu ttn trel-pdtru ctn'l (trei, patru clini tin hangul), BNA, I, 84. V. ih.- '< faov ,-".
1sa, fsd, pl. i§l, fse, ega!, •egal; pareih, Mih, 251 ; GEl, t57. V. fnsd, fsea, lsklu ~i ;,it
- < fatoc; ,-".
fSA, adv. •egalemenh : si-1 vedrsd isa tot
. . verse toti egal), BatN, 20 - ~- tsea
(sil-l . ,
I,ea.
ISAFE, sf., farii pl., milii, •pitie; autre mesure, a l'exces•: fd'rd di isdfe lu vdldmd'
(1-a ucis fiirii de inilii), Cod, 7016 ; nvifdm pri multu, {tr' isd(e (lnviilam prea mult, tara rnA-
sura, peste miisurii), AI. 1903, 64. - Ph Or, II, 458 : < t~. . isa{ -,action de fAcher". - V. in-
sd{e.
ISAPE, sf., pl. isd'kl, socotealii, .-compte; ·calcul, avis•, Dal, 116; Nic, 179; Mih, 250;
isdpea n'l-ded curdtd (lmi dadui socoteala curatii), Lum, II, t53; PAnt, t78; BNA, III, 112;
'Jl-fdfed isdpea-ld tamdm (il1i fiiceau exact' socoteala lor), BNA, II, 26; dre §' nt'sd isdpea a
l'el (are !li ea socoteala ci), LP, 56; BNA, II, 126. - V. hisdpe. Sinonime: cicutedld, luyar-
yeazmo. - < tc. hyssilb (505) ,-".
{SEA, adv., direct; egal,•(tout) droit; precisement; egalement, pareillement, quitte
a quittet, Dal, 116 ; Nic, 179; GEl, t57. - t 0 • isea pri nl*l s' l'l-acdfd (drept asupra lor ca
sa-i prindii), PB, 423 ; 2°. lsea *tim (l1tim ega!), PGr, . 87; 3°. lOra him lsea (ac~m sJntem chit).
V. l*ea. - < fatet ,-".
fSIH, -hd, pl. lsihl, -he, linil1tit, •tranquille, paisible•, Dal, 116; Nic, t73; Mih, 250
GEl, t58. - < f;!JU)(O<; , -".
ISIHASESCU, vb. IV '(isihdsll, -sit, -sire), lini~ti , •tranquilliser; apaisert, Dal, 116;
Nic, t73; Mih, 250; GEl, t58; cl'ndu s' isihdslrd lucrile (clnd ·lucrurile se linil1tira), Cal. t911,
146. V. irini(p)sescu. - < f,aux.li~w , -".
ISIHASfRE, sf., pl. isihdslrl •action de tranquilliser, d'apaiser•, Dal, 116; Mih, 250.
ISIHASfT, -td, pl. isihdsif, -te, lini~tit, •tranquillise, apaise•, Dal, 116. Sinonim: agd-
lis it.
ISIHfE, sf., pl. isihll, linil1te, tranquillite; paix; loisirt, Dal, 116; Nic, t73; Mih, 250;
GEl, 158. V. arihdte, irin'e. - < f,aux.tet ,-".
ISKEARE, sf., pl. iskerl, nivelare, •action de niveler, d'aplanirt, Dal, tHi.
ISKEAT, -td, pl. iskecif, -te mh·ele, r pl~nit, Dal, 116. ·
ISKEDZ(J (mi), vb. I (iskecil, -kedt, -kedre), ni'vela, •niveler, 'a planir; rendre droit;
tuero, Dal, 116; Nic, tSO; GEl, 158; Dun, I, t22-t23. - t 0 • iskem l6clu (netezim terenul);
2°. iskeddzd-n'l vedrga (f:l-mi varga dreaptii); 3°. iskecif-l'i pri tut (ajustati-i (ucideti-i) pe toti)
- v. *curtikedzil. - < !cnli~w ,-".
ISKINAR, sm., pl. iskindrl, dansator mascat, •danseur masque• : unlu di sot si-addrd'
iskindr ~i dllu clnld cu dairelu (unul dintre camarazi se fiicu dansator mascat lli altu/ clnta cu
daireaua), RP, 2, 5 ; WTh, 139. Sinonime: babu~edr, bubalr, liyucedr. - < ?
fSKIU, -ke, pl. lski, -ke, drept, •droit., GEl, t57; loclu easte lsklu (terenul . e drept, ne-
te.d). Sinonim : drt!plu. - V. isa.
ISHER -684- ISUSfT

ISMER, -medrtl, pl. ismerl, .-medre, smead, •qui a le teint d'un brun mah. V. alb!.r.
< tc. esmer (93) ,brun".
ISNAFl:f, sm., pl. isnafcetidz, bresla~. «membre d'un corps de metier; artisan•, Dal,
116; Nic, 179; Mih, 250. - Cf. tc. eima( adam ,artisan" ~~ :
ISJW.<\FE, sf., pl. isntl'hl, breasli, •corporation, corps de metier, societe•, Dal, 116;
Nic, 179; Mih, 250; PAnt, 447; AI. 1901-1902, 87. - < tc. esniU (103), ,classes".
ISOP, sm., pl.? •hosope•, PScr, 219; G~l. 158. Savant. - < ooac.mo.; .. ~'!.
ISOSMi\TA ~~ fSOSMA, sf., pl. is6smale, Iogodna, dian~ailles, accordailles•, Dal, 116.;
Nic, 180; Mih, 250; PScr, 219; GEl, 158. V. isuslre. - < £awa!L«'t'« Hatli~w) .. -".
ISPAPE, sf. - v. sptipe f~~ t gr. o£arnh7J ,crasse de Ia Iaine de brebis].
ISPATE, sf., pl.?, mirturie; mucenic, •preuve, confirmation, temoignage; martyr..
- 1°. s' v' u (acil ispdle (si vi o fac mlirturie, dovadi), Cod, 33113; cu te va-l'l fdlim ispdte
at lJisp6tl? (cu ce li vom face dovada arhiereului ?), Trib, I, 10-11, 29 - v. ap61Jixe; 2°. e~ti
mtiri isptiti (e~tl mare mucenic), CLitur, 41; 129 - v. martlrtl. - Cf. ~~ alb. isptit ,testimone".
- < tc. lspat (50) ,preuve".
fSPIT, sm., pl.? {grimosteni), examen, •examcn•. V. xelaile. - < bg. lzpltil .. -".
1ST I <interjection de mettre en mouvement les brcbis•, blr I: ist !, otile, isl! (blr, oi~a, blr I)
- Cf. ~i: [O'T• [aT, 3tli(3o).o,;po(3«TO (blr, blr, oaia dracului), Kpoo. II, 37; 60 (,CJiiJ..«yot ,;po(31XTwv");
Hoeg, II, 201 : list, list ,cri employe quand on a mime les moutons a Ia strounga". - < 1
1ST, ~~ {STU, -ttl, pl. L,fl ~~ ;,a, isle, PB, 618; lsld Otimtl nu ·,; ,ue (asti minune nu
~i-o ~tie), BatP, 31 ; BNA, III, 144. - In general, acest pronume circuli mal mult cu a- pro-
tetic : alst, -ttl.
fSTEFTO-SLOFTI, bulgarism invarlabil: li scrlirt'i lru lste{lo-sl6fli (ce scrie In !iliintele
naturale), Cod, 20 b8 ; CEI, 71. - < bg: estestvosloveel ,physiologus".
ISTINAFE, sf. (pl. istintl'fl), (curte de) apel, •(cour d')appelt: u felirtl istindfe Bitule
(o ficuri apel Ia Bitolia), Lum, V, 18. - < tc. lstinAI (88) .. -".
ISTINDAKE, sf., pl. istind'dkl, interogatoriu, dnterrogatoire; scntance•, Dal, 116; Nic,
180; PAnt, 448. - < tc. ll!tlntAq (86) ,interrogatoire".
ISTIRISfT, -ttl, pl. islirisfl, -te, lipslt, •prive•, Nic, 180, Sinonim: lipslt. - E participiul
de Ia vb. neatestat ISTIRISESCU ,priver" < anpw .. -".
ISTORfE, PScr, 219; Nic, 180; ISTURfE, sf., pl. islurll, istorie, •histoire•, Dal, 116;
Mih, 251; PB, 618; PAnt, 448; G~l, 158. - < laTopl« .. -".
ISTJ;lETE, sf., pl.? (grimosteni), ocupatie, •occupation; travailt : islrele mul'ireliscit
(treabli femeiascA). V. lrlcru ·1°. - < ?
ISTRIGARI, sf., pl. islrigd'rl, CLitur, 129 - v. strigdre .
.ISTURfE, sf., pl. isturll, Mih, 251 - v. istorie.
ISfJ, lstl, pl. i,l, lse, el, ea, «il, elle, lui; moi-meme, toi-meme, ... , nous-memes . ..• :
ed lstl-,l (ea lnsa~i), GrS, IV, 87; no~· l&tl-ne (noi ln~ine). - Aceste forme le-arn constatat cu-
rente Ia aromAnii fir~ero~i din Muntth seti din sudul Albaniei in vara anului 1927 (cf. Plm,
I, 133; 151 b). Tot In aromAna nordica, In graiul batrlnilor: s' ti ki,l pr' lsd (si te pi~i pe
e"l). - V. lnsu, ·is1 •
ISUSESCU (mi), vb. IV (isusll, -sit, -sire), logodi, •(se) fianc'ero, Dal, 116; Nic, 180;
Mlh, 251; PB, 618; PAnt, 448; GEl, 158. V. lusescu, is6smattl ~~ fdrind.- < !atli~w ,redres-
ser; rendre uni".
ISUSfRE, sf;, pl. isuslrl «action de {se) fiancero, Dal, 116; Mih, 251 ; Ia isuslre (Ia
logodni), LP, 129; BNA, II, 104. Sinonim: ardvun'islre.
ISUSfT, -ttl, pl. isuslf, •te, aranjat, Iogodit, •arrange; pare; fiance•, Dal, 116; Nic, 180;
PScr, 219. -JO. cdpitd'n'ile isu>lle des oreillers arranges•, Rec, 42; 2°. ·,r-dodrme fedta slngurii.
-685- lu

singurll 'i isuslltl da jeune fille dort toutc seule, seulc et bien paree•, Rec, 45 - v. armll-
tusll, ndreptu3 ; ·3°. (edta-a nodslrll-l isusltll ,(fata noastra e logoditii), PAnt, 302; BNA, I, 132
- v. arllvun'isll ~i tu1 2°.
l~ALA !, adv., cu vrerea lui Dumnezeu, •s'il plait a Dictu, Mih, 250.- Cf. ileald!- <
tc. loeb· allab (161) ,.-".
f~EA, adv., Mih, 250 - v. fnsll, fsea ~i andrepl1 •
I~EAZMATE, sf. pl. - v. isosmalll.
I~fc, sm., pl. i!llll, ar~ic, C~c, 15; PLit, 126 - v. a$lc, mi,tc, nip.
l~fRE, sf., pl. i$lrl, ie~ire, · •action de sortir, sortie; diarrheeo, Dal, 116; Mih, 250;
PB, 618. V. in,Ere ~i strllbdlire, surdisfre.
I~fT, -Ill, pl. i,fl, -te, ie~it, •sorti; saillant; deborde•, Dal, 116 ; PAnt, 448. - 1°. i!lit
ca dil loc (ie~it ca din plimlnt), PLit, 524; 2°. cu ocl'il'l i*ll (cu ochii ' bulbucati); 3°. arl'url
i,lte (rluri revarsate).
I~fT.~, sf., flirli pl. •sortie; issue• : lu i(llla din cdsil (Ia ic~irea din casa), PB, 31217 ;
lu i,ila a meslul (Ia lncheierca lunii). - V. :
I~ITOR, sn., pl. i,itodre, ie~ltoare, loc de umbllitoarc, dieux d'ais:mces•. Sinonim:
cllclltor. - V. ki(lilclr ~i es1 •
J~tl', l$e, pl. i,l, l$e, Nic, 179 - v. · esa.
· ITALINESCU, -nedscil, pl. ilaline,ll, -ne,li, italian, •italien>: pamporea ilalined.~cll (va-
porul italienesc), Lum, II, 351 ; BNA, IV, 103.
IT.~RfE, sf., pl. illlrll, cterie, •association; l'Hetairie•, Nic, 167; GEl, 143; 158. - <
h·atptlat ,.-".
ITfE, sf., pl. illl, motiv, •cause; motif>, Dal, 116; Nic, 180; Mih, 183; PAnt, 448;
GEl, 158. Sinonime: acallllurll, asclllnlltura, sibtpe. - < or;(.r(or; .. -".
fTIN, -nil, pl. ilin'l, -ne, orfan, •orphelint, Mih, 251. Sinonim : odr(lln. - < tc. letlm
(1349) .. -".
fTIPASA, invar., oricine, m'importe qui, n 'importe quoi• : va s' n'i greased ilipdsa ,pri
mine (rnA va chema oricine pe mine), Cod, 38 b3 ; 191 ; 58 b"; GEl, 158. V. iki,do. - <dn
.,soit (que)" + 1tiiaor; ,tout; chaque" .
ITIZAESCU (mi) , vb. IV (ilizllll, -all, -llfre), mizerifica, •occasionner des besoins•:
~a ilizae,le'... (umel'ea di cu n'lcllzll (~i mizerificli ... copiii de mici), Cod, 28 b&. -CAr, 108
transcrie : ,ll
ihlizde este . .. - < ihlizde.
fTE, fTI(~I), pron. rei. ~i adv., oricine, orice; lndata, equiconque; n'importe, n'importe
lequel, n'importe quoi; aussit6h, Dal, 116; Nic, 180; Mih, 243; PB, 619. - 1°. un dor cdre
lu-dre iii om tu xedne (un dor pe care II are orice om care e In tliri straine), Lum, il, 3t9;
BNA, IV, 99; 2°; iii om va hlbd, iii prdvdll (orice ·Om va fi, orice animal); 3°. lu iii loc, tu
lfi cdsll (In orice Joe, In orice casli), GrB, 222; PAnt, 225; BNA, IV, 142; 4°. f/i vil va fnima
(orice vii vrea (dore~te) sufletul), Lum, II, 311; BNA, IV, 75; 5°. fti vidzu ca Rdrlu si-apruke
(lndatli cc a vazut ell. charon se apropie), PB, 24 10 - v. una 5°. ·- V. cdrlfi, i/ido. - Cores-
punde gr. o·n· - < i 1 + fe.
fTIDO, fTINDO, pron. rei. ~i nedef. - v. lfe - , Dal, 117; Mih, 243; PScr, 220; PB,
-619. - V. cdreki$dcl, cdrefido, fki~do, llifido, llipdsa.
lu ~i ltl'o, adv., unde, •oiu, Dal, 117; Nic, 178; Mih, 251; PScr, 220; Cod, 4714;
10717; PB, 619; W, II, 236; 258; PAnt, 448. - 1°. - lu va s' n'irdzef? ... - lu-ti s' hibd
<- unde o sil. mergeti? . .. - oriunde o fi), GrB, 227; PAnt, 233; BNA, IV, 153; 2°. lu bed
pul'i dpll (unde pil.sarile beau apil.), PLit, 619; 3°. murmfntlu-l'l lu-l ngrupdl (mormlntul unde
e ingropat), ArE, 38; 4°. cll'tra lu u-avef cundkea? (cil.tril. unde ll aveti popasul ?). - V. ludo,
IUBR(C -686- IXfKE

lilvd. - Cf. vdr. lo, luo (Dens, II, 24; 100; CPsal, 405); CODE, 900 ~~ DA, s. v.: <tat.
ubi ,oil; quand".
IUBR(C (G6pe~T), sn.; dd-n'l lubrlclu sd-n'l beau dpd (da-mi ibricul sa-mi beau apa),
PLit, 749. -'
IUCLAliAIE, sf., pl. luclamd'l, statistica ?, •statistique ?• : lind nodud luclamdle (o noua
statisticii), Lum, V, 191. - Cf. tc. hukum-ndme (514) ,document portant Ia decision d'un
tribunal".
IUDO, adv., oriunde, •n'importe oil; partoub: ludo s' I' torn'i ocl'il'l (oriunde ti-ai
lntoarce privirile), Lum, IV, 167; PAnt, 288; BNA, I, 30. - V. luki~d6. - < l1,1 + alb. do.
lUG, sm. , flirli pl., austru, •vent du sud•, Mih, 251; CEI, 71. Sinonim: not. - < vsl.
j ugli .. v6-roc; ,auster".
IUHA !, PB, 619; ~i, lliha!, s' aurn'ird pri nls (~i, hu !, se repezira asupra lui), PB,
33817 - v. yluha.
IUKI~DO, adv. - v. lud6 ~i lki~d6 - , Cod, 21 b27 • - < lu +alb. klshdo.
lliKIUMETE, sf., pl. luklumet, Mih, 251; PB, 619 - v. huklumdte.
I u llli, sm., flira pl., Iulie, •juilleh, Dal, 117; Nic, 179. - < !ou).toc; .. -~·.
IULl\IAE, sf., pl. lulmd'l, samur, •zibeline•, Mih, 251. - V. elmdle, ilmd'.
lURGAN, sn., plapomli, PScr, 220 - v. ylurydne.
IURGANE, sf., pl. lurgd'n'l •cuir vernh, lac, Mih, 249. Sinonim : lustrin'e. - E o alte-
rare a cuvintului aruydne, ruydne.
IURNECA, sf. (pl. lurneti), model, •exemple, modele; espece•, PScr, 220; ~· di nd'sa
lod/a lurneca (~ide Ia dinsa luati exemplu), Cod, 591°; si n'edrdzimu . .. Ia mirmln/t, si .videm
sola a nodstra ~a lurneca a nodstra putradza'ta ,a odsile a nodstre muhlidza'le (sa mergem . . .
Ia morminturi (Ia cimitir), sa vedem rudenia noastra ~~ speta (modelul) noastra · putrezitii .~j
oasele noastre mucegaite), Cod, 611•. V. urneke. - Cf. ~~ alb. jurnek (yrnek) ,esempio", gr.
OFodXt· - < tc. oeurnek (184) .. -".
IURUSE, IURU~E, sf., fiirii pl., Dal, 117; Mih, 251 ; PAnt, 448; ma,. ca lulcll'i daf
luru~e (ci, dati niivalii ca lupii), BNA, I, 110; lurU,e fdled 'Tiirlil'l (turcii fiiceau iure~), BNA,
II, 36 - v. yiruse, yluruse, iruse (~i tc. ourouch (184) ,coup, combat" ~~ iurufich (1363)
, ,assaut").
lus:Escu (mi)~, vb. IV, logodi, PScr, 220 - v. isusescu.
IUTAGANE, IUTArANE, sf., pl. lutdgdn'I, Mih, 242; PAnt, 448- v. lutdydne.
IUTI(DO), adv. - v. ludo - , Dal, 117; Nic, 179; Mih, 251; PScr, 220; PB, 619;
llilid6 va dull, ~cop va mt/l (oriunde te vei duce bataie vei mlnca). - < lu + li + do.
IUVA, adv., undeva ; niciiiri, •quelque part; nulle part., Dal, 117 ; Nic, 178 ; Mih,
252; PScr, 220. - 1°. si-dfld cdpite fd'ra limbl luvd? (se gasesc undeva capete fiira limbi ?),
PB, 5214 ; 2°. ·iipse~te si si-dlbd vidzutd luvd (trebuie sii se fi viizut undeva), GrB, 226; PAnt,
231; BNA, IV, 149; 3°. ma luvd nu-afldra nlti ,we di semnu (dar, nicaieri nu aflara nici urma
de semn), PB, 17211; 4°. Iuvd nu si-dil avdzt'td ma mlillt furl (nicaieri nu s-au semnalat mai
multi briganzi), PAnt, 305. - Cf. ~~ mgl. luvd (GrS, III, 405; CapM, III, 158). - < lu+
va'.
IUVA-~'IUVA, adv., de Joe, •pas du tout, nullementt, Dal, 117; nu-l'l si-astindzea
a li Virodne luvd-'' Iuvd (Viroanei nu i se stingea supdrarea cu nici un chip), PLit, 764 ~
PAnt, 87. - < luvd + ,i + luvd.
IUZMIKEAR, -rd (nord), PScr, 220; Mih, 252 - v. huzmikedr, uzmikedr.
IVLAVIE, sf.; IVLAVIOS, -lodsd, Dal, 117- v. evldvie, evlavios.
IXfKE, sf., lipsa, · Nic, 178; Cod, 124 b1o - v. xtke.
IXURfE -687- IZVURfC

IXURfE, sf., Dal, 117; GEl, 155 - v. exurle.


fZBi\, sf., pl. lzbe, beci, •sous-sol, cave, cellier•, Dal, 117; Nic, 179; Mih, 250; Lum,
I, 81; Cal. 1912, 92; CEl, 71; tu lzbe nu-avedl loc lu s' ~edz (In pivnite nu aveai loc unde sli
stai), Cal. 1911, 146. V. bimta, lillir. - < bg. izba .. -".
IZfNE, sf., pl. izln'l, permisiune, •permission•, Dal, 117 ; Nic, 176; Mih, 252; PB, 619 ;
PAnt, 448; eil di mdma nu-dm izlne (eu nu am voie de Ia mama), PLit, 858. Sinonime:
a6ie,. v6l'e. - < tc. lzin (64) .. -".
IZMi\CitJNE, sf., cules de vie, Dal, 117 - v. ayizmaClune.
IZOTE (nord), invar., In stare, •en 6tat, capable•, DR, II, 534. Sinonime: dc~u, ican6,
irbap. - < alb. I zotl ,capace, abile".
. IZVOR, sn., PB, 619; 1538; AI. 1903, 28; Lum, II, 274; BNA, III, 34; 92; 106. Formli
savant&.- V.:
fzVUR, sn., pl. izvure, izvor, •source&, Dal, 117; Nic, 179; Mih, 251; PScr, 220; PB,
619; CEl, 71; plt'ngu izvurlle di dor (piing izvoarele de dor), Foti, 73; PAnt, 271. - Spre
deosebire de flntl'na, care e locul unde, initial, se strlnge apa ce lese din pamlnt flira a tl!ini,
izvurlu e locul unde apa iese tl!inind din pamlnt. -Cf. Iii topicul a-rov "Ia(3opou ('Hmttp. IX, 243).
< vsl. lzvor4 ,fons".
IZVURfC, sn., pl. izvurlte, izvorali, •petite source•, Dal, 117.
t A- pp. 95, 96

1- (initial ~i aton) apare inaintea consoanelor I, I' !ji, in special, m, n ~i n'. ln aceste
pozi~ii, aceastli. vocala constituie o caracteristicli. a aromanei nordice. ln aromana sudica, acest
t- e, in general, inexistent - in dictionarul lui Dalamctra nu existli. nici un cuvint care sa
inceapli. cu acest f-. ln intregul dialect aroman nu existli. nici un cuvint care sa inceapli. cu f '-
(initial ~i accentuat) - forme ca tl, tn, tntru sint atone in fraza .. - Cu privire Ia -t-, -l ~i
-u-, -d (mediale atone ~i finale atone), mentionli.m eli., in general. in aromana nordicli. predominli.
-d- ~i -d, iar in cea sudicli. -1- ~i -t (bdrbdtescu - blrbltescu, cdsd - cdsl; ca/dza - caldzt ,pl.
calzi", manta - muntl ,pl. munti" etc. - LaTh. Cavallioti ,sunetul t nu existli.; pretutindeni
avem d ca in graiul romanilor din nord" (CAr, 52 ~i 207-208, 210) - despre aceastli. particula-
ritate, cf. ~i Buril, 285-286 ~i 274. - Cf. N ~i I n t r o d u c e r e, § 14, p. 21 - Fonetic J~i
cronologic, aparitia acestui I (tonic sau aton) in strli.romanli. - deci ~i in aromana - e pos-
terioara genezei lui din aceea~i strli.romiinli. - cf. ~i GrS, I (1924), 203 sqq ~i 324-326. Pentru
!ncerdiri explicative acum, in urma, aci semnalli.m numai discutia din Ros, 610-611 (~i rin-
durile din CotM, 26 ~i 32; ILR, II, 195; 295, precum ~i FonD, IV, 7-23). Etc.
IL (acuz. sg. m.); IL'I (dat. sg.; acuz. pl. m.) - v. el, eli, il'l, ul.
hi+ cons. - v. am+ cons. sau m +cons.
hiBAIR, vb. I, PB, 619 - v. ambair, mbair ~i:
IMBAR1 , vb. I: ·~· lmbard 6lle-agale (i~i in~irli. agalea oile Ia pornealli.), Velo, 20; BNA,
V, 67 ('*i-mblird).
h1BAR2 , -rd, norocos, PLit, 416 - v. ambQrS.
ll\18.:\NAT, -M, pl. fmbdnli/, -te, relnviat, .ramene a Ia vie •: imbdnata lard ca prima-
vedra (rcadusli. iar Ia viatli. ca o primli.varli.), Mac, 101. - V. :
hiBi\NEDZfJ, vb. I (lmbdnlil, -nat, -nare), reinvia, •ramener a Ia vie•: tmbdnatt-n'l
D6na (inviati-mi pe Dona), Mac, 101 - v. nyiidzrl. - Derivat savant din band.
IMBi\REATi\, sf., pl. fmbdret: tmbdreatd- s· ld dzf'tim f nol (noroc - sa le zicem
~i noi), CalGrB, 44 - v. ambdreatd.
IMBET (mi), vb. I, imbli.ta, PAnt, 448 - v. mbet.
IMBITAT, IMBITi\TOR, PAnt, 448 - v. mbitat, mbitdt6r.
IMBITATI'L'E, sf. , c~.c. 48 - v. ambitdll'l'e, mbildll'l'e.
1'1\IBLi\ (Gribinft), persoana a treia a indic. prczent a verbului {mnu: •il (elle) marche •.
IMBOGRU, -b6grt'i, pl. lmb6gri, -b6gre, batrln ghebos, •vieillard courbe •: ndcd hizl fm-
U gru? (nu cumva slnt batrln girbov?) PLit, 1000.- V. mbogru.
IMBUGAT, -td, PB, 619: cd te Ia odr(dn'l *i nu Ia mbugli/? (de ce Ia saraci ~i nu Ia
bo gati ?), Lum, III, 372 - v. bugdt ~i mbugat.
IM.8UL'ISES(:U -689- IN CAP

lMBUL'ISESCU (mi), vb. IV (imbul' isll, -sit, -sire), a acoperi fata, «couvrir le visage
(:. :a
maqiere des femmes turques) • : haremea nu s' tmbul'isef4te dinintea. a lul (haremul nu-~i
acopere fata lnaintea (In fata) lui), VAR, t88. - V. mbol' ifedzil.
llfPARTU (mi), vb. IV, lmparti, PB, 6t9- v. mpdrtu.
lliPARJINEDZfJ, vb. I (tmpdrjindl, -mit, -ndre), ada bataie, orossert: ca c;lne · l ' i
tmpdrjinez (li bati cam bine), C~c, t3. Sinonim : pdpurisescu. - < pdrjlnd.
lliPART.Al:lilNE, sf., pl. tmpdrtdlldn'l • division; partage •, C~c, 55, V. mpdrfl're ~i
pdrtdllune.
lMPATURARE, sf., pl. tmpdturd'rl: dupa mrHtd tmpdturdre aglumse la and flntl'na
(dupa multa alergatura, a ajuns Ia o flntlna), Lum, IV, 58. - V. ambdtruldre, . ampdturdre,
ampdturidzil.
JMPLfN, -nd, plin, PB, 6t9; PAnt, 448- v. mplin.
IMPRAD, vb. I (tmpraddl, -ddt, -dcire), prada, •piller• : furll' i ail tmpraddtd cdsa (hotii
au pradat casa), Lum, II, 75. - V. prad ~i cdlcu t0°.
hiPRAN' ESCU · (~i), vb. IV (tmprdn'll, -n'll, -n'ire), atinge, «t 0 • toucher, frapper ;
2°. fuluere- v. ampihlurt, C~c, 44. V. golcd. - Cf. bg. pr~nizvamil ,renfiler". - < ?
lMPREUNA, adv. «Zusammen, ensemble•: ~· tmpreund ·~l-erd tot (~i lmpreuna l$i erau
toti), W , II, t584. - V. mpriund ~i sinonimul dadun.
hiPROSTU, -rocistd, pl. tmpro~fl ~i tmpro~ti, -rodste: hdngilu arst'irl tmprostu (hangiul
a .sarit In picioare), Lum, II, 80; 'nd n'll'e di tfnirl, tuf lmpro~ti (o mie de tineri, toti 1n
picioare ~i drepti), PAnt, t67; n'l-tipir lmprodsld (ma apuca aurora In picioare fdrd ca sd
dorm noaptea), PB, 30214. - V. mbrostu ~i:
lMPRUSTAT, -ld, pl. fmprustcif, . -te, dezvoltat, •bien fait de sa personne, grandeleh :
Surlna, fedtd cdma lmprustdtd (Surina, fata mai rasarita, mai dezvoltatii, mai lnchegata),
Lum, IJ, t3.- V.:
IMPRUSTEDZfJ (mi), vb. I «Se (re)mettre debout; devenir arrogant.. - t 0 , ca cu
zore si ' mprusteddzd (cam cu greu se ridica In picioare), BatP, 5; 2°. s' umfld, si 'mprusteddzd
(se umfla, se ridica tanto~), Lum, II, t27; PAnt, t83; BNA, III, 80. - V. mbrustedzil, rnprus-
Udzil.
JMPUJUURAT, -td, pl. lmpumurdf, -te, sumbru, • sombre; triste•: om ... t6tunt'1 .'mpu-
murcit (om ... totdeauna sumbru), GrB, 223 (lmpumordt); PAnt, 228; BNA, IV, t45~ - <
pumodrd.
JN, prep., In, •en, dans; sur•: tn cci/e-l'l a~tirnute (a~ternute In calea lui), Fl, II, t8;
PAnt, 347. - Circula rar. - V. n.
IN + cons - v. an + cons sau n + cons.
INBULZlNARE, sf., pl. lnbulzind'rl, buhaire, •bouffissure, action de bouffir•: lnbul-
zindrea a pleodpltor scdde (buhairea pleoapelor scade), Lum, Ill, 11, 325. - V. :
lNBULZINAT, -td, pl. tnbu/zindf, -te, buhait, «bouffh: p/eodpile sl'ntu aro~e, tnbulzindte
(pleoapele slnt ro~ii, buhliite), Lum, III, 11, 325. - V. buldzinedzil.
lNCA.l:lfJ (mi), vb. I, certa, PB, 6t9 - v. ncaclil.
JNCALIC, vb. I, PB, 6t9: ma dfznoil lncdlict4l (dar din nou ai lncalecat), PAnt, 58
- v. ncdlic~
INCALTU (mi), vb. I: Arma'nlu nu si ned/fa (aromanul nu poate fi ln~elat), Batp, t9
- v. ncdlfu. . .
INCAP, vb. II: pddea nu-l ' l lncdpe (paji~tea nu-i lncape), CaiGrB, 40; PAnt, 268;
oedde brl'n/u-a (edti/'el cd mt!sea nu"l'l lncdpe (vede brlul fetei ca nu-i cuprinde mijlocul),
LP, 75; PAnt, 275; Bair, 112 - v. neap.

u - - c. ~31 - - Tache P a p a " a g I, Dicttonarul d talectului aromdn


INCARCU -690- INtluVAN'EAT

INCARCU (mi), vb. I, PB, 619 - v. ncdrcu.


I'NCA? (SAmArina), IncA, • noch, encore • : i'ncd dlfl ell I' a~Upt (IncA astAzi eu tl a~tept),
WOI, 134. - V. nlcd.
INCANESCU •gemiu; INCANfRE •gernissementt, PAnt, 448; 449- v. angdnescu,
anganlre.
JNCARCAT, -td, tncArcat, PAnt, 449- v. ncarcot.
!NCARLI9EDZfr (mi), vb. I, PB, 619- v. nclrlit;t!dzll.
INcASTARAT?, -tii, pl. lncdstdrdf, -te • chdtain? •: j6ne ..• lnedstardt (flacAu... de
culoare castanie), AI. 1903, 19.-Pare a fi tnedstdndt-v. edstl'n'e ~i gr. xaa-rotv6~ ,chiltain".
INCLO, adv., lncolo, •loin •: vol, Rdmd'n'l di-a~e lnelO (voi romilni de a~a tncolo, de
departe), PLit, 929; PAnt, 34 - v. nclo.
INCL'EG (mi), vb. I: sl'nrlzile ... s' tnel'igd pri Clodriclu dlbu (stngele ... se tnchega
pe cioarecul alb), GrB, 225; PAnt, 230; BNA, IV, 149 - v. ncl'eg.
INCL'IAT, -td: duredrea ednda ['l-aved tnel'idtu gura (durerea parcli li lncuiase gura),
Fl, II, 4; PAnt, 255- v . nel'idt.
INCL'{D (mi), vb. III ~i II, PB, 619; dzuila s' lnel'ise (ziua s-a lncheiat), GrB, 224;
PAnt, 228; BNA, IV, 146 - v. nel'id, nkid.
INCL'fN (mi), vb. I: ahurhl sa s' lnel'ln« (lncepu sA motAie de somn), PB, 1616 ; Gar-
ddnl nu s' tnel'ind' mullu (Gardanl nu a ezitat mult), GrB, 222; PAnt, 226; BNA, IV, 143
- v. nel'in, tnchina.
INCL'INAtiUNE, sf. : ea si-n'l lu ved, s' l'l-adrlc tncl'indC'lrlne (de mi-l voi vedea, sA-i
aduc tnchinAciune, salutare), BNA, I, 92 - v. ncl'indC'lune.
INCL'INATOR, -todre, pl. lnel'indt6rl, -todre, lnchinAtor, •chretien qui fait ses prieres,
ses devotions• : n'll'f di lncl'indt6ri (mii de lnchinAtori), Lum, V, 146.
INCL'{S, -sd, PB, 619; (ul lncl'ls (am lost tnchis), GrB, 227; PAnt, 233; BNA, IV,
153 - v. ncl'is.
INCHED (mi), vb. III: eu mrlltu mi nered (eu mutt rnA tncred), C~c, 24; li vide, nu s'
lnert!de (ce vede, nu se lncrede), Velo, 21; BNA, V, 67 - v. nered.
INCUCUTEDZfr (mi}, vb. I - v. neucuUdzil.
INCUCINEDZfJ, INCUtiNESCU, vb. I ~i IV: lneucinlrd pl'nii ~i t;lumdcile cu dpc'f
nlngd vdtra eu foe (lntepenirA de (rig plnA ~i ibricele cu apA llngA vatra cu foe), PB, 171' -
v. tngucint!dzll, neucineseu.
INCULEA, adv., lncolo, •de liu, Cod, 40 bU- v. lncl6, nculed.
INCURPIL'EDZfr, vb. I - v. ncurpitedzll.
INCURUN (mi}, vb. I: s' lncurundrd (s-au cununat), GrB, 227; PAnt, 232; BNA,
IV, 152 - v. nerun.
INCUSURAT, -td .: vullurll'i. . . il-ail ndrea. . . lneusuratd, ea eusor (vulturii. . . t1 au
pliscul. .. lncovoiat, ca secerA), C~c, 42; doaild fete tneusurate (douA fete gheboase), Lum, I,
205- v. neusurat.
INCUSUREDZfr (mi), vb. I (lneusurdl, -rat, -rdre}, gtrbovi, •courber; rendre bossu •:
~i l'l-lneusurdrd truplu (~i i-au glrbovit corpul), Fl, I, 1, 2; PAnt, 342 - v. neusuredzil.
INtiORNIC (mi), vb. I (lnC'lurnieal, -edt, -edre}, tntuneca, •(s')obscurcirt: 6el'il'l n'i
si nC'lurniea • rna vue s'obscurcissait •, Ob, 121. - V. nglornikt!dzil ~i ntunie.
INtluvAN'EAT, -td, pl. lnC'luvdn'eaf, -te, ctrn, • camard, camus • : (eatd slaM, ~eurtc'f,
lnlluvdn'eatd (latA slabA, scundA, ctrnA), LP, 124. Sinonime: et'rnu, euC'lumll, ,pt'rtu.- <
lluvdn'lil.
-691- INGRI'NE

INDATA, sf. : $i a glon'llor s' due tnddtd (~i se due In ajutor voinicilor), W, II, 152
- v. inddte.
JNDIRSESCU (mi} , vb. JV- v. ndirisescu, ntirsescu.
INDISAT, -td, lndesat, PB, 620- v. ndisdt.
INDicAN{T, -td, pl. lndlcdni/, -te d~lh: cu boofea a l'ellndlcdnitd (cu vocea ei. dogitii),
PE, 5215,- V. ndthlnlt.
lNDl'RLU, -ld, pl. tndl'rl'i, -le, lnglmfat, •gonfle d'orgueih, Gram, 258. V. ndurlu ~i
anddrlusescu.
INDOI, lndodild ~i lnddo, cltiva, clteva, •quelqueSt, PB, 620 - v. ndol• .
INDREG (mi), vb. III ~i II: lndredpse calu (a pregatit calul), GrB, 224; PAnt, 228;
BNA, IV, 146- v. ndreg1 , drege.
lNDREPT(U)l, adv., direct, •directemenh, PAnt, 337 - v. ndrlptu2 •
lNDREPT(U)2 , -redptd: ca cu tdpor tndreaptd (dreasa ca cu toporul), PAnt, 128- v.
ndrlptua.
INDRUPAl:llJNE, sf., pl. tndrupdClun'l, reazem, • appui; soutien, aide •, AI. 1903, 9. -
V. ndupdriUlune.
INDUHAKE, adv., de hac, «river son clou a quelqu'un • : pi al'lurea ld yin lnduhake
a atilor li cdtiyurslscu (pe aiurea le vin de hac acelora ce critica), VAR, 145. -:- V. indihake.
lNDULTESCU (mi), vb. IV, lndulci, PB, 620 ...., v. ndul/lscu.
INDULT{T, sm., pl.?, pleurezie, «pleuresie• (Ohrida), PLit, 288. Sinonim: plivrit. -
V. ndulfit.
lNDUPARAT, lNDliPAR{T, -td, pl. tndupdrtil, tnd~paril, -te: sculfa ... l~dupdritd pi
sturl (~coala . .. sprijinita pe stllpi), C~c, 10. - V. ndupdrat, andrupl't ~i:
INDlJPER (mi), vb. I (tndupirtil, -rat, -rare), rezema, •(s')appuyen, Gram, ~59.- V.
ndoapir.
lNDZINUCL'EDZiJ, vb. I, PB, 620- ndzinucl'ldzil.
INFLURESCU, vb. IV: vulOzlle tn(lurlscu (poienile lnfloresc), Velo, 18; BNA, V, 65
- v. n(lurescu.
INFRJCU~AT, -td; Turfil'l eara multu ln(ricu$6./ (turcii erau foarte lnfrico~ati); CalGrB'
22 - v. n(ricu,o.t.
INFRICU!;lEDZiJ (mi), vb. I, PB, ·620- v. n(ricu1ldzil.
INFU~TAT, -td: tn(ufldt tot n'l-lscu mine (eu fmi slnt mereu suparat), Lu·m, VI, 5,
16; jilos 1i tn(uftdt (jalnic ~i lntristat), CosP, 24 - v. n(u1tat.
lNGALAT, -td, pl. tngdlti/, -te, murdarit, •salit, Mih, 354; DR, IV, 1551 - v. nga-
Udzil.
INGALBIDAT, -til, pl. tngdlbidti/, -te • ?• : cal albu tru sirn'i 1i tru malamd lngdlbidat
(cal alb In matasuri ~i In aur . . . ), Fr, I, 23. - V. nglubudedzil.
lNGATAN, adv., PB, 620; vez s' u al tngdttin (vezi sa o ai. In grija), Cal. 1911, 56 -
v. angiUtin, ngattin.
lNGL'ETiJ, vb. I, lngheta, PAnt, 449 - v. ngl'efil.
lNGL'fMA, sf. : Voscopolea aved averl marl, nu lngl'lma (Moscopole avea averi marl,
nu gluma), Lum, II, 74 - v. angl'lmea, gl'lmd, ngl'lmd.
INGL'JMEDZiJ, vb. I: al. ke(e s' tngl'imldz (ai chef sa glume~ti), BatN, 10- v. ngl'i-
medzil ~i:

INGL'INESCU, vb. IV, Gram, 260 - v . ngl'imuescu.


INGL'IT, vb. I, lnghiti, PB, 620 - v. angl'it.
JNGRI'NE, sf., mlrliala, PB, 620 - v. grd'n'e, ngrl'n'e.
INGROP -692- INTRff:

INGROP, PB, 620; INGRUPAT, PAnt, 449- v. ngrop, ngrupdt.


INGRO~(J, vb. I: mesea las' s' lngrod~e (mijlocul lasa sa sc lngroa~e) - v. ngro,il.
lNGUl:ESCU, vb. IV: zborlu li vret s' lngucil (cuvlntul ce vreti sa ghiciti), Lum, I,
226 - v. ngucescu.
INGUl:INEDZfr, vb. I: acl6, drlpli rl~e, tngucinli'm pt'nli tu hdryie (acolo,. dupii. u~a.
rcbegiram de frig plnii. In zori), CaiGrB, 58 - v. ncucint!dzil.
INGUSA, sf. : di mrllld cripdre, mod~ea (edle tngrlsd (de supii.rare multa, batrlna a dat
In astma); Lum, I, 172 - v. ngrlsli.
JNGUSOS, -sodsli, pl. lnguso~l, -sodse, mlhnitor, •chagrinant, navranh, AI. 1901-1902,
57 ; era rlnd ldrnd lngusodsd (era o iarna sufocanta), CalGrB, 57 - v. tngusd.
lN9IOS, adv., jos, PB, 620; PAnt, 449 - v. m;los.
JNriLil:IOS, -Clodsd, PAnt, 449; Bair, 104 - v. nyilW6s.
INriSEDZfr, vb. I, visa, PAnt, 449 - v. nyisedzil.
INfNTE, adv., lntli, •d'abord, premierement• : llmbile s' (elird tninle ? (limbile s-au creat
lntii ?), C$c, 16. Sinonim: prota. - V. ndinte.
INKERDU, INKERAU, sm., pl.?: tni."t!rtlu 11' banu s' dlbd (cl~tig (noroc) ~~ viata sa
aibll), Cal. 1911 , 56; BNA, V, 112 - v. nker~u.
INKISESCU, vb~ IV, PB, 620; tu xeane Iilii tnkisescu (altii pornesc In strii.lnii.tate),
Foti, 7; PAnt, 262; muntll'l lnkisescu (muntii pornesc), PLit, 385 (eronat Ia CAr, 223). -
V. nkisescu.
INKISMATARIC, -cd, pl. lnkismatdri/l, -te, gelos, •envieux, jaloux•: om odr(lin ~i mrlltu
tnkismatdric (om sarac ~~ foarte invidios), GrB, 2, 34. V. nkismatdric.
INKfSM!\, sf. : ~liurd si sedmind tnkisma (au ~tiut sa semene invidia), Lum, II, 290 -
v. lnklzmd.
INKIS!\IASESCU, INKISMUS{T, INK{Zl\IA, Lum, II, 95; CaiGrB, 74 - v. nkizma,
nkizmdsescu, nkizmusil.
INPRAPA, adv., lute, ovite, instammenh, Gram, 261. - In+ prdpa.
INSIRINAT, -td, Nic, 178; Gram, 208 (insirindl), lnseninat- v. nsirindt.
INSOR (mi), vb. I, lnsura, Nic, 178; PAnt, 449 - v . nsor.
INSURARE, INSURAT, Nic, 178; PAnt, 449 - v. nsurdre, nsurdt.
INTARDA, adv., lncet, Urziu, dentement; tard•, Gram, 261 - v. ntdrdu.
INTINIRESCU, vb. IV: te-l a~il tnlinire~te (ce e blltrln lntinere~te), Velo, 55; BNA,
V, 89 - v. nlinirescu.
INTfNTU, -ttl: lnlintu pi virdeutd (lntins pe verdeata), Velo, 20; BNA, V, 66 - v.
llmtu.
INTI'N'Ifr, -n'e, PAnt, 449; tntl'n'ea odrli (lntlia oara), Lum, II, 82; lntl'n'ea parte
va n'l-u dat (prima parte mi-o veti da-o), Lum, IV, 172; somnul di lntl'n'li'l (somnul de lntli
moartea), Mih, 31. - V. nll'n'lil.
INTR', prep., tntru, •en, dans• : tntr' esi'l (lntr-lnsul), Gram, 262. - V. l'ntru.
INTREATITA, invar., trecii.tor, •de passage, passagt>ro, Mih, 384; tntre~lild (s' hibit
niptedrea !] (trt>cii.toare sii. fie boala !), PLit, 227. Sinonim: pirasticd, - < In +
•tredtitd.
INTREB (mi), vb. I, PB, 620; PAnt, 449- v. ntreb.
INTREG, -redgd, PB, 620; PAnt, 449 - v. ntreg.
INTRIBARE, sf., PB, 620 - v. ntribdre.
INTRfc (mi), vb. I: s' lntricd ca purum;i (se hranc~c ca porumbei), ,BatN, 45- v.
nitric, ntric.
I'NTRU -693- INVISCUT

l'NTRU - v . .lnlr' - : tntr' 6cl'i s' nu ti ved (in ochi (In fata mea) sil. nu te vAd),
Lum, II, 153; PAnt, 178; BNA, III, 112. - V. ntrtl, ntru ~i dr. ,sii lncepuril. sfaturi multe
1ntru toti oamenii", ITR, 76.
lNTRUPUSESCU (mi}, vb. IV, (tntrupusil, -sit, -sire}, lntrupa, •prendre corps, s'in-
.carner, ac.>(.LCX't'07tOLCl•, Fr, I, 185; CalGrB, 93. V. ntrupu~edzt); - < trup.
INTUNEARIC, sm., fil.rA pl., lntuneric, PB, 620 - v. ntunedric1 , ntuneric ~~ kisifi.
INTUNEARICA., vb. unipers., lnnopteazil., •la nuit' vienh, PB, 620. - Se conjuga Ia
indic. prez. (lnlunearicd}, Ia viitor (va (s') tntunedricd ,Ia nuit viendra") ~i Ia subj. prez.
(si tntunedricd ,que Ia nuit vienne"). - tntunedricd ca t;ine (se lnnopteazA cam bine), GrB~ 2,
.33; BNA, III, 84. - V. ntunedricd.
lNTUNIC, vb. I ~i INTUNICA, vb. unipers. : s' tnlunica' di-cu-tol (s-a lntunccat (a
'innoptat) de-a binelea), GrB, 224; PAnt, 229; BNA, IV, 146 - v. nlunic, nlunicd.
INTUNICAT, -ttl : cl6pule . .. bated . .. cu boll tnlunicdte (clopote (tiilAngi) ... sunau ...
oeu voci tristc), LP, 52; BNA, I, 20 - v. ntunicdt.
INTUNICA. - v. tntunic. - RF, II, 291-296: < lat. •in-lonicare.
INTUNICOS, -codsa, PB, 449 - v. ntunic6s.
INTUR(N.\, vb. unipers. : na(odrd nturind ~i zurlul vlmtu sitird (afaril. viscolea ~~ ne-
bunul vlnt sccera), Lum, II, 82; tutd dzuua aved tnturindtd (viscolise toatll. ziua), CalGrB, 57
- v. nturind.
INTURTESCU, -teased: s' aspdrgd h6rlle tnturfe$ti (sA distruga satele turce~ti), Cal.
1911, 144- v. turtescu.
INTAPALICOS, INTAPUUCOS, -coosd, pl. tntapdlic6$l, -codse, ascutit, •aigu, pointuo:
ndrea a lul tnttlpalicodsd (nasul lui ascutit), Lum, III, 339; bodfe lnfdpulicodsd (voce ascutitA),
C~c, 43. Sinonime : kipit6s, sumig6s (~i ntap?). - < ?

INT.~PATURA, sf., pl. lnfdpdlurl, tntepil.turA, •piqilre; intrigue•, PB, 620. - V. nftlpd-
iurd ~isinonlmul mundficllke.
INV APSU, -sd, pl. tnvdP$i, -se, nenorocit, •malheureux•, Lum, II, 245; BNA, III, 58.
- V. lnvupsil, vapsil ~i sinonimul bulsit.
INVARGOS, -godsd: luna diM, tnviirgodsd (luna albii, rotundA), GrB, 1, 12 - v. tnvlr-
lig6s, nvarg6s, nvrdg6s.
INVE,ASTA, sf., PB, 620- v. nivedstd.
IN\'ERIGAT, -ta, Gram, 263 - v. anvdrligdt.
INVESCAl\I(NTE, sf., f:lrA pl., lmbrAdminte, •costume•, C~c, 11. - V. nviscdmlndu,
viscc'imlndu.
INVESCU (mi), vb. III ~~ II (tnviscul, -cut, tnved~tire ~~ tnvi~ledre), procura,; Invest!,
•procurer; investiro; l~l tnvi$ltd pdrmdtle (l~i procura marfA), PLit, 896; va s' tnvi~tem lu-
.tunurl (vom Invest! tutunuri), CalGrB, 44; ca s' inveascd lulunurl (ca sil. lnvesteascA tutunuri),
CalGrB, 45. - Pentru sensu! •habillero, PB, 620, v. nvescu ~~ anvescu ,lmbrac". - Pentru
~acoromllna veche, cf. Cip, 159-160 ~i CPsal, II, 423.

INVIDUESCU, vb. IV: cum tnvidul, nlca una odrd nu si nsurd' (cum (dupA ce) a ramas
vAduv, IncA odatA (altAdatii) nu s-a lnsurat), Lum, V, 173- v. nviduescu, viduescu.
INVfNGU (mi), · vb. III (~i II) (tnvln~u, tnvlnsu, tnvlndzire ~~ lnvindzedre), lnvinge,
..(Iutter pour) vaincre•: tel te pi Vleclcu nv[nse (eel ce a lnvins pc Vlecicu), CosP, 82. V. asvlngu
:!)i sinonimul anixescu. - < lat. vlocere ,vaincre".
lNVIRINAT, -ttl, lntristat, PB, 620; PAnt, 449 - v. nvirindt.
INVISC1JT, -ld, lnvAscut, PAnt, 449- v. nviscul.
INVIRLIGOS -694-

lNVlRLIGOS, -gotisd : ungl'i tnvtrligodse (unghii arcuite, gheare lncovoiate),• Lum, VI,
4, 30 - v. tnvdrgos.
JNVIRTESCU (mi), vb. IV, PB, 620- v. anudrtescu, nudrtiscu.
INVIRTUSAT, -ld: fu ligdtd 11i cu grurdt tnutrtu~dld (a fost Iegata ~i lntarita. (lnlan-
tuita) cu juramlnt), PB, 17026 - v. nutrtu~dt.
INVlRTUSEDZt'J, vb. I, PB, 620- v. nutrtu~edzrl, vlriu~escu.
lNVUPSiT, -id, pl. tnuupslf, -te, catranit, •sombre, habille en noir. : dol tu ld'Ue . tnuupsit
(doi catraniti In haine negre), BatP, 28; .BNA, III, 140. - .V. tnvdpsu.
lNZlRZALAT, -ld, pl. tnztrzdldf, -te, lnzorzonat, •chamarre, attife•: Vurydrd ... tnztr-
zdldld cu hire~· cu ~itdfl (bulgaroaica ... lnzorzonata cu fire (ciucuri) ~i cu gologani), .AI. 1903.
19.- <? . .
lN'I: el tn'l fu di bUn'll'i (el mi-a fost dintre cei buni), PAnt, 168 _: v. ell 5°
n'i.
lSI •a soi, a lui, a eux, a elles; se, leun : Dlma t~l lu-aved tu guud (pe Dima ~i-1 avea
In gaura, In mormlnt), Fr, I, 10, 148; PAnt, 25- v. -~r. ·~r.
IT •a toit: glon'll'i tut ll fug (toti flacaii lti pleaca), PLit, 873; PAnt, 27 - v. tine.
tu 1 , fl.
J
J : In satele Gope~l ~I Muluvf~te, In mult.e cuvinte acest J reproduce pe G : glone >
j6nt. In paginile acestei litere vom mentiona ~~ cuvinte cu acest fonetism.
JABA, sf., pl. jdbt, broascli. rlioasli., «crapaud•, Mur, III, 70. - Cf. gr. !liboc (Boga,
II, 123) ~i alb. zhdbi! ,rana ... ". - < sl. zaba ,grenouille, crapaud".
JABEC, sm., pl. jabetl, pipernicit, «soldat turc de petite taille - v. ,curtabic; ratatine
- v. azmet; singe- v . mdlmdlld•, Dal, 117; s' bat cu jabell (se bat cu turci piperniciti),
BNA, I, 116; 140; trddzil-vd, jabetl, ndpol (stlrpituri, retrageti-vli. lnapoi), PLit, 996; PAnt,
42. V. jubec. - < tc. zelbek (653) ,soldat Ieger".
JAGLU, sm., pl. jdgl'i, vli.trai, •tisonnler A !'aide duquel on retire Ia braise du four•.
Sinonim: IJlugdr (~i ma,e). - < ?
JA91NA, sf., pl. jdt;ine, lintitli., mormoloc, «algue, conferve; tetard; mousse; matiere
alimentaire qui se depose sur les dents non bros sees•, Dal, 117 ; PScr, 220 ; CEl, 71. - 1•.
balta edste mpllnd di jdt;ind (balta e plinli. de mli.tasea broa~tei sau de lintitli.); 2°. jdljinile
si-addrd brodtill (mormolocii devin brotli.cei); dlnlll'l tncdrcdt di jdt;ind (dintii plini de materie
alimentarli.) , AI. 1903, 22; Lum, V, 113. V. jb;ind, jet;li!, jlynd, jibndcd, jit;initrird. - < bg.
iablna ,oeufs de grenouille".
JAK:ETA, sf., pl. faketi ~i jake/, jachetli., «jaquette•, Dal, 117. - < fr ... -".
.J.UE, sf. {pl. jel'lurl), jale, «desolation; tristesse; deuil- v. llpe ~i turpdne; desir,
<:ompassiom, Dal, 117; Nic, 167; Mih, 252; CEI, 71. - 1°. jdlea-a cl'n'llor- jdlea-a Armd'n'llor
(dezolarea clinilor - lndurerarea aromanilor), RP, 6, 3; BNA, I, 2; 2°. cl'ntite di .jdle (clntece
de tristete), Lum, IV, 167; PAnt, I, 286; BNA, I, 28; 3°. ma,r ell nu dorm di jdle ll' dor
(numai eu nu dorm de jale ~i dor), Lum, IV, 168; BNA, I, 34; 4°. nol him di jdle (noi
slntem In doliu); 5•, u tlnri jdlea Griva (Griva 1-a tinut doliul), PB, 19517; 6°. di-si I' al trt
bdndjdle (dacli.lti ai (ti-e) milli. (dor) de viatli.), LP, 106; PAnt, 271; Bair, 104; 7•. trt jel'lurl
(pentru doliuri), Lum, V, 27. - Cf. ~i gr.: ,CJx ·d 1t6vo~, wx -rL ~IXI.-1)1" ('H7tetp. IX, 25, v . 672).
- < vsl. iall ,dolor".
JAN, sm., pl. jan'l, cercel?, «boucle d'oreille?•: [are] jan'l di urecl'e (Ia urechi are
cercei ?), C~c, 12. V. vedre. - < !
JANDAR, sm., pl. janddrl : un janddr s' turnd' ,; l'l-gri (un jandarm se lntoarse ~i-i
grli.i), Velo, 28; birdCllu led janddrlu (biraClul sau jandarmul), Lum, V, 9, 11. - V. geanddr.
JANUR..\, sf., pl. jdnure, crlng, •bocage, breuil• : picurdrlu i dit jdnurd (pli.storul e din
crtng, din pli.dure), Dal, 117. - V. :yeanrird. - Pentru :y > j, cf. :yild ~i jlld.
JAPONE, sf., pl.? (grli.mosteni) « ?•: 'nd japone ll' 'nd ifridd mdre (o ... ~i o ciudli.tenie
mare).- <?
JAR -696- .JILESLU

JAR, sm., pl. jar1, jaratic, •charbon ardent; foule •, Dal, 117; Nic, 169; Mih, 252;
PScr, 220; CEI, 71. - 1". '$1-alasd... vatra fu'ru jar (l~i lasa .. . vatra tara jaratec), Lum,
IV, 167; PAnt, 288; BNA, I, 30; 2•. ctinda calcu pri jarl apre~l (parca calc pe jari aprin~i.
pe. jaratic), Lum, III, 208; 3°. avedgl'i-te di jar acupirlt (paze~te-te de jar acoperit), PLit.
52'4 - v. cdrbline 3•; 4°. un jar di (umeal'e (o spuza de copii), PB, 9016; 38826 - v. crimu 2•.
jurdunu.- Cf. ~i gr. l:r4poc; ('Apr:A 40); l:'.Xp (Hris, 63). - < vsl. iaril ,incendium" .
JALESCU (mi), vb. IV- v. jilescu - , compatimi, •compatir, s'apitoycn, PScr, 220 ;
vo1 oar(dn'll'i nu l'i jdlifd (voi pe orfani (pe saraci) nu-i compatimiti), Cod, 1212. - V. :
JEALE, sf.: munfll'l. . . cujeale s' cupirird (muntii. . . s-au acoperit cu doliu), Velo, 22;
fe aru'url ~· greale jel'lur1 (ce de rau ~i doliu greu 1), Lum, V, 11-12, 42. - V. jale.
JE9INA, sf.: moalea jil;ind criscu (mu~chiul moale a crescut), CosP, 19 - v. :
JE91tl', sm., pl.?: ca apile nvirdzl'te di je~;lll (ca apele lnverzite de matasea broa~tei ).
AI. 1928, 57 - v.:
JErNA, sf., pl. jeyni, alga, •algue•, Dal, 117. - v. jibnacd.
JGL'IOATA, sf., pl. jgl'loate, •pas - v. pas; patte - v. pdtund•, Dal, 117. - 1•. niipol
'nd jgl'loatd arsdri (a tresarit un pas lnapoi), Fl, -11, 1, 9; PAnt, 348; 2•. arcdm jgl'locite
(aruncam (faceam) pa~i mari), Fl, I, 5, 5; I, 5, 6 - v. gigldtd, jgl'1ot, ~gl'eatd ~i sinonimut·
drd$cl'ealld; 3°. ct'nile . . . cu jgl'lodtile ,una gred$le $i-altintd nu-dvde" (clinele . . . cu labele
,una graie~te ~i cealalta nu aude", adicd: e cu labele indeplirtate una de cealalta), PLit.
680. - <?
JGL'IOT, sn., pl. jgl'loate, pas, •pas; jambe•, Jb, XIII, 91 (Gope~I); Nic, 483 (Bi-
tolia). - V. $9l'lot.
JIBACOS, -codsd, pl. jibdcci$1, -coase, stlrpitura, •ventru, pansu, obese, bouffi• ·: ful' inoslu
'$1-art'de di jibdc6slu - v. (ul'inos; jibdcodsa brodscd rna '$1-dzlfed (burduhanoasa broasca
ci-~i zicea), PenB, IV, 135 ; plt'ndze. un jibdccis di (iClor (pllnge o stlrpitura de copil). V.
zdbdcos. Circula ~i forma jibicos. - < jaMc.
.JIBNACA, sf., pl. jibndfe ~i jibnd'fl, matasea broa~tei, •algue•, Mur, Ill, 70. V. ji~;ini­
turd. - Cf. bg. fabineki1 ,grenouillette".
JfDA, sf., pl.? • .... . ... ?• : vampirlu trifed ca jlda tot pri afed cdle (mereu pe acela~i ·
drum, vampirul trecea ca . .. ), Lum, V, 213; s' amlnd cu jlda (sa traga cu . .. ), CBiogr, 4L
- <'l
JIGAR AfTA, sf., fara pl., miiziiriche, lapovita, •gr~silt, Mur, III, 70. - V. juyurdlfa;
zdgdrdiCli1. - < srb. sugradiea ,.-" (bg. sugra§ica ,-").
JfGL'E, sf., pl. jlgl'e ,termen agricol" = mot agricole (Turyea), AI. 1903; 61. - < bg.
ieglja ,cheville de bois que l'on met au bout du joug pour y tenir le boeuf".
JIGO, sn., pl. jigourl, creastd de munte, •crHe de montagne•: gilekll'i trifed jiyolu.
Stlryea nu fdnu tab6ru (calaii treceau creasta muntelui, Sterie nu a tinut piept batalionului).
GrB, 238. - < l:uy6c; , - " + fitug.
JI9INIT1JR.~, sf., pl. jit;initurl (gramosteni) •algue- v. ja~;ind; ~pine, ronce- v ..
skin1•.
JfLAV, -vd, pl. jllayl, -ave, flexibil, <flexible com me une verge• (CI'isura), Mur, III, 71 ~
< bg. iliavii .. ~lastique".
JfLA, sf., pl. jlle, Mur, III, 71. - v . ylld.
JILESCU (mi}, vb. IV (jilil, -lit, -lire}, jeli, •s'affliger; plaindre; compatir, s'apitoyer;
regretter, pleurer quelqu'un, ~tre en deuih, Dal, 117; Nic, 167; Mih, 252; CEI, 71. - 1•. pul'i
bat $i si jiUscu (plisarile clnta 'i se jeluiesc), PLit, 1027; PAnt, 38; 2°. s' nu nd ald$1 tra s'
nd jilim (sa nu ne la~i ca sa ne Unguim), PLit, 1040; PAnt, 68; 3°. mullu si jill (mult sCa
..JIIJRE -697-

tntristat), PB, 331"; 4°. jiled-te, picurdre (lndurereazll.-te, piistorule), Velo, 21; BNA, V, 67;
5°. par ca jiltsc vir gzone (par eli bocesc pe vreun fliiciiu), PAnt, 155; 6°. trel an'l di dzl'le
va ti jilescu (trei ani de zile te voi boci, voi fi In doliu), PB, 371U; 7°. jill ell jill amira'lu
·(tmpiiratul a purtat doliu cit a purtat), PB, 19128• V. jalt!scu. - < vsl. ialltl ,Iugere".
JILfRE, sf., pl. jillrl, jelire, •action de s'affligcr, de regretter, d'~tre en deuilt, Dal.
117; PB, 621.
JILfT, -ld, pl. jill/, -te, jelit; lndoliat, •afflige; qui est en deuilo, Dal, 117; PB, 621;
:s' due jillte ,r-u-an'lurziscu (se due fete sau femei lntristate ~i o mirosesc), PLit, 933; PAnt,
.34; jillta-l lumea di Ia ol (indoliatii-i lumea de Ia oi), PAnt, 155; BNA, II, 2. V. lipisit.
JILOS1 , adv. , indurerat, •avec chagrin>: eil ctnt jilos ctnd dvdu haba'rlle di Ia nol (eu
·clnt lndurerat clnd aud ve~tile triste de Ia noi), Lum, IV, 168; BNA, I, 32- v. Mbdre 1°;
.ln'l scrid jilos ~i-amdr (lmi scria tndurerat ~i amar), PAnt, 248.
• JILOS•, -lodsa, pl. jil6$l, -lodse, trist, •triste; afflige ; endolorio, Dal, 117; PB, 621 ;
si-l'l dzlfem cl'ntic jilos (sii-i zicem (clntlim) clntec jalnic), PLit, 977; PAnt, 48; un mardi
.)tt6s Ira n'lla (un sarman lndurerat de compiitimit), Lum, I, 60; jiloslu-a ldzl cl'ntic (tristi
Uu clntec), Lum, IV, 4, 92 ( = 102); BNA, I, 26.
JiMBU, -M, pl. jln~i, jfmbe, ~tirb , •a qui il manqtJc une ou plusieurs dents, br~che­
·dents•, Dal, 117; Mih, 252; CEI, 71. - V. jumbu, jonga ~i sinonimul strdbal.
JINDARIC, -ca, pl. jinddri/l, -fe , niiriiva~ , •vicieux, (cheval) rcbours•: cal jinddric (ca I
uariivaf), Mih, 252. Sinonim : vifedrcu. - < ?
JIR, sm ., pl. ?, jir, •falne, fruil du h etrc - v. fuga ; gland - v. gl'indu (grllmosteni):
parcidzl'i jir l'l-feafe (banii i-a chcltuit). - < b g. ilr6 ,suif ; gland".
J I rcA n ' eat, -td, din satul Jdrcan'l- v. Jirgan'edt.
JIREAGL'E, sf., pl. jiregl'i, jurubitii, •echeveau•, Mih, 253 ; 214; CN, 128; 174; CEI,
71 ( < vsl. t.nbij , sort, destin, chance"). V. jurebe ~~ sinonimul glrklna. - Cf. dr. jirebie (DA)
~i mgl. jiredt;ld (CapM, III, 161; GrS, II, 375).

J I r g A n' e li t , -td, pl. Jirgiin'eaf, -te •habitant d 'un acien village aroumain d ' Albanie
meridionale nomme J arcan 'h. W , II, 2 : , yirgan'edttl soli von Jirgana, einem unbekanten
Dorfe kommen". - V . •<;irgan 'eaf ~i PLir, 398; 443.
JIRTUESCU, vb. IV (jirluil, -uil, -uir e} , biciui, fouetter, fustigcr•, Dal, 117; jirlulll-1
.Una (trage-i una cu biciul sau cu nuiaua). - Cf. dr. joarda ~i vsl. f.rudl , pcrtica" .
. JIRTU{RE, sf., pl. jirluirl, biciuire, •action de fustiger, fouettemenh, Dal, 117; cd/u
.nu va jirlulre (calul nu trebuie biciuit).
JIR'IUiT, -ta, pl. jirlulf, -te •fouette, fustige•, Dal, 117.
JIUREDZ(J, vb. I (jiurdl , -rdl, -rdre), ciripi, •gazouillcro: cl'le un pul'lil . .. ma jiurd
.di p ilrunded kinetlu (cite o pasiire . . . doar ciripea de striibiitea pinetul), Bair, 58; 138. -
Cuvint creat de autor .
.JOC1, sn., Dal, 117; PB, 621 - v. gzocL.
JOC2 (mi) , vb. I : lo sa-l'l jodcd ocl' lul stl'ngu (klccpu sa-i bat:\ ochiul sUng), Veto ,
·60; BNA, V, 71 - v . gloc2 .
.JONE, jodnd, pl. jon 'l , j odne: rna n 'l-am mullu jone t;locul (dar mi-am (mi-i) foarte
robust roibul), Veto, 14; BNA, V, 52 ; ca zmel jon'll' i s' alumlard (voinicii s-au luptat ca
·zmei), Veto, 11; PAnt, 322; BNA, V, 98. - V. gzone.
JONGA, sf. , pl. jom;e (mot enfantin), dinte, •denh, Dal, 117; DR, III, 1088 ; C EI, 71;
s' u ·fall mam cu a ta jongd (sA o faci mam (sA o manlnci) cu al tau dinte), PLit, 957. V.
jongu, jumbu ~i sinonimul dinte. - < vsl. z9b6 ,dens".
JONGU -698- JUMAI

JONGU, sm., pl. j6ndzi (Samarlna), nod de arbore, moeud d'arbret. Sinonime: ar6z,..
cluj. - Acela~i cu j6nga?- < '?
.JUBARJESCU, vb. IV (jubdrjil, -jit, -jire), zblrci, •rider•, Mih, 253; tistdz jubdrjil Ia
(6/d. (astazi m-am zblrcit Ia fata), Lum, II, 170. Sinonim : su(rusescu. - < ?
JUBARJfRE, sf., pl. jubdrjlrl •action de rider., Mih, 253.
JUBARJfT, -td, pl. jubdrjlf, -te •ride• : jubdrjlt Ia (did (zblrcit Ia fatil), Mac, 133.
JUBEC, sm., pl. jubefl, BNA, I, 110; 112- v. jabec, ,u6k._~i bg. zebekll ,tribu turque·
en Asie-mineure".
JUcA, sf., pl.?, buzil, •levre?•, PScr, 220 (cf. bg. !uka ,.Ievre", alb. zhuke ,giunco")..
- Cuvlnt necunoscut .
.JUDAV, -va, pl. judavl, -ve, pipernicit, •cachectique, malingre.; nain, pigmee•, Dal, a 7 ;
Mur, III, 72; M, 26; CN, 105; 172; cdpra jridava (capril pipernicitil). - < bg. ludavt\ ,faible.
maigre" .
.JUDETfr, sn., pl. jude{url, GrB, 3, 15. - 1°. o lal Dodmne, Dumnidzdle, cum fu-ater
judefll a tau! (hei Doamne, Dumnezeule, cum a fost acea judecatil a ta !), Lum, II, 170;
2°. Dodmne, tru judefll lu-dm data (Doamne, l-am dat In judecatil), Lum, V, 179; 3°. ua s•·
ti darl tru judefll (te voi da In judecatil), Lum, III, 8; 4°. s' pll'nse Ia judefll (s-a pllns Ia tri-
bunal), Lum, III, 61; 5°. nt,l aved trt judetrl au,aticlu (dln~ii aveau drept tribunal biltrlnetul)~
Trib, II, 9-12, 24. - Cf. mgl. jude{ (PMegR, II, 87; CapM, UI, 161). - V. f]ludefrl.
JUDICAT, -Iii: tri nod' an'l (ul judicdt (am fost condamnat pentru nouil ani), Velo,
27 - v. f]ludicdt.
JUGASTRU, sm., Dal, 117 - v. g1ugtistru .
.JUrURAfTA, sf.- v. jigardlfd !ii sinonimul slodtd.
JUlifE, sf., Lum, VI, 4, 1 - v. f]lugte .
.JUHNA, sf., pl. juhne .voile (de nouvelle mariee) ?•: t·bdgd~l jrihna
pus zilvonul ( ?) ~i cununa ). - V. junclu. - < ?
,i
murrina (ti-aii

JUJI, sm., greier, •grillon•, PScr, 220 - v. jrijul, zuzul.


JU.JUESCU, vb. IV (jujull, -uit, -ulre}, tiui, •bourdonner.: jujundrlu jujuld ma~l pri
ketrile drse di sodre (greierul tiuia numai pe pietrele arse de soare), Fl, I, 2, 8.- Cuvlnt . ono-
matopeic.
JUJUL, sm., pl. jujul'l, jiganie, •animal, b~te, monstre•, PB, 15713; GrS, II', 402;
te jujul ylne di ltl-ansdrd ... mtcdrea (ce jivinil vine de Ie silreazil .. . mlncarea), PB, 18110 ;
PAJ;Jt, 98. V. jujl. - < sl. zuiel1i ,grillon de champHre; cigale de l'orme".
JUJUNAR, sm., Fl, I, 2, 8 - v . glunf]lundr.
JULESCU (mi}, vb. IV (julll, -lll, -lire), juli, •erafler, ecorcher tres Iegeremenb, Dal~
117; mi jull,l Ia mt'nd (m-ai julit Ia mlnil), PEtim, 13. - Cf. ~i alb. zhuldte ,distruz;one~
rottura".- < bg. zulja ,frotter, piquer", srb. !uliti , blesser" .
JULfRE, sf., pl. jullrl •ecorchurc, eraflure•, Dal, 117.
JULfT, -ta, pl. jullf, -te •ecorche, eraflet, Dal, 117.
JUL'Ifr1 , sm., pl.? •epiderme•, •epiderma Ia vite•, Dal, 118; PEtim, 13. - < alb. zu:Af
X7jAL~" = souillure (Hr, 125).
,.7) :A£pcx, ij
.JUL'Ifr 1 , jul'e, pl. jul'l, jul'e, rascopt, •mur, trop cuih: pedre jule (pere rascoapte)~
PEtim, 13. - Cf. vb. albanez de origine latina zhringem ,maturare" (v. , aci, af]lungu, a{jlumtu).
- Gr. rou:A:Acx (Hris, 64). - < alb. zhulgll ,maturo" .
.JUMAI, adj. f., sfrijita •ratatinee•: nu-l'l prinde a lul ahtdre nivetistd jumdle, gdlllinii
(lui nu-i sta bine atare nevasta sfrijita, galbena), Fl, II, 5, 3. - < ?
..nJ.HBA -699- JUPINESCU

JUMBA, sf., pl. jlimbe, Dal, 118 - v. gllimbd, ca ~~gr. ~Ou(L1tOi;; ,t/;6-yxowx t1tL -rou aw-
lLa:ro,;" = enflure, tumefaction".
JUMBU, -M, ~tirb, CEl, 71 -'- v. jimbu, jongii ~~ zt'mbe.
JUMEARA, sf., pl. jumedre (nord), balarii, «mauvaises herbes•, Mih, 253. - < ?
JUMITATE, sf. : cd di trel an'l jumildte (ca de trei ani ~i jumatate), Velo, 14; BNA,
V, 52 - v. gtumitdie.
JUNAME, sf.: iri mdre-a lul jundme (pentru marea lui bravura), Velo, 19; BNA, v,
~5 - v . gtundme.

JUNAR, -rd, Velo, 60; PAnt, 338; BNA, V, 72- v. gtundr.


JUNATIC, sn.: iru jundtic niniricuiii (neintrecuta in bravura), Velo, 54; BNA, V. 87
- v. glundiic.
JUNA1, sf., pl. june, coaja de castana; ariel, t1°. enveloppe de Ia chAtaigne; 2•. Mrisson
- cf. mgl. riC ~~ it. riccio•, Dal, 118 ; Mlh, 253. - < ?
JlJNA2, sf., pl. june, glndac verde lucitor, •hanneton•, Dal, 118. - < ?
JUNCLU, sm., pl.? •voile (de nouvelle mariee)?: t' bdg~l junclu ~~ miiruna (tl-ai pus
voalul ~~ cununa), Lum, IV, 217 - v. juhnii. ·- De fapt, acest junclu e articulat; nellrticulat
~r fi juncu. - V. gtup ~~ miirund. - Cuvlnt neidentificat. - < ?
JUNCU, sm., pl. junti, vitel, •veatu,· Dal, 118. - V. gtuncu, junicii ~~ sinonimele dem~rl,
yifii'l, mlnzdi.
JUNEL, junearld ~~june do: sl'ntu ~· feiile june ale (~i fetele slnt brave), Velo, 31; BNA,
'V, 102; ~~ di nvedslile filuneale (~i de nevestele brave), Lum, IV, 306; Cal. 1912, 77; BNA,
v, 102 - v . glunel.
JUNESCU, -nedscii, pl. june~ll, -ne~ti: ct'ntitlle junt~ti (cintecele voinice~ti), Lu:n, V ,
9, 17; PAnt, 335- v. glunescu.
JUNE~TI, adv. : tot imnt'ndalul june~ti (tot umbllnd viteje~te), Velo, 46; BNA, V, 82
- v. filune~te.

JUNfCA, sf., pl. junlfe (Gope~I), vitea, •genisse•, Jb, XIII, 66. V. juncu ~~ sinonimul
yifdiUl. - < lat. junlx, -icem ,genisse".
JUNJULA, sf.: Mitra era . .. aro~rl ca junjula (Mitra era ro~u ca garoafa), Lum, III,
177 - v. glunitulii.
JUNOP, sm., pl. junokl, Lum, V, 27; junokl mu~edf ca sodre (voinicei frumo~i ca soare),
Velo, 62; Cal. 1912, 77; BNA, V, 92; 55 - v . gtunop.
JUN'ESCU, vb. IV (jun'il, -n'ii, -n'ire}, fremata, dremiro: frt'ndzlle jun'ed ~~ pu~purd
(frunzele frematau ~~ ~opteau), Bair, 58. Sinonim : hurhutescu. - < ?
JUPA, sf., pl. jupe, rochie, •jupe, robe•, GrS, II, 401; IV, 245 ; lnvisculii tu jupii vedcl'e
(imbracata in rochie veche), Lum, III, 373; jupa-l'l cum asbodrii (cum zboara rochia-i), CosP,
·93. V. grupii. - Cf. ~~ sl. !upa ,vestis".
JUPI'N, -nd, pl. jupt'n'l, -ne, om de rind, «homme de bas etage, un rustre; Tsigane,
fabricant de fuseauxt, GrS, II, 402; Lum, II, 52; limba a Vliihutlor edsti limbd di jupl'n'l
~~ di ursarl (limba dacoromi\nilor e limba de fusari ~~ de ursari), Lum, II, 52. - Cf. ~~ topicul
v
,gr. o-rou Z(ou)~v(L) ('H7tzLp, IX, 242). - < ?
JUPINESCU, -nedscii, pl. juptne~tt, -ne~ii, grosolan, •srossier, commun•: limbii jupt-
nedscii (limbi necioplita), Lum, II, 53; zburii'scu unii limbd juplnedscii (vorbesc o limbii gro-
solana), GrB, 259.
JURAH -700- JURTUESCU-

JURAH, sm., pl.? •petit faisceau ?• : sodrlle pitredJe un jurdh hrisusll di hire (soarele·
trimite un manunchi ( ?) aurit de fire), Fl, I, 6, 14. - < ?
JURAT, sn.: el jurdtul nu-ag'if*i (el nu a uitat juramlntul), Velo, 63; BNA, V, 93 -
v·. gfurdtl.
JURCU, sm. mom donne a un chien camard, camus•. - < ?
JURDUNA, sf., pl. jurdune, multime, .roule- v. jar 4°, kindrth: jurduna di (il-lOrf
(mulpme de bAieti), Fl, I, 3, 9; jurduna di (ed!e (multime de fete), Fl, II, 7, 4 ; jurduna jilitt'F
(multjmea tndoliata), Fl, I, 2, 9. - < ?
JUREBE, sf., pl. jurit;l, Mih , 253 - v. jiredgl'e.
JURTUESCU, vb. IV: l'l-junuim cdl'i (i-am biciuit caii), Fl, II, 6, 4; tl jurtuil nls-
rl'llle (i-am tras clteva bice), Fl, I, 1, 3; PAnt, 344 - v. jirtuescu ~i sinonimul zapatescu.
K
KEADIC (mi), vb. I, lmpiedica, •faire un faux pas•: s' keddieu pul'ednu di un prag
(biitul se lmpiedica de un prag), PB, 47913 - v. nkeddie.
KEADICA, sf., pl. kedifl, piedicii, •obstacle; entrave, abot; croc-en-jambeo, Dal, 50;
Nic, 2t4; PB, 62t ; ed{}e keddied lrl t;ine (fiecare piedicii spre bine), PLit, 448; n'Hdgd' ked-
died eu Clorlu ~· eddzul (mi-a pus piedicii cu piciorul ~~ ciizui). V. nkeddie ~~ sinonimul pur~u­
el'edild. - < lat. pedlea ,lien aux pieds; lacets".
KEADIN, sn., pl. keddine, tort, <Iaine bien filee qui sert a coudre. les vHements de
Iaine•, Dal, 50; Nic, 2t4; PB, 62t; PLit, 250. - t 0 • ea .keddin el'ndu 1-dedpin' l (ca tort clnd
II depeni), BNA, II, 6; Fl, I, 5, 6; 2°. und edrufd eu keddine (gl'edme) (o cilrutii cu gheme
de tort), Lum, I, t46; 3°. keddinlu 1-turflm di lt'na afed ma bUna, di sumd (tortul II toarcem
din Una cea mal bund, din sr1md); 4°. am keddin ~· trd tdmbdrea a Ia (am tort ~I pentru
tiimbariul tiiu, am ac ~~ pentru cojocul tiiu), ZP, III, 393. - V. kedin ~~ mgl. ehl~din (PMegR,
I, 117 ~~ II, 66; CapM, III, 67 ellladin). - < lat. *pedlnus.
KEAFA, sf., pl. ked(e, ceafa, muqueo, Dal, 50; Nic, 2t4. V. cedfd ~~ sinonimele ed~ingle,
nued 2°, zvereu t 0 • - < alb. qafl! ,collo, nuca".
KEAFETE, sf., pl. kea(lf, demnitate, •dignite ; orgueih, Mih, t05. V. ihtibdre. - Cf.
alb. kia(et ,figura" < tc. qyTdfel (925) ,physionomie". - < tc. keUIDet (t068) ,qualite;
maniere".
KEAIE, sf., pl. kel (fii~eroti, In Munfll'l-sefl de llnga lacul Ohrida, In t927) - v.
el'edle.
KEALE, sf., pl. kel'l, piele, d 0 • peau; 2°. outre, bouc; 3°. capacite; 4° valeur; 5°. insen-
sibilite, indolence; 6°. rosser; 7°. mourir•, Dal, 50 ; Nic, 2t2; Mih, t04 (kele); PScr, 220;
PAnt, 84. - 1°: s' trdpse tu (edried si-~l seodtd kedlea (s-a retras In ferigii ca sa-~i scoata
pielea), PB, 2785 ; aprinde un per di edprlna di kedle (aprinde un fir de par din piirul de caprii
de pe piele), PB, 207a; PAnt, 94; 2°: lo kedlea eu ldpte deru (Jua burdu~elul cu lapte acru),
GrB, 174 - v. bdlut, ldpte; kedlea mpllnd di ldpti gros (burdu~elul plin de lapte gros), Fl,
I, 1, 6 ; umtul va bdgdre tu kedle (untul trebuie pus In burduf) - v. tdvdrcede, vuryd'; 3° :
lu ~ted ... fe l'l-podte kedlea (II ~tia . . . cit e de capabil), PB, 19515; 4° : *led elf parddz ll'l fdfe
kcalea (~tia ctti bani li face pielea, ~tia ce valoare are), PB, 301 2 7 - v. pustdve; 5°: u-dre grodstl
kedlea (este nesimtit); 6°: l'l-umplu kedlea (i-a umplut pielea, 1-a biitut mar), PLit, 448 _:_ v.
tntru 3°, sdmdr 3° ; l'l-um(ldl kedlea (i-am umflat pielea; J-am biitut burduf), PGr, 39; BNA,
III, 100 ( - cf. Plm, II, 220; pentru dacoromani, cf.: PSiirbv, 65; VasP, t01 etc.;) l 'l-adrd
lr(Jplu ll~i, trl tu kedle (li fiicea corpul Ie~, de pus In piele)~ LP, 56 ; BNA, II, t24; 1-bdgdrd
tu kedle (1-au pus In piele), PLit, 449 (- adieu : celui blitut In vlniitiii grave i se apllcii, dea-
KEANDZA -702- KEARSIC;\

supra vlnatliilor, pielea calda, proaspat jupuita, a unui rniel, a unei oi etc. In aceasta privinta,
rnentionam : ,L'emploie de peaux est moins frequent aujourd'hui qu'aux siecles passes. A
l'epoque de Ia Renaissance, on enyeloppait celui .qui etait tombe d'cn haut d'une pcau de
mouton ecorchee sur le champ ; appliquee sur les parties du corps froissecs ou battues, cllc
constituait un soudain ct singulier remede, a Ia condition de n'avoir pas rc~u Ia dent du
loup ... ", Seb, III, 130; ,Un santon ... avait ordonne d'ecorcher vivant un pauvre anc de trois
ans et de coudre dans sa peau un malade (en Palestine)", Roll, IV, 251); 7°: dedde kedlea
a pre(tulul (a dat preotului piclea, ortul = a murit), PGr, 134; l' adufed kel'lle valmil'lu (sta-
varul le aducca pieilc cailor ~i iepelor moarte), PB, 28010 ( - clnd o oaie picre, pastorul e
dator sa aduca pielea ei proprietarului acelci oi; ,Di tutte lc bestie chc pcriscono ... , il pas-
tore devc presentarc al soccida primario Ia piele od il cuoio, altrimenti rimane il danno a
tutto suo carico", RBcrg, 311) - v. arn'eaco, n'ifil. - La plural, c ~i forma kel, kelle- v.
denga ~i ce mentionez dupa articolul luzna. - < lat. pellls ,peau, cuir".
KEANDZA, K-EANITA, KEANTA, sf., flira pl., neghina, •ivraic, nicHe des blt\s•, Dal,
51 ; Nic, 213; CEI, 71 ; s' aledpse kednifa di grin (neghina s-a ales de grl~), PLit, 448. Sino-
nime : gongalcl, tc'!Clune. - < bg. pljaniea, pijar•ica ,loliurn, ivraie '~.
KEAPTIN (mi), vb. I (kiptindl, -nat, -ndre), pieptena, •peigner., Dal, 52; Nic, 214;
Mih, 105 (keptin); PSct, 220; PB, 621; PAnt, 415; prinde s' ti kedpfln'l (trebuie sa te
Piepteni). - < lat. peetlunre ,peigner".
KEAPTINE, sm., pl. kedpfln'l, pieptene, •peigne; pl. : droussette, grande carde•, Dal,
51; Nic, 214; Mih, 105 (keptine); PScr, 220; PB, 621. - 1°. kedptind-te cu kedptine di os
(pieptena-te cu pieptene de os); 2°. trddzem tu kedpfln'l (tragem, darlicim In scaunul cu piep-
tenu~i) - cf. Plm, I, 145 (~i 65); 3°. di kedpfln'l ma s' plt'ndze lind dltil (o alta ci se pllnge
de pieptenu~i), LP, 13; PAnt, 244; BNA, II, 1-14- v. scdmnu 2°. - < lat: · pecten, *-inem
,paigne".
KEARDIRE, sf., pl. kedrdirl, •perte; dommage•, Dal, 51 ; Nic, 218; PB, 621 ; tutil
kedrdirea fefedfi~l (toata paguba ce ai facut), 'PAnt, 362. - V. kirdedre, skedrdire, kerdu ~i
sinonimele zilrdre, zn'le.
KEARE1 , sf., pl. kerurl, loc nelnsorit, •lieu ou cndroit qui n'cst jamais expose au soleil,
qui n'cst jamais ensoleille•, Dal, 51; Nic; 212; Mih, 104 ( : kedrea a ocl'lulul ,cataracts ( ?)
ochiului") - v. kirlid 2 ; CFr, 90 (definitie eronatli - cf. ~i DR, I, 420, unde eronat corec-
teaza definitla lui Weigand); Buril, 73 (,raslirit", eronat). - 1°. cilllva ... di tu kedre ~· din
surln (coliba ... din loc nevazut de soarc ~i din loc expus soarelui), PAnt, 296; BNA, I,
124; 2°. dipdrte, pri tu kerurl (dcparte; prin locuri nelnsoriie), PAnt, 285; BNA, I, 24; 3°.
si-aldgil n kerurl ~· prit surin (sa alerge prin locuri nelnsorite ~i prin loc lnsorit), BNA, II,
92. - Cf. mgl. klari (GrS, III, 406). - Cf. ~i numele satului Kedre, tradus de greci prin
'Avij'>..tov ,prive de soleil". - Substantiv verbal de· Ia vb . .ker, kerl, ked r e.
KEARE2 , sf., pl.?, profit, «gain, profit•, Mih, 104; I' am fdptd izmete ca rob ... cu
tutd kedrea a med (ti-am fa cut serviciu ca sclav ... cu tot profitul meu), Cod, 42 b21• Sinonim :
amintdtic. - < tc. klar (1004) .. -".
KEARE:i, sf. invar., tagadli, •deni; perte•: el In kedre, h~a (urtul lu-acdfil (el contestli,
II considera furtul ireal), Fr, I., 63. ~ V. inkedre.
KEARSIC, sm., pl. kedrsifl, piersic, «p~chen, CDDE, 1387. V. hedrhic. - < lat. per-
sleus ,p~cher".

KEARSICA, sf., pl. lcedrsife, piersicli, •p~che•, CDDE, 1387; DR, II, .545. - < lat·
persleum ,p~che" .
KEATRA -703- KELIND(R)U

KEATRA, sf., pl. kelri ~i kefrl (pentru -/-, cf. vdlrd), keflrl, kefurl, piatra, «1°. pierre;
2°. rien; 3°. intrigue; 4°. nullement, jamais; 5°. vainemenb, Dal, 51 ; Nic, 214; Mih, _105;
PScr, 220; W, II, 172; Lum, II, 180. - 1°: kedlrd aruculodsd vldgd nu-acdfd (piatra rotunda
nu prinde mu~chi), PGr, 40; PLit, 450; PAnt, 9; 'nd kedlrd di pumodrd (o piatra de co~mar),
LP, 73; PAnt, 273; Bair, 110; ledmne *' kefrd (lemne ~i pietre), Cal. 1911, 54; BNA, V,
110; keflrlle li-ard6dpsed (pietrele le aranja), PLit, 1041; PAnt, 68; 2°: mod*ea nu-aved ni
fedld, ni ketlrl (blltrlna nu avea nici fatA, nici pietre = nimic), PB, 71"; hil'e *' kelri! (fiica
~i pietre I = nici fiica, nici pietre), · PB, 46": 3°.: aruca ketri (pune intrigi), PLit, 450 - v .
mllscd 5°; him sfgur cd mlfl ketri (slnt slgur ca manlnci pietre = ell minti), PB, 34618 - v.
minllunedz!l; 4°: va ylnd ca di kedlrd (va veni atunci cind va fi ca de piatrll = nu va veni ni-
ciodatll, a~a cum nu vine piatra); 5°: cdnda 1i dzl'si Ia kelri amird'lu zbodrile (lmpllratul parcA
le-a spus unor pietre cuvintele = a vorbit In dc~ert), PB, 1921 ; o loyiotat - ca di kedtrd (o
savantule iluzoriu, factice), BNA, II, 86.- 6°. kedtra dlbd, piatra alba, •alun• - v. stlpse;
7°. kedtra a cdlul = kedlra vinittl ,sulfat de cupru", Lum, I, 123; Fr, I, 70. - In toponimie:
8°. Kedtra-keddin (Bllllisll) < kedtra cu lddira?; 9°. Kedlra-slrlgd (CI'isura); 10°. Kedtra-a-ur-
sulul (AvdeiA) etc. - In folclor: 11°. s' l'ed!l cdlea nclo . .. *i s' aruc kedtra dupd mine (sa
apuc drumul lncolo ... ~i sa arunc piatra dupa mine, adicd: sA nu rnA mai lntorc niciodatA,
a~a cum nu se lntoarce o piatrll), GrB, 92 ; PLit, 679. - < lat. petra ,roche, rocher".
KEC, adj. (invariabil ?), bllbiit, glngav, •begue•, Kats, I, 77. - V. bdbdtescu. - < tc.
kek(e)me (1032) ,qui begaye; begayeur, -euse". - V. ~i alb. i keq ,cattivo".
KEi:E, sf., pl. kell, beretll de plslll, •couvre-chef, petit bonnet en feutre que portent
Jes Albanais•, Mih, 104; cu kece Idle n cap (cu beretll neagrli pe cap), C~c, 11. V. cued, kili-
po~e, sucdle. - < tc. ketebe (1015) ,feutre; tapis".

KEDICA, sf., pl. kt!difl, piedica, Mih, 104 - v. keddicd.


KEDIN, sn., pl. kt!dine, tort, Mih, 104 - v. keddin, kidinu~li. - Cf. ~i dr. cheden (~ez,
VIII, 149), piedin (CDDE, 1378).
KEFAL, SDJ., pl. kefdl'l, chefal, •muge, mulct, ombre de mer (poisson)•, PScr, 220;
GEl, 159. V. sirtdr. - < xttpotl.oc; ,-".
KEFE, sf., pl. kehl; KEIFA, pl. kelfe, chef, pllicere, •bonne disposition, bonne humeur;
aise; plaisir•, Dal, 50; Nic, 113; Mih, 104; erdm trel ln~i *' luf cu kefi (cram trei in~i ~~
toti bine dispu~i). PAnt, 307; lute kehlle l'i li fated (toate plllcerilc i lc fllcca), PB, 31723;
tra si-l'l fdca kelfa (ca sa-i faca placerea), Cod, 73 b16• - < tc. kelf (1067) ,-".
KEKEANA, sf. •?•: cu pdrdzl'i di nvistere, ta kekenli, Ia (o Ia} mul'ere (cu banii de
lmbracaminte, ....... , mal femeie), Buril, 282 (Muzakela); Lum, V, 139. - (Cf. alb. keqqif'nie
,malessere".) - < ?
KEKIRA, sf., farA pl., madre, •pois•: pl'ne di kekird (pline de mazare), Mih, 104. V.
mddzare ~i fedfire. - < alb. k'ik&r£ ,Kichererbse".

KEL, keld, pl. kel'l, kele, chel, •chauve•. V. keU~!l. - < tc. kel (1032) ,.-".
KELCA, sf.; KELCU, sn.; KELCE, sf., pl. kelfi, pahar, •verre a boire; verre; bou-
teille; gourde•, DR, II, 494; Nic, 212; lo kelCea cu dpd (lull paharul cu apll), FIP, I, 69 -v.
kelke.
KELE, sf., pl.?, ochean, olongue vue, lunette d'approche•, Dal, 50; GEl, 159. Sinonim:
dulbie. - <: xuii.L < it. oeeblale.
Kl<~LE~tJ, -~e. PB, 622; ll'l slrigd: keU(I, keU~! (li striga: chelule, chelule 1), PB, 39383
- v. kile~li ~~ sinonimele . cdlvu, kif6S.
KELIND(R)U, sm. ~i . sn., Nic, 139; GEl, 150 - v. t;etindu.
KELKE -704-

KELKE, sf., pl. kelfi- v. kelca -, Dal, 50; 1\fih, 104; PScr, 220; DR, II, 534;
scdmnu di ketke (scaun de stichl), W, II, 72; kelke di arakle (plosci\ de rachiu), W, II, 50;
232. V. yille. - < alb. kelqe ,bicchiere".
KEM (mi}, vb. I, chema (far~eroti: Mlinfll'l-sefl, 1927)- v. cl'em ~i kedle.
KEN AT, sn., pl.?, salba pe cap, •Perlenbll.nder am I<opfputz•, Jb, XIII, 87 - cf. Plm,
II, 177.- < ?,
K£ND (far~eroti), Clnd, •quand - v. cand ~i cl'ndu, precum ~i W, II, 180. - Pentru
sunetul e, care e intermediar lntre a ~i e, cf. ~i CAr, 206 ~i 210, unde e notat prin a. V. ~i
kel, pen' ple'ngu.
KENDIC, sn., pl. kendife, Una de rind, daine a poils courts, rude et poissee, gluante;
Iaine ordinaire•, Dal, 50; CN, 174. - Neputlnd fi scarmanatii, kendiclu e folosit Ia umplerea
ciipatlielor de Una tesuta. - V. klondic ~i hintlc. - < ?
KENDHir\, sf., pl. kindlmale, broderie, •broderie•, GEl, 159. V. kln6ima. - < xtVT7JtJ.a:

KENDR-A-,. sf., pl.?, stabilitate, •centre; stabilite•, DR, II, 535; calugurll'i aldga locil
di locil, nu acdta kendru (calugarii umblii din Joe In Joe, nu au stabilitate), Cod, 111 b10• V.
klndra. - < alb. qendri! ,centro".
KENTRU, sn., pl. kenlri, centru, •centre-, Dal, 50; Nic, 212; GEl, 159. V. kendra !Ji
mese. - < Xtv't'pov • -".
KEPTAR, sn., pl. kepldre, pieptar, •veste sans manches•, CN, 85; 87. - V. kipldr,
keptu.
KEPTINE (nord), sm., pieptene - v. kedpline.
KEPTU ~i KEPT, sn., pl. keplurl, picpt, •1°. poilrine; 2°. sein, mamelle; 3°. pourpoint,
veste sans manches; 4°. resister•, Dal, 50; Nic, 212 ; Mih, 105; PScr, 220. - 1" : la kept si-l
slrlndzl (sa-l strlngi Ia piept), PAnt, 160; a lul keplu - 'na curie (al lui piept - o piidure de
par), PAnt, 278; Bair, 120; da keplri cu un lup (da piept (se lntllne~te) cu un lup), PB, 27'
- v . andamusescu; 2°: (etilile di pi keplu (fetele de sin, sugace), AI. 1903, 41; are un n'tc
di keplu (are un prune ce Inca suge, enfant a Ia mamelle); 3° : Grtlmusleci.nile podrltl $' kepi
(gramostenele poarta ~i bondita); 4°: tlnli keplu (a rezistat), PLit, 450; nu s· tl'ne kepi cu
Armd' n'll'i (nu se poate rezista aromanilor), Velo, 35; PAnt, 328; BNA, V, 106. - Ca etno-
grafie: keplurlle a lor, acupirlle cu aslme, anyiliced di dipci.rle Ia sodre (piepturile lor (ale
haiducilor), acopcrite cu argintiiric, striiluceau de de parte Ia soare), Lum, III, 205 - cf. Man,
plan~a a 20-a; PEtim, 14-15; keplul - mal}l yeamd'ndzl, ma!}l aslme (pieptul - numai diamante.
numai argintarie), PAnt, 279; B1ir, 121 - v. halmall. - < lat. pectus ,poitrine".
KER (mi), vb. IV ~i II (ldrll ~i kirul, kirll ~i kirlil, kirlre ~i kiredre), pieri, •1°. perir;
2°. perdre; 3°. s'egarer; 4°. disparaltre; 5°. tuer; mourir•, Dal, 53; Nic, 213; Mih, 105; PScr,
220. - 1° : Armd'nlu nu kcdre (aromanul nu piere), PAnt, 5 - cf. dr. ,piiare tara de turci"
(ITR, 43); -2°: nlnga cu-atedle fdyl li kerl? (lnca cu acele tevii lti pierzi timpul ?), Caraf, 45;
va s' pllndzem di lru hicdl ldlle lurme te kirlm (vom boci din plamln (din adlncul riirunchilor)
nefericitele turme ce am pierdut), Fr, I, 3, 36; PAnt, 290; BNA, I, 10; Ira s' Ia kedra lorlu
(ca sa le piarda urma), PB, 4ao; 3°: tu padure, kirurtl cdlea (In piidure, au riitacit drumul);
l}i '$1-kiru mlilili (~i ~i-a riit!lcit (pierdut) catlrii), PB, 10111; 4°: kirli bdna di lru nl'sa (a
disp!lrut viata din ea), Lum, II, 188; PAnt, 193; lu s' muredrim i s' kireci.rim (unde de om
muri sau om disparea), PLit, 852; PAnt, 54; 5°: va-l keci.rtl Turti l}i-Arbine!}l (II vor w:ide
turci ~i albanezi), PLil, 1028; PAnt, 38. - V. kerdu ~i m:lrlt' 3°. - < lat. perlre ,perir, perdre
Ia vie, disparaltre".
KERAl, sf., pl. kere, car, •char, (grand) chariot., Dal, 50; Mih, 105; PScr, 220; DR,
II, 495; 535; Lum, III, 217; bdgdra l' una kera (au pus lntr-un ear), PB, ·17681 ; pl'nd Sufle
-705- KIBAREATl

ajumsira cu kera (plna Ia Sofia' au ajuns cu carul), CBiog, 32; pl'n4 s' nu u-aundzi, k.era nu
.
n'edrdze (plna sa '
nu-l ungi, carul nu merge), PGr, 41. V. car ~i ctirrtl. - < alb. qerril
,carro".
KER.\2 , sf., pl.?, chelbe, •tcigne•, Mih, 105. - < alb. qere ,tigna!'.
KERA', sm., pl. kertidz, chirie, · Nic, 213 - v. kira'.
KERDU (mi), vb. III ~i II (kirdul, -dut, ketirdire ~i kirdeare}, pierde, o1°. perdre; 2°.
s'egarer; 3°. disparaltre, tuer••. Dal, 51; Nic, 213. - 1°: ~~ n'l-mi kirdul tu yise (~i m-am pier-
dut in vise), LP, 74; PAnt, 2173; Bair, 110; ·~1-u kirdu mlntea (~i-a picrdut mintea); 2" :.
s' nu kerdzi clilea (sa nu rlltacc~ti drumul) - v. ker 3° ~i dzdgadescu; 3° : olir{anlu pislipseti
cu-aestd s' lu kelirdtl (cu aceasta, orfanul (saracul) crcdea sii-1 faca sii disparii, sii moarli),
PB, 1016. - V. ker, skerdu. - < lat. perdere ,perdrc".
KEREMI, s!-• pl.?, har, •grace, faveuro: §d nd amvUt;l nol cu kcremea a Ia (~i ne vc-
gheaza (paze~te) pe noi cu harul tau), CLitur, 61 - v. coremu ~i htire. - < tc. kerein (102t)
,generosite; bienfait; grace'.'.
·KEREMLl'KI, sf., har, •grace•, CLitur, 130 :._ y. keremi.
KERKINEZ, sn~.: pl. kerkinezl, greier, •grillom, GrS, IV, · 37!t V. kirkinec, dzendzer
etc. ~ Cf. ~I gr. x~pxwi!~; ,crecerelle". - < tc. kerkenes (1021) ,griffon".
K e r" a r,· sm., iunie, •juin•, .CFr, 191. Sinoniril: 8iristi.- < alb. qersbor ,giugno"
+ Ciri$dr. .
KESi\, sf., pl. kese, punga, •bource, escarcelle•, Mih, 105. V. kisdle ~i sinonimul punga.
- Cf. ~i alb. qese ,borsa". - < tc. klasse (1005) ,ecuelle; tasse".
KESKJ, . adv., de ar fi, <il aurait mieux valu•, Mih, 105. - < tc. · keebke (1005) .. -".
K£T (far~eroti), ·cit -
v. cat, ell. .:.._ Pe~tru e, v. kend. ·
KETRU, sm., pl. ketri, ciocanito~re, •grand pic (noir)•, Dal, 50. V. ciplilocire. - < ?
KETRU-BOHULI, sf. pl., fruct de ienupar, •le fruit du genevrien, PLit, 259. V. kitri-
b6bule. - < ?.
KET (KETS), sm., pl.?, as (Ia ciirti de joe), •as•. Sinoni~: mona. -Cf. gr. x6~~ ,atout
(dans les jeux de cartes)". - < srb. ket (ketz) .. -".
KIA,liETE, sf., pl. kiamet, nenorocire mare, chiamlit, •grand malheur, perle; oragc,
tcmpHe, deluge•, PLit, 1032. - 1°. nu-l'l euno~ti kiametea (nu-i cuno~ti ncnorocirea), PGr,
40; 2°. pin' tu kiamete (plna Ia prapad, plna In plnzele albe), PGr, 134; 3°. 'na furtund ...
si-u lrubd amlirea, sis' flied kiamete (o furtuna ... sa o turbez.e (r'ascole'ascli) marea, sa sc facli
prapad, potop), ArE, 27; 4°. nu !'eli elile tu-ahllire kiamete (nu lua drum (nu porni) pe
'atare furtuna), Lum, II, 80; 5°. delidi 'na plocile ~· 'na kiamete (a dat (a venit) o ploaie ~i
o furtuna), PB, 261' ; 6°. kjametea si s' flied (potop de s-ar face, de ar fi)f PB, ·18688; ·7°.
kiamete si fa/eli (se facea potop). V. flumin, mlild, pli8izmo. - Cf. ~i alb. qamet ,disastro,
diluvio,. terrore". - < tc. q)•lilmet (996) ,tumulte; grand malheur; jugement dernier".
KIBAPE, sf., pi. kibd:kl, chcbap, •r6ti . a Ia brochette•, Dal, 51; Nic, 216; Mih, 106;
Pim, II, 222. V. suylima'. - In timpul caravanaritului, cea mai indicata mlncare pentru
caravanari e kiblipea. - < tc. kebAb (1008) ,petits morceaux de viande de mouton decoupes
en rondelles et r6tis a Ia broclie".
KIBAR, -ra, pl. kibarl, -re, nohil, moble, personne distinguee• : Armd'n'll'i sl'nlu kiblirl
(aromanii slnt nobili, distin~i), AI. 1903, 28; Lum, V, 176. :._ Cf. ~i alb. qibar ,superbo". - <
tc. klbar (1008) ,les grands; personnes nobles, distinguees" .
KIBARCU, -cd, pl. kibdrfi, -te •distingue•. - v: kibdr ~i:
KIUARE, adv., tinuta distinsa, •luxueusement, d'une maniere distinguee•, Mih, 106.
KIU.\R~ATA, sf., pl. kibdret, lux, «luxe•, Mih, 106. Sinonim: luxu.

45 - c. 531 - Tache P a p a h a g i, Dictlonarul dtalectulut arom4n


KlBJ\RE~TE -706- KICUSESCUl

KIBARE~TE, adv., distins, artistic, •d'une maniere distinguee•: sucd'l kibdre~te mull
ligate, di cadl'nlle-a lor lucrate (berete tnchegate prea distins, lucrate de cadtnele lor), Velo,
44; BNA, V, 75. - V. kibdr.
KIBRfT, sn. ~i KIBRfTA,-'sf., pl. kibrite, chibrit, •allumctte•, Nic, 216; Mih, 106. Si-
nonim: ~pirtu. - < tc. kibrlt (1009) ,-".
KIBlJR, -rd, pl. kibrirl, -r!!, cheabur, •richard, tre~ riche•, Mih, 106. - <:: tc. k~blr (1010)
,grand; eminent".
KIC (mi), vb. I (kical; -cat, -care), pica, «fO. couler goutte a goutte, bruiner- v. curs
1°; 2°. (se) tacher - v. kicusescu ; 3°. mettre; fourrer; 4°. attraper, tromper - v. pldnisescu;
5°. causer de Ia peine, affiiger profondement - v. farmdc, nvirin 2 •, Dal, 51 ; Nic, 214; Mih,
106; PScr, 220; GrS, IV, 244. - 1°: acdfd' s' kicii (lncepu sa picure); casa kicd (in casa
picura ploaia); (icl6rlu~ .. kica di mu~utea1a (ttnarul. .. pica de frumusete, era din cale afara
de frumos), PB, 29738; dfpdrte asuna toaca, cdnda kica di fer (departe suna toaca, parca picura
din cer sunetul), GrB, 3, 17; 2°: ·u kica~l pri cdme~e (te-ai patat pe cama~e); 3°: ~i '~l-li
kicd' di gri~e (~i ~i le-a ata~at (le-a pus) ae glt), PB, 501 3 ; tl;l kicd' apala di gri~e (i-a pus
fabia deglt), PB, 20217; (iCl6rlu . ... li kicii' di-anrimirea (fl~caul. .. · le-a a~ezat pe .umiir),
PB, 48832 ; kicii'm 'nii stedrpii tu srilii (am pus o (oaie sau capra) stearpa Ia frigare), Fl, I,
2, 6; 1'1-kictl' pri luf ndrintru (i-a vlrtt pe toti lnlauntru, In lnchisoare), _Lum, V, 17; 4°: cu
mlntea s' u klctl a virnril furtia di bii'lidzl trl sirmtl ( cu glndul ca lncarcatura de bali gar sa o
~lnda cuiva drept matase), PB, 7910; 5°: avdu . odmin'll'i ~· ltl kictl (oamenii aud ~i lc pica
greu), BNA, III, 22; a li Viro.dne ll'l kictl' ahl'nlu mrillu tr' aesttl, ca si-u-agudeal cu cur-
*rimea sl'ndze nu-l'l kica (Veroanci i-a picat at•t de greu pentru asta, lnclt daca o loveai cu
glontele nu-i pica singe), PLit, 763; PAnt, 87 :- v. ctrtescu 3°. - V. klca 1 ; klcur, pic 2 ~i alb.
pik6nj ,gocciolare; grondare". - Cf. REW, 6494: < *pikk-.
KICARE, sf., pl. kica'rl, picare, •action de couler goutte a goutte etc. - v. kic•, Dal,
51 ; Nic, 215; Mih, 106; PB, 623. - V. kicutdre ~i :
. KiCAT, -td, pl. kicaf, -te, picat, •coule goutte a goutte; tache; mis, fourre; donne,
vendu par tromperie•, Dal, 51 ; BNA, III, 132; ca kicat din steal~ (ca picat din stele), Lum,
I, 222 ; ma kical dit sleale nu vreci s' a(ld (mai picat din stele ( = mai frumos) nu ar fi aflat),
PB, 1231 --' v. /l'ic 1°; udtl' lu easte kicat (camera e patata). - V. kUru 1 •
KICAZi\10, ~m., pl. kicazmcidz, pricepere, •comprehension•, PSer, 220; Nic, 215 - v.
akicazm6.
Kfc_l\ 1 , sf., pl. klcute :.._ v. kicuta - , piciitura, •goutte•, Dal, 51; Nic, 214; da-n'l truodrii
' na kicd di-apu (dii-mi indata o picatura (un pic) de apa), PLit, 1054; PAnt, 61; s' modrii
sti 'na kict'l di cipt'l (sa moara pentru o picatura de apa), Lum, II, 154; 'na drtl~cl'eci!ld pasa
kica (un pas fiecare picatura), PenB, V, 19. Sinonime: lcingutd., staxecirltl. - Cf. ~i alb. P_ike
, goccia".
KfCA2 , sf. (pl. kite), chica, •tresse de chc:venx•: am 'nil peri!i ~· kica (am o pleata (pletc)
~i chica), PenB, VII, 113. Sinonim: cusifu. - < bg. klka ,touffe de cheveux" .
KICASESCU (mi), vb. IV, PScr, 220; Mih, 106 - v. akictlsescu.
KICATlJRA, sf., pl. kicdti'Jrl «goutte•, Dal, 51. - V. kicutd.
KfCL\, sf_., pl. kicle, pirueta, •pirouette - v. (rirlcl• : ki~le, /dele (piruete, piruete), PGr,
41. - < xux/..o.; ,cercle; rood'_'.
KfClJR ~i KICUREDZfr, vb. I (kicurcil, -rcit, -rcire), picura, •(faire) couler goutte a
goutte•, Mih, 106. - V. kic.
KICUSESCU 1 (mi), vb . . IV (kicusil, -sit, -sire), pata, •tacher, souiller. : s' muryi, s'
kicusi. .. tru · ujdc (s-a murdarit, s-a patat. .. In h.o rn), C~c, 42. _:_ V. kic 2°.
KICUSESCU2 -707- KlFIUMEI

KICUSESCU2, vb. IV : kicusl, nu vru tra s' yind (se supara, nu vru ca sa vina), ~Lit,
943 - v. cdklusescu ~i sinonimele hulusescu, ndrdt!scu ..
KICUTARE, sf., pl. kicutd'rl, picurare; apoplexie, taction de couler goutte a goutte
- v. kicare; action de frapper d'apoplexie•, Dal, 51.
KICUTAT, -td, pl. kicutat, -te, paralitic, •frappe d'apoplexie•, Dal, 51 ; Nic, 215; carl
edste ate a kicuttitd. . . te li scoate aisle? (cine e acea epileptica. . . care le scorne~te acestea?),
Fl, II, 5, 4 - .cuvlnt folosit de femei (cf. buldild etc.).
KfCUTA, sf., pl. klcute, picatura; epilepsie, «1°. goutte - v. klcd 1 ; trempc - v. m~ceale;
2°. pauvre, denue de tout - v. cdpdlt; 3°. apoplexie, coup de sang, paralysie - v. apuplixie;
4°. foudre - v. aru{ee; sfulgu; 5°. avant-toit - v. astreahd, hutule•.• Dal, 51 ; Nic, 215; Mih,
106; PScr, 22l. - 1° : 'nd kicutd di st'ndze (o picatura de singe), PB, 14310; dd-n'l una klcuta
di apd (da-mi o picatura de apa); mi udal, mi-adral kicutd (m-am udat, m-am facut picaturii
= leoarca = trempe jusqu'aux os); ·2o: odrfdn ca klcula (sarac lipit), PGr, 41; 3°: di lu ti
aflU' ldla k'ccutd? (de unde te-a gasit neagra apoplexie ?), PLit, 974; 989; tl'l cadzu .kicuta
mare (i-~ cazut dambla mare), Lum, I, 94; si-l'l ctidd klcutd greaild (sii.-i vina apoplexie grea),
PB, 19~'; klcuta s' ti-agudedscd (lovi-te-ar damblaua), PLit, 234; klcuta pi loc s' ti-aseciscd
(pe Joe (imediat) vie-ti damblaua), Cal. 1912, 79 ;, BNA, V, 57; lu-acsl klcuta $' muri (1-a atins.
(lovit) damblaua ~i a murit}, PcnB, VIII, 55; klcutct' uearde! (loui-te-ar apoplexia verde I);
kicutd! nls',la mlne s' mintulti~te? (boala de paralizie I (= di:acie I), pared ·dlnsul Ia mine se
gindc~te ?), PB, 254 3 1 - v . ~i kicutdl, bulslt, drac, nuapsu etc, ; 4° : s' nu-amin kicuta sti tine
(sa nu min trasnetul asupra ta), Bair, 104; 5°: nu lu-a{lara actisa, sun kicute (nu 1-au gas it
acasa, sub picaturile acoperi~ului, sub strl!a~ind), PB, 44326 ; gl'eafale crtzstal aspindzurate tu
kicute (turturile cristaline atirnate Ia marginea acoperi~ului), PB, 281 18 ; al. . . lrandaflrul tu
kicute (ai. .. trandafirul sull stre~ina), Millio, 7. - V. nkicuttidzil. - Cf. ~i alb. pilce ,gocciola ;
apoplexia fulminante".
KICUTEDZfr, vb. I (kicuttil, -I cit, -tare), picura, •couler goutte a goutte ; !rapper
d'apoplexie•, Dal, 51. V. nkicuttidzt1. - < klcutd.
•KfCERA, sf., pi; kUere, chicera, tsommet, faltc•, CN, 164 - (v. cicerotina). - < ?
KI{:I6R; sn., pl. kil!Codre (Pindul sudic), picior, tpied• - v. cil!l6r, clor.
KIDERE, sf., Mih, 106; mi-aulna tot kiderl (rna urmaresc mereu nenorociri), ·GrB, 3, 18;
BNA, Ill, 128; 165- v. t;idere ~i alb. qeder ,danno".
KIDINU~fr, sm., pl. kidinu~l, iarbii. catarii.toar.e, •espece d'herbe rampantc•, FI,' I, 1, 3;
PAnt, 344. - cr. ~i mgl. kidinu~ (GrS, III, 406; CapM, 68). - < keadin.
KIFALETE, sf., pl. kifaltif, garantie, «caution; garantie•. V. kiflle. - < tc. ktHillet
(1030) ,.-".
KIFALU-HOARA, sf., pl. kifalu-horl, sat independent, •village independant, autonome•,
GEl, 159; kifalu-h6rl si hi/ di uref (de vreti sa fiti sate independente), PLit, 1028; PAnt,
38. - Fauriel, I, 77: ..x.e:<pocAo-xwptoc= chefs-lieux". - < x.e:<poc:A.o:x.wpL ,grand village".
KIFALAREAfrA., sf., pl. kifald_rel, pielea capului, tla peau de Ia tHe; Ia partie du
licou qui reste autour de Ia tHe•, GEl, 159. - < x.e:<poc:A.ocpL~ .. - " ; t~tiere". ·
KIFALUCA, sf., pl. kifalufe, scufie, •bonnet.: It scot kifdluca din cap (iti scot scufia
din cap), PenB, VI, 141'. - Derivat din x~AL ,tHe".
KIFfL, adj., pl. kifll'l, Mih, 107 - v. kifil'lil.
KIFfLE, sf., fara pl., cautiune, •garantie, caution•, Mih, 106; kiflle lnlru mine (garantie
(garant) intru eu); Bat, 12. V. kifatele. - < kifil.
KIFILIMEI, sf., pl. kifilimel, cautiune, •caution>, Dal, 51. - V. kiflle ~i tc. kefil-ncime.
KIF'IL'IOT -708- KILIP~

KIF'IL'IOT, sm., pl. kifil'l6/, girant, •cndosseur•: parddz . . . cu kifil'lol dat (bani. ..
dati cu g1ranti), PLit, 9.0 5. - < kifil'W.
KJF'fL'Ifr, sm., pl. kifil'l, ~irant, •garant, end11sseurt, Dal, 51; Nic, 220; al paradz
tr' arcate? - fii'-te kifll'lil (ai parale de aruncat '1 - fa-te girant), PLit, 599. - < tc. kefil
(1031), kldfU (1006) ,garant; caution". ·..
KIFTE, · sm, pl. kiftedz, chiftea, •bouletie de viande hacheeo, Dal, 51 ; kiflldz tiydrult
(chiftele prajite). V. kloftii. - < tc. keufte (1055) ,..W".
KI9IOIA, Jb, I, 46 ~i 66. Cuvtnt obscur. - (V. ~l6la).
KIBAIE, Sill., pl. kihiiltfdz, chehaia, •grand proprititaire de moutons - v. Ulnic; man-
dataire•, Dal, 51; Nic, 220; Mih, 107. - < tc. kebAia (1064) ,intendent".
KIBAOAN'E, sf., pl. kihiiodn'e da femme d'un kihiilb, Dal, 51.
· KIBLIDARE ~i KIBRIBARE, sf., pi: kihlibd'rl, cl)ihlimbar, •ambre jaunet, Dal, 51 ;
Nic, 220; 21.3; Mih, 107; PB, 623; orl di kihlibare (matanii de chihliinbar). - < tc. kehribar
( 1063) ,-".
KfBTRA, invar., mult, •abondance•: klhtrii perl dre (are mult par), PGr, 41. - < ?
KI-KI-Kf l •interjection ql!i imite le chant du coq• : ct'ntii cucollu ki-kf I (coco~ul . clnta
ki-kf!), W, II, 110; PAnt, 37. .- Cf. cucurlcu! ~j. alb. ki-ki-krl ,voce imitativa del canto del
.· gallo".
KfKIR-MfKIR, sf. invar., aluna americima, •pistache, fruit de l'arachidc>. - Cf. it.
chicchirillo ,ciambclla". - -mlkir e un joe de rima cu klkir · (cf., aci, mdrte etc., precum ~~
gr. GOup3ou-~J.OUp3ou, tc. teker- meker (393, 1215) etc.) - < ?
J(ILAR, sn., pl. kildre, beci, •cellier, cave•, Dal, 51;· Nic, 215; GEl, 159. V. lilcir. -
Cf. gr. xe:t..Acipt• alb. qildr, bg. kelaril ~i tc. kilar (103~, 1068) ,chambre aux provisions". .
KILARiif, sm., pl. kilaryeddz, chelar, •cellerier•, Lum, V, 1,1-12, 29. - < tc. kllerdji
(1068) .. -".
KILEAJ.'l (gramosteni); KILEAFE, CN. 165; KILEF1, Jb, XIII, 87, sf. - v. klu-
ldfe.
KILE~fr, -$e, pl. kile~l, -~e, chel, •chauve•, Mih, 106. V. kel ~~ sinonimul cdlvu. - Cf.
alb. qelesh , tigno;o, scabbioso". - < tc. kelech (1034) ,teigneux".
KILf<:l, sf., pl. killfe, pielita , •petite peau; petit tapis•, Dll, 51; Gram, 260. - V.
kilifd.
K.I LfE, sf., pl. kilil, cl)ilie, •cellule•, Dal, 51; Nic, 215; Mih, 107; GEl, 159; ~ii addrii'
~d ddo killl (~i fil.cu ~i doua chilii), Cod, 111 b1' ; Ia bdsedricd, n killl (Ia biserica, In chilii),
Lum, ·1, 94; tu kilil si-apredsird clndllile (In chilli s-au aprins candelele), Trib, II, 7-8, 24. V.
filie. - < xe;/..A( .. -".
KIU!\1, sn.; KILhiE, sf., pl. killmurl ~~ killn'l; covor, •tapis ras•, Mih, 107; D.al, 51;
Nic, 215; PB, 623 ; killn'l dit Misirle (chilimuri din Egipt), Velo, 31; PAnt, 325; BNA, V,
101 ; ma~l killn'l mu~edte-a~tearnd (a~terne numai covoare frumoase), BNA, I, 120; sciirl . ..
~lirnrlte cu killn'l (scil.ri. .. a~ternute cu covoare), AI. 1928, 113; BNA, II, 58. V. kilrlme.
< . tc. klllm (1037) .. - " .
KILINDESCU (mi), vb. IV, Nic, 140; GEl, 159 - v. c;ilindescu.
KILIPIRiif, sm., pl. kilipir"geddz, chilipirgiu, •hommc qtii cherche les aubaines•. V.
kilipur{ji. - < tc. keleplrdjl (1033) ,qui acbilte, acquiert ou vend des occasions".
KILIPO~E, sf., pl. kllip6~e, scufita, •petit, blanc et Ieger bonnet . d'titti brod~ avec du
fil 'd'or- cf. LP, 134; WTh, pl. XI etc.•, Nic, 215; PLit, 451 ·(kilipo~u, sn.). - ,Le. mu-
sulman et le chrtitien ayant Ia tete ra'st\e interposent entre Ia tete et Ia (ess un bonnet de
cotori, et sous celui-ci le keleposch ou bonnet de calicot blanc, orne d'un petit feston de soie",
KJUPURE -709- KIHITfR

BTur, II, 190.'- Cf. ct'ilipd$1'l, kece ~i alb. kellapos (GM, 186 sub kelef) ~i k'el'epo§e (GM, 221 ~
< tc. l( ellepos ,kleinc Miitze").
KILIPURE; sf., pl. kiliprirf, chilipir, •chape-chute, aubaine•, Dal, 51 ; Nic, 215; PB,
623. - < tc. kel~plr (1033) ,achete a vii prix".
KILIPU~Gf, sm., Dal, 51 - v. kilipirgi.
KILIT1, ~;f., pl. kilift'i: ' $1-lo 'na kill/a cu cip1 (i~i luii. un burdu~el cu apii); PB, 30815,-
v. kilfct'J. ~i:
KILfT'iJ, sm., pl. kilf/, burdu~el, ~petit outre contenant du fromage ou du · beurre•.
Dal, 51; un killlil di ca~il (un hurdu~el de brlnzii). V. kecile•. - < lat. pellleeus ,d~ peau".
KILO, sm., pl. kilddz, douii. banite, •boisseau (mesure de capacite pour les cereales
contenant jusqu'a 60 litres•, Mih, 107 (kiMil); AI. 1903, 75; GEl, 159; un kilo di ylptu (2-3
banite de vipt), .Cal. 1911, S7; BNA, V, 114.- Cf. tc. kite (1068) ,mesure pour les denrees
dont Ia capaclte differc selon Ics localites ; a Constantinople lc kili vaut 45 kilogrammcs". -
< xot).6v ,boisseau".
·KILOARAll, sm., pl. kil6<5ran'1, kilogram, •kilogramme•, Dal, 51; Nic, 215. - <
)(LAt6ypot~!J.OII ,-". .
· KILOliETRU, sn., pl. kilCmetri, kilometru, •kilometre•, Dal, 51; Nic, 215. - <
)(LAL6!J.E:Tp011 "..W ".
KILUME, sf., pl. kilrin'1, Fr, II, 215; GrB, 1, 7; kilrin'1 cu nrima (covoare cu renume);
BNA, IV, 63 - v. kilime ~~ alb. qylym ,,tappeto".
KILUN9,E, sf., pl. kilrim;i, burlan, •tuyau ·(de tuile), col)duit; pied•: (rimlu edse prit
killine (fumul iese prin burlan, prin urloi)- v. k1rin~c; va-l (rt'ngu killin~ea (am sii.-ti rup pi-
cioarele), PGr, 41. - v. (ler; vred-1'1 (rl'ngt'J. killin~ea (era sii.-i rupii. fluierul plciorului, era sa-l
stingii.· In bii.taie), PB, 1067. V. ~i sulincir. - < ?
KILUVETA, sf., pl. kiluvete (grii.mosteni), podoabii. de cap, •attifeb, PMegR, I, 36.-
<?
KIMANE, sm., pl. kimanedz; KIMANEE, sf., pl.. kimane1, •:violon•, Dal, 51 ; Nic,
215; Mih, 107; kimanelle s' (rtndzed (viorile cl~tau · de zor, fii.rii. rii.gaz, se prii.pii.deau clnttnd),
FJ, I, 3, 10; kiinanelle nu pup~ed (viorile nu .lncetau), Cal. 1911, 143; s' nu l'edl drac cu
kima11.e1 (sii. nu ·iei femeie-diavol cu ctntece 4e viori), BatP, 16. Sinonimc: avy1ulle, z(ngtnt'i'.-
Cf. alb. qemdne ,piccolo mandolino". - < tc. kemAne (1038) "archet", kemdn "violon".
KIMANIGf, sm., pl. kimanigeddz, lii.utar, •rr.enetrier•, Dal, 51; Nic, 215; Mih, 107.
S inonime: avy1ulgl, cealyagl, yl(tu. - < tc. keman,Ytehedjy .. -".
' KIMA, sf., pl. klmate, val, •vague, flob: s' mind corlu trf$1 ca klmt'J. (bora ~are se mi~ca
exact ca valul), PenB, VII, 17. Sinonime: tdldze, rindt'J.. - < xii!J.ot ,-".
KIME, sf., pl.?, necaz, •depit dissimule•, Mih, 107. - Cf. alb. qime ,cancrena, :can-
chero".
KUiERE, sf., pl. ·kimer1, rhimir, •large ceinturc de cuir avec pocheltes pour y garder
de l'argenb, Dal, 51 ; Nic, 216; Mih, 107. - Cf. fotografi.a chimirului de piele al lui Nicolae
Hag i Stoica (see. 19) In AngN. - Azf, prin kimere se ln\elege ~i brtn di lind. - < tc. kemer
(1038Y ,cehiture" .
.KIMIN, sn. (pl. klmine), chimen, •cumin, Dal, 52; Nic, 248. - < XU!J.LV0\1 , -" .
KIMINfT, sm., pl. ki11iinl/, specie de stejar, •espece de chene champetre•, Dal, 52.-
<?
KIMITfR; KIMITfRrltJ, KIMITfRitJ, sn., pl. kimitlrur1, kimitlr(y}1ur1, cimitir, •ci-
metiere; ossuaire•, Dal, 52; PLit, 67; GEJ, 159; lu-adlic la grokl, la kimitlr (ll aduc Ia gropi,
Ia cimitir), PAnt, 162.. Sinonim: murmlntt. - < xot!J.l)T~ptov .. - ".
KU(PAZE -710- KINDRISESCU

KIMPAZE, sm., pl. kimpazadz, om de nimic, •vaurien•. - · < tc. kep\lze (1010) ,vii,
deshonore".
KIMVAL, sn., pl. kimvale, .1-imbal, ccymbalet, Gram, 266. - < xu(L~at/.ov .. -".
KIN, sm., pl. kin'l, pin, cpin•, Dal, 52; Nic, 216; Mih, 108; PScr, 221. - 1°. kin'l
ncdrcat di cucullce (pinl lncarcati (plini) de fructul lor); 2°. prit pddurlle ltU di kin (prin pa-
durile negre de pin), PAnt, 297; BNA, I, 124; 3°. vdzescu kin'll' i di fl si mula perlu di (rica
(pinii vuiesc de ti se zblrle~te parul de frica), PB, 221'. - La gramostenii din Bulgaria a
patrons bg. bor. - v. kinet- <lat. pinus , ,pin (arborc] ".
KINARl, sf., pl. kina'rl •artichaut, cardom: un fiClor di pri cumara, cu camea~ea di
kintira (un copil de pe catina (?) sau din dulap (?), cu cama~a de anghinara), Lum, V, 11-12,
26. - E nelntelegerea ~i alterarea cuvlntului anljin"tire.
KINARE, sf., pl. kina'rl, chenar, chord, bordure•, Dal, 52;. Mih, 107; cusea cu kintire
(cosea cu chenar), PB, 37515; kina'rl di amalama (chenare de aur), PenB ~ IV, 1t3. Sinonim :
mtirgura. - < tc. keoar (1043) ,cOte; marge".
KfNl, sf:, pl. kine, chinchinli, •quinquina•, china, Dal, .52 .. - Cf. gr. x.lvat, it. china,
tc. qyna (520) ,henne''.
KINA.', sm., pl. kinadz, tricou, ctricot ?•, Fr, II, 262 (Bit6lia); Kats, I, 77. - < ?
KINDICOS, -cotisa, pl. kindico~l, -cotise daine de kendic, Iaine ordinaire•, 'oai,. 52; p_trlea
kindicotisa (pletele lncllcite ~i soioase ca un kendic), Fl, I, 2, 7; UvreiL .. cu btirba kindicoasa
(evreu .. , cu barba ca un kendic), Fl; I, 3, 7.
KINDfE, sf., pl. kindll, chindie, cheure qui separe en deUJ( parties egales l'apres-i:nidi
de ia journee•, Nic, 216. - < tc. lklndl (222) , - ". .
KINDINAR, sn., pl. kindintire, ~ir, dile, rangee, enfilade•, Perd, 35; un lungu kindinar
di cal'l ncarcaf (un lung ~ir de cai lncarcati), Fl, II, 7, 9; lu suntu cdruan'lle .di und-oara si
mb4iri1 lung kindinar? (unde stnt caravanelti de altadata sa formeze (sa se ln~ire ln) lung
~ir ?), Fl, II, 2, 8. - < ?
KINDfNl, sf., pl. kindlne, Nic, 216; W, II, 190; KfN 4Ull, pl. kin6imate - v. ken-
dima.
KINDINIPSES<;U (mi), vb. IV (kindinipsil, -sit, -sire) , p ericlita, •pericliter; torturer•,
GEl, 159. V. kln6in. - < xw3uve:uw ,etre eil danger" .
KINDI.SESCUl, vb. IV (kindisfl, -sit, -sire) , broda, •brodero, Dal, 52; Nic, 216; Mih,
107; PScr, 221 ; PB, 623; GEl, 159. V. kindrist!scu ~i vizut!scu. - < xe:nw .. -".
KINDISESCU~, vb. IV (kindisfl, • -sit, -sire) , cl~tiga , ·, gagnero, Mih, 108. Sinonime:
amlntu, kirMst!scu etc. - < kirMst!scu.
KINDISfRE, sf., pl. kindisirl, brodare •action de broder•, Dal, 52; Nic, 216. Sinonim:
ncardzil'etire.
KINDIStr, -til, pt kindisi(, -te, • brode ; embelli•, Dal, 52; Nic, 216; vol ocl'i kindislf
(voi ochi pictati), CalGrB, 52; PAnt, 247 - v. kindris1t, cundil'eat; yi(aua a(ea kindisita (vi-
teaua cea pestrita), Lum, · ni, 54. '- Cf. dr. chindisit.
KfNDRl, sf., pl. kindre, multime, doule, multitude - v. jurdund, kihtrd, mald; cortege
de noces, Hochzeitzug•, CFr, 191; DR, II, 535; fi nkisl 'nd klndra mare (ce porni o mare
multime de nunta~i), W, II, 194; AI. 1903, 83. - V. kendra (i din klndra e de Ia kindruescu).
KINDRfE, sf., pl. kindrll (Turyea), ac, •aiguillon• : stramburtire cu kindrle (stramurare
cu ac), AI. 1903, 61. - < xe:v-rpl .. -".
KINDRISESCU, vb. IV (colora), •mettre en couleuro: kindrisea [a porfl, alte undzea
(vapseau, colorau Ia porti, altele ungeau), GrB, 1, 13. - V. kindist!scu1 , sinonimul ncardzt!l'W ~i:
KINDH:ISfT -711-- KINO

KINDRISft, -ld, pl. kindrisi/, -le •bigarre; panache•: ccile lungd, kindrisllii cu yeamd'ndzf
(cale lunga, impestritatii (lnfrumusetatii) cu diamantc), Lum, II, 108; viilocigd . . . kindrisila
C/1 ume. (poianiL 0 infrumusetata (impodobita) cu flori), BNor; 14; ciircive kindrislld (corabie
0

zugraviia), ICar, 56; cu ocl'lul kindrisit (cu ochiul pictat), PLit, 838. :.... V. ·kimlisil.
KINDRUESCU, v-b. IV (kindruil, -ull, -uire), poposi, · •s'arrHer, faire halte•, Dal, 52;
ul cirll'i nu kin'aruescu ma~l tu un loc (oierii nu se opresc numai intr-un singur loc);
nu l 'l-aprocike s' kindrueciscd In Juirlle-a. lor (nu-i primesc sa poposeasca in satele lor),
AI. 19~1-1902, 147. V. kjndurescu. :_ ·<alb. qi!ndrunj ,arrestarsi, fermarsi".
KINDRUfRE, sf., pl. kindruirl, poposire, +action de s'arreter, de fair~ halte•, Dal, 52.
V. cuncike 1", lujire.
KINDRUfT, -ld, pl. kindruf/, le, poposit, •qui a fait halte•, Dal, 52.
KINDURESCU, vb. IV : 1°. mtnl (udzird pl'na ct'ndu kindurira Muluvi~le (ci umblara
pina clnd poposira la Muluvi~te), Velo, 46; BNA, V, 82; 2°. kindurim tu aesle crecicurl (am
poposit in aceste pripoare), Fl, I, 2, 7; I, 5, 7; 3°: la ~oputu· te kinduri (Ia ~ipotul Ia care
se opri). CFr, . 155; 161; 4°. kinduri lu ' nd cilia hocird (poposi intr-un alt sat), CFr, 162.-
V. kindruescu ~i sinonimele asldmd/escu, lujescu, pupusescu.
KfN AIJ\IA, sf., Mih, 108 - v. kendima ~i vakie.
KfN AIN, sn., pl. kinliine, pericol, •danger, perih, Nic, 216; PB, 623; GEl, 159; un
di-a lor eciste pi kinliin~unul din ai lor e in pericol), AI. 1903, 74. Sinonim: piricl'lu. - <
xtv8uvo<; .. -".
KINEFE, sf., pl. kinefur.l, latrina, •lieux d'aisance; latrines•, Mih, 108. Sinonime : cd-
calor, hrie. - < tc. kenel (10<\4) .. -".
KINET, sn., pL kinelurl, pinet, •foret de pins, pinede•, Dal, 52; Nic, 21.6 ; ci'nile . . .
i~i pri dzecind, lu kineI (ciinelc. . . a ie~it in deal, in · pinet), Fr, II; .229; ecise luna dil kinel
(iese luna dintre pini), BNA, I, 50; vdzeci$le kinetlu di c' nociple (padurea de pini vuie~te de
cu noaptea), LP, it; PAnt, 242; BNA, II, 112. - Pentru -el, v. pilpel. - Cf. ~i toponimicul
·de llnga Megara ( Grecia) : ..-.o 3ciao<; -r~<; xLvt-rot<;". - < lat. pine tum ,pinede".
KIN9ER, sm., pl. kim;erl, spin magaresc, nonce•, Dal, 52; PGr, 77; nu vedz lcirbd,
ma~l kim;erl (nu vezi iarba, numai maracini), Lum, V, 11-12, 37 ; PAnt, 157; BNA, II, 50. V.
yumarcinga(} ~i skinlu a lcirlul. - Cf. mgl. ghinghlar (CapM, III, 138); t;int;ldr (GrS, III, 401);
ghinghir (PMegR, II, 82). - < tc. kenker (1044) ,artichaut sauvage; chardonette, cardon-
nette".
KINfrE, sf., pl. kiniyl, vinatoare, •chasse; gibien, Nic, 248; GEl, 160. Sinonim: avi-
ncire. - < xuv7jyLov .. -".
KINiriTOR, ~i KINirATOR, sm., pl. kiniyilorl, v.lni\.tor, •chasseun. Sinonim: avinal6r.-
< XU\Il)y6<; ..- ".
KfNIMA, sf., fiira pl., pornire, •depart; mise en marche•, GrS, VI, 385; secira, aprfndu
klnima (seara, in ajun de pornire), Lum, III, 180. - < x(Vl)!J.IX ,mouvement".
KfNISE, sf., fara pl., purgativ, •purgatif- y, k_inilco ; flux du ventre; diarrhee•, Fr,
I, 122; PenB, VI, 20; GEl, 159; Mnd-f atumtea §i una kinise (atunci bun e ~i un purgativ),
AI. 1903, 44. V. scot 15°. - < xtvl)GL<; ,;diarrhee".
KIN(I)SESCU, vb. IV (kin(i)sil, -sit, -sire}, porni, <(se) mettre en marche, s'acheminen,
PB, 623; GEl, 160; lcilfa locita kinisetf~le (toata taifa porne~te), PAnt, 229; BNA, I, 128,
V. nkisescu. - < xLVw .. -".
KINITCO, sm., pl. kinilccidz, purgativ, •purgatih, Dal, 52; Nic, 216; GEl, 160. V.
klnise ~i sinonimul ·ca(}cirlic. - < XL\Il)TLx6v .. -".
KINO, adj. invar., comun·, •conimun•, .PScr, 221; GEl, 160. ...:. < xoLV6<; , - " .
KINOTITA -712- KfPIT

KINOTITA, sf., pl. kinolite, comunitate, •communaute; assemblee•, VAR, 261. Sinonim :
glumaete. - < xotv6-r7J~ .. -":
KINSESCU, vb-. IV- v. kinisescu.
KIN~OR, sm., pl. kin'l~orl ~i kin~orl, pin mic, •petit pi no : Ia aumbrd'fle eli k i n' ll}or r·
(Ia umbrarele de pini~orl), PenB, II, 110; BNA, II, 48 - < kin.
KIOFI'A, sf., pl. klo(te, Mih, 108- v. ki(te ~i alb. qo(te ,polpetta".
KIOLA(S), adv., chiar, •deja; m~meo, AI. .1903, 41 ; GEl, 160; s' mi l'etli k~ola . (sa
rna ierU chiar), PenB, IV, 118; Caraf, 26. - < X7)6/.a(~) .. -".
KIONDIC, sn., pl. kl6ndife, llna cleioasa, olaine q·u'on ne peut pas carder avec les
mains• : lt'na s' (ed:fe kl6ndic (llna s-a facut mototoale cleioase), Lum, V, 232 ; 231. V. ke ndic
~i gl'lom, _l'l6pur.
KIOR, kloartl, pl. klorl, kloare, chior, tborgne•, Mih, 108. V. gav; nlluricdt . .- < tc.
ldeur (1048) ,aveugle".
KlOSE, adj. invar., spin, ~glabre, imberbe•, Mih, 108. Sinonim : spin. - <: tc. keusse
(1054) .. -". •
KIOSKE (Nic, 217), Klo~cu, sn., pl. klo~curl, chio~c. •pavillom, Dal, 52; Mih, 108;
PScr, 221; Pff. 624; Ia Bud~l, pri klo~c, acasd. (Ia Buda~l, In chio~c , acasa), PArit, 297;
BNA, I, 124. - < tc. keuehk (1054) .. -". .
KIO~E, sf., pi: klo~l, colt, •angle; coin•, Nic, 216; Mih, 108; PScr, 221; dit pdturlle
klo~l . a lumil'el (din cele yattu colturi ale lumii),· PB, 29083 . - La Mih, 176: u trddze kl6~ea
dumne~te ,traie~te domne~te" - v: Mlca. --' V. kluse ~i sinonimul c6rnu 2 3°. - < tc. keuebe
(1055) .. -". .
KIPARf~{J, KIPARo~{J, KIPARfCICJ, KIPAR(~{J, sm:, pl. kiparl~l, kiparo~l, kiparlll ,
kipdrl~l, chiparos, •chypr)ls•, Dal, 52; PB, 623; PScr, 221 ; PAnt, 415; GEl, 160. Sinonim :

.silvle. - < XU7tctp!aaL .. - " .


KIPENE, KIPENCJE, sf., pl. kipent;i, chepeng, ·~olet., Dal, 52; Nic, 217 ; PB, 623;
kipenea (u ncl'lsd (oblonul a lost lnchis), Lum, III, 3H. V. kipinecll ~i sinonimul gldvdnle. -
< tc. kepenk (1010) .. -".
KIPER, sm., fiira pl., piper, •piment; poivre•, Miti, 108 (,ardei"); kiper trl. c · 6cl'i
(piper de ciruncat In ochi), PGr, 41. - V. piper.
KfPIN (mi), vb. I (kipindl, -nat, -nare), pi~ca, •piquer, pincer•, Dal, 52; PScr, 221;
PB,,623; PLit~ 268; PenB, III, 2~0; Jb, XII, 102 (<lat. pipilare); CODE; 930 (<lat. *pipi-
nare); ,. tut mi kipind di coasttl (~i mereu rna pi~ca de coastii), PAnt, 122; (e mi klpin'l?
(de ce mil. pi~ti ?). Sinonim: ki~cu. - V. kipir, klpur:. -:- < '!
KIPINAC, sn., pl. kipinate, GrS, IV, 378 - v. cupac ~i pi6upinac.
KIPINARE, sf., pl. kipind'rl, pi~care, •action de piquer, de pincer>, Dal, 52; PB, 623.
KIPINAT, -ttl, pl. kipinaf, -te, pi~cat, •pique, .plnce•, Dal, 52; arsdrl ca kipinattl di
~earpe (a sii.rit ca pi~cata de ~arpe), Fl, II, 2, 4; PAnt, 254. - V. kip :mil.
KIPINATURA, sf., pl. kipindturl, pi~catura, •piqure; pin~on•, Dal, 52 ; kipinl1turd di
.(urnlcit (pi~cii.turii.. de furnic_a). ·
KIPINECA, sf., pl. kipinc(l, Mih, 108 - v . . k.ipene.
KfPIR, KIPIRARE, KIPIRAT, Nic, 217; Mih, 108; (iclorlu-a l'el ... u kipird' (co-
pilul ei. ... a pi~cat-o), BNoi, 4; BNA, IV, 80 - v. klpur2 , kipurdre, kipurat.
KfPIT (mi), vb. I (kipitdl, -tat, -tare), ciupi, •becqueter, piquer avec le bee; ·avoir
Ia varlole; Ia petite verole•, Mih, 109. - 1°. gdl'lna klpittl pi tu cuprle (gii.ina ciugule~te prin
·gunoi); 2°. mi kipitdl (m-am ciupit de varsat: persoana atinsd de vdrsat e' ciupitd pe (afd,
e pared punctatd cu o k 1 p it a) - v. mulfeadzd.
-713- KIPURAT

KfPITA, sf., pl. kfpite, cre~tet, •1°. falte, scmmet - v. ctrcilill, cred*tic etc.; 2°. bout.
pointe. - v. mf8ca ;•.3°. bee - v. cloG1 , Cluplitdne, dintdnd•, Dal, 52 (•plume ·a ecriret) Nic, 217;
Mih, 108. - 1°: una culil andlta, te nu pot s' l'i vedz kfpila (un caste! tnalt, caruia nu poti
sa-i vezi vtrful), PB, 1432 7 ;' kipite di munt (cre~tete de IT!unti), PenB, II, 84; BNA, I, 56;
di _prit k#pite kilrodse (de prin piscuri pietroase), Lum, I, 192; 2°: ctt kfpita di ac (cit! vtrful
de ac = foarte putin), PGr, 41; kipita di llCi le (vlrful nasului), BatN, 15; ' klpita di codrdd
(vlrful de sabie), .PB, 42438 .; 3° :. vu/lurlu are klpitii ca cin~el (vulturul are plisc ca cinghel).
- C~. alb. qipl, pl, q i pit e ,masso, muccio; Haufe, Heuhaufe".
KIPI'I~R, -todra, pl. kipitorl, -todre, (cre~tet) ascutit, •(sommet') pointu (Balasa), WTh,
313. - .·cr.toponimicul Kedtra kipilodrd (Balasa), 'WTh, 287. -'- < klpita.
~i
KIPI'I~s; -toclta, pl. kipito§l, -todu, ascutit; ciupit, •pointu; grele, couvert de marques
de petite -verole•, DaJ , ·52; Nic, 217; Mih, 108; PB, 62'3; klscurl. kipitodse (piscuti ascutite).
AI. 192.8, 57- v. J.ipilc5r ~i wmigos; . em kipitos; gal'ina kipitodsa (om ciupit de varsat;
gaina ciupita), PLit, 32 - v. mulfidzos. - V. klpit, klpitd.
KJPilftlfJ, sn., pl. kiprlCe, clopotel, •petite sonnaille• - v. kipurlClll.
KIPRf~{J, sm., Dal, 52; Nic, 248- v. kipari*1l.
KfPRU, sn. , pl. kipre, clopot (pentru ovine), •sonnaille, clochette attacht\e au cou d'un
animah, Dal, 52; Mih, 109 ; PAnt, 268; Bair, 27; Plm·, II, 211; DR, II, 535; WTh, pl. I;
kfprile di fdkl/'i marl (clopotele de bronz de t ::pii mari), PAnt, 155; BNA, II, 2.; '*l-tredfe
klpre *' c/6pute ct' te putu (l~i pune pe el clopote de bronz ~i ·clopote · de fonta cite putu), PB,
115u. - In timpul transhumantelor. de primavim1 (sp:t;e munti) ~i de toamna (spre ctmpii),
aromanii oieri pun de gltul tapilor lnainta~i rasunatoare clopote de bronz argintate, cu cite
1 osau chiar douii limbi-clopotele prinse un11 tntr-alta, iar de gltu! ' berbecilor · frunta~i pun ~ari
clopote de fonta - v. c/6put'. - La francezi: ,Au jour fixe [a Ia fin du mai], on descend
du grenier, oil elles etaient rangees, les diverses cloches en bronze, en acier, meme en argent.
On les attache au cou des vaches qui sont folies de joie a cette musique bien connue d'ellles"
(Henri Cordier, Au pays des sapins), CCP, .XXXII, 57; ,On suspend ces grosses cloches au
cou des vaches pour monter I~ montague et en redesccndre", Roll, V, 30. - La greci, In
Kefalonia : ..e[v' -1) VU!p'IJ f.liXTCCIUpcivOt xtl 0 YIXf.l7tpOc; xpt;a'ij XIXf.l7tcXV~ (mireasa e majoran ,
iar mirele aurit clopot de 'b_iserica), Schmidt, 182 - v . cambdne. - V. semnu1 5°. - V. kipur1 •
KIPTAR, sn., pl. kipldre,_pieptar, •veste sans manch"s; morceau de toile. blanche· que
Ies femmes portent sur leur poitrine•, Dal, E2; Mih, 109; Plm, II, 177. V. keptar.
KII''IIN.AR, em. , pl. kiptinclrl, pieptenar, •peignkr, cardeun, Dal, 52; Nic, 217. V.
keaptine. - < lat. peetlnarlus ,cardeur".
KII'TINARE, sf., pl. kiptir.d'rl, pieptanare, •tction de peignero, Dal, 52; Nic,' 217.
KlfTINAT, -ld, pl. kiplinaf, -te, pieptenat •peigne•, Dal, 52; Nic, ·217; Mih, 109.
KII'TINfl:I{J, m., pl. kiplinite, pieptenc mic, •petite peigne•, Dal, 52.
Kll''IOS, -todsa, pl. J;ipto~l, -toase, pieptos, +qui a une large poitrine•, PB, 623; PAnt,
415; Jb, XII, 102; cal kiptc5s §' cu caplu n ' ic (cal pieptos ~i cu capul mic). - <: keplu (cf.
lat. pectorosus ,qui a une large poitrine").
KfPURl, sn., pL kipure ~ v. klpru - , Dal, 52; Nic, 248; Mih, 109; PB, 623; PAnt,
415; Jb, XII, 102 ( <lat. pipulum); CN, 172; cu §l6curl *i cu kipurl (cu jocuri ~i cu clopote).
G 1B, 103; B:JI.TA, IV, 59. - Cf. ~i alb. kiper, qlpre ,rame, bronzo".
KfPUR2 (mi), vb. I (kipural, :rat, -rare)- v. kipin -, PB, 623; CDDE, 931 ( < lat.
p ipulare).
KIPURARE, sf., pi~care, Dal, 52 - v. ,k ipindre.
KJPURAT, -ld: yiodrd kipuratd (viorea dintaU), ' Mih, 212 - v . ·kipindt.
KIPUnf(;I{J -714- KIRDEARE

KIPUnf(;I(J, KIPURU~(J, sn., pl. kipurUe, kipuru~e, Mih, 109; kipuriClu, mol ddda
meao (clopotel, rna mama mea), PLit, 942; PAnt, 30- v. klpru, kiprill1l.
Km, sm. invar., chir, •monsieur; maitre, messire•, PB, 623; GEl, 160; kir t5lmarhul
di Almir6 (jupln primarul din Armir6), Lum, II, 137; PAnt, 186; kir Miha l'ed f glurdt
(jupln Miha depune ~ji juramtnt), BNA, III, 20. - Cf. gr. ,xu? Xip•/' (Passow, 293). '- <
xupto~ .,-".
KIRA, sf. invar. - v : kirdua.
KIRACA, sf., pl.?, magiun cu opium, •espece d'opiat; mum !lad~ a pavot. pour en-
dormir les enfants•, Mih, 109.- Gf. alb. qurrdk ,muccoso" ~ji, aci, kirece.
KIRAGf, sm., pl. kirageddz, chirigiu, •muletier- v. caruandr•, D1l, 52; Nic, 213; Mih•
109; PAnt, 415; cu kirageddzl'i (cu chirigiii), GrB, 2, 25; BNA. IV, 120; V1m, II, 245;
BNA, IV, 72; agrumse s' hlbd .kirdgl-ba~ (a ajuns sa fie ~ef de chirigii). - < tc. kiradjy (10 18)
,locataire ; loueur••.
KIRAGILl' KE, sf.,. pl. kiragill'kl, carau~jic , •profession de kirafji, de cdrudndr•, Dal,
52; Mih, 109. - < tc. klradjylyq (1018) ,profession d e celui qui tient des chevaux:· a louer ".
KIRALFfE, sf., pl. kiral(il, pomada, •onguent, pommade d e eire et d'huile•, GE 1, 160.
V. ali(ie. - < K'l)pot:Aotcpi} ;, - ".
KIRAMARrlo, sm., pl. kiramaryeddz, caramidarie, tbriqueterie•, Dal, 52; Nic, 218;
GEl, 160. - < KLPIX!LIXpyt6 .,-".
KIRATA, K Ira t a, sf. mom donne a un mulet; nom de femme. - < xu(ot)pchl;ot
,signora, madonna" (Somave·ra, I, 204 ; 205); ,femme affectee; mjnaudiere" - cf. lji
Dreux, 200.
KIRAfJA, sf., pl. kirtile, cu vocativul sing. kird, doamna, •d~me turque; maltresse
de Ia maison; femme distinguee•, Nic, 248; Mih, 109. PPar, 75. - Forma kird •belle-soeur•,
PB, 623; GEl, 160; PPar, 75, inseamna ,sora barbatului unei sotii". V. kiredo. - < xupi .. - ".
KIRA', sm., pl. kirddz, chirie, doyer; locatiom, Nic, 213. V. kerd' , kirie lji nlke. - < tc.
ldrA (1018) .,-". .
KIRACIUNE, sf., pieire, •perte• : ~d mrilfa au kiraclune '(~i multi· au pieire, multi p icr),
Cod, 188; 2221 ; 10112 ; 101 b3 - v. kirdaCLune .
.. KIRAMIAAR, sm., pl. kiramit5arl, caramidar, •briquetier•, Dal, 52 ; .Nic, 218 . - <
xepot!Lt3ii~, xtpot!LtMp'IJ~· ,tuilier".
KIRAMfA.\, sf., pl. kirdmldz, olan, •brique; tuile; mort•, Nic, 218; PB, 624. - 1°.
un mur adrdt cu kirdmidz. (un zid facut din cliramizi); 2°. cdsl acupirlte cu 'kiramldz (case aco-
perite cu olane); 3°. drlse si-addrd kirdmldz (s-a dus sa faca tigle = a murit), · PGr, 42 - v.
odld 3° ~i foe 10°. v. kirimlt5d, cirin'ldti, clurun'ldti. - < xe:pot!Ll3~ ,tuile".
KIRASESCU, vb, IV (kirasll, -sit, -sire) , cinsti, •verser a boire; regaler, traitero, GEl,
160. V. r;irnu~scu ~i sinonimul mescu. - < xepvw .,-".
KIRATA' , sm. ~ji adj., -todn'e, pl. kiralddz, -todn'e, ticiilos, •cou, coquin; chien cornu•,
PB, 624 ; si mor ca kirdtd' (sa mor ca tic:'Uos), BNA, II, 16; LP, 177 (ca mlsctra' ); uol
munf al kirdtd' (voi muntilor ai dracillui), PLit, 1022. V. etepsl'z lji alb. qerata ,ipocrita, !also".
- < xepiX-rlic;. ,,,.,.,''.
KIRDACIUNE, sf., pl. kirddclun'l, pieire, •perdition; ruine ; mort., Dal, 53; Mih, 105;
uln'e ... odra-a k irdtiCUmil'el! (a venit (sosit) ... ora pieirii 1), Velo, 34; PAnt, 238; BNA, V.
105. - V. kiraclrine, kirlre, ker, kerdu ~i mgl. pirdacuni (GrS, VI, 181; CapM , III, 222),
- < lat. perdltio, -onem ,perte, perdition,. ruine".
KIRDEARE, sf., pl. kirderl, Nic, 218; PB, 624; urel kirdedrea-n'l (vrei pieirea mea),
Bat, 37 - v. kedrdire.
KIRDUT -715- KIRKINEDZ(J

KIRil"LT, -ld, pl. kirduf, -te, pierdut, •perdu; hagard•, Dal, 53; Nic, 2t8; PB, 624;
§icca cu ocl'i kirdut (~edea cu ochi (priviri) pierduti), GrB, 222; PAnt, 225; BNA, IV, t41.
. KIR~.ASES(U, vb. IV- v. kindisescu2 , nkirlasescu ~i alb. qerdhes ,vincere, gua-
dagnare".
KIREAO, KIREA tl_~; sf, jJI. kireale, W, II, 30; albd, -ar<l§e, ca kireaild (alba, ro~ie,
ca doam~ii), AI. t903, 78 - v. kiraild. - Pentru a> eli, cf. grealil etc.
. KIREl:E, sf., pl.? oonguent, pommade servant a Ia chute des poils•, Mih, t09. V.
kiraca ~i sinonirtml agda'. - < tc. klredj (i066) ,chaux".
KIRICSESCU, vb. IV, CLitur, t30- v. kirixescu.
KIRIC:IUNE, sf., Cod, t23 b' - v. kiraetune.
KIRfE, sf., pl. kiril tloyer, location•, Dal, 53; PLit, 472. - V. kira', dr. chirie etc.
KIRIMf ~.A, sf., Dal: 53; PB, 624 - v. kirimild.
KIRIPRITOARE, sf., pl.. kiriprittrl, ciripitoare?, +hirondelle?•: s' velidd fe· mu§utet
ld adus-e kiripritoarea (sii vada ce frumuseti (bunatati) le-a adus rlndunica), Lum, VI, 3, 21.
- <?
KIRfRE, sf., pl. kirfrl, . pierire, +ruine; mort., Dal, 53; Nic, 2f8; Mih, t09; PB, 624;
kirlre-a§ieaptd un pop6r (pieire a~tellpta un popor), PAnt, t57; ENA, II, 4- cf. dr.: ,au
scapat de perire" ; ,dir.du ~tire de perirea lui Iaccmi" tMircn, t39). V. kirdllune. - E ~i
forma kireare - v. ker.
KIRISTE, KIRIS'IEE; sm. ~i sf., pl. kirisUdz, kirister, cherestea, •bois de charpentet,
Dal, 53; Nic, 213; Mih, J09; PScr, 220. - < tc. kereste (tOts; t020) ,bois de construction".
KIRISTiiif, sm., pl. kiristigeddz, cherestegiu : •marchand de bois de construction., "Dal,
53 ; Mih, t09 - < tc. kerestedjl (t020) .. -".
Kl:RfT, -td, pl. kirlf, -te, pierit, •perdu; ruine,. qui a eprouve une perte; dement, fou•,
Dal, 53; Nic, 2t8. - V. ker, kirut ~i :
KIRfT.Al, sf., farii pl., a pus; dqert, •t 0 • tom bee .du jour, ponant; 2°. desert, a !'abandon,
ablme•, Dal·, 53; Nic, 218. ; BNA, IV, 156. - to: tru apretisd §' tru kirita (clnd apare Iuria
noua ~i chid ea dispare), Lum, IV,- 131; tu apreasd ~· tu kiritd (foarte rar), PLit, 426- cf.
gr. ,a' -.7) :x.~a7J xed a' -r-7) !pt~7J" = tr€s rarim€nt; di tu kirila yin§' di tu apre6.[d (vin de
Ia apus ~i de Ia rasarit), Cal. t911, t69 - cf. it. ,da ponente a levante" ~i, aci,
apreasd; 2°: gri ca din kiritd (a grait ca din pustiu), Fr, I, 77; il'l dufe tru kfsd §' tru kirita
a etil'i (li duce ln i!ld ~i In prapastia lumii), Cod, 34 b6 ; si caltestmu tru alstd kirfta (sii ne silim
ln acest abis), Cod, 6422. - V. ker.
·KIRfT.A2 , sf., pl. kirfte •keratide, inflammation de Ia cornee•, Mih, t09. V. ~irftd ~i
kirftd . - Cf. gr. xEpcx-rhtc; .. -".
1

KIRIXESCU, vb. IV (kirixil, -x(L, -xfre}, predica, •prechero, GEl, t60; hdrisea-te a
pro(fslor fi kirixea §' ld si .mburl zMru a lqril (bucura-te de profetii ce predicau ~i li s-a tm-
plinit cuvlntul lor), Cod, 972 0; si kirixe§ii amirdrll'e din teril (sa predici lmparape din cer),
Cod, 983 • V. kiricsescu. - < x7Jpu-r-rw ,proclamer., annoncer".
KIRITA', PAnt, 4t6- v. kirata' (~i tc. kerata (tOtS) ,cocu").
KIRKINE~, sm., pl. kirkineJl, uliu; greier, daucon, milan, busard; grillon; enfant
maigre et de petite taille•, Dal, 52; Nic, 218. - t 0 • dintdne df kirkinec (cioc, plisc de uliu),
Cal. t911, 200- v. §afn; 2°. ma§l. kirkineclu nu '§l-aduna gura (numai greierul nu-~i strlhgea
(lnchidea) gura, nu lriceta sa clnte), Fl, I, 2, 6 - v. kerkinez; 3°. un kirkinec di fiCl<lr (o
stlrpitura, un avorton de copil) - v. pruzvme. - Cf. gr. xtpxwixt .. -" (GEl, 160) ~i xlpxoc;
,busard".
KIRKINEDZ(J, sm., pl. kirkinedz, vlrf, dalte, sommet; bout, pointe•, Dal, 52; AI.
1903, 47. Sinonime: caceallr'J, klpitd, klscu, pi(illc, JufuUu . etc.- V. kerkinez.- <?
KfRKIRA -716- Kfs\ 1

KfRKIRA (Samarfna), s , pepene galben, •melon jauneo, PMegR, II, t25. Sinonim :
pedpine. - < ?
KmKIRfNA, sf., pl. kirkirlne, sturz, •espece de grive•, Dal, 52; Nic, 218. - V. kluro,
sturdzu. - < ?
KIRNUESCU, vb. IV- v. ~irnuiscu.
KIRO, sm., fara pl., timp, •temps, epoque, moment; etat de l'atrriosphere•, Dal, 53;
Nic, t84; PB, 624; GEl, t61. - t 0 • sial di kiro adds (stai ad us de mult timp ), Foti, 71 ;
PAnt, 260; 2°. nu-l kirolu di 'niiodrii (nu e timpul (situaiia) de altiidata), PGr, 42; ·3 °. ca. trl
kiro url'l (ca pentru vreme rea), PAnt, 3.0 8. V. kiroil. - < KXLp6~ .. - ".
KIROS, -rodsii, pl. kiro~l, -rodse, chelbos, •taigneux• : dzlnirlle lu-avem kiros (ginerele
II avem chelbos), HomP, VII 32 (322). V. kerii1 • Sinonim: cdlvt,~.- <alb. qeros ,tignoso,
calvo'.' .
KIROtl', sm., Cod, 2511; namdlo Iii esle kiroillu (destul lti e timpul), Cod; 118 bll;
tu kiroillu aiel (.In timpul acela), PB, 3836 • - V. kiro ~i sinonimele vact'te, vdhte .
. KIRSENE, sf., .pl. kii'sen'l •disque ?•: luna ariisiired ... ca 'nil kirst!ne di amdlama (luna
rasarea ... ca un disc (?) de aur), LP, "9; PEtim, 13. V. furcutd~u.- Cf. tc. kursi (t020)
,chaise, fauteuil ; chaire, trOne".
KIRT1JRA, .sf., pl. kirturl, fleac, •chose futile, babiole, bagatelle; sottise•, Dal, 53;
Nic, 218; nf~te kirturl (ni~te nimicuri), Caraf, 56; zbura'~li kirlurl (vorbe~ti fleacuri, prostii),
PB, 9111. V. curcuft!li, gliirlme. - Cf. lat. peritura. - < kiriturii < kirfl .
. KIRUSESCU, vb. IV (kirusll, -sfl,,-slre), cerui, •cirer, enduirc de eire•, Dal, 53; Nic,
213; GEl, t61. - < Kcp6vw .. -".
KIRUSfRE, sf., pl. kiruslrl, ceruire, •action de cirer, cirge•, Dal, 53; Nic, 213.
KmusfT, -ta, pl. kirusll, -te •eire•, Dal, 53; · Nic, 213.
KIR1JT, -Iii, pl. kirul, -te, pierdut·: . dezorientat, •p ~rdu; desoriente, qui a perdu Ia
Ute; frivale, niais; vain>, Dal, 53; Mih, t09; PB, 624; PAnt, 4_16; PLit, 451. - 1°. lucru
di kirdt (lucru de om dezorientat), AI. t928, 38; BNA, III, 2; 2°. nvedlii, kirule, cumu s'
fall (prostule, lnvata cum <;a faci), BNA, III, 2; AI. 1928, 38; 3". li-dre kirule (le . are pierdute,
e dezorientat, -a), PGr, 42; 4°. iii (elite fu kirutii (orice (tot ce) a tacut a fo>t inutil), B~P,
24; 5°. ct'ti s• tem sun kirute (oriclte sa zic~m (am zice) slnt inutile), Caraf, 68 ;' 6°. pri kirule
suntu toale (zadarnice slnt toate), BaW, 24; 39; 7°. kirutaprlmllfe (dpacita pramatle= pros-
tanacul, -c·a ), PB, 4431 • -- V. kirdut, kirit ~i cum>urii 2°, lutz etc.
· KISALE, sf., pl. kisii'l'l, chesea, cpot (de crista!) pour les confitures•, Mih, 110. V .
.kt!sd. - < tc. kesse (101)7) ,bours~; sachet".
KISARE, sf., pl. kisii'rl, pisare, •action de piler, d! rou ~ r d e coups•, Dal, 53; Nie,
219. - V. kist!dzl1.
KISAT, -td·, pl. kisrf,l, -le •pile; rosse•, Dal, 531 ~ic, 219.
KISATE, sf., pl. kfsii'l, criza.', ch~sat, •stagnation des affaires, mevente, crise•, Dal,
53; Nic, 219; Mih, 105; 110. - < tc. klauite (1005) ,en petite quantite".
KISAVRO, sm.: kisavro di .flurfl (c:>moara de. galbeni), WI'h, 293 - v. fJisavro.
KfSA1 , sf., fll.r:l pl., pacur:l; infern, •poix, goudroil.- v. plsal, clilrdne; tenebres, nult
noire - v. asculf&, lnlunedric; enfer - v. colase; malheureux - v. clilrdn, ciilrdne 2°, mildne
2°•, Dal, 53; Njc, 218; Mih, 110; Lum, I, t66; GEL, t61. - t 0 • niorlu, lalu ca kfsa (noru 1,·
negru ca pllcura, ca iadul), PB, t2031 ; 2°. tu mare kisli inlrdl (In mare. lntuneric (nenoroeire)
am intrat), GrB, 226; PAnt, 232; BN•.\, IV, t5t; 3°. cl'me-a kislil'el n'l-didt!~l (m i-ai dat
cheile mizeriei), PLit, 968; 4°. numlli di klsli f di clilrdne (nunt:l nea1rli ca d ~ pacur:l ~i de
catran = nunta foarte nenorocita), PB, 411 31 ; 5°. o tal C~li. Coli di klsli (h!i mli Co>tea,
Costea neferieit), PLit, t018. - < ·7ttaax .. - ".
-717- Kf~u

KfSA 1 , sf., pl. kise, gaita, •geah, Dal, 53; Nic, 218; GEl, 161; und klsd zt;ill tu kedre
(o gai_tA tipa In plaiul nelnsorit), Fl, n .. 1, 3. - < XLaaiX ,pie".
KISAGf, s_m., pl. kisdsfeddz, chesagiu, •brigand qui va a chevah: dol. kisdgeddz si zmul- .
sird ncdldi" (doi tllhari s-au desprins calare), Fl, I, 1, 3; PAnt, 343 - v. kisigl.
IOSATURA, sf., pl. kisdturl, pisatura, •broyage; toute substance pilee•, CDDE, 1395.
- V. kisdre.
Kfsc.\, sf., pl. ki~te, legatura, · •fagot, faiscelu•: und kiscil di al'lil (o Iegatura· de us-
turoi), CEI, 71 ( < bg. kiska ..-"). V. armd9edi1d.
KfSCU, sn., pl. klscurl, pisc, •pic, sommet•: un munte cu klscurl kipitodse (un munte
cu piscuri ascutite), AI. 1928, ·5 7. Sinonime: klpitd, kirkinedzil etc. - Cf. ~i all:!. pisk ,colmo,
culmine".
KISEDZ{J, vb. I (kisdl, -sdt, -~dr~}, pisa •piler; hacher; rouer de. coups•, Dal, 53;
Nic, 219; Mih, 110; PScr, 2ll. - 1°. kisdf zdharea (pisati zahArul); 2°. u kisd' cdrnea (carnea
a tocat-o); 3°, l'i li kisd' odsile (i le-a pisat oasele, 1-a rupt (a rupt-o) In batai), :PB, 5411.
- In nromAna sudica circ·ula ~i .formele: csedzi1, esal, csat, csdre- v. ki~i1. ~ < lat. plsore
,piler".
KISIGf, sm., pl. kisi{jeddz, hot turc, •brigand, valeur turc•, Dal, 53; Nic, 219; Mih,
110. V. ki~igl. ~ < tc. kessldjl (1027) ,qui coupe, retranche ou taille".
KISKfN, -nd, pl. kiskln'l, -ne, ager, •propre; agile, adroit, sagace•, Dal, 53; Nic, 219;
Mih, 110 (kisklm}; Arma'n'll'i sl'ntu •• . kiskln'l (aromAnii ... slnt ageri), Lum, V, 176; cu
mintea kisklnd, di~liptdtd (cu minte~ ·agera, vioaie), Lum, V, ·11-12, 51; erd kiskin Ia slrdn'e
(era CUJat (lngrijit) Ia haine), CaL 1911, 172. - < tc. kllskln (1026) ,tranchant; ac~:e; violent".
KISKIMEATA, Mih, llO; KISKINEATA, sf., pL kiskinef, curatenie, ~proprete; adresse,
sagacite•, Dal, 53; spdslra ~i kiskinedfa din edsa a EngUjllor (curatenia ~~. curlitenia -din casa
englezilor), AI. 1903, 91 ; era cu n(una li nieukirdla, li kiskinedfa a l'ef (era renumitli pentru
gospodliria, pentru curatenia ei), CaiGrB, 55. - V. spdslrd ~i:
KISKINETC, -nedfd, pl. kiskinef, -nedfe, lndemtnatic, •habile, adroit>, Batp, 19. V.
kiskln.
KfSMA, sf., pizma- v. n·ktzmd, pizmd.
KISUSESCU (mi},. vb. IV (kisusfl, ~sit, -sire}, a cufunda In iad, •ablmer, enfoncer dans
Ia poix, dans les tenebres, dans l'enfer ;. (se)' rendre malheureuxt. V. pisuseseu. - < kisdl.
KISUSfT, -M, pl. kisuslf, -te, condamriat (In iad), tcondamne a l'enfer; malheureux•:
sriflitlu fi este kisusit (sufletul ce e condamnat iadului), Cod, 100 bl'; kisusita di mo~e (nefe-
ricita. de blitrlnli), Cal. 1911, 58; led edmlM kisusitd (hAi camilli nenorocita), Lum, V, 230;
multe ml'n'l vluyislte, multe gurl kisuslte (multe mlini f:linecuvlntate, multe guri nenorocite,
-condamnate), Lum, II, 354. Sinonime : bulslt, eurbisit.
KI~ARE, sf., pl. ki~erl, pi~are, •action de pissert, Dal, 53; Nic, 219; PB, 624.
KI~ATl, sm., pl. ki~df, pi~at, urina, mrine, pissab, Dal, 53; Nic, 219; Mih, 110; PB,
-624; cl'ndu scot glrnufll Ia oel'i, i t;fne s' lu-aundzi cu ki~dt (clnd apare urcior Ia ochi, e bine
sa-l ungi cu pi~at). Sinonim : udl. V. e~at ~~ PMic : Urina.
KI~AT', -M, pl. ki~df, -te, pi~at, •pisse•, Dal, 53; Nic, 219; Mih, 110·. - V. ki~itor.
KI~_CARE, sf., pl. ki~cd'rl, pi~care, •action de piquero, Dal, 53.
KI~C,AT, -M, pl. ki~edf, -te •piquet, Dal, 53.
Kf~CU, vb. I (ki~edl, ~edt, -edre}, pi~ca, •piquer, pincero, Dal, 53; Nic, 219; Mih, 110;
GrS, II, 375-376 (*piceicare) ; edz/'i.. . . mi killed di ureel' i (iezii. ... rna pi~cau de urechi),
PenB, III, 7. Sinonime: cepcuescu, kipin. - Cf. dr. Pillea (Tiktin ~~ C: *piccieare).
K~IGESCU -718-

KI~IGESCU, -ifetiscil, pl. ki~iife~/i, -ife~li •de ki~igl, qui tient d'un ki~igh : cal ki~igescu
(tal de brigand turc), Fl, I, 1, 13; s' mi dal tu ml1.1'l ki~ige~li (sa rna dai In mini tllhlire~ti),
Fl, I, 1, 13.
KI~IGf, sm., PB, 624 - v. ' kisilgi- : cu s-if > ~-if.
KI~ITOR, sn., pl. ki~itotire, pi~:ltoare, •pissoir, end:roit oil l'on va a pissero, Dal, 53.
- V. ctlctltor, i~itor ~i it. piscialoio ,orinatorio publico".
KI~ITURA, sf., pl. ki~iturl, . pi~atura, urme de pi~at, •pisse·m ent; trace de pissat". -
V. ctlcaturtl.
KI~(J (mi), vb. I, (ki*til ~i C$til, ki*til -~i c~al, ki~tire . ~i c*tire) - v . .kisedzu -, pi~a
tplssert; Dal, 53; Nic, 218; Mih ~ 110; PScr; 221; PB, 624. - 1°. sunlu ' otimin'l te s' kl*e lu
s6mnu (~tnt oameni care se pi~a in somn); 2°. 1-ki*tirtl moti*ile.(i-au pi~.at babele = s-a lmbol-
nli.vit), Mih, 110 ; PGr, 42; 3°. vl'rnu nu *li pri lu s' kl$e gill'ina (nimeni nu ~tie pe unde
urineaza gaina), PB, 43430. V. pi*l! - <: lat. · *pJssiare.
KITABf, sm., pl. kitabtidz, stofa, •sorte d'indienne rayee et jaune•. V. kittlble. - < tc.
kltllby· (1011) ,etoffe rayee".
KITAPl:f, sm., pl. kitapcetidz, librar, dibraire•, PenB, VIII, 55. - < tc. kitabdjy
(1011) .. ~".
KITAPE, sf., pl. kittl'kl, carte, •livre; registre•, Mih, ito; V. ctirte ~i klutuc1 • - . < tc.
kitiib (1011) ,livre". .
KITAR, sm., pl. kittirl ~ ?•, PLit, 89.
KITAR.A, sf., chitara, Mih, 111 - v. kiOtir&.
KIT.ABfE, sf., pl. kittlbil, Mih, 105 - v.· kitabl.
KfTC.A, sf., pl. kitfe, buchet, •bouquet de fleurs• (gramosteni) : un artip cu kitca n cap
- ltimpa (un negru cu buchetul de flori pe cap- lampa). - < bg. kltka .. -".
KITfB, sm., pl. kitlbean'l, grelier, •greffiert, Dal, 53; Nic, 219. - < tc. killtib (1004)
,secretaire" .
KITRAR, adj. m., pl. kitrdrl, pietrar, •tailleur de pierres., GrB, 180. - < ketitril.
KfTR.A, sf., pl. kltre, chitra, •c~drah, Dal, 53; Nic, 220; GEl, 161. - <xl-rpov .. -".
KITRIBOBULE, sf. pl., PenB; VI, 99 - v. kitrubobald.
KITRf~(J, sn., pl. kilrl~url, petri~, •graviert, Dal, 53; Mih, 111; sclntetil'e . scotite din
kitrl$11 (scintei scoate din pietri~), Trib, If, 5-6, 14. - Pentru -i~u, cf. clmpl*ll, munti*ll. - <
ketilril.
KITRITEAfJ.A, sf., pl. kitritetile, pietricea, •petite pierre, caillou., Dal, 53; PAnt, 416' ;
kitriletilile a arl'lllul (pietricelele rlului), PB, 41015. - < ketitrtl.
KITROS, -rotistl, pl. kitro~l, -rotise, pietros, . •pierreux•, Mih, 111 ; creticurlle kilrotis.
(pripoarele pietroase), Fl, II, 2, 4; PAnt, 256; arungurlle kitrotise (runcurile pietroase), BNA,.
I, 1 Hi. - Cf. ~i toponimicul a-rouv Kt-rpooou ('H<~t£LP• VIII, 133). - < lat. petrosus ,pierreux.
rocheux".
KfTRU, sm., pl. kitri, chitru, •citronnicr-cedre•, Dal, 53; GEl, 161.- < x(-rpov ,,,~edrat"_
KITRUBOBAL1, sf., pl. kitrubobale, enibahar, •amone•, Dal, 53. - V. ketru-bobuli ~i
b6baltl.
KITRUSESCU (mi), vb. IV (kitrusll, -sit, -sire) , tmpietri, •(se) petrifier, durciro: pri
bUdzl s' kitrusi un . . . hamuart's (pe buze se tmpietri. .. un zlmbet), Fl, II, 6, 6.- < 7t£-rp6"(J).
,petrifier".
KI0ARA, sf., pl. kiOtire, ghitara ghitara, •guitare•, Dal, 53; Nic, 212 ; tl'nglr, tl'nglr,.
tl'ngtr ct'ntu din ki(}tirtl, tine dorn'i nlnca, dorn'i ca yumtirtl (ttngtr, ttngtr, ttngtr clnt din
ghitara, tu dormi inca, dormi ca magarita). - < xt6!lpcx .. -"·.
KIUL(E)AFE -719- KIUSTECA

KIUL(E)AFE, sf., pl. klUUhl, 'k lula'hl, chiulaf, •bonnet de forme conique•, CN, 165;
GrS, IV, 388. V. kile_ti(e. - < tc. kuluh (1033) ,bonnet de forme conique en poils de che-
vreau".
KIUlllJRE, sf., fara pl., carbone, •charbon., Mih, 111. V. carbUne. - < tc. keumUJ'
(1060)1 ,.-_".
Kll}NCU, sn., Lum, I, 60- v. klungu ~i pfscala.
KIUNE, sr"., pl.?, •capital appartenant a deux ou a plusieurs assoch~s• (gramosteni).
- <?
KIUNGU, sti., ~i KIUNCE, sf., pl. klungurl ~i klun~i, apeduct, •tuyau (de tuile); con-
duit; tombeam, Mih, 111 ; Dal, 53; Nic, 217 ..- V. kluncu, kilum;e, precum ~i gr. xLouyKL ~i alb.
qyngi!. -:: < tc. kunk (1044) ,tuyau de tuile qui sert a conduire l'eau" ; kunk (1061) ,conduite
d'eau ... en terre".
KIUP, sn.; KhJP1, KIUPE, sf., pl. klupurl ~i klukl, chiup, •Jarre•, Dal, 53.; Nic, 217;
PScr, 221. - 1°. uin'e cu· kluplu pri palta;rl (a venit cu chiupul pe spate), Lum, II, 247; 2°.
klupa cu n'etire (chiupul cu miere), VAR, 258; 3°. tu 'na klupa mplina di tipa (lntr-o oala
plinii cu apa), BatP, 26; 4°. una klupa .di (lurll (un chiup de galbeni), Trib, II, 7-8, _25; 5°.
odie, police, klupurl (oale, urcioare, chiupuri), PB, 54 26 • - < tc. kup (1045) ,jarre large pour
conserver l'eau, l'huile etc.".
KfURl, sn., tara pl., piuit, •piaulemenh, Mih, 111 .
.KfUR2 , vb. I (kiurdl, -rtit, -rare}, piui, •piaulero, Dal, 53; Mih, 112; pul'i kiura (pa-
sarile ciripesc). V. kiurtdz!l. - CDDE, 932: < lat. *plulare.
KIURARE, sf., J,>l. kiura'rl, piuire, •action de piauler, de gazouillero, Dal, S3; Mih, 1.11.
KIURCC:f, sm., pl. klurccetidz, blanar, •fourreur, ·pelletiert, Dal, 53; Mih, 111 {klurcl!l).
< tc._kurkdji (1049) •·-"·
KIURCU, sn., pl. klurcurl, blana, •fourrure, pelisse - v. yuna etc.; rossade - v. kistire
etc.•, Dal, 53; · Nic, 217; Mih, 111; PenB, VIII,_ 58. - 1°. potirtd klurcurl cu elmtie (poarta
blani cu guler de vulpe), Mac, 113; 2°. klurcu d{ v"ulpe (guler de blana de vulpe), AI. 1903,
45; 3°. n'i ndretidze vir klurcu (lrili drege vreun cojoc = rna stinge In bataie), Lum, U, 274;
BNA, III, 94. - < tc. kurk (1049) .. -".
KIURCH'r, sm., pl. klurcil, Mih, 111 - v. klurcci.
KIUREDZfJ, -vb. I: druga nyitidza 11' kiuretidzd - oulu (Una lnviaza ~i ciripe~te -
- oul), PLit, 391 - v. k{ur2.
KIURHAN, -nd, pl. klurhan'l, -ne, prostituat, •prostitueo, PLit, 203. Cf. ~i GrS, IV,
386-387. - < tc. kUlr-khane (1004) ,maison de prostitution".
KIURO, sm. (pl. ' klurtidz), specie de sturz, •espece de .griveo, Dal, 53. V. kirkirina.
- < ?
KIUSE·, sm., pl. klusidz, Dal, 54; klu,selu a suctikil'el (coltul str~zii), Fl, II, 5, 7 -
v. klO{le.
KIUSKfE, sf., pl. kluskil, pilug de fier, •pilon· de fero, Mih, 112; PEtim, 13. - <: tc.
kuskl (1054) ,tison; barre de fer a bout pointu qu'on empioie dans les carrieres; pic".
KIUSTECA ~i KIUSTEKE, sf., pl. klustell ~i klustekl, lant, •entrave de chaine; chaine
-de montreo, Mih, 112 - fO. klusteca la sahtite (lantul de ceas), Mac, I, 87 ;. PA,nt, 41; 2°. /'
las klusteca, (luril sute (lti las lantul de cea"s , sute de galbeni), BNA, I, 18; 3°. cu 'nil klus-
Uke di asfme pri keplu (cu · un lant de. argint pe piept), GrB, 225; PAnt, 230; BNA, IV,
149; 4°. klustetlle ... asunti pri kepturl (lanturile ... sunau pe piepturi), Trib, II, 7-8, 26 ·-
v. halmalf. - Cf. ~i alb. qestek ,catena . d'orologio". - < t~. . keustek (1054)' .. -".
-720-

KIU!iiE, sm., pl. klu~idz ~i klu~eddz, PB, 624; PLit, 362; lu un 'klu~e di sucdke (lntr-un
colt de • strada), Lum, III, 378- v; kluse.
KIUTANDAL, -/d, pl. klutanddl'l , -le, rau, •mechanh : mul'edrea erd hllrd, klutanddld
(femeia era ~ireat~, rea), · Lum, n; 53. - v. kluli.
KIUTEC.: \, sf., pl. klutetl, biitaie, •rossade•, . Dal, 52; ascdpd' di kluteca (a scapat de
blitaie), LP, 57; BNA, II, 126. Sinonime: papdrd, ~cop, klurcu etc.-< tc. kloeutek (1046)
, ,bastonnade".
KIUTf, -lodn'e, pl. klutddz, -todn'e, fricos , •craintif, peureux•. Sinonime: dzadlla, (ric6s .
..:..cr. ~i gr. yxwrij~ ,poltron", alb. qolf ,vile". - ·<tc. 'keutl (1046) ,mauv:ais, mechant".
KIUTILfKE, sf. , pl. l;lutilfkl, teama, •erainte, poltronnerie•. - Cf. alb. qotiltek ,vilta".
- < tc. keutullk (1047) ,mal; mechancete" .
KIUTIPSESCU, vb. IV (klutipsll, -sit, -sire), a pierde curajul, •avoir peur, manquer de
coeur, perdre courage•. - V. kluli, gr. yxtonuw .. - " yxwd;~ < tc.
KIUTiiCl, sm.; KIUTiiKE, sf., pl. klutuil, klutukl, bu~tean, •tronc, cep; grand livre•:
- 1°. ·~l-bdgd' brdtlu pi klutuc .. . ~i l -tdl'e (~i-a pus bratul pe bu~tean ... ~i 1-a taiat), RMac,
II, 29, 5; 2°. ~idzu pi lin klutuc (a_ ~ezut pe un bu~tean), FlP, 68 - v. bUClum; cutur; 3°.
sd scrie tu klutuc (sa scrie in carte), PenB, VIII, 55; 4°. klutukea a!ld n'l-aspune (cartea, codul
aici imi spune), Fl, I, 3, 8 - v. kitdpe. - < tc. kutuk (1046) .. - " .
KIUTiiC2, -cd, pl. klututl, -te, prostanac, •badaud, niais - v . kirut, glar etc.• : I' e~tt
un klutuc (IIi e~ti un bu~tean, un prostariac) - v. cutur 2°. - < klutuc1 •
KIVAR(NI)sESCU (mi), vb. IV, Mih, 112 --: v . . kiuirnisescu.
KIVE~ISE, sf., pl. kiuernisl, guvern, •gouvernement; ministere•, Nic, 248; Mih, 112;
GEl, 161. - < xu[jtpVl)tn~ · .. -".
KIVIRN~SESCU (mi), vb. IV (kiuirnisil, -sll, -sire), chivernisi, ~administrer; entretenir;
economisen, Dal, 54; Nic, 248; Mih, 112; PScr, 211; Cod, 1~97 (kiudrnisescu) ; GI;:l, 161;
s' kiuirnisescu cum pot {se chivernisesc cum pot), PAnt, 310. - < xu[jepvw .. -".
KIVIRNISfRE, sf., pl. kiuirnisirl, •action d'administrer, gestiono, Dal, 54.
KIVIRNISfT, -td, pl. kiuirnislt, -te; chivernisit, •administre; economise•, Dal, 54.
KIVIRNfT, sm., pl. kiuirnit, guvernator, •gouverneur., Nic, . 248; GEl, 161. - < xu[jep-
VTJTl)~ , -" . ·
KIViiRE, sf., pl. kiuurl, cosciug, •cercueih, Dal, 54; Mih, 112; PScr, 221 ; PB, 624;
GEl, 161; l'i ngrupd ... (i'rd kiuure (ii lngropau... fara co~ciug), CalGrB, 63. V. cu(Clug,
scdmnu 3° ~i sinduke. - < xtfjoiipt .. -". .
KfZDA, sf., pl. kizde, pizda, •vulva, ·Fotze, (LOuvt- v. hied 2o ~i piCe•, Dal, 54; Nic.
219; CEl, 71; ua ylnd kizda tu cinu~e (va veni pizda hi cenu~a = lmi va veni ~i mie apa ·l a
moara), PLit, 452. - < vsl. plzda .. -".
KfZMA, sf., pizma- v. kismd.
L
LA, prep., Ia, til,chez•, Dal, tt8; Nic, 249; Mih, 253; PScr, ~:;:1; FArt, 4U . - 1
u-adund' la Dumnidzd'll (o strlnse (coada) (o porni,. a plecat) Ia Dumnezeu), PB, 280
cocidd· t4°; 2°. si-arugd'picurcir Ia pre(tul (s-a angajat ca pastor Ia preotul), PB, .468 22 ; 3°
pddure (hill lasat ... I~ Oul, In padure), PB, 3t828; 4°. patrudza'tlle
lu-aldscird ••• la O!liu, tu
la t;lni li mdrlcil (pe cele
patruzeci le-arn ma"ritat Ia 'bine), PB, 11419• - ln aromana, aceasta
prepozitie nu are varietatea sintactica pe care o are In dacoromana. Clteva exemple: 5°. , Ia
multi ani" - ar. lrt mull an' l; 6°. dr. ,s-a sculat Ia ora opt" - ar. si sculd' lu optule; 7°.
dr. ,Ia iarml" - ar. di lcirnd etc. - <lat. illae-ad.
LA I (nord), •he h: u locil, Ia, u loci~ (o luai, rna, am luat-o 1), PGr. 32; la .mul'ecire !"
(fa femeie 1), Lum, V, 139.- V. ci-la!, ci-lall, a-leci!,lall
LAC,. sn., pl. lcicurl, lac, olac, etang, mare; fosse•, Dal, 118; · Nic, 25t ; GEl, t61. -
1°. lciclu armcise cum erci cu cipile a lul (lacul a ramas cum . era .cu apele lui), PB, 182 ; 49227 ;
2°. la pdlcitea a lul din lac (Ia palatul lui din lac), PLit, 802; PAnt, 9t; 3°. s' lu-arucd'mrl
tru lcicul lu ~ddrl arslcin'll'{ (sa-l aruncam In groapa unde stau leii), Cod, t06 bl 0 ; 4°. $' lu
bdgcird tru lciclu a arslcin' llor (~i 1-au bagat In groapa Ieilor), Cod, t07 8 • - Cf. · ~i toponimlcele
Lac (Lum, II, 24; Al t90~, t22; WTh, 203·; 'H7t£LP• I, 90 etc.). - Pentru sensul ofosse•:
< :Mxxoc; ,,-" ; _pentru sensul tlac• : < lat. laeus ,lac, etang".
LACRAAIA, PScr, 22t; LACRIMA, sf.; pl. ld'crin'l (~i lcicrin'l - v. cciprd, casal, mcire2
etc.), •larme•, Dal, 118; Nic, 252 ; Mih, 253; Cod, 27"; PLit, 525. - t 0 • clira flntt'n'l di
ld'crin'l updrlie (curg flntlni de lacrimi fierbinti), PAnt, t57; BNA, II, 4; 2°. socirllecart'de
pi lcicrima dit ~rt;i (soarele ride pe lacrinia din ierburi), PAnt, 269; Bair, 69; 3°. l-lodrd
ld'crin'~le (1-au luat (napadit) Iacrimile), PB, t2tl5. - V. ldcrdmedzrl. - <lat. laer:ma
,,larme" . .
LA AI, sn., pl. ld' durl, untdelemn, •huile•, Nic, 250; GEl, t61. V. l'lolad ~i untu!emnu.
- < M3t ,-".
LADZINA, sf., pl. lddzine, clmp de pli.~unat Ia poale de munti, •plaine aux pieds des
montagnest, GrS, IV, 378. - V. lciznd. · '
LAFAZAN, . -nd, pl. lafdzdn'l, -ne, vorbaret, •bavard•, Dal, 118; Nic, 256. Sinonime:
polil6y, zburyecircu. - < tc. lafazan (t072) ,vantard".
· LAFE, st, pl. ldhl, taifas, •conversation, entretien; bavardage•, Dal, 118; Nic, 256 ;
Mih, 254; Cal. 1911, 57; BNA, V, 114. - t 0 • ldfe ~· muabete (taifas ~i petrecere), Millio, 51 ;
2°. mociri-u ldfea (ucide-o vorba, nu mai vorbi), PGr, 87 - v. mor' 2°; 3°. nora mutred s'
agrdngd ld'hlle ~· cuvendztle (nora cauta sa participe Ia taifasuri ~i Ia conversatii), · PB, 28310•
V. ldcdrdle ~i zborl. --: < tc. liif (t072) ,parole; babillage".

40 - c. 531 - Tache P a p a h a g i, Dictionarul dtalectului arom4n


LAGE -722- LAJfr

LAGE, sf. pl., bai terapeutice, •bains therapeutiques•, Kats, I, 79. - V. iledge. .
LAHNO, sm., pl. lahnddz, loterie; soarta; dot; sort.. .V. lfhmd' Iii lot. - < AIXJ(v6c; ,-".
LAII •eh•, Dal, 118; BNA, I, J40. - 1°. o tal Cole, o tal frdte! (e mai Cole, hei mai
frate !), PLit, 932; PAnt, 20 ·; 2°. o tal Mlha, o tal frdte (hlii mai Miha, hei drag frate),
LP, 107; PAnt, 272; Bair, 105; 3°. o tal picurdre! (e mai ciobane 1), PB, 1935; 4°. o tal
Kita, mutred ncod, Ia! (hlii mai Chita (~ristea), prive~te lncoace, mai 1), PAnt, 277 ; Bair:
119; 5°. gdlea, -agdlea, o tal sor! (domol, lncet, hai mai sora 1), RMac, II, 160; PAnt, 40;
6°. o lal Dodmne, Dumnidzdle! (o tu (drag) Doamne, Dumnezeule 1), Lum, II, 1,70; 7°. morl
tal lume, morl lal mlnte, morl tal port di nicukir! (mare hei lume, hei mai mintc, hai mai port
de gazda mare 1), BNA, II, 78; 133; 8°. lql oarfdna-a 'med fard (hei nefericita mea natiune !),
RA, I, 188 ; BNA, IV, 64 ; 9°·. tal F dnl a li Sle! (nefericite $tefane al Anastasiei 1), GrB, 2,
32; BNA, IV, 1:n; 10°. e, lal odmin'l di zdmdne! (hei, nepretuiti oameni din vechime 1),
PAnt, 218; 11°. tal dzl'le di-altdoard! (fericite, marete zile de altadata 1), RA, 186; BNA, IV,
62; 12°. hdlda-de! te tal junar! (haida-de I ce de flacau !), Velo, Q7; BNA, V, 61; 13°. te· tal
gloc! (ce minunat dans!), PAnt, 298; BNA, I, 126; 14°. te lal fried! (ce .de spaima 1), Lum,
II, ~71. - V. Iii gdle! - ln general, aceasta caracteristica ~i expresiva interjecUe exclusi'v
aromaneasca, foarte curenta, cxprima o etnica apropiere sufleteasca cu nuante de lndurerare,
de regret ~i de simpatie. - V. laW, precum ~i alb. laj, ldji! ,amico, compagno, caro".
. . LAICO, sm., pl. laicddz, •aic, daiquc•, Dal, 118; .Nic, 251 ; GEl,. 162. - < J..cxtx6c; ,du
peuple. pOJ>Uiaire". ·
LAIRl:ESCU?, vb. IV •'?>: un mer sd-n'l tt-l trag l~ bratd, s' ti lairUsc, s' ti crep, s'
ti hivrescu (un mar sa mi ti-l trag ln brate, sa te lovesc ( ?), sa te fac sa suferi, sa te bag
tn friguri), RP, 8, 8 (Aminclu). - Cuvtnt necunoscut. - V. ldUscu, luvescu ~i ldvrdsescu. ·
LAI{J, Idle, pl. ldl (articulat: sg. ldllu, ltila de noir; le malheureux•; pl. ld'll'i, ld'lle des
des
noirs, les noires•, ldll'i, ltille malheureux, les malheureuses• - v. Iii BNA, I, xv), negru;
nefericit, •1". noir; 2~. pauvre, infortune, malheureux; 3°. miserable, coqin, malin, funeste ;.
4°. deuil; 5°. cafe turc; 6°.· denh, Dal, 118; Nic, 251; Mih, 255; PScr, 221; PAnt, 451;
452; PLit, 943; PhOr, II, 690; Jb, XII, 103 ( < a.b. l'aj); DR, II, 481; IV; 727 ( < lat.
tabes); V, 547-550 ( <£J..cxroc;. lat.laius); PEtudes, 476 sq. ( < lat. tabes); PDict, 17-18 ( < lat.
•tajus). ~ .1° : olli ldl (oile negre); ml'ne va tundem ld'lle (mline vom tunde oile negre); lard
ld'lle nu li ~ti? (iara~i nu le ~tie negrele litere? = iar nil ~tie sa citeasca ?), Batp,. 63; BNA,
III, 136; Ldla-amdre (Marea-Neagra, gr. Mcxup7) a&J..cxaacx. tc. qara deiiiz, bg. cerno . more etc.),
PLit, 851; PAnt, 451; 2°: cddzri Noli, ldllu, n pd~e (Noti, sarmanul, cazu jos), BNA, I, 6;
di lalil ma lalu (mai nefericit declt un nefericit), PGr, 87; piing ~i ltill'i Fdr~irot (pltng Iii
bietii Far'ieroti), Fr, I, 3, 36; BNA, I, 8; s' dirlnd ldll'i-Arman'l (se istovesc nefericitii aro-
mani), Lum, IV, 167; PAnt, 286; BNA, I, 28; lo Buda~l 'nd carte Idle (Buda~i primi 9 scri-
soare lndurerata), PAnt, 296; BNA, I, 122; u ncrundrd ca ldlle a li Idle (o cununara ca pe
nenorocitele nenorocitei, ca pe cele mai nenorocite), PB, 20613 ; PA,nt, 94; ma s' nu-n'l kerdu
ldla mlnte (daca nu mi-oi pierde biata minte), Velo, 43; BNA, V, 75; dipunedm ... ·di tr'
un tal' mrinte greu (coboram ... de pe un drag munte greu), Lum, IV, 9; PAnt, 199; BNA,
V, 37; ldlle hedre cum li port (tristele fiare (lanturi) cum le port), Bag, 50; PAnt, 201; BNA,
V, 40; 3°: ded di om lalrl (am dat de om periculos); s' li-addrl lricrurlle ma lalil? (sa le faci
lucrurile mai rau? - ca adverb), Caraf, 61 ; nu dd di Piru~dna, cd va s' s' fdca ma .id'lle
(nu da (nu te atinge) de Piru~ana, caci o sa se petreaca cele mai teribile fapte), PenB, IV,
122; Caraf, 37; 4° : ·~l-bdga' ld'lle adodra (~i-a pus a doua oaia cele negre = s-a recasatorit),
PB, 191 87; 625; PLit, 525.; PGr, 88 ~ s' adrd' omlu ma~l tu la'lle (se puse omul numai in
cele negre, adieu tn doliu), BatP, 19; nu7l'l badzl ltila? (nu-l dai dracului ?), PLit, 61 ; 5° :
LAKI -723- L;lliPSE

vin'im_ Ia tini s' bem cl'ti un ·lalrl (veniram Ia tine ca sa bern cite o cafea ·turceascii); yin
ld'll'i (vin turcii) - · cf. gr. ,7tOAAol !J.Otiipol !J.Cic; 7tACXl<c»aOtV" (Passow, 78; 81); 6°: n'el /alii.
,negare", PLit, 578 - v. n'e/ ~i ha,a. - Partial, ·c uvtntul e sinonim cu : bulciud ( : u, leila
s' lu bald ,vai, batu-l~ar nefericirea" - expresie exchisiv femeiasca: v. klcuid 3°), cor~u (lalrl
f corbu si-n'l ii ved ,nefericit ~i nenorocit sa mi te vad"), marcii, ncernu, negru etc. - Ca
paralelisme semantice, cf. a~b. i zi ,nero; infelice, sfortunato" ~i gr. _!J.Otupo, !J.Otiipl) (Passow,
17; 23; 39; 57; 89 etc.). - Cuvintul circula in greaca ('Apll. 1096 ;· Passow, 385; Hris, 326 ;
347; 'Av8p. 177; Boga, I, 206) ~i in albaneza .(/lciji! ,pecora; capra"; 'l 'aj): irt aceste douii
limbi el pare a fi intrat din aromana. ~ DensAs, II, 53: < gr. Atil:o; ,,(oiseau) grive". - Cu
acela~i fonetism ca in Malrl, plalu : < lat. *lajus.
LAKI, inva·r. «cOte de !'osselet qui est .creux•, gaura (Ia ar~ic), Dal, 118; Plm, II, 222;
REB, 221 ( < IXUA(Xl~l ,sillon"). - Cf. alb. rake ,Thai" (GM, 235), gr. AtXXXIX ,fosse; creux~·
etc. ~i, aci, a/cikl, cazcica.
LALi\, sm., pl. /t'ill'n l (cf. tdld), unchi, •oncle•, Dal, 118; Nic, 252 ;· Mill, 255; PB,
625; PScr, 221 ~i PEt, 28 ( < lat. lalla . ,chant de nourrices".); DR, II, 535 ( < al.b. I' ale);
s' fl spun, o leila (sa-ti spun, o unchia~ule), PAnt, 301; BNA, I, 130; vin'e leila (a venit un-
chilil); ncl'indi!lun'l a liill'n'llor (salutari unchilor). - Cf. alb. iali! ,zio paterno; n.o nno", tc:
lala (1072) ,gouverneur d'un enfant" etc. (GM, 236), gr. AIXAiit;·
LALEI, sf., pl. la/el, Ialea, •tulipe•, Pal, 118; Nic, 252_; /ill~e di lalt!l (flori de Jalele),
.FJ, II, 5, 5. - < tc. lohl (1072) ,-".
LALfliATA, sf. pl. ctntari, •Chants•, Cod, 11511 ; GEl, 162. Grecism izolat, pluralul.
- Cf. ~i alb. /lalumena ,orchestra". - < AtXAl)!J.IX ,-".
LALiTA (Aminclu), sf. : yin di lallfa (vin din fructul socului), PLit, 196 - v. Ialita
/ilicil.
LALTARI, adv.: dada-a mea mi isusl lcillari, Duml'nica (mama mea rn-a Jogodit alal-
tiiieri, duminica), ICar, .112 - v. aucillarl.
. LAliARfNA, sf., pl. lamarlne, tabla de fier, •tOle•, Dal, 118; 'cu plata'rlle di lamarlna
(cu spatele de tabla de fier), LP, 56; BNA, II, 126 ~i xv1. V. ldmt'irlna. _:_.< AIX!J.Otp(vOt ,-"
LAMA, sf., pl. ldml, lama, •lame•: ldml di foe (lame de foe), LP, 8.- < AtX!J.IX ,-".
< fr.
LAMBAGf, sm., pl. lambagecidz, lampagiu, •allumeur de Iampes•, Da:l, 118; Mih, 256.
- < lcinibd.
LAMBA, sf., pl. ld'm;i, Iampa, •lampe•, Dal, 118; Nic, 252; Mih, 256; GEl, 162. V.
tampa, - < AtX!J.1tiX .. -".
LAME, sf., PAnt, 261; GEl, 162 - v. lamn'e.
LAMfT, -ta, pl. lamlf, -te paralytique? : mi n'ilula, ca lamltlu fi lu-.a prukeU,l (milu-
ie~te-ma, ca pe paraliticul ( ?) pe care 1-ai primit), Cod, 3026 • - Ph Or, II, 449 ( < t
german
lam ,paralyticus"). - Cuvtnt. fara circulatie. - < ?
LAMN'E, sf., pl. ld'mn'i, balatir, •dragon, monstre fabouleux•, Dal, 118; Nic, 252;
Mih, 256; PScr, 221; GEl, 162. - 1°. lamn'ea decide cap (smeul a aparut), PB, 501; 2°. lcimn'ea
bdrbdt (smeoaica mascula), PB, 11328 ; 3°. si-acafcird ... doarlle ,erki, ca ·docirld ld'mn' i (se tnca-
ierara ... eel~ doua ~erpoaice, ca doi balauri), PB, 1213 ; 4°. ld'mn'ile cu pedne (smeii cu aripi),
PAnt, . 62; 5°. ca ' na lcimn'e mt'ca (maninca ca un balaur), PGr, 82. V. lame ~i sinonimul
zmerl·. :-- < AtX!J.VIIX ,ogresse, Iamie".
LAMPA, sf., PB, 625; PAnt, 451; GEl, 162; FI, II, 5, 8. - v. lcimbd.
LAMPSE, sf., pl. ld'mpsi, stralucire, .Jueur; splendeun, Nic, 253. V. ldmbie. - <
AtX!J.\jl~t; .. -".
LANDONE -724- LAS'

LANDON.E, . sf., pl. land6n'l, cupeu, dandeam, Dal, 118; LANDON, sn.: arupse nooa
din dzdrl land6n cu un fil6ne (din zari a pornit tncoace cupeu cu un flacliu), Fl, II, 5, 9.
V. · cale~cd, careld. - Cf. tc. lando (1073) < fr. landeau.
LANGUR, -rd, pl. ldngurl, -re dangoureux•: yis ldngur (vis languros), Perd, 17'. - V.
ltngpr6s.
LANGUTA, sf., pl. ldngule, picaturii, .•goutte•, Dal, 118; Nic, 253; Dun, II, 99 (<lat.
nee + gutta); RF, II, 107 ~i CAr, 361 (·< alb. lagele ,nass, durchnlist"- cf. GM, 235: l'ak);
ldnguld nu itrmdse [lu bille] (In butoi nu a rlimas picliturli), Lum, II, '243; BNA, III, 52;
languid di-·a rdild (piciiturli de rouli), Bair, 17. Sinonime: kiculd, 16scut2. - Cf. alb~ . i le'ngelif
,liquido".
LAN9Ill, sm. ~i L_AN9IR, -rd, pl. ldnt;irl, -re, tescovinii, •piquette; petit vin; llmpide•,
!impede, Nic, 250; Mih, 257. - · < Myytpot~ ,piquette; petit vin".
LANTU, -ld, PB, 625; PAnt, 451, celii.lalt ._ v. aldnlu.
_L Ao; sm., fiirli pl., popor, opeuple•. V. ~;imld, yenos, ginsd, miUie, p6pul. - < lot6~ .. -".
LAP.~, sf., pl.?, lapovita, •pluie .melee de ncige•, Mih, 257. - V. idpuvifd, ldpdifd ~i
sinonimele jigdr6lfd, slodld, vldlurd. .
L.t\PTE, sn., pl. ld'plurl •laib ~i sm., pl. ldpfl daitance, laite• (Mih, 257), Dal, 118;
Nic, 254; Mih, 257; PScr, 221 ; PAnt, 451. - 1°. ldple f n'edre sun (laplc ~i miere slnt),
PGr, 88; 2°. ldple di pul'lil s' caflal Ia nls, ~· ldple di pul'lil afldl (lapte de pasii.re de ai fi
cautat Ia el, ~i lapte de pasare gliscai), PB, 1268 ; C~c, 47; PGr, 134; LP, 208 - cf.: lat,
·,gallinae lac" (Plinius), fr. ,lait de poulle", it. ,latte di gallina", sard. ,lacte de puddha",
sl. ,pile~ko mleko" ; Ia Bassoutos : ,L' oiseau lui repondit : ne m·e piq)le pas, ne me pique
pas le petit derriere·; je veux te faire, je veux te faire du lait caille" (CCP, XX, 125) etc. - ;
3°. dinll di ldple - v. dlnle 1°, germ. Milchzahn, tc. dlch sui etc. - Pastorii aromani,' mai ales
cei de Ia noateni, de· Ia oi sterpe sau de Ia berbecl, poarta In traista ·Jor kedlea cu ldple dcru
(v. kedle 2° ~i bdlul: ei se hranesc cu acest ldpli dil kedle - pentru care cf.: ,I Turchi. ..
fanno ancora certo lor latte agro ... " (Valle, I, 73); peJ:ttru tatarii Nogaies, cf. Tav, ·I, 473
~i 4 76. Acest ldpli dil kedle nu trebuie (.Onfundat cu ldplile dil (odie, care e lapte gras de vara
(din august), fiert ~i pus In foi, In burdufi, In care el sc tot lngroa~a, se lncheaga ~i se con-
suma dupli Crliciun ~ corespunde dr. laple de pulina sau laple de iarnd (cf. ~i VPast, 205).
- < lat. lac·, lacle ,lait".
LAPUVITA, sf., flira pl.- v.ldpd - , Mur, III, 79.- < bg. lapovlea ,temps pluvieux
et neigeux".
LAnE, sf., pl. -l drl, (spii.)lare, •action de laver., Dal, 118; Nic, 255; Mih, 258;. PB,
625; cdplu di yumdr nu va ldre (capul de mligar nu trebuie spalat). - v. yumdr 3° .. - v.
aldre ~i tail.
LARGU1 , adv., departe, doin•, Dal, 118; PB, 625; vin'ird di ldrgu nclo (au venit de
lncolo departe), PAnt, 63; di om cu semnu ...:.. ldrgu'! (de om cu semn ·- filie-te departe I);. PLit,
624 ; (udzl ldrgu di mine! (fugi depart~ de mine I) - cf. gr. 1-f,~xpliv; fr. ,au large, bandit I"
(LLP, XXI, 102). Sinonim : dipdrte. - V. aldrgu, alb. larg ,loqtano" ~i :
LARGU2 , -gil, pl. ' ld'rdzi (PScr, 221 : pl. ldrdzi - cf. (lira, ldcrimd etc.), larg, •large•,
Dal, 118; Nic, 254; Mfh, 258; PB, 625; PAnt, 451; edste ldrgu tu pldld'rl (e latg (lat) ln.
spate)- v. 6ipldrcu, tall. - <lat. largos ,large".
LARMA, sf., pl.?, larmii, •bruit, vacarme•, Mih, 258. Sinonime: crol, ylurullie, ldvd,
16ngie, 16scutl, sdldvdte. - Cf. dr. larmd, srb. larma .. -", fr. allarme.
LAS (mi), vb. I (ldsdl, -sal, -sare), Mih, 258; PScr, 221; PB, 625; ldsd, sor, pul'i,
las' s' bdtd (sora, lasa pasarile, lasa sii. ctnte), PAnt, 65 - v. aids.
LAS' ~i LA' - v. ldsi.
LASA -725- LAVDi\ 1

LASA, sf., fii.ra pl., legat bli.nesc al evlavio~ilor, · •legat., PTrec, 6-7.- Substantiv post-
verbal din las - cf. aldgif, dilcif, fdcd1 ,' tredcd etc. ~i :
LASI, LAS', LA', invar.: 1°. Ia' s' .,i-1 plt'ngif [ < ldsif si ·~i-1 plt'ngd} (lasii. sii. ~i-1
p11ngii.), BNA, ·III, 66; 2°. mea, dapola, ti s' va las' s' hiM (dar apoi (Ia urmii.), sA fie ce o
vrea,. ce o fi), LP, 124; 3°. ldsi si nit turnif'm (hai sa 'ne lntoarcem), Gram, 267; 4°. lcisi,
nu-i ' tivd (lasa (fie), nu-i nimic), PB, 35- v. as', dsi; 5°. ldsi ~· cdma ndol parddz (fie ~~
mai putini bani), PLit, 877. - < las + dsi.
LASPE, sf., pl. Ia'ski, noroi, •boue; crotte; fange; ~reph, Dal, 118; Nic, 255; Mih,
258; PScr, 221; PB, 626; GEl, 162; PLit, 182; cddzil tu ld'ski (a · cazut In noroaie), PGr,
88; /u-a/dsd' tu ld'ski (1-a lii.sat In noroaie), PLit, 524. V. tina. - < >.cicrnl) .. - ".
LASTIC, sn. ; LASTICA, sf. ; LASTIH, sn., pl. ldstite, ldstihl, elastic, •elastique; fronde
elastique; biberon; galoche•, Dal, 118; Nic, 255; GrS, VI, 385 ; PLit, 173; ldsticlu nu si
speald ~fne (biberonul n~ se spala bine), Lum, III, 56.-Cf. gr. eAota·nx6~. tc. laslyq (1072)
etc. - < fr. elastlque.
LAT1 , -ld, pl. tat, Idle, hit, darge•, Dal, 118; Nic, 255; cl'mpu /at (clmp lat). ·- Cf.
sapdldtd ~~ toponimicele: Sct'rpa ldtd, CFr, 92; a,' A«.- ('H7mp. VIII, 114).- Cuvlnt concurat
de sinonimul ltirgu2 • - < lat. latus ,large".
LA"r, ldld, .pl. tat, Idle, (spa)lat, •lave•, Dal, 118; Nic, 255; PB, 626. V. yaryaldl ~i
spildl. - V. /atl.
LATERNA, sf., pl. laterne, instrument muzical, •instrument musicah, Dal, 118; Nic,
255.- <?
L.o\TfN, -nd, pl. lalln'l, -ne: slrlgd ca ·vir latin (striga ca vreum albanez catolic), PGr,
88 - v. ldtfn, ldtinilltl.
LATRU, vb. I, Mih, .258; ldlrd singurd, pi lund (latra singura, Ia luna), Fr, I, 1, 8;
PAnt, 291; BNA, I, 4 - v. altilru.
LATURA, sf., fara pl., constelatle, «constellation: Ia Balance.?•, GrS, IV, 379. V. ld-
lrlip66. - < .?
LA00S, sn., pl. ld9osurl, :pscr, 211; Cod, 23 b1 ; Nic, 251; GEl, 163 - v. ald9 ~i
sinoninu~le cdbdle, (dle, riexim, stepsu.
LATfJ, sn., pl. /dfd, Nic, 256; Mih. 253; PScs, 221; Trib, II, 9-12, 33; Lum , III, IO;
va-l'l tree di gu~e lat!l (li vol trece lat tle glt), BNA, III, 16; # 'n'l-trag un latu di gu~e (~i-mi
trag un ~treang de glt), Bat, 18; n'i scodse ciCloru dit latu (mi-a scos piciorul din lat), GrB,
151 ; a(ired-le di lat!l di oospe (fere~te-te de cursii. de prieten) i ldturl di ldpudli (ochiuri de
ciorap). - V. aldtu.
LAfJ. (mi), "b. I (tal, lal,. ldre. - ludic. prez. :. /all,· tal, Ia, ldm, /at, Ia; imperf.: lam,
lal, Ia, lam, tat, Ia; perf: lal, l~l, Ia, ldm, /at, /drd} , Ia, spala, •laver; acquittero, Dal, 118;
Nic, 249 '; Mih, 259; PScr, 221.; PAnt, 451. - F . md'-sa bdga' s' Ia n vale (mama-sa a pus
sa spele In vale), PB, 631 - v. Plm, II, 208; 2°. cdtu~ea s' Ia (pisica se spala) - cr. : ,les
chats se Iaven\ Ia figure" (RT~, III, 98); ,il gatto che si lava, come si suol dire, Ia faccia"
(IlF, V, 1~9); 3°. ld'-ti . n cap (spala-te pe cap) - cf. dr. ,eu ll lau, el se rade" (Emin, VI,
364); 4°. mi lal di barge (m-am achitat de datorie). - V. a/dtl, aspel, ld 3 , ilmtut. - Pentru
dacoromana veche, cf. Cip, 158; C,Psal, II, 425; Dens, II, 565 - c~~; In aromana : imperativ
/d'-mi, ld'-ti (spala-ma, spala-te) · etc> - < lat. lavare ,laver" .
LAVA, sf., fara pl., zgomot, .vacarme, tumulte•, Dal, 118; Nic, 249; PB, .626; GEl,
163; di-a (umel'llor ldva (de Jarma familiilor), PAnt, 269; Bair, 69. - [Cf.· dr. ldvrli ~i tc .
. velvete (1315) ,tumulte"). ·- < M~ot ,-".
LAVDA1 , sf. dambda- onzieme lettre de !'alphabet grec•, PScr, 222; GEl, 163. - <
MJL~3ot ,,...",
I . ..\vn..\ 2 -726- LACRlMEDZU

LAVDA2 , sf., fara pl. - v. alavdd -, Cal. 1912, 47; cl'nld ldvda (clnta limda), BNA,
V, 44 ~i 128. - Cf. ~i alb. J.jet~d( ,86~et" (Hr, 194), lavdi (~i levddte) ,elogio, lode" .
LAVRU, sm., pl. lavri, specie de laur, •espece de laurien, CAr, 288. - < lat. luurus
.,laurier".
LAZ, sn., Dal, 119; PAnt, 451 ; GEl, 163; hidze un laz lu ~ileahe (lnfige un putnnal
tn seleaf), PenB, VIII, 21 - v. alaz ~i alb. l'aze ,langes Messer":
LAZARfNA, sf., pl. lcaarfne, paparuda, •(jeune) Tsigan.e qui, le Samedi de Lazar~.
danse et chante de maison en maisom, ~Lit, 733; Dal, 119; GEl, 163. - Cf. gr. Aet~etp(vet ~i
bg. lazarica ,le chant et Ia danse en l'honneur de St. Lazare". ·

.
LAZ(I)N.(, . sf., pl. ltiz(i)ne •endroit pour le pAturage printanier; halte de plusieurs .
jours que les Aroumains transhumants font aux pieds des montagnes pendant le printemps•>,
.
Mur, Ill, 82; GrS, II, 398. - V. ladzind, ca ~i gr. J.oc~woc ,IJ '!"61toc; de; ov 6rhouv 'l"OC 1tp6~oc'l"~
ltpoc; ~oax1)v xocdt T1)v &vot~Lv" ('Apr).., 5~) ~i alb. llazine ,paseolo .(per i mesi di marzo ed
aprile)" ~i lazine. - Cuvlntul e lnrudit cu dr. islaz. - Cf. .sl. lazili ,se transporter; passer".
LA1 , pron. pers. gen.-dat. pl. de Ia ·el 20°, lor, •leur•, Nie, 249; Mih, 253; BNA, I.
x1v. - 1°. dipusird n hoard-ld (au coborlt In satul lor), PAnt, 451; 2°. ld iJ.ed llicrile a Ior-Ia
(le-arn dat lucrurile loru-le); 3°. · pitreati-ld carte. - nu ld pitrec (trimite-le serisoare. - nu le
trimit); ,4°. ld edste fried (le e friea) - cf. t dr. . ,den po~ta Ia caste" (CC, 43325; - cr. ~i
CPsal, 4712 ; 3176 ; 3188 ; Dens, II, 181 etc. - V. It ~i ld2 • - < lat. illls.
-Ll2 , pron. pos. pl. enclitic ~i expletiv ·de Ia el 25°-31°, lor, deun, Nic, 249. - 1°. 6mlu-
Ui (omul lor); 2°. olli"ld (oile lot); 3°. birbefll'i-ld (berbecii lor); 4°. te ira dol'i-ld? (ce erau
cei doi lntre ei ?), AI. 1901·1902, 99; 5°. trd nfnte-ld lucrdrea! (sa le fie spre progresul lor
lucrarea I), BatP, 1923, 25. - Cf. dr. : ,Tatarli le era In spate-le" (CronM, I, 383) ; ,l\} tarii-le ...
(ibid., II, 115); ,proaspata mutarea-le fiind" (ibid., I, 54). Cf. ~i Dens, II, 186; RPrav, 173 ~i
PEp, 141-142. - V. l'i.
LAS: persoana a 2: a sg. de imperativ de Ia verbul fail: ld'-mi, ld'-ti,ld-1, ld'-i1, lii' -1'1.
ld'-le (la-ma, la-te, la-1, la-o, liH, la-le) .
. LACARDfE, sf., pl. ldcdrdfl, convorbire, •convers.a tion, entretiem, Nic, 251; lilcdrdie
cu mul'erlle (convorbire cu femeile), Lum,. III, 54; Cludisilu di aisle'! ldcurdie (miratA de aceasta
convorbire), PenB, Ill, 212; mare ldcdrdie 'tjl-(ac (mare convorbire liji fac), W, II, 10; PLit.
855; PAnt, 29. V. ldpdrdfe - ~i sinonimul la(e. - < tc. laqyrdy (1072; 1080) ,"!"".
LACARMARE, sf., PB, 626; W, II, 78; L.(CARl\IEDZtr, vb. I - v.ldcrdmdre, ldcrd-
medzi1 . .
LACIRDfE, sf., PAnt, 454 - v. ldcilrdfe.
LACRAMARE, LACRAMAT, Nic, 252; Mih, 253- v. ldcrtmdre, ldcrimdt.
LACRMIEDZtr, vb. I (ldcr~til, -mat, -mare), lacrima, •verser des larmes•, Nic, 252;
Mih, 253; PB, 626 (ldcdrmedzi1} . V. ldcrimedzi1. - <lat. lacrimare ,pleurer, verser des Jar-
rues".
LACRAJ\IOS, adv. ~i LACRAJ\IOS, -modsd, pl. ldcrdmoijl, -moase, lacramos, darmoyant;:
plein de larmes•: ct'ntd ldcrdmos (clnta lnduio~ator), L~m, III, 7; PA?t, 213; BNA, IV, 41.
V. ldcrimos. - <lat. lacrlmosus ,larmoyant". ·
LACRIM·AT, -ld, pl. ldcrimdf, -te, lacrimat, •pleure; baigne de larmes•: vln'e 'nd dz'uua
ldcrimdt (lntr-o zi a venit lnlacrimat), PB, 16330; cu ocl'il'l ldcrimdf (cu ochii In lacrimi).
Fl, II, 2, 4; PAnt, 253.
LACRIMEAtrA, sf., pl. ldcrimedle, lacrima, <larme•, PAnt, 451.
L~CRIMEDZtr, vb. I, PB,. 626; PAnt, 451 - v. ldcrdmedzi1.
LA.CIUMOS -727- LArt)ME

LACRIMOS, ~moasa, pl. lacrimo~l. -modse, Mih, 253; malca cripdta ~· ldcrimodsd (maica
:intristatli. ~~ lndureratli.), BNA, I, 58; ca adverb : _su(lillu-n'l . . ·. ldcrimos asculta (sufletu-mi ....
ascultli. lnduio~li.tor), Fr, I, 5, 71 ; BNA, I, 46 - v. ldcrdmos.
LACRIMARE, sf., pl. ldcrlmd'rl, lli.crli.mare, •action de verser des larmes, de pleurero,
Dal, 119.
LACRIMAT, -td, pl. ldcrlmtil, -te, lli.crli.mat, •mouille de larmes•, Dal, 119; PAnt, 454.
- V . .ldcrimdt. .
LACTUC.~, sf., PScr, 222 : eronat. - V. laptucd.
LACUSTA, sf., pl. lacuste, lli.c\Jstli., •sautJ.lrelle•, PScr, 216; Mur, III, 74; ldcustile (iura
(lli.c'ustele tiuiau), GrB, 2, 25; BNA, IV, 1~0; ldcuste-s dll$mdn'll'i bldslimat (lli.custe slnt du~­
manii blestemati), Trib, IV, 1-2, 31. V. gdldgustd ~~ sinonimul acrii>a. - < lat. *laeusta (cf.
locusta ,sauterelle").
L.U::Escu, Li\C:fRE, LAC:fT: miirea era ldcltd (marea era · turburatli.), Lum, II, 350;
BNA, IV, 100; apile si-avea ldlltd (apele se turburase) - v. alclcescu, aldcire, aldlit: - [V.
~~ laircescu).
LAFUSESCU, vb. IV (ld(usll, -sit, -sire}, a (con)vorbi, •converser., Mih, 254. V. la(e.
- < alb. llafo3em ,chiacchierare, conversare".·
LAGAl\1 \, sf., pl.?, origine bunli., •origine, naissance; bonne maisom, Mih, 254: easte
{eatd di lagtima (e fatli. de familie bunli.). Cf. gdma. - < ?
LAGA'ME, sf., pl. ldgd'n'l, canal subteran, PScr, 222; Mih, . 254- v. ldyume.
LAGARSfT, -td: arl'rl mu~edl '$i ldgdrsit (rlule frumos ~~ limpezit), Lum, V, 168 ; - PAnt~
264 - v. ldydrsit, dizldcit.
LA9fE1, sf.: altd ld!jie nu s' fate (alt fel nu se face), C~c, 39 - v. luyie1 •
LA9fE2 , sf., oglindli., Mih, 255·- v. ldyte, luyie2 •
LA~fN, sn., lighean, Mih, 25S- y. ldyin.
LA.r AnA., invar., limpede, •clair, limpide ; propre•, Dal, 120; Nic, 250 ; PB, 626 ; GEl,
161. - 1°. dpd ldydrd (apli. limpede); 2°. terlu easte ldydra (cerul e limpede, senin) - v~ sirin;
3°. arl'urlle sl'nlu ldydrd (rlurile slnt limpezi); 4°, arnim, adrd'm ldyard (am mli.turat, fli.curam
curat ca o oglindli.). Sinonim: limpid. - < Aotytipot ,matiere affinee".
L.~r.\nos, -roasa, pl. liiyuro~l, -roase, limpede, «limpide• _
: arl'url ldyaroase (rturi lim-
pezi), AI. 1928, 113 ; BNA, II, 58. - Cf. gr. Aotyotp6~ , flasque, mou". - < ldydrd.
LArA.ns:Escu (mi}, vb. IV (ldydrsil, -sit, -sire}, limpezi, •clarifier, rendre limpide•,
Dal, i20; Nic, 250; GEl, 160; tutu mintitura s' ldydrsi (toatli. lncurcli.tura s-a limpezit). V.
limbidzd'scu, dizlacescu, - < ).ocyotpll:w "-". .
LAr.\nsfRE, sf., pl. ldydrsirl, limpezire, •action de rendre clair, affinage•, Dal, 120;
Nic, 250.
LA.rA.nsfT, -td; pl. ldydrsit, -te u endu clair, limpide•, Dal, 120; Nic, 250. V. ldgdrsit.
I.AnC::Escu (mi}, vb. IV (ldyiCll, -Cit, -eire}, oglindi, •se mirer., Gram, 266. V . yilcescu.
< liiyle.
LA.rfE, sf., pl. Idyll, o.glindli., •miroiro, PScr, 222; Gram, 267; W, II, 52; lumbrisea
Ita di odra di nlnte ca cu alte ahl'te Idyll (st'rli.lucea lumea de mai lnainte ca cu alte atltea
~glinzi), Cod, 70 b7; videal cdsa-1'1 $i uborlu . ca ldyie (vcdeai casa-i ~~ curtca ca oglinda),
Bair, 66. V. lii(ile. - < yille.
LA.rfN, sn., pl. ldylne, lighean, •recipient en bronze•, PScr, 222 ; Nic, 250. V. ldljin,
liyen. - < ).ocyuvt ;,cruche":
I.Aru.&., sm., pl. ldyudz •les batons, les baguettes qu'on volt fixees des deux cOtes
d'un rouet - v. Plm, I, 149 b; 150 ao, Dal, 120. - < ?
L.\r'UME, sf., Nic, 250; PB, 626 - y. tuyume.
L.\HIOT -728- LAI:Esnr

L i hI o.t, -lodld, pl. Ldhlof, -lodle, sm., sf., polonez, leah, •Polonaise. - Cf. ~i all).
Lahiol ,Polacco". - < gr. < vsl. ljaeh ,polonus". ·
L.\Hl'AR, sm., pl. '1; LAHT}RA, LAHTARE, sf., pl. ldhld'rl, groazli., dfroi, epouc
vante, terreur•, Dal, 120; Nic, 256; Mih, 255; PScr, 222; PB, 626; PAnt, 451; GEl, 161.
- 1°. gri jonlle cu ldhldr (grli.i flli.cli.ul cu spaimli.), Velo, 20; BNA, V, 67; 2°. li loa ldhtdrlu'
cl 'ndu li videdl (te lua (apuca) groaza clnd le vedeai), Lum, III, 343; 3°. fined In brd(d cu
ldhldr un lrup (In brate tinea cu groazli. un truJ!), Trib, I, 10-11, 18; 4°. l'l-acdfd' tot 'na
ldhtdre (pe toti li apuoli. o spaimli.), Velo, 39; BNA, V, 78; 5°. di rrrdre ldhtdrd, l ' i ng:'i(d'
sl'ndzile (de mare groazli., slngele i-a lnghetat). Sinonime: cecqil, ddtd 2, lrom. - Cf. ~i alb.
lla(lari ~i llahtari ,spavento" (pentru -f- ~i -h·, cf., aci, afldre ~i aht.ire), precum ~i tc. akhUir
(60) ,dangers, . perils". - < Aot)(-rlipot ,anxiete ; impatience".
L.\HTAROS, -rodsd, pl. ldhldr6~l, -rodse, lnspllimtntli.tor, •affreux, epouventable • : un
p6lim ldhtdr6s (o luptli. lnfrico~li.toare), BNA, II, 18 ;'(antomd ldhldrodsd (fantomli.lnspaimtn-
tli.toare), Lum, II_I, 348.; '~l-bdte ·'nd cdmbdnd multu . ldhtdrodsd (l~i J>ate. (sunli.) un clopot
foarte lugubru), PLit, 965. - Ca adverb: liihldr6s . si-dvde cdmbdna (lnfiorli.tor se aude clo-
potul). - < ldhtiird.
LAHTARSESCU (mi) , vb. IV {ldhldrsil, -sit, -sire}, tngrozi, d 0 • d~sirer _ ardemment,
s 'impatienter ; 2°. effrayer, ·'<~nouvanter•, Dal, 120; Nie, 256; Mih, 255 ;· Velo, 38; BNA,
V, 77.- 1 o: un gl6ne dupa """ ~ · -·-·' .rsed (edtile (un flli.cli.u dupli. care fetele se prli.pli.deau),
LP, 122; filr6rll' i-a mel li ldhldrsed s' dispdrt di scumplu sofil (copiii mel care· se sacrificau se
despart de seumpullor camarad), BNA, II, 92; 2° : ma di-und-oard s' ldhldrsi (dar dintr-odata
se tnfiorli.), Fl, II, 1, 9; PAnt, 348. V. bubw!scu, ci#scu, fricuescu. - < Aot)(-rotpll:(J) :. -'' .
LAHTARSfRE, sf., pl. ldhtdrsirl, tnfiorare, tnfricare, •action de desirer ardemm ent, de
s' epouvanter•, Dal, 120; Mih, 255. .
. LAHT.\RSfT, -td, pl. ldhtdrsif, -te, speriat, •effraye, epouvante•, Dal, 120; Nic, 256;
as una trumpitile ldhtdrsite (trompetele sunau tnfiorate), GrB, 226; PAnt, 232; BNA, IV, 151.
V. bubuil.
L.\HURA, L.\HURE, sf., pl. lahUre, ldhurl (grli.mosteni), natramli., •fichu blanc ou noir;
chale de caehemire•, Plm, II, 178 ; Nic, 256. V. l'edhurd, bdlfu, l_iCerodnd. - Cf. gr. A!X:f.oup~
,cachemire" . - < tc. lahoury (1074) ,chale de Lahore".
LAIATA, sf., pl. ldli(, negreatli., moirceur, noircissure; obscurite ; guignon; m·a lheur ;
sacril~gee, Dal, 120; Nic; 250; Mih, 255; PB, 626. - 1°. pri cdsd s' vedde ldldfd (pe casa se
vede negreatli.); 2°. n'icfu s' ldndzidzd~te ~i scodte ldld(d (noul nli.scut se lmbolnli.ve~te ~i scoa'te
n~greatli.), Fl, 1, 4, 6 ; 3°. ru turn tim cdplu, . . . tt'pit; u~d ldldfd nipilrumld (oriunde lntorceam
capul, . . . tli.cere mormlntala (tipenie); o tntuneeime_· nepatrunsli.), GrB, 2, 31; BNA, IV,
133; 4°. ca ti ldldfd, Mitra aved ardfltd pufl'n (ca de ghinion, Mitr(e)a rli.cise putin), Cal. 1911,
55; BNA, V, 112 ; 5°. ldldfd cu sdclu (nenoroeire cu sacul, prea multli.), PGr, 88 ; 6°. ldldta
s' fate li~6r (nenorocirea se face u~or), PGr, 88 ; 7°. si modrd di '(odme ~· tu ldlil .(sli. m.oarli. de
foame ~i tn nenorociri), PAnt, 311 ; 8°. s' ti l'eti ldldfa (lua-te-ar pacostea), AI. 1928, 38; BNA,
Ill, 2; 9°. trdpse. ldlt!fle a 16clul (a suferit nenoroeirile pli.mlntului); 10°. Dodmne, te ldlil au
fdptd, di Armd'n'll'i ahl' te-ail trdpld, Velo, 36; PAnt, 329 ; BN,A, V, 106- v . Armd'n 7°.
- V. ldliscu ~i sinonimele cdlrdfa, 6istihle. - < lalil.
L.UESCU, vb. IV {ldil, ldil, ldire) , lnnegri, d 0 • • noircir; 2°. obscurcir, s'assombrir ;· 3°.
hAler ; 4°. s'ennuyer, affliger ; 5°. rendre malheureuxe, Dal, 120 ; Nic, 250; Mih, 254. -- 1° :
gd'lle, adunate stogurl, ldld pisti. citil (eiorile, adunate In cirduri, lnnegreau (formau· pete negre}
peste acoperi~uri), Lum, II, 351 ; BNA, IV, 103; ma c6r~il'l ma~l ldll!scu (ci numai corbii
lnnegresc, formeazli. puncte negre), Lum, IV, 167; PAnt, 286; BNA, I, 28; 2°: aild, disuprti,
cdnda ldld~te greil bldslim (aei, deasupra, pard blestem gr<>u apare negru, lntunecli.), _GrB~
LAfL'E . . :. . 729- I.AMD (jSESCU

1, 7; RA; 186; BNA, IV, 61; 3° : lu cl'mpu va nd ldldscd sodrlle (Ia dmp soarele ne va
tnnegri); 4° :· ld si Uli a l[l6n'llor (li s-a urlt voinicilor), Fl, I, 3, 10; vrei s' · n'i ldle~ti inlma?
(vrei sa-mi amara~ti inirila ?}, PB, 206118 ; ldi~l fedla tu hicdte (ai tntristat (ai lnveninat) fata
la ficati, Ia plamlni), PLit, 832; PAnt, 31; 5°: ne si-aldsd, ne s' ldld~te (nici nu poate fi
parasita, nici nenorocita}, Fr, I, 5, 60; BNA, in, 46. - V. ltescu. - < lalll.
LAfL'E, sf., pl. ltlll'l, dezgust, •dego~~·. Dal, l20; Nic, 251.
LAfRE, sf., pl. Ulirl, lnnegrire, caction de noirclr etc. - v. ldUscu•, Dal, 120; Nic, 251;
Mih, 255. Sinonim: ncdrn'iddre.
LlfT, -td, pl. ldil, -te, tnnegrit, •noire!; assombri; ·hiUe; afflige, triste; malheureux•,
Dal, 120; Nic, 251 ; Mih, 255. - 1°. slurl ldil (sUlpi lnnegriti}, Lum, II, 271; 2°. 'nil di cd'lrd
sedra ldlla, cu terlu aslupdl (lnlr-o zi, spre seara sumbra (posomorlta), cu cerul tnchis}, Lum,
II,. 350; BNA, IV; 101; 3°. lillie di sotb-e (ptrlite de soare); 4°. ldlla! ... cu te n'lld di (/lilt
lo s' mi-acdJdl (nefericita!. .. cu ce (etta) mila tncepu sa rna cuprinda de glt !}, Lum, II,
236; BNA, IV, 35; 5°. clnd td l-riit17U., ldlla (clod ea, nefericita, U vazu}, ArE, 12; . 6°. '*l-trd
mu*dld ldlla (l*i era frumoasa-; sarmana}, PB, 133 ; 7°. au*ll'i .. . Ulit tu-arnirl ma '~l-n'ergu
(blitrlnii. .. ci-*i merg amarlti Ia iernatic); PAnt, 270; 8°. ldill'i gton'l (nefericitii ·voinici},
AI. .1927, 90 ; 9°. ldlla-l'l di vi(ind· (blestemata-i de vecina), BNA, III, 120. - V. lilt.
LliTlJRi\, sf., pl. ldllurl, negreata, moirceur - v. ldldld•, Dal,- 120; Nic, ·251.
L.\fTfJ, -Iii, pl. ldi(, ldi(d, negru de tot, •noir fonce•, Dal, 120; lalll, ldlfrl (negru, negru
d e tot). V. gdldlfrl ~~ sumuldlfrl, gr. i..etytou-ro'l)t; (Boga, II, 223).
Li\KEil AX, sf., pl. ldlcerlie, lacherda, •thon saie•, Dal, 119; Nic, 251. - < ).etK~p3oc

LlLi\NC)fTA, sf., pl. ldldnt;lle, lalanghita; •pate frite ; cr~pe• , Nic, 252. - V. ldnt;ir)d,
ndldm;lld ~~ tc. lalangua (1072) ,sorte de pAte faite avec des oeufs battus · et faririe". - <
i..eti..ety>ci\-ret ,-".
LALi\TOARE, sf. ~~ adj. f., pl. ldldl6rl, zi lucratoare, •jour ouvrable, non !erie•, Dal•
120; Nic, 252 ;' Mlh, 256; PB, 626; CDDE, 942; ml'ne·edste ldldloare (mline_ e zi lucratoare);
' nd dzrlrld ldldlodre (tnlr-o zi de lucru), Fl, I, 5, 7; BNA, II, · 8; dzt'lile ldldtOrl strnlu lrl
odr((Jn'l (zilele lucrAtoare slnt · pentru saraci). - V. ldvrdloare ~~. Ia CFr, 16328: dztrrld i'aca-
lodre (zi lucratoare}, iar In· meglenoromAna: ldlodrd (GrS, III, 408; CapM, 166). - < lat.
*laiHtratorta:
LhfTi\, sf., pl. ldllfd •fleur de sureauo. V. lalltd ~i lillle (di usl'c). - < ?
Li\LlJDi\, Li\L1J M,- sf., floare, Dal, 120; Nic, 252; 261; PB, 626; PAnt, 452- v .
JultrM.
Li\Mi\RfNi\, sf., Nic, . 252; GEl, 162 - v. tamarind.
LODAAi\, sf., pl. ldmbd'dz, lumlnare alpa mare, •cierge•, Dal, 121; Nic, 253; GEl,
162; trnd (eard ~~ trnd ldmbdM (o lumtnare mica ~~ o lumlnare mare alba}. Sinonim: lumi-
.nare. - < i..et~.t7tli3oc ,-".
Li\MBfE, sf., pl. ldmbil, flacara stralucitoare, •fl~mme resplendissante•, PB, 626; lun'.lna
~~ ldmbia l'l-u deddird lu ocl'i (lumina ~~ flacara stralucitoare i-au dat In ochi, 1-au tacut
·sa nu poata vedea}, PB ~ 2498. V. ldmpse ~~:
Li\MBISESCU, -vb. IV {Ulmbisil, -sll, -sire}, straluci, •briller, resplendirt, PB, 626. V .
.ldmbuses~u. - -< M~.t7tw ,-".
Li\M8RUSESCU, · vb. IV, Nic, 253; GEl, 162 - v . Ulmbisescu, lubrisll ~i sino-nimul
3ctntil'idzrl. - < AOtfL7tuptl:w ,lnire, briller, scintiller".
UMBUSESCU, vb. IV, GEl, 162 - v. ldmbisescu, limbisescu.
LAMNfE -730- L;\RDZfRE

L.:\liNfE ~i LAi\IN'{E, sf., pl. ldmnil, ldmn'il, teava, .tuyam, Dal, 121 ; GrS, IV, 244;
lo lu(ekea di ldmnie (a luat , de teava arma), Fl, II, 7, 19; bat ... cu cundlikea ~· cu ldmnia:
(bat ... cu patul armei ~i cu teava), BNA, I, ·14.- V. ndmlie.
LkNDURAl, sf., PScr, 222 ( < lat. *harundula) - v. lt'ndurd.
LA'NDURA2 , sf., pl. ld'ndure, bare;\, •barque•, PScr,, 222 ( < tc.); REW, 5071 ( < tc.) ~
CAr, 282 ( < alb .. ljundre). Sinonime: cdike, vdrcd. - < alb. hindri! ,barca".
LANDUREADA, sf., pl. ldnduredle: ca pul'l di ldnduredud (ca pui de rlndunea), Lum.
IV, 168; BNA, I, 34- v. : ·
LANDUR()~E, sf., PAnt, 452 - v. llnddrri~e.
L.\NGUROS, -rodsd,- v. llngdros 1 •
LANe;{ M, sf., pl. ldnt;idz1 gogo~i ce se fac mai ales pentru o femeie lahuza, •pAtisserie
· soufflee•, PEtim, 13. - V. ldldn~ila.
LAPAfTA (Bitolia), sf., Mur, III, 79 - v. lapd, ldpuvifa1 •
· ;LAP.:{RD{E, sf., pl. ldpdrdll, balivcrna, •baliverne; gasconnadco, DR, II, 535. V. la-
cdrdle ~i sinonimele kirlrird, paparbeld etc. - < alb. Iaperdhi .,discorso osceno" .
LAPTAR, sm., pl. tapldrl, laptar, •laitien, Dal, 120; Nic, 254. - <lat. lacturlus ,qui.
a rapport au lait".
LAPTARA ~i L_{PTARE, sf., pl. IUpld'rl, placinta de lapte, •galette faite.'a vec du laib.
Nic, 254; Mih, 257; CFr, 108. V. ldplodre ~i pita di ldpte. - <lat. lactarln ,qui a rapport
au lait".
LAPTAnf{J, sm., fara pl., lapt~ mult, •beaucoup de laib, Dal, 122. - < ldpte.
LAPTOARE, sf.; pl. ·ldplOrl (Beala), Mur, III, 78 - v. ldpldrd, laplodn'e ~i taplricd . .
LAPTOASA, adj., pl. ldplodse, !aptos, «<aiteuse, qui a du laih, Dal, 122; Mih, 257;
PB, 626; cd'prtle malleclke sun laplocise (caprele malteze slnt laptoase); laplodsilc ·~r-a(edta
(oile sau caprele cele laptoase l~i fatii), BatN, 4. - <lat. laetosus ,qui a du lait".
LAPTlJCA, sf., pl. ldplrife •laitue - v. ydlUflM; galette au lait - v. ldpldrd•, Nic, 254;
Mur, III, 78; CN, 103; 173; CFr, 108.- < lat~ Inetucn ,laitue".
LAPTUESCU, vh. IV (ldplull, -uil, -uire), mulge, <traire•, Dal, 122. Sinonim: mulgu _
< ldple.
L.{PTUfRE, sf., pl. · taplulrl, mulgere, •action de trair~•. Dal, 122.
LAPTU{T, -ld, pl. ldpluif, -le, muls, •traih, Dal, 122; udzlre taptult (uger muls). - V.
aldpldl.
LAPlJDA, sf., pl. ldpudz, ciorap da partie basse .d'un bas; bas•, Nic, ·254 ; Mih, 257;
CN, 165. Sinonim pdrpOde. - Cf. gr. Aot7to\i3ot ,-", sl. tapa ,patte".
LAPlJ~E, sf., pl. ldpu~l, sfircul urechii, •lobe d'oreille•, Dal, 122; Nic, 254. - < ?
L..\P(i~{J, sn., pl. ldpri~e, lapu~, dleur de coucou ?•, Dal, '122; Nic, 254; PEt, 28 (!at-
lappa +-u~); DR, III, 832 ( < bg. lapuh); PEtim, 13 ( < alb. tepushe, llapushii ,specie di
erbaggio a foglie larghe, farfaro" ).
LARD(E, LAB AfE, sf., pl. ldrdil, grasime, olard; panne de pore•, Dal, 122; Nic.
255; Mur, III, 79; GEl, 162; Jb, III, 164; ldrdie i umtu (grasime sa\~ unt), AI. 1903, 93_
V. liyM ~i usl'ndzd. - < ).otp3l ,lard".
LARDZESCU (mi), vb. IV (ldrdzil, -dzit, -dzlre), largi, •elargir», Dal, 122; Nic, 255;
Mih, 258; ldrdzim ml'nica (largim mlneca); llndi-te ~· ldrdzed-te (lntinde-te ~i late~te-te). -
< lat. largire, largiri ,donner largement".
L.{RDZfME, sf., pl. ldrdzin'l, largime, dargeur; etendue», Dal, 122.; Nic, 255; Mih.
258 ; PScr, 222; pl'ndza dri ldrdzime di un col (plnza are .latime de un cot) . •
LARDZ(RE, sf., pi. "ldrdzlrl, largire, taction d'elargir; elargis.s ementt, Dal, 122; Nic,
255; Mih, 258; came~lle vor tardzlre (cama~ile trebuie largite). V. ldrgulre.
LJ\lWZfT -731-

L.MlDZ{T, -ttl,. pl. lardzlf, -te, largit, •elargi•; Dal, 122; Nic, 255.
LARGON'Ifi, -godn'e, pl. llirgon'l, -godn'e, amplu, tlarge, ample•: ca si si-aspimli llir-
gon' l (ca sa apara arato~i), Fl, I, 3, 11. - Pentru -on'lU, cf. ~i vb. all:i. largti'nj ,allontanare".
LARGUESCU, LARGUfRE, LARGU{T, Dal, 122 - v. llirdzescu, llirdzir(, llirdzil. -
Pentru -uescu, -uire, cf.· ~i alb: larguar ,lontano, discosto". - < ldrgu.
L\RGURffJ, -rie, pl. 14rguril, prea larg, •trop large, qui est asscz large•, Dal, 122;
una vulodgli llirgurJe (o poiana destul de larga), Fl, I, 2, 7.
LASARE, sf., lasare de singe; inchiriere, •saignee; Ioyer., Gram, 267 - v. allistire.
LASA.T, -tli, PAnt, 452 - v. allistit.
LASATURA, sf., Dal, 123 - v. alasliturli.
~ASPUSESCU (mi), vb. IV. (la~pusil, -sit, -sire), intina, •crotter, salir; crepirt, Dal,
123; Nic, 255; GEl, 163; llispusim pizul'ile (tencuim, b¥lgarim prispele). V. ldspe. - < J.rxa-
n6vw ,"""''.
LASPUS{RE, sf., pl. llispuslrl, vacaluire, caction de crotter, de crepir•, Dal, 123; Nic,
255.
LASPUSfT, -Ui, pl. lqspuslf, ~te, tnnoroiat, •crotte; crepit, Dai, 123; Nic, 255; cdl'i
sunfu IUspustt pt'nli di pl'nticli (caii sint noroiati pina Ia burta).
LASTARE, sf., pl. llisltl'rl, vlastar, •drageon, rejetom, Mih~ 258. V. v!Usltir. - Cf. alb.
lasfdr ,getto, ramo".
LA~KITOR, sn. , r:l~chitor- v. li*cator. . .
LA~TURA, sf., pl. IU*turl, amestec murdar, mbjet de rcbou·t ; pele-mi!lc•, Dal, 123. -
v. tuva.~ituru.
LATfN, ~nd, pl. llilln'l, -ne, catolic, •catholique•; Mih, 258; PNum, 33. V. latin ~i pa-
pisttin. - < it. Iatino.
L.:\TINESCU, -nedscli, pl. ldtine#l, -ne*ti, latinesc, «latin•, PScr, 222.
LATINfCI{J, -ce, pl. llitinfCL, -ce, pllngaci, •enfant plalntif et mechant., PNum, 34.
< llitin. ·
LATRAPO A, sm., pl. llitrlipOdz, carul mare, da grande Ourse•: llitrlipodzl'i aved i*ilu
di multu tn fer (pe cer aparuse de mult carul mare), Cal. 1911, 100. V. ldturli ~i trlipod~ . - <
aJ.e-rpo7t68~. A£~TpOu7t68~rx ,'!lplwv. Ia ·grande Ourse".
LATURA, sf., pl. lliturl, latura, tlavure; eaux grasses, rin~ure•, Dal, 123; ·Nic, 256;
adun ldturl trl porcu (string laiuri pentru pore). - < lat. la\•atura.
LATURfN'E, sf. - v. liturin'e.
LATUROS, -rodsli, pl. llituro*l, -rodse, plin de l~turi, cplin de rin~ur~•: mtn'l ... lalu-
rotise (mtini. .. pline de laturi), Fl, I, 5, 8. Sinonim : liros . ...:. < ldturli.
LA@ASESCU, vb. IV: si azl lli91isitli (s-au ln~elat, au gre~it), Cod, 1916 - v.:
LA8IPSESCU, vb. Iv'; LA8IPS{T, -tu·, Nic, 250; 251 - v. alU9ipsescu, aU{9ipsit ~i
sinonimele (tixescu, para-l'edu, stipsescu.
L.{@OSfRE, sf., pl. lli9osirl, gre~ire, cerreur•, Cod, 2323 - v. alli9ipsire.
L.\lJTA, sf., pl. lliute, alauta, «<uth•, Mih, 259; Mur, III,· 81. - Cf. gr. J.rxouTrx. alb.
lahUte, tc. laouta etc. (GrS, VII, 294).
LAVASESCU, vJj. IV (ldvlisil, -sit, -sire), a fac.e zgomot, daire du bruih: ·llivliseti
.scdmnul, zt;ileti arlizbollu (scaunul cu pieptenu~i fllcea zgomot, r:lzboiul de tesut urla), Lum,
VI, 4, 21. -:- < ldvli.
LAVA~ESCU (mi), · vb. IV · (ldvd~il, -~it; -~ire), murdari, t'saliro, Dal', 123; Nic, 249.
Sinonime : mtryescu, murdliripsescu, ca ~i likisescu, nctircu 3°. - V. llivli*ilurli.
LAVA~fRE, sf., pl. llivli~lrl, murdarire, •action· de salir, salissure•, Dal, 123; Nic, 249.
- V. llivu~dri ~i lirusire.
-732- -LEA.

1•.:\v.~~fT, -til, pl. ldvtl~l/, -te •salh, Dal, 123; Nic, 249.
L.\V1~IT11R1; sf., Lum,. V, 176- v. ltlvu~ilurtl, ltl~lura.
L1V1T1JRA., sf.; pl. ltlvtllurr_, zgomot mare, •(grand) bruit1 vacarme, tumulte•, Dal,
118 ; Nic, 249. - < ldvtl.
LAVDARE, sf., pl. ldvdtl'rl: nu neap ldvdtl'rl (nu lncap laude), PAnt, 161 - v. aldiJ-
dare.
LAVDAT, -Ia, pl. ldvdd/, -le,. Hiudat, .Joue, renomme•: ·~r-erd lrel mdslurl ldvddf (l~i
crau trei zidari laudati), PAnt, 67. - V. aldvddl.
LAVfL'E, sf., pl. ldvll'l, murdarie, •malproprete, salete•, Dal, 123; li liivll'e pi dlnllt'l
tncarctfl di jdt;intl (cc necuratenie pe dintii plini de materie alimeJ;}tara), At. 1903, 22; Lum,
V,113. - V. lclvu~ie, sinonimul ltirtl ~i:
LAVOS, -vodstl, pl. ltlv6!'l, -vodse, murdar, •sale.•, Dal, 123; Nic, 249; Mih, 259; PB,
626; BatP, 47; Fr, II, 267; ma ldvodsa di nl'stl nu s' (tlfed (mai murdara declt dtnsa nu se
putea), Fl, I, 5, 8. - V. ldvu!}iscu.
LAVRASESCU, vb. IV {ld11rdsll, -sit, -sire), ttnji, •deperir, languir, avoir Ia phtisie•,
· GEl, 163; s' li hivredscd 11' lclllrdsedscd (sa te dea prada frigurilor ~i sa te tuberculizeze), Mac,
35 (,bolnavirc de plamlni"); PLit, 863 (,sa patime~ti"). - V. ltlvrusescu (~i laircescu).
LAVRATOARE, sf., pl. ldvrdi6rl (Aminciu, Saracu, Turyea)- v. ldlcllodre -, CAr,
288 ; PenB, III, 241. - Consoana -v- nu se poate explica declt <\in grupul consonantic la~n
-BR- (cf. PFon, § ~22). E posibil ca acest -v- sa fie o influenta a vb. alb. tevr6nj ,!avo-
rare''.
L1VRUSESCU, vb. IV (lilvrusll, -sit, -sire), obosi, •(se) fatiguer, lassen, Mih, 259. -
V. ltlvrtlsescu, avursescu (~i vb. alb. le(v)r6nj , lavorare, arare; muoversi").
L.\VRUSfRE, sf., pl. ldvrusirl, ostenire, •action de fatiguen, Mih, 259. Sinonime: apus-
lusire , avursire, etc.
LAVUESCU (mi}, vb. IV (ldvuil, -ull, -ulre}, rani •blesser•, Dal, 123; PB, 626; GEl,
163. - Ac_tiunea sau sensu! acestui verb e In legatura numai cu efectul unui glonte de arma.
- Sinonime: artlnescu, pliyuescu. - < :Aocl36v~ .. -".
L1VUfRE, sf., pl. ldvuirl, •action de blesser; blessureo, Dal, 123: V. ldvuiturd, ltlvusire.
·LAVufT, -ld, pl. ttivulf, -le, ranit de glont, •blesse. (par une balle)o, Dal, 123 ; PB, 627 ;
PAnt, 452 - v. agudll. ·
LAVUITURA, sf., pl. ldvuilurl, rana de arma cu foe, •blessure faite par une baUe•,
Dal, 123.
UVUSESC'U, LAVUSfRE, L.i\VUSfT, D_a l, 123; Nic, 250- v. ldvuescu, ltlvuire, ldiJuit
~i agudescu . 3°.
LAVU~ARI, sf., murdarire, CLitur, 130- v. ldvtlj~lre ~i:
LAVU~ESCU (mi), vb. IV; LAVU~fRE, sf., Mih, 259 ..:.. v. ltlvtl!}iscu.
LAVU~fE, sf., pl. ldvuj~ll, murdarie, •salete•, Mih, 259. - V. lclvll'e ~i:
LA.VU~ITUR.~, sf., pl. lclvuj~ilurl, murdarie, •salete• : ml'na acdfa mulle l(lvuj~ilurl (mlna
prinde multe murdarii), AI. 1903, 27. Sinonime: cufJr.tl, murdtlrWke. ·
LE !, LEA! •he, Ia fille!; he, Ia femme h , Dal, 119; Nic, 256; CEI, 71. -'- 1°. ' l'l-lodra
. .. le! dodild Cilnicodn'e (~i-au luat. .'. fa! doua sotii de cilnici), PLit, 1025; 2°. o led KiJii
(drl'irodtu! (o fa Chita far!i.eroata !), PLit, 864 ; PAnt, 19; 3°. de, led s6ro- dzt'te una (de, fa sOI'a
- zice una), PAnt, 295 ; BNA, I, 122; 4°. gred-n'l, led scumpa! (graie~te-mi , fa scumpa !),
PB, 7511• - Aceea~i folosire ca ~i interj. a~li!, a-led! - V. li-le! ~i DR, I, 190. .
-LEA, sufix. Cf. .: an-cl'tilea, an-ddulea,, an-lreilea etc. - In DR, III, 397-405 nota 1 :
< ~at. libel. In PMor, 15: < articolul feniinln plural-le de Ia cardinale (dodiUe ,cele doua" ,
pdlrule , cele patru" etc.), plus -·a amplilicativ (cf. ~i PEp, 182 sqq).
I&ADZE -733- LEG

LEADZE, sf., pl. ledzl (Ohrida), lege, «loh : era lind leadze (era o lege), PB, 16610;
s.' nu hibd pidipsit di leaclze (sli. nu fie pedepsit de lege), PB, t67 11 - cf. Lum, I, t45 ~~ l46.
Sinonim: nom. - Azi, CllVIntul nu mai circula.- <lat. lex, legem ,loi".
LEAG.~N 1 , sn., pl. leagdne, )eagan, •berceau; balan~oiro, Dal, 119; Nic, 256; PScr,
222; PB, 627. t 0 • nat ln leagdn si nu n(a,e (sa nu tnfa~e prune In feaga~). :Mac, I, 78; PAnt,
t97; BNA, V, 28 ; . 2°. s' u din'ic ninga . dit leagtn (sa o sft~ii Inca din Ieagan), PB, 1232' ;
3°. a cul i (eata di pri ledgdn? (a cui e fata din Iea_gan ?), PLit, 739. Sinonime: clin'ea, sdr-
mdnftd; lrocnd.- V.:
LEAGAN: (mi), ~b. I (ligdndl, -nat, -ndre}, legana, •bercer; balancer; se dandinen,
Dal, t20; Nie, 257; Mih, 259. - t 0 • vrel s' leq.ilzin'l (ieturlclu? (vrei sa legeni pruncul ?) ; 2°. s'
ledgdnd fddzll'i. s · leagdnd (se leagana fagii, se Ieagana), PAnt, 28; 3°. cl'ndu lmnd s' 1e4gand (clnd
umbla se mladie): - CDDE, 973 : < lat. *leviginare; DR, III, 512 : *lig + -dna; DA : legana
< lat. *liginare (cf, ~~ BPh, IX, t49).
LEANE, sf. (pl. Unurl}, lene, •paresse; faineantise•, Dal, 119 i Nic, 257; Mih, 260;
PScr, 222; PLit, 525; CEI, 71; l'l-u ledne *is' · mt'cd (li e lene chiar sa manlnce), PB, 36612;
nu *tea te va dzl'cd leane (nu ~tia ce l!lseamna Iene), Fl, I, 1, 2; PAnt, 342. Sinonim: tim-
bilf'ke. - < vsl. Iilnl ,pigritia".
LEANGA, invar. ~i LEANGU;-gd (pl. leandzi, -dze}, prostanac, •sot, nigaud, bayeur
aux corneilles•, Dal, 119; Nic, 257; PGr, 89; PEt, 48 .( < llingu + ledne) ; DR, II, 536
( < alb. langlia ,levriere"); edste un leangd (e unul lnalt ~i prostanac), FI, II, 5, 4; dzl' -l'l-u
,ledngd *' §lumitdte" (zi-i-o ,prajina (= .prostanac) ~~ jumatate"), Fr, I, 8, t25; PAnt, 175;
BNA, III, 58; bodte leanga nu-dr.e (lungana ( = pu~ca) nu are voce), PLit, 405. Sinonime :
c¢ra, hl'eara, Umbld etc. .- Cf. ~i co~pusul mutuleangd, precum ~i gr. "Aeyya.~ ,haut" (Bo·ga,
II, 33).- < ?
LEAPA, sf., pl. ledpe, ureche de sarica, •,oreille" d'un manteau - v. Plm, I, t28-130;
II, 188•: sdricd cu ledpe (sarica ci1 urechi). Sinonim: ureacl'e. - < alb. llape ,orecchio della
scarpa ; falda della gjubba".
LEAPID (mi}, vb. I: ancdlicd' ccilu ~· lipidd' dzedna (a lncalecat calul ~~ a trecut
coasta), -Mih, 29 - v. aleapid.
LEASA, sf., pl. lease, leasa, elale; •clOture de haie, porte d' un _e nelos, d'un pare a
moutons; filet, rets•, Dal, 119; ~rS, II, 398. - t 0 • ·pl'ndzd ... ndisatd ca lind ledsd (ptnza ...
deasa ca o leasa), Lum, V, 11-t2, 40; 2°. tu toe di li~e, lind leasd vtrtodsd di clirpen (In Joe
de u~a. o leasa vlrtoasa de curpen), FI, II, 3, 2; 3°. /elisa di cutdr (ieasa (u~a) de strunga),
PenB, VI, t33; 4°. piscd!lu, mindult, la ledsd muntrea~te (lnglndurat, pescarul prive~te Ia
mreaja), Lum, VI, 4, 23 - v. poahd2 • V. liseaua. - Cf. ~i alb. Use , .p orta dell'ovile", gr.
"Aiciaa. (Boga, I, 211; II, t45). - < bg. lha ,claie".
LEASTRA, sf., pl. ·ledslre, aripa de pe~te, •nageolre d'un poisson•, Mur, 111, 87. - < ?
LEFCA, sf. , pl. Ufti, plop, •peuplier - , .. plup; nigaud - v . lecingd, tembld•, Mur, III,
87. - Pentru s"nsul migaud•, cf. LL, III, 225-226 ~~ dictonul dacoroman ,lnalt ca plopul
~i prost ca gardul". -:-- < "Ae:uxa. ,peuplier blanc".
LEFTER, -rd, Nic, 258; LEFTERfE, Nic, 259- v .' eU(Oir, ele(terie.
LEG (mi), vb. I (ligdl, -gat, -gdre}, lega, •l 0 • lier, attacher; 2°. s'engagcr, s'obliger
- v. cap 20°.; 3°. rendre impuissant par sortileges - v. mdyipsescu; 4°. nouer- v. (ac 3°;
so. murir- v. coc 2°: 6°. s'obstiner; 7°. cerner- v. anvdrlit;edzu, ntircl'iclzi1•, Dal, 1t9; Nic,
257; Mih, 260; PScr, 222. - 1°: lu-avea ligatd (lirll'i (II Iegase hotii); dli-ti s' ledzl cl'nile
(du-te sa legi ~linele); 2°: cil io mi leg, lea mlimd-a mea (caci eu rna oblig, hei mama mea),
PAnt, 64; nu ti leagd vt'rdoard te nu pot si scott n cap (nu te obliga niciodata la ce nu poti
sa scoti (sa duci) Ia eap~t), ·PLit, .525; 3°: VldhUtile lu-all ligdtd pi Gaga (dacoromaneie 1-au
-734- LER9E

vrajit pe Goga), GrB, 256; 4° : pon'll' i. .. ligarli pocline (po;nii. .. au Iegat fructe), PB, 302'' ;
5° : nu-l'l liga' mintea ninca (mintea nil i s-a. copt Inca), PLit, 544 ; 6° : aestu u liga' ca yu-
marlu pri punte, PB, 206 26 - .~ yumar 2° ; 7° : askerea ligcl' piidurea (armata a lnconjurat
padurea). - < lat. ligare ., lier"·. ' .

LELE , sf. , fara pl.~ boala mortala, •tante Ia maladie, maladie mortelle», PB, 627. -
1

1°. ficl?rll'i ' $1-locircl telea · di fried (copiii, de !rica, s-au lmbolnavit), C~c, 49; 2°, vrel s' ul
morl fitlorlu , sii-l'i dal Ulea a fiCt6r/ul? (vrei sa-l faci sa moara copilul, sa-i dai copilului
moartea ?), C$c, 30; 3°. ·~r-Io U/ea (se imbolniivi mortal), PGr, 89 ; 4°. ' $l-lo ll!lea $i s' duse
1' ni'scl (~i-a luat moartea ~is-a dus ~i ·e a), GrB, 1, 12; 5°. olie '$i-loara ltflea (oilc au murit),
Fl, I, 6, 24. V. Uta 2°. - < bg. Ieija , tantc". ·
LELE2 , in~ar. •terme de tendresse : cher(s), chere(s)•, Dal, 119; Nic, 258; PB, 627 ;
da-n'l, Ute; una apa (da-mi, draga, o apa); pr' lu tricura, Ute fiCl6ri? (dragi feciori, pe unde
trecura ?), PLit, 1029. - V. le! ~i:
LE-LE I, LELE 13 •helas I•, Dal, 119; 'Nic, 258; PB, 627.- e. Ute glone al Gluvara!
(vai drag voinic al lui Giuvara !), PAnt, 54 [refren) - cf. : ,un cheval merveilleux, Iele"
[refrain], DozF~,' 39 ; 2°. Ute, mama! (vai, mama 1), BNA, III, 66; 3°. Ute corba-n'.l d' erl! (vai,
biata-mi de mine 1), Velo, 33; PAnt, 327; BNA, V, 104; 4°. Ute, ketile, te-d.re s' patiJ.! (vai,
piele, ce are sa pateasca I), BNA, HI, 88 ;. 5°. .U/e-n'l keale!, Ule-n'l kea/e! (vai mie, piele I,
vai pielea mea 1), PB, 20726 ; ·PAnt, 95. - Cf. ~i gr. /..~/..e !L' ('Apr/.., 57; Boga, I, ~13; II,
224). - V. ol-/eU!- < bg. hHe ,ah, oh, ouf 1".
LELIC, sm., pi: telill, barza, tcigogne•, Dal, 119; Nic, 258; DR, II, 536; GrS, VI,
385 ; Ulitll' i, cl'ndu bat, (ac scur6ame (berzele, clnd bat din plisc cu ·capul dat pe spate, fac
mlijdei). - zicatoarc populara. V. luUc, uiutec ~i sti'rcu. - Cf. gr. /..~/..exoc~, alb: letek, bg.
Ulekii. · ~i tc. leilek (1081) ,-,cigogne" .
LEMARru, -yiJ., pl. Umq,~yi, -ye, lacom, •gourmand•, Dal, 119; Nic, 251; Mih, 260 ;
GEl, 163. Sinonime: hdrb.u t, hftru, llxur, tdmdh. - < )..oct(Locpyo~ ,.-".
LEMNU, sn., pl. leamne, lemn, 1°. bois; 2°. imbecile - v . cutur 2°», Dal, 119; Nic,
258; Mih, 260; PScr, 222 ; PB, 627; PAnt, 4~2. ~ 1°: · di un Umnu fall cruie $' ' /up ala
(dintr-un lemn faci cruce ~i Iopata), PI.,it, 526 - cf. : ,Dintr-un lemn faci ~i cruce ~i·lopata"
(Hint, 3) ; , Arro i!voc ~u/..o <pxu!Xvouv xocl 't'O <poupv6<pTuocpo xocl TO xorrp6<p't'uocpo" (' Apii.
113) etc. ; ddu-n' l una furtle di ledmne (adu-mi 0 lncarcatura de lemne) ; lt!mnu ga/~in
•epine vinette•, Da.l , 119·; 2°: lt!mnu s' dllsi, buCtum s' turna'· (lemri s-a dus, bu~tean
s-a lntors), PLit, 526; s' dusi Umnu f vine furtutire (s-a dus lemn ~i s-a intors !urea),
PLit, 526; di un temnu sun crult (dintr~un . acela$i lemn slnt croiti), PLit, 525. -;- < lat.
lignum ,bois".
LEPRA, sf., pl. Upri, .Jepre•, Dal, 119; Nic, 258; Mih, 260; PScr, 222; PB, 627;
GEl, 163. - < Mrrpoc ,...I".
LEPURE, sm., pl. lt!purl, iepure, olievre•, Dal, 119; PB, 627; PLit, 526;. ca tepur~
l'l-fUdze Ct6rlu (ca · iepur~ ii fuge piciorul), PGr, 89; ti feCtrl Ctor di Upure (te facui picior de
iepure = te-am lntrecut) - v. ciCt~r 6°. - V. l't!pure, l'lopur ~i alb. Upur.
LERX, sf., pl. lire, jeg, •crasse; salete; souillure•, Dal, 119; Nic, 258; Mih, 260; GEl,
163; ft!sea aca/iJ. Ura (fesul prinde jeg), AI. 1903, 26. V. ldvll'e, like ~i alb. Ure ,sporcizia".
- < /..l!poc , -".
LERCA, invar. , ud plna Ia piele, leoarcii, •trempe•, Mih, 260: mul'ecit Urea di plodle
(ud leoarca de ploaie). Sinonime : bl' londa, muceale, pupul'lrl. - < ?
LER9E, sf. pl., pantaloni, •pantalons•? (far~eroti) ; palanchin •especc de palanquin•
- v. patalone, PLit, 94; Dun, II, 56. - < ?
LEsTA -735- LICURICESCU

LESTA, adv., gata, •preb, Dal, 19; testa etiste (este gata), PGr, 89. Sinonime: etmu,
hclzl'rcu, hl'rlu. ·- Cf. gr. McntX ,lestamente". (Somavera, I, 212). - <it. Jesto ,presto".
LE~E, sf., pl. U~url : .t rel. . . ldpi eard tedsi n pddi lt~i (trei. . . iepe erau lntinse jos
maeelarite), PB, 12018 - v.:
LE~tl', sn., pl. lt~url, lnslngerat, •action de rosser; ensanglante; carnage; cadavrc,corps
morh, Dal, 119; Nic, 258; PI,.it, ·998 (pl. le~l). - 1°. U~i l-(edfe (1-a snopit In bataie, 1-a
facut ca un cadavru .lnslngerat), PGr, 89; 2°. brdfdle li-am lt~i (bratele le am lnslngerate),
Fl, II, 3, 3; 3°. Ul}i tu todf~ pd'rllli (mace! In toate partile), Trib, II, 7-8, 25 - v. ctrdilib,
clrlt~i; 4°. aestd urlfdme di le~il (aceasta urltenie de cadavru), PenB, VI, 142; ·5°. pri ltl}url
nu vedz vulturl (pe cadavre nu vezi vulturi), Lum, IV, 167; PAni, 286; BNA, I, 28;- Cf.
~i gr. 'AiGLIX (Passow, ·2292 ; 'H7ttLP• IX, 45~ v. 1401; alb. lesh ,cadavere, carogna". - < tc.
Jecll (1072) ,cadavre; charogne".
LETA.Cic.:\ (Bit6lia, Cru~ova), sf. - v. litciClca.
LETNA, sf., pl. lt!tne, pastrav, •truite•, CEI, 71. Sinonime :. c6ran, pestruv. - < bg.
Jetnlca ,-".
,LETtJ, vb. IV, WTh, 314 - v. litescu. ·
Ll~TCA, sf. pl., zdrente, doque, haillo~, guenille•, Mih, 260. Sinonime : clol'lil, partdld.
< alb. lecki!, pl. ·1ecka , ,cencio, straccio, brandello".
LEUR{E, sf.," pl. leuril, basma ro~ie, .voile rouge de tete•, Mih, 260. - V. IUM.rd. - < ?
LEXICO, s~ .• pl. lexicddz, Iexie, d~xique•, Dal, 119 ; Nic, 258; · GEl, 163. - < J..e:-
~Lx6v .. -".
LEXUfRE, sf., pl.. lexuirl, lacomie, •gourmandise•: di lexuire ~· di ehtril'e as s' nd
aldsa'mil (hai sa ne lasam de hlcomie ~i de du~manie), Cod, 13 Iii. - V. lixurie.
Ll, acuz. f. pl. de Ia ed : pddurlle li drsird · (padurile le arsera) ~i articol proclitic fe-
minin: sunt domn'l te (rlng li llime port (slnt domnitori ce sparg ale lumii porti), PAnt;
1_65; Miha-a li Sullcine (Miha al Sultanei)~ LP, 105; PAnt, 271 etc. .L V. a. li ~i BNA, IV,
23..
LIBADE, sm., pl. libadedz, libadea, .veste courte a manches, sorte de bolero•, Dal,
119; Nic, 262; Mur, III, 88; Plm, II, 180. - < tc. llbadtl (1074) ,veste courte ouatee".
LICATURA, sf., pl. licdtrirl (gramosteni), a~chie, •ecla~ de bois, copeau• - v. nicd-
tura.
LICNfE, sf., pl. licnil, haita, •meute•: . 'nd licnie elise n edle (In drum iese o haita),
Lum, II, 254 ; licnille di lukl. .. mtcdrd mrilte vdfl (haitele de lupi. . . au mlncat multe vaci),
Fl, · II, 1, 6. Sinonim: ulmie. - Cf. gr. AUKLVLcX, 'Atxouvtc% ,en troupe(au); meute" ('Apr 'A, 59;
l:tXp, 17); lakln' ci ,;troupeau de cheveaux" (Hoeg, II, 134) - (lat. lacinia ~i gr. iuxo~)."
LICRASESCU, vb. IV (licrdsil, _-sit, -sire}, Iicari, •luire, scintiller.: rind. cdndila sltibd
licrdseci tu udd'lu cdldn (o candela slabii. licarea In odaia calda), Fl, I, 5, 4. - V. licuredzil.
LIC~OR, adv., u~or, degeremenh, DR, I, 426 ( < sl. comparativ Ugu§i). - V. 1il}6r etc.,
~i mgl. lic;~6r (PMegR, II, 89; GrS, 111, 409; CapM, · III, 176 : l'ic~6r).
UCUR, sm., pl.?, lucire, •lueur•: nocipte ... mul'ecita tu licur di stedle hrisusite (noapte
·... scaldata In striilucire de stele aurite), Trib, II, 9-12, 25; izvur. cilbu (l'rd licur alb di
steaud (izvor alb fiira licarire ·alba de st~a), FIP, 8. - Cf. ·ucurlClil, alincescu, dr. licuri ~i sl.
likil ,image, figure".
LICUREDZtl', vb. I (licurcil, -rat, -rare), Iicari - v. licrd~~scu - : un hir di lun' ind . . .
licured dipdrte (un fir de lumina .. : licarea departe), Fl, I, 1, 13. - V. licur ~i:
LICURICESCU, vb. IV (licuriCil, -Cit, -eire}, Iicari, •scintiller.: pi kipita a mrintilul
Smolcu licuriced una lun'ind ar61Je (pe cre~tetul muntelui Smolcu licarea· o lumina ro~ie), Lum,
III, 204. - < licuriClil.
LICU:JtfCI(J -736- uroN

LICURiC:UJ, · sm., pl. /icuriCI, licurici, •ver-luisanh, Dal, 119; Nic, 260; Mih, 261;
BNA, II, 56 (pl. n. licuriCe) ;' /icurli'fl'i ... aprindea candlle pi lu ldrbd (licuricii ... aprindeau
candele prin ia\'bii), Lum , II, 245; PAnt, 217; BNA, IV, 72. Sinonim: l'lul'eac.- Cf. ~i alb.
l'akuriki ,chauve-s.o uris" (Hr, 197),' la/~uriq ,pipistrello".
LICURfKE, sf. , pl. licurlkl, mincare de post cu dovleac, •plat maigre fait avec des
citrouilles•, Mih, 261. - < ?
LICfNI (griimosteni): licini di Ia murmlntl s' nu-cll (sii nu ai. . . ?).
LIENE, sf., lien'l, Jighean, •aiguiere, cuvette•, D.a l, 120; Nic, 257; PScr, 222.V. · /'iyen,
ilene. - < tc. Jelen (1081). ,cuvette".
LIFIOCAR, sm., pl. liflocarl, alun, moiseti~n. Si11onim: alun. - < Ae~p-r6xocpov ,-".
LIFIQCARA, sf., pl. lift6care, · alunii, moisette•. . Sinonim : alrlita, luna2 • - < Aetp-r6-
x.txpov ,,.,": ·
LlGARE, sf., pl. liga'rl, Iegare, •action de lier, de s'engagero, Dal, 119; Nic, 259; Mih,
261 ; lal capsumcln, ligdre vrel di prun (hei nefericite, trebuie sii fii Jegat de prun), BNA,
II, 92; eclsli trt ligare (e de legat = e nebun, -ii).
LIGAT, -Ia, pl. ligat, -te, legat, die, ·attache; ferme, resolu; sagace ;· ensorcele•, Dal,
120; Nic, 259. - 1°. calu eclsli ligdt (calul e legat); 2°. grecl~te ... cu un gralll ligcll (griiie~te ·
... cu un grai ferm), .PAnt, 279; 3°. Fecl~l tn hoclra ma ligclt (loan .mai cu cap in sat),
Batp, 27 ; 4°, g16nile a tail eclsti ligclt (fiiiciiul (logodnicu), mirele) tiiu e vriijit) - v. leg 3•;
PMic, h-13; CorsoR, 8 etc.
LIGAl\lfNTU, sn., pl. ligamlnle, legiimlnt, •pacte, obligation•, CODE, 971. ,..... <lat.
ligamentum ,bandage, bande".
LIGAN ARE, sf., pl. !igana'rl, legiinarc, •action de bercer, de se dandiner>, Dal, 12Q;
Nic, 259; Mih, 261 ; mi doclre cclplu di ligandre (ma doare capul din cauza leganatului).
LIGAN AT,. -tu., pl. liganat, -te, legiinat, •berce, balance•, Dal, 120; Nic, 259; PAnt,
453.
LIGATURA, sf., pl. ligatrlrl, legiitura, •lien, liaison; pacte, obligatio.n•, Dal, 120; Nic,
260; ~lib, 261; PAnt, 453; hll'ea a amira'lul va martdre, cu ligatura s' u flied s' arl'da (fiica
hnpiiratului vrea sa fie miiritatii, cu legiimlntul ca sa o faca sii r~da), CalGrB, 71; PB,
3648; u vlndic ma$l cu 'na ligiilrlra (o vindec numai cu o conditie), PB, ·4528. V. ligdmlntu.
- < lat. Ugatura ,ligature".
LIGOACE, sf., Mih, .261; Fr, il, 251 ; florl di· ligoclce (flori de primulii), CalGrB, 122
- v. liyoc!Ce. ..
LirAREAiJA, sf., pl. liyart!l, nuia, •osier; bAillon•, PLit, 316; · GEl, 165; culclr di
liyart!l (strungii de nuiele de riichitii); l'l-bdgtl' liytlreclrla (i-a pus ciilu~ul tn ·gurtl), PLit, 691.
V. yareclrla.· - < )..uyocpui ,osier; gattilier".
Lfr &A, sf., pl. lly&, untura, dard•, Nic, 259; GEl, 165. V. liirdle ~i umtura. - <
/,.(y8oc ,graisse; tache de graisse". .
Lir &OS, -oodsd, pl. liy66~l, -6oclse, unturos, unsuros, •graisseux; crasseux•, BatP, .11;
mtcdre liyooclsa (mlncare unturoa~ii); om liy66s (om cu pete de griisime). - · < llyM.
LirEN, sn. ;. LirENE, sf., ·pl. liyt!ne ~i liyt!n'l, lighean, ccuvette, bassim, Dal, 120. -
V. lit!ne ~i gr. )..tyiv~ ,- ~' .
LirtC:Escu, vb. IV, strliluci, CLitur, 130- v. ltlyicescu.
uro.ACE, sf., pl. liyoclce •perce-neige?; Violette?•, Dal, 120; PAnt, 453; (lorl di liyo,Ue
(primiiviirite), CalGrB, ·122; BNA, IV, 32. - V. ligoclce, ccltita ~i dr. lugaciu •cordiere•. - < ?
LirON, -yond, pl. liyon'l, -yone, sm., sf., adj., ogar, devrier mdle, levronne•. Sinonim:
6~a. - Cf. alb: langrla ,levriere". - < )..ocyov~x6v ' ,-".
-737- LILA

LiruCEAR, sm., pl. liyucedrl, cilu~ar mascat, cpersonne iravestie et masquee portant
des sonnailles attachees a sa ceinture et, le jour de l'an, allant de porte en porte en recitant
quelques vers•, Dal, 120; GEl, 165; WTh, plate I (reprodusA In PFolk, plan~a I); PFolk,
37; PEt, 42 ( < £J.oyo11). V. arugucedr lji babu~edr, gr. J.ouxot-Mcl:p (Hris, 116). - < ?
LirUSESCU, vb. IV (liyusil, -sit, -sire), le~ina, cs'evanouir, se pi\mer•, Nic, 260. V.
aydl'isescu ~~ li~in2• - < J.~y6 11 w ,affadir le creur; se pi\mer".
LirUSfRE, sf., pl. liyusirl, le~inare, cevanouissemento, Nic, 260.
urusfT, -td, pl. liyusif, -te, epuizat, cevanoui; surcharge, affadissanh, Nic, 260; din
cl'mpu liyusif (epuizati din clmp), BatN, 15; dulfedme li~indtd, liyusitd (dulceatli prea lnche-
gatii In dulce), AI. 1903, 93.
LirUTASTRU, sn., pl. liyutdstre, traistii de par de caprli In care se dli orz cailor,
•musette (pour les chevaux)•, GEl, 166; PEt, 29; RH, II, 193: < £J.oyo11 ~ciytaTpo 11 ,traista
pcntru cal".
LIHNAR, sn., pl. lihndre; LIHNARE, sf., pl. lihnd'rl, opait, «lampion, lumignon•., Mih,
261 ; GEl, 163; un au~itfe l'l-card ndrea- lihndrlu (un blltrln ciruia li curge nasul - opaitul),
PLit, 380; sidled cu lihndrlu nlngd nt'sd (stlitea cu opaitul llngli ea), PenB, IV, 111. Sino-
nime: cdzindr, gaz. -cr. !ji alb. lihndr ,candeliere". ...:... < AU)(vcXp~ ,lampion".
LIHOANA, sf. ~~ adj., pl. lihodne, Iliuzli, •femme accouchee•, Dal,_ .120; Nic, 265 ;
Mih, 261; PScr, 222; GEl, 164. - Cf. !ji alb. lahonl ,puerpera". - < At)(ii)\lot ,.-".
LfHUD, -dd, pl. llhudz, -de, lihnit, Iacom, cdefaillant, mort de faim, gourmand - v.
Umoryu etc.•, Mih, 261 ; GEl, 164. - < ).~xou31j~ ,friand; gourmand".
LIHUNEATA, sf., pl. lihunef, lauzic, •(temps des) couches•, Mih, 261; GEl, 164. -
V. lihunll'e.
LIHUNESCU, -nedscd, pl. lihune~fl, -ne~ti, de Iauzli, •de femme accouchee•: astrisari
lihune~tile
di trel orl (a slirit peste ccle de lauzli de trei ori), Fl, 1, 4, 7.
LIHUNfL'E, sf., pl. lihunfl'l- v. lihunedfa -, Dal, 120; Nic\ 265; Mih, 261; GEl,
164; hedvra di lihunil'e (frigurile de lliuzie), Lum, I, 142. - Cf. gr. At)(W\1~ ,couches".
LIHUNIPSESCU, vb. IV (lihunipsil, -sit, -sire), lii.uzi, .~tre en couches•, Dal, 120;
Nic, 265; GEl, 164; Fl, I, 4, 6. - < J.~xw11t:uw ,.-".
LIHUNIPSfRE, sf., pl. lihunipsirl, liuzire, •etat d'~tre en couches•, Dal, 120; Nic,
266.
LIHUNIPSfTA, adj., pl. lihunipsite, Hiuzitii., •qui est en couches•, Dal, 120; Nic, 266.
LIHUNLfKE, sf., pl. lihunllkl- v. lihunil'e -, Dal, 120.
LIHUN'EATIC, sn., pl. lihun'edtife •cadeaux allmentaires que les amies font a une
nouvelle accouchee - v. ldn~f&b, Dal, 120; Nic, 265. Sinonim : bugunlfd. - < ).~)(W\1~­
"'t'LXOY ,lllllll".
LIKE, sm., pl. likedz, patli, •tache, souillure•, Dal, 119; Nic, 260; Mih, 259. V. liki-
sheu lji sinonimele ldvll'e, Ura. - < tc. leke (1081) ,-".
LIKESCU (mi), vb. IV - v. alakescu - , Mih, 263; s' likescu ht'rpe (se lipesc flegme),
Lum, I, 73; codje di himunic nu s' likqte di buric (coaji de pepene verde nu se lipe!jte de
buric), PLit, 522.
LIKISESCU (mi), vb. IV (likisil, -sit, -sire), pita, csouilleJ:•, Dal, 119; Nic, 260. V.
ldiH'JJescu, lirusescu. - < like (cf. tc. Uki itmek ,souiller").
LIKISfRE, sf., pl. likisirl, pii.tare, csouillure•, Dal, 119; Nic, 260.
LIKISfT,, -td, pl. (ikisif, -te csouille•, Dal, .119; Nic, 260.
LIKITO!RE, sf., pl. likitOrl, lipie, cpain ordinaire en forme de galette•. - Cf. likheu.
i .fKitl", sn., pl. llkil, liceu, «lycee•, Dal, 119. - < Mxt:~o 11 , - " .
LII.. A, sf., pl. lild, liliac, dilast. V . .;lurt;luvdn. - < AtNi , ..".

47 - c. 531 - Tache P a p a h a g 1, Dlcflonaruz dtalectulut arom4n


LILEC -738- LfMB.i\

LILEC, sm., pl. "tite{l, Nic, 392 - v. telic, lutec.


LILfC.~, sf., pl. lillie, PScr, 222 - v. laittct ~i:
LILftE, st, pl. lillce, floare, _, dleun, Dal, t2o; Nic, 26t ; Mih, 26t ; PB, 627 ; PAnt,
453; DR, II, 536 ( < alb. lule ,fiore" + -Ue); Ph Or, II, 757; LP. - t 0 • lilicea . .. li '~l-u
poartd nveastile Ia tuvlttd (floarea ... pe care nevestele (miresele) ~i-o poartll. Ia maramll.),
PLit, 862; 2°. Ftlr~iroatile cu lilice n cap (fa~eroatele cu flori pe cap), GrB, 254; 3°. lilUe
di ureacl'e (floare Ia ureche), PGr, 89; 91; 4°. di lilUe skin ~· di skin /illce (din floare spin
~i din spin floare), PLit, 527; 5°. s' modrtl lu lilicea a an'llor (sa moara In floarea anilor),
BNA, IV, 90 (lilicea a dn'llor < dr. ,floarea vlrstei"]; 6°. lillce alva (mu~etel); 7°. liliCe
di usl'c (floare de soc) - v. ldliftl. Sinonime: flodrd , lulrUitl ~i ciceke. - ln viata estetico-senti-
mentala a aromanilor, floarea· e departe de a avea rolul pe care II are In viata dacoromanilor
- cf. PLir, t70 sqq. - Cf. ~i bg. lullcka ,narcisse". - < ?
LILfN9E, sf. pl., brlndu~e, •fleurs jaunes; colehique • (gramosteni). - < ?
LILI~TRUF.~, sf., pl. lilil!trrife, fraga, •fraise•, GrS, IV, 379; PEtim, t3. V. luluslrriftl.
< alb. l)'lystrydhe ,fragola".
UMANE, sf., pl. limtl'n'l, liman, •port., Dal, 120; Nic, 26t ; Mih, 26t ; slngura-n'l
limane (singuru-mi liman), Bair, t7. - < tc.- Uman (1086) ;.-".
LfMA1 , sf., pl. lime, Iacomie; aversiune; •gourmandise, appetit vorace; aversion, haine•,
Dal, -120; Nic, 261. - t 0 • lima te u bate lrimea di az (lacomia ce blntuie lumea de azi), Fl,
II, 3, 9; 2°. lima greaua li bate' (aversiune grea te framlntll.) - v. lisa. - V. limtlrylt, lixurie.
-·- < ).(JLIX ,-".
Lfllt\2, sf., pl. lime_, pill!., •lime•, Dal, 120; Mih , 26t; PScr, 222; GEl, t64. Sinonim:
arin{e. - < )._(JLIX , -" <it. Uma.
LIIIADURA, PEt, t4; LIMA AURA, sf., pl. lima6rirl, melita. •broie, ecangue•,. Dal,
121 ; Nic, 261 ; GEl, t64; uri manti mari, mari : di una parte da nedutl, di aldntd gi'lndina
- limt1Mra (un mimte mare, mare : lntr-o parte ninge, in ·cealalta da grindina - melita),
PLit, 38i ; ca limtldrirtl l'l-si drile grira (ca melita li merge gura); · PLit; 530. - < ocv&J.Lo3otlpoc
, tournette ; tourniquet". ·
LUIAREAOA., sf., pl. limtlrel, glt, · col, collet; action d'eviter, effroit,- GEl, 164."-
10. l-lodra di limtlreaua s' lu-astraga nafoaril (1-au Iuat de guler ca sa-l azvlrle afara), PB,
4585 - v. yica' ; 2°. l'l-aca{tl' limtlreaua (i-a apucat gulerul (i-a lnhiitat gltul) = nu-l lasa· ln
pace), PGr, 89; 3°. nriedsta '~l-aca(a' limareaua (mireasa -~i-a apucat gltul = se hispaimlnta),
PB, 3031•; 4°. limareaua ·~l-da di nls (sa dai ~i sa fugi de ·el), PGr, 89- v . dab"'ga. Acest
ultim sens circuli! ~i In Iegatura cu invar. iledld: tritd hodra fd{e ileald di 'alstu om (tot satul
zice· ,Doamne, scapll.-na" de acest om), Ll,lm, V, t8. - < AIXIJLIXpta ,collier ·(de· cheval)''.
LIMARrfE, sf., pl. limaryll, Iacomie, •gourmandise•, Dal, 12t ; Nic, 251. V; lexuire.
- < AIXIJLIXpytli , -" .
LUIARriSESCU, vb. IV (limliryisll, -sit, -sire), H'icomi, •convoiten, Dal, ·121; Nic,
261 ; GEl, t64. v. limaxescu. - < AIXtJLocpyw ,-".
LUIARriSfRE, sf., pl. limaryislrl, lacomie, •action de convoiter, convoitise•, Dal, 121.
LIMARriSfT, -td, pl. limaryislt, -te, Iacomit, •convoiteux•, Dal, t21.
LIIIAXESCU, vb. IV, GEl, t64 - v. limuxescu ~i lingarsescu.
LUIBAR, -ra, pl. limbdrl, -re, vorbaret, •loquace, bavard•, Dal, t21. - V. limbut~li.
LhiBA, sf., pl. limbe, limba; •t0 • langue; 2°. langue, Iangage; 3°; flamme; 4°. poids
d'une balance romaine ; battant d'une cloche• etc., Dal, 120; Nic, 261 ; Mih, 262; PScr, 222.
- 1° : b6ulu .~· leciga di codrne 11i-6mlu di limbd (boul se Ieaga de coarne ~i omul de limba),
PAnt, 9; l'i scutea llmba nafoara lli 'lll-arldea cu nls (li scotea (li arata) limba ·afara ~i-~i
biitea joe de el), PB, t864 ; 2°: 6mlu limba 1-fa{e, limba lu-aspdrdze (pe om limba II face
LhlBID -739- LUlNfU

(II aratli. ce e), limba II strica), PLit, 691 ; llmpa-a omlul s' va (graiul _omului se -vt ea,, e dorit),
PGr, 90; care '~l-ldsd ilmba-a lul, s' lu-ardd pira-a f6culul (cine l~i Iasli. limba lui; -s-li.-1 arda
para focului), Mac, I, 78 ; PAnt, 197; BNA, V, 28; 3°: calu ... scodse limbe, limbe di foe
(calul. .. a scos flacli.ri, flli.cli.ri de foe), PB, 272 31; llmbi ----:- llmbi l'l-si dufe gura (gura li merge
ca o melitli.), PGr, DO; PB, 9785; 99' - v. limd6urd; 4°: llmba a clntdril'el (limba eantarului),
Fl, I, 4, 8; limbd di cl6pul, di clmbdnd (limbli. de clopot, de clopot de bisericli.); -- 5°. 'imba
afea n'ica (omu~or, «luette•); 6°. limbd di moarte •derniere volonte•; 7°. scoale llmba (l~i bate
joe, •il se moque• - cf. ~i tc. dil lchyqarmaq ,tirer Ia langue, se moquer"); 8":, pl. llinbi •oeufs
de poisson• (icre ro~ii). - Cf. ~i gurd 1° (,nipl'rtici'i." = ~arpe) ~i p6rntc. - < lat. l:nguu
, langue; langage".
Lfl\IBID, -du, pl. limbidz, -de : flntt'nd llmbidd (flntlnli. limpede), PB, 3323 - v. limb it.
LBIBIDZA.'SCU (mi), vb. IV (limbidzl'l, -dzt't, -dzi're}, limpezi, •rendre clair, limpide•,
Mlh, 263; PB, 628 ; apa, pin' nu s' aldcea~te, nu s' limbidz~te (apa, plnli. nu se turbura,
nu se limpeze~te), PLit, 426; arl'illu alUmfea va s' limbidzdscd (atunci rlul se va lirnpezi),
PB~ 2823 : Sinonim : lc'iydrsescu. - < lat. *llmpldlre (cf. limpidare ,rendre clair" ) - cf. putri-
dza'scu, -surdzd'scu.
Lll\IBISESCU, vb. IV {limbisil, -sit, -sire}, striiluci, -~luire, briller; distiller; rcndre
limpide - v . limbidzd'scu•, Dal, 121 ; Nic, 261 ; yin cu cal'l te limbisescu (vin eli cai ce strli.-
luce'sc), PenB, V, 86; apa s' limbisi (apa s-a limpezit). V. yilcescu.-- < ldmbisescu + limbi-
dzd'scu.
Lll\t:BIS{RE, sf., pl. limbisirl •action de luire, de distiler, de rendre clair•, Dal, 121 ;
Nic, 261.
LIMBISfT, -ta, pl. limbisif, -te, strli.lucit ; limpezit, •brillant; clarifie•, Dal, 121:
LfMBIT, -td, pl. llmbif, -te, Nic, 261; W, U , 190- v. limpid.
LIMBRfC, LIMBRICOS, Nic, 262; Mih, 262 - v. ltmbric, limbric6s.
LIMBU~E, sf., pl. limbU~e, limbutli., •petite langue•: cu limbU;;e, ca di ~earpe (cu limbi
mici, ca 'ae ~arpe), BNA, II, 84. ·• ' ·
\
LIM"UTESCU, -te~cd , pl. limbufe~tt, -te~ti - v . limbdr - : (eatd limbufe$cd (fatli. gura-
livli.), LP, 126. - < limbd. •· ·
LIME'nE, sf. , pl. limerl, ascunzli.toare, «lieu de retraite ou de sejour pout les bri~ands;
repaire•, Dal, 121 ; Nic, 261 ; BNA , I, 116; GEl, 164 ; PEt, 28-29; di n-l~l ·vdz'l!sc limerlle
(ascunzli.torile vuiesc (slnt pline) de ei), LP, 167; PAnt, 240; BNA, II, 118. - Cf. ~i ' alb. limir
,recinto entro cui stanno chiusi i briganti". - < A7J(Jip~ .. -":
Lll\IIRriSESCU, vb. IV- v. limirsescu -, Dal, 121. ~ < A7J!J.Ep~li~ 11) , camper" .
LIMIRriSfRE, sf. , pl. limiryisirl, plndire, •action d'~tre a l'affut dans un lieu de
retraite•, Dal, 121.
LIMIRSESCU, vb. IV (limirsil, -sit, -sire}, a pindi In ascunzli.toare, •sejourn~r, camper,
Ctre au guet dans sa retraite• : limirsea trl~l ~eali~te (plndea In ascunzli.toare tocmai la ~ea­
. ci~te), PLit, 1014. - V. limiryisescu.
LIMNAR, -ndroan'e, pl. limnarl, -ndroan'e, lemnar, •bO.cheron; marchand de btils:
femme du bucheron•, Dal, 121 ; Nic, 262 ; Mih, 262 ; au~illu aestu era limndr (bli.trlnul acesta
era lemnar), PB, 45418; yumarlu a limndrlul (mli.garullemnarului), BatP, 28; BNA, III, 140;
PArom, 149; limndroan'ea . .. ·tu-adrd' pescul (femeia lemnarului. .. 1-a gli.tit pe~tele), PB,
1626 • V. ddrvdr. - <lat. llgnarlus ,bftcheron".
LIMNEDZfJ (mi} , vb. I • (limnal, -nat, -nare)- v. limnusescu - :· stdtu ·pri loc, s'
lintitd' _(a stat pe Joe, a inlemnit), BNA, II, 90 ~i p·. xv1. - Verbul acesta nu circulli.:
LIMN{{J, sm., fli.rli. pl., muliime de lemne, •quantite de bois•, Dal, 121. - < Uirinu.
LIHNOS -740- LIMUXESCU

LIMNOS, -nodsd, pl. limn6,l, -nodse, lemnos, «ligneux•, Nic, 262; cdsl limnodse. (case de
lemn). - < lat. llgnosus ,ligneux".
LIMNUSESCU, vb. IV (limnusll, -sit, -sire}, lnlemni, •(se) raidin, Dal, 121; Nic, 262;
GrB, 135; ctndu 1-vidzum, limnus'lm (clnd l-am viizut, lnlemnirlim); limnuslrd tot nafodrii
(afarli, toti au lnlemnit), Lum, III, 10; BNA, III, 16. - Cf. dr. tnlemni (DA), alb. dru ,legno"
~i druanj ,aver paura" etc. - < Umnu.
LIMNUS{RE, sf., pl. limnuslrl, lnlemnire, •action de (se) raidir; raideur•, Dal, 121.
LIMNUSfT, -td, pl. limnuslt, -te •raid!; stupefaib, Dal, 121 ; armdse ca limnusit (ramase
ca lnlemnit), Cal. 1911, 54; BNA, V, 111; armdse limnuslt mbr6stu (a rlimas lnlemnit In
picloare), Fl, I, 2, 4; armdse limnuslid mbrodstd (rlimase lnlemnitli stlnd In picioarc), FI,
I, 3, 10.- V. mdrmurisli.
LJMONTUS, sm., flirli pl., sare de llimlie, •acide citrique•. V. lim6n'e, gr. ALfLOV TOut:
(Hris, 114).- < tc. limon (1086) ,citron"+ touz (817) ,sel".
LIMON'E, sf., pl. lim6n'i, llimlie, •citron, limom, Dal, 121; Nic, 262; Mih, 262; PGr,
91 ; GEl, 164 ; prasdt cu lim6n'e (mlncare de praz cu liimlie). Exista ~~ forma LIMONA. -
Cf. ~~ tc. limon. - < A£fLOvL .. -".
LJMON'Itl', sm., pl. lim6n'l, liimli, •citronnier•, Mih, 262; (lodre di lim6n'lu (floare de
llimli), Lum, III, 180; grddlnd di lim6n'l (grlidinli de liimli), Cal. 1911, 51; BNA, II, 56. -
v. limun'eil.
LIMOS, -modsd, pl. lim6,l, -modse, lacom, •gourmand•, Dal, 121; Nic, 262. V. Umaryu,
lingdrsu, lixur. - < llmd1 •
LiMPID, -dd, pl. llmpidz, -de, limpede, •clair, limpide; brillanb, Dal, 121; Mih, 262.
- 1°. lzvur ardfe ,; llmpid (izvor rece ~i limpede), Fl, I, 1, 6; 2°. dpa limpidd (apa limpede),
CalGrB, 34; PB, 22914 ; 3°. fer llmpid (cer senin), Lum, II, 170 - v. sirEn; 4°. s' zuyrd(sef4te
limpid semnu (se zugrave~te aratare clarii), LP, 77; PAnt, 290; BNA, I, 46; lind (edtd llm-
pidd (o fata strlilucitoarc), PLit, 947. Sinonim: ldydrd. - V. :
LfMPIDE, adj., pl. limpidz- v. llmbid, limpid-, PAnt, 453; Clullurd limpidea (lnll'na
(susurli limpedea flntlnli), CosP, 60. - < lat. llmpldus ,clair, limpide".
LIMPIDZA.'SCU, vb. IV - v. limbidzd'scu - : limpidzd'scu (tntl'na (limpczesc flntina).
LJMPIDZl'RE, sf., pl. limpidzl'rl, limpezire, •action de rendre limpide •·
LIMPIDZl'T, -td, pl. limpidzl'f, -te •rendu clair, limpide•: suflitlu a meu limpidzl't (su-
rletul meu limpezit), PLit, 945.
L{MTU, -td, pl. llmfl, -te, Nic, 263; Mih, 263; PGr, 90 - v. allmtu.
Lll\(U AETA, sf., pl. limuoel, fular, .foulard•, GEl, 164. - V. limuvttii ~i bulme. - <
AatLfL03tTl')c; ,cravate".
LIMUNA .AA, sf., pl. limund'dz, limonadli, •limonade•, Dal, 121; Nic, 262; Mih, 263.
- < i..r:!L!MX3a .. -".
LIMUN(A)Gf, sm., pl. limun(d}geddz, limonadier, dimonadiert, Dal, 121. - < tc.
Umonatadjy (1086) .. -".
LIMUN{~()', _,e, pl. limunl,l, _,e, limoniu, cqui a Ia couleur de citron•, Dal, 121. V.
llimil. - < A£fLOVuc; .. -".
LIMUN'Etl', sm., pl. limun'll, hlmli, •citronnien, Dal, 121; Nic, 262. V. lim6n'lU. - V.
mtsn'eil. - < Ar:fLovLfi ..-".
LIMUVETA, sf., pl. limuvef, Mih, 263 - v. limuMtd.
LJMUXESCU, LIMUxfRE, LIMUXfT, Dal, 121; Nic, 262; GEl, 164- v. sinonimele
limdryisescu, limdryistre, limdryisit, precum ~~ Umd 1, limdxescu. - < i..t!Lfil;(J) ,avoir grand'
faim".
LINAvos -741- LfNTE

LINAVOS, -oodsd, pl. lindoofl, -vodse, lene~, •paresseux•, Dal, t22; Nic, 26g; PB, 628.
Sinonime : acamdt, halleds, timbel etc. - V. linivos.
LfNDE, sf., fArA pl., linte, Dal, t2t - v. lfnte.
LfNDINA, sf., pl. Undine, lindinA, dente, oeuf de pou•, Dal, 121 ; Nic, 26g; Mlh, 263.
Sinonim : aminfufifd. - < lat. lens, lendintm ,lente, oeuf de pou'~.
LINDINOS, -nodsd, pl. lindinofl, -nodse, lindinos, •qui a des Ientes•, Dal, 121 ; Nic,
26g; Mih, 26g. - < llndina.
LINDZE.ARE, LfNDZIRE, sf!, pl. lindzerl, llndziri, Mih, 26g; Nic, 264; PB, 628- v.
alindzedre, allndzire ~I ' llngu.
LING.ARSU, -sd, pl. lingdrfi, -se, lacom, •gourmand, pique-assiette•, Dal, 121 ; Nic,
26g; Mih, 26g; PEt, 48 (*lingdr + vdse) ; nu erd lingdrsu dupa parddz (nu era ahtiat dupA
bani), FI, II, 5, 5. Sinonime : lt!maryu, limos, etc. V. lingdrsescu. - < ?
LfNGA, prep., llngA, Nic, 26g - v. ninga•.
LINGARSESCU, vb. IV (lingarsil, -sit, -sire), IAcomi, •convoiter; ~tre gourmand, pique-
assiette•, Mih, 26g. - V. lingdrsu ~i sinonimul limdryisescu.
LfNG'RA, sf., pl. llng're (SAmArina); I' used' llng'ra (ti-a uscat lingura, ti-a suprimat
pomana), PLit, 691 - v. scdrkescu 2°. - V. llngurd.
LfNGU (mi), vb. III · ~i II - v. allngu - , Nic, 26g; Mih, 26g; PScr, 22g; PB, 628.
- < lat. llngere ,lt~cher".
LINGURAR1 , sm., pl. lingurdrl, lingurar, •qui fait des cuillers en bois•, Dal, 122. - <
llngura.
LINGURAR1 (BAiasA), sn., pl. lingurdre, politA pentru linguri etc., •planchette pour
cuillers~. - < lfngurd.
LfNGURA, sf., pl. llngurl, lingurii, •cuiller•, Dal, 122; Nic, 26g; Mih, 26g; PScr, 22g.
- t 0 • dit llngura n'i-l lodfl (din lingurii mi-l lua~i), PGr, 90; 2°. cu llngura l'l-da s' ml'cd
~· cu codda ·l'i scodte ocl' il'l (cu lingura li dA sA mAnlnce ~I cu coada lingurii li scoate ochii,
li scoate mlncarea prin nas), PLit, 5go; go. fiClorlu . . • li nvifd yrdmatlle cu llngura (copilul ...
le lnvAta literele (lnvAta carte) cu lingura'; lnvAta mult ~i repede), PB, 18786. - V. llng'rd,
Clubdnd, hl'edrd ~i asptndzur 2°. - < lat. lingula ,cuiller".
LINGURftE, sf., pl. lingurtci, linguricA, •petite cuiller; clavicule•, Dal, 122; Nic, 26g;
Mih, 26g; PLit, 266; Lum, II, 120. - 1°. lingurtce di cafe (linguritA de cafea); 2°. mi dodre
la lingurtce (rnA doare Ia llngura pieptului) - cf. dr. ,tu~esc de mi se sfarmA linguricea"
(CrDe, t7). :
LINGU~ESCU? (CI'isura), vb. IV (lingufll, ·fit, -fire), a desc.o peri ceva ascuns, •d~cou­
vrir quelque chose cachee•, Mur, III, 91. - < ?
LIN9ER; sn., pl. lin~;erl, farfurie de aramA, darge assiette en cuivre•, Dal, 122; Nic,
26g (lin~;ere, sf.); PB, 628; GEl, 164; PLit, 115.- Cf. gr. :Atyxipt• alb. lengjer. - < tc. len-
goer (1082) .. -".
LINffA, sf., pl. linlfa, ·specie de pe~te, •·poisson semblable a une truite., Mih, 265.
- <?
LINIVOS, -oodsd, pl. linivofl, -oodse - v. linavos ~i lin6s - , Mih, 264; PScr, 222;
omlu lintoos i va s' linda, i va bedsd (omul lene~ sau se va lntlnde sau va bii~i), PLit, 59g,
- < bg. li!nh6 ,paresseux" + -os.
LINOS, -nodsd, pl. linofl -nodse, lene~, •paresseux•, Dal, t22; Fl, II, g, 8. V. lindo6s.
- < ledne.
LfNTE, sf., fArA pl., linte, dentille; se venter•, Nic, 264 ; Mih, 26g; PScr, 22g; PB,
628. - t 0 • lfnte hirburte (linte care flerbe); 2°, olndt llnti (vinde linte = se laudA), PLit, 691 ;
go, nu oindu nifi lfnte, nifi curcubete di Kirdsuva (nu a vlndut nici linte, nlcl dovlecl din
Lloco -742- LIPSfTA

Chirasova = nu s-a laudat, nu a fleclirit), LP, 54; BNA, II, 120 ·- v. curcubela 4°. V. llnde.
- < lat. lens, lenlem ,lentille (plante)" .
LIOCO (nord) - v. l'l6ca, sinonime ca ~ahulcu, ~amandura, ~ap~al etc. ~~ tit. lclcco ,stu-
pido".
LfPA, sf., pl. llpe, tei, ttilleul; the .- v. cedi•, Mih, 264; Mur, III, 92; Jb, XIII, 67.
Slnonim: lil'lil. - < bg. lipa .. -".
LIPE, sf., fara pl., doliu, •tristesse; regret; deuil - v. jtil!! 4°, lul2 •, GEl, 164. - <
Atntl)· ,,.,,~ ·
LIPfAA, sf., pl. lipldz, lama; cutit, dame de couteau; sabre; passer .au fil de l'epeet,
Dal, 122; Nie, 264; GEl, 164. - 1~. ducane cu lipldz ~i st,urna'rl (dicane cu bucati de cutit
~~ cremene), . AI. 1903, 61; 2°. lipl6a a Ia i pUna dL-arudzlna (sabia ta e plina de rugina),
BNA, I, 98; 3°. bdgara liplM (au pus sable, au lnceput macel) -: ·V· cuful 2°; ~o, .pril lipl6.a
n'i-l'l lrifea (prin sabie mi-i trecea), PAnt, 114. - < l.t1tl3ot ,-".
LIPIROS, -roasa, pl. . lipir6~l, -rodse, lntristat, ·oafflige ; en deuilt, Nic, .271 ; W, II,
314. - < l.u7tl)p6c; ,triste".
LIPISCANA, sf., pl. lipiscane. (Aminclu), panglica din Lipsca, •band~hltte que les
nouvelles mariees liaient sur Ia tHe autour de leurs fezo.
LIPISESCU (mi), vb. IV (lipisfl, -sit, -sire) , lntrista, •attrister; .Hre en deuilt, Nic,
271 ; GEl, 164; ma s' jilea~le, s' lipisea~le (ci se jeluie~te, se lndoliaz(l), BatP, 21; 27. V. llpe,
lipir6s ~~ sinonimul jiltscu. - V. lupusescu. - < l.u1tro .,affliger; desoler".
LIPISfT, -ta, pl. lipislf, -le, nefericit, •attriste ; malheureux• : n'l-esle n'lla di line, lal
lipislle (mi-e mila de tine, mai nenorot,:jtule), Cal. 1911, 58; BNA, V, .116.
LIPON, adv., a~adar, •done, par consequent., Nic, 266; Cod, 124 3 ; . GrS, VI, 385. - <
),ot7t6v .~.. -".
LIPROS, -roasa, pl. lipro~l, -roase, lepros, tlepreuxo, Mih, 264 ; PB, 628; tot lipr6slu . . . ,
~l-aleapse (tot pe eel lepros ... ~1-a ales), PB, 15536. V. Uprtl. - < A£7tp6c; ,-".
LIPSAN, sn. ; LIPS~A, sf., pl. lipsdne, moa~te, oreste(s), depouille, reliques•, Nic, 258;
GEl, 164; Lum, V, 53 ; 54 ; lipsciJllu aved inlrdta (moa~tele celui mort intrase), PB, 5830 ;
lipsdnile a unul om (moa~tele unui. om), LJ.lm, V, 211. V. os. - < l.dtjlotvov .. - " .
. LIPSESCU, vb, IV (lipsll, . -sit, -sire), lipsi; trebui, •Hre absent, manquer; .i!tre neces-
saire, falloiro, Dal, 122; Nic, 2S8; Mih, 254; PScr, 223; GEl, 165. - 1°. Andru~iUu lipsea~te
(Andru~ul e absent), PB, 221; 2°. lipsescu trei n'll'e (lipsesc trei mii), PAnt, 368; 3°. ti cl'le
lipsed lradzed ct~llga Toll (pentru cite erau necesare ducea grija Toli), GrB, 221; PA~t, 225;
4°. s' lipsedre, l'edil ~· glural (de va trebui, iau (fac) ~~ juramlnt), Lum, II, 153; PAnt, 178;
BNA, III, 112 ;. so. lipse~te ca s' na turna'm (trebuie ca sa ne lntoarcem), PAnt, 58 - v.
prlnde. - < f,.d7tw .. - " .
LIPSfRE, sf., pl. lipslrl, lipsire, ~action . de manquer; besoim, Dal, 122; Mih, 264;
PScr, 223.
LIPSfT, -Ia, pL lipslf, . -le, necesar, mecessaire, utile•, Dal, 122; Nic, 258; PB, 628 ;
ahldre om erd lipsll li Ia turma (atare om era necesar penlru Ia turma), GrB, 220; PAnt,
223; erd lipslt Nij6pule (era utU Ia Nijopole), Lum, V, 2. - V. o(etim ~~:
LlPSfTA, sf., .tarA pl., !ipsa, obesoin, necessite•. - 1°. edsle mullu lipslla s' aduna'm, . .
(e de mare trebuinta sa strlngem ... ), Lum, II, 73; 2°. cl'ndu (u lipslltl s' di~cl'lda ~codla
(clnd fu .nevoie sa deschida ~coala), Lum, V, 2; 3°. di grafedsca nu nd edsle lipslta (de ~coald
greceasca nu ni-i lipsa), Lum, 49; 4°. ma mullu, dascale, nu na e~li lipslla (dascale, mai mult
(de ac~m lncolo) nu ne e~ti de .lipsa), C~c, 49; S0 • nu (u lipsila ca si s' pi6ipsedsca (nu a fost
nllvoie ca sa se chinuiasca), Lum, II, 140; PAnt; 191. Sinonime : andnt;e, ihlizde. - V. lip-
s!scu.
LIPSUNEVAT -743- LI~(I)NAT

LIPSUNEVAT, sn:, pl. lipsuneuale (pline) azimA, •(pain) sans levain, non fermente•,
Kats, I, 80. - · < A£Lij/Otvci~Ot-ro .. -".
LIPUBAB, sm., PLit, 796; lipurdrll'i nu sunl cort;i (vulturii iepurari nu slnt corbi),
Bair, 74 - v. l'ipurdr.
LIPUBfci(J, sm., pl. lipurlct «petit lievre.: s' li data lipurlctlul (sa le dati iepura~ului),
BatN, 14.- V.:
LIPUBOAN'E, sf., pl. lipurodn'e, iepuroaicli, chase, femelle du lievre•, 'Dal, 122 ; Nic,
264.- V.:
LIPUBU~(J, sm., pl. lipuru~l, iepura~, .Jevraub, Dal, 122. - V. Upure.
LfBA1 , sf., pl. lire, lira turceasca, clire, monnaie d'or turque•, Dal, 122; Nic, 264;
Mih, 264; PB, 628; PAnt, 453; BNA, I, 140. V. rild. - Cf. gr. )..(pOt• tc. lira etc. - < it.
lira.
L{BA2 , sf., pl. lire, -lyre•, Dal, 122; Nic, 271. - < AIJpOt .,-".
LIDOS, -rotist'i, pl. liro~l, -rotise, jegos, csale, crasseux, malpropre•, Mih, 264. Sinonime :
laturos, murdtir. V. lira. - < Atp6c; .. -".
LIBUSESCU (mi), vb. IV (lirusll, -sit, -sire), murdari, •salir, souillero, Dal, 122;
Nic, 264; PB, 628; GEl, 165. V. likises.cu. - < Atp6vw .. -".
LIRUS{BE, sf., pl. lirusirl, murdarire, •action de souiller; salissure•, Dal, 122; Nic, 264.
LIBUS{T, -td, pl. lirusit, -le csali; souille•, Dal, 122; Nic, 264. Sinonime : birbtite, likisit.
L{S.i\1 , sf., pl. lise, mlnie, •rage; furie; acharnemenb, Dal, 122; Nic, :271 ; Mih, 264 ;
GEl, 165. V. lisetircu ~i sinonimul amanie. - < )..kaOt .. -".
LfS.i\2, invar., prea sarat, •extr«!mement sale•, Dal, 122; GEl, 165; pe~fll'l suntu lisa
(pe~tii slnt foarte sarati). Sinonim : btidrt. - E acela~i cu lisd1 • .
LISEABCU, -ca, pl. lisedr(i, -te, turbat, «enrage•, Dal, 122; Nic, 271; GEl, 165; cl'ne
lisetircu (cline turbat); Sinonim: turbtit. V. lisixescu. - < Auaar.tXptxoc; .. -".
LISE.A(J.i\, sf., pl. lisel, u~a de nuiele, •clOture, porte de haie d'un pare a moutons•,
Dal, 122. - < letisa.
LIS{VA, sf., pl. lisiue, le~ie, .Jessive•, Mih, 264. - V. alisiua.
LISIXESCU, vb. IV {lisixll, -xit, ~"xtre}, turba·, ~enrager., Dal, 123; Nic, 271; GEl,
165; ua lisixetisca (va sau vor turba): sinonim: turbu. - < )..ooatcil;w .. -".
LISixfBE, sf., pl. ·iisixfrl,"'turbare: •action d'etre saisi dela rage, d'tmragen, Dal, 123.
uinXIT', -ta, pl. lisi;it, -te, turbat, •enrage., Da( 123; Nic, 271 . . v. lisetircu.
LI~c.i\168, sn., pl. li~catodre, CFr, 107 --; v. t'i~kitor. · · .,
LI~fN 1 , sn., pl. ' u~tnu~l, le~in,' cevanouisse~enh; ~lib, 122 ;' PAnt, 340. s ·i nimim : mille. ·
LI!){N 2 ~i LI~I~EDZ(J (;,_i), vb. I (ll~-intil, ~i ti~ndl, li~intit ~~ ti~iltit; li~in'iire ~i li~ndre},
le~ina, d 0 • Hre pris de faiblesse, perdre connaissance; 2°. se<trouver mal; se pAmer (de faim,
de rire)•, Dal, 122; Nic, 264; Mih, 264; GrS, II, 19. :__ 1° : Zora ' li~int'i' (Zora a le~inat), Fl,
II, 2, 4; PAnt, 255· ; li~ilui'm di mars intire: va nil cr'easca n pt'ntic nlotire (le~inarllrrt de pos-
tire (postind) : In burta ne va cre~te moare), GrB, 1', 15; BNA; III; 134; 2° : artdeti di ·s'
li,inti (rldea de le~ina), PB, 10325 ; (ictdrl, fetite-art'd, s' li~lira (fei:iori, fete rid, se· prapadesc),
PAnt, 304; BNA, I, 136. V. li~(i)ntit ~i sinonimul liyusescu. - < lat. *laeslonare ( < laesio
, blessure").
LI~(I)NARE, sf., pl. 'li~{i)nu'rl; le~inare, •action de defaillir, de se p:lmer•, Dal, 122;
Mih, 264.
LI~(J)NAT, ~ia, pl. li~{i}ndt, -te, le~iilat, •evanoui; sans connaissance; p:lme~, Dal,
123; Nic, 264; 'na notipte li#ntilii-arma~u (i> noap.t e tntreaga am rAmas le~inatA), LP, 15.;
PAnt, 275; Bair, 111; li$iritit di ni.mtcdre (le~inat de nemlncare), PB, 314&.
-744- Ll'fESCU

LI~INATURA, sf., pl. li~intltlirl, le~inaturli, •d6faillance; pAmoison; plat sans sel; pl. :
sornettes - v. kirtlird etc.•, Dal, 123; Mih, 264; li~indtlirl! (fleacuri !, baliverne !), PGr, 90.
- < li~indt.
LI~KITOR, sn., pl. li~kitodre, rli~chitor, Mih, 264- di~kit6r, ard$cl'it6r ~i sinonimul
mutu11ltd.
LI~OR 1 , -$odrd, pl. li~6rl, -~odre, u~or, d6ger, facile; peu serieux, frivole; a Ia Iegere•,
Dal, 123; Nic, 264. - 1°. un ni6r li~6r (un nour u~or), GrB, 222; PAnt, 22S; BNA, IV, 141;
2°. apd li~odrd (apa u~oara Ia bdut) (Dun, I, 203); 3°. li~6r di mlnle (u,or Ia minte, u~uratic),
PB, 4411 - v. mlnte 6°; 4°. oaspile nu-l di li~6rll'i ... el etisti di grell'i (oaspele nu e dintre
eel prostanaci, ... el e dintre cei cu judecatii grea, cei tntelepti), PB, 2091 ; S0 • tu li~odra
easte (e In cea u~oara, e prostut), PGr, 91; 6°. u bdgtl' tu li~odra (a pus-o In cea u,oara =
rationeaza superficial), PGr, 46 - v. ctntare 2°.- V. l'i$6r, ni~6r, n'iq6r. - < lat. levis ,Ieger,
peu pesant" + -~or.
LI~OR2 , sm., pl. li$6rl? - v. drdmbdltl - : ma mtl'rlle s' dtldea pi li~6r (cele mai mari
se diideau In scrlnciob), LP, 127. - Din leagdn l i ~ 6 r? ·
LI~OR8 , adv., u,or, .Iegerement; aisementt, PB, 628; PAnt, 268; Bair, 27; PLit,
S30; calcd li~6r (calca u,or). v. culdlo
LI~URAC, -cd, pl. li~urdll, -fe, u~uratic, drivole•, PB, 628; nu era 11l'rd di li~uratll'i
(nu era vreunul dintre cei u,uraticl), PB, 3S811. - V. li~6rt, li~urd,~cu, fliturac;
LI~URAME, sf., pl. li1urd'n'l, u~uratate, drivolite•," Dai, 123. Vo li~urea(tlo
LI~URARE, sf., pl. li$urtlr'l, u~urare, •action d'alleger, de soulager•, Dal, 123; Nic,
26S.
LI~URA~CU, -cd, pl. li$ur~fi, -fe, u~uratic, •simplet ·-v. li$urac•, Dal, 123; Fl, II,
5, 3.
LI~URAT, -ttl, pl. li~uraf, -te, u~urat, •allege, soulage•, Dat; 12.3 ; PAnt, 4S3. Vo n'i-
1urat.
LI~URATIC, -cd : un purtntu li1uratic (un turc u~uratic), Lum, IV, 326. - Termen
literar: < dr. u~uratic.
LI~UREATA, sf., pl. li$urlf, u~uratate, tlegerete, faciiite; aisancet, Dal, 123; Nic, 26S;
PB, 628; AI. 1903, 7So :.._ Vo ·l'i$urdme, n' i~urtiine ~i culdle.
LI~UREDZO, vb. I {li~ural, -rat, -rdre}, u~ura, •alleger, soulager- v. efculipst!scu ;
s'ab~tir - Vo gldrescu1 •, Dal, 123; Nic, 26So - e. kir6lu o.. li~ureddztl ell cdma matte (timpul
0. 0 u~ureaza clt mal multe), PAnt, 313; 2°o s' l ' i li~ureadztl ... durearea (sa-i u~ureze ...
durerea), PB, 321'; 3°o li~urdl, Piru~eand (Piru~ana, m-am u~urat suflete~te)', PenB, IV,, 117;
Caraf, 19 - (forma nereflexiva); 4°o li1urtl' (se prosti Ia minte), PB, 9_811• - < ti~6r1 o
LIT, sm., pl. ?, fel de plnza, •toile peu serree ?•: jape di lit (rochii de lit), C~c, 12. -
Cf. bgo lito platno ,toile claire". _: < ?
LITA.CicA, sf., pl. litd~fe, smeu de hlrtie, •cerf-volanb, Mur, Ill, 93. V. letaClcd 'i
sinonimele pitake, zmeii. - Cfo bg. letja§lii ,volant", vsl. l~tati ,volare".
LITANfE, sf., pl., litdnll, litanie, •procession, litanie•, Dal, 123; Nic, 26So - < A.t't'Ot:
ve:(Ot ,-"o
LITESCU, vb. IV ( lilll, -tit, -lire}, porni, •bouger; s'en aller, partir•, Dal, 123; Nic,
26S; CEI, 720 - e . lilt cd'lrd atea parte (porni spre partea aceea), Fl, I, 3, 16; 2°. Vdla lilt
cd'lru hoard (Vaia porni spre sat), Fl, II, 7, S 3°. pli11ritlu lilt cd'lrtl tu amiridzil (pleurezia
apuca spre meriz), PenB, II, 27S; 276; 4°. u litird n Vili~ttn (o pornira Ia Vele~tin), PLit,
998; S0 • nu putim di-aila s' littm (nu putem sa pornim de acl), Fr, I, 3, 36; PAnt, 289;
BNA, I, 8. Sinonime: nkist!scu, purnt!scuo - < bg. Utam6 ,ailer \!a et Ia, rOder".
UTfRE -745-

UTfRE, sf., pl. lillrl, plecare, •action de partir; depart•, Dal, 123; Nic, 265.
UTfT, -ttl, pl. litil, -tt, pornit, •part!; sortit: litlt cdnda dit frdndztlt di hicdte (pornit
parcli din baierele de plamlni), Fl, II, 2, 3; PAnt, 253.
LfTRA, sf., pl. litre, litrii, •livre; broc, canette•, Dal, 123; Nic, 265; Mih, 264; GEl,
165. - < 1lTpot ,livre".
UTURrfE, sf., pl. lituryil, prescurii, •pain benit; innocent., Dal, 123; Nic, 258; Mih,
264 ;- PAnt, 453; GEl, 165; addr dodilit lituryll (fac douii prescurl); eard ... dpd di lituryle
(ern . . . apli de prescurii = era nevinovatii; inocentii), PB, 28317 - v . tranda(fr; mul'edri-sa
edsti dpd di lituryle? (muierea (sotla) lui e nevinovatli:?), PB, 34711. - V. lutruyle ,1 pdndyle.
- < AtL'!'OUpyf.ot ,pain a Chanter".
UTURriSESCU, vb. IV (lituryisll, -sit, -sire), liturghisi, •cetebrer Ia messe•, Dal, 123;
Nic, 257; Mih, 265; PScr, 223; GEl, 165; lituryised dol prefll (fiiceau serviciul religios doi
preoti). - < AE:L'!'oupyw ,dire Ia messe".
UTURriSfRE, sf., pl. lituryislrl •action de dire Ia messe•, Dal, 123; Mih, 265.
LITURnSfT, -ttl, pl. lituryislf, -te, binecuvlntat, •benih, ~.- 123 ; Nic, 258 ; liturylf
lituryistte (prescuri binecuvlntate).
UTURro, sm., pl. lituryddz, care sluje,te, •officiant., Nic, 258; Mih, 265.- < Ae:L-
-roupy6c; ,-".
LITURfN'E, sf. , pl. liturln'l •montant d 'un metier a tissert, Dal, 123; liturln'ile Jln
bl'rdile (bratele laterale verticale sustin viitalele); vilendzd fdsrltd cu liturln'e (velintli tesutA
eu dung! late); vitendzd . .• cu liturln'ile kindislte ~~ cu stdncd ar6~e (velintA ... cu marginile
(? = laturile) brodate ~i cu .. . ro~ie), Fl, I, 6, 4. - < lat. • I at orin I a? ( < latus ,c6te,
fianc").
LIU-LIU-LIU !, PLit, 2 - v. lu-lu-lu!
LIUSKfAA, sf., pl. lluskldz, tepu~li, •echarde, eclat de bois, copeam, Mih, 265. - V.
luski6d.
UVADE, LIVAAE, sf., pl. livd'dz, livadii, •pre en plainet, Dal, 123; Nic, 259; Mih,
265; PScr, 223; PB, 629; CEI, 72; GrS, VI, 385; cum ·~r- imnd pi tu livdde (cum l~i umbla
prin livadii), Lum, I, 119; cl'ndu va si s' (dcd mdrea livdde (clnd marea se va face livadli),
PLit, 530; stdtrlrd tu livdde (stliturli In livadii), Fr, I, 5, 69; PAnt, 179; BNA, III, 46.- Cf.
gr. AL~Ih .. -". - < vsl. llvada ,pratum".
LfVAN, sm., pl. llvan'l, leandro, .laurier cerise•, Dal, 123; Nic, 259; GEl, 165. - <
Al~otvoc; ,encens".
LIV ANDA, sf., pl. livd'ndzt, parfum, .tavande; eau de senteurt, Dal, 123.; Nic, 259;
GrS, VI, 385. - Cf. gr. Aot~vrot, tc. lavande etc. - < it. lavanda. ·
LIV ANDU, sn., pl. livd'ndzl, parfum ; •parfum, pommadet, Mih, 265 ; livdndu di liltce
(parfum de flori), RP, 2, 4; BNA, I, 38. - V. livdndd.
LfVA., sf., farli pl., vlnt cald de sud, • vent du sud-ouest•, Dal, 123; N]c, 259; Mih,
265; PB, 629; W, II, 152; GEl, 165; l-bdte ardfea llvd (II bate reeele vtni sud-vestic), Lum,
III, 216. - < 1l~otc; .. -".
LIVENDU, -dd, pl. livendzt, -nde, levent, •jeune homme svel~e, V!lillant, qui a un air
chevaleresque•, Dal, 123; Nic, 257; Mih, 265; PScr, 222; PB, 629; GEl, 165; cdrvdndrl
livendzl (ciirlivlinari sprintcni ~i voinici), PAnt, 269; Bair, 69. - Cf. gr. '1e:f'«vr7Jc; 'i tc. levend
(1084) , -" .
LIVfAA, sf., pl.livldz, teacli de fasole, •cosse, gousse•;Dal, 123; Nie, 259; GEl; 165.
- < AOU~((3L) , - ". .
LIVINDEATA _-:- 746- LINDUR"O~E

LIVINDEATA, !If., pl. livindet, bravura, •jeune~se, ,courage et bravoure ;. air svelte,
air maJe•, Dal, t23; Nic, 257; Mih, 265; livindedfd si-aspunet (sa aratati vitejie), PAnt, 55;
- < livendu.
LIVINDLI'KE, sf., pl. livindft'kl - . v. sinonimul livinde_dld -, Dal, 123. ~ < tc. hiven-
dllk (1084) ,air chevaleresque".
LIXESCU, vb. IV, culege- v. silixescu.
LfXUR, -rd, pl. llxurl, _-re, laco~,' •gourmand•, Dal, 123 ; Nic, 257; GEl, 163; PLit,
791. Sinonime: limaryu, llhud, ·limos, lingdrsu etc. - <l..d~oup~. l..t~l4pl)<; ,-". ·
LIXURfE, LIXUR{L'E, LIXURLfKE, sf., pl. lixurl(l')l, lixurllkl, !Acomie, •gourman-
dise•, Dal, 123; Nic, 257; GEl, 163. V. lexulre ~~ sinonimele llmd1, limdryle. - < l..e:t~oupla:

LIZETE, sf. (pl. lizel), pllicere, •goth, plaisir, delice•, Mih, 266. - < tc. lezzet (1076)

Ll: it vln'ird ... an'l grel (le~au venit. .. ani grei), Lum, II, 245; PAnt, 217- v.ldl.
LJCRIMAT, -td: li n'l-1' u-dl dzedna ltcrimdtd? (de ce mi ti-o ai geana lactimata ?),
PLit, 832· - v. ldcrdmd/;
LIESCU, vb. IV, a arata negru, •montrer Ia noirceur, parattre noir; chagrinen, PAnt,
454. - V. ldliscu. · ·
LJHM.:\:, sm., lthmddz (gramosteni): fedta dzl'le: area( llhma'lu (fata zice: trageti
Ia sorti) - v. lahno ~I medsticit.
LifT, -td: '*l-plt'ngu n'lra~a lor liltd (l~i pllng soarta lor nefericita), Fr, I, 1, 9; PAnt,
292; BNA, I, 6 - v. ldlt.
LIMB~AA, sf.: ltmM'dz apredse (faclii (lumlnari albe mari) aprinse), PAnt, 148- v.
ldmbdM, lumlldrdit.
LhiBfC, sn., pl. lt:-rblcurl, alambic, •alambict, rial, 121. - < it. lambleco.
LIMBRfC, sm., pl. :tmbrf(l; dombric, ver des enfants•, D_a l, 122. V. limbrlc. - < lat.
lumbricus , ver intestinal".
LIMBRICOS, -codsit, pl. llmbric6*l, ~codse, cu limbrici, •qui a des vers intestinaux•,
Dal, 121; PLit, 287. - < llmbrlc.
LINAR, sm., pl. ltitdrl, llnar, •ouvrier en Iaine, lainier>, Dal, 121 ; Mih, 256; Nic, 253
~~ PMegR, II, 60 (•carde>)'-v. scdmnu 2°.- Cf. gr. l..otv&.pt ('Av8p. 179).- <lat. lanarlus
,ouvrier en Iaine".
Ll'NA, sf., ·pl. ltn'l ~~ li'nurl, tina, daine•, Dal, 121; Nic, 253; Mih, 256..; PScr, 222;
PB, 629. - 1°. el acd(a s' trinda ll'na (el lncepe sa tunda Una), PAnt, 105; 2°. l'ed-n'l' ll'na,,
ma nu *' kedlea (ia-mi llna, dar nu ~~ pielea), PLit, 531 ; 3°. du-ti f lit unit bdscit di ll'nd
idle (du-te ~~ spala o bascil · de llna neagra); 4°. veclra tutd-aspeclld ltn'l (ta~ita vara spala
llnl), AI. 1928, 113; BNA, Il, 58; 5°. di ·la ba~eclfl acumpdrl cu llumi di ltnd (de Ia vlnza-
torii ambulant! cumperi cu ciume (floace) d~ llna). - < lat. lana ,Iaine".
LJND.:\R"O~E, sf., pl. ltnddrli~i, Lum, IV, 109; va li Mgit'm pri nuc s' li l'ed ltnditrli*ile
(le vom pune pe nuc ca sa le ia rlndunelele), Luin, IV, 108 - v. ltnduru~e ~~:
Ll'NDURAl, sf., pl. lt'ndurl, rlndunea, •hirondelle•, Dal, 121; Nic, 253; Mih, 256; PB,
629; PAnt, 454; Lum, IV, 108; Fl, II, 5, 7; ·unit ll'ndurit nu fclfe vedra (o singurd rlndunica
nu face (aduce) vara), PL!t, 531; ct-te lt'ndura dri codda ca di (odrticd? (de ce rlndunica
are coada ca de foarfeci?), ·Lum, IV, '109. - V. art'ndurd.
LJNDURA1 , sf., Mih, 256 - v. ld'ndurd2 , llintre.
LlNDUR"O~E, sf., PB, 629 ~ v. ldndur~e, ltndar~e. - Pentrp folc~orul, -rtndunelei,
cf. PM!c, art. Rtndunica. - Pentru sufixu\ -li§e, cf. ~~ alb. dellendyshe ,rondine".
LlNDZIDZA'SCU -747- LOBUD1\

LINDZIDZA'SCU (mi), vb. IV (ltndzidzl'l, -dzt't, -dzt're},llncezi, danguir, ~tre malade•,


Dal, 121 ; Nic, 254; Mih, 256; PB, &29 ; s' llndzidzt'rd ldlle oi (se lmbolnlivirli bietele oi),
PAnt, 248; tu ct'mpu va ltndzidzl'l (Ia clmp vli veti lmbolnivi). - < lt'ndzit.
LlNDZIDZI'RE, sf., pl. ilndzidzt'rl, llncezire, •action de languir, d'Hre languissantt,
Dal, 121 ; Nic, 254 ; Mih, 256; PB, 629.
LINDZIDZI'T, - -td, pl. llndzidzl'l, -te, lmbolnavit, <languissani; tombe malade•, Dal,
121; Nic, 254.
Ll'NDZIT, -ld, pl. li'ndzi/, -te, bolnav, danguissant; malade•, Dal, 121; Nic, 254; Mih, '
256; PScr, 222; PB, 629; PAnt, 454; ntredbd lt'ndzit/u: vrel sdndtdte? (lntreabli pe eel bolnav:
vrei saniitate?), PLit, 531. V. ll'ntid ~i sinonimul niptut.- <lat. Ianguldus ,languissant".
LlNGARosi, ' -rodsd, pl. itngdro~r. -rouse,· la~guros, dangoureuxt: vedrsd ltngdrodse
suskird'rl (varsii suspinari languroase), BNA, I, 42. V. ldnguros, ltngdros, lunguros, ldngur.
LINGIRO.S2 , adv. •melancoliquemenh: llngtros ct'ntd (luldra (languros clnta fluierul),
LP, 77; PAnt, 290; BNA, I, 44.- V. llnguros.
· i.INGOARE, sf.., pl. llngorl, boala, <langueur, maladie, fievre chaude•, Dal, 122; Nic,
253; Mih, 257; PScr, 222; PAnt, 454; cddzu tu lingodre gredua (ca_z u In boalli grea), PB,
29032 ; ltngodrea-a lul, sdndtatea a nodstrd (lingoarea lui - sanatatea rioastrli), PLit, 531. Si-
nonim : niptedre. - · ·< lat. languor, -orem ,langueur".
LINGUROS, -rodsd, pl. ltnguro~l, -rodse, bolnavicios, •langoureux; melancolique; lan-
guissant., Dal, 122; Mjh; 257; PAnt, 454; un, au~u *'llnguros (un blitrln ~i bolnavicios),
PLit, 865; mi aprokli'l niputut ~a linguros (rna ' apropi·~ bolnav ~i suferind), Cod, 60 b'. V.
lingdr6s. - < llngodre.
LINOS, -nodsd, pl. l.lno~f, -nodse, llnos, <laineux, couvert de Iaine•, Dal, 122; Nic, 253;
Mih, 257; ctn'll'i mdrl ~· ltno~l (clinii mari ~i lino~i)_. PAnt, 307; codz grodse ~· llnodse (cozi
groase ~i llnoase), PLit, 765; clrn6slu tu ltnoslu - ltpuda cu ciClorlu (eel earnos In eel llnos
- eiorapul cu piciorul), PLit, 382. - < lat. lanosus' ,laineux".
LI'NTID, -dd, pl. ll'n/idz, -de: edsle ll'n/ida ~· jillta (este suferindii ~i lndurerata), PAnt,
294; BNA, I, 120 - v. lt'ndzil. -
LIPA', sm., pl. ltpddz, cat~plasma de in, •cataplasme (de lin)•, Dal, 122; Nic, 254.
- Cf. ~i bg. lapd .. -". - < tc. tapa (1070) ,bouillie; cataplasme".
LOARE, sf. (pl. lorl), luare, •action de prendre, prise; action de recevoir; action de
marier, mariage; apoplexie>, Dal, 124; Nic, 266; Mih, 267; PB, 629.- 1°. dupd isdpe ... ~a~i
i~ed trd ddre, nu trt lodre (conform socotelii.:., ei ie~eau sa dea, nu sa .ia), CalGrB, 47;
2°. ndreptu al, ma nu-dl trt lodre (ai dr~ptate, dar nu ai de primit), PLit, ·.531 ; 3°. lodre di
cusurln' l (casatorie de veri); 4°. cu lodrea _a nodslrd (cu casatoria noastra), PenB, IV, 47;
Caraf, 15; 5°. di lodre a(odru (de luat afara = apoplexie), PLit, 236 - v. hale. _- V. :
- LOAT, lodld, pl. lout, lodle, luat, •pris; maigri; ~J~ar.ie; emporte, fou; paralytique•,
Dal, 124; Nic, 266. - 1°. (u lodt di furl (a fost luat de hoti); 2°. u vidzu lodtd Ia (did (o
\Tazu trasli Ia fata), PB, 35911 ; 3°. suntu lout di lstan. (stnt casatoriti din aiml acesta); 4°.
eard lodt di vlmtu (era nebun); 5°. a-M lodtd di vlmlu (fa tu, aiurito), PenB, IV, i17; Caraf,
24; 6°. lodl di mtn'l ~· di Clodre (paralizat de mlini ~i de picioare), PGr, 91 - v. parmen;
7°. loot di luna (lunatic), PLit, 249 - v. lunatic. - V. :
LOATA, sf., fara pl., l!lare, •action de .prendre, prise- v. lodret: und lodld te l'l-(edte
Ji l'l-dzt'se (o luare ee i-a facut ~i i-a zis = abia a
luat-o~i~i zise), PB, 938 . - Morfologic, cf.
1 n trod u cere. § 26, p. 30. - V. l'edu.
LOBUDA, sf., pl. IObude, loboda, •arroche•, Dal, 124 ; Nic, 266 ; CEI, 72 ; pita di IObuda
(placinta de loboda). ~ < vsl., bg. Ioboda , ve•·e atriplex, arroche".
LOC -748- LORAtf

LOC, sn., pl. IOcurl, loc, d 0 • lieu, place, endroit; 2°. contree, pays; 3°. autochtone;
indigene, du pays, du cru; 4°. terre, poussiere; 5°. quelque part; 6°. ici et hi; 7°. laid; 8°.
eloigner; 9°. ne pas pOUVOir tenir el} place, etre inquiet; t0°. disparaltre, mourir; 11°. au lieu
de ..• ; t2°. aussit6t; t3•. ~tre utile•, Dal, t24; Nic, 266; Mih, 267; PLit, 531; 692; Velo,
14; t7; BNA, V, 52; 54; t28. - t•: alloc trl cdsa? (ai loc pentru casal?); keatra edste greaild
la IOclu a l'el (piatra e grea Ia locul ei), Lum, II, 282 - cf. In LLP, XXVIII, 286: ,Chaque
pierre est lourde a sa place" ; stdl tu IOclu a merl (stai In locul meu); 2° : IOclu aestu hetirbe
di furl (Unutul acesta fierbe (e plio) de . banditi); tredle multe IOcurl (trece prin multe tari),
Fr, I, 8, t25; PAnt, t75; BNA, III, 60; oamin'l dit IOclu-a lul (oameni din tara lui), PB,
7621 ; feata ... s' turnd' tu IOc-l'i (fata ... s-a lntors In tara ei), PB, 203'; 3•: nol him di-arla,
di-a IOclul (noi stntem de aci, de ai tinutului, slntem bli~tina~i) - tn dacoromAnli : ,Cei de
loc(u)" (Nee 7, 89, 327; Necl 5, 72, 258 ; Miron 116, t70, t87); ,beiului de loc" (ITR, 203);
nu-l cuno~te IOclu (nu-l cunoal1te pamtntul, nu e de aci, e strain); 4• : s' cutretimbura l6clu
(se cutremurli plimtntul) - In dacoromAna: ,sa cutremura locul de groaza lor"· (ITR, 115;
CrooM, I, Hit) - cf. ~i PLir, t98; him IOcrl (slntem tarlnli), PScr, 223; 5°. ~idea ascumtu tu
un toe (statca ascuns undeva), PB, 4t•o; 6°: l6curl, l6curl, apa keare (pe alocurca (iti, colo)
apa dispare); 7°: erd urut ca IOclu (era urlt ca plimlntul), PB, 3201 ; 3231°; 8°. aued lodtd toe
multu (ei luase buna distantli, se departase bine), PB, 427 ; g• : nu lu ncdpe IOclu (nu-l lncape
locul), PGr, 91 ; nu lu-tire IOclu (nu are astlmplir), PLit, 532; acata' s' nu u-dfld IOclu (lncepu
sa fie nelini~titli), PLit, 798; nuedsta IOclu nu-~l afld (nevasta (mireasa) nu-~i glisea lini~tea),
PB, 43912 ; IOclu nu lu-aued (nu avea astlmplir), PB, 2008'; nu lu-acd/tl IOclu (nu are lini11te
nicliiri)-cf. : dr. ,cal lute ca focul, de nu-l prinde locul" (TeodP, t46) ~i gr. ,'A).-ij 'ltllGLic;
GljXW6lj, -r67t0c; 8&-1 -rbv xropcr" ('Hnc~p IX, 21)= Ali-pa~a se sculli, locul nu-l lncape; to•: merlu
l6cu s' (edfe (mlirul se flicu plimlnt, se flicu nevazut, a displirut), PB, 1153; mt~ca' l6clu
(a mu~cat plimlntul (tlirlna) = a murit), PGr, 91 - v. kirtlml6tl; u•: tu loc di ctl'pri, deddirtl
di ctn'l (In loc de capre, au dat de clini), PB, 2731 ; 12•: pldscanl tu loc (plesni imediat),
PB, t6•; l-t6ru niipudl~alul pri lcicu (lllntorc de-a-ndaratelea lndata), Jb, I, 42; 13° : bdne
suntu, ma nu-acdftl loc (bune slnt, dar nu slnt utile); boatea ~· plt'ngul nu-acdltl loc (vocea ~~
pllnsul nu slnt de nici un folos), PB, 47314. - < lat. locus ,lieu".
LOCANTA, sf., AI. t903, 90- v. lucdntd ~~ sinonimul mianee.
LOCMAE, sf., pl. locmtl'l, pllicintli, •galettc; tarte•: acl6 ua s' da di ut'rntl locmae
(acolo o sa dea de vreo placintli gata), Lum, I, 146; PB, t6627 • V. lucuma'. - < tc. loqma
(1080) ,sorte de boulettes de pAte soufflees et sucrees".
LoriOTAT, sm., pl. loyl6tat, savant, •savant., BNA, II, 86. - < i.oy~6-rljc; ,qualite
d'homme lettre".
Loroe:ET, sm., pl. loyo8et, logofat, •logotbetc•, Nic, 266. - < ).oyo6t'rljc; ,-".
J.OHE, sf., pl. lohl, baioneta, •baionnette• : nipitrunddl cu IOhea (nestrapun~i cu baio-
neta), BNA, II, 26. Sinonime : btllnetd, sum;le. - < A6y)(lj ,lance ; baionnette".
LOJ(t'J), sn., pl. IOjurl, culcu~, •taniere, antre, terrier., Dal, 124; Nic, 266; CEI, 72;
uulpea . .. a(ld' 16jlu arate (vulpea ... a gasit vizuina (culcu!1ul) rece), Fl, I, t, t4. - < bg. loie
,couche ; lit".
LOJE, sf., pl.lojl: luplu . . . (udze dit IOje (lupul. .. fuge din culcu~), Lum, III, 27-v.
loj, lujdr, lujescu ~~ gr. )..6?:111 (Boga, I, 218).
LONii(I)E, sf., pl. IOngi{l), glilligie, ttumulte, vacarme•, Dal, 124. Sinonime : ltirmd,
ldua, 16scut etc. - Cf. bg. tonga ,assemblee des artisans d'une corporation", alb. llon:rhe
.,buca, fossa", tc. londja ,chambre des prudhommes" ( < it. loggia); gr. Mv-rl:I11 , veranda; ras-
semblement" (Boga, I, 2t9; II, 34).
LORAU, sm., pl. IOrdzt, lord, dord•, Dal, t24. - < A6p8oc; <engl. lord.
LOSCUT 1 -749- LUCREDZfr

LOSCtJTl, sn., pl. 16scute, zgomot, •bruit, vacarme•, Dal, 124 ; Nic, 267; GrS, II, 398;
un 16scut si-aude (se aude un zgomot), Trib, III, 2, 7; erd lind ldud ~i-un 16scut (era o gahlg:ie
~i un zgomot), PenB, III, 201 ; 16scut mdre trl xurs{re (larma mare pentru barbierit), PenB,
V, 45. V. Ionge, uredud. - < vsl., sl. loskut6 ,strepitus".
LOSCUTI, sn., pl. lcJscute, strop, •goutte•, Mih, 267. Sinonime: k{cutd, ldngutd. - < ?
LOSTRU, LOSTUR, sn., pl. lodstre, 16sturl, plrghie; zavor, olevier; barre de fermeture,
verrou; gaule servant a l'ourdissage- v .. Plm, I, 152•, Dal, 124; Nic, 266; Mih, 267; PEt,
29 (<lat. clostrum [<claustrum ,verrou']') ; GEl, 166 ( <).oa-r6c; ,levier"). - 1°. un 16stru
di her (o plrghie, un zavor de fier), Fl, II, 3, 4; 2°. u~ea erd ncl'{sa ~· cu 16sturlu (u~a era
tnchisa ~i cu zavorul), CalGrB, 58; 3°. dzuila - aspindzurdt; . nodptea - tu guud (In timpul
zilei e atlrnat, noaptea e In gaurli); 4°. s' culcd cl'ndu dpird, s' di~tedptd di ntunedricd -
l6sturlu (se culca clnd se face ziua, se de~teapta daca se innopteaza - zavorul), PLit, 382 -
v. l68ru, slrlu, zdngra. - Cu -r- de Ia 168ru: cf. ~i bg. loslil ,levier".
LOT, sn., pl. l61url; LOTA, sf., pl. 16te, lot, dot; sort•, Dal, 124; Nic, 266; Mih, 267.
Sinonime : Clop, lahno. - < ).6-roc; < it. lotto.
LOTARfE, sf., pl. lotdrll, loterie, doterie•, Dal, 124. - < ).o-ra:pla: < it. lotterla.
L09RA, sf., pl. 168re, radacina de dinte, •racine de dent; morceau de clou•, GEl,
166. - < A66pot ,-".
L08RU, sn., pl. lod8re, zavor, •verrou• - V. 168rd ~i 16stru.
LU, pron. pers. m. acuz. sg. de, 1'•: dd/-lu (dati-l); uidz~l-lu? (vazu,i-1 ?) - v . el 32°-
390, ul, ul 'i PMor, 16; PEp, 111 sqq. - Cf. t dr. ,iar voi-1 tragetl Ia dajde" (BD, 173).
LUBRIStr, -td, pl. lubrisl(, -te, straluclt, ebrillanb: lubrisitlu . lslis (stralucitul lsus),
Cod, 2518 • - V. lumbdrsiscu. ·
LUCANCU, LUCANlt, sn. 'ism., pl. lucan(e, lucdni(e, clrnat, •saucisset, Dal, 124; Nie,
267; Mih, 267; Cal. 1912, 93; andzdr{ lucani(ll'i spindzurd/ (a zirit clrnatii atlrnati), PB, 80'.
Sinonime: cuUil, culucancu, dormen'i.- cr. it. loclmica ,(v. usata solo dagli ebrei) salsiccia"
(Sp9ttl, 82). - < ).ouxivtxov ,-" < lat.
LUCANTA~f, sm., pl. lucantageadz, birta,, •eabaretier, traiteur•, Dal, 124; Nic, 267.
- < tc. loqantadjl (1084) ,restaurateur" .
LUCANTA, sf., pl. lucdnte, birt, •hOtellerie•, Dal, 124 ; Nic, 267. - Cf. tc. loqanta, alb .
lokands, gr. ).oxc%v-rot· - < it. loeanda.
LUCRARE, sf., pl. lucrd'rl, lucrare, •action de travalller; travail•, Dal, 124 ; Nic, 268;
Mih, 268; PScr, 223; trl lucrdre, fiCtorlu lucrd (de lucrat, baiatul Iuera), PB, 6515; nds cdplu
'nd minutd nu-l scodld di lucrdre (dlnsul nu ridica capul (nu lnceteazli) nici un minut de Ia
Jucru), CalGrB, 67.
LUCRAT, -ld, pl. lucrd/, -te, lucrat, •travailhio, Dal, 124; Nic, 268.
LUCRATON'Ifr, -todn'e, pl. lucrdton'l, -todn'e, lucrlitor, •travailleuro: lucrdton'llu di
fodme nu modre (lucrlitorul nu moare de foame), PGr, 93; fedld ... lucrdlodn'e (fati ... lucrli-
toare), PB, 299aa. - V. lucrdtor. - In legaturli cu sufixul -6n'lil, mentionat In In trod u -
e ere, p. 28, cf., aci, 'i pron'lil, precum 'i alb. pun6njes ,lavoratore".
LUCRATOR, -lodrd, pl. lucrdl6rl, -todre, lucrator, •travailleur•, Dal, 124; Nic, 268;
fedtd ... lucrdtodrd (fati ..• lucrlitoare), PB, 25911• V. ldldtodre. - Cf. lat. 1 u c rat or ,celui
qui gagne".
LUCREDZfr, vb. I (lucrdl, -rdt, -rdre), Iuera, •travalllero, Dal, 124; Nic, 268; Mih,
268 ; PScr, 223; PB, 630; lucredzrl ell 111111 dzuila (lucrez eu toatli ziua), LP, 166; PAnt, 240;
BNA, II, 116; lucreddzd tu gtundtic, s' ti tindzt tu-au~eatic (lucreazli In tinerete, ca sa te
lntinzi (si· te repauzezi) la bitrlnete), PLit, 523. - REW, 5145 : < lat. luerare ,gagner";
CODE, 1013 'i GrS, II, 19: <lat. lueubrare ,travailler a Ia lueur de Ia lampe, de nuit".
LlJCRU -750.:.._ LurunfE

LUCRU, sn., pl. lucre , ~i lucrurl}, lucru, •1°; tra~ail, occupation, affaire- v. istrt!te;
2°. question, chose - v . ip68ise; 3°. objet; 4°. merveille - v. ni~ane 6°•, Dal, 124;
Nic, 268; Mih, 268; Pscr, 223. - -1°: altu lucru nu-a!l te s' (dcd (alta tr.eabli 11u au ce s~
~acli), PAnt, 65; te lucru al, odspe? (cc ocupatil? (meserie) ai, am ice?); lucru eli yle, 6rbu vc
lu-addrl (treabli cu grabli, oarba o vei face), PLit, 533; all multi lucri tr' avinare (au multe
afaceri de urmarit); 2° : la cum sta lucrutt (iata cutn sta chestiunea), PB, 7h; trt te lucru
edste zborlu? (pentru care chestie e vorba ?) ; 3°: lucru xen nu tt'ni cdldurd (obiect "strain" ru
tine de cald), PLit, 533; arsird lute lucrili (au ars toate lucrurile); ma~l un l~cru ... s' nu-
agilr~t!~ti (numai un lucru (obiect) ... sa nu uiti), PAnt, 128; 4°: mare lucru di (edict! (mare
minune de fata 1), GrB, 2, 28; BNA, IV, 126; mare lucru di glone! (mare minune de ni\~i\u I
= ininunat voinic 1), PB, 14 32 • V. lucur. - REW, 5146: < ·lat. lucrum . ,gain":
LlJCTU, sm., pl.?, • ?•: suskira ca di luctu (suspinau ca ... ), Fl, II, 4, 7. - Cf. {ut 2 •
- < '!
LUCUMA', sm., pl. lucumadz, Nic, 267- v. locmae.
LUClJ:~IE, sf., pl. lucun'l, rahat, •sorte de pate douce faite avec de !'amidon•, Nic,
267; Mih, 268. - < tc. loqol\m (1081) .. -".
LUCUR, sn., pl. lucuia ~i lucilril (nord), Mih, 268; PB, 630 - v. lucru.
LUD, llidil, pl. ludz, lude, copil din flori, •biltard, enfant ~atureh : tril ti mddt!le lutdl'l
tl'l vdtdndfd? (pentru care motiv ti ucideti pe copiii din flori?), Cod, 4317. Sinonim: cupilclll.
- Respingtnd forma lut!l, Ph Or, II, 458 propune etimologia : < tc. velt!d, pl. evlad· ,enfant" .
- V. lut!l, precum ~i bg.-vsl. ljud{e) ,populus; gens, monde".
LUDEATA, sf., pl. ludt!t •petite fille?•: di tot a lui din cdsil ~i pl'nd Ia 'i~deatil (din
toti ai lui din casa ~i plna Ia copila ?), AI. 1928, 60. La Mih, 268 : ,copil". - Cuvlntul e un
derivat din lud (cf. (illor, (illbreatil etc.) ~i sensul lui logic ar fi •les enfants, Ia prime jeu-
nesse•.
LUFE, sm., pL lu(t!dz, leafa, •salaire•, Dal, 124; l'i scdrkl lu(t!lu (i-a suprimat salariul),
PGr, 93 - v. llng'ril etc. Sinonime: mist6, pagd. - Cf. ~i gr. AOI)(jltc; ,leafa" . ..,- < tc. uloufe
(857) .. - " .
LUG.:\ns:Escu, vb. IV, socoti- v. luyurst!scu.
LUGRfE (nord), sf., PB, 630; W, II, 224; 226 - v. luyurie.
LUCJEARIC, -cd, pl. lur;edritl, -te, simpatic, •sympatique ; prudent>, Mih, 268. - <
siluyearic (v. siluyisll}? sau l u y l e1 ?
LUrARrEAZl\10, sm.! pl. luyaryeazmadz, socotealli, ~compte, calcuh, Nic, 266; GEl,
166. Sinonime: Cicuteald, hisape, ricdme. - < J.oycx.pLOta!J.6c; .. - ".
LUrfE1 , sf., pl. luyll, fel, •sorte, espece•, Dal, 124; Nic, 267; GEl, 166; u veade te
luyle edste (o vede ce fel este), PB, 44 7 ; nt~l Iuera .. . , ma nu tot una luyle (dln~ii Jucrau ... ,
dar nu toti. un fel sau Ia fel), Lum, VI, 4, 29. Sinonime : sole, turlle. - < J.oy-Tj ,-".
LUrfE2 , sf., pl. luyll, oglinda, Mih, 268 - v. lciyle.
LurRfE, sf., Dal, 124 - v. luyurle.
LurUME, sf., pl. luyun.' l, canal,_ •canal souterrain•, Dal, 124; PAnt, 91; una n'lcil
luylilrle (un mic canal), PB, 1825. V. gil/lime, lilyume ~i sinonimul vie. - < tc. laghym (1079)

LurunrEAZMO, sm., Dal, 124 - v. luyaryeazmo.


Lurunns:Escu, LurunnsfnE, LurunnsfT, Nic, 267; Mih, 269 - v. luyurst!scu,
luyursire, luyursll.
LurunfE, sf., pl. luyurll, obiect, •objet; matiere•, Dal, 124; Nic, 267; Mih, 269 ;. PB,
630; CAr, 328."- < _/.o:yliFL ,richesse, fortune". .
LUf'URSESCU -751- LULUAriSfT

LurURSESCU (mi}, vb. IV (luyursil, -sit, -.5 ire}, socoti, •compter,. calculer; avoir !'in-
tention, penser a- v. minduescm, Dal, t24; Mih, 268 (lugtlrsescu); GEl, t66; Cod, 86lli. V.
luyu,ryiselfcu. - < :Aoyotpr.Gt~(t) .. -". . . · .
LUf'URSfRE, sf., pl. luyursirl •action de compter., Dal, t24; Mih, 268.
LurURSfT, -M, pl. luyursit, -te, calculat, ·~ompte•, Dal, t24. V. luyuryisit.
-LUI: t 0 • a cu t6talul (cu totul, total); 2.0 • a cdlealul -v. cdle 5°; 3°, ascumti~alul (pe
ascuns); 4°. dialihelul (In adevir), CLitur, t26; 5°. divarligalul (In jur) - v. divarliga; 6°.
di~a-lungulul- v. lungu; a m6rtulul - v. m6rtu 6°; a prl'ndzulul-v. prl'ndzu1 3°; 7°. durn'in-
dalul (dormind) etc. - Cu privire Ia aceasta desinenta de genitiv-dativ singular masculit:t,
tre~uta Ia adverbe etc., cf. explicatia data In Introducer e, § 25, p. 29, precum ~i urma-
toarele doua exemple din vechea dacoromana : ,s,a iaste tntelepciune In susului" ( = Ia aceia
de sus)" (HPs, p. t92; CPsal, II, p. t44); ,de susului" (HPs, p. 302; CPsal, II, p. 229)
etc. - Cf. ~i PhOr, II, 436. .
. LUJAR, sn., pl. lujdre- v. lo} -, CEI, 72; CN, t25; PLit, 3t5. - t 0 • luJdrlu a trt!llor
dratl (vizuina celor trei draci), PB, 34812; 2°. l'l-adrise s' l'i ml'cd tu lujdr (i-a adus sa-i ma-
nlnce In vizuina), PLit, 8t5; 3°. un lup . .. , i~lt di tu lujdr (un lup .. . , ie~it din vizuina),
PenB, III, 211. - V. :
LUJESCU, vb. IV (lujil, -jlt, ~jire}, a sta In culcu~, •~tre dans un terrier; avoir une
retraite; faire halte•, Dal, t24; Nic, 267; vulpea luje~te tu aestu cu(al (vulpea l~i are culcu~ul
In aceastli scorbura); lujim Trdpseanl, rind hoard (am poposit Ia Trapseani, un sat), Fl, I,
3, 6 - v. kindrw!scu. - < vsl. loiltl ,ponere".
LUJfRE, sf., pl. lujirl, poposire, •action d'entrer dans un terrier, de faire halte•, Dal,
t24; Nic, 267.
LUJfT, -M, pl. lujit, -te •qui est reste dans sa retraite; qui a fait 'halte - v . kindruilt,
Dal, t25.
LULA.Kl(J, sf., pl. luldklurl, lulachiu, •indigo; trempe en sueur•, civit, Dal, t25; Nic,
268. - e . vdpsim cu luldklil (vopsim cu lulachiu); 2°. cdl'i - luldklil; codda - vtrvurd tu
vimlu (call - leoarca-vineti de sudori; coada - roata-fuior In vlnt), Fl, I, 5, 7. - Materia de
indigo se tope~te In usuc : indigoul se pune lntr-o punga ~i apoi se fierbe u~or In usuc. ln
lichidul astfel rezultat se fierb tesaturi de llna alba tinip de vreo opt zile ~~ In mod intermi-
tent; In felul acesta, atari tesaturi (lfodrifl, /ipun'l, vilendzd etc.) ramln mereu vinete, flira
ca sa se decoloreze nici la soare, nici Ia spalat. V. stipsusescu. - < :AouMxt .. -" <tc. lellaq
(t086) ,lilas".
LULE, sm., pl. luledz, lulea, •pipe•, Dal, t25; Nic, 268; Mih, 269; dit lute cum (umlu
l-s6r~;i (a~a cum tl sorbi fumul din lulea), BNA, II, 74. - < tc. louie (t084) ,foyer de pipe".
LULEC, sm., pl. lulefl, Dal, 119; Nic~ 392; acl6 lu '~l-ct'ntd lulefll'i (acolo unde l~i
clntli berzele), PLit, 895 - v. Ulic.
· LULU AA, sf., pl. luludz, floare, dleur; molene officinale, cierge de Notre-Dame•, Dal,
t25; GEl, t66. - t 0 • luludz la cdp-ll (flori Ia capu-ti = vedea-te-a~i mort), PLir, t73; 2°.
luluM gdlbind (lumlnarica) : din fiertul tulpinei ~i radacinei acestei plante se obUne culoare
galbena, care e folosita Ia coloritul tesaturilor. - V. ldlriM ~~- sinonimele (lodra, liltce. "- <
:Aou:Aoullt ,fleur".
LULU AnSESCU, vb. IV (lulu6yisil, -sit, -sire), lnflori, dleurir., Dal, t25; Nic, 268.
Sinonim : nflurescu. - < :Aou:Aoulll~(t) ,,-",
LULU Af'ISfRE, sf., pl, ,.lulu6yisirl, lnflorire, taction de fleurir, floraison•, Dal, t25;
Nic, 268.
Ll[LU Af'ISfT, -M, pl. lulu6yis#, . -te, lnflorit, •fieurh, Dal, t25; :t:lic, 268. Sinonim:
~flurit.
LU-LU-LU -752- LUMINARE

LU-LU-LU I •(fais) dodo h, PLit, 2. Sinonim : ndni. - V. llu-llu-llu! ~i bg. ljulilo ,ba-
lan~oire".
LULUSTRUFA, sf., pl. lulust~V.fe: loc plin cu mdndz ~i lulustru(i (Joe plin de mure ~i
fragi), CFr, 166. Sinonim : (rdngd. - V. lili~tru{d.
LUMAKE, sf., pl. lumtl'kl- v. alumdke -, Dal, 125; Nic, 268; Mih, 269; PAnt, 454;
PEt, 2 ( < lat. rama + -ake); Mite mtn'l di todfflntl trddzed lumtl'kl azvdrna (lnnegrite (neno-
rocite) mlini de toamnil. trAgeau Uri~ ramuri), Lum., II, 201; BNA, IV, 44. - Cf. ~i gr. J-ou!J.(ix~
('Apr/-, 58; Pernot, 143); alb. l'umdk'e (GM, 25t), lumaqe ,fioritura dell'albero e dei frutici;
efflorescenza".
LUMAKISESCU, vb. IV (lumtlkisll, -slt, -stre), rA~uri, •pousser des branches; devenir
touffu; effeuiller• : lumdkisi . .. multi (rl'ndzt (a rupt de pe ramuri multc frunze), Cal. 191t,
204.- v.:
LUMAKfTA, sf., pl. lumdklfd, rAmurea, •petite branche•: pltnUi' at!sld lumtlkifd (a
lmpllntat aceastA rAmurea), Lum, III, 181. - < lumdke.
LUMBAR, sm., Dal, 125 - v. bumbdr.
LUJ\IBARDA, LUMBAR A.\, sf., pl. lumM'rdzt, lumlnare mare, <1°. cierge; 2°. flamme•,
Dal, 125; Mih, 269; PScr, 223 ; Cod, 9711 ; GEl, 162. - 1° : lumbdrda di fedrtl (lumlnarea mare
de cearA), Lum, II, 188; PAnt, 192; lumM'rdztle drdu (lumlnil.rile ard), LP, 76; 2°: nlngtl foe,
lu lumbd'rdztle si-aved apristl (llngii foe, unde fliiciirile sciizuse), GrB, 224; PAnt, 229; BNA,
IV, 147. - -r- din lumbdrdtl e o influentii a vb. lumbdrslscu. - < ltmbd.M.
LUMBARSESCU, vb. IV (lumMrsll, -slt, -sire), striiluci, •briller, resplendin: cdsa lum-
Mrsed (casa striilucea), Fr, II, 15, 234; PAnt, 2t9; BNA, IV, 68. - V. lumbrisescu.
LUMBARSfRE, sf., pl.lumMrslrl, strilucire, •action de briller, resplendissemenb, Dal, 125.
LUMBARSfT, -ttl, pl. lumbdr~l/, -te •brillant., Dal, 125. V. lubrislt.
LUMBRISESCU, LUMBRUSESCU, LUMBRUSfTU- v. lumbarsescu, -sire, -sit-,
PScr, 223; CLitur, 130; pdreasinlle tr' afed Moisin li lumbrisl ~tl li lun'ind' (de aceea Moisin
le-a striilucit ~i le-a luminat piiresimile), Cod, 124 b'; ca sodre s' lumbrusedsctl (ca soare si
striiluceascii), Cal. 1912, t01; cdsa ... s' tun'intl' ~~ lumbrusl (casa •.. s-a luminat ~i a striilucit),
PB, 7428. - < Aor.!J.ltpuvw ,rendre brillant".
LUME, sf., fArii pl. - v. para-stdll -, lume, •monde; societe; gens•, Dal, 125; Nic,
268; Mih, 269; PAnt, t63; PLit, 533. - t 0 • tot erd-l'l tu lr1mea ndntd (ei toti erau In lumea
cealaltii), PB, 46588; 2°. trdpse tu lr1mea aldntd (porni In lumea cealaltii, a murit), PLit, 693;
3°. lumea-l scdrtl: dltu si-allntl, dltu dipline (lumea e scarii: unul ureA, altul coboarii), PLit,
693; 4°. om di lr1me blind (om de societate bunii); 5°. la, lr1mea tredfe n cdle ~· di s6mnu s'
::dturdrtl (iati, lumea ( = oamenii) trece pe drum ~~ s-a siiturat de somn), Bat, t ; 6°. cum
mor lume (cum moare lumea = cum mor oamenii), PB, t6t 1 - v. dun'edild, morl t 0 , plt'nguB
4° ~i PB, t04lt, 2tsz-a; BNA, II, xv; III, XIII, 7; gr. , 3i: !J.ltOpouaCt vii: 3ou/-£1jiow oXOafLO<;"
(Kpua. II, t61); pentru vechea dacoromAnli.- tot ca acord -, cf. Dens, II, 393-394; Das,
77 etc. - Gen.-dat. sg.: a lumil'el (lumii)- cf. ntlmd, sumd 1 • - V. atr1me ~i sinonimul
dun'edlld. - <lat. lumen ,lumiere (du jour), jour".
LUMESCU?, -medscd, pl. lume~tt, -me~ti, lumesc, •mondaim: lr.lcrtile lume~ti (lucrurile
lume~ti), · Ob, 30.

LUMINARE, sf., pl. lumind'rl, lumlnare, •cierge; mauve•. - ·1°. am 'nd nvedsld ag:zu-
todsd, fdfe cdsa lun'inodsd - lumindrea (am o nevasti focoasil., face casa luminoasa - luml-
narea), PLit, 383; 2°. dodlltl lumind'rl fe s' drdd (doui lumlniiri carl sA ardii), PB, 296'; 3e.
Tr.lrcul u cd(ta ngdledrea · cu lumindrea (Turcul o cautA cearta cu lumlnarea), PLit, 645; 4°.
lumindrea i fedra al Dumnidzd'll (fAclia sau lumlnarea Domnului), PLit, 278 - v. codda-a-
-753- LUNDZfME

n'elul, luludCi. Sinonime: ICimbdM, fedrCi. - De retinut: -m-e pAstrat ca ~i -In lumlnCi.- < lat.
tJl. lumlnaria ,lumiere, lampe".
LUMINA, sf., (pl.) lumln'l, Nic, 269. - v. lun'lnCi ~i gr. Aou~~olv~ (To) ;,vieilleuse".
Ll1MPTA, sf., IuptA, Velo, 34 - v. luptCI. - FormA literarizatA (cu p).
LUI\ITAR, -rCI, pl. lumtdrl, -re, nunta~, •invite il. Ia noce•, Dal, 125. - V. numtdr ~i
UlmtCI.
LUMTA~!J, -~e, pl. lumt~l, -~e, luptlltor, •combattant.: xen'l lumtd~l nCi cdlcCi greu
(luptAtori strAini ne calcA greu), Trib, I, 5,•13. V. alumtCit6r, l'lu(tCi1• ~ < llimtCI.
Ll1MTA, sf., pl. lumfl, nuntii, d 0 • noce; 2•. bataille•, Dal, 125; Mlh, 269; PGr, 94.
- 1°: s' 11 mlcCi'm llimla! (sA-ti mlncAm nunta! = sA te vedem mire '!); nl~l nu ~till
te-l tuinta-aestCI (dln~ii nu ~tiu ce-i nunta asta), PAnt, 301 ; BNA, I, 130; 2°: bCirbCitedsca
llimtCI (blrbllteasca luptA), PLit, 1048; PAnt, 207; BNA, V, 35; s' himusesc Ia IUmtCi ndredptCI
(nAvAlesc Ia luptA dreaptli), Velo, 40; BNA, V, 79; trCi nCi8edm' di odrCi bill llimta (lntr-o
mica de ceas a terminal lncAierarea), PB, 33911 - v. allimtCI ~i ·sinonimele Mtfe, p6lim.
Ll11\ITU (mi), vb. I, Nic, 269; PAnt, 455; s' llimtCI pin' apune sodrlle (se· luptA plnA
::pune soarele), Velo, 40; BNA, V, 80; s' llimtCI sCipUiml'n'l lnlrezl (se luptA sAptAmlni lntregi),
Velo, 12; PAnt, 323; BNA, V, 99; - V. alUmtu, aluptu.
LUNARILE, sf. pl. articulat (nu e lunCi'rile), period, •menstruation•, PLit, 301; 307.
- V. lund 2° ~i sinonimul ardM, 6°.
LUNATIC, -cCI, pl. lundlifl, -fe, lunatic, <lunatiq1,1e•, PLit, 235. Sinonim : lodt. - < lat.
luuatleus ,lunatique". .
Ll1NA1 , sf., pl. tune, lun'l, lunA, <1°. June; 2°. mois - v. mest, D~l, 125; Nic, 269;
Mih, 269; PScr, 223; PAnt, 455. .- 1° : si-a(ired~te ca luna di sodre (se fere~te ca luna de soare),
PGr, 94; lund, luna nodllCI, dCI-n'l pl'ne cu odilCi,.sCi n'l-u bag tu ml'nicCi, sa n'l-u mlc Duml'nicCi
(lunA, luna nouA, da-mi pline cu ouA, sA .mi-o pun In mlnecA, sA mi~o mAnlnc dumlnicA),
PLit, 754 - folcloric, cf. PMic, art. Ltlna; ddo tune ~i dol sorl (douA lune ~i doi sorl), W,
II, 44 ; s' li dull Ia dzl'na Lund (sA te duci Ia zlna LunA), PB, 44016 ; s' nCI daf . .. pri Ma-
ru~ea, dlba lund (sA ne dati..: pe Maru~ea, alba lunA), PAnt, 302 i BNA, I, 132- v. sodre
1°: dre lund n cap (e chel) ~ cf. it: , - Pirchl 'u tigriusu havi 'a testa lucent!? - Pirchl
havi 'a luna" (BTS, XX, 362); lodre di lund (boalA cu friguri, cu diaree etc.), Lum, I, 6 ;
2°: tricu unCI lund di dzl'li, tricura dod!la lun'l (a trecut o lunA de zlle, trecurA douA luni)
·- cu acest sens, cuvlntul e rar. ~~ concurat de mes. - < lat. luna ,June ; mois".
Ll1NA 1 , sf., pl. tune (LacA, In 1927), alunA, •noisette•. V. alunCi ~i sinonimul li(t6cara.
- l;ii Ia aromAnl, copiii se joacA cu alune, ca cu nuci, exact .ca h1 urmAtoarea descriere : ,Les
enfants jouent souvent aux noisettes. Quelquefois, us' en font un· petit tas de 4 ou 5, ou 7,
ou 9 et d'un but fixe its lancent une .noisette pour demolir le tas. ·L es noisettes des perdants
sont entassees pour former une nouvelle cible" (CCP, XXXIII, 72).
LUNCAR, -ra, pl. luncdrl, -re •habitant d'une tuned•; Mih, 269.
Ll1NcA, sf., pl. lunfi, luncA, •vallee longue, large et h~rbeuse•, Mih, 269. - < bg. lfka
,vallee". . .
Ll1NDA(LUI), lulnd, •en prenantt- v. l'ed!l, p. 68, ~~ vdr. luCind, luund (CPsai, 273).
LUNDZEAME, sf., pl. lundzen'l," lungime, •longueur., Dal; l2S; Nic, 269. - V. tun-
dzlme.
LUNDZEARE, sf., ll!ngire, Dal, 125 - v. lundzlre.
LUNDZESCU (mi) ; vb. ·IV ~~ Ii (lundzil, -dzll, lundzlre ~i lundzedre), lungi, •allonger;
prolongero, Dal, 125 ; Nic, 269 ; Mih, 269 ; umbrd'fle a munfllor s' lundzed (umbrele muntilor
se lungeau), GrB, 224; PAnt, 229; BNA, IV, 147. - < lat. *longlre (cf. longiare ,allonger").
LUNDZfME, sf., pl. lundzln'l, Mih, 270; PScr, 223 - v. lundzedme.

48 - e. 681 - Tache P a p a h a g i, Dtc1ionGrul dioleewlui uomctn


LUNDZ(N -754- LIJN'IN(i.S

LUNDZfN, -na, pl. lundzln'l, -ne, cu viata lunga, •qui vi~, qui vive longtemps•, Dal,
125 ; Nic, 269; Mih, 270; PEt, 48 ( < an'l + lundzi) ; s' na biineddza hdriodstl ~i lf:lndzlnd
(sii ne traiasca bucuroasa ~i multi ani), PLit, 923; CFr, 171. - <lat. longinus (cf. longinqu.us
,qui dure longtemps" ~i .f:-onginus)~
LUNDZ(RE, sf., pl. lundzlrl, lungire, oallongemenb, Dal, 125; Nic, 269; 1\fih, 270.
LUNDZ(T, -td, pl. lundzlf, -te, lungit, •allonge•, Dal, 125; Nic, 269.
LlJNGA, sf., fara pl. •enDure des pieds a cause du froid•, Dal, 125; Nic, 269; DR, II,
537; PMegR, . II, 69. - cr. alb. lunge ,postema, ascesso; suppurazione".
LlJNGU, -ga, pl. lundzi, -dze,- lung, dong•, Dal, 125; Nic, 269; Mih, 270; PScr, 223;
PB, 631. - 1°. cadzu tu un s6mnu lung (cazu tntr-un somn lung), PLit, 762; PAnt, 86; 2°.
eriste lungu ca te(ca (e lung ca plopul)- v. andltu1 (Fr, I, 8, 125; PAnt, 176; BNA, III,
60); 3°. Armci'nlu eard nvi{dt s' trdgd di-a lungulul, cu me~ll'i (aromanul era obi~nuit sa por-
neasca (sa piece, sa parcurga) de-a lungul (departe) cu lunile de zile), PenB, VI, 131. - <
lat. longus ,long, etendu".
LUNGUROS, -rodsa; bdna lungurodsd (viata suferinda; bolnavicioasa), Cod·, 3721 - v.
lingur6s.
L u n I, sf., pl. Lunl, luni, <lundit, Dal, 125; Nic, 269; Mih, 270; PScr, 223; PB, 631;
una Lunl, di ctl'tra setira (lntr-o luni, lnspre seara), PAnt, 363; Lunea tricu '(ziua de luni a
trecut). - < lat. lunis ( < lunae) dies ,lundi".
LlJNIZMA, sf., pl. lunlzmate, aluviune, •alluviom, Dal, 125. - < ?
·LlJNTRE, sf., pl. luntri, luntre, •barque•, Mih, 66. V. ll'ndura. - <alb. lundrl! ,barca".
LUN'(DA, sf., pl. lun'ldz, omida, •chenille•, PEtim, 13; acaftird ... sa si-addvga ca
lun'lzle (tncepurii ... · sa se adauge (sa se lnmulteascii) ca omizile), Lum, II, 210; pri pon'l
s' arl timid url' te lun'ldz (pe pomi s-au lntins urlte omizi), GrB, 245; BNA, IV, 45. V. un'lda
~i sinonlmul gt~nlfa. - lnitialul 1- s-ar explica pe cale de influenta a unor forme ca lumdke.
- < ? t 0 !J.L8a:c; ,insecte qui ronge les grains" .
LUN'INARE, sf., pl. lun'ind'rl, luminare, •action d'eclairer•, Dal, 125.
LUN'INAT, -td, pl. lun'ind{, -te •eclaire; illumine•, Mih, 269; elisa ... erd pufl'n lun'i-
lldla (casa . .. era putin luminatii), Lum, V, 9, 20; PAnt, 339.
LUN'(NA, sf., pl. lun'ln'l, lumina, olumiere; vue; clarte; lueuro, Dal, 125; Nic, 269;
1\lih, 269; PScr, 223· ( < lilt. •luniina); PW, · 994 ( < lat. •lumina). - 1°. rl' rl/u ..• tirde ~d
lun'lne nu tire (rlul. .. arde ' ~i lumini nu · are), Cod, 10013; 2°. si-f fall /un' ind s' vedz ca s'
trell (sa-ti faci lumina sa vezi ca sa treci), PAnt, 161; 3°. hil tlnir ~i cu lun'lnd (e~ti tlnar
~~ cu vedere), PB, 22211; 4°. pl'nd nu va-l'l daf lun'lna a dzl'nlul (plnii nu veti da zlnului
(spiritulul rau) veder'ea), PB, 22318; 5°. tire iniiedrea s' v' ardpd lun'lna dintr' 6cl'i (are pu-
terea sa vii rapeasca lumina din ochi), PB, 43417 - v. 6cl'lu 2° ~~ videdla; 6°. ·~l-aved vindutd
~· lun'lna (l~l vlnduse ~I lumina, l~l sacrificase totul), PB, 30330; 7°. 1-vredm ca lun 1ina din
cap (ll iubeam ca lumina din ·c ap), Lum, ·v, 138; 8°. s' aducil ,lun'lna yle" (sa aduca , lu-
mina viii" , lumina din ziua lnvierii), Lum, V, 183.- V. lumina ~~ sinbnimul fe~i. - REW,
5161 : < lat. lumen; PW, 994; PhOr, II, 65 : < •lumina; CDDE, 1016 : <lat. •Juinlnlna.
LUN'INEDZtl', vb. I (lun'indl, -ndt, -ntire), lumina, •eclalrer; briller•, Dal, 125; Nic,
269; Mih, 269; PScl', 223. - 1°. lun'ineddzd cd(Je setira (lumineaza In fiec'a re seara), PB,
20718; PAnt, 95; 2°. lun'ind nl'sil cdma di yeamdnde (dlnsa lumina (striilucea) mal mult declt
un dlamant), PB, 27831, Sinonim: fixescu. - < lat. lumlnare ,eclairer". · ·
LUN'INOS, -ncidsd, pl. lun'ihO~l, :Onodse, luininos, •lumineux, clair; .briltanb, Dal, 125;
Nic, 269; PScr, 223 ;' Gram, 272. :.__ 16 • · sotirlle lun'in6s (soarele luminos), BNA, V, 43; 2°.
In ketire, nlti lind milndd ''tii n'inodsd (ln partea nelnsoritii, nicl o razii lu~inoasii), Lum, V,
U '!P ~755- rns

9, t7; PAnt, 333; 3°. dol ocl'i lun'ino~l (doi ochi lumino~i, strAiucitori), CaiGrB, 32; BNA.
IV, t09; 4°. 'na·nivedstd multu lun'inodsd (o nevastA foarte strAiucitoare), PLit, 965 . .:.... <lat.
Jumlnosus ,hlmineux".
LUP, sm., pl. lukl, lup, •t 0 • loup; 2°. diable; 3°. faim•, Dal, 'i25; Nic, 270; Mih, 270;
PScr, 223; PAnt, 455. - to. luplu, di lu mt'cd 'nd odrd, pale s' todrnd s'- ml'cd (lupul, de unde
mAnlncA o datA, iar se intoarce sA mAnlnce), PB, 30983; ·tuplu piiredsinl nu Jl'ne (lupul nu
poste~te), PGr, 94; luplu negurd cd(td (lupul ceatA cautA), PLit; :S37; si si-aspiired luplu· di
plodle, vred podrtd tdmbdre (dacA lupul s-ar fi temut de ploaie, ar fi purtat .manta), PLit,
536; ~i-olle tu metru ~· luplu siitul nu s' fate (~i oile toate Ia numAr ~i lupul .sAtul nu se poate),
ZP, IX, 674; di vrel s' hil cu luplu odspe, dd ccile a picurcirllor ~i a cl'n'llor di Ia ol (de vr.ei
sa fii amic cu lupul, concediaza pAstorii ~i ciinii de Ia oi), PLit, 537 ; luplu lu-adu{ed Ia yrci-
mate ~· el dzl{ed : ,lodrd Clor olle" (pe Iup II ducea Ia ~coaiA ~i . el zicea : ,s~au indepartat
oile"), PLit, 534; PAnt, 9; codda cap edste_la nol ~· luplu picurdr Ia ol (coada cap este Ia noi,
iar lupul pAcurar Ia oi), PLit, 682; PArom, t80; bdgq' per di lup (a pus par de lup, s-a
intarit suflete~te, nu se mai teme), PGr, 94; (udzi ca di per di ~up (f~ge .c a de pllr de lup),
. PLit, 806; 2°: lup s' . ul ml'cd (I up sli-1 manince = diavolul), Lum, V, 2t7; .fe lup dre di
strlgd I (ce drac are de strigli ?), PB, 3078 ; 3° : · I' l-aved intrdtii luplu ·lru md{ii (In mate. li
intrase lupul, foamea), PB, 2522 ; l'l-aurld lukl lu pl'nticd (li urla Jupi In burtli, e rupt de
foame), PB, 29015; va cripd' vt'rnu lup di vin ' i~l (o fi crlipat vreun lup de ai ve'nit). - Voca-
tiV'ul sing. : u! lupe! - cf. dr. ,Nene urse ~i nene lupe" (Ring, 3t8 ; 3t9 etc.). __:_ Folcloric :
cf. PMic, art. Lupul i t5.- Cf. alb. I (I} up ,mangiare con avidita" (GM, 233; Hr, t94; L~,
627), gr. ).~ou7t'Y)<; ,gourmand" (Boga,' II, 225) ~i toponimicul, .•• a-rb BliJ.~cx Aou7tAou" ('Hm:~p.
IX, 2t9). - < lat. lupus ,loup". ·
LUPAT.(, sf., pl. lupd'{, lopatli, •pelle; cure-feu, tisonnier"; rame•. Dal, t25; Nic, 270;
Mih, 270; CEI, 72. - t 0 • tara scodsd cu lupd'l (tllrlna scoasli cu lopeti), PAnt, t66; 2°. dil
ciredp pl'nea u scullm cu lupdla (din cuptor plinea o s.c oatem cu vlitraiul) - cf. Plm, I~ t40;
3~. lupdla di vtircd (visla de barcli), PB, 34715: - < vsl. lopaia ,pala". ·
LUPATAR, sm., pl. lupatdrl, loplita~~ •fabricant de pelles•, Dal; t25; Nic, 27? (II con-
siderli dacoromanism).
LUPOAN'E, sf., pl. lupodn'e, lupoaicli, lupoan'e (In Hateg: ,PHat, 32~). douve•, Dal,
125; Nic, 270; PB, 63t; PAnt, 455. - Cf. ~i mgl. lupodn'ld (PMegR, II, 9t; GrS, III, 411;
CapM, Ill, t76). - < lup. ·
LUPSA, sf., pl. lupse, '(femeie rea ca o) lupoaica, •(femme mechante comme un~) louve•.
- Cf. ursa, lupusescu ~i alb. llupes ,divoratore". - < lup·.
LUPTA, sf., pl. lupte, luptli, <Iutte, combat., :Velo, 34 - ~- lumptd; PAnt, 455. - V.
alrlmtd, lumtii, aluplu, sinonimul l'lu(td 2 ~i : · ·
LUPTU (mi}, vb. I: s' luptd ptn' nu-arml'ne ~l'nze (se lupta plna . nu rlimlne singe),
Velo, 40; BNA, V, 80- v. aluplu.
LUPU AfT, -ld, pl. lupu6l(, -le, potlogar, borfa~, dilou•. - < AW7to8lj-rlj<; ,.-"..
LUPUSESCU, vb.' IV (lupusil, -sit, -sire), nenoroci, ruina, •rendre malheureux, ruiner,
detruire•, Liacu, t59. - Probabil: lipisescu < lipusescu < lupusescu (cu o influentll de Ia
lup ~i de Ia gr. ci/-ou7tcx. ci:Xw1tou ,renard" ). Dar; cf. ·~i lupsd. ·
LURA, sf., pl. lure, nuia, •gaule (qui peut servir de. fouet) •, Dal, t25; GEl, t66. v- .
vlgd . .:... < J.oupcx. J.oupcl.;' ,gaule". ,
LURf ,&,.(, sf.·, pl. luridz, fi~ie (de piele etc.), •bande (de cuir, d'etoffe)• - < J.wpt8cx ,-".
LUS, sn.; LUSE, sf. , pl. luse, lux, duxe•: sdvanlu ncl'igdl di Ius (giulgiul.lnchegat in
lux), PAnt, t6t; Turyea, nu u vor lrlsea (In salul Turyea, locuilorii nu-l hibesc luxul), AI_
t903, 55. V. luxu ~i sinonimul kibdredfd. - < it. Jusso.
LtJSKfAA -756- LUTfRE

LUSKf 41, sf., pl. luskidz, a~chie, cecharde, copeau ; bemorroideso, Dal, 125 ; Nlc, 270 ;
GEl, 166; Pl.it, 254; 'n'l-intra' 'na luskiM sun ungl'e (mi-a intr!lt o a~chic sub unghie);
nu-dm In gurll 'na luskiM? (nu am !n guril. o a11chie de dinte?), Batp, 45; BNA, III, 44. -
V. lutediJra. - < ).ouaxt30t ,-".
LUSTRAlif, sm., pl. lustrageddz, lustragiu, ccire~r•. - < tc. loustradjy (1083) ,-".
LUSTRA, sf., pl. llistre, mocirlil. de mistret, dosse boueusc de sangliero, Dal, 125: < lat.
lustrum, pl. lustra ,bourbier; bouge".
LUSTRfN'E, sf., pl. lustrin'e, lac (picle), •cuir vernio, Dal, 125; curi!el'e di lustrin'e
(ghete de lac); ·~l-bdgtl cundurile di lustrin'e tu llor (t~i pune ghetele de lac In picior), PenB,
III, 168. Sinonim : lurgdne. - Cf. gr. ).oOOTptv~. alb. llustrine ,pelle Iucida". - < it. lus-
trlno.
LUSTRU, sn., pl. lustrurl, lustru, ccirage (de bottes)•, Dal, 125; Nic, 270. Sinonim:
gilede. - Cf. 11i tc. loustro (1083) ,-". - < it. lustro.
LUSTRUSESCU, vb. IV {luslrusil, -sit, -sire), lustrui, •rendre luisant, verniro, Dal, 125;
Nic, 270. - Cf. gr. ).oooTplipc.>, ).oOOTp6vw· - < lustru.
LUSTRUSfRE, sf., pl. lustrusirl, lustruire, •action de vernir, de circr; apprl!t, vernis-
sageo, Dal, 125 ; Nic, 270.
LUSTRUSfT, -16., pl. lustruslf, -te, lustruit, •vcrni ; apprl!te ; eire•, Dal, 125 ; Nic, 270.
LU~, sf., pl.?, lu11cA, •ornithogale en ombelle•, Dal, 125; Nic, 270. - Cf. bg." gar-
vanski luk!l ,rocambole". - < bg. lul!ka ,petite bulbe". ·
LU~I, invar., lmbliiere, •action de layer (mot enfantin)•: fac lu~l a fiClorlul (spiU co-
pilul, li fac bale, •je lave I'enfant, je lui fais prendre son baino), LL, IV, 214-215. V. pil;l!
- < ).oucn~ ,action de baigner" ().ouw ,baigner"). ·
LlJTl, l!n~ (pl. lulurl), iut, •terre glaise, terre de potier•, Dal, 125; Nic, 270; PScr,
223; podrtd n gurd lut din plal!l (poartli ln guril. lut din plai), Cal. 1911, 51; BNA, II, 54;
un om di lut (un om de lut), J,..P, 74; PAnt, 274; Balr, 111. V. alut 111 gr. ).o\i'ro~ ,£x).exTov
xro!J.Ot···" ('Apr)., 58; Boga, . I, 219). .- <lat. lutum ,boue, fange".
LlJTI, sm., flirli pl., doliu, •deuilo, Nic, 270. Sinonime: jdle, Upe. V. luctu. - < it.
lutto.
LUTARfE, sf., Mih, 270 - v. lotarie.
LUTOS, -todstl, pl. lutO~l, -todse, lu.t os, «glaiseux, argileux•, Dal, 125 ; Nic, 270; loc
lut6s (plimlnt, teren lutos). - < lat. lutosus ,boueux, bourbeux".
LUTRAE, sf., pl. lutrd'l, Mih, 270; 286; LtrrilEAtl'A, sf., pl. lutrll (~i lutredle), ~nur
de mlitase, dil de sole a broder les vetements•. - V. utrdle ~~ gr. ).ouTp~ (Hris, 327). - < 'l
LUTRUrfE, sf., pl. lutruyil, liturghie, •office, messeo: dyea lutruyie (sflnta liturghie),
Cod, 58 bll - v. lituryie !1i drtu.
LUTEAFIR(E), sm., pl. lufedfirl, luceaflir, •etoile du matin, etoile du solro, Dal, 125;
Nic, 271 ; Mih, 267 ; lutedfirle di dimined/11, lufedfirlu di sedrtl (luceaflirul de dimineatli, lu-
ceaflirul de searli), PB, 207; PAnt, 455.- <lat. lucifer ,planete de Venus, !'etoile du matin".
LUfEA8RA, sf., pl. t~iediJre- sinonim cu luskli5t1. - < ? .
LUfESCU, vb. IV (lutil, -lit, -tire), luci, tl~ire.; brlller•, Dal, 125; Nic, 271; Mih, 268;
PScr, 223-224; PB, 631; PAnt, 455; luted di mu~ute~ftl di 1-lod ocl' il'l (strlilucea de frumu-
sete de-ti lua ochii, de te orbea), PLit, 693; s' vd lufil fdsle a vodstre (sa va strliluciti (lu-
minati) fetele voastre), Cod, 251 • Sinonime: yill~_cu, limbisescu. - < lat. luelre (lucere ,luire,
eclairer"). . ·
LUTfRE, sf., pl. lutirl, lucire, •action de briller; lueuro, Dal, 125; Mih, 268; PenB, VII,
15 (lufedre). · . .
LUT{T -757-

LUT{T, -td, pl. luflt, -te, striUucit, cbrillant, rayonnant; variole, petite v~role•, Dal, 125;
Nic, 271; Mih, 268. - 1°. lutitlu a l'el Hrist6 (stril.lucitul ei Hristos), PLit, 769; 2°. Std-Mdrla
lulfta (Sinta-Maria stril.lucita), Fl, I, 5, 7; 3°. tirbul cu crute: lutltlu (cerbul cu cruce : stril.-
lucitul), PenB, V, 46; 55; 4°. i~l lutlta (a apil.rut vil.rsatul), l\1ih, 268; PB, 631 - v. mdl-
/~ddzd 2°.
LUTtl', sm., pl. lui, prune (din flori), cnouveau-n~. nourrisson, tout petit enfant; bA-
tard- v . lud ~i cupllClu•, Cod, 4311; DR, II, 629 (< lat.luteus).- In albaneza: lluce ,fango"
(GM, 251: l'ats < lat. luteum). Cf. ~~ bg. ljude, ljudi'l ,g~ns" .
LUVESCU (mi), vb. IV (luvll, -vlt, -vlre), lovi, drappero, CEl, 72. Circuli!. In graiul
$atelor din Pindul sudic, regiunea Arl'illu-dlbu (Asprupotam). - (V. lalrUscu). Sinonim:
.Qgudescu. - < vsl. lovltl ,venari".
LUXU, sn., pl. luxurl, Dal, 126; PAnt, 455; Velo, 30- v. Ius. - < fr. luxe.
LUZfNC1, sf., pl. luzlnte, (viti!. de) vie, cvigne•: af luzlncd tu ub6r (ln cu1-te ai vie),
Millio, 7. Sinonim: ayln'e. - Derivat din sl. loza ,vigne".
LUZNA, sf., pl. luzne, neg, cdurillon, verrue•, Mur, III, 103; n'i si fedJe 'nd laznd
irt~l pi klpila a ndril'el (mi se fil.cu un neg tocmai pe vlrful nasului), Mih, 270. Sinonime :
6rllli'l', bdrgdvl/d. - < ?

Cu privlre la evolutia foneticil. a consoa- Concernant !'evolution phonetique des


nelor l ~i l' ln graiul fil.r~erotilor - partial, consonnes l et l' dans le parler des Fdr~e­
~~ In eel a gril.mostenilor -, cf. CAr, 346-351 roll - partiellement, dans celui des Grdmostenl
=11 CFr, 193-198. ~galement -, cf. CAr, 346-351 et CFr,
Cu privire Ia disparitia partiala a consoa. 193-198.
nei l', cf. In corpul dictlonarului: Concerr,ant Ia disparitlon partlelle de Ia
consonne l', cf. dans le corps du dictlonnaire:

bdllu, bal'li'l, boil, cal, di~cl'it6r, dizt;ln, ful6r, t;lndd, hl'in, kedle, kedle (-+denga), kem,
l'eanurd, l'i > i (-+predg), nkid, n'i6r, pul'li'l: a pullor (-+mdre1 3°), sklmur etc.
L'
, L'EABRIC, sm., pl. l'eabrifl, pe~te (scobar?), •loup de mer, Seewolf•, Nic, 259; PScr,
224; DR, II, 535. - < alb. labrlk ,lupo marino".
L'EAHURA (Baiasa), adj. : si nviscu cu l'eahura (ustdne (se lmbraca cu rochie de ca~­
mir). - V. Mhr1rd.
L'EANUMA, sf., pl. l'ean6mate •menue monnaie; entrailles•. - t 0 • lu pungd nu-dm
ni/i l'eanuma (In punga nu am nici marunti~); 2°. lrl mlcare, lodl l'ean6mati (de mlncat, am
luat maruntaie). V. yin6mate ~i mindzal'e. - < )..~~vw!LotTot ,-".
L'EANURA, sf., pl. l'eanurl, slhla, <foret jeune et tres touffue; petit · pou•, GEl, t66;
Lum, I, 223; tu p6ndile l'eanurl (In singuraticele slhle), GrB, 2, 24 ; BNA, I, 22. V. yeanura
~i drl'zga. - Pentru l' > y, cf. ~i yinomale. - < ALotvoupot ()..Lotv6c; ,menu" ).
a
L' e p, sm., pl. L'edpean'l, albanez hraparet, •Albanais rapace•. - Cf. gr. )..ubtl)8e:c;
,i7totvota-rilnc;" (Pul, 28). - < alb. Lap ,nome di una razza albanese ; labio, ladro".
L'EAR, l'edra, pl. l'ecirl, l'ecire, pestrit, •(mouton, chevrc, cheval, chien) bigarreo, Dal,
126; Nic, 259; Mih, 266 ; DR, II, 535; CN, t72; DR, V, 897.- t 0 • L'ecirlu, all cl'ne bilrl'n (Pes-
tritul, alt cline biitrin), PAnt, 114; 2°. muldzi -n'l l'earile (mulge-mi capre/e baltate). V. l'edra·
~i sinonimul pestru. - Cf. alb. lara lcira ,di vari coIori" ~i gr. )..'ilpouc; (Hris, 113; Boga, I,
2t5 ; II, 145; 224).
L'EARA, sf., pl. l 'ecire (Beala-di-nsus), manta baltata, •manteau (de Iaine de chevre)•.
- La aromani - ca ~i Ia aloanezi ~i Ia greci -, in general tambil'rlle, tesute cu caprlna, sint
baltate. - Cf. ~i gr. )..L!ipot ,~ xov8p6!LotHoc; )..e:uxi) xil7t7tot" ('Apr).., 57; ~otp. t6). - V. l 'ecir.
L'EASTRA, sf., pl. l 'easlre, ghiveci, •pot a fleurso, PScr, 224. V. yldslra ~i sinonimul
.;iveclil. - Cf. gr. yA!la-rpot ,-" (trecut, probabil, prin filiera albaneza).
L'EATA, sf., pl. l'eale (Balasa), secure pentru cioplit butucii spre a fi transformati
In grinzi, •cognee, hache a !'aide de laquelle on bilche les billots pour les transformer en
poutres•. - < alb. Inti! ,accetta". ·
L'EAfJ (mi), vb. I (lodl, lodl, locire) - cf. lntreaga lui conjugare In In trod u c. ere,
p. 63 -, lua, d 0 • prendre; 2°. recevoir; 3°. (se) marier; 4°. conquerir, s'emparer; 5°. s'appro-
prier, se charger; 6°. commencer; 7°. entendre; 8°. comprendre; 9°. se diriger, s'acheminer,
voyager; t0°. etablir sa demeure, loger; 11°. respirer, se reposer; t2°. se refralchir; t3°. (se)
retablir; t4°. se confier; 15°; porter juste, atteindre; 16°. prendre feu, s'allumer; 17°. jeter
lc mauvais oeil; 18°. paralyser; t9°. fuir; envoyer au diable; 2°. poursuivre; 21°. sevrer;
22°. eblouir les yeux, enchanter; 23°. s'assoupir; endormir•, Dal, 126; Nic, 259; Mih, 266;
PScr, 224; PLit, 539. - 1°: lu-avea lolita (lirll' i sclav (hotii ll luase ostatec); lunda-*1 ml'na
cu au~lu, ll'l dzt'se (lulndu-~i (dlndu-~i) mlna cu b:Urlnul, i-a zis), PB, 32485; s' n ' i /ocire
L'EPRE -759- J:ERTU

luptila Q.pd ... (daci!. Iopata mi-ar lua apa .. . = de mi-ar veni apa Ia moara ... ), PGr, 94;
"2° : /o Budti~l 'nil carle ld:ie (Buda~i primi o scrisoare indurerata), PAnt, 296; BNA, I, 122
- v. a6ixescu; 3°: tildi, (etilU, si nil /6mu (haide, fata, sa ne casatorim), PLit, 855; PAnt,
"29 - v. ncrun, sufdtd; 4°: hodra-a nodslrd u lod~l line (satul no~tru tu 1-ai cucerit), PLit,
t01 8 ; PAnt, .26; 5°. lute exu6l/e ·~l-li lo pri nts (toate cheltuielile ~ile-a luat asupra-~i); 6° :
/otird lute ca si-a(etild (incepura toate ca sa fete), PAnt, 202; BNA, V, 30 - v. acdf!l 3°,
arhlu~escu etc. - in vechea dacoromAna : ,lu6 lsus"ii de zise" (CC, 39112 ) ; 7° : s' Jomu di
~reticl'e (sa ascultam), Jb, I, 24 - v. ascullu 2°; 8° : l'eti n yle (pricepe repede), PGr, 95;
nf~i pre(tll'l nu /'eli di urec/'i (nici preotii nu inteleg), C~c. 52; dol'i (rat gupi~dn'l l'ea di
urecl' i cum sta /ugurla (cei doi frati gope~eni pricep cum sta chestiunea), CBiog, 31 - v .
.accif!l 7°, adukescu l 0 , acdkisescu, nfiteg, 6cl'lu 5°, uredcl'e 2° etc.; 9°: ntscl'nfl lotird Codurli
(cltiva apuca~a spre Co.d urli), PLit, 934; PAnt, 24 - v. apuc 3°; podrca /o pddurea (poarca
apuca spre padure), PLit, 138; s' lodrd di munle Armd'n'll'i (aromAnii au inceput sa urce
muntele), Fl, I, 2, 7 - v. acdf!l 4°; s' /odrd di glug (s-au apucat de urcu~). Fl, I, 3, 6; scu-
lcif-ud, cd ua nil /'ed dzu!la (sculati-va, caci neva apuca. ziua dormind)- cf. gr. : , 6&. (J.ii<; 7tcXpl')
7j vux-ra = nous serons surpriS" par Ia nuit"; 10°: cl'lrd lu l'eti pl'ne? (catrii unde se afla? =
unde se aprovizioneaza ?), PB, 91 15 .- expresie din viata haiduceasca (v.' (ur1 5°, pl'ne 6°);
11° : aldsd ccil' i s' /'ed andsd (lasa caii sa rasufle); 12°: i~lrd ... s' l 'ed ulmlu (au ie~it. ..
-sa ,se racoreasca), PB, 211; 13° : nu /'ea pri el'l (nu-~i revin, nu se restabilesc ea sanatate),
Fl, I, 3, 10 - v. stnedzrl; lo lri nlinle; lo pri nts (apuca spre mai bine; s-a mai inviorat),
PLit, 225; 14°: ·~1-u lodrd pri nl~l (s-au increzut in ei), LP, 3 - v. ncred; 15°: . ~i-1 lo lrl~l
lu in'lotird (~i 1-a nimerit tocmai Ia inimioara); PLit, 995 - v. agudescu 3°; 16°: a hodrdl'el
l 'l-deddird (oc; pddur ea lo (oc (satului i-au dat foe; padurea s-a aprins) - v .. aprlndu 2°;
lu(ekea nu lo (oc (arma nu s-a descarcat) ; 17° : lu-aved lotild di 6cl'lu (II deochease) - v.
diucl'edztl; 18°: li l 'edl di ml'nd led di citlor (te paralizezi de mtna sau de picior), Lum,
V, 119 ; locire di lund (apoplexie), PLit, 309 - v. lodl 7°; 19°: ·~z-arl lodtd perlu (au fugit),
Lum, IV, 282; '~l-lodrd plrlu (o rupsera Ia fuga), LP, 55; BNA, II, 122 - v . cdpsdlsescu 3°,
{ug 2°, pert 4°; ·~l-lo 6cl'il'l di-ac/6 (~i-a luat privirile de acolo = a plecat), PB, 12111 ; o! -
lo-l'l ltil' -su! (o I - lua-i-ar dr acut pe tata-sau), Fr, I, 166; BNA, Ill, 102; .lo-l'l ldld-su
(i li-dre (lua-i-ar dracul pe tata-sau ce le are, •que le diable emporte le.ur pere qui les a•),
PAnt, 202; BNA, V, 30 ~i I, IX; 20° : ld lom t6rlu (le-arn luat urma); ua-l'l l'ed n ciClodre
(li va sau vor urmari) - v. auln 1° ; 21°: ol/e s' lodra di ltiple (oile nu au lapte, au sttrpit),
PLit, .3 23 - v. aslrakescu 2°; 22° : l'i si lotird 6cl' il'l (is-au tmpaienjenit ochii, a ramas uluit),
PB, 5331 ; BNA, V, 111 ~i 128 - v. 6cl'lu 11°; 23° : v.a ti l'ed somnul (te va apuca somnul,
vei motai, vei adormi)- v . adormu, ncl' in 3° (~i it. ,prendere un po' di sonno"). - V. lunda(lul}.
- Cf. ~i: gr. J..a(J.[Mvw, 7talpvw (GEl, 63); alb. marr ; bg. zimamrl; tc. almaq. - < lat. Ievare
,alleger, elever en )'air, lever" .
L'EPRE, L'EPUR, L'EPURE, sm., pl. l'epurl - v. l'epure - , Dal, 126; Nic, 260; Mih,
266 ; . PScr, 224 ; PB, 632 ; pot sa-l'l (all Clor di l'epre? (poti sil.-i faci picior de iepure? =
poti sa-l intreci, sa-l faci de ru~ine?), PB, 49388 ; l'epure etisle (e fricos); PLit, 95; Turcul
lu-actita l'epurlle cu ardbd'lu (turculll prinde iepurile cu carul), PAnt, 8. - V. l'lopur ~i alb.
ljepur. - < lat. lepus, -orem ,lievre" .
L'ERTU (mi}, vb. I (l'irldl, -ldl, -tare) , ierta, •pardonner; mourir•, Dal, 126; Nic,
260; Mih, 266; PScr, 244 ; PAnt, 455; BNA, III, 50; CDDE, 811. - 1°. di odra aesltJ
mi l'irld' (de data asta rn-a iertat) ; 2°. l'edrld-le di nts (i~rta-te de el, nu mal avea nici 0
speranta in el), PGr~ 95 - cf. dr. , sa erta cu ,toti'' (ITR, 12); 3°. s' l ' irla' a_i!iird'lu di ct'ne
(impl\ratul s-a iertat de cline, s-a despartit' de cline care a murit), PB, 17817; 4°.. l-l'irla'
-760- L'I"URAME

Dumnidza'il (1-a iertat Dumnezeu = a murit); 5°. Dum'- l'edrta-l'l tdld-su (Doamne, iarta-i
pe tatlU siiu) - v. Dum'l'edrta. - < lat. llbertare ,irei machen" (REW, 5014).
L'J1 , L'l1 , pron. pers. dat. sg. de Ia tl 20°, lui, ei, •luh: 1°. l'i si-aspdrse (i se sparse)~
2°. l 'l-n'edrdze t;ine (ti merge bine); 3 6. da'-l'l-lu (dii-i-1); 4°. dd'-l'l-l'i (dii-i-i). In graiul fii~e­
rotesc, acest l'i1 , 1'11 circula ~i ca i, i - cf., aci, p. 757. -. Sa nu se confunde cu l'i, l'l de
acuzativ plural masculin ; l' i seodsira. (li scoasera), l'l-bdlura (i-au batut).- cr. -I' ;• ~i PEp,.
136-137.
-L'I1 , pron. posesiv sg. enclitic de Ia el21°-24°, lui, ei, •son, sa; lui>: 1°. edplu-l'l (capul
lui, capul ei); 2°. inima-l'l (inima lui sau ei); 3°. fiCI6rll'i-l'l, (edtile-l'l (feciorii lui sau ei
fetele lui sau ei). - ln dacoromina : ,marea-i minune" (CronM, I, 79); ,l~i !ega chica da
coada-i" (CronM, I, 400) etc. Cf. ~i PEp, 136-137. - V. na1 • - < hit. dat. 1111.
L'IN, sn., pl. l'inuri, in, dim, Dal, 126; Nic, 263; Mih, 266; PScr, 224; s' fdsa ' mz
pt'ndza di l'in (sa teasa o plnza ·de in), PB, 44312 ; lodrfe I' in (toarce in), Lum, II, 246 ~
edl' i neared( eu l ' in (caii lncarcati cu in), PLit, 939; PAnt, 56. - Arominii, mai ales.
cei munteni ~i oieri, cultivii rar ~i prea putin in ~i clnepii - v . el'nipa. - < lat. Unum ,lin"_
L'INAR, sn. (Nic, 263: pl. l'indrurl - cr: gr. J.tvcipt ,lin"), sm., pl. l'indrl, inar, diniero.
V. l ' in ~i ltndr. - Cf. mgl. l'indr (GrS, III, 411 ; CapM, Ill, 177). ~ < lat. llnarlus ,ouvr'ier-
qui travaille le lin:•.
L'INATA, sf., pl. l ' indft'i, resturi de in, •restes ligneux de lin nettoye•, Mih, 266.-
Cf. gr. Atv<hacx ~i dr. ineafa (DA : < •1 i n i c e a). - < lat. *lloaela < linum.
L'IOCA, invar., imbecil, •badaud•, DR, II, 536: - Cf. lloeo, alb. Meeo ,stupido" ~i tc.
loeuk (1084) ,lourd,· lent". ·
L'IOLAA, sm., fiirii pl., untdelemn (de miisline), •huile d'olives•, Dal, 126; GEl, 16.6 .
Sinonim: ld.Sl. - < il.cxt6/.ot8ov. /.t6/.ot8o .. -".
L'IONDO, sm. mom donne a un chien semblable a un liom. - V. l'lunddr.
L'IOPUR, sm., pl. l'l6purl- v. Npur - , Dal, 126; CFr, 181; WOI, 123; GrN, II.
177. - Fonetice~te, cf. gl'em ~i gl'lom, kendie ~i kl6ndie.
L'IPURAME, sf., fara pl., multime de iepuri, mombre de lievres•, Mih, 266. - < l'ipur.
L'IPURAR, sm., pl. l'ipurdrl, vulturul mieilor, •vautour, gypaHe•, Dal, 126; PB, 632.
<lat. leporar'lus ,relatif aux Jievres".
L'IRTARE, sf., pl. l'irla'rl, iertare, •action de pardonner; pardon•, Dal, 126; Mih,
266; PScr, 224; PB, 632. - 1°: (ac erufe, ·~l-l'ed l'irtdre (fac cruce, l~i iau (cer) iertare, ne-
ttiind dacii vor mai vietui), PAnt, 270; 2°. edri-§ti lu mi due di lipsed§ti l'irtdri? (cine ~tie
unde rna due ca sii fie nevoie de iertare? - ca, doar, nu voi muri), PB, 1581 ; 3°. o dodmtte,
l'irldre (o staplne, pardon), Lum, II, 274; BNA, III, 94; 4°. eu l'irldre (sa ierti, sii iertati.
pardon).
L'IRTAT, -Iii, pl. l'irldf, -le, iertat, •pardonne; defunt , feu •, Dal, 126 ; Mih,- 266. ·-
10. l ' irtdte s' hibd lute (iertate sa fie toate); 2°. grdllu eu limbd di modrte al l'irtdt di parinte
(graiul cu limbii de moarte al repauzatului de taU); PB, ·2431 ; 3°. fedla a · mea, l'irtdta (fata
mea, iertata de Dumnezeu), PB, 40117; 4°. ma nu edste ea l'irtdta (dar nu e ca repauzata).
BatP, 19. '
L'IRTACIUNE, sf., pl. l'irtaclun'l, iertiiciune, •pardon; absolution, remission•, Dal.
126; Nic, 260; Mih; 266; PScr, 224 ( < lat. *libertatio); ti afsta mdri l' irtactune (pentru aceasta.
mare iertaciune), AI. 1903, 56; nu-l'l dedde l ' irtaclune Ia modrte (nu 1-a iertat Ia . moarte). -
- Cf. ~i mgl. l'lertacluni (PMegR, II, 91 ; GrS, III, 411 ; CapM, III, 177). - < Nrtu.
L'I!)OR, .,odra, Dal, 126; Mih, 267 - v . li16r1 , l'lu~6r, n'ic,6r etc.
L'I!)URAliE, L'I!)URARE, L'I!)UREDZtJ, Mih, 267 - v. li~urdme, u,urdre, li1uridzu
ti n ' ifurdme, n'i,urdre, n'i1uridzii.
-761-

L'tTA, sf., pl. l'lfd, ile, tlisse (lice) du mHier a tisser•, Dal, 126; Nic, 265 (l'ifrl, sn.,
pl. l'l/4); PLit, 539; a6imtul l-fdsem eu pdtru l'ilcl (abaua o lesem cu patru ile); s' mintlrd
l'lfdle (s-au lncurcat ilele), PGr, 95. - < lat. Ucla ,lisses du metier a tisser".
L'hJFTA.l, sm., pl. l'lu(tean'l, namila, •homme de grande taille; guerrier; gros mangeurt,
Dal, 126; PB, 46913; 633. - e. erd un l'lu(td di om eft un munte (era o namila de om cit
un munte), Fl, II, 3, 3; 2°. ·~1-bdgd' plcltd'rlle l'lu(tcl 'nd odrd, di-aldntd pdrte lu-ardsturnd'
o(namila ~i-a pus o singurd data spatele: 1-a rasturnat de cealalta parte), PB, 4251 ; 3°, un
916ne l'luftd, mdre ell un munte (un voinic luptator, mare cit un munte), Fl, I, 2, 7 - v .
.alumt4t6r; 4°. dre dltu l'lu(td ma drpid di G6g4? (exista alt luptator maL .. ( ?) de cit Gogli?),
Fl, II, 2, 6 ; 5°. mtedrcl l'lu(tean'll'i (au mlncat mlncacio~ii), PB, 34018; 6°. fe l'lu(td edste I
{ce mai haramin e 1), PGr, 96 - v. mtedt6r. - V.:
L'Il)FT.\2, sf., pl. l'lu(te, lupta, tlutte, combab, Mih, 265; PScr, 244; DR, II, 536.
.Sinonime : bdtle, luptd. - < alb. h'ifti! ,battaglia".
L'IUFTESCU, LllJFTU, L'IUFTUESCU (mi), vb. IV ~i I (l'lu(tll, l'lu(tdl ~i l'lu(tull;
-tit, -tdt ~i -tult; -tire, -tare ~i -tulre), lupta, .tutter, combattre- v. alumtu; fondre sur, se
ruer sur - v. anclpcldeseu, ardvw!scu etc.•, .Mih, 265; Nic, 264; DR, II, 537; afld' luplu l'luf-
tt'ndalul eu ursa (a glisit lupul luptlnd cu ursul), W, II, 250; carl s' l'Iu(Lui -cl'nile, vred mi
.bed (clnd se napustl clinele, era sa rna sfl~ie), PGr, 96. - < alb. luftonj ,combattere".
L'IUFTfRE, sf., pl. l'lu(Llrl, Mih, 265 - v. sinonimele alumtdre, urn'lre.
r:llJLEAC, sm., pl. l'luleafl, licurici, •ver-luisanh, Dal, 126. V. lieuriclil. - < ?
L'IUNDAR (~i L'IUNAR), sm., pl. l'lundt!rl, ll'u, <lion; foudre de guerre, brave, heros•,
Dal, 126; Nic, 264; PB, 633; PLit, 1020; GEl, 166; add/e ... l 'lunddrll'i dyri (aduce .. . Jeii
slllbatici), PAnt, 62; s' vdtclmdrd ~· doll'lunddrl (au fost uci~i ~i doi ·eroi), W, II, 110; PAnt,
:36: - < ACOV't'!Xpt ,lion".
L'IUNDARA, sf., pl. l'lunddre, leoaica, dionne•, PB, 12tlB.
L'IU~OR, -~odrd, Mih, 267 - v. l'i~6r.
L'llJ~PA, sf., pl. l'ld~pe, solz, •ecaille de poisson•, GrS, II, 398 ; kedlea. . . s' disbiledjte
·Ca l'l~pe n'ill (pielea ... naplrle~te ca solzi mici ca tarlla), AI. 1903, 24; ea l'lu~pile di ~edrpe
(ca solzil de ~;1rpe), AI. 1903, 24. - Cf. bg. luspa, ,ecaille, ecorce" ~i alb. lyspif ,pelle di
frutta ; scaglia di pesce".
M
-11, adj. pos. sg. invar., mcu, mea, •mon, rna•·: te n'l-adtirl, bdrbdle-m? (ce-mi faci,_
barbatul meu ?), Caraf, 52; 56 - cf. gr. ~iva poe (.I.OU; blro-m (bade-meu), BNA, II, 84; 86 .,-
cf. gr. cpl:>..e: (.I.OU; lea dado-m (fa, mama mea), BNA, II, 82 - cf. gr. (.l.'l]Tipoc (.I.OU· Numai, Ia
vocativ singular. - Sinonim: -n'f1. - V. -mu3 ~i yem. -:--. < (.I.OU ,mon, rna" .
MAl, adv., mai, •plus; mais; encore, sans ce!\Se•, Dal, 126; Nic, 272; Mih, 270; PScr,.
224. - 1°. carl edsle ma mare di vol? (cine e mai mare dintre voi sau declt voi ?) - v. cama ; .
2°. tine hil ma nallu (tu e~ti mai lnalt) - cf. In albaneza : ,(.l.oc IICX:>..-r= u\ji7JA6npov" (Hr, 215);
3°. tine n'l-(u$l ma di mumii $' ma di s6rii (tu mi-ai fost q~~i mult declt mama ~i mai mult
declt sora), PB, 37114; 4°. ma vrel (mai vrei), PB, 15233.; 15238 ; 5°. di dipcirle ma mutr.t!scJI
(de departe ci .privesc), PAnt, 279; Bair, 121; 6°. (rundztle ma I' cad (frunzele mereu lti cad), .
PLit, 873; PAnt, 27; 7°. lui ma (ug $' mulrt!sc niip6l (se tot due ~i privesc lnapoi), PLit,
936; PAnt, 46; 8°. nu ma pol (nu mai pot, •je n'en peux mais•). V. mai ~i ma$1. - < lat.
magis ,plus".
MA2 , conj., dar, •mais; si•, Dal, 126; Nic, 272; Mih, 270; PScr, 224; PB, 633; LL, .
I, 102. - 1°. niveasla edsle bunii, ma nu easte Armd' nd (mireasa e buna, dar nu este
aromana), PAnt, 10; 2°. lute ambdr, ma nu va gl6nile (toate bine, dar nu vrea flac·a ul), PL\t,
539; 3°. ma ldcrima n 'l-u jar di foe (dar Iacrima mi-e jaratec de foe), RMac, II, 33, 5; PAnt, .
46; 4°. ma, prumuveara lo n'l-a$1Cpl (ci, primavara eu mi-a~tept), PLit, 931 ; PAnt, 16; 5°.
ma,. cum si-u aldsd? (dar, cum sa o lase?), PB, 18212; PAnt, 100; 6°. acatii-l'l, ma s' hir
f1l6ne (prinde-i, daca e~ti voinic), Lum, II, 138; PAnt, 187; 7°. ma cdded tu(t!kl ' niioarci (alta-·
data, daca se descarcau arme), CaiGrB, 84; PAnt, 238; BNA, II, 100. - V. ama, cimea2 ,
mcicd, mul, precum ~i gr. (.!.(X, alb. ma etc. - < it. ma.
MABULE, .a dv., prcferabil, •de preference•, Mih, 274. - < tc. maqboul (1027) ,accepte ;.
agreable".
MAC, sm. , pl. matl, mac, •pavob, Dal, 126; Nic, 274; ca n ' ic te soarbe maclu (ca un
copila~ care soarbe macul), LP, 177; BNA, II, 16; ca n6stima bubUke a (loaril'el di mac
(ca dragala~ul boboc al floarei de mac), ArE, 6. Sinonim : pirpiruna. - < vsl. , bg. maku·
, papaver, pavot".
1\IACAR, 1\·IACARIJ\1, adv., macar, •(tout) au moins ; m~me si•, Dal, 126; Nic, 274;
PB, 633; GEl, 166; s' nd-apdrd'm macdrim grdllu (sa ne apil.ram eel putin graiul), BNA, II,.
88; nu glura slrl'mbu, macdrim si-1 viitdmal (el nu jura strimb, chiar daca ar fi fost sa-Il
ucizi), Cal. 1911, 202. - < (.I.IXx&.pt ,Dicu fasse".
:UA€ARONE -763-

1\IACARONE, sf., pl. macaroane, •macaroni•, Dal, 126; Nic, 274; cu pt!rl{'i (aptl maca-
r6ne (cu parul capului_fiicut ca ni~te macaroane), Millio, 53; 51 - v . net 7°. - Cf. gr. !Lotxot-
p6vLot < it. maeeherone.
MACA, conj., dacii,. •si•, Dal, 126; Nic, 274; Mih, _271; PAnt, 456; maca-l a~i (dac;\
e a~a), PB, _39•. V. ma2 , cdra 2~, clisi, si_ictl. - < ma2 + ctl . .
MACRU, -rd, pl. macri, . -re, macru, •maigre•, Dal, 126; Nic, 275; Mih, 272; PScr,
224; PB, 633; carnea edste mdcrtl (carnea e macra, e fiirii grasime). V. ,amdgru ~i magiir.
- < lat. maeer, -era, -erum . ,maigre".
1\IACEAROC, sm., pl. m~cearotl, cotoiu, •matou, chat m:Ue•, Dal, 126; ·M ih,, 271; CEi,
72 ( < bg. ·· macarok). Sinonime : catu~u, mtl~olil. - Pentru -roc, cf. pataroc. - Cf. ~acl6c ~i
bg. macka ,chat".
. MACI, invar. •qui mange; qui mord ...:.: mot en(antim, PLit, 87 i PEtim, 13_. ...:._ V. mattl,
alb. mace, sl. maca, gr. !Lotcl (Boga? II, 37). - < alb. mu~(e) ,gatto" ..
MACI6c, sm., pl. macloll- v. fllacearoc - ; Gram, 273; GrS, IV, 379. _: Cf. alb. mar;qk
,gatto maschio" ~~ bg. ·m acoku ,chat''. ·
MADAl\IA, sf., pl. madame, cucoanii, •dame habillee a I'europeenne•, Dal, 126. - < it.
madama < fr.
1\IADAl\U, conj., pentru. cd, •parce que•, CLltu~.• 73; 131. - < tc. mildilm, ma-dam~
{1089) ,puisque; attendu que".
MADE, sm., pl. madt!dz, ·c auzii, •sujet, cause•, Nic," 279; aestu vel easte tut madelu·?
{aeesta vii este toatii pricina?), PenB, IV; 118; Car~f, 26 ; tr' ahl't madt!_ t' q ,mill inima?
{pentru atlta pretext ti-o mantnci inima, _t e. nelirii~te~tf'l), PB, 3737. V. mtldele ~i ~i;}onimele
furn ' ie, mciMnii' etc. - < tc. mildde (1090) ,sujet; ma'ti~re".
MADEME, 1\IADEN£', sf., pl. madt!n'l; minii, •minet, Nic, 279; Mih,_272; PScr, 224.
- < tc. ma'den (1191) ',mine; carri~re". .
1\-IAAA, sf., pl. madz- v. amdM, asmal5tl -. - < alb. madhe ,grande'•.
MADZARE, sf., fiirii pl., maziire, •pois•, 'Nie, 2S6; PScr, 224; PB, 633; DR, . II, 537;
.cu un glrnutu di mcidzare (cu un. bob 'de mazare); PLit, 926. V. miidziricl'e ~i sinonimele a(cu,
-arucutetu, bizel'e. - La Rlst, II (1962), 116 ~~ 138; II (1964), 117 ~~ 139; Ros, ' 271 : repro-
·ducere eronatii ( : madzire In Joe de mddzlre), iar explicatia , a merge" e surpri~ziitor de ero-
natii -v., aici, teatire. - Cf. ~i alb. modhul/e ,pisello", ,Erbse" (GM, 284-285). - < ? .
. l\1;\.E, sf., PB, 633; PAnt, 456- v. male.
MAGAR, PLit, 726 · (dat cu . sensu! adj. macru) : · dgarlle ~i magarlle (tarinile !ji .. : ).
E un joe de cuvinte : tri' inagarlle avem a face cu m -i- agarlle - tn aceasta privintii, ~f. : carte
- marte, cullstrii - niulfstra, ceaceala ..::_ maceala, grdndzale-mandzale, klkir-mikir, ngl'rtd-
mi'rtii, scandala-mandalii, gr. aoup8ou-!Loup8ou tc. teker~meker (395, 1215), qaryche-mouryche
.,pele-rilele" (926, 1244) : · fr. pele-mele etc., precum ~~ CAr, 524-525; GrEt, 18 sqq.
MAGDANOS, sm., fiirii pl., piitrunjel, •persih, Mih, 277; Kats, I, 80. - V. maki15unl~u
·!ji ·gr. !LotvdotV6~L (Boga, II, 36). '- < illb. magdanos ·;,prezzemolo".
MAGNETE·, sf. : fiClurdmea Tid trcidze ca 'magm!te (copiliiria ne atrage ca magnetitl),
PenB, III, 105- v. maynete. · '
1\IAGURLA'KI, sf. , pl. magurla'kl, mlndrie, dierte; arrogance•, CLitur, 74; 13L -
cr. alb. magor ,;orgoglioso". - < -tc. maghrourlyq (1198) ,orgueil".
MAr, sm., pl. mayl, mag, •mage, Zauberero, Dal, 126; Nic, 272; GE'I, 170"; · W, II, 123.
< !J.Iiyo<; .,.sorcier, mage". ·. ·
MArE, sf. , pl. miiyl, Mih, 285; GEl, 170 - v. amdye.
MAriR, sm.,, P,L mdyirl, l;mciitar, •cuisinier•, Nic, 272; Mih, 273; .mayirlu ••• ndr-edpse
.medsa (bucatarul. .. pregiiti masa), PB, 17938 ; PAnt, 96. V.11Jiiyirgi !ji ahCl. - < !J.IiycLp~ .. ~".
IIAI'IRrlo -764-

MAriRrlo, sm., pl. mayiryeadz, bucitarie, •cuisine~, GEl, 171 ; tu mayirylo si s' ducd·
(sa se duc:l In bucataric), PLit, 913. V. mayluryl6. - < !1-otYELpLo, !1-otYELpEiov .. -".
MAriRGf, -gloan'e, pl. mayirgeadz, -gloan'e: acl' imtl' pi mayirgloan'e (a chemat pe·
bucatareasa), GrB, 253 - v . mayir. , '
MArrs.:\, sf., pl. mdyise, vrajitoarc, •magicienne, sorciere, Zauberin•, W, II, 123. - <
jlliywGot .. -". '
IIArlunrlo, sm., Plm, II, 198 - v. mayirylo. - In general, maylurylolu c o mka•
cladire sau coliba, separatli de locuinta respectiva. Sinonim : mutvake.
MArNETI, sf., pl.?, magnet, •aimantt, Dal, 126; Nic, 273 (maynll). V. magnete ~i gr.
!'-otyv~T7j<;· - < it. magnilte.
MArNETIZMO, sm., pl. maynetizmadz, magnetism, •magnetisme•, Dal, 126; Nic, 273.
- < !1-otyv7jTL<J!'-O<; ,-". . ,
MAGE.4.R, sn., pl. magedre, moneda ungureasca, '•monnaic hongroise•: 300 di mageare.
W, II, 14; 28. - Cf. gr. -rouq~~xL !1-otv-raocp( (Passow, 209 8 ). - < tc. modJAr (1120) ,hongrois".
MAlil'lJNE, sf. - v. maglun.
MAHMUDE, sm., pl. ~ahmudidz; MAHMUDfE, sf., pl. mahmudil, mahmudea, •mon11aie
d'ort, Mih, 274; GrS, IV, 244; CalGrB, 67 (pl. mahmudiurl); l'l-lipsed~te un mahmude (li
lipse~te o mahmudea), PenB, III, 171 ; minduhil {!i mahmudil (galbeni ~i mahmudele), Velo.
54; BNA, V, 87. - Cf. ~~ gr. !'-IX)(!'-Ou3r.i3e<; ('I;I7t£LP• IX, 48, v. 1520). - < tc. mab~oud;rDe
(1131) ,monnaic d'or d'~ peu pres cinq frs frappt\e sous Ie reg~e du sultan Mahmoud II"-
MAHJ\IUR, -ril, pl. mahf!!url, -re, mahmur, •qui a Ia tete lomdc apres le sommeil qui
a suivi l'ivresse•, Mih, 274. - < tc. makbmour (1137) .. -".
MAHl\IURLf(ir), -lie, pl. mahmurlil, Mih, 274 - v. muhmurll.
liAHl\IURLI'KE, sf., pl. mahmurlt'kl •t\tat d'un mahmur•, mahmuric, Mih, 274. - <
tc. makhmourl;rq (1137) .. - " .
MAl (Samarina), adv. •plus•, Nic, 272. - V. mat.
l\1 6 I a- G 6 I a, sf. •ctre fantastique doue d'un pouvoir surnaturel, do_nt on croit qu'il
enleve pendant Ia nuit lcs cnfants restes seuls•, Dal, 126; Nic, 273; PLit, 186. - < mdle +
gdle.
l\IAI.4.iri\, sf., pl. malel, maia, >ferment - v. a/oat; presure - v . . zaclil ; fortune - v.
cl'edg 4°, seil, tacdte•, Mih, 274. - fO. maldlla edste veacl'e (maiaua e vechc); 2°. acilfa' maldlla
(a prins cheag, a facut avere), PGr, 96. - < tc. mala (1098) ,ferment".
l\1.4.1ci\, sf., pl. mdlfe, maica, •mere, m.amam, PB, 633; mdlca I' podrlil dorlu (mama
lti ducc dorul), RMac, II, 33, 5; nu, mdlca, nu (udzl (nu, dragule, nu plcca), BNA, IV, 84.
Sinonim: mdmat, muma. - . < bg. maJt.ta .. -".
l\I.4.1E, sf., pl. mal, bunica, •vieille - v. mod~e ; grand'mere- v . malld, omd•, .Dal~
126; Nie, 273; Mih, 274; Dun, II, 24; PEt, 33 ( < lat. majus, -a). - 1°. la mutrif acl6 !I' 'na
male (ian priviti colo ~i o batrina, o bunicd), PAnt, 304; BNA, I, 136; 2°. cum? fe vedm -
md'lle nlredbd (cum? ce vaduve? - lntreaba biitrlnele), BatP, 44; BNA, III, 44; 3°. bd-
neddzd mai-ta? (trliie~te bunica-ta ?). - Cf. ~i srb. maja ,maman" (,En serbe maia veut dire
grand' mere", Chodz, 194).
l\·IAIJ\1.4.8, sm., pl. malmtirl, me~ter-~ef, •maitre ouvrier, chef d'artisans, architecte••
Dal, 127; Nic, 274 ( < tc. mi'mar); BPh, I, 97-102. V. ~i malmtir, srb. neimar ,architecte••
~i gr. !'-ottjllip7j<;· - Cu o contaminare cu formele mal ~i mare1 , mtiru: < tc. my'mir (1196)
,archi tecte".
MAIMEN, -na, pl. malmen.' l, -ne, biet, sarman, •pauvre, malheureux•, Perd. 291• - V.
ealmi11 (~i alb. i mdjm€ ,grasso, adiposo").
-765-

M:AbnJN, sm., pl. mafmdn'f, malmuta, •singe•, Dal, t27; Nil", 274; Mih, 274; un
malmdn oved ascdpdtd (o maimuta scapase), Lum, II, 3t4; BNA, IV, 79. V. malmuild. - <
tc. malmoun (t098, t257) ,-".
MAIMUNLfKE, sf., pl. malmunlikl, maimutarie, •singerie; momerie•, Dal, t27.
MAhllJTA, sf., pl. malmutd, PGr, 96 - v. malmun ~i:
MAIMlH:JA, sf., pl. mafmuild (~i malmul} : dupd cl'ne vfn'e ard6a a li malmuiUI (dupa
cline a venit rlndul maimutei), PLit, 792 - v. malmuld ~i muild.
MAIO!)t:UI, sm. ~i sn., pl. mal6~1i ~i mal6~te, mar acri~or, •pommier; pomme reinette•,
Mih, 274. - Cf. ~i bg. mai/ro§il ,aigre-doux".- < tc. malkboeb (1097) ,aigrelet; aigre-doux".
MAIO!l!CU~, -cil, pl. mal6~1i, -~le, acri~or, •aigrelet., Mih, 274. - V. malo;;cu.
1\IAISTUR, sm., pl. mdislurl, me~ter, •maitre ouvl"ien, Dal, t28; Mih, 274; PB; 633;
PEt, 33 ( < lat. magister): - V. mdslur.
11 a Iii, sm., l\fai, •mai•, Dal, 127; Nie, 273; ~ih, 274; PB, 633; BNA, II, 52; . 56.
- e. nu-az~edrc'i n'edilil n Malil (nu behaie mielu~ea In luna mai), Lum, IV, 167; PAnt, 287;
BNA, I, 30; 2°. a{1tedptil Mallu s' mill trlfil'lil (a~teapta luna mai ca sa manlnci trifoi), PLit,
540; 3°. va I' dpirc'i 1Uiillu Ia podrlii (luna mai lti va apiirea dimineata Ia poartA = Ia 1 Mai
vei fi eoncediat), PLit, 539 - v. mal'lil 2°. - < lat. majus ,mai [le mai)".
lfAKEADON, sm., fara pl., Mih, 271 - v. :
MAKIAUNf!!lU, sn., pl. maki6uni~url, patrunjel, •persilt, Dal, 126; Nic, 275; GEl, 167;
PLit, 119; bdgil maki6uni~t1 tu ki(tedz (pune patrunjel In chiftele). V. magdan6s. - Cf. ~i alb.
makedonis ,prezzemolo". - < !LOtX£3ov~atov ,-".
M;\KINA, sf. , pl. md'kin'l , ma~ina, •machine; train; automobile•, Dal, 126; Nic, 275.
- < it. maeeblna.
liAL, sm., pl.?, mal, •rive, rivage, Iittoralt: ca mal biltul di Iinde (ea tarm batut de
unde), PenB, IV, 53; BNA, II, 4, 6; 36. - V. meal ~i sinonimul mdzdd.
MALACO, sm. , pl. malacadz, malacov, •crinoline, jupe de dessous garnie de baleines,
de cercle d'acier etc. pour soutenir Ia robe• : $Ciirle cu zlmbddz, pri~l6s malacddz {scurteici
dintate (zitiltate), dedesupt malacovuri), VAR, 239. - V.:
liALACOV, sn., pl. malacodve ~crinoline - v. malac6; femme grasse•, Mih, 275. - <
Malakoff (bastion al Scvastopolului).
MALAKfE, sf., pl. malakll, malahic, conanismc•, Dal, t27; Nie, 275.- < Wtl.cxx(cx , -".
1\IALAl\IATERN'IU, -n'e, pl. malamatern'i, -n'e, aurit, •dore•, GEl, 167; cdpilun'lil
malamatem'lu (perinii aurita), PLit, 7. Sinonim: glubudan. - < !Lotl.cxy 11cx-.£vto~ ,en or".
liALAl\1.~, sf., fiir:l pl.; aur, •or•, Dal, 127; Mih, 275; GEl, 167. - 1°. cu mdlamd ti
11lndu ~· cu g6rld li-acumpdr (te vlnd cu aur ~i te cumpar cu perc = fac din tine ce vreau),
PGr, 96 ; 2°. om di mdlamil (om de aur). V. ainalamd. - < tui1-cxy11cx .,-".
MALA8RU, sm., fara pl., marar, •aneth odorant., Dal, t27; Nic, 275; GEl, 167. Si-
nonim : milrdl' lil. - < tuil.cx6pov ,fenouil".
MALA, 1\IAL', sf., fara pl. ~i adv., marfa; bogatie; mult, •denree, marchandise; ri-
chesse, fortune, tresor: beaucoup, assez•, Dal, 127; Nic, 275; DR, II, 496; VII, 208. - t 0 •
t 0 • vindea ed scumpa-l'l maid cu fc'i'rd di-amintdtic (ea vindea scumpa-i marfa cu filra de el~tig),
ArE, t6; 2°. t $1, mol~ mdla a duvlt!li/'el; e$1, lund, cd dedde sodrd (ie~i, mi!i, comoara statului;
ie~i, luna, ca a riisiirit soarele), AI. t903, 80 - v. yistedre; 3°. ~idzu mdld di odrd (a stat mult
timpJ, ArE, 34; 4°. l 'l-addse mal' di lf'na (1-a adus multa Uni!), PB, 300"; 5°. nu lricu mal'
di kiro (nu a trecut mult timp), PenB, VI, 26; 6°. dal di-ar~lne mal' di orl (facuti de rls
de multe ori), BNA, II, 82. - V. mllddr. - Cf. ~i mgl. mal ,avutie" (PMegR, II, 9t ; Grs.
VI, t64; CapM, III, t79); alb. mall ,inef(ic; richezza; quantita"; gr. tuil.cx ,fort, tres, beau-
coup". - < tc. mal (1094) ,biens; fortune, richesse; sorrime".
-766-

1\IALE, sf.,_ fara pl., consideratie! ,• consideration• (gramosteni): ill_ nu -t i fate male
(de fel nu te ia In scamA)- v. mlnetir 2°. - Cf. tc. mou'iimete (U88) ,traitcment, attention'.'.
l\1 a I e so r, sm., pl. Males6rl •Albanais montagnard•, .Vclo, 33; PAnt, 327; BNA,
V, 128 (pl. Males61). - < alb. mnli!sor ,montanaro".
~IALIN, sm., pl. malin'l, specie de mieriA, •espece de merle•, Dal, 127. - V. mald'n'e,
malln'l!l. .
~IALINA, sf., pl. maline, stofA de llnA, u\toffe de Iaine•, Dal, 127; GEl, 167; fusttine
di mtilind (r,ochie de stofA de llnA). -:- < iJ41..Awo~; .,-" .
MALISTA, adv., da, •oui•, Nic, 270; GEl, 167. - <iJ41.taTot , - :·.
1\IALOJ)A,_ sf., pl. mal6de • ... ? ... •, Lum, II, 4() - v. lu1 . - (Cf. tc. molada (1248)
,servante gaqche et stupide").
. MALTA, sf., pl.?, bogAtie, orichesse, fortune•: a(,IU' malta$' (U Ia tatil-su (a gAsit avere
~i de Ia t~tAl sAu), ~1, I, ,5! 7. Sinonim: aveare. - V, ;mali! ~i 1\lb. mall te ,merce", .malle U
,I?eni".. ,. .
l\1 al t e a,u, -nil, pl. Mciltean'l, -ne •sobriquet que les Ar9umains du Pinde donnent
~u~ Aroumains ,de Bltuli; mou•. Cf; ~i Liacu, 34 pl 1 - V. Cdllrin, paton ~i:
~IALTECicu, -ca, pl. maltellki, -llke, cu urechi lungi ~i atlrnlnd In jos, •qui a les
oreilles longues et pendantes• - v. ·ldplotisa. Sinonim: plahrircu. - Ca ~i Mtillean: < ~llilta
(cf. it. mallese).
. MALTU, ady., mai, •plus ;. asscz• (nor.d ), Dal, 127; Nic, 276; Mill, 275; Gram, 273;
PGr, 117; Ph Or, 'n, 458 ( < alb. mal)'. - 1°: Ira s' nu imna mtillu napudi$alul (ca sA QU
mai umble de-andaratele), Cod, 20 bll; 2°.. mtillu aisle zboara (destul aceste cuyinte), Cod,
295; 3°. nu avefil dirmane maltu vol (voi nu mai aveti vindecare), Cod, 86. blO; 9,522 ; 4°. nu-l
vidzrira maltu (nu 1-au mai 'vazut), Mac, 93 ;-,5°. nu s' a$letirdze mallu (nu . se ~ai ~terge),
AI. 1903, 33; 6°. s' nu s' adrin.i l m~llu cu a,ltinfl (sA ~u se mai stringa cu ceilalti), AI. 1903,
74. - < mal mriltu.
~IALUFRANDZA, sf., pl. malu(randza, sifilis, •syphilis, ,mal de Naples"; blennorhagie•,
Lum, I, 74. V. mald(randza. -Cf. ~i gr. (.Lotl.cxcpp<ivT~ot. alb. malafrenlse. - . < it. mal francl!se.
1\IAL'EACLU l, taci l, •mot signifiant ,tai~"toi l, que. le diab_le t'emporte l" . et qu'une .
mere enervee adresse a son petit enfant qui erie sans c~sse ,maman !"•, PEtim, 13_. - .V,.
maricrie! ~i :
MAL'EACURA l.,... v. mal'eaciu! -, Mur, 1p, 112, - < aib. malli!kuar .,maledetto",
mqllekriare ,maledizione". , . . ,
1\IAL'IOT, sn., pl. l!lal'lotile ~i mal'l6!url, mAntAiutA, • habit noir en Iaine que portent
les ho111mes•, PAnt, 456; , Plm, I, 12,3 ; WTh, .pl. VII; CN, 165; POrig, 99; sa nvall cu
mal'l6tlu (se lnveli cu mAntaluta), PB, ~2516 • V. capola, dzat!l . ..,.. Cf. alb. mallol€ ,pastra~o
Ieggero", gr. (.Loti.J.'6Tou (Hris, 120). .. , , . , ..
1\IAL'I(J, sn., pl. mtil'e, maiu, •battoir, mailleto, ,Dal, 127; Nic, 275; Mih, 275; PScr,
224; PB, 45~e. - e. cu mal'llu !TI~l'erlle _bal _slran'ile la arl'!l (feineile bat rufele Iii rlu cu
maiul); 2°. bate mal'llu la ri$e (maiul b.a te Ia u~A), PGr, 96 :. In . citatul 3° de sub Mal!l, logic
e ~a Mdllu , sA fie lnlocu~t prin mal'llu. - y ~ . ~i J;>Par, .3~. - Acela~i mal'l!l e folo~it ~i de
albanezoaice, ca ~i In Fran~a etc, (cf:· Chandler,. 29 ~i 437).,_-:- < lat.. malleus ,maill!!t" .
1\IAl\ll •mot enfantin .qui imiteJ'action de_manger - .v. j6ngil•, PLit, 957.
1\IAJ\IA.l, sf., pl. mdm~ (nu man'l 1 ca In mrima, ~ul!'t'n'l ~i m~ma'n'l, sau ca In lrtimu,
lran'l), mamA, •mere, maman•, Dal, 127; ~Jc, 276; PB, 633; PAnt, 456. V. mana1 , _mrimd.
- <lat. mamma ,maman".
liAlUA2 , ·sf., fara . pl., miez, mlidu"va (de arbore),, _~moe!le du sureau, du sa~le etc,;
mie, pulpe; nourriture que Ia mere donp.e de sa bouche a .son no_urrisson __: v.' ' papa1 ; pain
-767- AIANDl.J:I.fN

- v. pi'ne•, Oat, 127; Mih, 275; D·R , VII, 153; VIII, 131-132; CMac, 56-57; D~n. 'n, 83.
- ·t•. vedrga di suite tire mdmd (varga de salcie are maduva); 2°. mama a cucednlul (miezul
verzei) - v. n'edzil; 3°. u mdtricd cu mdmd (o hranea cu pline din gunl); .4°. s' mt'cd miimd
n gurd (sa manlnce mestecatura in gura), PB, '18511; 5°. nu mi-arl'dz cu U,amd , ( nu rna tn~eli
cu hrana de sugaci), PGr, 96; 6°. cind acdsd l'l~u dzic, mdmd (ctnd acasa nu au ce mlnca),
BNA, II, 80. - V. mdmdl ~i gr. (Lii(LOU (Boga, II, 148).
MAM,{3 , sf., pl. mdme, gu~e, •goitre, jabot -:- v. gu$e 2°•, Dal, 127; ~He, 276; Mil\, ·
276; . aldsd; "mdmd (a lasat (a facut) gu~a), PLit, 540; '*l:umplu mama (~i-~ umplut gltlejul),' '
PenB, IV, 8. - Cf. mgl. mtinui (PMegR, II, 91; GrS, V L 1~5; CapM, IU, ~80) ~i gr.
!J.IiiL(!J.)ot ,b rtpwToc; aT61J.ocx.oc;, b rtp6Ao(3oc; -rwv rtT~vwv", jabot ('AprA. 60; Hepites).
JUAMCA, sf., pl. md'm(i, gu~e, •jabot., Dal, 127; Nic, 276. - V. mdmd3 •
MANAFI, sm., pl. mand(eari' i, fructar, vlnzlitor ambul~nt'; •fruitier; vcrideur de mar-
chandises de peu de valeur-: lredmburd nizan'll'i §i--manafl dil Misirle (tremu.r a soldatii turci
~i fructarul din Egipt), BNA, I, 116. -Cf. ~i gr. (LotvCXf37lc; ~,niarchand de legumes, verdurier,
fruitier". - < tc. manav (1228) ,fruitier". ·
i\IANAZE, sf., GrS, IV, 3'79- v. miinaz(e).
MAN.i\t, sf., pl.
mane; mama, miere•, Dai, '1 27; · PAnt, 456; GEl, 168; era un tutu
~· 'nd mdnd (era un tata ~i o mama), PB, 48428• V. mdmdl ~i sinonimul dddii. - < (LiiVVot

MANA1 , sf., pl.?, plcla, mana, cmanne ·; brouillard, rouille des veg~taux•, Dal, 127;
Nic, 278; Mih, 276. - 1°. slngur Dumnidzd'il l't hdred cu mdnd (singur (lnsl!~i) Dumnezeu ti
hranea cu mana), Cod, 74 bl9; 2°. tu cl'TT!PU si-aldsd' mdnd ~i dr_se ayin'lle (In clmp s~a Iasat
plcla ~i a ars viile) - v. rodd . - < rUivvoc ,manne". .
MANDAL, sn., pl. mandate, ivar, •sorte de .Joquet en bois fixe derriere ct en haut
de Ia porte; membre viril- v. ntinetu etc.•; Dal, 127; Nic, 277; PScr, 224; GEl,· i68; u*ea
si ncl'lde cu mtindalu (u~a se ln.c hide cu zavorul). - Cf. gr.' (LiivllotAoc; ,vcrrou", .. alb, , ma~dd'tl,
menddlle ,sbara di legno che si mette di'e tro Ia porta per chiuderla".- < tc. ma~dal · (1095,
1231) ,loquet".
AIANDISA, sf., pl. mtindis~. vrajitoare, •d~vineresse•, GEl, 168; Jb, I, 30; mtindisii
~i aile lucre rule (vrajitoare ~i alte )ucruri rete), Cod, 11 b16 ; s' lutesc slri mtindisile to tile ·
(sa stralucesc ·peste toat~ vrajitoarele), PLit, to3'8. V. mandu ~~ sinonhnu.l mdyislrd. - <
~~TtO'O'CX ,.,.,". . : . . .·

MANDRA, sf., pl. md'nd~zi •bercail, pare 'a moutons; terrain propre a l'hivernage des
troupeaux de moutons et de chCvres•, Dal, 127; Nic, 278; Mih, 276; GEl,_168; CN, 98;
122; CFr, 28; BNA, II, 133; AD, Ill, 540; Duri, 1,' '66.- ___: 'e . mdndrd mpllnd di lukl (mandrd
plina de Iupi), PB, 50!3; 2°. a(ld' mtindra nlculcald (a gasit mdndrd necalcata = a dat peste
noroc), PGr, 96. - Mdndra e folosita vreo ~ase luni de iarnii (noembrie-aprilie). - La daco-
romlini: ·,vreo cincfzeci de catelandri, care pazesc pe fa mandre" (MF, 116 - reprodus ~i co-
mentat In PFrc, 14-16). Pentru istoricul acestui cuvlnt, cf.: AD, 1922, 540; Dun, I, 6'6;
DensAs, I, 18-19; PCon, 29 ~i dictionarele Tiktin ·~i , ~aineanu; - Cf. gr. (Liivllpoc, (Lotv3pl
,bercail" ; alb. mandre ,gregge, mandra", tc. mandra, ,bergerie"; sicil. mtinnara (BTS, II, 78;
III, 343) etc. - V. mdndrdn'edild. - < it. · mandra.
liANDU, sm., pl. mtindzt, gnieitor, •deviru, Nic, 278; PScr, 225; GEl, 168. V. mtin-
disd, mdndle. -< (J.IivTtc; .. -".
AIANDULfN, sn.; MANDULfNA, sf., pl. mandullne, mandolina, •mandoline•, Dal, 127;
ca ·.dit tel'lil di mandulln (ca din coarda de mandolina), AI. 1928, 114;; BNA, Ii, 60: - < it.
mandollno.
MANDZALE -768- 1\IARAHANGA

1\IANDZALE, sf. pl., nimicuri, •chosrs futilcs, babioles•: grdndzale, mdndzale (fieacuri,
nimicuri). Sinonime: curcu(eli, li~iniilzirtl etc. -Cf. gr_...-:aciv-rl:cx).cx, 1-Lii"~l:cx).cx'' ~i, aci, mcigdr.
- fLcXVT!:CXAO ,,,otun).£~" , de bas prix, de pcu de valeur". . .
1\IANDZURAN.\, sf., pl. ·ma~dzurdne, magheran, •marjolainc•: 'nil n'lurizmtl di man-
dzurcind (un miros de magheran), BNoi, !) ; BNA, IV, 86.-Cf. gr. fLCXVT~oup!Xvcx; alb. man-
x!lurcine. - < it. magglorana. ·
:\IANE-1\IANE-+mcini-mrini.
liANEI, sf., pl. mane!, manea, <Jnelodie turque•. - < le.· runny (1096) ,m~lodie eom-
posee d'-interjections et de mots sans suite qu'on chimlc au commencement d'unt> chanson".
MANELA, sf., pl. manele, prajina de atlrnat clntarul, •gaule dont on accroche Ia ba-
lance romaine•, Dal, 127. - Cf. it. manovella.
MANGA, sm., pl. mcingan'l, ~napan, •chenapan, vaurien•. V. mcingu>. - Cf. ~i tc.
mung' (1096) ,qui empech,e; obstacle".-< IJ.ciyxcx ,gamin; polisson". ·
1\IANGARA, sf., pl. mangure, Ietcae, diard•, Mih, 277. V. mingl'r. - < alb. mangilr(l!)
,specie de moneta pari ad un soldo" .'
1\IANGLAR, MANGLAR, -ril, pl. mcinglarl, -re (Samiirina) - v. gla;. .
1\IANGU, sm., pl. mtingan'l, magiidau, dncomplct, qui n'a _pas lc poids exige•: Cole-
a~ll-cl'imd mdngut (Ni~olae- a~a se .chema miigiidiiul), 'cal. i912, 84. V. mdngd ~i mangri(d.
- < alb. mango .. - " (Hr, 220).
1\IANGUF}\, sm., pl. mangu(ean'l, netrebnie, •miserable, grand dadais•. V. mangustir.
- Cf. gr. (.Lcxyyouqr1)~ .. -". - <
te. manqara (1096). ,a grosse tete, Iourd d'esprit".
1\IANGUSAR, -rd, pl. mangusdrl, -re - v. mangu(d -, Dal, 127; te ftixescu , mangu-
sdra-n'l? (ce vinovii~ie am, netrebniea de mine?), PenB, V, 19. - Cf. mgl. mangusdr ,\igan
nomad" (CapM, III, 198).
!\lANGE, sf., pl.?, mtncare, •nourriture, mets•, Nic, 279 (mdndza). - Cf. mgl. mtingd
(CapM, III, 181), gr. IJ.civ-ratcx (Boga, II, 36) ~i bg., tc. mandja (1095) .. -". - < it. mangla.
HANI-MANI, adv., ·repede, ~vite ;·,en un tour de main•; Nic, 277; mi du~u mdne-mtine
(m-am dus repede), PGr, 96. - Cf. gr. iuivt IJ.civt .. -". - < it. mane.
MANfTA, sf.: ,ptnza de manftd" •etoffe de ... ?•, CFr, 22. - (Cf. iL pl. manizze ,gu-
anti"). - < 'l
MANLIHERA, sf., pl. manlihire, manlicher, dusil a cinq cartouches•: :mnt lun'ln'l di
manlihire (slnt lumini de arme manlicher), Trib, III, 1, 9. - < MannUeher.
MANOLEAC, -cd, ,Pl. manoleatl, -te, solitar, •homme solitaire, insociable• (gramosteni).
V. munolcu. - < (.LOVOAUKO~ .. -".
MANU~AKE, sf., pl. manu~tilcl, violetii, «Violette•: trel tumbe di manul}akl s' agfotica
(se joaca trei buehete de violete), AI. 1903, 78. Slnonim: yiodril . - < alb. Dianush6qe ,vio-
letta".
MAPARI, adv., ca ~i clod, ecomme sh, Gram, _274. - Cf. alb. mepdre (l.-e, 690) ~i, aci,
maspdr, mt
1\IAR, s. invar., vai de, •malheur a•: mardi el {vai de el), Dun, I, 186 ( < lat. malus);
II, 100-101 ; mi l'ed . hedvra pln' tu odse ll' mar di mine, mor di vretire (mil iau frigurile plna
la oase ~I vai de mine, mor de iubire), PenB, ·II, 232.- V . .mdrdl ~~caval.
M~DOitl', sm., pl. maradol, sticlete, •chardonneret•, Dal, 127; ~ie, 273; PLit,
33. Sinonime : ttnzur, tutundret1. - < 1
MARAFETE, sf., marafet - v. mura(ete.
MARAHANGA, sm,, pl. maramdndzi, .piianjen, •araignee•, GrS, IV, ~79. V. merimtiqd,
mitumdgd ~~ sinonimul pdngu. - < alb. marlm6gl! ,ragno".
MARANDU -769-

1\IARANDU, sm., fara pl., amarant, •amarante•, GEl, 169; Mac, 67 (,o floare galbena").
- 1~.• lal marandu galbin te moscul nu-1 kerdzl (drag amarant galben care nu-ti pierzi par-
fumu.J) , CalGrB, 87; BNA, IV, 29; 2°. ca marandul dit munte (ca amarantul de Ia munte),
Fr, I, 4, 53; PAnt, 19; 3°. tu(e marl di marandu (tufe mari de amarant), Fr, II, 15, 236 ;
BNA, I, 74 ; 4°. ngalbini ... ca mdrandul (a tngalbenit . . . ca amarantul), BNA, I, 100 ; 5°.
ca mdrandul patescu (palesc ca amarantul), PenB, II, 206.-V. *tirnu. - < cX(l!Xpcxv't"oc; . _ ...
MARANGO, sm., pl. marangadz, tlmplar, •menuisier•. V. mart!ngu. -Cf. gr. (lotpcxy-.~.:6c;. tc.
maranghoz (1090). - < it. marangone.
MARAN0U, sm., Dal, 127 - v. marandu.
MARAT,-td, Dal, 127; Nic, 279; ol-/ete, Ruma'n'lmaraf! (vai, bietiAromani 1), Fr, I, 3, 36 ;
PAnt, 289; BNA, I. -Cf. ~i toponimicul a't"o Mcxpa't"o ('H7te:tp. VIII, 145).-V. mardi ~i sarmale.
MARAl, sf., pl.?, pasiune, •passion; chagrin, peine; desir amoureux, amour excessif•:
(rica-l s' nu moara di mara al Piun1ru (teama e sa nu moara de pasiunea lui (pentru). Piu-
naru), Caraf, 54; lafl, nveastd, nu bagel mara (taci, mireasa (ncvasta), ,nu fii amartt:l" ), Lum,
V, 76; tafl, lea vrutd , nu-1 bagd mara: va s' yin pdn' di primiivearii (taci, fa iubit:l, nu te
turbura : pln:l Ia prim:lvar:l voi veni), CFr, 153. - V. mar, p recum ~i gr. (llipat .. xatU(l6c;"
(Kpua, II, 60), [.til pat .. ~e:atc;, l(Le:poc;": !xw (l!Xpat vdt Tov taw= je desire le voir" (' Apn.. , 60);
tJ.OV 't"O 'xw (llipcxv x' bnpo7t1jv, (Fauriel, II, 402); alb. mcirre , onta, vergogna".
l\IARA2 , sf. •nom donne a un mulet feme lie de couleur rougciitre-foncce; nom donne
au renard•, CFr, 101; Mdra ari ciivalii bUnii (pe catira Mara se cal:lre~te bine); kira Mara,
afea ~ireata (cucoana Maria, cea ~ireata), PB, 10421. - < l\laria.
MARCA, sf., pl. ma'rfi , marc:l, •marque», Dal, 127; Nic, 280. - < it. marea.
MARCUD? : galbind ca marcudul tu (alii (galbenii Ia fat<"l ea . .. ?), Trib, IV, 5-6, 11.
- Probabil, o eroare de tipar: marcudul In loc de mdrandul.
MARDZIN.ll, i\IARDZINE, sf., pl. mii'rdzin'l, margine, •1°. bord; limite, fin; 2°. a Ia
fin , posterieurement; 3°. ais, planche dont l'un des deux cotes est concave et qui sert a Ia
toiture des maisons•, Dal, 133; Nic, 282; 283; Mih, 279; PScr, 225. - 1°. vlmturl , . .. su(lcit
mardzinea di-amci.re (vlnturilor, ... suflati pe tarmul marii), Fl, I, 3, 11 ; pin' tu mdrdzinea
a 16clul (plna Ia capatul pamlntului), PB, 20635; PAnt, 94; PGr, 97; mardzine di .PI' ne (coltuc
de pline) .- v. culluc; 2°: armase pan' di mdrdzine? (ramas-a plna Ia urmii ?), Cod; 6918; ti
mdrdzine to amirdrll'ea atea? (ce sflr~it a luat (a avut) lmparatia accea ?), Cod, 7716 ; cama
tu mardzine (In cele din urm:l), PLit, 802; PAnt, 91 ; podti cii l'i si-aura~ti tu mardzini (poate
ca Ia urmii (In cele din urma) i se ura~te), PB, 8418; 3° : easel di om oar(an acupiritii cu ma'r-
d:in' l. (casii de om sarac acoperita cu sclnduri rezultate din partile laterale ale bu~tenilor) -
cf. Plm, II, 198. - Sinonime: bland, bUdza 1°, mal, mejda. - V. marne. - < lat. margo,
-inem.,,bord, bordure".
l\IARE1 , sf., pl. marl, mare, •men, Dal 127; tritet mdrea ·Ia 'nii parte (trcceti marea
Ia o parte), PLit, 994 ; PAnt, 25; nu-al marl di la'crin' l marl si pllndzl (nu ai miiri de Ia-
crimi ca mari sa pllngi), PAnt, 160; Marea-ldle (Marea-Neagra). - V. amdre .
. l\Lt\RE2 , adj., pl. marl ~i marl (cf. cdprd, cdsa, (dfd, ldcrimii, targu 2 etc.), iar Ia far-
l)eroti: pl. mara ( < mdrll'i, marile), mare, •grand; gros; 1\ge•, Dal, 127; Nic, 280; Mi~,
279; PScr, 225 (pl. marl) , PB, 634. - 1°. cu ma mdrlle s' nu ambaturl calu (cu mai marele
(cu superiorul tau) sa nu galopezi calul), PLit, 540; 2°. dol 6c/' i vinif, marl (doi ochi vineti,
mari), CalGrB, 48; 50; BNA, IV, 26; 28 ; 3°. ma marlle a pullor (capetenia pasarilor), PB,
1113; 4°. klprife di fdkll'i marl (clopotele de tapii mari), PAnt, 155; BNA, II, 2; 5°. cu marl,
cu n ' ifl (en mari, cu mici), Cod, 1239; 6°. amiirtll . . . mara (plicate .. . mari), Cod, 44 b10 ;
7°. ccitrisle a(cle mara (corabiile cale mari), Jb, I, 32; 8°. mt'ne eciste Std-.Marla a(ed marea
(miine e Slnta-Marie mare: 15 august); 9°. dylul Sin- Vasili, atet maru (sflntul Sin-Vasile

49 - c. 681 - Tache P a p a h a g 1, Dtcflonaruz dlaZecwzut arom4n


MARENGU -770- MARTIK

eel marele), Cod, 1211; 10°. s' yind Klki ccima mdrd (sa vina Kiki eel mai mare), PAib, 49;
11°. vol hi/ ma marl di el (voi slnteti mai mari (mai In etate) declt el); 12°. md'rll'i a hod-
rdl'el (frunta~ii, superiorii satului); 13~. a mdrllul nu-1'1 dzl~u. a mdril'el va l'i scriu, a ma'rllor
va ld dau (celui mare nu i-am zis, celei marl 1i voi scrie, celor marl le voi da). - V. mdru.
< lat. mas, marem ·,miUe".
MARENGU, sm., pl. marendzi, Mih, 276 - v. marango.
MARGUR.i\, sf., pl. mdrgure, pervaz, *bord, cadre, chambranlc•, Gram, 274 ; REW,
5355 (mdrguld: eronat). Sinonim: kindre. - Cf. alb. mdrge ,margine".
MAR9IOL, l\IARrloL, -lodld, pl. marljlol'l, marylodle, lingu~itor, •seduisant, adulateur,
filou, mario!, trompeur, charlatano, PScr, 225; ,GEl, 169; fe marljlodld '~l-edste! (ce mai lin-
gu~itoare l.5i este 1), PGr, 97; dstlndz hdri Ia mary!Oll (astiizi gratis Ia viclene), BNA, II,
83. - Cf. gr. !Lotpyt6Aoc; ,ruse; fripon". - < it. marluolo.
MAR fLUS! •interjection enfantine au jeu d'osselets, par laquelle I'enfant joueur exprime
le desir pour un bon resultah, PLit, 129. - < ?
MAIUIAR1 , sn., pl. mdrmare, marmura, •marbre•, Dal, 127; GEl, 169; ~ided ca un
mdrmar (~edea ca o marmora), PB, 243 ; 'nd cni(e di mcirmar (o cruce de marmora), BNA,
I, 86. V. mdrmar2 sqq. - < !J.CXP!LotPOV .. -".
MARMAR~, -ra, pl. mdrmarl, -re, marmoreu, •marmoreem : gl'eflu mcirmar di Ia morl
(ghcata marmorec de Ia mori), Lum, V, 11-12, 37; PAnt, 158; BNA, II, 52.
:UARJ\IARA, sf., pl. mdrmare: la 'mdrmare pdtru, Ia flnfi mdrmdrltu (Ia palru marmore,
Ia cinci marmurele), Fl, II, 1, 2; BNA, II, 64 - v. mdrmura.
1\IARMARA, sf., pl. marmdre, stearpa grasa, •brehaigne; sterile•, (oaie, capra) stearpa
care nu a fatat (niciodata) ~i care e grasii ~i plina de via1ii, Dal, 127; CN, 104; cuptrle di
mdrmare te umpled munfll'l (turmele de sterpe grasune cari umpleau muntii), Trib, II, 7-8,
23; mul't!rrte a lor suntu ca nl$le marmdre (femeile lor slnt ca ni~te sterpc pline de vitalitate)
- v. birocin'e. - Cf. gr. !LiltP!LcXPot ..an'Lpot" (AprA. 60; 1:otp• 17; Hepites).
1\IARJ\IORE, PScr, 225; 1\IARMURA, MARl\IURE •marbre - v. mdrmar1 •, Nic, 281;
PAnt, 457 (mdrmur, sn.); ca mdrmura armdse ·(a rAmas ca marmora), PB, 4398; ma$l lru
mdrmure ncl'igcile (lnchegate numai In marmore), Velo, 30 (mdrmorl}; PAnt, 324; BNA,-V,
101 ; ma'rmurl frl 'mle (marmore sparte), Velo, 36; PAnt, 329; BNA, V, 106. - V. mirmt!r.
- < lat. marmor, -orem ,marbre".
i\IARNE, sf., pl. ma'm'i (Gribinit), margine, •bord; limite•: lodrd mdrnea, mdrnea
(apucarA margine::~, marnea). - < mdrdzind.
1\IARSIN, -nd, pl. mdrsin'l, -ne, de post, •plat maigre, plat prepare sans viande, sans
beurre, sans fromage, sans laih, Dal, 128; Nic, 281; BNA, III, 22.; CL, LXXV (1942), ' 477
( < lat. *marsinus < marcea < marcidus) ; lucri mdrsine (lucruri de post), PLit, 779; mumuUc
fa'ra umtu, cdma mdrsin (mamAiiga ... fara unt, m::~i de post), Lum, II, 244; BNA,
Ill, 56. V. mdrsinedfd, mdrsint!dzu. - Cf. vsl. mrusinu ,focdus, laid, hidetix, sale".
1\IARTE, BNA, III, 166: cuvlnt farii nici un sens, format dupA cdrle ca joe de rima
- cf. mdgdr. La fel : came - marne, farina - mdrlna, zdhare - mdhare, cafe - mafe
(Lum, V, 15) etc.
1\IARTfNA, sf., pl. martlne, armA Martini, •fusil a un scul cartouche•, Dal, 128; Mlh,
281 ; va-n'l /'edzl marllna n ml'nd (lmi voi lua arma marlina in mimi), RP, 2, 4 ; BNA, I, 38:
lodrd glon'l fiClcirl martina (flacAi voinici au luat martina), Bair, 107; cu marlln' lle tu mln'l
(cu martinele In mlini), BNA, V, 43. - V. sinduer. - Cf. ~i alb. martini ,fu~ile Martini".
- < Martini.
liARTIR, -ra, pl. mdrlirl, -re, martor, •temoin•, Dal, 128; Nic, 283; PScr, 225; GEl,
169; al mdrlirl? (ai martori 'l), PB, 1815. V. mdrlur. - < !LcXp't'upotc; .. -".
1\IARTfRA -771- MASCUR

i\1.1\RTfRA, sf., pl. marllre (mucenica), zdrentaroasa, doqueteuse, degueniltee, peu soi-
gnee - v. partdl6s•: nu ~li si si nvedsca, imna ca martira · (nu ~tie sa se tmbrace, umbla ca
ITU\rtira), Mih, 281. - < feminin de Ia (UipTup ,martyr".
lll\RTfRrlu, sm., fara pl., martiriu, •martyre•, Mih, 281. - < (.i.otpTuptov ,-".
llr\RTIRISESCU, vb. IV, Mih, . 281; GEl, 169 - v. marlirisescu.
lL\RTUR, -ra, pl. mdrlurl, -re - v. mdrlir -, Mih, 282; CODE, 1057; marlurl suntu
(ddzll'i (marlori stnt fagii), PLit, 1048; PAnt, 207. Sinonim: ~ail.- < lat. martnr ,temoin" ..
ll art (1\), 1\l art i, sf., pl. Marti, Marti, •mardit, Dal, 128; .Mih, 281; PB, 634; az i
Lanl ~i ml'ne-l 1\farf (azi c luni ~i mlne-i marti), PAnt, 107; 'nil Marfa, ca'lra li prl'ndzu
(lntr-o marti, pc Ia amiazi), GrB, 224; PAnt, 228; BNA, IV, 1. V. N'ercurl ~i Vin~ irl. - <
Ia~, llartls tlies ..

ll art n 1, sm., marlie, •mars•, Dal, 128; Nic, 283; Mih, 281; PB, 634; PAnt, 203;
CODE, 1056. - 1": ca pul'llu dil Marfu (ca pasarea din luna martie), PLit, 877; 2°. Marful
na-dre besd (nurtic nu arc credinta, nu inspirii lncrcdere), PGr, 97; 3°. luf me~ll'i mf'cd carne
~· Mdrtul aduna. oase (toate lunile manlnca carne ~i martie culege oase : In marlie mor vile
stabile de iarna) , F), I, 6, 23.; 4°. lipsed$le Martul dil parecisin'l? (lipse~te martie din paresimi ?),
t
PLit, 541-cf.: ,Das kommt wie die Fasten im Milrz" etc. -Cf. dr. ,;In luna lu marti"
(CC, .14417) ~i ,din luna lui . marti'' (~lF, 18). - Gr. MlipT'<; (Boga, I, 228). - < lat. martins
, mars ( mois)". ,
l1ARTU2 , sn. , pl. mcirtu ~i mcirfurl, marti~or, •gansc faite de fils blanc et ·rouge re-
tordus, que les jc unes filles et les enfants portent au cou ou au bras pendant les premiers
9 jours de mars•, Dal, 128; Nic, 283; Mih, 281 ; Fr, II, 278. - 1°. s' nu vd artdef di scutet
mdrful (sa nu va tn~elati de scoateti marti~orul), Lum, IV, 108; 2°. (iClorll'i arucdrd mdrfdle
s' lii fasa arl'ndurlle cume~lle (copiii au aruncat pe arbori marti~oarelc pentru ca rlndunelcle
sale teasa cama~ilc), Fr, II, 250. - Ca folclor, cf. P.Mic, art. Martie. - <lat. martin~ ,mars".
liARTU3 , sn., pl. mdrfurl, mart, •gain double dans le jeu de trictrac•, Dal, 128; GrS,
VII, 295; li (ecli1 mdrfu (tc facui mart). - Gr. (Uipwot (Boga, I, 229). - < tc. mars (1091) .. -".
liARU < 1\IARRU (nord: < marla < mdrlle), ~eful, de grand, le superieur, le chef•:
ma mdrlu cl'ndu '$1-la fata (~eful (mai marele, arhitectnl) clnd t~i spala fata), PAnt,.70 -- v.
malmdr; 6emunlu aft!l maru (demonul eel marele), Jb, I, 32 ; I, 34; amird' ulu afel mciru (im-
piiratul eel marele), Cod, 9811; 59 b2 3. - V. mdre2 •
liAS, sn., pl. mdsurl, mas, dieu oil repose un troupeau de moutons pendant Ia nuit;
sommeil, Schaf (Samarina)•, Dal, 128; Nic, 283; Mih, 284. - 1°. maslu a llipilor (masul ie-
pelor), PB, 1201; 2°. Ia mcisurl celnifl f picurarl (Ia masuri celnici ~i pastori), PAnt, 155;
BNA, II, · 2; 3°. Ia mas di ct'ne cdfll st'rme di pi'ne? (Ia culcu~ de cline cauti fiirtmituri de
pline ?), PGr, 97; PLit, 681 ; PAnt, 10 - cf. :,Dove sta il cane -non cercare il grasso" (Straf,
I, 231); ,:E'Tou ax.u).ou TO 7tp00x.CtpotAO \jl<s>tJ.t 8f;v ~'IJ(.Lep6vet (AravP, 1221); 4°. s' li-alds . ..
singure Ia mas (sa le las .. . singure Ia mas), PAnt, 202; BNA, V, 30 ~i '129; 5°. nu mi-acdfd
laltu mas (,nicbt ergreift mich silsser Schlummer" = nu mii apnea dragul somn), WOI, 58 ~i
134·- v. s6mnu. V. ·~i numie. - Cf. dr. mas ,locul unde dorm oile" (PMar, 224 etc.). - < lat.
m11nsum ,Ruhestlltte = asile" (REW, 5322).
liASCUR, -rd, pl. mascurl, -re, masculin, tmiUe; un m1Ue; masculin•, Dal, 128; Nic,
285; :VIih, 283; PScr, 225. - e: n'el' i mdscurl vor vindedre (mieii de sex biirbiitesc trebuie
'\"lnduti); 2°. vidzu ~i-un mascur lu·ahl'nte (edle (a vazut ~i un fecior tntre atltea fete), PB,
7 1 ;· 3°. mdscurl, (Jedmin' l (biirbati, femei), BNA, II, 80; 4°. unlu lo priCile mdscure, anantu
8edminlle ·(unul a luat vietuitoarele de sex masculin, celiilalt pe cele de sex feminin), PB,
4913• -:- V; hill 46°. - < lat. masenlus ,miUe, masculin":
MAsiN -772-

MASIN, sm., pl. masin'l, maslin, •oliviero, Dal, 128; Nic, 284; Mih, 283; Bag, 113;
f tu Arbin~ie crescu mdsin'l (~i ln Albania cresc maslini). - V. mdsnii, mtsn'eu ~i :
MASIN.(, sf., pl. mdsine, mas)ina, •olive•, Dal, 128; Nic, 284; Mih, 283; PScr, 225;
a Turculul dd-l'l mdsina~· l'ea-l'l viitiildhlu (tureului da-i maslina ~i ia-i burduful cu untde-
lemn), PLit, 645; PAnt, 8. V. mdsld. - < vsl., bg. masUna ,oliva".
MASLA ~i MASNA, sf., pl. mdsle ~i masne, milslina, •olive; luisant, vernis - v. giiliilfu•,
Nic, 285; Dal, 128; Mih, 283; ml'cii pt'ne cu mdsne (manlnca pline cu masline); l'l-aveti data
mdsna (li dase lustru, Iucca ca o maslina), Mih, 283. - V. mdsina. - In aromana sudica, sm.
mdsin e rar.
MASNU, vb. I, macina - v. mdfin ~i masndre.
AIASON, -na, pl. mason'l ~i masonean'l, -oane, francmason, <francma~on •· - V. far-
mazon, Mdltean, patOn. - < it. massone.
l\fASPAR, adv., ca ~i, •comme sio, CLitur, 66; 131. - V. mdparl, mt- < ma2 + s' par.
MASTE, sf. (pl. ma',ti), fata, •figure; visage, couleur de vis&ge•, Dal, 128; Nic, 285;
Mih, 283; PB, 634; Fl, II, 3, 10; II, 6, 6; PEtfm, 14. - 1°. cdnda ved ahtdre mdste (cind
vad atare lnfati~are), BNA, II, 78; 2°. ved pi alba mdste-a ta (vad pe alba ta fata), PAnt,
273; Bair, t09; 3°. dltu-l ldvuit pi mdste (altul e ranit Ia fata), Bair, t07; 4°. cum vidzu mu-
~edta-l'l mdste (lndata ce vazu frumosu-i chip), Bair, 114. V. ceahre, fdfa. - < vsl. masti
,unguentum; XPW!LIX• color".
MASTIC, vb. I, Nic, 285 - v. medstic ~i lat. masticare.
MASTfCA, sf., pl.?, mastica, •eau-de-vie parfumee avec Ia resine du lantisque• : · scoate
ct'te una mastica s' bem (scoate cite o mastica sa bern), Cal. t911, 179. V. mastlcii. -
< !J.IXGTL)(L ,-".
1\IASTOR, sm., PScr., 225 - v. mdstur.
MASTORSA, sf., pl. mast6rse, tiganca cer~atoare, •Bohemienne mendiante, queman-
deuse; adroite, fourbe•, GEl, 170. - t0 • vln'ira dodllu mastOrse (au venit douii tiganci cer~ii­
toare) - v. Fl(tu; 2°. 'nd mast6rsd di ursa (o ~mechera de ursoaica), PB, 271.6; 3°. mastOrsa di
vutpe (~ireata de vulpe), PB, 1051 4 - v. maldydr. V. mdstur. - < !J.Ota-r6pwaoc ,-".
MASTIIAC, sm. : ;;' cu mastracurl lu nfdpu (~i II lnteapa cu sulite), Cod, 61 b19 - v.
miizdrdc.
liASTUR, sm., pl. mdsturl, me~ter, zidar, •maitre ouvrier; ma~on; habile, adroit.,
Dal, t28; Nic, 286; Mih, 284; PLit, 54t ; PEt, 33; CEI, 72; GEl, t70. - t 0 • cu aglutOrlu a
mdsturllor (cu ajut0 rul zidarilor), PB, 35526; 2°. ·~1-a(lt'J.' mdsturlu (~i-a gasit me~terul, na¥tll),
PB, 104 3 ; PGr, 97; 3°. mdsturu-Nic6la (me~ter Nicolae = lupul - decalc din limba greact'J.),
PB, 634-635. - V. mdistur ~i bg. ma(i)storll. - < !J.cXa-ropoc~ ,-".
l\IA~ALA !, sii nu fii de deochi !, •qu'il n'arrive pas malheur! •, Dal, t28; Mih, 282.
- < tc. mii-ebil-'llllh! (t092) ,com me c'est beau!".
1\IA~E, sf., pl. md~e (nord), cle~te de foe, •tenailles•, Dal, 128; Nic, 284; Mih, 282;
CBiog, 18; Cal. 1912, 51 ; Lum, II, 20; ca md,ea Ira si-acdfa foclu (ea cle~tele spre a apuca
focul), Lum, I, 104; l'l-da tru ml'na md~ea (ii da In mlna cle~tele de foe), C~c, 27; lom
carl md~ea, carl ct'J.fla (luaram care cle~tele, care vatraiul), CaiGrB, 45. V. mllit!. - Cf. ~i alb.
mdshe ,molla per prendere le brace". - < tc. mocha (1092) ,pineettes".
l\IA~I, · adv., numai, •seulement- v. got 5°>, Dal, 128; Nic, 284 ( < lat. mansum);
Mih, 283; RF, I, 323 ( < ma + ·~r <lat. ipse). - 1°. ma$l fedte amintt'J.' (a niiscut numai fete),
PB, 626; 2°. nu ti va ma~l el (nu te vrea numai el); 3°. di n'l-adufe ma~l virln (de-mi aduce
numai amaraciune), PAnt, 15; 4°. nu ma~l cd nu pistipsescu (nu numai ca nu cred), PB,
MAT.~· -773- MAXUTARCU

3461' ; 5°. ma$i ntribdl sor-mea (am lntrebat numai pe soru-mea), PenB, IV, 46; Caraf, 14 ;
6°, cuclu ma [ = ma$1] trel me111 dre bodfe (cucul numai trei luni de zile are voce), PScr, 123$
~i 224. V. ml$1 ~i sinonimele mf'm;i, sade, vee. - < ?
MATA, adv., din nou; mai, •de nouveau; encore•, Dal, 128; Nic, 286; GEl, 170. -
1°. mala na scrise (ne-a scris din nou); 2°. nu mtit~ s' vidzu (nu s-a mai viizut); 3°. va mala
pitrec (voi mai trimite); 4o. trt mirlnde ti mtita dufedl (Ia chindie te duceai iar), PenB, IV,
116; Caraf, 18. Sinonime: diznoll, ptili. - Cf. ~i alb. meta ,di nuovo". - < fLCX:t'IX ,plus".
i\IAlA, sf., •nom donne a un mulet ou a une brebis qui est un peu rouge autour des
yeuxt; ,weisscs Schaf mit rotem Fleck ... "•, Jb, XIII, 88; PAnt, 457; CN, 106; 172; samtirlu
a Mtital'el vic/'e (samarul caUrei Mtita s-a lnvechit). V. mavrumat. - < ?
MATEA, adv., In zadar, •en vaim: ma totita cilistislrea l'l-fu vl'natcl (mtitea) (dar
toatii silinta i-a fost vana, zadarnicii), Ob, 2 ; totile lucrile. . . erti dindlntea a ocl' ilor a lul
vi'nale (mtitea) (toatc lucrurile ... erau lnaintea ochilor lui vane, zadarnice), Ob, 10. Sinonime:
bo$, gedba, nafile. - < (Lii-rl)v .. ~"-
MATUrEAL'E, sf., pl. maluyetil'e, ochelari, «besides; lunettes•, GEl, 170. V. yilie
4°, ocl'lu 3°. - < .(LIXToyUIX/.~ ,-".
i\IATUR, -ra, pl. mtiturl, -re, matur, •mlln: l'l-si fetife dorlu mtitur (dorul (iubirea)
i se facu matur), Perd, 3021. - < it. maturo ,compiuto".
i\IA01i\IA, sr., pl. ma(Jlmate ~i ma'(Jin'l, lectie, de~om, Nic, 273; Mih, 284; GEl, 180.
- < fLcX6l)(LIX , - "•.
l\IA01Tf, sm., pl. ma(Jittidz, ~colar, «ecolier; apprenti•, Nic, 273; Mih, 284; PScr, 225;
GEl, 170.. - < (LIX6l)-ri]c; ,-".
i\IAT.:{, sf., pl. mdfd, pisicii, «chab, Nic, 287; W, II, 242; GrS, IV, 379; CEI, 72.
Sinonime :. cdlu$e, plsa .. - Cf. alb. mdce ,gatto, gatta", srb. maca ,petit chat".
i\IATIN (mi), vb. I (mafindl, -ntit, -ndre), miicina, •moudre; parler pour ne rien dire
- v. discl'ntu 2°•,. Nic,. 287; Mih, 271 ; . PScr,· 225; CDDE, 1035. - 1°. lu ascuke una lwtira
mtifina. una modru (unde scuipa un sat macinii o moara); 2°. fe mtifin'l?, gred$le Done (ce
trancane~ti ?, griiie~te Done), Lum, 11, 153; PAnt, 178; BNA, III, 112; PGr, 97. V. mtisnu
~i m'tifir. - <lat. maeblnare (machinari ,comblner; tramer").
i\IAJIR,, vb .. I, macina, Mih, 272; CAr, 343 - v. mdfin ~i mafirdt. - Pentru r, cf. ~i
numirare..
i\IATC, .sn., pl. mtifa, mat, •boyau; intestins•, Dal, 128; Nic, 287; Mih, 285; PScr,
225. - 1°. gurletidzcl mtifale di (odme (inteslinele ghioraie de foame), PLit, 541 ; PB, 635;
2°. l'l-aveti intrtitaluplu tru mdfa, PB, 2511 - v. /up 3°; 3°. l'l-virsa' mtiftlle (i-a viirsat matele,
1-a spintccat);, PLit, 541 ; 4°. cu mdfale aspiltite anvartlm arumdnea (cu intestinele spiilate
lnfii~uram arum.tinea) ;..5°. n'l-fripsi mdftlle (rn-a pus pe jiiratec), PLit, 541; 6°. odmin'l glon'l,
. . . fe nu all mtifa pri el'l (oameni bravi, ... ce nu au intestine In ei), Fl, I, 2, 7; 7°. mtiflllu
di boll. (vlna. de ,p'-m), PB, 29011. - V. dizmtifrl. - CDDE, 1070 : < lat. mattya ,mets deli cat,
friandise".
i\IAOA; sf... Dun, 11, 25 - v. male.
i\IAVRUMAT, ., fU ; pl. mavrumtif, -te, cu ochi negri, •qui a les yeux noirs•, Dal, 128;
Nic, 287 (mavrun'etit, .-ta); GEl, 170; cuscra ... mavrumcila (cuscrii ... cu ochi negri), PLit,
918. - < fLIX·UpO(L(L(XTl)c; ·, -".
MAXUS, MAX US, adv., anume, «expressemenb, Dal, 136; Nic, 279; Mih, 285; PB,
. 635; etile nu-aved IotitO. stipa .. • maxus (ele nu luase sapii ... anume), PLit, 783. Sinonim:
xar)'u. - < tc. makb~oOs (1136) ,-".
MAXUTARCU, -ca, pl. maxulcirfi, -fe ~i maxultl'rfi f., special, «speciah: capele maxu-
ltl'rfi (paliirii speciale, anume fiicute). V. maxus. - < fLIXl;ou-rciptxoc; ,.-"• .
-774-

l\IAZA, invar., strlngator, -toare, •qui amasse•. Sinonim: aduniU6r. - < !L~~~
, ,amasser".
l\IAZDA, sf., pl. md'zdi ~i md'zdzt, tarm, •bord; rive•, Nic, 273. Sinonime: mol, m.Qr-
dzind e.- V. mejda.
MA (nord), sf., farii pl., mama, •mere•: 1°. al ma? (ai mama?); 2". oo-n'I li-das cu
md ll' cu tdta (mi te voi lasa cu mama ~i cu tata), PLit, 874; 880; Jb, XIII, 78; 3". erd
Grec di ma ll' di tdta (era grec de mama ~i de tata), GrB, 178; 4°. md'le! (mama I - oooali~t
singular Ia gramosteni). -In nord, ca ~~ In sud, circula compusele md'-la ~i ml'-ta, ma'-sa fi
mt'-sa, ~i numai mu-mea, Dal, 126; 5°. l'l-lrdpJlU un somnu- md'-aa l'l-fu! (i-am tras un
somn - pared fnsdlli mama-sa somnului li fu !), PB, 1038. .- V. mumd, mdmdl, imii, ml'-ta,
ml'-sa. - Cf. ~~ alb. me ,madre".
MAC, vb. I, mlnca, PScr, 225; PB, 635; PAnt, 457- v . .mle.
i\IACAR, adv. •au moins•, PAnt, 457 - v. maear.
liACARE, sf., pl. mded'rl, mlncare, cmets•, Nic, 274; Mih, 271; s' ml'cd di 111ik4rea
te adarara (sa manlnce din mincarea ce facura), PLit, 1054; PAnt, 60. - V. mcdre.
i\IACAT, -td, pl. maeaf, -te, mlncat, •mange; qui a mange, qui s'est mis A Ia table-,
care a stat Ia masa, Nic, 274 ; Mih, 271. - V. meat.
i\IACATE, sf., pl. mded'/, macat, •couvre-lib, Nic, 274. - < tc. maqat (1025), rnaqa'd
(1210) ;,couverture d'un sofa".
MACALDARA, sf., Mur, III- v. mtclldard ~~ sinonimul Medrddn.
MACARA', sm., pl. mdedradz, macara, ··poulie•, Nic, 274; ' Mlh, 271; PenB, V, -44;
vrondul a mdedrddzlor (zgomotul macaralelor), Lum, II, 351; BNA, IV, 103. V. mlelra'.
- Cf. gr. (.tiXXIXpiX~ etc. - < .tc. maqara (1205) ,bobine, poulie".
MAl:EA~E, sf., pl. mdcedlle •sorte de nefle•, macie~e; fruct ro~Jietic rotund, de marimea
unei afine, cu multi simburi Ia mijloc, Nic, 287 ; Mih, 27l ; CEI, 72 ; lui cu liredJile ll' nol
cu mdcedJlile (toti cu cire,ele, iar noi cu mace~Jele), PLit, 474. - V. mllea,e.
MAl:E~tl', sm., pl. mdce$1, mace~J, csorte de neflien, Nic, 287; Mih, 271; CEI, 72; .
mace~ll'i creseu tu munte (maee~Jii cresc Ia munte). V. bub:z;el. - < t
MAl:ILSESCU, vb. IV (mdcilsfl, -sit, -sire}, mesteca, cmAchonner•: molfJea mdcilsed.~te
n 'edzil di pt'ne (batrlna molfaie miez de pine). - Cf. gr. (.tiXmi..(l), (.tiXWIXM(I), (.tiXWIXi..ll:c.. .. - " .
liAl:ILSfRE, sf., pl. mdcilsfrl, mestecare, •action de mAcher, de machonner•.
MAl:ILSfr, -Ill, pl. macilslf, -te, molflit, cmAche; mAchonne•: cdiM di pl'ne nill.lilsiJll.
(coaje de pline mestecata In gura).
MA.l:loc, sm., cotoi, Mih, 271 - v. macl6e.
i\IAl:ltJc, sn., pl. miJClu/e, daraua clntarului, •tareo, PLit, 70. - V. mucluc.
MA.l:ltJcA., sf., pl. mdClufe, maciuca, •gourdin noueux•, Nic, 287; CDDE, 1036. SinG-
nim : Jloped. - < lat. *matteuea.
i\IADEIE, sf., pl. mddel, cauza, •cause, motif>, Ph Or, II, 458 ( < tc. maddel ,matiere");
Ira li mddele lufal'i tl'l vatdna/d?, Cod, 4318 - v. lud. - V. made.
lfADULAR, sn., pl. maduldre, madular, •occiput; membre; partir, s'en allen, Dal, 130;
Nic, 279; Mih, 321 (muduldr) ; GrS, II, 315. - 1°. tn'l si (reddu · mdduldrlu (mi s•a spart
occiputul), BatP, 27; 2°. vrea-l'l seoala madularile al Bacola di trddudre (de atll11 tras, lui
Bacola era sa-i rupa (sa-i smulga) madularele, membrele), PB, 432u; 3°. Da-n'l l'etiil were«
di-aildle eu tut mdduldr (de aci tmi voi.lua ceafa cu occiput cu tot= rna voi cara de aci,
voi pleca), PB, 462a•; 4°. se(Jali-1 madularlu! (du-te de aci I) - v. r.wrcd 2°.- Gr. jAdoul.lipt'
(Boga, II, 37). - < lat. *medullarlum, medullar is ,qui · penetre jusqu'a Ia moeUe des os".
MAD1Jtl'.~, sf. (pl. mdduild ~Ji madul, PFon, 119), maduva, cmoelle; cerveUe, ,i ntelli-
gence•, Dal, 129; PScr, 225. - e. OS cu mliduila (os cu maduva); 2°. ldtef, cd n'i .scodsit
IIADznUCI.'E -775- :~Urn•stRE

mdd(ula (tAceti, eli mi-ati scos creierul, eli m-ati uluit de cap); 3°. fiClorlu ii btlgd' tu mdduiid
lule (feciorul le-a pus toate In minte), PB, 49681 ; 4°. om fl'rd mdduild (om !ira creier, fara
minte); S0 • l'l-:d Pirsd' mdddlla (i s•au vlirsat creierii). V. midd.l'lll. - < lat. medulla ,moelle
(des os)".
MADZJRfCL'E (Breaza), sf. - v. mdrdzinlcl'e ~i dr. mtlzariche.
MAGAZA', sm., pl. mdgtlzddz, PScr, 225; duken'l, milgdztidz (pravalii, magazine),
Lum, IV, 132- v. mdydzle.
BGOR, sn., pl. mdgotire, ~nur; ,un fel de ~ireturi" (VNoua, XIV, 96), dicelle, corde,
ganse; bandouli~re•, Mur, III, 109. - 1°. mala trddzeti din sin und cl'etile ligtitd cu un mdgor
ldlll (bunica trigea din sin o cheie legata cu o sfoarli neagra), GrB, 129; 2°. su(runfetiua
lunqd ;~' ltilt, ca mdgorlu din· Sdrund (sprlnceana Jungli ~i neagri, ca ~nurul de Salonic), Trib,
U. 3-4, 14; 3°. rlnlu Pa s' bdgd nl)lle strtin'e mul'edte tu mdgotire di hrisd'hl (unul vrea sa
lmbrace ni,te haine lnchegate In gaitane de aur), GrB, 1, 13; 4°. Clodrifl cu mdgor (cioareci
cu gaitan), PLit, 8S3; so. lodl tu(ekea di mdgor (am luat de bandulierli arma), PLit, 342 ;
PAnt, 30. - V. mdgur ~i mogur. - < ?
MAGUR (grimosteni), sn., pl. mdg(lre,. salba, •cordon de perles en verre qui passe
sous le menton (chez les femmes)•, Plm, III, 178. - Cf. Ia saracliceani : ,mangura < !J.etyyoupt
... = Ia corde ou Ia courroie qu'on met autour du cou d'un cheval ou d'un mulet pour y
attacher le licou" (H<ieg, II, 131. - V. mogur .
. I\IAGURA, sf., pl. mdgur.l, magurli, •colline•, PEt, 33-34 ( < lat. magulum) ; DR, II,
S37 ( < alb. mtigul}. - V. mdyuld, mdruld ~i dr. md'gurd, mdguril.
M.:{~EAtl'A, ~f., pJ. md~er, urechea acului, •trou, chas de l'aiguille•, Mih, 272. ln sud
circula gulld : gd.va a dclul. - V. mdyedild.
MA9fE, sf., Mih, 272 - v. mdyle ~i vdscdnle.
MA91PSESCU, MA9IPSfRE, MA91PSIT, Mih, 272; PAnt, 4S7 - v. mdyipsescu, mdyip-
slre, mayipslt.
u.:{r.AJAR, sm., pl. mdydjtirl: cd-f hll'e di mdyiljtir (eli e fiica de comerciant), Lum,
I, 216 - v.:
M.Ar.Az.4.R, sm., pl. mdydzdrl, neguslora~, •petit commer~anh, Dal, 126. - < milgilzd'.
li.Ar.AzATOR, sm., pl. mdydziltOrf, bolta~, •boutiquiero, Dal, 130.
M.Ar.Az:fE, sf., pl. mdydzif, magazin, •boutique, magasin•, Dal, 130; Nic, 272; Mih,
272. - V. mdgdzd', alb. magaze, gr. !J.Ct)'et~l ~i sinonimul duketine. - <tc.-arab. maghazl (1197)
,magasin".
MArEAtl'.A, sf., pl. mdyef, vlrf, •sommet; bout, pointe•: mdyedlla In (text: mdyednal
a purtecdl'el (vlrful nuielei), AI. 1903, 79; cu trel medre pi mayelle (In text: mdyedn'l'i] a
crufil'tl (cu trei mere pe capetele crucii), AI. 1903, 83; nd dipundm di pi mdyedua di Ndumor
(coboram de pe vtrful muntelui Tomor), CFr, 172. V. md~edlld, maltiua ~i sinonimele klpitd,
huhutdl etc. - < alb. maji! ,cima" ..
lf.:{rfE, sf., pl. mdyll, vraja, •charme; enchantemenh, Nic, 272; PB, 636; GEl, 171 ;
etima mullu agtd.td mdyla di cit lituryia (mai mult ajuta magia dectt prescura), Cal. 1912, 8;! ;
un parti6is di mdyil (un paradis de vraji), LP, 74; PAnt, 273; Bair, 110.V. amdle ~i mdt;le.
- < ILetydoc ,sorcellerie; charme".
M.:{nLfC, sn., pl. mdyillfe •vergiftete Speise•: mi murl)ll. . . cu mdyilll (m-ai ucis . . .
cu mlncare otriviti), W, II, 2667. - < ?
MAnPSESCU, vb. IV (mdyipsil, -sit, -sire), vrliji, •ensorceler; charmer>, Nic, 273;
PB, 636; GEl, 171. V. leg 3°. - < !J.etytu6> .. -".
MAnPSfRE, sf., pl. mdyipsirl, fermecare, •ensorcellement; incantation•. Sinonim :
llldndipsire, ndmdtislre.
MlriPSfT · -776-

MAriPSfT, -ttl, pl. mi1yipslt, -te, •ensorcele, enchante•, Nic, 273; 16clu aestu va hiM
mi1yipsit (locul acesta o fi fermecat), PB, 18()35; PAnt, 98. ·v. ma~;ipsfl.
MAriRlif, sm., pl. miiyirgeddz, buclitar, •cuisiniert, Dal, 130. - V. mayir ~i sinonimul
~;eliigiu. ~
1\IAriRfE, sf., pl. mi1yiril, mlncare·, •plat, metst, Dal, 130; Nic, 273; Mih, 273; GEl,
171. V. miyirie ~i sinonimele t;e/d, mtcdre. - < (LIX'(e~pdoc .. -".
MAriRIPSESCU, vb. IV (miiyiripsll, -sit, -sire}, gllti, •faire Ia cuisine, preparer les
mets•, Dal, 130; Nic, 273; PB, 636; GEl, 171 ; miiyiripslra $erki (au gatit ~erpi), PLit, 1054;
PAnt, 60. - < (LIXyetpevw .. -".
MAriRIPSfRE, sf. , pl. miiyiripslrl, gatire, •action de faire Ia cuisine'•, Dal, 130.
MAriRIPSfT, -ttl, pl. miiyiripsit, -te, gatit, •prepare (en parlant des mets)•, ' Dal, 130.
MlrfSTRA, sf., pl. miiylstre, vrajitoare, •sorciere, magicienne., Dal, 130; 'nil mod$e
mi1ylstri1 (o babli. vrajitoare), PB, 526 ; xi nitta .•. , mi1ylstri1 bli1stimdti1 (strainatil.tea . .. , vraji-
toare blestemata), Bair, 100 ; zi1mbili1 di mi1ylstri1 primuoeard (zambila de primavara vraji-
toare), Bair, 89. V. mdyistru ~i sinonimul mdndisd. - < (LIXylaTpoc,' !J4ytoooc .. -".
1\IArfSTRU, sm., pl. mdyl$tri, vrajitor, •sorciert, PScr, 226; GEl, 171.- V. mdylstrd
~i palom;edr.
MArULA, sf., pl. miiyule, colina, •colinne•, Dal, 130; Nic, 273; GEl, 171; dilsi ma
nclo, dupd 'nil mi1yuld (se duse mai lncolo, dupa o colina), PLit, 810; miiyulile cu kirl'l (co-
linele cu pini), RP, 10-11, 13; BNA, I,. 44. - In dacoromilna, o Mi1guri1 exista !li in fostul
judet Dimbovita, satul Runcu. - V. mdguri1 !li gr. (LIXyouJ..oc ,grosse joue". ·
1\IAliARESCU, MAliiRESCU, -reascii, pl. mdgire$/1, -re$li •hongrois•, PScr, 225; vene-
lltl mi1gire$li (galbeni ungure~ti), Lum, V, 173. - V. magedr.
1\IAliltJN, sm.; MAliiUNE, sf., fara pl., magiun, •electuaire,- marmelade•, LP, 129;
Nic, 286; un dirvl$U. l'l-deade mi1filun (un dervi~ i-a dat magiun), Cal. 1912, 83; cripiturlle
s' hibd astupate cu und turlle di mi1glun (crapaturilc sa fie astupate cu un fel de magiun),
Lum, I, 59. V. mlnglun. - < tc. ma'djoun (1190) ,toute sorte de composition formant une
pate grasse".
i\11HALA', sm., pl. mi1hdladz, mahala, .raubourg, quartien, Dal, 288; Mih, 273; PB,
635. - V. mlhtli1'.
MAHAN1'(il), sm., pl. mdhdnddz, pretext, •pretexte; point vulnerable, default, Mih,
273; PhOr, II, 458 ( < tc. mahna ,sens"). - 1°. l'i-arucd miihdna' (li aruncii vina), Cod, 73 b16 ;
2°. aruca mahand'illu pri Dumnidza' (arunca pretextul contra lui Dumnezeu), Cod, 93 b6 ; 3o.
fiCIOrl cu hUi f cu milhdnadz (copii cu naravuri ~i cu mctehne), C~c, 30. V. mlhlnd' ~i made,
simbete. - Cf. ~i alb. mehane ,pretesto" ~i, fonetice~te, muhtdne. - < tc. behane (298) ,pre-
texte".
MAHMUZE, sf., pl. mahmuzl, pinten, •eperon•, Mih, 274 (per~zea, •turqoiseo); PAnt,
457; ll'l bdga' mahmuzea a ccilul (i-a dat pinteni calului), PB, 44816 • V. mlhmuze. - < tc.
mahmouz (1097, 1254) ,eperon':.
MAIAfJAl, sf., Dal, 130; Nic, 273 - v. mafd(ld.
liAIAfJA2 , sf., pl. maUl «sommet, falte•: miilaua a munlilul (crc!lletul muntelui), CFr,
142. - V. mayeduil ~i sinonimele clrcillu, gucilie etc.
MAIDANE, sf., pl. malda'n'l, maidan, •espace vide, terrain vague (dans une ville)•,
Nic, 274. V. miydane. - < tc. meldan (1255) ,place; champ (Jibre)".
MAhiAR, sm., pl. malmdrl •chef, superieur. : mdlmdr s' liiu - in'l dzi'siril (sa fiu mai
mare - mi-au zis), PLit, 363. - V. malmdr, maru.
IIAIME -'- 777-

MAfME, sf., fara pl., multime de batrlne, mombre de vieilles femmes, !'ensemble des
vieilles• : maimea fdr~iroata adona pulbire (batrlnetul feminin far~erotesc strlnge pulbere),
Fl 1 1, 4, 6. - < male.
·MAIMUN, sm., PScr, 225- v. malmun.
MAIREASA, sf., pl. mairease (nord), mireasa, •accordee, nouvelle mariee•, Mih, 274;
Mur, III, 110; maireasa s' ti ved (mireasa sa te vad). In aromana sudica : nveastd noaiUI.
-<?
1\IAITAPE, sf., pl. mdltd'kl, batjocura, •raillerie, ironie, moquerie•. Sinonime : artdeare,
mbizuire, ~upirl. - < tc. mih·tllb (1097) .,-".

MAITAPCf, -Cioan·'e, pl. mdltapceddz, -Ciodn'e, batjocoritor, •qui bafou, railleun. V.


mbizuil6r. - < tc. malh-tllbdjy ,-".
MAKEL'Ifr, sm., fara pl., mace!, •carnage, massacre•, GEl, 167; makel'li1 fdpfl tot l~l
(tua (to~i $i-au fost facuti masacru, toti au fost macelariti), FlP, 33: Sinonime: clrdilii1,
clrU$i, cfrligie etc. - < f:.tiXXE:AAti:ov ,boucherie".
M.\KILIPSESCU (mi}, vb. IV (mdkilipsll, -sit, -sire}, masacra, •massacren, Dal, 129;
GEl, 167. Sinonim: gilitipsescu. - < f:.tiXXt/-1-euoo .. -".
1\IAKILIPSfRE, sf., pl. makilipsirl, masacrare, •action de massacren, Dal, 129.
MAKILIPSfT, -ld, pl. mdkilipsif, -te •massacre•, Dal, 129.
MALAGA, sf., pl.? •malva selvatica•. V. maldyie, mulodhd. - < alb. ml!llag6 .,-".
MALA0A, sf., pl. mdltl'(Jf, cufar, •coffre, malle•: strdn'e nodila tu mllld(Jd (haine noua
In cufar), Fr, II, 251. - Cf. gr. t:tctM6ct, alb. malldthe ,cesta, paniere".
·:M.{LACUKE, sf., pl. mdldcukl, mac salbatic, •coquelicot., Mih, 275; PEtim, 14. V.
mac. - < alb. mel'akt'iqj .. xexpt x6xxLvo" · (Hr, 235).
1\IAL.{FRANDZA, sf., Dal, 130; Nic, 275 - v. mulufrdndzci.
MALAFRANDZOS, -dzodsd, pl. mdld(rdndz6$l, -dzodse, sifilitic, •syphililiquet, Dal, 130.
l\1.\LA.rAR, -rei, pl. mdldydrl, -re, viclean, tfinaud, fourbe•, PB, 3086 (•malin•); inima
la vol edste mcildydrd (Ia voi inima e vicleana), LP, 57; BNA, II, 126 - v. mast6rsd. Sinonime:
pispu, $irel. - < ?
l\1.\L.\rfE, sf., pl. mdliiyil, ierbarie, •riche herbage•: durn 'edm tu mdlciyie (aormeam In
icrbli.rie bogata), Bair, 87; s' kedrde sum kin'l tu mdldyia vedrde (se pierde sub pini In bo-
gata ierbarie verde), ·Bair, 92. - V. mdldgd, mdldie ~i gr. t:tcti-<Xxll ,mauve".
:M.\LAfE, sf., pl. mdldil- v. amdldie, mdldyie- M, 21 (,Ursprung dunkel").
i\1.\LAMUSESCU (mi), vb. IV (mdldmusil, -sit, -sire), auri, •doren, Dal, 130; Nic,
275; GEl, 167. V. malamd. - < f:.t1XA1Xf:.t!L6voo .,-".
:U ALAMUSfRE, sf., pl. mdldmusirl, aurire, •action de dorer, dorage•, Dal, 130.
MALAMUSfT, -lei, pl. malcimuslf, -te, aurit, •dore•, Dal, 130; Nic, 275.
M.\L.\'N'E, sf., pl. mdld'n'l, mierla, •merle•, Mih, 275. V.. mdlin'li1, n'er{d, - < alb.
ml!lli!'nje ,merlo (ucello)".
M.\L.\XESCU (mi), vb. IV (mdldxil, -xit, -xire), obi~nui, •s'adoniler, s'habituen, Mih,
27~i. Sinonim: nvefii. - < t:tctl-ci(oo ,manier".
MAL.\XfRE, sf., pl. mdldxirl, obi~nuire, •action de s'accoutumen, Mih, 275 .
. M1LDZARU~E, sf., pl. mdldzdru~e •pot au lait, petit seau•, Rec, 40; galeata In care
muldzdrlu mulge muldzara. - Ca ~i cdlddru~e : < muldzard + -ri$e.
MALIFATUR1, sf., pl. mdlifdturl, manufactura, •manufacture, marchandise manufac-
turee•.. - Cf. gr. f:.t1XWp1XTOUp1X· - < it. manlfattura.
M1LINARE, sf., pl. malind'rl, !mcurie, •joie, plaisir, jouissanceo, PScr, 225. Sinonim:
hardild.- < ?
-778-

MlLfN'I(J, , sm., pl. millln'l, mlerloju, coiseau noir, merle•, PLit, 143. - V. malin,
millil'n'e ~~ n'lrlu.
MMTARE, sf., pl. milltil'rl, tepcuial4, cenduit, crepi•, Mih, 275; 120. - V. laspe.- < '!
MlLTEADZl, sf., pl. millfedz, vllrsat, cvariole, petite verole•, Nic, 276; Mih, 275;
P~;cr, 222 ( < lat. malitia+ -eafil}; PLit, 282; AD, IV, .371 ( < lat. malum taedium); CN,
109; ~ 72 ( < alb. mal'tsohem < lat. malitia) ; DR, X, 425 sq. ( < !LCICA«x(~(l))· - 1°. fe s' fat;.
lo a mdlteadzill'el (ce s4 fac eu vllrsatului), PLit, 1001; 2°. n'lclu scoate millfeadza aJed l.QI.a
(copila~ul scoate vllrsatul C!!l , negru), Fl, I, 4, 6-v. l.u tlt 4°, gr. 13).oy&«, e:~).oy(«; 3°. mdlltlidza
a padriril'el (vllrsatul-de-vlnt, varicela). - V. multeadza ~~ mul'iledzil.
MlLTIDZAT, -ta, pl. mill/idzat1 -te cgr@le•, ciupit de vllrsat, Mih, 275 - v. kipitos,
mul'itat1 • - Nu e atestat vb. mill/idza'scu.
Ad.LTIDZOS, -dzodsa, PLit, 282 - v. multidzos.
MlHfE, sf., pl. mamll, moa~e, •sage-femme•, Nic, 276; Fl, I, 4, 6; GEl, 167; ln-s
milmll mrilti, lu scot fill6rlu 6rbu (unde slnt moa~e multe, pruncul II scot orb), PLit, 547;
glilrri#le mamll (prostutele moa~e), BNA, II, 80. - < (LIX(L(L~ .,-".
· MlHOS, -modsa, pl. mam611l, -modse·, gu~a:t, •goitreux•, Mih, 276. - Cf. lat. mamm'"ru
,qui a de grosses mamelles". - < mdmas.
MlMULfG, s~., PEt, 31 ( < mdma < lat. mamma) - v. mumulic ~i sinonimul lflrll-
P:i!lii. E .atestat ~~ murmullc (Kats, I, 81).
. lllMU~E, sf., pl. mamri11e, mama flrtatului, da mere du compagnon du fiance•, PEt,
38 ( < mdma).- v. mri11e ,1:
MlHu~(T, sm., pl. mdmri!ll, tat41 flrtatului, de pere du compagnon du fiance•, PEt,
38- v. mdmd11e.- V. mu11il ~~ mgl. mamu;~ (GrS, VI, 164; PMegR, II, 97 (mumlip); CapM,
III, 180 : < bg. mamas).
MlN', conj. - v. manl, mlnl.
MlNALE, sf., pl. mana'l'l, sf~~nic de bisericii, •chandelier (oil l'on met les petites cllan-
delles qu'on achete a l'eglise)•, Dal, 131 ; Nic, 276; GEl, 168. - V. mandre, precum ~~ alb.
nianal ,candelabro", gr. (L«V{ou}<X).tov ,chandelier" ( < ? it. manuale).
MlNAI.'EA, invar.ln expresia I' a-mandl'ea (jeu enfantin), Dal, 13; PLit, 156.-V. mllRdle.
HlNARE, sf., pl. mana'rl - v. mdndle- : -manarea mrita afendul (preotul ridica sf~­
nicul), BNA, III, 162. Sinonim : !lindane. - V. mtnar,1 , - < lat. m1nuaUs ,de main" 1
MlNA.Tl, sf., Nic, 277; 'na mandta di flurll (un pumn de galbeni), PB, 77' - v.
mtndta ~~ sinonimele hriflil, prilmu.
MlNAZE, sf., pl. mana'zl, mur4, cm!\re de hale.• : loc plin cu mandze (loc plin de mure~,
CFr, 166. Sinonime: (a)mrira, drida. - < alb. manezl! ,,mora",
Ml'Nl (nord), sf., PAnt, 457 - v:.. mt'na.
MlN!ST(R, sn., pl. manastlre, manastir, •monastere•, Nic, 277; Cod, 111 b'; PAnt,
457 (manastlre, sf.); CEI, 72 ( <bg. manastir) ; GEl, 168. - <(LIJCIIX<r'r-/jp~. (.LOVJta't'~ ptov .,-".
MlNClTURl, sf., pl. mancalrirl, hran4, cmets - v. macdre; nourriture - v. hrend.:
l;l-llduted mancatrira din terii (li aducea hran4 din cer), Cod, 9912• - V. mtncatrira.
Ml'NCU, vb. I, Mih, 276; Gram, 273; PB, 635; ma ma'nti !ld s' beal, ca cum al mcln-
cdta 11' al biutd (daca m4nlnci ~~ sa bei, a~a cum ai mlncat ~~ ai bllut), Cod, 121 r,a - v. mlc,
mt'ncu.
MlNDAT.il, sf., pl. mandtl'l (~i mandate}, ~tire, mouvelle, information; commission•,
Nic; 278; PScr, 226 $1 PEt, 32 ( < lat. mandalum) ; GE'i, 168. - 1°. lrlplu nu-a~tedptb. di pri
milndtl'l ta si-!li ngrd11e gri11ea (lupul nu a~teapt4 de Ia · informatii ca s4-~i lngra~e ceafa), Lum~
II, 229; 2•. mandate pilricilrd Idnina sil-!lr·cdfld st'ndzile (au trlmis avize Ia Janina ca si-~
eear4 slngele barbatilor, s4-~i cear4 rllzbunare), Trib, II, 9-12,23; 3°. cdnda n'l-7lm 'rulmctn-
M.U:DAJ.I'KE -779-

dtild (parc:i lmi vine o ~tire, o presimtlre), Trib, IV, 5-6, 4. - Cf. gr. IJ.IXVTii-ror. ,nouvelles"
(Passow, 33; 57; 77), alb. mo.nddte ,cattlva notizia" ~i, ad, mfnddtd ~~ hdbdre 2°. - < it.
mautlato.
:uANDALl'KE, sf., pl. mdnddlf'kf, supiirare, •chagrin; ennuh (griimosteni) : mdnddlf'ke
ptl'nii s' 11 fdeii fiCJ.6rll'i (c:opiii sii.-ti faca suparare putinii.). Sinonim: cdsduete. - < ?
MANDIE, sf., pl. mdndil, fermecatorie, •sorcellerie, magie ; divination. : dupd millie
ltilrf 1' miindif mizle pol si zburd'Jti (dupii. multe drii.covenil ~~ vrii.jitoril abia poti sa vorbe!Jti},
Lum, VI, 4, 21. V. mdndu. - < IJ.OtVTdet ,divination".
MANDIPSESCU, vb. IV (mdndipsll, -sit, -sire), fermeca, •ensorceler•, Dal; 131 ; GEl,
168; Ob, 48. V. miiyipsheu ~~ ndmdtisescu. - < IJ.IXVT£u<» ,deviner".
MANDIPSfRE, sf., pl. mdndipslrl, vrajire, •action d'ensorcelen, Dal, 131.-V. minipslre.
MANDIPSIT, -td, pl. mdndlpsll, -te, fermecat, •ensorcelt~, fascine•, Dal, 131.
MANDRAllii'EAtJA, sf., pl. mdndrdn'el, cl~la de iarna, •lieu oil reposent les moutons
·pendant l'hiver•.- Pentru suflxul . -n'edild, cf. cdldmn'edild etc.- <mandril.
MA'NDzA1 , sf. pl., raze, •rayons•: 1l'i6rl lun'ino.f di md'ndzil (nouri luminati de raze},
Lum, II, 108; eu md'ndzt scrlse n keptu (scris-a cu raze In piept}, GrB, 1, 9; RA, 190; GrB,
1, 12; BNA, IV, 65.- V. mlinddl . ..
MA'NDz..\1 , sf. pl., tifia, cgeste de mepris, geste injurieux signifiant ,(~tes-vous) aveu-
gle ('t}", Mih, 276; PLit, 928; ld do. mil'n'dzille (le dii. cu tifla},Al.1901-1902,147. Sino-
nim : lf(ld. - V. mundzd.
MA'NDZU, sm., Mih,- 277; PScr, · 226 ( < lat. mandius, mo.ndere ,mAcher") - v.
ml'ndzu.
MANGAL, sn., pl. mdngdle, PLit, 837 - v. mtngdl, mtngdne, mangal.
MANGI'RE, sf.., ban de arama, •monnaie de cuivre•, Mih, 277 - v. mdngdrd, mtngt'r,
mlngl'rd.
MAN911J~(), IIAN~IlJ~(), sn., pl. mam;lilfe, milnglilfe, cercel, •boucle (pendant) d'oreil-
les•1 PScr, 226; Nic, 277. Sinonime: firfel, uedre. - V. min~lilfil.
MANI, conj. •mais•: mdnf, fl spun mo.~l ca sa flil (ci ttl spun numai ca sa ~til), Velo,
15; BNA, V, 53.- V. mdn', mlnl.
MANICL'IU, sm., pl. mdnlcl'i, conifer ce cre~te Ia altitudini de circa 2 000 m, •sorte
de pin., Plm, I, 173; PAI'om, 209; GrS, IV, 95; pildurl di kift'l f milnlcl'i (paduri de pini
~~ mdnfcl'i}, BNA, II, 14 ,1
133; LP, 176; n'il'l di trupurl di milnlcl'i (mil de trunchiuri de
mdnicl'i}, Lum, V,' 224; BNA, II, 10. - V. milnucl'lu1 •
MANICOACE, sf.., pl. mdnicodce (grii.mosteni}, mlnecii. sumeasa, •manche retroussee•.
- V. mlnicd ('i codce).
MANIT.:{, sf., pl. mdnifd, mamitii; •maman•, PB, 635; cd-fe n'l-u-drsi~l, milnlfa-n'l? (de
ee mi·ai ars-o, mama mea?), PB, 4121•. - V. mdtlfd. - < mdndl.
· :uAN6Km, sn., pl. mdn6kire, amuleta, •croix thaumaturgique; chaine d'une telle croix•,
GEl, 169; BNA, I, 140; mdn6kir di aslme (amuleta de argint), Lum, III, 69; PAnt, 32;
zb6rlu auJescu - mdn6kir di gu1e (cuvtntul batrtnesc - talisman Ia glt), GrB, 2, 29. - mln6kir.
IIAN1JCL•Iut, sm., pl. mdnucl'i, GrS, IV, 95 - v. mdnicl'lu, mtnucl'ful.
IIAN1JCL'Jul, sn., pl. mdnucl'e, manunchi, daisceau ; poignee•, Nic, 278; mdnucl'e di
ldrbd (mAnunchi de iarbi), FI, II, 2, 3; PAnt, 252; mdnucl'i {di yiptu] s' ligil'm (sii.legii.m snopi
de grlu}, Millio, 19. -'- V. mfnucl'ful ,1 :
MANlJNCL'IU sn., PScr, 226; milnuncl'lu di pdl'e (manunchi de pale}, Jb, XIII, 76
- v . m4micl'ful.
IIAN1JRE, sf., pJ. mdnilrl, specie de brlnza grasa, •sorte de fromage special - v. ilr&b,
Nic, 2.78; CN. 117 (,ca~O Albu" I = fro mage blanc); primduedra s' yind, ua ·s ' n'lurzedscil
-780- M.:{RcAT

manure [In text : mdnule) : afel btlrbdl mine nu-l (ac cabUle (clnd va veni primavara, va mirosi
a brlnza: pe acel barbat eu nu·l pot accepta), Lum, VI, 6-8, 42. - Cf. gr. !J.otvoiipt ..'!upl"
~i alb. manuri ,tipo di formaggio orientale duro, in forme".
MANU~CA, sf., pl. manu~li (~ord) ~i manu~te, mlnuta, •petite main•, · CalGrB, 55. - <
ma'na.
}IANU~E, sf., pl. manu$l, toarta, •boucle, Ose, Henkelt: ·un calagros cu mariu$e (un
icosar cu toarta), Ob, 109; un caragr6$i1 cu manu$e (,mit einem Thaler mit Henkel"), \V, II,
48. - V. mlnu$e.
MARAL'I(J, sn., pl. mdrdl'e, marar, taneth odorant., Nic, 281; PScr, 226; Mur, III,
119; DR, IV, 460 ( < • !J.otpot6ptov); DR, II, 538 ~~ Ph Or• II, 757 ( < alb. maraj ,finocchio").
Sinonim : mdla8ru. - < ?
MARAT, -ttl, pl. mardi, -le, nefericit, opauvre, infortune, malheureux•, Mih, 278; PAnt,
457; PW, 1024 (<lat. male habitus; REW, 5264); LL, I, 284-287 (< !J.EAot<;+ -atus).-1°.
mardta Hlottl (nefericita Hlota), BNol, 3; BNA, IV, 80; 2°. n cot li-adrd mtlrdta-$1 (In zadar
le facea sarmana de ea), PLit, 768; 3°. nu ved luvd, mtlrdfl'i (nu vad nicaieri, sarmanii), RP,
6, 3; BNA, I, 2; 4°. s' ld da ctlme$lle a mtlrdlilor di dzl'ne (sa le dea bietelor de .zinc cama-
~ile), PB, 333 • - In legatura cu folosirea prepozitiei de In atari constructii (cf. di 70" sqq),
iata cltev-a exemple din dacoromana: ,acei saraci de boieri" (ITR, 164, 174); ,.saraca de tara"
(ITR 83, 117, 145, 157, 195); ,sarace de tine" (VasP, 85); saracii de voi" (VasP, 230) etc.
- V. marat, precum ~~ t dr. mardt (CPsal, 434; Dens, II, 558).
MARAZE, sf., pl. mara'jl ~i mtlrtl'zurl, mthnlre, caffiiction, tristesse, chagrin ·; creve-
coeur; maladie chronique•, Dal, 133; Nic, 279; Mih, 278. - 1°. m0$1 mtlrdzea afed ntl a11em,
(numai mlhnirea aceea ne avem), PB, 32481; 2°. cd n'l-bdgd# tu kept mdrdze (ca mi-ai pus In
piept dor greu), PenB, HI, :.!31; 3°. mdrdze '~l-dre grediitl (l~i are mlhnire grea), Ba1N, 4~;
4°. martl'zurlle s' fuga (supararile sa se duca), CosP, 79; 5°. tu-ahta'rl dzi'le pisime s' di$cl'id
mtlra'zurlle (supararile se deschid (l~i fac aparitia) In atari zile solemne), Lum, V, 141 ; 6°.
.om cu mardze vedcl'e (om cu boalii veche, cronica). ·- V. miiriijdr ~i ndze. - < tc. maraz
(1149) ,maladie; mal" .
MARACUII, vai I, oahi I, malheur I, helas It: miiriicul di sodrta-a nodstrtl!' (vai de soarta
noastra I), Mac, 128. - V. mdricue! ~i sinonimul allmunu.
MARAJAR, -rd, pl. mtlrtljdrl, -re, suferind, •maladif, souffreteux•: n'l-deddirii un mii-
riijdr (mi-au dat un bolnavicios), PLit, 933. - V. mdrdze 6° ~i gr. !J.otpotl:lipl)<; ,.infirmus"
(Passow, 619).
1\f.:{RAMNAT, -ttl, pl. miirtlmndf, -te •triste, attriste•: fi n'i stdi mariimndla? (de ce lmi
stai tntristata ?), WTh, 288 - v. marindt.
MARANEDZ(J (mi), vb. I: u miiriineddzii sodrlle (o ve~teje~te soarele), RMac, II, 33,
5; PAnt, 45 - v. mtlrinedzii, mirindl.
J\IARAN~I(P)SESCU (mi), vb. IV (mdriinlji(p)sil, -sit, -sire), ofili, •(se) faner, fletrir•,
GEl, 109; di vref, miiriinlii(p)sif-vtl (daca vreti, ofiliti-va), PLit, 931; PAnt, 16. Sinonime:
miiriint!dz!l, Vi$lidzii'scu. - < !J.otpotyxtlil:w .. -".
1\IARAN~ISfRE, sf., pl. miirtlnt;isirl, ofilire, •action de (se) faner•. Sinonim: vinlindre.
MARAN~ISfT, -ttl, pl. miiranljislf, -le, ofilit, «fane, fletri; attriste• : frundzlle . .. · mardn-
liislle (frunzele ... ve~tejite), PAnt, 307. - V. ariihn'isit, piilit.
MARATfNE, sm., pl. mardfin'l, maracine, oronce•, Mih, 278; pl. miirtlfln'l opeines•, nevoi.
Sinonim: skinl. - CDDE, 1046: < lat. marruclna ,espece de paliure, sorte de ronce".
1\IARCAT, sn., pl. marcdlurl, iaurt, tlait caille•, Mih, 278; PB, 635 ~i Dun, II, 88
(<mdcru: ldple •macrdl > ldple marcdl); PGr, 98; Jb, XV1, · 226; REW, 5345(<lat.
marcere ,Hre fane"); LL, I, 115 ( < preromanul malka: marka) - forme pentru cari cf. $i
-781-

GrS, I, 235-238 ~i 326; marcatlu lu-adra'm cu ldpte di ol (iaurtul II facem din lapte de oi);
murcaturlle s' ngl'igcird (iaurturile se lnchegarli), PenB, II, 112; BNA, II, 50. - V. mlrcat
lii gr. tJ.CXpKCi·n (Boga, II, 227).
MARCU"(J, sn., pl. marcu~e, tub de narghilea, •tuyau (de narghile)•, Mih, 278. - Cf.
~i gr. tJ.CXpxoihO"L• alb. markli(:, bg. markucu .. -". - < tc. -pers. marpouteh (1090) , long tuyau
de pipe persane en fil de fer revetu de cuir".
1\IARDAIE, sf., pl. murda'l, marda, •marchandise depreciee; point vulnerable•, Mih,
279; 11lnde marda'l (vinde mardale); are una mardcile (are o meteahnli). V. smirod'- <tc. marda
(1091) ,marchandise depreciee".
MARDZEAfJA, sf., pl. murdzeale, mil.rgea, •perle (en verre), rassade; coquillage; pu-
pille (de l'oeil)•, Mih, :ptr. - 1°. feale cu mardzeale di gu~e (fete cu margele Ia git); 2•. aruca
tu mardzeciuu (aruncil. In margea = da cu ghiocul, ghice~te viitorul), PGr, 98; PB, 25415;
3°. va ld-ansara-a lor mardzeclle (le vor sari ale lor pupile), BNA, II, 82 - v. 6cl'lu 25° ; stringu
3 °. - V. mirdzeciua. - Pentru mardzeaua a 6cl'lulul •pupille d e l'oeil•, cf. ~i mgl. mardzeciua
di 6cl' lu ,lumina ochiului" (GrS, VI, 165). - < lat. margella ,corail".
1\IARDZILAT, -ta, pl. mardzilaf, -te, ca margea, operlt\• : fecilU, ocl'lu murdzilcil (fata,
Qchi ca mlirgeaua), Lum, V, 9, 19 ;' PAnt, 338; cu su(rinfeaua mardzilcita (cu sprlnceana ca
mlirgeaua), Lum, II, 15; idzl' i murdzilcil (iezii frumo~i ca mlirgelele, sau ie:~;ii cu cercei na-
turali sub blirbie), PenB, III, 105 - v. vecire, precum ~i it. bargiglio ,pelle pendente sotto il
gozzo ai caproni". - < mdrdzearld.
1\IARDZILU~E, sf., pl. mdrdzilu~l - diminutiv de Ia mardzeauil.
M..\RDZINAT, -Ia, pl. mdrdzinci/, -le, tivit, wurle•: pdrlifd mardzincild cu hir gcilbin
(ciupag tivit cu fir galben), BNA, II, 70. - < mcirdzind.
MARDZINfCL'E, sf., pl. mardzinlcl'e, coltuc; planta clitlirlitoare, •crotlton; grignon
(de pain); sorte de plante rampante semhlablc au trlfeuil et que mange le betailo, Dal, 133.
V. madzirlcl'e. - < mddzdre?
MAREATA, sf., pl. mdre(, mlndrie, dierte, hauteur; orgueih, Dal, 133; Nic, 280. -
t•. mu~ealilor Armd'ne marecifa cum ld prlnde (frumoaselor aromAnc cum le stli bine mlndria),
PAnt, 269; 2•. lrddze mare{ mulle (etaleazli. multe lnglmfari). V. marll'e ~i piri (cin'e. - <
mare2.
MARESCU (mi), vb. IV (maril, -rit, -rlre}, mliri; mlndri, •grandir, agrandir; etre fier,
s'enorgueillirt, Dal, 134; Nic, 280; Mih, 279.-1•. di ccira si marecisca (dacli (dupa ce) copilul
se va face mare), Cod, 23 b23 ; 2°. gura sa s' maredsca (sa se mli.reasca gura), PB, 2741s; 3•.
vol un glone s' mi mdrescu (vreau un fllicau mire ca sa rna mtndresc), PLit, 832. - < mcire1 •
1\IARGARITAR, MARrARITARE, sn. ~i sf., pl. mdrgaritcire ~i maryarila'rl, mlirgari-
tar, •perle (fine)•, Dal, 133; Nic, 280; Mih, 280; PScr, 226; GEl, 169. - 1°. fe l'l-lipsea~te-al
.cdsi6yecir? - (linda di mdrgarildr (ce li trebuie leprosului? - funda de mlirgaritar), Lum,
II, 229 - v. casi6yedr; 2•. scumpa-a mea mdrgaritare (scumpul meu mli.rgaritar), BNA, I, 76;
3•. mdrgdrila'rl adundm (culegeam margil.ritare), PB, 20211 ; 4°. mdryarilcire lu narea a por-
culul (mlirgaritar In ritul porcului), PGr, 98. - < tJ.cxpycxpt-rcipt ,-".
1\IARfCA, sf. , pl. mdrlfe, maricea, ograndelette•, Dal, 133. V. mdri$6r. - Pentru -led,
v. filled. - < mare2.
MARICUE I - v . maracul! -, Mih, 280 ; RF, II, 106 ( < alb. malekoj < lat. male
.dicere). - V. mcil'eaclu ~i alb. malli!k6nj ,maledire", m i!ri!kull .. ecxutJ.CX• miracle" (Hr, 239).
MARfL' E, sf., pl. mdrll'l, marire ; ren.ume, .t•. grandeur, renommee; 2•. gloire, louange;
3 °. altesse, majeste•, Dal, 133. - 1°: u kirum mdril'ea (o pierduram grandoarea), C!>c, 33; va
s' fl seadz mullu marll'ea (o sa-ti scazi mult renumele), Velo, 63; BNA, V, 93 (demnitatea);
-782-

vor sd spund mdrll'ea di altdoard (vor sa arate grandoarca de altadata), CaiGrB, 114; 12:t;
2° : dzt'lile di milrll'e a strdu~llor (zilele de glorie ale strabunilor), Fl, II, 6, 5; mdrll'e al Dum-
nidzd' (marire lui Dumnezeu), Cod, 3616 ; mdrll'e a fl 'la, Doamne! (marire tie, Doamne !),
LP, 104- v. Mxd; gala ... nu zbur'a cu (iniva di mdrll'e . (cioara ... , din gran~omanie, nu
vorbea cu nimeni), Lum, IV, 296; 3°: maril'ea a Ia, nu avu~l un (rate? (maria ta, nu ai avut
un !rate?), PB, 24116; nu, mdrll'ea-a Ia (nu, maria ta), Lum, V, 142; cumu s' va milrll'eq-a
ta (cum o vrea maria ta), PAnt, 136. - V. milrea(d. - < mare2 •
~ARfN (mi), vb. I (milrinal, -nat, -nare) - v. marinedzu -, Dun, I, !85 ( < !at·
malignare). - Pentru dr. mdrina < lat. mali(g)nare, cf. DR, IV, 742-745 ~i REW, 5266·
1\IARINA'r, -lll, pl. mdrinaf, -te, dezolat, •triste, desole•: morl Arma:nd ~· ~or! mu-
~eatd , (e n'i sldi nvirindtd, nvirinatd ~· mdrindtd? (fa aromana ~i mai frumoasa, de ce-mi st?i
tntristatii, tntristata ~i dezolata ?) - versuri popularc; marina/ ca kipari~lu di pi murminle
(intristat ca chiparosul de pe mormlnt), PAnt, 313. V. mdrdmntit, mtrtntit, precum ~i it. m~r­
rano ,tristo".
MARINEDZ!J (mi}, vb. I __:. v . mdrln ~i mdrdnedzu - , lntrista, <1°. affligcr, attrister- v .
ctrtescu 3°; 2°, fancr, fletrlr -v. mdrdm;isescu•, GEl, 169. - 1°: nd-amdri'm f nd mdrind'm
(ne amarlm ~i ne lntristani), PAnt, 165; s' mdrintird n hoard cilnictidz (In sat, s-au lntristat
celnici), PenB, VII, 142; 2° : (afa ·l'l-si mdrind' (fata i s-a ofilit). - Pentru sensu! 1", pro-
babil: < lat. m a I i g n are (v. mdrdmnal ~i re marca mentionata sub asctilin} ; pentru sens.u l
2°, cf. gr. !J.IXpoclv(J) , - ".
1\IARfRE, sf., pl. marirl, marire, •action de grandir, de s'enorgueillir*, Dal, 134.
MARI~OR, -~odrd, pl. mdri~orl, -~otire, mari~or, •grandeleh, Dnl, 134. - V. mdrfcd.
MARfT1 , sm. , pl. marl(, barbat, •mari - v. bdrbtil•, sn., pl. mdrllurl •mariage- v.
milrltire•, Dal, 134; PB, 636; Ob, 130. - 1°. di dor trt mc'irlt, as s' hlbd ~· di buclum pilllt
(de dor dupii biirbat, las' sa fie ~i de buturuga palita), Pal, 134; 2°. nu-aglumse nlcd ti mllrlt
(nu a ajuns Inca de marital), Cal. 1911, 95 ; AI. 1927, 90; 3°. si-apruke otira trt milrit (s-a
apropiat ora (timpul) de casatorie), Fr, I, 22; 4°. rna lal mllrll (i n'l-(dfe~l (ce de nefericit
mariti~ mi-ai facut), PLit, 865. - Cf. ~i t dr. mdrll. - < lat. maritus ,mari, epoux" .
i\I.~Rf'f2 (mi), vb. I (milriltil ~i mdrltil, -tdtd, -tdre), marita, •donner en mariage, marier
une fille ; perdre•, Dal, 134; Nic, 280; Mih, 280; PScr, 226. - 1°. nu va dada s' mi mdrild
(nu vrea mama sa rna marite), PAnt, 361; 2°. s' nu s' mllrildre . . . , brotiscil si s' facil (daca
nu s-o marita . . . , sa se faca broasca), PB, 31922 ; 3°. li mdrld' (le-a miiritat, le-a pierdut),
PGr, 98 - v. ker 2°. - < lat. marltare ,marier".
i\f.:{RfT3 , -Ill, pl. mdrlf, -te, marit, •agrandi; loue, glorifie ; enorgueillh, Dal, 134; Mih,
280 ; ficlor murll (fecior devenit mare); Varsdml, mdrltlu Ulnic (Varsami; reliumitul' (laudatul)
celnic), PLit, 1032; mdrlle amird' (marite lmparate), 5138; 14825; mllrlte Dodmne (marite
Dumnezeule), GrB, 180; mdrll si-aspune (se arata orgolios). - V. mdrescu.
MARITARE, sf., pl. mllrild'rl, mi!.ritare, •action de marier, mariage•, Dal, 134 ; Mih,
280. - V. mdrlfl, mdrill~u.
MARITATA, adj. , pl. mdrittite, maritata, cmariee•, Dal, 134.
MARITf~(J, sri., pl. mdriti~url, mariti~, •mariage•, PB, 636.
MARITA'SCU (mi}, vb. IV (mdrifl' l , -11'1, -ft're), lnrautati, •empirer•, DR, II, 627
( < lat. malitia .< malus) ; polite pletiga si s' mdrifdscil (e posibil ca rana sa sc lnrautat easca),
Cod, 36 bl7. - < ?
MARMARISESCU, vb. IV, GEl, 169 - v. mdrmurisescu.
MARMARfTA, sf., pl. mllrmdrlfd, marmora mica, •petit marbre•, Fl,, II, 1, 2; BNA,
II, 64. - V. marmard.
MARHINTATOR -783- MXRTIR(I)S~SCU

BRMINTXTOR, adj., pl. marmintdtorl, lnmormlntat, ccelui qui · est dans la tombe•,
PScr, 226 ( < marmintu). - Derivat nepopular, ca ~~ dupd-nasdtor (cf. ~~ CAr, 522), sum-
glugat6r.
BRMfNTU, sn. ~~ sm., Nic, 281; Mih, 280; PScr, 226; PB, 28611; va s' mi-avina
pl' nd tru mdrmintu (mil va urmari plna In mormtnt), Lum, II, 82 - v. mirmf(n)tu, mlr-
mi(n)tu, murmfntu ~i t dr. marml'ntu (Dens, II, 89). - Pl. n: marmfnte, PB, 24181,
M.\IUIURIS~SCU, BRMURlS~SCU, vb. IV (marmurisil, -sit, -sire), 'nmarmuri,
·crester abasourdi, 1\tre stupefaih: s' marmurisi di mprostu (a lnmarmurit sttnd ln. picioare),
PLit, 763; PAnt, 87; l'l-mdrmurisea di mpro~ti (li lnmarmurea de-a-n picioarele), PB, 5210;
marmurlsil di (rica (am lnmarmurit de frica), LP, 57; BNA, II, 128. - V. marmarisescu ~~
limnusescu. - < !J.otp!J.otp6vc.> .. -".
MXRit.IURISfRE, sf., pl. marmurisirl, lmpietrire, caction de· petrifier; st~peraction•.
Dal, 134.
MXRMURIStr, -ta, pl. marmurisif, -te, lnmarmurit, •petrifie; stupefie•, Dal, 134; armtise
mdrmurislt (a ramas lnmarmurit), PB, 1916; ~idzu . .• ca marmurisita (a stat. .. ca lnmarmu-
rita), Lum, V, 9, 21; PAnt, 339.
l\1.\Roltl', sm., pl. mar6l, cotoi, •matouo, Mih, 280. Sinonime: culu§il., macearoc, maCloc.
- REW, 5705 a : m-r. - < ?
MXRSINARE, sf., pl. marsinu'rl, post, postire, •action de faire maigre; careme, maigre;
galette faite avec des orties•, Dal, 134; Nic, 282; Mih, 280; llimea ml'cil pra§l ~i moure -
nica ed&te n marsintire (lumea manlnca praz ~I varzli muratli - e lncli In post), GrB, 1,
15; BNA, III, 134.
BRSINAT. -Iii, pl. miirsindt, -te, de post, cplat maigre prepare sans viande, sans beurre,
sans produits lactes•, Dal, 134; Nic, 282; pita mdrsindtd (pllicintli de post) - v. mdrsin ~i :
MXfiSINEATX, sf., pl. milrsinef(url), de post, cplat maigre; nourriture vegetale; jeO.ne,
abstinence•, Dal, 134; Nic, 282; Lum, IV, 214; BNA, III, 22; mi'ne aDem mdrslnedfa (mtine
avem mlncare de post sau mtine ajunam).
BRSIN~DZtl', vb. I (marslndl, -mit, "ntire), posti, daire maigre, observer le careme•,
Dal, 134; Nic, 282; Mih, 280. - Cf. ~~ mgl. mllrses (PMegR, II, 92; GrS, VI, 165; CapM,
III, 183). - Cf. vsl. mrilsltl sja ,foedari, souiller" ~~ bg. milrsuvamil ,toucher a une chose
defendue".
MXR~{N, vb. I, rlisfira - v. mir§in.
MXRTARE, sf., Nic, 282; PB, 636; ca 'nil fedld trd martdre (ca o fata de maritat),
PAnt, 304; BNA, I, 136 - v. mdrlttire.
MXRTATA, adj., Nic, 282- v. marildla.
BRT_{TOARE, adj. f., pl. martatodre ~~ martlltorl, de milritat, cjeune fille qui a l'Age
d'etre marieeo, Dal, 134; PLit, 167; fedt'a tu an'l, mllrtlltotire (fatli In etate, de mli,ritat), PB,
37721; mllrdta fedtd . .. urea s' hibil martatodre (sarmana fatli .. . era sil fie de mliritat), PB,
333"; trei fedte ... martiilotire (trei fete .. . de milritat), PB, 4448 • - V. marit1 ~~ :
BRTATOR, adj. m., pl. martiitorl, adolescent prostut, cadolescent nlais•, PB, 636. -
E masculinizarea adj. milrtdtoare. Termen folosit de femei.
MARTIE, sf., pilcat, PAnt, 458- v. amdrlle.
MARTIRfE, MARTIRfL'E, af., pl. marttril, mllrttrll'e, milrturie, etemoignageo, Dal, 134;
Nic, 283; PScr, 226; GEl, 169; li-avea adusa trd mdrttrfe (le adusese pentru mlirturie), PB,
:5181• - < !J.otp't'Up(ot , - " ·
l\IXRTIR(I)S~SCU (mi), vb. IV (marttr(l)sil, -sit, -sire), miirturisi, ctemolgner•, Dal,
134; Nic, 283; PB, 1811 ; GEl, 169; !Car, 53; s' mllrtlrlsita laltine (sil marturisltl mincinos),
Cod, 121 ; singuril ayinea marturise~te · (lnsil~l via milrturise~te), PB, 1811. - ·<!iotpTup(i) , - ' '-
JKARTJR(I)SiRE -784- MkSTICMlE

lllRTIR(I)SIHE, sf., pl. martir(i)sir1, milrturisire, •action de temoigner; temoignage•,


Dal, 134.
M.:\RTIH(I)SfT, -to., pl. martir(i)sit, -te, marturisit, •temoigne•, Dal, 134; Nic, 283.
MlRTURfE, sf., pl. marturi1 ....,: v. martirie -, Mih, 282; Cod, 41 i111• - <mdrtur.
MlRUL.\, sf., pl. marule, fruct de pin, •pomme de pin, Piniennus•, PScr, 226; Mih, 282.
Sinonim : cucullclii, - <?
MlRUL'.\, sf., GrS, IV, 379- v. magura, mayula.
l\llRUL'E, sf., pl. marul'e, marulil, •(laitue) roumaine; salade - - v . saltild•, Dill,
134; saldta di marul'e (salata de marule). - Cf. gr. !J.IXpou/,t ,-", tc. maroul ,-" ~i it. maru(la
,lattuga romana" (Spotti, 89).
l\1.\RUL'I(J, sn., pl. marul'e, Nic, 281 - v . marul'e.
l\1.\HUN.: \, sf., pl. marune ~i marun'1, voal, •1°. habit de femme; 2°. voile de nouvelle
marhie; 3°. tresses d'une femme fixees antour de sa tete; 4°. houppe au-desssu du front d'un bouc,
d'un enfant etc. ; 5°. foule; fourre•, GrS, I, 225; CSt, II, 105 ; I' bo.gd$1 gluplu ~i maruna (ti-ai
pus boleroul ( ?) ~i voalul), W, ll, 134 <•Oberrock•); PLit, 748; I' bo.ga$1 junclu $i maruna (ti-ai
pus voalul ~i coroana ( ?)), Lum, IV, 217 ; vi tina ... andreapld cu drcimnu $' cu mdruna (vecina
... , giltita cu broboada ~i cu ... ?), Lum, I, 298; una maruna ntreaga era ariisturmWI, fida'n'l
cu lrupurlle lundzi $' mu$edte (o lntreaga gramada era rasturnata, vlastare cu trupurile lungi
~i frumoase), GrB, 142.- Ca ~i g1up ~i junclu, ~i acest marlina apartine trecutului, iar sensu-
He lui ramln eel putin umbrite. Cuvintul e acela~i cu dr. mununa, muruna, pentru care cf. :
PMar, 226; Apol, 234; PTex, 118; CDDE, 1150 (<lat. •molo, -onem < mota) etc. - < ?
Ml'-SA •sa mere•: ma'-sa a steaul'el (mama-sa a stelei), PB, 346; l'l-trap$U un s6mnu-
ma'-sa l'l-fu, PB, 1038 - v. mO. 5°. - V. ma'-ta. - < muina-sa.
l\1.:\SAT, sn., pl. masate; l\IASATE, sf., pl. masa't, masat, •acier a aiguiser•, Dal, 134;
Nic, 284; CN, 173; hdsdplu '$1-dre masallu (macelarul l~i are masatul). - < tc. ma~d (1177}
,fer a aiguiser"0

M.\sc.\Lf A.\, sf., pl. muscalldz, chimita, •ridicule; nigaud•, Mih, 282.- < mascariod <
mascara'.
l\1.:\.SCARA.', Nic, 284; Mih, 282; PScr, 226; PB, 636; M.{SCARLfKE, Nic, 284; Mih,
283 - v. miscira', miscirllke.
l\1.:\.SCURESCU (mi), vb. IV (mascuri1, -rit, -rlre), masculiniza, •devenir miUe•: telipile
s' miiscurlra (cepele au devenit mascule), Dal, 135. - < mascur.
u.\SEAiJA, sf., pl. mase1, masea, .e. molaire, grosse dent; 2°. jusquiame•, Dal, 135;
Nic, 284; Mih, 283; PScr, 226; PB, 636; PLit, 268. - 1° : maseaila di mlnte (maseaua mintii)
- v. stretipita; 2°. ci'ndu ti dor mast!lle, btiga-lii masetiila (clod te dor maselele, aplica-le ma-
selarita). - < lat. maxilla ,milchoire".
M.\Sf AA, sf., pl. masidz, trasatura de fata, •trait(s) de visage•: pi miisidzle a fatal'el s'
llidea ateci sirinatdte (pe trasaturile fetei se vedea acea seninatate), Lum, II, 220. - V. misiM,
n' isiM.
l\llSINAT, -Iii, pl. masindf, -te, mll.sliniu, •couleur olive• : mustdcii miisindto. (mustata
maslinie), PenB, Vl, 55. - < mdsina.
l\1.:\.SLATE, sf., pl. miislii'f, vorba, discutie, •question; cas; parole, entretien, verbiage•.
- 1°. nu para u fate ti masldte (nu prea o aduce In vorbli, In discutie), Cal. 1912, 125; 2°. tri
ni~l s' fated miisldte (de (despre) ei era vorb.a), RA, 90; BNA, II, 34; 3°. 6mlu at!stu tire multe
miisld't (omul acesta vorbe~te multe ~i de toate'. - < tc. maslahat (1180) ,affaire; question"_
l\1.\ SNARE, l\1.\SNAT - v. masnu, matindre, matinal.
l\1.\STICARE, MASTICAT, Nic, 285 - v. mastic, misticdre2, misticat2.
IIASTfCA -785- MATREATA

;ulsTfCA, liASTfHA, sf., . pl. mdsli/l, maslihl, mastica, •1°. mastic de lentisque; 2°.
eau-de-vie au mastic - v. maslicao, Dal,- 1-35; Nic, 286. - Sub forma de pasta dulce -~i fi-
xata, ca un caier sau fuior, in virful unei priijini, mdsliha o vindeau greci insulari ~i prin
sate aromane~ti in schimbul unor Clame de llna. - Pentru extragerea acestei paste din respectivii
arbori din insulele egeice in august-scptembrie, cf. publicatiile calatorilor: Belon, 185; Font.
II, 139-141 ; i\larmont, II, 215; Sonnini, II, 126; Thcvenot, 180-182. - Cf. ~i te. maslyqa
(1092) ,mastic". - < !Lcxa·dxll ,-".
l\:li\STfHE, sf. •mastic; colophaneo, PScr, 226; GEl, 170- v. mdslihd.
l\IA.STRAPA', sm., pl. mdstruptidz, cupa, •coupe a boire•, Nic, 286; Mih, 283; PScr,
226; cu mdstrdpd'lu tu ml'na (eu cupa de arginl in mina), PLit, 941. - V. mtslrtpa' - ~i gr.
(LCXO"Tpcx7tii etc. - < tc. maehrapa (1173) ,-".
l\:lASTURfl':liJ, sm., pl. mdsturiCI •petit mcistur, mcislur sans experience•, Mih, 283 ~i
274.
l\IASTURfE, lUASTURfi.'E, sf., pl. masturil, mdsturil'l, meserie, •art; savoir-faire, ha-
bilete, capacite; metier, ma\!onnerie•, Dal, 135; Nic, 286; PB, 636; PAnt, 461; GEl, 170;
Fr, I, 131. V. maslurlike. - < (LCXO"TOpta ,-".
M1STURIPSESCU, vb. IV (mdsluripsll, -sit, -sire), me~te~ugi, •ma\!Onner; fa\!onner,
raccomoden, Dal, 135. - < (LCXa-ropeuoo ,traivailler".
l\IASTURIPSfRE, sf., pl. masluripsirl, fasonare, •action de raccomoder•, Dal, 135.
l\1.1\STURIPSfT, -td, pl. masturipsif, -te, me~te~ugit, •raccomode, fa\!onne•, Dal, 135.
i\1.1\STURLfKE, sf., pl. masturllkl, Dal, 135 - v. mdsturie.
l\:li\SUR, sn., pl. mdslire, bobina, •bobine, fuseau, roquetin•, Nic, 285.-Cf. tc. mas-
s o u r a (1092) ,navette de tisserand".
l\IA~ARON'IO, sm., CODE, 1154 - v. mu~ur6n'lil.
MA~CA.LfrE (gramosteni), sf. pl., gaitan, •ganse de couleur rouge qu'on coud au ve-
tement appele candli$e. - < '!
l\IA.~fTA, sf., pl. mii$i/i1, minu~ita, ··petite main•, PB, 636; adarcilil cu ma$ifale « l'el
(filcuta cu minutele ei), Fl, II, 2, 3; PAnt, 252. - V. ml$1/d ~i mi1$6ld.
MA~l\IULA (Liva'dz), sf. - v. mu$mlilU ~i sinonimul socirbd.
l\:li\~OT.I\, sf. , pl. md$6le, minuta, •petite main - dans le langage des pelils en(ants•,
PB, 636. - V. ml$6ld.
l\IA~TINEDZO, vb. I, rasplati - v. mu$linedzu.
l\LI\'-TA •ta mere• : fu I' u ma'-la, mol mu$ecitd?- mli-mea etiste La· 'nil nlimtd (unde
!i-i mama .. ta, fa frumoasa? - mama mea e Ia o nunta), PLit, 851 ; PAnt, 54. - V. md,
ml' -sa, mli-mea.
MATAFE, sf.: ltirba vecirde, motile ca mdlci(ea (iarba verde, moale ca fetnil), CalGrB,
33 (: poate· ca, aci, mdtti(ea ar trebui citit indlcisea). - V. mutti(e.
MATASE, sf., pl. mdtd'sf ~i mdld'surl, matase, •soie•, Nic, 286; Mih, 284; PAnt, 458;
GEl, 170; Lum, V, 184; pocila-l' l di malcise · (~ortu-i de matase), RP, 2, 2; BNA, I, 62;
sitd di mdlcise (sita de matase), PB, 45817. Sinonime: brislme, slrmal. V. milase - < (LtTci~~
,,,.,''.
MATfTA [cite~te: l\IA.NfTA.J, sf. pl. manifd •mamam: uri nat afeti mdnlfd [ln text:
mdlf/d] aveti tu sdrmanlfd (acea mamita avea un prune In !eagan), Fr. I, 76. - V. mdni{a.
liATRATA, sf., fara pl., matreata, •pellicules de Ia tete•, DR, III, 603 ( < lat. •tar-
'mitea < tarmes); DR, IV, 479 ( < •malar (!Lcx3cxp6<;) + ilia); CODE, 107i ~i GrS, II, 317, ca
fi DR, IV, 646 ( < lat. m at ric i a < mater). Sinonim : piturf6d.
l\IATRAGUNA, sf., pl. mdlrdgline, mAtraguna, •mandragore•, Mih, 284. - < ?
MATHEA fA., sf., Dal, 136; Mih, 284 - v: mdtrtifd.

60 - c. 5Sl - Tache P a p a h a g i Dicfionarul dialectulut arom4n


MATRfC -786-

MATRfC, vb. I (malricdl, -edt, -cdre}, a hrani din gura, mourrir un nourrisson en lui
donnant Ia nourriture que sa mere macbe dans Ia bouche•: carl s' lu malricd? (cine sa-l
hraneascli din gura ?), PB, 36617. V. _,milrlc, nitric, nlric !11 nulrlc. - CDDE, 1073 : < lat. •ma-
trleare.
MATRICAME, sf., pl. mdlricd'n'l, oi mulgatoare, mombre ou troupeau de brebis lai~
tii~rest: di cdra (itdru olle ... (edfim mdlricd'n'lle (dupa ce oile au fatat. .. , facuram turmele
de oi mulgatoare), Fl, II, 6, 5; mdtricd'n'l f curnule n'edle vedrsd Ul'pturl Ia Cd$t!rl (oi mul-
gatoare !li mielu!lele cornute varsa lapturi Ia stlni), Cal. 1911, 51; BNA, II, 56. - · < mdlrica.
MATRICAR, sm., pl. mdlricdrl, mlnzarar, •patre des brebis laitieres•: millricdrll'i pdscu
mdtrlfile (mlnzararii pasc mlnzarile). - V. mitricdr.
M.l iTRICARE, sf., pl. mdlricd'rl, nutrir~ din gurli., •action de nourrir un nourrisson ... •,
PB, 636.
MATRICAT, -Iii, pl. mdlricdf, -te , nutrit din gura, •nourri comme un nourrisson• -
v. mdlrlc.
MATRfCA, sf., pl. mdlrlfe, minzarli., tbrebis laitiere; (femme) nourrice•, Dal, 136; Nic,
297; PB, 636. - 1°. tu n'il'l di ol el f' aspuned di carl mdtrlcd-1 n'elu (dintre mil de oi el
ti-arata de care mlnzara e (dtat mielul rdtdcil de mama lui), BNA, II, 22 - v. (itdl'lll; 2°.
l-vdtdmdrd Ia matrlfe (1-au ucis Ia turma de mlnzari), PLit, 936; PAnt, 38; 3°. clo el pd$1e
ol mdtrlfi (acolo el pa!lte oi mulgatoare), Lum, V, 224; BNA, II, 8; 4°. mul'erl matrife (femei
doici), Lum, VI, 4, 22. - V. mitrlcd !li mltrlfd. - < lat. matrix, -icem ,reproductrice, Iemelle".
MATUL'IU, sn., pl. mdlul'e, atingere U!10ara, •attouchement, frfllement d'une toupie
par une autre dans des jeux d'enfants; baiser indirect fait a I' aide d'un doigh, Dal,136; PLit,
123; PParl, 45. - < IJ.(i-rt ,oeil" + -ul'lll.
MATUR, -rd, pl. mdturl, -re, copt; evreu, •1°. cult; mO.r - v. coptu; 2°. sobriquet
donne aux Juifs- v. Ci(ut ~~ Uvrell•, Dal, 136; Nic, 287; Mih, 285; Fr, II, 267. - 1°: ca
agrominile mdture (ca merele pli.durete coapte), Cal. 1912, 48; 2°: Dumnidzd'lu a Milturlul
edste pard'lu (Dumnezeul evreului e banul). - < lat. maturus ,.mO.r" (sau it. maluro).
MATINARE, sf., pl. miftind'rl, mli.cinare, •action de moudreo, Nic, 287; Mih, 271. -
V. mdsndre ~i mdfin.
MATINAT, -ld, pl. mdfindf, -te, macinat, •moulu•, Nic, 287. - V. mdsndt !li:
MATIRAT, -td, Mih, 272- r In Joe de n surprinde -, v. mdfindt ~~ mdfir.
MATUCA, sf., PB, 636 (cu I din pronuntare greceascli. :) un ardp cu und mdfucd tu
ml'nd (un arap cu o maciucli. In mlnli.), PB, ·3551 - v. mdClucd.
MAXULE, sf., farli. pl., product ovin, tproduit (Iaine et laitage) des brebis•, Dal, 136;
Nic, 279; Mih, 285. V. pros(al'lil. - < tc. mah~ul (1129) ,fruit; produit".
MAZDRAC, sn., pl. mdzdrdcurl, mazdrac, dance•, Cod, 11911 ; Lum, VI, 3, 24; DR,
II, 538; mdzdrdc led sdlif (mli.zdrac sau teapli.), Lum, V, 132. - V. mastrdc ~~ alb. mezdrak.
- < tc. m)'zraq (1155) ,-".
MAzEAtl'A, sf., pl. mdzt!l, suliman, mux gallica•, Dal, 136; bdgd ... mdzedlld prlsti
perl (pun ... suliman peste pli.r), Fl, I, 2, 16. - V. :
MAzfE, sf., pl.?, suliman negru, moix de galle•, Mih, 285; GrS, IV, 244; PLit, 259;
fir' albedfit $i mdzle (fArli. fard alb 'i suliman negru), Lum, Ill, 68. V. ucnd'. - < tc. mazy
(1 092) "_... .
MAZI'LE, sf., fara pl., mazilie?, •derision•: l'l-u-adrdrd pi mdzl'le (i-o facurli In batjo-
curA, !li-au bli.tut joe), Ron,tP, 19 (69), p. 2; Velo, 55; BNA, V, 89
(1193) ,destitue; en disponibilite".
'i 129. - < tc. ma'zoi\1

M +cons.- v. am+ cons sau fm +cons. ,1 n +cons.


MBADE, adv. •en bas•, Dal, 141, jos. - < n pdde.
MD AIR -787- llBJ.:RAOSESCIJ

MBAIR (mi), vb. I, Dal, 141; Nic, 297; Mih, 285; PEt, 10 ( < lat. palare). - 1°.
un di un si mbdird'm (unul cite unul sa ne ln~inim), PLit; 977; PAnt, <18; 2°. s' li mulga
li mbdira (le ln~ira ca sale mulga), PAnt, 118; 3°. u mbdirard ld'crin'lle (o podidirli lacrimilc),
PB, 501. - V. ambdir. tmbdir, mbar3.
1\IBALTU (mi), vb. I (mbdlfal, -tat, -tare, imblilta, •couvrir Ia tete avec un baltu;
mettre sur Ia tete un turbam, Mih, 286; ncalta-ti, mbdltd-ti (incaltii-te, lmbaltli-te), PLit,
191. - Cf. mgl. nbalt (Capl\l, III, 204). - CODE, 131 : < lat. lm-balteare ,ceindre, entou-
rer".
liBALUMATf, sm., pl. mbalumatadz, cirpaci, •ravaudeun, GEl, 171. Sinonim: mpili-
calor. - < t!J.f)IXAAW(J.IXT~c; ,-".
liBARl, adv., Mih, 287; calea mbar (drumul cu bine), Lum, II, 152; PAnt, 177; BNA,
III, 110 (cale-ambdr); nu nd n'eardze mbar (nu ne merge .norocos), PB, 2127. - V. ambdr2 •
MBAR2 , -ra, pl. mbarl, -re - v. ambtir3, tmbar~ -, Mih, 287; ' s' am tthe ma mbcira
(sa am ( = de-a~i avea) noroc mai bun), Lum, II, 274 ; BNA, III, 92.
l\IBAR3, vb. I: ·~i-mbdrd 6lle-agale (da agale oile In pornealli), Velo, 20; BNA, V, 67
- v. lmbdr1 •
MBAIRARE, sf., Dal, 141 ; Mih, 285; PB, 637; arariii mbdirare fate (stra~nicli pornire
In frunte face), Fl, I, 1, 2; PAnt, 342 - v. cimbdirdre.
MBAIRAT, -td, Dal, 141; Nic, 297- v. ambdircll (~i dr. ,cu ghioaga lmbliierata",
TeodP, 510).
liBAIR.,'\TUR.,'\, sf., pl. mbdirdlurl, ln~irare, •enfilement; enfilade, cnfilure•, Dal, 141;
Nic, 297.
MBALSA:\IEDZC:, vb. I (mbiilsdmal, -mal, -mclre) , imbalsiima, •embaumen, Mih, 286.-
- <balsam. '
1\IBALTARE, sf., . pl. mbdltd'rl, lmbiiltare, •action de couvrir Ia tete avec un baltu
ou avec un turbam, Mih, 286.
1\IB.i\RB.i\TARE, sf., pl. mbdrbdld'rl, imbarbatare, •encouragement-, Dal, 141; Mih,
287.
MB.i\RBATAT, -ta, pl. mbdrbdtat, -te, lmblirblitat, •encourage•, Dal, 141.
MBARBATEDz(j (mi}, vb. I (mbdrbdtal, -tat, -tare), lmbarbata, ••encourager, s'armer
de courage•, Dal, 141; Nic, 297; Mih, 287; acdtal s' mi mbdrbdtedzri (lncepui sli . mli lncurajez),
PAnt, 313; at!std hararia mbdrbdta' pri solda/ (aceastli bucurie a lmblirbatat pe soldati), Fl,
II, 7, 16. - < bdrbat.
MBARBATARE?, sf.: nu este tru sola a mbdrbdtaril'i, ~u s' t!ste ca vu nsurata • • . (nu e
In rudenia (neamul, felul) ... ( ?), ~i dacli c eli vii lnsurati. .. ), Cod, 14 b8. - < bdrbat?
1\IBARCAZON, sn., bracinar- v. parcdzon.
1\IBAREATA, sf. - v . ambdreatd- : s' n'eargcl cu mbdreatd (sli meargli cu noroc), BatN,
4; ca s' n'edrga mbd~eata (ca sa mearga cu norocire), Lum, II, 274; BNA, III,. 90; mbdreata
s' nu ocird (sa nu ureze noroc), Fl, II, 1, 2 ; BNA, II, 64.
HB.i\RrfcEA, Joe. adv., Dal, 169 - < n pdryiCea.
MBAXESCU, vb. IV (mbdxfl, -xlt, -xfre), lmblcsi, •enfoncer, ficher; s'oxider, se cou-
vrir de vert-de-gris•, Dal, 142; Mih, 285; GEl, 171. - < t(J.7t~yw ,enfoncer".
MBAXfRE, sf., pl. mbdxfrl, lmblcsire, •action d'enfoncer, de pousser du vert-de-gris•,
Dal, 142; Mih, 285.
MBAXfT, -td, .pl. mbdxf/, -te, lmblcsit, •enfonce; couvert de vert-de-gris•, Dal, 142.
MBEcl(j (mi), vb. IV (mbicfl, -cit, -Cfre}, a lnghiti gre~it, a se lnneca bind, •s'etouf-
fer en buvant un coup•, Mih, 288. - Cf. alb. mbet;el ,chiudere".
MBER AOSESCU, vb. IV, PScr, 226 ; GEl, 161 - v. mbir6ucscu.
MBKI' -788- MBLA'IESCU 1

MBE'I (mi), vb. I (mbilal, -tat, -tare}, imbata, •(s')enivrero, Dal, 141; Mih, 288; PB,
637; ·PAnt, 458; si mbilu' cu apa (se lmbilta cu apa), PGr, 98. V. ambel, lmbel. - CODE,
157 : < lat. *lm-blbltare.
~IBIDUCL'EARE, sf., Dal, l41 - v. biducl'care.
MBIDUCL'EA'I, -ld, pl. mbiducl'ca(, -te, plin de paduchi, •plein de vermine•, Dal, 141.
Sinonim : minfilu~al.
MBIDUCL'EDZO, vb. I, Dal, 141 - v. piducl't!dzu.
MBIPIRARE, MBIPIRA'I, ~IBIPIREDZ0, pipera, Dal, 141 - v. mpipirare, mpipirtil,
mpipirt!dzu.
liBIIl AUESCU (mi) , vb. IV (mbir~uil, -uil, -uire), incurca, •enchevetrer; embrouillen
- v. bir~ipst!scu, nbir6ut!scu.
~IBIR AUfRE, ~IDIR AUf'I - v. bir6ipsire, bir6ipsil.
MBIR!jlARE, sf., infiorare, Dal, 141 - v. mpiru~are.
MBIR!jlA'I, -ld, pl. mbir~al, -te, zbirlit, •hCrisse, ebouriffe•, Dal, 141; avea pt!rlu mbir$al
(avea parul zbirlit), PenB, V, 55; t!dzl' i dil tarcu, mbir~at ca azvul tu altifu, azt;ira (iezii din
tare, zbirliti ca viezurea in cursa, behaiau), Fl, J I, 3, 2.
MBIR!jlEDz(J (mi), vb. I, Dal, 141; PEl, 35 - v. mpiru~t!dzu.
MBIS'IUIEN, -end, pl. mbislimt!n'l, -tine, confident, •homme de confiance, confident.,
Dal, 141; Nic, 298; PB, 637; GEl, 171. V. embislimt!n ~i pislci.- < E(LlftaUU(L~c; , - " .
MBITARE, sf., pl. mbita'rl, imbatare, •action d'enivrer, de s'cnivrer, enivremenb, Dal,
141 ; PScr, 226; PB, 637. V. ambitaFe.
MBI'IA'I, -ld, pl. mbiltif, -te, imbiltat, dvre; enivre•, Dal, 141; Mih, 288; PB, 637;
PAnt, 458; di mbilal si-asptire ll' zurlul (de om beat se sperie ~i nebunul), PLit, 542.
MBI'IA'ION'I(J, -loan'e, pl. mbilalon'l, -tocin'e, betiv, •qui s'enivre; ivre•. - V. :
MBITA'IOR, -totire, pl. mbilal6rl, -toare, imbatator, •qui s'enivre•, Dal, 141; Nic, 33
(ambitat6r) ~i 298; Mih, 288; PB, 637; nu s' ldsd mbilat6rlu di yin (betivanul nu se lasa de
vin), Bat, 34.
MBI'IA'IURA, sf., pl. mbitalurl, tmbiitare, •enivremcnt., Dal, 141; Nic, 33 (ambita-
turd) .
~IBIT.{Tl'L'E, sf., Mih, 288 - v. ambilafl'l'e.
MBITIRNESCU, vb. IV (mbillrnil, -nil, -nire), imbatrtni, •avancer en age, vieillir•,
Mih, 287 (mbtltdrnt!scu) ; featile va s' nd mbilarnedsca acasa (acasii fetele ne vor deveni ba-
trlne), Fl, 1, 3, 10; ca ci'nile fe mbitlrnea~le di leane (ca cinele care imbatrine~te de lene),
PLit, 681. Sinonime : au~t!scu2 , bdldl'lust!scu2 • - < bilt'rnu.
MBI9AR, sn., pl.?, incredere, •confiance, courage•: cltu mbiOaril aveamil Ira cama
t;ine, aha'til mi-aflal pri mare rail (cita incredere aveam pentru mai ·bine, atita rna aflai in
mare pericol), Cod, 838; Ph Or, II, 458: < alb. mbl ,su, sopra" + Bar.
~IBIZUESCU, vb. IV (mbizuil, -uil, -ulrc), a-~i bate joe, •se moquen, Dal, 142; Nic,
318; PB, 637. - V. pizuescu, jiupdr.
MBIZUfRE, sf., pl. mbizulrl •moquerie, derision•, Dal, 142. Sinonime: arldeare, mal-
tape, pt!za.
MhiZUfT, -ld, pl. mbizuif, -te •bafoue, honni•, batjocorit, Dal, 142.
MBIZUI'IOR, -loare, pl. mbizuil6rl, -toare, batjocoritor, •moqueur, qui bafotu, Dal, 142.
v. pizularic, pizuil6r ~i mallapci.
MBIZUI'IURA, sf., pl. mbizuilurl, batjocurii, •moquerie, persiflage•, Dal, 142. V. mbi-
zuire.
MBLATESCUl, vb. IV- v. ampldlt!scu1 - , impleti, matter, tresser, entrelacer•, Dal,
142; Nic, 323; CEI, 73. - < vsl. plet{» ,plectcre".
-789- MBROSTU

i\IBL1T:ESCU2, vb. IV - v. ampldlt!scu2 - , !nota, •nager, surnager, flotter•, Dal, 142;


:Nic, 323; CEI, 73. Sinonim: an61. - Cf. vsl. pluli ,navigare" ~i bg. pluvami1 ,nager" .
liBLATfRE, sf., pl. mbUUlrl, lmpletirc! ; lnotare, d 0 • action de natter; 2°. action de nagcn,
Dal, 142.
liBL.:\TfT, -Iii , pl. mbldtit, -te, lmpletit; tnotat, •1°. nattt\; 2°. nage•, Dal, 142; Nic, 323.
MBLATITURA, sf., pl. mbldtiturl, tmpletitura, •tresse., Dal, 142. V. mpiltiturd.
i\IBLUSTELA, sf., pl. mb/ustele (gramosteni), bagareata, •femme qui se fourre partoutt.
- V. mbrustt!lu.
liBL'EARE, sf., pl. mbl'erl, muiere, femeie - v. mgl'eare, ml'ecire.
i\IBOAL.:\, adv., in poala; de-a gata, •dans le tablier; tout preto, Dal, 142; li vrei
mboald (le vrei de-a gata). - < n poald.
MBO A, sn., pl. mb6t5url, Cod, 224; 3713 - v. amb6t5ylu, mbut5uiscu.
1\mOGRU, -rd, pl. mb6gri, -re, sarman, •pauvre, malheureux; vicillard courbe; sot,
nigaud (gramosteni)•, Dal, 142; PB, 637 (tn + boli1 ,biet" + g(d)ru ..y~po"); DR, IV, 857-
.858 ( < tc. biigrili); (BSI, 97: bg. bugor < tc. bugrii). - 1°. mb6grulu di au~i1 dukl (sarmanul
de batrln simti, lntelesc), Lum, I, 93; 2°. la mutrlt Ia at!stu mb6gru di gl6ne (ian priviti Ia
acest nefericit de tinar), Lum, II, 216; 3°. 6re mb6gre! (mai sarmane !), Fl, II, 4, 6; 4°.
mb6gra di mam(t (biata de mama), GrB, 132; 5°. mb6gra {ard (nefericitul neam), Bair, 79;
6°. a mb6grdl'el di socicrd (glrbovitei soacre), PLit, 768; 7°. strimtlird mb6grd (strlmtura neagra)
(gramosteni). - V. b6gru ~i lmb6gru. - < ?
1\IBOLITARE, sf., pl. mbo/it(t'rl, imbrobodire, •action d'envelopper Ia tete, d'emmitou-
11er•, Dal, 142. - V. mbulitare.
liBOLI"fi\T, -Iii , pl. mbolilcil, -te ;qui a Ia tete couverte d'un voile•, Dal, 142.
i\IBOLJTEDZU (mi) , vb. I (mbolital, -tat, -tare), lmbrobodi, •couvrir Ia tHe d'un voile
- v. tmbulist!sdu., Dal, 142. - < ?
liBRA"fA, Joe. adv. , In brate, •dans les bras•, Dal, 142; PB, 637 - < n bratd (brati1).
MBRATI$EAT, -til, pl. mbrdti~edt, -te, lmbrati~at, •embrasse• : mbrdfi~edt cddzurd pri
azinucl'e (cazurii lmbrati~ati In genunchi), GrB, 253. - Ca ~i In urmatoarele doua forme verbale,
normal trebuic s:l fie, dupa t, un i In Joe de i. Aceea~i remarcii ~i pentru mbugutlle, mbudzi-
nedzi1.
MBRATI$EDZU (mi) , vb. I (mbruti~edl, -~edt, -~edre}, lmbrati~a, •embrassen: sd mbrd-
li~edrd d6ll' i (amlndoi se lmbrat.i~ara), GrB, 249. - V. mbrdtu~t!dzi1 ~i:
l\IBR1TITEDZU (mi), vb. I (mbratital, -tdt, -tare- v. mbrdti~t!dzi1 - : s' bd~edrd, si
mbrdtildrd (se sarutarii., se lmbrati~ara), PB, 9 10; lu mbrdtitdrd cu cdldurd (II lmbrati~ara cu
caldura), PB, 333 7 ; ~~ cu tot si mbrdtilard (~i cu toti se imbrati~ara), BNA,. V, 49. - V. am-
brci{u.
MBRATU!5EDZ(/ (mi), vb. I - v. mbrdti~t!dzi1 - , Mih, 288. Fonetism normal: cu
i > u.
i\IBRESCU, vb. IV; AIBRfRE, sf., Nic, 287 - v. brescu, brulre.
i\IBROSTI$08, -~ocird, pl. mbrosli$6rJ, -$Ocire, prostut, migaud, simpleto, Dal, 142. -
V. mbrusti~6r ~i :

l\IBROSTU1 , -roastd, pl. mbr6${i, -rodste, In picioare, •droit, juste; naif; debouto, Dal,
142; Nic, 322; CEI, 72. - 1°. om mbr6stu (om drept); 2°. si-t ~eddd mbr6$1i tut am;il' il'l (sa-ti
stea drepti (In picioare) toti lngerii), PAnt, 161. - V. mpr6stu ~i mgl. prost (PMcgR, II,
109; CapM, III, 236). - < vsl. prostii ,simplex".
i\IBROSTU 2 (mi}, vb. I (mbrusttil, -tdt, -tare), lndrepta, •(s')elever, se tenir droit, se
refaire; diriger, mener, conduire•. - e. si mbrodstd aripidlna (se lnalta povlrni~ul), Bair, 69;
M·BRUM -790- MB'UFUNEm;(J"

2°. sumsoard n'l/ll'i '~l-l' i mbroasta (pe cei mici ~i-i lndreapta subsuoara), PAnt; 122; 3°. car-
vanea u mbrustd'm dzeana nsus (caravana am lndreptat-o in susul urcu~ului). - V. mbrustedzu.
MBRUM, vb. I, PB, 637 - v. mbrumeadzd • .
11BRUl\IARE, sf., pl. mbrumd1rl, Dal, 142; Mih, 289 - v. brumare.
MBRUMAT, -td, Dal; 142; IOclu-l mbrumat (pamlntul e acoperit cu bruma), PB, 637;
prune mbrumate (prune brumarii, ~prunes d'automne•), Mih, 289). - V. brumat.
liBRUMEADZ.\, .vb. I unipers., Dal, 142; PB, .. 637 (mbrum) ; mbrumecldzd (se la~a
bruma); avea mbrumatd (cazuse bruma) - v . brumeadzd.
l\IBRUMUT, sn. ~i vb. I; MBRUMU~ARE, MBRUM"J.lTAT, MBRI)MUTEDZfJ, Dal,
142 - v. -mprumutl, mprumut2 , mprumutare, mprumutat, mprumutedzu,
11BRUSTAR1 , sn., pl. mbrustare, obllnc, <1°, Ia grande piece de bois qui forme Ia partie
anterieure du bat- v. Plm, I, 144; 2°. planche pour hacher Ia viande- v. dacd•, GEl, 171 .
V. mbrusteld, opistdr, pestd'r, pistdr. - <: !L7tpoo-rli~d < t!Lnp6c;) ,,;..,".
l\IBRUSTAR2 , -rd, pi~ mbrustarl, -re, care merge In frunte, lnainta~, ocelui qui va devant;
cheval de fleche•, VNoua, XIII, 134. . .
l\IBRUSTARE, MBRUSTAT, Dal, 142- v. mprustare, mprustat, ni~mprustdt.
MBRUSTEDZfJ (mi), vb. I - v. mbrostu2 - , a se ridica (In picioare), .•se mettre
debout; elever, eriger, mettre en train; dirigert, PW, 793 ~i REW, 6788 ( < lat. prostare);
CEI, 72. -1°. bUvalu troaril. si mbrustd' (lndata bivolul se ridica In picioare); 2°. mbrusteddzi£
di cidl'rl ' rl"d ntreagd hoard (lnfiripa un lntreg sat de corturi), ' PenB, II, 110; BNA, II, 48;
3°. Ia cd~eare li mbrustd (le lndrepta spre stlna), PAnt, 118. ...:... V. lmpruslt!dzt1, mprustt!dzu (~i
gr. !L7tflOOTLA&UW ,se reconforter" ). .- mbrostu1 •
l\IBRUSTELA, sf., pl. mbruslt!le, ~ort, •ce qu'on met devant; tablien. Sinonimc : pis-
tmale, poald etc. - < !L7tpoo-itHcx ,tablier" . · . . · .
l\fBRUSTI~OR; l\fBRUSTU$OR, -~oard: dzuua d~si mfrinde ~i mbrusti~&riu' cu ocl'il'l
lncl'i~l (ziua a ajuns Ia chindie ~i prostul e lncd cu ochii lnchi~i). PGr, 99- v .. mbrosli$6r,
mprusti~or.
l\IBUBUKISESCU, vb. IV; PB, 31624; pomlu mbubukisi (poniul · a lnmugurit), PB,
3t6zt - v. bubukisescu.
MBUBURICAT, -td, pl. mbuburicat, -te, ca un rinichi ca culoare, •qui a l'aspect d' un
rognon, d'un reim: cu (ata mplfna, mbuburicattl (cu fata plina, cu aspect de rinichi}, CalGrB,
33. - < buburec.
liBUC, vb. I, Nic, 34 - v. ambUc. - < lat. *lm-bueeare.
i\IBUCUR (mi), vb. I - v. bUcur-: ofle .. . ril.la, sa mbucura (oile ... se tmpra~tiau,
roiau, se bucurau), Velo, 19; BNA, V, 66. Sinonim: hdrisescu.
l\IBU 4UESCU, vb. IV (mbuiJufl, -uit, -uire), lmpiedica, •emp~cher, entravero: s' l'i
mbuiJueascd (sa-i tmpiedice, sa-i opreasca), Cod, 22•. - V. ambutescu, mboiJ.
MBUDZAT, -td, pl. mbudzaf, -te, buzat, dippu•, AD, IV, 341. :_ < bUdzd.
MBUDZINi\RE, sf., pl. mbudzind'rl, bosumflare, •act)on de bouder, de faire Ia moue•,
Dal, 142.
liBUDZINAT, · -td, pl. mbudzind/, -te, bosumflat, •qui fait Ia m~ue, filcM•, Dal, 142.
Sinonim : mbu(ndt.
MBUDZINEDZfJ (mi), vb. I (mbudzindl, -ndt, -nare}, ·a-~i 'u mfla buzele. de suparare,
•fairc Ia Iippe•, Dal, 142. - Aceea~i remarca facuta sub mbrdti~eiit : forma normala ar fi fost
cu C: mbudzinedzu, daca Ia baza ei sta b u d z a.
MBUFNAT, -td, pl. mbu(ndf, -te, lmbufnat, •qui fait Ia moue•, Dal, 142.
MBUFUNEDZ(J (mi}, vb. I (mbu(undl, -ndt, -ndre) - v. sinonimul mbudiint!dz(l - ,
DR, III, 758 ~i IV, 824 ( < lat. *in-bu(onare) . - Cf. alb. mbu(ds ,gonfiare".
:MBUGAT -791- MBUT(i'

MBUGAT, -ld, pl. mbugat, -te, PScr, 226; CEl, 72 - v. bugat.


MBUGATA'SCU (mi), vb. IV (mbugdtl'l; -fl't, -tl're), lmbogati, •(s')enrichir•, Mih, 289;
.si li mbugdfdsca Dumnidza'u (sate lmbogateasca Dumnezeu), Cod, usa; nu vasa si mbugd~
Jdscd (nu se va lmbogati), Cal. 1911, 52; BNA, V, 108. - Cf. ~i alb. mbugdtem.
MBUGATI'RE, sf., pl. mbugafl'rl, lmbogatire, •enrichissement., Mih, 289; si nkirM~e§li
.mbugdtl're (sa ct~tigi lmbogatire), Cod, 6117. ,
MBUGATl'T, -ld, pl. mbugdtf'f, -te, lmbogatit. •enrichi•: tru locrl mbugdfl't (In pamlnt
tmbogatit), Cod, 6612.
MBUGRUSESCU, vb. IV (mbugrusll, -sit, -sire), a termina dlnd cu tifla, •achever,
terminer (en derision)•, Mih, 289. - < mbogru.
MBUGUTfL'E, sf., PScr, 226 - v. bugdfl'l'e ~i, fonetice~te, mbrati~edt.
MBUIR (mi), vb. I (mbuirdl, -rdt, -rdre), lmpunge, drapper de Ia corne; donner un
coup de pointe•: fl si pdred cd vas' li mbUird (ti se parea ell o sii te lmpunga cu coarnele);
PB, 2398• . - V. amMir, mbut, mbutil ~i ambdir 3°.
MBUJURAT, -ld, pl. mbujurdt, -te •rouge comme une pivoine•; aro~rl ~i mbu'iurdt (ro~u
~i lmbujorat), PenB, II, 275. - V. bujor: < dr. lmbujorat.
MBULBUKEDz(J (mi), vb. I (mbulbucdl, -cat, -cdre), bulbuca, •avoir les joues enf!ees
et rouges•, PEt, 35 ( < lat. bulbus); REW, 1380 { < lat. bulbus?); CDDE, 788 < {lai. *vol-
vicare).
MBULITARE, sf., Lum, IV, 8 - v. mbolifdre ~i:
MBUL'ITEDz(J, vb. I - acela~i cu mbolifedzil. - V. disbul'ifdre.
MOUN (mi), vb. I (mbundl, -ndt, -ndre), lmbuna, •apaiser, {se) reconcilien, Mih, 290.
- 1°. mutrl si-u mbrind (lncerca sa o lmpace), PB, 20782 ; PAnt, 95; 2°. s' li mbUnd md'rlle
surd'rl (ca sa le tmpace pe mai marile surori), PB, 12911; 3°. s' nd mbund'm {sa ne lmpacam),
PAnt, 282; Bair, 124. - V. ambUn, mbunedzrl.
MBUNARE, MBUNAT, PB, 637- v. ambundre, ambundt.
MBUNEnz(J (mi), vb. I: vd mbunedzu eu (va lmbun eu), PB, 1431; mbuneddzd-l cu
un mer {lmpaca-1 cu un mar), Mih, 290 - v. ambunedzu, mbun.
MBURESCU (mi), vb. IV (mburll, -rll, -rlre), termina, •achever, terminer, accomplin,
Mih, 290; med, dzd si mburlrd, dzd s' hdrisescu (ci, azi s-au lmplinit, azi se bucura), Cod,
9722; di pri avdriga li mburi tate, . . . nuntru, n bisedricd, armdse nimburild di ic6n'l; di ic6n'l
nlncd nu erd mburild (de jur tmprejur le termina toate, ... tn interior, tn biserica, a ramas
neterminata de icoane; Inca nu era terminata de icoane), Cod, 1128. - V. burescu' ~i sino-
nimele bitisescu, sculusescu.
MBURfRE, sf.: va s' tragd a etil'i munduirl, fi pute nu all trd mbUJire {va suporta ale
lumii chinuri, ce niciodata nu au capat), Cod, 24 1 3. - V. burlre.
MBURfT, -td,- pl. mbur{(, -te, lmplinit, •accompli>.- V.:
MBURfTA, sf. (pl. mburlle), toi, •plein•: erd tu mburlta a cdlodril'el {era ln toiul cal-
durii), PB, 20811. Sinonim: ayie. - V. buritd.
MBUT (gramosteni), vb. I: fapu s' li mblitd (tap sate tmpunga)- v. mbufu2.
MBUTOARE, sf., putoare, PScr, 226- v. ambutodre.
MBUTARE, sf., pl. mbufd'rl, tmpungere, •action de donner un coup de corne•, Mih,
290. - V. ambufl're1 , mbufrl1.
MBUTESCU, vb. IV- v. ambufescu.
MBUTlNARE, MBUTINAT, MBUTINEDZ(J, Dal, 142, lmputina - v. mpuflndre,
mpuflndt, mpuflnedzit ; pstnare etc.
MBUT(J1, sm., pl.?, lmpungere, •coup de corne (en parlant des moutons, des b'oeufs)•,
Mih, 290 ; PB, 637.
~792- 1\IEASE

MBUTfJ1 , vb. I ~i IV- v. ambU/(l-, Mih, 290; PB, 637; vd'fili ••• si ambuta cu coar-
nile (vacile ... se impu~geau cu coarnele), P~nB, IV, 111. Sinonime: ampdr1 , mbliir. - CL
mgl. butsnes ,impunge" (CapM, III, .51 : < mbg. butsam) ~l alb. mbiil, mbas ,affagare, soffo-
-'
care".
MCARE, sf., pl. mcdrl, Nic 274; PAnt, 458; trl mcare, beare ~til (de mincat, de biiut
~tii) PLit 542; te mcdrl adrat? (ce mincari ati facut ?) - v. micdre ~i ngare.
MCAT, -ld mincat Nic 274; vred-n'l dlbd mcatd grl'nlu (era sa-mi manlnce griul-coliYa
= m-ar fi ucis) BNA, II, 30 - v. mlcat ngat.
ME, acuz. de Ia eu 12° sqq, Nic, 289 ; ldsd-n'l-me, dado (lasa-mi-ma, mama) Lum.
III, 69; PAnt, 32 - v. mil.
liE !, mai ! •eh h Dal 128.
MEA1 , mea •ma•, Dal, 128; Mih, 290; PB, 637. - 1°. larba nu-l a mea, livd'dzli srintu
a medle (iarba nu e a mea, livezile sint ale mele); 2°. a cdsdl'el a mil'el l 'l-deddird (oc (casei
mele i-au dat foe); 3°. a milor nu ld pdrli. t;ine (celor ale mele nu le-a parut bine); 4°. Inc:
bdna a mul'eril'i a n'el (In viata femeii mele), Cod, 4515 (forma n'el - v. mai sus: a m l'el -
e influentata de m. sg. n'eu ~i de m. pl. n'el : m- din f. mea nu se palatalizeaza). - V. meala.
medo, mel, meti ~i -sa. - <lat. mea ,ma, mienne".
MEA2, conj., ci, «mais•, Cod, 115'; GrS, IV, 244; PB, 637. - 1°. mea, la mutri/ carr
i dininle (ci, ian priviti cine e lnainte, In fata), AI. 1903, 83; 2°. mea, 'l}i-l pll'ndze l}i-U.na
dddd (ci, ~i-1 boce~te ~i o mama), PLit, 996; PAnt, 42; 3°. IJ' mea, lu sane, 'filur.at loard (~i
ci Ia urma luara (facura) juramlnt), CaiGrB, 84; PAnt, 238; BNA, II, 100. - V. (lea.
MEA! «interjection par laquelle on imite Ia belement des chevres.• - v. bed!
MEAIA «ma•: dli.pd modrtea-a media (dupa moartea mea), ArE, 41; PAnt, 168; a
medla fd/d (a mea fata), ArE, 37. - V. medo, meu 3°, 4°.
liEAL, sn., pl. medlurl, coclaura, •parages•, Dal, 68; Dun, I, 125; LL, III, 88; pri
un meal kirdril fn dzare (pe o coclaura pierduta In zare), ArE, 5; u loa prit medlurl (dr' di
fried (o apuca prin coclauri fara de teama), Fl, II, 1, 8; PAnt, 347. CSt, II, 105. - V.
mal ~i alb. mal ,monte".
MEAL1, forma verbala. invariabila: nu mi mealtl •pen m'lmporte•; .fe li medld? (ce-ti
pasa ?). - < (J.t/-e:~: 8ev !J.E: (J.tAe:~ . ,cela m'est ega!".
MEAL'E, sf. pl., mita, «<a Iaine du ventre et de Ia queue des .brebis• (Samarfna), PenB •
.III, 122; CN, 127. - V. mil'i/d, n'lfd.
MEAO, mea, •ma•, PAnt, 4;i8; pirul}edna-a meao (frumoasa mea cu par buclat),. PLit.
870. - V. mediid ~i, fonetice~te, dao.
l\IEARA, sf., pl. medre?, vas de lemn pentru lapte, .recipient en .bois servant a Ia
distribution du laih, CN, 116; 171. V. m~'rt'l. - .< bg. mera ,mesure; distribution".
MEASA, sf., pl. medse, masa, •table - v. trapezd; couvert, diner,· rep11s•, Dal, 128 ;
Nic, 292; Mih, 291; PB, 637. - 1°. medsa mare (masa pentru cei mari ai casei), AI. 1903.
54 ; 2°. medsa n'ica (masa pentru copii) - v. misled; 3°. s' Iinde medsd (se intinde masa).
PAnt, 297; BNA, I, 124; 4°. lu-l medsd tedsd, na-ii IJ' nf'sd (unde-i masa intinsa, iata-o ~i
dlnsa), PGr, 99; 5°. vin'il}l analtu [:Ti medsd (ai venit exact clnd masa .e sau a fost gata);
6°. mulaf medsa (ridicati (terminati) masa) - v. crescu 4°; 7°. ola partie basse enracinee d'un
hHre, d'un fouteau, d'un pi_n coupe qui peut servir de table• : medsd di kin, medsd di (ag =
. partea trunchiului ramasa Ia radacina dupa ce arborele a fost doborlt.- Cf. mgl. mlsd (PMegR.
II, 94 ; GrS, VI, 166; CapM, III, 187) ~i, fonetice~te, t dr. pl. mease (CC, 257~). - < lat.
mensa ,table (pour repas)".
MEASE (nord), sf., fara pl. - . v. mese - , PB, 637;, 638; hil'u di medsi. (fiul de mijloc,
fiul mijlociu), PB, 4833 [hil'lu < hill'lii < hil'llu].
MEASTIC 1 -793- MEI/ItJl

llEASTIC1 , vb. I, Nic, 292; :Mih, 292; PScr, 226--v. amecfslicl.


liEASTIC2 , vb. I (mistictil, -edt, -cdre), a mesteca In gurli, •machero- v. amecfslica,
mastic : mecfslicd t;ine mlcdrea n gurd ~i-apola ascdpild-u (mestecli bine mlncarea In gurli ~i
.apoi inghite-o). Sinonim: mdCilsescu. - < lat. *mlxtlcure ,mischen" (REW, 56t7). ·
liEASTICA, sf., pl. metfslife, confluentli, •confluence; loterie ?• : asidl'em di medslica a
Varddrlul (am trecut dincolo de confluenta Vardarului), Fl, I, t, t3; arucdrd medstica (au
·aruncat (au tras) loteria sau votarea?), Fl, I, 4, 6- v. lthma'.- < mecfsticl.
liEA~TIRE, sf., pl. me~tirl, cinstire, •action de verser a boire, de donner un : pour-
boire•, Dal, t28; Nic, 289; Mih, 29t ; PB, 637; me~lire: dzdfe ol (cinstire (bacci~, aldlima~):
:zece .oi), CalGrB, 27. - V. mi~ledre. - Forma me~khe (Kats, I, 81) e eronatli.
MEAiJ I •interjection qui imite Ia miaulement du chab, PB, 637; ci1ldJea fdfe meaii L
{pisica face medii.!). - Cf. : , - Miaou I miaou I fit le chat. - Aou I aou, aou I dit le chien'~
'(CCP, VIII, t9); ,Le chat se mit a pousser des mi-a-a-ou" (RTP, XXIV, 488). - V. n'edur.
MEA irA •rna•: led mo~ea-a meqlld (fa blitrlna mea), PAnt, 304; BNA, I, t36. - Ca ~i
meao, forma e flir~eroteascli. - V. medl, mea 5~.
Mccan, sm., pl. i\Ucan'l (grlimosteni) .•sobriquet donne par les Aroumains aux Bul·
gares• - v. Vt'rgar, Zdangan. - < ?
liEC-HEME, sm.- v .. mekheme.
MECTEPE, sm., pl. mectepedz, ~coalli, •ecole•, PenB, III, t66. Sinonim: sculie, scul'l6.
< tc. mehteb (1214) .. - " .
liEDAL'IONE, sf., pl. medal'lon'l, medalion, •medaillon•, Dal, 128.- <it. medagllone .
. liEGIDIE, invar. •a Ia maniere du sultan Mt\djid•: cu calliila megidie (cu caciula (fesul)
:in cap a Ia sultan Megid), LP, 102. - y. migidie2 • .
liErLEl\IE, sf., mingiiere, PScr, 226- v. miyteme.
liEHENGf, sm., pl. mehenyeddz, hangiu, •aubergiste•: mehengi li da hera (hangiu care
da , lipsli), Jb, I, 44; I, 61. V. miengiii ~i sinonimul hdngi. - Cf. ~i alb. mehenaxhi ,betto-
liere''. - < tc. melkbancdjl (1255) ,cabaretier".
liEIMUR, sm., pl. melmurl ~i melmlirean'l, agent controlor, •agenb, Fl, I, 5, 9. V.
mimur. -- < tc. me'moilr (1095, 348) .. -".
l\IEJDA, sf., pl. mejdi, tlirm, •rive, rivage•, Dal, t28; CEI, 72; mejda lricura (trccura
tarmul), Mac, 44; 45. V. mdzdd, mezdq ~i sinonimele mal, mdrdzine t 0 • - < bg. mezda ,li-
mite".
l\IEKHEME, sm., pl. mekhemedz, tribunal, «tribunal>, Nic, 289. Sinonime: f1ludefrl,
hukimdte. - < tc. mehkemc (1130) .. - .
liEL, meu, •mon, le mien•: t 0 • paramf8lu-a mel (basmul meu), PB, 20531 ; PAnt, 93;
·2°. frdlil~ a mel (fratele meu); 3°; a mel vin' i sfngur (al meu a venit singur); 4°. l'l-u deddira
.a fieiorlul a milul (i-o deterli. feciorului meu)- v. med1 2°; 5°. a milor dzl'-ld s' nu s' mind
·(celor ai mei spune-le sa nu se mi~te) - v. medl 3°, precum ~i istr. casu a melore frat ,casa
·fratilor mei", Kov, t79 ~i 111. - V. mea, n'eii, tdl.
liELAII, interj., PAnt, 458. - Cf. Passow, 259; I<el, t33t; 'Av8p. 88. - <? (Lt oJ.cc.
lfELAZI'M, sm.: s' aglucd cu melazl'meanl (se juca cu sublocotenenti), Cal. t912,
·t23 - v. mluleazim, mul'eazim.
l\fEL'I(Jt, sn. (pl. mel'lurl), mci, d 0 • mil, millet; 2°. jugE'mcnt., Dal, t28; Nic, 289;
Mih, 291. - to: un gdrnli/ii di mel'lrl (un graunte de mei), Lum, I, 72; ca pullu la mel'lii
·(ca pasarea Ia mei), Fl, II, 3, 9 ;· s' virsd' mel'llu? - cu zorea si-aduna (s-a varsat meiul? -
·cu greu se culege), PLit, 542; si-aduna mel'llu cu · garnuflu? (se poate culege meiul grliunte
cu grliunte ?), PB, 4491s; · pt'ne di mel'lii (pline de mei) :_ cf. it. ,pan di miglio" (Pescetti,
48}; 2°: (odmin'l) carl nu au mel'lii tu Ctuturd (oameni cari nu au graunte de judecatli In eli-
-794- MES"

patina), C~c, 45 - v. gongala 2°. - Cf. ~i mgl. mel'Ul (PMegR, II, 93; CapM, III, · 187). -
< lat. milium ,millet, mil".
MEL'l02, sm., pl. men, ulm de clmp, •espece d'ormeau•, Dal, 128. - Cf. alb. metlenje-
.)

,specie di olmo" (Le, 702; Hr, 235). - < ?


MENA, conj., doar, •on dirait que, (tout) au moins•, GrS, VI, 385; menu turttl cdldd·
nu-t (rimtdm? (doar (parca) nu-ti framlntam turta caldA ?), Lum, II, 209. V. cdnda ~i tdha . .
< (L!v ,a Ia verite, certes".
MENDA, sf., mentii, Dal, 128 - v. menttl.
MENG.A, sf. (pl. ment;e}, atentie, •idee; attention>, Dal, 128; Nic, 289; Fl, II, 3, 3.
- 1°. nu-dri mengit (nu are atentiune, e distrat), PLit, 542; 2°. auigl'itorll'i u-aued menga ·
al'lilrea (veghetorii n aveau gtndul aiurea), PAnt, 313; 3°. picurdrll' i. .. 'Ill-ail menga (pAstorii,
.. , t~i au gtndul, stnt atenti), AI. 1928, 120. V. mfnte 4°. - < alb. ml!ndje ,mente, ingegno, .
sen no".
:tuENI : si {ltiil {li meni (sA ~tiu ~i eu), PLit, 978; CAr, 412. FormA curentA Ia far~- ·
roti. - V. mine ~i c;eni.
1\IENT-~, sf., pl. menti, mentii, •menthe; pastille de menthe; boisson, liqueur de menthe•, .
Nic. 289. - < it. menta.
MER1 , sm., pl. merl, mAr, •pommiero, Dal, 129; PB, 638; PAnt, 459; medrile sum:·
mer! cad (merele sub meri cad). - < lat. melum, malus ,pommier".
MER 2 , sn., pl. medre, miir, <1°. pomme; 2°. pommette; 3°. scin; 4°. carotte; radis•,
Dal, 129; Nic, 290; Mih, 292; PScr, 226. - 1°: na afstu mer ar6~i1 (poftim acest mar ro~u),
PB, 3242' ; merlu sum mer cdde (marul sub miir cade), PLit, 542; 2° : u btl*e pri medrile di
(dfiJ. (o sarutA pe pometii fetei) - cf. PPar2, 44 ~i GM, 285; 3° : li lftuciJ.' medrile cu nl'sit,
PB, 25527 - v. gloc2 7°; 4°: mlc mer-dit-loc (mii.nlnc mar din pamlnt, adicii. mor~ov sau ridiche).
- La nunti, marul joacii. strii.vechlul lui rol : patru medre albe-arolie are (lambura ·am~l (patru
mere albe-ro~ii are fiamura acum), PAnt, 300; BNA, I, 128. Cf. ~i Lum, V, 11-12, 32; PB,..
etc, - Sinonim : milzd. - ln mgl. : mer ,pommier", medrd ,pomme" (PMegR, II, 93; 94 ;_.
GrS, VI, 166; CapM, 111; 187; 188).- <lat. melum, malum ,pomme".
1\IERAHUN, -nd, pl. merahun'l, -ne (grii.mosteni); amar, •amen: merahuntl s' tt" hlbit:·
guru (amarii. sa-ti fie· gura). Sinonim: amdr3 • - Cf. tc. murr-rciuand (1143, 613) ,caphopicrite".
1\IE'RA, sf. •Eimer mit eisernen Reifen•, Jb, XIII, 88 - v . meariJ..
MERDU, _sm., pl. merdzt, excrement, •excrement., Dal, 129; Nic, 290 (II considerii. neolo-
gism); Mih, 29i; CAr, 305-306; DR, X, 486 ( < tc. 111erdoud, 1148); Ph Or, II, 449. Sinonim:
cacat2 • - Cf. it. merda ~i, aci, dizn'erdu. - < lat. merda ,fiente".
1\IERiiE, 1\IERiilu~ · sf. ~i sm. •nom donne a un mulet (a un chien aussi) bigarret,
PEtim, 14; CFr, 101 (•mulet blanc•); Cfr, 102 (•mulet ch3taint) . .- < tc. merdj (1146: dans
Ja phrase herdi ue merdj ,pele-mele").
1\IERHA!\IETI, sf., pl. merhamef, clementA, •clemence• : ma11l merhameti urem nlca vedra>
aestd (numai dementi!. vrem Inca. vara asta), Trib, II, 9-12, 25. - < tc. merhamet (1147)··

1\IERll\IAG.A, 1\IERll\IANG.~, sf., pl. merimit'(n)dzl, pii.ianjen, PScr, 226; Nic. 290;
DR, II, 538- v . maramdnga. - < alb •. ml!rlmagl! ,ragno".
MEROS, sm., pl.?, parte, •part(ie)•, PArom, 205. Sinonim: parte.- < (dpo~; .. -".
MES, sm., pl. me11l, lunA, d 0 • mois - v. luna 2°; 2°, menstruation- v. arddd 6°•, Dal
129; Nic, 291; Mih, 293; PScr, 227; GrS, I, 79.-1°: tru trel, patru, tlnti me111 (tn ·trei,.
patru, cinci luni), RMac, II, 160; PAnt, 41; acNmit' ·atumfea tut me11ll'i, (rafl' i a lul (atunci.
a chemat toate lunile, fratii lui), PB, 30220; mt'ne lase meslu aestu (mtine se tncheie luna.
MESCU ' -795- METRU

.asta); 2°: l'l-vln'e meslu (i-a venit periodul), DR, I, 333. - Cf". .. mgl. mes (PMegR, II, 94;
GrS, VI, 166 ; CapM, . III, 188). - < lat. · mensls ,mois". •
MESCU, vb. III ~i II (miscul, -cut, me~tire ~i mi~tedre), me~te, •preparer et servir
un breuvage (une boisson, un cafe, un rahat etc.)'; donner un pourboire•, Dal, t29 ; Nlc,
291; Mih, 292; PEt, 32. - 1°. na miscura un ylic6 ~· ci'li un yin (ne-au cinstit (tratat) cu
·0 dulceatli ~~ cu clte un vin); 2°. me~te, scumpd, med,~te, med~te r ml'n'lle bd*e (cinste~te,
:scuinpli mireilstl, cinste~te, trateazli ~i slirutA. inlinile), Fr, I; 4, 53; PAnt, t9 - v. nivedsta;
3°. vrutd, . .. tlnde mt'ita ca s' ti miscu (iubito, ... tntinde mlna ca sli te cinstesc, sA. tc dA.-
ruiesc,) Millio,· 6; 4°. yin', b~e mt'na si-n'l ti mescu (vinA., iubito, sA.rutA. mtna ca sii. mi te
-cinstesc cu ·o monedtl), PLit, 875; · 5°. carl s' medscd ylfltl'l cu· (Iurie (cine sA cinsteascA. pe
lA.utari cu galben), PB, 3428 ; 6°. me~ti, Z6ra : tiliyra( di fa Tullcu (cinste~te, ZorA. : telegramA.
-de Ia TulicA.), Fl, II, 2, 4; PAnt, 254; 7°. 'nd venelctl nunlu me~te (nunul cinste~te un galben
venetiart), · PAnt, 304; BNA, I, 136: Ia nunti, clnd In fruntea horei danseazli ·mai ales mi-
Teasa, persoane lnrudite cu ea o orioreazA. lipind ·c u salivA pe fruntile IA.ut'arllor cite ·o monedA.
corespunziitoare situatiei ~i stlirii lor sociale. In aceastA. privint~', cf. : ,Chaque fois que les
danseuses ont fini · de danser, les spectateurs contents d'elles le~ font approcher et leur placent
des pieces d'or sur le front, les yeux et le sein'' . (Hecq, · 323); , ... Ia danseuse fait le tour
-de ·Ia salle et les spectateurs, quand ils sont satisJaits, posent sur son front, son visage en
.sueur et son con des pieces de monnaie que Ia transpiration y retient" (Deg, 192). - Sinonim :
.kirtlsiscu. - Pentru dr.' me#e: ;,toti t~i me~tea bA.uturli de veselie" (ITR, 10); ,mesclndu-i
·11i lui cu acel plihar cu car'ele au inescut ~I e1 altora" (CronM, I, 253-254); ,vin Ia masii
·cin' le me~ce? - me~ce muma lui Ion. - me~ce-Je, grA.ie~te-le" (VicC, 109). Cf. · ~i ·PPar, 40-41.
- ·< lat. mlseer·e , miscere •m~ler, ·melanger". ·
i\IESE, MESI, sf., fllrll: pl., mijloc, cmUieu, centre; milieu du corps, taille; cadet, -ette•,
'Dal: 129; Nic, 291 ; Mih; 292' ; GEl, 171. ...:. 1°; ptlldtea a tul ·din rhesea di amdre (palatul lui
din mijlocul mlirii), PB, 2a1; 2°. erdm til mise (eram Ia inijloc), PI, I, 1; 3; PAnt, '344; 3°.
.di mise flmse-apdla (a fncins de mijloc sabia), PAnt, 62; 4°. plste mise n'i-angricd '(mi se liisa
greu (slmteam greutate) peste mijlocul corpului), LP,' 73; PAnt, 273; 5°. nu '#l-u (rl'ndze
.misea (nu ~1-o mlA.die talia), PLit, 694; 6°. atfl d! mise (eel mijlociu), PB, 4128; 7°.' el pri
mesea ·~r-u nsurdt (el l~i e lnsurat cu cea mijlocie), GrB, 2, 33; BNA, III, 84 (ca adjectiv
- v. medse. - V. kentru, n'ldzd, n6lgic. - < !lia1J .. -". '
liESTE, sf., Mih, 292 - v. :
MESTRA, sf., pl. .mest~e, papuc, cmule, ·s orte de pantoufle•, Dal, 129. - t 0 • s' n'l-addrtl
mhtre ~i ptlpufd (sA.-mi facA papuci ~i ghete), Lum, V, 11-t2, 3~; 2°. bdgd mestrile n cill6r
{pone papucli In picior), Lum, III, 345; 3°. ptn' ~· pri mestee-s minduhll (plnA. ~i pe papuci
·s lnt monede de aur), Velo, 31; PAnt, 325; BNA, V, lOt - v. mitura t 0 • Sinonim: pdtlke.
- Cf. ~i gr. !da-rt (Passow, 202; 27ilO). - < tc. mest (1159) ,sorte de bottines en maroquin
sans talons qu'on porte ·avec des galoches".
ME~fr, sm., pl. me~f, fierul lat de Ia plug, csoc de Ia charrue•, Nic, 29t; PScr, 227
.( < lat. messis) ; CFr, t05; AI. t903, 61. Cu:vlntul e curent in satele aromane~ti din Zagor.
:Sinonime : inle. v6mirtl. - Cf. mgl. me~ (PMegR, II, 94). - < ?
METAL, sn., pl. metale, ,metal, •metah, Dal, 129; ;til'ic, 291. - < !JioratJ..J..ov ..-".
METI, adv., chiar, tm~me•: meti. dstd-sedrtl (cl:liar asta-searA.), Carar, 73. V. midi,
.uti. - < !J.t ·d·
METRU, sn., pl. metri, metru, •metre; mesure•, Dal, 129; .Nic, 291; PScr, 227; dodild
..melr.i di pt'ndztl (doi metri de plnzA.); nu-dre metru la be,dre (nu are mA.surA. Ia bA.ut); zbu-
rli§fe cu metru (vorbe~te cumpA.tat) - v. misdrd1• - < p.t-rpov .. -".
METUR 1 ~796- MIANEE

METUR1 , sm., pl. meturl, maturar,- •qui fait, qui vend des balais•: hil'ea a meturluf
(fiica maturarului), PB, 2541; sedra vin'e acdsd mt!turlu (seara maturarul veni acasa), PB ..
256a. - V. miturdr.
liETUR2, vb. I (miturdl, -rat~ -rare), matura, •balayero, Mih, 293. Sinonim: arnt!scu •.
- < mt!lurd.
METURA, sf., pl. mt!ture, matura, «1°. balai; 2°. barbe; 3°, sapim, Dal, 129; Nic, 291 ;.
Mih, 293; PB, 638; DR, VII, 128; CODE, 1074 ( < lat. •metula); DR, IV, 1377 ( < lat.
betul(l)a + sl. mella). - 1°: f mt!turlle podrtd (luril (~i maturile poarta galbeni), Velo, 31;.
PAnt, 325; BNA, V, 101 - v . mt!strd 3°; 2° : ll'l criscu mt!tura (i-a crescut barba), PGr, , 99;.
3° : arnim cu mt!tura (maturam cu ramura de brad) (Turyea) - dar In acest sat se zice :
scl'ndurl di brad, nu sci' ndurl di mt!turd. - < ?
METI, adv., de~i, •quoique; soih, Dal, 129; Nic~ 291 ; Mih, 293; PB, 638; Lum, I •.
119; AI. 1927, 125; CAr, 112; mt!ti cd nu puled s' (tied dltd turlie (de~i nu putea sa faca·
altfel), Lum, III, 365; mt!/i, vrutd, dol'i s' nd tom (cu toate acestea, iubita, amindoi sa ne·
Iuam, sa ne casatorim), PLit, 842 ; mt!ti, si-a~i edste t;ine (fie, ~~ a~a e bine). V. asi. -:- . < ? ·
l\IEO, mea, pl. mel, · medle, meu, ~mon, rna; mes; Ie mien, Ia mienne ; les miens, les
miennes•, Dal, 129; Nic, 289; PB, 638; PAnt, 459. - 1°. nuclu a meil si-uscd' (nucul meu
s-a uscat); 2°. oaspitl'i a mel vin'ird (oaspetii mei venira); 3°. a medla band (a mea viata),.
ArE, 25; 4°. di pdrtea·a m edla (din partea mea), ArE, 23; 5°. si-n' l ti-aduc tu cdsa-a me,dilet-
(sa mi te aduc in casa mea), PLit, 839; 6°. a medle nu vin' ird (ale melc nu au venit) -:- cf.
t dr. ,surorile meale" (BD, 73); 7°. a su(/itlul a miul (sufletului celui al meu), PB, 14815 ;.
8°. a hfl'i-meal (fiicei melc),' PB, 25532 ; 35319. 4056; 465 8 ; 4676 ; 9°. a (rdtlor a mior (fr~tilor­
mei), PB, 11118 ; 10°. a mi6r (rat (alor mei frati), Mac, 99; 1e. li ded £1. (edtilor a milor
(le-arn dat fetelor m ~le) - v. mel 5°. - Ca cnclitice, formele meil, mea, ca ~i ,tdil, ta ; -su.
-sa, In compunere cu anumite substantive de natura familiala, se declina .Ia singular, respec-
tivele substantive ramlnind invariabile Ia genitiv-daliv : a ldtd-n' lul . (v. n'ei1), a mumeal; a-
papu-lul, a mai-tal (v. tdil ~i tal); a nip6tu-sul, a cumnatd-sal (v. -su ~i -- sa). - Cf. In italiana:
mog/iama, mogliema, -ta. - V. med, meao, 'medild·, mel 5°, n 'eil. - < lat. mens ,mon, mien".
J\IEZDA, sf., tarm, Nic, 289- v . mt!jda.
MEZi(E) ·( nord),_ adv., abia, •d peine•, PScr, 227 ; mezi a~tiptu'm (abia a~tepta~am)..
Cod, 478 • V. mizie. - < alb. mezi ,a pena" .
J\IGL'EARE, sf., W, II, 262; M9EARE, sf., muiere, Nic,. 301; WTh, 316 - v. ml'eare.
J\IJI, acuz. de Ia eil, •me•, Dal, 129; Nic, 292. - 1°. si-n'l mi-avdd muntt ~· niorl (sa-mi•
ma auda munti ~i nouri), PLit, 949; PAnt, 17; 2°. du~il-me, du~il-me pt'ria n vale (rna dusei_.
dusu-m-am plna In vale), PLit, 858; 898 - cf. t dr. ,du~u-ma" (CC, 16522 ; 31511); ·3". ·ni-
a(ll'ndalul-mi (negasindu-ma), PB, 44316 - cf. t dr. ,botezu-ma" (cc, 50910); ,~titl-ma"
(CC, 4836) etc. - V. mel ~i eil 16°-20°. - < lat. me [acuz. de Ia ego).
MI2 , adv., nu, mon•, Dal, 129; mi yin' l nculea (nu veni incoace), GrB, 151 ; PA.nt ..
37. Sinonim: nu. - < !L i)(v) ,ne (pas), non".
MI3, conj., dar, •mais• : mi, cum s' nu ~tiil? (dar, cum sa nu ~tiu ?), PB, '24626 ; a, mi1.
cdma t;ine s' tradzedl cu tu(t!kea (e, dar, mai bine sa fi tras cu arma), Cal. 1911, 56; BNA•.
v, 112. - v. mea2.
M i a e, -cd, pl. Mia(l, -te •membre d'une ancienne population aroumaine- aujourd' hul•
completement slavisee -, qui habitait au nord dulac d' Ohrida ct a l'entours de Ia· bourgade·
de Dlbra (Debar)•, Lum, II, 149 - cf. Cvijic, 447-460; va lu-alas ldllu Micic (II voi liisa pe-
bietul Miac), PLit, 947; di Midtl t!$li bd~eatd (e~ti sarutata de Miaci), PLit, 948. - < '!
MIANEE, sf., pl. miant!l, cabaret, •hotellerie, auberge• : ahtdre om si-are prdllilti tu
mianee (atarc om ~i-a facut educatia Ia cabaret), AI. 1903, 44; s' adund ~· mt'ca Ia mianee
JIICMlE -797- · UIHLElliE

(se string ~i manlnca Ia cabaret), AI. 1903, 90. V. miene ~i heine, locdntd. - < tc. mel-khAne
(1255) ,cabaret".
MICAME, sf., pl. mica'n'l, maiestrie, •melodic; art, finesse•• .J\fih, 297; cu te mkdme
si-n'f ti scriil (cu cc maiestric sa mi te descriu), Bair, 67. - < tc. meqam (1206) ,ton de
musique".
MICRUSCOP, sm., pl. micruscokl, microscop, •microscope•, Dal, 129; Nic, 292. -
< !J.txpoax6ntov " -" .
Mll:ETE, sf. , pl. micef, moschce mica, •petite mosquec•, Mih, 297. Sinonim : gimle. -
< tc. mesdjld (1165) ,mosquee sans minaret".
MIDE, sm., pl. midedz, ajutor ?, •secours?, assistance ?• : li l'i ired tru mide (care ti era,
de aparare), Cod, 1128 • - Weigand transcric: mlnte (TPS!L i)vn), iar Ph Or, II, 458 transcrie
mide. V. inddte.. - < tc. meded (1140) ,secours, assistance".
MIDUL'H:J; sn., pl. midril'e, creier, •ccrvelle•, Nic, 294; REW, 5463. - V . . mdduldr
gr. !Le:aouAt ~~:
l\UDUtJA, sf., maduvli, •moelle, cervelle; avoir, fortune - v. maldilu, seil, zverca 1"•,
Nic, 294; Mih, 298. - V. madriiid. Rar: mindriild.
l\liAI, adv., chiar, •m~me•: mlM vol (chiar voi). V. meti. - < ?
l\IIENE, sf., pl. mitn'l, Mih, 298 - v. miMnd' , mihene.
l\IIENGttJ, sm., pl. miengil, hangiu, •cabaretier; aubergistc•, Mih, 298; 299. - V. me-
hell{ji.
l\IIETE, sf. : ,a face miete = a hotlirl" , Buril, 275 - v. niete.
l\UGIJSE, sf., pl. miglisl, consiliu comunal, •conscil (departcmental)•, Dal, 130. - V.
mingilize, mizill*te, mizlise.
l\UCETA, sm. (Ia singular: nom., acuz., voc. : mi~etd; gen., dat. : al mi~etd), pl. mi-
t;etean'l, imbecil, •niais, imbecile•. Sinonime: hdha, hl'edra etc. - V. min~et.
l\llrDANE, sf., pl. miyda'n'l, Joe deschis, •lieu decouvert; qui est en vue•, Dal, 130;
Mih, 299; Cod, 3822 ; nu-cire fedtil tu miyddne (nu. e fata Ia iveala), PB, 6022 ; (urlikea i~i
tu miydcine (furt!ll a ie~it Ia suprafatli) - v . pcide 6°. - V. mdlddne.
1\lfrAAL, sm., pl. miyl5al'l, migdal, •amandier., Dal, 130. - < !J.uy8cx).ov ,-".
MirAALAT, -ta, pl. miyl5aldf, -te, ca migdal~, •couleur amande• : miyl5aldfl'i-l' l ocl' i
alb~tri (ochii ei alba~tri ca de migdalli), BNA, I, 62 - cf. gr. !J.cXT~cx cX!J.uy8cxAciTcx = des yeux
[fendus) en amande". - < cX!J.uy8cx).iiTot; ,en forme d'amande".
l\lfrAALA sf., pl. m(y8ale, migdala, •amande•, Dal,130; PScr, 227; GEl, 173. Sinonim:
bademe. - < cX!J.uy8cx).ov .. -".
l\IIrAAL'EAtJ.A, sf., pl. miy8dl'ef, migdal, •amandien,. GEl, 174. - < cX!J.uy8cx).t!cx , - "
l\llriRfE, sf., mlncare glititli - v. mayirie.
l\llrLEME, sf., mlngliere, M;ih, 299- v . mihlime.
MIGIDfEl, sf., pl. migidil, . moneda turceasea, •monnaie turque•, Mih, 299. - V. migit.
MIGID{E2 , adj., pl. migidil, st acojiu, .rouge vif, ecarlate•, Mih, 299. - V. fese, megidie.
1\IIGfT, sm., pl. miglf, megidie, •monnaie de 4 fcs•, Mih, 299; scodse vt'ra cdrtu di
mi(Jlt (a scos (a cl~tigat) vreun (cam un) sfert de megidie), PB, 354 16 . - < tc. medjldlDe (1124)
,monnaie frappee par Ie sultan Abd-ul-Medjid".
1\IIHANE, sf., pl. mihd'n'l, sufloiu, •soufflet de forge•, Dal, 130; Nic, 292. - < ?
l\fiHANA' , sm., pl. mihdncidz: s' drise s' mt'ncd la mihdnd'lu lu mtncd tut dnlu (se
duse sa manlnce Ia birtul unde mlnca tot anul), Lum, III, 344. - V. :
1\IIHENE, sf., pl. mihen'l, Mih, 299- v. mianee ~i alb. mehdn i!, mehen i! ,taverna".
MIHLEME, sf., pl.?, unguent, •onguent lenitif; consolation>, PLit, 327. - V. meyteme
~i alb. mehMm ,unguento". - < tc. melhem (1222), merhem (1153) ,onguent".
MrHRISESCU -798- MIN

MIHRISESCU (mi), vb. IV (mihrisil, -sit, -sire), mic~ora· ; coco~a, tdiminuer, kleiner
werden - v. n'ic~uredzii; plier, courber, sich beugen, bend, make smaller - v. gribuescu.; si
ved si pulimsescu *a 6ipla si mihris~scu (sa vad ca sa· razboicsc ~i de-a curmezi~ul sa rna ln-
eovoi), WOl, 166; WTh, 286: - < !J.Lxpoc!vcu? ,diminuer".
MIHURE, sf., sigiliu, Mih, 299 - v. mirire.
MIJACOC, -coiid, pl. mijacol, -coiid, cadet, •cadet. (Saracu), W, II, 262: ' Sinonime:
mese 6°, nulgicdn. - V. mi~dcd.
MILANCOL{E, sf., pl. milancolll, melancolie, tm~lancolieo, Nic, 292; Mih, 300:; Trib,
I, 12, 5. - < !J.E:Aoty)(o:A(ot ,.-".
MILANE, sf., pl. mila'n'l, cerneala, tenere; malheur, infortun~; esprit., Dal, 130; Nic.
289; Mih, 300; PScr, 226; GEl, 172. - 1°. mdrea sis' '(dcd mildne (marea sa se faca cerneala),
PLit, 830 - folcloric, cf. PPar2, 16; 2°. casmetea-a med di cdtrdne §' di mildne (norocul meu
de catran ~i de cerneala = soarta mea nenorocita), PB, 38111- v. kisd ~~ mdgdr; 3°.· tu cacti
kired mild'n'lle (In de~ert pierdea cernelile cu cari l~i scria gtndurile), PB, 48928 ;4°. te si-n'l
ker mild'n'lle tora? (de ce sa-mi irosesc acum mintea ?), BatP, 62; BNA, Ill, 136. -
< !J.e:A!Xvt ,.-".
MILETE, sf., pl. milef, natiune, mation, peuple•, Dal, 130; Nic, 292; Mih, 300; miletea
armdnedscd (natiunea aromilneasca), PAnt, 144; mitetea a alt;in'llor (neamul albinilor), PB,
13831• Sinonime: yenos, glnsa, popul. - < tc: millet (1219) ,nation".
liiLiiEAN1, sf. : aro~e ca milgedna (ro~ie ca margeanul), W, II, 4 - v . mirgedne ~i alb.
melxhdne ,morena (erba)".
MILfE, sf., pl. milll, le~iil, ·~vanouissemerito, Dal, 130; Nic, 292; Mih, 300; Bair, 21,
67; Velo, 69; BNA, V, 63; l'l-cddzri mille (i-a cazut (i-a venit) le~in), PAnt, 364; mille n'l-
vin'e ~i dukll (lmi veni le~in ~i simtii), LP, 75; PAnt, 274; Bair, 141. V. amilie ~i sinonimul
ll~inl.- < bg. mUlinie ,compassion, affection".
MILfTA, sf., CN, 129- v. mil'lfd ~i sinonimul spdrgan.
MILlUNA, MILilJNE, sf., pl. milirin'l, milion, cmillion>, Dal, 130; Nic, 293; Mih, 300·;
PScr, 227; PB, 638; milirin'l lillle crescu tu surln (milloane de fiori cresc pe pamlnt lnsorit),
CalGrB, 49; BNA, IV, 27. - Cf. gr. 1.uA:Atouvt· - < it. mlllone.
MILIUNfSTRU, -rd, pl. miliuni~tri, -stre, milionar, •millionnaire•, PB, 36811.
MILU AfE, sf., pl. milu6ll, melodic, tm~lodie•, Dal, 130; Nic, 293. - < tJ.£:Acu3£« ,-".
AIILlJRA, sf., pl. milrire, rlpa, cescarpement; ravin rougel\tre et priv~ d'herbet, Dal,
130; Nic, 293; Mur, III, 142. - Ca ~i vdl'lrird: < medl + -lird.
MIL'IOR, mil'lodrd, Dal, 130; Mih, 300 - v. mil'llir, ml'lor, n'il'lOr ~i mgl. mil'lor
(PMegR, II, 94; GrS, VI, 166; CapM, III, 190); gr. tJ.t:At6pt·
MIL'fTA, sf., pl. mil'ifd, scutec, ccouche pour emmailloter les ·nourrissons•, Dal, 130
(mil' lid) ; CN, 174 ( < lat. *agnellicia). V. medl'e ~~ sinonimul sclitic. - < ?
MIL'IlJR, -lird, pl. mil'llirl, -lire, Dal, 130; CN, 104; 169 - v. mil'lor ~~ alb. · mil'llir
,3uo !-rwv xpt6~" (Hr, 245), milliar ,montone di due anni"; gr. tJ.7t:A'oup (Hris, 135).
MIMlJR, sf., functionar, FI, II, 5, 7- v. melmlir.
liiN (mi), vb. I (mindl, -ndt, -ndre), ml~ca, t1°. bouger, mouvoir; 2°. remuer, mettre
en branle•, Dal, 131; Nic, 293; Mih, 303; PScr, 227. - 1°: IOclu tut lu-aldgd ~i dit loc nu
s' mind - mlntea (tot pamlntul II cutreierA ~~ din loc nu se mi~ca - mintea), PLit, 385 ;
PAnt, 11; nu val mind (linea (frlnghia nu va mi~ca), PB, 15811; 2°: andrya s' mind cdl'i
(caii se pun lncet In mi~care), PAnt, 269; Bair, 69; minu-te di-aild (mi~ca-te (du-te) de aci)
- v . bat 3° ; mind'm pedtiflle tu vimtu (fiuturarAm batlstele In vlnt), Lum, II, 352; BNA,
IV, 105. - V. amln, sinonimul n'i~cu ~i dr. mtna. - < lat. mtnare ,chasser, pousser
evant soi".
-799- MINDfREl

IIINARE, sf., pl. mind'rl, mi~care, caction de bouger, de remuert, Dal, 131 ; Nic, 293;
Mih, 301 ; PB, 638 ; mindrea i blind (mi~carea e bunli).
IIINAREE, sf., pl. minar{l, minaret, cminareb, Mih, 301; minarila a geamiil'el edste
mullu am~lld (minaretul moscheii e foarte lnalt), Lum, II, 137; PAnt, 186. - < tc. mloare
(1226) .. -'~.
MINAT, -til, pl. mind/, -te, mi~cat, •bouge, mu•, Dal, 131.
MfNCU, sm., pl. minfi, copil, cenfantt: lal mincul a/ drac (mi\i copilul dracului),
Fl, I, 4, 6. - V. mingu ~i sinonimul fill6r.
IIINCIUNARE, sf., pl. minllund'rl, minciunare, •action de mentirt, Nic, 295; Mih, 301;
PB, 639; furtu ~· minllundre (furt ~i mintire), Lum, II, 172; PAnt, 177; BNA, III, 110. V.
minglundre.
IIINCIUNA, MINCIUNE, sf., pl. minllun'l, minciunii, •mensonge•, Nic, 295; Mill, 301 ;
PScr, 227 ( < lat. mentionem); PLit, 384; Cod, 114 b'. - 1°. minllund di ld heine (minciuni\
gogoneatii), PB, 10018; 2°. cu minlluna ngu~li, mliltu s' prl'ndzl, ma nu ~i s' fin'l (cu minciuna
miinlnci gratis dimineata, eel mult pofi sA miinlnci Ia amiazi, dar nu sA ~i cinezi), PLit, 543
- cf. : ,Cu minciuna ori prlnze~ti, ori cinezi, pe amtndouii nu le 'nchelbezi" (Hint, 106) ;
,Le mensonge fait diner, mais ne fait pas souper" (Feghali, 172); 3°. {e tricu pri afodrd di
6rbul u vidzu, mut/u l'l-gri, surdul si-aspdrl di bodfe-l'l'/ - minCluna (ce a trecut pe afarii eli
orbul o viizu, mutul ii griii (o strigA), surdul se sperie de vocea ei? - minciuna), PLit, 384
- v. LJ., III, 176 ~i PMic, art. Minciuna; 4°. tra s' nu vii dzlc minClunea (ca sA nu vii zic
minciuna), BNA, II, 26. Sinonime : laldne, psimd. - < lat. mentlo, -onem ,mensonge" (CDDE,
1136).
MINCIUNEDZ1J, vb. I (minllundl, -nat, -ndre), minti, •mentir•, Nic, 295; Mih, 301;
PB, 638; PAnt, 459; PGr, 99; nu lu-dm minclundtd (nu l-am mintit). V. aminllunidzu,
minglunidzu ~i kedtrd 3°. - < minllund.
MINCIUNILEA, adv., cu minciuni, cmensogeremenb: bdneddzd di-a-minclunilea (trA-
ie~te cu minciuni), PLit, 670.
MINtiUNOS, -nodsd, pl. minclun6~l, -nodse, mincinos, cmenteur ; mensongert, Nic, 295 ;
Mih, 301; PScr, 227; PB, 639; PAnt, 459. Sinonime: lalangiu, pseflu, psimatedr.
MINCIU~Al\IE, sf., fArA pl. - minfime ~i :
MINCIU~E, sf., pl. minllu~e, PLit, 926; 1\DNtllJ~"(J, sm., pl. minClu,l, PB, 639; DR,
II, 900 ( < lat. .minutiosus), piiduche mic - v. mingl~u.
MJNDJ\N, sn., pl. minddne, mintean, •soubreveste•, Dal, 131.. - < tc. myntan (12:l8)
,gilet ouate avec manches".
MfNDE, sf., pl. mindza, mindzl, Dal, 131; Nic, 293; DR, II, 494 (<alb. mend ,mente")
- v. minte ~i niite.
MINDER,, sn. ; MINDERE, sf., pl. minderurl ~i mindlrl, sofa fixA, •sofa de planches
fixe dans une c~ambre•, Dal, 131; Nic, 293 ;.Mih, 301; Lum, I, 59; AI. 1903, 53. V. mindlre
~i mindirll'ke. - < tc. mlnder (1231) ,matelas; sofa".
MINDESCU, vb. IV, amesteca- v. mintlscu.
MINDEZ.{, sf., pl. mindezl, tntelepciune, •sagesse•, Dal, 131. V. minleza ~i mindiminil'e.
- < alb. mi!ndi!si ,mentalita".
MINDJMEN, -mind, pl. mindimen'l, -mine, lntelept, csage, avise•, Dal, 131. - V. min-
di6s, mintimin.
MINDIMINfL'E, sf., Dal, 131 - v. mintiminil'e.
MINDIOS, -iodsd, pl. mindi6~l, -iodse, lntelept, csage, raisonnable•: Ia zbodre mindiodsti
(Ia cuvinte lnteleaptA), PAnt, 120. - V. mindu6s, minti6s.
MINDfREl, sf., Dal, 131; Nic, 294 - v. minlire.
MINDfRE 2 -800 .;_ MfNGU

MINDfRE2 , sf., sofa - v. mindere.


}IINDIREAJE, l\IINDIREAZE, sf., pl. mindirejl, mindirezurl, lnvalma~ealli, opelc-mclc,
melee•, Dal, 131 ; si-ascapu'm di-aeslll mindireaze (sa scapam de aceasta tncurcatura), Caraf,
.55. - V. mindilrirtl , mintituru.
liiNDIRLI'KE, sf., pl. mimlir l'kl w. minder; couverturc, couvre-lit., Mih, 301. v.
sl(clle.
1\IIND{T, -lri , pl. . mindi/, -le, amestecat, turburat, •cmbrouille, confus, troubh\•, Dal,
131. - V. minll/.
1\HNDifOR, -loare, pl. mindilorl, -lotire, turbulent, •qui embrouille; turbulent., Dal, 131.
1\IINDITUR..\, sf., pl. minditrirl, Dal, 131 - v. mintireclfu.
MINDfZ, sm. , pl. mindijl, inginer, •ingenieuro, Dal, 131; Lum, V, 217. - < tc. muhendis
(1254) ,-".
MINDIZLI'KE, sf., pl. mindizll'kl, inginerie, •profession d'ingenieuro, Dal, 131.
MINDUESCU (mi), vb. IV (minduil, -uit, -uire), gtndi, •penser; reflechir; songer•, Dal,
131 ; Nic, 294; Mih, 301 ; PScr, 226; PB, 639; DR, II, 538. - 1°. cl'ndu al, minduld ~· trt
mi'ne (clnd ai, glnde~te-te ~i Ia ziua de miine), PLit, 543; 2°. nu ti minduld (nu te ingtn-
dura), Fr, I, 4, 53; PAnt, 19. - < alb. mendonj ,pensare, riflettere".
1\IINDUH{E, sf., pl. minduhfl, galben, omonnaie d'or = 20 francs•, Mih, 301; PAnt;
459; minduhfl ~~ mahmudil, Velo, 54; BNA, V, 87 - v. mahmude. V. minfd, venetcd. - < ?
MINDUfRE, sf., pl. minduirl, glndire, •action de penser; pensee; anxiete, preoccupation•,
Dal, 131; Nic, 294 ; Mih, 301 ; PScr, 227; PB, 639 ;· nu stdtu mliltu pri minduire (nu a stat
mutt pe glnduri), PLit, 776; stu pri mindulre gredua (stu pe glnduri grele), LP, 106; PAnt,
271 ; Bair, 104; ti-acdfd' minduirea (te-a cuprins lngindurarea). V. mintuire.
MINDU{T, -lcl, pl. mindulf, -lc, lnglndurat, opensif; preoccupe, anxieux•, Dal, 132:
Nic, 294; Mih, 301 ; PB, 639; zbodre mindulte (cuvinte gtndite); sla $i dzl'fe mintiull (stii
l!i zice cugetat), PAnt, 301; BNA, I, 131. V. ~i trumbeld.
1\IINDUOS, -uodsd, pl. mindu6$1, -uodse, Dal, 132; Nic, 295 - v. mindimen.
1\IINDZAL'E, sf., pl. mindzd'l'l, a~chie, •copeau, eclat de bois - v. d$cl'e, gdgl; menuc
monnaic - v. l'ednumd•, Dal, 132; PB, 640 (minfdl'e); apre~u (oclu cu ndodtld mindzd'l'l
(am aprins focul cu clteva a~chii). - v. minufdl'e.
l\IINDZf0RA, sf. (pl. mindzi8re), jintita, •fromage qui, dans Ie chaudron, apres le
bouillonnement du lait, restc au dessus du petit-laib: l'ourde du Vaiaque et ie mgil!lra
du Grec epirote" (BTur, II, 235) - v. lirdd. ~ V. mizltrd; tc. mizitre (1156) ,sorte de
fromage": gr. !J.U~lj6por. ,espece de fromage frais".
1\lfNE, . pron. pers., acuz. ~i nom. singular, mine, eu, •me; je, moh, Nic, 293; Mih,
302; PScr, 227; PB, 639. - 1°. va si-u tal'lli mine pi ddo (eu am sa o tai in doull bucllti),
PLit, 942; PAnt, 30; 2°. fe pdfl'l mine, mardtlu (ce patii eu, sllrmanul), Fr, I, 10, 158; PAnt,
22; 3°. $edrpile aestu ma$1 mine mi cunod$le (~arpele acesta numai pe mine mll cunoa~tc),
PB, 91 7; 4°. Ia s' mi-acdfu $' mine (ca sll mll prindll ~i pe mine), PB, 5630; 5° a~tipldf $'
mine (a~teptati ~i pe mine), PB, 257 2 0; 6°. arucd-ti pri mine (arunca-te pe mine); 7°. fl'ni-te
di mine (tine-te de mine). - V. meni, tine, eu,- n'ia. - Pentru silaba anorganic! -ne, cf. sinel,
line , fine, precum ~i : CCons, 50; Tom, I, 137 !?i 169; Rohlfs, I, 39; HEM, p. LI; etc. ~i
PLir, 469. - < lat. · *mene.
1\IINEfJ, sn., pl. minee, mineiu, •livre d 'offices pour les saints du mois•, Dal, 132; Nic,
291; GEl, 172. - < !J.l)VOf.LOV , - " .
M{NGU, sm., pl. mlndzi - v. mincu - , Gr.S, III , 266; erdm nica mingu $i nvifdm la
sculie (cram !nell copil ~i tnvlltam Ia ~coaia), Fl, II, 1, 4. - Cf. ~i .gr. !J.lyyoc;; ,poulain"
(Hoeg, II, 118), provenit din aromanii. - < ?
-801- 1\JfNTE

1\UNVET, -ld, pl. minr;et, -ell!, domol, •paisiblc, lenb, Mih, 302. V. mir;eld. - < ? .
liiNVINA AA, sf., pl. minr;ina'dz, pata, •tache• : dzt'nd (t'rd minr;inaM (zlna fara pri-
hanii = fee immaculee), PLit, 233. v. darned. - < , ?
liiNCJINE, sm., pl. minr;int!dz, menghinea, •pressoir, etau•, Dal, .132; Nic, 289. - < tc.
mengutlne (1238) .. - " < it. macchina.
liiN«;IU$E, sf.; MIN«;IU$U, sm., pl. mim;Uz~e ~i minr;lu~l., cerccl, •boucle (pendant)
d 'oreille; lys des vallees, convallaria majalis, margaritar), Dal, 132; Mih, 302; PScr, 227;
CN, 165; Fr, II, 239. - · 1°. . s' nd (aca neale ~i mint;lu~e (sa ne faca inele ~i cercei), PLit,
924; 2°. te r;lurdd'n'l ~~ te mint;lu~e (ce de colane ~i ce de cercei), PAnt, 297; BNA, I, 126;
3°.' dol minr;lu~l di teard la urecl'i (doi cercei de ceara Ia urechi), Lum, V, 11-12, 32; 4°. min·
c;lu~ea easle 'na (loare (clopotelul (margaritarul, floarea turcului) e o floare). - V. mdm;lu~u ,
sinonimele tirtel'lil, veare, mgl. minr;lu~d, minr;i~ (GrS, VI, 167; CapM, III, 190) ~i bg. mingusi
,boucles d'oreilles". - < tc. mengulo6ch (1238) ,pendant d'oreilles".
1\UNGICOT, sn., pl. mingicoale ~i mingicoturl •· .. ? . .. •: bdgd capele ~i mingicolurl
slrimle (pun palarii ~i. .. lnguste), Cal. 1912, 48. - < ?
MINGILfZE, sf., pl. mingilizl- v. miglise - , Dal, 132; Mih, 299; 300; mingilizea
n'l'-aduna (lmi convoca consiliul), PAnt, 132. - < tc. medjllss (1123) ,conseil, tribunal" .
liiNGIUNA.l\IE, sf., fara pl., minciuni multe, •beaucoup de mensonges•, Dal, 132.
liiNGIUNARE, sf., .Dal, 132 - v. minClunare.
liiNGIUNAT, -ld, pl. minglund/; -le, •qui est menti, qui est trompe•, Dal, 132.
MINGIUNA, MINGIUNEDZU, MINGIUNOS, Dal, 132- v. minClunii, minclunedzu,
mini!lunos.
MINGIU$ARE, sf., pl. minglu~erl, •action de devenir pouilleux, d'avoir ·ou de se remplir
de petits poux•, Dal, 132. V. mbiducl'eare.
MINGIU$AT, -ld, pl. min(jlu~d/, -le, plin de piiduchi, $qui a de petits poux•, Dal, 132.
- < minglu~u.
liiNGIU!jiOL.\, sf. , pl. minglu~ole, pingea, •demi-semclle.: a fdruhllor ld lricUl min(jlu~ole
(opincilor le-arn pus pingele). Sinonime: bdld3 , petuma. - V. mi~u~ol'e, ~ole (~i tc. pendje,
mendje).
MINGIU$0, sm., pl. minglu~l, paduchel, •petit potu, Dal, 132. V. miniflu~u, mintime.
- < ?
1\UNINVfTA, sf., pl. mininr;ile, meningita, •meningite•, Dal, 132.- <J:L7)Vtyyi:Tic; ,.-" .
liiNIPSESCU, vb. IV (minipsil, •sit, -sire), cobi?, meni?, •presager malheur 'l• : pruxinltl' i
l-minipsea ~~ moa#le 1-mayipsea (petitorii li cobeau ( ?) ~i babele ll vrajeau), PenB, VI, 26.
V. mandipsescu. - < (J:Lweuw) < vsl. milnitl ,memorare".
MINIPSfHE, sf., pl. minipsirl, cobire'l, •ensorcellement'l• : di ahl'nle ama'l ~i minipsirl
(de atltea vraji ~i farmece ?), PenB, VI, 26.
i\DNTATOR, sn., pl. minldtoare, bat ca un facalet, •baton avec Iequel on 'm4!1e le lait
pendant qu'il bouille dans le chaudrom, GrS, IV, 379. Sinonim: spateadza2 • - V. minlilor.
llfNTE, sf., pl. min/d, min/t (PEtudes, 18: minli e eronat), minte, •1°. intelligence,
esprit, raison; 2°. pensee, intention; 3°. opinion, conseil; 4°. attention, garde; 5°. devenir sage,
prudent; ,comprendre; 6°. etre sans avem, Mih, 302; PScr, 227; PB, 1941. - 1°: IOclu lul
lu-alagd ~i dil loc nu s' mind - minlea, PLit, 385 - v. min 1°; minlea adute tin'ie, icunumia
av!)are (mintea aduce onoare, economia aduce avere), RomP, II, 26 (76), 3; minlea nu sla tu
mu.$!lleata (mintea nu staIn frumusete), PLit, 544; minle mul'iredsca (minte de femeie); minle
$CUrld (minte scurta) - cf. Introducer e, § 33, p. 39 ~i alb. ,ment shklirt ~r"; 2°: l'l-
imm'i minlea lu l'l-u dorlu (glndul li umbla unde li e dorul), PLit, 544 ; Fl(lul, $' celnic, Ia
cilrbUn'l va-l'l hlbd minlea (tiganul, chiar celnic sd fie, Ia carbuni li va fi gl~dul), PAnt, 8;

I>l - c. 531 - Tache P a p a h a g 1. Dlcfionarul dia!ectului arom4n


MINTESCU -802- MINTITOR

el nu-~l lod mlntea di pri CoUll (el nu-~i lua g!ndul (privirea) de Ia Coleti), GrB, 97; lte t'
tredte prit mlnte (orice lti trece prin glnd), PB, 6813; ca nu-dre mlnte blind (cam nu are glnd
bun), Bat, 29; s' nu l'l-u todrnd mlntea tivd fedte (sa nu-i tntoarcil gtndul (sa nu-l zlipiiceasca)
niscai fete), PB, 81 ; 3°: ell t6tuna tul di mintea aistd (totdeauna eu am fost de parerea asta),
C~c, 24; nu-n'l dal 'nil mlnte tis' fac? (nu-mi dai o parere (un sfat) ce anume sa fac?), PB,
39628 ; om cu dodi'ul, mlntt (om cu d'o ua pareri), PLit, 694; mlntea aestd s' u ttn'l ,tine (parerea
(gtndul) asta sa o pllstrezi tu), PGr, 100; ahlurslrd und cu alantd si-11l da mlnftle (una cu
alta au lnceput sa-~i dea (comunlce) parerile), CalGrB, 37; BNA, IV, 115; '$1-deddird mlnttle
(se sfatuira tntre ei), PB, 4781; 4°: al-It mlntea (aibi-ti mintea, fii atent) - cf. it. ,haver mente
a fatti suoi" (Pescetti, 90 v); bdgd-1 mlntea lilne (fii foarte atent), PB, 468' - v. mengd, pedna
3°; 5o: fitl6rlu acd/d' s' dipund mlnte (copilul lncepu sa devie cu minte) - v. dipun 3°; ca
mlntea, vahl, nu-n'l tdl'e (ell, poate, nu rna tale capul), Lum, II, 242; BNA, Ill, 50 - v.
tal'lu 4°; 6°: ·~l-lo mlntea ~i fudzl di-aild (~i-a luat glndul (s-a prostit) ~~ a plecat de aci),
PLit, 9; ·~l-lo mlntea Ia Clodre ~i l' l-u deade nup6i nclo (~i-a pus mintea In picioare ~~ a apu-
cat-o lnapoi lncolo, a pornit lntr-o doara, a apucat razna), PB, 22181 ; 26838 ; nu-l'l angreaca
mlntea (mintea nu li e povara = e u~uratic, -a) - v. li$6r1 ; edste lodt di mlnle (e luat (atins)
Ia mintc, e fara capatli, e lovit cu leuca), PGr, 100. - V. mlnde ~i dit, fiklre. - < lat. mens,
menlem ,faculte intellectuelle".
MINTESCU (mi) , vb. IV (mintlf, -til, -tire), amesteca; turbura, •meier; troubler, causer
du desarroi; ahurir; attiser•, Nic, 294; Mih, 302; PScr, 227; CEI, 72. - 1°. el nu s' minlea
(el nu se amesteca), PB, 4021; 2°. s' mintird dpile (apele se turburara), PLit, 802; PAnt, 91;
3°. n ' l-si mintea~te lnima (am crampe stomacale, lmi vine sa vars), Dal, 131; 4°. mdcd l'l-
minte~ti, va I' amputd (dacll li scormone~ti, o sa-ti puta), PLit, 543; 5°. aldsat-lu, nu-l minlil
(lasati-1, nu-l zapaciti), BatP, 61; 6°. ma~l di cdrte ca s' minted (numai din carte ctnd citea
se cam zapacea), BatP, 62; BNA, III, 136; 7°. mintindalul unodrd jdrlu cu un tdClune (ras-
colind odata jilratecul cu un tllciune), PAnt, 310. - V. amedstic, lurbur, hurhutescu. - < vsl.
mf.ltitl ,turbare".
MfNTEZA, sf. : dre minte ~i mintezd (are minte ~~ minte ascutita), PGr, 101 - v. min-
dezd.
~IINTI~IEN, -end, Nic, 294; Mih, 302; PScr, 227 ( < mlnle +
!J.tvoc;); PB, 640 ; min-
timtina fedtu (intelcapta fata), PLit, 776 - v. mindimen.
1\IINTIMIN{L'E, sf. (pl. mintiminll'e), prudenta, •sagcsse, pr udence•, Dal, 132; di (rica
~· di mulla mintiminll'e (de teamii ~~ de multa prudenta), Cal. 1912, 48. - < mintimin +
-il'e.
~UNTIOS, -iodsu , pl. minti6~l, -ioase: mi-aldvda minli6slu (ma Jauda mintosul), PGr,
102 - v. mindius.
MINTIRE, sf. , pl. mintlrl, amestecare, •action de meier, de troublen, Mih, 302.
1\IINTIREAJE, sf. - v. mindiredje - •meh!e, trouble ; soulevemenb, Milt, · 303 ; PB,
640; GEl, 72; s' fedte und mintiredje gredua (se facu o lnvalma~eala grea), GrB, 225; PAnt,
230; BNA, IV, 148; atel'l te adusird mintiredjea (acei ce au adus rascoala), Lum, II, 348;
BNA, IV, 97. - V. :
l\IINTIREATA, sf., pl. mintiret(url}, rascoalii, •trouble; soulevemenb, Mih, 302; Cod,
v, 212. - v. minlitura ~~:
l\IINTfT, -ld, pl. mintl/, -te, Nic, 294; PB, 640; cind terlu ecisti a#, mintll (clnd cerul
e a~a, turbure), GrB, 3, 7; BNA, I, 98; dpa minlita cuclube adute (apa turbure bu~teni aduce),
PLit, 425 - v. aldtlt; lume mintltd (lume turbure, rava~ita), GrB, 223; PAnt, 228; BNA, IV,
145. - V. mindlt ~i sinonimul turbure.
MINTITOR, -lodre, pl. mintit6rl, -todre, Nic, 294 - v. mindit6r, mintdl6r ~i:
l\IINTITURA -803- IUR

1\UNTITURA, sf., pl. minlilurl, amestecatura, ¢melee, confusion; anarchic, revolution.,


Nic, 294; Mih, 303; PB, 640; tu aesta mintitura (In aceasta lnvalma~eala), PAnt, 281; Bair,
123. - V. minliseu.
liiNTUESCU (mi), vb. IV, PScr, 227; PB, 640; mi mintueseu te s' (ae (rna glndesc
ce sa fac), Fl, I, 1, 3; PAnt, 343; dzttea el mintuind (zicea el glndind), ArE; 38 - v . min-
dw!seu.
liiNTU{RE, sf. , gindire, PAnt, 459- v. mindulre.
liiNTAL'E, sf., PB, 640 - v. mindzal'e ~i ~ea'rpa.
ldNTA, sf., pl. mlnfa, galben, tmonnaie d'or autrichienne•, Dal, 132; Mih, 302; W ,
II, 220; Lum, III, ,326; mlnta nyilicloase (galbeni stralucitori), CalGrB, 67; yin~il n' ll'e di
roinfd lea galbine (20 de mii de monede de aur sau galbeni), CBiog, 12. V. dablocind etc. - <
germ. l'lnnze ,monnaie".
MINTfME, sf., fara pl., paducherie, •vermine (de petits poux), quantite de lente•, Mih.
302; PB, 640 ; Fr, I , 189. V. amin~u$i/d , minclu~cime ~i minutcime.
:\IINUT1 , sn., pl. minute, PB, 640; PAnt, 313 - v. minritd.
lliNUT2 , -lil, pl. minuf, -le, marunt, •menu, petit; mince•, Dal, 132; Nic, 293 ; Mih,
303 ; PAnt, 460. - 1°. -tire (umeal'e minritd (are familie marunta = are copii mici), PenB, II,
276; 2°. nu-cim minut eu mine (nu am bani marunti Ia mine), PB, 8214; 3°. u-al minritd kealea
(pielea o ai subtire); 4°. edste om minrit (e om subtire, fin); 5°. s' vil fillet cipa minritd di pri
punte (sa va faceti apa subtire (sa urinati) de pe punte), PB, 4472 3 - v. tipd 3°. Sinonim:
subfl' re. - cr. mgl. minril (GrS, VI, 167; CapM, III, 191). - <lat. mlnutus ,petit, menu" .
MINUTAR, sn., pl. minutcire, minutar, •aiguille d'une montre qui marque les minutes•.
Q al, 133; Nic, 293 (II considera dacoromanism - ~i are dreptate).
liiNUTARE, sf., pl. minutd'rl, subtiere, •action d'amincir; amincissemenh, Dal, 133.
V. zminutare.
lfiNUTAT, -ld, pl. minuldf, -te, subtiat, •aminci;, Dal, 133.
lfiNUTA, sf. , pl. minute, minut, •instant, clin d'oeih, Dal, 132 ; Mih, 303 ; Cod, 124';
una minrilii lu-ti(l'i aiM (o clipa II gase~ti aci), GrB, 223; PAnt, 227 ; BNA, IV, 144; armase
mocirla tu-ateci minrilil (a ramas moarta In minutul acela), PB, 7411. Sinonim: stie. V. minul1 .
- < it. mlnuto.
MINUTEDZtJ (mi), vb. I (minutdl, -tal, -tare}, subtia, •amincir; affiner; appauvrir
- v. (luhipseseu•, Dal, 133; Nic, 293; hlrlu s' minuteadza (firul, ata se subtiaza); ved ed
minutat ea multu (vad ca v-ati subtiat (ati siiracit) cam mult). V. minutd'seu, zminut. - < lat.
*minutare.
liiNUTAL' E, sf. , pl. minuta'l'l, a~chie ; mi'l.runti~, •eclat de bois'- v. mindzal'e; entrailles
- v. l 'eanuma; menue monnaie- v . minul2 2°•, Dal, 132; Mih, 303 ; PB, 640; pocli1 di-asime
$i . alte minufd'l'l (urcior de argint ~i alte marunti~uri), Lum, III, 379. - V. ~i minfcil'e ~i
y inomate. - CODE, 1061 ; < lat. *minutlalla.
MINUTAJ\IE, sf., pl. minufa'n'l, marunti~uri, •choses menues, fines•, Dal, 132; Mih,
303 ; CODE, 1062 ( < lat. •minuliamen). - < minril2 •
liiNUTA' SCU, vb. IV (minutl' l, -tl't, -lt're) - v . minutedzi1 ~i t dr. mdrunta ( < lat.
*minutiare, CODE, 1064).
liiNUTI'RE, sf.; MINUTl'T, -Ia, Dal, 133_- v. minutdre, minulat.
liiR, sn., pl. mlrurl, mir, «ie saint chreme - v. n'ir'; morve - v. mlxd•, Dal, 133 ;
Nic, 333 ; GrS, II, 398-399; GEl, 172. - 1°. mir di odsile a tale (mir din oasele tale), Lum,
IV, 310; 2°. ea s' mocird - mir di odsile a lul (de va muri - mir din oasele lui), GrB, 94;
3°. mir $i Oimn'edmd di odsile a lul (mir ~i tamiie din oasele lui), Lum, V, 128; 4°. di-a lor
os si s' (tied mir! (din allor os sa ~e facil. mir 1), BNA, II, 78; 5°. nu u -di1 tu · ar$lne cd va ld
IIIRACI.I -804- MIRIAM.

l'edl mirlu f va ld u dal tu ndre (nu o au de rls (nu Ii-i ru~ine) eli. le vei lua mirul (mucii
de Ia nas) ~i eli. le vei da-o In nas), Fl, I, 3, 6 - < (LUpov ,le saint chreme".
MIRACLI', -lodn'e, pl. mirqclddz, -lodn'e, doritor, td~sireux, amateur., Mih, 303; AI.
1901-1902, 96; jon'l di Gopql, micaclddz (tineri din Gope~i, pasionati), Velo, 37; BNA, V,
77. V. mirdke. - < tc. meraqly (1145) ,inquiet; amateur".
MIRACUNE, sf., pl. mirdcun'l, cute, •pierre a aiguisen, Dal, 133; 'nd kedtrd(mirticuni)
(o piatrli. cute), PB, 481 • - Cf. gr. cix6v7J .• -·•:-·
IIIRAKE, sf., pl. mirii'kl, pasiune; regret, •d~sir ardent; inqui~tude; regreb, Dal, 133;
Nic, 295; Mih, 303; ArE, 26. - 1°. n'l-adufe mQ~l mirdke (lmi aduce numai dorintli. grea),
PAnt, 15; 2°. ma ~ided tot cu mirdke (ci stli.tea mereu cu dorintli. apasli.toare), Velo, 10; PAnt,
320; BNA, V, 96; 3°. ·~r-arcd' mirdkea pi nd'su (~i-a aruncat (~i-a pus) iubirea In el), PB,
2378; 4°. mird'kl! (regrete !), Fl, I, 5, 6; BNA, II, 6; BNA, II, 90; 5°. aestd n'l-u mirdkea
(aceasta mi-i rcgretul), LP, 178; BNA, II, 18. - < tc. mernq (1144) ,inquietude; plaisir
d'amateur".
MIRALAIO, sm., pl. miraldl - v. amiraldlil.- < tc. mlr-alal (1255) ,colonel".
IIIRA~IGf, -glodn'e, pl. mira~igeddz, -glodn'e, mo~tcnitor, •Mritiert: cdre ird mirQ~igl
alii Avrdm? (cine era mo~tenitor allui Avram ?), Cod, 72 b1o. Sinonim: clirunom.- V. mirdze.
l\IIRAT, -td ·~tonn~•. ArE, 17 ~i 24 (forma savantli.: <dr. mirat)- v. n'irdt.
i\DRAZE, sf., pl. mird'zl, mo~tenire, •heritage•, Dal, 133; Nic, 295; Mih, 304; Lum,
I, 72; l'l-cddzu und mirdze (i-a pleat o mo~tenire), Lum, IV, 63. V. mira~igi ~~ sinonimul
clirunumie. - < tc. myras (1255) ,.-".
MfRA, sf., pl. mire, soarta, ursitli., •sort, destim, Dal, 133; Nic, Z99; Mih, 303; GEl,
172; Lum, I, 6 (mne des trois f~es qui pr~sident a Ia nafssance•, ursitoare).- 1". nol him
mirile (noi slntem ursitoarele), PB, 32910; 2°. vulturll'i ma ·~l-pll'ngu mira (vulturii ci-~i piing
soarta), Lum, I, 193; :~o. cum di mira nu nd-aldsd ... ,? (cum de soarta nu ne Iasli. ... ?), Lum,
II, 152; PAnt, 172; BNA, II, 46.-V. n'irii ~i sinonimele fdtdzd, scridtd, sodrte. - < (LOi:poc

i\IIRARESCU, -reused PAnt, 54 - v. amird~escu.


i\IIRDZEANE, sf. : n'l-adundl tu xedne bdir di mirdzedne (In strainli.tate mi-am ·cules
salb:l de mli.rgeanuri), Bair, 29 - v. mirgedne, milgednii.
MIRE, sm., pl. miredz, islaz, •(endroit riche en) pll.turagc•, Dal, 133; CN, 101 ; RF, II,
280-282 ( < vsl. mirii ,mundus"); PEtim, 14; PMo~, 31; mire trl cal'l (islaz pentru cai). ~ <
tc. mer'A (1150) ,paturage".
mnriULOr, muriULOitJ, sn., pl. mirylulodye, mirylulotile, bocet, •complainte, my-
riologue, lamentatiom, Dal, 133; Nic, 299 ; PB, 641 ; GEl, 172; cu pllng f cu mirylulodle
(cu pltnset ~~ cu bocete), PAnt, 155; BNA, II• 2. Sinonim: bodfil. - < !J.UpoA6yt .. -".
mnriULUXESCU, vb. IV (miryluluxil, -xlt, -xfre), boci, •chanter une complainte;
pleurert, Dal, 133 ; Nic, 299; GEl, 172. V. mirulyisescu ~~ sinonimele bufescu, zt;ilescu. "-- <
· !J.upo:Aoyw .. -".
MIRriULUXfRE, sf., pl. miryluluxiel, bocire, •action de (se) lamentcr•, ·oal, 133;
Lum, I, 12.
l\IIRriULUXfT, -ld, pl. miryluluxif, -te, bocit, <<qui a ~t~ lament~•.
i\IIRGEANE, sf., pl. mirgen'l, mli.rgean, •coraih, Dal, 133; Mih, 304; ar6~e dz mirgednea
(ro~ii ca mllrgeanul), PAnt, 307. V. mirdzedne. - < tc. mcrdJiln (1146) .. -".
i\IIRGlNOS, -nodsd, pl. mirgino~l, -nodse, ca mli.rgean, •com me Ie · coraih, Dal, 133;
. Fr, I, 75.
MIRIAAi\, Sf., pl. mirid&, miriadli, •grand nombre, myriade•, GEl, 172. V. miriil.- <
(LUpLci3oc, (.LUpLCX~ .. -".
IIIRfl: -805- HIRMfNTU

MIRfC, liiRfl:I(J, sm., pl. mirlfl, mirtcl, mar mic, •petit pommier•, Dal, 133; Umnuf
atel tndreptul di cdre ll leagd mirtclul este pdrintile led dascalu tri (icl6r (lemnul eel drept,
de care e legat micul mar-arbore, pentru copil este parintele sau lnvatatorul), C~c, 38. V..
mirri$il. - <mer1 •
HIRfnz(J, sn. - v. amiridzill.
HIRIHANG1, sf., PScr, 227 - v. mirumdgd, gr. tJ.otp(Liiyyot (Boga, I, 228).
MIRIMETE, sf., pl. mirimef, meremet, m\paration, raccommodage•, Dal, 129; 133;:
Nic, 290; Mih, 304 ; Cal. 1911, 97. - < tc. meramet (1145) .. -".
MIRIMITISESCU~ vb. IV (mirimitisll, -sit, -sire}, meremetisi, m\parer, raccommoder
sommairement•, Mih, 304. V. mirimifescu. - < !J.EPE!J.E:TL~w .. - " < tc.
MIRIMITISfRE, sf., pl. mirimitisirl, meremetisire, •action de reparer•, Mih, 304.
MIRIMITI~(T, ~ta, pl. mirmitislf, -te •raccommode, ravaude, rapiece• : cdsl mirimitisile
(case reparate).
MIRIMITESCU, MIRil\IITfRE, MIRIMITfT, Dal, 133; Nic, 290 - v. mirimitisescu,
mirimitisire, mirimitisll.
MIRINDARE, sf., pl. mirindd'rl, gustare de chindie, •action de manger vers 16-17 h . de Ia
journee•, Dal, 1S3 ; ~lih, 304,.
MIRINDAT, -td, pl. mirinddf, -te •qui a mange vers 16-17 h. de Ia journee•, Dal, 133;
Mih, 304; vfn'im mirindcil .<veniram dupa ce am mlncat pe Ia chindie). - V. mtcat.
MIRfNDE, sf., fara pl., merinde; chindie, •provision de bouche; partie de Ia journee
d'entre 4 et 5 heures de l'apres-midh, Dal, 133; Nic, 290; Mih, 304; PScr, 226. - 1°. mirinde
I' al culdc, di gri~ (merinde lti ai colac de grlu), PAnt, 161 (~i 441 : grtil); 2°. va-n'l curn' i
mirindea? (o sa-mi curmi (suprimi) merindea, venitul ?), PLit, 546 - v. scarkescu 2°; 3°. ca'trd
mirlnde odrd (spre ora de chindie), PB, 12833; 4°. dupli prt'ndzu, ca tra mirlnde (dupa prlnz,
pe Ia chindie), ' PB, 34712; PAnt, 256; 5°. vln'i mirindea (a sosit ora chindiei). - Cf. mgl.
mirlndi (PMegR, 11.. 95; GrS, VI, 167 ; CapM, III, 191).- < lat. merenda ,repas de midi".
MIRIND~DZfJ, ·:MrRfNDU, vb. I (inirinddl, -ddt, -dare), a mlnca pe Ia chindie, tgoftter,
manger vers 16-17 heurest, Mih, 304; Dal, 133; Nic, 290; ctnd vred ~elida si mirlndd (clnd
era sa se a~eze ca sa manlnce pe Ia chindie)', BNA, Il, 74; '~l-mirindd' (umeal'ea (a dat de
mlncat copiilor pe Ia chindie), Fl, I, 1,' 14; mirindaf f trddzil cdle (mlncati de chindie ~i
porniti Ia drum). - Cf. mgl. mirlnd (GrS, VI, 167; CapM, III, 191). - < lat. merendare
,diner".
l\IIRINli.E(T, sm., pl. miringel, naramz, •bigaradien: fadzl i miringel (fagi sau naramzi),
Pe11B, VI, 98. - V, ,niran§lu • ..
MIRffJ, sn., pl. mil'il, miriada, omyriade• : arupse s' yind uri mir{il di print (porni na-
:valnic sa vina o miriada de pr.inti), Fl, II, 5, 9. - V. miriaod. - < !J.Upuic; .. - ". .
MIRIZl\IAA.:{, sf., pl. mirizmli'dz, mirodenii, •plantes potageres•, v. mikidunf$il, md-
ral'lil : ki(tedzl' i vor miri~lllli'dz (chiftelele cer vcrdeturi de arom~, mirodenii). - < !J.Upto-(Lii3oc
< (L UflLO'(LIX• . . ..
MIRKEZE, sf., pl. mirkt!zl, gar~izoana~ •centre administratif; garnison•.- < tc. merkez
(1151) ,.-".
MIRMER, sn., pl. mirmere, marmora; margea colorata, •marbre - v. marmurd; verre
arrondi a couches ou a filons de diverses couleurs - v . culubac•, Mih, 304. - '1.0 • und ploace
dimimer (o placa de marmora), Cod, 112 bU; 2°. oCl'i fe lufescu, cl'ndu sunlu mir'inere (ochi
ce stralucesc, parca sint margele colorate), AI. 1928, 120; 3°. aglucaf-vd cu mirmerili (jucati-va
cu margelele). - < tc. · mermer (1152) ,marbre; toile fine tres blanche.
MIRMfNTU; liiRl\lfT, Nic, 281; mirmlnfil'l a n6$lri (mormlnturile noastre), Cod, 4112
- v. mtrml(n}lu. - Pentru disparitia lui -n- In mirmll, cf. firmit (forma tot nordica):
MIRUAAT -806- lUISIMERE

lllRUAAT, -Ui, pl. miruli(if, -le, odorant,- •odorant., Nic, 333; GrS, VI, 385. - <
tJ.upo8ii-ro~ , -".
MIRUArEA.frl, sf., pl. miruli_yel, miros, •odeur•, Nlc, 333; GrS, VI, 385. V. n'lririzmti.
< tJ.Upw8r.tX ,-".
MIRULriSESCU, vb. IV, PB, 641 - v . miryluluxescu.
!IIRUL6rlfr, sn., PAnt , 460 - v. miryluloy.
lURUMAGA, sf., Mih, 305 - v. maramangti.
MIRUllfN'E, sf. pl., des premiers 12 jours du mois d'aoQ.t representant cbacun les
douze mois a venin, GEl, 172; PLit, 415 ; PFolk, 35; tu A'oyustu s' oed mirumln'ile (In
august se vede calendarul lunilor : cum vor fi primele 12 zile ille lui august, a~a vor fi cele
12 Iuni viitoare lnceplnd cu august), PLit, 432. V. murmin'e. - < lJtJ.&potJ.-/jVLIJt ,date".
' MIRUNfC, sn., pl. miruni(e (gramosteni), salbll., •collier de monnaies que Ies femmes
portent sur leur fez, sur leur coiffure, soit devant, soit derriere•. V. murunic. - < 1
MIRUSESCU (mi), vb. IV (mirusil, -sit, -sire}, mir.lii, · coindre de chr~met, GEl, 172
- v. hrisusescu 2°. - < tJ.up6vw .. -".
MIRUSfT, -til, pl. miruslf, -te, miruit, .oint de chr~met, PLit, 238; cd-l pdlidzatti, cd-l
mirusilti (cll.ci e botezatll., cll.ci e miruitll.), Lum, II, 344. - V. n'irusit.
MIRU"fr, sn., pl. miru11e, mll.r-fruct mic, •petite pomme•, Dal, 134. V. miric. - < mer1 •
liiSALE, sf., pl. misti'l'l, fatll. de masa, mappe; table ; aum~ne (grll.mosteni)•, Dal,
134; Nic, 295 ; Mih, 305; PScr, 227 ( < lat. mensalis?); Gram, 276; GEl, 172. -' 1°~ tlmsirti
misalea (au lntins fata de m!lsll.), Cal. 1911, 175; 2°. .misa'l'lle oor ltfie (fetele de masll. trebuie
sa fie spll.late) ; 3°. drafll'i ... rtimasira pi misale (dracii. .. au rll.mas pe masll.), PB, 4797. -
v. measti. - Cf. gr. (J.ta!XJ..(J..)L• alb. mestille ·,tavola da pranzo; banchetto".
liiSANDRl, sf., pl. misti'ndri ~i misti'ndzrt, garderobii In pcrete, cgrand placard, a~­
moire dans le mur., Dal, 134; Nic, 295 ; Mih, 282; vilendztle li flnem tu mistindra (velintelc
le tinem In dulapul-garderobll.). -Cf. gr. tJ.OOOcXVTPIJt• alb. musi'ndri ,guardaroba". - < tc.
muu~andra (12!6) ,grande armoire en charpente, placard tres profond, qu'occupe l'une des
faces de Ia chambre et oil l'on met des matelas etc.".
liiSlREAfrA, sf., pl. mistirel, rari~te, •endroit qui est entre deux champs ensemences
et qui n'est pas laboure; clairiere•, Mur, III, 148; GrS, VI, 385; BNA, II, xvl ; pril surinurl
$' mistirel (prin locuri lnsorite ~i rari~ti), Cal. 1911, 51 i BNA, II, 52. - V. 67etir1u. - Cf. ~~
alb. misare ,Halbbrachfeld" (GM, 281 : < (lj) (ltaxpr.tf).
MfSCA, sf., pl. miski, curcll., •dinde•, Dal, 134; Nic, 296; Mih, 305; Gram, 276; CEI,
72; PB, 641; PB, 1761 7 (pl. mi$ki). V. mfscul ~i misircii.- Cf. ~i alb. miski ,gallo d'India".
MfSCUl, sm. , pl. miski, curcan, •dindon•, Dal, 135; Mih, 305; CEI, 72. - V. mislrcu
~i curcu, hurhon'ltl, pilictin 2°.

ldSCU2, sm., pl.?, mosc, •odeur, parfum•, Mih, 305; AI. 1903, 27; Lum, V, 176; c..-,c,
20 - v. pdcuz. - V. mi$klu ~i moscu. - Cf. ~i alb. misk. - < tc. JBlsk (1167) ,muse" .
MISCUT, -Ia, pl. miscu(, -le, cinstit, •regale•, Dal, 135; Nic, 296; fum miscut cu cl'ti
un yin (furll.m tratati cu cite un vin). - V. mij~ledre.
MISfcl, sf., pl. misi(e, masll. mica, •petite table•, AI. 1903, 54. - < medsa.
i\IISfAl, sf. , pl. misidz- v. miisiM, n'isiM -, BatN, 47; Kats, I, 81 ; PenB, VI, 133 ;
V III, 49. - < tJ.OOel8LIJt ,traits d e visage".
i\IISIMERE, sf., pl. misimerl, siestll., «Sieste qu'on fait d'ordinaire vers midi dans les
pays chauds•: ,J'avais coutume ... de me rcposer, pour faire Ia inh'idienne a l'ombre .. . " ,
PHist, I, 29. - < ~tJ.wu ,moitie" + lj(lip!Jt ,jour".
JOSfRCU -807- MISUH6RE

lUSfRCU, JUSfRd, sm. 'ii sf., pl. misirfi, mislrte, curcan, curca, .• dindon, dindeo,
Dal, 135; Nic, 295; Mih, 305; PB, 641; PLit, 796; CEI, 72. V. mlscu 1 , mlsca. - < bg. mlslrka
,.din de".
lUSfRE, sf., pl. mislrl, ora'i, •ville•: hoare .. . fe (afea una mislre (sate ... cari faceau
(erau cit) un ora'i), BNA, II, 74. Sinonime: casaba', p6li, pulitle. - < te. myeyr (1178) ,grande-
ville".
:MISIROC, sm., pl. misirotl- v. mislrcu -, CEI, 73. -cr. alb. misirok. - < bg. mlsl-
rek6 ,dindon".
MISfT, sm., pl. mislf, misit, •mediateur, entremetteur; courtier., Dal, 135; Nic, 296;
Mih, 305; GEl, 173.- < !WJh7J<; ,-".
liiSITfE, sf., pl. misitil, misitie, •mediation; courtaget, Dal, 135; Mih, 305; GEl, 173.
- < !LtGL'rdiX .. -".
liiSKfir, -ie, pl. miskU, parfumat cu mose, •qui sent le muse•: miskie supune '~l-dadea
(i'ii da (se spala eu) sapun parfumat), PLit, 910. - V. ml~klu.
MIS6KIR, -rd, pl. misokirl, -re, de etate mijlocie, •qui est entre deux ilges•: dupa
au~l yineci cilfl misokirl (dupa batrtni veneau alti ceva mai tineri), PenB, III, 170. - <

JUCJ6XIXLflOt; .,-".
MIStYI'IUV, -va, pl. misotrivl, -ve, mediocru, •mediocre•. - <(J.e:a6-rpt~o<; ,demi usc".
liiSTICAREl, sf., Dal, 135; Nic, 296 - v. amisticcire.
liiSTICARE1 , sf., Nic, 285- v. masticcire, mecistic2 •
liiSTICAT1 , -til •aboute, joint.: vedz (rlmfetilla-n'l misticciia (vezi sprtnceana-mi tmbi-
nata), Fr, I, 9, 134; BNA, I, 70- v. amisiiccii.
liiSTICA1' -til, pl. mistictif, -ie •milch!\•. - V. musiicai.
}fiSTICATURA, sf., Nie, 296; Mih, 306 - v. amisticaiura.
MISTIC6, sm., pl. mislicddz, secret, •secreh, Dal, 135; Nic, 333; PB, 641; GEl, 173.
Sinonim: acri(o. - < 11-ua-rtx6v ,-".
MISTIRriPSESCU, vb. IV (mistiryipsil, -sit, -sire), tainui, .Caire mystere de, tenir
secret., Dal, 185; PB, 641; GEl, 173. - < (J.UG'r7JptuO(J.IXt ,.-".
MISTIRnPSfRE, sf., pl. misiiryipslrl, tiiinuire, «action de tenir secreb, Dal, 135.
liiSTIRnPSfT, -ta, pl. misiir:yipsif, -ie, tainuit, •tenu secret., Dal, 135.
liiSTfRJ1U, sn., pl. mistlrye, secret, •secreb, Dal, 135; Nic, 333; Mih, 306; GEl, 173;
padurlle s' nu-ascundl'i cl'te un misllrylu (padurile sa nu ascundi\ cite un mister), PAnt, 305.
- < !J.UG'rljptOV ,.-".
liiST6, sm., pl. mistddz, salariu, •salaireo, Mih, 306; GEl, 173. Sinonim : lu(e. - <
(J.ta66<; ,.-".
liiSTRfE, sf., pl. mistril, mistrie, •truelle•, Dal, 135; Nie, 334; Mih, 306; PScr, 227 ;
GEl, 173. - < (LUG-rp£ ,-".
MISU-AR6~(J, -o,e, pl. misu-aro~l, -o~e, scmi-ro~u. •a moitie rouge•, GEl, 173; niorl
murdzi ~· misu-aro# (nouri murgi 'ii semiro'iii), PAnt, 307. Sinonimul prefixului bisilabic misu-
e gtumittite. V. mi/fll. - < (LUJ6t; ,demi" + aro~ti.
liiSUCUPSESCU (mi), vb. IV (misucupsil, -sit, -sire), de'iela, speti, •echiner, devenir
fourbm. - < !Lf:CJOx6~(LIXt ,x67t-r(l) -rljv (Jia7Jv".
MISUCUPSfRE, sf., pl. misucupslrl, de'ielare, •action d 'echinert.
liiSUCUPS:tr, -til, pl. misucupslf, -ie, spetit, •echine, flechi, courbeo.
MISUH6RE, sf., pl. misuhOrl, piata, •milieu d 'un village, place d'un village•, PB, 641;
GEl, 173; Plm, II, 215; PFolk, 95; e~l, (edia, tu misuhOre (e'ii, fata, tn piata), PLit, 829.
Sinonime: cOdru 4°, {or1 , pid/d. - < !J.EGOJ(Wptov ,-".
-808- MitAN'E

liiSUR1 (mi), vb.l (misurcil, -rat, -rare), masura, numara; <m'esurer; compte·r; · toiscr.,
Dal, t35; Nic, 296; ' Mih, 306; PScr, 227. - t 0 • misuril Vt$lurlle {mli:so'a rii postavurile); 2°.
pi'nils' misurl tlnti (plna sa numeri cinci), PB, t5t 8 ; 3°. misuril Tur/il'l trei orl (Turcii numiira
de trei ori), PAnt, 368; 4°. cu nls va ti misurl? (cu dlnsul te vei masura· In puteri?), PGr,
t02; 5°. dol'i ciyri ma s' misuril (amlndoi siilbatici ci se · masoara tlin priviri), P.l\nt, 280;
Bair, t22. - V. anumirl. - < lat. mensurare ,mesurer".
MISUR2 , sn., pl. misure, Dal, t35; PB, 64t ; un misur. plin .cu pocime (o farfurie plina
cu fructe), AI. t903, 77 - v. misurii2 •
~IfSUR 3 , sm., pl. mlsurl, porumb, •mals•, Dal, t35.; Nic, 296; Mih, 306 ;· PScr, 227;
DR, II, 494 ( < alb. miser); CN, t73. Sinonime: araposile, cdlambUklU, . gdrni$or. - ,~le mais
.que no us appelons ble de Turquie et que les Turcs appellent ble d'Egypte" . (RTur, ,95). V.
misire. - < t~. mycyr (1178) ,bie de Turquie; mais".
~IISURAR, sm., pl. misurcirl, care face farfurii, •qui fait ou qui vend des' assiettes•,
P B, 641. - < misura2 •
MISURARE, sf., pl. misuril'rl, masurarc; numarare, •.action· de mesure~, de compter.,
Dal, t35; Nic, 296; Mih, 306; tcil'e· (ii'rd misurcire .( taie far~ ~.umji~atoa~e), Veio, 56; BNA,
V, 90. Sinonim: numircire.
MISURAT, -ld, pl. misurci/, -te; miisurat; numiirat, <mesun!; compte'•, Dal; :i36; NiC;
296; luplu ml'cil $' di 6lle misurale (lupul manincii ~i din oile nunianite) - cf. friulanul ,II
lov al mange pioris contadis" (Pasq, 129; cf. PMic, art. Lupul i).
i\IISURAl, sf., pl. misure, miisurii, •mesure•, Nic, 296; Mih, 306. - t 0 • i:u /i misuru
va s' misura'mil, cu atea misuril va s' nil misura $il a noallil (cu cc' masura.' vom n1asura~ cu
acea masurii o sa ne masoare ~i noua), Cod, 3t blB; 2°. misura ti misurii (inasura ·cu care
miisura), Jb, I, 44; 3°. nascil'ntd ~a'nlu prlsti misuril (cltiva· (uriii) ~int peste masura), Cod,
43:F - v. metru. V. mizurd. - < lat. mensura ,mesure':.
MISURA.s, sf., pl. misure, misurl, farfurie, cassiette•, Dal, t35; Nic', 296. - t 0 • • una misur{i
di farina (o farfurie de faina)- cf. it. ,una misura di farina"; ' 20.. carl i'eci misuri, odie!
{cine ia (cumpara) farfurii, oale !), PB, 542; 3°. tocile misurile nu· (ac .t~{ l(urbii ' (toate farfuriile
nn sint potrivite pentru ciorba), PLit, 69'1. - V. misur2 ~i sii10nimt;l picll. ; Gr. {L<J~up (i-lris,
329). - < it. mlsura. .
~II!~ACA, adj., pl. mi~d/f, -/e, mijlociu, •cadet•, GEl, . t73; ylne mi.,aca
. (vine
. ; mijlociu/),
PB, 37330. V. mijaco1l. - < ~J.e:aLa:x6c; ,qui est de moitie" . .
MI!ilfC, sm., pl. mi$1/l, ar~ie, Dal, 135; PLit, 70 ; 126 - v. a$ic, nip, vls.il'e.
lll!ilfNE, sf., pl. mi$in'l, me~in, •euir tanne•, Dal, 135; Nic,' 29.f (misine); Mih; 305;
PB, 641. - < tc. meehln (1177) .. -".
~If!i!KI, sf. pl., nuielu~e, •petite branche mince, badine•, Mih, 305. - < '!
Mf!i!KIU, hivar.: mi$klu stlpune '$1-u dadeci (se. spala · c~ sapun parfumat), BNol, t7.
V . miskiil ~i muscusdpnil. - < tc. muehk (1t74) ,muse", mlsk-sabounl (1167) . . savon musque".
lll!i!TEARE, sf., pl. mi$liri, einstire, tratare, •action de ·servir. un brimva~e, un pour-
boire•, Dal, 135; Nic, 289; 296; PB, 641; mi$Urlle sun mi$lirl $i b6rgea va pliltire (einstirile
sint cinstiri, iar datoria trebuie plil.tita), PLit, 846; cas' hibil lr£1 mi$ledre (e~ sii fie de cinste),
BNA, Ill, 156; ma da'-n ' l $i-una mi$ledre (ei da-mi ~i un aldama~) . Lum: II, 127; PAnt,
183; BNA, III, 80. - V. meci$lire, mescu . .
lll!i!U!i!OL' E, sf., pl. mi$U$6l'e, Dal, 136 - v. minylu$6ld. - < 11-La6c;? , demi;, + $6/'e.
liiTANE, sf., pl. mila'n' l, manu~a farii degete, mitena, •mitaine; gant couvr~nt' Ia main
sauf les doigts•, Mih, 307. - < '! . .. .
MITAN'E, sf., pl. mita'n'l, matanie, •prostern~tion; genuflexion•, 'D al, i36; Nit', 297;
Mih, 307; GEl, t73; (il/ea cru/l ~· mita'n'l (faeea c~uei ~i mil.tanii), C~lGrB, 6t; PB, 323'1;
-809-

ma milti'n'l c:J vl'rnd dzdfe (ti'-s'-11 sedra la culcdre (dar seara, Ia culcat, fA-ti-ti cam vreo zece
mi1t1inii), BatP, 15; BNA, Ill, 110. - < IUTtXvo~et .. -".
IIITASE, sf.: larbc'i ca mildse (iarbA ca mAtase), PenB, II, 112; BNA, II, 50. - V.
mdtdse, sanlacruld (~i mdldfe). - Circula ~i mildxe.
AliTA, sf., pl. mile, mitii, •prevarication, pot-dc-vin• : mila angl'eagd amdrea (mita
lncheagii marea), PLit, 546. ""7 Cuvlnt nesigur. - Cf. bg. milo ,douane; peage".
MITAN'IUSESCU (mi), vb. IV (mildn'lusll, -sit, -sire), cAi, cse repentir; regretter.,
Dal, 136; Nic, 297; GEl, 173. V. mitun'isescu, lunusescu. - < (.LtTocvo~ov(J) .. -".
1\IITAN'IUSfRE, sf., pl. mildn'lusirl, cAire, •action de se repentir, repentirt, Dal, 136.
MITAN'IUSfT, -ld, pl. mfldn'lusif, -te, cAit, •repenti•, Dal, 136; Nic, 297; ca mitdn'luslt
ti ved (te vAd cam cAit). Sinonim : pi~mdnipsil.
IIITfL, sm., pl.?, gAlbeazA, cclavelee•, Mih, 307. Sinonim: gtilbddzti. - < bg. metll6
,douve du foi".
IIITILfC, sm., pl. mililifl, gologan, •sou•, Mih, 306. Sinonim: gtildgdn. - < tc. metallq
(1104) ,monnaie de cuivre couverte d'argent" < (.LtTOCAALx6c;.
MITIRfZE, sf., pl. milirizl, meterez, cbastion; remparb, Dal, 136; Nic, 297; Mih, 307.
- < tc. meterls (1107) ,meurtriere".
MITOH, sn.; MITOHE, sf., pl. mitdhl, •metairie (d'un couvent)•, Nic, 297; Mih, 307;
Cod,. 11211; GEl, 173; 6lle i$ird la mitdhe (oile au ie~it Ia mitoc).- < IUT6x~ ,dependance
d'un couvent" .
MfTR.i\1, sf., pl. mitre, mitrA, •mitre•, Nic, 297; Mih, 307; GEl, 173.- <(.Lhpoc ,-".
MfrR.i\2 , sf. , pl. mitre, mitrA, «matrice•, Dal, 136; GEl, 173. -< (J.lJTpoc .. -".
IIITRfC, vb. I : di (iCl6rl, nit milricdrd mu~itef di Mcurl sl'mte (din copilArie, ne-au
hrAnit frumuseti de locuri sfinte), Bair, 87 - v. mdlrfc, nutrlc.
MITRICAR, sm., mlnzArar, Dal, 136 - v . mdlricdr.
MITRICARE, sf.; MITRICAT, -ld, Dal, 136; Nic, 297- v. mdtricdre, matrical.
1\IITRfC.~, sf., Dal, 136; Nic, 297 - v. mdlrfcd; mul'edre miti-lcd •femme en couches•,
PLit, 285. Sinonim : muldzard.
1\IITROPULE, sf. , fiiril pl., mitropolie, •cathedrale et siege d'un metropolitaine•, Dal,
136; Nic, 291 ; Mih, 307; PB, 641; GEl, 173. - < (.L7)Tp67tOA~c; .. -". .
l\IITRUPULfT, sm., pl. mitrupulif, mitropolit, •metropolite•, Dal, 136; Nic, 291; Mih,
307; GEl, 173. - < (.L7)Tpo7toAh7)c; .. -".
MITUN'IUSESCU (mi), vb. IV, PB, 641; PLit, 771- v. miltin' lusescu ~i sinonimul
pi~mtinipsescu (~i ml '~cu 2°).
1\IITURAR, sm., pl. miturarl - v. melur1 -, Dal, 136. - <: melurd.
MITURARE, sf., pl. milurd'r l - v. sinonimul arnire - , Mih, 307. - V. melur 2 •
MITURfCA; sf., -pl. miturife, maturice, •petit balai•, Dal, 129; Mih, 307 (milurli'e, pl.
mituriCe). - < meturd.
Mfec.~, sf., pl. mi8fe, vlrf, •bout, pointe; falte•, PB, 641 (mitcd) ; GEl, 173 ( <(LUT7)
,nez"); GrS, VI, 373; munfll' l ma~l tu mi(Jfi ail neaild (muntli numai pe cre~tete au zapadA),
AI. 1928, 113; BNA, II, 56. V. simigd ~i sinonimele kipitd etc.-Cf. gr. (LUTXtll ,chiquenaude
(sur le nez)".
MI80AAA, sf., pl. mi8(u5l, metoda, •methode; procede•, Dal, 136; Nic, 292. - <
!Ai6o3oc; .. -".
MI8ULUrfE, sf., pl. mi(Juluyil, mitologic, •mythologic•, Dal, 136 ; Nic, 333. - <
(.Lu6o:A.oyloc ,-". .
MITfO, sm. : un mifiil di yin (o jumatate de vin), Mih,. 485. v. , glumeta.- < (.Lta6c;
,,moitie de".
MlucA.:Escu -810- Hie

MIUCAESCU (mi), vb. IV (mlucdil, -dll, -dire), istovi, cse consommer, s'ep11isero: s'
miucai nl'sd di pll'ngu pl'na {e l'l-si sicdra la'crin'lle dil 6cl'i (dlnsa se istovi de pllnset plna
cc i s-au secat lacrimile din ochi), FJ, I, 1, 4. mtcUscu ~i liywiscu. - < 1
MlUFrAR, sm., AI. 1903, 58- v. muhtdr.
MIUHIURLIDISESCU, vb. IV (mluhlurlidisil, -slt, -sire), sigila, ccac:heter, sceUero:
l'I-bdgd vuld vlrlodsa, di o mluhlurlidised~te (li pune pecete vlrtoasi, de o sigileaza), Cod, 3821
In text e: omluhlurlidised~te. Sinonim: uulusescu. - < tc. ·muburlemek (1252) .,-".
lllULEAZf~l, sm., Mih, 307 - v. mul'ea:im.
MIURE, sf., pl. miurl, sigiliu, csceau; cachet., Mih, 308; 299 (mihUre). Sinonime:
turdl, uuld. V. muhrlre. - < tc. mul\ur (1252) ,-".
MIURGf, sm., pl. miurgead:, care aplici sigiliul, •qui appose le sceau, le eaeheh,
Mih, 308. - <miure.
M I u z A k ear, -rd, pl. 1\liuzakecirl, -re •Aroumain qui habite surtout dans Ia region
centrale de l'Albanie•, PArom, 11. - Nu vcdem nici o legaturi etimologiei satisfaeiitoare cu
tc. muzekker (1142) ,masculin; mAle". - < Mlu:dkie (nume topic pentru care s-a mcntionat
numele Mussachi (CSt, 98; DR, II, 492-493; Argin, 202)- (cf. ~i gr. modern (£ouCcbmr; ,opinci",
precum ~i tc. muzekkia (1155) ,purifie; biens ... ", muukki ,qui purifie").
MfXA, sf., pl. ml:u, muci, «morve; mucosite•, Nic, 333; Mih, 308; GEl, 171; om te
l'l-curd mlxile (om ciruia li curg mucii) - v. mixos; l'l-lo mixa di Ia ndre (i-a l11at mucii
de Ia nas, 1-a umilit), PLit, 546 - v. mir 5°, care e asemlinat cu picitura curgatoare de liehid
mucos. Sinonime: mucl, n'ir1 2°. - < (LU!;a. ,morve; pituite".
MIX6S, mixodsd, pl. mixo~l, -odse, mucos, •morveux; galopin, gamin•: (a'-ti om,
mixodse (mucosule, fi-te om)- v. copan 1°. V. muc6s. - < mlxd.
MfZAV, -ud, pl. ml:ayl, -ue, firi valoare; sirac, •de bas prix; pauvre•, Kats, I,
81. - Acela~i cu gr. !J.lCa.po<; ,xa.x6tpa.yo.;" (Boga, II, 228)? - < ?
MIZE, sm., pl. mi:ed: ~i mizad:, aperitiv, •hors-d'reuvres•, mezeUc, Dal, 136; Nic,
292; mizelu a lukllor yumdrlu eciste (aperitivul lupilor e magarul), PB, 18637 • - < tc. meze
(1156) ,goftt; hors-d'oeuvres".
1\IIZfE, adv., Dal, 136; Nic, 292; Mih, 308; PB, 641; DR, II, 538. - tQ. mizu M~arlle­
arl'de (abia ride soarele), PAnt, 269; Bair, 69; 2°. mizia pitrunded nanlru ci'te 'nd lun'ind
(abia patrundea tn• interior cite o luminll.), CalGrB, 34; 3°. cu mizla a{ldl. 'na odd cu kirie
(cu greu (abia) am gisit o cameri cu chirie), Lum, V, 16- morfologic, cf. z6rlla, z6re. - V.
mezie.
MIZfLE, invar., menzil, .ta poste aux chevaux•: cal di mizlle •cheval de bah, cal de
po~ti, cal de menzil. - (V. mdzl'le) - Gr. (LtvTClAt ,(3la." (Boga, II, 149). - < tc. menzll
(1232) ,halte; etape".
MIZILf~TE, sf., pl. mi:ill~tl: hoard fli'rd mizili~te (sat firi consiliu comunal), CFr,
155 - v. mizllse.
MIZILI'KE, sf., pl. mizill'kl, Mih, 308 - v. mi:e. - < tc.
l\IIZL{SE, sf., Nic, 292 - v. migllse ~i alb. 'mexhlls ,consilio".
l\IIZfTRl, sf., Mih, 308 - v. mindzi8rd.
MIZURA, sf., pl. mizurl, masura, nnesure pour des vatements, des cha11ssures etc.•,
Dal, 136. V. misurd1 ~i munzurd, gr. !J.El;oupa.· - < it. mlsura.
Ml, MA, conj., ci , parci, •on dirait que, comme si- v. maspdr•: md si pare cal
cu fa'rnu, PLit, 852 - v. pars 2°.
MIC (mi), vb. I (mlcdl, -cal, -cdre}, mlnca, t1°. manger; 2°. demanger; 3°. inquieter;
4°, toucher; 5". assourdir; 6°. tuer; 7°. tronquer•, Dal, 129; Nic, 274; Mlh, 272. - 1°. mf'cd,
cdnda lu-t~vedm Ia dgru (minlnci, parci-1 aveam Ia arat), PLit, 547; truplu lul si-n'l lu mlcal
lilc.4RE -811- MIMiE

(tot corpul sll mi-l mtncati), Fr, I, 10, 148; PAnt, 24; s' ml'cd ca cl'n'll' i (se mllntncll, se
ceartll, se incaierli) ca ctinii); 2°. mi ml'cd ke.dlea (mil mllnincll pielea, presimt ell voi fi blltut),
Fr, II, 231; fe ti zgrln'l lu nu ti ml'cd? (ce te scarpini unde nu te mllnlncll ?) ; u mt'cd llmba
(o gldilll Jimba, are mtncllrime pe limbll), Fr, I, 182; BNA, III, 28; 3°: nu vd u meat (nima
(nu vi-o mlncati inima = nu fiti nelini~titi), PLit, 788; PAnt, 85; ln'l mlcd~l in'lodra (mi-ai
mlncat inimioara, mi-ai acrit viata), PGr, 86; 4°: sfurla mlcd' fdrd (sflrleaza a atins pllmlntul),
PLit, 122: nu-n'l mf'cd cod&ta fdru (coasta nu-mi atinge pllmlntul, nimeni nu mil poate trtnti
jos), PLit, 463; ti bld&tim: a' nu ti ml'ca loclu (te blestem: pllmtntul sa nu te atingll, sll nu
te topeascll), •je te maudis: que ton cadavre ne se decompose pas•, .. 7] y'ij vd: IJ.1Jv -ro ¢Y7l",
Passow, 129); 5°: ll'l mlcd urecl'ile tutu dzuua (toata ziua II asurzea de urechi), PB, 6335 ; .
6° : '~1-mlcdra cdplu trt nl'sd (pentru dinsa ~i-au pierdut viata), PB, 8511 - cf. dr. ,sa-~i
manlnce capetele" (Nee, 379; Nec1 , 300); 7•: nu ti mf'cd pi pdzdre (nu te ciunti la tocmealll),
AI. 1928, 53; BNA, III, ·8. - V. mdc, ml'ncu. - < lat. man(du)eare ,manger".
l\IICARE, sf., pl. mlcd'rl, mlncare, •action de manger; mets; manger•, Dal, 129; PB,
642; au trt mtcdre (au de mtncat), Foti, 72; PAnt, 261; tu mtcare xeand nu-arucd piper (nu
arunca (pune) piper tn mtncare straina), FLit, 547; cu mlca'rl si-u a~tipta'm (sa o a~teptam
cu mlncari), PLit, 1054; PAnt, 60. - V. mcdre, mtncdre ~i t it. manicure.
l\llCAT, -ta, pl. mlccfl, -te, mtncat, •mange; qui est mange, qui a mange; ronge, use•.-
1°. oale mtcata · du ursd (oaie mtncata de urs); 2°. olle . .. mtcate, saturate (oile ... cari au
mlncat ~i s-au saturat), PB, 46813; 3°. nu-s mlcdte di audltarl (nu au mlncat de alaltiiieri),
PB, 45517; 4°. hedrile mltdle di arudzlnd (fiarele roase de rugina), PAnt, 313.· - V. meat, mi-
~i Jindt, ca ~i biul, ngustdt.
rinddt, prtndzt't
liiCATOARE, sf. ~i adj., pl. mtcatOrl, (zi) de dulce, •jour gras•, Dal, 129; Nic; 275;
ml'ne edste micdtodre (mtine e zi de dulce); N'ercurl, Vin'irl, pdredsinl - todte ·suntu mlcdtOrl
(miercuii, vineri, .posturi - · toate stnt zile de dulce), Fl, II, 3, 9.
l\IIC1TOR, -todre, pl. mlcatorl; -todrr, mtncator, •mangeur; gourmand•, Dal, 129; mt-
catOrlu a . ollor (mlncatorul oilor), PAnt, 115. V. l 'luftd1 • - Cf. lat. manducator ,mangeur".
1\ltC.\T~RA, sf., pl. mlcdturl, mlncatura, •dematigeaison; zizanie, dissension, litige•,
Did, 129; PB, 642; BNA, III, 4. - V. mlncdiurd. '
l\llClESCU (mi), vb. IV - v. mlucaescu - : hll'i-mea si-avdzci cum s' mlclld (se auzea
cum fie-mea se istovea pllnglnd), Fl, I, 3, 12.
:liiClRA', sm.; pl. mlclrddz, macara, •poulie•, Dal, 129. - < tc. maqara (1205) .. -".
l\IICLIDAiiA, sf., pl. micllda'rl, mamllliga cu pecmez sau magiun, •bouillie de farine
de mais mince qu'on mange avec du mout de raisin epaissi par coction•, Dal, 129. V. ma-
cdlddra ~i sii10nhnele bdrcdddn, ·ciUlumdc. - < ?
Mll:EA~E, sf. ; MJl:E~fJ, ·s m., Dal, 129 - v. muceci~e, mace~it.
Mll:llJcA, st, Dal, 129 - v. mdfluca.
MlH !, interj., PB; 642- v. clh!, glh!
MlHILA', sin., pl. mlhllddz - v. mahdlil' - : mlhlla'lu di nsus, mlhlla'lu di n~los (ma-
halaua de. sus, mahalaua de jos). - < tc. mehaUe (1131) ,quartier".
MlHINA', sm., pl. mlhtn.ddz, Mur, III, 109 - v. mahdna'.
MIHMUZE, sf., PAnt, 460 - v. malimuze, muhmuza.
MI.IOTA, sf., Dal, 135 - v. mt~ota.
l\IIKILIPSfT, -td: di antdrt mlkilipslt (masacrati de antarti}, LP, 219; PAnt, 21 - v.
mdklilipst!scu.
MILDAR, sn., pl. mtlddre, maldar (GrS, VII, 295), •bott.e, fagot., Dal, 218. Sinonime:
maid, vanddke. - < te. maliar (1094) ,riche, opulent".
MIMiE. sf.• Dal, 130 --;- v. mamie.
.MIN' -812-

.MIN', conj., ci, dar, •mais•, Dal, 130; min', tine (ci, tu), PB, .2381° - v. mlnl !li mdnl.
.MINAR1 , -rd, pl. mlndrl, -re, miel tmbllnzit, •agneau apprivoise a manger de Ia main
et qui suit partout son maitre•, Dal, t3t; Nic, 277; DR, IV, 832. - t 0 • dl-li menga Ia minar
(aibi-ti gtndul (da atentie) Ia mindr), PAnt, t07; 2°. si-albcl gra.~l mlnarl (sa aibi mlnarl gra!;i),
BNA, II, 84; t33; 3°. ed oa yind dupll tine ca mindr (ea va veni dupa tine ca minar), PB,
3861 ; 4°. ca minar s' tl'ne (ca minar se tine dupd .. . ), PLit, SS2. - In pastoritul dacoroman:
,Pricina pe ce d-avea? • Pe eel mi..: de clrlaio,·, • berbecel, Doamne, crescut • pe mila cioba-
nilor, * In coada taciunilor" (CL, t893; 1177. - Cf. ~i MF, tS9 ~i t23S). - Cf. alb. mandr
,animale, specialmente l'agncllo, che si alleva in casa; preferito ... ", gr. !.f.CXV(v}«pt, ('Av8p,
t9S; Hris, t2t, 327) it. mann11rino ,agnello castrato, grasso e tenero". - CDDE, 1122: <lat.
manuarlus ,de main".
MINAR2 , sn., pl. mind'rl, Nic, 277; CDDE, 1123; mind'rUe a unul cu(ul (mlnerele unui
cu~it), GrB, 28- v. mlneare ~i t it. mannaru ,coltello, ... ". -Circuli ~i ca sf.: 1\IINARE
,,manche d'un couteau", BNA, IV, 128; tS9.
1\IINATA, sf., pl. mlnd'l, pumn, •poignee, ce que peut contenir Ia main - v. Mfld•,
Mih, 276; una mlndta di turd (un pumn de tarlml), Fl, 11, 2, 4; PAnt, 256; mind' I di scire
(pumni de sare), PB, u;ao; una mlndtd di farina - cf. it. ,una manata di farina"; bed clpa
cu mlndta (bea apa cu pumnul). V. mdnatll ~i mndta. - Cf. mgl. mana/a (PMegR, 11, 92;
GrS, VI, t64; CapM, Ill, t81). - CDDE, 112t: <lat. manuata, adj. ,muni de mains".
¥1'NA, sf., pl. mln'l ~i (in nord) ml'ln'l, md'ln'l, mlna, .e. main; rangee; 2°. plantain
aquatique, renoncule, grenouillette, alisma plantago; 3°. mancherons; 4°. de .premiere main,
de 1-e quallte, de 1-e classe; S0 • permission; venir en aide; 6°. etre adroit ; 7°. folies depen-
ses; derouter; 8°. pouvoir; 9°. vaincre; t0°. voler; 11°. remarquer, prendre 'en consideration;
12°. convenlr; t3°. renoncer; 14°. aller a Ia selle, pousser une selle, evacuer•, Dal, t30; Nic,
276; Mih, 276; PScr, 22S; Jb, I, 44; I, 46; Cod, 40 b1 ; 48 fill, 961; 118 bll; t20 bu. -to:
ml'na ndr.edpla s' n'i-aUisat (sa-mi lasati mlna <\reapti\), Fr, I, tO, t48; PAnt, 24; s' ti oed
cu md'lnlle sumsoard (sa te vad cu mlinile subsuoarli), W, n, t94; nd lal'e ml'n'lle (ne-a taiat
mllnlle, ne-a lasat pe drumuri, nu putem face nlmlc); cit, ell trapse 'nil mi'na di tedrd, PB,
791 - v. cu•, 9°; 2°: ml'na ali Sid-Marie (mlna Slnta-Mariei = limbarlta); 3°. ml'na di dtlmd-
l'lug (coarne de plug), CFr, 105; 4°: avril di prota ml'nd (bogati de mlna 'ntlla), RA, 92;
BNA, II, 34; 5°: s' duse .~· l'ea ml'na a amird'lul (s-a dus sa Ia vole de Ia tmparat), PB,
40436; si-l'l da ml'na di aglutor (sa-i dea mlna de ajutor), PB, 38411 ; 6°: l'l-glodca mi'na Ia
tate (II joaca mlna Ia toate, se pricepe Ia toate) - v. 6cl'lu so; 7°: [easte] mi'nd aspdrta (e
rlsipitor, -oare), PLit, SSt (~i: slnt risipitori, -oare); gredt#e tu ml'nd (grMe~te clnd slnt ocu-
pat cu mlna, vorbe~te ca sa rna deruteze), PL!t, 4t; 8°: l'l-da di mf'nd (li da mlna = poate),
PGr, t02; 9°: l'l-bdgd ml'na (II sau o lnvlnge), PLit, 69S - v. azoingu, pdde 7°; l'l-bdgd'
ml'na llngodrea (boala 1-a lnvins sau a lnvins-o), PLit, 22S; 1-tricu pri sun ml'na (11 trecu
pe sub mlna, pe sub furci caudine), PLit, SS2; 10°: l'l-seacd ml'na (li seaca mlna sau li tale
mlna = fura de stlnge), PLit, S51 - v. Arbines t 0 , secl to; 11°: carl u ddded di ml'nd? (cine
o biga (lua) In seama ?), PB, 4t6ss - v. mlnedr 2°; t2°: n'l-da di mi'nd, ma l-a~lte (lmi da
de mlna ( = lmi convine), daca e a~a), Fr, I, t07; BNA, Ill, 96; nu-'n'l da di ml'nd ahl'ntu
(nu-mi convine atlta), PB, 831; t3°: di duca, mi'nd nu trdpse (de dus, nu a renuntat), PB,
86; lo trag ml'nd di nfs (eu renunt Ia el), PB, 9815; trapse ml'nd (a renuntat), PGr, t03 ;..14°:
mi scoase 'nd ml'nd, mi scodse trei mfn'l (am avut un scaun, am avut trei scaune), PLit, 69S -
t
v. es2 10°, scot tS0 • - V. ~~ .it. mana. - Cf. gr. xept. alb. dore, bg. rttka, tc. el. - < lat.
manus ,main".
1\IINACOP.:\, sf., pl. mlndcope, tesla, therminette, ess~tte•, Mih. 276. - V, nocupa ~Ji
sinonimele skipdre, Usld.
MlNASTfR -813- MI'NE.

MIN.I\STfR, sn. - v. mcindslir ~i minister.


MlNCARE, sf., PB, 643; MINCAT, -iii, Nic, 274 - v. mdcdre, micdre, mingare; macat,
miccit, mlngdt ca ~~ mcare, meat.
' MINC.\TURA, sf., Nic, 278; l'ed minciitura alstii, te li pltricu Dumnid:ii' (ia mlncarea
(•portion de vivres•) aceasta ce ti-a trimis Dumnezeu), Cod, 108 b'- v. miinciiturii ~i miciiturii.
MlNclTOH, -tocire, Nic, 278 - v. micilclr.
MI'NCU, vb. I (mlncdl, -edt, -cdre), Lum, Ill, 186 (v., aci, a.Ten); scod/ii s' ml'nti,
scocilii s' beal (scoala-te sa manlnci, scoala-te sa bei), PLit, 999 - v. mii'ncu, mic, mi'ngu ~i
miccire.
MINDAN'E', sf., pl. mindii'n'l (Ttiryea), piua, •moulin a Coulon•, AI. 1903, 61. V. dri~­
lec:ilii. - < biitdn'e?
i\llNDAT.~, sf. : mindii'f/e a (edtilor (recomandarile fetelor), PB, 281 36 - v. mandata
~i it. mandata.
lii:VDfLA, sf., pl. mindile ~i mlndll'l, batistii; naframa, •1°. mouchoir- v. Ci11rei, peatir.a,
~imie; 2°. fichu (pour Ia tete) - v. limber, cedlmii; 3°. recompense (en mouchoir) donnee au
porteur d'une bonne nouvelle - v. sihiirlke•, Dall, 131; GEl, 168. - 1°: scodse din gepe unci
mindllii alba (a scos din buzunar o batista alba), PB, 761t; sodcra •.. giodcii dipritwii, piste
anU1nirl cu miwfil'l (soacra ... danseaza mereu, avtnd peste umeri batiste-naframe o(erite drept
consideratiune), PAnt, 304; BNA, I, 136; triidzed ••• cclrlu $i-anvtrted mtndlla n vinl (trageau
... bora mare !li lnvirteau (fluturau) batista In aer ca pe un drape/), BNA, II, 72 (v. cor) -
pentru acest rol al batiste!, ca ~i pentru altele, cf. POrig, 43-44 !li PPar2, 26 !li 61 ; 2°: glon'l
... cu mindll'l in cap ligdt (voinicl ... legati Ia cap cu batiste), Trib, IV, 5-6, 5; 3°: /Od$1
mindila, carl aspusi$1 '1 (daca ai denuntat, luat-ai batlsta drept recompensii?), PLit, 554. -
Ctnd se face o casa nouii, lnalnte de a se lncepe acoperirea ei cu sclnduri sau cu ardezie, unul
dintre zidari se urea ln virful acoperi!jului !ji, cu voce dntatoare, anunta prlmirea tuturor ba-
tistelor sau nMramelor ofe~·ite de rudele sau de vecinli proprietarului easel. Aceste batiste se
tmpart lntre zidari. Cu acela!jl rost, batlsta apare Ia nunti, ca !jl Ia lnmormlntarl. - Cf. gr.
t-totv-rijJ..t, !.f.otVTUAt ,mouchoir; foulard; fichu", tc. mendil (1232) ,mouchoir" - < lat. mentile
,essuie-malns".
MlNDZ.(I.E, sf., pl. mlndzii'l'l, cuvertura de a!1ternut, ccouverture de lit..- Cf. misdle-
< ·?
MlNDZA.Tl, sm. - v. ml'ndzu, mlnzdc, minzdt ~~ alb. muzdt ,toro".
MINDZAT2, sn., pl. mlndzdte, camera de iarna mai calduroasa !11 cu vatra, •chambre
d'hiver a chemlnee•. - Cf. gr. !.f.otvT~iiTOU (Boga, I, 227; II, 36). - < ?
MI'NDZA, sf., pl. ml'ndzd, semnaturii; blestem, •signature; malediction•. - 1°. ';;l-biigd'
mt'ndzdle (~i-a pus virfurilc degetelor drept semnatura), PGr, 103; 2°. ml'ndzlle a medle di
line si si-alcikedscii (blestemele mele sa se lipeasca de tine) (grl\mosteni). - V. md'ndzd' ~i
mundzu.
MI'NDZU, sm., pl. ml'ndzl, mlnz, •poulain•, Nic, 279; PB, 643; un ml'ndzu nu-aru-
jed~te (nici un mlnz nu necheazl\), Lum, IV, 167; PAnt, 286; BNA, I, 28; arucd' ml'nzul
mclrtu (a aruncat mlnzul mort), Cal. 1911, 57; BNA, V, 114. - V. md'ndzu, mlndzat1 , sino-
nimele dintcic, lJiclt ~~ it. manzo, alb. mes ,puledro". - < ?
MI'NE, adv. (~i sf. invar), mline, •demain•, Dal, 132; Nic, 277; PScr, 226; PB, 643.-
10. ml'ne n hodrii va si-aglungtl (mline va ajunge (sosi) In sat), LP, 105; PAnt, 271 ; Bair,
103; 2°. tricu aerl, va treacd $' ml'ne (a trecut ziua de ieri, va trece ~~ cea de mline; 3°.
toarnt'l-ti aldntd mt'ne (lntoarce-te tn cealaltl\ mline, poimline) - v. palml'ne. - Morfologic~
cf. mizle, z6rba, zclre etc. - < lat. mane ,demain matin".
!\liNEAR -814- MI'NIC.~

i\IINEAR, sn., pl. mlneare, amnar, <1°. briquet; 2°. consideration- v. ml'n a 11°•, Dal,
132; HEM, 1090; Cip, 360 ( < lat. igniarium); CDDE, 1123 ~i GrS, II, 317 ( < lat. manuale);
DR, V, 761 ( < lat. manus + -lle). - e. ascapiri'ndalul cu mlnearlu ca si-~l aprfnda (iyara-t; l
(scaparind cu amnarul ca sa-~i aprinda tigarea-i), PAnt, 307; 2°. nu-l darl di mlnear (nu-i
dau consideratiune), PLit, 552; carl u dddea di mlnear? (cine o lua in seamil. ?), PB, 373;
nu na da vir di mlnear (nu ne ia nimcni in seama), BNA, II, 88 - v. ~i ancun' lrl 2°. - V.
amnare, amnear. - < lat. manualis ,petite l>olte qu'on tient a Ia poignee" (cf. manuale saxum)
MINEARE, sf., pl. mlnerl, pliisele, •plaques qui recouvrent les platines d 'un couteau,
d'une epee; manche d'un couteau•, Dal, 132; Mih, 277 (miner); PB, 643.- V. mlnar2 ~ i
t it. mannara ,coltello".
i\llNGAL, sn., pl. mlngale, Dal, 132; Mih, 277 - v. mangal ~i :
MINGANE, sf., pl. mlnga'n'l, mangal, •rechaud dans lequel on met du, charbon b!en
enflamme pour echauffer Ia chambre, brasero•. - < lc. manghal (1096, 1237) .. - " .
MING.4.RE, MING.4.T, Dal, 132 - v. mlcare, mlncare; mlcal, mlnccil.
i\IING.4.TA, sf., fara pl., mincare; descre~tere ;, •action de manger, manger - v. mlccire;
decroissance - v. discrea~tire•: /u mlngata a lunal'el (Ia descre~terea lunii), Dal, 132.
i\IINGATURA, . sf., Dal, 132 - v. mlncatura.
i\flNGl'R, sm., mtngt'rl- v. mcingara ~i mangt're -,.PB, 643. Se accentuiaza ~i mi'ng~r.
- ,On appeloit cette monnoye de cuivre lllangour = six deniers de France" (Du Mont, . IV,
138); ,.mangoures - monnoye de pur cuivre, dont seize ne vallent qu'un aspre" (Belon, 355).
- Cf. ~i alb. manger ,specie di moneta pari ad un soldo". - < tc. manghyr (1096, 1235)
,ancienne petite monnaie de cuivre; obole".
l\IINGI'RA, sf., pl. mlngl're, AI. 1903, 39; '~l-aved 7-8 mtngt're lui, lui (tot, tot, l~i
avea 7-8 gologani), AI. 1903, 68. Sin.o nim: carandana. -:- V. mlngi'r (~i angarmcirl), precum ~i
dr. mangl'r.
MI~NGU, vb. I (mingcil, -gat, -gcire) ,- v. ml'ncu, mlc ~i arhinst!scu. -: Fonetice~te, cf.
~i DR, I, 370; III, 388; PEtudes, .107 etc.
l\ll'NCI, adv., numai, •seulementt: ml'n~i di una l 'l-parea ard'rl al C6la (nm:nai de una
(de un singur lucru) ti parea rau lui Nicolae), Cal. 1911, 201; ml'n~i nol armasim (nunwi noi
am ramas). Sinonim: ma~l, ~~~l. - < ? !L6vov xcxt ,seulement et".
i\llNGIUN, sm., fara pl., Dal, 132 - v. maglun.
MINI, conj. - v. manl -, GEl, 169 ( < f.tOUVL ) ; 1°. mtnl (uzira, minl (uzira, pi' na
ci'ndu kindurira (ci fugira, ci umblara, plna cind au poposit), Velo, 46; BNA, v,., 82; 2°.
mln'l ldl'ecira, mtnl tal'eara di dimneafa f pl'na secira (ci taiara, ci macelarira de dimineata
plna seara), Velo, 48; nNA, V, 84; 3°. mlnl, tt spun ma~l ca sa ~til (ci, lti spun .numai ca sa
~tii), Velo, 15; BNA, V, 53. - V . mt!na. - < ? !LEv ,.a Ia verite; certes".
i\II'NICA, sf., pl. mf'nifl, mtneca, d 0 • manche; 2°. rang, classe sociale; 3°. pl. bagatelles•,
Dal, 132; Nic, 277. - 1°: mt'niflle '$1-ascumbusea (l~i sumeea mtnecile), PAnt, 144; tricul
una mi'nica a .art'rllul (am trecut un brat al rlului), Fl, I, 1, 3 ; PAnt, 343; l -bcigu lu ml'nica
di tambdre (l,l pune hi mtneca de tlmbariu, ll ~tcrpele~te), PB, 45536_ In atare mineci pastorii
pastreaza marunti~uri necesare (cf. lund1 ~i Plm, III, 196); 2°: va-l (ac mt'nica di ilmbcire? (~~
sa-l fac mlneca de cojoc? = nu-i voi da consideratie), PLit, 553 - v. curlirlll 3°, mjnear 2°,
tdmbdre 5° etc.; oamiri'l .. . di ml'nica a lor (oameni . .. de categoria lor), VAR, 170; 3° :
ml'nica di ttmbdre '(nimic), PLit, 690; - fe hlbll'rl? - mi' nifl dl timbll'rl ( - ce ~tiri? - ni-
micuri, fleacuri), PLit, 56 - mlnecile de tlmbariu nu sint ~i nu pot fi folosite pentru miini
a~a cum sint folosite mlnecile de palton , de veston. - Cama~ile barbiite~ ti sint prevaztite
cu mlneci largi, In felul celor de Ia rasele preotilor ortodoc~i (cf. Plm, I, 122; 164; II, 184-
186 etc.) - fapt care contribuia ca un pastor, ~i mai aies un caravanar, sa-~i ~teargii cu ml-
-815-

necile sudorilor fetei ~i chiar nasul (cf.: ,Du temps que l'on se mouchoit sur la manche"
(1640), LincyPr, I, 84). In portul femeiesc, mlneci mai putin largi apar la tinerele femei tar-
~eroate (v. Plm, I, 116). - Grecoaicele din insulele egeice poarta mlneci foarte largi (cf.
Tourne, I, 83; 92; 97: desene). - V. mdnicodce. - <lat. manlea ,longue manche de tunique
couvrant la main".
MINfE, sf., pl. mlnil- v. amdnle -, Dal, 132; Nic, 277. V. setite ~i sinonimul lisdl.
< (L«vloe ,acces de fureur".
i\IINIKETA, sf., pl. mtnikete, man~eta, umanchette•, Dal, 132. - < it. manlchetta .
.i\IINISTER, PLit, 900; MINISTfR, sn. : mtntstlrlu s' hlbd ~;lne: cdlugdrl ct'tu s' dzlll
(manastirea sli fie bine : ciUugliri cit ai zice, oriclti ai vrea), PLit, 553; val vedz un mtndstir
asptirtu (vei vedea o maniistire stricata), PB, 3453 • - V. mdndstlr.
i\IINOKIR, sn., PLit, 242; 252- v. munokir. - < (LOV6xtpo~ ,unicorne".
MIN~OTA, sf., pl. mtn~ote, mlnup., •petite main•: ficlorlu ... si-aspindzura': . . cu
docitM.le mln(lote (copilul. .. se atlrna .. . cu cele doua minute), Fl, I, 6, 17. V. clotd, ml.iotd,
mi1jotd ~i sinonimul ml$lfd. - < mlnuClota.
MINTfLA, sf., PB, 643 - v. mtndlld.
i\IINUCL'IUl, sm., pl. mlnucl'i, Dal, 132 - v. manlcl'lu ~i sinonimul arobul.
MJNUCL'IU2 , sn., pl. mlnucl'e, snop, opoignee; botte•, Dal, 132; PB, 644; cd8e otile
$i-un mlnucl'lu (fiecare oaie ~i un snop), PAnt, 362; mtnucl'e di lcirbd (snopi de iarbii). V.
mdnrlcl'lu2 • - < lat. manuelus, manipulus ,gerbe, botte (herbe, fleurs)".
MINUCIOTA, sf. - v. mlnu.~otd.
MINU~E, sf., pl. mtnu(ll, cercel; toarta; leagan, •boucle (d'oreille) - v. mdnU$1!; anse
(de cruche, de seau, de panier etc.); berceau - v. ledgdn1 , sdrmdnl/d, trocndt Dal, 132; Nic,
278; Mih, 278; PLit, 2: DR, VI, 656 (~i VII, 325 pentru paralelisme). - 1°. lu l'l-ua ke(ea
a stdmndrlul, ac/6/'l-bdgd mlnu$ea (unde li place celui ce face urcioare, acolo ti pune urciorului
toarta), Lum, II, 316 - cf. dr. ,olariul dincatro-i iaste voia, dintr-acolo-i pune manu,a" (ITR,
153) - v. stdmndr; 2°. s' l'i badzl und mtnfl$i (sa-i pui o toartli), PLit, 915; 3°. bdgd mtnu$e
la tate ct'te dz~c (pune toarta Ia toate cite zic = raspunde potrivit), PGr, 104; 4°. ndni, ndni
tu mtnu~e (nani, nani In leagan), PLit, 5. - Cf. mgl. mdnu$d (PMegR, II, 93; GrS, VI, 164 ;
CapM, III, 182). - < 'l
MINU!)OTA, sf., pl. minu~ote, mtnuta, •petite main•. Ca ~i mtnuclOtd, cuvtntul nu e
curent. - < mi'na.
MlNZAC, sm., pl. mtnzd/1, mtnz, opoulaim: un mtnzdc cu $tdlld $' (rtn (un mtnz cu ~ea
~i frtu), Velo, 32; PAnt, 326; BNA, V, 103. - V. mtndzdtl 'i:
MlNZAT, sm., pl. mtnzdf, june, •bouvillon, jeune boeuft: bdgdrd tu glug dol mtnztit
(au pus Ia jug doi junci), AI. 1903, 52. Sinonim: glrlncu. - V. mtnzdc 'i mt'ndzu.
MIRCAT, sn., pl. mtrcdturl, iaurt, dait caille•, Dal, 133; Nic, 280 ( < lat. melca ,lait
coagule avec des epices"); s' l'i due putl'n mtrcdt (sa-i aduc putin iaurt), Lum, II, 153;
PAnt, 178; BNA, III, 112.- V. mdrcdt.
MIRCITII'if, sm., pl. mlrcttlgeddz, iaurtgiu, ofabricant ou vendeur de lait caille•, Dal,
133. - < mtrcdt. ·
MIRDZEA'O'A, sf., pl. mtrdzetile, margea; buric, ov. mdrdzedlld; nombril (la cicatrice
arrondie de I'abdomen)•, Dal, 133; Nic, 280; mtrdzedlla di la burlc (margeaua buricului).
MlRDZILAT, -iii, Dal, 133- v. mdrdzildt.
MIRr:Escu (mi), vb. IV (mlryll, -yit, -yire}, murdari, •salir, souillen, Dal, 133; Mih,
280; dintll'l s' mtryescu (dintii se murdaresc), AI. 1903, 22. Sinonime: ldvd$escu, murddrip-
sescu. - V. smtryescu.
MIRrfRE, sf., pl. mtrylrl, murdiirire, •action de salir, de chiffonnen, Dal, 138 ;.Mib, 280.
MtnrtT -816- .HI~ US IT

.Minrfr, -iii, pl. mlryi{, -te, murdarit, •souille; chiffonne•, Dal, 133; mlryll di avincl-
liclu val<!mat (murdarit de vinatul ucis), Fl, I, 3, 12.
MIRIESCU, vb. IV (mlrlfl, -ttl, -tire), mlrli, •gnogner; gronden: ursa mtrled$le (ursul
mlrlie); ursa mlrll una odru (ursul' a mlrlit o data), Fr, II, 247. - < mtr!
l\IIRJ.JAR, -rtl, pl. mlrljdrl, -re; l\IIRI.J6S, -jodsa, pl. mlrtj6$l, -jodse, bolnavicios, csouf-
freteux•; Dal, 133. - V. mardjar.
MIRINAT, -ttl: cit mull fi t mlrlndl (cit de mult a fost mihnit), ArE, 21 - v. marinal,
marant!dztl.
MIRLESCU (mi), vb. IV (mirlll, -Ill, -lire) , mirli, •beliner, couvrir, s'apparier (en parlant
des brebis et des cbevres)•, Dal, 134; Nic, 280; DR, III, 1088; V, 473; un birbec podte s'
mlrledsca treidzu'fl di ol (un berbece poate mlrli treizeci de oi).- < bg. mli.rlja se ,s'apparier".
J\flRLfRE, sf., pl. mtrllrl. mirlire, •action de beliner; appariemenh, Dal, 134.
MIRLfT..\, adj. , pl. mirlile, mlrlita, •belinee•, Dal, 134. - V. ·ptrClla, vur(llu.
1\IIRLITUR.\, sf., pl. mirlilurl, mlrlire, •appariement••, Dal, 134; Nic, 281.
l\IIRl\dNDU, sm., Dal, 134 - v. murmlnd.
l\II'R~E. sf., pl. ml'r$i, cadavru, •cadavre ; charognc•, Dal, 134; Nic, 281 ; Mih, 280;
CEI, 72. - e. 'nu ml'r$e di om vattlmdt (un cadavru de om ucis), PB, 9532; 2°. mulrecl Ia
ml'r$ea al Ververa (privea Ia cadavrul lui Ververa), Trib, I, 8-9, 10'; 3°. piste m l'r$i nl$1 cal-
cdra (dln~ii au calcat peste cadavre), Velo, 35; PAnt, 329; BNA, V, 106. Sinonim: cuhma.
- V. mlr$usescu, mgl. mrtl$1'1 (PMegR, II, 96; CapM, III, 183), alb. m if'rsh if ,cadavere". -
< bg. mli.da ,charogne", vsl. mru§a ,cadaver".
J\IIR~fN (mi), vb. I (mlr$indl, -ndl, -ndre), stringe, •fairt;! biller les moutons et , puis,
les eparpiller pour paltre•, Dal, 134. - 1°. gri(-l' i-al Nlca s' li mlr{linu (strigati-i lui Nica sa
le aduhe· ~uierlndu-le), W, II, 110 (In text: mdr$ln'e); PAnt, 37; 2°. dlde, N ica, ·s· li mir!'ln'l
(haide, Nica, sa le stringi), W, II, 112 (Weigand traduce prin mehme das Fett ab, melke•,
II, 318); 3°. faklfe-angdna picurdrlu {li l'l-mlr$lnd (tapi pe cs.ri pil.storul li cheama ~~ ii aduna),
PAnt, 277; Bair, 119 (Ia p. 140, Murnu transpune prin ,a chema turma ~uierlnd ca sii-i dea
sare" ); 4°. s' tredcd 6lle, si s' mlr$fna, plste grodpu edle s' ylnd (sa treaca oile, sa se stringa
behaind, peste mormlnt ele sa vina), Lum, V, 220 ; 5°. azljird 6lle, s' mlr$ind nodtin' ll'i (be-
haiau oile, se strlngcau noatenii), Fl, I, 6, 24; 6°. 6lle s' mlr$indrd {li si-adundrd tndle tu-
aumbrd (oile venira laolalta ~i se strtnseril. toate Ia umbra), Fl, I, 1, 7. - V. ~i nilr$int!dzu_
- < '!
i\IIR~INARE, sf., pl. mlr$ilia'rl, rasfirarea oilor prin ~uierat, •action de faire bNer les
moutons et .les eparpillen, Dal, 134. - Verb cu sens neprecis: ca sbiera, a ~uiera , a rasfira•.
l\IIR~INAT, -ta; pl. mlr$indf, -te, chemat prin ~uierare, •(mouton) que l'on a fait billen,
Dal, 134; cd'prtle azl;ird ca mlr$indte · (caprele behli.lau ca lndemnate prin ~uierare), Fl, II,
3, 2.
M!R~INEDZ!J, vb. I (mlr$indl, -ndt, -ndre) - v. mlr$ln - , Dal, 134; nu-n' l mir$i-
neddza 6lle (nu-mi fa sa se strlnga oile). - W, II, 318 da forma mdr$fn'W cu sensul mentioi'l.at
·mai sus.
MIR!5USESCU (mi}, vb. IV fmlr$usll, ··Sit, -sire), a se da Ia cadavru, d 0 • s'adonner
a Ia charogne·; 2°. vivrc aux d~pens de quelqu'un; 3°. l!tre ·souiiM (se souiller) de ·s ang•, Dal,
134 ; Nic, 282. - < ml'r~e.
MIR~USfRE, sf. , pl. mlr{lusirl, dedare Ia cadavru, •action -de s'adonner a Ia charognc•.
Dal, 134 ; Nic. 282.
l\flR$U'SfT, -M, pl. mlr$uslf, -te, (holt) tnslngerat, •qui· s'est adonne a Ia charog'ne ;
souille de sang; sanglant, ensanglant~ - v. stnd:ind(•, Dal, 134; Nic, 282; intrd' mlr$uslt di
sf'ndze (a intrat murdarit de singe), Fl, II, 3, 3; ngernd armondme ardsptndltd, ca· 'nd cuple
AII'-SA -817-

mlr$usilu (ncfer-icitii aromanime ril.splndita, ca o turmil. lnslngerata), Bair, 79 (Ia p. 740, Murnu
transpune prin ,adulmecata, ulmata").
MI'-SA, mama-sa, •sa mere•, PLit, SS4; PAnt·, 91 - v. md so, md'-sa, md'-la, mi' -ta.
mu' -mea.
MISC.~', sm. , felcer, •chirurg practicant t, Dal, 13S; PLit, 222 - v. mltca'.
i\IISCIR.\' , -roan'e, pl. mtsclrddz, -rotin'e, mascara, •deshonore, ridicule•, Dal, 135 ;.
mlsclrodn'ea a lumil'el (mascaraua lumii). V. mdscdrd'. - < tc. maskbara (116S) ,-".
i\IISCIRfL'E, sf., pl. misclrll' i, Dal, 13S - v. mlsclrllke. .
i\IISCIRIPSESCU (mi), vb. IV (misctripsii, -sit, -sfref, •deshonoren, i::>h.J; 13S; Nic,
284. - < ~Utc:rxocpeuw ,tourner en ridicule".
i\IISClRIPSfRE, sf., pl. mtsclripsfrl, mascarire, •action de ridiculiser, de rendre gro-
.tesqueo, Dal, 13S.
. :u isclRIPSfT, -til, pl. mtsctripsit, -te, mas~iirit, ~ridiculise•, Dal, 13S; Nic, 28S.
MISClRLfKE, sf., pl. mlsctrllkl,, obsce_n itate, •obsceqite•, Dal, 1~S. V. mdscar_llke , mls-
ciril'e. - < tc. masqarnlyq (116S) ,deshonneur" . . .
MISN'E(J, sm., pl. mtsn'el, Dal, 128. ; lu'!'tikea di mlsn'cu (ramura de rnaslin), Fl, II.
2, 2 - v. m(LSin. - Pentru -t!iJ, cf. limr,m 't!u, ndringe(l etc.
i\flSTRIPA', sm., Dal, 13S; mlstripd' di-asime _(c!lpa de .argint), !Car, 1S4_- v. mds-
lrupci'.
i\ll~Ci\RE, sf., pl. ml$Cd'rl, mu~care; junghi, •action de mordre, .morsure; doulcur
violente en un point du corps - v., glungl'luo,_ Dal, 135 ; ,Nic, 284 ; gretiud ml~care l 'l-(eate
ci'nile (grea mu~caturil. i-a facut clinele); easle ll'ndzild, are mt~care (e bolnavii., are j~nghi c.lc
raceala), Fl, II, 5, 3. - .V· ml'§cu, mqrsicare, mu§care ~i it. ·:mociga ,mordere,. mozzicare"
(Spotti, 94). . _ _
i\ll~t:A'l', -iii, pl. mi§ccif, -te, mu~cat, •mordu•, Dal,, 135; Nic, 28S; di lupoan:t t- ard'u
mt~ctil (rau mu ~cat de lupoaica), PAnt, 112.
lii~C.~TURARE, sf. , pl. mi~cdturci'rl, lmbucatatit·e, •action d'emboucher~. ~~ mettre en
morceaux•, PB, 644. . · . .
_ Ml~CATURA, s!·• pl. mi~cdlurl, lmbucatura, •bouch~e ; morceau•, Dal, 13S; Nic, 28S;
GrB, 183. - 1°. t i -tire cit ' nu mf$cdlurd (te are cit o lmbucatura), Lum, III, 10; BNA, III.
14 ; 2°. mare mci$cdturd $d amanele fl-at•em, (iclorll'i (mare -imbucatura ~i amanet ti . avem pe
copii), Cod, tss; 3 °. u (edtird mt~cdlurl, mt~cdturl (o facura l;>pcati, buelltele), PB, 6212 - v.
buctita, blicd 2°, cumcitu. - V. mu$cdtura ~i mgl. muclcdturd (PMegR, II, 96). ·
i\ll~CATUR:Enz(J ( mi) , vb. I ( mti calural, -rat, crar~), lmbu~a ; imbucatati, •emboucher ;
manger; m 0rceler, s'en aller (au diable), .se depi\chen, Dal, 13S. ::- 1°. ml$cdluraf $i sculdf-vd
(imbueati ~i sculati-vll); 2°. nd mf$cdluram cu. b_inelfle di cdpt!slru (ne irnbuclltil.team, ne spe-
team eu caii de ciH~rit lra$i de capii~t,ru)_, - Fl, II,, 6, 4; 3°. nol nd mf$cdluram nlnga (noi ne
framtntam de (rig incA), Fl, I, 1, 2; PAnt, 342; 4°.. s' (rt'mse $i s' ml$Cdlurd' lamn'ea di-aclo
(de acolo smeul s-a rupt ~is-a imbuelltatit (ugind), PB, 40S27 ; S 0 • (udzl di-au~, ml$cdlureddzdcle
(fugi de aci, d\1-te Ia naiba) - v. (rl'ngu, s o, gli$e 4° , ~i cumdlhisescu. - < mf$cdlurd.
~~~~C.(TURfCl, sf., pl. ~f$cdturlfe •petite bouchee•, PB; 644. ' -
Ml'~CU (mi), vb. I (mi$cdl, -cal, -care), mu~ca; ·cAi, «1°. mordre - v. •mursic; 2°. sc
repentir - v. mittln'lusescu•, Dal, 13S; Nic, 2_8S. - -1°. orn'il'l lut va mf'$Cd di l!llne (vulturii
\'or tot mu~ca din mine), PAnt, 314; mf'$cd-l lfmba (mu~eA-ti limba = taci), PLit, 63;
'ml'!}cl-1 ntl'rlle (mu~ea-ti nil.rile, du-te Ia dra:eul), PLit, 60 - v. ml~cdlurt!dzu s o; /( l 'Icaruculea
n pade di mt11cd IOclu (ti-i rostogolea pe jos· de mu~eau tArtna), PB, 93aa - cf~ ,;n:10rdre Ia
poussiere ou Ia. terre, comme on a .longtemps dlt en tran~ais" (Mt!lusint, IX, 34); n:r{ mf'§ca

62-c. 531 -Tache Pap aha g I, Dtcftonarul dtalectulut arom4n


-818- MOAI.E

inima (am crampe stomacale); 2°: mi ml~cdl lrt afecile te dzl~u (m-am ciiit pentru cele ce am
zis). - V. mu~cu1 , mt~ccire. - Philip, I, 70 : ·~ = r~ cf. mu~c - •mur~, morsico.
MI~E, sm., pl. ml~ecidz - v. m~e ~~ sinonimul tancile.
Ml~l, adv. : aco mi$l afed elisa' godld aved (acolo numai acea singura casa avea), PB,
244& - v. ma~l ~i sinonimele ml'nt;i, sade, sal.
Ml~fTA, sf., pl. ml~lld - v. md$l/d ~i ml~otd - : a cul m1$i/d strindzi nls? (ale cui
minute stringe dinsul?), PLit, 895; s' fl coda ml~lfdle! (pica-ti-ar mlinile !). - Cf. ~~ t dr.
mi$l/d ,bras" (Dens, II, 514). - < vsl. ml1iilea ,brachium".
MI~OTA, sf., pl. ml~6te, Dal, 135 - v. mdnuJ~cd, md$6la, mlj6Ui, mlml$6La ~~ cl6ta.
MI'-TA (< muma-ta)- v. ma'-ta etc.
MITIRAC, sn., Dal, 136 - v. mltrdc ~~ :
i\llTIRA', sm., pl. mlllrddz, matara, •bidon•. - Cf. ~i alb. matara ,piccola borsa ... ".
< tc. matara (1184) ,flacon de cuir ou de fer-blanc dans lequcl les voyageurs mettent de
l'eau".
MITRAC, sn., pl. mltrdfe, cana, •broc de fer-blanc•, Dal, 136. - V. mltira' ~i tc. matraq
(1184) ,bAton, massue".
MITRfTA, sf., pl. mltrlfa •milch-ewe•, WTh, 316. - V. matrlca.
MITCA', sm., pl. mlfccidz, felcer, •mMecin empirique- v. mlsca': isna(ea a mlfc::idzlor
(breasla medicilor-vraci), LP, 54; BNA, II, 120. - Cf. tc. mysqdb (1119) ,trepan perforatif
(employe en chirurgie)".
i\llzBITA', sm., pl. mlzbltcidz •proces-verbah: s' (atem un mlzblta' vuluslt (sa facem
un protocol sigilat); si scodla un mlzbila' (sA scoatA un proces-verbal), Caraf, . 67. - < tc.
mazbata (1182) ,protocole, proces-verbal".
MlzGALA, sf., pl. mtzgd'l'l, ferestruici, •petite fenHre•, Dal, 136. - Cf.· ~r alb. maz-
gdlU ,feritoia". - < tc. mazghal (1092) ,embrasure; creneau".
MI'ZGA, sf., pl. ml'zt;i, noroi cleios, tboue visqueuse•, Dal, 136; Nic, 284; Mih, 283;
CEl, 72; ncarcdl di sl'ndze, di mi'zga (plin de singe, de noroi), Fl, II, 7, 19. - V. muzgil,
sinonimul ldspe ~i bg. muzga ,seve; aubier".
MlzGALESCU (mi), vb. IV (mtzgdlll, -Ill, -lire), innoroi, •crotter,se souiller•: gl'j~lile ...
s' mlzgaleci pri pride (gl~tile ... se tnnoroiau pe jos), GrB, 2, 27; BNA, IV, 125. - Cf. ~i dr.
mlzgdli. - V. mt'zgd.
MIZGOS, -godsd, pl. mlzgo;;l, -gotise, vlscos, •visqueux•, Mih, 283.
MIZfE, sf., pl. mlzll, Dill, 136- v. mdzedlld.
MLARE ~i MBLARE, sf., pl. m(b)ldrl: -filii' mldrea?- fila'! (- a fatat catlrca? -
a fAtat 1), PLit, 696 - v. muldre, mrild.
ML'EARE ~~ MBL'EARE, sf. : nu him ml'erl, cd him bdrbcif (nu slntem femei, ci slntem
bArbati), PAnt, 23; PLit, 1106 - v. mul'ecire.
ML'IOR, ~~ MBL'IOR, m(b)l'locird, pl. m(b}l'lorl, m(b)l'locire, mior, mioarA, •petit ag-
neau ; chevreau•, Dal, 136 ; Nic, 297 ; tu cuple am dol ml'lorl (In turmi am doi l'niori) ; ml'l-
otira n'lca ;;' Idle (mioara micA~~ neagrA), PAnt, 146. - V. mil'lor, mil'lur, n'il'lor; gr. !L'I)A16p1
~~ !L'I):A16pct (Kpua, II, 51), !Lb:A'6p (Hris, 124, 135, Boga, I, 236); alb. milor, -e ,agnello,
-a di due anni". - lat. •agnelliolus.
MNATA, sf., pl. mnd/, Dal, 136; Nic, 298; 'nd mntitd di stire (un pumn de sare), PB,
18117; PAnt, 99; detide Dumnidza'il cu mndla (a dat Dumnezeu cu pumnul, din bel~ug), PB,
274'. - V. mancitd, mlntita.
MOACE, sf. mom donne a un muleb, Cal. 1911, 202; Dun, II, 17. V. muce.- < ?
MOALE, adj. m. ~~ f., pl. mol'l, moale, cmou; tendre•, Dal, 136; Nic, 298; Mih, 308;
PScr, 227; PAnt, 461; mdcd ti fall motile, ti bag ;;' tu (odie (daca te faci moale, te bag ~~.In
MOAR.<\. -819- 1\IOLAV

foale), PLit, 555; PGr, 105; nu atl ketilea motile (nu au pielea moale), PB, 48928; cu otisile
mol'! ca pl'ntica (cu oasele moi ca burta), PB, 49927. - <lat. moDis ,mou, tendre" .
i\IOARA, sf., pl. morl, moanl , •moulain; moulin a bras; moulin a cafe- v. dubeke•,
Dal, 136; Nic, 298; Mih, 309; PScr, 227. - 1°. cdl'i arujescu, munfil'l lnkisescu, pupciza tut
bate - modra (caii necheaza, muntii pornesc, titirezul mereu dnta - moara), PLit, 385 -
eronat Ia CAr, 223; 2°. grtillu iinna pri tu hotird, Ia drd~tetild ~i Ia motird (vorba circula prin
sat, Ia dlrsta ~i Ia moara), PAnt, 295; BNA, I, 122; (PLit, 5S6); 3°. ci'nile cu 6Ct'il'l ca kealra
di motira (ciinele cu ochii ca piatra de moara), PB, 3038 ; 4°. adufe tipa Ia motira xedfl(i (aduce
apa Ia moara straina), PGr, 105; 5°. moara di cafe, di piper (rl~nita de cafea, de piper);
modra ·asptirta (moani hodorogita, nnoulin a paroles•), PLit, 556. - < lat. mola ,moulin" .
MOARE, sf., fiirii pl., moare, •chou aigri dans d'eau de saumure•, Dal, 136; Nic, 298;
Mih, 309; PB, 644; mdr~inedfci : pra~l §i motire (mincare de post : praji ~i moare), BNA, Ill ,
22. - Pentru dr. modre, cf. : CCos, I, 569; DR, IV, 1393; GrS, IV, 170; [Zanne, 1576: ,a-i
~ti (cunoa~te) inoarea" - v . mort ~i sdre]. - < lat. *moria, muria, saumure, eau salee' '.
i\IOARTE, sf., fara pl., dar ~i pl. m6rlf, moarte, •mort; ruine; desastre•, Dal, 137 ;
Nic, 298; Mih, 309; PScr, 227. - e. di tru sotirte pin' tru modrte (de Ia na~tere plna la
moarte), PB, 19922 ; 2°. s' va pll'nga dupa motirte (sa va boceascii dupa moarte), PLit, 995;
PAnt, 26; 3°. dada nu-dm ~i n lume escu; a cui vol bana-arakt!scu - motirtea (mama nu am
~i sint in lume; rapesc cui vreau viata - moartea), PLit, 386'; 1 4°. arucdra pi nl'sa fdra di
motirte (peste dinsa aruncara tarina de moarte), PB, 3971 - v. fdru 8°; 5°. nu uri modrte (e
rezistent, -a), PLit, 557; 6°. arcotire mtire - moarte di om (frig marc - moarte de om); 7°.
li-aluscl' m6rfile Cl.l 6rixea (le-a lasat mortile cu pofta in cui)~ PB, 29916 - e vorba 'de trei
morti reprezentate prin: 1. hdrlu, 2°. PU$cl'ea, 3. hult!ra. - Pentru pluralul m6rtl(le), cf. dr.
,,cite morti de groaznice ce am facut ~i eu" (Cron:'lf, I ,' 304: Radu Popescu). - < lat. mors,
mortem ,mort" .
MOA~E, sf., pl. mod$e, baba, •vieille femme•, Dal, 137; Nic, 298; Mih, 309; PScr,
227; PEt, 38; DR, II, 538-539; PLit, 177 ( = figura de joe copilaresc); BNA, III, 40; morl
lal moti~e, moti~e mol (hai mai biitrlna, baM mai), PLit, 942; PAnt, 29; mod$e eli ateJle te
tin dpile (baba dintre acele ce opresc apele), PB, 3462 7. Sinonime: bdbti, bitl'rnd, mdi. - V.
mo~u, mgl. mod~d (PMegR, II, 95; GrS, VI, 168; CapM, Ill, 196) ~i alb. m6she ,eta, l)J.txl~".
liOA~TE, sf., pl. mod$te; •reliques (d'un saint)•, Nic, 298. ;__ < bg. moStl ,-". ·
ll oli e an, -nci Dun, II, li); 17- v . M6tan.
l\10 AA, sf., pl. m6c5i, moda, •mod~•, Dal, 137; Nic, 299; Mih, 309. - . < (.L63oc < fr.-it.
liOGUR, sn., pl. m6gure, salba, •collier, Perlenba.nd•, ·Jb, XIII, 88; CN, 8.5 . Sinonim:
purlifd. - V. mag6r.
l\1011 •he I•, Dal, 137; Nic, 299; Mih, 309; DR, II, 540. - 1°. dzui!a, mol, di Pa~te
marl (In ziua, mai, de Pa~te mari), W, II, 110; PAnt, 36; 2°. mol lal munte f · mol tal dzedna
(mai drag munte ~i mai tu colina), PAnt, 46; Pins, 27; 3°. te s' (etifira, mol, lotite (dlca'rlle-a
nodstre? (ce scau facut, mai, toate falcarile noastre?), RA, 188; BNA, IV, 62; 4°. cd armtisira
~crete, di mol {ca au ramas nenorocite, de mai), Fl, I, 1, 5 ; PAnt, 251 - aci,. acest mol e
cerut de rima. - V. morl f. - < alb. m,oj I , vocativo e escl. (rivolgendosi a yersone e cose di
genere femminile ... )".
MOL, sn., pl. m6lurl, chei, •mllle; quait, Dal, 137; GrS, VI, 385; pi mol si-adunll
mulla lume (pe cheiul marii se strlnge multii lume), Lum, V, 190; f:noh, Ia mol i~inda, vidzu
mare halre (Ehoh, e~ind Ia chei, vazu (avu)· mare folos), ArE, 26. - < (.L6AO!; < .it; molo.
MOLAV, -va, pl. m6lavl, -ve, molatic, ~mou, nonchalant., Dal, 137; Nic, 299; Mih; 309.;
.M, 32 ( < moale'+vsl. mudlavu ,tardus"); ca n'el'l dul(i f m6lavl (ca miei dulci ~i molatici),
MOI..CI -820- Moa•

l\lac, 20. - Ca adverb: Mitru~ea molav tot ma n'l-greti~te (Dumitru lmi Lot graie~te blind),
Dair, 47. V. multi$CU ~i sinonimul Jlmlhtir. - < ?
MOLCir, taci r, -taceti !, mllc r, •tais-toi r, taisez-vous r.. v. sst! - cr. vsl. mtMall,
molCall ,silentium" ~i bg. mulCl ,tais4oi".
MOLUIA, sf., pl. molime, molimii, •infection, contagion•, Dal, t37; Nic, 299; Mih, 309;
GEl, t74. - < (J.6AOO(J.ot • _ ...
MOLITA, MOLT.\, sf. , pl. mol(i)ltl, molie, •mite•, Dal, 137; Nic, 299; PScr, 228; CEl,
73; strtin'e mlctile di molftl (haine mlncate de molii). V. muliftl ~i gr. !L61.">arx ·(Boga, I,
239). - < bg. molet.6. ,teigne".
:\IOLUPE, sm. , pl.?: l'l-inlrtl' un molupe (•bekam er einen Schlaganfalh), W, II, 238.
- < ?
MOL'I01 (mi), vb. I (mul'etil, -l'eclt, -l'edre) , muia, d 0 • amollir; 2°. tremper- v.
culimbisescu; 3°. s'attendrir, sc radouciro, Dal, t38; Nic, 299. Mih, 309; PScr, 228; PAnt,
461. - t 0 , mul'edf-l'i tu dpu ardte (muiati-i In apa rcce); 2°. tu nodudzd'finodua di but!l
u mul'e (In nouazeci ~i noua de culori (vopsele) a muiat-o = a fiicut-o de rls), PB, 28318 ;
mocll'i-te (lnmoaie-te = fire-ai de rls); 3°. tu bitisila a $curtulul aved mul'edtu (Ia finele lui
februarie timpul se lndulcise), GrB, 256. - cr. gr. !J.OUAI.li~w ,mouiller" (' Av8p. 2t3 : < it.
*molliare). - < lat. *molllare, mollire ,amollir".
MOL'I01 , invar., leoarca, •mouille, trempe•, PB, 644; hil uda mol' lu (e~ti uda leoarca) ;
vin'im udz mol'lu di plol (veniram uzi leoarca de ploi). - V. amol'lu ~i sinonimele mucli~te,
pupul'lu. - CODE, 1147: < lat. *molllus.
MOMILA, sf., pl. momile, mobila, •meuble•, Dal, t37. V. sctllsit. - < it. moblla.
MONA, sf., pl. mane, as, •as•, Mih, 309. V. monfa, asu, hasu ~~ kef. - < ?
MONEAA, sf., Nic, 299; PScr, 228 - v. muneM_.
MONOH, adj., PScr, 228- v . munuh.
MONOKIR, sn. , CFr, 24 (monoklur); cu monokirlu . pi keptu (cu amuleta pe piept),
Velo, 53; BNA, V, 87 - v. munokir.
MONTA, sf., pl. monte •as• (nord) - v. mona.
MORl, sm. pl.?, obicei, •coutume, habitude - v. adele, areu' etc.•, GrS, I, 328; IV,
170.- t 0 • morlu i adefle . . . di ftirtl (datina sau obicelurile ... de neam), VAR, 8; 2°. adefle
i morlu di Ia ginsea a nodstrtl (obiceiurile sau datina d e Ia neamul nostru), VAR, 170; t87;
3°. auJetiticlu spune ti mor i adele s' fedte (batrlnetul spune ce datina sau obicei s-a facut),
AI. 1903, 52; 4°. limba $' morlu a nostru (limba ~i obicciul nostru), Fr, I, 177. - V. murdre
~i motire. - < lat. mos, morem ,usage, coutumc, moeurs".
MOR•, vb. IV (muril, murit ~~ modrttl, murire), muri, tl 0 • mourir; 2°. tuer; 3°. eva-
nouir; 4°. glacer d 'epouvante•, Dal, t39; Nic, 300; Mih, 3t0; PScr, 228; Cod, 116 blll; GrS,
IV, 244. - 1°. multd-arcodre: s' hil na(odrtl - omlu modre (mare frig: sa fii afara - omul
moare), Fr, II, 266; BNA, III, 26 ~~ XIII ; mor cu el'l tutti dun'edtla (inoare cu ei toati lumea),
Lum, II, t52 ; PAnt, t70; BNA, I I, 44 - v. lume 6° ; cdra s' nu-dlbd motirtd ( daca nu o
fi murit), PB, 443a1; 2°. tine mine mi-dl muritd (tu pe mine m-ai ucis), Cod, 4228; dpa aestu
flli modre (apa asta tl le omoara), BNA, III, 4 ; 6; va ti mor (te voi ucide), Bat, 43; murit-l'l
~;inc (ucidcti-1 bine), BNA, III, t58; 162 - cf. dr. ,mori-ma, Doamne, pe mine" (BkB, 22t);
pi Nicola ll murird (pe Nicolae 1-au ucis), Millio, 25; atia s' motirtl zbOrlu (aci sA moara (sa
dlspara) vorba), Batp, t2; nunlu u muri ldfea (na~ul a sufocat convorbirea, a tacut smirna),
Cal. 1911, 57; BNA, V, 114 ~i t29; 3°. a ta .bodfe cd n'l-mi motire (vocea ta ca-mi rnA ucide),
Fr, II, 272; PAnt, 293; BNA, I, 50 - cf. ca t8° ; cd mu$edllu-t ocl'lu modre tinirl glon' l
di Jctipte hotire (ca frumosu-ti ochi ucide voinici tineri din ~apte sate), Fr, I, 2, 21 ; BNA,
I, 68; 1-modrc cl'nticlu (clntecul II clnti prelung ~~ pierdut), PLit, 821; 4°. 1-durcd mtlsedrla
-821- MOSCU

-4lhl'l mullu, cil-1 murea di dor (II durea aUt de mutt maseaua, ca-l ucidea de durere), PB,
:23211; mi murl~l, bre - s' li l'ea hdrlu (m-ai lngrozit, mai - lua-te-ar moartea), BatP, 27;
muril 'nil noapte nlredga (murii de spaimil o noapte lntreaga), LP, 75; PAnt, 275; Bair, 1 t 1.
- Ca ~i In limba .g reaca, se ziee: omtu moure, dar b61llu psused~le (In greaca, verbele:
7te:6a:lvw ~i· ljloq~(;) ) - .cf. ln Berry (Franta): ,un homme est mort, un animal est creoe"
-(RTP, I, 210-211); In limba turca: eutmich (210) ,mort, ;e", murd (1148) ,mort,
-e- en par/ant d' un animal ou d'un infidele". - V. murlt, 6cl'lu 27•, llndu, rizmor, vdldm
~i psusescu. - < lat. morlre, mori , mourir".

MORA, sf., pl.?, co~mar, •cauchemar•, Nic, 300. -cr. pumoartl, gr. (1.6pot, (J.Wpot; alb.
more; bg. mora .. -".
MORCU, -cd, pl. morti,-te, purpuriu, •rougeatre, purpurin•, Dal, 137; PEtim, 14. -
V . moric, mgl. more (CapM, III, 195: < bg. mrrlkll ,sombre"), precum ~i tc. mor (1244) ,de
-couleur violet fonc~", it. t morca ,feccia dell'olio". - < (J.OpLKoc; .,purpurin" .
1\IORE! •he h , Mih, 309. - t•. o more bel (o mai beiule), BNA, II, 90; 2•. more a{endu
(mai preotule), BatP, 41 ; BNA, III, 140; 3°. more mod~ea a/ darac (mai bli.trlna draeului),
PB, 2628; 4°. more, pl'na ct'ndu val bdnedzrl. . . ? (mai, plnli. clnd voi trai. .. ?), PB, 1247;
s•. more, It:. ldlll sl' ndze are (mli.i, ce singe negru are), PB, 2310 ; PAnt, 84 (moreee!) . - V.
mol! ~i morl !. - < alb. more ,(nel vocatlvo usasi con sostantivi di genere maschile)".
MORI!, Dal, 137; PGr, 105; GEl, 174 (<gr. (J.Wp(7J))·- 1•. tatl, morl tetd (taci, miH
:matu~A), PB, 10817; 2•. morl hll'e (mAi fie-mea), PB, 25821; 3°. morl lal ldme, morl tal mlnte,
morl lal port di nicuklr, BNA, II, 78 - v. tal 7°; 4°. morl (rlnteale cundil'edte (mAre sprincene
pictate), PAnt, 15. - V. murlal. - In general, acest morl e folosit lnaintea substantivelor
feminine.- V. more!, ore, ore ~i alb. mor ,(con sostantivi di genere maschile)".
. MORIC, -cd, Dal, 137- v. morcu.
1\IOROZA, sf., pl. moroze, ibovnica, •amoureuse, concubine•, Dal, 137. Sinonim: ayilpit-
coan'e. - < it. morosa.
MORTU, modrtd, pl. mortl, modrte, mort, •mort, -e; ruine•, Dal, 137; Nic, 300; PScr,
228. - 1\ ca mortu s' (edte di (rica tu (ala (de fricii, ca mort se facu Ia fata), PGr, 105;
2•. ma ~lne modrtd (mal bine moartA), PAnt, 296; BNA, I, 124; 3°. mortll'l lmnd ell ylll'i
(mortii umblA cu cei vii), PAnt, 65; 4°. trl mortl (pentru morti, de sufletul celor morti), PLit,
5,5 8; s•. era odmin'll' i ca di pri mortu (oamenii erau ca Ia un mort, lndoliatl), PB, 1304;
~·. I-va a mortulul (II vrea, II iube~te Ia nebunle); 7•. si-arcdrd a mortulul s' ddm PiruJdna
(se aruncarA, stAruirA non plus ullra sa cAsiitorim pe Piru~ana), Caraf, 65. - V. psohl!l. - <
lat. mortuus ,mort".
MORVU, -vd, pl. morvi, -ve, siirman, •pauvre, malheureux, lnfortun~•. Dal, 137 ; Fr,
I, 101. - 1". ma, morva s' u-drdd (oclu (ci, blata arde-o-ar focul), Lum, II, 309; BNA, Ill,
127; 2°. morva, Dodmne, s' nu-~f apdcd (sarmana, Doamne, sA nu-~1 apuce ziria de mline),
BatP, 37; 3°. marva pdJcl'e (In text : pu~cl'ea) si-n'l li ml'cd (mlnca-mi-te-ar nenorocita
ciumA), Cal. 1911, 194. - Cuvlntul circuiA numai sub forma femininii ~i nu arc un sens ab-
solut precis. - Cr. vsl. morv!l ,(1.6poc;. morus".
MOSCU, sm., pl.?, mosc, •muse; parfumo, Dal, 137; Nic, 300; GEl, 174. - 1". si mbitd'
di moscul a lor (se lmbAtli. de mirosul lor, al florilor), PB, 18211; PAnt, 100; 2•. di moscu si
3i-ambedtd (sa se lmbete de mosc), PenB, IV, 22; 3°. 'nd Jimle . . . todtd moscu te-an'lUrzea~te
(o batlstA .. . ce toatii miroase a parfum), BNA, I, 62; 4°. lal mdrandu galbin te moscul nu-t
kerdzl! (drag amarant ga)ben care nu-ti pierzi moscull), CaiGrB, 88; BNA, 'IV, 29. - V.
mlscu. - Cf. gr. (J.OO)(Oc; ,muse" < it. moseo.
MOSTRl -822- MPIHIOR

:\IOSTRA, sf., pl. mostre, mostni., •echantillon ; petit fichu •, Dal, 137; Nic, 300; Mih ,
310; PB, 645; lri m6stra! (de mostrli 1), PGr, 106. - Cf. gr. 11-6a-rpcx. tc. mostra (1245) etc.
- < it. mostra.
MOSTRU, -ru, pl. m6~tri, m6slre, balaur; pocitura, •monstre•, Mih, 310; REW, 5665 a;
m6strui cu 12 di gurl (monstrul cu 12 guri), PB, 3HJ1 . - < it. mostro.
liO~COCARE, sf., pl. mo$cocc1'rl, ,nuca mu~cataie" = nuc~oara, PScr, 228; GEl, 174.
- < !J.OO"XOXOCpLOV .. - ".

liO~tJ, sm., pl. mo~l, mo~, •vieux, vieillard•, Mur, III, 156. Sinonime: au$i!, bitl'rnu,
pap, tol1 • - V. nwd$e, mu$ed$1e, mu$escu ~i mu$6n'li!.
:UO'f I, domoll, «cri qu'on adresse aux mulcts pendant qu'ils marchent en foule en se
poussant et qui signifie ,ne vous poussez pas; lentement"•, GrS, II, 56; PAp, 39. V. of!.
- Cf. ~i , Hoeg, II, 20t ~i mgl. mofi! (PMegR, II, 96). ...,... < alb. mos ,non".
l l o tan, -na, pl. lll6fan'l, -ne •sobriquet donne a quelques .Aroumains qui habitent
au nord de Ia Macedoine•, GrS, II, 54; "\V, I, 276. V. M6 cean ~i D6lean. - < acm6fi.
l ·I PADE, adv., jos, •en bas; sur (Ia) t err e•, Nic, 3t3; Mih, 310; PLit, 804 ; si-a$1edrnd
{rt' ndza mpdde (frunza se a~terne pe jos), PAnt, 269 ; lo di mpdde una kedlra (lua de jos o
piatra), PB, 2011 • - V. mbdde.
liPAR, vb. I, CODE, 1325 - v. ampdr1 •
liPARTU (mi), vb. IV (mpdrfl' l, -fi'l, -tt're), imparti, o1°. distribuer, partager ; 2°.
separer - v. curmul 2°», Nic, 315; PScr, 228; PLit, 558. - t 0 • mpdrlu cl'te 'nd kicutu (dis-
tribuie cite o picatura), PB, 44130; mparft' Ia tut cl'te una (a impartit Ia toti cite una),PB,
30913 ; 2°. Ia intra' sa si mpdrtd $i si mpartl'ra' -(le-a intrat In gtnd sa se separe ~i se despar-
tira), PB, 309; nu si ·mpdrfl' di nt'sd (nu s-a despartit de ea), PB, t846 ; PAnt, t02 ; muzavir
fe polite s' mpdrtd 'nd crd$linc1 di bdrbdt (intrigant care poate sa separe pe o cre~tina (femeie
bun:l) de bil.rbat), BNA, II, 82. - V. lmpdrlu. - < lat. impartire ,partager" .
liPATUR, vb. I, Mih, 313 - v . ambdturlu, ambdtruUdztl, ampdlrulescu, ampcitur, am-
pdturt!dzu .
liP.\RLfG, vb. I (mparligtil, -gat, -gdre), plamadi, «melanger le leva in avec Ia pate•>,
Mih, 312. - < '!
liPARl\fATEDZ!J, vb. I, Cod, 118 b1B - v . mpramult!dzu .
liPAR:(\IlJT, sn., imprumut, •~mprunt; recompe1_1se• : fi mpdrmul Ia fete 16sif a {rdslor?
(losif c~ recompensa le-a facut frat.ilor'l), Cod, 74 1 . - V. mprumut1 • .
liP.\RTI'RE, sf. , pl. mpdrfl'rl, imparpre, <•partage; aumone•. - 1°. s' bdlurd Ia mpdrfi're
(Ia impllrtit s-au blltut), Lum, II, t87; PAnt, 192; 2°. nu sa ncacecird lu mpdrfl're (Ia lmpartit
nu sc certarll), PB, . 491 3 ; 3°. pt'ne, grin di mparfl're (piine, grlu de impartit drept
pomanu), Plm , II, 2t5 - : i1_1 amintirea celor morti se . distribuie articole ali mentare.
liP..\RTI'T, .-td, pl. mpdrfl'f, -te, h~partit, «partage ; separe•, Nic, 46t; nd him . . .
·m pdrfl'te ca n'el'l di ol (ne sintem . .. separate ca miei de oi), PLit, 936; PAnt, 47 .- v.
curmdt t 0 •
liPATURARE, sf., Mih, 313 - v. ambtilrulcire.
l\IPEATIC (mi), vb. I (mpiticdl, -edt, -ccire), peteci, •rapiecer; ravaudero, Nic, 317;
Mih, 314 ; PScr, 228; PLit, 558; mpiticcif-vd cdmt!$lle (clrpiti-va_c_ama~ile); nu $led /i min-
cl(!nd s' ci{[(t s' .u mpeciticd (nu ~tia ce minciuna sa afle (sa inventeze) ca sa o clrpeasca),
PB, 2668. - < pelitic.
MPEATUR, v b. I (mpiturdl, -rat, -rare), a tinde foi (de placinta etc.), •Hendrc Ia pale•,
Mih, 314; DR, III, 781. V. dispecitur. - < petur.
MPIHIOR, l\IPfHIUR (mi), vb. I , Mill, 315- v. amplhlur.
~IPIKIU -823- MPRAD

MPIKI(J (mi}, vb. I (mpiketil, -kedt, -keare), lntllni, •se rencontrer- v. andtlmusescu,
-<rslai'W; mettre un doigt sur un autre•, Mih, 314. - < alb. plqem ,incontrarsi".
MPILTESCU, vb. IV, Mih, 315; Cod, 44' - v. ampldtescu1 , plittiscu.
lfPILTITURA, sf., Mih, 315; Cod, 446; 6011 - v . mbldtitrirtl, mplitetrirtl.
MPIPIRARE, sf., pl. mpipirtl'rl, piperare, •action de rentlre poivre•, PB, 645.
MPIPIRAT, -ttl, pl. mpipiraf, -te, piperat, cpoivre•, PB, 18011 ; PAnt, 96.
MPIPIREDZ(J, vb. I (mpipirtil, -rat, -rdre}, pipera, «poivrer• : mpipirtl' mtca'rlle (a
piperat mtncli.rile), PB, 18027; PAnt, 98. V. mbipiredzu. - < piper.
lfPIRU~ARE, sf., pl. mpiru,erl, fior, •bouffee de fievre• : hedvra adrite a li lihodna
mpiru~erl, cUldrirtl (frigurile aduc lli.uzei fiori, cli.lduri), Lum, III, 157. - V. mbir~dre.
MPIRU~EDZfr (mi}, vb. I (mpiru~til, -11dt, _,are), sbtrli, •ht\risser, ebouriffer (a cause
dii. froid, du frisson de fievre); s'empourpren, PEt, 35 ( < pirri~u < per) ; cf'ndu avdzl'l aestu
zbor, mi mpiru~dl (ctnd am auzit acest cuvlnt, m-am zbtrlit), Lum, IV, 176. V. mbir$edzu.
- V. piru,(e)dna ~i tc. perichdn etmek ,ebouriffer" (Samy, 750).
!\IPITICARE, sf., pl. mpitictl'rl, peticire, •action de rapiecer, ravaudage•, Nic, 322 ;
PB, 645.
!\IPITICi\T, -ld, pl. mpiticdf, -te, peticit, •rapicce•, Nic, 322; PGr, 106; arript ~i mpi-
licat (rupti ~i clrpociti), Lum, I, 172.

1\IPITICATOR, sm. (~i adj.), pl. mpiticat6rl, clrpaci, •ravaudeuro, PB, 1773 ; nis erd
mpitictlt6r (dlnsul era clrpaci), PB, 17613 • Sinonim: mbalumali.
MPITICATURA, sf., pl. mpilictltrirl, ctrpocealli., «raccommodage, ravaudage•, PGr, 106.
MPITURARE, sf., pl. mpiturtl'rl, lntindere de foi, •action d 't\tendre Ia pate•, Mih, 316.
- V. mpedtur.
1\IPIZUESCU, vb. IV, PB, 645 - v. mbizuescu.
!\IPLADE(A), adv., Nic, 364; 322; PScr, 207. V. amblddea, ampldtea. - < 1t/..a:re:ui
,largement, (tout) de son long".
MPLASCU < n pldscu - v. pldscu.
MPLlTESCUl, vb. IV, tmpleti, •nattero, Nic, 323; PScr, 228; PB, 645- v. amplatescul,
mblaltiscul, mpiltescu.
MPLATESCU2 , vb. IV, lnota, •surnager•, PB, 645 - v. mbldtescu2 •
MPLIN, -nd, pl. mplin'l, -ne, plin, •plein; charge•, Nic, 323. - e. tdstru tut mplin cu
fluril (traistli. toatli. plina cu galbeni), PB, 1023; 2°. arsdre Irina mpllnd (rasare luna plina),
RP, 1, 5; BNA, I, 42; 3°. gre11li mpline, mul'edre? (femeie, graie~ti cuvinte pline de adevdf?),
PB, 8111; 4°. pi$lotile si-n'l li p6rlu mpllne (pistoale sa mi le port lncArcate), PAnt, 17; PLit,
949. - V. plin ~i gol 5°.
MPLITETURA, sf., Mih, 317; Cod, 89 bU - v. mpiltilrira.
MPLUARE, sf., pl. mplutl'rl, plouare, •action de pleuvoir, de se tremper par la pluieo,
Dal, 142. V. pludre.
MPLUAT, -ttl, pl. mpludt, -ate, plouat, •mouille par la pluie, trempe•, Dal, 142.
MPLUIADZA, vb. unipers., ploua, opleuvoir•. - V. pluireddztl ~i expresia curenta ~i
generalli. da plodle •il pleub.
MPOT, vb. II: l ' o mpodle a lulul6ru rdlile a trripulul (le tnvinge toate relele corpului),
Cod, 92 bll; s' n_Jl o mpodltl dt!munlu (sii. nu lnvinga diavolul), Cod, 117 bla. - V. amp6lu
~i pol. ·
MPRAD (nord)~ vb. I : vor s' u mprddtl, vor s' u (rirtl (~or sa o prii.deze, vor sa o fure).
Velo, 31; PAnt, 325; BNA, V, 102 - v. tmprdd, prad.
IIPRA..MUTEDZU -824- l\IPU$CL'EDZU

MPRAJ\IUTEDZ{I, vb. I, PScr, 228 - v. mpru:nutedzil ~i t dr. ,se ~i lmprumuteaza"


(CC, 782 ).
1\IPRIUN.\, adv., lmpreuna, •~ensemble•, Nic, 332; Mih, 317; $1 mpriund '$1-era tot (~i
toti l~i erau lmpreuna), W, II, 158. V. lmpreuna ~i sinonimul dadun. - < lat. in +per +
unam.
1\IPROSTU, -roasUi, - v. fmprostu ~i mbr6stu1 - , Mih, 317 ; CEI, 73. -1". mprosltr
ti-aldsd'm (te Iasaram In picioare), Bat, 24 ; 2°. nu armase keatra prlste kealrd mproasti (nu
a ramas piatra peste piatra In picioare), PB, 3113 ; 3°. s' mdrmurisl di mprostu (a lnmarmurit.
stind In picioare), PAnt, 87; 4°. $idea mprodstd und nivedsta (statea In picioare o nevas~a)~
Fl, II, 2, 3; PAnt, 252; 5°. bdga' ndoaild fi mproasle (a pus clteva ramuri ~i In picioare),
GrB, 224; PAnt, 229; BNA, IV, 146; 6°. di mproaste s' tukescu (se topesc de-an-picioarele),.
PLit, 877 ; 7°. noaptea n 'l-apir tmproasta (noaptea, ma apuca zorile iucrtnd in picioare), PB,.
30214 - cf. gr. ~lJ!J.e:p6voo op6~; 8°. oaild mproaste- s' nu ti sdturl (•oeufs sur Ie plat>, ()W\.
ochiuri - sa nu te saturi), BatP, 12. - V. ~i pr6stu.
l\ll'RUJ\lUTl, sn. (~i adv.), pl. mprumute, lmprumut, •emprunb, Dal, 142 (v. mbrumut);
Nic, 332; Mih, 317; PB, 646; IIi fati, cu mprumut u fatl (orice fad , cu lmprumut o faci) ,.
PGr, 106. - < lat. in-promutuum.
MPHUi\IUT2 (mi), vb. I (mprumutdl, -tal, -tare), lmprumuta, •emprunter, pretero, Nic,.
332; Mih, 317 ; PB, 646; nu s-are mprumuldld di Ia ul'rnu (nu s-a lmprumutat de Ia nimeni),
PAnt, 312; iar ctnd murl lu mprumutdl (iar clnd a murit l-am imprumutat), Fl, II, 1, 9;
PAnt, 350. - V. mbrumul, mparmdtedzil, mpramutedzil, mprumutedzil. - < lat. ln-promutuahe.
i\IPRUMUTARE, sf., pl. mprumuta'rl, lmprumutare, •action d'emprunter, de prCter•>,.
Nic, 332; Mih, 317; PB, 646.
l\IRUMUTAT, -td, pl. mprumutdt, -te, lmprumutat, •emprunte, prete•: si-l'l toiimti
pardzl'i mprumutal (sii.-i restituie banii lmprumutati), PAnt, 311.
l\ll'RUJ\IUTEDZ{I (mi), vb. I, Nic, 332- v. mprumut2 •
i\IPRUSTARE, sf., pl. mprusUi'rl, ridicare, punere pe picioare, •action de s'elcvcr., Nic,.
333 ; Mih, 318; PB, 646. V. mbrustare.
i\IPRUSTAT, -td, pl. mprustdt, -le, In picioare, •eleve; erigt\•, Cod, 47 b10; lu"a(lal mprus-
tal (l-am gasit lntrcmat, iri stare buna).
l\IPHUSTEDZ{I (mi), vb. I - v. imprustedzil, mbrustedzil -, a pune pe picioare, •(fairc)
progressert, Nic, 333; Mih, 318; PB, 646 . ..,... 1°. nu putem Ira si-u mprustd'm (nu putem ca.
sa o punem In picioare, sa o lnil.lf.il.m), PLit, 1042; PAnt, 71; 2°. lu pu/l'n kir6 el'l si mpr.us:-
tdrd (In putin timp ei au progresat), Lum,. II, 15; 3°. 6mlu s' um(ld, si mprusteddzd (omul
se umflil. (se ril.toic~te), se erijeazii tanto~). Lum, III, 11; BNA, III, 14; Lum, II. 127; BNA:~
III, 80.
MPRUSTI!;iOR, -$oara - v. mbrosti$6r - : li-a(ldrd mprusli$odrd (te-au gil.sit prostuta),.
.Fl, II, 5, 3; nol nd fum mprusti$odre (noi ne-am fost prostutc), Fl, I, 3, 10.
MPUL'EARE, sf., pl. mpul'erl, puiare, lnmultire, •action de pulluler; talle_menb, Mill,.
319; PB, 646.
l\IPUL'EAT, -td, pl. mpul'eat, -le, pui~t, •qui a pulluh~•. PB, 646.
MPUL'EDZ{I, vb. I (mpul'eal, -/'edt, ~l'eare), a scoate pui, a lnfrati, •pulluler, f;tir~
des petits; taller•, Mih, 319; PB, 646. - < pui'Izl . .
i\IPU!;jCL'E.t\T, -ld, pl. ~pu$cl'eat, .-te, ci~mat, «pestifere•: pddurea mpu$cl'eata (piid\trea
ciumatil.), PB, 521; mpu~cl'eata di male (ciumata de bil.trlnil.), PB, 43528; mpil$cl'eata di ldmn 'e
(ciumatul de smeu), PB, 451'.
MPU!;iCL'EDZ{I (mi), vb. I (mpu$cl'~al, -l'eal, -l'edre), ciuma, «infester., PB, 646. -
V. pu$ci'Cdzi1.
-825- MUCAITLfr

~IPUT, vb. IV- v. ampul ~i, morfologic, amritl -, puti, •scntir mauvais• ·: $i-drhundu
.s' hlbii, al'lu va mprittl (~i boier sa fie, ai va lmputi, a usturoi va mirosi), PLit, 508; PAnt, 7.
~IPUTOARE, sf., pl. . mputOrl, PScr, 228 ...:.. v. putocire.
~IPUTINARE, .sf., pl. mputlnd'rl, imputinare; •action de reduire, amoirtdrissement•,
1VIih, 319. . V. pslndre.
~IPUTINAT, -td; ·p l. mputlndf, -te, lmputinat, «'a moindri, rMuih, Mih, 319.
liP·UTINEDZir (mi) , vb. I (mputlndl, -ndt, -ndre) , lmputina, •amoindrir; dimin'u cr•,
l\fih·, 319; ahlursl. .. s' II li mputlneadzd (incepu ... sa li sc 'tmputine·ze), PLit; 803. V. mbu-
jlnt!dzil ~i psint!dzu. - < putl'n.
i\IPUTl'T, -td, pl. mputl'l, -te, PScr, 228 - v. ainpuft't.
i\IREANA, sf., pl. mredne, mreana, •barbeau (poisson)•, Mih, 319; clnd irited ca mrecine
<(dud treceau ca mrene), PLit, 1046; PAnt, 205. - < bg·. mrflna .. -".
M~AT, M~Ei\T, -td, pl. m$(e)dt, -te: m$dld ca 'nd dzl'nd (frumoasa ca o ztna), Fr,
I, 4, 53; PAnt, 19; cu mu$edtlu-a lul cundil'lli (cu frumosul lui condei), AI. 1928,' 114; BNA,
II, 60 - v. mu~ecitl . · '
~ITARE, sf., pl. mtd'rl, mlttarc; ~IT AT, -td - v. mutdre, mutdt.
}ITRESCU, vb. IV: Frilga tredmburcl $i mtred$le . (Fulga tremuta ~i :pr!ve~te), PAnt,
114 - v. mutrt!scu ~i ved. ·
liTRfRE, sf. ; 1\ITRfT; -td - v. mutrir'e, mut;il.
·~IU 1 , conj. , insii, •mais• : mu . Deli-16rgril it lo (dar Deli ~Iorgu II lua), PB, 32710.
v. iria2 . - < {dmu) < am2 •
liU !2 •interjection par Iaq uclle on· imite le bcuglcment du bocuh. - Cf. sp. : ,Hablo
~I buey y dij6 mu" (Wander, II, 972 - apud H. G. Bohn). - V. muri! ...
-MU3 , meu, mea, «mon, rna•, Fr, II, 239; PAnt, 40; of, of! cdpu-mu! (of, of I (capu-mi !)
PeiiB, IV, 115; Caraf, 17. V. Hristo, sinonimul ·-n'i1 ~i -m. - < -(Lou ,mon, rna".
i\IUABETE, sf. , pl. muabt!f, pctrecere, •divertissement., Dal, 137; Nic, 298; Mill, 320; ·
.si inbitd' Ia muabt!te (se imbiita la petrecerc). - < tc. moubabbet (1126) ,conversation ; en-
iretien".
MUAGEAR, MUAGfR, -rd, pl. muagedrl, muagirl, -re, rcfugiat, <•refugie•, VAR, 280;
2'9 6; s' li vindu fa muafiedre (sa le vind Ia refugiate), F l, II, 5, 3 [in text : maugearc). Si-
nonim : prosfingu. - < tc. moubadjyr (1251) ,emigre, emigrant".
MUARfF, sm., pl.?, consiliu de instructiune, •conscil d'instruction•, Mih, 320. - < tc.
:mou'arryf (1193) ,qui fait connattre ou definit" .
liUCl, sm., pl. mufl, muci, •morvco, Dal, 141; Nic, 307; Min, 321; PScr, 228; PLit,
-696. - e. nlnga cu mri/ll'i tu ndri-l (e;tnca cu mucii la nas, e Inca cu mintea de copil), PLit,
546 - v. camed~e 2°; 2°. carl ' $l"arrica mri/ll'i pri nls? (cine t ~ i arunca mucii pe el? = e un
om de dispretuit), PGr, 109 - v . ml'nicd 2° etc. - V. muc2 , mricd ~i sinonimele mfxa, ·n'ir2 2°.
<. lat. muceus, ,morve, mucus nasal".
i\IUC2 , sm., pl.?, muc, •champignon a la mechc d'unc lampe•, Mih, 321. - V. mucl.
i\IUCADEME, sf. , ·pt. mucaden' l, norma, •normeo: at!std si-afld' mucadt!me la nol, di
Ia pdpln'l, strdpdpl'n'l (aceasta exista ca norma la _noi, de la mo~i , stramo~i), PenB, 41 ';
Caraf, 4. - < tc. mouqaddeme (1208) ,avant-propos; preface; prcambule" .
~IUCAETE, sf., pl. mucat!t, lndemn, •stimulent; interet•, Dal, 137 ; Nic, 300; Mih,
·. 320; fd' -ti mucaete $' dri-ti (lndeamna-te ~i du-te); ni-mucat!tea nu I' adrife bun (lipsa de ln-
demn nu-tl aduce bine). - < tc. mouqaRed (1213) ,charge de liens; lnscrit" .
MUCAITLI' , -lodn'e, pl. mucaitlddz, -lodn'e, grijuliu, •soucicux, qui se stimule•,
21:Jih, 320.
KUCAITLI'KE -826- MUthJC

MUCAITLI'KE, sf., pl. mucaiili'kl, tndemnare, •qualitc d'~tre soucieux, stimule•, Dal,.
137. - .V. mucaete.
MUCARE, sf., Mih, 320 (da o definitic improbabiHi). - V. mucodre.
MUC.i\, sf., pl. mutl (dupa ~are s-a facut sg. mucd - cf. nucd: nutl etc.), Nic, 300;
PScr, 228 - v. mucl.
MUCIVA', sm., pl. muclvadz, mucava, •carton•, Dal, 137; s' li scrEe pi 'nd buctila dt
mucfvd' (sa le scrie pe o bucata de mucava), AI. 1903, 34. - < tc. mouqava (1211) .. -".
1\IUCLf~TE (CI'isura), invar., leoarca, .trempe jusqu'aux os•, Mur, III, 158. Sinonime ::
kicutd 1°, lt!rcd, mol'lll1 , muceale, pipril'W. - < ?
MUCL'E, sf., pl. mricl'i, muchie, •arete; bord; sommeb, Nic, 300. - V. mrihle.
liUCOARE, sf., pl. mucorl, mucoare, •mucosite•, Dal, 137; Nie, 301; PenB, III, 242 ;.
mucorlli es Ia amintare ~· Ia (iltire (mucorile apar Ia na~tere ~i Ia fatat). - < lat. mueor,
-orem ,moisissure".
1\IUCOS, -cotisd, pl. muc6~l, -coase, mucos, •muqueux, morveux•, Mih, 321; C~c, 59 ..
V. mutos ~i sinonimul mixos. - < lat. mueosus ,muqueux".
1\IUCE, sf. •nom donne a un mulet gris fonce•: Mucl! Mucl! (strigat de tndemn Ia mers.
pentru catlra Mucea). - V. Moace.
MUCEA.L.i\, sf., Mih, 320 - v. mucedra. - < alb. m~al(e) ,palude".
1\IUCEALE, invar., leoarca, •mouille, trempe- v. mucli~le•, Dal, 137; CEI, 73; ud'
muceale (ud Ieoarcii), PB, 2026; ploala nd-adra' muceale (ploaia ne facu Ieoarca) - v. mol'lti2 •
- In greaca : !LOuc, !LOUY.CIXAO, !LOCtXAIX (Boga, I, 243; II, 40; 229). - Cf. toponimicele,
a-t' Mou-.a().IX ('Hnetp, VIII, 125); a-ti) M6•ai1XAlJ (ibid.,VIII, .145) ~i :
MUCEAR.i\1 , sf., pl. mucerl, mocirla, <flaque d'eau, mare; limon, fange, boue•, . ~al,.
137; Nic, 307; Mih, 320; CEI, 73; CFr, 182; Fl, I, 2, 7; II, 3, 8. - 1°. tu pluind ~· lU!
muceard (in timp ploios ~i in mla~tina), PenB, VI, 49; 2°. rind broascd dit muceard (o broasca.
din biiltoaca), PenB, IV, 135; 3°. mutril mucerlle te ld (em Barica (privii baltoacele carora le
zicem Bdricd), PenB, V, 51. - V. muceald, muClor, mucirld, alb. mot;al(e) ,palude" ~i t()po-
nimicele Mou-.atlipiX ('Hnetp• VIII, 101) ~i Mucel'lll (munte Ia vest de Avdela). - Cf. vsl. moca:
,palus", nsl. mocer, bg. m.ocer, bg. mocuru ,marais".
1\IUCEAR.i\2 , sf., pl. mucerl, cortegiu nuptial, •cortege nuptial, ceremonie nuptiale pen-
dant Ia nuit en se servant de torches•, Mih, 320. - < ?
1\IUCEA~E, sf., pl. mucea~e : tot cu cirea~e ~· nol cu mucea~e, Lum, II, 79 - v. md-
ced~e, mteed~e ~i dr, mdcea~e, mdCC$. - < ?

MUCILESCU (mi), vb. IV (mucilll, -lit, -lire}, a se uda de ploaie, •(se) mouiller,. se
tremper de pluie; salir, souiller., Dal, 137; Nic, 307; CEJ, .73; Ob, 128; nd mucillm tu ploale:
(ne-am udat In ploaie). Sinonim : nt;ihurt!dzti. - < muceale.
MUCILfRE, sf., pl. mucilirl, udare, •action de (se) mouillert, Dal, 137; Nic, 308• .
1\IUCii..fT, -ld, pl. mucillf, -te, udat, •mouillc; trempe par Ia pluiet, Dal, 137; Nic, 308 ;:
Fl, II, 4, 7; eram ud mucilft (eram ud Ieoarcli), Fl, I, 1, 13. - V. muClulll.
MUCio, invar., ucenic; simplist, •(jeune) apprenti, sans experience, simpleb. - Cf. :
gr. !Lou-.aoc; (Passow, 275; Schmidt, 196 : ,Seemann"); 273 ;. 8ev n tv' o !LOU'taoc;. lCIXt{IC!Ie'
('Apii, nr. 253); tc. moulcho (1243) ,jeune apprenti, matelot; mousse"; sp. muchacho, -a
,jeune gar!;on" . In greacli: !Louco ,&[3Wp-.ta-to 7r1Xt8L" (Boga, II, 40).
1\IUCIOR, sn., pl. muCloare, Nic, 307; 1\IUCfRL.i\, sf., pl. mucirle. - v. muceard1 "-,..
PB, 646; s' aveam ' nd muCirld s' mi-antdvdUscu (sa fi avut (daca aveam) o mocirla ca· sa.-ma
tavalesc), PB, 46838.
MUl:luc, sn.: ca muclric di ziyu (ca limbli de cantar), C~c, 15. - V. mUJUlc...
MUCIUI.ESCU -827- l\llJHLIJ

MUCIULESCU (mi), vb. IV~ v. muCiliscu -, Nic, 307 ;· :\'lib, 321; tut ascuke f mu-
4lulea~te
(tot scuipa ~i spurca), Ob, 128; s' muC'lulea~Le tru dpd (b:llace~te In .apa).
MUCIULfRE, sf., pl. muclulirl, balacire, •action de patauger, de souillen, Mih, 321.
V. mucillre.
· MUCIULfT, -td, pl. mucluli{, -te, mucegait, •chanci•: slfzmile ird ... muclullte .cu bdire
ldl di plol (peretii erau . .. mucegliiti cu dungi negre de ploi), BNol, 11; BNA, IV, .88. Sino-
nim : muhlidzt't.
1\IUAfSTRA, sf., pl. mu6lstre, modista, •modiste; couturiere•, Dal, 137; 110r s' codsd
Ia mu6lstre (vor sa coasa Ia modiste), BNA, II, 82. - < (J.08la~poc .. -< fr.
MUDULAR, sn., madular, Mih, 321 - v . mdduldr.
MUDZESCU, vb. IV (mudzil, -dzlt, -dzlre) , mugi, •mugir, beuglero, Nic, 307; Mih, 321;
Pe1;1B, V, 54; {irbul .•. mudzl lungu (cerbul. .. a mugit prelung), PenB, V, 53. - V. mug,
mungurisiscu. - <lat. muglre ,.mugir, beugler".
MUDZfRE, sf., pl. mudzlrl, mugire, cmugissement, beuglemenh, Nic, 307.
1\IUFJ,UZ, -zd, pl. muflujl, -uze, mofluz, cbanqueroutien, Dal, 137; Nic, 308; Mih,
321 ; Mnca edste mu(luzd (banca e In faliment). - < tc. muflls (1204) .. -".
liUFLUZESCU, Nic, 308; Mih, 321; MUFLUZIPSESCU, Dal, 137, vb. IV (mu(luz(ips)ll,
-it, -ire), mofluzi, cfaire banqueroute•. - < mufluz.
1\IUFLUZ(IPS)fRE, sf., pl. mu(luz(ips)lrl, mofluzire, •(action de faire) banqueroute•,
Dal, 137; Mih, 321.
MUFLUZ(IPS)fT, -td, pl. mufluz(ips)lf, -te, mofluzit, cqui a fait faillite•, Dal, 137.
1\IUFLUZLI'KE, sf., pl. mufluzll'kl, !aliment, •banqueroute•, Nic, 308.
1\IUFTffJ, sm., pl. muftll •mufth, Mih, 322. - < tc. multi (1201) ,.docteur de Ia loi
musulmane ...".
1\IUG, vb. IV (mudzll, -dzlt, -dzlre) : vd'llle mudzed (vacile mugeau), PenB, IV, 111.
- V. mudzescu ~i :
MUGRISESCU, vb. IV (mugrisll, -sit, -sire), mugi, cmugir, beuglen, Nic, 300. V. mun-
gdrisescu. - < !J.Ouyyp(l;w .. -". .
1\IUGRISfRE, sf., Nic, 300- v. sinonimul mudzlre.
MUHLAAA, sf., pl. muhld'dz, moina, •temps Iache, temps mou•, Dal, 137; dupd ar-
-coare, la-u ~· muhld6a (dupa frig, iata-o ~i moina, timpul moale). - V. mulnd, uddl'lU ~i · :
1\IUJILA, sf. {pl. muhle), mucegai, cchancissure; moisissure•, Dal, 137; Nic, 308; Mih,
:322; CEI, 78 ( < bg. muhla .. -"); GrS, VI, 385; slfzmile an'lurzed ca di muhld (peretii mi-
:roseau ca de mucegai), CalGrB, 34; BNA, IV, 112. - < !J.OU)(AOC ,-".
MUHLID, -dd, pl. muhlidz, -de, mucegiUt, echanci, moisio, Dal, 137; Nic, 308; Mih,
:322; pl'nea edste muhlidd (plinea e mucegaita).
MUHLIDZAME, sf., pl. muhlidzd'n'l, mucegaire, •etat de chancissure; moislssure•,
Dal, 137.
1\IUHLIDZA'SCU, vb. IV (muhlidzt'l, -dzl't, -dzl're), mucegai, •chancir; moisin, Dal,
137; Nic, 308; Mih, 322; cdsa aved muhlidzl'td (casa mucegaise); sll'ndalul dipriund aud,
.va· muhlidzl'm (stlnd mereu aci, vom mucegai). - Cf. ~i gr. !J.OU)(AuX!;w ,.moisir".
MUHLIDZI'RE, sf., pl. muhlidzt'rl, mucegaire, •action de moisir•, Dal, 137 ; Nic, 308 ;
Mih, 322.
liUHLIDZl'T, -tu, pl. muhlidzl'l, -te, mucegait, cchanci, moisi•, Dal, 138; Nic, 308;
flntl'na . . . cu pdldta muhlidzl'td (flntlna ... cu adapostul mucegiiit), Lum, II, 312; BNA,
IV, · 76. Sinonim : muclulft.
MlJHLU, sm., pLmuhl'i, tuleu, cduvet?; tache de rousseur?•: l'l-i~ird muhl'il'l pi pr6supd
(pe fata i-au ie~it tuleiele), Mih, 322. - Cf. bg. mi1M ,.mousse; duvet".
IIUHI.'E -828-

liUHL'E, sf., pl. muhl'e, muhl' i - v. mucl'e - : agudeci cu muhl'ea di tdp6r (love~tc
cu muchea de topor), Dal, 138; agudi cu muhl'ea di luldgcine (a lovit cu muchea iataganului),
.FI, II, 7, 9. - Cf. ~i alb. maqe, maklje ,arete" (Hr, 256 ~i 191). - 0 alterare fonetici a ,
formei mucl'e?
liUHMUDE, sm., pl. muhmudt!dz, Dal, 138 - v. mahmude.
MUHMURLf, -locin'e, pl. mulunurlil, -locin'e, Dal, 138- v. mahmur.
MUHliURLl'KE, sf., D.d, 138 - v. mahmurll'ke.
MUHi\IUZ.~, sf., pl. muhmuze, pinten, •eperon; ergot., Dal, 138. - V. mdhmuze.
1\IUHTANE, sf., pl. muhld'n'l, calomnic, •calomnie- v. blu(tcine• : greciua muhlcine, url'la
e(lerle aruccird pri mine, Lum, V, 223 - v. c(terle; ocimin'l bun'l s' u paid i di muhlcine i di
un'lze, Lum, VI, 6-8, 29 - v. un'tze. - Fonetice~te, cf. mdht'ind(u). - < tc. buhtAn (298)'
,fausse accusation; calomnie".
liUHTAR, sm., pl. muhtcirl, pcrceptor, ··pcrcepteur•, Dal, 138. V. mlufldr. - < tc.
mukhtar (1134) , choisi, elu".
MUHTXRLfKE, sf., pl. muhlarlikl, perceptie, perceptorat, •perception; action qe pcr-
cevoir de !'argent; profe~sion de ,Percepteur•, Dal, 138. - < tc. mukhtarllq (1134) ,charge
de prepose de village ou de quarticr".
MUHURE, sf., pl. muhlirl, CBiog, 22; 49 - v. miure.
1\t:UfN.~, sf., pl. muln'l, moini, •temps motu: flncf-vd, (raf, ca yin pluln'l, ca suntu slof,
cd sun muln'l (tineti-vi, fratilor, caci vin ploi marunte, caci exista lapovite, · ca slnt moine),
PenB, VII, 142. Sinonim : muhldCJU. - Pentru dr. moind, cf. DR, III, 514; DragR, 52.
- <?
MUJDE, sm. , pl. mujdt!dz, cadou de vesle buna, nrujdea, •present qu 'on donne a quelqu'un·
qui annonce une bonne nouvelle•, Dal, 138. - V. mu~de, sinonimele sillarike -~i mlndlla 3°,.
precum ~i alb. myzhde ,scgno". - < tc. mujde (1157) ,(annonce d'une) bonne nouvelle";.
1\IUL, sm., pl. mul'l, catlr, •mulch, Dal, 138; GEl, 174; RH, II, 192 ( < lat. •mullus) ;:
DR, III, 843 ( < lat. •mullus); GrS, I, 141-142 ( < lat. mullus). - Acest substantiv ci.rcula.
mai mult sub forma femiuiua muld, mai ales Ia plural (mule), ~i pentru motivul ell, In cara-
vanele aromanilor, rar a)>il.rea, cite un mul: pentru inteligenta, rezistenla ~i compqrtarea lor,
mulile erau preferate. - V. muld. - < it. mulo.
i\IULAtliE, sf., pl. muld'n'l, C~c, 42; 43 - v. mildne.
MULARE, sf., pl. mula'rl, catiril., •ntule•, Dal, 138; Mih, 32:;!; PScr, 228; f>B, 646;
GEl, 174; mulcirea si ~llbd si-u neared (catlra sa ~tie sa o lncarce), LP, 12; PAnt, · 243; :SNA,.
II, 112: Ia aromanii tran&humanti, sub raportul social, era de dorit ca lata de maritat sa.
,tie sa lncarce povara respectiva pe un catir ; c;idi cap ca di mulcire [In text:. mul'e(lre). (ghidii
cap ca de catir), Fr, I , 5, .69; BNA, III, 48. - V. mldre, mula. - < !J.OUAcXpL .. - " .
MULA~CU, -ca, pl. muld~ki, -ke, blajin, <•benin, docile, debonnaire•, Dal, 138. V . .m6lav·
~i, morfologice~te, allrd~cu, . llabci~cu, mul' ird~cu. - < mocile.
i\IULX, sf., pl. mule, catlril., mula, <•mule, mulct», Dal, 138; Nic, 301; Mih, 32;l. . - 1°-
pri muld ~edde f mtilu cd(IU (sta cdlare pe catlr. ~i cauta catlr), PGr, 106; 2°. di fe nu (ecild.1l'j11la?
(de ce catlra nu lata?), PLit, 795; 3°. lute mulile s' li vlndtl (toti catll'ii ~a-i vlnda), Fr, I,
10, 148; PAnt, 24; 4°. ·~1-kiru mulile ('i-a picrdut catlrii), PB, 101 11 ; 5°. mula cdlca ca _yu-
mdrlu: ccilu scundipseci!jle, mula IIU , scundipsed~le vl'rndoara (catlrul calca ca magarul :. calut
poticnc~te , catlrul nu poticne~te niciodata).; 6°. - carl I' u leila , muld? - ldpa n'l-edste mr«na.
PLit, 489 - v. ldpa. - In general, caravanelc aromanilor slnt formate .din mule, In mai f~ecare­
caravana cx'istlnd 'i cite un cal de calarit ~ v. cal 'i c(irvdne. In Orient, rolul cat.lrului are
o arie larga. In Persia : ;,Les vieillards tiennent ~our une chose honorable de monwr UI\6'
-829- IIUJ.({;A.

mule" (Tav, II, 19); ,On a de fort bonnes mules en Perse, qui vont fort bien !'amble"
(Chard, IV, 72; VIII, 37). In Abisinia: ,Les mulcts sont les animaux de charge dont on se
sert le plus communement en Abyssinie" (Bruce, IV, 292). ,Le souverain fit present a l'archi-
tecte ... d'un mulet de race ... " (DFem, 165). :;ii In Franta: , ... sellez, bridcz rna mule ... "
(Chansons, 36). :;ii In Peninsula Balcanicli - deci, ~i Ia aromani -, plmi pe Ia 1912, In special
catlra apArea In rolul calului de caliirit. - Cu privire Ia instinctcle unui catlr - pentru care
cT. cundke 1°, ordzu, vlrrr-rl'ii! etc.-, reproducem constatarea unui cercetator daco!."omiin
strAin de o atare atmosferA : ,E curios ~i foarte nostim cum catirii ghicesel dupA nume ~~
fluieraturA vocea staplnului lor ~i locul unde se afla el" ~i vin dupA ratia de orz (Buril, 137).
- Gr. !J.OUAct (Hris, 328; Boga, I, 265). - Dupa cum am mentionat ~i Ia cuvtntul cal, cu-
vintele mul ~i mlild nu pot reproduce direct lat. m u I u s ~i m u I a ; deci ~i mlild < it.
~ula.
l\IULALfKE, sf., pl. muldlikl, chr:pie; domeniu, •cont~ee, region riche qui est egalement
un bon quartier d'hiver (pour les troupcaux)• : tu pondul arnlii, tu pus/a muldlike (In singura-
tecul iernatic, In pustia clmpie agricola), Fl, II, 7, 6; nediia s•· tuked~te eurlindu tru muldlike
(zapada se tope~tc curlnd In clmpie), PenB, III, 107; tree cl'mpul di muldllke (tree clmpia de
domeniu), Trib, I, 10-11, 13.- Cf. ~i alb. mu(lallek ,abbondanza, rechezza".- V. mulke.
l\IULARfTA, sf., pl. muldrifa, catlra mil!ii, '• petit muicb : una mulilrlfd ncarc.d ld cu sctn-
durite - giil'ina, PLit, 375 - v. gal'imi. - V. mulled.
l\IULDZAR, sm., pl. muldzrirl, mulg:ltor, •berger qui trait les brebis; _: ldva etidi Ia
muldzdrl (giilAgia cade (trece) Ia mulgAtori), PenB, VI, 50. V. mulgatOr ~i muldzdrd. - < lat.
•mulgearlus?
llULDZARA, l\lULDZARcA, sf., pl. muldzii'rl, muldzii'rfi, mlnzara, •brebis .ou chevre
laitiere que garde dans son troupeau le .nutindr, .le stirpdr ou le berger· qui fait pattre les
boucs ou les bcliers; chi!vre laitihe de maisom, Dal, 138; CN, 104-.; 169 ( < lat. mulgear.!a <
PW, 1125: •mulgearia); CDDE, ·1164 ( < sl. muzara); muldzii'rlle s' lurndrd di Ia pa~line (min·
zarile s, au lntors de Ia pa~une), Fl, I, 2, 7. V. matrle{l. - Din formele latine •mulgearia,
•mulgearius trebuia sa rezulte muldzedrii (v. muldzedre) ~i muldzedr; totu~i, etimologice~te,
muldzdr ~i muldzdrd fac parte din familia cuvintului mulgu .. - Cf. ~i alb. mezore ,giovenca",
dr. mlnzarc, mulzare.
l\IULDZEARE, 1\HJLDZIRE, sf., pl. muldzerl, mlildziri, mulgcre, •action de trairc, traile•,
Dal, 138; Mih, 322; ·llzdfi stringu, pdtru pWngu - inuldzirea (zece degete strtng, patru ttte piing
- mulgerea), PLit, 386 ; cur pi kedtrd ~· cap pi cur, dzclfe-astringu ~· ddt1U plf'ngu (cur pe
piatra ~i cap pe cur, zece degete strtng ~i - ci"oua fife de oi sau de capre piing) (gramosteni).
MULEAFfA', sm., pl. muleaftddz, tacut, •s'ilencieu;x; coi;: morlul erd sculdl pi 'nd:
tist;irediid di mulea(tddz (eel mort era ridicat pe o ·tejghea ·de oameni ' tacuti, taciturni), CaiGrB,
63; mulea(tddzl'i di arii'ii rna ard'ii spuned (tacutii' spuneau de rau ~i mai rau), CalGrB, 64.
- < !LOUAAW)(T6c; ,-".
MULGATOR, sm., pl. mulgdlorl •qui trait les brebiso : picurdrll'i mulgatorl (pastorii
mulgiitori), CN, 114.- V, muldziir ~i : ·· · -~-
l\llJLGU, vb. III ~i II (mul~u, mlilsu, mu'ldzire ~i rimldzedre); inulge, •traire•, Dal, 138;
Nk, 303; 1\IIh, 322; PScr, 228' ; PAnt, 462. .:_ 1°. oiira :lu nmldzed lllle (ora cind mulgea oile),
PB, 15226 ; 2°. parabdgll'i mulg mdtri{ile (parabacii mulg mtnzArile), PenB, II, 112; BNA,
II, 48; 3°. cd'pfrlle. fe nu fecavedl ;.nulsd· vol, li mlilsim' nol ('caprele ce ilu le . ~ulseseti voi,
le mulserlim noi). - V. milrgu 3 ~i 'taptubieu.'' :_ <: lat. mulgere' .~traire".
l\IVLfcA, MULfcE; 1\IULf(:ltJ, \ f.; sm:, pl. ~ulifi ~i mulUe (f.), mulici (m.); catlra
mi~, •petit mulet., Dal, 13S; PLit, 375: - v. muldrlfd, mui, muld. . .
.l iULIDE -830-

i\lULfDE, i\IULfAE, sf., pl. mulldz, plumb; glont, •plomb; balle de fusih, · Dal, 138;
Nic, 301; Mih, 322; neale di mulide (inele de plumb),. Lum, II, 120. - V. mullve.
i\IULIAAR, -ra, pl. muli6tirl., -re •plombe•: alumd' muli6ar (ichiu plombat), Fl, I,
63 - v. aluma'.
MULIAUSESCU, vb. IV (inuli6usil, -sit, -sire), plomba, •plomber•: muli6usil stillul
Ira s' hibtl cama greil (am plumbuit ichiul ca sa fie mai greu), Mih, 322. - < (LOAu~6vw
,,,.,''.
JUULfFTU, sm., pl. mull(tl (Gramuste), molift, •pesse, picea excelsa•. - < ?
i\lULIPSESCU (mi}, vb. IV (mulipsil, -sit, -sire), molipsi, •infecter, contaminert, Dal,
138; Nic, 302; Mih, 322; GEl, 174. - < (LOAE:UW .. -".
MULIPSfRE, sf., pl. mulipsirl, molipsire, •contagion•, Dal, 138; Nic, 302.
i\lULIPSfT, -td, pl. mulipsif, -le, molipsit, •contamine; infecte•, Dal, 138; Nic, 302.
llULfSTRA, PB, 646 : joe de cuvlnt flir nici un sens, ln rimli cu culislrii - v. magar
etc.
liULfTA, sf., CosP, 11; intra' · mulifa n vt!$1url (a intrat molia ln postavuri), AI. 1928,
65 - v. mul'lfa.
llULfV,sm., pl. muliyl, creion, <•crayon•, Dal, 138; Nic, 301 ; GEl, 174. - < (LOAU~t •• -".
MULfVE, sf., pl. mulivl- v. mulide. PScr, 228 (mollve); GEl, 174. Sinonime: cur$ilme,
gug6$i'l, pllumbu. - < (LOAU~t .. -".
lll}LKE, sf., pl. mulki, proprictatc, •propriete; domaine•, Dal, 138; Nic, 301. V. mula-
like. - < tc. mulk (1221) .. -".
MULOAHA, sf., pl. moulohl, nalbii, •mauve•, Dal, 138; Nic, 301 ; Mih, 323; CEI; 73
( < bg. moloha .. -"); GrS, VI, 385 ( < (LoA6xoc .-"); Lum, IV, 135; PLit,- 260; 239;
s' fagd ca mulotiha di urdzt'cd (s·ii fuga ca nalba de urzicli), BNA, II, 84; ld-addrd prl'ndzul
di mul6hl (le preglite~te prlnzul din frunze de nalbe), ArE, 6 ; ·pllii di mul6hl (pllicinta de
nalbe). - V. mi1lagi1 .. - < (LOA6xoc·
MULSA, -su, pl. mulse, -$i, muls, •trait., Dal, 138; ol mulse, ltiple mulsu (oi mulse,
lapte muls); oamin'l mrll$i (oameni exploatati). - V. mulgu.
MULT, PAnt, 462 - v. multu. - Disparitia lui -u final (chiar clnd e precedat de un
grup de consoane), constituie o caracteristicli a graiului din Siimarina - cf. c6rbu2 , somnu etc.
- V. ~i munte.
MULTEATA, sf., pl. mullt!f, multime, doule, multitude•, PScr, 228. V. mulllme ~i sin-
guredfil. - < mullu.
MULThlE, sf. , Nic, 301 - v. mulfl'me ~~ sinonimele flumin ni1fami1.
MULTU1 , adv., mult, •beaucoup; tres; longtemps•, Dal, 138; Nic, 301 ; Mih, 323 ;
PScr, 228. - e. imnd#l mullu (ai umblat mult); 2°. maltu analfl crt!scu tot (toti cresc foarte
lnalti), Fr, I, 8, 125 ; PAnt, 177 ; BNA, Ill, 62; 3°. di mallu (de mult), PB, 59' ; PAnt,
314. - Cf.: ,multu greu au tras blijenarii" (Nee, 316); ,mult paclitos" (Dens, II, 168); ,ca
un multu lnteleptu" (CronM, II, 34); ,Multu-i bunli" (JB, 196); ,Mult voinic" (TeodP, 140);
t fr. ,mult granz amistez" = molto grande amiclzia (Rol, 29); ,Amour peut moult, argent
peut tout", 1558 (Maloux, 30); ,Vieille haine fait moult mal", s. xtv (Maloux, 244); , Qui
tr~p court moult se lasse" (Lar, 166) etc. Pentru provensala (moll), cf. Angl, 234.- V. parq-,
pr i 2 , vlrlos ~~ :
i\IULTU2, -til, pl. mlllfl, millie, mult, •beaucoup de•, Dal, 138; Nic, 301 ; Mih, 324. -
1°. $i-l jcile mulld n case (~i e jale multli ln case), PAnt, 155;. BNA, II, 2; 2°. vas' fadzl,
ca mlllfll'l, $' tine (vei pleca ~i tu ca multii, cei multi), RA, 186; BNA, IV, 61; 3°. ascdpd'
btina a mull6r oamin' l (a ·sciipat viata multor oameni), PB, 19so; 4°. lrl mulf an'l! (Ia multi
-831- MUL~IRlJ~U

ani I) - cf. ~i it. ,a molti anni I Dio vi dia pace e buona fortuna" (Rosa, 71). - < lat. mul-
tus ,nombreux, beaucoup .de".
IIULTARE, sf.; MULTAT, -La, Dal, 138 - v. mul'ifcire, mul'ifcil.
MULT1'SCU (mi), vb. IV (mullf'l, -ll't, -ll're), inmulti, •(sc) multiplier•: lumea s'
mulfl' (lumea s-a tnmultit), PB, 43115; si bdnecidza, si mulfciscd cum mulfd'sc pul' i di-alc;in'l
(sa traiasca, sa se tnmulteasca cum se inmultesc puii de albine), PcnB, II, 112; BNA, II,
50. V. anmulfd'scu. - < mulf.
MULTEADZ1, sf., pl. mulfedz, Dal, 138- v. mUlfecidza (~i dlbd, kipit) . - < ?
11ULTJDZOS, -dzocisd, pl. mulfidzo~l, -dzocise, ciupit de varsat, •gr~le•, Dal, 138; PLit,
318; 'na url'Lcl, sumulcile, mulfidzocisd (o urita, negricioasa, ciupita de varsat), Lum, II, 257.
- V. mdlfidzcit ~i sinonimul kipitos.
MULTl'IIE, sf., pl. mulfl'n'l- v. mullecifd -, Dal, 138; (Nic, 301: mulfime, forma
suspecta); Mih, 323 (: multecime - v. pslncime). - < mulf.
1\IULUETO, -uecifa, pl. muluef, -uecifa, malaiet, darineux, friable•: mer mulw!f(L (mar
malaiet), Mih, 324. - < ?
MULUFRANDZ.\, sf., Lum, Ill, 56 - v. malu(rcindzd.
MULUrfE, sf., pl. muluyil, polita, •billet a ordre; traite•, Dal, 138; Nic, 301 ; Cod, 42 bt&
(emuluyle) ; GEl, 174; dizgrupa' lind muluyie (a dezgropat o polita), PAnt, 312; easle, pre(te,
muluyie (preotule, e polita), Batp, 40; BNA, Ill, 140. Sinonim : polifa. - < O!J.Oi..oyloc , obli-
gation".
MUL'EARE1 , sf., pl. mul'erl, muiere, femeie, demme; epouse•, Dal, 138; Nic, 301 ;
Mih, 323; PScr, 228; PB, 647; PAnt, 462. - 1°. mul'edrea nicuklrd nu s' acumpard (femeia
gospodina nu se cumpara), PGr, 108; 2°. tin'ia la mul'edre-l mu~utedfa afeci rna mdre (Ia
femeie cinstea e frumusetea cea mai mare), PLit, 561; 3°. mul'ecirea l'i scocise perl cilc;i a
drdclul (femei~ i-a scos dracului par alb), PLit, 559; 4°. · lafl, nu strlga, morl mul'ecire (taci,
nu striga, mai femeie), Fr, II, 220; BNA, III, 30.-In CronM, I, 247: muiare.- V. mgl'ecire,
ml'edre. - <lat. muller, -erem ,femme".
MUL'EARE2 , sf., pl. mul'erl, (ln)muiere, •action d'amollir, de radoucin, Dal, 139; ll'na
va mul'edre (lina trebuie muiatli).
IIUL'EAT, -td, pl. mul'edf, -te •mouille, trempe•, Dal, 138; Mih, 323; PB, 647; di l-(cife
drac mul'ecit (de-l face drac muiat), .Lum, II, 153; BNA, III, 112; strcin'ile-l'l suntu mul'ecite
(hainele-i slnt muiate, ude), Fl, I, 1, a; PAnt, 250. - V. mol' fiil.
MUL'EAZfM, sm., pl. mul'eazlmean'l, sublocotenent, •sous-Iieutenanb. V. melazl' m.
- < tc. mulalzlm (1218) , attache; lieutenant".
MUL'IRAJ\IE, sf., fara pl., muieret, muieri multe, mombre de femmes•: ap6la l-l'ea
mul' irdmea (apoi ll ia (lllncepe) grupul de femei), AI. 1903, 55. - V. bdrbdtcime.
MUL'IRA!}CU, adj., pl. mul'irci~ti, afemeiat, •effemine•, Dal, 138. - V. mulci$CU.
IIUL'IRESCU, -recisccl, pl. mul'ire#i, -rl$li, muieresc, •de femme; feminin; Ia partie
posterieure de ·J'eglise qui est reservee aux femmes•, Dal, 138 ; Nic, 301 ; Mih, 323 ; PB,
647; PGr, 108. - 1°. pli'ngul eciste mul'iresc (pltnsul e al femeilor), PAnt, 165; 2°. pre(tul i$i
dit bdrlidtecisca $i intra' tu mul'ireasca (preotul a ie~it din partea rezervata barbatiJor ln biserica
~ i a intrat ln cea rezervata femeilor) - v. ~i mgl. mul' ldreasca (PMegR, II, 97; Cap"M, III, 197).
MUL'IROAN'E, sf., pl. mul'irocin'e, fcmeie voinica, dorte femme•, Dal, 138. V. bdrbd-
tocin'e.
MUL'IRU!}CU, MUL'IRU$'0, adj., pl. mul'irzi$/i, mul'irzi$1, PB, 647; Mih, 323 - v.
mul'ird~cu. - < mul'edre1 •
IIUt'InJRA -832- MUNlF{C 1

AIUL'ITURA, sf. ,-pl. mul' ilurl, lichid : moalc, oliquirlc (the, soup·c (potage), jus, bouillon
etc.); mouillurc, t emps humidc•, Dal, 139; cecile i iti-d6 mul'ilurd ·(ceai sau orice mlncar.e
lichida), Al. 1903, 22.; ct(ocird etisle mu/'ilurd (afarii c timp umed). - < mul'etil.
:\IUL' ITARE, sf. , pl. ·mul'ifi1';1, ac~iunc de m olii, «action d es mites .dans lcs habits,
d ans le ctoffes•, Dal , . 1 :1 ~; .Mih., 323 . ( v. mul'i/Cdzu) .
i\IUL'ITAT1, "til , 'Pl. : m~l' iftit, -le, a tins d e molii , «att cint, mange pJ.r lcs mites•, Da\,
139. - V. mu/fdl.
MUL'ITAT2 , -til , pl. In[Il'iftif, -le, ciup.i.t d ~ var3lt ,. ••gr clc•, Mih, 323. - V. mulfidz6s
~i rnul' ifedzt1. .
· i\IUL'fT.;{, sf., pl. mul'lfd, Dai, 139; Mih, 323; CEI, 73 ;, PLit, 53 - v. mulifa, m6lifa.
i\IUL'ITEDz(J (mi), vb. I (mul' ifal, · -/tit, -tare),' a fi ~t·i~s de molii; a fi ciupit de
varsat, «1°. i!tre attcint par les mites; 2°. etre atteint par Ia petite verole•, Dal, 139; :Mih, 323
- Nu ~tiu daca sensu! 2° .a rc circulatie verbala, dar arc legatur:l cit ·sensu! 1° : cc'l ciupit de
vi\rsat parca e pi~cat sau ros de molii. V. malfetidza . .:..._ < m'ri l'i(il.
1\IUL'I(J, mute, pl. mul'l, mul'e, negricios, ~noiratre ; noiraud•, PEt, 39. V. mumu ~i
sumuldlil. - < lat. mullens ,de coulcur rouge" .
i\1(~1.\, sf., pl. mumt'n'l, mama, •1°. mere ;· 2°. 'chef; 3°. source; 4°. partie ou tace -
soit anterieure, soit postericure -.:qui n'cst pas pourvuc"de plis , commc le sont Ies parties
laterales; 5°. centre , milieu•,- DaJ,· 139; Nic, 302; Mlh , 324 ; PScr, 229.- 1°: (t'rd mumci-
ca pul'l (l'ra cl6ce (fi'iri'i mama ~ ·ca pui fara clo~ca) ;' PLit, 562; di mumcl lzil (tiplu (de mama
e~ti nascut = c~ti viteaz), PB, 33813 ; a muml'n'llor s' nu-tispunem (sa nu spunem mamelor),
w·, II, 12; PAnt, 29; 2°. gl6clu aeslu '$1-tire mumd (jocnl accsta l~i arc un conduciitor, un
~ef) - cf. PLit, 88; 103 ; Plm, I, 164 ; II, 218; 3°. cil am apci di Ia muma (eu am apa de Ia
izvor = eu am ~tiri sigure),. LP, 54; BNA, II, 120 - v. vilil ; 4°: nu-t lipsed~te cl'in , ma li
harzaed$le mumil (nu-~i lipse~te clin, ci-ti trebuie partea esen~iala, ba:r.a), LP, 54; BNA, II,
120; 133 - v. cl'in 2 , (rt'ndzd 2°, prrcum ~i gr. ,Tou J..el7t£L !Lcl'IIVOt xetl l..etyyt61..t" (ii lipse~te
mamil ~i clin), 'A prJ.., , 55; 5°. pin' tu muma-a li Evr6pe '(pina hi centrul Europei), BNA,
II, 78.- V. Cma, mdmtP, mtina1 , ma, mgl. mumd (PMegR, II, 97; GrS, VI, 170; CapM, Ill,
198) ~i alb. m emi! ,madre". - In dacoromanii: ,muma-mea" (BD, 52: 1620), ,mumiinile
lor" (BD, 92: 1624); ,semintie . .. despre mumii" (CronM, I, 249); , muma fet ci" (ibid. ,
I, 257; 258); ,rama~i cu muma lor" (ibid., I, 271) ; ,muma doarme, pruncul ride" (Emin,
VI, . ,97). tn italian.a : mddrema (Zing, 884) - v. ~n'lu. - < pl. muml'n'l < niaml'n'l < lat.
mammanae, mamma ,maman" (CODE, 1044; DR, II, 401-402).
MU-MEA, mama mea, oma mere•, PAnt, 462; a mu-meal (mamei mcle). - V. ma' -la.
< m!lmil-mea.
MUMULESCU, vb. IV (mumulil, -lit, -Ure), bombani, •bougonner, maugrecr•, Dal, 139.
. .
< mu-mu-mu!
1\IUMULfC, MUMUL(G, sm., pl. mumulifl,. mumulCdzl ~ v. sinonimul caclumac -, ·PEt,
31 (v. milmulig); CN, 174; DR, VII, 153 (<mama+ -aliga); Fr, I, 137; GrB, 135; va s'
Izerbu mumulCc (ilr' umtu, cdma. 111tirsin '(voi .fi~rbe mamaliga t.ara unt, mai de post), Lum,
II, 244; BNA, III, 54; 56; .. 166. Sinonime: bdrcaddn, mtclidtira, larapci~il . - Cf. gr.
!Let!Letl..lyxet, !LLP!LLI..lyxet (Bog~, Jl, 38). - < ?
MU~IULfRE, sf., pl. mumulCrl, bombonire, •bougonnemenb, Dal, 139.
l\IUNAT, -tt'i, pl. munaf, -te, simplu, •non melange•: cafe muntil (cafea pura, neameste-
cata). Sinonim : sadeil . - Cf. gr. !LOViiTo ('A prJ.., .62; ~Otp , 18 ; Boga, I, 239; II, 150).
MUNlFfC1 , sn., pl. .muna(icur_l, .intrjgii, dntrigue•, Mill, 32tl ; s' .vii btigcifa muna(icurl
(sa vii puneti intrigi), Cod, 11 b2 7. - V. muna(icllke ~i:
MUNAFfCI -833-

MUN.{FfC2, -c4, pl. munilflfl, -te, intrigant, tintrigantt, Mih, 324. ·Sinonim : muzavlr.
< tc. munafyq (1227) ,hypocrite; calomniatcur".
~IUNAFICLfKE, sf., pl. munilficlikl •intrigue•, Mih, 324; Cod, 44 3 • V. · munuflike. -
<: tc. munalyqlyq (1227) ,calomnie".
·~IUNASfPE, sf., farii pl., de acord, coniventll, •convenanceo, Dal, 139; Mih, 324; va
plcltedsc4 trt nt'sil IIi va dfld munilsfpe hodra {va plati pentru ea orice va glisi satul de coni-
ven~:i), Lum, I, 191. - < tc. munacyb (1226) ,convenable, analogue:'.
MUNDA1 , sf., pl. mundza, raza, •rayon•, Dal, 139; Nic, 302; PB, 647; :Wac, 33. -
1•. etl mi (ac mundil di socire (eu rna fac raza de soare), PLit, 1038; 2•. mitndil di soare nu
a§lundzeci (nu ajungea raza de soare), Lum, II, 81; VI, 4, 11; 3°. nlfi unil munda eli lun'intl
(nici o raza de luminA), Fl, I, 2, 5; 4°. alunica mundzdle a sodrllul (alunecau razele soarelui),
Lu.m, V, 9, 16; PAnt, 333; 5°. mundzdle alunica ca'tra hima (razele alunecau spre ~es), GrB,
221; PAnt, 224. - V. mil'ndzal ~i sinonimele (a)radzil, arpa'yl, diligitura, filistril. - P\Y, 1127:
< lat. mundus ,Ie ciel, le firmament".
~IUND.{2 , sf., pl. munlle, caznii, •effort, peine•, Mih, 324. V. munrluire ~i vasan. - <
alb. mundl! ,fatica, sforzo".
liUNDE, sm.; ~IUNDf!)tJ, -~e, Dal, . 139- v. munte, munti~u.
MUNDO, invar., sumbru, donee, brun, sombre•: buldilil mun£16 (culoare spiilacitll),
oal, 139. - < !J.Oun6c; .. -". .
MUNDRESCU, vb. IV, MUNDRfRE, MUNDRfT, Dal, 139- v. munlrescu, mu(n)trire,
mutrit.
l\IUNDUESCU ( mi), vb. IV ( mundufl, -uil, -uire), tortura, • pciner ; torturer.; martyrisero,
Mih, 32-1; DR, II, 540; s' nil munrlulm 40 di dza'le ca profltul Ilia (sa sufcrim 40 de zile ca
profctul Ilie), Cod, 1245; arnarti6sul va s' lu munduescu (pe eel pllcatos il voi tortura), Cod,
1211 . V. culdsescu, vilsilnipsescu. - < alb. mund(mj ,torturare".
MUNDUfRE, sf., pl. mundulrl, cazna, •peine; torture; supplice•, Mih, 324; munduirea
a clil'i (chinul eternitatii), Cod, 1186; hd'l'luril. .,d munduira a lorll (starile .lamentabilc (halul)
~i torturile lor), Cod, 1321. - V. munda2 ~i zahmete.
MUNDUfT, -td, pl. munduit, -te, chinuit, •supplicie, torture•, Mih, 324; tutu munduil
~· pi6ipslt (Joe (piimlnt) chinuit ~i caznit), Jb, I, 44; il' l da tru ma'lnile a mundulslor {mun-
dulflor] di 6emun'l (li da In mtinile torturatilor de diavoli); Cod, 16 b6 ; 933 • V. munda2 •
~IUNDZl, sf., pl. mundzd, semnatura digitala; tiflii, .t•. doigt: signature; 2°. gestc de
mcpris : bernique I, geste injurieux avec deux doigts ou avec tous Ies cirtq doigts de Ia main
ouvcrte- v. md'ndza2 , mt'ndzil.•, Nic, 302; GEl, 174; PhOr, II, 450 (<lat. mundia).- 1°:
nu-l mundza a l'el (nu e semnatura ei), PB, 19834; s' dusira .. . s' bciga mundza (s-au dus ...
sa puna semniitura), BNA, II, 24; 2• : lil. decide mundzltle a xecinilor (strainatatii i-a dat cu
tifla), FI, I, 2, 4; 3°. ti mundzl nu-ciri datil.! (ce de tifle nu a dat !), RA, 100; BNA, II,
42. - Cf. gr. !J.OUV't'~ot ,geste injurieux"; alb. munxe ,ingiuria consistcnte nello stendere Ia
mano verso uno ... perche esso diventi cieco".
MUNDZU(.S)ESCU (mi), vb. IV (mundzu(s)il, -u(s)ll, -u(s)ire), ada cu tifla, •tendre
les doigts de Ia maine ouverte vers Ies yeux de quelqu'un comme geste injurieux•, GEl, 175;
aglumsir4 ... si s' mundzuedsca (au ajuns ... sa-~i dea cu tifla), Fl, I, 3, 11; munduld-ll,
m6re, ~i-alds' u (dii-i cu tifla, mai, ~i lasa-o), Fl, II, 5, 2; u mundzusl (i-a dat cu tifla),
PB, 2013~; a/ante va li mundzustiscu (pe celelalte Ic voi da dracului), Caraf, 44. - Cf. gr.
tJ.OUVT~6vw ,faire Ies cornes". - < mundzil.

MUNEAA, sf., pl. munt!dz, moneda, cmonnaie•, Dal, 139; Mih, 324; GEl, 175. V. mo-
nti~il.- < (LO\I~3cx , - " < fr.-it.

58 - c. 681 - Tache P a p a h a g i, Dictionarul dtalectulut aro1714n


~UNQRISESCU -834- MURAD{E

MUNGARISESCU, vb. IV, PScr, 229; GEl, 175 - v. mugrisescu, sinonimul mudzescu
~i alb. mungris ,muggire".
l\IUN6KIR, sn., Dal, 139 - v. mun6kir, mon6kir.
l\IUN6LCU, -cd, pl. mun6lfi, "'fe, solitar, n~perechc, •seul; impair - v : lekh. V. man6leac.
MUNTE, sm., pl. muntt, munte, •mont, montagne; pbstacle, grande difficulte•> , Nic,
302; Mih, 324 ; · PScr, 229; PArom, 194-195. - 1°. munle, {rate, mi due hfma (munte, Crate,
rna due hi. ~es), RomP, III, 38 (138), 2; BNA, IV, 52; 2°. la nu li pli' ndze, munte vrul (ian
nu te pliuge, munte iubit), PenB, II, 84 ; BNA, I, 54;· 3°. muntile di neatld nu si-aspdre (mun-
tele nu se sperie de zapadii), PLit, 563; 4°. munftl'l l 'l-adra' pdde (muntii i-a flicut ~ es =
a cutreierat muntii de parci't ar fi fost ni~te ~esuri), PB, 251 7 ; 5°. acilfd'm munftl'l (ne-am
apucat de munti; am ocupat muntii) - cf. gr. m!pvw -r.X (3ou~. alb. ,marr mal' etc";
6°.l'l-aspune muntt (li aratli munti, ii da sa inteleagii eli sint obstacole, dificultati mari), PLit,
563; 7°. fd munfll'l pdde (fa muntii ~cs = cutreierii-i ca pe un ~es) , PLit, 1047; PAnt, 206;
BNA, V. 33. - v. 4°; 8°. glurdllu aestu greu ca munlile te a'ngreacd (jurlimintul acesta grcu
ca muntcle care apasli), PB, 837 ; 9°. dil mun/l'i-a vldhuhilrllor (din muntii satelor aromane~ti)
LP, 176; BNA, II, 14 - cf. mai jos ; 10°. Arma' nlu tu munt edslc ca amdrea · arihc'llipsitii.,
PAnt, 5 - v. amare; 11°. cdsa-a nodslra-l muntile (casa noastrii e muntele), PLit, 1007; PArom,
194; POrig, .9 6; PLir, 406, 552 ; PMic : Muntelc b; 12°. va li-avem ca un munte (te vom avea
(considera) ca· pe un munte), PAlb, 50; PArom, 195. - Ca ~i pentru -u final (cf. corbu 2 ,
mull etc.), In graiul din Samarina apare acela~i proces ~i pentru -i ~i -t: p6rfl'i = porfil'l
,porcii"; munf, munfl'i =; munfl, munfll'l ,inunti", muntii" (cf. 9° ~i 10°) etc. ' .:_ < lat. mons,
monlem ,montagne, mont".
MUNTf~U, -$e, pl. ll!Untf$l, -*e, de munte, •de montagne• ·: lu arl'u munli$11 si-n'l cn!scu
(sii-mi cresc in rlu de munte), PLit, 1036; cdlu munti~ll nu-l trl geade (calul de muntc nu c
apt pentru ~osea). - V. mundl$11 ~i clmpi$112 •
l\IUNT6S, -lodsd, pl. munt6$i, -lodsc, muntos, «niOntagneux•, Nic, 302; Mih, 325. - <
lat. montuosus ,montagneux".
~lUNTRESCU (mi), vb. IV, Mih, 325 ; PB, 647; PAnt, 58 '; mi muntred (mii privea),
Lum, II, 80 ; c11 6cl'i nu muntred$le (nu prive ~te cu ochi), PLit, 848 - v. muirescu.
l\IU~'fRfTA; sf., pl. munlrile, privire, <<regard,), Mih , 325; n1unlrila a lul' alclgd n cli.'mpu
(privirea lui alcrga pe clmp), GrB, 221; PAnt, 224 ; BNA, IV, 140. V. mulrifil.
MUNUFLfKE, sf., pl.. munu{likl, Dal, 139 - v. munilflike ~i nfiiputuril.
l\fUNUII, sm. ~i adj. m., pl. · munuhl, juganit, •belicr chatre•, Dal, 139: GEl, 175. V.
mon6h ~i sinonimele gdgur, scupac. - < !J.ouvoux.oc; .. - " .
1\IUNUPATE, sf., pl. munupil'(, poteca, •sentiero. V. sinonimul cu circulatie generali't
cilrdre1 ~i alb. monopal ,sentiero". - < !J.OVO'ltOCTL ,..w".
l\IUNZUR.\, sf., pl. munzuri, ban ita, •boisseat~?•: 400 di munzurl trl oi, trl cal'l (400 de
banite ( ?) de porumb, de orz pentru oi, pcntru cai), F l, II, 4, 9. - Am au zit forma Ml N-
DZURA cmesure~, care, ~i ea , pare a fi o altera re a formei mizuril prin jargon grecesc. -
V. culld, ld ydre.
~IUR1 , sm. ~i sn., pl. murl ~i mururl (v. lddirc'l} , zid, unur; muraille•>, Dal, 139 ; Nic,
302; Mih, 326; PScr, 229. - 1°. gdrdul dri 6Cl' i , murlu ciri urecl' i (gardul are ochi, pliret ele
are urechi), PLit, 502; PAnt, 9; 2°. un os tu vrln mur m!cl'lu (nn os In vreun zid v echi),
Lum, I, 91 ; 3°. pdlalea era vc'lrigdtu cu murl ndlli (palatul era inconjurat en ziduri lnalte),.
PB, 24335. Sinonim: slizmd, tih ; - Cf. dr. mur (MF, 180 etc.). - < lat. murus ,mur ; remparf".
MUR 2 , sm., pl. ?, buba Ia cai, •sorte de bube, d 'abces aux chevaux•, D al, 133. - < ·?
1\IURADfE, sf., pl. rimradil, vrerc .•volonte ?•: muradia a vodstrii v' o burltu (~rerea
?,
voastra v-ati implinit-o), Cod, 82 7• - Cf. tc. m urad (11-!4) ,volonte, desir, but".
MURAFETE -835-

MURAFETE, sf., pl. mura(et, marafet, cart; habilite; moyen ; ruse•, Dal, 139 ; Nic,
279 (mtrt(ete); Mih, 278 (mara(ete). - 1°. mura(elea-a atilul cal (abilitatea acelui cal), Fl, I,
1, 2; PAnt, 342; 2°. si-n'l (ac mura(elea-a mea (sa-mi aplic arta mea), BNA, III, 132;
3°. si-a(lli.'m ut'ra mura(ete (sa gasim vrco ~mecherie), LP, 56; BNA, II, 124; 4°. murafet(e a li
mul'eare (trucurile femeii), PB, 49625 • - < tc. ma'ryfet (1193) ,art; moyen".
MURAFITLl'KE, sf., pl. mura(illt'kl, abilitate, cadresse; habiletet, Mih, 278 (mara(illi'J.:e).
- < mura(ete.
i\IURAR, sm., pl. murarl, morar, cmeunier•, Dal, 139; Nic, 302; Mih, 325; PScr, 22!J;
o mu'rare, leagd ci'nile (hei morarule, leaga clinele), PB, 2312; ct'ndu am apa beat1 ')lin; cl'ndu
iw-am apd beau apd (ctnd am api'i beau vin; ctnd nu am api'i beau apa) - cf. ,S'avissi acqua,
vivirria vinu; e pirchf 'un haju acqua, vinu 'un ni vivu" (BTS, XX, 313 : se da ~i anrcdota)
etc. - < lat. molarlus ,qui tourne Ia meule".
MURAR1, sf. (pl. murare, murd'rl), moriircasii, •mcuniere•; Mih, 325; PLit, 96.
MURARE, sf., pl. muru'rl, datina?, ccoutume?•: moa$ile mor, ~· cu modrtea-a lor l'ea
lu murmintu tutu $lirea ~· murarea a lor (biitrlnele mor, ~i cu moartca lor iau In mormlnt
toatii ~tiinta ~i datina ( ?) lor), Fr, II, 262 . ...:_ Cuvlnt ncidcntificat, deci nu ~tim dacii arc vreo
Icgiit urii cu mori.
:UURA, sf., pl. mure, murii, «mure de haie, mure sauvage•, Dal, 139; Nfc, 302; Mih,
325; si'ndze lalU ca mura (singe negru ca mura), PB, 41418, - V. amura 1 , gr. (LOGpcx (Kpua. II,
39; Boga, II, 40) ~i REW, 5696, 2 . - < lat. mora (morum ,mftre, fruit du murier").
JUURDAR, -rd, pl. murddrl, -re, murdar, «sale, mal-propre•, Dal, 139; Nic, 303.
V. afal, birbale, cdcdt6s 1°. - < tc. mourdar (1148) .. - " .
liURDAHfL'E, ~IURDARLl'KE, sf., pl. murdaril'e, murdiirll'kl, murdarie, •saletc•,
Dal, 139; Nic, 304. V. lli.vd$ilurd, smagd. - < tc. mourdarlyq (1148) .. -".
i\IURDARIPSESCU (mi), vb. IV (murdiiripsil, -sit, -sire), murdiii:i , •salir•, Dal, 139.
Sinonime : lUud$escu, lirusescu, smtryescu etc. - < (LOup8ocpe:uc.> ,-" < tc.
MURD1RIPSfRE, sf., pl. murdaripsirl, murdarire, •action de saliro, Dal, 139. Sinonim :
ngulcire.
MURDlRIPSfT, -ta, pl. murdaripsit, -te, murdarit, •sali•, Dal, 139. V. liki~it.
MURDZEARE, sf., Nic, 304 - v. murgu3, muldzeare.
JUURDZEA~TE, vb. unipers. ~i i\IURDZESCU, vb. IV (murdzil, -dzit, -dzire), amurgi,
•tomber (en parlant du soir); ctre surpris par le soir)•, Dal, 139; Nic, 304; l\Iih, 325; DR,
II, 540.- 1°. a~tiptdrlt pl'nu te murdzi (a~teptara plna ce a amurgit), LP, 175; PAnt, 83;
2°. cit (udzi ma'-sa ~· murdzi (abia pleca mama-sa ~i se liisi'i amurgul), PB, 942•; 3°. ell cwea
murdzild (abia murgise), PB, 30914; 4°. s' n 'l-tipirl, mumil, $i s' murdzt!$li (mama, sa mi te
apuce zorii zilei ~i sa lnscrezi), PLit, 949; 5°. murdzim trf$1 la cil$eare (ne-a apucat amurgul
tocmai Ia stlna). - V. murgu 1 , gr. (LOupyx(~ (Hris, 131).
MURDZfRE, sf. , pl. murdzirl, amurgire, •tombee de Ia nuit>, Dal, 139; Mih, 325. - V. :
~IURDZf~{J, sn., pl. murdzi$url, amurg, •declin du jouro, Dal, 139; seara, aminal, tru
murdzi$U (seara, tlrziu, In amurg), PB, 44022 • - V. amurdzi$U., murgi$t1 ~i':
i\IURDZfT, -td, pl. murdzit, -te, amurgit, <le jour a son declin; surpris par le ·Mclin
du joun, Dal, 139. - V. :
i\IURDZfT.I\, sf., fli.ra pl. , amurg, •moment de Ia tombec du soir», Dal, 139 ; Nic, 304;
si s' loarnd tu murdzild (sa se lntoar~;a in amurg), PLit, 780. - V. amurdzila ~ i murdzeti$le.
i\·I UREA{JA, sf., pl. murel, dud, •sycomorco, Dal, 139 (cmurier•); Nic, 303.- < (LOptot
,n1tlrier".
MURGUl -836- HUR~IUR 1

MURGU 1 , sm., pl.?, PB, 647; neti tru murgu nu cuteadza s' treaca (nici ·in amurg nu
cuteazii sa treacii), Lum, V, 212; cum cadea ·murgul (cum se liisa amurgul), Lum, V, 213;
nu li vidzu~i pin' tu mU:rgu (pina Ia amurg nu te-ai vazut), Caraf, 70. - V. amurgu 1 ~i :
MURGU2, -gil, ·pl. murdzi, 4ize, murg, •gris; brun; cheval roman; nom donne aux
chevaux et aux chiens gris•, Dal, 139; Nic, 303; Mih, 325; DR, II, 540 ( < alb murg); REW,
433, 2. - 1°. ma tea ml'lotira murga (dar cea mioara murga), PAnt, 146; 2°. ~clt'mbe murdze
~~ fricoase (pietre sure ~i lnfriCO!ietoare), BNA, I, 18; 3°. ni6rl murdzi (nouri suri), PAnt, 307;
4°. o lal Murgu, (rate bun (hei drag Murgule, frate bun), ~ag, 52; PAnt, 200; BNA, V, 38;
5°. a~leapld, lal MU:rgu, s' creased ltirba (a'iteapta, mai Murgule, si\ creascii iarba), PLit, 563 ;
6°. MU:rgu, i! (Murgule, i I = mergi I) - v. i !'; 7°. mutrea ~· ci'n'll'i, tel Murgu f tel A rap·
(ingrije~te ~i ciinii, eel Murg ~i acel Arap), Lum, II, 153; PAnt, 177; BNA, III, 112. - V.
amurgu2 , toponimicul MU:rgu (munte al satului Baiasa), gr. (LOupyxocc; (Boga, I, 241; II, 40),
.!Loupyxoc; ..cpoct6c;, 6oA6c;", alb. murgu, -ge ,nero; misero". Pas, I, .121.
MURGU3 , vb., Nic, 303 - v. mulgu (pentru l + cons > r + cons. , cf. murtaraiia ~i
PPar2 , 15).
i\IURCJEAZMA, i\IUR91Zi\·I A, sf., farii pl. •brune•, Dal, 139; murc;izma si ngru~ea (a-
murgul serii devenea des), Fl, II, 5, 8. - E grecizarea formei murg~;~ 1 •
;uuRGEA, sm. •nom donne a un chien murgu 2•. - V. murgu2 ~i:
MURGi~{J, sn., amurg, «chute du joun, Ob, 19 - v. murdzl~u ~i:
MURGIU (gramosteni), adv. •vers le declin du joun: tu murglu (in amurg). - Cf. gr.
(LOup•~'ouc; onoiratre• (Hris, 328; Boga, I, 242; II, 229).

MURfRE, sf., pl. murlrl, murire, •action de mourir•, Dal, 139.


MURiSCE, sf. pl., ruine, •ruines, decombres, vestiges•, Mih, 325. - < ? .
i\IURfT, -td, pl. murit, -te, murit, mort, •mort, tue; ruine•, Dal, 139. - Cu o influenta
a bg. morja ,tuer; fatiguer" : < mor2 •
MURLAI!, MURLAiiJ, -lale, ticalos, •pauvre; miserable•: o, murlci.l cadifei ldi! (o;
siirmana catifea neagra 1), VAR, 4; lu nvetll minte eu, murlallu (II invat eu minte, ticalosul)
Batp, 7. - < m6re + lal; m6re +laW.
MURi\dE; sf. , Dal, 139- v. murmln'e ~i:
i\IURMfN, sn., pl. murmin'e, soroc, •terme, echeancc; recrutemenb, RA, 92; BNA, H,
34. - V. murmin'e Iii uryisll.
i\IURMiND(U), MURMfNTE, i\IURi\t:fNTU, sm,, pl. murmindz(t), murmlntl, mormlnt,
t'lmbe, tombea:.~ - v. tumbil 1 ; pl. : cimetiere - v. kimitir•, Dal, 140; Mih, 325; PB, 647;
I· Lit, 563; BNA, III, 152. - 1°. .alaturl di murmlnd (alaturi de mormint), PAnt, 167;
2°. mu~eal murmind (frumos mormlnt), BNA, II, 78; 3°. doalld trupurl lu-un murmlnte (douii
trupuri intr-un mormint), PLit, 852; PAnt, 54; 4°. ca un mort . .. lru murmlnl . (ca un mort . ..
in mormint), Lum, V, 11-12, 38; PAnt, 158; BNA, II, 52; 5°. murmintu ngernu ~· fuvir6s
(mormint sumbru ~i fioros), PAnt, 313; 6°. tu mardzinea a hoaral'el suntu murminttl'l (Ia mar-
ginea satului slnt morminturile, e cimitirul) - cf. dr. mormint ,cimitir" (AAF, Ill, 108;
151). - V. marmintu ~i groapa, grup£~te. - < lat. monumentum ,monument funeraire".
i\IURJldN'E, sf. pl., Dal, 139; Nic, 303; di mi'ne acata murmin' ile (de mline incepe
calendarul lunilor dupii zile). - V. mirumin'e, murmin, murumin'e ~i mgl. murmin'l (PMegR,
II, 97; GrS, VI, 170; CapM, III, 198).
MURMUR1 , sn., pl. murmure, murmur, unurmure•, Nic, 303; :\'lih, 325; PB, 647; di ltl
si-ci.vd murmurlle (de li se aud murmurile), Fr, II, 260; BNA, I, 58 . .,-- < lat. murmur ,mur-
nture" .
IIURMUR 2 -837- MUSAFfR

MURMUR2 , MURtiUREDZO, vb. I (murmurdl, -rat, -rdre), murmura, •murmuren,


Nic, 303; M,ih, 326; PB, 647; mrirmura kln' ll'i, mrirmura (murmura pinii, freamata), PAnt,
29. - Cf. ~i gr. (LOUpfLOupl?:w. alb. murmurls .. -". - < lat. murmurare ,murmurer".
MURNEA'fA., sf., pl. murnef, · brun-lnchis, •couleur brun-fonce•, Dal, 140.
MURNESCUl, vb. IV (mumil, -nit, -nire), lnvineti, «devenir brun fonce, bleuir; meur-
trir•, Dal, 140; Mih, 326; PB, 647; PLit, 260; di arcodre, avedm murnita lu fdfa (din cauza
frigului, Ia fata lnvinetisem) ; n'l-murnil lrriplu di $COp (mi-ati lnvinetit corpul de bll.taie).
Sinonim: nvinifa'scu. - · < mrirnu.
MURNES(:U2 , -nedscii, pl. murne$/i, -ne~li •brun foncet, Dal, 140.
MURNfRE, sf., pl. murnlrl, lnvinetire, tbleuissement; meurtrissure•, Dal, 140; Mih, 326.
MURNfr, -Iii, pl. murnTf, -le, lnvinetit, tbleui; meurtri~, Dal, 140. Sinonim : nvin'i/1'1.
MURNU, -nrl, pl. mrirn' i , -ne, brun·, •brun, brunet- v. scuro, Dal, 140; Nic, 303 ;· Mih,
326; Jb, XII, 103 ( < lat. wurinus; < lat. mura) ; DR, IV, 457 ( < fLOup·t ~o~ < (L6pov);
CDDE, 1173 ~i DR, V, 548 ( < lat. *morinus). --1°. un ni6r lalU $' mrirnu (un nor negru ~i
vlnat), PB, 11937 ; 2°. fdfa u-ari mrirna (fata ii e bruni\. inchisa); 3°. cred$1e mrirna lilicea
di-agdr$edre (cre~te bruni\. floarea de uitare), CalGrB, 109; Trib, I, 10-11, 23; BNA, IV, 31.
- Cf. ~i alb. i mrirme ,oscuro; grigio", mriro ,leardo", murash ,nerastro"; vsl. m uri n iz
,aethiops" ~i REW, 5684 a. - Cf. ~i ealabrezul marina ,capra nera col muso bianco",
RohlfsTerm, 278.
MUROZA, sf., Nic, 300 - v. mor6za ~i mu$aver.
*liURSIC (mi) , vb. I (mursical, -edt, -care), murseca, •mordre•, CDDE, 1179; CAr,
269. - Cuvintul apartinc trecutului : ca verb,. azi nu e atestat. - Lat. m6rsico urma sa dca
*modrsic, a~a ca mrirsic pare a fi analogizat dupa forme normale ca mursicam, mursicdre etc.,
ca ~i dupa sinonimul mU$CU. - < lat. morsleare ,mordrc a differentes reprises; mordiller".
MURSICARE, sf., p_I. mursicd'rl, mursecare, •[action de mordre, morsure ;) chagrin*:
yedfa fi si nu alba $d fiva pi6ipsire $' mursicdre nu are Ira videre (viata care sii nu aibii ~i
ceva ·(vreun) chin ~i suparare nu a~;e de vazut, nu exista), Cod, 63 b2' .
MURTAME, sf. , fara pl., cei morti, «nombre de morts , !'ensemble des morts•: $' mur-
ldmea cdnda si scufa• (s-au sculat parca din mormtnturi ~i cei mort i, lumea moarta), PAnt, 162.
- <mort.
liURTARAOA., adj. f. (pl. murtarale) •tres mechante• : a$f grea$1e murtaraua (a~a
graie~te cea prea rea), BNA, I, 1-'l ; 140. - Cu l + cons > r + cons (cf. mrirgu3 - deci un
fonetism ca in dialectul sicilian): < mull + ardiid2 •
lfURTfE ~i MURTfKE, sf. , pl. murlil ~i murlikl, renta, •rente de Ia terre; bail•, Dal,
140. - Cf. tc. merte'a (1146) , paturage",
MURTU, vb. I, l\lih, 326 - v. amurlu ~i dismrirtu .
MURTUTfNA, sf., pl. murlufln'l, hoit, •charogne• : nu era vl'ra murlufind (nu era vreo
mortaciune), PB, 1538. Sinonime: cuhmd, mt'r$.e, murflna. - < ·lat. mortlcina, adj. , ~chair
morte".
MURTfN;\, sf., pl. murfin' l , cadavru, «charogne; bctc morte•, Mih, 326. V. murluflnii .
< bg. mlirl'lnn, marcina .. - " (vsl. mrucina ,mortuus").
MURUUfN' E, sf. pl. - v. murmln'e.
MURUN{C (gramostcni), sn. - v. mirunic.
MURV.i\, adv., fie ca, dare-ar, «Dieu fasse•, Mih, 326. V. m6rud. - Cf. alb. murvet
, volonta".
MUSAFfR, -rd, pl. musa(irl, -re, musafir, th<lte•, Dal, 140; Nic, 304; Mih, 326. Sino-
nim: odspe. - < tc. mugofir (1157) .. -".
MUSAFIRLI'KE -838- MUSTAcA.

AIUSAFIRLl'KE, sf. , pl. musa(irli'kl, primire de musafir, •etat d'h6te, d'etranger re~u
par hospitalite•, Mih, 326. - < tc. mu~aflrllk (1158) ,.-".
liUSAHE, sf., pl. musd'hl, viorea, •viollette; scille a deux feuillest. Sinoniin: yioard,
- Cf. gr. (J.O<J)(LcX ,espece de rose". ~
MUSCAME, sf., fara pl., multime de mu~te, •nombre de mouches, beaucoup de . mouchcs•,
Dal, 140. - < mused.
MUSCAR, sm., pl. muscarl, vitel, cveau•, GEl, 175.. Sinonime: demu~u. yi/d'l, muskib!l.
- < (J.O<J)(cXpL ,.-".
MUSCA, sf., pl. mu~te, musca, •mouche; intrigue•, Dal, 140; Nic, 305; Mih, 327; PScr,
229. - 1°. ahuled~te und aredpitd di mused lli s' fate mused (pipaie o aripa de musca ~i se
face musca), PB, 14336 ; 2°. m~l mujltile zdzdld (numai mu~tile bizliau), GrB, 223; PAnt,
227; BNA, IV, 144; 3°. ca atel cu musca pri nare (ca acela cu musca pe nas), PLit, 563;
4°. mused nu-ardvdd (nici musca nu sufere), PGr, 109; 5°. l'l-arcd' multi (i-a aruncat mu~te
= a pus intrigi), PLit, 565 - v. kedtrd 3°; 6°. slrgl'edjlle mu$le (da drumul Ia mu~te, Ia intrigi),
PGr, 109 (: clnd cineva lanseaza mu~te de cal pe sub coada unui miigar, acesta nu le poate
suferi ~i lncepe sa se agite - ~i invers: mu~te de miigar sub coada unui cal) - v. skinl 6°;
7°. mu~ti-di-alt;ln'l, Cal. 1911, 51; BNA, II, 54; 133. - < lat. musea ,mouche (insecte)".
:&IUSCU-, prefix grec~sc, cu ajutorul caruia se formeaza clteva verbe compuse. - <
(J.OO)(O·
MUSCU-Ml'C, vb. I, a mtnca binc, •manger bien•, PB, 648-(cf. gr. (J.OO")(Ortou).w ,vendre
bien"). - < (J.O<J)(O - + mtc.
MUSCUCAR(DU), sm., fiira pl., muscada, •musc:~de•. 'Nic, 306; bascdla turna muscu-
cardu (tnvatatoarea turna muscada), PenB, V, 45. - V. mo~cocare.
II use up u I' e an, -na, pl. Muscupul'edn'l, -ne «habitant de Muscopole - v. PAnt;
463•: un gl6ne muscupul'edn (un flacau din Moscopole), W, II, 10; PLit, 855; PAnt, 29.
MUSCUSAPNA, sf., pl. muscusdpne ~i muscusd'pn'i, sapun parfumat, •savon de toUclte
parfumet. V. ml~klu. - < !Loaxoacirtouvov .. - " .
MUSCUVULSESCU, vb. IV (muscuvulsll, -sit, -sire), parfuma, •embaumer; repandre nne
odeur suave; sentir bom, GEl, 175; muscuvulsed loclu (parfuma pamintul), PB, 1792•; PAnt,
96. - < (J.O<J)(O~OAW , _ , •
MUSCUVULSfRE, sf., pl. muscuvulslrl, parfumare, •action de sentir bono: te muscuvulsire
[tiJe l6clu/ (ce parfum rasptnde~te pamtntul !), PB, 17929 ; PAnt, 96.
MUSCUVULS{T, -td, pl. muscuvulsl/, -te, parfumat, •parfume•.
MUSGALGA, sr., pl. musgd'ldzi, gaura de meterez, ttrou dans un remparh, Mih, 328.
- <?
MUSfTA, sf., pl. musl/d, musculita, •petite mouche•, Nic, 305; Jb, XI~ 68. - V. mu,~i/d
~ialb. muslce ,moscerino (delle vinacee)"; gr. (J.OOOLTa&~ (Boga, II, 40).
MUSKfM, sf., pl. muskldz, vitea, •genisse>: lind musklM aldgd (o vitea alerga), PenB,
V, 54. V. muscar.- < (LoaxL8oc , - " .
MUSTACA, MUSTAT.{, sf., pl. mustii' / (~i mustd'kl), mustata, •moustache•, Dal, 140;
Nic, 326; Mih, 328; PScr, 229; PB, 648. - 1°. acd/d' s' l'l-asUdd mustdfa (lncepu sa-i apara
mustata), PLit, 761; PAnt, 85; 2°. mefi cd~l flr' di mustd'kl (de~i e fara de muste1i), Lum,
V, 8 - (musta'kl e cerut, ca rima, de ctta'kl; dar, cf. ~i gr. (J.OUa-rcixtoc); 3°. ndreddzi-1 mustd'fle
(drege-ti mustil.tile = aibi rabdare), PLit, 564. - Ca ~ i bdrba, ~i mustdfa apare ca obiect de
juril.mtnt ~i chiar de onoare in viata aromAnilor, iar rasucirca ei in anumite imprejurari ex-
prima o rezistenta ~i chiar o sfidare. In aceasta privintil., cf. Rol, 215; 249; 772; Passow,
4227 ; 76 au; 251 10 ; 3116 ; Feghali, 486 (,le Iache reste toujours un Iache, mcmc s'il toume
MUSTACAT -839-

ses moustaches autour de ses oreilles" etc. - cf. PPar2, 91. - mustdcd < !J.OOOTcXY.Ot ,grande
moustache"; musiti/d < lat. •mustaeea.
MUSTACAT, -td, pt mustdcdf, -te, mustacios, •moustachu•, Dal, 140.; un cdrvdndr sviltu
$i mustdcdt (un caravanar svelt ~i cu mustati), Trib, II, 7-8, ~3; cdtu$e mustdcatd (pisica
mustacioasa). - E un adjectiv participial tara respectivele forme verbale : mustdkedzil, mus~
tcictire. - Cf. ~i gr. !J.Oua-retxii~ , _,. - < mustcicd.
1\IUSTACU~E, 1\IUSTA.J:IoARA, sf., pl. mustdcli$e, mustdetorl, mustacioarii, •petite
mo1,1stache•>: l'l-ari'd mustdcli$ile (ii surld mustacioarele), PGr, 16; mustdClotira-l'l asudtitd
(mustacioara-i mijita), PLit, 986.
liUSTANDfC, sm., pl. musUindl/l, judecator, •juge d'instruction•: $i-alffindzd'fl di-uctidz
di ca$i'l va-l'l dau al mustdndic (~i alte 50 de ocale de ca~ (brlnza) ii voi da judecatorului).
- < tc. mustandyq (1164) ,-".
liUSTOS, -totisd, pl. musl6$l, -totise, mustos, «juteux•, · oal, 140; Mih, 328. - < lat.
•mustosus.
1\IUSTU, sn., pl. musturl, must, •jus; vin doux•, Dal, 140; Nic, 306; Mih, 328; PScr,
229. - Gr. !J.Oi3a-ro~- - < lat. mustum ,mo\lt,· vin non fermente".
l\IUSTUSESCU, vb. IV (mustusil, -sit, -sire), a face must, <fouler, pressurer le raisin;
tacher, souillero, Dal, 140; Nic, 306. - Cf. gr. !J.OUa<6vw· - < mlistu.
liUSTUSfRE, sf., pl. mustusirl, mustuirc, •action de pressurcr le raisin•, Dal, 140.
MUSTUSfT, -Ui, pl. mustuslf, -te, murdarit de must, •tache, souille de jus&, Dal, 140 ;
Oimn'eatolu.. mustusil di untu/etimne (cadelnita... soioasa de untdelemnuri), Fl, I, 2, 3.
MU!;'AFERE, sf.: mu$a(ere $d ndsihtite (consultatiune ~i sfat), Cod, 41 b'; 417 - v.
mu~avirei, mu§d(ere.
MU~ARECA, sf., Mtrtnica- v. mu$urecd.
MU!;'AT, -lei, Dal, 140; Mih, 327; PB, 648; PAnt, 463. - Ca adverb: s' hetirbd mtcdrea
di-a-mu§tilulul (sa fiarba mlncarea de-a binele), PB, 34035. - V. mu$etitl, m§til, precum ~i CAr,
85.
llU!;'AVER, -rei, pl. mu$averl, -re, amant?, •amant ?•: Q/tisd-1 fedta $' mu$avera (lasa-ti
fata ~i aman'ta ?), PLit, 1008. Sinonim : murozd. - Cf. tc. muchdvyr (1171) ,qui est con suite;
conseiller".
IIU~AVJREI, sf., pl. mu$avirel, consiliu, •conseih: (ac mu$avirei (tin consiliu), PenB,
VII, 13. :.... < tc. mucbiivere (1171) ,consultation; deliberation".
llU~AFERE, IIU!;'AVERE, sf., pl. mu$d(erl, consfatuire, •consultation, ententeo: el'l
';;i-fetird un' oar' mu$d(ere (ei ~i-au facut o data consfatuire), Cod, 20 b9 ; s' rete una mu$dvere
(sc facu o in telegcre), Cod, 17 b24• - V, mu$a(ere ~i alb. mushavere ,raccolta; comploto; Con-
siglio".
MU!;'AMAE, sf., mu~ama- v. InU$imd'.
MU!;'CARE, sf., Mih, 327; und mu$cdre di mer $i 6cl' il'l acd/drd sd-l'l ylnd (o mu~calura
(indata ce a mu~cat) din mar ~i · ochii (vederea) lncepura sa-i vina, sa vada), PB, 223 26 -
v. mf$ctire.
llU!;'C.:\, sf., pl. mu$ke, catlra, •muleb, DR, II, 541; bdgd' $dila a muldril'i, a mu$ciil'i
(a pus catirului, mulei ~aua), Cod, 1036 ; dzate mli$ke di flurll (zece catlri cu galbeni), W, II,
106. Sinonim : muld. - Cf. gr. !J.Ou§xet (Boga, II, 40). - < alb. musbke ,mula" (vsl. mlska
, mula").
MU~CATUR.4., sf. - v. ml$cdlurd - , Mih, 327; PB, 648; l'l-adrdl luf mu$cdturl (pe to!i
ti facui bucatele), Bat, 30. - Cf. dr. ,capul mindrei mi-l taia, tot mu~caturi mi-l facea" (Emin,
VI, 278).
-840- MU!)EsctJ.x

MU!)CL'IOS, -l'lodsd, pl. mu~cl'l6~l, -l'lodse, musculos; mu~chios, omusculeux; couvert


de mousse•, Dal, 140; Nic, S05; S06.- 1°. brd/dle ... mu~cl'loase (bratelc ... musculoase), Fl,
II, 7, 21; 2°. era . .". ma largu, ma mu~cl'l6s (era ... mai Jarg (spatos), mai musculos), Fl,
II, 4, 8; S0 • keatrd mu~cl'lodsd (piatra cu mu~chi). - < lat. mU!Ieulosus ,musculeux"; •mus-
eulosus (muscosus ,couvert de mousse").
l\ll:J!)CL'IU1 , sm., pl. mri~cl'i, mu~?chi, •muscle, fileb, Dal, 140; Nic, S05; Mih, S27;
1-dor mri~cl'il'l(II dor mu~chii). - <lat. musculus, ,muscle".
MlJ!)CL'IlJ2, sm., pl. mri~cl'i, mu~chi, •mousse, lichem, Dal, 140; Nic, S05; keatra te·
si-arucute~te mri~cl'lu nu acdld (piatra care se rostogole~te nu prinde mu~chi), PLit, 450 ;
PAnt, 9. V. zvol'lil.. - Gr. (.tOUaXA~ ,mousse" ('Av8p. 214); Boga, I, 242; 229; (.tOoo'xpou~
(Hris, S28). - <lat. •musculus < muscus ,mousse".
:UU5jCON'l0, sm., pl. mu~c6n'l, ttntar, •cousin, moustique•, Dal, 140; Nic, S06; Mih,
327; DR, II, 541; PhOr, II; 725; ell 'nd pednd di mu~c6n'l (cit o aripa de ttntari), PAnt,
16S; mu~c6n'll'i adric Mvri (tlntarii aduc friguri). Sinonime: cunupe, tlnftir. - < alb. mus-
hkonJI! ,zanzara".
Ml:J!)CRU, -rd: caprd mri~cra (capra muscura), AI. 1928, 122; cd'pri mri~cre (capre mus-
cure), PenB, III, 105 - v. mli~cur ~i alb. mushqerre ,giovenca, manza"; gr. (.tOOxpcx
.. ~a7tp6(.tcxup~ yl8cx" (Boga, II, 229).
MU5jCRUESCU, vb. IV (mu~crull, -ruit, -rulre), carunti, <•grisonner•: must lila l'l-mu~crui
(mustata i-a caruntit), Fl, I, 5, 7. - < mri~cru.
MlJ!)CUl (mi), vb. I - v. ml'*cu -, Mih, S27; PB, 648; s' n'i m1!~cu ml'n'lle (sa-mi
mu~c mtinile), GrB, 227; PAnt, 2S2; BNA, IV, 152; glunarll' i cddzuf ... mri~ca tara (flacaii
uci~i. .. mu~ca tartna), GrB, 92. - CapM, I, 1S2: <lat. •muccicare. - Pentru o mai ama-
nuntita expunere fonetica a originii latine a acesttii verb, care e acela~i cu formele sud-ita-
liene ca muzzicari etc., cf. PEp, 4S-46.,
l\11J!)CU2 , sm., pl.?, cattr, •muleb, Mih, S27 - v. mri*ca , mul.
Ml:J!)CUR, -rd, pl. mri~curl, -re cqui a des taches blanches autour des oreilles ct du nez•,
Dal, 140; Nic, S06; DR, II, 541-542 ( <alb. mu§kulaer ,braun", Gl\1, 294) ; REW, 577S a.
V. mri~cr!l . - < ?
MU~DE, sm.: va Ta da mujdelu (Je va da recompcnsa), AI. 1928, 12S. Mlh, S28: mu*dee
sf. - V. mujde ~i mu~tinedzil.

Ml:J~E, sf., PEt, S8 - mdmri~e.


l\IU~EA!)TE, adv., babe~te, •il Ia maniere des vieilles femmes•, Dal, 140. - V. mu~escu 1 •
MU~EAT 1 , -td, pl. mu~eat, -te, frumos, •beau; joli•, Nic, SO-!; PScr, 229 ( < n(rumu~at) ;
DR, III, 767 ( < •mu~- < musteus). - 1°. etiste loc mu~etit trt otispif, *' trl du*man'l mu~etit
murmlnd (e Ioc (pamtnt) frumos pentru amici, iar pentru du~mani frumos mormlnt), BNA, II,
78; 2°. mu*atlu a mu~aflor (frumosul frumo~ilor, Fat-frumos), PB, 648; S0 • mu~ata a 16clul
(frumoasa pamtntului, lleana Coslnzeana), PB, 648. V. mu;;tit.- DensEv, 19: < lat. *musiatus
< gr. !J.I,lar.&.oo ,souffler (par le nez)".- Cu explicabila aferezare silabica - cf. cazuri ca: fr.
basin < bon basin < bombasin < it. bombaggine; tit. lui a < alleluia; aci : buric etc.-, mu;;eat
< lat. *(ln)lormoslatus (PEtim, 14-15).
l\IU~EAT2, adv., frumos, •joliment; gentimenh: {e mu$edt asctipita sotirlle 1 (ce frumos
apune soarele 1), PAnt, S07; si-aspild' t;lne - mu~eat (sc spala bine - frumos), PB, 532 • V.
~i PArom, 199.

MU~ESCU 1 , -~eased, pl. mu;;t!$(f, -~e~ti, babesc, •de vicille (femme)•, Dal, 140; Nic, S04;
stran'e mu~e~ti (haine bil.be~ti).
MU~Escu• -841- MU$TINEDZiT

.
llU~ESCU 2 , vb. 'IV (mu~ll, -§[1, -~ire) •vil,illir (en parlant des femmes)•, Dal, 140;
Nic, 304; lt!Ui-la mu~l (matu~e-ta a tmbatrlnit). V. mu~lca ~i sinonimele au~escu2, mbillrnescu.

<~-
l\IU~fc, sm., pl. mu~fll. mo~ulet, •petit vieillard•, Dun, II, 25. - < mo~rl.
l\IU~fCA, sf., pl. mu§llfe, babutii, •petite vieillet, Dal, 140; BatP, 42; BNA, III, 40;
apa ~· ketri, dzl'se mu~lca (apa ~i pietre (= nu se .p oate), zise blitrtnica), PB, 3781'-v. kedtrtl
4°. - < moci~e.
l\IU~IDl'RE, sf., pl. mu~idl'rl, sulfat de amoniac, •sel ammoniac•, PLit, 281; tu kirolu
a mu~idl'ril'el (In timpul sulfatului de amoniac, al ,doctoriei de rlicealii"), PenB, VII, 170.
- V. ni~idi're.
11-IU~Il\IA', sm., pl. mu~imcidz, mu~ama, •toile ciree; manteau impermeable•, Nic, 304;
Mih, 327 (mu~amde, sf., pl. mu~ama'l). V. mu~umd'.- < tc. muchemma' (1175) .. -".
l\IU~IN9fNA, sf., pl. mu~int;lne (gramosteni), albastru deschis, •bleu ouverb. - < ?
l\IUS{RE, sf., pl. mu~irl, lmbatrlnire, •vieillissemenh, Dal, 140. - V. au~lre.
l\IU!;'ITEAT!i, sf., pl. mu~ilf/, frumusete, •beaute; pl.: choses bonnes a manger., Dal,
140; Nic, 304; Mih, 327; a/etipta-l'l mu~iledfa (aleasa-i frumusete), CalGrB, 52; PAnt, 247;
gradind ... cu podme ~i . .. mu~ite( (griidina ... cu fructe ~i. .. buniitiili), PB, 15011. V. mu~u­
tedfa. - < mu~edl 1 •
l\IU~ITESCU, -teased, pl. mu~ilt!~fl, -lt!~ti, frumu~el, •gentil, joli, joliet; (: mefait,
bassesset, Dal, 140; u-adra' mu~iledsca (a filcut o fapta urltii).
l\IU~ITfC, -cd, pl. mu~iti{l, -fe, Dal, 140; BatN, 48; ~otiric mu~itlc (~oarece frumu~el)
Lum, I, 132; 'ntt nivedstd mu~iticd (o nevast;i frumu~icii), GrB, II, 33; BNA, III, 82. - V.,
mu~ullc ~i:
MU~ITfcAz, -zd, pl. mu~itlcdzl, -ze, frumu~el, •joliet., Dal, 140; a led (edta n'icaza,
a led mu~itlcdzd (hei, fatii micutli, fa tu frumu~icii), Lum, I, 4.
iiU~fTA, sf., pl. mu~lfti, musculitii; pruna viermiinoasli, •moucheron; pru~e vereuse>,
Dal, 140; Nic, 305; Jb, XI, 68 ( < lat. ~muscea + -ifd); CEJ,- 73; mu~lfa di Ia aui!d asptirte
(musculite de Ia struguri stricati). - V. muslfd ~i mgl. mu~l/d (PMegR, II, 97; CapM, III,
199).- < bg. muslca ,moucheron".
MU~IT.{'SCU, vb. IV (mu~ill'l, -Jt'l, -ll're), lnfrumuseta, •embellir», Dal, 140; Nic,
305; c~i~led (ecila ~· mu~ifd (fata cre~tea ~i se facea frumoasa), PB, 31928 • - < mu~edt1 •
MU$1Tl'RE, sf., pl. mu~ili'rl, lnfrumusetare, •embellissemcntt, Dal, 140; Nic, 305.
HU~ITI'T, -ld, pl. mu~ili'f, -te, lnfrumusotat, •cmbellh, Dal, 140; Nic, 305.
MU!jMAN, sm., pl. mu~mdn'l, clrtitli, «taupe•: mu~mdn'll'i (ac ldga'n'l pi lu dgre (clrti-
tele fac canaluri subterane prin tarini), Mih, 254. - V. mu~ur6n'lrl. - < ?
MU~l\IOALA, MU!jMULA, sf., pl. mu~modle, mu~mule, mo~moalii, •nefle; femme ou
jeune fille resscmblant a une caque, a un baril; malin, fourbet, Nic, 306. - 1°. vinde mu~modli
(vinde mo~moale); 2°. a' &' mi vedz ahtdre mu~modld ~~ apusd (lasii sii (nu-i nimic eli) rna
vezi atare blicuiatli (ca un butoia~} ~~ scundii), Fl, II, 2, 7; 3°.fe mu~modld edste! (ce ~irct
&au ~ireatii este !), PGr, 109. - V. ma~muld ~i alb. mushmulle ,nespola, nespolo". <- tc.
mouchmoula (1246) ,nefle".
MU~MUL'EtJ, sm., pl. mu~mul'el, mo~mol, •nefliero, Nic, 306. - V. muzmul'erl.
MU~ON'ItJ, sm., pl. mu~6n'l, mo~ulet, •petit vieux, vieillard•, Dun, II, 2. - < mo~u.
MU~TINARE, sf., pl. mu~tind'rl, recompensa, .recompense• : oh, cd fi ar~d'ne!, oh, cd
fi. mu~tindre I (oh, ca ce ru~ine I, oh, ce de rasplata 1), Cod, 44 bB.
liU~TINEDZtJ, vb. I (mu~lindl, -neil, -ndre), rasplati, ;recompenser; punin. - 1°
med, di aJed nvifdre a /ul va si-l'l si mu;;tineddza (ci, pentru acea lnviitare a lui i se va ras-
pliiti), Cod, 43 b22 ; 2°. amclrli6sul. . . va si si ru;;uneddzii ~· va si si mu$tineddzd (pacatosul. ..
MU$TIRAME -842- HUT•

se va ru~ina ~~ va fi raspliitit, pedepsit), Cod, 44". - DR, III, 1088 : < lat. •mestinus <
maestus ,profondement afflige". - < mujde.
MU$TIRAME, sf., fara pl., multime de mu~terii, mombre de clients acheteurs•, Mih,
S28.
MU$TIRA:, mu~teriu- v. mu~tirl.
MU$TIREKE, sf., pl. mu§tirekl, latrina, dieux, d'aisances• : cum kirrf.t di cinda si-adrcira
mu~tireklle pi tu hocira! (cum ati pierit de clnd s-au facut comoditatile prin sat 1), PenB, VI,
1S5. Sinonime : hate, hrie etc. - Cf. mgl. mu~turdc (CapM, III, 199) ~~ bg. multuraku ,latrines".
- Cf. tc. muchterik (1172) ,associe ; complice". - < ?
MU$TIRf, -rocin'e, pl. mu~tircidz, -rocin'e - v. mu~tira' - , Dal, 140; Nic, S06; Mih,
328 ; maydzta l'l-armdse fl'ra mu~tircidz (prlivalia i-a ramas fara client!). - < tc. muehteri
(1172) ,.-".
MU$T1JC, sn., pl. mu~tute, belciug de clntar, canneau de balance romaine•, VAR, 205.
V. maClric ~~ sinonimele bilctc, stumbu. - Cf. dr. mu~tiuc ,con de brad". - < ?
MU$"0, sm., PEt, S8 - v. mamu~u ~~ m~e.
MU$UMA', sm., Dal, 140- v. mu~ima'.
MU$1JR, sm., pl. lflU~url ~~ mu~urean'l, mare~al, •marechah, Dal, 140; valcidz, mu,~rirean'l
~· marl pa~eddz (valii, mare~ali ~~ marl pa~ale), PAnt, 162.- < tc. muehlr (1176) ,-".
MU$UREcA, sf., pl. mu~ureJi, mo~neguta, •petite vieille•: mu~ureca, s' nu t' aputl!
(batrinica, sa nu-ti apuci ziua de mline = stinge-te-ai 1), PAnt, 298; BNA, I, 126. - V. moci~e,
mu~areca ~~ mu#ca.
MU$URON'I"0, sm., pl. mu~ur6n'l, ctrtita, ctaupe•, Mih, S28; PLit, 2S9. V. lJUmur6n'l4
~~ mu~mcin. - PW, 1098 ~~ REW, 5620 : < lat. mixtio, -onem; CDDE, 1154 : < lat. mus
araneus; RF, II, S02-S04: < sl. mylina.- < ?
MU$UTEATA, sf., pl. mu~utet •beaute- v. mu~iteci/a; fait detes~able- v. mu~itescu•.
- e. mu~utecila-a (ecitilor (frumusetea fetelor), PLit, 950; PAnt, 27; 2°. vecide ahl'nte mu~utet
(vede atttea frumuseti), Lum, II, 109; so. cumbcirlu-n'l si-u-adra' mu~uteciJa aesta? (finul meu
sa o fi fii.cut aceasta faptii reprobabila ?), PLit, 81S ·; 4°. dupa li (eate mu~uteciJa aesta (dupa
ce a facut aceasta fapta criminala), PB, S918.
IIU$UTfC, -ca, pl. mu~utlfl, c/e, frumu~el, «gentil; jolh, PB, 648; PAnt, 46S. - V. mu-
~iii c.
MU$UTA.'SCU, vb. IV- v. mu~ila'scu - : eryea l-mu~utci~te 6mlu, PLit, 686- v. erye;
fdglu dulte s' mu$utdsca (fagul sa se tnfrumuseteze dulce, placut). ·
MU$UTl'T, -ttl, tnfrumusetat, PB, 648; cerga ... mu~utl'ta cu mdrgarita'rl (cerga . .'.
lnfrumusetata cu margaritare), PB, 406 1' - v. mu~i/l'l.
MUTl, -td, pl. mut, mute, mut. •muet; (eau) qu'on a puisee a l'aube sans dire mob,
Dal, 140; Nic, S06; Mih, S29; PScr, 229; Jb, XIII, 88 (•Deutscher- Geheimsprache•)- cf.
bg. n~mzl ,muet", nemcki ,Allemand" etc. - e. mu~cita a l6clul nu ira mutd (frumoasa pa-
mtntului nu era muta), PB, 72"; 2°. mut ca kedtra (mut ca piatra), PAnt, S1S; so. cipa muta
(apa luata fara · a pronunta vreun cuvtnt), PLit, 244; 755 - V. ni-grtt ~~ ce e mentionat sub
apt'i. - Gr. !J.O'lhoc; (Hris, 328; Boga, II, 229). - < lat. mutus. ,muet".
:!11Uf2 (mi), vb. I (mutcil, mlal; mutdt, mtcit; mutdre, mtdre), muta, «1°. changer (de
place), deplacer; 2°. demenager; 3°.lever; voler; se rebeller; 4°. vanter; 5°. secouer, ebranlert,
Dal, 141 ; Nic, S06; Mih, S29. - 1° : muta-te di-azld (muta-te de aci); (iCl6r, mutt'i-u mlntea
(biiiete, muta-ti gtndul), PB, 26288 - cf. gr. ,!Lou aijxwaec; -rov vow !Lou" (Passow, 494);
2° : sa s' mutt'i dit hodra atea (sa se mute din satul acela), PB, ssu; cdl!drea va u mutd'm
didlnde (stlna o vom muta-o dincolo, dupa munte); so : hdrd'l pri keptu mritd (pe piept ridica
baloturi), PAnt, 269; Bair, 69; d6l'i si mtdrd mriltu nsus (amlndoi se ridicara foarte sus).
IIUTAFE -843- MUTRfT

ICar, 88; ~i l'l-mrltif trltd ccisa (~i-i ridica (jefuie~tc) toata casa), PB, 26018; 'ilgan'll'i te nif
muta cdl'i (Giteghii cari ne furau caii), Fl, II, 6, 6; 1-muta ct'nticlu (ctnta ca altist sau sopran),
PLit, 82S; vdsil'llu vi/in mutd' cap (lmparatul veein s-a rasculat), PB, 28916; d6l'i nif,l cdpu
'~l-mutdrif (ei amlndoi s-au rasc.u lat), GrB, 189; PAnt, 43- v. scot 4°; 4°: ahtd'rl sunt .Arbi-
n4ll'i di coddd ct'ndu l'l-mut (atare slnt albanezii elnd li ridici de coada, ctnd li lauzi), Lum,
II, 127; PAnt, 183; BNA, III, 80; S0 : amird'lu multi Mclu di-aurldri (lmparatul zguduia
(rascolea) pamintul de urlet), PB, 1SS'; nivedsta-l'l mutlrmunte f vtili (nevasta-i face sa rasune
mi}Jlte ~i vale), PLit, 97S - cf. PLir, 4SS - V. strtlmut ~~ scol. - < lat. mutare ,deplacer;
changer".
l\lUTA.FE, sf. , pl. mutd'hl, cuvertura (de rind), •couverture grossiere en poil de cbevre;
couverture de lib, Dal, 140; Nic, 307; Mih, 329. - 1°. cdlu aJt!l brlnlu di sum mutd(e s'
cunod~te (calul eel bun se cunoa~te de sub invelitoare), PLit, 440; 2°. mine (ac mutd'hl (eu fac
cuverturi), Lum, IV, 336; 3°. ddu-n'l dosprudza{i di mutd'furl (adu-mi 12 pre~uri de par de
capra), PB, 12•; 4°. nu si-ascunde sodrlle cu mutd(ea (soarele nu poate fi ascuns cu cuvertura),
PLit, 629. - V. miftd(e. - < tc. modtAf (1242) ,corde ou feutre de poil de cbevre".
l\IUTAL•I(J, sm., pl.?, mutenie, •mutisme•, Mih, 329. V. amuJdl'lii, mutdme. - < mut1 •
MUTARE, sf., pl. mutd'rl, mutare, •action de deplacer, de lever etc.; elevation; voh,
Dal, 141 ; Nic, 307; Mih, 329; PB, 649; tu mutarea a l'el tu vlmtu (In ridicarea ei In aer),
PB, 207aa; PAnt, 9S. V. mtdre.
MUTAT, -td, pl. multi/, -te, mutat, •deplace; demenage; Ieve•, Dal, 141; Nic, 307;
.m t'ntl m(u)tdtd (mlna ridicata), PLit, SSO; furd m(u)tciJ ~i ncl'i~l (au fost ridicati ~i lnchi~i).
V. mldt.
1\llJTCA, sf., pl. mutte, pilug, •pilon pour presser le raisin•, Mur, III, 169. - < ?
l\IUTEAI, sm., pl. mutecilan'l- v. mutuledngcl - , Dal, 141. - V. (itecifi.
l\IUTESARfF, sm., pl. mutesarl(ean'l, guvernator de judet, •gouverneur d'un departement
qui est Ia subdivision d'une province (vilaiet)•, Mih, 329; PenB, III, 164; Trib, II, 9-12, 26.
- < tc. mute~arryf (1110) ,-".
MlJTLAC, adv., sigur, •assurement, certes•, Mih, 329. - < tc. moutlaq (1185) ,abso-
luinent".
MlJTRA, sf., pl. mutre, mutra, •visage; mine•, Dal, 141; Nic, 307; Mih, 329; PB, 649 ;
GEl, 17S. - e. dupd mutrd s' cunod~te omlu (omul se cunoa~te dupa mutra); 2°. dupd mutra
fe (eate (dupa mutra ce facu), LP, 137; PAnt, 78; 3°. (dfi mutre (face nazuri), PLit, S6S
- v.· naze; 4°. diplise mutrile (a Iasat mutra in jos = s-a suparat), PLit, S6S - v. d.ipun so,
ndre 8°. - Ca adv.: s' bdgd' di-a-mutra s' u da (a staruit din rasputeri sa o dea), PB, 24310)
- cf. gr. 11-£ -roc tLO\iTpoc· - < tLOiiTpov , _,.
l\lUm:Escu (mi), vb. IV (mutril, -tril, -trire) privi, •1°. rcgarder~ observer; 2 °. soignen ,
J?al, 141; Nic, 287; Mih, 329; PScr, 229; CEI, 73; GrS, III, 89. - 1°: mutred nsus, niutreci
nljlos (uita-te In sus, prive~tc In jos), FLit, 882; PAnt, 4S; mutred t;lne (ia seama bine),
PB, SII; ~i s' nd mutrlm luerulu (~i sa ne vedem de treabll), PB, 4tl8; ·~r-mutr£ cdlea ntiinte
(~i-a vazut de drum lnainte), PB, 81 2 - v. ccile 12°; 2°: mutreci-1 ur(tin'ea (cauta-ti de saracie),
PLit, S6S; cd te nu mutredJd ld'ndzitlu? (de ce nu ingrijiti bolnavul ?), Cod, 12 bl 0 - v. cci(tu
3°, ved 6°. - V. mtrlscu_, mundrt!scu. - < vsl. motritl ,spectare".
MUTR{RE, sf., pl. mutrlrl, privire, •action de regarder, de soignero, Dal, 141; Nic,
287; Mih, 329. - 1°. s' nu ti scilurl di mulrire (sa nu te saturi privind), FI, II, 2, 3; PAnt,
2S2; 2•. niplutlu va mulrlre (bolnavul vrea ingrijire, trebuie ingrijit). - V. mtrlre ~i mutritd.
MUTR{T, ·Ia,.pl. mutrlJ, -te, privit, •regard!? ; soigne&, Dal, 141 ; calu . . . fu mutrlt t;lni
(calul. .. a fost binc ingrijit), PB, 1628 •
AiUTRfTA. -844- MUVLETE

MUTRfTA, sf., pl. mutrlte, privire, lngrijire, .regard; soin•, Dal, 141. - 1°. te muil'itd
di aslant (ce privire de leu 1), PAnt, 298; BNA, I, 128; 2°. '~f-ared mutrlta pi gtone (l~i
arunca privirea asupra nacli.ului), PB, 142'; 3°. di nts '~l-aspindzurd mutrlta (de el l~i aUrnli.
privirea), Bair, 94 - v. hdseu1 (~i VAen, IV, 4-5: ,haerent infix! pectore vultus verbaque");
4°. mutrlta fe l'l-fedfird aelO nu si-aspune (lngrijirea ce i-au dat-o acolo nu se poate exprima),
PB, 1332 7; 5°. eupia va mutrltd (turma trebuie lngrijitli.), Fl, I, 3, 7. - V. muil'ire, mutrft.
MUTRUSESCU, vb. IV (mutrilsfl, -sit, -sire), a face mutre, a se uita supli.rat, dair{'
Ia moue•, Dal, 141. - V. mutrtl ~~ gr. (LOUTp6v6) , - " .
MUTRUSfRE, sf., pl. mutrusirl, lnbufnare, taction de faire Ia moue•, Dal, 141.
MUTRUSfT, -ttl, pl. mutrustt, -te, supli.rat, •boude; renfrogne•, Dal, 141.
MUTULEA(N)G.A, sm. ~~ adj., pl. mutuledndzi, -dze ~~ mutuledngan'l, -ne, mutalau,
tmuet- v. mutedl; niais; line bil.te, propre a rien- v. e~ura etc.•, Dal, 141; PEt, 31 ( <
mut).- < mut1 + ledngtl. ·
MUTUS!, invar. tchut I, tais-toi I, silence! - v. molCi !•: aestu - mutus! (acesta -
tli.cea mut !), PB, 1183 ; ttleu mutus-cftus (a tli.cut mut complet), PB, 4061. - < mut1 +
-us
din Citus.
MUTUVfLA, sf., pl. muluvfle, CFr, 173 - v. sinonimul ard~el'ilor, li~kilor ~i mgl. mu-
tuvild (CapM, III, 200: < bg. ; PMegR, II, 97; GrS, VI, 171). - <alb. moto\·llli ,aspo".
MUTVAKE, sf., pl. mulvtl'kl, bucatarie, •cuisine• (grli.mosteni). Sinonim: maylur)ll6.
- < tc. moutbaq (1184) ,-".
MUTAME, sf. (pl. muftl'n'l}, mutenie, tmutisme- v. mutdl' lih, Dal, 140.
MUTARE, sf., pl. mufd'rl, Dal, 141 - v. mufl're.
MlJTA, sf., pl. mutd, bot, tmuscau, mufle; extremite du groin•, Dal, 140. - 1°. s' u-
ardpd di mufd (sli. o rli.peascli. (sa o apuce) de bot), PB, 18617 ; 2°. tut porfil'l 'nil mufd ail
(toti porcii ~n rlt au), PLit, 616. - V. muted, mufl11, mutund ~~ sinonimul zurntl'.
MUTA'SCU, vb. IV- v. amutd'seu -, Dal, 141; Nic, 307; Mih, 329; s' ntl mutdsed
(sli. ne amutcascli.), Cod, 34 bll. - < lat. •mutlre (mulescere ,dcvenir muet, se tairc").
MlJTCA, sf., pl. mufki - v. muftl - : l'i nclupal mutea (li lnhatai botul), Fl, II, 3, 3;
nn et'he ... eu mutea aldsdttl pri" cillodrlle di dindinte (un cine . .. cu botul lli.sat pe picioarele
din fatli.), PenB, II, 274. - Cf. ~i alb. mueke , ;proboscide".
MU fl'RE, sf., pl. mutt'rl, amutire, taction de 4evenir muet, de se taire•, Dal, 141;
Nic, 308 ; Mih, 329. V. mutcire.
MUfl'T, -ttl, pl. mufl'f, -te, amutit, tdevenu muet, frappe de mutisme•, Dal, 141.
MUfOS, -fodsd, pl. muto~f, -fodse, mucos, tmuqueux•: arl'de mufoslu di .bdlOslu (ride
mucosul de eel balos), PLit, 566. V. mueos. - < mue1, pl. mutl.
MUTfr1, sn., pl. mutd- v. mutd -, Nic, 307; Mih, 329; REW, 5707 (<lat. •mueeeus
,rotzig", mucos); cl'nile ·~l-hidze muflu lu phedllu a meil (clnele l~i lnfige botul In far!uria
mea), GrB, 3, 10; tu-alodl ma '~l-hldze muflu (In aluat ci l~i lnfige botul), BatP, 46.
MU ffr 2, vb. I (mufal, -fat, -tare), suge, tsucer; aspirert: eu cibriea n gurd, mufd (cu
ciubucnl in gurli., suge), Ob, 128 - v. sug2 • - < bg. smu~a ,sucer" 'P
AIUflJN.A, sf., pl. mufune, mutun'l, masca, tmasquct, Mur, III, 170; GrS, VI, 386.
V. muftl.-Cf. bg. mueuna ,museau" ~~gr. (LOuwouvcx ,,masque", (LOU't'GOUVOV ,museau, mufle".
MUlJ I ... - v. mu! - Cf. : ,Les boeufs faisaient : moaa I moaa I moa.a I" (LLP, XXI,
224).
MlJfr.A, sf. : ea 'nd muM (ca o maimutli.), PGr, 109 - v. inalmuud.
MUVLETE, sf., pl. muvlef, termen, tdelai, Frisb, Nic, 300; sd-n'l ala,l il'el dzt'le muv-
ute (sli.-mi la~i trei zile termen), W, II, 144. Sinonime : tSiurle, pro(Jesmle, trat, ziade. - Cf. p
alb. myvUt ,termine (di tempo)". - < tc. muhlet (1253) ,-".
MUZA{C -845- MVULBBDZiJ

MUZAfC, sn., pl. muzalJe, mozaic, cmosaique•: uborlu a~tirnut tut cu muzaic (toatli
curtea pavatli cu mozaic), PB, 4251t . - '< fr.-it.
MUZAVfR, '-ra, pl. muzavfrl, -re, intrigant, cintriganh, Nic, 299; BNA, II, 82. V.
curcu~ur, muna(ic2 • - < tc. muzevvlr (1156) ,menteur, imposteur".
MUZAVIRLI'KE, sf., pl. muzavirll'kl, intrigliraie, timposture•, Nic, 299. V. muna(iclike
- < tc. muzevvlrlyq (1156) ,-".
MUZA, sf., pl. maze, mlir, cpomme•: mol mllza cuke (ml!.i mlirule ro~u), W, II, 190.
V . mer2. - <?
MUZGA, sf., pl. mllz~i, noroi cleios, cboue, bourbe- v. mt'zga•, Dal, 141; CEI, 74;
pea~tile tu mllzga (pe~tele tn nl!.mol), ArE, 3. V. ptuvuc.- Cf. ~i alb. muzge ,fango, palude".
- < vsl. muzga ,Sumph".
MUZICANDU, sm., pl. muzicandzl, muzicant, cmusicien•, Dal, 141; Nic, 305. - Cf. ~i
alb. muzikant. - < it. musleante.
MUZicA, sf., pl. muziJl, muzicli, cmusique; instrument musical, harmonica•, Dal, 141;
Mih, 328. - 1°. s' lu-a§teaptd .•• cu mllzicd (sl!.-1 a~tepte ... cu muzica), PB, 2941; 2°. bagara
'na mllzica (au pus o muzicl!. = lntocmirl!. taraf de lautari), PLit, 947; 3°. vor muzica di yifl
(vor muzicii de ll!.utari), BNA, II, 84; 4°. ct'nta cu muzica (clntl!. cu muzicuta). - < it. . muslea.
MUZIKfE, sf., pl. muzikil, muzicuta, cmusique; manuel de musique•, Njc, 305; Mih,
328. - < !.f.Oootx i) ,musique".
MUZMULA, sf.; MUZMUL'EiJ, sm., Dal, 141 - v. mu~moala, mu§mul'eil.
MVESCU, vb., PB, 649 - v. nvescu.
MVIRINAT, -ta, PB, 649- v. nvirindt.
MVULBEDZiJ, vb. I, PMegR, II, 131 - v. nvolbu.
N
N, prep., In, cen, dans•, Nic, 334; PScr, 229. - 1°. inlrai n casu (am intrat in casa);
2°. dipdrle, n zdre (departe, In zare), Lum, V, 9, 16; PAnt, 333; 3°. ma lute n vlmtu (dar
toate In vlnt, In zadar), PB, 47338 ; 4°. trifoal'ile fe apoarta frl'ndza n trel (trifoaiele cari poarta
frunza tn trei), Cal. 1911, 51 ; BNA, II, 52; 5°. l-loara n cicloare (1-au luat In picioare =
1-au luat tn urmarire), PB, 15412; 6°. s' la n cap, mi tau n cap, va lafl n cap (se spala pe cap,
rna spal pe cap, vii spalati pe cap); 7°. cd n lOcu di D. lu-avea (eli In loc de D. (ca pe Dum-
nezeu) ti avea), Cod, 107 b7 ; S0 • ~a l-til'e n l6clu di hll'l-so (~i ll taie In Iocul fiului sau),
Cod, 103 bl6, - V. tn, mbade, m;los, nsus, ntru etc. - Vocala 1- din prepozitia latina In nu
putea deveni t-, dar era normal ca, pe cale de fonetica sintacticii, acest i- sa dispara: d6rn'i
in casu > dorn'i n casu (dormi In casii), sufl'i in fafa > sufl'i n fcifii. (sufli In fatil.), crea~le
in !eagan> crea~te n !eagan) etc. Aparitia regionalii (In aromana nordica) a lui t- In prepozitia
tn (ca ~i tn: tl, tl'l, tn'l, 1$1, II etc.) se datore~te tot foneticii sintactice - cf. PMor, 16-17
~i. in special, PEp, 111-119, unde stnt expuse ~i parerile din CDDE 531 ~i S33; Dens, II,
:H-32; DR, VII, 14 ~i 462; Gii.zd, 30; FonD, IV, 7-23.- <lat. In ,dans, en, sur".
•A• :
NA 1 , N', prep., Ia, 1°. s' dr1se sa s' agloaca na mule (se duse sa se joace a catiri),
AI. 1901-1902, 166; 2°. mi-agloc na I ani-orbu (rna joe a loan-orb), BatN, 8; 3°. n ' andreapta
s' fin ' l dipriunu (sa tii mereu Ia dreapta), PB, 4S628 ; 4°. tOlna imna n' asii'nr1a a lor (totdeauna
umiJla In a (Ia) sttnga lor), AI. 1903, 29; 5°. l'l-mutrescu n' araulea (li privesc In rilu), AI.
1901-1902, 147-v. nara'il; 6°. u-avea, ... dina li~oara, CalGrB,44-v.clntdre2 ; 7°. s'
alavdu, s' fin na mare (se lauda, se tin a om mare), BatN; 46. - < n + a 1 .
NA2 , interj., iata, na; Ia naiba, woici, voila; je vous en prie; au diable•, Dal, 142;
Mih, 333; PScr, 229; CEI, 74. - 1°. na cd treafe pri-aclo un picurar (iatil eli pe aeolo trece
un pastor), PAnt, S4; 2°. na lu da keptu cu un lup (iatil unde (cil) dil piept cu un !up),
PB, 278; 3°. ma, 'na dzuila, na-f, pri(tetisa dzt'se (dar, lntr-o zi, iatii-fi, preoteas'a a zis), GrB,
1, 15; 4° ; tamam atum{ea, na-f, aglundze ... un om au~il (tocmai atuncea, iacata-/i, sose~te . ..
un om batrin), Lum; V, 123; 5°. na di os, dd-n ' l eli Iter (poftim de os, da-mi de fier), PFolk,
19; 6°. na calu, l'ea-1 (na (poftim) calul, ia-1), BNA, II, _90; 7°. na-vd-1! (iata-vi-11 Iuati-va-1 !)
PB, 6532 ; S0 • na! - f tine ~· mlntea-f! (na I ( = du-te Ia naiba I) ~i tu ~i mintea ta 1), Caraf,
45. - Cuvintul e In toate limbile balcanice. Iatii-1" ~i In italianii : ,na Ia rosa, giovinettu
( = eccuti Ia rosa, giovinetto)" (Cimbr, II, 320).
NA 3, prep., Ia, •a; chez•, Dal, 143; Mih, 333; cu scirica na 'na parte (cu sarica intr-()
parte, pe un umar), Mac, I, S7; PAnt, 41. - < Ia san n + at.
NACA, N~C.i\, conj., nu cumva, •peut-etre que; est-ce que?; par hasard*, Dal, 142;
Nic, 335; Mih, 333. - 1°. naca furll'i yin s' na furii? (nu cumva hotii vin sil ne fure ?), Fr,
-847- NAIEl

1, 8; PAnt, 291; BNA, I, 4; 2°. naca tredje vf'ra carave (nu cumva trece· vreo corabie), PB,
2S323 ; 3°. nacd afld firmanea (nu cumva gas esc firmanul), PLit, 767 ; 4°. care e11ti? ndca drdclu ?
(cine e~ti? nu cumva diavolul ?), BatP, 30; BNA, III, 142; PArom, 1SO; so. ndcd, ndcd
da di iln sojrl maldyar (doar, doar dii de (gase~te) un tovara~ istet), PB, 3081'2. - V. napa,
napu ~i videm; gr. vocKa: ,(Llj'ltro~" (Boga, I, 263).- < na1 + cd.
NACRA, sf. (pl. nacre}, grija, •pensee; soint, Mih, 333. Sinonim: frundilid . ...:. V. andcrcl.
NAl:Ur, sn., pl. ndce, gurgui de opinca, •bout pointu et courbe de Ia sandale -: v.
Plm, I, 117; 166-167; II, 184•, Jb, XIII, 88; CN, 84. Adesea, acest nacfll e prevazut cu o
fpncfcl, cu un moj. V. nas. - < ? ·
NADANLl'KE, sf., pl. nadanlt'kl, insolenta, •impertinence», Ph Or; II, 459; ni-tin'islte
zbodrcl di nadanlt'ke (nerespectuoase cuvinte de obraznicie), Cod, 3S 13• - ' < 'tc. na-danlyq
(12S9) "_...
NADA, sf. (pl. nade), speranta, •espoiro, PenB, IV, 122; GrS, II, 399·; kirut IIi fa'rd
ndda (pierdut ~i fiid speranta), Lum, I, 166; nfs fl'l zf'Je fdr' di nddd (dlnsul li zice fii.rii de
speranta), Velo, 27; tru sri:flit moure ndda (In suflet speranta moare), Trib, I, 10-tl, 33. V.
ncldie ~i sinonimele elpit5cl, umute. - < srb. nada ,-".
·NAEVEA, adv., aievea, •reellement, en realite•: tl'f paru cd avdzl' naevea fluldra (li
paru ca a auzit aievea fluierul), Lum, V, 9, 19; PAnt, 337. V. aevea. - < n + aevea <
Idvea.
NAFEE, sf., pl. nafel, samur, dourrure d'un prix eleve•: lu-s fedlile . .. cu bUndi di
nafee? (unde-s fetele ... cu bunde de samur?), Dim, IV, 33-3S, 4. - < tc. nare (1264) ,four-
rures de renard, de martre etc.".
NAFILE, adv., zadarnic, •en vain•, Cod, 23 b11 ; nafile sunt todte (de~arte stnt toate),
Dim, IV, 33-3S, S. Sinonime: geaba, matea, vdnat.- < tc. nAflle (1264) ,-";
NAFOARA, adv., afara, •dehors; decouvert; (savoir) par creun, Dal, 142; Mih, 334;
PScr, 229; PB, 649. - e. ctnd 1' i11eal nafodra (clnd lfi ie~eai afara), Lum; IIi, 69; PAnt·•.
31; 2°. odmin'l di nafodra (oameni ce nu vietuiesc In case, oameni de codri) - cf. ·~i it. ,donna
di fuora" (BTS, XVII, 1S3) = muma padurii; 3°. dzt'nile. . . cu kepturlle nafodra (zlnele ...
cu pi~pturile afara, decoltate), BNol, 16; 4°. li 11ti di nafodrd (le ~tie pe de rost) - cf. gr.
.. lj~eupo ((La:v61Xvro) cbt' ~~ro", precum ~i DR, XI, 184-18S; so. act{ at di nafodrd •possede du ·demon•
(posedat), PLit, 810 - v. hdle 3°. pat2 • - Cf. t dr. nafard (CC, 2398, 411', 444', 48412; mgl.
nafdra (PMegR, II, 98; GrS, VI, 171 ; CapM, III, 201). - < n + afodra. .
NAFTU, sm., pl. ndffl, navigator, •matelot, navigateuro, Dal, 142; GEl, t 75. - <
\tocUT7)c:; ,, ,.,, •
NAFURA, sf., Mih, 334; PScr, 229- v. anafurd ~i alb. nafore ,pane benedetto".
NABIMA, adv., blestemat(a) sa fie, «maudit soib: nahima-l'l ma'-sa-a li Ceape (bles-
temata sa-i fie mama-sa a Ceapei), PLit, 864 - v. na8ima, anahimat.
NAHTE, sf., pl.?, numerar, •numeraire, argent comptanb, Mih, 334. - < tc. naqd
(1283) ,-".
NAI (nord), adv., eel mai, ole plus•, Dal, 143.- e. nal bun eqs(e uged!;lr; _mdre (eel
mai bun e hormll mare), Lum, I, 60; 2°. nal spastrite (cele mai curate),, BatP, 47; 3°. nal
cdma mu~edllu lucru (eel mai bun lucru), PAnt, 305; 4°. nal tu sone l' l-vin'e iale (In cele din
urma i-a venit jale), PB, 1722• - V. cdma ~i dip : nal ma Mna = cdma Mna = dip ~a Mna
•Ia meilleure•. - < bg. naj ,-". ·
NAIEl, sf., pl. nal, regiune, •region, contree, canton•: irna tru nala a Casandrdl'el
(iernau In regiunea Casandrei), Lum, V, 171 ; tru cfsfbd' $i tru tntredga nale df ' Ploe~ti (In
()ra~ ~i In tntregul district al Ploie~tilor), CBiog, 56. - Cf. ~i alb. nahie ,provincia". - < tc.
nahyle (1259) "_...
-848- NAl\USA

NAIE2 , sf., pl. nUl, corabie, naie?, •batteau, navire?•: cl'ndu nls intrtl' tru ndle (clnd
dlnsul a intrat In corabie), VLil, 30; asburtl' la hlllu pi ndle (a zburat Ia fiui pe corabie),
VLil, 30.- REW, 5863; PW, 1149; C, 819: dr. naie <lat. navis ,navire".
NAfNTE(A), adv. : rna nalntea (mai tnainte, mai tntti, Ia lnceput), PB, 231 ; PAnt, 85
- v. ntllnte, ntlnte.
NA.JE, sf., pl. ndjl : fated ndjl (flicea nazuri), PB, 369' - v. ndze.
NALA'NE, sf. pl. clitlilige, •socques•, Mih, 334. - V. nal6ne.
NALBAN, sm., pl. nalbdn'l, nalban, •marechal-ferranb, Dal, 143; Nic, 335; Mih, 334:;
di n'l-ti du la nalbdnlu (de mite du Ia potcovarul), PLit, 1030. V. albdn ~i sinonimul piliildr.
- < tc. nalband (1280, 1265) ,-".
NALBAsmu; -rtl (Grlimosteni): odfe nalbdstrtl (oaie sura), CN, 107 - v. albdstru.
NALBA; sf., pl. ndlbe, nalbli, •guimauve•, Mih, 334; Lum, I, 61 (,rujitli"); (edte svelte,
cdnda-s ndlbe (fete zvelte, parcli-s nalbc), PAnt, 297; BNA, I, 124. V. ruyitu . - < 'lat. malva
,mauve".
· NALCE, sf., pl. ntl'lCi •fer avec Iequel on garnit le dessous des bottes et des souliers•,
Mih, 334. V. alee. - ndlCea are forma unui V ~i se aplicli numai Ia tocuri de lncaltaminte
blirbate~ti. - < tc. na'ltehe (1280) ,-".
NALE (nord), sf. pl., nouli, PAnt, 464- v. ntlu.
NALET, -ttl, pl. naUt, -te, blestemat, •maudib: edste multu 'nalt!l (e tare blestemat),
Lum, II, 308; nalttl'i di du~mdn'l (blestematii de du~mani), Trib, II, 5-6, 14. Sinonime: antl-
(Jimdt, bltlstimdt. - Cf. ~i alb. naltt ,maledizione". - < tc. la'net, vulg. nalet (1078) ,maudit;
malediction".
NALUIA (grlimosteni), sf. - v. andlmtl ~i ndre 10°.
NALfNA, sf., pl. nallne (nord) - v. :
NALONE, sf., pl. nalOn'l, sandal de lemn, GrS, IV, 244. V. nalii'ne ~i nalune. Sinonim:
pdtlke. - < tc. nn'Ieln (1280) ,socques en bois; sabots decouverts".
NALTU1 , -ttl, pl. ndltl, -te- v. andltu1 - , Dal, 143; Mih, 335; PB, 649; lu murlu
rna nalt eard (unde zidul era mai lnalt), PAnt, 141; a~l-s ndltl ~i mu~edt (a~a-s lnalti ~i
frumo~i), PAnt; 300; BNA, I, 128. - .Cf. mal 2°.
NALTUI, adv.: erd ndltu pi ztl'lile cl'ndu (era exact in zilele clnd . .. ), P B, 2403 4 -
v. andllu2 •
NALTU (mi), vb. I, Dal, 146; Mih, 335; PAnt, 335; PLit, 924 - v. andltu.
NALUNE, sf., Dal, 171- v. nallntl.
NALIUREA, adv., aiurea, •nulle part; en delire, ~n divagation•, PAnt, 464. - 1°. IIZ-
imnd cu mlntea ctl'lrtl nal'lurea (l11i umbla cu gtndul ctltrtl aiurea), PB, 30414; 2°. strdn'e aruple,
ctl'trtl nal'lurea (haine rupte, In dezordine), PB, 36888; 3°. bat nal'ldrea (bati (vorbe~ti) aiurea,
aiurezi), PGr, 110. - < n + al'lurea.
NAliALO, adv., CEI, 74; namdlo tt stl'ntu zahmesle (destul lti slnt suferintele), Cod,
96 b5; namdlo mdltu (destul destul), Jb, I, 28 - v. ntlmdlo.
NA~IA, NAME, sf., flirli pl. - v. andme -, Nic, 335; Mih, 335; PScr, 229; GraiJ),
279; n ' lclu s' l'ed ndmea? (eel mic sa ia renumele?), PB, 47019 ; las' s' vtl n'edrgtl-a vodstr~
ndme (lasli sli vli meargli a voastrli faimli), PLit, 995; PAnt, 26; edste ndmea a ldmil'el (c
mtndria.Iumii), Caraf, 49. -Cf. gr. (IX) vliJLt• alb. nam ,fama". - <tc. nam (1265) ,renomme"';
reputation".
NA~IISA, adv., Mih, 335; PScr, 229; n~isa di dol lal munt (tntre doi dragi munti),
Fr, I, 10, 148; PAnt, 24; ndmisa dl~ll'i (lntre dln~ii), Cod, 10521 - -+ dis 1 • - V~ andmi.~a . ~ i
sinonimele ntrtl, n6lgica.
NA.NAl -849- NAPULIONE

NANA1 , sf., pl. 'l, !eagan, •berceau•, Dal, t43; Mur, III, t73; Dun, II, 28. - t 0 • s' fdJim
lind mind a (UlOrlul (sa facem un !eagAn copilului), Lum, V, 85; ~ 0 • mini tru ndnd, nat mu-
Jdt (dormi In !eagAn, prune frumos), PenB, II, 211 - v. ndni; 3°. ma nicd n'ic, di mind, (u
dus la .munte, n dzednd (dar IncA mic fiind, de leag:ln, a fost dus Ia munte, sus), Fr, I, 77.
Sinonimc : cun'ea, ledgdn etc. - Cf. ~i it. nanna.
NANA2 , sf., pl. ndne, fel de ~tevie, •sorte de radiaire, de sanicle Iemelle•, Dal, t43;
PenB, III, 237; CFr, t08; pita di ndnd (pl:lcintA dintr-un fel de ~tevie). - V. nend ~~ bg.
nane ,menthe". - < tc. na'na (t280), nane (t267) ,menthe".
NA.Nl:IU, sn., pl. ndnClurl •penis - v. fise 3°, hdldte 3°, mdndal, nodce, pula•, Mih,
336.- <'
NANDREAPTA, adv., Ia dreapta, •a droite•, Dal, t43; Mih, 334 (nddredpta). V. nastl'nga.
- < n + andredpta.
NANI, NANI, sf. invar. ~i interj., !eagan, •berceau; faire dodo; dors - v. ndnd1 2° ~~
.lri"lu-lu 1•, Dal, t43; bdgd-1 ndtlu tu ndni (pune-1 prunculln !eagan), PLit, 2; fdfi ndni (doarme)
Mih, 336. - Cf. gr. vcivt ,dodo" ~~ REW, 58t7.
NANTU, -ld: di la un Ia ndntu (de Ia unul Ia altul), PB, 351 7 - v. aldntu, andntu.
NANUl\IIREA, adv., pe umar, Mih, 336- v. n + anumirea.
NAOl .(nord) •9•, PScr, 229; PB, 650 - v. ndild 1 •
NA.oz, dat. pl. de Ia nol •a nous• : cl'ntd cucotlu a ndo (coco~ul ne clnta noua), Bat, 2t
- v. noi.
NAO, sm., fara pl., templu, •temple•, Cod, 98 b2' ; GEl, t75. - < vcx6c; ,-".
NAPA (nord), adv., conj. - v. ndca - , PB, 650; CAr, 504 ( < vclt 7twc;). - e. ndpa
l-loamnd mull amara? (nu cumva c toamna tare amarA ?), RomP, II, t8 (68), 2: BNA, IV,
49; 2°. napa ti-ari'se (nu cumva te-a ln~elat 'l), GrB, 2, 28; BNA, IV, t28; 3°. s' muntredsca
napa da cap .. om axen (sa sc uite nu cumva apare ... om strain), Ca!GrB, 115; 4°. napa
va ta s' yina? (nu cumva vrca ca sa vina 'l), PLit, 846; 5°. ndpa n'l-loa,l di ocl'lu? (nu cumva
mi te-ai deochcat ?), Lum, II, 109; 6°. napa una, ndpa ldntd? (o fi una, o fi alta?), GrB,
22t ; PAnt, 224; BNA, IV, t39. - V. ndpd.
NAPARTJ.:, adv., dincolo, •au deJa; loin; de !'autre cOte•, Dal, 143; Nic, 335. - t 0 •
ntiparti di Ltila-amdre (dincolo de Marea-Neagra), PLit, 85t; PAnt, 53; 2°. andnfl fedfira
ndparte (ceilalti apucara lncolo, au rupt-o Ia fugA), PB, 2322 ; 3°. cu mincluna nu u scot na-
parti (cu minciuna nu o scoti dincolo, nu o scoti Ia capat), PB, t35lt; 4°. *i-aild naparti:
/rei an'l di dzl'le somnu I (~i aci lncolo (clnd colo): trei ani de zile somn 1), PLit, 763; PAnt,
87; 5°. ndparte di mine I (departe de mine!). V. anaparte. - CDDE, 1342 : < lat. in hac pafte.
< n + at + parte.
NAPA, Dal, t43 - v. ndpa, ncipu.
NAPOI, adv., (ln)apoi, •apres, ensuitc; en arriere•, Mih, 336; PB, 650; rna napol lar
s' mindui (dupa aceca iar se glndi), PAnt, 70. - V. napol, nipol.
NAPHAN, -nd, pl. naprdn'l, -ne, lndaratnic, •arrogant; entHet, Mih, 336. - Cf. ~~ alb.
naprdn ,insolente". - < tc. nopran (t299) ,-".
NAPU- v. napa-, Dal, 143; Gram, 279; PB, 650 ( < na + pilo ,pot"); ntipu yin,
ncipu s' ved, ntipu deddird cap? (nu cumva vin, nu cumva se vad, nu cumva au aparut ?),
Ca!GrB, 77. V. ~i nupo. - Prin apocopare, ~i anumc a ultimei silabe: < ndpu ca < napuca
< bg. napokonli ,enfin".
NAPU Af~ALUI, adv. •a l'envcrs; a rebours• : vol imndfd napulJi*alul (voi umblati,
de-a-ndaratelc), Cod, 20 b28 ; t04 3 • - andpul!a.
NAPULIONE, sf., pl. napulion'l, napoleon, douis d'or = 20 frcs•, Dal, t43; PB, 650;
PAnt, 464. - < fr. napoleon.

ul - c. 5!11 - Tache P a p a h a g 1 Dtc#fonarul dt41ectulut arom4n


-850- NASTUR

NARA'fr, nararlii, pl. nard'l, narale, rau, •(regarder d'un) mauvais (oeil)•: mult naraiUi
n'l-ti mutrea~te (prea cu rautate mi te prive~te), PLit, 7 - v. nal 5°. - < n +
ard'll2 •
NARE, sf., pl. ndrl, nare, na7 cl0 • nez, narine; 2°. ctre enrhume du cerveau; 3°. me-
riter; 4°. hesiter; 5°. mener en.laisse; 6°. offenser; 7°. rabattre le caquet de quelqu'un; so.
se facher; go. se degollter; 10°. reprocher a quelqu'un ce qu'on a fait pour lui>, Dal, 143;
Nic, 336; PScr, 22g. - 1°: l'l-curd ndrea (ii curge nasul); foe scoate prit ndrl (foe· s·c bate prin
nari); ari ndre traptd (are nas-fin); ari ndrl trapte (se tine mare); 2° : '§l-trddze nd'rlle (are
guturai) - v . sincihe; 3° : na'rlle-a tale nu suntu trd hil'e di amird' (nasul tau nu e pentru
fiica de lmpli.rat), PB, 323 1 3; are ndrl hil'ea a moa~il'el ti gl6ne ca tine? (are nas fiica babei
pentru un flacau ca tine?), PB, 7118; 4°: strl;mbd ndrea (se code~te, nu e multumit, -a),
PGr, tll; u vedz cd strl'mbd narea (o vezi cii face nazuri, eli. e mofturoasa), BNA, III, 130;
te stri'nt;i ndrea? (ce strlmbi nasul ?, ce stai pe glnduri ?), Fl, II, 2, 7 - v. frl'ngu 3°; ~o:
1-trddzi di ndrl (II duce de nas), PLit, 567; 6° : l'l-tdl'e na'rlle (i-a ratezat pofta; i'-a dat peste
nas), PLit, 567; 7° : fiCl6r/u vfn'e . .. cu nd'rlle frl'mte (flaciiul veni. . . cu nasul' turtit = umilit),
PB, 3S527 ; s' ld (ring di pr6ta na'rlle (sa le tnfrtng curajul din capul locului), BNA, II, 2S;
ld si frl'ndze pufl'n narea (li se infringe putin lndrazneala), GrB, 2, 33; BNA, III, S4; so :
spindzurti' nu'rlle (l~i lasa in jos narile = s.e supara), PLit, 567 ; hdngilu, eli nd'rlle dipuse
(hangiul, suparat), LP, 13S; PAnt, 79 - v. budza 2°; dipun 4°, dzeand 4°, mutrd 4°; go:
·nveasta .•. '~l-acafd' ndrea (nevasta ... ~i-a apucat narile ca sd nu simtd dezgust), PB, 36521 ;
too : tuti cl'ti f-deade va It li scoald prit narl (toate cite ti-a dat ti le va scoate prin nas)
- v. nalimd. - Cf. ~i gr. fLU't"lj• alb. hunde, bg. nosll, tc. bouroun, - < lat. naris · ,narines,
nez".
NARGA, adv., tncet,. Mih, 336- v . ndrya.
NAR9ILE, NAR91LEE, sm. ~i sf., pl. ·nart;ilt!dz ~i nart;ilt!l, narghilea, marguile•, Dal,
t43; Mih, 336. - < tc. nargulle (1260) ,pipe persane".
NARrA, adv., lncet, monchalamment, lentemenb: narya n vale tree muld'rlle (ln vale
tree domol cattrii), LP, 105; PAnt, 271. V. anarya(lul) ~i agate. - < n + apyci ,lentement;
doucement". · ·
NARKE, sf., pl. nd'rki, ruptoare de pret, «fixation d'un prix (par comm'un accord)•,
Dal, 143. - Cf. ~i alb. narq ,tassa fissa". - < tc. narh (t271) ,taxe; taxation".
NARTE, sf., pl.?, nart, cration, portion•, Mih, 336. - V. ndrke.
NARTICA, sf. - v. drtica -, .Dal, 143. - < vcip67j~• -7JKo<; ,narthex".
NAS, sn., pl. ndsurl- (v. naClu, nafil) - , Dal, 143; Mih, 337; CDDE, 1205; ma mu-
t rifd-1 di pi nas (ci priviti-1 de pe (Ia) nas), Buril; 2S4. V. mire. - < lat. nasus ,nez de
_
l'homme".
NASCU (mi), vb. III ~i II (nascul, -cut, na~tire ~i nd~tedre: formele ndscut, n~tire ~i
nd~tedre nu slnt atestate tn literatura scrisa), na~te, •naltre; pousser•, Mih, 337; PScr, 229;
Gram, 279; Mur, III, 175. - t 0 • yfle ndscu di tru loci'! (din pamtnt rasari vita), Cod, g7 b•;
2°. unu s' nasca mer ar6~u, alantu s' nascd kipar6~il (unul sa nasca mar ro~u, diit celalalt sii
rli.sara chiparos), PLit, S52; PAnt, 54. Sinonime: amfntu, dizv6c 2°, (et2 , n(a~u. - < lat. •nas-
eere, nasc i , nattre".
NASTI'NGA, adv., Ia sUnga, •a gimche•, Dal, 143; Mih, 337; di nastt'nga ~idea mu-
~edta md:md (Ia sttnga ~edea frumoasa mama), ArE, 35 - cf. Ia cronicarii moldoveni : dinas-
tl'nga (Das, tOS); din-na-stl'nga (Miron, 53) etc. V. nandreapta. - < n + astl'nga.
NASTUR, sm., pl. ndsturl, nasture, •bouton; beau brin de fils•, Dal, 143; Nic, 336;
Mih, 337; PScr, 229; CDDE, 1209. - t 0 • codsi-n'l un nastur Ia ml'nicd (coase-mi un nasture
Ia mtneca)- v. f6ld; 2°. am ..• trel ndsturl di fiCl6rl (am . .. trei bujori de copii), 'BNA, II,
8S. - .:: lat. •nastulus.
NAT -851-

NAT, sn. ~~ sm., pl. ndturl ,1 nat, prune, •nouveau-n~, nourrisson, tout petit enfanb,
Dal, 14S; Nic, SS6; Mih, 90; BNA, I, 26. - 1°. vedurld t;' cu nat pri sin (vaduvll ,1 cu prune
Ia slq), PB, S148 ; 2°. dodrldle ncilurl (eel doi oprunci), PLit, 808; so. ndlurl di dodrld, trel dzl'le
(prunci de doull, trei zile), GrB, 176; 4°. Ia ntscl'nte ndlurl. .. ld crescu dln/tl'l di dinlnte (Ia
cltlva (unii) prunci. .. le cresc dintii de dinainte), Lum, IV, 125; 5°. *i ndlur.lle ma pltng
(~i . copila~ii tot piing), GrB, 2, 24; BNA, I, 22; 6°. f ndlurlle *led islurla a lul (~i copiii
,uau istoria lui), GrB, 222; PAnt, 225; BNA, IV, 142; 7°. di dol' i nat, unlu 1'1-hivrl (din
eel doi fetl, unul se lmbolnllvi de friguri), RA, 98; BNA, II, 40. Sinonime : fiCturlc, nlphlu,
tup, - < lat. natus ,fils".
NATURA, sf., Gram, 279; Bair, 95 - cuvlnt savant.
NA91MA, adv. - v. nahimd - : nd8imd carl sco~e xedna (anatematizat sll fie eel ce
a inventat strllinlltatea), PLit, 881; PAnt, 44; nci8imci-l md'-la, mol (edtd (blestematli. fie-ii
mama ta, hlli fatll), PLit, 840; PAnt, 362. - V. and(Jema.
NA811\lAT, -ld, pl, na9tmd/, -te, blestemat, .anath~matis~•; s' ti l'ed drdclu, na9irr:dUt
(lua-te-ar dracul, blestematll), Pr, I, 5, 69; PAnt, 181; BNA, III, 48. - V. anahimdt,
nd9imedzrl.
NATtl', sn., pl.? - (v. nas) -, Dal, 14S. - La grllmostenii din Bulgaria: du*rl-mi,
d~rl-mi ptn' Ia natrl, mi dedde *creta pi bratrl (dusu-m-am, dusu-m-am plna Ia .... ?).
NAtJA1, num. •9•, PAnt, 464 - v. ndo, ndurli, nodrld1.
NAtJAs, adj. f., PAnt, 464; edsle nvedsta ncirld (e mireasll); lu-ardsed multu ahlil'rf
ndle (atare noutati li plllceau mult), CalGrB, 51 - v. ndrl.
NAUNTRU, adv., lnlluntru, cdedans, dans•, PScr, 229; cum inlrd' nf'sd nalinlru (cum
a intrat dlnsa lnlluntru), PLit, 769; lind ayistecire ntredgd nalinlru (o lntreagll comoarll lnll-
untru), PB, 5S2o. - V. ndlntru, ndlinlru, ntuntru 'i sinonimul brenda.
NAURLI, num. ord. m., al 9-lea, de 9"•, Cod, 2S9 • - V. nodurlu.
NAtl'(A)SPRAnZATE, NAtl'SPRAriN9IT? Nic, SS5 - v. nodrldsprddzdfe, nociUdsprd-
yint;it.
NAVLU, sn., pl. ndvle, navlu, molis; freb, Dal, t4S; Nic, SS7; PScr, 229; GEl, 175.
- < \IIXUAO~ , - " .
NAXE, sf., pl.?, supllrare, ccoleret: s' isle cd alndxe (dacll e ell ai supiirarc), Cod,
221•. - Cf. 'i alb. naks ,collerico". - < tc. naqs (1284) ,defaut; manque".
NAXU, -xd, pl. ndc~i, ncixe, incapabil, cincapablet, GEl, t75; izmikedrll' i care sti'ntu
rat, ndhusefd, ndxd (11ervitorii carl slnt rlli, nefa,ti, incapabili), Cod, 2214. V. d9u ,1 dxu. -
< liva~~o~ ,-".
NAZE, sf., pl. ndjl 'i nazi- v. ndje -, naz, •minauderic; dedain feint&, Dal, t43;
Nic, SS5. - t 0 • s' u l'eci tri ndzea a lumil'el (sa o ia In butut, In pofida lumii), Lum, IV,
t07; 2°. gred-n'l ~i nu-n'Z fd najl .(grllie,te-mi ~~ nu-mi face nazuri), PLit, 848; so. duri file~l
niljl (destul ai fllcut nazuri), CFr, 158; 4°. ylnu, ndzl nu fd (vina, nu face nazuri), PLit,
860.'- Cf. gr. vii!;;~ (v. aci nizedrcu), alb. ndze ,civetteria" 'i sinonimele camomate, cod. - <
tc. JIOZ (t260i ",-'· ,
NA, pron. pers: plural de dativ 'i acuzativ cnous; notre; a nous•. - t 0 • nd dusim acci.sil
(ne-am dus acasll); 2°. s' n'edrdzim tu toe-nil, acdsd (sa mergem In tinutul nostru, acasll),
Lum, II, t52; PAnt, t72; BNA, II, 46; S0 • mullu nd-l (ior ' trd vol (tare ni-i d~r de voi),
PLit, 994; PAnt, 25; 4°. ma mdrlu nd dimtndd' ('eful ne-a trimis vorbi\, ne-a ordonat),
PAnt, 71 ; 5°. cu glurdl nil sprigluril' (ne-a conjurat cu juramlnt), PAnt, 71 - cf. t dr. ,ln-
trebarll-na pradatorii-nll" (CPsal, 285 17) etc. ; 6°. nd spriglurd cu foe mdre (ne conjurii cu ar-
. doare nare), Mac, I, 78; PAnt, t97; BNA, V, 28; 7°. dol'i s' nd tom,' d6l'i s' nd vrem (amlndoi
-852- NAHEAMA

sli ne luam, amlndoi sa ne iubim), W, II, 12; PAnt, 29; 8°. trill' i-na (noi cei trei), ·AI. 1901-
1902, 84. - V. nol.
'NA, num. card. f., una, o, mnet, Dai, 142; Nic, SS5; Mih, SSS; PB, 650 : - e. 'nil
dzuilil di todmna (o zi de toamnli),~ Lum, II, 188; PAnt, 19S; 2°. 'nd nodpte li~indta-armti§u
(o noapte tntreaga am rlimas le~inata), LP, 75; PAnt, 275; Bair, 111 ; so. 'nil di ca'tra seara
(tntr-o · zi spre searli, lntr-o dupa chindie), CalGrB, S6; BNA, IV, '114 - v. di· 56° (~i ca'tra
go sqq.). - V. un, una.
NADAESCU, vb. IV (nadall, -aft, -aire), spera, •esperer•, Dal, 146; Lum , V, Sl; CEI,
74; te ... va s' nildaescu? (ce ... voi spera ?), CosP, 50. Sinonim: elpisescu. ,..,;, < nddd.
NiiDi\fRE sf., pl. ndddlrl, sperare, •action d'esperer; espoin, Dal, 146; iiu' di naddire
(fara de speran\a), CosP, S2. V. nadle.
NADAfT, -Iii, pl. nddalt: -te; sperat, •espere•, Dal, 146.
NADfE, sf., pl. niidll, sperantli, tespoir; fierte•, Dal, 146; CEL, 74. -1°. nadia a nvd.stril
si-astedse (speranta noastrli ... s-a stins), Lum, I, 171; 2°. tu kepturl mor n ' il'l di nddll
(In piepturi mor mii de sperante), Foti, 72 (tu keptu) ; PAnt, 261; S0 • trt un cal - a lul nadle!
(pentru un cal - a lui sperantli- mlndrie 1), PAnt, 120. V. nuda ~i elpfM. - < vsl. nadeja
,spes".
NADUF, sn: (pl. nddu(url}, nliduf, •chaleur etouffante; suffocation•, zlipu~eahl; nddliflu
dit keptu (sufocarea din piept), PenB, III, 49. V. zdduh. - Cf. bg. naduhvamll .,remplir en
soufflant'' ~i srb. neduh ,asthme".
NAEARCA, sf. , PB, 650; AI. 1928, 61 - v. nedrca.
NAFAMA, sf., pl.? (gramosteni), multime, doule• : nafdma di odmin'l · (multime de
oameni). Sinonim : multlme. - Probabil: < 'nil + tc. avAm (86S) ,homme du peuple" : avdm
nds ,foule".
NAFACA', sm., pl. nu(acddz, hranli, mourriture•: nafdcd' tl'l dide D6mnlil (lntretinere
i-a dat Dumnezeu), Velo, 51; BNA, V, 85. V. hrdnd. _: <:: tc. nafaqa (1282) .,d~pense faite
pour Ia nourriture et les autres necessites de Ia vie; pension alimentaire".
NAFATESCU (mi), vb. IV (nd(dtfl, -tit, -tire), lndopa, •(se) rassasier; (s~) gaver, gorgert
Dal, 146; Nic, SS7; Mih, SS4; PScr, 229 ( < tc. na(aqa); Cod, 119•. - 1°. sa-~l na(aledsca
fodmea (sli-~i lndestuleze foamea), AI. 1928, 6S; 2°. sta ira s' pdsca tdrlu ptn' si s' nti(atedscd
(stli ca sli pasca mligarul plna sli se sature), PenB, V, 86; so. hrdna .•. nd(ateti§te i sdtura
(hrana ... lndestuleazli sau satura), AI. 190S, 9S; 4°. 1-ndfatlr'a cl'ndu nu-aved pt'ne s' mt'cd
(1-au lndopat clnd nu avea sa mlinlnce pline), Lum, V, 217. - V. anii(atescu, fanitlscu ~~ sino-
nimele ndes 2°, prlsttnescu, sdtur etc. - < ? fdndtescu.
NAFATfRE, sf., pl. nafdtlrl, lndopare, taction de (se) gavert, Dal; 146; Mih, SS4.
NAFATfT, -Uf, pl. nafdtlf, -te, saturat, tsature•, Dal, 146 ; Nic, SS7; nafatlf di avril
(tndestulati, satui de rlicoare), AI. 1928, 60.
NAFEAMA, adv. : agllild-n'l nd(edmd (ajutli-mi putin), PB, 25718 - v. nilhedmd.
NAFTESCU, -teased, pl. nd(te~fl, -te~li, de navigator, •de matelot, de navigateurt, Dal
146. - < ndflu.
NAFUZE, sf., Mlh, SS4- v. nufllze.
NABEAMA, NABEAMATA, 'NAHEAMAZA, NAHEAMTA., adv., putin, un pic, •(un)
pe\n, Dal, 146; Nic, SS5; PScr, 2SO ( < lat. in(lmus); GrB, 1, 1S; LL, IV, 40 ( < lat. *(emus,
-ita). - 1°. pledca-n'l-te nfca ndhedmd (apleacli-mi-te Inca putin), PAnt, 46 ; Pins, 27; 2°. al
s' mi disclirmu ndhedmd (hai sa rna repausez (sli rlisuflu) putin), PB, 24S8 7; S0 • trd ndhedmdtd
di odrd (lntr-o mlcli de ceas), PB, S6718 ; 4°. aspdri-1 ·ndhedmdza (sperie-1 putin); 5°. trd nd-
hedmtd di odrd, 'PB, S011 - v. so; 6". plt'mse ndhedmtd (a pUns nitel), PB, S861B. - Ca ~i -zd
NA·HUSET -853- NAl!rl.I\TIS(T

~in nt'ihedmdzd. si -Ui din nahedmt'iit'i (cf. ~i pltscutt'i, vodmild) e de origine albaneza : cf. alb.
pakete ,poco", pakeze ,pochino" etc. - V. nd8edmii, nihedmd.
NAHUSET, -Iii, pl. ndhusef, -te, nefast, •netaste•, Cod, 22 1 ' ; pdrlnfl rdl ~i nt'ihuseft'i
{plirin!i rai ~i nefa~ti), Cod, 1416• - < tc. nuhoueet (1270) , malheur; mauvais presage".
NAI:ETE, sf. : cal podte s' l ' i dukedsct'i ndUtea (cine poate sli-i simta gindul), Mih, 334
- v . .niete ~i mlnte 2°.
NAfNDE, NAfNTE, adv. , lnainte, •(en) avant; devant; auparavant; l'annee prochaine,
~ans l'aveniro, Dal, 146; Nic, 335. - 1°. ~· ndlnte arl'u, ~· ndpol flirtund (~i In fata rlu, ~i in
~os furtuna), PB, 2062' ; 2°. tu(ekl ~· cordzl scot ndlnte (pu~ti ~i sabii scot lnainte), LP, 106;
PAnt, 271; Bair, 104; 3°. lu da sodrlle rna ndlnte (unde soarele rasare mai lnainte, mai de
vreme), Fr, II, 15, 239; PAnt, 40; 4°. di-aud ~· ndlnte sa strlgii (de aci (acum) lnainte (In
viitor) sa strige), PB, 22n; 5°. s' lucredzu trl ndlnte (sa lucrez pentru progres), PenB, IV, 40;
Caraf, 4; 6°. va nt'i turnd'm ndlnde (ne vom lntoarce In anul viitor) - v. odrd so; 7°. and6 -
niilnte va him aud (peste doi ani vom fi aci) - v. and6. - V. dinlnte. - Cu un fals rol mor-
folqgico-sintactic, ~i In aromAna acest adverb apare cu un -a final, ca un substantiv feminin
articolat: so. ndzinucl'e nt'ilntea a icodnt'il'el (a lngenuncheat lnaintea icoanei), PB, 2418 ; dar,
ea ~i In dacoromAna, acest ndlnlea nu e declinabil. - V. nalnte, nlnte ~i compusele dindlnde,
4int'i'nte. ·
NAfNTRU, adv., Nic, 335; tilde naintru cu nds (,auf! herein mit ihm", haide lnauntru
eu el), W, II, 236 - v. nuntru.
NAfP (Samarina), sn., pl. ndlpe, PenB, III, 1SO - v. nip ~i sinonimul plumt'i' .
NAIREATA, sf., pl. niiiref, suparare, dllcherie, colere, courroux•, Nic, 336; ';;l-aldsa'
ndiredfa (~i-a llisat supararea), Lum, III, 9. - V. ndrledft'i ~i :
NAIRESCU (mi), vb. IV (nt'iirll, -rlt, -rlre), supara, •(se) !Acher, (se) courro.ucero, Mih,
363; cdnda arl'd, cdnda s' niiirescu (parea rid, parca se supara), PAnt, 279 ;"Bair, 121; ami-
rd'lu s' . ndirl (lmparatul se mlnic), PB, 101 • - V. inrdescu, ndrdescu ~i sinonimele cdklusescu,
indtusescu etc.
NAIRfRE, sf., pl. niiirlrl, suparare, •action de se fAchero: strigd' . .. cu ndirlre (a strigat
... cu su parare), PB, 1731. - V. nlirlre.
NAIRfT, -ld, pl. ndirlf, -te, suparat, dache, courrouce•, PB, 651; n.d irlt, el muit'i odla
(suparat, el ridicii oala), Lum, II, 153; PAnt, 17S; BN~, III, 112; s' todrnd . .. ndirlt foe
Arbineslu (albanezul se lntoarce . .. suparat foe), Lum, II, 127; PAnt, 1S2; BNA, III, 7S;
ndiritlu ncdUrl scodte (mlniosul certuri provoaca), PLit, 572.
NALAN9fTA, sf. , Mih, 334- v . ldldnt;lid, ldnt;t.5d.
NALs:Escu, vb.'IV - v. nilsescu ~i alb. nalU ,maledizione" ( <· tc. nate (1265) ,lamen-
tation").
NALTARE, sf.; NALTAT, -ld, Dal, 146- v. andlfdre andlfdl, ndlfu.
NAL'f{ME, sf., pl. ndlfln'l, lnaltime, •hauteur>, Dal, 146; PB, 651. - Forma corecta:
NALTI'ME.
NAMALO, adv., Mih, 335; Cod, 37 b24; 3S1 - v. nemdlo.
NAMAL'Ifr, sn.,_pl. ndmdl'e, namai, •menu bt\tail, b~tes a Iaine (brebis, chevre)•, Nic,
355; Mih·, 335; bdgd ndmdl'llu aestu tu suld (pune namaiul acesta In frigare). - V. nimdl'lil,
mgl. namal' (GrS, VI, 172; CapM, III, 202), dr. ndmai (C, S20 ~i DR, VIII, 324) ~i italo-
goriz. namai (IIF, V, 177). - <lat. •anlmallum (animal, animalia ,animal").
NAMATISESCU, vb. IV {ndmdtisll, -sit, -sire), vraji, •ensorceler, faire des sortileges•,
Dal, 147; Mih, 335; GEl, 175. - V. numdfescu ~~ sinonimele mdyipsescu, mdndipsescu.
NAMA(J'ISfRE, sf., pl. nt'imdtislrl, vrajire, •action de jeter des sorts•, Dal, 147; Mih, 335.
NAMATISfT, •td, pl. ndmdtislf, -te, vrajit, •ensorcele•, Dal, 147.
-854-

NAML{E, sf., pl. ndmlil, teavli. de pu~cli.- v. ldmnle -, Mih, 335; PLit, 870; Millio,
40. - < tc. namly (1266) ,canon de fusil, ... ".
NAI\IlJZE, sf. (pl. ndmuzl- _,v . andmuze), onoare, •honneur; dignite•, Dal, 147; Mih, 336;
ah, ndmuzea ml'ne n'l-kire (ah, onoarea mise pierde (mise duce) miine), Velo, 9; PAnt, 319;
BNA, V, 96. Sinonim : tin'le. - < tc. namous (1266) ,.-" ( < gr. v6tJ.O~ ,loi").
N.\1.1UZL{, -lodn'e, pl. ndmuzlddz, -lodn'e, prob, •honnete; probe•, Mih, 336. -:- < tc.
numously (1266) ,.-".
NAN9'b,A, invar., un pic, mn pem, GrS, I, 329; Sinonime: nd8eama, puJl'n. V. am;ioa
~i alb. ngjidhe ,',scheggia". - < 'nd + nt;ldd.
NA'NTE, adv., PScr, 230; ~· l'i ntreabd cdma nd'nle (~i mai lnainte (mai lntli) li in-
treabli.), Cod, 114 b3 - v. nl'nte.
·'NAOARA, adv., odatli., clndva, •une fois, autrefois•, Dl\1', 147; Nic, 3?5. - V. una-
oard.
NAOR, sm., pl. ndorl, nour, PScr, 230- v. naur1 •
N.\P,\DESCU, vb. IV- v. anapddescu - , CEI, 54; GrS, II, 399; di unoard ndpddira
(dintr-odata (imediat) nli.vi\lirli.), Velo, 59; PenB, II, 204; BNA, V, 70; li-ail ndpddltd ...
kiamt!le di du~mdn'l (te-a napli.dit. .• multime (potop) de du~mani), Bair, 81.
NAP1RTEC.\, sf. In DR, V, 895: ,ndpdrMct'i <slav. prtili, srb. prlka, slav. napralka,
zapralka". Deci sensul e •sentier (trace dans Ia neige)•, plrtie. - Cf. srb. prtili ,baltrc Ia
neige", bg. purlina ,chemin (battu) sur Ia neige", vsl. prulili ,corrumpcre".
NAPA'RTICA, sf., pl. ndpd'rlifl, naplrci\, •serpent&, Nic, 336; PScr, 230; W, II, 32;
DR, II, 542. V. nipt'rlica ~~ sinonimul ~elirpe. - < alb. niipiirkii ,vipera", nepr,rlkr. (GM,
303). .
N.\P6l, adv., lnapoi; totu~i, •en arriere, derriere; pourtant, toutefois•, Dal, 148; Nic,
336; Mih, 336; PScr, 230. - e. aspuredl, s' trdpse napol (speriat, s-a tras lnapoi), PAnt, 58;
2°. napol mulrfta arucd (arunca privire inapoi), PAnt, 270; Bair, 70; 3°. ninga {ug ndpol In
sus (lncli. fug lnapoi In sus, razna), PB, 2821 ; 4°. 11llpol vin'i~l? (iar veni~i ?) ; 5°. ayrin'lle.
{i sd' nlu ayrfn'l, f nap6l {umeal'ea nu ·~r-u ald.~tl (fiarele, care slnt salbaticiuni, ~i totu~i,
progenitura nu ~i-o parascsc), Cod, H b18 • - V. napol, dlnipol. - < lat. In-ad-post.
NAPU AEARIC, -cd, pl. nupudelirifl, -(e, turbulent, •gamin; cntete•, Mih, 336; ahld'rl
ndpudelirifl sot (atare turbulen1i camarazi), Cod, 16 b1B. - < anapud.
N.\PUESCU (mi), vb. IV (napuil, -uft, -uire), inapoia, lntoarce, •rctourner, rebrousser
chemin; rcntrcr; rcculcro. - 1°. la ndpuif, ndpol, ndpol (ian lnapoiati-vii lnapoi, tnapoi), PLit,
918; 2°. la napuif, la napuiJ, s't'l-$1 veddtl soticra dzfnirlle (ian lnapoiati-vd, ian intoarceli-va,
ca soacra sli.-~i vada ginerele), TinR, 1901, 29; AI. 1903. 84; 3°. xinlfl'i s' niipulti dit Vldhfe
(lnstriiinatii sc lntorceau din Romania), GrB, 256; 4°. mull puJl'n'l si-andpuird (prca putini
s-au inapoiat), FIP, 33; 5°. ndpuif (dati-va lnapoi, retrageti-va), Dal, 148. - Cf. mgl. napoes
(PMegR; II, 99; GrS, VI, 172; CapM, III, 203).- < ndpol.
NAPUfnE, sf., pl. ndpuirl, lnapoiere, •retour; recult: ndpuirea {u greaua (lnapoierea sau
retragerea fu grea).
NARAESCU (mi), vb. IV (nurdil, -aft, -dire) - v. ndirescu -, Dal, 148; Nic, 336;
PScr, 230; PAnt, 465; s>' niiriifrtl multit (se. miniarii mult), PB, 361 8 • V. nard't1, niirescu. - <
n + ara'ti2.
N1n:\fRE, sf., Dal, 148; Nic, 336; i\rih·, 336; PScr, 230; NARA{T, -/d, Dal, 148;
Nic, 336; PB, 651 - v. nairire, ndiril.
N1\R.~'NDZU, sm., pl. ndra'ndzl (Liva'dz), un fel de carpen, +sorte dl' charme (:nLre)•.
- V. ndrlngeu· ~i gr. vr.pcivT~t ,orange aigre", tc. narendj ,orange".
-855-

NARE{;E, sf., pl. ntlreci, nasuc, ~petit nez; homme de petite taille•, PGr, 111. V. ~cur-
laMe.
NARE{;I(J, -ce, pl. nlfrecl, -ce, clrn, tcamard•, Mih, 336. Sinonime: cf'rnu, cuclumit. -
V . n<ire ~i ntlros .

. NARESCU (mi), vb. IV: mi fall cas' mi nlfrescu (rna faci ca sa · rna sup~r), Bat, .28
- v. nlfirescu.
NAR!Nli:E(J, sm., pl. nlfrtngel, specie de frasin?, «arbre dont lcs feuillcs ressemblent
it cclles du fr~nc•, Dal, 148. - y. ntlrtl'ndzu ~i gr. vepcxv-r~Loc ,bigaradier".
NARLEATA, sf., pl. nlfrlif, mlnie, •colere, courroux•, Nic, 336; sirfglf cu ndrleafd (striga
<:u mlnie), W, II, 218. Sinonime: (y)inaie, nlfireafd.- < tc. narly ,fougueux" (< nar (1260)
.,feu") + -eafil.
NAROS, -roasil, pl. nilro~l, -roase, nasos, •qui a un grand nez•, Dal, 148; CDDE, 1203,
- < lat. narosus.
NAS, nil'sil, pl. na~l, na'se, dlnsul, dinsa, dln~ii, dlnsele, •il, clle; lui; ils, ellcs», Mih,
337; PScr, 230 ; PB, 651. - 1•. gri nels zbor aslfmi di blind (grai dlnsul cuvint stins de viata),
LP, 106; PAnt, 272; Bair, 105; 2•. deadun cu na'~ll'i (lmpreuna cu dln~ii), Jb, · I, 28; 3°.
mil' neil pd'ne cu nlf'~ll' i (maninca pline cu dln~ii), Cod, 94 b2 ; 105'. - V. nts, dis 1 ~i namisa.
NASAHATE, sf., pl. nasdhd'f, sfat, •conscil; avis•, DR, II, 493; 543; Cod, 16 b20;
alltl nilsahaie csie cu fi cdbile lipsea~ie a parinfdlor ira sa nvedfil ira bun fumille (alt sfat e In
ce fel trcbuie ca parintii sa lnvete In bine copiii), Cod, 14 b10. - V. nilsihdie, ·sinonimul ur-
minfe ~i alb. nasihal ,consiglio". - < tc. nacyhat (1277) ,conseil".
NASCARfE, sf., pl. ndscdrfl, curatenie, •proprete•, Mib, 336. V. nascarsire ~i sinonimul
spasird.
NASCARSESCU, vb. IV (nascdrsfl, -sit, -sire), deretica, daire le menage, mettre eri
ordre l'interieur d'une maison; fouillert, Mih, 337. - 1•. ndreddze cdsa, nlfsclfrsed~ie (pune Ia
punct locuinta, deretica), BatP, 20; 2•. s' la sci'ndurlle, s' nasclfrsed~ie (sctndurile se spala,
se deretica), AI. 1903, 54; 3°. nilscarsescu geklle ~i pundzile-a aldntor (fac curatenie ln (scoto-
cesc) buzunarele ~i pungile altora), Lum, IV, 238. - V. andskirsescu, naskirsescu:
NASC.USfRE, sf., pl. ndscdrsfrl, dereticare, •action de faire le menage; ~ettoyage•,
Dal, 148; Mih, 337. - V. nascarfe, naskirsfre.
NASCARSfT, -ld, pl. nilscdrsif, -le <•nettoye, mis en ordre; fouille•, Mih, 337; afldrlf ...
cdsll iuld nascarsfla (gasira ... casa toata rascolita), Lum, V, 17 - v. clodral 4°.
NASC!'NDU, NASC!'NTU, -dd, -ld, PScr, 230; PB; 651 - v. nisct'niu.
NASCUliBUSESCU (mi), vb. IV, Mih, 337; pu~cl'ea ·~l-si ndscumbusf (ciuma ~i-a sumes
mlnecile, s-a pregatit), W, II, 160 - v. scumbusescu.
NASIHATE, sf., Cod, 41 b27 - v . nasahdle ~i mu*tlfere.
NASKIRSESCU, NASKIRSfRE, NASKIRSfT, Dal, 148 - v. nascdrsescu, ndscclrsfre,
nlfscclrsfl, precum ~i alb. nasqiris ,mettere in ordine".
NASTASESCU, vb. IV, PScr, 230 - v. anlfsldsescu.
NASTASfRE, sf., pl. ndsldsirl, lnviere, •resurrection., PScr, 230.
NASTASfT, -ld, pl. nlfsldsif, -ie, lnviat, •ressuscite•, Cod, 40 b& ( anlfsidsft).
NA0EAMA (forma curenta ln sud), adv. - v. naheamd, hecimd, Oeamlf :....:, Nic, 335;
PB, 651; PAnt, 465; GrS, I, 329; DR, II, 451; CAr, 301; MihSt, 89-90 ( < lat. infimus);
prilmnd-le ntlOedmtl (plimba-te putin); da-n'l nlfOeamlf apa (da-mi putinli apa); Sinonime:
ndnt;fdtl, pufl'n. - < lat. infima, adj. ,le plus bas, le dernier". ·
NA8U~:Enz(J (mi), vb. I:_ v. anlf0imedzi1-: va va ndOimeddzlf (va va blestema).
V. ndOimd.
-856- Nl\VA,U~SCU

NAt!, nMul, pl. ntll, naua ~i nale (nord), PScr, 230. - 1°. un cl'nlic nail (un clntcc nou),
Cal. t911, 117; 2°. s' tihisi na'ulu d6mnu s' hiM om cu sliflit (s-a lntlmplat ca noul stii.piii
turc sii. fie om cu suflet), Lum, II, t5; 3°. cu ma nallle stran'e-andreapta (gii.tita cu cele mai
nouii. haine), Velo, 32; PAnt, 326 ( BNA, V, t02. - V. noll ~i natld2 •
NAUNDRU, NAUNmU, adv., lnii.untru; In Grecia, •dedans, dans; en Grccc•, Dal,
t49; Nic, 235; PScr, 230; CDDE, 89t ~i DR, Ill, 394 (<lat. iliac intro). - 1°. trite/ nalintru
(treceti lmiuntru); 2°. 1-Mgara naundru (1-au bagat in inchisoare); 3°. s' (uy, s' mi-aruc nutlntru
(sa fug, sa patrund In interior, In Grecia) - cu acest sens exista In graiul aromilnilor cari
traiau In Imperiul otoman de plna Ia t9t2 -, Caraf, 71; 4°. cu aJel'l di nduntru (cq acei din
Grecia), PenB, IV, t22; Caraf, 38. - V. nduntru, nCllniru, nuntru, dinalinlru. - Cu o probabila
influenta fonetica a vsl. natrl, atri· ,law. intus" : < lat. In ad lntro.
NAUUl, sm., pl. ~durl- v. ni6r - 1 PB, 65t; BNol, 9; 29. - t 0 • umbra fe, iu (uya
mare, u-aldsa un ndur (umbr' pe care, In fuga mare, o lasa un nor), Lum, I, 299; 2°. pisli
ylugurl tree anarga ldl ndurl (peste creste de munti tree agale nouri negri), Lum, II, t35;
BNA, IV, 40; 3°. naurlul ~~ vlntulul (norului ~i vlntului), RB, I, t, t8. - Fonetice~te (nit6r,
ndur, ni6r), cf. hi or (~i hlurl).
NAUR2 , -rii., pl. naurl, -re, albastru, •bleu, azure•, Mur, III, t76; Culdkl u muntrea
cu 6cl'il'l ndurl (Nicolae o privea cu ochii alba~tri), BNol, 5; BNA, IV, 82. V. niur ~i sino-
nimul nalbdstru. - < tc. noO.r (t290) ,clarte; beaute; beau".
NAUREADZ.~, vb. I unipers . ...., v. riiureddza.
NAV AltJ, sn., pl. ndvale ~i navaltlrl, ninsoare, viscolire, •neige; chasse-neige•, Mur, 176;
PEtim, t5 ( < bg. navaljamu); LL, IV, 211-2t2 ( < lat. •nivalium); GrB, 1, 10 - v. fu!ji.
- t 0 • vlmtul aspulbirci trt'mbe di navalU (vlntul spulbera trlmbe de ninsoare), Fr, II, 214 ;
2°. maste aiM di ndvalu, tranda(ild di tru Malu (fata alba de ninsoare, trandafir din mai),
Mac, I, 95; 3°. ~i-ahl't albu nu-l navallu, ca buygloanile seriate (~i (chiar) neaua nu-i atlt de
alba, ca nunta~ele ce par pictate), PenB, VIII, 46; 4°. ndvalurl, ndvalurl si-a!jlearnd pri lute
(ninsori, troiene se a~tern peste toate), GrB, 173; BNA, IV, 39; 5°. fd/ ca di navale (obraji
ca de ninsoare), RP, 36; BNA, I, 52; 6°. (elite ca (rl'mte di nilvdlu (fete ca infrlnte de vis-
colire), Lum, IV, 167 [cu (rt'mte ,cu frunte"); PAnt, 287; BNA, I, 30. - V. ndvdl'lU, nivcil'lu,
navdescu ~·i sinonimele azvimlurare, lu(ane 1 • - < bg. navaljumli ,attaquer; pleuvoir".
NAVAL, sn.; N.~VALA, sf., pl. nilva'l ' l, navalii, •incursion, irrup~ion>, GrS, II, 399 ;
Vurgdrll'i . •• (ac ndvd/ tu Europe (bulgarii ... fac nil.valii in Europa), RP, 3, 2; di pri-ap6ia
dedird navdld aldnfl (In urma au dat navala ceilalti), CBiog, 39. Sinonim : irlise. - Cf. ~i mun-
tele Ndvd/u din Zagor. - < .bg. namln ,attroupcment".
NAVAL•ItJ (gramosteni), sn., troian de ninsoare, •tas de neige•- v. nivdl'lu ~i sino-
nimul nimus6rizmd.
NAVADESCU, vb. IV - v. andvadescu ·_ •passer lcs fils de Ia trame dans lc ros•,
Dal, t49 ; GEl, 74 ; nilvildlm acasd (trccem urzeala prin ite ~i prin spatli acasa). - < vsl.
•mved(l ,adducerc, inferre".
NAV1\DfRE, sf., pl. ndvddirl, navcdire, •action de monter Ia chaine•, Dal, t49.
NAV.~DfT, -til, pl. navadlJ, -te, navedit, •(chaine) montee•, Dal, t49; GrB, 1, 10; ur-
dzllurlle suntu ndvildite (urzelile slnt navcdite).
NAVAESCU, vb. IV (ndvdll, -dlt, -dire), viscoli. •souffler en tempcte•: nclvdeci~le vimlul
(vlntul viseole~te), Lum, ·vi, 6-8, 10. - < nii.vdlu.
NAV.~LESCU, vb. IV (ndvalil, -lit, -lire), eoborl, <1°. couler, descendre; 2°. assaillin,
Mih, 337; CEI, 74. - t 0 • di Ia Mdzd nilvdleci*le (de Ia buze se lasa tn jos~, PLit, 828; navd-
li di pi oarbdri (cobori de pe ·arbore), CFr, 165; una cciprd ... ndvdled di~l6s lu hii.i1 (o capra
... cobora jos in prapastie), CFr, 167; t68 - v. dipun JO; 2° ; ~~~1-navdled~le un pd~e (i~i vine
~A.voiU ·- 857- NCARCU

•n: jos un pa~li), PLtt, 911; dor di mdmd l-ndvdled~te (dor de inamli ll cuprinde), Lum, VI,
4, .24; und asudodre ardJe l'l-ndvdll trllplu (o sudoare rece i-a inundat corpul), Lum, IV, 2g6,
- < bg. navaljamii ,entourer, cerner; assaillir".
NAVOl(J, sn., pl. ndvodle (grlimosteni) •ensouple•, sulul de Ia volbu care se a~aza tn
dosul razboiului de tesut - v. sul- ; solul de la tnvlilitor, pentru care: cf. Pim, I, 15g a
(Ia aromAni); Plm, II, 119-120; PieR, 4g1; Apol, 64-65 (Ia dacoromAni); BBGrece, 58, fig,
55 (la greci). - < ?
NAVRl'SCA, sf., pl. ndvrt'~te, vita de vie slilbaticli, •vigne sauvage, vigne de Canada•,
Lum, III, 12. - < ?
NAZfLA?: ardsllnd ca un zbUldzu di Jdrd pri ndzlla dil murminte (rlisunli ca un bulglir
de pamlnt pe ... din mormlnt), Fl, II, 7, g, - < ?
N + cons. -+ an+ cons. sau In + cons. sau consoana respectivli neprecedatli de n- :
ncdlic, ancdlic, tncdlic; ncdldr, cdldr; nvt!scu, anvt!scu, lnvescu etc. - Cf. Introducer e,
§ 14, p. 21-22. .
NBIRAUESCU, vb. IV- v. mbirduescu- : yin di si nbirdut!scu, lucrile (vin de se
incurca lucrurile), LP, 57; BNA, II, 126.
~C--+ ng-.
NCA.CE?, sf., pl.? - v. ncdcedre - : s' cllrmd ncdCea Ia cd~edre (la sUnli l11ceteaza gU-
ccava), PenB, VI, 50.
NCA.Cftj (mi), vb. I (ncdledl, -cedi, -cedre), certa, •gronder; (se) quereller>, Mih, ggg;
PScr, 2go; PB, 651; CE, 54; s.i ncdce dlba dzuiid cu nodple (se mustra alba zi cu noaptea),
LP, 11 ; PAnt, 242; BNA, II, 112. V. ancdClu, lncdClu, ngdCl!l ~i sinonimele culldzu, hullscu,
ldctnsescu. - ,Cf. vsl. kaciti (BSI, 46S) ~i bg. zakac'am!l ,taquiner, . . . ".
NCALIC, vb. I (ncdlicdl, -edt, -cdre), lnclileca, •monter a cheval; chevaucher; se mettrc
a califourchon•, Dal, 155 (ngdlic); Nic, g4g; Mih, gg9, - e. mula ... si-apledcd di u ncdlic
(caUra . . . se apleaca de o lncalec), Fr, I, 10, 148; PAnt, 24; 2°. cdri ncdlicd mula-a allUl
s' diprine tu mesea di cdle (cine lncalecli caUrul altuia se da jos (dcscalecli) Ia mijlocul dru-
mului), PLit, 569; 3°. ·~i ncdlicdrd cdl'i (~i-au lncalecat caii), PB, 11g1' ; 4°. lu ncdlictira
dardJll'i (1-au lnciilecat dracii, dracii au pus staplnire pe el, 1-au apucat dracii - v . aprindu 1
4 o etc.). - V. ancdlic, lncdlic. - < lat. in-eabaiUcare, caballicare ,aller a cheval. chevaucher" .
NCALTU (mi), vb. I (ncalJdl, -Jdl, -Jdre), lncalta; potcovi; ln~ela, •1°. chausser; 2°.
ferrer (un cheval); go, trompert, Dal, 155 (ngdl(u) ; Nic, g4g; Mih, gg9, - 1°: cu Jdrrihlle
va ncdlfdl (lnclillati-va cu opincile), PAnt, 55; 2°: ncdlfa~l cdl' i? (potcovit-ai caii ?) :· s' 16.
ncdl(u cl'te 'nil pelald (sli le potcovesc cite o potcoavil.), PB, g492e; ta si-n'l Jl ncdlJI cdlu
(ca sll mi-ti potcove~ti calul), PLit, 10go; go: nu pulri s' lu ncdlJd di aesld odra (de asta-data
nu putu sil.-lln~ele), PB, 16424; na8imdta, vrel s' mi ncdl/1? (blestemato, vrei sli mli ln~eli ?),
B atP, 39; nu mi ncdlJd (nu mli ln~ela), Batp, 14; BNA, III, 108; lu ncdl(a ~ i 1-discdlfa
(11 potcove~te ~i-1 despotcove~te, U tn~ala In fel ~i chip), PGr, 111 - cf. fr. ,Un homme
d ifficile d (erter, celui qui ne se laisse pas persuader aisement" (DictPr, 261) - v. ~i cos 2°.
V. ancdl(u, lncdlJu. - <lat. incaleiare, calciare ,chausser" .
NCAP, vb. ·II (ncdpUl, -put, -pedre), lncapea, •contenir, avoir place :; inclure•, Dal, 155
{ngap); Nic, 349; Mih, g40; PScr, 230. - e . pdldlea ntredga nu u ncaped (palatul lntreg
nu o lncapea), PArtt, 160; 2°. tine nu ncakl (tu nu lncapi); 3°. nu l' l-u ncdped mintea (nu
i-o cuprindea glndul, nu-i venea sa creada), PB, 2g6 29 . - Cf. ~i it. ,La vurpi vecchia nun
' ncappa [ = cade) ' ntra lu lazzu" (BTS, V III, 146). - V. tncdp. - <lat. in-*capere (ccip ere
, ,contenir, renfermer" ).
NCARCU (mi), vb. I (ncarcdl, -edt, -care), lncil.rca, «1°. (se) charger ; 2°. charger Ia
conscience; go. salir; 4°. etre prtlt a partir, mourirt, Dal, 155 (ngdrcu) ; Nic, 349; Mih, 340 ;
NC..\TAR -858 __:_ NC.\LURARE.

PScr, 230. - e. ylne.. ira sa neared yiptu (vine ... ca sa incarce earavana eu cerealc),- PBr
10036 ; s' nu nearfi ti AfaerinlJa (sa nu incarci de pleeare spre Macrinita), PAnt, 56 - cu privirc
Ia modul de a incarca, cf. Pim, I, 143-144; II, 209-211; 2°: n'i ncdrcal su(litlu (mi-am in--
carcat con~tiinta, am pacatuit), PLlt, 634; s' Jl nctirfi su(litlu ira 'nd (ureullfd? (sa-ti impova-
rezi suflctul pentru o furculitii ?), PB, 13414; 3°. va vii nedreaf di lcl'ski (va veti umplea (mur-
dari) de noroaie) - v. ldvd~eseu, iar pentru dacoromanii, cf. GrS, II, 58 -; PAp, 41; JBF,.
459 (•pre opinci i s-o-ncarcat»); 4°. adukl cd neared dit lrimea aestd (simti eli incarcil de plecare
din lumea asta), PB, 488 1 ; a palra dzuud neared' (a patra zi a tncarcat, a })lecat, a murit),_
LP, 208 - v. lrime 2°, tlndu 3° etc. - V. eareu, lneareu, ca ~i alb; ngarkonj ,caricare". - <
lat. in-cnrrleare.
NCATAR (mi), vb. I (necltaral, -rat, -rare), cuteza?, •? oser, s'enhardir?•: nu sa·
ncaldrd' si mutreasea (nu cuteza ( ?) sa priveasca), Cod, 61 b18 - sens neprecis. CAr, 109
transcrie : nu san t:adl'ra ... (nu sint in stare ... ).- Cf. alb. ngalifrronj ,imbrogliare, imba-
razzare" .
NC.{CEARE, sf., pl. neucerl, certare, tdispute; querelle•, Lum, II, 137; PAnt, 186 ;:
neacecire (l'rd bdtecire nu-ari y!lslu (ceartii fiirii bataic nu arc haz), PLit, 569. Sinonime: (ilu-
nikle, nfirtare.
NCAC_E AT, -td, pl. ne<iceaJ, -te, certat, •brouille, en brouille• : easte nedceald eu viflnite·
(e ccrtata cu vecinele); s' ld mparla-a neaceaflor glunarl (sa le distribuic ccrtatilor flacaia~i),.
LP, 13; PAnt, 244; BNA,· II, 114. - v. neaclll, nguceat ~i:
NC!\CI'fUR.\, sf. , pl. neaciturl, cearta, •qucrelle, noise-, PB, 562.
~CAI.AR, adv., calare, •a chevah, Mih, 338; PScr, 230. 1°. Arma'nlu, nedlar, i vat
docirmu, i val cl'ntd (aromanul, calare, sau va dormi sau va cinta), PLit, 429; PAnt, 5 ;.
2°. ma~l pri ell-ll'ne nealar (numai peel il tine calare), PAnt, 135; 3°. (rirlu, nealar pi zverea-
l'l (hotul, calarc pe 4:cafa lui), PB, 30438. - V. anedlar, calar2 , edltir2 • - < n edltir2 •
NCALDURARE, sf., pl. nedldurd'rl, incalzire, <•action d'echauffert, Dal, 155.
NCALDURAT, -til , pl. nedlduraJ, -te, incalzit, •echauffe•, Dal, 155. Sinonim: apres 2°..
NCALDUREDZU (mi), vb. I (nedldural, -rat, -rare), (a se) infierbtnta, •s'echauffen,
Dal, 155. V. nedldzd'scu, ncdlurt!dzu. - < n + eiildrircl.
NC.{LDZA'SCU (mf), vb. IV (neiildzi'l, -dzl'l, -dzl're), inciilzi, •(se) chauffcr; echauffen.
Dal, 155; Nic, 348; Mih, ·3 38; 358; PScr, 230; PB, 652; la kept si-l strindzl Ira s' lu ncat-
dzd'~tl (Ia piept sa-l strlngi casa-l lnciilze~ti), PAnt, 160; nu mi ncdldza~te (nu ma -incil.lze~te,
riu rna intereseaza), PLit, 570. - Cf. limbidzd'scu. - Cf. lat. calidare ,chauffer"; - < ccildu.
NCALDZI'RE, sf., pl. ncaldzl'rl, incalzire, •action de (se) chauffer, de faire chauffen,
Dal, 155 ; Nic, 348 ; Mih, 354.
NCALDZI'T, -ld, pl. neclldzl 'J, -te, lnciilzit, •(e)chauffe•, Dal, 155.
NC1LICARE, sf., pl. ncdlica'rl, incalecare, •action de monter a chevah, Dal, 155; Nic,.
340. V. ancdlietire.
NCALICAT, -lei, pl. ncdliccif, -te, incil.lecat, •(cheval, homme etc. sur lequel on a) monte ;
domine•, Dal, 155.
NCALICATURA, sf., pl. ncaliedturl, lncalecare; femeie josnica, •action de monter- v.
nedlicare; femme de mauvaise vie•: pal' lu ncdliciitura, pal'lu apreasa di Jal Nasta (secatura
de lcpadatura, sccatura de aprinsa sotia lui Nasta), Fl, II, 5, 2. - V. nculie.
NCALTARE, sf., pl. neiilfd'rl, incaltare, potcovire, <•action de chausser, de ferrer (un
cheval), de trompen, Dal, 155; Nic, 348; Mih, 339; Plm, II, 212. V. (drictire.
NC1J,TAT, -td, pl. nedlfciJ, -te, incaltat, •chausse; ferre; pave; trompe•, Dal, 155 ~
Nic, 348; succikea di mcirmare neiilfcitd (strada pavata cu marmure), ArE, 32. - V. nccilfu.
NCALURARE, sf., pl. ncalura'rl, incalzire, •action d'echauffen, Dal, 155.
NCALURAT -859-

NCALURAT, -td, pl. neillurdf, -te, lnfierblntat, ·~chauff~•. Dal, 155; Nic, 348.
NcALUREDZ'O, NGALUREDZ'O, vb. I (neil/ural, -rat, -rare), lncll.lzi, •(s')~chauffer;
suer a cause de Ia chaleur (du soleil)t, Dal, 155; Nic, 348; di cillodre mare, tut aveamtl ncil-
lurdla, pt'nil §' edl'i (de ar~itli. mare, toti nli.du~isem, plnli. (chiar) ~i caii). V. nealduredzil.
- < eillodre.
NCAN"tSCU, vb. IV- v. angilneseu, ngilneseu-, Mih, 339; neaned milratlu (gemea
si\rmanul), PB, 233'. - PhOr, II, 448 ~i CapM, III, 15: < lat. •ineaneseo < cano ,.chanter".
NCANUTA.'SCU, vb. IV; NCANUTI'RE, NcANUTI'T, Dal, 155; Mih, 339- v. cilnu-
fil'scu, eilnulf're, cifnulf'l. cli.runti.
NCAPATOR, -todre, pl. neifptlt6rl, -todre, lncli.pli.tor, darge, spatieuxt, Dal, 155.
NCAPAT"IJRA, sf., pl. neifptlturl, lncli.pere, •action de contenin, Dal, 155.
NCAPEARE, sf., pl. neilperl, lncli.pere, •action de contenin, Dal, 155; Mih, 339.
NCAPUr, -ttl, pl. neifput, -te, lncli.put, •qui est contenut, Dal, 155.
NC.UA'G, NCARAGARE, NCARAGAT, Mih, 340 - v. eilrdg, cifrilgdre, carilgdt.
. NCARCARE, sf., pl. neilreif'rl, lncli.rcare, •action de charger (le mulct, Ia caravane)•,
Dal, 155; Nic, 349; Mih, 340; PB, 652; trt necircdre vln'e odra (a sosit ora de tncli.rcat),
Lum, II, 152; PAnt, 172; BNA, II, 46.
NC..iRCAT, -ttl, pl. ncilrcdf, -te, tncli.rcat, •charg~; prt!t a partir; dot~; enceinte; accabl~;
plein de; souill~•. Dal, 155; Nic, 349; Mih, 340; PB, 652. - 1°. eu edl'i neared( eu l'in (cu
caii tncli.rcati cu in), PAnt, 56; 2°. a,tedptif aedsil (umel'lle neilredte (acasli. familiile a~teaptli.
inci\rcate pe cai ,; stnt gala de pleeare), PAnt, 309; 3°. neifrcdtil eu nodtlille Mrl (tnzestratli.
cu cele nouli. haruri), GrB, 27; BNA, IV, 126; 4°. nivedslile ... ncifredte (nevestele ... tnsli.r-
cinate), Fl, II, 5, 4; 5°. neilredtil di amilredlil (cople~itli. de amli.rli.ciune), PLit, 851; PAnt,
53; 6°. neared( di yro,l (plini de pia~tri), PB, 34'; 7°. ldltl-su neilredt di st'ndze (unchiu-sau
minjit de singe), Lum, V, 9, 20; PAnt, 339. - V. anetlrcat, lneilredt ~i:
NCARC..iTOARE, sf., pl. neilrctlt6rl, butoia~, •tonnelet, baril (qu'on peut charger sur
les cpaules)•, R~c, 16. Sinonim : vutelil.
NCARCATIJRA, sf., pl. ncilrcilturl, lncli.rcli.tura, •charge (d'une bt\te) - .v. (urtie ; far-
dean; mission, mandato, Dal, 155; PB, 652. - V . ncdrcu.
NCARl:IL'EAT, -til, pl. ncilrcil'ecif, -te: cu p!rcea ncilrcil'edtil (en pletele clrliontate),
BNA, I, 64 - v. ncur,il'ecit ~i:
NCARl:IL'IOS, -l'lodsu: perll'i ncilrCil'l6,~l (pli.rul clrliont), Lum, V, 58 - v. cirCil' los.
NCARDZEL'I'O; vb. I (ncilrdzil'edl, -I'edt, -l'ecire), a broda ciorapi, •broder des bas •,
Mih, 340. - < ?
NCARDZIL'EARE, sf., pl. ncilrdzil't!rl, brodare, •action de broder (des bas)•, Mih, 341.
NCARDZIL'EAT, -til, pl. neilrdzil'edf, -te •brodeo, Mih, 341. Sinonim: kindislt.
NClRFUSESCU (mi), vb. IV (neilrfusll, -sit, -sire), pironi, •clouer, fixer; ne plus pou-
voir bouger, se raidir., Dal, 156; Nic, 349; Mih, 341; GEl, 175. - 1". neilr(usl ntscl'nte penure
(a batut clteva cuie), PB, 304,3 9; 2°. areodrea nil aveci ·n cdr(usltil (frigul ne tntepenise); 3°.
va li neilr(uslm, ea Hrist6/u (te vom fixa (crucifica), ca pe Hristos). - V. pirunseseu. - . <
xocpq~6vw ,.clouer":

NC.\RFUS(RE, sf., pl. ncdr(uslrl, pironire, •action de clouer; raidir•, Dal, 156; Nic,
349; Mih, 341. - V. discarfuslre.
NcARFUS(T, -lei, pl. ncilrfuslf, -te, pironit, •clou~; crucific; raidit, Dal, 156 ; Nic, 349.
- V. ncur(uslt.
NC..\RN'IDARE, sf., pl. hcilrn'ida'rl, tnnegrire, <•noircissemenh, Mih, 341. Sinonim:
iilire.
NCJ\RN'IDEDZ0 -860- NCI.'ID

NC1RN IDEDZO (mi), vb. I (ncarn'iddl, -ddt, -dare), lnnegri, •noircir., Mih, 341. - <
carn'idd. .
NCAR~IL'EARE, sf., Dal, 156; Nic, 349; Mih, 341 - v.
cdr~il'edre.
NCAR~IL'EAT, -td, Dal, 15'6; Nic, 349; Mih, 341; PScr, 230-231; PB, 652; bdrba cr
lor lncdr~il'edta (bar:ba lor clrliontata), Fl, II, 1, 2 - v. cdr~il'edt.
NCAR~IL'EDZtJ (mi), vb. I, Dal, 156; Nic, 349; Mih, 341; PScr, 230; PB, 652 - v.
car~il'lldzu ~i cir*el'lu.
NCATRAMARE, sf., pl. ncatramd'rl, lnfrlnare, taction de brider (un cheval)•, Mih, 342.
- ( < dr. lncdtdrama?).
NC.{ TRAMEDZtJ, vb. I (ncdlramdl, -mal, -mare), a infrlna calul, •brider (un cheval)•,
Mih, 342. - < ?
NCIRl:ILftJ, adv., In virf, •au sommet., Dal, 155 (nglrciliu). - < n 'Clrli!lu.
NCIRLIGA:RE, sf., pl. nctrliga'rl, tnclUerare, •action de s'accrocher, de se prendre aux.
cheveux•, Dal, 156.
NClRLIGAT, -td, Dal, 156; cu mdrl ungl'i, nclrligdle (cu mari ung~ii (gheare), tnclrli-
,;!ate), BNA, I, 118 - 'v cirligdt.
NClRLI9EDZtJ (mi) , vb I (ncirligdl, -gal, -gdre), ineirliga, •(se) courber; s'embarasser;
en venir aux mains•, Dal, 156; ma nap6l, si ncirligdrd picurared~le (In cele din urma, s-au
bat ut cu clrligele (catele) piistore~te). - V inclrlit;edzu - < clrlig.
NCLI~TAT, -td, pi ncli*ldJ, -te, lncle~tat, «serre fortemenh: cu gura ncli*ldla (cu gura
tncle~tata), GrB, 2, 32; BNA, IV, 136 (ncl'i~ltilti) .
NCLI~TEDZO, vb. I (ncli~ldl, -tal, -tare), t~cle~ta, •scrrer. fortement», Mih, 346.- <
cled~le

NCLO, NCLO'fE, adv, !ncolo, <•de l:h, Dal, 156; Nic, 351; 1\'I ih, 346; PB, 652 - 1°.
trdpse nclo (a tras (a plecat) tncolo); 2° te ncoa, te nclo (cc lncoace, ce incolo), PGr, 111 ;
3° va-n.'l fug, nclo, diparte (imi voi pleca, lncolo, dcparte), PLit, 949; PAnt, 17; 4° ~· cama
ncl6te, capiddnlu (~i mai tncolo, capitanul), Vclo, 44; BNA, V, 75 - V nglo - < n clo <
n cul6 < lat eeeum -llloe(ee). ·
NCL'EG (mi), vb I (ncl'igal, -gal, -gdre), inchcga, •(se) cailler; rendre plus dense•,
Dal, 156; Nic, 350; Mih, 345; PScr, 231 - 1° laptile ncl'iga' (laptele a tnchegat); 2° s6mnulu
ncl'eagd 6slu (somnul tntare~te osul), PLit, 630. - V. angl'eg, ngl'eg ~i cl'eag. - < lat. *in-
elagare < coagulum
NCL'IARE, sf., pl. ncl'ierl, incuiare, •action de fermer a cleh, Dal, 157; Mih, 345 -
V. ncl' iedzu.
NCL'IAT, -ta, pl. ncl'iat, -le, incuiat, derme a clef•, Dal, 157. - V. tncl'iat.
NCL'ID (mi), vb. III ~iII (ncl' i* u, ncl' is, ncl'idire ~ i ncl' idedre), lnchide, d 0 • (en)fermcr,
(cn)clore; 2°. emprisonncr - v. flucusescu; 3°. convcnir, accepter, etre d'accord - v . sinfu.n ip-
sescu•, Dal, 156; Nic, 351; PScr, 231. ..,... 1°: podrta-a lull'i si ncl'fse (poarta lui i s-a inchis),
PLit, 895; PAnt, 30; nu ncl'fse t;lni 6cl'il' l ldllu di amird' (nu a tnchis bine ochii (dc-abia
murisc) nefericitul de tmparat), PB, 429 ; cdsile te aved ncl'isd (casele pe care le inchisese, le
indoliase prin jaf ~i ucideri), PB, 8611; ca'l'lurlle lute si ncl'isird (toate caile (drumurile) s-au
lnchis di n cauza teroarei), PB, 8612; ncl'idea taman unsprdyint;i/l' i di an'l (lmplinea exact ceil
21 de ani), PB, 2001; 2° : vor s' mi ncl' ldd (vor sa rna tnchida, sa rna tntemniteze); 3° : spune,
late ncl'idz? (spune, Ia ce te decizi ?), ArE, 18; eli nu ncl'ideam la und (eu nu rna decideam
Ia una, eu nu eram de acord cu una), Fl, I, 5, 8; mi'-ta va ncl'ldd s' li da Ia mine? (mama-ta
v a accepta sate dea Ia mine?), PenB, IV, 47; Caraf, ·14; cd'trd ac/6 si ncl'idem ~i nol (lntr-
acolo -sa consimtim ~i noi). - V. cl'id, tncl'id, nkid. - < lat. lncludere ,enfernter".
NCI.~IDEARE -861- NCL'IS

NCL'IDEARE, NCL'(DIRE, sf., pl. ncl'iderl, ncl'ldirl, lnchidere, •:..ction de fermer, d'cm-
prisonnen, Dal, 156; Nic, S5L
NCL'IEDZtl' (mi), vb. I (ncl'ial, -l'iat, -l'iare), incuia, tfermer a clef; enlacer•, Dal,
157. ~ 1°. ncl'iddzd udd'lu (tncuie camera); 2°. '~i ncl'ie ml'n'lle ca di odrd slaM (~i-a incle~tat
mtinile ca de ceas rau, ca de lntlmplare rea), Fl, II, 5, 2. - V. cl'eale. - < lat. Jnclnvnre.
NCL'IGARE, sf., pl. ncl'igd'rl, tnchegare, •caillement; coagulation; concretiom, Dal,
156; Nic, S50; Mih, S45.
NCL'IGAT, -ld, pl. ncl'igdf, -te, lnchegat, •caille; coagule; consistant; pare•, Dal, 157;
Nic, 350. - 1°. mlrcdtlu nu-l c;fni ncl'igat (iaurtul nu e bine inchegat) ; 2°. palate ma~l tu mdr-
murd ncl'igdte (palate inchegate numai tn marmora), Velo, 30; PAnt, S24; BNA, V, 101;
S0 • strdn'e ncl'igdte tu hrisdfe {haine inchegate In fir de aur), PB, 44S3S; 4°. udadzl'i-afel' l cu
cl6r§l ncl'igaf (camerele acele hnpodobitc cu cergi), PAnt, 157; BNA, II, 2. - V. ngl'igdt.
NCL'IN (mi), vb. I (ncl'indl, -nat, -ndre), inchina, •1°. (s')incliner; 2°. faire sa priere,
se prosterner; 3°. s.' assoupir; 4°. se· rendre, capituler, (se) soumettrc•, Dal, 157; Nic, 350;
Mih, S46; PScr, 231; Fl, II, 6, 9. - 1": Maru~ea ... tradze c6rlu ~i si ncl' fnd (Maru~ea . . .
tragc h~ra ~i se inchina), PAnt, 304; BNA, I, 1S4: - In ziua nuntii, clnd c Inca cu fata sub
val, mireasa, cu minile cruci~ sub piept ~i cu privirile mereu in jos, fiind chiar in capul
horei, din timp in timp i~i apleacii bustul inainte, se inclina drept respect fata de socri ~i
mire; 2°: sdnalo{>f s' va-afld nl'sa na ncl'ina'm (ne rugam ca ea sa va gascasca sanato~i)
CalGrB, 8S; PAnt, 2S7; BNA, II, 98; ncl'indf-vd La Dumnidzd'U. (lnchnati-vii, rugati-vii lui
Dumnezeu); so: acdjdrd sa si ncl'fnd (lncepura sa motaie), PB, S0918 ; 4°: avde D6da ~i si
ncl'(na (aude Doda ~i se lnchina, cedeaza), PAnt, 30S; BNA, I, 134; nu ti ncl'ind Ira mul'edre
(nu capitula pentru femeie), PLit, 998; ti ncl'ina~l Ia Turcu?- ma ard'u va ti cdlcd (tc-ai
supus turcului? - mai riiu te va calca), PLit, 645; PAnt, 8; s' na turnd'm fn hodra ~i s' nd
ncl'ina'm (sa ne intoarcem in sat ~i sa ne predam), PAnt, 8S; mor $i vt'rnu nu si ncl'ina
(mor ~i nimeni nu capituleaza), PAnt, 281; Bair, 123; afel nu ncl'ina Dumnidza'u (accla nu
tine s~ama de Dumnezeu), Fl, I, 1, 12- sens de verb activ. - V. cl'in1 ~i lncl'in. - < lat.
inellnnre , ,incliner".
NCL'INARE, .sf., pl. ncl'ind'rl, inchinare, •action de s'incliner; priere; assoupissement;
soumission•, Dal, 157; Nic, 351; Mih, 346; PScr, 231; l' l-ascultclrd ncl'indrea (i-au ascultat
rugiiciunea), PB, S1520; mi lo s6mnul $i ncl'indrea (rna lua (apuca) somnul ~i motaiala), PLit,
845; GrS, IV, 244.
NCL'INAT, -ld, pl. ncl' inaf, -te, inchinat, •incline; soumis•, Dal, 157; Nic, S51; capi-
tdnlu edste ncl'indt (capitanul e predat de bunavoie).
NCL'INAl':IUNA, NCL'INAl':IUNE, sf., pl. ncl'iniiCl!in'l, salutare, •salutation•, Dal, 157;
Nic, S51; M:ih, S46. - 1°. s' l'i dzlfl a ma'-tal mrilte ncl' inaClun' l (sa-i spui mamei tale multe
complimente), PB, 25818; 2°. ncl'indClrin'l Ia ·dada s' daf (sa dati (sa transmiteti) mamei in-
chinaciuni), Lum, III, 164; PA,nt, 36; so. ncl'inaclrin'l Ia tine, (rate (salutari tie, fratc)
Mac, I, 87; PAnt, 41; 4°. ncl'inaClrin'l di Ia afel'l fe murlra (salutari de la acei ce au murit),
BNA, IV, 81; 5°. ncl'ina-te 'na ncl'inaClrina (inchina-te (fa) o inchinaciune, o rugaciune),
PLit, 919. - V. hiritimate ~i siledme. - La dacorom:lni : ,Fa inchinaciunile cuviincioasa din
parte me lui Petru . . . " (BB, II, 42); ,arata plecatele mele inchinaciuni cucoanei Eufrosinii"
(BB, II, 91). - <lat. lnclinatfo, -onem ,inclinaison".
NCL'IS, -sd, pl. ncl'i$l, ncl'(se, inchis, •(en)ferme; (en)clos; emprisonne•, Nic, S51 ;
ncl'f~ll'i
durn'ed greu (cei lntemnitati dormeau adinc), PAnt, S13 - v. hapstnft; edste ncl' is
di mfnte (e lnchis (redus) la minte).
NCI.'ISOARE -862- NCRUTII.':EDW

NCL'ISOARE, sf., pl. ncl'is6rl, lnchisoare, •prison•, PAnt, 466; di tru pusta di ncl'isodre
(din pustia de lnchisoare), Bag, 50; PAnt, 201; BNA, V, 40. Sinonime: (ilikle, htipse. - Deri-
vat !iterar.
NCL'ITOR, sn., Mih, 346- v. cl' il6r ~i smonimele cdrneClu, clrnlClu, cuptic, piliuplnac
pungdr.
NCL'ITURA, sf., pl. ncl'ilurl, lncheietura, •jointure; articulation•: apdrn'l s' tindd prlsti
ncl'iturl yilltdnea di slrmil (lncepu sa lntinda peste lncheieturi gaitanul de matase), Fl, II, 6,
:. - v. ncl'iedzu.
NCOA, adv., lncoa(ce), •ici, de c6te-ci•, Dal, 157 (ngod); Nic, 351; Mih, 347; PScr,
231. - e. m(u)treti ncoti (uita-te tncoace), PB, 310; 2°. ddu ncod flurllle-a idle (adu aici gal-
benii tili), LP, 106; PAnt, 271; Bair, 104. V. nclo. - <lat. eceum. hae.
NCoARNI~ti', -~e, pl. ncotirni~l, -~e. gogonat, cenfle outre mesure, exagere•: cuvendd
ncodrni~e (vorba gogonata), Fl, 11, 1, 4. - < n c6rnu2 •
NCOATE, adv., Nic, 351; W, II, 244. - e. ddu-111 ncodfe (adu-1 lncoace), Cod, 22 b6 ;
2°. fiJ.'-n'l-te ncodfe, cama ncodfe (fa-mi-te lncoace, mai lncoace}, PAnt, 293; BNA, I, 50;
3°. s' tivdu-aropute ma ncodfe (mai incoace se aud r.opote), Velo, 53; BNA, V, 87. - V. ncoti
(~i acl6, acl6fe; auti, audfe; nclo, ncl6fe).
NCOT, adv. •en vaint, Dal, 157 (ngot); Nic, 351; Mih, 346. Sinonim: gedba. - < n
cot 3°.
NCRAI:"USESCU, vb. IV, PAnt, 466 - v. ncilrfusescu.
NCRED (mi), vb. III ~iII- v. cred - , lncredere, •se (con)fien, Nic, 351; W, II, 146;
362; WTh, 254; 317. - 1°. nu-l'lyineti si si ncretidd (nu-i venea sa se increada), Fl, II, 2, 4;
PAnt, 255; 2°. sta, l-mutre~te ~· nu sil ncrede (sta, n prive~te ~i nu se lncrede), Velo, 64; BNA,
V, 94; 3°. s' mi ncred, Piru~eiind? (sa rna lncred, Piru~eana ?) - v. l'edu 14°.
NCRUUNESCU, vb. IV (ncriminil, -nil, -nire), usea?, •secher?•, Fl, I, 1, 14- v. su-
finedzu ~i criminll. - <. cremine ?
NCRI'~CA, adv. , Mih, 346; ncrl'~ca~ unil sdrfind di letimne (In elrcii., o cro~na de lemne),
Lum, V, 182 - v. ngrl'~ca.
NCRUN (mi), vb~ I (ncrundl, -nat, -ndre), cununa, •(se) mariert, Dal, 157; Nic, 351;
PB, .653. - e . nu nil-altisil s' nil ncrund'm (nu ne lasa sa ne casatorim),W, II, 12; PAnt,
29; 2°. nu mi ncruntil cu nts (nu m-am cununat cu el), PGr, 111. - V. curun, ncurun.
NCRUNARE, sf., pl. ncrunil'rl, cununare, •action de (se) marier; mariage•, Dal, 157;
Nic, 351 ; PB, 653; 'nil fustdne trt ncrundre (o rochie de cununie), PLit, 906.
NCRUNAT, -ta, pl. ncrundf, -te, cununat, •marie (a l'eglise)•, Dal, 157; Nic, 352; nin-
crunatd, nu; ma, ncrundtd, lufi vrel (necununata, nu; dar, cununata, oriunde vrei), PenB,
IV, 124; Caraf, 43.
NCRUPUL'EDZti', vb. I: lu ncrupul'e du~mdnlu (1-a ucis du~nianul), PB, 46019 - v.
ncupul'Mzu, ngrupul'edz1l.
NCRUTESCU (mi), vb. IV (ncrufll, -fit, -lire), cruci, Haire le' signe de Ia croix; s'eton-
ner- v. apurisescu, Oiimilsescu•: s' ti ncrufe~li ~i-tiltd nul (sa te cruce~ti ~i alta nu !), PLit,
763; PAnt, 87. - < crufe.
NCRU'fii:EAT, -til, pl. ncrufil'edf, -te, crucificat, ecrucifie•: ved incrufil'ecitd s6la-n'l,
ca llrisl6lu (viid neamu-mi crucificat, ca Hristos), Bair, 15. - V. ncurfil'edt.
NCRUTIL'EDZti', vb. I (ncrutil'edl, -l'edt, -l'edrej, tncruci~a, <•croisen, Mih, 347; Toll
'$i ncru!il'e mi'n'lle (Toli ~i-a lncruci~at mlinile), GrB, 225; PAnt, 230; BNA, IV, 126; '$i
ncrufileddza mt'n' lle (l~i lncruci~eaza mlinile), PenB, IV, 117; Caraf, 24. V. ncrutit ~i sinonimul
sta11rusescu. - <crute.
NCRUT-1$AI.UI -863- NCR UPII.~EDZfr

NCRUTf!JiALUI, Ncnurf')fJ, adv., cruci~, •en croix; a Ia croix; a Ia turquet, Dal, 157;
PLit, 168; a ncru/l{>alul s' pot s' $Cd (sa pot sa ~ed cu picioarele incruci~ate, turce~te), PLit,
984.
NCRUTfT, -tu, pl. ncrutif, -te, incruci~at, •croise~: cu mt'n'lle ncrufite (cu mUnile incru-
ci~ate), Fl, II, 6, 6. - V. ncrufescu, ncrufil'edzu ~i mgl. ncurtlt (PMegR, II, t07).
. NCUCU!jiEDZ(J (mi), vb. I (ncucu~edl, -$edt, -$edre), coco~a, •devenir bossu, se courber• :
skindrdtlu l'i si-aveci ncucu$edta (~ira spinarii i se girbovise), Fl, I, 2, 11. - .V. cucu$edt, ngu-
CU$t!dzu, sinonimele camburyisescu, gribuescu, ncusuredzu, ca ~i dr. coco$a.
NCUCUTARE, sf., pl. ncucutd'rl, ratoire, •action de se rengorgen, Dal, t58.
NCUCUTAT, -ta, pl. ncuculdf, -te, ratoit, •qui se rengorge, qui est raide comme un
coqt, Dal, t58; edste ncucutcit (e dirz ca un coco~), PGr, 111; ld-f-lu mpr6stu, ncucutdt (iatii-
ti-1 in picioare, cocotat), BatP, 27; tndrecipta, ncucutcita (giitita, cocotata), Lum , II, 308; BNA,
III 124 [in text: ncucufdiU]. - V. ngucutcit.
NCUCUTED.z (J (mi), vb. I (ncucutal, -tat, -tare), ratoi, •monter sur ses ergots; se revi-
vifien. - t 0 • •5bt1ta si ncucuteadza (~buta se ratoie~te), C~c, 17; 2°. si ncucuta' dicun'edrlu
(ce~etorul prinse curaj), PB, 905; 3°. lt'ndzitlu acafd' di si ncucutd' (bolnavul incepu de se
inviora), PGr, t11; 4°. vimtul ... li ncucutd' (vintul. .. le-a inviorat), PenB, III, 169. - <
cuc6t.
NCUCINEDZfJ, NCUCINESCU, vb. I ~i IV (ncucinal ~i ncucinil; -nat ~i -nit, -mire ~i
-nlre), Mih, 347; PB, 653; CAr, 276 ( < cucedn) - v. tncucinedzil, ngucinedzil.
NCUCINfRE, sf., Mih, 347- v. ngucindre.
NCUDURAT, -ta, pl. ncudurdf, -te, rasucit, •(galette) qui a le bord retors - v. Plm,
II, 207 b•: pita ncudurcita (placinta cu marginea rasucita), PenB, VI, t28. - < c6dur 6 °,
NCULEA, adv., colea, •(de ce cllte-)la- v. aculea, anculed, tnculed; ici, de ce cote-ci
- v. ncod, ncocife•, Dal, t57; PScr, 231; mi yinl nculeti (nu veni incoace) - v. mi 2 ; di-ailti
nculeci (de aici lncolo, ln viitor), PB, 34318. - Cf. ~i dr. acolea.
NCULO, adv., tncolo, da; de Ia; de loin• : tricrird ncul6 (trecura incolo); ncul6 di ari' u
(dincolo de rlu); di ncul6 (de departe), PAnt, 59. - V. nclo.
NCULOS, -locisa, pl. ncill6$l, -lodse, necurat ?, «malpropre ?• : cu gura [in text: cura}
afea ntdvalita ~a nculocisa (cu gura aceea taviilitii ~i necurata ?), Cod, 43 9 • - < ? *ngdl6s -
v. ngalt!dzil ~i gal.
NCUN'EAT, -ta, pl. ncun'ecif, -te, ln flacari, •assombri; embrase, en flammes; furieux•:
la l6curlle ncun'etite di lu avul scapata (Ia locurile ln flac~iri de unde scapasem), AI. t928, 59;
nioril'i ... Citdsesc ca marea tncun'ecitd, AI. t928, 59 - v. citdsescu. - V. ancun'W, angun'W ~i:
NCUN•I(J, vb. I, a scoate fum, •degager de Ia fumee; se couvrir (de nuages); s'assom-
brin, Mih, 347 (ncun'edzu) ; PB, 653 - v. ancun'lil.
NCURDUSESCU, NCURDUSiRE, Mih, 348- v. curdisescu, curdislre.
NCURFUSfT, -ta, lntepenit, «raidi», AI. t903, 44 - v . ncarfusit.
NCURPIL'EARE, sf., pl. ncurpil't!rl, cuprindere, •action d'embrasser, de contenir•>, Mih,
348.
NCURPIL'EDZ(J, NCURPfL'I(J, NCURPUL'EDZ(J, vb. I (ncurpil'eal, -l'eat, -l'eare) ,
inconjura, .. :, <•cmbrasser, contenir; manger; gorger; envahir; tuen, Mih, 348. - t 0 • afea
ma n 'lca u ncurpil'e ca nal ma vruta s6rd (pe cea mai mica o lmbrati~a ca pe cea mai iubitii
sora), Fr, 11 42; 2°. ncurpll'e $' tafl (indoapa ~ i taci); 3°. va s' ti ncurpil'e adza di lute pd'rflle
(te vor lnconjura din toate partile), Lum, II, 2t6; 4°. crt~tln'll'i .. . va n'i ncurpil'etidzd ami-
raril'ea (cre~tinii.. . imi vor cuprinde sau invada imparatia), Lum, II, 2t0; 5°. am nu I' u
(rica s' nu ti ncurpil'eadzd ? (dar nu ti-e teama sa nu te ucida ?), P B, t11 17 • - V. ncrupul't!dzu,
ngrupil't!dzil, ngurpil'edzu.
-864-

NC00$1, adv., (a sta) a~ezat, a~ezaU, (a sta) ln curu-~i, •assis; pose•, Kats, I, 75.- Echi-
valent: ~edz pri cur-It (~ezi pe curul tau; stai lini~tit(a), astlmpara-te).- V. curl 1°, oul 3°.
NCURTIL'EAT, -ld: 'ml'n'lle ncurfil'eate (mtinile lncruci~ate), PB, 17228 - v. ncrufil'eat.
NCURUN (mi), vb. I - v :' ncrun - , Mih, 348; PScr, 231; PB, 653; nu nd-aldsd s'
na ncurund'm, PLit, 855 - v. ncrun 1°; s' ti ncurun'l cu-a tdu Bud~l (sa te casatore~ti cu al
tau Buda~i), PAnt, 295; BNA, I, 122 - v. l'edu 3°. - < lat. coronare ,couronner". ·
NCURUNARE, sf., pl. ncurund'rl: vln'im az trt ncurunare (veniram azi pentru ciisatorie),
PAnt, 301; BNA, I, 130- v. ncrunare.
NCUSCRARE, sf., pl. ncuscrd'rl, ncuscrire, •action de s'allier, de s'apparenter, -uniom,
Dal, 158.
NCUSCREDZ!J (mi), vb. I (tncuscral, -rat, -rare), lncuscri, cs'allier, s'apparenter;
devenir amis•, Dal, 158; Mih, 348 (ncuscrt!scu, vb. IV); si ncuscrtl'm l-a nodstrd vreare (a
noastra dorintii e sii tncuscrim), PAnt, 302; BNA, I, 132; ncuscrard (se tmprietenira), PGr,
111. - < cuscru.
NCUSOR .(mi), vb. I, Mih, 349- v . ncusurt!dzu.
NCUSURARE, sf., pl. ncusurd'rl, ghebo~are, caction de cambrer•, Dal, 152; Mih, 349.
NCUSURAT, ..td, pl. ncusuraJ, -te, ghebo~at, •cambre, courbet, Dal, 152; PScr, 231;
trel moa~e ncusurate (trei babe coco~ate), PB, 17223 • - V. cusurat, tncusurat ~i gubt!s, zgrob.
NCUSUREDZ!J (mi), vb. I (ncusural, -rat, -rare), gtrbovi, «cambrer, se courber, devenir
ou rcndre bossu•, Dal, 152; PScr, 231; PB, 654; CEI, 74. V. tncus~rt!dz!l, ncusor ~i sinonimele
ncucu$edzu etc. - < cusorl.
NCEMIR, sm., farll pl. : fdrmac ~i ncemir s' tt si fci.cd (venin ~i otravll sa ti se facii
mtncarea), PGr, 64 - v. Ct!mir, llomir ~i sinonimele axif, fdrmci.c1 •
NCERNU, -nd, pl. nUrn:i, -ne, nenorocit, «miserable, malheureux•, CEI, 74.- 1°. amci.n,
aman- zt;'l'ed lallu ncern (aman, aman- tipa bietul nenorocit), BNA, II, 30; 2°. s' rna
bat cu Turclu ncern (se mai bat cu turcul mizerabil), RA, 96; BNA, II, 38; 3°. ncerna '$1-nicci.
fdrmaclu greu (nefericita l~i lneca tn sine amarul greu), ArE, 15; 4°. o, ncerna-afeci. di mird!
(o, ncnorocita aceea de soartlll), ArE, 36; 5°. ncerna pirifdn'e (nenorocitul orgoliu), BNA, II,
78. - v. cernu, ngt!rnu.
NCIMIRAT, -tel, PB, 654- v. nllumirat.
NCil\IIREDZ!J (mi), vb. I (ncimiral, -rat, -rare), otriivi, •(s')empoisonner•: pdrln/tl'l. .•
sel nfdrmdcard ~i si ncimirdrd (pllrintii. .. se tnveninara ~i se otravirii suflete~te), PB, 41510•
v. nclodmir, nclumirt!dzli.- < cemir.
NCINU$EARE, sf., pl. ncinu$1irl, tncenu~are, «action de remplir de cendre•, Dal, 156.
NCINU!;EAT, -td, pl. ncinu$ea/, -te, tncenu~at, uempli, tache de cendre•, Dal, 156.
NCINU$EDZ!J (mi), vb. I (ncinu$edl, -~edt, -~eare), lncenu~a, ctacher, (se) remplir
de ccndre•, Dal, 156; pl'nea si ncinu$t! (ptinea s-a murdarit de cenu~a). - ·< cinu~e.
NCIN'EDZ!J, vb. I: ncin'ea cilimeari'll'i sti hdrd'l (copila~ii sclnccau pe baloturi), FI,
II, 7, 6 ~ v. nciunt!dzu.
NCIOAMIR, NCIOMIR, vb.' I (nllumiral, -rat, -rare), lnvenina, ~se faire du chagrin;
s' cnvenimer; s'empoisonnert, CEI, 74; CFr, 181; PB, 41510 - v . ncimirt!dz!l. - V. nllumirt!dzt1.
- < Ct!mir.
NCION'l(J, vb. I, PB, 575 - v. clon'lli2 , nciunt!dz!l.
NCIORNIC, vb. I, Ob, 121 - v. tnllornic ~i:
NCIORNIKEDZ!J (mi}, CFr, 181 - v. ngrornikt!dzli.
NCIRCL'EAT, -tel, PAnt, 465- v . ntircl'edt.
NCIRCL'EDZ!J, vb. I: treidzd'll di ni(t!rl tra si ntircl'eddzel llodra (treizeci de neferi
ca sa lncercuiasca satul), Caraf, 71 - v. ntircl'edzu.
,...-- 865- NDARSfRE

Nl:IRGARE, sf., pl. ncirgil~rl, lncergare, •action de (se) couvrir avec une .Cergil•, acopcrire
cu cergA, Dal, 154.
Nl:IRGAT, -ld, pl. ncirgd/, -te; lncergat, •couvert. d'une cergd•, Dal, 154.
:Vl:IR9EDZfJ (mi}, vb. I (ncirgal,--gat, -gare), lncerga, •(se) couvrit d'une Urgd•, Dal,
1.54.
NCIULESCU, vb. IV:· u-aued nclulitd otila (o furas~ oaia), AI. 1901-1902, 124 - v .
Ciutescu 4°.
NCIUMIRAf'E, sf., pl. nclumird'rl, mlhnire, taction de s'affliger•, CFr, 181.
NCIUliiRAT, -til, pl. nflumirat, -te, mlhnit, •afflige•, Fl, II, 1, 2; II, 7, 7; nclumiratd
~i .t;ripata cum era (amlirltli ~i suplirat~ cum era), PenB, III, 171. - Cf. tdr. ,lnfrico~ati ~i
ciumlirati" (CC, 5378 ; 3388).
Nl:IUMIREDzfJ· (mi); vb. I - v. ncimiredzu, nclodmir.
NCIUMULESCU, vb. IV, bAIAci, •patauger, patrouiller•, Mih, 345- clumuUscu 3°.
<? .
NClUl\IULfBE, sf., pl. nflumulirl, blil:lcire, •pataugementt, Mih, 345.
NCIUN'EDZfJ, vb. I · (nciuntil, -nat, -ntire), schel:lllii, •japper; pleurnicher.. - 1°. cl' -
n'll'i aldtrti, nciuna (clnii llitrau, schelAIAiau), Fl, II, 6, 4; 2°. nciuna' - Ira n'ilil (schellil:li -
a milA), PenB, IV, 113; 3°. (iclurl/ll'i di pri Mra'l nciunti (copila~ii de pe baloturi sclnceau),
Trib, I, 10-11, 14. - V. ceduna, clon'li12 , clunedzu, ncin'edzu, nfl6n'lu, nciurMzti, nyiune~u.
Nl:IUP (mi), vb. I, lncaiera, •sai~r; en venir aux prises, apprehender., Dal, 156;
Mih, 345; PB, 654; si nclupard (se lncliierarli). V. anflup, sinonimul acatu 5°. ·
NCIUPABE, Nl:hJPAT, Dal, 156; Mih, 345- v. anfluptire, anclupat.
Nl:IUREDZfJ, vb. I, sclnci, •pleurnicher; gazouiller. - 1°. n'llll'i dit sarmanild nciurti
{pruncii din leagline scl~ceau), Fr, II, 229; 2°. priti otir(an'l nciurd di ti loa n'lla (plislirelele
slirmane ciripeau de te apuca mila), PenB, IV, 111. - V. nciunedzu ~i cir-Cir!
NCfURICAT, -ld, pL nflurictif, -te •qui n'a qu'un oeil hom: (eala ... nClurictild (fata
cu un ochi stricat), RomP, VII, 33 (323). - V. lncl6rnic, nglornictil ~i sinonim~l gau. .
ND ... -+nl ...
NDA, .adv., clnd, •quand•: nda lu ntini n'i-L culcal (clnd In leagan mi-l culcai), PLit,
14. - V. ·v sl. onuda ,eo tempore" (Mik, 506) ~i, aci, linda ~i ct'ndu.
NDALIC, -ca, pl. ndali/1, -/e, delicat, •delicab : (etild nddlica .(fata delicata), PLit, 12.
- v. ndilicat.
NDAJ\IUSE, sf., Mih, 349- v. andtimuse.
NDAO, cltcva, •quelques; par moitie, en deux•, Mih, 349; PB, 654. - V. ndol ~i drio.
NDASE, adv., adesea, •souvent, maintes fois• : ndtise, ndtise ll'l curd sl'ndzi pit narl
(din clnd In clnd li curge singe prin nas), VAR, 252. - Cf. alb. ndashll ,adesso".
NDACANESCU, vb. IV (ndacanll, -nil, -nlre), a respira lnabu~it; hodorogi, crespirer
avec peine, haleter; sonner Ia ferraille, detraquer•, PB, 654. - V. ndlhnescu.
. NDACANfRE, NDACANfT, Dal, 152; PB, 654; I' audu boatea ndacdnila (lti aud vocea
tnabu~ita), Cal. 1912, 167; Bair, 79 (ndahdnlld} ; 'nd boate ndactnlla (o voce sufocata), PB,
32312 ; 620 - v. ndlhnlre, ndlhnll.
ND.UfUSESCU (mi}, vb. IV, Mih, 349- v. andainusescu.
NDARfE ~i NDIRfE (nord), sf., pl. ndarll, ndirll •grognerie, noise•: ua ua aduca nddril
(vii. va aduce discordii). Sin'onime : mlcdlura, ngaceare, ngrl'n'e. - V. andarsie ~i alb. ndarje
,discordia, dissensione, divorzo". - < liVTOtpoc(oc,rebellion, revolte".
ND.i\RSESCU (mi), vb. IV (ndarsll, -sit; -sire} ameti, •eblouin: lu ndarsl di klult!ca
(1-a ametit In bataie), Mih, '349. - V. andarlusescu, andarsie.
N]).i\RSfnE, sf., pl. ndarslrl, uluire, •eblouissement; vertige•, Mih, 349.

55 - c. 581 -Tache P a p a h a g i , DtcfionarUl dialectului arom4n


NDA.RSfT -866- NDIS~sCU

NDARSiT, -tu, pl. nddrslf, -te, ame1it, •abassourdi; pris de vertige•, Mih, 349.
NDATUREDZfr (mi}, vb. I (nddturcil, -rat, -rare), lndatora·, •contracter des obligations•,
Mih , 350. Cuvtnt curent In sate jl.in Zagor. - < *ddt6r < lat. *debltorlus. ·
!\'DES (mi), vb. I - v. andes -, tndesa, .e. (en)tasser; enfoncer; bourrer; 2°. se gaver;
3°. rouer de coups•, Dal, 152; Nic, 352; Mih, 350. - 1°: ndecisd-le tu discigd (tndeasii-Ie In
desagi); si ndisd' tu art'rl (s-a vtrlt In rlu), Fl, I, 1, 3; PAnt, 344; necirla acdfd' s' l'l-u ndecisa
(ziipada a tnceput sa i-o lndeseascii, sii cadi!. deasa); ndedsd, Ndre11, ridecisd! (ninge, mdi de-
cembrie, n.inge lndesat-1), Fr, II, 223 ;" 2°: mf'cd $' ldra ndecisd (miinlnca ~i iar lnfulicii), Fr,
I, 6, 88; PAnt, 185; BNA, III, 70; multd mtccire l'i_ ndecisd (multa mlncare ti lndeasa, in-
doapii) - v. aslup 2°; 3°. l'i ndisd'm pdrjlnd greciud (i-am lndesat bataie grea, J-am snopit
in batiii). - < lat. lndensare, densare ,entasser" ..
NDEZUA, sf., pL ndezmi ~i ndezmale, incurcaturii, belea, •mesaventure, aventurc ra-
cheuse.», Dal, 152; Nic, 352; GEl, 176. 1°. ndezma di mul'ecire edsle grediUI (buclucul de femeie
e greu), PGr, 112; 2°. ndezmd Idle (belea neagrii), PLit, 768; 3°. slcibd ndezmd, morl mul'edre
(rea incurciiturii, miii fcmeie); 4°. ~i cisldz ci'ntd ~;l6nlu ca ndezma (~i astiizi ghionoaia clnta
a cobe), AI. 1928, 64. - V. ndizmd, ndisescu, gr. VT&cr!J.IX ,embarras" ~i alb. ndez e ..~lJAO"w7t(oc
(bt XIXAOu)" (Hr, 269). .
NDILICAT, -td, pl. ndiliccif, -le, delicat, •delicah: cd n'lca ndilicdtd ·~l-ecisle (ciici micuta
. t~i e delicatii), PLit, 839; pul'lrl zuyrdfslt $i ndiliccit (p.asiire maiastrii ~i ginga~ii), BNA, I, 94.
- V. diliccit ~i ndcilic.
NDiLISE, sf., fiinl pl., sfialii, •timidite; crainte, peuro, .Mih, 3:50. - Nu are Jegiilura
etimologicii cu gr. 8etA(Otcrt.; ,timidite". - V. ndlrise.
NDIPIRAT, -/d, pl. 'ndipirdf, -te, rupt, •crible de trous&: pdpu{d ndipircite n ciC16r (pan-
tofi harcea-parcea In picior), PenB, VI, 20. - Acela~i cu dipircit?
NDIItEG-, vb. III, PScr, 231 - v. ndreg1 •
NDIREPTU, -reciptd, PScr, 231 - v. ndreptu 3 •
NDiRISE, sf., jenii, •gi!ne•: ld era ndlrise $i aru~lne (le era j~ni\ ~i. ru~ine), GrB, 222;
PAnt, 226; BNA, IV, 142. - V. andlrise, ndilise.
NDIRISESCU (mi}, vb. IV: (ecita si ndiriseci (fata sc jena), Cal. 1911, 176; mi ndir-
sescu (mil. jcnez), BNA, III, 2~ . - V. andirsescu , ntirsescu.
NDIRU.SESCU (mi), vb. IV (ndirusa, -sit, -sire), tntepeni, •(se) raidir&. V. nturusescu ..
- cr. tc. diremek (597) ,se contracter, (se) raidir".
NDIRUSIT, -tu, BNA, IV, 160- v. nturuslt.
NDIS;\RE, .sf., pl. ndisd'ri, indesare, •action d'entasser etc. - v. ndes•, Dal, 152; Nic,
352; Mih, 351; PB, 654.
NDISAT1 , adv., apiisat, •appuyant (sur lcs mots, sur les paroles)•: zburci ndiscit (vorbea
apasat), GrB, 224; PAnt, 228; BNA, IV, 145.
NDISAT2 , _ -ttl, pl. ndisdf, -te, · indesat; •tasse; enfonce; bourre; epais•, D al, 152 ; Nic,
352. - 1°. still ndiscif (saci indesat.i); 2°. negurd grodsd, ndisdtd (negurii groasii, deasii), Fl, I,
1, 3; PAnt, 343; 3°. ndisdf ca dlnffl'l di kedptine (de~i' ca dintii de pieptenu~i), PB, 42 1. -
V. des 2 ~i spes.
NDISESCU, vb. IV (ndisll, -s·il, -sire}, a nimeri riiu, •rencontrer; tomber mal, avoir des
ennuis, Ctre embarasse•, Dal, 152; Nic, 352; 4 7 (andisd'scu < &.VTciw, &.VTw,), GEl, 176 ( <
vttvw ,s'accrocher, se prendre"). - 1°. Dumnidzd' si-n'l ita pri ccile mocirtea si ndisescu · (sii-mi
dea Dumnczeu. ca pe drum sii intllnesc (sa am a face cu) moartea), Bair, 99; 2°. ca omlu fe
ndisetf1te (ca omul ce nimere~te riiu), PB, 19536 ; 3°. ndisl mul'edre idle (nimeri femeie rea).
Fr, I, 5, 69; PAnt, 179; BNA, III, 44; 4°. n'i ndisll 'nd socicrd-arciild (am dat peste o soacrii
rea), PLit, 83S; PB, 30212 ; 5°. n'i ndisll ldlci{d (am dat peste o nenorocire}r L.u m, II, 308;
~DlSfRE -867- NDitEAl'TA

6°. ·~r-u ndisi un lal m4rdt (l~i nimeri rau un biet sarman), BatP, t6. - V. andisescu, ndezma,
ndizmusescu. - Cf. alb. ndes, aor. ndeza ,sono annoiato, sono disturbato, mi trovo dinanzi
ad una situazione imbarazzantc" ; gr. vdcxlvou, VTE~(J) (Boga, I, 267; II, 235).
NDISfRE, sf., pl. ndisirl, nimerire mlhnitoare, taction de tomber mah, Dal, t52; Nic,
352.
NDISfT; -td, pl. ndisi/, -te, care a dat de belea, •qui est tombe mal, qui. est embarasse•,
Dal, l52; himu ndislt (slntem In tncurcaturi).
NDfZAIA, sJ., Mih, 35t; PB, 654 - v. ndezmd ~i gr. v·n!a!J.o (Boga, II, 160). - V.:
NDIZAIUSESCU (mi), vb. IV (ndizmusil, -sit, -sire}, a (se) brodi, ~tomi:>'Cr a point•.
- Acest verb nu poate fi separat de ndisescu, nici de nde:md (ndizma), care aminte~te forma
albancza de indicativ prezent, pers .. t pl. ndesme.
NDlH(l)NfRE, sf., pl. ndlh(l)nirl, duhnire, •action de puen, Dal, t52.
NDlH(l)Nf~, -ttl, pl. ndlh(l)ni/, -le, duhnit, •cmpuanti, fetide•, Dal, t52. - V. nddcdnit
lli xizumslt.
NDIHNESCU.(mi), vb. IV-. v. cllhnescu, ndacanescu - , duhni, •commencer a ' repandrc
unc mauvaisc odeur• : cdrnea si ndlhni (carnea s-a alterat), Dal, t52; CEI, 74 ( < bg. ·duham
, souffier"). - < vsl, dubnatl ,spirare".
NDOAPAR 1 , sn., pl.< ndoapdre, Mih, 35t ; lndoapdrlu b. lul di tu UU$edtic ·(sprijinul lui
pcntru Ia batrlnete), AI. t903, 49 - v. ndoapir.
NDOAPAR2 (mi}, ,vb. I - v. cmdodpal' ...,.., propti, •appuyer; soutcnir; t\taycr, t\tan~on­
nero, Nic, 377; Mih, 35t; PScr, 23t ( < lat. depalare) ; PB, 6~4; PEt; 4, DR, I, 241 ~i
CEI, 74 ( < bg. se di,Jpiram). --: t 0 • hdra' l pri keptu mutd ~~ ndodp4rd (urlie (ridica pe piept
balotu.ri ~i proptesc incarcatura), PAnt, 269; B.a ir, 69; 2°. ml' na ndoapara pi .codrdd (sprijina
mlna pe coarda), Bair, 117. - < bg. doplram ,toucher".
NDOAPIR, sn., Dal, t52 - v. andodpir2 •
NDOI; ndodiui, cltiva, •quelques - v. nddoo, Dal, t52. - t 0 • nd~l yro~l · (cl\iva pia~tri),
PB, 48812 ; 2°. lricurd a~lte ndol an'l (trecura a~a cltiva ani), PB, 234 1 7 ; 3°. era Ia sldne cu
ndol picurarl (era Ia stlna cu cltiva pastori), GrB, 222; PA~t, 226; BNA, IV, _t43; 4°. las'
s' . l!ibd t;' cdma ndol parddz. (lasa sa fie ~i mai cltiva bani), PB, 84•; 5 ~. l'eci. vi'rd ncloaucl
acol'l (ia vreo clteva coale) - v. ndao; 6°. s' ligand' ndodtld, trel orl (s-a leganat vreo douii ,
trci ori), Fl, II, 2, 4; PAnt, 253. - DR, V, 895: < alb. ndonj : ndonje' ,qualche". - Cu o
explicabila influenta .naturala a alb. ndonj e: < n dol, n dqaua.
NDO-PAhll'NE, NDO-Plhll'NE, adv. , raspoimline, de jour de l'aprcs-demain•, Dal,
153. - < ando palml'ne.
NDORNIC, -cd- v. andornic - , aventurier, •aventureux; enrage•, PB, 654; aldga nl'sd
ca ndornicd (dlnsa alearga (umbla) ca svlnturatici\)1 PB, t5014. - V. tornic.
NDRA, prep. ; llnga, ~entre•, Dal, t43 - v . nlra.
NDRA~TEDz(J, NDR\~TESCU, vb. I ~i IV (ndrci$1cil ~i ndrd$1fl, -tdt ~i -lit, -lcire $i
-tire) a da Ia drlsta, •faire p1sser dans le moulin a foulon •, Mih, 351 ; PB, 654; ndrat;ld'm
viUndzlle (puncm In vlltoare velintele). - < drd$ledld.
NDRA~TfT, -ld, pl. ndrd$1l/, -te •qui a ete mis dans le moulin a foulon•, Fr, I, 189;
$idclu ndrd$tlt (postavul trecut prin vlltoare), PB, 17oae.
NDREADZIRE, sf. , Dal, t53; Mih, 352 - v. ndridzeare.
NDREAO, sf., Mih, 352 - v. andredtlcl ~i duo.
NDREAPA (NDRE-AP.{), loc. adv., Ia apil, •action d 'allcr a puiser de l'eau•, Dal, t53 :
du-ti ntredpd (du-te sii aduci apa). - V. nlre.
N~HEAPTA, adv. : una cd}e apuca a ndretipla (un .drum apuca Ia dreapta), PB, 654
- v. andrcapta, nandredpta ~i ndreptu3 •
NDREAVLU -868 NDRIPTEDZO

NDREAVLU, -ld, pl. ndredvl'i, -le, peltic, •begue, begayant, begayeun. - < ?
NDREG 1 (mi), vb. III ~i II (ndrep~u, ndreptu, ndreddzire ~i ndridzedre), drege, «arranger;
preparer; raccommoder; equiper; parer; tomber d'accord; engagero, Dal, 153; Mih, 352;
PScr, 231. - 1°. ndridzet-va cum ""-~til (aranjati-va cum ~titi); 2°. s' l'i ndreaga .medsa sum
ddfnu (sa-i pregateasca masa .sub dafin), PB, 17931 ; PAnt, 96; 3°. ndridzem mocita (reparam
moara); 4°. ndreddzi-te s' (udzim astdrii (preglite~te-te .sa plecim de seara), PLit., 1049; PAnt,
65; 5°. si-~i ndredga ~~ .ed kedlea (sa-~i pregliteascli ~i ea pielea ca sa poatd suporta biitaia),
CalGrB, 20; 6·0 • na· ndridzem ira mimtu (ne g:Uim de nunta); 7°. ma nu ndredpsim, ved, cu
d}'fl' i (d~r n"u ne-am lnteles, vlid, cu sflntii), Batp, 23; 8°. si ndredpsirci picurdrl Ia un celnic
(se ·angajarli ca pas tori Ia uit celnic), PB, 22910 - v. pultescu. - V. andreg, lndreg, ca ~i alb.
nd( e)req (Hr, 271; Le, 851). - < lat. dlrlgere ,aligner, diriger, regler".
NDREG 2, ndreaga, lntreg, Dal, 153 - V:· ntreg.
.NDREL, sm., pl. ndrel'l, cerb, •cerh, GrS, IV, 379; PEtim, 15. SinQnim: ferbu. - <
alb. ndre ,cervo".
NDREPSU, -recipsa, pl. ndrep~i, -redpse, Dal, 153 - v. ndreptu 3 •
NDREPTil 1, sm., fiirli pl. , dreptate, •raison•, PB, 314~ ; ndreptu al, ma nu-al trl lodre
(ai dreptate, dar nu ai de. luat), PGr, 112; au ndrept clnd spun (au dreptate clnd spun),
PAnt, 159; mul'edri-sa uvea ndr'eptu (femeia lui avea dreptate), GrB, 220; PAnt, 223; BNA,
IV, 138.
NDREPTU 2, adv., drept, •droit; directemenh, Dal, 1'53; Nic, 352. - 1°. ndreptu, ndreptu
azbuird' (drept, drept a zburat), PB, 4717; 2°. da cu pdla ndreptu (da cu sabia drept), PAnt,
280; Bair, 122; 3°. spline ndrepl, a~i s' biint!dz (spune drept, a~a sli trliie~ti), PAnt, 72. - V.
andrept2 , tndreptu1. - < lat. dlrecto ,en Iigne -droite". ·
NDREPTU3, ndreaptd, pl. ndrlp/1, ndredpte, drt!pt; dres, •droit; redresse ; repare; equipe;
pare; engage•, Pal, 153; Mih, 352; PScr, 231. - 1°. ml'na ndreaptd si n 'l-u-ald~l (mlna dreapta
sa n1i-o -la~i), PAnt, 43; 2°. hiu ndreptu (slnt just); 3°. ndreptu ca {linea tu tdstru (drept ca
funia In traistii), PLit, 499; 4°. siimarlu easte ndreptu (samarul este dres); 5°. cu mlima-sa i
ndreptu_ (e imp~dobit cu mama-sa, e lmpodobit cu calitatile mamei sale), PB, 314 21 ; 6°. cu
ma nal'le slran'e-andredpta (gatita cu cele mai noi haine), Velo, 32 ; PAnt, 326; BNA, V;
102 - v. isusit; .7°. eard ndrepfl ca. huzmikedrl (erau angajati ca servitori): - V. andrept1,
indreptu2 , ndrepsu. - . < lat. dlreetus , droit, direct, sans detoi:Jr".
NDREI'TU4 (mi), vb. I (ndriptal, -tdt, -tare), lndrepta, •(se) diriger; guider, indiquer
lc chemin•>, :Vrih, 352. - 1°. un scl'im dit mu.nt si ndreaptd (din inonti porne~te un geamat) ,
Lum, VI, 4 , 15; PAnt, 263; 2°. ndreapta-1 ca'tra acdsii (lndreaptii-1 spre casli, aratii-i drumul).
V. ndripfMzi1. -- < lat. *dircetnre.
N d r e u, sm. : Ndrelilu eire 31 dj dzl'le (decembrie are 31 _de ~ile) -:- v . Andrf!lli~u,
N driii ~i ndes 1°.
NDRIDZEARE, sf. , pl. ndridzer l - v. andreddzire, ndreg1.
NllRIPTAci(J, - ce, pl. ndriptaCl, .-ce, dreptaciu, •droitiero, Dal, 153. -- V. sttngdClil.
ND.R IPTARE,. sf., pl. ndriptu'rl, indreptare, · •redressemenb, 'Mih, 352; PScr, 231.
NDRII'TATE, sf., pl. ndriptd'/, dreptate, •raison; justice•, Dal, 153; Nic, 353; PScr,
· 231. - 1°. nis ld splise ndriptatea (el le-a spus dreptatca, adevarul), PB, 32832 ; 2°. vred s'
da ndriptdte a hdngilul (vrea sa dea dreptate hangiului), LP, 138; PAnt, 78; 3°. ndriptdtea
edse prislipra ca untult!mnul pri dpd (dreptatea iese deasupra ca untdelemnul pe apii), PGr,
112. - V. driptdte ~ i sinonimele 6ike, hdke.
NDRIPTEDZir (mi) , vb. I (ndriptc'll,• -tdt, -tare), lndrepta •redresser; niveler·; ache-
miner., Mih·; 352; PAnt, 466; sdpa ~·. tupdta va lu ndripteddzd (sapa. ~i Iopata II vor indrcpta),
PLit, 621. - V. ndreptu'.
NDRIC -869- NDZJ\RfT

l'll d r I 6, Lum, IV, 343 - v. Ndreu ~~ nzurlusescu.


NDRUMIN, -nd, pl. ndrumin'l, -ne, puternic, •vaillant, forb: ndrumin, cu· cdetula alba
(viguros, cu caciula alba), Cal 1911, 99. V. bdrbdtln. - < liv3p£tw(dvoc; ,.-".
NDUBUNE, sf., pl. nduhun'l, lac pe munte, tlae dans Ia montagne•, Mih, 352. - Cf.
vsl. duhanije ,spiratio".
NDUKESCU, vb. IV (ndukil, ·-kit, -klre}, persecuta, •persecuten, Cod, 7822; PhOr, II,
459. - < alb. ndjek, aor. ndoqa ,perseguire". .
NDULTESCU (mi), vb. IV- v. andul{escu :.__ , fndulci, •adoucir, rendre doux; radoucir•,
Dal, 153; Nic, 352; Mih, 352; PScr, 231; Ira s' l'i ndul{eliscd blina (ca sa-i ln.dulceasca viata),
PB, 1962 ; 358'. - < lat. *lndulclre, dulcesco ,s'adoucir" .
.NDULTfRE, sf. , pl. ndultlrl, lndulcirc, •(r)adoucissemenb, Dal, 153; Nie, 352; Mih, 352.
NDULTfT, -td, pl. ndultl/, -te, lnduleit, •(r)adoucit, Nic, 352. ·v: andulflt ~i's. tndul{lt.
NDUP.\RARE, sf., pl. ndupdrd'rl, 'rezemare, •action' d'appuy er, de soutenin, Mih, ·353;
PB, 655. - V. andupdrlire, ndupirlire.
NDUPlRAT, -ld, pl. ndupdrli{; -te, · rezemat, •appuye; soutenu•: .ndupirlit pi brli/lu
ndreptu (rezemat pe bratul drept), PAnt, 320 - v. ndupart't. - V. andupirlit, ndolipar2 •
NDUPARACIUNE, sf., pl. ndupardCluri'l, reazem, •appui; soutien• : ndupdrdClunea a
au~eliticlul (sprijinul batrlnetei), Lum, II, 216. - V. andrupttura, tndfupdClune.
NDUPARl'T~ -ta (participiu de conj. a patra-:- v. andrupt't), Velo, 10; BNA, V, 97
- v. ndupdrlit.
NDUPIRARE, NDUPIRAT, Dill, 153 - v. ndupauire, ndupardt ..
NDUPLIC, vb. I, Mih, 353; PB, 655; NDUPLICARE, sf., Dal, 153; Mih, 353; PB, 655;
l'IIDUPLICAT, -td, PAnt,. 466- v. anduplic, anduplicdre, anduplicdt, lndupleca.
l'IIDURESCU · (mi}, vb. IV (nduril, -rit, -rlre}, a se ridica, a staIn pieioare, •(se) lever,
dresser., Kats, I, 75. Sinonim : .mbrustedzu .. - ·cr. dur ! 2 •
NDURLU, -ld: pl. ndrirl'i, -le, nebun: dringale• : fodmea· l 'l-u ca ndurld (foamea li e
cam nebuna, lupeasca), P enB, VI, 26. - V. ndt'rlu, turlu.
· NDURTARE, NDURTAT, NDURTEDZti, Dal, 153 - v. nturtdre; nturtdt, nturtedzu.
NDZAP (mi), vb. I, lntepa, Dal, 154; Fl, I, 5, _3 - v . an{ap, n{ap.
NDZARE, sf. ~~ adv., zare; zori, •(a r)::ube; (a !')horizon•, Dal, 153. - 1°. di andzdrea-a
ndzdril'el (din ;~:orii zorilor), PLit, 764 ; PAnt, 88; 2°. ndparte, tu ndzdre (dincolo, In zare) ;
3°. di cu ndzdre (din zori), LP, 166; PAnt, 240; BNA, • II, 116; 4°. dimined{a, si sculd' di
ndzlire (dimineata, s-a sculat In zori), CFr, 162. - V. andzdre, dzlire, ndzarlme.
NDZAMAR~, sf., pl. ndzdma'rl, supurare, j:Ji~tire (de zcama), •action de couler du jus
ou un autre Iiguide•, Dal, 154.
NDZAMAT, -ld, pl. ndzdmci{, -te, supurat, •Q.ui a degoutte; suppure•, Dal, 154; brdflu
edste ndzamlil (bratul e . supurat).
NDZAliEDZC, vb. I - v . andzamMzrl - , supura, •degoutter; s~ppurer; jaillir - v.
zvom•, Nic, 362; P enB, VIII, 155. - 1°. ntsct' nte kicute d.i st'ndze ndzdmdra (au apiirut clteva
pieiituri de singe), Fl, I, 6, 11 ; 2°. ndzameddzd cipa dit qestd kedtrd tdin aceasta piatrii pi~-
te~te apii), Dal, 154. ·
NDZ.\PARE, NDZ1\PAT," NDZAP.\TUR.\, Dal, 154- v. n{dpdre, n{aplit, n{dpdturd,
lntepare.
NDZARESCU, vb. IV: ma~r un' odrd lu ndzdrll (numai o datil l~am 7.lirit), GrB, 2, 45
- v. andzdrescu.
NDZ.\RfME, sf., fiira pl., ziirire ; zori, •aube•, Dal, 154.
. NDZARfRE, sf., Dal, 154 - v. andzarlre.
NDZ.\RfT, -td, pl. ndzdrlf, -te, ziirit, •apper~u•, Dal, 154.
NDZEAliiN -870- NEAfrA

NDZEAliiN, vb. I, Mih, 353; ·Pscr, 231; CN, 124; 173- v. ndziminedzil.
NDZERNU1 , vb. III ~~ II (ndzirnul, -nut, ndzearnire ~~ ndzirnetire}, 'cerne, •crlbler;
brouillasser; contrtller; examinert, Dal, 154. - 1°. ndzirnem bubota (cernem mii.laiul); 2°. (erlu
ndzearna minrita plodle (cerul cerri'e ploaie maruntli), Foti, 41; PAnt, 259; 3°. omlu qestu
prlnde s' lu ndzirnef ~lne (pe omul acesta trebuie sa-l cerceta\i bine). ;:__ ·V. n(ernu. - < iat.
in-cernere, cerilere ,passer au . crible".
[NDZERNU2, -na, 'nenorocit, •en deuil; ass'ombrh, Dal, 154; PAnt, 466; PLit, 797;
DR, III, 1088. - E o alterare a adj. ngernu, produsli sub influenta vb .. ndzernu - cf. GrS,
I, 210].
NDZIMINARE, sf., pl. ndzimina'rl, lngeminare, •action de jumeler, d'appareillen, Dal,
154; Mih, 353.
NDZIMINAT, -ta, pl. ndzimindf, -le, lngemlinat, •jumele>, Dal, 154; Mih, 353; dol frat
lndzimindf (doi frati lngemlinati), PLit, 349; lrupil li este ndzimindtil ll' adundtil (trup care e
ingemlinat ~~ ghemuit), Cod, 6319.
NDZUIINEDZfr (mi}, vb. I (nizimindl, -ndt, -ndre}, lngemana, •jumeler; appareiller;
unir etroitemenb, Dal, 15!; CN, 124: cum si ndzimineddza un n'el (cum se ingemaneazA un
miel ln locul unui all miel fatal mort); di clnd si ndziminara (de clod se cununarli), ArE, 12.
V. ndzedmin. - <: lat. In-gemlnare, geminare ,doubler, rendre double".
NDZINUCL'EARE, sf.., pl. ndzinucl'erl, ingenunchere, •agenouillcment., Dal, 154;
Mih, 353.
NDZINUCL'EAT, -ta, pl._ ndzinucl'edf, -le, lngenuncheat, ;agenouille•, Dal, 154; cila-
mdnlu ndzinucl'edl (omul lngenuncheat), BNA, II, 96.
NDZINUCL'EDZfr, vb. I (ndzinucl'~dl, -l'edt, -l'edre), ingenunchea, •(~')agenouillert,
Dal, 154; Nic, 363; Mih, 353; PB, 655; 11ru si ndzinucl'eddza (a vrut sa lngenuncheze), ArE,
36; di dipdrle ndzinucl'ed (de departe tngenunchea), PAnt, 126. - V. :
NDZINUCL'IU, vb: I, PScr, 232 - v. ndzinucl'edzu- <lat. lngenueulure.
NDZIRNEARE, sf., pl. ndzirnerl, cernere, taction de bluter, de cribler•, Dal, 154. V.
{irneare. - Forma ndzedrnire (v. ndzernu) nu e atestatli.
NDZIRNUT, -ld, pl. ndzirnu(, -le, cernut, •blute; crible•, Dal, 154.
'NE, conj. , nici, •nit, Dal, 143; Nic, 339. - 1°. ne una, ne doauu (nici una, nici doua =
fiin'i a sta pe glnduri), PB, 853 ; PAnt, 83; 2°. ne cap, ne clor nu si-aleddze (nici cap, n ici
picior nu se alege), PLit, 570; 3°. ne dlbu, ne lal!l (nici alb, nici negru). - V. neca etc. - <
I at: nee ,ni".
N e-m t u, sm., pl. NemJl (nord) •allemand- v. mul1•, Mih, 351 ,; Neam(ul i ciclor
<li sicara (neamtul e picior de secarA), PLit, 570. - < bg. mlnncii .. - " .
NEAO, sf. : scupildl munftl' l cu neao (trecui dincolo d e mun!ii cu ne:t), PLit, 942;
PAnt, 30. - Fonctice~te, v. dao, ndreao etc. ·- V. neaila.
NE~RCA, sf. ~~ adj. , pl. nedrfe, vitrega, •belle-mere, maratre• : aglumse fedta cu nedrca
(fata a ajuns sa fie cu mamA vitrega)., PB, ,191 28 ; mulrire di neared (lngrijire de mamA vi-
trcga), PGr, 112; tlhe neared (soartA vitregA), PenB, IV, 240. V. nercu, nuearca. - < lat.
noverca ,belle-mere, maratre".
NEARE !, interj. •he I, term~ d'amical respect•, PEtim, 15; neare C6sla c1pitane! (bade
Costa clipitane 1), PAnt, 276; Bair, 118; neare Hrlsla frcile! (bade Cristea fratc !), Bai:, 43.
- Coresjmnde interjectiei 6-lal! - < alb. nieri ,uom:>".
· NEA(J.\, sf., pl. neurl, ·nea, zApadA, omAt, •neige•, Dal, 144; Nic, 339; Mih, 353; PScr,
232 (nedo). - 1°. una cergd mdri, mari: lui l6clu lu-acodpira $i-amtirea nu u~acodpira ­
nedila (o cergA mare, mare: tot pAmlntul II acopera, dar marea nu o acopcrii - zapada),
PLit, 387; 2°. va-acd/d muntll'l nedila (muntii vor prinde (se vor acoperi de) zapadA), RP,
-871- NEI.

3, 3; BNA., I, 4; 3°. muntil~ di neaiUl n·u si-aspare (muntele nu se sperie de nea), PLit, 563;
PAnt, 10; 4°. l-vol ca neaua n sin (II iubesc ca zapada subsuoara), PLit, 570; 5°. pin' lu neu-
rlle alt;t!scu (plna undc lnalbesc (sc vad albe) _ z apezile), BNA, I, 18; 6°. da neao (fa sa ningii,
ningc tu), PB, 17017 . - V. aneauci, neao ~i r6da; mgl. neauu (PMegR, II, 99; GrS, VI, 173;
CapM, 205); istr. n~ cu pl. n~vur (PopD, 'IX, II, 129). Pentru dr. nea, cf. PLR, I, 215, harta
18 ~i : ,nascuf... . din neaua, . se prefacu In steaua" (Emin, VI, 56). - < lat. nix, nivem
,neige".
NEC1, ·sn., pl. necurl, inec, onoyade; mort; diable•, Dal, 144; Nic, 340; PB, 656. -
t 0 • nee ~· ploale mare va s' cada (lnecaciune (prapad) ~i ploaie mare vor cadea), Lum, IV,
t76; 2°. s' ti l'ea nt!clu (lua-te-ar lnecul), Fr, II, 220; 3°. si-i l 'ea nt!clu l (lua-1-ar prapiidul,
moartea !), GrB, 260; 4°. {e ·m lcdre! - sl-.u l'ea nt!clu! (ce mlncare I - lua-u-ar dracull), Fr,
I, 6, 88; PAnt, 184; BNA, III, 68; 5°. nclo, ' lu nt!cu s' n~edzl (lncolo, Ia naiba sa mergi, sa
te duci). - V . .nicusescu ~i: ·
NEC2 (mi), vb. _I (nical, -cat, -care), (ln)neca, •noyer; inonder; tomber de sommeih,
Dai, 145; Nic, 340; PScr, 232; PB, 656. -:- t 0 • s' eastl-arl'ulu- si-n'l ti neacd (sa se reverse
rlul ca sa mi te inccc), PLit, 936; PAnt, 47; 2°. canda l'l~si nicdra cdrll'ylle" (parca i .s-au
lnecat corabiilc), PLit, 571; 3°. ari'ulu na u nica' grddlna (riul ne-a inundat-o gradina); 4°.
mi ·neaca sumnul (ma coplc~·e~tc somnul, pic de somn)• - <lat. necare ,faire perir, tuer".
NECA,_ NECA, conj., nici, mit, Dal, t44; PB, 656. - t 0 • nt!ca s' vedz (nici sa vezi),
PLit, 788; PAnt, 85; 2°. nt!ca ll'ndzil, need yedlru (nici bolnav, nici medic), PLit, 571. ...,- V.
nt!(i, nil, ni(i. - < ne cu.
NECE (~i · NECicA), sf., pl. nt!Clurl, ~ort, •tablien, Mih, 354; CEI, 75 ( < bg. unecka);
Pim, II, 180; '$1-bciga' necea dinlnte (~i-a pus fota In fatii), PenB, VI, 2t; (eatile .. . cu nt!-
Clurlle dininle (fetelc ... cu ~orturile In fata), Lum, V, 11-t2, 29. Sinonim: poald. - < ?
-NEFTE, sf.,- pl.?, neft, •naphte•, Dal, t44; FLit, 327. - < tc. neft (t28t) · .. - " .
NEGRU, neagra, pl. nt!gri, neagre, negru, •noir; cafe (turc)•, Nic, 340; ,V, II, 362;
CN, t62; da-n' i un nt!gru (da-mi o cafea turceasca) (San'tcu) - v . lalu 5°. V. n'eagrd, topo-
nimicul Kealra-neagrci (Lum, IV~ t73) ~i sinonimul laW. - Cf. gr. wxyxpo.;, vtocyxpou, Tj
vtocyxp« (LOUAOC (Boga, U, 47; I, 265). --:- <: lat. nigrum, -am ,noir".
NEGUR, -rei, v,r, II, 362 - v. negru. -
NEGURA, sf., pl. nt!gurl, n egurii, •brouillard•, Dal, t44; Nic, 339; Mih, 354; CODE,
1222; DR, VII, 51; REW, 5865; BSF, I, 40; PFon, § t30. - t 0 • fe lreafe prit ·hoard $' nu-1'1
bagd ct'n'll'i oara?- nt!gura (ce trece prin sat ~i clinii· nu-i dau atentie? _- negura), PLit,
387; 2°. ldl negurl, negu~l groase (hei negre ceturi, neguri groase, dese), Bag, t33; PAnt, 200 ;
BNA, V, 36; 3°. si-a$learnci pisli munfi nt!gurl (peste munt.i se a~tern ceturi), Foti, 4t; Cal.
19t2, 67; PAnt, 259; 4°. ahurhl s' veadd ca pit nt!gurd (lncepu sa vadii ca prin ceata), PB,
48tl9; 5°. lukl tu nt!gurd (lupi In ceata : mediu propice pentru cei asemiinatori apucaturilor
(!e lupi), PGr, 93. - V. andara. - Cf. ~i alb. n'egule (Hr, 283), mjt!gulli! ,nebbia" (Le, 744)
- < lat. *neguJa. < nebula ,brouillard".
NElSE, adv., fie; in fine, •s.oit; enfino: e, nt!lse! (e, fie I; e, In fine), PB, 9638 , 3701o;
PLif, 763; PAnt; 87. - < tc. ne-ls8e (t292) ,quoi qu'il en soit; en tout cas; enfin".
NEL, sn., _pl. uerile, incl, •anneau; baguc - v. vdragufu, Dal, t45; Nic, 340; Mih, 354;
PScr, 232. - t 0 • sula di carne *' carnea ' di her (sula (frigarea e) de carne, iar carnea e de
fier), PLit, 387 - pentru accasta ghicitoare, cf. PCim, 24; PiisL, 86; AD, III, ·38t ; 'H7t£tp.
I , 3t5 etc~; 2°. era s' pitreaca nelu (era sa trimita inelul de logodna), BNA, II, 24; 3°.
aldxlra necllile (au schimbat inclele, scau logodit), PB, 43827 ; 4°. va n'l-aruca nt!lu !'dp6l (!mi
va arunca (restitui) inclul inapoi), PLit, 57t ; 5°. cl'ndu nt!lu a unul va stndzineadzd (cind
inelul unuia va singcra), PB, 4915 ; 6°. ca afel cu nelu : ,di-ac/6 tdl'e !" · (ca acela cu inclul
NEMA.LO -872-

ln deget: ,taie de acolo !"), PLit, 697; 7°. cu perlu nedle (cu piirul inele, «les cl;leveux bou-
cles•), Fl, II, t, 8; PAnt, 345. - v. cf'rcme ~i ma,car6n'e. - .Fonetice~te, cf. ~i PFori, §§ 3t, 44.
< lat. anellus ,petit anneau".
NEMA.Lo; adv., Gram, 28.0 .:... v. nimdl.
NE~TESCU, -teased, pl. ·nemte~tt, -te1li, german, •allemand•, ·PScr, .232. - < Ne.t imtu.
NENA, sf., Dun, II, 27 - ·v.: mind ; gr. viva. ,).cixa.vov (3ouvou" ('H7tetp III, 325) l}i alb.
nene· ,amaranto selvatico".
NENI, invar., tati, «pere•, Dal, t45; AD, IV, 372 (<lat. ninna); CEI, 75 (mbg. neni).
Cuvlntul apartine limbajului copiilor. - Cf. ~i dr. nene, .gr. vev~ ,m~re".
NERAC, sm., pl. nlrafl (In text 'a pare pl. nlrate, ca forma de neutru) •sorte d'abris-
seau ?• : om te frlndzed nlratl (om care rupea neraJi),· PB, 3392t; 34011; 341az; 34511; Frt'ndze-
nlrate (Rupe-nerate). - < ?
NERCU, neared, pl. nlrti, nedr/e, vitreg, •beau~pere, belle-inere•, Dal, t45; Nic, 340;
Mih, 354; avu tdtd nlrcu (a avut tatli vitreg). V. nuldrcd. - < lat. novercus ,beau-pere (se-
cond mari de Ia mere)".
NERG, vb. III ~i II, merge, PB, 656 - v. n'eg, n'lrgu.
NERL.~, sf., Nic, 346 - v. n'lrld, n'lrld.
Nest rat, sm. : dylu Nlstratlu di Ldvdd (sflntul Nestratul.din satul Lavda), PB, 23033 •
- <?
NETOT, -todtd, pl. net6t, -todte, netot, miais, soh: p6pa C6ma s' fete glar, net6t, siirdu
(preotul Coma se preflicu nebun, netot, surd), CBiog, 29; 26. - . V. ni-tut ~i sinonimele glar
l'l6cd, ~.ahulcu etc. - < ? · ·
NEp, conj., nici -'- v. murgu 1 ~i nlti.
NEtJ: cuvtnt atestat In versul: gfodcd blillu neutu (danseaza beiul ,eel alb ca. nea"),
PLit, 9t3. - AD, IV, 372 : < lat. niveus. - Cuvtntul e necunoscut ca sens; deci nu se poate
l}ti dacli reproduce gr. v~oc; , jeune" ·s au dacli e vreo formA de nume propriu.
NEVOL'E·, sf., Dal, t45- v. niv6l'e.
NEVOL'IN, -nd, pl. nev6l'in'l, -ne, nevoia~, •celui qui se trouve dans I;embarras• : glti.ra
~ i nev6l'ind · (proastli ~i nevoia~li), Lum, IV, 112 - v. d6rina, - < bg. nevolenii ,involon-
taire".
NEVRALrfE, sf., pl. nevralyil, nevralgie, mevralgie•, Dal, 145 ;Nic,341. :..._ <veupa.l.y(a. .. -".
NEVRA, sf., pl. ' nevre, nerv, _merf•, Nic, 341.- < veupov .. -".
NEVRICO; sm. , pl. nevricddz, nervos, «des· nerfs; nerveux, Dal, t45; Nic, 341. - <
veuptK6c; .. -".
NFARMAC (mi), vb. I, Mih, 294.- t 0 • si n(armacd' ~i muri (s-a otrlivit ~i a murit),
PB, t3012; 2°. n'ldcdf ~ · mi n(drmacdl (am mlncat l}i m-am otrlivit), PLit, 842 ; 3°. l'i si nfdr-
macd lnima (i se tnvenina inima), Lum, II, t88; PAnt, t93; 4°. mica' di n(armaca' pl'na
nu cdma putu (a mtncat de s-a tndopat "plnii. nu mai putu), PB, 25918 • - V. (armiic.
. NFA~tJ, vb. I (nfa~(e}dl, -~(e)dt, -~(e)dre}, tnfli~a, •emmailloter; nattre- v. ndscu•,
Nic, 334; Mih, 294. - t 0 • nat In ledgdn si nu n(U,e (sli nu tnfal}e prune In !eagan), Mac, i,
78; PAnt, t97; BNA, V, 28 ; 2°. mul'elirea, ct'ndu s' apruked si nfdle ... ,· s· dutea tu 'padure
di n(d1ed (femeiea, clnd se apropia timpul sli nascli ... , se ducea In plidure de nlil}tea), Lum,
IV, t03. - In italianli: ,Si ·a Ia to' casa na fimmina nasci, n'e nenti si cu' una Ia finisci;
ma si di Iongu autri n'infasci, si di certu ca t'impuvirisci" , Rubino, 22. - V. n(a~ldzil. - <
lat. ln-lasr,lare, (asciare ,bander".
NFARINEDZtJ (mi) , vb. I (n(arindl, -ndt, -ndre) , lnfliina, •enfariner, (s~) couvrir de
farine•. - t 0 • (drtdtl'i si n(arinti.rd (lartatii s-au tnfliinat: Ia nunta, fartatii cauta sli scoata
NFARMACIU ~873~ NFRIGUR.ARE

cu gura monezl puse lntr-o clipistere cu f;linll), Mih, 293; 2°. ukldul ini n(ilrind' . (chlclura rn-a
umplut de fA ina ei), Lum, II, 170. - < lat. ln-•tarlnare (cf. (arinatua ,couvert ou m~l~ de
farine").
NFARM.ACI(J, vb. I, Nic, 565- v. n(drmdc.
NFARMACARE, sf., pl. nfilrmilcd'rl, tnvenirtare 1 taction d'empoisonner, d'envenliner,
d'attristert,. Mih, 293. V. filrmilcdre.
NFARMAC.AT, -til, Nic, 334; PAnt, 467; n(drmdcdtu nclumirdt (lnveplnat otrAvit),
PB, 691 - 'v. fdrmilcdt.
NFARM:Acos, -codsil, pl. nfilrmdc6~l, -codse, veninos, .veneQeux; amen: xedna ...
nfdrmdcodsd (sirllinlltatea ... lnveninatll), PLit, 882; PAnt, 44; scridta n(drmilcodsd (ursita
amarll), PB, 126a(
NFARMAcus"tscu (mi), vb. IV, Mih, 294 (nfdrmdcusll, -sit, -sire) - v. nfdrmdc.
NFA!ii(E)ARE, sf., pl. nfil~erl, lnfll~are, na~tere, •action. d'emmailloter; accouchement.,
Nic, 334; Mih, 294; modrtil tu nfd~edre (moartll Ia na~tere, clod nll~tea), PLit, 808. - Cu
privire Ia fa~e ~i Ia actiunea lnfll~Aril Ia ar'omAni, dacoromAni etc. - cf. · DSD : fascia, fig.
2875, 2877, 2878.
NFA!ii(E)AT, -ttl, pl. nfil~edf, -te, lnfll~at, temmaillot~•: n'lclu sta nfdfedt tu sdrmdnlfd
(pruncul sU lnfll~at In ieaglln) - cf. Plm, I, 139 a. .
NFA!ii"tDz(J, vb. I - v. nfa~!l - :·nvedsta nfd~e dol (i{t6rl (nevasta a nliscut dol bliieti),
PLif, 806~
NFA!i!IMfNDU, sn., pl. nfil~im~nde, scutec, · •couche (pour emmailloter les· nourrlssons)•:
tricul tu dpil nfd~imlndile a '(iCl6rlul (am trecut (am splilat) In apll scutecele copilului), PenB,
V, 49. V. scutic. - <lat. ln-laselmentum, (ascimentum ,emplAtre".
·NFLUCAT, -til: cdpitt'n'l!l ... n(lucdt (peririll ... flocatli), PLit, 6- v. (lucdt.
NFLUR"tSCU, vb. IV (nflurll, -rit, -rlre}, lnflori, •fleurin: curia, dddo, ·~; n(lurl (mamA,
plidurea 11i-a lnfiorit), 6-rS; IV, 220; 244. - V. tn(lurescu ~~ slnonimuf lulu6yisescu. - < lat.
lnDoreseo, ,se couvrir de fleurs" ..
,NFLURfRE, sf., pl. n(lurlrl, lnflorire, •fleuraison•.
NFLURfT, -ttl, - v . an(lurlt; n{-nflurdt (conjugarea 1).
NFOL'I(J, vb. I (nful'edl, -I'edt, -l'edre), a pune In burduf; foi, tremplir une outre de
fromag~, de beurre etc.; souffler a l'aide d'un soufflett, Mih, . 295; PEt, 35; nful'em cdjllu
(punem brlnza In ~oale). - < lat. *ln-foDiare (cf. (ollere ( < follis) ,avoir le va-et-vient. du
soufflet".
NFRIC (mi), vb. I, PScr, 214- v. (ric, rifricujlidz!l.
NFRICU!ii(E)ARE, sf., pl. n(ricuj~lrl, spaimll, •effroi, ~pouvantet, Mih, 295; Nic, 384
(nfricu~lre). - V. (riculre.
NFBICU!ii(E)AT1, sm., fllrli pl., infern, cenfer•, Nic, 334. - V. fricu~edt.
NFRICU!ii(E)ATI, -ttl; dzu!la ated nfricu~dta (ziua aceea lnfrico~etoarea), Cod, 26 IJ8;
ti dfl'i minetun6s!l tru ahtiire n(ricu~dt!l sdhdtu (te gllse~ti mincinos In atare orA tnspliimtntll-
toare), Cod, 58 b8 r - V. fricu~edt ~~ fric6s 1•
NFRICU!ii"tDz(J (mi), vb. I (nfricu~edl, -j~edt, -jledre), lnfrico~a, c(s')~pouvanter, terri-
lien, Nic, 384; Mih, 295; Cod, 2711 ; GrB, 92. - 1°~· nu vil nfricu~d/il? (nu vli speriati ?), Cod,.
4318; 2°, l'i. nfricuj~d'. (i-a tnfrico~at), C<!d, 114 b11 ; 3°. ali~ll'i st n(ricuj~drd (bAtrtnii se lnsplii-
mlntarll), W, II, 234; 4°. ficl6rlu si nfricu~e (feciorul se sperie), PB, 2141 ; 5°. si nfricujle di
<~tedle te vidzu (se lngrozi de cele ce vllzu), Fl, 1, 5. - V. (ricuescu, tn(ricu~edzu. - < fric6s 1 •
NFRICU!ilfRE, sf., infinitiv de conj. a patra - v. nfricu~edre. ·
NFRIGURARE, sf. ; pl. nfriguril'rl, simtire de frig, •action d'avolr froid•, Dal, 154.
NFRIGURAT -874- NGi\Ntr

NFRIGURAT, -UJ, ·pl. nfrigurdf, -te, lnfrigurat, ctransi par le froid•, Dal, 154; Fr, II,
2l4. v. ngucinat. -
NFRIGURtnztJ, vb. I (nfrigurdl, -rat, -rdre}, a simti frig, cavoir froid, lltre transl
par le froid•, Dal, 154; nfrigurdl p(edle (am simtit frig pe drum). - V. friguredzil.
NFRIKEDZtJ (mi), vb. I (nfriedl, -edt, -edre) - v. nfrieu*ldzil- : cuscrll'l tot sd IJ.fri~
keddzd (toti cuscrii se lnfrico~eaza), Lum, IV, 308 ; BNA, V, 58 ~~ 129. - < fried.
NFRUNDZ.\'SCU, vb. IV (nfrundzt'l, -dzt't, -dzl're}, tnfrunzi, creverdir, se· couvrir de
feuilles•: tot drburll'i n(rundzt'rd (toti arborii au lnfrunzit), Bag, 50; PAnt, 201 .; BNA, V,
40.- <lat. *ln-lrondire ·(cf. frondere ,se couvrir, lltre couvert de feuilles".
NFUL'EARE, sf., -pl. nful'irl, punere In burduf; foire, caction de remplir une outre de
fromage, <).'olives etc.; acti~n de souffler a l'aide d'un soufflet", Mih, 295.
NFUL'EAT, -td, pl. nful'edJ, -te, pus In foale, c(fromage, beurre) mis dans une outre•,
PEt, 36. - V. n(ol'lil.
NFUMIL'EARE, sf., pl. nfumil'erl, procreare, caction d'avoir des enfants•, Mih, 296.
NFUMIL'EAT, -td, pl. nfumil'edJ, -te, care are copii, •qui a des enfants•, Mih, 296.
- NFUMIL'EDZti', vb. I (nfumil'edl, -l'edt, : l'edre}, a avea copii, •avoir des enfants; en-
fanter•, Fl, I, 4, 8; ea nt*l nu era dlJt, ma*l ed nu nfumil'ed (ca dln~ii nu erau alti, numai
<:a nu puteau avea copii), Fl, I, 1, 13. - < fumedl'e.
NFU::;TA.T, -td, pl. nfu~tdJ, -te (Gope~l), inthnit, •chagrine, attriste•, Mur,_ III, 53.
NFU::;T:EnztJ, vb. I (nfu~tdl, -tdi, -tdre), mlhni, cchagriner, affligen: ea wultu lu nfu-
,rdrd (cam mult 1-au- suparat), Lum, V, 186. - V. fu~te.
NG ... -+ ne ...
NGAC:ItJ, vb. I, Dal, 155; CEI, 74; si ngace cu riwNrlle (se cearta w femeile), PLit,
560 - v. neaClil, filunikiseseu.
NGALIC; NGALTU; NGAP; NGAHCU; NGARE; NGAT-+ nedlie; nealtu; .neap;
ncdrcu ; mcdre, meat.
NGXC:EARE, NGXC:EAT, NGXC:.TURX, Dal, 155 - v. ncdCeare, ncdCedt, ncdCiturd.
NG!LARE, ·sf., pl. ngdld'rl, murdarire, •action de salin, Mih, 354. Sinonim: murdd-
ripslre.
NGXLBXGEARE, sf., pl. ngtilbdgerl, galbejire, •action de prendre Ia clavelee, de devenir
clavele•, Dal, 155.
NGXLBXGEAT, -ttl, pl. ngdlbdgedJ, -te, gaibejit, •clavele•, Dal, 155.
NGllBX6:EnztJ, vb. I (ngdlbdgedl, -geiit, -gedre), galbeji, cprendre Ia clavelee•, Dal,
155; olli ngdlbdgedrd (oile au galbejit). - < gdlbddzd. .
NGXLBINESCU, vb. IV (ngdlbinll, -nit, -nlre), lrigalbeni, cjaunir, rendre jaune; changer
de couleun, Dal, 155; Nic, 337; Mih, 354; PB, 656; mlima todtd ngdlbini (mama deveni toata
galbena), LP, 75; PAnt, 275. - < gdlbin.
NG.~LBIN{RE, sf., pl. ngdlbinlrl, lngalbenire, •action de jaunin, Dal, 155; Nic, 337;
Mih, 354.
NG \LBINfT, -ld, pl. ngdlbinlf, -te, lngalbenit, cjaunh, Dal, 155; Nic, 337.
NGXLC:ITOARE, sf., pl. ngdUitorl, PLit, 344 - v.
cucitodre ~i Jin'iturd.
NGXL:Enz(J (mi), vb. I (ngaldl, -ldt, -ldre}, lngala, murdari, csalirt, Mih, 354. Sino-
nime: murddripsescu etc. - V. gal ~i ncul6s. - Cf. ~i bg. kaljamrl ,salir, souiller".
NGlLUREDZti', vb. I - v. ncaluredzrl.
NGXNESCU, vb. IV- v. angdnesczi -; Dal, iss; Nic, 337; Mih, 354; CDDE, 336
( < ct'ne). - Cf. lat. gannire ,japper (en parlant des chiens), grogner, criailler".
NGANfRE, sf., Dal, 155; Mih, 354- v. angdnlre.
NGXNiT, -td, pl. ngdnlt, -te, gemut, chaletet, Dal, 1S5; boate ngdnlttl (voce gemuta).
NGI\RDEUzl) -875- NGL'blAT

NG.\RDEDZ!J, PScr, 232; NG:.\UDESCU, vb. I ~~ IV (ngdrdtr, -dll, -dire), tngradi,


•cloturer, enclore•, Dal, 155; Nic, 337; ngdrdecim grddlna (lngrlideam grlidina). - < gdrdu.
NG1RDfRE, sf., pl. ngurdirl, tngi'Adire, •clOture, enclos•, Dal, 155; Nic, 338. Sinonim:
nldracdre.
NG.(RDfT, -ld, pl. ngurdi{; -te, lngradit, •clOtme•, Dal, 155; Nic, 338.
NG.(RDITUR1, sf., pl. flgdrdilurl, lngraditurA, •clOture, palissade•, Dal, 156.
NG.(RJA.'SCU, vb. IV (ngdrjt'l, -jl'l, -ji're) •· .. inquieter ?•: luftl dpi,til'l si ngtlrja'rlt,
lliflt -odspifdl'l s' pld'nsird (to1i necredincio~ii ... , toli prictenii s-au pllns), Cod, 83 .. bU. - < ?
NGARLfAI, NGARLUIARE, NGARLUIA.T, Dal, 156; Nic, 337; Mih, 355; PB, 656
.- v. angdrlim, angdrlimdre, angcirlimdl.
NG.(Rl\IAR, s1_n., pl. 'ngdrmdrl, gologan, obol, +S9U, obole- v. ctlrtlnddntl; rien- v.
{iv£h, Dal, 156; MiH , 355; nol, tu pungd - lif?tlrmdr (noi, In punga nici un gologan, nimic),
Fl, II, 4, 9. - V. ang£1rmdrl, garmdrl, mtngi'rt'l ~i gr. )(cXpiX(L(LIX ,moneta signata" (Passow, 640).
NGARi\USESCU, vb. IV, risipi, •disperser; envoyer au diable•, Mlh, 355. - V. garmi-
ahcu.
NGARN'EARIC, -eli, Mih, 355 - v. angran'edric.
NGARN'ESCU, NGlRN'ESCU; NGARN'fRE, NGARN'{T, Dal, 156; Mih, 355; PScr,
232 ( < ngtlr, mdr) ; tot cd(ld ,; ngtlrn'ed,te (tot cere ~i mtrlie), BNA, III, 130. - V. ngrtn'lscu,
ngrtn'lre, ngrtn'll. .
NGASAIESCU . (mi), vb. IV- v. andngusdlscu- : ,. dlfl am ncdsl'Utd si (d.cd rdle
(Iii pe alti am lndemnat sa facli rele), Cod, 45 1 ; s' isle ctl prdmatic6lu ti ngdstlld,te (daca e eli
duhovnicul te lndeamna), Cod, 1178 • V. vtlrylscu-- Cf. ~~ alb. ngas ,stimolare, .. ·.".
NGA':fAN, adv. fil sm. fara pl., Dal, 156; Mih, 35S; PB, 656; s' l'i-avlm cd.ma ngdtdn
(sa-i avem m;li In grija), Lum, I, 70; di mdrlle ngtltdn {e aved (de n'larea grija ce avea), Fl,
II, 1, 5. :- V. anglttdn 'ii 'frundlM.'
NGI'RTA-MI'RTA, Dal, 156. Joe de cuvinte (cf. mdgdr) lnsemnlnd •querelle conti-
~elle• : ngt'rta-ml'rta s' due (se mlrlie mereu), PLit, 571. - Format-din interjectiile gtr !, mtr!,
prin care se imita mlrlitul clinilor. Finalul -ttl nu e strain de alb. -te, pentru care cf., aci,
ndhedmtltlt.
NGLARESCU, NGLARfRE, NGL.i\RfT, Dal, 156; CosP, 45 (tngltlrll) - v. gldrescul :
gldrlre, gltlrit, lnnebuni.
NGLUBUDAltE, sf., pl. nglubudci'rl, poleire, •dorage•, Mih, 357 (glubudlre). - V.
tngdlbiddt.
NGI.UBUDEnz(J, vb. I (nglubuddl, -ddt, . -ddre), a uri, •dorer., Mih, 357. Sinonim:
hrisuslscu. - < ?
NGL'EG (mi), PScr, 232; PB, 656; murcdturlle s' ngl'igdrd (iaurturile se lnchegara),
PenB, 'II, 112; BNA, II, 50; u ngl'igdrd di mu~ute{ (o umplura de bunatati), PB, 2872'. -
V. ncl'eg.
NGL'ETfr, vb. I (ngl'i{dl, -fdl, -{d.re), ingheta, •glacer; gelert, Dal, 157; Nic, 338;
Mih, 356 ; .ngl'edfd lnima-n'ltruodra (inima-mi lngheata lndata), PAnt, 122; ngl'iJd.ra lute d.pile
(au tnghetat toate apele), PB, 1713. - < lat. in-glaelare, gladare ,geler".
NGL'fti(J, vb. IV, ghici, Mih, 356- v . angl'tclu.
NGL'IGAT, -ta : grltdlna ngl'igdla di .liltce (gradina plina de flori), FJ, 2, 4; PAnt, 256.
NGL'IM, vb., glumi, :Mih, 356- v . ngl'imt!dzu.
NGL'IMA.RE, sf., pl. ngl'ima'rl, glumire, •action de badi.ner, de plaisanter>, Dal, 157 ;
Mih, 356; CosP, 43.
NGL'UIA.T, '-Ui, pl. ngl'imd{, -te, glumit, cplaisante•, Dal, 157.
NGL'fl\IA -876- NGRICAT

NGL'fMA, sf., pl. ngl'inie~ ·gluma, •badinage; plaisanterie•, Dal, 157 ; Nic, SS8 ; Mih,
S56; CEI, 75. - 1°. nl'su ngl'imd nil '~i ~cea (dlnsul nu-~i ~tia glurna), PB, 26610 ; 2°. doaiM
zbocire, dodrld ngl'lme (doua vorbe, doua glume), PUit, 8S7; so. (d(ed ngl'ime ,(facea glume),
Lum, I, 92; 4°, ngl'imile acdfard dizn6il (glumele au lnceput din nou), Fl, II, S, 4. - V. angl'i-
mea, gl'imd ~~ sinonimul ~icae. - Pentru gl- >: gl'-, cf. ~~ nigl'eand. - < vsl. gluma ,impu-
dicitia".
NGL'IMEDZtl', NGL'IMUESCU, vb. I~~ IV (ngl'imal ~~ ngl'imuil, -mat~~ -mull, -mare
~~ -mliire) •plaisanter; badinert, Fl, II, 7, 18; Lum, VI, 5, 16; CosP, 84. V. ngl'im, ngl'in'escu
~~ sinonimul ~uguescu. - < ngl'lmd.
NGL'IN'ESCU, vb. IV, PScr, 2S2 - v. ngl'imuescu.
NGL'IT, vb. I --' .v. angl'it -, Dal, 157'; Nic, SS8; Mih, S57; PScr, 2S2. - 1°. vedz
di ml'cd, vedz di ngl'itd (vezi de manlrtca, cautli sa lnghiti), BatP, 5; 2°. ngl'ite ~· tall (lnghite
~i taci), PGr, 112; S 0 • cl'nile lu ngl'itd' (clinele 1-a ·tnghltit), "PB, i 789; 4°. di$cl'idea gura
$i li ngl'itci (deschidea gura ~i le tnghitea), PLit, 800; PAnt, 89. - Primele doua forme (ngl'itd
~i ngl'ite) arata schimbare de conjugare). - < lat. lngluttlre ,engloutir, avaler".
NGL'ITARE, NGL'ITAT, Dal, · 157; Mih, S57 - v. angl'itare, angl'itat ~i s_inonimele
ascdpitare, ascdpitdt.
NGL'ITARE, sf., pl. ngl'ild'rl, tnghetare, taction de geler; cong~lation•, Dal, 157; Nic,
SS8; Mih, S57; PB, 656.
NGL'ITAT, -td, pl. ·ngl'ilaf, •te, tnghetat, •gele; glace•, Dal, 157; Nic, SS8; arl'il(u ecisti
ngl'ifat (rlul e lnghetat); cu lniina ngl'ifatd (cu inima lnghetata), GrB, 226; PAnt, 2S1; BNA,
IV, 150; ngl'ilatd di fried (lnghetata de frica), PB, 9518• Sinonim: ngudnat.
NGOA (sud), adv., tncoace - v. neva. ·
NGORDU, -dd, pl. ng6rdzl, -6rde, tntepenit, traidi (a cause du froid)•, Mih, · S57 ;· PEtim,
15. - V. ngurdescu ~~ alb. ngorth ,uccidere un animale,. ·/ '• a crapa.
NGOT, adv., In zadar- v. ncot.
·NGRA!;ltl' "-(mi), vb. I (ngrd~(e)al, -$(e)at, -$(e) are), lngra~a, «engraissen, Dal, 157;
Nic, S39; Mih, ~57; cum sd ngra$e 6lle? (cum se lngra~e oile?),. PB, 46835• V. ngrd$edzi1·. $i
carne. - < lat. lngrasslare < grasstls.
NGRA'N'E, sf., DR, II, 543; om (dptu ma$1 ti ngrd''n 'e (om facut numai pentru ml-
rliala), BNA, III, 50 - v. ngrt'n'e.
NGI\AP~E~CU NGRAl'SfRE, Mih, S57; PB, 657 (~i ngrdpsedre)- v. nyrdpsescu, nyrdp-
sire, scrie.
NGRJ\.!)(E)ARE, sf., pl. ngrd$erl, tngra~are, «engraissement., Dal, 157 Nic, SS9; Mih,
S57.
NGRA!;l(E)AT, -td, pl. ngrd$(e)d/, -te, lngra~at, •engraisse•, Dal, 157; ngrii$dl ca p6rcu
(lngrli~at ca un pore) .
. NGRA!;lEDZtl' (mi), vb. I, PScr, 232- v. ngra$il.
NGREC (mi), vb. I - v. angrec -, Nic, SS9_; Mih, S5?.- 1°. lucrulu 11 ngreacd (munca
ti-e povara), BNA, Iii, 128; 2°.. ini dukescu cd cu .d6l'i nu n'i ngreacd (md simt eli cu ambii
nu mi-e sila, nu mi-i povara), AI. 1901-1902, 115; BNA, III, 38; S0 • picate multe sta ~i
ngreacd pisti mine. (plicate multe stau ~~ apasa asupra mea), GrB, 226; PAnt, 2S2; BNA,
IV, 151; 4°. terlu angredcd ca ti plodle (cerul trage a ploaie), Lum, I, 227.
N g r e 1-m a r I (nord), t:n Graiul mare, «Paques•, Mih, S58. Sinonim: Pd~ti. - V.
gralil ~~ mcire1 •
NGRICARE, sf. - v. angricqre -, Dal, 157; Mih, S58; Cod, 4S.bll (cu pl. articulat:
ngricd'rd < ngricd'rlle - cf. amdrdre etc.).
NGRICAT, -td, Dal, 157; Cod, 12 b1~- v. angricdt.
NGRicos -877-

NGRICOS, -coasil, Dal, 157 - v. angric6s.


NGRl:tiCA, adv., ' Nic, 339; el tl'I lo ngrt'llca (el i-a luat ln clrca), PB, 49225 - v.
ngrl'~ca ~i gr. KOtALKplcxat ,a"'"ljv 7tAci"'"lj" (Boga, II, 218).
NGRI'N'E, sf., pl. ngrl'n'i, mlrliahl; discordie, •piaulement (de petit enfant); grognerie ;
querelle ; noise•, Dal, 157; PLit, 609; pt'ne cu ngrl'n'e (pline cu mlrliala); s' lCl bdgil ngrl'h'ea
(sa le - ~Ire discordia), PB, 28318• V. ngril'n'e ~i ddlgdne, nddrle, ~eri. - Cf. gr. ·yplvL!7.•
yxp lvLOt ,-", alb: grinj e ,colera, -rabbia", it. grigna ,ira" (Rohlfs, I, 353).
NGRIN'EARCU, -cil, pl. ngrln'edrfi, -fe; care sclnce~te, •qui piaule, qui pleurniche•,
Dal,. 157. V. angriln'etiric, ngdrn'edric.
NGRIN'ESCU (mi~, vb. IV (ngrln'il, -n'lt, -n'lre), sclnci; mlrli, •piauler (con~me un
petit enfant); .grogner; se quereller•,- PEt, 5. V. angriln'escu, ngdrn'escli ~r gr. yxpLvL!i~w·
- < ngrl'n'e.
NGRIN'fRE, sf., pl. ngrln'irl, mlrlire, taction de piauler, de se quer~llero, Dal, 157;
ngrtn'ire di cl'ne (mlrlialii. de cline).
NGRIN'fT, -til, pl. ngrln' if, -te, mlrlit, •qui a grogn~; qui s'est querell~• : slintu ·ngrln'ite
( slnt certate ).
NGRl'ljiCA, adv. , ln circa, •sur le dos•, Dal, 157; s: ti l'edu ngrt'~ca (sa te iau In clrca),
PB, 251 2' . - V. grl'clca ~i ngrl'llca. - Cf. sl. kri1ki1 ;,collum". - < ?
NGROP (mi), vb. I fngrupdl, -pat, -pdre), tngropa, •enterrer•, Da~, 157; Nic, 339;
Mih, 358; PScr, 232. - 1°. la turu~te s' mi ngrupdf (sa rna tngropati Ia tlrla), PLit, 938 ;
PAnt, 35; 2°. tdtdl lu ngrupd' l6clu di niprucupsita di (edtil (pe tatal 1-a astrucat pii.mlntul
(nu mai putea de _ru~ine) din ~auza nepricopsitei fete), PB, 20111; 3°. s' ti ngrodpil l6clu
(sa-ti crape obrazul de ru~ine), PB, 4316• V. angr6p. ::.._ · < grodpd,
NGROljitJ (mi), vb. I (ngru~ea,l, -~edt, -~edre), lngro~a, tgrossir; ~paissir; devenir fier,
arrogant- v. gros2 •, Dal, 157; Nic, 339; Mih, 358. - 1°. pariclu ... cri~ted, si ·ngr~ed (puri-
eele. , . cre~tea, se lngro~a), PB, 4591 ; 2°. si ngrod~e ~icil'lu (gluma ia propoqii), PB, 825 ;
3°. li ngru~e lucrili (a devenit arogant~ . - V. ngru~edzil ~i ngr~il. - < lat. •tngrosslare (cf.
grossescere ,grossir").
NGRUN, .vb. I, cununa - v. ncrun.
NGRUPARE, sf., pl. ngrupd'rl, lngropare, •enterremenb, Dal, i57; Mih, 358; la ngru-
pdrea a litl (Ia lnmormlntarea lui), ArE, 42 ·; PArit, 1611. _:_ V. ngrupil'edre.
NGRUPAT, -td, pl. ngrupdf, -te, lngropat, •enterr~•. Dal, 157; m6rtul ~i ngrupatiu (mor-
tul ~i tngropatul), PLit, 1049; PAnt, 65. ..
NGRUPAl:llJNE, sf., pl. ngrupillllin'l, tngropaciune, •s~pulture, inhumation•, Dal, 157;
Mih, 358; fln is di ngrupdllline (tin ison de tnmormlntare)1 BNA, II, 2. V. dizgrupilllline.
NGRUPIL'EARE, sf., pl.. ngrupil'erl; NGRUPIL'EAT, -td, Dal, 157- ·v. ngrupdre,
ngrupdt ~i:
NGRUPJL'EDZtJ, NGRUPUL'EDZtJ, vb. I (ngrupil'edl, -l'edt, -l'edre), lngropa, ten-
terrer ; cacher ; action de b~cher les billots pour les transformer en poutres et en planches•,
Dal, 157; ld-arlipse cdplu di li ngrupul'e (le-a rupt capul de i-a lngropat), PLit; 796 (,de le
reteza"). - Nu exista legatura etimologicA cu ngurpil'edzil, exceptlnd cea morfologicA ~i, oare-
eum, semanticA. - < grodpd.
NGRUljiEARE, sf., pl. ngru~erl, tngro~are, tgrossissement ; ~paississernenh, Dal,157;
Nic, 339 ; 1\fih, 359.
NGRUljiEAT, -til, pl. ngru~edf, -te, tngro~at, tgrossi; ~paissit, Dal, 157.
NGRUljiEDZtJ (mi} , vb. I : li ngru~e hdbil'rlle (le-a lngro~at ~tirile = a devenit orgo-
lios), PLit, 690 - v. ngro~il.
NGUCUljiARE, sf., pl. ngucu~erl, ghebuire, •action de devenir bossu•, Dal, 157:
NGUt:;U~(E)AT -878- NGUdDZlJ

NGUCU~(E).'\T, -tu, pl. ngucu~(e)df, -te, coco~at, •courbe•, Dal, 157. V. cucu~edt.
NGUCU~EDZfJ, vb. I, Dal, 157 - v. ncucu,idzil.
NGUCUTAT, -ld: era bun l!;i bun'l ~i ard'il tri ngucutdl (era bun pentru cei buni ~i
rli.u pentru cei tepo~i), AI. 1903, 69 - v. ncucutdt.
NGUt:f;scu, vb. IV: acl6 nguUscu spitna (colo ghicesc splina), Bair, 69- v. anguUscu.
NGUl:IN.4.RE, sf., pl. ngucintl'rl;. lntepenire, •action de raidir a cause du froid•, Dal,
157. V. ncucinlre.
NGUCINAT; -ld, pl. nguci~dt, -te·, lntepenit, .raidh, Dal, 157. Sinonime : ngl'ildt, ntu-
ruslt.
NGUl:INEDZfJ, vb. I - v. ncuCinedzil - , lntepeni, •ra.i dir a cause du froid; etre transi
par le froid; grelottero, Dal, 157; CEI, 75 ( < •ncucinedzil < sl. *koceniti) ; ctldzu, s' duse,
ngucinl (a clizut, s-a dus, a tntepenit), BatP, 24. Sinonime: .corccm, ngurdiscu etc.' - ·< bg.
kol!enjasvamii ,se raidir, s'engourdir".
NGULftE, sf., Lum, II, 170; cu liltce, cu ngullce pi cuslltl (cu flori, eu balu~te pc eo-
site), CalGrB, 61 - v. angullce . .
NGUU~ARE, sf., pl. nguli,irl •paralysie buccale•, Dal, 157.
NGULI$AT, -ttl, pl. nguli,d/, -te, cu gura lncle~tata, •qui est frappe de paralysie buccale;
qui bredouille•, Dal, 158.
NGULI~:Enz(J, vb. I (nguli,al, -~at, -,dre), a se lncle~ta gura, •etre frappe de para-
lysie buccale ; bredouillert, Dal, 158 ; ltl si nguli~eddztl llmba (li se lncle~teazil limba), Fl, II,
3, 9; llmba l'i si nguli~i (limba i s-a lmpleticit), Fl, I, 3, 5. ~ < cule'd~il.
NGURDESCU, vb. IV (ngurdll, -dlt, -dire), lntepeni, •engourdir, raidir- v. ngucinedzil•,
Mih, 359; ngurdi~l di frig (ai tntepenit de frig). V. ngordu ~i nstugcit. - < alb. ngordbem
,erepare, morire (degli animali)" - cf., aci, mor1 , p. 820.
NGURDfRE, sf., pl. ngurdlrl, amortire, teblouissement; rigidite•, Mih, 359.
NGUREADZA: ctlftl' stl ngureddztl (lncepu· sa se lnnegureze), CFr, 161 - v. nigureridza
fi pluireddzd.
NGURGUL'EARE, sf., pl. ngurgul'irl, rotunjire, •action d'arrondi~:, de ' s'arrondir•, Dal,
158; Mih, 359.
NGURGUL'EAT, -ttl; NGURGUL'EDZfJ, vb. I; NGURGUL'ITOS, -tocisd, Dal, 158;
Mih, 359 - v. gurgul'edt, gurgul'itidzil, gurgul'itos.
NGURPIL'EARE, sf., pl. ngurpil'irl, lmbrati~are, •action d'embrasser, d'entouren,
Dal, 158.
·NGURPIL'EAT, -ttl, pl. ngurpil'edf, -te, lnconjurat, •entoure, embrasse•, Dal, 158.
NGURPIL'EDZfJ, vb. I -. ncurpil'idzil - , cuprinde, tentourcr, coiltenin, Dal, 158;
DR, III, 760. - V. · ngrupil'idzil. - Cf. curpan ~i alb.· kulpere ,vitalba . (pianta arram-
picante)".
NGUSARE, sf., pl. ngusd'rl, saturatie, •satiete jusqu'au degoilb, Dal, 158. V. angu~>cire.
NGUSAT, -ttl, pl. nguscif, -te, saturat peste masura, •rassasie outre mesure; etouffi>•,
Dal, 1511.
NGUSA; sf.- v : angustl ~i slinuhurie - , Dal, 158; Mih, 359; todte s' ldfni di ngusu
(toate se lnnegrira de mlhnire, ,de obida), GrB, 245; BNA, IV, 45.
NGUSEDZfJ, NGUSi:SCU, vb. I ~i IV (nguscil ~i ngusfl, -sat ~i -sit, -scire ~i -sire) , Dnl,
158; Milt, 359; li nguseddztl (te sclrbe~te), . BNA, III, 22 - ·v. angusidzt'r ~i alb. ngosem .,su·
ziarsi".
N6USTARE1 -879- Nglos

NGUSTAREt, sf., Mih, 360- v. angustare.


NGUSTARE2, sf., pl. ngustd'rl, dejun, •dejeuner, repas· du matim, Dal, 158; PLit,
480; PB, 657; ngustarea di tahind §i nsurarea di cu tlnir acdfd loc (dejunul de dimineata
~i lnsuratul de tlnar _
s int nimerite, au rost), PGr, 112.
NGUSTAT, -td, pl. ngustdf, -te, dejunat, •qui a dejetme•, Dal, 158: - V. biut, micdt.
NGUSTEDz(;t," vb. I, tngusta, Mih, 359 - v. angustedzii.
NGUSTEDZ(;2 , vb. I, Nic, 338 - v. ngristu'.
NGUSTUt, -td, Dal, 158; Mih, 360; 'nd uddle n'icd *i ngustd (o camera mica !?i ln-
gusta), CalGrB, 34; BNA, IV, 112. v. ·angustli1•
. NGUSTU2 , vb. I (ngustdl, -tdt, -tdre), dejuna, •dejeuner, prendre le repas du matin•,
PB, 657; yinu si ngustd'm (vino sa. d·e junam). - V. anglistut, gustu2 ~i ngustedzi12.
NGUVARE, sf., pl. nguvd'rl, izolare ca In gaura, •action de rester dans un trou, de
vivre isole•, Dal, 158.
NGUVAT, -td, pl. nguvdf, -te, retras ~a In gaura, •qui est dans un trou; qui vit isol6;
solitaire•, Dal, 158; tot tncl'ise §i nguvdte bdneddzd (traiesc mereu lnchise ~,>i ca In gaura).
Fr, II, 278; vdfl ... nguvdte (vaci . .. solitare), PenB, V, 53.
NGUVED2;(J (mi), vb. I (nguvdl, -vat, -vare), a trai izolat ca In gaura, •rester dan•
un trou; vivre retire, isole•, Dal, 158; si nguvd' (s-a retras In gaura). - < guvd.
NGUVUJ:I)ARE, sf., pl. nguvujdd'rl, lntepare, lnghimpare, •action d'etre ·pique ot•
transperce par un clou ou par une pointe; fAcl}erie•, l'B, 657.
NGUVUJDAT, -td, pl. nguvujddf., -le, lntepat; suparat, •pique par un clou de fer a
eheval ou par une pointe; fAche•. V. nguvuzddt.
NGJJVUJDEDZ(J (mi), vb. I (nguvujddl, -ddt, -dare), gavozdi, •mettre un clou de fer
a cheval; clouer; Hre atteint douloureusement par un clou; (se) fAchert, PB, 657; nguvui-
deddzd petala di la Cl6rlu a muldl'el (pune un gavozd In potcoava de Ia piciorul catlrei);
·ea si nguvujdd (ea se sup~ra), Fl, I, 5, 8. - < guv6jdu.
. NGUVUZDAT, -td: fe?... va n'i stai nguvuzddtd? (ce? ... lmi vei sta suparata ?),
Fl, II, 5, 5 - v. nguvujddt ~i guv6zdu.
, NGUZMUL'EDZ(J (mi), vb. I (nguzmul'edl, -l'edt, -l'eare), ghemui, •(se) pelotonner,
se ratatiner.: si nguzmul'ed ct'ndu .u vided (clnd o vedeau se ghemuiau), Lum; VI, 4, 20.
< guzm6l'li1.
NC) ... -+ nk ...
N9L~A., invar. - v. ant;fdd.
NC)fE, adv., iute, .vite - v. am;fii. - < n yle.
NC)IHUREDZ(J (mi), vb. I (n~ihurdl, -rdt, -rare), a fi ud leoarca, ·~tre trempe par Ia
pluie•, CAr, 302; CEI; 75 ( < *t;ihur < vihor < sl. vihrii ,turbo"). Sinonim : muciUscu. - < ?
NC)IOS, adv., (In) jos, •(en) bas; vers ou dans les plaines;. moins•, Dal, i54; Nic, 338;
PScr, 232; DR, VII, 103. - 1°. tricumu nt;los, tu vdle (trecuram jos, In vale); 2°. nt;l:os, tu
d'mpu (jos, Ia clmp); 3°. trdpsim tr4 m;los (traseram (porniram) spre ~es); 4°. nt;los tu slnurlu
turfescu (jos, Ia frontiera turceasca), PAnt, 144; 5°. kedtra arsdrl n.;los (piatra sari ln jqs),
PenB, V, 54; 6°. ·*i l'l-scodte un edina nt;los (~i-i scoate unul mai putin, unul In minus), PB,
221. - V. t;los, hima ~i pdgor. - Fonetice~,>te, trecerea consoanei d- Ia t;- a ramas neexplicat~.
- Ceva analog apare In dialectologia franceza: ,Guiable sei be= diable suis en effet" (ln
Creuse), Roll, V, 160; ,le bon Guieu" (ln Nivernais), SContes, 124; 125. De mentionat ~,>i
urmatorul fonetism: ,C'est 1' numero d' zos l' vinte = C'est le numero sous le vingt", Dej,
2147. - Cf. lat. deosum, iosu ,;jos", de iossum ,de jos", MihL, 100, 209 ~,>i 170.- <: lat.
deorsum ,en bas, vers le bas".
-880- NliiORNIGAf

N9IOSURA, adv.: lo ctilea m;losura (a luat drumul In (jos), CFr, 160. - < n~los +
-ure (sufix albanez - cf. ahimurd)~
N91SARE, sf., pl. : n~isd.'rl, visare, •action d~ rhcr•, Dal, 154; Nic, 338; PAnt, 467~
V. anyisdre.
N91SAT, -td, pl. m;isd/, -te, visat, •r~ve•, Dal, 154.
N91SEDZ.! J (mi), vb. I (nr;istil, -sat, -sdre), visa, u~ver, voir en songeo, Dal, 154;
Nic, 338; PAnt, 467. - V. tnyisidzrl, nyisidzrl.
NriARE, sf., nyiirl, Mih, 388; PB, .666 - v. anyetire.
NrfE, Dal, 158; tra s' lmnd nyle (ca sa umble repede), PB, 2328 - v. n~ie.
NriEDZ!J, vb. i:, Mih, 388; aistu nyie (acesta a lnviat), PB, 397aa - v. anyidzrl, nyis,
andstdsescu ~i lmbdnidzrl.
NriLil:ESCU, vb. IV, Dal, 158; PB, 657; 666; PAnt, 467 - v. anyilicescu, yilcescu.
NriLil:IOS, -clodsa; NriLil:fRE, sf., Dal, 158; Nic, 339; PB, 657; 666; PAnt, 467;
468 - v. anyiliClos, yiUlre.
NnLil:fT, -td, Dal, 158; ca dpa nyiliCltd di sodrlle caldtor (ca apa ·fdcutll. sll. strdlu-
ceascll. de ·soarele cll.lll.tor), Bair, 23- v. anyiliClt, yiliClt.
NriLfl:ftJ, vb. IV, ·.P B, 666- v, yilCeSfU.
NriS (mi)? vb. III (? nyi~rl, nyis,"nyiere? - cf. t dr. pert: tnvi~, part. tnvis) •fessus-
citer ?•: l'i si nylse ylslu fi vidzu amird' Fara6n (i se arll.tll. ( ?) visul ee-l visll. lmpll..r atul Fa-
. raon), Cod, 73 b18• PhOr, II, 459: lnghis~ ,glci". - V. nyiidzrl, precum ~i lat. inviso, -si,
-sum, -ere ,voir, regarder''.
'NriSARE, sf., Mih, 388; PB, 666- v. n~isdre. .
NriSEDZ!J (mi}, Mih, 388. - 1°. nyisa dzl'lile ... di primuvedrd (visa zilele .. . de pri-
mavarll.), Lum, V, 9, 17; RAnt, 335; 2°. dodrme Costa ~i nyiseadzd (Costa doarme ~i viseazd),
AI. 1928, 53; BNA, III, 6; 3°. nlli si nyisd (nici nu visa), PB, 587; 4°. noaptea si nyiseadzd
(In timpul noptii viseaza); 5°. omlu si yiseadzd (omul viseazii), LP, 177; BNA, II, 16 - v.
yisedzii; 6°. !}lonile '$1-yisa' -a lul tdtd (fiiiciiul ~i-a visat pe tatiil lui), BNA, II, 18; 7°. si yisd'
(a visat), RA; 98; B:;'JA, II, 40. - Forma refiexivd, cunoscutd ~i In dacoromAnll., apare ~i In
italiariii : ,Chi dorme si sogna" (BTS, IX, 55). - V. n~isedzii. - < lat. vfsare < visum (cf. visere
,,voir attentivement, contempler").
NriSPINARE, sf., pl. nyispind'rl; NriSPINAT, -td; NriSPINEDZ!J, Dal, 158- v.
yispintire, -nat, -nedzii.
NriURAT, -td ;__ v. yiurat.
NriUREDZ!J (mi), vb. I (~yiural, -rat, -rdre), limpezi; ~ face ca o violetii, trendre
tres clair par lavage ; donner une couleur semblable a ~elle de Ia violette•. GrS, III, 96. -
V. yiurtit ~i lat. violare ,alterer une couleur, [d'oil] teindre". - < yiodrd.
NrRAPSESCU, NrRAPSfRE, NrRAPSfT, Dal, 158- v. ngrdpsescu, yrdpsescu.. yrdp-
sire, yrdpslt.
N~ERNU, -nd, pl. ngern'i, -ne, nenorocit, •infortune, malheureux•, Dal, 154 (ngernu
11' corbu = foarte nefericit); Fl, II, 6, 9; GrS, I, 210 ;· ell, ngl!rnul, mi tukescu (eu, nenorocitul,
mll. topesc), Lum, I, 223. - V. cernu, ·ncernu ~i ndzernu1 •
NliiNDARE, sf., pl. n'g indd'rl, furie, «grande furie•, Mih,' 356.
NlifNDU (mi), vb. I (nginddl, -ddt, -dare}, lnfuria, •rendre furieux,· s'emportero, Mih,
356. V. ginde. - < alb. xhlndos(em) ,ammaliare; i]ldemoniare".
NliiORNICARE, sf., pl. n!}lornicd'rl, lntunecare, •action d~ s'obscurcir, d'obscurcir>,
Dal, 155. Sinonim : ntunicdre.
NliiORNICAT, -td~ pl. nfllornicdf, -te, lntunecat, •obscurch, Dal, 155.
NliiORNIKEDZNtl -881- NHlURAT

N(iiORNIKEDZtl (mi), vb. I - v. lncl6rnic, nifl6tnic, ncluricdt -, Dal, 155. - <


ngernu?
NliiUG (mi), vb. I (nglugdl, -gdt, ~gdre}, lnjuga, •mettre au joug, atteler; unir, marier»,
Dal, 156; Nic, 363. - <: lat. ln•Jugare (cf. injugatWJ ,qui n'a pas ete sous le joug").
NliiUGARE, sf., pl. nglugd'rl, lnjugare, •action de mettrc au joug•, Dal, 156; Nic, 363.
NliiUGAT, -td, pi: nglugti/, -te, lnjugat, •mis au joug, attele•, Dal,- 156 ;· Nic, 363.
NliiULNAl\IE, sf., fllrll pl., tnsllnllto~ire, •retablissemP-nt de Ia sante•, Dal, 156. Sino-
nim : nslndre.
. NliiULNAT, -ld, pl. nglulnti/, ·-te, lntremat, •revenu a Ja sante•, .Dal; 156.
NliiULNEDZtl, vb. I (nglulndl, -ndt, -ndre}, lntrema, •recouvrer la sante•, D~, 156;
aved nglulndtd (se lntremase). Sinonim : nstnedz(t. ...:._ CAr, 316-317 ( < : nculndre < ncdlndre
< cldndre < vsl. i!lan6 ••«p(.t6t;. articulus"). - cf. ~i dr. cioldnos.
NliiUMEATIC, vb. I, lnjumlltllti, PB, 657 - v. nglumitikedzu.
NliiUMETA, adv., pe jumAtate, In douli, •a moitie; en deux•, Mih, 356. - V. glumtui.
NliiUMmCARE, sf., pl. nfilumitica'rl, tnjumAtlitire, •action de reduire de moitie•, Dal,
156; nfilumiticdrea. te l'l-fedfird cdl'i a dgrulul (lnjumatatirea pe care caii au flicut-o tarinei),
PB, 136'.•
NliiUMITICAT, -td, pl. nfilumiticdf, -te, tnjumatlitit, •partage par moitie;, Dal, 156.
NliiUMITIKEDZtl (mi), vb. I (ng1umiticdl, -edt, ~care), tnjumlltliti, •couper en deux;
partager par moitie, reduire de moitie•, Dal, 156; u n{jlumiticd' odla di n'edre (oala de miere
a redus-o la jumiitate), PB, 104U; lind ltngodre .. nglumiticd cupille (c boalli .. lnjumlltAtea
turmele), Fl, II, 1, 6. - < glumitic.
NliiUNEDZtl (mi); vb. I: cd'lrd Culindro si ngiund [In text: ngiuned) cedcal'i
(spre Culindro urlau ~acalii), Fl, I, 1, 3; acdfdra si ngeduna ... cdfd'l'i a li vulpe (lncepurll
sa schelAIAiascll ... cliteii vulpii), FI, I, .1, 14. V. nciunedzu .. - < clon'lll2 •
NlillJR, vb. I, lnjura, Dal, .156; Mih, 356; PScr, 232- v. anfilur.
NliiURARE, NliiURAT, Da,, 156- v. anfilurdre, anglurdt.
NliiURATUR.\, sf., pl. ngluraturl, lnjurllturli, •injure, insulte•, Dal, 156; Mih, 356;
PAnt, 467. - Ca boglltie ~i varietate de lnjurlituri, aromllnul e departe de a egala bunlloara
pe dacoromlln, sau pe grec, ori pe slrb ; de~i nu e bigot, el rllmlne mult In urmll chiar In
domeniul lnjurliturilor cu caracter religios. Drept paralelism pentru aceastli trlisliturli etno-
psihicli, cf. ~i POrig, 184-186.
NHEAMA, putin, PB, 657 - v. hedmd etc.
NHIDZEARE, . sf., Dal, l58, tnfigere- v. hidzedre. .
NmG (mi}, vb. III, ~i II~ v . hig - , Mih;. 360; si nhfpse nlpol tu da(n'eaiia (se vlrl
iarli~i In dafin), PB, 1801 ; PAnt, 96. - < lat. lnflgere ,ficher dans, enfoncer".
NWL'EARE, sf., pJ. nhil'erl, tnfiare, •adoption•, Mih, 360.
NWL'EAT, -ta, pl. nhil'edf, -te, litfiat, •adopte•.
NHIL'EDZtl) vb. I (nhil'edl, -l'edt, -l'edre}, lnfia, •adopten, Mih, 360. - < hil'lii.
NHfMA, NHfMA, adv., Nic, 384; cdma nhfma (mai In jos), PB, 4771 3 - v. hima, himd.
NHfi•su, -~d ~i NHfPTU, -to., lnfipt, Dal, 158; Mih, 360- v. hlpsu, hlptu ~i hig.
NHIUMUSESCU (mi}, vb. IV: si nhlumusi dupa fiClor (se repezi dupli copil), PB,
217 8 ' ; si nhlumusi vulturlu (vulturul se repezi, se nlipusfi), PLit, 796. - V. hlumusescu.
NWUR.ARE, sf., pl. nhiurd'rl, lnfiorare, ofrissonnement, fremissement de · peul't, Dal,
158; Nic, 384 ; PEt, 21. - V. hiurdre.
NHIURAT, -td, pl. nhiurdt, -te, lnfiorat, drissonne•, Dal, 158; Nic, 384; .strigd' el
nhiurdl (a strigat ·el lnfiorat), Fl, II, 7, 16.

66- c. 531 - Tache P a p a h a g 1. Dlqio114ru! dla!ectulul arom4n


-882- NI-ADAPAT

NmURATOR, -todre, pl. nhiurtlt6rl, -todre, lnfiorlitor, ceffrayanh: edste. aht'~tu ntuneric
~i ahl'ntu nhiurtlt6r acl6 . . . (e atlta lntuneric ~i atlt de lnfior:Uor acolo .• ,), Fl, I, 5, 6. - <
dr. inflorAtor.
NmUREDZfr· (mi), vb. I (n'hiurdl, -rdt, -rare), lnfiora, cfrissonner; fremir de peur>,
f
Dal, 158; Nic, 384 ( < laL *infrigo < (rigus); PEt, 21 < lat. fibulare); dpile si nhiurdrd
(apele s-au lnfiorat), PLit, 249. Sinonim : trlhir. -. Ca ~i niurdre - care, ca forietism, .nu poate
fi· separat de ni6r -, ~i nhiurdre,. nhiuredzrl - care nu poate fi explicat nici din lat. •in(ebrare
- stli In strlnsli ~i naturalli Iegll.tura cu hi6r, care, Ia rlndul -lui, fonetice~te nu poate repro-
duce lat. *fileolum. ·
,Nil, conj., nici, •nit, Dal, 143; 145; PB, 658; ni lo nu darl, ni el nu l'ed (nici eu nu
dau, nici el nu ia).. - V. ne', neca, nlcd2 , n.lli ~i uti.
Nl-2 , prefix negativ, coresptmzlnd dr. ne-, sl. ne-. In. general, el apare lnaintea adjec-
tivelor participiale ~i lnaintea substantivelor verbale. Existli irisll. ~i compuse ca: _ni-n'il6s,
ni-odspe, ni-stltul, ni-putt' ndalul etc., dar nu existli compuse ca: ni-dulJe, nl-gr6s, nl-ldlrl, nl-
vedrde, dupll. cum acest ni- nu apare niciodatli lnaintea verbelor : d6rmu, nu d6rmu (niciodatll.
ni-dormu, dar circula participiul nl-durn'll). - Pentru u~urliri de orientare etimologicii ~i mor-
fologica, toate compusele cu acest ni- vor fi ortografiate, In fruntea respectivelor articole,
folosind trll.sura de unire-; deci: NI-APIR1T sau NI-APIR1T, NI-BAGAT, NI-DISCARCAT
etc., de~i acest prefix ~i cuvlntul ce-i urmeazli formeazll. un compus. In felul acesta se va ~ti
eli ln cuvinte ca NICUK1R, NIP6T, NI~ANE, NIURAT, NIVISTlJLE etc• .nuavem a face
cu acest prefix. - De retinut cil cu ajutorul acestui ni- se formeazli foarte multe compuse
~i eli ln acest dictionar nu vor figura absoiut toate aceste compuse, cum ar fi: NI-FR1PTU,
-ttl cqui n'est pas r6ti•, NI-MlJLSU, -stl •qui n'est pas trait., NI-URARE •action de ne pas
souhaiter, de ne pas feliciter., NI-URAT, -ttl•qui n'est pas congratule• eic. -Pentru comparlirii
~i completliri semantice, a se recurge Ia cuvintele compuse cu acc;st ni-. - < vsl. ne ,non".
NI-AC.\KISfT, -ttl, pl. niactlkislJ, -te, nelnteles, tincomprehensible, chaotique•, Dal, 143;
vrevurl niactlkislle murmurd din slnlu a nodptil'el (zgomote nelntelese murmurau din slnul
noptii), GrB, 226; PAnt, 231; . BNA, IV, 150.
NI-AcATAT, -ttl, pl. niactlfdJ, -te, neprins, •qui n'est pas pris; inoccup~; ch6meur;
inexperimente•, Mih, 360; tl ledgtl di dol cdl'l niactlJdJ (ll leagli de doi cai de herghelie cari
ptnd atunci nu au fost prin~i), ·PB, 5!33 •
NI-ACLIMARE, sf., pl. nlaclimd'rl, neinvitare, •action de ne pas inviter>, Dal, 143.
NI-ACL'IMAT, -td, pl. nlacl'imdJ, -te, neinvitat, cqui n'est pas invit6, non conviet, Dal,
143; PB, 655; modrtea ylne ~· nlacl'imdta (moartea vine ~i nechematli), PLit, 556.
NI-ACSU, -sd, pl. nidc~i, -se, incapabil, cindigne; incapable• : hfmrl nidcsi (slnt nevrednic),
Cod, 59 b2 7. - V. nd:tu.
NI-ACUMTINARE, sf., pl. nlacumtind'rl, neprimire, mon acceptation, non accueib, Dal,
143. V. ni-cuntinlre. ·
NI-ACUIITJNAT, -td, pl. nlacumtindJ, -te, neprimit, •qui n'est pas accueillit, Dal, 143.
- NI-AcmmNAT, adv., mereu, csans cesset, PAnt, 467; l'l-frimlntd niacumtincit mlntea (li
frlimlnta mintea nelncetat), Fl, I, 2, 5. V. ni-cumtinlre, ni-curmdt.
NI-ACUPIRfRE, sf., pl. nlacupirlrl, rieacoperire, •action de ne pas couvrir>, Dal, 143.
NI-ACUPIRfT, -td, pl. nlacupirlJ, -te, descoperit, •decouvert., Dal, 143; Nic, 342.
NI-ADAPARE, sf., pl. nladdpd'rl, neadapare, mon abreuvage; non arrosage•.
NI-ADAPAT, -td, pl. nladdpdJ, -te cqui n'est pas abreuve ou arrose•: Bdllu-a lul nl-
addpdt (Baltatul calallui neadapat), Fl, II, 1, 8; PAnt, 347; grddln'l nladdpdte (gradini neu-
date).
NI-ADARAT -883- Jd-APIRfT

NI-AD,\RAT, -til, pl. nladdrd/, -te, nefllcut, •non fait, pas falb, Mih, 360. V. nl-adurat,
ni ·Clupllt, ni-pilixlt.
NI-ADUKfRE; sf., pl..nladuklrl, nepricepere, •action de ne pas comprendre ou de sentirt,
Dal, 143.
NI-ADUKfT, -Ui, pl. nladuklf, -te, nesimtit, .Insensible; indolent>,. Dal, 143; Nic, 342.
- .NI-ADUKfTE, adv. In locutiune dnsensiblemenb : intra pri nladuklte (intra pe nesimtite),
GrB, 220; PAnt, 223; BNA, IV, 138.
NI-ADURAT, -td- v. nl-addrat- •grassier, ~ustique•: eara temnu nladurat (era lcmn
necjoplit), AI. 1903, 19 ~i 20.
NI-AFinfRE, sf., pl. nla(irlrl, neferire; •action de ne pas (se) mettre a l'abrit, Dal, 143.
NI-AFmfT, -td, pl. nlafirlf, -te, neferit, •qui n'est pas abrite contre, qui est expose•,
Dal, 144.
NI-AGAR!)fRE, sf., pl. nlagdr~frl, ne~itare, •action de nc pas oublien, Dal, 144; Nic, 341.
. NI-AGAR!)fT, -Ui, pl. nl~gdr~lf, -te, neuitat, •qui n'est pas oublie; qui n'oublie pas•,
Dal, 144; Nic, 341. •
NI-AGIUI\ITU, -til,. pl. nlaglumtt, -te, neajuns; necopt, •non mftr, pas mftr; qui n'a
pas l'llge, qui n'a pas grandit, Dal, 144; Mih, 360; PB, 655. V. nl-aglunsu ~i ni-coplu.
NI-AGIUNDZIRE, sf., pl. nlagfundzirl, .neajungere, •action de ne pas arrivero, Dal, 144.
NI-AGIUNSU, -sd, pl. nlaglun~i, -se - v. nl-aglumtu.
NI-AHARZfT, -td, pl. nlahdrzlf, -te •inestimable, qui vaut son pesant d'on: hrisusil
$i nlahclrzft (aurit ~i nepretnit), PLit, 879.
NtAKICASfRE, sf., pl. nlakicasfrl, nelntelegere, •non comprehension•, Nic, 341; W,
II, 226.
NI-AL.~GAT, -tii, pl. nlaldgaf, -te •qui n'a pas ete vu ou visite•: nu-aldst'l' hoard nlalt'l-
gatd (nu ~ lasat sat neumblat)", PB, 29982 •
NI-ALA:xfRE, sf., J?l. nlaldxfrl, neschimbare, •action de ne pas changer (de ligne), de·
ne s'habiller de ncuf•, neprimenire, Dal, 144. ·
NI-ALAXfT, -til, pl. nlalt'lxif, -te, neprimenit, •qui n'a pas change (de linge), qui ne
s'est pas habille de neufo, Dal, 144; Nic, 341; PScr, 232.
NI-Al\IARTIPSfT, -iii, pl. ni-amiirtipslf, -te, nepllclltuit, •qui n'a pas peche•, PScr, 232.
NI-Ai\ONAT, -ta, pl. niaminaf, -te, nedesciircat, mon decharge•, Mih, 361.
NI-Al\iURDZfT, -til, pl. niamurdzlf, -te, neamurgit, •qui est avant le crepuscule•: sedra,
niamurdzftd (seara, tnainte .de amurg), PAnt, 145.
NI-A..~'IURZfT, -td, pl. J!lan'lur(d)zlf, -te •qui n'est pas sentit : nlca nlan'lurzltt'l biirutea
(Inca nemirosit praful de pu~ca), Lum, II, 138; PAnt, 187.
NI-APANDIX{T, -iii, pl. nlapiindixlf, -te, nea~teptat, oinat.tcndu; inopinc;, Nic, 342;
Mih, 361 ; PScr, 232. Sinonim : nl-a~tipldt.
NI-APARARE, sf., pl.· nlapara'rl, neapararc, •action de ne pas (se) defcndre•, Dal, 144.
NI-APARAT, -ttl, pl. nlapardf, -te, neaparat, •qui n'cst pas detendu•, Dal, •144.
NI-APARN4RE, sf., pl. nlaparn'lrl, nclnceperc, •action de ne pas commencen, Dal, 144.
NI-APARN'fT, -tc1, pl. nlaparn'lf, -te, neinceput, •qui n'cst pas commence•, Dal, 144 ;.
lucurlu easte nlapt'lrn'lt (~unca e nelnceputll). Sinoilim : nl-arhlusft.
NI-APCAT,. -td: s' plt'lteasca ia heine bt!rlle a nlapcaflor ... a lor bdrbaf (sa plateasca
Ia clrciuma bauturilc bi\rbatilor lor - lua-1-ar dracul), Fl, II, 3, 10; morl lal nlapcd.Ui (fa
nenorocito; fa, lua-te-ar dracul), P enB, IV, 117 - v. nl-apucti:t.
NI-APIRfT, -til, pl. nlapirlf, -te •(fait) avant l'aubco, Dal, 144; agtumse nlapirft (a ajuns
lnaintc . de a-1 apuca zorii ·zilei).
Nl-APlRh'A. -884- NI-AsPARGAtlUNE

NI-APIRfTA, sf., farii pl. «avant l'aube•, Dal, 1H; l.'B, 655; tu Mryle, nlapirltd sotirlle
(In zori, lnainte de rasaritul soarelui), PB, 3255 ; nlcd nlapirlta ljine (Inca lnainte de rasaritul
soarelui), Lum, II, 139; PAnt, 188. - V. ni-ddtd.
NI-APRES, -redsd, pl. nlapre~l, -redse •non allume, non enflam.me•, Mih, 361 ; 'ligdra
nlapredsd (tigarea neaprinsa), PB, 14018 •
NI-APRUKEAT, -id, pl. nlaprukedt., -te, neprimit, •non approche; non-accue~lli•, PScr,
232.
NI-APtJADUS, -sa, pl. nlaplladu~l. -se •inflexible ; mal eleve; mechanh : sodcrd ~dud,
nlapuadusd ~i lured (soacra rea, inflexibila ~i rea ca o turcoaica), PLit, 767.
NI-APUCAT, -td, ·pl. nlapucdf, -te, sa nu apuce, «que le diable l'emporte•, PB, 655 -
v. nl-apccil; nlapucdta _va s' s' marltd (blestemata vrea sa se marite), BatP, 45; BNA, III,
44; nlapucdta di nord - fe s' nu ·~l-apucd (urgisita de nora - care sa sa nu-~i -apuce ziua de
mline), PB, 28313 - v. uryislt.
NI-APUDUS, -sd, Dal, 144 - v . nl-apuadus.
NI-APUDUTIRE, sf., pl. nlapuduJirl •inconduite•, Dal, 144.
· NI-ARA AA, sf., pl. nlara'dz, dezordine, •desordre•, Dal, 144.
NI-ARARE, sf., pl. nlara'rl, •nearare, «action de ne pas labourer•, Dal, 144.
NI-ARAT, -td, pl. nlardf, -te, nearat, •qui n'cst pas laboure•, Dal, 144. .
NI-ARA~DARE, sf., pl. nlardvdd'rl, nerabdare, •impatience-, Dal, 144.; a~tedptd cu nla-
rdvddre (a~teapta cu nerabdare), Lum, V, 18; PAnt, 336.
NI-ARAVDAT, -td, pl. nlardvdd/, -te, nerabdat, •qui n'est pas supporte; insupportable•,
Dal, 144.
Nl-ARHIUSfT, -td, pl. nlarhluslf, -te, · nelnceput , •qui n'est pas commence•, Nic, 342.
Sinonim : nl-aparn'ft, ni-nfiput.
NI-ARl'S, -sd, pl. nlart·~r. -se •qui n'a pas ris; infortune•, BNA; II, 132; ldla mama
afed nlart'sd (biata mama cea care nu a rls), BNA, II, 18; aesta nlart'sd mu~~ a nodstrd
(aceasta nefericita mama a noastra), Fl, I , 2, 8. ·
NI-ARNfRE, sf., pl. nlarnlrl, nematurare, •actio11 de ne pas balayer., :bal, 144.
. NI-ARNfT, -ta, pl. nla;nlf, -te · •qui n'est pas balaye•, Dal, 144; Nic, _342; cdsa ira
nlarnltd (casa era nematurata), PB, 28631.
NI-ARU~(I)NARE, sf., pl. nlaru~ (i)na'rl, neru~inare , •effronterie•, Dal, 144.
NI-ARU~(I)NAT, -td, pl. nlaru~(i}ndf, -te «effronte•, Dal, 144; s' l'ed apdrared a nlaru~­
ndflor (sa ia apararea celor neru~inati), BNA, II, 82.
NI-ARU~(I)NOS, -nodsd, pl. nlaru~(i)n6§l, -nodse, neru~il!at, •sans pud_e ur, qui n'est
pas honteux•, Dal, 144.
. NI-ARUVINAT, -ld, pl. nlaruvindf, -te •qui n'est pas asperge ou arrose• : ct'mpu nlaru-
vindt di plol (clmp neudat de ploi), Lum, III, 105.
NI-ASCULTARE, sf., pl. nlascultd'rl, nesupunere, •desobeissance, insoumission•, Dal, 144.
NI-ASCULTAT, -td, pl. nlascultdf, -te, neascultat, •qui n'est pas pris en consideration•,
Dal, 144. . .
NI-ASirURIFTU, -td, pl. nlasiyurif/l, -te «inquietanb: un dor vlrtOs, nlasiyuri(tu (un
dor puternic, nelini~titor), Fl, II, 5, 8·.
NI-ASPAREARE, sf., pl. nlaspdrerl, nesperiere, «action de !le pas (s')e.ffrayero, Dal,
144.
· NI-ASPAREAT, -ld, pl. nlaspdredf, -le, nelnfricat, •qui ne crairit pas; qui n'est paa
effraye•, Dal, _144.
NI-ASPARGAl:IUNE, sf., pl. nlaspdrgdctun'l, nestricare, •action de ne pas detruire•,
Dal, 144.
.NI-ASTAL'EAT -885- NI-BRUfRE

NI-ASTAL'EAT, -ta, pl. niastdl'edf, -te •qui n'est pas depasse• : calli afel niastal'edt
.di l!i'rnu dit cclrvdne (calul acela netntrecut de nici unul din caravana), .Trib, I, 1, 16.·
NI-ASTES, -tedsa, pl. nlaste~l. -tease; NI-ASTfMTU, -ta, pl. nlastlmfl, -te •qui n'est pas
eteint., Dal, 144; fucurlna nlastedsa (vatra nestinsa), BNA, II, 68; si scultl' nlastlmtulu (s-a
-sculat eel nestins (netopit) tn mor.'11tnt, eel blestemat), PLit, 1049; PAnt, 65 ..
NI-ASVfl\ITU; -td, pl. nlasvimfl, -te, netnvins, •invincible•, Mih, 361.
NI-A$TIPTARE, sf., pl. nla~liptel'rl, nea~teptare, •action de ne pas attcndre, de ne pas
.accueillin, Dal, 144.
NI-A!)TIPTAT, .-ta, pl. nla~lipldf, -te •inattendu•, Dal, 144 - "V. nl-apandi;ril. - NI-
A!)TIPTATE, adv. In locutiunc: pri nla~tiptdte (pe nea~teptate), GrB, 227; PAnt, 233.; BNA,
IV, 153 ; dupd pufl'n, pri nla~liptdte (qupa putin, pe nea~tcptatc), GrB, 2, 31 ;. BNA, IV,
133. ...:... V. nl-aduklte, nsirdtd.
NI-A!)TIRNAT, -td; NI-A~TIRNUT, -tel; pl. nla~lirndf, nla~lirnuf, -te, •qui n'est pas
etendu; debraille, . sans ·tenue•, Dal, 144; mul'erlle nla~tirndte (fcmeile zvapaiate), PB, 346ac.
NI-AU~ITU, -tel, pl. nlaumfl, .te, neuns, •qui n'est pas oint ou enduit ou retame•, Dal,
144.
NI-AVDZI'RE, sf., pl. nlavdzl'rl, neauzire, •a~tion de ne pas entendre, de ne pas obein,
Dal, 144.
NI-A\"DZl'T, tfa, pl. nlavdzl'f, -te, neauzit, •inoui; diable•, Dal, 144; Mih, 361 ; PB, 656.
NI-AVE!RE, ~f., pl. nlaverl, saracie, •pauvrete, indigence•, Dal, 144; Mih, 361; PB,
956; un om tl lo nlavedrea (pe un om 1-a luat (apucat) saracia), CalGrB, 67. Sinonim: flohe.
NI-AVUT, -td, pl. nlavuf, -te, sarac, •pauvre•, Dal, 144; .Mih, 361; PB, 656. Sinonim:
{uclrcl'.
· NI-AXE, invar.: s' cuminicll ·nidxe (se cuminicil. nedeinn), Cod, 37 b•- v. ni-dc~u,. dc~u.
NI-DAGARE, sf. , pl. nibclgd'rl, neJ;>iigare, •action de ne pas mettre, de ne pas se cou-
chen, Dal, 145.
NI-BAGAT, -td, pl. nibdgdf, . -te~ nebagat; neculcat, •.q ui n'est pas mis; qui n'est pas
couche•, Dal, 145. ,
NI-BA!)ARE, sf., pl. nibcl~erl, nesarutare, •action de ne pas baisen, Dal, 145.
NI-BA!)EAT, -td, pl. nibcl~edf, -te •qui n'est pas baise•, Dal, 145; PB, 658; armdse
adrata 11' nibd~edtel (a raffias gatita ~i nesarutata), PLit, 697; nibd~edtd~l. .. fdfa (fata ... e
nesli,rutata), RP, 1, 5 ;· BNA, I, 62.
NI-BATEARE, sf., pl. nibclterl •action de ne pas battre•, Dai, 145.
NI-BATUT, -tel, pl. nibdtuf, -te, nebatut, •qui n'est pas battu•, Dal, 145.
NI-BEARE, sf., pl. niberl •action de ne pas boire•, Dal, 145.
NIBILBfE, sf., pl. PLit, 710 - v. nibirbll'lil.
NIBILBfL'I(J, sm., privighetoare, PScr, 233 - v. bilbll'fill.
NIBIRBfl, Lum, II, 204 ; NIBIRBfL'Ifi, sn., pl. nibirbll'e, naut ..,. v. bilbiCe . .,... < tc.
Jeblcbl (1074) ,pois r<ltis".
NI-BITISfRE, sf., pl. nibili~lrl, neterminare, •action de ne pas achever•, Dal, 145.
NI-BITISfT., -tel, pl. liibitislf, -te, neterminat, •inacheve•, Dal, 145; Nic, 345; nibitislt
~ine zborlu (neterminata bi'n e vorba), Lum, II, 139; PAnt, 189. Sinonim: ni-burlt.
NI-BIUT, -tel, pl. nibiuf, -te, nebiiut, •qui n'a pas bu; qui n'est pas ivre; assoife•; Dal,
145; .PB, · 658 ; {eatile, nimtcdte 11' nibiute (fetele, nemlncate ~i nebaute, flamJnde ~i lnsetate),
PB, 45512• •

NIBLIBfE, Mih, 361 - v. nibirb.l l.


NI-BRufRE, sf., pl. nibtulrl, nelngrijire, •action de ne pas regarder, de ne pas soigner•,
Dal, 145. Sinonim : ni-mutrlre.
NI-BRUfT - 88(;- Nt-f.6PTU

NI-BRUfT, -ti1, pl. nibrulf, -te, nelngrijit, •qui n'est pas regarde ou soigne•, Dal, 145.
NI-BUN, -na, pl. nibUn'l, -ne, rii~; prost, •mauvais; soh, Dal, 145; s' U1 l'ea afiU
nibUnile mbot5ur (sil.' k ia piedicelc; cele rele); Cod, 22•; nibU:ne zacodne (obiceiuri proaste),
Cod, 12311. _
NI-BURfT, -ld, ·pL niburlf, -te, neterminat, •inachcve•, Cod, 88 b8 ; 10013• Sinonim:
ni-bitisll.
NfCA, a!lv., Inca, •encore•, Dal: 145; Nic, ~43; 345; PScr, 233. - 1_0 • (eciia Iuera nica
ningd f6clu astes (fata Iuera Inca nnga focul stins), Lum, Y, 9, 19; PAnt, 337; 2°. nicurmat-
lu-n'l sliflit nlca l-ars 'di sedte (neobositu-mi suflet Inca e ars de sete), PAnt, 276. - V. nlci1_
NICARE, sf., pl. nica!rl, lnecare, •noyade; inondation•, Dal, 145; Nic, 343. V. nicdtlirtl_
NICAT, -td, pl. nicdf, -te, •noye; inonde; etouffe•, Dal, 145; Nic, 343. - 1°. nicdtlq
di plodle nu si-aspcire (cellnecat nu se sperie de ploaie), PLit, 571 ; 2°. bodfe niccitd tu ld'crin'l
(voce lnecata In lacrimi), Fl, II, 2, 4; PAnt, 256.
NfCA1 - v . nlca - , Dal, 144; PB, 658.- 1°. lu era nlci1 un picurdr (unde era ' tncii:
un pastor), GrB, 221; PAnt, 225; BNA, IV, 140; 2°. fe l-mutrlf, bre, fe slaf nlcd?' (ce va
uitati Ia el, mai, ce stati Inca?), Velo, 59; BNA, V, :71 . - V. nlnca.
NfCi\2 , conj., nici, <nit: nfcd mbildfd, nlcd curvcirl (nici be!.i, nici curvari), Cod, 11614
- v. asperdiclune. - V. ne, m!ccl etc.
NI-C.~FTARE, sf., pL nicafld'rl, necautare, •action de ne pas demander, de ne pas
cherchero, Dal, 145.
NI-CAFTAT, -td, pl. nicdftcif, -te, necautat, •qui n'est ~as demande ou cherche•, Dal;
145; Nic, 343.
NI-CALCARE, sf., pl. nicdlccl'rl •action de ne pas mettre Je pied sur; non · felonie, ·non
trahison•, DaJ, 145; ·.tri nicdlcdrea a pt'nil'el a domnu-sul (pentru neealearea piinii· stiip!nului
sau = pentru credil1ta fata de stapln Ia care e in serviciu), PB, 19!1. .
NI-CALCAT, -1(1, pl. nicdlccif, -te •inexplore, par oi1 personne n'a pas passe; non pille•.
Dal, 145; Nic, 343. :_ 1°. loc nictilcdl (pamlnt neumblat), PB, 87 31 ; 2°. nicalcdlcl nu-l piJ.clure
(nu e nici o padure neumblata), CaiGrB, 83; PAnt, 237; BNA, II, 98; 3°. mizfe scapci' cdr-
l'u' n'lle nicdlccite (abia a salvat caravanele nepradate), Lum, IV, 133. - V. ni-urdincil.
NICATUn,\, sf., pl. niciillirl, lnecatura, onoyacle - v. niccire; ('hose noyee (eclat de bois,
branche etc.)•, Dal, 145; s' vidzurd pri md'rdzin'l di nisil ma mull ca nicdllird dict'l ca ocimin'f
yil (pe tarmuri de insule s-au vazut mai mult ca obiecte lnecate declt ca oameni . vii), ArE,
27. v: licdlurcl.
NI-CARTfT, -td: a(irif . .. ~i nicclrlif (feril.i ... . ~i nesup(\rati), Velo, 46; BNA, V, 82
- v. ni-ctrllf.
NI-C.INDARE, NI-CINTARE, sf., pl. nicinlli'rl •action de ne pas chanter>, Dal, 115.
NI-CINTAT, -td, pl. nictntcif, -te, necintat, •qui n 'est pas chante•, Dal, .145.
NI-CINTATA, sf., fiira pl. avant le chant (matinal du coq)•: scl sw/dri1 nica nicinlcilu
cucofl'i (s-au seulat Inca lnainte de a clnta coco~ii), GaiGrB, 45; nica niclnldld cucofl'i (Inca
lnainte de cintatul coco~il~r), Fl; I, 3, 11 ; ninga nicinlcilti cli~lu (Inca inainte de a cinta cucul),
LP, 3.
NI-ClRTfRE, sf., pl. nictrlirl, neatingere, •action de ne pas· toucher>, Dal, 145.
NI-ClRTfT, -tel, pl. nicirlif, -1~, •intact; irreprochable•, Dal, 145; Nic, 343; mt!sea flmtd,
nictrllli1 (talia lncinsa, neatinsa), PAnt, 127. - V. ni-cdrtft, ni-pirdxil.
NI-CL'UIAT, -iu, Nic, 343 - ni-acl'imcil.
NICOl•_(, sf. , tesla, Mih, 125 - v. copd2 , nocupa.
NI-COPTU, nicodptd, pl. nicopft, nicodpte mon mur, nor cuib, Dal, 145; t!#i cu mlnlea
nicociplcl(e~ti en mintea necoapta), PB, 77 19• Sinonim : ni-arjllimtu.
:NI-C~_ISCUT -887- NI-DAT

NI-CRISCUT, -ta, pl. nicriscuf, -te •qui n'a pas grandi•, Nic, 344; cd e n'ic ~i nicriscut
~ea e mic ~i necrescut), PLit, 1043; PAnt, 72.
NICUKfR, -rd, pl. nicukirl, -re, gospodar, •maitre de Ia maison; bon menager; homme
de condition•• Dal, 145; Nic, 353; Mih, 362; GEl, 176. - 1°. nicukir t' e~ti, pita I' mlfl (gos-
podar lfi e~ti, placinta lti mlinlnci), PLit, 6~; 2°. cl'ti ~ti nicuklrlu nu li ~ti musafirlu (cite
~tiP ~~lipinul casei nu·Ie ~tie musafirul), PLit, 571 ; 3°. 1-dusird Ia nicukira (1-au dus Ia staplna
.easci), PB, 253 30 ; 4°. nd vin'i~l nicukird (ne-ai venit ca gospodara-stliplna), Fr, I, 4, 53; PAnt,
19. - < (v)otxoxup'l)c; .. -".
NICUKIRAJ\IE, sf., pl. nicukird'n'l, grup de notabiii, •(les) notables (d'un 'village, d'une
ville)•, Mih, 362. . ·
NICUKIRATA, NICUKIREATA, sf., pl. nicukird'f, ·nicukiref, gospodarie, •economic
domestiqueo, Dal, 145; Mih, 362; GEl, 176; fl'rd nicukirdtd (fara gospodarie), f'Lit, 968 ;
.s' mutredscd di nicukirdtd (sa lngrijeasca de gospodarie), PB, 19530. Sinonim: cdtdndie.
NICUKIRESCU, -redscd, pl. nicukire~fl, -re~ti, gospodaresc, •d'homme de condition,
d e bon menage•, Mih, 362; luxu nicukirescu (lux de stlipln gospodar), PenB, III, 166.'
NICUKIRIPSESCU (mi), vb. IV (nicukiripsfl, -sit, -sire), gospodari, •conduire un me-
nage, gouverm!r bien une maison•, Dal, 145; GEl, 176. - < ( v)otxoxupeuc.> .. -":
NICUKIRIPSfRE, sf., pl. nicukiripsirl, gospodlirire, •action de bien gouverner une mai-
son ~, Dal, 145.
NICUKIRIPSfT, -td, pl. nicukiripsif, -te, gospodarit, •menage bien conduit.; Dal, 145.
NI-CULCARE, sf., pl. niculcd'rl, •action de ne pas (se) ·coucher), Dal, ·145.
NI-CULCAT, -ta, pl. niculcdf, -te, neculcat, •non couche•, Dal, 145.
N f ~ u I II e an, -nd, pl. Niculcedn' l, -ne •habitant de Niculfia (village aroumain dans le
J>inde, ' entre Grdmoste et Corifa)• : Niculcedn' l cu . brlnde (niculceni cu bunde), AI. 1928, 65;
4ao fete niculCt!ne (doua fete niculcene, din Niculita), PLit, 828.
NI-CUJ\1, adv., necum, •ni comme•, PB, 658.
NI-CUM(I)NICAT, -ta, pl. nicum(i)nicdf, -te, necuminecat, •qui .n'a pas re~u . les sacre-
m ets•, Nic, 343.
NI-CUJ\mNfRE, sf., pl. nicumtinirl, nclncetare; •action de ne pas cesser., Mih, 362. V.
6cumtinescu, ni-curmdre. ·
NI-CUNUSCUT, -ta, pl. nicunuscuf, -te, necunoscut, tincon.nu•, Dal, 145; PAnt, 468;
euscrlme ... nicunuscutd (cuscrime .. . necunoscuta), PLit, 967.
· NI-CUR1\RE, sf., pl. nicura'rl 1°. •action de ne pas nettoyer; 2°. action de ne pa~
~oulen, Dal, 145.
NI-CURAT, -ta, pl. nicurdf, : te, nccurat, •malpropre, immonde, 'impuro, Dal, 145; Nic,
344; PB, 658 ; PAnt, 468.
NI-CURJ\IARE, sf., pl. nicurma'rl~ nelncetare, •action de ne pas cessero, Dal, 146. Sino-
nim _: ni-papsire.
NI-CURJ\IAT, -td, pl. nicurmdf, -te, necurmaf, •infatigable; non sevre•, Dal, 146; PAnt,
468. - Ni-CURMAT, adv. •sans cesse•, PB, 658 ; lucra'm nicurmdt . (lucram fara preget)-
v. ni-acumtindt, l nda.
NICUSESCU (mi), vb. IV (nicusfl, -sit, -sire), cople~i, •etre .surpasse, ~tre accable,
~tre epuise•: tot s' .umfld, s' nicuseci.~te (se tot umfla, se istove~te), BatP, 47. - < necl.
NI-CUSUT, -td, pl. n icusuf, -te, nccusut, •non cousu•, Nic, 344.
NI-CIUPLfT, -td, pl. niClupllf, -te, nccioplit, •grossier, rustique• - v. ni-adurdt; non
filoute•, Dal, 145.
NI-DAT, -ta, pl. niddf, -te, nedat, •iiJ>n donne•.
NI-DATt\ -888- NI-AUKUIAS{T

NI-DATA, sf., fara pl. •avant de ... , avant Ie .. ·.• : 1°. niddtd sotfrlle (lnainte · de rasa-
ritul soarelui), .PB, 40S16 - v. ni-apirild; 2°. ca si alflung niddtd _sotfre (ca· sa ajung lnainte de•
risarit de soare), LP, 129; BNA, II, 104 ; S0 • niddtd cdmbdna . .. , si-avd cl'nlife n pddz (netras.
clopotul. .. , In padini se aud clntece), FI, n, 1, 1; BNA, II, 64. - Morfologic, cf. : mingcitd~
ni-clntdtd, ni-lufild, nsirdtd, ntunicatd etc.
NI-DISCALICAT, -td, pl. nidiscdlicdf, -te, nedescalecat, •qui n'est pas d ;scendu de chc-
valt, PB, 658. ·
NI-DIScARCARE, sf., pl. nidiscdrcd'rl •non dechargemenh: cd/'i s' curmdrd di nidis-
cdrcdre (caii s'-au istovit nedescarclndu-i).
NI-DIScARCAT, -td, pi. •nidiscdrcdf, -te, nedescarcat, •non decharge•: nidiscdrciit nica
cdlu (cahil fiind Inca nedescarcat), GrB, 224; PAnt, 228; BNA, IV, 146.
NI-DISP.:(RTl'RE, sf., pl. nidispdrfl'rl, nedespartlre, · •action de ne pas (se) separero.
Dal, 146.
NI-DISPARTI'T, -ld, pl. nidisptirfl'f, -te;nedespartit, •non separe; inseparable•, Dal, 146;
umbrd nidispdr(t'td di om (umbra nedespartita de om), GrB, 222; PAnt, 225; BNA, IV, 142,
NI-DISTUPAT, -ld, pl. nidistupaf, -te •non d~bo\icbe•: bujdnil~ nidistupdte (carafele
ne<lestupate), Fl, I, 1, ·s ;' PAnt,'S44. '
NI-DISVUCAT, -td, pl. nidisvilcdf, -te •non dechire•: slrdn'e curdle ~i nidisvucdte (haine
curate ~i riezdrentuite), CBiog, 42.
NI-DI~CL'fS, -sd, pi: nidi~cl'i~l, -se •qui n'est pas ouverh : nidi~cl'isd u~ea t;ine (nedes-
chisa bine u~a), PB, S021•
NI-DIZLAKfRE, sf., pl. nidizldkirl, nedezlipire, •action de ne pas decollero, Dal, 146.
V. disldkire.
NI-DIZLAKfT, -td, pl. nidizldk(l, -te, ne'dezlipit, •non decolle•, Dal, 146.
NI-DIZLIGARE, sf., pl. nidizligd'rl, nedezlegar~, •action de ne pas delier, de ne pas
detachero, ·Dal; 146.
NI-DIZLIGAT, -td, pl. nidizligdf, -te, nedezlegat, •non delie, non demcle•, Dal, 146.
NI-DIZN'IRDAT, -Ui, pl. riidizn'irddf, -te, nedezmierdat, •non caresse, non dorlote•~
Dal, 146; PLit, 967.
· NI-DREPTU, -redptd, pl. nidrep{l, -redpte, nedrept, •injuste•, Dal, 146. Sinonim: tiMe,
NI-DRIPTATE, sf., pl. nidriptu't, nedreptate, •injustice, i;iquite•, Dal, 146; Nic, S45;.
Mih, S62; PB, 658; avufl'i (ac nidriptd'l (cei bogati fac nedreptati); PAnt, · S15; mdrea nidrip.-
tdle fe ld (ac picurdrll'i (marea nedreptate pe care Ii-o fac pastorii), PLit, 766. Sinonime:
a<5ikie, hiliete.
NI-DRIPTATICA, sf., pl. nidripldlife, nedreptate, •torh, Mih, S62 (adY.)
NI-DUKfRE, NI-DUKfT, Mih, S6S; bre Idle, nidukild (mai nenorocita, nesimtita), Lum,
II, 242 ;' BNA, III, 50 - v. nl~adukire, nl-adukil.
NI-DURN'fRE, sf., pl. nidurn'irl, insomnie, •insomnie, action ile ne pas dormir>, Dal~
146; PB, 658. V. ni-sumndi-e. ·
NI-DURN'fT, ~ld, pl. nidurn'lf, -le, . •qui' n'a pas dormh, Dal, 146; nicdtd ca1ida di ni-
durn'itd fe era (istoviia parca de nedormita ce era), PAnt, S15. ·
NI-DURUT, -td, pl.' niduruf, -te •qui n'eprou:ve pas Ie sentiment d'amitie, de parente•:
nidurullu ameu odspe (nedoritorul meu amic), AI. 1927, 126.
NI-DUS, -sd, pl. nidu~l, -se •qui n'est parti ou aile•, J?al, 146; si-armt'nd nid~l tru
Turkie (s:'i ramlnil neau~i In Turcia), CalGrB, 21.
Nl- &UKilUASfT, -ld, pl. ni<5ukimdslf, -te, nelncercat, •qui n'est pas essaye! non eprouve•.
Dal, 146; Nic, 34Z. . .
~IDZJ\ -889- NIHEAMA.

NfDZA, adv. «au milieu•: nldzd di el'l (In mijlocul lor), Dal, 146. V. n'ldzd, mise ~~
.andmisa. - < bg. nlz6 ,dans, par, 1\ travers".
NI-DZIS, -sd, pl. nidzl'~l, -se «qui n'a pas ete dlb : carl mi ndirll, I' dzt~i1 nidzl'sile
(dad. rria enervai, ti-am zis cele nczise, te-am ofensat), PenB, IV, ·120; Caraf, 31.
Nllh'E_, sf., pl.? «intention; bub, Dal, t46; fac niite (am intentie), Lum, II, 22t ;
.a fed niete cara s' u-avet (acea intentie daca veti ~vea-o), PLit, 882. V. ndUte, sinonimul scup6
~i alb. nUL ,intenzione, scopo". - < tc. nlllet (t294) ,-".
NI-FAPTU, -td, pl. ni(apfl, -te «non fait, pas fait; non net, Dal, l46; Nic, 348; ~ih,
.363; laldl nlnga nifaptu (tatiU Inca nenascut), · PLit, 373; PAnt, 11 - v. trdplu 5°.
:N"I-FA'fiRE, sf., pl. nifatirl, nefacere, «action de ne pas faireo, Dal, t46 .
. NI-FANERUSfT, -td, pl. ni(dneruslt, -te, nearatat, «non montre•, PScr, 232.
NIFEAMA, adv., Mih, 363 ~ v. nihedmd.
NIFER, sm., pl. ni(erl, nefer, •simple soldab. V. nizdm.- < tc. nefer (t28t) ,-".
NIFfTA, sf., pl. niflfd, nevastuica de casa, douine, belette•, Dal, t46; Nic, 384; CAr,
154. Sinonim: nivislul'e. - < vucphacr.< vu!J.cplj ,-". .
NI-FRICARE, sf., pl. ni{ricd'rl, nefrecare, •action de ne pas trotter., Dal, t46.
NI-FRICAT, -ld·, pl. ni(ricat, -Le, nefrecat, •non frotte; inexperimente•, Dal, t46.
NI-FRI'MTU, -td, pl. nifrl'mtl, -te «non brise; qui n'est detaib: cum i-alt;lna-atea ni-
frl'mtd (cum e albina cea nelnfrlnta), BNA, II, 72; ni(rt'mld dzui1a t;lne (ziua fiind Inca cu
Jumina ei = pe lnserate), BNA, 1~1, 126.
NfFUR,. sn., Mih, 363; vdr ni(ur s' n' alind'mi1 (.vreun urcu~ sa nu urcam), Cod, 65 b'
- v. ani(ur. .
NIGL'EANA, st, pl. nigl'en' l ~i nigl'enurl, pamlnt argilos gAJbui, «terre glaise•. V. clisd
:lji, pentru gl', v. ngl'lmd.- Cf. ~i alb. gllne ,argilla rossa ... ", gr.,yi.(vcr..- < vsl. gllna ,ar-
~illa".
NIGOAIDA, sf., pl. · nigoalde (nord), umflatura Ia deget, •enflure a un doigb, Mur,
111, t77.- < ?
NI-GRfRE, sf., pl. nigrirl, negraire, •action de ne pas parler•, Mih, 363.
NI-GR{T, -ld, pl. nigri/, -te •q~i n'est ·pas dit; indiscible; (eau) puisee avant le jour,
avant l'aube, quand nul n'est venu a Ia fontaine•, ·Mih, 363; nigrft nlca (u zb6rlu (Inca negra it
iu cuvlntul), PAnt, 366; apd nigrftd (apa nelnceputa), Lum, I, 9t - v. ni-nfiputd.
NIGURARE, sf., pl. nigurd'rl, lnnegur:ue, «action de se couvrir de nuages•, Mih, 363.
NIGURAT, -td, pl. nigu.r at, -te, lnnegurat, •embrume; assombri; sombre•: an'l tncl'i~i,
nigurc)t." (ani lnchi~i, lnnegurati), GrB, t31.
NIGUREADZA, vb. unip. ~~ NIGUREDZiJ (mi}, vb. I (nigurd' ~~ nig~ral, -rat, -fare) ,
innegura, «se couvrir de nuages; (s')obscurcir, (s')assombrirt, Mih, 363. - t 0 • pri muntt avea
nigurald (pe munti se lasase negl!rii); 2°. nigura~l Ia . flild (te-ai lntunecat Ia fata) - v. niu-
redzi1. - V. ngureadzd. - < lat. •negulare < nebulare ,remplir de nuages".
NIGUR6S, -roasd, pl. nigur6~l, -rotise, neguros, mebouleux; assombri>, Nic, 340; Mih,
.343. - t 0 • zd'rlle nigurotise a li toamnd (zarile neguroase ale toamnei), CalGrB, 39; 2°. min-
.duirlle slabe, niguro.tise (glndurile. rele,
. lntunecate),
. Fl, I, t, 2; PAnt, 342. - < lat. •negulosus
< nebulosus ,oil il y a des brouillards".
NI-HARSfT, ~ta, pl. nihdrsit, -te, nebucurat, nemlngliat, •non rejouit; non dorlote•,
.Mih, 363 ; PLit, 967. .
NIHEAMA, NIHEAMATA, NIHEMIAZA, NIHEAMTA, adv., Dal, t4S; Mih, 363. -
·1°. la mulrit niheam Ia nol (ian privi'ti putin Ia noi), PLit, 994; PAnt, 25; 2°. la p/eacd-1
.Itiheamd (ian lasa-1 putin In jos), Lum, III, 69; PAnt, 3t; GrB, 223; PAnt, 227; BNA, IV,
144; 3°. vrel n'dhedmdtd apd? (vrei putina apa ?) ; 4°. dupd niheifmdzd (dupa putin), GrB, 221 ;
NI-BERTU -890- NI-KIPINAT

PAnt, 224; BNA, IV, t40; S0 • vol nc'ihecimta sc'i-l'l cruescu (vreau sa-i croiesc (bat) putin),
Lum, V. 60. nc'ihecimil, nilOedmd, ni(ecimd.
NI-HERTU, nihecirtc'i, pl. nih~rfl, nihecirte, nefiert, onon bouillh, l\fih, 363; c~rlu-t trr
lcipte niht!rtu! (stomacul tau nu .e pentru lapte nefiert !).
NIHfT (NI-*llfT?), -td, pl. nihil, -ite •(qui n'a pas etc; qui n'a pas existe); maudit;
vaurien; diable•, Dal, t46; :!\fur, . t97. - t 0 • ma ·~l-plf'ndze t6ra hcila nihftlu di bdrbcit (ci-~il
pllnge acum halul afurisitul de bllrbat), Lum, II, 243; BNA, III, 54; 2°. la dipunl-te, bre-
nihfte (ian coboara~te, mlli blesteJ1tatule), Fr, II, 220; BNA, · III, 30; . 3°. cum, bre nihfte ?·
(cum, mai afurisitulc ?), Fl, I, S, 9; 4°. tu inimc'i, nihlt«, nu-~r erci mul'ecire slcibd (Ia inimii,.
afurisita, nu-~i era femeie rea), BatP, 4; S 0 • nihlta la-t' u n ccile (lndracita iata-ti-o In drum),
Lum, II, 308; BNA, III, 124; 6°. nihita di cusurlnc'i a IJieci (blestemata de veri~oara a mea),
LP, 27; 7°. ah, nihfta [di hult!rc'i], elf nu-adunc'i! (ah, blestemata de holerii, clti nu ucidc !),
CalGrB, 62; 65; 8°. vol nihil # bldstimcif (voi afurisiti ~i blestemati), Lum, V, 6t; 9°. nihitile·
di moci$e (blestematele de babe),- BatP, 44; BNA, III, 44; t0°. (ecilile scumbuslte, ca nihite
(fetele sumese, ca lndracite), CalGrB, 6t; 11°. s' nu-avef fried di nihltul (sa nu ~veti team:i
de diavolul), Lum, V, 2t6. - Un participiu trecut *hit, *hlta ,fost", . •etc•, de Ia vb. hiu e-
necunoscut ln aromanii - singura forma ce nr puten fi mcntionatll ar fi persoana a 2-a plural'
de indicativ ~i subjonctiv prczcnt, ca ~i de fmpcrativ : hif •vous etes•, s' hit •que vous soyez•,.
hi! •soyez•. - Gr. · ve:6<pu-ro~ ,novice" nu· satisfacc. - < ?
NIHO, sm., pl. nihciclz, ison, •accompagncment; timbre•, GEl, t76; nih6 di jcile (ison•
de jalc), Bair, 76. - < (v)1jxo~ ,son; timbre".
NIHTERI, sf., pl. nihterl, privcgbi, •travail de nuit; vcillee•: nil!liredzl'i fac nihterf
(liliecii fac privcghi), PenB, VIII, 49. - < .vux-r£p~ ,-".
NIHTERrlu, sn., pl. nihterylurl •veillee•: cf'ntd a {ecililor nihtt!rylu (clnta priveghiu)'
fetelor), AI. ~928, 114; BNA, II, 60. - V. nihteri.
NIHTIRE, sm., pl. nihtiredz; NIHTIRf A.l\, sf., pl. nihtirldz, liliac, •chauve-SOJ!ris•, GEl~
t76; PenB, VIII, 49. V. nihtt!ri ~i sinonimele dubrul'ecic, pul' lu-di-no'apte. - < vux-re:pl~~
vux-re:pl8oc ,-".
· NI-HUNIPSfRE, sf., pl. nihunipsfrl, nemistuirc, «action de nc pas digeren, Dal, 146.
NI-HUNIPSfT, -td, pl. l!ihunipslf, -te; nemistuit, •non digere•, Dal, 146.
NI-11\INA.RE, sf., pl. n(imna'rl, neumblare, •action de ne pas marcher>, Dal, 146; Mih~
363.
NI-IMNA.T, -tc'i, pl. niimncif, -te •qui n'a pas marchC, qui n'a pas voyage; inexper!mente;
oii nul n'a pas passe&, Dal, 146; Mih, 363; card'rlle niimndte (cariirile neumblate), BNA, I,
120.
Nl-l!>fT, -Ia, pl. 11ii$l(, -te, neie~it, •qui n'est pas sortit, Dal, t46; PLit, 967.
NfKE, sf., pl. nikl, chirie, •Ioyer; ,location•: nfkea di casu (chiria de casii). V. ay6ye;.
kird'·. - < vorx~ ,-;·.
NIKEZ, -zd, pl. nikezl, -ze, avar, •avare•, Mih, 361. Sinonime: (ilciryir etc. - < tc.
m)kes (1264) •• -".
NIKfC.I\ZA, adv., prea putin, •un tout petit peu•, Mih; 362; CAr, 294 ('nd pfailzd) ..
v. nikicu~e. - < 'na kfcal + -za.
NIKICU!>E, adv., putintel, :Mih, 362 - v. nikicaza.
NI-KINDRUfT, -ta, pl. nikinclrulf, -te •qui n'est pas etabli•: Arma'n'l niklndruif tu
cilzil'lle di ... (aromani nestabiliti In cazalelc din ... ), AI. 1903; 14.
NI-KIPINAT~ -tel, pl. nikipindf, -te, nepi~cat , •no~ pique•: ascapa' nikipincita. di hu
(a scapat nepi~cata de charon), PenB, IV, 122; Caraf, 38.
NI-H.IPTINA.RE -891- NI-118.\RTI'RE

NI-K,IPTINA.RE, sf., pl. nikiptintl'rl, nepieptinare, •action de ne pas (se) peigner•,


Dal, 145.
Nl-KIPTINAT, -ttl, pl. nikiptindJ, -te, nepieptii.nat, cqui n'est pas peigne•, Dal, 145;
Nic, 343.
NIKISESCU, vb. IV - v. anikisescu - , tnvinge, Nic, 343. - < VLY.(;) ,vaincre" .
.NIKISfRE, sf., Nic, 343; PScr, 233; Cod, 11812 ; NIKIStr, •ttl, Nic, 343 - anixlre;
anixlt, asvlmtu. .
NIKIZLI'KE, sf., pl. nikizll'kl, avaritic, •avarice•. Sinonim: sclincedme. - < tc. ne.
kesUk (1264) ,-".
NI-LA.RE, sf., pl. niltl'rl, nespalare, •action de ne pas (se) Iaven, Mih, 146.
NI-LAT, -ttl, pl. nildJ, -te •qui n'est pas lave; (beurre) qui n'est pas presse•, Dal, 146;
Nic, 344; PB, 658; dmtul edste nildt (untul e nepresat).
NI-LIPSfr, -td, pl. nilipslJ, -te, nelipsit, timmanquable ;· inutile•: lucre nilipslte (lucruri
inutile).
NILSESCU (mi}, vb. IV (nilsll, -sit, -sire), geme, cse lamenter; se consumer; ruinen,
Dal, 146; nil8iacu, glone, mi dirin (ma vaier, flacaule, ma zbucium), FJ, . I, . 2, 8. V. ntllsescu.
- CL tc. n alan olmaq (1265) ,gemir.".
NILSfRE, sf., pl. n'ilslrl, prapadenie, •ruine•, Dal, 146.
NILSfr, ·-til, pl. nilslJ, ~te, ruinat, truine•, Dal, 146.
NI-LllCRAUE, sf., pl. nilucrtl'rl, nehicrare, •action de ne pas travailler; inactivite•,
Dal, 146; 147.
NI-LUCQ.AT, -ttl, pl. nilucrdJ, -te, nelucrat, •qui n 'est pas travaille; non laboure•, Dal,
147 ; Nic, 344.
NI-LUCRU, sm., fara pl.; ~omaj, tinactivite, chOmage•, Dal, 147.
NILU~tJ, sn., pl. nilu~e, inelu~ •petit anneau•, PB, 658; un nilu~, dodi1tl nilu~e (un
inelu~, doua inelu~e), PB, 41011 • - < nel.
NI-LUTfTA, Sf., farii. pl. ''tavant de luire•: nlca niluJlltl t;lne sodrlle (Inca lnainte ca
soarele sa straluceasca bine), Fl, II, 1, 4. V. ni-dtild, nupttild.
NI-L'IRTAT, -ttl, pl. nil'irltiJ, -te, neiertat, •non pardonne•, Dal, 147; Nic, 344.
NIMAL, NiMALO, adv., . destul, cassez•, Dal, 147 ; Nic, 344; Mih, 364; PScr, 233;
CEI, 75.. -.:.. 1°. ai1 hrtintl di nimtil (au hrana din dcstul), Lum, I, 70; 2°. si-dlbd di nimtil
(sa aiba de ajuns), Lum, I, 71; 3°. avere di nimdl (averll de ajuns), Lum, IV, 86; 4°. s' btiga
nimdl sdre tru mtctl'rl (sa puna In mlncari sare de ajuns), Lum, . II, 157; 5°. cl'nttl ~· cuscrile
nimtil (clnta ~i cuscrele destul), PAnt, 301; BNA, I, 130; 6°. aht'td ctt i nimdlo (atlta cit
e de ajuns), AI. 1903, 26. - V. namdlo, ntlmdlo, nemdlo ~i sinonimul disturl. - < bg. ne malo
,,,.,''.
NUIAL'ItJ, sn., PB, 658; 664; s' duse Dlma s~ l'eti nimtil'e (s-a dus Dima sa ia na-
m aie), Fr, I , 10, 148; PAnt, 24 - v. numtil'li1.
NI-MACARE, sf., PB, 658- v . ni-mtnctire ~i li~intit.
NI-MACAT, -ttl, pl. nimtlctiJ, -te •qui n'est pas mange; qui n'a pas mange- v. mtcdt;
a jeun• : 1°,· mtcdrea armdse nimtcdltl (mlncarea a rii.mas nemlncata); 2°. nimtlctit, nibiut (ne·
.mlncat, nebiut), PB, 22212 ; 3°. s' bdgtl' ... nimtlcdt (se culca ... flamlnd), PB, 18!3; PAnt, 98.
NI-MARITATA, adj., pl. nimtlritdte •qui n 'est pas mariee• : . va-armt'n'l nimaritdttl (vei
;riiminea nemaritata); PAnt, 295; BNA, I, 122.
NI-MARTARE, sf., pl. nimtlrld'rl, n emaritare, •action de ne pas se marier., Dal, 147.
NI-MARTATA, Dal, 147; Nic, 344; PB, 658 - v. ni-mtlrittittl, ni-nsurtit.
NI-MBADE, adv. •etat de rester deboub, Dal, 147. V. ni-mpdde.
NI-MBARTI'RE, NI-MBARTI'T, Dal, 1-'!7- v : ni-mpartl're , ni-mptlr/i't.
NI-MBUNAT -892- NI-NC.t\RCAT"

NI-1\IBUNAT, -ttl, pl. nitnbundf, -le «irreconciliable, implacable•: ard'l ~~ nimbimtil trai·
~i nelmpacati), CalGrB, 24; Bair, 62.
NI-MINARE, sf., pl. nimint'l'rl,. nemi~care, •action de ne pas bouger, immobilite•, Dal,.
147.
NI-MINAT, -ld, pl. nimind/, -le, •fixe, immobih, Dal, 147; avigl'eti ... niniindf di Ia·
podrld (vegheau ... nemi~cati de Ia poarta), PB, 127'.
NI-1\IINDUfRE, sf., pl. nimindulrl, neglndire, •action de ne pas penscr, de ne pas re-
flechiro, Dal, 147.
NI-1\IINDUfT, -ld, pl. nimindulf, -le •irreflechh, o ·a l, 147'; grtillu nimindull a l'el (cu-
vlntul necugetat al ei), PB, 204 1 •
Nl-1\liSURARE; sf., pl. nimisur.d'rl, nenumarare, •action de ne pas inesurer, de ne pas-
denombrert, Dal, 147.
Ni-MISUR.AT, -ld, pl. ·. nimisurlif; -l~, nemasilrat, «non mesure; non denombre•, Dal,
147; Nic, 345; lurme di-61 nimisurdle (turmc de oi ncnumarate), Velo, 9; PAnt, 320; BNA, .
V, 96- v. ninumirdl .
. NI-MITURAT, -ld, pl. nimilurdf, -le •non balaye•: uborlu nimilurdl (oborul nematurat),
GrB, I, 27.
NI-1\IlNCARE, sf., pl. nimincu'rl, nemlncare, •action de ne pas manger; jeftne•, Dal, 147.
NI-1\IJNCAT, -ld, Dal, 147; PLi.t, 773; l'l-an'lurzed~le duhlu di nimtncdt (li miroase res-·
piratia de nemlncat (flamlnd) ce e), PGr, 112 - v. ni-mdctit.
NI-MORTU, nimodrld, pl. nimorft, nimodrle •immorteh: t$li nimorlu (e~ti nemuritor),.
CLitur, 33. - Compus fara circulatie. E traduccrea gr. cX.6civno<;·
NI-1\IPADE, adv. •remuant>: pilrunlcl'e di nimpdde (patwniche fiira astlmpar). V.
ni-mbdde.
NI-MPilUSTAT, -ld, pl. nimprustti(, -te •tout petit qui ne peut pas rester debouh: prf
ciClodre nimprusltit (neridicat (care nu poate sta) In picioare); PLit, 1041; PA.nt, 70..
NI-MUCAETE, -sf., pl. nimucaef, indolentii., «indolence•, Lum, V, 113; Cal. 1911, 201..
NiMUPfndu..\, sf., pl. nimuplrime, erizipel, «erysipele•. - < cX.vt[.!.07tupo[.!.Ot .. -".
NIMUSORIZMA, sf:, pl. nimusorlzmate, troian, •tas de neige•, Dal, 147; CAr, 342; 360 ;.
381 · ( < •ninsorizmil < •ninsodre + ismil} ; PLR, II, 117. Sinonim: nilvdl'lii. - Cuvlntul nu
are nici o Iegatura cu •ninsoiire ~i nici cu •nindzire. El e un compus grecesc, ~i anume: &vt(Lo<;:
, vent" + )(t6vta(LOt ,action ·de neiger, il nevigare" - cf. civt(Loaolipc (:ro) , o [l.t:rcX. · )(t6vo~
t7ttp)(6(Ltvo<; aV&(LO<; ('Api'/.,. 21; Boga, I, 48). -Pas, I, 126: eronat.
NI-MUST..\CAT, -til, pl. nimustilcdf, -te •sans moustaches•: ·§lone nimuslt'lctit (fhlcau fii.ra
mustati); · PLit, 894.
NI-MUTRfRE' sf., pl. nimutrirl, nelngrijire, •action de ne pas regarder, de ne pas soignero,.
Dal, 147.
NI-MUTRfT, -til, pl. nimulrif, -le, netngrijit, •pas soigne•, Dal, 14 7.
NfNCA, NfNC..\1 , adv., Nic, 345; Mih, 364; PB, 658; PW, 804; REW, 5995; nlnca·
etiste pul'lil (e Inca pui, pasare), PLit, 764; PAnt, 88 - v. nlnga.
NfNC..\2 , prep., llnga, •pres de, aupr'es de, a c~te de•: ctnd e~ti nlncil nts (cind e~ti·
llnga dlnsul), Fl, I, 5, 7; BNA, II, 8. - V. rilngil 2 , nt'ngil.
NI-NCALTAT, -ttl, pi: nincillfd/, -le, •(cheval) qui n'est pas ferre; qui n'est pas chausse• :..
1". ctilu nincdlfdl (calul nepotcovit), Fr, II, 272; PAnt, 16; _2°. drdclu. · ~ nu i~eti nincdlftil
cu pilpufille-l'l di aslme (dracul. .. nu ie~ea nelncaltat cu ghetele-i de argint), PB, 46021 • V ..
discillfdl.
NI-Nc.;{ncAT, -ttl, pl. nincdrcti/, -te, nelncarcat, •qui n'est pas charge•,- PLit, 773.
NI-NCL'fS -893- NI-NUDAT

NI-NCL'fS, -sit, pl. nincl'i~l, -se •qui n'est pas ferme; qui n'est pas termine• : nincl'is
aestu zborlu (acesta neterminind cuvintul), BNA, III, 130.
NI-NCRUNAT, -tit, pl. nincrunaf, -te •qui n'est pas marie (a l'eglise)•: li-avt!m nincru-
nciti (ecitile (fetele le avem necununate), PB, 3413 •
NiNDE, lnainte, Dal, 147 - v. ninte, nl'nte.
NI-NDREPTU, -reciptit, pl. nindrt!pfl, -redpte, nepregatit, •qui n;esi pas pr~t; non
habille•, Dal, 147.
.N.I -NFLURAT, -tit, pl. nin(lurcif, -te cqui n'est pas fleuri•: hecir.hil ninflurat (cai~i neln-:
floriti), Dal, 147; PAnt, 16. V. n(lurft.
NI-NFuMIL'EAT, -tit, pl. nin(umil'ecif, -te, fara copii, •qui n'a pas d'enfants; sans
famille•, PLit; 808.
NfNGA, adv., lncii,; chiar; •encore; !Jl~me•, Dal, 145 ;. 147; Nic, 345. - 1°. drcifll'i
nfnga nu si-aveci turncitd (dracii nu se lntorsese Inca), PB, 274 30 ; 2°. ninga ni{ciptu (Inca ne-
nascut), PLit, 373; ~Ant, 11; 3°. s' l'i da ninga protlu birbt!c? (sa-i dea chiar primul (eel mai
bun) berbece ?), PLit, 764; PAnt, 87. - V. nica, nicit, ninca, 'sinonimul bile ~i alb. nenge ,nicht"
(GM, 304). .
NfNG11 , adv.: ca-lma fl'ne un dor ningd (ca-l mai tine un dor Inca), CaiGrB, 83; PAnt,
237; BNA, II, 98- v. ninga.
NfNG.t\1 , prep., PScr, 233; si-a(lci ningd udd'lu lu durn'eci (se afla llnga odaia unde
dormea), PB, 27436 - v. lingd, nincd2, nl'ngd ~i nintrd.
NI-NGRUPAT, -td, pl. ningrupcif, -te •qui n'est pas enterre•: mortu fl' ningrupcit (mort
~i nelngropat), PB, 1231 ; glon'l ningtupcif (eroi nelngropati), PLit, 995; PAnt, 26.
NI-NSARAT, -tit, pl. ninslfrcit, -te, nesarat, •qui n'est pas sale•, Nic, 345. ·
NI-NSUMARE, Dal, 147; er~i di ninsumncire (ierburi de insomnie), PB, 3552;;; NI-
NSUMNAT, -ttl, Dal, 147; PB, 659 - v. ni-sumncire, ni-sumndt ~i nsumnt!dzil.
NI-NSURARE, sf., pl. ninsurd'rl, nelnsurare, •action de ne pas (se) marien, Dal, 147:·
NI-NSURAT, a(lj., pl. ninslirdf, nelnsurat, •non marie•, Dal, 147; Nic, 345; PB, 659;
PAnt, 469. - V. ni-mdrtdtd.
NfNTE, adv. - v. nafnte, ninde - : ccil'i nfnte tt l' l-bdgci$1 (caii ti i-ai pus lnainte),
PAnt, 58 ; di aild fJ' nlnte (de aci lnainte, de azi tncolo, In viitor), PB, 173 ' ; di-aild nfnte
va ·s' bed cipd (de acum In viitor o sa bea apii), Lum, II, 243; BNA, III, 52; nintea a li
hciragmd (lnaintea (In fata) aurorei), GrB, 227; PAnt, 233; BNA, IV, 153 - cf. : dr. ,lnaintea
parintelt1i", BD, ·141 (1627); aci : ndinde.
NfNTRA, prep. tdevant - v. ntrd; a c6te de, aupres de - v. ningd2 •: e. nintrd nls
(Itnga el, In fata lui), ·PB, 3467 ; 2°. l-flnli pri nfntrd stecirpe (1-a tihut pe Itnga oile sterpe),
PB, 317U.- < ni- (din nfngd2 )+ ntrd.
NI-NTRIBAT, -td, pl. nintribcif, ·te •qui n'est pas interroge•; nu zburd{lte nint~ibcit (nu
vorbe~te nelntrebat); NI-NTRIB ..\TA, .sf. : te tal'i afia pri ilintribciUl? (ce tai acolo pe nelntre-
bate ?), PB, 408i•. ·
NI-NTRICUT, -ttl, pl. nintricuf, -te •qui n'est pas depasse•: ninlricutti tru avecire (nelntre-
cuta In avere), Velo, 62; BNA, v; 92; tru juncitic nintricut(a) (nelntrecut(ii) In vitejie), Velo,
67; BNA, V, 61 ~ Velo, 54; BNA, V, 87.
NfNTI, conj., Mih,, 364; Cod, 16 b27 ; 58 b1o; 93'; 1107 ; 1231 - v. nlfi.
NI-NTfPUT, -td, _pl. ninfiplif, -te •qui n'est pas commence• :. dpd ninfiputd (apa nelnce-
putil.), PenB, III, 224 - v . ni-grit, mull ~i ni-arhlusft. ·
. NI-NUDAT: -td, pl. ninuddf, -te •qui n'est pas none•: hir ninuddt (fir, ata fara nod),
PB, 443".
NI-NUMIRAT -894- NI-PAR,<\TIRSfT

NI-NUIIIDAT, -td, pl. ninumirdt, -te cinnoinbrable•: eupil ninumirdte (turme nenum:lrate),
Cal. 1911, 51 ; BNA, II, 56. V. ni-rumindt, ni-misurdt.
NI-NVISCUT, -td, pl. Tiinviseuf, -te, nelmbracat, cqui n'est pas habille•, Dal, 147; PB,
659.
NI-NVI!!ITEARE, sf., pi. ninvi~terl, nelmbracare, caction de ne pas (se) vUir•, Dal, 147.
NI-NVIT ARE, sf., pl. ninvitd'rl, neinvatare, caction de n' litre pas accoutume, de ne pas
apprendre•, Dal, 147.
NI-NVITi\T, -td, pl. ninvifdf, -te cqui n'est pas accoutume; inculte, ignorant., Dal, 147;
Nic, 345. - 1°. ed, ninvifdld eu ahtare gralrl (ea, nelnvatata cu atare vorba), PB, 2481°; 2°.
nvifdtlu, crt avdt s' hfbd, edste huzmikedr a nvifdtlul, W, II, 276; PAnt, 10-v. huzmikedr. Sino-
nim: orbu.
NI-N'fLA, sf., pl. nin'fle, •manque de piete•: mdre nin'fld t' fatil;l (mare nemila ti-ai
facut), PLit, 986; PAnt, 48.
NI-N'ILOS, -lodsd, pl. nin'ilo~l, -lodse cimpitoyable•, Dal, 147; nin'ilodsa ldmn'e (ne-
milosul balaur), PB, 26633 ; modrte ... nin' ilodsa (moarte .. . nemiloasa), PLit, 977; PAnt, 47.
NI-N'ILUfT, -ttl, pl. nin'iluft, -te, nemiluit, •a qui on n'a pas fait l'~umone; de qui
on n'a pas pitie•, Dal, 147. ·
NI-N'IRUfT, -til, pl. nin'iruft, -te ··qui n'est pas oint avec lcs saintes huiles; mechanh:
om nin'i~ult (om nemiruit - ~died turc sau necre~tin), PLit, 650 - v. untult!mnu.
NI-OASPE, -pita, pl. niodspi/, -pile •ennemh, Dal, 147; sa s' bdld eu un niodspe vifln
(sa se bata cu un . du~n'la~ vecin), PB, 40028 ; niodspifll'l l'l-afldrd odra (neamicii i-au gasit
momentul prielnic), PB, 39521.
NJ-0}1, sm. , pl. niodminT chomme cruel; monstre•: ti fdfe di om niom (te face din
om neom), Cal. 1912, 120.
NIOR, sm. ~i sn., pl. niorl ~i niodre, nour, •nuage•, Dal, 147; Mih, 364. - 1°: un nior
lalrl ~· mlirnu (un nor negru ~i vlnat), PB, 11911; 2°. di sodre nu ·l'l-u fried, di vfmtu s' din'fcd
- niorlu (de soare nu i-e frica, de vlnt se farlmite~te - norul), PLit, 387; 3°. muntll'l ca si-
dlbd ni6rl (daca muntii vor avea nori), W, 11, 84; PAnt, 44; PLit, 889; 4°. kinisfrd ca
niodrile glundrl (pornira voinici ca norii), Fl, I, 3, 9; . 5°. munt di nedrld mpliil'l, cu spulbir
$i niodre (munti plini de nea, cu spulber ~i nori), Trib, I, 5, 13; 6°. s(ulgu di niodre (fulger
de nori), PenB, VI, 134; 7°. ca 'nd umbra di niodre (ca o umbra de nori), PenB, VII, 13;
8°. aumbre ~i niodre (umbre ~i nori), Bair, 21 ; 9°. · si zt;ilt!scu ptn' di niodre (sa tip plna In
nori), Bair, 59; 10~. · si-n'l yinil dil niodre (sa.mi vina din nori), PenB, VI, 135. - Pluralul
masculin e mai curent dectt neutrul niodre. - V. ndrir1 ~i nor, nuor. - Fonetice~te, ni6r
nu poate fi explicat satisflicator din lat. nub i I u m, nubila ,temps couvert, nuages" (cf.
·~i CDDE, 1240), mai ales eli ~i In provensala e forma niouro (Tourk-K, 101); dar nici dintr-un
*nib u 1 u m nu se poate explica complet (cf. niurdre, niurdl)• Poate :. nior < nor.+ niurdre.
NIORIHTA, adv., GEl, 176 ( < &vt6pL)('t"ot); (udzf a niorihla (a fugit pe nea~teptate
~i ca vlntul), PB, 37415 - v. aniorihta. ·
NIP, sm., ar~ic, PLit, 126 - v. ip ~i sinonimul vlsil'e 2.- Cf. ~i tc. ndyb (1267) ,lieu-
tenant".
NI-PALTIT, -til, Mih, ;364 - v. ni-pldtit.
NI-P_U>sfnE, sf., pl. nipapsfrl, nelncetare, •action de n~ pas cesser•, Dal, 147; Mih,
365. Sinonimc : ni-cumtinfre, ni-eurmdre .
. NI-PA.fSIT, -ld, pl. nipilpslf, -te., nelncetat, ccontinuel, incessant>, Dal, 147. V. ni-pilxit.
--: Ca adverb, . c sinonim cu fnda, ni-curmdt etc.
NI-PARATIRSfT, -ld, pl. nipdratirslf, -te, neobservat, dpaper~u, inobserve•, Dal, 147.
NI-PARII'URISfRE -895- NIPOI

NI-PARiruRSfRE, sf., pl. nipdriyurslrl," neconsolare, taction de ne pas consoler•, Dal,


147.
· NI"PARirURSfT, -td, pl. nipdriyurslf, -te, neparigorisit·, neconsolat, •qui n'est pas con-
sole•, Dal, 147.
NI-PATIDZAT, -td, pl. nipdtidzdf, -te, •non baptize; ·qui n'est pas Chretien- v. ni-
n'iruii•, Mih, 365; easte nipdtidztit (e neboteza.t, nu e cre~tin), PGr, 113.
NI-PATI'T, .-td, pl. nipd/t'/, -te, nepatit, •qui n'a pas eprouve des revers, qui n'a e.u
une mesaventure•, PB, 659.
NI-PATI'TA, sf., pl. nipdfl'te •malaventure, mesaventure, deconvenue• : val pati1 ni-
pdfl'td (va puti c.e nu a patit n'i meni), PB, 25930 ; asttndzl n'l-pd/1'1 nipdfl'tile (astiizi mi-am
patit cele nepatite de nimeni), PenB, IV, 123; Caraf, 41. - V. ni-lufltil, ni-trtiplei.
NI-PAxfT, -lei, pl. nipdxlf, -te - v. ni-papslt - : !Mxa a drep.~dlor deadun ~tide cu cin-
t;el'l ,nipdxltd (marirea celor drepti sta impreunii cu lngeri nelncetat), Cod, 272' - transpunere
adverbiala. Pentru drepsdlor < drepfdlor, cf. In trod u c e re, § 18, p. 25.
NfPHIU, -he, pl. nlphi, -he, prune, •petit enf~nt, hebe•, Nic, 341; PScr, 233; GEl, 177.
sinonime: fiCiuric, nat, n'eac, n'etit, sdrmdnlfd. - < vipttov .. -".
NI-PI Ali>SfRE, sf., pl. nipibip'slrl, nepedepsire, •impunite•, Dal, 147.
NI-PIAIPSfT, -lcl, pl. nipibipslf, -te oimpunh, Dal, 147; PAnt, 469.
NI-PILixfT, -ta, pl. nipilixlf, · -te, necioplit, •(bois) qui n'est pas taille, qui n'est pas
hache .menu; grossier - v. nl-adurat, ni-clupUl•, Dal, 147.
NI-PIRAxfT, -td, pl. nipirdxlf, -te, neatins, •qui n'est pas incommode; intact - v.
ni-ceirtlt•, Dal, 148.
NI-PITRUJ\ITU, -td, pl. nipitrum(t, -te, nepi'itruns, •non penetre; qu n'est pas troue•,
Dal, 148; PAnt, 469.
NI-PITRUNDWE, sf., pl. nipitrundirl, nepatrundere, •action de ne pas penetrer, de nc
pas trouen, Dal, 148.
NIPI'RTIC (mi), vb. I (nfptrlicdl, .-cat, -care), lnfuria, •(se) mettre en colere, devenir
furieux comme une nipt'rticd•, Mih, 365; PB, 659. - V. niptrlikldzi1, n~trpikldzi1.
NIPIRTICARE, sf., pl. niptrlica'rl, lnfuriare, •action de devenir, de rendre furieux•,
Dal, 148.
NIPIRTICAT, -lei; pl. niplrticdf, -te, mu~cat de ~arpe; furios, •pique par un serpent;
mechant, furieux•, Dal, 148; Mih, 365; PB, 28339 •
NIP1'R'J'[CA, sf., pl. nipt'rtifl, ~arpe, naplrca, •serpent; vipcre•, Dal, 148; Mih, 365;
PAnt, 469. - 1°. nipl'rlicei Idle va s' u mt'cd (~arpe negru o va mlnca), PB, 3022 ; 2°. !}erki
!}' nipt'rlifl !}Uira (~erpi ~i naplrci ~uierau), PB, 67'; 3°. nipt'rlica nu '!jl-aspune clotirlle (~ar­
pele nu-~i arata picioarele), PGr, 113. - V. ndpei'rticei, $edrpe ~i uhetii1a. - Considerat ca forma
de singular ~i prin metateza silabica finala, probabil: <alb. n e perk ate .~vipere" (Hr,
279).
NIPJRTICU~E, sf., pl. niptrlicu~e, Dal, 148; W, II, 148; PB, 659; PL't, 11. - V.:
NIPJRTICU~1J, sm., pl. niptrticli$1, ~arpe mi~, •petit serp~nh, PLit, 283.
NIPJRTIKEDZ1J (mi), vb. I (niptrtictil, -cat, -care) ·~tre pique par un serpent., Dal,
148. V. nipl'rtic.'
NI-PLATfT, -ta, pl. nipldllf, -te, neplatit, •impaye•. V. ni-pdltit.
NI-PLIGUfT, -ta, pl. nipliguif, -te, neranit, ~qui n'est pas blesse•, Dal, 148.
NI-PLJSCINfT, -td, pl. nipltsclnlf, -te ~(fusil) qui n'est pas decharge•: nlca nipltscinita
tntf'n'ea· tufeke • (Inca nedetunata prima pu~ca), Lum, II, 138; PAnt, 187.
NIPOATA, sf., pl. nipodte •niece• - v. nip6t.
NIPOI, adv., Dal, 148- "'!· ndp6l.
-896- NIWCONDA.

NIPOT, NIPOATA; pl. nipof, nipotile, sm., sf. •neveu ; niece•, Dal, 148; Nic, 346;
Mih, 365; PB, 659; nipotite, s' ti (till mare (nepoate, sa te faci mare), GrB, 216; PAnt, 215;
BNA, IV, 57; ,dd'-li a nipotild-1}1eal (da-le nepoatei mele). - < lat. nepotus < nepo.s ,petit-
fils , neveu"; •nepotu ,niece".
NI-PRAxfT, -ttl, pl. nipriixlt, -te •mal eleve•: s' lu vetidii cu niisctl'ntii nlpriixlt sotii
(sa-l vada .c u cltiva camarazi rau educati), Cod, 28110.
NI-PRUCUPSfRE, sf., pl. niprucupslrl, nepricopsire, •action de ne pas (s')instruire,
d e ne pas f~ire fortune•, Dal, 148.
NI-PRUCUPSfT, -ta, pl. niprucupslf, -te, nepricopsit, •non instruit; qui n'a pas fait for-
tune•, Dal, 148; Mih, 365; PB, 659.
NI-PTEARE, sf., pl. nipterl, boala, •maladiet , Nic, 346 - v. ni-putetire, ni-puteutii.
NI-PTUT, -ttl: e~ti nipllittl? (e~ti bolnavli. ?), PAnt, 146 - v ; ni-putut.
NI-PUITfRE, sf., pl. nipullirl, netocmire, •action de 'pas tomber d'accord, de ne pas
C!tre · engage•, Mih, 365.
NI-PUITfT, · -Ui., pl. nipulli(, -le; netocmit, •qui n'est pas engage, qui n'a pas tombe
d 'accord•, Mih, 365.
NI-PULITIPSfT, -Ui., pl. nipulilipslt, -le, necivilizat, •non' urbanise, non civilise•, Dal,
148.
NI-PURCUPSfT, -ttl: l'i ~tiU ell fi nipurcupslt sl'nlu (li ~tlu eu ce nepricopsiti slnt),
C~c, 29. - v. ni-prucupsil. ·
NI-PURTAT, -ttl, pl. nipurttit, -te, nepurtat, •qui n'a p.a s ete habille ou porte•, PLit,
967; Ule cordzi nipurttitel (valeu palo~e nepurtate !), PLit, 1015 - v. ni-trtiplu.
NI-PUTEARE, sf., pl. niputerl - v .' nipledre ~~ sinonimul ltngodre.- Dal, 148; N,ic,
346; Mih, 365; niputetira a mea t:tisle sc'ullirii biirbiitedscii (boala mea e preocupare barbateasca),
PB,· 44411 ; •impossible• : era cu niputedre (era cu neputinta), PB, 1422 &. - Cf. mgt. .n ipulfri
(PMegR, II, 100; . GrS, VI, 174; CapM, III, 207). - V.:
· NI-PUTEATA, sf., pl. niputet, boala, •maladie•, Nic, 346 - nu exista subst. putetifa.
V. ni-puftime.
NI-PUTl'NDA(LUI), vb:, neputlnd, •ne ·pouvant pas• : niputl'ndalul si-~rtivdtl (neputlnd
sii. rabde), PLlt, 802; PAnt, 91. - V. ni-2.
NI-PUTUT, -Ui., pl. nipuluf, -te, bolnav, •malade•, Dal, 148; Nic, 346; Mih, 366; PB,
659. V. niplul ~i sinonimul ll'ndzit.
NI-PUTA~lE, sf. , pl. nipufii' n'l, epidemic, •maladie contagieuse, epidemic•, Mih, 365
- nu exlsta subst. puttime. - V. ni-ptedre.
NIPUTI'iJE, NIPUTl'ME, sf., fara pl., multime de nepoti, •nombre de neveux ou de
nieces•, Mih, 365.
NIRAI AA, sf., pl. nirtil&, nimfii, •nymphe•, AI. 1928, 113; BNA, II, 58; nurii'rl . ..
ca dulbire ~· ca nirtil"e (nurori.. . ca fermecatoare ~i ca nimfe), BNA; II, 70. - < ve:p<X~3ot

NIRANGE, sf., pl. nirii'ngi, naramza, tOrange aigre•, Dal, 148. - Cf. ~i alb. nere'nxe
, arancio amara".
NIRANGIU, sm., pl. nirtingi, naramz, •bigaradiero, Dal, 148. - V. miringei). ~i niirii'ndzu.
- Cf. ~i mgt. mirtingii (Cap, III, 191).
NI-R.{VDARE, sf., PB, 659 - v. ni-aravdtire.
NfRE, sn., pl. niri, rinichiu, «rein, rognon•, Nic, 34~ ~i DR, III, 760 ( < lat. ren). V.
arnicl'lu, rinicl'lu ~i buburecl. -::- < *rine < lat. reo, renis ,rein".
NIRICONDA, sf., pl. niriconde, durere Ia picior, •f:louleur au pied•, PL-it, 293, - < 'l
NinurA.I.AZ -897- NI-SUMNA.RE

NIRurALAZ, -zil, pl. nir.uydlajl, -aze, albastru, tbleut, CN, 174 ( < n'lrlu + yti).11 ?).
Sinonime: albdstru, nirir. - < vep6v + y~XAiXl;to; ,eau + bleu d'azur". ·
NIRlJIIfTE, sf., pl. niruhlf, lavoar cu scurgerea apei prin gaura facuta In parete, da-
voir•, Nic, 341; GEl, 177. V. nuruhlM, g6lnlfd ~~ uz.- < vepo:x_u-rl); .. - " .
NI-RlJMINA.T, -ld, pl. nirumind(, -te, nenumarat, •pas denombre•, Nic, 340; 346 - v.
ni-numirdt.
NI-RU~INOS, -nodsll, Nlc, 346- v. ni-aru~(l}n6s.
NISA.FE, adv. ~i sf., pl. nisd'hl, destul, cassez; indulgence; ·equite; compte•, Nie, 347.
- 1•. mtcd fl'rd nisd(e (mtnca tara soeotealli, prea mult), Fl, I, 1, 7; 2•. u scodsira di nisdfe
(au scos-o din echitate, au facut-o lata), FI, I, 3, 10; 3•. u vol far' di nisdfe (o vreau netar-
murit), Trib, II, 7-8, 17; 4°. nisd(e! (destull). V. insdfe.- Cf. ~i alb. inl df ,pieta''. - <
tc. ln1;81 (161) ,equite; pi tie; (interj.) : assez I pas d'injustic& !".
NI-SAIDISfT, -Ia, pl. nisaldislf, -te, nesliturat ?, •insatiable?•: a 6cl' iloriL •. nisaldislfd
(ochilor ... nesaturati?), Cod, 3315; nisaldislt st'ndze (singe nesAturat?), Cod, .43 b'.- V. sal-
disescu.
NI-SARA.RE, sf., pl. nisdra'rl, neslirare, •action de ne pas salert, Dal, 149.
NI-SARA.T, -ttl, pl. nisardf, -te, nesarat - v. ni-nsardt, cqui n'est pas sale•, Dal, 149.
NI: s!TtJL, -Ia, pl. nisatul'l, -le •qui n'est pas rassasie•, Dal, 149; PB, 659; armdsit
nisatule (ati ramas neslitule).
NI-SATURA.RE, sf., pl. nisatura'rl, nesaturare, dnsatiabilite•, Dal, 149.
NI-SATURAT, -ttl, pl. nisdturdf, -te, nesliturat, •qui n'est pas soO.h, Dal, 149; PB, 659;
PLit, 773.
NISCI'NTU, -ta, pl. niscf'nfl, -te, putin; cltiva, •peu; quelque(s)•, Mih, 366. - 1". dupa
nisct'nUI odra (dupa putin timp); 2•. niscl'nfl l'epurl (cltiva iepuri), PB, 47618 ; 3°. si-l'l da
niscl'nte ol (sa-i dea ctteva oi), PB, 15•; 4°. di niscl'nlili priCe (din cele clteva vietuitoare),
PB, 476'. - V. nlscl'ntu.
NI-SCOS, -codsa, pl. nisc6~l, -codse •qui n'est pas ate; qui n'est pas pro'nonce•, Dal,
148; cd1lu edste niscds (brtnza nu e scoasa); niscos zb6rlu . . . din guril (nescos (nepronuntat)
cuvlntul. .. din gura), PB, 6721• ·
NI-SCUTURAT, -ld, pl. niscuturdf, -te cqui n'est pas secoue; (chambre) qui n'est pas
faite• : 1•. cuc61lu armdse niscuturdt (nucul a ramas nescuturat); 2•. cdsa ird .. . niscuturdtd
(casa era ... nescuturata), PB, 2863 1.
NfSl:E, nedef., Mih, 366 - v. nl~te.
NI-Sl:fRE, sf., Mih, 366 - v. ni-,tedre.
NI-SEAifiN, -na, Nic, 347 - v. ni-simindt (adj. sedmin nu existA). Compus suspect.
NISfE, sf., pl. nisll, insulli, die•, Dal, 148; Nic, 341; Mih, 366; PScr, 233; PAnt,
469; GEl, 177; ArE, 2- v . nicatura.- < Vl)al .. - " .
NI-sfruR, -ra, pl. nislyurl, -re, nesigur, •incertain, p:is sO.r•, Dal, 148.
NI-SirURLfKE, sf., pl. nisiyurllkl, nesigurantll, •incertitude•, Dal, 148.
NI-SISTRISfT, -ttl, pl. nisistrislf, -le •qui n'est pas etrille• :. a bre tar nisislrislt (hei rna
maga-r netesalat), AI. 1901-1902, 108. - V. xislrisll.
NI-SOMNU, sm., flira pl., insomnie, dnsomnie•, BNA, III, 4.
NI-STIPSfT, -ld, pl. nislipslf, -te, inocent, •innocent; sans faute•, PB, -660.
NI-SUDfT, -ld, pl. p isudlf, -te •qui n'est pas , assujetth l hodrile '<! or va hlbd nisudlte
(satele lor vor fi scutite de impozit), Trib, II, 9-'12, 23.
NI-SUMNARE, sf., pl. nisumnd'rl taction de ne pas (pouvoir) dormir; insomnie•: lo
ert;l d.f ni.m mndre (lull ierburi de insomnie), CalGrB, 72. - V. ni-nsumndre, ni-s6mnu, ni-dur-
n 'lre.

57 - c. 581 - Tache Pap a h a g I, Dlcfionarul dlalectului aromdn


Nt-sUHNAT -898- NI-TJ\CUT

NI-SUMNAT, -td, pl. nisumndf, -te •qui n'a pas dormit, PAnt, 469; curmdt, cripat ~~
nisumnat (obosit, suparat ~i nedormit), PB, 48212. - V. ni-nsumndt, ni-durn'lt. Nu e atestat
vb. sumnedzu. V. nsumnt!dzu ~i ni-2.
NISUN, -na, Nic, 347- v. ~ nifiun ~i it. nessuno.
NI-SURS{T, -Iii, Nic, 347- v. ni-xursit.
NI"ALI', adj.: vatilma' dol ni~aladz (a ucis doi renumiti), PLit, 1031 - v. ni~anll.
NI~ANE, sf., pl. ni~en'l, semn distinctiv, <1°. marque, signe; 2°. cible; 3°. decoration;
4°. cadeau de noce, arrhes; 5°. beaute, splendeur; 6°. merveille; 7°. excentricite•, Dal, 148;
Nic, 364; Mih, 366. - 1°: baga-l'l ni~ane (pune-i semn distinctiv); 2°: lradze tu ni~dne (trage
Ia tinta), PLit, 946; 3°: lo ni~dne (a Iuat decoratie), PB, 660; 4°: /inti fluril ni~ane (cinci
galbeni arvuna), PLit, 916; tricura cu ni~en'lle (au trecut cu darurile de Iogodna), Mih, 366;
5°: a hociral'el ni~ane (a satului splendoare), PLit, 976; 6°: 'nd liliCe, 'na ni~dne (o floare, o
minune), PLit, 829; 932; PAnt, 34; te cal, fe ni~dne! (ce cal, ce minune 1), PAnt, 135;
nvedsta odcl'i~e, ni~ane! (nevasta oache~e, minune 1), BNA, I, 14 - v. lucru 4° ~~ Odma; 7°:
s' nu ma ved alte ni~en'l (sa nu mai vad alte nazdriivanii), BNA, II, 84. - Alte nuante de
sensuri: 8°. va-t datl singura ni~cine (eu singurii tti voi da senm-garantie), Fr, I, 134; BNA,
I, 70; 9°. pdlf'~l, mol, mare ni;uine (ai patit, miii, mare nenorocire), Fr, I, 158; PAnt, 22;
10°. aud-l ni~cine di cipd (aici e nenorocire (lipsii mare) de apii), PB, 34219. - V. semnu1. - <
tc. nychiln (1275) ,marque; embleme; decoration".
NI~ANGf, s.m., pl. ni~angeadz, tinta~, ohabile a tirer au bub, Dal, 148. - < tc. nychan-
djy (1275) ,-".
NI"ANLf(tl), -loan'e, pl. ni~anlddz ~~ ni~anlll, -loan'e ~i -lif •bon tireur; marque (au B)•,
Mih, 366. V. ni~alt' ~~ alb. nishanllt ,rimarchevole".· - < tc. nychanly (1275) ,signe".
NI-"CIUT, -iii, Mih, 366; tu, cucodte ni~ciul (tu, coco~ule ni~tiutor), Bag, 59; PAnt,
202; BNA, V, 39 - v. ni-~tiUl.
NI"IDI'RE, sf., pl. ni~idi'rl, amoniac, •sel ammoniac - v. mufidi're•, Dal, 148. - Cf.
~i gr. v~aor.v-r~pL , - " . - < tc. nychAdyr (1274) ,-".
NI-"IDZUT, -td, pl. ni~idzuf, -te, ne~ezut, activ, •qui n'est pas assis; qui travaille debout
sans cesse•, PB, 660; ni~idzuld 'nodrd mpdde (nea~ezatii odata jos), PLit, 859.
NI"INIPSESCU, vb. IV (ni!;inipsll, -sit, -sire}, tinti, ochi, •coucher en joue•, Dal, 148.
V. nkil~scu. - < ni~dne.
NI"INIPSfRE, sf., pl. ni~inipsirl, tintire, •action de viser•, Dal, 148.
NI"INIPSfT, -td, pl. ni~inipsif, -te •couche· en joue•, Dal, 149.
NI"INLfTCU, -cd, pl. ni#nllt/i, -le •remarquable&: Halda i fetild ni~inlilcd (Haida e
fatii splendida), PenB, VI, 141.
NI"OR, ni~odrd, Gram, 281; dzt'nile ... ni~odre ca pilurnicl'e (zlnele ... u~oare ca
piiturnichl), BNoi, 22 - v. li$6r1, n'i~or.
NI"OREATA, sf., Gram, 281 - v. li~uredfa.
Nf"TE, nedef., ni~te, •certain; quelque(s); quelque chose•, Dal, 149; Nic, 347; Mih,
360 - v. nisce; deadi~l. .. Ia ni~li odmin'l (ai dat. .. Ia ni~te oameni), LP, 214; PAnt, 79.
- V. nt'~le.
NI-"TE.4.RE, NI-"TfRE, sf., pl. ni~terl, ni$1irl, ne~tire •action de ne pas savoir; igno-
rance•, Dal, 148; PScr, 232. V. ni-scire.
NI-"TIUT, -ld, pl. ni$lirlf, -te, farii ~tiinta, •inexperimente; ignorant., Dal, 148 ; Nic,
347; PB, 660; PAnt, 226; Cod, 84 bl7 :' V. ni-~ciut. - Cf. ~i dr. ,unii den ne~tiutii greci"
(CronM, I, 48).
NI-TACUT, -td, pl. nitdcuf, -te «qui ne cesse pas de se taire; continue!; qui n'est pas
discret; loquace, bavard•, !Hih, 367; zt;iclu nitdcut (tipiitul continuu), PAnt, 160.
NI-TAL'EARE -899- NI-UIDISfRE

~-TAL'EARE, sf., pl. nitdl't!rl •action de ne pas' couper•, Dal, 149.


NI-TAL'EAT, -t4, pl. nital'edf, -te •qui n'est pas coupe ou taille•, Dal, 149; cu perci
nildl'edte (cu plete netil.iate, netunsc), PLit, 850; PAnt, 53.
NI-TRADZIRE, sf., pl. nitrddzirl, nctragere, •action de ne pas tirer, de ne pas porter•,
Dal, 149.
NI-TRAPTu, -t4, pl. nitrdpfl, -te, equi n'est pas tire; qui n'est pas porte - v. ni-purlcil•;
pl. f.: •(les plus) grandes souffrances•, Dal, 149; PB, 660; lrcidzi nilrciplili (trage (tndura)
cele netrase, suferinte neobi~nuite), PLit, 788; PAnt, 85; tine trapse~l nitrdplile (tu ai supor-
tat suferlnte necunoscute), BNA, IV, 85; 90 - v. ni-vidzul.
NI-TREATIRE, sf., pl. nilredfirl, netrecere, •action de ne pas (sur)passero, Dal, 149.
NITRfC, vb. I, Nic, 347- v. mdlrlc, ntric.
NI-TRICUT, -td, pl. nitric(l/, -te, ne(tn)trecut, •qui n'a pas passe; qui n'est pas surpasse•,
Dal, 149; nilricuta siptaml'na (saptamtna nefiind tncheiata), PAnt, 105.
NfTRU, sm., pl.?, nitru, •salpetre•, Dal, 149; Nic, 347. - < vhpov ,-".
NI-TUMSU, NI-TUMTU, NI-TUNSU, -s4, -14, -sa, pl. nilum~i, nilumfl, nilunse; -mse,
-mle, -nse, netuns, equi n'est pas tondu, qui n'a pas les cheveux coupes•, Dal, 149; PB, 660;
Nic, 347.
NI-TURriSfRE, sf., pl. nituryislrl, neascutire, •action de ne pas aiguiser>, Dal, 149.
NI-TURriSfT, -ttl, pl. niluryislf, -le, neascutit, cqui n'est pas aiguiset, Dal, 149. - V
nturhisil, struxll.
NI-TURNARE, sf., pl. niturna'rl, nctntoarcere, •action de ne pas tourner, de ne pas
rentren, Dal, 149.
NI-TURNAT, -ttl, pl. nilurndf, -te, netntors, •qui n'est pas tourne, qui n'est pas rentre•,
Dal, 149.
NI-TUT, -la, pl. nitu/, -le (gramosteni): nilut Ia mlnle (nctot Ia minte) - v. net61. - <
ni 2 lui.
NI8EAMA, adv., Mih, 367; PB, 660 - v. n8edma, putin.
NiTA, sf., pl. nl/d, !eagan, tberceau•, Dal, 149; Fr, I, 75; fd-n'l lu nita mine, nane
(fa·mi In leagan nani, nani), BNA, I, 76. - < sarmanl/d.
NfTE, NfTI, conj., nici, •nit, Dal, 149; Nic, 347; PScr, 233. - 1°. nile una lticrima
(nici o lacrima), GrB, 227; PAnt, 233; BNA, IV, 152; 2°. nl/i s' lodrna, nl/i n'l-scrle (nici
IIU se tntoarce, nici nu-mi scrie), PAnt, 267 - sintactic, pentru vechea dacoromil.na cf. CPsal,
p. ccxx ~i Dens, II, 399; 3°. nl/i una, nlfi docitM (nici una, nici doua), PB, 2721; 4°. ni/l cit
pul'i caldlorl (nici ctt pasarile calatoare), Fr, I, 3, 36; BNA, I, 8; PAnt, 289; 5°. nu-dii
ni/i nodtin'l, ni birbe/l (nu au nici noateni, nici berbeci), Fr, I, 3, 36; PAnt, 289·; BNA, I,
8. - V. ne, neca, nil, nln/i, uti. - < lat. neque ,ni".
NITIDlNlOARA, adv., niciodata, •jamais•, Nic, 348. Sinonime : putt!, vl'rndoara. - Cf.
~~ t dr. ,nice dinioara" (CC, 4222 etc.), dandoara (BD, 29 etc.). - < nl/i + *dlntoara ( < lat.
de uaa bora).
NITJUN, -na; nedef., nimeni; nici un, •pcrsonne•, Nic, 348. - V. barun, nisun, un ~~
vir- cf. ~it fr. ,nis un des soens", Rol 806 (nearticulat).- <lat. neque unus ,personne".
NI-TlNEARE, sf., pl. ni/inerl, netinere, •action de ne pas (re)tenir•, Dal, 149.
NI-TlNUT, -ld, pl. ni/lnuf, -te, netinut, •qui n'est pas (re)tenu•, Dal, 149.
NI-UDARE, sf., pl. niuda'rl, nestropire, •action de ne pas mouiller, de ne pas arroser•,
Dal, 149.
NI-UDAT, -Ia, pl. niudci/, -te, neudat, •non mouille, non arrose•, Dal, 149.
NI-UIDISfRE, sf., pl. niuldisirl, nepotrivire, •action de ne pas ressembler; disparite•,
Dal, 149; PScr, 232.
NI-UIDJSfT -900- NI-VIDEARE

NI-UIDISfT, -ttl, pl•. niuldisi/, -'e, nepotrivit, •non pareil; non apparie•, Dal, t49.
NI-UMPLEARE, sf., pl. niumpll!rl, neumplere, •action de ne pas remplir, de ne pas
(pouvoir) ·c oilvaincre•, Dal, t49.
NI-UMPLUT, -ttl, pl. niumpll1/, -le, neumplut, •qui n'est pas plein; qui n'est pas con-
vaincm, Dal, t49.
NI-UO.,\T, -ttl, pl. niuodf, -te •qui n'a pas p6ndu; qui n'est pas pondm: 'nd pul'e niu-
odttl (o puicii (fatii) care nu a ouat), PLit, 839; oil niuodt (ou neouat).
NllJR, -rtl, pl. ·nir1rl, -re> albastru, PB, 660- v. ndur1 ~i niurd. Sinonim: niruydlaz.
NIURA.RE, sf., pl. niurd'rl, lnnorare, •action de se couvrir de nuages, de s'assombrin,
Dal, t49; Nic, 345. V. nurdre ~i:
NIURAT, -ta,, pl. niu~d/, -te, lnnorat, •couvert de nuages, nuageux ; assombri ; fache•,
Dal, t49; Nic, 345; PLit, 3. - t 0 • la-1' u todmna niurdtd (iata-ti-o toamna lnnoratll.), BatP,
59; 2°. pledcd fruntea-l' l niurdld (apleaci!. fruntea-i lnnoratii), PAnt, 277; Bair, 119; 3°. si-n'l
azb6r, niurdta (sa-mi zbor, eu lntristata), PLit, 3; 4°. zbor nu-acdfd so/l'i niurdf (tovarll.~ii
supiirati nu lncep vorba), LP,,13t; BNA, II, t08. - V. niureddzd, niur6s ~i vdrcuslt.
NllJRA., sf., pl.?, albastru, •couleur azureet, PB, 660. - V. nir1r.
NI-URDINAT, -ttl, pl. niurdind/, -te •par ou l'on ne passe plus - v . ni-cdlcdl, ni-imndt;
qui n'est pas sorti dans le monde, parmi les hommes•, PLit, 967; cdl'lurlle ... niurdindte (cil.-
ile ... neumblate), CalGrB, 83; PJ).nt, 238; BNA, II, .98.
i
NIUREADZA, vb. unipers NIUREDZlJ, vb. I (niurd' ~i niurdl, -rdt, -rdre}, lnnora,
•(se) couvrir de nuages; se rembrunir, se renfrognert, Dal, 149; Nic, 345; PB, 660. - 1°. actl/d'
s' niureddzd'(lncepu sa se lnnoreze); 2°. niurdrtl mun/ ~i vtl~l'lurl (se lnnorarll. munti ~i vai),
Mac, I, 1, 8; Pi\.nt, 203; BNA, V, 41; 3°. Dumnidzd'lu dipuse dzednile . . . , niurd' (Dumnezeu
His A In jos sprlncenele .. . , se posomorl), PLit, 807. - V. ~i nuoreadzd. - < lat. *nlbulare <
nubilare ,Hre couvert de nuages".
NIUROS, -rotisu 1 pl. niur6~l, -rouse, noros, •nuageux; assombri - v. niurcil• : todmna
niurodstl (toamn ii noro~sa), Lum, If, t88; PA.nt, t93; picurdrlu aved nl~te 6cl'i niuro~l (pas-
torul avea nf{te ochi nouro~i), GrB, 220; PAnt, 223; BNA, IV, t38.
NI-USPITI'L'E, sf., pl. niuspi/t'l'l, du~miinie, •inimitie•, Dal, 149. V. ni-odspe. ··
NIVAL'IlJ, sn., pl. nivcil'lurl ~i nivdl'e- v. ntlvdlil, ntlvdl'lu ~i azvimlurdre 3°.- : 1°,
l ' l-dedde ampdlrulea pi tu nivdl' lurl ~is' fedfe nividzut (i-a dat (o porni) In galop prin troiene
de ziipadll. ~i se facu neviizut), Lum, IV, 237; 2°. nivdl'lurl, nivdl'lurl di nedud s' aldstl tu
vd'l'lurl (troiene, troiene de' omat se Iasa In vai), PenB, II, 86.
NI-~ATAMARE, sf., pl. 'nivtltdmd'rl, neucidere, •action de ne pas t;uen, Dal, 149.
NI-VATAMAT, -td, pl. nivaldmdf, -te, neueis, •qui n'est pas tue•, Dal, t49; PB, 660.
NIVEAST.A., sf., pl. nivedste, mireasa; nevasta, •nouvelle mariee; jeune epouse; femme•,
Dal, 149; Nic, 342; PAnt, 252; CEI, 75; c6rlu l-trtldzed nvedsta nodild (hora o triigea (In
capul horei era) mireasa), PB, 2792 - v. nvedsta. - In zilele de nuntii, nivedsta nodud statea
mai mult In picioare, cu ochii liisati In jos ~~ cu mtinile suprapuse sub piept. Orice mi~eare ·a ei
- In casa·sau fn horll.- trebuia sa fie cit maJ.discretii, mal neobservatll.- v. ncl'in t 0 • Sll.ruta
mlna persoanei care o cinstea cu cite ceva - v. ml!scu 2° - ; nu vorbea de Joe cu nimeni,
nici cu mirele, ~i respecta pe't'o ti membrii familiei socrilor ei, chiar ~i pe copii. - La albanezii
nordici : , . • . au lever du soleil, elle est conduite il l'un des angles de Ia meilleure chambre
ou elle doit rester debout, les yeux baisses, les mains croissees sur Ia poitrine, cachant, autant
que possible, le mouvement de sa respiration, jusqu'au moment ou l'on viendra. Ia prendre pour
Ia conduire il Ia maison de l'epoux" (Hecq; 306). - < vsl. nevhta ,sponsa".
NI-VIDEARE, sf., pl. nividl!rl, •action de ne pas voirt, Dal, 149; edsti trt nividecire
(e tntr-un hal de nevazut).
NI-VIDZUT -901- N[

NI-VIDZUT, -td, pl. nividzuf, -te •qui n'est ou n'a pas ete vu; pl. (.: grands supplicesr,
Dal, t49; Nic, S42; PB, 660; PLit, 967. - t 0 • s' dail di-aumbra nividzutd (sli. dau de umbra
nevli.z~tii), PAnt, 27S; Bair, 110; 2°. ·~l-vidzu maratlu nividzutile (~i-a vAzut (a suferit) sArma-
nul chinurile cele nevazute), PAnt, 85 - v. ni-pdfl'ld, ni-lraplu. Sinonim: a(an.
NI-VINfTA, sf., fllra pl., abia venit, •a peine venu ou arrive•, PB, 660. - V. ni-lufltd.
NI-VIN'fRE, sf., pl. nivin'irl, nevenire, •action de ne pas venirt, Dal, t49.
NI-VIN'fT, -id, pl. nivin'f/, -ie •pas venu, pas arrive; pas levet, Dal, t49; alliai nivin'it
(aluat nedospit). V. ni-vinlta.
NIVISTESCU, -tedscd, PB, 660 - v. nivi~tescu, nvi~tescu.
NIVISTfcA, sf., pl. nivisilfe, •petite niveastd•, PB, 660; BatN, 18; cumu s' (rt'ndze
nivisiica! (cum se mill die nevestica 1), BatP, 56.
NIVISTUL'E, sf., pl. nivistul'e, nevastuic:l, •belette•, Dal, t49; Nic, S42; PB, 66t ; CEl,
75; Lum, I, t8S. V. nivistal'ean !li sinonimul niflfa. - Cf. bg. nevlstulka ,nev:lstuicA".
NIVI$TESCU, -leased, pl. nivi~te~fl, -te~ii, de mireasa, •de nouvelle marieet, Dal, t49;
s' turn a cu nivi~te~tile di Ia bdsearica (se tntorcea cu hnbracamintea de mireasa de Ia bisericll),
Fl, I, t, t4. V. nivistescu. - < niveastd.
NIVOL'E, sf., pl. nivol'l ~i nivol'lurl, nevoie, •peine; miseret, Mih, S67; RomP, II,
63; 3; CEI, 75. - t 0 • ~i n'l-lu bat nivol'ile (~i mi-l bat nevoile), Fr, II, 273; PAnt, 294; BNA,
I, 52; 2°. ii arale ~· ti nivol'lurl (pentru rele !li pentru nevoi), CalGrB, . 67; S0 • modrtea cdre
podie nivol'lurlle s' li asiinga (moartea care poate ca mizeriile sale stinga), AI. t927, 60. - Cf.
!li alb. nevolje (Hr, 278), nevoje ,bisogno". - < vsl. nevolje ,necessitas".
NI-VRE.\RE, sf., pl. nivrl!rl •mal gre•, Dal, t49; cu vredre, cu nivreare (cu vrere, cu
nevrere), PB, t52 7 ; di vredre, di nivredre (vrtnd, nevrlnd), PAnt, 309.
NI-VRUGUfRE, sf., pl. nivrugulrl, nebrazdare; •action de ne pas tracer des sillons, de
ne pas sillonnen, Dal, t49.
NI-VRUGU{T, -td, pl. nivrugulf, -ie, nebrazdat, •non sillonne•, Dal, t50.
l\'1-VRUT, -ta, pl. nivrut, -te, nevrut, «qui n'est pas aime; bait, Dal, t50.
NI-XINfT, -td, pl. nixinlf, -te •qui ne se depayse pas, qui ne va pas a l'etrangert:
un glone nixinit (un tlnar netnstrainat), PLit, 902.
NIZAJU, sm., pl. nizan'l !li nizamean'l, infanterist turc, •fantassin turc•, Mih, 367; si
umplli calea di nizan'l (drumul s-a umplut de nizami), Mac, II, t60; PAnt, 41. V. ni(er.- <
tc. nezzAm (t278) ,qui met en ordre".
NIZAME, sf., pl. niza'n'l, infanterie, •infanterie, armee turque; ordre; arrangement>.
- t 0 • tru nizame ~· tru turcdme (In armata ~i In turcime), PLit, t025; 2°. tiva nu va si si-aleaga
di nizdmea-a lul (nimic nu se va alege din infanteria lui), BNA, I, t08; S0 • scridm gton'll'i
tru nizdme (tnscriam flacaii In militarie), Milllo, 8; 4°. n cdsa are nizame blind (In casa are
rfnduiala buna)- v. araM, taxe. - < tc. uyzAm (t278) ,ordre, arrangement".
NI-zA.FriSfRE, sf., pl. nizaptislrl •action de ne pas saisirt, Cod, 6112 •
NI-ZBURI'T, -td, pl. nizburi't, -ie, nevorbit, •qui n'est pas parle; dont on n'a pas parlet,
Dal, 148.
NIZEARCU.. -cd, pl. nizearfi, -te, capricios, •mal habitue, capricieux•, Dal, t50. V. ndze.
- < VrX~L +- rXpLXOt;•
NI-ZGRUN'fT, -td, pl. nizgrun'lt, -ie •non fouille•: nu l'l-armtnea gliva nizgrun'lta (nu-i
ramlnea gaurA nescormonitll), GrB, t28. V. zgurn'lt.
NIZISTE, sm., pl. nizistedz, amidon, •amidon•, Dal, 150; Nic, S43.- Cf. ~i gr. vLae:a-rtc;,
alb. nisheste. - < tc. nleheste (t274) , -" .
NI-ZIXfT, -td, pl. nizixlf, -te, neclntllrit, •qui n 'est pas pese•, Dal, t50.
NJ, PAnt, 470- v. nd.
'NI -902- NKIDICATtiRA

'NJ, o, una, PAnt, 470 - v. 'nii.


NJBURU:tSCU (mi), vb. IV (nlburuil, -uit, -uire), a se repezi, •se pr~cipiter, se jeter
sun : cl'n'll'i atumtea s' nlburuiril (atunci clinii se repezira). Sinonime : sillii~;escu etc. - V.
anilbiirescu ~I o-Mra!
NJfNTE, adv., lnainte, PAnt, 470- v. nilinde, nl'nle.
NJIRfRE, sf., suparare - v. nilirlre.
Nl'NGA, prep.- ·v. nlncil-: still nl'ngil nol (stai Itnga noi). - <lat. Iongo <longus.
NI'NTE, adv. : cdma nl'nte (mai tnainte), Cod, 115 b6 • V. ninte. - < lat. In ante.
NIS, nt'sil, pl. nl~l, nl'se....:. v. nils, dis1 , insu - , Dal, 148; Nlc, 336; PAnt, 470. -
1•. vru $' nls, c6rbul (vru ~~ dtnsul, bietul), PB, F; 2•. armasi singura nl'sa (a ramas singura
dtnsa) PB, 4615; 3°. cit s' trapsiril nl'$1 (abia s-au retras dln~ii) , PB, 4615; 4°. dzl 'sira nl'se
(zisera dtnsele), PB, 14318 ; 5°. nl'slu ... lipsed~te s' u da (dtnsul. .. trebuie sa o dea), W, II,
224; 230 ; 6°. ore pleacil, dzl'te nl'slu (rna mo~nege - zice dtnsul), BatP, 10; 7°. Dumnidzale!
- strlgtl nl'slu (Dumnezeule! - striga dlnsul), Batp, 34; BNA, III, 114; 8°. kiru ••• deadrin
cu nil'$ll'i (pieri ... tmpreuna cu dln~ii), Cod, 7210 ; 9°. s' mi milrfta nl'$ll'i vor (dln~ii vor sa
rna marite), Lum, V, 9, 23; to•. $' nt'sile mtcdril (~i dtnsele au mlncat), PB, 24015. - In
dacoromAni: ,tntr-tnsa Crtmul ieste" (Ureche, 126); ,lntr-tnse" (Ureche, 126). - Cu privire
Ia articularea analogica a acestui pronume, cf. PMor, 17-18, dar mai ales PEp, 121-125. -
CDDE, 869; Jb, XIV-XX, 135: < lat. lpsus ,meme, lui-meme".
NISCI'NDU, NISCI'NTU, -da, -til, pl. ntscl'ndzt, ntscl'n/1, -de, -te - v. nascl'ndu, nis-
ct'ntu - , Dal, 148; Nic, 336; PAnt, 23; ntsct'nll odmin'l (cttiva oameni), PB, 7612, 3062 7;
hedrsim ntscl'ntu grtn (am fiert putin grlu). - Corespunde dr. ne~chit ( < lat. nescio quantum).
- < lat. ne ex quanto.
NI'$TE - v. nt,te- : am 'nil sindukilil cu nt'~te, nf'$te nrintru (am o ladita cu ni~te,
ni~te tnuntru), PLit, 401; cdnda era nl'$te pi$tiril (parca erau ni~te pe~teri), PB, 158. - <
lat. neselt ( nescio).
NltiNTRU, adv., PAnt, 470- v. nilrindru, nrintru.
N.JIR:tnzfr, vb. ,, (njiral, -rat, -rare), a deveni jaratec, •(se) transform~r en charbon
ardentt : pt'nil si njireddzil crilClrin'll'i (ptni ce bu~tenii sa devlna jaratic), Fl, I, 2, 6. - <
jar.
NKEADIC (mi), vb. I (nkidical, -cat, -care), tmpiedica, •empecher; cmpctrer, entraven,
Dal, 154; Nic, 350; Mih, 342; PScr, 233; PB, 661. - 1°. s' nu si nkeadica tiva tu alilgdre
(sa nu se lmpiedice cumva in alergare), Lum, II, 138; PAnt, 187; 2•. nkidicdl cal'i (puneti
piedici Ia plcioarele cailor) - v. keadicil. V. ankeddic. - < lat. lmpedleare ,entraver" .
. NKEARE - v. inkedre, keclt:e.
NKERDU, NKER b.U, sn., pl. nkert5url, ct~tig, •gain, profit•, Dal, 154; Nic, 349; Mih,
342; GEl, 177; cu nkert5u (cu noroc), PB, 364 35; BatP, 57. V. lnkert5u, nkirMsescu. - <
xtp8o~ .. -".
NKICUTARE, sf., pl. nkicutil'rl, apoplexie, •apoplexie, coup de sang•, PLit, 231.
NKICUT:tnzfr, vb. I (nkicutdl, -tat, -tare), damblagi, •!rapper ou etre frapp~ d'un
coup de sang•, PLit, 231; kicuta .. . n'l-ti kicuta' (apoplexia ... mi te-a damblagit), PLit,
974 - v. kicutedzil; kicuta Idle s' ti nkiculetidzil (lovi-te-ar damblaua neagra). - < kicuta.
NKID, vb. III (nki$i'l, nkis, nkldire) (far~eroti)- v. tncl'ld, ncl'id. - Pentru disparitia
sunetului l' (cl' > k) - cf. keale, kern etc. (cf. aci p. 757).
NKIDICARE, sf., Dal, 154; Nic, 350 - v. ankidicare.
NKIDICAT, -til, pl. nkidicat, -te, bnpie~icat, oempeche; entrave•, Dal, 154; Nic, 350.
NKIDICATURA, sf., pl. nkidicillrirl •entrave; croc-en-jambe•, Dal, 15~; PB, 661.
NKII.ESCU -903- NOATIN

· NKILESCU, vb. IV (nkilil, -lit, -lire), tinti, •porter juste, atteindret, Mih, 343; 366
(ankiUscu); 29; PEtim, 15. V. ni~inipsescu. - < alb. kjll6J, ql!ll6nJ ,colpire nel segno" .
NKILfRE, sf., pl. nkilirl, tintire, •action de porter justet, Mih, 343.
NKIPITEDZiJ (mi}, vb. I (nkipital, -tat, -tare), a fi ciupit de vll.rsat, •avoir Ia variolet,
Mih, 343. - V. kipit.
. NKIRAASESCU, vb. IV (nkirMsil, -sit, -sire}, cl~tiga 1 •gagner, profiter, beneticier•,
Dal, 154; Nic, 350; Mih, 343; GEl, 177; va s' mi nkirddsedscd (mil. va cl~tiga, voi fi al ei),
PB, 255sa. V. kirddsescu ~~ amintu, precum ~~ dr. chirdosi. - < xep3L~ro .. -".
NKIR AASfRE, sf., pl. nkirddsirl, cl~tigare, •action de gagner, de profitert, Dal, 154;
Nic, 350 ; Mih, 343.
NKIR AASfT, -td, pl. nkirddslf, -te, ci~tigat, cgagne, profitet, Dal, 154; Nic, 350.
NKISESCU, vb. IV, Dal, 154 ; Nic, 350 ; Mih, 343 ; PScr, 233 ; ndlnti sd nkisedscd di acasa
(lnainte de a porni de acasli.), PB, 377 ; Sdmdrina deade neaiM - nvedsta-al Dzimd nkisi greaud
(Ia Samarina a nins- nevasta lui Dzimll. a lnceput a fi lnsli.rclnatli.). - V. kin(i)sescu ~~
sinonimele litescu, purnesc.
NKISfRE, sf., pl. nkisirl, pornire, •action de (se) mettre en marche, de commencer
a... ; mouvemenh, Dal, 154; Nic, 350; Mih, 343.
NKISfT, -td, pl. nkisif, -te, pornit, •mis en marche, en mouvemenb, Dal, 154; Nic, 350.
NKIULUfRE, sf., pl. nkluluirl, mlntuire, tdelivrance•: nkluluirea a fumel'i'l'i [corcct:
a fumel'llor) a vu~tror (mintuirea copiilor vo~tri), Cod, 1726• - E infinitivul lung al verbului
neatestat nklulw!scu.- Sinonim: ascdpdre.- < alb. ngjall(em) ,vivificare, dar vita, risus-
citare".
NKfZMA, sf., pl. nkizme, pizmli., •envie, jalousie, depih, Dal, 152; di trd nkizma di
du~man'l (din cauza pizmei (pentru pizma) de du~mani), PLit, 894. - V. plzmd.
NKIZMASESCU, NKIZAIU(S)ESCU, vb. IV (nkizmdsil, -sit, -sire}, pizmui, tenvier,
jalousert, Dal, 152; te l'i nkizmdsi~l glunedfa (cli.ruia i-ai pizmuit bravura), Velo, 44; BNA,
V, 76. - < nkizmd.
NKIZMUfRE, sf., pl. nkizmuirl, pizmuire, •action d'enviert, Dal, 152.
NKIZMUfT, -td, pl. nkizmuif, -te, pizmuit, •envie•, Dal, 152; 155.
NMARMURISESCU, vb. iv (nmdrmurisll, -sit, -sire}, lnmli.rmuri, ·~tre stupetaih, PB,
661. - V. mdrmrird ~i gr. (J.1Xp(J.otp6vc.> ,-".
NliULTA'SCU, vb. IV: avearea a lor si nmul(a (averea lor se lnmultea), Fl, II, 1,
5 - v. mul(d'scu.
NO, adv. (fll.r~eroti), nu, mom, Dal, 150. - V. nu.
NOAl:E, sf., pl. notice (nord) •membre virih. Sinonime: hdldte, nocidd etc. - Cf. vsl.
inola , liv-rl~7JAOt;. acmula = jaloux, envieux, rival". - < ?
NOAD.~, sf., pl. nodde •membre viril; croupion (chez l'homme)•. - < CDDE,
1236: <lat. *noda (nodum .,artus, membrum" ).
NOAPTE, sf., pl. n6pfi, noapte, •nuib, Dal, 150; Nic, 353; Mih, 367; PScr, 233. -
1°. nodptea u fate dzuzlii (noaptea o face zi = e ln continua activitate), PLit, 573; PB, 29929;
2°. si scoald lara cu noaptea n cap (se scoalli. iar cu noaptea ln cap), PB, 2871 ; 3°. tu odra
a noaptil'el [tn text: a n6p(fl'el) (in timpul noptii), GrB, 224; PAnt, 229; BNA, IV, 147
- v. n'eadzd-noapte; 4°. easte om di-a noaptil'el (e om de al noptii, e om rll.u, e brigand);
5°. avigl'e pl'na n 'eddza-n6p(l (a vegheat ptnli. In miezul noptii), PB, 7422 ; 6°. nodpte bUnd
(noapte bunll. •bonne nuit, buona notte, buenas noches•) - cam niciodatli.: Mnd nodpte-
v. sedrd. La Emin, VI, 330: ,bun:i noapte". - < lat. nox, noctem ,nuit".
NOATIN, NOATIN.~, sm., sf. ~~ adj., pl. notitin'l, notitine, noaten, •agneau, agnelle d'un
ant, Dal, 150; Nic, 353. - 1°. di la nodtin'l, di la n'etile (de Ia noateni, de Ia mielu~ele), PAnt,
-904-

202; BNA, V, 30; 2°. nu-dil nill nodtin'l, ni birbefl (nu au nici noateni, nici berbeci), Fr,
I, 36; PAnt, 289; BNA, I, 8; 3°. nlnga s' tunde cu nodlin'll'i (Inca cu noatert1i se tunde =
om In etate care se consider:'!. IncA}lllcau), PGr, 113; 4°. (rlpsim trei nodtine (am fript trei
noatine). - V. nutindr. - <lat. annoUnu ,.d'un an".
NOATIN, vb. I (nutindl, -ndt, -ndre) efaire des crans aux oreilles des moutons•, a cresta
oile Ia urechi, ·cL, LXXV (t942), 477 (<lat. notare).- V. nutdre.
NOAtl'A1 , num. card., nonA, 9, cneuf, 9o, Dal, t50; Nic, 353; PAnt, 470. - t 0 • tu
nodilal'l mql (In cele nouil Iuni), PB, t272t; 2°. alflum~u tu nodilale (am ajuns Ie cele nona,
Ia orele nonA); 3°. cdsa a nodrlrlor furl (casa celor noua hoti), PB, 887;- Cu privire ia artieu-
lare, cf. PMor, t5 ~i, aci, an-pdtrulea. - < lat. novem ,neuf".
NOAtl'A1 , sf., pl. nodila, noutate, •(information) nouvelle•, Dal, t50; PAnt, 55; te nodild
avem? (ce noutAti avem ?). - V. ndila, nai!, noi!.
NOAtl'(A)DZA'TI, nouazeei, •quatre-vingt-dix•, Dal, t50; Nic, 353 (<lat. novem decem);
avdzl' nodilddzt'Yfinod!M (a auzit nouazeci# noua), Fr, I, t82; BNA, III, 28.- < lat. novem•
deelm ,dix-neuf".
NOAURLU, PLit, 97 - v. ndurli ~~ nodilal 3°.
NOAtl'(A)SPR.:\DZATE, nouasprezece, •dlx-neuh, Dal, t50. - Cf. alb. nen-mbe-dhjete,
precum ~i bg. devetndjce(til), srb. devetnaest. - <lat. novem supra deeem.
NOCUPA, sf., pl. n6cupe, tesla, Dal, t •50; Nie, 353; PScr, 233; PB, 662; CEI, 75-
v. c6pa2 , mtnac6pa, nic6pd ~i dr. ttrnacop.
NOD1 , sn., pl. nodde, nod, cnoeud; angoisse•, Dal, t50; Nie, 354; Mih, 367. - t 0 • adrdi
una (une cu nodde (facui o funic cu nod uri), PAnt, 3t4; 2°. ~· el'l ·~l-dil un nod Ia lnimd
(~i ei l~i au un nod (dor) Ia inimil), PB, 438'; 3°. mod~ea ascdpita' n6dlu (biltrlna lnghiti
hapul), PB, 3993 ; 4°. nodde, nodde 1'1-.~i dufe (hapuri, hapuri li merge, lnghite ce nu vrea),
PGr, t13. V. prin6d. - <lat. nodus ,noeud".
NOD2 (mil, vb. I (nuddl, -ddt, -ddre), lnnoda, •nouer; lier; embrouiller., Dal, 150 (nu-
dt!dzu) ; Nic, 354 '; Mih, 367; PB, 662. - t 0 • noddd cdplu di forlumlL (lnnoada capAtul de frln-
ghie); 2°. s' lu nodz di gu~e (sil-l Iegi tnnodlndu-1 de glt); 3°. bodfea 1'1-si nuda' (vocea i s-a
innodat tn gtl), Fl, I, 2, 8. V. an6d. - < lat. nodare ,nouer".
NODUROS, -rodsa, pl. nodur6~l, -rodse moueux•, Lum, V, 60- v. arujuv6s. - < dr.
noduros.
NOI, pron. pers. pl., noi, •nons•, Dal, 150; Nie, 353; Mih, 367; PSer, 233; PB, 662.
- Nom.: t 0 • avem nol t6ra multe verl (acum noi a vern multe veri), PAnt, t55; BNA, II,
2; 2°. nol cu lnima ambdra (noi cu inima voioasa), PAnt, 302; BNA, I, 132; 3°. nol na him
picurdrl (noi ne slntem pilstori) - cf. t dr. ,toti ne semfl frati" (CC, 9322). - Dat.: 4°. a
nodild na dedde cdle (noua ne-a dat drumul); 5°. dzl'-nlL ~i-a noduli un zbor bun (spune-ne
~~ noua o vorbil buna); 6°. na u curmdrlL dpa (apa ne-au lntrerupt-o); 7°. nd pitricura nelu
(ne-au trimis inelul); na freddze p6Cllu (ne-a spart ureiorul); 8°. pizltd s' e~ti di nol-nd (sA
fii pAzitA de noi tn~ine), Fl, I, 3, 4 - pentru t dr., cf. Dens, II, t80. - Acuz.: 9°. nil vidzut
nol? (ne-ati vazut pe noi ?) ; 10°. nil curmdrd di Ia ·scul'l6 (ne-au tntrerupt de Ia !iCOalA); 11°.
scodti-nlL tu sodre (scoate-ne Ia soare); t2°. na pitricu pt'na acdsd (ne-a petrecut (lnsotlt) plnA
acasA). - Cf. t dr. ,lmpense~i-nA" (CPsal, 1153 ; cf. ibitl., 271 1 , 328' etc., precum lji Dens, II,
t81). - V. eil, nil, n6stru, vol etc. - <lat. nos ,nous", nobis ,a nous".
NObiA, sf., pl. ndlme, noimA, csens; signification; signe; intelligence; pr~sentiment.,
Dal, t50; Nie, 353; Mih, 367; GEl, t77; Lum, II, 112. - t 0 • fe n6lmd dre grdllu-a pul'llul?
(ce sens are graiul pasArei ?), PB, 37"; 2°. l'l-da cu n6lma cdpitdnlu (capitanul li dil cu noima,
li face gest de lnteles), PAnt, 308; 3°. n'l-)ilne n6lmd ca un di nol va modra (lmi-vine presimtire
.-905- N6STRU

cA unul dintre nol va muri). - Cf•. 'i alb. n6jme ,cenno; gesto; senso". - < v6l)(LIX ,sens;
signe".
N6LliiC1, sn., pl. n6lgicurl, mijloc, •milieu; taiJle•. - t 0 • di tru n6lgiclu a bdltdl'el (din
mijlocul baltil), PLit, 802; PAnt, 9t; 2°. cu n6lliclli ca sires (cu talla cam strlnsA), Lum, II,
127; PAnt, 18t; BNA, III, 78. - V. n6lgic 2°, n'ilgl6c 'i sinonimul mise.
N6Llin::1 , -cd, pl. n6lgifl, -te, mijlociu, cqui est au milieu; mediocre•, Dal, 150; PB,
662.- v.:
N6LliiCA, N6LliicA, adv., Ia mijloc, cau milieu; parmi; entre•, Dal, t50. - t 0 , bdgd'
n6lgica di dnd cdmird (a pus Ia mijlocul unei camere), Lum, I, t84; 2°. n6lgica di ub6r (ln
mijlocul curtii), PB, 44318 ; 3°. n6lgica el sta ca-asldnlu (el stii. Ia mijloc ca leul), PAnt, 275;
Bair, 117; 4°. sunt n6lgica· di nol (slnt lntre noi), RP, I, t, 3; BNA, I, 36. - V. sinonimul
ndmisa ~i:
NOLliiCAN, -nd, pl. nolgicdn' l, -ne, PB, 662 - v. n6lgic2 , nulgicdn, n'ilglucdn ~i:
N6LliiUC, sn., Mih, 368 - v. n6lgic1 ; NOLliiUCA, Mih, 367; N6L.JICA : n oljica di
gedmurl (Ia mijloc de geamuri, lntre ferestre), Lum, I, 59 ; NOLJUA: n6ljua di lame (ln mij-
locul lumii), CosP, 36; N6LJUCA : noljuca di avlle (ln mijlocul curtll), Lum, II, 75; trt~l
tu n6ljuca di mise (tocmai. (plnA) ln miez de mijloc), GrS, IV, 245 - v. n61gica ,1 :
NOLJUCAN, -nd: noljucdnlu strlgd (mijloclul strigA), GrS, IV, 245 - v. nolgicdn, n'ijlu-
cdn.
NOM, sn., pl. n6murl, lege, dol - v . leddze, zdc6n; foi religion - v . plstet, 8riskie•,
Dal, t50; Nlc, 354; PScr, 233; GEl, t77. - 1°. n6mlu nu u ddded (legea nu o permitea),
PB, 39881 ; 2°. cln'l fd'rd nom (clini fArA credintA), Velo, 48; BNA, V, 84. - < v6(Lo~ ,loi".
NOR, sm., pl. norl, nor, cnuage•: t 0 • ddpd nor ~i ddpd sodre (dupA nor ~~ dupA soare),
PLit, 697; 2°. dedde sodrlle pin' di nor(u) (a rAsArit soarele' plnA Ia nor), PLit, 940; ICar,
91; 3°. dre odmin' l mull ca norlu (are oameni multi ca norul), PAnt, 277; 4°. pri cdrd'rlle
a n6rll'ilor (pe cArArile norilor), PLit, 994; PAnt, 26. - V. nd6r, nddr1 , ni6r.
NOR', N6RU, N6R.~, ·sf., pl. nurd'rl (v. s6rd), norii., cbru, belle-fillet, Dal, 150; Nic,
354; Mih, 368. - t 0 • ated cdma n'lca nor (nora cea mai micA), PAnt, 70; 2°. u dedde a n6ru-
tal (a dat-o norei tale); 3°. dzl'se ed a n6r'-sal (ea zise noru-sei), PB, 71 ; 4°. un (rdle· cu 'nd
nord (un frate· cu o norii.), PB, 28231 ; 5°. si ncdce ca sodcra cu nurd'rlle (se ceartA ca soacra
cu nurorile). - < lat. norus, nura ,belle-fille, bru".
NOST, nodstd, pl. no~ll ~i noel, nodste (fA~eroti), PAnt, 374 ; di lu ad~ll'i a no~ll s'
fitdrd (de unde s-au miscut b:ltrinii no~Lri), PLit, 864; PAnt, 20; frat a no~tl di (drd-armci'nd
(frati ai no~tri de ginte aromanA), PcnB, II, 112; BNA, IJ, 50 - v. n6stru.
N6STIM, -md, pl. nostin'l, -ime, nostimii., •de bon goftt, savoureux, ragoutant; agreable ;
gentih, Dal, 150; Nic, 354; Mih, 368; PScr, 233; GEl, 177. - t 0 , mlcdre ••• noslimd (mlncare
... gustoasii.), PB, 40tl6; 2~. noslim, . . . mu~dt (piAcut .• • frumos), ArE, 39; PAnt, t67; 3°.
n6slimlle turtdrl (nostimele turturele), Cal. 1911, 51; BNA, II, 54. - < v6an(LO~ , - ".
NOSTRU, nodstrd, pl. n6~tri ~i n6~trt, nodstre, nostru, •notre ; le, Ia notre•. Dal, 150;
Nic, 354; PB, 662; PAnt, 470. - Gen.-dat. sg.: a nustrdl (cdrnea a nustrdl, carnea celui al
nostru), a nu~lrel (ldptile a nu~trel, laptele celei a noastre) - cf. dr. ,a noastrei fire" (CC,
13()11); gen.-dat. pl.: a nu~tror (ded a nujJlr6r, am dat celor ai no~tri , celor ale noastre; nil'i ~·
6lle a tlUjJlr6r, miei ~~ oile celor ai no~tri, ector ale noastre) - cf. lat. nostrorum (Gaffiot, 1038).
- 1°. tine, fedtd, hil di-a nodstre; vol, fiClorl, nu hit eli-a n6jJ{rt (tu, fatii., e~ti de-ale noastre;
voi, baieti, nu slnteti de-ai no~tri). - Forma enclitica -nd (lat. alon nobis ·,a nous" - v. noi)
apare fie ca o lntarire a formelor adj. pos. n6stru, fie singuril. : 2°. him tu{ a n6jJlri-nd (slntcm
toti ai no~tri-ne), Fl, II, 2, 6; 3°. s' n'edrdzim tu loc-na , acdsa (sa mergem In locu-ne, acasa),
l.um, II, 152; PAnt, 172; BNA, II, 46; 4°. mdrdta-na di (eald (sarmana noastrA fatA), PB,
NOT 1 -906- NSCRUM

334 1 5°. lti1a-m~ di hoard! (bietul nostru de sat!), Fr, II, 250; 6°. tu loc-na (in Iocul (p:l-
mlntul) nostru), PB, 25931 ; 7°. ahUrea a d6mllulul-na (grajdul st:lpinului nostru), PB, 2311';
8°. dzuila-nd (ziua noastr:l); 9°. dnlu-nd (anul nostru); 10°. fill6rll' i-na (feciorii no~tri); 11°.
fedtile-nd (fetele noastre).- ln vech~a dacoroman:l: ,aduc o~ti asupr:l-ne" (CronM, I, 372);
,lntrebara-na prad:ltorii-n:l" (CPsal, ccxn; Dens, II, 181); ,sane tntoarcemll pren case-ne"
(CC, 353') ; ,b:lgate tntru suflete-ne" (CC, 40410) ; ,pune noao tnainte-ne" (CC, 54323) etc. -
Sintactic (ca articolare), de semnalat citatul 6° ~~ similare dacoromane). - Ca origine a acestei
constructii, cf. PEp, 140-146 ~i, aci, el, n'i ~i vol. - <lat. noster, -slra , notre".
NOT1, sm., pl.?, lnot, cnage; a Ia nage• : vdlea n not va s' tree (voi trece lnot valea),
Dun, II, 106; a n6talul (de-a lnotul), PScr, 233. - V. :
NOT!, vb. I (nuldl, -tdt, -tdre) - v. an6t - : cl'nili ~ted s' nodta (clinele ~tia sii inoate),
PB, 649 ; nu ~li ne s' nodtd, ne sa mpldtedscd (nu ~tie nici s:l inoate, nici sa pluteasc:l ino-
tlnd), PB, 20233• Sinonim: ampldtescu, mbldtescuz, mpldlt!scua. - < lat. *notare, natare , nager" .
NOT3, sm., f:lra pl., austru, event du sud•, Dal, 150; Nic, 354; PB, 662; GEl, 177.
Sinonim: lug. - < v6-ro~ ,-".
NOTI, sf., fiira pl., igrasie, ohumidite•. V. nutie ~i iyrasie. - < vonci .. -".
NOTIOS, -iodsd, PScr, 233 - v. nuti6s.
NOt'J, nodild, pl. nol, nodila, nou, cneuf, nouveam, Dal, 150; Nic, 353; Mih, 368; PScr,
233 ; vecl'il' l kirura, n6ll' i ail dltd cred~tire (cei vechi au pierit, cei noi au alta educatie);
strdn'e nodild (haine nou:l}, PB, 1152' ; '~l-bdgd' nodildle (~i-a tmbracat cele noua); nvedstd
nodild (mireas:l}, PLit, 1054 (ndo} ; PAnt, 60. - V. ndil. - < lat. novus ,nouveau, neuf".
NP . . . ~ mp .. . , mb . . .
NP ADE, jos, PAnt, 470 - v . mpdde, pdde.
NPARTU, vb. IV, Mih, 313- v. mpdrtu.
NPARrfC:EA, Mih, 312 - v. mbdryiCea.
NPARTJ'RE, Mih, 313 - v. mpdrfl're.
NPITICAT, -td: tdmbdrea ... npiticdtd (mantaua .. . cirpitii), PLit, 864 - v. mpilicdt.
NSAR1, vb. IV, PAnt, 127 - v. ansdr1 •
NSAR2, vb. I, s:lra, csaler; rendre raisonnable•, Dal, 150; Mih, 369 - v. ansdr2•
NSARTIN (mi), vb. I (nsdrfindl, -ndt, -ndre), tns:lrcina, •rendre ou devenir enciente;
ehargen, Mih, 369. - e . vedzd cd viryira va si nsdr/ind (vezi c:l fecioara va deveni tnsarcinat:l}.
Cod, 9721; 2°. lu nsdrfina' sd-l' l dzl'cd (1-a tnsarcinat s:l-i zicii), PB, 4533 7. - V. nsdrfdnedzil,
NSANATU~ESCU (mi), vb. IV (nsdndtu~il, -~it, -~ire) - v. nslndtu~edzil - : va s' 11!-i
nsdndtu~escu (rna voi tnsanato~i), Cal. 1911, 56; BNA, v, 112; 129.
NSARARE, Dal, 158; Mih, 369; NSA,RAT, -ttl ccher, d'un prix eleve•, Dal, 159; NS.(-
RATURA, Nic, 357; PScr, 233 - v. ansdrdre, ansdrdt, ansaratura.
NSARGOC:I(J (mi), vb. I (nsdrgu cedl, -cedi, -cedre), a tmpodobi cu flori artificiale,
c(s')attifer, (se) pomponert, Mih, 369. - < sdrguce.
NSARGUC:EARE, sf., pl. nsdrgucerl, impodobire, caction de (se) pomponert, Mih, 369.
NSARTANEDZt'J (mi) : viryira va si nsdrfdneddzd (fecioara va raminea tnsarcinata),
Cod, 91 b1• - v. nsdrfinedzil.
NSARTINARE, sf., pl. mdrfind'rl, sarcina, ccharge, mission• : l' i-aspuse cu te nsdrfindre
vln'e (i-a spus cu ce lnsarcinare a venit), PB, 39925.
NSARTINEDZt'J (mi) - v . nsdrfin - , lnsarcina, •charger, donner mandab: nsartina:
un pre(tu tra s' l ' i-aduca (a lnsarcinat pe un preot ca sa-i aduca), PB, 398 24 • - <sartind.
NSCRUl\1, NSCRUl\IEDZt'J (mi), v b. I (nscrumdl, -mdl, -mare), scruma, •(se) briUer;
sentir Ia fumee (en parlant des mets)•, Mih, 371 ; PB, 662; pita : .. si nscrumd' (placinta ..•
s-a scrumat), PLit, 607. - V. ~crumedzil. - < serum.
NSUI~EDZO -907- NSURfN 1

NSIMNEDZO, vb. I, lnsemna, •marquert, Mih, 371 (nsemnu); BNA, II, 68; 134 - v.
semnu2 , simnedzu.
NSIRARE, sf., pl. nsird'rl, lnserare, •tombee du soin, Dal, 158; Mih, 373.
NSIRAT, -ld, pl. nsirdf, -te, Dal, 159 - v.:
NSmATA, sf., fara 'J'l., pe lnserat, •vers le soir, a Ia tombee du soirt: 1°. cd'lrd tu
nsirdtd (pe lnserate), Fr, I, 43; 2°. tuid sedra tu nsirdtd (toata seara pe lnserate), PLit, 987;
3°. tu nsirdtd (In text: nsirdle), vln'e ~· Nl~ta (pe lnserate, a venit ~i Ni~ta), Lum, II, 248
- v. ni-aduklte. - V. nuptdta ~i :
NSIREADZA, vb. unipers.; NSIREDZO, vb. I (nsird' ~~ nsirdl, -rdt, -rdre), lnsera,
de soir tombe; etre surpris par le soin, Dal, 158; Mih, 374. - 1°. ttrdzt'u, clnd nsireddzd
(tlrziu, ctnd lnsereaza), Fl, II, 1, 2; BNA, II, 68; 2°. el aved nsirdtd tu vdle (el lnserase tn
vale). - < sedrd.
NSIRfN, vb . . I, Mih, 374; PB, 662 - v. nsirinedzu.
NSIRINARE, sf., pl. nsirind'rl, lnseninare, •rasserimemenh, Nic, 357; Mih, 374.
NSIRINAT, -id, pl. nsirindf, -te, lnseninat, •rasserene•: cu (runtea nsirindta (cu fruntea
tnseninata), Fl, II, 1, 10. V. tnsirindt.
NSIRINE.ADZA, vb. unipers.; NSIRINEDZlJ (mi), vb. I (nsirind' ~i nsirindl, -nat,
-ndre), lnsenina, •(se) rasserenen, Nic, 357; ferlu, •• si nsirind (cerul. .. se tnsenina), Lum,
V, 9, 17; PAnt, 335; fdfa l'i si nsirlnii' (fata i s-a inseninat), LP, 57; BNA, II, 126. V.
nsirln. - Cf. ~i lat. serenare ,rasserener". - < sirin.
NSINARE; sf., pl. nstna'rl, tnsanato~ire, •retablissement (de Ia sante)•, Dal, 158; PLit,
225.
NSINAT, -td, pl. nstnaf, -te, lntremat, •retabli, remis•, Dal, 158; PLit, 225.
NSINATU~ARE, sf., pl. nstnc'ilu$t!rl; NSIN.(TU~AT, -ld, Dal, 158- v. nstndre, nstndt.
NSINATU~EDZlJ (mi), vb. I; NSIN.\TU~ESCU (mi), vb. IV (nslndtu~dl ~~ nstniitu~il,
-~dt ~i -~It, -$dre ~i -~ire), Dal, 158 - v. nsanc'ilu~t!scu, nslnt!dzu. - < sc'indtos.
NSINEDZO, vb. I (nstndl, -ndl, -ndre}, tntrema, •recouvrer Ia sante•, Dal, 158; PLit,
225; Fl, I, 1, 14; mdma ... nstna' (mama ... s-a tnsanato~it), PenB, IV, 122. V. sint!dzu ~i sinc-
nimul nglulnedzu. - Cf. lat. sanare ,guerir; remettre en bon etat" (cf. ~i REW, 7566). -
<sin.
NSOR (mi), vb. I (nsurdl, -rat, -rdre}, tnsura, •maricr (un garc;on, un homme)•, Dal,
159; Mih, 375; PScr, 23~; PB, 662; PAnt, 470. - 1°. si-l'l dzlft!l cd mi nsurdl (sa-i ziceti ca
ma tnsurai), PLit, 888 - cf. it. ,mme nzurai" (Cimbr, I, 170); 2°. ~edz c;ine, cucodte, cd l'l-
dzic a li tali s' ti nsoard (stai cuminte, coco~ule, ca-i zic tatci sa te lnsoare), PLit, 466 (ZP,
IX, 594-595). - V. sor1 . -In albaneza: nuseronj ,diventar sposa"- cf., _aci, marlf2. - <
lat. *inuxorore < uxor ,epouse, femme mariee - cf. uxoralus ,marie".
NSTUGAT, -ta, pl. nslugdf, -te, ghemuit, •pelotonne•: nslugdf di arcodre (ghcmuiti de
frig), Fl, I, 2, 9. V. cuculil, tncucindt. - < slog.
NSUJUNARE, sf., pl. nsumnd'rl, somnare, •action de sommeillen, Dal, 159.
NSUMNAT, -ld, pl. nsumnaf, -le, somnat, •ensommeille•, Dal, 159. V. sumnal, ni-sumndt.
NSUMNEDZlJ, vb. I (nsumndl, -ndt, -nare}, somna, <•(en)sommeillen, Dal, 159. - <
somnu.
NSURARE, sf., pl. nsura'rl, lnsurare, •mariage•, Dal, 159; (iClor ... ti nsurdre (flacau
... de lnsurat), PB, 2543; carl ud-l glOnlle lrt nsurdre? (cine vi-i ttnarul de lnsurat ?), PAnt,
301 ; BNA, I, 130.
NSURAT, adj., pl. nsuraf, lnsurat, •marie>, Dal, 159; PB, 663; PAnt, 470. - Cf. ~i it.
nzurato (IIF, I, 219).
NSURfN1 , sn., Joe lnsorit, Mih, 379 - v. surin.
NSURfN1 -908- NTINIRAT

NSURfN2 (mi), vb. I, Mih, 379; PB, 663- v. nsurinidzlt


NSURINARE, sf., pl. nsurina'rl, lnsorire, •action d'exposer au soleih, Mih, 379.
NSURINAT, -ta, pl. nsurinaf_. -te, lnsorit, •ensoleille•. V. nsurnal.
NSURINEDZlJ (mi), vb. I (nsurinal, -nat, -ntire), lnsori,-•ensoleiller, exposer au solei!;
(se) rejouir?•, Mih, 379. - t 0 • si nsurina un om (se lnsorea un om), Fl, I, 3, t6; 2°. na nsu-
rinam (ne insoream), Fl, II, 5, 4; 3°. si nsurina Tila tu avlie (In curte, Tila se lnclHzea Ia
soare), PB, 5436 ; 4°. ~idea di si nsurina (stli.teau de se lnsoreau), PLit, 783; 5°. mi nsurinam
ca un gu~tur (stam Ia soare ca un gu~ter), PenB, III, t63; 6°. (afa fl si nsurineadzil = ? nsi-
rineadza (lata ti se lnvesele~te? = ? lnsenineazli.), AI. t903, 38. - V. nsurntldzrl, aurin ~i it.
.solinare. - < lat. *lnsollnare < sol ,solei!".
NSURNARE, NSURNAT, NSURNEDZlJ, Dal, t59; Nic, 357-358 (~i RF, II, 294) -
v . nsurintire, nsurinat, nsurinedzu.
NSUS, adv., (In) sus, •en sus, en haut; dessus; en plus•, Dal, t59; Nic, 358; PScr,
:233. - 1°. a/Ugard nsus, ln~los (s-au dus sus, jos), PB, 8736 ; 2°. mutrea nsus, mutrea n~los
(uiUi-te In sus, uitil.-te In jos), PLit, 882; PAnt, 45; so. el easte ma nsus di vol (el e mai sus
-declt voi); 4°. am nlscl'nle pri ma nsus (mai am clteva mai presus, In plus), PAnt, 165 - Cf.
-dr... ~i pre mai sus" (CC, 3372 ). - < n sus.
N~ARPIC, N~ARPIT (mi), vb. I (n~irpical, -cat, -care) , lnril.i, cdevenir mechant, rendre
mechant., Nic, 357; Mih, S71 ; si n~irpica' (se lnrli.i ca un ~arpe), PB, 23337 • - V. n~irpikedzrl,
~irp ikedzrl.
N~ARPICAT, -td, Nic, S57 - v. n~irpicat.
N~IEDZlJ, vb. I, PB, 66S - v . n~iutldzrl.
N~IRPICARE, sf., pl. n$irpica'rl, tnrli.ire, •action de rendre ou de devenir mechant»,
Dal, t58; Mih, 374. V. ~irpicare.
N$1RPICAT, -Ia, pl. n$irpica(, -te, tnrii.it,' cmechant comme un serpent; pique par un
serpent», Dal, t58; Mih, 374. - t 0 • s' turna' acasa Ia n$irpicata ~· nipirticata (s-a tntors acasa
Ia cea rea ca un ~arpe ~i ca o nli.plrca), PB, 28338 ; 2°. ca n$irpictita i$i din ctisd (ca tnraita
a ie~it din casli.), Lum, IV, 252; so. tata-su murl 1l$irpicat (tatli.-sli.u a murit mu~cat de ~arpe),
Fl, I, 1, t3. - V. ~irpilal, nvipiral, niptrtical !il yisplnat.
N~IRPIKEDZlJ, N~IRPITEDZlJ (mi), vb. I (n$lrpicol ~i n$irpilal, -cat ~i -tat, -care ~i
-ttire) - v. n$arpic, n$arpil- Dal, t59; aesta $i n$irpitd' (aceasta se lnrli.i), PB, t90'.
N~IUEDZlJ, vb. I (n$iucil, -uat, -udre), ln~eua, •seller; tromper- v. sdmar 4° (~i
DR, VI, S27-SS2)•: lu n$iud' calu (1-a ln~euat calul), PB, 4tS27 • V. 11$Udzrl. - < $Cdrld.
NTARDU, adv.,· Urziu, •tard•, Mih, S82; CAr, 50S; Cod, 65 b7 ; CAr, t09. V. lnttirdd,
ttirdu ~i sinonimele amlncil2 , tirdzl'rl.
NTAN'lO', -n'e, Mih, 381 - v. nlln'lrl.
NTARAC, vb. I (ntaracdl, -cat, -care), tmprejmul, •clOturer, entourer d ' une clOture•,
Mih, S81. Sinonim: ngdrdedzrl. - Cf. alb. nderekj ,reparer" (Hr, 271).
NTARACARE, sf., pl. nldracd'rl, tmprejmuire cu uluci, cclOture•, Mih, S81.
NTARDEDZlJ, vb. I (ntdrdcil, -ddt, -dare), lntlrzia, cretardero, Mih, S82. Sinonim:
ami'n. - < tordu.
NTAVALESCU, NTAVALfRE, NTAVALtr, Nic, S58; Mih, S82; Cod, 4ss. - v. anta-
odtescu, -Ill, -llre.
NTINEDZlJ (mi), vb. I (ntindl, -nat, -nare), a se tntina, a se murdli.ri, cse souiller de
boue; infecter•, Kats, I, 76. Sinonim : ldspusescu. - < tina.
NTINIRARE, sf., pl. ntinird'rl, lntinerire, uajeunissemenb, Dal, 152.
NTINIRAT, -ta, pl. ntinira(, -te, lntinerit, •rajeunio, Dal, t52.
NTINIIUIDZC -909- NTREG

NTINIREDZC 'i NTINWESCU, vb. I ~i iv {nlinlral 'i ntinlril, -rat 'i -rlt, -rare ~i
-rire), lntineri, erajeunir•, Dal, 152; Nic, 364. - < tlnlr.
NTIRES, sn., pl. ntlrt!surl, interes, •interH•, Dal, 152. Sinonim : slnft!r. - < ·it. lnte-
resse.
NTmiSARE, sf., pl. ntirisa'rl, interesare, •action de s'interessen, Dal, 152.
NTmiSAT, -iii, pl. ntlrlsaf, -te, interesat, •interesse•, Dal, 152.
NTmiSEDZC (ml}, vb. I (ntirisal, .sat, -sdre), interesa, •interessen, Dal, 152. Sinonim:
sinfirst!scu. - < ntlrt!s.
NTmiSESCU (ml), vb. IV (ntirlsil, -sit, -sire}, lnveseli, •(se) rejouir, erfreuent: cu nas
mi ntlrlst!scu lata bdna a mea (cu el mii. lnveselesc toatii. viata mea), Jb, Xv'I,' 204 (Tirana);
ibid., p. 208 e derivat din -rottpew (?).- Cuvlnt necunoscut.
NTIRSESCU (ml), vb. IV, PB, 663- v. andlrst!scu.
NTIN'I, adv., lntli, td'abord•: vin'e LlnutOpe ntln'l (lntli a venit Ia Linii.tope), Velo,
55; BNA, V, 89. Sinonim: pr6ta.- V.:
NTI'N'IC, -n'e, pl. ntin'l, -n'e, lntli, •premier.: erd tu s6mnul di nti'n'lil (era In primul
somn, In somnul asemanii.tor cu moartea}, PB, 6818; nll'n'ea oara (prima datil.), GrB, 226;
PAnt, 231; BNA, IV, 1. V. antl'n'lil ~i sinonimul prot.- <lat. •antaneus.
NTORNIC, -ca, GrS, I, 331 - v. and6rnic, nd6rnlc, tornic ~i cl6rnic.
NTRAT, -ttl, PAnt, 470- v. lntrdt.
NTRA, prep. - v. nintra - : e. 1-vidzu ntrt nts (\-a vazut In fata' lui), PLit, 804;
2". lu scoaslrtl ntra amlrd'lu (1-au scos lnainte (In fata) lmparatului), PB, 13111 ; 3•. acl'eamtl
pal'i s' n'earga tra s' moara acl6, ntra el (cheamii. pasii.rile· sa meargii. ca sa moarii. acolo, llnga
el), ArE, 35; 4". tut pd:l'l ngl'ifara di fried ntrtl fuvlt6slu vallur (toate pasarile··au' lrighetat de
frica lnaintea fiorosului vultur}, PLit, 796; 5". nklsi ntrd leamne (porni dupii. lemne), PB, 5313
- v. trd; 6". ntrd nol d6l'i (lntre noi doi) - v. ndmlsa; 7•. ntr' ocl'i (lnainte~ ochilor), PB, 935;
3611; 10819; 11415; 1158; 11725; 12228; 1395; 1461 ; 1863 ; 18927; 2261 ; 273~.8 ; 2835 ;
29010; ... ; 30913 ... ; 458'; 47037 ..• ; PAnt, 312. - V. ntre', ntru, precum ~i 't dr. · ,lntre =
tnrainte" (HPs, p. 9 'i 39; CPsal, II, p. 6 ~i 27) etc. - Cu amestec semantic cu lat. inter,
lntro ante: <lat. Intra ,,dedans, a l'interieur".
~i

NTRE, pre.p., Nic, 382; s' dufed ntre-apd (se ducea Ia (dupa} apii.}, !Car, 70; PB, 43522 ;
mi turndl di ntre-apd (m-am tntors de Ia apii.), P~nB; IV, 123; Caraf, 41 - v. ndredpd: -
< lat. Inter ,entre, parmi, au milieu de".
NTREATIRE. sf., pl. ntredftrl, lntrecere, •concurrence•: s• l'ea la ntriteare (se ia Ia
lntrecere}, LP, 12; PAnt, 244; BNA, II, 114.
NTREATIT, -ttl, pl. ntredflf, -te, trecator, •passager, temporai;e•, Dal, 153. - V. tntrea-
lila.
NTREB (mi), vb. I (ntribtil, -bdt; -bare), lntreba, tinterroger, demander; se consulter•,
Dal, 153; Mih, 384; PScr, 233; PAnt, 471. - 1". ntrlbt'ndalul, aOld:ndzi n P6le (lntreblnd,
ajungi Ia Constantinopol); 2•. sl ntrlbdre ed trl mine (de va lntreba ea de mine), ~urn, III,
164; PAnt, 36; 3". t cu clrllglu-t s' ti ntret;l (sii. te consulti ~i chlar cu cata ta), PLit, 681
- cf. ~i LL, Ill, i84. - V. antrt!b, tntrt!b. - < lat. lnterrogare ,interroger".
NTREC, vb. III ~i 11- v. antrt!c -, Dal, 153; Mih, 384; tru sodfd nu aved alta
s' u ntreaca.ed tu n'edltl (lntre prietene nu era alta care sii. o lntreacii. pe ea In tinerete), Lum,
II, 242; BNA, Ill, 50 - < tree.
NTREG, ntredgd, pl. ntredzl, lntreg, tentiert, Nic, 382; PScr, 234. - 1". and · siptdml'nd
ntredga (o lntreagii. sii.ptii.mlnii.), Velo, 35; PAnt, 329; BNA, V, 106; 2°. dzt'le ntredzl (zile
lntregi), Lum, V, 9, 18; PAnt, 337; 3°. erd ntreg ca tine (era tntreg ca tine); 4°. niti di
NTRE$CU -910- NTUNEARIC1

ntredzfl'i nu era (nici dintre cei tntregi la minte nu era), PB, 27631. - V. lntreg, ndregl. - < lat.
intregus < Integer, -gra ,intact, entler".
NTRE$CU, -cd, pl. ntrt!${i, -t!$~e, prost, cniais, sob, Mih, 384. Sinonime: glar, haz6 etc.-
<?
NTRIBARE, sf., pl. nlribd'rl, hitrebare, «demande•, Dal, 153; Nic, 382; Mih, 384; ntri-
bdrea clrtlre nu are (tntrebarea nu are (este) supiirare), PGr, 113; nlribtiri va lucrulu at!stu?
(treaba asta cere tntrebare? = chestiune simplii pentru care nu e nevoie sii tntrebi), PB, 15928.
NTRIBAT, -iii, pl. niribcif, -ie, intrebat, •demande; interroge•, Dal, 153.
NTRIC, vb. I (nirical, -cat, -care), a hriini din gurii, mourrir un nourrisson- v. matric,
nutrlc•, Mih, 384; PEt, 39; nu lipseli$le sa si ntrica n'ifll'i (pruncii nu trebuie sii fie hriiniti
din gurii), Lum, III, 56; lu nlricd (11 hriinea din gurii), PB, 45911• - < lat. nutrleare ,nourrir".
NTRICARE, sf., pl. ntrica'rl, Mih, 384 - v. matricore.
NTRITEARE, sf., pl. ntri{erl, lntrecere, •concurrence, rivalite•, LP, 12; PAnt, 244;
BNA, II, 114 - v. ntred{ire.
NTRt, prep. : sta ntrt nls di trag fiyara (stau linga dlnsul de fumeaza), BNA, II, 80 -
v. ntra, ntru, precum 11i istroromanul antru 111 ntru (Clstr, 671'; 751s; 7629; 8212 ; 8333).
NTROC1 , invar., murdar, csale; salete• : imna' pi tu mul!edla di s' fete ntroc (a umblat
prin Mltoacl de s-a umplut de noroi), Mih, 320; s' nu fdli ntroc mi'nica (sii nu murdiire11ti
mtneca), Mih, 337. Sinonim : birbdte. - < ?
NTROC1 , adv., In pamlnt, cdans la terre•: si-adundra (urll'i slog di bdgtira SUryea nlrt.•t:
(s-au adunat hotii gramada de au pus pe Sterle In piimtnt), GrB, 238. - V. ntur6c. ·
NTRU~ prep., tntru, •dans, em : 1°. ntru ma'lnile a tale (tntru mtlnile tale), Cod, 15 b10;
2°. ardna It am ntru lnima (rana ce o am In inimii.), Caraf, 52 - cf. dr. ,cu cutitul tntru
inima" (Miron, 251); 3°. ctnd ;ac trl !fl6n't ntr' ocl'lu (ctnd fac pentru fiacai tnaintea vazului),
PenB, VI, 134 - v. ocl'lu 22°. - V. tntru, ntrd, ntrl, tra, tru.
NTRUHISESCU, vb. IV, GEl, 177 - v. ntruxescu, nturyisescu, struxescu. - < Tpoxtl;(J)
,emoudre, aiguiser".
NTRUPU$A.'DZC (mt}, vb. I (ntrupu$dl, -$dl, -$dre), tntrupa, dncarner, prendre corps•,
PScr, 234. - < trup6s.
NTRUXESCU, vb. IV: s' nu ntruxtmll c6rdzfle (sii. nu ascutim slibiile), Cod, 11921 - v.
nturyisescu.
NTRUxfT, -td, pl. ntruxtt, -te, ascupt, caiguise•: codrda ntruxitd (sabla ascutita), Cod,
120 b23 . - V. nturhtslt, turyislt.
NTUMNARE, sf., pl. ntumna'rl, tomnare, carrivee de l'automne; action de passer l'au-
tomne•, Dal, 153.
NTUliNAT, -td, pl. ntumnaf, -te, tomnat, cd'automne; qui a passe l'automne•, Dal, 153.-
V. todmnd ~i:
NTUMNEADZA, vb. I unlpers.; NTUMNEDZC, vb. I (ntumnd' 11i ntumndl, -nat, -ndre},
tomna, •venir, arriver l'automne; passer l'automnet, Dal, 153; Nic, 380. - 1°. (kirolu} ntumnd'
(s-a facut .timp de toamna, a venit toamna); 2°. olle 11a li ntumna'm tu cl'mpu (oile le vom
tomna la clmp). - Cf. ~~ dr. ,vii.randu sau tomnandu" (BD, 171). - <lat. autumnare ,annon-
cer l'auton\ne".
NTUNEARICl, NTUNERIC, sn., pl.?, tntuneric, cobscurite, tenebrest: imnif pi tu ntu-
nedric (umbla prin tntuneric), PB, 39610; CAr, 298; tu ntuneric (tn tntuneric), Lum, V, 9,
17; PAnt, 335. - V. tnlunedric ~~ sinonimul scull&. - < lat. tenebrleus ,tenebreux, sombre".
NTUNEARICA, vb. I unipers.; NTUNEARIC2 , vb. I, tntuneca, •s'obscurcir, tomber
lcs premiers tenebres de Ia nuit; ~tre surpris par l'obscurite de la nuib - v. ntunic, ntunicd,
Nic, 381. Forma unipersonala (prima) se conjuga numai Ia : indic. prez. (ntunedricd, se face
NTUNIC -911- NTUNICOS

no~pte), subj. prez. (si ntunearica, sii. se facii. noapte); pentru celelalte timpurl circulii. forme
ale verbului (si) ntunica (o formA ca, de exemplu, ntuniricdre a devenit u~or ~i natural ntu-
nicare, contopindu-se cu originala formA ntunlcare). F:orma a duua se conjugii. n\lmai Ia pers.
1, 2, S sg. ~i Ia pers. S pl. de Ia indic. prez., viit. I ~~ subj. prez. (erl n!unedrlc, erl va ntu-
nedrlc, erl sl ntunearlc; tine (va, sl) ntunearifl; el, ed (va, sl) ntunedricii; el'l, edle (va, si}
ntunedrlca = mil. apucii. (mil. va apuca, o sii. mil. apuce) noaptea; te apucii... . etc.); pentru
celelalte tlmpuri ~i persoane circulii. forme ale verbulul ntunic (nol ntunicii'm ,noi lnnoptii.m",
vol ntunlcdt ,voi tnnoptati" etc.) - 1°. acata' sa ntunearica (lncepu sii. se tnnopteze), PB,
28621 ; 2°. s' nu ntunedric tu paddrl (sii. nu mil. apuce noaptea tn pii.duri), PB, 27t•. V. fntu-
nedrica.- Cf. ~~ t dr. fntunereca ,falre s'etendre l'obscurite, s'obscucir", Dens, II, S1S ~i,
mal ales, sensul din ,lntunerece-se ochil loru" (HPs, p. 180 ; CPsal, II, 1S4). - Cu e de dupii.
t trecut Ia u sub lnfluenta lui ntdnic (CODE, 894) ~i care ne aminte~te fonetismul din sipta-
ml'nif, tifetdne, vifldmdre etc.: < lat. intenebrlcare ,couvrir de tenebres".
NTUNIC, vb. I (ntuntcal, -edt, -care) ; NTUNicA, vb. unipers. (v. fntdnlca), lntuneca,
tnnopta, cassombrir, s'obscurcir, arriver les tenebres de Ia nuit; avoir Ia vue trouble, assoni-
brie; 1\tre surpris par l'obscurite de Ia nuit - v. aplr 2°•, Dal, 15S; Nic, S81. - t 0 • tilde
acasa, ca ntunlca' (hal acasii., eli. s-a lnnoptat); 2°. n'earse cit n'edrse, pl'na te ntunlca' (merse
cit merse, plnii. ce a tnnoptat), PB, .SS217; S0 • avea ntunlcdta (se lnnoptase), PB, S95U; 4°.
c6rt;i azbodra ~~ ntunicd pri dzedna (zboarii. corbi ~i tntunecii. pe creastii.), Lum, II, SS7; PAnt,
21S; BNA, IV, 50; 5°. 6cl'il'l l'i si nlunica (ochil i se lntunecau), PAnt, 130 - v. ntunearicd
(cltatul dacoromAn); 6°. la mine ntunica' (vederea mea s-a tntunecat = viata mea e tn amurg);
7°. dna seard ntunicdrif trl~l tu mesea di pdddre (tntr-o searii. au lnnoptat tocmal tn mljlocul
pii.durii), Lum, I, 227; 8°. ntunlca' tu 'napifddre gredrld (l-a apucat noaptea lntr-o pii.dure deasa
~i mare), PB, 22181• - 'v. fnet6rnic.- Ca etimologie: DR, I, 413: <lat. •tnnocticare (cf.
noctesco ,s'obscurcir"); RF, 11, 291-296 ~~ REW, 4504 a:< lat. •tn-tonlcare ,tonner"; CL,
LXXV (1942), 475-476: . < lat. intenebricare; Jb, III, 25; CODE, 892; GrS, II, 19 ~i DA,
s. v. : < lat. ln-tunicare ,v~tir d'une tunique" - cf. ~i REW, 4519; DR, IV, 650-651, precum
~i t it. lnlonlcare ,coprirsi come di tonaca". V. ~i teara.- Avlnd ln vedere. sensul lat.
tunic a ,enveloppe de toute espece . .. ; tunique de l'oeil", precum ~~ sus-mentionatele citate
(dr. ,tntunerece-se ochil loru" ~i ar. 6cl'il'l l'i si nlunica etc.), rii.mlne ca sigurii. etimologia
lat. in-tunlcare.
NTUNICARE, sf., pl. ntunica'rl, lntunecare, caction de s'obscurcir; assombrissementt,
Dal, 15S; Nic, 381. V. nturicare.
NTUNICAT, -ta, pl. niunicdf, -te, lntunecat, cobscurci; sombre, triste•, Dal, 153. V.
lnlunlcdt.
NTUNICATA, sf., fii.rii. pl., amurg, ca Ia brume, vers Ia tombt\e de Ia nuib, Dal, 15S. -
t 0 • era tu ntunlcdtd (ln text: ntunicdt) (era pe lntunecate), Fr, II, 221; 2°. na daded cdle
tu ntunicata (ne da drumul Ia venirea nop\ii), CalGrB, 9S; S0 • pf'nd seara, tu ntunicdtd (plnii.
seara, ln amurg), PB, so41a. - V. nsirdta, nuptdta.
NTUNicA, yb. I unipers. (ntunica', ntunicdre), lnnopteazii., cia nuit vient, Ia · nuit se
faib: odra ntunica' (timpul a lnnoptat, s-a fii.cut noapte), Cod, 843 ; nu ntunica', aplrl; aplrl,
nu ntunica'- bruma, PLit, S55- v. dpir 2°.- V. . fntdnic, lntunica', ntunic.
NTUNICOS, -coasa, pl. ntunlc6~l, -coase, lntunecos, cobscur; sombre•, Dal, 1S5; Nic,
S81; PB, 664,; cdsa ..• .ntunicodsa (casii. ••• lntunecoasii.), PLit, 980; tu 6da ntanicodsa (ln
camera lntunecoasii.), Bat, 4; ~ided ••• ntunic6s ca nodptea (~edea (stii.tea) lntunecos ca noaptea),
GrB, 222; PAnt, 225; BNA, IV, 141. Sinonim: scutin6s.
NTURriSESCU -912- N'fAP

NTURriSESCU, NTURIIISESqJ, vb. IV (nturyisil, -sit, -sire}, ascuti, •emonder; ai-


guisert, Dal, 153; GEl, 1't'A; ldmn'ea.• .• ·~t nturybi dintll'l (zmeul. .. ~i-a ascutit dintii), PB,
·26313. - V. ntruhlsescu. ·
NTURWSfRE, sf., pl. nturhisfrl caction d'aiguisert, Dal,. 1S3.
NTURWSfr, -ld, pl. nturllisit, -te, ascutit, cemoulu; aiguise•, Dal, 153. V. struxit, tur-
yislt.
NTURICARE, sf., pl. nturicd'rl, Dal, 153; CAr, 343 [asimilarea n .. . r > r .. . r?); CDDE,
894: •ntuniricdre > nturicdre- V. ntunicdre.
NTURfN, sn., pl. · nturlnurl, viscol, •chasse-neige, grand vent glaciah, Mih, 386. - V.
turin.
NTURINARE, sf., pl. nturind'rl, vlscolire, •action de neiger eJ. de soufOer en tempi\te•,
Dal, 153; Mih, 386; nturindrea nu-l blind (viscollrea nu e bunii.), PGr, 114.' Sinonim: sindille.
NivinNAT, -ta, pl. nturindt, -te, viscolit, meige et souffle en temp~te•, Dal, 1,53.
NTURfNA, NTURINEADZA, vb. I unipers. (nturinu', nturindre), cneiger et souffler en
tempete•, viscoli, Dal, 153; Mih, 386; PGr, 114; AD, IV, 374 ( < ntunindre < tundre} - [oare,
tuna ln viscoliri de iarnii. ?) ; DR, III, 761 ~~ CAr, 120 ( < lat. rutilare ,briller (comme l'or),
rendre roux"); RF, II, 294-296 (<lat. •in-toninare < tonare) - [aceea~i lntrebare: tunet~ ln
viscoliri de iarnii. ?) ; DR, IV, 645 ( < lat. •in-tuber-inare). - 1°. nafodrd nturind (afara vis-
colea), Fr, II, 222; 2°. nedila nturind' cu virtute (ninsoarea a viscolit cu tarie), Fr, 11, 223; 3°,
u nturind dipriuna (viscolea nelncetat), Fl, II, 3, 2. - V. inturind ~~ turin. - Ca paralelism
fonetic, cf. surin ~~ nsurln2 • - < ? lat. •tntonlnare < in- tonare ,tonner" (cf. tonitrus,
,tonnerre").
NTURKIPSESCU (mi}, vb. IV, Dal, 153- v. nturtescu1 , turkipsescu.
NTURKIPSfRE, sf., 'p l.,_ pt11,rkipsirl, turcire, •action de se fa~e·Turc•, Dal, 153.
NTURKIPSfT, -ld, pl. nturkipsi/, -te, turcit, cdevenu musulman•, Dal, 153.
NTlJROC, adv. - v. ntroc1 - , Mih, 386; bdgdl ntar6c 'na da'rmd di sdlte (am pus ln
pii.mlnt ·o ramurll de salcie), Mih, 64. - Cf. !ji dr. lntrulocd ( < lat. inter-locare). - < •ntur
lec < ntru loc.
NTURTARE, sf., pl. nturtd'rl, turtire, caplatissement•, Dal, 153.
NTURTAT, -td, pl. nturtd/, -te, turtit, caplati•, Dal, 153.
NTURT1REDZfr, vb. I (nturtdrdl, -rdt, -rdre}, lntrema, •prendre de Ia consistance,
recouvrer; Iutter, s'accoupler (en parlant des moutons)•: afel n'ic nu nturtdreddza (acel micut
nu se intremeazii.), Fl, 1, 4, 9. - V. nturturedzil.
NTURTEDZfr, vb. I (nturtdl, -tdt, -tare), turti, caplatir•, Dal, 153. - < lurid.
NTURTUREDZfr, vb. I - v. nturtdredzil -creprendre des forces, se remettre•, DR,
IV, 1552 ( < ' lat. •tortulare); nu nturtura'm vilul'i di an (nu am pricopsit (nu am lnsii.nlito~it)
vatuii din anul trecut), Fl, II, 4, 8 - < '!
NTURTESCU1 , -ledscd, pl. nturtb;ti, -te,u, turcesc, •turc• : locu nturtescu (pamlnt
turcesc), Mih, 386. V. turtescu.
NTURTESCU1 , vb. IV, turci, Mih, 386- v. anturtescu, nturkipsescu.
NTURUSESCU (mi}, vb. IV, Mih, 386 - v. !7-dirusescu.
NTURUSfRE, sf., pl. nturusirl, lntepenire, caction de (se) raidiro, Mih, 386.
NTURUS{T, -ld, pl. nturusit, -Le, lntepenit, •raidi•: munte nlurusll di eUi. (munte lnte-
penit de eternitate), AI. 1901-1902, 146; brd/dle, ciClodrlle era nturuslle (bratele, picioarele erau
lntepenite), CaiGrB, 37; BNA, IV, 115 - v. ngucindt.
N8EAHA, adv., putin, PB, 201 1' - v . Oedmd.
~TAP (mi}, vb. I (n/dpdl, -pdt, -pdre), lntepa, •empaler; piquer; intriguert, Dal, 154;
Nic, 383; Mih, 339; 381. - e . tu und suld lu nfdpd (II lntepa lntr-o frigare), PAnt, 115 _;
NT.ABCU -913- NTJRNE.ARE

2°. mi nfapdl cu dclu (m-am lntepat cu acul); 3°. aca(u' sa 11(dpa (lncepu sa puna intrigi),
PB, 490"- v. skin1 . - V. ndzdp ~i PhOr, II, 718. - .Cf. vsl. ctpati ,findere" ~i bg. cepnu-
vamu ,fendre".
NT.ARCU, vb. I (n(arcdl, -edt, -cdre), lntarca, •sevrero, Dal, 158 (n(ercu?); AD, IV,
89 (<lat. •interico < interere ,broyer dans"). V. n(ircdrt ~i sinonimul cllrmu1 2°.- < (drcu.
NTAPARE, sf., pl. n(apa'rl, lntepare, •action de piquer•, Dal, 154; Nic, 383; 1\fih, S81.
NT.~PAT, -ta, pl. n(ilpti(, -te, lntepat, •pique•, Nic, S8S.
NTAP.~TOS, -todsa, pl. nfapato~l, -todse, lntepator, •piquant. : skin'l dip J..:ipito~l ~i
nfifpilto~l (spini (maracini) foarte ascutitl ~i ghimpo~i), PB, S9317.
NTAP.~TURA, sf., pl. 11(apaturl, lntepatura, •piqftre; intrigue, zizanie•, PB, 664; AI.
190S, 50; dipdrte di 11(apaturl (departe de intrigi), Fl, II, S, 8. V. tntap·i llura.
NTARCARE, sf., pl. n(ilrca'rl, ln1arcare, •action de sevrer>.
NT.~RCAT, -til, pl. 11/ilrcdt, -te, lntarcat, •sevre•, Dal, 159 (ln(ercdt?); sta ca nl'~te
n 'el'i nfarcdf (stau ca ni~te miei lntarcatl), PGr, 114.
NTEP, vb. Ill (nfipul, -put, nfedpire), lncepe, •commencer>, Nlc, S8S; Mih, S42; n(ipu
di pri- ap6la ,,• cl'nta (apoi lnecpu sa clnte), PLit, 802; PAnt, 91. Sinonime: acdfil S0 , aptlr-
ll'escu, arhlusescu. - <lat. lnelpere ,commencer".
NTERCL'IU, vb. I (ntircl'edl, -l'eat, -l'edre), lncercui, ccercler, entourer, cerner>, PB,
664; payanea te tot u nfedrcl'e (potera ce o tot lncercuie~te), Bair, 1S. - V. ntircl'edzll , tir-
cl'edzil ~~ slnonimul anvtlrlit;edzll.
NTERCU, vb. I, lntarca - v. ntarcu.
NTERNU, vb. III ~iII, cerne, •bluter, criblert, Nic, S83; Mih, 342; PB, 664 - v. ndzernu•,
ternu, ~~ mgl. tern (CapM, III, S08).
NTERTU (mi), vb. I (nfirtdl, -tdt,-tdre), certa, •reprimander, gronder>, Nic, S83; W,
II, 256; cu Maru~ea ntl nfirtil'm (cu Maru~ea ne-am certat), PAnt, 295; BNA, I, 122. Sino-
nim: ancdllll, ncdllil. - Cf. mgl. fert (CapM, Ill, S08). - < lat. eertare ,Iutter, combattre".
NTES, nfedstl, pl. nte~l, nfedse, lncins, dermente, ranch, Kats, I, 76; c~u ntes, nuctt
nfedsd (brlnza fermentatd, nuca lncinsa), DH, II, 6SO; fol'lu ntes (foale lncins, burduf cu brlnza
stricatii.), GrS, IV, 88. - V. tts! ~i sinonimul apres S0 • - < lat. loeeosum ,brftle".
NTILEG (mi), vb. III (nfiUp~u, -Uptu, nfileddzirt ~~ nfilidzedre), lntelege, •comprendre•,
Nic, S8S; W, II, 358 (~fpisca); WTh, 254; CAr, S11. Cuvl~t rar. Sinonime: acdkisescu, (a)du-
kescu, prlndu. - Fonetice~te, normal : nflUg. - < lat. lntelllgere ,comprendre".
NTILISTRAT, -ttl, pl. 11filistrdt, -te, ex pus razelor, orayonne• : erdm • .. nfilistrdt di sodre
(eram ... expus razelor de soare), AI. 1928, 59.- < fillstrd 1•
NTILISTREDZfJ, vb. I (nfilistrdl, -rdt, -rdre), strop!, •aspcrger; eclabousscrt, Mih, S83.
Sinonim : pruscukt!scu. - < fillstrtl 1 •
NTIPUT, -tu, pl. nfiput, -te, lnceput, •commence•: dptl nfiputd (apa lnceputa) (Amfnciu).
V. ni-grlt. - < nfep.
NTIRCARE ( ?), NfiRCAT ( ?), Dal, 159 - v. n(arcu.
NTJRCL'EARE, sf., pl. n(ircl'erl, lncercuire, •cerchige, stegN, Dal, 154; Nic, 384.
NTIRCL'EAT, -ttl, pl. n(ircl'edf, -te, lncercuit, •entour6, assiege•, Dal, 154; Nic, S84;
Arbine~ll'i fura n(ircl'ed! (albanezii au fost lncercuiti), Trib, II, 9-12,22. Sinonim: a11vdrligal.-
V. nCircl'edt (forma cu c de Ia cedrcu).
NTIRCVEDZfJ, vb. I - v. nfercl'lu -, Nic, S84; s' nu nd n/ircl'eddztl diznotl (sa nu ne
lncercuiascii. din nou), Fl, I, 3, G; un dor ... l'i ntircl'e inima (un dor . . . i-a lncercuit inima),
Fl, I, 2, 4. - < lat. lo-elre(u)lare (circulare ,arrondir").
NTIRNEARE, NTJRNUT, Nic, S84 - v. ndzimedre, ndzirnut.

58 - c. 531 - Tache P a p a h a g I, Dlc.lonarul dlalectului arom4n


NTIRNUESCU -914 -· NUDEDZ"C

NTIRNUESCU, vb. IV (n/irnulr, -null, -nulre), a phlnui, a Iuera pe ascuns, tcouver


sou>; miner•, Kats, I, 76. - V. nternu.
NfiRTARE, sf., pl. ntirtd'rl, certare, cquerellet, Nic, 384. V. ntertu ~i sinonimul ned-
cedre.
NTIN, vb. I (nttndl, -nat, -ndre) .~tre l~gerement atteint d'une maladie•, CODE, 876:
< lat. ln-tenuare (tenuare ,amincir").
NU, adv., nu, •non•, Dal, 150; Nic, 354; Mih, 386; PScr, 234; PB, 664. - 1°. nu eu
codsa, ~· nu ~i nul (nu cu coasa, ~i nu ~i nu 1), Fr, I, 69; PAnt, 181; BNA, Iii, 48; 2°.
ua s' nu puUm s' nd tunuslm (nu vom putea sa ne pocaim), Cod, 61 2 ; 3°. ua nu-l a~tept
cum lu-a~tiptdl (nu-l vei a~tepta a~a cum ll a~teptai), BNA, II, 92; 4°. ua nu mi-a~teciptd
(nu rna va a~tepta), BNA, II, 92; 5°. ua nu-dlbd a eul si da (nu vor avea a cui sa dea), BNA,
II, 92; 6°. nu li ntreb: lu kiredl? (nu te lntreb (= te tntreb): unde ra~aceai ?) ; 7°. nu-n'l
dzl/l: cum tried~l? (nu-mi zici ( = nu vrei sa-mi spui, spune-mi) : cum ai (pe)tn~cut ?) ; 8°.
nu n'l-asplin'li grenda aestd di lu si-dfld aildfe? (nu-mi spui (= spune-mi): grinda asta de unde
(cum de) se gase~te aici ?), PB, 35612. - Pentru greaca ~i albaneza, cf. Sand, 111-112. - In
Peninsula Balcanica - deci, ~i Ia aromAni - exista, cu sens de negare, urmatorul gest din
sudul Italiei : ,L'atto negativo caratteristico de' Siciliani e quello in cui si piega, scotendolo,
il capo indietro, press' a poco come i non Siciliani esprimono l'atto affermativo" (BTS, XV,
349) - cf. ~i Actes, 247, n• 24. - V. no, 6re 3°, psof etc., ~i sinonimele mi 2 ~i ohl. - < lat.
non ,non, ne ... pas".
NUBETE, sf., pl. nubet, nobet, •surveillance, service de sentinelle; air de divertissement,
morceau m~lodique pour violon•. - 1°. trl nubetea a ccil'llor, nodptea (noaptea, pent~u supra-
vegherea cailor), Cal. 1911, 200; 2°. nodptea auld, el'l ua fcied nubile (tn noaptea asta, ei
vor fide veghe); 3°. ct'ntd-nd dnd nubile furedscd (clnta-ne o arie haiduceasca). - < tc. nevbet
(1290) ,service de sentinelle ; musique qu' on execute a des heures fixes ... ".
NUBICf, sm., pl. nubiCecidz, sentinela, om de veghe, •soldat qui fait Ia sentinelle• :
yined si aldxedscd nubiCllu (venea sa schimbe sentinela), Fl, II, 7, 22. - < tc. nevbetdjl (1290)

NUC, sm., pl. nu{l, nuc, •noyen, Dal, 150; Nic, 355; Mih, 386; PScr, 234; PB, 664.
- 1". la grocipa cu ~edpte nufl (Ia groapa cu ~apte nuci), PAnt, 128; 2°. caded ... ca null
clnd scriturl nrifll'i (picau ..• ca nucile clnd scuturi nucii), RA, 94; BNA, II, 36. Sinonim:
cuc6~il. - Folcloric, cf. PMic, art. ~ilea * Nucul. - < lat. nux, nueem, ,noyer" (poate chiar
•nucus).
NUC.i\, sf., pl. nutl, nuca; ceafa, tl 0 • noix; 2°. nuque, it. nuca•, Dal, 150; Nic, 355;
Mih, 386; PScr, 234; PB, 664; PAnt, 471. - 1•. nd agfuedm cu nutl (ne jucam cu nuci) -
cf. PFolk, 16; n'l-u-dm ca ndea n sdnat6r (mi-o am ca nuca ln ghiozdan = tin mult Ia ea),
PLit, 698; 2°. l ' l·fre§lu nrica (i-am rupt (spart) ceafa), Fl, II, 3, 4; ld frecidzim scanda nded
(le frtnseram scunda ceafii.), BNA, II, 28 ; Cifnritlu lu nClupd' di nricd (ctinele Cii.nutul 1-a tnha-
tat de ceafa), Fl, I, 3, 5; fe l'l-ct'ntd tu naed! (ce-i clnta tn cerbice I= ee-l trece prin cap I
sau: clnta-i-ar.popa ln ceafa 1), PGr, 114. Sinonime: cti~inglc, kecifd, patil. - Pentru ndcd 2°,
cf. REW, 5991, precum ~i it. ,noce dell collo = collottola". - < lat. nux, nucem (sg. f. •nrife
> nucd), sau, poate, chiar •nuea.
NUCLESCU?, vb. IV: nucll (sic) pri R6mul cu un ni6r ( ... pe Romulus cu un nor),
Mac, 93.- <?
NUDARE, Dal, 150; Nic, 356; Mih, 386; NUDAT, Dal, 150; Nic, 356 ; PLit, 395 -
v. anuddre, anuddt, nod.
NUDATURA, sf. , pl. nudaturl, lnnodatura, •nceud•, Dal, 150, V. nod1 •
NUDEDZ"C, vb. I, lnnoda, Dal, 150 - v. nod2•
NUEARCA. -915- Ntl&nn~

NUEARCA, sf., pl. nuedrfe, PGr, 112 - v. neared.


N u em b r u, sm. «novembre•, Nic, S54; REW, 5969 ( < lat. november). Sinonim:
Brumcir. - < vo~!J.!3ptoc; .. -".
NUFUZE, sf., pl. nu(uzl, act de na~tere, •acte de naissance, acte de l'etat civih. V.
niJ.(aze. - < tc. nulolls (1282) ,Ames; individus; 'habitants".
NUlfTA, sf., pl. nujlfd, nojitli., dacet de sandale•, Nic, S55 ; CEI, 75. V. nuzlfd. - <
bg. nollea •. -".
NUKESCU (Tirana), vb. IV (nukil, -kit, -kire), suspina, «soupirert: (edta ... nuki $t't
dzl'si (fata ... suspina ~i zise), Jb, XVI, 204. Sinonime: suskir2 , uhtedzil. - < ?
NULA, sf., pl. nule, zero, •zero•, Dal, 150; Nic, S55; Mih, S86. Sinonim: st(i'r. - <
it. nuDa.
NULliiCAN, -nd, Milt, S86; eciste nor-mea nulgiccind (este noru-mea mijlocie), GrB, 2,
SS; BNA, III, 82- v. n'ilgluccin.
NUIIAL'I(J, sn., pl. numdl'e, Dal, 150; Nic, S55; PB, 664; numcil'llu di cdrcincir
si-asplndzurd, PGr, 115 - v. cdrcincir; dill (rig numdl'e (altii frig namaie), PAnt, 269; Bair,.
69. - V. ndmdl'lil.
NUllA, sf., pl. nume, nume, •nom ; renommee; sobriquet; jour de Ia fete de quelqu'um,
Dal, 150; Nic, S55; Mih, S87; PScr, 2S4.-e. te numd eire? (ce nume are?), PAnt, S01; BNA,
I, 1SO; 2°. numa-a lul si-avdzl' lara (numele lui iara~i se auzi), GrB, 222; PAnt, 225; BNA,
IV, 142; S0 • sd-l'l si-dvdd numa (sa i se auda numele, sa-i mearga faima), PB, 14820; 4°. om
cu numd (om cu renume), PGr, 114; 5°. l'i scocise numd (i-a scos (pus) porecla); 6°. bcigt'l
nume (pune porecle, porecle~te), PGr, 114; 7°. si-l'l-credpd-mlma (crapa-i-ar-numele = diavolul),
PB, 18087; 8°. aerl (u nama a l'el (ieri a fost ziua onomastica a ei). - Gen.-dat. sg. a numa-
l 'el (numelui)- cf. lume, sum4. v. name ~i para-numtl.
NIDIATESCU, vb. - v. n4m4lisescu -, meni, •mentionner; (se) souvenir; destiner ;.
charmer, ensorcelert, Dal, 150; Nic, S55; GEl, 177. - e. afel ca s' numdtedscd vtlculzl *i-umi-
nitdte (doar acela de ~i-o aminti de averi biserice~ti ~i de umanitate), Fl, I, 5, 6; BNA, II.
8; 2°. l-numdlf s' mocird (1-a menit sa moara), PB, S72 • - < bVO(l.IX't'l~ro ,nommer".
NUMATfRE, sf., Dal, 150; Nic, S55 - v. ndmdtisire.
NUMATfT, -til, pl. numd/il, -te, menit, •nomme ;· destin~•. Dal, 150; Nic, S55; PLit,.
S09; gtlrnufil numdtit trd tal Tul'ea (graunte menit pentru femeia lui Tul'ea), Lum, V, 117 ;
suntu numdtlte di Dumnidzd' (slnt. menite de Dumnezeu), PB, 284 3'.
NU~IE, sn., pl. nume- v. numd -,PAnt, 80; numile a dyllul Milzail (numele sflntului
Mihail), Cod, 11713. - CDDE, 1258; PFon, § 91 c: < lat. nomen ,nom" + numen.
NUMfE, sf., pl. numil, mas; stllp, •lieu oil repose un troupeau pendant Ia nuit - v.
mas; possession; pilastre, soutien - v. artidzim1 etc.•, Dal, 150; GEl, 178. - 1°. du-le tu l6c-fl,
iu numie-t (du-te In tinutul tau, In posesiunea ta, in culcu~ul tau), Fl, II, 4, 6; 2°. numia a
ctisdl'el i bdrbdtlu (sustinatorul casei e barbatul),' PLit, 435. - < VO(l. i) ,pdturage; possession".
NUMIR1, sn., pl. numire, numar, •nombre•, Dal, 150; Nic, S55; Mih, S87; PScr, 2S4;
am pradz ell fd'rd numir (eu am bani nenumarati), Lum, II, 127; BNA, III, 78. - < lat.
numerus ,nombre".
NU~IIR2, vb. I - v. anumirl -, numara; masura, •compter; toiser; (se) consideren,
Dal, 151; Nic, 356; Mih, S87; PScr, 2S4; PB, 665. - 1°. nu poi si-l'l numir ell iricul (nu
pot sii-i numar pe ctti am trecut, pe clti am vazut), PAnt, 164 ; 2°. nu putul eil ira s' l'i
namir (eu nu putui ca sa-i numar), BatP, 23; S0 • las' s' numird carl polite (lasa sa numere
cine poate), Lum, II, S09 ;· BNA, III, 126; 4°. s' numird cit ahindocisd era amcirea (sa mii-
soare cit de adlnca era marea), CalGrB, 79; 5°. mi numir om (rna consider om). - < lat.
numerare ,compter, nombrer".
NUHIR1 -916-

N11Mma, sm., sn., pl. numirl, numire- v. anumir, anumirea -, Mih, 387; PScr, 234;
la pdltdre ,; la numir (Ia spate ~~ Ia umlir), BatP, 23; l'ea-l pri numir (ia-1 pe umlir), PB,
20611; PAnt, 93. - V. numire, umir ~~ mgl. numir (PMegR, II, 101; CapM, III, 209). - <
lat. humerus ,epaule (de l'homme)'~.
NUMIRARE, sf., pl. numird'rl, numlirare, •action de compter, de se considercr•, Dal,
151; Nic, 356; Mih,387. V. arumindre.-Forma numirdre ,nommer, appeler" (CODE, 1259 ~i
REW, 5950 < lat. nominare ,nennen") nu mi-e cunoscutli. - V. numir1•
NUMIRAT, -td, pl. numirat, -te, numlirat, •compte, denombre•, Dal, 151; Nic, 356. V.
aruminat ~~ sinonimul misurat.
NUMIRE, sm., sn., Nic, 356- v. numir. -La CFr, 165', 16516 : nrimdr, pl. art. nu-
mdrll'i.
NUMTAR, -rd, pl. numtdrl, -re, nunta~, •convie aux noces•: cd numtdrl s' Armdn'll'i-a
mel (clici aromAnii mei slnt nunta~i), PAnt, 297; BNA, I, 126; la-l'l numtdrll'i, aglumti n
hodrd (iatli-i nunta~ii, sositi ln sat), PAnt, 298; BNA, I, 126. V. nuntlir. - < nrimld.
NliMTJ\, sf., pl. nrim/l, nuntli, •nocet, Nic, 356; Mih, 387; PScr, 234. - 1°. mu-mea
easte la 'nd numtd (mama mea e Ia o nuntli), PLit, 852; PAnt, 54; 2°. numtd e i carnaual?
(nuntli e sau carnaval ?), PAnt, 301; BNA, I, 130; 3°. s' (eatird trel nrimll (s-au flicut trei
nunti), PB, 8880 ; 4°. s' bdneadzd cadi la ,eaptile numtd (sa trliiascli ca de Ia cele ~apte nunti),
Cal. 1911, 179; 5°. l'ed-l la nrimtd s• dzt'cd ,,. trl mult an'l !" (ia-1 Ia nunti ca sli-ti zicli
,~?i Ia multi ani!"), PLit, 575. - Cf. ~~ pl. istr. nunt (PopD, 130; Kov, 224). - V. lumtd,
nuntd ~i uldhl!scu. - < lat. nuptlae ,noces, mariage".
NUMlJZE, sf., Dal, 151; Nic, 356- v. ndmrize.
NUN, nund, pl. nun'l, nune, sm., sf., nun, nunli, •parrain; marraine (au mariage)•,
Dal, 151; Nic, 356; Mih, 387; CAr, 274. - 1°. nune ,crete ,i-aldvd6s (nune (na~ule) sec ~~
Iaudliros), PAnt, 302; BNA, I, 132; 2°. ·,r-(u cu cdmed,ea di la nuna (~i-a fost cu clima~a
de Ia na~a = a fost naiv ca un prune), PB, 8381 - v. cdmed,e; 3°. ca nunlu la numtd (ca na~ul
la nuntli : respectat ~I ascultat de toti nunta~ii), PLit, 698 : nunul e considerat ca plirinte
spiritual ~~ ca educator pentru eel cununati de el, sau botezati de el. - Cf. dr. ,nunta foarte
frumoasli, fiind nun mare" (CronM, I, 574; II, 108).-Cf. gr. vouwou~. vouwa. (Hris, 142;
Boga, II, 90; 159; Rohlfs Lex, 351; voiivo~, vouv6~, v6wo~, v6wa..; alb. nun, nune ,padrino,
madrina"; it. nonno, -a. - <lat. nonnus, -a ,celui (celle) qui eleve un enfant".
NUNAJ\IE, sf., flirli pl., nunta~li na~ului, des invites d'un parrain ou d'une marraine
a Ia noce•, Mih, 387. .
NUNfL'E, sf., pl. nunll'l, na~ie, •qualite de parrain ou de marraine au mariage•, Dal,
151 ; Mih, 387; nunll'ea treate la hil'ea a nunlul (nli~ia trece (se transmite) la fiica nunului),
VAR, 239.
NUNTAR, -rd: 1°. sl'ntu crlscri, slnt nuntdrl (slnt cuscri, stnt nunta~l), Velo, 53; BNA,
V, 87; 2°. brlnd sedrd, vol nuntdrl (buna searli, voi nunta~?i), Lum, IV, 308; BNA, V, 56;
3°. cu pupul di nuntarl deadun (cu multime (popor) de nunta~i laolaltli), Fl, II, 5, 9; 4°.
cl'nticlu nuntdr (clntecul nuptial), BNA, V, 46. - V. numtar.
NlJNTJ\, sf., pl. nrlntt, PAnt, 471 - v. numtd.
NlJNTRU, adv., lnliuntru, •dedans; dans Ia prison•, Nic, 335; 356; Mih, 387; PB,
665; led nrlntru, i nafodrd (sau lnliuntru, sau afarli); l-kicard nuntru (l-au picat (vlrtt) In
tnchlsoare), PGr, 115. - V. ndundru, dinduntru ~~ mgl. nuntru (PMegR, II, 101 ; CapM, III,
209).
NUOR, sm., pl. nu6rl, nour, Nic, 356; Mih, 387 - v. ni6r ~~ t dr. nu6r (HPs, p. 209).
NUOREADZA, vb. unipers., Nic. 357 - v. niureadzd.
NlJPO, conj., PB, 655 - v. nupu.
N(lPT.AT -917- NV.APSU

NUPT.AT, adv., Mlh, 387; NUPTATA, sf., fiirli pl., caderea noptii, •a Ia tombee de Ia
nult; pendant Ia nuib; nlfnte di nuptdta (lnalnte de cAderea noptii), PenB, V, 51. - V. api-
rltd, nsirdtd, ntunicatd, scapitdtd, sculdta etc.
NUPTEADzA, vb. I unipers.; NUPTEDZ"O, vb. I (nuptd' ~i nupldl. -(dt, -tdre}, lnnopta,
..tomber Ia nuit; passer Ia nuit; ~tre surpris par Ia nuib, Nic, 357. - e. larna nupteddza tu
,~edsile (In timp de iarnli se face noapte Ia orele ~ase); 2°. nu vrura s' nupleddzd Ia hdne (nu
vrurA sa petreacli noaptea Ia han); 3°. ndpol nuptd' n cdle (larli~i 1-a apucat noaptea pe drum),
PB, 33317. - < lat. •Innoet(le)are (cf. noctescere ,s'obscurcir").
NUPU, conj., (care) cumva, cpeut-etre que, en quelque sorte; par hasard•, Dal, 143;
151. - 1°. ct'ntife s' nupu ctntat ·(sa nu care cumva sa clntati clntece), PLit, 888; 889; 2°.
intra n yin'e, ma ascultd: s' nupu mill auild multa (intra tn vie, dar asculta : sA nu care cumva
sa mantnci struguri multi), Fr, II, 233; BNA, III, 90; 3°. l'I-fu fried s' nupu gldredscd (i-a
fost frlca sA nu care cumva sa lnnebuneascli), Fl, II, 6, 7; 4°. nupu n'l-yine n hoard (nu
-cumva tml vine tn sat), Balr, 39; 5°. s' nupu dlbd tivd (sa nu care cumva sa alba ceva),
PB, 314' ( < nu + pol). - V. napa, napa, ndpu, nupo ~~ sinonimul naca. - Cf. ~~ alb. nuku
.,non e vero?". - Ca etimologie, fata de veX: r.wc; (v. napa) ~~ nu + pol, pare mal probabila
cea: bg. : napokom1 (v. ndpu), mai ales eli aceste forme - exceptlnd naca - apartln aromanei
nordice.
NUR.ARE, sf., lnnorare, Dal, 149 - v. niurdre.
NURCA, sf., pl. narte, nurca, doutre•, Mlh, 388. - cr. ~~ gr. volipxa: ,putois".
NURUBfAA, sf., pl. nuruhidz (nord) - v. niruhfte.
NUSTIM.AC, -cd, pl. nustimafl, -fe : un gtone nustimdc (un flacau simpatic), ArE, 6 -
v. nostim.
NUSTIMA4A, NUSTIMEATA, sf., pl. nustima'dz, nustimef, nostimada, •saveur; bon
gout; gentillesse•, Dal, 151 ; Nic, 357; Mlh, 338; nustimdM, lacru mare (nostimada, lucru
mare), BatP, 12. - nustimdM < voan(J43a: ,-".
NUT.ABEl, sf., pl. nutii'rl, lnotare, cnatatiom - v. nol2 •
NUTARE1 , sf., pl. nuta'rl (Gramoste), crestare Ia ureche, •action de falre des crans, des
entailles aux oreilles des moutons•: ml'ne avem nularea a n'el'llor (mline avem de fdcut cres-
tarea mleilor la urechi. V. nufinare. - < lat. notare ,marquer, faire une marque sur".
NUTHIOS, -odsa, Dal, 151 - v. notios.
NUTfE, sf., pl. nutfl, igrasie, •humectation; moiteun, Dal, 151 ; Nic, 354 ; PScr, 233;
GEl, 177; Cal. 1912, 120. v. noli.- < VOTuX , - " .
NUTIN.AR, sm., pl. nutindrl, pastor de noateni, cgardeur d'agneaux d'un an•, Dal, 151;
PAnt, 471; PL!t, 1020. - < nodtin.
NUTIOS, NUTIROS, NUTOS, -odsd, pl. nutio~l, nutiro~l, nuto~l, -oase, igrasios, chumide;
moite•, Nic, 357; cdsa .. . nutiodsa (casa ... igrasioasli), Lum, J, 93; uddle ... nutioasd (ca-
mera ... umeda), Cal. 1912, 120; casl. . . nutirodse (case ... igrasioase), Fl, II, 3, 12; nedrla
cdded apa'l'l groase, nutirodse (zapada cadea In fulgi (pale) gro~i ~i umezi), Fl, I, 6, 24. V.
nuthlos. -< nutfe.
· NUTRfC, vb. I, Gram, 283 - v. malrlc, nlric.
NUTESCU (mi}, vb. IV (nulfl, -fit, -lire), jilavi, chumecter; moitirt, Dal, 151; Nic,
357; GEl, 178. - < VOTL~(J) , - " .
NUTINARE, sf., pl. nufina'rl - v. nuldre2 ~~ noafin.
NUTfRE, sf., pl. nutlrl, jilavire, •action de moitir, de rendre humlde•, Dal, 151.
NUTfT, -ld, pl. nuflf, -le, jilavlt, chumlde; molte•, Dal, 151; Nic, 357.
NUZfTA, sf., CEI, 75 - v. nujifa.
NV.APSU, -sa- v. tnvapsu, vdpsu ~~ klculd 3°.
NV.-\RLfGA -918-

NVARLfGA, adv.: ledmne nvarllga bdgd (punea lemne de jur lmprejur), PAnt, 115
- v . nvilrllga.
NV.{u::scu (mi}, vb. IV, MiJl, g29; PScr, 229; PB, go53 ; nea!la ••• nvdlea hoara
ntredgd (zapada ... tnvelea satul tntreg), Lum, V, 9, 18; PAnt, gg6- v. anvi!Uscu.
NV.{LITURA, sf., tnveliturii, Mih, ggo- v. anvillitl1rd.
NVARGOS, -godsil, pl. nvilrgo~l, -goase, rotund, «rond; arrondh: mu~eat, nvdrg6s tu
(dtd (frumos, rotund Ia fata), BNol, 5; BNA, IV, 82. - V. nvrdgos ~i sinonimele arucutos,
gurgul'il6s.
NVARLfGA, adv.: nvdrllga di mine (In jurul meu), PB, 44gu; nvdrllga di un murmlnl
(In jurul unui mormlnt), PAnt, 166- v. varllga.
NVARLIGARE, sf., lnconjurare, Mih, ggo - v. anvdrligdre.
NVARLfG ~i NVARLI9EDZ!J, vb. I, Mih, ggo; PB, 665; Muscopolea nvdrligdrd (ln-
conjurara Moscopolea), Velo, g4; PAnt, g28; BNA, V, 105- v. anvdrllg, vdrllg.
NVARTESCU, vb. IV, Mih, ggo; PScr, 2g4; NVARTfRE, sf., Mih, ggo- v. anvdrltscu,
lnlllrlt!scu, anvdrllre.
NVEASTA, sf., pl. nveasle, Dal, 159; Nic, 288; Mih, gg1; PScr, 2g4; PB, 665. - 1°.
s' n'l-u ddi nvedstd (sa ml-o dai de nevasta), PB, 4528; 2°. nveasta easte bUnd, ma nu edste
armc1'nd (nevasta e bun:!, dar nu e aromana), PLit, 698; go. mt'cd ca nvedstd noarld (manlnca
ca o mireasii, adicd putin ~i cu jenli.), PGr, 115; 4°. nu esc nvedstd ca s' mi ncl'in (nu slnt
mireasa ca sa mJ. lnchin, ca sa rna predau), GrS, IV, 2g6 - In poezia populara greacii :
,£yw 8ev elf!e ve6vucp7J veX; !)yw veX; 7tpoaxuvijac.>" (Passow, 69). - V. niveastd.
NVEA~TIRE, sf., pl. nvea~tirl, lmbracare, •action de s'habillen, Dal, 159.
NVER1, sm., fli.ra pl., suparare, •chagrin•, Mih, gg1; PGr, 109. - V. disver, m•irln,
virln ~i:
NVER• (mi), vb. I (nviral, -rat, -rare}, lntrista, •(s')attrister, (se) chagriner, (se) fachen,
Mih, gg1; s' este cd va s' tt si nvearrd (daca e eli. ti se vor lntrista), Cod, 1177 ; nu ti nveara
(nu te lntrista), PB, 478 33. - Forma e nordica. Prin deplasarca accentului - v. nverdu -,
ea reproduce forma nvirln: nvirinare > nvirndre > nvirrdre, de unde nver (ca ~I: cdlcdre,
cdlcu; ligdre, leg; milsnare, masnu; mulare, mul2 ; nvulbdre, nvolbu; turnare, tornu etc.). - V.
verru.
NVERDU, vb. I (nvirdzl'l, -dzl't, -dzl're) - v. nvirdzd'scu -, Mih, gg1; ma s' da si
nvedrdd plallu (daca va lncepe sa lnverzeasca plaiul), PAnt, 270. - E acela~i proces morfologic
ca ~~ Ia nver2 - cf. ~~ : urdzd'scu ~i 6rdu1 ; prtndzl're ~~ prl'ndu, ca ~i dr. tn(loresc ~i inflor etc.
NVERNARE, sf., PScr, 2g4 (<lat. invenenare) - v. nvirndre.
NVESCUl (mi}, vb. · III ~~ II- v. tnvescu, vescu2 - , lnve~te, «V~tir; faire des emplet-
tes, acheter; orner; fouler, durcir, consoliden, Dal, 159; Nic, 288; Mih, gg1 ; PScr, 2g4 ;
CDDE, 896. - 1°. s' vd nvea*tit tu strdn'e mul' ire~ti (sa vii. lmbracati In haine femeie~ti), PB,
g28•; 2°. niorll'l nvescu dzenurl (norii lmbraca (acopera) cre~tete), PAnt, 269; go. s' nil nvi*-
temu prilmdlle (sa se tlrguim marfa), PLit, 874; ICar, 52; 4°. ndmisa di pdndyir, lu nvi~tea
pdrmdlir (Ia mijloc de bllci, unde procura marfuri), ICar, g4; 5°. ti prdmdtle nviscu? ... l' i
nviscu pdrdzl'i (ce marfa a cumparat? . . . banii i-a lnvestit), W , II, 216; 6°. (rd'mtea-l'l
albd ira s' l'l-u nvescu (ca sa-i lmpodobesc fruntea-i alba.), RP, I, 2, 4; BNA, I, g8; 7°. dattl
la bdtan'e si nvedscd (data Ia piua ca sa se batli.toreascii), Fl, II, 6, 10. - Ultimul sens (7°)
nu cstc strein de lat. vestis ,barbe, duvet, poil" ~i, poate, nici de lat. viscare ,poisser" (v.,
aci, vl'scu). - Cf. dr. invescu (Cip, 159-160). - < lat. *fnvestere - cf. investire , revetir, garnir".
NVESCU 2 , sm., pl.?, dimic, <•bure a (longs) poils dont on fait Ia sdrica•, Dal, 159;
Caraf, 44. - Acest cuvlnt nu ramlne strain de ·sensu! 7° al verbului nvescu1 , nici de lat. vestis
, v Clement" .
:NVESTAL'EAN -919- NVIRDZA'SCU

NVESTAL'EAN, sm., W, II, 125- nuistal'ean.


NVETtJt (mi), vb. I (nuifal, -tat, -tare}, lnvata, d 0 • enseigner, s'instruire- v. c5dscd-
Lipsescu; 2°. conseiller - v. urminipsescu; 3°. apprendre - v. dflu 2°; habituer, s'accoutumt>r
- v. mdldxescu», Dal, 160; Nic, 288; Mih, 331; PScr, 234. - .1°: nueatd tu glunatic, s' li
Lindzl tu-au$eatic, PLit, 690- v. au$ecitic; nu aueci nuifcila carle (nu lnvatase carte); 2°. lu
nuitii.' cum si zburascd (1-a sfatuit cum sa vorbeasca), PB, 177 - v. urnipsescu; 3°: nvecifd
te curd (afla ce se petrece), J:>B, 16217; 4° : ti nuet, cum mi nuifal $' lo (te obi~nuie~ti, cum
m "am lnvatat ~i eu), PB, 3 5 • - V. anuefil, uefil. - < lat.. ln-vitlare (uiliare ,rendre defectueux;
corrompre").
NVETtJa, sn., pl. nueturl, lnvat, censeignement; conseil; habitude•, Dal, 159; Mih,
.331. - 1°. nuetlu nu dri mcirdzine (~tiinta de carte nu are limita), PGr, 159; 2°. li fate cu
nueflu a $earpilul (le face cu (dupa) sfatul ~arpelui), PB, 122 ; 3°. di lu li-cire aisle nueturl?
(de unde le arc aceste deprinderi ?), PB, 16736 ; 4°. nueflu ari $i dizuefil, Mih, 331; PLit, 576.
- v. dizuti/il - Cf. lat. ullium ,defaut; vices". Pentru evolutia semantica, cf. ~Sem, 27.
NVICL'EARE, sf., pl. nuicl'erl, lnvechire, •action de vieillir, de s'inveteren, Dal, 159.
NVICL'EAT, -td, pl. nvicl'ecit, -te, lnvechit, •vieilli; invetere•, Dal, 159. V. uicl'ecit ~i
bdtdl'lusit 2°. .
NVICL'EDZU, NVICL'ESCU, vb. I ~i IV (nuicl'eal ~i nvicl'll, -l'eat ~i -l'it, -l'eare ~i
-l'ire}, lnvechi, «vieillier; tomber en desuetude; s'inveteren, Dal, 159; Mih, 332; si nuicl'eard
nalile (cele noi s-au lnvechit), PGr, 115; nuicl'e multu (a tmbatrlnit mult) - v. au$escu2 • -
V. anvicl'edzi1. - < uecl'lu.
NVIDUESCU, NVIDUfRE, Dal, 159; s' nd fall st nuidulm (sa ne faci sa vaduvim),
BatN, 19 - v. tnuiduescu, uiduescu, uidulre.
NVIDUfT, -td, pl. nuidulf, -te, vaduvit, •devenu veuf•>, Dal, 159; mul'earea a m~a
llrmase nuidultd (femeia mea a ramas vaduvita), Cod, 42 b5. V. uiduit.
NVfNGU, vb. III: pi Vleclcu nulnse (a lnvins pe Vlecicu), CosP, 82 - v. fnuingu.
NVINITA'SCU ~i NVIN'ITA'SCU, vb. IV (nuini/1'1, -tl't, -tl're}, lnvineti, •bleuin, Dal,
159; Nic, 288; Mih, 332; nuinita tu fatd (lnvinetea Ia fata), PLit, 850; PAnt, 53; lu nui-
nitt'ra di bdteare (1-au lnvinetit In Mtal) - v. murnescu. - < uinit, uln'il.
NVIN'ITl'RE, NVIN'ITl'T, Dal, 159 -v. uin'ifl're, uin'ifl't ~i sinonimele murnire, murnit.
NVIPIRAT, -ta , pl. nuipiraf, -te, rau ca o vipera, •mechanb, Perd, 36; socicra nuipiratd
(soacra rea ca o vipera), PLit, 768; nuipirata di mul'ecire (rautacioasa de femeie), PB, 28323.
- V. n$irpicat.
NVIPIREDZtJ (mi}, vb. I (nvipiral, -rat, -rare), a (se) lnrai ca o vipera, .rendre ou
devenir mechant comme une vipere• : lnima I' u nvipirard (inima ti-au lnrait-o ca o vipera),
Bair, 76. V. n$irpikedzi1. - < *ulpird.
NVIRAREl, sf., pl. nvird'rl, varare, carrivee de l'ete; action de passer l'ete•, Dal, 159.
V. nuirat1 • '

NVIRARE2 ( < < nuirncire < nuirinare}, sf., pl. nuira'rl, Mih, 332; nu cu
nuirrare
nuircire, ca du$mcin (nu cu mlhnire, ca du~man), Cod, 23 b16 ; nuird'ror [ < nuirina'rllor), Cod,
26 b14. - V. nuirincire ~i nver2 •
NVIRAT1 , ·-td, pl. nuiraf, -te, varat, cd'ete; qui a passe l'ete•, Dal, 159. V. nuiredzul.
NVIRATB, -td: cd'ndu s' hil inuirot, s' nu-l bcifd (clnd vei fi suparat, sa nu-l bati), Cod,
23 blS - v. nulrincil.
NVIRDZAME, sf., pl. nuirdza'n'l, lnverzire; verzi~, ••action de verdir - v. nvirdzt're;
verdure•, Dal, 159.
NVIRDZA'SCU, vb. IV (nvird:i'l, -dzl'l, -dzi're), lnverzi, •verdir•, Dal, 159; Nic, 288;
Mih, 332; acdtara pon'll'i si nvirdzciscd (pomii lncepura sa inverzeasca), PB, 30226 ; muntll'l
NVIRDZ'IRE -920- NVITABE

si nvird:dsca (muntii sa lnverzeasca), PLit, 931; PAnt, 16. V. nverdu ~i lat. vlrldesco ,verdir"
- < vetirde.
NVIRDZI'RE, sf., pl. nvirdzi'rl, lnverzire, •action de verdir; (re)verdissemenh, D~,
159 ; Nic, 289; Mih, 332.
NVIRDZI'T, -ta, pl. nr1irdzi' t, -te, lnverzit, •verdi; verdoyanh, Dal, 159; Nic, 289;
curia nvlrdzi'ta (piidurea lnverz.i ta), Lum, III, 164; PAnt, 36.
NVIREADZ.i\, vb. I unipers.; NVIREDZ() 1, vb. I (nvirii' ~~ nvlrtil, -rat, -rare), vara,
•arriver l'ete; passer I'etc•, Dal, 159. - 1°. estan nvira' amindt (in anul acesta vara a venit
tirziu); 2°, va nviru'm tu cl'mpu (vom petrece vara Ia ~es). - Cf. ~i alb. veronj ,passare }'es-
tate, estivare", precum ~i lat. vernare ,Hre au printemps; rcverdir". - <vedra.
NVIREDz()a (ml), vb. I ( <nvirinedzii); sl nvlra' (se lntrista), Cod, 92 f>lt. - V. nver2.
NVIR{Nl, sn., pl. nvlrinurl, Dal, 159; Nic, 288; dl nvlrin muri trodrd (de supiirare a
murit imediat), PB, 1693 2 - v. nver1, v{rin.
NVIRfN2 (mi), vb. I (nvlrlndl, -ndt, -ndre), mlhni, •(s')attrister, l!tre plein d'amertume•,
Nic, 288; Mih, 332; PScr, 234; nu u nvirina ~· tine (nu o lntrista ~~ tu), PB, 19810• - V.
nver2 , nvlredzll2 ~i nvirlnedzll. - <lat. ln-venenare, Penenare ,empoisonner".
NVIRINARE, sf., pl. nvirinii'rl, lnveninare, amarlre, •affliction; chagrin, amertume•,
Dal, 159; PB, 666; PAnt, 471. - V. nvircire1 ~~ nvirndre.
NVImNAT, -td, pl. nvirinci{, -te, lntristat, •afflige; attriste•, Dal, 159; Nic, 288; PB,
666; ·~l-plt'ndze dorlu nvirincit (l~i pllnge dorul amiirlt), Fr, I, 36; PAnt, 290; BNA, I, 10;
morl Arma'nd ~· morl mu~ecita, {e n'i stdi nvirindtli? (fa aromilnii ~~ fa frumoasii, de ce-mi
stai lntristatii ?). - V. anvirindt, virndt.
NVIRINEDZ() (mi}, vb.1 I, Dal, 159; Nic, 288; PB, 666; BNA, II, 38 ~i 134 - v-
nvirin ~i sinonimul kic 5°.
NVIRINOS, -nodsa, pl. nvirino~l, -nodse, lntristat, •affiige•, PB, 666; mlinfl nvirino~l
~~ (uviro~l (munti tri~ti ~i lnfioriitori). V. nvirincit.
NVIRNARE, NVIRNAT, PB, 666; PScr, 234; PAnt, 471 - v. nvirindre, nvirindt.
NVISc.i\MfNDU, sn., pl. nvisciimlnde, lmbracaminte, •vl!tement; costume•, Dal, 159;
Fl, II, 4, 12; II, 5, 7; II, 5, 12. - V. nviscumindu.
NVISCULT, -til: rwiscliltd ca mul'ecire (lmbn1cata ca femeie), PB, 4373 ' ~i 666 - cu
-1- influentat de disclilfu? - V. nviscut.
NVISCUI\IfND(U), sn., pl. nviscumlnde ~i nviscumlndurl- v. nvisciimlndu- : Malu
cu oocird 11' cu mu~Jedtlu-1 nviscumind (Maiule cu daruri ~i cu frumosu-ti ve~mlnt), Cal. 1911,
51; BNA, II, 56 !7i p. xvu (: -cu-) din nviscumlnd e de Ia vb. nvescu1 ); nviscumlnte (ve~­
minte), Fl, II, 1, 7. - V. tnvescamlnte, ve11limintu, viscdmlntu, vistamlntu.
NVISCUT, -ta, pl. nvisclif, -te, lmbracat, •vl!tu; bien habille•, Dal, 159; Nic, 289, 337;
PScr, 234; PB, 666; tOlna nviscut. .. s' ti ved (totdeauna lmbracat. .. sa te vad), PAnt, 85_
V. anvisclit, nvisclilt, visclit.
NVISTAL'EAN, sm., pl. nvistal'ecin'l, nevastuica, •belette•, Nic, 337. - V. nvestal'ean.
nivistul'e.
NVI!)TEARE, sf., pl. nvi~Jterl, lnve!7tere, lmbracare, •action de vl!tirt, Dal, 159; Nic, 289_
NVI~TESCU, -teased: fustcinea nvi~Jiedscd (rochia de mireasa), Fl, II, 1, 2; BNA, II.
66 - v. nivi~tescu.
NVI!>TIDZA'SCU, vb. IV, ve~teji, PScr, 234 - v. villlidzu'scu.
NVITARE, sf., pl. nvi{d'rl, lnvatare, •enseignement; conseil; accoutumance•, Dal, 160 ~
Mih, 332; PB, 666; nol nvi{cire di vol r1u vrem (noi nu vrcm sa fim sfatuiti de voi),
PLit, 790.
NVlf.(T -921- NZURLUStSCU

NVITAT, -ut, pl. nvifdl, -le, lnvatat, tinstruit; conseille; habitue•, Dal, 160; Nic,
337; Mih, 332. - 1°. glone ateplu $i nvifdl (fiacau ales ~i lnvAtat), PLit, 1053; PAnt, 59 -
v. ~~ ni-nvifdt; 2°. odmin'l aldgdf $i nvildl (oameni umblati ~i cu 11tiinta de carte), PB, 4525 ;
3°. urnipBft 1i nvifdl (sfiituit l)i consiliat), PB, 92' - v. urminipsll; 4°. cum '$1-erd nvifal (cum
ll)i era obi~nuit), PB, 17811.
NVITATlJRA, sf., pl. nvifdlurl, lnviitaturii, •action d 'enseigncr; instruction•, Dal, 160;
Mih, 333; s' di$cl' ldd ocl'i Ia nvifdlurd (sa dcschida ochi Ia lnvatatura, sa se instruiascli),
PB, 35711; s' l'ea nvifdlurii di Ia nts (sa ia instructic (educatie) de Ia el), PB, 19'.
NVIRTtSCU (mi), vb. IV- v. anvlrtescu -, lnvlrti; lnfiil)ura, •(faire) tourner; enve-
loppert, Dal, 159; Mih, 330; PScr, 234; PB, 666.
NVIRTfRE; NVIR11T, -ta, Dal, 159 ; nvtrtile cu seulu a skepilor (lnfii!1urate In seul
praporilor), PB, 1531 - v. anvartire, anvarllt.
NVIRTITlJRA, sf., pl. nvtrlillirl, lnvlrtitura, •circonvolution•, Dal, 159. V. anvtrtilura.
NVIRTU~ARE, sf., pl. nvlrlu$erl, lnvlrtoliare, •(en)durcissemenb, Dal, 159.
NVIRTU~AT, -iii, pl. nvtrlu$d(, -le, fortificat, •fortifie; puissant., Dal, 159; Dumnidzd'
nviirlu$dl (Dumnezeu puternic), Cod, 86 b6 •
NVIRTU~tnztJ (mi), vb. I (nvlrlu$al, -$ell, -$dre) , puteri, dortifier; rendre puissant;
durcirt, Dal, 159; Mih, 330; PScr, 234; PB, 735. - 1°. brd(dle ... l'i si nvlrlu~dra (bratele
•. . i s-au lnvlrtoliat), PLit, 801; PAnt, 90; 2°. n'l-si nvlrlu$ed bra(ale (mi se lntareau bra-
tele), GrB, 227; PAnt, 232; BNA, IV, 152; 3°. nvlrlu$eddztl-l lnima (lntarclite-ti inima),
Caraf, 54.
NVOLBU, vb. I (nvulbdl, -bat, -bare), a rula urzitura pe sui, •disposer Ia chaine sur
l'ensouple - v. : bdrbdlOr, v6lbu , Plm, I, 153 a; II, 119 b•: pangul ldcul te ·~1 nvulbd pri
grendzl hlrile urdzl'le (paianjenul tacut care ll)i rula pe grinzi firele urzite), Fl, I, 1, 13. - <
lat. involvere ,faire rouler sur, enrouler" .
NVRAG, vb. I (nvragal, -gal, -gclre), briizda, •sillonner., Mih, 333. - < vrag.
NVRAGARE, sf., pl. nvruga'rl, brazdare, •sillonnementt : nvriigdrea a dgrilor (brazdarea
tarinilor), Mih, 333.
NVRAGOS, -goasa, pl. nvrdgo~l, -godse: ocl' il'l a(el' l ldl ~i nvrago~l (ochii cei negri lii
rotunzi), Lum, II, 350; BNA, IV, 101 - v. lnvurgos, nvdrgos, vdrligos.
NVULBARE, sf., pl. nvulbd'rl •action de monter Ia chaine sur l'ensouplc•. Y. nvolbu.
NZURLUStSCU, vb. IV: Ndrlulu nzurlused~le (Decembrie smintel)te pe (emeile care
lucreazd Ia 1 decembrie), Lum, IV, 343 - v. zurlusescu.
N'
N'EAC, sm., pl. n'edfl, prune, •nourrisson; petit enfanb, Dal, 151 ; Mih, 297; Ob, 128.
- 1°. n'edfll'i s' la tu cupdn'e (pruncii se spalll. tn copaie), AI. 1903, 25; 2°. fumedl'e gredua
tU 'nd crlmtl di n'edfl (familie grea cu o multime de copii), AI. 1901-1902, 147; 3°. n'edclu
... acdfd' s' plt'ngd (pruncul. .. incepu sll. pUngll.), PB, 38831 (666: < n'ic); 4°, nu ld pdtidzd:
n'edfll'i (nu le boteza pruncii), AI. 1903, 59; so. ldrbd vedrdi pri uJeac $i n ml'nd s' nu af
n'edc (creased iarbll. verde pe horn ~i in mlnii sll. nu ai copil), Lum, IV, 345. - V. n'edt $i
nat- <?
N'EADZA~, invariabil in compunere (v. n'iztl).- <lat. media ,qui est au milieu".
N'EADZA-DZll(J1, sf. ~i adv., amiaza, •midh, Dal, 151; Mih, 303. - Cf. it. mezzodi.
N'EADZ.i\-IARNA, adv., miez-de-iarna, cmilieu de l'hiven, PB, 666.
N'EADZA-NOAPTE, adv., miez-de-noapte, tminuit, it. mezza notte•, Dal, 151 ; Nic,.
291 ; 342; Mih, 297; 303. - 1°, eard n'eddzd-nodpte (era miaza-noapte), PB, 8630 ; 2°. odra
n 'eddzd-nodpte (ora de mlez de noapte), PB, 12731; 3°. n'eddztl-nodpte era tricritd (miezul noptii
trecuse), Lum, V, 9, 19; PAnt, 337; 4°. n 'eddzd-nopf (miez de nopti), Lum, III, 62; PAnt.
32; so. cd'trd n'eddzd-nopfl (spre miez de noapte), PB, 518; 6°. avigl'e pt'nd n'eddza-nupJf
(a vegheat plnll. tn miezul noptii), PB, 7411 ; 11933; 7°. n 'eddzd-nop(l si scodltl (in mijlocul
t
noptii se scoalll.), PB, 221• - cf. dr.: ,miadzll.-noapte sculaiu-me" (CPsal, II, p. 255; HPs.
p. 337); ,s-au savt~it. .. vineri Ia miaza-noapte" (Ur, 205; Ur1, 1S5; Ureche, 166). - Cf.
~i : ,N'eddzd-noapte, PB, 2455 ; Neddzd-nopfl, PB, 2436 • - Forma nop(l din n'eddzd-nopf(l)
nu e forma de gcnitiv sg. de Ia nodpte - care e a nodptil'el -, ci e pluralul nearticulat de·
Ia nodpte.
N'EADZ.~-OARA, adv., pe Ia toacll., •vers l'heure quand on dit I' Angelus, vers le soin.
PB, 667.
N'EADZA-PRl'NDZU, adv., Ia prlnz, ca midit, Dal, 151.
N'EADZA-PRUMUVEARA, adv. tau milieu du printempst.
N'EADZA-TOAMNA, adv. cau milieu de l'automne•, PB, 666.
N'EADZA-VEARA, sf. ~i adv. (pl. n'eddzd-verl, BNA, I, 80; art. n 'eddzd-verlle, mijlocul
verilor), cmilieu de l'ete•, Nic, 342; PB, 47437; PAnt, 29; W, II, 12 (n'eddzd-vedra) . - Pentru
aceste compuse cu n'eddzd- ~i cu termeni referitori Ia timp, cf. lat. : medius dies (media dies),
media aestate ,au milieu de l'ete", media nocte, ,au milieu de Ia nuit".
N'EAGR.~, adj. f., neagra, •noire•, WTh, 317 - v. negru.
N'EALA, sf., pl. n 'edle, Dal, 151; PAnt, 472; s' acumprd'm una n 'edld (sa cumparll.m
o mielu~ea), Lum, II, 190 - v. n'edild ~i dr. miautl (MF, 3), mialU. (DHat, 324) etc.
N'E_ARDZIRE -923- N'EL

N'EAllDZIRE, sf., pl. n'eardzirl, mergere, •action d'aller, de marcher., Dal, 151 ; Nic,
341 ; Mih, 279; 291 - V. n'irdzeare ~i dr. ,cu mergerea sa" (Cron, 68); ,dupii mergirea bo-
iarilor" (CronM, II, 21 ; 63).
N''E ARE, sf. (pl. n'erl ?), miere, •mieh, Dal, 151; Nic, 341; l\lih, 291; PScr, 234. -
1°. lurid cu n'eare (turta cu miere), PB, 361'; 2°. s' imgu porflle cu n'ecire (sa ung portile cu
miere), PLit, 878; 881; 883; 3°. n'eare di dyru-alc;ln'l (miere de albine salbatice), PenB, V,
44; 4°. n'edre curd din gurd-l'l (miere curge din gura lui), PGr, 109; S 0 • I' aundzed lnima
cdnda cu n'edre (lti ungea parca inima cu miere), PLit, 762; PAnt, 86; 6°. n gurd n'edre ~·
tu inimd hedre (in gurii miere ~i In inima fiere), PLit, S23; S77 - v. cirnlle (cf. : prov. ,Meou
en bouco, feou din lou couer (miel en bouche, fiel dans le couer" (Tour-K, 110); it. ,Volto
di mele, cor di fiele" (BTS, XI, 6S); sp. ,Boca de miel, manos de hie!" (Cahier, 3242) etc.
- La CC, 321; CPsal, II, 437; ITR, 148: milare. - < lat. •melem, mel ,miel".
N'EAT, sm., pl. n'edf, Dal, 151 - v. n'edc ~i lirn'edc.
N'EATA, sf., pl. n'edle, tinercte, •jeunesse; bel age; jeunes anm~es•, Dal, 1S1; Nic,
339; GEl, 178. - 1°. avem 'nd llmbd, 'na n'edtd (avem o (aceea~i) limba, aceea~i tinerete),
PLit, 864; PAnt, 20; 2°. mol n'edtd cum nu-~1 fu (mai tinerete cum nu ~i-a fost), CalGrB,
52; PAnt, 247; 3 °. nu him lu n'edte (nu slnt In tinerete), PB, 201 2' . Sinonim: liniredfd. - <
vet&'t'a ,,,..,".
N'EATA, sf. (pl. n'el), tifos, •typhus, fievre typhoide•, Dal, 151; Nic, 342; Mih, 361;
. PScr, 234 (apud T. Cipariu: < lat. nex, necem); CAr, 30S; DR, I , 424; PLR, II, 383 ( < lat.
*ignilia); LL, I, 171-178 ( < lat. •metea febris < metus ,crainte"); PFon, §§ 181 ; 242 ( < lat.
*necea febris < nex ,mort violente"). - 1°. avdzl'l cd lrdpse -di n'edfd (am auzit ca a tras (a
suferit) de tifos), Lum, III, 379; 2°. ll'ndzif ca di n'edfd (bolnavi ca de fcbrii tifoida), BNA,
t
II, 78. Sinonim : bulfd. - E acela~i cuvint cu dr. mlald ,fievre" (Dens, II, SS9). - Nici lat.
*ignicia < ignis (cf. ignis sacer ,feu sacre, erysipCie") nu pare o etimologie mai plauzibila
decit •necea febris red us Ia necea : ca ~i hora sau (lies sera > seard, sau consobrinum
v e r u m > ver etc., ~i •n e c e a febris s'a red us In latina Ia •neeea.
N'EA(J.{, sf., pl. n'edle, mielu~ea, •(petite) agnelleo, Dal, 151 ; PB, 667; nu-azc;ecird
l!'edud n Malil (nu behiiie mielu~ea in luna mai), Lum, IV, 167; PAnt, 287; BNA, I, 30.
V . n'edld ~i n'el. - < lat. agnella ,agnelle".
N'EAUR, vb. I: acafd' s' n'eciurd (incepu sii miorlli.ie), PB, 3104 - v. n'iuredzu ~i gr.
VLIXOUFl~w ,miauler" (' Av3F, 228).
N'EDZ(J, sn., pl. n'edzurl, miez, •mie du pain; pulpc des fruits•, Dal, 1S1; Nic, 341 ;
Mih, 291; lo mlc n'edzlu $' tine cuudli (eu miinlnc miezul ~i tu cojile); n'edzlu a IOclul cpomme
de terre•, cartof, Mih, 293- sinonim: pcitdta. - <lat. medium ,milieu", centre".
N'EG, vb. III, PB, 667; N'Ell ,n'eardzim", N'EAM ,n'irdzeam" (Gramosteni) - v.
n 'ergu.
N'EL, sm., pl. n'el'l, miel, • agneau; tache blanche sur les ongles - v. pu/'fill S0 •, Dal,
1S1 ; Nic, 342; Mih, 291; PScr, 234. - 1°. aved Costa nodlin'l ~· n'el'l (avea Costea noateni
~i miei), PAnt, 109; 2°. picurar fe li cunu~ted olle di pri ll'na, n'el'i di plsli ocl'i (pastor care
le cuno~tea oile du_Pa llna, mieii dupii ochi), Fl, II, 6, S - aceastii calitate a piistorilor u~ura
ca miei rataciti In turma sa fie adu~i Ia mamele lor - v. -(ital'lil, mdlrlcci 1"; 3°. ctnd ease
yrambolu dit casu, md' -sa l'l-bdgd dinlnte ddud cdrvel'i di pt'ne, un c;lumlllu cu dpd ~i un n 'el
lalil tdl'edt, ca s' tredcd plste nt'se (cind mirele iese din casa, mama-sa li pune In fata douii
plini mari, un ibric cu apa ~i un miel negru tli.iat, ca sa treacii peste ele), AI. 1903, 82; 4°.
s' turnd' acdsd ca vt'rd n'el aglun (se lntoarse acasa ca oreun miel flamlnd, fara pic de curaj),
PB, 35518 ; 5°. dzuud n'el aglun f nodptea bilval zgrumil (In timpul zilei e miel flamind (e
sh1erit), iar noaptea sugruma bivol), PLit, 578; 6°. n'el ti fall? - lriplu va ti ml'cd (te faci
N'ERCURI -924- N'IC

miel? - tc va mlnca lupul), PLit, 577; 7°. sun ungl'ile lute n'l-i~ird n'el'l (sub toate "tmghiile-
mi-au aparut noite); 8°. n'el Ialit (miel negru = indemn de a nega ceva in mod staruitor)~
PMegR, I, 79. - V. n'edld - < lat. agnellus ,agneau".
N'e r e u r 1, sf., pl. N'ercurl, rhiercuri, tmercredh, Dal, 151 ; Nic, 340; Mih, 291 ; PScr ~
235. - 1°. N'ercurlle vor flnedre (zilele de miercuri ti"ebuie tinute, postite, respectate) - v.
~i W, II, 150; 2°. aclo bdnd N'ercurea (acolo traia zeifa Miercuria), PB, 473 3 • - ca ~i Ia alte-
popoare (inclusiv armeni ~i persani), Miercurea e o fiinta rau-facatoare. V. Vin'irl. - Cf. ~i·
sicil. mercuri, LL, III, 192 ~i t it. m~rcore. - < lat. Mercurls, dies ,mercredi".
N'ERE (nord), miere, Dal, 151 - v. n'edre.
N'ERGU, vb. III ~i II (n'er~u, n'ersu, n'edrdzire ~i n'irdzedre}, me~ge, •aller; marcher•,.
Dal, 151 ; Nic, 340; Mih, 291 ; PScr, 235; PB, 667; tine n'edrsi$l Sl'mbtltd (tu merse~i slm-·
bata), PAnt, 127; nol avedm n'edrstl di Lunl (noi mersesem de luni). V. n'eg ~i due. - < laL
mergere ,plonger, sub merger, rendre invisible".
N'ERLA, sf., pl. n'erle, mierla, •merle•, Nic, 340; Lum, V, 186; n'erlile es din culbdr
(mierlele ies din cuib), Fl, I, 1, 6; PAnt, 251. V. n'irltl ~i gtlrtlvel'lrl, mtlltl'n'e. - In dr. nor-
dica, In Bucovina: n'edrld, DR, I, 394. - < lat. merula ,merle (oiseau)".
N'ERSU, n'edrstl, pl. n'er~i, n'edrse, mers, •alle; parth, Dal, 151; Mih, 292. - Ct. dr~
,clllugari mer~i" (Cron, 18); ,au fost mer~i" (BD, 92).
N'Etl' (nord):- v . mel, merl, -n'lu ~i med1 , medla, meao, medutl -, Nic, 345; PB, 667.
- Nom. sg. ~i pl. : 1°. a n'erl (nu-n'l vidz~l glOnile-a n'erl? ,nu mi-ai vazut iubitul men?"~
PLit, 895; PAnt, 30); 2°. a n'el (a n'el ascdpdrtl ,ai mei au scapat). - Gen.-dat. sg. ~i pl. :
3°. a n'iul (a tdldlul a n'iul ,tatalui meu", Cod, 3211; 32 b8 ; 44 b"; 4°. dtl-l'l a n'iul und
ciptl (celui al meu da-i o apa); S0 • a n'iOr (a (rdslor a n'ior ,fratilor mci", Jb, I, 46; a zburor
a n ' ior ,a cnvintelor mele", Cod, 14 b23 ; 6°. bodfea grt!iror a n'ior ,vocea graiurilor (cuvintelor}
mcle", Cod, 26 b23 ; 7°. a n'ior nu ltl adus_j~l sdre ,celor ai mei nu le-ai adns sare"). .- <lat.
mens ,mon".
-N'fl, pron. pos. enclitic, mcu, mea, mei, mclc, •mon, rna, mes•: 1°. suflillu-n'l trimburd•
(snfletn-mi tremura), PAnt, 313; 2°. lnima-n'l acdftl' si-n'l bdtd (inima-mi lncepu sa-mi bata),.
PAnt, 312; 3°. ctl fe, Hrislt!-n'l, nu n'l-al~l sola s' intra? (Hristosnl meu, de ce nn-mi la~i
rudenia sa intre ?), PB, 4337; 4°. olle-n'lli tum~u (oile-mi le-arn tuns); so. sofl'i-n'l (camarazii.
mei). - V. -m, ell 7° ~i PEp, 135. - Ca ~i -l'l < i 11 i, -li < t i b i, -~l < s i b i, ~i acest -n'fll
< lat. inlhl.
N'l1 , dat. sg. m. ~i f. de Ia ell •me, moi, a moh: 1°. di n 'l-adute ma~l virln (de-mi.,
aduce numai amiiraciune), PAnt, 15; 2°. la dzl-n'l, Armd'ntl (ian zi-mi, aromAno), PLit, 851;.
PAnt, 53; 3°. n'i-1 vtltdmdrtl (mi-l ncisera); 4°. p~ti-n'l-u (pa~te-mi-o). - < lat. mlhl.
-N'Ia, dat. pron. etic de Ia eil: 1°. morl tn'l lu-avdu ~i n'l-lu-ascullu (mai, mi-l aud;
~i mi-l ascult), PAnt, 15; 2°. nu ~till, ldla-n' l, te si-n' l (ac (nn ~tiu, biata de mine, ce sA-mi.
fac, ce sa ma fac), W, II, 84; PAnt, 44. - V. tn'l. - Ca ~i, bunaoara, eticul similar ·~r, acest
-n'£3 e, ~i el, foarte curent In aromAna. - < lat. mlhl.
Pentru toate accste trei forme enclitice (posesive, expletive ~i etice}, cf. ~i exemple·
din dacoromAna In PEp, 134 sqq.
N'fA, dat. sg. m. ~i f. de Ia ell •(a) moh: 1°. u deddi a n'la, nu a ll'la (o dete mie,_
nu tie); 2°. a n'ia cum ln'l prlndu (cum mie lmi stau bine), Lum, II, 127; BNA, III, 78. -
In dacoromAna: ,mia mi s-a urlt" (Diac, III (1948), 18 ~i 45) etc. - V. tine.
N'IC, n'lctl, pl. n'ifl, mic, •petit; (petit) enfant, nourrisson - v. n'edl•, Dal, 1S1; Nic,.
343; Mih, 298; PScr, 235; PB, 667. - 1°. arl' lllu edste n'ic (rlul este mic); 2°, cdlea mdre,.
cdlea n'ica (drumul lung ~i mai Iarg, drumul scurt ~i tngust); 3°. ctlsl n'ill trt odmin'l n'ill
(case mici pentru oameni mici); 4°. all un n'ic di dol me~l (au nn prune de dona lnni); 5°.
N1C.U -925- N'fi.Cioc

n'iett te u cti(tu mine (pe micuta (mlndruta) pc care o cer eu), PLit, 932; PAnt, 20. - Cf.
alb. mic ,ragazzo" (Le, 724) ~i sicilianul ,Lu pisci grossu si mancia lu nicu" (BTS, VIII,
266). - < lat. •mleut.
N'fcAZ, -zd, PB, 42035; N'ICAZAN, -nd, PAnt, 472; ·N'IC.\Z{C, -cd, pl.: n'icaj1, -dze;
nicdztin'l, -tine; n'icdzlfl, -lte: ca-l n'icii, n'icdzicd (ca c mica, micuta), ArE, 6 - v. n'ic*6r1 ,
n'icufu, n'icuz ~i sinonimul c1u(lic.
N'IC~OR1 ; -*otird, pl. n'ic,ur1, _,odre, micut •tout pctih, Dal, 15L V. n'lcdz. - < n'ic·
N'IC~OR1 , .,odrd, PScr, 235 - v. n'i,or.
N'IC~URARE, sf., pl. n'ic,urd'r1, mic~orare, •action de diminucr; reduction•, Dal, 151 ;
Mih, 297.
N'IC!:;URAT, -td, pl. n'ic,u,rdf, -te, mic~orat, •amoindri, diminuc•, Dal, 151.
N'IC!:;UREDZtJ, vb. I (n'ic,urd1, -rdt, -rare), mic~ora, •amoindrir, diminuer- v. mihri-
sescu; decroltre - v. discrescm, Dal, 151; Mih, 298; nopfile n'ic,ureadzu (noptile descresc);
n ' ic,mreadzd-ld aruga (mic~oreazii-le simbria). - V. n'icurldzu ~~ ,curtedzu 1°. - < n'ic,6r1 •
N'ICURAME, sf., fiirii pl., mic~orimc, •amoindrissement; dccroissance, decrue•, Mih, 298.
N'ICURARE, sf., pl. n'icurd'r1, mic~orare, •action d'amoindrir», Dal, 151; Mih, 298.
N'ICUREDZtJ, vb. I (n'icura1, -rat, -rdre) - v. n'ic,urldzil -, Mih, 298; Ob, 59;
PEt, 39-40 ( < lat. •miculare). - e. acdfard si s' n'icuretidzd apile (apele lncepurii. sii. scada),
Cod, 7111; 2°. stoglu di letimne nu-l'l si n'icurd (stogul (grii.mada) de lemne nu i se mic~ora),
CalGrB, 92; 3°. nu u n'icurtl' vredrea (iubirea nu a mic~orat-o), Lum, V, 202; 4°. duredrea
s' n'icureadztl (durerea se mic~oreazii., scade), GrB, 218; 5°. canda 1'1-n'icurd' ,. (urtlina dil
keptu (parca li mic~orii ~i furtuna din piept), Lum, V, 9·, 17; PAnt, 335.- Cf. ~~ dr. mn'icura,
smicura (CDDE, 1097), ca ~i mgl. n:icurd ,fiirlmii." (GrS, VI, 175; CapM, III, 210). - < lat.
*mleulare < micula < mica ,parcelle, miette".
N'ICUTtJ, -fd, pl. n'icuf, -fii, micut, •tout petit>, Cod, 1,9 b13 ; fiClor n'iclifu (copil
micut), PB, 28114; nacd, nacd aminta ,. ea vi'rtl n'icut (poate, poate cd na~te ~i ea vreun prun-
cu~or), PB, 12726 ; ci'te pdfl' n'iclifa (cite a patit micuta), PB, 29028; di ahl'Ui imndre si-aveti
apreasd n'icuta (de atlta umblet, micuta se lncinsese), PB, 28817.
N'fCUZ, -zd, micut, •tout petit (~nfant)•, Dal, 151; PScr, 235; Cod, 22 b8 (n'icus) ;
PB, 667; PAnt, 472; N'ICUZAN, -nd: n'icuzana lu-anvdrtea,te (micuta tl acoperii), BNA, I,
62; N'ICUZANCU, -ctl, Dal, 151; N'IC(U)ZOT, -ottl, Dal, 151 ; PB, 667; un tir6n'li1 n'icuztin,
n'icuzot (un tlr micut, mititel), PB, 7011; N1CZU, -zd, Dal, 151; pl. : n'lcuj1, -uze; n'icuzan'l,
-ne, n'icuztinfi, -te; n'ic(u)zof, -ole; n'lcji, -cze - v. n'icdz. - < n'ic.
N'fDzA - v. nldzd, n'eadztl-, n'lzd.
N'IRUCAN, -nd: a,£ fete ,; afel n'ijlucanlu (a~a fiicu ~i eel mijlociu), PB, 38328 - cf.
n ' ilglucan ~~ mgl. mijlucan (PMegR, II, 94; CapM, III, 187).
N'fLA, sf., pl. n'lle, mila, •pitie; tristesse; compassion•, Dal, 151 ; Nic, 344; Mih, 300;
PScr, 235; CEl, 75. - 1°. ·n' lltl greaM (mila (jale) sfl~ietoare), PB, 19818 ; PAnt, 64; 2°. ti
curmd n'lla (te cople~e~te mila), PGr, 110; 3°, n'lltl, ld'crin'1 ,. dor (jale, lacrimi ~i dor), Lum,
IV, 167; PAnt, 288; BNA, I, 30; 4°. ,. ketrile di mpade 1'1-plindzed n'lla (~i pictrele de pe
pamlnt li pllngeau· de milii), PB, 34228- cf. dr. ,De jalea vietii mele piing pietrcle pe
vllcele" (PFI, 16); 5°. canda 1o ptlfl'1 bUnlu, n 'lla-a mea? (parcii. eu am patit (am dat peste)
ceva bun, compasiunea mea?), PB, 4573°, - V. an'lltl ~i gr. vij).oc ('Apr)., 66). - < vsl. mllii
,miserabilis".
N'ILAOS, -odsd, PB, 668; n'iltlos cu mines' hi1 (sii fii milos cu mine), Velo, 61; BNA,
V, 72 - v. n'il6s.
N'fLCioc, sn., Mih, 300 - v. nolgic, n'161dzuc.
N'IL~IUCAN -926- N'ffil

N'ILGIUCAN, -n/1, Mih, 300; n' ilglucanlu-n'l (rate (fratele-mi mijlociu), Lum, I, 92 -
v. mijacoii, noljuccin, nulgican , n'lolgican.
N'IUC, -ca, pl. n'ilitl, -te, sm., sf. ~i adj., mielu~el, •petit agneau•, Dal, 151. - < n'el.
N'fL.JOCA, adv. : s' nu-arml"na cu lucrul n'fljoca di cale (sa nu ramlna cu treaba la
mijlocul drumului), Lum, I, 71 - v. nolgica.
N'IL.JUCAN, -n/1, PB, 667 - v . n'ilglucan.
N'IL6S, -loasd , pl. n'i16$l, -loase, milos, cmisericordieux, charitable•, Dal, 152; Mih, 300 ;
PB, 668; inima-n ' l easte un cl'nlic n ' ilos (inima-mi e un clntec milos), PAnt, 315. V. n' il/16s.
- < n'lUi.
N'ILUESCU (mi), vb. IV (n'ilull, -ult, -uire), milui, •avoir pitie de, prendre en pitie•,
Dal, 152; Nic, 344; Mih, 301; PScr, 235; CEI, 75. - 1°. tl n~ilulru $i nu-l ldl'eara (1-au com-
patimit ~i nu 1-au taiat), PB, 578 ; 2°. di mine s' n'ilui (a avut mila de mine), BatN, 12; 3°.
a capitanlul tl'l si n ' ilut (ciipitanului i se fiicu mila), PB, 21az; 4°. n'ilu1a-na (miluie~te-ne)
- < n'fld.
N'ILUfRE, sf. , pl. n'iluirl, miluire, •commiseration, compassion•, Dal, 152; Mih, 301 ;
PScr, 235; at!$11 (rat vor n'iluire (ace~ti frati trcbuie compatimiti), Lum, I, 179.
N'ILUfT, -La, pl. n ' iluit, -te, miluit, ca qui on a fait Ia charite•, Dal, 152; Nic, 344;
PScr, 235.
N'ILl)~(J, -$e, pl. n ' ilu$1, -$e, sm., sf. ~i adj., mielu~el, •petit agneau - v . n'illc; docile
comme un agneau•, Dal, 152 ; Mih, 299. - 1°. ca n'ilu$ll'i far' arl'ndza (ca mielu~eii farii
rtnza), BNA, II, 78; 2°. (iCl6r1, tut llnir1, n'ilU$1 (feciori, toti tineri, mielu~ei), PB, 43516 ;
3°. zurbadzl'i tut n ' ilu$1 1'1-adral (pe toti rebclii i-am facut mielu~ei), PAnt, 164; 4°. docirme
ca n' illl$e (doarme ca mielu~ea) - v. n'edlld. - < n'el.
N'fL'E, sf. ~i num., pl. n'fl'e, mie, emilie•, Dal, 152; Nic, 344, PScr, 235; vl'ra n'il'e
di an'l (vreo mic de ani), PB, 40920; plngt'n'll' i n'il'l di n'il'l (paglnii mii de (~i) mii), PLit,
994; PAnt, 25. - < lat. mlllia ,mille".
N'IL'I6R, -l'loara, mior, Dal, 152 - v. ml'lor, n'i6r.
N'I6LDZUC (forma necunoscuta), CDDE, 1112 - v. n'l6lgluc.
N'IOL~ICAN, -nd, Dal, 152 - v. nolgicdn, nulgican.
N'I6L~IUC, sn., Nic, 345 ~i adv. PScr, 235 - v . nolgic ~i nolgica. - Acest cuvtnt -
cu numeroase forme adjectivale ~i adverbiale ~i care apartine aromdnei nordice, anume satelor
Gope~I ~i Muluvf~te - reproduce compusul latin medius loeus : acest compus trebuia sa dea
*n'Mzloc sau *n'idzl6c (cf. n'ijlucan); ulterior, cu transformarea lui -dz- in -!i- sau -j- sub
influenta bg. me!du ,au milieu" ~i cu jocul de metatezare a lui l, au aparut mentionatele
forme.
N'I6R, n'iodrli, pl. n'iorl, n'iocire - v. mil'lor, ml'lor ~i n' il'l6r - : n muntll'1 cu n ' ioa-
rile (In muntii cu mioarele), Fr, II, 244; BNA, I, 12 ~ i 10. - Daca forma n ' ioarile e reala,
atunci ea se explicii din tncruci~area formelor n'el ~i m(i)l' l6r, din care a rezultat n'il'f6r,
iar acest n'il' l6r, ln graiul fa~erotesc care cunoa~te disparitia lui l' (v. kem), a putut deveni
n ' i6r. Contrar, acest n'iocirile trebuie citit niocirile ,norii", pcntru care v. ni6r.
N'IR1 (mi), vb. I (n'irdl, -rat, -rcire), mira, d 0 • s'etonner, s'ebahir; 2°. (sc) distraire,
tuer le temps•, Dal, 152; Nic, 346; Mih, 305; AD, IV, 372 (cdistraire• < lat. ninnare). - 1°:
tut s' n'ird: carl edste ated (ealli (toti se mirau (se uimeau): cine e fata aceea ?), PB, 2071 ;
PAnt, 94; s' n'lrtl tot (se mira toti), CaiGrB, 49; fal Tega s' n'ird (sotia lui Tcgii se mira),
GrB, 223; PAnt, 228; BNA, IV, 145; $i s' n'lra tot (~i se mira toti), GrB, 49 ; BNA, IV,
27; ma mi n ' ir ca nu-n'l spuse (dar rna mir ca nu mi-a spus), LP, 79; s' n ' irara vlahuhorlle
lre1 (s-au mirat ccle trei sate aromdne~ti), RA, 90; BNA, II, 34; mi n'ir di (odme cum si
lin (rna mir cum se tin (cum rezista) de foame), BNA, II, 88; s' n'ird pt:_i nt'stl ccir1-fi u
N'IR. -927- N'f~cu

vided (se uimea de ea oncme o vedea}, CalGrB, 114; Mlli cl'nta *i-altinll s' n'lra pri nts
(Miti clntli ~i ceilalti se mirli casclnd gura Ia el}, c:;;c, 51 ; 2° : n'f/fl'i s' n'ira (eei mici (copi-
la~li} se distreazli}, PAnt, 269; Bair, 69; tine n'lra-te tu uda' (tu distreazli-te (omoarli-ti tim-
pul} In camerA), PB, 2643 ' ; ptingul sta di s' n'lra tu un cornu (pliianjenul stli de se distreazli
intr-un colt}, Lum, II, 304; BNA, IV, 25; triti s' n'ira (edta (toate sli distreze fata), PB,
15020; n'irt'ndu-si pri una, pri-andnta, l'l-lo nodptea (distrlndu-se Ia una, Ia alta (ici, colo),
i-a apucat noaptea), PLit, 780; te s' ti n'irl! (ce sli te distrezi I juclirie de distractie 1 -
In sens de dispret), PGr, 110. - V. an' lr. - < lat. mlrare, mirari ,s'etonner".
N'ffi1 , sn., pl. n'lnrrl, mir, d 0 • huiles saintes; 2°. morve; mucosite - v. mucl•, Dal,
152; Nic, 346; Mih, 304. - 1°: eard lilme pc'ltidzdta ma*l cu n'ir (era lume botezatli numai
cu mir}, BNA, II, 74; n'ir si s' fdca odsile a atil'el te ti fete (mir sli se facli oasele celeia ce
te flicu, ce te nascu), Mih, 304; 2°: ti-acdfa n'lrlu cl'ndu cl'ntd (clnd clntli lti curg mucii}, PLit,
821; cu n'irlu hlma (cu mucii atlrnlnd In jos), Fl, II, 5, 4; l'l-cura n'irlu (li curg . mucii; do-
re~te ceva, se uitli cu jind}, PLit, 699; l'l-lo n'irlu (i-a luat mucii, 1-a umilit}, PLit, 699 -
v. mir 5° ~i mixa. - V. mir.
N'mARE, sf., pl. n'ira'rl, mirare, cetonnemenb, Dal, 152; Mih, 303; e,d 1-mutred*te
cu n'irdre (ea II prive~te cu mirare), Velo, 33; PAnt, 327; BNA, V, 104; scuted *' ct'te un
zbor di n'irdre (scotea ~i cite un cuvlnt de mirare), CalGrB, 31. Sinonim: apurle.
N'IRAT, -ta, pl. n'ird/, -te, mirat, cetonne•, Dal, 152; PB, 668; stated n ' irdl Ia u*e
(stateau uimiti Ia u~li}, CaiGrB, 37; ocl'il' l a lul pascura n'irdt di pdtrule pa'rll (ochii lui au
pliscut (au cercetat} uimiti In cele patru plir!i cardinale), GrB, 2, 28; BNA, IV, 127-128;
n ' irdt armlne(i (rlimlnea mirat), PB, 13710; n'irdt # Cluduit (mirat ~i uimit), PLit, 813.
N'fRA, sf., pl. n'lre, Nic, 353; '*l-pll'ngu n'lra-a lor ldlta (l~i piing soarta lor nenorocita),
Fr, I, 9; PAnt, 292; BNA, I, 6; n'ira-1 lntr' ocl'i (soarta, ursitoarea ta In ochi = orbire-ai,
fi-ti-ar tina In ochi}, Mih, 303; PB, 458'; PGr, 110. - V. mira 'i scridtd, urslta.
N'ffiATURA, sf., pl. n'iraturl, distractie, •divertissement, distraction•, Dal, 152.
N'lltDZEARE, sf., pl. n'irdzt!rl, Nic, 341; Mih, 304 - v. n 'edrdzire ~i dr. ,In mergerea
lui" (VasP, 35).
N'IRfoztJ, vb. I: olle ... s' aved bdgdta su-aumbra s' n ' iridza (oile . .. se pusese sub
(Ia) umbrli ca sli merize), Lum, VI, 4, 11. - Cf. ~i fr. ,mcrintzi = faire Ia sieste" (Bcauquier,
I, 70). - V. amirldzr12 , care e forma curentli.
N'fRLA, sf., Dal, 152; Nic, 346; Mih, 304- v. an'lrlt'i, n'erla ~i mgl. n'irlu (GrS,
VI, 175; CaplH, III, 210).
N'fRLU, -ld, pl. n'irl'i, -le, albastru, obleu azure•, CN, 127; Jb, IV, 329 ~i XIII, 67
( < lat. merula}; DensAs, II, 141 ( < mierla, n 'erld); dpa n'irla (apa albastrli) (gramosteni).
- Cuvlntul nu pare a fi strliin de dr. mieriu, mn'irirl ,albastruiu" (PMar, 226), pentru care
cf. DR, V, 406-409. In DR, III, 1091 : < lat. m~rulus (merula ,merle - oiseau"). - Sinonime :
albdstru, civitlle, luldklrl, uraniil.
N'IRUS(T, -ta, pl. n'irusl/, -te, miruit, cqui a re~u Ia sainte onction; modeste, humble•,
PLit, 237; a# zburl' pisctirlu cu n ' irusite zbodre (a~a vorbi pcscarul cu cuvinte de bun simt),
ArE, 14. - V. mirusll.
N'ISfAl, sf., pl. n' isldz, Dal, 152; PEtim, 15- v. masiM, misiM.
N'I~CARE, sf., pl. n'i~cu'rl, mi~carc, •mouvcmenh, Dal, 152 ; Mih, 305. - V. mrnare.
N'I"CAT, -td, pl. n ' i~cdf, -te, mi~cat, cbouge; mis en mouvemenh, Dal, 152; frundzile
n ' i~dtile (frunzele mi~catele), Fr, II, 260; BNA, I, 58.
N'f~CU (mi}, vb. I (n'i~cdl, -ctit, -care}, mi~ca, •bouger; mettre en mouvemenh, Dal,
152; Nic, 347; Mih, 305; Fr, II, 214. - 1°. ptitru n'i*cu, pdtru imna - cdvurlu (patru mi~ca,
patru umbla - racul), PLit, 359; 2°. fl'ra s' n'i~ccil calf'nlu (fara sli mi~c.ati farfuria), Lum, I,
-928- NfzA

184; 3°. ciildd'rlle asunii fl'ra s' li n'i~ca /iniva (clUdarile suna fara sa le mi~tc cineva), PcnB,
III, 200; 4°. cl'ndu s' n'l~cu bddza (clnd sa mi~c buza), PenB, III, 231; 5°. n'l,cii luna (mi~a
(apare) luna), PLit, 755. Sinonim :.fllin. - < ?
N'I~OR, -~otirii, pl. n'i~orl, -~oclre, Mih, 366 - v. n'ic~6r2, ni,6r, l'i~6r, li~6r1 •
N'I~URAME, sf., pl. n'i~urd'n'l; N'I~URARE, sf., pl. n'i,urd'rl, u~urare, dacilite; ai-
sance~, Mih, 366; si -l'l axeasca Ia cale n'i~urare axlld (sa-l lnvredniceasca Ia drum u~urare
meritata), Cod, 157 • - V. l'i~urame, li~urdre.
N'I~URAT, -td: n'i,urat vas' hlbd pdrlntile di tra tirbielea fi l'l-da a fiCl6rul, (u~urat
va fi parintele pentru educatia ce-i da copilului) Cod, 15 b17 - v. u,urat.
N'I~UR:il:DZfJ (mi}, vb. I: nd n'i,urd'm nol (noi ne u~uram), Cod, 15 b21 ; PhOr, II,
460 (,scap de Ia un rau, dau viata, dau putere" < tc. ne§r ,action de vivifier") - tc. nkhr
(1275) ,resurrection". - < l'i~urt!dzil., li~urt!dzil..
N'fTA, sf., Nic, 347 ( < llnifd < ll'nd)- v. n'ifil..
N'ITJCO, sm., pl. n'i/icadz, prune, sugaci, •noitrrisson•: nani, nani, n'ific6 (dormi,
dorm!, micu\ule), PLit, 6. - Cf. alb. mic ,ragazzo", gr. (.l.txp6~.- < n'ic, pl. n'i/1 +gr. -6~.
N'ITOS, n'ifoclsd, pl. n'i/6,1, -foclse, mitos, •qui a de Ia Iaine agneline; a longs poils,
floconneux~, Dal, 152. - V. :
N'ITfr, sn., pl. n'lfd (v. n'f/d), mit, daine agneline~, Dal, 152; PEt, 40 ( < lat. *micius
< mica) ; Fl, II, 4, 9; vitendzlle nu si-adard bdne macd lrama nu easte amisticald cu n'l/d
(velintele nu se fac bune dacii trama nu e din llnd amestecata cu mite); vrea-l'l loam n'ltlu
(era sa-i iau mitele = era sa moara) - v. arn'eac6, keale 7°. - < lat. •aguleius.
N'IU, pron. posesiv enclitic m., meu, •mon•: (rati-n'lu (fratele meu)- cf. it. (ralemo,
(rateto (Zing, 571); una muluyle di a tdtd-n'lul' (o polita de a tatlHui meu), PAnt, 312; a
d6mnu-n'lol (domnului meu), Jb, I, 30. - V. n'ei'l ~~ mumd.
N'IURDfE, sf., pl. n'lurdil, miros, eodeur; exhalaison•, GEl, 178; (um lncdrcat di n'lurdil
(fum lncarcat de mirosuri), GrB, 224; PAnt, 229; BNA, IV, 147. - < (.I.Upc.l8f.Ci,odeur".
N'IUR:il:DZfr, vb. I (n'iurcll, -rat, -rare), miorlai, •miaulero, REW, 5558. V. n'etiur.
- < meciil.! (e~~ n'edil.!).
N'IURIZ~IA, sf., pl. n'lurizme, mirozna, •odeuro, Dal, 152; Mih, 308; GEl, 178; PAnt,
472; n'lurizmd proclspitd (miros proaspat), Lum, II, 108. V. an'ldrizmd, miru6yeaM, n'lurdle.
- < 1-1. up t<J(.I.ot ,action de flairer, de sentir".
N'IURIZMOS, -moclsd, pl. n'lurizm6~l, -moclse, mirositor, eodoriferanh, Ob, 53. V.
n'lurzit6r.
N'IURZ:il:SCU, vb. IV, Nic, 346; Mih, 326; n'i n'lurzl (mi-a mirosit; am simtit, am
blinuit), PLit, 579; N'IURZfRE, sf., Mih, 326; N'IURZITOR, -toare, pl. n'lurzit6rl, -toare,
mirositor; care miroase - v . n'lurizm6s. - V. an'lurzescu, an'lurzire.
N'fZA, prep. - adv. ~~ invar., printre; Ia mijloc- v. n'ldzd -, •parmi, au milieu;
mh - v. n'eadzd-•: 1°. n'lzd el'l (lntre ei), Gram, 2061 ; 2°. n'lzd alante (printre celelalte),
Gram, 2041C; 3°. fmnd pi n'izd- cale (umbla Ia mijlocul drumului), Mih, 308; 4°. cdldurd
di n'lzd-dzuil.d (caldura de amiaza), Mih, 308. Sinonime : anamisa, plntru.
0
01, pron. pers. f. acuz. sg. •elle•: nu o vidzul (nu o vazui), Nic, 388. - V. u1, eci, el 41°
!ii' sub muradle, timble, urslre 2°, vciUln.
0 1•, interj. •eh! (cri par lequel on appelle qqn qui est loin)•, Dal, 160 ; Nic, 596;
o murdre! (mai morarule 1), PB, 2318 ; o lal Cole! (o rna Cole I); o, ·o! (e, e 1), PAnt, 315.
- La istroromani : ,oo I Franc !, oo, Joje I" (MDrum, I, 49 ; 73). ln Asia : ,Rachmerl criant
... idafa~onkirghize : Pirooo! Pirooo•(Bonv,406).-V. of!, alb.o/ (Hr, 287; Lc, 891) etc.
6-A !, interj. •cri par lequel le. berger ou le chevrier veut donner une autre_direction
aux chevres ou aux boucs•. - V. e!
oAf, interj. •cri d 'etonnemenb (nord), PB, 48218; oci! - cd l'l-vlni urutedfa (mai I
- cli-i veni urlt enia = mlii I - lovi-1-ar urltenia 1), PB, 48224. - V. ua!, precum ~i ·it. gua
, espressione di maraviglia o di cruccio" (Rohlfs, II, 452).
OAC! tinterj. qui imite le cri des grenouilles• : brod$tile {cifed oac, oac, oac I (broa~tele
fiiceau oac, oac, oac 1), PB, 29910; 25334.
OAC.~RNU, -nd, pl. odcdrn'i, -ne ~mouton blanc a Ia t~te noire ou aux pieds noirs•,
Dal, 160; CEI, 76; DR, IV, 441 ( < w)(pLvo~); GrS, VI, 317-319 ~i VII, 291 ( < lat. ob-
aquilus).- V. ocren, dr. odcar, gr. vdkru (Hoeg, II, 114); O!xpLV7J, f*xpLV'YJ ('Apr/.. 17); ~ax piX,
.tJ.7taY.pLV1X (Boga, II, 112 ; I, 244 ; II, 209 : f*pxo). - < ?
OACL'I~(J, -~e, pl. odcl' i~l, -~e, oache~, •brun, brunet., Dal, 160; (etitd ocicl'i~e ~· mu-
~e citd (fatli oache~a ~i frumoasa), Lum, VI, 5, 21; nvedsta pdcl' i$e - ni~cine! (nevasta oache~li
- minune 1), BNA, I, 14 - v. ni$cine 6°. - Cf. bg. vakulll ,aux yeux bruns" , vaklu§a ,,brebis
a ux yeux ·n oirs", In contaminare cu ocl' lu. - < ocl'lu.
oAIE, sf., pl. of, oaie, •brebis•, Dal, 160; Nic, 388; Mih, 389; PScr, 235; PAnt, 473.
- 1°. pcitru lmnd , dodtld sla, n ccisa dat nd da - ocila (patru picioare umbla, doua ugere stau,
in casli ne da venit - oaia), PLit, 579; 2°. aclo tundeci un celnic olli (acolo, un celnic tundea
oile), PB, 1282•; 3°. tundi-u ocila, ma nu u bileci (tunde-o oaia, dar nu o jupui), PLit, 579
- v. ll'nd 2° ; 4°. ocile ti (afl ? - luplu va ti ml'cd (oaie te faci? - lupul te va mlnca) - v .
n 'el 6°; 5°. om di Ia ol (om de Ia oi, om simplu), PLit, 579 ; 6°. '~l-eciste ocila,al Dumnidza'
(i~i e oaia lui Dumne,zeu.= c blind, -a), PLit, 580. - ln literatura populara greacli : vocativul
plural , 0~, &1" (Kpoo. II, 15 ~i 61) - v. tap. - < lat. ovls ,brebis" (cf. Philip, I, 35 ;
41; CODE, 1265; Dens, II, 30).
OALl, sf. , pl. odie, oala, «! 0 • marmite ; 2°. discret; 3°. mourin, Dal, 160 ; Nic, 388;
Mih, 389; PScr, 235; PB, 668. - 1°. ocila cu mlrccil (oalli cu iaurt), Lum, II, 153; PAnt, 178;
BNA, III, 112 ; ell bdncil pri-aestu loe, cirsd ~· (riptd (ul pri foe; $i clnd mi vidzurd mocirtd,
m'i-aruncdni dupd pocirld - ocila (cit timp am trait pe acest pamlnt, arsa ~i fripta am fost pe
foe; iar clnd mli vazurii moartli, rna aruncara dupa poartii - oala), PLit, 389; 2° : (eciste)

~!.o -· c. 531 - Tache P a p a h a g i , Dlctionarul d talectulut aromdn


OAMA -930-

oald acupirltd (e persoanli discretli), PGr, llS - v. acupirlt; go: dusi si-adard odie (s-a dus
sA facA oale = a murit), PGr, 11S - v. kiramiM go. - V. crup, potd. - < lat. olla ,pot,
marmite".
OAM1, sf., pl. oclme, baba, rtres vieille femme; mere; brave femme•, Dal, 1SO; Mih, ggg;
PLit, 4S; PEt, 40. - 1". 'nd moa,e odmd (o bAtrlnli de peste 90 de ani), PB, g2027; 2°. l~t
odma cu lupata (a ie~it baba cu Iopata), PLit, 45; 4S; go_ e,r, odma; e,r, afendi (ie~i, mamA;
ie~i, tata), RP, 4, 5; 4°. e,l, lea odmd; e,l, lal taut (ie~i, tu, mama blitrlnA; ie~i, tu, tatll),
PLit, 923; 5°. nveasta a lul. . . easte oamd (nevasta lui. . . e voinica), Mih, 389 - v . bdrbat
2°.- <om.
OARA, sf., pl. orl, oara, ora, ~1°. heure-v. sdhate; 2°. montre,pendule; go. temps; occasion;
4°. instant, moment, pour le moment; clin d'oeil; 5°. aussitOt; so. dernier moment; 7°. de
temps en temps; 8°. l'annee prochaine; 9°. duree; 10°. fois; 11°. quelquefois; 12°. jam~is;
13°. attention; 14°. Ia bonne heure (en parlant d',un voyage); 15°. temps gilte; 1S 0 • [ou . . .
ou ;] 17°. revenir a soi; 18°. inconsNmt; capricieux; 19°. furies; furieux•, Dal, 1SO; Nic, ggg;
Mih, ggg; PScr, 235; PB, 25215. - 1". ml'ne, tu optu oara, va s' n'eardzim (mline, Ia ora opt,
vom merge), PB, 1821; ca trel orl cale cu cloarlle (drum ca de trei ceasuri pe jos), PAnt, gos;
cdma di und oard cu oara (mai mult declt o ora cu ceasul tn mfna), PenB, III, 1S8; i oara
di cl'ndu i ndreaptd (e ora (e un ceas) de clnd e pregatitli), Caraf, 4S; 2° : sr1(1it nu-am ,.
ca yil adll'l!l - oara (suflet nu am ~i respir ca acei vii - ceasornicul), PLit,, ggg; anviscut
cu stran'e noa!ld, cu orl di gu,e (lmbracati cu haine noi, cu ceasuri attrnate de git), PB, 27S19
- In latinA: h orr a e, -arum, f. ,horloge" (Gaffiot, 754); go: l 'l-vin'e oara ira si-,l moara
(i-a venit timpul ca sli-~i moara), Fr, I, 148; PAnt, 25; manu treate oard multd (dar nu trece
mult timp), Velo, g2 (trite) ; PAnt, g2s; BNA, V, 10g; nu-l'l da!l oard (nu-i dau timp, ragaz),
Fr, I, SS; BNA, III, 104; $' cdrnodsd, ,. ldptoasd ~i cu oara acasd (~i ca~;"noasa, ~i li\ptoasa
~i devreme acasi\), PB, 20813 ; s' ylna cu oara- l'l acasd (sa vina acasA Ia ora lui), Caraf,
SS; cu odrd- aglumse asudat (devreme (cu luminA de zi) a sosit asudat), Fl, II, 1, 8; PAnt,
g47; dupd odra, putu ... s' l' i spuna (dupa un timp, a putut. .. sA-i spuna), CBiog, 55; tine
mine mi-al murlta (d'rd di oara (tu m-ai ucis pe mine cu zile, nu Ia timp), Cod, 4227 ; s'
(udzim ptn' avem oard (sa fugim plna avem timp), BatP, 15; BNA, III, 110; nkisl di-adoara
Tandzacukl, oara notipti (porni de a doua oara Tandzaeuki, in timp de noapte), PB, 10825 ;
alta odra nu-afld'm ahtdre otira (alta data nu gasim atare timp, atare ocazie), PB, 21536 ;
ctiri-,te cum u-aduse odra (cine ~tie cum a adus-o timpul, oeazia), PB, 27g'; bUnd-vd otira
(bunA-vd vreme, buna ziua), PB, 1S918; PAnt, 225; .G rB, 221; BNA, IV, 141 - cf. dr. ,buna
oarA ~i frumoasa pentru dvoastrA, cinstiti meseni de casA" (CMold, XXIV (19g7), 5 (g1
i anuarie), p. 3); nu-t da vtr ,bUnd-1 otira" (nu-ti da nimeni ,buna-ti vreme")', LP, 1SS;
PAnt, 2g9; BNA, II, 11S; 4°: rna, trd odrd nu-i acdsa (dar, pentru moment nu e acasa).
PB, 271 27; di oara li nevetista n'l-kiru,l (din momentul In care mi-ai ucis nevasta), PLit, 1055;
a,tiptti oard-di-oard (a~tepta din moment In moment), GrB, 1, 14; l'l-a(ld' otira (i-a gAsit
momentul), PB, sgas; di otira, hill ~lne (deocamdatli. (momentan), slnt bine), PGr, 11S - cf.
it. ,per ora sto bene"; di otird aglundze (momentan ajunge) - cf. it. ,per ora mi basta";
5° : s' (dfea tu odra, tu afea minutd (se facea lndati\, In acel minut), PB, SS38 - v. truoard;
s' dizligd' di 'nd odrd (se deslegli. imediat), PB, sg3 ' - v. dindoard; S0 : vin'e oara-a odrdl'el
(a sosit clipa momentului), PLit, 985; vln'e odra-a oardl'el (a venit momentul suprem), Velo,
34; PAnt, g2s; BNA, V, 105; 7°: orl; orl va; orl, orl nu (din clnd .In clnd vrea; clteodatA
nu), PLit, 594; orl, orl n'l-ylne s' plt'ngu; orl, orl tra si-arl'd (din clnd In clnd lmi vine sa
piing; din clnd In clnd ca sA rid), PLit, sgs; 928; orl, orl si-aldketi di mine ,. mi dizn' irda
(din clnd In clnd se lipea de mine ~i rnA desmierda), GrB, 2, 27; orl, orl kirea (din clnd In
cind se pierdea, halucina), GrB, 2, g1; orl, orl lij!ind (din clnd In clnd le~ina), GrB, 2, g2
OARBA.RI -931- OASPE

- cf. ~i: gr...C>potL~, wpotL~ = di quando in quando" (Somavera, I, 460); alb. ,here, here
= volta per volta"; dr. ,era oarii. de oarii. Ia ele" (Cii.tP, I, 82) - cf. aci: di 18° ; 8° : di
vi'rnli-odra (Ia anul viitor), PB, 669 ; di vlrn' odrli, cdma lilne! (Ia anul, mai bine I)- v. vlrnll-
ocirii ; go : cdlea odrd nu dre (drumulnu are duratii. sau termen pentru parcurgerea lui, el putind
prezenta surprize), PGr, 116; una ocird cu odra (ellil (am facut (mi-a trebuit) o ora cu ceasul
in mlna), PLit, 582; PB, sgu - v. 1°; 10°: lu scodse cu fcila dlbd di odra fsl1,(de data asta
1-a scos cu fata curata), PB, 17712 ; vrul 'na odrd, vrul doci.t1' orl (vrui o data, am vrut de doua
ori), . PAnt, 201; BNA, V, 30; pr6ta odrd n'l-ascdpa', a trela odrd lu-acalci.l (prima data mi-a
sciipat, a treia oara l-am prins)-cf. gr. ,'x6!L1J 't"OU't"YJII Tlj &pot" (Passow, 40) ~i dr. ,mai de toate
orile se lntimpla" (CronM, I, 11); 11°: nlscl'nte orl nd es furll'i n cdle (uneori ne ies furii
in drum); 12° : nu va ti videm vl'rnlioard (nu te vom vedea niciodata) - v. vl'rnaoarii; 13° :
dzi'nile nu-l'l bdgdrli odra (zlnele nu i-au dat atentie, nu 1-au urmarit cu ochii), PB, 3330;
te tredli prit hoard ~· nu-l'l bdgd cl'n'll' i od.rd? (ce trece prin sat ~i clinii nu-i dau a ten tie 'l),
PLit, 387 - v. negurd 1°; bdgli-l'l odra (observa-1 bine, fii atent Ia el sau Ia ea), PGr, 116
- v . ped.nd 3°; 14° : odra bUnli, gl6n'l (drum bun, tinerilor ; plecarea sa fie lntr-o ora buna,
flaciiilor), PLit, 873; PAnt, 27; odra bUnli (drum bun), PLit, 581; PAnt, 212 - v . ambd.r3 ,
precum ~i sard. ,Andaus in bona ora" (Cionini, 187) ; si dllse - odrd bUna - cu Dumnidza'il
natnte (s-a dus - drum bun sd-i fie - cu Dumnezeu lnainte), PB, 6520; lu-od.rd bUna? (unde
ai porn it - (ie-li drum bun?) - v. PPar, 22, precum ~i gr.: ..ytoc 7tou- &pot xot/. ~" (Kpoo,
II, 170); •.aupe't"£· . ·CJ't"lj\1 xa/. 1) 't"YJII &pat" (Passow, 247 etc.); 15°: lu s' due nl~l ahldre odra?
(unde se due dln~ii lntr-o atare ora de vremuire grea?), RomP, II, 63, 3; BNA, 1V, 42; [16°
pentru urmii.toarele douli citate, cf. orl') : orf n'l-aspun'l a cdlealul, . . . i nu al ascapdre di
mine (ori tmi spui adevlirul, . . . sau nu scapi de mine), PB, 13518 ; orl Ia cap e~ll agudlt? (sau
c~ ti lovit cu leuca Ia cap?), AI. 1928, 102; BNA, III, 10; 166 ; v. ~~ Mih, 390 ;) 17°: (ill6rlu
'$1-vin'e tu orl (feciorul ~i-a venit tn ori), PB, 99u; au~itlu li ca umplu puti'n di (rica, ma tr'
odra ·~l-vln'e tu orl (batrlnulle-a cam umplut izmenele de frica, dar lndata ~i-a revenit tn fire),
PB, 45410- cf. dr.: ,~i-a putut veni In ori" (SbP, 309); ,o llisli plna-~i va veni in ori" (RetP,
I , 53; IV, 6; cf. ~i DR, IX, 417; 18°: cu odra ed.sle (e cu ora, e cu toane, e schimbator),
P Gr, 117; 19° : nu-l tu orl (nu e tn ori, nu e tn ceasuri bune, nu e tn fire), PLit, 594; cl'ndu
1'1-yin 6rlle (clnd li vin orele rete, toanele), Cal. 1912, 81 ; mfrile srintu cu 6rlle (ursitoarele sint
cu orele, cu toanele), Fl, I, 4, 8 ; lu-acatara 6rlle (1-au apucat furiile), PLit, 594 - v. orf1 •
V. ~i adod.ra, bunaod.ra, deadodrtl, unaodrd etc. - < lat. bora , heure".
OARBARI, sm., pl. odrbttrl, CFr, 165; GrS, VI, 370 - v. drbure.
OARDZA, sf., pl. odrdztl, orz paduret , «sorte d'herbe ressemblant a l'orge, hordeum
europaeumt : si-d(ta odrdzdle (sli giiseasca orzul paduret), Fl, I, 1, 3; PAnt, 344. - V. 6rdzu.
OARFAN, -ncl, pl. odr(an' l, -ne, orfan, corphelin; malheureux; pauvre (d'aspect)•, Dal,
160 ; Nic, 389; Mih, 389; PScr, 235. - e. (iCl6rlu aestu ed.sle odrflin di mumtl (copilul acesta
e orfan de. m ama) ; 2°. mul'edre ocirfana (femeie sliraca), PB, 3210; 3°. ma fi[ne odrfcln lin' isit,
dici'l avril pizull (mai bine slirac cinstit, declt bogat batjocorit), PLit, 582; 4°. Ia odr(tlnlu
si-arupse clodra (Ia eel slirac se rupse sfoara), PLit, 582 - v. floh; 5°. (u odr(tln di parddz
(a fost lipsit de bani), Lum, V, 64; 6°.. 'na cd.stl odr(ana (o casa saracii), PB, 41785; 233' ;
7°. cdse n'ill, odrfline, cu gdrdurl di surtedle (case mici, slirlicacloase, cu garduri de surcele),
GrB, 2, 25; BNA, IV, 121; Armd'nlu-l od.r(an pul' lil (arom~nul e pasare orfana, nenorocita),
GrB, 2, 24; PAnt, 285 ; BNA, I, 24. - V. (uclra' ~i flin. - <lat. orpbanus ,orphelin".
OASA, sf. , pl. od.se, simbure, cnoyau; pepin• (Balasa), GEl, 65; DR, VII, 126; 327
(lat. pl. ossa). - Pare a fi un decalc morfologic al sf. c6caltl. - V. os.
OASPE, -pita, pl. od.spil, -pile, oaspe, amic, •personne connue, ami; hate, convive, in-
vite•, Dal, 160; Nic, 389; Milt, 389; PScr, 235; PAnt, 7~· - 1°. odspile s' cd(ta ma mullu di
OAsTE -932- OCL'IU

foe $' di dpd (amicul se cauta (valoreaza) mai mult decit focul ~i decit apa), PGr, 117; 2•.
brin' ll'i oaspil s' vor di pri (rat (bunii amici se iubesc mai presus decit fratii), PGr, 117;
3°. oaspile nu si-a1tedptd cu mtcdrea, ma cu gura (prietenul v.u se a~teapta cu mlncarea, ci cu
gura, cu vorba bund), PGr, 118; 4°.~oaspe ca odspe, ma ddrea -lodrea curatd s' u-avem (amic
ca amic, dar datu) -luatul sa-l avem. curat, limpede), PGr, 117; 5°. mlcd§l, odspe? (ai mlncat,
musafirule?), PB, 16117; 6°. ore oaspe (mai invitatule), Fr, I, 88; PAnt, 185; BNA, III, 70;
7°. nl'se nd suntu odspite brine (ele ne slnt bune amice); 8°. acdl un odspe noi'l? - vecl'lul
s' nu lu-agdrse{lli (lti faci un prieten nou? - pe eel vechi sa nu-l uiti), PenB, IV, 50. - V.
musa(ir. -:: Cf. mgl. uaspil (PMegR, II, 102; CapM, III, 311; GrS, VI, 176). - < hospes,
-item ; hospita ,hate".
oASTE, sf., pl. 6$ll, oaste, •armee•, Dal, 160; Nic, 389; Mih, 389; PScr, 235. - t•.
odstea-a luf da cap tn dzednd (oastea lui apare pe cre~tet), PAnt, 277; Bair, 119.; 2•. mine
trag Ia odste (eu md due In armata), PB, 28917; 3°. ma{lf cu odstea-a lul s' nu s' bald (~umai
cu oastea lui sa nu se bata), BNA, I, 108; 4°. apofa tru oaste kiru (apoi a pierit In oaste),
Cod, 7616; 5°. ojllile dit loc nu s' mind (o§tile nu se mi~ca din loc), PAnt, 279; Bair, 121.
Sinonime: askere, stra/6. - < lat. hostls ,etranger; ennemi [de guerre)".
OATI (nord), adv., aici, •ici•, PB, 669 - v. audte.
oA(J.A, vb. I, pers. 3 sg. ~i pl. . indic. prez. (uua' , ut1tit, uuare), oua, •pondre, faire
des oeufs•, Dal, 213; PB, 723; PAnt, 498.- 1". gdl'in'lle aesti uudrd, a nodstre nu odud (ga-
inile acestea s-au ouat, ale noastre nu se oua); 2°. '$1-odi'ld ca gdl'ind (l{li se oua ca o gainii),
Fr, I, 182; BNA, III, 28; 3°. tine nodptea ui'ld§l (noaptea tu te-ai ouat), Fr, I, 182; BNA, III,
28; 4°. canda l-ui'ld' ml' -sa (mama-sa pared 1-a ouat, pared nu 1-a nascut = e un om piper-
nicit ~i nepriceput), PGr, 155. - V. (et2 3° ~i udre. ~ < lat. •ovnre <ovum ,oeuf".
OBDZ.{'TI •SO•, Nic, 390; PScr, 235 - v. opdzd'll, ubdzd'll:
OBLA'NCU, OBI.A'NGU, sn. , pl. obld'nli, obld'ndzi, obllnc, •ar~on de Ia selle; Vorderes
Holzgestall des Saumsattels•, Jb, XIII, 88; GrS, IV, 379. V. ubld'ncu. - < vsl. obl\)kti ,umbo
sellae".
0-BOBO!- v. bob6!, ol-bobo! !ji alb. obob6! ,o Dio mio !".
ODOR, sn., PScr, 235 - v. ubor ~i alb. hoborr ,corte" .
0-BURA I, OBURANI I •interj. par laquelle on exite, on acharne les chiens ainsi que
les hommes•, Dal, 160. V. brira! ~i sinonimul o-dera !. - Cf. tc. oubour (S3S), ,action de passer,
de traverser, de franchir" (tc. obour (170) ,gourmand; glouton"); gr. OfL7toupoc I (Boga, II,
238).
0 e an, 6cand, pl. 6can'l, 6cane «sobriquet signifiant tete dure•, PLit, 584; Lum, V,
148; Kats, I, 82; dzl ' -l'l 6can (zi-i o,:an = greoi de cap), PAnt, 8. V. Zdangan. - < ocd.
. OCA (nord), sf., pl. 6Je, oca, •ocque•, Dal, 160; Mih, 389; PB, 669. - V. ucd'.
OCL'IU, sm., pl. ocl' i, ochiu, d 0 • oeil; 2°. vue; 3°. lunettes ; 4°. instruit; 5°. comprendrc;
6°. oeil d'un tricot, d'un bas, d'une besace etc.; meule; 7°. regard vigilant; so. faire (de)
.l'oeil. .. ; 9°. plaire; 1()0 • baiser; 11". eblouir; 12°. ensorceler; 13°. sommeil de courte duree;
14°. convaincre; 15°. rassasier; 16°. se decider; 17°. s'enfuir; 18°. achever; 19°. retirer;20°.
dur labeur; 21°. abuser; 22°. importuner, incommoder; 23°. s'effrayer; 24°. rendre malheureux;
25°. chier; 26°. envoyer au diable; 27°. mourir; 28°. tournesoh, Dal, 160; Nic, 389; Mih,
389; PScr, 235; Bag, 97. - 1": ocl'il'l sdtuledld nu-au (ochii nu au sat), PLit, 589; mi glur
pri ~cl'il'l a mel (mli jur pe ochii mei); lu-aspdrt! cu cdtlula pri Ia ocl'i (1-a speriat cu caciula
pe Ia ochi), Fl, II, 1, 4; dipdrte, fu si-n'l veddd 6cl'il'l (departe, unde lmi voi vedea cu ochii,
unde lmi va fi posibil), Fl, I, 5, 8; 6cl'i apu§l lli cur apres (ochi apu~i (lasati In jos) ~i cur
incins = persoana vicleana, ipocrita), PLit, 587; 2° : una mu$cdre di mer {li ocl'il'l acatdru
su-l'l yinu (o mu~caturd de mar (lndatii ce a mu~cat din mar) ~i vederea lncepu sa-i vinii),
-933-

PB, 22327 - v. lun'ina, videala; 3°: baga-t ocl'il'l (punc-ti ochelarii) - v. matuyedl'e, pallrOire;
4° :. s' lu vecida hll'i-su di~cl'is, cu palru ocl'i (sa-l yada pe fiul sau instruit, cu patru ochi), PB,
18713; l ' l-decide ocl'i a hll'i-sul s' fuga (i-a dat ochi fiului sau (1-a instruit) sa fuga), PB, 1895;
him ocl'i di$Cl'i$l (sintem ochi deschi~i, am tnviitat carte), PB, 40333 - v. ni-nvitat, nveffil
~i orbu; 5° : l'l-loci ocl'lul la lute (li lua ochiul (se pricepea) Ia toate), PB, 29717 - v. l 'eciu
8°; 6°: n'l-ascdpa' un ocl'lu di llrpuda (mi-a scapat un ochi de ciorap) - v. alatu 2°; un tr'
un ocl'lu di iiscigd (unul lntr-un ochi de desagi), PB, 2268 - v. ureacl'e 1°; una moard cu
12 [d6sprddzate] di ocl'i (o moara cu 12 pictre de macinat), Cal. 1912, 123; 7o ~ dl-tt ocl'ilu
(aibi-ti ochii, fii atcnt, •ayez l'oeih) - v. peana 3° ; fil'l 6cl'il'l pdtru (fii vigilent); 8°: pared
ca 1-(ac cu ocl'lul (pareau ca-ti fac cu ochiul), PB, 30231 ; glon'll'i tra s' nu-$l (dcd ntr' ocl'lu
(ca flacaii sa nu-~i faca cu ochiul) BNA, I, 68; go: un carvandr l-blrga' tu ocl'lu (unui chirigiu
i-a placut), PB, 11721 ; ved tu 6cl'lu ca n'l-intra ' (vad ca mi-a placut), BatP, 48 - v. plac ~i
tc. gueuze guirmek ,plaire" (1052) - mot-a-mot: ,a intra tn ochiu"; 10°: ca si-n'l dal un
ocl' lu-a n'ia (daca mi-ai da un ochi mie = daca m-ai Iasa sa-ti siirut un ochi), RP, 2, 3; BNA,
I, 64 ; un ocl' lu l'l-(urd' (i-a sarutat furi~ un ochi), PLit, 840; un co~ii di tranddfile tri un
6cl'lu (un co~ de trandafiri pcntru siirutarca unui ochi), Fr, I, 42 - v. ba$i'l; 11°. nd palate
tutu di so are, ... ca 1-loci 6cl'il'l (im. palat tot de soare, ... ca-ti Iua ochii, ca te orbea stra-
lucirea), PB, 28114; l'l-si locira ocl'il'l (i s-au ·Iuat ochii, vedcrea), Cal. 1911, 54 - v. lutt!scu
~i l 'eau 22°; 12°: s' nu-t hiM di ocl'lu (sa nu-ti fie de deochi), PB, 336 2 3 - v. l 'eau 17°;
13°: l-fura' un ocl'lu di somnu (II · aromi un pic de somn), PLit, 763; PAnt, 86; 1-codpse
un ocl'lu di s6mnu (1-a copt un ochi de somn), PLit, · 630; lo un ocl'lu di somnu (a luat un
ochi de somn, a dormit cam pentru un ochi), LP, 55; BNA, II, 122 - v. somnu ~i : it. ,dare
gli occhi al sonno", fr. ,ne dormir que d'un oeil", gr. 7t1Xlpvw !vOt u7tVOv ,faire un somme" etc. ;
14°: di tine n'i si umple ocl'lul cd va s' u vattn'l (de tine mi se umple ochiul (slnt convins)
cii tu o vei ucide), PB, 26413 -v. umplu 3° ~i gr. 0t1ho IH:v !J.OU y&!-f.(~&L TO !J.CXTL ,cela ne me dit pas
grand' .chose" ; 15° : li si-umple ocl'lul di cl'ii vedz (te saturi de clte vezi) - v. sdtur; 16° :
incl'ide ocl'il'l ~i-alecidze una (lnchide ochii (decide-te) ~i alegc una), PB, 2069; fiClorlu ncl'ise
ocl'i s'addra alta (flaciiul s-a decis sa ia pe alta), PB, 45017 - v. apu(dsescu; 17°: ocl'il'l '$l-lo
napoi nsus (~i-a luat privirile tnapoi In sus = s-a lntors lulnd-o Ia fuga), PB,' 1851 ._ v. na-
puescu; 18°: decide ocl'i (a terminaL .. ), PGr, 119- v. biiisescu; 19°: s' turna', nu decide
6cl'i cu ·'nol (s-a lntors, nu a dat ochi cu noi, s-a retras); 20°: aveare aminlatd ... cu 6cl'i
cripd/ (avere cl~tigatil.. . . cu ochi plesniti;, cu munca grea), PB, 38817 - v. zahmete; 21° :
I' i scodsira ocl'il'l di cu totalul (i-au scos ochii pe de-a-ntregul = ~i-au fa cut de cap, au abu-
zat), PB, 18417 - v. pcira-(dc; 22°: n'l-$edde ntr' ocl'i (lmi sta in ochi, rna incomodeaza),
PGr, 119 - v. ntru ~i dr. ,sa nu-i vadza lntr-ochi" (Nec1, 109), ,de-~ cauta tntr-ochi" (Nee,
433; Necl, 376); 23° : l'i ca si-asparea ocl'lul (se cam temea), PB, 2027 - v. aspar; 24°: va
ii-accifd di ocl'i (nenorocirea te va· apuca de ochi = vei orbi), Fl, II, 4, 6 - v. liistihipsescu;
25° : '$i scodte ocl'il'l (t~i scoate (t~i bulbuca) ochii = se caca cu sau fdra e(orturi), PLit, 585
- v . cac; 26°: scocili-l'l ocl'il'l (scoate-i ochii, dil.-1 t.h·acului), PLit, 586 - Ia Miron, 308 : ,sco-
tlndu-~i ocliii unii altora"; cf. ~i Nee, 255; Nec1, 205 ~i, aci, scot 11°; - pentru obiceiul
oriental de a pcdcpsi pe cineva cu scoaterea ochilor, cf. Ibn, I, 98; Bruce, II, 126; III, 327;
Nect, 13; Nee, 373; Ncc1, 295; Ur1, 75, 181; ITR 21 etc.; 27°: ct'ndu vin'i$1 tine, el l ' l-aveci
ncl'isd ocl'il'l (clnd vcni~i tu, el murise) -- v. mor2 , ohtli, petala 3°; 28° : ocl'lul-al-sodre (floarea-
soarelui), PenB, II, 110; BNA, II, 48. - In fine : 29° : cf. jocul de copii .Pi te ocl'lu eciste
aestu? (de ce ochi e acesta?), PLit, 133; Plm, I, 164 b; PArom, 174- ~i, pentru Sicilia,
BTS, XIII, 218-219 ~i 278-281 (descriere reproduca in PArom, 174-175).- dzif.- Cf. gr.
!J.Ci-.t, alb. sz1 (sy), tc. gueuz, bg. oko- < lat. oculus ,oeil".
-934- oi-BOBO!

OCN.:\, sf., pl. 6cni, fund de butoi, •fond d'un tonneau•, Nic, 389. - Cf. gr. O)(llot· - <
vsl. okno ,fenestra".
OCREN, -nd, pl. 6cren'l, -ne, CN, 107; CEI, 76 ( < sl. okren) - v. oaclirnu.
OD.:\, sf., pl. ode (nord), Dal, "160; Nic, 390; Mih, 390; PB, 670; toatli 6da n'l-a{umam
(lmi afumam toata camera), LP, 74; PAnt, 273; Bair, 110; oamin'll'i le 'lu-aldga 6dile (oa-
menii ee-l duceau prin camere), PB, 21815 - v. udli'.
0-DERA! •cri par lequel on acharne les chiens, les hommes•. Sinonime: o-bUra!, st/ 2 •
- Cf. gr. ov-repot! (Boga, II, 51; 239), ~~ dr. odl'r I - < alb. odera ,avanti".
OF I couf h, Mih, 390; PLit, 14. - V. oh!
OFELDI, -md, pl. ofelin'l, -ne, util, •utile•, Nic, 596. Sinonim: lipsll.- < wfPeAt!J.o~ ,-".
OFKIU, sm., pl. 6fki, ~arpe gros, •serpent gros et non dangere·ux•, Dal, 160; GEl, 178.
< &pte; ,serpent".
OFI'IC.:\, sf., pl. 6{/ife, oftica, •phtisie•, Dal, 160; Mih, 390; GEl, 178. V. ohlica . - <
<'
ox-rt)(occ; •. -" Apr:A. n; ~ocp. 24).
OFI'ICOS, -coasa, pl. o{lico~l, -coase, ofticos, •tuberc.uleux•, Dal, 160. V. tihtos.
OH !, Nic, 596; Mih, 390; PB, 670; nicadzlil, nu dzl oh! (necazut, nu zi oh !), PLit,
590; bana di ah! ~· di oh! (viata de ah ~i de oh!), PAnt, 169 - v. of!
OHEL'E, sf., Nic, 400; PScr, 235 ( < TO xe:At ,anguille") - v. hel'e ~i uhel'e.
OHI (sud), adv., nu, •non•. Circuli\ ca negatiune izolata, fara viatii sintactica ca
aceea a sinonimului nu: - u vrel i nu u vre1? - ohl, nu u vol (- o vrei sau nu o vrel?
- nu, nu o vreau); mi scilrke~te .. . , ohl nu mi scarkea~te! (rna concediazi'i din serviciu ... ;
nu nu rna concediaza !), Caraf, 62.- < ISxt ,non, non pas".
OHRU, -rd, pl. 6hri, -re, nenorocit, cmalheureux; miserable; folatreo, PEtim, 15;
tamam ctnd era tra lind, lavea ~i-ohra di vi/ina (tocmai ctnd era de cinii, iata ~1 nenorocita
de vecina), Fr, I, 40. V. bulsit, Vdpstt. - < wxp6c; ,pale, decolore" : wxpoc; £~ {>pylic; ,bl~me
d e colere".
OHTIC.:\, sf., Nic, 400; Mih, 390; PScr, 235; GEl, 178 - v. 6{/ica, lihtd, precum ~i gr.
')(Tt)(t6v ,phtisie pulmonaire" .
OHTU, sn., pl. oaltle, dlmb, •petite elevation de terre - v. tumbil1 ; butte, hauteur;
dosse (d'un osselet)•, Dal, 160; Nic, 400; Mlh, 390; GEl, 178. - 1°. plste ~eapte oahte-ancille
(peste ~apte dtmburi tnalte), Velo, 30; PAnt, 324; BNA, V, 101 ; 2°. plste oahte (peste dim-
burl), Velo, 43; BNA, V, 75; 3°. plndze oahte (Impinge dimburi, treee peste dimburi), PB,
2683 3; 4°, ptndze oahte (agonise~te din greu), PLit, 580 - v. ocl'lu, 20° ; 5°. adra' padea 6hlu
(locul neted 1-a facut dlmb = locul neted a devenit mormlnt = a murit), PLit, 590 - v. lume
2°, ocl'lu 27° etc.; 6°. vt~cl'elu easte ohtu (ar~icul e om) - v. dull.- Cf. g.r. ox-ro~ (Kpoo. II,
42). - < 1Sx6oc; ,petite elevation de terre".
Oil, interj. ceh!; helas !•, Dal, 161; Nic, 389. - 1°. ol picurare! (mal pastorule !) ;
2°. ol fdrtate, ~tille-r t;ine? (mai ftrtate, ~tii ce bine-i ?), BNA, III, 20; 22; 3°. ol, ol Ndonalu-a
meu! (val, val, Dona al meu !), PLit, 936; PAnt, 38; 4°. ol, mar ala di mine! (val, biata de
mine !), Cod, 83 bl. Este echivalenta cu o ! 2 ~~ o tal! ~i a pare In ol-bobo! ~~ ol-lele! - Cf. ~~
dr. ,d'oi slujnica, draga mea!" (TeodP, 84); gr. w!!J.WOC ,&nol!J.ovov etc; £(.I.E" ('Apr:A, 99);
it. ,oi pecura! = oh, past6re !" (Rolhlfs, I, 39).
OI-BOBO! «interjection d'affliction offensive•, Dal, 161. - 1°. ol-bobo! le lumtli greaua
si-acufd' la Pi~tireatld! (alelel ! ce lupta grea lncepu Ia Pe~tera !), BNA, I, 110; 116; 2°. ol-
bobo! cum s' bdte ~· cl'ntd! (alelei! cum se luptii ~~ clnta !), BNA, I, 118; 3°. ol-bob6! pri
dorlu-a lor! (valeleu! pe dorul lor), Fr, I, 36; PAnt, 289; BNA, I, 8.- V. bobol, o-popo!,
ol-lete!.- Cf. ~~ it. ,Oibo, in queste giorno ... non si vedono serpi in campagna" (Nino, I,
137).
of-LEu;: r -935- Cb'DUS

01-LELJ;: l •interjection d'affliction, de douleur ou de desir ardent et offensiv - ·v. ol-


bob6!•, PAnt, 4S; BNA, IV, 17-18. - 1°. ol-lele ~i ol-bob6! plf'ngu 6cl'il'l di calm6 (alelei
~i valeleu I piing ochii de dorintl grea), Fr, I, S6; PAnt, 289; BNA, I, 8; 2°. ol-lele! te
lumtd mare si-act'i(d' tru Pddea-mdre I (alelei I ce nunta (biitalie) mare lncepu In Padina-mare I),
BNA, I, 110; so. hdldi-de! cum trag Arma'n'rl' i! ol-leU! cum cad plngl'n'rl'i! (haida-de I cum
trag aromAnii I valeu I cum pica pilglnii 1), Velo, 64; BNA, V, 94; 4°. ol-lele! te n'edtd drse!
- ol-bob6! (e ,crimd mare! (alelei I ce tinerete a ars I (a stins I)- valeleu I ce plicat mare 1),
FlP, 9. - In ol-lele! ~~ In ol-bob6 I pulseaza stropi de specific suflet aromAnesc ofensiv, care
e strain de resemnare (cf. P,Par, 51; PLir, 4S7 etc.) - V. o-lele, bg. olele ,oh" ($1 it. ,mbe,
mbe, mbe, - oh!e 1", Rubino, 167.
OIMA, sf., pl. 6lme, bibil, •broderie du haut de Ia manche de chemise paysanne des
femmes; dentelle(s)•, Mur, III, 226; Mih, S90. - < tc. olma (207) ,action de tailler, sculpter,
graver".
OIMU?: easte 6lmul a lul (este ... lui), Lum, V, 2Sl. - Cuvlnt necunoscut.
OINA, sf., pl. olne, joe de clirti, •jeu de cartes•, Mih, S90. - < tc. olnama (207) •action
de jouer ; jeu".
0-J,AI !, interj., Dal, 161; o lal gl6ne picurar! (hei mai mtndre pll.stor 1), · PAnt, 248;
AI. 1928, 114; BNA, II, 60; o lal Plndu, Pindu vrute (hei drag Pindule, Pind iubit), BNA,
I, 18. - Aceasta interjectie se adreseazll. mai mult sexului bll.rbiitesc. - V. o / 2 ~~ lal.
0-LELE r, Dal, 161; Mih, S90- v. ol-lele! ~~ dr. ,olio I, olele I" (Flit, I, 52 ~~ DHat,
175).
OL\IU (Turyea), sm., fll.ra pl., hrean, uaifort, radis, ravette, petite rave, raifort sau-
vage•. - Cf. tdr. olm ,odeur" (Dens, II, 559).-Cf. Gaffiot, 1077: ,o l m a, -ae, f. nom de
l'ebulum chez les Daces").
OLUG, -gd, pl. oludzl, -dze, olog, •perclus des jambes•, Dal, 161; CEI, 76. Sinonim:
ct'irdgat. - V. ul6g, uludza'scu.
011, sm., pl. odmin' l, om, •homme•, Dal, 161; Nic, S89; Mih, S90; PScr, 2S5; PAnt,
182; BNA, III, 80. - 1°. 6mlu cu mlnte acumpara, nu vinde (omul lntelept cumpiira, nu vinde),
PGr, 120; 2°. 6mlu artl'u c6rnu nu-dre (omul rll.u nu are corn ca sd poatd (i cunoscut), PGr,
121 ; S0 • mea, tine, omu, du-te la bisedricd (ci, tu, omule, du-te Ia bisericA), Cod, 21 bl; 4°.
om (l'rd aru~lni- band di asfmi (om fll.rll. ru~ine- viata de argint), PLit, 591; 5°. 6mlu cu
trel sct'ndurl (omul cu trei sclnduri = omul nelntreg Ia minte), PB, 4229 ; 6°. ctt oamin'l, aht'nti
min(l (clti oameni, atltea pll.reri), PLit, 580; 7°. un pom cu lumd'krle n~los, '§l-dre arddd(fna
nsus - 6mlu (un porn cu ramurile In jos, l~i are radll.cina In sus - omul), PLit, S91. - V. odmd,
6mil. - < lat. homo, homines, ,homme".
OliA, sf., pl. 6me, bunicll., •grand'mcre; aieule•, est, I, 66; Lum, v, 9, 7. - v. oamd
~~ male, moa~e.
OliEA, adv., Cod, 88 b16 (6mla) - v. 6mn'ea.
OMIU, 6mle, PScr, 2S6; GEl, 178- v. 6mn'lu.
OliN'EA, adv., Ia fel; lncet, •pareillement; paisiblement, doucemenb, Mih, S90; GEl,
178; sd sculd' §' prt 6mn'ea, 6mn'ea lo (iCl6rlu (se scula ~~ pe lncetul, frumu~el a luat copilul),
Cal. 1911; 58; tut suntu 6mn'ea (toti stnt Ia fel). - < li!LOLIX ,-". .
OMN'IU, -n'e, pl. 6mn'i, -n'e, asemene, •semblable, pareil, similaire; conforme, egah.
- < li!LOL~ ,-".
ONBA~I, sm., pl. 6nba~l, sergent, •sergenh : si ntretibd pti 6nba§l (sa lntrebe pe sergent),
Fl, II, 7, 14. - < tc. on-baehy (204) ,caporal".
ONDUS, sm., pl.?, durere, •douleur; souffrance• (gramosteni): 6ndus si al pi fnimd
(suferinta sa ai in inima). Sinonime: duredre, pon. - < ?
OP! -936- ORDIN

OP !, PB, 671; Fr, II, 220; BNA, III, 30 - v. hop!


OPDZA'TI, num. card., optzeci, •quatre-vingb, PAnt, 473; dii'-na opdzii'lll'i (da-ne
cei optzeci). - < lat. octo deees (ogtodecim ,dix-huit").
OPISTAR, (nord), sn., pl. opistdre, obUnc, «Hinteres Holzgestell 'des Saumsattels•, Jb,
XIII, 88; opislar di ga~e s' tt vedu (vedea-ti-a~ de glt obllnc). , V. mbrustar. - < imEcrw
O'Tcip~ ,ar~on de derriere",
OPISTOHORISE, sf., retragere, BNA, II, t26 - v. pistuhOrise.
OPLA, sf., pl. ople, scoarta mica ~i proasta, «tapis sans valeur; capara~om, Dal, t6t ·;
PEtim, t6. Sinonim: scizmd. -Ca forma, cf. alb. opple ,zoccolo" < gr. (mi..~ ,sabot (de cheval,
d':ine etc.)". - < ?
0-POPO! •interjection d'etonnemenb. - V. o-bobO/ ~i alb. opopo! ,o Dio !".
OPRESCU, OPRfRE, OPRfT, Nic, 390 - v. upiirescu, -rlre, -rit.
OPSE, sf., fara pl., min:i, •aspect; face, visage; mine, couleuro: alta opse lo (a luat
alta lnfati~are), AI. t903, 20; a$l lil easte opsea a lor (a~a le e aspectul lor), PenB, V, 53;
nu al 6pse di om siiniitos (nu ai fata de om sani\tos); ·~l-aved vin'itii pi opse (l~i venise In
<"Uioare, l~i capatase culoarea), L<P, 35. V. fa/il, pr6sup. - < !Sijlt~ ,-".
OPTU, n!lm. card., opt, ~huih, D~, t61; Nic, 390; Mih, 390; PScr, 236. - t 0 • 6plul'l
eara mintio~l ~~ noaulu eara kirat (cei opt erau lntelepti, iar al nouiilea era prostanac), I?B,
t0622; 2°. udii'lu lu durn'eli 6ptule feale (camera In care dormeau cele opt fete), PB, 27435;
3°. ca vir glone cind, tu opt'le, 1-toarnii soacrd-sa pdrytcea (ca un mire clnd, In cele opt zile
(In a opta zi) de dupii nuntd, il lntoarna (ll invita) soacra-sa Ia ospat), BNA, II, 70 - cf.
gr. ocuptov d~ TOt~ OK"t"W ,demain a huit heures". - < lat. octo ,huit".
OPTUSPRATI, OPTUSPRA, OPTUSPR;\DZATE, optusprezece, •dix-huih, PAnt, 473;
Dal, 161 ; Nic, 390; PScr, 236. - < lat. octo supra decem.
OPTUSPR.~rtrJNT, OPTUSPRArtN~IT, douiizeci~iopt, ~vingt-huih, Dal, t6t; PAnt,
473. V. yiyinf, yin~if. - < lat. octo ~upra l'igluti.
OR, vb. I (ural, ural, urare), ruga; ura, «prier- v. piirdciilst!scu; feliciter, souhaHert,
Dal, 214; Nic, 390; Mih, 39t; PB, 671. - t 0 • vd or, nu mi ciirlil (vii rog, nu ma suparati),
CosP, 53; 2°. nivol'e, ti or (nevoie, te rog), Lum, V, 8; 3°. va or s' n'i spune/ (vii rog sa-mi
spunep), Fl, II, 5, 6; 4°. duratile di marne Ia Dumnidzd'tl oarii s' bilneadzd (dornicele de marne
se roaga Ia Dumnezeu sa traiasca), Gal. t912, 47; S0 • ld oard ca s' bdneadza (Ie ureazii ca sa
traiasci\), PAnt, ·61; 6°. s' yina suatiile si-n' l oard (sa vic prietenele sa rna felicite), PLit, 901;
7°. [{turd' cl'ti bUn,i sun pri toe (le-a urat cite bunuri slnt pe pamlnt), PB, . 30236 ; 8°. oara-1'1
,cale-ambar" (urcazi\-i ,drum bun"), Fr, II, 269; PAnt, 3S3; 9°. s' l'i odra ,cale-ambdr"
(sii-i ureze ,drum bun"), GrB, 2SS. - V. a6r ~i urt!dzu. - < lat. orarc ,prier, solliciter".
ORBU, oarbii, pl. orlji, oarbe, orb, «t0 • aveugle; 2°. ignorant, inculte - v. ni-nvitat;
3.0 • malcha'n ceux- v. atih; 4°. ivre-mort - v. crup 2°, cluculit, dzadii 2° etc.», Dal, t6t; Nic,
391; !\fib, 390; PScr, 236; PAnt, 473. - t o : acata 6rbul, scoati-('l 6cl' il'l (prinde pe eel orb,
scoate-i ochii), PLit, S94 ; 2° : nvea(a-1 $' nls tt!hne, s' nu-arml'na 6rbu (lnvata-1 ~i pe el me-
serie, sa nu riimlnii orb), PB, 21417; 3°: tlhe oar/Ja (soartii nenorocoasa), PB, t471'; 4°: si
adrii' vrbu (se facu beat tun), PGr, t21. - Fonetic ~imorfologic: S0 • ca 6rgl'i [ < ca or~;il'l),
BNA, II, 26 (Samarina) ,ca orbii" - v. c6rbu2 ; 6°. nu vedz, oarbe? (nu vezi, orbule? = ce
c~ti orb?), BNA, III, tO; AI. t928, t02 - v. c6rb:.r 2 2°, lup etc. - Cf. gr. llpbou~ (Boga, I,
284). - < lat. orbus ,aveugle".
ORCA, adv., Ia naiba, •au diablc•: orca da-te (du-te Ia pustia), Mih, 330. - < ?
ORCU, sn., pl. 6rc~rl, juramlnt, «serment.,' Nic, 390 (pl. orfi); GrS, VI, 386. Sinonim:
yiurat 1 • - < lipKo~ .. -".
ORDIN, sn. «ordre•, ArE, 38 - savant. - V. 6iiUiyie, or6inie.
-937- OIDXE

ORDU1, vb. IV (urdzl'l, -dzt't, -dzi're}, urzi, «ourdin, Nic, 391; Plm, I, 152; ordzl'm
pi mur (urzim pe perete), CFr, 173 - (cf. Plm, II, 118 b). V. urdztl'scu. - Morfologice!jte,
cf. avegl'lu, avin, nverdu, or etc. - < lat. ordlre, ordiri ,ourdir, faire une trame".
ORDU2, sn. ?, pl.?, rlnduiaHi, «ordre, rangee•, Gram, 285. V. ard&:i 2°. - Corespunde
lat. ordo, -dinis ,-".
ORAINfE, sf., pl. orMnil, ordin, «ordre•, Nic, 391; PScr, 236; GEl, 178. V. ordin.- <
bp3lv~oc ,-".
ORDZU, sn., pl. ordzurl !ji odrdzd- cf. grtn - , orz, corge•, Dal, 161; Nic, 391; 1\'Iih,
390; PScr, 236; PAnt, 473; un cal mica ordzu (un cal mlnca orz), PB, 2132• Sinonim: hd-
sll'lil. - Ca In toatli Peninsula Balcanicli, !li aromanii procurau pentru cara.v anele lor numai
orz, nu ovliz, pe care il serveau fieclirui catlr In cite o traistli de plir de caprli; ca !ji oile
Ia liuerat pentru sare- v. sdrin'e - , !li catlrii, Ia striglitele speciale- v. vlirr-rl'tl! - , Iasli orice
!ii vin Ia orz _: v. !li mula. Obiceiul - care apare !li Ia dacoromllni: ,Impliratia ... au cum-
parat. .• !li orz de cal" (Mus, 7) - apartine Orientului : ,U~s Circassiens ne sement ni bled
ni avoine, mais seulement de l'orge pour les chevaux" (Tav, I, 458; I, 398 - pentru Irac);
,A quatre heures on donne l'orge, car en tout !'Orient on ne nourrit point les chevaux d'a-
voine" (Chard, III, 35 - pentru Persia); ,En Asie-mineure: on obtient ..• l'orge qu'on donne
aux chevaux comme nous leur donnons l'avoine" (RTur, 95). - < lat. hordeum ,orge".
ORE r, interj., mal, •he it, Dal, 161. - 1°. va s' t' afeatd, ore dodmne (trebuie sa-ti
fete (sli te tale eapul), mlii juplne turc), Lum, II, 180; BNA, III, 76; 2°. nu ti ntreb, ore
cri~tine (nu' te lntreb (= permite-mi sli te lntreb), mlii ere!jtine), Fr, I, 88; PAnt, 186; BNA,
III, 70 - v. nu 6°; 3°. si-acutara, ore frdtile-a mel (se l;1caierara, mal fratele ineu), PB, 121•.
-V.:
ORE l, mai-mlii I, •be-be h: ore! va na mt'ca! (mal, mal I, ne· vor ucide 1). - V. more!
ORrAN, sn. pl. or)ldne, organ, «instrument (de musique)•, Dal, 161; Nic, 390.- <
~pyocvov ,-".
ORI1, sf. pl., capricii, furii, •caprices; furies•. -1°. lu-acafd ct'li unaoara 6rlli (clteodata
n apucli furiile), LP, 46; 2°. dupd te va-l'l tredca orlli (dupa ce li vor trece furiile), LP, 46.
- V. bol'i' !ji linda. - Accst orl- In care se lncadreazi\ citatele de sub odrd 19° ~ se identifica
cu alb ore ,essere mitologico; donna favolosa cd immortale". - DR, II, 4'73; III, 885; RE,V,
4180 a: < lat. Horae ,deesses qui president aux saisons et gardent les portes du ciel".
ORI2 , sf. pl., mliti\nii, •assemblage de grains enfiles - (au debut, probablement 24
grains correspondant aux 24 hemcs de Ia joumee); chapelet, rosaire - v. cumbul6)1e•, Dal,
160; Mih, 390; PScr, 235; orl di kilzlibdre (mi\tlinii ·de chihlibar). - Acest orl pare a fi plu-
ralul cuvlntului oara •heure•.
ORI3 , sf. pl. •bords, extremites de vHements (de chemise, de manteau etc.)•, AD,
IV, 373: - < lat. ora ,bord, extremite de qqch.".
ORI', conj., sau, •ou•, AI. 1928, 102 !ii BNA, ·111, 10; Fr, II, 226 !ii BNA, III, 26;
Fr, I, 182 !ji BNA, III, 28; s' lu vdldma orl s' nu-l vdlamd? (sli-1 ucida sau sa nu-l ucidi\ ?),
PB, 228'; orl grerl, vahl, tl cddzu? (ori, poate, ti-a ci\zut greu ?), Ba\N, 15. Sinonim : i2. -
V; odrd 16°. .
. OR{STE, adv: !ji interj., poftim, •je vous en prie; veuillez; voila; tenez lo, Mih, 390.
V. orse !ji SinonimuJ bulurun. - < op(a't'E: , - ".
ORIXE, sf. (pl. orixi), poftli, «appetito. Dal, 161 ; Nic, 390; Mih, 391 ; PScr, 236; GEl,
178. - 1°. om cu urixe ahtare nu-am vidzutd vt'maoara (bm cu atarc poflli nu am vlizut
niciodatli), Fr, I, 88; PAnt, 186; BNA, III, 70; 2°. armdsira cu urixea (au riimas cu pofta),
PGr, 121; 3°. li-aliisd' m6rfili cu urixea (le-a liisat mortile cu porta in cui), PB, 29910. - <
ope~t~ •. - " .
ORIXESCU -938- ou 1
ORIXESCU, vb., porti, Nic, 390; PScr, 236; GEl, 179- v. urixescu.
OR(Z, sn., orez, PScr, 236 - v. uriz.
ORNIC, sn., pl. ornite, (ceas)ornic, cmontre, horloge - v. odra 2°•, Dal, 161; or.niclu
vecl'lu a dukednil'el (ceasornicul vechi al pravi\liei), Fl, II, 5, 7. - < ?
ORNICAR, sm. ~i adj., pl. ornicdrl •surveillant d'un horloge•: ari~i1lu ornicdr erd nivol'e
si si-allna pri cambanarylo (era anevoios ca batrlnul lngrijitor de ceasornic sa se urce In clo-
potnita), FJ, I, 5, 4. - < ornic.
ORN'E, sf., pl. orn'e; ORN'IU, sm., pl. orn'i, vultur, «oiseau de proie, vautour; vorace,
rapace•, Dal, 169; Nic, 391 ; Mih, 391 ; GEl, 179. - 1°. 'nd orn'e mod}e s' curma' di uspetu
(o vulturoaica blitrlna se desprinse de ospat), PB, 24621 ; 2°. aved ramdsa orn'ea mod~ea
(vulturoaica batrtna ramasese), PB, 2462• ; 3°. s' dirlna 'na orn'e ncl'lsii tu cafdse (se sbuciuma
o vulturoaica lnchisa ln colivie), Cal. 1911, 101 ;, 4°. orn'ile acatdra sa s' mrita nsus (vultu-
roaicele lncepura sa se ridice ln sus), PB, 26732; 5°, ca orn' lul pri ml'r~e (ca vulturul pe
hoit)~ PLit, 595; 6°. orn'i §' cin'l au si-1 dizvodca aest cap, PAnt, 280 - v. dizvoc; 7°. edste
un orn'ru (e un hraparet). Sinonim: vriltur.- < ISpveov ,-··, ISpv'o\l (Hris, 161).
OROLOrE, sf., pl. orolOyl - v. ornic - , Nic, 596. .._ < wpoA6ytov ,horloge".
ORSE, adv. ~~ interj., poftim, cs'il vous plalb, Dal, 161 ; Mih, 391. V. oriste. - < opae
,voila (6pt~c.> ,ordonner").
ORTU, sm., pl. ortt, ort, •quart (d'un piastre)•, Mih, 391. Sinonime: cdrlu, cirec. - < ?
dr. orl.
OR00&0X, -xa, pl. or8odoc~l, -oxe, ortodox, corthodoxe•, Dal, 161; Nic, 390; GEl,
179. - < 6p663o~o~ '-".
OS, sn., pl. odse, os, •os; ossements - v. Upsdn; noyau - v. c6cald, odsa, st'mbur;
languette d'os pour se chausser., Dal, 161; Nic, 391; Mih, 391; PScr, 236; PAnt, 474. -
1°. multi n'l-podli oslu! (multe lmi poate osull, multe sint ln stare sa fac !), PB, 41387; 2°.
Dum'-l'edrla-1 odsili a tdta-tul (Dumnezeu sa-ti ierte (repauzeze) osemintele tatalui tau), PB,
13825 - cf. dr. ,mergea ~~ 1lia~-voda dupa 9asele tatlne-sau" (Nee, 46; Nec1 , 39) etc.; 3°.
odse di cired~e (slmburi de cire~e); os di curdel' i (limba de pantofi). - <lat. ossum ,os".
OSI'NDA, sf., pl. osl'nde, oslnda, cc~mdamnation; punition• : alrimtealul aduki ahandd
osl'nda jilodsa a bdndl'el-l'i (atunci a slmtit adlnc oslnda jalnica a vietii ei), Fl, II, 5, 6; GrS,
II, 399. Forma corecta ar fi fost ust'nda. - < vsl. os~du ,damnatio".
OSMAC, sn. : un osmdc di ylplu (o banita de cereale), Cal. 1911, 56; BNA, V, 113 -
v. usmdc.
OSTE, conj., a~adar, •done•, Nic, 596. - < lla-n~ ,qui, lequel".
OSTRAKELA, sf., pl. ostrakele •medaille d'or autrichienne•: oslraketi srile dre (are
sute de medalii (monede) de aur austriece), BNA, I, 116. - V. mlnld etc. - < atua-rptatx~
(< Aoo-rptat>·
O~A, sf., pl. o~e, ogar, devrien, Mih, 391. Sinonim: liyon. - V.:
O~TI I ~cri par lequel on chasse le chien•, PLit, 86; PEtim, 16. - V. all, 'till!, u~ll!
~i mgl. i16~ll! (PMegR, II, 127). - < tc. oeh(t)l (189) ,interj., sert a chasser le chien".
OTI: ,cheama caii ~i catlrii lor cu strigatul of!, ot!", PenB, III, 182.- V. mol/ ~~
gr. 11-ra'-ae (LOUAcXpt (Boga, I, 284; ~o-ra-~6-r~ II, 13). - Cf. vtr-vlr-vlr!
otJ•, sn., pl. odi1a, ou, ol0 • oeuf - v. t;eld ~i kiuredzi1; 2°. neuf, nouveau; 3°. couver,
ne s'en m~ler pas; 4°. marcher attentivement; 5°. vainement, pour des prunes; 6°. sot, nlgaud;
7°. ne pas reussirt, Dal, '1 61; Nic, 388; Mih, 389; 391; PScr, 236. - 1°: yli1lu fdte mortul
$' morlul fdte yli1lu - 6i1lu ... (eel viu na~te pe eel mort ~i eel mort na~te pe eel viu - oul),
PLit, 375; yinlu-a mei1 $i ylnlu-a tilll tr' rind brile sun lurndt ~i tot stall nlamisticdt - 6rllu
(vinul tau ~~ vinul meu tntr-un butoiu sint turnate ~i stau mereu nemestecate - oul), PLit,
ou• - -939- OVEZ

391 - cf. it. : ,Ho un botticello con due qualita di vino, bianco e rosso, e non si mescolano
insieme. - L'ovo" (IIF, V, 180); {urlt odilltle di sun cl6ce (fura ouiUe de sub clo~cli), PLit,
583; dit odi1d hedrte pot ca s' edsd vtrndodrd pul'l? (din ouli fierte pot ie~i vreodatli pui ?),
LP, 138; PAnt, 79; cdnda tine (edfi~l 6i1lu afel ar6~i1lu? (parcli tu ai flicut oul eel ro~u? =
doar nu ai descoperit America), PLit, 595; odi1dle 6cl'i (ouli ochiuri) sau oai1d mproaste- v.
mpr6stu 8°; Ia G6pe~l ~i Muluvf~te oul e numit ljeld din cur - cf., pentru dacoromilni, Nov,
II, 48 (,Ia noi mlnca:.:e din cur Is oau:Ue de gliina"), iar pentru sicilieni : , - Chi hai da
manciari? - Manciari di culu = uova" (BTS, XX, 304); tu strdn'e nodi1d, ca scos dit ou (In
haine noi, ca scos din ou), PB, 4731 ; 3°: ~edz pri odild-1 (stai pe oulile tale, nu te amesteca)
= ~edz pri cur-If (stai pe curul Uu) ~ v. nctu~i; 4° : cdlcd ca pri oaild (umblli ca pe ouil) ;
5° : nu yfne trd odi1d ar6~e (nu vine pentru ouli ro~ii, nu vine de florile mlirului), PLit, 584 ;
PB, 43511; 6°. edste di doaild odillt (e din doua oua, e prost, e proasU), Mih, 174; 7°: nu It
si vdpsf 6i1lu (nu li s-a vopsit oul, nu le-a reu~it lncercarea), LP, 55; BNA, II, 122. - < lat.
ovum ,oeuf".
o(Jz, vb. I, Dal, 213; Nic, 388; PB, 671; PAnt, 474 - v. odild.
OVESCU, sn., Dal, 161 - v. vt'scu.
OVEZ, sn. CEI, 76- v. uvezi1 ~i sinonimul vr6me.
p
PABES, -sil, pl. pabe~l, -se, hain, •infidele*, PB, 671 ; DR, II, 54S; a unril §lone, a
unui pabes (unui tlnar, unui nccredincios), Pbit, 84S; Hare, hare, pqbes te (u~l! (caron, caron,
-cc hain ai fost 1), Fl, I , 6, 20. Sinonime: apistu, dinsl'z. - ln greacii: 7tOI:f1.7t~GOI: (Passow,
102). - < alb. I pn-besi! ,infidelc" .
P~C! •interjection onomatopeique imitant une detonation•, PB, 671 ; PAnt, 474; BNA,
III, 70; aued aglrimtil s' (tied pac I (ajunsese sa faca pac!, sa plesneasca), BaW, 21. - V. pat!a
PACFONE, sf., pl. pac(on'l, aliaj, •alliage•, Dal, 161. - Cf. ~i tc. (aq(on (88S) ,nickel" .
- < fr. paekfond.
P.ACUS ~i PACUZ, sn., pl. pacuse, nenorocire, omalheur*, Mih, S92; tru ntunicdtil s'
(ed{e pdcuzlu (nenorocirea s-a petl'ecut Ia caderea noptii), Lum, V, 128; s' nu (dcil ut'rnu
pdcuz di n' acdfil'm na'rlle cu ml'na di pri mriltu miscu (sa nu faca vreo pacoste lnclt sa ne
apucam narile cu mlna din cam;a prea multului miros), C~c, 20. Sinonime: cdtrdfa, distihie.
< bg. pnkostl , dommage, ravage".
PAl:E, sf. , Mih, 391 - v. pdce ~i alb. pare ,specie di intingolo".
PAtiO, -ce, pl. pacl, pace, turtit, eaplati; camard•, Mur, III,, 2S4; narea larga !;' pa ce
(nasul larg ~i turtit), PenB, VI, 26. Sinonim: plicitos. - cr. alb. pd~e ,palma della mano
'Che si tiene aperta contro una persona in segno di maledizione" ~i gr. 7t01:-ra6~ ,aplati, ecrase".
PADE, sf., pl. padz ; PADE, adv., · padina; jos, el 0 • terrain aplani, plan; terrain en
plaine; 2°. en bas; appauvrir ; S0 • a pied, pedestrement; 4°. faire neche de tout bois; 5°. au
hasard; 6°. mettre au jour, mettre en vue, divulguer; 7°. vaincre; 8°. tomber malade•, f>al,
161; Nic, 405; Mih, S92; PScr, 2S6; CEI, 76. - 1°: pddea ohtu ~· ohtul pade val (a{l (vei
face padina (~esul) dlmb ~i dlmbul padina), PLit, 597 ; mol lal mrinte, . . . n ' l-ti fa pdde (mai
drag munte, ... fa-mi-te ~es), PAnt, 46; Pins, 27 ; pdde mrintile s' lu-adra'm (muntele sa-l
facem ~es), Velo, 39; BNA, V, 79 ; Muluul~te, n~los, tru pdz (la Muluvi~te , jos, In padini),
Lum, IV, S06; Cal. 1912; 77; BNA, V, 55 - v. ~es; 2° : s' nu cddd n pdde (sa nu cada jos),
PB, 151a - v. npdde; zborlu-a tal tn pdde nu cdde (cuvlntul tau nu cade jos, e ascultat),
PB, S1237; dedde di pdde (iClorlu nlca un ou (feciorul a trlntit de piimint Inca un ou), PB,
14511 ; ded di pdde cdsa ntredgtl (dadui de pamlnt ( = am saracit) cas a lntreaga), BNA, III,
22; so. yined pi pdde (venea pe jos), Cal. 1911, 52; sa s' dried pri pdde ca cl'nile (sa se duca
pe jos ca clinele), PB, 14636 ; cum s' lmnd Gredca pri piide, cu (ustd'n' lle pin' di pdde? (cum
sa umble grecoaica pe jos, cu rochiile plna Ia pamlnt ?), PLit, 929 ; PAnt, S4; 4° : pdde s' (edfe
(sc facu ~es , s-a facut luntre ~i punte), PGr, 122 ; 5° : cdnda ua-l'l arml'na cupia n pdde? (parca
o sa-i ramlna turma In voia soartei ?) ; 6° : s' nu mi spun' l, di mi scota n pdde (sa nu rna
spui, de rna scoti Ia iveala, de rna dai de go!), Cod, S7 b23 ; 1047 {bdde) ; s' nu ti dal di pdde
ell hil (edta (sa nu te tradezi eli. e~ti fatii.), PB, 44528 - v. miyddne ; nu ua ti scot tu pdde
PADINA -941- PALAT

(nu-ti voi destainui secretul), PenB, IV, 42; Caraf, 5; va (eate .pade tu lame (\'-a facut cu ou
~i otet in fata lumii), Fl, II, 5, 4 - v. culimbisescu; 7°: 1-bdga' n pade (1-a pus jos, 1-a lnvins),
PGr, 122 - v. anikisescu, pot 3° etc. ; 8°: s' cadtl n pade (sa cada jos, sa se tmbolna-
veasca) - v. llndzidz:l'scu; s' cadtl n pade · (sa cada Ia pat), Caraf, 65. - In topo-
nimie: Padea-a-(urlul, Padea-al-murgu, Padea-mare, Padea-mu~attl, PAnt, 474 etc.; sa-
tul Padz.-Cf. gr.'7ta8lj (Boga, I, 287)· ~i sl. padati ,cadere" , precum !ji CCP, V, 204: •La
parole padi, padi ,je tombe, je tombe" . pada ,tombe !"•· - < vsl. padl ,sensus dubius".
PADINA, sf., Dal, 161 - v. padlna. - < vsl. padlna ,deiectus aquae".
PADI~AH, sm., pl. padi~ahl, padi~ah, omonarque•, Lum, I, 3. - < tc. pAdlchikh (310)

PAFfL, sm., pl.?, tinichea, «(feuille de) Iaiton•: un net di pa(il (un inel de tinichea),
AI. 1903, 61. - < 7tcX<pUAIX~ ,-".
PAFSE, sf. (pl. ptl'fsurl), lncetare, •cessation; vacances•, Dal, 161; Nic, 418; Mih, 392;
PB, 672; GEl, 179. V. papse. - < 1toc\xn~ ,-".
PAFTA, sf., pl. pa(te, pafta, •gond a patte que les jeunes femmes portent a Ia cein-
ture - v. ploace 4°. ~i Plm, I, 115; 116; II, 177; raie; cannelure coloree d'un bast, Dal,
161 ; Mih, 392; GrB; 124. - Cf. ~i alb. pa(te , piastra· metallica", bg. pa(ta ,boucle de ceinture
en or ou en argent". - < tc. paftn (314) ,plance de metal".
PAGA, sf., pl.?, leafa, •salaire•, Mih, 392. Sinonime: lufe, mist6, ruga. - Cf. alb. page
,pagamento". - < it. paga.
PArALEA, adv. agate, .tentement; doucemenh, GEl, 184. V. aydlea etj:. - <r.ocyaAtiX
,.,,,,.
,, ' .
PABA? ,pat", Maced, VI, 3-4, 33. - Cuvlnt necunoscut.
PAHOM, -md, pl. pah6n' l, -ne; PAHOMAN, -ntl, pl. pahoman' l, -ne, ursuz, •maussade,
malgracieux, morose•, Mih, 392; Mur, III, 235. - < ?
PAHTA(JA., sf., pl. pahtdle, pafta, GrS, IV, 210 - v . pd(IU.
PAl, sf. - v. pale, pele (~i zestra).
PAIANGU, sm. : pl'ndztl di palangu (plnza de paianjen), Fl, I, 2, 3 - v. pciingu.
PAIDOS, invar., armistitiu, •armistice, paix•, Mur, III, 235. - < tc. paldos (316) ,ces-
sation du travail".
PAlE, sf., pl. pal, zestre, •doh, Dal, 162; Nic, 40~; Mih, 392; PB, 672; Cal. 1911, 174;
DR, II, 543; t' dail sindakea ~· pala lata (lti dau lada ~i zestrea toata), fLit, 901. V. apale,
pai ~i sinonimul pried. - Cf. alb. paje ,dote". - < tc. pal (316) ,part; portion; lot".
PAIMl'NE, adv., poimline, «apres-demain•, Nic, 401. V. ml' ne, palml'ne. - <lat.
pos(t)=mane.
PAINGU, sm., Fl, II, 4, 7- v. pangu ~i bg. pajakil ,araignee".
PAITONE, sf., ·pi. palton'l ~i paltonurl, faeton, •voiture fermee, landau•, PB, 672;
erd adunatd lamea cu palt6nurl (lumea era strlnsa cu faetoane), PB, 23818. V. caled,~ca, careta,
cucle. - Cf. tc. (ailon (885) ,phaeton ( < <lloct6wv), voiture".·
PALANDZA, sf., pl. pald'ndzl, balanta, «balance•, Dal, 162. - Cf. dr. palanttl (Fur,
I, 314; 320), gr. {l7t1XAcXVTCJIX etc. - < fr. balance.
PALANGA, sf. - v. plangd.
PALASCA, sf., pl. paltl'~ti, cartu~iera, •giberne; cartouchiere•, Dal, 162; s' n ' i-addrl
vol dao paltl'~ti (vreau sa-mi faci doua cartu~iere), Lum, II, 127; PAnt, 181 ; BNA, III, 78.
V. paldsctl. - Cf. gr. "JtiXAlXCJ)(IX• alb. pallaskl, bg. palaska. -< tc. palasqa (314) ,cartouchiere".
PALAT, sn., PAnt, 160 (savant); PALATE, ~f. : cdse ca palate (case ca palate), Velo,
9; PAnt, 320; BNA, v , 96 - v. palate ~i sarai.
PALAVR.-\ -942- PAL'IU-

PALAVRA, sf., pl. palii'vri, palavra, •hAblerie; rodomontadet, Dal, 162. - <mxJ..ci(3poc
,-" < sp. palabra.
P ALAZ, -zd, pl. pdlajl, pdlaz~ (gramosteni), dezordonat, •negligent, desordonne•. - < ?
PAL.i\1, sf., pl. pdl'l, sable, •glaive; fuite, course•, Nic, 402; Mih, 393. - 1°. pdla zmul-
sird din tedcd (au smuls palo~ul din teaca), Velo, 11 ; PAnt, 322; BNA, V, 98; 2°. ma smulg
pd'l'lle di tru tedcd (ci smulg palo~ele din teaca), Velo, 55; BNA, V, 88; 3°. ded 'nd pdld
(dadui o fuga, rna repezii ca un palo~). PB, 672. - V. apdld1 ~~ alb. pdlle ,scimitarra", bg.
pala ,cimeterre", dr. paid.
PALA'~ sf., pl. pdl'l, pala, «1°. couche de Iaine serancee; 2°. couche de neige; 3°. ba,nde,
par bandes; 4°. jeux de lumieret, CFr, 107 (pl. pal'f). - 1°: - v. apdld2 ; 2°: nedrla loci s'
cddd pdle, pdle (zapada tncepu sa cada tn pale, pale), Lum, V, 9, 18; PAnt, 336- v. pldsd3 ;
3°: pdl'f, pdl'l yin ocimin'll'i Ia nol (pilcuri, pllcuri vin oamenii Ia noi), PB, 672; 4°: cu
ndsturll'i pdli, pdli {cu nasturii tn pale, pale de lumini), W, II, 86; Lum, VI, 2, 6. - V.
apdld• ~~ alb. pdl€ ,strato, stratificazione".
PALDESU, sm., pl. paldesddz (v. palt6), pardesiu, •pardessus•, Dal, 162. - Cf. ~~ tc.
pardessu {311). - < fr. pardessus.
PALE, eonj., iara~i, •de nouveau, une seconde fois, encore une fois•, Nic, , 402; ~ih,
393; PB, 672; GEl, 180. Sinonime: dizn6rl, ldra, mdta, xand. - < nci/..t(v) ,-".
PALICAR, -rd, pl. palicdrl, -re, palicar, •brave•: tr' afed ·~r-edste palicdr {de aceea e
palicar), Lum, II, 50; BNA, III, 72. Sinonim: gt6ne- < nocAJ..l)xcipL ,-".
PALMA, sf., pl. pd'ln'i ~~ pdlme, palma, •paume (de Ia main); ~tre aux petits soins
pour quelqu'un; nettoyer et lisser; chasser, bannirt, Dal, 162; Nic, 403; Mih, 394; PScr,
236; PGr, 123. - 1°. und pdlmd ~i-un fdltdc (o palma ~~ o ~chioapa)•; 2°. pdlmile ma '*l-li
frl'ngu (palmele ci ~~ le frlng), PLit, 885; PAnt, 17; 3°. strigd *i '*l bitted pdlmile {striga 111-~i
blitea palmele), PB, 12933 ; 4°. va-l'l fl'nd pri pdlme (o sa-i tina ca In palme), PB, 43621 ;
5°. l-fln ca pri pd'ln'i (lllngrijesc foarte bine); 6°.l'i-arnl cd'l'lurlli ca di pri pdlmd {le-a ma-
turat drumurile ca In palma), PB, 4521 ; 7°. si-l'l ddm pdlmile di-arld {sa-l dam brlnci de aiel),
YB, 29413 ; 8°. Pdlmd-om, PB, 2861'. - < lat. palma ,paume".
PALON9EAR, -rd, pl. palom;edrl, -re, vrajitor, tsorciert, W, II, 226. Sinonime: mdyistru.
- < ?
PALT.{N, PALTIN, sm., pl. pdltdn'l, pdltin'l, GrS, IV, 379; Mih, 394; GrB, 1, 30
- v. pldtan, pldtdn.
PALTO, sm., pl. paltddz, palton, tpaletoh, Dal, 162; Nic, 404; Plm, II, 185. V. pal-
t6ne sinonimul patatuc. - Cf. gr. noc/..-r6v, alb. pallt6, bg. palt6, tc. palt6 {315) ,-", it. palto
~~
{Panz, 482). - < fr. paletot.
PALTONE, sf., pl. palt6n'l, Mih, 394; PALTU, sm., pl. paltddz, GrB, 3, 12 {v. (d*e);
BNA, III, 130 {forme nordice).- Cf. ~~ mgl. pall {GrS, VI, 177).- V. palt6.
PAL'IC, sn., pl. pdl'e, pal, t{tuyau de) paille, cllaume, fHu de paille•, Dal, 162; Nic,
403; Mih, 394; PScr, 236. - 1°. di un pal'lll nu fall mal'lrl {dintr-un pai nu faci mai), PLit,
699; 2°. cdsd ... acupirltd cu nl'1te pdl'e {casa ... acoperita cu ni~te pale), PB, 28117; 3°. cdpu
mplin di pdl'e (cap plin de pale, cap sec), PLit, 598; 4°. nu 1ted si mpdrtd pdl'e la dol yumdrl
(nu ~tia sa tmparta pale Ia doi magari- era prostanac), PB, 9sse; 5°. pdl'lu ntr' 6cl'i edste
(e pai ln ochi, e agasant), PGr, 123; 6°. a*tedptd sdndtdte di lll'e, di pdl'e {a~teapta sanatate
de Ia fleacuri, de la nimicuri), PB, 24011 ; 7°. sdmdrd'lu umpli sdmdrlu cu pdl'i (samargiul
umple samarul cu pale). - < lat. palea ,paille".
PAL'f(J., invar. •mot qui exprime quelque chose de basse, de mauvaise qualite•, Dal,
162; PB, 672; GEl! 180. - 1°. pdl'lu- odle (oaie fara valoare); 2°. pcil'lu-ocimin'l {oameni
PAMPOR -943- PANTALONE

de nimica) - v. sinonimele aspartu, fatigei; 3°. pal'lu-scutic (scutec prost), W, II, 262; 4".
li mulgu tu 'nd pal' lu- gateatd (le mulg lntr-o gllleata proasta), PLit, 934.-In greaca: 7ret1.14p~
f)etvo~ ,Albanus nequam, turpissimus", 7rOtA~6-roupxo~ (Passow, 626), 7rOtA~6(31.et)(.O~ etc. Cf. ~i
GEl, 50. - < 'lrOtAetlo~ ,ancien; suranne".
PAMPOR, sn., Mih,' 394; PAMPORE, sf., pl. pamporl, vapor, cbateau a vapeur•, Dal,
162; Nic, 404; PB, 672; triclird amtirea cu pamporlle (au trecut marea cu vapoarele). - Cf.
gr. 7ret7r6p~< (3et7r6?~< it. vapore; alb. papor ,vapore". Pentru -m-, cf. (ambricd (precum ~i
alb. obor ~i ombor, GM, 314).
PANAAA, sf., pl. pand'dz, medicament, •medicament; baume•, Dal, 162. V. piinaM.
- < 7ret'IIIX3et ,tache de rousseur; cataracte des yeus".
P a n a y I a-t r I a 3 a, Sflnta-Fecioara, tla Sainte-vierge•, PScr, 236; GEl, 180. - <
Ilavaylet--rpl43et (v. triti6d).
PANAKfDA, sf., pl. panakldz, tablita, ctable - v. plnac•, C~c, 11 ~i 17 (v. ~irpidan).
- V. pindklM, gr. 7rLVetxl3L (Boga, II, 169).
PANASTASE, ~f., pl. panastdsl, revolutie, dnsurrection; soulevemenb: ·~t-scultird pa-
nastase (l~i pornira rascoala), GrB, 270. - < t'lrcxvcXa-rcxa~~ ,-".
PANA., sf. (pl. pane), clrpa; perdea pe ochi; pojghita, c1°. ecouvillon; 2°. voile sur les
yeux; 3°. pellicule•, Dal, 162; Nic, 404; PenB, III, 242; Jb, XII, 104; ( < lat. *panna <
pannus); DR, VII, 125 ( < lat. pannus); GEl, 180 ( < 1riivet ,ecouvillon"); - 1°: trtidzi cu
pdna tu lire tip (trage In cuptor cu pamatuful (clrpa) de brutar); 2°: al pand la ocl'i (ai lntu-
necime Ia ochi), PLit, 60; bagd pdnd la 6cl'i (pune perdea Ia ochi = ln~ala), PLit, 586. - Cf.
gr. met , 7) xpoua-ret a-ro (3peta(Jivo yil.et" (Boga, II, 52; I, 290; 7rctWOt ,ecouvillon", Hris,
,169 ;). - Cf. ~i CDDE, 1318: <lat. *panna (pannus ,morceau d'etoffe; haillon, guenille").
PANDA, adv., totdeauna, •toujours•, GEl, 180. Sinonime: ddlma, tolna. - <miv-ret ,-".
PANDALUNAR, adj., PenB, V, 49 - v. pantalundr.
PANDERA, sf., pl. pandere, steag, cetendard•, Dai, 162; Nic, 405; u sculil' pandt!ra
(a ridicat steagul, s-a rasculat), PGr, 123. - V. bandt!rd. '
PANDILOS, adv., total, •totalement, completemenb (gramosteni). Sinonime: dibina',
dicutot. V. pandu. - < 7rOtVTtAW~ ,tout a fait".
PANDISPAN'E, sf., pl. pandispd'n'l, pandi~pan, •pain d'Espagne; espece de patisserie•,
Dal, 162; Nic, 405. - Cf. gr. 7rOtVT£a7rctVL ,-", it. pan' di Spagna.
PANDOFLA, sf., pl. pandofle, pantof, •soulier; babouche; pantoufie•, Dal, 162. - Cf.
~i gr. 7rOtVTOUcpAOt· - < it. pantofola.
P ANDU : numai ln expresiunea adverbiaia : cu slndu, cu pdndu, cu totul, •entierement ;
tout - v. pandilos•, Mih, 395; 308. v. slndu, xintopando.- < miv-rw~ ,tout a fait", 'lrctVT'Ij
,entierement".
P .1\.NGA? : vulturlu. . . u-aduse tn pdngele a lul (vulturul. . . a adus-o ln. . . lui), Mac,
33. - Cuvlnt necunoscut.
PANGLicA, $f., pl. pd'nglifl, panglica, cbandelette; cravate•, Dal, . 162. - V. pdntlica.
PANGU, sm., pl. pdndzi, pll.ianjen, caraignee•, Dai, 162; Nic, 401; Mih, 396; PB, 673;
CEI, 77; tdha pangul edste suflitlu-a vtrnul (cica paianjenul e sufietul cuiva), Lum, II, 304;
PAnt, 214; BNA, IV, 25; hiilrea a pdngulul s' al (norocul (folosul) paianjenului sa ai), PLit,
773. V. pdlangu ~i sinonimul merimdga. - < vsl. paqk6 ,aranea".
PANTALONE, sf., pl. pantalOn'l, pantalon, •pantaion•, Dal, 162·; Mih, 396; V. Urt;e.
- Cf. gr. 7rOtVTetA6vL etc. - < it.-fr.
PANTALUNAR -944-

pl.
I•,\NTALl!N ,\n, adf., panlalunarl, om imbracat en pantaloni, •homme habille a Ia
maniere occidentale, c'est-a-dire en pantalons; homme qui n'est pas brave, homme mepri-
sable•, Mih, 396; PGr, t23. - < pantalOne.
PANTLIC.\, sf., pl. ptintlife -- v. ptinglica -, •Mih, 397; CEI, 77 (< srb. pantl'ika).-
V. patlica ~i srb. pantl' ika ,ruban, cordon".
P ANTO, invar., carti de joe, •cartes a jouen, Mih, 397. -Cf. I>g. ptinli ,.-" ~i it. patta.
PANUrOttiE, sf., pl. panuy6n'l, supra-lncarclltura, •surcharge-, GEl, t79; tisaga u Mgaf
panuy6me pri mula (dCS!Igii i-am pus peste incarcatura pe Catlr). - Cf. mgJ. panag6n, . . .
(GrS, VI, t78: < bg.; Cap:\-1, III, 214: < ' bg. - en sens eronat). - < tmivw ,en haut, dcssus"
+ y6(J.oc; ,charge"..
PAP, sm., pl. papl'n'l (~i pakl), ptipan'l ~i pdpean'l, bunic, mo~, <!0 • vieux, vieillard;
2°. grand-pere, aicul; 3°. figure, photographic (dans lcs-livres); 4°. chiffc blanche (espece de
turban) que. les vieillards mettent autour de leur fes ou de leur bonnet - v. carl'm ct Plm,
II, t90•, Dal, t62; Nic, 407; Mih, 397; PScr, 236; PLit, 598; Jb, XIII, 88; Dun, II, 24.
- t 0 • mullu ali$ll esci, pap (e~ti prea batrln, mo~ule), PB,t44 8 ; 2°. o pap, pap! (o mo~ule,
mo~ncagule 1), PB, 320; 3°·. pakl $' mod~e vt!cl'i (mo~negi ~i mo~nege vechi), Lum, I, 298; 4°.
trt!lle '$1-lodra bdrbdf pakl (toate trei ~i-au luat blirbati mo~negi), ICar, 54; 5°. pdpu-tu 1-vata-
mtira, mdi-ta muri (pe bunicul tau 1-au ucis, bunica-ta a murit); 6°. $idedm Ia pap-n'lu (~e­
deam Ia bunicul meu), PB, 10t 30 ; 7°. vine trd axirea a pdpa'n'llor $' a notistrd (a venit pentru
lnvrednicirea strabunilor ~i a noastra), Cod, 90 b2 ; 8°. s' murim ~· Tiol ca tut ptpfn'll'i? (sa mu-
ri!ll ~i noi ca toti stramo~ii ?), Lum, II, t52; PAnt, t72; BNA, II, 46; 9°. cdrtea i mpllnd
.d i pdpan'l (cartea e plina de figuri, de chipuri) - v. pdpean; t0°. imntl cu ptiplu pri ctlCluuu
(umblll cu clrpa In jurul caciulii) - v. ctlrl'm, ~irvete 2°; 11°. Pap-au~ulu-~tte-tute (Mo~ul-l>atrin­
~tie-toate), PB, 3t527 • - V. strtlptip ~i sinonimele ali$rl, bitl'rnu, c;lu$1i, gedglu, mo$1i, pletica,
prezvit, lol1. - Cf. ~i gr. mbmoc; ,grand-perc" (RohlfsLex, 38t).- <lat. pappus ,vieillard;
grand-perc".
PAPA, sm., fara pl., papa, •pape (de Rome)•, Dal, t62. - <it. papa.
PAPAFfNGU, sm., pl. papa(indzi, foi~or, •falte, sommet d' une maison, balcon•, Mur,
III, 241; sta pri papaflngu (sta In fo~or), PenB, V, t9.-Cf. t it. pappa(ico ,beretto", tc.
babafingo (230) ~i papa(ingho. (308) ,perroquet", alb. papafing ,terrazza", gr. 7tiX7t1XqllyY-oc;
,perroquet".
PAPArAL, sm., papaytil'l, papagal, •perroquet", Dal, t62; Nic, 406.- < 7tiX7t7tiX-
yliHoc; ,.-" < it. pappagallo.
PAPAN, sm., pl. ptipan'l- v. ptipean.
PA-PA-PA !, interj., nu,' nu I, •non, non, non h, PB, 673; PGr, t23. Circula ~i ca:
ba-ba-ba I - < alb. pa- ,impossibile".
PAPAn1~ sf.- v. paptirtl, puptirtl.
PAPAR AEL1, sf. .._ pl. paparMle, baliverna, •blagues, balivernes•, PB, 673; GEl, 181;
tdl'e paparMle (taie, debiteaza) bra~oave, mofturi), PLit, 598. Sinonime : curcuft!li, ltlpdrdie,
pultivrd, $ahlamtird, ctlptike.4°. -Ct. it. pappardelle ( < pappare) ,lasagne cotte ... " (Panz, 487),
pardelle (IIF, IX, 34) ~i gr. 7tiX7t1Xp3&A5c; ,bavardage".
PAPAR{C.\, sf., pl. paparl(e, Mih, 397 - v. pipt!rctl.
PAPAZAC, sm., pl. papazti(l, cucui, cbosse, l>igne d'une toupie•, cucuiu(l sflrlezei), Dal,
162; un par cu. un papaztic (un par cu un cucui), PenB, VII, t45; t46. - < ?
p ,{P11 , sf., fara pl., hrana pentru copii, •nourriture pour les nourrissonst, Mih, 397.
Cuvlnt din graiul pentru copii. V. mdmd2 • '- Cf. ~i it. pappa ,cibo dei bambini"; gr. 7tlimx
(Boga, I, 291). - < lat. pap(p)a ,mot dont les enfants designent Ia nourriture".
p ,\Pr\2 , sf., pl. pape, rata, •cane•, Nic, 406; PLit, 5; GEl, 1St - V. ptipctl.
PAP.t\ 1 -945- PARACLISE

PAP.\ 3 , sf., pl.? •pierre aplanie utilisee comme ciblc da ns des jeux d'enfants•, Dal, 1,62;
PLit, 125 ; 126. - < ?
-Pi\PC!\, sf., pl. pa'pki, rata, •cane; canard•, PB, 673. V. papa2 ~i biM. - < 1tocmncx
, ,., ,,_
PAPEAN, sm., pl. papean' l, figura in carte, <figure, photographic (dans les livrcs)• :
. '
cdrlea are un papan (cartca con tine o figuri\) - v. papan; s' ba§e un pap (sii sarute o foto-
grafie), PLit, 165 - v . pap.
p ,\I•HE, sf., pl. pu'pl!i - v. papa, papcti, p(iicl 1 , rosa.
PAPISTAN, -na, pl. papislan'l , -ne, papista~, •orthodoxe-papiste ; papiste, catholiquc•> ,
Dal, 162; Nic, 407; l'enB, IV, 117; CBiog, 25; papisldn, Arma' n curdt, pi (une spindzural
(papista~ , aroman cm·at, re fringhie spinzurat), Lum, V, 16; cdplu a papistdn'llor (capelcnia
cclor deveni\i papista~i), PcnB, IV, 117; Caraf, 23, Nen, 222.- V. gricuman.- < 1t~1tma-r~c;
.. - " +-an.
PAPLUMA, sf., pl. pti'plun' l, plapuma, •couverture de lit piquee•, Dal, 162 ; Nic, 407.
Sinonim : yluryane. - < 7tOC7tAWjLCX .. - " .
PAPSE, sf., pl. pti'psurl, Nic, 418; loara pa(se (luarii concediu), PB, 35823 - v . pd(sc.
P.(P1'.-\, sf., pl. pdple - v. pci(ta.
PAR1 , sm., pl. pari, par, d 0 • pieu; 2°. base, fondement; 3°. entetement; 4°. peignee;
bataille•, Dal, 162; Nie, 408; i\fih, 402; PScr, 236. - 1°. : gala sta pri par (cioara stii pll
par); l~crulrti, 1-cruirti cu parlu pl'na 1-vatdmara (il croira, croira cu parul plna 1-au ucis),
PB, 10617; 2°: bdga' par (a pus temelie), PGr, 124; 3° : 1-pllnlti' parlu, ca -pri punte yumdrlu
(1-a lmpllntat parul (s-a incapatinat), ca magarul pe pod), PGr, 124 - v. yumar; 4° : aglum-
sira la par (au ajuns Ia bataie, s-au inci\ierat cu parii In mlna), PI.it, 599 - v. per3 2°. - <
lat. Jill Ius ,.potea u".
PAR2 , vb. II (parul, pilrtil, pareare), piirea, •paraltre, semblero, Dal, 169; Nic, 408;
Mih, 402; PB, 673. - 1°. lucru bun nu lti par.ed (nu le piirea lucru bun), PAnt, 58; 2°. ma
si pare cal cu (ti'rnu (ci se pare cal cu frlu), PLit, 852; 3°. s' par cd sta pddurlle mule (padurile
se par a sta mute), PAnt, 279. - V. ambar 1 , apdr. - < lat. parere ,apparaltre, se montrer".
PARA- •trop- v. mullu1 , pri 2t: prefix pe care il vom ortogr:lfia a~a cum am procedat
~i cu ayr-, cipu-, cacu-, capsu- 2 , cufu-, ni-2, pdl"lu~ etc. ; Dal, 162 ; Nic, 408; PB, 673; GEl,
181. - In italianii: ,E t ' ho donato il cuore e il paracuore" = ,il polmone" (Tom, I, 11 5).
< mipcx- ,._, ·
p,\.RA-AVDU, vb. IV •entendre trop• : nu paraavdu (nu prea aud) - cf. gr.7tcxpcxxouw-
PARA-DAl:I(J, sm. , pl. parabdi'l •aide d'un fromagero: ma napol yin 11' parabagll' i (mai
In urma vin ~i ajutorii bacilor), PenB, II, 112; BNA, II, 48.
PARt\-DAT, PARA-R\1EARE, I'AR.I\-0.\TlJT •battre trop•, Dal, 162-cf."gr. 7tcxpcx-
xpouo!Lcx t .
PARA-BEARE, I'ARA-BEA(J, PARA-DIUT •boirc trop•, Dal, 162; Nic, 410- cf. gr.
1tcxpcx1t (vw·
P .(RA-CAD, vb. II, a ruga staruitm·, •prier avec insistance•, Dal, 162; Nic, 409; el
l 'l-paracddzu s' lu-alasd (cl se ruga stiiruitor sa-l lase), Fl, II, 5, 6; pt'na atum(ea, paracdde ~·
tine (plna atunci, lngenuncheazii ~i tu ruglndu-te), Fl, I, 2, 8. V. pricad. - Cf. gr. 7tcxpcx7ttq>TW·
PARA-C.(LCU, vb. I, a calca gre~it, •faire un faux pas; glisser; fauten, Dal, 162; Nic,
409; s ' paracalca vtr (daca gre~ca cineva), Fl, II, 3, 8. - Cf. gr. 7tcxpcx7tcx-rw-
PARA-C.\DEARE, PAR.\-C:\DZUT, Dal, 162; Nic, 409 - "· pdra-cdd, clideare, cadzut.
P.\RA-C.~LCARE, PARA-C,\LCAT, Dal, 163; Nic, 409 - v. para-calcu, cdlcare, calcdl.
PAR.(CLISE, sf., pl. pard'cfisl, paraclis, •prierc a Ia Viergeo, Nic, 409; Mih, 398. - <
7tcxpcixl.l)cnc; ,priere".

80 - ~. sat-Tache Pap aha g I, DICfionoruz' dtalectulul aTom4n


PARAcLfSE -946- PARA-L'EAfr

PARACLfSE, sf., pl. paracllsl, paradis, cchapelle, petit eglise•, Nic, 409; 'nil paraclise
erma (un paradis pustiu), BNA, IV, 88. - < 7t1XptxxA ljato\1 .. -".
PARA-CUNOA!)TIRE, PARA-CUNOSCU, PARA-CUNUSClJT, a prea cunoa~te, tconnaltre
trop, connattre parfaitemenb, Dal, 163; Nlc, 409 - cf. gr. 7tOtpocyv(l)p(~(l)·
PARA-ClJSCRU, -rii, pl. paracascri, -re, paracuscru, tfr~re ou soeur d'un parent ou d'une
parente par affinite•: parac(lscri vt'ril sl1til (paracuscri vreo sutli), PenB, VII, 17 - cf. gr.
7tOtpiXO'UtJ.7ti6epo~·
PARA-DARE, PARA-DAT, PARA-DAfr, preda, •transmettre, confier; se rendre,
capituler; falre des efforts•, Dal, 163; Nic, 410 - v. piirii6usescu ~~ gr.· 7tOtpociH8(1)· ·
PARA-DADEARE, sf., Dal, 163; Nic, 410- v. pdra-ddre.
PARAAANGALA, sf., pl. para6dngale, gtlci, •amygdallte•, GEl, 181. - < 7tocpoc-
MyxocJ.ov ,glande".
PARAAirMA, sf., pl. para6lymate, exemplu, texemple; modele•, Dal, 163; Nic, 408;
Mih, 398. - < 7t0tp&8ttj'!J.IX .. -".
PARAAIS, sn., pl. pard6isurl, paradis, •paradis•, Dal, 163; Nic, 408; Mih, 398; PScr,
236; PB, 673; GEl, 182; un pard6is di mil~ll (un paradis de vrliji), PAnt, 273; Bair, 110.
Sinonlm: ralll. < 7tocp&8etaoc; .. -".
Par a 3ls a, sf., Slnta-Fecioarli, ·da Vierge>, PAnt, 474; si ncl'ind ..• Ia Pard6isa (se
lnchina ... la Slnta-Fecioari), Lum, II, 246; PAnt, 218; BNA, IV, 74.
PARAAUSE, sf., pl. parii'6usl, lectie, •cours,le~on•, Nic, 408.- < 1tocp&8ocn~ ,•···"''·
PARA-FAC, PARA-FAPTU, PARA-FATIRE, depa~i, ofaire trop, passer la mesure•,
Dal, 163; Nic, 411 - v. prifdc ~~ gr. 7tOtpocx&!J.II(I)·
PARAFTA, adv., imediat, taussitOt, sur-le-champ• (gramosteni). Sinonim: 11nil~ll1nil.
- < 7tcXp1XUTIX ,-".
PARArRAF, sm., pl. pardyrahl, paragraf, •paragraphe•, Dal, 136; Nic, 408. - <
7tocpliypcxcpoc; ,-".
PARA-(A)lillJMTU, PARA-(A)lillJNDZIRE, PARA-(A)lillJNGU, a fi prea destul,
.~tre plus que suffisant; ~tre trop mftn, Dal, 163 - cf. gr. 7tocpcxcpMv(l)·
PARA-HEARBIRE, PARA-HERBU, PARA-HERTU ofaire trop bouillir•, Dal, 163;
Nic, 411 - cf. gr. 7tOtpoc~p&~(l) ~i, aci, pri-hedrbire.
PARA-KIHAIE, sm., pl. parakihilldd~, scutar, •berger en chef•, Dal, 162.
PARA-KfNISE, sf., pl. paraklnisl, lndemn, •exortation; excitation•, Mih, 398; GEl,
182. - < 7tOtpocxlvl)atc; .. -".
PARA-KINISESCU, vb., IV, lndemna, •exhorter; inciter; pousser•, Mih, 398. V. piirii-
kinisescu. - < 7tocpocxtvw ,-".
PARA-LAKE, sf., pl. paralil'rl, Dal, 163- v. pdrq-lat.
PARA-LAS, vb. I, neglija, •trop laisser; neglijen, Dal, 163 - cf. gr. 7tOtpoc-&cplv(l).
PARA-LAT, PARA-LAir, a prea splila, •trop laver•, Dal, 163- cf. gr. 7t1Xp1X7tAU\I(I)•
PARA-LASARE, PARA-LASAT, Dal, 163- v. pdra-lds.
PARA-LOARE, PARA-LOAT, Dal, 163 - v. pdra-l'edll.
PARA-LUCRARE, PARA-LUCRAT, PARA-LUCREDZfJ, a prea Iuera, ctravailler
trop•, Dal, 163 - cf. gr. 7tocpoc8ouAtU(I)·
PARA-L'EAU (mi), a prea lua; a bruftui, •trop prendre; reprimender, gronder, traiter
rudement, rabrouer; se tromper, fauter., Dal, 163; Nic, 4iO. - 1°. n'l-edste fried s' nu mi
paral'edl (mi-e teamii sli nu-mi lei piuitul), Lum, IV, 109; 2°. n'U paral'ed cf'n'll'i (nu certa,
nu bruftul clinii), Fl, I, 2, 8; 3°. mi paralodl (am gre~it) - v. alii(Jipsescu ~ stipsescu. - Cf. gr.
7t1Xp1X7t1Xlp11(1), 7t1Xp1XAIX!J.~II(I).
-947- PARA-RUC

PARAl\IANA, sf., pl. paramane, ac de sigurantli, •agrafe•, PEtim, 16. - Cf. alb. pare-
mane ,spilla, spillo" ~i it. paramano ,manopolo".
PARA-MANA, sf., pl. paramane, doicli, •nourricet, Dal, 163; Nic, 410. V. para-muma.
- < ~OtpOt~WOt .. -".
PARAliANDA, sf., pl. paramil'ndzt, plug, •charrue•, GrS, IV, 379; PEtim, 16. V. para-
mendd ~i sinonimele arat2, plug. - < alb. parl!mentl!, parmende ,aratro".
PARAIIAZMA, sf., pl.?, avlnt, cessor, distance necessaire pour un effort, pour un saul
etc.•, GrS, VI, 386; Bartek lo -paramazmd (Bartek ~i-a Iuat avlnt), Fl, II, 7, 15. Sinonime:
(azmd, vantu, zvorizma. - < ~OtpOt(.UX~c.>!LIX ,mouvement, elan".
PARAIIENDA, sf., pl. paramende, CFr, 105; 143- v. paramandd, 11Ulment.
PARAMmA, adv., Ia o parte, «a l'ecart, a part., GEl, 182. - < ~OtpcX!LE:POt .. -".
PARA-Ml'C, PARA-lflCARE, PARA-ltlCAT, a prea mtnca, •manger trop, se bourrer,
mangllr a l'cnvie•, Dal, 163; Nic, 410 - cf. gr. ~OtpOtTpwyc.>·
P ARA-MUMA, sf., pl. paramuml' n'l - v. para-mand.
PARA-NCARCU (mi), PARA-Nci\RCARE, PARA-NCARCAT, a supralnclirca, «sur-
charger•, Dal, 163 - cf. gr. ~Otp!XqlopT6vc.>·
PARANGAcif, sm., pl. parangageadz, care are baracli, •qui a une baraque•, Dal, 163.
-V.:
PARANG1, sf., pl. pard'ndzi, baracli, cbaraque•, Dal, 163. V. baranga. - Cf. gr. ~OtpciyxOt
.. -" < it. baraeea.
PARANGOME, sf., pl. parangon'l, poreclli, •surnom; sobriqueb. V. para-namil. - <
~OtpOtyxW!LL, ~Otp1XV6!LL .. -".
PARA-NGREC, PARA-NGRICARE, PAR~-NGRICAT, insista, •(s')appesantir; insisteu
- cf. gr. ~OtpOt~OtpWc.>·
PARA-NIPOT, paranipoald, nepot adoptiv, •neveu adoptift, Dal, 163 - cf. gr. ~OtpOt·
tive:tjlt6~·
PARA-NOll, ilegal, •illegal, contraire a Ia Ioh, PScr, 236; GEl, 182 - cf. gr. ~Otpcivo!LO~·
PARANOltfL'E, sf., pl. paranomll'e, ilegalitate, •illegalite•, PScr, 236; GEl, 182. - <
~OtpCXVO!L (Ot .. -".
PARA-NSAR1 , a prea sliri, «Sauter trop•, Dal, 163.
PARA-NSAR1 , PARA-NSARARE, PARA-NSARAT, a slira mult, «trop salert, Dal, 163.
PARA-NS!RfRE, PARA-NSARfT, Dal, 163- v. para-nsar1 •
PARA-NUllA, poreclli, «surnom•, Dal, 163; Nic, 410; Mih, 398; GEl, 182- v. paran-
gome, parasuma, pdrnoan'e, numil ~i gr. ~OtpcXVO!LIX•
PARA-OARA, tlrziu, •(trop) tard•, Lum, II, 336; noaptea, para-oard (noaptea, la o
orli tlrzie), Lum, I, 172; FI, I, 2, 7.- V. paraurd ~~ gr. ~Otpcic.>pOt (Kpoo, I, 190).
PARA-OASPE, para-oaspete, «ami d'un ami, bote d' un amit: oaspit, paraoaspil (amici,
para-amici), Bat, 33.
PARAPANf$fr, -~e, pl. parapanl~l, -~e, in plus, «surplus•, d~ prisos. Sinonime: dipis-
taneii, primansus. - < ~OtpOt~Otv!ato~, ~OtpOt~OtVtaT6~, ,qui est de surplus".
PARAPUN, sn., pl. parapune, parapon, «plainte, doleances; chagrin, peine•, Dal, 164;
Nic, 411; PB, 673; GEl, 182; l'l-l'ed parapunlu (li ia (apucli) pllnsul), FI, I, 1, 2; PAnt,
342. - < ~Otpci~ovov .. -".
PARAPUN'EARCU, -ca, pl. parapun'earti, -te, pllngator, •plaintih, GEl, 182. V. pard-
pun' los. - < ~OtpOt~ovtciptxo~ .. -".
PARA-RUC, PARA-RUCARE, PARA-RUCAT, a arunca mult, •jeter trop•, Dal, 164
- cf. gr. ~OtpOtp(~Tc.>·
PAI\A-SCOS - ·948-

PARA-scos, PARA-SCOT, a scoate mult, •faire sortir trop; tirer trop•, Dal, 164- cr.
gr. 7totpoc~y«~w.
PARA-(A)SCULTARE, PAR~-(A)SCULTAT, PARA-(A)SCULTU, a asculta mult, cecou-
ter trop; se soumettre entieremenh, Dal, 164.
PARA-SCUTEARE, Dal, 164- v. ptira-scot.
PARASPUR, -ra, pl .. paraspurl, -re, de rind, •ordinaire, commun•, Mih, 399. - < 'ltotp<ia-
7topov (cf. 7totpocam)pt, 'ltotpocam!pvw ,seminare fuora de luogo dove si dove seminare").
PARA-STAtJ •rester a cMe, mendier.: s' paraslti ... la u~ile a llimilor (sa stea cer~ind
... Ia u~ile oamenilor), Fl, II, 5, 3 - cf. gr. 'ltotpoca-rexw ,assister, aider".
PARA-STRIMBARE, PARA-STRhiBAT, PARA-STRI•MBU2 , a prea strlmba, ctrop
tordreo, Dal, 164.
PARA-STRI'i\IBU 3 , -bd, prea sucit, •trop tordut, Dal, 164.
PARASUMA, sf., pl. parasume, poreclli, •sobriquet., Dal, 163; PB, 673. V. pcira-numa
~i sus d me.
PARA-5jED, PARA-5jiDEARE, PARA-5jiDZUT, a ~edea mult, •s'asseoir trop•, Dal, 164
- cf. gr. 7totpocxli6l)(LOCL·
PARATAXE, sf., pl. parata'xl, alai, •parade•, Dal, 164; Nic, 411. - < 'ltotp«-roc~t<; .. -".
l'ARATfR(I)SE, sf., pl. paratir(i)sl, observatie, •observation•, Dal, 164; Nic, 411;
GEl, 182. - < 7totpcx-r~pl)at<; .. -". .
PARA-UMPLEARE, PUA-UMPLU, PARA-U!IPLUT, a umplea de tot; •remplir trop,
comblert, Dal, 164 - cf. gr. 7totpocye(Ll~w·
PARAURA, adv., Urziu, •trop tard•, PenB, VI, 129; GEl, 182; Dal, 164 (paraoara)
V. paraociru - < 7t«pwpoc .. -".
PARA-VEGL'IU, PARA-VIGL'EARE, PARA-VIGL'EAT, a veghea mult, •trop sur-
veillert, Dal, 164.
PARA-VOI, PARA-VREARE, PARA-VRUT, a vrea mult, •vouloir trop, trop aimert,
Dal, 164; Nic, 408 - cf. gr. 7totpoc6£A.w.
PARAXIN, -na, pl. paraxin'l, -ne, straniu •etrange, etonnanh, Dal, 164; Fl, II, 71 15;
GrS, VI, 386; paraxina [In text : paraxina] l'l-si pare sburl'rea umineasca (stranie i se pare
vorbirea omeneasca), ArE, 30. - < 7totp«~evo<; .. -".
PARA-ZBURA'SCU, PARA-ZBURl'RE, PARA-ZBURI'T, flecari, •trop parler, bali-
verner•, Dal, 164.
PARAZIN.:{, sf. , pl. parcizine ~i para'zin'l, iarbli de toamnii, •herbe d'automne a brin
long et mince• (Samarina). - Cf. bg. parasina ,vigne abandonnee".
PAR.\', sm., pl. parcidz, para, •centime; argent., Dal, 168 (pira'); Mih, 399; PB, 673;
*'
PAnt, 474. - 1°. suflit nu-ciri lOclu l-toarna - para'lu (suflet nu are ~i plimlntul il rastoarnli
- banul), PLit, 392; 2°. na paru'lu ~· da-n'l clvya'lu (poftim banul ~i da-mi cearta); ~0• 'parddz
fure~ti casu nu-addru (bani hote~ti nu fac casa, gospodarie), PLit, 599. V. pra ~i Uvreu. -
Gf• .gr. 7totpii<;, alb. pard etc. - < tc. para (312) ,piece de monnaie".
PAR'AIS, PAnt, 474 - v. pard6is.
PARE? •par exemple?•: paredsin'lle azn'escu pirazmdzl'i ca pare fumlu, cum azn'e~te
stuplu, Cod, 12015 - v. stup 4°; unu omu di mdluma, ca pare atelu ... (un om de aur, ca,
de exemplu, acel. . . ), Cod, 1102• - Cf. alb. pare, adv. ,prima, poco fa". - < ?
PAREI, sf., pl. parel, grup de vizitatori, •compagnie, troupe, groupe d'hommes qui vont
faire des visites ou qui se divertissenb, GEl, 183; yin parel, parel Arma'n'll' i (aromilnii vin
grupuri, grupuri), Foti, 71; PAnt, 260; nus' ved parel di tinirl (nu se vlid grupuri de tineri),
PAnt, 157; BNA, ·II, 2. - < 17totp&ytcx .. - " < tc. pare (312) ,nombre de biltiments".
l"ARETISE -949- PASCU

PARETISE, sf., pl. parilisl, demisie, •demission; abdication•, Nic, 408; GEl, t83. - <
""ltotpatl-rl)at<; .,-".
PARMAC, sn.; Mih, 40t; PScr, 236- v. piirmdc ~i alb. parmdk ,cancello".
PARMEN, -nii, pl. parmen;l, -ne, apucat, nebun, «Pmporte, fou•, Nic, 4t3. Sinonim:
.Jodi 4°. - < 7totp(J.tvO<; ,pris, -e·~.
PAROH ~i PAROHA, sm., pl. paruhl ~~ parohan'l, paroh, «cure•, Mih, 40t; l'l-si fate
.ca al paroha (i se face ca parohului), Cod, t87• - < mxpO)(O<; ,dispensateur".
PAROH(E, sf., pl. parohfl, parohie, «paroisse, cure•, Cod, t8 3. - < 7totpo)(~ ,dispensation;
1ournissement".
PARPALANGU, sm., pl. parpdlandzi, par lung, «piquet; pieu; long pieu•, Dal, t64;
PEt, 48 ( < par + par + llingu) ; di par, par, va-t intra vi'ra parpdlangu (din par tn par, o
-s:l-ti intre vreun par lung), fLit, 598. - < ?
PARPARfE, sf., pl. parparll, naiba, «diable; malpeste, sacrebleu! •: cd 1-lo parparla,
di l-lo! (c:l 1-a luat naiba, de-l lu:l = lua-1-ar naiba, sli-1 ia I), C!$c, 55. V. dardc. - < ?
PARTAI.t, -14, PGr, t24; Statu atet parldlu (Statu acela sdrent:lrosul), PB, 371' - v.
pdrtdl ~i alb. partd/le ,pezzo di tela vecchio ... ; cencip Vecchio", gr. 7totpT!il..' •haiilon• (Hris,
174).
PARTE, sf., pl. pa'rtl, parte, •partie; part; cMe; chacune des deux parties de Ia charge
d'un cheval- v. sdrfib, Dal, t64; Nic, 4t4; Mih, 402; PScr, 236; PB, 673. - t 0 • pdrlea
a mea edste ma n'lcii (partea mea e mai micli); 2°. Iii lodl parte (le-arn luat parte, am tinut
eu ei, cu ele) - v. iledcii; 3°. dupa te mulrl lu lute pit'rtlle (d!;Jp:l ce se uit:l In toate p:lrtile),
PLit, 763; PAnt, 86; 4°. fiClorlu l-bdgcil cavcilit nlrii docilliile pii'rtl (copilul l-am pus c:llare
tntre cele douli pll.rti ale tncdrcitlurii) - v. Plm, I, t43 b; t44 b; 5°. acumpitrcil unit parte di
grin (am cumpll.rat o parte (jumll.tate din lncll.rcll.tura lntreagll. de pe un catlr = circa 50 kg)
de .grlu). - in greacll.: mxpn ('Hm:tp. VI, t74; Boga, I, 295. - < lat. pars, -tem ,partie, part,
portion~'·
PAS, sm., pl. pa~l, pas, «pas• : nu puledm s' fac pas ndinte (nu puteam sll. fac pas lna-
inte), Fr, II, 2t6; cdlu lmnii cu pas, dri pas bun (calul merge cu pas, are pas bun). V. pit'surl
Sinonime: drii~cl'eciuit, jgl'lodld, urmii. - Cf. gr. 1tliaov ,pas" (care ar putea fi it. passo). - <
lat. passus ,pas".
PASA, pron. ~i adj. nedef., fiecare, •chaque; chacunt, GEl; t83; pdsa sedrii (fiecare
:searll.), W, II, 230; 'nii drit~cl'eciiUl pdsa klcii (un pas fiecare picll.turll.), PenB, V, t9; pdsa
Vln'irl ed n'l-si la (In fiecare Vineri ea mi se spll.la), PLit, 9t0. V. pcisii. Sinonim : cd{}t
- < 1t1iaoc ,chaque; tout".
PASAPORTE, sf., pl. pasaporfl, •pa~aporh, Dal, t64; Nic, 4t4; fd-f ccildi pasaporlea
(vizeazll.-ti pa~aportul, pregll.te~te-te de moarte), PB, 43t32 • - < it.-fr.
PASA •chacun; toujours•, Nic, 4t4 - v. pdsa.
PASCU, vb. III ~iII (pdscul, piiscul, p~lire ~i pit~ledre), pa~te, •(faire) paltre; chercher;
:suivre des yeux, poursuivre; cueillirt, Dal, t7t; Nic, 4t4; Mih, 403; PScr, 236. - t 0 • ccil'l
te pdscu (cai care pasc), PAnt, 270; Bair, 70; 2°. du-ti s' pd$li ca'plrlle (du-te sll. pa~ti caprele);
3°. ·~1-p~li ocl'il'llfivarllga (l~i poartll. privirile In jur), PB, 5425 ; 4°. pl'nd s' n'i pdscu pufl'n
ocl'il'l divarllga (plnll. sll.-mi rotesc putin privirile In jur), PB, t02 10 : 5°. ocl'il'l a lul pitscurit n'ircit
di pdtrule pit'rfl, GrB,•2, 28; BNA, IV, t27-t28- v. n'irdt; 6°. l-pdscu di una ocird (II urmll.resc
(II spionez) de o orll.) - cf. dr. : ,au pll.scut prilejul" (Nee 265, Nec1 207); ,a-ti pa~te achii
peste el" (Cll.tP, II, 42); 7°. lihodna alindze arocizia di pri virdedfii: nu mi-abu~itedzi1, cit n'l-
pdscu ldplile .(lll.huza linge roua de pe verdeatii : nu umblu de-a-bu~ile, cll.-mi culeg (string)
laptele), Fl, I, 4, 7. - < lat. pascere ,faire paltrc, mener paltre" .
P ..\SP.\LTARE -950- PATALONI

PASPALTARE·, invar., harcea-parcea, •etat de ce qui est en miettes•: paspilllcire s'


fete (s-a flicut harcea-parcea), Mih, 40S. Corespunde pluralelor: bucil'fl cumil'l !. - < ?
PASPRATI, PASPRADZA~, patrusprezece, •quatorze•, Dal, 164; Nic, 415; PScr,
2S6 ; PB, 67S. - < lat. quilttuor-supra-deeem.
PASPR.AriNVIT cvingt-quatre•, Dal, 164; PScr, 2S6; PB, 674. - In Samlirfna, ~i:
ylyinf-pcitru. - < lat. qulittuor-supra-vlglntl.
PASTO, sm., flirli pl., slanina, .tard•, Nic, 415. - < 7tCla-r6<; ,sale; salaison".
PASTRA, sf., pl. pd'stri, curatenie, •proprete•, Nic, 415; Mih, 40S; 404 (pcistru, sn.);
CLitur., 1S2 (adj.). - V. spcistrd ~~ alb. i pcistre, bg. pastrja ,soigner". - < 7tcia-rpCl .,-".
P a !1 t I, P 6 ' t e, sf. pl., Pa~ti, cPAques•, Dal, 164; Nic~ 415; Mih, 40S; PScr, 2S6.
- 1°. Pci~ti (l'rd pdrecisin'l nu yin (Pa~ti farli pliresimi nu vin), PGr, 125; 2°. s' apr.ukecira
P~tili (se apropiara Pa~tile), PB, 4161 ; so. dzuila, mol, di P~te marl (ziua, mlil, de Pa~te
marl), W, II, 110; PAnt, S6. - Forma Pd1tl nu existli: ace-s t fapt arata eli forma veche ~~
normalli e P~te, nu P~tl. - V. gralil, Ngrel-mcirl. - < Pasehae ,PAques".
PA~TIRE, sf., pl. p~tirl, Dal, 164; Mih, 40S - v. pd~tecire.
PATl, sn., pl. pdlurl, pat, .e. lit; 2°. chambre, piece spacieuse oil travaillent les femmes
et les jeunes filles; 3°. etage; rangee; 4°. talon de botte•, Dal, 164; Nic, 416; Mih, 405; PScr,
2S7; PLit, S92; GEl, 184 ( < 7tcXTo<; ,fond; cui, bas"). - 1°: pat di mu~cl'lu si-1 ·adcir (sli-ti
fac pat de mu~chi), Fl, I, 5, 2; PAnt, 247 - v. crivdte; s' bdgd' tu pat (s-a euleat In pat),
PB, 4768; 2°: sccira ntribd' pdllu (scara a lntrebat tncaperea-salon), PB, 1SS13 - cf. PB;
pp. xn-xm; so: eire trel pdlurl di card(ile tru grddlnil (are trei rtnduri de garoafe In gradinli),
Mih, 9S; nol va s' 1idem tu pdtlu di nsus (noi vom loeui Ia etajul de sus); am lind pdldle
cu pdtru pdlurl (am un palat eu patru etaje), PB, 61 1 - v. pdtumd; 4°: pdtlu di curdil'e
(tocul de ghete)- v. tdcune, tuplic.- Cf. ~~ alb. pat ,piano di casa", bg. patil ,bois de lit";
gr. 1tci-rou<; (Boga, I, 299). - REW, 6S02: <lat. patulus ,ouvert; largement deploye"; CDDE,
1S56: < lat. *paltus < 7tcXTo<; ,pas; chemin battu"; StR, III (1928), 89: < lat. palu(u)m =
patulum. ·
PATS, vb. IV (pdfl'l, -ll't, -ll're}, pliti, cpdtir, souffrir, endurer; arriver, deven'r., Dal,
171; Nie, 416; Mih, 406; PScr, 2S7. - 1°. dfl'i s' bat ~i tdrll'i pat (armlisarii se bat ~i mligarii
plitesc, suferli), PLit, 4S1; 2°. fe pdfl'~l di nu vinl~l? (r.e ai plitit de nu ai venit?), Velo,
10; PAnt, S21; BNA, V, 97; so. val pdtdnipdfl'ta (va pati ce nu a patit nimeni), PB, 25930;
4°. s' nu pd/d dot ~· el'l fi pdfd' ~· el (sa nu pateasca ~i ei ce a patit ~i el), PB, 47613 ; 5°.
ltill'i glon'l fe 'ld pd/drd! (sarmanii tineri ce ~i-au patit 1), PLit, 999; 6°. lu va s' hlbd? ca li
l-pdte? (unde o fi? cam ce t1 face ·sli sufere, cam ce rau i s-a lnttmplat ?), BatP, 24; 7°. ti
l-pdte di s' aml'nd? (ce II framlntli (ce a devenit) de lnttrzie ?), BatN, 15; 8°. fi-l pdte? (ee-l
face sli sufere? = unde o fi ?), PGr, 125; 9°. s' nu u pdtd ard'illu (sli nu sufere de nici un rliu),
PB, S1911; 10°. pdte di na(odrd (suferli de epilepsie), PGr, 125; 11°. fe ti paf, vre hil'lil? (ce-i
cu tine, mal fiule?), Caraf, 47; 12°. fe ti pdfl'~l? (ce ti s-a tnttmplat ?), PenB, IV, 115; Caraf,
18; 1S0 • la 1' cum ti nd pdte (iata ~~ cum ce ne face sa suferim), Lum, III, 11 ; BNA, III,
14; 14°. mdrll'ea fe vd pate? (grandoarea voastrd ce a devenit, In ce impas se aflli ?), Trib, I,
1, 16; 15°. fe drac mi pdte dzd? (ce dlavol mli chinuie~te astlizi ?), BatN, 8. - Cf. In dacoro-
mana: ,una pentru alta pate" (TeodP, S22); ,cit o sa pat lntr-un an" (TeodP, S24). - <
lat. patlre, pati ,souffrir ; endurer".
PAT 13 •interjection qui imite le bruit des pas ou des coups•. V. pac! - < tc. pat
(S09) .,-".
PATALONI, invar., In targli, •(porter quelqu'un) sur un braneard•, PLit, 94; lu-adri-
sird patalOne (1-au adus pe targli, 1-au adus pe brate), PB, S102' .
- < ?
PATAROC -951- PATRU

PATAROC, sm., pl. patar6fl, ratoi, «canard•, Mih, 404; Mur, III, 251 ; s' nu l'i scot-
oc:l'il'l a patar6clul (ratoiului sa nu-i scoti ochii), Lum, III, 217. V. pat6c(lu}, pdpcd, pdtdl,
ros. - Pentru -roc, v. malear6c. - < bg. patarok ,canard".
PATATUC, sm., pl. patalrifl, palton, cpaletob: lal Ldmbre cu palalric (mai Lambrule
cu palton), PLit, 939. V. pall6. - < 7tiXTIXToi:htiX ( < 7tcho~) ,gros paletot" < it. patatuceo.
PATAXEN, -xednil, pl. palaxenl, -xeane, total strain, ccompletement eirangen: ca un
xen, palaxen, u minte~le hodra (ca un strain, total strAin n ri\va~e~te satul), CBiog, 19; cu
una llmbd axednd, pataxednd (cu 0 limba strliina, complet straini\), CBiog, 20.- < Y.IXTIX-
1;~~ .. -".
~AT.i\t, sf., pl. pate, rata; gtscli, ccane; oie•, Dal, 164; Nic, 416; Mih, 404 ; PScr, 236;
PLit, 32; DR, II, 544; nl~l pdscu pdtile (ei pasc gt~tele), PB,. 4053 • - Pentru sensul ccane•,
v. blbd, pdpd2 , patar6c, r6sd; pentru cole•, v. gl'scd, hind. - Cf. alb. pate ,oca", bg. pate
.,,oison".
PATA2, sf., pl. pate, talpa, •patte; petit pied (d'un petit enfant)•: ~~ n'l-tl ngl'edfil-a
idle pate (~i mi-ti lngheata ale tale picioru~e), Fr, I, 75; BNA, I, 78; va lil edsd pdtile na(odra
(le vor ie~i talpile afara); vas' edsa cu palile (va (vor) ie~i cu labele lnainte = vor ie~i morti),
PGr, 125 (,o sii iasa cu ratele" - eronat). - V. patrina ~~ jgl'lodld 3°. - < ?
PATCA, sf., pl. pa'tki, glsca; rata, •oie; cane•, Dal, 164; ·Mih, 404. V. pdldl, - · < bg.
patka ,oie".
PATER(A), sm., fi\ra pl., tati\, cpere•, PScr, 236; -PAnt, 475; GEl, 183.- Cuvlnt
izolat. - Sinonime: a(endi; tdld. - < 7tiXTep(~X) .. -".
PATERA(N), sm., pl. pateran'l, patriarh, cpatriarche• : la aesld aduncire a pateran'llor
(Ia aceasta adunare a patriarhilor), Lum, V, 163; cum ft!til, 7tiX<tp1X -n'l? (cum ati facut, pi\rin-
tilor?), Cod, 114 b'. - < 7tiXTtp1X ,pere".
PATNf, sm., fari\ pl., ultima carte de joe, cderniere carte (aux jeux des cartes)•, PB,
674; GEl, 183; mulred patnilu (privea (vedea) cartea de baza), PB, 4301 3.- < 7t1XT(t)v6~ .. -".
PATOC(LU), sm., pl. pal6cl'i, ratoi, ccanard; petit d'une oie•, Dal, 164; GrS, IV, 379;
PEtim, 16. V. patar6c. - < alb. patok ,maschio dell'oca".
PATON, -nd, pl. pal6n'l, -ne, csurnom, sobriquet que les Aroumains de Pt!riv6li donnent
aux Aroumains d' Avdt!la, puisque ces derriers procMent regulierement, avec tactique•, PEtim,
16. V. Mdltean, - Cf. alb. pajt6njes ,pacificatore, conciliatore" ~i it. patlona(io) ,persona
goffa, rozza". - V. p1ltescu.
PATOS, sm., pl.?, grajd, cecurie; etable•, GrS, IV, 379; PEtim, 16. Sinonime: ahrire,
plednfd. - < alb. pato!l ,pavimento ; stalla ; ovile".
PATRIARH{E, sf., pl. palriarhll, patriarhie, cpalais du patriarche•, Nic, 417. - <
7tx<p,cxpxe:!ov .,-".
PATRIARHU, sm., pl. patridrhi, patriarh, •patriarche•, Dal, 164; Nic, 417; l\Iih, 405;
GEl, 184; afed bdsedrica si umpled di palridrhl (acea biserica se umplea de patriarhi), BNA,
II, 70. V. pateran ~i patrlcus. - < 7t1XTptcXp)('l)~ .. -".
PATRfC(US), sm., pl. patrifl (v. fd{l}e), patriarh, «patriarche•, Cod, 7tl; spuni-n'l
patrlsl'i trild (spune-mi pe toti patriarhii), Cod, 702'. - < 7t1X<ptx6~ ,paternel".
PATRIOT, -iodld, pl. patriot, -iodle, compatriot, •compatriote; ami•, Dal, 164; Nic,
418. - < 7t1XTptWT'I)~ .. -".
PATRONA, sf., pl. palr6ne, glonte, cballe (de fusil)•: /'l-amina' ~i-rina patr6nd (i-a tras
~~ un glonte), I Car, 69. Sinonime : cur~rime, mulide etc. - < bg. patrond ,cartouche".
PATRU, num. card., patru, •quatre•, Dal, 164; Nic, 418; PScr, 237; PMor, 12; Sand,
149. - · 1°. pdtru lflon'l (patru voinici), LP, 219; PAnt, 21 ; 2°. tu palrul' i an'l. .. s' yinl (Ia
PATRUDZA'TI -952- PADZESCU

implinirea a patru ani. .. sa vii), PB, 2.!) 82 ; 3 °. Ia pcilrule flntl'n' l (Ia cele patru flntlni). V _
pcilur(u). - < lat. quattuor ,quatre".
PATRUDZA'fl, patruzeci, •quarante•, Dal, 164; Nic, 418; PScr, 237; PB, 674 ; PAnt,.
475; tu'patrudzd'flle (dupa cele patruzeci de zile). - <lat. quattuor-deeem ,quatorze", quattuor-
decim ,,..,".
PATRUSPRADZAfE, PB, 674- v. pcisprate.
PATUI\IA, sf., pl. pcitume ~~ patOmate, etaj, cetage•, Dal, .164; Nic, 417; GEl, 148. V.
pall 3°. - Cf. ~~ alb. patome ,piano di casa". - < 7tliTW!LCX .. -".
PATUNA •nom donne a un chien qui a les pattes comme celles d'un ours, pataud•. -
v. patuna ~~ gr. 7tCXTOUV"IJ~ .. OVO!LCX axu/..ou" Boga, II, 167).
PATUR(U), num. card. (~i ord.), patru, •quatl;e; le quatrieme• : e. pcilurl'i slihecid:r:
a toclul (cele patru stafii ale pamlp tului), Fl, II, 1, 13 ; 2°. lu pciturle pa'rtt a lumil'el (In cele
patru parti ale Jumii), PB, 29818; 3°. palurlu (al patrulea), PB, 461 32; 4°. pciturlu ... scocite-
cutia cu ttlbtlc (al patrulea . .. scoate cutia en tabac), Ca!GrB, 18; 5°. a palura dzu1lii (a patra
zi), Cod, 68 b11 ; 6°. Ia pcitura sccird (Ia a patra scarii.), Jb, I, 40. - V. pcitru, ~cim inpaturl ' i_
- Cf. P.M:or, 14-15.
PA8, PA0US, sm., pl.?, patos, •affection; revers; rancnne•, Dal, 164; Nic, . 401; GEl,.
184. - < 7tli6!l~ .. - ". .
PASHIA, sf., pl. paOimate, aventura, •avenlure; accidenb, Nic, 401; GEl, 184. - <
7ttX6l)!LCX ,maJheur; epreuve".
I'AUN, sm., Dal, 164 - v. paun.
P.:{, prep. •par• : ca'ndu pd mesu, cd' ndu pu dzrh1d (clnd Ia luna, clnd Ia zi), Jb, I, 34 _
- Exprimare suspecta. Chiar forma pa, In Joe de pri sau pi, e mai mult declt lndoielnicii.
PACE, sm., pl. pacecidz, piftie, cgelee de pieds de pore•, Dal, 166; Nic, 418; PLit, 115;
pact!lu si-adcira llirna (piftia se face larna). V. pace ~i slnonlmul pihtle. - < tc. pateha (310)o
,pieds de mouton, de veau ou de boeuf aceomodes a Ia gelee".
PAcltlRA, PACIVURA, sf., pl. paClurl, paci11url, •chiffon; torchon; Iavette; bourre.
de fusih, Dal, 166; Nic, 418; AI. 1903, 21. - Cf. dr. paceaurd (~ez, 1922, 146); alb. pafallrire-
,straccio, cencio", gr. 1tcxwcx~oupcx ('Apll. 11° 1079; 'Av8p, 271).- < tc. plltebavra
(310) ,-".
PADfN.\, sf., pl. pddln'l, padinii, •petit terrain en plaine; boulingrin; pre en plaine•,.
Dal, 166; CEI, 76; dit pddina cu gtbjea (din padina en jcp), BNA, I, 44.; scuted olle prit pcldin'f
(scotea oile prin padini), PAnt, 110. V. pcidind. - < bg. podino ,vallee Ptofonde; versant" ..
P.\DURAI\IE, sf., pl. pddura'n' l, pii.dnre lntinsa, •grande foreb, Dal, 166; Nic, 406..
P.\DlJRE, sf., pl. padurl, p:ldure, •foreh, Dal, 166; Nic, 406; Mih, 392; PScr, 237 ;
PB, 674. - 1°. nu-l pddure (l'rd surfecile (nu c pii.dure fii.ra surccle), PLit, 608; 2°. pddrirlle-
sd' ntu mulle (pii.durile slnt multe), GrB, 227; PAnt, 233; BNA, IV, 153. - Corespunzator form ci
clasice paludesler, e atestala forma padulestris. Deci, corespunzator clas. palus, -udem: < !at_
padulem.
P.\DURfCA, PADURfCE, sf., pl. pddurife, pddurtce, piiduricc, •petite foreb, Dal, 166 ;
Nic, 406.
P.\DURf~(J, -~e, pl. ptlduri~l, -~e, padurct, <forestier; grossier, sauvage•, Dal, 166.
PADURLfKE, sf., pl. pddurlikl, Dal., 166 - v. pildurdme.
P.\DUROS, -rodsd, pl. padur6$l, -rouse, pii.duros, •boise•, Mih, 392; mrinttl' l pildur6§l
[mun!ii pii.duro~i), Lum, . IV, 168; BNA, I, 32; II, 34. V. sinluos.
P.\DZI~Sf.U, P.\DZfRE, P1\DZfT (cuvint rar), Dal, 166; CEI, 76 - v. pdzescu, pdzire~
pdi it.
JP•.\FSESCU -953- PALAVRX

PMSESCU, vb. IV (pi1fsll, -sit, --sire), lnceta, «Cessen, Mih, 392; PScr, 237; GEl, 179;
~uclu cl'ntd ,. nu pafseti~te(cucul clnta ~i nu lnceteaza), PAnt, 15. V. pdpsescu, puxescu. - <
1tcx.U(I) ,flltlll".
PXFSfRE, sf., pl. pdfslrl, lneetare, •cessation; repos•, Mih, 392.
PAGANE, sf., PAnt, 475; GEl, 184 - v. pdytina. .
PAGAN'IOR, adv., lnceti~or, dentement; a voix basse•: l'l-dzl'se pagan'lor (i-a zis lnce-
ti~or), ArE, 39. V. plgln'l6r ~i sinonimele cflean'lor, cltelln etc. - ln DR, III, 1090: ptngan'l6r
< lat. *pinguaneus < pinguis. Admitlnd o influenta a adv. payalea, cf. gr. mxyOtv6c; ,qui est
-completement mou et tendre".
PAGOR, adv., In jos, •en bas•: rl'ulu nu putu s' plecicd pdgor (rlul nu a putut sii piece
Ia vale), Rec, 47; 16clu si-aldsd' napol pagor (piimlntul (terenul) se liisa din nou In jos), Rec,
47. Sinonime: hfma, n~los. - V. pogor, pugor.
PArANA, sf., pl. pdyd'n'l, poterli, •troupe de soldats qui va a Ia poursuite des voleurs
<IU des rebelles•, Dal, 166; Nic, 400; PLit, 164; decidim di paycind greciud (am dat peste poterli
grea); '$l-aglamse 'nil paycind ($i-a sosit o potera), PLit, 1008. V. pagcine ~i sinonimul potera,
- < "lt'Oty!ivOt ,milice".
PArf A.A., sf., pl. payidz, cursa, «piege; attrape; une des traverses laterales d'un bat
- v. Plm, I, 144 a ~i pistcire•, Nic, 401 ; PB, 676; GEl, 184. Sin_onime : bcita1 , yrip, princti,
scandille, stdpifd. - < 7t'Oty!30t ,-".
PArtlR, sn., pl. pd)•lire, bidon de rachiu, •burette (bidon) d'etain a eau-de-vie•, Dal,
166; Nic, 401; PLit, 70; GEl, 184; sridze arakie dil payrir (suge rachiu din bidon). V. plosca.
- Cf. ~i alb. pagur ,borraccia", bg. pahuru ,gourde". - < "lt'etyoupt ,-".
PAllA.', sm.: cu jumittili pdhd' (cu jumiit::~te de pret), C~c, 59; a~tiplci si sccida pahd'lu
·(a~tepta sa scadli pretul), PB, 3548 - v. plhd'.
PAHAESCU (mi), vb. IV (pahdil, -tiil, -dire), a ride In hohote, uire aux eclats•: ci'nld,
-arl'd $i s' pdhdtfsc (clnta, rid ~i rid In hohote), Trib, I, 6-7, 21. V. cahtescu. - <?
PAHNfE, sf., pl. pahnil, iesle, •m;,mgeoire, creche•, Dal, 166; Nic, 418; Mih, 392; GEl,
179; ccil'i dit pahnie (caii din iesle, din grajd), PB, 363 ' ; Lum, II, 309; BNA, III, 126. - <
""lt'IX")(VL ,-".
PAlATA, sf.: flnll'na ... cu palata muhlidzl'ta (flntlna ... cu adlipostul mucegait),
.Lum, II, 312; BNA, IV, 76 - v. bulcita, pulcita.
PAIMI'NE, adv., PB, 674 - v. palml'ne, ptlml'ne.
PAITESCU (mi), vb. IV (partil, -lit, -tire), angaja, «(s')engager, entrer en service•, Dal,
167; Mur, III, 235; DR, II, 544; Ob, 43; drisira sa s' pdltecisca (s-au pus sa gaseascli de
:Iucru), PLit, 890; un lucratOr. . . s' parti la un domnu cu cifllke (un ' lucrator. . . se angaja
Ia un turc cu mo~ie), Al. 1903, 90. V. pullescu ~i sinonimul arw;Cdzil. - < alb. pnjlonj ,mettere
-di accordo".
P:\IT{RE, sf., pl. pdrlirr, Dal, 167 - v. sinonimul arugtire.
P.:UT{T, -fa, pl. pclrtif, -te, angajat, •engage•, Dal, 167.
P.\LANDZ.(, sf., Nic, 402; PB, 675 - v. paldndzi1.
P1LASt:.(, s~., pl. pc1lc1'$ti, Nic, 402; Mih, 393; Pll, ,675; PAnt, 475; BNA, I, 116. -
1°. {u$ekl am, pdldsca nu (cartu~e am, cartu~· e ·a nu), PGr, 71 ; 2°. pdldsfu n brln (cartu~iera Ia
.brtu), CaiGrB, 24; Bair, 61 ; 3°. Gt!gan'l .. . cu pald'$ll di {Iurie (gheghi ... cu carlu~iere de
.aur), BNA, I, 110. - V. 'palUscu, pU/uptisc<i, pldscu.
P!\LATE, sf., pl. pri/U'f, palat, •palaiso, Dal, ~67; Nic, 402; 1\lih, 393; PScr, 237; PAnt,
475 ; GEl, 179; tut a palatil'el (to!i ai palatului), PB, 421 5. V. palate. - < "lt'OtAcin ,.-".
PALAVR.( , sf., pl. pald'11ri, Nic, 402; Mih, 393; GEl, 179; tcil'e pdla'vri (debiteazii.
palavre, spune gogo~i), PLit, 608 - v. paldvru ~i paparoelll.
-954- PALTARE

PALAcARfE, sf., Dal, 167; Nic, 402; Mih, 393; PScr, 237 - v. pi1ri1ci1lte.
PALAcARS:tSCU, PALACARSfRE, PALAcARSfT, Dal, 167; Nic, 402; Mih, 393;
PScr, 237; PB, 675; PAnt, 475, 477 - v. pi1rdci1ls~scu, -sire, -sit 'ji pdrldcdrs~scu.
PJlLAMAR, sm., pl. pdldmdrl, palamar, •corde, cordage, amarret, Nic, 402; Mih, 393.
- Cf. gr. 7tiXAOt(LOCpt .. -", tc. palomar (314) .. -". - < it. paramarre.
PALAMf~A., sf., pl. palamfl5e ~i paldmfdz, palamida, •pelamyde•, Dal, 167; Nic, 402;
Mih, 393; GEl, 179. - < 7tatAat{Lu8:x.
PALAPASCA, sf., pl. paldpa'~ti (gramosteni)- v. paldsca.
PALA.RfE, sf., pl. paldrfl, cadou pentru mireasa, •cadeau de noce pour Ia nouvelle
mariee•, DR, VII, 126-127; Lunl sedra edste paldrfa (luni seara e strlngerea darurilor pentru
mireasa), AI. 1903, 87; ctnd s' bdga pali1rfa (darul), da un migit (clnd se lncepe seria darurilor
ce se depun Intr-a (ar(urie, da o megidie), AI. 1903, 81. - Cf. alb. palare ,piatto di argilla o di
porcellana" ~~ RevSE, XI (1973), 192.
PAL(A)0fRE, sf., pl. pal(a)(}irl, fereastra, den~tre- v. (iredstra; oeil- v. dcl'lu 3°~,
Dal, 167; Nic, 402; GEl, 179; e~i-n'l, vr~td, tu pal(}ire (ie'ji-mi, iubita, Ia fereastra), PLit,
828; s' t' arsdra piilaOirlle (siHi sara ochii), PLit, 608. V. para(}lre. - < 7t:Xpoc6upov, 7tatp:x6upt
,fenetre".
PALAVRAGf, sm., pl. pdlavrageddz, palavragiu, •hableur, diseur de balivernes•, Dal,
167; Nic, 402. - Ca adj. : f. PALAVRAGIOAN'E, pl. paldvraglodn'e, palavragioaica. - <
pdldvra:
PALCARE> sf.: falcdre i pdlcdre (flllcdre sau palcdre), VAR, 268 ((= p) - v. (alcare
~i pitri~fnd.·
PALD.l'IIA, sf., CFr, 104 - v. btlddme.
PAL:tscu, (mi), vb. IV (pdlfl, -lit, -lire), pali, d 0 • flamber; brftler; 2°. roussir; 3°.
faner; 4°. ~tre deconcerte; 5°. trapper d'un trait mordanb, Dal, 167; Nic, 403; Mih, 393 ;
CEI, 76. - 1°: i tam n'eddzd-vedrd- dugodrea pdled$te (e tocmai miez de vara- dogoarea
pale~te), Fl, II, 1, 1 ; BNA, II, 64; pdled ldpudzle la pfra a fdclul (plrle~te tu ciorapii Ia para
focului); 2°: pdll pln• di ur~cl'i (s-a ro~it plna Ia urechi); 3° : frdndzlle acaJdrd s' paledscu
(frunzele au lnceput sa se ofileascA), Lum, II, 348 ; luna pdle~te ca turta di Jedra (luna devine
palidll ca turta de cearA), LP, 99; BNA, I, 90; bruma u paled~te (bruma o ve~teje~te), Fl,
I, 2, 8; 4°: nedrca .•• s' pall dfnacdle (vitrega ... l~i pierdu cumpatul imediat), PB, 1935 ;
pdrmdte(tul il pall pedna (pe negustor II piili grija), PB, 389~&; s' pall (o sfecli), PGr, 126;
lo mi palfl;. ndlma sldbd n'l-yined (eu m-am dezorientat, presimtire urltll lmi venea), Fl, I,
2, 8; 5°: paled-[ ndscl'nte (arde-1 cu clteva lovituri) - v. zdpdUscu ~i drdu 2°, jirtuescu. - <
bg. palja ,allumer; brftler".
· - ---pA.LJCAR, sn., pl. palicdre, policar, •pouce•, Dal, 167; Nic, 403; pLit, 17; REW, 6638;
dmlu dri pdlru pdlicdre : dodild la mln'l ~i dodila la Clodre (omul are patru policare : doua Ia
mlini ~i douA Ia picioare). V. pulicdr. - < lat. polliearls ,d'un pouce [mesure)".
PALfRE, sf., pl. palfrl, palire, •action de 'brftler, ... - v. paUscu•, Dal, 167; Nic, 403;
Mih, 393.
PALtr, -td, pl. palfJ, -te, palit, •broui, qui fait brouir- v. dzidziros; fane- v. mdran-
t;islt; gentih, Dal, 167; Nic, 403; ldrba tredmburd pallia (iarba tremura palita), RP, 10-11,
13; BNA, I, 42; TlirJl'i-arml'n pdliJ (turcii ramln palizi), BNA, II, 96; mul'earea at!stu-l paUta
(femeia asta e simpatica, e dragutii), PGr, 126.
P1LMUNA, sf., pl. pdlmune, plamln, •poumon•, Nic, 403; 432 :' PScr, 237 ( < lat. pulmo,
-onem). - V. plimund, putmunii.
P1LTARE, sf., Nic, 403; Mih, 394; PB, 675; Lum, I, 91 ; PLit, 608; PGr, 126. -
1°. hire, hire arii'Jl pi tu palta'rl (fiori, fiori reci prin spate), GrB, 226; PAnt, 231 ; DNA,
-955- PAN:\VRA'KI

IV, 150; 2°. Toll scocise pallarea (Toll a scos osul omoplat), GrB, 225; PAnt, 229; BNA,
IV, 147; 3°. si-ll'ea di palla'rl (sa-l ia (apuce) de spate), LP, 5; 4°. s' '~l-l'ea palta'rlle ccima
trodra? (sa-~i ia catrafusele (sa piece) mai ln. grabli ?), BNA, III, 20; 5°. aspusira palla'rlle
{au aratat spatele, au fugit), LP, 5. - V. pldtare, pullare ~i sinonimul spcild.
PALTANfTA, sf., pl. paltanCta, cosita, •(longue) tresse (de cheveux)•, Plm, II, 178. V.
pullanCta, sinonimul cusCta .~i bg. pletenka ,tresse". - < srb. pletenlea ,natte de cheveux".
PALTATOR, -toare, pl. palldtorl, -toare, platitor, •payeur.: Dumnidza'u pallatOr t!ste
Jru atea t!ld (Dumnezeu e pliititor In ceea lume), Cod, 1817 ; vCne pallatoru cu mdre c56xa (vine
platitorul cu mare miirire), Cod, 258.
PALTESCU (mi), vb.. IV, Nic, 430; Mih, 394; PB, 675; CEI, 76; dzuua aldnta palli
ntscl'ntl mdsturl (In ziua cealalta a pliitit (a angajat) ni~tc zidari), Lum, II, 154 - v. pld-
Uscu.
PALTfnE, PALTfT, Nic, 430; Mih, 401 - v. pldtlre, pldlll.
PALTURA, sf., pl. pallzirl, vacarm, •bruit d'une m~lec•: cl'ndu avdzd pallura di na{oara,
aropullu di plodle (clnd auzea zgomotul de afara, ropotul de ploaie), Fl, II, 4, 7. - V. pta-
lura.
PAL9fRE, sf., PB, 675 -:- v. pdld{}ire.
PALUC, sm., pl. palufl, pa~, •pieu•, Nic, 403. V. pdrlc. - < 7tot:t..ouxt ,-".
PAL'IUR, sm., pl. pal' lurl, arbust spinos, •paliure, epine du Christo, Dal, 167; Nic, 403;
GrS, III, 267; cu pdl'lurlu s' tradzecil, nu si-acdtci di fivu · n elisa (sii fi tras cu arbustul spinos
numit p a 1' I u r ~i folosindu-1 ca mdtura, acest pdl'lur nu se agata de nimic In casa =era
atlta siiracie In casa, lnclt tlrnul, maturlnd, nu sc poate agata de nimic), PB, 40320 ; PGr,
126; Fl, II, 1, 11 - v . skin 1 5° ~i ~ociric. - Cf. ~i gr. ?;otAloupo<; ,-". - < lat. pallurus
,paliure".
- PAL'IURET, sm., fiirii pl. : alrilurea di mine, tu pal'lurt!t (alaturi de mine, In locul plin
cu arbu~ti spino~i), Fl, I, 1, 13. - V. fddzt!t, kine/ ~i :
PAL'IURffJ, sm., fara pl. •etenduc de terrain couverte de paliures•, Dal, 167.
PAL'IU~{J, sn., pl. pdl'lr1$e, paiu~, •petite paille•, PAnt, 475. - < pal'lU.
P.i\MA'NTU, sm., pl. pdmt'ntt, pomana, •aum~ne (en memoire d'un mort)•, Nic, 404;
Jb, V, 326; CEl, 76. V. pomedn, pumecln ~i sinonimul trisdylll. - < bg. pnmetii ,commemo-
ration".
P.i\NA.ol, sf., AI. 1928, 62 - v. pand&i , plncidd.
P.i\'NA, PAN', prep., PScr, 237; PAnt, 475- v. pl'na.
P.i\N.i\rfE, sf., pl. pdnayll, prescure, •(chanteau de) pain benito, PScr, 237. Sinonime:
lpsuma, lituryle, piscurd. - < 7totvotyllx ,Ia Sainte vierge".
P.i\N.i\rfn, sn., pl. pandylre, sarbatoare patronala; bUci, •fete patronale; foire•, Dal,
168; Nic, 404; Mih; 394; PScr, 237; GEl, 180. - e . Ira Std-l'ln'irl $i ·trd Std-Mdrla ated
mcirea Arma'n'll'i au panaylre (de Sflnta-Vineri ~i Ia Sflnta-Maria cea mare aromlinii au siir-
biitori patronale) - v. ylurlle; 2°: pramalt!flul i~l Ia pandy(re (negustorul a ie~it Ia bllciuri),
PB, 1903 ; 3°. tdtd-n'ld-l Ia panaylr (tatiil meu e Ia bllci), PLit, 906.- Cf. alb. panajir ,fiera",
tc. panaiyr (315) ,fUe ... ; foire". - < 7t.xvcxyupt<; .. -".
P.i\N.i\fTiJ, -ta, paniUt, -til?: tt!ta era . .. panaitct, zglrloclsa (matu~a era ... . ..... (?);
sglita), Lum, VI, 4, 20. - < ?
PANATOR, sm.?, pl. pdndtOrl, haina de purtat, •habit, Rock•, DR, VII, 125 ( < pdna
< pannus) ; tu yilt!kl $' tu panatOrl (In ilice ~;i in . .. ) W, II, lOt. - < ?
PANAVRA'KI, sf. pl., poturi, darges cale~ons, braies, chausses•, Mih, 395; GEl, 180.
- < 7t<XVw~pcxxcx ( < &m!:vw ,dessus" + ~pcixcx ,chausse").
-956- P..\PATE:

P1\NnALtc.:\, sf., pl. pandalife: clrted~te fiClurlclu cu una pandalica (atinge pe. copila~ .
cu un fir de pli.tlaginii), ArE, 35 - v. pinddnica.
PANDIS11:SCU, vb. IV, Cod, 381 - v. apandisescu.
PANDIXESCU, vb. IV (pandi-;;ll, -xlt, -xire}, plndi, ~attendre; guetter.: a, om, fi pan-·
dixe~li si nkir~iJse~li tutipute (hei, omule, care speri (plnde~ti) sa cl~tigi averi), Cod, 611&. - <
n:ctv-r~x w ,attendre, esperer".

P.{'NE, sf., PScr; 237; PAnt, 475; pri pa'ne (jur pc pline), C~c, 39 - v. pl'ne.
PANGALE, sf., pl. piJnga'l' l, masa epitropilor In biserica, •bane d'reuvre a !'entree'
d'une eglise•, Dal, 167; Mur, III, 239 - v. :
PANGAR, sn., pl. pangdre - v . pangdle -, Nic, 401; Mih, 395; Trib, IV, 5-6, 13
(cchandelien); GEl, 180; ~lscul ... fe stated pri pangare (discul. .. ce era pe masa cu Iumhili.ri;
a epitropilor), Trib, I, 12, 6. - < 1tctyxocpL ,bane .d'reuvre (d'une eglise)".
PANGANITESCU, -teased, pl. panganllb}/1, -U$li, pli.gln, •paiem : .panganiteasca-1 vredre
(iubirea ta pli.glnli.), Velo, 51; BNA; V, 84. - V. :
PANGl'R, -ra, pl. plngl'rl, -re (grli.mosteni) - v. plngi' n ~i scdrkirtire.
PANGUS{T,, -td, pl. pdnguslf,-le, tulburat, wiole, trouble•: stated cu 6cl'i pdnguslt (stli.-
teau cu ochi lmpiiienjeniti), CBiog, 28. V. pdn'isit. - < pdngu.
PAN~fE, sf., curvie, •prostitution•, l\Iih, 396. - V. plnt;ie ~i sinonimele curvarie etc.
PANGEARE, sf., pl. pan(jerl, sfeela, •betterave•, .Mur, III, 240. Sinonim: riptine. - <
tc. pandjar (315) ,-".
P.~NirfR, sn., Mih, 396 - v. panayir.
PANiriRESCU, -reused, pl. paniyire§fl, -re~li, de slirbatoare, •de foire, forain •, ~lih, 396 ;.
394 (pdnayirescu).
P.~UCAP(L)A, sf., pl. pllnucdp(l)e, manta cu glugu; •manteau a capuchom, Jb, XIII,
89. V. cdpa ~i ldmbdre. - < <Xn:ocvw ,dessus" + xocn:ct ,cape".
PANUCL'E, sf. (pl. panucl'e), ciumli., •peste•, PW, 1254; CDDE, 1320; REW, 6209;
DR, III, 144. Sinonim: pu*cl'e. - Cf. gr. n:ctvoux:Act ,-", bg. panukla , - " . - <lat. panu-
c(u)la ,sorte de tumeur".
PAN'EAtJA, st., pl. pan'etile ~i pan'el, furculita, •fourchette•, Nic, 405. - V. pim;edutl
~i pun'edua.
PAN'ISESCU, vb. IV (pan'isil, -sit, -sire), a matura interiorul cuptorului, «1°. ecouvil-
Ionner, nettoyer le four; 2°. voiler les yeux•, bal, 168; Nic, 405; GEl, 181 (n;ctvl~w ~i n:ctvL&:~w).
- e: pan'iseti ciredplu (mli.tura cuptorul cu pli.matuful); 2°: n 'l-si pan'islra ocl' il'l (mi s-au
lmpli.ienjenit ochii), LP, 57; BNA, II, 128. V. pln' isescu. - < rcctvl~w ,ecouvillonner" +
pdna; n:ctw'oc~ou (Hris, 169).
PAN'ISfRE, sf., pJ. , pan'islrl, lmpaienjenire, •action d'ecouvillonner, de voilero, Dal,
168; Nic, 405. ·
PAN'ISfT, -td, pl. pan'islf, -te, maturat, •ecouvillonne; voile•, Dal, 1"68; Nic, 405;
Ciredpurl pan'islte (cuptoare curatite); cu ocl' il' l pdn'isif di ld'crin'l (cu ochii lmpli.ienjeniti
de lacrimi), Fl, I, 2, 9 - v. pangusit.
PAPARA, sf. , pl. pupa'rl, papara, .e. melange de pain, de b eurre et de fromage -
v. bucuvdld; 2°. rossadc - v. kluteca, pisllle, plrjina•, Dal, 168; Nic, 406; ·eEl, 77; GEl, 181;
CN, 173. - 1° : ylnu s' mlcd'm papdra (vino sa mlnclim papara); 2° : u mica' paptira (a mln-
cat-o biitaia), PLit, 610; fl-l blind papdra (ti-e buna o biitaic), Lum, II, 274; BNA, III,, ,94;
116- v . papurisescu. - Cf. gr. 7tct7t7tocpct ,panade", bg. popara ,panadc", tc. papara (308)~
,soupe au fromage; etrc grondl\''.. - < it. puppore.
P.~PATI·~, sf., cartof, Nic, 407 - v. palata.
-957- P..\R;\KIN(I)SfT

PAP.{AUL.\, sf.,, pl. pdpiiMle, floricele de boabe de porumb, •grains de maYs grilles•,
Dal, 168; GEl, 181. Sinonim: pu(cd.. - < 7tiX7t7t!X8ou)..IX , - " .
PAI•.{RlJN.i\, sf., pl. piipdrune, mac, •pavoh, Nic, 407; Mih, 397. V. pirpirund.. - <
7tiX7t7t1XpOU'IIIX , _, •
PAI'ARUSESCU, vb. IV (pdparusll, -sll, -sire}, pitula, •se cacher, se terrer, se motten,
Dal, 168; Nic, 407. Sinonim, : zdrusescu. :._ V. piipurisescu ~i gr. 7tiX7t1Xpwvoo, ,~u)..O<pop-rwvoo"
(Boga, II, 240).
PAPARUSfRE, sf., pl. papdruslrl, pitulare, •action de se cachero, Dal, 168; Nic, 407.
PAPARUS{T, -ta, pl. pdparuslf, -te, pitit, •cache, terre•, Dal, 168; Nic, 407.
PAPSESCU, vb. IV, Dal,""168; Nic, 418; Mih, 397; PB, 675; PAnt, 475; cfnd piipsi
bolll ardzbollu (ctnd lnceta bietul razboi de tesut), BNA, II, 82 - v. curmu1 5°. - V. paxescu,
ptcsescu, pupsescu ~i alb. papsem ,riposarsi".
PAPStRE, sf., Dal, 168; Nic, 418; Mih, 397 - v. pd(sire, pw;lre.
PAPSfT, -td, pl. pdpsif, -te, lncetat, •cesset, Dal, 168; Nic, 419.
PAPUlif, sm. , pl. piipugeddz, papugiu, •qui fait des pantoufles•, Dal, 168; · Nic, 407.
v. pupugl, pdpufdr ~i sinonimul curoild'. - < tc. paboudjy (308} ,marchand de pantoufles".
PAPUL'IfJ, PB, 675 - v, plpul'lU, pupul'lu ~i saragarii.
PAPURISESCU, vb. IV- v. pdpd.rusescu -, a snopi In batai, •rou.er de coups, rosser• :
urea-l pdpurisedscd trl semnu (era sa-l snopeascii In batai de pomina), Fl, I, 3, 5. V. tmparji-
nedzu, um(lu 2°. - < pd.pdrd.
l'APU~E, sf., pl. pd.pli$e, papu~a, •poupee; moche de Iaine•, Dal, 168; Mih, 398; PGr,
126; dlbd.-ar6$e ca pd.pli$e (alba, ro~ie ca papu~a), PAnt, 295; BNA, I, 122. - PW, 1256; DR,
I, 414; III, 224 ; R E W, 6213: < lat. pappus (v., 1aci, pap).
PAPUTAR, sm., pl. pdputarl- v~ sinonimul pd.pugl - , Dal, 168; Mih, 398; un lal
pdpufdr (un biet papugiu), Lum, VI, 2, 14. - In albaneza: kepur;ar ,calzolaio". - < papufii.
PAPUTA, sf., pl. pdpufd, gheata, •soulier; bottine•, Dal, 168; Nic, 407; Mih, 398;
PScr, 237; PB, 675; ua s' dfl'i pd.pufa turnate cdra s' l 'edl ni-Arma'nd (vei gasi ghete in-
toarse daca vei lua de neuasta o ne-aromllna = nevasta ne-aromana te va ln~ela), PGr, 127.
- v . tornu 1°. - Cf. gr. 7tiX7tOU-rat , - " , alb. k epur;e ,scarpa". - < tc. paboudJ (307) ,ba-
bouche; pantoufle".
PARATA, sf., pl. pdrdte sau pdrd'J, parada, •parade•, Mur, Ill, 245. - < it. parada.·
PARAC.i\LfE, sf., pl. pdracalll, rugAminte, •pricre•, PB, 675; PLit, 764; PAnt, 88;
GEl, 181. V. pd.ld.ctirie ~i sinonimul rige. - < 7t1Xp1Xx~)..tiX ,prieres" .
PARAc.i\LSESCU, vb. IV (pdracdlsll, -sll, -sire), ruga, •priert, PB, 675; PAnt, 475;
GEl, 181. Sinonime : or, rog. - < 7t1Xp1XXIXAW .. -".
PARAcALsfRE, sf., pl. paracalsirl, rugare, •action de prier>. V. pdldcarsire.
PARACALSfT, -td, pl. pdrd.cd.lslf, -te, ~ugat, •prie•.
PARA AUSESCU, vb. IV (pd.ra6usil, -sll, -sire}, preda, •professer; capitulert, Dal, 168;
Nic, 408. - < 7t1Xp1X8l8oo .. - " .
PAR.\ AUS(RE, sf., pl. pi1rd.6usirl, predare, •enseignement; livraison~, Dal, 169. - V.
pard6use.
PARAAUSfT," -La, pl. pdriic5usi(, -te, predat, •professc; enseigne; capitule, livre- v.
para-ddt•, Dal, 169 ; Nic, 409.
PARAGURISESCU, vb. IV, PAnt, 475 - v. pdriyursescu.
PARAKINISESCU, vb. IV, Dal, 169 ; Nic, 409; GEl, 182; AI. 1903, 38 - v. pcira-
kinisiscu.
P.{RAKIN(I)SfRE, sf., pl. .pdrakin(i)slrl, lndemnare, •exortation•, Dal, 169; Nic, 409.
PARAKIN(I)SfT, -td, pl. pardkin(i)slf, -te, lndemnat, •exorte•, Nic, 409.
PARALI'KE -958-

PARALl'KE, sf., pl. pilrdll'kl, ttrlita, ~centime par centime; peu a peu•, Mih, 398.
< pard' sau tc. paraliq (313) ,de rien".
PARAl\f{E, sf., pl. pdrdmif, PJOVerb, cproverbe•, Dal, 169; Nic, 410; GEl, 182. <-
mxpOt!J.lOt ,-".
PARAMIRSf:SCU, vb. IV (pdrdmirsil, -sit, -sire), a da Ia o parte, daire place; s'ecar-
tero, GEl, 182. V. pdrmdrdsescu. - < rtatpat!J.ep t~w ,-".
PARAM{S (nord), PARAMf0, sn., pl. pdrdmise, pdrami(Je, basm, •conte•, Dal, 169;
GEl, 182. - 1°. l'i spunea pdrilmise (li spunea basme), CaiGrB, 120; 2°. pdrami(J ~team, pilrdmi(J
aspu~ll (basm ~tiam, basm am spus), PB, 1847 ; PAnt, 102; 3°. afilumse pilrami8 tn /ward
(a ajuns de poveste, de pominli (proverbial, -a), In sat), PGr, 127. - V. parmis ~i plnt;ie - <
"Otpot!J.u6tov ,-".
PARAN9IL{E, sf., pl. pdrdnt;illl, comanda; recomandatie, •commande; recommandation•.
V. timbihe. - < "atpatyye:J..tat .. -".
PARAN9ILSESCU, vb. IV (parant;ilsil, -sit, -sire), (re)comanda, ccommander; recom-
mander; ordonnero, Dal, 169 (pfrlnkisescu). - < ,_Otpatyy:£1../..w ,ordonner; inviter".
PARAN91LS{T, -ld, pl~ pardnt;ilsif, -te, (re)comandat, c(re)commande•, Dal, 169 (plrin-
kisil).
PARAPUN'IOS, -n'lodsil, pl. pilrapun'lo~l, -n'lodse, plingator, cplaintif; dolenh : mu-
l'erlle pdrdpun'lodse (femcile care se paraponisesc), Fl, I, 6, 16. V. parapun'edrcu.
PARAPUN'ISESCU (mi), vb. IV (parapun'istl, -sit, -sire}, paraponisi, caffliger beaucoup•,
Dal, 169; PB, 675; GEl, 182. - < rtatpat"ovw ,-".
PARAPUN'IS{RE, sf., pl. pardpun'isirl, mlhnire, •action d'attristero, Dal, 169.
PARAPUN'ISfT, -td, pl. pdrdpun'isif, -te, mlhnit, •afflige, attriste•, Dal, 169.
PARASESCU, vb. IV, Mih, 399 - v. pdratisescu, pdrnast!scu.
PARAST.i\SESCU, PARASTISESCU (mi), vb. IV (pardstdsll, -sit, -sire), prezenta.
•(se) presenter; representer; figurer•, Dal, 169; Nic, 411; GEl, 182. - < "«p«at"atlvw ,-",
PARASTIS{RE, sf., pl. parastisirl, prezentare, •action de (s'e) presenter, presentation•,
Dal, 169.
PARASTIS{T, -ttl, pl. pardslislf, -te, lnfati~at, •presente•, Dal, 169.
PARATffiSESCU .(mi), vb. IV (pdratirsil, -sit, -sire}, observa, •(s')apercevoir; remar-
quero, Dal, 169; GEl, 182. - < "atpOtt"l)pw ,.-".
PARATIRS{RE, sf., pl. pdrdtirsirl, observatie, taction de remarquer•, Dal, 169. V- .
paratlrise.
PARATIRS{T, -td, pl. paratirsif, -te, re~arcat, •observe, remarque•, Dal, 169.
PARATISESCU, -SfRE, -SIT, Nic, 411 - v. pardfescu, -tire, -til ~~ pdrndsescu.
PARATlJRA, sf., pl. pardturl, plrlturli, ctendance d'accuser•: lumea, cum i (dptd, li~or
l'ed pdraturd (lumea, cum e flicutli, u~or se dli la critica), ArE, 19. - < ?
PARA9{RE, sf., Nic, 402- v. pald(Jire. ·
PARATESCU, vb. IV (pdrdfil, -Ill, -tire), plirasi, •quitter, abandonner; delaisser,• Nic,
418; 58. v. apardft!scu, aparyisescu, pardsescu. - < "Otpattt"w ,.;...",
PARAVUL{E, sf., pl. paravulll, parabola, •recit; parabole; anecdote; fable•, Dal, 169;
Nic, 408; Mih, 399; GEl, 182. - 1°. s' bilisl pdravulla (s-a termlnat istorioara), Cal. 1911,
61 ; BNA, V, 122; 2°. l'i spuse paravulla tlila (i-a spus toatli povestea), PAnt, 168; 3°. dzulla
noaild, cdsmele nodrld - dzl'(e pardtmlfa {zi nouli, noroc nou - zice parabola), PB, 35431 ~i
p. vi; 4°. pardvulll {anecdote) BatP; 5°. dlisi n'lca lu curie di s' fedfe pdravulie {s-a du~ drli-
guta (fata) In plidure de s-a flicut de pominli, de rls), PLit, 838 - v. parjiml(J 3°. - < "OtPOt~OA lj
,comparaison; parabole".
PARCAZON, sn., Mih, 287 (mbdrgazon) ; GEl, 183; CN, 83 - v. prdcdzon.
PA,RCEACL'E -959- PARfNTE

PARi:EACL'E, sf., pl. parcecl'i, bucatli, •morceau; depece•: cu lnima parcecl'e di du-
retire (cu inima sft~latA de durere), PenB, VI, 141. - < tc. parteba (310) ,morceau"; partchala-
maq ,mettre en morceaux".
PAR AlJNA, adv. ~~sf. invar., silli, •par contrainte, avec violence• : cu pdrt5und l'i scdpd'
Moislea di tru md'na a Far6nlul (cu fortli Moise i-a sclipat din mlna Faraonului), Cod, 74 ba;
l'i bdgd' cu pdrt5und tra s' md'ncd care di p6rcu (li puse cu silli ca sli mlinlnce carne de pore),
Cod, 787. V. sild. - < alb. pi!rdbuni! ,violemment (Hr, 312); vergogna; violenza".
PARDztc, sm., pl. pilrdzlJl, fluture metalic, •paillette metallique (d'or ou d'argent);
ecaille de poisson•, Dal, 168; PLit, 109. - 1°. scodse nl,te pdrdzllf cu grjv4 (a scos ni~te nu-
turi metalici cu gaurli), Lum, IV, 108 - v. pitalury4; 2°. scodsi pescul ~~ l'l-deddi ndol pdr-
dzlll {pe!jtele a scos ~~ i-a dat cttiva solzi), PB, 29538 - v. s6ldzu. - Cf. alb. berWk, pertsik
,Spanne" < sl. per!ik < bg. prr'lta (GM, 34; Hr, 44; 56); ber~fkif ,palmo, spanna (mlsura)".
PAREACL'E, sf., pl. pdrecl'i, pereche, •paire•, Dal, 168; Nic, 412; Mih, 400; PB, 676 ;
doarld pdrecl'i di,ldpudz (douli perechi de ciorapi). V. preacl'e ~~ sinonlmele ci(Ue, zivytire. - <
lat. parle(u)la < par ,pareil".
PAREARE, sf., pl. pdrerl, plirere, tapparence; illusion•, Dal, 169; Mih, 399. - V. par2.
PAREASIN'I, sf., pl. piiresimi, •car~me•, Dal, 169; Nic, 412; Mih, 400; PScr, 237.
- 1°. era 'n4 dzuUd di pdreasin'l (era o zi de pliresimi), PB, 3543 ; 2°. pdreasin'lle n'i/l (po~tul
mic din ajunul Criiciunului); 3°. pdreasin' lle mdrl (postul mare din ajunul Pa11lilor); 4°. (tnem
pdredsin'l (tinem post, postim = slntem cre~tini); 5°. nu lf'ne pdredsin'l (nu poste~te = e om
farli hatlr), PLit, 611. V. predsin'l. - < lat. quadrageslmae ,car ~me".
PARG~SESCU, vb. IV: '!lf-u pdrgursed pi ldla di mumd (~i-o consola pe sarmana de
mamli), Cal. 1911, 59; BNA, V, 117- v. pilriyursescu.
PARrfCEA, sf. invar., osplit de cale primarli (~ez, I, 35-36; DHat, 312 etc.), •Ia
premiere invitation a Ia table que les parents de Ia nouvelle mariee font a celle-ci ct a son
marl apres leurs noces•, Mih, 400; CEI, 77; l-totirnii sodcrii-sa pdryl,'ea (II invita soacrli-sa
la osplit), BNA, II, 70. - V. bdrytce, mbdrytcea, npilryUea ~~ pilrylfd.
PARriSESCU, vb. IV, Mih, 400; vrutd, s' nd pdryisfm (iubitli, sa ne plirlisim), PLit,
830 :._ v. apuryisescu.
PARriSfRE, sf., Mih, 400- v. apuryisire ~~ pdrndsire.
PA.RrtrA, Dal, 169; Nic, 425; Ob, 124 - v. pdryiCea. - < bg. plin!ea ,premiere
fois".
PARte, sm., pl. pdrlJl, par mic, •petit piem, Trib, II, 9-12, 33. V. pdluc. - < par1 •
PA.RfcA, sf., pl. pdrfte •?•: tlmll cu curii'l di paricii cu bl'rne (lncin~i cu curele de . . .
cu brlie), C~c, 12. - < ?
PARIGORfE, PARrunfE, sf., pl. pdriyurfl, parigorie, •consolation•, Dal, 169; Nic, 412;
l\Hh, 400; PB, 676; PAnt, 475; GEl, 183; pariyurie a lt'ndzillul pl' nd si-!ll da su(litlu (conso-
lare celui bolnav plna sa-~i dea sufletul), PLit, 611; sfngurd ·~l-faJeti pari yurfe (singurli l~i
flicea consoJare, Se consola). - < 7t1Xp7jyop(IX ,-".
PARiruRSESCU (mi), vb. IV (pariyursll, -sit, -sire), parigorisi, tconsoler, adoucirt,
Dal, 169; Nic, 412; .Mih, 400; PB, 676; GEl, 183. - <. 7t1Xpl)yopw ,.- " .
PARirURSfRE, sf., pl. pariyurslrl, consoliu e, •action de consolcn, Dal, 169; Mih, 400.
P..\RirURSfT, -ttl, pl. piiriyurslf, -te, consolat, •console•, Dal, 169; Nic, 412.
I•ARIMfE, sf.• Nic, 413; GEl, 182 - v. pdrdmle.
PARfNTE, sm., pl. p4rlntt, parinte, •pere, papa, parents - v. afendi, ttild; prHre -
v. pre(iat, Dal, 169; Nic, 412; Mih, 400; PScr, 237; PB, 676; PGr,' 127; BNA, II, 20. -
1°. s' nu IJa-agdr!lil parlntll'l (sli nu va uitati plirintii), Lum, IV, 168; PAnt, 288; BNA, I,
32; 2°. strfga·a n6$irf bun'l pdrintt (strigli ai no~tri bun! plirinti), Mac, I, 78; PAnt, 197; BNA,
PARINTESCU -960-

V, 28 ; 3°, te s' nu mi dedpir, pdrinle! (ce (c,mn) sa nu rna vait, parinte I preotule 1), PB,
18312; PAnt, 101. - <lat. pareas, -enlem ,le pere ou Ia mere". ·
PARINTESCU, -teased, pl. p_frinU$/f, -U~li, parintesc; •paterneh, Dal, 169; Nic, 413;
Mih, 400; PB, 676; pdrintedsea dimindare, PAnt, 197 - v. diminddre 1°; edsa pdrintedsed
( -), PLit, 777; pdrinted§tile-nd zbodre (parinte,tile noastre cuvinte), CaiGrB, 83; PAnt, 237;
BNA, II, 98.
PAR.JALA, sf. : si s' tukedsed .. . tu parjdld (sa se topeascii. .. tn ar~ita), Fl, I, 1, 2;
PAnt, 340- v. plrjdld ~i gr. (.t7tOup~'li:Aa. (Hris, 137).
PAR.JfNA, sf.: mi vdtdmd' di pdrjind (rna snopi in bataie), Caraf, 59- v. pirjind.
PARLAcARs:Escu, vb. IV, PAnt, 478 - v. pdldedrst!scu.
PARLEANDZA, PARLEATA, sf., pl. pdrleandzd, pdrlt!t(url), loc ~rs, •endroit brlile
- v. ar!lneu'•, AD, IV, 68-; 70; 71 ; eupia i~i tu pdrledndzd (turma a ie~it tn locul ars, ptrlit).
- Cf. srb. prl'ili ,roussir".
PARM:Ac, sn., pl. pdrmate; PARMAKE, sf., pl. pdrmd'kl, zabrea, •grille de bois•, Nic,
413; Mih, 401; a tel klO~eu eu pdrmde (ace! chio~c cu zabrele), PLit. 953. V. parmdc. - < tc.
parmaq (312) ,doigt".
P.i\R}IACLI'KE, sf., pl. pdrmdcli'kl, parmacllc, •grille•, Dal, 169; Mih, 401. - < tc.
parmaqlyq (312) ,.-".
P.i\RMARASESCU, PAR}fASESCU, vb. IV : Folo ... pdrmdrdsi di edle (Foto . . . s-a
abiltut din drum), CFr,. 165; s' nu pdrmdst!* li di edle (sa nu te abati din drum), CFr, 161 - v .
pdrdmirseseu ~i sinonimul abdl.
PAR}IATAR, sm., pl. pdrmdldrl, negustor, •marchand ; merciert, Dal, 170; Mih, 401;
DR, I, 302; II, 544; hirdrlu ~i pdrmdtdrlu (fierarul ~i negustorul), GrB, 257. - V. pirmdldr,
prdmdtie ~i alb. pramalcir ,mercante, negoziante" (~i DragR, 595).
PARMATEFTU, sm., Nic, 413; Mih, 401; PB, 676; PAnt, 475; PARMATfE, sf., Nic,
413; Mih, 401 ; PB, 676 - v. prdmdU(tu, prdmdlie.
PAR}IfS, PARMf0, sn., Dal, 170; Nic, 413; PB, 676. - 1°. t' pdru un pdrmls (ti s-a
parut un basm), CosP, 97; 2°. tree ca n yis $' ea tu pdrmis (tree ca ln vis ~i ca in basm),
CalGrB, 61; 3°. ea moa~ile ei'ndu spun pdrmlse (ca batrlnele clnd spun basme), Cal. 1911, 52;
BNA, V, 107; · 4°. ea pdrml(Jlu di lru ed'rti (ca basmul din carti), PLit, 858. - V. pdrl'imis,
pdrdml(J. - Pentru 6 > s, cf. ~It 6&:Aw ~i a£:Aw (Morosi, 107 !}i 161; GrS, VI, 373). V. ~~
sdmd.
PARNARE, sf., pl. pdrnd'rl, ceroaica, thoux, ch~ne nain, ch~ne au kermes, garouille•,
Nic, 413; GEl, 182; ciredplu ed/du cu una pdrndre si-drde (cuptorul cald se lncinge cu o
ceroaica). V. pirndre. - Acest arbust, cu frunza verde ~i spinos dintata, cre!}te ln ~inuturi
pietroase de iernatic. Clnd pii.mlntul e acoperit cu zapada, oile l~i ln!}ala foamea cu cite o
frunza de acest arbust. V. gdiru~ll. - Cf. gr. 7toupv&.pt. 7tptv&.pt , -", alb. perndr ,querela
verde", bg. pllrnarll ,chl!ne vert, yeuse", tc. pyrnar (320) ,houx".
PARNARf!}O·, -~e. 'pl. pdrndri*l, -$e, de ceroaica, tde houx, de garouille•, PLit, 122;
ldrbd pdrndrl§e (iarbil dintre ilice). ·
PARNASESCU, PA.RNISESCU, vb. IV (pdrndsil, -sit, -sire), parasi, •quitter; aban-
donner•, Dal, 170; Mih, 401; BNA, V, 48. -1°. f'lCl6rll' i pdrndsed ... ~eodla (copiii paraseau
.. . ~coala), CBiog, 16; 2°. baron Sina ..• '$1-pdrndsi pdtrMa [ln text: pdtria) tri t6tuna (baron
Sina •.. ~i-a parasit patria pentru totdeauna), Lum, II, 74; 3°. mi pdrnisi$1 (ma parasi~i),
CosP, 25; 4°. tdtd te di mutt il pdrnisil (tata pe care de mult l-am pii.rasit), Lum, VI, 6-8,
49. - V. apdrndst!seu, pdrst!seu ~~ sinonimul prdhtisescu.
P~N.\SfRE, PA.RNISfRE, sf., Dal, 170; Mih, 401 - v. aparncisire.
-961- P.~JiTfAA

PARNASfT, -tif, pl. parnasit, -te: dvdu cucuve.dild prlste mrirll'l parnc'lslt (aud cucuvcaua
peste zidurile parasite), Cal. 1911, 42 - v. aparnaslt.
P.~RNf$CA, sf., pl. parni~lc, portita, ~petite porte•, Mih, 401 ; poarta s' hibd ncl'isa,
lar piirnf$Ca s' hibd di$C['isci (poarta sa fie tnchisa, iar portita sa fie deschisii.) (Mul6vi~te).
- § inonim : purtfta. - < ?
· P.~RNOAN'E, sf., pl. parnocfn'c (gramosteni) - v. pranodmd, pdranuma ~i gr.
7tocpocv6fL~ ,surnom".
P.~RN'ESCU, vb. IV, porni, ~s;acheminen: parn'll lm;los alum{ea ... Ia locurlleateale
(pornii In jos atunci. .. Ia IocuriJe acele), AI. 1928, 61. - V. apllrn'escu, plrn'escu, purn'escu.
PARPADESCU, vb. IV, Nic, 413- v. prapddescu.
PARP(iDE, sf., pl. piirp6dz, ci~Jrap, •bas•, Dal, 170 (plrp6M); Mih, 401; GEl, 183;
Pim, II, 191; yined cu piirpodz/e di gu!fe (veneau cu ciorapii de imp/eli/ de git), GrB, 222;
PAnt, 225; BNA, IV, 141. V. prip6de ~i sinonimele clupilr, ldprida.- < m:pm68wv, 1tpo1t68~oc

PARPUN'IS{T, -ta, PAnt, 478- v. pardpun'isil.


PARSESCU, PARS{RE, PARS{T, Mih, 401-402; arrica bilt!la pri vl'rna parsila di vitinii
(arunca beleaua (vina) asupra ~reunei nenorocite de vecine), Lum, I, 69 - v. apdrasescu,
;:i:nu1sescu.
P.i\RTAL, -Iii, pl. partdl'l, -le, zdrenteros, <loqu.e teux, deguenille; miserable; hom me
de rien•, Mih, 402; CAr, 191-192; d;s, VI, 379; PEtim, 16. V. partdl, sinonimul tlr/lros ~i:
PARTALA, sf., pl. pqrta!l'l, zdreanta, •loque, haillon, guenille•. - 1°. ti-arric a(odrii
ca pri rinii piirl.d ld (te arunc afara ca pe o zdreanta), C~c, 57; 2°. parld' l'lle te l'i nVi$lcd
lrupiu {zdrentele · care ti lnve~teau (lmbracau) corpul), Trib, III, 2, 13; 3°. n'l-yined s' n'i
l'edu pdrld' /'lle (lmi venea sa-mi iau zdrentele, catrafusele), Lum, V, 16 - v. per3 4°; 4°. l'l-
deci.dirii parlii'l'lle (i-au dat zdrentele = 1-au gonit), PGr, 130. V. partd/'e. - Cf. alb. partal/e
(v. , aci, sub parldl), tc. pyrly (318) ,hardes; loques" ~i parsal (318) ,en Ioques". - Pcntru
ctimologie, cf. ~i PW, 1273 (<lat. quarlarius); RF, II, 247 sq.
PARTALCU, -cd, pl. partdl{i, -{e, zdrentaros, •haiollonneux•, ·cAr, 191. Sinonim: dis-
pul'ilrird.
P1RTAL'E; sf., pl. parta' t'z: lu nviscrira cu nl'$1e partii'l'l arripte (1-au lmbracat cu ni~te
zdrente rupte), PB, 4678 - v. parldlii ~i sinonimele. carcd$fna, cl'rpa, reclklu. ·
PARTi\l:IUNE, sf., partaclrin'l, pomanii?, •auml'me?; communion (le pain et le vin)• :
si dal [elelmosine) pri ascrimta/ul, ca'tra te na kirem piirtaclrinea (sa dai (pomana) pe ascuns,
deoarece ne pi~dem cuminecatura), Cod, 10118. V. fmpiirtaClrine. - DR, Ill, 680; VII, 479;
REW, 6260: < ltl't. ttartltlo -onem ,partage, division".
PARTApESCU (mi}, vb. IV (pdrtadil, -dit, -dire), convinge?, •convaincre?•: li$6r puled
sa-l purtddedsca (u~or putea sa-l convinga), CBiog, 35. - < ?
PARTADfT, '-Iii, pl. pdrlddi1, -te, ruinat, .toqueteux; ruine, deteriore•: partiidit eslc,
nu-l videt? (e ruinat, nu-l vedeti ?), C~c. 58.
P,\RTALOS, -lodsa, pl. parldl6$l, -lodse, zdrenteros, •loqueteux•, DR, I, 266; GrS,
VI, 379; vacdrlu armdse parlulos $i guli~dn (vacarul a ramas zdrenteros ~i go!~), Fl, I, 1,
7. Sinonime: marlird, reClcamdn. - •·<: partdl. .
P.~TEACA, sf., PEt, 40-41 ( < lat. pertica); DR, III, 1088 (alb. perUke) - v. purledcci.
P.\nTfeA., sr., pl. pllrlite,..cararuie, •sentier ·(trace dans Ia neige)•, Mih, 402; DR, V,
474 ( < vsl. pn11il). Sinonime ; carqre1 , munupdle. - Cf. bg. · p1lrtina ,chemin (battu) sur Ia
neigc··.
P.\IU(AA, sf., pl. parlidz, partid, «parti•, Dal, 170. - < 7tocp-rt8:x ,partie, compte"
< it. par/i/a.

61 - c. 531 - Tache P a p a h a g I, Dtctionarut dialectulut aromd'l


-962-

PARTifA, sf., pl. partl(a, gulera~, •col de chemise de femme brode en couleurt, Dal,
170; CN, 85; 165 ~i DR, V, 474 ( <vsl. prutu ,pannus"- v. pifrllca); slrma ar6§e di partite
(matase ro~ie de gulera~), WOI, 134; pifrtl(a cu a§dme (ciupagul cu ... ?), Fl, I, 3, 10; pifrll(if
mifrdzinatif cu hir galbin (ciupag tlvit cu fir galben), BNA, II, 70. - < ?
PARTEI., sm., PLit, 53- v. pur(el.
PARUl\IBU, -bit pl. parunt;l, pifrumbe, sm. ~i sf., porumbel, •pigeon; colombe; terme
de tendresse•, Nic, 413; Mih, 402; PScr, 237; Lum, II, 110; GrB, 1, 13. - 1°. paunlu §i pif-
rumbul (paunul ~i porumbelul), Lum, IV, 296; 2°. nu-n'l pli'ndze, piirumbd (nu-mi pllnge,
porumbita), PB, 4422 7; 3°. dol parunt;i, ca dol sorl (doi porumbei, ca doi sori), Lum, V, 123;
4°. te parunt;il - s' nd bdneadza (ce dragala~i! - sa ne traiasca !), Lum, II. 204; 5°. ca dol
pifrdnt;i (ca dol porumbei), Lum, II, 181; 6°. lu, pifrunt;il'l a mel? (unde, driigala~ii mei ?),
Lum, II, 349; 7°. mul'erlle . .. svelte- parumbile ni'se - la pi'ndza (femeile ... zvelte - draga-
la~ele de ele - spala ptnza), LP, 121. - V. ptrdmbu, purumbu ~i sinonimele culumbu, pilister,
- < lat. palumbus, -a .,pigeon ramier, pelombe".
PARzATUR.{ , sf., pl. parzaturl, afte, •aphte•, Mur, Ill, 249. - < ?
PA'SA, sf., pl. pd'se, pisica, •chat, chatte•, GrS, IV, 379. V. pisd ~i calu§e, ma(a. -
Cf. ~i bg. pi1si1 ,chien".
PASAR(T, -ld, pl. pifsarlt, -te, - numai tn expresia de joe copilaresc: Cloare pasarite
,picioare a pe sarite" (pieds en sautant, par bonds), PLit, 156. V. sarlt.
PASCAL'fTA, sf., pl. pascal'i(a, buburuza, tcoccinelle, bHe a bon Dieu•, Dal, 170;
PLit, 191; mu§edta pascal'i(a (i s' primna pri sun ert;i (frumoasa buburuza ce se plimba pe
sub ierburi), ArE, 28. - Pusa pe mtna ca sa se urce tn vtrful unui deget, buburuza zboara :
directia tn care zboara indica locul de unde va lua nevasta sau barbat persoana de pe al
carei deget a zburat - credinta existenta ~i Ia dacoromilni (Mins, 109 sq), ca ~i Ia albanezi
(Hr, 48). - < n;etaxet:t.haiX, 7t1X<JX1XAtoc ,Pilques".
PASCUL'I{J, sn., pl. pascul'e (cu p- de Ia pdslal' e), fasole, •haricob, Lum, VI, 3, 15.
- v. fasul'lu.
PASCUT, -Iii, pl. pascu(; -le, pascut, •endroit pilture, herbc paturee; animal qui a pil-
ture, it. pascolalo•, Dal, 170; PAnt, 475.-1°. mun(il'l surllu pascut di ol (muntii sint pascuti
de oi); 2°. slearpile vin'ira t;lne pascute (oile sterpe venira bine pascutc). V. pd§leare.
PASP ALA, sf., pl.?, miilai, •farine de mais•, Nic, 415: pilei di paspala (placinta de miilai)
PLit, 49 - v. pispilltd. - V. pispaid ~i:
PASPAL'IO, sn. - v. pispal'li1 ~i, In greaca: .. x!X[Le: , '&.J.e:upt n;ocaTtiXAl) (Passow, 346;
349); 7t1X<moc:f.' (Hris, 174); n;!Xan;oc:f.IX (Boga, II, 91).
PASPANAC, -cd, pl. pdspanafl, -te •?•: mol tlnird paspdnacif (mai ttnara ... ), Lum,
VI, 2, 6. - <?
PASP.{TESCU, vb. IV (paspalil, -Ill, -tire), piplii, «tiltonner, palpert, Nic, 415; GEl,
183. V. pusputescu. - < n;ota7t1Xnuw ..-".
PASTAL'E, sf., pl. pastd'l'l, fasole verde; teaca, •cosse, gousse; haricots verts•, Dal,
171; Mih, 403 i cura'm fasul'ile di pdstd'l'l (curatim fasolea-boabe de teaca); hirbim pifstd'l'l
(fierbem fasole verde). V. pisldl'e, spatdl'e. - < ?
PASTOSESCU, vb. IV (pifstosll, -sit, -sire), sara, ·•saler•, PScr, 237. Sinonim: ansar2 •
< 7t1X<JTOV<o> ,-".
PASTRARE, sf., pl. pifstra'rl, pas(rare, •action de conserver., Mih, 403.
PASTRAVA, sf., CEI, 77- v. pestravd.
PASTRAMA', sm., pl. pastramadz, pastrama, •viande salee et dessechee au soleilt, Mih,
403; PB, 676; pifstrama'lu niampu(i't carl lu-aruca? (cine o aruncii pastrama nelmputita ?),
PGr, 127. V. pasturmd'. - < tc. pasdyrma (314) ,-". ·
PASTRJ\SESCU -963-

PASTRASESCU, vb. IV (pastrasil, -sil, -sire), curati, CLitur, 132- v. pastrescu.


PASTBEDZ"iJ, vb. I (pastral, -rat, -rare), pilstra, cgarder, conserver., Mih, 403; ordzul
dl pi bdrba a pre(tulul l~J-adund $1 l-pdslreadza (orzul de pe barba preotului II string ~i-1 pas-
treaza), AI. 1903, 86. - ,< (bg. pastrja ..-").
PASTRESCU, vb. IV (pastril, -ril, -rire), mettoyer; purger., Nic, 415. V. spastrescu.
- < 7tOCGTptU(J) ..-"• .
PASTRfRE, PASTRfT, Nic, 415; CLitur, 132 - v. spastrlre, spastril.
PASTURA, sf., pl. pasldrl, pastura, mourriture digeree qui se trouve dans Ie ventre d'une
Mte - v. pa$une; pleutre•, Nic, 415; Mih, 404; DR, II, 477; PEt, 41-42 ( < lat. pastura
,action de paltre, de brouter"); REW, 6282; PhOr, II, 727. - V. pltlslura.
PASTUilMA', sm., Nic, 416 - v. plstrlma'.
PA'SURI, sn. pl., •pas?- v. pas; souci?- v. (rundl~U.: altf oamtn'l, aile p_a 'surl, aile
cal'lurl (alti oameni, alte pas uri ( ?), alte cai), Fr, I, 78. - < ? ·
PA~A', PA~E, sm., pl. pa~eadz (pl. pa§alarl e tc. pachalar > alb. pl. pashallare), pa~a,
•pacha•, Nic, 414; Mih, 403; PScr, 237; PB, 676; pa§e, paltl'§ll di-aslme (mai pa~e, cartu~iere
de argint), PLit, 1018; PAnt, 26. V . .pt§e. - < tc, paeba (313) .. -".
PA~ILA', sm., pl. pa§iladz: un dupa alant tree pa§iladz (unul dupa altul tree pa~ale),
Trib, 11, 3-4, 8. - v. pa§e.
PA~ILEA~TE, adv., ca un pa~a, •il Ia mani~re d'un pacha•. - V. dumnea§le.
PA~ILI'KE, sf., pl. pa$lll'kl, pa~allc, •province gouvernee pp.r un pacha•; Dal, 170;
Nic, 414; Mih, 402. - < tc. paeha_lyq (314) ,titre de pacha".
PA~OAN'E, sf., pl. pa§oan'e, pa~oaie (Nee, 464; Nect, 368), •femme d'un pa$it.
PA~PACA, sf., pl. pa§pa'tl, pu~coci, cclifoire, f(l)iquoir, taperelle•, Dal, 170; PI~, ll,
224. V. salistra, tilistra. - In ltalia: cf. BTS, XIII, 339 (,lu scupittuni"), unde se da ~i cli~eu
In tav. II, fig. 10. - < ?
PA~PUREDZ"iJ, vb. I (pa$pural, -rat, -rare), ~opti, cchuchotert: ahlurhlra s' pa§pu-
readza (lncepura sa ~opteasca), Fl, II, 7, 15; odmin'll'i '$l-pu§pura (oamenii l~i ~opteau), FI,
II, 7, 17. V. pi§puredza. - Cf. alb. peshperinj ,sussurare qualcosa all'orrecchio".
PA~TEARE, sf., pl. pa§lerl, pa~tere; pascut, •action de paltre, de brouten, Dal,- 164;
171; Nic, 415; Mih, 403; ma '§l-pa§lea una pa§leare (ei-~i pa~tea o pa~tere = pa~tea foarte
bine), Fl, I, 1, 3; PAnt, 344. - V. pascu.
PA~TfC, sm., fara pl., cuminecatura de Pa~ti, •communion Ia veille des PAques•. ·_ <
Pa§li.
PA~UNE, sf., pl. pa§un'l: pa~une, cpAturage; nourriture qui se trouve dans le ventre
d ' un animal- v. pastura•, Dal, 171; Nic, 414; Mih, 404; PLit, 770; acumpara' munti tri
pa$unea a cuplllor (a cumparat munti pentru pa~unatul turmelor), Lum, V, 170; muldza'rlle
s' turnara di la pa§une (mlnzarile s-au lntors de Ia pa~unat), Fl, I, 2, 7. - Cf. mgl. pd§uni
(GrS, VI, 179).- <lat. pastlo, -onem ,pAturage, pacage".
PATATA, sf., pl. paltl't ~i patate, cartof, cpomme de terre•, Dal, 164; Nic, 416. V. pu-
pate ~i sinonimele birboal'e, curcace, n'edz(l etc. - Cf. tc. palata, alb. palate, gr. 7toc-r<X-roc· - < it.
patata.
PATALAMA', sm.- v. bitllima' (~i GrS, ,IV, 382).
PATAREA"iJA, sf., pl. patdrt!l, Salva, tSalve•, Dal, 171. - 1°. lrcipsim una _pdldreatid
(am tras o salva), LP, 57; BNA, II, 128; 2°. cadzu una patareci(la (a cazut (s-a descarcat,
s-a tras) o s'a lva), Trib, -IV, 5-6, 11 ; 3°. vazura a pdtarellor (vljlitura salvelor), Fl, II, 7, 18;
4°. 1-bdgara tu paltlreailtl (1-au pus ln rafala), Trib, I, 8-9, 11; AI. 1928, 124.-Cf. gr. !L7toc-rocpui
(Passow, 81; 621) ~i alb. batart! ,salve di cannoni" . - <it. batterla.
PA,TJ\RESClJ -964-

P.~T.~RESCU (mi}, vb. IV (patilril, -rit, -rire}, PGr, 110: grc~eala de tipar- v. pula-
xt!scu.
P1T1RiCE, PAT.~RiT.~. sf., pl. piltilrice, palarlta, cirjii, •b~quille; crosse•, Dal, 171;
PB, 676; 23838; CEl, 77; iyuminlu cu pdtdrlta (ciilugarul cu cirjii), Cod; 1141 • - Cf. 'gr. mXTe:-
p(-racx .. -", bg. paterica ,baton de voyage", alb. patericc ,il bastone del. vescovo" ~i gr.
1tcx-re:p6v ,poutre".
PATAXESCU (mi), vb. IV (piltdxil, -xit, -xlre}, driicui, •envo)'er au diablt;• :,r (e?-
te s' ti n'irl, s' ti pdtaxe~li ( - ce?- ce sate miri, sate ia naiba), Mih, 404; PGr, 110 ; (e
s' ti p(rtdxt!~ti (e un care sd te facd sa te duci Ia naiba), PLit, 57.- < 1tcx-rliaaw ,punir;
sevir contre".
P1TAXfHE, sf., pl. pdtaxirl, dracuire, <•action de sevir contre•, Mih, 404.
PATEADZA, sf., pl. pdlt!dz, lalea, •tulipc•, Mih, 404. - V. spdletidzd.
P.~TEDZU (mi}, vb. I (patidztil, -d:uit, -dztire}, botcza, •baptisen, Dal, 171; Nic, 416;
Mih, 404; PScr, 238; PB, 676; s' pdlidza' una Uvretiuil (s-a botezat (s-a cre~tinat) o cvreicii).
- < lat. baptiznre ,baptiser".
PATIDZARE, sf., pl. patidza'rl, botezarc, •bapteme•, Dal, 171 ; Nic, .416; Mih, 405 ;
PB, 676.
PATIDZ f\.T, -til, pl. piltidzdf, -te, botezat, •baptise•, Dal, 171; Nic, 416; PB, 676.
PATIDZ.~Ton, -todre, pl. patidzalorl, -lotire, boteziitor, •qui baptise•, Nic, 416.
PATIGI UNE, P ii. t 1 g I 6 n e, sf., pl. patig1un'l, botez, •bapteme; Epiphanie- v. Bo-
boteddza, F6ta•, Dal, 17l; Nic, 416; 502; Mih , 405; PScr, 237.- 1°. tunusirea ... patigiune
l'l-t!ste (pocairea ... li este botcz), Cod, 2522 ; 67 bll; 2°. lotird ninga 'na pl'nlica Ia pdti§lune
(au Iuat inca o burta ( = au mincat Inca o data) Ia botez), PB, 46310; 3°. dzuua di Pdliglune
(ziua de Boboteaz:i), l.um, V, 116; 4°. va-n ' l yin, vruld, ti Pdliglune (lmi voi veni, iubita,
de Boboteazii), !Car, :32. - Cf. mgl. batizuni (GrS, III, 188; CapM, III, 36). - <;:lat. bap-
tlzio, -onem.
PATi.KE, sf., pl. p<ilikl, tiilpigii; galenti, •pedale du metier a tisser - v. puc5dritu;
socque - v. clt!ndza ~~ nald' ne, iar ca eleme,nt etnografic in alte •tari, cf. Vecellio, II, 265;
266; 271 ~~ I, 231>, Dal, 171 ; Nic, 416; GEl, 183; PLit, 393·, .- < 7tCXTLXlj .. -".
P.\TIVEA (J;\, sf. : nu era pdlil'eaua s' nu u ~libel (nu era ascunzi~ pe care sa nu-l
~tic), Trib, I, 12,. 5 - v. pall'eatiil.
P.;{TJillT.~. sf., Nic, 416; :Vlih, 405 - v. pd(dri/il..
l'ATLh:.i\, sf., pl. palli(e, cravata', •cravate•, Mur, III, 252. - V. ptinliicd.
P.\TLI GEANE, sf., Mih , 405 - v. pilligetine.
1',\TJ.'EA(i;\, sf., pl. piltl't!l, Joe ascuns, •gite, recoin; fourre de broussailles•, Dal, 171.
- 1". ci'nile durn'ea lu unci. pill/'etiu£1 (cii;1ele dormea lntr-un tufi~), Trib, I, 8-9, 11 ; 2°. ndzdrl
lu ' nd pdtl'etiud ascumtl dol in$i (zari lntr-un ascunzi~ doi in~i ascun~i), ArE, 8; 3°. /om tu(t!klle
dil pdtl'eaua (am luat armele din ascunzi~). PenB, IV, 113. V. piltil'etiua ~i gr. 1tcx-:':Aroc
(Boga, I, 298). - < patul'lu.
P.;{TRAHIL'E, sf., Dal, 171 ; Nic, 417 - v. pilrdhil'e.
P.\TR{ A1 \, sf., pl. plllriclz, patrie, •patrie; pays natal>, Dal, 171; Nic, 418 ;' Mih, 405;
GEl, 184. - V. vlldd'n'e. - < 7tcx-rp(8cx .. -;". ,
PATUL'Iir, sn., pl. pdlul'e, tare, •petit enclos, petit pare fait pour des agneaux ou
pour des chevrcaux; fourre de broussailles - v . pdll'edtic.i». Dal, 172; Nic, 417 ( < pat1 ); Mih ,
-106·; CN, 170; piildl'ile a lt!dzlor (tarcurile il•zilor). - V. pilril'lil. - < pa/1 + - ul'll/.
PATUN.~, sf., pl. pdlune, talpii, •plantc du pied; patte; chaussette, partie du bas qui
couvre Ie pied jusqu'a Ia chcville - v . .ca/Clum, Dal, 172; Nic, 417; PB, 676; GEl, 184. ~
1". pdluna $' cillcl'n'ilu a Cl6rlul (laba ~i calcliul piciorului); 2°. brigd pdtunile tu Clor (incalta
P.\'[UN'ISESCU -965- P.i\ZARIPSfT

~osetele). V. paid ~i pallina. - Cf. alb. pallini! ,pianta del piede" ~i gr. 7totTOWot ,plante du
pied" ('A v8o, 271; Hris, 175; Boga, I, 298; II, 53; 167).
l'ATUN'ISESCl', vb. I (pdlun'isil, -sit, -sire), pardosi, •plancheier une chambre•. - <
7tcx't'6vw ,,,..,".
PATUN'ISfRE, PATUN'ISfT - v. pdlusire, patusil.
P.\'TURI, sf. pl. : acl6fe *idea un gl6ne lu ni~tc pd'lurlldl (acolo ~edca un flacau In ni~tt~
pot uri negre), GrB, 2, 25; BNA, IV, 121 - v. pliluri.
PATURfC1\ ?, sf., tufi~, dourre de broussailles•: si si-ascundeare tu pilluriJe (daca s-ar
ascunde in tufi~uri), Fl, II, 6, 5. - < ?
P.\TUSESCU, vb. IV (patusil, -sit, -sire), pardosi, •plancheier une chambrc•, Dal, 172;
Nic, 417 - v. palun'isescu.
P.\TUSfRE, sf., pl. piltusirl, pardosirc, •action de plancheier une chambre•, Dal, 172;
Nic, 417.
P.\TUS{T, -ld, pl. palusif, -le, pardosit, •plancheie•, D al, 172'; Nic, 417; udtl'lu easle
ptllusil (camera e pardosita).
. P.\fA'SCU, vb. IV (pd{l 'l, -/i'l, -ll're), PB, 676 - v. pal2 •
PATI'RE, sf., pl. pdfl'rl, pil~ire, •malaventure, mes!lventure; souffrance•, Dal, 171;
Nic, 418; PB, 676.
PATI'T, -ld, pl. pa{l'J, -le, patit, •qui a eprouve des revers, qui a eu un mecompt e•,
Dal, 171 ; nviJal i ma$1 pO.Ji'llu (invatat e numai eel patit), PLit, 577. - Ca substantiv : •mala-
venture• : Jiuea$1e ca di pd/1'1 (tiue ca de pa~anie), PenB, VI, 129. - V. pai2 •
l'AUN, sm., pl. palin'l, paun, •paon•, Nic, 406; PScr, 237; ·Lum, IV, 296; nlin'il' i
s' limfld ca pillin' l (nunii se umflil ca pauni), PenB, VII, 17. V. palin. - Cf. vsl. paunl ,pavo".
- < lat. pn\·o, -onem ,paon (oiseau)".
PAVRfE, sf., pl. pdvril, groazil, •epouvante•, Dal, 172; Nic, 418; Mih, 406; Mac, 67.
- 1°. li-acdfa pilvrla (te apuca groaza), Fl, II, 3, 3; 2°. {ug, ca cd'pri, di pdvrie (de spaima,
fug ca capre), BNA, I, 112; 3°. lo mare pavrie (lui\ mare spaima), Lum, III, 377. Sinonim:
ldhlara. - Cf. it. pavora (trecut prin filiera greceasca ?) ~i tc. pervci (320) ,peur".
PAXESCU, vb. IV (pilxil, -xU, -xire), inceta, •cesser», Mih," 406; 34; yern' i .. . /i pule
nu pdxescu di mine are (viermi . . . ce niciodata nu inceteaza de a mlnca), Cod, 136 • Sinonime :
aslilmdJI!scu, pu$escu etc. - V. pd{sescu.
PAXIMA AE, sf., pl. pdximd'dz, pesmet, •biscuit; biscotte•, GEl, 179. V. puxima&.
< 7tot~7)(J.OC8L . .. - ".
PAxfRE, sf. : a urecl'ilor pilxire (a urechilor incetare), Cod, 6626 - · v. pilpsire.
PAZARE, sf., pl. paza'rl, tirg, •marche public; foire; prix; entente; bourg, ville•,
D al, 172; Nic, 401 ; Mih, 406; PScr, 238. - 1°. Jln{i Arma'n ' l - lind pilzari (cinci aromllni
{ac un tirg: cinci aromlini cu cite 7-10 cai incarcati cu marfuri de vinzare formeaza un tirg),
PAnt, 7; 2°. pi cdlea di pdzare (pe drumul de lirg), Millio, 27; 3°. diet' I zbodre ndp6l, ma
t;ine pclzdre nt'.linle (decit vorbe Ia urma, mai bine tocmeala inainte), PLit, 611 ; 4°. a$i cilzlird
lru pilzare (a~a au dat in tirguialil), PB, 23620 ; 5°. l'l-dildea 'nd pdzare n 'icd (ti da un pret
mic), PB, 82 39 ; 6°. {u pazare {d'rd hilngi (a fost ln~elegere fara hangiu), PB, 31114 ; 7°. pt'.lzarea
s' bilisea$1e (Urguiala se termina), BatN, 6 ~ 8°. ca pclzari (ca tirg, ca ora~el), Cod, 118 b';
10410; CLitur, 70; 132. - V. Cir$ie. - < tc. pazar (237; 313) ,marche".
PAZ.\RIPSESCU (mi)' vb. IV (pt'.lzdripsil, -sit, -sire)' tocmi, •marchander; negocien,
Dal, 172; Nic, 401 ; Mih, 406. - < 7totl;otpe:ilcu ,;- " .
PAZARIPSfRE, sf., pl. pilzt'.lripsirl, tocmire, •action de negocier; marchandemcnt>>,
Dal, 172.
p ,\z.i\RIPSf'f, -Ia, pl. pdzt'.lripsiJ, -te, tocmit, •marchande•, Dal, 172.
P,\,Z;\RLI'KE -966- PECN;\VOS

PAZARLI'KE, sf., pl. pazarli'kl, tlrguiahi, •marchandagc, discussion sur le prix•, Dal,
172; PenB, VIII, 23. - < tc. pazarlyq (238; 313) ,.-".
PAZESCU (mi), vb. IV (pazfl, -z.ll, -zlre), pazi, •garder ; surveillero, Nic, 401. V. padzescu,
pizescu ~i sinonimul avegl'lu. - < ~bg. pazja .. - " .
PAZfRE, sf., pl. pazlrl, pazire, •action de garder, de surveillero, Nic, ·401; GrS, II, 399.
PAZfT, -ta, pl. pazfi, -te, pazit, •garde; surveille•, Nic, 401.
PAZVAN, PAZVANDU, sm., pl. pazvan'l, pazvandzt, pazitor de noapte, •garde de nuit;
,veilleur de nuit qui frappe Ia terre de son baton ferre" (PMoree, II, 140)•, Dun, II, 101.
v. curator. - .< tc. pazvand, pasban (313) ,sentinelle; gardc de nuit": .
PEAJE, sf., pl. pejl, pielita, •membrane, pellicule, pelure•, Dal, 165; Nic, 419 {petiza);
Mih, 406; Lum, I, 82. - 1°. carne slaM, mplfna di pejl (carne slaba, plina de pielit.e) ; 2°.
lo di mpade pejlli di medre ~i li mica' (a luat de jos cojile de mere ~i le mlnca), PB, 3266 •
v. pijilfna ~i peala. - < ?
PEANA, sf., pl. peane, aripa, .e. aile ; cil; 2°. plume; 3°. attention; soin; solici; 4°.
mjeunirt, Dal, 165; Nic, 419 ; Mih, 406; PScr, 238.; PLit, 172. - 1°: vidz-n' i peanile smtryfte
{vezi-mi aripile murdarite), LP, 219; PAnt, 21 ; ~i 1-deade soarlle peane (~i soarele ti-a dat
.aripi), RA, 190; ·aNA, IV, 65 ~i 160 - v. ciripa 1°; t' alt;lra peanile di la ocl'i (ti-a albit
parul de Ia pleoape); 2° : carte scriata cu peana di corbu (scrisoare scrisa cu pana de corb)
- v. apeana; 3°: al-II peana (fii atent), PGr; 128; LP, 5- v. minte 4°, ocira 13°, 6cl'lu 7°
~i pdtescu 4°; 4° :. va scot eu peane (tmi vor cre~te aripi = voi tntineri), LP, 5. - Cf. mgl. p~na
{PMegR, II, 104; GrS, VI, 180; CapM, III, 218). - Pentru folosirea unei pene de glsca, de
vultur etc. drept condei de scris Ia m)llte popoare (Ia turci, plna· mai ieri), cf. : DF, I, 295-
296; VII, 35; Clmbr, I, 30; LLP, VII, 199; CMold, XXVIII (1943), 2, 2; PLir, 133; PPar1 ,
u7 etc. - v. ~i ctllame. - < lat. pinna ,plume; oile".
PEAPINE, sm., pl. peapin'l, pepene, •melon jaune•, Dal, 165; Nic, 419; PScr, 238;
PB, 677; PLit, 601. V . pipon'lU ~i curl 7°. - < lat. pepo, *peplnem , melon".
PEARA, sf., pl. peare, para, cpoire•, Mih, 407 (sg. per). V. per2 ~i sinonimelc gorfu2 ,
plisa&l.- Cf. mgl. PFtl (PMegR, II, 104; GrS, VI, 180; CapM, III, 219). - < lat. plra (sg.
f. < pl. pira, sg. pirum - v. prana).
PEA~TE, sm., pl. pe#t ~i pe~ti, pe~te, •poisson ; gras comme un poisson•, Dal, 165 ;
PB, 677; tate ca pe~tile (tace ca pe~tele), PLit, 604; gras ca pea~te (gras ca pe~te). V. pescu .
- La Ur1 202: pea~te. La fel: s:p, 112; 114; 116; 154. - < lat. piscls , poisson".
PEATIC, sn., pl. peaiile, petic, •chiffon•, Dal, 165; Nic, 419; PB, 677; PGr, 128;
PhOr, II, 727-729. - V. :
PEATICA, sf., pl. peatife, clrpa; batista, •chiffe; mouchoir- v. mtndilch, Dal, 165;
Nic, 419 ; DR, II, 544. - JO. cu 'nd peaticd l ' l-ligd' arana (cu o ctrpii i-a legat rana), GrB,
226; PAnt, 231; BNA, IV, {50; 2°. mind'm pealiflle tu vimtu (am fluturat batistele In aer),
Lum, II, 352; BNA, IV, 105 ; 3°. si-1 lau peatica pitreafe (trimite sa-ti spiil batista), PLit,
1006. V. petic. -Cf. alb. pet( e)k ,abito, vestito"; (tc. petek (316) ,alveole d '·abeille degarni
de miel").
PEATA ~i PEAZ.~, sf., pl. pef, pojghita, «pelure, pellicule•, Nic, 419; lapte ... (l'rd
pedfd (lapte ... fara pojghita), Fr, I, 121; laptile ... scoala peafd (laptele . . . face pojghita),
AI. 1903, 92. V. peaje. - < 'lt~'MIX ,peau; pellicule; croO.te (de pain); creme (de lait)''.
PECNA, sf., pl. pecni, pistrui, •tache de rousseur, tache de son•, Dal, 165; Nic, 420;
GEl, 184. V. plcnd, precna. - Cf. gr. 1tepxVIi8a. , tache de rousseur" .
PECNAVOS, -vodsa, pl. pecnavo,l, -vodse, pistruiat, •couvert de taches de son•, Dal,
165. V. picnos. ~ Cf. gr. 1tepxv6c; ,., couvert de taches de rousseur".
-967- PER•

PECURX, sf., fll.rll. pl., pll.curll., •bitume•: ca pecurii., ca cii.Lrane (ca pll.curll., ca catran),.
C!>c, 42. V. plsii.. - < lat. pieula ,un peu de poix".
PEl:E1 , sf., pl. peel, ~ort, fotll., •tablien, Lum, VI, 4, 28. Sinonim: poalii..- < tc.
petche (317) ,voile".
PEl:E2 , invar., leap~a, •main-chaude•: s' aglucarii. pece (s-au jucat leap~a), Mih, 406.
- < bg. impersonnel pei!e ,il fait une grande chaleur, le soleil est brlllant".
PEtiURCX, sf., pl. peclurfe, ciupercll., •champignon•,- Mur, III, 255; CFr, 182; CEI,
77. v. burele, clupernicd, gugul'eand. - < bg. pei\urka .. -".
PEDESTRU, -rd, pl. pedestri, -re, pedestru, •pedestre•, PScr, 238; Nic, 420. -<it.
pedestro.
PEAEVSESCU, vb. IV, PScr, 238 - v. pit5ipsescu.
PEAIJUO, sm., PScr, 238- v. pit5im6.
PEIE, sf., pl. pel, arvlinll., •arrhest, Dal, 165; Nic, 419 ( < it. pegno). Sinonimc: ardvoand,
cii.pdrii. - Cf. ~i bg. pei .. -". - < tc. pel (329) .. -".
PEKI, adv., da, •oui•, Mih, 406. - < tc. pek (323) ,tres"; fort".
PELAr, PELARrU, sm., pl.?, mare, •mer•, Nic, 420; GrS, VI, 386; sdldt;lrd pt!laryul
di ape (au dat drumul oceanului de ape), Lum, II, 155. Sinonime : amdre, Oalasd. -: < m£-
AIX( p )yo~ , pleine mer".
PEL.;{, sf., pl. 'l, satin, •sorte de satin•, Mih, 407. - < ?
PELTE, sm., pl. peltedz, peltea, •gelee-de fruits•, Dal, 165; Nic, ·120. - < tc. pelte (324)
,gelee". .
PELTEC, -cd, pl. peltefl, -fe, peltic, .•begue, begayanh, Dal, 165. - < tc. peltek (324) ·

PE:l\IBE, adj. invar., trandafiriu, •couleur rose•, Dal, 165. Sinonim: tranda(ll~il. - < tc.
penbe (324) .. -".
PEN' (fll.r~erot.i), W, II, 180 - v. pl'nd. - v. kend.
PEND!\, sf., pl. pt!nde, prajin!\; po'gon, •arpenb, Mih, 407. Sinonim : strt!md. - < alb.
pend~ ..a-rptf.t(LIX"·
PENDICUSTAR, sn., pl. pendicustdre, penticostar, •pentccostaire•, Dal, 165; Nic, 425.
< 7tEVT7ptoa-rliptov .. -". .
PENDURl\, sf., cui, Dal, 165; Nic, 420; Mih, 407; PB, 677; PEt, 41 ~i CDDE, 1317
( < lat. pindula, pinnula ,petite aile, plume"); 'nd pendurii tru kt!ptu (un cui In piept), PB,
24521. - V. pt!nurd.
PENGE, sf., pl. pengi, bll.nut de cercel, «petite monnaie jaune, sans aucune valeur, em-
ployee comme boucle d'orcille•. V. spt!ndzd. - < tc. pendj (324) ,cinq".
PENGI!J, sm., pl. pen!}i- v. penge.
PEN!J, sm., pl.? cpetit morceau d'aile de ponle qu'on met a une navette de tisserand
pour fixer la chevillette• (grll.mosteni). - V. peanii.
PENURl\, sf., pl. penilre, cui, •clou; douleun, Dal, 165. - 1°. truplu tut n 'l-lu bagd n
casd ~· caplu-a(odrd n'i-l alasd - pt!nura (tot corpul mi-l bagii In casa ~i capul afarll. mi-l
lasll. - cuiul), PLit, !l93; 2°. penuri mdrl (cuie mari), PAnt, 84; 3o. om (l'rii pt!nurd tu lnimii
(om fll.rll. cui In inim!\), PB, 20513; PAnt, 92; 4°. l'l~intrd' pt!nura tu lnimd (i-a intrat durerea
In inimll.), PLit, 601. Sinonim : Civle. - V. pendurd ~i pt!ronii, gr. 7ttp6v"l) ,broche, agrafe",
bg. peronil ,clou".
PENURfcl\, sf., pl. penurlfe, cuiut, •petit clout, Dal, 165.
PER1 , sm., pl. perl, par, •poirier., Dal, 165; Nic, 421; Mih, 407; PB, 677; pri sum
merl, pri sum perl (pe sub meri, pe sub peri), Fr, II, 272; PAnt, 16. Sinonim: 'g6rfu1• - Cf.
mgl. per (PMegR, II, 104; GrS, VI, 179; CapM, III, 219). - < lat. plrus ,poirier (arbre)".
PER 2 -968- PERDI~

PER2 , sn., pl. pedre, para, •poire., Dal, 165; PB, 677; PLit, 11; codda perlu u-dre
dinap6l (para o are coada in spate), Rec, 51 - morfologic, v. mer2 • Sinonim : gorfu2. - V.
pedra.
PER3 , sm., pl. perl, par, ol0 • poil; cheveu; 2°. bataille peignee- v. part 4°; S0 • s'epou-
vanter; 4°. fuir; 5°. completement, sans rien omettre•, Dal, 165; Nic, 420; Mih, 407; PScr,
2S8. - e: eli per (line u fdfe {din fir de par o face funic= exagereaza), PGr, 128 - v. hir 1°;
ci'ndu vas' fl scotita llmba perl (cind limba tti va scqate peri, ctnd tti va cre~te par pe limba),
PAnt, 62 - pentru pl. peri In dacoromana, cf. ,perii capului" (HPs, p. 177 ~i CPsal, p. lSflO);
,sa pui perii n trei" (Emin, VI, S51 ~i 621); om tricut, cu perlu cdir (om trecut (batrln),
cu parul caier alb), BNA, II, 68; s' todrca . .. ustura ca perlu (si'i toarca. . . urzeala sub/ire
ca firul de par), LP, 12; PAnt, 243; BNA, II, 12; 2°: mi-acd(rl di perf ~· cu Dumnidza'
(ma a puc de pi'ir ~i cu dumnezeu), BNA, II, 94 ; so : - /'l-si mutd' perlu din cap (i se zblrli
parul din cap), PB, S021S; perlu l' l-si multi (se ingrozea), Pif, 903 ' ; 4° : 'fudzt, ca di per di
/up (fuge, ca de par de lup), PLit, 603; !'iS8 (,dracul fuge departe ori de cite ori li miroase
a par de Iup" - cf. PMic : Dracut b 4 ; Lupul f); lu drdclu andztred§le i an'lurzed§li per di
/up , perlu '§l-l'ed (acolo unde diavolul zare~te sau miroase (simte) par de lup, l~i ia parul,
fuge mlnctnd pamintul), PLit, 806; '§l-lodra perlu (~i-au Juat lumea in cap, au fugit), PGr,
128 ; PB, 4a; LP, 55; BNA, II, 122; 128; PLit, 602 - v. l 'edu 19°, partdld S 0 ; 5°.: pin'
tu per (ptna Ia fir de par; complet; de-a- fir-a-par), PLit, 602. - < lat. pilus ,poil".
PER 4 , conj. precedata dedi (v. rliper) , declt, •que• :_di per tru xedne bdna.,., tu l6clu-a
merl ma t;ine 'nil singuril. mlnuta (declt viata In strainatate ... , mai bine un singur minut tn
tara mea), Lum, II, 70; 2°. rna mrillt_l 'nil. fd(il. di ll'ndzil, di per eli. sil.nil.todsil. (mai multo fata de
bolnav, declt una sanatoasa), CaiGrB, 3S; 3°. di per ma~l lu ... asbodril. (declt numai unde ...
zboara), Bair, 88. - V. ~i percd, peryea.
PER5 , sm., pl. perl, cancer; pericardita exudativa, <•cancer; pericardite•: - 1°. fete
per pi ndre (a fiicut cancer pe nas), Mih, 407; 2°.. nodtin'll'-i lodrd per (noatenii au luat (se
tmbolnaviri'i de) pericardita : Ia noateni (nu ~i Ia viHui) pericardita ~e manifesta printr-un
fir de par mic ~i stibtire). - V. preftu S0 • - < pera.
PERCALA, sf. - v. pircdia, pried/.
PERCA, conj., decit, •queo, Dal, 165; Nic, 421 ; GEl, 184 ( < 1tepl +
eli.); s' mi tdl'e .. .
di perca s' Mnedzt1 (sa mi'i taie ... decit sa traiesc), PB, 1657 ; 677 ( < pri +
ca) ; ma multu
(ric6s perca om cu inima (mai mult fricos dccit om cu curaj), Cal. 1911, 20S. - 'v. peryea,
pri-ed, per'.
PERCE, sf., pl. perci, plete,- •longs cheveux flottants sur lcs epaules; tresse; criniere•,
Dal, 165; Nic, 421; Mih, 407; BNA, I, 86.- 1°. au§ll'i cu pertea dlbd (batrlnii cu pletele
albe), AI. 1903, 54; 2°. cu percea ncarCil'edlll (cu plctele c!rliontate), BNA, I, 64; so. aldsa'
si-1'1 ctida percea (lasa sa-i cada cositele), PB, 35018; 4°. nu ti vol, ca nu-dl perci dinap6l
(nu te iubesc, pentru ca nu ai In spate (pe umiir) plete), PLit, 942; PAnt; 29; 5°. na un
per ai percea a mea (poftim un fir de par din coama mea), PB, S7716 • Sinonim: pled/e. -
Dupii 1930, batrini ca lancu 16rt;i Pirifanu (de 90 de ani), lancu MiMli ~aguna (de 70 de ani),
Dincea Mihaii ~aguna (de 68 de ani) - to\i aromani griimostehi din muntii Bulgariei, satul
Ct1rtova - , ca tineri, purtau perci : parul din cre~tetul capului, lung chiar - ph~a Ia brtu, _era
1mpletit ~i a~ezat pe cap :... obicei comun mul!or popoare (PRist, II, 286-287 (plan~a); BTur,
n , -192; Hacq, I, 42; Nied, II, 79; PMar, p. xxv etc.) - Cf. ~i alb. perfe ,chioma".- <
t c. pertehem (318) ,touffe de cheve~x sm· le devant du front; criniere".
PERDE, sm., Dal, 165 - v. pirde.
PEREGE · -969- PE~Lf

PEREGE, sm., pl. peregeddz, servitor pentru oi •domestiquc pour les moutons•, GrS,
IV, ,379. - < ? ,
PERGURA, sf., pl. pergure, bolta de vita, •tonnelle, berceau de vigne•, Nic, 421; Mih,
407; GEl, 187; REW, 6413; Perd, 38; pergura tu cdle da (bolta de vita da (se revarsa) spre
drum), PLit, 901. V. peryura, pirgurle ~i alb. pjergulle ,pergola". - < lat. pergula ,tonnelle,
berceau de vigne formant promenoir".
PERrEA, conj., declt, •que•. Sinonime: dicf't, diper, per4 • - Cf. gr. 1tlipoc yui ,-".
PERrlJRA, sf.,Dal, 165-v. pt!rgura.-Perd, 3848: pt!rgura •cheriet, In rima cu vergura.
PERfCUL, sn., pl. perlcule- v. pirlcl'lzl - , Nic, 421; PScr, 238; GrB, 96; s' mi-dflu
prit ca'l'lurl $i perlcule (sa rna aflu pe drumuri ~i In pericole), Lum, II, 82. - < it. perleolo.
PERIERrfE, sf., pl. perieryll, curiozitate, •curiosite•, Nic, 421. - < 7tEpt£pyttoc ,-".
PERfERru, -ya, pl. perieryi, -ye, curios, ccurieux•, Nic, 421. Sinonim : curylos. - <
7ttp!tpyoc; ,-".
PERIUS{E, sf., pl. periusll, avere; bunuri, dortune; bien(s); avoin: l'l-lo tlita periusia
al Uvrt!zl (i-a luat evreului toata averea), WTh, 294. - < 7tEptoua(oc ,-".
PERIVOLE, sf., pl. periv6l'l, gradina, •jardin•, W, II, 178; GEl, 185. Sinonim: grddlna.
- Cf. ~i alb. periv6l ,giardino". - < 7tEptf36i.t ,-".
PERIZLl'KE, sf., pl. · perizll'kl, abstinenta, post, •abstinence; dietet, CLitur, 71 ; 132.
- Cf. ~i alb. perizle'k ,dicta, astlnenza".- V. pirlze.
PERONA, sf., PScr, 238 - cf. alb. perone ,chiodo" ~i, aci, peruna.
PERPIRA, sf., pl. pt!rpire, costum In fir d~ aur, •costume, vet(ments riches en fils
d'or. : si nviscli tu perpire (se lmbraca In haine aurite), AD, IV, 373. - ,Les pieces d'or byzan-
tines disparurent; leur nom, en vieux serbe perpera ( {m£p7tupov), se maintient en Serbie et en
Dalmatie, comme monnaie de compte", Jir, 68; ,perpers venitiens", Jir, 68. - Cf. ~i t it.
p~rpero, gr. m)p7tupo ,numus" (Passow, 628), 7t~p7tupoc ('Apr;., 74-75; Boga, I, 301).

PERPUNA, sf., Nic, 407- v. pirpirlina.


PERUNA, sf., pl. pt!rune, PScr, 238 - v. pt!nura.
PESCU, sm., pl. pe$/l ~i p'e{lti, pe~te, •poisson; gra~. graisse; resultah, Dal, 165; Nic,
422; Mih, 407; PScr, 238. - 1•. pe{ltil'l ascapdrd di modrli (pe~tii au sciipat de moarte),
PB, 2952' ; 2°. ca pt!scul edste g;as (e g~as ca pe~telc), PLit, 603; 3°. fe pt!scu s' l'ed aft!l'l
ledz ca si s' fdca ca'pri? (ce grasime sa ia (cit trebuie sa se lngra~e)- ac_ei ie:zi ca sa dcvina
capre ?), Fl, II, 4, 8; 4°. fe pt!~fi aca(d{ll? (cc pc~te ai prins? = cc rezultat ai obtinut ?) -
v. pull'lzl 4°. - V. ped{lte.
PESTA'R, sn., obllnc din spate, GrS, IV, 379 - v. pistdr.
PESTRAV, sm.; PESTRAVA, sf., pl. pestravl, pestrave, Dal, 165; GEl, 77- v. pt!slruv.
PESTRU, -ra, pl. pe{ltri, pt!stre, pestrit, •bariole, bigarre•, Dal, 165; ferlu-l pt!stru di
niorl (ecru! e pestrit de nori), Lum, V, 11-12, 37; PAnt, 158; BNA, II, 52- Sinonim: l'edr.
- < bg. pllst6r6 ,-".
PESTRUV, sm.; PESTRUVA, sf.- v. pestrav - , pastnlv, ·•truite•, Nic, 422; aldpe
una pt!struva (a ales un pastriiv), Lum, III, 382; l'l-adlise peslrui:Je prodspile (i-a adus piistravi
proaspeti), AI. 1903, 53.-Cf. ~i gr. m!a-rpo<poc ,-",alb. pt!strove ,trota".- < bg. plistllrva , - ".
PE~ s. (n., pl. pe{lurl, Dal, 165) m., pl. pe{ll, vesta, mintean •pan; (du vetement)
derriere•, PEtim,' 16; o lal Klta, pt!$ll'i ro{ll (o miii I<ita, vesta ro~ie), AI. 1903, 17; PAnt,
22; Gluvard(, pt!~ll'i QTO{ll (Giuvarati, mintenc ro~ii), GrB, 189; P~nt, 43. - v. pe{lli ~i bg.
pef ,pan". - < tc._peeh (322) ,-".
PE"Lf, PEtim, 16; CSt, I, 57-v. pi$11 ~i alb. pesl'i ,Jacke mit Armeln" (GM, 330),
pe.5h/i ,giubba, giubbetto" (Le, 975); gr. mai.H (Boga, l, 301).
PETALA -970- PI1

PETALA, sf.,pl. petdle, potcoava, d 0 • fer a cheval; 2°. fatiguer, surmener, echiner;
3. mourirt, Dal, 165; Nic, 422; Mih, 407; PScr, 239; GEl, 185.-1°: n'ilued$le pelala ~· keare
calu (li e mila de potcoava ~i pierde calul), PLit, 605; 2°: ld scutea pelalile a nuililor (cati-
rilor le scotea potcoavele = obosea catlrii peste masura), Fl, I, 1, 3; PAnt, 343 - v. apus-
lusescu, elirmut 4°; 3°: mularea area' pelalile (catlra a aruncat potcoavele = a murit), Lum,
I, 191; li-ared' pelalile (a murit), PB, 23236 - v. /time 2°, ncarcu 4°, 6hlu 5°, lindu 3° etc. -
Pelala e plata, gaurita Ia mijloc ~i acopera lntreaga scobitura a copitei. In Orient : ,Les fers
de cheval sont plats, sans talon ou crochet, &: plus minces que les notres" (Chard, IV, 74).
- Cf. ~i alb. peU ,ferro di cavallo". - < mh·et:hov ,-".
PETALAR, sm.: du mtila s' u ncdl/d peldldrlu (du catlra sa o potcoveasca potcovarul),
·CosP, 80 - y. pildldr.
PETIC, sn., Dal, 165; Mih, 408 - v. pelitic; PETICA, sf. - v. pealied ~i Ph Or, II,
727-729; ligd'm siminta lu rind pitied (am legat samlnta tntr-o ·drpa), Lum, I, 69; cu petica
-arueald, sl-l'l /f'nd-aumbrald (cu batista desfa~urata pe cap ca sa-i tina umbra), GrS, IV, 234;
petted albd (nMrama alba) (Pleasa) - v. bdl/u, ldMrd.
PETUR, sn., pl. peture, foaie de placinta, tpate feuilletee dont on fait Ia pita; pi\te
feuilletee mise en morceaux; couche•, Dal, 165; Nic, 422; Mih, 408; CFr, 108; GEl, 185
( < 7tl't'oupov). - 1°. peturlu prl elrpil6r s' Linde (foaia de piaclnta pe clrpator se lntinde),
PLit, 605; 2°. pita dl pelure (placinta de foi suprapuse); 3°. pelur/u di 'prisupra. (foaia de
deasupra), PB, 8936; 4°. nds, ea petur di fedrd (dtnsul, ca foaia de ceara), BNA, Ill, 126;
5°. galblne ea pelurlu dl tedrd (galbene ca foaia de ceara), CaiGrB, 45; PAnt, 193; Lum, II,
188; 6°. pu/blrea peturl prl fata-a l'el s' lease (pulberea s-a lntins In straturi pe fata ei), CaiGrB,
87; BNA, IV, 29; 7°. peture cu oaild §' eu laple (iofca cu oui\. ~i cu lapte) - v. ldmaclil.
- V. pita ~i gr. 'lt~noupet ('Apr :h. 75), 7th-oupet (Passow, 402); 7ttToupou (Hris, 332; Boga, I,
.302; II, 54; 91). - PW, 1287; CDDE, 1358; REW, 6548: < lat. *pittula.
PETUR{CL'E, sf., PScr, 238 - v. pilurniel'e.
PETUMA, sf., pl. petume ~i pif6mate, talpa Ia lnciHtaminte, •semelle». Sinonime :bcild3 ,
minglu~6ld. - < 'lttTa<o>!J.Ot ,-".
PEZA, sf., pt pezl, batjocura, •derision; dedain; mepris•, Dal, 165; Mih, 408 (pe:il,
sn., pl. pezurf); GEl, 185 ( < 'ltOtL~<o> ,jouer"); li peza (de batjocura), PB, 254 9 ; AI. 1901-1902,
115; BNA, III, 38.; cu zbor di pezd (cu vorba de batjocura), PAnt, 280; Bair, 112. - V.
mbizueseu, plzueseu ~i sinonimele mdllape etc. - Cf. alb. pezem ,sdegno".
PEZEVENCJIU, adj. m., pl. pezeuent;l, pezevenghl, •infame; maquereau•. V. pu~el'fu.
- < tc. pezevenk (321) ,-".
PHEAN, sn., pl. pheane, pian, tpianot, Dal, 165. - Cf. gr. m<ivov. - < it. piano.
les femmes a leurs tresses•. v. penge.- Cf. it. piaslra < 'ltAcXaTpOt h~) ,pendants d'oreilles".
PHEASTRU, sn., pl. pheaslre, banut-agrafa de cosita, •espece de petite monnaie pour-
vue d'un crochet et employee par les femmes a leurs tresses•. V. penge. - Cf. it. piastra <
'ltAcXaTpet (-.<i) ,pendants d'o.reilles".
PHEAT, sn., Dal, 165; Nic, 422- v. pheatae, pial ~i sinonimele blid, cdfl'n, misura2,
sahdn.
PHEATAC, sn., pl. pheatate, farfurioara, •petite assiette•, Dal, 165.
PHE~CA, sf., pl. pM~ti, piersica, •p~che•, PScr, 239; DR, II, 545. Sinonim: kedrsicd.
< alb. pjlshke ,pesca'.
PIDTO, sm., pl. phitadz, bautura, tboisson; liqueur.. - < mo-.6v , - · •
Pit, prep., pe, •sur; a; sous; pour; en; avec; contre•, Dal, 165; Mih, 408. - 1°. alind-te
pi casd (suie-te pe casa); 2°. stail pi scamnu (stau pe scaun); 3°. s' ~eadd eu ni~l pi measd
(sa stea cu dln~ii Ia masa), Cal. 1911, 52; BNA, v, 107; 4°. auea ~izutd pi tina (statuse Ia
PJ2 -971- PicA

cina), Cal. t911, 52; BNA, V, t07 -cf. gr...7tept -r'iiv 6'lp1X v wu yeu!J.IX-ro.;= sur l'heure du
diner"; 5°. pi carl Iehne ciltii s' lu da (la ce alta meserie sa-l dea), PB, t631'; 6°. erci ndltu
pi zi'lile cl'ndu (era exact In zilele clnd), PB, 240 3'; 7°. ctnti'ndalul di idle ~i pi sodre ~i pi
luna (clntlnd de jale ~i sub soare ~i sub luna), RP, 2, 4; BNA, I, 38; 8°. n'l-u-a(ldl lu #deli
pi luna (o glisii unde ~edea sub luna), PLit, 940; 9°. ru ti tedl nodptea pri luna? (Iinde te duceai
noaptea cu luna?), PLit, 943; t0°. di n'l-(udzi glonlle pi luna (de-mi pleca mlndrul fiind ·luna),
PLit, 95t; 11°. s' bat pi luna $.i pi stecile (se lupta ~i sub luna ~i sub stele), BNA, I, 110;
t2°. n'eddzii-nopt pi stedle (In miez de noapte sub stele), Lum, III, 69; PAnt, 32; t3°. s' Iii
dam ..• n'il'l di napulion'l pi insu (sale dam .. : mii de napoleonl pentru un ins), PB, 4t824;
t4°. (udzi pe ascumtalul (a fugit (a plecat) pe furi~), PB, 24331 ; t5°. ni'sii zburd$le pi vintu
(dlnsa vorbe~te In vlnt, In de~ert), Cal. t911, 52; t6°. gcilbina a meti asburii' pi vintu (gal-
benul meu a zburat In de~ert, lira mea s-a dus pe nimic), Cal. t911, 53; BNA, V, t09; 17°.
s' miirltii' pi un om dip avut (s-a maritat cu un om foarte bogat), PB, t68U; t8°. s· u dau
(ecita ... nu pi om di-artidii (sa o dau fata .•• nu dupa un om de rind), PB, 4t8I7; 19°. di
aestd, hirbed pi (ecitii (din aceasta cauzii, fierbea contra fetei), PB, t96'. - 20°. s' nu u di$-
cl'idii $' pi nf'sii (sa nu o deschida ~i pe ea), PB, 3926 ; 2t0 • viitiimdl pi fur $i n'l-lodl dhtea
(am ucis pe hot ~i m-am razbunat), GrB, tOt ; 22°. avdzf' $' pi cucuvediia cii cobdld aprodpe
(a auzit ~~ pe cucuvea eli cobea aproape), Velo, 20; 23°. ciileritu a meu, bed yinu ca pi a teu
(calaretul meu, bea vin ca pe al tau), PTrec, 25. - V. pir, pri1,
PI•, invat., apa, •eau•: ci'ndu val dzfc pi, sii-n'l dal dpii (clnd voi zice pi, sa-mi dai
apa), PB, S7981,- Cuvlnt conventional, pentru care cf.: gr. 7t(v 00,,boire", bg. pija ,boire",
srb. pili ,boire" . ~i alb. pi ,boire".
PIA, adv., mai, •plus•, CAr, 79; 504. V. pleci. - < 7t)(tcX .. -".
PI-ANARrA, adv., lncet, •lentemenh, Dal, 165. - pi1 + ancirya.
PlAT, sn., pl. pitite, farfurie, •assictte•, Mih, 408; PAnt, 476; GEl, t85. V. phecit.-
Cf. gr. 7ttci-rov- - < it. platto.
PIA'fA, sf., pl. ?, piata, •marche public; place publique•: nu aveci voile prit picila
(nu erau tururi (plimbliri) prin piata), BNA, II, 74. - < it. piazza.
PJC1. •interj. qui imite I' action de couler goutte a goutte• : ctiile ploala. . . pic, pic, pic
(ploua •.. pic, pic, pic), BNA, I, 84.- V. pica ~i:
PIC•, vb . . I (picdl, -edt, -care), picura, •couler goutte a goutte•, Dal, t65; CAr, 294-295.
- Verb disparut, pastrat numai in urmatoarele cuvjnte . dintr-o legenda pronuntate de
diavol catre ~n pastor: (sula} a meti pica, a ta nu pied (frigarea) mea picura grasime, din a ta
nu picura)- cf. PMic, articolul Dracul. d 7. Pentru labiala p-, netrecuta Ia k-, cf. ~i pi$l!
- V. /.:ic ~i piccire.
PICa, sm., pl.?, cre~tet, •pic, sommeh, DR, I, 474. Cuvlnt necunoscut. - V. kiscu, pi(iW:.
PICARE, sf., Dal, 165, pic(ur)are - v. pic2 ~i kicdre.
PICAT, sn., pl. picdte, pacat, •peche; dommage•, Dal, 166; Nic, 42S; Mih, 408; Lum,
V, tS6. - t 0 • piccit di Dumnidzd'r.l (pacat de' Dumnezeu), Lum, II, 183; 2°. li pictit (etiu?
(ce pacat am facut ?), PB, 3333 ' ; S0 • pictitlu te nu-l di vir l'irltit (pacatul care nu e iertat de
nimeni), LP, t78; BNA, II, t6; 4°. nu-l picdt di-a metile n'etite? (nu e pacat de ale mele
tinerete'l), PAnt, 249.' Sinonim: amdrtie.-Cf. alb. !J.7ttl«i-r (Hr, 254).- < lat. peeeatum ,faute,
action coupable".
PfCA, sf., fara pl., picatura, •goutte - v . kicd1 ; dt\pit, rancune, colere; apoplexie- v.
kiculii•, Dal, 165; Nic, 423; W, II, 110 (•Tropfen, Brockhem), DR, II, 545 ( < alb. pik); x,
485; GEl, 185 ( < 7tb(IX< it. picca). - t 0 • lipsed ci'te 'nti pica di mingtire (lipsea cite un pic
de mlncare), W, II, 264; 2°. di pica te lti pocirtti a ollor (de supli.ratea ce le o poartli. oilor),
PLit, 787; so. {e, va-n'l tin'l pica? (ce, lmi vei purta pica?), Fl, II, 5, 5; 4°. trf pica a Gre{llor
PICMEZE -972- PICURESCU

(pentru necazul grccilor), Fl, II, 6, 6; 5°. di plea, du~man'll'i-l'l . .. Mna-l'l l'Floara (de pica,
du~manii lui. .. viata-i i-o luara), BNA, I, 90; 6°. l-vatamti$1 di tri 'nd pied (1-ai ucis dintr-o
rlizbunare), PAnt, 293; BNA, I , 6; '1,0 • tri un avea pica (pentru unul (contra unuia) avea pica ),
PB, 31228 ; 8°. a lor ... nu iii cade pica (lor ... nu le cade dambla), Fl, I, 3, 6; 9°. doaule
s' n' agudeasca pica (pe amindoua sa ne loveasca apoplexia), PLit, 1021; W, II, 10 - v.
clamldle. -Gr. 7tLKot ('Av8p. 281; Boga, I, 304; II, 242; Hris, 333). - Pentru vitalitatea res-
pectivului cuvlnt albanez pike in literatura (poezia) populara albaneza, cf. Hahn, II, 127 ~i
129. - < alb. pikii ,goccia ; apoplessia fulminante".
PICMEZE, sf., pecmez, Mih, 408 - v. pihmh
PICNA, adv., m ereu; •fn\quemmenh: Ia stu picna iu coastil (le stii mcreu sulifd in coasta),
PenB, VII, 12. Sinonime: dipriuna, inda. - < 1tuxv& .,d' une maniere scrr2e; dru; souvent".
PiCNA, sf. - v. pecna ~i :
PICNAVOS, -voasd pl. picnavo~l, -voase; P•CNOSt, -noasa, pl. picn6~l, -noase, pistruiat,
•couvert de taches de rousseun, Mih. 408 - v. pecnavos.
PICNOS2 , -noasd, pl. picno~l, -noase, des, dens, .~pais, d ense•, N ic, 452; PScr, 238;
G E l, 185. Sinonime : des, spes. - < 1tuxv6~ .. -".
PICULESCU, vb. IV (piculil, -lit, -lire}, lmblinzi, •apprivoiser • : bdtea ccwalu di dipunea
pul'i, piculea ayrin'lle (cinta din caval d e facea sa coboare pasarile, imbllnzea fiarele salbatice),
Fl, I, 2, 7. Sinonim: iiniripsescu. - < ?
PICUL'I(r, sn., pl. picul'e, banet strins, •argent serre, mis en reserve; magob, Dal, 166;
Nic, 423; PB, 678 ; la-l detide cit picul'lu aVli. (cit bil.net strins a avut li 1-a dat), RA, 90;
B NA, 11, 32; 134. - Picul'llu e un apanaj al batrlnilor: sint bani strln~i in decurs de ani,
tin uti in secret , spre a fi lasa ti drept mo~tenire. - Cf. ~i alb. peku.li ,regalo, gratificazione".
- < lat. peculium ,pecule, petit bien amasse par l'esclave".
PICUN'I(r, sn., pl. picun'e, Dal, 166; Nic, 423; Mih, 409; PB, 678; Dun, I, 177;
ajumsird sd-~l vinda fumel'ea-a lor tri picun'l (au ajuns s:l-~i vinda copiii lor pentru b~ni),
AI. 1928, 62. - Nu reproduce lat. pecunia (PW, 1296). - < picul'lri.
PICURAR, sm. , pl. picurtirl, pacurar, cioban, .e. berger; 2°. cochevis huppe•, Dal,
166; Nic, 4~3; Mih, 409; PScr, 238; PGr, 128. - 1° : carl di lukl si-aspari nus' {ali picu-
rar (cine se sperie d e lupi nu se face pastor), PLit, 533 ~i 605 ; picurar cu percea lunga (pas-
torule cu plete lungi), Bag, 35; P An t , 198; BNA, V, 29; picurarll'i, ci'ndu au minte, ncalfa
$ ' puriclu (pastorii, cind au minte, potcovesc ~i puricele), PB, 9611 ; 2° : pul'llu picurar (pasarea
ciocirlan), PLit, 287; PAnt, 88 - v. cluclulealU. Sinonim: clubtin. - V. n'el 2° ~.i it. pecuraru
(IIF, I, 53: Terra di lavoro). - Pentru aspecte folclorice-etnografice, cf. PMic, articolul Piis-
torul. - < lat. peeorarius , celui qui prend des bestiaux a ferme".
PICURARATA, sf., pl. picurara'f, pastorie, •etat d e berger; nombre de bergers•, Fl,
II, 1, 11; haraud pri picurdrata (bucurie pe (printre) p astorime), PenB, VII, 141.
• PICURAREA!}TE, adv., ciobane~te, •a Ia maniere des bergers~ : anvlrtea-l picurared$le
(lnvirte~te-1 pastore~te), PAnt, 114.
PICURARESCU, -reused, pl. picurare$/1, -re$ti, pacurarE'sc, •de berger; pastoral>, Mih,
409; ci'ne vecl'lu, picurdrescu (cline vechi, pastoresc), PB, 2 1 ; una n cap picurareasca (una
in cap ·ciobaneasca), Fr, I , 160; BNA, III, 104. - V. picurescu.
PICURARiL'E, sf., pl. picurarll'e, ciobanie, •etat de berger; metier de berger•, Mih, 409.
V. picuraratii. ~i:
PICURARLiKE, sf. - v. picurlike.
PICURAROAN'E, sf., pl. picuraroan'e, pastorita, •bergere; femme de berger•, PB, 678.
PICURARU!jtr, sm., pl. picurard$1, ciobanel, •petit berger •, PB, 678.
PICURESCU, -reasca, Dal, 166; Nic, 424- v. picurarescu.
PICURLfKE -973- PfFKIU

PICURLfKE, &{., pl. picurlikl, Dal, 166; Nic, 424 - v. picurdril'e.


PICUROAN'E, sf., Dal, 166; Nic, 424 - v. picuraroan'e.
PiCE, sf., pl. ptci •organ genital d'une femme•, Dal, 166; Nic, 428; Mih, 408; CEI,
78. Sinonim: kizdd. - Cf. ~i alb. pi~ .,vulva" . - < bg. pille .. -".
PfCEAN, sm., pl. piCean'l , secatura, •homme sans valeur, maroufle•, Mih, 408. - V.
picli1.
PICIOC, sm., pl. piCl6{l, boaba, «grains (dans des jcux enfantins)•, Mih, 408. - < ?
PICHJ, sm;, pl. piCl, pici, •petit enfant., Mih, 408. - Cf. ~i bg. piCu ,batard". - < tc.
pitch (330) ,:bfttard; rejeton".
P1CIUR. sn., pl. piCiure, fuior, •filasse de Iaine•, Mih, 408; CFr, 107; CN, 128; 174;
di pdl'l addrd'm piCiur i ful'i6r (din pale de llna daracita facem fi~ii sau fuior), CFr, 173.
Sinonim : pilrike. - < ?
PIDIKfE, sf., pl.·. pidikil, arcan, <•action de saisir ou enlacer qqn a !'aide du lasso• :
;!'l-/oard l!illu pidikie (mi: au Juat fiul cu arcanul pentru armata). - < ? 1toulhx.-lj ljlLx.Lcx
,enfancc" .
PIDILOC, sn., PenB, III, 242 - v. pilii/6y ~i gr. m8ouA6ycx (Boga, I, 304).
PIDUCL'EARE, sf,, Nic, 425- v. biducl'eare:
PIDUCL'EDZfJ (mi), vb. I - v. biducl't!dzu - , a umple cu piiduchi, <•rendrc ou ~tre
plein de v~rmine•, Nic, 425 (piducl'escu). - < lat. *pedueulnre, pedicu/are ,;avoir Ia maladie
pediculaire".
PIDUCL'IOS, -l'lptisa, - v. biducl'l6s - , pllduchios, •pouilleux•, Nic, 425; l\Iih, 409
- < lat. *pedueulosus, pedicu/osus , pouilleux".
PlDUCL'IU, sm., pl. piducl'i, paduche, •pou, vermine ; medecin (gramosteni)•, Nic, 425 ;
Mih, 409; PScr, 238; piducl'lul, dupii {e si s(liura, easi pri szz(rin{etiud (paduchele, dupa ce se
satura, iese (apare) pe sprinceana), PLit, 606. - Explicatia sensului •medecin• : paduchele
care se plimbaliber pe corpul unui om e asemanat cu medicul din dictonul popular : s' priimnd
ca yetilru (se plimba ca un medic, ca un om fara nici o grija). _:_ < lat. pcdueulus, pediculus
J
, pou".
PIAAror, sm., pl. pic5ay6yl , pedagog, •peda~ogue•, Dal, 166; Nic, 422. - < 7tCXL81X-
j'"Wy6c; ,-".
PIAIM.O, sm., pl. pic5im1dz, chin, •peine, souffrance; torture•, Dal, 166; Nic, 401;
422; Mih, 409; GEl, 185; AI. 1903, 37; all1m{ea acd{tird avind' rlle $' pic5imad:l'i (atunci au
1nceput urmaririle (perseeutiile) ~i chinurile), Lum, 11, 81. V. peliim6 ~i munduire, zahmele.
- < 7tcxL8e:!J.6 ,chatiment".
PI AIPSESCU (mi), vb. IV ( piliipsil, -sit, -sire), chinui, •(se) donner beau coup de peine•,
Dal, 166; Nic, 423; Mih, 409 ; PScr. 238; PB, 678; PAnt, 476 ; GEl, 185. V. pe&vsescu. -
< 7tiXt8eUw ,,_".
PIAIPSfRE, sf., pl. pic5ipsirl, caznire, •peine; supplice; chatimenb, Dal, 166 ; Nic, 423;
Mih, 409; PAnt, 476.
PIAIPSIT, -ld, ,pl. pic5ipsi{, -te, caznit, •lasse; torture, chatie•, Dal, 166; Nic, 423.
PIAUPfNAC, sn., pl. pic5upina{e, covatea cu capac, •ecuelle de bois a couverclc servant
a conserver du fromage•, Dal, 166; GEl, 185; CN, 173. V. cirniClu, ncl'il6r, piripinac, r dClcii.
< m8o1tlvax.ov < x.:Ae:L8oTtlvcxxov , ecuelle (de bois) a couvercle".
PIDZUL'IfJ, sn., PB, 678 - v . pizul'lz1.
PIFILtC, sn., pl. pi(ilf{e, virf, •sommeh. Sinonimc: p ic, kirkinedzu etc. - - < ?
P1FKIU, sn., pl. pi(klurl, gura mica a urciorului, •bord' d'un broc; broc•, Dal, 171 ;
Mih, 409; GEl, 186. - V. pi8klu.
-974- PILIKISfRE

PirAAE, sf., pl. piyd'dz, put, cpuits•, PB, 678; GEl, 186. Sinonime: bundr, putu.- <
7t1)ytX8L , - "•
PIHAVITA, sf., pl. pihdvitd, )ipitoare, •sangsuet (gr;imosteni). V. piuvitd ~i sinonimul
avMla. - < bg. pljavica .. -".
PfHE, sf.,, pl. pihl, cot, oaune•, GEl, 186. V. cot 2°. - < 7ti))(1) ,-".
PIHfTA, sf., pl. pihlta, niiframli, dichu, voile de tete•, Rec, 50. V. p'6$e etc. - <?
PIHLIVAN, -nii, pl. pihlivdn'l, -ne, pehlivan, •acrobate; bateleurt, Dal, 166; Nic, 428;
Mih, 409. - < tc. peh!lvan (.329) ,athlete; heros".
PIHLIVANLI'KE, sf., pl. pihlivanli'kl, pehlivlinie, •bravoure•, Dal, 166; Nic, 428; Mih,
409. - < tc. pehfivanlyq (329) .. -". ·
PIHMEZ, sn., pl. pihmezurl, AI. 1903, 93 - v. pilmeze.
PIHTfE, sf., pl. pihtil, piftie, •caillot, gelee - v. plihtuma; inquietude, souci, tracas -
v. gaiUt, Dal, 166. - 1°. cdnda erd pihtle ncl'igdld (parcii era piftie inchegatii), Lum, III, 349;
2°. si-du fdptii pihtle (s-au fiicut piftic), Lum, V, 212; 3°. pihtle ·n'l-u fed/i$l lnima (piftie mi-ai
flicut-o inima), PGr, 129; 4°. ti-dflu tu gai/ei $i tu pi/rile (te giisesc tn tngrijorare ~i tn neli-
ni'lte), Lum, II, 318.-Cf. ~~ gr. 7t1))('t'i) ,gelee", bg. pihlija ,caillot". - < tc. pykhty (317),
,coagulum ; coagule".
PIHTUSESCU, vb. IV (pihlusil, -sit, -sire), inchega; ciciili, tapprehender; (se) tracasser;
deplairet, Dal, 166; Nic, 422.-V. p_ihtle ~~ gr. 7t1))(-r6vw ,faire cailler", bg. pihl6svamii ,faire
cailler, figer".
PIHTUSiRE, sf., pl. pihluslrl, slctire, •tracasserie•, Dal, 166.
PIHTUSfT, -tii, pl. pihtuslt, -te, ciciilit, •tracasse•, Dal, 167. •
PfJA, sf., pl. pijl, prune nebotezat, mourrisson non baptise•, CEI, 77 : < bg. pile .. -".
PinLfNA, sf., pl. pljilln'l, pielitA subtire, cmembranet, Dal, 167; Nic, 423; cdrne sldbii,
ma$l pijllln'l (carne slabli, numai pielite). - V. pedje.
PILAF, sn., PILAFE, sf., pl. pllii'furl, pilaf, •pilaf, riz a Ia turque•, Nlc, 424. V. pi-
ledfe. - < tc. pilav (323) .. -".
PILAT, sm., pl. pildl •? presentable, bien habillet: tut s' anviscurii ca pildl (toti s-au
lmbriicat ca? pllat), Trib, I , 4, 6. - Cf. gr. 7ttAtX't'1)~ ,client; chaland". - < ?
PILEAFE, sf., Mih, 410- v. pilaf, pll'ed(e.
PILICAt~, sm., pl. pilicdn'l, barzii, ce. cigogne - v. Ulic; 2°. dindon- v. mlscu; 3°.
nu, creux vide (gramosteni) - v. go(•, Dal, 167; Nic, 420; Mih, 410. - pilicdnlu mt'cii broa-
ti/l (barza miintnca broateci), PLit. 780; (udzed miirdtl'i Armd'n'l cum (ug pilicdn'll'l $i
lt'ndurlle todmna (plecau bietii aromani cum pleaca · berzele !ii rindunelele toamna), Fr, 11,
228. - < 7ttAtXtXV ,pelican".
PILICU A.A., sf.~ pl. piltcadz, a!ichie, ccopeau•, Nic, 424; Mih, 410; GEl, 186; cu pis-
timdlea mplina dt pllicadz (cu ~oqul plin de a~chii), Fl, II, 5, 7. Sinonime :. d$cl'e, giigl, min-
dztil'e. - < 7ttl..e:xoii8ot .. -".
PILitiOs, -clodsii, pl. pllicl0$l, -clotise, pipernicit, cratatine, rabougrh, RF, II, 68
( < impili <pili). Sinonime: azmet, pruzume. - < ?
PILIDARE, sf., pl. pilidii'rl, ciripire, d 0 , gazoulllement, ramage, babil; 2°. essieu, arbre
de couche•, Mih, 410; ldrii c6rba piliddre [di modrii] lu surzd cu gura-l'l mdre (iar bietul
fus al osiei (de moarA) tl asurzea cu gura-i mare), Lum, VI, 5, 8; 9. V. plriddre.
PILIKfM, sf., Mih, 410- v. plntkldii.
PILIKISESCU (mi), vb. IV (pilikisll, -sit, -sire). ciopli, •tailler dubois pour le degrossir,
degauchir, doler; degrossir•, Nic, 424; GEl, 186; Umnul Ji l- pilikised$te (Iemnul pe care II
cioplc~te), AI. 1903, 34. V. pilixescu. - < 7ttA&xw .. -".
PILIKISiRE, sf., pl. piltkisirl, cioplire, •action de degrossirt, Nic, 424.
PIUKISfT -975- PINDANICA

PILIKISfT, -Iii, pl. piliklslt, -le, cioplit, tdegrossi; civilise un peu•, Nic, 424 ; hi.lracodpii,
piliklslta (veseHi, mamerata), LP, 124; nu era om ahl't pillkislt (nu era un om atlt de cioplit,
de educat), CalGrB, 11().
PILIPfScA, sf., pl. pilipiske, fluiera~, •siffleb, Mih, 410. Sinonim: fluldra. - V. piscti.
PIUSTER, PILISTERA, sm., sf., Dal, 167; PB, 678; GEl, 186 - v. plrister.
PILIVURE, sf., pl. pili!lurl, rug de munte, •framboisier., Mih, 410. Sinonim: arug. - < ?
PILIXESCU, PIUxfRE, PIUXfT, Dal, 167; PAnt, 476- v. pilikist!scri, pllikislre,
pfltkislt.
PILIXITURA, sf., pl. pili:elturl ucoupure menue; degauchissemenb, Dal, 167; GEl, 186.
PILMUN, sm., pl. pllmun'l, plamln, Mih, 410- v. plimuna.
PILON'Ifr, sm., fara pl., pelin, cabsinthe; amertume•, Dal, 167; Mih, 410; PScr, 238;
CEI, 77; PLit, 277; PenB, II, 275. - 1°. tu ltl-do elisa are $1 funda di pilon'lll (ln oricare
casa exista ~i legatura de pelin), Lum, II, 281 ; 2°. tine (U$1 pilon'lll $i here (tu ai fost pelin
~i fiere), CosP, 15; 3°. tu sufllt nil 11earsa pilOn'lU. (ln suflet ne varsl!. pelin amar, venin), Fl,
II, 2, 8; 4°. pilon'lll $' farmac fl'l par (li par amar ~i venin), Fl, I, 5, 7; BNA, II, 8; 5°.
pilon'lll-di-Muzikle (lemnul Domnului, cauronet), Dal, 167. - Cf. vsl. pelynU. ,absinthium".
PILPET, sm., pl. pilpef, mesteacl!.n, cbouleau•, Jb, XIII, 89 (grl!.mosteni). - V. pulpt!t.
- Pentru -et. v. fadzt!t.
PILU!)fr, sn., pl. pilil$url, plu~, cpeluche•, Dal, 167. - < fr. peluebe.
PIL'EAFE, sf., pl. pil'ehl, Dal, 167 - v. pileafe.
PIL'I, sm., pl.?, crestl!.tura, centaille faite aux oreilles des moutons•, GrS, IV, 379.
Sinonlm : codctl. - < ?
PIL'Ifr, sm., pl.?, csorte de laitue veneneuse, de tithymale•: pt'ntica l'i si umfla' pil'lit ·
(burta i s-a umflat doldora ca $1 cum ar fi fost infectata de laptuca pil'Iil), Fl, II, 1, 4 - (v.
fil'lu2 ?).- < 'l
PIMfNTU, sn., pl.?, pamlnt, cterre•, Dal, 166; GrS, II, 323; an'lurzed$1e a pimintu
(miroase a pamlnt, a \:lrlna), PLit, 606. Cuvlnt rar. Sinonim: tara. - Cf. ~i mgl. pimint
(PMegR, II, 104; GrS, VI, 180; CapM, lll, 222); istror. pemtnt (Pistr, 111, 319; PopD,
IX, n, 135; Clstr, 175; Kov, 199). - < lat. pavimentum ,aire en terre battue; plancher,
carreau".
PiMNifA, sf., pl. plmnlttl - v. blmta - : un putll di tru plmntta (un pu\ din pivni\:1),
Lum, IV, 134. Sinonime: catoye, lzbd, pleamittl. - Cf. ~i bg. pi11nica ,cave a biere; taveme".
PfMTU, -ttl, pl. plmtl, -te, lmpins, cpousse•, Mih, 410; cara!lea ..• dt 11imturl ctnd i pimta
(corabia ... clnd e lmpinsa de vinturi), ArE, 38. - V. plngu'.
PIN, prep., prin, cpar; a travers, au travers de ... t: di pin h6rlle armant!$tl (de prin
satele aromil.ne~ti), Velo, 28. V. prit. - < lat. per ln.
PfNAC, sn. ; PfNACA, sf:, pl. plnate, t:lbli~ de ~colar; tabla de ~coala, ctable•, Nic, 424 ;
PLit, 66; GrS, IV, 37&; di nintea a plnacal'el (lnaintea tablei de scris), CBiog, 34. V. kiplnac,
plripinac. - < 7tlv1Xx1Xc; .. -". .
PINACUTO, sm., pl. plnacutadz cplanche il porter les pains au · four; sebilet, Nic, 424 ;
GEl, 186. V. placutO.- Cf. mgl. panacf!l (GrS, VI, 178 ~i CapM, III, 213: < bg.). -<mviX-
xwT-1} ,,.,.". .
PINAKfAA, sf., pl. pintlkfdz ccarton, couverture d'un livre•, scoar~a de carte legatl!.,
GEl, 186. - < 1tWIXxl8~ov ,bordereau; ecriteau".
PINDANA, PINDANE, sf., pl. plnda'n'l cplantaint, Mih, 411; PLit, 257; 325; GEl,
t86 << 1tevm~> - v. :
PINDANicA, sf., pl. pindanite, patlaginl!., iarba oaiei, cplantaint, Mih, 411; PLit, 263;
264. V. ptlndallca, pinddnlca.- Pentru aceasta ptndantcd cquinquefoliumt, cf. PMic, 1947,
-976- ••n•f:n

13, precum ~i : ,Quand un boeuf ou une vache est atteint d' une maladie des pieds (messiole
ou fievre aphteuse), on s'arrange pour faire de plantain ... Avec ses feuilles on guerie Ies
plaies lcs ecorchures" (Beauquier, II. 289). - < ?
PI~D;\RA, sf., pl. pinda'rl, ~ para, •(monnaie de ·cinq) !I()U(s)•, PB, 678; GEl, t86;
el era avut, eit fi'ra pindcirii (el era bogat, eu flirii gologan), PAnt, a12. - < 7tEVTapoc ,.-".
l'INDANfCA, sf., Dal, t67 - v. pindcinicii.
I' In d e an, -na, pl. Pindean't, -ne, •habitant du Pindco, PAnt. 476. - Neologism.
PINDE;\RTU, sm.; pl. ·1, piine binecuvlntatii, •pain benit- v. /ilur yic ; pain consacre
a Ia communion•, COat. 4t; Nen, 527 ( < pendi arion). - Cf. gr. 7t&'ll't'ap'toc; ,&p,oc; !1-&ya l-oc;"
(Boga, II, 53). - < pi'ne di &p 1~c;?
PIND()UR.~, sf., pl. pind6/ire, galbcn de 5 lire, •monnaie de in"q livres•, PB, 678;
GEl, 1!J6. - < 7t:n6).tpoc .. -".
l'INDUHi«:A, sf., pl. pinduri(e, cuiut, •petit clotu. - < pendurd.
PINDURNf'J"A, sf., pl. pindurni(ii: aveagl'e ... ca ni$1e pindurni(ii (veghcazii ... ca ni~te
posturi de observatie), GrB, t, 30- v. pindruni/a ~i bg. pvdarski ,de garcle charnpHre".
PINDZEARE, PfNDZIRE, sf., pl. pindzt!rl, pindzirl, lmpingere, •pousse ·, poussadeo,
Mih, 411; Nic, 425; PB, 678. - V. pimtu ~i:
PfNDZUR, sn., pl. plndzure, brlnci, •poussade; ·bousculade• : dt!de pind:uru ~· · cadzul
(dlidu lmbrincealli ~i cazui), Lum, V t39. V. pingu1 , pingur.
PINE~(T, sm., pl. pint!$1, galbcn, •monnaie d'or; l{atengeschenkc•: mi'n'l?e mpline cu
pint!$1 (mlinile pline cu monezi de aur), W, II, t94. - < alb. Jtenes ,specie di moneta di
argento che viene usata anchc come ornamento".
P(~GU', sn. , pl. pfngute - v . pindzur - : tr' ocira-un piny Iii da (In dati! Ie · dii o lmbrln-
cire), BNA, II, 96.
. PfNGU 2 (mi), vb. III ~· II (pfm~u, pimtu, pfndzi~e ~i pind:ecire), Impinge, cpoussert,
Nic, 424; l\Hh, 411 ; PScr, 238. - t 0 • mi pfnd:i nclo ascumlu dor (dor ascuns rna Impinge
incolo), Lum, V, t68; PAnt, 264; 2°..~· rm li pingd;.dracltl (sli nu te lmpinga dracul), PB,
~22 31 ; 3°. s' pindzedril cama nunlru (dacii ati fi lmpins mai lnauntru), BatN, 23; 4°. pingu
odhle (lmping dhnburi, lucrez din greu), PenB, VIII, 48 - v. 611/u 4°. - < lat. *plngere
(pangere ,enfoncer, fischer").
PfNGUR, sn., pl. pingure, impinsatura, vijelie, opoussee, poussade•: grcu pingur di vimr
(grea pornire de vint), Perd, 21. - V. pindzur, pingu1 , pingu2 •
PIN~EA(JA, sf., pl. pim;t!l- v. pan'eaua ~i {urculita -, ~ic, 405. - < ?
PINGERE, sf., pl. pingt!rl, fereastrli, •fen~tre•, Nic, 424; PScr, 238; {i'ra lll'e, fir' pingerf
(fiira u~a, flira ferestre), PLit, 971. Sinonime : (lreastra, (irlM, pald(Jlr~.' - < tc. pendjere
(324) ...... ".
PINIKf t1A, s,f. - v. pindklM.
_PINITA.i.~, sf., pl. pinlla'dz •argent donne, commc pourboire, a ses amis par celui.
qui part loin de son village•. - < mv~'t'a8oc < 7tL'IIc.>: ,boire".
PfNTRU, prep., printrc, •parmi>, Nic, 425. Sinonim: anamisa, n'i:a. - < *prinlru <
lat. per lntro.
PIN'ISESCU (mi), vb. IV (pin' isil, -sil, -sire). fAli, «louer, vanten, GEl, 186. Sinonime:
aldvdu, {iilt!scu, {udult!scu. - < 7t1Xtve:uw ......".
PIN'.ISfRE, sf., pl. pin'isirL laudAro~enie, •action de (se)' vanter..
PIONEL, sm., pl. . piont!/'l. paun, •paom: 1ilbdca piom!llu lu liva'dzle verdzl (joacli pau-
na~ul in livezilc verzi), W'J h, 287. V. piundr. - < "!

l'IPER, sm., fiira pl., piper, •poivre; rouge, rougiro, Dal, .168; Nic, 425; Mih, 411 ~
J>Scr, 238; GEl, l86. - t 0 • Mgd$1 sure $' piper (ai pus sare ~i piper), PB, t8013 ; PAnt, 96 ~
PIPERCA -977- I'IRCALA

2". va piperu n fJura (vrea (ii trcbuie) piper in gurii ca sa se cuminfeasca Ia vorbd), PGr, 129;
3°. piper lntr' o.c /'i (piper in ochi = cuvintc ustur;ltoare), PLit, 606; 4°. luf si-adrci piper tu
{dfa (toti sc faceau Ia fata ro~ii ca piperul din cauza ru$inarii), :UNA, 11, 74; 5°. piper laW
(piper negru), piper ar6$fl ,x6xxwo mrcipL = poivre de Cayenne". V. kiper. - Cf. gr. rem!! pL.
alb. piper, bg. piperu, tc. huber (280).
PIPERC;\, sf., pl. piperki, ardei, •poivrom, Dal, 168; Mih, 411; CEI; 78. V. paparicii,
pipiryeliua ~i $U.~ca. - < bg. plperka .. -".
PIPILESCU, vb. IV (pipilil, -Ill, -/ire}, ucide, •tuen: l/. pipi/ira (1-au ucis), PG·r , 129.
Sinonim : vcitam. - < ?
l'IPILfTA, sf., PB, 678; PAnt, 476 - v. pipiri/ti ~i pip.itescu.
PIPIRAT. -Iii, pl. pipirdf, -te, piperat, •poivre•: carl si hlbd pipirciiii (dacii o fi pipe-
rata= rea), PenB, Ill, 177. - Participiu de Ia verbul neatestat pipiredzu.
PIPIRrEA C.\, sf., pl. pipiryel, ardei, «pimentt, Dal, 168; CEI, 78; GEl, 186; pipiryel
umplute cu ari: (ardei umpluti cu orez). V. piperca. - < m:rce:pLcX .. -".
PIPIR(DA, sf., pl. pipiridz, planti'i de apa, •plante aquatique semblable a Ia feuille
du piment> (gramosteni). - < ?
PIPIRf f;\, sf., pl. pipiri/ii, solnita •poivrier, poivriere; roue de coups - v. ptipcira•,
Dal, 168. - e. pipi rita nu-ciri piper (solnita nu are piper); 2°. u-adrti' pipirlfa (a facut-o pi-
pernita, a biilut-o mar), PGr, 129; 3°. rdpe ml'edrea-l'l di cusl/ti di '$1-u-adcirti pipirlfti (riipe~te
(inhata) femeia-i de cosite de ~i-o face piperni\ii MUnd-o), Fr, I, 40. - Cf. ~i bg. pipernica
,poivriere". - < piper.
PIPON'I{J, sm., pl. pipon' l, pepene galben, •melon jal!ne•, Dal, 168; Nic, 425; PB, 678;
GEl, 187; PLit, 606. V. pecipine, pup6n'lu ~i sinonimul gdlbon'lll. - Cf. mgl. pipon'lu (PMegR,
II, 105; GrS, Vl, 181; CapM, III, 222). - < rce:1t6vL .. - " .
PIR1 , prep., pe, •par.: trefe pir Ia elisa a mul'eri/'el (trece pe Ia casa femeii), PB, 2376;.
s' yinl pir odfi (sa vii pe aici), PB, 4788 ; tricu pir Ia pocirtd-1 (a trecut pe Ia poarta ta),
PLit, 860. Forma nordicii. - V. pi1, pri 1 •
PIR', -rti, pl. pirl, plre, islet, •adroit, habile•, Mih, 412; Mur, Ill, 268; carl edste plrlu
care l'l-{urti' ylnlu? (cine e dibaciul care i-a furat vinul ?), Mac, 88. - V. pirti1 ~i gr. f(J.rce:Lpoc;
,experimente ; habile ; verse dans" .
PIRAZAIO, sm., pl. pirazmcidz, tentatie, •tentation; le diable - v. stiltinti' •, Dal, 168 ;.
Nic, 420; Mih, 172; PScr, 238; GEl, 187; Cod, 80 117 ; si sta contra a pirazm6lul (sa stea
contra tentatiei, contra diavolului), Fl, II, 7, 21. - < rce:Lp1Xa!J.6c; .. -".
PfRA1 , sf., pl. plre, flacara, dlamme; eveille d'esprit, perspicace•, Dal, 168; Nic, 452;
Mih, 411 ; .GEl, 187. - 1°. in plra n'l-cirde cciplu (capul lmi arde in flacarii), GrB, 2, 24 ;.
PAnt, 285; BNA, I, 24; 2°. patriot foe, plrti vin.ta (patrioti ca focu), flacarii vlniitii), AI. 1903,
63; 3°. aveu WI cdlfti' mullu pirt:i (avea un ucenic foarte de~tept), PB, 5038 ; 4°. ni'sa, pira,
lui /a 'tu{ekl. .. trtid:eci (ea, de~teapta, mereu Ia pu~ti. . . tragea), PB, 2n28 ; 5°. ca/'l .. . carl
di carl md mu$dl f ma plrti (cai. .. care de care mai L umos ~i mai focos), PB, 4132'; 6°.
pira nvedfti (invata ca para focului, invatii foartc bine), PUt, ·606. - ln toatc aceste ~ase citate,
subst. pira apare invariabil, cu functie adverbialii. - V. aplrti, pir2 , piredfii ~i sinonimelc {leamti,
pldmint'i. - < rcupiX. ,chaleur du feu; ardeur".
PfR.\2, sf., pl.?, practica, •pratique•, GEl, 187. - < rce:'ipiX .. -".
PIRAXESCU, vb. IV (piraxil, -xlt, -xire), tachina, •taquiner; incommoder, derangero,
Dal, 169; Nic, 419; GEl, 187. V. cirtescu ~i skin2 • - < rce:LpcX~w ..-".
PIR.\xfRE, sf., pl. piraxll'l, deranjare, •importunite, derangement; taquinerie•, Dal, 169.
PIR.\XfT, -ta, pl. piraxit, -te, deranjat, •importune; taquine•, Dal, 169; Nic, 419.
PIIICAL..\, sf.,. pl. plrcdle, percal, •percale•, Mih, 411. V. pried/. - < fr. percale.

62 - c. 531 - Tache P a p a h a g i, Dlcfionarul dtalectulut arom4n


PIRDAFE -978- PIRfNDU

PIRDAFE, PIRDAHE, sf., pl. pirdii'hl, perdaf, tl0 • polissure; dernier coup de rasoir
du coiffeur; 2°. semonce - v. biizmltii' 2°. :z.iiurdke•, Mih, 411 ; Dal, 168; l'l-trdp$U lind pirddfe
(i-am tras o dojanii). - < tc. perdAkh (318) .. -".
PffiDE, sm. ; PIRDEE, sf., pl. plrdddz, plrdel, perdea, trideau; tramper - v. sdmdr
4° etc.•, Mih, 411 (pirdei); l'l-biigii' plrde tu 6cl'l (1-a pus perdea tn ochl, 1-a tn~elat), PLit,
607.- v. btrde. ·
PIRDE~E, sf., pl. plrde$1, spalm!i, ecrainte• : tricu plrde$ea estii (a trecut spaima asta),
PB, 1858 • V. purM$e ~~ sinonimul (rica. - Cf. alb. plrdMsl ,formica" ~i bg. prlrdelrl ,',pet"
(7top8ij).
PIRMC, sm., pl. plrllltl, potlrniche, eperdrix (mAle)•: mu$edt ca un pirl!lc (frumos ca o
poUrniche), RP, 9, 6; Pm .Me, sn., pl. plrlllte coeuf de Piques teint et orne de dessins•: n'l-
ciidzu n podld un pirl!lc (mi-a c!izut tn ~ort un ou 1ncondelat), LP, 127; 129 - cf. gr. auyil:
m:p8tx(I)Tli (Passow, p. 227). - V. :
PIR4fcA, sf., pl. pirlllte cperdrlx•, Dal, 168; GEl, 187; nii ardspfndzt'm ca pril'i di
plrlllcd (ne-am rasplndit ca pull de potlrniche), BNA, II, 26. Sinonime : pilurnicl'e, 8iilii'ndzii.
- < 7t~p8LKIX .. -".
PIRAUCL'EAfJA., sf.- v. purllucl'edrlii.
PmEATA, sf., pl. piret, istetime, cvivacite, perspicacite•, Mur, III, 268. - < plriJ.1
sau : < lat. perltla, ,experience ; habilete".
PmGAC, -cd, pl. pirgdtl, "le, istet, cperspicace; vif, fougueux•, PB, 678. V. pirii1. - < ?
PIRGURfE, PIRruRfE, sf:, pl. plrgurll, plryuril, bolta de vit!i, evigne; berceau de vignet,
Mih, 411 ; Dal, 169; PLit, 933; GEl, 187; plrgurllle l'i sicdrd (boltele de vit!i i-au secat),
PLit, 895; PAnt, 30. V. piruulle.- < pergurd + 7ttpyou:Atoc·
PfRru, sn., pl. plryurl, turn, etour; colline escarpee•, Dal, 169; Nic, 452; GEl, 187;
PLit, 1014. - < 7tupyoc; ,tour; chilteau"• .
PmfCL'IU, sn., pl. plrlcl'e, pericol, ~peril, danger.: di piricl'lu nu-l scdpdre (de pericol
nu e scapare), PAnt, 272; Bair, 104; ca-l pirlcl'lu mriltu mdri (eli e pericol foarte mare),
BNA, I, 106; plrlcl'lul ua tl pdsca (te va pa~te (urmari) perlcolul), Fl, II, 1, 11. V. perlcul,
plricul ~i sinonimul kfnllln. - < it. pericolo 'l sau lat. perlculum ,danger, peril"'/
PmfCUL, sn., Dal, 169- v. perfcul.
PIRID.AnE, sf., pl. piridd'rl, ciripire, •action de gazouiller, gazouillement - v. piliddre•,
Dal, 169; ni'sii piriddrea ·~t spline hiiriodsii (dlnsa, bucuroasii, l~i exprimii ciripitul), Lum,
II, 309 ; BNA, III, 126.
PmiDAT, -iii, pl. piriddt, -te, cirlpit, cgazouille•, Dal, 169; uredre piriddtii (iubire ciri-
pita).
PmiDAfJ, vb. I (piriddl, -ddt, -ddre), ciripi, cgazouillen, Dal, 169; W, II, 166; PAnt,
476 (piridescu: suspect); cu dor mdre piridd (cu dor mare ciripea), PLit, 1041; PAnt, 70
(ptrtded). - La indic. prez., forma e rarii ~~ nesigurii. - Ca sens, cf. lat. plpilare ,gazouiller",
- <?
PIRfARUM, -ma, pl. pirlllrun'l, -ume, neastlmpiirat, ediable (d'homme)•, PGr, 129.
- < 7ttpl8pO(LO<; .. -".
PIR1FAN, -nii, pl. pirl(an'l, -ne, mlndru, dier; arroganb, Nic, 425; PB, 676; PAnt,
476; GEl, 187. Sinonim: (udul. - < u7tepijcpa:voc; .. -".
PIRIFAN'E, PIRIFANfL'E, sf., pl. pirifiJ'n'l, pirifiinll'l, mlndrie, corgueil; fierte•, Nic,
426; PAnt, 476; GEl, 187; Cod, 865 • Sinonime: (uduledta, miiredtd. - < u7ttp1Jcpa:vla: .. -".
PIRfNDU, adv. - v. aprlndu1 - , Dal, 169; PB, 679 (<pre+ inde); plrlndu dzuila
di am;edrea a m6rlulul (In ajunul zilei lnvierii mortului), PB, 3613 ; pirindu fugiJ. (ln ajun de
plecare), PB, 8310. - < apirlndu.
PIRfN9E -979- PIRPIRUNA

PmfN9E, sf., pl. pirint;i, furculitl!., tfourchettet. V. furcullta, piron'e, piruye etc. - Cf.
tc. pirindj (S20) ,laiton ; bronze'".
PmiOWZMO, sm., pl. piriorizmadz, restrictie, ~limitation, restriction., Nic, 421. - <
m:ptopta!L6c; .. -".
PimPAKI, invar., nimicit, caneantit,- t 0 • casil avzl'ta, cares' fete piripakl, nu aramtise
ni keatril pri ketitrd (casl!. renumitl!., care s-a fl!.cut praf, nu a rl!.mas nici piatrl!. pe piatrii),
C~c, 47; 2°. tdtdl din fer pi tot stifa' piripakl sa-l'l facd di pisti foe (pe toti de. pe pl!.mlnt
tatl!.l din cer sl!.-i facl!. praf ~i pulbere), Lum, V, 219. - < ?
PIRiPAT, sn., pl. pirlpate, plimbare, •promenade•. Sinonime: t;izere, priimnare, tiftrice,
- < ~e:ph;a:roc; ..-".
PmiPfNAC, sn., pl. piripinate (grl!.mosteni), CN, 102- ·v . pi~upinac, pirpinac.
PIR{STASE, sf., pl. pirislasl, imprejurare, •circonstance, conjoncture•, PAnt, 476. - <
~e:p!a-rotatc; .. -".
PimSTER, sm., pl. pirlslt!rl, porumbel, •pigeon•, PAnt, 476. V. pilislt!r ~i purumbu.
- < ~e:pta'tipt .. -".
Pmfr, -Ia, pl. pirif, -te tf i e v r e u x 'l•: boafe subti're ~~ pirild (voce subpre ~i infrigu-
ratl!.), Fl, I, 2, 6. - < ~upn(tx)6c; ,fievreux".
PIWURSESCU (mi), vb. IV (piriursil, -sit, -sire}, ml!.rgini, <limiter; bornen, Nic, 421.
- < ~e:ptop!~w .. -".
PIRIURSfRE, sf., pl. piriurslrl, limitare, dimitation; restriction. - v. piriorizmo.
PIRIURSfT, -Ia, pl. pirtursi(, -te, limitat, tlimite; borne•, Nic, 421.
PIRfzE, sf., pl. pirlzl, dietl!., cdiete, regime•, Mih, 411. Sinonim: ~Utd. V. perizla'ke.
- < tc. perhtz (S21) .. - ".
PmKINDE, sm., pl. pirkindddz, diurnist, •provisoire; diurniste•. V. prikinde. - < tc.
perilkende (S17) ,disperse ; epars ; detail".
PfRLE, sm., pl. 'l, tA.ru~, •piquet, pieu• (dans des jeux enfantins), Kats, I, 84. - < ?
PIRMfS, PIRl\If9, sn., pl. pirmise, pirmi8e, Mih, 411 - v. parmis, parml8.
PmON'E, sf., pl. piron'e, furculitl!., «fourchette•, Rec, S6. V. piruna.-<~ep6v1) .. -".
PIROS, -roasa, pl. piro~l, -rotise, pl!.ros, •poilu•, Dal, 170; Nic, 426; Mih, 412; Gram,
288.- t 0 • fa[a ... multu p.iroasa (fata ... foarte· pl!.roasa), GrB, 220; PAnt, 22S; BNA, IV,
1S8; 2°. ml'n'lle afedle pirodse mi strindzed (miinile cele paroase ml!. strtngeau), Lum, II, SlS;.
BNA, IV, 78; so. cased piroasa, lnlra bililru- lapuda cu ciClorlu (casca parosul, intrA. belitul
- ciorapul ~i piciorul), PLit, S82. - < lat. pllosus ,poilu, velu".
PIRPJNAL, sn. (grlimosteni), DR, IV, 278; CN, 17S - v. piripinac.
PIRPINDAt, sn., pl. pirpindafe, podoaba de argint purtata pe cosita in spate, «atour,
attifet d'argent attache aux tresses de cheveux•. - < ?
PmPIRfTA, sf., pl. pirpirifa, paparuda, «jeunne fille qui chante une invocation pour
appeler Ia pluie•: si-addrd pirpirifa ... tOlna dzl 'nile (totdeauna zinele ... se fac paparude),
BNA, II, 20. - V. pirpirund so (~i pt!rpira) ~i gr. Iltp~up haot (Boga, I, S05).
PIRPIRUN1, sf., pl. pirpirune, mac; fluture, .e. pavot(-coq)- v. pil.pdruna ~i sinonimele
balfold ~i mac; 2°. 'papillon-v. sinonimul flilur ,1 °; so. jeune fille qui chante une invocation
pour appeler Ia pluie- v. pipirlfa•, Dal, 170; Nic, 407; Mih, 412; PAnt, 476; PLit, 725;
WTh, 1S2; CEI, 78 (cf bg. peperuda); GEl, .187 ( < ~ep~epouvot).- 1°. . s' tretimburd di fried,.
ca pirpiruna (sa tremure de frica, ca macul), PB, S4tl•; 2°. zboord n'il'l Jii pirpirun'l (zboara
mii de fluturi), Cal. t911, 51; BNA, II; 54; S0 • t' ul feafe amol'lu .pirpiruna (\i-1 fl!.cu ud
leoarca ca o paparudl!.), PB, 49436. - Cf. gr. ~ep~epowoe (' Av8p, 278; Boga II, 241) ,pavot" •
alb. paparune ,papavero". - ,Cf. Passow, 627-628.
PIRPI~OR -980- PIRVUL'EAT

PIRPI~OR, sn., pl. pirpi$odrc, pomanli, ·~umone- v. pama'ntu, pomccim, Mih, 412;
PIRPI~OR, -$odra, pl. pirpi.1orl, -$odre, . ginga~, •fr~le, tendrc•, Mur, III, 269. - < '!
PIRTUFOLE, sf. •portefeuille~ - v. porlafel, purlu{6/c.
PIRf{E, sf., pl. pirfil, zestre, ;dot», Dal, 170; CEI, 78; AD, IV, 91 ( < lat. perchivium).
V. priJle ~i pried. - < srb. prllija ,-··.
PIRUCL'E, sf., pl. pir'ucl'e, perucii, •perruque•, Lum, IV, 242.- Cf. gr. m:ppouxOt < it.
perrueca.
' PIRUrE, sf., pl. piruyl, CFr; 162 - v. pirim;e, pirul'e.
PIRUL'E, sf., pl. pirul'e, GrS, .IV, 379 - v. piruye.
PIRUlliAH, sn., pl. pirumcihurl, naclad, •pierre placee au bord du foyer pour y retenir
Ia ccndre•, Dal, 170; Nic, 542; GEl, 187. - < 7tupo!J.&xo~ ,espece de garde-feu".
PIRUN.I\, sf., pl. pi rune ~i pirun'l, furculitli, <fourchette•, Nic, 426; Mih, 412 ;GEl,
187. V. pim;eciild, pir6ne, piruye, pun'eciild etc. - < 7t'Y)pouvt , -" .
PIRUN{GA, sf., pl. pirunidze, o floare, •espece de fleuro, Mur; III, 269. - Cf. mgl.
plruniga (PMegR, II, 105; GrS, Vl, 181; CapM, Ill, 223). - < bg. perunlgn ,iris".
PIRUNSESCU, vb. IV ( pirunsil, -sit, -sire), pironi, •clouer; fixer•. V. ncar{usescu. - <
m:powx~w ,piquer au vir'". .
· PIRUNSiT, -Ia, pl. pirunsif, -te, pironit, •cloue; fixe•: sl' ndzile ncl'igal pri 6cl'i
pirunsit (singele inchegat pe ochi pironip), BNA, II, 96.
PIRUSTIE, PIRUSTRfE, sf., pl. pirusl(r)il, pirostrie, •trepied de cuisine•, Dal, 170;
Nic, 452; Mih, 412; PB, 679; GEl, 187; cu piruslia (cu pirostria - joe copilaresc), PLit,
105; 393. - < 7tupocr·na ,-".
PIRU~(E)ANA, sf. ~i adj., pl. piru$(e)cine ~i piru$en'l •belle fille aux cheveux· Jongs
et bien coi.ffes sur Je front; pen:uque - v. piruc/'e et ardilcl1 ; monnaie d'or, collier de ducats•,
Dal, 170; Mih, 412; PB, 679 (< per3 ); PAnt, 476; Kats, 84; Lum, II, 45; PenB, IV, 18;
BNA, III, 120; 166-167; DR, 11, '475. - 1°. nvecislii piru$edna (nevasta chipe~a, mlndra), GrB,
99; 2°. (edtti piru$edna (fatli cu plir bogat), GrS, IV, 245; 3°. mol ldvddtti piru$ednti (mlii lliu-
datli fata f!-"umoasa), Fr, I, 21; BNA, I, 68; 4°. La s' 11 ndredzl /dl/i-arailii, ldl/i-ar{uiti $' piru-
$Cdnii (ca sa-ti dregi dragii zulufi, bietii zulufi ~i peruca), Jb, X_III, 80 - v. ardilti1 ; 5°. (luril
. . . s' li codsti di caCluld sti piru$ednti (galbeni. . . sa-i coasa (prindll, agate), de fes peste
peruca), AI. 1903, 87; 6°. purtd $1 Ia nol un kir6 piru$en'l (clndva ~i Ia noi purtau salbe de
galbeni deasupra fruntii), AI. 19il3, 47; 7°. $edpte (luril pi (runte, sun caclulti, s' cl'imd piru-
$dna (~apte galbeni pe frunte, sub fes, se numeau piru$dnti) (far~eroti). - Cf. mgl. piru$dn
(PMegR, 11, 105; GrS, VI, 181; CapM, IlL 223) ~i alb. perushdne ,ornamento di metallo
r ...rmato di catenelle e monete ed altri oggetti simili che Ia sposa porta sui capo". - < tc.
pertchan (321) ,disperse; epars": zulu( perichlln ,les cheveux en desordre (employe souvent
en poesie, en parlant de l'amante)".
PIRU~'O, sm., pl. pirll$1, par mic, •petit poih, Dal, 17\l. - V. mpiru$edzil.
PIRV Az.i\, PIRV AZE, sf., pl. pirva'zl, pervaz, •cadre; bordure•, Dal, 170; Mih, 412.
- cr. gr. 7te:p~IX~t· - < tc. pervaz (320) ,-".
PIRVULfE, sf.: mu$edta dudle di sum pirvu/le- v. dudie e. - V. pirgurie.
Pi r v u I' eat, -tti, pl. Pirvu/'edf, -te •Aroumain de Perivoli (village aroumain au sud
d'Avdela)•: trlfed un tlnir Pirvu/'edt (t.-ecea un Unar perivoliat), Fl, II, 1, 8; PAnt, 345. -
(,. . . nous atteignimes Perivoli, ou nous primes notre logement jusqu'au lendemain dans Ia
maison du proeslos ou syndic, qui nous accueillit de Ia plus mauvaises grace du monde",
Pouq, ll, 439). - Ca ~i din Avdela, · din Samarina etc., In timpul tiranului Ali-pa~a multe
familii din Perivole au emigrat In Tesalia, in regiunea Veriei, ca ~i In regiunea Bitoliei (cf.
Lum, II, 223; Velo, 21 ; BNA, V, 68 ~i 129) ~i In satul Livd'cl:.
PIS! -981- PISKfllE

PIS I, pis!, •interj. par laquelle on appelle le chat..- ln greaca: 7tL~· m~. 7tt~ (Kup, 427).
J.a francezi: ,Pour appeler les chats, on dit: bisse, bisse, bisse" (Beauquier, I, 100). - V. :
PfS.i\1 , sf., pl. pisc, pisica, •chat, chatte•, Fr, I, 40. - V. pil'sil, precum ~i alb. pis€
,la gatta (nel linguaggio dei bambiili)", tc. pissi ( k} (322) ,chat".
pfs.i\=, sf., pl. pise, smoala; infern, •poix; tenebres, enfer - v. kisil1 ; .m alheur, deuil
- v. pisusescu•, Dal, 170; Nic, 426; Mih, 412; PScr, 238; GEl, 188. - 1°. lo ... pisil $1
perl (lui!.. ... smoaia ~i par), Cod, 107 bl5; 2°. CiCloarlle ldl, mul'eate tu pisil (picioarele negre,
muiate In pacura), Fl, II, 1, 12; 3°. un ni6r lalu ca plsa (un nor negru ca pacura), ArE,
32; 4°. afociril easte plsil (afara e lntuneric); 5°. plsa afea umhil (bezna acea insuportabila),
ArE, 32; 6°. nuiscutil tu ld'l/e stran'c ·di pisil (lmbracata In negrcle haine de doliu), PLit, 981.
- V. ciltrane, pecuril, sm ; hi, ·piscatrcin ~i gr. 7t(aacx (Hris, 182), alb. pis€ ,asfalto; inferno".
PfSCALA, sf., pl. piscale, \Cava, •tube, tuyau•, Mih, 412. V. piscil ~i sinonimul kluncu.
- < bg. plskulo ,sifflet, pipeau; fluteau".
PISCAR, sm.; pl. piscarl, pescar, •pccheur•, Dal, 17J; .Nic, 421; Mih, 413; PB, 679.
- < lat. plscarius ,de poisson".
PfSCATRAN, -nil, pl. piscatran'l, -ne, nenorocit, •malheureux, maudit., Dal, 170; cum
$' lu l'ecil, lea p'scatranil? (cum sa-l iei, fa blestemata ?), Lum, I, 119. V. pisciltran. - < tc.
pis (331) ,sale; vilain" + (fBlrlln (964) ,goudron".
Pfsc.i\, sf., pl. piske, fluiera~, •petit sifflet; baguette•, Mih, 412 (ci'ntil cu pisca); piscii
di tuclrl (bagheta de tuci), CBiog, 40. - V. piliplscil. plscalil, pizgil.
PISCARiL'E, sf., pl. pisciiril'e, pescarit, •metier . de pcchtmro: cu piscilril'ea ... ccisii
nu hrilnea (cu pescaritul. .. nu hril.nea casil., familie), PB, 16311;
PISCAROAN'E, sf., pl. piscilroah'e, pescareasa, •pecheuse"; femme de pisccir•, PB, 679;
piscilroan'ea •.. gluril' si s' /il' nt'l di zbor (pescareasa ... a jurat sa se tina de cuvlnt), PB,
16317.
PISCATRAN, -nil: dipune, piscdlrane, $i l'ea-f parcidzl'i (coboara, nenorocitule, ~i ia-~i
banii), Cal. 1911, 194. - V. piscatran (~i pisd2 ~i ctltranc).
PISCOPLU, sm .., pl. piscopl'i, pe~ti~or, •petit poissom: una gdlealil mplinii cu pisc6pl'i
(o galeata plina cu pe~ti~ori) . Fi, II, 3, 7. - < pescu.
P{SCU1 , sn., pl. piscurl, nod, moeud bien etreinh, Mih, 413; PEtim, 16. - < alb. plsk
,nodo'".
PiSCU2 , sm., pl. pi$li, meri~or, •buis, arbret rouge•, Mih, 413. - V. pixare, · pi xu, pliscu
11i sinonimul $im~ir.
PiSCUR, sn.; PISCUR.~, PISCURE, sf., pl. piscurl, piscurl, prescura, •pain benito, PScr,
238; Mur, III, 270; GEl, 78; C~c, 19; s' undzim piscurile (sa ungem prescurile), PB, 28614.
Sinonime: liluryie, pdndyic. - < vsl. pr~scura ,,7tpOaq>opci, oblatio".
PISCURtl:I(J, sn., pl. piscurice, prescure mica, •petit pain benit•. - < piscur.
PISIKEDZ(J ?, vb. I (gramosteni): pis leal di mi uhlam ( . .. ? ... ). - < ?
P{SIM, -mil, pl. pisin'l, plsime, solemn, •solenneh : dzi'le plsime (zile solemne, de sii.r-
batoare), Lum, V, 140-141; Cal. 1911, 202. - < t7tLG'I)(.LO~ ,-".
PISKESE, sf., pl. piskesl, cadou, ~cadeau•; Dal, 170; Nic, 426; Mih, 413; PScr, 238
(pe$kl!$e); PAnt, 477; s' 110. flduc ci'ti 'nil piskesi (sa vii aduc l!lte un dar), PB, 2983. Sino-
nim: 6ocird. - Cf. gr. m:ax€at- < tc. pechkech _(322) , -" .
PISKfRE, sf., pl. piskirl; nMr!lmii, •echarpe blanche que les vieilles femmes portaient
a la tete - V. PAnt, 97; Pim, II, 179; serviette•, Dal, 170; Nic, 426; Mih, 413; cu una
pisklre mare (cu o niiframa mare), Lum, IV, 107; aduc moci$e cu piskirl (adue batrlne cu na-
frame), PAnt, 298; BNA, I, 126. - Cf. gr. m:ax(pt ,;essuie-main"; alb. pesqir ,asciugamano".
- < tc. pechklr (322) ,essuie-main ; serviette".
PISKISESCU 982- PISTIHE~

PISKISESCU, vb. IV (plsklsll, -sit, -sire), dii.rui, daire present, donner un cadeau•,
Dal, 170; nu-l t;lne s' pisklsiscu I' lo? (nu e bine sii. dii.ruiesc ~i eu '1), PLit. 777. - < piskese.
PISKISfRE, sf., pl. plskislrl, ~ dii.ruire, •action de faire presenb, Dal, 170. Sinonim :
di.lruire.
PISKISfT, -til, pl. pisklslt, -te, daruit, cdonne en presenb, Dal, 170.
PISKIULE, sf., pl. pi~klril'l, canaf, ctouffe de fils quelconque; houppe•: cu pisklulea
pri _anumire (cu canaful pe umeri), Cl?c, 11. V. fundi.!.- < tc. puskul (327) ,-".
PfsHA, sf. : li ml'nci.l di plsmi.l (le mlinlncii. din invidie), Lum, IV, 297 - v. plzma.
PISNfcA, sf., pl. pisnlfe, lipie, tpain ordinaire en forme de galette•, Mih, 413. - V.
pi§nici.l.
PISPEAT.i\, sf., pl. pispet, fiiretenie, dinauderiet, Mih, 414. - < pi.~pu.
PISJ>ILESCU, vb. IV ( pispilll, -lit, -lire), csaupoudrer; couvrir•, presara, Dal, 170 ;
Nic, 426; Mic, 413; P·B , 679; GEl, 188; Lum, I, 69. - < 7tota7totAl~w ,saupoudrer".
· PISPILfRE, sf., pl. pispillrl, presii.rare, taction de saupoudrer, de couvrir - v. (J.cupirlre•,
Dal, 170 ; Nic, 426 ; Mth, 413.
PISPILfT, -til, pl. pispillt, -le, presii.rat, •saupoudre; couverb, Dal, 170; cl'mpu ••• pis-
pilit cu nediUt (clmp .••. presii.rat cu zii.pada), PenB, II, 273. - V. pispdl'lll ~i gT. mamAhot
(Boga, I, 306).
PISPILfT.i\, sf., pl. plspillle, placintll de malai, cgalette de mais saupoudree de fromage•,
Mih, 413. Aceasta placinta se mai numefite pita di bub6ti.l. V. pruscutiti.l.
PfSPU, -pi.l, pl. pf.Bki, plspe, fiiret, •adroit, finaud•. V. pispedfi.l ~i sinonimul ma/iiycir.
-In Avdl!la e numele Plspil.- < 'l
PISTAL'E, sf., CDDE, 1351; DR, X,. 61-63- v. pi.lsldl'e.
PISTAR, sn., pl. pistdre •ar~on de derriere d'un bab, PenB, Ill, 242. - V. pesti.l'r,
opistdr fii:
PISTARE, sf., pl. pisti.l'rl, traversll de s~mar, •traverse d'un bAt- v. pi.lyldib, CFr,
104. - V. pistdr.
PfSTE1, sf., flirli pl., credinta, dol; croyance; religion., Dal, 171 .; Nic, 427; Mih, 414;
PScr, 238; PB, 679; GEl, 188; tot tri plste murlm nol (noi toti murim pentru credinta),
Velo, 51; BNA, V, 85. - Ca tnjuratura: plstea-a ml'-sal (legea mii.-sei = diavolul), PGr, 129.
- Sinonime : dina, fede, viredlli.l.- < 1tla·n~ , -" .
PfSTE2 , PfSTI, prep., peste, csur; par dessus; au dela; pendanb, Dal, 171 ; Nic, 427;
Mih, 414; PB, 679. - 1°. u-arucii' plsti cdsi.l (a aruncat-o peste casa); 2°. s' duse pisli-amdre
(s-a dus peste (dincolo de) mare), Lum, II, 153; PAnt, 178; BNA, Ill, 112; 3°. da cap luna
pisti nodpte (rasare luna tn timpul noptii), Lum, III, 7; PAnt, 212; BNA, IV, 47; 4°. al
hivrlla pis(l nodpte (te-au apucat friguri tn cursul noptii), PenB, VIII, 54; 5°. plste-anumirl
cu mindil'l (cu nii.frame peste umeri), PAnt, 304; BNA, I, 136. - V. pristc, pusti.
PISTEA'O.i\, sf., PenB, III, 242 - v. pi~ted!li.l.
PISTfLE, invar., blitaie grea, ;roue de coups - v. kluteci.l, pipiri{i.l, pirjini.l etc.• : 1-bi.l-
turi.l di l-fed{iri.l pistile (1-au batut de 1-au fii.cut terci), PGr, 129; l-bi.ltu pistile (1-a batut mar).
Mur, III, 271 ; l-(ete pistlle di "kluteci.l (1-a facut turtli tn biltaie), Mih, 414 - < tc. pesdll . ..
(322) ,pAte seche de fruits ; rouer de coups".
PISTIMALE, sf., pl. pislima' l'l, ~ort, •tablier utilise contre toute saloperie•, Dal, 171 ;
Nic, 422; cu pistimdlea mplini.l di pilicudz (cu ~ortul plin de a11chii), Fl, II, 5, 7. V. bistimole,
pi~cimdl ~i sinonimul podia. - Cf.. ~i alb. pashtamdll ,sudario". - < tc. pechtamal (322)
,tablier·•.
PISTUIEN, -ina, pl. pistimen'l, -ene, Mih, 414; PB, 679; GEl, 188; pislimen'll'i-a tal
fartdt (credincio~ii tai flrtati), Trib, II, 7-8, 6 - v. pist6, mbislimen ~i sinonimul besali'.
PISTIPSESCU -983- PI~~IAN

PISTIPSESCU, vb. IV (pistipsil, -sit, -sire), crede, •croire- v. cred; preter foh, Dal,
171 ; Nic, 427; Mih, 414; PScr, 238; PB, 679; GEl, 188; s' nu pistipslre, mtsurd tine diznou
(daca nu crezi, masoara tu din nou), ·Lum, I, 146. - < ma-re:uw ,-".
PISTIPSfRE, sf., pl. pistipsirl, credere, caction de croire•, Dal, 171 ; Milt, 414; PB, 679.
PISTIPSfT, -td, pl. pistipsit. -te, crezut, ecru•, Dal, 171.
PISTO, adj. m., pl. pistddz didele•, Nic, 427; GEl, 188; a ca111a pistddzlor sot (celor
mai camarazi), PLit, 766. V. pistimen. - < ma-r6c; ,-".
credincio~i

PISTUHORISE, sf., pl. pistuhOrisl, ~:etragere, •reculement; retraite•. V. oplstohOrise.•


- < ?mta6oxwpl)atc; ,-". .
PISTULtE, sf., pl. pistulil, scrisoare, dettre•, GEl, 188. Sinonim: carte 1°. - < ~;na­
":'oA-1} ,,.,".
PISTUPSESCU, vb. IV: nlvidzutd, s' nu pistupse§ti (pe nevazute, sa nu crezi}, CFr,
161 - v. plstipsescu.
PISUDRESCU, -redscd, pl. pisudre$/f, -re§ii ede Pisuderi (village aroumain)•.: hoard ...
pisudredsca (sat. . . pisuderesc), GrS, IV, 245.
PISUAROM, sm., pl. pisu<lron'l, curier, •courrier». - Cf. gr. oma6o8po!J.w ,reculer".
PISUPR1, prep : ancdlicd $' tine pisuprii [in text : pi supra] (incaleca ~i tu deasupra),
PB, 26731 - v. prisuprd ~i supra.
PISURfDZA, sf., CFr, 108; PISURUDA (Gl'isura), sf., pl. pisuridz, pisurudz, jumari
de pore, dardons a Ia poele•, Mur, III, 271. - V. pslru<lii.
PISUSESCU ( mi), vb. IV ( pisusil, -sit, -sire), smoli, catrani, •enduire de poix; rendre
qqn. malheureux, devenir malheureux•, Dal, 171 ; Nic, 426. - V. kisusescu, alb. pisos ,inca-
tramare" Iii, ca paralelism semantic, dr. cdtrdni. - < pisa2.
PISUSfRE, sf., pl. pisusirl, catranire, •action d'enduire de poix, de rendre malheureux•,
Dal, 171 ; Nic, 427. Sinonim : bulsire.
PISUSfT, -ta, pl. pisusif, cle., nenorocit, cenduit de poix; infortune•, Dal, 171; Nic, 427;
pisuslfl'i di au§l (nefericitii de batrini), LP, 105. Sinonime: bulsit, curbisit, fnvdpsu.
PISlJZA, sf., pl. pisuze, acar, •etui a aiguilles•, Mih, 414; Mur, III, 272. Sinonim :
Diluni8ra. - Cf. tc. pessus (322) ,espece de lampe .. . " - < ?
PI~ ! invar. - v. pi$l!
PI~l:IMAL, (Cru~ova), sif., AI. 1903, 27 - v. pistimdli, pi§lamdl.
PI~l:IREAfJA, sf., PB, 679 (nord) - v. pi§tireaua ~i §cdrpd.
PI~I ! invar. cpisse-toi ; pisser. : e pers. a doua de Ia indic. prez. sau de Ia imperativ
(ln graiul copiilor) : fa pi$l (pi~a-te); fedfird pi$l (s-au pi~at); ficlorlu fate pl$l (baiatul se pi~a).
V. lu§l. - Pentru p- netrecut Ia k-, cf. ~i pic2. - V. ki$11.
PI~IKER, -rd, pl. pi§ikerl, -re, ~mecher, •artisan; faiseur de tours•. - < tc. plehCklar
(331) ,-".
PI~fN, ad., pe~in, ecomptant•. - < tc. peeldn (323) ,qui se paye d'avance".
PI~KfRE, sf. : nu s' .a§ledrdze scd(a cu pi§kirea (scafa nu se ~terge cu pros~pul), AI.
1903, 42 - v. piskire.
PI~Lf, s ... , pl.? •jacket for a man•, WTh, 319 ~i plan~a VIII, nr. 1 (Samarina);
'Hm:tp, III, 314; Boga, I, 301. Sinonim: cundu§rl. - V. pe§, pe§li.
PI~LIROS, -rodsd, pl. pi§liro§l, -rouse, murdar, «malpropre, sale•, Mih, 413. - < ?
PI~MAN, -nd, pl. pi§mdn'l, -ne, cait, equi se repent, repentit, Dal, 170; Nic, 426;
si-n'l ti (afl pl§mdnd, moarte (moarte, dare-ar sa mi te caie~ti), PLit, 977; PAnt, 47; ndcd
vrel s' tl (atl hagi pl§mdn? (nu cumva vrei sa te . faci hagiu cait sau caitul ciiitilor ?), Cal.
1911, 178. Sinonim: mitdn'lusit.- < tc. pechiman, pischman (323) , -" .
PI~liANE -984- PfT.·\

Pl~llANE, invar., adv., stare de eainta," •t\tat de celui qui se repent., Milt, 414; Cod,
23 b10; s' turnc:l', s' (etite pi~mtine (s-a lntors, s-a cait), PLit, 951; lui ~i lute va vii (atet pi~mtine
(toti ~i toate vii veti cai). - v. pi~mtin.
Pl~i\IANIPSESCU (ml}, vb. IV (pi~manipsil, -sit, -sire), cai, •se repentir; regretter••.
Dal, 170; Nic, 426. Sinonim : milun'lusescu, tunust!scu. - < pi~mtin.
Pl~~lANIPSfRE, sf., pl. pi~manipsirl, caire, .repentirt, Dal, 170.
Pl~i\IANII'SiT, -Ia, pl. pi~mdnipsit, -te, cait, .~epentit, Dal, 170.
Pl~NfC, :m., pl. pi$nite, cuptora~, •petit four. (gramosteni): pi~niclu s' li-tirdd (arde-te-ar
cuptorul). Sinonim : ciripic. - V. :
PI~NfCI\, sf., pl. pi$nl/e- v. pisnicd - , Mur, III, 270; Jb, XII, 102; CEI, 78 ( < bg.
pecenik). - cr. bg. pecenie ,cuisson, rotissage".
PI~PUR:Enz(J, vb. I, Nic, 426, ~opti- y. pi$purt!dzu.
PI~TAi\IAL, sn. ; PI~TA~IAL.~, sf.; PI~TEAi\IAL, sn., prosop, •essuie-main; serviette
de toilette•, AI. 1903, 81; Mih, 414; AI. 1903, 82; GrS, IV, 379. - V. pi~clmtil, pistimdle
(~i dr. pe$leman ,~ort", ~ez, 1922, 146).
Pl~TEAN:.\, sf., pl. pi~tetine, lingura, •cuillero, Maced, VI (1932), 3-4, 30. Sinonim:
/ingurd. - < ?
PI~TEAC.~, sf., pl. pi~tel, pofil, cavaloire- v. sinonimul bildumet, Dal, 171; Nic, 427;
GEl, 188. V. pi#etiud. - < n:tanci ,croupiere (de cheval)".
Pf~TI (nord) •terme de jeu enfantim, PLit, 127. - V. ctitd. - < ?
PI~TfNA, sf., Nic, 427 - v. pru~tlnd ~i sinonimul tlpur.
Pl~TIREA{J1, sf., pl. pi$lirel, pe~tera, •antre; grotte; grand rocher•, Dal, 171; Nic,
322 ; 422; Mih, 413; PAnt, 231 ; GrS, II, 399. - JO. ' nd pi$tiretiild '$1-aveci 'nt'i ldgume (ope~­
tera i$i avea o caverna, o subterana), PB, 25321 ; 2°. conda era nl'$le pi$tirel (parca erau ni~te
stlnci), PB, 158. V. pi$ciretiud ~i sinonimul spi/'edild. - Gr. u.ma'·nptci (Hris, 329, 349; Boga,
II, 232 ; I, 252. - < vsl. nestera ,specus".
PI~TOALA, PI~TOL;\, sf., pl. pi$fodle, pi$16/e, pistol, •pistoleb, Dal, 171 ; Nic, 427;
Mih, 414; PB, 679; si-n'l amin un_d pi$lotild (sa-mi descarc un pistol), PLit, 949; PAnt, 17.
Sinonim : cumblird. - Cf. gr. ma-r6/-cx, alb. pist6le etc. - < it. plstola.
*PI~TULAR, sm., pl. pi$1Uldrl, Dun, I, 190 ( < lat. ep:stolarius) - cuvlnt existent ca
nume-porecla de familie : Pi$1uldr. - cr. pblf6la.
PI~TULfCA, sf., pl. pi$full(e, pistol mic, •petit pistoleb, Dal, 171.
PIT, prep., Dal, 171; PB, 679; minduirl il'l trited prit minte (prin minte ii treceau.
glnduri), Lum, V, 9, -17; PAnt, 335 - v. pl-tru, pltu, pril.
PITAti{J, sm., pl. pitciCl, cer~etor, •mendianb, Mih, 415; Nic, 547; un 6rbu - un
pitdclil (un orb - un cer~etor), PB, 49816. Sinonim: 6icun'edr. - Cf. bg. petace ,piece de cinq
centimes".
PITAFIL, sn. : ci'ndu s' du(eti Ia pitd(il li n Grdllu-mtire (cind se duceau Ia epitafh.11
de Pa~ti), LP, 127 - v. epilti(iil.
PITAKE, sf., pl. pitd'kl, zmeu de hlrtie, •cerf-volanb. Sinonim: litaclcd. - Dintr-un
derivat grecesc al vb. n:n·w ,voler, voltiger".
PITALURn\, sf., pl. pilalurye, fluture de ciima~a, •paillette metallique - v. pardzie•,.
Mih, ' 415; GEl. 188. - V. pitdluM.
PITAVRA, sf., pl. pittivre, pitd'vrl- v. pitrdye - , Mih, 415~ - Cf. alb. pettivri ,pan-
concello, travicello", bg. pedti.IJra ,bardeau", tc. pt!davra (317) ,bardeau". - < m!-ratupov ,latte ;.
bardeau". .
PfT.\, sf. , pl. plte, placinta, .e. galette; tarte; 2°. (se) decider; 3°. faire une gaffe•,.
Dal, 171; Nic, 427; Milt, 415; PScr, 239; CEI, 78 ( < bg. pita); GEl, 188 ( < n:l)-r-rat); CMac..
-985- ·rlTREC

.'ifl ( < ·] piluroan'e).


- 1" :. yine cu una pita (vine cu o placinta), Fr, I, 88; PAnt, 184; BNA,
Ill, 68; pita di lapte (plaeinta de lapte), PB, 45510 ; 2° : va tal'care pita (placinta trebuie
taiata = t;ebuie sa se ia o decizie), PGr, 129 - v. apu(iisescu; 3° : calca~l tu pita (ai ealcat
ln placinta = ai comis o gafa), Fl, II, 6, 12; PLit, 453 - v . c5ala etc. Sinonim: pl<itinta. -
Cf. mgl. pita (PMegR, II, 105; GrS, VI, 181; CapM, III, 224).- Pita e un aliment foarte
eurcnt in viata aromanilor - cf. BNA, IIL x1. lata mai multe feluri de pite: pita di pelurc
sau pilaroan'e, pita di grin (ri'mtu sau tarhiinoan'e, pita di laptc sau ldptara, pita di carne,
pita di veardza, pita di culea~u sau pldstita, pilei di bad:ara: pita di bub6ta sau cucumi~e, ~lul­
vardca, marsinare, pispilila, saldrie, $lipid, vasilocin'c, vurdzare etc. Unele pile au ~i calci'n'e
(cf. Plm, II, 207), altele nu au. - Cf. ~i alb. pile ,specie di focaccia", pilla ,pate falte avec.
des oeufs, de Ia farine et du fromage blanc" (Hecq, 301); gr. 1thcx (' Av3p, 283), R.ohlfsLex, 404.
- PFon, § 230 : < it. sudic pltta ,focaccia" < lat. picta.
PITALAR, sm., pl. pitaldrl, potcovar, •mare~hal-ferrant Dal, 171. Si.n onim: na/bdn.
- V. petalar (~i gr. 1te:-rcx:hw-rlj~ , -" ). - < petata.
PIT.~Lor, sn., pl. pitaload:e, oblanic, glamnica, •chiffe ou . torchon arrondi comme
un anneau, que les femmes posent sur Ia tete et au-dessus duquel elles portent des fardeaux•
- ci. dr. oblanic in Plm, III, 149. V. pidi/6c. - < '!
PITALU A.(, sf., pl. pftatlidz, fluture, •papillom. V. pitalurya ~i sinonimele flilur2, pir-
pirunii 2°.- < 1t'ETCXAOU3ot , - " .
PIT.(ROAN'E, sf., pl. pilrirflan'e ~i pilar6n'l, placinta mare, •grande galettet, Jb, XII[,
89; pile $' pilarun'l (placintc ~i mari placinte de foi), AI. 1903, 88. V. pitiroan'e, pitroan'e,
pifurocin'e.
PITEAC1\, sf., pl. pilel, cheag, •presurc; cailletteo, Nic, 452. Sinonime: cl'eag; : a<'IL1.
< 1tun& •. -".
*PITERCU, vb. III - v. pifrec 1° ~i 6°.
PITIROAN'E, sf., CFr, 108 - v. pilroan'e.
PITI~{N.~, sf., pl. pili~in'l, pieli!a, membrana, .tange; pellieule•: ~i eu. mi-aurlal Ia
Bu~lu, f di lu n'l-a11eam slnile gateata, n'i si u.~cara $' n'l-armasira pili$fn'l (~i eu ma repezii
la Bu~u, ~i de unde imi aveam sinii plini ca o galeata, mi s-au uscat ~i mi-au ramas piei
·goale), Fl, I, 4, 71 ca'pri/e ... nii fetild cu aru$ina, 1idzirl/e pade, pili~ina curd/a (caprele ...
ne fata cu ra~ina ('I) [cu mucozitati de culoarea ra~inii), ugerile in jos turtile, uscatura en-
rata), Fl, 11, 4, 8. - < '! ·
PITLIGEAN.i\, sf., pl.. pilligen'l, patlagea vlnata, •auliergine•, Dal, 171 (pit/ifjeanii).
- < to!. potlidjnn (309; 314) ,-".
Pl'I:MEZE, sf., pl. pitmt!zurl, pecmez, •moftt de raisin epaissi par coction•, Dal, 171;
Nic, 127. - Cf. gr. 1t'ETL(.I.e~L ,.raisine", alb. pckmt!s , ,sapa" ~i, aci, pihme:. - < tc. pekmez
<~{23) "_..
PITRAI'E, sf., pl. pilra'yl, ~ita, tlatte; bardeau•, Mih, 415- v. pilavra.
PITRAH(L'E, sf., pl. pilrahi/'l, patrafir, •Hole•, l\1ih, 415; GEl, 188. V. pdlrahi/'c. - <
E:rrt't'pctx~AtOv .,,...,".
PITREAC .~, sf., faril. pl., lnsotire, •Hat d'accompagner qqn. a son depart>>: lru pilrecicii,
lri~l in vale (Ia inso{ire, tocmai In vale), Lum, V, 179.- V. trcaca, ducci etc. ~i:
PITREATIRE, sf., pl. pilrcci{irl, trimilere, petrecere, •action d'envoyer, d 'adresser•,
Dal, 171; Mih, 415. - V. pilri(eare ~i:
PITREC, vb. III ~i II (pilricul -cut, pilrea{ire ~i pilri(care), trimite; lnsoti; petrece,
<•envoyer; adresser; accompagner qqn a son depart; se divertin, Dal, 171 ; Nic, 427; Mih,
415; PScr, 239. - 1°. aislu pilircu hu:mikearlu a lul (acesta a trimis pe servitorul lui), PB,
1743; 2". mi-dre pilrir.Ma (rn-a trimis), Ca!GrB, 123; PAnt, 267; Bair, 97; 3°. n'i pilredfe
PITRfcA -986- PfTRUP"

di diparte (imi trimite de departe), CalGrB, 123; PAnt, 267; Bair, 93; 4°. n'l-pltrlcu mu~edta-n'l
dor (mi-a trimls mtndra mea dor), PAnt, 248; 5°. amira'lu l'l-pltrlcu pt'na lu l'l-pltrlcu ~~ s'
turna' acdsa-l'l (lmpiratul i-a tnsot~ plni unde 1-a lnsotit 1)1 s-a tntors acasi-i), PB, 6()6 -
la Nec1 , 370 : ,1-au pltrecutfl boiarii" etc.; cf. ~~ Url, 146; 1TR, 75; 6°. ddpa te pltricuru
(dupi ce au petrecut, s-au distrat, au chefuit), PB, 23826 - semantic, e unlca atestare.- <
lat. per•trajieere.
PITRfCA, sf., pl. pitritl, WTh, 319 - v. pltrlke.
PITRICUT, -ta, pl. pltrlcut, -te, trimis, •envoye; accompagne•, Dal; 171; Nic, 428 ;.
PB, 679; pltricut di-ahf'l diparle (trimis de aut de departe), PAnt, 292; BNA, 1, 6.
PITRfKE, sf., pl. pltrlkl, fi~ie de fuior, •bande mince de bonne Iaine serancee dont
on fait, au rouet ou a Ia quenouille, de Ia druga pour les bast, Fl, II, 5, 12. V. pltrlca. -
Cf. alb. palorlk ,lana corta".
PITRI~fNA, sf., pl. pltri~ln'l •· .• ? ... •: li'na, dis(apia pltri#n'l, anda u-addna s' dzf'te
ca u-adund ll'na §i u fate filcare (Una, desficuti tn .... ? ... , clnd o strlnge, se zice eli o
strlnge ltna 11i o face fdlcdre), VAR, 268. - < ?
PITRfTl, sm., pl. pltrlt, erete, tfaucon (commun)•, Mih, 415. Sinonim: §aln.- Cf. alb.
pelrlt ,(alco".- < 7te:-rph'IJ~ ,-".
PITRf'fl, -Ia, pl. pitrit, -te, mindru, •proprement v~tu; fiert, Dal, 171. - < alb. petrlt.
,nobile, di buona famiglia;,.
PITRITEARE, sf., pl. pftriterl, Nic, 428 - v. pitreutire.
PITROAN'E, sf., pl. pitr6n'l, C$c, 19; Batp, 42; BNA, III, 40- v. piluroan'e ~~ cir-
ttcodn'e.
·PI-TRU, prep.: pitru ca'l'lurl (prin drumuri), PB, 43726 - v. prit.
PITRlJMSU, -sd, pl. pftrulll§i, -se, strllpuns, cperce d'outre en outre•. V. pitrtunlu. ln
toponimie : la Pltrdmsa (Ia Pitrunsa) - vale sttncoasi Ia BMasa. - < lat. pertunsus ,perce.
troue".
PITRlJMTU, -ta, pl. pitrU:mtt, -le, pAtrons, «perce ; penetre•, Dal, 171 ; Nic, 428 ; di jale
him pitrumt (slntem plltrun~i de jale), Lum, IV, 9; PAnt, 199; BNA, V, 37. - V. spilrumtu.
PITRUNDARE, sf., pl. pltrundd'rl, pitrundere, caction de percert, Dal, 171 ; Nic, .428.
PITRUNDAT, -Ia, pl. pitrundat, -te, stripuns, cperce; troue•, Dal, 171. V. pttrumsu.
spilrunddl.
PITRUNDEARE, PITRUNDIRE, sf., pl. pilrunder.l, pilrundirl, Mih, 415; PB, 679 -
v. pilrundcire ~~ :
PITRUNDU (mi}, vb. 111 ,II ~~ 1 {pitrunddl ~i pftrlim§u; pitrumsu ~~ pitrumlu; pit run-
dare, pitrundeare ~~ pftrundire) pitrunde, cpercer; penetrer; forcer, traversert, Dal. 171 ; Nic.
428; Mih, 415; PAnt, 477. -e. pflrundd'm grendzfle (giurim grinzile); 2°. lu s' nu poata
s' pilrunda vt'rnu (unde si nu poata pitrunde nlmenl), PB, 1309 ; 3°. pddurea aesld nu s'
pitrunde (plldurea asta nu poate fi stribatuta). V. spltrundu ~~ cartil'edzil. - < lat. pertundere
,percer d'outre en outre".
PITRUNDZEARE, sf., pl. pitrundzerl, Nic, 428 - v. pilrundedre.
PITRUNfCL'E, sf., pl. pilrunlcl'e, potlrnlche, •perdrix•: cf'nla cuclu $' pitrunlcl'ea (clnta
cucul ~~ poUrnlchea), LP, 77; PAnt, 290; BNA, I, 44; acl6 lu ' §l-bcile pul'llu vedra $' pi-
trunicl'ea n'ead:zd-veara (acolo unde l~i clntll pasli.rea vara ~~ poUrnlcbea ln miez de vara), PB.
47437, V. pituricl'e. - CDDE, 1434: < lat. *peturnicula < pernix + colurnix; REW, 6404:
< lat. perdrix+ coturnix. Avtnd ln vederc ~I forma lat. spinturnix ,oiseau de mauvais. augure",
e de admjs etimologia •peturnleula
PfTRUP, sm., pl. pltrupl ~i pitrukl, epitrop, •marguillier d'une egliset, Dal, 171; GEl,
142. - < e1thpo1to~ ,-".
PITRUPfL'E -987- Pfxu

PITRUPfL'E,· sf., pl. pilrupil'e, epitropie, ccomite•, Dal, 172. - < £m-rpo7t~ , - "
Pll"RUSESCU, PITRUSfRE, Nic, 428; Mih, 415; 416- v. apitrusescu, apttrusire,
putrust!scu.
PITRUZAHARE, sf., fara pl., candel, •sucre candit. - < 7tE:-rpo~lixOtpt ,-".
PiTU, prep., Mih, 416; PAnt, 477- v. pl-tru, pril.
PITUL'I(J, sn., pl. pilul'e, culcu~, crecoin dans un arbrisseau; glte•: dit pitul'lil. di c6rn'i
la-l-la (din ascunzi!i de corni iata-1-ia), PAnt, 279; Bair, 121 ; intra' tu pitul'lil. (a intrat In
culcu~). - V. pdlul'lil. ~i gr. !L7tOtdouAt (Boga, II, 153).
PITUMIN, -nd, pl. pitumin'l, -ne sau PITtlMINA, sf., pl. pitumine, zburator, cvolatile;
apprivoiset, CEI, 78; GrS, VI, 386; a 5. dzuilii fete pifumini/e (a cineca zi a flicut ?.buratoa-
rele), Cod, 68 b12• - Cf. ~i bg. pitomenu ,apprivoise; civilise". - < 7tE:TOU!LEVOc; ,volatile".
·pnuRfCL'E, sf., Mih, 416- v. pilurnlcl'e ~i pir6ica.
PITURfAA, sf., pl. pituridz, matreata, •peliicules de Ia tete•. Sinonim: matreafa. - <
7te:Tupt80t ,-".
PITUR(KE, PITURN(CL'E, sf., pl. piturlkl, plturnif:l'i, Dal, 172; Nic, 427 - v. peturlcl'e,
pitrunicl'e, pituricl'e ~i Oald'ndza. .
PITUROAN'E, sf., pl. piluron'l, placinta de foi, cgrande galette feuilletee•, Dal, 172;
Nic, 427; Mih, 416; BNA, III, XI; trel me~l cu pilurotin'e (trei luni cu placinte facute din
foi de placinta suprapuse), PLit, 905. Se mai nume!ite !ii pita di pt!ture - v. pita. - < petur.
PI0ARE, sf., pl. piOa'rl, chiup, •jarret, Nic, 423. - < m61ipt ,,-".
Pf8HIU, sn., pl. piOhlurl - v. pi(klu ~, Qal, 171 ; GEl, 186 ( < 7tLcp:V..toc;).
PITETA, sf., pl. pi(t!le, !iervet, cserviette de tablet, Nic, 428; Mih, 405; 407. Sinonime:
piskfre, ~irvel. - Cf. gr. 7t&:TGtTIX• alb. pece/e, tc. pelcht!ta (317) ,.-". - < it. pezzettu.
PITfND.Z INA ?, sf., fara pl., pecingine, . cdartre, herpes•, Mih, 415; CAr, 321. Sinonim:
cur di gal'lna- v. cur1 3°. - Cuvlnt suspect.- < lat. petlgo, -inem ,eruption cutanee, dartre".
PITUSESCU, vb. IV (pifusil, -sit, -sire), pingelui, cressemeler des souliers•. V. pt!(uma.
- < 7te:-ra6vw ,-".
PITUSfRE·, sf., pl. pifusirl, pingeluire, •action de ressemelen: {aruhlle vor pifusirc (opin-
cile trebuie pingeluite). •
PITUSiT, -ta, pl. pifusif, -te, pit{geluit, cressemele•. - Cu sens propriu e folosit ca adj.
feminin.
PIUNAR, sm., pl. piunarl !ii PIUNAR, -rd, pl. piundrl, -re, paun, •paon, paonne'l; beau
jeune homme•. - 1°. un pul'lil. ca piunarlu (o pasare ca paunul), Lum, V, 54; 2•. piunarlu
'~l-treafe, peanile ·~1 ndredd;e (paunul i§i trece, aripile l!ii drege), PenB, lV, 18; 19; 3°. un
piunar livt!ndu (un pauna!i !event), Fl, II, 6, 5; 4°. un piunar alt!ptu (un pauna!i ales, distins)
PenB, VI, 135. - E acela!ii cu plont!l.
PIUVfTA, st, pl. piuvifa, Mur, III, 272; CAr, 224.; PLit, 394 -v. pihdvlfa !ii sino-
nimul sulluca.
PIVON'Ifr, sn., pl. pivoan' e, plrlu, cruisseau•, Dal, 172 ; Nic, 422 ; zljicullle a pivon'llul
(tipetele rluletului), Fl, II, 4, 7. - V. puvon'lu.
PfVUL, -ld, pl. pivul'l, -le, pitic, ctres petit, naim, Dal, 172 ; n casu hil, lal pivula?
(in casa C!iti, mai pitlcule ?), Fl, II, 2, 6. - < ?
PIXARE, sf., pl. pixa'rl, meri!ior, cbuis•, Nic, 452; Mih, 416; Lum, I, 145; PLit, 121.
V. piscu'.- Lingurile pastore!iti, clrlibif'n'lle !ii s(l1rlile bune se fac din lemnul tare !ii auriu
al meri!iorului- cf. Plm, I, 172.- < 7tu~lipt ,-".
PIXARf!;ifJ, -§e, pl. pixari§l , -§e, de meri!ior, •de buis•, PLit, 121; Clubdna pixari§e
(lingura de meri!ior). ·
PfXU, sm., pl. pic#, meri!ior, cbuis•, AI. 1901-1902, 89. V. pixdre lji sinonimul bd'nglu.
PIZESCU -988- PIBRIVUSESCU

PIZESCU (mi}, vb. IV: pizindalul ; na (lambura (pazind un drape!), Fl, 1, 3, 4 - v .


pa:escu. .
. PfZG1, sf., pl. piz~e, ~ueriHura de vapor, •sifflemcnt d'un Lateam, Mur, III, ·273. -
Acela~i cu plscii?
PIZfT, -iii, pl. pizi!, -te: pizita si e~tr di nol-nii (pazita sa fii de noi fn~ine), Fl, I,- 3,
'l - v. pazit.
PIZIVINGLI'KE, sf., pl. pizivingll'kl, pezevenglic, •infamie•. - < tc. pczevenkllk (321)
,metier de maquereau; infamie".
PfZi\1.~, sf., pl. pizme, pizma, •haine•, Dal, 172; Nic, 420; GEl, 188; PLit, 777. - <
1te:Lcr!J.ot ,entetement; mutinerie". .
PIZMUSESCU (mi), vb: IV (pi:musil, -sil, -sire), pi7.mui, •(sc) courroucen, Dal, 172;
Nic, 420; GEl, 188. - < 1te:Lcr!J.6Vc.> ,(se) depiter".
PIZi\lUSfRE, sf., pl. pizmusirl, mlniare, •action de (se) courroucer•, Dal, 172.
PIZMUSfT, -Iii, pl. pizmusi{, -te, infuriat, •courrouce•, Dal, 172; Nic, 420.
PIZOVUL, sn., pl. pi:ovule, navod, •sorte de filet, epervier•, PB, 680; GEl, 189. - <
1te:l:6~oAo<; ,,epervier".
PIZUESCU (mi), vb. IV- v. mbi:uescu -, Nic, 423; Mih, 416; PB, 680; GEl, 189;
/i pizuita di nomlu a pro(itlul (care vii batcti joe de legea profetului), Cod, 954 ; di fe t' pi-
zue~ti nu ascakl (nu scapi de ceea ce lti bati joe), PLit, 6C7. - V. pe:ii. - < 1tottl:w ,plaisanter;
railler''.
PIZUIARIC, -cd, pl. pizulari{l, -(e, batjocoritor, •railleur, moqucur•, Mih, 416; pizularis/'i
a pistil'i (batjocoritorii credintei), Cod, 19 b26 ; ncl (ciJimil pizulcirisl'i a/ Dumnidzii' (ne faccm
batjocoritorii lui Dumnezeu), Cod, 1169 • V. ·mbi:uitor, pizuitor.
PIZUfRE, sf. - v. mbi:uire - , Dal, 172; Nic, 423; Mih, 416; armcisim ... li art's $i
pi:uirl (am ramas ... de ris ~i batj'?euri), Lum, I, 232. .
PIZUfT, -ll'i, pl. P.i zui(, -te- v . mbizuit -, Dal, 172; Nie, 423; W, II, 278; si llfil
pi:uilii (sa fiu batjoeorita), Cod, 969; ma ~ine ocir(iin lin'isit dici' t avril pimit, PLit, 582- v .
ocir(an.
PIZUITOR, -tocire, Dal, 172 - v. mbizuilor.
PIZUL'IU, sn., pl. pizril'e, prispa, •bane de pierre devant Ia· maison et aeeote au mun,
Dal, 172; Nie, 423; GEl, 189; Plm, II, 215; /umea ease pri pizril'lu (lumra iese pe prispa),
PAnt, 300; BNA. I, 128. V. pidzril'lu ~~ precispd. - Cf. ~i bg. pezu/u. - .< 1te:l:ouAL ,,bane
de pierre".
PIZURii, sf., pl. pizurl, infanterie,. •infanterie•, Dal, 172; Nie, 423; GEl, 189; p1zura
$' cdvdliiria (infanteria ~~ cavaleria), PLit, 1019; PAnt, 39; bdinetile a pizuri/'el (baionetele
infanteriei), Fl, II, 7, 15. - In gn·aea: m~oupot xotl xot~cXAot (Passow, 51). - < 1te:l:oupot .. - " .
PICSESCU, vb. IV, GrS, IV, 379- v. piixescu.
PICE, sm., piftie, Dal, 166 ~ v. pace.
PIDURE, sf. , PAnt, 477 - v. piidrire.
PIGIN'IOR, adv., PAnt, 477 - v. piigan'lor.
PIH.:\', sm-, pl. pihcidz, pret, •prix; valeur•, Dal, 166; Nie, 419 ;. Mur, Ill, 235; Fr.
I, 56. - 1°.' piliii'lu a pici(iil'el (pretul pietei), AI. 1903, 75; 2°. idt!la.•. . nu eire nifi un pilu1',
(ideea ... nu are nici o valoare), CBiog, 27. V. piil1ii' ~i sinonimele tin'ie 2°, cristu.- Cf. ~~alb.
paha ,valore, prezzo". - < te. beh1l (297) .. -".
PIIIRIVOS, -vocisii, pl. pihriv6*l, - vocise, buhav, •bouffi•, Dal, 166; CEI, 76 ( < b g.
puhamu ,fourrer, glisser, faire passer"). Sinonim: bruhav, pruhciv, puhav. - < ?
PIHRIVUSESCU, vb. IV (pfhrivusil, -sit, -sire}, buhai, •se bouffin, Dal, 166; CEI, 76.
- < pihrivos.
PIIIRIVUSfRE -989- PI'NE

PIHRIVUS{RE, sf., pl. pihriuus·rz, buhiiire, •action de se bopffir•, Dal, 166.


PIBRIVUSfT, -Ia, pl. pihriuuslf, -te, bulu'lit, tbouffi•, Dal, 166.
Plli\II'NE, adv., poimiine, Dal, 167 - v. palmi'ne.
PILMUTA, sf., pl. pilmil[a, laba piciorului, •patte•, GrS, . IV, 379. - < palma.
PILTESCU (mi), vb. IV: pilli ~is' turna' accisa (a platit ~is-a intors acasa), AI. 1903,
68 - v. pdltescu.
PIN', prep., Mih, 394; PAnt, 477: cipa earci pin' di gu~e (apa era plna Ia gtt) - v.
pi'na, pa'na.
PIN ADA, sf. : (e pinclda urel sa-t fdfim? (ce doctorie (balsam) vrei siHi facem ?), Mac,
9 - v. panci6a ~i sinonimul arustic6 (PLit, 227).
PlN1\R, sm., pl. pinari, pinar, •boulanger•, Dal, 167; Mih, 394; PB, 680; Lum, I, 92.
Sinonime: i3iripcir, (urncir, psuma'. - < pi'ne sau lat. panarlus ,boulanger".
PI'NA, prep., pina, •jusque•. Dal, 167; Nic, 404; Mih, 394; PAnt, 477; PB, 680;
fe nu taxt!~li pi'na s' tre(l ari'illu? (ce (cite) nu promiti plna sa treci rlul ?), PLit, 608; lunga
pi'na mpade. (lunga ptnii. jos); pi'na di tocimna (plna Ia toamnii.). - V. pin' ~i tri~l. - < '!
PINDAR, sm., pl. pindcirl, plndar, •gardiem, Dal, 167; Mih, 395; CEI, 76; BNA, II,
50; nu-l pindcirlu, ca-l dipcirle (nu e pindarul, caci e departe), BNA, Ill, 86. Sinonime: auigl'i-
t6r, drdycil . pul'ecic. - Cf. ~i alb. pi!ndar .. - " (Hr, 308; GM, 332). - < vsl., bg. JIQdari ,custos,
garde champl\tre".
PINDRUNfT,\, sf., pl. pindrunifa, cerdac. foi~or (cf. ~i Plm, Ill, 164), •abri provi-
soire et soutenu par quatre poteaux servant a garder les · vignes, les jardins potagers etc.•,
P:MegR, II, 1C3. V. pindurni{a. - < *pindarnifa < pindar.
PINDZAR, sm. , pl.. pindzcirl, pinzar, •toilier, marchand de toile•, Mih, 395. - V. :
Pl'NDZA, sf., pl. pi'ndza ~i pi'ndzurl, pinza, •toile; rouer de coups - v. papurist!scu,
pirjina etc.•, 'oat, 167; Nic, 405; Mih, ·395; PScr, 237. - 1°. pi'ndzd di sirmd (plnzii. de matase),
PB, 502 12 ; 2°. pi'nd:ii di pcingu (pinzii. de paianjen), PB, 37517 ; 3°. pi'nd-za ua bi/ire (pinza
trebuie lnii.lbita); <1°. 1-(eci{e pi'ndza bilila (1-a snopit In b:ltaie); 5°. l-(eci{e pi'ndzd uin' ilci(l-a
facut pinza vinata = 1-a lnvinetit In b:ltaie), PGr, 121; 6°. ca s' mutci pi'ndzili $' la dlfi daf
in cap ca nol (ca sa r~dice plnzele ( = laudele) ~i Ia altii pro~ti (loviti cu leuca) ca noi), Fl,
1, 3, 6. - V. pl. pi'nzurlla BB, 1, 23. - PW, 1323; REW, 6190; GrS, II, 320: < lat. *pandla
< pandere ,etendre".
PINDZATURA, sf., pl. pindzaturl, plnziitura, •morceau de toile•, Nic, 406.
PI'NDZINI\, sf., pl. pi'ndzin'l, p:lienjeni~, •toile d' araignee•, Perd, 942 : pi'ndzina di
pcingu. - < pi' ndzci.
Pl'NE, sf., pl. pin'l, pline, <1°. pain; 2°. table; 3°. gagne-pain; 4°. place, fonction;
5°. s'alimenter, s'abriter; 6°. se depraver; 7°. pain de coucou•, Dal, 168; Nic, 404 ; Mih, 395;
PGr, 129. - 1° : s' uindu ca pi'nea caldci (se vind ca plinea calda); pi'ne di bub6ld (piine
de malai); pi'ne di mparfi're- v. mpar{l're ; ua uatcimcire cu pl'nea n guru (trebuie ucis (ucisa)
chiar cind e cu piinea in gura, cind mi\nlnca), PLit, 608; pri pi'ne (jur pe pline), Fr, I , 125;
PAnt, 176; BNA, III, 60 - v. pra'pci ~i PPar, 43 (gr. fLeX -ro ~Jiwf.L(, alb. ,,per buke"); 2°:
uin' im si mica'm pi'ne (am venit sii. stam Ia masa); 3°: s' {1 scot pi'nea (sii-ti scoti (ci~tigi)
existenta), PB, 221 27 ; 4°. pri mare pci'ne ua s' ti bagi! (In mare functie (post) ~e vc: punE>),
Cod, 29 b22 ; s' inirt tu pi'ne odsilkeciscii (sa intri in functie regeasca), PB, 18712 ; 5° : locirci di
hdbcire lu l'eci pi'ne amira'lu (au Iuat de ~tire (au aflat) unde se aciuiaza lmparatul), PB, 9 5 ;
~til ci'lrii lu l'eci pi'ne afel ci'ne di Bcirbil-cot? (~tii catre (cam) unde se alimenteaza ace! cline
de Barba-Cot ?), PB, 2718; 6° : alba a Ia . •. da pi'ne a (urilor (alba ta . . . da piine hotilor =
e femeie necinstita), PB, 34614; PLit, 609 - v. curua, .furl 5° ~i l'eciu 1f.0 ; 7° : pi'nea a cuclul
(piinea cucului = planta albastra inchis cu aspect de ciorchine de struguri)- cf. fr. ,.pain
PINGI'N -990-

de coucou", ,fleur de coucou" (Lychnis flos cuculi, oxalis acetosella), RFI, II, 233; Roll.
II, 90; CCP, XXXIII, 275; 8°. pl'nea a nipl'rlictll'e1 (plinea nil.plrcii = siigeata apei, saggitaria
sagilli(olia). - Dacii bucata de pline lti cade din mlnil., jos, e bine sii o iei ~i sii o siiruti -
Ia italieni : ,Quannu casca un pezzo' de pane per terra, bbisogna ariccojello, bbaciallo ... ",
Zan, 227 - v. ~i (rl'mle. - < lat. pants, ,pain".
PINGI'N, -ntl, plngl'n'l, -ne, piigtn, tpaien; mecreant; mechant, crueh, Dal, 167; Nic,
40-1; Mih, 39S; PScr, 237.- e. pingl'n'll'i n'il'l di n'il'l (piiglnii mii ~i mil), PLit, 994; PAnt,
2S; 2°. uru$1 s' mi mlfl, 6re pfngl'ne (ai .vrut sii mii miinlnci (sii rna ucizi), miii paglne),
PAnt, 143; 3°. pingl'ntl ti (eti/i$1 (rea te-ai facut), PenB, IV, 11S; ·Caraf, 18; 4°. carl pingl'n
di cl'ne cutidztl' s' ctilctl Ia mine? (care spurcaciune de cline a cutezat sa calce Ia mine'?),
PB, 1S915. - V. ptlngi'r- forma pentru care cf. alb. i pege're ,sporco, sporcato". - < lat.·
paganus ,de Ia campagne; paien".
PINGINATATE, sf., pl. plngintlltl'f, excr.e ment, «excrement., Dal, t68; Nic, 404; DR,
II, 473; PLit, 272; 279; plngfntlltile di cl'ne (excrement de cline). Sinonime: cacdl2 etc. - <
lat. paganltas, -alem ,paganisme".
PINGINEAT.~. sf., pl. pinginef, DR, II, 473 - v. plngfntlttite ~i:
PfNGINESCU (mi), vb. IV (plnglnll, -nil, -nlre), plngari, •devenir paien; (se) souillert,
Dal, t68; Nic, 404; PScr, 237; PLit, 279. - t 0 • n'irdzeaftl di uti plnglnetita (mergeati de va
paglneati), Cod, 11 b21 ; 2°. dartit1l'i ... pinglnescu ctisa (diavolii. .. spurca casa), PLit, 806;
3°. cl'ndu nu ua s' pfngtneasctl l6clu (clnd nu vor spurca parntntul), PB, 28!3'; 4°. s' nu ptn-
glnetisctl l6clu n (tita a sotirllu1 (s!i nu spurce pamlntul In fata soarelui), PB, 2821' ; so. mlcti$1
cacdt, di it pfnginl$1 (ai mlncat excrement, de te-al spurcat), PLit, 452. - Cf. mgl. ptlngtlnes
,a spurca postul" (GrS, VI, t78; CapM, III, 2t4). - < ptngt'n.
PINGINIPSESCU, -PSfRE, -PSfT, Dal, t68 - v. ptngtnescu, -nlrc, -nlt.
PINGINfRE, sf., pl. ptngtnlr1, murdarire, ·•action de (se) souillert, Dal, 168.
PINGINfT, -Ia, pl. plnglnlt, -te, spurcat, esouille; contamine>, Dal, t68.
PlN9fE, sf., pl. pim;il, depravare, •depravation•: nu si-agtlr$frtl plm;ille ~~ partlml8ile
a s6r-sa1 (nu au fost uitate depravarile ~i taclalele sorei sale), Fl, II, 2, 7. V. ptlnt;le. - Cf. alb.
penge ,impedimenta" ~i :
PINt;IOS, -t;1odstl, pl. pint;16$1, -t;1otise, nedemn, •indigne•, LL, IV, 2tS; din gura a lu1
nu in$eti ul'rntloartl grtiire pfm;1otise (din gura lui niciodata nu ie~eau cuvinte josnice), CBiog,
11. - < alb. pengesli ,impedimenta•·, pengonj ,ostacolare".
PI'NTIC, sn., pl. pl'nlite, plntece, •ventre, panse>, Dal, t67; PScr, 237; btlgtl' un pi'ntic
in cap (a pus o burta pe cap), PB, 39332 ; pl'nticlu edste bun trt piCe (burta e buna pentru
piftie). V. pl'ntictl ~i skimbe. - < lat. pantex, -icem, ,panse, abdomen".
Pl'NTicA, sf., pl. pl'ntite, burta, «ventre, estomac, abdomem, Dal, 167; Nic, 406; Mih,
396. - t 0 • cu zbotire pt'ntica nu s' umple (burta nu se umple (nu se satura) cu vorbe), PGr,
130; 2°. le$1 pri pt'ntictl (intin~i pe burta, culcati cu burta Ia pamint), PAnt, 83; 3°. l'l-li
ua pl'ntica (i le vrea (dore~te) burta), PLit, 6t0; 4°. u uidzu cu pl'ntica la gurtl (a vazut-o
cu burta plntl Ia gura, tn pozitie de apropiata na~tere), PB, 211 20 ; so. loti1 nlca 'nit pl'nlictl
(am luat Inca o burta = mai mlncai Inca o data), PB, 3241 • - V. pl'ntic ~i tlmplnlail.
PINTICOS, -cotistl, pl. plntiC6$l, -codse, pintecos, tventru, pansm, Dal, t67; Nic, 406;
Mih, 396. Sinonime : buric6s, (ul'in6s. - < lat. pantlcosus.
PINTICU~E, sf., pl. plnticu$e tpetit ventre•, Dal, 167.
PIN"ISESCU, vb. IV, PB, 680; PAnt, 94- v. ptln'isescu.
PIPA', sm., pl. plptidz, preot, tprl!treo, PLit, 78; t06; .carterea '$1-aveti $' piptl' (locul
de plnda l~i avea ~i preot), PLit, 1023. - V. cturlu-ptlpa', papaztic ~i pre(tu. - < rccumiic; .. -".
PIPUL'IC, Dal, t68- v. pupul'lU.
PIRr · -991- PIRUMBU

PIRI ccri par lequel on stimule les Alles a ma~·cher: Uf/, ptr!, BatN, 9.-V. pri!
PIRA', sm., pl. ptrddz, Dal, 168; Nic, 408; PAnt, 477- v. pard'.
PIRCOAVA, sf., pl. pircoave, pocrov, •tapis de Iaine de cbevre•. - V. prucuyfta, sino-
nimul sdzmd ~i gr. pl. rtpox6~ux (Kpoo, 11, 136). - < vsl. pokrovu ,velamen".
PIRt:Escu (mi), vb. IV (pirlfl, -eft, -eire), pirci, •couvrir une cbevre•, Dal, 168; GrS,
I, 210; cd'prtle s' pircird (caprele s-au pircit). - < pi'rCli1.
PIRtfRE, sf., pl. pirlirl, pircire, •action de couvrir une chevre•, Dal, 168.
PIRtfTA, adj., f., pl. pirlfte, pircitA, c(chevre) couverte•, Dal, 168.-V. mtrllUi, ca ~i
mdrtdtd.
PI'RtlU, sm., pl. pi'rli, pirciu, cbouc qui n'est pas chAtre•, Dal, 168; Nic, 414; Mih,
399; CEI, 77. - Cf. alb. pert; ,montone non castrato" ~i gr. '~>P7J"atri ,odeur de bouc non
chAtre". - < bg. pur~u ,bouc".
PIRDARfTA, sf., pl. ptrddrlta (gramosteni) - v. puiJarlfd.
PIRJALA, sf., pl. pirjel'l, ar~itA, •chaleur excessive•, Dal, 169; Nic, 412; CEI, 77 ( < vsl.
pri1Utl ,frigere"); lillcile .. . , vdtdmate di ptrjalii (fiorile ... , secate de ar~ita), Fl, I, 2, 7;
am ptr}ala mare n cap-n'i (in capul meu am plrjol · mare, bataie grea), Caraf, 54 - v. scuturd
V. pdrjdld ~i:
PIRJESCU (mi), vb. IV (pirjll, -jit, -jire), plrli, .i.ruer; rarefier (en parlant des polls)•,
Da), 169; CEI, 77. V. plrjitescu.- < vsl. pruzltl ,frigere", bg. pi1r!a , frire".
PIRJILESCU (mi), vb. IV (ptrjilll, -lit, -lire), praji, •griller a feu vif; chauffero, Dal,
169; Nic, 412; Mih, 400; CEI, 77; PAnt, 477; pirjilea-n'l pi'nea (praje~te-mi plinea); vii
ptrjill I Ia sodre (vii prajiti Ia soare). - < pirjald.
PIRJILfRE, sf., pl. ptrjillrl, prajire, caction de griller a feu vif•, Dal, 169 ; . Nic, 412.
.PIRJILfT, -td, pl. ptrjiliJ, -te, prajit, cfri; brnle•, Dal, 169; Nic, 41~; Mih, 400; ptrjilit
di veara-l l6clu (pamlntul e pr:ljit (ars) dln timpul verii), Lum, V, 11-12, 37; PAnt, 157;
BNA, II, 50; micd'm cu ca~i1 pi'ne pirjilitd (mincam cu brlnza pline prajita).
PIR.JfN.:{, sf., pl. plrjin'l, bataie, trossade•, Dal, 169; Mih, 401 ; CEI, 77 ( < bg. prz'!!ina);
GrB, 138. - 1°. pirjina-l datd di Dumnidzd'i1 (b:ltaia e data de Dumnezeu), PLit, 617; 2°.
mi-asteose di plrjinii (rn-a stins In b:ltaie); plrjina di Ia $6putlu-al-Grec (b:ltaia de Ia ~ipotul­
Grecului), Fl, II, 7, 5. - V. impdrjint!d:i1 ~i sinonimele pdpard, pipirlfii, pistile, pt'ndzii 4°,
~cop, turtrife etc. - Cf. vsl. pri1!ina ,xl8p1X"·
PIRJfRE, sf., pl. pirjirl, rarire de par, •acti:m de rarefiet les poils, de hMen, Dal, 169.
PIR.JfT. -td, pl. pirjil, -te, prajit, chMe; aux poils rarefies ou lisses•, Dal, 169.
PIRLESCU (mi}, vb. IV; PIRLfRE, sf. - v. pdtescu, piJlire -, AD, IV, 70-71; GrS,
II, 399. - < sl. purlja ,flamber".
PIIUIATAR, sm. : dol s' l'i biigti'm pirmiitari (pe doi din toll sa-i facem negustori),
PLit, ·924 - v. priimiitar.
PIRMUNA, sf., Dal, 170- v. plimrinii, purmrinii.
PlRNARE, sf., Dal, 170 - v. piirndre ~i giiirri~u.
PIRNARf{J, sn., pl. pirniiriurl, padure de ilice, oendroit boise de houx; nombre de
houx", Dal, 170. V. purndredi1ti.- < ptrndre.
PlRN'ESCU, vb. IV : lun'ina pirn'l si s' artispindedscti (lumina incepu s;\ se raspln-
deasca), Lum, II, 145 - v. purn'escu.
PlRT I cinterj. qui imite le son du peb: pirfl, Martu (plryl, martie), PGr, 131. - Cf.
dr. ,pit\, plf1, plr\" I (TeodP, 198), gr. rtp hat, Mrip-rt, a'l~yiXAIX (' Apll, 1160); Mrip-r7J, rtp ha;
!pA1X{*p7J, rtph~ (Passow, 226); ,hors d'ici, fevrier I hors d'ici mars I pritz, pritz" (Marc, 219).
PIRUl\IBU, PIRUMBA, pl. pirun~i, ptrrimbe, Dal, 170; curatii ca pirrimba (curata ca
porumbita), AI. 1903, 37- v. pdrrimbu.
PlsPALA -992-- PLAMINA

PISPAL1\, sf., pl. pispci'i'l, j)Ospaiala, •poudre de farinc de mais•, Dal, 170. - \'. piis-
ptilci ~i gr. 7totcrmxl.ot ,mxmcii.·IJ" (Boga, II, 91 ).
PISPAL'I(J, sn. , pl. pispdl'e~ pospai, •poudre de farine qui se depose autour des meuls;
neige ·fine; couche fine », Dal, 170; ·GEl, 183. - 1°. morlli sunlu mpline di piispdl'lu (morile
slnt pline de pospai); 2°. nedr"ui ciidcd pispdl'll1 (zapada ciidea subtire), PenB, III, 1C6; 3°.
un pisp.a l'lu di lun' inii si-a$lirnu pri lui l6clu (un strat fin de Itimina se a~ternu peste tot
pamintul}, Fl, I, 2, 6. V. paspal'lu ~i pispilt!scu. - Cf. gr. 7tota1tctA1)• bg. paspalu ,folie farine",
precum ~i alb. paspildr ,mugnaio" (gr. JtotaltotAtctpt<;) ~i paspallos ,coprire".
PISTHll\IA', sm., pastrama, Dal, 171 - v. piislriimii'.
Pl!}CULETA, sf.. pl. pi~cu/t!li ~i pi~culet (gramosteni), cuvertura, •couverture faite de
pieces tissees•. - < ?
Pl!}E, sm., pl., pl. pi~ead:, pa~a, Dal, 170; PAnt, 478 - v. pii$1!.
Pl!}(IL)ESCU, -edsca, pl. pi$(ii)e$/i, -e~li <•de paella•, Dal, 170; nllll]lU pi$ilcdsca (nunta
ca de · pa~a), P:{..it, 852 ; PAnt, 54.
Pl!}Pr\C.~, sf., PLit, 95- v. pii$pdcii ~i pll6fcii.
Pl!}PURAME, sf., pl. p1$purii'nl, ~optire, •chuchotemcnt», Dal, 170.
PI!}PURARE, sf., pl. p1$pura'rl, ~optire, •action de chuchotero, Dal, 170.
Pl!}PURAT, -Iii, pl. pi$purdt, -le, ~optit, •chuchote•, Dal, 170.
PI!}PUREDZO, vb. I , Dal, 170- v. pu$purt!d:t1. ·
PITIRZI'T, -Iii; medrc~ar6$e $' pillrzi'le (mere ro~ii ~i putrezite), GrS, IV, 239 (nord)
- v. pulridzi'l .
PLAC, vb. II (pliicul, pliicul. pliifedr c}, placea, •plaire•, Nic, 428; Mih, 416; W, II,
260; 362. - 1°. 1/ pldfe? (11i place?), C~c, 55; 2°. carl g16ne t' pld{i (care flacau 11i place),
PenB, IV, .120 ; Caraf, 31. - V. 6cl'lu 9°. - Acest verb e complet anemiat ~i, In general, e
lnlocuit cu arast!scu. - < lat. placere ,plaire, agreer".
PLACUl\IA, sf., pl.?; greutate stomacala, •embarras gastrique•. - < JtActY.WfLot ,pression,
poids".
PLACUTO, sm., Dal, 172 - v. pnacu/6.
PLACEAN, -nil, pl. placean'l, -nc, turtit, •aplati•: cu ndrea placedna (eu nasul turtit),
LP, 183. - V. plicil6s, placl! ~i gr. 1tAotl(-OfLU~1)<; ,qui a Je nez aplati".
PLACI ! •interj. qui exprime le bruit d' un aplatissemenb, PLit, 51.
PLADA, sf., pl. pliid:, tava, •plateau., Mih, 416. V. apltiM.- < cXJt),ci8ot ,(grand) plat" .
PLADEA, adv .. PB, 680; GEl, 189 - v. amblddea ~i plaind.
PLAHURCU, -cd, pl. plal!ur{i, -{c, bleg, •qui a les oreilles pendantes•, Dal, 172 ; PLit,
689. Sinonim: mallt!clcu. - V. pl'eaMrcu ~i alb. i pldkur ,avanzato in eta".
PLAIN A. adv., oblic, wbliquemcnt, en biais•, PB, 681; GEl, 189; apuca' plaina (a
apucat de-a curmezi~ul). Sinonim: plddea. - < 7tAotywci .. -", Jt),cxyw6<; , de travers" .
PLAI"(J, sn., pl. pldlurl, plai, dla~c d'une montagne; arrondissement de montagne•,
lat. c I i v us ,pente, montee", Dal, 172; Nic, 428; Mih, 41ti; PAnt, 478; PhOr, II, 730;
REW, 6564; DR, I, 115; LL, III, 99; CODE, 1400. - 1°. lricu pldllu-a munli/ul (a v ecut
plaiul muntelui), Velo, 42; BNA, V, 74 '; 2°. 6lle al!urllira s' l'ed pltillu nsus (oile au lnceput
sa apuce plaiul In sus), PB, 1521 ; 3°. yine dil piidurl $i pldle (vine din piiduri ~i plaiuri),
Bair, 119; 91; 58 (pltile: pl. cerut de rima; dar, cf. blal sub vaf3). - Cf. gr. 7tActyt , locus
declivus" (Passow, 628; 'Av8p. 283 ~i alb. i plldje ,pianura, valle". - < lat. *plagius.
PLAMINA, sf., pl. pldmine, flacara, dlamme•: pldmina a pal'i/or aprease (flacara paiclor
aprinse), FI, II, 2, 2; tina pltimina ... si-analfii' sli. .. Zm6lcu (o flacara ... sc inalta pe ...
munle/e Zmolcu), Fl, 11, 7, 5; pldmina aca{ii' si bumbuneddzii (flacara lncepu sa bubuie), Fl,
II, 3, 2. Sinonime: (lama, (leaca, (letima, pira1• - < bg. plamenii .. -".
PLAN 1 -993- PLATAN

PLANl, sn., pl. planurl, plan, •plan, projet; tromperie•, Dal, 172; Nic, 429; Milt, 417;
PScr, 239; PAnt, 478; GEl, t89. - 1°. eel n'i-aspcirdzi pldnlu tot (ca-mi strici planul tot),
GrB, 4-5, 89; BNA, I, 711; 2°. acafa' Uvrei'llu s' u bciga pi plan mul'earea (evreul lncepu sa o
puna in amagire (sa o ademeneasca). pe femeie), PB, 23428; 3°. lu nglura ca plani'l [In text:
kaplani'l) (II lnjura ca amagire?), Cod, 8117 - text neclar. - V. aplcin. - < rt:l..av7j ,egare-
ment; illusion" +
fr. plan.
PLAN1 , -na, pl. plan'1, -ne, a~agitor, •trompeur•: xenlu ·~1-eciste plan (strainul i$i e
amagitor), Rec, 43. - < rtM11o~ .. -",
PLANGA, sf. , pl. pld'ndzi, pafta?, •gond a pa,tte?•: Stcisa '$1-bdga' pla'ndzile (Anastasia
~i-a pus paftalele ?), Fr, I, 44. V. palcinga. - < ?
PLANGUT, sn., pl. plangute, pllnset, •larme; pleurnicherie, lamentation•, Dal, 172-
(cu ci de Ia bg. plakomi'l ,en pleurant"?).- V. pli'ngu2 •
PLANTA, sf., planta, PScr, 239; Nic, 429 - cuvlnt savant.
PLASA1 , sf. : plcisa di ocimin'l (neam de oameni), Mih, 417; AI. t903, 20 - v. pldsc.
PLASA2 , sf., pl. plclsl, retea, <filet, reseau•, Mur, III, 275. Sinonime: lecisii, poahii. -
Cf. vsl. piasa ,zona".
PLASA3 , sf., pl. plcise ~i plasl, palil, •couche (de neige)•: neci1ia aca{a' s' cdda plcise,
plcise (zapada lncepu sa cada . in pale, pale), Cal. t9t2, t20 - v. pala2 2°. - < bg. piasa ,fla-
con ; cardee (de Iaine )".
PLASC.:\, sf. : l'eci pld'$lile, li {ind:e (ia cartu~ierele, le lncinge),· Lum, II, 127; PAnt,
tS~; BNA, III, 78 - v. palcisca.
PLASCU, invar., pleosc, •battre les mains l'une contre l'autre•. - t 0 • s' {imi cit putu
s' nu da min'lle n plciscu (se tinu cit putu ca sa nu-~i bata palmcle), Lum, II, 110; 2°. $'
glodca ~· mi'n'lle n pldscu (~i danseaza, iar mlinile In aplauze}, Jb, I, 28; 3°. Tinea '$1-didea
m1n'lle n plciscu ·(Tinca l~i batea palmele), Lum, II, 353. - V. plascanescu 2°. - < bg. pliisku
,battement des mains" + pras1iki'l ,eclat, fracas, petillement".
PLASE, sf., fara pl., faptura, lume, •creation; monde- v. lume•, Nic, 430; PScr, 239;
Gram, 289 (•maniere, fa~on; sorte•); GEl, t89. - t 0 • lodld plcisea plindzeci (toata faptura
plingea), BNA, I, 58; 2°. multa pldse 1-adunata (e adunata multa lume), BatP, 26; 3°. plcisea
te. si-aduna (suflarea (lumea) ce se strlnge), PAnt, 270; Bair, 70; 4°. n'l-fi vedz pldsi (mi-ti
vezi multime), ICar, 48; 5°. mocire p/cisea di cipa (lumea moare de apa), J.;'B, 34222 ; 6°. cum
plcisea tu all t-oe nu-dre (cum natura nu are In alta parte), BNA, II, 22. - V. J?lcisa1 , plasma.
- < rt:l..aat~ ,formation, creation".
PLASMA, sf. : Dimul al Nita . pldsma cu nol (Dimul al lui Nita, ruda cu noi), CBiog,
33; sa-~1 hdrisedsca mcima-l'l.~i pldsma-l'l (sa-~i bucure pe mama lui ~i rudenia lui), AI. 1903,
t9. - v. plozma, plcise ~i plcisedzu1 •
PLASTOrRA.F, sm., pl. plasloyrdhl, plastograf,_ •faussaire•, Dal, t72; Nic, 430.- <
7t :l..aa-.oy pacpo~ "-".
PLASTOrRAFfE, sf., pl. plasloyra{il, plastografie, .raux•, Dal, 172; Nic, 430. - <
rt:l..aa-.oypacp(a .. -".
· PLASTUR, sm:, pl. plcisturl, plastur, •emplatre•, Mih, 418.- < f:L1tl,aa-.pt, ~f:L7tAotO"Tp011 , - · ·.
PLAT, plata •flache Hand•, REW, 6586 ( < lat. p/attus)- cuvlnt necunoscut.
PLATAN, sm., pl. plcitan'l, platan, •platane•, Dal, t72; Nic, 430; Mih, 418; GEl, 190;
s' .cu/ca' sum plcitan (s-a culcat sub platan), PB, 434 3 ' ; un ~oput. .. sum wt pltitan (un ~ipot
... sub un pl.atan), PLit, 784. V. ptf/tan, pciltin ~i sinonimul rapun. - GEl.: < rtMTa\IO~; PW,
1250 ~i LL, II, 227: < lat. *p/atinus; REW, 6582; CDDE, t3t3 ~i PFon, § t52: < lat.
plnta:IUs ,:Jiatanc".

·;s - c. 531 - Tache P a p a h a g i, Dlclionarul dlalectului arom4n


PLATA -994- PUScAN(RE

PLATA, sf., pl. pld(, platA, tpaie(ment)•, Dal, 172; Nic, 430; Mih, 418; PAnt, 478;
sd ndridzed Ia pldtd (se aranjau Ia platA), PB, 354'. - < vsl. plata ,pretium".
PLATAN, sm., GrS, IV, 379 - v. pldtan.
PLATON, -nd, pl. plaiOn'l, -ne (grAmosteni), chipe~, •beau, belle•: om plaUm (om fru-
mos). - Cf. gr. 7tA.a:roovL ,daim". - < ?
PLAZ, sn., pl. pldzurl, plaz, •sep de Ia charrue•, CFr, 105. - < bg. plazii, plilzica .. -".
PLAZll!\, sf., pl. pldzmate, fApturi, •creature; proches•, Nic, 430; Mih, 418; PScr,
239; GEl, 190. V. pldsmd. - < 7tAcXa!J.ot ,creature".
PLACIUSESCU, vb. IV (pldcluslr, -sit, -sire), turti, •aplatir•, Dal, 172.- V. placedn,
pliCluUdzil.
PLACiusfRE, PLACIUSfT, Dal, 173- v. pldClutdre, pldetuldl.
PLACIUTARE, sf., pl. pldclutd'rl, turtire, •action d'aplatir•, Dal, 193.
PLACIUTAT, ~ld, pl. pldcluldf, -le, turtit, •aplath, Dal, 173. V. placedn, placlul6s.
PLACIUTtnz(J, vb. I (placluldl, -ldt, -ldre), Dal, 173.- v. pldclusescu ~~ sinonimul
pldsedzil1 •
PLACiuTos, -lodsd, pl. placlul6~l, -louse, turtit, •aplath, Dal, 173; Nic, 431. v. pliet6s,
plici16s.
PLACIUTlJRA, sf., pl. placlularl, turtire, •aplatissemenb, Dal, 173.
PLAMfNA, PLAMlJNA, sf., pl. plt'imin' l, pldmrln'l: 'nd plt'imlnt'i n'l-drde (lmi arde un
piAmln), Fl, II, 2, 7 - v . pdlmant'i, plimant'i.
PLANASESCU, PLANESCU, vb. IV (plt'in(t'is)lr, plan(t'is)it, plt'in(t'is)lre), ln~ela, •trom-
per•, Ob, 74. - 1°. e mine nt'i'st'i o am plt'int'isitd (~i eu pe dlnsa am ln~elat-o), Cod, 456 ;
2°. ~drpile o pldnt'isi (~arpele a amAgit-o), Cod, 93 bl3; 3°. nd pldnim pi zborlu a ·tail (ne-am
amAgit pe cuvlntul tau), Ob, 77. V. pldnipsescu. - < 7tl..otv6> ,tromper, duper, seduire" .
PLA'NGU, vb. III, PScr, 239; PAnt, 478- v. pli'ngu1 ple'ngu.
PLANIPSESCU (mi), vb. IV, Dal, 173; Nic, 429; Mur, III, 274; GEl, 189 - v. apld-
nt'isescu, pldndsescu, pldnisescu ~~ alb. pllaneps. - < 7tl..otve:uw .,seduire".
PLANIPSfRE, sf., Dal, 173 ; Nic, 429 - v. aplt'int'isire.
PLANIPS.f T, -ld, pl. pltlnipsi(, -te, ln~elat, •trompe, dupe•, Dal, 173; Nic, 429.
PL1NfRE, sf., pl. plt'inlrl, Dal, 173 - v . pldnipsire.
PLANISESCU (mi), vb. IV, Rec, 44 - v. plt'int'isescu ~~ sinonimele arl'd 3°, kic 4°.
PL.~NfT, -tt'i, pl. pldni(, -te, Dal, 173 - v. plt'inipsit.
PL1RfE, sf., pl. plt'irll (grAmosteni), ptlnie, •entonnoir•. Sinonim : l1Unie. - < ?
PL1SARE, sf., pl. plt'ist'i'rl, turtire, •action d'aplatir, aplatissemenb, Dal, 173; Nic, 429;
Mih, 417. Sinoriim: pldclusire.
PUSAT1, -Iii, pl. plt'isd(, -te, turtit, •aplath, Dal, 173; Nic, 430. V. plisdl.
PUSA'r, -Ia, pl. plt'isd(, -te, creat, tforme, cree•: eard pldsdt ahldre (era creat atare),
ArE, 18. - v. pltlsedzil2 •
PUSCARE, sf., pl. plt'isct'i'rl, tumoare, •tumeur; amygdalite•, GEl, 189; PLit, 250;
251; 279. V. prt'iscdre ~~ sinonimele gl'indurt'i, st'irt'ige. -< 7tp1Jmi..L <_7tp~axw ,s'enfler, se
tumefier".
PLAscAN:Escu, vb. IV (pltlsct'inil, -nit, -nire), plesni, •crever- v. crep e; rendre un
son (applaudlr, donner un coup, detonner)•, Mih, 417; PScr, 239 (< plasc!).- 1°. crekl
~· pldscdne~ti (crAp! ~~ plesne~ti), PB, 10317; 2°. pldscdnirt'i pt'i'ln' ile (au fAcut sA rAsune palmele,
au aplaudat), PB, 24911 - v. pldscu; 3°. am s' ti plt'isct'inesc tu trap (o sA te trlntesc In vagA-
unA), PAnt, 280; 4°. plt'isct'ined-l'l and n cap (trlnte~te-i una In cap); 5°. plt'iscdni and tu(eke
(a detunilt o armA). - V. pliscfnescu ~I bg. pUsvamil ,donner un soufflet".
PLASCANfRE, sf., Mih, 418; PScr, 239 - v. pliscinire.
PI..AscANfT -995-

PLl\scANfr, -td, Jb, XIII, 89 (•Wachholder.)- v. pliselnit.


PLASEDZ{J1 , vb. I (pldsdl, -sdt, -sdre), turti, oaplatir•, Dal, 173; Nic, 430; Mih, 418;
PScr, 239; PB, 681; GEl, 190; DR, I, 412; II, 375 ( < lat. plausare ,battre des ailes; applau-
dir"). Sinonim : pldClutedzu. -Cf. gr. ~M.aaw. ~M.6w. ~AiiTTW ,fa~onnt-r. modeler; former le
pain" ~~:
PLASEDz{Js (mi}, vb. I (pldsdl, -sdt, -sdre), crea, ocreer - v. pldsdt 2 o, plAsmui: mira
te 1-plfsd' (soarta care II lntruchlpA), BNA, II, 22; ahtd'rl v' dre pldsdld Dumnidzd'u (atari
v-a piAsmuit Dumnezeu). - ~i ca sens, acest verb pare a fi acel~i cu pldst'dnl 1 • 0 derivare
a acestor douA verbe direct din greacA nu poate fi convingAtoare - cf. ce s-a spus sub asedlnu.
Unei derivllri din lat. plausare i se opune sensul. Ele par fi formate din pldse.
PLASTURA, sf., pl. pldsllirl, burta; secAturA, •ventre avec tout ce qui s'y trouve;
belitre, vauriem, PEt, 41-42; PB, 681; PLit, 717; l'l-u !fedde tu pldsturd (i-o dlldu In· burtA),
PGf, 131 ; pldstura a dardelul (secAtura dracului). - V. pdsturd, prdslurd lli gr. ~);l)aToupe:~
('i)) ,excrements qui se trouvent dans les intestines d'un animal" l' Apr),, 76); 7tptaToup1X
.. )(uAot; Toii aTOIJ.cX)(ou" (Boga, II, 170).
PLA~fE, sf., pl. pld$11, bucatA'l, plAvfe'l, cmorceau'l•: a(ldrd anutl'nda di edrne 'nd
pld$ie (lnotlnd au giisit o bucatii de came), Cal. 1911, 140. - < ?
PLATARE, sf., pl. pldla'rl, spate, c1•. epaule; omoplate; eclanche; 2•. puissance, force;
3°. protection; 4°. ressemblance; 5°. partir, s'enfuir•, Dal, 173; Nic, 430; Mih, 418; PAnt,
478; PMic, 1947, 18; DR, Ill, 762-763; PDict, 1947, 19. - 1°: neared pri pldtd'rl sindukea
(lncarcll lada pe spate), PB, 44916 ; dd-n'l una pldtdre di birbee (dii-mi o spatii de berbec);
pldtdrea aspune ed un di nol va kedrd (osul omoplat aratii cii unul dintre noi va pieri) - cf.
PFolk, 116 (cu privire Ia prevestiri fiicute cu examinarea omoplatului Ia alte popoare, cf.:
Deg, 260 (pentru albanezi); Pal, II, 296 (pentru chirghizi); LCiv, 236 (pentru beduini, mon-
goli, laponl); Rev, II, 176 (pentru tiitari, chinezi)); DSD : divinatio 299 etc.); 2° :nedred-1
ell pot: dre pldtd'rl sdndtodse (lncarcii-1 cit poti: are spete solide) - v. eol'lu 2° ~i, Ia fran-
cezi : ,a de bouenels espalo = il a de bonnes epaules, en parlant de celui sur le compte duquel
on met des faits qui lui sont etrangers" (Tour-K, 108); 3° : dre pldtd'rl (are protectie), PLit•
611; 4°: nu nd dam pldtdrea eu nfs (nu ne potrivim), PGr, 131 - v. uldisiseu; 5°: l'l-aspli-
sird pldtd'rlle (i-au arAtat spatele, au plecat), PB, 2265 ; '$1-lo pldtdrea (~i-a luat spata, a pie-
cat); pldtd'rlle (fugi I, fugi\i 1), PMic, 1947, 18. - V. pdltdre, plitdre. - < lat. •ptatalls.
PLATANAME, sf., fArii pl.; mul\ime de platani, cfor~t de platanes•, Dal, 173.
PLATAN(C, PLATAN'E{J, sm., pl. pldtdnitl, pldldn'el, platan mic, •petit platane~, Dal,
173. - < pldtan.
PLATAROS, -rodsd, pl. pldldro~l. -rodse, spiitos, •qui a de larges epaules•, Dal, 173;
Nic, 430 ; Trib, I, 10-11, 18. - V. pultdros; trupos.
PLATESCU (mi), vb. IV (pldtll, -tit, -tire), plAti, •payer; recompenser., Dal, 173;Nic,
430; Mih, 418; PScr, 239; PAnt, 478; CEI, 78 ~ ·~l-pldtf ea pre(tu (~i-a pliitit ca popa), PB,
1043. V. pdlUseu lli prlmlte(lu. - < vsl. (!li bg.) platltl ,solvere".
PL.:\TfCA, sf., pl. pldtfll, pliiticii, •br~me (poisson); gardon (poisson)•, Mih, 418. - <
bg. platika .. -".
PLATIRE, sf., pl. pldtfrl, pliitire, •action de payer•, Dal, 173; Nic, 430; Mih, 418;
PScr, 239.
PLATh', -ld, pl. pldllt, -te, pliitit, opaye•, Dal, 173.
PUTfT.:\t, sf., pl. 'l, specie de grlu, cespece de ble blanc; bale du ble•, Dal, 173; Mur,
III, 276; gd'ru dri multd pldtftd. (grlul are multe corpuri striiine), CFr, 180; 193. - < ?
PLATfTA1 , sf., pl. pldtild, sclnduril, cplanche (pour un enclos)•, Mih, 418. - < ?
PLA.TUN -996- PLEC

PLATUN, sm., pl. pldtun'l, cerb, •cerf•, PScr, 239; CEI, 78. Sinonim: {erbu. - cr.
~i gr. 7tA~-rwvL ,daim". - < vsl. plotunii ,lragelaphus".
PLA'J;'URA, sf., pl. pldlurl, haiti!, •bande, troupe, harde•, V. pii/lurd. - < ?
PLATEARE, sf., pl. pld{erl, p'Jacere, •plaisin, Nic, 431. - V. p/ac.
PLATfNTA, sf., pl. pld{inle, pliicintii, •galette•: pld{inld {e /'1-dzic vasi/oan' e (pliicintii careia
ii zic regina), AI. 1903, 55; · BNA, III, xi. Sinonim : pita. - < lat. placenta ,galette, gateau" .
PLAVINTAT, -td, pl. pldvtntdJ, -te, cu pete ro~ii, •(mouton) tachete de rouge•, CEI, 78.
PLAVINTEDZfJ, vb. I (p/dvtntal, -tdl -ldre), a piita cu ro~u, •tacheter de rouge•,
CEI, 78 ( < • pldvdn < vsl. p/avil ,flavius". - < ?
PLAVUC, sn., pl. p/dvucurl, piimint argilos, •terre argileuse: sorte de gateau•, Mih, 418.
- V. pliouc ~i sinonimul muzgd.
PLEA, adv., mai, •(en) plus•, Nic, 431. V. pla. - < 7tALCl,7tAi!ov ,,-".
PLEACA, sm. invar. folosit mai molt Ia vocativ singular .vieillard•: ore_ pleacii (miii
mo~nege), Batp, 10. - V. pl'edcd ~i sinonimele pap etc. - <alb. plak ,vecchio".
PLEACicA., sf., pl. pledClke, tiirhat, •bagage; chape-chutc, butin, proie•, PB, 681. -
1°. ~· di-ac/6 p/edclki/e scu/ii' (~i de acolo a ridical. bagajelc, tiirhatul), Lorn, I, 92; 2°. aldgd
dupd pledClcd (umblii dupa chilipir, dupii pradii), PGr, 131. V. ple6$Cii. - < bg. ph~llka ,proie" .
PLEACICU, -cd, pl.? •pleurnicheur?•: u!, plecUlcu .• . , u! pli'ndzi (hu I, pllngiiretule ...
hu I plingi), BNoJ, 45. - Cf. bg. pldca ,pleurer, sangloter". '
PLEA GA. . sf., pl. p/edzl, rani!, •blessure .; plaie•, Dal, 172; Nic, 431 ; Mih, 418; Cod,
35 b10; 35 bU; DR, I( 545. - 1°. pledga a med nu dre fivd (rana m~a nu are nimic lngri-
jordlor), GrB, 151; PAnt, 37 ; 2°. pleagii adincodsd (rani! adincii), Lorn, II, 74; 3°. $i l'l-fd{e
pledgd-araild (~i-i face rani! rea), Lorn, I, 196; 4°. nu mulred$1e pledga-l'l di pi cap (~u ia
in seama rana-i de pe cap), Cal. 1912, 83. Sinonime: yird', rand. V. pliguescu. - < alb.
plagi! ,ferita, piaga".
PLEAllE, sf. , pl.? •habitude, pratique• : nipoale, ... li-aved lu pleame, ca sdrea tu. mt-
cdre (nepoate, .. . lc avea in obi~nuinta ca sarea In mincare), Fl, I, 1, 2. - < ? bg. pie me
,peuplade", srb. pleme ,tribu; famillc".
PLEAli(N)IT.(, sf., pl. ·pleam(n)i{d, pivnita, •cellier, Cl\_Ve•, Dal, 172; Nic, 431; Mih,
418; CEI, 79; si u ncl'ide{ tu pledmifii (sa o lnchideti In pivnita), Fl, 11, 5, 2. - V.pimni{d,
plcavnifd, pl'edmi(d ~i:
PLEANTA, sf., pl. pledn{ii, grajd, •ecurie; etableo, ~ic, 431 (pleamta) ; GrS, IV, 379.
V. pUnta ~i sinonimele ahure, slduld. - < vsl., bg. pJl\vinieu ,receptaculum palearum; fenil
a foin".
PLEA"CAlif, -glodn' e, pl. plea$cageddz, -glodn' e, borfa~, •pillard•, Dal, 174; Mih: 419.
-. < tc. platehqadjy (323) .. - ".
PLEA"CA, sf., pl. pled$ke ~i pU~curl, Dal, 172;. 174 ; Nic, 431; Mih,418;419; Batp,
57 - v. pledclcii, pl'ed$cii ~i sinonimul pradii.
PLEATE, sf., pl. pUle •longs chevcux flottants sur les epaules•, Mih, 419. Sinonime:
perce, /ilufra. - V. plitincii ~i bg. plela , tresser".
PLEAVNITA, sf., Nic, 431 - v. p/eam(n)ifd.
PLEC ( mi) , vb. I (plical, -edt, -cdre), pleca ; apleca, •partir; baissen, Nic, 431 ; · l\Hc,
419; PScr, 239. - 1°. fedld, lea mu$edld, pledcii, du-le lr' dpd ({ata, fa frumoasii, pleaca,
du-te pentru apii), WOI, 132; 2°. ficl6rlu l'ed • . • $i pledcii (fliiciiul ia . . . ~i pleacii), PB, 43624 ;
3°. ma tut plica (dar toti plecau), PB, 15516; 4°. plied' tr' oard cd'lra n hoarii-l'l (plecii imediat
ciitre satul lui), PB, 3321•; 3331& ; 5°. nodplea li plicd$1 di Ia nol (in noaptea in care ai
plecat de Ia noi), PB, 33337; 6°. plied' Ia polim (a plecat Ia• riizboi), PB, 4()()27; 7°. lu-acatii'
(rica f plied' (1-a apucat frica ~i a plecat), PLit, 777; 8°. plicdrd pdle (iar plecara), PB, 4358 ;
PLib~GU -997- PLfHTUMA

9°. ea'tra lu si-n'l plee? (catre unde (lncotro) sa-mi piPe?), PLit, 32; 10°. uln'i odra s' pletiea
amira'lu (sosi ora ea tmparatul sa piece), PB, 14836; 11°. dol vd vlnit ~· trel ua s' plied( (doi
u-ati venit ~i veti pleca trei), PLit, 907; 12°. ndlnti s' pledea (lnainte ea sa piece), PB, 14620 ;
13°. pletiea eu lin'ia-t (du-te cu onoarea ta), PGr, 150; 14°. rl'iHu nu putu s' pledea pagor
(rlul nu a putut sa piece Ia vale), Rec, 47; 15°. sa-n'l plee ~i sa-n'l ti ba~rl (sa-mi rna aplec
~i sa mi te sarut), Millio, 47; 16°. pletiea-n'l-le $i n'l-li fa pdde (apleaca-mi-te ~i mite fa ~es),
PAnt, 46- v. ap/ee2 • - Ca ~i alte cuvinte-cf. plae etc. -, ~i acest verb are circulatii~ anemica,
concurat fiind de due, fug. - V. apU&.
PL~'NGU, vb. (far~eroti: aci, e' e sunet intermcdiar lntre a' ~i e) - pla'ngu, pli'ngu1 •
- v. kend.
PLENT1, sf.. CFr, 28; un fur. . . inlru' tu pUn/a (un hot. . . a intrat In grajd), CFr,
162 - v. pledn{a, pl'edndzd. '
PLIC, sn., pl. plieurl, plic, •enveloppe•, Dal, 172; Nic, 432; PAnt, 478. Sinonim: fdkil ..
- < it. plleo.
PLICARE, sf., pl. pliea'rl, plecare, •deparh, Nic, 432; dupu pliedrea a {ecitil'el (dupa
plecarea fetei), PLit, 777; feala, lu plietire, nu agar~l (Ia plecare, fata nu a uitat), PB, 1232 ;
tu pliedre, tl'l dimindu' a hil'i-sal (Ia plec!lre, trimise vorba fiicei sale), PB, 39828• - V. ap/i-
edre1.
PLICAT, -ld, pl. plied{, -te, plecat, •parti; humilie•, Nic, 432; PScr, 239.·
PLIC.{ TOARE, sf., Nic, 432; s' mulga olle pliedlorl (sa mulga oile aplecatori}, Lum,
II, 152; PAnt, 170; BNA, II, 46- v. apliealotire ~i:
PLIC1TUREADZA, sf., pl. pliedluredz; PLIC1TUREDZtl', sn., pl. pliedturetidzd, ·Joe pe~­
tru plicdlorl, •endroit oit !'on garde les brebis pliedlorh. - V. edpdrletidzd.
PLICTISESCU (mi), vb. IV (plietisil, -sit, -sire), plictisi, •ennuyer; emb~ten, Mih,
419; GrS, VI, 386. V. plixe ~i sinonimul bizirsescu.- < 7tA~X"t"~ ,-". ·
PLICTISfRE, sf., pl. plictisirl, •action d'ennuyen, Milt, 419.
PLICTISfT, -Ia, pl. · plielislf, -le •ennuye; embete•, Milt, 419.
PLICUSESCU, vb. ·IV, CaJGrB, 78; Hrislul il plieuslrii eu {edpe (pe Cristea 1-au lnvelit
cu cepe}, CalGrB, 47 - v. plueuseseu.
PLICios, -clotisd, pl. pliCl0$1, -cloase: cu ndrea pliClodsa (cu nasul turtit), LP, 108
- v.:
PLICITOS, -loasa, pl. plicil0$1, -todse, turtit, •aplatit - v. placecin, placlulos ~~ :
PLitiUTEDZtl', vb. I : l'l-pliCluld' na'rlle (i-a turtit nasul), PLit, 567 - v. plaCluUd_zu.
PLIGUESCU (mi), vb. IV (pliguil, -uit, -uire}, rani, •blessen, Milt, 419; P.S cr, 239;
PAnt, 478. V. pliyueseu. - < pledgti.
PLIGUfRE, sf., pl. pliguirl, ranire, •action de blessen, Mih, 419.
PLirfE, sf., pl. pliyil, rana, •blessure; plaie», GEl, 190. V. pledgd etc. - < ?tA"IJY~ .. -".
PLirfT, sn., Dal, 173; Fr, II, 284- v. plivrit.
PLirUESCU (mi), vb. IV, Dal, 173; PB, 681 - v. pligueseu, pliyuseseu-; ldnina
mi pliyuird (m-au ranit Ia Ianina), .Lum, Ill, 164; PAnt, 35. Sinonime: aranescu, ldvueseu.
~ < pledgii + 7tA"I)y6vw ,blesser".
PLirufn:t:, sf., pl. pliyuirl, rlinire, •action de blessero, Dal, 173.
PLirUfT, -ld, pl. pliyui(, -te tblesset, Dal, 173. Sinonim: runit.
PLirUSESCU, -SfT, Nic, 431 - v. pliyueseu, pliyuit. - < 7tA7Jy6vw ,blesser".
PLfHTUMA, sf., pl. plihtume, piftie, .•gelee; roue de coups•, Mih, 419. Sinonime: pace,
pthlie. - < 7t~x-:-w!J.oc ,gelee".
PLIMATCO -998- PUVfT

PLIMATCO, sm., pl. plimatcad:, confesor, •confcsseur•, GEl, 190; sl ximuluyisescu


ml'erlll Ia plimatco (femeile se marturlsesc (se spovedesc) Ia duhovnic), PenB, V, 48. V. pra-
matlc6. - < 7tYE:U(Lot't'tK6c;, 7tAL(Lot't'LK6c; .. -".
PLIMfRA, sf., pl. plimire, inundatie, •innondation; debordemenb, Nic, 431.- < 7tA'I)W
(.LUp« ,,..".
PLIMUN, sm., pl. pllmun'l, Mih, 419; PLIMUN.I\, PLIMUNE, sf., pl. plimune, plimun'l,
Dal, 173; Nic, 432; PB, 681; GEl, 190 - v. pdlmunif, plumone. - < 7tA&:(L6vt ,poumon".
PLIN, pllnif, pl. plin'l, pllne, plin, •plein•, Dal, 173; Mih, 419; PB, 681 ; PAnt, 478.
V. mplln. - <:lat. plenus ,plein".
PLIOFc!, sf., pl. pll6(/t, pocnitoare, •qui claque•, Mih, 419; PLit, 95. - < ;lib. plofki!
(Hr, 346), pro(ke ,piccolo schioppo da ragazzi".
PLIOP, sm., pl. pllokl, plop, •peuplier•, Mih, 419. Sinonim: Ufcii. - V. plup.
PLIRUFURiE, sf., pl. pliru(uril, informatie, .renseignement; information., Dal, 173;
Nic, 431. - < 7tA7jpO!poplot .. -".
PLIRUFUR(I)SESCU ( ml), vb. IV ( plirufurisil, -sit, -sire), in forma, •renseigner ; infor-
mer., Dal, 173; Nic, 431. - < 7tA7jpoq>opw .,-".
PLIRUFUR(I)SfRE, sf., pl. pllru(ur(i)sirl, informare, •action de renseignen,Dal,173.
PLmUFUR(I)SfT -tif, pl. p/iru(ur(i)slt, -te, informat, •informe•, Dal, 173.
PLIRUTUSESCU, vb. IV, W, 11, 86- v. p/ivrltusescu.
PLISAAA, sf., pl. pllsd'dz, parii, •poire•, Nic, 432; WOI, 122. Sinonim: petird.- <?
PLISAT, -td, pl. plisd/, -te, turtit, •aplath, Dal, 173; dre ndrea plisdtd (are nasul
turtlt), Lum, V, 58. ..:.... V. pliisedzt11 ~i pliClOs.
PLfSc!, sf., pl. pll~te, pu~coci, •clifoire• (cf. Felix Chapiseau, Le folklore de Ia Beauce
et du Perche, II (1902) 47). Sinonim: pd~pdcif. - (Cf. pldscu). - < ?
PL{SCU, sm., pl.?, Dal, 173- v. piscu2 •
PLfSCUT.I\, sf., pl. pllscute, palmi\, •souffleto, Dal, 173; Nic, 432; Mih, 420; PB, 681.
V. (ldscuta, (llscutd ~i sinonimul bdfa. - cr. vsl. pliskil ~i pleskil ,)(Tur.:oc;, strepitus, brui, fracas"
~i bg. pliskdlo ,clifoire".
PI.{Tt;U. -cd, pl. p:il(i, ft, putln adlnc, •peu profond•: grodpa nu edsle plitcd (groapa
nu e adlncii), Lum, V, 210, - < bg. ·plltilku, -tka, -tko ,peu profond, bas, gueable".
PI.ITENC.i\, sf., pl. p!iten{e, cosltii •tresse•, Mur, III, 278. V. p ·eale. - < bg. ple-
tenka ,tresse: natte".
PLITESCU, vb. IV - v. mp/iftescu1 ~i displ/lil -, urzi, matter; ourdir, trainer•: tute
mplititurd 11 s' ll-dl plitltd (toate lmpletiturile (uneltirile) ce le vel fi urzit), Cod, 89 bl•.
PLI8ARE, sf., pl. pli9d'rl, chirplci, •brique crue; brique sechee•, Mih, 420; PScr, 239;
GEl, 190. - < r.;)..t6cipt .. -".
PLI81ZMO, sm. (pl. pli9izmddz), multime, •multitude ; foule•. Sinonime : (lumin, kia-
mete, plod. - < 7tA'I)6ootJ.6c; .. -".
PLfT!, sf., WTh, 319- v. pl'l/d.
PLIUMBU, sn., pl. pllumburl, glont, •balle de fusib, Mih, 420; viftdmcit di pllumb di grd
(ucis de glont de carabinii), PAnt, 159; s' poartd drme, pllumburl s' mutif (sii poarte arme.
sii ridice gloante), BNA, II, 100. V. pldmbu ~i slnonimele cur~um, mulive. - Cf. it. piombo.
PLIVESCU, vb. IV (plivil, -vlt, -vlre), plivi, •esherber, sarclen (griimosteni). Sinonim
sdrcl'edzil.- Cf. vsl. pl~ti ,colligere; eruncare". - < bg. pl~vja ,sarcler".
PLIVIRCESCU, vb. IV (plivirlil, -cit, -lire), a da In pleurezie, •prendre froid; gagne~:,
une pleuresie•, GEl, 190; lo arcocire $' plivirli (a riicit ~i a dat In pleurezie), FI, I, 5, 7;
BNA, II, . 8. - V. pliruiusescu, plivriUscu ~i sinonimul arcuredzil.
PLIVfT, sn., Mih, 420; Lum, IV, 3.4 6- v; pliylt ~i plivrit.
PUVRil:ESCU -999- PLISCINESCU

PUVRil:ESCU, vb. IV, Dal, 163- v. plivirUscu, plivritusescu.


PUVRil:fRE, sf., pl. plivricirl, •action de prendre froid, de gagner une pleur6sie•, Dal,
173 ; PLit, 288.
PUVRil:fT, -td, pl. plivriCi(, -te, rlicit, •qui a pris froid; qui a gagn6 une pleuresie•,
Dal, 173. V. arcurdt.
PLIVRfT, sn., pl. plivriturl, pleurezie, •pleur6sie•, Dal, 174; Nic, 432; GEl, 190; PLit,
288. V. plivit ~i sinonimele t~dulfil ~i panda. - < 7tA.tupi·nc; .. -".
PLIVRITUSESCU, PLIVRITUSfRE, PLIVRITUSfT, Dal, 174; Nic, 432; PAnt,._ 478-
v. plivircescu, plivriClre, plivriCit. - < 7tA.tupLT6vw ,prendre froid; gagner une pleuresie".
PLIV'IJC, sn., pline necoaptli, •pain non cuib, Mur, III, 278. V. pluvric ~i sinonimul
gl'i(imdca. - < ?
PLfXE, sf., pl.?, plictisealli, •ennuh, Mih, 420; Mur, III, 278; GrS, VI, 386. Sinonim:
bizerylu. V. pliclisescu. - < 7tA.'/il;Lc; .. -".
PLI'MTU, -ta, pl. pli'm(i, -mte, pllns, •(qui a) pleur6; triste•, Dal, 173; Nic, 429; PB,
681; PAnt, 478; sial ahi'ntu pll'mtu (stai aUt de lnli!.crimat), Lum, II, 236; BNA, IV, 35;
u vidzril pll'mta (o vi!.zui pllnsi!.); al 6cl'i pll'mfl (ai ochi plln~i); nu n'l-dvdzi pll'mtul gralu
(nu-mi auzi vorba pllnsli, jalnicli), RomP, II, 27 (77), 3; BNA, IV, 37.
PLINDZEARE, PLI'NDZIRE, sf., pltndurl, . pll'ndzirl, pllngere, •action de pleurero,
Dal, 173; Nic, 429'; Mih, 416; 417; PB, 682; !J' morftl'l vor plindzedre (~i cei morti trebuie
sa fie bociti), Fl, I, 1, 2; PAnt, 342. - V. aspli'ndzire.
PLINGAl:I{J, -ce, pl. pllngdll, -ce, jalnic, •plaintih: un ci'nlic pltngdclu, lingaros (un
clntec pllngi!.tor, languros), Fl, I, 2, 8. - V. pltnguros ~~:
PLI'N61Jl (mi), vb. III ~i II (plt'm!JU, plt'mtu, plt'ndzire ~i plindzedre}, pllnge, •pleurer;
faire couler ou tomber•, Dal, 173; Nic, 429; Mih, 417; PAnt, 478.-1°. s' dusi sis' pll'ngii
Ia gludicator (s-a dus sA se pllngli Ia judeclitor), PB, 1811; 2•. nu vii pllndzef, ool Cilnicddz
(voi, celnicilor, sa nu vii pllngeti); 3°. munte, I' pll'msl!Jl (rundza tutu (munte, ti-ai picurat
frunza toati!.), RP, 3, 6; BNA, I, 52. - <lat. plangere ,se lamenter".
PLI'NGU', sn., pl. pli'ngute ~i pll'ngurl, pllns, cplainte; pleuro, · Dal, 173; Mih, 417;
CaiGrB, 122.- 1°. plt'ngul a Arom4'nlul (pllnsul aromAnului), PAnt, ;!89; BNA, I, 8; 2°. ded-
dira pli'ngu Ia amirii'lu (au dat pllngerea Ia lmpliratul), PB, 4018; 3°. art'sullle l'i si fed-
lira plt'ngute (rlsetele i s-au flicut pllnsete), PB, 33912; 4°. ci'le pli'ngurl au lrimea (cite vlii-
tliri au oamenii, are lumea), PB, 322•; 5°. di lute pii'rtile yined pli'ngurl (din toate plirtile
veneau pllngeri), PB, 422, 10.
PLINGUROS, -rodsii, pl. plinguro§l, -rodse, jalnic, •plaintif•, Dal, 173; Nic, 429; PB,
682; cu bod(ea pltngurodsa (cu vocea pllnglitoare), PB, 40713 • - Ca adverb: •plaintivemenb:
cdsile ... arasundrii plinguros (casele ... au rli.sunat jalnic), Lum, V, 9, 19; PAnt, 338. - V.
pltngdclu. - < lat. *plangorosus < plangor ,lamentations".
PLINTARE, sf., pl. plfnlii'rl, plantare, lmplintare, •action de planter, d:enfoncer•, Dal,
173; Mih, 417.
PLINTAT, -Ia, pl. plinld/, -te, lmpllntat, •enfonce•, Dal, 173 ; Nic, 429.
PLt'NTU, vb. I (plinldl, -ltft, -tdre), lmpllnta, •planter; enfoncero, Dal, 173; Nic, 429;
Mih, 417. - 1°. l-pltntdt merlu? (!-ati plantat mi!.rul'l); 2•. li pllnta' penurlle (le-a lnfipt cuiele),
PB, 611•; 3°. limbd'dz di fedra ed 1-plinlii' (ea ti-a lnfipt lumlnliri de cearli), PAnt, 161; 4°.
l'l-plintdl cutullu (i-am lnfipt cutitul). - < lat. plantare ,planter".
PLIN'EAR, -rd, pl. plin' edrl, -re, pllngli.eios, •pleurnicheuro, Dal, 173 ; PLit, 46. - < ?
PLISCINAME, sf., flira pl., plesniturli, •craquement; detonation•, Dal, '173.
PLISCINESCU, vb. IV- v. pldscanescu -, plesni, •craquer; claquer; detoner; crevero,
Dal, 173; Nic, 430. - 1•. tu(ekea al Toll pliscinl surda (arma lui Toli a detunat surd), GrB,
l'LISCI~fRE -1000- PLOSCA

225; PAnt, 230; BNA, IV, 148; 2°. plisclni un vurculdc (a · crapat (a plesnit) un vampir),
Fr, I, 88; PAnt, 185; BNA, III, 70. - < pldscu.
PLISCINfRE, sf., pl. pllscin_!rl, plesnire, •action de craquer; detonation•, Dal, 173;
Nic, 430; PLit, 95; PAnt, 189.
PLISCINfT, -Ia, pl. pltsclnit, -le, plesnit, •craqm\; creve•, Dal, 173; Nic, 430.
·PLITARE, sf. : sl-$1 l'ed plila'rlle (sa o rupii Ia fuga), Lum, II, 138; PAnt, 188 - v.
plaldre.
PLOACE, sf., pl. plocl ~i ploclurl, lespede; placa, ;fO. ardoise; tablette d'ardoise; 2°.
dalle; pierre plate; 3°. pierre tumulaire; tombeau; 4°.. ceinture a boucles•, Dill, 174; Nic, 433;
Mih, 420; PScr, 239; PB, 4201 ; GrS, II, 399; PDic~, 1947, 19-20. - 1°: (iclOrlu (reddze plodcea
(copilul a spart placa de scris); 2°: cdse·.. . anvalite cu plocl (case ... acoperite cu ardezii),
AI. 1903, 52 - v. Pim, I, 135; 136 ; "159-161; II, 213; 215; ploclli di pi cdse s' (ri'ngu
(lespezile de pe case se sparg), Cal. 1911, 145; 3°: di sun pl6Clle di murminff strigii-a n6$fri
bun'l parlnfi (de sub lespezile de morminte striga ai no~tri buni p"Arin~i), Mac, I, 7; BNA,
V, 28; PAnt, 197; multe lucre nu si-agiir~escu pin' Ia plodCe (multe lucruri nu se uitii plna
Ia mormlnt), GrB, 2, 26; BNA, IV, 123; fe piifi'l pin' Ia plodCe va u spun (ceea ce am
piitit o voi spune plna Ia mormlnt, plnii Ia moarte), Lum, II, 248; 4° : (edtlle trl martdre $i
nrJecistile pocirta di mese plocl (fetele de maritat ~i nevestele poarta Ia cingatoare paftale) -
cf. Pim, II, 176-177; I, 115 ~i sinonimul pdf/a. - 5°. Expresie curentii: far (umedl'ea $' nicu-
kira plocl pri pi'ntica bdgdra (iar familia (copiii) ~i gospodina casei pusera pe burtii placi de
piatra, pentru eli au ramas flamlnde ~i, deci, pentru ca sa . .. atenueze chinul foamei), Fr, I,
88; PAnt, 186; BNA, III, 70. (ln legaturii cu acest ultim citat, reproducem m:matoarea lnsem-
nare, care - cu glnd de etimologie etnografica :..._ poate fi consideratii ca un indiciu de origine
orientalii a obiceiului din expresia plocl pri pi'nticii bdgdrii: ,Les Tongouths ... , lorsqu'ils
souffrent fort de Ia faim, dans de longues chasses, prennent deux petites planches biens mince,
et appliquent l'une d'elles sur le ereux de leur estomac et l' autre a Ia partie du dos qui lui
est opposee ; les extremites de ces planches sont attachees avec des eordes qu'ils serrent par
degres, et par ee moyen ils pteviennent les douleurs que leur eauseroit le besoin extreme", Bell
in BarrowJ, Ill, 185). - Cf. ~~ alb. pll6t;e , Iastra di pietra". - < vsl., bg. plolla ,saxum;
ardoise ; dalle" .
. PLOAIE, sf., pl. plol ~i plolurl (morfologic, cf. neurl, vimlurl etc.), ploaic, •pluie•, Dal,
174; Nic, 433; Mih, 420; PScr, 239; PB, 682; PGr, 131; CDDE, 1415; PhOr, II, 207;
209 ~~ I, 373. - 1°. oin'e tocimna $i cu plolle (a venit toamna ~i cu ploile), Bag, 133; PAnt,
199 ; BNA, V, 36; 2°. lu-acafa' tocimna cu pl6lurlle (1-a apucat toamna cu pl~il~). PLit, 765;
PAnt, 88- pl. plolurl e ~i In dacoromdnii (cf. Vor, I, 731); 3°. dupii plocile, timbd'rl ci'li s'
dzifl (dupii ploaie, mantale cite ai zice, .oriclte ai vrea), PLit, 613. - V. pluinii, pluirecidzii ~i
di'rce. - La Alton 30: pl6ia. - < lat. *pl~ja, pluvia ,pluie".
PLOARE?, sf., plouare, Mih, 421 - v. pludre.
PLOASCA, sf., W, II, 90 - v. pluscd.
PLOC, sm., pl.?, gard, •cl~ture; haie•, Mur, Ill, 278. Sinonim: gdrdu. - < alb. plok
,ammasso".
I;,LOD, sm., pl.?, multime, •foule•, GrS, II, 399; puled s' lu-a$1edptii plod di du$mdn'l
(putea sa-l a~tepte multime de du~mani), Fl, II, 6, 5. Sinoni~e : (lumin, pli8izm6, pupuil.
- < bg. plodii , fruit, produit; resultat".
PLOP, sn:i., pl. plokl, plop, •peuplien, Mih, 420; 421; CDDE, 1412. Cuvlnt necunoscut.
V. plup. - < lat. *ploppus ( < populus ,peuplier").
PLOSCA, sf., pl. plo$tl, ploscii, •gourde•, Dal, 174; Nic, 433; Mih, 420; PGr, 131; GrS,
II, 399; BatN, 12. - 1°. una pl6sca cu yin (o plosca cu vin), PB, 32515 ; 2°. s' due cu pl6sca
PLUARE -1001- PLUSCUTESCU

di Ia nun (se due cu plosca de Ia na~). CFr, 170; so. s' bed cu plosca tot (sa bea toti cu
plosca), PAnt, 282; Bair, 124; 4°. umpUI plO#ile di yin (umpleti plo~tile cu vin), !Car, 125.
Sinonim : cofd. - Plosca sau co(a fiind de lemn, In general o folosesc cdrdvdnarii, 1 care nu
recurg Ia pahare : bind din plosca, bel mai putin ~~ ramli cu impresia ca ai baut destul 111
ca te-ai ~~ saturat - procedeu similar ~~ cu pdydr-ul. - Cf. gr. 7U.6axcx ,gourde de bois", alb.
pl6ske ,grossa fiasca di legno piatta e rotonda per vino", bg. ploska ,cruchon plat en bois".
PLUARE, sf., pl. plud'rl, Mih, 421; PhOr, II, 82; Mih, da · ~i vb. unipers. plodle,
plurld', plutit, •il pleut; il plut, plu•. V. ploare, mpluare, mplutit ~i pluiretidzd. - < lat.
*plovare? (CODE, 141S : < lat. plovere - cf. lat. pluere· ,pleuvoir").
PLUCUSESCU, vb. IV, Dal, 174; PScr, 2S9; Cod, 77 b7 ; GEl, 190; plucusird (trll'i
n hoard (hotii napadira In sat), Millio, 24; PLUCUSfRE, PLUCUSiT, Dal, 174 - v. ap/ucusescu,
-sire, -sit.
PLUl:fCA, sf., pl. plucite •petite ploace•, Nic, 4SS.
PLUG, sn., pl. plugurl?, plug, •charrue•, Dal, 174; Nic, 4SS; Mih, 421. - 1°. bdgtird
tu glug dol mimat ca s' trtigd pluglu (au pus Ia jug doi vitei ca sa traga plugul), AI. 190S,
52; 2°. pluglu, b6ll'i- ~~ al Ia cl'mpu (plugul, boii - ~~ hal Ia Clmp), BatP, 58; S0 • vl'rd
urmd di plug (vreo urma de plug), Fl, II, 1, 12. Sinonime : aUtrd, ariftl, ddma/'lug, paramandd.
- Cf. ~~ alb. pluk ,aratro". - < 'l
PLUiNA, sf., pl. pluin'l, ploaie marunta, •temps pluvieux•, Dal, 174 ; Nic, · 4SS ; PAnt,
479; PEt, 41 ( < lat. pluvia + -ina); CODE, 1417 ( < lat. *pluvlna). - 1°. lidl dl pluina
atea di seara (ude de ploaia cea miirunta de seara), Lum, I, 223; 2°. mdcd acdfd' pluind, multu
oa lf'nd (daca a tnceput ploaie marunta, mult va dura), PLit, 61S. - < lat. *pluvlna (plu-
viali.~ ,pluvleux").
PLUios, -loasd, pl. plulp~l, -lotise, ploios, •plu'vieux•, Dal, 174; Nic, 4SS; toamnd
plulodsd, me$1 plulo~l (toamnii ploioasii, luni ploioase}, V. pluiros. - La Oster S6: ,An plojos,
. ..n fanos". - < lat. *plojosus, pluviosus ,pluvieux".
PLUIREADZA, vb. I unipers. (pluird', -rdt, -rare), ploua, •pleuvoir• (Cutufleanl). V.
mpluladzd, pludre ~~ pluir~s.-Cu influenta verbului niguredd:d: <plodle, pl. p/Ulurl -v. plodle.
PLUIROS, -rodsd, pl. pluir6~l, -rodse - v. plulOs -, Dal, 174; Nic, 43S; CODE, 1416
( < *pluldr !.f- plul6s). - Sub influenta formelor pluiread:ii ~i niguros: pluir6s/ < pl. p/6lurl
(plotile) + -os.
PLU~IBX, sf., Nic, 4SS - v. pl'lumbd; PJ.U~IBU, sn., pl. plumburl, glont, •ballc de
fusih, PAnt, 479; BNA, I, 6 (pllumbu); ll'ifea plumbul pril nel (ochind, fdcea sa treaca glon\ul
prin ipel), Lum, I, 191. V. pllumbu. - < lat. plumbum ,plomb (metal)".
PLUJ\IONE, sf., pl. plum6n'l, Nic, 403 - v. plimund, pulmund.
, PLUP, sm. , pl. plukl, plop, •peuplien, Dal, 174; Nic, 4S3; Mih, 421; PB, 682; PLit,
SOS. - e . $' pluplu-l mare, $l umbrd nu dri (~I plopul e mare, dar umbra nu are), PLit,
61S; 2°. co dol plukl tu ub6r (ca dol plopi In curte)1 Lum, III, S67; 3°. ard6iirikea a plukllor
(~irul plopilor), Fl, II, 7, 14; 4°. va s' creased meare n plukl (vor cre~tc mere In plopi), BNA,
I, 84; 5°. si and'm [ = si adund'm) poame di pri plukl (sa cule.g em fructe de pe plopi), :\Iac,
128. - V. pllop, plop. - < alb. plyk, pl. ply'qe ,cavicchio".
PLUSCUKESCU (mi), vb. IV, PB, 682- v. pluscuUscu.
PLUSCUTA, sf., pluscute, ba~icii, •bulle•: plusculile arsarea a/be (ba~icile de apii siireau
albe), BNol, 24. - V. flrlsculd ~~:
PLUSCUTESCU (mi), vb. IV (plusculil, -lit, -fir~). stropi, •eclabousser; tacheter; fouet-
ten, Mih, 421. - 1°. cu ficl6rll'i s' nu mifl 6ald, cd li pluscutescu (cu copiii sa nu miinlnci
lapte batut, ciici te stropesc), Lum, Il, 354; 2°. Butuva/d ... cin11$ea p/uscuted$1e (Bucu:vala
... biciuie~te cenu~a), BNA, I, 1()2. - V. pruscukescu.
PLUSCUTfRE -1002- POARCA

PLUSCUTfHE, sf., pl. piusculirl uiclaboussemenb, Mih, 421.


PLUSCUTfT, -til, stropit, Mih, 421 - v. pruscukit.
PLUVlJC, sn. - v. piavlic -, ~oca de miez de pline, •pate•: n'l-cdde piuvlic tu stumdhe
(lmi cade ca aluat In stomac}, PenB, Ill, 242.
PL'EACA - v. piedca.. - Ca atribu\ii juridice, despre care - pentru albanezi - a scris
Hecq, 228-229, ~i Ia aromani bAtrlnii aveau atari roluri care, etimologice~te, erau simllare
termenului francez maire.
PL'EAl:lcA, sf. - v. piedclca ~i gr. 7tAuhaxOt (Passow, 79).
PL'EAHURCU, -cit, bleg, Mur, Ill, 277- v. piahlircu.
PL'EAMITA, sf. ·~curie•: s' bat cdl'i tu pl'edmtta xedna (caii se bat In grajd strain),
PLit; 440. - V. piedmtta ~i :
PL'EANDZA, PL'EANTA, sf., ~opron, hangar, •remise•, PScr, 239; CEI, 79. - V.
piednJa.
PL'EA~CAGf- v. piea!Jcagi ~i zuiumgl, zuiumkedr.
PL'EA~CA, sf., PAnt, 308; yiseddza dlipa pl'ed!Jcd (viseazi\ dupi\ pradA), BNA, II, 78
- v. piedllca, precum ~i alb. pidrke ,preda", tc. piatchqa (323) ,pillage".
PL'IOR, sn., pl. pl'lodre, corman, •versoir de Ia charrue•, GrS, IV, 379; CFr, 103;
PEtim, 16. V. vomera.- < alb. pl'orl, pior ,vomere dell' aratro".
PL'fTA, sf., puica - v. plfta, pul'lta.
PL'IlJMBA, sf.; PL'IlJMBU, sn., pl. pl'llimbe, pl'llimburl, Dal, 173; PB, 682; PAnt,
479; DR, 11, 545; c6iuv dyru-porcu gurllnda s' dute n mlinte - plllimbui (mistret berc se
duce guitlnd Ia muntc - glontul), PLit, 394 - v. pl'lumbu, pilimbd ~i alb. pl'ump ,Blei-
(kugel)" (GM, 34&).
PNACUTO, sm., GEl, 190 - v. pinacuto.
PNEVllA, sf., pl. pnevmate, spirit, •esprih, PScr, 239; AI. 1903, 18. V. duh 1°. - <
7tVt01J.CX ,IIW"•
PO (nord), adv., da, •oul; assur~menh, Mih, 421. - 1°. po, cum s' hlbd (da, cum o fi),
Batp, 37; 2°. pol s'· bdnedz (da! (hei !}, sA trAie~ti 1), GrB, 2, 33; BNA, Ill, 82; 167. -
Pentru greaca epiroticA, cf. Aravl, 420 ~~ 439 (m~). - < alb . . po ,certo, certamente".
POAHAl, sf., pl. pohl, pingea, •culr pour les sandales nomm~es tarlihh. - Cf. gr. 7t6-
X£~ (ij) , ..'ck T<r1Xpouxt1X" ('Apr).., 77; I:Otp. 26). - < ?
PO AHA.a, sf., pl. pohl, mreajA, •filet; rets•, Dal, 174; Nic, 433; PB, 682; PLit, 39.5;
GEl, 191; Enoh mpitlted!Jle f pohl (Enoh lmplete~te ~~ mreji de prins pe~te), ArE, 6. V.
iedsit, pldsa•, vurzom. - Cf. alb. pohe ,rete da pesca".
PO ALA, sf., pl. pol'f ~i podie, ~ort, •tablier; pan; partie inf~rieure du corps, giron,
Dal, 174; Nic, 433; Mih, 421; Plm, II, 179; CEl, 79. - 1°. il trddze un di podia (unui 11
trage de ~ort), BNA, III, 130; 2°. podia sun brln (~ortul sub brlu), PAnt, 269; Bair, 70; 3°.
'!Jl-bdgit' podllie n brln (~i-a pus poalele rochiei Ia brlu = se pregAti de lucru), PLit, 613;
PB, 9818; 4°. surpit' unit podia" [di medre] (a scuturat un ~ort [de mere)), PB, 23923; 5°.
mul'edrea· poaie ilind:e $' mlnte !JCiirtd (femeia, poale lungi ~~ minte scurtA), PB, 40715; 6°. s'
nu t' anvitiedscit podliie (sA nu-\i acopere partea organului genital feminin), PLit, 766 ;7°.
podia di sumdr (laturA de samar), CFr, 104; 8°. lu cred!Jie podia a fedlil'el (unde cre~te poala
Slntei Marii 'I= 'I •lierre terrestre, nepeta nuda'/•), PenB, VI, 26; 9°. podia di podrlit •volet
d'une porte•, Kats, I, 84. Sinonime: nece, pece 1 , pudedo. - < vsl. pola ,margo".
POARCA, sf., pl. podrfe, poarcA, •truie; cong~dier- v. scitrkescu 2°, tanihe 4°•, Dal,
174; Nic, 433; Mih, 421; PScr, 239; PAnt, 479.-1°. aidga, aidgit podrca, podrca cu purtel'i
(aleargil., aleargA poarca, scroafa cu purceii); 2°. cu podrca (de-a scroafa, •jouer au guilleb),
PLit, 147; LL, IV, 90-91 - v. bi!Jcit; 3°. l'l-dedde podrca (i-a ·dat sit pascit scroafa = 1-a con-
POARTA -1003-

cediat), PLit, 613 - v. ~i tastru 4°; 4°. podrca va-t dail din cdsa (din casli am sli-ti dau
scroafa = am sli te gonesc), PB, 3031' - sens provenit din jocul .copilliresc cu podrca men-
tionat mai sus sub 2°. - V. p6rcu. - < lat. porea ,truie".
POARTA, sf., pl. p6rfi, poartli, •porte (cochere); rang social>, Dal, 174; Nic, 434; Mih,
421; PScr, 239; PB, 682. - 1°. di la podrta fed ma n'ica pin' la podrta fed ma mdre (de Ia
poarta cea mai micli plna Ia poarta cea mai mare), PAnt, 139; 2°. lute p6rtlle a Umil'el a
l'el suntu (toate poftile lumii slnt ale ei = se duce Ia toate casele), PGr, 132; 3°. si-acafa' di
poarta mdre (s-a prins (s-a legat) de familia mare), PLit, 700 - v. ugedke 3°; 4°. gred pri
podrta s' dvda pal8trea (grliie~te (strigli) Ia poartli ca sli audli fereastra = bate samarul sli
priceapli mligarul), PLit, 614. - V. dera.- Cf. goriz. puarta (IIF, V, 177). -<lat. porta
,porte".
POATE, adv., poate, opeut-Hre•, Nic, 434; podte firit6r te-dl (dpta ('poate te-ai flicut
ce~etor), Fl, II, 1, 10; PAnt, 353; podte, podte acl6 (poate, poate (doar, doar) acolo), PB,
6518; - va-l vinda? - podte (- o sli-1 vlndli? - poate). Sinonim : belki. - In greaca epiroticli :
cil'o7t0TE: ,pH\t aDieu".- V. pot ~i 'Av8p, 17 : < C.v 7tOT£·
POCROAVA, sf., pl. pocrodve- v. pfrcodva ~i gr. 7tpox6~t (Kpua. II, 136; Boga,
I, 320).
POtltJI, sn., pl. podce, urcior, ocruche•, Dal, 174; Nic, 437; Mih, 422; PAnt, 479;
DR, II, 545. - 1". s' date p6Cllu ntre-dpd (se duce urclorul Ia apli), PLit, 614; 2°. lo podcile
~~ una bucl'lfd (luli urcioarele ~i un fedele$ mic), PB, 343ae; 3°. un semnu di fiCMr, ca un
poClrl (o mlnune de copil, ca un urcior), Lum, 11, 108 - v. poCli11• - V. bot, budic, cdvan,
cdndta1 , cingu, putefil, stamntce, urCl6r2 - Cf. mgl. poe (PMegR, II, 106; GrS, VI, 182; CapM,
III, 230).- <alb. po~e ,vaso di terra; crogiolo".
PO{:ItJ•, sm., pl. pocl, copil, prune, •enfanb, Mih, 421 - v. pocli11 3°. Sinonim : (iClurlc.
- < ? pocziil.
PODIDfRE, sf., Dal, 174- v. pudidire.
POAIMA, sf., pl. p6<lin'l ~i pu6imate, lnclil\aminte, •chaussure•, GEl, 191. - < {m68'l)-

POFKI, sf. pl., Mih, 422 - v. pufcd ~i alh. p6fke ,bozza, enfiatura".
POGOR, adv., ln jos, Ia vale, •en bas, (en) avah, CEI, 79. Cuvlntul e curent In satele
din Zagor. V. pug6r.- < vsl. pogorii ,prone, deorsum".
POIN'f.~ (Gope~I), sf., Mur, III, 233 - v. p6ntd.
POLC.~1, sf., pl. p6lti, polcli, •polka (danse)•, Mih, 422; Mac, 113; s' gluca'm .•• una
p6/ca (sli dansam ... o polca), Lum, J, 231; P6lcd mom de chiennc•, Fr, I, 8; BNA, I, 4;
PAnt, 479. - Cuvint polonez.
POLcA2 , sf., flirli pl., frizurli, ofrisure•: sd-~l andredgd perlu n poled (sa-~i dreagli plirul
tn frizurli), Perd, 26; 32.
POU, sf., pl.?, ora~. ovillet, Cod, 75 b3 • Siilonim: casaba'. - < 7t6At<; .. -".
POUELE'O, sn., pl. poliilee, polieleu, •grand chandelier suspendu•, GEl, 191. - <
no).u~).ono.; .. -".
POLfLor, sm. ~i adj., pl. polilo'Jil, vorbliret, obavard•, Nic, 435. Sinonim: : burl'etircu.
- < 7toM).oyo.; .. -''·
POULOrfE, sf., pl. polilo'Jiil, vorblirie, obavardage•, Nic, 435. - < 7tOAUAoylot .. -".
POUM, sn., pl. pu!emate, rlizboi, oguerre•, Nic, 434; PAnt, 479; GEl, 191; GrS, III,
88-89; mula' polim (a ridicat (a pornit) razboi), PB, 3398 • - Cf. a/umtci ~i bdtle. - < 7t6).e-
J.Loc; , .,.,".
POUT.~. sf., pl. p6lifd, politA, •billet a ordre, traite•, Dal, 174; Nic, 435; Mill, 422.
Sinonime: mulu'Jiie, sinete1 • - < it. pollzza.
- 1004-

POM1 , sm., pl. pon'l, porn, •arbre fruitier., Dal, 174 ; Nic, 435; Mih, 422; PScr, 239;
PB, 683; PAnt, 479; tdl'e pom ~· fa om (laic porn ~i fa om), PLit, 614. V. pom2• - < lat.
pomus ,arbre fruitier".
POM2 , sn., pl. podme, porn, ofruit (pomme, poire, prune etc.)•, Dal, 174; Nic, 435; Mih,
421 ; PScr, 239; pomlu sum pom va s' elida (pomul-fruct sub pomul-arbore va cadea), PB,
28225 • Sinonime: yiml$i, fructu. - < lat. pomum ,fruit".
POi\IEAN, sn. , Nic, 435; W, II, 203 - v. pumedn, spumedn ~i piimci'ntu. - < vsl., bg.
(Jomeml ,obit ; commemoration".
PON, sn., pl. ponurl, durcre, «douleur; souffrance•, PAnt, 479; GEl, 191; u-acatarii
ponurlle s' fedta (au apucat-o dure;·iie ca sa fete), PB, 12118 • Sinonime: durecire, ondus. - <
1t6voc; ,,.,".
PONCI, sf., pl. p6nClurl, punci, •punch•, Dal, 174. - < 1t6v-ra~ < fr.-it. punch, ponce
< engl. punch.
PONDA, sf., fara pl., pneumonic, •pleuresie•: multi avea pondii (multi aveau pneumo-
nic), AI. 1903, 52. V. p6ndu ~· sinonimele . indu/lil, p/ivrit, pund:ire. - < 1t6v-roc. 1touv-roc .. - ",
.it. punta . ,plcurile".
PONDU, -dii, pl. pondzi, ponde, solitar, •solitaire; desert; triste; maudih, Dal, 174;
Nic, 435; Mih, 422; GEl, 191.- 1°. tri~l tu ponda di 'nii vtile (toemai In pustia de o vale),
lPLit, 89(;; 939; PAnt, 55; 2°. tu pondile l'eanurl (In singuraticele sllhe), GrB, 2, 24; BNA,
I, 22; 3°. Cii$t!rlle pli' ngu ponde cii fug lu-arnirl cupille (stlnile piing pustii pentru ca turmele
pleaca Ia iernatic), PAnt, 269 - ca imagine, cf. PLir,- 210-211; 4°. aurlii pondul di ci'ne (pus-
ltiul de cline urla), PLit, 970; 5°. nu-dvdzi ' pondzil'l di cucot? (nu auzi pustiii de coco~i ?),
PB, 4493 0; 6°. ci'nliclu aft!/ p6;;dulu (clntecul ace! tristul), PLit, 976; 7°, pondi suntu xednile
•(triste (blestemate) slnt striiinatatile), PLit, 885; 8°. ascapii' vulpea di pondul di /up (vulpea
:a scapat de blestematul de !up), PB, 10618; 9°. nu hdrsil nltl di ponda di nipi'rtica aeslii
<(nu m-am bucurat nici de blestemata (bata-o pustia) de napirca asta), PB, 3792t; 10°. scodse
JUn p6ndu cutut (a scos un blestcmat cutit), PLit, 1055; 1 e. panda di niavedre u fedfe si-1
l 'ca di biirbdt (pustia (blestemata) de saracie a facut-o ca sa-l ia de barbat), Lum, IV, 131 ;
12°. a fed pondii di (acea blestemata de), . PLit, 890. - V. ponda, pundatur(a), pundt!scu etc.
:~i sinonimele ermu, pustu. - ,Le mot de Pontus me parait exprimer !'aspect que presentent

les environs de Ia basse ville, lors de l'inondation de son territoire. II rend sensible !'image
du bouleversement d' un vaste marais. Homere et d'autres poetes grecs et latins emploient
Je mot de Pontus pour exprimer Ia mer en general ; mais si on cherche Ia signification propre
de ce mot, il semble rappeler ·des idees de crainte et d'inquietude" (Cous, I, 207); ,La mer
major; autrefois connue sous le nom de Pontus, n'avait re~u ce nom des Grecs qu'a cause
de Ia terreur que sa navigation leur inspirait" (Cous, I, 208): - V. pundie. - Cf. ~i bg. pontrl
~,mer". - < IT6v-ro~·
PONDZA, sf., PScr, 239; PLit, 785 - v. bondzii, pOin/ii, pontii.
PONIR, -rd, pl. ponirl, -re, ~iret, •pervers; malin•, GrS, VI, 306. V. punirorl ~i sinoni-
mele cumallndru, miiliiydr, plspu, ~irt!t . .- < 7tOV1)p6~ .. - " .
PONTA, sf., pl. ponta, tast, «recipient en terre dans ou sous lequel on fait cuir.e Ie
pain; pot a fleurs•, Nic, 436; Mur, III, 233; PScr, 239 ( < sl. ponica) ; CEI, 79 ( < bg. pod-
nica ,cave"); il'l dzitea ,ponta pi casu" (li ziceau ,test pe casa"), Cal. 1911, 194. V. pondza
1i pon'lfa. - Cf. ~i alb. pon'cif ,vaso di terra; coperchio di argilla".
PON'IS FRANCA?: lucre afurdte: icd giil'ln'l, icii pon'is franca, icii dlte cdma marl lucre
~lucrurifurate : sau gaini, fie ... , sau alte mai mari Iucruri), Cod, 222 '. - < '!
PON'ITA, sf., Mih, 422; Mur, III, 233; CEI, 79; BatN. 9 - v. p6infa.
POP.\1 -1005- POSTI!\1.\

p(jp;\1, sm., pl.?, popa, •prelre•: popa Cosma(-), CBiog, 29. Sinonim: pre{tu. - <
bg. popi .. -".
POPA2 , sf., pl. pope (in limbajul copiilor), gheata, •botte•: n'iclu n'l-ca{td pope noa'
(micutul lmi cere ghete noi), Lum, V, 11-12, 26; n'l-11 bcigd popile (mi-ti pune (lncalta) ghe-
tele), Lum, II, 109. V. pdpU/a. - < '!
POPLU, sm., popor, Mih, 422- v. p6pu/ ~i gr. 7t07tO/..o.
PO-PO-PO !, valeu !, •ht\las !•, Dal, 174. - V. bob6! ~i gr. 7tW7tW ,helas !".
POPUL, sm., fara pl., popor, •peuple•, PEtim, 16; LP, 1; a nos/ p6pul cilnikescu (at
nostru popor de celnici), PAnt, 118; populu-armdnescu (poporul aromAnesc), Lum, IV, 168;
PAnt, 288; BNA, I, 32. V. pop/u. Sinonime: lao, miWe, rata.- Cf. alb. populi ,-". - <
it. popolo.
POPURA,\, sf., pl. popurl!e, pufai, •vesse de loup (sorte de champignon)•, D:U,, 174;
Nic, 436; PEtim, 17. - Cf. alb. popordice ,bolla, vescica", gr. 7t07toup8ou ,champignon" (Hris,
188); cil.." 1to1toup8 (Boga, I, 40; II, 243); (~i ci/..w1tou 7tOp81), pentru care v., aci, vri/pe:
bi§lna di vu/pe ~i mgl. bi§f!na · /isifdl'a din GrS, III, 190 ~i 409).
POR, sn., pl.· porurl, vad, •passage; gue (d'une riviere etc.)•, Dal, 174; Nic, 436; GEl,
191. - 1°. '$l-fedfe por (~i-a facut trecere), Trib, IV, 5-6, 4; 2°. nu i por $i nu-l aruga (nu e
vad ~i nu e trecere de ·strungll), FIP, 33; 3°. te por lo l i1mea a lul (ce vad a apucat lumea
lui), Fl, I, 2, 4. - < 1t6poc; •. -".
PORCU, sm., pl. p6rfi, pore, •pore, cochom, Dal, 174; Nic, 436; Mih, 422; PScr, 239;
PB, 683. - 1°. tatl, ca porcu surdu (taci, ca pore surd), PLit, 614; 2_0 • hoard di porfi (sat .
de porci), PGr, 132; 3°. hil trl Ia porti (e~ti bun pentru Ia porci); 4°. p6rcul, ct'ndu lu-ascukl,
dzl'te ca da ploale (porcu!, clnd II scuipi, zice ell ploua), Lum, II, 282. - cf. ,On a crache a
Ia figure du lAche - il dit: il pleut" (Feghali, 385). - V. poarca ~i arimator, deri. - <
lat. poreus ,pore".
PORl:lu, sm., W, II, 285; CAr, 207 - v. pi'rclu.
PORIC, PORNIC, sn., pl. por(n)ife, potlog, •morceau de cuir pour r.accommoder une
chaussure; frange•, Dal, 174; Nic, 436; Mih, 422; Mur, III, 284; PLit, 380 ~ un pornic
dzuild $' noapte tu dpd $ecide $' ni s' neaca, ni puiridzci$te - llmba (un potlog stll zi ~i noapte
In apa ~i nici se lneaca, nici putreze~te - limba), PLit, 380. - < '!
PORTAFEL, sn., pl. portafele, portofel, •porte-monnaie•, Mih, 423. V. pirlufo/e ~i prif-
iaclil. - < it. portafogllo.
PORTU1 (mi), vb. I (puricil, -tal, -fare), purta, •porter; conduire•, Dal, 179; Nic, 436;
Mih, 423; PScr, 239. - e. poartd-ti cum prinde (poartll-te cum trebuie); 2o.fe u p6rtu ed di
anumir? (ca ce o port pe ea Ia umar?), Lum, II, 127; PAnt. 182; BNA, Ill, 78; 3°. tritd
lumea s' purta' acl6 (toatll lumea s-a transportat acolo), PB, 27021; 4°. cl'ndu vrrita corlu
poaitd (clnd iubita conduce dansul, clnd iubita e In fruntea horei), LP, 131 ; BNA, II, 108;
5°. ciirvdnea u-aldsa si-u podrta cum $1i caldriza (caravana o lasa sa o conduca cum ~tie ca-
tlra-calauza), LP, 11 ; PAnt, 242; BNA, II, 112. - V. aporiu. - < lat. portare ,porter".
PORTU2 , sn., pL p6rlurl, port, •costume; conduite•, Mih, 423; PB, 683; dllu toe, dllu
porlu (alt Joe (tara), alt port), PLit, 421 ; mu$dllu-l'l port (frumosu-i port), PAnt, 159. - Cf.
In t r o d u cere, p. 91-92 ~i cucon.
PORTUa, sn., pl. porturl, port, •port de mer., Nic, 436; Mih, 423. - < it. porto.
POSTA, sf., pl. posli, po~ta, •poste•, Nic, 436 ; p6sta i pri tel'lil vred-l'l pitrifed 'nd
carte (cu po~ta sau telegrafic i-ar fi trimis o scrisoare), RA, 94; BNA, II, 36; V. p6$tii. - <
7t6cr'l"c:t < it. -fr.
POSTIMA, sf. : s' l'i disci'nta di poslima (sa-i desclnte de apostima), Lum, VI, 4, 20;
V, 117- v. aposlima.
PO~E -1006- PR•.U:IcA

PO~E, sf., pl. potji, po~, <fichu; couvre-tHe de soie•, Dal, 174; Nic, 436; PArom, 169;
vimlul um(ld scumpa-i l potje (vlntul umfla scumpu-i voal}, PAnt, 300; BNA, I, 128•.- V. clum-
bere, P.ihlfd, tarpodtje, vldtjca, precum ~i gr. noot (Passow, 629; •Apr :A, 77; ~a:p, 26), bg. po§il
,mouchoir", po§ija ,turban" etc. - < poebou (327) ,turban Ieger que portaient autrefois
Jes soldats".
PO!)T.:{, sf. , Dal, 174; Mih, 422- v. posla.
POT, vb. II (pulul, pulul, putedre ~i ptedre), putea, •1°. pouvoir; 2°. ctre sain;
3°. vaincre, triomphen, Dal, 180; Nic, 437; Mih, 423; PScr, 240.-1° : nu cum vrel, ma cum
pot (nu cum vrei, ci cum poti), PLit, 616; s' minduld cum vred puledre s' mirimi(edscd (se
glndea cum ar putea sa meremitiseasca), FJ, I, 6, 12; nu puledrit ma mullu s' mi plndzet
(nu ati putut (daca ati fi putut) sa rna lmpingeti mai mult), BatN, 22; nu poa' s' s' (i'na
dl-apurie (nu poate sa se staplneasca de uimire), Fr, I, 125; PAnt, 176; BNA, III, 60; modr-
tea nu poa' s' ll dlzledga (moartea nu poate sa Ie dezlege), Velo, 70; BNA. V, 64; ea nu
pled dl dor (ea nu putea de dor), PLit, 851; PAnt, 53; pled s' mi-dlbd t;' vatamdtd (putea sa
rna fi ~i ucis), BNA, II, 16; ptu s' (deli (putu sa faca), BNA, II, 14; 2°:. muma-mea .. • nu
podle (mama mea . .. e bolnava), PB, 39616; eil nu pot (eu slnt bolnava), Caraf, 62; nu-n'l
pol (slnt bolnav), PAnt, 126; s' nu-l'l puledre cdlu, nu mi'ca (dacA i-ar fi bolnav caluJ, el
nu manlnca), Fl, I, 1, 2; PAnt, 341 - v. ni-ptul; 3°: nu podle a yumdrlul, podle a sdmdrlul
(nu are putere asupra magarului, are asupra samarului), Lum, II, 229 ; l'l-u pol mine a ods-
til'el (eu o lnving oastea), PB, 219ao; n'l-u putil, nu l'l-u pulul (m-a tnvins, nu l-am lnvins),
PLit, 1019; PAnt, 39; a lutl'el lo l'l-u putril (lntregii armale eu i-am impus puterea mea),
PLit, 1019; PAnt, 39; l'l-u pulu a tjdrpilul dutjmdn (1-a lnvins pe ~arpele du~man), PB, 1225;
amird'lu .. . l'l-u pulu a dut;monlul (lmparatul. .. 1-a lnvins pe du~man), PB, 15681 ; da ari'illu
s' l'l-u podia (rlul da (se sile~te) sl!.-1 lnvingli), PB, 311 1; uryia l'l-u pulu (mlnia cereascA
o lnvinse), Fr, I, 69; PAnt, 181; BNA, III, 48; s' I' u podld pdt;elu a(el (sl!. te lnvingli acel
pa~a), PLit, 1009. - V. ampolil, mpot, ptedre, ptut, sirionimul azvlngu, gr. lJ!L7topw ~i, pentru
sensul 3°, lat. pot I or, - i r i. - < lat. potere.
POTAN, sn. ; POTANA, sf., pl. potane, pod, •(grande) poutre; plafond•, Mih, 423;
Lum, V, 11-12, 39; Nic, 437; PScr, 240; Mur, III, 285 ; CEI, 79; mi dipusira ... din potan
(m-au coborlt. . . din podul casei), i..um, VI, 5, 12. V. potane ~i sinonimele grenda, labdne.
- < bg. potonii ,plafond, plancher" .
POTANE, sf., pl.?, grindl!., •grande poutre•, Dal, 174; CEJ, 79; si-aliild' pri potane
(se sui pe grindli), PLit, 33. - V. potan.
POTA, sf., pl. pole, ulcicli, •petit pot en terre avec anse•, AI. 1901-1902, 95; pota s'
rreddze (ulcica s-a spart). v. od/d.- < bg. pota ,creuset".
POTERA, sf., pl. polire, poterli, «v. sinonimul paydna• : di nizdn'l una poUra (o potera
de infanteri~ti), Velo, 27. - < bg. potera ,poursuite, chasse; meute".
POTOC, sn... pl. potod(e? •recoin; taniere, terrier?; vague ?• : pot6clu di Arbinetjl
u ngl'ita' (ascunzatoarea? sau valu I? de albanezi a lnghitit-o), Fl, II, 7, 6.- Cf. alb. pot6k
,nascondiglio, buco" ~i srb. potok ,ruisseau".
POTPAR, sm., pl. polparl (Gope~l}, taro~. •piquet, pieu; etan~on•, proptea, Mur, 111,
286.- <?
PRACTIKfE, ·sr., pl. practikll, practicA, •pratique; experience•, Dal, 174 ; Nic, 444.
V . praxe. - < npa:xnxij ..-".
PRAl:lc.:{, sf., pl. prdclke, nuielu~li, surcea, •petite branche mince; rejetom, Mur, III,
286. - < bg.? prnAtka ,fronde; etriviere".
P~D -1007- PRA.HAR

PRAD, vb. I (prddcil, -dcit, -dare), prli.da, •piller•, Mih, 423 (prddedzil}; stcinea ntredgd
u prdddrd (stlna lntreagli. au prli.dat-o}, PAnt, 112. V. mprad. Fonetism nenormal.- < lat.
praedllft ,piller".
PRADA, sf., pl. prddz, pradli., •pillage; proie•, Nic, 444; Mih, 423; aldgd trd vi'rd prddd
(umbla dupli. vreo pradli.}, PB, 47111, V. priddclune ~i sinonimele alimurd, pl'ea§cd. - < lat.
praeda ,proie, butin".
PRAG, sn., pl. prdgurl, prag, •seuih, Dal, 174; Nic, 444; PScr, 240; PB, 683; CEl,
79; PLit, 616; praglu di u§e (pragul u~ii), PAnt, 144; aundzi pragurd (unge pragurile), AI.
1903, 86. V. preag. - < vsl. prag6 ,limen".
PRAMATICO, sm., duhovnic, BNA, Ill, 106 - v. prdmalico.
PRANGA, sf., pl. prd'ndzi: Mgd/-lu tru prangd (puneti-1 In lanturi). C~c, 29; prangd
§' hdpsdnd' s' alasd (sl!. lase lanturi ~i lnchisoare), Velo, 28 - v. brcingd. - Cf. ~i alb. prange
,catena da prlgioniero", bg. pranga ,chaine".
PRAPA, adv., lute, •vite•, Mih, 423; PEtim, 17. V. inprdpa ~i sinonimele ayon'ea,
crundu. - Cf. vrapa ~~ alb. prapa ,dietro".
PRASAT, sn., pl. prasate, mlncare de praz, •plat aux poireaux•- v. limon'e. - <
7tpttachov < 7tpcioov ,poireau".
· PRAScA, sf., pl. prd'ski, caisli., •p~che; abricoh, CEl, 79 ( < mbg. pras[ko]va); Dal,
174 ( praskie). Slnonim : caisa. - < bg. praskva ,p~che".
PRA$TE, sf., pra~tie, CEl, 79 - v. proci§te.
PRA$"0, sm., pl. pra§l, praz, •poireau•, Dal, 174; Nic, 445; PScr, 240; PLit, 616;
PAnt, 479; GEl, 192. - 1°. un au§il cu barba n loc- pra§illu (un bli.trln cu barba In pli.mlnt
- prazul), PLlt, 396; 2°. prd§lzl·· s' mi'ca ptn' tu Mdr/u: dupa Mdrtu si-amp{lte, cd l-bease
Martul (prazul se mli.nlncli. plnli. In martie: dupli. martie se Impute, pentru eli 11 bese martie);
3°. s' lu-acdta tu pra§l (sil.-1 prind lntre praji, sli.-1 prind furlnd praz, sii.-1 prind cu mlncluna),
PB, 30511 ; 368"- d. gr. ,vclt TOV moorn 'a TcX 1tpcXac:t TOV ~youruvo" (Kup. 226). - v.
prea§il. - < 1tpcXGOV .,-".
PRAVATOS, adv., tare, dorh, PB, 684 ( < pri + virtos); carl aurla pravatos, gura a
lul va-l docira (cine urlii. tare, gura lui o sii.-1 doarii), PLlt, 511 ; tl ligd' pravatos (l~a legat
llOlid), PB, 341•. V. privatos, prtvat6s, provaios. - < 7tttpcx(3cx-r6c; ,-".
PRAVDA, sf., pl. pra'vdzt, dobitoc, •betail (mulet, cheval, Ane, boeuf . et vache)•, Dal,
174; Nic, 444; Mih, 423; PScr, 240; PAnt, 479; CEl, 79; prd'vdzile lute di sit loc (toate
dobitoacele de pe piimlnt), PB, 918; '$l-edste pravda al Dumnidza'a (f$i e vita lui Dumnezeu,
e simplist, e prost), PGr, 132. - MDoc, 433: ,pravda Mtail, bHes .•. (de brav-ta > prav-da,
avec transformation de !'article en suffixe, d'ou Ia nouvelle forme determinee pravda-ta; cf.
s.-cr.' et bulg. brav, brava". - < bg. pravda ,justice, droit(ure), equite".
PRAXE, sf., pl. pra'xi, purtare; •pratique- v. practikle; condulte•, Nic, 41<4; Cod,
1096 ; GEl, 191. - < 7tpli~tc; ,acte; pratique".
PRA, sm., pl. pradz, Dal, 174; PB, 684; Batp, 61 ; BNA, lll, 134; un pra nu pot
s' adun (nici o para nu pot sii string), GrB, 257; era mpiticator fa'ra ·pra (era clrpaci fiirii
nici un ban), PB, 1798; dail pradzl'i Ia ur(dn'e (dau banii la siiracl), Lum, II, 153; PAnt;
178; BNA, III, 112-. - FormA nordicli.. V. pard'.
PRACAZON, sn., pl. prdcdzoane, brli.cinar, tlacet de cale~on; der Hosenbund (Jeannaraki,
326)•, Mlh, 65 (bdrgazon). V. parcazon, prlcizon.- < (3pcxxcx~wvt •• -".
PRADEDZtl", vb. I, Mih, 423 - v. prad.
PRAHAR, -rd, pl. prahdrl, -re, molatic, •mou, nonchalant., Mih, 423. Sinonim : molav.
- < bg. prahan6 ,amadou".
PRAHTISESCU -1008- PREAS

PRI\HTISESCU, vb. IV (priilllisil, -sit, -sire), parasi, •quitter, abandonnen: di {ud:i(,


priilltisif (de (incit) pleca\i, Je parasi\i), W, II, 58. Sinonim: piirniisescu. - Cf. alb. bra~tis
,abbandonare". - < tc. braqmaq (259) ,.-".
PR.:\HTISfT, -Iii, pl. prahtisi(/ -le, parasit, •abandonne•, Nic, 445. Sinonime: aparasil etc.
PRI\liATICO, sm., Cod, 19 b11 ; 1188 ; va s' n'edrgc'i Ia priimatico/u (va merge Ia du-
hovnic), Cod, 442 5 - v. plimatco.
PRibllTAR, sm. PB, 684- v . parmatdr ~i:
I•n.\:U lTEFTU, sm., pl. priimaUfli, negustor, •marchand•, Dal, 176; Nic, 413 ; PB,
648; GEl, "192. V. pdrmaU(tu ~i sinonimele embur, lugedr,. - < 7tpaty!J.atTe:u-r·~~ ,.-".
PR.ih ilTfE, sf., pl. pramiilif, marfa, •marchandise•, Dal, 176; Nic, 413; PB, 684;
GEl, 192. - < 7tpat(y)!J.OtTelat ,.-".
PRI\MATL(KE, sf., pl. pramalllkl, negustorie, onegoce•; Dal, 176.
PRI\'NDU, vb. IV: vrrild, bdgii measa s' prii'ndu (iubita, pune masa ca sa prlnzesc),
Millio, 6 - v. pri'ndu.
PR!\NOAMI\, sf., pl. priinon'l, porecla, •sobriqueh: ~buta edste rind priinodma ($buta
e o porecla), C~c, 44; a tul/6r pranon' l Iii bdgii (tuturor Je pune porecle), Millio, 55. - V.
pamodn'e ~i paranrimd.
PRAPXDESCU (mi), vb. IV (prapadil, -dll, -dire), prapad.i, caneantin, Nic, 413; CEI,
79. Sinonim: sutrupsescu. - < bg. propadamii .,perir, tomber en ruine, crouler".
PR.:\PJ\DfRE, sf., pl. priipadirl, prapad.ire, caneantlssemenh, Nic, 414.
PR.\Pi\DfT, -Ia, pl. prdpddi(, -te caneanti; croule•, Nic, 414. - V. pripindlt.
PR!\PSESCU, vb. IV: prdpsed cu amintatlcul (e scutea (cu cl~tigul ce scotea o ducea
de azi pe mline), CBiog, 11 - v. puripsescu.
J>RMSfT, -td, pl. prdpsi(, -te, gatit, •comme il faut, bien pare•, PAnt, 479; di ci'te (edit
glodcd n cor, priip8ile-afl, cu perlu-arris (dintre cite fete joacil. In hor~, gatite a~a, cu parul
blond), CaiGrB, 49; BNA, IV, 27. - V. prdxll, pripsll.
PRI\SCARE, sf. - v. pldscdre, priscdre.
PRI\SCUTESCU (mi), vb. IV, 240- v. pruscukescu ~i pr6scut.
PRI\STURI\, sf., Dal, 176; PEt, 41-42 - v. pldstrird.
PR;\~ESCU, vb. IV (prd~ll, -$it, -$ire), pra~i, •sarcle.ro, Mur, Ill, 287. Sinonim : siir-
cl'tdzii. - < vsl. proslll ,in pulverem red.igere".
I•R.:\VD(C;\, sf., pl. pravdi(e •petite prdvdd•, Dal, 176.
PR.~XESCU, vb IV (prdxil, -xll, -xire~, educa; meni, •bien eduquer; predestinero,
Dal, 176; Nic, 414; PB, 684; GEl, 192; n'l-prdxed$le cdma ldla (lmi mene~te soarta cea mai
neagra).. PB, 3511 - v minipsescu - < 7tpciTT(J) ,faire; commettre" .
PR.\XfRE, sf., pl. prdxlrl, educare, •action d'eduquero, Dal, 176. prdxe.
PRAX(T, -td, pl. prdxl(, -te, •bien eduque•, Dal, 176; Nic, 445; CoUtti erd om prdxil
(Coletti era om bine educat), CaiGrB, 110; GEl, 192. V. prdplt.
PRA'ZGU, sm., pl.?, crema laptelui, •cr~me de laih, GrS, IV, 379- v. prosyal.
PRE, prep., PScr, 240 ~i 223 (sub lumbrisescu) - v. pri1 •
PREAC.:\N, -nd, pl. predcdn'l, -ne - v. predngu.
PREACJ:E, sf., Nic, 412; PB, 684- v. pdredcl'e.
PREAG, sn., PScr, 240; CEl, 79; Dun, I, 125; ma'-sa l-bO.gii tu predg un .;lum cu dpd
(mama-sa li pune In prag un vas cu apl), CFr, 170 - v . prag. - Pentru -ed-, v. vedtrd etc.
PREANGU, -gd, pl. predndzi, -dze, pipernicit, •nilatine, chetih: a~tlptd'm di pri ae$ti
preandzi (ledz), giil'inri$1 curdle (a~teptam de Ia ace~ti pipernici\i [iezi), gainu~i sadea), Fl, 11,
4, 8. V. predciin. - < ?
PREAS, sm., pl. pred$1, Mih, 424 - v. pra$11, prtd$11.
PREAS.<\ -1009- PR1 1

PREASA, sf. : tu preasii $' tu klrild, Kats, I, 85 - v. apreasd.


PREASIN'I, sf. pl., Nic, 412; PB, 684; prcasin'lle mcirl (paresimile mari din ajunul
Pa~tilor), AI. 190g, 65 - v. pareasln'l.
PREASP.{, sf., pl. (gramosteni), prispa, sorte de verandah ouverte etablie le long de
Ia fa~Jlde des maisons paysannes• . Sinonim : pizul'lli. - Cf. bg. prespa ,avalanche; tas de neige".
PREA$0, sm., DR, II, 477 - v. preas; preag..
PREAZN.\, sf., pl. prca:ne, prezn'l, specie de iarbli, •herbe scmblable au bh\ vert.. -
Cf. ·bg. p··Hinami1 ,achever de moissonner". - < ? bg. priiseuu ,rrais, recent, neuf, -nou-
veau".
PRECNA, sf., pl. precni - v. pecna -, Nic, 420; Mur, III, 289. - < 7tpixv~ ,tache;
souillure".
PREDA, sf., pl.?, t:eabli febriHi, •preoccupation, travail febrih, Mur, Ill, 289; mu-
l'erlle ... s' a(ld pi mare prt!di1.5i vr6ndu (femeile ... se afla In marc treaba ~i zgomot), Lum,
V, 11-12, 31. - PRE AI\ (Kats, I, 85) •trouble, emoi; pillage•. - < ?
PREF.\, sf., pl. pre(e, pt;efa, •preference (jeu aux cartes)•, - cr. ~i bg. pre(a .. - · ; gr.
7tpicp~ .. -" < fr. prtlferenee.
PREFrU, sm., pl. pre({i, prcot, · •~"· pretre - v. a(endu, piirinte go, pipa', popa;
2°. fleur jaune-bleu; go. pericarde•, Dal, 175; Nic, 446; Mih, 424; PScr, 240; PAnt, 479;
PLit, 168 (•jeu d'enfants•); 616; Pl\IegR, II, 102. - 1°: ni{i (ilozu( nu-$l era, cit nu escu
{ lo pre{tu (nici filozof nu-$i era, cum nu slnt · ~i eu preot), PB, 17728; pre{lul l'ea di Ia yil
~· di Ia m6r{i (preotul ia de Ia vii ~i de Ia morti), PGr, 1g2 - cf. it. , ... i preti vive de
carne morta" (Pasq, 159); pre(tu si-n'l li ved (vedea-te-a$ preot), est, I, 11 - v. cdlugar;
.~ · {' u dzi'cci preflul dupa urcacl'e (sa ti-o zica preotul dupa ureche = prohodi-te-ar preotul
= murire-ai) - cf. : ,Ghe odio di prete ti venga adosso : e una delle pili terribili impreca-
zioni napoletane" (Oster, 164); easte, pre{te, muluyie (preotule, este polita), BatP, 41; BNA,
III, 140; alia li-am, ore pre{tel (aici te vreau, h:li popa 1), BNA, III, 122 : 2° : di lilUea preftu
si-addra saUpi (din floarea pre(tu se face salep); go: cf. sinonimul per&. - V. ~i 116(/e. - Istr.
pre{tu (Kov, 192). - < lat. pre(s)b(y)ter ,pretre".
PREOR, PRiOR, .PROll, DR; V, 384- forme necunoscute.
PREP, sm., fiirii pl., aspect placut, •bienseance; bon ton•, GrS, VI, g86 ; tu prep $'
tu .cuvenda adu{eci Viryean (ca lnfliti~are ~i ca vorba (grai) semlina a locuitor din Veria), Fl,
I, 1, 12. V. prlep. - < 7tpt7tov .. -".
PREPSESCU, vb. IV, PScr, 240 - v. pripsescu.
PRE$CAV, -va, pl. pre$Cayl, -ave, violent, •violent; deconcerle•, Mur, III, 290; era
pre$cav $1 arakit (era violent ~i repezit), Fl, I, 5, 9; hil'i-tu easte . .. pre$cav $1 datu n cap
(fiul tau e ... violent ~i lovit cu leuca, nebun), Fl, II, 2, 6; ahtare pre~cavd, ahtare zqpalllii
escu (atare nebunaticli, ·atare zapiicita slnl), Fl, II, 5, 5. - Gf. ~g. preskamli ,sauter".
PRE!jTAP, sm., pl.? •blauer Fingerhut. (Gramoste), degetar albastru, Jb, XIII, 89.
- < ?
PREZA, sf., pl. pre:e, prizli, •prise de tabac; pincee•, Dal, 175; 1\'lur, III, 290. - <
7tpt~ot .. -" < it. presu.
PREZVfT, sm. ~i adj., pl. prewi{, batrtn_, •vieillard•, GEl, 192; prczvite Simione (batrtne
Simioane), Cod, 87 IJ3. Sinonime: ali$i1, pap etc. - < 7tpe:a(3\rr'r)c; .. -".
PRI1 , prep., pe, •sur; a; par-dessus; au nom de ... ; pendant, au cours; dans; comme ;
a cOte, en dehors•, Dal, 175; Nic, 445. - 1°. bdga pita pri measii (pune placinta pe masli) ;
2°. l'ca pri un, dii pri a/antu (ia pe unul, da (love~te) pe (In) cclall), PB, 81 3 • (imperativ);
go. s' priimna pri bUdza di amcirt: (se plimba pe tarmul miirii), PB, g5536 (fara pri, cf. PB,
249'' ; 2521• ; 45631 ; 25g21 ; 4911; 2593 5 ; 36116 ; 4 i 42 ' ; 4861' etc. ; deci. : sa s' priimrra blid:a

64 - c . 531 - Tache P a p a h a g i, Dictlonarul dialectului a r omdn


PRJ! -1010- PHI-

di-amare etc.); 4°. ~~ l'l-flnu pri tina (~i i-a tinut Ia cini), PB, S07 - cf. ~i Gram, 154 : pri
tina; 5°. ma mullu tinea pri piscarll'i (tinea mai mult Ia pescArie), PB, 84•o; 6°. li-arca'm
pri hodrit (le tncArcAm asupra satului) - cf. PB, 3593' ; 7°. pri afuri~alul (pe furi~). PB, 4663';
so. ua la yina pri cap (le va veni peste cap), PB, 42'; 9°. pri caplu a tall (jura pe capul
tau), PAnt, 91; 10°. ma, pri mU~dieata-l'll, ma, prt lf6ne-aUptu li '$l-edste! (ci, pe frumusete-i !,
ci, pe voinic aies cum t~i e 1), PB, 32218; 11°. ma, pri gl6ne te easte! (ci sd juri pe (sa te
minunezi de) voinic ce este !), PB, 4452' ; 12°. ma, prt dzl'ne fe '$l-era (ci, ce minunate zlne
erau 1), PB, 3311; 13°. tl deapirl pri un pll'ngu (te zbuclumi tntr-un pUns continuu), PB,
32!30; 14°. s' di$lipta' dinaoara pri yislu te vidzli (s-a de~teptat imediat tn timpul visului ce
a visat), PB, 35S6 ; 15°. Armd'nlu, $' odrfan s' hibit, tut pri celnic va '$l-u-aduca (aromanul,
~i sarac sli. fie, tot ca un celnic ~i-o va duce· via fa, tot ca celnic va arli.ta), PLit, 429; PAnt,
5; 16°. harlu pri curuna (moartea In timpul nuntii, ai cununiei), PenB, VII, 72; 17°. a car-
vandrlul carl alaga pri n carvane (ai cArlvinarului care umbla ln cli.rli.u~ie), BNA, JI, 6S;
1S0 • 6mlu si si-afla tOlna pri cripa'rl (omul sli. se gli.seascli. totdeauna In lngrijorari); 19°. apola,
di pri bUnile, zt;lll cu boafe (apoi, din buna dispozitie, tipi cu voce tare), PB, 1S481i; 20°. pri
ninga capra $Uia (pe llnga (afara de) capra fara coarne), PB, 47SII. - Diaiectul aroman nu
cunoa~te flllosirea prepozitiei pri Ia acuzativ ln sensu! problemei discutate, de exemplu, tn
DR, II, 565-5S1. Deci: 21°. $arpile aestu ma$l mine mi cunoa$ie (~arpele acesta numai pe mine
rna cunoa~te), PB, 917; soso; 5635; 257•; 39328; 44S21 ; 22°. flirll'i mine mi calcara (hotii pe
mine mi pridarli.), PLit, S67 - cf. dr. ,du ~i mine n raiu cu tine" (VicC, S3); 23°. tine mine
mi-al murlta (tu pe mine m-ai ucis), Cod, 422 7; 24°. lo tine ti cunoscu (eu te cunosc pe tine),
CalGrB, 35; BNA, IV, 114; 25°. atel va tl l'ea tine (acela te va Iua pe tine), PB, 219'; 26°.
ma va tl veada tine cu mine, va tl vatama (daci pe trne te va vedea cu mine, te va ucide),
PB, 21928. Alte exemple fari pe: PB, 143 ' ; 7613 ; 2157 ; 31410 ; 4391 &; 503' etc. - Urmeaza
exemple cu folosirea prep. pri (cu influenta de folosire Iocativa - clteodata ~i cu influenta
dacoromani literara): 27°. va s' n'i greased ltipasa pri mine (oricine mli. va striga (chema)
pe mine), Cod, 3S ba. - v. itipdsa; 2S0 • s' l'i tdl'e Dumnidza' p1i el'l aclo (pe ei sa-i taie Dumnezeu
acolo), PB, 9017 ; 29°. l-dipune vullurlu pri glone-aUptu (pe Fat-Frumos ll coboarli. vulturul),
PB, 3793 8 (aci, pri eviti o confuzie, precizlnd eli. subiectul e vullurul); 30°. pri mine s' mi
furaf? pri mine? (pe mine sli. mli. furati? pe mine?). GrB, 225; PAnt, 230; BNA, IV, 149.
- V. pi1, pir, pre ~i, pentru aite exemple, cf. catuhle, imlreafa, l'earl 13°, nsus 4° etc. - Cu
privire Ia vechimea sintacticA a acestui pri Ia acuzativ ~~ In dacoromana, cf. : Dens, 11,
377 -37S; CPsal, p. cc1-ccn; DR, II, 565 sqq.; VII, 45S; PEtudes, 439 sqq.; PopD, IX,
109-110; CapM, I, 203; CAr, 530; StR, I, 234-235 etc.-< lat. per ,a travers, ... ".
PHI•, adv., prea, ttres, fort, trop - v. mullu1 •, PB, 6S4.- 1°. aleapse trel oamin' l. ..
pri ma bun'l (a aies trei oameni. .. foarte buni), Cod, 105&; 109 bll; 2°. sl'ntu proaspite ~·
pri calde (slnt proaspete ~~ prea calde), AI. 1903, 41 ; 3°. ursa l'l-ldsa pri curmata (ursoaica,
prea obositli., li Iasi), AI. 1903, 51; 4°. ardkie di nal bUna, di pri hedrta (rachiu din eel mai
bun, din eel mai fiert), C~c. 42; 5°. manastirlle era pri vrule di crl~lln'l (manastirile erail prea
iubite de cre~tini), Lum, V, 146; 6°. carl va s' fuga pri aminal, ca alsla gal'lna va s' arml'na
(cine va pleca prea tlrziu va ramlnea ca aceasta gaina), Lum, 11, 75; 7°. s' hdrisl pri multu
(se bucura prea mult), PB, 1421' ; so. atumtea nvifam pri multu (atunci lnvatam prea mult),
AI. 1903, 64; 9°. am s' pri am (am ~~ prea am), C~c, 13; 20; 10°. in11ild' $l pri lnvifa' (a ln-
vli.tat ~i prea a lnvatat), C~c, 50; 11°. alfl'l li pri ml'ccl (acei ce prea manlnca), AI. 1903,
93; 12°. blin'll'i otispits' vor di pri frat, PGr, 117 - v. odspe 2°; 13°. ma, pri pufl'ne si spunu
(dar, sa spun prea putine, pe scurt), Cod, 1091 • - Acest pri apartine In special aromanei
nordice.- Cf. ~~ bg. pri. - < vsl. pri! ,particula composita cum verbis et nominibus".
PHI-, prefix (acela~i cu pri2) - cf. dpre(a)-, para- etc.
PRI-ADAR -1011- PRI-FAC

PRI-ADAR, PRI-ADRARE, PRI-ADRAT, reface, •refaire•, Dal, 174; 175.


PRI-ADUN, PRI-ADUNARE, PRI-ADUNAT, restrlnge, •(se) serrer; (se) horner, res-
treindre; accueillin, Dal, 175 ; Nic, 446. - V. adu n ~~ apreadun.
PRI-ArAI.E, adv.- v. paydlea -, Dal, 175.- pri1 + aycilea.
PRI-ALEADZIRE, PRI-ALEG, PID-ALEPTU, a prea alege, •trop choisin, Dal, 175;
Nic, 446.
PRI-AVUT, -til, prea bogat, •tres riche•, Dal, 175; Nic, 446.
PRI-CAD, vb. II, implora, tprie~; implorer•: l'l-pricdde tri 'na odie (i se roaga fierbinte
pentru o oaie), PLit, 763; PAnt, 87; lihea l'l-pricad:li la clocirlle a mintil'el (norocul i se pros-
lerna rugator Ia picioarele mintii), PB, 9713 ; il priccid, lal mlinte (rate (te rog mull, mai munte
frate), Velo, 67; BNA, V, 61. - V. para-cad.
PRICAL, sn., pl. priccile, olanda, •toile de Hollande•, Dal, 175. - V. percald, pirccild.
PRfcA, sf., pl. prifl, zestre, •trousseau; doh, Nic, 450; GEl, 192; DR, III, 898. V.
pdle, pirtie, pritle.- Gf. alb. prlke ,dote", bg. prikija ,trousseau" . - < 7tpotxcx ,-".
PRf-cA, conj., Dal, 175; PB, 684; ma l;ine s' hil una dzlii!a cuc61, pri-ed un an gal' ina
(mai bine sa fii o zi coco~, declt un an gaina), PLit, 466. - V. perca.
PRI-CADEARE, sf. •priere; sollicitations•, Dal, 175; PAnt, 480; fi'ra mlilte pricdderl
(fi!.ri!. multe staruinte), GrB, 222; PAnt, 226; BNA, IV, 142; PRI-t:ADZUT, -Iii, Dal, 175
- v. pri-cad.
PRI-CI'NDU, adv., de pe cind, •depuis quand•: nica pri-ci'ndu erci (incii de pe elnd era),
CBiog, 36. - < pri1 + ci'ndu.
PRI-COATJRE, PRI-COC, PRI-COPTU, •trop cuire•, a prea coaee, Dal, 175; Nic. 446.
PRI(-)CUNOA~TIRE, PRICUNOSCU, PRICUNUSCUT, •connaltre d'avant; reeonnaitre•,
Dal, 175; CBiog, 35; Fr, II, 225; pricunuscura puterea dumnidzalcisca (recunoscura puterea
dumnezeiascli), Lum, V, 131; atumtea s' pricunu$leci ca una mul'ecire band l;ine cu s6tlu a l 'el
(atunci se reeuno~tea ea o femeie traia bine cu sotul ei), Lum, V, 1-1.6. - V. cun6scu. - < lat.
praeeognoseere ,connaltre d'avance" .
PRICUPSESCU, vb. IV: a$1 s' ti pricupsecisca (a~a sa te pricopseasca), PAnt, 168- v.
prucupsiscu.
PRI-CURMU, vb. I, lntrerupe, •interrompre•: pricurma a tail nih6 di jcile (intrerupe
al tau clntec (ison) de jale), Bair, 76 - v~ curmu1•
PRfCE, sf., pl. priCi ~~ priClurl, jivina, •animal; fauve•, Dal, 175; Nic, 448; Mih, 424;
CEl, 80. - 1°. di te priCe eciste kecilea aesta? (de ce vietuitoare e pielea asta ?), PB, 45911;
2°. aud:i' un imncit di priCe (a auzit un umblet de jivina), Lum, I, 191; 3°. c6dri ldl cu priCe
(codri negri cu fiare), PenB, II, 84; BNA, I, 54; 4°. priClurlle di n'l-ti miccira (de mi te min-
car& fiarele), Ob, 177; PAnt, 59.- Cf. vsl. priti!Ca ,7tcxpcx~o/..7), parabola".
· PRI-DARE, PRI-DAT, PRI-DAfJ (mi), preda, •(se) livrer, (se) rendre ; trahir- v.
pruddih, Dal, 175; Nic, 447. - 1°. urul s' mi priddrl (vrui sa rna predau), GrB, 227; PAnt,
233; BNA, IV, 153; 2•. hil'i-tu na pridecide (fiul tau ne-a tradat), PB, 21 30• - Cf. gr.
7tcxpcx8l8w ,livrer; rendre" ~~ vsl. prtdati ,tradere".
PRIDACIUNE, sf., pl. pridaclun'l, pradaciune, •spoliatiom, C~c, 40. V. prcida. - < lat.
praedatlo, -onem ,.pillage".
PRIEP, sm. : cu prUplu di$cl'ls (cu lnfati~area deschisa), C~c, 37 - v. prep.
PRI-FAC, PRI-FAPTU, PRI-FATJRE, PRI-FATEARE, preface, •trop faire ; contre-
faire, transformer•, Dal, 175; Nic, 448; Mih, 424; BNA, 111, 8. - 1•. pareasin'rte ... li (eci-
/i$1 marl, marl, pi'na li prifedfil}l (paresimile . .. le-ai facut mari. lungi, plna ce le ai prea facut
lungi), PLit, 779; 2•. s' pri(edfe .. . un pul'lrl mu$dl (se transforma. . . intr-o pasare frumoasa),
PB, 321 7 ; 3°. ncl'ide 6cl'il'l # s' prifate ca durn'l (lnchide oehii ~i se preface eli a dormit),
PRIFTAl:Jii -1012- PRfMA

AI. 1928, 54; BNA, III, p. xm; 4°. c' al s' mi vcdz in pul'lu pri(dptu (ca ai sa rna vezi trans-
format In pasare), PLit, 1038. -:- V. ~i pdra-(at.
PRIFfA.ClO, sn., pl. pri(tace, mic portmoneu, •petit portfeuille•, Kats, I, 85. Sinonim:
purtu(ole. - < germ. Brie-tasche ,;portefeuile".
PRIFI'Al\IE, sf., tara pl., pre~time, mombre de pretres; pretraille•, Dal, 175; Mih, 424.
- < pre(tu.
PRIFfEASA, sf., pl. pri(tetise, preoteasa, •femme de pretre•, Dal, 175; Nic, 448; Mih,
424; PB, 684; g1odca pre(/i t~i pri(tedse (danseaza preot1 ~i preotese), PAnt, 304; BNA, I, 134.
PRIFfESCU, -tedsca, pl. pri(lt!t~/i, -Ut~li, preotesc, cde pretre•, Dal, 175; Nic, 448; biiga'
pri(fe$1ile (a pus (a lmbracat) cele preote~ti) - v. ~i ciimald(ke '3°.
PRIFTl'L'E, sf., pl. pri({i'l'l, preotie, •pretrise•, Dal, 175; Mih, 424.
PRI916S, adv., (de) jos, <•en bas; d'aval; dessous•, Dal, 175; peturlu di pri~l6s (foaia
de placinta de desupt), PB, 8937. V. di~l6s. - < pri1 +~los.
PRI-~hJDIC, PRI-~IUDICARE, PRI-~IUDICAT (sau: PRI~IUDIC, ... ?), rejudeca,
•juger de nouveau•, Dal, 175; Nic, 448; Mih, 424.- Cf. ~i lat. pr a e j u d i care ,juger pre-
alablement".
PRI-~IUDICATA, sf., rejudecata, •jugement rcnouvelc•, Dal, 175.
PRIGIUR (mi), vb. I (priglurdl, -rat, -rare), conjura, •conjurer•, Dal, 175; Nic, 448;
sa s' glurii §i sa s' priglura (sa jure lji sa jure solemn), PB, 133 6 - v. spriglur. - Cf. mgl.
prijur (PMegR, II, 108; CapM, Ill, 233).- < lat. perjurare ,se parjurer ;jurer faussement".
PRIGIURARE, sf., pl. priglurd' rl •action de conjurer>, Dal, 175.
PRIGIURAT, -ld, pl. priglura{, -te •conjure, prie instammenb, Dal, 175.
PRI-HEARBIRE, PRI-HERBU, PRI-HERTU, PRI-IIIRBEARE, a prea fierbe, •trop
bouillir; bouillir de nouveau•, Dal, 175.
PRIIMNARE, sf., pl. priimnii'rl, plimbare, •promenade•, Nic, 446; PScr, 240; PB, 685;
PAnt, 480. Sinonime: c;izere, c;hirsire, piripat, sulli{u.
PRIIl\INAT, -Iii, pl. priimna{, -le •promene•: addrcile $' priimnaie (galite ~i plimbate),
PLit, 975.
PRihiNU (mi), vb. I (priimnal, -neil, -ncire), plimba, •(se) promener., Nic, 445; PScr,
240; PAnt, 480; priimna-le (plimb:l-te), PB, 774; s' priimna' ci'lu s' priimna' (s-a, plimbat
cit s-a plimbat), PB, 776 • V. primnu, imnu ~i sinonimul c;izirsescu ..- < lat. perambulare ,par-
courir, traverser".
PRIKINDE, sm. ~i adj., pl. prikindad:: ezl hiu picurar prikinde: cl'ndu la slearpe, ci'ndu
la malri(e, cl'ndu Ia leamne (eu sint pastor diurnist: cind Ia oile sterpe, cind Ia cele mulgatoare,
clnd Ia lemne), Caraf, 62 - v. pirkinde, gr. 1totpotx£VTt~·
PRI-LAIO, -le, pl. prild'l, prea negru, ,•trop noir; trop dangereux•: ma ldl $' prila'l
(di vamplrl] (mai periculo~i ~i foarte periculo~i (declt vampirii)), Lum, V, 217.
PRI-LARGU, adv., de departe, •de loin; indirectemenh, Dal, 175; Nic, 446.
PRILfNGU (mi), vb. Ill (pri/im!ju, -mlu, prilindzire), prelinge, •decouler•: und lacrimii
l'l-sl prillmse prl fata (o lacrima i s-a prelins pe fata), Fl, I, 5, 7. V. lingu. - < lat. per-
llngere.
PRILUNGU, adv., prelung. donguemenh: b6Ulu ... mudzi prilungu (boul. . . a mugit
prelung), PenB, V, 55. V. sprilungu. - < lat. perlongns ·,tres long".
PDhiA, adv., foarte bine, •tres bien•, Dal, 175 ;. Nic, 446; prima /'l-si du{eci (li mergea
foarte bine), PB, 28218; l'l-n'eardze prima (ii merge minunat), PenB, IV, 7 - cf. gr. ,ij
8oul..e:tci -roo Tt"cXye:t 7tplfLot" (' Apii. 430); sl-u-adzl{l prima (sa o duci foarte bine), Fl, I, 2,
'8; s' duse prima (a mers din plin), Bat, 22. - < it. prima.
-1013- PRfNDU 1

PRIMANSUS, adv., de prisos, •surplus, abondamment; superflu, inutile•, Dal, 176 ;


Nic, 447; PB, 685; nd decide Dumnidzd' pradz di primansus (ne-a dat Dumnezeu bani cu pri·
:sosinta), PB, 21826 • . V. pristam!il. - < prfi + mal + nsus.
PRil\IAVEARA, sf., pl. primdVt!rl, primavara, •printemps•, ,Ia jeunesse de /'annie - pour
me servir de )'expression des bergers du Pinde, qui donnent ce nom au prinlemps" (Pouq,
III, 9); Nic, 447; PScr, 240; PB, 685; Dens, 11, 35. V. primuvecira, prumuvedrd. - Cf. ~i
it. .primavera, alb. prendvere ,primavera". - < lat. prlma-vera.
PRIMIKfR, sm., pl. primikirl •1°. *chef - v. mdru; 2°. cui - v . .;es 3°•, Dun, I; 188
{ < primus + xup~o~); REW, 6750 ( < primikerios ,.Obcrster"); Bale, VII, 1, 100 ( < primus
in c(a)era).- Sensul 1° a disparut; sensul 2° se mentine.- Niccphori Gregorae Byzanlina
hisloria, Bonnae, 1825, 1. VII, p. 239: ,Nam Boeotiae Thebarumque principem pro magno
Primicerio htp~!J.IJ.~Xl)ptou) !J.tya:v xup~ov nunc appellant, in errorem prolapsi, eo quod primam
syllabam corruperunt". - ln latina: ,primicerius (primus, cera)= [en tete des tablettes) le
premier d'un ordre, d'un corps,. chef" (GaHiot, 1237). -:- Cf. ~i alb. premeqtlr ,Ausrufer" (GM,
352), permiqy'rje ,esame, ispezione".
PRI-1\Il'C, PRI-1\IICARE, PRI-:U ICAT, a prca mlnca, •trop manger; manger d'avantt,
Dal, 176; md'-sa eire primicdla (mama sa a mlncat prca mult), Fr, I, 120.
PRIMNARE, PRUINAT, PHfMNU, Dal, 176; Nic, 445; Mih, 424; PB, 685; PAnt,
480 - v. priimndre, -neil, priimnu.
PRiliOARA?, sf., pl. prim6rl, lntunecare a ochilor, •aveuglement., Mur, Ill, 292; u
loci primodrd (o apuca orbire), Lum, II, 200. V. ur.;ire. - Cuvlnt ~i sens necunoscute. Pare a fi
pumodrd.
PRfMTU, -lei, pl. prlmfi, -le, mlndru, •bienseant et fien : vedzi-1 te primlu II' te livindu-l
(vezi-1 ce mlndru ~i cit de levend este), PLit, 771. - V. prindul,
PRUIUVEAR.~, sf., Mih, 424- v. prumuvedra.
PRIN, prep., prin, •par, parmi; dans•, Nic, 447; PB, 685; PAnt, 480. - V. pril.
PRfNcA, sf., pl. prinfe, cursa, •piege, panneau•, Mih, 425; CEI, 79 ( < bg. pri!pka);
bdgd 'nd princd (pune o cursa), PB, 36731 ; cit $iredld edsle vrilpea, mrl/le orl rna '$l-edde n
princa (cit e de ~ireata vulpea, de multe ori ci-~i cade In cursa), PLit, 659. Sinolj)ime: a/dfrl,
bdld1 , pdyiM, sldplfa. V. pringa. - < bg. prdllka ,piege, filet".
PRfNDE, vb. pcrs. 3 sg. a indic. prez. de Ia prindu, trebuic, •il faut, 7tptm:~•. Dal,
176; Nic, 447; PAnt, 480; GrS, III, 98; nu prindi (nu trebuie), PB, 9534. Ca verb 1!1 pers.
3 sg. a altor timpuri : prinded •il fallaib, trebuia; va prindd til faudra•, va trebui; prinded
${ s' dried luf (treJtuia sa se duca toti). - V. lipsescu 5°, pripsescu, vof2 4°.
PRINDEARE, sf., pl. prinderl; PRfNiURE, pl. prindirl, trebuire; potrivire, •action de
falloir, de se former, de naltre, de bien seoiro, Dal, 176; ahi'nld mu$uledfd di (edld $i ahi'nld
prindedre nu si-aspune (atlta frumusete de fata ~i .auta potrivire gratioasa nu pot fi spuse),
PB, 41116. - V. undzil4,.~i:
PRfNDU1 (mi), ·vb. III ~i II (prim$U ~i pre$i'l, primtu, prindire ~i prindedre), prinde,
d 0 • comprendre; 2°. seoir (bien ou mal); aller (bien ou mal); 3°. se former, naitre•, Dal, 176;
Nic, 447; Mih, 425; Gram, 292; PAnt, 480; W, II, 358. - e: prindu (inteleg), W, II, 358
(Muscopole: sens rar); Kats, I, 85; nu na prinsi$l .;ine (nu ne-ai lnteles bine), Gram, 138
- sinonime: adukiscu 1°, l'edu 8°, nfilig; 2°: a unril (icl6r cu minte Vurydra nu-l'l prinde (uriui
flacau cu minte nu-i sta bine de sofie o bulgaroaica), PAnt, 59; PLit, 1053; maredfa cum ld
prinde! (ce bine le sta mindria !), PAnt, 269; a n'ia cum in'l prindu (a$a cum mie lmi stau bine),
Lum, II, 127; PAnt, 182; BNA, HI, 78; (uril'ca mf vd prinde (hotia (haiducia) nu va sta
bine, nu·e de voi), PLit, 1007; nu vd prindu (!indite (fundele (ciucurii) nu va stau bine), Lum,
I, 217; nu-l'l prinde-a lul lu toe (lui nu-i sta binc in pamtnt), PLit, 976 - v. undzeseu . 6°-7°;
PRfNDU 1 -1014- PRISINA~.\

3°: prindu a/oat (fac (dospesc) aluat) - v. alilat; s' prease lund noaild (s-a format lunA noua) ;.
ma 7lfs ahtdre s' prease, andpuil, tthildlil (dar dlnsu/ atare se pliimiidl (se nAscu), suclt, piaza
rea), Lum, 11, 242; BNA, III, 50; 167; di tu odra cl'ndu s' prease (din clipa In care se-
ziimisli), BatP, 47; strdpdpt'n'll'i a na1trt s' predsird ca Armd'n'l (strAbunii no,tri s-au niiscut
ca aromllni), Fr, I, 149. - V. aprindu1 lji sinonimul acafil 19° (ca 'i astingu, tlndu etc., morfo-
logice,te).
PRfNDU2 , adv., Nic, 447; Mih, 425; prlndu Mart (In ajun de marti), Lum, II, 200-
v. apirindu, aprlndu1 , pirlndu.
PRfNG.i\1, sf., pl. prindzi, Dal, 176 - v. princd.
PRfNG.i\2 , prep., llngA, ell cOte de, aupres de•: s' vd prukeat pringd nds (sA vii apro-
plati pe llngA el), Cod, 251 ; 8011. - < prfl + nlnga.
PWNOD, sn., pl. prinodde, prinodurl, articulatie, tncheieturA, •articulation> : ld da dor
prinodurlle di Ia cUlodre (articulatiile de Ia picioare le dau (le cauzeazA) durere), Lum, II,
88. V. nodl. - < 'l
PRfNTRA., prep., printre, cparmh, PB, 685; si nhidzea printrd cloarlll a lumil'el (se·
tnfigea printre picioarele oamenilor), PB, , 131lo. V. prlt.- <lat. per lntro.
PRfNTU, sm., pl. prlnff, print, •prince•, PAnt, 480. - < fr. prlnee.
PWONE, sf.,. pl. pri<in'l, ferastriiu, joagiir, •scie•, CEI, 80 ( < bg. trlonil ,scie"); PDict,.
1947, 20; PLit, 179; Fr, II, 245; ncarca'm scl'ndurl di Ia prioni (am lnciircat sclnduri de Ia
ferli.striiu). V. 1ard. - < np~6v~. npLwv ,-".
PRIPILff.i\, sf., pl. prlpili/d, prepelita, •caille•, PLit, 796. - < bg. prepelica ,-".
PRIPODE, PRIPOM, sf., pl. pripodz, Nic, 447; GEl, 192; lo pripodea si mpldtescrc
(eu sA lmpletesc ciorapul), PLit, 832 - v. pdrpode, purpode.
PRIPSESCU, vb. IV (pripsil, -sit, -sire), trebui; cadra, ofalloir- v. prinde; incombcr;.
bien seoir, cadrer, bien assortir•, Nic, 448; GEl, 192. - 1°. ca multu va-l'l prlpsedsca (cam
prea o sa-i stea bine), BatN, 3; 2°. ca li pre(tu mull pripsea,te (ca pentru preot bine cadreazA).
BatP, 17; BNA, III, 152. V. prepsescu. - < nptnw. npt7t£L ,-".
PRIPSfT, -td, pl. pripsit, -te, elegant, chien Muque, bienseant, de bon gofilt, Nic, 449;.
era multu pripsit (era foarte prezentabil), PB, 14111; cama pripsiilu (eel mai elegant), Lum.
II, 15; cd i tinlra ,. pripsitd (ca e tlnara ,1 manierata), PLit, 896. - V. prdpsit.
PRIPUN, vb. Ill (pripufil, pripus, pripunire), propune, •proposer; supposer; soup~on­
nert, Dal, 176.- e. nd pripusim si acdfd'm sclav un Con'ear (ne-am propus sa prindem (sA
luiim) ostatic un turc), Trib, II, 7-8, 24; 2°. na prlpilslm s' intra'm n' eadza-dzuila n hoard (ne-am
propus sA intriim In sat ln miez de zi), Trib, II, 7-8, 25; 3°. (l'rt'i s' pripunt'i vir pericul (fiira
s;l bAnuiascA vreun (sau nici un) pericol), Fl, II, 6, 10. - < lat. praeponere ,proposer, pre-
ferer".
PRIPUNEARE, PRIPUNIRE, sf., pl. pripunerl, pripunirl, presupunere, •supposition>,
Dal, 176•.
PRIPUSl, sn., pl. pripusurl, banuialA, csoup~on•, Fl, II, 7, 6; 'll-anvirlea tiyara (i'ra·
pripus (l'i lnvlrtea pgara fara biinuiahl), Fl, I, 2, 8; (l'ra pripus, btu apa (tarA biinuiala.
a baut apa), Fl, I, 6, 20.
PRIPUS•, -sd, pl. priprl.fl, -se,. presupus, csuppose, presume•, Dal, 1.76.
P r I r, sm., cavrih, CFr, 191. - V. April 'i mgl. Prll'l(fl) (PMegR, II, 108; GrS, VI.
185; CapM, III, 233). - < lat. nprllls ,avril".
PiUSCARE, sf., Mur, III, 292 - v. prascare.
PRISINA ~A, sf., pl. prlsint'i'dz, verdeatA, •verdure•, Nic, 448; W, II, 114. Sinonim ~
virdea/d. - < npOta~~30t ,-".
:PRfSINE -1015- PRIVIGL'EAT

PRfSINE, sm., pl. prlsin'l, prlsnel, «gros bout du fuseau, peson du fuseau•, Dal, 176;
.Nic, 448; Mih, 425; PB, 685; CEI, 80; una di prlslne s' pli'ndze (una se pllnge de prlsnel),
LP, 12; PAnt, 244; BNA, II, 114. V. raUl. - < bg. priSinl ,anneau du fuseau".
PRISTANEfJ, adv., In sill!, •a contre-coeur; superflu, surplus•, Dal, 176; Mih, 424.
- 1°. mlc di prlsianell (mlinlnc In sill!), PGr, 133; 2°. ari'slu di pristanell (In text: di pi
.stanell) a splndzurdtlul (rlsul de prisos (sau In sill!) al celui splnzurat), AI. 1901-1902, 147.
V. di-plstanell !li prlmansus. - < prl stanell.
PRISTANESCU, PRISTANISESCU (mi), vb. IV (pristan(is}ll, -n(is)it, -n(is)lre),
lndopa, «gaver, gorgero, CEl, 80 ( <bg. pr~stavama ,cesser, discontinuer, tarir"); muml'n'lle ...
pristantsescu ndfl'l cu slnlu, di oom t6tuna (mamele ..• lndoapii sugacii alaptlndu-i cu slnul,
de vom totdeauna), Lum, V, 176.- V. prlstinescu !li cos 4°, llu{ledca, na{ait!scu.
PRfSTE, prep. - v. plste1 - , Dal, 176; Nic, 445; Mih, 425; PScr, 240; PB, 685. -
1°. prlste nls si-aruca zurlu (peste el se aruncii nebun), LP, 107; PAnt, 272; Bair, 105; 2°.
nasca'nta sa'ntu prlsti misura (cltiva slnt peste miisurii), Cod, 637; 3°. ma mu$edt prlsti
.dun'edlla (mai frumos pe lume), BNA, II, 20; 4°. prlsti nodptea-al Dumnidza'll (peste noaptea
lui Dumnezeu), Lum, II, 152; PAnt, 170; BNA, II, 46 - cf. istr. preste n6pte (Kov, 183).
- V. pri, sti, s/ra, slri. - < lat. per extra.
PRISTINISESCU, vb. IV, GrS, il, 399- v. pristanisescu !ii:
PRISTINIS{RE, sf., pl. pristinislrl, grabii, •hate• : pristinislrea tu iii-do lilcru edste zulume
(In orice treabii graba e pagubii), Lum, II, 282. Sinonim: ayun'islre.
PRISUPRA, prep., deasupra, •(par) dessus•, Dal, 176; Nic, 448. - 1°. si-azbodira prisupra
(sa zboare deasupra), PB, 29322; 2°. n'etirea di prisupra (mierea de deasupra), PB, 10428 ; 3°.
arned$ie ..• prisupra (miiturii ... deasupra, superficial), PB, 95u; 4°. prisupra me>$: li-alt;ed$1e
(Je albe!ite numai deasupra), Lum, II,_ 127; PAnt, 182; BNA, III, 78; 5°. 'na siptaml'nd
~· di prisupra (o siiptiimlnli !li mai mult, In plus), PB, 838; 8938 ; 6°. nis '$1-u l'cti prisupra-l'l
(el !li-o ia asupra lui, else lnsiircineazii), PB, 3091• - Cf. t dr. ,apele ce-sii pre-supra de ceriu"
(HPs, 4373).- V. disupra, supra !ii alb. per-slper(e) ,sopra".- <lat. per..-supra.
PRI~INDESCU, vb. IV (pri#ndll, -dlt, -dire), saluta, csaluer•, Mur, Ill, 292; PEtim,
17. :.... < alb. pl!rshl!ndet ,salutare".
PR{~TINA, sf.: prl$tina di' aulla (drojdie de struguri), Lum, IV, 257 ·- v. pri$tlna,
puru$tlna !li stipsunere.
PRIT, prep., prin, •par, parmi, a travers•, Dal, 176; Mih, 425; PScr, 240; PB, 685.
- 1°. s' tretica prit una cdle (sA treacii printr-un drum), PAnt, 480; 2°. tricum prit arl'll (tre-
curiim prin rlu); 3°. l'l-u scodse prit na'rl (i-a scos-o prin nas). V. pin, pit, prin, prlnira.
- < lat. per intro.
PRITfE, sf., PScr, 240 ( < ,;potx(ov) - v. pirtle.
PRIUNA', sm., pl. priundd:, eel ce are o pri6ne, eel ce lucreazii Ia un joagl!r, «scieur•.
PRIVATOS, adv., Fl, I, 5, 5; II, 3, 5 - v. privat6s.
PRIVED, vb. II- v. pruved -, Dal, 176; prived eel am si mor (previid eli am sA mor),
LP, 177; BNA, II, 16. V. ved.- <lat. praevidere ,voir auparavant, apercevoir d'avance".
PRIVEGL'I(J, vb. I (privigl'edl, -l'edt, -l'etire,) priveghea, cveillert, Nic, 446; bdga'
s' privedgl'e (a pus ·sii privegheze), PB, 12780• V. avegl'lu.- < lat. pervlg(l)lare ,veiller d'un
bout a l'autre".
PRIVIDEARE, sf., pl. prividerl, dichisire, •action de se bien presenter, d'avoir un bon
aspecb, Dal, 176.
PRIVIDZUT, -ta, pl. prividzuf, -te, dichisit, •presentable, attife•, Dal, 176.
PRIVIGL'EA.RE, sf., pl. privigl'erl, priveghiere, cveille; vigile•, Nic, 446; PB, 685.
PRIVIGL'EAT, -ta, pl. prtvigl'edf, -/e csurveille•, Nic, 446.
PRI! -1016- PRIZN'EAiJA

PI\ I! •cri par lcquel on stimule un ane il marcher., PB, 685; grea praualos: al! prfi!
U$! (graia (striga) tare: hai I prii! U$ !), PB, 116 32 . ,. ~ In francezA: ,Pour appeler lcs moutons,
les bergers leur crient: proue, proue, prrr, quien, quien, prr" (Chap, I, 283) - cf. dr. bir!
In GrS, I, 63.- V. prrr!, sinonimul U$1 $i bg. pu'rlence ,ilnon".
PRICIZON, sn., Dal, 175, bracinar- v. prucuzuna.
PBICI I •cri par lequel on appelle un ane•, PLit, 46. - V. pri!, Cih-Cih!
l'RIMITEFTU, sm., PAnt, 480; pldU$1i ca primfte(lu (plate~ti ca negustor), PLit, 618
- v . priimaU(tu, parmiiU(Iu ~~ pliiUscu.
PBI'NDU, vb. IV, PB, 686; ua Ia s' pri'ndii lea s' flnii (vrea ca sa prinzeasca sau sa
cineze) . BatP, 17- v. pri'nd:u1. - Fonctic: cf. mft!rdu etc.- ln dacoromilnii: ,cine prinde?"
(Dl-lat, 269).
PRINDZA'SCU, vb. IV (prind:i'l, -dzi'l, -dzi're}, prlnzi, •prendre le repas de midi;
se reposer a l'heure du midi - v. amiridzil 2 •, l\lih. 423; PB, 686. - (ln Franta: ,.Pranzi,
ruminer, ou pranai". • Prangie, repos des bestiaux a midi, heure de diner; prangeler, ruminer,
faire reposer un troupeau pendant Ia chaleur du jour, afin que les bestiaux puissent ruminer
Ia nourriturc qu'ils ont prise• (Roquefort). ,En Picardie, on appelle prangele l'endroit oil a
·repose un troupeau de moutons pendant Ia chaleur du jour, et prangere, Ia meridienne, le
sommeil que _l'on prend apres diner", Jouve, 76).- V. pri'ndzu1 •
PRINDZI'RE, sf., pl. prind:i'rl, prinzire, •action de diner•, Dal, 176; Nic, 444; !\lih,
423; PB, 686; easle oara tri prind:i're (e ora de prlnzit).
1'1\INDZI'T, -Ia, pl. prindzi'f, -te •qui a dine• : Dal, 176; Nic, 444; Mih, 423; uin'iru
prindzi'f (venira prinziti, cu masa de amiaza luata) - cf. biul, mictil, mirindal, nguslal, final.
PRI'NDZU 1 , vb. IV - prindza'scu - , Dal, 176; Nic, 444; Mih, 423; PB, 686; PAnt,
480; -~· lo 11a pri'ndzu; ua pri'nd:i (~i eu voi prlnzi; va prlnzi), PenB, lV, 123; Caraf, 40 ~
cu minCluna ngu$li, mullu s' pri'ndzi, ma nu $i s' fin'l, PLit, 543 - v. minclunii. - Cf. mgl.
prundzps (P:VlegR, 11, 109). - < lat. *prandlre, pranderc ,dejeuner".
PRI'NDZU2 , sn., pl. pri'nd:url, prinz, •midi; repas de midi, diner., Dal, 176; Nic, 444 ~
Mih, 423; PScr, 240. - 1°. pri'nd:u odrii ar/lumse (la ora de prinz a sosit), PB, 17921; PAnt,
96; 2°. li pri'ndzu oarii (Ia ora de amiaza, Ia amiazii), Velo, 10; PAnt, 320; BNA, V, 97;
3°. pi'nd n pri'nd:ul mare (pina Ia prinzul mare, Ia miezul zilei), PB, 46816 ; 4°. auea hedrtii·
pra' ndzu, Ira. . . s' la duea pra' ndzu (fiersese prlnzul, ca. . . sa le duca mlncarea de amiaza).
Cod, 10811 ; 5°. s' aued aprukedla a pri'nd:ulul (se apropiase a prlnzului ora), PB, 7333 • - <
lat. prandlum ,dejeuner (vers midi!".
PRIPIND{T, -ld, pl. pripindif, -lc •sobriquet donne aux Aroumains de Perivole qui se
sont refugies dans des chaumieres tout pres d'Ohrida•. - V. prapadil.
' PBISCUT{T, -Ia- v. prusculire.
PRISTINESCU (mi), vb. IV - v. prislant!scu. - ln sirba: prestouarili ,gorger". -- < ?·
PRISTUESCU (mi), vb. IV (prisluil, -uit, -uire), raspir.df, •epandre; disperser.: s'
prisluira ca'prile (caprele s-au lmpra~tiat), Dal, 176. Sinonim: scrupsescu. - Cf. bg. ra:pn1s-
(nu)uamil ,disperser, eparpiller".
PRISTUfRE, sf., pl. prisluirl, lmpri'i~tiere, •action d'eparpiller; dispersion•, Dai, 176.
PRISTU{T, -ld, pl. ,prislul/, -te, rlSipit, •disseminC•, Dal, 176.
PRI"TfN.\, sf., pl. pri.51in'l, drojdie, •marc (de raisin)•, GrS, II, 400. V. pru.,linil. -
< bg. priistino ,marc, residu des fruits" .
PRIVATOS, adv., Dal, 176- v. proual6s.
PRIZN'ErH l.\, sf., pl. pri:n'el •endroit couvert de prea:na; quantite de p1:ed:nde.
PROACl -1017- PROPArAND.\

PROAcl, sf., pl. prokl, cui pentru talpa de lnciiltaminte, •clou de chaussure- v. Plm,
II, 184•, GrS, VI, 386. - V. proklil2 ~i alb. proke ,forchetta". - < 7rp6Kcx ,petit clou" (it.
.brocca).
PROAN'E, sf., pl. proan'e, PB, 686; AI. 1903, 90; lu-adun, ca giirnli/lu proan'ca (II
.s tring, a$a cum buba strlnge puroiul), PGr, 1;33 - v. pron'lU.
PROASPIT, -iii, pl. proaspi/, -te, proaspat, •frais, recent.. Dal, 176; Nic, 449; Mih,
429; PAnt, 480. - PROASPIT, adv. •fralchement; recemmenh, PA~t, 480. Sinonime: (re$CU,
.laze. - <
7rpOO(j)CXTO<;; ,-".
PROA~, sf., pl. pr6$ti •fronde•, Dal, 176; Nic, 449; PScr, 241 ; DR, 111, 682; CEI,
.80; PLit, 171; Plm, II, 223. V. pra$1e ~i praclcd. - Apare identic:\ ~i In Abisinia (cf. GrJeux,
14-15 ~i plan~a I, fig. 1, 2, 3). - < vsl. prustu ,funda", bg. pra.ftka ,fronde".
PRO A, sn., pl. pr66url, progres, •progres•, Dal, 176. - < 1rp6o8o<;; .. -".
PRO &ROM, sm., pl. pr66ron'l, precursor, •precurseur; avant-coureurt, GEl, 192. -
< 7rp63pO(LO<;; ,-".
PROERESI, sf., pl.?, intentic, •intention., Nic, 449. - < 1rpocxlptat~ .. - ".
PROESTO, sm., pl. proesladz, prezident, •president., Nic, 449. V. purisl6. - < 7rpoe:aTw<;;
,primat''.
PROFC, sm., pl. pro(fi, soc, •sureau•, G~S, IV, 379. Sinonime: boz, sduc. - Cf. alb.
pr6(ke ,piccolo schioppo da ragazzi (giocatolo)".
PROrON, sm., pl. proy6n'l, copil vitreg, •fils de 'la personne epousee•, RA, 94; BNA,
11, 36. - < 1rpoyov6<;; .. - " ; 1rpouy6v (Hris, 193).
PROrRAMl, sf., pl. pr6yramc, program, •programme•, Dal, 176; Nic, 449: - < 7rp6-
·ypCXtJ.(J.CX ,,.,".
PROHIR, -rii, pl. pr6hirl, -rc, Ia lndemina, •qui est sous Ia main• : carl are pr6llirii, cu
dzeaditlle late, s' toarna un llir di apii (cine are Ia lndemlna, cu degetele spalate, sa toarne
un fir (un pic) de apa). AI. 1903, 23. - < 7rp6)(ttpo<;; .. - ··· .
PROHUMA, sf., pl. prull6mate, dig, tdigue; barr.iere; remparh, GEl, 193. - < r-p6-
XW(LCX .. -".
PROI'O, sn., pl. prodle, torent, •torrent.: s' a$ieapta s' tr,eacd prollu (si ~tepte sa
·t reaca puhoiul de apa), Cal. 1911, 54. V. puv6n'lU. - < bg. poroj ,-".
PROKI01 , vb. I, primi, •accueillir•, PB, 686; s' nd prokl 16ra secira (sa ne prime~ti
acum seara), CFr, 166 - v. aproklil 3°.
PROKI!J2 , sn., pl. prokl: un proklil di . la curMl'e (uri cui de la ghete), Fl, I, 6, 15
- v. prodcii ~i ndlCe.
PROLOG, s, adj., pl. proloadze, ou fara gaoac~, •oeuf sans coque•,. Dal, 176. - < ((Lr-p6-
/,ouyxcx<;; ,oeuf hatif = ci~yo <XTtl.t<;;").
PRONOIII!J, sn., pl. pronomil, privilegiu, •privill•ge (accorde aux eglises)•. Dal, 176;
GEl, 193; s'. Ia l'ed prDn6mtrle a mun[l/or (sa le ia privilegiile muntilor), Trib, Il, 9-12, 24.
- < r-pov6(Ltov ,privilege" .
PRON'IO, sm. ~i sn., pl. pron'l ~i proan'e, puroi, •pus; grande P.eine, grande souffrance•
Dal, 176; Nic, 450; :\1ih, 425; PLit, 274. - t•. arana adund pron'iil (rana face puroi); 2°
.scot pl'nea cu pron'f (cl~tig piinea cu mari chinuri)- v. 6lllu 4°, =al!mele etc.; 3°. u-aruculil
.bdna cu sl'nd:c, cu pron'l (viata am rostogolit-o (am triiit-o) cu singe (suferinte), cu chinuri)
PB, 4884. - V. prodn'e, prun'ear. - < lat. *puronlum (ef. pus, puris ~i vb. purare ,suppu-
cer").
PROO A, Nic, ,150 - v. pro6.
PROPArAND!\, sf., pl. propayii'ndzl, propaganda, tpropagande•, Dal, 176.- < gr.
< it. propaganda.
PROPA TOR -1018- PR08IMfE

PROPATOR, sm., pl. propdtorl, strlibun, •aieul; anc~tres•, GEl, 193. Sinonim: strdpdp.
< 7tpomhwp .. -".
PROSCOMI AfE, sf., pl. proscomi8ll, sacrificiu, • offerte; oblation•, Nic, 450. - < 7tpoa-
XO!Lt37) .. -".
PROSCUT, sn., pl. proscute, strop, •goutte ; eclaboussuret, Dal, 176 ; Nic, 450; PB, 686; .
Bag, 67; stedlile pdred nl$le proscute dl aslme pri cubelu albdstru (stelele plireau ni,te stropi.
de argint pe bolta albastrli), Trib, I, 8-9, 10. V. prascutescu, -pruscukescu. - Cf. bg. prilskanie
,eclaboussement".
PROSEAC, -cd, pl. prosedtl, -te, cer,etor, •mendianb: ca prosedc, s' ca(Jl una $i dltd•
(ca ce~etor, sli. ceri una 'i alta), PenB, VIII, 127. Sinonime: 6icun'edr, tlritor, zicl'edr etc..
- < bg. prosjakll ..-".
PROSEFBf:E, sf., pl. prose(hil, rugli.ciune, •priere•, Nic, 450; s' nd nafdtlmil ••. di pro--
sefhle (sli. ne sli.turli.m ... de rugli.ciune), Cod, 120 b1'. V. prusu(hle. - < 7tpoae:ux7J .. -".
PROSFAri(J, sm., pl.?, specie de paparli, •espece de panade•, Nic, 450; PScr, 241 ;.
GEl, 193. - < 7tpoa¢yt ,ce qu'on mange avec le pain".
PROSFAL'I(J, sn., pl. pros(al'lurl, product de oi, •produit (Iaine et laitage) des brebist,.
Mih, 425. Sinonim : maxule. - V. prosfdylrl.
PROSFINGU, -ga, pl. prosfint;i, -m;e, refugiat, •refugie•, BNA, II, 80. Sinonim: muagfr,..
- < 7tp6aqlu~ .. -".
PROSrAL, sn.- v. · prozgal.
PROSKIR, -rd, pl. proskirl, -re, temporar, •temporaire; temporeh, Mur, Ill, 295.; GrS •.
VI, 386. - < 7tpooxoupoc; .. -".
PROSTIH, -M, pl. prostihl, -he, prost, •de basse qualite; de basse origine•, GEl, 193 ;.
alta ma prostihd sole nu-a(ld$l? (nu ai gli.sit alt neam mal prost ?), PenB, VI, 141 ;. arml'n
cu prostihll'i (rli.mln cu cei pro,u, cu cei fli.rli. valoare), Cal. 1911, 202. - < 7tp6a-ruxoc; ,commun,
orriinalre".
PROSTU, prodstd, CEI, 80; nd tuklm, ldlle, di proaste (ne topim, sarmanele, de-a-n-pi-
cioarele), PLit, 928 - v. mprostu ,1 t dr. prost (Dens, II, 273).
PROSUP, sn.; PROSUP.i\, sf., pl. prosupe, fatli., •visage; figure; face•, Nic, 450; Mih.
425; PScr, 241; GEl, 193. Sinonime: fdtd, 6pse, surete. - < 7tpOOw7tov .. - ·'.
PROT, protd, pl. prof, prole, prim, •premier-, Dal, 176; Nic, 452; Mih, 426.; PScr,
241; GEl, 193. - e. prot Armd'n'l tu ol $' glundme (aromAni frunta,i in oi 'i bravura), PAnt,
300; BNA, I, 128; 2°. l'l-fedte ca a protlul (ii fli.cu ca primului), PB, 3310 ; 3°. ca di profl'i
edste (este ca dintre cei frunta,i), PGr, 133. V. ver3. Sinonime: anti'n'lil, birtngl. - < 7tpw-
"t'Oc; ,,_".
PROTA, adv., intii, •premierement; d'abord; (au, des le) commencement., Mih, 425 ;.
PB, 686; GEl, 193. - 1°. a mul'edrtl'el di prota (femeii dintii, primei femei), PB, 33421 ; 2°.
di prota. (de Ia inceput), Fr, 88; PAnt, 184; BNA, Ill, 68; 3°. hdnea fed cama di p11olb.. (hanul
cela de primul rang), PB, 3272'. V. lninle 'i ntin'l. - < 7tpw-ra: .. -".
PROTARIC, -cd, PScr, 241; GEl, 193 - v. prutarcu.
PROTESTU, sn., pl. protesti, protest, •protH•, Dal, 176. - < it. protesto.
PR09ESl\lfE, sf., pl. pro8esmll, termen, •terme, delai•, Nic, 449. Sinonime :. 6iurie,.
muvUte, !lade. - < 7tpo6ta!L(a: ..-".
PR09I:lH, -imd, pl. pro8in'l, -ime, serviabil, •prompt a; serviable•, Nic, 45). Circula
~i PR091\IU, -md: vred e$l ma prucupsit, ma pro8mu (era sa devil mai pricopsit, mai ser-
viabil), PenB, VI, 129. Sinonim: etmu. - < 7tp66utLoc; ,prt!t a; obligeant".
PR0811\I{E, sf., pl. pro8lmil, promptitudine, •empressement; bonne volonte•~ Nic,. 450-.
- < 7tpo6u!LLCX .. -".
PROUR -1019- PRU&USESCU

PROUR, de cu noapte, onuitammenh, DR, V, 384- v. preor.


PROVATOS, adv.: li-asrinii llrile provalos (lirele le sunA zgomotos), CalGrB, 85. - V.
pravat6s.
PROVA, sf., pl. pr6ve, probA, oessai; ~preuve•, Dal, 177, Nic, 449; AI. 1903, 95.- Cf.
'i gr. alb. pr6ve. - < it. pro\"8.
7tp6~cx•.
PROZGAL, sm., pl.?, Jb, XIII, 89; GrS, IV, 379; CN, 118; GEl, 193 ( < 7tpooycx)..o11).
- V. prii'zgu, care lnseamna ~i •petit-lait melC avec du laih ~i ziigdrdlllu.
PRRR I - v. pri!, mgl. pr, pr, pr (CapM, III, 230) ~i dr. ,prrr, ho, hoI" (FCuv, 58).
PRUCLET, -Iii, pl. prucU{, -le, tnciipa\lnat, •entet~•. Mih, 426. - < bg. prokletll ,mau-
·fiit, satan~".
PRUCLITfE, sf., pl. pruclilil, lncApA~Inare, •entetement<, Mih, 426. - < bg. prokletJja
,ana theme ; m~chancet~" .
PRUCUrfTA, sf., pl. prucuyl{ii, pojar, ·~ruption rubeoliqu~; rougeole•, Dal, 177; Nic,
450; PScr, 241; PEtim, 17; fill6rlu scodse prucuyl{ii (copilul a scos coriu). - V. Plm, II,
9-10; gr. 7tpox6~t (To) ,couverture" ('Apr).., 78; I:cxp. 27); alb. pokr6ve ,lenzuolo"; dr. pri-
covilii .,couverture" (Plm, 11, 123) ~i t dr. procove{ ,voile du calice" < vsl. prokovlcl ,operculum
in ecclesla" (Dens, II, 527), vsl. pokrovu ,velamen". - V. pocrodvii ~~ virdicii.
PRUCUKfE, sf., pl. prucuklr, pricopseala, •profit; progres; instruction•, Dal, 177; Nic,
450; Mih, 426; PB, 686; GEl, 194; o_m ft'rii prucukle (om fArii pricopsealii, fiirii educatie).
- < 7tpOX07tlJ ,.-".
PRUCUPSESCU (mi}, vb. IV (prucupsil, -sit, -sire}, pricopsi, daire fortune; (s')enrichir;
bien eduquen, Dal, 177; Nic, 450; Mih, 426; PScr. 241 ; PB, 686; GEl, 194 ; ca alljina
-al Gluvdra s' n'i prucupsb;li (ca albina lui Giuvara sli-m! pricopse~ti = sa fii fericit), PLit,
515; PAnt, 9. V. pricupsescu, purcupsescu. - < 7tpox67tTW ,progresser; profiter".
PRUCUPSfRE, sf., pl. prucupsirl, procopsire, •action de s'enrichir•, Dal, 177; Nic, 450;
Mih, 426.
PRUCUPSfr, -Iii, pl. prucupsl{, -ie, procopsit, •riche; en bonne condition; assidu, appli-
qu~. instruih, Dal, 177; Nic, 450; PScr, 241 ; vol s' li ved prucupsit (vreau sa te vad pricopsit),
PB, 206U; PAnt, 93. V. purcupsit.
PRUCUZUNA, sf., pl. prucmrine, Nic, 450 - v. priiciiz6n.
PRUDARE, sf., pl. prudii' rl, triidare, •action de trahir; trahison•, Dal, 177; PB, 686.
V. pru6uslre.
PRUDAT, -Iii, pl. pruddf, -te, tradat, •trahio, Dal, 177; Nic, 447; PB, 686.
PRUDAfJ (mi), vb. I (pruded. pruddl~ pruddre), triida, •trahtrt, Dal, 177; Nic, 447;
PB, 686; cd(Ji foe prudd 'nii codrdii (fiecare foe tradeazii un tare), BNA, II, 68; tine nii pru-
deddi~l (tu ne-ai tradat). - V. priddu, sinonimul pru6usescu ~i gr. 7tpo3t3w ,trahir". - < lat.
protlere ,trahir" ( + dau + 7tpo3t3w).
PRUDIT, -Iii: l'l-piired trriplu ca prddit (corpul li piirea ca putred), ArE, 20 - v. pri-
.trid, prritid.
PRU&IPSESCU, vb. IV (pru6ipsil, -sit, -sire), progresa, •progresser, avancer; cheminer;
profiter•, Dal, 177; Nic, 451. V. pr6o6. - < 7tpoo3euw .. -".
PRU&IPSfRE; sf., pl. pru6ipslrl, •action de progressen, Dal, 177.
PRU&IPSh, -tit, pl. pru6ipslf, -le, •qui a progress~•. Dal, 177; Nic, 451.
PRU&OT, -Iii, pl. pru66J, -te, triditor, •traltre, d~late uro, Nic, 449; GEl, 192. - Cf.
: ~i alb. prodh6t ,delatore". - < 7tpo36nj; .. -".
PRU&USESCU (mi), vb. IV (p~u6usil, -sit, -sire), - v. pruddu -, Dal, 177; Nic, 449;
Lum, VI, 6-8, 42. - < 7tpo3t3w ,trahir".
PRUAUSfE -1020- PRUSCUTEScu-

PRUAUSfE, sf., pl. pru6usil, tradare, •trahison•, Nic, 449. - < 7tpo8oalet .. -".
PRUAUSfRE, sf.; PRU AUS{T, -ld, Dal, 177; Nic, 449- v. sinonimele prudare, prudat. _
PRUFtr, sm., pl. pru{if, profet, tprophete; devin•, Dal, 177; Nic, 452; Mih, 426 ;.
PScr, 241; GEl, 192; PLit, 700. ~- < 7tpocpi)-.7Jc; .. -".
PRUFITfE, sf., · pl. pru{illl, profetie, •prophetic•, Nic, 452; Cod, 66 b2 ( pro{ilie) ; GEl,_
192. - < 7tpocp7Jn let .. -".
PRUFITIPSESCU, vb. IV (pru{ilipsil, -sit, -sire}, profetiza, •prophetiser; predireo,.
Dal, 177 ~ Nic, 452; Mih, 426; Cod, 9813 ; GEl, 193.- < 7tpO<p7j't£UCil .. -".
PRUFITIPSfRE, sf., pl. pru{ilipsirl, profetizare, •action de predire•, Dal, 177; Mih, 426..
PRUFITIPSfT, -ld, pl. pru{itipsif, -te, profetizat, •prophetise•, Dal, 177.
PRUFTUSESCU, vb. IV (pru{tusil, -sit, -si-r e), ~puca, •avoir le temps; arriver a temps-
(atteindre, joindre)•, GEl, 194; nu pru{tusi si sl-ascunda (nu a avut timp (nu a apucat) sa
se ascunda), PB, 2318 ; PAnt, 84; nu-l pru{tusll (nu l-am apucat, nul-am ajuns). - < 7tpocp6ocV<i)-
.,atteindre, joindre".
PRurOME, sf., pL pruyon'l - v. proy6n.
PRUHAV, -vd-v. bruha11 -, Dal, 177; CEI,80;fdfd ... pruhavd (fata . .. livida)·
Fl, II, 7, 21. - < bg. priUtkavli ,friable".
PRUHUCJfT.~. sf., Mih, 426, pojar- v. prucuyifd.
PRUMUVEAR1, sf., pl. prumuverl, Dal, 177; PB, 686; PAnt, -180; an'lur:ed$1e pru-
muveard (miroase a primiivarii)- v. primdveard.
PRUMUVIRESCU, -reascd, pl. prumu11irt!$!i, -re~li, primi'lvaratic, •printanier•, Dal, 177;
Nic, 451 ; ca.~il prumuvirescu (brlnzii de primiivarii).
PRUN, sm., pl. prun'1, prun, •pruniero, Dal, 177 ; Nic, 451 ; Mih, 427; PB, 686; PAnt,_
480; ascuturd'm prun'll'i (scuturiim prunii). - ln general, prun tnseamnii •prunier qui produit
Ia mirabelle•, corcodu~. La aromani nu prea cresc pruni, care, acolo unde cresc, se numesc
6amdskin'l. - V. purnu1 ~i gr. 7tpouvo (' Av8p, 302) - < lat. prunus ,prunier".
PRUNAME, sf., fiirii pl., multime de prune, mombre, quantite de prunes•, Dal, 177.
PRUN1, sf., pl. prune, corcodu~ii, •mirabelle; prune•, Dal, 177; Nic, 451 ; Mih, 426 ;.
PScr, 241; PB, 686. - e. cu /ii'crin'l ca prund (cu lacrimi mari ca prunii); 2°. prund di Bcisna
(pruna viniita). - V. prun, purnd, ayru-prund ~i 6amdskind, ~i gr. 7toupvttc; ,prunes" (Boga,.
I, 315). - Ca fi pentru peard: lat. pl. pruna (cu singularul prunum ,prune - fruit") a devenit
sf. sg.; deci: < lat. pruna ,prune".
PRUNfc, sm., pl. prunifl, pruni~or, •petit pruniero, Dal, 177.
PRUN'EAR, -rd, pl. prun'earl, -re, puroios, •purulent>, Dal, 177; Nic, 451. - V. prun'l6s-
~i: I

PRUN'EARE, sf., pl. prun'erl, imroiare, •Hat de purulence•, Dal, 177; Mih, 426.
PRUN'EAT, -ld, pl. prun'edf, -te, puroiat, •qui est devenu purulent>, Dal, 177.
PRUN'EDZtJ, vb. I (prun'eal, -n'eal, -n'eare}, puroia, •produire du pus•, Dal, 177 ;_
Nic, 451; Mih, 426 ; braf/u-l'l prun'e (bratul lui a puroiat). - < pron'lil.
PRUN'IOS, -n'loasd, pl. prun'lO~l, -n'loase, Dal, 177 - v. prun'ecir.
PRUSCUKESCU (mi), vb. IV (pruscukfl, -kit, -kire),, stropi, •arroser; eclaboussen~
Dal, 177; Nic, 451; Mih, 427; 318; PB, 686 ( < proscul); PAnt, 481; LL, IV, 215; u prus-
cukl cu 'nd dpd (a stropit-o cu o apii); Cal. 1912, 83. - V. pluscult!scu, pru.~cult!scu, nfi/istredzil
~i bg. prilskamu ,arroser, asperger" .
PRUSCUKfRE, sf., pl. pruscukirl, stropire, •action d 'aspergero, Dal. 177 ; Mih, 427.
PRUSCUKfT, -Iii, pl. pruscukif, -tc, stropit, •arrose•, Dal, 177.
PRUSCUTESCU ( mi), vb. IV ( prusculil, -til, -tire), stropi, •arroser ; eclabousser; asper-
ger et balayer•, Dal, 177; Nic, 445; Mih, 427; PB, 686; PEt, 9; LL, IV, 215. - 1°. l'eci
PRUSCUTfRE -1021- PRUXINfL'E

n gura dpa ~i u pruscutescu tu (uta (iau In gura apii ~io stropesc peste rata}, Lum, I, 5;
2°. aurla amarea, pruscutca~tc (ma.·ea urla, improa~ca), Lum, VI, 4, 24. - V. pruscukt!scu ~i
proscut.
PRUSCUTfitE, PRUSCUTfT, Dal, 177; Nic, 445 (prisculil); Mih, 427 - v. pruscukirc,
pruscuklt.
PRUSCUTfTA, sf., pl. prusculite, placirtta stropita cu brinza fiirimatii, i<galctte arrosel.'
avec du fromage; gateau•, CFr, 108. - V. cimbiicuke, pispillta.
PRUSKEFAL, sn. pl. prus/e~!fa:e, pernii, •coussin.. Sinonim: ci1pitin'li1.- < 7tpooxi-
<pOt/.ov ,oreiller".
PRUSOPE, sf., pl. prusokl, prosop, •essuie-main, serviette de toilette•, GEl, 193. - V.
piskire, pi(etii, ~irvete . - < 7tpoowm ,-".
PRUSUFHfE, sf., GEl, 193. - v . prosefhie.
PRUSUPf AA, sf., pl. prusupidz, mascA; •masque>>, AI. 1903, 92. V. surale. - < r- po-
aoo7t(80t, 7tpoaoo7te:tov - < ,.-'•,
PRUSVUI.f£, sf., pl. prusvuW, insult:'\, •insultc, oulragc•. Sinonim: ngluriilura.- <
7tp~a~o/. ij ,-".
PRUSVUL(I)SESCU, vb. IV (prusvlil(i)sil, -sU, -sire), insulta, •offcnscr, outrager•.- <
1tpoo~of.(;), 7tpoof*AI.<>> " - "·
PRUSVULSfRE, · sf., pl. prusvulsirl, insultarc, •action d'outrager".
PRUSVULSfT, -tii, pl. prusvulsi(, -te •offense; outrage".
PRU!jlliNA, sf., pl. pru~tin'l, Dal, 177; arakie di prr1$1inii (rachiu de drojdie}, LP, 124 ;
Cal. 1911, 175; Trib, II, 7-8, 23; II, 9-12, 22. - Circula ~i pru~tlna. - V. pi~tlnii, pri$llnii,
pri~tlnii.
PRUTA~IE, sf., fll.ra pl., mai multi notabili, mombre de notables d' un village•, Mih,
427. - < prot.
PRUTARCU, -cii, pl. prutar(i, -(e, primul na!\CUt, •premier ne•. V. protdric, purtdrcu. -
< 7tpoo't'liptxoc; ,-".
PRUTESTU, sn., Nic, 452 - v. prott!stu.
PRUTID, -da, PAnt, 481 - v. prudit, putrid ~i §upliv6s.
PRUTfMISE, sf., pl. prulimisl, preferinta, •prt\ference; prcemptiom, Nic, 452. -
< 7tpO'rL!L1JGtc; , - ". ,
PRUTIMISESCU ~~ PRU0Uf~ESCU (mi), vb. IV (prutimisil, -sit, -sire), prefera <•pre-
ferer; aimer mieux•, Dal, 177; Nic-, 452; GEl, 194. - < 7tpo-rt!Lw ,-".
PRUTUI(I)SiRE, sf., pl. prulim(i)slrl, preferare, <•action de preferer•, Dal, 177.
PRUTDI(I)SfT, -Ia, pl. prulim(i)slf, -le, preferat, •prefere•, Dal, 177; Nic, 452.
PRUTUSfN9IL, sm., pl. prulusim;il'l, protosinghel, •vicaire gencrah, Dal, 177 ; GEl,
194. - < r-poo-roouyxe:/./.oc; ,premier syncelle".
PRUVED (mi), vb. II (pruvidzul, -dzul, pruvideare) , prevedea; g:lti, •prevoir; pour-
voirt. - 1°. pruveade ca va kedra (prevedc ca va pieri), BNA, II, 68; 2°. pruvid:li. dil os (a
prevazut din os), BNA, 11, 18; 3°. si s' pruveddii cu flurille (sa se etaleze, sa fie gatitll. cu
galbenii), Fl, I, 3, 11 ; I, 5, 7. - V. prived ~~ mgl. pruvt!d (P.MegR, II, 109 ;. GrS, VI, 187;
CapM, III, 237). - Cf. gr. 1tpo~/.€1too ,prevoir; presager " ~~ lat. p r o vi d c r e ,prevoir;
pour.voir".
PRUVIDEARE, sf., pl. pruvidt!rl, prevcdere, •prevoyance; defense ; surete•, Trib, I,
10-11, 14.
PRUXINfL'E, sf., pl. pruxinil'e, petitorie, •action de rechercher en mariagc•, Dal, 177;
GEl, 193. -; < 7tpo~e:v(Ot ,negociation(s) d'un mariage".
PRUXINfT -1022- PSIHUIIARTE

PRUXINfT, -Ia, pl. pruxini(, -te, petitor, •courtier de mariagcs, marieur•, Dal, 177; Nic,
451 ; Mih, 427; GEl, 194. - < 7tpo~ev1l-r1Jc; .. -".
PRUXINSESCU, vb. IV (pruxinsil, -sit, -sire), pe\i, megocier un mariage; proposer un
parti•>, Dal, 177; Nic, 451; GEl, 194.- < 7tpo~e:ve:uw .. - " .
PRUXI~SfRE, sf., pl. pruxinsirl, pe\ire, taction de negocier un mariage•, pe\itorie,
Dal, 177; Nic, 451.
PRUXINS(T, -ld, pl. pruxinsi(, -te, petit, •demande en mariage•, Dal, 177; Nic, 451.
PRUZll ME, sf., pl. pruzun'l, pipernicit, •gamin chetif, rabougri•, GEl, 19i; fillorl-
pruzun'l di 21 di an'l (tineri - piperniciti de 21 de ani), LP, 3. V. pu:ume ~i sinonimcle a: met,
kirkinec, piliClos. - < 7tFoul;:ou!J.t, 7tpol:;u!J.\ , Ievain".
PSALMO, sm., pl. psalmdd:. psalm, •chant•, Nic, 595. - < <ji1XA!J-6c; .. - ".
PSALTU, sm., pl. psdl(i, psalt, •1°. chantre; 2°. osselet plombe - v. alumtl' etc.•, Dal,
177 ; Nic, 595; GEl, 194; REB, I, 216; PLit, 126. - 1° : tu bdsedrictl ci'nttl dol pstil(i (In
biserica clnta doi psalti); 2° : am psdllu di (ap (am ichiu de tap). V. psaill ~i anaynosll. - <
<jlciA-rYlc;• <jlcil--ro~ ,chanteur" .
I•SAN8A, sf., pl. psdn9e ~~ psa'n9i, rogojina, •paillasson•. Sinonim: arugu:inii. - V.
psd9a.
PSAR, psdra, pl. psarl, psdre, sur, •gris•, Dal, 177; GEl, 194; tri(ed alagi'nda pi-a lui
psar (trecea alerglnd pe al lui cal sur), Trib, I, 10-11, 18; vrutlu-l'l psar nu-l :rdna vedz (iu-
bitu-i cal sur (bii.l) nu-l mai vezi), BNA, II, 92. Sinonime: griu, siv. - < <jlcipoc; .. -".
PSARUVOTAN, sn., pl. psaruvotane, iarba de prins pe~ti, •coq du Levant., GEl, 194.
- < ljlotpo~6'!1XIIOII .. - " .
PSA8A, sf., pl. psa9l, rogojina, matte de roseau•, GEl, 194. V. psdn9a. - < <jlci6ot .. - " .
PSA(rT, sm., pl. psdil{, CFr, 143 - v. psdllu ~~ sdllu2 •
PSALSESCU, vb. IV (psUlsil, -sit, -sire), psalmui, •chanter (dans l'eglise)•, Dal, 177;
Nic, 595. V. pstl/lisescu. - < <jlcinw , - " .
PSALSfRE, sf., pl. psdlsirl, •action de psalmodier•, Dal, 177; Nic, 595.
PS..\LSfT, -td, pl. psalsi(, -te, psalmuit, •psalmodie•, Dal, 177; Nlc, 595.
PSALTIKfE, sf., pl. pstl/likll, psaltichie, •psalmodie•, Dal, 177; Nic, 595. - < <jlotl-nx-1)
,art de chanter; chant'".
PSALTIRE, sf., pl. pstlllirl, psaltire, •livre des psaumes, psautiero, Dal, 177; Nic, 595;
GEl, 194. V. sdlllre. - < <jlotl--r-i)ptov .. -".
PSALTISESCU, PSALTISfRE, PS..\LTISfT, Dal, 177; GEl, 194; Fr, I, 106 ; BNA,
III, 102 - v. pstllsescu, -sire, -sit ~i psulisescu. - < psdllu.
PSAR(C, -cd, pl. psari(l, -(e, brumllriu, •(petit cheval etc.) gris• : cu dol cal'l psari(l (cu
doi cai brum:lrli), Lum, III, 69; PAnt, 32. - < psar.
PSEFfU, -ld, pl. psef{i, -le, mincinos, •menteur ; mensongcr; faux•, PAnt, 182; BNA,
III, 78. Sinonim: mipclunos. - < <jle:u-r"lc; .. - " .
PSEMA, sf., pl. psemate, minciun:l, •mensonge•, PB, 686; GEl, 194. Sinonime: laldne,
mincluna. - < <jle:u!J.IX .. -".
PSIF, sn., pl. psi(url, vot, •vote; suffrage•. - < <jl'ijq>oc; .. - " .
PSIFfE, sf., pl. psifil, briceag ascutit, •canif bien aiguise•, Dal, 177; GEl, 195
( < <jltq>O; cu psifla li curdm (cu briceagulle curatam), PLit, 953. V. psu9ie. - cr. gr. <Jiwlov
, caillou".
PSIFISESCU, vb. IV (psifisll, -sit, -sire), vota, •voter •. - < <Ji"lq>ll;:w .. - " .
PSIHUHARTE, sf., pl. psihuhd'r(l, pomelnic, •liste des personnes decedees que le pr~tre
mentionne dans scs prieres, kyrielle•, GEl, 195; lu-aued lricultl di mullu lu psihulldrle (II treciLSe
PSIBUPEA -1023- PSURrEAR

de mult In pomelnic, a crezut eli a murit de mult), PB, 25330• V. cdrte 3°. - < ~uxoxlip-rL
,.,.,''.
PSIBUPEA, -plCJd, pl. psihupldz, -plCJe, copil de suflet, •enfant adoptift. V. sriflil 3°.
- < 1Jiuxonoti:8L .. -", ~uxonoti:8ot ,fille adoptive".
PSILf, sf., PScr, 241. Termen savant. - < lj!L/.. i) ,esprit doux".
PSIMATEAR, -rd, pl. psimatearl, -re, mincinos, •menteur•. V. pse(tu ~i sinonlmul la-
langiil. - < psema.
PSWU AA, sf., pl. psirri:dz, pastll flllnoasll prlljitll, •espece de nouilles; pAte de farine
a moiti~ seehe et pass~e au crible, puis revenue dans l'huilet, CSt, I, 60; PenB, III, 237;
LL, IV, 216; PMegR, I, 81. - V. ptsuridzd. - < ~oupoi:i6L ,a:t8o~ po<pi)JLotTO~ lx ~ot6up(;)11"·
PSIRUVOTAN, sn., pl. psiruuolane, iarbA de paduchi, •herbe aux poux•, PLlt, 297;
GEl, 195. V. psaruuolan. - < ljleLpof36-rotlloll .. -".
PSITO, sm., pl. psiladz, frlpturli, •viande rOtie•. V. friptdl'lil. - < ljll)T611 .. -".
PSIN, adv.; PSlN, psl'nd, pl. psln'l, psl'ne, Nic, 443; PB, 686; psi'nd u-dl aestd ar~ine?
(putinA o ai (o consideri) aceastll ru~lne?), PenB, IV, 118; Caraf, 26- v. p/ln.
PSINAC, -cd, pl. psinatl, -te, mAruntel, «faiblet; maigreleh, Dal, 177; om psinac (om
sliibut, mA.runtel), Fl, I, 5, 7. - < psin.
PSINAME, sf., farli pl., putinitate, •petite quantit~•. - < psin.
PSINARE, sf., pl. pslnii'rl taction de diminuer, de reduire, d"amoindrir•, Dal, 177. -
V. psinfre, mbutlndre, mputindre ~~:
PSINEDZfJ (mt), yb. I (pslndl, -nat, -ndre), imputina, •amoindrir, diminuer•, Dai, 177;
parddzl'i pslnard (banii s-au lmputinat). - < psin.
PSINfRE, sf., lmputinare, Dal, 177 - v . psindre. - Nu exista vb. psinescu.
PSOF, sn., pl. ps6furl, •mortalite des betes•, Dal, 177; Nic, 596; GEl, 195; nu
n'l-aspun'l: carl (u sibepea a aestril psof ahl'nlu lalil? (nu-mi spui (nu ai v.-ea sa-mi spui):
care a fost cauza acestei mortalitati in animate atit de teribila ?), RP, 4, 7. - < ljl6qlo~ " - ".
PSOHI(r, psodhe, pl. psohl, psoahe, mort, •mort; creve (en parlant des animaux, des
oiseaux, des poissons etc.)•, PB, 687; GEl, 195. - 1°. uri/pea . .. s' (elite psoahe (vulpea ... se
prefllcu moarta), PLit, 815; 2°. cal te psohlil cadzu (cal care a cazut mort), BNA, II, 96;
:i0 • a(endul u-aflii' psoahe pofirca (popa a gasit-o scroafa moarta), BNA, III, 152; 167. - Pentru
un om cre~tin se zice m6rtu, nu psohlil - v. mor'; in limba turcii, pentru om se zice eulmicil
,mort, - e; TC£6ot(Ltvo~", dar murd ,mort, -e- en parlant d"un animal ou d'un infidele" (Kel,
201 ~i 1148) - v. hl6psu !ii psusescu. - < ljl6qlLo~ .. -".
PSORA, sr., pl. psore, rlie, .gale•, Nic, 596; GrS, VI, 386. Sinonime: ari'n'e, cdsiCJd.
< ~wpot .. -".
PSULISESCU, PSUUSfRE, PScr, 241 - v. psii/sescu, -sire.
PSUMi\', sm., pl. psumdd:, brutar, •boulanger•, Nic, 596; PB, 687; GEl, 195. Sinonimc:
ciripar, (urnar, pintir. - < ~Ji(J)!Lii~ .. -".
· PSUNE, sf., pl. psun'l, provizii, •emplette; provisions•: pi'ne ... gould, fi'rii psune
(pline ... goala, farii alimente cumparate), PenB, VIII, 48. V. psunisescu ~i apsun. - <
~Wvtov ,,..,_".
PSUN(I)SESCU, vb. IV (psun(i}sil, -sit, -sire) aproviziona, •faire des emplettes, des
achatst, VAR, 268. - < lji(J)II(~(J) .. -".
PSUNSfRE, sf., pl. psunslrl, aprovizionare, •action de faire des achats•.
PSUNSfT, -td, pl. psunsl{, -te, procurat, •achet~•.
PSURrEAR, -rd, pl. psuryearl, -re, rlios, •galeux•, Nic, 596; GrS, VI, 386. Sinonime:
arin'l6s, cdsi(jyetir. - < lji(J)pLiipL~ .. -".
PSUSESCU -1024- PUAUNAR

PSUSESCU, vb. IV ( psusil, -sit, -sire), muri, •mourir; crever - v. psohlil•, Dal, 177;
Nic, 596; PScr, 241; GEl, 195. - 1°. lute 6lle ... psuseti (toate oile . .. mureau), PB, 163•;
2°. II psusescu di ;;cop (te om or In bjitaic), PB, 1253 - v. vdliim 8°; 3°. psusfm di arcodre (mu- ·
rim de frig). - V. hlupsescu, pusust!sr, supsi!scu ~i mor2 • - Cf. ~i alb. ng6rdhem ,crepare,
morire (degli animali)", raportat Ia vdes .,morire (per lc persone)"., - < ljloq>w .. -", raportat
Ia m:Oatlvw·
PSUSfR~, sf., pl. psusirl, murire, •action de mourir, de tuer•, Dal, 177; Nic, 596.
PSUSfr, -Iii, pl. psusi{, -te, mort, •mort; creve•, Dal, 178; Nic, 596.
PSU0fE, sf., pl. psu9il •Messer•>: cu psu9ie li liil'edm (en cutitul le taiam), Jb, XIII,
74. - V. psi(ie.
PSU0biE, sf., pl. psu9in'l, hoit, ocharogne (de bete, d'animal)•,- Dal, 178; Nic, 596;
GEl, 195. Sinonime: cu(uma, mi'r;;e. - < IJio!Ll!LL .. - " .
PTEARE, sf. , pl. plerl, PAnt, 481 - v. pulecire ~i virtute.
PTf(J I, PTftl' I •peuh I•: plitl! s' li l'ed darticlu (ptiu I, lua-te-ar dracul), LP, 138;
PAnt, 79; pllu! (ac mini (ptiu I, fac eu), PB. 10322 ; pllU! - ascuketil, nu si-acd{a (ptiu I
- am scuipat, nu se prinde), PLit, 618; pllu! - l'l-ascukt! nis (ptiu I - i-a scuipat el), PB,
470 7 • V. tuJ3 - Exclamatie care exprima scuiparea.
PTUT, -Iii, puternic, - v. pulul, -lei.
P"fiN, adv.; P"fiN, p/i' na, Nic, 333; 443; PB, 687; p{in'l, marci{l'i, el'l era (ei; sar-
manii, erau putini), ICar, 148 - v. psin, pufi'n.
PUCEAliE, sf., pl. pucen'l, olarie, •poteric•, Mih, 427. - < poetrll.
PUCEAR, sm., pl. pucecirl, olar, •poticr; qui fait des cruches en terre. (gramosteni).
< poclti' .
PUCfC, sn., pl. puci{e, urciora~, •petite cruche en terre, petit poCLrl1•, Dal, 178; PB,
687.
PUDEAO, sf., pl. pudel, ~ort, •tablier•, GEl, 195; cu (u;;t!tlle lu pudetio (cu cartu~ele In
~ort), Veto, 34; PAnt, 328 ; BNA, V, 105 - cf. In poezia greaca din Epir: Grevclina ,~cxa-.~
cpU<JEY.LCl 'a TlJV 7t03tav ... " (Fauriel, I, 286; cr. ~i Passow, 154 ; lloJ.., 12). - v. pw5yecirici ~i
sinonimele mbruslt!lii, pod lei. - < 7to3tci. ,pan d' habit".
PUDIDESCU (mi), vb. IV (pudidfl, -dll, -d(re), podidi, oinondero, PAnt, 481; CEI,
79. V. podidire. - < vsl. podiUtl ,inire, impingere".
PUDRUME, sf., PB, 687; 1-bcigii' lu pudrume (1-a pus In podrum), PB, 35828; 359 10
- v. bi:idrume.
PUDUR(fA, PUAlRfTA, sf., pl. puduri(ii, puMrltii, iepe, talpigi, •pedale du metier a
tisser - v. piilike•, Mih, 427; Nic. 434. - V. pudurlfii ~i mgl. puduritii (PMcgR, II, 104;
Capl\1, III, 221). - CDDE 1375, CapM, III, 221, REW, 6362: < lat. pedulis. - Cf. ~i gr.
7to3cxp lxtat. 7to3cxpci.x, , peton".
PUArEAtl'A, sf., pl. pudyel, poala, ~ort, •pan d'habit; cartouchiere - v. palcisca•,
Nic, 437; PAnt, 481. - V. pudetio, purecirlii, puz,.edild.
PUAfMATA, sf., pl. pudimale- v. poMmel, puMmala ~l sinonimele cizma, gamti$i,
scorna, $1i(la.
· PUARD~tl', -$e, pl. pudru$1, -$e, cu picioare albe, •(chevre ou brebis) aux pieds blancs•.
- < m)3L ,pied" + -TU$11 de Ia clucluru;;rl.
PUAUI\IATA, sf. : cu puMmale icii sc6rne gdlbine in ciCL6r (cu cizme sau scorne galbene
In picior), C~c, 11 - v. pudimald.
PUAUNAR, sn., pl. pw5unare, un picior de pantalon, •(une) jambe de pantalon•, PAnt,
481; GEl, 19:J. - < oto3ovci.pt. 7to3-f)p7)~ ,qui descend jusqu'aux talons" .
PUAUBfTA -1025- PUITUEsCU

PUAUBfTA, sf., Nic, 434; CFr, 106 ;, GEl, 195 ( < m>3cxplrocx); arazbolrllu are doaua
pu8urlta (razboiul de tesut are doua talpigi, doua iepe). - V. pudurlta ~i plrdarita.
PUF! •interj. qui imite l'air qui souffle tout d'un coup•. - Cf. gr. rro,j(p !, tc. pu(!
(328 ; 323) etc. . .
PUFCAiif, sm., pl. pu(cagead:, care vinde floricele de porumb, •qui vend des grains
de mais grilles•, Dal. 178. - V. : ·
PUFCA, sf., pl. pri(ke •grain de mais grille; pl. : blagues, sornettes - v. circl' l'e, curcu-
beta 4°, papa8rila etc.•, floricek de porumb; mofturi, Dal, 178; Mih, 428; Mur, III, 280;
CEI, 80 (< mbg. pu(ka). V . p6(ki.- Cf. ~i alii. pu(ke ,bolla, vescica"; gr. rrouqllcec; ,.-rri
ljlt!J.CXTcx" (Boga, II, 243).
PUGAl:E, sf., pl. puga'Cl, lipie, douace, gafette de bouillie de froment ou de mais•,
CEJ, 80 ( < bg. pogaca ,fouace"). V. puyace. - Cf. ~i alb. pogafa ,pane azzimo", it. focaccia,
tc. boghatcha ,gAteau cult a Ia vapeur du fourneau" (Mey,nard, I, 334); poghalcl!ia ,pain cuit
dans Jes cendres" . (B-K, I, 406).
PUGOB, adv. - pagor.
PUGUDESCU, vb. IV, CEI, 80 - v. apugudescu.
PUGUNfc, sn., pl. pugunlte, ospat, •diner, festin donne le troi!!ieme soir apres Ia nais-
sance d'un enfant., Dal, 178 ;. Mur, III, 301; GEl, 19~; glucara ninga ' nii oara Ia pugunic (au
dansat inca o data la ospatul de na~tere), PB, 46314; cind s' fate puguniclu (clnd se face masa
pentru eel nou nascut), PB, 387"; a lrela dzi [dt Ia aminlarej, seara, va s' mica'm puguniClu
(a treia zi (de Ia na~tere) , seara, vo~ minca turta-placinta), Fr, I, 102. - Cf. alb. bog.a nik
,nascita di un bambino e doni fatti ai parenti in tale occasione"; poganik ,banchetto", ,rrhTcx
cX.qnep.w!J.~V'll e!c; T6v 0e6v" (Hr, 498) ; gr. rrouyovlictcx < tirroyovbctcx ( < cX.rr6yovoc; ,descendant"),
('Apr:A, 77; I:cxp, 26. - ·v. puyunlc.
PUrAtE sf., Nic, 434 - v. pugace, bugdCe, bugunlta ~i dr. pogace.
PUrUNfC, sn. : tiya'n'l it. puyunic (gogo~i Ia masa no'ului nascut), AI. 1903, 94. - V.
pugunic ~i gr. rrouyovlxtcx ('Apr :A. 77) ,prajituri oferite lahuzei". - (Cf. ~i vsl. pogoniet .. €pyo-
36Tljc; = qui donne du travail". ·
PUB, sn., pl. prihurl, fulg, •duvet; gazon; poussiere - puh6•, Dal, 178; Nic, 444 ;
Mih, .428 ; CEJ, 80. - < bg. pubil ,duvet". ·
PUBAV, -va, pl. prihavl, -ve, livid, divide• : tot prihavl, cu ocl'll'l umfllit (toti livizi, cu
ochii umflap), Fl, II, 3, 10. V. brrihav; prril!av etc. - Cf. bg. p u h a v u ,douveteux".
PUBO, sm., fara pl., nor de praf, •poussiere, nuilge de poussiere•. V. pull ~i sinonimele
curn'eaht6, · pdlblre. - < rroux.t$c; ..-".
PuiATA, sf., pl. puUt, strea~ina, ~avant•toit; abrio, Dal, 178; CEI, 80. v.· bulata ~i
streahcl. - < vsl. pojata ,tectum".
PUIL'Itl', sm., P.l. prill'l, PScr, 241.- 1°. plill' l tu vimlu (pasari ln vlnt = iluzii), PGr,
133; 2°. ~· lliple di pull'lii a(lu (~i Iapte de pasare gasesc), PGr, 134; 3°, aminla' t nis un
pufl'l(l. di (illor (s-a ales ~i el cu un pui de biiiat), PB, 12615 ;. 4°. ·videm, te pull'l val acat
(sa vedem, ce pasari ai sa prinzi, cu ce rezultate te . vei alege), PB, 3733 ' - v. pescu 4°.·-
Explicatia fonetica data. de CAr, 213-214 este e.·onata ~i, In plus, nu concorda cu ce a dat Ia
p. 385 ~i p. 347 (§ 195). Pentru aceasta problema cf. BNA, II, p. xm. ~i, aci, cal. - V. pul'lrl 1 •
PUITESCU (mi), vb. IV- v. paltescu ~i pultuescu -, angaja, ~engager; reconcilien,
Mih, 428; pultescu aryat vrirgarl (angajeaia Iucratori bulgari), AI. 1903, 75; n(s prttleli.,~le rna
mulfl picurarl (el angajeaza mai mul~i pastori),. AI, 1903, 96 - v. ndreg 8°, zbura'scu 4°.
PUITfBE, sf., pl. pullirl, angajl!.re, oactioil d'engager; reconciliation•, Mih, 428.
PUITfT, ~ta, pl. pullit, -te, tocmit, ·~ngage•, Mih, ·428. ·
PUITUESCU (mi), vb. IV, Mih, 428 - v. pullescu.

6 5 - c. 531 - Tache P a p a h a g i , Dictionarul dialectulut aromdn


-1026- Pl!LMU

PUL.:{, sf., pl. pule, pullf, •penis•, Dal, 178; Nic, 437; PScr, 241 ; DR, IV, 658; V,
309-310. V. pufd ~i sinonimele hdldle, mandai, ndnClu, nodCe, noddA, s6ke etc. - In legatura cu
evolupa semantlca - ;,poulette" :>... ,membre viril" -, pentru care cf. CDDE 1455 lJi REW
828, de retinut ~i urmatoarea tnsemnare: ,osel- membro virile, si.mbolo di fecondita agli
antichi, come il sole, dai s ·a binl detto ausel" (RBerg, 88). - Cf. ~i ~ez, VIII (1904), 74 lJi
76: pasdre ,penis". - < lat. pnlla (pullus, -a, -um ,petit d'un animal; poulet, mignon; re-
jeton".
PULARA', sm. ~i adj., pl. puliirddz •qui a un grand penis•. - Ca formatiune, cf. pu-
fird' ~i gr. xwl.atpiic; ,fessu". - < puld.
PULBIRMIE, sf., fara pl., priifarie, •(grande) quantile de poussiere•, Dal, 178.
PULBIRE, sf., pl. pulbirl, pulbere, •poussiere•, Dal, 178; Nic, 437; Mih, 428; PScr,
241; PB, 687; pulbirea ca· nor si scodld (ca nor se ridica pulberea, praful), PAnt, 278; Bair,
120. V. splllbir1 ~i sinonimele curn'eahtO, pull, puM. -In greaca: 7tOUA(J.7t&:fl~ ,poussiere".
- <lat. pulvls, -erem ,poussiere".
PULCUSESCU, PULCUSfRE, PULCUSIT: di ardle pulcusit (apasat de rele), CosP,. 52;
pulcusitd di mdre jdle (apasata de mare jale), Cal. 1911, 209 - .v. plucusescu, ~slre, -slt.
PULEAC, sm., Mih, 428; CEl, 80- v. pul'edc.
PULE.AN, sn., pl. puledne, ciomag, •b~ton, rondin, casse-t~te; houlette - v. clrllg•,
Mih, 428; CEl, 80; C~c, 11; GrS, IV, 3J9; iii da ci'te un puledn pi pultd'rl (le da cite un
ciomag pe spate), AI. 1903, 86. V. pul'edn ~i sinonimele Clumdgii, teg. - < bg. poleno ,btlche".
PULICAR, sn., Nic, 403; Mih, 428 - v. pdlicdr.
PULIELEfJ, sn., Dal, i 78 ._ v. poliileil.
PULIMSESCU, vb. IV, razboi- v. apulimsescu.
PULfT, -tii, pl. pullt, -te, ora~an, •habitant d'urie ville; citadint, P.Llt, 905; 911. Sino-
nim: cisibUn'lu.- < r,ol.hllc; ,-".
PULITICA, sf., pl. pulllifl, politica.' •politique; politesse•, Dal, 178. V. pulitikle. -:- <
it. polltlea.
PULITfE, sf., pl. pulitil .. Nic, 434; Mih, 422; PB, 687; ~Ant, 481; GEl, 191 - v.
apulitle ~~ sinonimele cisibd', mislre.
PULITIKfE, sf., pl. pulitikil, politete, •civiltet, Dal, 178; Nic, 438. V. pullticd.- <
ri'o A.t-rtx Tj ,politiqne".
· PULITIPSESCU (mi), vb. IV (pulitipsll, -sit, -slre), civiliza, •civiliser, policen, Dal,
178; Nic, 434; Mih, 422. - < 7tOA~-reuw ,-".
PULITIPSfRE, sf.~ pl. pulitipsirl, civilizare, •action de civiliser., Dal, 178; Nic, 434;
Mih, 422; AI. 1903, 70.
PULITIPSIT, -til, pl. pulitipslt, -te, civilizat, tclviil.se; police•, Dal, 178; Nic, 435.
PULfTA1 , sf., pl. pull/a; pollia, · planchette, tablette•, PB, 687; CEJ, 80; am un frdle:
m!cd n teru-l, necd. n pdde- pullta (am un frate: nici tn cer nu e, nici jos pe pamtnt- po-
lita), PLit, 396. - Cf. ~l alb. policJ ,tavola fissaia .al muro", gr. 7tou.i .haat (Hris, 189; Boga,
II, 156).- < bg. pollea ,rayon; tablette".
PULfTA1 , sm., pl. pulifan'l, politai, •police•, Dal, 178; Nic, 435.- V.:
PULfTfi, sm., pl. [milt ~~ pulltan'l •(agent de) police•. - Cf. ~~ tc. polis (329). - < fr.
pollee.
PULAIU~ sm., pl. puln'i, pumn, •poignee•, Dal, 178; Nic, 438; Mih, 429; PB, 687; Fl,
I, 4, 7. - 1°. un pulmu di (lurll (un pumn de galbeni), Cal. 1911, 58; BNA, V, 116; 2°. urr
pulm dt lire (un pumn de lire), BNA, II, 72; 3°. un pulmu di tdrd (un pumn de tarlna), CalGrB,
39; BNA, IV, 118; 4°. asud6rlle li-arucdm cu plllmul (sudorile le aruncam cu pumnul), Fl,
II, 3, 9. Sinonime: huftd, mdndtd. - <lat. pugnus ,poing".
PULMUNA. -1027- PUL'Ifi1

PULM11Nl, sf., pl. pulmun'l epoumon•, Nlc, 403; DR, IV, 475 (<lat. pulmo, -onem).
- V. pdlmuna, plimtlnd, plumone, purmund.
PlJLPX, sf., pl. plilpe, pulpit, •molleh, Dal, 178; Nlc, 438; Mih, 429; PScr, 241; PB,
687. - 1°. prllpa-l'l- trup di fag biti'rnu (pulpa-i -:- trunchl de fag batrln), PAnt, 278; Bail',
120; 2°. .a medle dodilc'i plilpe mi dor (rna dor ale mele douii. nulpe), Lum, II, 86. - tn greaca
din Eplr: 7tOUA7tCl ('H7tetp. VII, 203). - Sinonim: dndzc'i1 • - <lat. pulpa ,chair, viande".
PULPAR{(), sm., pl.?, pulpii. mare, •grand inollet; nombre de mollets•, Dal, 178.
PULPET, sn., pl. pulpelurl, mestecii.ni~, dor~t de bouleaux; boulaie• (Livii.'dz). V. -
pi/pet.- < ?
PULPOS, -podsd, pl. pulp6$l, -podse, pulpos, equi a de gtos mollets•: ndisdl, pulp6s
(lndesat, pulpos), Trib, II, 7-8, 24. - v. trup6s. - < lat. pulposus ,charnu".
PULTARE, sf., PB, 687; PAnt, 481; cddzu pi pu-lld'rl (a cii.zut pe spate), Cal. 1911, 144
- v. pdltdre, platdre, pullaros.
PULTAN(TA. (nord), sf.: nuedsta . .. mpldllta cu pultanltili (mireasa .. : tmpletitii. cu
cosilele), AI. 1903, 88; caClrlld ... di asime mpdltitd cu pultanlta (cii.ciulii. (fes) .. • de argint,
impletitii. cu cosile), CFr, 170. - V. paltdni(it.
PULTAROS, -rodsd, pl. pultitr6$l, -rodse: cu keptu larg $1 pullar6$l (cu piept larg ~i
spato~i), Trib, I, 4, 6 - v. pull4fe ~i plittdr6s.
PULTETA, sf., pl. pulte(, pliu Ia mlneca de cii.ma~a, •pli d'une manche de chemise•.
Sinonim : srlfrd. - < ?
PULURA., sf., pL pulrlre, postav gros, egros drap•, DR, VI, 656. - < alb. pi!lhure
,tela ; stoffa".
PlJLVmE, sf., Nic, 437 - v. pulbiie.
P1JL'E1, sf., fii.rii. pl., constelalia Clo~ca cu pui, .Ja Pleiade•, Dal, 178; Nic, 438; !Car,
86. Sinonim: gal'inrl$e. - tn greaca: "~tou).toc (Passow, 27; 41; 59; 86; 'Apr)., 77; 'Av3p,
293).- v.: .
PUL'E2 , sf., pl. pul'e epoulette• - v. pul'i(it ~~ pul'li1 6°.
PUL'EAC, sm., pl. pul'ed(l, pii.zitor, egarde champHre•, Mih, 428; lo cu nis $i pi pu-
l'edcul di Guri(a (a luat cu el ~~ pe plndarul din Gurila), Lum, III, 185. Sinonime: pinddr,
etc.- < bg. poljak6 .. -".
PUL'EAN, sn., Dal, . 178; PScr,- 241 ; PB, 687; CEI, 80; PLit, 147 - v. puledn ~i
sinonimul (odptt.
PUL'EANX, sf., pl. pul'edne, Joe vlran, •endroit qui n'est pas' cJature•, Mur, Ill, 302.
- < vsl., bg. .poljana ,campus; clairiere; plateau".
PlJL'ICA., sf., DR, II, 474 - v.· mgl. pul'lcit (PMegR, II, 110; Gi-S, VI, 187; CapM,
111, 239) ~i:
PUL'I~OR, sm., pl. pul'i$6Tl, WTh, 320 (puli$6ri1) - v.:
PUL'fTA, sf., pl. pul'i(a, puicii., tpoulette•, Dal, 178; Mih, 429; :tum, III, 114. - v.
pl'lta ~~ :
PUL'IC1 , sm., pl. pul'l; articulat : sg. pul'llu ~~ pullu, pt pal'll'i, pall'i ~i pul'i - cf.
boil, cal, pull'li1 et~., pasii.re inicii., «oiseau; poulet; tache blanche sur les ongles- v. n'el
7°; terme de caresse•, Dal, 178; Nic, 437; 438; Mih, 429; ' Gram, 293; Plm, II, 218.-1°.
ali'ndura scodse pul'l (rlndunica a scos pui); 2°. pul'llu di gitl'ina asbuira' (puiul de gii.inii. a
zburat); 3°. lu bed pul'i dpit (acolo unde pii.sii.relele beau apii. = Ia sflr~itul pamlntului), GrB;
3, 9; PLit, 618; 4°. pul'lii., pul'lii., pul'lrl! (puiu, puiu, puiu I) - cf. alb. pul, pul, pul!,voci
colle quali si chiama Ia gallina); · 5°. al ungl'ile mpllne di plil'l (ai unghiile pline de noite);
6°. srlskira prll'i, sdskira;. • • bdga-n'l-te, plil'e, bdgit-n'l-te (suspina pasarelele, suspina ; . . .
PUL'Iu• -1028- PUNDIXESCU

culca-mi-te, puica, culca-mi-te), PAnt, 29 - v. pul'el; 7°. pul'lll-di-noaptea «chauve-souris•


- v. sinonimele dubrul'edc, nihtirilitl. - < lat. •pulleus < pullus ,poulet".
PUL'I(J•, sn., pl. pul'e, marca po~tala, •timbre-poste•, Dal, 178; Nic, 438. - cr. alb.
pulle ,francobollo" ~~ tc. poul (328Y ,timbre-poste". .
PUL'IC3 , sn., pl. pul'e., chi~ita, •boulet et canon (chez le cheval)•, Dal", 17~; CFr, 103;
Flillu mprostu (chi11ita dreapta), Fl, I, 1, 3; PAnt, 342. - < ?
PUMBA, sf., pl. pumbe •'l•: pumbe di scamdm;e ( ... de vata), Lum, V, 232. ·- < . ?
PUliEAN, sn., pl. · pumedne, coliva, «aumllne•, Dal, 178 ; Nic, 404 ; Mih, 429 ; ·Ob, 97 ;
CEI, 80 - v. pomedn etc. ~~ puminle.
· PUJ\IET, sn., pl. pumeturl, pomet, .verger., CDDE, 1420. - Peniru -et, Ct. (rapsinet,
pilpet etc. - <lat. pometum ,jardin fruitier".
PUMBE, sf., Nic, 439 - v. pum;e, punte.
· PUMINfE, sf., pl. puminil (gramosteni), comemorare, ocommemoratiom: s' (dfim nihedm'
di puminie (sa· facem o mica comemorare, un mic ·parastas). - V. pumean ~i trisdylll,
PUMI'NICA, sf., pl. jmml'niJl, manu~a, «gant de Iaine•, Mih, 429. V. brumanca ~~ gr.
7tpo{l4vtxot (Boga, II, 57; 172). - < ?
PUMO.ARA, sf., pl. pumorl, aiureala, •ahurissement, desarroi; cauchetnar•, Dal, 178;
Nic, 438; Mih, 429; CEI, 80 ( < sl. po-umora?: bg. umora ,lassitude").- 1°.· plste mise n' l-
angrica 'nil keatra di pumodra (peste mijlocul corpului rna lngreuna ( apasa) o piatra de co~mar,
de somnolenta), LP, 73; PAnt, 273; Bair, 110; 2°. bdta-l'l modrtea ~i pumoara (bata-i moartea
~i co~marul), FIP, 32.- V. apumodra, mora ~i primodra• ...,-Cf. gr. a7tO!J.Wpt ('Apr:A, 24), a7tO(.Lw-
potlvw ,rendre stupide, abHir, abassourdir"; a7t0u!J.6p1Jot ,relllchement" (Boga, I, 56).
PUN (mi}, v.b. III (pu~ll, pus, punire), pune, «mettre; habiller•, Mih, 430; Mur, III,
3C5. - 1°. lu 11rel tl pun'l (11 pui unde vrei), PLit, 372; 2°. pri dzinucl'e u puse (o puse pe
genunchi), PLit, 1007; 3°. puse sapunea ... t' una grodpd (a pus sapunul. .. intr-o groapa),
PB, 38621; 4°. pune ·caclula n cap (pune caciula pe cap), PB, 2398; 5°. purt6lur mi pus ira
(rna puserli om de serviciu), PLit, 3~3; 6°. di-l tra bun, dlbe s' n'i pun (de-l de bine, sa 1m-
brae haine albe), PLit, 1049; PAnt, 63. -Verb anemiat ~i rar, fiind concurat de bag. - <
lat. ponere ,poser".
PUND.i\TUR, -rei, pi. pundaturl, -re, blestemat, •que le diable soit de luit: mi dodre
ara'u pundaturlu di glrnufi! (rna doare rau drlicia de buM). - cuvint folosit de feme! - v.
bulapd, pupuire etc. - V. pdndu ~~:
PUNDESCU (mi}, vb. IV (pundil, -dii, -dire); pustii, <•rendre ·desert, transformer en
desert>, GEl, 196; si pundira munftl'l (muntii s-au pustiit), PLit, 890; tdru$tile s' pundira
(tlrlele au devenit pustii), Lum, V, 204. - V. pondu, pundixescu, sinonimul pusiuxescu ~i alb.
pondis: ,le te .pondiset = che egli vanda all' inferno".- < 1tov-rw ,rovinarsi il mondo, abis-
sarsi in mare" (Somavera, I, 339).
PUNDI, sf., pl. pundzi: fa' -ti pundi .(fA-te punte), Dal, 178 - v. pum;e.
PUNDfE, sf., pl. pundll, pustiu, tdeserh, Dal, 178; Nic, 438; Mih, 429; PB, 687. -' 1°
11a s' mi due tru pundle (rna voi duce ln pustiu), CosP, 15; 2°. ac/0 i ma$l noapte $' pundie
(acolo e numai noapte ~I pustietate), Fl,. I, 5, 6; 3°. pitrunde noaptea tu pundie (noaptea pli.·
trunde In pustietate), Bair, 15; · 4°. ngrupdt ca tu pundie (lngropat ca ln pustiu), Bair, 94.
Sinonime : irn'ie, pustilie. - < pondu. ·
PUNDfRE, sf., pl. pundirl, pustiire, •action de rendre deserb, Dal, 178. Sinonime:
irmuxire, $Critulre.
PUNDIXESCU, PUNDIXfRE, PUNDI:xtT, Dal, 178; Nic, 438, pustii;uavager; desoler•
- v. pundescu, pundlre, punduxescu, xipundisiscu.
PUNDUXESCU -1029- P'IJPLU

PUNDUXESCU, PUNDUxtT ~ alasa'm cdsa ca punduxftif (am l:lsat easa ca pustiitli.),


Cal. 1911, 207 - v. pundixescu.
PUNDZIRE, sf., pl. pundzirl, junghi, cpoint de cOte; pleuresiet, Dal, 178; AI. 1903,
44; 52; VAR, 252. Sinonimc: amurtl't1 , indultft, p6nda. - Cf. gr. n:ouv-rtli~(t) ,gagner une
plcuresie" ~i dr. impungere:
PUNEA.!JA, sf., pl. punedle, furculita, dourchctte•, WOI, 122. Sinonime: plruna etc.
- V. pan'ediM.
PUNGAR, sn., pl. pungdre, te~ila, cbourse en peau dans laquelle les pAtres gardent
leurs objets; b~urse faite d'une vessiet, Dal, .178; Nic, 438 ~ li bdga' tu p_u ngdr (le-a pus
In te~ila), PB; 34311 ; 3'4411 ; tra sl-ascunda un pungdr (ca sa ascunda o te~ila), PenB, VI,
98; inima l'l-si n'iqura' , l'l-si (elite CC!- pungdrlu (inima i s";t mic~orat, i s-a facut ca te~ila),
PenB, VI, -98. - V.:
PUNGA, sf., pl. pundzi, punga, ~bourse; poche; pl. : testicules - v. · col'lu•, Dal, 178;
Nic, 437; Mih, 429; PScr, 241; GEl, 196. - ~ 0 • dol yro$l il'l da din punga (ti da din punga
doi pia~tri), Lum, II, 127; PAnt, 183; BNA, Ill, 80; 2°. aved su(ldta drdclu tu prlnga (In
punga sufiase dracul = saracise), PB, 1622 ; 3°. st-addrl 'na punga nodua (sA faci o pungl!. noua
cfnd o fica sa prime:ifi banii pretin$i), PGr, 134; 4°. s' vedrsa n pandzi (se bo~oroge~te),
PLit, 256 - v. saldt;ire. - In greaca: 'noyyt ,bourse". Cf. ~~ vsl. pQgva ,corymbus".
PUN9E, sf., Dal, 178; PB, 688 - v. pante.
PUN9fTA, sf., pl. punt;l/a, puilgu\A, cpetite bourse•, Mih, 429.
PUNIRIPSESCU, vb. IV (puniripsil, <sit, -sire), vicleni, cdevenir r~se, malicieux; fi.
nassen. - < 7tOVl)p£U(t) .. -".
PUNIRIPS{T, -ta, pl. . puniripsi/, -te, viclenit, cruset, GEl, 195; puniripsfta mlnte (vicle-
nit:l minte), Cod, 121u.
PUNIRL{KE, sf., pl. punirlikl. viclenie, castuce, fourberie•: n'l~u turna' cu punirlike
(mi-o intoarse cu viclenie), PenB, VI, 132.
PUNIRO!J, sm. ~i adj., pl. pullirddz, viclean, ~fourbe, perfide, satan., GEl, 196; var-
tutea a punir6ulul (puterea vicleanului), Cod, 85'. - V. p6nir.
P'IJNTE, sf.,. pl. plinfi, punte, cponb, . Dal, 178; Nic, 439; Mih, 429; PScr, 241 .; PB,
688; PAnt, 481. - 1°. ca a tel di sum punte (ca acel de sub punte = ca diavolul), PGr, 134;
2°. u liga' ca yumdrlu pri punte- v. yumpr 2° ~i Panz, 529; Quit, 58. - V. pumhe, pundi,
punt;e. - <lat. pons, -tern ,pont".
PUNTU, sn., pl. punturl, pont, cponte (terme de jeu)•, Lum, IV, 49. - Cf. germ. Puncki.
PUP, sm., pl. pupl? sau pukl ?, prune, cnourrisson; joli comme une poupeet, Dal,
178; Nic, 439; di lu lu-a(ldra aestu pup? (de unde 1-au gl!.sit pe . acest nou-nascut ?), Lum,
II, 342. - v. pupa, pupul2 • - < lat. pupus ,petit gar~on".
PUP A.RA, sf., pl. pupa'rl, CEl, 81 ; Lum,· V; 172 - v. papdra. .
PUPA, sf., pl. pupe, pruncuta, •petite fille•, Nic, 439. - Cu sensul de •huppet (CDDE,
1476), ca alb. pupe ,upupa", cuvlntul nu mi-e cunoscut.- V. pup. - < lat. pupa ,,petite
fille ;- poupee".
P'IJP.:\ZA, sf.; pl. pupaze, pupaza, •huppe; claquet, babillard (de moulin)t, Dal, 178;
l\-lih, 430; PLit, 385 - v. modra 1°; PLit, 619 (,obiect Ia moarlf care produce un zgomot
asurzitor". - 1°. nu mi fa s' l'edu cdlea a li pupaza (nu rna face sa iau drumul pupezei, sa-mi
iau lumea In cap de disperare), PB, 30324; 2°, ca pupaza l'l-si dUfe gura (ca titirez de moara
ii merge gura), PLit, 619- v. turtura 6°.- V. pupujeu. - Cf. alb. pupeze ,upupa", fr. puput
,huppe" ~i lat. upupa ,huppe".. ·
PUPLU, sm., Dal, 178; Nic, 439 - v. prlpu[l,
.PUPON'IfJ -1030 ~ PURBULfT

PUPON'I(J, sm., pl. pup6n'l, pepene galben; slmbure, •melon jaune; pepin (surtout
de prune, de mirabelle)•. - Toamna, dupa ce corcodu~ele padurete (aurii ~i mai mari declt
cele din sate) erau fierte ~i stoarse pentru bulion - v. ac.Hme - ,' copiii culegeau slmburii,
.din care, . spiirglndu-i, extrAgeau semmtele: acestea. lntlrate pe atA 'i uscate, erau mlncate
cu pline - ceea ce, deseori, am facut ,1 eu. - V. pip6n'lrl 'l it. pop6ne.
PUPSESCU, vb. IV: nu-l'l pupset4te modra (nu-i lnceteaza mori~ca, gU:ra), BNA, III,
158; 160 - v. papsescu. ·
PlJPUI - v. pripu-ptll 'i alb. pupul (Hr, 338).
PUPU«'it, sm.: C6sta pupugflu (Costea cizmarul), CalGrB, 46- v. piipugl.
PUPUfRE, sf., pl. pupulrl, aolire, tcri, lamentation exprimee par Ia repetition de !'inter-
jection pupult: pupulrlli di mul'erf '(strigatele de ptlpul ale fenieilor), PenB, VII, 167.-
-Cuvlntul, ca ~i interj. pupu!, apartine graiului femeilor- v. pundatur, scindurdt etc. Sexul
·blirbiitesc recurge la interjectia bob6!
PUPUJEfr, sm., pl. pupujel, o paslire, mn olse_a u quelconque•, Lum, V, 186. - Pare a
li masculinul de Ia pupaza.
P1JP,UL1 , sm., pl.?, popor; multime, •peuple; foulet, Fl, II, 6, 11; PenB, III, 242;
pupul di rwntdrl (multime de nunta,i), Fl, II, 5, 9. V. priplu ~l sinonimele (lumin, plod etc.
- V. p6pul 'i gr. 7t'OU7t'OUAO• .
P1JPUL1 , sm., pl. pripul'l, bebe, •nourrisson comme une poupee•: pupu ncod, ptlpu
nculed, ylnu, sodmJ!e, yinu ncoa, n'i ti-acl'edma pupulu (bebe lncoace, pui~or lncolo, vinli, 'som-
nule, :vinA-ncoace, mi te cheama bebi~orul), PLit, 6. - V. pup.
PUPlJI.:I(J~ invar., leoarcli, ctrempe - v. sinonimele bl'l6nda, Urea, mol'lrl1, muledle '
etc.•, PB, 675 (,paparuda" - v. pirpiruna .3°); DR, III, 1088 ( < lat. • pupuleus); VI, 656;
.m i (ellrl pupul'lrl di asud6rl (rna flicui leoarca de sudori), Fl, I, 2, 6; s' (edte am6l'lrl piiptll'lrl
<(se flicu amoi leoarca), PB, 369'; llln'ira pupul'lrl ' (venira leoarca). V. papul'lii. - < ? -
PlJPU-PlJ I, atileu I, tcri d'effroi ou de douleur pousse par des femmes•: ptlpu-pu!
pupu-pu!, om tru uda'iu a mel! (vai de mine I vai de mine!, om In camera mea!), PB, 43 10•
- V. pupu!, u-bubU/ ~i gr. 7t'o7t'l~w ,crier comme Ia huppe".- (ln dacoromanli: ,pupaza ...
clnta pu- pti- pti !" (ClitP, I, S3).
PUPUSESCU, vb. IV (pupusll, -sit, -sire), poposi, •s'arr~ter, faire halte•: pupusim
aprodpe di Cl'isura (poposirlim aproape de Clisura), GrB, 140; s' putedm s' pupuslm iuvd
nodplea aesla (dacli. am putea poposi undeva fn noaptea asta), GrB, 90. Sinonim: kindrw!scu.
< vsl. popastl ,depascere", bg. popasvamrl ,faire paltre quelque temps" .
. PUPlJ!)E, sf., CosP, 14 - v. papu~e.
PUPUTA; sf., C~c, 12 - v. paptlta.
PlJPUZA, sf., Dal; 178 ; 179; Nic, 439; cl' nta pupuze ~· turlurl ( clntii pupeze fii tur-
turele), Lum, V, 184; BNA, II, 44- v. pupilzii.
PURAVA, sf., pl. pura'yl, cort, •tente des Aroumains transhumats adossee contre des
ballots - v. WTh, plate III; PAnt, 270•, Dal, 179; Nic, 439; Trib, II, 9-12, 34; CN, 174
( < dr. povara); CAr, 364; PEtim,-17. - 1°. atumtea ma~l purdva adra carl-do (umedl'e (numai
atunci oricare familie facea (lntindea) cort), LP, 53; BNA, I, 20; 140; 2°. ndredpsira ~·
pura'ylle (au dres (au instalat) ~i corturile), Lum, II, 152; PAnt, 170; BNA, II, 46; 3°.
inima ·~l-addra purdva tu plata'rl (inima l~i face cort ln spate), LP, 57; BNA, II, 126. -
ln general, purdva se face In iimpul popasurilor de transhumant-Ji, pe o panta lina pe care sa
se poatA scurge apa de ploi. - Cf. alb. purdvi ,specie di tana", srb. po-ravan ,plate campagne".
PU~BULESCU, vb. I'V (purbulll, -lit, -lire), economisi, cruta, •epargner; se tirer d'em-
barrast, Kats, I, 84. - Cf. gr. 1t'po~n~~:ialleguer".
PURBULtT~ -ta, pl. purbullt, -te, imun, •exempt de maladie•, Kats, I, 84.
-1031- PURINTE..{T,{

PURC..{R, sm., pl. purcdrl, porcar, •porchert, Dal, 179; Mih, 430 ;· PB, 688.- ':< lat.
porearl us , porcher".
PURCARrlo, sm., pl. purcar1eddz, cotet de porci, tsoue aux cochons - v. purcaredta
~i purtina; maison mis~rable; endroit plein de salt~•. Dal, 179.-Decalc dupli gr. ypowiXpto
(v. ~i fitari'lQ etc.): < porcu + -yto·
PuRCAREADZA, PURCAREAfA, sf., pl. purcaref, purclireatli, •lieu, endroit reserv~
aux cochons; Hable a cochons•, Nic, 440; Mur, III, 283. - V. oacareddza. - <lat. *por-
~arlela.
PURCUrfTA, sf., Nic, 450- v. prucui'ifa. .
PURCU.PSESCU, PURCUJ.'S(T: s' ti (afl mdri $' purcupsii (sli te faci mare !li pricopsit).
C~c, 31 - v. prucupsescu, prucupsli.
· PURAASCAL, sm., pl. pur6dscal'l, dasclil belfer, tterme de d~rision a l'adresse d'un.
instituteur•, PLit, 68. V. 6dscal. - < 1ropll~ ,pet" + MaxiX/.o<;?
PURAEl:ICA, PURAE!i'E, sf., pl. purMClke, purMI}i, PLit, 116, tn expresiunea: l'l-detl
purMClca •je l'ai fait partirt. - Cf. alb. perdhecke ,souterrain, XIXT~yw./'. - V. pirdel}t.
PURMCAL'E, PURAUCAL'E, sf., pl. pur6uca'l'l, portocalli, •orange•, PB, 688. - V.
purtucdl'e.
PUR AUCL'EAiJA, sf., ·pl. pur6ucl'li, piedicli, •croc-en-jambet. V. biducl'edilii ~i sino-
nimul ked:lica. - Cf. gr. !J.7t0opx/.o < !J.7toupxi.~VO!J.IXL (' Av8p, 222).
PUREAiJA1 , sf.~ pl. purel, vad, •gu~•. Nic, 440.- Cf. gr~ 7toupet!X (Boga, I, 315). -
< por.
PUREAiJA2, sf., Nic, 437; W, II, 14 - v.:
l'URrEAiJA, sf., pl. puri'el, Mih, 431; Mur, III, 307- v. pu6i'edilii. etc.
PURIC, sm·., pl. purifl, purice, •puce•, Dal, 179; Nic, 440; Mih, 430; PScr, 241 ; PGr,
134. - l 0 • n'ic n'l-fscu, lalu n'l-escu, l}i amira'lu lu ur.sescu - pdriclu (mic tmi slnt, negru fml
slnt, !li de lmparatul dispun - puricele), PLit, 397; 2°. picurdrll'i ..• nt:dlta $' pdriclu (plis-
toril ... potcovesc ~i puricele), PB, 9681 ; 3°. IJ' dl parte oa si scodta sell (!Ji din purice vrea sA
scoatii seu = e foarte avar), PLit, 619. - < lat. pulex, -icem ,puce".
PURICAME, sf., fArA pl., puriciirie, mombre de puces•, Dal, 179; Nic, 440; BNA, III, 4.
PURfE, sf., pl. purll, piatrii poroasii, •pierre poreuset, Dal, 179; Nic, 440; GEl, 196.
< 7tropt ,-".
PURfNDA, sf., pl. purlndza, mlncare de post, •plat maigre (sans viande, ni fromage)•.
Nic, 440. - Semantic, e In contrast cu purlndul. - < lat. polenta ,bouillie de farine d'orge" •·
PURfNDUI, (mi), vb. I (purinddl, -ddt, -ddre), a mlnca de dulce, .e. manger de la.viande
ou du fromage pendant le car~me; cesser de faire niaigre; 2°. got\ter, manger pour Ia premiere
fois quelque chose•, Dal, 179; Nic, 440.- 1°: mdcd li purinddl}l, s' nu if cumt'nifl (dacA ai
mlncat de dulce, sli nu te cumineci); 2°: ni/1 nu mi purinddrd (nici nu mi-au dat sli gust),
PGr, 134; art'iUu s' nu s' purlnda di om nicdt (rlul sli nu se lnfrupte de om lnecat), PAnt,
73. - V. purlntul, purinda ~i lat. opuleniare .,enrichlr".
PURfNDU2, -dd, pl. purlndzf, · -nde, care nu poste~te, •qui mange des mets gras pendant
les car~mes, pendant les mercredis et les. vendredis; mahomHan, Turc•, PLit, 619; BNA,
II, 122; 134; mdl'/i' purindzi surpa'Iil (am surpat: (ucis) multi pii.glni, turci), . FI, I, 3, 5.
PURINTARE, sf., pl. purinta'rl •action de cesser de faire maigre; action de got\ten.-
Dal, 179 ; Nic, 440 ; Mih, 430.
PURINTAT, ld, pl. purinid/, -te tqui a rompu le car~me; qui a got\t~ pour Ia premiere
foist, Dal, 179 ; Nic, 440.
PURINTEAfA, sf., pl. purinte{, mlncare de dulce, •(temps pendant lequel on mange)
des plats gras• : ca pre(tul cu puriniedta (ca preotul cu mtncarea de dulce), PLit, 616; cfnd
PURfNTUl -1032- PURTEACA

avtfm purlntecifd, ·siintu pdrecisln'l (clnd avem mlncAri de dulce, slnt pli.resimi), PLit, 611.
Sinonim : zubecild.
PURfNTu1 (ml), vb. I - v. purlndu1 - , Mih, 430.
PURfNTU2 , -lei, pl. purln/1, ~-nte- v. purlndu2 - , Dal, 179; Mih, 430; DR, VII, 314-
315; LL, I, 2, 288-289 ;. CL, LXXV (1942), 476-477; PLit, 619; Lum, IV, 326. - < lat. opu-
lentus ,opulent, riche" 'l
PURIPSESCU, vb. IV (puripsil, -sit, -sire), subsista, eavoir le necessaire pour pouvoir
subsister; se tirer d'embarras•: purlpseci$le ma~l 'nci guru (o duce de azi pe mline numai o
;gura), BatP, 54. V. prapsescu. - < 7topeuo(LotL ..-".
PURISTA', sm., pl. puristcidz •engage·?, domestique'l ,..-- v. priklndb, VAR, 169; irci
.ccima dl s6le $' di arci6ii purtstcidz (erau salariati ( ?) mal de neam ~~ de ordine), AI. 1903,
-45; puristd'lu u-aveci nllulitd ocila (servitorul ( ?) o ~terpelise oaia), AJ. 1901-1902, 124. - <
- < tc. perestar (319) ,domestique'~ 'l .
PURIST6, sm., pl. purlstcidz, prim at; nobilime, tpriniat; noblesse•, Kats, I, 85. - V.
proesto ~~ puristii' .
PUR.JUTI, sm. mom donne a im chien a poils lisses et courts•. - V. plrjescu.
PURl\UJNA., sf., AI. 1903, ·22; Lum, V, 113 - v. pidmund;
PURNARE, sf. - v. parncire, pirncire.
· PlJRNA., sf., Mih, 430 - v. pruna.
PURNAREAtl'A., sf., pl. purnarel, loc plin de purnii'rl, cendroit couvert de houx, de
(:bene nain•, Mur, III, 307. - V. plrnariil.
PURNESC(U) (Saracu), vb. IV.;... v . . pu;n'escu ~~ aparn'escu~
PURNfL'E, sf., pl.· purnil'i, desfrlu, •devergondage•, Dal, 179; Nic, 441. Sinonime :
curoaril'e, laranli'ke, putiinllke. - < 7t0p'lldot ,prostitution" .
PURNUl, sm., pl. purn'i, Mih, 431; PLit, 700; cal i sum plirnu, mt'ca ·purne (cine e
.sub prim manlnca prune), PLit, 700- v. prun ~~gr. 1tolipvo ('Av8p. 293). .
· PURNU2 , -nd, pl. purn'i, -ne, lasciv; cdevergonde, lascif•, Dal, 179; Nic, 440; 44.1 ;
GEl, 196. - V. purnil'e ~i gr. 7t6pvoc; ,debaucbe".
PURN'ESCU, vb. IV (purn'il, -n' it, -n'irej, porni. cs'acheminer, se mettre en marche
- v. kinisescu; commencer - v. apiin!'Jscu, arhlusescu, ntep•, Mih, 430 ; 59; s' . purn'im
la sitircire (sa pornim Ia secerat), Trib, I, 1, 8. - V. parn'escu, purnesc.
PURN'fRE, sf., pl. purn'irl, p.ornire, •action de s'acheminert, Mih, 431.
PU:RPODE, sf. : .s' turna' accisa pri purp6dz goale (s-a lntors acasa numai In ciorapi),
Lum, V, 49 - v. parp6de ~~ grambil. ·
PURTAR, sm., pl. purtcirl, porb.r, «concierge•, Nic, 436; Mih, 431; PB, 688; PAnt,
481; purlciril dl pard6ls (portar de "paradis), Cod, 33 b2 7. - <lat. portarius ,portier".
PURTARCU, -cd, Ni~, 441; Fi, I, 4, 8 - v. prutcircu, purtdrlc.
PURTARE, sf.", pl. purtii'rl, purtare, •action de porter•, bal, i79; Nic, 441; Mih, 431;
PB, 688; tra purtcire cipa fate (face (e bun) de carat apa), PGr, 13.
PURTARIC, -cii, pl. purtcirlfl, -te, Dal, 179 - v. p~utdrcu.
PURTAT, -ta, pl. purldf, -te, purtat, •porte•, Dal, 179; Nic, 441.
PURT.ATJC, sn.; pl. purtdtite ~~ purtdticurl, tinuta, •port, attitude, maintien•: purtdticlu
u spune ca eire biinata lu ·cdsabd' (tinuta o arata ca a trait In ora~). LP, 80. - < p6rtu1•
PURTEACA., PURTECA, sf., pl. purtetl, nuia, •verge, houssine; gaule•, Mur, III, 284;
tdl'e 'na purlieu dl 'Yeanlira (iaie o nuia de arbore .vlastar), AI. 1903, 79; CFr, 169; parUca
a {lamburtll'el (varga steagului), AI. 1903, 83; n'itll'i, cu puriitlle, aliigci surva (eel mlci, cu
betele, umblau de Anul Nou), Fl, I, 2, 9. V. piirtecica, $Uptlrtedcii ~~ sinonimul uedrgtl. - <
.:~lb. purteki! ·,verga';.
l'URT{TA -1033- PUS{E

I'URTIT1, sf., pl. purlifa, portita, •petite porte•, Dal, 17!J; Nic, 436; 441; Mih, 431.
Sinonim: pdrnl~cd. Gr. 7rOup·rl'tO"ot (Hris, 190).- < podrtd.
PURTOOR, sm., pl. purl6)1irl, vata~el, •serviteur, courrier a Ia mairie•, Nic, 441 ; G~
196; Dun, I, 188; PLit, 363 - v. pun so. - < 7rpoo-.6yepo10 ,le plus ancien (d'un village)".
. PURTUCALA, PURTUCAL'E, sf., pl. purtucd'l'l- v. purl5ucdl'e - , Mih, .431;.. Dal,
179; Nic, 436; PB, 688; GEl, 196. - · < 1tOpTOXcXAAt ,orange".
PURTUCALf~(J, -§e, pl. purtucali§l, -§e, portocaliu, •qui est de couleur d'orange•. -
Pentru. -l§rl, cf. tranda(li§rl. - < 1rop-.ox~Huc; ,-". ·
PURTUFOLE, sf., pl. purtu(6l'l, portmoneu, •portefeuillet. Sbionim : pri{tdCU1. - < it.
portofogll(o). ·
PURTEAfJA, sf., pl. purtecile, purcea, •petite truie•: fedte 'nil purtecirld (nascu o purcea),
PLit, 40. - < lat. poreella ,jeune truie".
PURTEL, sm., pl. purtel'l, purcel, tpourceau, goreb, Nic, 441 ; Mih, 430. V. parfel. - <
lat. poreellos ,petit pore". · ·
PURTILU~(J, -§e, pl. purfilu§l> -§e, purcelu~, •petit pourceau, cochon de laib, Dal, 179;
Mih. 403. - Pentru ·ri§ll, cf. l!irbicli§zl, cairli§zl, n'ilu§zl etc.
. PURT{NA, sf., pl. purtine ~i purtln'l; porcinl!., .viande de pore; soue aux cochons -
v. purcar)ll6•, Dal, 179; Nic, 441 ; Mih, 430; ·P Et, 41. - < lat. porelna ,chair de pore".
P.URUMBU, PURUMB", s. ~~ adj., pl. purum;i, purumbe, Dal, 179; Nic, 413; Mih,
431; Mur, III, 28S; PB, 688; PLit, 14. - .1°. ca dol purun~i aspdredt (speriap" ca doi porum-
bel), Fl, II, 2, 4; PAnt, 2SS; 2°. c~ nl§le purumbe Ull (ca ni~te porumbite negre), PB, 27510 ;
3°. ccinda era un purumbu (parcli era un porumbel), Lum, IV, 20; 4°. gl6ne purumb, §lone
aldudat (tlnl!.r ca un porumbel, filicliu lliudat), PLit, 9S4 ; so. feata mol, pl,lrumba-a med (fati
mlii, porumbita mea), PLit, 849; 921 ; 9S3. - V. pdrumbu ~i :
PURUNG, s. ~i adj., pl. purunt;i: I' avea· 'n~ gurd di purling (ifi avea o gurli de porum-
bel), BNA, II, 22. - v. purumbu.
PURU~NA, sf.: biu pi'nd nu aldsd' dici't bdrsla led putu§tina (bliu plnl!. nu a Hisat
declt drojdia sau prli~tina), Lum, V, 187 - v. prl§tind, prl§lina.
PUS, .pusd, pl. pu§l, puse, pus, •mis•: cq lute armate (u§l pus (cu toate armele ai fost
pus), PAnt, 161; a cul· d:edit easle pus? (al cui de,get este pus?), PLit, 83 - cu privire. Ia
jocul copilliresc de care e legat acest ultim citat, cf. identitliti In: :;iez, IX (190S), 10; ICr,
VI, 8S; TeodP, 197; PFrc, 9S-96; Melusine, II, 430 etc. - V. pun.
PUSATE, sf., pl.. pusii'f, ale~, •embuscade, gueh, Kats, I, 8S. - V. pusle.
PUSCAR, sm., pl. puscarl, otetar, •vinaigrier, fabricant de vinaigre; tete - v. cdrd(fta
etc.•, Dal, 179; Nic, 441; nu-l'l tdl'e puscarlu (nu-l taie capul), Dal - v. curcubt!td 2° etc.
PUSCA, sf., flirli pl., otet, winaigre•, Dal, 179; Nic, 441 ; Mih, 431 ; PScr, ~41 ; JB,
XII~ 104; PLit, 620. - 1°. bed puscci s' li treacci (bea otet ca ·sli-ti treacli, ca sa te c!llmezi),
PG.r , 134; 2°. pcitidzal cu puscci, nu cu mir (botezat cu otet, nu cu mir), Jb, XIII, 89. -
Cf. mgl. puscci (PMegR, II, 110; GrS, VI, 188 ; CapM, III, 242). - < lat. pusca, posca ,me-
lange d'CiclU et de vinaigre". ·
PUScAITURA, sf., pl. puscaiturl, acrealil, •acldite, aigreur., Dal; 179; Nic, 441. Sinonime :
aniicriClzl, (Jcircipel'lrl. . '
PUSCUESCU (mi), vb. IV (puscull, -ult, -ulre), oteti, •(s')aigrir, devenir aigre•, Dal;
179 ; Nic, 442. - < puscci.
PUSCUfRE, sf., pl. pusculrl, otetire, •action d'aigriro, Dal, 179.
PUSCU(T, -lei, pl. pusculf, -te, otetit, •aigrit, Dal, 179; Nic, 442.
PUS(JJ:, sf., pl. pusll, ale~. •embuscade, guet; defile u~ise com me ambuscade•, Dal,
179; Mih, ·432; Ob, 67; iJeandarll'i §i cu pul'eacul aciifcira pusle §i loarci ca s' ~mind (jandarmH
PUSOAGA -1034- PU~CL'E

~i cu. plndarul 1au ocupat pozi~ie ~i lncepura ca sa traga), Lum, III, 186; alsla paydna aved
catdta pusll (aceasta potera ocupase pozi~ii), CFr, 162. - Cf. ~i alb. pusi ,imboscata". -'- < tc.
poussy, poussou (327) ,embuscade, embftches" .
. PUSOAGA, sf., pl. pusodzl, ... pacoste, •revers, calamite•: pusodga pri cdp-l'i: ama'ylle
le vru. sl-n'l. fdca l'i si turndra a l'el (pacoste pe capul ei: vrajile ce a vrut sa-mi faca i s-au
In tors ei), Fl, I, 4, 7 - < vsl. posoha ,fustis".
PUSPUTESCU, vb. IV, FIB, 688; sl puspuii tu ~iledfe (se pipai in seleaf), Fl, II, 7, 8;
puspull va'rtile (a pipait blircile), Fl, I, 1, 3; acafdl s' pusputescu lnima (lncepui a pipai inima),
LP, 57; BNA, II, 128. - V. paspatescu ~i:
PUSPUTIPSESCU, vb. IV, Nic, 415- v. pusputescu.
PUSPUTinE, sf., pl. pusputlrl, pipaire, •tAtonnement., Dal, 179.
PUSPUTfT, -ta, pt pusputtf, -te, •tiitonne; palpe; fouilie•, Dal, 179.
. PUSTAG.l, sm., pl. pustdfjeddz, po~ta~, tfacteur; courrier., Dal, 180. - < tc. postadjy
1(327) ,-"."
PUSTAVE, sf., pl. pus(a'vurl, postav, tdrap; peau; valeur; prix• : $led carl edste Enoh
'$' cit fate-a lul pustave (~tia cine e Enoh ~i cit face pielea lui), ArE, 10 - v. keale 4°. - <
:1toam[)~ < vsl. poslavll ,tissu". . ·
PUSTAKEA.fJA., sf., pl. pustdkPl, piele jupuita, •peau ecorchee•, Mur, III, 309. - < ?
PlJSTI, prep., CFi, 121 - v. pistez.
PUSTILfE, sf. ; PUSTILf(J, sn., pl. pustilil, pusliliurl, pustiu, •desert, solitude•: ln elisa
nlunicodsa ca tu mantH pustllle (ln casa lntunecoasa e· pustiu ca In· mun~i), GrB, 139; lo mi
aflal tr' un pustillll (eu rna aflai lntr-tin pustiu), GrB, 229. Sinonime: irn'ie, irn'lil, pundle.
PUSTIXESCU (ml}, vb. IV (pustixil, -xil, -xire), pustii, •rendre desert.:. s' pustixira
.ahi'te mlnjtstlrl (s-au pustiit attte manlistiri), Lum, V, 146. - V. pustuescu ~i: .
PUSTU, -ld, pl. pU$/i ~i pll$li, paste, pustiu, •solitaire; desert; infortune•, Dal, 180;
:1\lih, 432; CEI, St. - 1". iwara ... armdse pasta (satul. .. a ramas pustiu), PB, 182 ; 2°. o lal
•mun/ ... , armdsil pll$li tot (o _mai m_unPJor, ..• to~l a~l ramas pustii), Velo, 58; BNA, V, 70;
3°. paste astddz sl'ntu-armase (astlizi au ramas pustii), Velo, 57; BNA, V, 91; 4°. band ' nd
_pdstd mod$e, singura ca cucul (triH:;~ o nenoroclta batrlna, singura ca cucul), Lum, .II, 199; 5°.
..xedne paste, xeane greale (strainatate blestemata, strliinatate grea), PLit, 884 - v. pondu;
.ao. tra si-n'l pll'ngu pustul dor (ca sa-mi pllng pustiul dor), PAnt, 46 ; 7°. di tru pasta di
ncl'isodre (din pustia (blestemata) de lnchisoare), Bag, 50; PAnt, 201; BNA, V, 40; 8°. pasta
..di cdld$e (pustia de pisica), PB, 419". Sinonime: pondu etc. - < vsl. pustl1 ,desertus''.
PUSTUESCU, vb. IV (pustuil, -ult, -uire) , PAnt, 481; amindoaild s' pustuira (amtndoua
.au ramas pustii), Bag, 35; PAnt, 199; BNA, V, 35- v. pusti:rlscu ~i sinonimele: ermuxescu,
_pundescu, $Cretuescu.
PUSTU.tr, -td, pl. pustuit, -te, pustiit, •desert; desole•, PAnt, 481.
PUSTUXESCU (mi), vb. IV, Mih, 432·; s' pustuxeascd ldlle di-axedne (pustii-o-ar bles-
:temata de strainatate), ICar, 43 - v. puslixescu.
. PUSTUXfRE, sf., pl. pustuxirl, pustiire, taction de ravagert, Mih, 432.
PUSULA, sf., pl. pusule, ·bilet; busola, •billet; boussole•, Mih, 432; GrS, VI, 386;
u
,LL, IV, 212-213. - 1°. da-n'l una pusula (da-mi un bilet scris); 2°. kiru pusula dip (a pier-
·dut-o total busola = s-a dezorientat), PB, 27613; 3°. u-i:wed kirdutd pusula (se uluise de cap),
LP, 55; BNA, II, 122. - Cf. gr. (!')lto~ouAot<; ,boussole" , alb. posulle, pusrille ,biglietto,
.lettera", tc. poussou/a (327) ,boussole". - < it. bussola.
PUSUSESC, vb. IV, W, II, 232- v. psusescu.
PlJ~CL'E, sf., pl. piz$cl'i, ciuma, •peste•, Dal, 179; Nic, 441 ;· Mih, 431 ; PScr, 241 ; PB,
-688; CalGrB, 68: - 1". ascapa' di pd$cl'e, lu-agudi hulera (a si:apat de ciuma, 1-a lovit holera),
P\J~CI.'EARE -1035-

PLit, 620; 2°. pu~cl'ea ~· modrtea si-§l u-adunii (ciuma ~~ moartea ·sil. ~i-o culeagil.), PAnt, 295;.
BNA, I, 122; 3°. s' l'l-u da pu~cl'ea (sil. i-o dea (dare-ar In ea) ciuma), ·BatP,. 38; 4°. prl~cl'e·
erl va s' hirl tri vol (pentru voi eu voi fi ciumil.), Velo, 63; BNA, V, 93; 5°. cum si-aplicd'
pu~cl'ea di ldmn'e la foe (cum (tndatA ce) smeul-ciumil. se aplecil. Ia foe), PB, 265•. Sinonim::
piintlcl'e. - < lat. pustule ,pustule, ampoule".
PU~CI.'EARE, sf., pl. pu§cl'erl, ciumare, taction de rendre ou d'~tre pel!tif~r~•. Dal,.
179.
PU~CI.'EAT, -tii, pl. pu§cl'edf, -te, ciuptat tpestif~r~•. Dal, 179; Nic, 442; PB, 688; PenB,.
III, 25\.
PU~CI.'EDZtl, vb. 1 (pu§cl'edl, -.l'edt, -l'edre), ciuma, cdonner ou avoir Ia pestet,.
Dal, 179; Nic, 442. V. mpu§cl'edzrl. - < lat. pustulare ,couvrir de pustules".
PU~CI.'IOS, -l'lodsd, pl. pu§cl'lo§l, -l'lodse, ciumos, cpestif~r~ ; m~chanb, Dal, 179. - <
lat. pustulosus ,pustuleux".
PlJ~CI.'IU, -l'e, pl. pu§cl'i, -l'e, infam, •infAme•, GrB, 143. - V. pezeven~lu, pu§lean. -
V. ptl§cl'e.
PU~ESCU, vb. IV (pu§il, -§it, -§ire), tnceta, •cesser•, Mih, 432; DR, V, 895; RF, II,.
.106. Sinonim: pdpsescu. - < alb. pusb.onj ,cessare".
PU~fRE, sf., pl. Plllirl, lncetare, te:essation•, Mih, 432.
PlJ~PUR, vb. I (pu§purdl, -rdt, -rdre), ~opti, tchuchoter, murmurer•: [tntl'na n'l-pu§-
purd (flntln' tmi ~optea), Fl, I, 5, 2; PAnt, 248. V. pi§puredzil, pu§puredzrl. - (Pentru it.
pisplgllare, cf. REW, 1350).-Cuvtnt onomatopeic: pu§, pu§. Cf. ~i gr. r.ooor.oupli<o> ,chuchoter"
(Boga, II, 171)• .
PU~PURARE, sf., pl. pu§purd'rl, ~optire, •chuchoterie•, Dal, 179 ; Nie, 442 {pu§purire,.
.conj. IV). Sinonim : §uplirdre.
PU~PURAT, -td, pl. pu§purdf, -te, ~optit, •chuchot~•. Dal, 179.
PU~PUREDZtJ, vb. I, Nic, 442 (< m.am.pl~<o>), PB. 688- v. pu§pur.
PU~PUTARE, sf., pl. pu§putd'rl, sarire (de pasiire), •action de sauter (eq parlant des.
oiseaux)•, Mih, 432.
PU~PUTEDZtJ, vb. I (pu$putdl, -tat, -tare), sari (o paslire), •sa·uter (en parlant d'un.
oiseau)•, Mih, 432. - < ?
PU~PUTESCU, vb. IV (pU$pUtil, -tit, -tire), mlnglia, · •caresser., PLit, 786. Sinontme ~
hdl6ipsescu etc. - Acela~i cu pusputescu? ·
PU~T(E)AN, -nd, pl. pu#(e)an'l, -ne, pu~chiu, desfrlnat, •coureur; d~bauche; llbertin•,.
Dal, 180; PB, 688; PLit, 203. Sinonim : pu§cl'lu. - V. :
PU~TU. -ta, pl. pu§tean'l, -ne-v. pu,tean -, Dal, 180; Nic, 442; Mih, 432; GEl, 1~6-
( < r.oua·n~;). - 1°. pu§leane (stricatule), PB, 688; 40533 ; 2"'. cuc6tl'l al pu§tu di amird' (cuco~ii
nemernicului de lmplirat), PB, 20333• - Cf. alb. pusht ,bardassa; infame"; bg. pu§trl ,jeune-
homme qui se livre a Ia prostitution". - < tc. poueht (327) ,gar~on d~bauch~".
· PU~TUESCU, vb. IV (pu§tuil, -uit, -uire), lmbrliti~a, •embrasscn, PScr, 241; DR, II,.
545-546. · Sinonime: angdl'isescu etc. - < alb. pushtonj ,;abbracciare".
PUTA, invar., impotenta, •impuissance, impotence•: lu-agudi pula (1-a lovit impotentaJ,.
Mih, 432. - < ? .
PUTANARrlo, sm., pl. putanaryeddz, borde!, ~lupamm, Dal, 180 ; Nic,· 442. ....,. <
r.ou-riXV1Xp~6v ,.-". .
PUTAN.{ , sf., pl. putdne, curvil., <•putain, femme publiquc•, Dal, 180; Nic, 442. Sinonime :
curvd, dosd, ruspie. - < r.ou-rlivOt < it. puttana.
PUT.{NESCU, -nedscii, pl. putiine§li, -ne#l, de curvli, tde putaim, Dal, 180; zbodre putd-
nt!$1i (cu'vinte de curvli). ·
PUTANLIKE -1036- PUTUSESCU

PUTANLfKE, sf., pl. .putdnlikl, curvic, •prostitution, paillardise•, Dal, t80. Sinonimc :
curvifrll'e, purnil' e.
PUTE, adv.,. niciodata, •iamais•, Ni~::, 442; PScr, 240 (pote); Cod, 84 b1 ; GEl, t96.
- t 0 • ad~illu pute nu s' mindui (blitrln~l niciodata nu s-a gtnqit), PB, 2332 6; 2°. pule Tu'r ti
s' nu vidt!t (sa nu vedeti turci niciodati), PLit; t028; PAnt, 38; 3°. ma pute nu-n'l tdl'e mintea
(dar niciodata nu mi taie capul), Fr, t08; BNA, III, 102; 4°. at!slu.fillor di puU nicunustut
(acest biiat nccunoscut de niciodati), PB, 49019 ; 5°. el -nu dzi'/e cap putt (niciodati cl nu
zice cap= am durcre de cap), Fl, I, 4, 8. Sinonim: vi'rndoard. - < 1to-re! •.-".
PUTEARE, sf., pl. put,t!rl, putere, •puissa~ce, force - v. biname, forta; pos,sibilite•,
Dal, t88; Nic, 442; Mih, 432. .- 1". nu cu slid ~· cu puteare (nu cu silii !ii cu forta), PAnt,
3()2; BNA, I, t32; 2°. ma nu edste cu putedre (dar nu e cu putintii), PB, 32738; 3288 ; 3°.
.nu-l cu puleare (nu c posibil), Bat 34. - V. pteare, pot !)i vt!te.
PUTET'O, sm., pl. puUt (Turyea), urcior, · •cruche•; GrS, VII, 308. Sinonim: poclil 1 •
- Cf. mgl. poUt (PMegR, 11, t06 !)i I , t08). - Cf. !ii fr. pol. - < '!
PUTIL, sm., pl. 'l , ceati, •nuque•, .Mih, 432. Sinonime: nucd 2°, :vt!rcd.- <?
'*PUTINA, sf., pl. patine, putini, •baratte•, GrS, 111,' 267. - V. bdlin !ii gr. 1.mou-rtv<X,
lJ.7tOUdtvot (Boga, I, 257; 4t8; II, 44). .
PUTfR, sn.; PUTfRE, sf., pl. putir.e, pahar, •verre•, Nic, 442; Mih, 433; PScr, 240
(potire); GEl, t9t; biril tu 'na .putfre (am blrut lntr-un pahar), LP, t77; BNA, 11, 16. Sino-
nim: yille 2°. - < 1torijpt .. -... . _
PUTOARE, sf., pl. putOrl, putoare, •puanteur, mauvaise odeur•, Nic, 330; Mih, 433;
PLit, 208., V. ambutoare, mbutoare !ii vromd. -- < lat. putor, -orem ,puanteur".
PUTRID, -dd, pl. pritridz, -ide, ·putred, •putride, pourri; carie, gllte•, Dal, 180; Nic,
443; Mih, 433; PScr, 242; PB, 688; pri pritride trel sci'ndurl (pe trei sclnduri putrede), PAnt,...
l69. V. prutid• .:.... < lat. putrldus ,pourri".
PUTRIDZA'SCU, vb. ··IV (putridzt'l, -dzl't, -dzl're), putrezi, •pourrir•, ·Dal, t80; Nic,
443; Mih, 433; PScr, 242. - t 0 • pulridzci#e n cdle (putreze!ite pe drum), RMac, II, 33, 5 '; PAnt,
45; 2°. oslu putt! s' nu-t putrldzascd (osul si nu-ti putrezeasca niciodata), PLit, 770; 3°. n casd
putridzd .4zriila lrild (toati ziua putrezea (sta mereu) ln casi), PB, ~03 31 • - < lat. .*putrldlre
(pulrescere ,se -p ourrir") - cf. limbidzd'scu. .
PUDRIDZI'ME, PUTRIDZl'N'E, sf.; PUTRIDZI'N'I{J, sn., pl. putrtdzl'n'l, putrejune,
,fiina lemnului putred" folositi de oameni din popor ca un fel de penicilini, Nic, 443 ; · PB,
<689; Dal, 180; PLit, 263. - t 0 • nlli putridzl'n'ea porn, nlti (rirlu om (nici putregaiul nu e porn,
nici hotul om), PLit, 700; 2°. trdpse nl~te putridzi'n'l (a tras ni~te 'Iemne putrede), Fl, I, 1,
2; PAnt, 342. V. putrigcin'lil !ii gi'n'e, lrl'hlif. - Cf. mgl. putri: '!nd (GrS, VI; t89; CapM, lll,
243).
PUTRIDZI'RE, sf., pl. putrid:l'rl, putrezire, •action de pourrirt, Dal, t80; Nic, 443;
PB, 689.
PUTRIDZI'T, -td, pl. putrtdzl't, -te, putrezit, •pourri, putrefie•, Dal, t80; Nlc, 443;
~upaCllu putridzl't (copacul (stejarl'l.l) putrezit), PLit, 763; PAnt, 86. V. pitirzt'i.
PUTRIGAN'Ifr?, sn., pl. putrigcin'e (Cl'isura), putregai, •bois pourri, feuilles pourries•~
Mur, lll, 3t0. Poate: putrlgl'n'lil (v. gl'n'e).
Pp-IRI~IUNE, sf., ,pl. putriglun'l- v. putridzi'n'e -, PB, 689.
PUTRUSESCU, vb. IV, Mih, 433- v. pitrusescu.
PlJTUBI, PUTURI, sf. pl., nadragi, poturi, •culotte•, Dal, 180; Nic, 437; Mih, 433;
Mur, III, 3t0. - V. pdtrirl ~~ gr. pl. 7tou-rouptot (Kpoo, II, t88). - < tc. potour (325) .. -"·.
PUTUSESCU, (mi), vb. IV (putusil, -sit, -sire), murdiri, •barbouiller, souiller•, Nic,
443. Sinonime : btrbdte, lirusescu,' smlryt!scu etc. - <; ?
PUTUSfRE -1037- PUZ1:JME

PUTUSfRE. sf., pl. putuslrl, murdilrire, •action de -souiller•, Nic, 443.


PUTUStr~ -Ia, pl. putusif, -te, mtnjit, •souill~•, Nic, 443 .
. PUT1:JT, -Ia, pl. putlif, -te, forte, •puissant, fort, vigoureux; terrible•, Dal," 180; Nic,
443; PB, 689; PAri~, 482. ~ 1°. cl'ne... putut ca un leil (cline .. : puternic ca un leu),
Trib, I, 8-9, 19; 2°. dol'i era glon'l, dol'{ putut (amtndoi erau bravi, ambii puternici), PB, 2198 ;
3°; gludeful putut (judecata terlbilil.), Cod, 271°. V. ptut ~~ sinonimul 11irtos.
PUTA, sf., pl. pufa, putii, •penis, membre virih, Nic, 443; REW, 6881 ( < lat. •putium
( < praeputium ,prep:uce") - Gr. 7tt)uroot (Hrls, 190). - V. pulll ~~ /up. - < ?
PUTI'N, adv.; PUTl'N, -na, pl. puti'n'l, -ne, putin, •(un) peu., Dal, 180; Nic, 443;
Mih, 4;l3; ,PScr, 242; PB, 689. - 1°. nu tried multu, pufi'n (nu a trecut mult sau putin),
PLit, 1049; PAnt, 64; 2°. multi ~till s' aminta, rna pufi'n'l sa-l'l ti'na (mult~ ~tiu sii cl~tige
bani, dar putini ~tiu sii-i tinii), PLit, 620. - V. psln, pslnedzil ~~ sinonimele anlilM, na8edma.
- Cf. lat. *putin(n)um ('l < putus (pusus) ,petit gar~on").
PUTIRA', -rodn'e, pl. putirddz, -rodn'e, viguros, tvigo~reux; vaillaO:tt. Sinonim: glone.
- Morfologic: pulllra'.- < pula+ -otpii~· .
PUTtl', sn., pl. pu/url, put, •puits•, Dal, 180; Nic, 443; Mih, 433; PScr, 242; PB, 689;
GrB, 2, 27; BNA, IV, 125; PW, 1415. -1°. u bdgdra pristi gura di pufu (o puserii peste gura de
put), Cod, 19711; 2°. s' dipun tu putil (sil. cobor In put), CFr, 159; 160; 3°. din pu/il sa scodta
dpa (sil scoati apil. din put)~ Lum, II, 243; BNA, UI, 54; 4°. n'l-addr putlu (imi fac putul),
PLit. 159.· Sinonime: bunar, p.iydde. - <lat. puteus ,trou, fosse",
PUVON'Itl', sn. ~~ sm.; pl. puoodn'e ~~ puoon'l, torent, •torrent - v. prolll; ruisseau;
salt~•. Dal, 180; Mih, 433; PB, 689; CEI, 81; di plpl fi di puoodn'e (de ploi ~~ de puhoaie,
de torenti), Lum, HI 318; dpa mlntlta dl puooan'e (apil tulbur.atil. de puhoaie), PenB, VII~,
54; puoon'll'i s' nu tl nedca (puhoaiele sil. nu te tnece), Lum, Ill, 317. V. pioon'lil. - <
vsl. povonl ,diluvium":
' PUVUN'IOS, -n'lodsd, pl. puoun'lO§l, -n'lodse~ murdar, •trouble, sale•, Mih, 433. Sinonime :
murddr, tdrbure.
PUXIMMA, PUXIMME, sf., pl. puxlma'dz, pesmet, •biscuit; biscotte•, Dal, 180;
Mih, 416 (piximete), PB, 689. V. paiimd&.- < 7tot~t~Ui3t .. -" < tc. peksfmad (323) ,ga-
lette". .
PUZ9EAtl'A, sf., pl. puzfiel, GrS, IV, 379- v. pudyedila (pentru -d- > -z-, cf. lli aylzmu.
- Cu privire Ia -d- > -z- ~~ Ia -z- > -8-, pentru fonetica francezii cf. Bour, § 157: o s s i-
f rag a> •osfraie [> *od(rale} > or(raie Iii ·as in u > •azne > *adne > dne. cr. ibid, § 146
(ti fr. ladre <Lazarus). - In greacil: ~Ui33ot ~~ ~Ui~ot. !Lii~IX ,(masse de) pate~·; Sau: u(LIX~l wie
o~Ui3t (6(Lot3E~) . . • una cum, zusammen, mit". (Jeannaraki, 346). .
PUZ1:JME, sf., pL puzun'l, sttrpituril., •(homme) difforme; avorton•, Dal, 180; si aglunga
•.• di puzdmea a hodral'el (sil. ajungil .•• de rtsul satului), Lu·m, V, 9, 11. - V. pruzdme,
rbile ti gr.cl~o~OU(LLOV (' Apii. 265). .
R
HAC, sm. ~i ~n., pl. rafl ~i rdcurl- v. ardc .....:., Mih, 434; PB, 689; Cod, 20 b'; CEI,
81. Sinonime: caDru, ciiravlM, caDdr, hiirhl6a. - < vsl., bg. raki ·,cancer, ecrevisse".
RAtlcA, sf., pl. racike, covliticli cu toartli, •ecuelle en bois il manche•, CN, 112. Si~o­
nim : piduplnac. - <: ?
RADA, sf.: pi ahtdre radii? (In atare stare?), PB, 244U - v. ardM ~i sinonimul nizdme 4°.
BADZA, sf., pl. radz - v. arddzii - ·, Nic, 454; Mih, 434; PScr, 242. Sinonlme: gillt
etc. - < *radla (radius ,rayon").
RAFE, sf., pl. riihl, Mur, IV, 3; RAFTE, sf., pl. rd(turl, Mih, 434- v. ard(e ~~ ara(tu'.
RAFru, sm., croitor, Mih, 434- v. ard(tut.
RAIC, sn., pl. rdlurl, rai, •paradis•, Velo, 30; PAnt, 482; BN,t\, V, 101. Sinonim:
paradis. - < bg. raj .. -".
RANA, sf., Dal, 180; Mur, IV, 4; PScr, 242; PB, 689; PAnt, 482 - v. arana ~i sino-
nimele yira', pleaga, pliyle.
RAPUN~ sm., pl. rdpun'l, platan, tplatane•, GrS,_ IV, 370; PEtim, 17. Sinonim: platan.
- < alb. rrap ,platano".
BAR, adv.; BAR, rdrd, pl. rarl, rdre, Gram, 293; Nic, 454; Mur, IV, 4; cama rar
pi la nol (mai rar pe Ia noi), Trib, 11, 7-8, 26 - v. ardrl, ardr1 ~i r~haD.
RASA, sf., pl. rdse, rasi, •soutane de prl!tret, Dal, 180; Nic, 454; GEl, 109; ~tiu s' cru-
~scu rasd (~tiu sli croiesc rasA, 'tiu sli bat bine); Lum, II, 308; BNA, 111, 124 - v. : cru~scu
3°. V. arasa ~~ raze. ·- < p,Y.aov .. -".
RATA, sf., pl. rd/ii, natiune, •peuple; natiom: nfapatilrl a du~mari'llor a rd/iil'el a noastra
(zlzanii ale du~manilor rasei .(neamului) noastre)., PenB, IV, 119; Caraf, 27 ; trl rdta a nodstrt'i
(pentru natiunea noastra). Sinonime: lao, mitete, papul. - < it. razza.
RATE, adj., PB, 689 - v. arafe.
nAtJAt, sf., Nic, 453; PScr, 242 (r.do); est, 11. 105 (f. sg. ra) - v. aroduat, rodila.
RAC.\2 , sf., pl. rdle, carare In plirul capului, traie dans les cheveux•, Dal, 180; DR, V,
409; 902 ( < lat. ralla ,a poils ras; a trame claire"). - V. arai!d1 •
RAZE, sf., Nic, 453 - v. rasa.
RAZfA, sf., pl. ? : ti (il~~a razlif •tu a agree, tu as consenth, CLitur, 3; 74; 128; 133.
- Cf. alb. razi ,disposto". < tc. rilzy (612) ,qui .acceptc, qui agree".
R..\BlJ"C, sn., pl. raM~e, raboj, •taille, encochet, Mih, 434; Mur, IV, 3; Jb, XIII, 89.
- V. ardb6ji1.
n.:{cAIE, sf~. Mur, IV, 3 - v. rancare:
RACOARE -1039- RAPAS

MCOARE, sf., pl. riicorl : cand n'l-edste riicodre (clnd lmi este frig), WTh, 286 - v.
ariicodre.
RACitJNE, sf. : s' I' am riiClrinea (sii-ti am binecuvlntarea), Lum, II, 170 - v. rucine.
RADATfNA, sf., Mih, 434; PScr, 242; PB, 689; scutea drburll'i dit riiddtind (scotea
aroborii din riidiicinii), Lum, V, 9, 18; PAnt, 336 - v. arddd/lnd, ;ddzd/lnd, .zdrdtlnd. .
RA~ARfKE, sf., Jb, XIII, 89 (rdMrlke di (lura, salbii de galbeni) - v. ard6drjke.
RADzATfNA, sf., riidiicinii - v. zdrdtlnil.
RAGAESCU, vb. IV; RAGAfRE, sf., Nic, 453; PScr, 242 - v. ardgdescu, aruguire.
RAGoCitJt, sn., pl. riigoace, alunecu!j, «glissoire; verglas•, Mur, IV, 4. Sinonim : aruni-
cdtrird. - V. :
RAGoCiti2 , vb. I (ragucedl, -ceat, -cetire), aluneca, •glisser•, Mih, 434; Mur, IV, 4. V.
ariigoClil, ,rucoclil, rugoClil '!ii sinonimele aylistur, arriilic. - < ?
RAGOZ, sn., Nic, 453; PScr, 242 - v. rayaze, rog6$il.
RAGUl:los, -Clodsa, pl. rdguCZ6$l, -czodse, alunecos, «glissanb, Mur, IV, 4. Sinonim :
arunicos.
RArAzE, sf., pl. rayd'zl, Nic, 453- v. artgoz.
RAIESCU, vb. IV: olle .•• rdld, sa mbucurd (oile ... roiau, e bucurau), Velo, 19; BNA,
V, 66- v. ardUscu !ii ruescu.
RAKEA, RAKEIE, sf., pl. raker (Muziikia), rlulet, «ruisseau; vallec• : cii( d) :ril tu a ted
rdked (ciizui In acei rlulet), Boril, 284; Lum, V, 139 (rakele). V. raccile. - < alb. reke ,rus-
cello, rivo" < sl.
RAKfE, sf., Nic, 453; PScr, 242 - v. ardkle.
RAKfTA, sf., pl. rdklte, salcie, «osier•, Mur, IV, 3. Sinonim: scil/e.- < bg. raklta,.-".
RAM:, vb. I: tut ramo cu pul'ednu (rima mereu cu blta), PB, 47921 - v. rim.
R a\ m a\ 'n, R r a\ m a\ 'n, -nd, pl. R(r}dmd'n'l, -ne, PScr, 242. - t•. trd 'nd Rdmd'nii
mi bdgdm $i baClil Ia sti'nd (pentru o romilnii mii puneam !ji baci Ia stlnii), PLit, 832; PAnt,
31 ;.2°. a$l aglrimse fedta di Rdmd'n'ludsilo.an'e (a!ja a ajuns reginii fata de romani), CFr, 168;
3°. tin/l, $edse flClorl rdmd'n'l (cinci, !jase fliicAi romilni), Fr, I, 158; PAnt, 21. - V. Ardmd'n,
Armd'n, Armd'n, Rr, precum !ji ca$rl, }ale t•, mrinte to•, unduscu 8° etc.
RAMANESCU, -nedsca, PScr, 242- v. armdniscu.
RAM:ANfME, sf., fiirii pl. - armdndme - : · [cirri rdmanlmea ntredgii, tra s' Ioat .DOl 'nd
nuecista gredcd? (a pierit aromanimea lntreagii, pentru ca voi sii luati o mireasii (nevastii)
grecoaicii ?), PLit, 929; PAnt, 35.
RAMAzAN:E, sf., pl. rdmdzd'n'l, ramazan, •ramazan, grand jeQne des Mahometans•,
Nic, 453; Mlh, 437. V. ardmdzdRe. - < tc. ramazan (628) .. -".
RAMI'N, vb. II, PB, 689- v. ardml'n, arml'it; CSt, II, 105.
RANcAIE, sf., pl. rdnc.d 'l, dungii, «.raie sur un mur causee par des gouttes d'eau•.
Mih, 435; rdna di pllrimbd trapse dnd rdncdle ar6$e (rana de glont a tras o dimgii ro!jie), Fl, I,
6, 12. - V. rtncde.
RA'NDZI, sf., pl. c ••• ? •• .• :· tert;i, rif'ndzi, udlkl urdlnd (circulau cerbi, ..• ?, vulpi),
GrB, 141. - <;:: ? . .
RANESCU, RANfT, Nic, 435; Mur, IV, 4; ca pul'lrl rdnlt stall singur (stau singur ca
pasiire riinitii), Lum, II, 70; cu lnima rdnltd (-), Fr, l, 77. - V. arifnlscu, ardnit !ji sinoni-
mele lifuuiscu, lifi1Uit, pliguescu, .pliyult.
RA'N'E, sf., PScr, 242; RAN'ESCU, vb. IV, Nic, 453- v. arl'n'e, arln'escu.
RAPA.s, sn. - t•. noaptea nu auedm rdpds (noaptea nu aveam repaus), GrB, 2, 27;
BNA, IV, 124; 2°. nu-dfld rdpas (nu giise!jte repaus), Fl, I, 1, 5; PAnt, 251; 3°. tu alantcl /rime
RAPASEDZU -1040-

polite scridtd-1 s' am rdpds (poate e scris ca In cealalta lu~ne sa am repaus), Ca1Gr13, 67. - V.
ardpas•.
R;\PXSEDZ(J (mi), vb. I: .$' di lute minduird a lui rapaseadza (~i se repauzeaza de
toate chinurile lui), Cod', 66 tu, - V>. arapas1 11i sinonimul arihdlipsescu. . .
RASADfNA, invar. ~~ numai In expresiunea : s' li. fafl rasadind cqu'il ne reste rien de
toi>, face-te-ai praf ~i pulbere, Mih, 435. - V. de(i, piripdkl. - < ?
R.~SHIR ..\T, -Ia: bocife aslimla $i rashirdta (voce stinsa ~i riisfirata), FI, II, 1, 2 - v.
arashirat.
RASPINDESCU, vb. IV, CEI, 81 - v. araspindescu.
R ;\STORNU, .RASTURNARE, RASTURNAT, Nic, 454- v. arasl6rnu, arasturndre,
ardslurnat; ristor.
1\A!jiCL'lTOR, sn., Mih, 435 - v. ard$cl'it6r.
RATEAirA, sf., pl. raUl, scripete, tpoulie•, CFr, 106. - V. ardteciud ~i:
RATEL, sn., pl. ralca/e, prlsncl, •peson du fuseau•, Mih, 436; Mur, 'iv, 5. Sinonim:
prisine. - < lat. *rotellus·?
RAir, raud ~i rao (v. huke), pl. rdl, rate, PScr, 242; PB, 689- v. ard'il'.
RAVAESCU (mi), Mur, IV, 5 - Y. ardvuescu.
llAVDARE, sf., PB, 689- v. ardvdare ~i mustdfd.
R.~VENTI, sf., .pl.?, revcnt, .rhubarbe, rheum officinale•, Nic, 453. - < tc. ravend
(613) ,-··.
RA'ZGA, sf. : di alta rd'zgd easte vurydrdmea (bulgarimea e de.alta origine), PGr, 135.
- V. ari'zgd !ji ardzgdnd'.- < ?
RAZUESCU, vb., IV (rdzuil, -uit, -uire), darlma, •abattre, . demolir, jeter bas, ruiner.,
Nic, 453; PScr, 242; DR, II, 546. V. ruzuescu ~i ardzvuescu. - < alb. rri!zonj .,abbattere".
RCOAllE, sf., PScr, 193 - v. ardcoare, arcodre. rdcoare.- Scr,' 1092: < lat. *recor.
REI: dvcfzi, ncoa, ref (auzi (asculta) lncoace (aici), mai 1), PLit, 810- v. a-ret
llEADZhl, sn. : cri$1indlatea readzim are pri Dan~t!l'lil (cre~tipatatea are reazem pe (In}
evanghelie), BNA, II, 88 _, v. arad:lm•.
llEAPIN, Stp., ciorchine, Mih, 436 - v. arapun.
REB~J,, -ld, pl. rlbil'l, -le, rebel, •rebelle; qui chOme de besogne, chOmcun, Dal, 180;
Nic, 4~4.;Mur, IV, 5. ...,.. V. art!bil.
REBILIPSESCU, vb. iV (rebilipsil, -sit, -sire}, rascula, •tomber dans Ie desordre•,
Iial, 180; Nic, 454.· - < pefLm:I.Aeuw .. -".
REBILIPSfRE, sf., pl. rebilipsirl .rebelliom, Dal, 180; Nic, 455..
HEBILIPSfT, -td, pl. rebllipsif, -te, rasculat, •rcbclle'!. Dal, 180; Nic, 455:
REBIL'IUSfRE, REBIL'IUSfT, Dal, 180- v. rebi/ipsire, -sit.
UEUCAMAN,- -na, pl. reclcaman'l, -ne, zdrentaros, <loqueteux•: era viscut reetcamall'
(era imbracat zdrentaros), PB, 48228. Sinonime.: aruptu, pdrldlos. - < alb. reckaman ,cen-
ciosol'.
UECIKitJ, -kc,. pl. reclki, zdreantii, ,Ioq_ue, guenille•, DR, II, 546; stran'e reclki (haine
zdrentaroase), PB, 48136; 48316 • Sinonim: parta/.'e. - . <alb. recki!· ,cencio". .
REHAV, -va, Mur, IV, 6; CEI, 81; l ~rbii rehavd (iarba rara), Dal, 180. - v. arehav
~i sinonimul rar. - < bg. rehavu ,chairseme; friable".
REHA, sf., pl. rehl, creasta de 'munte, •penchant, pente; crete de montagne•, Nic, 455.
V. arecihd. - < prl.xtc; ,crete. de montagne".
REJ\1.~ , sf., Mur, IV, 6; GEl, 196.- v. aremd. - < p~fLCX ..,catarrhe, rhume".
HEND;\, sf., pl. rendi, razatoare, •ratissoire, grattoire•, Dal, 180; Nic, 455; Mih, 436.
- v. arendd, rindl. ~j:
RENDE. -1041- RIPANE

RENDE, CEI, 81 ( < mbg. rende}; RENDZA, sr., pl. rendza, rllzAtor, Mih, 436. - < tc.
rande (629) ,rabot". . .
RENG.i\; REN9E, sf., pl. rem;i, culo~re; farsa, •couleur- v. buldila, llroma; attrape,
farce - v. festii•, Mih, 436; Mur, IV, 7; PEtim, 17. - e. te rrnga va-l'l dal? (ce culoare ti
vei da ?) ; 2°. ren~ea te l' l-fedte stillir1lu (farsa ce i-a facut zmeul}, PB, 162 • - Cf. dr. renglliu.
- ln I. turca: renk virmemek ,agir avec une indifference feinte pour ne pas faire comprendre".
- < tc. renk (629) ,couleur".
REPA, sf., pl. repi- v. aripdne -, Dal, 180; Nic, 454 (pl. repurl); Mih, 436; Mur.
IV, 7; CEl, 81. - ·< bg. ri'pa ,rave".
REST, sn., pl. resti , rest, •restc•: cafti'ndalul prit spume vrin rest di murtaclune (cautlnd
prin spume vreun rest de cadavni), ArE, 28. V. arestu. - < petrrov .. -" < it.-fr.
REiJI, sn.: vapsesc . .. gdlbin cu reil (vopsesc ... galben cu alior}, AI. 1901-19;)2, 95 -
v. areil1 ~~ alb. riell ,euforbia, ciparisso". - < ?
REO•, sn., Nic, 455 - v. areil2 •
REZA', sm., PScr, 242·- v. rize.
~(iiUHALE, sf. ; rglullii'l'l aruca llodrile (satele arunca (depun} pllngeri), PLit, 1023
- v. a. j rulldle.
RIBIJ:IO, sm., pl. ribil'edd:, rcbeliune, m\bellion>, Mur, IV, 6. V. rebil. - < p&(.Lm:/-1-tli
,desordre".
RICA:ME, sf., pl. ricii'n'l, calcul, •calcuh, Mih, 436; Mur, IV, 8. Sinonime: llisape,
luyaryeazmo. - < tc. raf!am (626) ,chiffre, calcul".
RIDfF, sm., pl.. ridlft !ji ridifan'l, recrut, •conscrit, recrue•, Nic, 455; Mih, 437. - <
tc. rt\dil (619) ,qui vient a Ia suite ; qui appartient a Ia reserve".
RIDiFE, sf., pl. ridlfl, rezerva de infanterie; •reserve (terme ·militaire)•: ylne ridife multa
(vine rezerva multa). - V. ridif.
RIFINE, .sm. - v. arifine -, Mih, 437. - < tc. arlfam; (505) ,.en bons compagnons;
s'amuser en payant chaqun son eco·t ;. cotisation".
RIGATE, sf., pl. riga' (, •royaume? ; fregate ?t: mi bat cu lind rigdte di ma ma' rlle
(rna lupt .cu o fregata ( 'l) dintre cele mai mari), GrB, 178. - <? itAr. fregata.
RfGLA, sf., pl. rlgle, linie, •regie a regler le papiero, Dal, 180; Nic, 455. Sinonim:
lldrac. - < p(yx/-t .. -".
RfrA, sm., pl. riyan'l, ~opa, •roi (jeu. de cartes)•, Dal, 180; GEl, 196.- < pijycxc; .. -".
RfrAN, sm., Dal, 180; GEl, 196- v ; ariyan.
RI(>.E, sm., pl. rigeddz; RIGEAIE, sf., pl. rigel, rugaminte, •pricre - v. arigeo, Dal,
180; Nic, 456; Mih, 437; PB, 689; PAnt, 482; ri§edle 1-fac, o more bel (rugaminte tti fac,
o mai beiule), BNA, II, 90. Sinonim: paraccilie. - < tc. reclja (616) .. -".
RH'iEA Gi,. sm. ~i adj., pl. rigeagedd:, ruga tor, «suppliant.: odmin!l rigea,jeddza (oameni
rugatori), Cod, 5820 • - < tc. rydjadjy (616) ,intercesseur''.
RIHATE, sf., Mih, 437; PB, .689; PAnt, 482 - v. arilldte ~i. arapds1 •
RtLA, sf., pl. rile, Mih, 437 - v. lira1 ~i (Iurie, gdlbina:
RhiA, sf., pl. rime, insecta, •sorte d'insecte•, Dal, 180; Mur, IV, 9. - Cf. gr. p(f.Lf.LCX
,maladie des yeux".
IUl\IUXESCU; RUHJXfRE, RUIUXfT, Nic, 455- v. irmuxescu, -xire, -xit.
. HINDE, sm., pl. rinded:; RINDEAiJ.i\, sf., pl. rindel, rindea, •doucine, rabob; GrS, II,
400; Dal, 180; Nic, 456. V. arinde, rende . ..,.. < tc . . rende (629) ,rabot".
IUl\{CL'IU, sm., Mih, 437 - v. aricl'lu.
RII'ANE, sf., pl. ripa'n'l, sfeclii, •radis; bettcrave•, Nic, 454 (ripdne); Mih, 437; GEl,
197. V. aripdne ~i sinonimul pangedre. - < p&rtocvt .. -".

116- c . 531 -Tache Pap aha g I, Dlcflonarul dlalectulul aromdn


IDPAS -1042- RI'NDURA

mPAS, sn.: au§il fir' di ripas (bli.trln fArA de repaus), BatN, 45- v. rdpas, rupas,
rlpiisdre.
Rfiti\, sf., pl. ripe - v. arl'pii Iii rl'pii -, Nic, 456; Mih, 437; GrS, IV, 379; ciirvanea
ripa m;los ascapa (caravana dispare jos in rtpli.), Trib, II, 9-12, 32. - Cf. alb. rripe ,erta
ripida". .
mPASARE, sf., pl. ripasa'rl, repaus, •repos; cessatiom (Breaza). - V. arapasare.
RIPIDfNi\, sf., Mih, 43S; tu-aumbroasa ripldlna (ln umbrosul povlrni!j), PAnt, 271 -
v. aripldln!i.
RIPIDINOS, -rioasd, Mih, ·438 - v. arlpidlnos.
RIPINf~i\, sf., pl. ripinidz, Nic, 456- v. arapun.
RISfrE, invar., anulare, •effacement d'un chiffre, d'un nom etc.; action de biffen,
Mih, 438; rlsite s' ti fall (!jterge-te-ai (sli. pieri) din fata mea) - v. cusure 7°. V. arislte. - <
tc. ressid (622) .. -".
RISMAR1NA, sf., Mih, 438- v. rozmarln.
RISTOR. vb. I : btrblclu mi mbufii' §' mi risturii' (berbecul rn-a lmpuns lji rn-a rAsturnat),
Mih, 290- v. arastornu.
IDTfNA, sf., pl. rifln'l, rli.jjinli., m\sine•, Nic, 456. V. aratini. - < p7jTalv7j ,-".
RIV ANE, sf.: cal' I tut lmnd rlvane (toti call merg buiestru), Lum, II, 152; PAnt,
170; BNA, II, 44 - v. arivane• ...:. Pentru existenta buiestrului ln Orient, cf. lji CCP, VI, 168.
IDVANEE, sf.; IDVANf, sm., pl. rivanll, rivanadz- v. arivani -, AI. 1903, 95; Mih,
438. - < tc. revany (630) ,esp~ce de gateau".
. RIVENE, sf., pl. riven'l, rovine~ •terrain accident~•. Mur, IV, 8. V. aruvln'e. - < pe~tvta.
,collines cultivables".
· RIZAKE,- sf. : la skele avea rizake turteasca (Ia schelli. erau provizii militare turce~iti),
CalGrB; 78 - v. arizdke.
RIZARE, sf., Mur, IV, 10 - v. arizare lji stipsusescu.
Rtz.i\1, sf., pl. rizd, cli.ma~li., •chemise en toile achet~e• (grli.mosteni): rlza di pi trup
s' fl olndzl (cli.malia de pe corp sli.-ti vinzi).- <alb. rizl! ,mouchoir blanc; asciuga-mano".
Rtzi\a, sf., pl.?, catlr alb, •mulet blanc•, CFr, 101 - v. rlzal.
RIZE, sm., tttlnli., Dal, 180; .Nic, 455 ....:. v. arize lji alb. reze ,ganghero (di finestra, di
porta)". - < tc. reze (620) ,gond". .
RIZiLE., sf., pl. rizll'l, batjocurli., •d~rision, .sujet d'opprobre•, Mih, 438; more, tl rlzlle!
(mli.re, de batjocurli. 1),· PenB, VIII, 58 - v. puzume; nu J' u ar§lne, lea rizlle? (nu ti-e ruliine·,
.fa buna de ocarli. ?), Mac, 113. - ·V. arizlle, §upir1 ti: ·
'RIZILESCU ~i RIZILIPSESCU, vb. IV (rizil(lps)ll, -l(lps)lt, -l(ips)lre), ocli.rl, •invec-
tiver, rendre honteur•, Nic, 455. - < pel;ti-.eu(t) ,rendre ridicule" < tc.
RIZILfRE, sf., pl. rizillrl, ocli.rlre, caction de rendre ridicule•, Nic, 456.
RIZILfT, -ta, pl. rizillt, ·-te, batjocorlt, •ridiculis~•. Nic, 455.
RIZMOR, vb. IV cmourir de nouveau•, Mur, IV, 7.- V. mor2. - < ?
RlcAESCU, vb. IV. (rlcdll, -alt, -dire), rlcli; douiller avec les pattes dans Ia terre•, Mur,
IV, 3.- <?
RID, vb. III: rldedl dl moarte (rldeai de moarte), PAnt, 161 - v. art'd.
RIM, vb. I - v. ram, arl'm.
RIMATlJRA, sf., rimAturli., douille•, Mur, IV, 4- v. arimatura.
RINCAE, sf., Dal, 180; Mlh, 435 - v. racdle, rancdle. - < alb. rri!eaji! ,abbondan-
temente, a fiotti, .a torrenti".
RI'NDUR.i\, sf.: ntl'n'ea rl'ndura (lntlia rlndunicli.), Fl, II, 5, 7 - v. arl'ndura.
RI'~'E -1043- ROP"

RI'N'E, sf., Mih, 4a5: tut trdRlu a lul l'i si {ete di ra'n'e (tot corpul lui i s-a filcut (s-a.
umplut) de rlie), C:od, 80' - v. arl'n'e.
RIPANE, sf., sfecl:1- v. ripdne.
RI'PA; sf. - v. ari'pa, ripa :__ •bord escarpe•, Mur, IV, 9. - ln . greaca din E 1 lr: ,'a-
-r!X pinta:" (Kpoo, _II, 16). - < lat. rlpa ,rive, rivage, c4te".
RIPOS, -podsa, Mur, IV, 9 - v. _arlpos.
nUl, sn. PScr, 242; PAnt, 482 - v. arl'il.
RIURARE, sf., pl. rfura'rl, rourare, •action de tomber de Ia rosee•, Dal, 180 Nic, 454.
RIURAT, -ta, pl. riura{, -te, rourat, •couvert ou humide de rosee•, Dal, 180; Nic, 454.
RIUREADZA, vb. I rinipers. (riura', rlurdt, rlurdre), roura, •tomber de Ia rosee•, Dal~
180; Nic, 454. - V. ariuredzil, aruedzil, rdila1, rodild ~~lat. r or are ,repandre Ia rosee, arroser".
ROA.\IIG, vb.· I, W, II, 100- v. arodmig.
BOATA, sf., pl. roate, roata; piatra gaurita de moara - v. 6cl'lu s•, •rouet, Mih, 4a8..
- 1°. un vultur .. . , acafd' sa sa nvlrtedsca ~~ s' u added roata . .. ml'r~ea (un vultur . . • , tncepu·
sa se tnvlrteasca ~i sa roteasca. . . hoitul), (.~c, 42 ; 2•. roata di prisupra . di la modra (piatra
alergatoare de Ia moara). - V. aroatd. ·
BOA fl.(, sf.: la'crin'lle ca roaila (lacrimile ca roua), PAnt, 2a- v. aroaudl, rdilal.
ROB, rodbd, pl. rol;f, rodbe, rob, •esclave•, Mih,. 4a8; Mur, IV, 10; CEl, 81; roba ~6:
sc/dvil (rob ~i sclav), Cod, a721 • V. rop, r•zbuescu ~~ sinonimul sc/av. - < vsl., bg; robii ,servus,
esclave".
ROBA, sf., Mih, 4a8 - v. arobd:
ROBUL, sm., pl. robul'l, specie de molid, •espece de pesse•, Mur, IV, 10.- V. arob,
arobu/.
ROCUT, sn., Dal, 181; Nic, 456; PScr, 242- v. arocut.
ROD (mi), vb. Ill, PB, 689 - v. arod.
RODA, sf., pl.?, zapada, meige•, Mih, 438; PDict, 1947, 20. V. mdM2 ~~ nedild. -
,1
Cuvlntul apare In dacoromana: rode (PAp, 69; PCon, 41). - < ?
ROFKE, sf., pl. ro(ki, tunet; fulger, •tonnerre; foudre•, Dal, 181; Mur, IV, 11; CEI,
~1 ( < bg. iouja ,Blitz'_'); PEtim, 17; avedm ro(kea n ml'nd (aveam fulgerul In mlnl), CosPP
52. - .v. aro(ke ~~ ru(eaila, ca ~~ alb. rogje ,fulmine" ~i rru(e. - < bg. r6fja ,foudre" (pentru
care cf. ~~ MDoc, 4a6).
BOG (~i), vb. I (rugtil, -gat, -gdre), ruga, •prier•, Nic, 456. - 1°. rodga-n'i-te a socru-tut
(roagl-mi-te socrului tau), W, II, a2; 2°. pri Dumnidza'il rugam (rugam pe Dumnezeu), PAnt,
482; a•. di l'irtdre si-1 ruga{ (sii-1 ruga\i de iertare), PLit, 1019; 4°. s' ruga la Dumnidzd'il
(se ruga Ia Dumnezeu), ArE, 10, Sinonime : or, paracdlsescu. - Cuvlnt anemiat. - < lat.
rogare ,prier, . solliciter".
ROGO~tl, sn., pl. rogo~url, Dal, 181 - v . . rugoz.
R61AA., sf., PScr, 242; GEl, 197 - v. arolM.
R~I{J, sn.- v. arolil -. 1°. (umeal'ea ca rollu vini and dupd .alanta (familia (copiii)
a venit (s-au nlscut) ca roiul una dupa altaf, CBiog, 11; 2•. {eate yin ca rort1 di-all;ine (vin
fete ca roiu de albine), PAnt, a01; BNA, I, 1a0; a•: agalea, ca rolurl di dlbe liliCe (lncet,
ca roiuri de flori albe), GrB, -17a; BNA, IV, a9. - V. raUscu. - -::= vsl., bg. rol ,examen
apum, essaim d'abeilles".
no;mA, sf., pt. rojde •... ? .. . , : ptrdee . .. anyilii!!oasa di roJdd ~~ murdarie (perdea ..•
stralucitoare de . .. ~i murdaric), Lum, III, a78. - Cf. ~g. rot.ba ,accouchement", rozdenie-
,enfantement".
~OliAN, sm., pl: roman'l, clrnat, •grosse saucisse•, Mih, 4a8. - < ?
ROP (gramosteni), sm. - v. rob- . - < alb. rop ,schiavo".
BOPAN -1044- . BUD

BOPAN, ROPUN, sn., Dal, 27; Nic, 456- v. ar6pun.


ROPUT, sn., Dal, 180; l6clu tut s' trundula di a (ul roput (tot piimlntul sc zguduia
de tropotul lui), PB, 24418 - v. ar6Bul (~i vsl. r!lpi1ti1 ,murmuratio").
ROS, sm., pl. ro~l, ratoi, •canard•, GrS, IV, 379. - V. rustic, sinonimul patar6c ~i:
ROSA, sf., pl. r6se, rata; •cane•, Mih, 438; 75; Mur, IV, 12; PScr, 242 (pl. ro~i);
_,
DR, II, 546. ~inonime: ptiphe, pata1 • - < alb. ros~ . ,anitra".
RO~CUVA, sf., pl. r6$CUUe, ro~cova, •caroube•, Dal, 181; CEl, 81. - < bg. rozkovu
" .
RO~{J, r6$e, PScr, 242; PAnt, 482 - v. ar6$!l fi gr. pwAoc .. ~ xoxxw6~ocv67J ylaoc"
(Boga, II, 245).
RO~UKEFAI., -ld, pl. ro$uklfal'l, -le, cu cap ro~u, •(mouton) a t~te rouge•. - <
ro$rl + xe¢1..~ ,tete" (cf. gr. xoxxwox£rpocl..oc;).
ROZ, sn., PScr, 242 - v. ar6:.
ROZMARfN, .sni., pl. rozmarin'l, rozmarin, •romarim, PLit, 954. V. rismarina.- < it.
rosmarlno.
RR, Rr, rr = ii, r: sunet propriu graiului aromAnilor far~eroti. El existii In albanezA.
In dacoromAnA l-am auzit In graiul biitrtnilor din Poiana Sibiului. - Pronuntarea lui vibrantii
apare nu numai clnd e· ini~ial, ci - mal rar - ~i ln silaba finalA, ctnd provine din -rl- sau
din -rn-.- V. Rdmd'n 11i alb. r(r)~m~'r ,Wlache, Hirt, Bauer".
iiAcATOARE, sf., CFr, 16328 - v. laldiotire.
BRAtt, sn.: mare i'drl isle cdkea, Cod, 10011 - v. cake, Ramd'n, rdi! etc.
R~fNE, sf. PScr, 242 - v : ru$fne.
RUBIE, sm., pl. rubil!dz; RUBIE, sf., pl. rubll, galben de salbA, •monnaie d'or, me-
daillom, Dal, 181 ; Nic, 457; CalGrB, 67. - V. arube 11i alb. rupia ,mopeta". - < tc. rouble
(630) ,monnaie de l'lnde; roupie".
RUBIN, 'sn.; RUBfNE, sf., pl. rublne, rubin, .rubis•, Mih, 439 ;· ar6$e l'l-erd gura, ca
ar6$ile rublne (ro11ie li era gura, ca ro11iile rubine), Trib, III, 2, 7. - < it. rublno.
RlJBLA, sf., pl. ruble, rublA, •rouble•, D~, 181 ; Mih, 439. - < rus. rubll ..-".
RUBUESCU, vb. IV (rubull, -ult, -ulre), rob!, tredulre en esclavage•, CEI, 81; l'i rub~i
(i-a robit), Cod, 786 ; 77 bB. V. arubuiscu, rob 111 sinonimul sclduuiscu. - < bg. rolluvam6 .. ~tre
esclave".
RUC, vb. I : la rucdt-lu sti cardue (ian aruncati-1 peste (In) barcA), PLit, 911 - v. aruc
fi gr. pouxwvou (Hrls, 201). . . .
RUCANE, sf., rlndea mare, trabot, rlflard•, Mur, IV, 14. V. arucdne. - < po~v~ .. -".
RUCOCitt, sn., pl. rucodle, cere, tcercle•, AI. 1903, 79. V. ar6cut 2°, t;irgal etc. - <?
RUCUCOTIR, sn. - v. ar(u)cuc6tir. .
RUCUESCU (mi), vb. IV (rucull, -ult, -ulre), •consoler'lt, DR, II, .546 ~I CAr, 174
(,tin, apuc" < alb. rrok ,afferrare; abbracchire"); PhOr, II, 757. - 1°. a$d'te nol tru pEste
s' net ruculm!l (a11a noi In credlnti sine consoliim), Cod, 46 bll; 2°. dltu d6ru nu am.!l cdre. si
mi ruculdsca, yorla di tine (alt dor nu am care sA ma consoleze, afari de tine), Cod, 83 biO;
3°. a sodre ~d locrl mi rucult (Ia soare· !Ji pimlnt mi consolati ?), Cod, 83 bl1; 4°. ~ nu am a
cul s' mi .rucuiscu.- riculd-te a socru-tul (- nu am cul .sA ma consolez (?). - consoleazi-te
(sau roagi-te ?) socrulul tllu), RomP, VII, 42 (332) - ·ct. rog 1°. - In CL, LXXV (1942), 477,
Per. Papahagi da aruguiscu (v. aruguiscu'). - < alb. rllkonj ,sosplrare; consolare".
RUCfNE, sf., GrB, 1, 14; s' t' am rucinea (si-ti am binecuvintarea), BatP, 15- v.
rallune; s' n'l-dl rullnea, picurdre (pastorule, $A' ai binecuvlntarea mea), BatP, 14; BNA,
III, 110. - V. urallune.
BUD, ruda, Nlc, 457- v. arud 11i gr. poudouc; (Hris, 347).
"RUDANE -1045- RlJIBU

RUDANE, sf., pl. rudil'n'l, rodan, croueb, Mur, IV, 14. Sinonime-: arul6etiuil, licilrlca,
.lJirietinifil. -< ~o&ht ,-". _
RUDZINARE, RUDZINAT, Nic, 458; W, II, 94 - v. arudzintire, arudzintit.
HUDZfNA, sf., Dal, 181; Nic, 458; Mih, 439; va s' u dal. .. a rudzlnill'el (o vei da-o
. . . ruginei), PLit, 989.- In greaca din Epir: ·d; pouT~lv£; ('Hn-Etp. VII. "155).- V. arudzlna.
RUDZINEDZtl", vb. I; RUDZINfT: tu tiytine rudzinllil (ln tigaie ruginita), PLit, 1054;
.RUDZINOS, Nic, 458 - v. arudzinedzil, prudziiilt, arudzinqs.
RUESCU, vb. IV: ca alt;lna s' rut!$ti (sli. roie~ti ca· albina), Fr, I, 53; PAnt, 19 - v.
ruUscu.
RlJFA, 'sf., pl.?, gripa, ogrippe•, Mih, 439. Sinonime: aremd, sirmie. - <alb. rufl!
..,catarro, raffredore".
RUFE, RUFEA"CA, RUFEE, sf., pl. ru(t!l, fulger; tunet; doudre; tonnerre•, CFr, 191;
Mur, IV, 11 ; Mih, 439; ru{el cadzuril n'il'l di orl pi-a notistre scumpe vlahuhOrl (mii de (lri
.au cli.zut fulgere pe ale noastre scumpe sate aromane~ti), Maced, VI (1932), 1, 7. V. aru{ee,
ro{ke ~i sinonimele astrilpie, garnl$il, s{ulgu. - < alb. rrufe ,folgore, fulmine".
RUFETE, sf., pl. ru{ef, nationalitate, mationalite•, - Mih, 439. - Cf. alb. ru{et ,cor-
porazione"' bg. ru{etil _,corps de metier". - < tc. hi rfet (502) ,art; metier".
RUFIE, sm., curte martiala, Fl, II, 7, 14 - v. ur{it!.
' RlJFu-N-BlJFU, lnvar. tlrl~-grapi~, •tant bien que mab, Mur, IV; 14; PGr, 135. - < ?
RUGl, sm., pl•.rudzl, rug, mice~, oeglantien, Dal, 181 ; Nic, 457; Mih, 440; PScr, 243;
PFon, § 130. - 1°. lo un rug # s' culcil' pi el (a luat un rug (arbust spinos) ~i· s-a culcat
peste el), PJ3, 38333; 2•. fl'l tricu ruglu prit ntire, nu va sil !itlbil (i-a trecut rugul prin nas,
nu vrea sil ttie = e obi~nuit cu nen~rocirile), PGr, 135. V. arug ~i pilivure. - < lat. robos
,,ronce; framboisier" (1'\EW, 7414; PFon, § 130). _
. RUG1 , sn., pl. rugurl, rug, •b1lcher•: cil'ndu vidzu rugullu ma si arded, dma rugul nu si
.arded (clnd vll.zu rugul unde cf se ardea, dar rugul nu ardea), Cod, 5911• - <: lat. rogus , - ".
RlJG,\.1, sf., Nic, 457 - v. arrlgdl.
R1JGA1 , sf.- v. arugi12 - , Nic, 457; Mih, 439; PScr, 242; PEt, 6; RP, 3, 3; BNA,
1, 2; CEI, 57; izmikedril cu arugil (servitor cu simbrie), Cod, 112 IJ8; sd~n'l dal ruga (sll.-mi
-dai salariul), CFr, 164. Sinonime: lufe, misto, pdgil. - < vsl. ruga ,salarium".
RUGACilJNE, sf., pl. rugilllun'l, ~ugll.ciune, cpriere•, WTh, 320. Cuvlnt necunoscut.
- < lat. rogatio, -onem ,priere".
- RUGOC:IO, vb. I: ma rugodCe codrda-l'l $' cdde (dar spada-i alunecil ~i cade), PAnt,
280; Balr, 122 - v. arilgollu, rilgollil.
RUOOZ, sn., Nic, 453; Mih, 440; si-apledcil rugozlu (trestia se apleacll.), Fl, I, 3, 9 - v .
.arugoz.
RUGUCEAR, sm., PEt, 42 - v. · aruguledr, liyucedr.
RUGUESCU (mi) (Bll.iasll.): dtidd, ruguld-n'l-ti la cru(i 11' la icodnil (dadli., roagll.-mi-te
la cruce ,1 Ia icoanA); 11i s' ruguld la Dumnidzil' (~i se ruga Ia Dumnezeu). - V. rucut!scu.
RUrANE, sf., pl. ruyil'n'l, lac, ccuir vernh, Mih, 439; Mur, IV, 15. V. aruydne. - < tc.
roaghin (632) ,vernia".
RUrfTA, sf., pl. ruylfil, nalba, cmauve•, Mur, IV, 16. V. rujil ,1
sinonimul ndlbil. -
Cf. bg. ruia ,guimauve" . .
RUIALA, sf., fara pl., urluiala, . •cereales (bJe, mats, orge) moulues ou concassees•:
aved ddtil ordzul ti ruldlil (dase orzul spre a face urluiala), GrB, 224; PAnt, 228; BNA, IV,
146. V. urov. - < 'l
RlJIBU, sm., pl.?, roibli., ogarance•, Nic, 457. Si~onim: arizdre. - <lat. rubeus (cf.
rubia ,garance, plante a teinture").
nui:Escu -1046- RUSPA.KEAC.\.

RUIESCU, vb. IV- v. arw!scu, ruescu -, roi, •essalmer; repandre, deborden, Dal.
181; CEI, 81; GrB, 127. - V. rolil ~~ bg. rojd ,former un nouvel essaim".
RUfRE, sf., pl. rulrl, roire, •es.s aimemenh; Dal, 181.
Rrifr, -ta, pl. rult, -te, roit, "" cessaime•, Dal, 181.
RUJA, sf., pl. ruji, irandafir, •rose•: ruja din llvdde (trandafir din livada), PenB, II,
151. V. TU}'f/a ~~ sinonimuJ trqnddfla. :- < bg. ruza ,guimauve".
RUJESCU, vb. 'IV, Mih, 440; rujed~te ndirlt cdlu '(calul necheaza suparat), Lum, I,.
196; ca cal ma s' I' arujedscd, rujed-l'l tine ca ldpd (daca el l\i-va necheza ca un cal, tu
necheaza-1 ca iapa), Lum, 11, 308; BNA, HI, 124. - V. arujescu.
RUMATICO, sm.,. pl. rumatlcddz, reumatism, trhumatisme•, CalGrB, 19; GrS, VI, 386.
- < p£U(L!JC'!LX6<; .,-".
R u m A 'n, Ruma'nd_. PB, 689 - v. Riimd'n.
RUliANfE, sf., fara pl. romanime, •I'ensemble des Aroumainst: Cludle te s' fe({Je tu
rumanie (ciudatenie ce s-a facut In romanime), PLit, 841. - Corect; trebuie ortografiat R u-
m ani e •terre des Aroumains•- cf. PLir, 345, tara aronianilor.- La Buril, 151: Rrmdnla
tuta (a.,omanimea toatA).
R u m A n i il, sm. •terre des Aroumains• : Rumanlillu 1-trundul_ta (tara aromanilor au
zguduit-o), GrB, 189; PAnt, 43.- V. Armdnlil.
RUIIBETA, sf., Dal, 181 ; rumbetile asund (trompetele sunau), Fl, II, 7, 18 - v. turum-
bt!td.
HUMIN, -nd, Nic, 547; Milt, 440; PAnt, 482; BNA, I, 64 - v. arumin9 •
RUMINESCU (mi), vb. IV (ruminll, -nit, -nire). rumeni, crendre vermeih, Mih, 440;.
Mur, IV, 16. - < rumin.
RUNCU, sn., Mih, 440- v. aruncu2.
RUNGA', sm.,pl.rungddz.(Bahisa), mare avalan~a de zapada, •grande avalanche de neiget.
- < alb. ruogliiU! , valanga".
RUPl (mi}, vb. III, Mih, 441 - v. arup1 !Ji gr...~ppoum.ae: xed ~£t. pou7t(L)<n: xL 7tcX£L,,.
('Apr/.., 80; ~otp. 28); .. pou1r'aL sLot xot-r'· " (Bog!l, I, 332).
RUP2, sm., _pl. rukl, moneda turceasca, •monnaie turque d'or ayant Ia valeur d'un
qliart de Ia lire turqueo, Mur, IV, 16; Mih, 441 - v. arrlp3 ~~ alb. rup ,.rupia (moneta)".
RUPa. sm., Mih, 441 - v. arup4•
RUPAS, su., PScr, 243; Gram, 295; rupds atumtea di ·~r-a(ld (de-~i gasea a.tunci re-
paus), PLit, 1050; PAnt, 66- v. arapas1 •
RUP.{TESCU, RUPITI'RE, RUPITI'T, Dal, 181 - v. arupd/d'scu, arupd/i're, ar.upd/i'f-
< roput.
RUPUS:Enz(J, vb. I, Gram, 295 - v. arapds1 •
RUPUSOS, -sodsd_. pl. rupuso~l, -sodse, calmant, •qui fait apaiser, calmant., Gram, 295..
RUPUTESCU. vb. IV: .arupu/ird tu hdldte jgl'lodte (in tinda au ropotit pa!Ji), Fl, II,.
7, 8- v. rupatescu.
BUS, rusd, pl. ru~l, ·r(lse, ro!Jcat, •blond-rouxo, . Mih, 441; PScr, 243; CN, 107; DR,.
IV, 950; REW, 7466; GEl, 197. - V. arus, precum ~~ sl. rusil ,blond-roqx", gr. pouc;-pouc; L
(Boga, I, 332).
RUSAC, sm., pl. rlisd/l, GrS, IV, 379- v. ros. _
RUSATNAMEI, sf., ol. rusdtnamel, autorizatic, •autorisationt: avedm scodsd rusatnamei
(scosesem autoriza\ie), Lum, V, 18. - < tc. rouk~at-name (619) ,Iettre de permission, d'au-
torisation".
RUSEAC.-\, sf., Mih, 441; W, 11, 42- v. arusedua.
RUSFAKEA CA, sf., pl. rusfdkt!l, sal vie, jale~, •sauge•, Dal, 181. - < <XI..La!potaXLcX .. - " _
RUSFETE -1047- RUZUfT

RUSFETE, sf., Dal, 181 - v. ru$(ete.


RUSFITCf, sm., pl. rusfltceddz, care ia ru~fet, «celui qui accepte des presents•, Dal,
181. - < tc. rlchvetdjl (622) .. -".
RUSPEASA, sf., pl. ruspedse, iritatie a pielii cu transpiratie, drritation du visage avec
transpiration., Kats, I, 86. - V. araspedse.
RUSPfE, sf., pl. ruspfl, curva, «catin, prostituee•, Mih, 441 ; Sinonime: putdna etc.
- Cf. alb. rospl, orospi ,prostituta", gr. poo7:ou ,-~j 1t6PV1l• die Hure" (8w 1tw~ 6otppe:r~, !LWPlJ
,PoaTto\i, 1tw.; -J)p6ot 'yw y~a aevot ;), Jeannaraki, 14016.- < tc. rospy (631) ,femme prostituee".
RUSPU, -pa,- v. arrispu -, Mih, 441; e$1, mol (Iurie ruspa (ie~i, mlii galben nepretuit,
mii fata nestemata), AI. 1903, 85.- Cf. ~i alb. rusp ,eine Goldmiinze" (GM, 371). - < it.
ruspo, ·, moneta d'oro".
RU~AT, -Iii, pl. TU$ti/, -te, trot geschminkte•: (etita, morl TU$tila (fata, mai ro~itii), W,
II, 16. - < TO$ii.
RU$CUVAN, -nii, Lum, II, 358; BNA, III, 124- v. aTU$CUiitin.- < ?
RU~ESCU, vb. IV: ctima nclo ru$eti$fe foclu (mai lncolo ro~e~te focul), PAnt, 278 -
V. QTU$tSCU.
RU~FETE, sf., Nic, 458; Mih, 441 - v. arusfete. - < tc. rlchvet (622) ,present donne
pour corrompre".
RU$fNE, sf., PScr, 243 - v. aru$fne.
RU$TUESCU, vb. IV- v. aru$Uscu -, jena, «se g~nero, Mih, 441.- < ?
RU~UNAT, -td, pl. TU$Until, -te,. PScr, 243 - v. aru$ntil.
RUVELE, sf., CAr, 257; SCO$U ruuelea (am scos ·revolverul), Fl, u,· 3, 3- v. arauole,
aru116le.
RUVULSESCU, RUVULSfRE, RUVULStr, Nic, 457- v. arauulsescu, arauulsfre, aru-
"ulsft.
RUZUESCU (mi}, vb. IV (ruzufl, -ult, -ufre),. «(se) ruiner., Mih, 441. - V. razuescu.
RUZUfRE, sf., pl. ruzuirl, ruinare, .action de ruiner•, Mih, 441.
RUZufr, -td, pl. ruzuft, -te, ruinat, «ruine•: case ruzufte (case ruinate), Mih, 442. Slno-
nim : uruald. ·
s
S + cons ~ : + cons.
S' 1 , conj., sa, •que; si•, .Dal, 181; Nic, 458; Jb, I, 34 (t. VII, 21). - 1°. •ell va s' cs
din apa (eu o sa ies din apa), PLit, 802; PAnt, 91; 2°. ·ntipura s' flied una vie (lncepura sa
faca o subterana), PLit, 802; PAnt, 91; 3°. s' aveam puteare (daca aveam (alii f( avut) pu-
tere). - v. sd1 , sil; scarkin 5° etc.
S' 2 , pron. refl., pers. a 3-a sg. lji pl., se, ;se•. - 1°. si s' bata·cu zme!llu (sa se bata
(lupte) cu zmeul), PAnt, 91; 2c. s' cunuscura dian (se .cunoscura din anul trecut); 3°. s'-alleli
{apia vearde (se facuse : verde). - V. sd1, si 8 •
S' 3, (ei, ele) slnt, •(ils, elles) sonb: ma~l dol s' ahttl'rl tu hoard (In sat numai doi slnt
atari), Bat, 33; ca mine nu"s (ca mine nu-s), CalGrB, 49 ,; BNA, IV, 27.
S''- v. t, /i: la-s'-lu . lu ma ' ~l-ylne (iata-ti-1 unde l~ji vine), Batp, 27; la yinu-s'-/i
pri minle (ian vina-tHi In minti), BNA, III, 154; patrlsl'i < patritll'i, Cod, 70~• :- v. patric;
nlliflisl'i < nvitatl'i, uspras < r1spri1dzafe etc. - Cf. Introducer e, § 18 b, p. 25.
-SA, adj. pos. f. sg., -sa, •sa•, Dal, 181 ; .Nic, 459.-1°. mal-sa (bunicll-sa); 2°. a cum-
nata-sal (cumnatei sale), PB, 28:P1 ; 3°. lOclu a doamna-sal (locul (pamlntul) staplneisale),
PB, 10733; 306:i•; 4°.. a {etltd-sal (fetei sale), PB, 111 3 ; 5°. a hll'e-sal (fiicei sale), PB, 1751 3 ;
20927 ; 6°. a ma'-sal (mamei sale), PB, 19223 ; 28823; 7°. d:ifea a mul'eari-sal (:zicea muierii sale),
PB, 5614; '4 077; 8°. a mumd-sal (mamei sale), PLit, 850; PAnt, 52; 9°. dzi'se a nor-sal (a zis
norei sale),-PB, 72 ; 10°. a soacdr-sal (soacrei sale), PB, 74 4 ; 11°. a s6r-sal (sorei sale), PB, 16933 ;
486'; 12°. a neared-sal· (mamei sale vitJ:ege). - V. -su2 , meu, tal. - In italiana: suorsa, sourma
(Zing, 1561) - < lat. sa, sua.
SAD, saM, pi sqt;l, sabe, GrS, IV, 379; /o ca/ea saM (a luat calea rea, urltii), CFr,
196 - v. slab lji sinonimul zdif.
. SABfNA, invar. •enlever, enlevemenh (Nevisca): ~i lp rimnt ap6l sabina (~i apoi riipire-
ducere In munti), PenB, II, 85. - V. sabilra! ~i :
SABINE, invar. •arrete-toi, cesse, cessez• (gramosteni) : fd .sabine (inceteazii, opre~te-te).
- <?
SABRE, sf., pl.?, rabdare, •patience; resignation•, Mur, IV, 19. Sinonime: aravdarc,
ipumunle. - < tc. sabr (755) ,-".
SABURA!, SABURANE! •interj. d'acharnementt.- V. bilra!, obilrani! ~i t c;. sa-
b o 11 ran e (755) ,patieminent".
SAC, sm. ~i sn., pl. safl, sacurl, sac; haina, •1°. sac; 2°. habit fourre d 'hiver pour'les
femmes, manteau de femme - fourre - v. yunii•, Dal, 181; Nic, 460; Mih, 443 ;. PScr, 243 ;
RomP, VII, 31 (321) ,scurteica". - 1° : acumpdrii' dol safl di pi'ne (a cumplirat doi saci de
pline), GrB, 224; PAnt, 228; BNA, IV, 146; '$l-aflii' such1 pealic/u (sacul ~i-a gasit peticele),
SACAf -1049- SAIDISESCU

PLit, 621 - v. Ungire ; bunet fated cu sdclu (facea binefaceri cu gram ada) ; s' l'i poarta cu
sdclu (sl-1 poarte (care) cu sacul), PB, 97ae; sac aruptu caste (e sac rupt = e risipitor), PGr,
135; 2•. sit-n'l pitretl (ustdne ~· sac (si-mi trimiti rochie ~i hqinil. tmbllnitil.), GrS, IV, 245;
ri'l-edste dor di un lal sac (mi-i dor de o haina tmblanita, bata-o s-o batl), PLit, 865; ta s'
n' adtirit sa(l ~· fustti'n'l (ta sa n«l faca blil.ni ~i rochii), !Car, 28; s' nti cotisti fustti'n'l $i
.sacurl (sa ne coasa rochii ~i haine de blana), VI' , 11, 56. - Cu sensu I 2°, cf. gr. a!Xxouc; (Boga,
I, 335). - < lat. saccus ,sac; vetement de crin grossier".
SACAf, sm., pl.?, rapciuga, •morve (maiadie'des chevaux)•, Mur, IV, 19. V. stictilarcu.
- < aocxoct ,morve, farcil}".
SACI'N, invar., atentie. •attent~on; gardez-vous; defendu•, Mih, 442. - < tc. sAkio
·(659) ,paisible ; tranquille".
SACURAFA, sf., pl. sacurti'hl, ac mare, •grosse aiguillet, WTh, 291. Sinonim: hundru-
.v enal.- < aocxxpop!X<poc .,-",
SAD, sn., pl. sddurl, vie plantata de curlnd, •plant de vignet, Mih, 443; Mur, IV, 20.
- < 'bg. sadll ,plantation". .
SADE, adv. · ~i adj. invar., numai, •simplement, seulement - v. ma~l; simple, pur -
v. sadeih, Dal, 181; Nic, 464; Mih, 443. - 1°." adrate sade dupti mintea a tinirllor (facute numai
·dupa mintea tinerilor), PB, 16617 ; 2°. yiprti'kl sade (sarm:Pe si~ple). V. sal. - < tc. sade
{657) ,seule~Pent".
SADEtl', ~dee, pl. sadel, pur, •pur, simple•, Mih, 443. V. sade ~i sinonimele mundt, sket.
- Cf. ~i alb. sade ,schietto".
SADINA, sf., pl.?, «especc d'herbe, andropogon gryllus•. - < bg. sadioa ,p~turage;
-h erbe de prairie artificielle".
SAFf, adv., perfect, •parfaitement; puremenb: ~ted nturte~tile safi (~tia cele turce~ti
•(iimba turca) la perfectie), AI. 1903, 53. - Cf. ~i gr. aoc<p';j ('Apr)., 81; ~ocp. 28). - < tc.
sAiy (749 ; 763) ,pur; non melange".
SAFfR, sn. ; SAFfRE, sf., pl. sa fire ~i safirl, safir, csaphirt, Dal, 181 ; Nic, 469.; Mih,
-443. - < a&rnpe:tpoc; .,-".
· SAFRAN, sm~, pl. sa(rdn'l, ~ofran, csafram, Mur, IV, 20. V. $a(rdn ~i sinonimui croci.
- < tc. safrao (644) ',(couleur de) safran; jaune clair''.
SAFTIANA, sf., Mih, 443 - v. stihlidne, alb. saft{an etc.
SArLAM(CU), -m(c)ii, pl. sayldm(l)l, -m(l)e, .sigur, •sur; homme de confiance•, Mih,
444 (•vagabond• "/). Sinonime: siylir, siyurtpslt. __: < tc. saghlam (748) ,sain; en bon etat".
SArLAlt:E, adv. ~i adj. invar., sigur; veritabil, •sfir; en sftrete; veritable•, Mih, 443.
- 1°. ni$l nu il-au saylame (dln~li nu o au mintea intactl, nu slnt cu mintea lnll'eaga; sana-
toasa), LP, 54; BNA, II, 120; 2•. lute suntu sayldme (toate slnt sigure, V!!ritabile). - V. sayltimcu
~i sinonimele sdlcu,- slgur, siyuripslt. .
SAliNA, sf., pl. sdhne, paloare, •p~leur, couleur jaune•, Mur, IV, 21. V. stihn'isescu.
- Cf. ·tc. sakhn (669) ,chaleur; calorique". •
sAl, adv., numai, •seulemenlt: curcusura sal hard-uti era (intriganta era numai bucurie),
Lum, IV, 112. ·sinonime: mi'nt;i, mi$1, sade. - V.:
SAf, adv. ~i adj. invar., exact, •exact>. V. sdlcu. - Cf. ~i alb. sahi ,esatto. vero". - <
tc. sahib (757) ,vrai, exact".
SAfCU, ·Cti, pl. sdf(i, -(e, sigur, •sflr, positift: Otil!lin'l sal(i, CU mfnte COdptti (oameni
:siguri, cu minte coapta), BNA, II, 76. V. saylamcu. - < sai.
SAIDISES<:U, vb. IV (saldisil, -sit, -~ire), a lua In scami\, •prendre en consideration;
~10noren; CAr, 111. - 1". cti fe nu saldisedfii casenlu? (de ce nu dadeati atenpe celui strain?),
.Cod, 12 b'; 2°. $' tdha tunusirea a tJeli o saldiset'i$fe Hrisi6lu? (~i parca pocairea mea o ia In
SALAMENDRA -1050- sAL'EAR

seama Hristos ?), Cod, 2912 ; nu saldisea dimandaclunea al Dumnidza' (riti respecta porunca.
lui Dumnezeu), Cod, 6921• V. saldisescu.- Cf. ~i alb. sajdls ,onorare, aver riguardo". - < tc.
salmaq (754) .. -".
SALAKENDRA, sf., pl. salamendri, salamandrii, •salamandre•, Dal, 181; Nic, 461 (sala-
mtindra); GEl, 197; (DR, IIi, 819; IV, 397; 399). - :< acx/..cx{Liiv3pcx .. -".
SALAMURA, sf., Nic, 461; GEl, 197- v. salamura. . ·
SALA, sf., pl. sall, sala, •salle•, Dal, 181; Nic, 460; Mih, 444; PB, 690; PAnt, 483. -
- Cf. gr. ali/..cx· - < it. sala.
SALBIT, -ta, pl. stilbi/, -te, palid, •pale, bl~me•, Nic, 461; W, II, 50; mol liliCe gtilbina,
Je al bola stilbita (mai floare galbena, care ai culoarca palida), Lum, Ill, 163; ·mol lilice tilica,
te nl-1' apirl$1 stilbita? Lum, VI, 2, 7 - v. eilic2• V. sarbit. - < lat. exalbldus ,blanchatre'' . .
SALEP, sn., Nic, 461; Mih, 445- v. saUpi.
SALEPU(()), sm., pl. salepi!il, salt>pciu, •qui vend du salep•, Mih, 445. V. salipi!i. - <
saUp.
SALEPl, sf. (fara pl.), salep, •salep•. V. saUpe, gr. acx/..tm etc. - < tc. sahleb (668) ,or-
chis ; salep".
SALfl\1 - numai In Cod, 117 bll: Jesu sa lim! (sa traiasca I sus !). - < tc. sallm (660)
, sain ; sauf".
SALK{(), -ie, pl. salkil, u.rlcios, sanchiu, •odieux, detestable•, Mih, 445. - < ?
SALMA, sf., pl. sa'ln'l, fulg, •brim, Nic, 461 (si'lma). Sinonim: $ll'e. - < bg. slan10
,paille, chaume".
SALON, sn.; SALONE, sf., pl. sa/On'l, salon «salom, BNA, II, 84; 134; Mih, 445.- <
acx/..6vt .. -" it.-fr.
SALPA, sf., PLit, 270 - v. lei/pd.
SALTAMARCA, sf., pl. sa/tama'r/i, specie de vesta, •sorte de veston tres court et noir,
il longues ·m anchcs, ,que portent les femmes - v. Plm, II, 177; il est semblable au cundr1$1l
des hommest, PenB, Ill, 168; PDict, 1947; 20; REW, 7551. - Cf. bg. sa/tamarka ,pour-
point", gr. acx/..-rcx!Liipxcx (Boga, I, 336), tc. salta-marka (659; 750) ,espece de veste courte que
portaient autrefois · les matelots". - < it. saltambarca ,cappotto alia marinara ; · soprabito·
da uomo".
SALTA, sf., pl.?, salt, •sautt: ' na salta deade (a dat (a facut) un salt), BNA, I~, 90.
-V.:
SALTU1 , vb. I (salttil, -tat, -tare), salia, •sauter•, Dal, 189; Mur, IV, 23; dt hroa sa/lei
(salta de bucurie), CosP, 35. V. asaltu ~i sinonimul ansar1 • - < lat. saltare ,danser [avec
gestes)".
SALTU2 , sm., pi, salti, psalt; ar~ic plombat, d 0 • chantre; 2•. osselet plomb~•,Mih,
446; 322. - V. psdltu.
SALTA, sf., pl.?, sos, •sauce•, Dal, 181; Nic, 461. V. dzdmd. - < ali/..-racx .. -·: < it.
salsa.
SALTE, sf., pl. sa'lti, salcie, esaulc; osiero, Dal, 181; Nic, 461; Mih, 445; PScr, 243;
PB, 690. - 1°. ldsa, ca $i sal tea a mea vas' fdca aui!a (lasa, ca. ~i salcia mea va face struguri),
PLit, 621; 2°. sa'ltile cu luma'kl /undzi (salciile cu ramuri lungi), Lum, II, 246; PAnt, 217;
BNA, IV, 72. Sinonim: rdkftd.- < lat. salix, sa/(i)cem ,saule [arbre)".
SALTINA, sf. ~i adj. f., Nic, 462; Mih, 445 - v. sdrtina.
SAL'EAR, sn., pl. sdl'eare, ~ervetel, •petite serviette de table qu'on met sous le menton
des petits enfants pendant qu'ils mangenb. -Cf. gr. acx/..tlip7J<; ,baveux; bavard'' ; tc. sal'iar
(751 ; 660) ,salive".
sAMA -1051- SARE

sAIL\, sf., C~c, 8; samif mare/ (minune mare!), CBiog; 31; cum s' fete sama aistd?
(cum se ficu minunea asta ?), C~c. 32. - V. 8dma (pentru 0 > s mai ales In graiul din Gope~I
~i din Muluvitte, cf. GrS, I, 329; IV, 240, iar pentru sudul italian, cf. Morosi, 107 (seo <
@cot;), 161 (drntsa < llpvt6oc). V., aci, ~i pifrmis.
SAMSACI'ZE,. sf., fara pl., col9foniu, ccolophane•, Dal, 181. - V. ceamceaci'ze, sdci'ze.
SAMlJRE, sf., PB, 690, samur- v. sdmrire.
SANl, sn., pl. sane, ~arfurie, cassiette,; casserole•: sl-n'l dal un san (sa-mi dai o far-
furie de arglnt), PB, 45423 ; ci'te vi'rif san di ldpte (cite vreo farfurie de lapte), Fl, II, 5,2;
4lanti sani trd dl asimt (celelalte farfurii erau· de argint), CFr, 162. - V. sdhdne ~i sale:
SAN', sdnif, pl. sdn'l, sdne; sanatos, •sain•, Dal, 181. V. sln. - < it. sano.
SANKI, conj., ca ~i cum, •comme si•, Mih, 447; sdnke, s' este ca fall t;lne (adica, daca
e eli faci bine), Cod, 1518; 697 • Sinonim: taha. - < tc. san-ki (752) ,supposez que; comme
cSi ; soit-disant"•.
SANTACRUTA, sf., pl. santacrrite, matase, csoie•. Slnonlme: mitdse, sirmal. - Gr:
aocTetxpouTet· - < it. seta eruda ,seta non ancora lavata ne tinta".
SAN'E, sf., pl. san'l,- sanie, ctralneam, Kat~, I, 86. - < bg. saul .. -".
SAP, vb. I (sifpdl, -pat, -pare), sapa, •piocher; (re)chercher•, Dal, 191; Nic, 464;
Mih, 448; PScr, 243. - 1°. sifpif' fucurlna (a sapat vatra. cu foe), PB, 18211 ; PAnt, 100; 2°.
l-sapif (II sapa, n urmare~te, n cerceteaza), PGr, 135. V. sapif ~i lirkescu. - < lat. sappare.
SAPA, sf., pl. sdkl, sapa, cpioche•, Dal, 181; Nic, 464 ;-· Mih, 448; PGr, 135; PAnt,
483; CN, 32; REW, . 9599 ( < zapp-). - 1°. di sdpif $' lupdltl vl'rif nu ascdpif (de sapi !ji Io-
pata nimeni nu scapi), PLit,. 621; 2°. cu din/11'1 ca sdkl (cu dinlli ca sape), PB, 14786. Sinonim:
cupifcearcif. - Gr. -racbt7tet (Hris, 260; Boga, I, 397). - < lat. sappa ,sorte de hoyau".
SAPALATA, sf., pl. sapalale, sapa lata, choyau•, Mur, IV, 27.
SAR, vb. IV, Nic, 466; PScr, 234; sarea n sus ~~ arujea (sirea In sus !ji necheza),
Fl, II, 1, 8; PAnt, 347 - v. arsar.
SARACUFAI, sm., pl. saracufalan'l, molie ,c~r, cartisont. V. sifrake- <aocpocxcxpaywfLOt
,mangenre de vers; vermoulure".
SARAGARA, In expresiunea: ml . feClil saragdrd cje suis trempe(e)•, (rna facui leoarca),
Lum, IV, 217. Sinonime: muclifle, pupul'lil etc. - < ?
SARAILf, sm., pl. saralladz, sarailie, cgiteau; gAteau au fromage•, Mih, 448 (sarallie,
sf., pl. sarallil). V. sifldrle. - < tc. saraDy (671) < sardi ,palais".
SARANDUNA- numai In formuleta: ptrp.truna saranduna (mac(ule) ... ?), Lum, I,
267; PLit, 726. - < ?
SARAVAL, -ld, pl. saraval'l, -le, pripidit; mlrtoagi, cqc de vieux; criquet, rosseo.
- < aocpci~oc)..o v ,qc de vieux ; vieillerie".
SARBIT, -Ia, searbid, •pAle; insipide•, Mih, 449 - . v. sa/bit.
SARCALETfi, sm. - v. scarcalt!fil. .
S.{RCA, sf. - 1°. mala ... cu sarca turnala (bunica ... cu sarica lntoarsa, lmbracata
pe dos), PB, 30513; 2°. un ari~zl cu sarca iurnalif - ariCllu (un batrln cu sarica tntoarsa -
ariciul), PLit, 352; 3°. •VQ t' u 16rnu .~area di-alti.nld parte (am sa ti-o In tore sarica de cealalta
parte= am sa te f~ec rau), PGr, 136. - V. stir tea, sarcoid_!ji . alb. sarka-verdhe ,agnello che
ha un colore smorto", gr. acipxoc (Boga, II, 176).
SAR AELA, sf., pl. sar~e/e, sardela, •sardine•, Dal, 182; Nic, 466; Mih, 449; PScr,
243. - < aocp8~Hoc < it. sardella.
S.{RE, sf., tara pl., sare, d 0 • sel; 2°. nature, caractcre; 3°. effacement, oublit, Dal, 182;
Nic, 466; Milt, 449; PScr, 243; PB, 690; PAnt, 483. - 1° : ca 6lle dripd sare alagd (aleargi\
-ca oile dupa sarc.), PLit, 622; are micata cu mine pi'ne cu sare (a mlncat cu. mine pline cu
SARIC -1052- SARNE

sare, de mirie II sau o leagli o buna amieitie) ~ pentru acest sens, cf. : Volney, I, 377; Gi!zla•.
1827, 25, nota 3; Masse, II, 460; 11, 2931; 3623 etc.; 2°: a$i la-l sdrea a lor (a~a Ii-i firea
lor), PGr, 136; Mih, 449; 3o: hal lora, dpa $i sdre lute ci'te dzt'sim (acuma, hai: toate cite
am zis sa se (aca apa ~i sare, totul ~sii. ·se 11tearga,. sa se uite), Fl, II, 5, 5. - 4°. sdre amdra ·
(-). - < lat. sal, salem ,sel'-'.
SARIC, sm., pl.?, aba, caba, bure, drap•, Lum,' IV, 122. Sinoi]im : gravan6. - < lat:
•sarlcum (cf. sericum, pl. serica ,v~tements de soie").
SARICA, sf.., ·pi. sa'rltl, sarica, •manteau · (d'hivel") en Iaine" et a longs poils- v. Plm,.
1, 121; 128-130; II, 179; 180; 182-183; 185; 188-189; PAnt, 6t, Dal, 182; Nic, 466; Mih,
449; CN, 87; REW, 7848. - 1°. yin all$l cu sa'rill tilbe (vin bii.trini cu sarici albe), PAnt,
297; BNA, I, 124 - dupa 1875. in Pind sarica alba a bi'itrinilor a inceput sa fie lnlocuita
cu sarica neagra (cf. ~~ PenB, Ill, 186); 2°. {i n'l-p6r{i sdrica pri anumir, lal glone' mu$dl?
(de ce lmi porti sarica pe umar, drag flacau frumos ?), PLit, 853 - Ia gramosteni, ~~ astazi!
Inca in ziua nuntii mirele lmbraca sarica alba; 3°." stirica cu /etipe (saricii cu urechi); 4°. saricii
$Utd (sarica fara urechi), PB, 690; 5°. etiste di stirica (e de sarica;, e aroman neao~ - sarica
fiind o haina exclusiv aromaneasca), PGr, 136. - V. stircti, (lucdta ~i, pentru alte detalii,.
POrig, 77-79. - Gr. a<Xptxet, at&.pxet, (Bog~. I, 339; II, 59). -<lat. •snrlea . (cf. sericum, pl.
s eric a ,etoffes ou vHements de .soie").
SARKE (gramosteni) • . . . ? ... •: sdrke di gailt!dz s' por(i (sa por\i .. . ).
SARPE, invar., energie, •capable; energique•, Mur, IV, 32; stirpe otimin'l, stirpe mul't!rl
(energici oameni, energice femei). V. sdrpit. - < tc. snrp (745, ,inabordable".
SARPIT, -tt'i, pl. stirpi/, -tc, agcr, •agile•.- V . si'rpil ~.i gr. atp7tt-r6c; ,espiegle, vif".- <
stirpe.
SARTA, sf., pl. sa'r/i, jumatate de fnciircatura pe un cal, •Ia moitic d ' une {urtic - v.
parte 5°•, Nic, 468. - V. :
SARTINA, sf., pl. sa'r(in'l; ca adj. f. : pl. stirtlne, fncarcatura, sarcina, •1°. bagage,.
fardeitu que I'on porte sur le dos; charge; mandat, mission; 2°. gravide - v. greu 4°•, Dal,.
. 182; Nic, 468; Mih, 449; Lum, III, 158. - 1°: s' aduct'i 'nci sar(ina di /etimnc (sa aduca o·
crosna de lemne), PB; 454u; pin' sii-$1 bdga stir tina (plna sa-~i puna crosna), GrS, IV, 245 ;.
erd stir/ina gretiua (era grea povara) ,PB, 25723 ; dotiua sa'r(in' l nu-n'l ftitedm (nu-mi faceam
doua crosne), Lum, III, 69; s' mi disctircu di 'nt'i stir(ind (sa rna descarc de o insii.rcinare),.
PLit, 760; va s' armt'na stir/ina (va ramlnea insarcinata), PB, 438a; mi-a/tist'i' · stirflnt'i (rn-a
l:lsat gravida), PB, 72' ; trerte erti stir tine (toate trei erau gravide). V. stilfint'i.- < lat. sarcina
,bagage; charge, fardeau".
SA.SEGf, sm., pl. ~asegetidz, lautar, •menetriert: sase'geddzl'i cintti tu ub6r (li'iutarii.clntau
In curte), AI. 1903, 81. V. sa:agi ~~ sinonimele .a vylu/gi, yi(tu, kimanagi. - < tc. sazdjy (658)
,,musicien".
SAT1 , sm., fara pl., sat, •satiett\•, Mur, IV, 33 (nu tire sat di .mictire ,nu are sat Ia
inlncare"); PB, 690; PGr, 136; ved c' Armd'n/u nu-tire sat (vad ca aromanul nu arc sat),
BatP, 5. - V. stitru, scitu/etitti ~i adv. lat: satis ,assez" cu compar. salius.
SAT2, sn., pl. stile, sat, •v.illage•: ctitunlu Pti/can'l durn'eti greu; earti tdcut ca un sat
ministir (catunul Palcani dormea greu; era tacut ca un sat-manastirc), Lum, VI, 4; 21. Si-
nonim : llotira. - E singura atestare. Azi, ·cuvintul e necunoscut (cf. ~i CN, 168). - Pcntru
dr. sat, d. ~Gr, I, 205; DR, I, 253-257; II, 642; IV, 1345. - < ?
SATE, sf.: mi scuteti 'nd stile ctilc (mii scotea calc de o ora), CFr, 156. Sinonime: ocirat,
uruloye. - < st'ihtite (pentru -II-, cf. aaW-, sa.ite.).
SATENE, sf., pl.?, satin, •satin•, Dal, 182. - < fr. satin.
SATRAZAM -1053- sAc.hfNA

SATRAZAM, sm., pl. satra:i.n'l, mare vizir, •grand VIzu•, Dal, l82; Nic, 469; MU1,
450; PB, 690; un satra:dm s' ti ved (sa te vad un prim-ministru), BNA, IJ, 90 ;· cu slrtin'e
di satrazdm (cu haine de mare vizir), PLit, 940; 1010.- < tc. satr-a'azam (113;. 758; 941)

SATRU, sm., fara pl.- v, sal1 - : Iw-aveti sdtru di cuvendd (mi aveau ·sat de vorba),
BNA, II, 74 ~i p. xvn. - < lat. satur, -ra, -rum ,rassasie".
SATUR (mi), vb. I (saturdl, ·-rdt,. -rdre), satura, •rassasier•, Dal, 192; Nic, .4 68; Mih,
450; PAnt, 483.; il'l codpsc somnul di l-sdtura' (i-a copt somnul de 1-a saturat, somnul i-a
copt corpul ~i 1-a siHurat), PB, 301 6• V. ocl'lu 15° ~i sinonimele nd(iitescri, tipurescu. - < lat.
saturare ,rassasier":
SAUGU, sm.: (lorl di saugu (flori de soc), CAr, 329- y. sduc.
SAVAN, sn., pl. stivane, lintoliu, •linccul; suaire•, Dal, 182; Nic, 459; Mih, .451; PB,
690; Cod, ?9 b3 ; GEl, 198. - 1°. pi'ndza a lul artife ca sdvan (plnza lui rece ca giulgiu), Lum,
II, 304; 2°. fl'l bdga strdn'e, stivan (li pune hain!!, giulgiu), BNA, III, 152; 3°. tu stivanlu ncl'igtit
di Ius (In limtoliul lnchegat in lux), PAnt, 161; 4°. ayiu Cosma ... imnti . . . acupirlt cu stivan
(sflntul Cosma ... umbla ... acoperit cu giulgiu), C~c, 35. Sinonime: glulglu, sindona. - <
a&:~cxvov ,,.,.,.
sAVUN, Cod, 81 2 ' - v. stivan ~i :avon.
1 SAZAI}f (Tirana), sm .•. •M andolinenspiele~·· Jb, XVI, 204 - v. sasefji ~i alb. sa:exlli

,suonatore di mandola". ·
SAZM1\, sf., pl. sdzme, tesii.turii de par de caprii, •tapis de Iaine de chevre•, Dal, 182;
Mih, 450; PAnt, 483 ; CN, 174; CAr, i68 ;•RH, II, 194 ; PElim, 18; Pim, II, 206; s' adra' m
sdzmi Ia cal'l (sii. facem scoarte pentru cai), .PB, 30030• Sinonime : opld, pircotiva. - Cf. ~i alb.
stizme ,specie di tappeto". - < aliyta{i.oc ,couverture de cheval, capara~on".
SAl (nord), conj., sii., •que (serve a former le subjonctif)•, ' Nic, 459; /ipsed§le sd-1 cu-
nocisca (trebuie sii-1 cunoasca), PB, 30631 ; , (a' rd ·sa scocitd zbor din gurq. (fiirii. sa scoata vorba
din gura), GrB, 221; PAnt, 225; BNA, IV, 141. - V. s'1 , set, si1 .
S.~2 , pron: refl., pers. a 3-a sg. ~i pl. (nord), se, •se• : lirisicu sa viscri (argintarul s-a
lmbracat), PB, 4843. - V. s' 2 , se2 , si2 • - In aromAna sudicii, vitalitatca acestui sa2 - ca ~i
cea a lui sal - e' anemicii. fatii. de cea din aromana nordicii..·
SAATE, sf., PScr, 243 - v. sahcite ~j sate. .
SABAIE, sf., pl. sabd'i, dimineata, •matin•, Mih, 442; ·tahinti, tri§l tu sabcile (dimineata,
tocmai In zorn, Lum, V, 10, 20. V. tahlnd. - < tc. sa bah (754) ,malin".
S.\BlJRA, SABURRA, sf., PScr, 243- v. savrira.
. SABURE, sf., pl. sabrirl, sabur, •sue d'aloes•, Mur, IV, t9. - < tc. sabr (755) ,aloes".
s .\CAKE, sf., pl. saca'kl, veston, •vestom. - < OIXXXcXXt , . - " .
S.\CAT, ~Ia, pl. sacdf, -te, ciung, •estropit\, infirmeo, Dal, 188; Nic, 460; Mih, 443. V.
siccit 3°. - < tc. saqat (682) ,infirme, mutile".
SACA', sm., pl. ·sacddz, covata, •ecuelle•, CN, 112; 171. V. cuvdta, rdClca.- < tc. saqa·
(659) ,porteur d'eau".
s .\c.\IARCU, -eli, pl. sacaldrfi, -fc, rapciugos, •morvcux•.' - 'v. sacai.
SACAL.{', sm.; pl. saciilddz, biirbos, •barbu>: bd'r~i/i a siicaldd:lor (barbele bli.rbo~ilor),
LP, 5. V. bdrbos. - < tc. saqally (763) .. - ".
S1CARfCL'E, sf., UnivL, XLV (1929), 276; S.{ CARfKE, sf., pl. saciiricl'e, · sacarikl
(artie. pl. sacarikll'i): sacarikll'e-asedra l'l-lodra (aseara au anuntat-o luind cuvenita recompensii.).
Velo, 31; BNA, V, 102 - v. sihdrike.
SAcATfNA, sf., pl. siicatin'l, om diform, •homme difforme•, Mur, IV, 19. - < sacdt•.
:SJ\CATIPSESCU -1054- sA.fN

SACATIPSEStU, (mi), vb. IV (saciilipsil, -sit, -sire), schilodi, •estropier, rendre infirme;
briser», Dal, 188; Nic, 460. V. saccit. - < acxxcxnuw .. -".
SAcATIPSfRE, sf., pl. sacalipsirl, schilodire, •action d 'estropien, Dal, t88.
SAcATIPSfT, .-Ia, pl. sacallpsif, -te, schilodit, •estropil\•, Dal, 188.
SACATLfKE, SACATLI'KE, sf., pl. saciillikl, mutilare, •infirmite; mutilation; dommage•,
Dal, t88; Nic, 460; s' nus' fcica vi'rna sacatli'ke {sa nu se facii vreo mutilare), Cal: 1911,. 56;
BNA, V, 113. - < tc. saqatlyq {682) .. -".
SACI'ZE, sf., fara 'pl., saclz, •colophane•. V. samsaci':e. - < tc. saqyz {658) ,mastic".
SACLETE, sf., siclet, Cod, 22u- v. sictele.
SACOL, sm., pl. sac61'l, ~oim, dau.con•, CEI, 8t ; un buf ~i un sac6l (o bufnita ~i un
~oim), PB, t74so. Sinonime : pilrit1, ~ain, xifter. - < bg. sokolii .. -".
S}\CiiL'IO, sn., pl. sacul'e, saculet, \Sachet», Nic, 460; Mur, IV, 19; PPar, 30; ni sac,
ni sacul'lil {nici sac, nici saculet), PGr, t35. - Cf. mgt. sacul', sicul'lil {CapM, III, 264; PMegR,
II, 116; GrS, Vll, i98). - < aa:xxou/.~ .. - " .
SACEAKE, sf., pl. sacekl, strea~ina, •avant-toil> {nord). Sinonime: astredha, pulcilti.
- < tc. satcbaq {755, 744) ,corniche; avant-toil".
SADZEATA, sf., pl. sadzef, sageata, dleche•, Nic, 500; Mih, 443; Mur, IV, 20. V.
~udzecita, salta, sadzitedzil ~i sinc,mimul condcir. - <lat. sagitta , neche".
S.WZITARE, sf., pl. sadzlta'rl, sagetare, •action de trapper d'une fleche•, Mih, 443.
SADZITAT, -La, pl. sadzildf, -te, sageiat, <frappe d ' une fleche•, Mih, 443.
s.;\_DZITEDZO, vb. I (sadzitdl, -tcit, ·-tcire), sageta, •tirer, !rapper d'une Heche•, M.i h,
443; l-siidzila' pri dziditic .{1-a sagetat Ia degetul mic), PB, 37413 • - <lat. saglttare ,percer
·de neches".
SAFHEANE, sf., pl. sa(Mn'l, saftian, •maroquin•, Dal, t88. - V. sa(licina, sahlicine.
s.\rfT.~. sf., pl. saylre ~i sayif, Dal, t88 - v. salta.
SArLAMSESCU, vb. IV - v. sayldme ~i siyurlpsescu.
SABAN, sn.; SAHANE, sf., pl. sahd'n'l, farfurie, •assiette•, Mih, 444; Dal, 188; Nic,
469. V . .~an1 ~i sinonimele misura2 , picit. - Cf. ~i alb. sahdn , piatto". - < tc. sahan {756)
., plat (de cuivre etc.)".
S.\HAT, sn.; SAHATE, sf., pl. saM'/, ora; ceas, •montre; heure•, Dal, t88; Nic, 469;
Mih, 444 ; PB, 690. - t 0 • lru siihcillu a mocirtil'i (In ora mortii), Cod, 393 ; 2°. l'i aduse bilecila
un siihcitil (o ora i-a adus belea~a), Cod, 233; 3°. Ia dspras di sahd'fa (Ia orele unsprezece),
Cod, 258 ; 4°. klusteca Ia sahdle (lantul Ia ceasornic), Mac, I, 87; PAnt, 41. - V. scile, sacite
'~i sinonimul ocira to, 2°. - < tc. sA'at (658) ,heure, temps; montre".
SAHATCf, sm., pl. siihatCeddz, ceasornicar, •horloger•, Mih, 444. Sinonim : uruluya'. -
< tc. sa'atdjy (65a) .. -".
. . S~HN'ISESCU, vb. IV (sahn'isll, -sit, -sire), a deveni palid, •devenir p1Ue•, Mur, IV,
.21. - V. scihna ~i bg. silhna ,secher; maj.grir, ·deperir" .
SAHN'ISfT, -iii, pl. siihn'islf, -le, palid, •pAle•, Mur, IV, 21.
. SAHTIANE, sf. , pl. siihtten'l- v. safhecine -, Mur, IV, 21. - < tc. sakhtlan (669)
,,maroquin''.
SAHUNESCU, vb. IV (sahunll, -nit, -nlre}, ponegri, •decrier, diffamer•. - V. sahUn'l.
S.;\_HUNfRE, sf., pl. siihunirl, defliimare, •action de decrier, decrio, Mih, 444.
SAHiiN'I, sf. pl., v~rbe 'rele, •vilalne~ paroles•, Mih, 444.- < tc. sekboun (669) ,parole".
SAfN, -na, pl. siiin'l, -ne, cenu~iu, daine (blanche) melee de poils longs et 1\pres appeles
.suma ; couleur gris•, Dal, 189; Mur; IV, 2t (li'na salna) ; PEt, 43 ~i LL, III, 222 {< lat.
.suinus ,1\pre, rude").; DensAs, 134-138 ( < vsl. · sljanije ,splendor", bg. sijaino ,rayonnant");
-1055- sALNA:tscu

aili~lul .•• era sdin? (abaua ..• era cenu~ie?), Fl, II, 2, 5.- CN, 127; LL, II, 51 (<lat.
•saginus, sagina ,engraissement"). - < ?
SAfTA, sf., pl. suite - v. saylia ~i sddzedld -. Nic, 452; Mur, IV, 21; GEl, 197. - 1°.
s' trdga cu salta (sii tragi!. cu sAgeata), PenB, VI, 132; 2~. si-arca' ca 'nil salta (se repezi ca o
sAgeatA), PLit, 796; 3°. v;r lt!pure ... fudzed sditd (vreun iepure. ; . fugea ca o sAgeatii), Trib,
I, 12, 6. - <aotyL-r-rot ,fleche".
SALANE, invar., libertinaj, tetat de libertinage•: az. fedli/e . . . suntu ca saltine: lu ti
dull di nl'se dal (azi fetele ... slnt ca fn Iibertinaj: unde te duci de ele dai), LP, 127. - Cf.
alb. sallahdn ,errante, vagal:iondo" !}i tc. salma (751) ,libre; errant".
SALATA, sf., pl. said'/, salatA, •salade•, Dai; 189; Nic, 461; Mih, 445; PScr, 243. V.
mural'e. - Cf. gr. aot:Mhot tc. sa/ala (750; 765) etc. - < it. salata.
sAI.ig:tscu (mi), vb. IV (sdla~il, -~it; -~ire), slobozi, ol 0 : donner Ia clef des champs;
lAcher; liberer; 2°. fondre sur>, Dal, 189; Nic, 460; Mih, 444; AD, IV, 89; GrS, III, 267;
GEl, 197. - 1°: a se /'i sd./d~imu (hai sa-i llisiim liberi), PScr, 162; ml'na sli'ngd l'l-sdld~ed
(li elibera mtna stlngli), PAnt, 137; nu sd/d~ed dpa (nu da drumul Ia apli); Lum, II, 155;
sdlal}ed M!lledta-a-l6clul (libereazA pe Frumoasa~PAmlntului), PB, 14439 ; 2°. nd sa/a~im tu{
pri nis (toti ne-am repezit asupra lui) - v. Jzimusescu etc. V. sdl~escu. - < aotl..otyw ,mettre
en mouvement ; exciter".
S.i\LA9fRE, .sf., pl. sdld~irl, slobozire, •action de Iacher; essor; descente, bernie - · v .
puflga•, Dal, 189; Nic, 460; Mih, 445; PB, 691. - 1°. va s' l'ed sdla~ire tru rao bdnare (va
lua avlnt In rliu trai), Cod, 176 ; 2°.' sdld~irea a cdl'llor (liisarea In libertate a cailor); 3°. !Jii
s' vlndicd di sald~ire (!}tie sA vindece de hernie, de bo~oroge~lA).
SALA9fT, -ld, pl. sdld~i(, -te! sloboz~t. tlllcM·; excite, acharne; laisse en bas, flottant;
hernieux•, Dal, 189; Nic, 460; Mih, 445. - 1°. cd/'i suntu sd/d~lf (caii slnt liberi, llisati In voie);
2°. cl'n'll'l eard sdla~it (ctinii erau. asmutiti); 3°. picurdr . .. ·cu percea sdla~ita (pastor ... cu
pletele liisate In jos), Fr, II, 234; PAnt, 222; BNA, IV,. 70; 4°. edste . sd[d~it (e bo~orog)
V. sdlt;it.
SALMUJRA, sf., pl. .saldmure, saramurA, •saumure•. V. salamurd.- Cf. ~i tc. salamoura
(659). - < O'IXAIXIJ.OUpot .. -".
sAL.:UUE, sf., pl. saUfril, pliicintli cu brlnzA, . •galet.t e au fromage• (grAmosteni). - < ?
sarallle.
sALAVATE, sf., pl. sdldvll'f, larmA, •vacarme, charivari•, Mur, IV, 22. Sinonime: larma,
~imdld' etc. - Cf. ti dr. salavat (PCon, 42); ,fAcura to~i salavat mare" (ITR, 183): - < tc.
sal a vat (765) ,benediction".
SALCI'M, sm., pl. sdlct'n'l, salclm, •acacia•, Dal, 189. Sinonime : bagrem, ddvan 2• - <
tc. salqym (750) ,grappe".
SALDISESCU, vb. IV, Mur, 23 - < v. saldisescu.
SALEPE, sf., pl. sdUpurl, salep, •julep•, Dal, 189. - V. salep.
S1L911SCU, vb. IV, PB, 398 : sdliil bd'rnul lnt;l6s (hlsa In jos brlul) - v. sdrgl'escu ~i
sinonimul nlburuescu.
S1L9fT, -ttl, pl. sdlt;i/, -te, darnic, •genereux, main ouverte•: ml'ntl sdlt;ittl (mlnli dar-
nica), PLit, 549. - V. sdldt;it ~i sinonimele cuvurCJU', glumerlu.
sALIPl:f, sm., pl. stllipceddz, Dal, 189 - v. salepliu.
sALisTRA, sf., pl. sdllstre, pieptlira~; pu~coci, •corselet pour les enfants; clifoire- v.
tilistra1 ~i pd~pdca•, Mur, IV, 23.
SALNA:Escu, vb. IV (salnall, -all, -dire), silnici, dorcer•, Mih, 445.- Cf. bg. silja
,,s'efforcer", silno ,violemment".
St\LNfcA, -1056- SA!I.l.t\RUSfT

SilLNfCA, sf., pl. stilnife, flanela, dlanelle•: Cdslran'lofl poarlt'l §ilvd'rl, sdlni/l (Caslr:l-
nio~ii poartii ~alvari, flan!!le), CFr, 172. - V. selnica.
SALTARE, sf., Dal, 189 -~ v. asd/lare, stiltul.
SALTAT, -ta, pl. sdlltit, -le, siiltat, •saute•, Dai,' t89.
SALTANA'i'A, sf., pl. sdlldna'f, s~ltanat, •ceremonie, pompe; fierte•, . Dal, 189; Nic,
461; Mih, 445; nu cu sdllilntile, nu cu piri(tin'e (nu cu fast, nu cu 'mtndrie), Lum, III, 69;
PAnt, 31. V. sultana/d. - cr: ~i alb; sa/lontil , sfarzo, pompa, lusso" . - < tc. saltunat (689)
, pompe".
SALTIKfE, sf. , Mih, 445 - v. psallikie ~i:
SALTfRE, sf.', Mih, 446 - v. psdllire ~i:
s .4.LTISESCU, s.~LTISfRE, SAL'fiSfT, l\Iih, 446 - \", psdlliscscu, -sire, -sit ~i sti/lu2 •
SALTIOAR.~, sf. , pl.. sdlfi6ri, s:llcioar:l, •petite saulc•: di sum una stil(ioard (de sub
·O siiiCioar:l), PLit, 923. - < suite.

SALU!>ESCU (mi), vb. IV, rationa·, •raisonner, argumenter•, WOI, 128.- V. siluyisescu.
SA!I.IAR, sn. , pl. sdmare, samar, d 0 • bat; 2°.' carapace ; 3°. facherie ;' peignee, rossade;
4°. tromper., Dal, 189; Nic, 462; P lm, :i', 144 ; REW, 7512. - 1° : cu sdmtirlu [In text:
sumtirlu) ardslurnal (cu samarul riisturnat), Velo, 33; PAnt, 327; mulile atetile noai!d, pi'nd nu
J.i calcd sdmtirlu nu si-a$1earnd (catlrii cei noi (cei c:lrora peritru prin'la dat:lli se pune samarul)
nu se cumintesc pln:l ce nu-i apas:l samarul cu tncdrcdlura lui), Fl, I, ·5, 8 - v . vi(etircu; cu
sdmtirlu pot si nctirti §i sci'hdurl, cu §etii!a nu pot (cu (folosind) samarul poti lnc:lrca l?i scin-
duri, cu ~aua (tarnita) nu poti) ~ cf. Plm, II, 211 ~i Ill, 212; 2°: samar di bro!Ucd (carapace
d e broascii) (nord); 3°: lu-arcd' sdmarlu (1-a aruncat samaml "'-= s-a sup;lrat), PArom, 182;
' ;;1-mictira sdmtirili (~i-au mincat samarele = sc . lnc:lierarii, se b;hur:l r:lu), PAnt, 182-183;
i •a-n'l um(ld silmtirlu (o sa-mi umfle samarul = rna va bate rau), Fr, 11, 231 - v. intru 3°,
ketile 6° ; 4° ·: bagd-l'l samtirlu (pune-i saniarul = lnl?eal:l-1), PEtn, 66-67; GrS, IV, 89; PArom,
182 - pentru dr. · in§ela, cf. DR, VI, 327-332. - V. suintir ~i ll$iut!dz·i1. - Cf. gr. arx(Liipt. bg.
samart"t ,bat", alb: samar ,basto", tc. semer (691) ,,bll.t; crochet de portefaix" . - < lat. sag-
.IJ1.arium ,charge mise sur un bat" .
s.\MANARE, sf., ·pl. sdmanti'rl; consolare, •consolation; caresse•, Gram, 299; p. xxv:
< lat. examinare; LL, IV, 216. - V.:
s .4.MANATOR, -toare, pl. sdmdndl6rl, -totire, mlnglietor, ec:-aressanh, PScr, 243; LL,
IV, 216. - Cf. alb. semurift6re, sifmundore ,ospedale, sanatorio".
SImI r .n' eat, ·-td, pl. Sdmdrn'etit, -te; locuitor din S:lm:lrfna, •habitant de· S!lmdrina•,
.Fr, I, 88; BNA, Ih, 70. V. sdrmdn'ittime.
SA'l\lBURE, sm. •Kern•, WOI, 125 - v. sl'mbure.
SAMlRA', sm. , pl. sclmlrddz, samargiu, tbatier; gourdineuro, Dal, 189; Nic, 462; GEl,
197.- 1°. altisd-l sdmtirlu la. sdmtrd' (samarullas:l-lla samargiu) ; 2°. lricu sdmard'lu (a trecut·
samargiul, a trccut eel care a blitut), PLit, 625. V. sdmtir, sdmtrgl etc. - < atx(Ltxpii<; ,batier".
S.UIIRGf, sm., pl. sdmlrgeadz- v . sdmfrd' - , Mih, 446. - < tc. semerdjl (691) ,fa-
bricant ou marchand de bats" - v. sdmfrd'.
s.4.MIRGILI'KE, sf. , pl. samtrgilt'kl, meseric de samargiu, •rhetier de Mtien, Mih, 446.
SAMIRUSESCU (mi) , vb. IV (sdmlrusll, -sll, -sire), lnsam:lra, •bater; s 'adapter, s'har-
moniser•, Dal, 189; Nic, 462; GE~. 197. - 1°. sdmiruslt ccil'i (puneti cailor samarele); 2°.
.si samarusescu mu.llu un cu alcintu (se potrivesc (se suport:l) mult unul cu celaialt), PenB,
V, 48. - < a~(Ltxp6vw , bater".
SJ\l\IIRUSfRE, sf., pl. samiruslrl, insiim:lrare, •action de bater•, Dal, 189; Nic, 462.
S.~lllUUS(T, -ld, pl. stimdrusi{, -le, lns:lm:lrat, •bate•, Dal, 189 '; Nic, 462.
-1057--' Si\"Pfr

S!MSAR, sm., pl. sdmstitl, samsar, ccourtier., Dal, 189; Nic, 463; Mih, 446. - < tc.
symsAr (691) .. -".
sAMsi\R:Escu, -tetiseil, ·pl. silmsate~tt, -te~ti, de samsar, cde courtier., Dal, 190. ·
sAMsi\RLfKE, sf., pl. silmsilrllkl, samsarUc, •profession de courtier>, Dal, 190; Nic,
463; Mih, 446. - < tc. symsirlyq (691) .. -".
Sl.'MTU, - til, Mih, 447; PScr, 243- v. sl'mtu (~i numele topic 'din G6pe~l: Sil'mtu,
(;:,c, 29).
sAMlJNA, SAMlJNE, sf., pl. silmun'l, pline lntreagii, •pain ·entier; pain blanc - v.
(r.flll§fdlilt; Mur, IV, 25; s' u al tu loc di 'nil silmund (sii o ai In loc. de o pline), AI. 1.9 03,
~'8; sdmrine cu dcl'il'l s' nu vedz· (sii nu vezi cu ochii pline albii) (grlimosteni). V. somunil.
S!MlJRA~ SAMlJRE, sf., pl. silmurl, samur, czibeline; bonnet de basse qnalite•, Mur,
rv, 25; Nic, 463; Mih, 447. - < tc. samour (692) ,zibeline".
. sANATATE, sf. (pl. sdniltil't), s'i iniitate, •sante; salub, Dal, 190; Nic, 463; 1\Iih, 447;
f'Scr, 243; PB, 69t'; .PFon, § 69; ~edz cu silniltdte (riimli siiniitos), Lum, II, 15; PAnt, 177;
e:NA, III, 112; silnilttite, munte (rate (siiniitate, frate munte), Bag, 134.; PAnt, 200.; BNA,
V, 36. v. stnilttite. - < lat. sanltas, -atem ,sante".
slNAT6R, sn., pl. silniltotiie, traista, •bourse; besace•, Dal, 190. Sinonim : tdstru.
-- V. slntt'Ot, silriltot1 (DR, 111; 1088: < lat. setr.alotius ,qui sert a scier").
sANA'f6s, -totisa, pl. silnilto~l, -totise, saniitos, csain; solide•, Dal, 190; Nic, 463;
Mih, 447; PScr, 243; PB, 691. - e. silnilto~l, fi'til ltngotire (slinato~i, flirii boalli), CalGrB,
1!3; PAnt, 237; BNA, II, 98; 2°. punte silniltotisil vol (vreau pod solid), PAnt, 68; 2°. etti
•trcotite silniltotisd, dzetidzit mtite (era frig solid, ger mare), LP, 100. - Cf. ~~ alb. i shlnddshl
,sano". - < lat. sanlt(at)osus (MihL, 226).
sANATU~EDZ"C, vb. I; SANATU~ESCU, vb. IV (silniltu~etil ~i silniltu~ll, -~eat ~i -~it,
-;:elite ~i -j!lte}, lns_iinato~i, crecouvrer Ia sante; guerir; renforcero, PScr, 243; il'l silniltu~escu
tru zilconlu al Duninidzd' (li lnsaniito~esc (lntliresc) In legea lui Dumnezeu), Cod, 191. - V.
stnidzll. - < sdniltOs.
SAND.ANE, sf.: - e. udtile ca silndtine (odaie ca lnchisoare), LP, 133; 2°. ti ~tricotl
ascunilti ptit sdndtinea a notiptil'el (te strecori pe ascuns prin lnchisoarea (lntunericul) noptii),
LP, 133. - V. zandtine ~~ sinonimele filikle, htipse.
SANDRACI"CI, sn., pl. sandttice, patrat, ccarre•. - < tc. santrandj (679) ,orne de
figures carrees".
SANDR.ACI"CI, -sn., pl. silndttiCe, renetii, cinstrument avec lequel on taille Ia corne
a
~upied des chevaux•: cu silndttiCllu a n'ell l'l-u cuttil ~lne ungl'ea ctilul (cu reneta [fr. tenet/e)
mea· i~am curlittt-o bine copita calului), Lum, VI, 6-8, 30. - < tc. sontradj (775) ,.-"; bou-
t.Qir".
SANDlJKE, sf., Mih, 447- v. sindUke.
S!NTISESCU (mi), vb. IV (silntisll, -sit, -site} , sanctifica, csanctifier•: un cu · altintu
s' nu si silntisetiscil (unul cu celalt sa nu se sanctifice), Jb, I, 2. - V. stntisescu.
SAPARE, sf., pl. silpil'tl, siipare, •action de piocher•, Dal, 191; Nic, 46!?; Mih, 448;
ayin'ea va sdptite (via trebuie siipata). ·
SAP.AT, -til, pl. silpaf, . -te, sapat, •pioche; grave•, Dal, 191; Nic, 465; ltuputl ca n
mtitmuril silptite (corpuri slipate ca In marmorA), 'L P, 53; BNA, I, 20.
sAPAT6ll, -totite, pl. silpiltOtl, -totite, sapator, cpiocheur•, Mur, IV, 27.
SAPATlJRA, sf., pl. silpilturl, siipaturii, ctravail a Ia pioche; gravure., Dal, 191 ; Mur,
IV, 27. .
silplf, ~arpe veninos, cespece de serpent venimeux•, Dal, 181 ; Mur,
SAPiT, sm., pl.
IV, 27; GEl, 197. Sinonim : ~dtpe .. - < aet7tl·ni~ .. -".

67 - c. 681 Tache P a p a 1: a g 1, Dtc~onarul dialectulut arom4n


sAPUNAR -1058- S.'\RIJATOARE

S.\PUNAR, sm., pl. sapundrl, slipunar, •savonniert, Dal, 191; Nic, 465; Mih, 448. -
v. sapungi.
SAPUNARE, sf., pl. sapund'rl, sli.punire, taction de savonnert, Nic, 465.
SAPUNE, sf., pl. sdprin'l, sApun, cs~von•,' Dal, 191; Nic, 465; Mih, 448; PSc~, 243;
LL, III, 212; frin!!a 1i sdprinea (frlnghia ~i slipunul), PB, 40618. . Sinonim : calripe. - Cf. ~i gr.
aOt,;ouvL· - < lat. sapo, -onem ,savon".
SAPUNEDZtl' (~i), . vb. I (sapundl, -nat, -ndre), slip1,1ni, •savonnen, Nic, 465. V.
sapunsescu. - < sdprine. .
S.i\PUNGf, sm., pl. sdpungeddz, slipunar, •fabricant ou vendeur de savon•, Dal, 191;
Mih, 448 (sapungiil).
SAPU~SESCU (mi), vb. IV (sdpunsll, -sit, -sire) - v. sdpunt!dzu - , Dal, 191. - <
aOt,;ouv(~(l) ,savonner~'· .
SAPUNSfRE, sf., pl. stipunsirl, Dal, 191 - v. sapundre.
SAPUNSfT, -ta, pl. sapunsif, -te, slipunit, •savonne•, Dal, 191; Nic, 465.
S.\n.A.F, sm., . pl. sardhl, zaraf, .changeur; avare - v. scllnclu•, Dal, 191; Nic, 466.
v. zar:d(. - < tc. sarrar (759) ,changeur".
SARAi, sf., pl. sara'l, sarai, •palais - v. pdldte; tribunal - v. hukimdle•, Dal, 191;
Nic, 466; Mih, 448; · PB, 691 (sdrdye). - < tc. sarill (671} ,palais".
SARAKE, &f., pl. sara'kl, car; grijli, •artison- v. saracufdl; souci - v. gailt!e•, Dal,
191; Nic, 466; Mur, IV, 28; GEl, 197; II mtcd sdrdkea (tl rnlnca grija, II mustra con~tiinta),
PB, - 2432~; ma~l rind sdrdke 1-macd (numai o grijli II nelini~tea), PB, 933 ; mi ml'cd sardkea
(rna frlimlntli grija), PenB, III, 243. - < acxpcixe: ,artison, perce-bois".
· SA'R.\, sf., pL sti're, ordine, •rangee; ordre•, Mih, 448. - V. ardM, siredila. - <alb.
si!'ri! ·,serie, fila, ·ordine, linea".
S.\RX<:UCE, sf., pl. saracuCl, bolero, •jaquette en Iaine - v. ciket; soubreveste de drap;
petite sdricih, BNA, II, p. xvu; CFr, 24 (sdrdcu,te) ; dulamddz cu sardcuce (dulamale ~i bo-
lerouri), BNA, II, 70. - < sdrica.
SAR.i\FLfKE, sf., Nic, 466 (~i stlra(ll'ke) - v. zartifli'ke.
s.\RAGE, sm.; s.i\RAGEAIE, sf., pl. sdrageddz, sdragel, scrofula, •ecrouelles; scrofules
(chez les chevaux)•, Mur, IV, 29; Mih, 448; 449 (sargedle). V. sirige ~i sinonimele pldscdre,
s: ro(ura. - < tc. saradja (759) .. - " .
S!\RAND1\RE, sf., pl. sdrandti'rl, Nic, 466; GEl, 197; Jb, I, 44, slirindar- v. sarinddr.
S.i\RANDISESCU, vb. IV (sardndisil, -sit, -sire), a lmplini 40 de zile (de Ia n~tere),
«passer Ia quarantaine; relever de couches•. - <acxp«v-r(~(l) .. -".
SARANDISfRE, sf., pl. sardndislrl,. uelevailles ;· service funebre celebre pour un detunt
quarante jours apres sa morh, Nic, 466.
sXn:\TORt, sn., Dal, 190 -'- v . sdnator, sarttor ~i:
SAR.\TOR2 , sm., pl. sardtorl, solnitli, •saliere; petite bourse dans laquelle on met du
selt, Dal, 191; Nic, 466; scire tu sdrdtor (sare ·tn solnita), PB, 18030; PAnt, 98; si nsurd'
Nasta, ... fe lu-du tutd lrimea ca sarator (s-a lnsurat Nasta, ... pe care lumea toatli II are ca
solnitli), Fl, II, 2, 6. - V. sdnator. - < lat. *solotorlurn < salatus ,sale".
· SARATUR.i\, sf., Dal, 191; Nic, 466; Mih, 448 - v. ansaratura.
S.i\RBATOARE, sf., pl. sarbatorl, slirbii.toare, •fete (rcligieuse)•, Dal, 191; Nic, 467;
Mih, 448; PScr, 243; VNouli, VII (1911), 296. - 1°. sdrbdtodre li~odrd (slirblitoare u~arli,
de micli important.li), PB, 23536; 2°. sdrbdtodre gredild (sarblitoare gr-ea, care trebuie tinutli);
3o. clnd yin sarbdtorlle (clnd vin slirblitorile), PLit, 885; PAnt, 17. Sinonim: ylurtte. - Dintre
cele mai mari slirblitori de varli ale arornanilor, rnentionam Std-Maria ~i Sid-Vln'irea (cf. car-
vdndr ~i BNA, II, p. vu). - Nic, 467 ;. GrS, II, 311 : < lat. *senatorlo.
SARBESC:Ul -1059- s.i\R9EAIE

S.i\HBESCU1 , -beascd, pl. sdrbe~/1, -M*li, slrbcsc, •serbe•, PScr, 243.


S.i\RBESCU1 ? DR, III, .1088 ( < tc. serbes). - < 'l
S.~'RBIT?, -td, pl. sd'rbif, -le, candid, •candide•: dlbile # sii'rbiie [sd'rbitlle) (albele ~i
candidele), PNum, 9 ( < lat. sub-albidus). - V. si'rbu.
SA r e a n' I o t, -n'fodld : mdrd/l'i di Sdrcan'lol s' dlisird . Muredlld tot (sarmanii de ~er­
canioti · s-au dus toti In Moreea), FrO, 48 - v. $irgan'ecjt. Pentru sufixul -ol, cf. Cdslrdn'lol,
Epirol e~c.
· S.i\RC;\s; -sa, pl. siirc~l, -se, rezistent Ia frig, •qui r~siste au froid• (gramostenl). v .
siirkiros. - < ?
S 1\ r e Ae e 6 n, -nd, pl. Sdrcacedn'l, -ne •LatKatpe-racivot ot pastores, quorum tria genera
a Graecis discernutitur: LOtKatpr:-racivot. IIe-raOtVtcivot. BMxot• (Passow, . 648); •population pas-
torale seminomade qui ·mlme presque Ia meme vie que les Aroumains transhnmants, mais qui,
aujourd'hui parle le grec -cf. Hiieg); DR, IV, 927-959; GrS, III, 259-272 < 'H7tetp. I, 195-197•,
PAnt, 483; PNum, 16 ( < sdricd); AI. 1901-1902, 147; RP, 1, 4; BNA, I, 60; va mi-arw;Mzu
La SdrcdCedn'l (rna voi angaja In ·serviciu Ia sarcaceani), BNA, II, 96. ·- Y.. ~i Cdriicdcean
- .cf. ~i mgl. cdrcdCenesc ,(oaie) cu Unalunga, aspra ~~ neagra" (GrS, III, 197; CapM, III, 60).
- Ca etimologie: afaril. de Sdracu (GrS, Ill, 271), s-au propus sau pot fi propuse !li· urma-
toarele : < Sdciirt!/, LQtKatpe-rat (localitate Ia vreo 20 de km. est de golful Arta ~~ Ia vreo
30 de km. sud-est de ora!lul Arta), 'A pat~. II, 146-147; Hiieg, I, 83; (Pouq, III, 255; 257;
CSt, I, 13; 173; 226; BurB, 23 : < sara ,alb" + cacean ,cioban", Caracacean < cara ,negru"
+ cacean ,cioban"). Sau: < tc. sara (657) ,pur", ori sdryq (657) ,voleur", ori saryq (747)
,turban"· + •cacean ,fuyard". Etc.
s.i\RCL'EDZiJ, vb. I (sdrcl'eal, -l'eal, -l'edre), pra~i, •sarclero, PEt, 43; LL, IV, 93.
Sinonime: piivt!scu, prd~t!scu. - < lat. sareulare ,sarcler".
s.i\RcoT.i\, sf., pl. sdrcole !li ;u.rco/, sarica mica pentru· copii, •petite sarcd pour des en-
rants•.
S.i\RCUSESCU, vb. IV (sdrcusil, -sit, -sire), lngra~a, eprt>ndre chain, GrS, VI, 386.
V. sdrkiros.- < aatpKovw,-".
SAnl:EANE, sf., pl. sdrcen'l, vestiar cu cuier, evestiaire•, M.i h, 449. - < ?
SlRGL'ESCU (mi), vb. IV (siirgl'il, -I'll, -l'ire), ada drumul, •donner cours, Iacher;
trainer; affranchir; se precipiter sur.. - 1°. ll'l sdrgl'i amird'lu (lmparatul le-a dat drumul),
PB, 24930; 2°. ldmn'ea nu li sdrgl'e~te dpile (balaurul nu le lasa libere apele, nu •e da drumul),
PB, 49a1; 3°. llngodrea fe n'l-sdrgl'i~l (boala ce ai slobozit-o asupra mea), PLit, 961; 4°. ct'ndu
l'l-sdrgl'l 6dscalu (clnd lnvatatorul le-a dat drumul), PB, 1881 ; 5°. sdrgl'l di ·~r-u lo di gli~e
(se repezi de ~i-a luat-o de glt, de a lmbrati~at-o), PB, 1841; PAnt, 102; 6°. st,'lrgl'lrii cl'n'll'i
~i n'l-li mtctird (se repezira ctinii !li. nil le mlncara), PB, 1122' ; 7°. sdrgl'ea-ti pt'nd .acasd
(repede-te l_)lna acasa). - V. sdldt;t!scu, sdrt;t!scu, strgl't!scu.
S.i\RGUl:E, sf., pl. sdrglice, floare artificiala, •aigrette; panache; caille-lait jaune, fleur
de Ia Saint-Jean- v. stndutindo, Mih, 449; Mur, IV, 74 ~i Mac, 44; 45 (,un fel ·de steluta
pe carl! zlnele o poarta In par !li tn care consta puterea lor In mare parte"); ·oun, I, 4;
slrglice sor (slnziana sora), AI. 1903,, 63. - < tc. sorghoudj (771) ,aigrette; panache".
S.i\R9ESCU, vb. IV, PB, 691; PAnt, 486; RH, II, 194- v. strgl't!scu.
S.i\R9fRE, sf., pl. sdrt;irl, napustire, •action de. Iacher, de fondre sur., Dal, 191. - V.
llimusire. · '
SlR9fT, -td, pl. sdrt;lf, -te, Dal, 191 - v. sdldt;it.
slnGEAIE, sf., Mih, 449 - v. sdrdgt!.
sAnfKE -1060-

SARfKE, sf., pl. sdrlkl, turban, • turban t, 1\lur, IV, 31 ; catllu . .• anv(lrllt cu sdrlke
(judecatorul ,. .. tnfa~urat cu cealma), Fl, I, 5, 9. Sinonim: cedlmd . . V. cdrl'm. -: Cf. gr."acxpbu
(' Av3p. 318). - < tc. saryq (747) "-".
SARINDAR, sn.; SARINDARE, sf., pl. sdrinddre, sdrindd'rl, •requiem, priere faite
a pres quarante jours .de I~ mort de qqn•, Mih, 449 ; . GrS, IV, 232 ; lituryfe sarinddre (prescura
de sarindar), ICar, 25; te mdmd, te tdtd, te sdrinddr f!.li-l'l dzt'se! (ce mamh, ce tata, c·e sll.rindar
nu i-a zis 1.= ce tnjuriturll. nu i-a tras 1), PLit, 693. V. sdrdnddre. - < acxpcxv-Mp~ "-".
SARfN'E, sf., pl. sdrln'l, sll.nime, cendroit oil l'on donne aux moutons du sel a Ikbero,
Dal, 191 ; Nic, 467; BNA, I, 140; II, 74; 134; PFon, § 166 ( < lat. pl. salinae); s' dusira
olle Ia sdrln'e (oile s-au dus Ia sll.nune), W, II, 110; PAnt, 37. - Sdrln'eil e un Joe neted, prc-
vazut cu mai multe lespezi, peste care se pune sare cam -o datA pe sll.ptll.mtnll. : Ia un ~uerat
prelung ~i repetat- v. 6rdzu -, turma de oi dll. nll.valll. spre sdrln'e, unde linge sarea de pe
lespe;,;i fi, apoi, se abate Ia apa curgato~~;re din apropiere. - ·Cf. mgl. sdrln'l ~i sdrt]n' (PMegR,
II, 114; Capl\1, III, 257 .; GrS, VII, 195). - <lat. •saUnea (pl. salinae ,salines").
SARfRE, !!f., dan~·, •dimse, ronde populaire•, Nic, 467- v. ansdrlre.
SARfT, -td: a ciClodre sartte (de-a picioare sirite), Dal, 191 - v. ansdrll, pdsarll. ...:_ Ca
joe copilaresc, cf. P Arom, 177 ; P Im, Ill, 283 (Ia dacoromani) ~i Chap, II, 68 (Ia francezi :
les marichaux).
SARITOR, sn., Dal, 191 - v. sardt6r2 •
SARKIROS, -rodsd, pl. sdrkiro~l, -rodse, vi,guros, •vigoureux, robuste•, ·1\lur, IV, 30 :
om sdrkiros (om rezistent). V. sdrcds, sdrcust!scu ~i sinonimele putut, vtrtos. - < a~pxep6c;,
acxpxw3l)c; ,charnu".
SARMAI, CFr, 104- < '!
SARMAIE, adj. (f.), pl.?, sll.rmana, cpauvre; ~here•, Mih, 449; can nu ti jiled, sdrmdle
(nu te tntrista de Joe, dragutll.), Fr, I, 53; PAnt, 19. "Sinonime: .ahdr·, mardi etc. - < .?
. S.{ruiARE, sf., pl. sdrmd'rl, pornealll., ~·action de mettre en mouvement un troupea\u,
Nic, 467.
SARliAT, -ttl, pl. s(lrmdt, -te mus en branlc pour aller au patm:age (en parlant des mou-
tons)•, Nic, 467; cupllle sdrmate de-a-dodra (turmele puse tn pornealll. a doua oara), Fl, I,
1, 6; PAnt, ·2 51; LP, 98; BNA, I, 88. - v_. strmdt, si'rmu .
SARMADEACA, sf., pl. sdrmddt!l, Jemn galben, •bois de couleur jaune•. - Ca adj.:
•jaune•, Dal, 182; Mur, IV, 32; Fr, I, 44; AI. 1901-1902, 95. - V. sdrmt!fil, termandt!l.
SARMANfTA, sf., pl. sarmdnlta, leagll.n; prune, •berceau - v. ledganl, mtnu~1 • ni~a,
trocna; nourrisson- v. copan1 , nat, nlphlu., Dal, 192; Nic, 467; Mih, 449; · 450; VAR, 268;
Pim, I, 139; DR, V, 894 ( < sl. siroman); GEl, 198 ( < acxpxw3l)c;). - e. (Ulorll'i dit- sar-
manltd (copiii din leagan), PAnt, 310; 2°. ligdnd n'llll'i tru sdrmdnlta (legll.nau pe eel mici tn
leagin), PB, 2421 ; 3°. tdl'e gu~ea ~ sdrmanltdl'el li fdtt!~l (taie gttul copila~ului ce ai nll.scut),
PB, 33!38; 4°. una sarmdnt/d s' virviridzd di lahtdrd (un copila~ se tnfiora (tremura ca varga)
de groazll.), Lum, V, 182. - Gr. acxp!Lcxvhacx. a~!Lcxptwoc (Boga, I, 339; II, 59); acxp!Lavwoc (Hris,
206). ,..... Pentru forma acestui leagan, tn antichitate, cf. DSD : cunae, fig .. 2130, 2876. - < '!
SARMAN'ITA.l\IE, sf.; farll. pl., Iocuitori (populatie) din Samll.rina, •nombre d'habitants
de Samtlrlna; les habitants originaires de Samarina•: pllndzed stlrman'itdmea (pltnge.au· locui-
torii din Sllmarina), FJ, II, 7, 6; si-afirl di sdrmdn'itdme. (se feri de oameni originari din
Sll.mll.rina), LP, 54; BNA, II, 120. V. Slrmtn'eat. __: < sdm4rn'itdme < Samdrlna.
SARMET{J,
.
sm.,
' !
pl. sdrmt!t,
.
nuia de. vi~ll, •houssine de vigne•,
.
Mih, 450: _:. V. surma-
dedild ~i lat. sarmentum ,sarment" .
SA'RPIT, -td, pl. sd'rpi/, -te, a prig, cvigoureux, vaillant; agile, fougueux; endiable•,
Mur, IV, · 33; CAr, 25; 318; DR, IX, 82; 84. - 1°. a nodstrd tfd'rpita-armandme (a noastra
s.{RPiTI'L'E -1061- . sAv AN('I)USfRE

agera arom~nime), Bair, 83; 2°. arsdre sd'rpitd gluneaiUi (sare o aprigii voinicl), Bair, 76;
3°. s' bate ~· cl'ntd dnd sd'rpitd Armd'nd (se bate (se luptl) ~~ clntA o ai'omAnl lndriicitl),
BNA, I, t18. - Ca adverb: 4<>. grea~te sd'rpil Toll (grAie~te aprig Apostol), Trib, III, 1, 10. -
v. sarpit, sl'rpil ~i serlic.
sARPITI'L'E, sf., pl. sdrpi/i'l'l, bravurA, •vaillance, bravouret: lu easte sdrpiJt'l'ea di
vlrdodrd? (unde e bravura de altldatl ?), Fl, II, 1, 2; fedld acriscdtd nolgica a sdrpilt'l'il'el
(fata crescutA In mediul bravurii), Fl, II, 7, 3. - < -s d'rpit.
S!RPOA"E, sf., pl. sdrpoa~e. lnvelitoare, •couverture; couvre-cheb, Mur, IV, 33. - <
tc. ser-pofteb (672) ,calotte; coiffure; couvre-chef".
sARPUN'E, sf., pl. sdrpdn'l, sApunel, •saponaire; serpolett, Dal,' 192; Nic, 468; Mur,
IV, 33; an'l~rizmd · di sdrpun'e ~i di culeaslra_n du (miros de sApunel ~i de clopotei), AI. 1928,
121. - V. ~drpune ~i lat.. serpullum ,serpolet".
sAn1JNA? [Sir u n i ?), sf., pl. sdrun'f: horl, Jitd'f, sdrun'f (sate, cetAti, sdrdn'f-
In rimA cu aspun'f), Perd, 2611. - Cuvlnt inexistent. E pluralizarea poetiC! a numelui aromll-
nesc al ora~ului Salonic care e -·-s d r d n·d. _
· sARUP, vb. I: s:
II pfngd ~d s' li sdrupd (sa te lmpingl ~i sA te surpe), Cod, 43 b20
~ v. surup.
S!S.i\'NGA, sf., pl. sdsd'ndze, fel de putinA, •espece de bee•, PScr, 244; MikRum, I,
2, 79. - < vsl. sas~ktl ,cisterna".
SATANA', ~m., pl. sdtdnadz, satana, •diable•, Nic, 468; PB, -691; di cl'ndu sdtditd' lu
n'l-u-aduse ponda· n c_asd (de clnd satana mi-o aduse pustia ile femeie In casl), BNA, .III, 130.
Sinonime : darac, Mmun, o5)1tavul, pirazmo, ~ltdn etc.- < acx-rcxv&; ,-".
SAT.{XESCU, vb. IV: li sdtdxea~te lute (le. cerceteazA pe toate), AI. 1903, 90- v. xi-
Uixescu.
SATI'RE, sf., pl. sdtl'rl, sattr, •grand et large couteau a-couper et a hllcher la· viande•,
Dal, 192; Nic, 468; Mih, 450; ardpu sdtl'rea s' u din'lcd (a rlpit satlrul ca sa o taie In
bucati), PLit, 768. - < tc. satyr (658) •. -".
SATUL, -/d, pl. · sdlul'l, -le, sltul, •sofll, rassasie•, Dal, 192; Nic, 468; PB, 691. V.
sdturat. - < lat. satullus ,assez rassasie".
S.i\TULEATA, sf., pl. sdtutet, sat, uassasiement, satiete•, Dal, 192; Nic, 468; 6c/'il'l
satu/eafd nu aq (ochii nu au sat), PLit," 589. V. _ sat1 •
S!TUR ?, ·- rd, pl. sdtdrl, -re, •softl - v. sdtdlt, Mib, 450. - V. satru.
S.{TUR.~RE, sf., pl. sdturd'rl, saturare, •assouvissem,ent, satiete•, Dal, 192; Nic; 469.
V. suturare, sdtuleaJd. ·
S.i\TURAT, -td, pl. sdturdf, -te, saturat, •rassasie•, Dal, 192; Nic, 469; PB, 691. V.
sutdr.
s.i\uc, sm., pl. sddfl, soc, •sureaUt, Mih, 450; PEtim, 18. V. saugu, slmbUc, soc, sugl,
· usuc2 l1i sinonimele boz, profc. - < lat. sabueus ,sureau". ·
SAVATE, sf., pl. sdvd'l; marfa de vlnzare, •marchandise ; revenu; rente•, avere animala
(oi, capre et c.)_lngrAl1ata spre a fi vlnduta pentru consum. - 1°• . bagd Jakl ti sdvate (cumpara
tapi de vlnzare), AI. 1903, 96; 2°. bdgd takl ~i cd'pri sdvale di li vlndu tu Oisdlle (string tapi ~i
capre drepl marfa 4e vlnzare, de le vlnd In Tesalia), AI. 1903, 61. V. suvdte. - Cf. _tc. savat
(770) , endroit d'une riviere ou d'un rpisscau oil l'on abreuve les bestiaux; abrevoirt; savatmaq
, pllturcr".
· S.i\V,ANUSESCU, sAvAN'IUSESCU, vb. ·IV (sdvtln(' l)usll, -sit, -sire), a acoperi cu
lintoliu, •couvrir · d'un linceuh, Dal, 192; Nic, 459. V. sdvan. - < acx[:icxv6vc.> ,ensevelir".
SAVAN('I)USfRE, sf., pl. sdvdn('l)uslrl, •action de couvrir d'.un linceuh, Dal, 192;
Nic, 459.
-1062- SCAHNU

SAVAN('I)US{T, "tc'i, pL stiuiJn('l)usl(, -te, •couvert d'un linceuh, Dal, 192; Nic, 459;
lrup siJuiJnusit (corp acoperit cu giulgiu), PenB, III, 210.
SAVON, sn., Fr, II, 215 -~. ziJuon.
SAVlJRA, sf., pL siJuurl, rama~ita, treste, residu•, Dal, 192; Nic, 459; Mur, IV, 35;
GEl, 198. V. siJMriJ. - Cf. ~i alb. sauure ,zavorra". - < aOt~ioi'ipiX ,ballast".
SB .. . -+zb. : .
· SBAR AU, sn. : si l'etiil sbtirc5ul di la tin~ (sa iatt (sa primesc) mustrarea de Ia tine),
Fl, II, 5, 3 "7 v. zbtirdu.
SBIRCfT, -tiJ, pL sbtrllf, -te, zbircit, •ride, fronce• : fd/d sbirlltiJ ca 'nti coaje lli arbure
(fata zblrcita ca o scoarta de arbore), GrB, 130. Sinonim : tu(rusil . .:_ V. zblrcfecu.
SBIRLfT, -td, pl. sblrllf, -te, zbirlit, tberisse•, PAnt, 483. - V. zbtrtescu.
SBOR, sn., pl. sborurl, sbor, •vol (d'oiseau)•: trel an'l, (ealti, sbor n'l-asbural (trei a_ni,
fata, zbor mi-am zburai), PLit, 839. - V. zbor2, asburare.
SBOS?: lilllea di sbos (floarea de soc), Lum, I, 61 - v. ib6z.
SBULDZINEDZ(J, vb. I - buldzinedzil ~i:
SBULDZU, sn., pl. sbUldzurl, bulz, •boule(tte); pelote (dll ncige)•. - e. ca un sbUldzu
di amtilamiJ (ca un bulg de aur), Fl, II, 1, ti; 2°. si-adund' ctt uti sbUldzu (se ghemui ca un
bulz), Fl, II, 3, 4; 3°. filluriclu - un sbUldzu di nearld (copila~ul - un bulgare de ziipada),
Lum, II, 187; PAnt, 191. - V. zbUldzu ~i alb. buleze ,goccia".
SCACULET(J, sm., pL scaculif, Iiicusta, Nic, 145 - v. scarcaliftl, sctrcuUftl.
SCAD (mi), vb. II (sciJdziil, -dzut, sciJdedre), sciidea, •1°. baisser; abaisser ; 2°. degra-
der, avilir; 3°. diminuer, appauvrir•, Dal, 183. i Nic, 480; Mih, 451. - 1°: apile scddzurd (a~Ie
rturilor au scazut); 2°: cum si s' scddiJ aht't ci'ndu lu-allnd? (cum sa se degradeze clnd atlta
lllnalta ?), Lum, II, 127; PAnt, 183; BNA, III, 80; 3°: acd/d' si scddd dzUtld di dzutid (lncepu
sii saraceascii zi de zi), PB, 33617; scddzu multu (a siiracit molt), PGr, 137 - v. (tuhipsescu.
- < lat. ex-cadere.
SCAFA, sf. , pL scafe, scafii, pahar, •verre•, Dal, 182; Nic, 483; Mih, 451 ; PScr, 244 ;.
GEl, 198; un cl'ne cu 6cl'lul ca di scti(d (un cline cu ochiul ca de ~cafa), PB, 3814; si arsd'
scti(a - v. arsd'. - V. ar(u)cuc~tir. - < ~1) ,auge".
SCALDU (mi), Nic, 479; PB, 691; PAnt, 484 - v. ascdldu.
SCALUMA, sf., pl. scal6matc, chei, •zOne libre dans un porh, Fl, II, 4 •. 14. - < ayJi/..w!J.IX
,accroc; anicroche".
SCALUPATIMA, sf., pl. scalupalimate, treapta de scarii, emarche d'escalier; echelon
d'echelle•. Sinonim: scard1• - <axOt/..on!i·n .. -".
SCAL'I(J, sn., pl. sctil'e, scai, •chardon>, Dal, 182; CEI,. 81 ( < srb. ckall ,Distel''); DR,
IV, 484. ( < gr. axiXALIX<;). - 1°. otila s' dufe Ia scal'ltl, nu scdl'llu Ia otile (oaia se cluce Ia scai,
nu scai'ul Ia oaie), PLit, 622; 2°. s' fl' ne scal'ltl (se tine scai). Sinonim : scalie. - Ct. ~i mgl.
scal'l (CapM, III, ·259). - Vitalitatea acestui cuvlnt In donieniul romilnesc presupune un latin.
* s c a 1 i U m (cf, gr. axoAU!J.O<; ,artichaut" < lat. scolymos ,sorle . de ~ardon") ~i
amc!X/,1jpOV (RohlfsLex, 61).
SCAMATA, ·sf., pl. scdmale, spuma de sapun, •ecume de savon; eau de savon•, Dal, 182;
GEl, 198 (sctimd); ldin strdn'ile lu scdmate (spl\liim rufele In cliibuci de siipun).- < axli!J.IX .. -".
SCAMA, sf., pl. scdme ~i scdn' l, scamii, •charpie•, Nic, 479; PB, 692; ti umplu*l di
scdn' l (te-ai umplut de scame). V. scdmatd. - < lat. squuma ,ecaille; maille".
SCAMNU, sn., pl. scdmne ~i scdmnurl, scaun, •1°. chaise; 2°. scardasse, carde- v. Plm,
I, 145 b (~i I, 65 a; II, 103 b); 3°. cercueil - v. kiuure.; 4°. trOne - v. (}ron; 5°. origine, fa-
mille royale; 6°; jeu enfantint, Dal, 182; Nic, 479; Mih, 452; PScr, 244. - · 1~: sdntu r,dsl
te nu all scdmne (slnt case care nu au scaune); .tine l'in'l Ia nol, lo Il-l bag dindpol - scrimnul
SCANl:E -1063- scAn..{ •

(tu vii Ia noi, eu ti-l pun In dos - scaunul), PLit, 397; cl'ndu mlllgu olle, picurdrll'i ~ed pri
scdmnurl (clnd mulg oile, pastorii stau pe scaune de piatrd); 2°: aestd nu-l fared ~~ scamnu
(asta nu e !urea de tors ~i scaun cu pieptenu~i), PB, 201za; s' l' aglutd Ia scamnu acl'imdrd
ui{inile (au chemat vecinele ca sale ajute Ia scaunul.cu pieptenu~i), LP, 11; PAnt, 241; BNA,
II, 110 - v. lindr; 3°: mi-a~teaptd scdmnul (ma a~teaptA sicriul), PLit, 945 - v. ~i sinduke;
4° : dipu.ni amird'lu di pri scdmnu (lmparatul coboara de pe tron), PB, 458 &; 5° : cietor· di
scdmnu edste (e picior de vita lmparateasca), PGr, 43; nol, Aruma'n'll'i, him cietor di ·scamnu,
(noi, aromAnii, slntem picior de tron, slntem de origine lmparateasd), C~c, 31 ; 6° : cu scamnul
(cu scaunul -joe de copii), PLit, 156. - < lat. seamnum ,escabeau; bane".
scANl:E, sf., M, 41 - v . .o;cange.
SCANDAL, sil., pl. scdndale, scandal, •scandale; intrigue•, Nic, 479; GEl, 198; tutu
dzu(la: scandala - mandala (toata ziua: ,scandala - mandala", scandal continuu), PGr, 136
- v. magdr etc. - < ax!iv3otl..ov ,scandale".
SCANDAL'EAR, -ra, pl. scandal'edrl, -re, scandalagiu, •qui occasionne des scandales,
turbulent.. - < axotVTotl..uip'1jc; .. -'".
SCANDZOHIR, -ra, pl. scanilz6hirl, -re, clrcota~, •qui s'accroche; aigre; mutint. - ln
. greac.a : axotvT~oxotpoc; (Hoeg, I, 110; 188; 204 : · < «xotv66xetpoc; ,pore-epic; Mrisson"):
SCANGE, sf., pl. scd'ngi, belea, •embarrast, Mur, IV, 40. Sinonim : biledild. - V. seance
~i cange.
SCAP, vb. I - v. ciscap -, scapa, •sauver; affranchir; depenser; mourir- v. ocl'lu 27°;
petald 3° etc.t, Mih, 453; PScr, 244. - 1°. scdpd'm didlnde (a!D sc:lpat (am trecut) dincolo,
dupa · monte)- v. sccipit2 2°; 2°. E'noh l'i scdpd' parddzl'i (Enoh i-a terminat banii), ArE,
38; 3°. a~l scapd' maratlu, a~l murl Enoh (a~a a sc:lpat de suferinfe, a~a a murit Enoh), ArE,
42; PAnt, 169 - v . .~i tOpa 2°. Sinonime: asusescu, clirturisescu.
SCAPIR, vb. I, PScr, 244 (<lat. excrepulo < crepare); GM, 409; aild sccipira 'nd
paid (aci scapara o sabie), PAnt, 278; Bair, 120 - v. sinonimul sfrildzird. - V. ascapir ~i
~crdpuescu.
scAPITt, sm., PAnt, 484 - v. ascapitt.
· SCAPIT2, vb. I, scapata, •disparaltre sous l'horizon; passer de I'autre cOte d'une mon-
tagne - v. seap l 0 t, Nic, 480; Mih, 453; PScr, 244; PB, 692; GrS, II, 323. - 1°. soarlle
sccipitd (soarele apune), Velo, 66; BNA, V, 60- v. apun e; 2°. mol.Hrisrild .. . , scdpitd~l
dao mdg{Jle (m:li Hrisula(=Aurica) ... , ai trecut dincolo .de doua coline), I;.um, III, 68; 3°.
scapital muntu'l cu neaild (am trecut dincolo de muntii cu zapada), PLlt, 942; PAnt, 29. -
V. ascapit2 ~i surupsed$le. -In dacoromAna: teind soarele sc:lp:ltat, FolcOM, I, 211; 11,119;
120; 313; 338; DVran, II, 101 ; M4.
scAPITA, sf., Nic, 89 - v. ascapitd.
SCARAt, sf. , pl. scdrl, scar:'!., d 0 • escalier ; echelle ; echelon; 2°~ etrier- v. zdnt;le;
3°. Age, generation- v. brin 3°•, Dal, 182; Nic, 481; Mih, 453; PScr, 244. - 1° ;.casu cu
scdra di kedtrd (casa cu scar:'!. de piatrA); alind tate sca'rlle (urea toate treptele) - v. scalupa-
limd; lumea aesta scdrl, scdrl east~ .(lumea asta e trepte, trepte sau scari,- scari = e schimba-
toare, e roata), PB, ,273'; scard di scard, u diplise laid scdra (treapta cu treapta, a coborlt-o
toata scara), PB, 222'; 2° : iflorlu tu scdrd bdga (punea piciorul In scara ~ell), PAnt, 139;
3o : tu sccira a· mea (In generatia mea), Fl, 1, 4, 9; (elite tu scara a mea (fete de etatea mea),
Fl, I, 5, 8. - < lat.. scala ,echelle; degres (d'escaliet )".
SCARA2 , sf., pl. scdrl, grA.tar, •grih, Dal, 182; Nic, 481 ; Mih, 453; . carne frlpta · pri
scdrd (carne fripta pe gratar).- Cf. vsl. shara ,focus, craticula"; gr. £ax!ipoc (v., aci, scrddd).
- < <JY..cipot.. -". .
SCARCALEC :.._ 1064- schTIZC

SCARCALEC, Dal, 182; SCARCALETfr, sm., pl. scarcaU(l, scarcaUf, llicustA, csauterellet,
Mih, 453. - V. carcaUc, scacuUfil!jl slnonimele acriM, ldcristd, precum fi dr. scacalef ,locustA"
(DR, III, 445). - <bg. skakaleetl .. -·•.
SCARKIN (mi), vb. I (scdrkindl, -ndt, -ndre), sclirplna, cgrattei"t, Dal, 184; Nic, 481;
Mih, 453; Mur, IV, 42; PSer, 244; PB, 692. - 1°. ·~t scdrkind rdna d-i pi lrdpil(l!ji scarpin:\
rana de pe corp), Cod, 8011; 2°. '~i scdrkind cdplu (l!ji scarplnli capul), C~c, 13; 3°. sd. scdrkind
n cap (se scarpin:\ In cap), BatN, 16; si scdrkind' ddpd cap (se scarpinA dupli cap), Fl, II, 1,
11 ; 5°. artn'l6slu, .s' nu si scdrkind, ua s' (redcd (rliosul, da~ nu se scatpinli (dac:\ nu s-o
sclirpina), se va freca), PLit, 428. Sinonim: zgrtm.- Cf. mgl. &carpin'(CapM, III, 260; PMegR,
II~ 114 (scdrfin); GrS, VII, 196: scdrtinari).- < lat. searplnare ,schaben" (REW, 7663. -
Nu e Ia Gaffiot).
SCARMIN, vb. I (scdrmindl, -ndl, -ndre), sc:\rm:\na, c1°. etirer ou carder Ia Iaine avec
Ies main~ - v. Plm, I, 145 a; 2°. filer, s'enfuir, tirer ses chausses - v. angdn 2°, decipin 3°
etc.t, Dal, 184; Nic, 'ffl2. - 1°: vin'im s' 11d scdrmind'm lt'na (veniram sa va scarmlinlim
llna); 2° : li scdrmind' di-aclO (a fugit de acolo), PB, 18222 ; PAnt, 100; P.Gr, 137; scdrmindf-li
d!-arlci/e (tuliti-o de aci, luap-vli catrafusele). - Cf. mgl. cdrminari (GrS, III, 198 !ji CapM,
III, 61). - < lat. ex-earmlnare.
SCARPA, sf., Nic, 482- v. ~ccirpd, sclrp6s lji sinooimul ~d'mbd.
SCARPfN'E, sf., pl. scarpln'e, gheata de femeie, cchaussure de femme•, Dal, 182. - <
it. searplna.
SCARTU, sn., pl. ·scdrturl, talon Ia carti de joe, •talon des cartes•, Dal, 182. - < it.
searto.
SCARTU, sn., pl. scdrfurl, lipsa, cmanque•: lu scodse scdrtu (1-a scos lipsa), PGr, 136.
- < it. . searso.
SCATfE, sf., ,pl. scatll, seal, ccardon•, Dal, 182. Sinonim: scal'lrl.- Cred cil. e o greljealii
a lui Dalametra: scatle pare a tnsemria ,scatiu", ,cbardonnereb.- < axotiH ,li,xClVOL~" .. -".
SCA.DEARE, sf., pl. scdderl, scadere, cbaisse; decrue•, Dal, 183; Nic, 480; Mih, 451.
scAoztJT, -td, pl. scddzd/, -te, scazut, •(a)baisse; degrade; appauyrh, Dal, 183; Nic,
483; art'i1lu eard scddzdt (rlu.l era cu apa putinii); odmin'l scddzdf, odr(dn'l, (d'rd bub6lti tu
capisledri (oameni scapatati, saraci, fara malai in capistere), PB, 41610~
ScALD ARE, ScALDAT, Dal, 183; Nic, 479; PB, 692; PAnt, 484- v. ascdlddre, ascdl-
ddt.
SCALDAT9ARE,' sf., pl. scdlddl6rl, scaldatoare, •endroit oil l'eau d'une rivi~r.e est un
peu profonde et tranquille et oil l'on peut se baigner•, PB, 692. - < lat. •exealdatorla.
sclLSESCU, vb. IV (scdlsil, -sit, -sire), scurma, douiller; gratter; nettoyer; sarcler
- v. sdrcl'edzrl·; sculpten, Dal, 183; Nic, 479; GEl, 198. - ' 1°. gdl'ina, *' tu grtn s' u badzl,
tut va scdlsedscd (gaina, !ji In grlu sa o pui, tot va rlcli cu picioarele), PLit, 503; 2°. cuc6tlu
... , sedlslndalul, scdlsindalul, a(ld' 'na (Iurie (coco~ul. . . , riclind, scormonind, a gas it un galben),
PB, 301~; 3°. scdlsescu ert;i(e dit grddlnd (cm·iit ierburile din grlldina). - < axoti..L~(I) .. -".
scALSfRE, sf., pl. scdlslrl, curatire, •fo.uillement; depuration•, Dal, 183; Nic, 479;
bumbciclu ua scdlsire (bumbacul trebuie curatat), PLil; 930.
SClLSfT, -tiJ, pl. scdlsl/, -te, sculptat, douille; sculpte•, Dal, 183; Nic, 479; uddle ••.
cu m6mile scdlslte (camera . .. cu mobile sculptate), -FI, II, 5, 8.
sclLTIZ.\RE, sf., pl. scdltizd'rl, susplnare, •soupin, Mih, 452. Sinonim: suskirdre. -
V. sctltdre. ,
SCALTIZAT, sm., pl. ?, tsoupirt, Mih, 452. Sinonim: suskfr1.
SClLTfz(J, vb. I (scdltizdl, -zeit, , -zcire), suspina, •soupirert, Mih, 452.- V. scaltedzil
~~ sinoqimul susklr2 •
-1065....,. scAnKascu

SC.:\LT Aoz,\, sf., pl. sedlld'dz, suspin, •soupir& : si-u videcil, sedllcidza ti-aedfd (daca o
vedeai te apnea suspinul), Lum, II, 200.
SC1LTaDzfr, vb. I (seallidzd!,. -dzdt, -dzdre), v. sedltlzil: s' u veddd 1' sa sedlfddzd
ficl6rlu pin' s' bdneddzd (sa o vada ~~ sa suspine feciorul cit va trAi), Fr, I, 77. - < ?
SCAlWGU, sn., pl. scdmd'nd:i, Nic, 479 - v.:
sc1MAN9E, sf., pl. sedmd'nt;i, bumbac, •coton bien carde; ouate•, Dal, 183; PB, 692;
GEl, 198; dlbd, dlbd ea scdmdn~ea (albli, albli ca bumbacul), PLit, 923. - Nic, 479: edmdngu,
iar WOI, 114: cdml'nkl dose Wollfiocken•. Sinonim: bumbdc. - < axcx~yxt.. -".
sc1MNftlfr, sn., pl. sedmnlCe, scaunel, ··petite chaise•, PAnt, 484; PLit, 798.- <
sedmnu.
ScAND1Lf~B1, sf., pl. sednddll8re; SC.{NDZALf0R1, sclnteie, •etincellet, PB, 692;
GEl, 199. Sinonime: sclntedl'e, spl8d. - < axcxvT~lJA ij6pcx .. -".
SC1NDILfE, sf., pl. sedndilll, cursa, •piege•, Dal, 183; GEl, 198; scdndilll ma s' cur-
dise~ti (dacA vei instala curse), Mac, 56; PLit, 1038. Sinonime: pdylcSd, stdplfd etc. - <
axcxv-rcx).ui, axcxva&i.t ,ressort de piege, de trappe".
SC1NDURftE, sf._, pl. scdndurtce, sclnduritA, •petite sel'ndurd•: und multce nedrecild
eu sedndurlle, PLit, 375 - v. gdl'lnd.
SC1N'ISascU0 vb. I (scdn'isll, -sl, -sire), slcli, •fajre enrager quelqu!un, trimbalert,
Nic, 479; GEl, 198; acd/drd sa-~l art'dd di nts ~~ s' lu scdn'isedsea (lncepurA sA-~i batA joe
de el ~i sA-l slclie), PB, 11411. V. scl'n'i/. - < axaV6l ,crever de depit, enrager".
SCAN'ISfRE, sf., pl. scan'islrl, slclire, •action de trimbaler•, Nic, 480.
ScAN'ISfT, -td, pl. scdn'islf, -te, slclit, •trimbale•, Nic, 480.
SCM ARE, sf., Dal, 184; Mih, 452; PScr, 244; di pirlcl'lu nu-l scdpdre (nu e scApare
de pericol), LP, .106; PAnt, 272; Bair, 104- v. asedpdre ~~ sinonimul nklululre.
SC1PATOR, -todre, pl. scapat6rl, -todre, mlntuitor, •sauveurt, PScr, 244. V. scdpit6r.
SCl\PIRARE, sf., PScr, 244- y. ascdpirdre.
ScAPITARE, SC1PITAT, 'SCAPITATA, Nic, 481; 89; Mih, 453; tu-a sodrllul scapi-
lata (Ia scapAtul soarelui), LP, 167; PAnt, 241; BNA, II, 118; tru scapitdte a sodrulul (Ia
apusul soarelui), Cod, 112 b1°. - V. aseapitdre, -tdt, -tdld. - Pentru sedpitdtd, cf. ascdpita ~~
lntroducere, § 26 c (p. 30).
ScAPITOR, -todre, CLitur, 133 - v. sedpdtor.
SCM(S)U!jfr, sm., pl. sedp(s)ll$1, pe~te, •poisson de printempst, RomP, VII, 12 (302).
- <?
SC1RCALEf0, sm., Nic, 481 - v. sclrcutetu.
scl\Rtl\cARE, sf., Jb, I, 44 - v. selrliedre.
SC1'RtiC, vb. I (scdrcicdl, -edt, -cdre), scrl~ni ; •grincer des dents•! scdrcicd'. . . din·
tll'l. (a scrl~nit . .. dintii), PB, 2638 ; dln/ll'l scdrcicd' 'nd odrd (a sclrcicat o datA ,dintii), Velo,
44; BNA, V, 76. V. scdr~nescu, scl'rcie, ~ca'rcie. - < vsl. ' skril:lltatl ,stridePe".
SC.{ RFISESCU (mi), vb. IV, •deelouer; sonder., Kats, I, 87. - V. discdrfuseseu ~i
disc6s1 2°, disculfu1 2°. · ·
scl\Rfc1, sf., pl. scdrlfe, scarica, •petite echelle; petit etriert : bdga-n'l ~ciua ~~ searifile
(PUne-ml ~aua ~i scaricile), PB, 3923 • (In text: scdrlftle). ·
Sc1RKascu, 'v b. I.Y _(sedrkll, -kit, -klre), term ina, •l 0• adtever, terminer le tissage;
2°. supprimer, congMier, ecartero, Nic, 481; DR, II, 628; GrS, III, 249. - 1° : sedrkl ardzbollu
(a terminal tesutul de rAzboi), PB, 30120; p6limlu aved scarkltd (rAzboiul se terminase), PH,
211 18 - v. bilisescu, sculuseseu; 2°. l'l-u sedrki cSyecira (i 1-a suprlmat venitul), PLit, 686 -
v. dyedrd, yeayldrd, lfngrd ~i podred 3° ; l'i sedrkl lu(elu, PGr, 93 - v. lufe; n'l-u fried s: nu
mi scdrkedsca (mi-e teamA sa nu rnA conccdieze), Caraf, 62; nd -scdrkl s-ola . .. , nd dispdr/l'
scARKINARE -1066- SCINTIL'EAT·

di lume (ne-a suprimat (nu mai" vine Ia noi) rudenia ... , ne-a separat de lume), Fl, I, 5, 8.
- < lat. ex-•earplre (carpere ,detacher, cueillir").
SC!RKINAB~, sf., pl. scdrkiitd'rl, scarpinare, faction de (se) gratter•, Dal, 184; Nic.
481 ; Mlh, 453; Cal. 1912, 171. - V. scdrkirdre.
SCABKINAT, -td, pl. s~drkindf, -te, scarpiO:at, •gratte•, Dal, 184; Nic, .482.
SCABKIBABE, sf.,, Dal, 184- v. pdngt'r (: n > r) . - < scdrkindre.
SCABKfBE, sf., pl. scdrklrl, terminare, •action de terminer (un tissu), de supprimer•,
Dal; 184; Nic, 482. - 1°. dodiid arazbodle trl sctrklre nu-l n'ic lucru .(de terminat doua razboaie
de tesut nu-i lucru mic), Fl, I, 4, 6; 2°. di (rica a scarklril'el, mi du$il (de teama conccdierii,
m•am dus).
SCARKfT, -ld, pl. scarki/, -le, terminat; concediat, «acheve; congedie•, Dal, 184; Nic,
482.
.SCABKITUBA, sf., pl. scdrkilurl, t erminare., «achevement (d'un tissu)•, Dal, 184; Nic,
482.
SCARMINABE, sf., · pl. scdrmina'rl, scarmanare, «action de carder Ia Iaine avec les
mainst, Dal, 184; Nic, 48~; Mih, 453.
SCABMINAT, -td, pl. scarmintif, -le, scarmanat, •(Iaine) etiree ou cardee avec les mains•,
Dal, 184; Nic, 482; ll'na nu-l dol scarmindld (llna nu e de_fel scarmanata), LP, 12; PAnt;
244; BNA, I, 114; n ' ilii sctirmindl (mit scarmanat). V. kendic.
SCABMINATUBA, sf., pl. scarmindlurl, scar~anatu~a, •cardage a Ia main; bourre•,
Dal, 184 ; Nic, 482 ; Mih, 453.
SCAB$NESCU, vb. IV (scdr$nll, -nil, -nlre); SCAB$NfBE, SCAB!jNfT, Mih, 453- v.
st;d'rcic, sctrcicdre, sctrcicdt, - < ?
SCA'BTAN, vb. IV (scdrfdnll, -nil, -nlre) ;· Mih, 453- v. clrflnescu.
SCILTABE, SCILTAT, SClLTEDZfr, Dal, 183; ' lnima ll' l sctllizd' (inima i-a suspinat),
Lum, II, 111 - v. scdltiztire, scdlfedzii.
SCINDUBAT, -ld, pl. sclndurti/, -le, ca o sclndura, •raidi comme une planche•, Dal,
184; s' nu-apli/l, sclndurdle! (sa nu apuci ziua de mtine, scinduratule, tnlemnitule I) (blestem
femeiesc- v. klcutd 3°, mu~ureca , pupulre etc. - Nu cunosc forma v.erbala: sctndurtdzii.
- 'semantic, cuvintul nu e strain de ,om mort ln cosciug de sclnduri". - < sct'ndu~d.
SCl'NDUBA, sf., pl. sct'ndurl, sclndura, d 0 • planche; douve; 2°. tHe ft'Ieet, Dal, 183;
Nic, 480; Mih, 452; PScr, 244. - 1° : pri dodiid scl'ndurl di U$e (pe doua sclnduri de u~a),
PAnt, 136; 2°. om ca cu trel sct'ndurl (om cam cu trei sclnduri, cam hai-hui), Fr, II, 273;
-6mlu cu trel scl'ndurl (omul prostanac), PB, 422' ; l'l-lipseti~le lind scl'ndurd (li lipse~te o doaga),
PLit, 623. - La aromil.nii munteni, cele mai multe case stnt acoperite cu sclnduri de pin -
d . Pim, II, 196; 197. V. ploace 2°. - < lat. scandula ,bardeau; petite planche pour couvrir
un toit".
SClNDUBfCE, sf., Mih, 452 - v. scdndurlCe.
SCINTEAL'E, sf.; SCINTEL'Ifr1 , sn., pl. sclnteare, sclnteie, •etincelle•, Mih, 452; Dal,
183; Nic, 480; sclntedl'e ·vidzu catllu (cadiul a vazut sclntei, stele verzi), PB, 5532; cum tree
sctntel'lle di-astrdpll (cum tree sclnteile de fulgere), PAnt, 158. · Sinonim: scdnddll8rti. - Mor-
fologic, cf. (umedl'e ~i fumel'lu. - < lat. *scaotllUa (cf. scintilla ,etincelle").
· SCINTEL'Ifr2 , vb. I: lufed(irlu ... acdfd' ... si sctnledl'e (luceafarul. .. lncepu ... sa
sclnteieze), BNA, I, 20 - v. sctntil'edzii ~i sinonimele ldmbrusescu, sfuldzir2 •
SCINTIL'EABE, sf., pl. sclntil'erl, sclnteiere, •action d'etincelei:•, Dal, 183 ; Mih, 480;
452 ; PB, 693.
SCINTIL'EAT, -ld, pl. sctntil'edf, -te, sclnteiat, eetincele•, Dal, 183.
SCINTIL' EDZ0 -1067-

SCINTIL'EDZO, vb. I (scintil'eal, -l'eat, -l'ecire),sclnteia, •etinceler; scintiller ;.briller.,


Dal, 183; Nic, 480; Mih, ' 452; PB, 693; pi lu case sclnlil'edzd (sclnteiazll prin case), Velo,
34; PAnt, 328; BNA, V, 105. V. sclnltl' lrl 2 • - < lat. •seantllllare (cf. scintillare ,etinceler,
briller").
SCINTIL'IOS, -l'locisd, pl. scintil'lcl!ll, ·l'lodse, sclnteios, •brillant, etincelanb, Dal, 183;
Nic, 480; terlu sclnlil'los (cerul stralucitor), PAnt, 315.
SCI'N'I !, interj., sic:, •c'esl bon fait !o, PLit", 198. - Cf. gr. ax«vto (Passow, 338) ,em-
. barras", GXcXVLOt · ~AU7tl)" ~i: .
SCfN'ISESCU, SCIN'ISfRE, SCIN'IS{T, Dal, 184 - v. scdn'isescu, -sire, -sll.
SCI'RC..\, sf., pl.?, Ioc pietros, •endroit pierreux" impropre pour Ia vigne•, Mur, IV,
42; PEtim, 18. - < alb. skerke ,dirupo, precipizio".
SCIRCULETtr, sm., Mur, IV, 43- v. scucaU(rl.
SCI'Rl:IC1 , _ sn., pl. sci'rficurl, zglrci, •cartilage; tendon•, Dal, 184. - v. scf'rflri.
SCI'Rl:IC2 , vb. I, Nic, 482; Mur, IV, 43; CEI, 81 ; sctrcicdm dlnttl'l, Fl, I, 5, 4; sclr-
ficd' mlselle (a sclrcicat maselele), PenB, II, 275. .:..._ V. scd'rfic ~i sinonimele clr(lnescu 2°, zgrod-
mic.
SCIRl:ICARJ-:, sf., pl. sclrcicd'rl, sctr~nire, •~:~ction ·de grincer des dents•, Dal, 184; Nic,
482. V. lrdmurcire.
SC!Rl:IC..\T, -ld, pl. scfrcicdt, -le, scrl~nit, •grince, (dent) grincee•, Dal, 184.
SCI'Rl:IU, sn.- v. sci'rfic 1°-, Dal, 184; Nic, 483; CEI. 81.- Cf. bg. grlrfrl ,con-
vulsion, spasme". ,
SC!RLEDZiJ, vb. I - v. curedzll,- clrUdzrl -, a pllnge de istov, '•sangloter; pleurer.. a
chaudes larmes•, PEt, 42-43 ( < lat. . ~carizare ,s:agiter, fretlller") . .- Ca ~i bumbuneddzd, cu-
Udzrl, putedzrl etc., acest verb e dintre cele care, putine 'Ia numar, pastreazii . terminati\lnea
flexionalii -edzrl Ia toate timpurile ~i persoanele.
SCI'RP..\, sf , pl. scl'rpe, a~chie; pana, •eclat de bois, copeau- v. ci*cl'e, gdgl, mindztil'e
etc.; cale- v. s(lnd•, Nic, 482; Mur, IV, 43; CSt, II, 105; ALR, II, 1 (1940), harta 254 (010). -
1°. pfrd di ledmne, i di scf'rpe, i di sur(etile (flacarii de Iemne, sau de ·a~chii sau de surcele),
AI. 1903, 92; 2°. cddzu ' nu sci'rpd (a cazut o tandiirii , PB, 415£6 ; 4167; 3°. l'i nhidzeci scl'rpe
di Umnu lu ungl'e (li lnfigea in unghii · a~chii de kmn), PB, 334 28; 4°. cu scf'rpa s' disicd
temnul ma li*clr (cu pana lemnul se despica mai u~or), PGr, 138; 139; 5°. l 'l-arsurf scl'rpa
(i-a siirit tandara), PGr, 138. - < alb. sbkarpe ,ramoscello secco, Iegna sottili e secche".
SCIRPOACE, sf., pl. scirpocl, Mur, IV, 43 - v. scl'rpa.
SCIRPOS, -potisd, pl. sclrpcl*l, -pocise, rlpos, •escarpe•. - 1°. un plall1 scirp6s (un plai
abrupt), Fl, I, 2, 3; II, 7, 4; 2°. un credc sclrpcls (un picior de plai straminos), Fl, II, 1,
2; 3". lind vale sclrpotisd (o vale rlpoasa), Fl, I, 2, 6; 4°. si-alipidu' cl' lra Cluca ~clrpoasd
(se repezi spre Ciuca abrupta), PenB, II, 274. - < sccirpa.
SCIRTIOARA, sf., pl. sclr(iclrl, ~old, •partie du corp entre Ie bas-ventre et Ia cuisse,
ainet. - V. ctrtiocira, curtclrl.
Sci.AB, -M, Nic, 485 - ·v. sab, slab ~i dr. sclab.
SCLAIA mom d'un jeu enfantin•, Dal, 184 - v: sclavie ~i gr. · ax/-at{3tli ,captivite".
SCLAV, -vd, pl. sclayl, scldve, sclav, •esclave; captif; otage; emprisonnet, Dal, 184,
Nic, 484; Mih, 456 ~ PScr, 244; PB, 693; PAnt, 201; GEl, 199; cu scldvlu (de,a sclavul-
numele unui joe de copii, acela*i cu sclaia), PLit, 103-104; St;tav s' mi /l'na vedra ntredga (sa
rna tina ostatic vara lntreaga), Fr, I, 8; PAnt, 291; BN_A , I, 4. Sinonim : rob.- < axM(3oc; .. -".
SCLAViE, sf., CLitur, 133- v. scldvie.
SCLA:iiEATA, sf., Nic, 485 - v. sclab; slc'1bed/i1, a6inum{e ~j:
SCLA.BfL'E, SCLABfNTA, SCLA~ESCU, Nic, 485- v. sliibil'e, slUblnta, sld~escu.
scLAvfE -1C68- SCOL

SCI.AvfE, SCLAVfL'E, sf., pt; sclclvll, scldvll'l, sclavie, ccaptivite•, Dal, i84; Nic, -t84;
Mih, 4Q5; PScr, 244; PB, 693; GEl; 199; mcirtu di scldvll'e (mort de. robie), Bair, 107; nom
~i scldvll'e nu ~till (nu !~till (nu tin seamli de) lege ~i sclavle), PenB, II, 232.- <axA.cxfjl.li .. -".
SCLAVUI'tSCU (mi), vb. IV 1scldvull, -ult, -ulre), robi, orendre e~ esclavage; mener en
captivite; subjuguer•, Dal, 184; Nic, 484; PB, 693; GEl, 199. - 1•. si scldvuira tu Misirle
(s-au robit In Eglpt), C.od, 80 bU; 2•. atJlqmse si scliivuldscd lUmea t'atd (a ajuns sa robeasca
toata lumea), PAnt, 311; 3•. fe au11l nu-dm scldvultd! (ce de batrlni nu am luat ca ostatici !),
LP, 178; BNA, II, 16. Sinonim: r.ubUt!scu.- <axA.cx(36v(l) .. -".
SCLAVUfRE, sf., pl. scldvulrl - v. sinoniniul arubulre.
SCLAVUfT, -td, pl. scldvulf, -te, robit, oreduit en esclavage; mene en captivitc•, Dal,
184.
SCLAVUSESCU, SCL.~VUSfRE, Mlh, 456- v. scldvuescu, scldvuire.
StLJ'tNtiU, sn., Mih, 456. - y. lltl'endzd.
SCLINtEAME, sf., pl. sclinUn'l, aviuitl~, •avarice•, Dal, 184 ; Mih, 456 ; PB, 693. -
V. sclingluredfd, sinonimul filaryirle 11~':
SCLfNtlu, -ce, pl. scllnci, -ce, avar, oavare•, Dal, 184; Mih, 466; PB, 693; CEI, 81.
V. 11cl'lnclu ~i sinonimele fildryir, nikez, sdrdf, stres, titlz. - < bg. kllnt\e, klinka ,-".
SCLINt.IUREATA, s.f., pl. sclintJluref, Nic, 485 - v. sclincedme; skingluredfd 11i sinoni-
mele nikizll'ke, titizll'ke.
SCLIRO, adj. invar., dur, cdur, rude; ·crueb, PScr, 24~; GEI; 199: pt'nea ed&te sclir6
(plinea _e durA); odmin'll'i suntu sclir6 (oamenli slnt cruzi). - < axA.'1jp6~ ,-".
SCLOTA, sf., pl. scl6fd, Mlh, 456; PB, 693 - v. clodfd, cl6fd1 IIi :
SCI.UTAtX, sf., pl. sclufd'f, Mih, 456 - v. culfdttl.
SCLU'fUI'tS~U, SCLUTlJfRE, SCLUTUfT, Dal, 184 - v. clu(uescu, -ulre, -ult.
SCL'fFUR, sn.; SCL'fFURA, sf., pl. scl'l(ure, sulfura, csoufr:e•, CN, 109; Nic,- 484;
PScr, 244. - V. sklfurd, IICl'lfur.
SCL'IM, sn:, DR, VI, 656: - 1•. scuted un scl'im di jdle (scotea un vaier de jale), Lum,
V, 115-; 2•. dzen'lle n'l-todrnd scl'lmlu (plscurlle lml lntorc geamatul), Lum, V, 11-12, 48;
3°. un scl'im dit .munt si. ndredptd (din rimntl· porne11te un suspln), PAnt, 263; 4°. vdlea n'l·
turnd grdllu cu scl'lmurl (valea lml lntorcea cu valere cuvlntul), Lum, IV, 9; PAnt, 199;
BNA, V, 37. - V. 11cl'im ~~:
SCL'fMBUR, vb. I, CAr, 361 - v. 11cl'imuredzi1.
SCL'fNtlu, -ce, DR, III, 1088 - v. ·sclinctu.
SCOATIRE; sf., pl. scodtirl: acd&d nu are scodtire (acasli nu e cl!itig), AI. 1903, 67
'--- v . scutedre. .
SCOAA, sf.: dntl pdddre di sc6M (o pAdure de carpeni), CFr, 168- v . 11c6M ~I slno-
nimele cdrpin, gdber.
SCOL (mi), vb. I (sculdl, -ldt, -ldre), scula, •1°. lever, relever; enl~ver le couvert;
2•. re'veilier - v. di11Uptu 1 ; 3°. recouvrer Ia· sante - v. sdndtu11edzi1 ; 4°. revolter, J;ebeller-
v. mutt 3°; 5°. mettre sans dessus dessous - v. mutt &0 ; 6°. faire des vers sur ..• - v: scot 5°;
7•. deferer en justice•, Dal, 185; Nic, 485; Mih, '456; PScr, 244; PLR, I, 357. - 1°: scodld-ti
tine si 11ed eil (scoala-te tu sa stau eu); pr6ta ylnlu si-l'l si scodld (lnUi sa i se suprlme vinul),
BNA, III, 22; ~culdrd medsa (au ridicat masa), PB, 1426 ; pita (e armdse u sculdrd ti sedra
(placinta ce a ramas· au .retinut-o pentru seara), PB, 2917 ; 2° : til-apirltd si scodld mt'-sa (In
zori de zi se scoalli din somn mama sa), PB, 8688 ; 3°: si sculd' , edsti t;lne (s-a lnsli.nato~it,
e bine); 4• : Fetu-mdre sculd' munftl'l (Fetu-mare a rasculat muntii), PLit, 996; PAnt, 42;
Armd'n'll'i sculdrd cap (aromAnii au ridicat cap, s-au rliscula~). ~NA, V, 45; 49 ;' 130 - pentru
..oacoromAnli, cf~ Bal, 49; 166; 182; 289; 311; 337 etc.; 5°. ct'ntd muntll'l di si ~codld (clntli
SOOLfE -1069- SOOT

de se rAscolesc muntll), PAnt, 297; BNA, I, 124; tlmplndrll'i s~uld 16clu (tobo~arii rasco-
leau pii.mlntul), UrtivL, XLV, 275; di mlnte si scodld (se rascolesc Ia rninte, se bui-
mii.cesc, li bag! ln draci), Lum, III, 69; PAnt,' 32; 6°: s' nu n'i scodld cl'ntic ln hodrd (sa
nu-rni ridice (scoata) clntec ln sat), PLit, 838; tr' odrd cl'nlic nd sculd' (imediat ne-a scos
clntec), Ob, 119; 7°: mod~ea si dusi s' lu scodld Ia amird'lu (bii.trlna s-a dus sa-l dea ln jude-
catA Ia lmpii.ratul), PB, 37818. V. asc61.- Cf. gr. cnp(Ov(l)• alb. ngre, · bg. (po)vdigamil, tc.
qaldyrmaq (933). - < lat.- •exeubulare (cf. cu/Jare ,dormir").
SCOLfE, sf., PScr, 244; ·GEl, 199 - v. sculle.
SCOLUZMA, sf., fii.rii. pl., fine, lncheiere, din; cessation•, Nic, 486; Mih, 456; PScr,
245; Cod, 15 b1&; GEl, 199; nu vas' dfbd sc6luzmd (nu va avea fine), AI. 1903, 9. Sinonime:
bilisltd, burltd, s6ne. - < ax6:Aota(.I.IX ,fin de Ia classe ; cessation de travail".
SCONA, sf., pl. sc6ne, hap de chininii., •pilule de quinine>. V. hdphe. - < ax6vl] ,poudre"
< x6vLc; ,poudre". ·
SCONTRA, invar., minunat, •tres bon ; d~licleux ; mervellleux•, PenB; III, 243. - <
it. ( buono) tieontro.
SCONTU, sn., pl. sc6nturl, scoot, tescomptet, Dal, 184; Nic, 486. - < it. seonto.
SCORNA, sf., pl. · sc6rne, gheatii., d 0 • botte, bottine; 2°. exp~riment~•. - 1°. cu pullU-
mate ted sc6rne gdlbine ln ciCl6r, C~c, 11 - v. pu6lmatd; 2°. (urcu sc6rne (hot cu cizme)-
v. clzmd, ,lplumd. - < srb. iikorn'a ,botte".
SCORPIONA, sf., pl. scorpi6ne, PScr, 245 - v. scorplil.
SCORPISESCU, vb. IV, PScr, 245 •- v. scrupsescu.
SCORPf'C, sm., pl. scorpll; SCORPIOANA, sf., pl. scorpiodne, scorpion, •scorpion•, Nic,
486. V. scrap. - < axopTtloc; .. -".
SCOS, scodsd, pl. sco~l, scodse, .scos, •Ot~, tire; exp~riment~•. PAnt, 484. - 1°. minCfllnd
.scodsd di c6luvlu (minciunii. inventatii. de eel fii.rii. coadii.),· PB, 185'; 2°. lu ndredpse ladukedne
_,. hlbd scos, s' di~l'ldd tu ldme (1-a dres (1-a aranjat) Ia prii.vii.lie ca sii. fie cu experientii., sll
deschidii. (sii. pll~eascA) ln lume), Fl, I, 1; 14. - V. :
SCOT, vb. III~~ II (sco~il, scos, scodtire ~~ scutedre),,scoate, •1°. Oter; tlrer; 2°. ~vacuer;
3°. eRlever, arracher; 4°. invanter; 5°. falre des vers sur ..• ; 6°. pr~senter; 7°. montrer; 8°.
terminer, achever; 9°. gagner; 10°. vanger; 11". abus·e r; 12°. supplicler; 13°. luxer, fouler;
14°. rendre fou; 15°. aller a Ia selle, pousser une selle•, Dal, 186; Nil:, 486; Mih, 457 ;. PScr,
245.-1°: sd scodtd dpd (sll scoatl'i apll), PB, 811 ; aved scodsd llmba (scosese limba); scodti-l'l
· &l'il'l (scoate-1 ochli, dil-l dracuhll); 2°: lu scot din cdsd (ll evacueazii.); 3° : el . dtnill'l va-n'l
l'i scodtd (el lml va scoa~e . (va smulge) dintii), Lum, II, 153; BNA, III, 112; PAnt, 178;
4° : na8imd carl scodse :udna (blestemat' fie cine a inventat strii.inlltatea), PLit, 881 ; PAnt,
44; 5° : scodsird. un cl'ntic lalil (au scos (au fllcut) un clntec ponegritor), Bair, 50 - v. scot
~0. ti LL, II, 228; PPar, 26; 6°: lu scodsird Ia amird'' lu (1-au prezentat lmpii.ratului), PB,
5117; 7°: e/ scodte t6rQ, hil'lill (e I aratii. acuma, fiule), PB, 6618; 8°: u scot bdsedrica Ia
cafin~ (biserica (serviclul religios) o lncheie Ia cafenea = nu se due Ia bisericll, ci Ia catenea),
Fl, II, 3, 9; go: mutred-t s' ll scot pl'nea (cauU"ti sll-ti clftigi plinea), PB, 2211 7 ;· .dzliila afed
·nu scodse nl/i ti pl'ne (ln zlua aceea nu a scos nlci de pline), PB, 256.• - v. amlntu 1° fi
mi~lt; 10°: nd scodsim dhtea (ne-am scos ahtul, n~ rllzbunat) - v. El'ndze 5°; s' nu I'
n scutedrim (dacll ~u tl-oi scoate-o, dacii. nu ·mll voi rizbuna), PB, 4481 ; 11°: l'i seodse 6cl'il'l
(1-a scos ochli = a ab)lzat) - v. 6cl'lu 26:; 12° .: va vet' scodtd sliflitlu (vii va (sau vor) -chinui);
13°: ·~i scodse ml'na (fi-a scrlntit mlna); 14°: vrel s' nd scot mlntea? (vrei sll -ne lnnebu-
nefti ?) ; 15°: ti scodte na(odrct? · (al scaun ?)-v. es1 10° fi ml'nd 14°.-Cf. gr. i~yotEII(I)• alb.
Lunt, bg. izvadamil, tc .. tchyqarmaq (486). - < lat. •exeotere (cf. e:x:cutere ,fafre sortir; arra-
.cher").
S.CR..\D.\ -1070- SCRIS

SCRADA, sf., pl.?~ scradli, •espece d'herbe•; SCRADZA, d., pl.?, •espece d'herbe
touffue et a longs brins qu'on voit sur des sommets pierreux et que mangent les chevrest,
PMar, p. LXXXI; Flit, II, 55-56 (<~ax<Xpcx?).- (In vsl.: skrada ,s'a rtago,. po~le a frire").
<? . .
SCRAP, sm., pl. scrakl -'- v. §Crac :.... , CEI, 81. - < vsl. skraplj ,scorpius".
SCRlARE, sf., pl. serihl, scriere. •acti.o n d'ecrire; ~criture•, Dal; t85; Mih, 457.
SCRIAT, -ta, pl. seriaf, -te, scris, .e. ecrit - v .. 'lrapsll i 2°. beau, pare, peint- v. cun-
dil'ealt, Mih, 457; Kats, 87. - 1°: carle .seriald . di el (scrisoare scris.li de el); 2°: numllirll'i-
afel'l serial (nuntarii cei pictati, chipe~i), PAnt, 300; BNA, I, t28; - v . ~i ZU'/rdpsil; 3°.
alepftl'l ~i seriafll'l (cei llle~i ~i cei frumo~i ca ni~te figuri.pictate), PB, 4731; 4°. .tricdrd g(on'l
serial cu cundil'llu (trecurli flliclii pictati cu penelul), PB, 47211; 'lrant;eddz sc;ridf. ca cumlf, Cal.
t911, 44 - v. cumil; 5°. keapfln'l scridf di lrlti liliCile (piepteni lnfrumusetati .cu. toate florile),
Jb, XVI, 204; 6°. Murlkea afed pirl(and ~i Fdglu-afel scridllu (Murikea cea . mlndra ~i Fagul
eel scris sau frumos), PLit, t013 - : pe platoul Mpiralodre din cuprinsul comunei Amfnclu
existli toponimicele Murikea ~iFdglu afel scridllu, pentru care cf. serlptu ~i GrS, I, 93; POrig,
t20-t2t (~i Plm, I, t70 a; II, 211 b).
SCRIATA, sf., flirli pl., destin, •sort, destin•. - t 0 • scridla t6luna s' fdle (destinul se
lmpline~te totdeauna), PB, t301'; 2°. (e-l seridtd, seridld armt'ne· (ce e scris (destin), scris
(destin) rlimlne), PB, t25U; 3°. ca(td scridla a .fediilor (cliuta soarta fetelor), Lum, VI,· 5, t3;
4°. vru si si nsodra, vahl s' dufe cdma ljine cu-a nvedslil'el seridtd (a vrut si se lnsoare, poate
li merge mai bine cu destinul nevestei), Ltim, II, 247. - V. scriiturd ~i sinonimele (dtaza,
mira; sodite, tihe.
SCRIESCU, vb . . lV (seril, serif, serire), Nic, 489; si-n'l seritseu dodild 'lrlime (sli-m
scriu douli slove), PLit, 856. Decalc dupi 'lrdpsestu. - V. seriir. .
SCRIETURA, sf., scripturli, •eririturet, PScr, 245. V. seriitura, seritura.
SCRfiR, vb. I (seriirdl, -rdt, -rdre) (n~rd), scrie, tecrire•, Mih, 457. - t 0 • mine .. .
scriiril Ia tine (eu .. ~ SCJ.:iU tie), Cod, 29 b11 ; 2°. ~d l'i seriira' a~a'fe (~i-i scrise a~a), Cod, 29
bU; t52' ; t06 b12 ; 3°. seriird'rd .al Dumnidzd' (au . scris lui Dumnezeu), Cod, 27 ;,u, V. scriil.
- Jb, XVI, 210 ~i CLim, 354: · < lat. serlb.! llare. ·
SCRIIRARE, sf., pl. seriird'rl, scripturii, •ecrituret: scriird'rl ~a zbodrd a Hri~t6l~l (scrip-
t.uri ~i cuvinte ale lui Hristos), Cod, 2611; 355.
SCRIIRAT, -td, pl. seriirdf, -te, scris, •ecritt: .ca cum si dfld scriirdtd (cam (a~a) cum
se aflli scris), Cod, 29 bl'; 112 b3,
. SCRIITOARE, sf., pl. seriitodre, scrisoare, detttet," Dal, ' t8t - v. scritllra. Sinonim :
carte t 0 • .- Morfologico-semantic, cf. ldldtodre, stricdtodre, Introducer e, .§ 25, p. · 28-29.
SCRIITURli, sf., pl. seriitllrl •ecriture - v. serieturd; destin - v. scridla•, Dal, t85;
Nic, · 489. - t 0 • a~i ·t'l-(u seriitura . (a~a i-a fost soarta), PGr, t38; · 2°. {e scriiturd va-l'l bdgu
mirile (ce ursitli li vor pune ursitoarele), PB, 1273 1. - V. §criitodre.
· SCRfNA, sf., pl. serine, ~ifonier, «Chiffonniert, Mih, . 457. - Cf. bg. skrini1 ,armoire",.
gr. axp lvto ,it. scrigno.
SCRfPTU, -td, pi: scrlpft, -te; · scrls, •ecritt : existll numai In ·toponimicul Fdgu-seriptu,
GrS. 1,'_93 - cf. ~i topouimicul I:xF(1t"rcx din 'H7tttp• VIII (t933), i27. V. ~r,iat ~i seris.- <
lat. serlptus ,ecrit".
SCRfRE, SCRIT, Nic, 489 (dupli 'lrdpsire, ;mipsit) - v. seriare, seridt, scritseu.
SCRIS, seriSd, pl. seri~l, serise, scris, cecrit; destine• : cum fu seris (cum a fost scris).
PAnt, 163.
SCW~TESCU -1071- SCUFUNE

SCRI~TESCU, vb. IV (seri~tll, -tit, -tire), a tiia crlicute, •nettoyer un arbre en lui
coupant les petite~ branches•, Mur, IV, 49; ard'il scri~lird (riiu au tiiat rlimurelele), CosP,
52. - V. serl~tt!scu ~i sinonimele ctlldrse8cu, Cluteseu io. - < ?
SCRIT, scrlld - v. ·scrlre.
SCRITURA, sf.: s' l'i-ateg seritura seumpa (sli-i citesc scrisoarea scumpli), Fl, I, 2, 2
- v. scriiturtl.
SCRI'O, vb. (III) I (seri~il (cf. t dr. seri~, Dens, II, 49S) ~i serial, seriat" (~i seris), seri-
dre), scrie, •ecrire; presager, predestinero, Dal, 185; Nic, 489; Mih, 457; PScr, 245. - 1°.
scricit accistl? (ati scris acasli), CaiGrB, S8; 2°. ea s' n'i scria 'nd Idle carte (ca sli-mi scriu o
tristli scrisoare), Fr, I, 148; PAnt, 24; so. seridm 'gl6n'll'i tru nizdme (lnscriam fllicliii In ar-
mata), Millio, 8; 4°. stl-l "scrie di tru sodrte pin' tu modrte (sli-i meneascli de Ia na~tere plnli
Ia moarte), PB, 19922• V. aseriil ~i serUseu. - <lat. scrlbere ,ecrire".
SCRI'CIC, vb. I: scriCledm ... dlnfll'l (scrl~neal]l ... dintii), Fl, 1; S, 5- v. sel'rlie.
SCRl~TESCU, vb. ·1v : va s' ul seri~tt!~tl di lumtlklftl (ll vei curliti de rlimurele), C~c,
S7 - v. scri~teseu.
SCR!~TfRE, sf., pl. serl~lirl «action de nettoyer un arbre•: scrl~lirea a lumtl'kllor (cu-
ratirea ~rin ti\iere a ramurilor), C~c, S8.
SCROD, sm., pl.?, vizuina, •Hohle, ·taniere, terrier., REW, 7747 (<lat. scrobis ,trou,
fosse"). Cuvlnt · necunoscut. -'" V. serop.
SCROFURA, sf., pl. scr6fure, scrofurli, cecrouelleso, Mih, 451. Sinonime: pldscdre, stlrdge.
- < lat. scrofulae ,scrofules"?
SCROP, sm., pl. serokl, remu~care, •inquietude, remords de conscience•: ser6plu stl ti
ml'etl (mlnca-te-ar remu~carea), Nic, 490. - V. serob. - . < ?.
SCHUM, sn., pl. serumurl, serum, cresidu carbonise de toute chose ·brO.Ieet, Dal, 185;
N'ic~ 490; Mih, 457; DR, II, 547. - 1°. u fedfe serum (a flicut-o _serum), PB, 2071t ;PAnt, 94;
2°. l'l-an'lurzl serum (i-a mirosit a scruni), PB, 41218 ; S0 • l'l-si fedfe gdra serum di sedte (de
sete, gura i s-a fi\cut serum = ardea de sete), PGr, 1S8. - Cf. alb. shkrump ,il residuo car-
bonizzato di corpi solidi bruciati" (~i tc. qouroum (981) ,suie"),·gr. lxpoi.ip.ou~ (Boga, I, S5S).
- <?
SCRUMARE, sf., pl. scrumtl'rl, carbonizare, •action de carbonlser•, Dal; 185; PB, 694.
SCRUMAT, -ttl, pl. ~rumdf, -te, scrumat~ ccarbonise, rendu en suie; epulse•, Dal, 185.
- 1°. drsd, (rate, ~i serumdtd (frate, arsa ~i scrumata), BatP; ·17 ·; 2°. eu llmba serumdtd (cu
limba neagra ~i uscata ca scrumul = tare ·suparat, -a), PLit, 868; PB, 2S"; S0 • suflit ...
serumal ~· tuklt ca n foe (suflet. .. ars ~i topit ca In foe), AEn, 42 (~erumdt) ; PAnt,169. -
V. ~rumdt. ·
SCRUMEDZ'O (mi) ~i SCHUM, vb. I (serumal, -mat, -mdre), scruma, ccarboniser; brO.-
Ier; boucanero, Dal, 185; PB, 694. - 1°. mlcdrea si-aved serumdttl (mlncar~a se afumase);
2°. l'l-si serumtl' gllra (de sete, gura i s-a facut serum), PGr, 138. - V. serum S 0 ~
SCRlJPEN, sm. (Saracu), CAr, SS8 - v. ellrpin.
SCRUPSESCU (mi),_vb. IV, Dal, 185; GEl, 199; serups!. .. ntset'ndu grin (a lmprli~­
tiat. ; . putin grlu), PLit, 777; anddra sis' scrupsedsetl (ceata sau norul de praf sa se lmpra~tie),
PAnt, S68. - V. scorpiseseu, seurpisescu ~i sinonimul prtstueseu.
SCRUPSfRE, · sf., pl. serupslrl, risipire, ceparpillemenb, Dal, 185.
SCRUPSfT, -ttl, pl. scrupslf, -te, ceparpilleo, Dal, 185.
SCUCALETfr (G6pe~l), sm., Mur, IV, 48- v. seaeuUfil.
SCUFfE, sf., pl. seufll, •bonnet; coiffe•, GEl, 199. .- < aioU!p(ot ,-" < it. seulfla.
SCUF-qNE, sf., pl. seuflln'l, ~osetli, cchaussettet, Nic, 489~ Sinoniin: cdllln'e. - <
CXOU(j)OOvL < it. scolfone.
-1Q72- SCUNDIPSfRE

SCUKEARE; SCUKEAT1, sm., SCUKEAT2 , -tc'i, Nic, 486- v. ascukedre, ascukedt1,


ascukedt2.
SCUKESCU,· vb. I ~i IV (scukil, -kit, -klre ~i scukedre), castra, •chiitrer.. Sinonime:
clucutescu . 4°~ dzigc'irescu. V. scupdt -' ~i ascuklrl1• - < vsl. skopltl ,evlrare", bg. skopjavamrl
.,emasculer." .
SCUKI(), vb. I, PScr, 245; Cod, 61 b11 ; PB, 694 - v. ascukfrl1.
SCULARE, sf., pl. sculd'rl, sculare •action de (se) lever; retablissement, guerison•,
Dal, 185; Nic, 486; Mib, 457; PLit, 225; tu 'Sculdrea te (edte _(clnd s-a sculat), PLit, 763;
PAnt, 86; sculdrea a mortulul (ridicarea celui mort), PLit, 964.
SCULAT, -td,. pl. sculdf, -te, sculat; rasculat, «!eve~ reveille; revolte•, Dai, 185; Nic,
486; Arbin$la e sculdtd (Albania e rasculatil), BNA, I, 106. - La Miron 56 : ,sculat ArdealuJ
~~ roco~it''.
SCULATA, sf., fara pl., sculat, •lever•: diminedfa, tu sculdld, dzlfed (dimineata, l.a scula:..
tul din somn, zicea), CalGrU, 34. - V~ nuptdld, tukftii etc.
SCULfE, sf., pl. sculll, Dal, 1.85; Nic, 486; Mib, 457; va s' kerl di la sculie (ai sa pierzi
de Ia ~coala), . PB, 2358 ' - v. scul'lo.
SCULUSCUFI, ·invar. •nom d'un jeu a bonneb, PLit, 137 ( < scodldfscu(l).
SCULUSESCU, vb. IV (sculusll, -sit, -sire), termlna, •achever, terminer., Dal, 185;
Nic, 486; PScr, 245; GEl, 199; Lum, V, 9, 15. Sinonime : bitisiscu, mburescu, o,:l'l~ 1S0 , scdrkescu
1°, susescu, tilescu, - < axoM~w ,cesser le travail".
SCULUSfRE, sf., pl. sculusirl, terminare, •achevement; fin de Ia classe•, Dal, 185;
Nic, 487.
ScULUSfT, -ld, pl. sculuslf, -le, terminat, •acheve•, Dal, 185; Nic, 487.
SCUL'IO, sm., pl. scul'eddz, ~coala, •ecole•, PB, 694: V. scoll~ ~i sinonimul mectepl. - <
axo).e'Lov, ~OA&L6 "-". .
SCUMBRfE, sf1, pl. scumbrll, scrumbie, •maquereau•, Nic, 487; PScr, 245; GEl, 199.
< axou(.Lnpt .. -" ( < it. scombto). · ·
SCUMBU, -bd, pl. scunei, scumbe, PB, 694- v. scumpu, scunc;escu.
SCUIIBUSESCU (mi), vb. IV, 487; PB, 694; picurdrll'i si scumbuslrd (pastorii ~i-ao
sumes mlnecile), GrB, 224; :PAnt, 229; BNA, IV, 146 - v. ascumbusescu.
SCU~lBUSfRE, SCUMBUSfT, Nic, 487; scumbusltd pin' di 'codte (cu mlnecile sumese
pln:l Ia coate), Velo, 37; BNA, V, 77 - v. ascumbuslre, ascumbuslt. ·
SCU~lPEATE, sf., pl. ' scumpef; SCUMPfE, sf., pl. scunkll, Dal, 185; Nic, 487; Mih,
458; PScr, 245; PB, 694 - v. scumpedticil ~i e(tinle. ·
scmi.PEA'{ICtl', sn., pl. scumpedtife, scumpete, •cherte•, Cod, 4311. - V.:
SCmiPU, ·pd, pl. scunki, scumpe, scump, •cher, d'un prix elev~; cher, aime•, Dai,
185; Nic, 487; Mih, 458; PScr, 245; CEI, 81. .:__ 1°. scumpa. luyurle ti-acdfd rna e(tin (obiectul
a ~ump te cost:\ mai ieftin), PGr, 138; 2°. ·tuyurll di afedle scllmpile (lucruri din cele scumpe),
PB, 6713; 3°. lucri mdrsine, rna scumbe (lucruri (alimente) de post, dar scumpe), PLit, 779;
4°. scumplu-n'l (dragul meu), PAnt, 160; 5°. si-agtul a scupkilor sol (sA ajutl scumpllor camarazi),
PAnt, 161. V. scumbu, scunkescu. - < vsl. skapii ,sordidus, avarus".
SCUMTU, -ld: un glone scumlu (un voi~ic ascuns), PLit, 847- v. ascumlu.
SCUNDA, · invar. •terme d'un jeu enfantin•, PLit, 126; 131. Sinonime : curdfncu,
dungalu~. - < ?
SCUNDILfE, sf., Ob, 100 - v. scdndille.
SCUNDIPSESCU, vb. -IV (scundipsll, -sfl, -sire), poticni,, •heurter du pied; broncher,
buter., Dal, 185; Nic, 487; GEl, 199. - < axov-nin-rw "-".
SCUNDIPSfRE, sf., pl. scundipslrl, poticnire, •bronchadet, Dal, 185. .
SCUNDIPSfT ·-1073- SCUTEALE

SCUNDIPSfr,. -ld, pl. scundipslt, -te, poticnit, •broncbet, Dal, 185.


SCUNDU, -dd, pl. scundzi, -nde, scund, •court, .( tout) petit (de taille)•: /d (readzim
«linda nucd (le-arn rupt scunda ceafa), BNA, II, 28. Sinonime : scurlabec, scurlu. - < vsl.
sk~d6 ,inops, p~sillus".

SCUN9ESCU, SCUNKESCU (mi), vb. IV (scum;ll, scunkll; -m;ll, -nkll; . -nelre, -nklre),.
scumpi, •(r)encberir•, Dal, 185; Nic, 487; Mih, 458; CEI, 82; si scunel. . • , nipoale (nepoate,
... s-a scumpit), Fl, I, 1, 4; PAnt, 345. Sinonim: aldrdisescu. - < scumpa.
SCUNKfRE, sf., pl. scunklrl, scumpire, •rencherissemenb, DaJ·, 185; Mih, 458.
SCUNKtr, -tel, pl. scunklf, -le, scumpit, •augmente de prix•, Dal, 185.
SCUP.AC, adj., pl. scupafl, Kats, I, 87- v. scuj:>al ~i sinonimul ntunuh. etc. - < bg.
~opak6 ,,chAtre".

SCUP.AT, adj. m., pl. scupa{, castrat, •chAtre, bouc chAtre•, Dal, 185. Sinonime: clu-
culll, slri(. - V. scukescu ~~ bg. skopakti ,chAti'e".
SCUPO,. sm. (pl. scupadz), scop, •but; intention; dessein; . fim, Dal, 185; Nic, 486;
Mih, 456; PB, 694; GEl, 200. Sinonim: niele. - < axo1t6; .. -".
SCUR, scqrd, pl. scrirl, scure; brun, donee, brun, sombre•, Mur, IV, ·51 ; GrS, ·VI, 386.
v. mlirnu (~i dscur). - axoup~ .. -".
SCURAAME, sf., pl. scur&l'n'l, mujdei, •aillade•, Dal, 185; Nic, 487; GEl, 200. - In
cuibul lor de pe acoperi~uri, clnd berzele plesciiie din pliscurile lor date pe spate, aromil.nii zic :
'U/ifll'i adard scur6dme (berzele fac mujdei). - Cf. gr. cncop8atl.tli .. -".
SCURPfD.~, sf., pl. scurpldz, scorpie ?, •scorpion ?•, GrS, VI, 386; lu inlrd hutera scur-
plda bdgd (unde intra holera, introducea scorpia), CaiGrB, 62; (ug (ealile ca splda f ca scur-
.plda (fetele fug ca vipera ( 'l) ~ ~ ca scorpia), CalGrB, 61. - Cf. gr. axop7tL8t ,crapaud de mer;
scorpene".
SCURPISESCU (mi), vb. lV (scurpisll, -sit, -sire), lmpra~tia, •disperser, eparpillcr,
dissiper•, Nic, 488 ;· muleaflddz carl scurpised cdsa (ciocli care risipeau gospodilria easel). CaiGrB,
63. V. scorpisescu. - < axop~tLt,;w .. -'-'.
SCURPISfRE, SCURPISfTt, Nic, 488 - v. scrupslre, scrupslt.
SCURPIS{'fl, -tel, pl. scurpislt, -te, nenorocit, •mordu, pique par un scorpion; malheureux•,
Mur, IV, 48; scurpisila B6dd erd . . . uri'td (nenorocita Boda era ... urlta), Lum, II, 82. -
V. scorplrl.
SCURTA, sf., Dal, 183 - v. scurtlfd, scurld9 •
SCURTABAC, SCURTABEC, SCURT.Ac, -cd; pl. scurtabd{l, scurtabi{l, scuitd{l, -te,
scun<licel, •de petite taille•, Dal, 185. V. $Curtabdc ~~ jabec, scu[ldu. - < scurlu.
SCURTAliE, sf., filra pl., scurtime, •petite taille•, Dal, 185.
SCURTEDZ(J (mi), vb. I (scurttil, -tat, -tare), scurta, •ecourter, accourcir; decapiter
- v. iskedzi1 3·0 t. - 1°. stran'ile l'i si scurtdrd. (hainele i s-au scurtat); 2°. scurteddzd-1 (taie-i
capul). - Pentru s-, cf. In italiana : ,Santa Maria~ scurla Ia via, slonga li passi, dimme si
ccammina" (Zan, 127). V. ~curtedzi1. - < lat. ex-curtare (curlare ,accourcir").
SCURTfTA, sf., pl. scurtlfd, scurta, •(tirer a Ia) courte paille•, Dal, 185. - V, ~curlifd.
SCURTU, -ld, pl. scrir{l, -te, scurt, •court; bref; fevriert, ·Mih, 458; PScr, 245; coddd
lunga $' mlnte scurld (cositil lunga ~~ minte scurta),PAnt, 127. V. ~curtu1 .- <lat. ex-eurtus
(curtus ,ecourte").
SCURUFEfi, sm., pl. scuru(el•.:. ? ... • : ci'ndu l-vided It( kl6$e ca scuru(t!i1 (clnd 11
vedea In colt ca ... ), PenB; VI, 20. - < ? ··
SCUTEALE, sf., pl. scutel'l, covatea, •petite coupe•, Nic, 488.- < axo'.J-ri!l.t ,ecuelle".

68 - c . 531 - Tache Pap a h a g 1 DlcflonarUl dtalectulut arom4n


SCUTEARE -1074- SEAR..\

SCUTEARE, sf., pl. sculirl, scoatere, •action d'Oter etc.; gain- v. scot ~i scotilire•,
Dal, t86 ;, Nic, 488; Mih, 458; e. skinlu t' intra'? - va sculetire (li-a intrat ghimpele 'l - tre-
buie scos), PLit, 622; 2°. dri scutetire? (are (aduce) cl~tig?).
SCUTEL, sm., pl. scult!l'l•gran'd celnic•, GrS, lV, 379. -<alb. skuter ,capo dei pastori
e precisamente il proprietario ·di pecore e di ovili. .. ". - < vsl. skotarl ,pecuarius".
SCUTIC, sn., pl. scullte, scutec, •Hoffe grossiere; COlclChe pour emmailloter les enfants•,
Dal, t86; Nic, 488; Mih, 458; PB, 694; CN, t74 ( < sl. skutil ,extrema vestls" ?) ; GEl, 200
( < axo·d ;,etoffe grossiere; drapade; hardes"); cu sculic adtirl samdrile (cu aba faci sama-
rele). Pentr.u sensul mai rar de •couche•, cf. culuptin, nfa~imindu, sptirgan. - Cf. ~i lat. scu-
tula , ... carre d'etoffe".
SCUTf.~E, sf., fil.ra pl., intuneric, •obscurite, tenebres•, Dal, t86; Nic, 486; PScr, 245;
GEl, 200; - etiste diptirte scuti6ea? - ncl'ide 6cl'il'l si-u vedz (- e departe lntunericul 'l -
lnchide ochii ca sa-l vezi), PenB, IV, 49. Sinonim: ntunetiric1 • - < axoT(8t , - " .
SCUTU,OS, -6otisa, pl.. sculi66~l, -&tise •tenebreux• : notipte sculi&tisa (noapt~ lntune-
coasa), Lum, V, t7; kisa atea sculibotisa (infernul acela lntunecos), Cod, 8t b3. Sinonim: ntu-
nic6s. - <. scuti6e. ·
SCUTINOS, -noasa, pl. sculin6~l, -notise, lntunecos, •sombre, obscun: kecitra sculinoasa
. (piatra lntunecoasa), Lum, V, 6, t68; PAnt, 264. V. scull60s. - < axontv6c; ,-".
SCUTUAISESCU (mi), vb. IV (scutubisil, -sit, -sire), lntuneca, •obscurcirt, GEl, 200.
- t 0 • mu~ateata u scutublseti~te (frumusetea o lntuneca), Cod, 65 b.'; 2°. dripltilica a ta t' o
scutubisi~l (dreptatea ta tl-ai lntuneclit-o), Cod, 42 b2 • Sinonim: ntunic.- < axoTt8r.cX~(I) , - " .
SCUrUR (mi), SCUTURARE, SCUTURAT, Dal, t86; Nic, 489; Mih, 458; PB, 694;
PScr, 245; CalGrB, 48. - t 0 • antill, livend ~~ scuturat (lnalt, ]event ~i zvelt), Fl, II, t, 8;
PAnt, 345 - · v. zvettu; 2°. anallu, scuturat ca ftiglu (lnalt, zvelt ca fagul), CaiGrB, 117; 3°.
fedta scuturdta (fata zvelta), LP, 80; 4°. era antilla ~~ scuturtita (era lnalta ~~ zvelta), Fl; II, 2,
3; PAnt,' 252. - V. asculur, ascuturtire, ascuturtit.
SCUTURA, sf., pl. scuture, ameteala, •etourdissement,·vertige•, GEl, 200; scutura greti!la
(grea bataie de cap), PB, 20t 19 ; scutura bdrbdtedsca (preocupare ametitoare barbateasca), PB,
44411, - . V. pfr)dla. - < GXO't"OUp!X , - " .
sCfRE, sCrO', SCIUT (nord), Mih, 455; Dal, t84; PB, 693 - v. ~tire, ~cill ~i ~till, ~liut.
SD . . . --+- zd . . .
SEl, conj., sli., •que• _: se kicaseasca fumel'lle a noastre (sa lnteleaga familiile (copili) noas-
tre), PScr, 65' - v. sal.
SE1 , pron. ref!., pers. ~ 3-a sg. ~~ pl., se, •se•, Nic, 472; cu limba ated tl se (elite di
mama a lul (cu limba (graiul) aceea In care a fost nascut de mama lui), PScr, 6514. - La
PScr, 245, sub se1 , ultimul citat apartine de sel. - V. sa8 •
SEAMIN1 , vb. I (siminal, -nat, -ntire), semana, •semer; planter•, Dal, t89; Nic, 473;
Mih, 459 ;· PScr, 245. - t 0 • siminti~l cu mi'na a ta una lillCe (ai semanat cu· mlna ta o floare),
Lum, II, t89; PAnt, t94; 2°. vimtu setimin'l? - furtuna adun'l (s·e meni vlnt 'l - culegi furtuni), ·
PLit, 657; PAnt, tO; 3°. lu nu-l seamin'l, aclO filruseti~te (rasare acolo unde nu-l semen!), -P Lit, .
624; 4°. actita si se"timina ar6v di (rica (lncepe sa dlrdlie de fric.a), PB, 43028 - v. ar6D 2°.
Sinonim: filipsescu. - ·< lat. seminare ,semer".
SEAMIN2 , -na, pl. seamin'l, -ne, CFr, tOt ~~ 200 - v. (Jeamin (cu 8 :> s) ~~ dumtine.
SEAM, sf., pl. serl, seara, •soirt; ca adj. : •tard(if)•, Dal, t88; Nic, 472; Mih, 459;
PScr, 245. - t 0 • cista-setira ascapcil (astii--seara am scapat), PAnt, 202; 2°. lucrzilu di seara s'
nu lu-alci~l trf ml'ne (lucrul (treaba) de seara sa nu-l la~i pentru mline), PLit, 624; 3°. prlsti
nf'se~aroca bruma lundzi serl (lungi seri aruncll (lasa) bruma peste ele), Lum, V, 11-t2, 37;
PAnt, t57; BNA, II, 50; 4°. era secira otira (era ora de seara, ora ttrzie, era Urziu), PB, 3091';
-1075-

5.•. blind sedrd ~i, Ia plecare: sedrd blind- ca ~~ ufl}rile : todmnd blind!, ldrna blind! etc.
-:- ln Istria: ,Bona sera, dona Mimega.- Sera Bona I. .. Che me porte'!'' (AST, XII, 156).
- V. dzrirld 1•, nodpte. - < lat. sera, adj. ,tardif"; adv. ,tard(lvement)".
pl.,
SE.ATE, sf.; flirA sete, •soif; depit - v. min(e•, Dal, 186; Nic, 473; Mih, 460; PScr,
245; PAnt, 348. - 1•. l'l-apredse sedtea (i-a aprins (ars) setea, li se flicu sete arzlitoare), PB,
310 - v. serum 3°; 2•. fl'l portu multd sedte ai$tul (Astuia li port mare sete de rlizbunare),
P.B, 40823; 3°. nu n'l-u sedte, cd n'l-u fodme (nu mi-e sete, eli mi-i foame). - < lat. sltls ,soif".
SEATERE, sf, PScr, 245 - v. sedfire.
SEATIR, vb. I (sitirdl, -rdt, -rdre), secera, •moissonner; .faire glacen, Dal, 192; Nic. .
474; Mih, 459; PScr, 245. - 1°. odmin'll'i sifird sklcurlle (oamenii secerau spicele), PB, 10313 :
2°. sedfira dimnedfa vlmtul (dimineata vlntul secerli), LulU, V, 11-12, 37; PAnt, 158; BNA,
II, 52. - < lat. •sleUare, sicilire ,faucher".
SEATIRA, sf., pl.. sedfire ~~ sedfirl, secerli, efaucille•, Dal, 186 '; Nic, 474; Mih, 459;
sifiril'm cu sedfira (secerlim cu secera); luna .•• pared una sedfird di amdlama (luna .•• plirea
o secerli de aur), Trib, II, 7-8, 24. - < lat. slellls ,faucille".
SEATITA, sf., pl. sedfite, seceta, tsecheresse, !!iccite•: cl'ndu ira sedfita uddm ct'mpul
cu a medii ld'crin'l (clnd era secetli udam clmpul cu ale meJe lacrimi), PenB, VI,ll, 126. - <
lat. sleeltas ,secheresse".
SEAVIRi SEAVIRE, sm., flirli pl., crivlit, •vent du nord•, CEI, 82. - t•. sedvirlu $Uira
prit cripiturl (crivatul ~uiera printre crliplit\lri), Lum, I, 171 ; 2•. zurlul sedvir pin' tu oase pi-
trunded (nebunul crivlit plitrundea plnli Ia oase), BatP, 22; 3°. notlu cu sedvirlle (vlntul de
sud, austrul ~~ vlntul de nord, crivatul), PB, 1701 ; 4•. sedvirlle aurld turbdt, Lum, V, 12. -
Cf. t dr. ,.,coastele severulul" (CPsal, 91 ; HPs, 124 = ,miazanoapte"). - < bg. sher6
,tramont.a ne".
SE(:;t, vb. I (sicdl, -edt, . -care), seca; a avea frig, tt•. epuiser; tarir; assecher; (se}
secher, rendre sec - v. usric3; 2•. avoir froid•, Dal, 188; Nic, 473; Mih, 459; 226. -'t•: a.
di n'l-sicdl 6cl'lul astt'ngu (de mi-am secat ochiul sUng), Fr, II, 244; BNA, I, 10; b. sri-
flitlu-n'l si-a8tlndze $i n'l-sedca (sufletu-mi se stinge ~i-mi sead), Cal. 1912, 67; Foti, 41; PAnt,
259; c. sica' priflu (putul a secat), .PB, 695 - v. astrdkescu; d. dol merl 11-l'l sicdl, §i aldntu
oo I' ul sec ( cioi meri ti i-am secat, ~~ pe celalt ti-l voi seca), PB, 17438-1751 ; e· Ia nol vasi-
ledclu sica' Ia (irlcJz ~Ia noi busuiocul s-a uscat Ia ferestre), ·GrB, 245; BNA, IV, 45; f. u ved
aldsdtd cum sedcd ... muea (o vad lasata (parasita) cum seaca ... floarea), CalGrB, 87; BNA,
IV, 29; g. estan tufvol si si(:d/ (In anul acesta voi toti sa va uscati), PLit, 934; PAnt, 23; b.
fl-u sica' mt'na '(i-a secat-o · mlna), PB, 34038; i. carl scodld mt'na pri pdrlnte, l'l-sedcd (cine
· ridica mlna asupra parintelui, li seaca), PLit, 552; j. dil grira - s' l'i sic lire! - nu scodte drilfe
· gralrl (din gura - seca-i-ar I :_ nu scoate vorhll dulce), Lu~. II, 242 ; BNA, III, 50; k: u t
cat-sica' grira! (u I seca-ti-ar gura 1), <All. 1911, 58; BNA,V, 116; 1.. trodra sicdl (lndata am
secat, m-am uscat ca viata), CosP, 9; m. 1/'l sedcil ml'na (mlna lui usuca, secatuie~te), PLit,
551; n. sedcd pri lu tredfe (secatuie~te pe unde trece, fura), PLit, 623; o. pri lu tredfe A.rbinrslu
l'l-sedca mt'na, PAnt, 7 - v . Arbines. .t•, ml'nd. to•; 2•: p. l 'ed-1 ttmbdrea cd va sefl (ia-ti
tlimbariul, pentru eli lti va fi frig); q. e~te arcodre, sica'm (e frig, ni-i frig). - Sensul 2° e.
~~ el, general ~~ chil\r mai curent. - Cf. ~~ bg. s~kd ,cquper, sabrer, tailler; fendre, hacher".
- Pentru dr. seca ·, a tala", cf. GrS, VI, 325. - <lat. sleeare ,rendre sec, secher".
SEI;:t, sedca, pl.. sefl, sec, •epuise; tari - v. astrdkit ;· sech~; appauvri, malheureux; de-
cliarne•, Dal, .186; Nic, 473; J\Hh, 459. - 1". flnll'ria sedcd (flntlna seaca), PB, 695; 2•; din
seclu trap (din vllceaua seaca), Lum, V, 9, 6; 3•, armdsi sec gol (a rlimas gol uscat), Dal,
186; 4•. un sec gol (numai un singur), Dal; 5°. ardmdsim godle ll' sell (am ramas goale ~i sara-
cite), FI, I, 3, 11; 6°. sedcd 11' godld s' ti ved (vedea-te-a~i goala ~~ seaca), PB, 695; 7°. sedca-n'l
-1076-

·di mine/ (nenorocita-mi de mine 1), Lum, II, 183; 8°. (udzf/, godle, eel 1HZ s' t6rcu; (ud:if,
setlle, cd va s' tas . (fugiti, golanelor, ca am .s a tore; fugi~i, uscativelor, ciici voi tese), Lum,
II, 248. V. uscdt. - In toponimie: Mun/ll'l-sell (lntre' lacurile Ohrida ~i Preaspa), &l.tiX a!&xe:
<'Hnctpo IX, 219) etc. - < lat. sleeus ,sans humidite, !fee".
SEFER, sm., pl. 'l, drum, caliitorie, •voyage•: Rumd'n'll'i (edfira se(er (aromll.nii au faCISt
drum), Lum, V, 10, 20 - cf. alb. ,benj se(er = fare un viaggio". - V. sifere. - < tc. siife~
{681) ,voyage".
SEFTE, sm. : s' fa{im se(te (sii facem saftea}, Cod, 41 b1 0 - v. si(te, :r:i(ti.
SEfD, sm., pl. selz, spion, •emissaire, espion•, Mih, 460. - V. selz ~~ stl:, ca ~i sinoni·
mele Ci~lt, spi6n.
SEIMEN, sm., Mih, 460 - v. semen·.
SEfZ, sm., pl. selz, conduciitor, •celui qui dirige, qui conduit., Nic, 462. V. seld. - <
tc. semd (707) ,seigneur".
SELA. sf., pl. sele - v. $edlld - : cal cu seld (cal cu ~a), AI. 1928, 14; BNA, II, 60:
lot pri cai'r cu seld (toti pe cai cu ~a), PenB, VIII, 46. - < a~AI.IX < it. seUa.
SELEANA, sf., pl. seleane, telinii, tcelerh, PScr, 245. - V. :
SELIN, sn., pl. setine- v. sl.leand -, Dal, 186; Nic, 473; GEl, 200. - <a~l.tvov ..-".
SELNfCA, sf., pl. selnlfe, flanelii, oflanelle•, CFr, 21. - V. sdlnlcd, s i lin f c a, sllnlcd
~i sinonimele catasdrcu, codle, (aneld, gdd:odfd.
SEMEN, sm., pl. semln'l,- seimen, •soldat ... de l'ancienne armee turque qui faisait
aussi le service de Ia gendarmerie•: ml'ne yin semen'l s' u l'ed (mline vin seimen sa o ia),
Velo, 11; PAnt, 322; BNA, V, 97. V. selmen, silmen.- < tc. sebnen (686) .. -".
SEMNUI, sn., pl. sedinne, semn, •1°. signe; 2°. tra<;e; cible; 3°. marque; pr~ve; temoi-
:gnage; 4°. signe special (encoche etc.) marquant Ia propriete, l'avoir de quelqu'un en ovines
()U en b~te de somme; ,5°. sonnaille; 6°. .cadeau de noces, arrhes; 7°. miracle, prodige; 8°.

depitt,' Dal, 186; Nic, 473; Mih, 460; PScr, 245. - 1°: al un semnu pri ndre (pe nas ai un
semn); di om cu semnu - ldrgu (de om cu semn (ugi departe), PLit, 624; sedmnile dati di
l'lunddrd (sem~ele date de leoaicii), PR, 12231 ; l'l-fafeci pdrln(ll'l . .. semnu (parintii II fiiceau
••. semn), PB, 9686; 2°: dre semnu (are semn, are prizii); /o semnu (a atlns punctul stabilit
drept prizii), PLit, 103; 86 (Ia jocuri de copli); si-anvi{d si da lu semnu (se exersa sa dea
Ia tintii), BNA, II, 72; 3°: s' l'l-aducd ~i semnul (sa-i aduca ~~ dovada), PB, 192'; 1921o;
''l-lo simnul di pd~e (~1-a luat marca (numirea) de pa~a), PB, 34938; 4°. a stedrpilor fd'-ld
.ct'ti un semnu pri ll'nd (sterpelor ta-le cite un semn pe llna) - ,Les bergers ont !'habitude
de teindre de rouge Ia Iaine de certains moutons qu'ils destinent a Ia boucherie" (Fegb'a li;
'28) ; Ia 6lle-a medle, semnul ed~te und (urcd (I~ oile mele, semnul e o furca Ia ureche) - v •
.coded; trel, pdtru sedmne (trei, patru semne de oi), PenB, IV, 116; Caraf, 20; aved ~· nls
an semnu di cal'l (avea ~~ el un semn (rind) de cal), PB, 30018 (toti caii sau catlrii unui cara-
vanar aromll.n, drept semn distinctiv fata de alte caravane, au ctte un semn identic - v. cd-
perM]; 5°: acdfd'm culaujll'i ~i distupd'm sedmnile (am prins caii sau cattrii ciilduze ~~ am
destupat tiiliingile attrnate de gttul lor), Fl, II, 6, 4 - v. klpru (cineva poate cunoa~te sau
poate ~ti eli trece caravana cutdrui ciiravdnar lulndu-se dupa sunetul clopotului cahluzei, care,
li el, constituie un semn distinctiv]; 6°: deddird sedmnile $i u bd$edrd nvetista (au dat arvunile
de logodnii ~~ pe mlreasa au' siirutat-o), ·PB, 2558 ; Dumt'nica fi vln'e detidim semnul (duminica
-ce a urmat am dat arvuna de logodna), LP, 129; el'l d6l'i detidird semnu (ei amlndoi au
dat 'arvunii de logodnii), PLit, 929; PAnt, 34; 7°: n'i si-aspdse semnu mare (mi s-a arlitat
minune mare), LP, 219; PAnt, 21; cu 6cl'il'l zglrlll di slmnul te vidzurit (cu ochii zgliU de
minunea ce au vazut), PB, 13•'; mdrl ll'l sl'ntu sedmnile! (marl ti slnt minunile 1), L urn,
11, 246; PAnt, 2i8; BNA, IV, 73; fa mutred le semnu di (edld (ian prive~te ce minune de
SEMNU1 -1077- SFAL.\tA,

fatA), PB, 279•; atea nu-~l era fealtl, cd ·~z-era sininu (aceea nu-~i era fatA, cl l~i era minune),
PB, 319ao; nu-l'l si-aslindzea - trt semnu I (nu i se stingea (ocul supdrdrii - de minune 1),
PLit, 624; vrea-l'lvaUtmd li semnu! (era sA-i ucidA de pominA 1), AI. 1903, 49; si li kirdem -
trt semnu! (sA le pierdem-de mirare 1), Fl, II, 6, 4; ,i, trd semnu! (~i drept miracoll), PB,
1 ps; cu semnu nicuklrd (gospodinA cu renume), Lum, II, 242; BNA, III, 50; 8°: n'l-u simnu
,~· mi dodre (mi-i ciuda ~i rnA doare), PLit, 624; pd/l' sedn)nile ~· pdrmf(}ile (a pAtit (a· lndurat)
supArArile ~i pove~tile, vorbele lumii), AI. 1903, 40. - V. ni~ane. - < lat. signum ,marque,
signe".
SEMNU2 , vb. I (simnal, -nat, -ndre), semna, •signer; vaccinero, Dal, 189; Nic, 476;
PB, 695; PLit, 745. - 1°. ml'ne va simna'm n'el'i (miin~ vom semna mieii Ia urechi); 2•:
li simnci~l? (te-ai vacclnat ?). V. simnedzu. - < lat. slgnare ,marquer d'un signe".
SEMNU 3 , sedmnd, pl. simn'i, secimne, tiealos, •indigne; abjet; coquin•, Mih, 460. -
Cf. gr. G£(Lv6C; ,decent, modeste, pudique".
SEMTE, sf., pl. semfl, pozitie, •position; ·rrontiere; sentier; gueb, Dun, I, 185 ( < lat.
semita ,s!'ntier").- 1•. semtea aCrd.~ovdl'el (pozitia Cru~ovei), Cal. 1911, 142; 2°. a(el era
semtea a lul (aeela era hotarul lui), PB, 114•; 3°. tru semtca-l'l . nicdlcdtd . .• pd~ted 'nit tdrmd
altd (In hotaru-i neciUcat . . . pi\~tea o altA turmii), Velo, 21 ; BNA, V, 67; 4°. l'l-vfn'e tu simte
(i-a venit In cArare, i-a cazut In plndA). - Pouq, III, 255 : ,Son etendue, divisee en quatre
se mptis . .• : le sempti des Vlacho-choria. . . Sempti. • . correspond au mot coli". - < tc. semt
(691) ,contree; partie; parage; quartier ou I'on habite".
SEN91, invar., siclu, •cOte de )'osselet qui est plat (au jeu des osselets)•. V. $tnc ~i
sinonimul cazdca. - Cf. tc. senk (695) ,pierre".
S e p & e m v r I 6, sm. •septembre•, Dal, 186 ; Nic, 465. V. Sihtemvre ~i sinonimul Stavrd..
- < ae?tTt(L~ptoc; .. -".
SERASKER, sm., pl. seraskerl, generalisim, •commandant en chef . de l'armee; gene-
ralissime•, Mih, 460. - < tc. ser-asker (674) .. -"; ministre de Ia guerre".
SERA, (v. erd), sf., folosit .numai In expresia ti erd $' ti serd: lucrard dna band ntreagd
ti erd f' ti serd (au lucrat o lntreagA viatA pentru vlnt ~~ pentr_u infern = ce au lucrat s-a irosit
dupd moartea lor), •ils ont travaille pendant toute leur vie pour qu'il ne reste rien apres leur
mort•. - ·Partial, e sinonim cu cdtrane etc. - < alb. seri! ,pece, catrame; inferno".
SERVE, sf., pl. sert;i; belciug, •anneau•, Mih, 460. Sinonime : billie, mu$1d.c. - < ?
SER:UAE, sf., pl. serma'l, filigran, diligrane•, PScr, 246. V. sirmatiro. - ct. alb. serme
,argento ; filigrana".
· SERTIC, -cd, pl. serti/1, -le; SERTU, -td, pl. sertt, -te, nervos, •vif; fougueux; Apret,
Dal, 186; Nic, 473 i Mih, 460 : · PAnt, 485. V. sd'rpit. - < tc. sert (672) ,Apre; impetueu~".
SE(J, sn., pl. seurl, seu, •suif; capital, a voir, richesse; herbe qu'on donne aux poules
pour ·pondret, Dal, 186; Nic, 472; Mih, 461; PScr, 246 ; PB, 695; PGr, 138.- e. cdrni
slabd, nu dri sell (carne slaba, nu are seu); 2•. ca .si nu astupdrd olle siurl! (dacA oile nu vor
1i lndopat Ia grAsimi I= oile au mlncat mult ~i s-au lngrA~at), Fl, II, 4, 9; 3°. dri sell (e
bogat) - v. cl'eag 4•, middrld etc.; 4°. slulu a gdl'lnal'el (iarba ce se da gainei ca sA se ouA)
- < lat. sebum ,suif".
SFACA, ned~f. invar., fiecare, •chaque; chacun•: s(dca om cum l'l-u cruftd (fiecare om
dup~ cum li e croita .soarta), PenB, II, 276; 277. Sinonime: cd(}e, pdsa. - < bg. sfaka, vstkoi

SFALANGU, sn. , pl. sfdlandze GEl, 143; s(dlangul aspindzurdt ta· penurd (falanga atlr-
nat;\ In cui), Fl, I, 6, 3 - v. fdlangu, fdldcd'rl
SFALMA, sf., pl. sfdlme, eroare, •faute, erreun, p·s cr, 246; GEl, 200. Sinonime: aid(},
langll'~e. - < aqxiA(LOC .. -".
SFANgfE -1078- SFIU'\UlEJ..

SFANgfE, sf., pl. sfdnt;il - v. sfun~e ~i alb. s(engjer ,spugna".


SF ARBfD..\, sf., pl. sfdrhidz, pecete, •cachet; sceau•, Mih, 461; GEl, 200. V. surllida
~i sinonimele millre, simndt6r, vuld.• - < <JfP1XXi31X, <Jfp1Xytc; .. -".
SFARHIDEDZtJ, vb. I (sfdrhlddl, -ddt, -ddre), ~tampila, cmarquer Ie pain benit a
I'aide d'un sceau en bois appele s(drhldd•, Mih, 461 ; GEl, 200. -Cf. ~i gr. mpp1Xyl~oo ,cacheter".
SFENDUKE, sf., PScr, 246, ladli - v. sindUke.
SFERfiE, sf., pl. sferll, unelte de potcovit, c(paneti~re de poil de chevre dans laquelle
on garde les) ustensiles a ferrert, GrS, IV, 379; PEtim, 18. - V. sfirlre.
SFILDfCitJ, sm., pi~ sfildlct, elefant, ceMphanh: s(ildlctl'i, la-l'l, aglungu (elefantii, iatii-i,
sosesc), AI. 1927, 58. - V. flldi~, fildi~ln.
SFfNA, sf., pl. sflne, pana, ccoin a fendre•, Dal, 186; Nic, 519; Mih, 461; PScr, 246;
GEl, 200. - 1°. l'l-intrd' sflna (i-a intrat pana), PLit, 624; 2°. ascdpd'm di 'nd sflnd (am
sclipat de o pana, de o lngrijorare), PGr, 138; 3°. ma~l lo l'i ~till s(lna (numai eu II cunosc
slllbiciunea), PB, 3491• Sinonim: sct'rpd. - < acp?iviX .. -".
SFINDAN, sm., pl. sfinddn'l, artar, cerablet, ArE, 28; lu alimbra di un sfinddn (Ia umbra
unui aqar), LP, 176; ~NA, 11, 14; Trib, IV, 5-6, 4. V. sfinddne. - < mptv31X(J.VOt; .. -".
SFINDANE, sf., pl. sfindd'n'l- v. s(inddn -, Mur, IV, 60; GrS, VI, 386; cl'ntd mdrip-
stta lira di sfinddne (clntll ferm~cata lirA de artar), Bair, 32. - Cf. ~i tc. isfendan (89) ,nom.
scient. de l'erable".·- < attvr«(J.~ .. -".
SFINDUKE, sf., pl. sfindUkl, ladli, ccaisse; thorax, poitrinet, Dal, 186; PB, 695; AI.
1903, 89; addrd sfindlikl (face lazi), FI, II, 5, 5. - V. sindlike. ·
SFINDUKfTA, sf., pl. sfinduklfa, Iliditll, · •petite caisset, Dal, 186.
SFINUS)j:scu (mi), vb. IV (sfinusil, -sit, -sire), a lntllri cu cuie, ccoince•; enclavero,
Dal; 187; Nic, 519; PB, 695; GEl, 200. - < atpljV<7> .. -".
SFINUSfRE, sf., pl. sfinusirl, tintuire, caction de coincer, d'enciavert, Dal, .1 87; capdkea
va s(inusire (capa~ul trebuie bine tintuit). ·
SFINUS{T, -ttl, pl. sfinuslf, -te, tintuit, ccoince; enclave•, Dal, 187; Nic, 519.
SFIRfrE, sf., pl. sfirlrl m~tensiles (niarteau, tenaille et renette) a ferrer un cheval -
v . s(erile•, PEtim, 18. - < mpup( ,marteau".
SFINTfC, sm., pl. sflntlfl, sfant, •petite monnaiet, Mih, 461; s' pilredcd . • • cl'te dol
s(lnllll tncl'inaclun'l (sll trimitll ... cite doi sfanli drept salutllri), GrB, 255. - Cf. ~i alb.
s11cincik ,Frank, Lira, svanzica". - < germ. Z\\'anzlger.
SFIR! cinterj. qui imite le ronflement du fuseau• : fuslu fate sflr, sflr, sflr I (fusul face-
s(lr, sflr, sflrl), BNA, I, 82.
. SFI'Rl:lu, -ce, pl. sflrci, -ce, plin de sllnlitate, viguros, cplein de seve, vigoureux•,
Kats, I, 88. Sinonim : z6fnic. - < 'l
SFIRLfl:lfr, sn., pl. sflrlice, mltca, cbatte a beurre, babeuret, Dal, 187; Nic; 518;
DR, II, 548; Plm, I, 172 a; .1, 106 a. - 1°. cd~edrlu ..• cu s(lrlicllu tu ml'na (cll~arul (ba-
ciul).. • cu mttca tn mtnll), PLit, 799; 2°. ca~edrll'i. . • cu sflrlice (bacii ... cu brighidaie),
PenB, II, -110; BNA, II, 48; 134; 3°. bdCll'i cu sfarllCile tu ml'na (bacii cu jintlllaiele In
mtnll), RP, 6, 3; BNA, I, 2; 140; 4°. v,a s' altidzl cu sflrliCllu dinanumirea (vei umbla cu
brighidllul pe umil.r, vei ramtne flirli ocupatie), PGr, 139- v . podrc,d 3° etc. - Pentru forma
lui ~~ Ia alte popoare, cf. Schrader, I, 176-1'77. - V. flrllclrl. :
SFIRN{GA (Sllracu), sf., CAr, 278- v. furniga.
· SFIRNOSKIL, sn. - v. s(urnoskil. .
SFIRNUTEL, sn., pl. s(irnufedle, furuncul, duronclet, Dal, 187; Nic, 518; CAr, 283.
V. frinfel, (urenfel, furnufel, su(rtntel. - < lat. *foruncellus < (uruncullus ,petite pousse;
furoncle".
SFOARA -1079- SFULGU{T

SFOARA, sf., pi. s(orl, sfoara, •corde, ficelle•, Nic, 519. Sinonim: cloardl 1°. - Cf. gr.
ocpopcx· - < vsl. sikvora ,fibula".
SFRAGAN, sn., pl. s(ragane, crac (de picior), •jambe•, Mih, 461. - V. spragdn.
SFREADIN, vb. I (sfridincil, -nat, -nare), sfredeli, epercer a;vec une vrille; corroden,
Dal, 187; Nic, 520; Mih, 462. - 1". sfridincil grenda (sfredeliti grinda); 2°.l'l-s(recidind inima
{ii sfredele~te inima), Fl, II, 2, 3; PAnt, 253; 3°. nd s(reddfnd d6rlu (ne sfredele~te dorul),
Fl, II, 2, 8; 4°. minduirea a(ea tut u sfr[dinci (glndui aC"ela o sfredelea mereu), Fl, II, 4, 11 ;
5°. tl sfridina tu ma(d (II sfredelea Ia intestine),'Fl, I, 3, 5. - V.:
SFREADINE, SFREDIN(E), sm., pl. -s(reddin'l, sfredel, •per~oir, foreb; Dal, 187; Mih,
462 (sfredin) ; PScr, 246 (s(redine) ; CEI, 82; bOrllu intrd n ccisd ~Ji coarnite na(oard li-aldsd
- sfreddinlle (boul intra In casli ~i coarnele le lasa afara - sfredelul), PLit, 398. _Sinonime :
bizd', burfile - < bg. svredelU ..-".
SFRIOINARE, sf., pl. s(ridind'rl, sfredelire, •act,ion de forer, de .corroder., Dal, 187;
Mih, 462.
SFRIHINAT, -td, pl. sfridinaf, -te, sfredelit, •perce avec une vrille, fore; corrode•,
Dal, 187.
SFRIVDZEL, sm., pl. s(rindzet'l, uliu, •epervier; vautouro, Dal, 187; Nic, 520. - V.
3(rlmteal'lu ~i lat. *fringe II us < fringillus . ,pinson".
SFRIMTEAL'I(J, sm.: te 6cl'l di s(rtmteal'lu! (ce ochi de uliu 1), GrB, 29; BNA, IV,
129 - v. sfrlntecil'lU.
SFRJMTEA{J.I\, sf. - v. s(rlnfearld.
SFRJNTEAL'lfJ, sm., pl. sfrlnteal'l-[ diftongul -ea- e o abatere fonetica], s(rtntel'l,
uliu, •eperviero, PLit, 196; ~Jiitlu, dlpu nts ca un s(rtnteal'li1 (eel fara· coarne (diavolul), dupa
el ca un uliu), PB, 46026• - V. s(rindzel ~i sinonimul 110n'li1.- < ?
SFRINTEAfJ.I\, sf.; PAnt, 485- v. su(rtntearld.
SFUI.DZIR1 , sn., pl. s(lildzire: di s;utdzir (de fulger), CN, 109 - v. s(lil!lu.
SFUI.DZIR1 , vb. I (s(iildziral, -rat, -rdre), sclnteia, •etinceler comme une foudre•:
pcila-l'l s(ul.izird (palo~u-i sclnteiaza), PAnt, 279; Bair, 121. - V. sflildzird ~i sinonimul sctn-
tit'edzri.
SFUI.DZIRARE, sf., pl. s(uldzird'rl, sclnteiere; fulgerare, •action de foudroyero, Dal,
187. V. fuldzirare.
SFUI.DZIRAT, -ld, pl. s(uldzirat, -te, fulgerat, •foudroye; .stupefie•, Dal, 187; "'>Ant,
485; ali~Jrllu ... cddzli s(uldzirat (bll.trlnul. .. a clizut fulgerat), Fl, II, 7, 6. V. sfulgult.
SFUI.DZIRA, vb. I unipers., fulgera, til eclaire; foudroyer., Nic, 519. - 1°. si ascapird
~i sd s(lildzird (sa fulgere ~i sa trjisneasca), PB, 527; 2°. Dumnidzd'i1 s' ti sflildzird! (Dumnezeu
sa te trasneasca I) - cf. ~i juramlntul sicilian: ,Chi Diu mi fulmina I" (BTS, XV, 413). V.
3(uldzir2 , s(1ilgurd ~i asccipir. - <: lat. ex-fulgerare (cf. fulgere ~i fulgurare .,eclairer").
SFULGU, sn., pl.' sflilgurl, fulger, doudre f.; foudre m.•, Dal, 187 ; ' Nic, 519; ¥ih,
462 (•duveb' - v. flilgu); GrS, Ill, 430. - 1°. s' cadd s(lilgul si-n'l ti-aspargd (sa cada fulgerul
ca sa mi te striveasca), PLit, 936; PAnt, 47; 2°. s(ulgu-a lul mutrltd-asclinde (privirea lui
ascunde fulger), PAnt, 272; Bair, 118; 3°. armite a lor ascdpird ca s(lHgure (armele lor sca-
parau ca fulgere), Lum, III, 205; 4°. agudlt ca di sflilgu (lovit ca de trasnet), PB, 2521; 5°.
surpd' . . . dzate s(ulgurl di lfluncitic (a surpat (a lnvins). ·. . zece fulgere de vitejie, zece viteji-
fulgeri), PAnt, 278; Bair, 120. V. s(uldzir1 • Sinonime: astrdpie, 'iiri/i1, rufeaild, uol. - < lat.
*fulgus (cf. · fulgur ,eclair, foudre").
SFULGUtT; -td, pl. s(ulguit, -te, fulgerat, •frappe de Ia foudre; petrifiet. - 1". di du-
reare s(ulgultd (fulgerata de durere), BNA, I, 62; 2°. moa11e : .. s' (rt'ngu di dor sfulgulte
(bll.trlne ... se frlng fulgerate de dor), Fl, I, 2, 2.- V. sfuldzirat, sfulgurat. - < s(lil'gu.
SFULGURARE -1080- SGRUH

SFULGURARE, SFULGURAT, Dal, 187; Nic, 519 '- v. s(uldzirdre, sfuldzirdt, · s(ul-
guslt, lat. f u 1 g u rat (,sine tonitribus fulgurat = iJ·fait des ~airs sans tonnere"- Gaffiot.
693) ~~:
SFlJLGURl, vb: I unipers.· (sfulgurd', s{ulgurdl, -rdre), fulgera, •faire des eclairs•, Dal,
187; Nic, 519; si sfulgurd1 cdsa (casa a fost fulgeratA). V. s(dldzird. - < lat. fulgurure ,eclairer,
a ire· des eclairs".
SFULGUSfT, -td, pl. sfulguslf, -te, trlisnit, doudroye•: si nu arml'nil di vol, s(ulguslfl'i,
cur~umdtl'i (din voi, trAsnitilor, glontuitil.;~r, sA nu rAmtnA· nimic), BNol, 45. - V. s(ulgult.
SFUNGARE, sf., pl. s(ungil'rl, burete; «e'pongeo, Dal, 187; GEl, 200. V. s(dngu ~i alb.
s(engdr ,spugna". - < aqx>uyy«pL ·,-".
SFUNG.\RSESCU, vb. IV (s(ungarsil, -sit, -sire), a ~terge cu burete, cnettoyer· avec l'e-
pongeo, Dal, 187; Nic, 519. - < dqloyyotptl;(l) .. -".
SFUNGlRSfRE, sf., pl. s(ungdrslrl, «action de nettoyer avec l'epongeo, Dal, 187; Nic,
520.
SFUNG.{RSfT, -til, pl. s(ungdrslt, -te, · ~ters cu burete,. «nettoye avec l'epongeo, Dal, 187;
Nic, 520.
SFUNGU, sn., pl. s(ungurl, burete, ceponge; chiffeo, Dal, 187; Nic, 519; PScr, 246
( < a<p6yyo~:); AI. 1903, 95; Lum, III, 382; DR, IV, 1551 ( < lat. s(ongus) ; GrS, VI, 386
( < a<poyy«pL)· V. s(dm;e. - Cf. lat. s(ongia, sfungia ,eponge".
SF1JN9E, sf., pl. s(um;i cepongeo, Mih, 462. - V. sfilnt;le, s(dngu.
SF'CRLA, sf., pl. s(urle, sfirleazA, ctoupieo, . Dal, 187; Nlc, 520; PLit, 121 ; GEl, 200
(a<poupl.ot, a~oupot .. -"); Plm, II, 223; REW, 3526 a ( < (rl). V. (rirld ~I sinonimul cicri-
codn'e. PtnA pe Ia 1912, tn satelc aromAne~ti din Pind, jocurile de copp cu sftrleaza - ca ~i
cele cu ar~ici - erau variate ~i curente (v. ~I zvungu). Erau s(rirle marl cam clt o lAmlie t.i
s(rirle mici ca o caisA mare.
SFURNOSKIL, SFIRNOSKIL, sn., pl. s(urnoskile, sfoarA de sftrleazA, dicelle, enduite
de eire, qu'on enroulle autour de Ia toupie et a l'aide de laquelle on lance Ia toupie pour
Ia faire tournero, Da!• 187; PLit, 122; Plm, II, 223; GEl, 200. - < .a<poupl.6axowov ..-".
SG .• . -+zfl ...
SGA1Bl1 , sf., pl., sgtilbe, zgaiba, crugosite, excoriation, egratlgnure ·; gale- v. art'n~et,
Dal, 187; Mih, ·462. V. zgtilbd. - <lat. s.e·a bla ,gale; demangeaison''.
SGAIBl2 , sf., pl. sgdlbe, cutitoaie, •plane•, Dal, 187. - v. zgodbd.
SGI'IR (mi), vb. I (sglirtil, -rdt, -rdre), zglria, «egrat.igner, eraflero. - 1°. l'i zgl'irii
cu ungl'ea (li zglrie cu unghia), Lum, V, 216; 2°. ciltU,,ea sgdird ujlea (pisica sglria u~a), Lum,
III, 380; 3°. sd smulgd, s' arupa, sa sgil'iril (sa smulgi\, sA rupA, sA zglrie), Lum, III, 339:
Sinonime : scdrkin, -zgrtm. Pentru dr. zgtria s-au propus: lat. •excariare < caries ,poilrriture,.
~i lat. •excaberare < scaber ,rude, Apre". - < ?
SGJIRlTURl, sf., pl. sgtirdturl, zglrieturii, •egratignure, eeorchure Iegere•, CBiog, 26.
Sinonim : zgrtmdturil.
SGIRLOS, -lotisd : era andlta, . .. sgtrlodsil (era lnaltA, .. . zgtitA), Lum, VI, 4, 20 - v.
zgtrlOs.
SGOLUB, sgolubil, Dal, 187; CEI, 182 - v. zgolub.
SGRI'IE, sf., pl. sgrtl, ghearA, ·.griffe, serre• : dinttinea ti l'l-erd n'lca, di nu puled s'
da pi pul'l; trilgt'ndalul cu sgril'lle ca s' u scotitd, l'i si fedte lungd .,i grodsd (pliscul - care
ti era mic, lnclt nu putea sA dea In pui -, traglnd en ghearele ca sA-l seoatii, i s-a fAcut lung
~i gros), Lum, IV, 297. - V. zgri'n'e.
SGRUll, SGRUMARE, SGRUli,\T, Dal, 187; Mih, 463. - v. zgrum, zgrumdre, zgru·
mat.
SGRUMAT1JRA -1081- SICARA

SGRUMATlJRA, sf., pl. sgrumdtlirl, sugrumare, •ctranglementt; Dal, 187.


SGRUN'EARIC, -cii, pl. sgrun'edrifl, -fe, scotocitor, •curleux; fureteur•: lind moa,e
maltu sgrun'edricii (o blitrlmi foarte scotocitoare), GrB, 222; PAnt, 225; BNA, IV, 141. -
V. asgur'nedric.
SGULU9ESCU, vb. IV, (sgulw;fl, -t;it, -t;ire}, sariici, •appauvrir, n'avoir rien du tout ..
Dal, 187; CEl, 82. Sinonim : (tuhipsesscu. - < sg6lub.
SGULU9fRE, sf., pl. sgulut;frl, siiriicire, •appauvrissemenh, Dal, 187.
SGULU9fT, -td, pl. sgulut;il, -te, siiriicit, •appauvrh, Dal, 187.
SHESI, sf., pl. shesl, raport, legiiturii, •rapport, relation•. V. ciocinP 2°.- <axbnc;· ·:-"·
sHfzMA, sf., pl. shizmate, schismii, •schisme•, Dal, 188; Nic, 520- < axtd~tcx .. -".
SHOLARH:ffr, sn., pl. sholarhlurl, liceu, ·~cole s~condaire complete•: avea bitislta sho-
.larhiiilu di ldnind (terminase llceul din lanina), Trib, I, 10-11, 29. V. llkiu.- <axoi.cxpxe:!ov .. -".
Sll, conj., sii; daci, •1°. que; 2°. sh, Mih, 464. -1': si-rf da niscl'nte ol (sii-i dea clteva
~i), PB, 1528 ; si-~l veddii piirlnftl'l (sii-~i vadii piirintii), PB, 111; si si-asplinii semnu cu nol
{sii se arate minune (sa riimlnii de pominii) cu noi), Fl, I, 1, 3; PAnt, 343; va si scipii grii-
dindrlu tra si podtii s' vlndd pra~l (ca sa poatii vinde praz, gradinarul trebuie sa sape), BNA,
II, 86 ~~ p. xvn; ca Tlircu si era (ca (poate ca) turc sii fi (va fi) fost), BNA; 92 ~~ p. xm.
V. s'1, sdl, set. - 2° : Nic, 4 73 ; si am s' yin cum · t6ra (ug ( dacii voi veni cum plec acum),
ArE, 13; ali;;ll'i nu $lii'l si eire a'!,lilii Kitrli;;ea ahl'tii ldrbd (biitrlnii nu ~tiu dacii muntele Kitru~ea
va fi avut attta iarbii), Fl, II, 4, 8; lu ntribd' s' (lire cd tt'"ne (1-a lntrebat daca o fi cii tine),
PB, 24715; i, dlsi, asciipiri'nda, va s' vedz niorl (sau, daca, scapiirlnd (fulgerlnd) vei vedea ·
nori), RA, 190; BNA, IV, 66 - v. clisi, stlcii; s' edste cd avem mlilte strdn'e (dacii e ca avem
multe haine), Lum, I, 62; 126; ·S' este cii l'l-cun6;;ti (dacii e cu-i cuno!lti), Cod, 34", 6123.- ln
•(vechea) dacoromanii : ,sa vaza sii iaste ... " (HPs, p. 28); (HPs, 13331; 381"; PMar, §83;
GrS, II, 2942 etc.). - Sintactic, acest si1 - ca 11i si2 -, cu -i pastrat, are o circulatie mai
vie In Samarina. - Cf. 111 cd 16° sqq.- < lat. sl ,si".
Sit, pron. refl., pers. a 3-a sg. 11i pl. - v. s' 2 , sd2 , se2. - 1°. atlimle nd si fate kel(d (atunci
ni se face chef, placere), Cod, 116 b4 ; 2°. ld si gloacii vl'rnii (esta?, PAnt, 301; BNA, I, 130
- v. (estii; 3°. si mbitii' di moscul a lor (se lmblita de parfumul lor), PB, 1821;; PAnt, 100;
4°. arucutlndalul-si (rostogolindu-se), PB, 4103 ;·5°. di;;tiptl'ndalul-si (de11teptlndu-se), PB, 12014 ;
·6°. mintulndalul-si (Stndindu-se), PB, 359i; 7°. m~tl'ndalul-si (ridiclndu-se), PB, 23211 ; 8°.
scult'ildalul-si (scullndu-se), PB, 18221; 9°. turnt'ndalul-si (lntorclndu-se), PB, 18028, - ln (ve-
~hea) dacoromAna: botezii-se (CC, 50933); cunoallle-se (59"); duse-ae {14311; 16511; 25813);
,pltngea-se loti (38118), sau: luara-se, duserii-se (BkB) etc. - < lat. se ,.se". ·
SIBEPE, sf. (pl. sibt!kl), pretext, •cause; pr~texteo, Dal, 188; Nic, 476; Mih, 464. ~
1°. di' nl'sii sibt!pe, azvfmsira (din cauza ei, au· invins), PB, .44741 ; 2". li (i(e~l sibepi Grecicii
•(ce ai pus In cauza .pe grecoaicii), PLit, 929; PAnt, 34 . .V. simbt!te ~~ sinonlmele (urn'ie, itie.
-< tc. scbeb (662) .. -". . .
SIBOIE, sf., Mur, IV, 129 - v. (ieb6le.
SICAR.:{, sf., pl. sicd'rl ~I sicd'rurl, se~ara, •1°. seigle; .2°. raison, raisonnement' - v.
·conguld•, Dal. 188; Nic, 474; Mih, 464; PAnt, 485. - 1°. pi'ni di sicard (pline de secara),
PB, 13118; s' creased sica·rurlle (sa creasca seciirile), PLit, 727; 2°. singurlu cri.,tin cu tiva
·sicara n cap (singurul cre~tin cu ceva (cu vreun graurite ~e) secarii In cap, cu ceva judecata
'In cap), LP. 3. V. sicilreatu, siciirln'e. - Agricultura in trccut Ia aroinAni: ·, ... on voit des
vignobles qui donnent des vins estini~s et des terres dont les' Valaques retirent d'abondentes
ll'ecoltes en &eiJle" [In regiunea Calarll'i], Pouq, II, 122; ,Des campements de pasteurs vala-
"CJUes couneat ees r~gions, qui nourrissent de nombreux troupeaux, ·et que ·les nomades cult:ivent
SIC.ARE -1082- SIFTE:

en seigle, dont Ia n\colte suffit a leurs besoins" [in regiunea Malaea~l), Pouq, III, 13-14.
- Cf. ~i Lum, IV, 65-69. - < lat. seeale ,seigle".
SICARE, sf., pl. sica'rl; seca~e; tnfrigurare, •action d'assecher, dessechement; action
d'avoir froid•, Dal, 188; Mih, 464.
SICAT, -ta, pl. sicaf, -te, secat; lnfrigurat; •1°. seche; 2°. qui a pris froid; 3°. infirme,.
par,alyse - v. srtcat., Dal, 188; Nic, 475. - 1° .: pon'll'i, luf era sica/ (-t~ti pomii erau uscati),
PB, 302'; 2°.leamne sic ale (lemne uscate), Rec, 21 ; frl'ndzale cad lind crte lind sicale (frunzele cad
una cite una ve~tejite, uscate), BNoi1 3; BNA, IV, 80; 2°: ficlorll'i vfn'ird acdsd sica/ (copiii
au venit acasa patrun~i de frig); 3° : era sical di f.iCloare (era paralizat de picioare), Lum,
III, 373; muf, ort;i $i sicdl (muti, orbi ~i schilozi, infirmi), AI. 1927, 60; mt'n'lle li are sicale
(mlinile le are paralizate), GrB, 97 ;- li-are sic ale mi'n' lle? (mlinile le are paralizate ?), CaiGrB.,
112. - V. sicdlurd.
SIC.~REAT.~. sf., pl. sicdr•;/, .pline de secara, •pain de seigl~•. - l\.Iorfologic: a(reafd,
gdrneafd. - Cf. mgl. sicdredta (GrS, VII, 198). - < sicard.
SICARfN'E, sf., pl. sicdrfn'l, Joe cu secara, •endroit seme de seigle•. - In toponimie ::
Sicdrin'l (munte In tcritoriul satului Baiasa). - Cf. mgl. sicarind (PMegR, II, 116; GrS, VII,.
198; CapM, III, 264).
SIC!\TURA, sf., pl. sicalurl, scccta, •secheresse, siccite•, Nic, 475. Sinonime: uscdetune,.
uscdliClu, xerd. - V. sec2 •
SICLETE, sf., pl. siclt!f, siclet, •angoissc qu'on ressent pendant qu'on est seul et qu'on
·desire quelqu'un de ses proches". v. sdcMie ~i slinuhurie. - cr. gr. ae:x:Aiht ~i alb. silrlt!t ,pena,..
dolore". - < tc. syqlet (425) ,angoisse".
SICLITESCU (mi), vb. IV ( slclifll, -fit, -fire) , sinchisi, •(s')ennuyer, se souciero. 1°.
s' n'ird feala Ira s' nu si siclifeascd (sa· distreze fata ca sa nu o apuce vreun dor dezolant),.
PB, 1502o; 2°. ctl nu avea fdrlnd tu ambdre, nu s' siclifea dip ~i dip (ca nu avea faina In
hambar nu se sinchisea deloc ~i deloc), PB, 4881•. - < ae:x:An·ltw < tc.
SICLI'f{RE, sf., pl. sicli/lrl, opresiune, stare de . dorinta oprimanta, •etat d'angoisse.,
oppression..
SICLITfT, -ld, pl. .sicliflf, -le •qui est dans un etat d'angoisse• : easte sicliflta lrl vol
(e cuprinsa de dor oprimant dupa voi).
SICTARSESCU, vb. IV (sictdrsil, -sit, -sire),. sictirsi, •renvoyer quelqu'un en l'injur.i ant,
aller au diable•: cafazul ul sicldrsi (cafazul 1-a sictirit), CFr, 165. - < tc. slktlrmek (708)
,,,..,' '.
SICTfR j invar., s ictir I, •va-t~en, allez-vous .en au diable h - E imperativul verbului tc~
siklirmek- v. sictdrsescu.
SfCULA, sf., pl.? • ? temps, dur~e 'lt· : 1°. cl'lu Isle slcula a fumtllor fi sd'ntu n ' ifl • (clt
e timpul (?) copiilor care slnt mici), Cod, 1713 ; 2°. Dumnidzd' a n'la n'l-are ddtd .. •· band ell'
siculd, si potu ira s' l'eau l'irldre (mie mi-a dat Dumnezeu viata cu durata ( ?), ca sa pot
sa iau (sa primesc, sa capat) iertare), Cod, 44 b16• - · PhOr, II, 460 : < neologism saeculum •.
-<?
SIDEFE, sf., pl. sidehl, sidef, •nacre•, Dal, 188; Nic, 477; Mih, 465. - < tc. sedef (758)·

siFERE, sf., pl. siferl, armata mobilizata, •armee en etat de guerre• : mi-acl'imard tu·
si(ire (m-au chemat Ia oaste ln razboi), PB, 44414. - V. se(er. - < tc. serer (681) ,guerre ;.
campagne".
SIFTE, sm., pl. siflidz, saftea, •premiere vente faite par un marchand; commencemenb~
Dal; 188; Nie, 478; Mih, 465. V. se(ti. - < tc. syltah (680) .. - " .
SIFTER -1083- SIHTE~fVRE

Sll•'TER, sm., Dal, 188; gl6rilli:-a merl, si(terlu-a, merl (iubitul ·meu, ~oimul meu), PLit,
$66 - v. xi(ter ~i tc. sa((-der (762) ,qui peut rompre 1es rangs de l'ennemi; vaillant; heros".
S(GNE, sf. pl., prapuri, ebannieres d't\glise; procession; Epiphanie - v. Bobodtem•,
Dal, 188; .Nic, 474; Mih, 465; Dun, I, 186 ( < mlat. pl. signa) ; GEl, 201 ( < gr. a(yvov <lat.
signum); scot signile (scot prapurjle, ies In procesiune), Lum, II, 164.
S(GUR, -ra, PB, 696; PAnt, 485; GEl, 201; sigurd s' hibd eel va s' armt'na sdrtina
{sa fie sigura ell. va ramlnea insarcinata), PB, 43814 - .v. siyur.
SIGUR(ME, sf., .pl. sigurin'l etige metallique qui relic Ies mancherons de Ia charrue• :
.$igurimea a mc'i'n'llor (bracinarul de plug), CFr, 105. - < ?
sfr.:\, sf., fara pl., pace, . •silence; paix•: aldsa-n'{ catd'lu tu siya (lasa-mi catelul In
pace), PenB, V, 55. Sinonime: arihcile, isihie ..;_ < aty-lj , silence".
SfriSE, sf., pl. siyisl, h~curcatuni., •mesintelligepce; embrouillemenh: ird pri mdre
.siyise (era pe (In) mare lncurcatura), Fr, II, 276. V. sinhise ~i sinonimele bir~ipsire, minti-
Utra. - < auy)(OOL~ .. - " .
s(rUR, -rd, pl. siyurl, -re, sigur, •stir; certain•, Dal, 188; Nic, 474; o, siyur (o,sigur),
Bat, 8. V. sigur ~i sinonimul sayltim. - < a(youpo~ .. - " < it.
· SirURIPSESCU (mi), vb. IV (siyuripsil, -sll, -sire), asigura, •(s')assuren, Dal, 188;
Nic, ·174; GEl, 201. - < atyoupe:uw .. -".
SirURIPS(RE, sf., pl. siyuripsirl, asigurare, •action de s'assurer", Dal, 188; Nic, 474.
SirURIPSfT, -tc'i, pl. siyuripslt, -te, asigurat, •assure•, Dal, 188; Nic, 474. - Paralel
.cu acest verb (a).,iyuripsescu, ~i derivat din sayldm, s-a format sc'iyldmsescu, -sire, -sit.
SirURI.(KE, sr:, pl. siyurlllcl, siguranta, •assura~ce•, Dal, 188; Nic, 474.
SIGEADE, sm.; SIGEADEE, sf., pl. sigeadddz, sigeadet, covor turcesc, •tapis turc•,
W, II, 226. - Cf. ~i alb. sexhade ·,piccolo tappeto". - < tc. sedja\de (666) ,petit tapis sur
lequel on fait Ia pricre".
SIG(ME, sf., pl. sigin'f, sfoara, •cordeau de chanvre•, Dal, 188; Mih, 465. V. ~igime.
- < tc. sldjlm (667) ,ficelle". .
SIHA.&.rEAR, sm., pl. sihd~yedrl, conacar, •gars:on d'honneur a cheval a Ia noce, qui
:annoce l'arrivt\e du promis et qui, en echange, rel(oit un pourboire (un mouchoir etc.)•, Dal,
188. - V. casdvyecir, hdsa~yetir, sihdvyetir ~i:
SIH1\RrEAT, -lc'i, pl. sihdryeti(, -te, vestitor, •qui annonce• : nu lu-aglumse· all sihdryedt
mlndila s'· l'eti (nu 1-a ajuns alt vestitor care sa ia batista drept recompensa), Fl, II, 5, 9.
-V.:
SIHAR(CL'E, SIHAR(KE, sf., pl. siharicl'i, sihdrikl, veste buna, •recompense donnee
:au porteur d'une bonne nouvelle; pourboire; nouvelle rejouissante•, Mih, 465; Ob, 125; ·Dal,
188; Nic,· 518; GEl, 201; Fr, I, 101. - e. sa-l'l l'ed sihlirike (sa-i dea de veste), PB, 40511 ;
:2°. siharike asedra l'l-lodra (aseara au primit recompensa pentru ~Urea tmbucuratoare ce i-au
dat), Velo, 31 (sacarikll'e) ; PAnt, 325; BNA, V, 102 (sacarichlle) ; 3°. sihc'irike I tal Mu~a
~re (iClor (veste .buna I nevasta lui Mu~ea are (a nascut) baiat !), Fl, I, 4, 6. V. sacdricl'e ~i
:sinonimul mujde. ln A(ganistan : ,La nouvelle de Ia n~issance est aussitat communiqut\e aux
proches par des serviteurs - a cheval, s~il est besoin - auxquels il est d'usage d'offrir des · dons
oen argent et des turbans de soie" (Dollot, 221, nota 2). :..._ ln Africa de nord : , - Maitre,
'il t'est ne un enfant. - Le roi lui donna le cadeau dont on recompense .les bonnes nouvelles"
o(CCP, XXXV. 106). La fel ~i In Egipt (cf. Ayrout, 146). - Cf. !li alb. sihariq ,buona notizia",
·- < auy)(IXp·LXLIX• '!'0: , _, •
SIHAVrEAR, -rd, pl. sihc'ivyearl, -re: sihdvyedrlu tu potirlii .intra' (anuntatorul a intrat
·tn )>OartA.), Lum, V, 11 - 12 - v. sihd~retir.
S Ul J e lll v r e, sm., Mih, 465 - v. SepUmvriil.
SlhlEN -1084- .SILUfE

Slbi:EN, sm., Cod, 57 bli - v. selmen ~i alb. sejinen .,soldato".


SILAVA, sf., pl. sildve; SILAVfE, pl. silavil, silaba, •syllabe•,. Dal, 189; Nic, 517; PScr~
246; GEl, 201. - < aui.Aotf3~ .. -"._,
SILAVISESCU, vb. IV (silavisfl, -stl, -sire), silabisi, •epeler, syllabiser•, Dal, 189;:
Nic, 517; GEl, 201. - < au))..ot(3l~w .. -".
SILAVISfBE, sf., pl. . silaviswl, silabisire, •epellation; syllabation•, Dal, 189.
SILAVISfT, -td, pl. silavislf, -te, silabisit, •syllabise•,. Dal, 189.
SfLA, sf., pl. sUe, sila, •force; contrainte•, Dal, 189; CEJ, 82..... 1°. (6clu dri sUd (foculi
are putere), Dal; 2°. nu cu slid ~· cu putedre (liu cu silA ~~ cu fortA), PAnt; 302; BNA, I,
132; ·~z-u (died sUd cu nol (~i-o facea (se purta) brutal cu noi), . Fl, II, 4, 9; II, 4, 7. Sinonime :·
(6rfd, pdr6und, putedre, z6rba. ~ < vsl., bg. slla ,vis; force, violence".
SILEAF, sn.; SILEAFE, Sf., pl. sitehl, seleaf, •ceinture en cuir a phisieurs comparti-·
ments•, Plm, II, 189; Mih, 465; CN, 165; BNA, J, 140; Velo, 28; n brtn, tu siledfe, ddo-
cdbdrl (Ia brlu, In seleaf, doua pistoale), GrB, 179. V. {liledhe ~i gr. ae:Mxt• alb. sildh ,tasca
di peDe per riporvi Ia pistola ... ". - < tc. sy14h (687) ,,,arme", sylahlyq (688) •espece de cein-
ture en maroquin oil on met les armes•.
SILEAME, sf., fara pl., salutare, •salub, Mih, 465; malta siledme (multe salutari)~
CalGrB, 51. Sinonime: ncl'inuC'lune, timinu'. - <:: tc. selAm (688) .. -".
SI~AMETE, Sf., pl. sileamef, salvare, •chance de salut; refuge•, Nic, 461 ; Mih, 466;
tot acl6 l'ed sileamete (tot acolo iau (gasesc) mlntuire), Lum, IV, 309; Cal. 1912, 80; BNA,
V, 59. - < tc. selAmet (688) ,salut; securite".
SILIHTAR, sm., pl. silih1drl ~i silihtdrean'l, comandant, •commandanb : pared ca silih-
tdrean'l tutd ·(dra-a ted di Armd' n'l (tot neamul acela de aromli.ni pare a ca ni $le comandanti)~
BNA, II, 70. - ln greacll: a'I)AtY.T~P'Il~ ('H~e:tp• IX, 48, v. 1504). - < tc. sylahdalr (687)
,officier qui grade les armes d'un prince etc.".
SILli\IfE, sf., pl. silimil, tesatura ile matase, «tissu de sole raye•, Mih, 465. - < tc.
sellmle (690) ,sorte d'etoffe ancienne".
SILfN, sui~, pl. ·silln'l, ~iling, •schelling• : 'nil n'il'e di . silin'l (o mie de ~ilingl), BNA~
II, 90 ; 134. - < ae:)..lvtov <: engl. shilling.
SILIN{CI\, sf., pl. stlini(e, fianelA, •Danelle; toile en soie•, Mih; 465. V. sriiJfcd ~~ sino-
nime.l~ cdmageld etc.- < 'l Seleanik (pronuntarea turceascll a ora~ului Salonic era & e·l e ani k).
- Cf. cdrt'm.
SILfSTRA, sf., pl. sillstre, pu~coci, •clifoire•, Mih, 466. . V. sdlistrd etc. - < ?
SILIVAn, sn., pl. silivdre, Iant de briceag, •chaine de canih, Mih, 460; CN, 83. - V.
sulivdr. ~i .~inonimele !ills, dlt.u l, · ·
SILIXESCU. vb. IV (§i[ixil, -xit, -xire), culege, •recueillir, recolter, ramasser.•: dlld sf
afdt.ii $d stl silixedscd (alpi sa fure ~i sA culeaga), Jb, I, 32; I, 73 (si 'lixttisctil). Sinonime:
adun J0 , cuUg. .- < auAA.&yw .. -".
S.ILNAOS, -dod~d; SILNAVOS, -vodsd, pl. stlnd(v )6$1, -(v )oti3e,. puternie, •intense; puis-
sant. : ddlgd sUndoti3d (val puternic), Lum, III, 318; bodte silndvoasd (voce p•temica), Lum,
III; 316. V. s1lni6s ~i sUd. - :< bg. sllna, silno. ,.-".
SILurfE, sf., Nic, 517 .,.... v. stluie.
SILUriSESCU (mi), vb. IV (siluyisil, -sit, -sire.), socoti, miisonner; re~ehim,. mMiter•,
Nic, 517.; GEl, 201 ; siloyisf$d tute (ai socotit toate), Cod, 96u. V. sdlu.~escu ')il smoniinul cri-
sescu. - < au)..)..oyll:o!Lott .........
SlLUriSf.RE,.sf., pl. siluyisfrl, reflectare, •action de reflechiro, Nic, S.t7..
SII.unsfT, -td, pl. siluyislt, -te, meditat, treflechit, Nic, 517. - (V.. /Uyedric).
StLUfE, sf., pl. siluil, lnglndurare, lngrijorare, •meditlition ; souch. - < trul.'Aoi(-fj, ,.-''.
SILVIE -1()85-

SILV{E, sf.; SILV{(J, sm_., pl. silvil, chiparos, •cypres•, Nic, 475. - 1°. in,iplu-a l'el
cadi &ilPie (corpul ei ca de c!J.iparos), Lum, IV, ;107; 2°. Ia 'na nPedsia ca slliJie (Ia o neyastA
ca chiparos), GrS, IV, 206; 3°. irup di slliJiil (corp de .chiparos), W, II, 48. V. sirvil'lil 1•
'i sinonimul kipariJil. Cf. ~~ alb. se[IJi ,,cipresso". - < tc. selvl (677) •. -".
SIMADE, SIMA AE, sf., pl. sima'd:, semn, •marque; signe; indice; trace•, Mih, 466 ;.
GJ;:l, 201. - 1°. simdde di pom (semn de porn), Cod, miu; 2°. 'nd sdlldte l'l-bag simtiiJe (l~
pun· semn un ceas), Lum, V, 180. Sinonim: semnu1 • - < a7J(.tli3t .. -".
Sl-l'l~ere6p4-nnma, sm., CrApa-i-ar-numele (= diavolul), •(sobriquet donne au) diable•:
puled Sl-l'l-credpa-numa si~l'l pinga s' tl nsurd (CrApa-i-ar numele putea sa-i determine ca sa-
te fi tnsurat), GrB, 3, 19; BNA, III, 130 ~~ xm.
S.fiiANDBU, sn., pl. simandre, clopotnita, ccloche.r•, GEl, 201. Sinonim : cambanaryl6-
- < alj!LClVrPOV ,cloche d'eglise". .
SIHA81Tf, sm., pl. sima8itddz, coleg, •collegue•, Nic, 517. - < <JilV!L~67J-r'ij<; ,.-".
SIMANIKfE, sf., pl. simanikil, senamechie, •sene•, Mih, 466. - Cf. ~~gr. auv~!LLxi) ,.-".
~ < tc. syna-mekl· (693) ,.-". ·
SIMBATfE, sf., pl. slmbatil, simpatie, •sympathiet, GEl, 201. - < au!Lmi.6et~ •. -".
SIMBATESCU (mi), vb. IV. (slmbdtil, -tit, -tire), scuza, ·•pardonner- v. l'ertu•, GEl,.
201. - < au!L7t~6(;) ,sympathiser; pardoiuier".
SUIBih'E, sf., pl. simbet. - 1°. esie slmbtiea a mdhdna'illul (este cauza naravului), Cod,.
5311; 2°. cares' Jete simbtiea ira sl amif.rtipsedscd 6mlu? (cine s-a facut (a fost) cauza ca omul
sa p:lcatuiasca ?), Cod, 69 bl; 3°. ira sl-1 Patdma cu Pl'ra slmbtite (casa-l ucida cu vreun pretext),.
·cod, 10522 ; 4°. di "ird slmbrtea a loril url'td nPitdre ~~ tirbWe t!sie simbt!te (din cauza lor urtta
obi~nuinta ~~ educatie e pretextul), Cod, 16 bl. :..._ V. sibepe, sibete.
SDlBBU, -ra, pl. simbrl, -re ·~omme . dont Ia femme s'es~ r.emariee·; femme dont le
marl s'est remarie•, Mur, IV, 69; (umedl'e di a sim~ra-sal (familie (copii) de-ai norei sale re-
mli.ritate), FI, I, 1, 13. V. fd'mbdrd. Cf. alb. se'mber ,socio (ortak)", gr. a£!Lbpou<; (Boga, I, 341).
· SDIFON.i\, sf.~~ i~var. , consonantii, •consonne•, PScr, 246; GEl, 201. - ·<au!J-CP<alVOV ,.-".
SIMIC{, sm.~ Dal, 189; PB, .6 96 - v. simigi. .

'i
SIMfGA, sf., pl. simidzl, vlrf de ac, •pointe d'une aiguille•, Mih, 466; GrS, VI, 373. -
v. sumiga mi8ca. '
SIMIGOS, -godsa, pl. slmig6,l, -gotise, virfuit, •aigu, pointu•, Mih, 466. - ·v. sumigos ..
SIMir AALE, sf. (pl. slmiy6a'l'l), gris, •semoule•, Nic, 475; GrS, VI, 386. - _c r. ~i alb.
simlgd'hdl ,semola", bg. semidalrl ,neur de farine". - < a&ILLYMAL ,.-". .
SUUGf(fJ), sm., pi.·simlgeddz ~~simigil, covrigar, •celui qui fait ou qui vend des simile•,
PB, 696; Nic, 475. V. simiCl. - < tc. slmlddjl (692) ,.-".
SIMILI'Nl, sf., pl. simill'n'l, Una amesiecata, •Iaine m~lee de ce qu' on appelle ·s umd1•;.
Dal, ·189. - V. sum~ldlrl. - < sumal + li'nd sau: misu + li'na (v. mlsu-ar6,rl).
SIMINABE~ sf., pl. slmind'rl, semanare, •action de semer, de · pla~ten, Dal, 189; Nic;.
475. ---; V . .sedmin'. .
SUUNAT, -id, pl. siminat, -te, semanat, •seme; plante•, Dal, 189; Nic, 475.
SIMINATUBA, sf., pl. slmindiurl, semanatura, •semaiile•, Dal, 189; Mih, 466.
snlfNTA,' sf.; pl. simlntd, slimlnta, •semence; graine; rae~•. Dal, 189.; Nic, ·475; Mih~
466; PB, 696. - 1°. st~nta di grln (samlnt~ de grl~); 2°. simintd d/ cwcubeid (sam1nta de
cucurbiita); 3°. edsti di stmlnta M.nd (e de rasa buna). .,...- V. spor. - < lat. sementla (cf. semen,
~tis ,semence, graine");
SIMIS:tl:SCU, SUllsfBE, SIMIS{T, Pal, 189; CosP, 29- v. 8im(i)sescu, 8im(i)sire,.
8im(i)slt ,1
aburedzil 3°.
SUtfTA -1086-

SIM(Ti\, sf., pl. simile ~i simi/, simit, •petit pain blanc et mou de qualite supt\rieure•,
Dal, 189; Nic, 475; Mih, 466; PB, 696. V. simile. - < tc. slmit (692) ,petit pain en forme
d'anneau".
SIM{TE, sf., pl. simlf.- 1°. ~ pl'ne ca simltea (pline ca. colacul alb), AI. 1903, 93; 2°.
cultic mare di simile (colac mare ,de faina superioara), Lum, V, 11-12, 29; 3°. -fd/d di stimile
(fata de simit), Millio, 41. - V. simitti ~i alb. simile ,pane bianco, pagnota" .
. SIMIUSESCU, vb. IV (simiusll, -sit, -sire), insemna, •marquer- v. simn!.d:rl; notert,
GEl, 202. - < Gl)IJ.!L6V(J) .. -".
SIMNAHE, sf., pl. simnti'rl, lnsemnare, •action de signer; vaccination~. Dal, 189; Nic,
475; PB, 696; PLit, 282. V. 11ii/intire. ·
SI\INAT, -iii, pl. simndf, -te, (in)semnat, •signe; vaccine; destine•, Dal, 189; Nic, 475.
- 1°. lute ctisile era simntile (toate casele erau insertmate, aveau cite un scmn facut), PB,
31223 ; 2°. fetita i simndld Ia mi'na ndredplti (fata e vaccinata Ia mlna dreaptA); 3°. n'edlti trl
cl'ne ma~l simntitti (mielu~ea destinatA numai pentru cline), Fl, I, 3, 8. - V. stlmnu2 •
SIMN.I\TOH, sn., pi. simntilotire, pecete de lemn, pecetar, •sceau en bois portant creux
!'image de Ia croix et avec lequel on marque le pain bt\nit•, Dal, 189; Plm, II, 207. V. simnitor1
lli sinonimul s(drlzidti, surlzidti, sfdrlzididzii. - < lat. slgnatorlwn ,qui sert a sceller".
SUINEDz(J (mi), vb~ I (simm:il, -ndl, -ntire)', semna, •signer; ~arqucr- v. simiusescu ;,
vacciner- v. vafinipsescu; destiner, rescrver•, Nic, 475; PLit, 282. - e. ·mi du~ la kimi-
lirylu s' /i simnid:tl grodpa (rnA due Ia cimitir sa-ti insemn (precizez) mormintul), PenB, VI,
141; 2°. un n'cll'l-aved simndlti (ii rezervase (consemnase) un miel), Fl, I, 3, 7. - V. nsim-
nedzii, semnu2•
SUIN(C, sn~, pl. simnife, semn mic, •petit signe•, PLit, 122. .- < semnul.
SUINITOR1 , sn., PLit, 712; Pe~B, III, 243; lituryil dlbe simndte cu simnilor/u(prescuri
~!be insemnatc cu pccetarul), Trib, II, 7-8, 23 - v. simnal6r.
Sll\INIJ'OH2 , sm., pl. simnit6rl, semanator, «semeur, pere•: e,riscut tu una pi'ntica ~~
hil adrdf di un simnitor (ati crcscut lntr-un acela$i plntece ~i slnteti creali de un (accla5i) se-
manator, de acela~i tatA), Lum, Ill, 208. - < lat. semlnator, -orem ,semeur".
S(MTU1 , -ld, sflnt - v. si'mtul.
S{MTU2 , SIMTESCU (mi), vb. IV (sim/1'1, -fi'f, -li're), simti, •sentir, ressentin, Dal,
190 ;· Nic, · 464; Mih, 466; PB, 696. - e. Tegti nu. lil simfa mu$uledfa (Tega nu le simtea
frumusetea), GrB, 221 ;• PAnt, 224; BNA, IV, 140; 2°. simfi' cd '$1-altisti ti tOtuna sdntittilt
{a simtit cA-~i lasa .pentru totdeauna sAnAtate, cA-~i ia ramas bun pentru totdeauna), Lum,
II, 182. V. sinUscu, sl'mtu2 ~i sinonimul adukescu 1°. - < lat. sentlre ,sentir; se rendre compte".
SUIVUL{E, sf., pl. simvulil, consiliu, •conseih, Nic, 517; GrS, VI, 386. V. sinvulie fii
sinonimul urminie. - < GUIJ.f30UA i) ·t-"· .
SIMVULIPSES€U (mi), vb. IV (simvulipsil, -pslt, -psire), consilia, •conseillert, Nic,
517. V. lirminipsescu. - < au~J.f3ou:Atu(J) .. -".
SIN, sn., pl. sine (~i si'nurl), sin, •sein•, Dal; 190; Nic, 476; Mih, 467 ; PScr, 246. -
1°. vt!duifii $' cu nat pri sin (vaduvA, fii cu prune Ia sin), PB, 3143 ; 2°. duketini un dor di sine
(simteam un dor (durere) de slni), LP, 74; PAnt, 274; Bair, 111; 3°. Ia sinlu-a lul si stiltit;i
{Ia pieptullui se repezi), Fl, II, 1, 10; PAnt, 352; 4°. s' n'i si-umplil s.inile di flurll (slnii sa-mi
fie plini de galbeni), P13, 532s; 5°. clOcea Idle l'l-l'eti Ia sine (clo~ca neagra li ia Ia sin), PLit,
271; PAnt, 11; 6°. '~l-disfdfe 16clu sinlu (pAmlntul l~i desface slnul), RA, 190; BNA, IV, 64;
7°. sial cu ml'n'lle n sin? (stai cu mlinile In sin?= nu dai ajutor?), PB, 3492 • - < lat. sinus
,pll; sein".
SINAHE, sf., pl. sinti'lzl, guturai, •rhume•, Nic, 476; Mih, 4.6 7· ; GEl, 202. Sinonime:
memti, (gulurtilrl), sirmie, ntire 2°:- < auva:l(L .. -".
-1087- S{l\E1

SIN APE, sf., pl. sind'kl, mu~tar, •seneve; moutarde•, Dal, 190; Nic, 476; PScr, 246;
GEl, 202 ;. n'l-aruc pult'nd sindpe (lmi arunc (pun) putin mu~tar), PenB, II, 275. - < a~'l!im
,,,.,''.
SINAPISMO, sm., pl. sina;plzmddz, sinapism, •sinapisme•, Dal, 190; Nic, 476. - <
<HVIX1t~G(L6~ ,-"•
sfNAPSE, SfNAPTE, sf., pl.?, carte de rugaciuni, •livre de prieres•, Trib, I, ·10-11, 28;
C~c, 1~. - < auvo~~~ ,-". .
SINASTRUF{E, sf., pl. sinastru(ll, soeietate, •compagnie•, GEl, 202. Sinonim: sutdtd.
- .< GUIIIXG'rpO<plJ ..-".
SINAUER, sf., pl. sinciuere, •fusil Sinauen: cadzu cu cdplu lir di sindueri (a cazut cu
capul fdcut ciur de armele Sinauer), AI. 1928, 124. - Genul feminin e dat de lu(eke - v. mar-
lind ~i gr'd. - < ? ·
S{NDArl\IA, sf., pl. sindayme, dictaturii, •dictature• : tu slndayma-pl.Plaslira (sub dic-
tatura lui Plastiras), RA, 94; BNA, 11, 36. - < auV"riXY(LIX ,constitution".
SINDAxA, sf., pl. sindd'xf, sintaxa, •syntaxe•, Dal, 190. - < aunqc~~~ · .. -".
SINDILfE, sf., pl. sindilll, vijelie, •orage; ouragan•, Dal, 190; Mih, 464. - 1°. sindllie
di plodle, di nedrld (viscol de ploaie, de zapada), GrB, 3, 10; 2°. 'nd (urfund sindilie (o furtuna
vijelie), Batp, 23; 3°. nafodra aurld . vinlul ~~ erd sindi/le di nlurindre (afara vintul urla ~~ era
fortuna de viscolire), Lum, II, 80; 4°. sindilille bradzl'i scot (vijeliile dezradacineazil. brazil),
Mae, ,1, 8; PAnt, 203; 5°. arcocire, sindilie (frig, prapad), Fr, II, 214; 222; 6°. ndca cdde
~~ s' fdte vi' rna sindilie (nu cumva cade ~i. se face vreo nenorocire), Cal. 19p, 179; 7°. bodie
ca di sindilie (voce ca de cataclism), · Bair, 114. V. ~fndel'lrl ~i sinonipml nturindre. - <
auv"rEAE:~IX ,(le) fin du monde, cataclysme". .
SINDROFE, sf., pl. sindrohl, izmanii, •braie, cale~om. Sinonim: zmcdna. - Cf. gr.
..auv"rp6<p = awfjpctxo" (Hris, 337); Liacu, 70. (auv"rp6<p~); Boga, I, 374; II, 64.
S{NDU, invar. ~i numai In expresia: cu slndu cp pdndu, total, •entierement, toub,
Mih, 467 - v. pdndu; va s' ti-ardemu cu sindu cu pandu (te vom arde complet = cu catel,
en purcel), Cod, 1083 • - Ph Or, II, 455: , < o-Uv:r{jl1tctVTL ?" "-- V. xlntopdndo. - Cf. gr.
O'UtJ.1tiXV ,univers, monde", aU(L1tiX liTE~ ,tous ensemble". .
SINDUKE, sf., pl. sindukl, !ada, ccaisse en bois, coffre, malle•, Nic, 477; PB, 696.
- 1°. am ur1 cal cu sumdr: ·sumdrlu s' l'i sculdre, dal di una ambdre - sindukea (am un cal
cu samar: daca i-ai ridica samarul, dai de un hambar - lada), PLit, 399; 2°. morful 1-bdgdrd
tu sinduke (pe eel mort 1-au pus In lada, tn co~ciug). - V. kivure ~i scdmnu 3°. V. s(endu/ie.
- < tc. sandouka (768) ,bolte".
SINDUKISESCU, vb. IV (sindukisil, -sit, -sire), a purie In lada, •mettre dans Ia caisse
a bois•, Dal, 199. - < sinduke.
SINDUKIS{RE, sf., pl. sind~kislrl •action de mettre dans une caisse a bois•, Dal, 190.
SINDUKIS{T, -Ia, pl. sindukisit, -11', pus tn !ada, •mis dans une caisse a bois•, Dal, 190.
SINDlJ~(J, sm., pl. sindli$1, vizitiu, •cocher de maitre•: ni{i sdltea· drec [direc] di cdsd,
ni{i sindu~rllu om di medsd (nici salcia. stllp de casil., nici vizithd om de masil.), ZP, V, 659.
- <?
SIN AONA, sf., pl. sindone, lintoliu, <linceuh, GEl, 202; zmlrna ~d sindcind (smirna ~i
giulgiu), Cod, 8216• Sinonim: sdvan. - < a~v36v7j ,drap (de lit)".
S{NE1, pron. pers; ~i sf., sine, •soi, soi-meme, lui-meme• : trd sinea a lor (pentru sinea
lor, pentru ei tn~i~i, pentru ele lnse~i), GrS, IV, 87 (Far~eroti). - Morfologic, cf. mine, line,
(fne. - < lat. se + ne.
-1088- SINGUm'i'A.ni

S{NE1 , sf., pl.?, an, •an, annee•: tru sinea ~eil.pledza'fl s' vatdma' Tasl GamaUtl (In anul
/0 a · fost ucis Tasi (Anastasie) Gamaletl), Lorn, VI, 6-8, 43. Sinonim : an1• - < tc. sene
{695) .. -".
SINETE1, sf. pl. sinet, politi, •tralte•, Dal, 190. Sinonime: m.uluyie, poll/a, cf. ~i alb .
.senet ,obbligazione, paghero''. - < tc. sened (694) ,preuve par ecrit".
S1Nlh'E1 ,- sf., circumcizie, Dal, 190 ·_ v. slnete, sunete.
SINFAAA, sf., pl. sinfa6e, cumnata, •belle soeur•, GEl, 202; ct'te patru, tlntl sinfa&
{cite. patru, cinci cumnate), BNA, II, 70. -: < auvv~30t ,-" (Passow, 97).
SINFER, sn., pl. sinferurl, interes, •interl!h, GrS, VI, 386. Sinonim: ntires.- < au~UP~POY .
,,;,.
SINFIRSESCU, vb. IV (sinfirsil, -sit, -sire), interesa, •interesser; convenir•: nu mi
.sinfirsedl}te (nu rna intereseaza; nu-mi convine). Sinonim: ntirJsedzil. - Cf. gr. au~UPipe:~
~ ,l!tre avantageux".
SINFUNfE,. sf·., pl. sinfunll, acord, •accord; condition•, .Nic, 517; GEl, 202; cu simfunia
(cavulea) si-l'l da hll'i-sa (cu · conditia ca sa-i dea pe fiicli-sa), PB, 461 • . - Cf. dr. ·stmfonie
{PCon, 43), alb. sinfoni ,accordo". - < GU~UPCJ>VtOt ,accord". ·
SINFUNIPSESCU (mi), vb. IV (sinfunipsil, -sit, -sire), a fi tle acord, •l!tre d'accord•,
Nic, 517; GEl, 202. Sinonim: capsescu.- < GU!UPCJ>VW .,-".
SINFUNIPSi'f, -ttl, pl. sinfunipsit, -te, de acord; •mis d'accord, qui est d'accord•, Nic, 517.
SINGASTO, SINGA'fCO, sm., fara pl., dans, WTh, 57, •danse speciale: un (jeune)
homme et' une jeune ou ~ne femme, face en face, dlinsent : pendant que l'un va a · droite,
l'autre va a gau~he et inversement(sans se toucher.. - Acest dans ritmic, constlnd din cite
trei pa~i Ia dreapta ~i trei Ia stlnga pentru fiecare din cei doi dansatori de . sex deosebit, pare
.a se oglindi macar partial In ~rmatoarele relatliri : ,Les danseurs [Kartveliens] tournent en
·cercle chacun pour soi-ml!me, s'approchant et s'eloignartt, tant~t doucement, tantat violem-
ment. .. ", Byh, 87; ,La leskinka, Ia danse Ia plus populalre dans Ie Caucase: . ·.. le cavalier
·et sa danseuse se placent en face l'un de l'autre, ceue:ci en ·a rrondissant gracieusement au-
dessous de sa tl!te ses deux bras a moitie nus, celui-la ayant· un bras eleve et l'autre recourbe
derriere la tl\te", Gulb, '57,- < ?- au(L(3~(30tCT!'~x6t; ,acommodant; coolant; facile".
SINGATEsCU, vb. IV (singatll, -tit, -tire) •danser Ia danse singatcot.
SINGmTICA, sf. pl. ~i adv., comparativ, •comparatift, GE!, 202. - < auyxpt>ttx6t; ,.-".
S{NGUR, -rtl, pl. singurl, -re, singur, •seul; iui-ml!me•, Dal, 190; Nic, 476; Mih, 467;
PScr, 246. - 1°. s' n'l-ascultdt un slngur zbor (sa-mi ascultait un singur cuvlnt), PLit, 938;
PAnt, 35; 2°, lu-alasara singur, singuric (1-au llisat singur, sing1,1rel), PB, 2503 ; 3°. intra' singur
tri gradina (a intrat singur (el lnsu~i) ln grlidina), PB, 911; 4°. niti singur-n'i nu ~tiil (nici sin-
guru-mi (nici eu lnsumi) nu ~tiu), PB, 921 &; 5°. ·du-te singur-tl (du-te tu lnsuti); 6°. singur-~i
vin'i (a venit singuru-~i, ellnsu~i). - tu rol adverbial. 7°. 'poqrta s' discl'ise di singura (poarta
s-a deschis de singura) - cf. di 32°-34°- In dacoromAna: ·.tncuieturile ~i pietrile singur s'au
tnchis• (ITR, 27)- deci, cu sensu) ,,d·e Ia sine", •spantanemenb. - V. singurul}ll, I}Ungru ~i
.axolit.- <lat. singulus ,un seul".
SINGiiRAME, sf., flira pl., singuratate, •solitude•, Dal, 190; Nic, 476; Mih, 467. V.
singureafa.
SINGURATJC, -eli, pl. singurdtl/1, -te, singuratic, •solitaire•, ArE, 37.- < dr. slngur.atle.
SIN.G UREATA, sf., pl. · singuret •solitude•; Dal, 190- v. singurame. - Morfologic:
.multeafa. .
SINGUR{C, -ca, pl. singuritl, -te, singurel; •tout seuh - v. singur. 2°.
SINGURITATE, sf., pl. singurita't- v. singureata -, Dal, 190; Mih, 467 (singuratdte <
·dr. -).
SINGURlJ~U -1089- SINUNO~T

SINGUBii~fr, singurd$e; SINGUBU~I, -rd$1, singurel, •tout seulo, - v. slnguric, Dal,


190; Dumnidzd'lu singuru~rl '$1-pd$1ea cupia (Dumnezeu singurel (el lnsu~i) 1,1 pii~tea turma),
PLit, 787. - < singur + '$1.
SINGEAKE, sf., pl. singekl, district, •district., Dal, 190; Nic, 464. V. singeac, - < tc.
sandjaq (694) ,subdivision d'une province, d'un vilayet".
SINGILfE, sf., pl. singilil, verdict, •verdict•: va s' '$1-a$1eaptd ca6t$l-un singi[ia at
Dumnidzd' (fiecare t~i va a~tepta sentinta lui Dumnezeu), Cod, 26'. - < tc. sldjlll (667) ,re-
gistre d'un tribunal. .. ".
· SINGfR, sn., pl. singlre (~i pl. m. singir1), lant, singir, •chaine•, l\'lih, 467. - 1". asund'
singirlu (a sunat Iantul), Lum, III, 347; 2°. un vu/tur ligdl tu sinyir (uri vultur legat In lant),
Fl, II, 1, 14; 3°. cu singlrl/'i di per1 pesti amimirl (cu Ianturile (frlnghiile) de par peste umeri),
Cal. 1911, 206. - V. $lngir, zingEr 'i sinonimele dl{u 1 , cdrte['l!l. 2°, si[ivdr.
SfNGIU, sm., pl.?, lemn ro~iu, singer?, •bois rouge bon pour Ies maux de dents ainsi
que pour Ia boiterie des brebis• (grllmosteni). - < ?
SfNHISE, sf., pl. slnhis1, emotie, •trouble; emoh, Nic, 516. - V. slyise.
SINHISESCU (mi), vb. IV (sinhisfl, -sll, -sire), sinchisi, •agiter, troubler, s'impatienter.,
Nic, 517; PScr, 246; GEl, 202; e tine ti sinhise$ii? (~i tu te nelini,te~ti ?), Cod, 25 b9 • - <
auyx.u~w .. -".
SINHISfT, -ld, pl. sinhisi{, -te, sinchisit, •trouble•, Nic, 517.
SINf AISE, sf., pl. sinMis1, con,tiinta, •concience•, Dal, 190; Nic, 517; GEl, 202;
nu s' imbund cu sinMisea a lu1 (nu se lmpaca cu con,tiinta lui), Lum, V, 47.- <. auve:l37jat~
,,--..''.
SINfE, sf., pl. sinil, sinie, •grand disque de cuivre pour y cuire des galettes•, Dal, 190;
N ..., 476. V. tdpsie. - < tc. slnl (711) ,grand disque de cuivre ou de bronze qui, pose sur un
trepied, sert de table a manger en Orient".
SINIBSESCU (mi), vb. IV (sinirsil, -sit, -sire), rivaliza, •rivaliser; tenir compte de qch.
a qqun; grogner•, GEl, 202. - 1°. acd(dra sa s' sinirsedsca (au tnceput sa se ia Ia lntrecere),
PLit, 797; 2°. s' sinirsesc una di aldnta (se iau Ia lntrecere una cu alta invidiindu-se), Fl,
I, 2, l6; 3°. fill6r1/'i si sinirsed (copiii se mlrliau).·- < auve:pl~w ,rivaliser" < tc. slnlrlcmmek
(709) ,devenir nerveux".
SINf0IE, SINf91SE, sf. pl. sini(Ji1, sinitJisl, obicei, •habitude•, PScr, 246; Cod, 94 b6 ;
GEl, 202. Sinonime: adele, arell2 , cumpite, mor2 , sistima. - < auv~6e:tet .. -".
SlNOAi\, sf., Cod, 17 b23 - v. slnulJ.
S(NTAXi\, sf., Nic, 518 - v. sinddxa.
SINTESCU, vb. IV, Nic, 477 - v. simtu2 , sintu1 •
SINT(BE, sf., Nic, 477 - . v. slm(i're, sintire.
S(NTU1 (mi), vb. IV, Nic, 477; Gram, 299; W, II, 264; 362; WTh, 254; mi sintu
ca nu-l nlca modrta lilfcea a li 11redre (mil simt (lmi dau seama) ca Inca nu e moartA floarea
iubirii), CaiGrB, 87. - v. simtu.
S(NTU2 , -Ia: n d:edna, Ia Sint-Jlic (sus (In vlrf), Ia Slnt-llie), PLit, 1024 - v. si'mtu 1,
st'ntu.
S(NUA, sn., pl. slnulJe, sinod, •synode•, Dal, 190; Nic, 518; GEl, 202. V. sin61Jit. - <
auvo&~ ,.-".
SINUAfE, sf., pl. sinulJil, sigurantA, •accompagnament; stlrett~•: sla divarliga di vd{l
$' bol tri sinulJie (sta In jurul vacilor 'i boilor pentru siguranta), PenB, V, 55. - < auvo3let
,suite ; escorte".
SINUNOMAT, -Ia, pl. sinunomat, -te, care are aceta,i nume, •qui porte le ml!me nom•.
- < auvov6iJ.OtTo<; .. -".

69 - c. 581 - Tache Pap aha g I, Dlcf!onarul d!alectulut aro1114n


SfNUR -1090- smnNs:tscu

StNUR, sn., pl. sinure ~i sinuromate, frontiera, •frontiere; confins•, Dal, 190; Nic, 518;
Mih, 467; GEl, 202. - 1°. di sinur, sinur (din frontiera tn frontiera), PB, 398•; 2°. di sinure
tl-apruked~l (te-al apropiat de frontiere), PAnt, 57; 3°. tu sinurlle du~mdne (In hotarele inamice),
PenB, IV, 53; BNA, II, 6. Sinonlm: grdnifd. - < auvopov .. -". ·
SINURIPS:tSCU (mt); vb. IV (sinuripsil, -sit, -sire), hotamici, ~(se) confiner; .avoisiriert,
Dal, 190; Nic, 518; GEl, 202. - < auvop£u(l) .. -".
SINURIPSfRE, sf., pl. sinurlpsirl, hotarnicire, •action de (se) confinert, Dal, 190.
SINURIPSfT, -ta, pl. sinurlpsi/, -te, hotarnicit, •confin~; avoisin~•. Dal, 190; Nic, 518.
SIN'EAC, sn., pl. sin'edcurl, geruiala, •givre - v. ilkid; brume; brouillard ~pais et
blanchAtre qu'on volt pendant les hivers glaciaux•, Dal, 191; Nic, 476; CEI, 82; AI. 1903,
26. - t 0 • un sin'edc gros ~i Dirt6s (o geruiala deasa ~i vlrtoasa), PB, 1703'; 2°. sln'edclu erd
mrlllu gros (geruiala era tare deasa), Lum, III, 364; 3°. (rln'lle adrdte lemn di ardfile sin'edc
(funiile facute Jemn (tepene) de recea geruiala), Fl, I, 3, 8. Sinonime: tedfe etc. - < bg. slnJak6
,meurtissure ; ecchymose".
SIN'ICAT, -td, pl. sin'icdf, -te, lnvinetit, ~bleu fonc~; completement noirt, Dal, 190;
CEI, 82. - t 0 • mrlrfl' i ... suntu lal, sin'icdf (peretii. .. slnt negri, adtnc lnvinetftf), Lum, I,
171; 2°. (Jimn'eatolu ... edste lalrl, sin'icdt (cadelnita ..• e neagrll., complet vinita), Fl, I, 2,
3. - vsl., bg. sini ,niger, noir" + sin'edc.
SIOD, sm., pl.? •sorte de poivre•, PLit, 268. - Cuvlnt necunoscut. - < ?
SIP:tTE, sf., pl. si~/. valiza, sipet, •valise•. Sinonime: baUla, Dal£fa. - < tc. sepet
(664) ,corbeille; panier".
SIPTAIII'NA, sf, pl., siplami'n'l, sll.ptll.mlna, •semaine•, Dal, 191; Nic, 477; Mih, 460;
PScr, 245; PB, 696. - 1". s' bem un mes ~· 'na siptdmt'nd (sll. bern o luna ~i o saptamlnli),
PAnt, 300; BNA, I, 128; 2°. tru dodrld, trel siptdmi'n'l (In doull., trei sliptlimini), Mac, II,
9, t60; PAnt, 40; 3°. siptdmi'na mdre da semaine de Ia Passiom; 4°. siptdmi'na dlbd •Ia
semaine des rogations•. - V. stdmi'nif. - < lat. septimana ,semaine".
SmB:tS, -sif, pl. si.rbe$1, -se, orgolios torgueilleuxt, Mih, 468 (sirbez). V. fudUI. - · < tc.
serbest (671) ,libre; ind~pendant".
SfRE, sf., farli pl., contemplatiune, •action de regarder par curiosit~ ou par plaisir;
contemplatiom, Dal, 19t; Mih, 465; Cod, 11 b17 , - t 0 • cu dulbl.rea (die sire (priVe!Jte cu bino-
clul distrindu-se), PLit, 1007; 2°. ~ided # 1-(if/ed sire (stll.tea ~i-1 contempla), Lum, V, 59.
Sinonim : siryedne. - < tc. selr (707) .. -".
SIREAiJA, sf., pl. sirel, rind, orang, rang~e. s~rie; domaine•, Dal, 191; GEl, 202. -
1°. nt'sa lod siredrla tra s' mdflnif mdslif'l (dlnsa lua rlndul (~irul) ca sli macine (sa trlincli-
neascli Ia) palavre), ArE, 33. - v. arddd; 2°. picurdrll'l a11ed ligatura cu lukll'i dit siredua a
lor (pastorii. aveau Jegliturli cu lupii din domeniul ior), PLit, 812; 3°. ca lrlplu tu siredila (ca
Jupul In domeniul lui), PLit, 536. - Cf. ~i tc. syra (760) ,rang~e; ordre". - < actptli, auptoc,
actp!i ,rang; s~rie". '
smgiN t'if, sm., pl. sir~ingeddz, negustor etalagist •(marchand) ~talagistet, PenB, V,
86. - < tc. sergulndJI [675) ,-".
SIRrEANE, sf., pl. siryen'l, distractie, •promenade; distraction en regardant - V ·
sirt• : mi due Ia siryedne (rnA due sli rna distrez privind) ; ~ed: fl (if slryedne = stai ~~ asista
distrlndu-te), Caraf, 64, - Cf. gr. acpylklt ,promenade". - < tc. selran (707) ,promenade;
voyage de plaisir".
smi'INS:tSCU, vb. IV (siryinsil, -sit, -sire), distra, ose distraire en regardant•: si due
si siryinsedscd (se due sli se distreze privind), PLit, 913. V. siryedne ~i ylindipsiscu. - <
acpyt~r~El;(l) ,se promener; flaner".
SIRiliE -1091- SIRTLI'KE

SIRiliE, sm., pl. sirigeadz, carie, •putrefaction des os, de Ia chair•, Dal, 191. E o hoala
de care sufera in special caii. - V. stirtigt!, ~irigt!.
SIRfN, -nti, pl. strin'l, -ne, senin, ~serein., Dal, 191; Nic, 477; Mih, 468; PAnt, 486.
- ·1°. $' ci'ndu i sirln bumbuneadzti (tuna ~i clnd cerul e senin), PLit, 625; 2°. ti-l curd' terlu
sfrln ltiyarti (ti 1-a cura\at cerul fticindu-l senin, !impede), PR, sou; 3°. dipartc treafe Irina
sirind (departe trece luna senina), Fr, I, 71; BNA, I, 46; 4°. dztle nu-avem dol sirlne (de Joe
nu avem zile senine), CaiGrB, 83; PAnt, 238; BNA, II, 100. - Cf. mgl. sirfn (PMegR, II,
116, GrS, VII, 199; Cap:M, III, 266) ~i dr. sarin (NMur, 63; P:Mar, 232 etc.). - <lat. se-
reuus ,serein".
SIRMA(l)E, sm., pl. sirma(l)t!dz, capital, •capital, fonds•, Dal, 191; Nic, 478; Mih,
468; GrS, VI, 387.- 1°. nti turnti'm pri Vlryea s' ftifem sirmaU tri Ia sare (ne-am lntors
prin Veria ca sa facem capital pentru sare), Fl, I, 5, 9; 2°. va [om sirmae gralle a ari~Mul
(vom lua (considera) capital cuvintele batrinului), PB, 43426. - Cf. gr. GUp(LCICyr.ti .,-", alb.
serma]e ,capitate". - < tc. sermllle (675) ··-"·
SIRliATIRO, sm., pl. sirmatiradz, filigran, •filigrane; de fit de fer•, GrS, VI, 387;
AI. 1901-1902, 93. - 1°. bi:illcti di mcilamti lucralti cu sirmalir6 (bratarli de aur lucratli In
filigran), Ob, 2; rimse pula lucralti cu sirmalir6 (a lncins palo~ul lucrat cu filigran), GrB, 97;
CaiGrB, 111. V. sermae. AromAnii -cum ar fi cei din Amlnclu ~i din Cdlarll'i- au excelat
ca argintari In arta filigranului (cf. 'AFCIC~• II, 70 ·; 335; 'H7te:tp. V, 264; VI, 61; VII, 150).
Aceasta artli ~i-au lnsu~it-o de Ia celebrii argintari venetieni, pentru care cf. ~i Pouq, I, 34.
- < aup(Lihwoc; ,de fil de' fer' ',
SfRHA1 , sf., pl. sirmate ~i slrmurl, miitase, •soie•, Dal, 191 ; Nic, 518; Mih, 449; Ba\N,
3. - 1°. turtea sirmd (torcea mlitase), PB, 737 ; 2°. ·1imla di slrmd (batista (fularul) de mlitase),
Lum, III, 69; 3°. va-n'lli nm!scu lui tu sirmurl (mi te voi lmbrlica mereu In matlisuri), BatP,
54. Sinonime: burunglcti, gr6ndu, mtiltise, santacrrilii. - Cf. dr. sirmd (Nee, 347; Nec1 274) ~i
sirmti (CronM, I, 104; II, 234), gr. Gljptxov ~i:
sfRM:A•, sf., pl. slrmali, slrmurl ~i sirn'i, slrmli, •fil metallique; fil telegraphique•, Dal,
191; Nic, 518; PScr, 246; GEl, 203. - 1°. slrmd di asime (slrmli de argint); 2°. pitricri hdbtire
pri slrmd (a trimis ~tire prin fir telegrafic). - Cf. gr. aup(LCIC •. - " , alb. st!rmii ,filo d'argento"
~i dr. sirmii (Fur, I,- 55; 56; 228; BB, III, 41). - < tc. syrma (760; 778) ,fil d'or ou d'ar-
gent ; blond".
SIRM(E, sf., pl. sirmil, gripli, •grippe•, Dal, 192; GEl, 203. Sinonime: rt!mti,. sinahe.
- < aup!J. i). aup(L6c; ,maladie epidemique" ('Apr/.., 66: ve:poaup(Li)).
SIRSEM, -mif, pl. sirst!n'l, sirsene; SIRSEN, -nti, pl. sirsen'l, -ne, turbulent, •etourdi;
turbulent>, Mih, 468. - 1°. un amira' carl era multu sirsem (un lmplirat care era foarte tur-
bulent), Lum, I, 272; PB, 31331 ; 2°. mrima ... cdrcaridza ca sirst!mif (mama ... cotcodiicea ca o
neastlmpliratii), PenB, VI, 129; 3°. el easte sirsenlu a sirsen'llor (el e spiridu~ul spiridu~ilor).
- Cf. ~i· gr. atpaivt (~CICP• 28). - < tc. sel'llem (673) ,etourdi".
SIRSUILI'KE, sf., pl. sirsimli'kl, artag, •etourdissement; turbulence•, Mih, 468; nu
ascdpd' di sir.~imlikea a amirti'lul (nu a sciipat de artagul lmp:lratului), Lum, I, 272; PB,
3133 3, - < tc. sel'llemllk (673) ,Ctourdissement".
SIRTARl, sn.; pl. sirtdre, sertar, •tiroiro, Dal, 192; GEl, 203. - < aup't'cXpt ,.-". ·
SIRTAR2 , sm., pl. sirttirl, pe~te, chefal, •ombre de mer (poisson)•. - < ?
SfRTA, sf., pl. slrte, origine, ~origine, provenance•, Mur, IV, 75. Sinonime: ari'zgii,
ointi, 2°. - < ?
SIRTJ,I'KE, sf., pl. sirlli'kl, agerime, •vivacite; Aprete•. V. sertu. - < tc. sertllk (672)
,irritation" .
SIRTO -1092- Sl'fiR.hOR

SIRTO, sn., pl. sirtadz, dans, •espcce de danse•, Mih, 469; GEl, 203; ci'nta socirll'i sir-
lola (socrii cinta dansul sirlo), PenB, VII, 27. - Cf. ~i tc. syrlo (707) ,sorte de pas de danse" .
- < oup-r6~ ,espece de danse en rond".
SfRTU, sn. pl. slrturl, zavor, ~verrou•, Dal, t92; Nic, 518; Mih, 469 (,zabrea", •grille,
treillis•); CEI, 82 ( < bg. sirlo); GrS, VI, 387; s' cu/ca ·ct'ndu dpira, s' di$fedpta di ntunedricii
- slrlul (v. i6stru 4°); ed trdpse slrtul (ea a tras zavorul), Lum, V, t77. Sinonime: cata/dfltu,
dzdngra. - Cf. ~i tc. syrt (759) ,dos, echine". - < oupT'tJ~ .. - " .
SIRVfL'I!r, sm., pl. sirvll'l, chiparos; privighetoare, •1°. cypres - v. kipari~il; 2°. ros-
signol- v. birbil'lil 1 •, Dal, t92; Nic, 475.- to: truplu-a n'eil ca dl sirvil'lil (corpul meu ca de
chiparos), PLit, 848; s' nu-n'l nee truplu-n'l dl .~irvll'lil (sa nu-mi lnec corpu-mi de chiparos),
PLit, 910; truplu-a meil di sirvll'lll (corpul meu ca un chiparos), Lum, V, t84; 2°. pu/'lil di
sirvlt'lll (pui de privighetoare), Lum, V, 115; va-f pitrec mu$tlat cundll'lll dl-una pedna di
sirvll'lll (lli voi trimite frumos condei de o aripii. de privighetoare), Fr, 1, 4; BNA, I, 66;
an tinir slrvil'lil fined n brdfd an au$il moria (o tlniira privighetoare tinea In brate un bitrln
mort : tatil bitrln era tinut In brate de tlnirul lui fiu metamorfozat In privighetoare), Lum,
I, 224. - V. silviil. - < tc. servl (676, 677) •cypres; belle personne a taille svelte et ele-
gante".
SISAi\IE, sf., PScr, 246 - v. sustime ~i gr. 01JOcX!Lt·
SfSTASE, sf., pl. sislasi, recomandare; adresa, •recommandation; adresse•, Dal, 192;
Nic, 5t8; Mih, 469; GEl, 203. - < ooo-rotot~ .. -".
S{STIM,\, sf., pl. sistimale, obicei, •habitude, coutume•, Dal, 192; Nic, 518; PB, 696;
GEl, 203. Sinonhhe: sinl8ie etc. - < oooT1J!J.ot .. -".
SISTISESCU (mi), vil. IV (sislisll, -sit, -sire), recomanda, •recommandero, Dal, t92;
Nic, 468; 518; Mih, <169; GEl, 203. - < ooo-rijvw .. -".
SISTIS{RE, sf., pl. sislisirl, recomandare, •action de recommander•, Dal, 192; Ni<', 468;
l\fih, 469.
SISTISfT, -ld, pl. sislisit, -le, recomandat, •recommande•, Dal, t92; Nic, 468.
SfSTR.\, sf., pl. slstre, tesala, •etrille•, Mih, 469; Pi.it, 285. V. xistra. - < tc. s~·stra
(678) ,spatule de bois a l'usage du boulanger; pelle a four; etrille".
SISTRISESCU, SISTRIS{RE, SISTRIS{T, Dal, t92; 223 - v. xistrisescu, -sire, -sit ~i
slstra.
SfTA, sf., pl. site, siti, •sas, tamis; investigatiom, Dal, 192; Nic, 478; Mih, 470; CEJ,
82; PLit, 399. - t 0 • farina u ntlrnem cu slta (fiina o cernem cu sita); 2°. n(irnut hiil cu situ
di mutase (slnt cernut cu siti de matase, slnt dat dracului), PB, 45817; 3". btlgtira slid (s-au
pus sa cerceteze minutios) - v. xitaxescu. - Gr. oi}-rot ('Av3p. 323). - < vsl. slto ,cribrum".
SITAXESCU, SITAXfRE, SITi\XfT, Dal, t92 - v. xllaxescu, -xlre, -xlt.
SITOS, -todsa, vi. sitcl~Jl, -louse, setos, •assoiffe, altere; avide•, Mih, 470. - t 0 • sitos
(ul (fui setos), Cod, 11 b19 ; 2°. ah. tine, silotise (ah, tu, setosule), Cod, 433 ; 3~. beam cu adil'etit
sitOs .(beam .cu respiratie lnsetata), Bair, 57. - < sedte.
SITREE, sf., pl. sllrel, jacheta, •jaquette•. - < tc. setre (666) ,redingote" < fr. surtout
,vetement".
SITIRARE, sf., pl. sltlra'rl, secerare, •action de moissonner., Dal, 192; .Nic, 478; Mih,
474; PScr, 246.
SITIRAT, -Ia, pl. sl flrdt, -te, secerat, •moissonne ; mort•, Dal, t92 ; Nic, 4 78. - t 0 , grl' ne
siflrdte (grlne secerate); 2°. una lillce si(irdtd tu cdplu a prumuvedrdl'el (o floare secerata
(moartll) Ia lnceputul primiverii), Fl, II, 2, 4; PAnt, 256.
SITIR1TOR, sm., pl. siflrdtclrl, seceritor, •moissonneur•, Dal, 192.
SIV -1093-- SIMARA'

SIV, siva, pl. si)'l, sive, cenu~iu, •gris•, Dal, 192; Nic, 474; CEI, 82; CFr, 101 ; Bair.
58. Sinonime: griv, psar, sumOlcu.- < bg. !lv6 .. -".
SIVAPE, sf. (pl. sivii'kl ?), binefacere, •bienfaisance:., CFr, 168. Sinonlm: buniitedfii.
- Cf. alb. sevdp ,carita". - < tc. sevib (770) ,action ju~te".
SIVDAIE, sf., pl. sivdii'l, Dal, 192; Nic, 472; Mih, 470; sivddla nu are mdrdzine (iubirea
nu are limitii.), GrB, 222; PAnt, 226; BNA, IV, 143 - v. sivdii'.
SIVDALf(J, -lie, pl. sivdalll, amoros, •aimant; amoureux•, Mlh, 470; RP, 10-11, 14;
birbillu sivdalifi (privighetoarea drii.gAstoasii.), RP, 10-11, 14; BNA, I, 44. V. sivdiillfi. - <tc.
sevdaly (697) .. -".
SIVDA:, sm., pl. sivdddz, iubire, •amour•, Nic, 472; PB, 697; PAnt, 486; fillorlu ave<i
sivdii'lu a yrdmalllor (bii.iatul avea iubire (aplicare) pentru invAtii.turii., pentru carte), PB, 1873 ' .
V. sivddle ~~ sinonimele aydpe, vredre. - < tc. sevdi (697) .. -".
SIVDALf(J, -lie, pl. sivdiilil; SIVDALI', -lodn'e; pl. sivdiilddz, -lodn'e; SIVDAU'iS,
·lodsd, pl. sivdiilo$1, -lodse, Dal, 192.- e. n'l-hifi di sivdiille (lmi sint bolnavii pentru cii. alnt
iubitoare), PLit, 860; 2°. birbil'lfi sivddlcls (privighetoare drii.gAstoasii), Fl, II, 3, 8. - V. slv-
dalifi.
SJl, conj., ~i, •eh - dans le langage des enfants, PLit. 5. - V. $i.
sl fS •interj. par laquelle on acharne les chlens•: - 1°. addrii ct'nile $i sll -l-sirgl'ed$le
pri I up (creeaza clinele ~~ si! ·(pe ell) - ii dii. drumul asupra lupului), PLit, 787; 2c. si !
Iii (dfi nis 'nii odrii (si! (pe ea I) le face el odatii. ciinilor), PB, 1238. Sinonime: o-bUra!, o-dlra!
(V. ~~ C$ifi!). - < ?
SICAT, -tii, schilod, •estropie; ecourte• : li u-adii.rd$1 li$ea sicdtii? (de ce- u~a ai fii.cut-o
schiloadii. ?), Al. 1903, 68. - V. siicdt.
SICILDISESCU (mi), vb. IV (stcildisil, -sit, -sire), plictisi, •etre trouble; s'ennuyer -
v. bizirsescu, pliclisescu•, Dal, 188; Nic, 460; Mih, 442. - < tc. syqylmaq (780) .. -".
SICILDIS(RE, sf., pl. sicildisirr, plictisire, •action de troubler, d'ennuyer•, Dal, 188;
1\Hh, 442.
SICILDIS(T, -tii, pl. sicildislf, -le, plictisit, enervat, •gene; ennuye•, Dal, 188; Nic, 460.
SICILMAIE, sf., pl. stcilmii'l, · enervare, •agacement., Mih, 442.
SIFAl'E, sf.. pl. st(ii'l •sofa•: cuclu !-bdte pi st(dte .(cucul (ccasul) lti clntii. pe sofa),
PLit, 900. V. su(dte ~~ sinonimul mindere. Cf. alb. so(dt ,sedile".
SIFI'R, sm.; SIFI'RE, sf., invar., zero, •zero; nullite•. Sinoni.m .: nuli~. --< tc. syfyr
(762) ' _ ...
SIIE, sm., pl. stlddz, anteriu, •vetement d'homme ayant Ia forme d'une robe 'de cham-
bre•: fillOrl .. • nviscut lu sllddz (copii ... JmbrAca\i In saiele) Lum, II, 349, Sinonim:
anliriil. - < tc. sola (7 53) ,etoffe grossillre de Iaine".
SifTA, sf., Dal, 189; Fl, II, 5, 7 - v. sdilii.
SUZ, sm., pl. sii: f - v. ~e!d.
SILCI'M, sm., Dal, 189 - v. siilct'm.
SIL9ESCU, vb., PB,. 697 - v. siil~escu, sirgl'iscu.
SI'LMA, .sf., - v. sdlmii.
SILNfCA, sf., GrS, IV, 379 - v. siilnlcd.
SILNIOS, -iodsii, silnic, •puissant; vi.o lent•: odmin'l sflni6$l (oameni violent!), Lum,
V, 9, 9 - v. silniios ~i:
SlLUESCU (mi), vb. IV (slluil, -uit, -uire), a deveni silnic, <•devenir violent.: f6cul
lara s' stluld (focul iarA~i devenea violent), CBiog, 47. - V. :
SILUIOS, -lodsii : .focul silu!Os :eard (focul ·era putc:rnic), CBiog, 47 - v. sllnfOs ~~ stnlu6s.
SIMARA', sm., PB, .697- v. siimirii'.
-1094- SI'NDZE
SINDZEANA -1095- SIRGUL'Jl:SCU

vin). - 8°. cornu-si'ndzi ,com mai moale" (Liva'dz). - Cf. gr. ot!(Lot• alb. gjak, bg. kruvu,
tc. qan. - lat. sanguen ,sang".
SINDZEANA, sf., pl.. sindzen'l, Ooarea galium mollugo, dleur de Ia Saint-Jean•, Dun,
I, 4 ( < lat. sanctus Jeannis - (sic) < sanctus Joannus). Pentru dr. Slnziene, cf. GrS, III,
428 ~i 433-434, precum ~i PNic: articolul Sin-Zienele.
. SINDZINARE, sf., pl. sfndzind'rl, lnslngerare, •action de saigner, d'ensanglanter•, Dal,
190; Nie, 464. - Cf. mgl. sdndzindri (GrS, VII, 194).
SINDZINAT, -IIi, pl. stndzindt, -te, lnslngerat •ensanglante; teint de sang•, Dal, 190;
Nic, 464; pri-a noslru suflit sindzlndt (pe a1 nostru suflet lnslngerat), PenB, IV, s3; BNA,
II, 4. V. sindzirdt.
SINDZINEDZfJ (mi), vb. I (slndzindl, -neil, -ndre), (ln)slngera, •saigner; ensanglanter•,
Dal, 190 ;· Nic, 464: Mih, 447 (si'ndzir?) - 1°. u sindzind' ..• Ia dzeddlt (a lnstngerat-o .•• Ia
deget), PB, 39921; 2°. nelu a frdli-sul si slndzind' (inelul fratelui sliu a slngerat), PB, 5218•
- < lat. sangulnare ,saigne ; ensanglanter".
SINDZINOS, -nodsd, pl. slndzino$1, •nodse, slngeros, •sanglanh, Nic, 464. - < lat.
sangulnosul! ,sanguin".
SINDZIRAT, -td, Mih, 449; fdta stndzirdtd (fata lnslngerata), LP, 36.- Formli neiden-
tificatli. - V. sindzindt, mlr$usit.
s1NEDZfJ, vb. I: fu nlptut; lOra sind' (a fost bolnav; acum s-a lntremat). V. nslnedzrl,
sdndlu$edzll ~i l'edrl 13°, scot 3°. - < lat. sanare ,guerir; remettre en bon etat".
SINETE, sf., Nic, 463- v. sunete.
SINliEAC, sn., pl. singecicurl, Mih, 447- v. slngedke.
SINITOR, sn., ghiozdan, •bourse servant de serviette•, PLit, 698. - v. sdndtOr, siri16r.
stNITOS, -tocisd: sfnitoslu nu plslipsed$le pi li'ndzil (eel sanatos nu crede pe eel bolnav),
PLit, 627. - Ca adverb: «fortemenb, PAnt, 486. - V. sdndtos ~i sin.
Sin, adj.m. delasi'mtut: Stn-Ketru, Stn-Medru, Stn-Nicodrd, CSt, II, 105 etc.-V. sum-2 •
SINLUOS, -uocisd, pl. slnluo~l, -uodse (gramosteni), paduros, •boise•: vdlea edste sln-
luodsd (valea e paduroasa). V. sllni6s ~i sinonimul pdduros. - < 1
S i n m A d r e 6 n, sm. •octobre•, Nic, 462. - V. Sumedru ~i :
s i D me d r u, s i me d r u, s a me d r u «Octobre; Saint-Demetre•, Nic, 462. - <
Sin-1\Udru ,Demetre" (v. Su-Mt!dru) - Cf. mgl. Sdnd-Medru (CapM, III, 271)· ~i Spm-Medru
(PMegR, II, 117 ; GrS, VII, 194).
SINTfRE, sf., pl. sintirl, senzatie, •sensation•, Nic, 464 - v. sinlire.
SINTISESCU (mt), vb. IV {slntisll, -sit, -sire), sfinti, •sanctifier; sacren, Nic, 464. V.
stintisescu, sintd'scu ~i ayislre. - < .si'ntu.
SI'NTU, -IIi, pl. si'ntt, -te, sflnt, •saint; bon., Dal, ·190; si'nle Dodmne Dumnidzcile
(sfinte Doamne, Dumnezeule), CalGrB, 25; st'n/il'l avurd n'lld (sfin1ii avura mila), PH, 31519•
- V. sintu1 , sl'mtut, stli- 2 •
SINTA'SCU, vb. IV (sinfi'l, -ti't, -ti're) - v. si'mlu, sinlisescu.
SIPANE, sf. - v. supcine.
SIRBESCU, -beciscd, pl. sirbl!$/i, -be~ti, ager, •agile, vivace; nerveux•, Dal, 191; Nic,
478. - < sirbes.
SIRBISLI'KE, sf., pl. sirbisli'kl, agerime, •vivacite; nervosite•, Dal, 191. - < tc. ser•
bestllk (671) ,Uberte; independance".
SI'RBU, -bd, pl. si'rlji, si'rbe, gentil, •gentil, charmanh : ru hit, d:l'nile? lu lli {, si'rbi/e?
(unde slnteti, zlnelor? unde slnteti, dragala~elor?), PLit, 238. V. sd'rbit. - < ?
SIRGL'ESCU, vb. IV, PB, 697; sirgl'ed$le brt'nlu (lasa brlul Uri~= cauta motiv de
cearta) V. sdrgl't'scu ~i brin 1°, tdmbdre 4°, Turcu 2°.
SIRGURfl:E -1096- SKBPE

SIRGURfl:E, sf., Dal, 191 - v. sdrgrUe.


SIRITOR, sn., pl. slritoare, traista-ghiozdan, PLit, 698-v. sdndt6r, slnlt6r. - < ?
SIRIIARE, sf., .pl. slrmd'rl, d~ Ia porneala, •action d'eparpillcrles moutons .pour Ies
faire paltre•, Dal, 191.
SIRl\IAT, -id, pl. slrmdl, -ie •(mouton, ch(wre) eparpill~e)• Dal, 192.
SI'RMA, sf., pl. sl'rme, fartma, •miette de pain - v. cdr~Jefllii 1°; brise en miettes•,
Dal, 191; Nic, 467; Mih, 450; PScr, 24S; PAnt, 486; OR, II, 546. -1°. carl ml'cd pl'rre
sl'rme val facd (cine manlnca pine farlme va face); 2°. pf'nea ... u zdruminal sl'rme, si'rme
(plinea ... am farlmat-o ln farlmituri, farlmituri),- PB, 2S01 ; S 0 • lind si"rmd nu '$1-armcise (nu ~i~a
ramas nicl mdcar o farlma), BatP, 6; 4°. u (eate pamp6rea sl'rme (vaporul a fost facut tandari),
PB, 251'- v. ceacea. - V. ~i mas S 0 • - Cf. alb. iherrlme ,minuzzolino di pane". V:· mai jos
sl'rmu.
SIRMA' ~ sm., pl. slrmcidz, sarma, •boulette de viande hachee ou de riz enveloppee d'une
feuille de vigne ou de chou•, Dal, 191; Nic, 467 ·; Mih, 449. Sinonim: yiprake;- < tc. sarma
(746) .. -".
Sir min' e at, -id, pl. Sirmln'eat -ie, PAnt, 486. V. sdrmdnltame. - < Sdmdrn'eat.
SIRMOTA, sf., pl. sirmoie, farlma mica, •petite sl'rmd•, Mur, IV, S2.
Sl'RMU, vb. I (slrmal, -mat, -mare), a da oile In porneala, •eparpiller Ies moutons ou
les chevres apres leur repos pour Ies· faire paltre•, Dal, 191-192; Nic, 467·; DR, · II, 546
( <sl'rmd). - 1°. diminea'f a, cind sirmci'i' (dimineata, clnd am dat oile In porneala), Fl, I, 5, 2;
PAnt, 248; 2°. picurcirll'i sl'rmd 6lle deadocira (pastorii dau oile In porneala In zori), Trib, I,
8-9; so. cd'prlle sirmard deadoard (caprele s-au dat In porneala In zori), Fl, 1, 2, 9. - ln
nord-vestul RomAniei, anume In Tara Oa~ului, Ia o stlna· din Camlirzana, In 12 August 1925
am auzit acest verb cu acela~i sens: ,sa sarniadzA oile": - Cf. ~i alb. iherrm6nj ,tritare, smi-
nuzzare".
Sl'RPID, -dd; Sl'RPIT, -iii, pl. si'rpid:, -de; si'rpif, -te, Dal, 192; M, 40; PenB, Ill,
168; ancdlcir pri lin cal si'rpid (calare pe un cal ager), Fl, II, 7, 9; muirfia yie, si'rpiid (pri-
virea vie, sprintena), Fl, II, 4, 7. - V. sd'rpit ~i:
SIRPITI'L'E, sf., pl. sirpilf' l'l, age rime, .vivacite•, PenB, III; 167.
SIRPITLI'KE, sf., pl., slrpilli'kl, Nic, 478- v. sirpi.li'l'e < sl'rpii. ·
SITINA', sm., pl. sitlnadz •satan•, Dal, 192. Sinonime: drac, 6tmrrn, ilyeavul, dzard:a-
cukl, Si-l'l-credpd-nlima, stimpinai, $Ui 2 , zarzavull, ciCl6r 11° etc. - V. sdtiinii'.
SITI'R, sm., pl. siti'rl, centaur, •centaure•, Dal, 192. - Cf. gr. ali-rupoc; ,satire" ~i tc.
essati r (7S) ,mythologie''. ·
SK . .. ~ $CI' •••
SKEAHTRU, -rd, pl. skeahtrf, -ire, fantoma, •epouvantaH; menace•: V. skeasirii ~i si-
nonimul bubu$ar- < ax!.Cl:x:-rpov ,-".
SKEARDIRE, sf., Mih, 454 - v. kecirdire, skerdu.
SKEASTRA, sf., pl. skeasire - v. skecihiru l>li sinonimul biibiil'lur. - . < ax!.Cla-rpot
,epouvantail".
SKELE1 , sf., pl. skt!li, schela, •porto, Mih, 454; Ia skele uvea rizake (In port erau pro-
vizii), CalGrB, 78. - < tc. lskele (92) ,-" < it. scala.
SKELE2 , sf., pl. skeli, ~old, •hanche•, Nic, 483; PScr, 246; GEl, 20S. Sinonime: coapsii,
slci~ina. - < ald!:A.oc; ,jambe".
SKEI.ET, sn., ArE, S8 - termen· savant.
SKEPE, sf., pl. skepl, prapor, d 0 • crepine; 2°. flot de fil d 'or que Ies jeunes mariees
portent en. guise de voile; S0 • cri!pe•, Dal, 182; Nic, 48S ;. PB, 697.; GEl, 20S. - 1° : n't!lu
te-l irl (ridzecire prinde anvallt cu skepea a lUI. (mielul care e de fript trebuie tnvelit cu prapo-
-1097- SKIN1

rul lui); 2°. nvedsta nod!la dri fdfa-l'l acupirila cu skepe lUnga (mireasa are fa1a-i acoperitli
i::u lung voal de betealli); 3°. erd ma~l tu lal ~~ cu skepe pe fese (era numai In haine negre
~i cu zAbranic (cu doliu) Ia fes), Lum, IV, 353. V . .askepe, ~kepe ~i sinonimul tlpa. - Cf. fi
alb. din Italia sudic:l skjepi ,voile" (SRaps, 13). - < ax6t7) .. -".
SKERDU (mi), vb. III ~i II, Mih, 454. - 1°. skirdul cdlea (am pierdut (am r:ltlicit)
drumul), PB, 16128; 2°. si skirdu pril padurl (se plerdu (a rlltllcit) prin pliduri), PB, 1611•;
3°. si sklrdu di hardlla (s-a zllp:lcit de bucurie), PGr, 1J7; V. kerdu ~I it. sperdere. - < s•t
(sau s'•) + kerdu.
SKERTA, sf., pl. skerfa, glumll •plaisanterie; badinage; coquetteries•, Mur, IV, 44.
Sinonime : ngl'lma etc. - < ax~p-roov· ,.-" < it. seherzo.
SKET, sketa, ·p l. skef, skete, simplu, •simple, pur, non melange•, Dal, 183; Nic, 483;
Mih, 454; GEl, 203; micdre sketa (mlncare slmplli). Sinonime: mundt, sade!l. - Cf. gr. ax~-ro~.
alb. sqeto, shqelo ,semplice". - < it. sehletto.
SKET.i\, sf., pl. 'I, voal brodat, •partie brodee du voile d'une jeune mariee•, Mih, 454.
- Oare trebuie citit skepa? - cf. skepa (Dal, 182) ~i skepe.
SKEZtl', vb. I: glonfle puta'nu s' lu skez (sli-1 g:lte~ti pu1in pe mire), Millio, 48 -
v. lskedzll.
SKIC, sn., pl. sklcurl, spic, .e. epi; 2°. piece mobile et sculptee qu'on attache aux
quenoullles - v. Plm, II, 204t, Dal, 183; Nic, 483; Mih, 454; PScr, 246; PAnt, 484. - 1°:
truplu-a meil ca sklc dl ga'rnu (corpul meu ca splc de grlu), PLit, 862 - v. sirvll'lil 1°; skic
di vedrde grfn (spic de grlu verde), BNA, II, 70; frundza vedrde, sklc di ga'rnu (frunzll verde,
spic de grlu), Fr, II, 236; BNA, I, 74; fl'l culca' n pdde ca fivd skicurl (i-a culcat Ia plimlnt
ca pe ni~te spice), PB, 3392' ; manucl'e di sklcurl (snopi de spice), Lum, V, 226. V. skied, skl-
curci, skicurlClil. - < lat. spleus ,epi".
SKfci\, sf., pl. sklfe, spic, •eph, Nic, 483. V. skic, spita. - < lat. splen ,epi".
SKfCURA, sf., pl. skicure, spic, •eph, Dal, 183. V. skied." - < lat. spleula ,muscade
(plante)" < spica.
SKICURfl:IC, sn., pl. skicurlCe, salbli mic:l, · •petit collier de ducats• · (grlimosteni) :
nivedstilc podrla skicuriCe di fluril ~i, andmisa di edle, ci'ie un bdlr di flurll (nevestele poart:l
mici satbe de galbeni ~i, lntre ele, cite o salbli. de galbeni). - < ?
SKIFrER, sm., pl. skiflirl, vultur, •aigle imperial>, Dal, 183; Mih, 454; Lum, V, 185;
o vol hUie 1,11 ski(Url, PLit, 994; PAnt, 25 - v. Mid; Nlclu; afel ski(Urlu (Nicu, acela vulturul),
BNA, I, 116. V. sifter ~i xiflir. - < alb. sk~fter ,falco".
SKfFUR.-\, sf., pl. sklfure,-sulfurli., +sulfure•, Dal, 183; Nic, 484 ; Mih, 454; PLit, 338;
dede plodle, sklfura ~a focrl (a dat ploaie, pucloas:l Iii foe), Cod, 581 • V. scl'lfur ~~ sinonimul
tedfc. - < alb. sqiifur ,,zolfo".
SKfLA, sf., pl. skile, vulpe, •renard•, Mih, 454. Sinonim: vulpe. - < alb. sqill! ,volpe".
SKii\IBE, sm., pl. skimbedz, plntece, •ventre, pense, tripe•, Nic, 483. Siilonim: pi'nlic.
< tc. lehkeube (98) ,tripe".
SKbiUB, vb. I' (skimurdl, -rut, -rdre), scinci, .e. japer, piauler; 2°. (ca vb. unipers.)
il bruineo, Mih, 454; GrS, IV, 379. - V. ~cl'imur2 ~~ kem.
SKIJ\IUBABE, sf., Dal, 183; Mih, 454 · ~ v. {ICl'imurdre.
SKIN1 , sm., pl. skin'l, spin, •epinP; ronce•, Dal, 183; Nic, 483; M·lh, 455; PScr, 246.
- 1°. ci'mpul si umplu di skin'! (cimpul s-a umplut de m:lr:lcini); 2°. l'l-intra' · un skinlu Clor
(i-a intrat un 1epu~ In picior); 3°. Steryla si-am>all cu skinu (Sterle s-a· lnvelit -cu mlir:lcine),
Fr, I, 158; 4°. di skin, lranda(ir $i di lrandaflr arcisdre skin (din mar:lcine, trandafiq;i din
trandafir mli.racine rasare$, PB, 42128 ~ dr. ,Dintr-un mar:lcine iese un trandaflr ~i adcsea
dintr-un trandafir iese un maracine" (ZProv, 31()); 5°. s' lradzl cu skinlu nu si-gcdta Jivd (sa.
SKIN 1 -1098- SKIT

tragi (sli milturi) cu mii.rii.cinele (cu tlrnul), el nu se agatli de nimic, alit de mare e sdrdcia),
PB, 3041• - v. pdl'lur; 6°. skinu ntr'6cl'i (spin In ochi = persoanii. de nesuferlt), PB, 283'
- v. mused 5°; 7°. fd'-ti skins' tl pojirtd n sin (fli-te spin ca sii. te poarte tn sln), CBiog, 29;
8°. ca pri skin'l ~eade (stii. ca pe ghimpi), PLit, 623 - cf. gr. ,lCIX6eTa:t aliv ££~ T' liyxa6ta:"
('Apii. 535); 9°. skinlu a tarlul (mlirlicinele magarului)- v. yumaranga(J, kim;er; 10°. bdgd
skin'l (pune ghimpi, pune intrigi) - v. an~Mifl, filil'lil 3°, mused 5°, suld 6°. Sinonime : clunl,
guoujdel, mdrdllne. - < ' lat. splnus [spina ,epine"; spinus ,prunier sauvage").
SKIN' (mi), vb. I (skinal, -nat, -nare), lnghimpa, d 0 • (se) piquer par une epine; 2°.
attiser; 3°. taquiner, exciter, irritert, Dal, 183; Nic, 483; Mih, 455. - 1°: lu skina ruglu (ll
lnghimpa rugul), PB, 38333; 2°. nu skinat (oclu (nu atltati focul); 3°. acdtard s' lu sklnd (au
lnceput sli-1 tachineze), PB, 18310 ; PAnt, 101 - v. pirdxescu. - < lat. *splnare (cf. spinesco,
,se couvrir . d'epines").
SKINAME, sf., fara pl., spinet, Joe cu spini, tbuisson d'epines; ronceraie•, Dal, l83.
SKINARE1 , sf. pl. skind'rl, tnghimpare, •action de piquer, d'attiser, de taquiner•, Dal,
183; Nic, 484; Mih, 454; PB, 698; PLit, 107: cu skinarea Ia cur (cu lnghimpare Ia cur).
SKINARE1 , sf., pl. skind'rl, splnare, •epine dorsale; echine; dos•, Dal, 183; Mih, 454.
- 1°. lucurlu al Dumnidzd' lu-arca pri skinarea a mea (treaba lui Dumnezeu o arunca pe
spinarea mea, tn circa mea), PB, 728; 2°. di skinare-n'l val easd (din spinarea (punga) mea va
(vor) ie~i, eu voi suporta totul), PGr, 137. V. skindral. - < lat. sploalls ,de l'epine [dor-
sale)''.
SKINAT, -td, skinat, -te, lnghimpat, •pique; attlse; taquine•, Dal, 183; Nic, 484.
SKINARAT, sn., pl. skindrate, ~ira spinii.rii,_cepine dorsale- v. skinare ~i cdtind; crHe
de montagne - v .. glug•, Dal, 183; Nic, 484; PScr, 246 ( < lat. •s pi na I at u m); PB, 698;
BNA, III, 36. - e . ~eaila di pi skindrcit (~eaua de pe spatele calului), PLit, 399; 2°. fnima ...
si-ascalnd di skindrdt (inima ... se agatii. de ~ira spinii.rii), LP, 57; BNA, II, 126; 3°. pri
skindratlu-a n6stru si-analld !j' bagd scdrl (lie ridicii. pe spinarea noastra ~i tnaltii. scii.ri), RA,
90; BNA, IV, 65; 4°. 6lle loard skindratlu di munte (oile au apucat creasta muntelui). - cf.
l)i gr. P<iX"' ,dos; crHe de montagne" (Passow, 383). - < lat. •splnalatum.
SKINATOR, -toare, pl. skindtorl, -toare, lnghimpii.tor, ctaquin; intrigant; qui irrite•,
Dal, 183; frundztle di~tiptate di skindlorlu vimtu (frunzele de~teptate de tachinii.torul vlnt),
Fl, II, 3, 8.
SKINATURA, sf., pl. skindturl, intrigii., cintrigue; incitation•, Dal, 183.
SKIN(iiUREATA, sf., Dal, 183 - v. sclingtureald ~i kem.
SKfN(iiU, so., pl. sklnglurl, schingi, csupplice, torture•, Mur, IV, 45. Sinonime: mun-
duire, tiran'lrl. - < tc. lskendj~ (92, ~8) .. - ".
SKINOS, -noasd, pl. skin6~l, -noase, spinos, •epineux•, Nic, 484; pdrnare skinoasd (ce-
roaicli spinoasii.). - < lat. splnosus . ,epineux".
SKIPARE, sf., pl. skipd'rl, teslii., cdoloire, essette•, Nic, 484, PB, 698; GEl, 203. Sino-
nime: mtnac6pd, n6cupd. - Cf. ~i alb. sqepar ,accetta, scure". - < axmp(v)t .. -".
SKIPOAN'E, sf., pl. skipflan'e; SKIPON'Itl', sm., pl. skip6n'l, vultur, cvautour•, Nic,
484; PScr, 246; Dal, 183; Mih, 455. - V. ~kip6n'lrl.
SKfPTRU, so., pl. skiptre, sceptru, •sceptre•, Nic, 483. - < ax'ij7tTpov .. -".
SKIRDEARE, sf., pl. skirderl, pierdere, rlitacire, •perte; egarement•, Mih, 455; PB,
698. V. skeardire.
SKIRDUT, -id, pl. skirdU/, -te, rii.tii.cit, •perdu; egare; ahurit, Mih, 455; PB, 698. - V.
skerdu.
SKIT, sm., pl. skliurl, schit, •petit monastere•, Mih, 455; GEl, 203. - Cf. vsl. skilrl
,habltatio anachoretarum (ax'ijTtc; ,desertum")".
SKITffJ -1099-

·sKITffJ, sm., pl. skilil, fllicli.u, •jeune homme; adolescent., Nic, 484; PEtim, 18; na
adusim un skitlu (ne-am adus un flli.cli.u), W, II, 48. - V. asJ.itiU.
SK{VAL-~, sf., pl. skivale, pleavli., •balle de ble•, Dal, 183·; Nic, 490; :Mni, 455; GEl,
203. Sinonime: cotalii, grl§le. - < axu(jcx/..ov' ,criblure; rebut de grains".
SKIVIR1E, sf., pl. skiviril, ursuzllc, •m(saventure•, Mih, 455. Sinonim: ursuzli'ke. - < ?
SKIZARE, sf., pl. skiza'rl, a~chie, •copeau, morceau de bois fendu; lourdaud•, Dal,
183; Nic, 483; Mih, 455 (•action de tranchert- v. sklzedzu); GEl, 203. - 1°. apredsim (tklu
cu ski:a'rl di kin (am aprins focul cu bucA\i (a~chii) de pin sparte); 2°. skizdre '§l-edste (e
greoi de cap; e bli.dli.ran), PGr, 137 - v. griju 3°; lunge. Sinonim: spi{a2 • - < ax~l::!Xp~ ,co-
pcau, eclat de bois".
SKIZEDZtl', vb. I (skizdl, -zdl, -zdre), reteza, •couper, tranchen, Mih, 455. V. skizcire
~i dislc. - ( < axll::(J) ,fendre; inciser": morfologic, cf. as(ixtdzu, cufedzri).
SLAB1, sm., fli.rli. pl., rli.u, •mal, inconvenienb: di-l tra slab, lii'lle s' n'i bag (dee de rli.u,
si-mi lmprac cele. negre), PLit, 1049; PAnt, 65; nu l'l-aduse vf'rnu slab (nu i-a adus (fli.cut)
nici un rli.u), PLit, 763; PAnt, 87. Sinonim: ara'u1 •
SLAB1 , -M, pl. sla~l, sldbe, slab, 1°. •maigre, falble; 2°. mauv.ais, mechanb, Dal, 192;
Nic, 485; Mih, 470; CEl, 82. - 1°: n'el'l sla~;l (miei slabi); sodrlle slab lu-arup sudorl (soarele
slab II tree sudori), Lum, V, 11-12, 37; PAnt, 158; BNA, II, 52; 2°: nu-l lucru slab (nu e
lucru rli.u), BNA, II, 74; om slab (om periculos), PAnt, 312; sa si-C:.fla tra odra sldbii (sa se
gli.seascli. pentru ceas rli.u, pentru momen.t e grele), _PB, 29631; sldbe sedmne, dzi'{e Turcul (rele
semne, zice turcul), Lum, II, 179; BNA, III, 74. - Ca adverb: 3°. slab i ma:,l ca-addra cdle
(rli.u e numai pentru eli fac drum, dau exemplu), BNA, II, 80. - V. sab! sclab. - < vsl. slab6
,debilis".
SLABA, sf., pl. sldbe, rli.u, m1auvaise habitude•: si n11ed(a ~· cl'l lu sldba (se lnva111. ~~
ei In apucli.tura rea), BNA, II, 80; sldba lui acred~te oar' di odrii (rAul cre~te . mereu din ora
In orli.), BNA, II, 84. - V. Mnile. ·.
SLA91N.~, sf., pl. sld~;ine (nord), ~old; vintre, •hanche; aine•. V. sla~;lna. Sinonimc:
ci'lcu, skelc2 etc. - < bg. slablna ,aine".
SI.AP, sm., pl. slakl (grli.mostenii din Bulgaria), jep, •pin de montagne•. - Ca sens,
corespunde bg. kleka , - " - < ?
SL.~BEATA, SLABfL'E, sLABfNTA 1, sf., pl. sliibt/, slabll'l, slabinta •faiblesse; debilite ;
mal, mechancete•, Dal, 193; PB, 697; CEl, 82. - e. di sliiblnfa, ni{l ca{cilile nu fedta (din
cauza slli.biciunii, nici cl!.telele nu fatli.), RP, 3, 3; BNA, I, 4; 2°. mi lo una sldblnfa (mli.
lull. (apucl!.) o mole~ealli.), Bair, 45; 3°. s' hibii afirlia hodra di lute slabln{iile di na(odra (satul
sli. fie ferit de toate rli.utli.\ile (relele) din afari), AI. 1903, 52; 4°. nu erdm om di ara'll'l, om
led s' addr sldbinta (nu eram om dintre cei rl!.i, om ca sli. fac rli.u), GrB, 226; PAnt, 232;
BNA, IV, 151. ·- V. scliibedfa etc. - < slabS.
SI•.\BfNT.I\2 , sf., pl. slabin(a, ~ale, •lombe; aine•, Dal, 193. \'. sld~ina. - <: ? sla~;ina +
slabinta1. ·· ·
SL.~BU~CU, -ca, pl. sliibU#i, -§le, slli.bu1, •faiblet; maigreleh, Dal, 193; n11edsiii ... slii-
bU§ca (nevastli. ... slli.but-.1), CalGrB, 57; s' fed{e sldbii, sliibU§ca (sc facu slabli., slli.bu\1!.), PLit,
768.
SL.\9ESCU, vb. IV (slii~;ll, -~;lt, -~;ire), slli.bi, •maigrir, s'affaiblir; devenir mechant•,
Dal, 193; Nic, 485 (scla~;escu); Mih, 470; CEI, 82; slii~;l (edta ca cdrlea, PB, 46()8- v. carle
2° ~i sinonimele aliikescu 4°, bi{t!scu 2°. - < slab.
SL.\~fNA, ·sf., Mur, IV, 77; CFr, 103 ( = il ile a ccilul= iile ·c:llului) - v. slci~;inii ~i
sliiblnfas.
SI.,\g[nE, sf., pl. sliit;irl, slli.bire, •action de maigrir, de faiblir•, Dal, 193; Mih, 470.
-1100- SOACRX

SLA9fT1, sm., pl.?, fel de oftica Ia vile, •maladie · des animaux qui les fait affaiblin,
Dal, 193.
SLA9f'fl, -Ia, pl. sliiliit, -le, slabit, •maigri; affaibli•, Dal, 193.
SLOATA, sf., pl. slot, zioata, •g~esih, Dal, 193; Nic, 490; Mih, 548 (zlodld), 470 (slodtd);
CEI, 82; $i pi slodla ~i pi v(mtu (~i pe zloata ~i pe vlnt), BNA, I, 18. Sinonime : juyurditd,
ldpa, ldpuvlta, vldtura. - < vsl. slota ,hiems".
SLOBOD(E, sf., pl. slobodil (nord), libertate, diberte•: aciO-l mriltu slobodie (acolo prea e
libertate), GrS, IV, 226. Sinonim: lll(tirle. - < bg. slobodlja .. -", svoboda.
SLUPI, sf., pl.'l, formA., <fa~;on; forme•: te lal slupi, te taci'me! (cede forma, ce mai
taclm 1), PenB, V, 87. - < tc. usloub (92) .. -".
SLtiT, -tii, pl. slut, slrite, daid, difforme•, Dal, 193. Sinonim: uri't. - < vsl. sluto ,omi-
nator" (ominosus ,qui est de mauvais augure").
SI.UT(KE, sf., pl. slutlkl, slutie, daideun, Dal, 193.
SLUTI'T, -ta, slutl'f, -te, slutit, •enlaidi•: Hahdndra ated sluti'ta (Hahandra cea slu\ita),
PenB, VI, 26.
SL'IOP, srlodpa; PScr, 246 - v. I!Cl'lop ~i sinonimul tupdl.
SMAC; ·sm;, pl. 'l, putrezidune, •bois pourrl; pourriture; chaume•: una mlndta di smac,
ascapira' $l am;e (6clu (un pumn de putreziciuni, a scaparat ~i a lnviat focul), Fl, II, 3, 2.
Sinonime: putridzl'n'e, trl'hla. - < ?
SMAGA, sf., pl. smadzl, murdarle, osalete, ordure, graisse•, Mih, 470. V. smac ~i mur-
daril'e. - < 't
SMALTU, sn.. pl. smdlturl, smalt, •emaih, Nic, 490. - Cf. gr. a!J.CX);rov· -<it. emalto.
SliEAD, -dd, pl. smedd:, smedde, smead, •qui a le teint d'un brun mat•, Mih, 470. V.
murnu. - < vsl. smlldil ,fuscus".
SME.\RA, sf., pl. smedre sau smerl, hasmatuchi, •plante printaniere dont on fait des
galettes; cerfeuil musque 'l•, Nic, 490; CEI, 82 ( < bg. smira).
SMIKERU, ·rei, servitor, CLitur, 133; 70 - v. huzmlkedr, izmikear.
SMI'Rl:E, sf., pl. ?, . specie de cluperca, •espece de c.hampignon•, Mur, IV, 77. - Cf. vsl.
smriUl ,cedrus".
SMIRAA', sm., pl. smlrdddz, !ipsa, odefaut, tare; manque•, Mur, IV, 77. V. cusure,
marddle ~i xlke. - < alb. mardhai ,mancanza di una cosa".
SMIRrESCU (ml),· vb. IV- v. mlryescu -, murdari, •salir, souiller•: n!l vii prlndu
{undile - sf smiryescu, pustile (nu va stau bine fundele - se murdaresc, batii-le pustia), Lum,
I, 217. Slnonlme: murdarhcu, ngatedzrl, putusescu etc. - vsl. smrrldnt, bg. smilrdJai ,foetere;
puer, sentir mauvais".
SMIRrtr, -ta, pl. smirylt, -te, murdarit, osouille•: pedtica ... smiryfla (batista ... mur-
dara), PLit, 1006; pednile •mlryfle (aripile murdarite), LP, 219; PAnt, 21.
SMOLA, sf., lara pl., smoala, •poix-resine; bitume; goudron•, CEl, 82. Sinonim: pisd1 •
- < bg. smola •. -".
SMtlRTIC (mi), vb. I (smurticcil, -edt , -ccire), lnnabu~i, •suffoquen: ficlurlclu si smur-
ticd' tu fa~e (copila~ul s-a sufocat In fa~a), Fr, I, 120; fedta ... si smurticd' # l'l-dzi'se (fata ...
se lnnabu~i ~i-i zise), Lum, III, 217. V. zmurtic. - < *smodrtic < zmocitic?
SNOP, sm., pl. snokl, snop, •gerbe•,.Mih, 471; Mur, IV, 79. Sinonime: dlmdie, manricl'li!1•
- < vsl., bg. snopil ,fasciculus; gerbe".
SOACR.~, sf. ; SOACARA, pl. socicre, sodcdre, soacrii, •belle-mere•, Dal, 193; PScr, 246;
PB, 698; PGr, 140; cal6tihd di pul'llu te nu-~1 are sodcra (ferice de pasarea care nu-~i are
soacra), PLit, 627 - v. nord 5°. - V. s6cru. - < lat. soera, suocera ,belle-mere",
SOAliA -1101- SODA

SOAMJ\, sf., pl. soame, somn (pe~te), csilure•, 'Mur, IV, 80. Sinonim: gul'ean6. - <bg.
SODII ,,..".
SOAR)\, sf., PB, 698- v. sunsoara. - < lat. sub ala.
SOARBJ\1, sf., pl. soarbe, mo~moahl, melle•, 'Mih, 471. Sinonim: mii$mrilii~ - V. s6rbu1 ~~:
SOARBJ\2 , sf., pl. s6arbe, cru~ln, •bourdaine (dont l'ecorce interieure est purgative)•,
PLit, 259. - < ?
SO ARE, sm., pl. sorl, soare, .e. soleil; 2°. tombe dans I'indigence, completement appauvri;
3°. au bout du monde; au diabie; 4°. mort•, Dal, t93; Nic, 49t; 'Mih, 471; PScr, 246.- to:
soarlle da f nalnte ca s' ci'nta cuc6tlu (soarele rasare ~~ lnainte ca coco~ul sa clute), PAnt,
p. viii - cf.: ,Le coq ne chanterait pas que l'aurore viendrait pourtant", DAfg, 239 (In Afga-
nistan); ,Si jane chante le coq si vient le jour'', LincyPr, I, t11 (Ia francezi, sec. al t5-lea);
,Wenn man den Hahn auch nicht krahen h6rt, es wird doch Tag", Wander, II, 267 (Ia ger-
man!) etc.; tra tot da socirlle rind (soarele rasare pentru toti Ia fel), PLit, 628; cit vecide albul
soare (cit vede (cuprinde) albul soare), PB, 372'; nidcita sodre, LP, 129 ;. BNA, II, t04 - v .
ni-ddta; ficluric mu$dt ca socire (copila~ frumos ca soare), Cal. t911, 55; BNA, V, t11; trill'i
fiCl6rl ca trei sorl (eel trei baieti ca trei sori), PB, 26820 ; ta s' nd fall nau fii'l6rl, ca lu(ea(irl
$i ca sorl (ca sa ne faci (na~ti) noua baieti, ca luceferi ~~ ca sori), ICar, 28; Lum, IV, 307;
bravo, glon'l, mu$ed( ca sorl (bravo, voinicilor, frumo~i ca sori), BatP, 37; glon'l mu$ed( ca
sorl lu(i( (flicai frumo~i ca sori strilucitori), Lum, IV, t70; dol parrint;i ca dol sorl (dol po-
rumbei ca dol sori), Lum, V, t23- pentru sexul feminin, v. Irina ~i, Ia persani :· ,une fille
belle comme le disque solaire" (Masse, II, 46t); scodld, Nica; scodla, soare (scoala-te, Nica;
scoali-te, soare), W, II, 110; PAnt, 36; 2°: tu socire ml-:flldsara (mi lasari Ia soare, piguba~).
Ba\N, 7; va ti bcigd tu socire, nu tu kf.~a (te vor pune Ia lumini, nu In infem = te vor feriCi,
nu te vor nenoroci); lu-adukl ca edsti dip cd'tra socire (1-a simtit ca e total scapitat), LP,
112 - v. ascukeatt etc. n' a(lard ca'tra socire (ne-au gisit lntr-o stare deplorabili), PGr, 141;
3°: (udzlra inc/6, dripd soare (plecari lncolo, dupa scapitul soarelui, dincolo de soare), LP, 11 ;
PAnt, 242; BNA, II, 110; dripa soare (dincolo de marginea pimlntului, unde apune soarele,
Ia naiba), PLit, 629 - cf. gr. ,7tl.a(J) -rov f!i.to = au diable"; 4°: ti vedde ca'tra sodre (te vede
mort cu fata spre soare), PLit, 971 ; l-tecisird cd'lrd socire (1-au lntins mort cu fata Ia risirit
de soare), PArom, 41. - v. ca'tra t9°.- Ca ~~ In alte literaturi- populare ~~ culte - ,soarele
apare des ~~ In poezia populara dacoromAna (cf. PFI, 28 ,1 PLir, 85, PCin, 112 ~~ PLir, t24;
247; 255; 506 etc.). - Cf. ~~ PMic: Soarele. - < lat. sol, solem ,soleil".
SOARTE, sf., pl. s6r(i, placentA, •placenta, naissance; sort, destin•, Dal, t93;
Nic, 49t; 'Mih, 471; CN, t24. - t 0 • cl'ndu n(d$e mul'edrea tu $tdsil'l melll, socirtea nu l'l-u.
tdl'e (clnd femeia na~te In a ,asea lunA, placenta nu i-o taie), Fl, I, 4, 8; 2°. a cul ll'l (rird
socirtea, n'lclu moure (pruncul a cArui placentA e furatA moare), Fl, I. 4, 8; 3°. di tu soarte
pin' tu mocirte (de Ia placentA (na,tere) plna Ia moarte), ·PGr, t4t; PB, 31911 ; PAnt, 319;
4°. '$1-pll'nrl:e-arcirla-l'l socirte (1~1 pllnge reaua-i soarti), GrB, 3, 25; 5°. air, mardtlu-n'l, soarte
amdra! (ah, sArmanu-mi, destin amar 1), Velo, 56; BNA, V, 90 - v. maracril ~~ sinonimele
mira, scricitd etc. - · < lat. sors, sortem ,;sort, destin".
SOATJ\, sf. ~I adj., tovarii,A, •compagnie; egal, pareih, Dal, t93. - t 0 • sd s' dried tra
lecimne soa(d (sA se ducii lmpreuni dupA lemne), PB, 25711; 2°. nu aved soa(d (nu avea. pereche),
PB, t241t - V. so(rl ~~ t dr. soci(ele (CPsal, II, 882).
SOBA(if, sm.,- pl. sobageddz, sobar, •po~liere, Dal, t93. - < tc. soiJadj)• (770) ;,-".
SOB)\, sf., pl. s6be, sobii, •po~le; chambre chaudt, Dal, 193; Nic, 492; Mih, 4il;
PLit, 400; CEI, 82; saba acsta nu nca/dzd$te (soba asta nu lncAize~te); sobd s' (eci(e tu uda'
(In camera s-a fAcut cald ca in soba). - < tc. soba (770) ,po~le".
SOB OR -1102- SOMNU

SOUOR, sn., pl. sobodre, reuniune, •reunion, assemblee•, GrS, I, 345; fn sobodrile di
fedlc (In adunarile de fete), Lum, II, 170. V. :borl ~i adundrc. - < vsl., bg. siiborii ,con-
ventus; reunion".
soc, sm., pl. sotl, soc, •sureau•, PAnt, 486; Fl, II, 4, 8; GrS, IV, 379. - V. sauc.
SOCRU ~i SOCUR, soacra, sodcara, pl. s6cri ~i s6curl (v. sir/6), sodcre, sodcare, socru,
tbeau-pere, belle-mere- v. sodcra•, Dal, 193; Nic, 491; 1\fih, 471; PScr, 246. - 1". socur-su
cu sodcar-sa (socru-sau ~i soacra-sa), PAnt, 60; PLit, 1054; ,2°. kefea a s6cru-sul (placerea
socrului sllu), .PB, 5211; 3°. marlte socru §i am ira' (mi\rite socru ~i lmparat), PB, 9723• V.
sucril'e. - < lat. socrum, socer, ,beau-pere".
S04.:\, sf., pl. s66e, soda, •soudc; eau gazeuse•, Dal, 193. - Cf. gr. a68oc, tc. soda (697)
etc. - < it. soda.
SOE, sf., Nic, 491; PScr, 246; PB, 698; PAnt, 487 .:__ s6i.
SOFRA, sf., pl. s6{re, Dal, 193; 1\fih, 471; Batp, 46; bdgdl s6{ra s' mil!cii'm pl'ne (am
pus masa sa mlncam pline), PLit, 943; in cdsa vedde s6fra (In casa vede masa), Lum, II,
309; BNA, Ill, 126; 167. - V. su{ra'.
SOFr.:\, sf., pl. s6fle •etudiant ?• : melazl'mean'l, so{le, belan:r (sublorotenenti, studenti
teologi ( ?), bei), Cal. 1912, 123. - < tc. softa (773) ,etudiant qui h.a bite un medresse et suit
Ies Ie\!ons publiques de tht\ologie, de grammaire arabe, de logique et de jurisprudence donnees
{!ans les grandes mosquees".
SOl, SOlE, sf., pl. sol, soi; rudenie, «1°. sorte, espece - v. i!i§ite, luyle, s6rla, turl{e;
2°. naissance, origine- v. damdra; 3°. parents, proches, parage - ci'rdu, {fse 2°•, Dal, 193.;
Mih, 471; CLitur, 133; 70 - 1°. pul'l di lute salle (pasari de toate felurile), Cal. 1928, 113;
BNA, II, 58; cl'nla cl'nlltl sol di sol (cl~tll clntece fel de fel), Cal. 1911, 51; BNA, II, 54
- cf. gr. :hoyii~, :hoyii~. :hoyt&lv, :hoyti:lv; millie orl sun lu lrlme 'nc'i sole (In lume multe ceasornice
slnt (Ia) . un fel), PB, 3531&; te .scie? (ce fel? cum?), J;>B, 2068 ; PAnt, 93; nu fedte dltii soe
(nu a facut alt fel), PB, 49()8; 2°: cal di s6le (cal de rasA); 3°: '§l-dte s6le (l~i are rude),
PLit, 977; PAnt, 47; si nlribdri s6la-a med (daca o intreba rudenia mea), Lum, III, 16.4;
PAnt, 36; nc'i lom dupd avedre, di n' aspdrsim s6la (ne-am luat dupa avere, de ne-am stricat
neamul, rangul social), PLit, 630; s6la tulii '§l-lu jillra (toata rudenia (toate rudele) ~i l-a1,1
bocit), ICar, 73 - cu privire Ia acord gramatical (sola . . . jilira), cf. lrlme 6°. -cr. gr. aox,
alb. so) etc. - < tc. sol (775) ,race; noblesse".
SOIR, sn., pl. s6ire, armean (~ez, XVIII (1922), 107); cere trasat pe pi\mlnt, •cercle
trace sur terre dans les jeux enfantins n Ia toupie et aux osselets - v. a§ic, vlsil'e2 etc.•,
Dal, 193; PLit, 124; 130; Perd, 33; REB, I, 224 ( < ,du grec populaire 'a To yupo ?';). Sino-
nime: ,su:e, I rico/, {erc/'lu. - Cf. alb. soojeri ,mandra, ovile" (~i Ia Hr, 376).
SOITAR, sm., pl. solldrl, bufon, •bouffon; arlequin•: s' nu duca dupa ca'l'lurl uri'te
§a s' nu s' fdcc'i ca sollcirl §c'i dervl§rl (sa nu se ducii pe cai condamnabile ~i sa nu se faca ca
bufoni ~i dervi~), Cod, 22 b•. V. sulldr. - < tc. soltary (776) •.-".
SOKE, sf., pl. sokl, robinet de butoi, <1°. robinet de barrique; 2°. membre viril - v.
hdldte 3° etc.•, Dal, 193; Mih, 471; Mur, IV, 79. - Cf. alb. sop ,cannello della botte".
SOLDZU, sm., pl. so[dzf, solz, •rcaille de poisson.: na un . ~6ldzu di a meil (portim un
solz de-al meu), Fl, II, 1, 14. Sinonim: pc'ird:fc 2°. - < ?
SOMNU, sn., pl. s6mnurl, somn, •sommeih, Dal, 193; Nic, 491; Mih, 471; PScr, 246;
PAnt, 487. - 1°. dulte·l ca n'edrea- nu-l lri micdre -, §' {ira di cdre tot 6mlu modre -
s6mnul (dulce-i ca mierea- nu e de mlncat - , ~i Citra de care tot omul moare- somnul),
PLit, 400; 2°. ylnu, sodmne (vino, somnule), PLit, 6; 9; 3°. dlde, sodmne, ylnu-n'l crehlu
(haide, somnule, vina-mi fraged), PenB, VI, 51 ; 4°..~i-l'f coded un ocllu di somnu (si!.-i coacll
(tragi) un ochi de somn, un pui de somn), PB, 1361 ; 5°. greu somnu· l'l-c6p$U (greu somn
-1103- sort:r

i-am tras, adtnc somn am dormit), PB, 3621, - ''· 6cl'lu t3°; 6°. nu-.,l bligd' s6mnu ntr' 6cl'i
(nu ~i-a pus somn In ochi = nu a dormit de loc), PB, 3612 ; 7°. t'i si lo s6mnlu (i s-a luat
somnul = nu a putut dormi), BNA, IJ, tS- fonetice~te (somnlu), cf. c6rbu, mull, munte etc.;
S0 • drdclu vru s' u bdgd pri s6mnu (diavolul a vrut sa o adoarma), PB, 46733; go. aestd erd
bdgdre pri s6mnu (asta era punere pe somn, era curata adormire), PB, 27316. - V. uredcl'e
t0°.- < lat~ somn~ ,sommei.l".
SOMUNA, sf., Mih, 471- v. samuna, sumdnd.
SONE, sf., farli pl., fine, •fin•, Dal, tg3; Nic, 520; Mlh, 472. - t 0 • s6nea aleddze (finele
(urma) alege), PLit, 630; 2°. tot ... va s' dlbli sc>nea ted (toti. .. vor avea sfi~ltul acela),
CalGrB, 37; 3°. vredrea s' nu-dlbd s6ne (iubirea sa nu alba caplit), CalGrB, 4t; PAnt, 269;
4°. s' nu dlbd hll'llu s6nea a tdtalul (fiul sa nu alba sfi~itul tatii.lui), PB, t35'; 5°. pl'na tu
s6ne (plna Ia urma), PB, 611 3 ; 5°. ·ma tru s6ne inyisd' (dar Ia urma a visat), Velo, 6S; BNA,
V, 62; 7°. dnlu-atel ma greil dil sonl (anul acela mal greu din urmli), BNA, II, 36; RA, 94;
so. tu sonl, murl ca-asldnd (Ia urma, muri ca leoalca), Cal. t92S, 115; BNA, II, 62; go. cdrdrea-a
mea $1-a ta tu sonl e fd'ra tor (Ia caplit, clirarea mea ~i a ta e flira urmli), PAnt, t63. Sino-
nime: bilislta, burilif, sc6luzmd. - < tc. lilln (774) ,-". ·
SOPCA,, sf., pl. s6pte, ciomag, egourdin noueux•, Mur, IV, St. Sinonime: Clumdga,
mdCluca. - < bg. sopa ,gros baton, houlette".
SORl (mi), vb. I (nord), PB, 699; va sodra dol nip6t (va lnsura doi nepoti), PLit,
g57; sodrd-n'l-me, dddo, sodrd-n'l-me (lnsoara-mi-mli, mama, lnsoara-mli), PenB, III, t77-
v. nsor.
SOR1 , SORA,, sf., pl. surd'rl, sora, •soeun, Dal, t93; Nic, 492; Mih, 472. - e. s6r-mea,
s6r-ta, s6r-sa (soru-mea, soru-ta, soru-sa); 2°. tu toe di frdte $' sor {ln loc de frate ~i sora),
RP, t, 3; BNA, I, 36; 3°. mull duruta-l'l sor (prea dorita-i sora), Fl, I, 5, 6 - ·cr. dr. ,sor
cu muma-sa" (Cron, t23); 4°. si li dutl la mdrea-n'l sor (sa te duel Ia sora mea cea mare),
Lum, I, 93; 5°. o,lal sor! (hei tu sora!), Mac, II, t60; PAnt, 40; 6°. '$1-lo s6r-sa cdle di gd$e
(lfil lull de glt pe (~i-a tmbrliti~at, s-a fii.cut una cu) soru-sa cale = pomi Ia drum), PLit, 63t ;
7°. dodo sura'rl ma n'ifl (douli surori mai mici), PB, 2452 • V. s6ru. - Nici aromana nu cunoa~te
forma •sodra. - < lat. soror ,soeur".
SORBUI, sm., pl. s6rt;i, sorb, •sorbier; n~ruer?•, Mih, 472; PEt, 43. V. soarbd, survu.
- < lat. sorbus ,sorbler".
SORBU•, vb. III. IV, II (s6rb$U ~i surt;il, surt;it; sodrbire, surt;lre ~i surbedre), sorbi,
•humer; avaler (d'un trait); boire; d~vorer (des yeux)•, Dal, 20t; Nic, 492; Mih, 472; PScr,
246. ~ t 0 • l-sun;edm dit cdfile furb;ti (ll sorbeam din plo~tile halduce~tl), PAnt, 310; 2°. surt;ed
din dzd,rl ni6rll'i, dit luU cum fumlu l-s6rt;i (sorbeau nourii din zliri, a$a cum II sorbi fumul
din lulea), BNA, II, 74; 3°. va-n'l mi sodrbd di mpr6stu (lmi rna va sorbi (lnghiti) de-a-n-pi-
cioarele), PB, 294"; 4°. $l l-sorb (elite ~~ nivedste (~i-1 sorb din ochi fete ~i neveste), PAnt, 29S;
BNA, I, t2S; 5°. era Sodrbe-arl'illu (era Soarbe-rlul), PB, 4933. - < lat. sorbere ;,burner".
SORTA, sf., pl. s6rtr, fel, •sorte, espece - v. s6l t 0 >. - e. pdrmatil di todte s6rtlle,
di todte turlllle (marfuri de toate felurile, de toate soiurile), Lum, V, t46; 2°. sa'ntu ... s6rte,
sorte di odmin'l (slnt ... feluri, feluri de oameni), C~c, 53; 3°. addrd' 'nd pita di pdtru s6rte
(a facut o placinta din patru feluri), C~c., 29. - < it. sorte.
SORTE, sf., Lum, V, 2t6 (v. dubrul'edc) - v. s6rtd.
SORU, sf. : ·,r-aved $i dnd idle soru (l~i avea ~i ~ slirmanli sora), PLit, t020- v . sor2,
surarlta, surfed.
SOftl', sodfd, pl. sot, soata, tovarli~; amic, •compagnon; camarade•, Dal, t93; Nic, 492;
Mih, 472; 'PScr, 246. - to. nu-n'l deddi$1, dddo, bun sottl (mama, nu mi-ai dat sot bun, bii.rbat
SPAHftJ ....:...1104- SPA8(

bun); . PLit, 945; 2°. L'i dede si cilbii sofu, si cilbii I iva (i-a dat sa aibii sot (so\ie), sa aiM
· pe Eva), Cod, 93 b10 ; 3°. lu (u~l, sodfe? (unde ai fost, camarade ?) ; 4°. s' fedfira ldra sot (se
facul·a iara~i prieteni), AI. 1901-1902, 166; 5°. arlci fac sofl'i (aci apuca tovara~ii, pe aci li-i
fuga, o rup Ia fuga), PB, 7812 ; PGr, 141 - · v. clulica 3°; 6°. di sod/die lute line li-alidzedt,
· Lum, III, 69; PAnt, 32- v. aUg 3°; 7. fedta istd ·~t-ird gLdra • • • cum sofil nu aued (fata
asta l~i era proasta ... cum nu avea pareche), PB, 2903 ; 8°. ni$edne fdr' di sofrl (minune
fara de piireche), PenB, IV, 42; Caraf, 6° - V. sub pri-cunoscu, sufdla, sufl'L' e1 • . - ln (vechea)
dacoromanii, sofrl (CC, 11210, 27724 , 30213 ; CPsal, II, 483; Biil, 78, 163, 344; Emin, VI, 59;
48 (,o soata a ei") etc.). - <lat. socius ,compagnon; allie".
SPAHffr, sm., pl. spahil, spahiu, •spahit: spahill'i ••• arsdr si-LL'ea (spahii ... sar sil-l
ia), DNA, II, 96. V. spahidli'ke. - < tc. S)'pahy (664) ,cavalier possesseur d'un fief".
SPALA, sf., pl. spdLe, spate, •epaule, omoplate•, Nic, 502. Sinonime: plaldre, spdta2.
- < a~tliAot < it. spallu.
SPANGU, sn., pl. spdngurl, sfoara, .Cicelle de chanvre•, Dal, 193; Nic, 502; GEl, 204;
Dun, II, 99. V. sfodra. - < a~tliyyoo; ,ficelle" < it. spago.
SPANifJ, -nie, pl. spdnil, rarisim, .rarissime•: mu~dta, spdnie idee (frumousa, exceptio-
nalii idee), Trib, I, 10-11, 29. - < .a7totv(o; .. -".
SPAPE, sf. (pl. spii'purl), material textil, •matiere textile en Iaine, manufacture•, pro-
duse casnice de llnii, Mur, IV, 83; PenB, II, 91. - e. uinde ol §' nahedma spdpe (vinde of
~~ pu\inii tesiitura ordinarii), PenB, VII, 14; 2°. cum elise spdpea Ia drd$fedld (cum lese mate-
rialul tesut Ia drlstii), PenB, VII, 170; .3°. fate spdpea slricdlodre (materialul textil II face
stret:uratoare), "PenB, VI, 26. V. ispcipe. - < tc. esbAb (73) ,materiel".
SPAR (mi), vb. II: u-aued spdredld hu:metea, PB, 9 1 - v. Jruzmele.- V. aspdr.
SPARG'AN, SPARGAN, .SPARrAN, sn., pl. spdrgane, scutec, danges; couchc - v.
scutic•, Dal, 194; Nic, 502; PScr, 246; GEl, 204; pri spcirgan biigcil (pus pe scutec), PLit,
248. Sinonime: culupdn, spedse. - < a~tlipyotvov .. -".
SPARGU (mi), vb. III 'ji II, Mih, 473- v. aspdrgu ('ii dr., ,sa sparge bora" (Mara-
mure~); ,nuntii mtndrii se spargea", TeodP, 623 etc.). Slnonim: stric.
SPARTU, -td, Mih, 473- v. aspdrlu 'ji toponimicul gr. ..aT« l:~tlipTot" ('H7tttp. VIII,
127 ~i 110); ,l:mipTo (Jot a~tlipTO, (3oup).o (Jot (3oup).o" ('Apfi, nQ. 1204).
SPAS, sm., pl.?, spas •espace d'entre J'ensoupleau et le ros; partie tissee d ''e ntre J'en-
soupleau et Je ros•, ·Mur, IV, 84. - < lat. spatlum ,espace".
SPASTRA, sf., pl. spdstre, curatenle, mettoyage; proprete•, Dal, 194; Nic, ·502; Mih,
473; PScr, 246; GEl, 204; BatP, 47. Sinonime: ci8arsire, nascarie. - V. pdstra, spaslrescu
~~:
SPASTRU, -ra, pl. ·spd~lri, -sire, curat, «propre•, Mih, 473. Sinonim: curdt.
SPATAL, -La, pl. spdtal'l, -le, risipitor, •prodigue; dissipateur•, Dal, 194; Nic, 503.
Sin(lnim : lrdrgluitor. - < altliTotAoo; ,-".
SPAT.\1 , sf., pl. spa/, spatii, •ros du metier a tissen, Dal, 194; Mih, 473. - 1°. s' leciga
ar'uplile hire La spdta (sa lege Ia spata ruptele fire), LP, 13; PAnt, 244; BNA, II, 114; 2°.
lilrodna si n)litced#e lu spdtd (Ianza se oglinde~te in spatii), Fl, I, 4, 7. - < lat. spatha ,bat-
toir" ; spatule".
SPi\T,\ 2 , sf., pl. spdte, •epaule•: numai In compusul dintr-un joe copiliiresc cu Juatul
In spate: Ldsa-spdla, PLit, 106. Sinonime: pldldre, spdld. - < lat. spatha ,omoplate".
SPAT..\3 , SPAS..\, sf., pl. spa/, spa8l, sable, •epee•, Nic, 502. Sinonime ·: apdldl, codrdaa.
- Cf. gr. a~tli6l) - < lat. fpatha ,epee longue".
SPA&f, sm., pl. spa8ddz, treflii, •trefle (jeu de cartes)•, Dal, 194; Mih, 473. - <
G7tot6( ,-".
SPA.ZM.O -1105- SPEL

SPAZlU), sm., pl.. spazm.dd:, spasm, .•spasme, convulsion•, Dal, 194; Nic, 502. - <
a1t!Xal-£6c; .. -".
SPAHIDLI'KE, sf., pl. spt'illidli'kl, impozit, •impot, contribution•, . Fr, I, -104. - Cf. tc.
sypally/yq (664) ,service militaire de sypally".
SPALATOREAsl ?, sf., .spilt'ituredse, spaliitoreasa, olaveuse, lavandiere•, W, II, 242;
Nic, 502 (sptilt'iluredzt'i!). - V. spilt'ilurt'i•.
SPlNAC, sn.; SPANAKE, sf: ; SPANAKIO, sn., pl. spt'int'i'/, spanac, •epinard•, Dal,.194;
Nic, 502; Mih, 472; PScr, 246; ,GEl, 204. - < arcotv!Xxt .. -".
SP.(RANGl, sf., pl. spdrt'i'nr;i, sparanghel, •asperge•, Nic, 502. .:.... <arcotp!Xyyt .. - " .
SP.(RGAllfNTU, sn., pl. spt'irgt'imlnlurl, spargere, •action de casser, de briser; cassemenh,
Fr, .I, 185; CaiGrB, 93. V. aspt'irgt'iclune. - < spdrgu.
SPARGANAi\IE, sf., fara pl., multime de scutece, •quantite de langes•: filluri(l dil
spt'irgdndme (copila~i din scutice), PenB, VII, 17. - < spdrgan.
SP.\RTfN.\, sf., pl. spartln'l, odgon, •dble•, Dal, 194; Nic, 502; Mur, IV, 84; PEtim,
18. - Cf. ~i gr. arcotp-=alvot ,pt>tite corde (de sparte)". - < it. ~partlna.
SP.\STRESCU (mi), vb. IV, (spdslrll, -rit, -rire), curiiti, .e. nettoyer- v. cdOtirtisescu;
2°. rafler - v. Cluptescu 2° etc.; 3°. manger, avaler - v. arucuUscu 2° etc.; 4°. tuer- v. $CUr-
Udzil etc.•, Dal, 194; Nic, 503; Mih, 473; PScr, 247; GEl, 204; DR, III, 233 (dr. pdstra,
apud REW, 6255). - 1°: spt'islrim elisa (curatam casa); 2°: parddz/'i · l'i spt'istri (banii i-a
~lerpelit), PB, 3124 ; 3° : na alstu lrimunlc s' /u spdsfre$fi (poftim acest pepene verde ca sa-l
miinlnci, sa nu ri\mlna nimic, din el), Lum, V, 150; 4°: ca s' /u-albt'i spdstritd (ca sa-l curAte,
sa-l ucida), PAnt, 145. V . p<lsfrescu, ptlslrdsescu. - Cf. ~i alb. spaslronj ,nettare. purificare".
- < arcota-rpeuw ,nettoyer; rafler" .
SI'lSTRfRE, sf., pl. spii.~lrirl, curiitire, meltoyage; eurage; action de filouter, de tueN~
Dal, 194; Mih, 473; Lum, V, 150.
SPASTRfT, -Ia, pl. spt'islrif, -le, curatit, mettoyt\; filoute; tue•, Dal, 194; di mullu spds-
lrlld te era, nu /' i spilt'i' dip prd$ll'i (fiind prea curata din (ire ( = fiind certata cu curatenia),
prazul nu 1-a spalat deloc), Lum, II, 128; un fur ... (u spt'islrll di Idle Cola cu a(ed lu(ike
(un bandit. .. a fost ucis de unchiul Nicolae cu acea pu~ca), Lum, I, 191.
SP.(TAI:E, sf., :\'lur, IV, 85 - v, pdslril'e.
SP.(T.,\R, sm., pl. spdldrl, spatar, •qui fait ,et qui vend des ros de metier a tisser•,
Dal, 194. - < spata1 •
SP.(TAL'IUSESCU (mi), .vb. IV (spdlt'il'lusil, -sit, -sire), .risipi, •dissiper; ruinero, Dal,
194; Nic, 503. V. spdta/ ~i sinonimele ht'irgescu, xudyipsescu. - < arcotTotAw ,dissiper".
SP.(T.\L'IUSfRE, sf. pl. spdtdl'l.uslrl, prapadire, •action de dissiper•, Dal, 195• .
SPATAL'IUSfT, -ld, pl. spaldl'lusl(-te, ruinat • dissipe •· Dal, 195.
SP~~TEADZ~~t, sf., pl. spated~, Ialea, •tulipe•, Mih, 473. V. pdtedtl:i'i. - < ?
SPlTEADZ.(2 , sf., pl. spuUd: v. •mintt'iton, GrS, IV: 379. - < ?
SP18AT, -ld, pl. spt'iOd(, -te, zvelt, •svelte•: andllu, sptiOdt (inalt, tras printr-un inel),
Fl, II, 6, 5. - < arcot6ii-ro.; ,tralneur de sabre".
SPEASE, sf. pl., scutece, danges (pour les nourrissons) - v. spcirgan ~~ spes•, AD, IV,
373 ( < lat. spissus ,serre, dense, compact"); RF, II, 56-57 ( < lat. *spasa <*expansa [: pansa
,qui marche en ecarlant les jambes"]. - < ?
SPEL (mi), vb. I, spala, •laver; filer; (se) sauvero, Dal, 195; Nic, 503; Mih, 473;
PScr, 247; PB, 699; PAnt, 487. - 1°. ti spilci$l? (le-ai spiilat ?) ; 2°. s' /i spi/ti'm · (sa le sp.:i-
lam, sa o ~lergem, sa fugim), PGr, 141; Batp, 15; BNA, III, 110; 3°. ma tr' oard ./i spila'
(dar imediat a fugit, a spalat putina), BatN, 7 - v. $pirluescu. V. aspC/, $pul'luescu.

70 - c. 531 - Tache P a p a h a g i , Dtctionarul dialectulut aroman


SPENDZJ\ -1106- SPfN~Iu

SPENDZi\, sf., pl. spendztl,- moneda, •monnai sans aucune valeur., Mur, IV, 85.- V.
penge, pine~ll ~i alb. penes ,moneta di argento", spenze ,spesa".
SPERIIi\, sf., pl. spermate, sperma, •semence; germe; sperme•, GrS,- VI, 387. - <
am!piJ.ot .. -".
SPES, spedsa, pl. spefl;·spedse, des, •~pais•, Dal, 194; GrS, IV, 86; REW, 8t60.- t 0 •
tu alun'fl'i oerdzl, spe~l (In alunil verzl, de~i), Fl, II, 4; 5; 2°. ptll'lurl spe~l (arbu~ti spino~i
de~i), Fl, II, 4, t2; 3°. slttl spedsa (sita deasa); 4°. perlea spe.Ud (eoama deasa), Fl, I, t, 3;
PAnt, 342. Sinonlme: deal, ndisdt2 , picn6s1 • V. spedse. - <lat. spluus ,serr~, dense, compact".
SPfDA, SPf~i\, sf., pl. splde, spl6e, vijelie, went, ouragan; n~che; vip~re•, Dal, 194;
Mih, 473; Mur, IV, 86. - 1°, himodsa spldd, CosP, 48 - v. him6s; 2°. s' himuslra ca oar' spida
(se napustirli ca o vijelie), Velo, 64; BNA, V, 94; 3°. zburd ca splda cdlu (calul zbura ca
vijelia ?), Lum, V, 205; 4°. zbodra ..• ca splda ~i pllrlmbu (zboarli ... ca siigeatli ( ?) ~i ca glonte),
PLit, t047; PAnt, 206; BNA, V, 34.- Pentru sensul•vip~re•, cf. ~i scurpida, ca ~i dr. aspida.
- Cf. vsl. ~i bg. dspida ,serpens; aspic" < «<rn~ ,aspic".
SPililtJR, vb. I, Mih, 474; CAr, 354- v . sprlgtur.
SPILARE, sf., Dal, t94; Nic, 503; Mih, 474 - v. aspildre ~i I are.
SPILAT, -td, Dal, t94; Nic, 503- v. aspildt ~i lat1 •
SP{Li\, sf., pt splle, pe~tera, •grotte, caverne•, Mur, IV, 86. - t 0 • ·pull'i di tru splltl
{iura cu n'lla (plislirile din pe~tera ciripeau cu mila), Velo, 22; BNA, V, 69; 2°. dzi'ntl di tu
splla (zlnli din grota), GrB, 3, 25; 3°. vile .di tu spile (iele din pe~teri), CalGrB, 6t; 4°. az,
gl6ne, bdna'm ca tu 'na splla (astlizi, voinice, trliim ca lntr-o caverna), GrB, 1, 8; RA, t90;
BNA, IV, 64. V. spiUe, spil'edlla. - < alti}l.ottov -.. -".
SPILi\TlJRi\, sf., pl. spilaturl, spalaturli, tlavage; lavasse; plat ordinaire•, Dal, t94;
Nic, 503. - V. spel, spdlatoredsa.
SPILEE, sf., pl. spiUl, PScr, 247; GEl, 204 - v. spil'edlla.
SPILfNGU, vb. III, Mih, 474; CAr, 354 - v. sprillngu.
SPIL'EA'Oi\, sf., pl. spil'el; SPIL'Itl', sn., pl. spll'e, pe~terli, •grotte•, Nic, 503; PB,
699 - v. spfla ~i sinonimele pi~tiredlld, ~ca'mbd.
SPfNDZUR (mi), vb. I, Dal, t94; Nic, 503; Mih, 474; PScr, 247. - t 0 • cal6tihd di
Tine ca ma~l Ti spindzurdrtl (ferice de Tine eli numai Te-au splnzurat), BNA, III, t30; 2°.
arcodrea ... ·~; ·spindzura' tlmbdiea (frigul. .. ~i-a atlrnat mantaua, frigul. .. s-a lntlirit), PB,
699; 3°. spindzurtl' ntl'rfle (a lasat In jos nlirile = s-a amlirlt), PB, t04' - v. ndre 8°; 4°.
fll6ne - si-l'l splndzurl apdla di gu~e (voinic sa-i atlrni sabia de glt = voinic din cale afara,
lnclt merita sa poarte palo~). PB, 2'. - V. asplndzur.
SPINDZURARE, sf., pl. spindzurtl'rl, splnzurare; atlrnare, •action de pendre, d'accro-
cher•, Dal, t94; Nic, 503; Mih, 474; · PB, 699.
SPINDZURAT, -td, pl. spindzurd{, -te, splnzurat, •pendu; baiss~; embrouill~; coquint,
Dal, t94; Nic, 503. - t 0 • edste spindzurdt di cuc6~1l (e splnzurat sau atlrnat de nuc); 2°. cu
cdplu spindzurdt imnd (umbla cu capul aplecat), PLit, 85t; PAnt, 53; 3°. armdse cu ntl'rlle
spindzurdte (a ramas mlhnit), PB, 83 37; 4°. u-altlsa' spindzurdtd luyurla (chestiunea a llisat-o
lncurcata, nerezolvata), PB, 339~; PGr, t41 ; 5°. una su{dta di pseffl, spindzurdf (o clrda~ie
de minclno~l, de ticlilo~i), BatN, 5. - V. aspindzurdt.
SPINDZURi\TlJRi\, sf., pl. spindzuraturl •vauriem, Bat, t5.
SPfNliiU, sm., pl.?, splnz, tell~bore vert, herbe a s~tons, helleborus purpurascens•,
Dal, t94; Mih, 474 (•perce-neige•); PLit, 3t8; culedndza u oindica'm cu splngtu (boala culedndza
o vindeclim cu splnz). - Cf. mgl. sprengu (GrS, VII, 20t ; CapM, III, 272) ~i alb. shpendri
,specie di erba". - < ?
SPIN(ilu:Escu -1107- SPIN

SPJN(ilu:Escu, vb. IV (spingluil, -uil, -uire}, a vaccina cu splnz, •vacciner avec du


spinglu•, Mur, IV, 87.
SPIN~OAR.~, sf., pl. spin~oare, spin~orl, turta dulce, •pain d'epice• : s' mfcat oa' cu
spin~oara (sa mlncati oua cu turta dulce), RomP, II, 55, 3. V. pa'ndispan'e. - .< ?
SPION, -ioana, pl. spiOn'l, spioane, spion, •espion•, Dal, t94; PB, 700 (pl. spionean'l);
GEl, 204. V. spiun ~i sinonimele ci~it, seid.- <it. splone.
SPIRLUNDZESCU, vb. IV (spirlundzil, -dzil, -d:ire}, prelungi, •rendre plus Iongo, Dal,
194; Nic, 504. - < spirlungu.
SPIRLUNDZfRE, sf., pl. spirlundzirl, prelungire, •action de rendre plus long•, Dal, t94 ;
Nic, 504.
SPIRLUNDZiT, -ta, pl. spirlundziJ -te, prelungit, erendu plus long•, Dal, 194; Nic, 504.
SPIRLUNGOS, -godni, pl. spirlungo§l, -goase, lungiiret, •allonge•, PLit, 122.; 283 ; par
spirlpngos (par lungiiret ~i ascut.it), PB, 3336 ; ndrea-1'1 spirlungoasa (nasu-i lungiiret), Fl, II, 5, 8.
SPIRL1JNGU, -ga, pl. spirlundzi, -dze, prelung, •allonge•, Dal, t94; PB, 700. V. spri-
lungu. - < lat. ex-per-longus.
SPIRliATETA, sf., pl. spirmaJele, spermantet, •bougie•. Sinonim: axungukeri.-Cf. ~~
alb. sparmacete. - < it. spermaeeU.
SPfRTU, sn. ~i adj.- v. spirtu ~~it. splr(i)to , vivacita; .alcool".
SPITAL, sn., pl. spilale ~~ spilal'lurl (Bat, 10), spital, •hlipitah, Dal, t94; Nic, 504;
Mih, 474; li'ndzit tru un spital (bolnav lntr-un spital), Fl, 1,5, 6; BNA, II, 6.- < it. ospltale.
SPimtJIITU, -iii; pl. spitrumti, -te, striipuns, •trout\, perce•.· - t 0 • geamurl. .. spilrumte
cu guve n'ifl (geamuri. .. perforate cu giiuri mici), Lum, I, 59; 2°. truplu a lul fu spitrumlu
(corpul lui a fost s.triipuns), Cal. 1911, 144. V. pilrumsu, pitrumtu, spitrundat .
.SPimUNDARE, sf., Dal, 195 - v. pitrundare.
SPimUNDAT, -iii, Dal, 195 - v. pitrundat.
SPimlJNDU (mi), vb. III: t 0 • dupa drburl na§l si-ascundu, lu gugoa~e nu spitrundu
(dtn~ii se ascund dupii arbori, unde nu patrund gloante), Velo, 40; BNA, V, 80; 2°. tu '!oa'
lOcurl lu spitrumse (1-a striipuns In noua locuri), Velo, 65 ;. BNA, V, 95; 3°. ldla habtire lei spi-
trumse inima (trista ~tire le-a striipuns inima), Cal. t911, 207. - V. pilrundu, sprilundu.
SPf8A, sf., pl. spi8e, sclnteie, •etincelle - v. scandali8ra ; flocon de nelge - v. clombura,
fulgu; echarde- v. luskidii•, Dal, t95; Nic, 503; PB, 700 ; GEl, 204; spi8e di foe, spi8e di
neaild (sclntei de foe, fulgi de zapadii); spi8a di dzada (a~chie de zada), Lum, IV, 112. - <
a1t l6at ,etincelle".
SPITAR, sm., pl. ~pi{cirl, spiter, •pharmaciem, Oal, t95; Nic, 505. V. spi{er.
SPiTA1 , sf., pl. spi{a, spic, •epio, Nic, 504. - Cuvlnt suspect (cu p In Joe de k - v.
skic, skied). - < lat. ~pleen ,d'epi" ?
SPfTA.s, sf., pl. spiJa, a~chie, •copeau - v. skizare; bout, extremite•, Nic, 504 ; Mur,
IV, 87. - Cf. alb. spice ,piccolo spiedo" ~i bg. spica ,rais; rayon (d' une roue)" .
SPIT.UiE, sf., pl. spi{aril, farmacie, •pharmacie•, Dal, t95; Nic, 504; GEl, 204. - <
a7teTaat p let < it. spezlerla.
SPIT-~RLI'KE, sf., pl. spiJarli'kl, profesie de spiter, •profession de pharmaciem, Dal, 195.
S~ITER, sm., pl. spi{erl •apothicaire•, Nic, 504; GEl, 204. V. spiJar.- < a7ttwufpYj<;
,.,., <it.
SPI1JN, -na, pl. spiun'l, -ne- v. spiOn, ~piun - , Nic, 503 ; GEl, 204. - < a7tLo\:vo<;
,espion".
SPIUNLl' KE, sf., pl. spiunli'kl, spionaj, •espionnage•, Dal, 195; Nic, 504.
SP!N, (spi'nd}, pl. spih'l ( spi' ne}, spin, <imberbe; chauve•, Dal, t94; Nic, 502; PB,
4021 • - 1°. §i spin §i bun nu s' fate (~i spin ~i bun nu se poate), PLit, 631 ; 2°. tu-atel munte
sPJN.Ac -1108- SPRIB~

spin ~l-andllu (pe acel munte ple~uv ~i lnalt), BNA, I, t4; 3°. fdfa spl'na (fata fan\ fir de
par). Sinonim: klOse.- Pentru etimoiogie, cf. Dens, I, 202; DR, IV, t282; REW, 8118 b.
- < lat. *spanus < ~m«VV~;; ,naturellement depourvu de barbe".
SPlNAC, (-ca), pl. splndfl, (-Je), spin micut, •petit imberbe•: dzl'se un spinae (a zis
un spin micut), Fl, II, 3, 4 ; ·fat a spindca ( obraz fara barbli).
SPl'NTIC (mi), vb. I (splnticdl, -edt, -care), spinteca, •eventrer•, Dal, t94; Mih, 472;
GrB, 29; ln'l ylne s' mi spi'ntic (lmi vine sa rna spintec), LP, t77; BNA, II, t6; 82. V.
dispt' ntic, ~i pl' nile. - < lat. ex-*pantleare.
SPlNTICARE, SPlNTICAT, Dal, 82; t94; ma ~ine spiniicdre (mai bine spintecare),
ArE, 24 - v. displnilcdre, displniicdt.
SPLIMARE, sf., Nic, 507 - v. sprimdre.
SPLfNA, sf., pl. spline ~i ,splin'l, splina, •rate•, Dal, t95; Nic, 505; PScr, 247. - t 0 •
angucescu splina (ghicesc (prezic examinlnd) splina), PAnt, 269; Bair, 69; 2°. are splina (e
suferind de splina). - V. asplinsescu, gr. f17t}..ijva:· - < lat. splen, -enis ,rate".
SPOL'E, sf., pl. splll'e, prada, •proie•, Mih, 474; PFon, § t61. Sinonime: alimura, pl'ed~ca
etc. - < it. spogUa.
SPOR, sn., pl. spodre, samlnta, •semence; graine•, Mih, 474; spor di himunic ·(samlnta
de pepene verde); avufl'i fri'ngu spodre (bogatii sparg seminte), PenB, V, t07. Sinonim : si-
mlnfa. - < <m6poc; .. -".
SPRAGAN, -nd, pl. sprdgan'l, -ne, cu corp scurt ~i picioare lungi, •qui a des longs pieds
et le corps court • (gramosteni) : fed/a sprdgana. V. sfrdgan. - < ?
-SPRA-, prep., PScr, 247. - Aceasta prepozltle apare In urmatoarele numerale compuse:
lin( a)sprddzate, dllspradzdte, tresprddzdfe, pdtruspradzdfe, flspradzdfe, 'dspradzdfe, ~dptisprli­
dzdte, llptuspradzdte, nodilaspradzdfe, lin( a)sprdyinr;it, dllsprayinr;if, trespraylnt;i/, pa(lru)spl'd-
yint;lf, flsprayint;i/, ~dsprayint;i/, ~dptisprayinr;i/, llptusprayint;i/ ~i noduasprdyint;i/. - Inceplnd
cu Miklosich, unii filologi considera compunerea acestor numerale ca fiind. un calc slav - cf.
nodilaspradzdfe. V. spri. '- < lat. supra ,en dessus, par-dessus".
SPREALfMTU, -ld: allmtu, spreallmtu (lins, prea lins), PLit, 421 - v. sprillmlu- <
spri + allmtu.
SPREAMITl, sm., pl. spredmif, excrement, «excrement., Nic, 506. Sinonim: · cacdt1 •
-V.:
SPREAMIT' (mi), vb. I, cu rara circulatie, screme, •s'epreindre, faire des efforts pour•:
si spredmiid trl un caca(ingu (se screme pentru o bagatela), PGr, t42. - V. sprem, sprimdre !)i :
SPREAMITA, sf., pl. spredmiie, scremere, «epreinte; effort>, Mur, IV, 88. - Ct. strlngu 3°.
SPRELfNGU, vb. III (sprellm~u, -imtu, -lndzire), lingu~i, dlatter•, Gram, 301. - V.
allngu.
SPREM (mi), vb. I (sprimdl, -mat, -mare) - v. spredmil, -, Nic, 506; Mur, IV, 88;
REW, 3057 ( < lat. exprimare). Sinonim: strlngu 3°. - < ?
SPRI, prep., spre, overs; du cOte de; apres•·. t 0 • spri mine vin'ed irel odmin'l (spre
mine veneau trei oameni), AI. t903, 69; 71; 2°. un sprl un - il l'ed hardr.fa (unul dupa altul
- te apuca bucuria = e o placere), Lum, II, 152; PAnt, t70; BNA, II, 44; t35; 3°. un
spri un di glon'l (care mai de care de mlndri), BNA, II, 70; 4°. un spri un tacl'n'lle lui
(ca costume, toti care mai de care), PAnt, t62. - In dacoromana veche: ,multi se sculara
spre mine" (HPs, t5711 ; 6 2 ; CPsal, 314); ,zi spre zi lu lmparaUi adaugl" (HPs, t5711 ; CPsal
1163 ); ,adaoglnd tara-lege spre fara-lege" (Dens, II, 407) etc. - V. -spra-, dislipra, prisapra,
supra. - < lat. super ,en dessus, par-dessus".
SPRIB.(!)fr, vb. I - v. ba~il -, a prea saruta, •trop baiser•: idta l'i spribd$ii' pri
dllll 'i (tata i-a prea sarutat pe amlndoi), Jb, XVI, 204.
SPRICI(J -1109- SPR'I!NA

SPRICI(J, sn., pl. sprlife, fluturi (pe cii.ma~e), deuille metallique employee comme orne-
men!>, Jb, XIII, 90. - V. asprletrl ~I mgl. sprllcd (CapM, III, 28).
SPRitllJR (mi), vb. I - v. aglur, glur, prifilur - , conjura, •jurer fortement, conjurer•,
· Dal, 195; Nic, 507; Mih, 475; PScr, 247. - e. lu spriglurdl s' trdgd mt'nd (l-am conjurat
sii. renunte), GrB, 227; PAnt, 232; BNA, IV, 152; 2°. nl$1 li spriglurdriJ. (dln~ii le-au conjurat,
Je-au pus sii. jure solemn), PB, 15987 ; 3°. $i-u glurd' $1-u sprigluriJ.' (~i o jurii. ~I o conjurii.),
Fr, I, 182; BNA, III, 28. V. ~I spifilur. - < lat. ex-perjurare.
SPRitiURARE, sf., pl. sprifiluriJ.'rl, conjurare, •action de conjurer•, Dal, 195; Nic, 507;
PB, 700.
SPRitiURATt, sn., pl. spriglurdturl, jurii.mint solemn, •serment solenneh, PB, 700.
SPRitiURA'P, -td, pl. spriglurdf, -te, conjurat, •conjure•, Dal, 195.
SPRIIMNARE, sf., ·pl. spriimniJ.'rl, urdinare, •Hat de diarrht\e•, Dal, 195; Nic, 506. V.
priimndre ~i sinonimul surdlslre.
SPRIIMNAT, -td, pl. spriimndf, -te, urdinat, •qui a (eu) Ia courante•, Dal, 195.
SPRifMNU (ml), vb. I (spriimndl, -ndt, -ndre), urdina, •avoir Ia diarrhee•, Dal, 195;
Nic, 506. V. prilmnu. - < lat. ex-perambulare.
SPRILA!J (mi), vb. I (sprildl, -ldt, -ldre), a prea (spii.)la, •trop laver•, Jb, XIII, 89.
- V. larl.
SPRILfMTu, -tiJ., pl. sprlllmfl, -te, pi~tit, prelins, •s11r lequcl a glisse un liquide•, Dal,
195 ; Nic, 506. - V. spreallmtu.
SPRILfNDZmE, sf., pl. sprilindzirl, pi~tire, •action de couler, de glisser le long de (en
parlant d'un liquide)•, Dal, 195; Nic, 507.
SPRILfNGU (mi), vb. III (sprlllm~u, -mtu, -ndzire) , pi~ti, •couler ·tout le long de;
s'ecouler a travers; se faufiler•, Dal, 195; Nic, 506; Gram, 301 (oaduler•); Mac, 44; 45. V.
spillngu, llngu. - < lat. ex-per-llngere.
SPRILUNGU, -gd: fdfa a l'il sprilungiJ. (fata el lungii.reatii.), Lum, II, 350; BNA, IV,
101 - v. splrlungu ~i prilungu.
SPRfMA, adv., dupii., oselon; d'apres•, Cod, 1210· ; Jb, I, 44; CEI, 82; PhOr, II, 446.
- 1°. sprlma fl ''1-dre simindtiJ. (In conformitate cu ce ~i-a semii.nat), Cod, 99 bit; 2°. sprima
bdnlle ll dre fdptd (dupii. blnefacerile ce a fii.cut), Cod, 99 b26 • V. sprott ~i cdta. - < bg. spr+·
ma ,""""·
SPRIMARE, SPLIMARE, Nic, 507; SPRIMEARE, REW, 3057 (apud ... ?), sf., pl.
sprimd'rl, spltmd'rl, sprimirl, scremii.turii., sc.remere, •tenesme, epreinte•- V. spredmit, sprem.
SPRINDZEANX, sf., pl. sprindzedne, sprlnceanii., •sourcilt, Mur, IV, 89. - V. d:edniJ. 1"";
sufrantedrld. - < lat. superelllum ,soureil".
SPRITtlNDU, vb. III, PScr, 247 - v. spitrundu.
SPR6TI, prep. ~I adv. •selon, d'apres- v. sprlma; comme pour, vis-a-vis", Mih, 475;
CEJ, 83.- 1°. spr6ti cap $f cdCluliJ. (dupii. cap ~I cii.ciulii.); 2°. sd-n'l l'edrl una fedtd spr6ti mine
(Si-mi lau o fatii. ca pentru inine), PenB, VIII, 53; 3°. sproll cdlu, mula edste ma n'lciJ. (fatii.
de cal, catlrul e mal mic), Mur, IV, 89; 4°. cum vrel tine ~· spr6te tine (cum vrei tu ~i conform
cu tine), (Muluvi~te). - Formii. nordlcii., ca ~i sprima. - < bg. sprotl .. -".
SPRUNAIIE, sf., fii.rii. pl., spuzii. multii., •quantile de cendre chaude, de braise•, Dal,
195; Nlc, 507.
SPRUNARE, sf., pl. spruniJ.'rl •action de couvrir de braise•, Dal, 195.
SPRUNAT, -td, pl. .~prundf, -te, acoperit cu spuzii., •couvert de cendre chaude•, Dal, 195;
Nic, 507.
SPRUNA, sf. (pl. sprune), spuza, •cendre chaude, braise•,· Dal, 195; Nic, 507; DR, III,
885. -:- 1°. li vol ca spruna n sin (te vreau ca spuza in sin), PLit, 631 ; 2°. drafl ca spruna ~·
SPiUJNEDz{J -1110- SPUNEARB

ca arina (diavoli multi ca spuza ~i ca nisipul), PB, 42332 ; 46635. V. sprira, sprirnd; - Cu s-,
probabil, de Ia spodium ,cendre" < lat.. pruna ,charbon ardent, braise".
SPRUNEDZtJ, vb. I ( sprundl, -nat, enure), a acoperi cu spuza,. •couvrir de cendre chaude,
melee de braise; cuire sous Ia braise•, Dal, 195; Nic, 507. - < sprrina.
SPU AAXESCU, . vb. iV. (spuddxil, "Xii, -xire), studia, •etudiert, Nic, 505; GEl, 204.
< <mou31i~w .. -".
SPU AAX{RE, sf., pl. spuliiixir1, s.tudiere, •action d'etudie~:•, Nic, 505.
SPU AAxiT, -td, pl.· spu-daxit, -te, studiat, •qui a fait ses etudes, qui a etudie•, Nic, 505.
SPU A{E, sf., pl. spudi1, studiu, •etude; instruction•, Nic, 505; PScr, 247; GEl, 205.
< a7rou3·~ .. -".
SPULAITE, adv., multumita, •grace1 heureusemenb, Nic, 505; GEl, 204; GrS, · I, 345.
V. !jrikir. - <a 7rOAAOC '-rl) < etc; 1ro:A:A&: l-rl) ;,je vous remerci, merci; heureusement".
SPULBIR1 , sn., pl. sprilbire, spulber, •poussiere• : munt di nedild mplin'l, cu splilbir ·~i
niodre (munti plini de nea, cu praf ~~ cu nouri [ sau mioare? - v. n' ior], Trib, I, 5, 13. -
V. pli.lbire ~~:
SPULBIR2 (mi), vb. I (spulbirdl, -rat, -rare), spulbera, mettoyer de poussiere; poul-
veriser, reduire en poussiere, aneantirt, Dal, t95; Nic, 505·; Mih, 475. - t 0 • splilbird strdn'ile
(curata de praf hainele); 2°. vimtul spli.lbira (vlntul ridica praf), PB, 700; 3°. si spulbird clnd
mi videa (clnd ma vedeau se faceau praf; dispareau ca pulberea), PLit, 1019; PAnt, 39. V.
asplilbir. - < lat. ex•pulverare.
SPULBIRARE, sf. pl. spulbira'rl, spulberare, •action de couvrir de poussiere, de nettoyer
de poussiere, d'aneantirt, Dal, 195; Nic, 505; Mih, 475; PB, 700.
SPULBIRAT, -td, pl. spulbirat, -ie, spulberat, •couvert de poussiere; porte par Je vent;
aventurier•, Da1, t95·; ·Nic, 505.
SPUIIARE, sf., pl. spumd'rl, spumare, •action d'ecumer, de moussero, Dal, 195; Nic.
506.
SPUMAT, -ta, pl. spumat, -te, spumat, •qui a mousse, qui a de l'ecume•, Dal, t95 ~
Nic, 506; dfl'i arujed spumdt (armasarii nechezau spumati), BNA, V:, 45.
SPUl\1.~, sf., pl. spume, spuma, •ecume; mousse•, Dal,l95; Nic, 505; Mih, 475; PScr, 247;
PAnt, 487. - 1°. fdta-l'l dlbd ca splima (fata-i alba ca spuma), PB, 4t()8; 2°. ari'slu ca
splima di ldpte (rlsul dulce ca spuma de lapte), PB, 31930 • - < lat. spuma ,ecume".
SPUl\IATURA, sf., pl. splimdirirl, spuma, •de l'ecumc•, Dal, ·195·; yinlu a~stu edste spu-
matli.rd (vinul acesta e numai spumil.).
SPUl\IEAN, sn., Nic, 435 - v., pomedn.
SPUl\IEDZO, vb. I (spumal, -mat, -mare), spuma, •ecumer, moussero, Dal, 195; Nic;.
505. - 1°. lindzile spuma ninga (undele (valurile) Inca spumegau), Lum, II, 352; BNA, IV,
105; 2°. cdlu aved spumdtd di mrilid aldgare (calul spumegase de multa alergare), Fl, I, 2, 10.
· - < lat. spumare ,ecumer".
SPUMOS, -modsd, pl. spumo!jl, -moase, spumos, •ecumeux•, Mih, 475. - < lat. spumosuS:
,ecumeux".
SPUN, (mi), vb. III ~i II, Dal, 195; Nic, 506; Mih, 475; PScr, 247. - 1°. ni di-ard'u
nu pot si-1 spun (nu pot sa-ti spun nici de rau, din cauza raului), LP, 73; PAnt, 273; Bair,
110; 2°. !Jl l'l-si splise dininte (~i i se arata lnainte, In fata), PB, 14331 . - V. aspun ~it dr..
spli.re (CPsal, 485).
SPUNEARE, sf., pl. s.pun~rl, spunere, •action de dire, de racconter, de montrcr•, Dal,
195; Nic, 505; Mih, 475; PScr, 247. - t 0 • nu-are tu vir gralil spuneare (nu poate fi exprimat
In nici o limbii), Velo, 31 ; PAnt, 325; BNA, V, 101; 2°. muri fir' d'i spunedre (a murit fara
a fi spus nimic), Bat, 17.
SP-.jl\'JRE · -1111- STA81i6

SP-.jNIRE, sf., pl. spunirl, Mih, 475 - v. spunedre.


SPOOA, SP-.jRNA, sf., pl. sprlre, spurne (nord), Dal, 195; Mih, 475; PB, 700; W, II,
104; ~tl-l tru spurntl frlptu (ca e fript ln spuza), C~c, 22. - V. spruna, gr. (a)7tpousct (Boga,
I, 320) ~i:
· SPUZA, sf. (pl. sprlze), spuza - v. spruna, •braise; residu de charbons pulverises;
legere eruption•, Dal, 195; Mur, IV, 91 ; PB, 700; DR, II, 549. - Cf. alb. shpu:e ,bragia
ardente; cenere calda" ; bg. puza ,braise" ; dr. spuza. - lat.? •spudla < spodium ,cendre" +
pruna ,braise" ?
SST I, interj. •tais-toi !, silencer.: sst! tdfef! (sst! ti!.ceti), Lum, II, 246; PAnt, 217;
BNA, IV, 73. - Cf. ~~ bg. strl! ,chut I silence I"
STAFLA, sf., pl. sta'fli •bandelette de cuir que les Aroumains font passer sous les plates
des pieds pour maintenir t\tendus leurs Clodrifl; sous-piedo. - < a-rWpv1) ,cordeau".
STALA, sf., pl. sidle, strana, •stalle•, PScr, 247. Sinonim: stisiM. - < it. stallo.
STAL'Ifr (mi), vb. I, Mih, 476 - v. astdl'lrl.
STAMA, sf., pl.?, lini~te, •silence•, Dal, 195; Mur, IV, 91. - V. $Ieima.
STAMBA, sf., pl. sta' m;i, stamba, d 0 • imprimerie, typographic - v. tipuyrafle; 2°. coton-
nade, indienne- v. pela•, Dal, 195; Nic, 508; Mih, 476 (stdmpa); PScr, 247; GEl, 205;
AI. 1903, 35. - < a-ra!J.7tct <it. stawpa. .
STAMB6LE, sf., pl. stambol'l, banita, •boisseau ( = 20 litrcs)•. _S inonime : alceki etc.
Cf. dr. stamboala. - < tc. ystamboul (74) ( < et~ TI)v 7t6A.tv).
STAMNA, sf., pl. std'mn'i ~~ stdmne, amforli, •grande cruche, amphore•, Dal, 195; Nic,
508; Mih, 476; PScr, 247; GEl, 205; stl-n'l umplu stcimnile cu cipa ardfe (sa-mi umplu amfo-
rele (urcioarele marl) cu apa rece), GrS, IV, 234; 206. - Cf. ~i .alb. stdmne , brocca". - <
GorU!J.VIX ,cruche".
STANcA, sf., pl. sld'nfi •?•, Fl, I, 6, 4 - v. liturin'e.
STANE, sf., pl. std'n'lurl ~i stdn'l, stlna, •pare a moutons -- v. cuicir; fromagerie. -
v. Cd$dreo, Dal, 195; Nic, 508; Mih, 477; PB, 700; PAnt, 487; CEI, 83 ( < vsl. siat!rl ,fir-
mitas"); GEl, 205; GrB, 92. - e. stdne di ctn' l nu s' fdfe (stlna de ctini nu se poate), PGr,
142; 2°. jil6s Ia stdne pll'ndze un cl'ntic di fluldrd (Ia stlnli pllnge jalnic un clntec de ·nuier),
Fr, J, 71; BNA, I, 46; 3°. cind bdgd-Armd' n'll'l std'n'lurlle (clnd arom:lnii instaleaza stlnile),
BNA, I, 48; 4°. s' turndrd pri Ia sttl' n'lurl (se tntoarserA pe· Ia stlni), PLit, 1048; PA~t, 207;
BNA, V, 35; 5°. si-aspdrgu-a nodstre stan'l (se stricA ale noastre stini), GrB, 3, ~4. - Cf. gr.
G-ravt ,pare de moutons" ~i, aiel, stlntl.
STANEO, sm., Kats, I, 87. Circuli!. In compusele di-pistanerl, pri-stanerl. - V. :
STAN'I6, sm., fArA pl. violentA, •contrainte, violence•: u lo cu stan'l6lu ·(o luli cu forta).
< a-rctvt6 ,-".
STARE, sf., pl. starl, stare, •action de rester•, Dal, 195; PB, 700; Gram, 301; Lum,
II, 190 (•avoir, fortune• - sens savant) ; nu erd trl stdre (nu era de stat, de pierdut timp),
Fl, I, 1, 3; PAnt, 343. - V. stdtedre, starl.
STA~I6NA, STA~I6NE, sf., pl. sta$l6n' l, garA, •station, gare•, Fl, I, 5, 9. - V. slafi6ne,
sta8m6.
STATERA, sf., pl. statere, clntar, •romaine•, Dal, 195; cu statera na u-a$lipta'm (ne o
a~teptlim cu clntarul), PLit, 923 - era obiceiul ca, In ziua nuntii, clnd sosea Ia casa mirelui,
zestrea miresei sA fie clntAritA. - V. statlre ~i it. stadera , bilancia".
STATfRfr, sm., pl. statirl, statir, •monnaie• : $i va s' dfl' i unrl statlrrl ($i vei afla un
statir, un aspru), Dumi, 681&. - < dr. stntir (cf. gr: a't'ct-r~p ,monnaie" > lat. stater , -").
STA0MO, sm., pl. sta8mddz, garA - v. stafiOne; pichet, •gare; posteo. - < a-rct6!J.6~
,,-.''.
STA'fiONE -1112- STAM.\R(E

STAllONE, sf., pl. slafi6n'l - v. sta~lunii - , Dal, 195. - < it. stazlone.
STAlJ, vb. I !ii II (stdtrll, -tut, stare ~i statedre. - ludic. prez.: stall, · sial, stti, starn,
stat, sta; imperf.: stdledrn, stdtedl, sidled, sldledrn, stdtedf, sidled; perf. : stdtul, stc'ilr1$l, sld{u,
stdturn, stdtut, stdturd; imperativ, pef s. a 2-a sg. : stdl (dar dd, fd) - cf. vdr. stiii (Dens, II,
247) !ii std (Dens, II, 247; C.Psal, pp. cxcv, 61 8 , 486), sta, •rester; s'arrHer; habiter•, Dal,
195; Nic, 507; PScr, 247; PB, 700. - e. si stdleari s' misurl plturlle (dacli ar sta sa numeri
foile de placinta), PLit, 605; 2°. sti'nda si ti mindue$fi (stlnd sa te glnde~ti), PLit, 1049;
PAnt, 64; S 0 • si stdtedri llmba a cintaril'el (dacli s-ar opri limba clntarului); Fl, I, 4, 8; 4°.
larba statu (iarba s-a oprit de a rnai cre$1e), Fl, II, 1, 1; BNA, II, 64; 5°. nol stdm Sdrund
(noi locuim Ia Salonic) - v. $ed 3°. - < lat. sta·re ,se tenir debout; demeurer; sejourner".
STAULl, sf. pl. stdule, grajd, •ecurie; etable•, Nic, 508. Sinonime : ahrlre, pat6s, pledn{d.
- < a-rcxUAo; ,,.,".
STAVR!\fT, sm., pl. staural{, vultur auriu, •gypaete barbm: ca stauraltlu {l s' todrna
Ia pul'i- l'l dit curbdlrl (ca vulturul auriu care se lntoarce Ia puii lui din cuib), ArE, 16.
Sinonime: uultur etc. - < OT1XUp1X£T6c; .. -".
S t a v r u, sm. •septembre•, PAnt, 487. Sinonim: FizmdClun. - < a-r11up6c;; a-i11 upo3
,croix".
STAVRUTA, adv., a~ezare turceasca, •(seoir) les jambes croisees•, Plm, Il, 212; $lde(
staurutd (a!ieza~i-va cu picioarele cruci!i, turce~te). - < a;11 ~p(l)T6c; ,croise".
STAXEA1J.(, sf., pl. staxel, picatura, •goutte•: nu am staxedrld di dpd (nu am nici
picaturli. de apli.). Sinonime: klcdt, klcutd, languid. - < a-r11 ~t« .. -".
STAZllffC.(, sf., pl. stazrnit/e: pl'ne stazrnllcd - v. (tazmllcu.
STl1 , prep., peste, •sur, au-dessus•: 1°. vap I std · gdl'lnd (uap! (da-i, love!ite) peste
gaimi.), Rec, 37; 2°. hodra. . . si anudled tu toe cu muntile std nl'sd (satul. . . se lnvalea '(se
lngropa) In plimlnt cu muntele peste el), Rec, 47. - V. sti.
ST.\..2, invar., sfint, •saint., Nic, 507. - V. si'nlu, Sid- Vln' irl etc.
STltl'N, sm., pl. sldci'n'l, taciune, •tison• (Siiracu), CAr, 3S8. - V. lucine.
STAFfDl, STlFf A.(, sf., pl. std(ld:, stafidA, •raisin sec•, Dal, 196; Mih, 476; PSer,
247; PB, 700; GEl, 205. V. sldhidd. - < a-roopl811 .. -".
STlFI AUSESCU (rni), vb. IV ( sldfi~usll, -sit, -sire), stafidi, •se secher; se rider•, Dal,
196; Nic, 509; aurldle sf sldfi~uslrd (strugurii s-au stafidit). - < a-roopt3r4l:(l) .. -".
STAFI AUSfRE, sf., pl. sldfi~uslrl, stafidire·, •action de se sechen, Dal, 196.
ST_( F( AUS(T, -ttl, pl. stdfi~usi/, -te, stafidit, •secbe•, Dal, 196.
STlFILfT, STi\FLfT, sn., pl. stdf(i)lite, omu~or, •luette; uvulc•, Mu~, IV, .91 ; Dal,
195. - < GTIX<pUAlTl)<; .. - ".
ST.\HfD.(, sf., PLit, 12; si u hrdne~ti lui cu stiilridz (sa o hrane~ti mcreu c.u stafide),
PLit, 925 - v. sldfldd.
STl'Hil\ll, sf., PB, 700 - v. slihimd.
STlLlESCU, (mi}, vb. IV (stdldil, -ldi!, -dire}, instala, •placer, installer•: tu udd' ...
era sldldll ardzb6llu (In camera ... era instalat razboiul), LP, 101.- V. staid, it. staUare ·. (~i
stdne S 0 ) . - < ?
S t A- i\1 A r .l e, sf., Sflnta-Fecioara, •Sainte Vierge•: tricurd $' dodrlle Std-M(lril (trecurA
!ii cele doua sdrbdtori Slntele-Marii), RA, 98; BNA, II, 40; $1 n dzl'lile dl Sti-Mdril (~i in,
zilele de Slnte-Marii), PAnt, 157; BNA, II, 4 ~~ p. vu. - V. Sti-Mdrle ~~ dr. Sldrndrie(TimccC,
38; 40, 41 etc.). ·
STl:U.~RfE, sf., pl. .~ldrndrir, fel de iarba, •sorte d'herbe a cinq brins•, Lunr, I, 5; LL,
IV, 216.- Cf. alb. mendr€ ,salvia romana, menta" ~i it. santa maria ,erba amara",
-1113-

ST.iUIATfRE, sf., pl. sltlmalirl- v. astdmalire - , PLit, 265. - < aTot(Lot-rijpcx .. opycxvov
3~' OU CJ'!ot(LCXT(i)a~ (LUAOV"·
STAMATESCU, STAMATfRE, STAMAT{T, Nic, 508- v. asldmdfescu, -tire, -{it ~i
stau so.
STAMBASESCU, ST.\~IBUSESCU (mi) , vb. IV (stambusll, -sit, -sire), imprima, cim-
primer•, Dal, 196; Nic, 508; ld 11i stdmbusi t;ine lru mdduuii (li s-a lntipArit bine In creier),
Lum, V, 2t5. - V. stdmbcl ~i sinonimul tipusescu. - < aTot(L1tWVw .. -".
STAMBUSfRE, sf., pl. stdmbusirl, imprimare, •action d' imprimero, Dal, t96; Nic, 508 ;
sldmbusirea a cd'rtflor (imprimarea cArtilor).
STAMBUSfT, -ta, pl. stambusit, -te, imprimat, •impri-me•, Dal, 196; Nic, 508.
STAMI'NA, sf., pl. stdmi'n' l •semaine•, Dal, t9t; Nic, 477; Mih, 476; Cod, 58 bu. -
1°, ., na staml'na §l-dlde codsa (o siiptiimlnii ~i haide coasa), Fr, I, 69; PAnt, t80; BNA, III,
46; 2°. una vedra§' trel stdmd'n'l (o varii ~i trei sAptAmlni), GrS, I, 79. - Cf. dr. stamina mari,
DVran, II, SOO. - < si'ptdmt'nii.
STMINAn, sm., pl. stdmndrl, olar, •qui fait des sldmne• : lu l'l-ua kefea a sliimndr/ul,
ac/6 l'l-bdga mlnu~ea (ulciorarul (olarul) li pune u/cioru/ui toarta acolo unde li vrea cheful,
acolo unde li place), Lum, II, St6 - v. mlnu§e t 0 • - < stdmlJd.
STAMNfl:E, sf. , pl. stamnlCe, ulcior mai miiricel, •cruchon•, Mih, 476; PLit, SO; fduur/u
ll'l-dedde stdmnlCea (fierarul mi-a dat ulciorul), PLit, SO. V. poCtu. - < sldmna.
STA'NGU, -gii, PScr, 247 - v. astt'ngu.
STANIPSESCU, vb. I'V
(stanipsil, -sit, -sire), pllstra, •durer; conserver; vivre•. - t 0 •
yilie nu podte si stdnlpsedsca (nici pahar nu poate sii pAstreze), Fl, I, 4, 9; 2°. nu sttlnipsed$1e
(umedl'ea (familia nu rezistii), Fl, I, 4, 9. - < ?
STAPfT1, sf., pl. stapi{a, cursii, •piege•, GrS, II, 400. - e.
uu/pea, cit edste di $iredta,
cdde tu siapitd (vulpea, cit e de ~ireatA,_ tot cade In cursA), PLit, 659; 2°. sttlplta u bagd' .. •
lu $led ca sunlu $Odri/l (cursa a pus-o ... unde ~tia ell slnt ~oareci), Lum, VI, 6-8, 52. Sino-
nime: bdld1 , payiM. - < bg. st~plea .. - " .
STAPUESCU (mi), vb. IV ( sliipull, -uil, -uire), staplni, •(s')arreter, se maltriser•, Mur,
IV, 9S; PhOr, II, 451. ~ e. s' /u stapui$1i (sil-l opre~ti), Cod, 2Sll6; 2°. s' nd slapuimu di amarlil
(sa ne stAplnim de la plicate), Cod, S5 b18 ; so. sldpuld-le, nu ti aspdra (stAplne~te-te, nu te
speria), Cod, 28 b18 ; 4°. s' l'i stdpuimu di rdle lucre (sii-i oprim de Ia lucruri rele), Cod, 119
b7; .25 bl•; 4S bl2; 97 18 - v. cdpislrusescu ;· 5°. cdtrlclu si slapui tru l6clu {i 1-cl'edma Ararat
(corabia s-a oprit Ia Iocul ce se cheamA Ararat), Cod, 71 12 - v. astdmatescu. - < alb. stepem
, ,tirarsi indietro".
STA'RGU, vb. , I, Jb, XVI,. 204 (Tirana) - v. strig.
ST.\RKESCU, vb. IV, PB, 70t - v. astriikescu, slriikiscu.
ST.\RN UT, vb. I, Nic, 509; mu/'edrea sttirnutd'. (femeia a stranutat), PB, 6925 - v.
strtinut, .~lirnuUdzu.
ST.\RNUTARE, sf. , pl. sltirnulc't'ri, stranutare, •action d'eternuer• : lu starnutdrea {e
{cafe (in stranutul cc fiicu = cind a stranutat), PB, 6928 •
STASESt:u (mi) , vb. IV (stasll, -sit, -sire), monta, •dresser, elevcr, monter, poser•.
V. astiisescu ~i sldliiescu. - < a·djvw .. - " .
STATEARE, sf. , pl. sltiUrl •action de rester., Dal, t96 ; Nic, 509. V. stare.
ST.\TfRE, sf. , pl. sldlirl, clntar, •romaine; peson•. Nic, 509. V. cintdre1 ~i staterti. - <
a't'ot-:-ep~. a-rcx-rijp .. - " .
ST.\TUT, -Iii, pl. stdlu{, -te, stiitut, <1°. las, fatigue - v. auursit ; 2°. ranee, croupio, Dal,
196; Nic, ·509; PB, 701.-1° : cci/u ecisle stat ill (calul e obosit); 2°. dpa statuia (apii necurga-
ST1-VfN'ffil -1114- snc
toare, apA lnvechitA), ctirne stdtuta (carne alteratA). - Ca subst. : •3°. stature, taille•: atec
$/dtr1t, afed bultiiid(aceea~i staturA, aceea~i culoare), PB, 45688.
Sta\-Vin'lrl, sf., Sflnta-Vineri, •Saint-Vendredh, Mih, 477; PB, 701; Plm, II,
211; trddzedm un mdre cor, C(l Av&!la trii Stii- Vin'irl (trAgeam o borA mare, ca Ia Avdela de
Sfinta-Vineri), BNA, II, 30. - V. Sit- Vin'irl.
ST.\ VRUSESCU (mi), vb. IV ( stdvrusil, -sit, -sire), crucifica ; lntllni, •crucifier; croiser.
s'entre-croisen., PScr, 247; GEl, 205. - V. astdl'lii e, ncrutitldzii. - < a-r1X~p611 cu ,croiser".
STEAJER, sm., pl. stedjerl, steajer; •poteau qui est plante au centre de l'aire• (Tin-yea).
- < vsl. steierfi ,cardo = pivot".
STEAO, STEAtl'A, sf., pl. stedle, stea, .e. etoile; 2•. extremement beau; 3°. deviner;
4°. nier; 5°. bayer aux corneilles•, Dal, 196; Nic, 509; Mih, 477; PScr, 247; GrB, 1, 6. -
1°: s' cddii rind stedo (sA cadA o stea), PAnt, 148; cd'pri cl'te stedle (capre multe cite stele),
PB, 27931 - v. arind, sprund 2° etc.; 2°: nurd'rlle a l'el - md'-sa a stedul'el (nurorile ei -
(rumoase ca mama stelei), PB, 346 ; 3° : area' tu stedte (a aruncat (a dat, a cercetat) In stele),
PGr, 142; PB, 412~7; tire stetiiid brinii (are stea bunA, e norocos), PGr, 142; 4°: si acdfd' di
stedle (se apucA de stele= a negat) - v. Jui~a; 5° : misurd stedlile (numlirli stelele, hoinlire~te),
PLit, 631. - Pentru fonetica eonsoanei duble ;t.LL- (In aromi\nA : stedi1d; In dacoromllnA :
sica - ca ~i nedi1d ~i nea, ~edi1d ~i ~ed, etc.), cf. ~i PFon, § 215. Pentru forma nordicA stedo,
aiAturi de ce am dat sub ddo, cf. ~i nod' ,9" (sub spitrundu 2°), oa' ,ouA" (sub spin~odrii)
etc. - Pentru anumite aspecte etnofolelorice, cf. PMie, artieolul Steaua. -<lat. stella ,etoile".
STEPSU, sn., pl. stepsurl, vinA, •faute; tort; delib, Dal, 196; Nic, 510; Mih, 477; PScr,
247-248; GEl, 205; PAnt, 487; om (i'rii ni{i un stepsu (om fArA nici o vinA), Cal. 1911, 144;
carl s' mi-a(ldl cu sUpsu (dacA rnA veti gAsi cu vina), PB, 9911• - FormA nordica, aceea~i cu
(texim. - V. stipsescu.
STEM, sf., pl.?, o planta, •esp~ce de plante ... •, Lum, IV, 135. - < ?
STEREUSESCU, vb. IV, PScr, 248; GEl, 205 - v. sliriusescu.
STERNA, sf., pl. sterne, cisterna, •bassin; citerne•, Dal, 196; Nie, 509; PB, 701; GEl,
205; PAnt, 488 (•espece de citerne que l'on fait dans les terrains pierreux et depourvus d'eau•)
- v. slirnos. - < a-rep111X , - " < it. cisterna.
STERPU, sledrpd, pl. sterki, stedrpe, sterp, •sterile; brehaigne•, Dal, 196; Nic, 509;
Mih, 477; PSer, 248; DR, 11,549-550(< alb.sterpe); X, 443-445.- V. astrdkescu.- e.
lrifed pri-ac/0 un stirpdr cu stedrpile (pe acolo trecea un sterpar cu sterpele), PB, 31710; 2•.
amirdrodn'ea eard stedrpd (lmparAteasa era sterila), PB, 31510. - v. marmdrd. In italiana:
stirpa (Rohlfs, II, 300); ,sterpa - V. di Scalve - agnello di un anno" (RBerg, 121); ,streppa
- pecora matricina" (Spotti, 168). - In albanezA: shterpe ,capra, peeora sterile". - PhOr,
II, 641 ~~ 736 : < lat. •ex-stirpus. - < lat. •stir(l)pus < a-repupo<; ,sterile".
STI, prep., pe, peste, •sur; au-dessus; pour•, Dal, 196; Nic, 514. - 1°. si alind' sli r1$e
(se sui peste u~li), PB, 5918 ; 2°. ·s' alnd' sli alr1nr1 (se urea pe (In) alun), WTh, 292; 3°. ci'ntci
un cue sli Stu-Marie (clnta un cue pe biserica Sflnta-MArie), PenB, II, 273; 4°. cu codsa sti
anumir (cu coasa pe umar), PenB, II, 276; 5°. mol, tine di stl cirddke (mai, tu · de pe cerdac),
PLit, 876; 6°. strigd di sti balcone (strigli de pe balcon), Fl, II, 2, 8; 7°~ mu~ute{le di sti toe
(frumusetile de pe pamlnt) ; 8°. sial stl kedtrd (stai pe piatra), Foti, 71 ; PAnt, 260; 9°. s'
modrd sti 'nd kicii di dpa (sa moara pentru o picAtura de apA), Lum, II, 154. - V. stat, strd,
slri (~i stihiptu).
STIC, sn. (pl. sticurl), clipa, •clin d'oeil, instant", Dal, 196. - 1°. fl kirdr1l tri un stic
di odra (l-am pierdut pentru o (lntr-o) clipa de ora), Lum, I, 223; 2°. lute aeste s' (ea(irii ti
un slic (toate acestea s-au flicut lntr-o clipli), Fl, II, 3, 3; 3°. un stic s' nu al arihdte (sa nu
ai lini~te nici un moment), Fl, II, 6, 3; 4°. lri un stic si-afld' tu lr1mea aldntii (timp de o clipa
S'Tf-c! -1115- STIBfPTU.

s-a gasit In lumea cealaltll), PenB, II, 276. V. slih1 ~i sinonimele minrit 1 , minritd, tem;e: - Co-
respunde gr. a·ny(Ll) ,instant, moment" (v. stiymle .. -").- < ?
s·Tf-c!, sTfcX, conj., daca, •sh (nord): sllcd vlzri (daca vllzu), PB, 23731• Sinonime :
disi; mdcd. - sil edsti ca.
STICATOARE, sf. - v. striciitodre.
STIFA, Lum, V, 219 - sll(ii ~i piripdk1.
STIFALETA, sf., pl. sti(alett, tuzluc, •botte, bottine•, Dal, 196; C!;)c, 12; ddo ira cu
sli(aUti (douli erau cu ghete de lac), P.Lit, 943. V. sliualetd, §ll(ld. - < it. iltlvaletto.
STIFANE, sf., pl. sli(a'n'1, cununli, •1•. couronne .de marit!(e) - v. crrinif, IIUT(ill 3•;
2•. forme de badines tresst!es dans laquelle on fait durcir Ie fromage appelt! cd$cdvdlt. - 1•:
sli(d'n'1 brine! (cununie fericitli !) ; 2•: Ia gate(, ll'ngd sli(d'n'1 · (Ia glileti, llngli calapoade de
ca~caval), PenB, VI, 49. - < a-:-~vt ,couronne de mariti(e); cercle; cerceau".
STfFX, STIFA', invar., invizibil, •invisible (fant6me ; esprit ; lutin) ; va-t-en•, Dal, 196 ;
Mih, 477. - 1°. (ii'-te sli(ii' (fli-te nevlizut, du-te Ia naiba) - v. cusure, rislte; 2•. sli(ii' s' (ed(e
(nevlizut s~a flicut, a: displirut), PGr, 143; 3°. li (edte sli(d' trite lricrurlle (toate lucrurile le-a
flicut displirute); 4°. s' (eti(irii sli(if' di ntr' ocl'i (s-au fllcut nevlizuti din ochi, din vlizul nostru),
Fl, I, 2, 9. - V. de(i , riisiidlnii, sli(usescu (~i alb. slihO ,fantasma", gr. aT~6<; ,acerbe; rev~che").
- < ?
STIFUSESCU, vb. IV (sii(usii, -sit, -sire), displirea, •disparaltre; ant!antir•, Dal, 196;
Nic, 516; Mih, 477; GrS, VI, 387; Ob, 34. - 1°. s' tukirii $i sa .!li(usirii n'il'lle di nimtil'e a
Armd'n'llor (miile de namaie ale aromanilor s-au topit ~i s-au prlipadit, au displirut), VAR,
128; 2°. nollu lu sli(usi ma$1 tr' rind slngurii dzurlii (austrul 1-a prliplidit numai lntr-o singura
zi), Fr, I, 190; PB, 17tl'; 3°. ascundef-vii, sti(usl(-vii (ascundeti-va, dispareti), AI. 1903, 100;
4°. grdllu, ma s' gri, asburd', si sli(usl, nu arml'ne (iud di nis (cuvlntul, daca s-a grait (s-a
rostit), a zburat, a disparut, nu riimlne nlmic din el), AI. 1903, 32. - V. stl(d.
STIFUSfRE, sf., pl. sli(uslrl •action de (faire) disparaltre•, Dal, 196; :\Hh, 477.
STIFUSfT, -td, pl. sti(usi(, -te, disparut, •disparu•, 196.
STirMfE, sf., pl. stiyml1, moment, +instant; moment., Mih, 477. V. stic.- <aTtY!LlJ .. -".
STIH1 , sn., pl. slihurl, vers, overs•, Dal, 196; Nic, 511 ; PScr, 248; GEl, 205. - Cf.
~i alb. sllho ,verso". - < aTLJ(O<; .. - ...

STIH2 , sn. : tr' un sllh di otirii piiltitea si umplri di /rime (lntr-o clipli de ora (tntr-o
mica de ceas) palatul s-a umplut de lume), Lum, II, 75 - v. sllc; sllh di plod1e tpluie bat-
tante•, Kats, I, 87 - v . di'rce.
STIHARE, sf., pl. slihii'r1, stihar, •tunique de pr4tre•, Mur, IV, 96; GrS, VI, 386. - <
<JTE:J(llpLOV .. -".
STIBfE, sf., pl. slihil, fantoma, •fant6me, revenant; gt!nie•, GEl, 205. - 1•. diprin hima
•.. , ca sllhllle, bdir1, bdir1 di ciiruii'n'l (coboarala vale .... , ca fantome, f~iruri, fiiruri de cara-
vane), Lum, II, 135; BNA, IV, 40; 161; 2•. iii hoard '$1-dre sllhia a l'e1 carl u-aoedgl'e, (l
apiird (orice sat lfii are geniullui care 11 apara, 11 paze}te), GrB, 141. - V. sllhlO, slihlrl, sluhie.
ST{HIMA, sf., pl. sllhime, sllhin'1, pariu, •pari, gageure - v. acd(iitririi•, Nic, 511 ; Mih,
477; PScr, 248; GEl, 206. - t•. 1o mi-acdfrl sllhlmd (eu rna prind .In rama~ag, eu fac prin-
soare), PB, 34612 ; 2•: aoem kibdpe di stihimd (avem chebap rezullat din prinsoare, din pariu).
- < aTOL)(l)(Lct .. - " .
STIHIO, sm., pl. slihetidz, stafie, •revenant, fantOme; dragon fabouleaux•, Dal, 196 ;·
Nic, 511; PB, 701 (~i slihlrl); PAnt, 488. V. slihle. - < aTOt)(&:tov ,revenant".
STIHfPTU, sm., pl. slihlp/1, junghiu, •point pleurt\tiqueo (Cl'isura), Mur, IV, 97. Sino-
nim : ~(Jngl'1u. - < sti + hiptu?
STIHHJ -1116- STIPSUSgSCU

STIHfO, sm., pl. stihil, smeu, •dragon fabouleux•: bdnd un slihlrl (vietuia un zmeu),
PB, 1418; nclo (ug munfil'l ca sti/1ll (muntii fug lncolo ca balauri), Foti, 72; PAnt, 261. - V.
slihl6 ~i alb. stihi ,spettro, fantasma".
STIHIUSESCU (mi}, vb. IV "'( stlhlusil, -sit, -sire}, a transforma In stafie, •mettre a Ia.
base d'une maison, qui doit · Ctre batie, un coq tue, un agneau tue etc., qui, a pres . 40 jours~
devient revenant., Dal, 196; GEl," 206; lrelle nii slil!lusirii (pe toate trei nc-au zidit), PAnt,.
73. - < a-rot)(e:t6vw ,devenir un revenant".
STIHIUSfRE, .s f., pl. slihlusirl •action de murer un ctrc tue•, Dal, 196.
STIHIUSfT, -Iii, pl. stihlusif, -te, devenit stafie, •devenu revenant., Dal, 196.
STIKESCU (mi}, vb. IV (.~likll, -kit, -kire), scuipa, •cracher (Gope~I): nu sliki . {sic):
pi dllu, cii cddepi line (nu stuchi pe altu/, caci scuipalul cade pe tine), ZP, II, 724. V. ascuklrl.
- cr. ~i dr. slupi. - < ?
STIL, sn., pl. slilurl, stilp, •pilicr>: miinicl'i ca slilurl di bdseri(l (molizi ca stllpi de-
biserici), LP, 176; BNA, II, 14. Sinonim: slur. - < a't'U/.oc; ,colonne; pilier".
STIMPINAT, sm., pl. slimpindf, diavol, •diable•, Mih, 478. Sinonimc: silinii', lartaculf
etc.- < ?
STfMTU, -Iii, pl. slimfi, -te, stins, •eteint; inquiet, fievreux; maudit, que le diable )'em-
porte•, Mih, 478. - ·1°. (6clu etiste slimtu (focul e stins); 2°. cimbd'n'lle, aslimte, dipriunii asunti,
asund (clopotele, ncastlmparate, sunau, sunau mereu), Lum, II, 246; BNA,. JV, 74; 3°. di hir
addr/i (une ... aslimlile (din fir fac funie ... batu-le-ar sa le bata), CaiGrB, 49; 4°. .astimtur
mi-aciita' di mi'nii (blestematul rna apuca de mlna), GrS, IV, 206 ;. 245; 5°. in§i slimlul ta
~· mi credpii (a ie~it blestematul ca sa rna enervcze), PLit, 847. V. aslimtu, slingu, curunii 4°
~i, morfologic, strlmtu etc.
STINGALE, sf., pl.?, turca, <1°. batonnet (jeu d'cnfants); 2°. ivre-mort•, Mih, 478;
Mur, IV, 97. - !". aglucii'm slingale (juclim turca); 2°. lu-adrii' stingdle (1-a lmbatat tun).
Mih, 478; PGr, 143 - v. hrup 3° etc. - (V. tengald). - < ?
STfNGU (mi), vb. III ~i II, Mih, 478; PB, 701 - v. aslingu.
STINUHUR{E, sf., pl. slinuhuril, strlmtoare, •embarras, perplexite•, Nic, 509; GrS,
VI, 387 Sirionime: angusii, siclite - < a-re:voxwplOt .. -".
STINUHURSESCU (mi), vb. IV {stlnul!ursil, -sit, -sire), strlmtora, •embarasser; inquie-
ten, GrS VI, 387. - < a-re:vozwpw .. -".
STINUHURSfT, -Iii, pl. stinuhursi{, -te •inquiete, gene•, Nic, 509.
STIPARE, sf., pl. slipii'rl, cere, «cercle•: hir di sirmii anvirlil pri un fercl'lu {slipdre)
(fir de matase lnvlrtit pe un cere numit stipare), Lum, V, 118. - < ?
STfPSE, sf., pl. stipsurl, piatra acra, •alun•, Dal, 196; Nic, 516; Mih, 478; PScr, 248;
GEl, 206. - < a-ru\jltc; .. - ...
STIPSESCU, vb. IV ( stipsil, -sit, -sire) - v . (lixescu -, Dal, 196; Nic, 5fl; Mih, 478 ~
PScr, 248; cdnda l'i slipsed dun'etirla (parca li era de vina lumea), PB, 7210• - < *plisescu <
7tTOtlw ,commettre une faute" (cf. stazmitcd).
STIPSfRE, sf., pl. stipsirl, gre~ire, •action de faillir•, Dal, 196; Mih, 478.
STIPS{T, -lt'i, pl. slipsl{, -te, vinovat, dautif, coupable•, Dal, 196; a slipsi·{lor pre({i Ia
si tipledct'i ndrea (preotilor vinovati li se apleaca pliscul), CBiog, 30. V. (lixit ~i stepsu.
STIPSUNERE, sf., pl. sllpsunerl, borhot, •marc, residu de pommcs ou de prun·e s ou de
poires sauvages•, Dal, 196. V. slipse, sllpsusescu ~i sinonimul pri§linii. - < a-ru\jlo-ve:p6v.
STIPSUSESCU, vb. IV (sllpsusll, -sit, -sire), a colora cu. slipsunere, •colorer des tissus
de Iaine dans Ia slipsunere, a I'aide de Ia slipsunere•, Dal, 196: lntli, 'tesatura alba se fierbe
In zeama. de stipsunere; apoi, scoasa,. tesatura e presarata cu praf de arizdre pisata; In felul
acesta, tesatura nu se decoloreaza. V. luldklrl. - < slipse.
S'I1PSUSfRE -1117- STI-MARfE

STIPSUSfRE, sf., pl. stipsusirl •action de colorer a )'aide de Ia stipsunere•, Dal, 196.
STIPSUSfT, -ld, pl. stipsusi/, -te •colore avec de Ia stipsunere•, Dal, 196.
STIHIUSESCU (mi), vb. IV (stiriusil, -sit, -sire), flxa, <fixer; affermir; consolider•.
V. sterwsescu. - < a-repe6vw .. -".
STIHIUSfT, -ld, pl. stiriuslf, -te, consolidat, •consolide•, Nic, 509.
STIRNOS, -nodsd, pl. stirno~l, -nodse, pietros, •pierreux ct aride• : vd'l"lurlle stin;odse
(vaile pietroase ~~ aride), Lum, V, 9, 16; PAnt, 333; la nol, multi munfi suntu stirncl~l (Ia
noi, multi munp stnt pietro~i ~~ ariz!). - < stirnii.
STIRPAR, sm., pl. stirpdrl, sterpar, •berger qui fait paltre les brebis brehaignes•, Dal,
196; Nic, 511 ·; PB, 317'. V. stirpu 1° ~i cdprdr, mdtricdr, nutindr, vdcdr, vitul'edr.- Cf. ~i
mgl. stirpdr (PMegR, II, 118; GrS, VII, 203; CapM, III, 276). - < stedrpd.
STIRPESCU, STIRPUESCU, vb. IV (stirpuil, -uil, -uire), stlrpi, a dcveni stearpli, •rcndre
ou devenir brehaigne, sterile•, Dal, 196; Nic, 511; olle stirpuird (oile au stlrpit). - < sterpu.
STIRPufHE, sf., pl. stirpuirl, stlrpire, •action de rendre ou de devenir brehaigne;, Dal,
196.
STIRPUfT, -ld, pl. stirpulf, -te, stlrpit, •rendu ou devenu sterile•,- Dal, 196; munti stirpuit
(munti sterpi).
STIRPURET, STIHPUR{(J, sn., (pl. stirpurelurl, stirpuriurl), stcrpet, •troupeau ou
nombre de brebis ou de chevres bn\haignes•, Dal, 196; Mur, IV, 95. - 1°. nol avem ma~l stir-
pure! (noi avem numar sterpet), Fl, II, 4, 8; 2°. pd§le . .. ma~l stirpurltllu (pa~te ... numai
sterpetul), PenB, V, 50. - < stedrpd.
STIHUVOTAN, sn., pl. stiruvolane, iarbli de stlrpit, •hcrbe qui rend les brebis ou Ies
chCvres brehaignes•, GEl, 206; PLit, 300 ; 302. V. slri111itan. - < anLpo~6'1"otvov , -".
STISESCU, vb. IV, Nic, 510- v. sliisescu.
STISf AA, sf., pl. stisidz, stranli, •stalle d'eglise• : lutescu §i stisldzfe. (lucesc ~i stranele),
ICar, 84. Sinonim: staid. V. ~i asldsiM. - < a-rotallhov .. -".
STIVALET.\, sf., Lum, III, 375 - v. sti(alitd ~~:
STIV AI.'E, sf., pl. stivd'l'l, ghcatli cu glt, •botte, bottine•, GEl, 206; cu stivd'l'l ~~ sdrlca
Idle (cu ghete cu glt ~i saricli neagrli), PAnt, 304; BNA, I, 136. - Cf. gr. an[*AL· - < it. stlvale.
STIVA, sf., pl. stlve, grlimadli, •tas, amas•, Dal, 197; Nic, 510; Mur, IV, .9 8; GEl, 206.
Sinonime: cup, grdmddd, stoc, .suro. - < a-roi~ot .. - ".
STIV.ASESCU (mi}, vb. IV (stiviisll, -sit, -sire), •(en)tasser, amasser•, ingrlimlidi, 1\'fur,
IV, 98. ,- < aToL[*l;;w .. -".
STIZi\IA, sf., pl. stlzme, stlzmate ~?i stizmurl (cf. mur1), zid, unur, muraille•, Dal, 197;
Nic, 511; Mih, 478; . GEl, 206. - 1°. stizmile-s vdpsile (peretii slnt vopsiti), PB, 48621; 2 °.
arupsim stlzmile (am gliurit zidurile), GrB, 227 ? PAnt, 233; BNA, IV, 153; 3~. stl:murlle a
cdsilor (peretli caselor), Cal. 1911, 143. - V. stlzmu·-~i sinonimele mur1 , tih.- < a-rljaL!J.OV , action
de dresser".
STfZMU, sn., pl. stizmurl - v. stlzmd - : stizmul di fildle (zidul de cetate), Cod, 111s
(morfologic, cf. mur1 ).
STIZMUSESCU, vb. IV (stizmusll, -sit, -sire), lnzidui, •entourer de murs•, Dal, 197;
Nic, 511 ; Mih, 478; yie s' u stlzmusedscd (sA· o lnziduiasca de vie), PLit, 1044; cu ketri u
stizmusird · (o lnziduirli cu pietre), PAnt, 72. - < stlzmd.
STIZMUSfHE, sf., pl. sltzmusirl, lnziduire, •action de dresser des murs, d'entourer de
murs•, Dal, 197; Nic, 511; Mih, 479.
STIZMUSfT, -ld, pl. stizmuslf, -le, lnziduit, •entoure de murs•, Dal, 197; Nic, 511.
S ti-M A·r i e, sf., Mih, 476 ; Plm, II, 211. - e. tricu Sti-Mdria?- tricu vedra tr' Ar·
md'n'l (a trecut Slnta-Maria [15 August]? - pentru aromilni a trecut vara), PLit, 632; 2°.
ST111l'NJ\ -1118- STOPAN

si-adunarti ca lrti Sli-1\tcirie (s-au strins ca de Slnta-Maria, in mare numar), PLit, 632; 3°.
mica line ti fea{e Sli-Marla, $' mine yumdra? (nu cumva pe tine te-a nascut Sflnta-Maria,
iar pe mine magarita ?), PLit, 632; 4°. di vti u-aduse Slti-Mciria! (ca nenorocirea v-a adus-o
Sflnta-Fecioarii I = bate-v-ar Sflnta-Fecioara I), PB, t032'; 5°. ~i n dzl'lile di Stl-Maril (~i
in zilele de Slnta-Miirie din 1$ $i 16 August), PAnt, t57; BNA, II, 4. - V. Sta-Marle ~i dr.
,sflnta zi a Slota Mariei" (CrooM, II, 67). - < lat. saoeta ,sainte" Maria.
STbll'NA, sf., PAnt, 488 - v. staml'na.
STI'NA, sf., pl. slin'l - v. stane. - t 0 • ·duse Ia stl'na al celnic (se duse Ia stina ccloi-
cului), PB, 40234 ; 2°. fa sli'na cu birbetl (fa stlna cu berbeci), PLit, 632; 3°. alltdre stl'na,
ahtare ca$i1 (atare stlna, atare brlnza), PGr, t43; 4°. lea dupa stln' l (sau dupa stlni), PAnt,
t47. - Termenul stravechi, curent ~i general, e cil$eare; stdne e un grecism, iar stl'na pare a
fi un dacoromftnism.
STl'NGA, adv. : una ccile apuca a ndredpta, aldnta acdfa a stl'nga (un drum apuca Ia
dreapta, celalalt apuca Ia stlnga), PB, 4341 - v. astl'nga, astl'ngu.
STINGACIU, -ce, pl. stlngacl, -ce; STINGAR, -ra, pl. stlngdrl, -re, stlngaci, •gauchen,
Dal, t96; PB, 701 ; Mih, 476. V. driptdll!l ~i sinonimul vi' ncu.
STI'NGU, -gil, Nic, 508; PB, 701 - v. astl'ngu.
ST!'RCU, sm., pl. sli'r{i, cocostlrc, •cigogne•, Mih, 477; Mur, IV, t37; GrS, II, 400;
RP, t0-11, t4; fug $i sti'r{il'l cu pareticl' ea (pleaca ~i cocostlrcii (berzele) perechi, perechi),
BNA, I, 42. Sinonime: Ulic, pilictin fO. - V. $lrac l)i alb. stifrk ,cicogna".- < vsl. striik6
,ciconia".
STIRXESCU, vb. IV, Dal, 198 - v. straxescu.
S t i- VI n' l r I, sf., Sinta-Vineri, da fete .Saint-Vendredi: 26 juilleh. - t 0 • Ira s' gloacti
tri Stl- Vln'irl (ca sa danseze de Sinta-Vineri), PAnt, t57; BNA, II, 2; 2°. Stl- Vin'irea $i Sli-
Maria suntu cdma ma'rlle sarbtitorl di vedra tri Armd'n'l (pentru aromftni, Sfinta-Vineri ~i
Sfinta-Marie sint cele mai mari sarbatori de vara). V. Sta- Vin'irl ~i mgt. Stavinerl (PMegR,
II, 118; GrS, VII, 202). - <lat. saneta Veoere.
STOC, sm., pl. st6curl, gramada, •tas, amas•, Dal, 197; stocurl di lire (gramezi de gal-
beni), PAnt, 3t1.- V. slog ~i sinonimele stivc'i,"sumared!lti etc.-In greaca : a-r6Ko<; ( ' A'J3p, 343).
STOFA, sf., pl. st6(e, stofa, •etoffe•, Dal, 197; Nic, 512.- Cf. gr. a-rb<ptx- - < it. Btofla.
STOG, sn., pl. st6gurl- v. sloe - , Dal, 197; Nic, 511; Mih, 479; PScr, 248. - t 0 •
un slog di ledmne (o gramada de lemne), PB, 6020; 2°. adundte slog (strlnse gramada), PB,
1722•; 3°. cdd:u slog in pdde (ciizu gramada jos), PB, 36218 ; 4°. ca stogurl di (Iurie (ca stoguri
de galbeni), PAnt, 2 '.19; 5°. fluril di "(ri'ndzc'i st6gurl (galbeni de frunze in gramezi), Bair, 69;
6°. turme ... na dat1 di ll'na stodze (turmc ... ne dau stoguri de Una), Cal. 1912, tOt. - <
vsl., bg. stog6 , acervus; meule (de foin, de ble)".
STOL, sn., pl. stolurl, flotii, • escadre; flotte•, Mur, IV, 98; GrS, VI, 387; pri amtire
va sis' dut:a stolu (pe mare se va duce nota), CaiGrB, 21. - < a-r61..o.; .. - " .
STOLE, sf., fara pl., lmbraciiminte, •vetement, costume; parure•, Dal, 197; PAnt, 488;
GEl, 206. - < a-rol..~ .,-··.
STOLl~.(, sr., pl.?, podoabii, tparure; bijou•, PScr, 2t7; GEl, 206. V. stuliM. - <
a-:-oi..L3t .,-".
STOLIZMA, STOLUZMA, sf., pl.?, mobilare, •ameublement, mobilier ; embellissement>,
Mih, 479; GEl, 206; vide st61uzma din case (Vede podoaba din case), Velo, 31; PAnt, 325 ;
B~A, V, 101. - < a-.bl..ta{Ltx ,decoration".
STOMAH, sn., PScr, 248 - v. stumdhe.
STOPAN, sm., pl. stopan'l ,bergerie ?", GrS, IV, 380. - < alb. stop'o ,capo dei
pastori".
STBABAL -1119- STRAlEAR

STRABAL, -Ia, pl. strdbal'l, -le, ~tirb, •a qui· il manque une ou plusieurs dents - v.
jimbu, $tfrbu; qui a Ia levre superieure fendue•, Mur, IV, 137. - < ?
STRAIIA, sf., Gram, 302- v. stredhd.
STRA.JA, sf., pl. strd'jl, •garde, sentinelle•, Mur, IV, 99; PScr, 248; CEl, 83. -
1°. n'edrse.- •• pin' di strtija a lul (a mers .. . plnA Ia sentinela lui), Cod, 28 bla; 2°. va si-l'l $tidd
strtijd (o sA-i stea strajii, de veghe), Cod, 31 b'; S0 • strdjd Ia 6cl'i $d Ia gurd (paza Ia ochi
~i Ia gurii), Cod, 119 bl5. Sinonim: cdrdule. - < bg. straia .,-".
STRAN'IfJ, sn., pl. strdn'e, strai, •habib, Nic, 514; Mih, 480; PScr, 248; PAnt, 488;
strdn'llu fdfe 6mlu (haina face pe om), PLit, 6S2; strdn'ile nu u ncdped (de bucurie, hainele
nu o· lnciipeau), PB, 1S22o. - < ? ·
STRAT, sn., pl. strdturl, strat, •lit, couche; crosse d'un fusil - v. cundtike•, Mur, IV,
101; strat di puscd (strat de otet), Lum, I, 299. - v. arddd so. - < lat. stratus, stratum
,couverture de lit ; lit ; couche".
STRATir6, sm., pl. stratiyddz, general, •generah, BNA, II, 30.- < a-rpotTljy6~ .. -".
STRATIOT, sm., pl. strali6f, infanterist, •fantassin (grec)•, PAnt, 488; GEl, 207. Sino-
ilime : askirli', suldtit. - < a-rpcxnw-rl)~ ,soldat".
STRATO, sn., pl. stratt!vmate, armatA, •armee•, PAnt, 488; GEl, 207. Sinonime: askere,
odsle. - < a-rpcx-r6~ .. - " + a'tpiXTE:U(Lot .. -".
STRA, prep., deasupra, •au-dessus•, Mih, 479; PScr, 248. - t 0 • ininastirea era stra
hoard (mlnAstirea era In susul satului), Trib, II, 7-8, 2S; 2°. a§lumse strd hodrd (a ajuns dc-
asupra satului), Lum, V, 9, 19; PAnt, S37; 3°. sum cdle $i strd cdle (In josul drumului din
pantd ~i In susul (deasupra) drumului), PB, 6031 ; 4~. b6rge slrd b6rge (datorie peste datorie),
Cod, 42 b2' ; 5°. va s' hibd slrd nol mdrlurll (pentru noi vor fi miirturii), Cod, 41 bll - v. sli.
- V. stri- <lat. extra ,au dehors".
STRAAU!)fJ, sm., pl. strdau$1, striibun, •aieuh, Dal, t97; Nic, 51S; Mih, 479'; di Ia
au$1 strdau$1 (de Ia mo~i striimo~i), Lum, I, 22S. V. strdu$u. - < strd + au$11.
STRABAT, vb. III ~i II, striibate, •traverser; penetrero, Dal, t97; PB, 702; PAnt, 488;
Velo, 30; BNA, V, 101. - t 0 • fe jdle n'l-ti strdbtite? (ce jale mi te striibate ?), Lum, IV, 168;
BNA, I, S4; 2°. mi strdbdtu arcodrea (rn-a riizbit frigul). - V. stra· ~i bat, precum ~i
it. strabattere.
STRABATIRE, sf., pl. strdbtitirl, stribatere, •action de traverser, de penetren. - V.
strdbdtetire, stribtitire.
STRABA!)fNA ~i STRABI!)fNA, sf., pl. strdbd#n'l, burtii, •ventre•: 1'1-u deti'de tu strd-
bd$ind cu cu(utlu $i l'l-virsd' mdfdle (i-a dat o lovilurd in plntece (burtii) ~i-i viirsi matele),
PGr, 14S. - (strd +
bi$lna). Ct. mgl. trdbd${Jild (GrS, VII, 211), trubu$lnd (GrS, VII, 212),
tarbu~~nd (Cap, III, S01), tdrbu$d ,eventrer" (CapM, II, 20t ~i III, 278: < bg.).
STRABATEARE, sf., pl. slrdbdtt!rl, diaree, •diarrhee-v. i$ire, surdisire>>, Dal, 116;
197. V. strdbdtire.
STRA'GA, sf., pl. strddzl, strunga, •v. sinonimul arugd1 • Jb, V, SSS; CEI, 83. - < bg.
strilga ,ruelle a conduire les brebis dans Ia bergerie".
STRAGL'EAT.{, sf., pl. strdgl'e(, strigheatA, ofromage frais qui n'est pas filtre de son
petit-laib, Dal, 197; Nic, 514; PLit, 271 ; DR, III, 616-617 ~i DensAs, 187 ( < lat. stragulata
,couverture"); GrS, 'III, 429 ( < lat. (lac) strangulatum ,etrangle, etouffe"); CN, t70 ( < lat.
e:rlra-coagulata ,trop coagule"). - La CFr, 166 apare sn. strdgl'etitu (forma curenta Ia fa~e­
roti) ~i e dat sinonim cu tiled. - Cf. ~i mgl. strigl'edtd (PMegR, II, 119; GrS, VII, 204; CapM,
III, 277 : < lat. *extraclagata), gr. a-rptyxi..L-rcx (Boga, I, S68); istr. strdyl'dta (Kov, 2t7).- < ?
STRA.JEAR, sm., pl. strdjedrl, sergent de ora~, •gendarme gardieno, PenB, VIII, 59. - <
bg. straiar6 .. -".
STRAKESCU -1120-

STRAKESCU., vb. IV, Dal, 197; .Nic, 513; ari'urlle ua strakedsca (rlutile vor seca),
PB, 442• - v. astrakescu, starkescu ~i sec1 t <>.
STRAKfRE, sf., pl. straklrl, _stirpire, •action de secher, de tarir, d'avorter•, Dal, 197·;
Nic, 513.
STR.~KfT, -tli, Dal,' 197; Nic, 513; PB, 702- v. astrlildt ~i:
STRAKITUR.~, sf., pl. strlikiturl; picllturll stoarsll; stlrpiturll, •reste d'une boisso·n;
avorton•, Dal, 197; PB, 702; ae~ti suntu nl$le strakiturl (ace~tia slnt ni~te stirpituri), Fl, II,
7, 17- v. uumuturii, :uumut.
STRAM ARE, sf. , pl. strlimu'rl, (de)strllmare, •effilochage•, !\'lih, 479.- V. distrlimdre,
lrlimt!dzu.
STRAl\IAT, -tli, Mih, 479 - v. dfstrlimdt, stramt!d:tl.
STR.~l\IATURA, sf., pl. strlimifturl, strllmllturll, •effiloches, effiloques•, scamll, Mih, 479.
STRMIBEATIC, sn., pl. strambedtlfe, strlmblltate, tiniquite•, Jb, I, 40. - V. strtmbif-
tdte, stri'mbu2 ~i driptdtlc2 •
STRAl\IEDZ(J (mi), vb. I (stramdl, -~at, -~are), strama, (DHat, 53), Mih, 479 - v.
clistrdm, iramedzti. ..
STRAJ\IL'IOR, -l' loclrli, pl. straml'lorl, -l'loclre, mior de doi ani, •mouton age de deux
ans; brebis qui a mis bas deux fois•, CN, 104 - v. strl(a. V. stran' il'lor. - cr. mgl. straml' or
(CapM, III, 276). - < slrli + ml'lor.
. STRAJ\IUT (mi} , vb. I (slramutdl, -tell, -tclre}, stramuta, •deplacer, permuter; changer>.
- 1°. omlu, ... tru au~edticu , nu polite sis' slramuta ca un liniru (omul, ... Ia bAtrlnete, nu
poate sa se deplaseze ca un tlnil.r), Cod, 16 b28 ; 2°. pareasin'lle stramuta mlndulrd a mlnlil'i
afele rdle (pllresimile schimbll glndurile cele rele ale mintii), Cod, 12017• V. mul2 • - < lat. •extra·
mutare.
STRANGULSESCU (mi}, vb. IV (strangulsil, -sit, -sire), scrlnti, •(se) donner une entorse•,
Dal, 198; Nic, 513; GEl, 207. Sinonim: cluzunsescu. - < a-rpotyyouAl~w .. -".
STRANGULSfRE, sf., pl. strangulslrl, scrlntire, <luxation, entorse•, Dal, 198.
STR.~NGULSfT, -til, pl. strangulslf, cle, duxe, foule•, Dal, 198.
STRANIPOT, STRANIPOAT.~, pl. stranip6f, -polite, strlinepot, strlinepoatll, •arriere-
neveu, arriere-niece• : u11 nipot di strlinipot (un nepot de strlinepot), PB, 10231 ; una strani-
podta di stranipodta (o stranepoatll de strlinepoatll), PB, 102•. - < lat. •extra-nepotus.
STRANIJ~(J, sn., pl. stranli$C, hliinutll, •petit v~tement (pour les enfants)•, Dal, 198;
era .nuiscuta cu strunu~e di hrisd(e (era lmbracatli In hliinute de fir de aur), Fl, II, 4, 11. V.
strinot. - < stran'lU.
STRANUT, vb. I (slrd11uldl, -tell, -tare}, strlinuta, •eternuer•, Nic, 509; PB, 702. - V.
a~lirnutt!dzu, starmi.t, $lirnuted:u.
STRAN'IL'IOR, -lodra, CDDE, 1101 ; CN, 104 - v. straml'lor ~i n'il'lor.
STR.~N'IRf(J, STRAN'f(J, sm., flirli pl., tmbrllcliminte multli •quantite, nombre de
vetements•, Dal, 198. - Marfologic, cf. limnltl stirpuriu etc. - < stran'lu.
STRAPAP, sm., pl. strapapi'n'l, strllmo~, •aleul- v. pap•: ac$i apucd'm di pap, strapdp
(a~a am apucat din mo~i, stramo~i), PB, 252aa. - V. straali$i1, striparlnte ~i propdtor.

STRAPUNGU, vb. III (strapum$u, -pumtu, strapundzire}, strllpunge, •transpercer•:


pi IUndra il strapunze (pe Kendra [ = Andrei) t1 strlipunge), Velo, 22; BNA, V, 68. - < l.a t.
ext.r a-pungere.
STRAlJ!!I(J (~i STRAlJ!!I(J < str(a) + ali$i'l), sm., pl. strliu$1. - 1°. au$ll'i $lstrali$ll'i
~i strlibunicii mei), PB, 18721 ; 2°. nif si a(ld' di ali$1, strdu$1 (ni s-a glisit (ne-a
a mel' l (bunicii
rlimas) de Ia mo~i , strllmo~i), Fl, II, 4, 8. - V. straau~u, strapdp.
STRA.VECL'IU -1121- smiBATIRE

STRAVECL'IU, -veticl'e, pl. striivecl'i, stravechi, •archi-vieux•, Mih, 480; PB, 702. - <
strii + vecl'lu.
sm.\x:Escu, vb. IV ( strdxil, -xit, -xire), consimti, •agreer; supporter; consentir•,
GEl, 26. - 1°. nu striixeti§le mi'nii (nu suportli mlml, are nervi), PLit, 695; 2°. ni~l striixird
s' dumnetiscii (dln~ii au consimtit sli domneascli), PB, t062 •. V. Jislriixescu, strixescu. - <
cr;tpy<<> ,consentir".
sm.\XfRE, sf., pl. striixlrl, suportare, •action de consentir., Dal, t98.
STRAXfT, -Iii, pl. striixl/, -te, consimtit, •consenti, supporte•, Dal, t98.
smEAH.\, sf., pl. strehl, strea~inli, •avant-toit - v. pultitii, sacetike; espace de passage•;
Dal, 197; Nic, 5t4; Mih, 480; PScr, 248; CEI, 83.- t 0 • divarllgalul di ctisii, cl'tscdrll'i si-adund
s' gloticii - stretiha cu kicutlle (in jurul casei, cuscrii se string ca sA danseze - strea~ina cu
picliturile de ploaie), PLit, 401; 2°. '§l-altisii slredha-asptirla (l~i lasii strea~ina stricatli),
Lum, IV, t67; PAnt, 288; BNA, I, 30.- V. astredllii, slrd/ui, gr. (&)aTpt')(ct• alb. strehe ,Ia
parte sporgente del tetto". - < bg. streha ,avant-toit".
SmEAPIT, sm., pl. slretipi/, strepede, •acare, .verde fromage•, Mur, IV, 102.-Circulii
~~ slretipide, pl. stretipidz. - Cf. alb. shlrep ,verme del formaggio" ~~ PhOr, II, 734.
smEAPITA, sf., pl. stretipile, dintele lntelepciunii, •dent de Ia sagesse•, Mur, IV, 102.
V. miisetiilii t 0 • - < ?
STRECL'E, sf., pl. strecl'i, streche, •taon•, DR, II, 824 ( < lat. •oestricula); DR, V,
780; dedde slrecl'ea tu vdfl (a dat strechea In vaci), Fl, I, 1, 7. Sinonime: davant, liiun. -
Cf. mgl. stredcl'lii (PMegR, II, t21; CapM, III, 277), gr. aTptxJ..cxc; ,taon" ~~:
STREGLA, sf., pl. slregle, tliun, •taon•, Mur, IV, t02. - V. strecl'e ~~ bg. slr~kil ,taon",
gr. aTptxJ..'cxc; (Hris, 232; Boga; II, 183).
STRELA, sf., pl. stre{e, pra~tie de elastic, •espece de !ronde d't\lastique•, CEl, 83. Sino-
nim: tengalii. - cr. ~~ alb. sire/e. - < bg. strela ,neche, dard".
STREMA, sf., pl. stremate, pogon, •arpenh, GEl, 207. - 1°. lrei slremale dipdrte (trei
pogoane departe), PB, 43511 ; 434u; 2°. drdclu ... flea fa stremallle (diavolul. .. apuca clmpii,
fuge departe), PLit, 806. Sinonim: pt!ndii. - < aTpt(L(Lct .. -".
STRES, slredsii, pl. slre§l, stredse, strlns, •serre; ceint; contraint; 2°. oblige; 3°. grave;
catt\gorique; 4°. avare•, Dal, 197; Nic, 5t4. - 1°: nodlu etisle sires (nodul este strlns); cu
nolgiclu ca sires (cu mijlocul (talia) cam strlns lncins), Lum, II, 127; PAnt, 181; BNA, III,
78; furii stre§l s' dzi'cii (au fost constrln~i sa zicli), Fl, II, 3, 10; 2°: cii~etirlu ... u vidzu stredsii
(baciul. .. o vlizu lncordatli siluafia = se vazu obligat), PLit, 798; 761 ; n vidzu stretisi (le-a
vazut imprejuriirile strlmtorindu-1, se viizu constrlns), PB, 10832 ; 3° : cu un gralil ligtil §i sires
(cu un grai lnchegat ~~ categoric), PAnt, 279; 4°: s/reslu s' l'eti §li, nu §i s' da· (avarul ~tie
sa ia, nu ~~ sli dea), PLit, 632; era sires, sires- cl'edla a drticlul (era avar, avar - chela dra-
cului), PB, 91 6 - v. sinonimele filtiryir, scllnclu, finul ~~ proverbul friulan ,Larg di boce,strent
di man" (Oster, 230). - V. slringu.
STill, prep., pe, peste, •sur, au-dessus - v. stat, sli, slrii, slri•, Dal, t97; Nic, 514;
PB, 702; PAnt, 488. - 1°. st'nlu atel'l ma ltill'i di slri loc (slnt cei mai periculo~! de pe pa-
mlnt), CB!og, 60; 2°. slri fe si-1 tal'lil (peste ce sli-1 tai ?), PLit, .32; 3°. cu lute hii'rlle slri nl'sii
(cu toate harurile (calitatile) pe (In) ea), PB, 29933 ; 4°. fetita di stri U§e (fata de deasupra
u~ii), PB, 5911 ; 5°. nimtil §idzll$1 sli dpii artife (destul ai stat pe apli rece), Lum, II, 86; 6°.
Ia detide sli :vercii a ollor (oilor le-a dat peste ceafi\ = le-a vlndut; le-a praplidit), PB, 428t8;
7o. si-afltira sli clor (s-au gasit pe picior = au apiirut imediat gata de actiune), PB, 466 3 •
STlUUAT, vb. III, Mih, 480 - v. s/rdbtit.
STRillATIRE, sf., pl. slribdlirl, diaree, •diarrht\e•, Mih, 480; Lum, I, 186. - v. slrii-
bdiire.

71 - c. 581 - Tache p a p a h a g 1, DtcttonarUl dtafectului arom4n


.STBIC -1122- STRIMBURARE

STRIC (mi}, vb. I (slriccil, -edt, -cdre), strica, «1°. casser; gater - v. aspdrgu; 2°. rendre
ou devenir phtisique - v. ulllikedzrh, Mih, 481 ; si slricd' di keplu (a devenit tuberculos) (gra-
mosteni)- v. cirtescu 4°. - Cf. mgl. slric (PMegR, II, 119; GrS, VII, 203; CapM, III, 277)
~it it. stricare (IIF, I, 269/32). ..::: < lat. extrlcare ,demeler".
STRICATOARE, st; pl. stricdt6rl, strecuratoare, «1°. passoire de Iaine empioyee dans
les fromageries; 2°. courage•, Dal, 197; Nlc, 510 (slicdtodre}, PB, 702. - 1°: cd$[u si stricodrd
tu slricdlorl (ca5ul se strecoarii In strecuriitori); 2•: nu-l'ltl'ne slricdtodrea (nu-i line (nu rezistii)
strecuriitoarca = nu are curaj), PGr, 143; Greclu u-dre slricdtodrea arupta (grecul e fricos),
PLit, 688; PAnt, 7; cunu$led ~;ini stricdtotirea a gdgan'llor (cuno~tea bine rezistenta grecilor),
LP, 3 - v. dzadlla, gdgan, ~;ir~;lr. V. stric6r. - Cf. mgl. stricatoare (GrS, VII, 203; CapM,
III, 277) ~i dr. stracdtoare (DHat, 334), slrecdtoare (PCln, 67). - .< lat. •stercoratorla.
STRICOR (mi}, vb. I (stricurdl, -rdt, -rdre), strecura, a goli, a stoarce, a scurge •passer;
filtrer; s'ecouler a travers•, Dal, 197; Nic, 510; Mih, 481; PScr, 248; PB, 702. - 1°. stricotird
cdmed$ea udd (stoarce cama~a udii); 2°. in'l si stricodrti puterlle din trup (mise strecoarii puterile
din corp), GrB, 227; PAnt, 233; BNA, IV, 153; 3°. $i l'l-si stricurd 6cl'il'l pri nl'se (~i i se
strecurau ochii prioindu-le pe ele), PB, 22310 ; 4°. li slric6r, led, di bd!iedre (fa, te strecor (te sug)
In sarutiiri), Fr, II, 220; BNA, III, 30-v. astorcu.- <lat. stereorare ,fumer (les terres);
vider, curer".
STRICURARE, sf., pl. stricura'rl, strecurare, stoarcere, •action de filtrer, de vider•,
Dal, t97; Nic, 510; u stricura' c6fa; rind stricurtiri $i si ncucutd' Mcun'edrlu (a stors-o, a
scurs-o (a golit-o) bind cofa (plosca); odatii (abia) golitii, eli cer~etorul s-a lnviorat), PB, 90'.
STRICUR.AT, -td, pl. slricurdt, -te, strecurat; golit, •passe; filtre; vide•, Dal, t97; Nic,
510; ca aslmea stricurdtti (ca argintul strecurat), PLit, 233 - cf. dr. ,ca arghitu striicurat"
(PMAr, t28&9).
STRIF, adj. m., castrat, •chatre•, CN, t69- v. clucutlt, scupdt; STRfFA: odle strifiJ
•brebis qui a mis bas deux fois-v. strdml'lor, strdp6ri•.-Cf. gr. a"t"pijqloc;, a"t"pij!pw ,tortiller"
STRIG, vb. I (strigdl, -gdt, -gdre), striga, •crier; parler fort; gronder; appelero, DaJ.,
197; Nic, 514; Mih, 481 ; PScr, 248; GrB, 130; PW, 1656; C, 1216. - t 0 • strigd' s' edsd
(a strigat sii iasii), PB, t 12 ; 2°. strlgd Costa (vorbe~te tare Costa), PAnt, 30t; BNA, I, 130;
3°. mul'edrea ca s' mi strlgd (ca femeia sa rna dojeneasca), Lum, II, 243; BNA, III, 54;
4°. strlga-l'l ac$i(e (strigii-i a~a), PB; 310; 5°. striga-1'1, striga-1 si s' todrnd (striga-i, cheama-1
sa se lntoarca); 6°. cum ti striga? (cum te cheama 'l) - v. acl'em t 0 • - Cf. grecescul sud-italic
'strigdo ,io grido ; chiamo' ', RohlfsLex, 487. - Cf. ~i ita!. strillare, strigolare ,gridar f()rte"
< lat. •s t rid u I are < stridulus ,qui rend un son aigu, strident". - V. aurlu 2° ~i huescu.
- <?
STRIGARE, sf., pl. strigd'rl, strigare, •action de crier; crh, Dal, 197; Nic, 5t4; Mih,
481; PB, 117; 702 ;· PAnt, 488; strigd'rl jilodse (clrliri de ciori jalnice), CaiGrB, 39; nu-l
lucru cu strigdre (illl e treabii cu urlet, cu gllceava), Lum, II, 357; BNA, III, 150.
STRIGAT, ·ld, pl. strigdt, -te, strigat, •erie; appele•; Dal, t97.
STRfG.;{, sf., pl. stridzl, striga; strigoaica, •strige; sorciere•, Mih, 481 ; PB, 702; Fr,
I, 191; Lum, V, tOO; Lum, VI, 4, 9 ~i LP, 79 (toponimicul: ]{edlra-ted-strlga); trille stridze
di mod$e (cele trei strigoaice de biitrlne), PB, 17311• V. strigld ~i PhOr, H, 655.- Gr. a"t"p(y/.ct
(Hris, 233). - < lat. strlga ,sorciere".
STRfGLA, sf., pl. strlgle- v. strlgd-, Nic, 514; BNA, II, t24.- < a"t"p(yy/.ot ,(vieille)
soreiere ; megere ; mechante femme".
STRIMBURARE, sf., pl. strimbura:rl, stramurare, •aiguillon; stimulenb, prajina de
.l mboldit boil (Turyea); oa ca b6rllu cu strimburdrea (vrea (trebuie) ca boul cu striimurarea),
PGr 143. - V. strimurdre, strimburdre ~i sinonimul ac$dle.
S'llliMTARE -1123- STRfNGU

STRIMTARE, sf., pl. strimta'rl, strlmtare, •retrecissement, resserremenb, Dal, 198;


Mih, 481.
STRUITAT, -td, pl. strimtti(, -te, lngustat, •retreci, resserre•, Dal, 198.
STRUITEDZfr (mi), vb. I (strimttil, -ltil, -ttire), •retrecir, resserrer•, Dal, 198; Nic,
515; Mih, 481; ca'l'lurllc si slrimltira (drumurile s-au lngustat). Sinonim: angustedzil. - <
strimtu.
STRfMTU, -ta, pl. slrim(l, -te, strlmt, lngust; strlns, •etroit; serre•, Dal, 198; Nic, 515;
Mih, 481 ; PScr, 248. - 1°. ctilea ... etisle s.t rlmla (drumul. . . e lngust), PAnt, 305- In dacoro-
milna: ,calea ceaia ... strimta" (CC, 3721 ); ,Ia Joe strlmtu" (Ureche, 103); ,biserica ... strimta
~i mica" (Mus, 30); ,Joe ... strimt" (CronM, I, 74; II, 185); ,calc ... strimta" (CronM, II,
38); 2°. att!l'l suldtif . .. $ddi1 slrlmfd cu mare fried (acei soldati. . . stau strln~i (lnghesuiti)
cu mare frica), Cod, 59•; 3°. bUdzdle strlmle (buzele strlnse), GrB, 2, 32; BNA, IV, 137; 4°.
cu inima slrlmtd (cu inima strlnsli, strlmtoratli), CaiGrB, 34 ~i BNA, IV, 112; GrB, 2, 26,
~i BNA, IV, 124; 5°. inlrd' lu strlmte (a intrat In lnguste = s-a tmbrlicat In haine europene~ti,
In veston ~i pantaloni)-cf. gr. -.<1. a-re:v&: ~i Ia Hcuzey, 255.- Ca ~i aslimlu, stlmlu ~i aslt!s;
ies ~j l(mlu (v. ~i sires); - < lat. *strlnetus < slriclus ,Serre, etroit".
STRUITURARE, sf., pl. slrimlurd'rl, strlmtorare, •gllnc; souci ; adversite•, Mih, 481 ;
Lum, II, 156.
STRIMTURA, sf., pl. strimturl, strlmturli, strlnsoare, •embarras; gorge, defile - v.
buytize•, Dal, 198; Nic, 515. - 1°. lu strimtura lu s' aflti (In strlnsoarea in care se afla), PB,
5731 ; 2°. di cl'te orl va ti-tifl'i tu slrimturd (ori de clte ori te vei glisi In strlnsoare), PB, 493'0 ;
3°. s' u-acl'eamd tu strimturd (sa o cheme Ia nevoie), PB, 12133 ; 4°. tu 16clu aft!l i strlmtura
mare (In locul acela e strlmtoare mare); 5°. tu atanla· sal6f!e, strimturd mare (In celalt salon,
tngustime mare), Cal. 1912, 108. - V. strlmturd ~i angusteafd.
STRIMURARE, sf., pl. strimura'rl- v. strimburare -, PW, 1625. - ln meglenoromilna:
stramulari, slrdmurtiri (GrS, VII, 203; CapM, III, 276). - ~i In DR, VII, 152: < lat. •stl-
mularla < stimulus ,aiguillon _(pour exciter les betes)".
STRIMUXESCU (mi), vb. IV {slrimuxll, -xil, -xire), tnghesui, oserrer, presser., Dal, 198;
Nic, 516. V. lrlmuxt!scu. - < aTpuj.~.6vw "-".
STRII\IUXfRE, sf., pl. slrimuxlrl •action de serrer., Dal, 198.
STRIMUXfT, -Ia, strimuxlf, -te, lmbulzit, •serre, presse•, Dal, 198; Nic, 516. V.
strimuxil.
STRIN, strlna, pl. strin'l, strlne, strliin, •etranger•, 1\fih, 255; 482. Sinonim: xen. - < ?
STRINDZEARE, STRfNDZIRE, sf., pl. sirindzt!rl, strlndzirl, strlngere, •action d'etreindre,
de serrer•, Dal, 198; PB, 703.
STRINGATURA, sf., pl. stringdturl, strlnsaturli •retrecissemenb, Nic, 515.
STRfNGL'E, sf., pl. strlngl'e, traglitoare, •sorte d'etriviere, sorte de jarretiere; veine•,
Dal, 198; PEt, 44; GrS, I, 330; III, 249; slrlngl'ile di 6cl'i (vinele ochilor), PenB, V, 52
- v. distringu 3°. - < lat. •strlng(u)la.
STRfNGU (mi), vb. III ~iII {slre~ll ~i slrlm$U, sires !ii strlmtu,strlndzire ~i slrind:etire),
stringe, d 0 • etreindre; serrer; 2°. tendre; 3°. s'epreindre, faire des efforts; 4°. contreindre;
5°. devenir avare•, Dal, 198; Nic, 515; Mih, 482; GrB, 100. - 1°. nu apucti si slrlnga dzeadillle
(nu apuca sa strlngli degetele), PLit, 801; PAnt, 90; lu strlmse la sinlu a l'el (1-a strlns Ia
slnul ei), BNA, IV, 81; leagd-l *i slrlnd:i-1 vlrtos (leagli-1 Iii strlnge-1 tare); mi slrlngu cur&!l'ile
(mli string (jeneaza) ghetele); 2° : nd slrcasim si aglundzt!m b6jile, Fl, I, 3, 10 - v. boje;
si strlmsird ~i-t!l'l tu-aptild Ira s' l'l-afilungd (se tncordara ~i ei In fugli (in lure~) ca sli-i ajungli),
PB, 418 - v. aptildl 2°; slretise un (rig ~~ un dzer di s' aliketi ml'na di her (se lntliri un frig
~i un gP.r eli se lipca mlna de fier), PB, 17035; (udzl feala cu fictorlu,. . . slrindzi-te drticul
STRIOCL'IU -1124-- Sml'l\IBU3

(fugi ( = ,fugi", :iceau) fata ~i baiatul,. . . lncordeazii-te ( = ,fugi In galop" zicea) diavolul),
PB, 422 - v. cad e, (ug 2° ~i vom 2° ; 3° mi slre$11 ahi't multu, cd vred n'l-ansdrd ocl'il'l (am
fiicut eforturi atlt de mari lnclt era sii-mi sarA ochii) - v. mdrd:edrld 3° ~i sprem; 4° : carl
lu strlmse (odmea (dacli 1-a const rlns foamea), PB, 23921 ; lu stredse cdlodrea (1-a constrins
(1-a lncins) ciildm:a), Lum, 11,- 274; BNA, III, 92 ; amird'lu . .. l'i stredse picurdrll'i s' asptma
alihea (lmpliratul. .. a constrlns piistorii sli spunii adcviirul), . PB, 31827; 5° : multu si stredse :
nifi pf'ne nu ml'ca (prea s-a zglrcit: nici pline nu mlinlnca) - v. sires 4°. - V. stri'ngu ~i,
morfologic, dr. ,de o strln~u" (ITR, 116). - < lat. strlngere ,Hreindre; cueilir".
STRIOCL'IU, (striodcl'e?), pl. striOcl'i (striodcl'e?), ceaclr, •qui a l'oeil vairon•, l\iur,
IV, 105. Sinonim: ceaci'r. - V. striocl'lu.
STRIP.~RfNTE, sm., Lum, II, 213 - v. stripdrlnte, strdpdp.
STRIPROKI(J, sm., pl.?, ventricol, •bas-ventre•, Mur, IV, 105. - < ?
STRISESCU, vb. IV, Mih, 482 - v. xistrisescu.
STRIT, sm., pl. strit, ~arpe saritor, •serpent sautcur•. - < ?
STRIVOTAN, sn., CN, 105 - v. stiruvotan.
STRIVUfT, -td, pl. strivult, -te, acrit, •caille; acidule, devenu aigre•: ldpte ar6$il, strivuit
di culdstra (lapte ro~iu, acrit de colastra), Fl, II, 4, 8.-Cf. gr. a-rp~~w, a-rp~cpw ,(re)tordre;
tourner".
STRIXESCU, vb. IV, Nic, 515; Mih, 482; PScr, 248. - 1°. (ilozo(lu strixl (filozoful a
consimtit), AI. 1903, 76; 2°. nu strixl s' (dcd fi vred Msp6tl (nu consimti sii facli ce voia ar-
hiereu)), AI. 1903, 50; 3°. 6mlu fe trexed$le dyla cuminicdturd (omul care agreeazii sflnta cu-
minil:aturii), Cod, 9()6. - V. straxescu .
. STRixfRE, sf., Nic, 515; Mih, 482 - v. strdxire.
STRI, prep., deasupra, •sur; au-dessus•. - 1°. stri turi'$lile al Si(erl (in susul stinilor
lui Siferi), Lum, V, 220; 2°. cuclu '$1-ci'ntd stri (inti'n'l (cucul l~i clntli Ia deal de flntlni),
PAnt, 15; 3°. st~;i ho4ni (In susul satului), Fr, II, 272; .PAnt, 293; BNA, I, 50; 4°. etta
(rundzd .stri curll (cltii frunza pe piiduri), PAnt, 301; BNA, I, 130. - V. stra ~i prlste.
STIJJMBARE, sf., pl. strimbd'rl, strlmbare, •action de tordre•, Dal, 197; Mih, 479.
STRJHBAT, -td, pl. slrimbdf, -te, strlmbat, •tordu., Dal, 197.
STRJMBATATE, sf., pl. strimbdta' f, strlrnblitate, •injustice•, Dal, 197 ; Nic, 513; l\'lih,
. 479; PGr, 144; pi slrimbdtdte (pe nedrept), Bat, 35. - V. slrambedtic ~i a6ikie.
STR!MB.~TURA, sf., pl. strimbdturl, strlmbiiturii, •tortuosite; grimace•, Dal, 197; Mih,
479.
STRl'MBUl, sn., pl. slri'mburl, boalii ovinli, •maladie des moutons causee par des herbes
vcnimeuses•, Dal, 197. - V. $Cl' lop1 ~i:
STR.'l\IBUZ (mi), vb. I (strimbdl, -bdt, -bdre), strlmba, •tordre; grimacer; dHourner,
devier; fair des dHours, serpenter; eontrevenir•, Dal, 197; Nic, 513; Mih, 479.. - 1°. vecirga
si strimbd' (varga s-a strlmbat); 2°. Arumd' nlu stri'mbd ndrea (aromilnul strlmba nasul, face
nazuri), Fr, I, 88; PAnt, 184; BNA, III, 68; 3°. tut odspifl'i strimbdra bridzi/e (toti oaspetii
. au strlmbat din buze), PB, 5838 ; 4°. s' nu stri'nr;i dip (sA nu deviezi de Joe din drum), PB,
48627 ; 5°. carvdnea si-alind ... strimbi'n!lalul cdlea godld, kitrodsd (earavana urea versantul .. .
.cotind (zigzaglnd) calea goalii, pietroasa), GrB, 2, 31; BNA, IV, 133; 6°. a tia ma s' {i
slr i'mbu (de-ti voi contraveni tie), Lum, II, 245; BNA, III, 58. - V. :
STRl'l\IBU3, -bd, pl. strl'nr;i, slri'mbe, strlmb, •tordu ; qui n'est pas droit; injuste• ;
ca adverb: •de travers, a faux, injustemenh, Dal, 197; Nic, 513; Mih, 479; PScr, 248. - 1°.
.cdprd cu codnie slri'mbe (caprli cu eoarne strhnbe); 2°. 6mlu strl'mbu edste ca Umnul stri'mbu
(omul nedrept e ca lemnul strlmb).; 3°. (ul gludicdt cu aglurdt strl'mbu (am fost judecat cu
juriimlnt .fals), PAnt, 311; 4°. bcigd-u stri'mbd (pune-o caciula strlmbii, pe .o ureche = sli nu-ti
STRIAIBURARE -1125- STRUGUfRE

pese deloc), PGr, 143; PB, 49aa; 5°. calcd~l slri'mbu (ai dUcat strlmb). - Pentru -m-, cf. ~i
Si'mbdld. - Cf. gr. a-rpcx~ot; ,tordu; tors; louche, aux yeux de travers", lat. slrabus ,louche,
aux yeux de travers". - < lat. strambus (Dens, I, 125-126).
STRIMBURARE, sf., AI. 1903, 61 - v. stramburdre, strimurdre.
STR!'MTU, -Ia, pl. stri'm/1, -te: tu un ubor stri'mtu (lntr-o corte lngustii), BNoi, 3;
BNA, IV, 80 - v. strimtu.
STRIMT1JRA, sf.: olle armdsira tu 'nil strimtura (oile au ramas lntr-o strlmtoare),
BNoi, 33 - v. strimtura, strimtu.
STR!MUX(T, -Ia: strimuxit tu vagon'l ca sardelile (lnghesuiti In vagoane ca sardelele).
Fl, II, 7, 17 - v . . strimuxit.
STRI'NGU (mi), vb. III (forma nordica rara), PScr, 248; PAnt, 488; lu stri'nse in
brdfa (1-a strlns In brate), Lum, II, 109; 110 - v. stringu.
STRINOT, sn., pl. slrinote- v. stranrl$ll -, Dal, 198. - E grecizarea formei slrtin'lll
( cf. gr. pl. a-r pcxv6-rcx).
STRIOCL'IU, adj., Nic,514; om striocl'lu •homme louche•, Dal, 198. V. striocl'lu. - <
slrt + ocl'lu sau lat. extra oeulum?
STRIPAP, sm., Dal, 198. - v. strapdp.
STRIP.~RfNTE, sm., pl. slriparin/i, stramo~, •aieuh, Dal, 198. V. strlparinte. :..... < slri +
parinte.
STRIPfE, sf., PenB, VI, 134- v. astraple.
STROF, sn. (pl. strofurl?), colica; priipad, •colique (chez les moutons); mort subite•,
Dal, 1M; Nic, 516; Mih, 482 (•tumeun); Mur, IV, 106; GEl, 207. - 1°. li intra' stroflu · ~i
a lapilor (~i iepelor (In iepe) lis-a vlrtt prapadul), PB, 28()8; 2°. bdgtil stroflu tu ... (bagai moartea
ln ... ), PLit, 1017. - < a-rp6cpot; ,colique".
STRON911., -lti, pl. strum;il'l, -le, rotund, •rond, arrondi•. Sinonime: arucutos, gurgul'ilos.
- < a-rpoyyul.ot; .. -".
STROP, sm.? (pl. slrokl ?), Dal, 198; sn., pl. strodpe (cf. ~cop), prajina, •perche, gaule•,
Nic, 515; PEt, 44; CEI, 83 ( < vsl. stropu ,Iaquearia" = plafond lambrisse; cf. ~i bg. slropu
,mansarde, plafond"), stroplu lu-I edste? (prajina unde este ea ?), PLit, 33; la-l'l odmin'll'i,
si todrna cu ledmne *i cu strodpe (iata-i oamenii, se lntorc cu lemne ~i cu prajini), BatN, 22.
Sinonim: clun1 • - < lat. stroppus ,courroie (de l'aviron); bandelette".
STROZIIA, sf., pl. strozme ~i strozmate, a~temut, •couchage; litiere; accessoires du .lih,
GEl, 207. Sinonime: a~tirnut 1 , du~ec. - < a-rpwaLtJ.O~ ,mise du couvert".
STR1JCIN, STRUl:INEDZlJ, vb.· I (strucintil, -nat, -ntire), strivi, •ecraser; ecrabouillen,
l\Iur, IV, 106; PAnt, 232. - V. asdrrlnfln, stutcin, sturCin, zdruncin.
STRUDZlJ, sm., slrudzl'i ma~l pi kin'l asboara (sturzii zboara numai pe pini), PenB,
VII, 15 - v. strutu, strudzu.
STRUFKISESCU, ·vb. IV (strufkisil, -sit, -sire), a avea colica, •l!tre malade de colique•,
Dal, 198; Nic, 516. V. strof. - < a-rpocpxt6vw , -".
STRUFKISfRE, sf., pl. strufkisirl •action d'avoir Ia colique•, Dal, 198.
STRUFKISfT, -til, pl. strufki;il, -te, bolnav de colica, •malade de colique•, Dal, 198;
Nic, 516.
STRUG, sn., pl. strud:c, rindea, •raboh, Mih, 482; Mur, IV, 106 ; .CEI, .83. Sinonim:
arinde. - < bg. strugii , -".
STRUG ..\8, sm., pl. strugdrl, strungar, •tourneur•, Mih, 482. - < bg. strug~ri , - ".
STRUGUESCU, vb. IV (slruguil, -uil, -uire), striji, •raboler•, Dal, i98; Nic, 515; Mih,
482; Mur, IV, 106. - < .strug.
STRUGUfRE, sf., pl. strugufrl, strujire, •action de raboter•, Dal, 198; Nic, 515; Mih, 482.
STRUGU{T -1126- STULfAA

STRUGUfT, -til, pl. strugui{, -te, strujit, •rabote•, Dal, 198; Nic, 515.
STRUHfNA, sf., Mih, 482 - v. sulflnd, sur(lnd.
STRlJMBUL, -ld, pl. strrimbutf, -le, grasuliu, •dodu, gras•, Mur, IV, 106. - < ?
STRUNA, sf., pl. strrine, vierme alb, lung ~i subtire ce se afla In ape statatoare, •tenia•,
Mih, IV, 106.- < vsl. struoa .. veupa. chorda".
STRUNG.{, sf., pl. strrindze, strunga, .tendroit ou l'on trait les brebis•, Nic, 516; WTh,
288; CAr, 190. - 1•. picuriir criscrit Ia strringd (pastor crescut Ia strunga), PAnt, 301 ; BNA,
I, 130; 2•. trd fe plindzl cu boafe n strringa? (de ce pltngi cu voce In strungll.), Bag, 35; PAnt,
198; BNA, V, 29; 3°. nu adarl slrringa cu nis (nu faci tlrla (treabll.) cu el), PGr; 144. - v.
ca~are 2•. - V. slra'ga, arastoaca ~i arrigd1 • - < aTpouyya ,enclos; pare de moutons" [cf.
'Av8p. 345].
STRUT(J, sm., pl. strut: .~lrri(ulu. . . plin di haraud (strutul. . . plin de bucurie), Cal.
1911, 51; BNA, II, 54 - v. slrirdzu.
STRUXESCU, vb. IV (slruxil, -xil, -xire), ascuti, •emoudre, aiguiser, affiler•, Dal, 198;
Nic, 516; mb6gra di moa~e ·~t struxea din{il'l (htrca de baba t~i ascutea dintii), PB, 94 31 ;
slruxea-1 dln{il'l (ascute-ti dintii), PLit, 478. V. lruxescu, ntruhisescu. - < 't'poxll:w .. -".
STRUxfRE, sf., pl. struxirl, ascutire, •action d'emoudre•, · Dal, 198.
STRUxfT, -Ia, pl. slruxi{, -ie, ascutlt, •aiguise•, Dal, 198; Nic, 516. V. ascu(i't.
STUF, sm., pl. sluhl •jonc a balaio, Mih, 482. - E acela~i cu dr. stu(. - C, 1222: < lat.
*styphus.
STUFOS, -foasa, pl. slu(o!Jl, -fodse, stufos, •touUu; epais•, Mih, 482. - e. padrire . ..
stufotisa (padure ... stufoasll.), PB, 39313 ; 2•. btirba Idle ~~ slufotisa (barba neagra ~i deasa),
PAnt, 308; 3°. sufranfedlile lal ~~ slufoase (sprtncenele negre ~~ stufoase), LP, 122. - V. luf6s ~i:
STUFUTOS, -lodsa, pl. stu(ulo~l, -lodse, Dal, 198; Nic, 512; drbure sluful6s (arbore
stufos) - v. sluf6s ~~ sluput6s.
STUHICO, sm., pl. stuhicadz, Kats, .I, 87, economic; respiratie, •fortune, bien(s); respi-
ration, Arne, vie• : n'l-mica' stuhic61u (mi-a mlncat viata, mi-a tmbolnavit sufletul) - v.
gedn. - < ?
STUHfE, sf., Lum, III, 69; PAnt, 32 ~~ 489: cuvlnt necunoscut, care, probabil, trebuie
citit slulle - v. slulle.
STURIN ARE, sf., pl. sluhina'rl, nenorocire, •mesaventure•: an'l di stuhina'rl ~~ di far-
mate (ani de nenorociri ~i de amaruri), LP, 125.
STURIN AT, -Ia, pl. stuhindf, -le, epuizat, •peu seche; en sueur; epuise; malheureux•,
Dal, 198; Nic, 513 ( < ex+ 't'U)(etlvw); Mur, IV, 107; lu-afltira slullindllu di aril}ll ascrimlu (pe
nenorocitul de batrln 1-au gll.sit ascuns), Lum, I, 147; PB, 1681; erd sluhindta di cripa'rl
(era istovitll. de tngrijorll.ri), Lum, VI, 4, 21.
STUHINEDZ(J (mi), vb. I (sluhinal, -ndl, -ndre), nenoroci, •rendre malheureux•:
II, 5, 5. < ?
'~l-aved sluhindta . . . tlniredfa (l~i fartmitase (nenorocise) ... tineretea), Fl,
STULl:IN, vb. I (stuiCinal, -nat, -ndre), sUlci, •broyer, concaser, ecrasero, Dal, 198;
GrS, II, 400. V. slril{in. - Cf. mgl. slullrin (GrS, VII, 203: lat. *exlortlonare). - < bg. stiU-
eavam6 .. -".
STULl:INARE, sf., pl. slullina'rl, strivire, •action d'ecraser•, Dal, 198.
STULl:INAT, -Ia, pl. slu/linaf, -le •ecrase•, Dal, 198: inima-1'1 era stullindta (inima-i
era zdrobitll.), Fl, II, 5, 7.
STULl:INEDZtJ, vb. I: l'i slu/cina'm di kluteca (i-am zdrobit tn bataie), AI. 1903, 66
- v. slriUin.
STUL{AA, sf., pl. slulidz, podoabll., tparure•, Nic, 511 . - V. sloliM ~~:
STULfE -1127- STlJR

STULfE, sf., pl. stu/il •parure•: ti stulia-a [In text: stuhle) tao nu-dre-dltd Ardma'na
(pentru podoaba ta nu exista alta aromana), PAnt, S2. - < aToAij .. -".
STULSESCU (mi), vb. IV (stulsll, -sit, -sire}, lmpodobi, •omer; embellirt, Dal, 198;
Nic, 511 ; Mih, 48S. - < <JTOA(~w .. -".
STULSfRE, sf., pl. stulsfrl, gatire, •action d'ornero, Dal, 198; Mih, 48S.
STULSfr, -td, pl. stulsif, -te, omat, •pare, orne•, Dal, 198; Nic, 511.
STULTIN, vb. I, Nic, 491 - v. stulCln, sturcln ~i sinonimul zdrodmin.
STUMAHE, sf., pl. stuma'hl, stomac, •estomac•, Dal, 198 (stumdh, sn.); Nic, 512;
Mih, 48S; GEl, 207; nu lu-dre tu stumdh(e} (nu-l are Ia stomac, nu-l ·p oate suferi), PLit,
6SS - v. ~il'e 5°. V. stomdh ~i pl'nticd. - < aTo!J.IiXL .. -".
STUJ\IBU, sn., pl. stumburl, pilug, •pilon - v. Clumardc; anneau de balance romaine
- v. mu~tuc (~i sert;e); pendule•, Dal, 198; Nic, 512; Mih, 48S; PB, 70S; PLit, 20; 192;
S78; VAR, 206; Pim, I, 141 ; CEI, 8S ( < vsl. slf! pa ,mortarium, iiA!J.Oi;"). - 1°. tu dubeke
kisd'm cafe cu stumbul (In piua pisam cafea cu pilugul); 2°. stumbul di pri cotida di cinttire
(greutatea mobila de pe coada clntarului); S0 • stumburl di sdhd'f (pendule de ceasornice), Cal.
1911, 144. - Cf. ~i gr. <JTOU!J.7t(L) <JTOUIJ.7tO!; ,pilon".
STUJ\IBUSESCU, vb. IV (stumbusil, -sit, -sire}, pisa •broyer; pilen, Dal, 198; Nic,
512; slumbuseti ztiharea (piseaza zaharul). - < aTOU!J.7tl~w .. - "• .
STUMBUS(RE, sf., pl. stumbusirl, pisare, •broiement, pilage•, Dal, 198; Nic, 512.
STUMBUSfT, -ta, pl. stumbusf/, -te, pisat, •broye, pile•, Dal, 198.
STUP, sm., pl. stukl, stup, •ruche; essainu, Nic, 5t2; Mih, 48S; PScr, 248; Fr, I,
98; GrS, II, 400. - t 0 • stup di alt;lne (stup de albine), LP, 20S; 2°. stup cu alt;lne (stup cu
albine), PB, 295ao; so. cu feara di stup (cu ceara de stup), Cod, Utlt; 4°. paretisin'lle azn'escu
pirazmtizl'l, ca pdre (umlu cum azn'eci~ie stuplu (paresimile (postirea) alunga pe diavoli, ca
(a~a) pare cum fumul gone~te roiul), Cod, 12016• Sinonime: crlnd 2°, cu(lnd, CU$6r. - Cf. t
gr. <JTU7tO!; ,souche, tronc". - < lat. •stupu·s.
STUPAGAN.\, sf., pl. siupagcine, maciuca, •massue•, PLit, 709. - V. iopuzgcina. - < bg.
stupa ,mortier a piler'' (v. stumbu) + -gcina {din topuzgcina).
STUP.i\, sf., pl. stukl, cll~i; mul~ime, •etoupe - v. cfup1 ; foule, quantite - v. suro•,
Nic, 5t2 - v. stuple; Mur, IV, t08. - t0 • CluClumddze di stupa (alice de cll~i); 2°. olle si-adund
stupa (oile se string gramada). - Cf. ~i alb. stupe ,tappo; stoppa, capecchio". - < lat. stup(p)a
,etoupe" ( < <JTU7t7tl))·
STUP.\TOARE, sf., dop, Dal, t99; PB, 70S- v. astupatocire, stupund. - Cf. ~i lat.
stuppator, -oris ,calfat".
STUPfE, sf., pl. stupil, Nic, 512 - v. stupa ~i gr. aTu7tt'tov ,etoupe".
STUPUMA, sf., pl. stupume, dop, •bouchon•. V. stuputOr. - < <JTOU7tWIJ.CX .. - " .
STUPUTOR, sn., pl. stuputocire, Nic, 512- v. stupdtocire.
STUPUTOS, -tocisa,' pl. stupu16$l, -tocise, stufos, •touffu; robuste•, Mur, IV, 108; sli-
(ranfedlile stuputodse (sprlncenele stufoase), Fl, II, 1, S; nuc stuputOs (nuc stufos), FJ, II,
2, S; PAnt, 252. - V. stu(utOs ~i stupa.
STUR, sm. ~i sn., pl. sturl ~i slururl, stllp, •pilier, pilastre - v. $1lU./iJ; soutiem, Dal,
199; Nic, 5t2; Mih, 483; PScr, 248. - e. callva pri pdtru sturl (coliba pe patru stllpi);
2°. au§rllu etiste sturrllu a ccisal'el (batrlnul e stllpul casei), PGr, t44; so. amirarll'ea nu s'
/l'ne cu un slur (lmpara~ia nu se ~ine cu un singur stllp), PB, 19528; 4°. slur fu §i andocipirlu
a tululOr (a fosf stllp ~i reaz~mul tuturor), GrB, 94. - ·v. stil ~i usturs. In dacoromana veche:
sturii ,turturii de gheata, ghetile" (Dens, II, 50t ; CPsal, S06B; DHa~, 8). - < lat. stylus
,picu".
STURC:IN -1128- sucAIE

STURC:IN, vb._ I .: picale multe sla. • . s' mi slurcina (plicate multe stau . . . sli mli stri-
veascli), GrB, 226; PAnt, 232; BNA, IV, 151 - v. strucin.
STURDZU ~i STURliiU (Cl'isura), sturz, egrive (oiseau)•, Mur, IV, t08; Lum, V,
t86 ; LP, 82. V. slrudzil. - < l,at. t~rdos ,grive (oiseau)" {pl. turd i :>
s-turdzi: de aci,
sg. sturdzu).
STURN ARE, sf., pl. sturna'rl, cremene, •silex; pierre a feu (a fusil)•, Dal, t99; Nic,
512; GrS, VI, 387 - 1°. l'ea tufekea cu slurndre (ia pu~ca cu cremene), Batp, 61; 2°. tuftkea-l 'l
cu sturndre (arma-i cu cremene), BNA, II, 72 ; 3°. va ti bitescu cu sturndrea (te voi jupui cu
cremenea, te voi chinui cumpllt), PLit, 633; 4°. s' lu bilim cu slurnarea (sli-1 jupuim cu cre-
menea), PB, 11811• · Sinonim: cremine. - < aTouplleipt .. -".
STURNAROS, STURNUROS, -roasa, pl. slurnar6$l, -rodse, silicios, •silicieux•, Dal, 199;
Mur, IV, 108; loc slurnaros (teren cu cremene).
STUiiUTEDz(J, vb. I, PScr, 248 - v. slranul.
SU1 , _ prep., sub, •sous•. - t 0 • tricura pri su elisa a unel avule (au trecut pe sub casa
unei bogate), PB, 36617 ; 2°. trimurara su negurl. bana tuta (au tremurat sub neguri toatli
viata), GrB, t, 9; 3°. su-aumbra-va nu dormu (sub umbra voastri nu dorm), PLit, 93t; PAnt,
16. - V. suml, sun1 • - <lat. sub ,sous".
-sua, adj. posesiv m. sg. (~i pl.), -siu, •son•, Dal, t99; Nic, 492; Mih, 483; PArom,
91-92. - 1°. socur-su cu soacdr-sa, PAnt, 60 - v. scicru t 0 • - 2°. Ca ~i f. -sa, acest -su apare
dupi anumiti termeni de rudenie :· bdrbdlu-su, cumnald-sa, cumnalu-su, dzinir-su, dada-sa,
[drldlu-su, hfl'e-sa, hil'i-su, llila-su, mat-sa, mul'eari-sa, nipoatd-sa, nipolu-su, nor-sa, nuna-sa,
nunu-su, pdpu-su, sinfat5d-sa, sodcra-sa, scicru-su, scir-sa, surald-sa, tald-su, Uld-sa etc. - Are
functie asemlinitoare articolului: 3°. domnu-su a papu{dl'el (stliplnu-siiu al ghetei = stiplnul
ghetei), PB, 2693 8; 4°. domnu-su a ldpilor (stliplnu-siu al iepelor = stliplnul iepelor), PB, 11983 ;
5°. dcimnu-su a pricilor (stliplnu-siiu al vietuitoarelor), PB, 5024 ; 6°. dcimnu-su a lor (stiplnul
lor), PB, 648 ; 7015; 7°. doamna-sa a lor (stiiplna lor), PB, 133u; 8°. a domnu-sul a gdrdinal'ei
(proprietarului sliu al grlidinii), PB, 771 ; 9°. afendu-sul (tatilui sau), PB, 40tl0 ; 8030 ; t9311 ;
t891; 20710 ; 26331 ; 27832 ; 10°. a bdrba'-sul (biirbatului siiu), Lum, II, 13; 11°. a cumncila-sal
(cumnatei sale), PB, 28331- c. ibid.: 10733 ; 11!3; 17513 ; 30681; 30713 etc. ln meglenoromaml:
stappriU-su, ilomu-su, tald-su1 (cf. Pl\legR, II, 119; GrS, VII, 204; CapM, III, 279; 316 etc.)
- Forme paralele: -n'lu, -mea (sg.), -nd (pl.) pentru pers. 1-a; -lu; -Ia (sg.), -vd (pl.) pentru
pers. a 2-a; -l'l (sg.), -la pl. ~i -sa pentru pers. a 3-a (v. ~i -$1). - ln italianii (Zing): fralemo,
(ra 1elo; marilemo, maritolo; madrema, mogliema, mogliela; suorma, suorsa.- < lat. suus, sua
,son, sa; sien, sienne; leur, leurs".
SUBA$1, sm., pl. suba$1, zapciu, •sous-pretet; ahuri, qui a perdu Ia tete•. - 1°. ca
suba$1 s' podrla (ca zapciu (tiran) se poartli), PLit, 700; 701 ; 2°. nu lu-ari suba$1 Ia loc (nu
o are mintea Ia Joe, nu e tn toatii firea), PLit, 633; PB, 20918. - < tc. soubaehy (770) ,in-
tendant d'une ferme ; ancien chef de police".
SUBTIRAC, -cd, pl. sub{ira{l, -Je, subtirel, •mince; elance, svelte• : linir, sub{irac $i arus
(tiniir, subtirel ~i blond), CaiGrB, 32.
SUBTI'RE, adj., PB, 703; PAnt, 479; llmbd sub(i're (limbii subtire = limba greacli)-
cf. ~i Jb, XIII, 88. - V. supJl're.
sue, sn., usuc, •suinb, M, 43 ( :< lat. succus > sue> gr. aouKKo~)- - V. usi'c.
SUCAIE, sf., pl. suca'1, beretli, •beret, couvre-cheh: lo/ lru (ustanele ld1 $i n cap
cu ci/be suca'l (toti In fustanele negre ~i pe cap cu berete albe), Velo, 44; BNA, V, 75. Sino-
nim : kece. - Cf. bg. sukai ,cercle en forme de diademe (parure de tete des paysannes bul-
gares)" ~i alb. soke ,copertura da testa per donna".
SUCAKE -1129- St:JFIT

SUCAKE, sf., pl. suca'kl, strada, socac, •rue; vagabond; mendianh, Dal, 199; Nic,
491; PB, 703. - 1°. pril suca'kl dit pulitie (prin strazi din ora,), PAnt, 121; 2°. aldga sucd'klle
(cutreiera strazile, umbHi haimana); 3°. s' ti ved tu suca'kl (sli te vlid pe strlizi cer*ind). Sino-
nim: rili{a. - < tc. soqaq (701) ,rue".
SUCRESTU, sn., pl. sucreste, sechestru, •sequestre•, Dal, 199.; fdte sucrestu (face se-
chestru), Caraf, 73. Sinonim : catdshise. - < it. sequestro.
SUCRfL'E, sf., pl. sucrll'e, socrie, •qualite de beau-pere, de belle-mere•, PB, '703;
(itil'ea nu ~ti te-l sucril'ei:z (fetia nu ,ue ce e socria), PLit, 494. - Cf; mgl. sucrll'lfi (PMegR,
II, 119; CapM, III, 279). - V.:
SUCRfl\IE, sf., pl. sucrin'l, socrime, •beau-pere et belle-mere; nombre de beaux-peres
et de belles-meres;, Dal, 199; PB, 703. - 1°. nu a(la' fumedl'e di a simbra-sal, ni{i sucrime
(nu a glisit copii de ai norei sale remliritate, nici socrime), Fl, I, 1, 13; 2°. di sucrime ...
zilipsita (doritli ... de socrime), BNA, II, 72; 3°. nvedste cu sucrin'l (neveste cu socrimi),
PLit, 1024. - Cf. mgl. sucrime (PMegR, II, 119; CapM, III, 279). - < socru.
SUDfT, -ta, pl. sudi{, -te, sudit, •sujet etranger, aubain•, Dal, 199; Nic, 500; Mur,
IV, 109. - < it. suddlto.
SUDOARE, sf., pl. sudorl- v. asudodre- Dal, 199; Nic, 495; Mih, 483; PScr, 248;
PB, 703; sodrlle slab /u-arup sudorl, Lum, V, 11-12,37; PAnt, 158; BNA, II, 52-v. slab1
1°. - < lat. sudor, -orem ,sueur".
st:J A.:\, sf., pl. su«'le ,i sud:, ciildare geograficli, •gorge, pas, detroit; depression (dans
les montagnes)•, Mur, IV, 109; aurlti'm cdl'i tu suM, nii turnii'm Ia vdse (am dat callor dru-
mul, ne-am lntors Ia vase, Ia obiecte), Fl, II, 6, 4. - < aou8cx ,fosse; tranchee".
SUDZEARE, sf., pl. sudzerl, sugere, •action de sucer•, Nic, 500; Mih, 484. V. sudzire.
SUDZEAT.:{, sf., Nic, 500; Mih, 484; PScr, 249 - v. sddzedtii.
St:JDZIRE, sf., pl. sudzirl, Mih, 484 - v. sudzedre, sug2.
SUEL'I(J, sn., pl. sued/'e, codinli, tlaine tondue pres de Ia queue des brebis, couaille•,
Dal, t'99; Nic, 493; di n'ilii adrii'm trdmii trl vilendzl, di suedl'e adrii'm uslurii (din mite facem
tramli pentru velinte, din codine facem usturii). - V. il'e ~i suil'idzil. - < lat. •sub-lila?
SUFARf, sm., pl. su(arddz, calliret, •cavalier; tyram: ca vi'rii sufari /u-avem (II avem
ca pe vreun tiran), PGr, 144. V. suvarl. - < tc. sul'ary (696) ,cayalier".
SUFATE, sf., pl. sufti'l: a*tedrnci-n'l, vrutii, pi su(dte (iubita, a~terne-mi pe sofa), RP,
1, 6; PLit, 899. - V. st(dle ~i :
SUP.:\', sm., pl. sufddz, sofa, •sofa• : cri/ca-li ... pri sufii' (culca-te ... pe sofa), PenB,
IV, 116; Caraf, 20. V. suft'i/i'ke. - < tc. sofia (763) ,-".
SUF.:\LJ'KE, sf., pl. sufiili'kl: dimindii' s' /'i-a*tedrnii pri su(t'i/i'J.:ea a{cd vedrdea (a
trimis vorba ca sli-i a,tearna pe sofaua cea verde), Fl, I, 2, 10 - v. sufdte.
St:JF.:\R, sm., GrS, IV, 380 - v. su(rii'.
SUFfE, sf., pl. su(il, inventie, •invention; sagesse•, Nic, 501; GEl, 207. - 1°. si cludised
pri *Urea a /ul *' pri sufia a /ul (se minuna pe (de) ~Uinta 'i de lntelepciunea lui), Cod, 10511 ;
2°. su(ille a /ul umplurt'i 16c/u (inventiile lui au umplut pamlntul, lumea), PB, 983 ; .3°. (used
n'ica cu su(il, .mfil (micuta tasea cu inventii peste inventii), PB, 37535• - V. su{sescu. - <
a011 (ex , sagesse ; savoir".
SUFfN, -nd, pi. su{in'l, -ne, uscat, •seche au vent, essorc•: stran'lil su{in (haina uscata),
Dal, 199. Sinonime : frigt'indt, uscdt, zvinlurdl.
SUFINEDZ(J (mi), vb. I (su{indl, -nat, -ndrc) , zvlnta, •essorer, secher au venh: strd-
n'i/e n'i si sufindrii, ncriminirci (hainele sau rufele mi s-au zvlntat, s-au facut ca cremenea),
Fl, I, 1, 14. - Cf. bg. -~Mma ,secher" ~i i:stl'hvam1l ,secher, tarir".
St:JFIT, sn., pl. su{ite, CLitur, 134. - v. sri{lil ~i (urie.
SUFLAHE -1130- SUFRANDZEANA

SUFLARE, sf., pl. su(la'rl, suflare, •action de souffler; souffle, haleine•, Dal, 199;
Nic, 501 ; Mih, 484; PB, 33036,
SUFLAT1, sn., pl. su(lciturl, sl!flat, •souffle; respiration.: su(lcillu-l'l si-asldl'eci (respi-
ratia-i i se lntrerupea), ArE, 41 ; PAnt, 169.
SUFLATI, -Iii, pl. su(lci(, -le, suflat, •souffle•, Dal, 199; Nic, 501.
SUFLIT, sn., pl. su(lile, suflet, <1°. lime; esprit; 2°. homme, personne; 3°, enfant adop-
tif; 4°. haleine; 5°. soupirer; 6°. pecher•, Dal, 199; Nic, 501 ; Mih, 484; PScr, 249; GrS,
II, 4-6. - 1°: lo su(lillu a (iClorlul (a luat sufletul copilului), PB, 2416; tr' al Cuslandlni su-
(litu (pentru sufletul lui Constantin), PLit, 1050; PAnt, 67; ·~l-(eatlra ti su(lit di vin'ira s'
lu-alaxecisca (~i-au fii.cut de suflet (pomana) de au venit ca sii.-1 primeneascii.), CalGrB, 37 ;
BNA, IV, 115); s' da... Ira su(lit (sii. dea ... pentru suflet, sii. facii. pomanii.), PB, 16526;
2° : su(llt di om nu si-a(lci (nimeni, nici un om nu se gii.sea), PB, 7423; multi su(lite kirurd
(multi oameni au pierit); 3°: (iClor li su(lit s' nu l'ecil (fecior de suflet (copil adoptiv) sii.
nu iei), Lum, III, 213 - v; psihupelj ~i ,Qui eleve chez soi les enfants des gens, n'en tire
ni murs ni fondements" (CCP, XXXV, 347); 4°: tu un su(lit vin'e (a venit lntr-un suflet,
a venit fii.rii. sii. se opreascii. deloc ca sii. ·rii.sufle), PGr, 144 ; PLit, 634 ; fuga accisa t' un su(/il
(fuga acasii. lntr-o singurii. respiratie), PB, 429 3 ; t' un su(lit tl'l locil dzuua (extrem de repede
(clt ai respira o singurii. datil.), i-am luat ziua, am rii.pus-o, am ucis-o), PB, 2706; 5°: acata' s'
pli'nga ~i sa-~l aduna su(litlu (prinse (lncepu) sii. pllngii. ~i sii.-~i strlngii. sufletul, sii. suspine
adlnc), PB, 20412; plf'mta, ·~l-aduna su(lillu (pllnsii., suspinii. din rii.runchi), Caraf, 59; 6°: Ira
s' nu n'i ncdrcu su(lillu (ca sii. nu-mi lmpovii.rez sufletul, ca sii. nu pii.cii.tuiesc), PB, 18616 -
v. gu~e 3° etc.; u-cim pri su(llt (o am pe suflet, am pii.cii.tuit fatii. de · ea). Sinonime: gecin,
stuhtco. - < lat. • sufflltus (su((lare ,souffler").
SUFLITAME, sf., fii.rii. pl., oameni multi, mombre d'hommes•: di cl'la su(lltcime .. •
nu-armdse un s' ·nus' duca accisa (din cltii. (atlta) multime de oameni ... , nu a ramas nici
unul care sii. nu se ducii. acasii.), ArE, 25.
SUFLU, vb. I (su(lcil, -lcit, -lcire}, sufla, d 0 • souffler; 2°. respirer; 3°. (se) moucher;
4°, eteindre; 5°. haleter; 6°. donner un soufflet; 7°. Hre riche•, Dal, 199; Nic, 501; Mih, 484;
PScr, .249. - 1° : su(ld vlmlul (sufla vlntul), PB, 17919 ; PAnt, 95; su(la tu foe ca si si-aprlnda
(suflii. In foe ca sii. se aprinda); 2° : suf.l'i greu (respiri greu); va cilbd mocirta: ved ca nu su(la
dip (o fi murit: vlid eli nu respirii. deloc) - Ia CC, 12232 : ,nu iaste lesne mortului a sufla";
3°: su(la-t na'rlle (suflli-ti nasul); 4°: su(la tampa (stlnge lampa) - v. aslfngu 1°; 5°: apus-
tusl~l: ved ca su(l'i (ai obosit : viid eli rlisufli din greu); 6° : su(la-l'l una bdfa (trage-i o pal-
mil.); 7°: l'l-su(l'i? (li sufli? = ai bani?), PGr, 145; n'lurzira ca az l.l'l su(l'i line (au mirosit
eli tu ai astlizi bani), Bat, 23; anglrmcirl? - aveci su(lcila drciclu tu punga (gologani? - suflase
dracul In pungli), PB, 1622 ; nu ciri cu te sl-$1 su(la nd'rlle (nu are In ce sii.-~i sufle nasul, e
slirac lipit), PLit, 633 - v. zmecina 2°. - V. disu(lu. - < lat. sufflare ,souffler".
SUFRA, sf., pl. su(re, rid, •ride, pli•, Dal, 199; Mih, 484; Mur, IV, 111; GEl, 207.
- 1°. cu (rl'mtea su(re, su(re (cu fruntea riduri, riduri), Fl, II, 6, 6; 2°. cocijea ngru~eci ~i
sl-adrd su(re, su(re (scoarta se lngro~a ~i se fii.cea zblrcituri, zblrcituri), PenB, IV, 60; 3°. (uta
l'i sl-aved (apia su(re, su(re (fata i se fii.cuse riduri, riduri), Lum, IV, 107. - < aoi:i<ppa:
,fronce ; ride".
SUFRA', sm., pl. su(rcidz, sofra, •table basse a manger>, Dal, 199; Nic, 501 ; PScr,
249; u bdga' sum su(ra' (a pus-o sub masli), PB, 2913. V. sor;a, su(ar, sinonimul mecisd, ca ~i .
gr. aocppiic; etc. - < tc. sofra (681) "-".
SUFHANDZEANA, SUFRAN'fEAfiA, SUFRIMTEAfJA, SUFRINDZEAfJA, SUFRIN-
TEAfJA, sf., pl. su(rlndzecine, . .. , su(rin(ecile, sprtnceanli, •sourcih, Dal, 199; Nic, 501 ; Mih,
484; PScr, 249; PB, 704; PAnt, 489; n'l-cir$u ... li dciule su(rimfcdle (arsei (m-am dat peste
SUFRfC -n;u- SUHA'DZ

eap) ... pen.tru cele douA sprlncene), PLit, 830; sodre, su(rlnfedle (soare, sprlncene = frumo-
sule), PB, 25717. V. (rim{edrlii, s(rinfedrlil, sprindzednil.- <lat. *sub-frontfeella (<frons ,front").
SUFRfC, sm., pl. su(ri{l : su(riclu di mirinddre (mAsuta pentru gustare de chindie), PenB,
V, 49.- < su(rii'.
SUFRlNDZEL'IfJ, SUFRINTEL, sn., PenB, III, 243; Mih, 484; -v. (rlnfel, s(irnutel.
SUFRUSESCU (mi), vb. IV (su(rusil, -sit, -sire), zblrci, d 0 • froncer, plisser; 2°. · chipero,
Dal, 199 : Nic, 501; PScr, 248; PB, 704; GEl, 207. - 1°: fdfa fl si su(rusi (fata ti s-a zblrcit)
- v. zbirt:escu; 2°: n'l-su(rusiril un cal (mi-au ~terpelit un cal) - v. cruna etc. - < ao1.11pp6v(l)
,froncer". '
SUFRUSfRE, sf., pl. su(rusirl, zblrcire, taction de rider•, Dal, 199 ; Nic, 501. Sinonim :
jubiirjire.
SUFRUSfT, -til, pl. su(rusif, -te, zblrcit, «fronce•, Dal, 199; Nic, 501; strdn'e su(rusite
(haine mototolite). Sinonim : sbtrClt.
SUFSESCU, vb. IV (su(sil, -sit, -sire), inventa, dmaginer, s'aviser; se mettre dans Ia
t~te•, GEl, 207; s' ~eddil si su(sedscil. (sA stea sA inventeze), PB; 303•; 3123 ' ; s' minduld
si su(sedscil fivd (se glndea sA iriventeze ceva), PB, 49510• V. su(le. - < aocpLCo(J.Ot~ ,,;..,",
SU61 , SUU6, sm., Nic, 492 - v. siluc, ~tog.
SUGt, vb. III ~~ II (sup,u, suptu, srl.dzire ~i sudzedre), suge, •sucer; teter•, Dal, 199;
Nic, 492; Mih, 485. - 1°. n'elrl nu u srl.pse (nici un miel nu a supt-o = nu a fatat niciodatA),
PLit, 1045; PAnt, 204; BNA, V, 31; 2°. dil a (ietdrlul si srl.gil (dA flfil copilului sA sugA);
3°. dcl'il'l l'i l'i srl.pse (ochii li 1-a supt), PLit, 85'0; PAnt, 52; 4°. cdnda nil supsiril ciltu,ile
(parcA ne-au supt pisicile - atft de mare ni-l (oamea), PB, 4551 - v. suptu; 5°. vurcdlafl'i sug
st'ndzi (vlrcolacii sug singe)- In folclorul francez, despre diavol : ,je viens tous les jours
sucer son sang et Ia moelle de ses os, et eel a me fait grand bien" (LLP, II, 177 ; 165 ;
178). V. mutrl2 . - <lat. sugere ,sucer".
· SUGAR, -rii, pl. sugdrl, -re, su~ar, •agneau ou chevreau q·u i tette encore•, 199; Nic,
492; Mih, 484; nal ma grdslu-a merl sugdr (eel mai gras sugar al meu), PAnt, 113; cdrni di
sugdr (came de miel sau de ied care suge IncA), PGr, 145.- Cf. dr. ,;mlnzAli sugare" (BI3,
II, '77); dr. · sugarlu ,copil sugaci" (CPsal, n; 489); gr. a~ouylc«p ~. c:nouyx!Xpat ,agneau tardif"
(Boga, II, 177) ; alb. sugdr ,il figlio che sta attaccato aile gonnalle della mamma e non se
ne distacca"; bg. sugare ,animal tardif (agneau)". - < sug2•
SUG.\RfC, -cii, pl. sugilrifl, -te; SU6ARU$fJ, -$e; pl. sugilrrl$l, -$e •petit sugdr•, Dal, 199.
SU6L'ITARE, sf., pl. sugl'ifii'rl, sughitare, tefat de ·hoqueb, ·Dal, 199; PScr, 249.
SU6L'ITAT, -til, pl. sugl'ifdf, -te, sughitat, •qui a (eu) le hoqueb, Dal, 199.
SU6L'fT(J1 , sn., pl. sugl'i{url, sughit, •hoquet; sanglob, Dal, 199; Nic, 493; Mih, 485~
- 1°. pltndzea ... cu sugl'i{url (pllngea ... cu sughituri), GrB, 93; ·2°. sugl'i{lu '~l-adunii (su-
ghitul l~i retine), LP, 99; BNA, I, 90. - < lat. *subglut(t)lum.
SU6L'fTfJ2 , vb. I (sugl'ifcil, -tat, -fdre), sughita, •avoir le ·hoquet; sanglotero, Dal,
199; Nic, 493; Mih, 485; bed cipa ci'ndu sugl'il (clnd sughiti bea apA). - < lat. ~subglut(t)lare.
SUrLIMA', sm., pl. suylimcidz, fripturA, •viande r6tie a hi broche- v. kibcipe•, Mur,
IV, 122; GrS, 387. - < aouyAt(J.iic; ,-" < aouyAat ,broche".
· SU~IUC, sn., pl. suglu{e, sugiuc, •saucisse; noix enfilees sur une ficelle et recouvertes
de mollt qu'on (a) f•ait bouillir avec de Ia farine•, Dal, 199; Mih, 484; Mur, IV, 112. - V.
$Ugluc ~~ alb. suxhuk ,salsiccia". - < tc. soudjouk (771) ,saucisse; differen{es especes de
confitures en forme de saucisse" .
SUH.\'DZ, SUHA'T, sf. nl., hemoroizi, .:Mmorroides internes•, Dal, 199; Nic, 502;
Mih, 485; Mur, IV, 113; GEl, 207; PLit, 260. - Cf. ~~ alb. suhcidhe ,emorroidi". Sinonim:
triinll- < £aox!X3e:c; .. -".
-1132- SULIVAR

sUIARi\, sf., pl. · suUrl, Nic, 493. Format dupii (lulard. Forma normalii - dupii *uir
- trebuia sA fie §uldrtl.
SUILI'TCU, -cd, pl. sulll'tti, -te, de rasA, •de race; de bonne famille•, Dal, 200; yin cu
cal'i-a lor sulll'tti (vin cu caii lor de r asa), PenB, V, 86. V. s6i ~~ damcirli'tcu. - < tc. solly
(776) .. -".
SUIL'EARE, sf., pl. suit'erl, tundere sub burtii ~~ sub coadii, •action de tondre les
moutons sous le ven.tre•, Dal, 200; Nic, 493; REW, 8362 a (suia: formA eronatii).
SUIL'EA'P, sn., pl. suil'edlurl - v. suil'edre - , Dal, 200; suil'eatlu 1-fdtem tu cdplu
a prumuvedrdl'el (tunsul sub plntece II facem Ia lnceputul primiiverii).
SUIL'EA'fll, -td, pl. suil'eat, -le •tondu sous le ventre•, Dal, 200; Nic, 493.
SUIL' EDZ!r, vb. I (suil'edl, -l'edt, -l'edre) , a tunde sub burtii ~~sub coadii, •tondre les
moutons sous le ventre.et sous Ia queue; amoindrir, diminuer•, Dal, 200; Nic, 493. - 1°. suit'em
ma111 birbetll'i, olle §i noatin'll'i, nu f n'el'i (tundem sub burtii ~~ sub coadii numal berbecii,
oile ~~ noatenii, nu ~~ mieii); 2°. apdr.n'lra si-l'l suil'eddza, si-l'l §Curteddza, LP, 6- v. §Curtedzil.
- v. suel'lil, il'edzil ~~ istr. svel'a (Kov, 210). - < lat. •subWare.
SUIS!'Z, -zd, pl. .mlsi'jl, sulsl'ze, de neam prost, •de mauvaise race, de basse origine;
ignoble; batard•, Mih, 485. Sinonim: xisolastu. - < tc. sobyz (776) .. - ".
SUITAR, -rd, pl. sulldrl, -re, M:ih, .,485; Mur, IV, 113 (dii ~~ forma sultdrodn'e) - v.
solldr.
SUL, sn., pl. sulurl, sui, •ensouple; ensoupleau•, Dal, 200; Nic, 494 ; Mih, 486; Plm,
I, 153-154; sun dol frat: cl'ndu Ufi/U s' tlndzi, aldnlu . s' distlndzi-sulurlle di arazbolil (slnt
dol frat! : clnd unul se lncinge, celAlalt se descinge - sulurile de rAzboi de tesut), PLit, 401-402.
Sinonlm : ndvolil. - < lat. sull(u)lum (cf. insub(u)lum ,ensouple" ).
SULATi\, sf.; SULAT!r, sn., pl. suld't, suldtd, tur, •tour de promenade•, Mur, IV, 80;
lui glodcd ... napol f ildinle da suld'l (danseazii mereu, . . . face tururi· lnainte !ji lnapoi),
Fl, II, 5, 9. Sinonime: prilmndre, volld. Cf. gr. aoMTGo .. - " . - .< it. sollazzo.
SULi\, sf., pl. stile, suiA, •al~ne ; broche a r6tir; lance, pal; contrainte; intrigue•, Dal,
200; Nic, 494; Mih, 485; PScr, 249; Plm, II, 221 ; 222. - 1°. tirhd'lu '§l-dre sula (opincarul
(cismarul) l!ji are sula) - v. tungursuld; 2°. purtilu§il (riptu tu suia (purcelu~ fript In frigare);
3 °. plsle jar ma ~uta sula (peste jArat.ec ci lnvlrte!jte frlgarea), Bair, 118 ; PAnt, 276; 4°. 1'1-
bdga' sula n codste (i-a pus sula In coaste, 1-a constrlns), PGr, 145; PB, 48813 ; 5°. va l'l-u
intru apola - suld (clnd apoi. II voi lua In prlmire - sulA, voi devenl sfredine), Caraf, 59;
6 °. bdgd sule (pune lntrigi) - v. skin1 10°. - V. (rfptdl'lil. - < lat. sub(u)la ,al~ne".
SULDAT, sm., .pl. sulddt, soldat, •soldah, Cod, 596 - v. slrimtu 2°. Sinonim: stratiot
etc. - < it. soldato. .
SULFAT, sn., pl. sul(dfurl, chininii, •quinine•, Dal, 200; Nic, 494; Mih, 486; PenB,
V, 17. V. zul(dt. - < it. soliato.
SULFfNi\, SULHfN.~, sf., pl. sul(ine, sulhine, •melilot, melilotus of(icinalis•, Dal, 200;
Nic, 494 ; PLit, 745; BNoi, 48. - V. sulkina, surkind ~~ dr. sul(ina (C : < lat. • sul(fna).
SULINAR, sn., pl. sulindre, sulinar, •tuyau; tube; canah, Nic, 494 ; Dun, I, 67. V. klungu,
§urea. - < aou)..7)VIip'IJ .. -".
SULfNi\, sf., p •. suline, crustaceu, •crustace; moule d 'etang ; coquille•, Dal, 200 ; Nie,
494 ; Mur, IV, 114; GrS, VI, 387. - < aou)..ljvot , solen, manche de couteau" .
SULitlci\, sf., Mih, 486 - .v. suluke.
SULIV AR, sn. - v. silivdr - e . cu silivar led ails tru mi'nd (cu lant sau lant In
mlnA), C~c. 12; 2°. s' agtucd cu sulivarlu di la sdhdte (se juca cu lantul de Ia ceas), Lum,
III, 377; . 3°. cdplu anvdrligdt cu lr,el sulivare di mdlamd (capul lnconjurat cu trei lanturi
de aur), Lum, III, 114. - < silivar < alisiM.
SULKfNA -1133- SUMARIUC .

SULKfNA, sf., Nic, 494 - v. sur(lnii.


· SULMUXESCU, vb. IV, Mih, 486- v. xumulyisescu.
SULPfE, sf., pl. sulpll, ostrete, •outll, ustensile de roseau pour pecher; clOture de ro-
seaux•, Dal, 200. - < ?
SULTAN, sm., pl. sultan'l, sultan, •sultan•, PAnt, 489. - < tc. soultiln (689) ,-".
SULTANA, sf., pl. sultane, sultanA, •sultane•: sole di sultane (neam de sultane), Bair,
31. -In greaca din Kefalonia: ,'fl )(Otpdt a£ -.£-.otOt (LOtviX, TtWXIX(L£ -.£-.otOt aouJ..'tttvOt I (=Die
geboren solche SchOne !)" [ = ferice de a tare mamA, care a nAscut atare sultanA I, Schmidt, 183
(p. 268: ..aou:l..mOt. Sultanin, bier als Ausdruck fiir hervorragende SchOnheit"). - V. sultan.
SULTANATA, sf. :tree celnitl cu sultdnatii (tree c e In i c i cu fast), Trib, II, 3-4, 8
- v. siiltiinatii.
SULTUC, sn., Dal, 200; vor sultute, vor 11igune (vor surtucuri, vor .~igzine), Fl, I, . 2,
16; s' disviscu di sultuclu a lul Ialli (se dezbrAcA de surtucul lui negru), Fl, II, 5, 7. - v.
surtuc.
SULUKE1 , sf., pl. sqlukl, lipitoare, osangsue•. FormA rarA. V. sullucii 'i sinonime!e .
a11Uiii, pihdvifii. - < tc. suluk (702) ,-".
SULUKE1 , sf., pl. sulukl, respiratie, •haleine; respiration•: · l'l-vln'e sulukea_ (i-a venit
respiratia, s-a recules). Sinonim: anasii. - < tc. solouq (775) .. - " .
SUM1 , prep., sub, osous•, Dal, 200; Nic, 494; Mih, 487; PScr, 249; PB, 704 ; pri sum
merl, pri sum perl (pe sub meri, pe sub peri), Fr, II, 272; PAnt, 16. V. sun1 • - < sul.
S u m1 , S i n•, S n•, sftnt, •saint - v. slmtu1 •. PrecedA nume proprii cu care forme'azA
compuse: Sum-Ketru (Sln-Petru), Mih, 486; PB, 704; PAnt, 489; Sum-Vaslll (Sln-Vasile,
Sln-VAsli), Mih, 487; Sln-Medru, Su-Medru (Sin-Medru, •Saint-DemHre•), Nic, 462; Mih, 486;
PB, 704; ,PAnt, 489; Dun, 1,64; AI. 1903, 7; AI. 1901-1902,20 (•octobre•); CSt,"II,105.
- Corespund formei aylu (Aylu- Vaslll etc.). - < lat. sanetus ,saint".
SUMAH, sn., pl. sumdre -v. samar ~i bis1 - , Nic, 462; Mih, 486; PScr, 249. - 1°. tl'l
crued,te un sumdr (li croie,te un samar= li trage o bAtaie), PB, 431•; 2°. sumdrlu-l'l va um-
pltare (samarul lui trebuie umplut cu pale= lrebuie sA i se dea bAtaie); Lum, ii, 308;
BNA, III, 124; 3°. ·~l-arupslrii sumdrile ('1-au rupt samarele = s-au bAtut rAu : doi catlri l~i
rod reciproc samarele fie spre a mlnca paiele din ele, fie spre a se scArpina unul de altul),
PLit, 635; 4°. sensul de ,numAr pierdut Ia joe" (cf. PLit, 129; 153, ca ~i sinonimul zdl'rtii)
se explicA astfel : eel lnvins e considerat ca un mAgar cAruia i se pune un samar spre a fi
lncArcat san lncAlecat.
SUMAHI'D, vb. III ~iII (v. art'd), surlde, •sourire•, Bair, 24; Hristolu sumarl'se (Hristos
a surls), PB, 42987. V. hamiiarl'd ~i misu-aro~ii. - < misu-arl'd <(Lta6~+ arl'd.
SUMAl, sf., pl. slime •poils longs de Iaine Apre dont on fait Ia ustura•, Dal, 200; Nic,
494; PB, 704; DR, III, 1088; CAr, 147; CN,- 174; PFon, 52; DensAs, II, 140; Plm, I,
7 ~~ 146; vinded piirpodz di sumO. (vindea ciorapi de sumO.). V. sumulalii. - In greacA : aoti(l.Ot
('A prJ.., 84; :EOtp, 29).- (Gen. -dat. sg. a sumiil'el (sumei) ·- cf. lume, numii. -Cf. ~~ t fr. som
,sommet".- < lat. summa, adj. ,Ia plus haute, Ia plus elevee".
SlJMAt, sf., pl.. slime, sumA, •addition; total; somme•, Dal, 200; Nic, 494; Mih, 486.
<aOU(L(LIX ,-" lat.
SUMAHA', sm., PB, 704 - v. siimlrii'.
SUMAHEAtl'A, sf., pl. sumiirel, sumedenie, •amas; foule; somme•, Dal, 200. V. stivii etc.
< GOU(L(L1Xpf4 ,-".
SUMAHfl:ltl', sn., pl.. sumiiriife, samar mic, •petit bah, PB, 25236 • - < sumar.
SUMBRU . -1134- SVMULAI~u

SUMBRU (Saracu, CAr, 222); SUMBUR, Mur, IV, 115; DR, II, 457; SUMBURE, sm.,
pl. sumbri, sumburl, slinbure, •chair de Ia noix•, Ob, 27.-V. sl'mbur ~i gr. aoi:i!Lbpou (Boga, I, 357).
SUMCOADA,- sf., pl. sumcodz, pafil, cculerom, GrS, IV, 380. Sinonim: cuscune. - <
suml + codda.
S u "M e d r u, sm. •Saint"Demetre - le 26 octobre•, Nic, 426; CalGrB; 12; apruke
Su"Medrul (se apropie Sln"Medrul), PLit, 1046; PAnt, 205; BNA, V, 32; l'l"apirl Su"Medru
la podrta (In zori de zi i"a aparut Ia poarta Sln"Medru), PLit, 636. - V . Sinmedru, Sum..J.
SUMEN'E, sf., pl. sumen'e, con~tiinta, •concience•, Gram, 303. - Cf. vsl. sumrlnlnije
,8tcJ-riXy!L6~, dubitatio, hesitation, scrupule".
SUMGIUGATOR, sm., pl. sumgzugatOrl •(boeuf) sous le joug•, PScr, 249.- Ca fi dupa"
nasat6r, e compus savant : < sum1 + glug.
SUMfG, sn. ; SUl\I{GA, sf., pl. sumidze, vlrl •pointe; falte•, Mur, IV, 115; PEt, 43
( < lat. summum); GrS, VI, 373; AI. 1903, 47. Sinonime: klpita, tutullc etc. - < simlga <
mislga < ml8lca < !Lu-rxr.« ,chiquenaude (sur le nez)".
SU!I.fiGOS, "godsd, pl. sumigo~l, "godse, vlrluit, •pointu• : pi~iirel sumigodse ca sdlia
(pe~teri ascutite ca sageata), Trib, I, 10-11, 13; kin'l svel(l ~~ sumigo~l (pini zvelti ~~ vlrluiti).
Trib, 5"6, 11 ; Etimbul cu llullulile sumigodse (Olimpul cu cre~tetele ascutite), PenB, IV, 113.
Sinonime : ln(apalicos, kipitos. - < sumlga.
SUMNAME, sf., pl. sumnd'n'l •quantit~ de sumd1 •, Dal, 200. - Cuvlnt neidentificat.
- < 'l
SUIINAT, "ttl, pl. summit, "te, somnat, dormit, •qui a dormi, qui a someille•: un somii
nu hill sumndt (limp de ore lniregi eu nu am dormit nici un somn), Fl, I, 3, 8 ; suntu sumndte
(slnt In regula cu somnul, au dormlt). V. nisumndt ~~ dr. ,din somnat se de~tepta" (TeodP,
586).
SUMNOS, "nodsd, pl. sumno~l, "nodse, somnoros, •somnolent; ensomeille•; sumnodsa
~~ linavodsa (somnoroasa ~~ lene~a), PB, 3687• V. sumnur6s. - < lat. •somnosus (cf. somniosus
,somnolent").
SUl\INUROS, -rodsa, pl. sumnur6~l, -rodse- v. sumn6s -, Nic, 492; Mih, 487; Gram,
300; es $1-au~ll'l sumnur6$l (ies ~~ batrlnii somnorofi), PAnt, 301; BNA, I, 130. - < s6mnu.
SUJ\INU~~. sn., pl. sumnr1$e, somni~or, •sommeil d'un petit enfant.: nu l'l aspdrdze
sumnr1$rllu-l'l (nu-i strica somnu~oru-i), ArE, 15.
SUMOLCU, -ca, pl. sumol(i, -(e, sur, cenu~iu, •gris cendre•, Mur, IV, 115; ursa sumolca
(ursa cenu~ic), . Bag, 73. Sinonim: slv. - [Cf. ioponimicul S m 6 I i c a (Pouq, I, 178) ;·
Zm61(l)ca, PAnt, 505; BNA, I, 141; Dun, II, 52 ( < Zmol + cu). - , ... dans Ia petite
R11ssie on trouvait cette cochenille sur une troisieme plante qu'ils nomment smolka ( = ? Hi-
peri cum vulgare)", Pal, I, 366). - < ?
SUIISOARA, sf. ~~ adv., pl. sums6rl, subtioarii, •dessous du bras•, Dal, 200; Nic, 495;
Mih, 487; PScr, 249; PW, 1667; GrS, II, 315. - fO. tra$l sumsodra il'l vldzu un semnu (tocmai
Ia subtioara i-a vazut un semn), PB, 855 ; 2°. mutc'i-l dt sumsodra (ridica-1 de Ia subtioara),
Lum, III, 69; PAnt, 32. V. sunsoar,a.- < sum1 + sodrd.
SUl\IU, prep., sub, PLit, 839 - v. degd, sum1 •
SUl\IULAI~, -Idle, pl. sumulii'l, negriclos, •brun, bruneb, Dal, 200; Nic, 494; Mih, 487;
CAr, 298; om sumuialrl (om · negriclos), Fl, I, 5, 7; 'na fedid n'lca, sumuldle (o fata mica,
oache~a), PLit, 1035. - V. sumlga. - Cu o probabila influertta a subst. somal (suma Idle
~i soma dlbii} : < misu (v. mlsu-ar6$1'1) + lalU (misu- > simu- > slimu).
SUMULAIESCU, vb'. IV (sumuldll, -liili, -liilre), a semilnnegri, •devenir ou rendre noi-
ratre; halert, Dal, 200; Nic, 495.-Corespunde gr. !LLCJO!L1Xf$p6vw ,noircir a .demi". - < misu-
liiUscu (v. sumari'd, sumuldlU).
SUMULAfRE -1135- suPTIR'EDzC.

SUMULAfRE, sf., pl. sumulalrl, semilnnegrire, •action de rendre noirAtre•, Dal, 200.
SUMULAfr, -ld, pl. sumulalt, -te, negricios, •devenu noirAtre•, Dal, 200. - V. sumulalu.
sUMULMrC,-td, pl. sumulalf,-ta, tare negricios, moirAtre•, Dal, 200.- <sumu- ( <misu-)
+ ldlfil.
SUMUNA, sf., Dal, 200- v. somuna !fi sinonimul carveal'e.- < tc. somoun (767; 775)
,pain rond et noir".
SUN1 , prep., sub, •sous•: sun 'na frundzd di casti'n'li1 (sub o frunza de castan), LP,
184; PAnt, 18. - ln istriana: ,Xl ciaro soQn quil monte" (Ive, 330). - V. sum1 •
SUN1 , vb. I; SUN ARE, Nic, 495; Mih, 487; PAnt, 489- v. asun, asunare.
SUNDUKE, sf., lada, Dal, 200 - v. sinduke.
SUNETE, sf., pl. sunt!/, circumcizie, •circoncision•, Nic, 463; Mih, 467. V. sim!te. - <
tc. sonnet (693) .. -".
SUNGALUS, invar. •position d'un osselet qui reste debout avec ses bouts retors en
bas•, Dal, 200; PLit, 126; 128. V. dungalus. - < ?
SUN9fE, sf., pl. sum;ll, baioneta, •baionnette•: cu sum;ia pi tufeke (cu baioneta la arma),
Cal. 1911, 144; cu sunt;ia tu tufeke (cu baioneta la arma), Fl, II, 7, 21. Sinonime: Minetti,
spanga. - < tc. sungu (695; 703) ,-".
SUN91UTAC, invar., cu baioneta, •a la baionnette•: di atea, sunt;lutac, l'l-adusira d6l'i
Ia cunake (de aceea, cu baioneta la arma, i-au adus pe amlndoi la tribunal), Fl, I, 5, 9. - <
tc. sungu taq .. -" (Samy, 219).
SUNSOARA, sf. ~i adv., PAnt, 489- v. sumsodra ~i sodra, ca ~i mgl. sodra (PMegR,
II, 117; 120). - CCons, 8 : < lat. subtus + ola.
SUPANE, sf., pl. supa'n'l, buzunar interior la candr1$e, •poche a l'interieur d'un habih,
Dal, 200; scodse fluldra di tu supdne (a scos fluierul din buzunarul interior), PB, 1726; '$1-
umplu supa'n'lle tut di asin'l (~i-a umplut buzunarele interioare numai de arginti), BNA, II,
90. V. slpdne. - < bJ(J)7tcXVL ,doublure". ,
SUPA, sf., pl. supe, supa, •soupe•, Dal, 200; Nic, 495. Sinonim : Cl6rbd. - < it. suppli.
SUPHERA, sf., pl. suphlre, supiera, •soupiere•, Dal, 200. - <aou7ttl!pot<fr. souplere.
SUPLU, sn., pumn, Nic, 496 - v. $r1plu.
SUPRA, prep., supra, cdessus•, Nic, 496; PB, 705; PScr·, 150. - Aceasta prepozitie
circuli!. numai In compusele disupra, ~i p(r)isupra, niciodata singura. V. -spra-. - <lat. supra,
super ,en dessus, par-dessus".
SUPSESCU, vb. IV (supsil, -sit, -sire), Dal, 201; Mih, 488; PB, 705; Fl, II, 1, 12.
- 1°. vdca ... nu supsed$le (vaca ... nu moare), Lum, II, 244; BNA, III, 54; 2°. cdlu ... care
supsi (calul. .. care a murit), Lum, II, 274; BNA, III, 94; 167; 3°. ct'nile .. , sups{ (clinele •..
a Iilurit), Fl, I, 3, 8; 4°. 6lle $' ca'prile supsira (oile ~i caprele au murit), Millio, 44; 5°. bir-
be/ll'i si va supsedsca (berbecii sil vil moaril), PLit, 928. - V. psusescu.
SUPSfRE, SUPSfT, Dal, 201; Mih, 488- v. psusire, psusit.
SUPTU, -ta, pl. supfi, -te, supt, •suce; anemie; amaigri•, Dal, 201; Nic, 496; aglun -
suptu di calr1$i (flilmlnd - supt de pisici), PB, 901• - V. sug1 •
SUPTlRAC, -ca, pl. supttrdfl, -te, Dal, 199; Mih, 488 - v. subttrdc.
SUPTIRARE, sf., pl. suptlra'rl, subtiare, •action d'amincir•, Nic, 496,
SUPTI'RE, adj:, pl. suptt'rl, subtire, •subtil ; mince ; gr~le•, Dal, 199 ; Nic, 496 ; Mih,
488; PScr, 249; PB, 705; bofl supfi'rl di kipuri (voci subtiri de clopote), Lum, V, 9, 17; PAnt,
335. V. subti're !fi sinonimul minut. - < lat. subtllls ,menu, subtil".
SUPTIREDZC (mi), vb. I (suptirdl, -rat,.-rare), subtia, •amincir, rendre menu; affinen,
Nic, 496; Mih, 488; Mur, IV, 117; luna ... s' supttra' (luna ... s-a subtiat), PenB, VI, 128.
Sinonim : minutedzil. - < supfi're.
-1136- SURGUNE

SURAFE, sf., Dal, 223; PScr, 249; seavlr/u lt'i/'ea ca sura(ea (vintul de nord taia ca
briciul), Fl, II, 3, 2. - V. xura(e.
SURAT, adj.: hil sural (e~ti lnsurat), PB, 53' - v. nsurat.
SURAT.i\, sf., pl. surate, suratil., •amie; compagne; demoiselle d'honneuro, Dal, 201 ;
Nic, 492; Mih, 488; PB, 705; cu suratile nu-~l greli{lte (cu suratele nu-{li vorbe~te), PAnt,
295; BNA, I, 120. - La nuntii, pentru mireasil. surata e ceea ce e {drtatu/ pentru mire. - <
sora.
SUHATE, sf., pl. surii'f, masca, .race; masque- v. prusupiM•: cu surafa $d cu aile
lucre rule (cu mii~li ~i cu alte lucruri rele), Cod, 22 b10; 22 b20 • - V. s.urite ~i alb. sural ,lac-
cia, viso".
sunAT, sm. pl., bulgiiri, •grumeaux, tapon; bouletle•, PLit, 110. Sinonim: to&. - v.
suro.
SURAFESCU? •rasiere•, \V, II, 192: anarya, (rate, sura(ea (incet, frale, briciul): subst. :
sura(ea - cu accenlul ritmic al versului pe ultima silaba : sura(ea - e considerat de Weigand
drept imperativ prezent, pers. a 2-a sing.: ,rade, biirbiere~te". - V. xursescu.
SUHANTEL, sm. ? (pl. surdnfel'l ?) •petit soleil? ; solei! cheri ?• : '$1-diided soare $' suran-
fed/e (l~i riisil.rea soare ~i soare drag?), GrS, IV, 232 ~i 245; Millio, 38. V. surinfel ~i surfe/2 •
- < lat. •solleellus? < sol ,soleil".
SUHARfT.i\, sf., pl. surdri(a, surioarii, •petite soeuro: (inti surdri(ii (cinci surioare), PLit.
365; 366. - < sora, surd'rl.
SURDA, adv., In locutiunea : di-a-surda •a Ia maniere des sourds (jeu d'enfants)•, PB,
705. - V. sd.rdu.
SURDISESCU, vb. IV (surdisil, -sit, -sire}, a ·du curs, •vendre; trainer; avoir Ia diar-
rhee - v. scot 15°•, Dal, 201; Nic, 498; Mih, 488; Mur, IV, 117; PLit, 259. - 1°. surdisil
multd prdmdtie (am desfiicut (am vlndut) multa marfii); 2°. nu surdisi mu/tu {li aestd aruM
si-aspdrse (nu a taril.gil.nat mult ~i aceasta orlnduialil. s-a stricat), Fl, II, 5, 12; 3°. mi surdis.i
mu(tu yitria (medicamentul rn-a servit mult In scaune, rn-a scos). - Cr. alb. surdisem ,pur-
garsi". - < tc. surdurmek (698) ,faire frotter; faire vendre"; qaryn surmek (698) ,avoir Ia
diarrhee".
SUHDISfRE, sf., pl. surdisirl, stare de diaree, •Hat de diarrbee; diarrbee•, Dal, 201 ;
Nic, 498; Mih, 489. Sinonime: i{llre, sprimndre, strdbdtire, tartacutd etc.
SURDISfT, -tit, surdislf, -te, vlndut, wendu; qui a (eu) Ia diarrbee•, Dal, 201 ; Nic,
498 ; PLit, 259.
SURDU, -dd, pl. surdzi, surde, surd, •sourd•, Dal, 201; Nic, 498; Mih, 489; PScr, 249;
PB, 705; PAnt, 489. - 1°. Ia podrta a sd.rdu/ul aurld dl nu al /ucru (dacii nu ai treabii, urla
Ia poarta surdului), PLit, 636; 2°. lafl ca porcu surdu (taci ca pore surd),. PLit, 614. Sinonim :
cu(. - In greaca: a'oupdouc; (Hris, 210); ..aoup8ou. tJ.oup8ou" ('Apr).., 85) - v. mdgar.- < lat. .
!urdus ,sourd" .
SURDZA'SCU, vb. IV - v . asurdza'scu - , Dal, 201; Nic, 499; Mih, 489. Sinonim :
cufusiscu. V. ~i {lurduiscu. - < lat. •surdlre (cf. surdare ~i surdescere ,devenir sourd" ) - cf.
ncd/dzd'scu, putridzd'scu etc.
SURDZI'RE, SURDZI'T, Dal, 201; Mih, 489; PB, 705- v. asurdzi're, asurdzi'l.
SURETE, sf., pl. suref, fatil, .race; aspect; figure•, Dal, 201. V. asuretd, surdte ~i sino-
nimul flifd. - < tc. soOret (771) .. - " .
SURFfN.i\, sf., PLit, 745 - v. sulllind, surllind.
SURGUME, sf. : ur(Uiu fdJe surgd.me (umel'l (curtea martialil. surghiune~te familii),
Caraf, 73 - v.:
SURGUNE, SURGUNIPSESCU, SURGUNIPSfT, surghiun, Nic, 497 - v. surylune sqq.
SUR~INAT -1137- SlJRPUt.

SUR~INAT, sm.: •sfintii Surt;ind( (11-23 Noiembric)•, PLit, 316. - < ?


SUR~fRE, sf., pl. surt;irl, sorbire, •action de humen, Dal, 201; Nic, 497; Mih, 489; PAnt,
489; sd sorbu amdrea cu 'nd sun;ire (sa sorb marea cu o sorbire), PB, 42235•
SUR~fr, -Ia, pl. surt;i(, -le, sorbit, •hume•, Dal, 201; Nic, 497.
SUR~fTil, sn., pl. surt;i(a, bra tat, •brassee•: cd(Je ficlOr ... s' du(ed Ia ~codld cu ci'le
un surt;i(u sumsodrd (fiecare ·copil ... se ducea Ia ,coala cu cite un bra tat de /emne subsuoarii),
CaiGrB, 92. Sinonim: bdr(dl.- < ?
SURrltJNE, sf., pl. suryliln'l, surghiun, •exih, Dal, 201 ; !\Hh, 470; 489. V. surgume
,1 sinonimul exurie. - < tc. surgun (689) .. - ...
SURriUNIPSESCU (mi), vb. IV (surylunipsll, -psil, -psire), surghiuni, •exilcr•, Dal,
201.
SURriUNIPSfRE, sf., pl. surylunipsirl, exilare, •action d'exilert, Dal, 201.
SURriUNIPSfT, -ld, pl. surylunipsi(, -te, exilat, •exile•, Dal, 201.
SURHfDA, sf., i\'Iih, 489 - v. sfarhida 'i sinonimul simnator.
SURHfNA, sf., Mih, 489 - v. strullina, sul(lna.
SURfC, sm., pl. suri(l, soare mic, •petit soleih, Perd, 26. V. sur(e/1 • - < sodre.
SURfCA, sf., pl. suri(e, surioarii, •petite soeur, chCrc soeur•, Dal, 201; PB, 705. V.
frt'ilic. - < sora.
SURfE, sf., pl. suril, cireadii, •troupeau (de grand betail); voiCe; fouleo, Dal, 201. -
1°. suril di bol ~i va(l (cirezi de boi 'i vaci), Fr, I, 56; 2°. yin surll di pra'vdzi (vin circzi de
vite), Lum, I, 196 - v. cupie, lilrma; 3°. una surie di gdl asburdra (au zbural un clrd de ciori),
CaiGrB, 39; 4°. surie di Arbine~l (gloata de albanezi), Lum, II, 13 - v. bluke, suro, tri'mba.
- In greaca: awpda· - tc. surl (696) ,troupeau; foule".
SURfN, sn., pl. surlnurl, Joe lnsorit, •lieu, endroit expose au soleil•, Dal, 201 ; Nic, 497
( < lat. •solinus). - 1°. lu-a Plndu/ul surin (In al Pindului tinut lnsorit), GrB, 2, 24; PAnt,
285; BNA, I, 22; 2°. pril .mrinurl (prin locuri lnsorite), Cal. 1911, 51; BNA, II, 52; 3°. di
tu kedre ~· din surin, PAnt, 296; BNA, I, 124 - v. kedre 1 • V. nsurin, nsurintd21l 'i surnel.
- Cf. ~~ mgl. surin (PMegR, II, 120; CapM, III, 281 ). - < lat. •soli nus < sol ,soleil" (REW,
8073; PW, 1701).
SURINTEL, Millio, 38 - v. suran(el.
SlJRLA, sf., pl. sur/e, surlii, •instrument de musique (sifflet, clarinette)•, Nic, 493 ~
Mih, 489; GrB, 141 ; sur/a scuted :t;icute sub(i'rl (surla scotea tipele subtiri), GrB, 184. - <
tc. zourna ,instrument de musique qui tient le milieu entre Ia clarinette ct le hautbois".
SURLUTOS, -lodsa, pl. sur/ut6~1, -lodse, ascutit, •aigu (commc une sur/a?), comme le
son d'une sur/a ?)•: gor(a surlulodse (perc ascutite), Mur, IV, 118. - < ?
SURNEL, sm., pl.?, Joe lnsorit, •endroit ensolcille•, Dal, 201 ; Nic, 497. V. surin ~i
.mran(e/. - < lat. •sollnellus?
SURO, sm., pl. surdd:, •tas, amas•, Dal, 201 ; Nic, 498; GEl, 207. V. surd/ ~i slnoni~cle
stiva, sloe, sumaredua, surie. - < awp6~ .. -".
SURPARE, sf., pl. surpa' rl, surpare, •action de rcnversero, Dal, 201; Nic, 498; Mih, 489.
SURPAT, -Ia, pl. surpd(, -le, surpat, •renverse; ecroul~•. Dal, 201; Nic, 498; Domnu/U
scodld surpds/'i (Dumnezeu ridica (relndreapta, reabiliteazii) pe cei gre~iti, ce au gre~it), PScr,.
249 (95/48); CLitur, 67 ( = chemat). - V. surupdl ~i toponimicul grecesc , ex ·dj~ 1tl)y'ij~
~ o u p 1t 11 T a~" ('H 1tt~p. IX, 75).
SURPATURA, sf., pl. surpalurl, surpatura, •eboulis; ruineo, Dal, 201; Nic, 498; Mih,
489; Mur, IV, 118; ac/6 edsti und surpdlurd (acolo e un pripor, ripa) - v. :
SURPU 1 , sn., pl. surpurl, prapastie, •escarpement; precipice•, Dal, 201; Mill, 489;
PenB, lV, 112; Trib, I, 8-9, 10.-1°. Ia un surpu aglumse$1 (ai ajuns Ia o prapastie), PAnt,

'II - e. 681 - Tache P a p a h a g i, Dlcllonaru! dlalectului arom4n


SURPU 1 -1138- SURUP1JMA

57; 2°. prdvda nus' arrica di pi srirpu tru trap (animalul nu se arunca de pe rlpa In vagauna),
C~c, 48; S0 • lOcurlle afedle cu srirpurl (locurile acele cu prapastii), Al. 1928, 121; 4°. di pdltitea
a lul nu ariimdsira dicl't srirpurl di ketri (din palatullui nu au ramas declt darlmaturi de pietre),
CaiGrB, 114; 121; 5°. trite prilile dit srlrpurl (toate jivinele -din ripe), BNA, I, 118. - Ca
adjectiv: cescarp~•: 6°. ca i lOclu mrlltu srirpu (caci locul e tare prapastios), PLit, . 740- v.
liil'itrlra S0 •
SURPU1 (mi), vb. I (surpdl, -pdt, -pdre), surpa, ce. renverser; ~crouler; ~bouler;
2°. valncre; tuer; S0 • s'en aller•, Dal, 201; Nic, 499; Mih, 489. - 1°. di pi cal ma t·i surpdra
(de pe cal ci te rasturnara), PAnt, 58; sa-l srirpa plriplu afel (sa-l doboare plopul acela), PB,
1228°; ca'slle si surpdra (casele s-au surpat); surpa' una podia di medre (a surpat (a scuturat)
mere cit pentru un ~ort), PB, 2S928 ; 2° : el surpa' tr' un alumtdtic dzdfe glon'l (lntr-o lupta
el a lnvins zece voinici), PAnt, .278; Bair, 120- v. asvingu; mrilll purindzl surpa'm (multi
turci a111 ucis), Fl, I, S, 5 - v. vdtiim ~i dr. ,pre toti i-au surpat" (Ur1, 198); so: srirpa-te
di a/fa (fugi (du-te la dracut) de aiel), PLit, 119; 120 - v. (rl'ngu 5°. - V. surrip1. - < lat.
•sabrupare (cf. subrupere ,d~rober furtivement").
SURSESCU (mi), vb. IV, SURSfRE, SURStr, Dal, 201; bdrba si-l'l sursft (sa-i radeti
barba), BatN, 8 - v. xursescu, xursire, xursft, barbieri.
SURTUC, sn., pl. surtrile ~~ surtricurl, surtuc, cveste; pardessus•, Mih, 470 {slurtric);
biirbdf ... cu surtricurl (barbati. .. cu surtucuri), BNA, II, 78.- V. sultric ~i alb. surtrike ,so-
pravveste europea". - < fr. surtout.
SURTEA1JA, sf., Mih, 488- v. sinonimul darmafe!iiiii ~~:
SURTEL1 , sn., pl. surfedle, surcel, cbois mince et court - v. ~cdrpa; ~clat de bois;
rejeton; pl. : couronnes que l'on pose pendant le mafiage religieux sur Ia tHe des deux
epoux - v. stifdne•, Dal, 202; Nic, 499. - 1°. di Umnu, di surtel, ·~l-adra' 'na stiff ina (din
lemn, din surcel, ~i-a facut o crosna), PB, 4612 ; 2°. adundf nlsci'nte surfedle (culegeti•clteva
surcele), PAnt, S09; so. s' yina afendul tra si-l'l bdga surfedlile n cap. (sa vina preotul ca sa-i
puna cununiile pe cap), LP, 5,5; BNA, II, 124. - <lat. sureellus ,rejeton, drageon, scion".
SURTEV : sodre ~~ surfedle (soare ~i soriletule, •soleil et petit soleih, AD, IV, · 92
( < sodre) ). Aici, surfedle e vocativ sg. m. - cf. f1lunedle. - V. suranfel ~i dr. soricel [ < sodre
- ca ~i maricel < mdre), FolcOM, I, 285.
SURTILU~1J, sn., pl. surfilri~e, surceluta, cpetit copeau•, Dal, 202. - < surte{.
SURUP1 (mi), vb. I: di s' este ca si surripa (daca se lntlmpla ca se surpa, ca se ras-
toarna), Cod, 1511 - v. srlrpu• ~i : .
[SURUP1], asfintit, •coucher du soleil, tombee du jour•. - Acest cuvlnt apare In greaca
populara ca un lmprumut din dialectul aromiln. Iata-1 sub clteva forme ale lui : ..aoupoumx=
a Ia tombee de Ia nuit" (Vlahos,· 798); ..aoupOU7tiX= 7t£pl TO 8£!AL" (' ApP).., 85); ..aoupoU7tiX,
aup(ou)7t1X" (I:!Xp. SO); ,x'lviX ~p1X8U ci7to TiX 7tOANX, xov-r!X TO 7tp(;)To aoup7to" (Kpoo•. II,
7S). - V. surupsed#e ~i surripuma, precum ~i 'A v8p. SS4 ; Hris, SS6 (aoupou7t ,brune").
SURUPAT, -ta: pimfa ~a surupdfa (lmpin~i ~i surpati, rasturnati), Cod, 'SS1' - v. surpdt.
SURUPSEA~TE, vb. IV, unipers., apune •(le sol.eil) se couche•, Nic, 499. - V. surrlpumil,
suruprlne iJl sinonimul scdpit1 • - < surrlpl (v., aci, srirpu2) < lat. *subrupo, •surrap.
'sURUPS:fRE, sf., pl. surupsirl, apunere, asfintit, ccoucher du soleilt, Nic, 498.
[SURUPUMA, SURUPUNE) : tot In greaca populara : ..aoupoum:!l!J.IX ,cr~puscule du
soir" (Vlahos, 798); ,aoupoum~ve:L= le jour tombe" (Nic, 498; Vlahos, 798); ..Too piX aoup7t~e:,
vuxTwveL" (Kpoo, II, 40); ,<) fjALot; 'xll61J 6A6np1X xiXl TiX ~ouv!X aoup7t(;)a!XV" (Kpoo. II, 18).
-cr. 'Av8p, 335 iJl M, 4S.- Cf. ~~ dr. ,din spre soare apune" (BB, X~. 59 din anul 1764).
- < sodre aprlne ,le soleil se couche, tomb~e du jour".·
SUI\USESCU -1139-

SUI\USESCU, vb. IV (surusil, -sit, -sire), a umple lndesat ~i cu vlrf, •cntasser; remplir
jusqu'aux bords•. Sinonime: dlngushcu, durdursiscu.- < awpevw ..-".
SUI\USfRE, sf., pl. surusirl •action d'entasser, de remplir a regorger"•·
SURUSfr, -tii, pl. surusif, -te, plin de toi, tentasse; remplit: Ia hdne-u-a(lii'm surusitii
(Ia han - l-am gil.sit tixlt), Fl, t, 5, 9.
SURVA1 , sf., pl. surve, soarbil., tallse•, Nic, 497; Mur, IV, 119. - V. survu $i lat. sorbum
,,fruit du sorbier".
SURVA•, sf., pl. surve, sorcovil., •premier de l'ant, Nic, 496; GrS, II, 400; ma n'illl'l; cu
purUtlle, aliigd surva (cei mal mici, cu betele, umblau cu sorcova), Fl, I, 2, 9. - < bg. surva .. -".
SUI\VOL'IC, sn., pl. suruodl'e, pril.bu~lre, •ecroulemenb. Sinonime : ariiuulre etc. - V.
survul' isiscu.
SURVU, sm., pl. suryi, sorb, •allsiert, Mur, IV, 119. - V. sorbu ~~ it. aoupl3ov (Rohlfs
t;ex, 492). ·
SURVUL'ISESCU (fni), vb. IV (suruul'isil, -sit, -sire), nil.rui, ts'ecroulcr•: cdslrulu
l-survul'iset4te (fortil.reata o pril.bu~e~te). Sinonim : aruuuescu. - < awpol3o)..!.li~w ,s'affalsser;.
s'abattre; crouler".
SUS, adv., sus, .en haut; dessus•, Dal, 202; Mil), 490; PB, 705.-t 0 • sus, tu munt,
nu-armdse nedrld (sus, In munti, nu a ramas zil.padil.), Lum, II, t52; PAnt, t70; BNA. II,
44; 2°. sdsu-nil. ndrea! (sus, mill, nasull), PLit, 566. - V. nsus, care e formil. mai curenta·
~I mal generals, paralela cu n~:los. - <lat. su(r)sum .,de dessous vers le haut; en haut".
SUSAME, sf., pl. susa'n'l, ·susan, •sesame•, Dal, 202; Nic, 499; Mlh, 490; viizt!scu,
morlle di yiptu # susdme (vuiese morile pline de vipt ~i susan), Bair, ·53. V. asdme, sisdme.
- < tc. soussam (700; 772) ..-".
SUSESCU, vb. IV (susil, -sit, -sire), termina, •achevcrt, Nic, 499. Sinonime: bitist!scu,
sculusiscu etc. - < awvw ,parvenir; arriver".
SUSfRE, sf., pl. susirl, termlnarc, •action d'achever•, Nic, 499.
SUSfr, -tii, pl. susif, -le, terminat, •acheve•, Nic, 499. .
SUSKINARE, sf., Dal, 202- v. suskirdre.
SUSKfR1 , SUSKIR1 , sn., pl. suskire, suskire, suspin, •souplr•, Dal, 202; Nlc, 499; Mih,
490. - t 0 • ma~l susklr dl mul't!rl (numal suspln de femel), Fr, I, 36; PAnt, 289; BNA, I, 8;
2°. suskirlu a li mdne (susplnul mamcl), Balr, 43; 3°. bdnd~l fl'rii suskire (al tril.it fil.ril. sus-
pine). Sinonlm: scallizdt. - < lat. susplrlum ,souplr".
SUsKfR:a, SUSKIR1 , vb. I (suskirdl, -rdt, -rdre), susplna, •soupirer; deslrer ardemmenb,
Dal, 202; Nic, 500; Mih, 490. - t0 • suskira' dit hlcdte (a suspinat din ril.runchi), PB, 7412 ;
2°. mol curbdne, trandaflru, bdna-n'l tutii ua-it'l suskiru (mai adoratule, trandafir, In toaU.
viata-mi tml vol suspina), PLit, 971; 3°. striga' suskirl'nd ,oh, dddii!" (a strigat suspinlnd
,of, mania 1"), J.P, t06; PAnt, 272; 4°. suskira pul'i, suskira (susplna pasil.rile, suspinil.),
PAnt, 29; 5°. sdsklra sun luna (susplnil. sub lunil.), Balr, 29; 45; 6°. lute fedtile li susklrd
(pe toate fetele le fil.cea sa suspine dupii el), PB, 36017 ; 7°. s' nu-l suskirii clnd tree ncaldr
(sil. nu-l doreascil. (sil. nu suspine dupli. el) chid tree calare), BNA, II, 83; t34. Slnonime:
nukescu, scaltlzu, uhUdzu. - < lat. susplrare ,soupirer".
SUSKIRARE, sf., pl. susklra'rl, suspinare, •action de souplrer; souplr; plalnte•, Dal,
202 (v. susktndre) ;. Nlc, 500; Mlh, 490; PB, 705. - e. amdrea ncl'ide cdse ~i-aldsd suskirdre
(marea lnchide case (nenoroce~te familil) ~~ lasil. suspin), Fr, I, 118; BNA, I, 58; 2°. cu plinu
'l suskirdre (cu P.llns ~~ suspin), Lum, VI, 4, t6; PAnt, 263.
SUSKIRAT, -td, pl. susklrdf, -te, suspinat, •souplre•, Dal, 202; mirulyised cu gralu
suskirdt (bocea cu grai In suspine), PB, 4851' ; va-n'l ti dull cu sinaldte; va-n'l arml'n pi sus-
kirdte (mi te vel duce - cu sil.nil.tatc; lmi voi ril.mlnea In suspine), PLit, 950.
SUSKIROS -1140- SUTI'L'E1

SUSKIROS, -rodsd, pl. suskir6$l, -rouse, suspinator, •plaintif; ca adoerb: douloureu-


semenb, Dal, 202. - 1°. cu-a l'el bodte suskirodsd (cu a ei voce suspinAtoare), Fr, II, 244;
BNA, I, '10; 2°. si-ascall n'erla suskirodsd (sa ascult mierla suspinatoare), RP, 9, 3; BNA, I,
40; 3°. $i odlea n'l-turnd grallu cu scl'lmurl, suskiros (~i valea lmi lntorcea cuvlritul ca ecou
cu valere, dureros), Lum, IV,. 1, 9; PAnt, 199; BNA, V, 37 ;' 4°. suskiros pllndzeti niorll'i
(norii pllngeau lnduio~ator), Lum, II, 201; BNA, IV, 44.
SUSTA, adv., exact, •juste; precisemenb. - 1°. zburd$te sustd (vorbe~te exact, judi-
cios); 2°. aglamse sustti (a ajuns complet, neatins). Sinonime: glasta, tamdm. - < acoom
,au juste".
SUSTA, sf., pl. saste, capac, •couvercle; sommier elastique; ca adoerb: debout, le_s
pattes levees•, GEl, 208. - 1°. si-acupired cu sasta (se acoperea cu capacul), PB, 3521•; 2°,
el mutd sasta $1 i$ed na(odrd (el ridica capacul prevlizut cu resort ~~ ie~ea afara), PB, 35217
- v. capdke; 3°. cl'nile aestu sta sasta (clinele acesta sta In doua labe); 4°. sasta! (sus labele
anterioare 1).-Cf. gr. aOUaTot ,ressort", alb. saste ,molla da letto" ~~gr. aou~ot ,en levant
Ia patte, Ia patte levee". - < it. susta.
SUSUESCU (mi), vb. IV (susull, -ult, -ulre), lmpodobi, •(se) parer•: al imndta $t1 ti
al susulta prin pazdre (ai umblat ~~ te-al lmpodobit In plata, In o~), Cod, 43'. Sinonim :
stulsescu. - Cf. alb. sus ,alzare, levare, sollevare" . - < tc. sus (700) ,luxe, toilette": sus
etmek ,se parer".
SUSlJME, sf., pl. susan'l, porecla, •sobriquet., .Mur, IV, 119. Sinonime: parangome,
parasama etc. - < aooootif.Lt .. -".
SU~.AN, -nd, pl. SU$dn'l, -ne, susean, •qui habite Ia partie supt\rieure d'un village•, Rec,
8. V. t;losdn'l ~i dr. susan. - < sus.
SUT, sm., pl.?, oala fara toarti\, •marmite sans anse•, ZP,. Ill, 575. V. ltuvan'lll ~~

SUTACA, sf., pl. suta'fl, ~00 grame, .tOO grammes•, Dal, 202; nu cu find:dc, tl cu ana
sutaca (nu .cu o cinzeacA, ci cu o suta de grame), Fl, I, 1, 12; ardina tlndzdcurlle $' suta'tlle
(circula cinzecile ~i sutacele), Fl, II, 3, 9. - < said.
SUTA, sf., pl. sate, •cent., Dal, 202; Nic, 500; Mih, 490; PScr, 249; PB, 705; PAnt,
297; BNA, I, 124; satile marlta hUtile (sutele marita toantele), PLit, 636. - < vsl. sllto ,.cen-
tum".
SUTAREA'OA, sf., pl. sutdrel, sutar, •centaine•, Dal, 202; Mur, IV, 119.
SUTRUPSESCU, vb. IV (sutrupsll, -sit, -sire), ruina, .ruiner, aneantir•, Mih, 491. Sino-
nime : catdstraf.siscu, prt1pt1descu etc. - E alterarea vb. catdstrt1psescu prin aferezare bisilabicA.
SUTRUPSfRE, sf., pl. sutrupslrl, ruinare, •action de ruiner>, Mih, 491.
SUTURARE, sf., pl. sutura'rl, Dal, 202; Nic, 468 - v. saturdre.
SUTATA, sf., pl. suta'f, tovara~ie, •compagnonnage; camaraderie; bande•, Dal, 202;
Nic, 500; Mih, 483; PLit, 44; Lum, Ill, 11 ; BNA, Ill, 16. - 1°. 1'1-deddira tarahl!e a coluulul
dit sufdla a lor (celui fArA coada i-au dat opincile (1-au gonit) din asociatia lor), PB, 1851t;
2°. cu el'l dadan sutdtd ligdra prit padarl (cu ei laolalta au legat tovarA~ie prin paduri), LP,
167; PAnt, 240; BN,A, II, 118; 3°. n'l-alasa' can'ina $1 (armatlle sutdta (mi-a lllsat lntristarea
~~ veninurile drept tovarA~ie), LP, 166; PAnt, 239; BNA, II, 116; 4°. s' na fatem dol'i sutdtt1
(sa ne facem amlndoi tovAra~ie, sA ne cAsAtorim), PLit, 864; PAnt, 20 - v. l'edll 3°; 5°. erd
tu manti cu 'na sutdta dapa nls (era In munti cu o bandA dupa el), GrB, 222; PAnt, 226;
BNA, IV, 143. - V. sinastru(ie. - < so/11.
SUTI'L'E1 , sf., farA pl., adunare, sindrofie, <<compagnie; reunion; soiree•, Gram, 300
(sofl'l'e). - Morfologic, cf. farttl/l'l'e etc. - < so(ll.
-1141- svfNTun

SUTI'L'E2, sf., pl. sufi'l'e, sotie, demme, epouse•, Lum, V, 1, 1; 1, 2. V. sofil, sodfd.
- Termen cult ( < dr. sofie).
SUVALNIT.\, sf., pl. suvalnifa, suveica, mavette de tisserand•, Nic, 492; Mih, 491
(suvdnifa); PAnt, 227; GrB, 223; BNA, IV, 144; CEl, 12; 13; GrS, II, 400; tredfe, $U.(a,
angl'eaga amari - suva(nifa (trece, suce~te, incheaga mare - suveica), PLit, 402; suvdlnita
l'l-cadzu dil mln'l (i-a cazut din miini suveica), RA, 98; BNA, II, 40. - V. suvalfa, zvdlindzd
~i bg. so11elka .. -".
SUV ALT.\, sf., Mih, 491; CFr, 105; GrS, IV, 380- v. svdlfii.
SUVARf, sm., Dal, 202; Mlh, 491; Cal. 1911, 145- v. su(ari ~i sinonimul cdvaldr.
SUVATE, sf., Mur, IV, 120; s' adund birbifl suodte (sa strlngii berbeci pentru abatoare:
plna In 1912, aromilni negustori ingra~au turme de berbeci ~~ tapi, pe care, toamna, le treceau
din Imperiul otoman In Grecia, unde le vindeau). - V. savate.
SUVINfRE, sf., pl. suvinlrl, amintire, •souvenir•. Dal, 202. Sinonim: simislre.- < fr.
souvenir.
SUZE, sm., pl. su:dd: - v. sinonimul s6ir, Mur, IV, 120. - < ?
SUZEATA, sf. : suzealii infipalicodsa (sageata ascutita), C~c, 43 - v . sudzedtd.
SV.ALINDZ.\, SVALTA, sf., Dal, 202; Mih, 491; Nic, 469- v. suvdlnifa, zvdlfa.
SVACNESCU, vb. IV, Mur, IV, 120- v. zvtcnescu.
SVICitl', sn., Mur, IV, 121; Lum, V, 233; lu-agudi cu svli!lul (1-a lovit cu biciul), Lum,
III, 128; 93 - v. zvlClil.
svfNTUR, SVINTUREDZtl', vb. I, Nic, 469; PScr, 249- v. zvintur.
s
!)ABAC, sn., pl. Jabd{e, ~abac, tbroderiet (GrS, VII, 296). V. ,ubdc. - < tc. mouchabaq
(1170) ,broderie en forme de tresse".
!)AB!jA, invar. - v. ,dpJal ~~ sinonimul ta-o-16.
!)AC.AIEr sf., pl. Jaca'l, Bat, 31 - v. Jicde~
!SAFRAN, sm., Mih, 443; Mur, IV, 123 - v. sa(rdn.
!)AH, sm.. pl. Jahl, ~ah, •monarquet, PAnt, 490. V. padi,tih.- < tc. chllh (717) ..-".
!)AHLAMARA; sf., pl. ,ahlama'rl, baliverna, •balivernes•, Mur, lV, 123. V. curcu(eti
etc. - < aetxl.et!A4pet<Oiixl.et ,insipidlte, platitude".
!)AHlJLCU, -cd, pl. f(lhrll{i -fe, narod, •nigaud, sob, Mur, IV, 123; LP, 4. V. ll6co etc.
- In greaca: ~etxoul.xet (Boga, I, 340). - < ?
!)AI.Ac, s, Mib, 444 - v. fide.
!)AICA, sf., pl. $til{e, barci\. •barque•, GrS, II, 400. Sinonim: vtirca. - Cf. bg. sajka
.. -", tc. chalqa (718) ,espece de barque".
!)AIDZA'TI, ~aizeci, •soixante•, Dal, 181; Nic, 459; PScr, 250; ttiia la faldza'fl di ci'n'l
(tata Ia ~aizeci de ctini), PAnt, 112. - < lat. sexe-decem, sexdeelm ,seize".
!)AiN, sm., pl. $aln'l; !)AfN, -nd, pl. ,ain'l, fo[ne, ~oim, •faucon; rapide, vaillanb, Dal.
181; Mih, 444; PB, 2451 0. - e. $aln fe sial sli ketiira nsus (~oim care stai sus pe piatra).
Foti, 71; PAnt, 260; 2°. lal fain, lal pul'lll mardi (mal ~oimule, mai sarmana pasare),PLit,
854; 3°. ca ,alna Ia slnlu-a lul sf saldt;i (ca !iOimana se repezi Ia slnul lui), Fl, II, 1, 10 ~
PAnt, 352. Sinonime: kirkinec, sac61, xi{ter.-Cf. ~i gr. aotylv7) (Passow, 538 ) . - < tc. chahyn
(718) ,faucon royal".
!)Atr, -ia, pl. ,at{, -ie, martor, •temoin; qui voib: fa va s' hi{a ,al$l'l a n'el (~i veti
fi martorii mei), Cod, 681 • Sinonim: mtiriur. - Cf. alb. shahlt ,testimone". - < tc. chahyd
(717) .. - ; personne aimee".
!)AITAN, -na, pl. ,alttin'l, -ne, diavol, •diable•. Sinonime: Mmun, sa/ana' etc. - < tc.
eheltan (741) ,satan".
!)AL, sn., pl. $tilurl; !)ALEl, sf., pl. $tilurl, ~al, •chiUe•, Dal, 181; anvallta cu un fal
fn cap (lnvelita cu un ~al pe cap), Lum, II, 352; BNA, IV, 104. - < tc. chal (716) .,-".
!)ALE2, sf., pl. ,ale ~~ $el'l, !iale, dombes, reins•, Dal, 181; Mih, 445; GrS, II, 315. -
cr. !li alb. shale ,coscia". - < lat. sella ,siege; chaise".
!)ALtHA, sf., pl. fa/lre, saramura, •saumure•, Dal, 181. V. $illra, $Ullra ~i sinonimele :
armira, yar. - < alb. shl!lllre ,salina" .
!)Al\IANDUR, -rd, pl. ,amandurl, -re, prostanac, miais•. V. ,ahulcu etc. - Cf. alb.
i s h m end u r ,alienato di mente, folie"; gr. Sot!J.otV-roupot .,niais" (Boga, II, 246).
~AIIANDURA -1143-

~MIANDURA, sf., pl. ~amandure •objet metallique dans lequel on met Ia mcche, l'etou-
pille•, Mur, IV, 124.- Cf. gr. 01)(Lot3oupot ,bouee"; tc. chamandoura (733) ,disque de fil de fer
.qui retlent Ia m~che de Ia bouee dans l'huile de Ia veilleuse" ~i dr. geamandura. In greaca :
-5ot(Loivdoupot ,xocp-rote:-r6c;" (Boga, I, 336).
~AMCURE, adj., mititel, micuta, •petit; mignon., Kats, I, 86. - < ?
~AME, sf., pl.?, stofa de Damasc, •etoffe de soie rayee fabriquee a Damas•, Mur, IV,
124. V. a~dme, ~amle, ~em. - Cf. dr. ~am(a) (C, 1244; MV.·, 195). - < tc. chilm (716) .. -".
~AMfE, sf., pl. ~amil: ·~r-a~tirdzed ocl'il'l cu ~amia (l~i ~tergea ochii cu batlsta), PB,
"841; cu ~amla-arcdta (cu batista arcata (cu batista aruncat.a (desfa~uratl) pe cap), PLit, 867;
cu ~amia lal' pri (runte (cu nlframa neagra_pe frunte), Velo, 51; BNA, V, 85. V. Jimle ~i
distimele, ca ~i alb. shaml ,fazzoletto".
~AMINDOI, $AMI~DOL'I, f. fdmindodita, ~dmlfdodlldle, amlndoi, •tous les deux•, PB,
706. V. $dndol. - Cf. mgl. $imidoll'l (PMegR, II, 120; GrS, VII, 207; CapM, III, 284 ~i 282).
- < ~~ + amindol.
. ~AMINPATURL'I, f. ~dminpaturle, toti patru, •tous les quatre•, PB, 706. - V. peilru,
pdlur.
~Al\IINTREII.'I, ~AMI~TREIL'I, f. ~dminlrt!lle, fdmi$lrt!lle, toti trei, •tous 'Ies trois•,
Dal, 181; PB, 706; 1005 ; PAnt, 490; 491. - < ~~ + amlntrell'l.
~ANDAN, sn., pl. ~anddne, sfe~nic, •chandelier., Mur, IV, 125. V. fdnddn. - < tc.
chandan (734) ,.-".
~ANDOI, f. fdndodrld: ~dndallle una sole di auule (amlndoua Ia fel de bogate), ArE,
3; eire s' lU hibd niueeisla a ~dndulOr (are sa le fie sotie amlnduror, Ia amlndoi), ArE, 7. - -
V. fdmindol.
~AO, sf., PScr, 250 - v. ~eirld ~i, fonetic, steeio, dcio etc.
~AP, sm., fara pl., boala grea de bot ~i de unghii Ia rumegatoare, •maladie dangereuse
au museau et aux sabots des ruminants•. V. fcl'lop. - < tc. chiib (712) : chdb illeti (712 ~i
856) ,',crevasse qui se produit au tarse des bHes de somme et fait tomber leur sabot".
~APCA, sf., pl. ~epki, ~apca, •bonnet., Dal, 181 ; Mih, 459. - Cf. tc. chabqa (712), bg.
$apka ,.-" etc.
~AP$AL, -ld, pl. fUpJal'l, -le, prost, miais, nigaud•, Mur, IV, 125; Kats, I, 86; '~l-edste
~dpfa{ (l~i e pnstut), PGr, 145. V. ~dbfa ~i sinonimele ~amandurd etc. - < tc. chabchal
(712) ,lourdaud".
~APTE, num., Dal, 181; PScr, 250; PB, 706- v. fedpte-; di hult!rd, ~dpti-6ptu ld
si dute a plcurarllor (de groaza de holera, clte ~apte-opt bd~ini le scapa pastorilor), PB, 29816 ;
fiClOrlu - ~t!.pte-optu l'l-sl duted (copilul tremura de spaima), PB, 39211•
~1\PTEDZA'TI, num., ~aptezeci, •soixante-dix•, Dal, 182; PScr, 250. - < lat. septem-
deelm ,soixante-dix".
~APTESPRA, ~APTESPRADZATE, num., ~aptesprezece, •dix-seph, Dal, 182; PScr,
250. - < lat. septem-supra-decem.
~APTESPRArfNIJIT, num., douazeci ~~ ~apte, •vingt-sepb, PScr, 250. - <lat. septem·
supra·vlglntl.
~AR, sm., pl.?, zer, •espece de petit-lait; fromage provenant des monts $drll'i•, Mur,
IV, 125; PEt, 45 (: pl. ~drd > sg. ~ar); CN, ti 7; REW, 7870. - <lat. serum ,petit-lait '.
~ARAFURA, invar., pl. ~ara(uran'l, -ne, zapacit, tahuri•: '~l-edste ~ara(ura (l~i e zapacit,
zapacita), PGr, 145. Sinonime: tul etc. - < ?
~AHA, sf., pl. ~eire, ferestrau, •sciet, Dal, 182; Nic, 473; Mih, 448; PScr, 250; scocite
1dra # l'l-tal'e cdplu (scoate ferestraul ~~ li taie capul), CalGrB, 29. Sinonim: pri6ne. - Gr.
alii pot (Boga, II, 59 ; 176 ; 246). - < lat. serra ,scie".
!jARCU 1 -1144-

!jARCU1 , -cd, pl. ~drfl, -Je, pestrit, •bigarrc; nom donn~ a un chien bigarr~•. Mur, IV,
125; CN, 1C5; 174. V. ~dren, fidrgav ~i sinonimull'edr.- < bg. Aarko ,cheval pie".
!jARCU2 , -cd, pl. fiarfi, -fe, rapacc ~i vindica:tiv, uapace et vindicatif• - (V. fidrcu 1 ).
- < alb. sb4rke ,pescccane".
!jAREN, -nd, pl. fidren'r, -ne; !jARGAV, -va, pl. fiargayl, fidrgave, pestrit, •bigarr~; mouton
blanc-rougeatre, mouton gris•, Dal, 182; Mur, IV, 125; CEI, 81; Fl, II, 2, 5. V. {!drcu. - <
bg. Aaren6 ,bariol~".
$ARLATAN, -nd, pl. fiarlaldn'l, -ne, ~arlatan, •charlatan., Dal, 182. ~ Cf. tc. charlatan
(714). - < fr. t>barlatan.
!jARPE,- sm. ~i sf., pl. ~erki, ~arpe, •serpent; m~chanto, Dal, 182; Mih, 450; PScr, 259 ·;
PLit, 402. - e. astdl'l ~drpe?- kisedd:a-l'l cdplu (lntilne~ti ~arpe? - piseaza-i capul), PLit,
636; 2°. arsari ca kipindla di !idrpe (a tresarit ca pi~cata de ~arpe), Fl, II, . 2, 4; PAnt, 254;
3°. '!il-aspune {!arpile ciclotirlle ... ? (l~i arata ~arpele picioarele; .. ?), PGr, 146; 4°. si-acafdra ..•
dodille lltrki (sc lncaierara ... cele doua ~erpoaicc), PB, 121' ; 5°. Ia aldsd sanatdte a 11trkilor
(le Iasa sanatatc ~erpilor = l~i ia ramas bun de Ia ~erpi), PB, 6721 ; 6°. edsli ~drpi (e om rau).
V. 11edrpe ~i nipi'rticd. - <lat. serpem, serpens ,_serpent".
!jASE, num., ~ase, •six•, Dal, 182; Mih, 450; PScr, 250; PB, 706. V. fiedse. - < lat.
sexe (sex ,six").
!jASIRA, num. ord. f., a ~asca, .ra sixieme•: Ia ~dsira scdrd (Ia a ~asea scara, Ia a
~asea treapta), Jb, I, 42. - < ~ase.
$ASPRA, $ASPRADZATE, ~asesprezece, •seize•, Dal, 182; PScr, 250. - < lat. sese-
supra-decem.
$ASPR.~rfN9IT, dou:'lzeci ~i ~ase, •vingt-six•, Dal, 182; PScr, 250. - < lat. sese-supra-
vlglntl.
!jAfJA., sf., pl. fiel (~i ~ale, fiel'l), Dal, 182; Mih, 447; PScr, 250 {lido}; PB, 706; l'l-
bdgd' ~Iilla (i-a pus ~aua = 1-a in~elat, a in~elat-o = il (elle) l'a tromp~, -e), PGr, 146 - v.
samar 4°. - V. ~edlld. - Pentru finalul -lld (cf. cdfdlld, curdlld, yifdlld, mdsedlld, stedlld etc.);
pentru dacoromana cf. GrS, 1. 187 (cdfdlld, mdsedzld etc.); Tcaha, 54 ~i 60 {ci'lfdlld, mdsdlld,
llifdlld} ~i PSuf, 152.
!j.\, conj., ~i, •eto, Nic, 459; PScr, 250; Cod, 439 • - V. IIi ~i e1 •
$AFRANE, sf., CN, 128- v. 11a(ran. -
!jAG UN I, sf. : eram •nd (edld n'ica nintralcl lu .,aguni (eram o fata mica neintrata (ne-
lmbracata) In zabun), Buril, 279 : ca fata, nici una nu porta fidguni - eel putin pina pc Ia
1912; odata maritata, putca lmbraca ~i fidguni. - V. $iguna.
~A'IIBARA, sf., pl. fid'mbdre •l'une des deux ~pou·ses d'un Albanais musulman•, Mih.
446; RF, II, 104-105 ~i 366. - v. fiembdrd.
!jANDAN, sn., PScr, 250 -:--- v. l!indan ~i alb. shendan ,candelabro" .
$.~NDRAiliAIE, sf., pl. ~dndrdmd'l, ~andrama, •charpcnterieo, l\,'ih, 447. - < tc. son-
dyrma (775) ,hangar; galerie ouvertc sur les cOt~s" .
$ANEAT.~. sf., pl. fidnet, nelegiuire, .Iaideur; sceteratessc•: va sis' (acd sdnlt!sle ayim/il
(nelcgiuirile se vor face (vor deveni) evidente ?), Cod, 2712• - < tc. ebena'at (734) .. - " .
$A'RA, sf., du~manie, Mih, 448 - v. fieri.
$ABET, -redid: {)h, fidrele Juf5a (oh, ~iretule Iuda I), Cod, 8421 - v. 11irel.
$ARPUNE, sf. •Thymiamo, Jb, XIII, 90 (Gramuste) - v. sdrpun'e.
$BUT, fibUla, pl. $buf, $hlile ,estropie; manchot•: si'l-l'l creased mi' na a(ea 11blila (sa-i
crcasca mina cea ciolaca), C!;ic, 57. Cf. numcle Jblila (PEtim, 21). V. Clu/dc. - Ct; alb. sbylh(em)
,rinculare".
$C ... ~ sc ...
-1145- ~CL'INCEAHE

~CARPA, sf., pl. ~carpe, stlnca, •rocher•, Mih, 453; PAnt, 490. - 1°. analle ~carpe (stlnci
lnalte), GrB, 229; 2°. aslupd-IU .•• via cu. vi'rnd ~carpii (astupa-le ... canalul cu-vreo stlnca),
PLit, 803; 801; 3°. cdrd'rl di ~carpe (carari de stlnci), Bair, 37; -4°. ii hidzl. •• pril IJCarpe
ca un ~arpe (te lnfigi. .. printre stlnci ca un ~arpe), Bair, 119. V. scarpd (~cd'rpd) ~i pi~­
cirearlii. - Cf. alb. shkrep ,precipizio" ~i dr. ~carpii ,marginea lnclinata a drumului" (PacR,
119).
~CALIKICEAT, -Ia, pl. ~ciilikiceaf, -te, stralucitor, •brillanh: lu este (afa afea ~cdliki­
cii'td? (unde e fata cea stralucitoare?), Cod, 61 27 • V. lubrisil.- Cf. alb. shkelqenj ,brillare".
~CA'MBA, sf., pl. ~cd'mbe, stlnca, •rocher-, Nic, 479; PB, 706 ; DR, II, 546. V. ~ctfrpd.
- Cf. ~i gr. ald!J.mCX (Kpoo. I, 159). - <alb. sbkilmp ,roccia".
~CA'RCIC, vb. I, PScr, 250 - v. scd'rcic ~i vsl. krilCili ,contorquere".
~CA'RPA, sf., pl. §Cd'rpe, a~chie, •copeau; eclat de bois - v. mindzal'e, surfeil•, Dal,
182; DR, II, 547. - < alb. sbkarpil ,legna sottili e seche per accendere il foco".
~Cl'RLA, sf., pl. ~ci'rle • ... ? ... • : ljl ca §Ci'rlii (Ill era greceascd ljl ca ... ?), C~c, 15. - <?
~CL' ... -+ sk ...
~CL'EANDZ.~, sf., Dal, 64 - v. $C!'end:ii ~i scUnclu.
~CL'EAfJ, ~cl'earld, pl. ~cl'eal, §Cl'eale, servitor, •domestique; Diener., W, II, 164 18 ;
PNum, 27 ( < lat. sclavus); DR, I, 177 (*sclavus < Slavus) ; DR, IV, 362. - Cf. alb. shqerri
,s. f. coil. gli slavi, i bulgari".
~CL'ENDZ.J., sf., pl. ~cNndzii obatonnet (jeu d 'enfants)•, turca, Dal, 184; PLit, 153;
AD, IV, 374 (<lat. scandula); CEI, 81 ( < bg. klen:a - cf. klenzamrl ,boiler"). - "- ~cl'eand:d,
ljC/'engi ~i sinonimul cluUngii, clu/icd, gr. axJ..'t VT!:cx (Boga, I , 350).
~CL'EN(II, !jiCL'ENZA, sf.: canda nd aglucd'm cu ~cNngea (parca ne jucam de-a turca),
PGr, 146; PLit, 147; canda tl ajofl cu IJC/'enza (parca te joci de-a turca), C~c, 44. Sinonime:
btfke etc. - V. scl'end:a.
. ~CL'fFUR, sn., Dal, 184 - v. sc/'i(ur; ~CL'fFUR, -rei, pl. IJC{'i(url, -re, sulfuros, •sul-
fureux•, Dal, 184; PScr, 245 ( < lat. *sclu(ur < sulfur). - V. sklfurd ~i PW, 1554 ; REW,
8443.
~CL'IM, sn., pl. ~c/'imurl, geamat, •soupir; pleurnicherie; gemissemeo.b: scufi'ndalul
;;cl'lmurl ahtndoase (scotlnd gemete adlnci), Lum, V, 177. - V . scl'im ~i:
~CL'fMUR1 , sn., pl. §C/'lmure, geamat, •gemissemenb, Mih, 456; DR, II, 469.
~L'fMUR 1 , vb. I, Mih, 456 - v. ~cl'imuredzil, skimur.
~CL'IMURARE, sf., pl. IJC{' imurd'rl, pllngere, sclncire surda, •action de gemiro, Dal,
184; Mih, 456; PB, 706; Bair, 79. V. skimurdre.
~CL'IMURAT 1 , sn., pl. IJC/'imurdturl, sclncet, •murmure; gemissemenh: avdzdm un
§C/'imurdl lji un pli' ngu (auzeam un sclncet ~i un plins), Bair, 45.
!l'CL'UIURAT2, -Iii, pl. IJC/'imura(, -te, pllngiitor, •pleurnichc•, Dal, 184 ; cipa ~c/'imuralii
sum pldlan'l (apa pllngatoare sub platani), Bair, 70.
~CL'IMUREDZ(J, vb. I (IJc/'imurdl, -rat, -rare}, sclnci, •gemir; pleurnicher; geindre•,
Dal, 184; M, 42 ~i PEt, 45 (lat. *ex-clamorare) - 1°. acii(d' si IJC/'imurecid:ii (lncepu sa se
vaiete), "PGr, 146; 2°. ndturlle IJC/'imurd (copila~ii se sclnceau), Fr, II, 228; 3°. de! dodmne!
- $Cl'imuri'i' • .. au~illu (de I staplne I (maria-ta !) - lnglnii bi\trlnul), PB, 4581 • V. ~c/'imur~,
IJC/'lumuredzil. - < lat. *ex-elamorare < clamor , cri".
!jiCL'UIUHOS, -rods a, pl. IJCI'imurol}l, -rodse, pllngiitor, •pleurnicheur; plaintif•, Dal,
184. - < lat. *ex-elamorosus (cf. clamorosus , criard, plaintif").
~CL'IN(:EAME, sf. : di IJC/'im'eamea a tdldlul, armil' ne llll'llu orbu (din cauza avaritiei
tatalui, fiul r:lmlne orb, Hlri\ cultura), PI.it, 701 - v. sclinceame.
~CL'INl:lutscu -1146- ~CRET

~L'INl:lu:Escir, vb. IV (~cl'inllull, -uit, -ulre}, a deveni avar, •devenir avaret, Dal, 184.
~CL'INCIUfRE, sf., pl. ~cl'inllulrl, zglrcire, •action de devenir avaret, Dal, 184.
~CL'INl:lufT, -td, pl. ~cl'inllul{, -te, zgtrcit, cdevenu avare•, Dal, 184.
~CL'IOAPIC, vb. I (~cl'luptcdl, -edt, -cdre}, ~chiopll.ta, •bolter; clopinert, Dal, 184;
Nic, 485 ~i DR, III, 679 ( < lat. •ex-cloppicare); Mih, 456 (~cl'lodpit); ~cl'lupict'nda, ~cl'lu­
pici'nda aglumse acdsd (~chioplitlnd, ~chioplitlnd a ajuns acasA), PB, 2688 • ln dacoromAniio
(Maramure~ : Sat-~uglitag) : ,el ~chiopll.cazli"). - V. ~cl'lop1 - <lat. •seloppleare.
~CL'IOP1 , sn., pl. ~cl'lopurl, boala ~chtop, •maladie des moutons qui Ies fait bolter,
fourchet (Roll, V, 133)•, Dal, 184 ; prumuvedra aesta 6lle all ~cl'lop (In primlivara asta oile·
~chioapl1tl1) - cf. PAlb, 40. V. stri'mbu1 ~i ~ab. - < lat. seloppus ,bruit qu'on fait en frappant.
sur une joue gonfi~e".
~CL'IOP1 , ~cl'lodpd, pl. ~cl'lokl, ~cl'lodpe, ~chiop, •boiteux; clopim, Dal, 184; Nic, 485 ;.
Mih, 456; PScr, 250; PB, 706; cumbdra sldbd, ~cl'lodpd (fina slabli, ~chioapli), PAnt, 298 ;.
BNA, I, 126. V. sl'lop.
~CL'f9RU, sm., pl. ~cl'l8rt, arin, •aune•, Mur, IV, 127; GrS, VI, 387. Sinonime :
drin, duar. - < ax)..lj6po.; .. -". .
~CL'IUMUREDZtJ, vb. I: cilimedn'll'i ~cl'lumureddzd (bliieta~ii piing), Lum, I, 171 -·
v. ~cl'imurlldzit.
~·luPARE (Breaza), sf., pl. ~cl'lupd'rl, ~chioplitare, •action de boitert. V. ~cl'lupt­
cdre. - < lat. •seloppare.
~CL'IUPICARE, sf., pl. ~cl'lupica'rl, Dal, 184 ;,Nic, 485; Mih, 456- v. ~cl'lupdre, ~cl'lodpic
'i it. ctoppeca ,zoppicare" (Spotti, 41).
~CL'IUPICAT, -td, pl. ~cl'lupicdf, -te, ,chioplitat, •qui a bolt~•. Dal, 184.
~COARl:E, sf., pl. ~c6ret, scoartl1, ·~coree• (Bl11asl1); ~codrce di kin'l verdzl (scoartl1 de
pini verzi), Perd, 9. Sinonim : codje. - < alb. sbkor~l! ,coperta di lana da letto".
~CODRANESC, -nedscd, pJ. , ~codrdne~{l, -ne!jti •de $c6dra (ville au nord de l'Albanie)• :
drma !jCodranedscd (costum de ~codra), Millio, 26.
~CO .&.A, sf., pl. $C66e, carpen, •charme (arbre)•, GrS, IV, 380. V. sc66d. - < '!
~COP, sn., pl. ~coupe, bltli, «1°. gourdin - v. clumdga, strop; 2°. rossade- v. fu#c 3°,
kluUcd, plrjlnii•, Dal, 184; DR, II, 547.- e: ~c6plu dri dodlld capite (blta are douli capete),
PGr, 146; 2°: greit ~cop n'l-dre-arcdta (grea blitaie mi-a aruncat, mi-a dat), PAnt, 111; furd
area{ tu !jcop (au lost dati bll.tliii), PB, 31818; ~c6plu !ji ar~inea nu es (blitaia 'i ru,inea nu ies,
nu se due, nu se spalli), PLit, 637. - < alb. shkop ·,bastone".
~CRAC, sm., pl. ~cra{l, scorpion, •scorpiom, Dal, 185; Nic, 489; DR, II, 547. V. scorplll,
scrap. - < alb. shkrilp ,scorpione".
~CRAtJ !, interj. ~i adv., defel, •point du tout.: nl!jl para' - !jcralH (dln~ii bani -
deloc !), PB, 83'; nu $li {iva - !jcrait! (nu ,tie nimic- defel !). V. dip. - PB, 83': < alb.
s' ka ,non c' e". - Cf. crall, gr. ~xpot1t (Boga, II, 142) 'i : .
~CRAPUESCU, vb. IV ($crdpuil, -uit, -ulre), sclnteia, •~tinceler - v. ascdpir; articuler,
prononcert, Dal, 185; DR, II, 494; V, 768. - e. nu !jcrapuld can latinedsca (nu articulau
(nu ,tiau) deloc limba latinA), Fl, II, 5, 11 ; 2°. nu scrdpuld [in text : !jCrdpdnedll] nl{i ·elif,
be' (nu ~tiau sll. pronunte (nu cuno,teau) nici eli(, be), PenB, III, 163. - < alb. shkred ,sap-
rare, scintillare".
~CRAPufRE, .sf., pl. ~crapulrl, sclnteiere, •action d'etincelen, Dal, 185.
~CRAPufr, -td, pl. !jCrdpulf, -te •etincel~•. Dal, 185.
~CRET, ~cretd, pl. ~ere{, $Crete, slicret, •solitaire; cher, aim~; malheureux, infortun~;
niais•, Dal, 185; Nic, 489; BNA, I, p. xv; DR, II, 547. - 1°. n'l-erd $Creta Ia pradz (pustia
de minte lmi era Ia bani), PB, 396 ; 2°. cu mu~dtile-a lor $Crete (cu frumoasele lor mlndre),
~CRETUf:SCU -1147- ~CURTIKEDZfr

BN:A, I, 112; 3°. $Creti sunlu muntfl'l (mlndri (dragi) slot muntii), PLit, 1019; 4°. ca $Crtl/u-
afel di cue (ca nefericitul ace/a de cue), Fr, I, 36; PAnt, 290; BNA, I, 10; so. te si-adara
11cret di el'l? (ce sa faca nenorocitii de ei'l), Fr, 1, .36; PAnt, 289; BNA, I, 8; 6°. pampore,
s' armd'n'l $Creta! (vaporulc, sa ramli pustiu !), LP, 47; 7°. nune $Crete $i-alavd6s (nunc sec
Jii laudaros), PAnt, 302; BNA, I, 132; 8°. hil dip $Cret (e~ti complet redus Ia minte). - v.
daMl'ea,'$amandura etc. - Cf. dr. sdcret (din RetP: ,asta sacreatli lume", I, 42; ,cea sacreata
padure", III, 60; ,muntii acci sacrcti", V, 73 etc.). - < alb. i shkreU! ,desolato, deserto".
~CBETUESCU, ~CBITUESCU, vb. IV ( $Crituil, -ull, -ulre), pustli, •abandonner; trans-
former en desert., Dal, 18S ($crlluescu); Nic, 489; na $Cretulra ($crilulra) hoara (ne-au pustiit
satul), W, II, 84; PLit, 898; PAnt, 44. Sinonime: pustixescu, pusluescu etc. - < alb. shkre-
touJ ,devastare, render deserto".
~CBITUfBE, sf., pl. $Criluirl, pustiire, •action de devaster•, Dal, l8S; Nic, 489. Sino-
nime : pundlre etc.
~CBITUfT, -ttl, pl. $Critui/, -te, pustiit, cdevaste; malhcureux•, Dal, 18S; Nic, 490; p6pul
••• $Critult (popor ... nenorocit), Trib, III, 2, 11. Sinonime : irmuxlt etc.
~CBUMAT, -ttl, pl. $Crumat, -te: 1°. trupurl di manlcl'i ... $Crumate ... di sfulgu (trun-
chiuri de molizi. .. carbonizate ... de _fulger), Lum, V, 224; BNA, II, 10; 2°. $CTumat di vinl
$' di soare (ars de vlnt ~i de soare), ArE, 30; 3°. $Crumata l'l-u bUdza di seale (arsa de sete
ii e buzaj, FI, I, 1, S; PAnt, 2SO; 4°. una ldcrima $Crumdta (o lacrima arzatoare), PAnt, 277;
Bair, 119; so. suflit ... $Crumdl di har (suflet. .. chinuit (ars) de moarte), ArE, 17.- V. seru-
mal.
~CBUMEDZfJ, vb. I - v. nscrum, scrumedzu.
~UBTABAC, -cd, pl. $CUrlabdfl, -fe, scundac, •de petite taille•: featd grasd $f $CUrlabdcd
(fata grasa ~i scunda), LP, 126. - V. scurtabdc, ndrece, sinonimul glugia, alb. shkurtablk ,nano,
pigmeo" ~i:
~CUBTAC, sn.; ~CUBTAC.~, sf., pl. $CUrtdfe, vesta fara mlneci, digaro, soubreveste•,
CN, 82; Plm, II, 177; 180; purld $CUrtdc (purta ilic), GrB, 2, 2S; .BNA, IV, 121. Sinonim:
iUcd. - v. $Ciirtat.
~CUBTAME, sf., Nic, 488; ci'le nu are trdpld ... di ilia a $CUrldmil'el (cite nu a suferit
... din cauza staturii scunde), Cal. 1911, 200 - v. scurtdme.
~CURT ABE, sf., pl. $Curld'rl, scurtare, •action d'ecourter, de decapitero, Dal, 18S; Nic,
488 ; PB, 707.
~CURTAT, -td, pl. $CUrta/, -te, scurtat, •ecourte•, Dal, 185.
~CURTAI, sf., pl. $CUrle, scurteica, •manteau de femme•, GrB, 3, 19; · 'na $Crlrld s'
l'eal trd Geogea (o scurteica sa iei pentru George), GrB, 3, 19; BNA, Ill, 130; 167; cin~el'llu
di Ia ziyd di $Ciirtd cd l'l-si-acafd (clrligul de Ia clntar cl i se agata de scurteicA), Cal. 1912,
93. - V. $CUrtdc, $Ciirtu.
~CURTA2 , sf. - v. $Curlifa ~i gr. axoup·dl:w .. pbt-rw xJ..'ijpov" ('AprJ.., 84):
~UBTEDZfJ (mi}, vb. I, Dal, 185; Nic, 488; Mih, 458. - 1". s' l'i $Curtd'm pu(i'n
mincclrea (sa-i reducem putin portia de mlncare), BNA, III, 23- deci, cu sensul de •amoindrir,
diminuero, pentru car~f. n'iclluredzu; 2°. apirn'ird si-l'l suil'eddzd, si-l'l $CUrleadzd (lncepura
sa-i tunda (sa-i scarmene), sa-i reteze), LP, 6; 3°. 'nd suta l'l-al llcurtdta (o sutli de oameni
i-ai decapitat), Lum, II, 127 ; PAnt, 183; BNA, III, 80- v. spdstrescu 4°.- V. scurtedzu,
scurlikedzu ~i alb. shkurt6nj ,abbreviare", gr. axou~nuou (Hris, 216).
~CUBTICABE, sf., pl. /ICUrlicd'rl, Dal, 185 - $CUrldre.
~CUBTIKEDZfJ (mi}, vb. I ($curlicdl, -edt, -care) - v. $CUrtedzu: lu $CUrlicard (1-au
facut mai scund, 1-au decapitat), PGr, 146. - Cf. ~i imprecatia italiana : ,Chi ti pozzanu
scurticari !", BTS, XV, 400.
~CURTfTA -1148- ~EU

~CURTfTA, sf., pl. $CUrlifa ~ v. scurllfa - , Nic, 488; DR, II, 547; PFolk, 17; aru-
ca'm $Curllta (am tras Ia sorti), FI, I, 2, 6; l'l-ctidzu $Curtifa a l 'el (sortii i-au cazut ei, i-a
venit ei rlndul), PB, 4931 - v. $Curta 2°.-Cf. alb. sllkurlezif ,sorte", gr. a'xoupThaiX (Hris, 216;
Boga, I, 352).
~CURTIZA, sf., pl. $CUrliza, prepelita, •caille•, PScr, 250; DR, II, 547. - < alb. shkiirt~zl§­
,quaglia".
~CURTU 1 , sm., pl. $Curti- v. $Curta1 - : u nviscu cu $Curtul a l'el (o imbraca cu scur-
teica ei), PB, 29oao. ·
~CURTU 1 , -Ia - v. scurtu- ; ~ e 6 r t u, sm., februarie, •fevrien, Dal, 186; Nic,_ 488 ;.
PScr, 250; DR, II, 548; PLit, 637; CaiGrB, 4. - 1°. pardmiOlu a mel eciste $Curlu (basmul
meu e scurt), PB, 20531; PAnt, 93; 2°. .5curtul a tel rau (februarie eel rau), Mac, I, 8; PAnt,
203; BNA, V, 41 ; 3°. $curlul s' mocil'c kirolu (februarie sa lnmoaie (sa lnd!Jlceasci\) tempera-
tura), PB, 30222 • - Cf. toponimicul grecesc ,a,' Sh~oupT" ('H7te:til, VIII, 110); ~·:v.oupTo~
,(l>e:~pou:iptoc;" (Hris, 216; Boga, II, 97) ~i alb. i sllkurl ,corto", sllkurl ,febbraio".
~CEPTU, vb. I: $Cecipta pin' di tocinwd (a~teapta plna (Ia) toamml), PLit, 837 - v.
asceptu, $liptu. Pentru di, cf. di 42°.
~(;r{r , vb. IV (Cnl~ova) - v. sciu.
~EAPTE : Dona, u11 lru $Cdpte fcdte (Dona, unul singur Ia ~apte fete), PLit, 936; PAnt,
39; '$l-edste $edpte gdl'in'l (l~i e ~apte gaini = e prost), PGr, 145; ci'te $edpte .•• (cite ~pte
... ), Fr, I, 166; BNA, III, 104 ~i 165: expresie prin care se exprima teama cuiva - v. $dptc.
- < lat. septem ,sept".
~EAPTEDZA'TI, ~EAPTESPRADZATE, ~EAPTESPR.~nN9IT, Nic, 466; PAnt, 490
- v. $aptedzd'/l, $dptesprddzafe, $dptesprdyim;it.
· ~EARPE, sm., Nic, 467: ara'l ca $erki n(armac6$l (rai ca ~erpi venino~i), Lum, II, 14;
$Ccirpe lalU va-l'l mi'ncd (~arpe negru li va mlnca), GrB, 222; PAnt, 226; BNA, IV, 143;
fe-l CUTciilif n'icd, aumlif, pri SUn [OC ascumta? - $Ccirpile (ce e CUrea mica, unsa, pe SUb pa-
mlnt ascunsa? - ~arpele), PLit, 402 - cf. PMic, articolul $earpe/e. - V. $drpe ~i, ca gen, it.
serpe, fr. serpent.
~EARPIC, vb. I, Nic, 467 - v. n$drpic. - Cf. lat. serpo, -ere ,se glisser; ramper".
~EASE, Nic, 468; PAnt, 490- v . $dse.·
~EASPRADZATE, PAnt, 490- v. $dsprd.
~EA(J1, sf.- v. $(hlti -, Nic, 472; fir' di $edud (fara de ~ea), PAnt, 128. V. setii.
< lat. sella ,siege, chaise".
~EBOIE, sf., Dal, 186 - v. $ib6le.
~ED, vb. II ($idz~l, -dzut, $idecire}, ~edea, .<1°. s'asseoir, ~tre assis; 2°. rester; durer<
3°. habiten, Dal, 188; Nic, 473; Mih, 460; PScr, 250. - 1°: $idzurd pri mecisa (s-au al)ezat
Ia masa), PB, 5!35- v. stall; $dde Dune lavuit (Done sta ranit), Fr, I, 148; PAnt, 24; 2°:
$edz cu sandtdte (ramli cu sanitate, ramli sanatos), Lum, II, 153; BNA, III, 112; amiraril'ea
a·l Judea $adzu una suta i treid:a'/l di an' l cdma mU[tu di Izdrailcizl' i {imparatia lui Iudeu a
dural o suta ~i treizeci de ani mai inult dedt israelitii), Cod, 77 b2 ; cat an'l $ddzu Vavt/ona?
- $ddzu 70 di an'l (clti ani a durat Babilon? - a durat 70 de ani), Cod, 77 b 13 - v. fin 3°;
3°: lu $ide/? - $idem Samdrlna (unde locuiti? - locuim Ia Samarina) - v . cdlikisescu . ~i stau
·5°. - < lat. sedere .. ~tre assis; demeurer".
~EKERL((J, -lie, pl. $Ckerlll, cenu~iu, •de Ia couleur du sucre; grisatre•: cu 'na $kepe
$Ckerlle (cu. un voal cenu~iu). - < tc. f!heker renk, ehekerll (731) .. -".
~Ei\f, sn., pl. $emurl: $emurlle $'' cumd$urlle (stofele damaschine ~i stofele de matase),
ICar, 72 - v. $cime.
"EMBAR.~, sf. - v. $d'mbdrii ~i simbru - , PB, 707. - <alb. shmi!ril , concu)jina" +
shember ,rivale (in amore)".
"ENC, invar. •mot d'un jeu d'enfants•, PLit, 130. - V. sem;l, mgl. !jenghi (PMegR,
II, 120; Cap, III, 284) ~i alb. shenje ,traccia, segno".
"ERI, sf., pl. !Jerurl, du~mli.nie, •inimitie•, Mih, 448 ( !ic'i'rt1}; si due !Jeri (se du~mancsc),
PGr, 146. V. careze. - < tc. eherr (722) ,mechancete; querelle".
"ES, !jecisa, pl. *e!Jl, !jetise, ~es, •terrain en plaine•. - Cuvintul, inlocuit prin pcide, a ramas
In toponimie: f>e$1, Dun, I, 205; Vcilea-!jedsa etc. - < lat. sessus ,action de s'asseoir".
"GL'EAT.~, "GL'IOAT.:\, sf., pl. $gl'edle, $gl'loute, PAnt, 490; Dal, 187; "GL'IOT, sn.,
pl. $gl'lodte: Ia cd(Ji !jgl'lol te fiifeci (Ia fiecare pas cc facea), Lum, III, 350. - V. jgl'locitii. ~i
jgl'lot. - < ?
"I;conj., adv., ~i , •et; aussi; mci11e•, Dal, 188; Mih, 462; PScr, 250.-1°. vindulledmnile ...
~Ji locil un ctirtu (am vlndut lemnele .. . ~i am luat cinci pia~tri), PB, 35424 ; 2°. aglumsirii. !J'
el 'l (au sosit ~i ei); 3°. $i s' /i spun, s' mi-ajuf nu pot (chiar daca ti-oi spune, nu poti sA rna
ajuti), Velo, 10; PAnt, 321 (aglul}; BNA, V, 97. - V. !iU ~i sinonimele e1 ~i i' (din !jed 2° :
acest i6 ne indicA aparitia sintacticll a conjunctiei ~Ji din dacoromilna in compuse numerale ca
douazeci-~i-un, treizeci-~i-doi, palru:eci-~i-trei, cincizeci-~i-patru etc.). - In franccza veche:
, Batisiez fut si out nom Alexis (A I ex is, 31) = II fut baptise el il eut nom Alexis", AngP,
265. ,Pour el on trouve souvent si (sic)", Angl3 , 151 - ~i 247-248. Cf. ~i: Rol. vv. 1235,
1282, 1328, 3633; PRol, ed. 17, p. 155; Bedier, 475-476; BourL3 , § 250, p. 273-274; BBGr,
§ 965; AnglProv, 367 etc. - < lat. sle , ainsi" ~i ,et" (cf. MihL, § 226, p . 178).
'"1, -"1, pron. reflexiv ~i pron. reflexiv posesiv - v. i!}l - , Dal, 188; Mih, 464. - 1°.
ac/6 lu '!Jl-irci (acolo unde l~i era), PB, 7325 ; 2°. ca kirulii. t e ' *l-erci (ca proasta ce l~i era),
PB, 5313 ; 3°. ca odrfan fe '~Jl-erci (ca sarac ce l~i era), PB, 488&; 4°. (ucara' lu-!jl (saracu-~i ,
sarmanul de el), PB, 12422 ; 5°. lcillu-111 (nefericitul de el), PB, 936 ; 101 26 ; Fl, II, 1, 4; 6°.
mardtlu-!Jl (bietul de el), PB, 5 3 0; 13012; 16232 ; 28011; 7°. marcita-$1 (sarmana-~i, sarmana de
ea), PB, 19321 ; 47426 ; PLit, 7682; PAnt, 490; 8°. odrfiina-1}1 (orfana de ea), GrB, 2, 27; BNA
IV, 125; 9°. el singur-$i s' pilii pseci (el singu~u-~i se chinuia), Fl, II, 5, 6; 10°. singurd-$1 (sin-
gura-~i), PB, 33422 ; 11°. b6iilu-!jl (boul )ui) ; 12°. aumbra-!Jl (umbra lui, umbra ei ; umbra sa) ;
13°. n'el'i-$1 (mieii lui, mieii ei; mieii sai); 14°. mi' n'lle-!jl (mlinile sale); 15°. bdte a /ul-!ji (bate
pe ai lui-~i), PLit, 422; 16°. a lul-!ji cigrul, a lul-!ji yumdrlu (a lui-~i e tarina, a lui-~i magarul),
PGr, 9. - Alte exemple extrase din paginile precedente : 17°. ca xecina ' !Jl-an'lurzed!jte - v.
ca 13° ; 18°. Frcinga, carl nu '$i !jleu fivci- v. carl1° ; 19°. 1}1-/rdze vintul- v. ccilreg; 20°. fe-circ
pul'ea di nu-!jl polite?- v. cucol 1° ; 21°. vrula ' ;~1-dotirme n gradiniClii- v. grddinillii ; 22°.
nu '$1-u ttnivti - v. hill 6°-7° ; 23°. '!J1-btite ' na cambtina- v. lahtar6s; 24°. ldptotisi/e ' $1-a(eata
- v. laptotisa; 25°. pu!jcl'ea '!Jl-si nascumbusi - v. nascumbusescu; 26°. otira Ira si-$1 motirii. -
v. otira 3°; 27°. singur-!ji vin'i - v. singur 6°; 28°. cu surtitile nu-1}1 greci!Jle - v. surcita. -
Aceasta particularitate sintactica prezinta paralelisme cu formele n'1, nii; I', va; /' l ' (cf. el 20°
sqq), ld. Ea apare ~i In dacoromilna, din care reproducem mai multe exemple : ,.cumu-~i era"
(Ur 14!), 223, 241, 242; Ur1 81, 18~ •. 208; 210; .Miron 125, 284 , 314); ,ce-~ era" (Nec1 371
et c.); ,cumu -~ slntu',' (Ureche, 187, 208); ,sa-~i marga" (Miron t 70, t 79, 188, 279; Nee 279;
ITR 126, 141); ,adinsu ei-~i" (ITR 14, 165 ; .CronM, I, 197); , o au luat(-o) lui~i· doamna "
(Ur 1 89, 90 ~~ 138); ,st rica Ioru~i" (Ur1 102 etc. - Cf. ~i Miron 295 ~i . 310).; ,pa~te-~i calul
siiu in clmp" (Emin, V I, 231) ; ,spre case-~i (Miron 137); , pre Ia case-~i" (IT R, 19); , lmpa -
riiteasa-~i" (Nec1 242 etc.) ; ,Dragolu cu fratii-~" (BD, 10, anul 1606); ,~tefan tiganul cu
femeala-~" (BD, 73, .anul 1622) etc. Pentru alte exemple din dacoromilna veche, cf. .Dens, II,
183, 186. - V. ~~ insu ; PMor, 18 ~~ PEp, 137-140 (unde documentez originea latina a acestei
~lAC -1150-

constructii). - Cu un explic;abil amestec a lat. ipse ln anumite cazuri: < lat. slbl ,a soi" +
ipse ,m4!me, lui-mcme".
~lAC, sn., pl. ~iticurl ~i ~iti/e,~ ~aiac, •drap ordinaire•, Dal, 188; Nic, 459; Mih, 444
(~alae); PB, 707; CN, 174. - Cf. ~~alb. shajtik, panno grosso di lana alba". - < tc. eba\liq
(718) ,serge (etoffe)". ·
~IBOIE, sf., pl. $ibol, miqunea, •girolll\et, Mih, 464. V. ~ebole. - Cl. alb. sheboje ,vio-
Jaciocca (liore)". - < tc. chehbol (738, 719) .. -".
~ICAE, sl. ; ~IC.~', sm., pl. $ica'l, ~icddz, glumli, •plaisanterie•, Mih, 442; Dal, 188;
Nic, 474; PB, 707. - 1•. Turtil'l nu vor s' fdca ~icde (turcii nu vor sli glumeasca), Lum, II,
138; PAnt, 187; 2°. . lasa ~icddzl'i (lasa glumele), PAnt, 308; 3°. zbodra cu #ca'l (vorbe cu
glume), Lum, II, 309; BNA, III, 126. Sinonime: gifa', ngl'lma, skerfa. - < tc. ehaqa (715)

~ICAlif, -gloan'e, pl. ~icagetidz, -glocin'e, glumet, •plaisant, plaisantim, Dal, 188; Cal.
1912, 50: und ~icuglodn'e fi'rtl preacl'e (o glumeati fari pereche), CaiGrB, 56.- < tc.
~haqadjy (715) .. - " .
~IDEARE, sf., pl. $iderl, ~edere, •inactivite, oisivete; tranquillite•, Dal, 188; Nic, 477;
Mih, 465. - 1°. $idecirea nu adufe micdre (inactivitatea nu aduce mlncare), PLit, 637; 2°. l}i-
dcarea nu da pi'ne (inactivitatea nu di pline), PB, 300"; 3°. u-arca' tu ~idetire (a aruncat-o
In ~edere, s-a dat trlndiviei), PGr, 146; 4°. cum puled s' bdneddza cu ~idetirea? (cum putea
sa traiascli fliri a Iuera ?), CaiGr, 43; 5°. ~idedre ~~ arapds (lini~te ~i repaos), Lum, II, 188;
PAnt, 193.
~IDZUT 1 , sn., pl. ~idzuturl, ~ezut, •cuh, Dal, 188; Mih, 465 (pl. ~idzute); trerte ~ided
cuculite pi l}idzut (toate trei ~edeau ghemuite In ~ezut), PB, 172"; s' nu va si ncaldzdsca cietod-
rlle ~i ~idzullu (sli nu vi se lncalzeasca picioarele ~i ~ezutul), PB, 17317• Sinonime: bis1 , cur1 •
~IDZ1JT2, -td, pl. l}idzuf, -te, ~ezut, •assis; qui ne travaille pas, qui n'a pas travaille;
oisifo, Dal, 188; Nic, 478; PB, 707. - t•. otimin'l ~idzuf (oameni care nu au lucrat); 2•. cal'l
!Jldzuf (cai odihniti). - V. l}ed.
~IGU{T, -til, pl. l}iguif, -te, glumit, •plaisante•. - Ca sn., GrS, II, 400; vidzura cd nu
era di ., iguil (au vazut ca nu era de glumit), GrB, 251 - deealc din dacoromilni. - V. l}ugu-
t!scu, care, ca ~i l}iguescu, circuli In aromilna nordici. - Cf. bg. §ega ,badinagt>, plaisanterit>,
facetie".
~IGUNA, ~IGUNE, sl., pl. l}igun'l, zibun, •habit de Iaine sans manches qui, comme
un pardessus, tombe jusqu'aux genoux•, Nic, 474; Mih, 465; DR, II, 548; una fedta ...
far' l}igune (o fati ... fira zibun), PLit, 951 - v. l}aguni. Ca ~i sinonimul candu~e, forma e
nordica -In sud circuli flpune.-Cf. alb. sllegune ,(sopra)veste", zhgune ,manto" ~i gr. cse:yyow·t
('Apr;., 82; ~otp, 28; 'Apll. nr. 109; 779), cs' 1yxouv (Hrls, 208); A1yxouvot (Boga, I, 344; 291 ).
~Ilif~IE, sf., pl. ~igin'l, sloara, •corde; cordeau•, Nic, 478; PLit, 173; vulusfte Ia ~igime
(sigilate Ia sfoari), PAnt, 136. - V. sigime.
~IKEARE, adv., Mih; 464 - v. a~ikearee.
~IKER, sn., pl. ~Jikerurl, zahir, •sucre•, Mih, 464; ccima dulfe $' di n'edre $' di ~Jikerrl
(mai dulce ~i declt miere ~i declt zahar), Cod, 32 116. Sinonim: ztihare. - < tc. cheker (731)

~IKIRlif, sm., pl. ~ikirgeddz, coletar, •confiturit>.n, Mih, 464.- < tc. chekerdjl (731) .. -".
~IKIRliERfE, sl., pl. l}ikirgerll, cofetaric, •confiserie•, Mlh, 464.
~ILAT?, -til, pl. ~ild/, -te '· .. ? ...• : ~Jil sol~ di amira' ired, l}ildfa otimin' l ired (~i erau
neam de lmparat, erau oameni ... ?), Cod, 9512• - < ?
~ILATURA, sf., pl. ~ilalurl, curmaturi, •courbure en bas dans Ia cr4!te d'une montagne• ;
,poteci lntre doi munti, trecitoare" (PenB, III, 243), Dal, 189; Mur, IV, 132; M, 41 ( < lat.
$(LEABE -1151-

•sellatura); PEt, 45 ( < lat. •sellare); ctnd serlle-angdn tu ~ilaturl ~~ si'rmu-a mea cuple (serile,
clnd chem Ia curmilturi ~i fac sli roiascli a mea turmli), CalGrB, 24; Bair, 62 - v. coded 3°.
- Cf. toponimicul ,a'-r'a SchLAL-roupot" ('H1tELP• VIII, 110) ~i mgl. ~ardlura (CapM, Ill, 282 :
<,ora-; PMegR, II, 120).
~ILEABE, sf., pl. ~ilt!hl: trddzi cutullu dil ~iledhi (trage cutitul din seleaf), PB, 5011.
- Pentru forma ei, cf. PAnt, 124; 185; Plm, II, 189; Pouq, I, prima plan~li. La aibanezi
apare ~i In formA conicli, exact ca o mare scoicli vlrfuitli (cf. Deg, 187). - V. ciledhe, siledf.
~ILfC, sn., pl. ~illcurl, Lum, IV, 241 - probabil si fie o eroare de tipar: ~illc In Joe de
illc (v. ilt!cd).
~IURA, sf., Mur, IV, 130; PEtim, 18 - v. ~ullra.
~ILIVARE, sf., Nic, 461 - v. ~ilvdre.
~ILTEE, sf., pl. §iltel, saltea, •matelas•, Mur, IV, 133. Sinonim: du~ec. - < tc. ehilte
(732) .. -".
~ILVARE, sf., pl. $ilva'rl, ~alvari, tlarge pantalon en Iaine•, Dal, 189; Mih, 446; Plm,
II, 187; tu fundul di §ilvdre (In fundul ~alvarului), PAnt, 122. V. ~ulivdre, brecu~e. - < tc.
ebalvllr (716; 732) ,culottes tres larges ... " .
~ILV4Jl1J~E, sf., pl. ~ilvaru§e, nlidragi. •petite ~ilvdre, petites culottes".
~fL'E, sf., pl. ~ll'e, un firi'cel de plir, •brin; v~tilles•, Dal, 189; Nic, 461 ; Mih, 466;
M, 41 ; DR, II, 548 ( < alb. sib/e); DR, V, 897 ( < lat. exilia : exilis ,menu, mince"). - 1°.
ti umplu~l di §il'e (te-ai umplut de gunoaie micute); 2°. mine nu vol nfti una ~il'e (eu nu
vreau nici un fir de pAr), Lum, II, 156; 3°. ~il'ea nu s' plindzed di nls (niei firul de plir
nu se pUngea de el), GrB, 220; PAnt, 223; BNA, IV, 139- cf. ~i PB, 11917 ; 4°. l'i spune ...
tute, pln' Ia ~il'e (li spune ... toate, din fir a plir), PB, 44116 ; 5°. lu-aved ~il'e ntr' ocl'i(U
avea ea gunoi In ochi, nu-l putea suferi), PB, 1158; - v. slumdhe; PLit, 701; 6°. di §il'e,
di pdl'e, Jl'ne cdsa (cu fleacuri, cu paie (cu nimicuri), lntretine casli, hrline~te familie), PGr,
147; 7°. a§ledpta stnatdte di §il'e, di pdl'e (a~teaptli sAnitate de Ia nimicuri, de Ia fleacuri),
PB, 24010• - V. cille, ~ul'e ~i sdlmd. - Cf. gr. a~ouAL ,n(.L(Xxwv &plou" ('Apr :A, 83; l::ocp. 29);
alb. tSil'e ,atli, coardli, funie" (GM, 447) ~i tc. tchite (474) ,echevau (de fil de soie, de eaton
etc.)".
~IMATA', sm., pl. $imatdd:, scandal, •bruit; scandale•, Dal, 189; Mih, 446 ( §fmdld'u) ;
fated mullu §imald' n cdsd (flicea mare scandal In casli), PenB, VIII, 21. V. scandal, vredvd.
- < tc. ehamata (733) ,bruit".
~IMfE, sf., pl. §imil, batista, •mouchoir (de poche)•, Nic, 475; Mih, 466; CN, 165.
- e. ~imie ... dlbd ca gri'ndinea (batistli ... albA ca grindina), PenB, VI, 19; 2°. nvlrled ell
puled $fmla tu ml'nd (lnvlrtea cit putea batista In mini), Cal. 1911, 57; BNA, V, 115. V.
~dme, §amle ~i sinonimele civree, mlndlld. - < tc. ehllmy (716) ,relatif a Ia ville de Damas".
~IM~fR, sm., pl. ~im~lrl, meri~or, •buis•, Dal, 190; Nic, 476. Sinonim: plscu2 • - < tc.
tehlmtehlr (474; 734) .. -".
~INDAN, sn.; ~INDANE, sf., pl. ~inddne ~i §inda'n'l, Dal, 190; Nic, 463; Mih, 467.
- 1°. fiClorll'i cu ~inddnile lu ml'nd (bliietii cu sfe~nicele In mini), AI. 1903, 55; 2°. lumbd'rdzlle
di pi §inddne (lumlnlirile de pe candelabru), Lum, III, 206; 3°. ningd cap avedgl'e mama
nidurn'itd, ca $inddne (llnga cap vegheaza mama nesomnati, ca un sfe~nic), Fr, I, 75; BNA,
I, 76; 4°. ll'l ~edde §inddne (li sta sfe~nic, II plictise~te), Mih, 467; PGr, 147. - V. ~anddn
~i sinonimul mdndre.
' ~INDARNAIE, sf., pl. §indcirnd'l (gramosteni) - sinonim cu papdra. - < 'l
~INDEL'IfJ, sn., pl. §indedl'e: ~indel'llu §i angusa ... (rl'ngu omlu (uraganul ~i opri-
marea ... lnfrlng pe om), Lum, V, 182- v. sindilie.
~fNDRA -1152-

!j{NDR.:\, sf., pl. ~indre, !lindrila, ~ipc:l, •planche mince, latte•, Kats, I, 86. - < srb.
s 'ndru ,bardeau, echandolc" .
!jiNlifR, sn.; !jiNMHE, sf., pl. IJWglre, IJingirl, PB, 708 - v. singir.
!jiNfC, sn., pl. !!ini/e, banita, •toisseau•, Dal, 190; Nic, 477; Mur, IV, 133; GrS, I,
327 (cap di ~inlc , om ciip:lttnos" ). Sinonime: alceki, cullti, lciydre, usmuc.- < tc. chlnlk
(742) ,mesure de capacite pour les denrees" .
!)INfTA, sf., pl. ~Jini/a, felie, •tranche; tartinco : una ~ini/d di pastrama' (o felie de pas-
trama), Mur, IV, 133. Sinonime: {ilie, xi(dre. - V. ~uni/ii.
!)INTESCU (mi), vb. IV (~Jinlil, -til , -lire), lntlrzia, <retarder ; badauder, tuer le temps•,
!\fur, IV, 133; W , II, 230; 231. - 1°. Dumnidzii' i'l ~inted~le, ma nu agarsed~le (Dumnezeu
lnttrzie (amlna), dar nu uita), ZP, VI, 653; 2°. omlu ... s' lj inted~le di lricru (omul. .. intirzie
d e lucru, de Ia treab:l), AI. 1903, 25; 3°. cdpra armdse di s' ~inled ci'ndu ai'ld, ci'ndu acl6
(capra a ramas de-~i omora timpul clnd aci, clnd acolo), AI. 1903, 76. - V. IJUltescu, IJUntescu.
!)INTiRE, sf., pl. ~inlirl, intlrziere, •action de retarder, retard• : cit ma pull' nii Jzarge
{'i brengii ~~$intire (ell mai putina cheltuial:l ~i oboseala ~i lntlrzicrc),, AI. 1903, 26. Sinonim:
Clminure.
!jiPCAR, sm., pl. §ipcdrl, ~epcar, •fabricant et marchand de casquettes•, Mih, 467. - <
$dpca.
!){PCA, sf., pl. ~Jip/e, ruja, •eglantine; rosier sauvage•, CEI, 82. - < bg. slpka .. -".
!) I p I s e ai n, -nii, pl. $ipiscdn' l , -ne •habitant de .5ipisca (village aroumain en Albanie) :
.')ipiscdn'l, glon'l ningrupat ($ipiscani, viteji nelngropati), PLit, 995; PAnt, 25. - In timpul
tiranului Ali-pa~a, familii de ~ipiscani ~i de moscopoleni au cmigrat ln sudul ltaliei.
!j{Ri\, sf., pl. ~Jire, must, •moOh, Mur, IV, 134. - < alb. shiri! ,gomma delle pi ante;
resina".
!)IRBET, sn.; !)IRBETE, sf., pl. ~Jirbt!lurl, ~erbet, •sorbet, boisson sucree; confiture
sucree fondante•, Dal, 191 ; Nic, 478; Mih, 468. - < tc. cherbet (723) .. -".
!!IIRET, ~Jireata, pl. $ire/, ~Jireate, ~iret, •malin; finaud•, Dal, 191; Nic, 477; Mih, 468 ;
PB, 708; ${redia di vulpe (~ireata de vulpe), PLit, 815. V. ljiirel ~i sinonimele maliiydr, pispu,
ponir. - < tc. ehlret (733) ,mechant".
!)IRETLl'KE, sf., pl. ~J irelli'kl, 11iretlic, dinauderie•, Dal, 191 ; Nic, 477; PB, 708; la
minClrin'l lji la ljirilllkl (Ia minciuni ~i Ia ~iretlicuri), PB, 17121 . Sinonim : pispedfii. :- < tc.
chi retllk (723) ,mechancete ; indiscipline" .
!) I r g ii n' eat, -iii, pl. $irgan' eat, -te: una (edld $irgan'edld (o fat:l din $drgan' l <
Jdrcan'l), PLit, 855; PAnt, 29; PLir, 398- v. Jirgdn'edl.
!)IRIAKfN.~, sf., pl. ~Jiriakine (Gramuste), coada ~oricelului, •Schafgar be; achillee, mille
feuilles, herbe aux compures• : coddii di ~Jiriaklnd •Schafgarbe•, Jb, XIII, 87. - Cunosc forma
ljuriCinii. V. ljurikinii.
!)IRiliE, sm., PLit, 326 - v. ljirige.
!)IRfT, -la, pl. ljirit, -te, multicolor, •multicolore• : lru udala ted ljirila (in camera cea mul-
ticolora), GrS, IV, 230. - V. 1Jdren.
!)IRKfN, sm., pl. ~irkin'l, pepene verde, •pasteque•, Mih, 130; 468. Sinonim: Jzimunic.
- < ?
!)IRKINARfE, sf. , pl. !!irkinaril, pepenarie, •melonniere•, Mih, 468.
!)IRLAN, sn. , pl. ljirldne, ulei de susan, •huile de sesame•, Mur, IV, 134. - Cf. mgl.
~iirliigan (PMegR, II, 120; GrS, VII, 206; CapM, III, 282). - < tc. chyrlagan (725) ..-·:.
!)IROF, sn., pi.IJirod{e, specie de dop, •espece de bouchon en bois•, Mur, IV, 134. - < ?
~IRPAT -1153- "($1RDISfRE

~IRPAT, -td, pl. ~irpaf, -te, rau ca !iarpele, cmechant comme un serpent.: om ~irptll
e Fezlu (om rau ca !iarpele c Fezu), FIP, 8; lute aeste li-adard ~irpd/l'l (toate acesteu Ie fac
cei rai, cei venino!1i), Fl, I, 2, 2. V. ~irpital, ~irp6n'lil.
~IRPICARE, sf., pl. (lirpicii'rl, mul1care de !iarpe, •piqftre de serpent. -v. n~irpicare,
(lurpicdre.
~IRPICAT, -td, Nic, 467; !lirpical, si s' cld cu lii'crin'l (ca mul1cat de l1arpe, se scuta
cu Iacrimi), BNA, II, 22; ca ~irpioalii, ded un :ljic (ca mul1cata de !1arpe, am scos un tipiit).
Bair, 111. V. n~irpical, (lirpal. ·
~IRPIDAN, -nii, pl. (lirpidan'l, -ne, ca un !1arpe, •qui est comme un serpent.: l'i rweftl
eli panaklda pri ~irpidan'll'i ai$/1 (pe voiniceii ii~tia eu li lnviit tabla al(abelu/ui), C~c, 17.
+
< ~earpe -dan de Ia ciipidcin.
~IRPIKEDZiJ (mi), vb. I, a fi mu~cat de l1arpe, •tltre mordu, etre pique par un ser-
pent; mordre (en parlant d'un serpent)•: ua nii si !flrpikeadzd lull pula (averca ovinii ne va· fi
mul1cata de ~erpi), Lum, IV, 109; s' nu vii (lirpicat (sa nu f.i ti mu~cati de ~erpi), Lum, IV,
108. - V. n(larpic, (learpic, #rpilt!dzil. - < (letirpe.
~IRPI~OR, sn., pl. (lirpi(loare •petit pain de Paques ayant Ia forme d'un anncau•,
l\'lur, IV, 131. - < (letirpe?
"IRPITAT, -Iii, pl. ~irpilaf, -le, mu~cat sau spcriat de ~arpc, •effraye comme s'il Ctait
pique d'un serpent.: s£1 sculii' (lirpilal (s-a sculat ca mu~cat de l1arpc), Lum, V, 9, 18; PAnt,
336; Mqrita, ca (lirpitdtii, uru s' eas£1 na(oar£1 (Marita, ca mu~cata de !iarpe, a vrut sii iasa
afara), Cal. 1911, 176. V. (lirpical.
~IRPITEDZ(J (mi), vb. I (~irpital, -tal, -tare), a se speria ca de ~arpe, •s'effrayer comme
etant devant un serpent., Mih, 468; ml ljirpildl !fl ded un :ljic (rna speriai ca de ~arpe ~i
am scos un tipat), PAnt, 274; s' (lirpilii', c6rba, di-un'-oar£1 (sarmana, sc speric imediat ca de
!iarpe),. Veto, 42; BNA, V, ' 74. V. 11irpikedzil.
~IRPOAN'E, sf., pl. ~irpoan'e, ~erpoaica, •femelle du serpent., GrB, 131.
~IRPON'IiJ, -poan'e, pl. (lirpon'l, -poan'e, rau ca un ~arpe, •mechant commc un serpent>,
Mih, 468. v. 11irpat.
"IRUESCU, vb. IV (~iruil, -uil, -uire), taia cu fierastraul, •scien, Nic, 478; PScr, 250;
DR, II, 548; V, 395. V. ~arii. - < alb. sbarronj ,segare".
~IRUfRE, sf., pl. ~iruirl, ferestruire, •action de scier., Nic, 478.
~IRUfT, -ld, pl. (lirui/, -le, ferestruit, •scie•, Nic, 478.
~IRVET, sn., pl. ~lrue/e; "IRVETE, sf., P!· ~irut!f, !1ervet, •1°. serviette de table - v.
pi(t!tii; 2°. turban- v. cealmii, siirike•, Jb, II, 159/128.- 1°. s' hlbii micare pri measd $' las'
s' lipseascii ~irut!llu (sa fie mlncare pe masa !ii lasa sa lipseasca ~ervetul), PLit, 547; 2°. ctt
,~irut!f/e Ia ciiClulii (cu !1ervetele (turbanele) Ia caciula), BNA, II, 70- v. Plm, II, 190; ciiri'm
cu sii'ritl albe ~ ~ cu a/bile ~irut!f (cu sarici albe ~i cu albele turbane), BNA, II, 72. V. pap 10.
- Cf. ~i alb. sheruete ,salvietta". - < fr. serviette.
~I!!IANE , sf., pl. l}il}en'i, carabina, •sorte de carabine•, Mih, 469; Mur, IV, 135. - < tc.
eheeh-kbl\ne (727) ,carabine a tube sexangulaire".
~f~CU, -cii, pl. $1-5/i, -l}le, bondoc, •personne grosse et grasse•, Mih, 469. - Cf. bg. slsko
!ii tc. chichqo (741) .. -". .
!)f~E, sf., pl. #(le, sticli\, •bouteille•, Mih, 469; una .5i~e cu ariikle (o stichl cu rachiu),
Cal. 1911, 175. V. (li.5ti2 , -sinonimul b6/ii ~i alb. shishe ,caraffa".- < tc. eblebe (741) .. - " .
~I!)IRDISESCU (mi), vb. IV (~i(lirdisil, -sit, -sire), zapiici, •ahurir, causer du desarroi•,
Mih, 469. V. siljtist!scu ~i Ciciirdist!scu. - < tc. eh11chyr(t)maq (714) ,ne pas savoir que faire;
derouter; troubler".
~I!)IUDISfRE , sf., pl. (li;;irdisirl, uluire, •ahurissemenb, Mih, 469.

73 - c. 531 - Tache p a p a h a g i , Dictionarul d i alectulut aromdn


~I$1RDISfT -1154-

~I~IRDISfT, -td, pl. $i$irdisit, -te, zapacit, cahurh: oamin'll'i, $i$irdisi{, s' mutrescu
(oamenii, uluiti, se privesc), Cal. 1911, 144. Sinonim: lu/2 •
~I~IRMAIE, sf., pl. $i$irmd'l, zapaceala, •ahurissem~nt; desarroh, Mih, 469. V. §i$ir-
disire, $i$lamard. - < tc. ehaehyrtma (714) ,-".
~~~MAN, -nd, pl. $i$m·an'l, -ne, gros, •gros•: antillu, §i{lmtin (inalt, gros), Lum, V, 170.
V. $i$CU lJi gros2 • - < tc. ehlehman (741) ,-".
~I~TAC, sm., pl. $i$ldfl, ban de 6 pialJtri, •monnaie de 6 piastres i sou•, Mib, 469; GrB,
1, 12. v. $ilac. - < bg. sestaku .,-".
~I~TMIAR.i\, ~I~TIMAR.i\, sf., pl. §i$famd'rl, uluire, •ahurissemenb, PB, 3801' . V.
$l$irmale, $ahlamard. - < ?
~I~TISESCU, ~I~TISfRE, ~I~TISfT, Dal, 192; Mih, 469; PB, 708; di $i§lislre, nu
apretise .•• ldmpa (de zapaceala, nu a aprins ... Iampa), Lum, IV, 20; (dtea lut ca $i$lisit
(toti faceau ca zapacili), PLit, 788; PAnt, 85. - V. $i§irdisescu, -sire, -sit.
~f~TU, sm., pl. §l$/1, Mih, 470 - v. §i§ldc.
!5I~(Jt, sm., pl. §l§e, stilet, •poignard, stylet>. Sinonim : acdmd. - Cf. alb. shish ,col-
tello a doppio taglio". - < tc. chich (740) ,epee mince et pointue pour percer".
~~~(J 2 , sn., pl. $i§e, Mih, 470; PB, 708 - v. $f$e.
~ITAC, sm., pl. §ildfl: Vuryard... inzirzdlatd cu hire $' cu §ildfl (bulgaroaicii. ...
inzorzonata cu fire lJi cu gologani), AI. 1903, 19- v. §i$fdc, $l$1U.
I
~ITR.i\l' ANE, sf., pl. $ilrdud'n'l, •jet d'eau•. Cf. lJi gr. au-rpt[*vt ,-". - < tc. chidyr-
van (713) , - ; fontaine d'eau jaillissante".
~fT.i\, sf., pl. §l{ci, cetina, ·d 0 • petit rameau vert de pin ou de sapin; 2°. aiguille de pi11;
3°. rayon (de soleil)•, Dal, 192. - 1°: prit §l/l'ile uerdzt di kin (prin cetina verde de pin), Fl,
I, 1, 6; PAnt, 251; prit ltl'lle $l{a (prin negrele cetine), Lum, I, 166; uearde i lj[fa di ueardlle
brad (verde e cetina de verdele brad), FJ, II, 1, 2; BNA, II, 66; 2°: l6clu i mplin di $i{a
usctile (locul e plin de ace de pin uscate); 3° : s' ti-agudeasca #tale di sodre (sa te Ioveasca
razele de soare), Trib, I, 1, 8' - v. aradza, fillstrd1 etc. - < ?
~fUR, vb. I; ~IURARE, ~IURAT, Dal, 192; PB, 708; PFon, § 75 (<lat. sibilare +
*subilare); li §iural a ctil'llor s' bed tipa (le-arn lJUierat cailor ca sa bea apa), Lum, II, 312.
- PLR, II, 154 ( < *$iurare < *§iulare < •s i b I are). - V. $11ir, §uirdre, $Uirat.
!)I'G.i\R, sm., pl. $l'gl'irl, jintitar, •celui qui prepare Ia ~;izat, GrS, IV, 380. Sinonim :
~;iztir. - < alb. shagert ,apprendista, praticante".
!)!RPICAT, -Iii; z~;ili ca §irpicatl'i (lipa ca mulJcata de lJarpe), RA, 100; BNA, II, 42-
- v. §irpicat.
!)KEPE, sf., voal, •toile mince; espece de moucboir, de voile de Ute•, CFr, 24 - v.
skepe ~i $ekerllu.
!)KIPON'I(J, sm. ; !)KIPOAN'E, sf., PScr, 250; DR, II, 549;- v. skip6n'lU, skipoan'e.
Sinonime: alt6, uultur etc. - < alb. shqiponje ,aquila".
!)OARIC, sm., pl. §Odri{l, ~oarece, •souris•, Dal, 193; Nic, 491; Mih, 471; PScr, 250;
PAnt, 491; CapM, I, 131; PFon, § 157. - fO. /'l-ease nalnte un $Odric (li iese lnainte . un ~oa­
rece), PB, 6914; 2°. s' cada §Otiriclu, '§l-fri' ndze na'rlle n cdpistedre (daca ~oarecele ar cii.dea
in capistere, ~i-ar turti nasul = saracie lucie, in eapistere nefiind nici fir de fii.ina), PLit,
637 - v. capisteare, (t6he, skfnl, §uriklna, tdmaclil, zmetina2 • - < lat. sorex, -icem ,souris".
~OGAN.i\, sf., pl. $Ogdne, cirpa, •chiffe, chiffon•, Dal,. 193. V. §ugana ~i sinonimul
cl'rpa.
~OL'E, sf., pl. $6l'e, pinge.a, •demi-semelle•, PScr, 250; DR, II, 549. V. minglu§6ld. ~i
sinonimul ~;fon2 • - Cf. ~i gr. a6:hoc ,semelle de cbaussure". - < alb. sholll! ,suola· da scarpe".
~6MBUR . -1155-

~MBtm, sn. ; ~611BUR.~, sf., pl. ~6mbure, piatrll. micll., •(petite) pierre; caillou•, Dal,
19S; Mih, 471; PB, 708; ~cdrpile l'i si pared cd suntu nl~te J6mbure (stlncile i se pareau ca
slnt ni~te pietre, ni§te bolovani mici), PLit, 801; PAnt, 90. V. ll6mbura dlocon de neigc•.
- <?
~6N•I{J, sm., pl. ~on'l, magar, tilne•, Dal, 19S; !\fur, IV, 1S5; CSt, I, S7; 44 ( <
llon'lil <
call6n'lil < clllil) ; cum ~6n'll'i #lil si-arsdra (cum ~tiu sa sara magarii), Fl, II, 6,
3. Sinonime : yumdr, tar etc. - < ?
~ o p, sm., pl. $6pean'l oniais, nigaud•, 1\fih, 472; PB, 708. - Cvijic 428: sop ,rus-
tique".- V. Vuryar, zddngan ~i hut; gr. S67tlJ~ ,oBou:Ay1Xpo~, o
)(.O-JTpoxirpiX:Ao~" (Boga, II,
246). - < bg. sopi ,Chopc (Bulgare habitant en Bulgarie occidentale").
~6PCA, sf., pl. ~6pke, ciomag, tgourdino : ~6pki cu carl bat Ia uiJe (ciomcge cu care
bat In u~a), RP, 2, 5. Sinonim: topuzgdna. - V. s6pca . .
6 PUT, sn., pl. . ~
~ ~6pute, ~1pot,•tuyau par lequel coule l'eau d'une source - v. Plm,
I, 14h, Dal, 19S; Nic, 492; Mih, 472; PB, 708; CEI, 82 ( < sl. •sepoli1).- P. un gl6ne ~ecide
11 ccile $i 1-bd~e n'icu §' mare - ~6putlu (un flacau (voinic) sta In drum ~i-1 saruta mic ~i mare
- !jipotul), PLit, 402; 2°. aduncif-va, sodfale, sl na tem Ia $6pule (strlngeti-va, amicelor, sii ne
<luccm Ia ~ipote : In ziua nuntii, lnainte de cununie, mireasa e condusa eel putin Ia un ~ipot
din sat, unde i sc clnta oral), PLit, 916; so. clnd nl$l aglung Ia ~6put (clnd ei ajung Ia ~ipot) ,
PAnt, 271; LP, 105; Bair, 10S; 4°. cupcin'ea a §6putlul putridzl' (albia ~ipotului a putrczit).
- Cf. $i toponimicul ..a-rou Sch67touTov" ('Hm:Lp. VIII, 127; 1S9). - V. cur3 2°. - Cf. vsl.
A I put u ,susurratio".
~6~E, sm. ~i adj. , pl. §6§an'l?, om legendar, •hommc legcndaire; ivrogne; nigaud•,
Mur, IV, 1S6. - < ?
~PANG.i\, sf., pl. ~pa'ndzi, ~panganet (PCon, 46), tbaionnette•, ~panga, Mih, 472. Sino-
nime: suncle etc. - Cf. bg. spaga ,epee", alb. shpcige ,vendeta".
~PET!, •va-t-en h, fugi! - < alb. shpejt, ,presto, subito" (cf. shpe16nj ,fuggire").
~PIRTAR.i\, sf., ~pirtd'rl, chibritelnita, •porte-allumettes•, Dal, 194. - < $plrtu.
~PIRT6S, -tocisa, pl. ~pirl6$l, -todse, •boisson spirtueuse•, Nic, 504.
~PfRTU, sn., pl. ~plrturl, chibrit, d 0 • allumettc; 2°. porte-allumettc- v. $pirlcira ;
3°. capsule - v. cdp.s d; 4°. alcool; 5°. vif, fretillanh, Dal, 194; Nic, 504; Mih, 474. - 1 o:
1Jplrtul si-astecise (chibitrul s-a stins) - v. kibrlt; 2° : acumpara-n'l un 1Jplrtu (cumpara-mi o
cutie de chibrite); S0 : tufeke cu §plrtu (Pll!iCi'i cu capsula); 4° : 1Jplrtu Ji ardkie (spirt de rachiu);
5° : fill6rll'i suntu $plrtu (baietii slnt spirt, slnt flacara) - cf. : ,Biu coumo un luquet = vif
c:omme une allumette" (BladePr, 95). - V. splrtu.- Cf. gr. a7tlp-ro-J ,allumette; esprit de vin;
t'llcool"; alb. shpirt ,anima, spirito". - < it. splr(l)to.
~PIRTUESCU, vb. IV ($pirtuil, -uit, -ulre}, a aprinde (cu) chibrit, •allumer l'allumette;
deguerpir, se dep~cher - v. angdn 2°, bisgutescu etc.•, Dal, 194 ; §pirtuit-le! (tuliti-o), PAnt,
309; inima ..• li ~pirlul di Ia nls (inima ... a tulit-o (a fugit) de Ia el), LP, 54; BNA, 'n, 120.
~PIRTUfRE, sf., pl. 1Jpirtuirl, tulire, •action d'allumer l'allumette, de decampen, Dal,
194.
~PIRTU{T, -ta, pl. §pirtul(, -te, aprins, •allume; decampe•, Dal, 194.
~PIUN, -na, PScr, 250- v. spiun.
~Pl'RTU, -ta, ~pl'r/1, -te, clrn, •camard, camus•, Mur, IV, 136. Sinonime: cl' rnu,
lnlluvtln'edt. - < ?
!!iP6RET (nord), sn., pl. §p6rete, plita, .rourneau de cuisine•. - (In istroromana: $par-
ghetu ,plltll", Fat, IV, 17). - < ?
~PORTA, sf., pl. §p6rfl, CO!i, •corbeille•, GrS, IV, 380. Sinonime : canestrd, cuflna etc.
- ·< alb. shpol1l! ,eanestro, paniere".
-1156- ~TIRNUTEDZC

~PORU I ~allons h, J\Hh, 474. - < alb. shporr ,mandar via".


~PRESA, sf., pl. tjprt!se, speranta, •esperence, espoin, CLitur, 74; 134. Sinonime : elpiMi,
ncidd. - < alb. sbpresii ,speranza, Jiducia".
~PUL'IUESCU (mi}, vb. IV ($plll'lull, -uil, -uire), spala, .taver•, DR, II, 549; PhOr,
II, 757; I' u fried s' nu ti tjpu/'lut!ljti pri tu t!td amartille a tcile (ti-e teama sa im te speli In
veci de pacatele tale), Cod, 39' - constructie sintactica defectuoasa. V. spel. - < alb. shplaoj
,sciacquare".
~TAJ\IA, sf., pl.?, lini~te mare, •silence profond•, Mih, 476; CosP, 70. - 1°. ~tcima eciste
(e lini~te adlnca), Lum, V, 103; 2°. ~tcima s' fete 'na mlnuta (se facu lini~te un minut), BNA,
V, 46; 3°. ijlcimd mcire n tocite pa'rtfle (lini~te mare In toate paqile), Cal; 1911, 207; 4°. erci
$Ieima tjl muljuteci(d mcire (era lini~tc ~i frumusete mare), Lum, III, 180; 5°./jlcimd mcire todtd rti.Sa
(tacere mare pe · toata linia), CaiGrB, 117; 6°. era !jidma, ca La murmin(l (era tacere, ca Ia
cimitir), Lum, III, 364. V. sttimd, ljietima ~i sinonimul ta(ecire. - Pentru dr. aljteamat, stetimat,
cf. DR, V, 411-420 ( < lat. schema < ax'iff.Lat) ~i RF, II, 276-277 ( < lat. aestlmare). - Cf.
alb. i ht!shtifm ,silenzioso", llt!shtje ,silenzio", ht!.~htem ,tacere" .
~TEAlE, sf., pl. tjlel, ~tcvic, •radiaire, sanicle femelle•, Dal, 195; Nic, 509; PB, 708;
CEI, 83; pita di ~jlel (placinta de ~tevii). - < vsl. staviJe ,rumex".
~TEAliA, sf., ~jletima alrindodsd (tacere adinca), Lum, V, 177- v. ljicima.
~TEARDZIRE, sf., Mih, 477- v. a$fedrdzire.
~TEARE, sf., pl. ~terl, ~tire, •savoir, connaissance; nouvelle information - v. habcire•,
Dal, 184; Nic, 510; PB, 708; BatN, 3; s' da tu tjledre, ca si-agtunga pdytina (sa dea de ~tire,
ca sli. soseasca potera), GrB, 91. - V. !}lire.
~TEPTU, vb. I: !jledpld Fifla ca lrel dzi'/e (a~teaptli. tiganca cam trci zile), Batp, 24
- v. aijlt!plu.
~TERGU (mi) , vb. III ~i II, Mih, 477; PScr, 250; $(ecird:i-me, led mtila-meci (~terge-mli.
fa bunica mea), PAnt, 130 - v. a!jtt!rgu.
~TfFLA, sf., pl. l!lifle, Gram, 305 - v . slifalt!la.
!!ITBI, sn., pl. !}llmurl, ~tim , de~eu de llnli., •dechet de ~aine ou cardage•. V. talcillU,
- Cf. alb. shtim ,aumento, appendice". ·
~TfR1 sf., pl. ?, ~tir, •amara nte, crete-de coq• Mih, 478. V. ljtirnu • ..:. < bg. stlrii , - ".
~T{RBU, -bd, pl. ijtlrt;i, -rbe, ~tirb, ~ebreche, a qui il manque une ou plusieurs dents•,
Mur, IV, 137, Sinonime: jimbu, strcibal.- < vsl. striibii ,mancos".
~TfRE, sf., pl. !jtirl- v.~jledre -, Dal, 184; PScr, 250.-1°. l 'l-adusira urt'Ui ~lire (i-au
ad us urltil. ~tire), PB, 98 ; 2°. $lire aved (aveau ~tiintli.. de carte), Cod, 10510 ; kt!re slirea pit
ni~lirea (~tirea (~tiinta) piere prin ne~tiintli.), PGr, 148. - V. !}till.
~TIRGOAN'E, ~TIRIGO.(N'E, sf., pl. !jlir(i)g6n'l, ~teregoaie, •ellebore blanc, veratrum
album• , Dal, 196; PB, 708; decide ldrba, !jtirigocin'ea (a rli.sli.rit iarba, ~teregoaia), PArom. 112;
ease luna dit .~tirg6n'l (iese luna din ~teregoaie), Cal. 1911, 51; BNA, II, 56. V. 11lrigoan'e.
- <?
~TfRNU, sn., pl. !jtirnurl, ~tir, •amarante sauvage, amarante vulgaire•, Dal, 196; Mur,
IV, 137. V. !jtird ~i sinonimul niarandu.
~TIRNUllfNTU, sn., tabli.ra, •Lager, campemenh, Jb, XIII, 76. - v. a!jlirnuminit<.
~TIRNUT, sn., Nic, 510 - v. aljlirnut 1 , .,lirrut.
~TIRNUTARE, sf., pl. !jlirnuta'rl, stranutare, •action d'eternuer•, Dal, 196.
~TIRNUT.(T, -ld, pl. !jtirnuld(, -le, •Hernue•, Dal, 196.
~TIRNUTEDZC, vb. I ($1irnuial, -tcit, -tcire) - v. a#! rnutt!dzu, stranut- Dal, 196;
Nic, 509. - Cf. it. starnutare, slranutare (Zanazzo, 84). - < lat. sternutare ,eternuer souvent".
~TIRRUT -1157- $UBEE

~TIRRUT, sn., PScr, 251; si dodrmti tru un ~lirrutil (si doarmi tntr-un pat), Cod,
22 b22 - v. ~tirnut ~i
forma verbali, tot nordici, a~Urru.
~Titi (mi}, vb. IV ~iII (~tiul, ~tiut, ~tire !;i ~tedre}, ~ti, •savoir; connaltre; tenir compte
de•, Dal, 196; Nic, 510; PScr, 251; PLit, 638. - 1°. si ~tedre tine cum n' i si-dre url'tti bdna
(daci ai ~ti tu cum mi s-a urit viata), PB, 18610 ; 2°.' ~tiindalul cti tutti amtirtla vred cddtl
pri mine (~tiind ci tot picatul era sa cadi asupra..mea), PAnt, 312; 3~. l ' i ~ted limba (li cu-
no~tea limba), PB, us; 4°. lu ~til te om edste? (ll cuno~ti ce fel de om este ?) - dr. ,~tiindu-1
ci si ~tie cu dln~ii" (Nee, 310); 5.0 • cdra si ~tlbti Eiimbul di nedilti, atumtea ~i_ eli di tine (daca
Olimpul ar tinea seami (i-ar pasa) de zipadi, atunci ~i mie mi-ar pasa de tine), PenB, II,
275; 6°. ~ted ca · dpa (~tia ca pe api = curgea ~Uinta din guri a~a cum curgea apa rlului),
PB, 4041 - v. dpti 7°. - Pentru forma ~tiM In dacoromani - . ca ~i pentru dlbd !?i hibti - ,
cf. AAF, IV, 55 ~i, aci, Introducer e, §51, p. 61. - V. sciil, ~Ciil. - < lat. scire ,savoir".
~TIUL.{, sf., pl. $flule, stilp, •pilier, pilastre- v. stun, CLitur, 74; 134. - < alb. shtyiUi
, stile, pilastro".
~Th1RI, sf., pl. ~llurl, lndemn, •stimulant, impulsion., CLitur, 74; 134. V. antingasdire
- < alb. shtyre ,spinta".
!)TIUT, -ttl, pl. ~tiut , -te, ~tiut, •su; connu; intelligent; instruih, Dal, 190; Nic, 510;
PScr, 251 ; PGr, 148. - 1°. Ia 16curl ljtiute (Ia locuri ~tiute, cunoscute), PLit, 1046; PAnt,
205; BNA, V, 32; 2°. n' ica (u cdma ~iiuia (cea mica a fost cea mai inteligenta), PB, 395';
3°. cu :bodre ljtiute (cu vorbe intelepte), PB, 2024 ; 4°. dvdzi-1 te gred$fe ljtiutlu (auzi-1 (asculti-1)
ce graie!?te eel instruit), PLit, 638; 5°. acl'edmti amirti'lu $tluf (imparatul cheama savanti),
PB, 4518. - V. ni-ljtiut. - Cf. : mgl. $liUI (GrS, VII, 207; CapM, Ill, 286); t dr. ~tiut, ~liuti
(H Ps, p. 239 ~i 74; CPsal, p. 52 ~i 181; CronM, I, 4; 40; 41; II, 28, 29 etc.).
!)Tl'RCU, sm., PB, 708 - v. sli'rcu, ~trtic ~i ulalt!c.
~TOG, sm. ~i sn., pl. ~todzl. !?i ~toadze, soc, •sureau; bois de sureau•, GrS, IV, 380.
Sinonim: sug1 • - < alb. shtok ,sambuco".
!)TRAC, sn., pl. ~Irate, stropitoare, •arrosoin, Mih, 479.
!)TRAC, sm., pl. ~trtl/l, Mih, 479 - v. ljli'rcu ~i alb. shterk ,cigogna".
!\ITRAPORI, sf., pl. §lrt'lporl, oaic de doi ani, • brebis de deux ans •, GrS, IV, 380.
Sinonim; striftl.- < alb. shti!rpore , Ia femmina del montone da sei mesi a due anni" .
~TRIGOAN'E, sf., Dal, 197; Mih, 481 (•bile; venim)- v. ljtirgodlr'e.
!)TU-CARA I •allons, done I; commen ~,:ons b. -=- < ~till? + cdra sau tc. lchte (96) ,voila"
+ cdra.
~TALl, sf.: ardpe ~ldla, mi-agudea~te (ripe~te sucitoarea, mi love~te), Lum, VI, 2, 7;
si-alakl $/lila di mi' na (sucitoarea se lipi de mini), ICar, 66 - v. $U{dld.
!)UB, sm., pl.?, pumn, •poing, coup de poing•, Dal, 46; Mur, IV, 137; PScr, 251. - <
$Uplu + bu~u.
!)UBAC, sn. : parpodz, glone, cu -1ubd{e (mlndrule, ciorapi cu ~abace), GrS, IV, 212 -
v. ~abdc.

!)UBl1, sf., pl. ljUbe, ~uba, olongue pelisse fourree avec manches•, Mih, 483. - < vsJ.,
bg. ;'Uba ,veetis pellicea ;' pelisse". .
!)UB1\ 2 , sf., pl. $Ube, palma, •soufleh, Mur, IV, 137. Sinonime: bd/ti, (llscuta, ~upledca,
< ?
ljUfJ/u. - ·
!)UBE, ~m., pl. $Ubedz, Mnuiali, •soup~,:on•. V. ~ubee ~i sinonimul ipupsle. - < tc.
ehubhe (720) .. - ". ·
~UBEC, sm., pl. ljubt!/l, maimuta, •singe•, Mih, 483. V. jabt!c. - < bg. iiebekii ,magot" .
!)UBEE, sf. : pl. $Ubel, Mih, 483; PB, 708 - v. $UbU.
~UBEILI'TIC -1158- ~UL'E

~UBIEILI'TIC, -cd, .pl. ~ubelll'lifl, -fe, suspect, tdouteux; soup~onn~•: matre ~ubelll'ti{e
(mutre SUSJiecte), PB, 5017. - V. ~ubil[l.'.
~UBIE, sm·. , pl. ,ubit!dz, Dal,J99; Nic, 495; villturlu, (l'rd ~ubit!, dip(lse (vulturul, f4r4
bllnuialll, a coborlt), Fl, I, 1, 15. - V. ~ubi.
~UBIILI', -lodn'e, pl. ;ublllddz, -lodn'e, Dal, 199; Mlh, 483- v. ,ubelli'tic. Sinonim:
ipuptu. - < tc. cbubbcm (720) ,doutcux".
~UCA, sf., pl. ,life, minge, •ballet, Dal, 199; Mur, IV, 138. Sinonim: t6pd 1°. - < alb.
sbuk ,palla".
~UFRA, sf., pl. ,a(re, vargll, •verge•, Mur, IV, 138; PEtim, 18. Slnonime: vedrgd, ulfd.
< alb. sbufri! , verga".
~UGANA, sf., pl. ~ugdne, ctrpii,_ doque•, Mur, IV, 136; Ob, 70. V. ~ogdna. - < ?
~UGU~SCU, vb. IV (~ugull, -ult, -uire), glumi, •plaisanter, badinero: cu mine ~uguedl
( cu mine glumeai), RP, 8, 8. V. $iguit. Sinonim : ngl'imidzil. - < vsl. lijagovatl, bg. leguvamil
,,iocari; plaisanter". ,
~UGIUC, sn. ; ~UGIUKE, sf., pl. ~uglafe, Nic, 500 - v. suglac.
~UIR, vb. I (~uirdl, -rat, -rdre), ~uiera, •sifflero, Dal, 200; Nic, 493; Mib, 485; PScr,
251; PAnt, 491. - e. ~uird ... cl'trd nal'larea (~uiera ... clltrll aiurea, ln ne~tire), PB, 231•;
2°. tum va-l'l ~alrd Dumnldzd'il (cum li va 1,miera (ll va inspira) Dumnezeu), PB, 14911; 3°.
di lute cl'll l'l-~ulrd' prin cap (de toate clte i-au fluierat (1-au trecut) prin glnd), PB, 37';
4°. ~ulrd-l'l lind bdfd (trage-i o palmA). - V. ~lur ~i gr. ~oupt~ro ..atpupl~ro" (Boga, II, 62). - <
lat. slbllare ,siffler" + •subilare.
~UIRARE, sf., pl. ~uird'rl, ~uierare, •sifflemenh, Dal, 200; Mih, 485; PB, 709; PAnt,
491; Armd'nlu a/eddze... ~uirdrea aesld _(aromllnul alege (distinge) . .. ~uieratul acesta),
PLit, 765.
~UIRAT 1 , -td, pl. $Uirdf, -te, •siffl~•. Dal, 200.
~UIRA'fll, sn., pl. ~ulrdturl, ~uierat, •sifflemenb, Mih, 485; PB, 709; PAnt, 491.
~UIR.;{TURA, sf., pl. ~uirdtlirl, ~uier4tur4, «sifflemenb, PB, 709.
~UIT~SCU {ml), vb. IV (~ultll, -tit, -tire), distra, edistrer•, Mih, 204. V. §until. - <
alb. sbuytonj ,alimentare, nutrire".
~UKIR, ~UKIUR, adv., gratie, •gr:lce a; merci•, Mih, 483; ~liklur a/ Dumnidzd'il (gratie
lui Dumnezeu), Cal. 1912, 107. Sinonime: e(harist6, spuldlte. - < tc. cbuk(u)r (731) ,actions
de grllces1'.
~ULARE, sf., pl. *ulii'rl, ~ular, •couture rar~fi~e•, Mih, 485; Mur, IV, 138. - < ?
~ULATUREAlJA, sf., pl. §u/dturel, PenB, VI, 25 - v. §ildlurd.
~UL~VCA, sf., pl. §ulevfe, nuia arcuitii, •houssine, branche mince et arqu~e•, Mih, 486.
<?
~ULINAR, sn. ; ~ULINARE, sf., pl. $Ulind'rl, tub de ~ipot, •petit tube; conduit>, Dal,
200; Mih, 486; Mur, IV, 138; PLit, 357; GrS, VI, 387; curd tipa dit pdtru ,ullnd'rl (apa
curgea din patru tevi (tuburi) de fier), Trib, II, 7-8, 24. Sinonim: ~urea. - < aro1t~ptov ,-".
~ULfRA, sf., Mih, 486 - v. §alira.
~ULIV ARE, sf. : §ulivd'rl kindlslte (~alvari brodati), Lorn, VI, 6-8, 30 - v. ~ilvdre.
~ULTEA~(J, sn., pl. §ulted§url, lapte cu orez, dalt au riz•, Mih, 486. - Cf. tc. s u t 1 ad j
(697) .. -".
~ULUNDU, -dd, pl. ~ulandil, -nde, prostesc, mizer, •stupide, miserable•: zburi're §Ullindd
(cuvlntare prosteascll), Perd, 29; §Ulandd bdnd (viatii mizerabilll), Perd, 25. - < ?
~UL'E, sf., §lil'e; ~UL'IlJ, sn., pl. ,al'e, Fl, II, 5, 2; PenB, III, 243; Mur, IV, 139;
ti-aprindzf di ~lil'e, di pdl'e (te aprinzi (te lnfurii) din fleacuri, din nimicuri), Fl, II, 5, 3.
- V. ,fl'e.
-1159- $UPLIC

"UM.~, sf., pl. ~umurl, frunzi~, .reuillage; copeau•, CEl, 83; PenB, III, 2~3. V. ~rimed:
~i $il§iali. - < vsl., bg. suma ,silva; feuillage, feuilles".
"UMB.~, sf., Dal, 200- v. glumbd:.
"UMCA, sf., pl. $ilmJe, frunzi~, deuillage, feuilles seches; pelouse, boulingrim, Dal,
200; Mih, 486; CEl, 83. - t 0 • ea ~umea cdre asbodra (ca frunza uscatll care zboara), CosP,
35; 2°. liliCile di sum ~limed es (florile de sub frunzi~ uscat ies, riisar, apar), CosP, 69; 3°.
cdlea pi tu $limed eu liliCe (calea prin paji~te lnflorita), Mih, 486. V. ~jimd. - < bg. sumka
,bois fourre; feuille d'arbre".
"Ul\IIRON'Ifr, sm., Nic, 495; PScr, 25t (mu~ur6n'lll < lat. massula ,petit morceau"
+ -6n'lrl ?) - .v. md$dr6n' lll, mu$mdn ~i :
"UMURON'If.f, sm., pl. $Umur6n' l, clrtita, •taupe•, Dal, 200; Nic, 477; PB, 709;
CODE, tt54 ( < lat. mus aranius ,musaraigne"); RF, II, 300-304 ( < vsl. my'Kina); ~umur6n'll'i
addra oahte (clrtitele fac mu~uroaie). - < ?
"UNGRU, -ra, W, II, 260 - v. singur.
"UNTESCU (mi), vb. IV (~until, -iii, -tire), a da Urcoale, •tourner autour, r6den, Mih,
487. V. ~inteseu ~i anvartescu. - < 1
"UNTfBE, sf., pl. ~untlrl •action de rodert, Mih, 487.
"UNTfT, -Ia, pl. ~until, -te, distrat, •distraih, Mih, 487 - v. ~ulteseu.
"UN'EARE, sf., pl. ~un'erl, susur de apa In fierbere, •bruit d'eau bouillante•, Mih,
487. Sinonim: clueutura.
"UN'EDZfJ, vb. I (~un'edl, -n'edt, -n'edre), a fierbe cu susur, •bouillir avec bruih,
Mih, 487. - Cf. bg. ~ u m j a ,bruire; bourdonner".
"UN'fT-~. sf., pl. ~un'iJd, bucata de carne, •morceau, tranche de viandeo, Mih, 487;
PB, 709. V. ~iniJd (~i pla~ie). - < ?
"UPAB, vb. I ($uparal, -rdt, -rare), batjocori, •railler, se moquero: acaJdra ..• s' lu
$ripara (lncepura ... ·sa-l batjocoreascii.), PB, 2961; t6332 • Sinonime: arl'd 2°, mbizueseu etc.
- V. $Upart!dzll, ~upir2 •
"UPABARE, sf., pl. ~upara'rl •action de raillero, Dal,. 200; Nic, 496; PB, 709.
"UPARAT, -ta, pl. ~upardJ, -te, batjocorit, oraille•, Dal, 200; Nic, 496.
"UPARATOR, -todre, PB, 709- v. ~upar6n'lrl ~i mbizuit6r.
"UPAREDZfJ, vb. I, Dal, 200; Nic, 496- v . ~upir1•
"UPARON'Ifr, -rodn'e, pl. ~upar6n'l, -rodn'e, batjocoritor, ·•moqueur•, Mur, IV, t39.
"UPARTEACA, sf., pl. ~uparUJl- v. puriedca - PEt, 40-4t ; DR, III, t088. - <
alb. thuprl! ,verga" + purtekl! ,verga".
"UPiR1 , sn., pl. ~upire, batjocura, uaillerie, moquerie•, Mih, 488; ~upirlu a lumil'el
(batjocura lumii), PLit, 792; $Upirlu a li eta (batjocura lumii, timpului, secolului), PGr, t48;
Ira ~uper . .. ll d: lJed (In batjocura ... le zicea), PB, 382&. Sinonime :. maltdpe, rizlle.
"UPffi2 , "UPIREDZfJ, vb. I - $ilpar ~i IJUpuredzu - , a-~i bate joe, •se moquer ;
chuchoter - v. ~uptur•, Mih, 488; Cod, 44 b7 ; CAr, 334 ; PAnt, 491. - < 'l vsl. ieparati
,nugari, garrire".
"UPLt\, sf., pl. ~uple (gramosteni), pliicinta de dovleac, •galette feuilletee de citrouille•.
- < ?
"UPLEACA, sf., pl. ~upUJl, palma, •souffleh, Dal, 200; Nic, 496; Mih, 488; PScr,
25t; DR, II, 550; CFr, t04. - t 0 • eu ~upledea s' ·bdte el (cu palma se bate el), Cod, 6t bit;
2°. l'l-dre ' na $Upledea (li are (li trage) o palma), PB, 86•. Sinonime: t;lu~ta, ~ubd' etc. - <
alb. shuplaikl! ,schiaffo ; palmo" ( < tc. ehaplaq (713) ,soufflet").
"UPLIC, vb. I ($upliedl, -edt, -edre), lmbolnavi, •rendre malade•, Mih, 488; 179. Sino-
nime: hivre.~cu, /indzidza'seu. - < alb. shuplakem ,essere schiaffeggiato" .
~UPLID -1160- ~UI\ICOAN'E

~UPLID, -dd, pl. ~uplidz, -de, chel, •chauve•, Mur, IV, 139. - V. :
~UPLIV, -vd, pl. ~upliyl, ~uplive, putred, •chauve; pourrh, Mur, IV, 139; GrS, II,
400; nucd ~uplivd (nucll putredll), AI., 1903, 61 ; Lum, V, 11-12, 25. V. prutid. - < bg. supllvii
,poreux, spongieux ; pourri" .
~UPLIVOS, -vodsd, pl. ~uplivo~l, -vodse, putrezit, «pourri• : lumdke $Uplivodsd (ramurll
putrezitll), Lum, IV, 106. .
~UPLU, sm., pl. ~upl'i, pumn, «poing, coup de poing•, Nic, 496. V. suplu, $Ub ~i ~u· .
pledcd. - < alb. shupullii ,schiaffo" .
~UPTIR, vb. I - v. ~uptiredzu .
~UPTIRARE, sf., pl. ~uptird'rl, ~optire, •chuchotement>, PAnt, 491; Lum, II, 108.
V. !juputlre.
~UPTIREDZU, vb. I (~uptirdl, -rat, -rdre}, ~opti, «parler bas a l'oreille; chuchoter,
murmurer.: Sld-Mdrie! - $Uplird' ni'sd (Sflntll-Mllrie! - a ~optit ea), Lum, II, 110 ; gurile
;>uplird (gurile ~jOpteau), GrB, 223; PAnt, 226; BNA, IV, 143. V. pu~pur, $Upir2 ~i:
~UPTUR, SUPTUREDZU, vb. I, Dal, 201; Ia ~uplurd' ascumli~alul (le-a ~optit pe ascuns),
PB, 40417 ; asculld te ~upturd l 'lunddrll'i (asculta ce ~opteau leii), PB, 2285. V. ~uplir.
~UPTURARE, sf., Dal, 201 ; Nic, 496 ~ v. l}uptirdre.
~UPTURAT, -ld, pl. $Upturdf, -te, ~optit, •murmure•, Dal, 201.
~UPUR, sn., Dal, 201 - v. !Jupirl ~i :
~UPURARE, sf., pl. ~upurd'rl, batjocura, •persiflage•, Fr, I, 83; s' llim ti ~upurdre
(sll fim de batjocurll), AI. 1901-1902, 147; l}upurd'rl, grdle niundzite (batjocuri, cuvinte nepo-
trivite, condamnabile), Lum, IV, 175.
~UPUREDZU, vb. I, AI. t927, 59; Armd'n' ll' i . .. l'l-~upureddozd (aromftnii. .. ti persi-
fleazll), AI. 1901 - 1902, 147 - v. ~updr.
~UPURTEACA, sf., Mur, IV, 140; PEt, 40-41 - v. ~updrtedcd.
~UPUTfC, sn., pl. ~uputlte •petit ~oputo.
!jUPUTfR, sn., pl. ~upulire, ~ipot, dontaine• : cind mi due Ia ~upulir (clnd rna due Ia
~ipot), VLil, 28 ; Ti'rnuva-s trel ~upulire (In Tlrnova slnt trei _ci~mele), VLil, 26. - < l}oput +

-ljp~OV•
~UPUTfRE , sf., pl. l}uputirl - v. $Uplirdre - : di lru fag ' nif ~upulire suskira (din fag
suspina o ~oaptll), Velo, 52; BNA, V, 85. - V. IJUplur .
~UR! ~UR !, interj. - v. l}uruinu, $UT~urt!d:t1.
~URCA, sf., pl. JiUTfe, tub de apil., •petit tube, conduit d 'cau - v . .,ulindr., Dal, 201 ;
PB, 709; PLit, 92; 93 ; AD, IV, 89 ( < lat. sulcus); CEI, 83 ( < bg. §urka). - t 0 • un $6pul
cu noduif $11rte (un ~ipot (o ci~mea) cu noull guri), Fl, II, t, t3; 2q. scodsi callutla l}i-u bdgif'
tu 1}11rcd (a scos cllciula ~i a pus-o In conduct), PB, 226'; 3°. ld'crin'lle si zvumurd ca dit doduif
1}11rti (lacrimile au 1i~nit ca din do!UH ,uburi), Fl, I, 1, 14. - Cf. bg. Jurkamu ,couler".
~URDUESCU, vb. I V (!Jurd~il, " -uil, -uire) , asurzi, •assourdir; donner un souffleh,
Dal, 201 ; DR, II, 550. - t 0 • $Urdull}l di una uredcl'e (ai asurzit de o ureche) ; 2°. l}urduld-l'l
una (arde-1, trage-i o palma asurziloare)- v . urdu 2°, su(lu 6° etc. V. surdzd'scu.- < alb.
shurdonj ,rendre sordo".
~URDUfRE, ~URDUfT, Dal, 201 - v. surd:i're, surdzi ' l.
~URICAIIE , sf., pl. I}Uricif' n'l, ~oareci mul1i, mombre de souris•, Dal, 201 ; Nic, 497;
.,uricdmea-l ti plindzedre (~oricimea e de pUns), GrB, 2, 45. - V. :
~URICOAN 'E , sf., pl. $Uricodn'e, ~oarece femelll, •souris femelle ; acide arsenieux, mort-
aux-rats•, Dal, 201; ·Nic, 497 ; PLit, 317. - t 0 • bdgif' ~uricodn'ea s· (tied numtd (a pus pe ~oa­
recele-femelll sll facll nuntll), PLit, 926 - folcloric, cf. PMic 1947, 27 ; 2°. bag I}UTicodn'e (pun
~oricioaicll) - v . l}iriaklna. - V. :
-1161- ~UT 1

~URICU~(J, sm., pl. §uricu§l, ~oricel, <petit souris•, Dal, 201. - < §Odric.
~URitfNA., sf. - v. §iriakinci; ~URIKfN.(, sf. - v . compusul codda-§urikina, Lum,
IV, 171.
~URPICARE, ~URPICAT, Dal, 201 .; pllndzed, ca §Urpicdt (pltngea, ca mu~cat de ~arpe),
ArE, 7 - v. l}irpicdre, §irpicdt.
~UR~UR, sn., pl. §Ur§ure, susur, •murmure•, Dal, 201 ; Nic, 499.
~YR~URARE, sf., pl. IJUriJura'rl •action de murmurer•, Dal, 201.
~UR~URAT, -ta, pl. §UriJurdt, -te, susurat, •murmure•, Dal, 202. V. IJU§urdt.
~UR~UREDZtJ, vb. I (§ur§urdl, -rdt, ·-rdre), susura, •murmurer, chuchoter (en parlant
d'une eau courante}•, Dal, 202; Nic, 499. - Cuvlnt onomatopeic. - v. IJUruina, IJUr!
~URTESCU, vb. IV (§urtil, -tit, -tire), altoi, •trancher; enter•, Mill, 489; PB, 709.
Sinonim: ambul'isescu. Cf. alb. shy to nj ,amputare, tagliare".
~URTIRE, sf., pl. l}urtirl, retezare, •action de couper, d'enten, Mill, 489.
~URTIT, -ta, .pl. §urtit, -te, altoit, •coupe; ente•, Mih, 490.
~URUB, sn., pl. §uruburl, ~urub, ovis, boulom, Dal, 202; Mill, 490 (l}urup). - < germ.
Sehrube.
~URufNA, sf. §Uruin'l, ~iroi, •flot, torrenb: sl'ndzile curd di mine l}uruin'l (slngele
curgea din mine ~iroaie), Fl, II, 3, 3. V. §ur§uredzrl. - In aromana, sunetul curgeril In susur
sau In ~iroale este exprimat prin interjectia I}Ur! I}Ur!
~U~A'RE, sf., pl. §U§a'rl, lnnebunire, •affolemenh, Mill, 490. V. lJOlJe, IJU§escu.
~U~A'T, -ta, pl. IJUIJii't, -te •affole•, Mill, 490. Sinonim: gldrit.
~u~cA.t, sf., pl. IJU§ie, umflatura, •enflure - v. §Uta ~i Cluma 3°; haricot bouilli sans
jus•, Dal, 202; Mur, IV, 140 - v. clUI}Cii. - Cf. bg. suska ,brin, grain de poussiere".
~U~CA1 , sf., pl. IJUI}ki, ardei, •pimento, Kats, I, 87 - clul}cd.
~U~ESCU, ~U~UESCU, v.~· IV ($U$il ~i IJUI}uil; -l}lt ~I -l}ult; .-11ir.e ~~ -l}uire), lnnebuni,
•affolir•, Mih, 490; e tine ti §U§Utljti l}ii torn' l (iar tu te proste~ti (lnnebune~ti) ~~ lntorcl), Cod,
61 b21. Sinonime: gldrescu, hazusescu etc. - < alb. shushes ,stordire".
~U~TALI, sf. pl., adunll.tura de crengute, de frunze uscate, •amas de feuillage, de
feuilles seches; brancllaget. Sinonim : I}Umca. - < ?
~U~UfRE, sf., pl. IJUI}uirl, inn~bunire, •affolemenh: namdlo bdna'm cu IJUI}Uire (destul
traim cu nebunie), Cod, 6tl3 • V. IJUIJa're.
~U~UliAG, sn., pl. ~ul}umdd:e, alice, •petit plomb, grenaille•, GrB, 1, 6; RA, 186;
BNA, IV, 61. V. cluclumtig ~i sinonimul bdlciti'n'l. - < ?
"U$URARE, sf.', pl. IJUI}utci'rl, ~optire, •murmure•, Dal, 202; din pil}lirel si-analfti IJUI}U-
ra'rl (din pe~teri se lnaltau ~oaptc), GrB, 226; PAnt, 231; BNA, IV, 150. - V. IJUTI}urtire,
cluclurare.
$U$UR.\T, -td, Dal, 202 - v. cluclurat, IJUTIJUTlit.
"UT1 , I}Uid, pl. IJU(, I}Ule, ~ut, <1°. qui n'a pas de cornes; 2°. diable; 3°. gras (comme
un moine)•, Dal, 202; Nic, 477; PGr, 148; DR, II, 550 ( < alb. sui); RF, II, 57-62 ( < lat.
ezsutus ,degage; debarasse"); Dun, I, 104; DensAs, II, 70-72 ( < sl.).- 1° : cdpra I}Ulti (capra
~uta), PB, 47521- In dacoromana: ,boi. .. ~uti de coarne", FolcOM, II, 305; motil}e ... cu
~dried IJU/a (batrlna ... cu sarica fara urechi), LP, 102 - v. sdricci 3°-4° ; 2° : ta-l IJUI/u tu ttislru,
cu codrne, cu tot (iata-1 diavolul In traista; cu coarne, cu tot), PB, 4992 0 - v. I}Ut2; 3°: I}Ui
li-adrlil}l (te-ai lngra~at bine); cdl' i l 'l-am IJU( (caii ii am gra~i ca pepenii). - Ca sf. : •chevrette•:
4°. tt!r~i, IJUie (cerbi, caprioare), PB, 24423 - cf. alb. shuli! ,cerva". - Cf. mgl. clut (PMegR,
II, 68; GrS, VII, 208; CapM, III, 287); alb. shut, shyt ,senza corna", bg. ~utrl ,sans cornes;
fou", gr. a'ouTO I)C: (Hris, 210; Boga, 1,_358; II, 62).
$UT 1 -1162- $UVAfT

$l.JTI, sm., pl. ~ut ~i ~utean'l, diavol; hlrb, tdiable; t~t-v. sui•). - 1°. sargl'ira $1ilean'll'l
(se repezlrl dlavolii), PB, 46988 - v. ~ul1 2°; la stat, $Uiean'll'i, putl'n (dracilor, ian stati putin),
PB, 432U : aci, ~utean'll'i e vocativ~plural articulat, cerut de un anumit spirit sintactic - cf.
acela~i caz: sodfiile sub ~oput 2°; 3°. ~utlu ·~r-art'de di stdmna (hlrbul t~i bate joe de urciorul
mare, de amforl), PGr, 148: - E substantivizarea adj. ~utl : cf. alb. shtdmbe shyt ,brocca
senza collo o orecchie; di mente leggiera", hlrb fli.ra toarta, fara manu~i - v. sui.
~UTA, sf., pl. ~ute, umflaturli., d 0 • enflure causee par un choc, par un heurt; ecrouelles;
2°. marmite sans anse - v. $U12 3°t, Dal, 202; Mih, 490; PB, 709; PLit, 306; DR, II, 550.
V. $U~ca, trdgdn. - < alb. shyti! ,sciatica".
$UTALA, sf., pl. ~ufd'l'l, sucitor, •rouleau qui sert a faire Ia pate•, Dal, 202; Nic, 500;
PB, 710; CEI, 84; peturlle /i lindem cu ~utdla (foile de plli.cintli. le lntindem (le subtiem) cu
sucitorul). - V. ~ldld ~~ $U/rl.
$UTA'SCU, vb. IV, PB, 709- v. $U/rl.
$UTI'RE, sf., pl. $1l/l'rl, sucire, •action de tordre, de chatrer, de changer., Dal, 202;
Nic, 501 ; Mih, 490; PB, 710.
$UTI'T, -ld, pl. $U/f't, -te, sucit, •tordu; chatre; change•, Dal, 202; Nic, 501; PB,
. 710; om $1l/l't, aru$U/i't (om sucit, rli.sucit Ia minte), PGr, 148.
$UTlTURA, sf., pl. $U/iturl, sucitura, •meandre, tournant; torsion; castration., Dal, 202;
tu $U/itura a cdlil'el (Ia cotitura drumului), Fl, II, 3, 3 - v. turnaturti 2°.
$UTfr (mi}, vb. IV (~ufi'l, $U/i't, ~utl're}, suci, tl 0 • contourner; 2°. faire le tour; 3°.
tordre; 4°. chatrer; 5°. changer de•, Dal, 202; Nic, 500; Mih, 491; PScr, 251 ; GrS, I, 210
(~i Plstr, II, 363); GrS, II, · 46'0; CEI, 83; CAr, 259; CLitur, 134. - 1°: $11/d ... sula (tnvlr-
te~te ... frigarea), PAnt, 276; $rl/a-te di-aldnta pdrte (lntoarce-te pe cealalta parte) - v . tornu
1°; 2°: mf ~utt'l mrlltu (am ocolit mult), GrB, 221; PAnt, 224; BNA, IV, 140; 3°: $U/d mus-
til'flle (rli.suce~te mustli.tile); 4°: ~utrl cdlu (juganesc calul) - v. scukescu; 5°. nl~l u $U/i'rti
(rf'ndza (ei au tntors-o foaia, ~i-au schimbat glndul), PB, 11614 - v. aldxescu. Sinonim: anutir-
Usczi. - < vsl. sukatl, bg. suca ,torquere; tordre, retrousser".
~UfUT, -til, Dal, 202 - v. $U/t't.
~UVAR, sm., pl.?, trestie, •roseau a balai, jonc•, Mih, 491. - Cf. srb. seuar ,jonc".
~uvA:Escu, vb. IV (~uuail, -dit, -dire}, ~ovli.i, •branler, hocher; clopinert, Dal, 202;
Mur, lV, 141. - < ?
~UVMRE, sf., pl. $Uualrl, ~ovli.ire, •action de branler•, Dal, 202.
$UVAfT, -til, pl. $UUdi(, -te, ~ovait, •branlt\; hocht\•, Dal, 202.
T
TAl, adj. pos. f. sg., ta, •ta•, Dal, 200; Nic, 520; PB, 710. - 1°. s' eadem pri tu(ekea
a ia (sA. eAdem In bA.taia armei tale), GrB, 237; PAnt, 233; BNA, IV, 153; 2°. isuslrea a
nipodta-tal (logodirea (logodna) nepoatei tale); 3°. da-ll a hll'i-tal (dA-o fiicei tale}; 4°. a (ed-
tal'el a tal'el (fetei tale - gen. ~i dat. sg.); 5°. dgrtle a tdle (tarinile tale); 6°. a (edtilor a tal6r
(fetelor tale - gen. ~~ dat. pl.); 7°. ded trt mcdre a taiOr (am dat de mlncare celor ale tale sau
celor ai tAi), PAnt, 113. - V. tdo, tail. - ln italianA: mogliata - v., aci, -su - < lat. ta
< tua ,ta".
TA•, conj., ca •afin de, pour que•, Dal, 202; Nic, 520; ta sd-1 scodta (ca sA-l scoatA),
PB, 568; ta s' n'l-amln'l una pi~todla (ca sll.-mi descarci un revolver), PLit, 949; PAnt, 17.
- V. ted1 , tra.
TABACARrlo, sm., pl. iabacaryeddz, tll.bll.cArie, •tanneriet, Dal, 202; Nic, 523. - <
TOt(.1.7t0tXOtpy~6 · .. - " .
TABI'E, sf., pl. ta'byt, redutll., tretranchemenb, Dal, 202; Mur, IV, 142.-Cf. gr. -rcX(.I.mOt
(Passow, 23318). - < tc. tabla (787) .. -".
TABIETE, sf., pl. tabiet, nll.rav, •habitude (en mauvaise partie)•, Dal, 202; Mih, 492;
Cal. 1911, 200; PenB, IV, 121. V. hUke. - < tc. toby' at (800) ,instinct; habitude".
TABIETLl', -lodn'e, pl. tabietladz, -loan'e, nll.rll.va~, •vicieux•, Dal, 202; Mih, 493.
- < tc. taby'atll (800) ,ayant lc caractere de".
TABLA, sf., pl. tdble ~i ta'bli, tabla, •plateau - v. dibld' , tdvd, tdvta; trictrac; fez
que portaient les femmes - v. cdCluld•, Dal, 202; Mih, 493.
TABOL'EA, invar. : edste un tabol'ea (e un prostAnac), PGr, 148 - v. da.bol'ea.
TABORE, sf. : nu videt ld'lle tabOrl? (nu vedeti negrele batalioane ?), Lum, VI, 6-8,
43 ·- v. tabUre, tabor (sub jig&) ~i alb. tabOr ,battaglione".
TACI, vb. II (tacul, tqcut, tdteare}, tacea, •taire; garder le silence•, Dal, 208; Nic, 521;
Mih, 493; PScr, 251; PB, 710. - 1•. Toll picurdrlu tilted -<Toll pll.storul tiicea), GrB, 223;
PAnt, 227; BNA, IV, 145; 2°. carl tate fate (cine tace face), PLit, 639; 3°. s' tacuri~l, vred
ascdkl (daca ai fi tll.cut, ai fi scll.pat); 4°. tds'-fi, (rate (taci-ti, frate), Lum, II, 356; BNA,
III, 148- : tds'-tl < tdtl-11 (fonetism nordic propriu unor atari constructii: fd's'-tl<fd'-s' -tl <
fd-tt-/i, (rdsl'i < frdfl'i, cucosl'i < cucotl' i etc.) - v. (, tazl 17°. - < lat. taeere ,(se) taire".
TAC 12 •interj. qui imite le bruit d'un craquement, d' un choc•, PB, 710; ,tac, tac !",
(li,~cl'ide podrta! (,tac, tac !", deschide poarta), Lum, II, 309; BNA, III, 126; drdfll'i s' acd-
fdra: tac-tuc I, tac-tuc! (dracii se tncaierara: tac-tuc, tac-tuc!), PB, 432ao.- Cf. tract ~i tc.
laq (792) ,.-".
TACMA -1164- TALEATfNA

TAcl\IA, sf., pl. tdcme, falsitate, .raussete•: cu minClundre f cu tdcmti driptdtica a ta


~i cu falsitate dreptatea ta ti-ai lntunecat-o), Cod, 42 b'. 7 < tc.
I' u 1cutu6isl§l (cu mintire
taqma (793) ,faux".
TACRfRE, sf., Nic, 521 ; Mih, 493 - v. tdcrire.
TAAE, invar, cutare, •(un) tel, (une) ielle•, Dal, 203; GEl, 208; dil ta6e hoard (din
cutaJe sat), BNA, III, 62. Sinonime: attire, 6lna, filean, tare. - < 't'Ci3e .. -".
TAETE, sf., pl.?, prosternare, •prosternation•: ld fated taete $' ld bti*ea rdlcl'n'llu (le
faceau prosternari ~i le sarutau calcliul), Fl, II, 5, 10. V. timind'. - Cf. gr. (7tol.l.d:) 't'dt ~'t'l)
,je vous salue" ~i alb. tungjatjeta, tl ngjatte jete ,salve 1". - < alb. ngjatjellm ,ringrazia-
menti".
TAFrA, sf., pl. td(te, tafta, •taffetas•, Mih, 494. - Cf. tc. t a k h t a (352) ,Ia moitie
d'un morceau de pelisse".
TAI'MA, sf., pl. ldymale, tagmli., •ordre, corporation; clique•, Dal, 203; Nic, 521;
:Mih, 494; GEl, 209. - < 't'Ciy(Lot ,ordre".
TARA, adv., cica, •en apparence; on dirait que•, Dal, 203; Nic, 525; Mih, 494; Cal.
1911, 52; GEl, 208. - 1°. I aha mutrl s' Ia (tied un !;ine (cica lncerca sa le facli. un bine),
PB, 20719 ; PAnt, 94; 2°. din fer tdha s' diplise (cicli. din cer se cobori), AI. 1928, 53; BNA,
III, 6; 3°. tdha n'l-si pare (parcli. mi se pare). Sinonime: cdnda 2°, !;loa, mena, taxi. - <
'tcix~ u~"·
TARIN A, adv. •de bonne heure, le rnatin•, Dal, 203; Nic, 525; Mih, 494; PB, 710;
GEl, 208; di tahind pl'nd sedra (de dimineata plna seara), Fr, II, 234; PAnt, 219: - V.
lahtudre, tahindrld, talnd, tihe~nd, ~I diminedtd, sdbdle.- < 't'ot)(u'llli .. - ".
TARIN ARE, TAHINA(J,\, TAHfNil\IA, sf., pl. tahind'rl .(lahind'l}, tahlnime •matin;
aube • . - 1°. pl'nd cripdm 1-u tahind'rl (plna dam ln zori, plnli. ne apucau zorile), PenB, VII,
170 - v. crep1 2°; 2°. ed si sculd' lind tahindrld (ea se scull!. lnlr-o dimineata), PB, 1651 -
e substantivizarea adverbului tahina; 3°. i§l tu tahlnimd (a ie~it In zori). - < tahind.
. TAHMfNE; sf., pl.? •a tout hasard, a tiitons; attention•, Mih, 494; AI. 1903, 53. -
1°. cu tahmlne si-1 hlgd (sli.-1 lnfigli. pe dlbuite), AI. 1903, 90; 2°. cu tahmlnea acata' s' imnd
pit mlinte (cu bagare de seamil. lncepu sa umble pe munte), PB, 571 3; 3°. 1-lucreddzd cu tah-
IJiine (II lucreazli. cu apreciere), AI. 1903, 90. - Cf. ~i alb. tahmin ,verosimiglianza".- < tc.
takbmln (355) ,action de presumer, d'evaluer; estimation".
TABTABfC, sm., W, II, 52; Jb, XIII, 90 - v. tartabic.
TAHTICA, adv. •regulieremenh. - < 't'IXK't'txci .. -".
TAIFA, sf., pl. td'lfurl, taifil., •troupe; suite; entourage•, Nic, 521 ; Mih, 494; PB,
710, - 1°~ tdlfa todtd kinisea§le (taifa toatli. porne~te), PAnt, 299; BNA, I, 128; 2°. multi
furl, 'nd tdlfd mare (multi bandi\i, o ceatli. mare), Velo, 59; BNA, V, 70; 3°. td'lfurlle di-
Armd'n'l nu-a§ledpld (grupurile (cetele) de aromiin\ nu a~teaptli.), Velo, 34; PAnt, 328; BNA,
V, 105. Sinonime: blake, cedtd, gdmd, tava(m)bie. - < tc. tiiyfe (798). ,partie; tribu; troupe
d'hommes".
TAI(J, sn., pl. tdlurl (grli.mosteni), farfurioara, •soucoupe•. - V. tdlir2 , tdnir.
TALABACI(J, sm. ~i adj., pl. talabdCl •gamin, marmouseh. V. alabdClrl. - < ?
TALAR, sn., pl. tdlare, putinli., •tonneau a gueule bee, baratte•, .Dal, 203; Nic, 522;
Mlh, 495; CN, 171 ; GEl, 208; Pim, I, 172; s' poartd apd cu talarlu (sa poarte apli. cu bu-
toiul), PB, 4191•; tined flurille t' un talare (tinea galbenii lntr-o putinli.), PB, 355'. - <
't'tXAotpoc; ,corbeille".
TALAZA, sf., PScr, 251 ; Cod, 12013 - v. taldze.
TALEATINA, sf. - v. tal'eatlnd ~i alb. telatine ,pelle di vacca" .
TAL1~GA -1165- TAO

TALfNGA, sf., pl. talfndze- v. dalinga -, birja, teleaga, Mur, IV, 147. - · Cf. alb.
lalike ,furgone, carrozza", bg. -tallga ,charrette" ~i tc. talyqa (795} ,sorte de voiture Iegere
a quatre roues".
TALIRl, sm., pl. tdlirl, taler, •ecu•. - < -niAlJpOV .. -".
TALIR1 , sn., pl. tdlire, farfurie, •assietteo, Mih, 494. V. tdnir ~i sinonimele pidt, tas.
TAL'E, sf., pl. tdl'l, 10; 100; complet !, •dizaine; centaine; c'est complet !, "c 'est fini !•,
PLit, 104; ·PenB, III, 243. - 1°. erdm Clulimdn di una tdl'e §' cdma di an'l (eram un pici
d e vre o zece ~i mai bine de ani}, LP, 3; 2°. sedmna ta'l'lle pri cirllg (lnseamna sutele· pe cata),
PenB. II, 112; BNA, II, 48; 3°. tdl'ea! (gata !} - (Ia jocuri de copii}. - < it. taglla.
TAL'EATINA, sf., pl. tal'eatine, teletin, •cuir de Russie•, Dal, 203; Mur, IV, 147;
taruhl ... di tal'eatina (opinci. .. de teletin}, PB, 497 31 • V. teleatina. - < to. telatln (397) .. -".
TAL'Iti' (mi), vb. I (tal'edl, -l'edt, -l'edre), taia, d 0 • couper, trancher; 2°. tuer; 3°.
bavarder; 4°. comprendre; 5°. decider•, Dal, 206; Nic, 522; Mih, 495; PScr, 251; Cod, 10911
(til'e ,a taiat"}. - 1°: tdl'e stedrpa (taie oaia sau capra stearpa); tal'e zborlu (a ti\iat vorba),
GrB, 141; va sa-l'l si tdl'e una aru1a (o sa i se tran~eze un salariu), CBiog, -15 ; va-l'l tal'lu
cdlea (li voi taia drumul) - cf. fr. ,je lui couperai chemin" (RTP, IX, 513) - Cf. astdl'lu 1°;
odspill'i l ' i si tal'edra (oaspetii (amicii) nu mai vin ln vizita), PLit, 895; PAnt, 30 - v. curmu1
3°; tdl'e ci'nticlu (intervine In melodic), PAnt, 375; PLit, 825; 2°: 1-tal'edri! (urll'i (1-au deca-
pitat banditii}; 3°: tdl'ed grodse (spunea verzi ~i uscate laudlndu-se}, PB, 20911 - v. grosz 3°
etc.; 4°: fd cumu· I' tdl'e cdplu (fa cum te taie capul}, PB, 12415 - v. cap 10° ; 1'1-ti!l' ed $'
cdplu a avutlul (~i bogatul se pricepea), PB, 3517 - v. ~i a(et; pat ari!'tilu ma nu-t tdl'e (pa-
te~ti rau daca nu .t e taie capul), BNA, III, 32; 5° : tdl'l-u tine (taie-o tu = decide tu), PAnt,
309- v. apu(dsescu.- Cf. gr. x6Tt-rro, alb. pres, bg. sUa, tc. kesmek. - < lat. taliare ,spalten ;
schneiden".
TAM, adv., exact, •precisementt: i tam n'eddzd-vedrd (e exact miez de vara},, Fl, II,
1, 1; BNA, 11, 64. V. tamdm.- < tc. tam (447} ,completement vide", tamm (337) ,complet".
TAMAM, TAMAMA, TAMAMANA, adv., exact, taman, •juste, justement; ~omple­
tementt, Dal, 203; Nic, 522; Mih, 495. - 1°. tamdm tu odra cl'ndu 'IJl-kiplind perlu (exact
Ia ora clnd l~i pieptana pli.rul), PB, 7221; 2°. tamdm cl'ndu cintd (tocmai clnd clnta), PAnt,
307; 3°. 'IJl-fdted isdpea-ld tam am (l~i fli.ceau socoteala lor exact), BNA, II, 26 ; 4°. fur di
lamamd (bandit veritabil), Trib, I, 12, 6; 5°. mumi'n'l (amamand (marne perfecte), C~c, 19;
6°. t$tl tamamand cril}tin (e~ti de-a binelea cre~tin), C~c, 52; 7°. aved odse tamamarui (avea
oase ln toata regula), Lum, V, 214.- V. tam ~i sinonimele anllea, gtusta, sustd.- < tc. tamam
(400) ,complet".
TAMBURAiif, sm., pl. tamburagedd:, tamburagiu, •qui joue de Ia guitare a deux cor-
des•: hll'ea a
tamburagllul (filca tamburagiului), PenB, VI, 19. - < tc. tambouradjy (406)

TAMBURA, sf., pl. tdmbure, Cod, 225 - v. tdmbdrd'.


TAMfN, sn:, pl. tamlne, etamina, •etamine•, Dal, 203. - < fr. etamlne.
TANA, sf. mom donne a un mulet blanc•, CFr, 101. - In onomastica aromana,
Tdnd, Tdna ( < Sultdnd - v., aci, sulldnd) e nume de femeie. - Cf. dr. Tdnd (MF, 263) ''
te. tan (807) ,aurore',' ~i taii (793) ,au be".
TANG-TUNG! tinterj. qui imite le bruit d'un choc•, PB, 1128 • - V. tacl.
TANIR, sn.; TANIR.\, sf., pl. ldnire- v. tdlirl, tdl'lur, tdnlr -, PScr, 251; CEI, ' 84.
- < srb. tan'lr ,assiette, plat".
TAO (nord), PAnt, 492 ; dd-n'l (r"l'mtea-a tao, pirul}edna a me~o (di\-mi fruntea ta,
mlndr!l mea), PLit, 870 - v. ta1 ~i, fonetice~te, §do, tedo etc.
-1166- TAS

TA-O-TO, invar., prostanac, onigaud, mills - v. $ahulcu etc.•: pl'na $l-$l yina ta-o-16
tu orl dl goddii (plna sa-~i vina prostanacul In fire In urma loviturii), PB, t86". Urme din
vechea epoca de silabisire ~colara a unor copii greoi Ia minte ~i straini de limba greaca· ~i
cari din gr. -r<X ~i 0 faceau o singura silaba, ~i anume TO·
TAP.(NliE, sf., GrS, IV, 380 - v. tiipdnge.
TAPA, sf., pl. tapl, c~pac, •couvercle rond d'un vase•, Nic, 524.- Cf. gr. -ra7tot ,bondon",
alb. tdpe ,tappo, turacciolo". - < it. tappo.
TAPIN, -nd, pl. tdpin'l, -ne; TAPINOS, -nodsa, pl. tapln6$1, -nodse, smerit, •modest~;
humble, soumis•, GEl, 208; PScr, 25t; DR, II, 659. V. taplnuslt. - < Tot7t£Lv6~ .. -".
TAR, TAR.i\1 , pl. tarl, tdre, sm., sf. ~i adj., magar, magarila, •ane, anesse•, Dal, 203;
Nic, 524; Mih, 497; DR, VII, 353. - t 0 • carne di tar (carne de magar), PB, 39511; 2°, apodla
lo dltii bucdta di tar (apoi a luat alta bucata de magar), PB, 39428; 3°. Mspoll ~~ tdrlu (ar-
hiereul ~i magarul), Lum, II, 356; BNA, III, t46. - V. tiir6n'li1 ~i sinonimele ciCli1, yumdr,
$On'li1, ueti1. - < tc. tavar (796) ,bHe de somme; animal; brute".
TARAPA~tJ, sn., pl. tarapd~e, fiertura de malai, •bouilie de farine de mais•, Fr, I,
t37; CFr, t08 ; CN, t03; t73. V. caetum~c, mumulic. - < ?
TARATORE, sf., pl.?, salata, •salade au lait caille, concombre, ail et huile•, Dal, 203;
u-adrd$1 tarat6re (ai facut-o salata, ai nimerit-o prost), PGr, t49. V. liiriitor. - < tc. tarator
(358) ,espece de sauce au lait ai,_gre, aux noix etc.".
TAR.:\2 , sf., pl.?, dara, •tare•.: u llga' tdra (~i-a asigurat lucrul), PGr, t48. - Cf. gr.
-rapot .. -", alb. tare .. -", tc. dara .. -". - < it. tara.
TARA'NDZJ, sf. pl., bretele, •bretelle•. - < npanot .. - " < it. tlrante.
TARDU, adv., tlrziu, •tard•, Mih, 496; CAr, t09; med, cii curundu {u, ca tdrdu [In
text: ddrdu) {u, tutu tru un loci1 va s' n'edrdzimi1 cu modrtea (ci, eli curlnd a fost, eli tlrziu
a fost (ci, mai curlnd sau mai tlrziu), toli lntr-un plimlnt vom merge odatd cu moartea),
Cod, 65 b7 • V. intdrda, ntdrdu, ttrdzi'i1 ~i sinonimul amindt 2. - < lat. tardus ,lent, qui tarde"
(sau it. tardo). ·
TARE: tare huzmikedr (cutare servitor), W, II, 250- v. attire ~i ldde. - Cf. ~i mgl.
tdri (PMegR, II, t2t ; GrS, VII, 209; CapM, III, 29t).
TARfF.i\, sf., pl. tarlhl, tarif, •tarih, Dal, 203. :._ < it. tarUia.
TARPOA~E, sf., pl. tarpo§l, voal, dichu•, Nic, 436. - V. p6$e. - < ?
TA~TABES, -esd, pl. tartabe$1, -ese, laudaros, •vantard•, PGr, t49. V. tartares. Sinonim :
alcivdos. - < tartdra + bes.
TARTABfC, sm., pl. iaf tabiJl, plo~nilil, •punaise•, Dal, 203; Nic, 524; Mih, 497; DR,
II, 552. V. tahtabic, sinonimul corfu ~i alb. tartablq ,cimice". - < tc. tahta-blt (299) .. -".
TARTACUTA, sf., pl. tartacute, diaree, «diarrhee - v. cu(odre, strabdtedre, surdislre etc. ;
epouvante - v. lahtdr, trom•, Dal, 203; PEtim, . t8; lu-acdJd' tartacuta (1-a apucat groaza;
1-a apucat diareea), PGr, t49. - V. tl'rtlle, tir-tir ! , tarldra ~i :
TARTACUTI,' sm., pl. tartacutean'l, diavol, •diable•, Mih, 497; PEtim, t8. Sinonime :
stimpindt, ~ut2 etc. - Cf. alb. lartakUI ,miserabile (in senso mora:Ie)", dr. Tartacot (StB, 31).
TARTAR; sm., pl. tdrlarl, om de nelnleles, thomme abstrus; diable•, Mih, 497.
TARTARA, sf., pl. tarla'rl, tartar, tprofondetir sombre, entrailles de Ia terre•, PEtim,
t8. - < -rap-rotpo~ .. - " (cf. Passow, 263).
TARTARES, -esd, PEtim, t8 - v. lartabes.
TAS, sn., pl. tdsurl, vas, farfurie, •vase de metal pour boire; assiette•, Mill, 497; Plm,
II, t78. - t 0 • ldslu, sapunea §i keptlnlle (vasul, slipunul ~i pieptenele), PB, 38538; 2°. tdslu
cu unluUmnul (vasul cu undelemnul), 3936 ; 3°. las di aslme (farfurie de argint), C~c, t2 -
v. ldnir; 4°, las di amdlamii (farfurie de aur), Trib, II, 7-8, 24; 5°. da-n'l tdslu ca si-n'l
TASE -1167- TAVA(M)BfE

bedil dpif (di-mi eana ea sa-mi beau apa), PLit, 900; 6°. (iligen'lle §i tasurlle a Uvreilllil (fili-
genele ~i farfuriile evreului), Fl, II, 5, 3. - < te. tas (790) ,vase de metal a fond arrondi".
TASE, sf., pl. tiisl, Nie, 525- v. tas.
TASTRU, sn., pl. tastre, traista, •sac (de poil de chevre ou de Iaine), panetiere•, Dal,
203; DR, II, 552 ( < alb. traste < gr.) 1; RH, II, 192 hciyta-rpov ,havresac") GEl, 208; cf.
c: traista. - 1°. umplura tastrile cu pf'ne (au umplut traistele cu pline), PAnt, 83; 2°. bdga
ordzu tu tasire (pune orz In traiste)' ; 3°. l-bdga' tu tdstru (1-a pus In traista = n are Ia mlna
sau 1-a furat), PGr, 149; 4°. l'l-tricu tasirulu (i-a trecut traista cu orz de gil= 1-a ln~elat:
un cal sau un catlr devine mai domol daca li pui traista cu orz), PLit, 638; PArom, 182 -
v. samar 4°; 5°. s' 11 badzl caplu tu tastru (sa-ti pui capul In traista, sa te joci cu moartea);
PB, 711 ; 6°. l'l-deade tastrulu (i-a dat traista, 1-a concediat), PLit, 701 ; PGr, 149 - v. scar-
kescu 2° etc. ; 7°. (ictor mare, c' un tastru di musta't sun narl (flacau mare, cu o traista de
mustati sub nas = foarte ' mustacios), PB, 3041 . - V. tardstru, trastu ~i lictor 4°.- Cu privire
Ia folosirea traistelor (de pllr de capra amestecat cu llna) pentru a da orz cailor sau catlrilor:
,Les chevaux mangent leur paille & leur orge dans un sac de poi! qu'on leur attache a Ia
ti!te" (Chard, IV, 74); ,Moreaux, sacs de sparterie que I'on suspend a Ia ti!te des anes et
dans lesquels on leur donne a manger" (Tour-K, 20). - < -rciytaTpOV•
TA~CA, sf., pl. td'$ti, ta~ca, «sacoche, gibech'lre•, Mih, 497. - Cf. ~i alb. tashke ,piatto
di rame", it. Iasca ,saccoccia".
TATA, sm., pl. tatl'n'l, tata, cpere; papa•, Dal, 203; Nic, 525; Mih, 498; PScr, 251;
PB, 476s'. - 1°. $' di tdtd mintult edse hil'lil licanlt (fiu nebun se na~te ~i din tatll tntelept),
PLit, 638 - v. skin1 4°; 2°. tra si-1 greased feata: tate (pentru ca fata sa te strige : laid),
PLit, 928; PAnt, 35; DR, I, 191; 3°. ld dzl'si tali (tatlll le-a zis), PB, 4763 4 ; 4°. tate-le!
tate mtrcit! (hei tata I tata sarman I), PLit, 944 - v. durut 1° ~i ·cucot 1°; 5°. tala mdri (bu-
nicul), AI. 1903, 54; 6°. ncl'inactun' l al tala mare (lnchinaciuni bunicului), PAnt, 46; 7°. sa-n' l
ti-avecigl'e Tdtal-mare (sa mi te pazeasca Dumnezeu), Velo, 69; BNA, V, 63. - V. talu. -
Cf. gr. -rci-rat;(Kpua. II, 35; 'AvBp. 361); Tcinot; (Boga, II, 186; -rci-r-rott; I, 382; II, 65; 94);
't'cX't''t'ott; (' Apii. nr.497) ; -rot-riit; ,papa"; alb. tat ~ ,padre". ln · italiana: ,1 contadini, sempre
lata e non babbo; gli artigiani lata o papa" (Nino, II, 84. - Cf. ~i Rohlfs, II, 325 ; IlF, VII,
63). - V. yun'lo. - < lat. tata ,papa (mot enfantin)", pl. Ialani.
TATfLE, invar., destituire, •action de destituen : fu fciptu tatlle (a fost destituit, tnde-
partat), AI. 1903, 61 - v. lastru 4°. - < tc. ta'til (381) ,action de faire cesser, de produire
une discontinuite".
TATU, sm., pl. tdti'n'l, Nic, 525; ca'ndu tatul bdneadz~ (clnd tatal traie~te), Cod, 1515
- v. tala ~i afendi, parinte; dinlntea a tatulul (lnaintea tatlllui), Cod, 44 b20 •
TATULAT, sm., pl.?, bautura de vraja, •boisson qui produit des sortileges, des mal€:-
fices•, Dal, 203; Nic, 525; canda btu ·tatulatlu (parca a bilut bilutura de vraja), Ob, 103. -
Cuvtntul e acela~i cu dr. latin (GrS, VII, 290) : ,iarba-lui-tatin" (Mlns, 447). - Cf. bg. tatulil
,datura".
TA-UNA, adv., imediat, caussitOt, dans un clin d'oeil•, Dal, 203; va yin ta-una (voi
veni plna ce vei numara unu, voi veni dintr-o singuri sariturll, dintr-un singur salt). V. unif-
§una. - < gr. -roc + una.
TAUR, sn., pl. taure: ,taur, n . hoher Berg, taurli (kommt wohl nur im Pl. vor" ,
W, II, 332; (ictorlu lo muntll'l $i padurlle $i tdurlle cder Busche nahm (begab sich auch) die
Berge, die WAlder und die hohen Berge•, W, II, 254; 255. - Cuvlnt neidentificat. - Cf. tc.
dagh (792), pl. daghlar ,les montagnes".
TAVA(M)BfE, sf., pl. tava(m}bll, ceata, «troupe; suite• : si axl nu ma nas slngur, ma
tutd tavambfa (se tnvrednici nu numai el singur, ci toatll ceata), Cod, 2913; s' nicara .tru amare
TAVA -1168- TABIETE

cu tavamb:a ~a cu tutu sola a lul (s-au inecat in mare cu suita ~i cu toata rudenia lui), Cod,
74 b15 • V. tabdbie ~i sinonimele bluke, tdlfa etc. - < tc. tevAb!•' (409) ,suite".
TAVA, sf., pl. tdve, tava, •plateau•, Dal, 203; Mih, 498; lava di asime (tava de argint),
PAnt, 316. - V. tdvld, tavlle. "'
TAVERN.\, sf., pl. taverm, taverna, •laverne, cabareh, Dal, 203; va l'l-a$Urnu taverna
(li voi a~terne taverna, il voi pofti Ia mlncare ~i bautura gratuite), PLit, 639. - <it. taverna.
TAVLA, sf., pl. td' vli •plateau., Nic, 521; GrS, VI, 387; 1-bdga tu 'na tdva di asime
(ll pune tnlr-o tav:l de argint), PB, 37417; tdvld mare ji' punga god/a (tava mare !}i pung:l goal:l),
PLit, 905. V. tabla, tiva'. - < -.&(3/,oc ,planche" < it. tavola•
TAVRU, sm., pl. tdvri, taur, •taureau•, DR, I, 101. Sinonim: Mmdl. - <lat. taurus
,,taurcau".
TAXE, sf., pl. Ia' xi ~i la'xurl, clas:l, •classe (d'enseigneme.nt); ordre- v. ardda, nizdme;
coutume - v. adele; ceremonie, pompe - v. saltandle•, Dal, 203; Nic, 523; Mih, 498; GEI,208.
- 1Q. tu tdxea a lul (in clasa de an ~colar a lui), PB, 35724 ; 2°. nu aii tdxe bu na (nu au ordine
buml); 3°. aesla na-lttixea (aceasta ni-i datina); 4;0 • cu-alli'la tdxe mare (cu at1 ta pompa mare),
BNA, III, 154; 160. - < ..&~t~ ,ordre; classe".
TAXES, -esa, pl. taxe$1, -ese, urlt, •vilain•: ltipa taxesa (iapa urit:l), GrS, IV, 3Q; 380.
Sinonim : urf't. - < alb. takses ,malessere; nausea" ( < tc. tdqat-syz (792) ,fara putere").
TAXI, adv., ca ~i cum, •comme si, on dirait que•: taxi ca mincdl (ca ~i cum am mlncat),
Lum, V, 222. - V. ltiha etc. - < ? -.a ~e:7tt(c;)- de Ia ~e:J..tyw- • ..&~e: ,en quelque sorte"
Hris, 337).
TAXIDAR, TAXILDAR, sm., pl. laxi(l)ddrl, perc~ptor, ··percepteur des revenus de
l'etab, Dal, 203; Mih, 498; PenB, VIII, 55; lu-ajunse UJl taxidtir (1-a ajuns un perceptor),
Cal. 1911, 54; BNA, V, 110. - < tc. tah1,1ildar (350) .. -".
TAXIRATE, sf., pl. taxira'f, nenorocire, •malheur., Mih, 499; PB, 711 ;_ taxirtitea pri
odmin' l l'l-a/axed$1e (nenorocirea ii schimba pe oameni), PAnt, 167; te taxirtite u-tire afltila
(ce nenorocire a gasit-o), LP, 56; BNA, II, 124. Sinonime: oistihie, laldfa etc. - < tc. taqsy-
rilt (391) ,defaut ; faute ; infraction".
TAZE, tazee, pl. lazed:, tazel; TAZETCU, -ca, pl. ta:elfi, -lfe, proaspat, «frais•, Nic,
521; PScr, 251; dpa tazee (apa proaspata), AI. 1903, 26; carne ta:etca (carne proasp:lta).
Sinonime : (rt!scu, protispil. - < tc. tilze (335) .. -"; -roc~e!8txoc; .. -" < tc.
T.i\, prep., pentru, •pour; de•, Mih, 492; PScr, 251 ; sa nlretibt'i Ia tine (sa lntrebe pentru
tine, sa lntrebe de tine), PB, 439ze - V. Ira.
TABA(?, sn., pl. tabdte, tabac, •tabac a prisen, Dal, 204; Nic, 523; Mih, 492. V. trbdc.
- < it. tabaeeo < sp. tabaco.
TABAC2 , sm., pl. ldbdfl, Ubacar, •tanneur, corroye~r•, Dal, 204 ; Nic, 523; Mih, 492 •
li'na di tabdc (Una de tabacar, de tab:lcarie), PenB, III, 122. - < tc. tabaq (565) .. - ".
TABAN, sm., pl. tabdn'l, tabacar, •tanneur•, Mih, 492. - V. ldbdc2 •
TABANE, sf., pl. tabd' n'l, grinda, •poutre•, Mur, IV, 142. Sinonime: grenda, potan. -
Cf. gr. TOt!J.7tcXVt ,grande poutre". - < tc. laban (787) .. - " .
T.\BABfE, sf., pl. labdbfl, clrd, •troupe(au), bande, vo!ee, harde•, Mur, IV, 142; pul' i ...
s' f cd(ir,a tabtibiT, tabtibil (piisarile ... s-au facut clrduri, clrduri), Lum, IV, 296. - V. lava(m)bfe,
tubtibic. .
T1B.i\KERA, sf.·, pl. tabdkerl, tabachera, •tabatiere•, Dal, 204; Nic, 523; Mih, 492.
< it. tabaeehlero.
T.\nrfE, sf., pl. tabyil: 1-bdgdra s' /ucrecidzilla tabyil (1-au pus s:l lucreze Ia redute), Fl,
II, 7, 20 - v. ttibye.
Ti\BIETE, sf., Nic, 523- v. tabUle.
T.\BURE -1169- T.lWIAKEAR

TADURE, sf., pl. tiibUrl, batalion, •bataillon; troupe quelconque•, Da·l , 204; Nie, 523.
- 1°. tdburl di odsle mulld (batalioane de oaste multa), PB, 24133; 2°. sla ldblirl di Fiir$irot
(stau cete de fii.r~eroti), PAnt, 275. V. Iabore. - < tc. labour (787) ,bataillon".
TAChE, sf., pl. ldcd'/, tarie, •force; capacite; disposition•, Mib, 493. - 1°. nu lire td-
ccile (nu are putere, nu are cheag) - 'V. cl'ecig 4°, seu etc.; -2°. n'l-ldl' ed*l ldcdlea luld (mi-ai
taiat toata dispozitia), PLit, 858. V. taxes. - < · tc. ta\qat (792) ,force; capaclte''.
TACl'liE, sf., pl. tdci'n'l, tacim, •equipage, costume -'- v. cuslume; suite - v. tava(m)bie;
assortiment complet, fournimenh, Dal, 204; Nic, 521; Mih, 493. - 1°. un spri zm laci'n'l/e
lu(, PAnt, 162 - v. spri 4°; 2°. cu laci'n'l Ira s' li li$fn'l (cu costume ca sii le~ini de ris).
BNA, II, 78; 3°. Jlaijig6gd cu ldci'mea-/'l di (umt!/'l (Hagigoga cu suita-i de familii), PenB,
II, 110; BNA, II, 48 - v. (tilcdre; 4°. si-n'l pilre(lldci'me bUnti (sii-mi trimiti bun asortiment
de imbraciiminte), GrS, IV, 228; 245. - < tc. toqym (793) ,tout ce qu'on porte; ornement;
groupe, classe, partisans".
T.{CJNSESCU (mi), vb. (ldcinsil, -sit, -sire), · certa, •se qucreller•: mi lticinsil cu nis
(m-am certat cu el), Dal, 204. Sinonim : ncaClu. - < alb. takonj ,imbattersi".
TAClNSfRE, sf., pl. ldcinslrl ,querelle", Dal, 204.
TAClNSfT, -Ia, pl. tticinsi(, -le, suparat, •brouill~•. Dal, 204.
TAC:U lLAT, -Ia, pl. tticmild(, -le, echipat, •t\quipt\ • (griimosteni): luf cu cdl'i lticmildl
(toti cu caii echipati). - < ldci'me.
T.~f.NESCU, vb. IV, Nk, 521; CEI, 84 - v. licnt!scu.
T.{CRARE, TACR{RE, sf., Nic, 521 - v. lacrire. - < tc. taqrir (390) ,rapport; expose;
confirmation".
TACUNE, sf., pl. ldcun'l, toe de gheatii, •talon de soulien, :Mur, IV, 144. Sinonirn : tupuc
- < TOtY.Oi::\lt < TOCXWV .. - " .

TACUT, -til, pl. ldc6.(, -le, tacut, •silencieux; taciturne•, Mih, 493. - 1°. tu uddla tiiculll·
(In camera lini~tita), GrB, 220; PAnt, 223; BNA, IV, 138; 2°. pddurea erd ldculd (piidurea
era lini~tita), PAnt, 315; 3°. a(irea-le di om ldcut (fere~te-te de om tacut). - V. td(edre.
TACIUNE, sm., pl. ldClun'l, taciune, •tison; charbouille, nielle du bit\ - v. gcingald,.
kedndzd•>, · Dal, 204; Mih, 493. - 1°. mintindalul, .. cu un taclune (amesteclnd . .. jdratecul cu
un taciime), PAnt, 310; 2°. gri'nlu at!slu dre -tdClune (grlul acesta are taciune) - cf. dr. ,sil
gone~ti tiiciunele" (TeodP, 210). V. tucine. - Pentru -d-, cf. murlu(lnd, pdrldClune, vdtdm
~i PFon, § 78. - < lat. tltio, -onem ,tison, brandon".
TAG~R, sn. : un tdgdr di cdrbUn'l virsdrd tu mingdl (o banita de carbuni au varsat
In mangal), Lum, III, 369 - v. tdyare. ·
T.~G.~RG{C, sn., CFr, 104 - v. taydrcicd.
TArAR, sn., VAR, 268 (•crible•; ciur)- v. tdgar.
TAr ARE, sf., pl. tayii'rl, banita, •mesure de capacitt\ pour les denrees, boisseau•, Nic,.
521; PB, 711; RH, II, ~94 ( < -:-«yocptov. -r«yocpt ,sac"); GrS, I, 327; VI, 387. - 1°. ldya'rl
di ord:u (banite de orz) ;. 2°. cap di tdydrc (cap greoi), PGr, 149- v. $inic. Sinonime: alceki.
cuvedle etc. ~ < tc. tagbar (805) ,sac de cuir; terrine; mesure de capacitti pour les denrees".
TAr.~Rl:fc.~. sf., pl. tdydrcife, traista pastoreasca, •sac de cuir des bergers•, Mih, 494;
496; PB, 711; PGf, 150. V. tarydcicd. - < tdydre.
TAns:Escu, vb. IV, PScr, 251; GEl, 209 - v. talst!scu.
TAHINIPSESCU, vb. IV, a porni In zori de zi; a ajunge in zori de zi - v. lullinipsescu.
T,\HI'NE, sf., pl. ltihi' n'l, tahln, •sorte de douceur qu'on prepare avec Ia farint! de se-
same•, Nic, 525. - Cf. ~i gr. TOt)(LVt ,bouillie de sesame". - < tc. tubyn (801) .. - r'.
T,\H~I:\KEAR, -rd, Mih, 494 - v. ldmtikedr . .
-1170-

TAIITA.vANE, sf., pl. tal!ldvd'n'l, lecticA, cpalanquim: Fiflul, 1-biiga prl ldhldvdne, ~I
el cdfld am6nea (tiganul, 11 puneau ln lccticli, .iar el cerea nicovala). - < tc. r.akht revan
(352) ,-".
TMME, sf. ; TMNE, pl. ldin'I, ldln'l, tain, oration (pour un soldat)•, Dal, 205; Nic,
521'; RH, II, 193 ( < Toty'ijvt ,,.;,."); Ira si-~l /'eli ldlnea (ca sa-~i ia portia), PB, 20'. V. cura-
mdnd. - < tc. ta'lyn (383) ...-".
T.lUsi:scu (mt), vb. IV {ldlsll, -sit,' -sire), hrani, •donner a manger, donner sa ration•,
RH, II, 193. V. ldyisescu. - < Toty(~w ,nourrir".
TlKfE, sf.: brumd'ndzi cu ldkle (mlinu!il cu tikie), Fl, I, 3, 10. - V. llkle ~i kilip6~e.
Tll:. cton, le tien•: cum #-a ldl? (cum !ii al tau?), PB, 18338 , PAnt, 102; a ldl'l vin'ird,
(ai tai au venit) - v. ldrl, mel.
TlLA.l:I(J, sn., pl. ldlaclurl ~i ldldle, de!ieu de Una, cdechet de Iaine; poil de boeuft,
resturi de Una, Lum, IV, 123; FIP, 4, 62. V. ~lim, ldlmdCli1.- < ?
TlLAZE1 , sf., pl. ldld'zl, val, cvague; flob, Mih, 494; amdrea fi adufe ld/dzd (marea
care aduce valuri), Cod, 63 b15• Sinonime : ddlgd etc. - < tc. talaz (337) , - " ( < 6ci"Aotaaot)·
TlLAZE•, sf., Nic, 522- v. alldze.
TlL.(ESCU, vb. IV {ldldll, -dll, -dire), deteriora, d 0 • deteriorer; 2°. rouler ;· 3°. salin,
Dal, 205; Nic, 522; Mur, IV, 146. - 1°. s' ldldi slrdn'llu (haina s-a deteriorat); 2°. 1-frl'mse
di ~cop, 1-ldldl (1-a rupt ln bAtaie, 1-a snopit), PB, 49921 - v. aslingu 4° etc.; 3°. il ldldi tu hate
(1-a tAv:Uit ln latrinli), PGr, 80; nd ldldi~l dodule, t' aspdrsi~l gura (ne-ai fAcut pe amtndoua
cu ou ~i cu otet, ti-ai murdarit gura), Fl, II, 5, 4. - < ?
TlLlGAN, sn.; ·TA.LA.GANE, sf., pl. ldldgdne, ldldgd' n'l, manta, •manteau de Iaine
semblable a Ia ldmbdre•, Dal, 205; Mih, 494; Nic, 522; PB, 711 ; DR, II, 551 ( < alb. tallagan
,pastrano senza maniche" ); CN, 88. V. ldlgdn. - Pentru cunoa~terea mai amlinuntita a acestei
haine, cf. POrig, 79-81.
TlLMRE, sf., pl. ldldfrl, deteriorare, taction de deteriorer, de roulen, Dal, 205.
TlLlfT, -ld, pl. ldldif, -le, cdeteriore; roule•, Dal, 205; micdrea .. . nihedrld, ld/dlld
(mtncarea ... nefiarta, stricata), PB, 34021 ; aglun'l, tllldlf ca ldll'i ~· lihi/dll'l (flamlnzi, istoviti
ca acei nenorociti ~~ prea nenorociti), PB, 40431 ; cd n'l-sunlu ldite, ldldlle pldld' rlle (caci spatele
lmi slot lnnegrite, snopite), PB, 45731 •
T.(Ll'NDZl, sf. : un pul'l!l di ldld' ndzd (un pui de potlrniche), PB, 48028 - v. 8dld'ndzd .
TlLlRfC, TlLlRfl:I(J, sn., pl. ldldrite, td/driCe «petit ldlar., Dal, 205; Mih, 494·; PB,
711.
TlLl:ESCU, vb. IV (td/Cil, -Cit, -eire), prabu~i, cablmer•. Ob, 22. - < bg. tlli.M ,piler,
egruger".
TlLGAN, sn., PAnt, 493 - y. ldldgdn !ii gr. Tot'Aotyciv'(Boga, I, 380).
TALfME, sf., Nic, 522; Mih, 494; fd'-ld ldlime (fa-le disciplina prin exercitii) - v.
li/lme.
TALMAl:I(J, sn., RMac, II, 32, 4 - v. ld/dCl.il.
TAL'EARE, sf., pl. tdl'erl, taiere, •action de couper, coupen, Dal, 206; Nic, 522; Mih,
495; PB, 711; s' hfbd Mnd lrl ldl'edre (sa fie buna de tliiat), Fr, I, 69; PAnt, 180; BNA,
III, 46; ldrbd di ldl'edre (planta medicinala), PLit, 263.
TlL'EAT, -ld, pl. tdl'edf, -te, taiat, •coupe; tue; circoncis•, Dal, 206; Nic, 522; PB,
711. - 1". cu ldpodri/e ldl'edf (tliiati (uci~i) cu securile), LP, 219; PAnt, 21; 2°. ndp6l, ldl'edf
di Turfi (lnapoi, turcilor circumci~l), PLit, 1000; 3°. lu kir6/u a ld/'edflor (ln tlmpul celor taiati,
celor circumci!ii), PenB, VII: 145. '
TAL'IOS, -lodsd; TM'ITOS, -todsd, pl. ldl'l6$l, -lodse; ldl'il6$l, -todse, taios, •coupant,
tranchant ; _a iguise; sagace•, Dal, 206. - 1". dlnle ld/'il6s (dinte taios, ascutit), PenB, V, 52;
-1171-

2°. tdl'it6s cap al (ascupta minte ai), Fl, I, 6, 23. V. slruxlt IIi ldspir. - Cf. IIi mgl. lal'ldlos
(PMegR, II, 122; GrS, VII, 209).
TAL'ITURA, sf., pl. liil'ilurl, tiiietura, •coupure; entaille; bord escapre•, Dal, 206; Nic,
522; Mih, 495; Fl, II, 39. - 1°. lu-ardde 'nd li§odrd ldl'iturd • (II rade o u~oarii tiHeturA), PAnt,
280; Bair, 122; 2°. tdl'i/ura di tupdtd (muchea tiiioasli de secure mare), PB, 10320; 3°. tdl'ilura
a munlilul (surpul, povlrni'iul muntelui) - v. surpu1 - < lat. tallatura ,fente".
TAL'IUJ;l,-sn., pl. ldl'lure, farfurie, •assiette, Teller aus Zinn•, Mur, IV, 148; Jb, XIII,
74; 90; sco$i1 $1 un tdl'lur di mt/l · (am seos 'ii o farfurie de nuci), ICar, 59. V. /alii, tdlir2 ,
tdnir, tdn{r.
TAMACI(J, sm., fi\rii pl., tliietei, •plat fait avec de Ia pate feuilletee mise en morceaux
et nommee pelure•, DR, IV, 853-854 ~i PhOr, II, 678 (< tc.loulmadj, apud Zenker -256 b).
- V. lumdCiil IIi sicilianul : ,Lu surci nun fu mai bonu guardianu di tumazzu. - Tumazzu,
cacio" (BTS, XXIII, 34).
TAMAH, -hd, pl. ldmdhl, -Ire, lacom, •glouton, gourmand•, Jb, I, 40. Sinonime : lt!maryu
etc. - < tc. tama' (-808) ,avidite".
TAMAHKIRLl'KE, sf., pl. ldmdhkirli'kl, liicomie, •gourmandise•: a' s' na lasii' mt1 di
ldmahkirli'ke (hai sa ne llislim de liieomie), Cod, 13 b4 ; 101 bu. Sinonim: lexuire. - < tc.
tamahklorlyq (808) , avarice".
T.;{MAKEAR, -ra, pl. lamakedrl, -re, - v. liiluniikedr, liimdlr - , Nic, 522; Lum, V,
222. - < tc. tnma'klar (808) ,avide; avare".
TAl\IBARE, sf., pl. lambd'rl, ti\mbariu, «1°. manteau de poil de chiwre a capuchon -
v. Plm, I, 166-167; 2°. faire Ia eausette; 3°. faire des frais; 4°. cherchcr querelle, chcrcher
noise; 5°. prHer attention., Dal, 206; Nic, 523; Mih, 495; PB, 712; BNA, I, 140; PArom ,
184. - 1°: grd'lu lu-apurtd ... sun tdmbdre (carabina o purta ... sub tiimbariu), BNA, II, 24;
134; 2°: u-asplnd:urd' ldmbdrea '(mantaua a atlrnat-o = s-a a~ezat Ia taifas), PLit, 642; nu
'§1-u-aved tu minle sd·$1 mulii lambarea din cdsd-ld (nu avea de glnd sii-'ii ridice tiimbariul (sa
piece) din casa lor), PB, 84 4 ; 3°: u-drde ldmbdrea (e pus pe cheltuialii, l'ii bea ~i eiima'ia),
PGr, 151; 4°. trddze ldmbdrea a:vdrna (trage (tlrii11te) mantaua pe jos, eauta motiv de ceartii),
PLit, 642 - v. sirgl 'esc~; 5° : va-l {ac mi'nica di tambdre? v. mi'nicd 2° ~i curdild 3°, muc1 2°
- 6°. Ldmbe '$ i-l due pi liimbii' rl (pe Lambe ~i-1 due pe mantale: pe Lambru, ucis Ia munte,
11 due Ia cimitirul din sat transportlndu-1 pe mantale piistore'iti), PLit, 975. - Pentru alte
~:~manunte, cf. POrig, 81 sqq. - {:a obiect etnografie, aeeastii manta are o arie lritinsa : ,Tu as
un sabre, une pipe et du tabac, avec un manteau de poil de chevre" (Guzla, 51); ,Iabar-
manteno. In Statuto de' Canonici di Pavia de 1341 si Iegge mantellum seu tabarrum" (RBerg,
124); In Corsica : ,pelone= manteau a capuchon, fait de poil de chevre" (Valery, I, 122;
Croze, 11) ; ,maslllaklr , manteau de poil de chevre" (CCP, XXXIX, 125). - V. tfmbdre.
T.mBARA' , sm. : bdte liimbdra' lu (clntii din tamburii; suferii mizerie, siiriicie), PGr,
151 - v. gur/id-;il. - V. tdmbura, timbira' .
TAl\IBARU$E, sf., pl. lambiirll$e •petite tambdre•• : di pdsa {ap {a(l 'nii tdmbdrU.§e (din
fiecare tap faci un mic ti\mbariu), PenB, VII, 141.
TA'l\IP,\, sf., pl. tii' mpi, cre~tet, •sommet, falte•: pri la'mpile a munfilor (pe cre'itetele
muntilor), GrB, 221; PAnt, 225; BNA, IV, 141. Sinonime: circil{(t, dzednd 2° etc. - Cf. 'ii
toponimicul Ti'mpa, ' PenB, VI, 25, iar ca lncerciiri ctimologice (~i pentru dr. li'mpii}, cf.
CAr, 209.
T.;{J\lP.\NfCI(J, sn., pl. lampaniCe, tamburicii, •petit tambour-, Mur, IV, 149. - <
ti'mpind.
TANALE, sf. pl. - v. dind/e -, Nic, 523. - < -rot...aAtot ,tenaille" <it. tanagll11.
-1172- TARCU.LESCU

. TANANU~E, sf. •terme de caresse pour une petite fille•: tananu~e n'icaza (micuta dra-
giila~ii), Lum, V, 11-12. 25.- < ta' rna?
TANfR, sn., pl. tanir~~, 1\.Yur, IV, 148 - v. tdl'lur. ·
TAN'IUSESCU (mi), TAN'IUSfRE, Fl, II, 4, 13; eciste l'irttit aft!l carl s' tan'luse~te
(este iertat acel care se pociiie~te), Fl, II, 4, 13 - v. tunist!scu, tun' ist!scu.
TAPANCE, TAPAN(iE, sf., pl. tdpd'ngi, pistol, •pistolet d'autrefoi~•. Dal, . 206; Mur,
IV, 150; PLit, 1031; Lum, V, 139. - Cf. ~i alb. tapdnxhl ,pistola". - < tc. tapandja (787)
,pistolet". '
TAPARE, sf., pl. tapd'rl, podoabii de cap, •parure d'argent portee par les femmes au-
dessus du fez•, Mur, IV, 150. - V. clupdre, tept!, /ipdre, ciUluld ~i:
TAPAR(U), sm., pl. tdpdrl, mai mare, superior, •superieur, chef>, CLitur, 135; tapdrru
a 6stil'i (superiorul oastei), ibid., p. 39. V. it!par.- < alb. tepi!r ,mehr, darilber" : < te + per
(GM, 127), Te1tepe ,1te:ptT•6v" = au-dessus de (Hr, 421).
TAPfE, sf., pl. tdpll, act de proprietate, •titre possessoire des maisons, des terreso, Dal,
207; Mih, 496; vided tapllle (vedea (se uita Ia) actele de proprietate), BNA, III, 18. - < tc.
tapou (788) ,-".
TAPINUSfT, -ttl, tdpinuslt, -te, umil, •}Jumble•, PScr, 251. V. tcipin. E participiul vb.
t dpinust!scu < Tot1te:tv(;) ,abaisser".
TAPIRI'~TE, sf., pl. tdplrl'~ti, toporl~te, •manche de Ia cognee•, Nic, 524; PB, 712;
tapor (i'ra taparl'~te (topor fiirll toporl~te), PLit, 702. - V. tupurl'~te.
TAPOARA, sf. ; TAPOR, sn., pl. tapocire, topor, •cogneeo, Nic, 524; PScr, 251 ; CEI,
84. - e. agar$( ltlpodra (a uitat toporul), PLit, 907; 2°. cu tapodrile lal'ecit, PAnt, 21 - v.
tal'edt 1°; 3°. curllle-avdzl'rd vredva, cum cad surde tapodre (piidurile ·au auzit zgomot, cum cad·
lovituri de topoare surde), GrB, 1, 8; BNA, IV, 64; 4° : l'l-u ltll't! cu taporlu (i-a tiiiat-o cu
toporul, i-a zis-o brutal pe fata), PB, 1907. - V. tlpor, tupodra.
TAPSfE, sf., pl. tapsll, tipsie, •rond platea~ en cuivre dans Iequel on fait cuire Ia pita
- v. Pim, II, 207•, Dal, 207; Nic, 525; PB, 712. - 1°. tapsllle prlnde s' hlbd yanuslte (tipsiile
trebuie sii fie spoite); 2°. l-!ilodca pi tapsle (II face sii danseze pe tipsie, II joacii cum vrea -
a~a cum joacll ariciul pe tipsie), PGr, 152. V. tipsie !ii sinle. - < tc. tebsl (341) ,large pla-
teau en cuivre qui, pose sur un trepied, sert de table chez Ies Orientaux".
TARACA, sf., pl. tard'fl, gard de sclnduri, •haie en planches•, Mih, 496. - < tc. taraq
(801) ,carde; rilteau; herse".
TARAFE, sf., pl. ltlra'hl, grup, •parti, coalition•, Dal, 207; Nic, 524; Mih, 496. V.
coma. ~ < tc. tarat (803) ,cOte; partie; part!".
TARASTRU, so., pl. tardstre, CFr, 104 - v. trdstu.
TARAfA, sf., pl. tardta. terasii, •terrasse•, Dal, 207.-Cf. gr. Totp~Taot• .alb. tardce
,veranda". - < it. terrazJ;a.
TARAP(H)INA', sm., pl. tarap{h}lnddz, tarapana, •hOtel de Ia monnaie•, Mur, IV, 151;
PEtim, 18; (urna ... care lucrd ca tarapina' (cuptor .•. care Iuera ca tarapana), CB!og, 12.•
- V. trtphlna' !ii alb. tarapdne ,zecca". - < tc. 7.arb-kbAne (784) ,-".
TARATOR, sm., pl.?, Mih, 496- v. taratore.
TARBO~'O, s~., pl.?, gogoritii, cepouvantaih, Mih, 52. V. bo~e. - < 1
T.~RCOL, sn., pl. tarcodle, tlrcol, •tour•: acata' s' da tdrcodle (lncepu sii dea tlrcoale),
PB, 1867. - v. tlrcol.
TARCULESCU, TARCULfRE, Nic, 524; CEI, 84 ( < tlrc6l); DR, II, 552 ( < alb. tra-
kuloj) - v. tfrcuUscu, tlrcullre.
Tln:rACtcA -1173- TAVA,LJ~SCU

TARrlCtcA, sf., pl. taryiiclte, clUdaru~a, •petit sac de cuir, bissac de berger; petit
chaudrom, Dal, 207. - V. tiiyiirclcii ~~ alb. tarkadshtke ,sacco di pelle dei pecorai". - < tc.
tagardjyq (806) ,petit sac de cuir; bissac de berger".
TlRHlNl•tt, sm., Mih, 496 - v. ttrhlnii'.
TARHtlNE, sf., pl. tiirhrln'l diquide de sesame moulu•, Dal, 207. V. tiihi'ne. - < ?
TARI'~TE, sf., CEI, 84 -1 v. tiirrl$te, ltrl'§~.
TlRLfKE, sf., pl. tiirllkl - v. ttrllke. .
Tl'RNA, invar. Apare numai In ctntece de !eagan : tii'rii-n'l una, td'rnii-n'1 .dod' (sus
(uite) una, sus (uitc) doua), Lum, V, 11-12, 26. V. tiinc'lnu§e: - Cf. gr. Tetpvetpll::w ,bercer", a da
1n !eagan.
TlRON'Iit, TAROAN'E,
J
sm. ~~ sf., pl. tdr6n'1, tiirodn'e, m:lgar, •ilne, anessc•, Dal, 208.
<tar.
TARPALfC, sn., pl. tc'lrptl/ife (gramosteni) • petit trap•.
TlRTOl:ltt, sm., pl. tartoc1, dihor, •putois•, Mih, 497. - < ?
TlRT6R, -lodrct, pl. tartorl, -todre, Jingu~itor, •flattcur, adulateun, Mih, 497. - Cf. alb.
i terthorte ,obliquo ; tortuoso".
TlRlJ~TE, sf., pl. ldru~li, tlrla, •pare a moutons•, Nic, 524; la taru#e (Ia tlrla), Lum,
II, 337; PAnt, 213; BNA, IV, 50 - v. turl'$te.
TlSTRfC, sn., pl. tiislrite •petit tdstru• : $i l-bdgii' tu un tdstric (~i 1-a pus 'lntr-o trais-
tuta), BNA, I, 84.
,1
Tl~l, prep. adv. : s' duse ld$1 acdsa (s-a dus plna acasa); lii$1 atumtea (tocmai atunci),
PB, 2678 •. - V. trii$1.
TlTfC, sm., pl. tiill/1, tatic, •perc, papa•, BNA, III, 130. v. tdtd.
TXTEARE, sf., pl. tiiter1, tacere, •silence•, Dal, 208; Nic, 525; Mih, 493; PAnt, 492;
intrdrii nuntru - tiitedre mdre (au lntrat lnauntru - tacere mare), PB, 3967 ; tiitedrea i ca n'edrea
(tacerea e ca mierea), PLit, 643. V. $1dmd. - V. tac1 •
Tlit, ta, pl. tii1, ~~ tal'l (v. tdl), Idle, tau, ta, •ton, ta, tes; Ie tien, Ia tienne; les tiens,
les t~ennes•. - 1°. cire$[u-a meii (sau a mel) i n'ic, a tdii (sau a tal) i mdre (cire~ul meu e mic,
.al tau e mare); 2•. dipriuna cu-a tal sot (lmpreuna cu ai tai camarazi), Velo, 10; PAnt, 321 ;
BNA, V, 97; 3°. odspi(l'i a tal'l i$lra (oaspetii tai au ie~it); 4°. a ta cu lute a idle (a ta cu
toate aie tale); 5°. (rdti-tu cu ml'-ta uln'ird (fratele tau cu mama ta au venit); 6°. biirbdt'-tu
(barbatu-tau), BatP, 63; BNA, III, 136; 7°. a suflitlul a liiul (sufletului tau), Cod, 17 b18 ;
61 IJS7; s•. a domnu-tul (staplnului tau), PB, 33888; 9°. a tdtd-tul (tatalui tau), PB, 29331;
10•. a bdniil'el a td~l (vietii tale), Cod, 11018; 11•. a gludicdril'i a tael (judecarii tale), Cod,
6416; 12°. dd-rl a tdl'e1 (da-o celei a ta); 13°. a amirarlril'el a tdel (lmparatiei tale), Cod, 54u;
14°. a mi1'-ta1 (mamei tale), PB, 2S8U; 15°. a mul'edri-tal (femeii tale), PB, 31637 ; 16~. a tillul
nu-l'l ded, a till'el ua-1'1 darl (celui a1 tau nu i-am dat; celei a ta li voi da); 17°. a odspislor
a tdorrl (oaspetllor (amicilor) tai), Cod, 3911 ; 18°. a dimlndallu'!'llor a ti16rrl (poruncilor tale),
PScr, 79 ~~ 223; 19°. a odmin'llor a tdlor nu ld dz1$rl, a fedtilor a ti1l6r ua lei dzic (oamenilor
tai nu Je-arn zis, fetelor tale le voi zice). - V. la1 , tal, precum ~~ meil, mel, -su1 • - < lat.
•tous < tuus ,ton, tlen".
TlUN, sm., pl. tdun'l, taun, •taon•, Dal, 208; Nic, 524; PScr, 251; LL, III, 212. Sino-
nime: dduant, strecl'e.- <lat. •tabooem < tabanus ,t~on [sorte de mouche]".
TlVANE, sf., pl. ti1ui1'n'l, tavan, •plafond•, Dal, 208; Nic, 520; Mih, 498; PB, 712.
V. ddudne. - < tc. tavao (338; 796; 809) .. -".
TlVALESCU, TlVALfRE, TlVlLfT, Mih, 498; GrS, II, 400·; l'l-a(ldrii taudllf tu tdrd
(i-au gAsit tavaliti In tarlnA), GrB, 2, 31; BNA, IV, 134. - V. antdudUscu, -lire, -lit. ·
-1174-

TAv!N·Ius.Escu, T.{VAN·IusfBE, TAv.AN·IusfT, Dal, 208- v. daoan'lusescu,


-sire, -sit.
TAVARCEAc, sn., pl. tdudrcedfe, burdu~el, •petit sac fait de peau crue pour y mettre
du fromage ou du lait aigre•: un clrllg d{ picurdr ~~ un tdodrcedc (o ca1A de pAstor fl un
burdu,el), Lum, III, 224. - v, tlruaclll, kedle 2°, ldpte fi liru(dlil.
TAVATUBA, sf., pl. tdudturl, tapaj, •vacarme, tapage•. Sinonime: ldud etc. - Cf. gr.
TIX()otToupt .. -". - < tc. tevatur (409) ,rumeur publique; bruit";
TAVLfE, sf., pl. tdulil, Nic, 521 - v. tdoa, tiud'.
TAVLIMBA', -bodn' e, pl. tdulimbddz, -bodn' e, lene~, •paresseux•, Kats, I, 88. Sinonime :
limbe I etc. - Cf. gr. TIXf)AIXfL7tiic; ,gros pretre, gros abbe".
TAXESCU (mi), vb. IV (taxll, -xit, -xlre), promite; lnjura, d 0 • promettre; faire voeu,
dedier; 2°. insulter>, Dal, 208; Nic, 523; Mih, 498; PScr, 251 ; Jb, I, 50; I, 34; GEl, 208.
- 1°: s' nd da fe n' are tdxltd (sA ne dea ce ne-a promis), PB, 621 ; cit ua s' cdfta si-l'l
tdxe~ti (sA-i promiti cit va cere), PLit, Silt; taxcd$fe Ia bdsedricd 'na fedrd (promite o lumlnare-
pentru bisericA), BatP, 24; s' taxi ~as' file cdlugur (s-a promis (s-a dedicat) ~i se fAcu cAlugiir).
Cod, 111 b16 ; 2°. carl tdxed~te s' birbfted$fe, PLit, 702 - v. bt_rbttescu; tdxescu dzulla fe n'l-dedde
sodre (lnjur ziua care mi-a dat sd udd soare), Bair, 59 - v. antJlur. - < -r!Xl:(.o) ,faire voeu,
vouer; promettre".
TAxf AE, sf., pl. taxidz, clillitorie, •voyage•, Dal, 208; Mih, 498; PScr, 251 ;_ GEl, 208 ~
s' dusc taxi& (s-a dus in cAIAtorie). - < TIX~l8t ,-".
TAXIAIPSESCU, vb. IV (ldxiMpsil, -sit, -sire), cAIAtori, •voyagert, Dal, 208.- <
"t'CX~•.3e:U(t) ,""""·
T.{XIAIPSfT, -til, pl. laxiMpsl/, -le, calAtorit, •(qui a) voyage•, Dal, 208. V. aldgdt.
TAxfBE, sf., pl. lilxirl, promitere; insultare, ·•action de promettre, d'insultert, Dal, 208;
Nic, 524; PB, 712.
TAxfT, -ld, pl. ldxif, -le, promis; insultat, •promis; insulte•, Dal, 208; Nic, 524; PB, 712.
TEA1 , conj., Dal, 203. - 1°. led s' putem s' nd aprukem (ca sA putem sA ne apropiem).
PB, 32836 ; 2°. Toll nu aued l ed s' yina (Toli nu avea sa vie, nu se vedea sA vie), GrB, 221;.
PAnt, 224; BNA, IV, 139; 3°. eil nu vrcdm ted s' _udldm (eu nu vream sA ucid), GrB, 226.;.
PAnt, 232; BNA, IV, 151; 4°. Pd$tilc-ami' nd led s' yind (Pa~tile lntlrzie sA vinA), BNA, III,.
134. - V. ta 2 , Ira, trtdl.
TEA 11 te vAd I te vAd I, <interj. adressee aux petits enfants et signifiant ,regarde-mof;.
je te vois•. - Cf. bg. tja ,elle"; le ,ils; elles".
TEA 13 <interj. envers Ies petits enfants signifiant ,ne touche pas car c'est de Ia salte• :·
ted, ted! •caca h, PLit, 22; 639. - < ?
TEACA, sf., pl. tefl, teacii, •gaine'•, Nic, 526; Mih, 499; PScr, 252; pdla zmulsiril d.in
ledcd (au smuls palo~ul din teacA), Velo, 11 ; PAnt, 322; BNA, V, 98; sa scodtd apdla dif
tedcd (sA scoata sabla din teacA), PB, 4702 • - < lat. theea ,etui, gaine, foureau". ·
TEAFE, sf., pl. U(url, sulfurli, •soufre•, Dal, 203; Nic, ,533; PLit, 323. Sinonim : ski(urd.
< -rL!Xqa ,-", 6£tciqn·
TEAG, sn., pl. teddze (G6pe~J), VAR, 239 - v. leg.
TELEATINA, sf. : cu siledfea telealind (cu seleaful de teleatin), Trib, I, 10-11, 9 - v ..
teleline.
TEABA, sf., pl.?, smlntlnA·; cataracta, •creme du ·Iait; taie de l'oeil, cataracte•, CFr,.
181; GrS, IV, 380; PenB, III, 243; Dun, II, 87; ALR, I (1938), harta 111; DR, IV, 453 ;.
VII, 152. - Pentru sensul •cataracte•, cf ~i ntunic. - < lat. tela ,toile".
TEC.4., adv., fiirA sot, nepereche, .v. leklt, Mih,. 499; nu s·' · bdneddzd teed (nu se traie~te
(nu poate fi trai) fArA pereche), PLit, 914.
TECNJ,':FEZ -1175- TEN GAL\

TECNEFEZ, sm. ~i adj., tecnefes, •pousse (asthme du cheval)•, Dal, 204. V. ticni(cz.
< tc. tenk + nofes (408) ,court d'haleine".
TECNON, sm. invar., copil, •enfanb. Sinonim: fiClor. - Acest grecism l-am auzit In
1927 ln satul Laca, unde circula ~i (iCior. Populatia din Laca nu e transhumantll., iar cea
fcminina nu ~tia greceasca. - < -rexvov .. -".
TEG, sn., pl. Udze, toiag, <long bdton•: purtd un leg tu mi'nd (ln mlna purta un toiag),
Lum, III, 373; ved un teg fd'rd domnu (vad un toiag fara stapln), Lum, III, 374; tot Cior-
bajtizl'i arl leg, pulecin tru mt'nd (toti notabilii au 'toiag, baston In mtna), C~c, 41. Sinonim:
pulecin. - V . .tecig, tulcigd.
TEHNE, sf., pl. Uhni ~i tehnurl, me~te~ug, •metier - v. zdncite; farce, niche - v. (esld•,
Dal, 204; Nic, 52,7 GEl, 209. - 1°. mcisturl cu Uhnea arcirld (me~teri (zidari) cu meseria rea),
PAnt, 72; PLit, 1043; 2°. di alcinte Uhnurllocite nlti und nu aldsd' (din toate celelalte meserii
nu a lasat nici una), CalGrB, 67; 3°. duki ... cd l'l-u glued' tehnea (pricepu ... eli. i-a jucat
festa), PB, 256so. - < -rt)(Vl) .. - ; ·.
TEKE, sf., Mih, 499 - v. like.
TEKI, adv., nepereche, •impair; seuh: ci(t, tekl? (pereche, nepereche ?) - form uleta
ce joe de copii straveche ~i ·c omuna multor popoare (cf. lat. par, impar?, _it. paru o sparu?
etc.). - V. teed ~i alb. tek ,dispari". - < tc. tek (392) ,-".
TEL, sn., pl. tere, telegrama, •telegramme• : pot, nipocite, s' clnt un tel? (nepoate, poti
sa cinti (sa cite~ti) o telegrama ?), CBiog, 30. - V. teli ~i alb. tel ,telegramma". - < tc. tel
(396) ,fil de laiton ; telegraphe".
TELELEicA, DR, V, 622- cuvJnt necunoscut.
TELE:UE, sm., pl.?, telemea, dromage•, CN, 114; 171. - < ?
TELETfNE, sf., Nic, 526 - v. tilitlnd.
TELl, sf., Nic, 526 - v. tel ~i :
TEL'Ifr, sn., pl. tecil'e ~i tel'lurl, beteala; telegrama, .tlot de fil d 'or que les jeunes
mariees portent en guise de voile; corde (de violon); telegraphe•, Mih, 499. - 1°. cu curund
~i cu tel'lurl (cu cununa ~i cu beteala), Lum, V, 27; V, 11-12, 42; 2•. nvedstd cu Ul'lurlle pri
(ciJd (mireasa cu beteala pe .rata), PLit, 967; 3°. cu zdvon, fn cap cu tel'lurl yine nvecista la-a
l'el ccisd (cu voal, cu beteala pe cap, mireasa vine Ia a ei casa), BatP, 56; 4°. cu per mu$edt
ca tecil'e (cu par frumos ca beteala), LP, 53; BNA, I, 22; 5°. cadit tel'lrl di mandulln (ca din
coarda de mandolina), AI. 1928, 114; BNA, II, 60; 6°. cu pasta i pri tel'lrl (cu po~ta (cu
scrisoare) sau pe calc telegrafica), RA, 94; BNA, II, 36; 7°. amird' lu tel'lrl. bdtu tr' ocird (lm-
paratul a batut (a trimis) imediat telegrama), PB, 44321. - Cf. ~i gr. -re:AL ,fil d'archal". - < tel.
TEMBLA, sf., pl. Umble, prajina, •perche, gaule; solive, poutre; flandrin; bringue;
nigaud•, Dal, 204; Nic, 526; PB, 712; GEl, 209; LL, III, 226. - ·1°. trel Umble (trei blrne),
PenB, VI, 50; 2°. ca vl'rd tembld edsti (e ca vreun haplea), PGr, f50 - v. lecingd, U(cd,
uzun etc. - Cf. gr. -re!J.7t:Acx ,solive mince" (Boga, I, 383; II, 48), alb. tembla ,tempia".
TEMPLU, sn., pl. Umpli, iconostas, ticonostase•, Dal, 204; Nic, 526; Mih, 499; GEl,
209; BNA, II, 68; templi ca Ia bisecircd (colonade sau temple ca Ia biserica), PB, 222 8 • - <
're!J.7tAOV , - "•
TENDA, sf., pl. tende, cort <1 •. tapis-couverture (de poil de chevre): 2°. tente•, Dal,
204; Nic, 526; Mih; 499; PScr, 252; GEl, 209. - 1°: pri tenda (i'rd floc (pe velinta fara floc),
PAnt, 169 - v. viUndzd 2°: '$l-trlteci ocira tu Unda a amlrd'lul (l~i petrecea timpul In cortul
lmparatului), PB, 211• - v. cidi're. v. tentd ~i cergd. - Cf. gr. --~V'rCX ,tente" ~i it. tenda.
TEN GALA, sf., pl. tengale, pra~tie elastica, •espece de fronde elastique a I'aide de laquelle
on l.a nce de petites pierres•, Dal, 204; PLit, 173; CAr, 277; GEl, 84 ( < mbg. tengalo). - V.
stfngale ~i strild.
TEN9E -1176- TETRAr0!\1

TEN9E, sf., pl.lin~i; TEN91U, sn., pl. ten~lurl, tenchlu, cquart de drachme; quart d'heure;
un .peu de, un brin•, Dal, 204. - 1•. cind s' lurna' nu-afld' un Um;1u (clnd s-a lntors nu a
gli.sit nici un gram), AI. 1928, 114; BNA, II, 60; 2°. a~tedptd-mi una Un~e di odra (a~teap­
ta-mli. un sfert (o clipli.) de ora) - -v. slic, urifii. - V. denc;e ~i gr. T~yyt ,ballot; quart de
drachme".
TENGIRE, sm., pl. Ungirl, tingire, •casserole•, PScr, 252; PB, 712; si-aruculi Ungirlle
§i '!il-afld' capdkea (se rostogoli tingirea ~i ~i-a gasit capacul) - (cf. : ,Tout toupin trobo sa
cabucello = toute marmite trouve son couvercle" (Tour-K, 47; 117); tc. ,tendjere Iouvarlan-
mych qapaghyny boulmych", Kel, 406 - v. cdpdke 3° ~i PLir, 297. - < tc. tendjere (406)

TENT.\., sf. : u-adusc .tu Unld-l'l (a adus-o In cortullui), PB, 1826; PAnt, 99; di 1-plin-
dzed nodplea sun tenia (de-l pllngea noaptea sub cort), PLit, 1020. - V. linda ~i purdva.
TEN'E, sf., pl. ten'i, . tenie, •ver solitaire, tenie; maladie eblouissante•, Mih, 499; lin-
g6r1 di kecilc ... ca len'ea (boli de piele ca ... tenia), AI. 1903, 24. - Cf. gr; Tottvlot .. -",alb.
Uni! ,verme solitario", it. tenia.
TEPAR, adv., mai, •plus; davantage•, CAr, 174. Sinonim: cdma. V. lapdr(u).- <
alb. tepl!r ,troppo".
TEPCA, sf., pl. Upki, ragilli., •peigne pour Ia filasse•, Mih, 499: - < '!
TEPE, sm., pl. tcpldz - v. tapdre, lipe !li amb~una - , PenB, III, 186. - < ? tc. tepe
(342) ,sommet; tete".
TERLU, num. ord. m. de troisieme•, PB, 712; Urlu u vred mlncdrea dcra (al treilea
mlncarea o voia acrli.), CaiGrB, 17.- < lrel(lu).
TERSANA', adv., piazli. rea, •mauvais presage•, Mih, 500.- V. tersine !li:
TERSE, adv., Mih, 500 (Ursa) ; TERSENE, TERSINE: ahi'ntu tersene l'i si du(ea
(alit de anapoda li mergea), PB, 1246 • V. lersana' ~i sinonimul andput5a. - < tc. tersene (361)
,de travers".
TERSU, -sa, pl. ter#, terse, anapoda, •qui est de travers; de mauvais presage•, Mih,
too. - e. kir6lu-1 Ursu (timpul e contrar, e nefavorabil), Foti, 72;
PAnt, 261; 2°. fu §i dnlu
all/are Ursu (a fost !li anul atare (aUt de) ncprielnic), LP, 55; BNA, II, 122; 3°. pazdrea
n'ecirse Ursa (piata a mers anapoda), ArE, 16. Sinonim: andpu(j:- < tc. ters (361) ,envers;
de mauvais presage".
TES, tedsa, pl. lc$1, lease, intins, •etendu•, Nic, 527; Mih, 500; PScr, 252. - 1". ' $1-
a(ld' nvedsta tedsa, mocirlii (~i-a gli.sit nevasta lntinsa, moarta), PAnt, 61 ; 2°. le$1 pri din[i
(lntin!li pe dinti = culcati cu fata Ia pli.mlnt), PAnt, 84; 3°. card lease mpdde (erau lntinse
jos, ia pamlnt), PB, 12018• V. limlu. - < lat. tensus ,ctendu".
TESLA, sf., pl. lisle, tesla, •herminette, essette•, GrS, II, 400; di Us/ii, di pri6ne (de
teslli., de fierastrau), ArE, 13. Sinonime : miniic6pa, skipdrc. - < bg. lesln .. - " .
TESTEMELE, sf., PScr, 252 - v. lislimele.
TETl, sr. ,'·pl. Uti, matu!lii; friguri, •1°. tante; 2°. fievre - v. llecivrii ,, Nic, 527; Mih,
500; PAnt, 493; PLit, 135; CEI, 84. - 1° : dii-n'1, tela, culticlu (da-m!, matu!la, colacul), PLit,
713; 2°: lu-acafa' Uta (1-au apucat frigurile), PGr, 150 - v. We1 ; nu mi-altisa Uta (nu rna
lasa malu!la boala, nu ma lasa frigurile). - Cf. !li alb. tete ,zia". In Carni~lia: ,Ia Uta ou
mere de Ia maril\e" (Hacq, I, 29). - < vsl., bg. lela ,amita, tante".
TETRA .&.10, sn., pl. lelrciM1, l~lrdMur1, caict, •cahicn, Dal, 204; Nic, 527. - < 't'&Tpa-
lhov .. -".
TETRA.rUN, -nii, pl. lelrci)'UII'1, -nc, patruunghiular, dreptunghic, «quadrangulaire•~
Nic, 527. - < nTpaywvo~ .. - " .
TETRAVAN9EL -1177- Tif'T(C

TETRAVAN9EL, sn., pl. tetravam;ele, tetra(e)vanghel, •evangeliaire•, Nic, 527.- <


nTpriU<lyye:/..ov .. -".
TEXAT?: dzi'{e aylul Avyustian tru scriirdre lru aislii leksdl al Advid (zice sflntul
Augustian tn scripturi!.. . . a lui David), Cod, 355 • - E neclar:l ~i constructia sintactica. - < ?
TEXIUSESCU, vb. IV (lexiusil, -sit, -sire) : hard si avefa §a s' vii hdrisita ca tra {e cd
iexiusitil si hila parin(al'l a i~tt!l hil'e (bucurie si.i aveti ~i sa vii bucurati c:l pentru ce c:l v-ati
tnvrednicit (?)' sa fiti p:lrintH acestei fiice), Cod, 98 b1B. - Pare a fi vb. axiusescu. PhOr, II,
461 li d:l sensu) de ,obtin" ~i-1 deriva din ,tc. lak:ilal = action d'obtenir qc" . - < ?
TFEKE, sf., pl. lfekl, PAnt, 493 - v. tu(eke.
Til, prep., pentru, •a; vers; pour•, Dal, 204. - 1°. Si'mbiitii,. li pri' ndzul mare (simb:lt:l,
Ia prlnzul marc), Fr, I, 148; PAnt, 24; 2°. fi-l ti a fdcii? (ce e de facut ?), AI. 1903, 43;
3°. ti n'ila a (ictorllor (de mila copiilor), P'B, 17721 ; 4°. ti 'nii (umedl'c (pentru un copil), PB,
32431 ; 5°. nu ca(tu alta ruga t6ra ti odra (nu cer alta simbrie acum0 pentru moment), PB,
21222; 6°. ahldre om era lipsit ti la turmd (a tare om era necesar pentru (Ia) turm:l), GrB, ~21 ;
PAnt, 223; BNA, IV, 138; 7°. ed-l fiirmac ti nol (ea e venin pentru noi), CalGrB, 83; PAnt,
238; BNA, II, 100. - V. Iii, Ira.
TI !2 •exclamation d'etonnemenb: li! - s' vii l'ed dardclu! (ti! - lua-v-ar dracul !),
PAnt, 307.
TIBIE, invar. : §d si-§l l't (tied tibie (~i sa ~i-i fac:l ascultatori, supu~i), Cod, 16 b1 ;
191' ; 38 bll (•soumissiom). - V. lirbie.. - < tc.· toby' (333) ,soumis".
TIBI~fRE, sf., pl. tibi§irl, creta, •craie•, Dal, 204; Nic, 533; Mih, 501 ; PB, 713; (elite
lsdpea cu tibi§irea pi medsa (a f:lcut socoteala pe mas:l cu creta), Lum, . III, 379. - < tc.
tebecblr (339) .. -".
TICAESCU, vb. IV (ticail, -iiit, -dire), aminti, •se rappeller•, Mih, 501. V. ticm!scu.
TICMRE, sf., pl. ticiiirl, amintire, •souvenir>, Mih, 501.
TICLfFE, sf., pl.?, jen:l, •reserve, g~nc, scrupule•. - e. s' hibii fa'ra ticlife (sa fie
fara jen:l), Cod, 35 b'; 2°. si spunim fa'ra licllfe §' fd'rd ar§l'ne la prdmatic6lu (sa spunem
far:l rezerv:l ~i f:lr:l ru~ine duhovnicului), Cod, 35 b28 ; 3°. era fa'rd ticllfe (era f:lr:l jcn:l), PB,
946 • Sinonim: ·andirise. - Cf. ~i alb. teklif ,riservatczza". - < tc. tekllf (395) ,contribution;
imp6t".
TICNESCU, vb. IV (ticnil, -nil, -nire), aminti, •venir a Ia memoire, venir a l'idee,
passer par l'csprib, Mih, 501 ; 382; CEI, 84. V. tiicnescu, ticiiescu, ticlnescu. - < bg. teknuva-
ml ,,.,''.
TICNIFEZ, sm.; pl.?, Nic, 533; Mih, 501 (licnafese, sf.) - v. tecnefiz.
TICNfRE, sf., pl. ticnirl, amintire, •action de venir a l'idee•, Mih, 501 ; a noastrd licnire
~it arasire s' hibd aplicdta (a noastr:l gtndirc ~i p:lrere sa fie aplecat:l), Cod, 3417•
TIF, sn., pl. tlfurl, tifos, •typhus•, o ·al, 205; Nic, 559. - < Tikpo~ .. -".
TIFIRfCE, sf., pl. ti{iriCe, plimbare, •promenade d'agremenb: n'earsim lifirlCe (am mcrs
Ia plimbare), Mih, 502. Sinonime: c;izere, pirlpat, priimntire. - < tc. teferrudj (386) .. - " .
TIFLUPENDAR, -ra, pl. tiflupendarl, -re, siirac lipit, •pauvre diable, qui n'a ni un sou•,
GEl, 209; /Umea lu §led trii tiflupendar (lumea ti ~tia drept s:lrac lipit), PB, 9319 ; ti{lupendar
'$1-edste (i~i e complet golan), PLit, 640. V. tinlke. - < Tucp/..o7ttvTotpo~ .. - " .
TIFTERE, sf:, pl. ti{terl, registru , .rcgistre•, Dal, 205 ; Mih, 501 ; PAnt, 493. - 1°.
l-simndrii tu ti(tt!re (1-au insemnat In registru), PB, 36412 ; 2°. aruca ti(Urlle n /ward (arunca
registrele In sat= repartizeaz:l darile pcntru saraci), PGr, 150; 3°. aldga dupa ti(terl vecl' i
(umbl:l dupi.i registre (conturi) vechi), PGr, 150. V. 6iftere. - < tc. defter (574) .. - " .
TIFTfC, sn., pl. tiflicurl; TIFTfCA, sf., pl. tiflite, velinta mica, ~petit tapis-couverture
en Iaine•, Dal, 205; Fr, I, 56; Lum, IV, 54; CN, 130; 174. - < tc. tlftlk (385) ,Iaine fine" .
TlGANE -1178- TfHTA

TIGANE, sf.; TIGANSESCU, vb. IV, PB, 713; PAnt, 493 - v. tiyane.
TI91USESCU, vb. IV (tit;lusil, -sit, -sire}, onora, •honoren, CLitur, 135. V. tin'isescu.
<?
TirANE, sf., pl. liya'n'l, tigai~, •po~le a frire; patisserie soufflee•, Dal, 205; Nic, 532;
:\lib, 502; PScr, 252; GEl, 2i0; tiya'n'lle li-adra'm tu liyane (gogo~ile le facem In tigaie) ;.
tiyd'n'l cu umtu (gogo~i cu unt), AI. 1903, 87. - < •'Y)yciv~ ,po~Ie a frire".
TirANSESCU (mi), vb. IV (tiydnsll, -sit, -sire), ·prli.ji, drire dans une po~le•, Nic,
532; Mih, 502; PAnt, 493; GEl, 210. V. tiynisescu. - < 't''Yjycxv(t;w .. -".
Tir.ANSfT, -Ia, pl. tiyansit, -le, prlijit, drit, revenu dans Ie beurre•, Nic, 532.
nrAN'EA'OA., sf., pl. tiyan'el, carne de pore prli.jitli, •poeJee; viande de pore frite dans
une poele•, Dal, 205; Nic, 532. - < "t"IJycxv~ , pol!lee".
TIJ'AN'ISESCU, TirAN'ISfRE, TirAN'ISfT, Dal, 205; TirNISESCU, PScr, 252-
v. liydnsescu.
TfrRU, sm., pl. tiyri •tigre•, Dal, 205 Nic, 533. - < ,(ypoc; .. -".
'TiliEARETE, sf., pl. ligearef, comert, •commerce•: fated mari tigearete (flicea mare
comert), PenB, III, 170. Sinonim : emb6riil. - < tc. tldjliret (343) .. -".
TIH, sn., pl. lihurl, zid, •muraille•, GEl, 210. Sinonime: greb1 , murl, sllzma.- <•o!x.o.:;
,I'W''.
TfHE, sf., pl. lihl ~i lihlurl, soartli, •destin; sort; fortune; chance•, Da\, 205 ;Nie, 559;
Mih, 502; PScr, 252; GEl; 209. - 1°. ca8i-un cu tihea a lul (fiecare cu destinul lui), PLit.
640; 2°. tihe oarbd (soartli nenorocitli), PB, 147u; 3°. are mare tlhe (are mare noroc), PAnt,
308; 4°. tu tlhel (Ia noroc !). Sinonime: scridtd etc. - < 't'U)('Yj .. -".
TIHEANA, sf., pl. liMn'l, dimineatll, •matin; aube• : nica di tiheanti, lu i:ifllu [ corect :
i$fla - v. ~igult] a soarllul (!nell de dimineatli., Ia ie~itul (rlisliritul) soarelui), PenB, VIU, 127.
- v. lahina.
TIHILAI'O, -Idle, pl. tihildl, -la'l, nefericit,. •malheureux; deplorable•, Dal, 205. - 1°.
o lal tihilalil Armd'ne I (o, mlii, aromAne nenorocit!), PAnt, 280; Bair, 122; 2°. Idle §' tihi-
ldle (nefericita ~i nenorocitli), PB, 2401. - < llhe + lalil.
TIHIRO, -roan'e, pl. tihiradz, -roan'e, norocos, •chanceux; de hasard, fortuit., Nic.
559; ArE, 8. - < 't'U)('Yjp6c; .. -".
TIWSESCU (mi}, vb. IV (lihisil, -slt, -sire}, lntlmpla, •advenir; recontrer, se trouver
par hasard•, Dal, 205; Nic, 559; Mih,. 503; GEl, 209; GrS, IV, 245. - 1°. s' lihisl cd avea
ocl'i bun'l (s-a lntlmplat eli. avea ochi buni), Lum, II, 138; PAnt, 188 ; 2°. s' tihisl s' tree ~· lo
(se tntlmplli sli tree ~i eu), PB, 65•; 3°. vrula n cale-u lihislm (pe iubita am tntllnit-o lntlm-
pllitor pe drum), PLit, 908; Millio, 34. V. alahiifscu, anapadescu 1°, andamusescu, asldhisescu.
ugudescu. - < 't'U)(ot!vw ,rencontrer par hasard".
TIHISfRE, sf., pl. tihislrl, lnttmplare, •hasard•, Dal, 205; Mih, 503.
TIWSfT, -Ia, pl. tihislt, -le, tnttmplat, oadvenut, Dal, 205.
TIHNAE (nord), In expresia : pi lihnae •a son aise•, tn tihnll. V. tinihae. - Cf. bg.
lihna ,se calmer"; bg. lihil, _§rb. lih ,calme".
TIHNfT, -Ia, pl. tihnlf, -te, !lleseria~, •homme de metier•, Dal, 205; Nic, 535. V. tehne.
- < 't'E:)(Vh'Yjc; .,- ".
TIHOMATE, sf. pl., ziduri, •parois•: lih6mali ~· cilil (ziduri ~i acoperi~uri), PenB, VI,
50. V. lih. - < 't'O()(OO!J.CX .. -".
TfHTA, sf., pl. ·tlhle, tuberculozli, •tuberculose•, Dal, 205 ;Mih, 503; GEl, 209 .( <
)('t'Lx~6 ?) ; Lum, I, 70; soacra araila caste tihla a noral'el (soacra rea e oftica norei), Lum,
II, 282; muri di lihta (a murit de ofticli), BNol, 18; BNA, IV, 96. V. o(tica. - Este o alte-
rare a formei ohtica.
TIHTOS -1179- TIMARE

TIBTOS, -todsa, pl. liht0$1, -todse, tuberculos, •tuberculeux•, Dal, 205. V. oftlc6s, uhlic6s,
caraca,il.
TIHTUSESCU, vb. IV (lihlusil, -sit, -sire), tuberculiza, •avoir Ia phthisic, l!tre phthi-
siquet, Dal, 205. V. uhlikidzu. - < tlhta. · '
TIBTUSfRE, sf., Dal, 205 - v. ufticdre.
TIBTUSIT, -ttl, pl. lihlusit, -le, tuberculizat, •devenu phthisique•, Dal, 205.
TI.JAKE, sf., pl. lijekl, miisutii Ia stlnii, •petite table dans une ·bergerie•, CN, 112;
171. - V. list;edfe.
TIKE, sm., pl. likidz, schit, moschee, •couvent de derviches•, Dal, 204. V. teke. - <
tc. · tekk6 (396) .. -".
TIKfE, sf., pl. tikil, tichie, •bonnet, calotte•, Mih, 501.; bt'iga' ... likia -n cap (a pus ...
tichia pe cap), Lum, III, 345; cu di hrisdfe tikle (cu tichie de fir de aur), BNA, I, 110. V.
lUkie. - < tc. taqyle (793) ,calotte Iegere en toile; bonnet de nuit".
TIL, sn., pl. lllurl, cep, •robineb, Dal, 205; Nic, 558; PLit, 272; blilea nu dri til (bu-
toiul nu are cep). Sinonime: canela1 , cep. - < -.~)..o.; ·,taquet".
TILAL, sm. - v. tiled[. - < tc. delli\1, tellal (578) ,crieur public".
TILEAC, sm., pl. tiledfl, biiia~, •baigneur; deprave•, Mih, 503. - < tc. tellaq (578)
,gar~on de bain ... ".

TILEAL, sm., pl. tiledl'l, telai, •crieur public•, Mih, 503; PB, 713; tiledlu slriga' ca
Jlimea s' nu si-aspdrd (telalul a strigat ca Iumea sa nu se sperie), Cal. 1911, 144. - V. lil'edn.
TILEFE, invar., sacrificiu, •sacrifice (de devouement)•: mi lukll, mi feClu tilefe (m-am
topit, m-am fiicut ruina), PLit, 881 ; tilefe bdna n'l-dau lra ed (drepl sacrificiu viata lmi dau
pe~A,.tru ea), Bair, 61. - < tc. telel (398) ,perte, ruine".
TILErRAF, sn., pl. lileyrafe, telegrama, •telegramme- v. lel'lu 7°•, Dal, 205; Nic,
532; Mih, 503; PAnt, 493; aciifdrii s' yina lileyraflle un dupd aldnl (telegramele tncepura sa
vina una dupa alta), PB, 1772f. - < Tl)Atypoopo.; ,telegraphe".
TILErRAFCf, sm., pl. tileyrafceddz, telegrafist •telegraphiste•, Dal, 205; Nic, 533.
TILESCU (mi), vb. IV (tilil; -lit, -lire}, termina; epuiza, •terminer; epulsert, Kats,
I, 88. Sinonime: bilisescu etc. - < TE:AW ,accomplir".
TILirRAFSESCU, vb. IV (liliyriifsil, -sit, -sire}, telegrafia, •telegraphien, Dal, 205;
Nic, 532; Mih, 503. - < Tl)Ae:ypot<pw .. -".
TILirRAFSfRE, sf., pl. liliyrasfsirl, telegrafiere, «action de telegraphier•, Dal, 205;
Nic, 532 ; Mih, 503.
TILirRAFSfT, -ta, pl. tiliyrafslf, -te, telegrafiat, •telegraphil~•. Dal, 205; Nic, 532.
TILfME, sf. (pl. lillmurl), exercitiu militar, •exercice des troupes•, Dal, 205. - < tc.
ta'llm (382) .. -".
TILITfN.~, sf., :\Jih, 503 - v. lal'ealinci.
TIL'EAI., TIL'EAN, sm., pl. til'edl'l, fil'edn'l, Nic, 533; Dal, 206; GrS, I, 344; amira'lu
bcigd' un til'ecin s' gredscci (lmparatul a pus un tela) sa strige), PB, 15518• - V. tildl.
TIL'I(J, sm., pl. til'l, tei, •tilleuh, Dal, 206; Nic, 533; Jb, XIII, 67; Dim, IV (1940),
30-32, 11 ; f/ocire di til'lli (floare de tci), Lum, III, 180. Sinonim: lipii. - Gr. ·rl)..w- < it.
'tliJIIO.
TnfAHE, sf., pl. timci'rl, tesi\lare, •action d 'etriller., Dal, 206; Nic, 533. - 1°. s' lU fuca
timdre a cdllor ~a prci'vd:alor (sa Ie faci\ tesalare cailor ~~ animalelor), Cod, 1624; 2°. pi cal fate
timcire, lu-addpa, l'l-da micti.re (arc grija de cal (II tesaleazi\), ti adapii, li da mlncare), Lum,
III, 154; 3°. limcirea u (ate cu cipa .~i siipune (tesiilarea o face cu ap:l ~i sapun), AI. 1903,
2l ·; Lum, V, 112. v, dimdre ~i sinonimul xislrisire. - < tc. timur (421) ,soin".
TIM BEL -1180- TfNDU

Tl.UDEL, -eld, pl. timbel'l, -ele, lene~, •paresseux•, Dal, 206; Nic, 526. - 1°. timbelu:
yt!rn'il'll-mi'ca (pe eel lene~ II manlnca viermii), PLit, 640; 2°. pdrtea a timbelul {u un yumdr
(partea celui lene~ a fost un magar), PB, 2265 • Sinonime: ac51ili{lu, blanes, cumban, halleds.
haln, linav6s, tindu-y6mar. - < tc. tenbel (405), ,-".
TIMBfE, TIMBfHE, sf., · pl. limbi(h}l, dispozitie, •recommandation; ordre;, •Nic, 526;
mul'edri-sa nu o Jlnli timbia (femeia sa nu a respectat-o dispozitia luata), Cod, 72 b3 • V. dimin-
ddre. - < tc. tenblh (406) ,avertissment; ordre; recommandation".
TlliDILfKE, sf., pl. limbillkl, cal de calarit, •cheval ou mulet Jegerement charge qui
sert de monture•: ca s' mi badzl pi timbillke, pi timbilike ~· pi {urtie (ca sa rna pui pe cal
de calarit, pe cal de calarit ~i pe lncarcatura), PLit, 880. Sinonim : bineke. - < tc. tumbeltl
(417) ,charge Iegere de cheval; menus objets cmpaquetes qu'on charge sur le cheval monte
par un domcstique".
TIMBILI'KE, sf., pl. timbili'kl, lencvie, •paresse•, ,Dal, 206. Sinonime: hiinli'ke, leane.
- < tc. tenbelllk (405) , -" . .
TUIIN1', sm., pl. limindd:; TUIINEE, sf., pl. timinel, temenea, •signe de~ salutation
en portant Ia main sur le front>, Mih, 504; a Turclul l'l-{edte timina' (turcului i-a facut te-
menea), BNA, II, 90. V. sileame ~i taete. - < tc. tcmennii (403) .. -".
TIMONE, sf., pl. lim6n'l, clrma, •barre; gouvernailo, Nic, 533; Mih, 504; PScr, 252;
,G El, 210. - < Tt(L6Vt , -" < it. tlmlme.
TIMPURfU, -rie, pl. timpuril, •premature; (nt\) avant le temps•, Dal, 206; N,ic, 533 ~
PenB, III, 244. - 1°. n'el timpurii1 (miel timpuriu), Lum, V, 118; 2°.' aduse un vitul'lil tim-
puriil iii gras (a adus un vatui timpuriu ~i gras), PLit, .797; 3°. todmna si-apruke multu tim-
purie (toamna se apropie foarte timpurie), FI, II, 7, 5; 4°. limpurflle malricil'n'l n' i li deddira
a n'ia (oile mulgatoare timpurii mi Ie-au dat mie), Fl, II, 6, 5. - Ca adverb : 5°. {ud:im cdma
limpuriil di tru muntl (din munti am plecat mai devreme), Trib, II, 5-6, 20. - V . tird:i'il. -
Cf. ~i mgl. timpurizld (GrS, VII, 210; CapM, III, 294). - < lat. temporh·us ,a temps".
TIAISU, timsii; TIAITU, timid; pl. tlmiji, timse; timfl, timte, Dal, 206; Mih, 504; PB, 713;
un om tlmtu''(tes) lind cu l6clu (un om lntins una cu pamlntul), PB, 49227 ; cu fldmura timta
(cu steagul tntins), GrB, 104; BNA, IV, 60. - V. tes ~i tindu. - < lat. tensns ~i teJ~tum
,etendu".
TfN1, sf., pl. tine; noroi, •boue•, Mih, 504. Sinonim: ldspe. V. nlinedzz1. - < bg. tlnja

TINDEARE, sf., pl. tindcrl, (ln)tindere, •action de tendre, d't\tendre•, Nic, 534; Mih.
504; tindedre, cascdre ~ji s6mnu (lntindere, cascare ~i somn), PB, 37318• V. tindire.
TINDILfN1, sf., pl. tindiline, snnatoare sau sulfina?, •mille-pertuis ou melilot-jaune ?•,
Dal, 205; Nie, 420; GEl, 210; Bair, 28; 150. - 1°. cresc lillce, tindilina (cresc flori, sulfina),
Lum, II, 152; PAnt, 170; BNA, II, 44; 2°. decide ldrba f tindilina, es {uinel'lle Samdrlna
(a rasarit iarba ~i sulfina, ies (se due) familiile Ia Samarina), PArom, 112; 3o; tindilln'l pri
grokl s' la-acredsca (pe morminte sa le creasca sulfine),- BNA, II, . 78. V. ciintdrie. - Cf. mgl.
,larba di tilina" (Cap!\1, III, 294), alb. tendellne ,;specie di erba odorosa a tre fogJie. gialle
che le donne, ordinariamente, raccolgono nelle casse" ~i gr. v-re:pv-re::A(viX (Boga; II, 48; 95;
189; -re:v-re::A(viX II, 249).
TfNDIRE, sf., Mih, 504; PB, 713- v.:
TfNDU (mi), vb. III ~i II (le$i1 ~i lim~ju; tes ~i timsu ~i timtu; tindire ~i lindedre),
(ln)tinde, <1°. tendre; 2°. (s')t\lendre; 3°. mourir - v. angdn 3°, ncdrcu 4°, 6cl'lu 27°, peta/d 3°,
scap 3°, tl'mpind 4°, 16pd 2°•, Nic, 534; Mih, 504. - 1°: cl'ndu s' tease Avrdm s' l'ed cutullu
(clnd Avraam s-a lntins sa ia cutitul), Cod, 103 b5 ; l'l-timse pii/tarea (li lntinse omoplatul),
GrB, 225; PAnt, 239 ;' BNA, IV, 147; 2°: tine tindzi stran'c li' nol tindt!m peturl (tu lntinzi
TINDU-r«hiAR --1181- TfNIR

rufe ~i (iar) noi lntindem foi de coca pentru iofca - v. ~utald; ningii nvedsla-a lul si timse
(s-a tntins llnga nevasta lui), PLit, 1055; PAnt, 61; s' aved ledsd sum un fag (se lntinsese
sub un fag),· PB, 251 ; li linded clunile (le lntindea prajinile (picioarele), gonea de zor), PB,
48•; tlndi-le (lntinde-le picioarele, ~terge-o, fugi), PGr, 151; 3°: vin' e odra al Bac6la s' li linda
(lui Bacola li veni timpul sa lc lntindii. picioarele, sa moara), PB, 43020 ; 'nil stdmi'nd $i-al,
li lease (o sii.ptii.mlna ~i, hai, a murit), Batp, 18; 28; cd li lease, 1-n' iluescu (ca a murit, II
compatimesc), Fr, I, 27; li lease (a murit), PLit, 639; PB, 454• - v. ~i grin 2°, (eard etc. -
Gr. TLVTWVOU (Hris, 246). - <lat. tendere ,tendre, etendre".
TINDU-rOl\IAR, sm., pl. lindu-y6marl, lene~, •paresseux•, PB, 713; PGr, 151. V. lc'iv-
llmbd', limbe/. - Compus in spirit morfologic grecesc din lindu ~i yumdr.
TINE, pron. pers., nominativ ~i acuzativ sg. - v. mine-, tu, •tu, toi•, Dal, 206;
Nic, 533. - 1°. scoald line Ia s' $ed mine (scoala-te tu ca sa stau eu), PLit, 640; 2°. line s'
hil t;lne (tu sii. fii bine), PB, 8336 ; 3°. nu-n'l ci'nld line (nu-mi clnta tu), Fr, II, 272; PAnt,
293; BNA, I, 50; 4°. unci a n'la, doatM a fi'la (una mic, douii. tie); 5°. a (i'la t' pure ard' u
(tie tti pare rau); 6°. a fi'la /i si pare (tie ti se pare)- v. if, /i ~i dr. fia ,tie" (GrS, V, 297);
7°. di cdlil~n'l hlbd-f n'ild (fic-ti milii. de casii-mi), ArE, 10; 8°. va mi-til pri su(lil-fi (rna vei
avea pe sufletu-ti), Lum, IV, 284; 9°. $' li dzic (~i-ti zic), Lum, II, 15~; PAnt, 178; BNA,
111; 112; 10°. di tine, di mine, nvifd' (de Ia tine, de Ia mine, a aflat), PB, 6f13; 11°. Ia tine
n'l-era mintea (Ia tine mi-era glndul), Lum, II, 153; PAnt, 178; BNA, Ill, 112; 12°. lui si~
arcdrii pri line (toti s-au aruncat asupra ta, pe tine); 13°. e11 li-agudll? (eu te-am ranit ?),
GrB, 225; PAnt, 230; BNA, IV, 149; 14°. (a'-le cu Jraralld (fa-te cu bucurie, fii bucuros),
Lum, II, 153; PAnt, 178; BNA, III, 112; 15°. ncacd-le mc'i' -Ia, · n~acd-le (te cearta mama, tc
cearta = ,ta mere te querelle, te querelle"), Rec, 41 - ca postpunere pronominalii., fii.rii. v erb
Ia imperativ, cf. el (partca finalii.); 166 • voami-te, vodmi-le cupa (varsii., varsa (da afarii., vomi-
teazii.) paharul), PB, 16429 - v. slrlngu 2° ; 17°. du-le di nlreabd (du-te de lntreabii.), PB, 271 20 ;
18°. §l n'l-li parl ca yl6ne (~i mi te pari (arii.ti) ca viteaz), PB, 48936• - V. ful ~i alb. ly'ni! ,te".
Pentru -ne din line, cf. line ,cine" ~i PLir, 469 (pentru italianil. - cf. Tom, I, i37, t. 7). - <
at. *te-ne.
TfNG1LE, sf., PLit, 147; 152, beti~or, •bil.tonneh- v . a(lnge. Neuzitat. - Acela~i cu
tengald?
TIN GERE, TIN GfRE, sf., pl. tingerl, tini}lrl, Mih, 504; Dal, 206; sl-arucuti cdpdkea di
'$1-a(ld' lingirlu, sm., PLit, 459 - v.:
TINGIR·E, sm., pl. tingirddz, Dal, 206; Nic, 534 - v. teni}ire.
TINIHAE, sf., pl. tinilrd'l, (In) tihnii., •calme; a son aise•: 11 /ucreadzd ... pri-agalea
$i pi linilrde (II lucreaziL . . pe lndelete ~i In calm, In tihna), AI. 1903, 30. - V. lilrnae.
TINIKE, sm. TINIKEE, sf., pl. linikeadz, tinikel, tinichea, <fer-blanc; bidom, Dal, 206;
Nic, 533; Mih, 504. - 1°. paradz tu pungd? - linike (parale In pungii.? .- tinichea, deloc),
PB, 8J39 - v. ti{lupendar; 2.0 • tinike caste (e tinichea, nu are bani) - v . su{lu 7°; 3°. l'i spin-
dzurtird linikelu (i-au atlrnat tinicheaua, bidonul), PLit, 641 : a goni pe cineva In mod ru~i­
nos, ca pe un cline de a carui coada se leagil. o tinichea de ga:t goal:i. - < tc. teueke (408)
,,,.,''.
TINIKIGf(ii), sm., pl. tinikigeddz, tinichigiu, •ferblantien, Dal, 206; Mih, 504. - < tc.
teuekedJI (408) .. -".
TfNIR, -rei, pl. llnirl, -re, tlniir, •jeune; frais •, Dal, 206; Nic, 534; Mih, 505; PScr, 252;
PB, 714; PAnt, 493. - 1°. nu s' ved parel di llnirl, PAnt, 157; BNA, II, 2 - v . parei; 2°.
· CU$Ll llnir (brtnza (telemea) proaspiitii. - v. vt!c/'lu1• - < lat. *teuerus (lener ,jeune, du pre-
mier il.ge").
TINIRAI\IE -1182- TIRANSfRE

TINIRAME, sf., fara pl., tineret, •jeunesse, nombre de jeunes gens•, Dal, 206; tlnlrdmea
glued n cor (tineretul dansa In bora), Lum, I, 291.
TINIREATA, sf., pl. tiniref,~ tinerete, ojeunesse, jeune age•, Dal, 206 ; Nic, 534; Mih,
505; PScr, 252; PLit, 641 ; il'l fu ca n' lld di tinlredta a lul (1-a fost cam mila de tlneretea
lui), PB, 8538 ; sl-n'll'ed bdnd f liniredfd (sa-mi ia viata ~i tinerete), PAnt, 292; BNA, 11 ' 4.
Sinonim: n'edld.
TINIRESCU, -redscd, pl. tinirl#l, -ril;ti, tineresc; ode jeunes gens•, Mih, 505.
TINIRU~CU, -cd, pl. tiniru$(1, -#e, tinerel, ojeuneh, Dal, 206; PB, 714; Fl, II, 5, 3;
ddda-1'1, nlnca liniru~cd (mama-i, Inca tinerea), Fl, II, 5, 6.
TIN'fE, sf., pl. lin'il, onoare, o1°. honneur; probite; 2°. prix, valeur- v. plhd' •, Nic,
533; Mih, 503; PScr, 252; PB, 714; GEl, 210. - 1°: lin'la lin' le nu are ~~ cal6tlh di carl
u-dre (onoare pret (valoare) nu are, dar ferice de cine o are), PLit, 641; pledcd cu lin'la-t
(du-te cu cinstea ta), PGr, 150; 2° : val cdma alln lin'la a pallor (voi mai urea pretul puilor),
LP, 137; PAnt, 78. - V. axle, ndmuze.- < -rt!J.TJ ,-".
TIN'ISESCU (mi), vb. IV (lin'isll, -sit, -sire}, onora, •honorer; estimer•, Nic, 534;
Mih, 504; PScr, 252; PB, 714; GEl, 210. - < "t"t(L6i ,-".
TIN'IS(RE, sf., pl. lin'islrl, onorare, taction d'honorer•, Nic, 534; pdrlnfll'l vor lin'isire
(parintii trebuie onorati), PB, 2011a.
TIN'ISfT, -ld, pl. lin'islt, -le, onorat, •honore, estime; bonn He, probe•, Nic, 534; Mih,
504; PAnt, 493.
TIP, sn., pl. lipurl, tipar, dmpression; imprimerie•, Dal, 207; Nic, 558; Mih, 505; GEl,
210; C~c, 43. - < -ru1tot; ,-".
TIPICO, sm., pl. tipicddz, tipic, carte bisericeasca, otypique•, Dal, 207; Nic, 558. - <
"t"U7ttY.611 ,-".
TIPSfE, sf., Mih, 505; PAnt, 493; BNA, I, 126; III, 70- v. tdpsle, lipsie.
TIPTfLE, invar., adv., tiptil, «incognito, en tapinois•, Dal, 207; Nic, 534; erd fdptu
tiplile (era facut tiptil, era deghizat), Cal. 1911, 57; BNA, V, 115; PB, 36918 ; intrdrd liplile
(au intrat furl~). - < tc. tebdll (340) ,-".
TIPUrRAF, sm., pl. lipuyrdhl, tipograf, •typographe (ouvrier)•, Dal, 207; Nic, 558;
Mih, 505. - < "L"U7toyplicpot; ,-".
TIPUrRAFf(L')E, sf., pl. lipuyrafl(l'}l, tipografie, •typographic•, Dal, 207; Nic, 558;
Mih, 505. V. sltimpd 1°. - < -ru7toypacp(oc , - ".
TIPURESCU (mi), vb. IV (lipuril, -rll, -rlre), satura, •rassasiert, Mih, 505 (tipdrlscu);
Gram, p. xx1x; CAr, 79. Sinonim: sdlur. - < alb. tepi!ronJ ,essere abbondante".
TIPUSESCU (mi), vb. IV (lipusil, -sit, -sire), tipari, oimprimer•, Dal, 207; Nic, 558 ;
Mih, 506 ; GEl, 210. V. sldmbust!scu. - < -ru7t6vw ,-".
TIPUSfRE, sf., pl. lipuslrl, tiparire, oaction d'imprimero, Dal, 207; Mih, 506.
TIPUSfT, -ld, pl. lipusl{, -te, imprimat, dmprime•, Dal, 207; Nic, 558; AI. 1903, 35.
TIRAN, -nd, pl. lirdn'l, -ne, tiran, •tyram, Dal, 207; Nic, 558; Mih, 50~; nu pdra
l'edrtd pri-un lirdn (nu prea iarta pe un tiran), BNA, II, 96. - < -rupoc vot; ,,-".
TIRAN' It'r, sn., pl. lirdn'e, chin, •supplice; torture•, Dal, 207; PAnt, 493; GEl, 210;
te lirdn'lil s' l'i fdcd? (ce tortura sa-i aplice?), PB, 2049 ; s' bdgd am;idz ~~ s' fdcd lirdn'lil
a mul'edri-sal (sa puna zlzanii ~i sa chinuiasca pe muierea lui), PB, 33418• - <-ruplivvtov ,-".
TIRANfE, sf., pl. lirdnll, tiranie, •tyrannic•, Dal, 207; Nic, 558; Mih, 506.- < -rupoc vvloc
,,,' '.
TIRANSESCU (mi}, vb. IV (lirdnsil, -sit, -sire} , tiraniza, •tyranniser•, Dal, 207; Nic,
559; Mih, 506; PB, 714; GEl, 210. - < -rupocw6i ,-".
TIRANS{RE, sf. , pl. lirdnsirl, tiranizare, •action de tyrannisero, Dal, 207; Nic, 559.
TIRANSfT -1183- TISKIRE

TIRANSfT, -Ia, pl. liransi{, -le, tiranizat, •tyrannis~•, Dal, 207; Nic, 559.
TIRBIE, sm., pl. lirbit!dz ; TIRBIETE, sf., pl. lirbit!f, educatie, •education.: fdfil a fed
lirbiile a fiCl6ror (facet! copiilor acea educatie), Cod, 14 b6 ; sl-l fafl lirbiile (sa-l faci cu edu-
catie), Cod, 15 b11• V. libU ~i cred~lire. - < tc. terbi ' le (359) ,-".
TIRBIETLI', -lodn'e, pl. lirbiellddz, -lodn'e, educat, •qui a re~u une bonne ~ducation;
poli•: (iClorl. . . lirbielldfa (copii. .. educati), Cod, 1423 - v. f. - < tc. terbllcUI (360) .. -".
TIRI'EACLfO, -lie, pl. liryeaclll, amator, •amateur-. - Circula ~~ TIRrEACLI' ~~ TIR-
rEAKfO, Nic, 534. - V. liridca, liriakfil. - < tc. tlrlakl (366) ,buveur d'oppium; maniaque".
TIRnSESCU (mi), vb. IV (liryisfl, -sit, -sire), potrivi, •apparier; adapter>, Nic, 526.
- < -n:pr.«~ro .. -".
TIRriSfRE, sf., pl. liryisfrl, potrivire, •action d'apparier•, Nic, 526.
TIRnsfT, -Ia, pl. liryisf/, -le •appari~•. Nic, 526.
TIRIAcA, sf., pl. liridfe, magiun cu afion, •opiah, Mih, 506. - < it. terlaea.
TIRIAKfO, -kie, pl. liriakfl, Mih, 506 - v. liryeacliil.
TIRizfE, sf., pl. liri:fl, balanta, •balance - v. cinldre2 ; mesure; cquilibre•. - < tc.
terazy (358) ,-".
TIRLfKE, sf., pl. lirlikl, fes alb de bumbac, •Weisser Fez aus Baumvolle•, Jb, XIII, 90;
CN, 165; 80. - V. tarlfke ~i alb. lerlfk ,manteno di donna".
· TIRN'EAC, -ca, pl. lirn' edfl, -fe, al treilea gemen, •(le troisieme) jumeau•, GrS, I, 331
( < lat. lerni ,chacun trois" + -acus); CAr, 407 ( < lrel n'edl) ; lihodna carl aminla' lirn'ed{l
(lahuza care 'a nascut trei gemeni), Lum, V, 118. - < ?
JIRPLfKE, sf., pl. lirplfkl, tiriplic, •petit ~cheveau de fil de cotom : fdfe (a'lle ca lir-
plfke (face teviile ca tiriplic), PenB, VI, 26. - < tc. dre (420) ,fil (a coudre) + lpllk (211)
,fil".
TIRSILJ:KE, sf., pl. lirsili'kl, nenoroc, •malchance; contrariet~ •- - < tc. tersllk (362)

TIRTIPCf, -clodn'e, pl. lirlipceddz, -clodn'e, viclean, •rus~•, Dal, 208; Mih, 507. ~ < tc.
tertlbdjl (360) ,arrangeur".
TIRTfi>E, sf., pl. lirlfkl (~i lirlipurl), tertip, •manoevre, ruse, subterfuge•, Dal, 208;
Nic, 527; .Mih, 507; carl s' (tica ahla'rl lirlfkl? (cine sa faca atari tertipuri ?), ArE, 16; lri
ahla'rl tirlipurl (pentru atari viclenii), Caraf, 67. - < tc. tertlb (360) ,arrangement; plan".
TIRUFAfO, sn., pl. liru(dle, burdu~el, •tout petit sac fait de peau crue pour y mettre
du fromage- v. lavarcedc• ~ micdra ... un liru(dlil di t;i:ti (au mlncat .. . un burdu~el de jin-
tita), PenB, V, 106. - < -rup<Xp!iyo~ ,mangeur de fromage".
TISAGA, sf., pl. lisa'dzl, Dal, 208; Mih, 507; PScr, 252; n'l-deddc 'na lisdgti (mi-a dat
o desaga plina cu prescuri), PB, 10538 • - V. bistigti, disdga ~i ocl'lu 6°.
Tfs.l\, sf., pl. lise, tisa, df• (DR,- VII, 237 ~~ DragR, 403). Acest arbore ra~inos e rar
In muntii Pindului. - Cf. ~~ alb. lis ,tasso (albero)". - < vsl. tlsa ,rc&:UK'IJ• pinus" .
TIS()EAFE, sf., pl. list;e(l, list;ehl ~i lisr;e(url, tejghea, •comptoir; etabli•: aved mullu
lucru Ia list;edfe (avea treabli. multa Ia tejghea), Lum, III, 339. V. lijdke, lizdhe. - < tc.
tezgulab (572) ,table d'artisan; etabli".
TIS()IRE,\.0.1\, sf., pl. lisr;irel, tejghea, •etabli•: morlul era sculdl pi una list;iretiilii di
mulea(lddz (eel mort era ridicat pe o tejghea de catre ciocli), CalGrB, 63. - Pare a fi acela~i
cu list;ed(e. - Cf. gr. dt~gtptci (Hris, 329).
TISKIRE, sm., pl. liskirddz ~~ liskiredz ; TISKIREE, sf., pl. liskirel, tescherea, •sauf-
conduit; passeporb, Dal, 208 ; Mih, 507. - 1°. pilredfi-ta un lisklre (trimite-le o tescherea, o
nota, un bilet); 2°. nu-l dam liskiree (nu-ti dam pa~aport), Fr, I, 125; PAnt, 175; BNA, III,
58 - v. pasaporle. - < tc. tezkere (357; 573) ,billet; permis".
TISLDIE -1184- Th1BIRA'f0)

TISLfl\IE, sf. (lara circulatie morfologica) ~i adv., teslim, •adjudication, action de livrert,
Dal, 208; Nic, 535; Mih, 507; 6lle /'i li feclillislime (oile i le-arn predat, i le-arn lncredintat);
.Vmlu Ia lu fed{im tislfme (omul li J-am predat). - < tc. teslim (369) ,action de Iivrer".
TISTE, sm., pl. listedz, testea, •paquet; douzaine•, Nic, 535. - < tc. teste .(573) .. -".
TISTIM~LE, sf., Mih,' 507 - v. dislimele, testemele.
TI~I, prep. ~i adv., exact, •juste; tout a fait>: t 0 • ci'nta cuclu li~l ca om (clnta cucul
('Xact ca . om), PAnt, 54; 2°. li$1 atum{ea '$1-adute aminte (tocmai atunc~a l~i aduce aminte),
PB, 4211 3 • - V. fi$1, lri~l.
TITII •cri plu lequel on fait ecartcr un chien•, PLit, 86. V. O$tl! - La francezi : ,pour
faire venir un chien a soi on l'appelle au moyen d'interjections: lia, lia!" (Roll, IV, 7).
TITILEACICA, sf., pl. lililedClke •nigaude ?•: nvedsta. . . s' nu hibd ca 'nii tililedClcii
(ncvasta (mireasa) ... sa nu fie ca o prostanaca ?), AI. t903, 86. - < ?
TITfZ, -:t'i, pl. titljl, liti:e, avar, «avare•, Mih, 507. Sinonime: sclinclu, {iTtut etc. - <
tc. tltlz (343)" ,caractere hargneux; bourru; bizarre".
TITIZLI'KE, sf., pl. tili:li'kl, avaritie, •avarice•, Mih, 507. Sinonime: nikizli'ke, sclin-
!ilurcdfa etc. - < tc. tltlzllk (343) ,caprice; morosite''. ·
TfTLU, sn., pl. tit/uri, titlu, •titre•, Dal, 208; Nic; 535. - < ,(T).oc; .. -".
TIVIKEL, -elii, pl. tivikel'l, -ele, naiv, mail; fou•: 1°. /al {jl6ne, tivikele (mai vom1ce,
naivule drag), PLit, 863; t03t ; 2°. si si nsodrii $' livikel'i (sa se lnsoare ~i nebunii), Lum,
IV, 283. - Cf. ~i alb. teveqel ,folie, pazzo". - < tc. tevekkell (4t6) ,naif".
TIZAHE, sf., pl. tizii'hl, Nic, 533 - v. tijdke, tis~edfe, ~i gr. 't'E:~Lii)(L ,etabli; bane".
TfZG.'i, sf., pl. tiz~e, cingatoare de Una, •ccinture de Iaine•, CFr, 24. - V. disga ~i alb.
li:g e ,legaccio per calze".
TIBAC, sn.: om {e s' vinde ... tr' un tibdc (om care se vinde ... pentr1.1 un ·tabac),
BNA, II, 82; tibdc nu-t dat1 (nici cliiar un tabac nu-ti dau), PLit, 641. - V. tabdc1 ~i tubdc.
TIC I •interj. qui imite le son d'une pendule ou d'une montre, ou le bruit d'un craque-
ment•: lief tic! il'l fated inima (tic! lie! ii facea inima), PB, 3236 ; tri{ed cu inima tic-tic
(treceau cu inima zvlcnind tic-tic), PB, t5521 ; in' I, yined tic I s' fac (lmi venea sa fac tic!,
sll plesnesc), PB, t03'; cit nu (elite tic I (abia eel nu a facut tic!, ell nu a plesnit), PB, 28313•
TIC(l)NESCU, vb. IV, Dal, 204 ; PB, 711; 714; il'l ticini (i-a trecut prin glnd), PB,
44'; l'l-ticni $i-a l'el (i-a venit In glnd (i-a fulgerat In minte), ~i ei), PAnt, t66. - V. ticnescu
~i toc1 •
TlC(l)NfRE, sf., Dal, 204. - v. licnlre.
TlC(l)NfT, -Iii, pl. tic(i)nil, -te, trecut prin glnd, •passe par l'esprit>, Dal, 204.
Tll\IBI\RE, sf., pl. timbd'rl - v. tiimbdre -, CN, 87. - t 0 • s' n'l-alds timbdrea udii
(sa-mi las tambariul ud), Foti, 42; Cal. t9t2, 68; PAnt, 260; 2°. arcodrea ..• '~l-spindzurii'
tim_bdrea (frigul. .. ~i-a atlrnat mantaua, s-a a~ezat temeinic), PB, 4611 - v. tiimbdre 2°; 3°.
si-aspindzurii timbdrea tu aile limerl (sa atlrne mantaua (sa se stabileasca) In alte culcu~uri);
LP, 54; BNA, II, t20; 4°. decide timbdrea di pcide (a trlntit manta'ua Ia pamlnt = s-a pregatit
de lupta) - cf. : ,Jeter un manteau a terre indiquait qu'on etait prH au combat" (Melusine,
III, 236); tc. ,gulecht\ soiynmaq = Hre pret a Ia lutte" (776). - Cf. alb. tabdrr ,tabarro",
gr. 't'OCfL7tlipo v ~i, fonetic, aci : Si'mbdtii. - < lat. •tambarrum.
T)'l\IBINA, sf., Dal, 206; CEI, 84 - v. ti'mpinii.
TIMBIRA'((J), sm., pl. timbirddz, tambura, •sorte de guitare plus petite que le tambour :
tambour de basque- v. diiirb, Dal, 206; Nic, 523; Mih, 495; PAnt, 493. - t 0 • • bdti tlmf:;i~
rii'lu, PLit, t51 - v. tiimbiircl' ~i tlmpirii'; 2°. la 1-dipune timbirii'IU (ian, lasa-o mai domol
tambura), GrB, 2, 33; BNA, III, 80; 82; 84; t67; 3°. s' vci fcilit timbirii' (sa va faceti tam-
-1185- TIRI'$TE

burA: din CQUZQ (oQmei, burlQ' sa cinte CQ o fQmbura), BatN, 14. - Pentru sensu! •tambur· de
basque•, cf. ~i Plm, II, 2t7.- < tc. tanboura (808) ,sorte de guitare plus petite que le
tQnboar..
T.lMPlNAR, sm., pl. timpincirl, tQbo~ar, •celui qui bat du tambour•, Dal, 206; Nic, 523;
Mih, 495; PB, 714; timplntirll' i sculti IOclu (cu puiernicele lovituri ln lobe, tobo~ari1 rascoleau
pamtntul).- v.:
Tl'MPINA, s[, pl. ti'mpin'l, tob:) mare, •tambour•, Mih, 495; CEI, 84. - t 0 • cu tl'mpln'l,
CQ 'nuotira (cu tobe ca odata, ca altadati\), PAnt, t57; BNA, II, 2; 2°. nu putetil nl/i cu ti'm-
pin'lle s' l'i di!jtep/l (nu puteai sa-i de~tepti nici cu tobele), PB, 30737 ; 3°. ctiplu ti'mplna
(capul tobA mi /-Q fiicut), PLit, 642; 4°. s' (elite tl'mplna (s-a fi\cut tobii = a murit), PGr,
t5t - v. bdrsle, tl.ndu 3° etc. V. tl'mbina. - < vsl. t'.lpani1 ,tympanum".
T.IM:PlNfCI{J, sn., pl. timpinlCe, tambilrici\, •petit tambour; ventre, panse - v. pi'nticih,
Mih, 495. .
T.IM:PlRA', sm., Nic, 523; QCaftira s' dQ tlmpiira'lu di fotime (de foame, lncepura sa batA
tamburauA, sa suf()re de foam,e), PB, 27412. - v. timblra' 3° ~i mti/i'l t 0 •
Tl'MPLA, sf., pl. ti' mple, Umpla,. •tempe•·, Dal, 206; C~c, 23. - Cf. ~i alb. terilbl ,tern-
pia" . - < ?
Tl'NGAR-Ml'NGAR, joe de cuvinte •en vaim, Mih, 495; PB, 715; PGr, t52. Cf. mtigiir
etc. - Cf. ml'ngir ~i tc. t y n g h y r (808) ,imite.le bruit sec et tumultueux des corps metal-
liques".
TlPlRI'$TE, sf., PLit, 702 - v. tupuri'!jle, tipor.
TIPIRI'TA, sf., pi. tlpiri'/a, Dal, 207 - v. tipiri'!jle.
TlPOR, sn., Dal, 207; PAnt, 493- v. tiipor, tupor.
TIPS{E, sf. : mQ!jl tlps[Q '!jl-aliistira (numai tipsia ~i-au Ii'isat), Fr, I, 88; PAnt, t86 -
v. tiipile.
TlPUR'EAiJA, sf., pl. tipurel, loviturii de topor, •coup de cogneeo, Dal, 207; CAr, 278;
pri (tiglu Qestu cad:ura gretile tipurel (in fagul acesta au ciizut grele Iov!turi de topor).
TlPURfC, sn., pl. tipurlte, toporel, •petite cognee•, Dal, 207.
Tli\COL, sn., pi: tlrcotile, Urcol; •tour; cercleo, PLit, t30; CEI, 84. V. tric61. - < sl.,
bg. tmkoll - cf. bg. turkQ/Q ,cercle".
TIRCULESCU (mi), vb. IV (tirculll, -lit, -lire), Urcoli, •(se) tortillero, PLit, 9: V. tlir-
.J:utescu, turcuUscu. - Cf. vsl. trukQ/jQti ,volvere". ·- < tircol.
TIRCULfRE, sf., pl. tirculirl, zvtrcolire, •action de (se) tortiller; convulsion•, Dal, 207.
TIRCULfT, -td, pl. tirculi/, -te, •tortille•, zvlrcolit.
·yJanzJ•{J, adv.; TIRDZI'iJ,--f'Ze, pl. tirdzi'l, Urziu, •tard ·- v. ttirdu; attarde, qtii a
mis bas tard- v. timpurii'l•, Dal, 207; Nic, 525; CN, t25; .PenB, III, 244. - e. tlrdzi'i'l,
.cind nsiretidzii (tlrziu, clnd lnseread.), Fl, II, 1, 2; BNA, II, 68; 2°. s' nu Qglunga Qcasa-ld
iirdzi'u (sa nu ajungi\ tlrziu Ia casa lor), ArE, 23; 3°. tlrdzi'i'l, pin' n'etidza-nodpte (tlrziu, plni'i
JQ mie?;-de-noapte), RA, 98; BNA, II, 40; 4°. tigru tlrdzi'i1 (tarini'i semi'inatA tlrziu, tlrzie);
5°. otile tlrdzi'le (oaie care a fatat Urziu). - < lat. •tardlvus. ·
TlRFOL'IiJ, sm., pl.?, colonie, •eau-de-Cologneo (gramosteni). - < ?
TIRlllNA', sm., CFr, t08 (•ble concasse•) - v. trihlna'.
TlRHINOAN'E, sf., pl. tlrhlnotin'e, placinta de trahana, •galette faite avec du tlrlzlnd'
-et des lardons a Ia pot'He• ·: pita di tirlli'nii' cu /fgdridz (placinta de trahana cu jumari), CFr,
t08; BNA, III, xr - v. pita. Corespuride placintei numita pita di grin (rl'mtu.
TIRIMA', sm., pl. tirlmtidz, icre ames tecate, •oeufs de poisson sales•, Dal, 207. - .<
-r'o:po:!J.!Liit; .,-".
TIRI'$TE, sf. , Dal, 207 - v. lifrl'!jie, tdrlitjle, tura'!jle, turu!jle.

75 - c . 581 - Tache p a p a h a g i, D tctlonarul dtaiectulut aromdn


TIRI'T -1186-

TIRI'T, -ta, pl. tiri'i, -te, tlrlt, •lraine; foule; altere•, GrS, II, 400; ldrbd tirl'ta, Fl.
I, 1, 3; PAnt, 344; livddea erci liri'td (livada era calcata), Fl, II, 4, 8. - < ?
TJRKESCU, vb. IV (tirkil, -kit, -klre), a sapa ·adlnc, tpiocher profondement • (Breaza).
V. sap.-<?
TJRLfKE, sf., pl. tirlfkl, tlrlici, •chaussons pour Ia maison•, Dal, 208. V. tar/ike. - <
tc. terllk (365) ,espece de pantoufles sans talon".
. TI'RTILE, sf., pl., groaza, •epouvante•, Kats, I, 88. Sinonime : ldlltcir, tartacult'i etc.-
Cf.:
TJR-TIR ! •interj. qui imite le bruit de Ia courante, de Ia foirade; exprime une crainte• :
tir-tlr l'l-si du(e (tir-tir i se duce $ezutul = nu are curaj, li e teama), PLit, 642 - v. cur1 8°'
~i arov. - V. tartacuta.
Tl'RTA, sf. pl., tarlta, •son•, Dal, 208; Nic, 524; Mih, 497; PScr, 251; PAnt, 494;
gumu/'i/e tri cin'l /i-adrd'm di ti'r(d (bulzurile pentru clini Ie facem din tarlte). Sinonim : grun-·
d:d. - < vsl., bg. trlc(J)a ,furfur; son".
TIRV.Atlt:J, TJRV.A!)t:J, sn., pl. tirvace, tirvd$e- v. tavdrcecic ~: dd-n'l tirvd$/u df
cavramd' (da-mi burdu~elul de tocana) (gramosteni). Sinonim: vurya'. Cf. alb. torbe ,borsa.
sacco" < ? tc. torba (814) ,;sac", gr. -rop(3!X:;, -rpou(31i<;·
Tl!)l, Dal, 203 - v. ti~l, tri$1 .
. TJVA', sm., pl. tivddz, tavil, •plateau a frire •, Dal, 203; Nic, 520; n'el (rlptu tu tiva'
(miel fript In tava); Uii tiva' di gddtii(e (o tava de cadaif). V. tdva, tdvla. - < tc. tovo (798}
, poele a frire".
TO.Ac.A, sf. (pl. to(l), toacli, •planche en bois ou demi-cercle en fer qui sert de cloche
pour les eglises; brune, tombee de Ia nuib, Dal, 208; Nic, 535; Mih, 507; PScr, 252 (ono-
matopeic); Plm, II, 179; PhOr, II, 737; (REW, 8767). - 1°. Ia .bdsedrica din vale bdte todcct
(ed di Umnu (Ia biserica din vale suna toaca cea de lcmn), LP, 77; PAnt, 290; BNA, I, 46;
2°; s' nu dal pri todcd {sa nu bati toaca, sa fii discret, sa nu spui Ia toti); 3°. amlndt . .. ,
cii'lrd· la todca (tlrziu ... , pe Ia toaca, In amurg), Trib, I, 10-11, 15- v. murdzild.- Cf. ~i.
alb. tOke ,piastra di ferro o di legno che sta al posto della campana · della chiesa". - V. /oc1 •
toea, precum ~i descrierile din Belon 85 ~i Chard, I, 180.
TO.AFE, invar., ciudat, •am·usant, joli; c'est etrange t. V. lua(e. - Cf. ~i alb. tudf ,ba-
lordo, scemo"~ - < tc. touhar (350) .. - ".
TO.Al\INA, sf., pl. tol!'n' i (todmne ~i tomnurl), toamnii, •automne•, Dal, 209; Nic, 535;.
l\fih, 507; PB, 715; vin'e todmna $i cu p/Olle (a venit toamna ~i cu ploile), Bag, 133; PAnt.
199; BNA, V, 36; ca~u di todmna- v. tumnarescu. - <lat. autumna, autumnus ,automne".
TO.ANA, vb. I unipers~ •il tonne•, Nic, 535 - v . tuna.
TO.AP.~, sf., pl. ioape (nord) •bonbom, PenB, VII, 114. Sinonim: ztilliirldre. V. tupd.
TO.APSEC, -cd, pl. iodpse(l, -(e, toapsec, .venimeux•, GrS, IV, 169; Plm, II, 4; ldrbcr
lodpsecd (iarba toapseca, veninoasa). Sinonim : firmic6s. - < lat. toxieus, lox icum ,poison"..
TO.ARAI, adv., lndata, •aussitoh, PB, 715 - v. lrodrd. - < lu 2 odrti.
TO.ARA z, sf. (griimosteni) - v. tor.
TO.ARTJRE, sf., Mih, 507 - v. tur(edre.
TOBLA, sf., pl. tOble, velinta veche, .vieux tapis-couverture•: toblti led viUnza vt!c/'w
(lob/a sau velinta veche), C~c, 10; 12. - < ? .
TOCl, vb. I (tucdl, -edt, -care), toea, •1°. annoncer le service divin en frappant avec un.
maillet sur Ia todcd; 2°. hacher; 3°. passer par l'esprih, Dal, 210; Nic, 535; Mih, 508. - r ·:
Ia ministir todcti (Ia manastire suna toaca); 2°: cdrnea u-avedm tucdtd (carnea o tocasem); 3°:
una dzuuii (e si-l'l todcd? (intr.-o zi ce sa-i vie tn gind ?), Lum, II, 356; BNA, III, 148 - v.
ticfnescu: tu mlnte dllti l'l todcd (In glnd li t~Azne~te alta idee), Lum, II, 244; BNA, III, 56-
TOC 2 -1187-

- De retinut ~~ omonimia din: 1'1-purli cd toacu locka (li paru ca sum1 toaca), ArE, 29 . -
<;f. REW, 8767.
TOC2 , sn., pl. t6curl, procent, <•interet•, Dal, 209; Nic, -535; GEl, 210; /Uclu mi'cd eaplu,
PLit, 643 - v. cap 5°. - < -r6xo~ .. - ".
TOC3 , sm., pl.?, cocolo~, •tampon; boulette•, PLit., 110. Sinonime: surd/ 1, sloe. - Cf.
gr. -r6xoc; ,bouchgn", alb. lok ,cumulo, ammasso".
TOCA I, invar., •choc des verres.•, Dal, 209; toea! , <'Jascale (sa triiie~ti, dasciile 1), Cal.
1911, 176. V. viva!- Cf. gr. T6xot ,tope 1", tc. loqa (S20) ,choc des verres'" ~i Cl6ea! - < it.
toe co.
TOCAZA, sf., pl. t6cd:u, casetii de munitH, · cassette a munitions•, Mih, 507. - < ?
TO}I, sn., pl. t6murl, volum, •volume, tome•, Dal, 209 ; Nic, 535. - < TOfLO<; .. - ":
TOJ\IBU, TOJ\IBUI. (artie. t6mbul, t6mbulu), sn.,_pl. t6mburl, t6mbule, bici, •espece de
fouet (fait de bandes de toile et employe dans des jeux d'enfants - v. Plm, I, 164)•, Dal.
209; Nic, 536; PLit, 131 ; va-l l 'eau ~· lo l6mbulu tu mi'nd (II voi lua ~i eu biciul in mina,
:!!i mie tmi va verii apa Ia moara), PGr, 152. - < it. tombolo.
TO}IBULAR, sm., pl. tombularl •le joueur qui a dans ses mains le t6mbulu i , PLit, 132.
TON, sn. (pl. t~nurl), ton, •accent>, Dal, 209; Nic, 536; PScr, 252 -<•6vo.;... - ".
TONNA, adv. •toujours•, Nic, 537 - v. tolna.
TOP, sn., pl. t6purl, cocolo~, •balle; pain de sucre; rouleau •, Mih, 508; PB, 71 !); tu-
purile bumbunedd:d (tunurile bubuie), Millio, 13; s' adlinu 'nd casu ntrctigii ... t' un top n'ic
{sa strtnga o casa tntreaga .. . tntr-o minge mica), PB, 479 35 • V. vi/tire ~i:
TOPA, sf., pl. "tokl, t6pe ~i todpe, minge; obuz ; testicul, •1°. balle; boule; corps rond;
2 °, obus; canon - v. can6ne 2°; 3°. epi de mais - v. cucetin; 4°. pl. testicules - v. col'lu,
.I!Urhdndt!l'lil•, Dal, 209; Nic, 536; Mih, 508; PScr, 252; PLit, 140. - 1° : si-aved aciifdld Ia
.gloc cu t6pile di neciuii (se apucase Ia joe cu bulgii.rii de zapada), PLii, 800; PAnt, 89; 2" :
.pldscani. • • ·ca vi'ra t6pii (a plesnit. . . ca un obuz), PB, 32334 - v. t;lult!; ·s' asptirgii hUrtle
ntur(efli cu t6pile (sli distrugi satele turce~ti" cu tunurile), Cal. t911, t44; ira s' vii bdgii tot
.tru tope (ca si vi puni pe toti ln tun), BNA, I, 104 ; nu-tivd: di-a dip a 16kllor boll (nu auzi
d eloc ale tunurilor voci), PAnt, 16t ; tOpa sl na-adlina (tunul sa ne culeaga, tunul sa ne ucidii),
Fl, II, 3, 4; area' t6pa (a aruncat (a desciircat) tunul, a murit), PLit, 643 - v. li' mpinci. 4°
.etc.; 3°. t6pa di gdrni$6r (~tiulete de porumb); 4°: todpile! (testiculele I) - v. col' lU 3°, vas 6°.
- V. t6pca·. - < tc. top (809) ,boule; canon" .
TOPCA, sf., pl: t6pki ~i t6pJi, minge, •balle•, Dal, 209; Mih, 508; PAnt, 494; PB, 715 ;
.si-aiflodcii cu tUpca (se joacii cu mingea). - Form1i nordicii -: tn aromana sudica circula t6pd.
< bg. topka .. - " .
TOPOARA, sf., PScr, 252 - v. tapodrti. .
TOPUR, sn., pl. t6pure, tropot, •bruit de trot•, Dal, 209. V. ar6pul, tr6pul. - < 'l
TOPUZGANA, sf., pl. topu zgdne, maciuca, •massue; gourdin•, ,topuz de lemn" cu care
·colind:i.torii bat tn u~i (~ez, VIII, t77). Se pronunti mai mult ca tupuzgdnti. V. ;upuzgdnti,
stupagdna ~i sinonimele Clumtigii, $6peii etc. - < tc. topouz (811) , massue" + gbany (877)
.,plein, -e".
TOR, sn., pl. todre ~i torurl, urma, •trace•, Nic, 395; GEl, 210. - t 0 • am cdlcdlti dlipii
line lor di tor (am calcat dupii tine urma dupa urma), PAnt, 276; Bair, 118; 2°. vulpea .. .
·CU cl6rlu lu-addra t6rlu $' ca eocida lu-aspdrd:e (vulpea ... o face .urma cu piciorul ~i o strica
·cu coada), PGr, t62; 3°. t6rlu, t6rlu , lu-agilimse (urma, urma, 1-a ajuns), PB, t2227. - V.
loara ~i sinonimele trdgii, lirmii. - < •op6c; ,.-".
TORA, adv., acum, •maintenanb, Dal, 209; Mih, 508; PScr, 252; GEl, 2t0. - t 0 •
16clu lui t c;ra di$cl' ide (acum tot pamt'ntul lnflore~te), PLit, 986; PAnt, 48; 2°. t6ra, tine nu·
TORCU -1188- TOT 1

mi nvedta (acum, im rna lnvata tu), Fr, I, 69; PAnt, 180; BNA, III, 48; 3°. nu cd(tu 'dlta
ruga t6ra di t6ra (pentru moment, nu cer alta simbrie), PB, ·21212• V. t6rea !ii'sinonimul amu.
- < -rwpa: ,.-", -rwpa:ta: (Boga, !. 408).
TORCU (mi}, vb: III !ii II (t6r$U, torsu, tocirflr~ !ii iurfedre}, toarce, •tordre; filer;
arranger1 ourdir,. machiner•, Dal, 212; Nic, 536; Mih, 508; PScr, 252. - 1°. tocirfe cu (urea
(toarce cu furca), Lum, n; 187; PAnt, 191; 2°. s' todrea ... ustura (sa toarca ... urzeala);
LP, 12; PAnt, 243; BNA, II, 112 - cf. Plm, I, 146-151; II, 202 - 204; 3°. mul'erlle tOreu i eu
(urea i eu cierikea (Iemelle tore sau cu furca sau cu rodanul); 4°. li.'na at!sta nu s' lodrfe (Una
asta nu se toarce); 5?. mirile ... acafdrii'S' l'l-u todrca dzurla a n'iclul pri hlrlu ath ldllu (ursi-
t()arele ... lncepurA sa i-o toarcA (sa i-o meneasca) ziua copila!iului pe firul eel negru), PB,
3717 ; 6°. aeslu fe ld todrfe? (acesta ce le preglite!ite? ce le pune Ia cale ?), PB, 18416; 7°. nu
$led, corbul, li l'l-u todrse (nu !itia, bieJul, ce i-a pregAtit), BatP, 8; · 8°. l'l-u todrse (1-a lucrat
In foi de vita), PGr, 152. ...:. < lat. torquere ,tordre".
TOREA, adv., PLit, 809. - 1°. mintea di t6rea si-u avedm deanedvra (mintea de acum
sa o fi avut adineauri), PUt, 544; 2°. tOrea vred s' hibti mar.tatodre (acum· era sa fie tn etate
de a fi mlritata), PB, 3333 •. - V. lora - pentru gr. -rwp~tOt cf:. apocila, aclola etc.
TORNIC, -ca, pl. iornifl, -Je, PenB, III, 243; GrS, I, 331 - v. andornie. - < vsl. torl-
nlkii ,cursor".
TORNU (mi), vb. I (turnal, -ndt; -ncire}, turna, «1°. tourner, retourner, revenir; 2°.
revenlr a Ia sante, .se remettre; 3°. rebrousser chemin; 4°. restituer; 5°. repondre; 6°. charger
de; 7°. convertir; 8°. incliner, chavirer, renversen, Dal, 211 ; Nic, 536; Mih, 508; PScr, 253
- v. tOrru; RH, II, 189. - e : todrna-n'l apa s' mi larl (toarnA-mi apA s.a rnA spal); turndt-va
cu fdfa nsus (lntoarceti-va cu fata In sus); nu hill de$u s' Ji tOrnil papufile (nu slnt vrednic
sa-ti lntorc ghetele), PLit, 610 : clnd cineva venea lntr-o casa, lnainte de a intra In camera,
l!ii lasa lncaltamintea din picioare llngA U!iA ; cineva din cei ai casei avea grijA sA tntoarcA
lncliltamintea eli virful in dircctia ie!iirii din camera - v. papu{a; illurna' lingodrea (1-a Intors
boala, i~a revenit boala), Lum, II, 301 ; 2° : mi iurncil tru fcifa (m-am schimbat Ia fata in bine,
am recapatat cul.o:irea sanatlitii), Lum, II, 301 - v. nsinidz(l, scol 3°; 3°: prumuvedra, eind
s' va turndf (primAvara, clnd va veti tntoarce), PLit, 938; PAnt, 35- ct. i:lr. ,Mihai-voda .. .
sa lnturn:l In Moldova" (ITR, 78); todrnd-le, la~ tate bUne (intoarce-te, drag tata bun), PLit,
977; PAnt, 48; tur.ni'ndalul-se aestu di la avindre (tntorclndu-se acesta de la vtn:ltoare), PB,
18028; PAnt, 98; ·4o: tl'l lu tocirna al Cola (i-1 restituie lui Nicolae), PB, 2526; ci'ndu va na
turndf bOrgea? (clnd ne veti restitui datoria?); 5°: e, e!- l'l-u todrni(pre(tul (e, e I- i-o
intoarce vorba (ii r:lspunde) preotul), PB, 10()12; vdlea n'l-iurnd grdllu (valea lmi lntorcea graiul,
tmi raspundea pe cale de ecou), Lum, IV, 9; PAnt, 199; BNA, V, 37; l'l-u todrna Ndsta
(li r:lspunde Nasta), PAnt, 307; 6°: . s' turna' di grali1 (s-a lntors (nu s-a tinut) de cuvtnt),
Lum, II, 301; 7°: nu l'l turndra mintea (nu i-au lntors gtndul, nu 1-au convertit), PAnt, 312;
s' .l ' i tOrn' I mintea (sA-l converte~ti), J:'B, 12023 ; s' turndra Turfi (s-au convertit tn musulmani,.
s-au tureit); go : mula todrnii (catlrul ·rastoarn:l: una din cele dou:l poveri lncarcate pe catlr
selas:lmaijos !ii st:l s:l rastoarne samarul cu tntreaga lui lnc:lrc:ltura).-cf. Introducere,.
p. 52. - Cf. ·gr. yupll:w. alb.ki!tMnj, bg. vurtja, tc. tellivirmek. - <lat. tornare ,tourner".
TORRU (T'OR), vb. I, Mih, 508; PScr, 253 (tOrru) - v. tornu.
TORSU, todrsd, pl. l0r$i, todrse, tors, •tordu, file•, Nic, 536. V. toreu.
TORTu, sn., pl. torlurl, tort, <Iaine filee•, Dal, 209; Nic, 536; Fr, II, 277; 278; Plm,.
II, 202; dedpina tortu (deap:lnA tort), Trib, I, 6-7, 9; ma aro$11 di si'ndze-l dlblu-l'l tort (dar
ro~u de singe e albu-i, tort), PAnt, 159. - < lat. tortum < torqueo ,tordre".
TOT1 , sm., pl. totean'l, bunic, •vieux; vieillard; grand-peret, Dun, II, 26; PEtim, 18.
-1°. eu mdma $' eu tOtlu,.tdta a /i mama (cu mama !ii cu· bunicul, tatal mamei), Lum, II, 349;.
TOT 1 -1189- TRAG

BNA, IV, 98; 2•. dipuse-andrga iOtlu, au~ll dit v~dcl'ea bdnd (coborl lncet bunicul, ·bli.trln di!lJ
vechea via~a), GrB, 10, 216; PAnt,. 214; BNA, IV, 56. Slnonlme: .mo§ll, pap etc. - < alb.
toto ,padre ; prete greco".
TO'f2, adv. ; TO'f2, to.d td, pl. tot, todte, •tout, continuellement; touh, Dal, 209; Nic, 537;
2\Iih, 516; PScr, 253. - t•. tot a# '§l-dzitea tu minte (tot (mereu) a,a 1,1 zicea In gtnd), Velo.
9; PAnt, 319; BNA, V, 96; 2•. aved ntunicatd t;ine di-cu-tol (se lnnoptase bine de tot), PB,
6912; 3°. l'i scodsird ocl'il'l di-cu-totalul (i-au scos ochii de tot, colilplet), PB, 18417 4°. tot ~[
todte yin cdvd/d ' (to~i 'i toate vin calare), PAnt, 297; BNA, I, 124; 5°. dd'-ld a tutlor (da-le
tuturor). - V. tul. - < lat. lotus ,tout, entier".
TOTANA, TOTNA, TOTUNA, adv., totdeauna, •toujours, sans cesse•, Dal, 209; Nic,
537. - e . fudzira li 16/ana (plecarji. pentru toideauna), BNol, .2; BNA, IV, 81; 2•. cd nodple-l
tolna (eli. e .totdeauna noapte), PB, 881 ; 3°. ocl' il'l trd tOlna ncl'isi~l (ai lnchis ochii pentru
totdeauna), PLit, 986; PAnt, 48; 4°. inlrd cum 11 !1!il di IOiuna (intrli. cum . ill ,ui de totdeauna}
PB, 250&; s•. s' nu-agarsi~tl si scril totund (sli. nu ui~i sa scrii mereu), PLit, 882; PAnt, 45;
s•. vedrsd-a~i lolund (varsli. a,a mereu), GrB, 216; 215 - forma totund (cu accentul pe u) e
influen~atli. de dipriuna. - V•. deuna, tut-a-una ~i sinonimele ddlma, pdnda etc. - Cf. ~~ dr.
loluna Ia Nec1 , 336: ·- < tot 2 +una.
TOZE, sf., pl.?, tos, •(sucre) broye; poudre;. - < tc. toz (413) ,toute chose broyee ;
poudre".
TPRIU, •cri adresse a un cheval pour le faire marcher, ou pour l'arrHer•; - Cf. .,i mgl.
lprlu! folosit ,pentru oi" (PMegR, II, 123).
TRA, conj., ca, •afin de, pour que•, PScr, 253. - e. duse Ira sH veddd (se duse ca sil.-1
vada), PB, 52' ; 2•. Ira s' pulim s' u aridim (ca sli. putem sa o ln~elli.m), PB, 102a ; 3°. nu ma
pulu Ira s' ardvda (nu mai putu ca sa rabde), PB, 1921 ; 4°. Ira s' da scumpa-a lul avedre (ca sa
dea s.cumpa lui avere), LP, 106; PAnt, 271. - Dupa acest tra (sau la2 , leal) ur!Deazli. totdeauna
cm:~j . . si (sau sa, s') - cf., tot sintactic, 'i gr. 8toc vii, alb. do te. - Sinonim: ca 4°: vin'e
Ira si nvedfd carte= vine ca sd-nvete carte. - V. tri.
T:RAC !, PB, 716 - v. lac! ~~ :
TRACA !: ardzbOllu asund dipriund.~ . tnica! traca ! (rli.zboiul de ~esut suna mereu . .. :
lrdca! lrdca ! ), GrB, 223; PAnt, 227; BNA, IV, 144. - E ~i forma trdca-lruca - cf. ~~ gr.
TpOtxatTpouxat·- Interjec~ie onomatopeica - v. lac! ~i :
TRACA, sf., pl. trafl, talanga, <1°. sonnaille attachee au cou d'un cheval - v. Cl'ocan;
2•. ivre mort - v. hrup 3••, Dal, 209. - e: si-avdzf' una trdcd (se auzi o talanga), Fl, I, 1, 2;
PAnt, 342; aslupa'm trd'flle (am astupat (am infundat (cu iarbli.) talangile, clopotele ca sa nu
sune), FI, II, 6, 4: 2• : s' fedfe lrdcd (s-a lmbli.tat tun). - Trdca e mai micli. dectt pn clppot,
e negricioasll 'i are forma patrulaterli., cu sunet sec. - Cf. bg. lrakamll ,claquer" 'i lrakacka
, sonnaille".
·TRADZIRE, . st., Dal, 209; Mih, 508; PB, 717 - v. tradzedre.
TRAF, sn., pl. lrd(url, rli.zor, •espace non . laboure qui separe deux .c hamps ·o u deux
vign.es•, Dal, 209; Nic, 541. - < Tplicpat ,fosse; tranchee".
TRAG (nii}, vb. · III 'i II (trdp~u, trdplu, lradzire 'i trddzeareJ , trage, .t•. tirer; 2•.
souffler; 3•. mener; 4·•. s'en aller, marcher; s•. souffrir, endurer; s•. renoncer; 7•. etendre ;
8°. serancer, carder; 9D. decharger; to•. fumer; 11°. retirer; 12•. s'en faire accroire;, Dal, 209;
Nic, 540; Mih, 509 ; PScr, 253. - 1° : trddzi un, trddzi a/aniu (trage unul, trage cellllait), PB,
3233 ; trag corlu dol'i-l'l hil' l (trag capul horei cei doi fii ai lui), PAnt, 304 ; BNA, I, 1S6;
dupd te tut trdpsira ccirlu (dupli ce to~l au jucat Jn capul horei), PB, 341' ; trddzi trl modrle
(trage a moarte), PLit, 772; lrddze tu ziyd (trage Ia clntar, atlrnli greu); 2•: vimtul cfmi val
lrdgd (ctnd va trage (va sufla) vlntul), PAnt, 147.; 3°: trapsira 'nd bdna ca di amirdd; (au dus
TRAG..\ -1190- TRANJ)J\F(l)L..\

o viata ca de lmparati), PB, 7838 ; 4° : biu una apa ardte ~~ trcipse (bliu o apa rccc ~i porni),
PB, 22917 ; ellrdpse nclo di-amdre (el a plecat dincolo d~ mare), LP, 166; PAnt, 239; BNA,
II, 116; lrdpsi"· ccilea (porni Ia dl'um), PB, l137 ; ':;;1-trcipsira cdlea (~i-au vazut de drum),
PB, 4918; hal, trcidze, fudzl (hai, po~ne~te, pleaca), BNA, II, 94; va s' lrcid:im calc m i' nc (mlinc
vom avea drum de parcurs), Lum, II, 337; PAnt, 213; BNA, IV, 50; a:, tuta d:ui1a trdpsim
ccile (azi toata ziua am umblat), GrB, 91 - In dacoromllna: ,au tras spre Moldova" (Ur1 , 85:
Ureche, 93) etc.;· 5° : trdpse niputetire (a suferit boala); BNA, II, 8; lumea trcidzi di cipa
(lumea sufera de /ipsa de apa), PB, 4929 ; n' l-trcip:;;u mare {urtuna (mi-am suferit mare furtuna),
W, II, 90; trcipsim mtilte ldUf (am indurat inulte nenorociri); trdp$U nitrdptile (am suferit cele
netrase, am suferit mult), PGr, 152 - v . ~i Armd'n 7° ; 6° : lrdpse mi'na (a renuntat), PB,
9612 ; PGr, 103; bitised$te, trdd:e mi'na (termina, se ·retrage), Fr, I, 88; BNA, III, 68 ~i p.
x1v; trtidze mi'nd di Mureciua (renunta Ia Moreea), Ob. 173 ; PA11t, 56 - v. mi'na 13° ; 7° :
{linea s' trtid:e (funia se lntinde); cit trddze amdrea (cit (plni\ unde) se lntinde marea), PLit,
81_; cit trcidzi {ri'ndza $' arina (cit tine frunza ~i nisipul, etta frunza ~i nisip), PB, 982 ; 8° :
li'na ·s' trddzi lu sccimnu Ira si si-adcira cciire (Una sc trage In scaunul cu pieptenu~i ca sa se
faca caiere) - cf. Plm, I, 145 ~i I, 65; 9° : lrdp$U tu{ekea (am descarcat arma, pu~ca); 10°· :
nus' trtidze {iydrd pit sucd' kl (nu se fumeaza pe strazi), AI. 1903, 35; lu-a{ldl lu trddzed ' fiydra
(l-am glisit unde fuma) - v. betiu 1 5° ; 11° : tipa s' trcipse (apa s-a retras); trddze(-va napul
(retrageti-va lnapoi) - v . napuescu; 12° : li lrcid:e yrocise, li lrcid:i marl (i~i da aere de om
mare, se crede grozav) - v. gros2 3° ~i fum 5°. - Pentru sensu! 4°, cf. mgl. ,trag drumu"
(CapM, III; 298) ~~ , trasi calea" (CapM, II, 117, v. 1) -Cf. gr. Tpa~w. alb. {lifr)heq, bg.
leglja, tc. lchekmek. - < lat. tragere, trahere ,tirer; trainer".
TRAGA, sf. (pl. lradzl), urma, •1°. trace, vestige - v . lor, urma; 2°. bord (d'une regie);
fourchette de volaille, gageure - v. lade$•, Dal, 209; Milt, 508; CEI, 84. - 1° : nu I' o ded dupa
trcigd (nu le-arn . dat-o dupa urma), Cod, 44 b2' ; vir' urma i ./raga (vreo urma sau vestigiu),
AI. 1903, 32; cci{ta, asuda, tot alcigd, naca pol si-l'l da di trtiga (cai.Ita, asuda, mereu u111,bla,
nu cumva pot sa-i dea de urma), Lum, III, 11 ; BNA, III, 14. - Cf. bg. traya , ,trace, vestige,
pistc", alb. trage ,traccia, pesta" .
TRAGAN, sn., pl. trcigdne, umflatura Ia glt, •enflure au cou• (gramosteni). - V. :;;Utli
etc. ~~ dr. tragdn ,etranguillon".
TRAHT.~ '?, sf., pl. trdhte, tril'h(i, putregai, •bois pourri• : trdhta s.cintil'eddzd nociptea
(lemnul putred sclnteiaza noaptea), Mih, 509. - V. lri'hlil ~i sinonimele putrid:i'n'lU, smac etc.
TRAilA, sf., pl. tran' l , trama, drame•, Dai, 209; Nic, 540; todrfe Ia trdmd (toarce Ia
trama), LP, 11; PAnt, 241 ; BNA, II, 110; ne trdmd, ne uslura nu si-alecidze (nici biiteala,
nici urzeala nu se alege), PGr, 152. V. urd:atura. - < lat. trama ,chaine, trame, tissu".
TRAIIB.~, TRAMP.~, sf., pl. trd'm;i, lrd'nki, trampa, •echange, troc•, Dal, 209; Nic,
540; Milt, 509; PA!lt, 494; {d(em lrtimbd? (facem schimb ?), PB, 936 ; apula s' {cite trtimpd
(a poi se face schimb), AI. 1903, 75. - Cf. gr. TpOCfLTra. alb. · trcimbe, bg. . trampa , tc. trampa .
.TRA:tiUR (m i ), vb. I: di tine.t'rdmurd mun(dl'l $i d:enile (de tine tremura muntii ~~
dealurile), Cod, 11 2 ; c' alihea va si_s' lrtinmrd $' va pld'nga (eli In adevar o sa se cutremure
~ i o sa pllnga), Cod, 45 b18. - V. lrecimbur2, lremur2 • .

TRANDABOTA!\', sm., pl.?, ·o floare, •une fleur quelconque•, Nic, 540 ( Tptav't'a~6Tavov);
w ; 11, 44.
TRANDAFIL, sm., pl. lrandci{il' l , trandafir, orosien, Dal, 209; Nic, 540; Mih, 509;
PScr, 253; GEl, 211 ;· PLit, 5. V. trandd{lu. - < 't'ptavTocq>u/../..ov , rose'.'.
TRANDAF(I)LA, sf., pl. tranilti{(i)le, trandafir, ·•rose•, Dal, 209; Mih, 509; trandci{ila
lo vred-f pitrec (eu ti-a~ fi trim is trandafir), RMac, II, 33, 5; PAnt, 45; l'i si uri xi ' nil tran-
dci{ld (i s-a facut dor de un trandafir), PB, 9 13• V. lranda{il'edud. - < >;nav-:-ocq>u/../..ov .. .......
TRANDAFILfU -1191- TRA

TRANDAFILfO, -lie, pl. tranda(iW, trandafiriu, •rose•: tranda(illa-f fd"tii (trandafiria-ti


fata), RP, 1, 5; BNA, I, 62.
TnANDAFIL'EAT, -Ia, pl. tranda(il'ed{, -te, PLit, 235- v. trandafilill.
TRANDAFIL'EAfJ!, sf., pl. trandafil'tl, · trandafir, •rose•, Dal, 209; Nic, 541; · GEl,
2tl. - < -rptct'IITctcpu:A.:A.tr% ,rosier". .
TRANDAFIL'EO, sm., pl. trandafil'el, trandafir, •rosier>, Dal, 209.
TilANDAFfR, sm., pl. tranda(irl, PB, 717; PLit, 5; dpii di tranda(tr (curat Ia su(let),
PLit, 643 - v. t;lulsu, litur)lie. - V. :
TRANDAFL1, sf., PAnt, 494 - v. trandd(ila.
TRANDAFLf~{j, -~e. pl. tranda(li!}l, -~e. trandafiriu, •couleur rose•. V. tranda(i/W, sino-
nimul pembe ~i pwtucalf$ll (pentru -i~ll).
TRANDAFL'EAfJA, sf., pl. lranda{Nl •rose; rosien, BNA, I, 40. V. tranda(il'edua ~i
ruja.
TRAP, sn., pl. trdpurl, vagauna, ··vallon creux•, Dal, 209; Nic, 541; Mih, 509; PScr,
253 ~i
139 (.eronat: dol trdpurl, pl. n., in Joe de doudua trdpurl); PAnt, 494; CEI, 84. -.t 0 •
trap ahund6s (vale (vaga'umi) adlncii}, PB, 16614; 2°. lu-arsiiri lrdplu (1-a sarit ~antul; a trecut
peste obstacol), PGr, 152. - Cf. gr. -rricppo~ ,fosse" ~i alb. tra,p ,fossa profonda". - < vsl.,
bg. trapu ,foyea; fosse, creux".
TRAPEZA, sf., pl. trapeze, masii; banca, •table - v. med:~u; au tel - v. uima; b~nque
- v . .bdncth, GEl, 211.- < -rprim:~ct .;-".
TRAPTU, -Ia, pl. trdpfi, -te, tras, •tire, tralne; peint; parti; porte, utilise; soufferto,
Dal, 209; Nic, 541. - t 0 • si lu-adutl di (i'rnu /rapt (sa-l aduci tras de frlu), PAnt, 129; 2°.
cu bri'nlu trdptu a:udrna (cu briul tras Uri~); 3°. cu dzedna trdpla (cu sprinceana trasii), Fl,
II, 1, 9; PAnt, 349; 4°. cu na'rlli trdpli (cu nasul regulat, frumos), PJ3, 369; 5°. tdtiil ninga
ni(dptu, hillu Ia Dumnidza'u trdptu - (umlu $i (6clu (tatal inca nenascut, fiul plecat Ia Dum-
nezeli - fumul ~i focul), PLit, 373; PAnt, 11 ; 6°. una dodgu trdptii, lukila (o velintii utilizatii,
topita), Fl, I, 1, 13; 7°. mulle, multe-Arma'n'll' i-au trdpta (multe, multe au suferit aromanii),
Velo, 65; BNA, V, 95. - V. trag.
TRASTIR, TRASTU; sn., pl. trdslire, trdste, Nic, 541; Mih, 510; PB, 717; '$1-lo trdstul
dinamimirea (~i-a Juat traista pe umiir), Lorn, II, 154- y. tdslru, trd$1U, gr. -rpria-ro~, -rpria-rpo11
('Apr:A., 91; KpOO'. II, 43), -roca•po11 (Boga, I, 382) ~i alb. trdste, trdjste ,borsa".
TRAT, sn., pl. trtiturl, trata, .traite, lettre de_change; delah, Nic, 541; ua · ua da trat
trt mun{i (va va da piisuire pentru munti), Trib, II, 9-12, 25- v. muutete etc. - < it. tratto.
TRAZE? sf., pl. tra':url, dungii ?, •raie, stric ?•: r6bii ... cu tra'zurl dlbe (roba ... cu
dungi albe), Lorn, V, 11--t2, 55. - V. trtiga.
TRA, prep., pentru, .•pour; -a; dans•, i\fih, 508; PScr, 253. - 1°. ca ua s' u-dl tra
eta tutu (pentru eli vei avea-o pentru toata viata), PLit, 932; PAnt, 20; 2°. aud-l tru bdna
(aici e de trai), PB, 17920 ; PAnt, 96; 3°. Ira 16/na el durn'{ (el a dormit pentru totdeauna),
PAnt, 169; 4°. yin du$mdn'll'i Ira calcdre (du~manii vin pentru yradare), BNA, I, t06; 5°.
arded marti{l'i Ira 'na (edta (bietii ardeau pentru (doreau molt sa aibii) o rata), PB, 1196
- v. drdu 3°; 6°. Ira pu{i'na odra i${ (edt a (pentru (dopa) putin timp a ie~it fata), PB, 8625 ;
7°. lo Ira nainte (a lmit pentru lnainte = incepu sa se intl'emeze), PLit, 225; 8°. Ira {e pli' nd:i?
(de ce pllngi ?), PB, 316; 9°. lumea lu $led tra liflupendar, PB, 9319 -: v. li{lupendar; 10°. ua
spunedmu mine ca Ira pu{a'n kir6 ua s' yina Hri~t6/u (eu vii spuneam cii In (peste) putin
timp va veni Hristos), Cod, 8719 ; 11°. ira muff an'l (intru (Ia) multi ani !), LP, 29; BNA, II,
102; 12°. nkisi Ira Bucuri~ll (porni spre Bucure~ti). - V. tri, tri ~i til. - < lat. intra ,(en)
dedans de, .a l'intericur".
-1192- TREACAT

· TRADZEARE, sf., pl. tradzirl, tragere, •action de tirer, de carder etc. - v. trag•, Nic.
541 ; ·Mih, 508; PB, 717; afedle te sunt Ia tradzedre (cele ce slnt Ia tras, Ia pieptlinatul llnei),
LP, 12; PAnt, 244; BNA, II, 114.
TRAFfL'H:J, sn., pl. tra(ll'e, ttifoi, •trefie, luzerne•, GEl, 210. V. trl(il'lil.- < 't'pttpuHt .. -".
TRAGANOS, -nodsa - v. trayanos; . TRAGANOS, adv. : agdlea, agdlea ~· traganos (lncet,
lncet ~i traganat), BNA, I, 48. ·
TR.i\r.i\tic.i\, sf., Dal, 210 - v. tayarcica.
TR.i\r.i\Nos, -nodsif, pl. trayano~l, -nodse, limpede, •clair, (voix) claire•, GEl, 211;
klpre ... cum asuna trayanodse (clopote .. , cum suna limpezi), Trib, I, 8-9, 5.-Ca adverb,
v. traganos. - Gf. gr. 't'pcxycxv6~ ,croquant". .
TllAM:EDZiJ, vb. I, a pune trdma- v. trimldzrl.
TRAMURARE, sf. : tramurarea a dintdlor (tremuratul dintilor), Cod, 132 - v. trimurdre,
trdmur ~i sinonimul sc'lrcicdre.
TR..\Ntl, sn. pl., hemoroizi, trlnji, <<bemorroldesl) (Beala). Sinonim: suhd' dz.- < bg.
tr\)dt'i , - ". .
TRAPfC, sn., pl. traplfe: l'l-adusira ninga trapic (i-au adus Illig~ mica vlilcea-vligaunli),
Trib, II, 7-8, 25 - v. trap, trapuliClrl.
TRAPOA, sm., pl. trapod: - cred ca e acela~i cu 'ldtrifpod.
TRAPULftf(J, sn.; TRAPULfTA, sf., pl. trapullce, trapulifa, mica valcea gaunoasa,
cpetit .vallon creux•, Dal, 210; Ob, 26 (•ruisseau•). - <trap.
TRASAR, vb. IV (trasaril, -ril, -rire}, tresari, •tressaillirt: trasardra izvoarile (au treslirit
izvoarele), Velo, 22; BNA, V, 69 (izvurlle}. V. andri,sar, astrisdr. - <lat. traos-sa,lre.
TRASTfc, sn., PB, 717 - v. tastric.
TR.i\~1, prep., PB, 717; tra~l ca vl'ra luna (exact ca vreo luna), Lum, III, 69; PAnt,
31 - v. tri~l. .
THAT, prep.: ma$l trat lume nu card (numai de ie~it (de aparut) In lume ·n u era),
PB, 45' - v. tril.
TRA.XESCU, vb. IV (traxil, -xit, -xire}, petrece, lntlmpla, tcourir, arriver, se passer.,
PEtim, 18; s' vedda fe traxed~te (sa vadil. ce se pctrece), PenB~ V, 48. - V. cur2 3°. - <
't'pt)((o) .. -".
TREA.l, conj., PB, 717 - v. ted1, ira.
TREA2, num. ord. f: a Ired seilra (a treia seara, •le troisieme soir.), PB, 19921 ; a treea
sodfa (a treia pareche, potriva), PB, 20oilo - v. tredz.
TREAC.i\, sf., fara pl., treccrc, taction de passer; cours; vogue; harmonic; vie•, Dal,
209. - 1°. dupa tredca a trlllor dzi'le (dupll trecerea celor trei zile), ,PB, 17020; 2°. nu all tredca
lora n lume (acum nu au trecere (curs) ln Iunte), Bat, 14; 3°. e, 1i tredca (u ~i-alstd (e, ~i
asta a fost de petrecut, a fost sa se lntlmple), BatP, 11; 4°. ardfiWl aved mare tredca (croitorii
aveau mare cliutare); 5°~ lu-l tredca f minte, todte s' due tri ninte (unde-i armonie ~i minte
(lntelegere), toate merg satisfacator, In pliri), AI. 1903, l\1; 6°. s' al !II elisa bUna tredca (in
casli sa ai convietuire bunil.), BatP, 57; 7°. treaca l'f-era buna ·(convietuirea ti era buna), Fr,
II, 222; 8°. ie tredca (ali cu sodcra (ce (el de trai arc cu soacra), PB, 30216 i 9°. in elisa .. .
nu aved tredca Mna (In casa ... nu aveau trai bun), Lum, iv, 131; 10°. tredca din casu .. .
nu si-aspune di Idle ~· di corM (convietuirea din casil. ... nu sc poate descrie cit de neagra
~i cit de nenorocita era), . PB, 19128; 11°.. nu arc trcdca cu bdrbdt'-su (mi are convietuire
buna cu barbatul sau, e ln dezacord); 12°. avcd nsimnata orlle a trcdcal'el a lul (lnsemnase
orelc trecerii lui), Fl, II, 5, 6. - V. •treafila, trecl ~i (deal, trdga etc.
TREAC.i\T, sm., pl.?, vindecare, •remede; guerison•: un dor fe tredcat nu-dre (un dor
ce nu are vindecare), PAnt, 157; BNA, II, 4. V. intredfila, sinonimul vindicdre ~i dr. trcacat.
TREAM -1193- TREI

TRE;\,\1, sn., pl. irecime, tream, ~appentis, remise•, GrS, II, 400. - t 0 • nlngd ubor auea
un tredm lungu, finrit pri nl~te sturl di Umnu (llngli curte era un tream (~opron) lung, sustinut
de ni~te stllpi de lemn), GrB, 2, 25; BNA, IV, t2t; 2°. 'na uredua si- dude II · tredm (In tream
se aude un zgomot), Lum, II, 200; 3°. l'l-a~tiptd' tn tredm (i-a a~teptat In ~opron), Fl, I, 2,
3. - Cf. ~i alb. trem ,vestibolo~··. - < vsl., bg. t~m1i ,turris; appentis" ( <Ttpt!lvov ,toit;
demeure"). . ·
TREAMBURl, sm., flirli pl., tremur, •fremissement, tremblemenb, 1\fih, 510. V. cutredm-
bur', tremurl ~i alb. Iii trii'mburii ,spave.nto". - < lat. tremulus ,le tremble". ·
TREA:&IBUR1 , TREAl\IUR, vb. I. (trim(·b)urdl, -rat, -rare), tremura, •trembler; fremir•,
Dal, 210; Nic, 542; 1\fih, 510; PScr, 253; Fr, II, 215; 217; 245; CAr, 240; PFon, § 42. -
1°.- acdfd' s' tredmburd 16clu (lncepu sli·se cutremure plimlntul), PB, 1788-v.loc 4°; 2°. trim-
burd ca uecirga (tremura ca varga), PB, 35011 ; . 3°. pli'ndze *' tredmburd ca pul'lii (pllnge ~~
tremurli ca o plisliricli), PAnt. 303; BNA, I, 132; 4°. acdfd' s' tredmurd di fried (lncepu si
tremtire de fricli), PB, 15823; 5°. al Garddnl tl'l trimurd Mdzale (lui Gardani.Ji tremurau bu-
zele), GrB, 222; PAnt, 226; BNA, IV, 142. - V. lrdmur, trimbur, cutredmbur, dr. lrembur
(DR, IX, 407; PLR, II, 3l5), ~i alb. tri'mbem ,aver paura". - <:lat. •tremulare.
TREATJRE, sf., pl. tredfirl, trecere, •action de passer;: vogue - v. trecicdo, Dal, 209;
Mih, 510; ma multd tredfire are fedra_(ceara are mal mare cliutare), PB, 79•3 • V. trifedre.
*TREATITA (nord), sf., f~li pl., AI. 1927, 58- v. tntredtitd, trect.
TREAz, adv., a treia zi, tie trolsl~me j.our•: a tredz ntpol ac,t (a treia zl lnapol (iar)
a~a), PB, 4688; *i-a tredz lcira, d' lu *idedm, lricu la podrtd $1 1-uidzul (~i a treia zi iar, de
unde stam, a trecut Ia poartli ~i i~am vlizut), CaiGrB, 48; BNA, IV, 26 (lreddzl} : - Cf. dr.
..~· a triedze au lnceput" (Nec1 , 355). - V. lred1, dzuiid. - < trel + dzf.
TREct, sm., flirli pl., armonie, •accord, harmonic - v. lrecicd•: te tree eire n cdsa? (ce
trai are In casli ?), Lum, VI, 6-8, 49; lu nu-l mlnle IJ' trec-kirddclune IJ' nee (unde nu e
minte ~i armonie - e pierzare ~i lnec), AI. 1903, 51. - V. nec1 ~i: '
TREC•, vb. III, ~i II (lriczlf,. -cut, tredtire ~i tri(ecire), trece. - JO. passer; 2°. traverser;
3°. circuler; 4°, valoir; 5°. guerir; 6°. vivre; 7°. habiller•, .Dal, 209; Nic, 542; 1\fih, 510; PScr,
253. - 1°: a,tiptd'm s' tredcd IJ' lcirna aestd (a~teptil.m sa treacli ~i iarna asta); trifed nalniea
a pdldtil'el (trecea In lata palatului), PB, 2418; nu tree ni dali' sldmi'n'l (nu tree nici douli
sliptlimlni), Lum, 1·1, 153; PAnt, 178; BNA, III, 112; lrefl, an, l}i aruculeci-le·; lrefl, an, $'
arucuted-te (treci, anule, ~i rostogole~tc-te; treci, anule, ~i rostogole~te-te), PB, 4501 3; 2° : tri-
curd prtl dzenurl l}i amcire (au strab:'itut printre vlrfuri ~i prin mare), LP, 11; . PAnt, 242;
BNA, II, 110; 3° :. na! nu tredfe, ecisle pard' uecl'lu (poftim I nu circula, e ban vechi), PB,
2526; 4°: tredfe cdma sirma di (ecira (matasea valoreazli (e cliutata) mai mult declt ceara),
PB, 791' ; 5°: ardna n' l-tricli ·( rana mi s-a vi11decat); 6° : ni'sd nu lrifed t;ine cu. socicrd-sa (ea
nu o ducea (nu traia) bine cu soacra ei), PB, 2218 ; (e bdnd-auem triculd! (ce viata am trecut,
am trait!), Lum, II, 153; PAnt, 178; BNA, III, 112; tirc'ii (nord) 'nd blind .. . bli!Jd (a trait
o viata ... bunli), _PB, 24212; (e-adcirl, pre(le? cum l'l-ulre(l? (ce faci, preotule ? cum o duci ?),
Fr, I, 107; BNA, III, 96; 7°: nu 'IJl-aii triclila camel}lle (nu ~i-au trecut pe corpul lor (nu ~i-au
lmbracat) clima~ile), PB, 3421 . - V. lrecicd, lrecicat, trec1 • - Cf. gr. m:pvw. alb. sl!konj, bg.
minuuamli, tc. guetchmek. - < lat. trajlcere ,traverser".
TREI, TREI, num. card., trei, •trois•, Dal,' 209; Nic, 542; PScr, 253. - t 0 • pi'nii s'
dzi(llrel (plnli sli zici (sa numeri) /rei), PLit, 644; 2°. I rei orl il (recid:e Blira, /rei orl .5i Kila
1-frecidze (de trei ori 1-a lnfrlnt Burli, In trei rinduri 1-a invins ~i Chita = Cristea), PAnt, 28t;
Bair, t23; 3°. lrelle dzi'le marl di trimir (cele trei zile mari de ajunarc), BNA, II, 74 - cf.
dr. ,Ia cite trele nuntiJe" (CronM, I, 546); 4°. s' vii bag a lrellor ci'le ' nd angucitocire (sa va
pun Ia toti trei cite o ghicitoare), PB, 40ac; 5°. pin' lu lrllle (plna Ia a treia oara), PB, 4722 6.
TREIDZi\'11 ,.-1194-

- Ca num. ord. : 6°. trtllu •le 3-e•, a trela •Ia 3-e• : dedde cdle a trtllul pilistlr (a dat drumul
celui al treilea porumbel), PB, 46023 ; 7°. cdre ired a trela hil'e alii Addmu (care era a treia
fiica a "lui Adam), Cod, 7021 ; 8°. al_,di an~treilea (hai In cele trei sariluri), BNA, III, 24; 9°.
vin'e-a/trei~ea (a venit al treilea: forma dacoromtina), AI. 1928, 102; BNA, III, ·to. - V. trea2.
- (La Cas, 1132: lrei ,trois"). -<lat. .tres ,trois".
TREIDZA'TI, treizeci, •trente•, Nic, 542; PScr, 253; di treld:a'fl di ar(l tru xedne (de
treizeci de ani ln strainatate), LP, 105; PAnt, 271. - < lat. tres•decem, tredecim, ,treize".
TRE1\IUR1 , sm., Nic, 542; Mih, 510 - v. tredmburt.
TRE1\IUR2 , vb. I, Mih, 510 - v. trdmur, tredmbur2 •
TREN, sit., pl. trenurl, tren, •train•, Dal, 210. - Circula ~i si6ir66rum ( < cn81Jp68potJ.o~).
< fr.- it. treno.
TRESCA, sf., pl.?, trestie, rogoz, •roseau (a balai)•, Mih, 510. Sinonim: arug6z. - V.
iri'scd.
TRESPRATI, TRESPRA, TRESPRADZATE, treisprezece, ctreize•, Dal, 209; Nic, 542;
PScr, 253 (trelspradza{e) ; PB, 718. - < lat. tres-supru-decem.
TRESPRAri(N)riNT, TRESPRAriN9IT, douazeci~itrei, cvingt-trois•, PScr, 253; PB,
718. - < lat. Ues-supra-vlgintl.
TRI (nord), prep., PAnt, 495. - 1°. (ri a{ed, tal'e una cumatice (pentru aceea, a taiat
o bucatica), PB, 1628; 2°. tri a/umtdre (pentru (de) luptat), PB, 154 ; 3°. tri niscd'nte dzi'le
(pentru clteva zile), PB, 39as; 4°. s' n'erzim tri dpa (sa mergem pentru (dupa) apa), Millio, 15 ;-
50. si nsura' tri Ana (s-a lnsurat . cu Ana), Lum, I, 72; 6°. ca mi vredl tine spuse~l, a pol tri
.ti/tu n'irsl$1 (tu ai spus ca rna iubeai, apoi ai mers dupa altul), CosP, 15. - Cf. mgl. tri (CapM,
III, 300). - V. tri.
T r I. a oa, sf. •Trinite•, Mih, 510; .PScr, 253; GEl, 211 ; aylu-Trld6a (slnta Treime).
< TpuX8ot < TpuX~·
TRIADZA'TI, Dal, ·210 - v. tridzd'fl ~i gr. TjuXVTot·
TRICATOARE, sf., pl. tricatorl •corde dont dn bout sert a y passer Ie bras et l'autre
a tirer le chevah (gramosteni). - V. :
TRICATOR, -todre, pl. tricatorl, -todre, trecator, •passanh : vir xim, vir tricalor (vreun
strain, vreun trecator), GrB, 2, 24; BNA, I, 24. Sinonim : 6yeavdt. - < trec2 •
TRICO, sm., pl. tricddz, tricou, •tricot., Pal, 210. - < fr.' tricot.
TRICliT, -ta, pl. tricu{, -te, trecut, •passe; age, vieux•, Dal, 210; Nic, 542. - 1°. tricuta-l
fiClurtimea (trecuta (apusa) e copilaria), BNA, I, 86; 2°. lute tricutile s' agir~ira (toate cele
trf'!cute au fost uitate); 3°. s' fure ca ntribdl vlr cdma tricut (sa fi fost sa lntrebi (daca ai fi
lntrebat) pe vreunu/ mai In etate), GrB, 222; PAnt, 226; BNA, IV, 142; 4°. mul'edre tricutd
(femeie batrlna), GrB, 129.
TRil:I(J, sn., pl. triCe, Kats, I, 89 - sinonim cu triote.
TRIDZA'TI, PB, 718- v. treldza' fl.
TRIFfL'I(J, sn., pl. trifil'e: a$iedpta Mtillu s' mlfl trifll'lli (a~teapta luna mai ca sa
manlnci trifoi), PLit, 540 ~ v. trifol'lli ~i bg. trifilu ,trefle".
TRIFIRU~CU, -ca, trifiru${i, -$ie, fraged, •tendre•, DR, I, 268; cdrnea fed trifiru$C~
(carnea aceea frageda), PB, 111 4. - < -r~;cpep6~ .. -".
TRIFOL'I(J, sn., pl. trifodl'e, trifoi, •trHle•, Dal, 210; Nic, 543; Mih, 510; cd{td vl'rnu
trif6l'lli eu pdtru frundza (cauta vreun trifoi cu patru foi), GrB, 222; PAnt, 226; BNA, I,
142; es trifodl'ile (rasar trifoaiele), Cal. 1911, 51 ; BNA, II, 52. V. trafil'lrl. - < lat. trifolium
, trHle (plante)".
· TRirEA(JA, sf., pl. triyel, riispintie, •carrefour forme par trois chemins•: ac/6 er/i /ri7ed
(acolo era riiscruce de trei drum uri), PB, 46412 ; addra 'nci cdsa n triyedua (fac o casa Ia ras-
Tnfrm -1195-

plntie de trei .drum"u ri), PB, 8828. - REW, 8928: < lat. trivium (trivia) PhOr, II, 452: <tat.
•triviel/a < trivium. - < gr. < it. trlvlo.
TRfflR, vb. I, Nic, 542; ·PScr, 253 - v. triir ~i gr. aTpouUpoc~ (Boga, I, 369)..
TRirON.\, sf., pl. triy6n'l, prepelita, •caille•, ICar, 142. V. pripili/tl. - < Tpuywv
, tourterelle".
TRfHin; TRIHIREDZfJ (mi), vb. 1· (trihirdl, -rdt, -rdre), lnfiora, •frissonnc-r (d'epou-
vante)• : n'l-si t'rihirtl' tut trriplu (mi s-a infiorat tot corpul), Fl, II, 3, 3; l'l-si trillira' trriplu
(is-a lnfiorat corpul), PenB, II, 275. Sinonim: nhiuredzu.-Cf. gr.·(KocToc) Tpuxw ,faire souffrir".
- < lat. *tri-lilare?
TRfiR vb. I (triird1, -rdt, -rdre), treiera, •battre le ble•, Dal, 210; · Nic, 542; Mih, 510;
PLit, 47. V. triyir ~i sinonimul ctlunsescu~ - < lat. trlbulare ,presser avec Ia herse".
TRIIRARE, sf., pl. triirtl'r1; treierare, •a~tion de battre le ble•, Dal, 210; Nic, 542 ;
Mih, 510.
TRIIRAT, -ttl, pl. triirdt, -te, treierat, •(b!e) battu•, Dal, 210; Nic, 542; Mih, 510.
TRfMBUR (Aminflu), vb. I - v. tredmbur2 •
TRIMBURARE, sf., pl. trimbura'r1, tremur:are, •action de trembler., Dal, 210; Nic, 543;
Mih, 511; PB, 718; PAnt, 495. V. trimurdre.
TRIMBURAT, -iii, pi~ trimburdf, -te, tremurat, •tremble•, Dal, 210; Nic, 543.
TRIMEARE, sf., pl. trimerl: era ... tina di trimedre (era ... cina din a treia seara de
Ia na~tere), PB, 33220; 3333 0 - v. trimere, trimir.
TRIMEDZfJ, vb. I (lrimdl, -mal, -mdre), broda, •tisser Ia lrdma; broder»: cu verde li
trimdm (cu verde le brodam, •mit Gr!in !iberstickte ich sie•), W, II, 190. - lramedzu, stra-
medzu.
TRf.~IER, sm., pl.'? o floare, .une fleure qu~lconque•, PLit, 257. - < ?
TRIMERE, sf., pl. trimerl, a treia zi. .. , •le soir du· troisieme jour apres Ia naissance
d'un enfant quand Ies Parques viennent a predestinero, PB, 718; GEl, 211. ..:.. fD. eu vol n'iclu,
ca Ia trimerea a lul mi-afldl nodplea esltl (eu vreau pe eel mic, pentru eli. In noaptea asta s-a
lntlmplat sa fiu Ia ·a treia seara de Ia na~terea lui), Lum, II, 338; 2°. '$1-erd ni$1 Ia .trimerea
a/ Milld/1 (ei l~i erau Ia trimerea lui Mihai), BNoJ, .26. - V. lrimedre. - < TpL!J.e:poc < Tp (T1)
iJfLtpoc ,le 3-e jour".
TRUifL'IfJ, sn., pl. trimil'e •ble de trois mois•, GEl, 211. E ~i trimin'lU. - < TP~fL~V~
TP~fL1)V~oti:O<:;
,-".
TRUliNDfN.~, sf., pl. trimindine, terebentina, •tercbenthine•, Dal, 210; Nic, 543. - <
TPE:fLE:VT(voc < it. tre~entlna.
TRii\IINDZANA, sf., pl. trimind:a'n'l, damigeana, •dame-jeanne•: fredd:e lrimindui'n'l/e
di yin (a spart damigenele de vin). - Cf. gr: T<XfLE:~Iivoc (' Av8p. 374). - < ?
TRii\IINfE, sf., pl. triminil, trimestru, •trimestre•, Nic, 542. - < TP~fL1)VLoc ,-".
TRUifN'IfJ, sn., pl. trimin'e: pi'ne ili trimin'l!l (pline de grlu de primavara) - v.
trimil'l!l.
TRfMIR, sn., pl. trimire,ajunare, •jeune•: trel/e dzi'/e marl di trimir (cele trei zile mari
de ajunare cari urmea:ii imediat dupii Iasala secului de carne), BNA, IJ, 74 ~i p. xvn. - <
TP~~fLe:poc; ,qui dure trois jours".

TRii\IIROAN'E, sf., pl. trimiroan'e, femeie care ajuneaza, •femme (sourtout vieille)
qui se donne au trimirt, GrB, I, 2, 23.
TRii\IURARE, sf., pl. trimura'rl, tremurare, •tremblement; fremissemenh, Nic, 543;
Mih, 511 ; PB, 718; PAnt, 495. V. tramurcire ~i :
TRlMlJBA -1196- TBIHINA'

TRIMlJRA, sf. pl. trimrire, tremur, •frisson; fremisscmenh, Dal, 210; Nic, 543; GEl, 211
( < -rpt(J.Oupoc); mi-aciifii' trimrira (rn-a apucat trcmuriciul), LP, 57; BNA, II, 128. v. trumarii.
- Cf. gr. -rpc(J.ou)..oc (Kpoo. I, 40).- < trimurdre +gr. -rpo(J.Iipoc ,frayeur; epouvante".
TRINDARE, sf., pl. trindii'rl, -moneta de 30 de bani, •monnaie de 30 sous•, Nic, 54!J;
W, II, 30. - < -rptocv-rlipoc ,trentaine".
· TRIOTE, sf., pl. tri6f, mori~cli, •jeu d'enfants joue avec trois ou avec neuf pions de Ia
part de chacun des deux joueurs•, PLit, 166; 184; GEl, 211; aglucii'm tri61e (jucli.m tintar sau
mori~cli). - V. ·triC[rl. -In Sicilia: La Nnicchia, Ia Frama, Ia Campana (BTS, XIII, 141-143). .
- < -rpt68t ,-".
TRIPSANA, sf., ·pi. tripsii'n'l, pline dumicatli. In laptc fiert, •pain emince dans du Ialt
bouillio. - Cf. gr. -rptljloc .. -" ('Apr).., 81; ~ocp. 33; Boga, II, 251).
TRIPUSAKI, sm., pl. lripusdkl, tmpli.rlitu~, prigor, •roiteleb, PLit, 796; GEl, 211.
:Sinonime: amirdrri$t1, arodld, cucu~ririi .. - < -rpu7tomXXL ,-", (-rpu7t6vw ,s'enfoncer dans un
trou").
TRISArlfJ, sn., pl. trisdye, .coliva, •trisagion; sanctus; gateau fait de ble (et de noix
et saupoudrc de sucre) que I' on distribue en souvenir des morts - v. grin ~i pdmii'ntu; com-
memoration - v. puminie•, Nic, 543; Mih, 511 ; GEl, 211 ; GrB, 99; .aldscl nls bdsedrlca ;;'
trisdye ~· cumnicdre. (dlnsul Jasli. biserica !ji pomeni ~i cuminecare), BNA, Ill, 120. Sinonim:
c6/iod. - <, -rptaliytov ,trisagion" . .
TRISAL'IfJ, sn., pl. trisdl'e, PLit, 297; s' ld fiil~flrisdl'lrl (sli. le faceti collvli.), PB, 4851t
- v. trisdylrl. ,
TRISCATARAT, sm., ,pl. triscatdraf, satanli., •trois fois maudit; satan•, PB, 718; GEl,
212; DR, I, 262; II, 788 ;· te-l, lriscatdrate din vale? (ce e tri-blestematule din vale?), P.I,.it,
804. Sinonime: sdldnd', zarzaorill etc. - <: -rptaxoc-rlipoc-roc; .. -". ·
TRISTELLA (Ia Gar.5lkl), J:leuzeyEx, 108 - v. drl~tedlii ~i gr. npt~-r&)..oc (Boga, II, 236).
TRITEARE; sf., pl. trif~rl, Nic, 543; Mih, 510; trllrifedre odra (pentru trecere de timp,
~a sli. treacli. timpul = it. tpassatempoo), PB, 19484 ; una trifedre dindparte di amdre (imediat
ce a trecut _In ceea parte a mli.rii, declndea de mare), PB, 6837 ; di z6rea a lrifedril'el (de greul
trecerli). - V. tredfi.re. _
TRI, prep., pentru; de; citra, •pour; de; a; vers; a Ia place de•, Dal, 210; CapM,
I, 183 ( < lat. intra); CAr, 507 ( <:: ?). - 1°. lrl Col6n'ea lo nu-n'l hill (eu nu-mi slnt pentru
Colonia), PLit, 864; PAnt, 20; 2°. lrl un gl6ne picurdr (pentru un tlnllr pli.stor), PLit, 933;
PAnt, 34; 3°. oin'e. lrl line (a venit pentru tine), PArom, 85; 4°. az trl az (azi pentru azi),
PB, 27911 ; 5°. Ira (lrl) fe furii picurdrll'i? (pentru (de) cc furli. pli.storii ?), PLit, 787; PAnt,
84; 6°. trl lu tl ndredzl? (pentru ·unde te pregli.te~ti ?) ; 7°. trt Std-Miirle' oci hi/ a!ld (de Slnta
Marie veti fi aci); 8°. a.du~rl aminle tr' aoritlu te lu ngrupdrii (am amintit de bogatul pe care
1-au lngropat), PB, 20938 ; 9°. lrdpse trl Bucur~§ll (trase (a plecat) spre Bucure~tl), PArom, 84;
10°. dii-n'l pedne trl tfmbdre (dli.-.mi aripi In Joe de tlmbariu), PLit, 764; PAnt, 88; 11°. s' I'
4punii trl cast6re 'nii mi§lne {sli.-ti puna o piele ordinarli. drept piele de castor), BNA, II, 80;
12°. trl mull an'l! (lntru (Ia) multi ani 1), PArom. ·s5. - V. Iii, li, tra, tri !ji ·trl§l. - Ca !ji
pentru Ira, cf. gr. 8tli, alb. plr U, precum !ji it. Ira {!ji (ra) : ,tra due mesi" = In aromanli. :
tri dol me§l.
TRICOL, sn., Pl.,it, 124 - v. tlrc6l !ji sinonimul s6ir.
TRIHINi\', sm., pl. trthlnddz, trahana, •pAte de farine au lait caille sechee et emiettee
a I'aide du crible : dans cette pate. bouillie, on emince du pain•, Dal, 210; Nic, 542; PLit,
134. V. llrhina'. - ,Les Turcs baillent· Jiberalement du potage fait de trachana .• ; Les habi-
tans de I'isle de Metelin s~avent accouster du fourment & le composer avec du lait aigrc. Pre-
TRI'BL.\ -1197-

mierement ils boullent le dit fourment: en apres ils le reseichent au soleil" (Beton, 1aa ~~ 184).
- Cf. dr. trahana, gr. -rpiX)(Mc; etc.- < tc. tarkhana (a61). _
TRI'BLl, sf., pl. trl'hle, putreziciune tbols pourrit: ahtdre lun'ina da ~i trl'hlile mullu
uscdte (atare lumina dau (emana) ~i putreziciunile lemnoase prea uscate), Lum, V, 210. -
Forma trdhta pare_ a fi · o eroare de scriere, de lectura sau de tipar. - Sinonime : gl'n'e etc.
- < bg. tryhla ,pourri, putr~fi~". ·
TRI'.HBl, sf., pl. trl'mbe, trtmba, •rouleau de toile, de drap; vol~e - v. surie; harde;
masse•, Mih, 509; Jb, V, aa9 ( < vbg. tr~ba ,tuba", bg. trilba); CN, 174; CEI, 84.- 1•. trl'mbd
di #de (valatuc de dimie), AI. 190a, 78; 2°. andrga tree trl'mbe di pul'l calatodre (domol tree
clrdurl calil.toare de pasarl), GrB, 245; a•. carva'n'lle-a nodstre-aldga ~ laite f ermi trl' mbe
(caravanele noastre circuli - nenorocite ~i solitare grupuri, ~iraguri), GrB, 1, 9; RA, 192;
BNA, IV, .6 6; 4°. niorl- trl'mbe, trl'mbe (nouri- trlmbe, trlmbe), Lum, 11, -2 46; PAnt, 218;
BNA, IV, 74; 5°. '~i ngrupdra .•..andmea su tri'mbile di si'ndze f di linu~e (~i-au lngropat ...
renumele sub mormanele de singe ~~ de cenu~A.), Lum, II, a48; BNA, IV, 97. - V. trumbii,
urdie a• ~i vildre. - < vsl. tr\»ba ,tuba".
TRIMBI(if, sm., pl: trlmblgeddz, care face trampa, «qui vend des rouleaux de toile•,
PenB, ·v, 86 - v. trl'mbd 1•; •celui qui vend par ~change• - v. trdmpci ~i tc. trampadjy
(359) ,brocanteur".
TRIMfL'lC, sn. - v. trimll'lil.
TRIMUX~SCU, vb. IV - v. trumuxt!scu.
TRINDU~SCU, -UfRE, -UfT, Nic, 541- v. trundut!scu.
TRIPBINl', sm., Dal, 210- v. tarc'tphina'.
TRIPfC, sn., PAnt, 495- v. trapic.
TRI'SCl, sf., pl.? - v. tresca -, Dal, 210; Mih, 509 (•copeau•, a~chie); CEl, 85; ndlld
:;' vedrde ca trl'scc't (lnalta ~i verde ca trestle), CosP, .a9.- < bg. triistlka ,roseau; canne;
jonc". .
TRI~I, pl'ep. ~i adv., plna (Ia), «jusque; juste(ment); tout a fait; pr~cis~menb, Dal,
210; Mih, 509; PScr, 25a (sub : tru: . < lat. trans + sic). - 1°. ncl drbim tri~l Saruna = nil
das·i m pl'na Sc'tranc't (ne-am dus exact plnii. Ia Salorllc); 2°. vin'irc't di trl~l Bucure~ll (venlri
tocmal de Ia Bucure~tl); 3°. i~ira trl~l tu vulodga (au le~lt plnA In poiana); 4°. tri~l · f~ ~ ti
dull (plnA unde te vel duce?); 5°. trl~l asedrd ti·a~tiptc't'm (te a~teptarii.m plni asearil.); 6°.
tri$1 sun cruti (exact sub cruce), PLit, 932; PAnt, a4; 7•. l'l-ansari kedtra tra~l incl6 (i-a sii.rit
piatra plnA colo, cit colo), PB, 69"; 8°. aglrimse trt~l ct'ndu s' fated numta (a ajuns exact
clnd se fAcea nunta), PB, 183U; · 9°. s' mind corlu trt~l ca kima, PenB, VII, 17 - v. kimc't;
10°. trt~l ca n'el'l atel'f sugdrl (exact ca mlell eel ce sug); GrS, IV, 198; 11°. tri~l amlndUn'l
si pard ca ved nl~te cc'tsl (tocmal ttrzlu mi se pllru ell vlld nl~te case), GrB, 90 ;-12•. tri'~i n
cdsa pitrrimse dpa (apa a plltruns plnll In casii.). - V. t~l, ti~l, tl~l, 'tra~l. - < trl + ~i.
TRIT, prep., spre, •pour, vers•: trddzi trlt lrimea aldntc't (trage spre lumea cealaltll, trage
sA moarll), PB, 64'. V. tri'U. - < trl + tu1 •
TRO, prep., lntru, •dans•, PB, 315113 : redare inexactA de foneticA sintacticii.: tro-aiste
locurl, PB, 719 < tru-aiste locurl (In aceste locurl). - V. tru.
TRO.AR.\, TR' O.AR.\, adv., imediat, taussit6tt, Dal, 210; PB, 719; PAnt, 272; Bair,
105; lo vimtu trodra (lui vlnt lndatll = se supA.rA lmedlat). V. todra1 , truotira. - < tru +
odrc't 5°• .
TROC, adv., murdar, «sordidement, malproprementt, Mih, 511; PEtim, 19. - V. bir'bdte.
- < alb. trokl! ,sudlclo, lmpuro".
TR6CN.\, sf., pl. trocne (grA.mosteni), leaglln pc;~rtativ, tberceau port~ au dos• - (v. Plm,
lll, 21). Sinonlme: ledgan, nita, sarmanitc't. - < 1
TROi\1 --:-1198-

1UOll, sm., fil.rii pl., groazil., •epouvante - v. cutrom, daUi, tartacuta, trumara etc.•,
GrS, VI, 387; Lum, V, 11-12, 51 : era trom [ ?] lea greu tru imndre (era [ ... ? ... ) sau greu
Ia umblet). - < Tp6fLO~ ,tremblement; terreur".
TRONl:IU, -ce, pl. tronci, : ce, bizar, ciudat, •bizarre, singuliert, Kats, I, 89. - < 'l
TBOP, sn., pl. tropur1, manieril., •maniere; tiloyem, Dal, 210; Nic, 543; Mih, 511;
GEl, 212. - 1°. eire tropurl bUne (are maniere bune), PB, 719; 2°. un singur trop (un singur
mijloc), LP, 15; 3°. nu era trop ca si-ascap (nu era chip ca sa scap), PAnt, 313. Sinonim:
ceare. - < 't"p67tO~ .. -".
TROPUT, sn., pl. trcipute, tropot, •bruit (de trot)•. - fO. un troput di cal (un tropot de
cal), PB, 38010 ; 2°. pill cupace si-ciiJde troput (prin stejil.ri~ se aude tropot), LP; 105; PAnt.
271 ; 3°. si-avde troput di (Iurie (se aude ropot de galbeni), PAnt, 279; 4°. (luUrl di pisurdrl
~i tropute (fluiere de pil.stori ~i tropote), Bair, 55. - V. aroput, lOpiJ.T. - < bg. tropotti ,bruit;
pietinement".
TRU, prep., tntru; tn, •dans; a; parmi; suro, Dal, 210; Mih, 511; PScr, 253; GrS,
I, 329. - 1°. tru te jale hi I cadzut I (tn ce jale (doliu) slnteti cil.z~ti !), PLit, 994; PAnt, 25;
2°. tru aisle IOcurl (in aceste locuri), PB, 44026 ; 3°. nsus, tru mllntile di Zmolca (sus, pe (Ia)
muntele Zmolca), Fr, I, 8; PAnt, 291 ; BNA, I, 4; 4°. ldndzidzi' pfn' tru moarte (s·a lmbol-
nil.vit plnil. spre moarte), Cod, 304 ; 5°. tru an l'l-apilrused$1e (umeal'ea (Ia un (In fiecare) an
1i cople~esc· copiii, na~terile = In fiecare an 1i lngreuneazil. cite o na~tere), Fl, I, 3, 10; 6°. tru
oara ... agtumse (Ia moment (lndata) ... a sosit), PB, 156 - v. tro·a ra; 7°. Dona, un tru $eap'-
te (eate (Dona, unul singur lntre (Ia) ~apte fete), PLit, 936; PAnt, 39.- V. tu2.-Cf. mgl. tru
(CapM, Ill, 301). ln dacoromAnli: ,pin lntru aceasta vreme" (Miron, 308); lntr-un document
moldovenesc din 1627 : ,sli hie ei tru pace" (BD, 139); ,acela va lll.cui In mine · ~~ eu tntru
el" (ITR, 123); ,cadea ... lntr-apa" (Miron, 189). - < lat. lntro ,dedans, a l'interieur".
TRUB, vb. I (trubdl, -bdi, -bdre), Dal, 210; Nic, 544; PScr, 253. - 1°. si u trubd amdrea
tutd (sll. o tulbure (sa o rll.scoleasca) marea toatii), ArE, 27; 2°. va s' mi (acd s' trub (o sa mll.
facil. sa turbez), Lum, VI, 6-8, 9; 3°. fillorlu ... bdga ... s' trubd (copilul. . . lncepea ... sll.
zburdll.lniceascll.), PB, 13620, - V. turbu. ·
TRUBARE, TRUBAT, Dal, 210; . Nic, 544 - v. turbdre, turbdt.
TBUBISESCU, vb. IV, GEl, 212- v. ntruhisescu etc.
TRUDO, sm., pl. tr~~hddz, tocilll.; •meule a aiguiser•, Dal, 210; Nic, 544 ; Gtl, 212. - <
Tpox6~ .. -".
TRUliARA, sf., pl. truma'rl, spaimll., •epouvante; terreur•: '$1-vidzurt'f ... 'nd trumdra
(~i-au vll.zut (au simtit)... o groazll.), PLit, 999. V. trimurd, trom etc. = < 't"po(L«ipcx .. -"•.
· TRU~IAX.ESCU, TRUMUXESCU, vb. IV (lrumdxll, -xlt, -xire), speria, •Hre tres anxieux;
s'epouvantert.- Cf. ~i alb. tromdks · ,spaventare". - <Tpo(L«il:w ,faire peur; effrayer".
TRU~IBA, sf. : trel trllmbe di pi'ndzd (trei suluri de plnzll.). - V. tri'mbd ~i alb. trumbe
,turba, tromba".
TRUMBETA, sf., pl. trumbete, trumbet, trompeta •trompette•, Dal, 210; Nic, 543; PB,
719. - e. trl minduitlu, . $' mi$c6n'flu i trumbeta (pentru eel gtnditor (lntelept), ~i tln\Srul e
trompetll.), PLit, 54S; 2°. va si-avdd zt;lclu-a tau, lrumbitd (strigll.tul tll.u va fi au zit, ca o trom-
petll.), Bair, 73. - V. trumpetd, rumbetd, turbetd, turumbetd.- < it. trombetta.
TRUl\IBil:f, sm., pl. trumbileadz, trtmbita~, •celui qui sonne de Ia trompette•, Dal, 210.
- < trumbitcl < trumbetd.
TBUllBUESCU, vb. IV (trumbull, -ult, -uire), a face trtmbe, •faire un rouleau de toile•,
CEI, 85. - < trumbd.
TRUllPET.:\, sf., Mih, 511; asuna trumpetile lahldrsile (trompetele lnfiorate sunau),
GrB, 226; PAnt, 232; BNA, IV, 151 - v. trumbela.
TRUli·TRUM-TRUll! -1199- TU 1

TRUM-TRUM-TRUM !, PLil," t3 - v. tum! tum! tum! ~i dum-dum.


TRUAIUXESCU,. vb. ·1v: cdl'i su(ld, trumuxea (caii suflau, se lnsplli.mlntau), Fl, II,
6, 4 - v. strimuxescu, trumaxescu .
.TRUNDUESCU (mi), vb. IV (lrunduil, -uit, -uire), zgudui, •secouer; ebranlero, Dal, 2t0;
PB, 719.- 1°. s' trunduescu muntfl'l (se zguduie muntii), PAnt, 269; Bair, 69; 2°. s' trun-
duescu ntretiga hodra (sil zgudui lntregul sat), PLit, 949; PAnt, 17; 3°. Fanl a li Sle s' trundul
{~tefan al Anastasiei se cutremuril), GrB; 2, 28; BNA, IV, t28. Sinonim: cutredmbur1 • - Cf.
gr. "t'potvml;ro .. -" ~i alb. trondls ,scuotere violentemente".
TRUNDUfRE, sf., pl. trundulrl, zguduire, oebranlement., Dal, 210; si-avdzi' 'na trunduire
(se auzi o zguduire), PB, t47ao. •
TRUNDutr, -ta, pl. trundul/, -te, cutremurat, osecoue•, Dal, 210. V. cutrimburtit.
TRUO.ARA, adv., lndatli, timmediatemenh: vin'l nvedsta-al N oll truotira (a venit ime-
diat- nevasta lui Noti), PAnt, 292 ;· BNA, I, 6. - V. trodra ~i sinonimele ptira{la, und$una.
TRUP., sn:, pl. trupurl, trup, •corps; tronc•, Dal, 210; Nic, 544; Mih, 5t2; . PScr, 253;
CEI, 85; GrS, II, 4CO. - t 0 • nol va tom cu tut lrup (noi vi\ luilm cu corp cu tot), PB, 31.316 ;
~ 0 • va fi-1 adar lruplu ·ma moale dict't pf'nlica (ti-l voi face corpul mai moale declt burta),
PLit, 644; 3°. '$l-erti pri trup (l~i era pe corp, era In putere, ln vigoare), Fl, I, t, 3; PAnt,
343; 4°. pdlpa-l'l- trup di fag biti'rnu (p.;lpa-i - trunchi de fag bi\trln), PAnt, 278; Bair,
12().- V. lrupos, ntrupu$edzu ~i sinonimul corpu.- Cf. ~i alb. lrup ,corpo".- < ·vsl. trup6
,corpus".
TRUPOS, -potisa, pl. lrupo$l, -poase, trupe~, •corpulent., Dal, 210; glon~l trupo§l (v.oinici
()orpolenti), Cal. t911, t69. - V. capos, inimos etc.
TRUPUESCU (mi), vb. IV (trupuil . -uit, -uire), lntrupa, •prendre corps, incarnero:
tine l!$li fl na trupul$d nol, Dumnidzale (Dumnezeule, tu e~ti aceta . care ne-ai lntrupat pe noi),
Cod, 1 t3 ; 9613 • - < trup.
TRUPU{T, -Ia, trupui[, -te," lntrupat, oincarne• : 66xa .. . , li este irupulta di nasii (milrire
... , ce e lntrupati\ de el), Cod, 863 •
:rRUPULfCifJ. sn., pl. trupullce, trupu~or, •petit trup•, Lum, II, 307..
TRUSA, sf., pl. truse, tru$l, curte, •court, Nic, 544. Sinonime: avlle, curie, ubor. - < ?
TRU~fE, sf. : nu-t lipsescu castravet lru$ie (nu-ti trebuie castraveti murati = ·cauta-ti
de treabil), . PGr, 48 - v. tur$ie.
TRU~fNA, sf.,- pl. tru§ln'l, tlrslnil, olacet de sandale; corde de poil de bouc•, Dal, 210;
Nic, 544; CSt, 265; CEl, 85; ligaia cu una ITU$ina di slur (legatil de stllp cu o frlnghie),
Fl, II, 3, 2. - < vsl. trlislna ,seta".
TRUXESCU, vb. IV: bun s' truxeasca (oarti(l (bun ca sil ascutil .foarfeci), BNA, 11,
80- v. struxescu•
. TU1 , pron. pers., tu, •tu, toi- ,v. tine•, W, II, 72; 92; 152; ·pa, 719; GrS, IV, 245;
ICar, 48; BNA, III, t26; CAr, 409; 536. - 1°. med, tu birber, a$d' n'l-bdnedz (ci, tu Mrbiet-ule,
a~a sa-mi tri\ie~ti), AI. 19i)3, 82; Millio, 48; 2°. blind sedra, tu fartdte (bunil searil. tu filrtate),
Millio, 56 ; 3°. tu, (lurie-aruspa, dure na $idzu$l ascumtd (tu, galben nestemat, destul ne-ai
stat ascunsa), Lum, 11, 45 ;· GrB, 125 - excepUnd ocazii oficiale, isusita ,logodnica" nu se
arata nici logodnicului ei ~i chiar nici .-udelor apropiate ale acestuia (pentru dacoromani, . cf.
An, 171); 4°. s' nd vindzi tu (lultira (tu sa ne vinzi fluierul), BatN, t7; 5°. morl · tu, lund nyi-
ltClotisd (mili tu, luna stralucitoare), PLit, 895; 6°. tu, fdrtdte, si-n'l bdnedz (tu, fartate, sa-mi
trille~ti), Jb, XIII, 78; 7°. tu a lul va s' hil (tu a lui vei fi), CosP, 63; 8°. tu, ma'-ta nu-n'l
tt'ntribti$l, led malOdd; tu, tdld-tu nu. -.n' l 11 ntribd$l, led malO!fd (tu, pe mamil-ta nu mi ti-ai lntre-
bat-o, fa ... ? ... ; tu pe tata-tilu nu mi ti 1-ai lntrebat, fa . .. ? .. . ), Lum, II, 45; 9°.
tu, (rate $billa (tu, frate ~buta), C~c, 21; t0°. rna, tu Mitra, glOne-aUptu (dar, tu, Mitra, fHiciiu
TU 2 -1200- TUFEKE

(voinic) ales), Velo, 43; BNA, V, 75; 11°. ma lu, ci'ne coina mare (dar tu, cline mai mare.),
Velo, 51; BNA, V, 51. ....: ln 17 Iulie 1927, acest pronume l-am auzit,. ca vorbi'i bll.trlncasci'i,
In satul Florlu (Zagor); azi el e ca ~i · disp:lrut din graiul viu, liind lnlocuit IIi lntregul dialect
prin forma llne - ceea ce, pariial; s-a lntlmplat ~~ cu pron. ell {lo}, care e dublat de mine.
- < lat. tu ,tu, toi" .
. TU1 , prep. - v. lru, nlru -, Nic, 537; Mih, 512. --:- 1°. duse lu xean.e (s-a dus In str:lina-
tate), . PB, t3; 2°. lu sot fa'rd. uldie (lntre camarazi fir:l potriv:l, fir:l ascm:lnare), PAnt, 278;
Bair, 120; 3°. dedll . .. tu lrel me~l (am dat. .. Ia trei luni), C~c, 40; 4°. -tu fuga u-aldsa~l grealla
(Ia plecare ai l:lsat-o lnsirci~ati), PB, 111 ; 5°. pin' tu ac tl'l deadird (i-au . dat pln:l Ia ac, i-au
dat absolut totul), PGr, 4; 6°. fedld te ·~l-u adute tu Arm4'nd (fat:l care ~i-o aduce (care sea-
mAna) a fi aromilna), RP, 2, 2; BNA, I, 62; 7°. va s' s'ardsplndeascd lu tot loclu (se vor
r:lsplndi pest': tot p:l~lntul), PB, 1738 . - Cf. mgl. tuz (CapM, III, 302).- < trU.
TU ra, interj., ptru !, •il'nite le crachement en signe de meprist, Dal, 210. V. pliil. - Cf.
~i bg. tjuhll! ,lib!". - < tc. tu (409) .. -".
· -TU, t:lu, •tom, PB, 719; frati-tu (fratele t:lu); a hil'i-lul (fiului t:lu) ...:... v. tdil.
1UA.FE, mirare, •etonnemenb (nord)- v. toafe. ·
TUBAC, sn., PScr, 253; turlll di tubdte (felud de tabacuri), Lum, III, 346 - v. tdbdc1.
TlJBA, sf., pl. tube, grup, •troupe d'hommes, partie, tribu• : Arumtl'nlu . .. , agudil di
tuba a lul (aromilnul.. ,, lovit de grupul lui), Lum, I, .138. - Cf. alb. tube ,branco, gregge,
gruppo". - V.:
TUBABfE, sf.: una lubdbie di oamtn'l amirdre~tl (o ceat:l de ~ameni lmp:lr:lte~ti), Lum,
v, 141 - v. tabdble.
TUC I oimite le bruit d'un cboc•, PB, 719. - V. lac/2
TUCARE, sf., pl. tuca'rl, tocare pe toac:l, •action de frapper sur une lotfca - v. toc1 •,
Dal, ' 210; Nic, 537; PLit. 153.
TUCAT, -iii, pl. tucdf, -te, . anuntat prin toac:l, •annonce par une loaca•, Dal, 210.
l'UcAl, st., f:lr:l pl., Dal, 210 - v. duca.
TlJc!z, sf., pl. lute, catlrc:l, •mulct femelle•, CFr, 101. - < ?
TUi:fNE, sm., pl. tucln'l, PB, 719; l~clne anvdllt (t:lciune lnvelit; om· ipocrit), PLit,
644 - v. stacl'n, tii.Clune.
TUCI(J, sm., f:lr:l pl.,_ Mih, 512 (pl. tuclurl), CEl, 85 - v. lunge ~i bg. tucll ,laiton, ai-
rain, cuivre jaune" .
. TUFANE1, sf., pl. lufd'n'l, vijelie, •orage, temp~te· ; chasse-neige•, Dal, 211; PenB, Ill,
,243. V. furtuna, .navalil. - < tc. to6fan '(819) ,deluge".
TUFANE2 , sf., pl. lufd'n'l, boschet, •bosqueb, Mih, 512. - V. iufl!iil ~i:
T1JF.(, sf., pl. lufe, tufa, •buisson - v. tufane2; sorte i:l'herbe - · v. clpet; aigrette,
houppe - v. fundd•, Dal, 211 ; Nic, 540; Mih, 512. -: e vol si-adar 'nd tufa (vreau Sa .fac un
buchet), ICar, 41 ; 2°. ca(Je tufa f capitdnlu (fiecare tufi~ ascunde ~i c:lpitanul de antarfi),
CalGrB, 83; PAnt, 237; BNA, II, 98; 3°. case n'ifl .•. si-ascundea su tufile di pon'l (case
mici ... se ascundeau sub tufele de' pomi), GrB, 2, 25; BNA, IV, 121; 4°. tufa cu clpet, Fl,
I, 1, 3; PAnt, 344. - v. cipet; 5°. lu nClupii' di tufa (1-a lnMtat de motul capului), PB, 3411;
6°. si-anClupard ... dol'i di tufa (se lnh:ltara ... amlndoi de mot), PB, 12036 ; 7°..s' acii(ara,
fralile .a n'etl, di tufa (se apucarli, fratele meu, de mot), PB, 4149 .-Cf. ~i gr. -roucpcx (' Av3p,
372; Hris, 337; Boga, I, 391) ~~ alb. tdfl ,fastelJo". - .<lat. tufa ,aigrette".
TUFEKE, sf., pl. tufekl, armi, pu~d, tl 0 • fusil; 2°. portee de fusil; 3°. debut chanceux;
4°. fian~ailles•, Dai; 211 ; Nic, 540; Mih, 512; PScr, 254;. PB, 719; PAnt, 495; 238; BNA,
II, 100. - 1°: · gurii .n'lcii $' . bodte mdre- lufekea (gura mic:l ~~ voc~ mare~ pu~ca), PLit,
404 .; 2°: avea cddzlitd el tu tufeke (el !!iizuse In b:ltaia armei), Lum, I, 191; 3°: u s1ndzinii.'
TUFfcA -1201- TUK:tscu

tu(ekea (a slngerat-o arma, a facut bun inceput, a nimerit in plin), PGr, 153; 4° : u-arcti'
tu(ekea (a aruncat-o (a descarcat-o) arma == s-a logodit: Jogodna se anunta prin des-
carcare de arme din casa ·Jogodnicului ~i din cea a Jogodnicei), PLit, 644. · V. t(eke ~i lecingti.
- < tc. ture(o)k (387) ,fusil".
TUFfcA., sf., pl. tu(ite, tu(iCe, tufa micii, buchet (de flori), •bouisson de coudriers; bou-
queb, CalGrB, 61. - < tu(d.
TUFICCf, s~ .• pl. tu(lci'ecidz, pu~ca~, dusilien, Dal, 211; Nic, 540; PB, 719. - < tc.
tufe(n)kdjl (38.8 ) ,-".
·TUFICSESCU, TUFIKISESCU (rill), vb. IV (tu(lcsll, -sit, csire), lmpu~ca, •tirer un coup
de fusU; fqsillen, Dal, 211 ; Mih, 512. - < -rol)(jle:xtt;c.> .,-".
TUFICSfRE, sf., pl. tu(icslrl, lmpu~care, •action de fusillen, Dal, 211 ; Mih, 512 (lufiki-
sire).
TUFICSfT, -ld, pl. tu(icsi(, -te, asupra ci\ruia s-a tras cu pu~ca, lmpu~cat, tfuslllet, Dal, 211.
TUFIKEA.tl"A., TUFIKIL'EAtU, sf., pl. tu(ikel, tu(ikll'el ~i tu(icl'el, lmpu~catura, •coup
de fusil; fusillade• : si-aprimse tu(ikedila (se lncinse schimbul de focuri), BNA, I, 116; avdzi'm
t_u(ikll'edila· (auziram lmpu~caturile), Trib, II, 7-8, 25. - < -rol)(jle:xtci •• -".
TUFf$fr, sn., pl. tu(il;e, tufi~, •bosquet, coudrette•, Mih, 512; PLit, 379; tu un lu(i~u
vidzul uncap di yumdr (lntr-un tufi~ am vllzut un cap de magar), GrB, 102. V. lu(dnet. - <
tufa. ·
TUFOS, -(otisd, pl. tu(6$l, -(otise, stufos, •touffu; epais•, Mih, 512; BNA, III, 118 :
- 1°. pddure tu(odsii (piidure stufoasa), GrB, 217; 2". pddurl di A:in'l tu(6$l (piiduri de pini
stufo~i), PLit, 994; PAnt, 26; 3°. sum tu(otise su(rinfedle (sub sprlncene dese), PAnt, 276;
Bair, 118. Sinonime: (undutos, spes etc. - V. stu(os ~i: ·
TUFUSESCU, vb. IV (tu(usil, -sit, -sire), a deveni tufos, • devenir touffu• : cocida ...
l'i si ngrd!je !i' tu(usi (coada ..• i s-a lngra~at ~i a devenit stufoasa), PLit, 765. Sinonim: (un-
dusescu1. - < tu(d. .
'l'UliEAR, sm., pl. tugecirl,. negustor, •marchand; negocianh, Mih, 513; btinti un tugecir
(traia un negustor), Fl, I, 2, 10. Sinonime: embur, piirmdU(tu. - < tc. taldjyr (334; 343) .,-".
TUliEARLI'KE, sf., pl. tugearli'kl, negustorie, •commerce ;. negoce•, Mih, 513; tugearii'-
kea· ctima avufd!jle (negotul lmbogate~te mai mult), Lum, V, 45. V. emburllke. - < tc. tudj-
djarlyq .,-".
TUliiR:tSCU, -retiscd, pl. tugire$11, ·file, negustoresc, •de negociantt, Mih, 513.
TUHI~IPSESCU, vb. IV (tuhinipsll, -sit, -sire), mlneca; •se lever de grand matin, partir
au petit jour•, PScr, 254; GEl, 213. V. tdhinlpsescu; tallinti. - < TOt)(uvw ,hilter".
TUIAG, sn.; TUIAG.l, sf., lultid:e, tuUdzl, toiag, dong hilton•, Dal, 211 ; Nic, 537; CEI,
85. - 1°. ndupdri't pi tultig (rezemat pe toiag), Lum, I, 94; 2°. lo .. . · lultiga tru mi'nd (lua .. .
toiagul In mina), Lum, II, 154; 3°. tulcigd di her (toiag de fier), PB, 47336; .4°. cu 'nti tulugii
tu mi'nti (cu un toiag in mlna), ·GrB, 221; PAnt, 224; BNA, IV, 139; 5°. lulcidze di cornu
(toiege de corn), Fl, II, 7, 5. V. leg. - < vsl. tojogii, (ojaga ,baculum".
TUKEARE, sf., Dal, 210 - v. tukire ~i :
TUKtSCU (mi), vb. IV (tukll, -kit, tukire ~i tukeare), topi, •fondre; dissoudre; ·dissiper;
detruire•, Dal, 210; Nic, 537; Mih, 512; PScr, 253; CEI, 85. - 1°. netiila s' luki (zapada s-a
topit), PB, 30224 - v. illtisescu; 2°. negurlle a notiptil'el s' tukeci (negurUe noptii se topeau),
GrB, 227 (a nclp/dl'el}; PAnt;233; BNA, IV, 153; 3°. ti tuklfil di nisumnalii (te-ai topit (te-ai
istovit) pentru ell nu ai dorl'nit), PB, 3620 ; 4°·. va ti tuklm di bdtetire (te vom topi (snopi)
In bataie); 5°. s' tukeci~te di mprclstu (se tope~te ·de-a-n picioarele), PGr, 153 ; 6°. tuki avecirea
a tatd-sul· (a toeat averea tatalui sau), PB, 42817 ; 7°. tuki askerea al Bidinl in ketire (a distrus
armata lui Bidini in Joe nelosorit); PLit, 996; PAnt, 42. - < vsl. topltl ,,calefacere".

76 - c. 531- Tache Pap aha g i, Dictionarul d ta lectulut aromdn


TUKfRE -1202- TUMBA 1

TUKfRE, sf., pl. tukirl, topire, •action de fondre•, Dal, 210; Nic, 537; Mih, 512;
PB, 720.
TUKISESCU, vb. IV (fukisil, -sit, -sire), ada cu doblnda, cpreter a interet., Dal, 211;
Nic, 537; GEl, 213. - < -.oxll:<s> ,:-"•.
TUKISfRE, sf., pl. tuklslrl taction de preter a intereb, Dal, 211.
TUKISfT, -fa, pl. fukislt, -fe, dat cu doblnda, tprete a l'intereh, Dal, 211; dri paradz
lukislt (are bani dati cu doblnda).
TUKfT, -fa, pl. tukit, -fe, topit, cfondu; consume; .deteriore; apaise•, Dal, 111; Nic,
53.7 ; PAnt, 495. - 1°. umfu fukit (unt topit); 2°. dodgif fukita (velint;1 uzata), Lum, I, 172;
3°. fipunea la-r'fukifif (zabunul Ii-i topit, subtiat, uzat), RP, 3~ 3; BNA, I, 4 - v. trdpfu 6°;
4°. gralrl jll6s, tukit (grai (vorba) jelos, topit), Fl, II, 1, 8; PAnt, 348.
TUKfr.A, sf., fara pl., topire, •temps pendant que qch. se fondet :. piing ca terlle fru
fukitif (piing ca lumtnarile ce stnt gata a se stinge), Fr, I, 9; PAnt, 292; BNA, I, 6 . ..:.... Mor-
fologic, v. nuptdfa, furndfif- cf. I n trod u cere, p. 30.
TULl, sm., pl.?, tort de in, din file pour tricoter des bas•, PEt, 45 ( < lat.· tubulus
,petit tuyau"). - < ?
TUL2 , tuld, pl. tul'l, fule, zapacit, tahuri, qui a perdu Ia tete•, Dal, 211 ; Mih, 513; Fr,
n. 286; AI. 1928, 61; PhOr, IJ, 452 ( < vgerm. tol ,stultus"); armdse ca fulif (a ramas ca
nauca), PB, 741• Sinonime: cicifrdislt, kiruf, ~i~irdisit, ~i$lisit etc. - < ?
'NJLA, sf., pl. tule, caramida, ebrique•, Mih, 513; W, II, 218; DR, Ill, 764-765 (<lat.
tubula ,petite trompette"); DR, IV, 1385. - V. fuvlif ~i tc. to u ( g h) I a (415; 819) ,brique"
(v. turdrlif).
TULA'NU?, DR, III, 1088- cuvlnt necunoscut.
TULBUR1 , -ra, pl. fulburl, -re, tulbure, •trouble•, Mih, 513. - V. :
TULBUR1 , vb. I, Mih, 513 - v. furbur. .
TriLE, sf. pl.: ,plnza in sens de lncurajare sau Iauda: l'i scodld fulile", PenB, III,
244.- <?
TULESCU, vb. IV (fulil, -lit, -lire), zapaci, · •ahurir, faire perdre Ia fete; fou~tter•,
Dal, 211 ; DR, V, 421. - 1°. l-tull di (u$fe (1-a naucit ln batai), PGr, 153; 2°. tule~te vimtul
(vlntul biciuie~te), PGr, 153; 3°. arcoare mare, tt tulea~fe (ger mare, te buimace~te). - V. lu/1•
TULfRE, sf., pl. fullrl, zapacire In bataie, taction d'ahurir•, Dal, 211.
TULfT, -til, pl. fulif, -fe, uluit, eahuri•, Dal, 211.
TULUMBAlif, sm., pl. fulumbageddz, tulumbagiu, •pompier•, Dal, 211 ; Mih, 513; PenB,
VIII, 155. - < tc. touloumbadjl (823) .. -".
TULUMBA, sf., pl. fulumbe, fulunt;i, tulumba, · cpompe•, Dal, 211; Nic, 537; Mih, 513.
- < tc. touloumba (400; 807; 823) .. -".
TUM I TUM I Tml I tlnterj. qui signifie ,danse I" et qu' on adresse aux · nourrissons
qu'on fait danser dans ses bras ou sur ses genoux•. - V. frum-frum-frum/ ~i Ia italieni: ,Tumh I
tu~h I tumh I Ognuno si mosse. I giovinotti ... ballarono prima fra !oro" (Nino, I, 111. -
Cf. ~i IIF, VI, 74 pentru Taranto). ·
TUMAl:lt), sm., Dal, 211; DR, III, 552 ( < alb. fumd~e); CN, 173. - V. tifmdllrl ~i
it. fomdscia ,formaggio cattivo" (IIF, IX, 37), fumazzu (ibid.) < foma ,caciola" (ibid.).
TUMBA1 , sf., pl. fumbe, dlmb; mormlnt, •petite elevation de terre, butte - v . . 6htu;
tombe(au) - v. murmintu. , Dal, 211 ; Nic, 537; Mih, 513; PB, 720; Lum, II, 43; PEt, 45;
( < lat. tumba, ,tombe,sepulcre"). - 1°. la tumba di arl'rl nil mpartl'm (Ia movila de Ia rlu
ne-am despartit), Fl, I, 5, 9; 2°. ci'nile aurlii' andliu pri tumbif (clinele urla deasupra: pe mor-
mtnt), Fr, II, 229. V. ~i toponimicul Tumbe, BNA, II, 76; LL, III, 112 ~i, aci, sub manu~dke.
- Gr. -.ou!J.7tot - < lat. tumba ,tombe, sepulcre".
T"OMB.\ 2 -1203- T"ONGIU

T"O)m.:\2 , sf., pl. lumbe, tumba, •culbute - v. cululumbih. - 1°. lumbi, cu/utumbi (peste
cap, de-a berbeleacul), PB, 4830; 2°. (elite lumba (a facut tumba, s-a dat peste cap). - Cf. gr.
't"OU(L7tot .. -", alb: lumbe ,fascio", tc. toumba (824) ,imite le bruit et l'action de se jeter
brusquement au lit".
TmiBfKE, sf., pl.?, tutun de nargbilea, •espece de tabac qu'on fume a !'aide du nar-
guile•, Mih, 513. - Cf. gr. -rou(L7ttxt .. -".
TUMNATIC, sn., pi: tumndtite; TmlNATIC, -cd, pl. tumndlifl, -te, tomnatic, •quartier
d'automne; d'automne, automnalt, Mih, 513. - 1°. cilnicddz/'i (ug, Ia lumndtic s' due (celnicii
pleaca, se due Ia tomnatic), PLit, 874; 2°. (rundzii lumndtife (frunze tomnatice), GrB, 93. - V.:
TUl'INARESCU, -redscii, pl. lumniirt!~fi, -$le, de toamna. cautomnal•, Nic, 538; ca~u
tumniirt!scu (brlnza de toamna), Dal, · 211 - v. tuniirt!scu ~i :' .
TUMNARffr, .sm., pJ.. tum:oiiriurl; TUMNARfiJ, -rie, pl. tumniiril •automne long et bon;.
automne propice; automnah, Dal, 211. - 1°. t!stan avum lumniiriU (anul acesta am avut
toamna buna), Fl, II, 4, 8 - v. arniu; 2°. (rundzii lumndrie (frunza de toanina), ArE, 113.- V.:
TmiNf!!lfr~ -~e. pl. lumnl~l, -~e. tomniu, •d'automne•: di lumni$1U vimt (de vlntul de
toamna), GrB, ~04. - V. loamnii, ntumneddzii.
TUMSU, -sif, pl. lum~i, -se; T"OIITU, -Iii, pl. tumfi, -te, tuns, •tondu; malheureux;.
nigaudt, Dal, 211 ; Nic, 538; Mih, 514. - 1°. easte lumsu cu (odrlica (e tuns cu foarfeca);
26 .fe uryll pri lumsa-ajed di mumii! (ce nenorociri pe nefericita cea de mama I), RA, 98; BNA,
II, 40; 3°. lumta di soacra (mizerabila de soacra), PB, 30117 ; 4°. /al tumte ~· /al kirute (mai
tontule ~i mai pr()stule), PB, 10327 ; 5°. lumte! (tunsule; nefericitule; prostule 1). - Pentru
sensu! •malheureuxt, cf. PP'ar, 75; Guzla, 75 nota 2; Quit, 670 etc. - V. lundu.
TUl\ITEA, adv., Nic •. 538 - v. alumtea.
TUN, sn., pl. lunurl, tunet, ctonnerre•, Nic, 538. Sinonim: bumbunidzdre~ - < lat.
tonus ,tonnerre".
TUNA, invar.; T 6 n a, prea revarsat; Dunarea, •plein (d'eau), deborde, (grand comme
le) . Danube•, PDict, 1947, 20"; ari'ulu era dipus luna (riul era revarsat peste masura, era ca
Tuna, ca Dunarea), Fl, II, 1, 3. - Cf. Duna ~i mgl. Tuna (CapM, Ill, 303). ·- Cf. tc. touna
(825) ,Danube", gr. v-rouvot~oc; ..7tA7)(L(LUpot" (Boga, II, 236).
T"ONA, vb. unipers., tuna, •il tonne, tonner•, Nic, 535. V. detunii.- Cf. mgl. tuna
(PMegR, 11, 125; GrS, VII, ~13; CapM, III, 303). - < lat. tonare ,tonner".
TUNARESCU, -redsca, pl. tuniirt!$/1, -t!~ti: ca~u tuniirt!scu (brlnza de toamna), PenB,
VI, 139- v.:
TUNARETfr, -reafd, pl. tuniirt!f, tomnatic, cd'automne•, Dal, 211; DR, III, 337; IV,
743 ( < lat. *aulumnaricius); ca§il tuniirt!f (brlnza de toamna), Fr, I, 137; cii'~url tuniirt!f (brin-
zeturi de toamna). V. tumniirt!scu.
TUNDEARE. T"ONDIRE~ sf., pl. tundt!rl, lundirl, tundere, •action de tondre•, Dal, 211 ;
Nic, 538 ; Mih, '514 ; PB, 720. .
- TUNDU (mi}, vb. ·In ~i II (lum~u; tumsu ~i lumtu ; tundire !li lundedre}, tunde, ctondre
- v. culrust!scu; s'en alhir (au diable)•, Dal, 211 ; Nic, 538; Mih, 514; PScr, 254; PB, 720.
- 1°. cu mi'na- a med s' /i lundu (sa le tund cu mlna mea), PLit, 938; PAnt, 35; 2°. du-ti
s' ti lundzi (du-te sa te tunzi, sa-p tai parul); 3°. lundi-te I (du-te Ia naiba 1, ru~ine 1), PGr,
153. - <lat. tondere ~i tundere ,tondre".
T"ONGE, sf., pl. lunlflurl, bronz, tuci, •airin, bronze - v. brundzu, tuclu; tHe dure
- v. griju, skizare•, Dal, 211 ; Nic, 538. - e. sunii klpri/e di lunge (suna clopotele de bronz),
PenB, II, 110; BNA, II, 48 - v. kipru; 2°. cap di lunge (cap greoi, netntelegator). - Cf. ~i
alb. lunsh ,bronzo". - < tc. toundj (418) ,bronze".
T"ONGIU, sn., pl. lunlflurl - v. lunge.
TUNISjSCU -1204-

TUNISESCU, TUNUSESCU (mi), vb. IV (tunisll, -sit, -sire) - v. mildn'lusescu -, PGr.


153; Mih, 514·; Gram, 308. - 1°. s' tunisl cd s' (edfe (s-a cait eli s-a niiscut), PLit, 645; 2°,
ad§d §d. tlnirl, vinlfd Ira s' nd ·tunuslmu (batrlni ,1 tlneri, veniti, ca sa ne pocllim), Cod, 2511;
9310; 3°. dis(d'-1 ocl'il'l ~;lne, ca s' nu· ti tunusi$ll apola (deschide-ti blne ochii, ca sa nu te
c:Ue'ti _apoi, In urma), Fr, II, 275; 4°. d' lfi (edfe s' tunusi (s-a cait de o~ice a facut), Lum,
I, 92; 5°. lOra (urlu s' tunusi (acum hotul se clli), Batp, '48-49; 6°. pll'ndze amdr §i s' tunu- ·
'i
sed§te (pllnge amar se caie,te), Lum, I, 228; 7°; s' tunusi multu ci'ndu s' mindul (a regretat
mult ctnd s-a glndit), Lum, II, 182; 8°. s' tunusl ~i nu va si nsodrd (se cal ,1 nu se va In-
sura), Cal. 1911, 178•. - Forme nordice, ca ,1 tdn'lusescu,. - mi mitdn'lusescu > mi tdn' lusescu.
TUNU~fRE, sf., pl. tunusirl, Mih, 514; tuitusirea este and mdre curdre a su(litlul (pociUnta
e o mare purificare a sufletului), Cod, 2510 ; 93"; sade duredre ~i tunuslre (numai durere !ii
regret), Lum, III, 349. - V. mitdn'lusire.
TUNUZA, sf. ,1 adj., f., tunisian, «tunisienne, de Tunis•, PEtim, 21 ; cdclula-l'l tundzd
(caciula-i (fesu-i) tunisiana), W, U ; 30; (esea-l'l di Tunuzd (fesu-1 din Tunis), PAnt, 279;
Bair, 121. - < tc. tonous (4l8) ,Tunis".
TUN'IS'Escu· (mi), vb. IV; TUN'ISfRE, TUN'IS(T, Dill, 211 - v. tdn' lusescu, tunusire,
mitdn'lusit.
TUONTI, adv., In adevllr, «en effet; vraimenb, GEl, 213; tu onti l'l si (dfl (In adevar
1 se face), Cod, 18'. V. alt8hea.- < "t'w6v·n .. -".
TUPAL, -ld, pl. tupdl'l, -le, ,chiop, •boiteux; manchob, Nic, 536; Mih, 514. Sinonim :
~cl'lop. - < tc. topal (810)' ,bolteux".
TUPANliE, sf., Mih, 514- v. tdpdnge.
TUPCAL!, sf., M1h, 514 - v. tutcdle.
TUPl:f, sm., pl. tupceddz, artilerist, •artilleun, Dal, 211 ; Mih, 514. - < tc. topdjy
(811) ..-".
TUPOA~A, sf. ; TUPOR, sn., pl. tupodre- v. tdpodrd - ; Nic, 536; Mih, 514; CEl, -85;
BatP, 27. - 1°. tupodra cddzu n~;los (securea a cllzut jos), Lum, V, 9, 20; PAnt, 339; 2°.
ajamsird coddd di tupodrd (au ajuns coada de topor), Lum, II, 74; -3°. trag Arm4' n'll'i II' cu
tupo6.rd (aroml\nii trag ,1 cu topoare), Velo, 12 ; PAnt, 323; BNA, V, 99; 4°. 11a tdl'edre cu
tuporlu (trebuie taiat(li) cu toporul). - ·cr. 'i tc. Uber (340) ,hache".- < vsl. topord ,ascia".
TUPTANE, sf., pl. tuptd' n' l, toptim, •en gros; tout ensemble•, Dal, 211; Mih, 514;
va s' acumpdrd'm tuptdne (vom cumpllra cu toptanul), CalGrB, 44. - < tc. top-dan (809)

TUPTANlif(fr), sm., pl. tuptangeddz, tuptangil, toptangiu, «marchand en gros•, Dal,


211 ; M1h, 514. - < tc. toptandjl ..-".
TUPUC, sn., pl. tupucurl, tupute, toe de gheatli, •talon de botte•, Dal; 211 ; erd mlcdte
tupdcurlle (tocurile de ghete erau tocite), Lum, IV, 148; tupufile led pdturlle de cur6el'i vor
adrdre (tocurile sau ~lclile ghetelor trebuie fllcute, reparate) - v. pat1 4°, tdcune. - < tc.
topouq (811) ,cheville" .
TUPURI'~E, sf., pl. tupurl'~te, Mih, 508; CEl, 85; pddu·rea di tupurl'~te si-aspdre
(plidurea de toport,te se teme), ZP, V, 634. V. ti1plrl'~te, tlptrl'$le. - < vsl. toporllte ,manu-
brium".
TUPURl'Tfr,- sn., .pl. tupurl'fd, topora,, •petite cognee•. - Pentru sufixul -lfu, v. yu-
milrl'fil , Anon". - < vsl. toporled ,ascia" .
TUPUZ, sn.; TUPUZE, sf., pl. tupuze, b.uzdugan, •massue de guerre•, Mih, 515; Dal,
211.,- E ,1 tdpuze. - < tc. topouz (811) .. - " .
TUPUZGAN!, sf., PLit, 70 - v. topuzgdnd.
TUBA (Muluvf,te), adv:, acum, •maintenanb, · PB, 720 - v. t6ra, tariP.
-1205- TURCU

TURi\fJA, sf., pl. turcl'l ~~ turale, tura, •chiffre ou monogramme comprenant le nom
et le titre du souveraim, PLit, 90. V. turd!. ·- < tc. tou(gh)ra (806) .. -".
TlJRAt, sf. pl. tare, sigiliu, •sceau, cacheb, Mih, 511.- Sinonime: miure, vuld. - V. dura
~~ turdrld.
TtlRA2 , adv. (Muluvl~te ~~ Gope~l), PB, 720 - v. tara.
TUBA'~, sf., Mih, 515; PScr, 254; CEl, 85; deadi di and turd'§ti (a dat de o tirlll),
CFr, 162 - v. tdri'§le, turl'§le.
TURBAI\E, sf., pl. turbd'rl, turbare, uage•, Dal, 211 ; Nic, 544; Mih, 515; /'l-si mulil'
perlu di turbdre (i s-a zblrlit pllrul de mlnie), ·pa, 3375; mi-acdfd' ca 'nd turbdre (rn-a cuprins
ca o (un fel de) turbare), GrB, 227; ~Ant, 232; BNA, IV, 152. V. trubcire.
TURBAT, -ld, pl. turbdf, -te; turbat, •enrage; furieux•, Dal, 211 ; Nic, 539; cu 6cl'i -
aro§l, turbdf di urd (cu ochi ro~ii, tlirbati de uri), PAnt, 279; miccirea .. • ansdrdtd turbdld (mln-
carea ... sllratll peste mllsuril), PB, 18011 ; PAnt, 96. - ca· sm. : •tapage, tumulte•, Nic, 539. -
Sinonim : lisecircu.
TURBEDZfJ, vb. I, PB, 720 - .v. turbu2 •
TURBETA, sf., PAnt, 496; turbeta §' timbird'lu (trompeta ~~ tamburaua), PLit, 1030,
- v. turumbetd.
T1JRBU1, sm., pl.? (grllmosteni), orbul gllinilor, •berlue• : turbul s' I' u da (orbul gainilor
sil ti-o dea, lovi-te-ar orbul gllinilor). Sinonim: urbdre. - V.:
TtlRBU', vb• .J (turbdl, -bat, -lllire), turba, •devenir. enrage, furieux•, Nic, 544; Mih,
515; GrS, II, · 2(); it'ndi tle acdfd' s' furbd tu nts (slngele tncepu sa turbeze (sa clocoteascil)
.tn el), PB, 1681 ; ct'nlle turbd' (clinele a turbat). V. trub, (urbedzii ~i sinonimul lisixescu. - <
lat. turbare ,troubler, mettre en desordre".
TtlllBUR1 , -rd, pl. turburl, -re- v. turbure -, Mih, 515. - < lat. •turbulus.
TURBUR1 (mi), vb. I (turbural, -rat, ·-rare), turbura, •troubler, agiter., Nic, 539; Mih,
515. - 1°. nu turburaf apa (nu turburati apa); 2°. cum s' nu mi turbur? (cum sa nu . mll tur-
bur?), PB, 16718; 3°. mtndulrlle u turbura dipriund (gtndurile o turburau mereu), Lum, V, 9,
19; PAnt, 337. - V. tulbur ~i 'sinonimul aldcescu. - < lat. turbulare (cf. turbulerUare ,troubler,
agiter").
TlrnBURARE, sf., pl. turburd'rl, turburare, taction de troubler•, Mih, 515; PB, 720.
TURBURAT, -td; pl. turburaf, -te, turburat, •trouble; agite•, PB, 720.
TtlllBURE, adj., pl. turburl, turbure, •trouble•, Dal, 211 ; apd turbure s' mi calli (apil
turbure sa nu calc!, sA nu free! prin apA turbure), Cal. 1911, 52; BNA, V, 108. Sinonim :
mintit, puvun'los. - V. turbur1 •
T u r e a I A, sf., pl. Turcdle, turcoaicil, •femme turque•. - < turcu.
TURCAME, sf., fllrA pl., turcime, •population turque; armee turque•: - 1°. pi turcame
lui si da (sl dea mereu tn turcime), PLit, 1020; 2•. cdded turcamea di ni(erl (cildea turclmea
de infauterlftl), BNA, Il, 36; 34 ~ 134. V. turcdrle.
·TURCANACAT, -td, pl. turcanacaf, -fe, lndrllcit, •tres mechant; endeve• : scodld, morl
iurcanacati (scoall-le, mlli lndrlcitll, mlli rlutatea lumii), PenB, VIII, 20. - <Tarcu sau -roupxo<;
,turc" +·Mxat-ro<; ,m~le; confus ; brouille".
'T URcARfE, sf., flrl pl., turcime, mombre de Turcs; armee turque• : turcdrla-amar
:zctled~te (turclmea tipl amar), BNA, I, 118 ; si-§l l'l calcd turcdrla (sa ~i-i prade turcimea),
BNA, l, 108; 141. - V. turcar~e ~~ :
T 6 r e u, Turxa, pl. Turti, 'Turxe, «Turc; Albanais islamise ; etat turet, Nic, 538; PB,
720; PGr, 153.-r. ti n·cl'ind~l La Turcu?-ma ara'rl va ti c1ilcd (te-ai lnchinat (te-ai prerlat)
turcului?-mai rau te va calca ), PLit, 645 ; PAnt, 8; 2•. Turcul slrgl'ed~te brl'nlu si-l't lu
calfi (iurcull~i tlrlie brlul pe jos ca sa i-1 calci=turcul cautli. motiv de ceartli.), PLit, 646;
TURCU -1206- TURN ARE

PAnt, 8-v. slrgl'escu; 3°. al easte turcu (el e albanez turcit) - . cf. Buril, 3: ,lure= sa sc
inteleaga a Ibanez musulman"; 4°. _nd scu~e~r Greaca tu Turcu (ne-ai scos grecoaica din Grecia
In tara turceasca), PLit, 929; PAnt, 34-v. naundru 3°. - V. lurcu.- < tc. turk (364) , Turc" ,
TURCU, -ctl, pl. turtl, -te, rau, crnechanb.-e. si-n'l scot ahtea pri turca din castl (sa-mi
scot ahtul (sa rna razbun) contra rautacioasei din casa), PLit, 769; 2°. nu mi ~ti te turca,
(e arbineasa escu (nu rna ~tie ce turcoaica (ce rea), ce albanezoaictl musulmanimtd (ce clinoasa)
sint), Fl, II, 5, 2; 3°. sodcrtl ardiltl ...' . ~~ lured (soacra rea ... ~i clinoasii), · PLit, 767. - ·v.
turxtl ~i Arbines.
TURCULESCU (mi), vb. : dtl'ldzi. .. si scodltl $1 s' turcuUscu (valuri..; se ridica ~i se
tlrcolesc), Lum, IJ, 352; BNA, IV, 104; ni6rrt'i. .. s' turculed din ter (norii ... se rostogoleau
din cer), GrB, 2, 31; BNA, IV, 133.- V. tlrcult!scu.
· TURCULfT, -ttl, pl. turculit, -te: lu-a(ltl' turculit tn pdde (1-a gasit rostogolit jos), CaiGrB,
36; BNA, IV, 115 - v. tlrculit.
TURFANDA, invar., trufanda, cprimeurs•, Dal, 211.- < tc. turfende (363) , frais".
TURriSfT,' -ta, pl. turyislt, -te, ascutit, caiguise•: cdrinti. .. turyisi{ (canini. . . ascuti\i).
Luin, V, 23t - v. nturyislt, nturhislt. ·
TURfN, sn., pl. turinurl, crivat, event du Nord, boree, aquilom: - e. ci'ndu bate tur-
bdtlu turin (clnd bate turbatul crivat), Fl, I, 3, 9; 2°. s' u bdta turinlu (sa o bata cr~vatul).
FI; I, 2, 8; 3°. turin ~~ plodle (viscol ~i ploaie), Fl, I, 4, 5.- Morfologic: pentru turlnurl, cf.
atmosfericele: arcodre, gl'edftl, nedila, plodle, sin'edc, .vlmtu. - V. ntur(n. - < ?
TURINOS, -nodsa, pl. turin6$l, -nodse, glacial, cglacial, d'aquilom: turin6slu vlmtu (vis-
colitorul, glacialul vlnt), Fl, II, .1, . tO.
TURI'~, sf., CN, t70; Armd'n'll'i si-a(ld pri Ia turl'§te (aromAnii se aflau pe Ia tlrle).
Lum, V, t71 ; Ia tur1'$le 6lle-a:fiedrtl (Ia stani~te oile behliie), Cal. t928, tt4, BNA, II, 60.
- V. lurli$le.
1'URKIPSESCU (mi), vb. IV (turkipsil, ·-sit, -sire), turci, cse faire Turc, embrasser
l' islamisme•, Nic, 538; Mih, ·s t5; GEl, 2t3; dirven'lle s' turkipsescu (trecatorile devin turce~ti).
PLit, 1027; PAnt, 38. V. anturtescu, nturkipsescu. - < TOUflXtuw · ..-".
TURKIPSfRE, sf., pl. turkipslrl, turcire, caction d'islamisen, Mih, 5t5.
TURKkPSfT, -ttl, pl. turkipslt, -te, turcit, <islamise•, Nic, 538; Azbine$l. .. turkipsif
(albanezi. ·. . turcizati), BNA, II, 76.
TURLfE, sf., pl. turlil, fel, .«Gjlpece, sorte•, Dal, 211 ; Nic, 538; Mih, 5t5. - t 0 • mu$ilel
.:.... turlil, turlil (frumuseti- fel de fel), Fl, II, t, 8; PAnt, 347; 2°. aistu s' n'ird: ti turlie?
(acesta se mira: ce fel ?), PB, 5734 • · Sinonime: luyie1 , sole. - < tc: turlu (569) .,-".
TURLU, -Ia, pl. turl'i, -le, nebun, •fou; insense•, Dal, 2t1; Nic, 539. V. ndzirl!l ~i sino-
nimele Clul'ea, glar etc. - Cf. gr. 't'pt:A.A6c; .. -".
TURMA, sf., pl. tzirmc, turma, ctroupeau•, Dal, 211; Nic, 539; Mih, 515; PB, 720.
- t0 • turma n'edrdze duptl birbec (turma merge dupa berbece)~' PLit, 646; 2°. nd lo lzirmile di ol
(ne-a luat turmele de oi), Fr, I, 36; PAnt, 289; BNA, I, 8; 3°. turmile ti-ald!id (turmelc te
lasa, te par~sesc), RP. 3, 6; BNA, I, 52; 4°. turme ttlxed. (promitea turme), PLit, 1029; 5°.
l'l-u-aduna cu turma cu tot ca'tra al'lzirea (i-o aduna (o ~terge, fuge) cu turma cu tot catre
aiurea·, tn alta parte), GrB, 220; PAnt, 223; BNA, IV, 138. Sinonime: cupie, surle. - Cf. ~i
alb. turme ,,gregge"; gr. Toup!J.ot (Boga, II, 67 , 188).- < lat. turma ,troupe, foule, multitude" .
TURNARE, sf., pl. turntl'rl, (ln)turnare, caction de tourner, de renverser, de chavirer
etc. - v. t6rnu•, Dal, 211; Nic, 539; Mih, 5t6; PB, 720. - t 0 • dipartoastl-l cdlea IJ' nu l}tiri
a lor turndre (depArtat (lung) e drumul ~i ei nu ~tiu dactl e sigurd a lor lntoarcere), PAnt,.
270; Bair, 70; 2°. ma-ayon'ea vas' l'ed di turnare (mai curlnd se vor apuca de In tors lina spre-
a fi inca o datd trasa tn scaunul cu pieptenul}i), LP, t2; PAnt, 244; BNA, II, 114 - v. trag 8°.
-1207- TURTURA .

TURN AT, -Ia, pl. lurnti/, -le, intors, •tourne; arque; retabli, qui est en chain, Dal, 212;
Nic, '539. - 1°. [.;vidzura lurntil (1-au vazut (re)lntors), PB, 10818; 2°. cu Cl6curlle marl, turncite
{cu pliscurile mari, arcuite), PAnt, 128; 3°. ti turnti$1 turntil Ia (lila (te-ai intors restabilit Ia
fa\4).
· ·TURNATA, sf., fll.ra pl., intoarcere, uetoun, Dal, 212.- 1°. s' ti(la ctilea tu lurntila
{sa gaseasca drumulla lntoarcere), PB, 27319 ; 2°. lru turnala di Ia ol (Ia intoarcerea de Ia oi),
PAnt, 201; BNA, V, 30 ·; 3°. una turntitd bdrbtitu-su, .•. acata' s' pli'nga (odatll. cu lntoarcerea
barbatului ei (abia se tntoarse blirbatul ei), ... lncepu sa pllngll.), PB, 19011. - V. scultita,
vinita etc.
TURNAVA, invar., mom d'un jeu d'enfants aux· osselets•, Dal, 212.- < ?
TURNA, sf., pl. turne; ~tiuca, •brocheh, Dal, 211; Nic,. 539. - < Toupvoc .;-" (tc.
lour.na (816) ..-");
TURNATURA, sf. pl. turndtur1, tntoarcere, •retour; detour; hospitalite; traducti'on•,
Dal, 212; Nic, 539. - 1°. dol me$1 tt'ne imndtura ~i-alt ahl'nli turnalli,ra (doull. luni tine dusul
~i alte (tot) atltea lntorsul), PLit, 938; PAnt, 55; 2°. ctilea aesta tire multe turnatur1 (drumul
acesta are multe lntorsuri) - v. $U/dturd; 3°. s' hibd turnaturd pri-actisa (sll. fie lntoarcere (gaz-
duire) pe acasa), PB, 190'; 4°. nu era om ... · te s' nu-ti1bd turnatura Ia nis (nu era (exista)
om ..•. care sll. nu se abatll. Ia dtnsul ln vizita, in ospitalltate), PB, 35532 ; 5°. gretiila caste tur-
natura a .•• (e grea traducerea (sau transpunerea) a ... ), ArE, 3. - < lat. tornatura ,art
de tourneur".
TURNIPSESCU, vb. IV (turnipsil, -sit, -sire), fasona, da~onnen, Dal, 212; Nic, 539.
- < Topve:uro ,fa~onner au tour; chautourner".
TURNIPSiRE, sf., pl. turnipsir1, fasonare, •action de fa~onnen, Dal, 212.
TURNIPSIT, -14, pl. turntpsit •. -te, fasonat, da~onne•, Dal, 212.
TURON, sn., pl. tur6nurl, Gram,.309 ~ v. turr6.
TURPANE, sf., pl. turpa'n'1 (gramosteni), tulpan, cvoile blanc · de tHe porte par les
femmes en signe de deuib.- Pentru doliu ln alb, v. dubUn ~i )tile, precum ~i: Deg, 49; Ve-
cellio, II, 242; Yem, 110; Monnier, 455; Cher, I, 274-275; Macart, II, 50; Chal, 222. - Cf.
gr. Toul.7t!Xvt ,etoffe fine de coton; jaconas".
TURRO, sm., pl.? turn; •tour., PScr, 254 ( < it. torre). V. tur6n ~i piryu. - Cf. tc.
t o·u r n o (815) ,tour" ..
TUR~fE, sf., pl. tur$[1, murll.turi, «fruits 'ou legumes maceres au vinaigre•, Mih, 516;
130. - Cf. gr. Toupat ,qc. de confit au vinaigre". - < tc. tourehy (362) .. -".
TURTA, sf., pl. turle, turta, cgalette; espece de champignon•, Dal, 212. Nic, 539; 1\Iih,
516; PB, 720; PAnt, 496. - 1°. (l'ra di farina nu s' fate Iuria (turta nu se face farli. de faina),
PLit, 646; 2°. ardlti ... dupa turte (se rll.spindeau . .. dupa bureti), Fl, II, 3, 9- v. buretite;
3°. Iuria s' (elite (s-a umilit). V. nturtedzil. - ·cr. ~i gr. Toup't'ot ,tarta; tourte; gateau" (Hris,
337; 'Av3p, 372). -<lat. Ioria ,gateau rond, tourte", turta (Bour, § 67 II, p. _7 0; PFon,
§ 91).
TURTOARE, sf., pl. lurl6rl, toarta, canse; oreillette d'un pendant d'oreille qu'on fait
passer dans l'oreille percee•, Dal, 212. - < lat. *tortorla.
TURTURA, TURTURA, ~f., pl. turturl, · turturicli., ctourterelle; bavard•, Dal, 212; Nic,
539; ;\lib, 516; PScr, 254; PB, 720; PAnt, 496; Lum, V, 186. - 1°. 'nil turiurd jiled$le (je-
le~te o turturicil), BNA, I, 48; 2°. lotite turturlle-amuti'ra (toate turturelele au amutit), RP,
10-11, 13; BNA, I, 42; 3°. n6slimlle lurtur1 (nostimele turturele), Cal. 1911, 51; BNA, II, 54;
4°. ci'nla pupuze f turlur1 (clntli. pupeze ~i turturele); Lum, V, 184; BNA, II, 44; 5°. va na
ci'nla nica f' lurlurile surtile (ne vor clnta inca ~i turturelele surate), PenB, II, 151; 6°. ca tur-
lura l'l-si dute gura (ca turturicil li merge g~ra), PLit, 646 - v. pupaza 2°. v. lurluretiila. -
TURTUREA:OA -1208- TUT

Cf. dr. turtura (VasP, 189 ~i 262 ~i gr. Toup-rOuFo, -roup-roupcx ('Av8p. 372; Hris, 252; Boga, I,
390; II, t88). - < lat. turtur, -urem ,tourter~lle [oiseau)".
TURTUREAiJA, sf., pl. turtu~el - v. turturq- : ca pul'l di turtureciiM (ca pui de tur-
turea), Lum, IV, t68; BNA, I, 34. - < lat. •turturella.
_TURTEARE, sf., pl. turterl, toarcere, ~action de tordret, Dal, 212; Nic, 539; acdfaf-va
di turfecire (apucati-va de tors). V. toarfire.
. TURTESCU, -teased, pl. turte~tt, -te~li, turc~sc, · •turc; etat turc•, PAnt, 496; PGr,
153. - t 0 • mintiturl turte~ti (intrigi turce~ti); 2°. si-allna gluglu nsus tu turfeasca (sa urce sui~ul
In sus In tara turceascii), LP, 57; BNA, II, 126. - V. tnturfescu.
TURUMBETA~ sf. - v. trumbt!ta, sinonimele burazcine, burle ~i turututu!
TURUN6f(J, -gle, pl. turungll, oranj, ode couleur orahgee; orange•: purecio turungie
.(~ort oranj), W, II, t4. - < tc. turundjl (365) .. -".
TURU~TE, sf., pl. turu~te, turu~tl, tlrlli, •pare a moutons•, PB, 720; PAnt; 496; CEI,
85 ; CN, t70; la turu$(e s' mi ngrupat (sa rna lngropati Ia· tlrla), PLit, 938 ; la turu~tile di n
d:ecfnd (Ia tlrlele din deal), RP, 6, 3; BNA, I, 2. V. tdrt'~te, tura'~te, turi'$(e.- Cf. srb. _to~
,enclos pour le betail", alb. turishte ,ovile", dr. torl!#e, luri~te ~i toponimicul gr. T6pta-roc
('H7te:tp. IX, toO).
TU-RU-TU-TU I •interj. qui imite le son de Ia trompette•, PB, 720; nu-apuca' s' dzi'ca
'nd oard tu-ru-tu-tu (nu a apucat sa zica odata tu-ru-tu-IU.!), PB,. 4411, ·
' T 6 r x A, TURXA, sf., ~~ adj. f, pl. TU.rxe, turxe, turcoaica; rea, demme turque; femme
mechante, endevee>.- e. '~l-lalt!scu ... sufrlnfealile, ca Turxe (l~i lnnegresc .• : sprtncenele,
ca turcoaice), Fl, I, 3, 11 - v. Turcu; 2°. m·l'eare turxd (femeie rea) - v. turcu, arcipsa, Ar-
bines 2°. - < -roupxtaaoc ,femme 'turque".
TlJSE, sf., fara pl.,· tuse, •touxt, Dal, 212; Nic, 540; Mih, 5t7; PScr, 254; tuse arciuu
(tuse magareascli, •tosse asinina", _·zan, 55). - <lat. tussis ,toux". .
TU~EARE, sf.,- pl. tu~erl, tu~ire, •action de toussert, Dal; 2t2; PB, 721.
TU~EDZiJ, TU~ESCU, vb. I ~i IV (lu$ecil ~i tu~a, tu~ecit !li tu~lt, lu$ecire ~i tu$ire),
tu~i, •toussert, Dal, 212; Nic, 540; Mih, .5t7; PB, 720. - t0 • $1 un'-ocira el lu$ecidza (~i tu~~te
el o data), Batp, 7; 2°. d:i'fe Ceanaca lu~indalul (zice Ceanaca tu~ind), PAnt, 308. - < lat.
tussli'e ,tousser".
TUT, adv.; TUT, lutii, pl. luf, lute, tot, •continuellement, sans cesse - v. dipriuna, lnda
etc.; iout - v. iot2•, Dal, 212; Nic, 537; · PScr, 254. - t 0 • tut el s' li traga (mereu el sli-i
traga' (u$1eii), LP, t3; PAnt, 244; BNA, II, 114; 2°. unu ~· tut i la parlntt (un singur ~i atit
e Ia parinti), PB, 12611; 3°. ·~l-aved un fillor ~· tut (l~i avea un biiiat ~i -el era totul), PB,
t8728 ; 4°. ahl'l aveci ilis tut (atlti avea el toti = atltia erau toti banii pe care li avea), Lum,
II, t27; PAnt, 183; BNA, III, 80; 5°. lui ca lui (toate ca toate = oricum), Lum, VI, .3, 8;
BNA, II, 12; 6°. s' dufe Cola cu lui Klta (se d,ucc Cola cu tot (lnsu~i, lntreg) Kita), Batp, 12;
BNA, III,. 106; 7°. vecide Greclu IJ' tutti Grecicii (vede grecul ~i toata (lnsli~i) grecoaica), Fr, I,
88; PAnt, 184; BNA, III, 68; so. di pri lui (de peste tot, •de par tout» = peste tot, . pretu-
tindeni), Cal. 1911, 52; BNA, II, 54; 9°. tut vol si siccif (voi toti sli secati), PLit, 934; PAnt,
23; 10°. tut s' l'i ntre~l f di mintea-a ta s' nu· el}l (pc toti sa-i lntrebi ~i din glndul tau sa
nu ie~i, Ia plirerea ta sa nu renunti), PLit, 647; te. a tutul'el fitate (a lntregii cetliti), Cod,
9516- In dacoromana: ,puind capete . .. toatei Pachii" (CronM, 1, 24); ,voievodul toatei
Ghermanii" (CronM, I, 76); ,comanda a toatei artilerii (Blil, 133); ,general at' toatei armiei
sale" (Bal, 329); 12°. a tutl'el lo l'l-u putul (a toata oastca eu i-o putui, lntregii o~ti eu i-am
venit de hac, lntreaga oaste cu am invins-o), PLit, 1019; PAnt, 39 - v. pot 3°; 13°. a lullor
ld ded ccile (tuturor le dadui drum); 14°. .a tutuldr (tuturor). Jb, I, 46; 15°. minga' ... di a
tutor (a mincat. .. din a tuturor), '\V, II, 264 - v. PMor, 21; 16°. picurarll'i s' turncirii czt
TUTAUNA -1209- TUVLETA

tate of IJ' cu .tut cin'l (pacurarii s-au tntors cu toate oile ~i cu toti clinii) - In dacoromana:
,un om ..• tncungiura stlna cu tate oi", PMar, 164 8 (pentru aceasta copstructie, cf. Dens,
II, 382-383; CPsal; p. CCIII; PPar, 47; PPar2, 76-77). Eronata interpretare ,Ia Nec1,
p. cxxn sus. - Nu cunosc nici din atestare forma de genitiv-dativ masculin a tutlul, paralcla
cu a tutl'el- 17°. tutii dzuila lucrecidzii. (toata ziua (In fiecare zi1 zilnic) lucreaza)- cf. . gr. II/..'
l'-ltpa. ejournellement,. toujours, 7rlivTQ-re:• (Hris, 160). - V. tot2 ~i t dr. lute (Dens, II, 178).
TUTAUNA, adv. : s' piiliicii.rseci tut-a-una (se ruga totdeauna), Cod, 1612 - v. dcilma
etc.~:
TlJTA-UNA, adv., totdeauna, etoujours•, Cod, 63 b27 ; 80 b18 ; 111•- v. totna, tutdiuna,
tut 17°.
TUTCALE, sf., pl. tutcii'l'l, clei, •colle-forte•, Dal, 212; Mih, 516; Lum, IV, 187-; aldkeci-l
(lip~te-1 cu clei). V. tupccilii. - Cf. ~i alb. tutkall ,glutine". - < tc. toutqal (812)
cu tutccile

TUTDilJNA, adv., PB, 721 ; totina (tutdtlinii) suntu mullu llpslt (totdeauna (continuu)
slnt foarte necesari), PB, 16621 - v. tOtuna, il(lilna.
TU11PUTA, TUTiPUTE, sf., pl. tutipute, avere animala, eavoir, fortune (en moutons,
chevres, chevaux etc.); denree, marchandise•, Dal, 212; Nic, 540; Mih, 516; PScr, 254; Cod,
112 b18 ;_113'; 1131°; 114 bll; GEl! 213. - 1°. nci kedre tutlputa (ne prapade~te averea animala),
PB, 121•; 2°. tutipula blind s' vlndi dil munte (averea animala buna se vinde chiar la
munte), PLit, 647 = ,on achete les bons chevaux a l'ecurie"; 3°. 'IJl-a(lii' tutiputa .;lne (~i-a
gasit averea (turma) bine), PLit, 763; PAnt, 87; 4°. emburlu aduse multii tutlputa (negustorul
a adus multii marfa). - < -ro -rl1ro-re: ,un rien, la moindre chose".
TUTlJME, sf.; pl. t~lun'l, tutun, •tabac•, Dal, 212; Mih, 516. V. tutune ~i sinonimul
duyedn. - ln Peninsula Balcanica a .existat acela~i obicei ca la arabi : ,En Orient, le tabac
n'est et ne doit jamais etre refuse. Ne pas en offrir serait une impolltesse dont un Arabe ne
voudrait pas se rendre coupable" (Landberg, 71) - v. cafe. - < tc. tutun (411) ,-".
TUTlJNA, adv., mereu, etoujours•, Mih, 516; Cod, .281 - v. tutauna.
TUTlJNE, sf., pl. tutun'l, Dal, _212; Nic, 540; P·B , 720 - v. tdtume ~i. tutame. - Cu zeama
de tutun fiert ln cazan, aromAnii spala rlia oilor.
TUTUNlif. sm., pl. tutungeddz, tutungiu, •marchand de tabac•, Dal, 212; Mih, 516.
- < tc. tutundJl (411) ,-_".
'niVLAR, sm., pl. tuvldrl,. caramidar, tbriquetier•, Dal, 212. - V. :
TlJVLA, sf., pl. tuvle, caramida, •briquet, Dal, 212; Nic, 537; PScr, 254 (<gr. -ioo~),ov <
lat.); GEl, 213; cdsii cu tlivle (casli de clirlimizi). - V. tala ~i pll8cire.
TUVLETA, sf., pl. tuvUt: u pocirtii nvecisttle la tuvUtii (o poarta nevestele Ia marama),
PLit, 861 - v. duvali!te. - < tc. touvalet < fr. toilette.
8AMA, sf., pl. Odme ~~ Odmate, minune, •miracle; prodige•; Nic, 173; GEl, 21-l;
PB, 710; 422'; BatN, 14. --: 1°. s' fedte 'nd Odmd mdre (se flcu o minune mare), PLit, 1013;
2°. truodrd Odma s' fedte (lndatli minunea se f4cu), PLit, 778; 3°. ~i-lind dzuiid - mdre Odmd/
(~i lntr-o zi- mare minune 1), Fr, I, 88; PAnt, 183; BNA, III, 66. V. Od11md ~~ sinonimele
Cfridd, ni$dne 6°. - < 6otu(J.ot ..-".
9AR, sn. (pl. Odrurl}, curaj, •courage; confiance•, Dal, 212; Nic, 173; Mih, 500; PScr,
255; GEl, 214; GrS, VI, 373. Sinonim: curdj. - < O«ppot; ..-".
8AV"IATURr0(0), sm., pl. Oavmaturydd:, facator ·d e minuni, •thaumaturge•, Mih, 500.
- < 6otU(J.Ilt't'OUpy6c; ,.-".
QAVMA, sf., Mih, 500; PScr, 255; Cod, 96 b12; 114 b' - v. Odmd, sdmd.
8.ll..~'NDZA, sf., pl. Oald'ndzi!, poUrniche, •perdriz•: nd zburd$l $i nd (udzl$l, mol
Oilld'ndzd (ne-ai zburat ~~ ne-ai plecat, mru poUrniche), AI. 1903, 85. V. ti!ld'nd:d ~~ sinoni-
mele pir~icd, pitrunlcl'e. - < alb .. thl!li!nzl! ,pernice (uccello)".
QAliJ\s:Escu (mi}, vb. IV (8dmdsll, -sit, -sire}, minuna, •s'emerveiller de; s'etonnen,
Nic, 173; GEl, 214; vdrtutea a terul si Oilmdsed (taria cerului se minuna), Cod, 81 /J8; (urll'i
s' Oilmdsescu (hotfi se uimesc), BatN, 14. Sinonim: ncrutescu. - < 6otu(J.<i~w .. - ".
8!\MATURrfE, sf., pl. Oi!mdturyil, miracol, mliracle•, GEl, 214; polite s' addrd 8amd-
turyll (poate sa fac4 miracole), PB, 1706 • - < 6otU(J.Ilt't'Oupy(ot ..-".
eARAPEL'IO, invar., acritura, •chose aigre~: micdrea edste Oilrapt!l'lii (mlncarea e foarte
acra). V. acrilturd, puscditurd etc. - Cf. alb. i thdrete ,acido, agro", 6otpi!'t'(ve ,aigreur" (Hr, 125).
9-~RliSESCU, vb. IV (Oi!rdsil, -sit, -sire), a avea curaj, eavoir du courage; se fier;
sembler•, Nic, 173; PScr, 255; Mih, 500 (Odrusescu) ; Jb, I, 44; Oi!rilslt la vredrea al Dumnt-
dzd'il (lncredep:va (lndrazniti) In lubirea lui Dumnezeu), Cod, 275 • - < 6otppw .. -".
eARusfRE, sf., pl. Oi!rusirl, lncredere, •action de se fiert, Mih, 500.
8AVMUSESCU (mi), vb. IV, Mih, 500- v. 8i!mi!sescu, precum ~i apurisescu, Cludescu.
9AVMUSfRE, sf., pl. Oi!vmusfrl, minunare, •action de s'emerveiller, de s'etonnen,
Mih, 500.
8EAMA, adv., putin, mn peu•, Dal, 212; 1°. easte Oedma aminal (e putin (cam) tlrziu),
PAnt, 310; 2°. sf s' discurmi! 8edma odrd (sa se odihneasca putin timp), Fr, I, 69; BNA, III,
46; 3°. lu-acdta 8etimd seale (II apuca putlna sete), Lum, II, 243; BNA, Ill, 52 - aci, are rei
de adjectiv lnvariabil. - v. hedmdl, n a 6 e am ii etc.
9EA11IN, -nd, pl. 8edmin'l, -ne, de sex feminin; ingenios, t1°. feminin; de sexe feminin;
2°. femelle; femme; 3°. sagace, ingenieux•, Dal, 212; Nic, 173; PScr, 255; PB, 712; PDict,
1947, 20. - 1°: otimin'll'i mciscurl ~d 8emin'l (oamenii de sex masculin ~~de sex feminin), Cod, 18
0EAmlN -1211- 0UIN'EAMA

b17 - (cf. gr. ,l)(e:L -rp(cx &:pcro:vtx~ xal.Mo 61)/,uxa 7totr.8t&: = il a trois gar~ons et deux filles" =
alb. ,ajo ka tri mashkuji edhe dli remere", precum ~i formula rituala latina: ·,si deus, si dea
cs - sive mas, sive femina"); mascurl, Oeamin'l (barbati, femei), BNA, II, 80; fiCL6r Beam in
(copil de sex feminin), Cod, 96 b21 - (cf. it.-sicil. ,avia cincu figghi fimmini. - figlio maschio,
figlia femina", BTS, VI, ·68; ,le fije femmine co' Ia madre; li fiji maschi cor padre", Zan.
83); 2° : una Oeamina (o femeie), CBiog, 35 - v. mul'edre; Oedmina ca s' idea (ca femeia sa
taca), Fr, I, 182 ; BNA, III, · 28 ; nu-l'l tacanea a Oedminal'el (femeii nu-i trecea prin glnd),
LP, 56; BNA, II, 124; mdscurll'i L'l-vindum, Oeamin'll'i L'l-tfnum (mieii sau iezti de sex mas-
cutin i-am vlndut, pe cei de sex fell}inin 1-i rctinuram); 3°: ttita-n'lu ~· cu pdplu .. mull Oeamin
lu-avea cdplu (tatiil meu ~i cu bunicul. .. il aveau capul foarte priceput, erau foarte. inteligenti),
Lum, IV, 37; mintea a Ia cciste Oecimina (mintea ta e. ingenioasa, e productiva), Fl, II, 2, 9;
II, ~· 4. - V. fedmin, heamin, seamin2 , hill 25° ~i :dva. - Cf. mgl. fedmin, -a (CapM, III,
126; PMegR, II, 79; GrS, III, 393), precum ~i CODE, 548 ((amen), REW, 7274 ~i ,na ria
fomena = una cattiva moglie" (Alton, 28). - < lat. •remlnus - cf. femina ,femme; feme lie" :
,carbunculi masculi el (eminae".
0EATR(N, -nd, pL 'Oeatrln'l, -ne, actor, •acteur•, Dal, 212. - · < 6e:cx-rp(vot:; .. -".
0EATRU, sn. , pl. Oeatre, teatru, •theatre•,. Dal, 212; Nic, 173. - < 6icx-rpov .. - " .
0EL~liA, sf., fara pl., vointa, •volonte•, PScr, 255; GEl, 214. Sinonim : vredre. - <
6ii.L(Let .. -".
SEll! · 0 e m !, sm. voc. sg., Doamne I, •misericorde; mon Diem: ecm-Dumnid:dle!
(Doamne-Dumnezeule !), Lum, V, 224; BNA, II, 10. - 0e:i (LOU I < 0e:6<;·
8El\IA, sf., pl. Oemate, tema, •sujet; theme•, Dal, 212; Nic,. 173. - < 6!!!J.cx .. -".
0EOLOr, sm., pl. Oeol6yl, teolog, •theologicm, Dal, 212 ; Nic, 173. - < OzoMyo<; .. -".
0EOLOrfE, sf., pl. Oeoloyil, teologie, •theologie•, Dal, 212; Nic, 174.- < 6e:o/,oy(cx .. -··.
8EORfE, sf., pl. Oeoril, teorie, •theorie•, Dal, 212; Nic, 174. - < 6e:oo<Jlcx .. -".
9ER.lUOliETRU, sn., pl. Oermomt!tre, tcrmomctru, •thermometrc•, Dal.'· 212; Nic, 174.
< 6e:p(L6(Le:-rpov .. -".
SESE, sf., pl. Oesl, functie, •place; rang; fonction, poste•, AI. 1903, 70. - < 6icrtc;

0(1)LfKE, sf., pl. O(i)llkl, nod deschis, .ganse; noeud courant•. - Cf. ~i alb. thiliqe
,bottone". - < 61)Ae:(cx .. -", 61)AUXL (Boga, II, 23).
81LUNDf, sm., GEl, 214 - v. (ilundi.
8IL'EAUA, sf., pl. Oil'el, Nic, 174; GEl, 214 - v. Oilike.
9IliAZ(C.~(ZA), adv. , putintel, •un peu• - v. Oedma, himazic.
0IMEAMA, sf., PScr, 255; GEl, 214- v. Olmn'edma.
0UIEL'IU, sn., pl. Oimedl'e, temelie, •base, fondemento, Dal, 212; Nic, 174; Mih, 501;
PScr, 255; PAnt, 496; GEl, 214. - < 6e:(LtALOV .. -".
0IMIL'IOS, -L'lodsa, pl. OimiL'l6~l, -l'lodse, intemeiat, •fonde; fondamentah: Oimil'lodsi/e
i Ml (lntemeiatele idei), BNA,- II, 76. - < OimeL'lu.
0IMIL'IUSESCU, vb. IV (Oimil'lusil, -sit, -sire), lntemeia, •asseoir les fondements d'un
edifice; fonder., Dal, 212; Nic, 174. - < 6e:(LitAt6vw ,-".
0UIII:IUS(RE, sf., pl. Oimil'lusirl, tntemeiere, fondare, •action de fonder, de baser•,
Dal, 212.
0UIIL'IUSfT, -Ia, pl. Oimil'lusit, -te, bazat, •fonde; base•, Dal, 212; Nic, 174.
0IMIR(AA, sf., pl. Oimirldz, gazetii, •gazette• - v. fimiriM ~ gazeta.
0UIN'EAMA, sf. (pl. Oimn'eame), tamiie, •encens•, Dal, 212; Nic, 174; Mih, 501;
lolita 6da n'l-afumdm cu fumlu di Oimn'edma (toata camera mi-o afumam cu fumul de tamiie),
LP, 74; PAnt, 273; Bair, '110. V. Oimeuma. - < 6u!J.(CX!J.CX ,-".
8IMN'EATO -1212- 9RON

91MN'EATO, sm., pl. (Jimn'eatadz, cadelnitA, •encensoirt, Dal, 212; Nic, 175; Mih.
501 (8imn'eat6r, sn., pl. (Jimn'eatoare) ; GEl, 214. - V.:
91MN'ITO, sm. - v. (Jimn'eat6 - : filumurlle sunt (Jimn'itddzl'i (ghiumurile slnt cadel-
nitele), PLit, 987; tu mi'nii (Jimn'eattilu (ln mlna clidelnita), BNA, III, 160; ~· tdha da cu
(Jimn'eattilu (~i cica da (tamiiaza) cu clidelnita), Batp, 53.-. La turci : . cf. Dreux, 127. - <
6u!J.t1XT6v ,encensoir".
9UIN' IlESCU (mi), vb. IV (Oimn'ifil, -fit,- tire), tamlia, •encensen, Dal, 212; Nic, 175 ~
GEl, 214; PLit, 451.- < 6u!J.t1XT(~w .. -". ·
91MN'IT{RE, sf., pl. (Jlmn' iflrl, tiimliere, •action d'encenser•, Dal, 212; Nic, 175.
91MN'ITIT, -tii, pl. (Jimn'if{{, -te, tamliat, •encense•, Dal,. 212; Nic, 175.
91MO, sm., pl. (Jimddz, furie, •celere; courroux•, PScr, 255; GEl, 214; edste-arl'u (i'ri:P
8im6, s' hlbd om fl'rii calma? (exista riu fiirii impetuozitate (turie), ca sii fie .om fiira durere vie?),
PLit, 428; PAnt, 9. Sinonime: amiinie, yindte, uryie1 • - <: 6u!J.6~ ..-".
91MSESCU, 9DIISESCU (mi), vb. IV (Oim(i)sil, -sit, -sire}, aminti, crappeler a Ia
memoire•, GEl, 215; Lum, III, 11 ; BNA, III, 18. V. simisescu ~i sinonimele n'l-aduc aminte,
lin minte. ~ < 6u!J.OU!J.IXL ,sc souvenir".
91M(I)SfRE, sf., pl. (Jim(i}slrl, aducere aminte, ..action de se souvenir"•·
811\f(I)SfT, -Iii, pl. (Jtm(i)sif, -te, amintit, «rllppele a Ia memoire•.
81MUSESCU, vb. IV ((Jimusll, -sit, -sire), mlnia, t(se) mettre en .colere•, GrS, IV, 166;
VI, 387. Sinonim: iniitusescu. - < 6u!J.6vw ,,..;,",
81RfKIU, adj. pl. iJirike, specie de miir, •espece de pomme•: medre (Jirlke (mere lun-
guiete ~i pliicut . mirositoarc). - Cf. gr. <ptpb~t < tc. ferlk (898) ,variete de pomme ovale
(tres estimee en Orient)" ', ·
8 I r Is t i, sm. •juim, Nic, 174. V. H eristl ~i sinonimul Ciri~dr. - < 6eptaTij~ .. -".
91RfU, -rle, pl. (Jirll, uria~, •geanb, PB, 714; PAnt, 496; GEl, 215; s' diildmdrii ca
(Jiril (s-au ucis (au murit) ca uria~i), BNA, II, 86. Sinonime: evil, ljigdntu. - < 61Jp(ov .,colosse" .
91RMAiVE, sf., pl. (Jirmii'n'l, PB, 714; PLit, 766. - e. cdrle mare, ca (Jirmtine (scri-
soare mare (lungii), ca ferman), PLit, 978; 2°. s' vti scridf una (Jirmdne· (sa vii scrieti un fer-
man), PLit, 1018. - V. firmdne.
91SAVRO, sm., pl. (Jisavrddz, tezaur, •tresort, Dal, 212; Nic, 174; GEl, 251. Sinonime :
yistedre, hiznii'. - < 61Ja1Xup6~ .. -".
80L, sn., pl. 86le, cupola, •vot\te, coupole•, GEi, 215. Sinonim: cube.- < 66/..o~ ..- " .
9RAPSU, sm., pl. (Jrdp$i, frasin, •frl!ne•, Nic, 174; M, 46 (< 6pli,ljlo~).- V. (rdpsin.
-<?
0RfSCU, -cii, pl. (Jrlskf~ -ke, cucernic, •devot, · religieux•, Nic, 174; GEl, 215. - <.
6p'ijax6~ ..-".
0IDSKfE, sf., pl. (Jr_iskil, religie, •religion; rite; croyancet, Nic, 174; GrS, VI, 387.
- '< 6pl)ax&(IX .. - " .
9RON, sn., pl. (Jr6nurl, tron, •trOne•, Dal, 212; Nic, 174; Ali-pif$e ... si sculii' di prl
Oronln. a lul (Ali-pa~a ... sc scula de pe tronul lui), Fl, II, 7, 4; luna (Jrtinlu ·~t-bdga (luna
t~i a~aza tronul), PenB, II, 84; BNA, I, 56. Sinonim: scdmnu 4°.- < 6p6vo~ .. -".
T
To gep.-dat. de Ia tine, tut, tliu, ta, tai, tale; lti, •ton, tas, tes; te•. - 1°. eu(ullu-t nu
tal'e (c~titul tau nu tale); 2°. limba-t l-amara (limba-ti e .amara); 3°. silin'll'i-1 un diedr nu-n'l
fac (~ilingii W nu~mi valoreaza niei eft un gologan), BNA, II, 96; 4°. urecl'ile-t vor trifd:z~circ
(urechile tale trebuie trase). - cf. in dacoromllna: ,In barba-ti'' (ITR, 204); ,pe urma-ti"
(Cron, 72), precum ~i Dens, II, 186; PEp, 136; 5°. va-t da!l cdle (lti voi da drum); 6°. ni
di· ard'!l nu pot si-1 spun (nici de rau nu pot sa-ti spun), PAnt, 275; Bair, 112; 7°. $edzi-l
lu hil (~ezi-/i (ramli} unde e~ti), PB, 15723; 8°. va-t curmif'm n'el'i (lti vom tntarca mieii). -
Ca ~i t de Ia pluralul articulat al masculinelor care, .In aromana nordica, se pronunta ~i ca s -
cf. proflll'i > proflsl'i, PScr, 241 etc.-, ~~ acest 1 ne prezinta acela~i fonetism mai ales In
nord; 9°. fd-s'-ll cdsa < fa-t-Il cdsa- cf., aci,. lac1 4°. - Paralelism fonetic ne prezinta ~~
dz de Ia pluralul masculinelor: bdcdlddz > bdcdldt- cf., aci, llrbietli'. - V. /if, If, precum ~i
I n t r o d u c c r e, § 18, p. 25.
TAE, TArE, TAlE, sf., pl. tayl, tal, tevie, d 0 • canette du metier a tisser; 2°. rassasie•,
Dal, 203; Nlc, 544; Mih, 498; Pim, I,' 148; 149. -:- 1°: Jd'ylle li-adrd'm cu cicrlkea, apola
li trifem tu zvdlindza $' cu nl'se filsem (teviile le facem cu cicricul, apoi le trecem In suveica
~i cu ele tesem); 2°. s' adrd' tale (s-a facut tevie: a mlncat ~i a bliut plnli ce Ia burta s-a
flicut ca o. tevie), PB, 228' - v. llufledeil; s' u-adarif tae pi'ntiea. (burta sa o faca tevie),
PB; 2748; Idles' fedte (s-a sliturat din plin), PGr; 154- v. prislilnescu.- < vsl. eiivi ,tubus·•,
bg. elva ..,bobine".
TAL1 , invar., sotia lui ... , da femme de•, Dal, 203; Nic, 550; PB, 721. - 1°. o lal
Nlca cu (al Nica (o mlii Nica cu tine (~I IIi) sotta lui Nica), W, II, 110; PAnt, 36; 2°. morl
tal C6sta (mli nevasta lui Costa), BNA, I, 14 ~~ p. XIV.- < (a)tea al (de retinut·fonetlsmul:
ed > d).
TAL1 , •· • • ? .. . • : ~ buycine, dilpil te u guli $f s' feate tal (In .. . ? , dupa ce o goli ~~ se
facu . . ~ ). Fl, II, 4, 7. - < ? ·
TALPA, sf., pl. :fil'lki, urdoare, dippitude, chassie•, Dal, 203; Nic, 545 ( < alb. qelp
,pus, materia purulenta"); Mih, 495; PScr, 254; DR, II, 551 ~i V, 894 ( < alb. gjalpe); RF~
I, 39-40 ( < alb. gjalpe); PEtim, 19.-1°. al tif'lki Ia 6cl'i (Ia ·ochi ai urdori); 2°. nol, ... , /if
him talpif tru 6el'i (noi, ... le slntem urdoare ln ochi), AI. 1928, 123.· V._ ~~ salpil.- Alaturi
de alb. gjalp( e) .,burro", cf. ~i tc. salpa (750) ,mou; relacht\; pendant".
TAMBURA, • · .. ? ... • : rna semnu-l mare cif nu ti-adrd$1 tu (amburl (dar e minune mare
ca nu tc-ai facut ln ... ), RP, 4, 3. - < ?
TAN&AAE, sf., pl. tanga'd:z (Slira~u), oaie fara miel, •brebis ou chevre ~aitiere dont
le petit est morb, CAr, 361 (~i PEtim, 21). - Cf. gr. wa:yya3t (Kpoo, II, 51). ....: < alb.
eilngadhe .,infecondo ; pecora lattifera".
-121:4- TAS

TAP1 , sm., pl. takl, tap, •bouc•, Dal, 203 ;_Nic, 5'J(i; Mih, 496; f>Scr, 254 ;. PB, 721;
DR, II, 551 ( < /sap); GrS, I, 242-245 ( < iran. cape§). - e. cupil di (akl (turme de tapi),
PAnt, 277; Bair, 119; 2°. acti(u, mzildze (dplu -(prinde, mulge tapul), PLit, 648; 3°. e-d!, (ap,
lap! (e-ci!, tapule I tapule I: strigat de pastor pentru a lndemna un tap sau mai multi tapi sii
porneascii sau sa schimbe directia de mers. - Pentru an1,1mite aspecte etnografice, ct e ! 2 ~i
kipru, precum ~i GrS, IV, 93 (pentru piistoritul francez, cf. - apud Ph. Arbos- Blache, 27 -28).
Pentru credinta- existentii ~i Ia aromani- cii tapul lndepil.rtcaza spiritele rele, cf. RTP, VI,
733; St\b, III, 126; Mel, VIII, 15; Roll, V, 205 etc. - ·V. /dpcir ~i sinonimul yiCW. - Cf.
alb. cap, cjap, sqap ,caprone, montone, becco", gr. Taci7toc; ,bouc" ('Apr:~., 92), , ,cr&.7t.-:-a&.7t!"
(Kpoo; II, 15; 149; Boga, I, g97); sl. cap .,Bock" (HSI. 120). REW, 9599: < illyr. zapp =
, Ziegenbo.c k". - Numele de (ap se dii ~i unui catlr (cf. ~i CFr, 101).
TAP2 , vb. I, siipa, •piochero (griimosteni) - v. sap . .
TAPAR(I)CO, sm., pl. {apar(i)cddz, amoniac, •ammoniac•, Dal, 20g; PLit, 24g. - < ?
TAPATUC. sm., pl. {apa{ukl, (apa(ukean'l, terchea-berchea, •propre a riem, PGr, 154.
V. (ili-pcile. - < ? .
TAPURNA, sf., pl. (cipurne, porumbrea, •prunellet; Dal, 20g; Nic, 546; Mih, 496; GEl,
212; fiClorll'i mi'cu (dpurni $i a ali$llor Ia amur(a'scu dln(il'l (copiii mllnlncii porumbrele ~i
biitrlnilor li se strepezesc dintii), Mac, l55; PLit, 493 - cf. l7i PMic: Dintele f 1. - V. (dpurnu ,
gr. ·raa!J.1tOupov ,rape (de raisin)" ~i tc. saparna (664) ,salsepareille".
TAPURNU, sm., pl. ·(cipurn'l, porumbar, •prunellier•. - V. (apurn't!u.
TARA, sf., pl. (a'rurl, tiirlnii, •terre, matiere solide dont le globe est faih, Dal, 203;
Nic, 546; Mih, 496; GrS, VI, g79. - 1°. di (dra him, (dra va na mi'ca (din tiirlnii slntem,
piimlntul ne va minca), PLit, 648; 2°. ptziil'iJe aumte cu tara gdlbina (prispele unse cu piimlnt
galben, 'cu humii), F l, I, 2, g; go. (cira l'l-mi'ca pri tu mun(i (tiirtna li miinlncii (distruge) pr.in
munti), RP, g, 3; 4". t6pa mica' (cira (mingea a mlncat (a atirts) piimlntul), PLit, 141 - v.
mlc 4° ; 5°. yiOnlle-n' l intra' tu (cira (fliiciiul meu a intrat In piimlnt), PLit, 986; PAnt, 48;
6°. (cira di m6rtu (tiirlnii de mort), CalGrB, 72; 7°. {rate, n'l-an'lrirzt!$li (cira (frate, lmi miro~i
a piimlnt), PAnt, 66; 8°. aruca' (cira dt m6rtu pri tut (a aruncat peste toti tiirlnii de om mort),
Lum, IV, 110; 9°. cdnda l'l-aruccira tara di m6rtu (parcii i-au aruncat tiirlna de mort), Lum,
VI, 4, 21 ; 10°. durn'ed cadi (dra di m6rtu (dormea ca atins (acoperit) de tiirlnii de mort), PB,
g113 3 ; 11°. dzi(ecil ca l'l-bdgdra (dra di m6rtu (ziceai (ai Ii zis) cii i-au pus tiirlnii de mort),
PLit, 762; PAnt, 86; PB, 12013 - pentru aceastii credintii, cf. COat, 52; CFolk, 286; SPag,
147; CCP, XXXV, 388.- Sinonime: pimlntu, ft'l'rna.- <lat. terra ,terre [en tent que
matiere, element]".
TARCU, sn., pl. (drcurl, tare ; generatie, d 0 • enclos pour un ou quelq~es agneaux ou
pour un 9u quelques chevreaux - v. farc6l'lu; 2°. generation - v. brin go., Dal, 20g; Nic,
547; C_Dat, 39; AD, IV, 90; DR, II, 551; CN, 112; 161; GrS, I, 245-250 ( < iranic). - 1° :
scult!m t!dzl'i di tu (drcu (scoatem iezii din tare), PenB, III, 105; si-adra'm di vredre (drcu Ira
sii-$l dodrma d6rlu-a meu (sa facem tare de iubire ca sii-*i doarmii dorul meu), Trib, I, 10-11,
9; 2° : {cireul at!stu di cdcayl (generatia asta de stlrpituri), Fl, II, g, 10; att!l tare di-Arman' l
ma tinirl (acea generatie de ·aromani mai tineri), BNA, II, 70; ca un Jure criscut La lzan' i
(ca o genera tie crescutii Ia han uri), BNA, · II, 78. - Cf. alb. thark ,luogo chiuso con siepe"
~ i ~r. Taapxo~ ('Apr:~., 92; Boga, I, g98); ,-ra&.pxou x<Xt ol KouTa6~A<X)(OL Myou<h Til:
ve:oye:v'ij ~W<l ( ~&. p, g4 ).
'fARTARAC, sn., pl. (artarti(e, specie de iarbii, •sorte d' herbe•, Fl,. I, 1, g; PAnt, 497.
V. t.ir{ircic, .
TAli (mi), vb. III ~i II (tasul, -slit, (dsire l?i _tasecire), t ese, ttisser; ourdir•, Dal, 208 ;
Nic, 547; Mih, 498 ; PScr, 254. - e. si ~libd . .. s' (cisa (sa ~tic ... sa teasii), LP, 12; PAnt,
---:1215-

243; BNA, II, 112; 2°. ~· li'na da'-n'l-u s' u tas (~i (iar) llna dli-mi-o sa o tes), PB, 210lt;
3°. te s' tdsi nu 1tim (ce se tese (ce se pune la cale) nu ~tim); 4°. mdltu tdsi pri aiMfi
(mult circula (se duce ~~ vine) pe aci) - v. drdirt'. - < lat. · texere ,tisser".
TATA, sf., pl. tdta; tata. •terme de tendresse et de respect a l'adresse d'un soeur ainee,
d'une tante, d'une personne plus Agee•, CEl, 84 ( < bg. cece); tdfa Kirdfa (lata Chirata),
PLit, 957. - Cf. ~i gr. -rach·a.cx ,tante" (Boga, I, 398; 'etc.).
TA: calduz cu kipur tine fa erdl, Lum, III, 69; PAnt, 32- v. calauz 2•.- V. fl.
TAFUNE, sf., pl. tafun'l, vlltoare, •chute d'eau d'un moulin, remous•: s' nica' ... tru
tafdnea di modra (s-a inecat. .. in viltoarea morii), Lum, V, 214; si zvumed ca fafdne dna {d$e
fii lun'ina (izvora ca volbura o fa~ie de lumina), Lum, III, 365.- Cf. mgl. tafd(n'}l (PMegR,
II, 125; GrS, VII, 214; CapM, III, 306). - < ?
TArARSfr, -ta; farina fayarsftif (faina prajita}, .\1. 1903, 93- v. fiyarsit.
T.{LARE, sn.: ti-ascumse~l tru faldre (te-ai ascuns in celar), Millio, 25 - v. tlldr.
TALPOS, -podsa, pl. falpo~l, -podse, drduros, •chassieux•, Dal,. 205; Nic, 545; Mih,
495; PenB, III, 243. - < talpa. ··
TALPUSESCU, vb. IV (falpusil, -sit, -sire), a deveni urduros, •avoir des chassies, devenir
chassieux•, Dal, 206. - < talpos.
TALPUSfRE, sf., pl. falpusirl, formare de urdori, •action de devenir chassieuxt, Dal, 206.
TALPUSfT, -td, pl. falpuslf, -te, ~qui a des chassies•, Dal, 206; .octi f~lpusif (ochi
urduro~i).
TALUFRA, sf., pl. falufre, zuluf, •cheveux qui pendent sur les joues•. - V. faru{la ~i
gr. •aou:Aoi:kppt, -raou:Aoi:kpt ,boucle".
TAPAR, sm., pl. fapdrl, negustor de tapi, •marchand de boucs•, AI. 1903, 96.- V.
birbicdr, caprar, nutindr etc. - < tap'~.
TAPALfC, sn.: fapalicur a muntilul (piscul muntelui), Lum, V, 209 - v. fipilic.
TAPURN'EA(J.i\, sf.; TAPURN':E(J, sm., pl. fapurn'el - v. fdpurnu -, Nic, 546; Dal,
207; GEl, 212.- Cf. gr. -racxJtoupvtoc ,prunellier".
TARAPI'N, -na, pl. .fdrapi'n'l, -ne, cer~etor, •mendiant••, Nic, 546; CAr, 231; PenB,
VII, 155-156; VIII, 7-11; 52-53; 109-111; RA, 206; ('H;tetp. V, 265-270; VII, 216-245); dis-
podl'e fdrdpi'n'll'i ira s' ld l'ea un mililic (despoaie cer~ctorii ca sa le ia un gologan), PenB,
VIII, 155. - V. firipa'ne, ~i sinonimul c5icun'eci~.
TARAPINESCU, -neciscd, pl. farapinefifi, -ne~ti, de cer~etor, •de mendiant.: limba arma-
neciscd, a"fed fdrapineciscd (limba aromdneasca, acea cer~etoreasci!.), PenB, IV, 122; Caraf, 38.
TARCOL'liJ, sn., pl. farcocil'e, •petit fcircu.. V. cocirdaz.
TARCUESCU, vb. IV (larcuil, -uit, -uire), tiircui, •enfermer, enclore dans un fdrcu•:
olle ... li fdrculcim sedra (seara, oile ... le tarcuiam), Fl, I, 6, 23.
TA'RNA, sf., pl. fa'rnurl, tarina, •terre - v. (arch : tine ti-cil fcipta fa'rna (tu te-ai facut
tariha), LP, 133. - Cf. dr. fa'rnii ~i alb. ce'rme ,testo di terra, argilla per cuocere il pane".
TARNAPUL'I(J, sm., pl. tarndpul'l, vrabie, nnoilieauo, Mih, 497; C~c, 42. ·- V; fir'i-
pul'lil ~~ slnonimul cl6na. .
TARUFLA, sf., Dal, 208 - v. /i[ufra ~i :u/uf~-
.T.~RUHAR, sm., pl. faruhcirl, opincar,.. •celui qui fait des fdruhl», Dal, 208; Nic, 547.
V. firM', fingdr.
TARUHE, sf., pl. fdrlihl, opinca, •sandale (des paysans)•, Dal, 208; Nic, 547; Mih,
497; PAnt, 497; DR, IV, 852; GEl, 212. - 1°. lcila-n'l, vas' mi mocira pi'na si-n'l mi-adcird,
f multu ti~'isita pt'na s' mi mariia - faruhea (biata-mi de mine, o sa ma omoare pina sa-mi
rna faca (sii rna termine), ~i tare onoratii plna sa rna miirite - opinca), PLit,. 407; 2°. strindzi-f
(urrihlle (lcagli-ti strins opincile = grlibe~te-te), PGr, 154 - v. a)'un'lsescu; 3°. bcigd farrihlle
TASATOR -1216- TE

am6l'll1 (punc opincilc amoiu = se pregiitc~te de ducii), PGr, 1S4; 4°. l'l-de~dira .taruhlle (i-~u
dat opincile = 1-au· concediat, 1-au gonit), PB, t8Sl8 - v. poorca 3°, sciirkescu 2°, sutcita t 0 ,
tcistru 6°; S0 • a(/cil - sl-n'l /'ed tanilille! (am giisit - lua-ini-ar opincile! = lua-mi-ar ce nu rii-
mine dupll mine!), BatN, t6. - .Aromi\nii poarta ~i opinci de piei de pore care au forma
opincilor dacoromanc - cf. Plm, I, t30; II, 270 a; dar, In general, opincile lor slnt incalta~
mintc solida, grea ~i cu gurgui - cf. Plm, 1, t26; t66-t67; . II, t84; 270 b. Cli privire Ia
gurguiul lor, d. DSD : ca/ceus, fig. t021-1022; pcntru forma opincii, cf. DSD :. campagus. -
Cf. ~i alb. tsarlM (GM, 439.); gr. 't'<1otpoiix~ ~i bg. curvultl ,,chaussure en cuir cru, mocassin".
< tc. tchaeyq (460) ,chaussurc en cuir que portent les villageois".
TASATOR, -locire, pl. fdsal6rl., -locire, tesator, •tisseur, tisscrand• Nic. S47.
TASATlJRA, sf., pl. tasdlurl, •tiss~•. Dal, 208; arii:b6llu :/ fasatura (razboiul ~i tesa-
tura), PLit, 772. ·
. TASEARE, sf., pl. faslrl, tcsere, •action de tissci•, Dal, 208; Nic, 547; Mih, 497; bi/i$i
eli .fdsedre? (ai terminal de tesut ?).
TASlJT, -Ia, pl. (asuf, -te, tesut, •tissu•, Dal, 208; Nic, S47.
TE, _p ron. rei. ~i interog., ce; cc?' •qui, que ;. quel; a qui; a quoi (bon); .quand; oil ;
combien; de; afin que; quoique; quoi ?, pourquoi ?•, Dal, 203; Nic, SSO; PArom, 92-93; CAr,
S39. - 1°. o /al pul'ltlfe sial pi deciga (hei miH piisarica ce stai pe· ramura), LP, 2t9; PAnt,
2l; 2°. hil'i' /u di am ira' (e moure (fiul de.lmparat care moare), PB, 6 22 ; 3°. Dumnid:d' fe, ma
1-vid:u .. . , l'l-d:i'se (Dumnczcu, care, daca-1 vazu ... , li zisc), PLit, 804; 4°. mine te viitamcii
lcimn'ea (eu care am ucis balaurul), PB, 3233; S0 • kecitra fe si-arucuted$le mri§Cl'lu nu-accifii,
PLit, 450; PAnt, 9 - v. arucultiscu to; 6°. s' dlJd!l (e fac m6rtil'l $' ocimln'll' i {e d6rmu (sa aud
ce fac mortii 'l)i oamenii care dorm), PB, 4923 0; 7°. llil'i-ta te nu u vidzri$1 cu dn'll'i (fie ."ta
pe care nu ai vi\zut-o cu anii), Pi.it, t050; 8°. un fiCl6r te 1-pitricri mi'-sa (un fecior pe care
1-a trimis mama-sa), PB, 6214; 9°, urfcin'e te cu scic/u .. , si-u~arri/1 na(oarii !j' nu si-arricii (si·
racie pe care cu sacul. .. sa o arunci afara !?i tot nu o scoti, nu tc scapi de ea), PLit, 806;
10°. (reci(i-f cd/ea fe al vin'itii (trece-ti drumul pe care ai venit), LP, t30; BNA, II, 106.; 11°.
Arbine$1 .. . te /'l-aved sultanlu (~lbanezi. .. pe care li avca sultanul), BNA, II, 76; 12°. ·martita
scapa di /ing6rl te lrapse ahi'l an' l (sllrmana scapa de boale de care suferi aUtia ani), BNA,
II, 90 ; t8°. nlp6t/u a li bdbd .• . , te l'l-si pare .. • ca-l n ciildr (nepotul babei. .. , caruia i se
pare ... ca e calare), BNA, II, 82; t4°. carte ••• te lu xeane, -aua, si-aglringa /'l-dimindci$1 (scri-
soare ... careia i-ai poruncit sa ajunga aci, In strainatate), LP, 30; BNA, II, t04; alli'nte
niveaste te nu lei st' turndra glon' ll'i niip6l (atltca neveste carora tinerii soti nu ·u s-au In tors
lnapoi), BNA, IV, 8S - cf. in vechea· dacoromana: ,spure-voi voao tuturor ce va e frica de
Zeul" (CPsal, § t34; Dens, II," 392); ,arc imparatul. . . 3 sau 4 cc le zic vcziri azemi" (Das,
t
110); t5°, d:riua tc s' af/a' (ziua in care s-a nascut), PB, t2S33 -cf. dr.: ~,in dzi ce kemu-te"
(CPsal, § t34); ,anii cc intr'ln~i vadzum reu" (Dens, ii, 392); t6°. ocira, .te s' drisi nsus (in
timpul clnd s-a dus sus), PB, t5615-; t7°. nu trited dzuua ... te s' nu-l'l si-arrica tu-ayin' e (nu
t
irecea zi. .. in care sa nu i se liage tn vie), PB, 36727 - cf. dr. : ,!?i intr'acca zi cc au sosit
turcii" (Nee, 238); ,al doilea razboi ce s-au lovit Petru-vodii: cu Potcoavii" (Ur, 23t); ,i-au
prins ... de pri~ tlrgurile ce !?edea" (Nee, 366; Necl, 289); 18°. s' drise tu mrinte, 11 era psl'ne
casl (s-a dus Ia monte, unde erau case putin~, W, II, 262; t9°. cara l-p/i'mse te l -pll'mse
(dacii (dopa ce) 1-a pllns cit 1-a pllns), PB, 4881 0; 6ptuli dzl' le te §ldzril ac/6 (in cele ·opt zile
cit am stat acolo) - d. dr. ,tn 9 ani ce au domnit" (CronM, I, 265); 20°. ira ltnavoasa,
linavodsii, 11 nu bdgd mi'na pi /ricru (era lene!?ll, le~e~a, inclt (ell) nu punea ... mina pc treaba),
PB, 703 8 ; n'easira ti n'easira (mersera ctt mersera), CFr, t5914; 21°. di sibepea-al Custandin,
te s' nu da /Oelit di c/ (din cauza lui Constantin, inclt painlntul sa nu se atinga de el, sa
nu-l topeasci\), PB, 4875 ; 22°. cum va s' (cica, fc, ci'ndu s' ~rujedsca lapa a _l'el , s' dvda
-1217-

mi'ndzul (cum va face, pentru ea, a/unci clnd va necheza iapa ei, sa auda mlnzul), PB, 3595 ;
23". ncllnte te s' (agel (lnainte de a pleca), PB, 38 ; 24°. niiinle (e s~ lu-aracii lu Cireti.p (lnainte
casa-l arunce In cuptor), PB, 11019 ; 25°: fe lal namlii amiriireti.sci! (ce de nunla lmparateasca !),
Fl, 1,' 2, 4; 26°. ateu-1 {jlone, (c-1! (acela e voinic, cc-i !), PB, 49218 ; 27°. $' mea nu $iiil te
sl-adancl (~i ci nu :Jtiu de ce se lntrunesc), LP, 167; PAnt, 240; BNA, I£, 118; 28°. te trl
mine $' (e lrl Greclu? (ce pentru mine ~i clta p.entru ·greeul-·? ), Fr, I, 88; PAnt, 184; BNA,
£11, 68 ; 29°. te om vin'e? (cine e omul ce veni ?), PArom, 92 - cf. lat. •rogitat quis vir esset
= il demande qui il est>, Gaffiot, 1303; 30°. nu n'l-a.~pan'l: te pin' aclo? ·(nu ai vrea sii-mi
spui: de ce le duel pina acolo? ce cauti acolo?), PB, 91 18 ; bre p.~e(le, te mt-ari'si$1? (mal
mincinosule, de ce m-ai ln~elat ?), Lum, I£, 127; PAnt, 182; BNA, III, 78; 31°. te pin' ailti.1
- lu nlriba' Dumnldzc'ft! (ce vinl .le-u adus pina aici? - 1-a lntrebat Duinnezeu), PB, 12~10 ;
32°. ah, (e nu ml-ava drti.elu ail a lu a(cti. oti.rci! (ah, cum de nu rna avu (nu rna ad use) dracut
aci in ora ac!l.e a 1), Ca1af, 60; 33°. cci Jc cu-n' l /ii(L (eti.iu (cilci dc~i !mi. slnt ·fata), PB, 4451 :
te-cclli-dm surcl'rl (de~i le-am (lmi slnt) surori), PB, 44511 - v . (ecarl, tecc'i. - Pentru alte exem-
ple, cf. tlmtu etc;, precum ~i fl . - Cf. mgl. te (PMegR, II, 125 ; GrS, VII, 215); CapM? III,
307: ,mul'area te le ansura$''. - Pentru rolul sintactic al acestui (c, cf. ~i Sand, 107, precum
l1i PEp, 151-156. - < lat. quid ,ql)i, que!".
TEAl, adj. f. demonstr., PB, 721; Batp, 43; belle toaca tea di ll!mnu, LP, 77; PAnt,
290; BNA, T, 46 - v . loaca 1° ; tea lu manle care $Cdde (cea care locuiel1tc Ia munte), Lum,
III, 10; BNA, III, 16 - v. tedo, (el. - < a(ea.
TEA2 , indic. imperf., pers. 3 sg. ~i pl. de Ia vb. d:ic. - 1°. ccl-te s' nu-avegl'i? ~ (eel
hlllu dl amira' (de ce sa nu veghezi? - zicea fiul de lmpi\rat), PB, 1811; PAnt, 98; 2°." f
celniCl/'i a lulte l'l-(ed? (~i celnicii ce-i ziceau lui ?), PAnt, 140 - cr. In dacoromana dialectarJ:
,ced = zicea" (GrS, III, 308). - V. tern.
TEAFE! sf., fil.ril. pl., get, •froid glacial, givre•, Dal, 203; GEl, 2l2. Sinonime: Cingrim.•,
sin'edc, tlcncl. - Cf. l1i gr. ora~cpl) ,.-" (('A prJ.., 92).
TEAFIR (Balasa), sm., fil.ril. pl., crivat, •aquilon, vent du nord•. Sinonim : sedvir - V.
t ed(e.
TEAO (nord): si u-a(iarim nvedsla (edo (daca a~ gasi-o pe nevasta aceea), PLit, 9-12 ;
PAnt, 30 - v. (eti 1 • V. lelo. ·
TEAPA, sf., pl. (edpe, ceapa, wignon•, Dal, 203; Nic, 550; Mih, 103; PSc1. 254. - 1°.
l'l-btiga felipe (li pun(e) cepe : se a plica cepe curatate sau pisate peste vinatal provenite din
loviri, din 1:11taie grea), PLit, 6<l8; 2°. (eapci nlr' ocl'i (ceapA In ochi: dare:ar usturimea In
ochii indiscretiei tale, In ochii neghiobiei tale), PLit, 648. - < lat . eaepa ,oignon".
TEARA, sf., pi. (erl , ceara, «eire; cierge; ·mort•, Dal, 203; Nic, 550; Mih, ~03; PScr,
254. - 1°. acumpural (ecirii ca si-adti.r ·ana (etird mare $1 dotiild terl n'ill (am cumparat ccara
ca sa fac o lumlnare mare ~i doua luminari mici); 2°. gdlbina ca (etira di murminlu (galben_a
ca lumlnarea de mormlnt), PAnt, 272; LP, 73.; Bair, 109; 3°. vreel s' laked ca {etira (s-ar fi
topit ca ceara, ca luminarea), PB, 18213; PAnt, 100; 4°. ' na (etird 'hrisusila va t' tirdci Ia icotinii
(o lumlnare aurita tti va arde Ia icoana), Fr, I , 117 ;· BNA, I, 56; 5°. tetira al Dumnidzd' il,
PLit, 278 - v. lumindre 4° ; 6°. va t' aprindu tedra (lti voi aprinde Juminarea = vei muri),
PLit, 648 - v. grin 2°, lindu 3° etc.; 7°. l'l-asU$il (edra (i-am stins luminarca, l-am ucis) -
v . candilii 2~ ~i GrS, ( 3<l620 ; 8°. l'l-tir~u·{celra (i-am iertat pacatele aprin:indu-i o Iuminarc),
PGr, 155; 9°. di Ia ol si-1 /'ea cu (eelra (sa -l ia de Ia oi cu lumtnarca aprinscl ca penlru up
om mort), BNA,. II, 68. Sinonim: ayluk~re etc. - < lat. cera ,eire" .
fE.(RBl, sf., pl. (etirbe, cerboaica, •biche•, Dal,. 22; 204; Mur, II, 88; lu s' discarmci
$' td rbilc (unde se odihnesc ~i cerboaicele), Fr, II, 2!4; BNA, I, 12. V. tirboan ·e, (erbu. - <
lat. eervn .,biche".

77 - c. 631 - Ta"c he P a p a h a g I, Dlcflonarul dlalectului arom4n


-1218-

TEARE, _(,£v 'A~3t/.IX"), Nic, lS9- v. wire.


TEATIRE, sf., fara pl., naut, cpois chiche•, Dal, 204; Nic, 548; Mih, t03; PScr, 254;
PB, 722; PLit, t95; GrS, IV, !!4; {ea{ire (riptd (naut prajit), nu cdma mutrlra Ted{ire $'
mddzire (nu s-au mai preocupat de Ted{ire [numele unui persorraj de basm lntruchipat In bob
de naut] ~i de mazar.e ), PB, 118• : aci e un joe de cuvinte : {ed{ire-mddzlre, analog celor men-
tionate sub mdgilr ~i explicabil prin asemanarea dintre un bob de mazare ~i unul de niiut. -
V. madzire. - . < lat. eleer ,-erem ,pois chiche". .
TECARI, TECA, conj., de~i, «quoique; pourtanh, Dal, 204; Nic, 548. - t 0 • ft!carT ca
n'l-till'edl nisci'nfi ... birbefl (de~i mi-am taiat cttiva ... berbeci), Fl, II, 4,. 5- v. {icara; 2°.
fecit! (cu toate acestea !), PB, 20S35 ; PAnt, 94 - v. {e 33°. - < {e +carl; < {e +cit.
TECLU, REW, 1947 (p. 805): eronat - v. ft!rcl'lu.
TEL, fed, pl. {el'l, fedle, eel, cea, •celui, celle•: t 0 • d6l'i l ' l-agud( {el Kica (pe amindoi
i-a ucis acel Chica)", W, II, itO; PAnt, 3S; 2°. {el a nor-meal fed ma mdre (eel al noru-meai
cea mai mare), GrB, 2, 33; BNA, III, 84. - V. a{et, afbl, fedo, feu.
TELACLO (Olimp), CAr, 423 - v. att!lac/6.
TELfE, sf., PScr, 254; Dens, I, 321 - v. tilie, ldlle.
TEI\1, indic. prez. ~i .subj. prez., pers. t pl. de Ia verbele due ~i dztc, PB, 722. -e.
s' nil {em tu mrinf (sa ne ducem In munti), PAnt, 370; 2°. si na {em tu 16clu-a nostru (sa ne
ducem In tinutul nostru), PLit, 852; ·PAnt, 54; 3°. {em, {em: cl'll s' {em sun kirute (zicem,
zicem : oriclte am zice slnt zadarnice). - V. {ed2 ~i In trod u c e r e, § 54, p. 74 .
.TEI\IURfCA, sf., pl.?: a(itdra n femurlril (au fatat In cimbri~or), PAnt, 202; BNA,
v, 30- v. cimburicil.
TENU~CARE, pron. nedef., oricare, •quiconque•, Dal, 204. V. {t!#ucdre, cdrl/i. - < te
nu !ilill care;
TERl, sm. ~i sn., pl. terl ~i tt!rurl, cer, •cieh, Dal, 204; Nic, 549; Mih, 104; PScr, 255.
- e. {erlu-l pt!slru dl niOrl (cerul e pestrit de nouri), Lum, V, 11-12, 37; PAnt, 158; BNA,
II, 52; 2°. (erlu cu slcdlile (cerul cu stelele), PB, 4S437 ; 3°. ft!rlu a{t!l sirinlu nu si-aspdre di
-(urtrinil (cerul eel senin nu se sperie de fortuna), PLit, S49 :, 4°. di plindzed di n'ila !i' {erlu
(cii plingea de mila ~i cerul), PAnt, 292; BNA, 1, S; 5°. tdymile a trrrul (tagmeic· cerului),
Cod, t02 b5; S0 • trita ft!rll'i (toate cerurile), Cod, 58 1J8; 7°. pi' nil f sodrlle di pri tt!rurl lringa-l'l
cdle-acuntimi (plna ~i soarele de pe ceruri lunga-i cale lnceta), Lum, VI, 3, 9; BNA, II, 12.
Sinonim: uranu. - <lat. eaelum ,ciel".
TER2 , sm., .pl. {erl, cer, stejar, •chene•, Dal, 204; Nic, 549. - V. cupdCiil ~i gr. -ra£~o~
('Apr/., 92; I:!Xp. 34), -ratpou (Hris, 2SO, 352; Boga, I, 385; 399). - < lat. eerms ,cerre,
sorte de chene". .
TERa, vb. III ~i II (firul, firrit, tel).rire ~i firedre), cere, •demander; mendier•, Dal, 207;
Nic, 549; Mih, 104. - 1°. carf {edre nu keare, ma nt!ca-l lr' aldvddre (cine cere nu piere, dar
nici nu e de Jaudat), PLit, S48; 2°. s' aglringd s' fedrd (sa ajunga sa ce~easca), PB, 283°;
49818; Bat, 4; 3°. n'irdzea di fired (mergea de cer~ea), Cod, sou; 4°. Arbint!.~ll'i nu cama fired,
ma dimlndd (albanezii nu mai cereau, ci porunceim), Lum, II, 74; 5°. carl mrillu {edre, kedrde
f ci' te arc (cine cere (ce~e~te) mult pierde ~i cite· are), Lum; II, t91 ; so. ma n cot {irim
lun'ina-l'l (dar In zadar ce~im lumina-i), GrB, 1, S; RA, t8S; BNA, IV, Sl. V. lir$isc~
~i sinonimul cd(tu. - < lat. quaerere ,chercher, demander".
TERBU, sm., pl. {t!r~;i, cerb, «cerft, Dal, 204; Nic, 549; Mih, 104; PB, 722; PGr, 155;
pasc bulukl di ft!r~;i (pasc grupuri de cerbi), PAnt, 2S9; Bair, S9. V. {edrbd ~i sinonimele elt!n,
ndrt!l, pldtrin. - < lat. eervus ,cerf".
TERCL'IU -1219-

TER.CL'IU, sn., pl. tlrcl'i, tercl'lurl, cere, tcer~eau - v. terklu, r;irgal, udrifgU.tu; juge-
ment, bonsens•, Dal, 204 ; PLit, t24 - v. tricol ; ArE, 3. - t 0 • nu s' fate tercl'lu di lemn uscdt
(din lemn uscat nu se face cere, roata), ZP, V, t60; 2°. tercl'lu di surtel s' fate? (se face cere
din surcel ?), PGr, t55; 3°. sl-a!;ilirnura tercl'lu di-auifrliga (s-au a~ezat pe jos ln cere de jur
lmprejur), Trib, II, 9-t2, 22 ; 4°. {trcl'lurl, tercl'lurl l}edde lumea (lumea sta cercuri, cercuri),
PenB, II, 112; BNA, II, 50; 5°. (lira capite cu {ercl'lu (au fost capete cu judecata), BNA,
II; 76 - v. sicdrd. V. terklu. - <lat. clrc(u)ius ,cercle". ·
TERfTA, sf., pl. terlta, PScr, 254; CEl, 84 - v. lerniCe.
TERKIU; sn., pl. terklurl, Nic, 5-19; PScr, 254; s' aglodca en un terklu (se joaca cu
!In cere),- Lum, II, t87; PAnt, t91. - V. tercl'lil, gr. Taipx~ ,-" ~i mgl. terc, pl. ferfi
(PMegR, II, t25) ~i flrecl'lu (GrS, VII, 216). - < it. cerchio.
TERllANDEL, sn., pl. fermandedle'l, lemn galben, •bois de couleur jaune•, Dal, 204.
V. sarmifdedilif ~i alb. sharmend ,sarmento" . - < ?
TERNU (mi), vb., Nic; 549, cerne - v. nternu, n{irnw!scu.
TESTUCARE, pr~n. nedef., oricare, •quiconque•, Dal, 204. V. fllillllucare, nul}cdre. - <
te $liil care.
TET, indic. prez., · pers. 2 pl. de Ia vb. due: {ef-ud uol, cd lo nu yin (duceti-va voi,
caci eu nu vin), Caraf, 77 (poezie populara). - V. tem.
TEO (Samarina), ted, pl. tel'l, fedle, PAnt, 497; tell .~uf/it tihildlil (acel suflet nenorocit),
ArE, 30 - v. tel; ca feLt cdma glonlle (ca acel mai brav), PB, 497 30 •
TI (nord), ce, Dal, 204; Nic, 550; PScr, 255; PB, 721 ; 722 (cu sensul de •mais•, ci);
CAr, 249; fi dlml'ndzf, dodmne? (ce porunce~ti, staptne ?), PB, 3921 ; nullled fl s' fuca (nu ~tia
ce sa faca), PB, 4282 • - V. fe.
Tffl'iA RA, conj., Dal, 204; Nic, 551 - v. fecarl. - < fi cdru.
TftNA-PREFfE, invar., ~ezatoare, •veillt\e; Abendmahh, HEM, 3085-3086 ( < w~xvo­
m:uT7j); ~B, 967 (lignif-prefle .. ~ezatoare") . - t 0 • 1n toale serlle am ziafete, cu olle tu cutdr,
ca Ia flhap,re(te (toate serile· am petrecere, eu oile In strunga, ca Ia cina de ~ezatoare), WOl,
t40 (Cl'isura) ; 2°. si-adundrif flcna-prl(te (s.au strlns Ia ~ezatoare), BatP, 42; BNA, 111, 40.
V. 'flcnif1 ~i bdrfdl. - Sub influenta formei pre(tu (cu voc. prefte), acest compus pare a fi o
alterare a gr. Tatxvo~qntT7) ,jeudi gras" . - < ?
· TfCNAl, sf., pl. flcne, miros de mlncare scrumata, •odeur de brfile; roussi de viande•,
Oat, 204 ; Nic, 551 ; an'lurzed,~te {lend (miroase a mincare afmnata, scrumata). - La aromanii
pinderii e folosit !ii ca interjectie cu sensul •debouh, ,sus, In picioare" : mai miilte - de obicei,
tinerei .- persoane stau jos ; una dintre ele striga ticna { ~i toate celelalte se ridica In picioare
ctt mai iute; persoana care se ridica cea din urma ramlne fiend, adica un fel de lapte afumat
pe fundul tigaii - cf. ~i GrS, VI, 387. - < Ta!xvcx .. -", T~tK\Icx ,puzza di fumo di minestra
a bbrusciata, o di altra c'osa grassa" (Somavera, I, 409).
TfCN.\ 2 , sf., pi. flcne, ger, , rroid glacial>, Mih, 501. Sinonime : {edfe etc. - Cf. alb. cikne
, freddo intenso, gelo'.' ~i sl. , cikna, froid glacial (alb. cikn e)", MDoc, 397.
TICNUSESCU (mi), vb. IV (ticnusll , -sil, -sire}, parpali, •roussir, sentir le roussi>, Dal,
204 ; Nic, 552. - < TIJLY.\1[~~ .. - ". . .
TICNUS{RE, sf., pl. tlcnusirl, plirpalire, •action d-e ' roussirt, afumat, Dal, 204.
TICNUS{T, -ld, .pl. ficnusif, -te, serumal, •roussit, Dal, 205; Nic, 552.
TICOARJ\, sf., pl. ficcirl, cicoare, •chicoree, it. cicoria•, Nic, 552; PScr, 255; CAr, 52;
321; P:VIic, 9. - Cf. ~i bg. cikorij ,chicoree". - <: lat. _clehoreum, cichorea , chicoree".
'flFLl, TfFNA, sf., pl. tifle, tifne, tifna, •bouton qui croit sur le croupion des poules;
geste de mepr~s, geste injurieux (avec les cinq doigts de Ia main ouverte - cf. gr. cp<Xaxe).ov )•,
Dal, 205; Nic, 557; GEl, 212. V. dzi(lif ~i alb. ci(le ,scheggia" . - < Tat<p~~cx ,pepie".
TIFNUstscu -1220-

TIFNUSESCU, vb. IV (li(nusil, -sit, -sire), a avea ttfnll, •avoir Ia pepie; faire le geste
de mepris•, Dal, 205.
TIFNUSfT, -ta, pl. li(nusf(, -te, cu tlfnll, .qui a Ia pepic; a qui on (a) fait le geste
de mepris•, Dal, 205.
TirAR.~, sf., pi (iyd~rl, tigarll, •cigarette•, Dal, 205; Nic, 551; Mih, 502; PAnt, 497;
o
s' addrtl 'ntl liydrtl (sll facll tigarll), PB, 3911; si-n'l dal 'ntl liydrtl (sli-ml dai o t[garli), Lum,
II, 274; BNA, III, 96. - V. bediil 5° ~i trag 10°.- Cf. gr. 't'<ftylXpiX. tc. syghara (708),
tchygara ( 4S6) etc. · ·
TirARET; sn.; TirARETE, sf., pl. tiyarete, tiyaret, tigaret, •port-cigarette•, Dal, 205;
1\fih, 502; PB; 722; (iyaret di kihlibdre (tlgaret de chihlibar). - (.f. it. sigaretta etc.
TlrAROHARTA, sf., pl. Jiyaroharte, foitii. de tigarll, tpapier a cigarettes•, Dal, 205. - <
't'<fty1Xp6x1Xp-rov .. -".
Tir.i\nf AA, sf., pl. ttytlrldz. dardons (a Ia po~le)•, jumllri de pore, Dal, 205; Nic, 551 ;
GEl, 212. V. lihdrldtl. - < -r<ny1Xpl31X .•-".
TirARIPSESCU (mi) ,' vb. IV (liytlrip.~il, -sit, -sire), prllji, daire revenir (de Ia viande,
des oignons · etc.)•, Dal, 205; GEl, 212. V. tiydrsescu. - < -r<ny1Xpu:'w .. -".
TirARIPSfRE, sf., pl. liydripsirl, prlljire, ~action de rissoler•, Dal, 205.
TirARIPSfT, -id, ·pl. fiydripslt, -te, prlljit, •rissole•, Dal, 205.
Tir.~RSESCU, Tir.i\RsiRE, TffARSfT, Dal, 205; Nic, 551; Mih, 502; 507; pescu pri
/imbd n'l-tiydrsl (mi-a prlljit pe~te pe limbli, rn-a fript rllu), PGr, 90 - v. tiydripsescu, -sire,
-sil, taydrslt.
TIIL\RfD.i\, sf., pl. fihdrldz, jumliri, dardons; sec, decharne•, Mih, 502; ti(u'lrldd edsti
(e sfrijit). - v. tiyariM .
. · TIKETA, sf., CN, 85 - v. liket.
TIL, sm., pl. {il'l, pasllre cu cuib atlrnat, •petit oiseau qui fait son nid suspendu•, Mih,
116.- < ?
TILAR, sn., pl. fildre, celar, •celliero, Dal, 205; Nic, 215; Mih, 115; PB, 722; /ildr/u
ate/ mdrl/e (cel.arul eel maPe), Cal. 1911, 61 (ldldrlu) ;. BNA, V, 120; vlmtu/ pitrunde ca n fildr
(vlntul plltrunde caIn celar), Lum, III, 337 .; .PAnt,.213; BNA, IV, 50.· v ; filar ~i sinonimele
bim(a, lzbd. - < la:t. eellarium ,garde-manger, office".
TILARU~fJ, sn., pl. lildrll$e •petit fi/dn, Cal. 1911, 101.
TILfE, sf., pl. tilll, celulll, •cellule•, Nic, 549. V. fe/ie. - Cf. gr. xe::t..:t..l .. -".
TILl-PAlE, sm., pl. lili-pdlan'l, terchea-berchea, ·• propre a rient, PB, 722. V. {apa{uc.
< ?
TILfSTRiV, sf., pl.tills.tre, razll, .rayon>, Fr, I, 97.- 1°./illstri/e a sodrllul (razehi .s oare-
Iui), Lum, I, 59; 2°./una area tillstre di ama/amd (luna arunca raze de aur), LP, 133; 3°. pit
pirdelle sdltlt;ile yin tlllstre ngdlbinlte (piin perdelele lllsatl) vin raze tnglllbenite). V. cilfstra
~~ sinonimele mundd, rddzd. V. ~i n{ilistrdt. - < ?
· TILfSTR.i\1 , sf., pl. tillstre, pu~coci, tclif~ire - v. pd$pdca, zl'zd; pompe - v . (u/umbdo,
Dal, 205; Mih, 503; PLit, 95. V. n{i/istredzu. - < ? ·
TIMBf AA, sf., pl. fimbldz, cle~te mic, •pince; pincettes; fourchette•, PSh, 255; GEl,
212; PLit, 271; va u curd cu timbl6a (o va curllti cu penseta); PenB, VII, 12. V. {imblstrd.
- cr. ~~ alb. cimbldhe ,pinzette, monetta". - < .'t'<ft(.t7tl31X .. - ...
Tli\IBfSTRA, sf.,. pl. timblstre, cie~te; •pince•, Mih, 116. - Cf. tc. djynbystra (447) ,pin-
cette".
TfMTU, -ta, pl. flrnfi, -te, lncins, ~ceint; ceinture•, Nfc, 552. - 1°. mesea timid (mijlocul
corpului (talia) lncins), PAnt, 127; 2°. cu lute amdrt.ille fi I' este tlmtu su(/il/u a tau (cu toate
pllcatele cu care tti e tncins sufletul tllu), Cod, 59 b•. V. findzedre.
-1221- TIN91LAC

TIN, vb. I (lincil, -mit, -ncire}, cina, •soupero, Dal, 206; Nic, 552; _M ih, 116·; PB, 722;
te va s' lind (ce va cina), Fr, I, 88; PAnt, 183; BNA, III, 68; yinu s' tln'l la mine (vina sa
cinezi Ia mine).- V. avin. - <lat. eenare ,diner".
TINARE, sf., pi. tlnd' rl, cinare, •(action de) soupen, Dal, 206; Nic, .552; Mih, 116.
- 1°. i odra tri lindre (e ora de cinat), PAnt, 109; 2•. era ca tu lind'rl (era pe Ia orele de
cina), Lum, V, 182; 3°. cuvendd pi'nd nodptea, tu tina'rl (vorba (conversatie) plna noaptca,
Ia cinari), BNA, II, 74. - V. (ina.
TIN AT, -ta, pl. tlndt, -te, cinat, •qui a soupe*, Dal, 206; Nic, 552; him Iindt .(slntem
cu cina luata, am mlncat de cina) - v. durn'it, micdt, prindzi't !ii lat. c en at us ,qui a dine".
TfN.~, sf. , pl. tine, cina, •soupero, Dal, 206; Nic, 552; Mih, 116; PScr, ·255. - t•. adra'
(ilia (a facut mtncarea de cina), PB, 28633 ; 2•. lu·il$tiptdra pin' Ia tina (1-au. aliteptat plna Ia
ora cinei), Fr, 1, 148; PAnt, 25. - <lat. eena ,diner".
TINDZAC, · sn.; TINDZA~.\, $1., pl. tind: dle, cinzeaca, tdemi-setier•, Dal, 206. - ln.
cuvenda dulte cu •lindzdclu (vorba dulce cu cinzeaca), Fl, I, 1, 12_; 11, 3 , 9; 2•. una lind:zedcd
di pdrtea a cuscrulul (o cinzeaca din P.artea cuscrului), Cal. 1911, 171; 3°. nu cu tfndzdc, ti
cu und sutdca (nu cu cinzeaca, ci cu o sutaca), Fl, I, 1, 12. - Cf. dr. cinzeaca (DA).
TINDZ1'TI, cincizeci, •cinquante•, Dal, 206; Nic, 553; PScr, 255; PAnt, 497.- <lat.
quinque decem, q!Iindecim ,quinzc".
TINDZEARE, sf., pl. lindzerl, lncingere, .•action de ceindre•, Dal, 206; Nic, 553; gl6ne
trd (ind:cdre apdla (voinic apt sa lncinga sabia, tlnar apt de bravura), PB, 4452«. :- V . lingu 1 •
'f(NDZI, num. card. , Dal, 206- v. (inji.
TfNDZIF.~, sf., pl. tind: i(e, zisifa, •jujube•, Dal, 206; Nic, 553 ; PScr, 255 ; GEl, 212;
PLit, 102. - V. dzindzift'i !ii alb. l zlnt: l(e, :rln:rife ,giuggiolo" . ....: < -ralv-ra!.CpOV• t:lt:ucpov , - ".
TJNDZIFEU , sm. , pl. (ind;:ifel, pomul care face zisife, •jujubier, gingiolien, Dal, 206.
- < t:Lt:ucpf4 ,.- " .
TfNDZIR, sm. , pl. (irid:irl, g~:eiel', •grillon•, Dal, 206 ; GEl, 212 (< -ralv-raLpcxc;).- V.
tintir, (inlur !ii alb. ci ncir ,grillo".
TiNE, pron. rei. !ii interj., cine, •qui •, Dal,-206; Nic, .553 ; WTh, 291. - t •. . nu are tine
si- l'l di$Cl'ida (nu e cine sa-i deschidii), · PLit, 1052; 2•. nu dte (inc si n' l-u-aduct'i (nu e cine
sa mi-o aduca), P Lit, 1053 ; 3°. di nu $liri (inc furotd (nu $tiU de cine furata), PAnt, 119; 4•.
tine va s' li-ardvdu? (cine le va r abda ?), Lum, II, 7. Forma anemiata, fiind concurlita de
car e. - Ca !ii mine, tine !ii sine:' < lat. *quene (cf. quisne).
TINEV A, pron. nedef. , cincva, •quelqu ' un , -e; personne•, Nic, 553; PScr, 255. ~ V. tiniva
!ii vi'rnu. - < li n e + - 11a 3 •
TfNGILI, sf., pl. (ingili, crestat ura Ia ureche, •entaille, encoche aux orcHic:s des ritou-
tons•, GrS, IV, 380. Sinonimc : coded etc. - < ?
TIN GRiME, sf., pl. tingrln' l , ger. mare, «froid noin, Fr, I, 189; P B, 722; PEtim, 19.
Sinonime : d:..er, 'f edfe etc. V. cingrime. - < alb. clngriml! , ,gelo".
TfNGlJl (mi}, vb. III $i II (lim$il, tlmtu, tindzire !ii tlndzedre) , incingc, •ceindre; cen-
turer•, Dal, 206; Nic, 552; "Mih , 117 ; PScr, 255. - 1•. (indzi-( bri'nlu (incinge-ti briul) ;' 2". ~·
(ingd apdla (sa incinga sabia), LP, 175; PAnt, 83; PB, 11521; 3°. '$l-tindzi drmatl/i (l!ii lncinge
armele), PB, 4711; 4°. li flmse (le-a incins armel e, s-a fiicut haiduc) PLit, 649; 5°. va · u fin-
dzedm (a~ fi lncins-o sabia , a~ fi apucat drumul codrilor), CaiGrB , 32; BNA, l V, 110; 6°.
(ur l/'i timsirt'i l1odra (furii au inconjurat sat ul) - v. anviirli~t!dzri . - Cf. dr. , cinsemN." (Cip,
162). - < lat. clngere ,ceindre, entourer " .
TfNGU2 • s'n. , pl. l!ngurl; zinc, «zinc•, DaJ, 206 ; N ic, 553 ; ·unt'i bdn' e di fingu (o bail.'
(cada) de zinc), AI. 19()3, 43. V. l ingu. - Cf. ~i gr. l:lyx.oc; .. - " < it. zlneo.
TINCJIL.o\C, sn. , pl. (int;ild(e, .PLit, 177- v. Cim;i/dc.
-1222- TIPURARE

TIN9fN, -nif: Dumnidzd'il s' li-ascapif di noll ·tinljin ~· di tlrd/Or oecl'lu (sate fereasca
Dumnezeu de bogat nou (proaspat) ~i de cer~etor vechi), ZP, IV, 278 (Premeti - Albania).
- V. zinijln.
TINIT\JRA, sf., pl. tinilurl- v. tln'itura.
TINIVA, Nic, 553. - 1°: Ia poartif tlnioa bate (Ia poarta bate cineva), PB, 32538 ; 2°.
si-alinci. .. aproapea-n'l flnioa (aproape de, mine aparu cineva), LP, 74; PAnt, 274; Bair,
111; 3°. med, flnioa nu oa s' l'i dodd (dar nimeni nu ti va auzi), Cod, 13'; 4°. (i'rif s' lu
pli'ngif tlniod (fara sa-l pllnga cineva); CalGrB, 39; BNA, IV, 119; 5°. · nu-drt" tiniod (nu e
nimeni); ICar, 63. - V. fineod.
TfN'fl. cine!, ccinq•, Nic, 553; Mih, 116 ; PScr, 255; PB,722; PAnt, 497. - 1°. tintl
scodte, dzdte ml'cif (cinci bani scoate, zece manlnca), PLit, 649; 2a (in{il'l frat (cei cinci frat!),
C~c, 29; Velo, 37; BNA, V, 77. v. tind:i. - < lat. cinque < quinque ,cinq" .
TfNTIFA, sf., s!mbure de ro~cova, cpepin de caroube•, PLit, t09- v. tindzi(if.
TfNTIR, sm., greier- v. dzindzir ~i sinonimele cif;cdlifii , ljincalci, glunglundr, flnfdr etc.
-cr. ~i alb. cinxlr, cinxurre ;,cigala".
TIN'fiRLI, tn expresia: '$l-easti tintirli-llpiM •il est pauvre comme un rat d'eglise•,
PGr, 155 (;,flnfirli = tai~").- Cf. gr. -rahat8o~ ,,tout nu".- < ?
TfN'fmLU, num. ord., al cincilea, de cinquieme•, PB, 46!33 • Nu e atestat f. •tinfira -
v. paturlu, Urlu, $1isira. - < tlnfl.
TfNTUR, TfNZUR, sm., pl. tinturl, sticlete, •chardonnereh, 1\lih, 505. Sinonim: mara-
dolU. - 0 conhindare cu tintlr? - < ?
TIN'ITIJRA, sf. , ghicitoare, •devinette•, PLit, 344. V. (initurif ~i sinonimul cucitodre.
- < ?
TIPARE (Oiimp), sf., CN, 84 - v. Clupare 2° (~i gr. ·WE(L7ttpt ,fichu, fanchon" - cf._
aci, sub l imber).
TfPA, sf., pl. tipe, val subtire, •voile mince; crepe; croute ; crepine•, Dal, 207; Mih,
505; GrS, II, 400; GEl, 2t3. - t 0 • pri cap purl a tipif · llile (pe cap purta voal negru); 2°.
dpile si-acuplrlrif cu unif tipif subfl're di gl'etil (apele s-au acoperit cu o pojghita subtire de
gheata), Fl, 11, 4, 9; 3°. n'elu are tlpif grdsif (mielul are prapur gras)· - v. cipif ~i · sinonimul
skepe. - Cf. gr. 'l'almx ,peau mince; croftte" ~~alb. clp if , membrana; velo".
TfPA(R)!. strigat pentru chemarea caprelor, •~ri par lequel on appelle les chevres•.
- V . e/2
TIPfcA, sf., pl. tipife ,' cepu~oara, •petit oignon•, Dal, 207. - < teapa.
TIPILfC, sn., pl. fipilife, cre~tet, • sommeh, Mih, 505. V. tapalic ~~ clrciliil, tulubt!t etc.
<'TIPUNE, sf., pl. tipan' l, zabun, •habit de Iaine, blanc ou noir, sans manch ~s , semblable
a un pardessus, que les hommes et les femmes portent par dessus Ia chemise - v. Plm, I, 117;
127 ; II, 225•, Dal, 207; Nic, 555; GrS, I, 26; CN, 88; 95. - t 0 • tlp(lnea lii-l tukitif, RP, 3,
3; BNA, I, 4 ; 141 - v. tukit 3° ; ·2o. cu flpan ' lle fustifndte (cu zabunele tn faliuri), BNA, II,
70; 74; t34.-In aromana nordica aceasta haina se nume~te cifndu$e ·sau $igune.- V. !ji Tai>U_n 1 •
- Cf. it. calab. jlppani (IIF, IX, 70); gr. -ramouvt (Boga, I , 402; II, 69; M~ll!L• 48), l;mo\ivt,
l;o1towoc; tc. zi!boun, zibin (641) ,brassiere" ; bg. zabunce ,vestc de dessus a courtes manches" ;
dr. zabUn, zabUnd (TeodP, 79 ; 574; 66t; MF, t3; 29). - Cf. ~i PO~g, 86 sq. ..
TfPUR 1 , sn., pl. tipure, drojdie, •marc de raisin; lie•, Nic, 555. V. tipurif. - < wl-
7toupov ,,,.,, ' .
· TfPUR2 , sm. , pl. /ipurl , mugur; bii~icii, •bourgeoll - v. ,bubUke; bulle- v. cifndlla 3°.
- < ?
TIPURARE, sf., pl. tipura 'rl, mugurire, •action de bourgeonner, de suer•, 1\'lih, 506.
-1223- TIRUTOR

TfPUR.~, sf., pl. (ipure, drojdie, •lie; marc de raisin•, Dal, 207; Mih, 505. - V. tipur 1
~i sinonimele biirsie, com ina; alb. cipure.
TIPUREDZf.r, vb.· I (fipurdl, -Tii'l, -r.a re), lnmuguri, •bourgeonner, suer par bullest,
Mih, 506. - V. {ipur2 •
TIPUR{~E, sf. ~i adj., pl. fipuri~e, rachiu de comina, •eau-de-vie de marc extraite de
{ipurt•, Dal, 207: ariikie {ipuri~e (rachiu de drojdie).
TIR 1 , sn., pl. {Ire ~i ' tirurl, ciur, •crible•, Dal, 207; Nic, 555; PScr, 255; PB, 722;
BPh, II, i52; PFon, § 222. :- 1°. una lapa Miura iu amdre si-ascuiura- {irlu, PLit, 406-
v.. bUlur; 2°. lricul pril{ir f pril siia (trecut prin ~iur ~i prin sita; cercetat ·a manun\it), PLit,
649 - v. :ritiisescu; 3°. ca s' lii-adara 'tfre nate (ca sa Ie faca ciururi noua), Ba\P, 22. - V.
dirmon'lil. - < lat. •elrum < cibrum (CDDE, 364) < cribrum ,crible".
TIR2 sm., pl. {irl, 'ir, •sorte de hareng saure, petit maquereau seche•, Dal, 207; Nic,
555. v. tiron'lit- < wlpo~ .. -· ·.
TIRBOAN'E, TIRBON'If.r, sf., sm., pl. firbocin'e, firbcin'l, •biche; cerft - v.(edrbd, terbu,
PLit, 247; Dal, 204; 207 :. Mih, 104; mi fac (irboan'e tr' odra (rna fac imediat cerboaica),
PLit, 1036. - Cf. mgl. Jirbpn'li (GrS, VII, 216).
TIRBOPLU, sm., pl.--firbOpl'i •petit (erbu•, Dal, 207.
TIRCL'EDZf.r (mi), vb. I, tncercui, Mih, 118 - v. nfircl'fdzu.
TIREARE, sf., pl. firt!rl, cerere, •demande•, Dal, 207; n'ica (irere ~· pufa'na pi~ke~a ma
piildciirsescu (ci rog o mica _ccrere ~i putin dar, un mic cadou), Cod, 81 b23 • - V. firitoti'lil.
TIRUION'E, sf., pl. (irimon'l, ceremonie, ··ceremonie; amities•, Dal, 207; Mih, 119.
- 1°. lu-a~ledptd cu firimon'e mare (11 a~teapta cu ceremonie mare), PB, 293aa; 2°. (itimon'l
armdne~li (ceremonii aromilne~ti), PenB, VI, 131; 3°. $li (irimon'l mulle (~tie multe complimente)
PGr, 155. - < -:cnpt(J.GVtiX .. - " < it. eeremoolo. _
TiiUP.\'~E, sm., pl. (iripii'n'l, Mih, 119- v. (ariipi 'n, (iriton'lil. - < (etire ( < (er3)
pi'ne.
TIRIPEDZf.r? vb. 1, ciriJ;i, <•g azouillen, Dal, IV,_ 710 (apud Mih, 119)- cuvlnt necu-
noscut.
TIRIPUL'If.r, sm., pl. (iripul'l, pasiire jumulita, •petit oiseau plume•, PB, 722. V. fir-
prll'lil. - V. ~i fir! ~i gr. -ra1Xp1X1tOUA; ,moineau" (Boga, I, 398).
Tl rl !}lir, sm:, •juin•, Gram, 233. - V. Ciri$ci.r.
TIRITON'If.r, _-lotin'e, pl. (iriton'l, -totin'e, cer~etor, •mendianb, Nic, 556; Mih, 119;
miircillu di (irilon'lil (bietul de cer~ctor), Cod, 34•. - V. :
TIRITOR, -todre, pl. (irilorl, -ioare, cer!jetQr, •mcndianh, Dal, 204; Mih, 119; Kats,
I, 89 '(/iriitor). -1°.{iri16r li-cil fcipta (te-ai facut cer~ctor), Fl, 11, 1, 10; PAnt, 352; 2°. slrtin'e
di firitorl (haine de cer~etori), PB, 241 36 ; 3°. fa (e pii(i' un firitor (iatii ce patj un ce~etor),
Cal. 1911, 62; 4°. trapsim ninle, ca ni$le (iritorl, .cum olmlul arti{e (am tras inainte, ea ni~te
ceJletori, sub vlntul rece), GrB, 185; 5°. ni(i nu-dre Armd'n'l (iriiorl (nici nu exista aromilni
ce~etori), GrB, 261.- V.f!ript'i'ne ~i sinonimele liicun'ear, pilaclil, zicl'ear ~i gr. tseritoru (Boga,
I, 402). - < ter3 •
TIRNEARE, TIRNUT, Nic, 556 - v. n{irneore, n{irnul.
TIRON'IlJ, sm., pl. {iron 'T~ tlr, •petit maquereau (secbe)•, Mih, 506; PB, 722; GEl,
213 ( < -ratp6vt). - V. fir~.
TIROT, sn., pl. tirolurl, plasture, •sparadrap•. - < -ra7Jpw-rov .. - " ( < it. cerolto).
TIRTEL, TIRTEL'If.r, sn., pl. {ir(eale, (irfeal'e, cercel, •boucle d'oreille•, Nic, 556. V.
dzird:e.l 'Til ~i sinonimelc minciu$il, uedre. - lat: < elreellus ,petit cercle".
TlllUTOR, sn., pl. {irutoare, sarcincr - (v. Pim, 111, 201), opieu· garni de branches
coupt\es•.- ln 'Hm:tp. VIII, 140 (traduc textul grecesc): ,(iruicJr ( ,",-rcnpo-r6pou~") tnseamna
-1224-

Ia Hosepsin ramurile cedrilor, pe care vlahii le taie !ii le impllnta In pamlnt, ca sa atlrne sa-
dile cu ca~ sau alte obiccte". E dat ~i toponimicul ,a-rouv Tt~pou-r6pou". In. BGrecc, plan~a
a Vlll-a (capitolul L' Epire) se poate vedea un interesant sarciner ar pastorilor aromilni, avlnd
aceea~i lntrebuintare ca ~i ceJ dacoromiln din Plm, Ill, 201. - · < 't
TfSPRA, TfSI'R.:\DZATE, cincisprezece, cquinze•, Dal, 208; Nic, 556; PScr, 255;
PB , 722; PAnt, 497. - < lat. cinltue supra decem.
TJSPllAriN9IT, douazeci ~i cinci, cvingt-cinq•; PScr, 255·; PAnt, 497.-:- < lat. cinque
snpra vlglntl.
Tf-!!ll:IU, TJSC:I, Tf-~TI, invar. , ceva, ce-!itiu-ce, •quelque chose; J~ ne sais pas quoi•:
1°. s' li nlribd~im tl-~Clu di Misirie (de t e-a~ lntrcba ceva din Egipt), LP, 128; 2°. fisCi (cc ~tii?
= poate), BatP, 55;, 3°. dicl'l>fi-~li, urn una is ape cu vof (decit (dar), mai ~tii? (iata), cu voi
am o socoteala), CalGrB, 47. - < fi ~li1i.
TITATE, sf., pl. fild'f, cetate, •cite; forteressc•, Dal , 208; Nic, 557: Mih, 119; PScr,
255; PB, 24218; C~c, 29; nu dipnet di lm {it ale (nu coborlti din cetate), PLit, 1018; PAnt,
26; Dumnidzii' di lru filale (Dumnezeu din cetatc), Cod, 723 • Sinonim: grddilii. - < lat. civi-
tas, -atem ,cite".
TfTI, sf. , tara pl., carne, oviandc (dans le langa·g e des nourrissons)•, LL, Ill, ·226. Sino-
nim : carne. - . Cf. gr. -ra~-ral (' Av3p. 386; Rohlfs Lex, 522; Hris, 265 : -ral~ ; Boga, I, 402),
it. ciccia, sp. cllicha ,carne comestible" (,voz caribe"), lat. in.~icia .
TITIROAN'E, sf., pl. fi(iroan'e, marama albii pe cap (Ia femei batrlne), cweisses Kopf-
tuch•, Jb, XIII, 90; Dal, 208 ; CSt, I, 66 (liferoanii). V. Ciceroanii. - < ?
TfTIR-VfTIR I ~interj. qui imite le gazouillement des hirondelles•, PB, 722. - Cf. mgt.
tsilsiri-vilsiri (CapM, II, 160, v. ·9).
TITIVE(L')IO, sm., pl. flfive(/'}1, ciocirlie?, cun oiseau quelconque• : ci'nlii fdu/(i/'1
litivtfl (clntli ~i dulcile ciocirlii ?), PenB, VIII, 135. V. <"lui'luleal. - < ?
TIC ·I •syllabe onomatopeique qui imite le gazouillement monotone•, PAnt, 497.
TfUR1 ,' sn. pl. tiure, ciripit, •gazouillement.: ni{i llll tiur di pu/'lil (nici un ciripit de
pasiire), Lum, l; 221.
TfUR2, vb.,l (liural, -rat, -rare}, ciripi, cgazouiller ; crier; mugir (en parlant du vent)•,
Dal, 208; Nic, 555; Mih, 507; DR, IV, 710 ( < lat. *linniulo). - 1°. pul'i {iura (pasarelele
ciripeau de spaima), PB, 2248 ; 2°. pul/'i. .. (iura cu n'ila (pii.sii.relele ... ciripeau cu mila),
Velo, 22; BNA, V,. 69; 3°.{iurd' din casu lind Fiin;iroalu (a tipat din casa o fii.r~eroata), CosP,
32; 4°. (turd' Ia tut a /ul (chiui Ia toti ai lui), BNA, V, 48; vimlu/ (iura (ylntul ~uiera) , Fr,
II, 227. - V. fill I .
TIURARE, sf., pl. {iura' rl, ciripire, •a~tion . de gazouiller•, Dal, 208; Mih, 507.
TIURllT, -ta, pl. tfnraf, -te, ciripit, •gazouille•, Dal, 208.
T11J$TIUCARE. invar. , oricare, •quiconque•, Nic, 555. - V. {enu$cdre. (e.,tucare.
TIVA, pron. nedef., ceva; nimic; cumva, cl0• quelque chose. ; 2°. ricn; 3°. par hasard•,
Dal, 208; Nic, 550; 553; Mih, 122 ; PScr, 255.-1° : d:i' -na {iva dil bdna a Ia (zi-ne ceva din viata
ta), PAnt, 310; si-oscullu /iva arideare i (iva bofl fillure:;li (sa ascult vreun rls sau ceva (ni~te)
voci tinere~ti), Fr, II, 234; PAnt, 220; BNA, lV, 7i); 2o' : eil nu aveam {iva (eu nu aveam
nimic), GrB, 227; P'Ant, 232; BNA, IV, 152 ; (iva nu vol (nimic nu vreau), PB, 588 ; 3°:
{iClorl/'i . . . s' nu cada {Iva lu apii (copiii. .. sa nu cada cumva In apa), Lum, II, 350; BNA,
IV, 100; s' nu vii kiret flva (sa n.u va rataciti cumva), Lum, II, 349; BNA, IV, 99; s' nu
si nkeadica (iva tu aliigare (sa nu se lmpiedice · cumva lp alergare}, Lum, II, 138; PAnt, 187;
im-n' l vidzu:;l fivci cii'plrlle~ (nu cumva mi-ai vazut capre1e?), PB, 27 10 ; ni sole u-tun (i111i
(nici ruda nu o am cumva), Bat, 17.- < fl + va1 .
TfVALE -1225- TlNGAR

TiVALE, invar., tandarii, •eclisse•, Mih, 507; GEL 213 ( <-ral~a/.a). 1°. misura ••. si-adra'
flvale (farfuria ... s-a flicut tAndliri), PB, 35314 ; 2°. erd adrdte floale (erau facute tandari), Fl,
II, 1, 3; 3°. tloale tl fae tu trap (tandliri te fac In valea vagaunoasa), Bair, 122; 4°. tloale
si-aledpse (tandliri s-a ales).- < 'l . ·
TIVI(:USESCU, vb. IV (tioicusll, -sit,. -sire), ajusta, •adapter, ajusten, Dal, 208; Nic;
550: V. fiole. - < -raL[jLxwvw ,raccorder".
TIVICUSfRE, sf., pl. tioieuslrl, adaptare, •ajustemenb, Dal, 208; Nic, 551.
TIVICUStT, ·-ut, pl. fioicuslt, -te, ajustat, cajuste, adapte•.
TIVtE, sf., pl. fioll, Dal, 208; Nic, 550 - v. ciole.
Tl, dat. de Ia tine, de Ia tu1 , tie, tl, lti, •tol, te•, Mih, 492. - 1°. te orel s' (i dzic? -
v. dzie 1°; 2°. tt dzt~rl (ti-am zis), Ob, 173; PAnt, 56; -6°. s' I' u d;i'ed dupii uredel'e- v.
uredel'e 10°; 4°./' ft'ne? (te tin curelele?, ai curaj ?) ; 5°. ylrlU-s'-li pri mlnte (vina-ti-fi In fire),
BatN, 9; 6°. la dd'-s'-11 t6ra zb6rlu (ian da-ti-If acum cuvlntul), .Lum, II, 242; BNA, III, 52;
7°. l'ed-s'-tt zb6rlu, nu him fur (la-tl-tf (retrage-ti) cuvtntul, nu slnt hot), BatP, 14; BNA,
Ill, 108; 8°. nti-s'-ll b6rgea, •.. fd'-s'-ll erutea (na-ti-fi (poftim) datoria, .. fa-ti-fi crucea),
Lum, 11, 180; BNA, III, 76; 9°. nu mi ntredbd, ma slngur-11 duked-te (nu rna lntreba, ci
slnguru-ti simte-te, pricepe), BatN,. 47 (acest ultim exemplu, al 9°-lea, e paralel cu eel de sub
'fl 9° ~~ cu ce e dat sub -od2). - V~ If, /, fd, od ~i PEp, 111 sqq. - < lat. tlbl.
TlriRSESCU, vb. IV: li frldze ~· liylrsed~te (le frige ~~ prilje~te), BatP, 11-v: flydrsescu.
TILAR . (nord), sn., Cal. 1911, 61; nel'lde fdldrlu (lnchide pivnlta). V. fdldre, filar.
TILlJFRA, sf., •boucle de cheveux - v. /dlu(rd ~I ardrld1 •: ali$1.. . cu fllufre lundzl,
·ea slrma, prlste-anumire oirsdte (batrtnl cu. . . zulufi (plete) lungi, ca.- matasea, peste umeri
revli.rsatl), BNA, II, 70. V. ~i tulu(rd, precum ~~perle, pletite. - Cam odata cu tnceputul a~estul
al 20-lea secol, eu nu am vli.zut nici un blirbat, ~~ nici bli.trln, purtlnd plete. ·
· TI~IBUNA, sf., pl. flmbUne, ba~ica pe limbli. sau pe glngie; •bulle, am~oule sur Ia langue
ou sur Ia gencive•. - < ?
TIN (mi), vb. II ((inul, -nut, -nedre), tinea, «1°. tenir; entretenir; 2°. soutenir; 3°. durer;
resister; 4°. avoir du courage; 5°. se mallriser; S\' rasscoir•, Dal, 206; Nic, 545; Mih, 496;
PScr, 254. - 1°: (i'ni-te t;ini (tine-te bine); carl ua-n~l li (i'nd? (cine mi tc va lntretine ~),
PLit, 882; PAnt, 23; 2° : fined cd ni'sd-l ma mare pri lume (sustinea eli ea e mai mare pe
(In) lume), PB, 962 ; s' fill ca Uurell'i (se sus tin ca evreii), PLit, 654; PAnt, . 8; {(in) eu min'l
f eu Clodre ([sustln] cu m!ini ~~ cu picioare), PB, 247 18 ; 3°: cdsa a mod$il'el nu fined alri'ntu
multu (casa biitrlnei nu rezista aUt de mull), PB; 4610 ; finurii kepiu (au tlnut piept, au rezis-
tat) - v. ddinseseu, udslcixescu; ac/6 lu bated s' dflii temnu cdma bun s' fl'nd foe (acolo unde
cauta sa gliseasca lemn mai bun care sa dureze cu foe), PB, 454u; 4°: nu lti lined s' edsd
(nu le tinea (im aveau curaj) sA iasa), PB, 235 ; f · ea l'l-u fried, $' ca nu-l'l /I'll~ (~i li e cam
frica, ~~ cam nu are curaj), BNA, lll, 34; la, cd n'l-fi'ne (iatli. cA. am curaj), Fr, n; ·231;
BNA, Ill, 86 - cf. mgl. ,cari al t9ni Ia' s' vina = cine are curaj lasa sA vie" (CIJ.pM, II,
139, v. 3); t' fi'nej (ai curaj ?) - v. li 4°: ~~ larbd 8; 5°: s' tinu ci'tu s' finu di artde£!re (se
stli.ptni cit se staplnl de a nu ride), PB, 36428 ; '(iCl6rll'i. . . nu $1irl si-l'l ti'nd l6clu (copiii. . .
nu ~tiu sa stea locului, sa se astlmpere), PenB, 11, 112; BNA, .II, 50; flnef-od di bedre niscl'llte
dzt'le (renuntati Ia bauturli: clteva zile).-Cf. gr. xpa-rw. alb . .mbanj, bg. durza., tc. touimaq.
- < lat. tenere ,tenir".
TINEARE, sf., pl. linerl, tinere, •action de tenir, d'entretenir etc.•, Dal, 206; Nic, 546;
Mih, 496; cdsa urea flnedre (casa trebuia lntretinuta), PB, 19528 ; al ldrbd di tineare? (ai iarbi!.
de curaj?, eutezi ?).
TlNGAB, sm., pl.fingarl; cizmar, •bottler; qui fait des sandales•, Nic, 545; lueredd:d ~i-el
ttngdr (lucreazi!. ~~ el ea c~zmar), BNA, II, 80. Sinonim: ttr/ra'. - < -raayxcip'Jl~ ,cordonnier". .
-1226- TOAPrr

TlNGlRSULA, sf., pl. fingirstlle, sulii, potricalii, •alene de . cordonnier•, Nic, 545. V.
tungursu[a. - < TaatyXatp6aou~J.OV .. -" + SU[if. .
TINTAH, sm., pl. tlntarl, tln\!lr, ~cousin, moustique•, Dal, 206. Sinonime: cumlpe, mu~­
c6n'li1. - Acela~i CU·tintir? - Cf. it. zanzara.
TINTI'NA, sf., pl. tintt;ne, crapaturii, dente; charniere, penture•, Dal, 207 ; Mih, 496;
Mur, IV, 150; a~$1l munlrea pril tlnti'na (ace~tia se ultau prin crapaturii), CalGrB, 85 :· s'
disfeatira tlntt'nlle (s-au desfacut balamalele). - < 'l
TINUT, -Ia, pl. ttnuf, -te, tinut; avar, ctenu; avare - v. sc/inCl!l, sires 4° . etc.t, Dal,
207 ; Nic, 546.
T,l'PIT, sn., pl. tl'pite, tipenie, c(il n'y a) personne; tranquillite•: ldra tacu: ti'pit (iar
a tacut - tipenie), Lum, II, 312; lu turnam caplu - II'pit (ori-unde lntorceam capul -
tipenie), GrB, 2, 31; BNA, IV, 133; nu s' avde ti'pit (nu se aude nimic, !UUtenie), GrB,
229; 90. v. cipttl. - < 'l
TIR I, TIR I cimite le bruit d'un liquide qui coule• - v. Clur! ~i, poate, tlrpul'lu.
TIRAPI'N, sm., pl. tirapl'n'l, Dal; 207; PLit, 786 - v. tiripa'ne.
TIRHA', sm., pl., tirhddz- v. fdruhdr- < -raatp(ou)x<X~ .. -".
TIRLOS, -loasa, pl. flrl6$l, -loase, om de nimic, cterme de mepris•. - Cf. gr. -ralpAat
,flux du ventre; foire ou diarrhee".- Aci, v. tlrflr6s . .
Tl'RMA, sf., pl.?,. os deplasat, cos deplace de son articulation.. - < ?
TIROS, ttroasa, pl. tlr6$l, tlroase, slab ca un tlr, cmaigre comme tir2 ; debile•, Dal, 208.
TIRPUL'I(J, sm., pl. tlrplil'l: botlle a tarpul'llor (vocile pasarelelor), GrB, 2, 30; BNA,
IV, 131. V. tlripul'lil. - < tlurt + pul'ftll. ·
TIRTIRAC, sn., pl. ttrttrate, pamlnt sec, cterre infertile•, Dal, 208; Nic, 547. V. tar-
tarde.-< 'l
TIRTIRESCU, vb. IV (lirtiril, -rit, -rire), a sflrli prajind, claire du bruit semblable a
celui fait par I'action de .rissolero, Dal, 208. -'- Mot onomatopeique : tlr!, fir!
TIRflRfRE, sf., pl; tlrflrirl, sflriire din pri\jire, cbruit fait par !'action de revenir Ia
viande etc.•, Dal, 208.
TIRTIROS, -roasa, pl. lirtir6$l, -roase, zdrentaros, cloqueteux, deguenille•, Dal, 208.
Sinonim: partal.- < ?
TIRUHE, sf., PAnt, 498 - v. taruhe.
TIS I clnterj. slgnifiant ra br.'lle (dans le langage pour les petits enfants)•, GrS, IV,
88. - (Cf. ~i alb. -rau~ (Hr, 444), cys ,molestare"; gr. -rah~'X ,q~A6yat. cpc.Y-rr4" (Boga, I,
386; II, 187). - < lat. lncensum ,brt1Ie''. · ·
TI'TA, sf., pl. tt'ta, ~1\A, cseln, mamellet, Dal, 208; Nic, 547; Mih, 498; PScr, 255.
- 1°•. ninga srldze tf'ta (Inca suge tlta; Inca nu e copt), PLit, 650; 2°. di tt'ta '$l-lu sutura'
('i 1-a saturat de ti~). PAnt, 71; 3°. duiti stringu f ptitru pll'ngu- ll'lili di vdca (zece degele
string $1 patru piing - tttele de vacii), PLit, 408; 4°. tl'la n gurif (mura In gura, tara bii.taie
de cap), PB, 36634• -Cf. 'i gr. whaat (Kpua, II, 55; · Boga, I, 403), alb. tsi~e (GM, 90), cfce
,mammella", bg. clcka ,mamelle". - < lat. *tltla.
TI'J70S, tlfoasa, pl. tll6$l, lltoase, tltos, cmamelu, qui a de grosses ll)amell~s•, Dal, 208;
Nic, 548 ; Mih, 498. .
TITUESCU, vb. IV (llfull, -ull, -uire), a alapta cu ~Ita, cdonner a teter, allalter., Dal,
208; Nic, 548. Sinonim: alaptedzil. - < tt'ta.
TlfU(RE, sf., pl. lllulrl, alaptare, caction de donner ti. teter•, Dal, 208 ; Nic, 548.
.TITUtr, -ld, pl. tlluil, -te, aliiptat, •a qui on a' donne a tetert, Dal, 208.
TOAPIT, sn., pl. toapite, blta, cbaton, rondin (dans les je,u x d'enfants)•, PLit, 147;
149. v. topit ' ~i sinonimele cut, puletin etc. - < ?
-1227-

TOP.:\, sf., pl. tope, bartan de pline, •grand morceau de pein•, Dal, 209; PB, 723;
DR, II, 552; GrS, II, 64; cu fopa di pi'ne si sdtura lin ci'ne (cu bucata mare de pline se satura
un cline), PGr, 155. - Cf. ,veneto zopa = zolla (Boerio 821)'' (REB, I, 171); alb. cope ,pezzo,
porzione"; tc. tchoeup (476) ,petit morceau de bois".
TOPIT, sn., Dal, 209 - v. fodpit.
TUC I dnterj. qui imite le son du boire ou de l'action de sucen: u muta' brltea §i tuc I tuc,
u stricura' I uta (II ridic:l butoiul ~i tuc lfuc!, 1-a strecurat tot), PB, 264 18 . - V. tucull!scu (~i sug2 ).
TUCAL, sn., pl. tuca'l'l, tucal, •pot de cbambret, Nic, 557 (lucdle. sf.) ; GEl, 2l3; §edde
n cdle un tucdl di '§l-ari'de di bucdl, Jb, II, 151 - v. bucdl.- < -raoux1i:A.ot ,grand pot".
TUCUIESCU, vb. IV (lucull, -ult, -ulre), bea, •boire, se verser dans le gouloh: 1i tucui
lute (le-a dat toate pe glt), PB, 3381°, V. bedrll,- <fuel
TULUBET, sm., pl. tuluMt- v. Clulubet -, Nic, 205. Sinonime: tipillc etc. - < ?
TUL'IWR.{, sf., Mih, 513; s'na altjedsca tulu(ra di }die (s:l ne albeasc:l perciunii de jale,
de doliu), FI, I, 2, 2 - v. talu(ra.
TUNGRUSUL{, TUNGURSULA, sf., Dal, 211; PLit, 271; Dun, 11, 99-100 ( < ttgdna
+said) ; GEl, 213 ( < -raotyxotpoaoiil.t); nu dre hlptii tungursulii (nu a lnfipt (nu a folosit) potri-
cal:l), BNA, II, 80; - v. ttnglrsulii.
TUP, sm., pl. fukl, prune, mourrissont, Dal, 211; PEt, 46 ( < lat. *puteus< putus ,petit
gar~on"); DR, III, 380 ·.( < pufil); va-n'l l'edtl tuplu n brdfii (lmi voi Iua pruncul in brate),
WOI, 120 -:- v. Clup2 (aromllnli de llng:l Olimp pronunt:l pe c ca 1 - cf. ~i Lum, II, 77; CAr,
§ t57 ~~ PEp, 49 nota);
TUPARE (Olimp), sf., CN, 164- Clupdre.
TUPATA, sf., pl. tupii'f, ·secure mare, •grande hache•, Dal, ·2 11; Mib, 514 ; PAnt, 498;
DR, II, 552. - t 0 • adu 'nil fupdtii s' u disca'm (adu o secure mare ca s:l o despic:lm), PB,
35611; 2°. l'ea 'nil dzuilil fupdla, lilporlu ... §i s' dufe n pildure (intr-o zi, ia securea mare ~~
toporul. .. ~~ se duce In p:l~ure), PB, 45413 ; 3°. .~· due lr' odril s' l'ed tupi!i'l (se due ~ediat
sit Ia topoare mari); 4°. cu tupdta! (cu toporull = f:lr:l menajament), PGr, 155. Sinoriim : billil'.
- Cf. alb. sepate ,ascia; scure". - < ?
TUPAT.{, inva~.• ~ontlc, •clopin-clopanto: fupillil, fupilld, aglumsiril Ia vilsil'e!u (~on~lc,
~ontlc, ajunsera Ia regele), PB, 36928; lrapse $Cl'l6plu fupil-til, tupil-til cil'tril Ia ldmn' e (~cbiopul
porni ~ontlc, ~ontlc spre smeu), PB, 2646 • - Cf. srb. cupkati ,.sautiller, bondir". - < ?
TUP.\TfCE, sf., pl. fujJiltlce •petite tupalil•, PB, 723; cu tupiltlcea unil dupil uredcl'e
(trase una dup:l urecbe cu securea mic:l), PB, 15917•
TURTUFE, sf., pl. turfuhl, b:ltaie, •rossade• :' l'l-trildzea tur{u(e (ti trligea blitaie), LP,
56 ; BNA, II, 124. Sinonime : klutecil, pirjlnil etc. - < '!
TURTUL'EAN, sm., pl. turful'ean'l, ciocirlie, •alouette>, GEl, 213 ( < -ruoup-raoul.uivo~
.. -"). V. cluCluldn.
TURTURESCU, vb. IV (lurfuril, -rit, -rire), tlrli, •couler goutte a gouttet, Dal, 212.
Sinonim : kic t 0 • - Cuvlnt onomatopeic (v. Clur ~~ fir/).
TURTURfRE, sf., pl. turturirl, tlrlire, •action de couler goutte a goutte•, Dal, 212.
TURTURfT, ~ld, pl. turturi{, -te, . tlrlit, •coule goutte a goutte•, Dal, 2t2.
TUTULEtl', TUTULfC, sn., pl. tufuleale, tutulife, vlrf, •pointe•, AI. 1903, 47. Sinonime:
kipild (di ac), kirldnedzu, sumig etc. - < ?
TUTUNDREfJ, TUTUNDRftl', sm., pl. tutundrel, {u{undrll, sticlete, •chardonneret.,
Lum, V, t&6; Mih, 5t7. Sinonime: maradol, tln::ur. - < ?
TUTUR, sn., pl. future, snrc, dobe (de l'oreille)•, Dal, 2t2; ancirligdtil, anvirligdlt'i,
di fufur modle aspind:uratil - vedrea, Jb, II, t92 - v. veare. - < ?
u
U1 , (J, pron. pers. f., acuz. sg., o, celle, Ia - v. ot, mlulllurlidisescu etc.•, Dal, 213;
PU, 723~ - 1\ u vrel l nu u vrel (o vrei sau nu o vrei ?) ; 2°. ca foarticd u
mind (ca foarfeci
o mi~cA), Fr,- 1, 69; PAnt, 181; BNA, III, 48; 3°. l'ea-rl ,. tal'l-u, loat-u ,. tdl'eat-u (la-o
:,;i taie-o, luati-o ~~ tiilati-o); 4°. vidzu,l-u? (vilzu~i-o?f- v. lu; S0 • o vidzt'ndalul (vilzlnd-o),
'-'.,II, 266-v. el 4e ~~ t dr. ,deade-o" (CC, 4S611), ,rAdicA-o" (CC, 11915) etc.; 6°. ca viml
awla ndrept u loa pril mealurl (apoi ·c a vlnt o apuca prin meleaguri), F~, II, 1, 8; PAnt, 347;
7°. ma, te u vrer? (dar, ceo .vrei?= ' dar, Ia ce bun?), Lum, II, 201; BNA; IV, 43; Fl, II,
7, 6- cf. gr. ,!Lii• ·rt To 6e)..ct~;?" etc. - <ea.
U', indic. . prez., pers. 3 sg., este, •(il, elle) est - v. llirl 6° sqq :,;i f3•, Mih, .S17; PB,
723. - 1°. n'l-u mintea ardltd, LP, 168; PAnt, 241 - v. ardlt; 2°. lu n'l-t' u, gl6ne, vruta-a Ia'
(voinice, unde mi ti-e iubita ta ?), Fl, I, S, 2; PAnt, 248; 3°. te n'l-u dor, lea dado, dor (ce (cum)
mi-l dor, fa mamA, dor), PLit, 861; 4°. nu '11-u · 6mlu (nu l~i e omul), Batp, 10; S0 • nu ·~z-u
om te s' va cl'lmare (nu l~l e vreun om care sA vrea a fi invitat)," Batp, 3S.: 6°. e, durl-t' u
(e, destullti e; e; ajunge), Bat, 2; 7°. xetina '1l-u nulltu idle (strAiniltatea ·t~i e prea neagrA);
~ 0 • l'l-u grerl a l'el (li este greu ei); 9°. t'u (rica? (ti-e teami?).- Alte exemple, In corpul
dictionarului ~~ Ia CAr, 2S8 .~~ 484. - Pentru o explicatie a acestui fonetism morfologic curent
~~ general, cf. BNA, IV, 20-21. Aci, cf. .~i ul. ·
-U3 final sintactic: 1°.. atelu $' tut (acel ~~ tot, acel ~~ nimic altceva), Lum, II, 3S6;
BNA, III, 146; 2°. dzl'cu ~· mine (~ic ~~ eu), AI. 1901-1902, HS; BNA, Ill, 38; 3°. ilu s'
duse (el se duse), Lum, II, 180; BNA, III, 74. - Numeroase exemple ln corpul dicponarului
- cf., buniloaril, cumu - , ca ~~ ·In BNA, III, p. xu.- Spre deosebire de -u final, tot silabic,
din poezia popularA unde e cerut de ritm, ca ~~ de rimA, acest -u final s-a mentlnut silabic
datoritA situatiei consonantice ce urma dupA acest. -u : mi ducu n cdrvane e o· formA care,
In pronuntarea ei, nu prezinti dificultatea din forma ml due n cd~:vdne sau c~iar din varianta
mi due ill edrvane, care e mal raril ~~ mal regionalil. Deci, e mal naturalA pronuntarea trecu
s' ti ved declt tree s' ti ved, sau fdcu n cdsd declt fac n cdsd. - Paralelism ~~ pentru -i final:
trett n cdsii fatil de trefl n cdsd, ca !Jl purtdtt n edsd fatA de purtdt n casd etc.
U'l tcri de mepris; cri d'etonnementt: u/ ar~lne/ (u I ru~ine 1). -La francezi: ,hou I
hou I j'avais froid et il n'y a pas de bois a Ia maison" (CCP, VIII, 8). La turci: ,hou I"
(CCP, XXXIX, 291; 292). . .
UAI •cri d'etonnementt : ua!, aglundze! (o I, ajunge I destull). - V. od/, rld' I ~~ alb.
ouCi I .. - " (Hr, 289).
UARE, sf., pl. ud'rl, ouare, •action de pondre :· ponte, pondaisont, Dal, 213; Nic, 391;
Mih, S17; PB, 723.- V. urldre ~~:
UAT -1229- UDAI:Ul'

UAT, -td, pl. f. uuatc, ouat, cpondu•, Dal, 21S; Nic, S9t; PB, 72S; orl uat, odrld udte
(ou ouai, oua ouate); gdl'ind udtd (gaina care a ouat). ln sens d~rizoriu: sU:ntu oamin'l. udf,
nu amintat (slnt oameni ouati, nu nascu\i). - v. odlld.
tl'A'I (nord) · ccri d'etonnemenb. - 1". ild' !, lal hil'lll! (mai I, mai fiu/e I), 'PB, 290 9 ;
2°. lld' 1, lu va s' yin'l, hil'lll (vai, unde vei veni,. fiule 1), PB, 29t18; so. lld'·!, bdrbdte! (vai, .
barbatei),Al.190t-t902,115;BNA, III, SS; 4°.1ld'/, Dodmnel (vail, Doamnel), Lum, II,
245; BNA, lll, 58; 5°. lld' !, gldrlme/ (hlli 1,-prostie 1), BNA, III, tS2; 167..- V. od !, U:a!, ul!
UBDZA'TI, optzeci, cquatre-vingt•, Dal, 21S - v. obdzd'fl.
UBf~(J (nord: Veles), _ s m., pl. ubl$l," erete, astur palumbarius, cautour, eper:vier•. - Cf.
bg., srb. ibi(s); it., fr. ibis; lat. ibis ,oiseau", gr. t(3~c; ,oiseau d'Egypte".
UBLA'NCU, UBLI'NCU, sn., CEI, 59; CFr, tOS; l'l-lu aldki pri ubltncu (i 1-a lipit
(ata~at) pe oblfnc), Fl, II, t, 4 - v. obld'ncu.
UBOR, sn., pl. ubolire ~~ ub6rurl, obor, ccour - v. a/vie, cU:rte, trU:sd, ugrdddo, Dal, 2tS;
Nic, S9S; PScr, 255; CEI, 88. - ·t 0 • n61gica di ub6r (In mijloc de_curte), PB, 44Sl3 ; 2°. s' cad
la mU:ma, tu ub6r (sa cad Ia mama, In curte), PAnt, 46; so. til · ub6r, hi neared (ln curte, unde
lncarca), PAnt, 269; Bair, 69; 4°. IJedde cdse cu ubodre (vede case cu curti), AI. t928, tS;
BNA, II, 58; 5°. s' mulga ldlle ca'pri prit ubodre (sa mulga bietele capre prin cuqi), BNA,
II, 72.-Cf. ~ialb. hob6rr,corte",gr. o(3op6c; ('Apr:t.., 70; ~OtP• 20; Boga, II, 50).- < bg. obor6
,etable, ecurie".
UBUBlll. - ·v. upupu! ~~ alb. ububU:! ,ohf 1".
UCAR~U, -cd, pl. uclirfi, -te, de o oca, cd'une ocque•, Dal, 21S; piscu uclircu (pe~te
de 0 oca); b6fd ucdrcd (butelie de 0 oca). - Cf. gr. OXOt3!4p~xoc;n-". - <uca'.
UcA', sm., pl. ucddz, oca, cocque•, Dal, 2tS; Nic, S92; Mih, 517;PAnt, 498. - t0 , n'el
di 6ptu ucddz (miel de Opt Ocale); 2°. flU erd df afe/'l CU ucif'lu pdtru-sdte (nu era dfntre cei
cu oca~a patru-sute de dramuri, nu era dintre cei cu mintea lntreaga), PB, 27631• V. 6cd.
- < tc. oqa (195) ,poids turc ... ".
UCNA', sin., pl. ucnddz, auliman, cpoudre des feuUles de benne avec laqueile les tt~mmes
teignent en rouge fonce les angles et les cheveux (les jeunes fUles a marier les teignent quel~
ques jours avaDt les noces)•, Dal, 213. - t 0 • cu U:ngl'ile ar6$e "dt ucna' (cu unghiile ro~ii de
suliman), Fl, I, t, t4 - v. cl'na; 2°. armdsira ca SU:lta cu ucna'{u (au ramas ca Sult~a cu
sulimanul, care, sulemenlta cu ucna' tnatnte de ztua nuntil, a ramas nemar,.t.tata), PB, S418 ;
2703 3 ; S65'. - cf. sicil. ,Arristarsi cornu Ia z~ta cu lu gigghiu rasu" (BTS, XXIII, S2t) ~i
gr. ,"E!J.CLVcaliv ~ ~OUATW !J.E TlJv ox.v<i"(Apii. 3S8). Cf. 'i gr. . .. ~vc~ oxvx" (' Apii. p. t75).
- < tc. qyna (972) ..-". ·
UCitl', sm., pl. uet, asin, cAne•, Mih, 5t7. Sinonime: yumdr, tar, uricl'edt.- V. U$1, U$tl!
UD1 , sm., fara pl., urina, curine•, Mih, 518. Sinonim: ki$dtl.
UD1 (mi), vb. I -( uddl, -dt, "are}, uda, cmouiller; arroser•, Dal, 21S; Nic, 394: Mih,
5t8; PScr, 256; PB, 724; PAnt, 498. - t 0 • nd udd' ~;lne plodla _(ploaia ne-a udat bine); 2°.
nu-n'l udal gU:ra (nu mi-am udat gura, nu am baut nimic); 3°. uddt lillcile (stropiti Oorile).
- < lat. udare ,humecte.r , mouiller". ·
UD 8 ,' U:dd, pl. udz, U:de, ud, cmouille; .humide•, Mih, 518. - io. ttmbdrea ridd (~antaua
udA), Foti, 42; Cal. l.~t2, 68; PAnt, 26J; 2°. ud mucedle (ud leoarca),- PB, 202' ; 3°. ne U:da,
ne uscata (nici uda, nici -cea uscatii.), PGr, t56. V. udat.- <lat. udus ,humecte".
UDAlE (nord), sf., pl. uda'l, odaie, cchambre•, PB; 724; PAnt, 498. V. udd'.- < tc.
Gda (t9t) ..-". ·
UDAL'Itl', sn., pl. udal'e, umezealii., chumidite - v. iyrasie, n6ti, umiditdte; mouillure,
temps_pluvieux- v. mufndo: t 0 • ~drodrea used uddl'llu (caldura usca udatura, umezeala), VAR,
284; 2°. Ia uddl'lll ~~ Ia uscifCtU:ne (Ia umezealii. ~i Ia uscaciune), Lum. II, 87. - V.:
UDARE -1230- UGRA.mstscu

UDARE, sf., pl. udii'rl, udare, •action de mouiller, d'arrosen, Dal, 213; Nic, 394·; Mih,
517; PB, 724; va uddfe (trebuie- udat, udata: un eveniment fericit (o logodna, o ~tire lmbu-
curatoare etc., o haina nou:i etc.) trebuie sa fie cinstit cu bautura) -v. ud'l 2°.
UDAT, -td, pl. udaf, -te, udat, •mouille; arrose•, Dal, 213; Nic, 394; PB, 724.-1°-
stran'llu di f..urUm'l udal (straiul udat de furtuni), PAnt, 159; 2°. udatlu di ploale nu si-aspdre
(eel udat nu se sperie de ploaie), PLit, 650. - V. udaturd.
UDA', sm., pl. udddz, Dal, 213; Nic, 394; n udadzl'l-afel'l cu Clorgr nel'igaf, PAnt,
157 - v. Clorgd; udd'iu afel bUrrlu (camera cea buna, camera de primire a oaspetilor, salonul),
PB, 41613, - V. odd.
llDAfT.~; sf., pl. uddifd, odaita, •petite udale•, PB, 724.
UDATURA, sf., pl. uddturl, udatura, •mouillure•, Mih, 518; PB, 724.
UDfc, sm.; UDfi:E, sf., pl. udlfl, udiCe, AI. 1903, 73 - v. uddlfd, udd', odd ~i:
unfclO, sm., pl. udlCl, odaita, •petit udd'•, PB, 724; un udlClu intunicos (o ctmarutA
lntunecoasa), Lum, III, 340.
UDISESCU, UDISfRE, - v. uldisescu, uldislre ~i:
UDISETA ·(udisedfd}., sf., pl. udisef, . potrivire, •ressemblance; harmoniet : ired cu
udisefd doll' I frat andmisa di$ll'i (lntre dln~ii, cei doi frati erau cu potrivire, erau In armonie),
Cod, 701•. V. uldislre.
UDOPSU (gramosteni), sm., pl.?, ordine, cordre, arrangemenb. Sinonim: aruM. - < ?
UDRA? · sau U d r i\? - Necunoscut. - (Alb. hUdhire ,aglio").
UDZARCA, adj., f. pl. udzd'rfl, cu ugere mari, •qui a de grands pis•, Dal, 213; Nic,
400. - < •udzlrdrcd < ddzlre.
UDZIR (gramosteni), sn. : udzirlu s' li si liS~Cd (seca-ti-ar ugerul) - v. udzire.
UDZIRARE, sf., pl. udzfrd'rl, cre11tere de ugere, •action d'avoir de grands pis•, Dal, 213-
UDZIRATA, adj. f., pl. udzfrdte, cu ugere marl, •(chevre, .brebis, vache) qui a de
grands pist, Dal, 213.
UDZIRE, sm., pl. udztrl, uger, •pis•, Dal, 213; Nic, 399:. Mih, 518; PB, 724; PFon,
§ 130; armtned cu u.dzfrll'i a ollor tru ml'nd (ramiinea cu ugerul oilor In mlna), PLit, 801;.
PAnt, 90. V. udzir. - < lat. uber ,mamelle, sein, pis".
. UF I •ouf 1>, Mih, ri18; PB, 724; PAnt, 498. - La armeni : auf! !ii ou/11 (CCP, XXXIX~
101; 113).
UFELIE, sf., pl. ll(elll, folos, mtilite; profib, GEl, 215. - < wlp£/.e:tot .. -".
UFILISESCU, vb. IV (ufilisil, -sit, -sire), folosi, •etre utile; profiten. - < Wlp&:l.w .. -"-
UFTARE, sf., pl. u(td'rl, oftare, •soupir; gemissemenb, Mih, 518. V. ulrtdre.
UFTEC, ·sn., Mih, . 518 - v. u(telrd.
UFTEDZtJ, vb. I: ld yine tut s' u(teddzd (le vine sa tot ofteze), Lum, I, 299 .- V-
ulrtldzu.
UFTEHA, sf., pl. u(telre, oCtoih, •octoeque•, C~c, 18; 51. - < OXTW'IJ)(Oc; ,livr~ des huit
modes".
UFTICARE, UFTICAT, UFTICOS, UFTIKEDZtJ, Mih, 518 - v. ulrticare, ulrlicdt, ulrlic6s,
ulrtlkedzu lii stric 2° v{dpsescu.
UGOADA, sf., pl. ug6dz, lntlmplare, •eventualite, hasardt, Mih,. 5~8. Sinonim : tilrisire-
- Cf. bg. ugoda ,commodite,' aise; confort; plaisir" !ii t dr. ogoddd ,plaisir" (Dens. 11; 518).
, UGRAD,~, ·sf., pl. ugrd'dz, ograd;l, •enclos; court>, ~lib, 518. V. ubcir. - < bg. ograda
,enclos ; enceinte".
UGRADISESCU, vb. IV (ugrddisll, -sit, -sire}; gasi, •trouven: .biledrld n'l-ugrddisll (lmi
gasii beleaua), Ob, 117. Sinonim : d(lu. - < ?
UGUDESCU -1231- ulo:Escu

UGUDESCU (mi), vb. IV ·(ugudil, -dit, -d~re), lntlmpla, cadvenir; se trouver par hasard•,
Mih, 519. V. ugoadii, agudescu ~~ sinonimul tihisescu. - < bg. llgodjavamil ,atteindre; devenir".
UGUDfRE, sf., pl. ugudirl, lntlm'plare rea, chasard calamitenx•, Mih, 519. - E generala
e'xpresia sinonima oard Idle. ' '
UGllRE, invar., cu noroc, caugure; auspice•, Nic, 391 ; 1\fih, 519 ~~ PGr, 156 : n'l-i$l
ugl1re n cale (lmi ie~i cu ·noroc ln cale); PEtim, 19. - Cf. mgl. ur (Cap M, 11, 216/928 ~~ Ill,
317), gr. oyoupt. alb. ogur, ugur. - < tc. oughour (192), oghour (116) ,(bonne) chance, augure".
UGURLfriCA, adv., cu noroc, ca tout chance•, Mih, 519.
UGUR~fr, -lie, pl. ugurlil, no~ocos, •de 1lon augure•, Mih, 519; PB, 724. V. ayurliu.
- ln dacoromAnl: ,l!Ste norocos, orgullu" (Cron,· 58). ~ < tc. oghourly (116) .. -".
UliEAC, sn.; UliEAKE, sf., pl. ugeacurl, u!}ekl ~i ugedfe, ogeac, d 0 • cheminee, foyer
- v. disciiciirat; 2°. titre; famille; 3°. rang social - v. poartii 3°o, Dal, 213; Nic, 399; 518.
- 1°: nu lute ugeacurlle te aflimii ail nicukiratci (nu toate ogeacurile (hornurile, familiile) care
fumegl au gospodllrie), PLit, 650; s' l'l-afumii ugeaclu (sll.-i facd sii fumege co~ul vetrei), PB,
20518; PAnt, 92; 2°: Bebeana u deadirii di ugeac (pe Bebeana au facut-o sll atingl ogeacul,
vatra), UnivL, XLV, 276; BNA, V, 50 ~~ 132: mireasa atinge cu mlna caminui din casa mi-
relui In semn ell ea se devoteaza noului· ei camin; ugeac vecl'lu (cllmin (familie) veche), PGr,
156; 3°: easte di ugedke (e de familie mare); ugecike vecicl'e (de vita veche), RA, 90; BNA,
II, 34. V. ujac ~~ sinonimele bdge, CO$U. - < .tc. odjllk (175) ,cheminee".
UH !, Mih, 519; PB, 724 - v. u(!
UHC:IOR, sn., pl. ui!Cloare, urcior, corgeleto, Kats, I, 83. - V. arClor, ulClor.
UHEAfrA, sf., pl. uhtl, vipera, cvipere•, Dal, 213; Nic, 400; GEl, 215'; PLit, 1054;
PAnt, 60 (gre~it pl. uhth ln loc de ulrU); muri di fiirmaclu a uheaul'el (muri de yeninul
viperei). Sinonim: •vlpirii. - Cf. tc. ef'i (120) , - " . - < oxtti ,-". · ·
UHEL'E, sf., pl. uMl'i, tipar, canguille•, D:il, 213; Nic, 590; PScr, 256; GEl, 215.
V. Ml'e.- <)(tAt ,-".
UHINAT, -tii, pl. uhindt, -te, rautll.cios, cmechant; veneneuxo, Dal, 213. - < uhedila?
UHTAPO AE, sf. pl. uhtapodz - v. htap66e -, Mih, 390; GEl, 178. - Cf. ~~ tc. akhta-
pod (9) ,poulpe". - · < oxTcxn61h ,polype, poulpe".
UHTARE, sf., Dal, 213; Nic, 400; Mih, 519; PB, 724; uhtarea brdtlu n'l-leagii (oftatul
lmi leaga bratul), LP, 166; PAnt, 240; BNA, II, 116. - v. u(tcire.
UHTAT, sn.; UHTAT, -til, pl. uhtdt, -te, oftat, •soupir; soupire•, Dal, 213; bdir di
uhtate (salbii de oftaturi), Bair, 43.
UIITEDZfr, vb. I (uhtdl, -tat, -tare}, ofta,. •soupirer•, Dal, 213; Nic, 400; Mih, 519;
PB, 724; uhtii' dit inimii (a oftat din inimll.),- PAnt, 7. Sinonime: nukescu, suskir2 . - < uh!
UHTICARE, sf., pl. uhticif'rl, ofticare, •action de rendre ou de devenir phtisiqueo, Mih,
519; PB, 724.
UHTICAT, -tii, pl. uhticdf, -te, ofticat, ctuberculiset.
UHTICOS, -codsd, pl. uhtic6$l, .-coase, Nic, 400 - v. o(ticos, tihtOs.
UHTIKEDZfr, vb. I (uh'ical, -cat, -cdre), oftic;:a, •rendre ou d~venir phtisique; rendre
Ia vie dure•, PB, 724; GEl, 215. V. uftikedzil, tihtusesru, ctrtescu 4° etc. - < oxnxttil:w ,;-".
Ul! ccri d'etonnemenb, PB, 724. - V. ild'!
UIAR, sm., pi: ularl, oier, •berger; proprletaire de moutons•, Dal, 213; Nic, 392. - 1°.
ca o.lmin'l uldrl; val alba cln'l (ca oameni oieri ce slnt, vor fi avlnd clini), PB, t••;
2o. ularll'i sun cdsif pri par (oierii .slnt acasa pe par), PGr, 156 - v. Clumagii: existenta to
functfe de pastorit. - V. uln, ulnii. - < lat. ovlarlus ,de brebls".
UIDESCU (mi), vb. IV, Mih, 523- v. uldisescu ~~:
t"IDfE -1232- UKID

UIDfE, sf., pl. uldil, ascmiinan•, •ressemblance, pareil, egah. - 1°, aleddzl·t di uldla
a Ia (alege-t.i de asemiinarea ta, de asemanare cu tine), PB, 8584 ; 2°. tu sot (a'rd uldle (lntre
camarazi fara pareche), PAnt, 278; Bair, 120; 3°. ma Gloga nu-~l are uldla (dar Gloganu-,1
are egal), Bair, 47. - Cf. alb. ujdl ,accomodamento" ,1:
UIDISESCU (mi), vb. IV (uldisil, -sit, -sire), potrivi, •ressembler, Hre pareil; arranger•,
Dal, 213; Nic, 392; Mih, 519; PScr. .256; PB, 724. - 1°. dol'i na uldislm (amlndoi ne potri-
vlm), PLit, 864; PAnt, 20; 2°. lru otirci ni'sa uldisi 'namincluna (Ia moment (imediat)dlnsa
a potrivit o minciunii), Lum, I, 93. V. idusescu, udlsescu; pltitcire 4°, tiryisescu,. undzescu.
- Cf ,1 alb. ujdis ,essere in armonia". - < tc. ouldyrmaq (206), ouimaq (206) ,rendre con-
forme ; ressembler".
ulinsfRE, sf., pl. uldisirl, potrivire, •action de ressembler, ·d'adapter•, Dal, 213; Nic.
392; Mib, 519. v. udisefa, uldizma.
UIDIStr, -Ia, pl. uldislt, -te, potrivit, •ressemble; adapte•, Dal,. 213; Nic, 392; hit
uldislt (slntep potriviti).
1JIDIZM1, sf., pl. uldizme, potrivire, •ressemblance; adaptatiom.
UIE, sf., Nic, 391'- v. uoye. .
UIGUNE, invar., adv., potrivit, •conforme; pareil•. - 1°. nu ecisie ulgune (nu e potrivit),
Mih, 519; 2°. nu suntu tut ulgllne (nu slnt toti asemenea); 3°. ma multu f ma ulgune (mai
mult ,1 mai nlmerit), PenB, VI, 24. --: Cf. '~ alb. ujgun ,convenienza; contratto". - < tc.
oulghoun (206) ,qui s~accorde ; conforme ; convenable".
,1
Ull\L\, sf., pl. ulme, uima, ctuineur, abc~s•, Mih, 519. - Cf. dr. udma. - Cf. gr.
ot8'1J!LOC ;,tumeur".
UfME, sf. (pl. uln'l), oime, mombre de moutons•, Mnt, 519. V. ulna. - < ocile.
· t:fN, ~na, pl. uln'l, -ne, ovin, cde b.rebis; ovine; lait nutritift, Dal, 213 (lcipte uin, lapte
de oi); lf'nd ulnd (Una de oi). - < lat. ovlnus ,de brebis".
UfNA, sf., pl. uln'l mombre · de br~bis ~ v. ulme•, Dal; 213; yin marcitile uln'l (vin
bietele tilrme de oi), Cal; 1911, 51; BNA, II, 56. V. uirescu.
tJIN'ISESCU, vb. IV- v. un'isescu.
UIN'ISfT, -Ia, pl. uln'islt, -te, ulmit, cebahh: striga' ~ln'islt (a strigat lncremenit), Fr,
I, -1 91; PB, 1723•. V. un'lt.
UIRESCU, -reused, pl. uire$11, -re~ll, oiesc, cde brebis; qui va 1\ cclte ou parmi ' les
brebis•, Dal, 213. - .e. bidel'lii uirescu (lmpozit oiesc); 2°. yumcir uirescu (miigar care p~te
'i sta lntre oi); 3°. ca'prlle na suntu uire~ti (caprele ne slnt olere,ti, ramln lntre oi), · FI, II,
4, 6. V. uirlil. - < uldr.
UIRf(J, sn. (pl. uirlurl), mare numa'r de oi, .grand nombre de moutons, de brebis•:
trlid:ecim uirlil multu (trageam (lntretineam) marl turme de oi), Fl, II, 4, 8. - V. caprtriU 'i:
. UfTA, sf., pl. ulfa, olta, cpetite brebis•, Dal, 212; PLit, 763; PAnt, '87. - V~ ocile,
ulcir etc.
UJAC, sn. : si-alina' tru ujdc (s-a urcat In horn), C~c, 42 - v. ugecic.
UKE, sf., Mih, 517- v. hUke 'i sinonimele hili, Mloma, tabUle.
UKEALf(J, -lie, pl. ukealll, narava,, •reboura, qui a un vice redhibitoire•, Mih, 517.
Sinonime: hulll~, Difeclrcu. - V. uke ,1 tc. khiltfll (549) ,naturel".
UKEAN, sn., pl. ukedne, ocean, coceam, Dal, 213; Nic, 392. - < roKeocv6c; .. -".
UKI, sf., pl. ukl, Jovitura de joe ratata, •coup rate (dans des jemc enfantins)•, PLit,
145. - < '?
UKID, sm., pl.?, chh;iura, •givre - v. ga:zona, sin'ccie•: ukidul mi n(arinii', Lum, II,
170 - v. n(drined:il• ...;.. < "! .
UL -1233- UMBARNARE

UL, pron. personal, pers. 3 acuz. sg. de Ia el, DaJ, 213. - 1°. va s' dlmi'ndu ca s' v'
ul da (voi trimite vorbll ca .sA vi-I dea), PB, 41 1 ; 2°. ul culcd' tu aqtirnut (1-a culcat In pat),
Lum, II, 110; 3°. qi na-t'-ul Mitre dzlnlre (~i iatA-ti-1 pe Mitre ca ginere), PB; 6810 ;' 4°. ninga
foe n'i lu-adufea, nl~gd plrd ·n 'l-ulliga (llngA foe mi-l aducea, llngll flacllrll mi-l lega), PAnt,
115.- Aceastll formA- care, fonetice~te (i- > u-) ne aminte~te de u 2 - are circulatie mai
intensA In aromana nordicll ~i nu e strlinii. de influenta formei ui. Cf. citatul 2°: sub influenta
eel putin partialii. a formei feminine, uniCli. ~~ generalii.: u culcd' ,o culca", masculinui il culcd'
,11 culca" . a putut deveni ul culcd'.- V. il, lu ~i, pentru alte citatc, Ule1 2°. etc.
ULALEC (nord), sm., Mib, 519; PB~ 724; PLit, 193 (vocativ ulaUca! ,barzo !" In joe
de copii). - v. uleatec, ululec· etc. ~i sinonimul $ti'rcu.
ULAR, sm., pl. ularl, olar, •potier•, Dal, .213; Nic, 392; Mih, 520; Jb, III, 166. - <
lat. ollarlus ,qui conceme les marmites".
ULl:IOR1 , sm., pl. ulClorl, urcior, •o~gelet - v. gFlniqor 2°•, PB, 724; PLit, 275; 276;
6cl'il'l s' a(urn'isesc, es ulClorl (ocbii se iritii, ies (apar) urcioare), AI. 1903, 23. V. arclOr.. -
PW, 1791: <lat. ulceolus <ulcus ,ulcere"; REW, 4179 ~i CODE, 1289: <lat. hordeolum
,orgelet (maladie de l'oeil)"; C, p. 1384: < lat. •hordleeolus.
ULCIOR2 , sn.,, pl. ulCloare, urcior, •cru~hom : l-(ri'mse ulclOrlu (1-a spart urciorul), PB
2307 • Sinonime: pollll, puUf!l etc. - < lat. urceolus ,cruchon".
ULEALEC, sm., Mlh, 520- v. uluUc.
ULfcA, sf., pl. ullte, ulcica, •petit pob, Dal, 213; PenB, VI, 27; tru una ullca era urr
broalic (lntr-o ulcicii. era }m brotacel), Lum, V, 117.- < oald.
ULITA, sf., pl. rllifd, ulitll, •rue•: tu 'nd mardzine di U.lifd (lntr-o (Ia o) margine de ulita),
CalGrB, 33; BNA, IV, 110; trlfea tu rllifdle goale (treceau pe striizile goale), Lum, II, 35:1.
Sinonim : sukake•. - < bg. ullea .. -".
ULII.(T, -td, pl. ulmaf, -te, adulmecat, •flairc•. - V. ulmicdt, U.lmic.
ULMA, sf., pl. U.lme, urmli., •tra.c e•, Dal, 213. - V. rlrmd ~i:
ULIDC, vb. I (ulmical, -cal, -cdre}, adulmeca, dlairer, suivre a . ~ piste•, Dal, 213;
Mih, 520; ·nl'sd bdga ureacl'ea, ulmicd ~i, ap6la; hirlu (line (dlnsa punea (tragea cu) urechea,
adulmeca ~i, apoi, firul deoenea (il (dcea) furtie), GrB, 129. - < ?
ULIIICARE, sf., pl. ulmicd'rl, adulmecare, •action de flail en, Dal, 213 ; Mih, 520.
ULIDCAT1 , sn., pl. ulmi~aturl, adulmecat, •quHe•, Mlh, 520.
UUlU:,\T2, -td, pl. ulmicaf, -te, adulme~at, •flairc•, Dal, 213; Milt, 520.
ULMfE, sf., pl. ulmil; haitli., •meute• : di cin'l ulmie ntreaga si-am (sa am haitii lntreaga
de clini). Sinonim : licnle. - < ?
ULMU, .sm., pl. U.ln'i, ulm, · •orme, ormeau•, ·Dal, 213 ; (Nic, 392); btiba di sum U.lmu
(baba de sub ulm), Fl, IJ, 2, 9; di U..lmu u/mu, di porn porn (din ulm in ulm, din pom in
pom), Fl, I, 2, 7. Sinonim: caraydclll. - < lat. ulmus ,orme, ormeau".
ULOG, ulodgd, pl. ulOdzl, uloadze, clog, Mih, 520 - v. 6lug ~i sinonimul caragdt.
'!)LTU (mt), vb. I (ullal, -tdt, -tare), uita; ulta, wublien , W, II, 359; CAr, 348. Verb
aproape dlsparut ~i lnlocuit de agan;!scu. - < lat. •oblltare (cf. oblilor ,celui qui oublie" ).
ULUDZESCU, vb. IV (ulud:ll, -dzlt , -dzlre), ologi, •perclure, rendre perclus•, Dal, 213;
Mih, 520; CEl, 88 ( < 6lug < bg. U.log ,Krilppel", schilod). V. ~i alb. ulOk (GM, 457).
ULUDZfRE, sf., pl. uludzlrl, ologire, •action de rendre perclus•, Dal, 213; Mih, 520.
ULUDZfT, -td, pl. u/udzl(, -te, ologit, •perclus•, Dal, 213.
ULULEC, UL'IULEC, sm., pl. uluUfl, ul'lulefl, barza, •~igognet, Nic, 392; PS('r, 256.
- V. Ulic, u/alt'c etc.
UMR~RNARE, sf., pl. umbdrna' rl, ofilire de boalll clineasci!, •action d ' etre atteint oi1
d'atteindre de consomption, de se fanero, Mih, 520.

78- c. &31-Tache Pap a h 11 g i, Dlcflonarul dtalectulul arom.tn


UMBARNAT -1234- U.\IINfL'E

UMBARNAT, -tit, pl. umbdrn<if, -te, supt Ia fa~:l, •atteint de consomption; have•, Mih,
520.
UMB1RNEDZfJ (mi), vb. 1 (umbdrnal, -nat, -nare), a avea boal:l.uscaU, •etre atteint
ou atteindre de consomption ; devenir have• ; si umbiirnii' feata (fata se tmboln:lvi de boal:l
clineasc:l), Mih, 520. - < ?
UMBLISESCU, vb. IV (umblisil, -sit, -sire), modela, •modeler•, Dal, 213. - < ?
UMBLIS(RE, sf., pl. umblisirl, modelare, •action de modeler•, Dal, 213. ·
UM:BLIS(T, -Iii, pl. umblislf, -te, modelat, •modelt~•· D~l 213.
UMBRAT, -ld: sun .umbrale cdrii'rl (sub c:lr:lri umbrite), Fl, I, 1, 5; PAnt, 250.- v.
aumbrat.
UMBRATA, sf., Dal, ·213; lu umbrata-a pldlillul vearde (Ia umbrarul plaiului verde),
PAnt, 275; umbrd'fle a munfllor (umbrele muntilo:), GrB, 224; PAnt, 229; BNA, IV, 147.
- v. aumbratd.
UMBRA, sf., Dal, 213; Mih, 520; PAnt, 498 - v. aumbra.
UMBRELA7 sf., pl. . umbreli, mnbrel:l, combrelle, parapluie•, Dal; 213; Nic, 392; Mih,
520. - < it.-fr. ombrella.
UMBRF!SCU (mi), vb. IV: golin'lle si umbrescu (dealurile ple~uv~ se umbresc), Velo,
18; BNA, V, 65 - v. aumbrescu.
UMBROS, -roasd, Mih, 521:. PAnt, 498- v. aumbros.
UMDZESCU, UMDZfT- v. undzescu, undzit.
Ul\IFLARE, sf., pl. um(ld'rl, umflare, •action d'enflen, Dal, 214; Nic, 393; Mih, 521 ;
PB, 724; Plm, 11, 220 (un(lare).
UMFLAT, -Iii, pl. um(laf, -te, umflat, •enfle•, Dal, 2l4; Nic, 393. V. cdbdrdislt.
UMFLATUR.~, sf., pl. um(liiturl, umfhitur:l, •enflureo, Dal, 214; Nic, 393; Mih, 521 ;
PB, 724.
lJHFLU (mi), vb. I (um(lal, -lat, -ldre), umfla, d 0 • cnfler; gonfler; remplir- v. um-
plu; 2°. battre; ro¥er- v. asllngu 4°, piipurisescu etc.; 3°. enlever; voler- v. cluw, sufru-
sescu 2° etc.•, Dal, 214; Nic, 393; Mih, 521 ; PScr, 256. - 1° : mi um(lal di cl'tii apii blur
(m:l umflai de ctt:l ap:l b:lui); vlmtul um(ld s_cumpa-l'l po~e. PAnt, 300; BNA, I, 128 - v.
po~e; um(ld' clubdkea (a umplut pipa), Fl, 1, 1; PAnt, 34_2; um(lil birbeclu ~i bdgd·l bilil
tu said (umfl:l berbecele ~i, jupu,it, pune-1 In frigare) - v. Plm, II, 220 ~i dr. ,s:l-1 umfl:l'm
cape un berbece" (PS:lrbv, 65); 2°: clnd hil Cloc, um(ld (ctnd e~ti ciocan, bate, love~te), PLit,
521; u um(la' nis eft u um(ld' (a Mtut-o el cit a Mtut-o), PB, 1257 ; I' um(lii' (1-a Mtut r:lu),
PGr, 156 - v. keale 6°; nu va-n'l um(ld el siimarlu? (nu-mi va .umfia el samarul? = nu m:l
va bate?), Fr, 11, 231; BNA, III, 86- v. siimar 3°; 3°: l' umfld' ngrl'~ca (lllu:l (1-a ciordit)
tn ctrcll), PB, 25127; um(ld' saclu (a furat sacul), PB, 8018 - cf. dr. ,am sli.-~i umflu mlnzul"
(StB, 263); um(lat-lu ~~ ~pirtulf-li (~terpeli~i-1 ~i ~te.·ge~i-o). - Rohlfs, 11, 351 : unchiare < lat.
u n f I are · - v. aci umplu. - < lat. lnUare · ,souffler dans, gonfler".
UMIDITATE, sf., pl. umidild'f, umiditate, •humidih~•. Nic, 392. Sinonime : udal'lil, ·
ulagd etc. - < lat. homlditas, -atem ,humidite".'
UMIL(E, sf., pl. umilif, convorbire, •conversation•, Nic, 389. Sinonim : cuvendii. - <
Of.L~Alc:t
,diction; parole".
UMINATATE, sf., PB, 725 - v. uminltate.
UMINEA~TE, adv., omene~te, chumainemenb, Dal, 214.
UMINESCU, -neascd, pl. umine~fi, -ne~ti, omenesc, chumain•: di mult nu-a11ea vidzuta
'nd fafd umineascii (de mult nu vli.zuse 9 fa~:l omeneasc:l), ArE, 28; :buri'r.ea umineasca (vor-
birea omeneasc:l), ArE, 30.
UMIN(L'E, sf., farli. pl., omenie, •civilite, affabilite - v. umlnildteo, Mih, 521 ; ·PB, 725.
UMINITATE -1235- u~

UlliNITATE, sf., pl. uminitii'f, umanitate, •humanite•, Dal, ·214; Kats, I, 82; Lum~
Ill, 7; viicuhl $i-uminitdie (biserici ~i umanitate), Fl, I, 5, 6; BNA, 11, 8. V. uminatdie. - <
lat. humanUas, ~aiem ,humanit~". .
'UMIR; sm. ~i sn.: un au~u .•• cu tlmbdrea-l'l arcata pi umir (un batrln ••• cu tlmbariul
lui aruncat pe umar), PB, S2417- v. amimirs, numir3 •
UUPLEARE, sf., pl. umplirl, umplere, •action de remplir, de convaincre, de rosser•,.
Mih, 522; PB, 725. - 1°. podcile vor umpleore (urcioarele trebuie umplute); 2°. cdplu-l'l va·
umpledre (capu-i trebuie umplut, trebuie convins); 3°. sumor/u-l'l va umpledre (samarul lu~
trebuic umplut cu paie; cl trebuie batut), Lum, 11, S08; BNA, Ill, 124 - v. um(lu, 2°· ~i sa-
mar S0 • V. ~i vulburii so.
'U.MPLIRE, sf., pl. umplirf, Nic, 392 - v. umpleore ~i:
'UMPLU (mi}, vb. II ~i Ill (umplul, -lui, -ledre ~i umplire), umplea, d 0 • t·emplir; 2°:
charger (un fusil); so. convaincre - v. candiirsescu; 4°. accomplir (un temps); 5°. s'effaroucher ;:
6°. rosseu, Nic, S92; Mih, 522; PScr, 256. - 1°: umptet giilifli cu apii (umpleti galctile cu
apa); muntil'l si-umplurii di ol (muntii s-au umplut de oi); ti umplU.$1 di Iii'ski '(te-ai umplut
de noroaie); carl fuse val umplii ma multe (cine va umplea ma:i multe fuse iorcind cu (urea),
LP, 12; BNA, 11, 114; 1S5; 2°: umplu-t' u (umplc-ti-o, lncarca-ti-o pu~ca), PLit, 949; PAnt,
.17 ;- S0 : s' umplririi iut aiumtea (;~tunci toti s-au convins), PB, 553 ' ; l'l-lu umplu, bdrim, caplu't
(barem, 1-a convins ?), PenB, IV, 12S; Caraf, 42; s' l l-ump/a caplu '(sa-l convinga), PB~
48S88 - v. ocl'lu 14o ~i gr...-ro xcCjl(kAt -rou 3£ v yctJ.ll:ct ci)xo)..ot = il a Ia t«!tc dure"; 4°:
sa s' umpld dicutOi palrudzii'tlle di dzi'le- (sa sc lmplincasdi In totul cclc pat!'uzeci de zile),
PB, S613; umplu unspriiyim;it di an'l (a lmpllnit 21 de ani), PB, 199a; 5°: ari$1llu li ca umplu
pufi'n di fried (batrlnul le-a cam umplut putht, lzmenele de f1ica, s-a speriat), PB, 454~ 0 - ·v ..
cur1 !J0 , zmeanii s"; ed li umplri multu (ea s-a speriat mult, PB, 197-"2 ; 6°: va-l'l umplu siimtirlu
(o sa-l bat) - v. umpleare S0 • - Cf. gr. yttJ.ll:<o» alb. mush, bg. plllnja, tc. doldyrmaq- < lat..
•umplere < implere, ,remplir" (v. umflu).
U.MPL'UT, -td, pl. umplut, -ie, umplut, •rempli; cha1ge; convaincut, Mih, 522. - e.
va sl ~tibii umplutlu di ciicdt eli lu-ascukl? (eel umplut (plin) de excrement vrea sa ~tie (ii.
pasa) ca-l scuipi ?), PLit, 452; 2°. tu(ekea edste umplrild (arma e incarcata); so. hit umplut?
(slnteti convin~i ?). - < lat. *umplutus.
'UIISU, -sa, pl. um~l, -se, Dal, 214; Mih, .522 - v. umiu2 •
UMTOS, -totisa, pl. umtO~l, -todse, untos, cgrais, graisseux, qui a du beuue•, Dal, 214 ;
Nic, S9S.
'U,MTUl, sn., pl. umiurl (morfologic, v. cii'~url, Iii' pturl), unt, •beurre•, Dal, 214; Nic~
393; Mih, 522; PScr, 256. - 1°. cum s' iuketi#e umtul pri foe (cum sc tope~te untul pe foe),
PB, 3351 ; 2°. ci'ndu dia dre umtu, ~ti si-u-addrd pita (clnd mamica are unt, ~tie sa o faca
placinta), PGr, 157; S0 • mf'ne va lam umiul tui (mline vom spala prcsindu-1 untul tot); 4°.
tri ldrna, biigdl un (odie di umtu (pentru iarna ce vine, am pus un burduf de unt). - < lat.
unctum ,huile, onguent".
1JMTU2, -iii, uns, Dal, 214; Mih, 522 - v. arimtu.
UMT'URA, sf., pl. umlrire, untura, •graisse de pore fondue•, Mih, 522; PB, 725. Sino--
nim: liy6u.- < lat. unctura ,action d'oindre [un cadavre)".
UM'UTE, sf., 'p l.?, speranta, •esperance• : s' nu hit cu umutea Ia mine (sa nu fiti CI.Jo
speranta (gtndul) Ia mine), PenB, Vlll; 127; 128. Sinonimc: elpi6ii, ntidu. - Cf. alb. omlll/r
,speranza", bg. umutu ,espoir", tc. oumma ,esperance", oummaq (204) ,espe1cr".
UMZESCU, vb. IV, GrS, lV, 240; GE1>215 - v. undzescu.
UN ; una, num. card.; adj. pron. nedef., un, o (pentru dr. o < uo < ud' < rind, cf.
aci doo), •un, unc; qtielqu'un, quelqu'une•, Dal, 214; Nic, 393; Mih, 523; PScr, 256; PAnt~
-1236-

498. - 1". am un n'el!ii dnd n'edrld (am un miel ~i o mielu~ea)'; 2°. un te aldgd ..• ca(inedzl'i
(unul care cutreierll.. .. cafenelele), BNA, II, 81).; 3°. dl un ea-aist (lred-te (de unul ca acesta
fere~te-te), BNA, 11, 82; 4°. s' l'l added dnd (sa-i aduca una), PB, 9u ;,5°. eu dn/u Clor mt
.ved tu grodpd (cu .un picior rna vld In monntnt), BNA, 11, 88; 6°. ed dn/u, vedz, tdha nu podte
(caci unul, vezi, cica nu poate), LP, 13; PAnt, 244; BNA, 11, 114; 7°. .dnlu di e/'l (unul
dintre ei), PB, 8115 ; 8°. un/u (ddze, !lnlu !iedde (unul din eel dol fuge (pleaca), unul sta), BatP,
29; BNA, Ill, 142; 9°. 1-tlndu dl dna (dl und uryle •bx:asse; toise•) el'trd n~los (tl tntind tn
jos clt lungul mlinii), PB, 10215 ; 10°. tot ateptl- un !if un (toti ale~i - unul ~l unul), PAnt,
301; BNA, I, 130; 11°. tut mwlrd di un un (toti murira unul ctte unul), PAnt, 164 -: cf.
tfr. ,par uns e uns =uno dopo l'altro", Rol, 2190 ~i gr. !vote; i!votc; =una un, un apres
I'autre"· ; 12°. un di un (unul dupa unul), PB, 5007 - cf. it. ,unu sinn' unu = uno dopo
I'altro" (RohUs, II, 351 ~i 272); 13°. un sprl un, PAnt, i62 - v. spri; 14°. dnd d!lpd prl'nd:u
(intr-o dupa amiaza), Fl, I, 5, 9; 15°. ,d d-l'l dnd !i' bdnd (da-i una ~i buna); 16°. oara easte
und (ora (ceasul) este unu) - cf. dr. ,supt acea una monarhle" (CronM, 1, 58); 17°. a undl
m6nstru (unui monstru), PB, 3233 ; 18°. a unil /'l-aved modrld nlplrllculiea (uncia ti murise
puiul de ~arpe), PB, 22012; 19°. a unil nvedst~ n'led nu-fl ylne gl6nlte.(unei tinere neveste
mici (tinerice) nu-i vine mirele), PLit, . 873; 20°. ·unlu imnd .•. ; d6llu erd ... fur ... (primul
umbla ... ; a1 doilea .era ... hot ... ), PB, 461115 ; 21°. nlli und kleutd (nici o picatura) - ·cf.
lat. •nulla res una= pas une seule chose•, Gaffiot, 1630. - V. dnd ~i compusele cu dnd
(dipridnd, und!iund, etc.} - Contrar afirmatiunei din CAr, 404, forme de plural, caIn dacoro-
mana (cf. unii, unele), tn aromllna nu exista. Deci nu exisfa nici gen.-dat. plural a un6r (PB,
725). Pentru alte aspecte, cf. nitiun, PMor, 12-14 ~i, mai ales, PEp, 167-177.- <lat. unus,
una ,un".
lJNA, invar., adv., tntli, ... 1°. premierement; puisque; 2°. c'est Ia meme chose; 3°.
egalement ;· 4°. droitcsse; 5°. aussit6t; 6°. sans cesse, continuellement; 7°. association•, Dal,
214 ; Mih, 522. - 1° : nu · mi due: dnd, ed nu pot (nu rna due : tutti, ca nu pot, pentru eli
slnt bolnav); und e~ aduked di llmba a lor (de vreme ce (tntructt). tntelegea din limba lor),
PB, 103; 2°: ma tlnir led ma ad$11, lind fdte (mai Unar sau mai batrtn, e tot una, e acela~i
lucru), PB, 2471 ; ~o : trd tot sodrlle da and (soarele rasare pentru toti deopotriva), PLit, 628;
lind n'l-fdte (e tot una, mi-e egal); PGr, 157 - V· lnsd; 4°: nu sla prl und (nu sta pe o linle,
e schimbacios), PLit, 651 ; 5°. C6sta, dnd te /'l-a!ldzd (Costea, lndata ce ti auzea), PAnt, .109·;
lind te (edta ad!lse alodt/u (tndata ce fata a adus aluatul), PB, 451 2' - v. inlrdld ~i ill, iar
pentru meglenoromanli, cf. PMegR, II, 127; CapM, 11, p. 40, v. 12 ~i III,' 315; 6°: e!lclu
'!il-bdte, dnd s' ddfe (cucul l!il clntli, o tine tntr-una), PAnt, 15 - cf. dr. una ,mereu" (DHat,
339); Turtll'l yined lind, und (turcii veneau mereu, mereu), Lum, 11, 139; PAnt, 189 - v.
diprlund, und-!lnd; 7°. era lind eu atel'l di a nodpli/'el (erau una cu cei ai noptii, erau aso-
ciati cu banditii), PAnt, 307; tut eard-l'l lind (ei toti erau Ia fel), PB, 1851•. - V. didnd, und-
ocircl etc. - < un, lind.
lJN.~-OABA, pdv., odatli; altadata, mne fois; autrefois•. - 1". erd dnd-odrd un vdsil'i
(era odatli un rege), PB, 20510; PAnt, 92; 2°. U:nd-odrd (odata, cindva), PB, 2011.- V. un'-
odrd, ddtd1 1°.
lJNASPRl, lJNlSPRADZA'fE, unsprezece, •onze•, Dal, 214. - < lat. unum (unam)
sapra deeem.
lJNASPRAriNOIT, douazeci .~i unu, •vingt-et-un, -e~ -' v. dnsprdyim;lt.
lJNA~UNA, adv., imediat, · •immediatemenb, Dal, 214; va s' ylnd dnd!iund (va veni
imediat), LP, 138; PJ\nt, 78; U:ndliund '!il•altd''pdld'lli (imediat ~i-a lnAitat palatele), PB; 7020 •
Sinonime: di-dnd-odrd, truodrd etc. - Cf. mgl. · dnd-lif-dnd · (P::\1egR, 11, 127; GrS, V11, 218;
CapM, Ill, '315). - d11d ~i dncl.
--:-1237- 1JNDZIRE

1JNA-1JNA, adv., mereu, ccontinuellement, sans cesse- v. lind 6°, lnda etc.•, Dal, 214.
- 1°. acdld' s' plt'ngd ... lind-unci (incepu si pllngi ... fiira lncetare), PB, 21311; 2°.dci'-l'l-u
nlnte unci~lind (di-i-o lnainte (zi-i) mereu), Batp, 7; 3°. dlntll'l ld cad lind-lind (dintfi le pica
mereu), LP, 13; PAnt, 244; BNA, 11, 114; 4°. und-linci s' dlite (o tine lntruna), PGr, 157;
5°. tl s' bat cdlea 11nd-11nd? (lace sa tot bat drumul ?), BNA, 111, 20; 6°. cd mi-ari'de linci-llnil
{ca mi tn~eali mereu), Lum, 11, 179; BNA, Ill, 74. - < una.
UNC~ I ccri adresse aux Anes en marchant, en chemin pour les falre s'arrHer•. ~ V.
Clune~!, ~! ~i gr. o~yx~ •(Boga, 11, 239).
UNDARE, sf., pl. . unda'rl, ondulare, condulation; action de bouillir a gros bouillons•,
Dal, 214 ; Mih, 522 ; unddrea edste lipsltil (flerberea In unde e necesaril), Lum, II I, 56.
UNDAT, -tel, pl. und6/, -te, ondulat, condule; bouilli a gros bouillons•, Dal, 214; dpa
anddtd (api fiartil ln clocote), Luin, III,- 56.
1JNDA, sf., pl. llndzl ~i llnde, undi, conde, flot - v . .dalga, kima, tdldze; caprices - v.
4>drd 19° ~i orf1t, Dal, 214; Nic, 394; Mih, 522; PScr, 256; ArE, 11. - 1°. u scodse. llnda (a
scos-o valul), PB, 355"; 2°. cardvea ... di unde-anvlrligcitd (corabia ... lnconjuratil de unde),
ArE, 8; 3°. sllflitlu l'l-si bdted llndi, undi (sufletul i se zbitea ca unde, unde), PenB, IV; 111;
4°. cum undile di-amdre (cuni undele milii), rAnt, 281; Bair, 123; 5°. ca rlndztle di-.amdre
(ca undele de mare), GrB, 216; PAnt, 215; BNA, IV, 56; 6°. az, dn'll'i ard'l, ca undzt, pri
pdde-ardsturndra (azi, anii rii, ca valuri, au .risturnat. pe jos), RA, 186; BNA, lV, 61; 7°.
l'l-vln'e llnda (1-a ap~cat 9.11agul), PB, 726; 8°. cf'ndu l'l-ylne rlnda i Mkea .(clnd li vin capri-
ciile (furille) sau niravul), VAR, 9. - < lat. unda ,onde, flot". ·
UNDALA'cA, sf.: ayed paredsin'lle sa'nlu ca unddld'ca a dnlul (sflntele posturi slnt
ca dijmulrea anului), Cod, 12410 - v. lindult'ke.
UNDEDZ'O, vb. I (unddl, -ddt, -ddre), ondula, a fierbe ln clocote·, conduler; bouillir
a gros bouillons•. - e. unda' bdlta (lacul a filcut valuri), Mih, 523; 2°. s' u undeddzci (sa o
fiarbi), AI. 1903, 94; 3°. ldptile... lipse~te s' undeddza filne (laptele ... trebuie sil fiarbi
bine), Lum, III, 56 - v. herbu.- < lat. nndare ,router de vagues; bouillonner sous I'action
des flammes".
UNDREA'01\, sf., Mih, 523 ; RF, II, 64 ( < lat. •endrella < lv3puov ,cheville de boi~L .. ").
- v. andredrld.
UNDULEUNU, sn., Dal, 214; Nic, 394 - v. untuUmnu.
UNDULl'KE, sf., pl. undull'kl, diurnil, csalaire d'un· jour•, Mih, 523. V. undlflil'ca.·- <
tc. ondalyq (204) ,dime".
U~DZESCU (mi), vb. IV (undzll, -{lzlt, -d~lre), pilrea, cparaltre, sel,llbler, ressembler;
etre convenable; aller; seoiro, Dal, 213; 214 (umdzescu) ;. Nic, 394; Mih, 521. - 1°. undzescu
capitdne tu-allbra dit curie (par a fi cipitane ln umbra din pidure), PAnt, 269; Bair, 70; 2°.
undzed ca vred s' da ndripldte a hdngllul (pirea ci vrea sa dea dreptate hangiului), LP, 138;
PAnt, 78; ·3°. aundze~le pri 66xa-L'l a lul di tin'ie s'. nil ncl'ind'm!l (se cuvine ca ln cinste
sane lnchinim pentru preamilrirea Lui), Cod, 90 b2- v. aundzescu; 4°. nu undze~te s' hi•d
lucru bun (nu pare sa fie hicru bun, miroase a ceva rau), PB, 311'; 5°. dre a cul s' undzedscd
(are cui sa semene), . PGr.. 158; 6°. zbodre anusle nu-t und:escu (cuvinte anoste nu-ti stau
·bine), Lum, 1, 231; 7°. tl v.t rlos a n'ia n'l-umzed! (ce bine (stra~nic) lmi stitea mie 1), GrS, IV,
208; 8°. di and' era. Rumd'n'll'i sloe, te '~l-undzed ldllu di loc! (de (pe) cind ar«;~mililii erau
laolalti\ (nelmpra~tiati), ce bine (frumos) li statea drilgutului.de pamlnt !), Lum. V, 219 - v ..
prindul 2°. - V. unzescu. - ..::: O!J.OtlX~c.> .. -".
UNDZfRE, sf., pl. undzirl, potrivire, •action de re.ssembler, de convenir, d'aller, de seoiu,
Dal,' 214; Nic, 394; Mih, 521; Cod, 38 b' ·(aundzire). V. uldie.
1JNDZIRE, sf., ungere - v. aundzire.
UNDZ{T · -1238-- UN'{~

UNDZfT, -Iii, pl. undzif, -te, potrivit, •ressemblant; convenable•, Dal, 214 (~i. umdzil) .
. UNDZfT.~, sf. (pl. und:ite), potrivire, •bienseance - v . .prlndedre•; Dal, 214; Mih, 521.
- v. tukita, vidzuta etc.
UNGL'E, sf., pl. ungl'i, unghic, «fD. ongle; 2°. griffe, serre; S0 • come du pied du cheval,.
sabot - v. cupitih, J;>al, 214; Nic, S9S; Mih, 52S; PScr, 256; PLit, 651. - 1°: ungl'e !i'
carne suntu (slot unghie !ji carne), PGr, 158; ca val di carl cu u.ngl'ea-l'l-nu si zgrl'md (ca vai
de cine nu se scarpina cu unghia lui), PAnt, ·9 - cf. sard. ,Colciu [ = miseru] e ca .no po-
gratta cu li so' ugni" (SProv, S54); dr. ,Mina altuia nu te scarpiaa cum lti place" (ZPro_v ,
852) etc.; l-!nutream di Ia ungl'i pin' Ia cap (U priveam de Ia ungbii plna Ia cap); vln'e pri
ungl'ile di Clocire (a venit In unghiile _(vhful) picioarelor, a venit foarte lncet, fara zgomot);
PB, 269'; 2° : vullurl cu ungl'i {rlcoase (vulturi cu gheare lnfrico~atoare); - so : cur ungl'ea cr
calul (c.uriit copita calului); bOla, perlu, ungl'ea (statura, par.ul, copita), Fl, I, 1, 2; PAnt,.
4S2. --'- < lat. un11(u)la ,ongle; sabot".
UNGLfC.~, sf., pl. ungl'lfe, unghie mica, •petite ongle•, Dal, 214.
UNGU (mi), vb. Ill ~i II; Nic, S9S; Mih, 52S; PScr, 256. - 1°. s' u.ndzim p6rtlle cu
n'etir.e (sa ungem poftile cu mierc), PLit, _S8S; 2°. undzi-u niplrlicu§ea (unge-1 puiul de ~earpe)~
PB, 22016 ; S0 • s' este ca ... di vii ave/4 r1ml4 (daca e ca ... v-ati mlnjit, v-ati necinstit), Cod~
SS bt•. - V. aungu. ·
UN(N)A?: vine Onna = ~p6~ );r,a-rptx:Jj £m3po;qJ.LXlJ xet-reta-rpO<pi), Liacu, pp. 29 ~i x3.
UN'OARA, _UN OAR.~, adv.: era unocira un om oarfan (era odata un oni sarac), PB,.
6513. v 'ndodrd, - < und-oard.
UNSPRA, UNSPR(l\DZ)ATI, Dal 214 - v. undsprd.
UNSPR1\nN9IT, PB 726- v. unasprlqim;lf.- < lat. unum supra vlgloti.
UNTULEMNU, sn., pl. unlulecimne, untdelemn, ohuilc (d'olive)•, PScr, 256. :._ e. ca
-ylnlu, f untutemnul l-bdga'm tu ufri di takl (ell $i vinul, ~~ untdelemnul II punem ln burdufuri
de tapi); 2°. s' nu ti fall untutemnu plste tocite, cd untuUmnul l-flydrsed§le lumea lu tiyane-
(sa nu te faci 11ntdelemn peste toate, pentru ca lumea II praje~te 1-mtdclemnul In tigaie), RomP,
II, 26 (76); so. '$1-mul'e coada tu unlullmnu (~i-a muiat coada In untdelemn), PB, 6922 ; 'l0~
nu are untuUmnu prl nts (nu are untdelt>mn pe el = e un nebotezat (un necre~tin, un turc);
e un om rau), PLit, 650- v. ni-n'lrult. - V. undu.U mnu ~i sinonimul la6i. - Ca etimologie
pentru acest termen- care e propriu Rom{miei orientale- cf. CLim, S07 ( < bg. ddrven~
maslo), precum ~i: gr. ;u:3pi/.ettov ,huile de cedre"; ,Je presume que le mourouq est le ben
olei{ere •.. La principale proprie~c du mourouquier [est] celle de fournir une huile inodore
... Cette huile est connu dans le commerce sous le n.o m d'/mlle de ben" (Soon, J, 71). - Deci:
umlu di Umnu ( < ? lat. u n c tum de 1 i g no).
, UNZESCU, vb. IV, PScr, 256- v. umzescu.
UN'fDl\, UN'f41\, sf., .pl. un'lde,_Mih, 521; PScr, 256; Fr; I, 18; Dal, 214; Nic, 393.;
DR, IV. 489 - v. lun' idd.
UN'ISESCU (mi}, vb. · IV (unisil, -sit, -sire), uimi, •s'etonner, rester ebahi•, Dal, 214-
V. uln;isescu ~i sinonimele apurislscu, Cludisescu, ncrufescu. - Cf. vsl. ujmatl ,detrah«!re" -·
. UN'ISfRE, sf., pl. un'isirl, uimire, •Honnement; ebahissemenb, Dal, 214,
UN'ISfT, . -td, Dal, 214; Ob, S1; 374 - v. :
UN'fT, -ld, pl. un'if, - le, uimit, +ebahi~, i\fih, 522. - V. uln' isit.
UN'ITA, sf., pl. un'ifa, undita, •ligne a pechert, Mill, 522. Sinonime: ant;istru, viae. - <
vsl. :tdlca , unci nus". .
UN'{ZE, sf., pl. un'izl, chip, •visage, image, cffigie•, PScr, 256 ( < un:escu) ; GEl, 21&
(~i un'idd < O!Lvoui~w); odmin'l bun'l s' u paid i di muhtane i ·di un'ize (oameni buni sa ()
patcasca sau din calomnie (?) sau de ... ), Lum, .VI, 6-8, 29.- <?
ti68URA -1239- URBARE

tJ60URA, sf., pl. rl69ure, utrenie, cmatines•, GEl, 216; pln' yivaslrd uo9uia (plna au
·citit rugaciunea de dimineata), Cod, 11410. - < 1Sp6pot; .. - .
UPARESCU (mi), vb. IV (updril, -rlt, -rlre), opari, c(s')echauder, ebouillanter•, Dal,
:214; Mih, 52S; CEl, 88. - 1°. il'f updrlrd ml'n'lle (i-au oparit mlinile), PB, 7410; 2°. carl sl
.uplired$le tu ldpte su(ld $' tu mdrcdt (cine se opare~te In lapte sufla ~i In iaurt), PLit, 651. - <
vsl. .oparltl ,aqua fervida perfundere".
UPARiME. sf., pl. updrin'l, oparire, cechaudute•, Dal, 214.
UPARfRE, ~f., pl. upifrirl, oparire, caction de s'echauder, d'echauder; echaudage•, Dal,
"214; Mih, 52S.
UPARfT~ -ld, pl. updrit, -te, oparit, ce_c haudt\, ebouillante; ardent., Dal, 214; PB, 726.
- 1°. dpd updritd (apa fierbinte); 2°. ca updritd yine (ca oparita .vine), PGr, 158; S0 • fin-
.li' n'l di ld'crin'l updrlte (izvoare de lacrimi fierbinti), PAnt, 157; BNA, ll, 4.
UPARITlJRA, sf., pl. updriturl, oparitura, cechaudure - v. updrime•, Dal, 214; Mih,
-523; PB, 726.
UPURESCU (nord), vb. IV, PB, 726 - v. updrescu.
URACUJ, sm. pl. uracl, a~ricultor, «laboureun, CEI, 88. - 1°. Cdin ired urdClrl (Cain
~ra agricultor), Cod, 7010; 2°. uracdl'l atel'lli sedmind (agricultorii acei ce seamana), Cod, 57
b2 ; S0 • tdtd-su era urdClrl (tatal lui era plugar), Fl, 11, 1, 11. V. ardClu ~~ zioylt. - < bg.
orai!l1 .. - " .
UR.o\N(i:J, -nie, pl. uranil, albastru, cbleu de cieh. Sinonime : albdstru, nlruydlaz, n'irlu.
< oopoc vut; ,.-''.
URANO. sm. (pl. urandd:), cer., tcieh. Sinonim : ter1 • - < oopoc v6t; .. - .
URARE. sf., pl. urd'rl, urare, caction de souhaitero, Dal, 214; Mih, 524; PB, 726;
PAnt, 499; difded urd'rl cu sdclu (facea urari cu sacul, nenumarate), PB, 12S2&.
VRAT, sm., pl.?, Mih; 524; URAT, -til, p. urdf, -te, urat; felicitat, cfelicite; qui a
re~u le souhaib, Dal, 214.
URA, sf. , pl. lire, ura, chaine•: cu 6cl'l-ar6$1, tUJ:bdi dl uri! (cu ochi- ro~ii, turbati de
ura), PAnt, 279. - V. urd'scu.
URACfNA., sf., PenB, lJI, 24S - v. raClune, rucine, urclne, urucine, sinonimul oluyie 'i:
URA.C:IUNE,. sf., pl. urdClun'l, binecuvintare, cbenediction; souhaih, Nic, S94; Mih,
-524. - 1°. _1'1-dedde uri!Clunea (i-a dat binecuvlntarea), PB, 44538 ; 2°. plcurdre, ... s' n'l-al urd-
Clunea (pacurare, ... sa fii binecuvlntat), PAnt, 85; so. s' I' am urdclunea (sa-ti am binecuvin-
tarea), BNA, lll, 154; 167; 4°. ndlta plil'i cd'trd sodre urdcllin'l (piisarelele lnalta spre soare
urari), Cal. 1911, 51; BNA, II, 54; 5°. urdClune o' am: s' ;;if turndt ndpol (dorinta, urare cu
binecuvlntare va adresez : sa vii lntoarceti tnapoi), Trib, 11, 9-12, 25. Sinonim : eoluyie - Cf.
t
~~ dr. ,uraciune", (Dens, 11, 5G1; CronM, 11,-110).- <lat. oratlo, -onecn ,oraison, priere".
URA'SCU (ml), vb. IV, Nic, S95. - 1°. l'l-urd'sc glundrll'l cit jiUsc, $1-aftl'l te piing
lara l'l-urd'sc (li uriisc pe loti voinicii clti jelesc, ~i urasc iar pe cei ce piing), PAnt, 165; 2°.
ll'l si-aoed uri'td bdna (i se urlse cu viata), PB, 1421«. - V. aurd'scu.
URBARE. sf., pl. urbd'rl, orbire, d 0 • aveuglement; sottise; 2°. fortune, bonheur (aveu-
:gle); so. passion aveugb•, Dal, 214; .Mih, 524. - e. l'l-~in'e urbdrea (i-a venit orbirea minfii)
- v . urc;lre; l'l-u dedde urbdrea (1-a ati:ts orbirea); urbdrea a giil'ln'llor (orbul gainilor), PLit,
-504 - v. tlirbu1; urbdrea-t! (orbul tau l = lovi-te-ar orbul gainilor l), PB, 4S51a; u oidzurd
atlimtea urbdrea (atunci au vazut-o prostia), PLit, 791; 2°. 1'1-vin'e urbdrea (i-a venit norocul
orb), PGt, 159; Pltlu '$1-u-avli ca-l urbdri arld (Pitu ~i-o lnchipuise (crezu) ca aci curge lapte ~i
mie1e), PB, 101 8 ; 10121; te urbdre decide sli nis (ce noroc orb adatpesteel); PB, S663Z; S0 •
ahi'ld turbdre $1 ahi'td urbdre !'l-aved (atlta mlnie turbata ~i atita patima oarba li purta), PB,
1971 . - V~ urbedfd.- Cf. t it. orbare ,rendere orbo" ~i lat. orb are ,priver de". - < orbu.
URBEATA -12.40- URDZATtiR.:t

URIJE,\TA, sf., pl. urbef, orbire, •aveuglemenh, Dal, 2f4; Nic, S96.
URf:(NE, URCilJNE.· ~f., Mih, 524; s' t' am urllnea (sa-ti ain (da-mi-ai) binecuvlntarca).
Lum, II, S56 ;· BNA, III, t48 - v. urdclnd.
URD.~, ~f., pl.. U.rdi, brlnza-urda, •sorte de fromage gras chez les Aroumains: on met
Ia mindzUJra dans de petits s·a cs de toile, par lesquels s'ecoule le petit-lait, et on Ia sale
pendant un mois et demh, Mih, 524; PScr, 256; PB, 726; PAnt, 499. V. ur6d.
UUD{E, sf., pl. urdll, ordie, •camp, horde; volee•: - t 0 • yine 'nd urdfe (vine o ordie
cle armald), Velo, 56; BNA, V, 90; 2°. Arbine~ll'i yin urdie_ (albanezii vin puhoi), BNA, 1,
104; S0 • azbodlrd~ ' nd urdle dl pul'l (zboara un stol de piisari), PB, 491'- v. tri'mbii 2°. V.
ur6ie. - < tc. ordou (67) ,camp; armee".
URDJNI, URDINE, sm., pl. U._rdln'l, brazdl, csillOI). - v. brdzdd; plant (de fleurs); file,
1angee de chaine, d'ourdissure- v. Plm, 1, t52•; Mih, 524; PB, 727. - t 0 • am dol U.rdln'l
di pra~l (am doua brazde de praz); 2°. un U.rdln dl turme fi'rd curmdre (un ~ir de turme fara
tntrerupere), Fl, 11, 7, 6; S0 urdz1turd lungd dl dptu U.rdln'l (urzeall lungl de opt ~lruri). -
Cf. mgl. U.rdin (PMegR, 11, t28; GrS, vn; 2t9; CapM: Jll, St7). - V. U.rdiw.
URDIN2 , sm., pl.?, ordin, poruncl, cordre~, W, 11, 2SO. Sinonim: .5lltdyle, emrl. - < ·r
URDIN 3 (mi), vb. 1 (urdlndl, -ndt, -ndre), circula, .e. circuler; 2°. s'enfiler, se succede.r
(chemin faisant); so. ~tre libre ou. accessible a Ia circulation; 4°. aller ·a Ia selle - v. es 10°,
scot t5°•, D~l, .2t4; Nic, S96; Mih, 524; PScr, 256; CAr, 270, Gram, StO. ~ t 0 : cdrvti'n'l
inlred:l urdind pri-andrga (caravane. tntregi circulau domol), GrB, 221 ; PAnt, 225; BNA,
IV, 141 ; 2°. s' urdindra cdri-~li ci'li fedle di nlcuklrl (s-au perindat cine ~tie clte fete de gospo-
dari), PB, 2061 ; s' urdindrd gldne dl gldne pin' di un (s-au perindat flacau dupl fiacau plnit
Ia unu/, plnl Ia ultimul), PB, 47221; so. cd'l'lurlle nu urdind (drumurile nu erau circuiabile),
Fr; 11, 221 ; 4~. ll urdlnd (II scoate afara, are diaree), PB, 727 - cu acesf sens ,a avea. scaune"
l-am constatat ~i ln Poiana Sibiului. Pentru celelalte sensuri In dacoromana, cf. Tiktin, 1689;
MF, S68; Jb, IV, SS2 etc. - Cf. ~i mgl. urdin (PMegR, 11, t28). - <lat. ordloare ,metlre
en ordre".
URDINARE, sf., pl. urdind'rl, circulare, •action de circuler; cours de ventre, courante•,
Dal, 214; Nic, S96; Mih, 524; PB, 727.
URDINATI, sn., pl. urdlndturl, diaree, •cours de ventre• Mih, 524.
URDIN.AT2, -ld, pl. urdind(, -te, frecventat, •frequente•, Dal, 214; ca'l'lurl urclincile
(drumuri frecventate, drumuri pe care se poate clrcula) - v. U.rdln3 so.
UII A.~, sf., pl. ur.5e; U.r6l, Dal, 2t5; Nee; S95. - V. urda," precum ~i: dr. urdu (DR,
III, 582-587: <lat. *ur(o)da < oppw81J~ ,qui ressemble a du petit-lait"); alb. Mrdhe ,specie
di cacio in forme" ; - gr. o\ip8ot (' Ap rA., 71 ; :Eocp. 2S).
UUA{E, sf., pl. ur6il, Dal, 215; Nic, S95; ' lil-yine mare ur6ie (f~i vine mare ordie.),
PLit, 1010- v. urdie ~i alb. ordlli ,orda, corpo d'armata", gr. op8l] ,horde'.
URDZAT, -Iii, pl. urdza(, -te, care a mlncat orz, •(cheval, mulet) qui. a mange de
l'orge•: BU.~cul lu-aveam urd:dt IJ' ·erd pri lrup (ca/ul Bu~cul mincase orz ~i era In corp, in
forma, In putere), Fl, I, t, S; PAnt, 34S. - Nu exist! re~pectivul verb al acestui· participiu,
care ar fi de conj. I: *urdzd'dzi1; sensu! lui c exprimat prin : dai1 6rdzu a cd/'llor. - < ordzu.
URDZ1'SCU, .vb. lV (urdzl'l, -d:i'l, -d:i're), Dal, 215; Nic, S97; Mih, 525; PB, 727 ~
si .~libd si-urd:tiscd (sa ~tie sa urzeascl), LP, 12; PAnt, 24S; BNA, II, 112 - v. 6rdul.
URDZ.~TURl, sf., pl. urd:.iilurl, urzitura, •chaine, ourdissuret, P~, 727. - 1°. linclll
urdzilura pri gdrdu (tntind urzeala pe gard); 2°. adun urd:dlura Ia v6/bu (slrhig pe sui urzeala
Ia vlltor) - v. Plm, I, t5S. V. urclzilurd. ·
URDZI'C -1241- UREACL'E

URDZI'C (ml), vb. ·I (urd:ictil, -edt, -care), urzica, ,(sej piqul'r avec des orties", Dal,
215; Nic, 397; Mih, 527; PB, 727; urdzl'ca li urdzi'ca (urzica te urzica), PLit, 702. - <
.urdzi'ca.
URDZICAME, sf., pl. urdzica'n'l, urzicar, •nombre d'orlies; lieu couvertd'orties•, Dal, 214.
URDZlCARE, sf., pl. urdzica'rl, urzicare, ; ,action de (se) piquer ave~; des orties", Dal,
215; Nic, 397; Mih, 525.
URDZICAT, -ld, pl. urd:icaJ, -le, urzicat, ,pique avec des orties", Dal, 2t5; Nic, 397.
URDZI'C.\, sf., pl. urd:i'(l, urzica, •ortie•, Dal, 214; Nic, 397; Mih, 524; PScr, 256;
PAnt, 499; PFon, § t49. - t 0 • u scotise dil urd:i'(l (a· scos-o din urzici), PB, 29030; 2°. pita
di urdzi',Jl uscdte (phlcinti\ de- urzici uscate); 3°. criscrira urcl:i'(lle? :- si-acupirl cupria (au cres-
(!Ut ·urzicile? - s-a acoperit gunoiul), PLit, 702. V. urlica. - Rohlfs, II, 352: ,it. urdica, or-
. dica .,ortica" < lat. u r tic a + a r d ~ r e". - < lat. *urdlca < urlica ,ortie" [plante)".
URDZICOAN'E, sf., pl. urdzic6n'l, pfacinta de urziei, «galette faite avec oes orlies•,
Dal, 2t5 ·_ v. urdzi'cd 2°.
URDZI'RE, sf., pl. urd:i'rl·, urzire, •action d 'ourdir•, Dal, 215; Nic, 398; !\1ih, 525.
V. urdzd'scu.
URDZI~OR, sn., pl. urci:i~odre, orz mic, •petit orge•, Nic,• 397. - <:
6rd:u.
URDZI'T, -td, pl. urd:i'(, -te, urzlt, •ourdi>, Dal, 2t5; Nic, 397; Milt, 525.
URDZITCR.\, sf., Dal, 215; Mih, 525; urd:ilrira va tur(ecire ma minritu di trdnra (ur-
:zeala trebuie toarsa mai subtire dcclt trama). V. utd:aturii. - Cf. mgl. urd:alura (PMegR,
II, t28; GrS, Vll, 219; Cap?I·I , Ill, 318). - < lat. ordltura ,ourdissure".
UREACL'E, sf.,· pl. urecl'i, «1°. oreille; chas, trous .d'une aiguille; 2°. ecoutcr; com-
prendre; 3°. embHer, assommer; 4°. assourdir; etre sourd; 5°. s'etonner beaucoup ; 6°. s'apaiser,
battre en retraite; 7°.. (se) soumettre; 8°. se soucier; 9°. avoir faim ;. t0°. dormir; etr~ mort;
11°. v a r i a•, Dal, 2t5; Nic, 395; Mih, 525; PScr, 256. - 1°: amird'lu dri urecl'i eli cciprd
(lmparatul a~e urechi de capra), PB, 50415 - pentru aceasta interesanta tradi\ie cr. IIF, I,
8-9 ~i 300-305 (pentru ,l'imperatore Diocleziano. . . chi aveva le orecchie di porco e la testa
di asino"); Seb, III, 432 ~~ 527 (pentru regele breton Gwiwarc'h cu urechi de cal); CosEt,
2.!9 (Ia mongoli: rege cu ,oreilles d'ane") etc.; (urll'i 1'1-tdl'ecira una uredcl'e (briganzii i-au
taiat o ureche) - cf. Nee, 129; Necl, 1Q4; ,le taie nasul, urechile"; Utl, t75; t80; cf. ~i
l\Hron, t56; ITR, t54; bdga orclzul tu una uredcl'e di distigd (pune orzul lntr-o ureche de
desagi)- v. 6cl'lu 6°; .~dried cu urecl'i (sarica cu urechi), PB, 690- v. scirica 1° ~i Plm, I,
139; urecicl'e di sumtir (ureche de samar), CFr, t04 - v. cu(ake; uredc/'ea a dc/ul (urechca
acului)'- v. coded 4°; 2°. : n'l-bag uredcl'ea (lmi pun urechea, ascult); vinl(d Ira s' ·1om di
urecl'i . (veniti ca sa luam de urechi, ca sa ascultam), Cod, 253 ; cri:Jiin'l, si lodtd di urecl'i
(cre'itinllor, sa ascultati), Cod, 57 bl ; nu-~l loa· di nrecl' i un cu alcintu (unul cu celalalt nu se
lntelegeau), God, 71 bla; l'ed di' urecl'i (pricepe), PGr, t59 -'- v. viii1 3°: s' nu-l'l mill urecl' i/e
d:riiia lulu (sa nu-i manlnci urechile (sa nu-l agasezi) toata ziua), PB, t501 ; cl 0 : Ill loa urec/'i/c
(le hia au~ul, li asurzea), Lum, II, t38; ' PAnt, t88; arl'wlle gur/edd:d di I' /'cd urtlc/' ile (rlu-
:rile vuiesc de' te asurzesc), PB, 221 5 ; easle "(udul di urecl'i (e fudul de urechi, e surd); 5° : '$1-
.acut.a' urecl'iie (~i-a apucat urechile de mirare til spaimii), PB, 29721 ; PLit, 653 - v. un' isescu;
,so : drdc/u li-a/dsa di urecl'i (diavolul nu te mai tine de urcchi, te potole~ti), PenB, lV, 8
- v. drac 3° ; /i dipuse urec/'ile (sc potoli, a devenit umil), ' PGr, 159 --: v. mire 7° ; 7°: ·u
JICii/ictird drti(ll'i pri urtlcl'i (dracii au pus stapinire pc tine, lc tin de urechi); s' In nca/ica
prt urecl'i (sa-llncalecc pe urcchi, sa~! tina In frlu), PB, 4675 ; 8° : a lor nu Iii si bdie ureac/'eo.
(lor. nu li se mi~ca ur~chea, lor nu le pasa); a nodt1d nu nd si bole uredc/'ea (noi nu ne sin-
chisim), Caraf, 46; nu-n' l si bate ilfcric/'ea (nu-mi pasa), LP; 54; BNA, ·II, t2() - v. iniinii
6"; 9o: nd si du.~e grira Ia urecic/'e (de (oame, gura ni s-a dus (/llngii pinu) Ia ureche,ni-i
UREDZC -1242- UR9EARE

foame mare)- v. guru 10° ; 10°: nd teasim ..• si-llom di ureacl'e (nc-am lntins (tolanit) ...
ca sa-Jiuam somnul de ureche, ca sa dormim), Fl, 11, 6, 4; s' I' u dzi'cd dupd ureacl'e (preolut ·
sa ti-o zica dupa ureche = siHi citeasca (cinte) preotulla ureche mort fiind = .dare-ar sa mori), .
PLit, 652; -11°: Distractiv: .un copil e apucat de una sau de ambele urechi ~i e tntrebat:
-/e lingura dal Ia numld? - mcire. Atunci urechile-i slnt trase In jos spre a Ie mic~ora. ~i
iar e tras ~i intrebat: - fe lingurd dar' Ia numta?- n'icd. Atunci urechile-i slnt trase In sus .
sau lateral, sprc a mari llngura. ·_ ln Sardinia : ,Oriji longu - vidale; oriji curtu - vida curta..
. . . l'uso che nei viJiaggi, ncl di onomastlco ·di uno gli si tirano Je orecchie, in segno di au-
gurio di Junga vita" (SProv, 273). -In Franta: ,On demande a un enfant: Aimes las higos?
(aimes-tu les figues ?). S'il repond: Nou (non), on lui tire Jes oreilles en disant: C~u darriga·
higuers (il faut arracher Jes figuiers). On lui demande de nouveau: A imes las higos? Cette fois
il ne manque guere de repondre: Tio (oui). On lui dit en riant: A laoets, cau planta higuers·
(alors, il·faut planter des figuie,·s). Et on lui tire encore les oreiJies, mais en pesant, comme·
pour planter. - Comberouger" (RFI, X, 71). - Pentru alte aspecte, cf. PMic: Urechea. -
Sinonime: leapd, zil'e. - Cf. gr. cxu·d , alb. vesh, bg. uho, tc. qoulaq.- < lat. orle(u)la, auricula·
,oreille".
unf:oz(J, vb. I (ural, urfit, urdre): cdle-ambcir tine si-l'l ured: (tu sa-i urezi drum cu.
noroc), PLit, 883 - v. or.
URF..\N'E, sf., pl. ur(a'n'l, saracie, •pauvrete, misere; n~mtbre de pauvres•, Dal, 215 ; .
Nic, 398; Mih, 525; GEl, 216. - 1°. ur(an'ea a casal'el (saracia casci), Lum, V, 9, 18; PAnt,.
336; 2<>. nu Ia era dure urfdn'ea (nu le era destul saracia), PB, 211aa; 3°. nu are ma great'ia
ltngodre di ur(dn'e (nu exista boala mai grea declt saracia), PLit, 653; 4°. darl prazl'i Ia ur(an'e
(dau banii Ia slraci), Lum, 11, 153; PAnt, 178; BNA, Ill, 112; 5°. avu1amea adunatd . .. di'
la ur(cin'e (avutia strlnsli.. .. de Ia saracime), PB, 8826 • Sinonime: (t6he, fucdrcime. - < bpcp<ivetix:
"
-" .
URFANAME, sf., fara pl., saracime. mombre de pauvres - v. fucarame•, Dal, 215 ·; .
urfdnamea di Ia nol (saracimea orfana de Ia noi),' RA, 90; BNA, Il, 32; 135.
URFANATATE, sf., pl. ur(andtd'f, saracime, mombre de pauvres ·_ v. urfarlcime etc:.,
Mih, 525; PB, · 727. - < lat. orpb.anltas, -atem ,Hat de l'orphelin, orphelinagc".
URFANEATA, sf., pl. ur(anel tpauvrete - v. ur(cin'e, (ucdrlike•: cu ldngodrd $' cu
ur(anecild (cu boale ~i cu saracie), Cod, 63 b10• V. ur(anil'e.
URFi\l'f:Eoz(J, vb. I (ur(ancil, -nat, -nare), Cod, 1237 - v. canusescu ~i:
URF.;{NESCU1 , vb. IV . (ur(anil, -nit, -nire), Mih, 525; PScr, 256; au ur(anlta (au sara-
cit), Cod, 11521 ; di arupas mi urfdned~le (rna privelid de repaus). Lum, V, 11-12,48- v •.
ur(anipsescu.
URF.\NESCU2 , -necisca, pl. u~(ane$/1, -111!$1i, sarac, •de pauvre, miserable•, PB, 727.
URF1NfL'E; sf., pl. urfiinll'l, saracie, •pauvreie•, Dal, 215. V. ur(ancime. ·
URFANIPSESCU, vb. IV (urfdnipsil, -sit, -sir!!), a deveni orfan, •devenir ou rendre·
orphelin; appauvrin, Dal, 215; Nic, 398; GEl, 216; ur(anipsird mull (iCl611l'. ~multi feciori.
au ramas orfani), RA, \JO; ~NA, II, 32. - < bp({lot'Je:uw ,-". .
URF.\NIPS{RE, sf., pl. ur(unipslrl •action de rendre orphelino, Dal, 215, V. ur(dnire ..
URFANIPS{T, -Ia, pl. urfanipsi/, -te, ramas orfan, ,reste orphelin; appauvri"; Dal, 215.
URF:\N{RE, sf., Mih, 525- v .. ur(iinipsire !li urfiint!scu 1 •
URFIE, sm., pl. ur(Udz, curte suprema, •cour martiale•: v{n'e emri dii l.a ur(Ulu df
Seryea (a venit ordln de Ia curtea martiala din Seres), Caraf, 66. V. rufti- - < tc. urli&
(844) ,etat de siege".
UR~EARE, sf., PB, 727 - v. urt;ire (~i primocira).
lJR9~SCU -1243- URIXCL'EAT

UR9~SCU, vb. IV ~~ I (urc;il, -c;il, -c;ire ~~ urt;eare), orb~, cdevenir aveugle, aveugler•,
.Dal, 215; Nic, 391 ; 395; Mih, 525; PB, 727; urc;i di dol'l ocl'i (a orbit de ambii ochi). -
ln italiana: ,Con soldi e amlcizia se orbis (si accieca) Ia giustizia" (Pasq, 160). - < lat.
'*orblre < orbus - cf., aci, urbtire.
UR9fE, sf., pl. urt;il, distanta dintre cele doua brate ale omului lntinse lateral, cbrasse;
¢olse•. Mih, 52&; cu alumii'klle tease $edpte urt;il ltirgu (cu ramurile lntinse ~apte brate (stlnjeni)
-departe), PB, 43427. - V. uryie2.
UR9fRE, sf., pl. urt;(rl, orbire, •action de devenir ou de rendre aveugle•, Dal, 215 ;
Mih, 526; urc;lrea aestii s' vindicii' troarii (orbirea asta s-a vindecat imediat), PB, 34817 • -
V. urt;eare, urbtire ~i sinonimul gavumarii.
UR9f!}ALUI, adv., orbe~te, caveuglemenh: s' u treacii di a urt;i$alul (sa o treaca CJJ
-ochii inchi~i, orbi~), PB, 1638 ; o!)lucare a urt;i$alul • Blindekuhspieh, W, II, 284.
UR9fT, -ta, 'pl. urt;i{, -te, orbit, ,aveugle'', Dal, 215; PB, 727.
unrfE1 , sf., pl. uryil, urgie, ccolere; courroux - v. 8im6, malediction - - v. bliislt!m•,
Dal, 215; Nic, 394; PB, 727; GEl, 21:7.-1°. fi l'l-vln'e uryla di l'l-vln'el (ce-i venl urgia
-ca-i veni = batil-1 mtnia cereasca sa-l bata), PB, 4861 ; 2°. vii dri uT"';la si ave{ nii'rlle mutdte
<(vii staplne~te blestemul ca sa aveti nasul in sus, sa fiti tnglmfati), · LP, 57; BNA, II, 126;
3<>. de, uryla l'l-u pulu, Fr, I, 69; PAnt, 181; BNA, III, 48 - v. pot, 3°; 4°. s' lu-aducii ma$i
.ur)•ia (numai sa-l aduca blestemul, diavolul), Lum, II, 308; BNA, III, 124; 5°. adrdt ca 'nil
~ryle (filcut ca o satanli, ,fait comme un diable", Lum, II, 245; BNA, III, 58.- < opyi)

URrfE2, sf., pl. ur yil, Dal, 215; PB, 728; intra' vl'ra 15 dt uryll (a intrat de vreo 15
stinjeni), 'P.B, 15813 ••• ln greaca: ,"t''ij; mjpor.v "t'o Y.EtptXAt fLE fLtfX oupyt!X fLIXAAtcf' ('HltEt p,
IX, 43, v. 1334). ...,. < opyut& ,brasse; ioise".
URnSESCU (mi), vb. IV (uryisil, -sit, -sire), urgisi, ·· hair- v. urii'scu; maudire- v.
bldslim; delaissert, Dal, 215; Nic, 394 ; ::\1ih, 526; GEl, 217; am, cii trii te mi uryi~e:ifi ah~'tu
~ii escu stedrpii? (dar, pentru ce ma ura~ti (rna blestemi) atlta ~~ slnt stearpa ?), Cod, 96u.
- < opyl~w ·,mettre en colere". .
URnSfRE, sf., pl. urytslrl, urgisire, •action de hair, de maudire•, Dal, 215; Mih, 526.
URrisfr, -iii, pl. uryislt, -te, urgisit, thai; maudit; malheureux•, Dal, 215; Nic, ·394.
- 1°. bre, cu codsa, uryisltii! (mili, cu coasa, blestemato 1), Fr, I, 69; PAnt, 180; BNA, III,
48; 2°. agLumse dnlu di uryll, $' ma uryislt murmlnlu (sosi ~i anul de nenorociri, si mai neno-
rocit (blestemat) sorocul), RA, 92; BNA, II, 48 - v. nl-apucdt.
URlifE, sf., DR, VI, 495- forma necunoscuta In aromlina; transcriere eronata a sf.
.uryie2 •
URICL'EARE, sf., pl. uricl'erl, cre~tere d~ urechi mari, .«action d"avoir de grandes oreUles,
ode tirer les oreilles•, Dal, 215 ; .Mih, 526.
URICL'EAT, -tii, pl. uricl'cdf, -te, urecheat, cqui a de longues oreilles; ane - v. uclif
-etc.•, Dal, 215. - 1°. ·~r-u biigii' s' nu-l'l ascdpii uric/'edt/u (~i-a propus ca sa nu-i scape ure-
oeheatul, milgarul), PB, 18628; 2°. va ti mic, uric/'ecitc (te voi mlnca, urecheatule, magarule),
PB, 1871 ; 3°. aduc .•• giilefle pri hullid:l'i uricl'edt (adue ... galetile pe narava!}il magari),
iPenB, II, 112; BNA, II, 48.- Corespunde spaniolului orejudo.- V. urincl'edt.
URICL'EDZfJ, vb. I (uricl'edl, -/'edt, -l'edre), a cre~te ureehi marl; a trage. de urechi,
..accroltre les oreilles ;" tirer les oreilles•, Dal, 215; Mih, 526; uricl'e ca un yumdr (i-au crescut
<u rechlle ca Ia un magar). - < uredcl'e.
URICi:llJ!}E, sf., pl. uricl'lu~l, urechiu!}ii, •petite oreille•, Dal, 215.
URINCL':EAT (nord), -tii, pl. urine/'edt, -te- v. uricl'edt -, CAr, 361; urincleatlu ...
:S' lu-acumpirif'm(pe urecheatul. . . sa-l cumparam), Batp, 29; BNA, III, 140; 144; PArom, 149.
-1244-

UBfTA, sf., pl. urita, clipa, •instant.: - 1°. truplu a luplul tu uri(a si umplil: eli ...
ara'n'l (corpullupului lntr-o mica de ceas se umplu de ... rii.ni), Fl, I, 6, .23; 2°. url(a .c l'ndu
/il!l di-acdsa (clipa clnd pornii de acasii), Fl, II, 3, 3; II, 11, 6, 9. Sinonime: stlc, tem;e etc.
- < odra.
URIXESCU (mi), vb. · IV (urixll, -xlt, -xlre), a avea pofti, •avoir · en~ie de, ~tre en
gofit de•, Dal, 215; GEl, 216; l'l si urlxi medre (i se" lieu poftii de mere), PB, 3013 '. V. ori-
xescu . .;.... < orixe.
· URIX{RE, sf., pl. urixlrl, poftire; •action de desirer, de convoiter•, Dal, 215..
URixfT, -td, pl. urlxl(, -te, poftit, •qui est desire, convoite•, Dal, 215.
lJRfZ, sn., pl. urlzurl •riz•, Dal, 215 ; Mih, 526; PB, 728; va s' a rued plsti cal nihedm'
urlz $1 yin (va arunca peste cal putin orez ~i vin), Lum, V, 11-12, 31. - V. ariz ~~ orl:.
· UBll:IUNE, .sf.: s' li dam urlClunea (sa-ti daQl binecuvtntarea), Fr, I, 53.; PAnt, 19
- v.- uraetune.
URlT, -td, pl. uri(, -te, urlt, •laid; noir; affreux, odieux•, Dal, 215. - 1°. erd urtt ca
16clu (era urlt ca piimlntul), PB, 3201 ; 2°. podte s' lipsedscd t' und odrd urt' td (poate sa tre-
buiasci lntr-o orii (lmprejurare) urlta, periculoasii), Lum, II, 137; PAnt, 186; 3°. m:ndulrlle
a(edle ma urf'te (glndurile cele mai negre), PAnt, 313. Sinonime: slut, taxes. - V. aurt;t, urd'scu.
URITEATA, sf., pl. urttet, urltenie, daideur; mechancete; metait; vilenie•, Dal, 215;
PB, 728. - 1°. Iidpa~l vi'rna uritedfd? (nu cumva e vreo monstruozitate ?), GrB, 2, 28; BNA,
IV, 128; 2°. urtteflt nus' curmdrd (nelcgiuirile nus-au lntrerupt), GrB, 222; PAnt, 226; BNA,
IV, 143. V. urutedfd.
UBIT ABE, sf., pl. urttd'n'l, urlteilie, daideuro, PB, 726; 728.
UBITA'SCU, vb. IV (urt(t'l, -/i't, -f;'.re), urlti, tdevenir laid•, a se face urlt, P·B, 728.
- < uri't.
URKISESCU (ml), vb. IV "(urkisll, -sit, -sire), jura, t(faire) prHer sermenb. Sinonim:
glur. - < .opx(~(l) ..-". .
UBKISfRE, sf., pl. urkislrl, jurare, •action de (faire) pr~ter sermenb.
UllKISfT, -iii, pl. urkislf, -te, jurat, •qui a prHe sermentt. ·
URLARE, sf., Mih, 526 - v. aurldre.
URLU, vb. I~ Nic, 395; Mih, 526; PB, 728; urld-arl'urlle dipuse (vuiesc rlurile revarsate),
PAnt, 267; CalGrB, 123 (yin).- V. aurlu, gr. oi!pi:<i~ou (Hris, 163; 331).
URMANE, sf., pl. urmd'n'l, padure,' dorH; bois•, Mih, 526. Sinonime : curie, Clasu, padure.
- < tc. ormnn (183) •.-".
UR.i\1.\, sf., pl. · urme, mana, •trace, vestige; sillage; pas•, Dal, 215; Nic, 395; Mih,
526; BNA, I, 90; PhOr, II, 740. - 1°. luplu Fvldem '$1 urma-l'l cd(td'm (lupul ll·vedem ~~
urma-i cautam), PLit, ·814; 2°. urmile di cicloare (urmele de picioare), Lum, V, 59; 3°. calca
pi urma a iaiii-sul (calca pe urma · tatalui sau), PLit, 439; . 4°. d~pd urma a. ia (dupa urma
ta), Cod, 21 bH; 5°. s• nu cddetd lru urma a du$manlul (sii nu ciideti pe. urma du~manului),
Jb, I, 48; 6°. ·l'l-lodl urma (i-am luat urma), PGr, 159; 7°. pri lu ireate urmd nu fdte (pe
unde trece urma nu face), Fl, II, 6, 5; 8°.· dl urma a lor nu puturd s' da (nu putura sa dea
de urma lor), CalGrB, 65-; 9°. luua s' nu-n'l dal dl urmd (niciiri sa nu-mi dai de urma),
RP, 9, 2; BNA, I, 66; I, . 112; 10°. s' l'l-a(la urma (sa-i giiseasca urma), BNA, 11, 108 ~
LP, 131; 11°. '#-aldsd' urmd pri pdltd'rlle a filonilul (pe spatele voinicului l~i liisa urma de
singe), PB, 3789 ; 1290• l 'l-uid:u $' urma di palma (i-a vazut ~i urma de palma), PB, 3792 ; 13°.
dupd mine urmd s' nu ldsdf (dupa mine sa nu lasati urma), CosP, 50; 14°. di toata nipuiearea
ni urmd nu va-armi'nd (din toati boala nu va ramlnea nici urmii), AI. 1927, 59; 15°. Vala
Iii kedre urma (Vaia le pierde urma), Fl, II, 7, 6; 16°. nu are sare- neti urmd (nu e sare
- nici urma), Batp, 59; 17°. lui tu urmd (loti In (pe) urma), BNA, II, 30; 18°. atum(ea calcd'
URMINfE -1245- URSESCU

zedna Ia nol cu pli'mtc urme (atunci aparu ·Ia ,noi lnstrainarea cu urme (urman) pllnse, jal-
nice); GrB, I, 8; RA, 188; DNA, IV, 64; 19°. arca'm trel - pdtru urme (aru~caram (filcurani)
3-4 pa~i), Lum, IV, 147- V. pas.- V. ulma !Jl sinonimele tor, trdga.- < 'l
URMINfE, ~MINfL'E, sf., pl. urminil, urminil'e, stat, cconseilt~ Nic, S90; Dal, 215;
GEl, 21'6. Sinonime : nasahdte, simvulie. - < Op!J.~VELot .. -".
URMINIPSESCU (mi), vb. IV (urminipsll, -sit, -sire), sfatui, cconseillert, Dal,. 215;
Nic, 391; GEl, 216: V. urnipsescu. - < op!J.'Y)ve:uro ..-".
URMINIPSfBE, sf., pl. urininipsirl caction de conseillert, Dal, 215.
URMINIPSIT, -ta, pl. urminipslt, -te, consiliat. cconseille•, Dal, 215; Nic, S91; V. nvitdt 3°.
URNANU?, s .•. cune plante quelconque .•••, Lum, IV, 1S5.- < 'l
URN.A, sf., pl.. urne, gilleata, cseau; vase pour traire- v. galedtd•, PScr, 256 ~i REW,
0086 : < lat. urna. - Ct. ~i it. urna.
URNEKE, sf., Nic, 396 - . v. lurneke.
URNIPSESCU, ·- sfRE, -SfT, ;PB, 728; GEl, 216. - v. urminipsescu sqq. ~i sinonimele
nvcti11 2°, .simrJUlipsescu.
URN'ESCU, vb. IV, Dal, 215; Nic, 396; GEl, 216. - 1°. urn'l dis' duse tu munte (porni
de se duse Ia munte), W, II, 262; 264; 2°. el'l pri mine mil urn'edsca (ei se vor repezi asupra
mea), PAnt, 128; so. tot urn'esc tu~aripidlnd (toti navalesc pe povlrni~ Ia vale), PAnt, 277.
- V. aurn'escu ~i sinonimele andpddescu, l'lu(Uscu etc.
. URN'fE, sf., pustiu, CAr, ·S05 - v. irn'ie.
URN'fRE, sf., pl. urn'lrl, napustire, caction de fondre sur•, Dal, 215.
URN'fT,· -td, pl. urn'if, ·-te, nilpustit, cqui vient de fondre sun, Dal, 215.·
UROV, sn., pl. ur6vurl, uruialA, cgralns concasses•. - V. ar6v !}i ruldla.
URSAR, sm., pl. ursdrl, ursar, cmeneur d'ours•, D~, 215; Nic, 396; Mih, 526; PB,
728; mdhdla'lu a ursdrlul (milhalaua ursarului din ora,ul Bitolia- numit de bulgari meckdr-
male), Lum, V, 135.- Ursdrl au fost numal tfganii (cf. !}i GrS, II, 402): ,.Le fils d'Ali, Veli-
pacha, tralnait a sa suite une troupe de comediens Morlaques, de danseurs bohemiens, de
meneurs d'ours . .. • (Pouq, V, 406). ~i In alte tari- cf. Chap, I, 198 etc. - <ursa sau .lat.
ursarlus ,gardien des ours".
URSA, sf., pl. urse, ursa, ursoaicA, course•, Dal, 215 ; Nic, S96 ; . Mih, 526 ; PAnt, 499.
"- 1°. (edta ardklld di ursa (fata rapita de ursoaica), PB, 46'; 2°; s' u-ascdpd dit min'lli a
ursdl'el (sa o scape din mlinile ursoaicei), PB, 4710; 48•;. S0 • ursa di (urnldzl nu si sdturd
(ursul nu se satura cu furnici), PLit, 653; 4°. vru si si'rma Upurile $l scodse ursa (a vrut
sa scorneasca din culcu~ iepurele !}i a scos ursul), PLit, 654. - Cf. !}i Ursa ,nume de cline,
de catlr" (PAnt, 499; Lum, _YI, 2, 6) !}l gr. o?ipaot (M, 37; Boga, I, 285).- In aromilnA, forma
masculina ursu, pl. urfl a cam dispiirut- s-a piistrat In toponimicul din Avd~la: Kedtra-a-
ursulul. Cf. fr.: ,ourse: ce mot est toujours feminin", LLP, X, 11S (Haute-Bretagne). - ~i
aromilnii au credinta cA poti fi ferit de teamA, de boala sau de friguri daca un urs te calca
r
pe spinare etc. Cf. : ,A cette m~me ~poque (XVllle s. de pauvres gens promenaient des ours
de province en province, publiant partout oil ils passaicnt que ceux qui montaient dessus
:ri'etaient pi u.s sujets a ia peur ;. cette petite industrie se pratiquait aussi a Paris': (Seb, II'!,
47). - V .. ursu. - < lat. ursa ,ourse".
URSESt:U (mi}, vb. IV (ursll, -sit, -sire), dori; pofti; dispune, •1°. desirer; convoiter;
inviter; 2°. ordonner, commander; 3°. dominer, maltriser, posseder•, Dal, 215; Nic, S96; Mih,
526; PScr, 256; GEl, 216; Lum, V, 9, 11. - 1°: fe urse$li di la nol? (ce dore~ti de la noi ?),
PAnt, 67; ursed, mas' vrel, astdrd (daca vrei, pofte!}te ·(vina) deseara), Lum, Il, S09; BNA,
111, 126; ursed, $edz (poftim, stai), Carat., 64; la ursit ln cdsd ~· vol (ian pofti~i tn casa ~i
voi), PAnt, 302; BNA, I, 1S2 - v. cu·pasescu 2°; s' . urse$1i Ia calivd (sa pofte~ti Ia colib~).
unstnE -1246- URT1'T

PB, 27a1; 2°: ,d.lsicd-u", utsi Dumnidzd'rl (,despicii-o", ordonli. Dumnezeu), PLit, '807; ma
n'l-esc fedtd; nu ursescu · (dar fmi slnt fatli., nu comand), PLit, 95S; so: ired ..• omrl rdrl,
Jl ursed tru zdmdnea ~ted (era ... om rli.u, care domina pe timpul _acela), God, 78 b18 ; nu s'
.ursetigte (nu se domole~te, nu poate fi stli.plnit), PGr, 159; carl l' ursed~te ·l 6clu aestu'l (cine
dispune de locul (piimlntul)· acesta?). ·- v. oriste.- < opt~(,) ,.-".
URSfRE; sf., pl. ursirl, poftire, cdesir; action d'inviter, de dominen, . Dal, 215; Nic,
397; Mih, 526; PScr, 256; PB, 728.- 1°. urslrea al amird' (dorinta tmparatului), Cod, 7S b6 ;
'2°. line urslrea a ta I' o fite$l (dorinta ui tu ti-ai facut-o); Cod, 826 ; so. ahtdre I' fu urslrea
{atare ti-a fost menirea, destinul) - v. scridtd, ursltd .
. URSIT, -td, pi. urslt, -te, poftit, cdesire; invite; commande; destine•, Dal, 215; Nic,
397; Mih, 527. - 1°. hll ursit la medsd (e~ti poftit Ia masli.); 2°. agl!lmse dz!lrla ursitd dl amird'
(sosi zlua flxata de lmparat), PB, 16788 ; so. ac~i l'l-fu ursltd (a~a i-a fost ursit), PB, 296~ 1 ;
4°. und-odrd te-l ursitd s' hibd ac$l (odata (de VI"eme) ce e sortita sa fie a~a), PB, 28!31 •
URS{TA, sf., pl. ursite, destin, •sort, destin - v. n'lrd, scridtd, sodrte etc.•, Dal, 216 ;.
Nic, _S 97; Mih, 526. - t•. I'ea-t tine trd dzl'le tru a ta ursltd (tu ia-ti ·trei zile In menirea ta),
PB, 17011; 2°. llnd ursitd uri'td angrtcd (o soarta urttli. apasa), Fl, II, 5, 6; S0 • polite si •s'
mfltd ursita $i scridta a dzi'nilor (poate sa se mute (sa se schimbe) destinul ~i soarta prescrisa
a zlnelor), PB, S1911•
URSITOR, -todre, pl. ursjt6rl, -todre, ursitor, •qui commande, dorilinateurt, PScr, 256 ;
.Cod, 73 b3 •
URSOAN'E, sf., pl. ursodn'e; ursoaica, •grande ourse•. - Cf. ~i mgt. urscm'ld (PMegR,
11, 128; GrS, VII, 219; Capl\1, III, S19).
URSOPLtJ:', sm., pl. urs6pl'i, ursulet, •petit ours•, PB, 728. - V.:
· URSU, sm., pl. ' llr~i, urs, •ours•, Dill, 216; PScr, 256; Gmm, 6; StO; PAnt, 499;
filuf!!ildte om, glumitdte !lrsu · (jumatate om, · jumiitate urs), PB, SS611 • - Pqt, 296: ,Unge
parul cu sau de urs ~i piirul'are sa"ti creasca". Pentru tlacoroinani ~i alte -popoare, cf. DHat,
222; CFolk, 291-292; Roll, I, 42; Beauq, I, 157 etc. La Plinius: ,llli = [ ursi] sunt adipes
medicaminibus apti, contraque capilli defluvium tenaces", VIII, 54, 2. Cf. ~i PMic : Ursul.
- V. ursd. - <lat. ursus ,ours".
URSUSCU, -cd, pl. ursu$11, -~te •maussade - v. ursa:.. - Morfologic, cf. cacuriscu ~~
-eacurizie, hazdscu. - < ursuz + -t~~xoc;.
URSUZ, -zd, pl. ursujl, -uze, ursuz tmaussade, morose•, Dal, 216; Nic, S97; Mih, 527;
hirea atea urs!lzd a l'el, PB, S01 32,.:- v. hire; cum ker ursujll'i? (cum pier cei ursuzi?), PAnt,
159. - < tc. oghoursyz (116) ,de mauvals augure ;· ·malchanceux".
· URSUZLI'KE, sf., pl. ursuzll'kl, ursuzllc, cmesaventure; morosite, maussaderie•, Mih,
527. V. skivlrte. - < tc. oghyrsyzlyq (116) ,mauvais augure; malchance".
URTAC, sm., pl. urtatl, ortac, •compagn~rt·, camarade•, Dal, 216; Nic, 397; Mih, 527;
.nil fa{im urtatl (ne facem camarazi), Lum, 11, 115; si pli'ngd pri urtdclu-a lor (sa pllnga (sli.
boceascli.) pe camaradul lor), PAnt, 162. Sinonim: so{rl. - < tc. ortaq (180) ,associe''.
URT.At'JA., sf., pl. urtale (sau urtd'l?), ceatli., •troupe; corps•, . Mih, 527.- < tc. ort~
(180) ,division de janissaires".
URTEATA, sf., Dal, 216; ldle/le ~i urUtle 1~ arl trapta (crimele ~i monstruozitatile ce au
"Suferit), Caraf, 49 - v. urlteafa.
URTICA, sf. , pl. urtlte-v. ·urdzl'cd-, WOl S4 (<lat. urtica); 51 (*drteca) .
UR0ANICTU, -td, pl. ur{}dnictf, -cte, total deschis, •tout(e) ouvert(e)•: podrta armdse
.ur{}dnictii (poarta a riimas complet deschisli.). - < op!Mvo~x-t-oc; ,-".
URl'I'RE, sf., pl. ur/l'rl, urltire, taction de devehir laid•, Dai, 216.
URTI'T, -td, Dal, 216 - v. uruftt.
-1247- US{E

URUtfNE, sf., Mih, 527 (uruC'lli-ne) ; s' l'l-am urucin'lle (slH am binecuvlntarile), Batp,
45 ; BNA, III, 144 - v. uraclnii. .
URULOrE, sf., pl. urulOyl, ceasornic, •montre, horloge - v. odra e !ii sdte, sahdle•,
Cod, 1718. - < wpo/..6ywv .. -".
URULUrA', sm., pl. uruluyddz, ceasornicar, •horlogen. Sinonim: sahiftei. - <
Wpo/..oyii~ ..-".
URUT, -tit, Nic, 396; Mih, 527; PScr, 256; PB, 728- v. uri't.
URUTEATA, sf.~ Dal, 216; Nic, 396; Mlh, 257; PB . 728; Veio, 16 - v. urtedfd.
URUTAME, sf., Mih, 527; PB, 728- v. urlJcime.
URUTA'SCU, vb. IV, Dal, 216; Nic, 396; PB, 728- v. urifa'scu.
URUTI'RE, sf., Dal, 216 - v. urti're.
URUTI'T, -ld, pl. urufi'f, -te, urltit, •devenu laid•, Dal, 216.
URVALA, sf., pl. urvale, ruinA, •ruinc•, Mih, 527. - 1°. Muscopolea ..• surpdtd, cu
rirvalile n vdtrd (Moscopolea ..• dArlmata, cu ruinele In vatrA), AI. 1928, 64; 2,0 • prin d:rvale
vlrdne (prin ruine pArAsite), AI. 1928, 57; 3°. ma sun d:rrJallle a l'el (dar sub ruinile ei), Lum,
'IV, 309; Cal. i912, 80; BNA, V, 59 !ii 132; 4°. cl'ndu rJez urvallle afedle (clnd vezi ruinele
acele), Velo, 57; BNA, V, 91. - V. hdrval, ruzuiseu !ii bg. urva ,ravin; gouffre".
USA'NDZE, sf., Nic, 398; PScr, 225- v. usi'ndzd.
USCARE, sf., pl, uscd'rl, uscare, •action de secher•, Dal, 216; Nic, 398; Mih, 528; PB,
728.
· USCAT1 , sn., pl. uscdturl, uscat, •terre ferme•. - 1°. l'l-lricri nii'$dl'l pri lu amdre ca pri
tu used/ (li trecu pe dln~ii prin mare ca pc uscat), Cod, 74 b13 ; 2°. ciltl in$ii'rd edlugdrll'i lru
used/ (abia au ie!iit ciHugarii pe uscat), Cod, 1131°, - V.:
USCAT2, -ld, pl. usedf, -te, uscat, •seche•, .Dal, 216; Nic, 398; Mih, 528 ·: PAnt, 499. -
1°. sl-$1 ridif gfumddzlu usedt (sA-!ii ude grurnazul uscat), PB, 29311; 2°. kim~rlle dlnga di (luril
uscdte (chimirele doldura (pline) de galbeni uscati gheatA), BNA, II, 74. - Ca sf. pl. : usedle
•orties sechCes - v. urdzi'cu 2°•. 3°. pild di usedle (plAcintA de urzici uscate), PLit, 30; 4°.
carl arc multu pi~r, bdgd $' tu uscdte (cine are piper mult, pune !ii In urzici uscate), PLit,
606 - irollic. - Sinonime: (riganat, su(ln. - V. usi'c3, lat. ex succus ,desseche" ~i m gl. ·
v~rdzif-useati (PMegR, II, 130; GrS, VII, 221). - V. :
UScACIOS, -Ciodsa, pl. uscacl6$l, -Ciodse, uscacios, •(bois) morh : Umnu uscaclos (lemn
uscAcios), PLit, 359. - V.:
UScACIUNE, sf., pl. uscifC'lun'l, uscAciune, •secheresse•, Dal, 216; Nic, 399; Mih, 528;
PB, 728; PLit, 286; di useifC'lrlne mdre, bUnif-l $' grindina (de secetA inare, bunA e ~i grl~dina),
PLit, 652. Sinonime: sicalurif, xert. V. uscatiC'lil. - Cf. lat. siccalio, -onem ,dessication".
UScATfClO; sn.~ pl. weatlC'lurl: ·ma, tu un useiftlC'lil, (edte di cifdzu foe din fer (lntr-un
timp de secetA, Slnt-llie a fAcut de a clizutfoc din cer), VAR, 284 - v. uscdC'lune !ii uscifli$il.
- Morfologic, v. anacriC'lil, caciftiClil. ·
USCATf~{J, sn., pl. useiftl$url, secetA, •secheresse; pi\turage d'herbe seche•, Lum, I,
72; PLit, 317.- V.:
USCATiiR1, sf.; pl. uscdtrirl, uscllturA, •bois mort; petit bois•, Dal, 216; Mih, 528;
PB, 728. - V. usi'c lii vr~$lurl.
USELESCU (mi), vb. IV (uselll, -lit, -lire), apleca, •s'affaissen: se useli mrintile (m~ntele
se IAsAin jos), Rec, 47. Sinonime: diprin·2°, hitmblus~scu. - Cf. vsl. use 1 it l ,habitare facere".
US{C, sn., pl. usite, oscior, •petit os; osselet- v. cucaldklt, Dal, 216; PLit, 328. - < os.
usfE, sf., pl. usil, fond, •etre; essence, substance, :fond•, PScr, 257; GEl~ 217; zbu-
rd$fe cu usie (vorbe~te cu pricepere, cu fond), PGr, 165. - < oO<J(oc ,essence; fond".
-1248- 1iSTUR 1

USI'C1 , sn., pl. usi'eurl, usuc, . •suinh, Dal, ·216; Nic, 398; PB, 728. - DensAs, 139
( < srb. osok ,sue"); Nic, 398 ~i DR, IV, 4SS-4S6 ( < *o(auxo;<o(au,.oc; ,suint, graisse de
·Ia Iaine"). cr:. fii vsl., bg. sokil, SJb. sok ,sucus; ~uc; seve, jus". - Usi'elu se extrage din
oparirea llnii de oi imediat dupa tundere !ii' e folosit Ia vopsit - v. lukdklil. - V. usue1 •
USI'C2 , sm., pl. usf'ti, soc; •sureau, sambueus nigra - v. saue•, Dal, 216; PLit, 277;
PB, 728 (,vopsea din foi de soc"). V. usue.
USIC3 (ml), vb . ."1 (usecil, usedt, usc:dre), usca, •secher; deperir•, Dal, 216.- 1°. lu
~· lu usedra (1-au lncAlzit fii 1-au uscat), PB, 162'; 2°. ·usl'eu-tl Ia foe (usuca-te Ia
neiildzt'riJ
foe); 3°. usedt-ua stran: lle (usca~i-va straiele); 4°. aild,. nuntru, mi usedl (aici, tnauntru, rna
uscai, am slabit rau), P~nt, 121; S0 • Dumnldza'il sl used ml'na (e 1-trdpse (Dumnezeu sa fi
seoat mlna ce 1-a tras), Fl, II, 1, 3. - V. usue3 • .·

uslcos, -eodsa, pl. usie.6$l, -eotise, cu usuc, •en suinh, Dal, 216; ll'na usieotisa (llnii
eu usuc).
USI'NDZA, sf., pl. usi'ndzu, oslnzii., •panne de pore•, Dal, 216. V. usa'nd:e. - < lat.
nxungla ,axonge, graisse de pore".
USMAC, sn. !ii .sm., pl. usmd(e, usmd(l, bani~A, •boisseau•, Mih, S28. V. osmde !ii sino~
nimele alUkl, ~lnie, taydre. - Cf. bg. osmakft ,mesure pour cereales (37,SO kil.)".
US~ItTE, sf., Mih, 528 - v. llllzmete.
USMIKEAR, ·-r4, Mih, S28; PScr, 2S7 - v. huzmikedr.
USPETfr, sn., pl. aspl(url, ospa~, •banquet; diner, repas•, Dal, 216 ~ Nic, 399; Mih.
528; Dun, II, lOS. - 1°. pleurtir/u ael'lma' Ia uspltft (artdta-su (pastorul a chemat Ia ospat
pe fllrtatul sau), PLit, 797; 2°. si s' i:lde4 n uspetft (sa se duca ln ospat), PB, 1923 ' ; 1933 ' ;
3°. l~(inu uspi(ft ndo dzi'le (1-a . ~inut in ospitalitat~ (1-a gazduit) noua zile), PB, 24436 ; 4°.
3l-l'l tdl'e odla, s' l'l-u (dea us~til (sa-i tale oaia, sa i-o facii. ospat), CalGrB, 70; S0 • m.i due
uspitft la dada (rna due in ospa~ (ca invitat) Ia mama), GrB, 142; 6°. kin.si tal Naum u.~pefft
(sotia lui Naum porni la ospa~), GrB, 1S1; 7°. s' n'l-alds uspl(lu (sa-mi las petrecerea), LP,
208; 8°. uspetlu nu (l'ne (banehetul nu dureazA), PGr, 1S9. - V. gim.bdse. - < lat. hospitium
,action d~ recevoir comme hOte".
USPITEDZfr, vb. I (uspittil, -tat, -tare), ospata, •donner l'hospitalite•: nd minduldm
cum s' lu uspitlf'm (ne glndeam cum sa-l ospii.tam), Fl, II, 1, 7. Sinonim: (ilipseseu. - < lat.
hospltare, hospitarl ,etre re~u comme un hate".
USPITLI'KE, sf., pl. uspitlf'kl, amici~ie, •amitie•: uspitll'ke slfncilodsa (amici~ie solidi),
LP, 54; BNA, 120. - V. ·uspi(l'l'e fii (ilict.
USPITOAN'E, sf., pl. uspilotin'e, arnicA, prietena, •amie•, Pal, 160; di atdm(ea nlf llim
mpitodn'e (de atunci ne slntem amice), Fl, 11, S, 4. - < odspita.
USPITI'L'E, sf., pl. uspifl'l'e, prietenie, •amitie•, Dal, 216; Nic, 399; Mih, S28; PB,
729; PLit; 798; u-aspdrsim uspi(l'l'ea (prietenia am stricat-o), PGr, 1.6 0. V. uspltli'ke. - <
oa.~pe.
USPRi\DZATE, PScr, .2S7- v. i1ndsprd, uspras, ditsprlfd:a(e:
USPRlriN9lT, PScr, 257 - v. dnlfsprlfyin~if• .
USPRAS: Ia dspras di sdhd'/4 (la 11 ore, la orele 11), Cod, 2S6 •
UST.{', sm., pl. us/adz, me~ter, •maitre; artisan habile•: ea-atll ma bun usta' (ca eel
mai bun me!itcr), ArE, 12. - < tc. ousta (189), ustdd (74) ..-".
USTUR (grii.mosteni), sn.: dna edsa pi un ustur s' (i'ne - bureelu (o casa se tine .pe un
stllp - buretcle). - < un ustur < dnu slur.
US.t UR1 , sm., pl.?, usturime, •cuissom (gramosteni): dsturlu al (ai usturime = ai pe
dracul). ·- V.:
usrna• --' 1249-

USTUR2 (mi), _vb. I (usiurdl, -rat, -rare), ustura, ccuire•, Dal, 216; Nic, 399; Mih,
.529. - 1°. urdzlcdrea nd ustura (urzicarea ne ustura); 2°. mi usturd lu mi-ar~u (unde m-am
.ars ma usturli.) ·; 3°. l' usturd' pln' tu (rl'ndztll dl hlcate (1-a usturat plna In frunzele de fiea~i),
PB, 9011. - < lat. ustulare ,brMer [en parlatit du froid)''.
USTURARE, sf., pl. usturd'rl~ ustura:e, •action de cuire - v. usturo1, Dal, 216 ; Nle,
399 ~ Mih, 529.
USTIIRAT, -td, pl. usturat, -te, usturat, ccuit; pique•, Dal, 216.
USTUR.\, sf., pl. uslllre, ustllrl, urzealii, daine filee dont on fait Ia urdzllllra: elle doit
-etre filee au tourriiquet ou a l'aide de Ia quenoulUe en deux reprises, pendant que_Ia trama
·est filee une seule foist, Nic, 399; Mih, 529; PB, 729; CN, 174; Plm, I, 7; 146; 152.; fe s'
.toarcd si ~tlbd usturd (care sa ~tie sii toareii urzealii), LP, 12; PAnt, 243; BNA, II, 112; 135.
- V. sldl'lil, sllmdl ~i mgt. uslrlrd·(PMegR, ll, 129; GrS, VII, 220; CapM, III, 220). - < lat.
'*orsitura < ordlor ,ourdir, faire une trame".
USTURfME, sf., pl. usturln' l, usturime, ccuisson - v. uslurdreo, Mih, 529 ; PB, 729.
USlJCt, sn., Nic, 398; PB, 729 - . v. usl'c1 ~i mgl. usuc (GrS, VII, 220; CapM, III, 320).
USUCS, sm., Mih, 529; PB, 729- v. usl'c". - E o alterare· a sm. sdllc.
USlJca (ml), vb. I ...., v. usi'c" - , Nlc, 398; Mih, 528; PScr, 257. - 1°. va nd uscd'm
.di sedte (ne vom usca de setc); 2•. merll'l si-uscdrd '(merli au sec!lt) - y. sec1 1°; 3°. ti .usllll
di pll'ngu (te usucl de pllns, pllnglnd), PB, 32030; 4°. s' usllcd fd'tle ca di mer (fetele (obrajii)
ce slnt ea de miir se usucii), Foti, 73; PAnt, 262; 5°. a tdil cl'nlic mi usucd (al tau clntec
mii usucii), Fr, II, 273; PAnt, 294; BNA, I, 52. - <lat. exsueeare ,extraire le sue" +
·•oo-steeai'e.
USULE, sf., fiira .pl., manlerli, cmaniere; methode; regie•, Dal, 216; Nic, 399 ; PenB,
V, 87. - e. nl'sd l'l-dzl'se cu usllle (ea i-a zis cu miisura), Lum, I, 93; 2°. bdgd cu usule tulcale
(pune clei cti mlisurli), Lum, IV, 187; 3°. l-mutreaste cu usule, cu tirlipe (II privel1te cu atentie,
cu terUp), PenB, VII, 13. - Cf. 11i alb. uslill ,condlzione; cautela''. - < tc. ou~i\1 (104) ..-".
U~ I •cri adres~ aux Anes pour les faire marcher; hue (baudet) It, PEtim, 19.; ~!,
tdre (hi 1·, miigarule 1), Ba~N, 9 : prl!, Ul I (hi I, dll), PB, 11681• V. uclll, unc1! - Cf. Hlieg,
II, 201, gr. olJ§-r I -a£ yott3oup~ (Boga, I, 284h olJ~ (Boga, II, 165), 111 alb. ush ,asino" .
....: < tc. neb,' (189) ,sert a faire march!lr l'Ane"•
. U~AFE, . sf., Mih, 527; CAr, 359 ; GrS, VI, 373- v. cu1a(e.
· U~E, sf., pl. ~f, u~ii, chuis; porte•, Dal, 216; Nic, 398; Mih, 527; PScr, 257. - 1°.
cu cl'el greale prl la u~e (cu laciite grele pe Ia UJii), PAnt, 119; 2°. acdtard p6rflle 1' u,ili sd
s' dl,cl'ldd di singure (porpie ~i u~lle lncepurli sa se deschidii de singure, de Ill sine), PB, 36 11 ;
3 °. nu-l u1e di bdsedrlcd (nu e u!1ll di biserica = nu e om bun, eoreet), PGr, 160. ..:.. In alba-
nezi: ,ashe= piceola eapanna . . • per eacciator'i". - <lat. usllum l}i ostium ,porte [de mai-
son]", al ciirul pl. ustla a devenit singularul usUa.
U~GANDER?: u,ganderl'l, urerea, du(curl ,t dlte lucre rate ( . •. • ·. •..• . . . . : , iubirea,
petreceri Ji alte lucruri rete), Jb, I, 40. - < ?
U~MAR, 'Sn., pl. u~mare,. balmo~, •sorte de boulllie de farine de ma'is et de ble avec
-du lait, du beurre et du fro!Jlage fralso, Mih, 61. - < tc: lr.hoeb-merlm (555) ,espece de mets
contenant de Ia farlne sucree et du fromage" . ·
U~NURLl'cl, sf., pl.?, multumire, ccontentement•, CLitur, 136; 74. Sinonim: e(harislise.
- Cf. alb. hoshnutle'k ,contenenza, soddisfazione" <:: tc.lr.b,oehlanmaq (555) .. ~tre content".
U~Tl I ccri pour faire marcher 'tes ane5 ou les mulets''. - V. U$ I !li o~ll!, precum ~i
.alb. ushl! ,esclamazione (al. bue quando ara Ia terra)", gr. lia-r (Passow, p. 210).
UTA, sf., Mih, 529; PB, 729; va s' li l'ea uta (te va lua vulturul = vei muri), PGr,
160. Sinonime :-all6, vullur. - V. Mid.

'7ij - c, 5 31 - Tache P a p a h a g I, D ictionarul dlal~ctulul arom4n


-1250- UZUNlii6VA

UTENT~. sf., pl. utlntii, ametealll ~i ~urere de cap, •~blouisserqent (d'une femme · en
couches)•,. Dal, 2t6; CDat, 11 ; Lum, I, 5. V. andrdlii. - < 'l
lJTI, conj. 'i adv., nicl, •ni, non plus; m~me•. - t 0 • dti uol, dti nol (nici voi, nicl noi)
- v. nt1 ; 2°. dti t6ra s' mt ngrupdf (cbiar acum sl ml lngropa\i), BNA, II, 84 ~i p. xvn-
v. mill. - < olh£ .. -", ou3e ..-".
UTLAKE, sf., pl. utlii'kf, platll de pl~unat, •.d roit de location pay~ pour faire paltre
des bestiaux aux pAturages,, CN, t7t; uln'e·plnddrlu trl utldke (a venit plndarul pentru plata
pl~unatului), Fl, I, S, 5. - Cf. ~i alb. utllaqe ,tassa cbe i mandriani devo pagare per ogni
capo di be~tiame". - < tc: otlAqJie (t72) .. -".
UTRAIE, sf., pl. utrii'l: codsi-n'l-u •.. cu utrii'lli dt bumbdc (coase-mi-o ... cu ~nururile
de bumbac), ICar, 119- v. lutrde.
liTRE, s~., pl. dlrl, burduf, •outre; bone (outre remplie d'huile ou de vin)•, Dal, 2t6;
Nic, 400; Mih, 529; Plm, II, 20t; 220; DR, V, 76t (dtur).- t 0 • ncdrcii un cal cu dol dirt
dt yin (lncarcl uncal cu doul burdufuri de vin), PB, S11 21 ; 2°. ap6la l'l-cii(tii' trel dirt cu dpii (apoi
li ceru trei. burdufuri pline cu apl), PB, S7918; S 0 • trel 11/rf mplin'l cu dpii (trei burdufuri pline
cu a pi), PB, S79'. Sinonim : uiitiildh. - tn Peninsula Balcanicl, In special vinul ~i untdelemnul
se transportl In 11/ri, flcuti din plei de tapi ~i care se lncarcl pe catlri sau pe mlgari - ceea
ce e caracteristic Orientului : ,les Mores venden~ par les rQes dans des peaux de bone de l'eau"
(Caire) (Du Mont, II, SOS); Ia mlnlstirea greacl Belmont din Tripoli, un clluglr ,nous apporta
le jour suivant, sur son propre dos, un jeune daim &: nne peau de bouc remplie de vin"
(Maundrell, 48). - < lat. uter, uterus, ,outre [pour liqu{des]".
UTuR, sm., DR, V, 76t - v .. utre.
UTfD (mt), vb. III (ull~rl, utls, utldire), ucide, ·•tuer•, CapM, Ill, S21 (apud Weigand).
Sinonime: vdtiim, sdrpu1 2°. - Cf. mgl. utld (PMegR, II, t29; · GrS, VII, 220; CapM, III,
S2t). - < lat, oeeldere ,tuer, faire ~rir".
UfJARE, sf. - v. udre ~i odrlii vb. I. - Pentru forma odo (cf. (et2 S cf. ddo, fdo etc.
0 ),

UVEDZfJ ~i UVEZfJ, sn., pl. uuedze, uuizurl, ovlz, •avoine - v. ouiz; guit, PLit, 727."
- Aceste doul sensuri le-arn auzit In vara anului 1927 In satele Fl6rlu ~i Bretiza din Pind.
- Cf. ~i tc. uuez (196) ,sorbe; corme". - < bg. ovesil ,avoine".
UVrE, sf., pl. duyi, batl, cbord, lisiere d'un habit, d'un v~temenb, Dal, 216; Nic,.
S92; Mih, 529; PB, 729; GEl, 217. V. dfe. - < ou(y)t~ ,lisiere d'une ~toffe".
UVRESCU, -redscii, pl. uurifll, -ri~ti, evreiesc, •h~breu, de Juif": uuredscii nccUedre
(ceartl evreiascl), PGr, 160; ci'te podti s' uodmii llmba uuredscii (cite poate sl vomiteze neamuh
evreiesc), PB, 2S4~1.
U v·r ~ il, U v rea il A, pl. Uuril, Uuredle, evreu, •Juif•, PB, 729; PLit, 655; PAnt,.
8; PLit; 626. - Ca adjectiv: UVREACA - v. Arbines 2°, Fri'ncu S0 , turxii 2°; Fl, ii, 2, 7.
V. Uurl6ii. - < of3p7j6<; .. -".
· · U v r I i A, sf., pl. Uurl6e cJuive• : aurld ca Uurl6ii (strigl, \ipl ca evreicl), PLit, 655 ~
PAnt, 8. - < of3pl3~·
UZ, sn., pl. uze?, canal de bucltlrie, ·~gout (de cuisine)•, Dal, 216. Sinonim: ntruhite.
V. ahdz.-:- < 'l .
UZfNC.{, sf., ~i adj. ~·· pl. uzlnte, oaie san caprl care nu a fltat In al doilea an, •brebis
on chevre qui n'a pas mis bas pendant Ia deuxieme ann~e•, Kabi, I, 8S.
UzluKEAR, -rii, Gram, S11 - v. tzmtkedr (sub ndxu) 'i usmtkedr.
UZUN, -nii, pl. uzun'f, uzdne, prostlnac, •sot; nigaud•; Mib, ·529. Sinonime: ahmdc,
glar, hut, tlmblii etc. - < tc. ouzoon (188) ,long; de haute taille"'.
UZUNlii6VA, adv., prelonglt, •(divertissement) de longue dur~e•, Mih, 529; 11a s' u.
fdttm ••• u:ungl611a (o vom face ... latl rlu). - Cf. tc. ouzoundji (188) ,assez long".
v
VAl, invar. •sert a former le futur et correspond au grec 6a et a 'l'alb. do: 1°. oa 1tn
=gr. 6&: l:A6w= alb. do U olnj = je viendrai•, Mih, 529; PAnt, 50(); 2°. oa mi due, Pa nd
dutim (mli. voi duce, ne vom duce); 3°, oa p6rtl, oa purtdt (vel purta, veti puita); 4°. oa oedrsd
ed, va oirsdt ool (va vli.rsa ea, veti varsa voi); 5°. oa si s' nedcd (se va lneca, se vor lneca).
- Sp«,>radic, ales In graiul satelor Muluvi~te !1i Gope~l, odin acest va dispare: 6°. ell cu m6rtu-' a
s' mi mdrit (eu mi voi mli.rita cu un mort), Velo In Lum, · IV, 308; Cal. 1912, 80 !li BNA,
V, 58; 7~. nu-'a s' dvdd-a lul (luldrd · (nu vor auzi al lui fiuier), Velo, 22; BNA, V, 69. Cf•
.acela~i caz aci, sub 'al' - v. oaf'. - Cf. l1i oaliu1 • - y. ool' ~i In trod.u cere, § 51, p.·
59-60 ~i:
VA1 , indic. prez., pers. 3 sg., vrea, •(il, elle) veut; aime": 1°. oa i nu oa?. (vrea sau
nu vrea ?) ; 2°. disi nis mi oa (daci dlnsul mli. iube!ite), .Fr, II, 269; PAnt, 353. - In vechea
.cJ.acoromAni: ,Dumnezeu va" (CC, 52314) ; ,unde va Dumnezeu ... " (CronM, I, 451. Cf.
ibidem, I; 498; II, 56; 90.; 350 etc.); ,ciutitura-ti va rizboi", Ia Iancu Vli.cirescu (DLit,
II, 75); ,eli. tot tie va sli.-ti placli." (Emin; VI, 120) etc.
-VA3 (In compunere.:.... cf. luod, tiniv~, tiod). E acela!li cu dr. -oa din ceoa, undeva etc.
'!1i care, In DR, IX, 414 ~i PLR, I, 318, ca ~i In LRom, IX (1960), 5, 14, este eronat derivat
.cJ.in lat. v a (d) is - cf. !1i '£ ~i C sub sdoa, undeoa etc. - Ca l1i precedentii. oal, oa•, l1i acest
-oa3 e lnsi~i pers. 3 sg. a indic. prez. de Ia vb. ooP : fu vred > lu ora > lu oa ,unde vrea"
> luod ,Qndeva; nicli.iri" (cf. !1i GrS, VI, 306-312). - V. IJofl ~i Introducer e, § 51,
p. 59.
VACAREASA, adj., pl. oacaredse, femeie grasi ~i lene~li., •(femme grosse et paresseuse
.(comme une odcd)•, Dal, 216. Forma normala e vdcdredsii. ·- Pentru -edsd cf. Arbinedsd, pri(-
ledsd.- V.:
VACA, sf., pl. odtl, vacli., •vache; nigaud•, Dal, 21!); . Nic, 109; Mih, 529; PScr, 257.
- 1°. blind-l odca, ma-l oitedrcd (bunli. e vaca, dar e niriva!li), PLit, 655; 2°. '$l-edste odcd
{l~i e prost). - < lat. vaeea ,vache".

VADE, sm.; VADEIE, sf., pl. oadedz, oadel, termen, •terme assisne; delait, Dal, 216;
.Nic, 111; Mih, 530 l1i Cod, 335 (oadele). Cf., ~i W. - Sinonime: muvtete, ,trat etc. - < tc.
va'de (1312) .. -".
VADIMfE, sf., pl. oadimtl, Mih, 530- v. oade.
VAGABONDU, -dd, pl. oagab6ndzt, -nde, vagabond, •vagabond•, Dal, 216; Nic, 109.
:Sinonime: birM$11, llumagdrii, lluhl'edn. - < it. vagabondo.
VAHI, adv., poate, •peut-~tre•, Dal, 216; Nic, 114; Mih, 530; PB, 729 l1i PEt, 46
{ < oa (i •il sera•); CAr, 476; CLitur, 136 (oahi) ; PArom, 8'3. - 1°: dma mete call/rta
VAHTE -1252- VALE.

1= c'allhM] vahl? sa'nlu oaspl(a f dl c' allhealul? (ei, chiar cu adeviirat poate 'l slnt amici ~~ de-
In adevar'l), Cod, 6522; 2°. nu-l pinddrlu, ca-l dlparle; doarme, vahl, dt . vt'rna parte (nu e
pazitorul viet, caci e dcparlc; poate, doarme ·in vreo parte, undeva), Fr, It, 231; BNA, III~
86; 3°. te? lr' autld, oahl, il pare? (ce'l pentru struguri, poate, 1\i pare?), BNA, III, 90; 4°.
v' ttsparea(, 11ahl, s' nu na mi'cii? (va temeti, poate, si nu ne miinlnce?), Lum, III, 11; BNA,
III, 14; 5°. cu lOra s' fate, valll, cama dl treldzii'll dl orl (en data de acuma se face, poate,.
mal niult declt trcizeci de ori), Lum, II, 82; 6°. nu-l mu$edl, valll? nu-l'l undzea,te? (nu e,
poate (oarc) frumos 'l nu-i sti bine?), Lum, II, 356; BNA, III, 148; 7°. valll v' adU(l( vol aminte·
(poate va aduceti voi aminte), ~Lit, 995; PAnt, 26; 8°. oahl $led nis (iva (poate, ~tia el ceva),
PB, 2431 ; 9°. vahl va ylna ~poate va veni), PGr, 160; 10°. cara s' nu murl, oohl bdnead~a·
nica (daci nu o fi m!Jrit, poate trile~te lnci), PB, 25035• Sinonime: Mlkf, poale. - Forma
curenti In aromilna nordica.- < va hl'l < va fl'l
VAHTE, sf., fari pl., timp; toi, •temps - v. kir6; plein, fort - v. yie•, Dal, 216; Nic,.
114; Mih, sao·; DR, II, 553. - 1°. s' Ia {tied (a callor) dlmare blind lru vahie, Cod, 1618- v.
dim are; 2°•. lu valllea a I{ cdlodre (In toiul caldurii), PB, 729; 3°. lu vdhlea .a cdloarll'el (In
toiul cildurii), LP, 112 ; Fl, I, 1, 6; 4°. ~~ lu arcodre $i lu vdhle (~i Ia frig ~~ Ia ar~it;l), PenB,.
VIII, 48. - < tc. vaqt (1313) ,temps; loisir; aisance".
VAl '!1, val I, •hl\las !•, Dal, 216. - e. val dl mini (vai de mine), PB, 1581t i. 1591 ; P.Lit,.'
970; 1022 ;. 2°. ,. ca val! dl amarli6$fl'l (~i ca val ! de cei pacato~i), Cod, 12 b27; 3°. o, ca val.
caval dl noll (o, caval, ca vai de noi !), Fr, I, 36; PAnt, 289; BNA, I, 8; 4°. dl sll miy6al'
- val! aman! (de pe migdal - vai! aman !), PLit, 910. .Sinonim: amdn. - ln dacoromilna:
,ca vai de dln~ii" (Nee 102 ~~ 242; Nec1 83 ~~ t94); ,Pitiri ca vai de ci" (ITR, 127). .,- Cf.. .
mgl. val! (CapM, III, 322 < 'l imperat. de Ia uado); alb. vaj! ,ohime !" ti gr. ~lit (Passow,.
385; llo/., 266, Boga, II, 12), tc. val (1302) ,helas !".- < ?
. VAI1 , PB, 729. - 1°. Armd'nlu, .n ciildr, i val dodrma i val cl'nla (aromiliml, ciHare,.
sau va dormi sau va clnta), PLit, 429; PAnt, 5; 2°. val aflii' di aeslu lucru (va fi aflat de
acest lucru), PAnt; 3t2. - Ca ~~ cu val, ~~ cu acest ual2 In aromilna sudica se formeaza vii-
torn! lntli ~~ al doilea - v. ~i ured, ureal. - •Cu -l rezultat pe calc de foneticlt sintactica (va·
tmnu· > val tmnu' : < val . .
VAI3 , pers. 2 sg. de Ia iltdic. prez. a verbului •vau, t
dr. ~d, •va; tu vast , Nic, 109 ;..
379. - 1.0 • • u_n·a odra sa bedl ,, acdsd-1 sa val (o dati ~~ bei ~~ acasii si te duci, • ... que
tu ailles•, PTrec, 25 ~i 35; 2°. val m blal (du-te In plai), W, .II. 362 (cf. ~~ CAr, ~45 ~~ 195,.
432). Pentru acest al doilea citat: •,m blai" aufwiirts'' (W, II, 362) ~~: «••• das seine Erhal-
tung viellcicht nur dem Ausdruck ,val m blal" zu verdanken hat• (W, II, 362). - In vechea
dacoromilnii ~~ in actuala popularii e imperativul singular vd .va•, du-te - cr. Cip, 194; Dens,.
II, 501; GrS, · Il, 52; C, 1395; Teaha, tis etc. - < !at'. v•(d)Js· (vadere , marcher, aller").
V A.IE1 ; sf., fara pL, laur, ~pal me; l'ameau benib, Dal, 216; Nic, 109; GEl, 217; §lunatic·
vearde ca 'na vale (bravura verde ca un laur), Bair, 47 - decalc dupa dr. ,roman verde ca
stejarul". V. ~~ ddfln. - < ~iita:; ~li'iov .:-u.' · . ·. ·
V AIE1 , sf., pl. 'l •pleureuse, qui se Iamentc• : dfpriunii n' l-si du(ed ca udia (mi 's e ducea
(o tinea) continuu ca bocltoarea sau ca cucuvaia 'l); u;iled,te ca · vala (tipli. ca bocitoarea).
- Cf. alb. ua] ,pianto (su un morto), grido di dolore, trcrtodla", uaje ,x/.a:•)fl!J-6; = lamenta-·
tion" (Hr, t3).. ·
VAIT (mi), vb. I, Lum, II, 253 ... dacoromilnism (viii/a).
V a I u, sm., Duminica Floriilor, •Dimanche des Rameaux•, Dal, 216; Nic, 109; GEl,.
217. - < .(Kupta:x-1] -roiJ) ~titou ·•·-"·
VALE, sf., pl. ua'l'lurl, vale, •Vallee; torrent., Dal, -216; Nie, 110; Mih, 530; PScr,.
257; . Mac,' 17; t9. - t 0 • lodrii udlea, udlea 6lle (oile apucari valea, valea), J.um, ii, 110;.
-1253- VARCO

PAnt, 211; BNA, IY, 51; 2°. ketrile a li odie (pletrele vaii), Lum, 'VI, 4, 9; 3°. md'-sa bi:igd'
s' Ia n odie (mama-sa puse sa spele In vale, _Ia rlu), PB, 631 ; 4°. $i tu trdpurl ~~ tu vd'l'lurf
(~i tn vai-viigauni ~i In viii), PAnt, 267; Bair, 97·; 5°. /i vale mare yine (ce marc apa (torent)
vine), PB, 17412; 6°. tut calea, nls oalca . (toti au apucat drumul, el valea = toti J;!Ormali, el,
excentric, sucit), PLit, 656; 7°. lodt di 111ilc (vrajit de. vale), Mac, 17; 8°. afe/-din-oa/e (eel
din vale= diavolul), PLit, 656 - v. punte 1° etc. - Morfologic- cf. umfu1 - , v. ari'tlrl,
ca'l'lurl, ldcurl, trdpurl etc. - Pentru toponimice compuse cu odie, cf. "LL, Ill, 116.-117 etc.
- V. ellned. - ln daco~omana :· pl. odiurl, odiur' li (TimocC, 213; 155; 221 ; 288). - < Iat-
ool/is , valh~e ; vallon".
VAJJ, sm., pl. oalddz, guvernator, •gouverneur general (d'une province)•, Dal, 217;
Nic, 110 ; PAnt, 162. - < tc. vAll (1301) ..-".
VALiTA, sf., pl. valift'l, valiza, •valise•, Dal, 217; Nic, 110. Sinonim: sipete. - Cf. it.
valigia, gr. ~at1El;a - < fr. valise.
V.\LTU 1 , sn., pl. odlturl, Joe mla~tinos, mtarecage- v. varco: lieu rempli de lalc,hes•,
Dal, 217; Nic, 110; GEl, 217; s' hlpsira dol'i. tu vall (amlndoi se lnfipserii ~se pitulara) In
stufiiri~ de balta), GrB, 151 ; · PAnt, -37. - Cf: alb. val/to ,;pallude", sl. blato ,palus". - <
(3ciAToc; ,,..,". ,
V.\LTU~, -iii: cc.ire vd/tu va s' u filled? (cine altul ar fi facut-o?), CBiog, 61 - v. dltu
(pentru v-, cf. vat 6°).
V .\MA, sf., varna, •douanet, ArE, 16. Sinonim : yimbruke. - Dacoronu\nism.
VAMPfR, sm., pl. oamplrl; VAliPfR, -rd, pl. oamplrl, -re, vampir, .vampire, loup-garou;
tres mcchantt, Dal, 217; Lum, V, 209. V. ourcu/ac, oombir. - Cf. it. r~ampiro, tc. oampyr
(1302) ,sorte de grande chauve-souris; revenant; vampire"; vsl. upinl ,vampir" etc.
V ANGA, sm., pl. oandzi (nord), ar~ic mare, •grand osselet>. - V. zlningu ~i alumd' etc.
Van 0 I l l z m o(li), sm., Bunavestire, •Annonciation de Ia Vierge• : Iii V dm;elizmoli
t!ste disligdl s' mlca'm pescu (de Blagove~tenie e permis sa mlncam pe~te), Mih, 531. - <
.&uayy&ALG!J.6c; .. -"·
VANTU, sin., pl. vanturl, avlnt, •essor; avance; hausse•, Dal, 217, Nic, 111 ; PLit,
137 : 154; grl'nlu lo vantu (grlul s-a urcat ca pret). V. fuzmd, paramdzma etc. - < it. avanzo.
VAP! •interj. qui imite le bruit d'un coup (de fouet)•: vap!- una cu veorga (vap!-
o lovitura cu varga), PB, 3435 • ·

VAPSU, -sd, pl. vdp~i, _ -se, nenorocit, •infortune .. : nu-l'l es dil vdpsa-l'l minte uri.' lilt
i&il (din nefericitu-i gind nu ies (nu se due) uritele lnglnduriiri), ArE, 25. - V. nvdpsu, odpsft,
bulsll.
VAR, sn., pl. odrprl, povara, •poids; fardeaut, GEl, 218: nu polite s' bunipsedscd oarlu
(nu poate sa mistuie greutatea), PenB, VI, 51. Sinonim: grelitd 2° (pcntru care cf. ~i Lum,
II, 313 ~i BNA, IV, 78).- < f*po<; ,-".
VARAI-VARA, adv., lncet- lncet, •peu a peu; clopin-clopam: varal-vara, Armltn'll'i
in.~ird ca untult!mnu pisti dpa (-lncet, incet (cu cltiu, cu vai), aromihiii au ie~it ca untdelemnul
pe apii), CalGrB, 107.- V. bdra-bdra.
VARCAlif, sm., pl. oarcayead:, barcagiu, •batelien, Dal, 217. Sinonim: cdicci.- V.:
VARCA, sf., pl. vd'rfi, bare:'), •barque•, Dal, 217; Nic, 111; GEl, 218; inlrdra tu vdr.cii
(auintratlnbarca), .~B,3-t7 32 ;uldl'eddpacavarca(otaia apa ca barca), Fl, I, l~ 3 ·; PAnt,
344. ~inonime : caike, ~died. - < f*px!X .. -" < it. barca.
VARCO, sm., pl. varcadz, mla~tinii, •marecage - v. vdltu•, .Dal, 217; Nic, 111 ; GEl,
218; PLit. 320; Jdrba dil varcadz IIU-l bUna (iarba din mla~tini nu e buna). - Cf. toponimicel(' :
A!X f)!Xpx6:Aou v(x/.ou, A!X ~atpx6:Aou Jdp1t ('H1t&tp. IX, 220). - V. varcusescu 'i gr. f3aFx6<;
('Apr:A, 28): ~!Xpx? (Kpoo. Il, 16; 59).
-1254-

VABM !, Ia o parte!, cgare h.- ct. gr. ~p8oc .. -", tc. 11arda! (1298) ..-" <it.
guarda.
VAREIA, sf., pl. 11arett, butoi, ctonneau; baril.-; Nic, 111; Mih, 531; 'G rS, VI, 388.
V. 11ur~lc'i. - < ($ocp~l..oc .. -".
VARIN4iE, prep. ~i adv., plnii Ia, cjusque•, PhOr, .II, 446; l'i arse ... pin' di ("'iga
Daring~ (i-ars ... plnii Ia furnicii total), Cod, 72It. ~ < tc. varlndje .. -".
VARLfGA, adv., Dal, 217 ; CEI, 55 ( < vsl. 11eriga ;,catena") ; 11arllga dl 11arllga (de jur
lmprejur), PB, 22281 ; trel lal pul'l lu-aduc 11arllga (trei siirmane piisiirele li dau tlrcoale), Fr,
I, 148; PAnt, 24. - v. 116.rllga.
VARO~E, sf., pl. 11ar6~e, sub~rbie, cfaubourg•, CEI, 88 ( < srb. 11aro§ ,ville, cite");
s' priimnd pi tu 11ar6~e (se plimbii prin suburbie), PLit, 861. - ,On m'lndiqua, a peu de dis-
tance de Croupista, un varochi .(faubourg) fonde par une centa\ne de families valaques emi-
grees de Voschopolis ... " (Pouq, II, 377). V. 116.r6~e. - Cf. ~i alb. 11ar6sh ,sobborgo", tc. 11aroch
(129~) ,faubourg". - La Liacu, 163 ~i 81 : nTo ($ocp6at = E!J.TtOptx ~ auvotxloc".
VABVAR, -rd, pl. 11ar11arl, -re, barbar, cbarbare•, Dal, 217; Nic, 111; Mih, 532;PScr,
257; GEl, 218. - < ~p($ocpoc; .. -".
VAS, sn., pl. 11dse, vas, cvase, recipient; cruche•, Dal, 217; Nic, 113; Mih, .532; PScr,
257. - 1°. 11aslu si-a11ea 11irsat6. (vasul se viirsase), PB, 49487 ; 2°. cu 11asile tu ml'nc'i (cu ur-
cioarele (ghiumurile de a'dus apii) ln mlnii), Lum, 11, 308; BNA, III, .124; Caraf, 2; PenB,
IV, 40; 3°. cu iipd 11asile '~l-umplea (l~t· umplea cu apii vasele de adus ~i de ~inut apii), Fl,
II, 1, 8; PAnt, 348; 4°. 11asile 11or lare (vasele trebuie spiilate); &0 • ma ~· r.-l'sa li yanusi 11asile
(dar ~i dlnsa le-a spoit vasele = a sfeclit o, s-a speriat, a fiicut pe ea), PB, 1226 - v. yanus~scu
2° ~i umplu 5°, zmeand 3°; 6°. pl. 11asile/ ties testicules I•- v. t6p6. 4°.- < lal. vasum, ,pot,
vase".
VASAN, sn., pl. 11asane, chin, ctourment; souffrance•. Sinonime: mundiP, zahm~te.
- < ~OtVOV ·.. -". .
VASILAC, VASILCO, VASILEAC, sm., pl. 11asilatl, 11asilcadz, IJasileatl, busuioc, cbasilic•, .
PAnt, 500; Nic, 113; GEl, 218. - 1". 'nd tufd di 11asilc6 (un buchet de bu~uioc), PB,. 44731 ;
2°. ca 11asileaclu dit ci'mpu (ca busuiocul din ctmp.), Fr, I, 53; PAnt, 19. V. bosll'edc, 11dsil'e4c.
- < f3ocatl..tx6c; .. -".
VASfLitl', sn., pl. 11asllil, regat, croyaume; etah, Nic, 113; GEl, 218. V. vdsilie ~i
sinonimul duvUte.- < ($ocall..e:tov .. -".
VASILOAN'E, sf., pl. vasiloqn'e, pliicintii de Sln-Viisli, cgalette du jour de I'an, de
Saint-Basile (&ytoc; Bocal).e:to~)•, AI. 1903, 55. V. vdsiloan'e ~i vasil'~. - Decalc dupii gr. ($oc-
ati.6Ttl)TTOt ,gAteau du jour de I'an".
VASILOPLU, -16., pl. vasil6pl'i, -le, print, cenfant royah, Nic, 113.- <($ocatA6Ttoul..oc; .. -".
VASfLSA, sf., pl. vasilse, reginii creine•, Nic, 113; cum ascultd di vasilsd tute-alt;ln'lle
(cum ascultii de reginii toate albinele), BNA, H, 70. - < ($ocall..taaoc .. -".
VASILUHORE, sf., pl. vasiluh6rl, sat lmpiiriitesc, cvillage de l'empereur•, BNA, II, 78.
- < f'ocatl..oxoop.tov ..-"•
.VASIL'E, sm., cliul piciorului, cjarret (du cheval)•, CFr; 103.- V. vi~cl'~.
VA~E, sf., pl. v~i, ro~ietic, cde couleur rougeAtre; nom donne a un mulet rougeAtre•,
PB, 730; CFr, 1()2. - Cf. refrenul grecesc alliiutarilor ~igani: .mx xoplwtoc ~atoc, ~atoc, a~
TcX x6xxtvoc xe:pliatoc" (fetele ro~ietice, ro~ietice, ca ro~iile cire~e). - < alb. vaisb~ ,fanciulla,
donzella".
VATA, sf., pl.?, vatii, couate•, Dal, 217.- cr. gr. ~TOt .. -", it.'oiJatta etc.
VATAM (mi), vb. I (vdtdmal, -mat, -mare), viitiima; ucide, ctuer - v. utid, pipiUscu;
Ieser, nuire; (se) torturer, tourmenter, se inettre martel en t~te•, Dal, 220; Nic, 114; Mih,
-1255- VACFESCU

532; PScr, 257. - 1°. ma nu-·n'l vdtiim fedta n'icii (dar _n u-mi ucid fata micA, fata dragli),
PAnt, 302; BNA, I, 132; 2°. va nit viitiimd tut (ne-ar fi ucis pe toti), PB, 2131; 3°. ll'l yined
s' u vatiimii cu pt'nea (n) guru (li venea sli o ucidli cu plinea In gurli: nu trebuie ucis cineva
clna mlinlncli pline), PB, 1322 ; 4°. ciite si-l'l vatln'l? (de ce sli-i omori ?), PLit, S03; PAnt,
92; 5°. viitiimi'ndalul-lu (omortndu-1), PB, 192'; S0 • s' viitiimii' ~~ s' (rl'mse pi'nii si-ascdpii (s-a
chinuit ~~ s-a spetit plnli sli scape), PB, 2•; 7°. ·~r-vatiimii' mlntea te ·~l-viiliimii' (~i-a frlimlntat
mintea cit ~i-a frlimlntat), PB, 197aa; S0 • l'l-viitiimdrii di ~cop (i-au snopit In blitaie) - v.
psusescu 2°.-V. vatiin.-Cf. ~~ t dr. viitiima (HPs, 3S9; .CPsal, II, 2S1). - CCons, 59: < lat.
•vatinare ( < vatius) ; PW, 1SS5: <lat. •vatimare; REW, 9171 : < lat. •vatimare·· (victim(lre +
vales) ; PhOr, II, 740-741 : ,etimologie obscurli".
VATAN (mi), VQ. I (nord), Mih, 533; V.ATUN: s' ti vdtiinii (sli te omoare), PB, 730;
si o vdtun (sli o ucid), Cod, 117 b13. - V. vdtiim ~~ mgl. vdtiin (CapM, III, 324).
· V.ATRA, sf., pl. J'Jii'trt' (pentru -1, cf. keatrii etc.),- vatrli, ~foyer; maisom, Dal, 21?; Nic,
114; CEI, SS ( < sr~. vatra). - 1°. tu vdtra a· ta 1' lln~ea drde (In vatra ·ta !il cenu~a arde,
tnclilz~te: = In casA strlilnA nici focul nu te lnclilz~te), PLit, S56; 2°. u-aflii' vdtra arate
(vatra a glsit-o rece, nu a glsit pe nimeni acasA), PB, 27211; 3°. drde vdtra-a nodstrii (arde
climb:i.ul nostru), Luni, IV, 167; PAnt, 2S7 ;· BNA, I, 30. -'- V. ved~rii ~~ cacavdtrii. - Cf. ~~
alb. vatre ,focolare; cammino", bg. vdtra (BER, 123); L'Ethnog, 246.
*VA'O, infinitiv: •vAllE- v~ vaa ~~ vaP.- <lat. va(d)o. va(de)re ,marcher".
VAZMO, sm., pl. vazmadz, boalil de ochi, cmal d'oeih, PLit, 240. - < '?
·VAZti', sn., pl. vdze, vazil, cvase de luxet. - Cf. tc; vazo (1300) .. - " . - < lt. VB!<O.
VA1, _ pron.pers.dat.pl.delavof15°-7°~i aeuz. pl. de la vol1 S0 -9°, vouil; vA, cvous;
a vous•, Dal, .217; Nic, 109; Mih, 529. - Dat. pl. : 1°. bd.nii-vii seara (bunli searil vouil) ; 2°.
carl vif-l gl6nlle trl nsurdre? (cine vA e Oilcilul de lnsurat'l), PAnt, 301; BNA, 130.- Acuz.
pl.: 3°. vii nedcii s~mnul (vA lneacli (copl~e~te) somnul), PAnt, 315; 4°. cfnd s' vii turnat (clnd
vii vep lntoarce), PLit, 938; PAnt, 35; 5°. s' vd trifet pri acasii-vii (sA vil abateti (sA treceti)
pe la casa voastril).- V. -vii2 • - Pentru dacoromAnA, cf. Dens, II, 1S1. ~ <lat. vobis.
V.{•, pron. (adj) pos. pl. enclitic ~i expletiv de Ia POl, vostru, voastrli; vo~tri, voastre,
cvotre (vOtres); vost: 1°. yinlu-vii (vinul vostru); 2°. dpa-vii (apa voastril); 3°. picurdrll'i-vii
(plistorii vo~tri); 4°. ldplll-vd (iepele voastre); 5°. cu l'irldrea-vii (cu iertarea (permisiunea) voas-
trli), PB, 1461; S0 • su arlmbrii-vii (sub umbra voastril), PLit, 931; PAnt, 16; 7°. mintea-vii
cu nol (glndul vostru cu (la) noi), PLit, 873; PAnt, 27; S0 • flvd s' nu da ... di ld.f-oii vol
(nimic sli nu se atingil ... de top-vii voi), ArE, 14; 9°. ma slngurl-vii duklt-vii (dar singuri
voi (voi ln~ivil) lilmuritl-vli, simpp-vil), BatN, 4S. - V. fl. - Cf. (~i pentru dacoromAnA)PEp,_
141; Dens, II, 18S (,pilrlntii-vil"); CC, 47111 (,nu vii lmputareti voi-~i-vli"); CPsal, I, p. ccxu.
-~~~ .
vAc.AR, sm., pl. viicdrl, vilcar, cvacher•, Dal, 217; Nic, 109; Mih, 530; PB, 37013 ;
PAnt, 500. - .V. stirpdr, fiipdr, vitul'edr etc.- <lat.· •vaeearlus.
vAcARE.AnzA, vAcARE.ATA, sf., pl. viiciiredz, Pi1ciiret, vilcilreatA, dieu ou se reposent
les vaches•, PB, 730; Dal, 217; Nic, 109; s' lu bdgii tu viiciireddzii (sil-l punA In vilcilreatA),
PLit.• 809. - V. viiciirle ~~ ciipiirleddzii. - Cf. it. vaccarec~ta. ,mandra di vacche" !ii toponimicul
alpin Vaccarezza In DAI, 204 (munte 1900 m).- <lat. •vaeearlela.
VACARfE, sf., pl. viiciirfl, cireadA mare, ctroupeau de grand b~taih, PB, 37018 ; cl'te
trirme di irt;ildf, cl'le viiciiril asiiil'ed (turme .d e herghelll, cite cirezi lntllnea), PB, 37011• - V.:
VAcARfti', sn. (pl. viiciiriurl), mulpme de vacl, cnombre de vaches, grand troupeau de.
vaches•, Dal, 217• ...:. < vdcii.
VACFESCU, -fedscii, pl. viicfe~ti, -fe~ti, bisericesc, cqui appartieni a une institution
religieuse•, Dal, 217. V. viicu(escu.
VACI'TE -1256- V..\NI),{KE

VACI'TE, sf., fara pl., timp, •temps; saison•. Sinonlme: kit61i, :dmdne.- < tc. V841f&
(1313). .. -".
VAC11FE, sf., pl. lldcuhl;funqatie religioasa, •bien de main-morte", Dal, 218; Nic, 110;
Mih, 530 (11dci1'(e) ; PB, 731; _11dcuhl $i umlnitdte (institutii religioase ~~ umanitate), Fl, I, 5, 6;
BNA, II, 8. - < tc. vaqyl (1313) ,legs pieux; fondation ·pieuse".
V.~CUFESCU, -fe/Ucd- v. oacfescu. - · < lldcdft>·
VADA'NE, VADA'N'E, sf., pl. udda'n'l ,locul unde traie~te cineva" , PhOr, ·II, 462 ( < tc.
11atan ,patrie~')=- ,lieu oil l'on vit": 6mlu uadii.'n'ea nu lu-axet4te, lu axet4te cdbllea llii ndrlp-
tdtica (pe om· nu-l lnvrednice~te locul, ll lnvrednice~te situatia ~~ dreptatea), Cod, 58 5 • V. pi1-
tri6d.. - Cf. alb. 11atan, pl. 11atdne ,patria". - < tc. vatan (1311) ,patrie".
VAFfE, sf., pl. 11a(ll •teinture ; teinte•, Nic, 114 ; GEl, 217 ; bdgii.-l'l va(ia (pune-i vop-
seaua = parase~te-1, parase~te-o), PLit, 658 - v. bulsescu. Sinqnime: ·buldua, hr6mi1. - . <
~~cp-lj :·-"·
VAKfCA, sf., pl. lldkltl, vacuta, •petite vache•, Dal, 217. - < 11dcq.
V.~KfE, sf., pl. udkll, broderie, •broderie•, Mih, 530; sdrlca cu odkle (sarica cu brodcrie),
Lum, V, 11. Sinonim: kendlmii.. - < 'l
VALANE, sf., pl. 11i1li1'n'l, ghinda, •gland•; Sinonime: d6ci1re, gl'indd, c;indd. - < ~AIXVO~

. VALAT (gramosteni) s.,?: · 11alat s' nu po' s' tl (afl (sii. nu te )>Oti face, ......... ?).
-<'!
VALAMA', sm., Fl, II, 1, 5- v. odlmd', PB, U91•.
VALANDUESCU (mi), vb. IV (llaldnduil, -uit, -uire), chinui, •haleter; tourmenter;
n'en pouvoir plus•: nu-t vdldnduld inima (nu-ti chinui (epuiza) inima), Caraf, 49. - < [3otA«11"
-.6vw .. -".
VALANDUn.\, sf., pi: 11alandurl, framlntare, •tourment, cassement de U\te•.
. vALANDU(S)fT, -ta, pl. lli1ldndil(s)il, -te dlechi, persuade•: 11ifldndusit di zboarile a ml'-sal
(lnduplecat de cuvintelc- mamei sale), Caraf, 52.
VALfcA, sf., pl. lliilite, vllcea, tpetite valleet, Dal, 218; Nic, 110; WTh, 323. - <
vale.
VALMA', sm., pl. 11almadz (~i vii/mat: cu -dz > -1): lliilmatl'i ~i udcdrll'l (stavarii (her-
ghelegiii) lli vacarii), PB, 37011 :._ v. vflmd'.
· VALMENT, sn., pl. ualmente, razboi, •metier a tisser- v. ard:bol!1; charrue - v.
damal'lug, paramendii>, CFr, 142 lli 174; 105.- < alb. avU!mi!at ,telaio".
vALHfc, sm., pl. 11i1lmlll •petit odldmil'• : vdlmlclu dipuse ..• din d:eand (micul herghe-
legiu a coborlt ... de pe deal), PenB, V, 54.
VALOAGA, sf., PAnt, 500; 11dloaga . ... klndrislla cu lilUe (poiana ... brodaia cu flori),
BNA, IV, 91: La griimosteni: •air pur.. - V. uuloagd.
VALTOR, sn., pl. ual/oare, Pim, I, 153- v. vili6r lli lat. v o I uta r e ,rouler".
vALros-, -toasa, pl. vdll6,l, -to!Ue, mocirlos, •marecageuxe, Dal, 218; GEl, 218. - <
v_a ltu.
VALTUR, sm., Nic, 110 - v. vultur.
VALVATOR, sn., pl. . vdl~iitoa;e, urzitoare, •ourdissoir•, REW, 9443. V. bdrbdl6r ~i
vd_llor.- CDDE, 782: < lat. •volvltorlum 110[11ere.
VAL'l11RA, sf., pl. 11dl'lurl, vllcea, •petite vallee - v. lldlica•, Dal, 218. - Pentru -urd,
cf. mllurd.
VANAT(U), adv., zadarnlc, «Vainement., Dal, 2l8; Nic, 110; DR, VI, 656; CAr, 503
( < lat. 11anus). - V. 11l'nat ~~ REW, 9145.
VANDAKE, sf., Dal, 218- v. (anddke !ii siponimul mflddr.
VA'NGU -1257. - VJ\RI'ESCU

VA'NGU, -ga (nord) - v. vi'ncu.


VAN9EL'I'O, sn.,. pl. ~am;edl'e, evanghelie, . •evangile•, Dal, 2t9; Nic, t09; Mih, 531 ;
GEl, 2t8; _fd Je dzi'Ji van~el'llu, ma nu f' Je nu dzf'Je (fA ce zice evimghelia, dar nu ,1 ce nu
spune), PLit, 659. V. viri~el'lrl. - < tu«yyti..Lov .. -".
VAPSESCU (mi), vb. IV (vapsil, -sit, .:stre), vopsi, •teindre; colorer•, Dal, 219; Nic,
115; Mih, 531; PB,. 73t; GEl, 2t8. - t 0 • Difpslm vlltndzi (vopsim (colorAm) v~linte); 2°. vdp-
scd-,1 (boie,te-1 = dA-1 dracului) = bulsed-1. V. vifjie.- < ~op(o> .. - "• .
VAPsfRE, sf., pl. vapslrl, vopsire, •action de teindre, de colorer., Dal, 2t9; Nic, it5;
l'tHh, 531.
VAPSfT~ -iif, pl. vdpsit, -tc, vopsit, •teint; colore; infortune; triste•, Dal, 2t9; Nic,
115. - t 0 • lapudzle suntu vdpsite (ciorapli slnt vopsip); 2°. vdpsila mumd! (nefericita mamA!)
PAnt, t63; 3°. kirdu vapsitlu-l'l ldid (a pie~dut pe nefericitu-i talA), ArE, 6; 4°. asculld vdp-
sftlu gralrl a merl (ascultA trista vorbA a mea), PAnt, t68; 5°. un vdpsit di yis (un nenorocit
de vis), Lum, V, 224; BNA, II, 8; 6°. yisilt udpsite (visele nenorocite), LP, t77; BNA, II, t6;
7°. ldllu 1', vapsitlu (nefericitul ,1 nenorocitul), Pa, 294 8 • - V. lnvdpsu, vdpsu ,1 sinonimul
bulsit.
VAPSITlJRA, sf., pl. vapsiiurl, CQlorare, •coloration; o!>jet colore•, Dal, 219.
VAR, vif'ra, fArA pl.: . var per di li'nif (vreun pAr de UnA), L~m, Ill, 69; PAnt, 31;
ca vif'ra lund (ea vreo (ca o) lunA), Lum, III, 69; PAnt, 31.- V. vif'rnu.
VARAKE, sf., pl. vifrif'kl, poleiall; poleit, • do;ure; dore '• PB, 731.- t 0 • lucraturd "di
vardkc (lucrare de poleialA), Trlb, I, 8-9, 11; 2°. card'yl vardke (corAbii poleite), PLit, 950;
PAnt, 27; 3°. cdtris/e [ < cdtrftlle 7 stnt lute vardke (corAbiile stnt toate In poleialA), W, II
14; Lum, III, 17 - v. cdtrig.-Cf: gr. ($«p1iKL ,or ~n feuilles", alb. vardk ,orpello" etc.- <
tc. varaq (1307) ,feuille tres mince d'or, d'argent etc. pour dorer, argenter etc.".
VARAKI'O, sn., pl. vara'kl, Nic, 111; Mih, 531 - v. vtJrdke. .
VAR.~GlJCE, sf.; VARAGlJti'O, sn., pl. vifragdle, inel, •anneau, b'ague - v. nel•, Nic,
111; 363.- v.:
vARAGUl'O, m., pl. vifrdgufd, cere, •cercle, cerceau•, PScr, 257. V. tercl'lu. - Cf. vsi.
vcrlga, vcruga ,catena".
vARctRSESCU (mi), vb. IV (vifrcdrsil, -sfl, -sire}, lmbarca, •embarquen, Dal, 219.
< ($otpXIipw ..~".
vARctRSfRE, sf., pl. vdrcdrsirl •action d;embarquer, embarqurmenh, Dal, 2t9.
v.:{RC.:{RSfT, -Ia, pl. viircarsi{, -te, lmbarcat, •embarque•, Dal, _219.
v.:{RCULAC, sm., pl. vdrculdfl, Mih, 531 ; PB, 731 - v. vircol~c.
VARCUSESCU, vb. IV (varcusil, -sit, -sire), tmpotmoli, •s'embourber - v. varc6; se
couvrir de nuages - v. niureddzd•, · Dal, 219; Nic, .112; GEl, 218. - < ($oupx6 vw ,avoir les
yeux gros de lar1nes; s'embourber".
vARtUSfRE, sf., pl. viircursirl, lmpotmolire, •action de s'embouer, de se couvri[ d~
. nuages•, Dal, 219.
vARcusfT, ~td, pl. vdrcuslt, -te, tmpotmolit; innorat, •embourbe; couvert de nuages•,
Dal, 2t9 ;. Nic, 112. V. vurcusit.
VARDZARE, sf., pl. vdrdiii' rl, placfntA cu verdeturi, •galette avec des legumes (poireau,
orties, radiaires, courges etc.)•, Dal, 2t2. - Forma normalA e vird:dre.
v.:{REL'E, sf., Dal; 219 - v. vareld.
v.\nr:Escu, vb. IV (varyll, -yil, -yire}, certa, •gronder, reprimande~ - v. ncaclu; hilter,
presser, pousser - v: ayun'isiscu, anangasaescu•, Dal, 2t9; Nic, 11t ( < lat. verbesc'o); Mih,
53t; 532; PB, 731. - 1°. nu mi varyed (nu rnA certa); 2°. mul'erlle vdryed dupd cal'l (fcmeile
strigau dupA cai tndemnlndu-i,. zoreau dupa cai), Fr, II, 227. - V. viryescu . .
vAni'fRE -1258- .

vAilrfRE, sf., pl. Pifryirl, certare, •action de gronder, de hAter., D1ll, 219; Nic, 111;
Mih, 532 ; PLit, 768.
VAnrfr, -(if, pl. Pifryif, -te,_,certat, .reprimande; bannh, Dal, 219; fletorlu ptr'ndze;
ca-l Plrylt ( copilul pltnge, caci e certat). ·
VAnfGA, adv. •autoun, Mih, 532; Grath, 311 (Piiriga) ; PB, 731 ; CEl, 88. - V. Pifrliga.
VARLfG, vb. I, PB, 731 (~i .Pif7'lg) - v. anPifrlig.
VARLf~A(LUI), adv., jur lmprejur, •(tout) autour•, Nic, 112 ~i 363 ( < ~e:pv(yxO(,
,cercle"); Mih, 532; Pifrllgalul Pimtuf ascallu cum bate (ascult cum bate vlntul de jur lmprejur),
CalGrB, 122; BNA, IV, 34. - V. anParllga ~i:
VARLIGOS, -godsa, pl. Pifrligo~l, -godse, Dal, 219; fata nPifrligoasa (fatli rotundA),
Lum, I, 299 - v. anPifrligos, nPifrgos, nPrdgos.
VA'RNU, -nil, Mih, 532; pif'rnu lrifol'lil (vreun trifoi), GrB, 222; PAnt, 226; BN~
IV, 142 - v. var, varraunu, Pl'rnu.
VARO~E, sf., Nic, 112- v. Paro~e.
VARRAUNU, -nil, nici un, •aucun•, CLitur, 136. - < Pif'rnif + unu.
VART:ENITA, sf., CFr, 107 - v. Plrteanifa.
VARTICOAN'ITA, sf., Mih, 532- v. Plrtic'onifd.
VARVAnfL'E, sf., pl. PifrPifril'e, barbarie, •barbarie•, Dal, 220. - Parpar.
VASALfE, ·sr., pl. Pifsalll, veselie, •Joie•, Dal, 220. Sinonim: hararla, hroa'. - < bg.
veselle ,gaiete".
VASANIPSESCU (mi), vb. IV (Piisdnipsil, -sit, -sire), chinui, •torturer•: nu ti Pifsi1-
nipsea (nu te cizni), PenB, V, 49. · V. Pasan ~i munduiscu. - < ~OtaO(v(~(l) ,-".
VASANIPSfRE, sf., pl. vilsifnipsirl, cAznire, •action de (f!lire) souffrir•.
VASANIPSfT, -ta, pl. vifsilnipsif, -te, chinuit, •torture•.
VASCANfE, sf., pl. Pifscifnil, vrajA, •charme; malefice; ntauvais oeih, Nic, 113. V.
amale, diucl'eare. - < ~~)(()( v(O( ,-".
VASILEAC, sm., PB, 731 - v. Piisil'eac.
VASILfE, sf., pl. Pi!silll ...:... v. IJaslliil -, Dal, 220; Nic, 113; GEl, 218; ll trunduL ..
tate Pi!silille (le-a zguduit .•• toate lmplirAtiile), PB, 47288. - < ~Ota~).e:(O(,royaume".
VASILIPSESCU, vb .. IV (Pifsilipsil, -sit, -sire), domni, •regner•, GEl, 218; nt'sif Prea
Pilsilipsedsca ailafl (ea ar fi domnit aici), PB, 12316• Sinonim: dumnescu.- < ~Ota~At:U(I) .. -".
· VASILKEA~TE, adv., lmpArAte,te, •a Ia maniere des rois•, Nic, 113.
VASILKESCU, -keasca, pl. Piisilke,fl, -ke",tt, regal, •royal•, Nic, 113; medsd Piisilkeascd
(masi regeasci), PB, 1807 ; PAnt, 96 Sinonim: amirescu.
VASILOAN'E, sf., pl. Pilsiloan'e, reginA, •reine•, PB, l7911; PAnt, 95.- V. Pasiloan'e oi:
VASIL'E, sm., pl. vifsil'eadz, rege, eroh, Dal, 220; Nic, 113; GEl, 218; era un'oari1
JLn "f'll'e (odatli era un lmpirat), PB, 20510 ; PAnt, 92. V. amiri1'.- < ~Ota~Aui~, ~Ota~Ae:u~ ,-".
VASIL'EAC, sm., Dal, 220; Nic, 113; DR, IV, 461; CEl, 88 - v. Pasilac•.
VASTAXESCU, 'v b. IV (Pifstifxll, -xitt -xire), rezista, •supporter; resister- v. fin 3°•,
Nic, 113. - < ~O(aTa~(l) ,-". .
VASTAXfRE, sf., pl. Pifstifxirl, suportare, •action de supporter, de resister•, Nic, 113.
VATALAH, sm. 111 sn., pt. Piftalahl ,1 Piftdlahe, burduf, •outre, peau de bouc pour
contenir de l'huile - v. U.tre•, Dal, 220; Nic, 1H; PScr, 257 [ < ~ounMx~]. - 1°. d( keale
dt porcu Pdtifldh nu s' fate (din piele de pore nu se face .burduf), PLit, 615; 2°. a TU.rculul
dd-l'l masina ~· l'ea-l'l Piftdldhlu (turcului dli-i mislina ~~ i-ai burduful cu untdelemn), PAnt,
8; PLit, 645; 3°. dao Piftifldhi di yin (doui burdufuri de vin), PB, 4811•. - Cf. gr; ~O(TO(­
Mxou~ (Boga, · I, 75). - < ?
VATAltARE . -1259- VEARDE

VATA:UARE, sf., pl. Diitdmii'rl, ucidere, .action de tuer, de rouer de coups; meurtre,
assassinab, Dal, 220; Nic, 114; Mih, 5a2. - 1°. ·n cdsii nu aDed nftt un Umnu· tt Diitdmdre
fOdrilll'l (In casli nu avea nici miicar un lemn de ucis ~oarecli), PB, 2541 ; 2°. dlte Diildmii'rl,
dlte ciilctfrl (alte asasinate, alte prAdliri), GrB, 22S; PAnt, 227; BNA, IV, 14a; a•. aestu Da
Diitdmdre dl ~cop (acesta trebuie snopit In .bAtaie).
· VATA:UAT, -ta, pl. Diitiimdt, -te, •ucis, «tue; roue de coups; las, epuise•, Dal, 221; Nic,
114; Mih, 532; PAnt, 501; 502. - 1°. lu-a(ldra Datamdt (1-au glisit ucis); 2°. erd Diitdmdl dt
pi cdle (erau istovip de .pe drum, de umblet), PB, a291t - v. curmdt a•; a•. d' lu lt-a(l~l,
morl Datdmdtii? (de unde le-ai gAsit, mM bAtu-te7ar Dumnezeu ?), PB, 5417• - V. DotiJn ti:
VATA:uATURA, sf., pl. Diitdmiiturl, · vlitliniliturA, «meurtrissure; coup; avortement
(chez les brebis)- v. bdgatura•, Dal, 220; PB, 7a1.
VATANABE, VATANAT, Mih, 5aa; PB, 7aO; st-a(ldra Datandt (au fost gAsiti uci~i),
Lum, V, 21a - v. vatiimdre, Diitamdt ~i Dd!dm.
vAmfcA, sf., pl. IJiitrlte, •petite Ddtrii•, Dal, 221.
VATEALA, sf.: (edtile ... cu Dii/edle (fetele ... cu fedele~e), Lum, V, 204- v. Dl/elii
'i sinonimele bucl'ita, ncarcatodre.
VATINARE, sf., pl. Diifinii'rl, vaccinare, «action de vaccinert, Dal, 221. - V. Dii/lnlp-
sescu.
VATINAT, -ta, pl. vatindt, -te, vaccinat, •vaccine•, Dal, 221. Sinonim: simndt 2•.
vATfNA, sf., pl. oatlne, vaccin, •vaccim, Dal, 221; Nic, 114.,.... Cf. gr. ~cna!vot ,vaccine".
- < it. vaeelno.
VATINIPSESCU (mi), vb. IV (oatiiJipsil, .-sit, -sire), vaccina, «vaccinert, Dal, 221;
Nic, 114. Sinonim: simm!dzrl. - Cf. gr.fjot-rowcip(A) ,-". - < .it. vaeelnare. .
VATINIPSiRE, sf.; vApNIPSfT, -ta, Dal, 221; Nic, 114- v. Datindre, IJafindt.
VAXESCU, vb. IV, Nic, 111 - v.:
VAZESCU, vb. IV (Diizil, -zit, -zire) , vui, «gronder sourdement, bruire•, Nlc, i11; GEl,
218. ( < f3ciC(A)); oazed dpile (apele vuiau), PB, 3441 • V. vtzescu. - < fjotuC(A) ,criailler; piailler".
. vAzfRE, sf., pl. Diizirl, vuire, •action de gronder sourdemenb, PB, '731.
.· VA:ZN'E.AtJA, sf., pl. Dazn'el «... ? ... •: n'l-(reglii ldlle Dazll'el (mi-am frlnt. •... ·: ... . ),
Buril, 284; Lum, V, 1a9. - < ·?
vAzunA, sf., pl. Diizure, vuiet, •grondement sourd; tintement (des cloches)•, GEl, 219.
- 1°. aDdzi' Diizura a carotal'el (a auzit vuietul cArutei), Fl, II, {), 8; 2°. viizura a cdmbdniil'el
(vuietul clopotului de bisericA), Fl, II, 2, 4; PAnt, 256; a•. sa-t l'ed urecl'ile di Dazurii (sA-ti
ia urechile, auzul (sAte asurzeascA) de zgomot), PLit, 780. - V. Diizescu ~i alb. Dazure ,chiasso
prodotto da grida e colpi assieme".
VnZEA:U, VDZfl, VDZfRE etc. (sud), PB, 7a1 - v. (ug: (udzedm, (udzil, (udzire.
V. vgat.
VEADIRE, sf., PB, a1817, vedere-:- v . Didedre.
VE.ARA, sf., pl. Derl, varA, •ete•, Dal, 217; Nic, 115; Mih, 53a; PScr,..257. - 1°. Din'e
primaDedra $' vedra (veni primAvara ~i vara), Bag, 50; PAnt, .201; BNA, V, 40; 2•. oedra
tutu tu clnMre $' ldrna tutu tu uhtare (toatA vara cu clntec 'i iarna toatA ln oftat), PLit, 656;
a•. tu limerlle-a lor di Dedrii (In ascun,zAtorile lor de varA), PAnt, 112; 4°. s' biineddzii verl ~~
primaDerl (sA trAiascA veri ~i primAveri), PB, 1296 ; 5°. aDem nol tora ·mu/le oerl (avem noi
acuma multe veri), PAnt, 155; BNA, II, 2; 6°. glOne-armd'n, gl6ne ta "vedra (flAcAu aromAn,
voinic ca varA), PLif, 864. - <lat. ver, Deris . ,printenips" .
. VEARDE, adj., pl. Dl!rdzt, verde, «Vert; verdi; verdoyanb, Dal, 217; Nic, 115; Mih,
533'; 534; PScr, 257. - e. Ddlea Dedrde (valea verde), PLit, 1018; PAnt, 26; 2°. liiludz .••
VE.{RDZA. -1260- VEGL'IU

oerdzl (fiori. •. verzi), PB, t8216 ; PAnt, tOO; 3°. cl'mpul edsti oedrdi (ctmpul e lnverzit). - <
lat. vlr(l)dls ,vert, verdoyant". ·
. ~ARDZA, sf. pl., verdeturi~ d~gumes•, Dal, 2t7; Nic, 115; ~nd pita ma~l cu oedrdzd
(o pliclntli numai cu verdeturl), Fr, I, 88; PAnt, t84; BNA, III, 68; ap6la oedrdztle (apoi
verdeturlle), PB, 8937 • V: odrdzdre ~1. oerdiu. - Cf. mgl. oeardzd (PMegR, II, t30; GrS, VII,
22t; CapM, III, 324) ~~ t dr. oerdzu (CPsal, II, 507). - < lat. vlr(l)dht ,vt;rdure".
VEARE, sf., pl. oerl, cercel, •boucle · d'oreille•, PEt, 47. - t 0 • anclrligdtd, anoirligdld,
di l~tur modle asplndzurdtd- oecirea (lnctrligat, risucit, de sftrc moale .atlmat- cercelul), PLit,
409 - v. anctrllgdt; 2°. ~· tu urecl'i l-purld .cu oerl (!Ji Ia urechi ·ll tinea cu cercei), PB, t2()18.
.V· oere, mdrdzildl ~~ sinonimele mln~l~~e, tlrtel'lil. - < lat. vlrla : oirlola ,sorte de bracelet
d'homme".
VEARGA, sf., pl. oerdzi, vargi, •verge•, Dal, 2t7 ;- Nic, 115; M.ih, 533; PScr, 257. -
1°. Ml'l-n'l lind oedrgd (taie-mi o nula); 2°. o~drgd dt · her (vargi de fier), PB, . 3371; 3°. s'
lredmburd ca oedrga (sl tremur.e ca varga), PAnt, 83. Sinonime: purledcd, ~~~(rd, ol(ifl. - Gr.
~£pyat (Hris, 35). - < lat. vlrga ,verge". .
VEA~TID, -dd, pl. oedfitldz, -de, ve!ited, • fane ; fletrio, Dal, 217 ; Nic, t17 ; PB, 732.
- t 0 • gdlbln, oe~tid tu · fdtd (galben, ve!Jted Ia fall), Lum, I, 221; 2°. oedrde, oe~tld s' (ea(e
lu (did (verde, ve~ted se flcu Ia fati), PLit, 703; 3°. lillCe ..• oedfilidd (floare ..• ofllitli:), CalGrB,
87; BNA, IV, 29. V. oiflliz. - < lat. •veseidus < oescus ,maigre": oescae (rondes .,feulliage
gr~le".
VEATRA (~ord), sf., Mih, 533 - v. odtrd. - Pentru d > ed; cf. gudlll, predg, pre~ll etc!
VECL'IU1, oedcl'e, pl. oicl'l, vechi, •ancien; vieux•, Dal, 2t7; Nic, 116; Mih, 533; PScr,
257. - t 0 • odspe · oecl'lu- cl'ne vecl'lu (amic vechi- cline bitrtn), PLit, 583; 2°. la vicl'lul
G lor hdngl (la vechiul lor hangiu), LP, t37; PAnt, 77 ;' 3°. prad: oecl'i nu tree (bani vechi
nu circuli), PB, 2531. V. vleklll, )lln1 ~~ sinonimul bill'rnu. - < lat. veelus, vetulus ,quelque
peu vieux".
VECL'IU'; vb. I, veghea, Jb, I, 40 - v. vegl'lu.
VEC, v:ECA., VECI(J. v:ECo, adv., numai, • seulemenlt, Jb, I, 28; Cod, 241; 391;
3918; 4018; t04sa. - t 0 • Dumnldzd' oeltil (numai Dumnezeu), Mih, 533; 2°. ma oeco sl-l oegfi
(dar numai sA-l plze!iti), Cod; 2f b7 • Slnonime: mafil, ml'm;i, sade etc. - < alb. ve\l ,a parte;
fuori di". . .
VED (mi), vb. II (oldzul, oldzut, oidedre), vedea, •voir; chercher; examiner; soigner•,
Dal, 2t8; Nic, 116; Mih, 533; PScr, 257; PAnt, 50t; Batp, 58. - 1°. cum ml oedz fii cum
ii oed (cum mi vezi !ii cum te vld), PB, 238; 2°. ol~zul 11' pif(t'l (vizui !ii pitimli), PLit, 657;
3°. nu-l'l si oided (nu i se vedea = n!l vedea), PB, 578 (nord - cr. CAr, 541); 4°. oedzl-te n
gepe (cauti-te tn buzunar), PB, 7711 ; 5°. l'edtrul ml vid~u ljlne (medicul rn-a examinat bine);
~ 0 • ful ll'ndzilll, med, nu ml oidzulll (ful bolnav, dar nu m-ati tngrijit), Cod, t~ bll - v. mu-
trescu 2°. V. oldzul. - < lat, vldere ,voir".
VEDUt'r, vedulld, pl. veciul, oedue; VEDUV, -od, pl. oiduyl, oeduoe, viduv, •veuft, Dal,
217; Nic, .116; Mih, 533; PScr, 258; ,PAnt, 7. - t0 • dddd oedulld ' $l-aved (l!ii avea mamA
vaduva), PLit, 838; 2°. sl nsurd' cu vedulla (s-a lnsurat cu vliduva), PB, 3625; 3°. si-n'l crekl,
barbdle, fo vedulla · nu arml'n (si-mi crlpi; blrbate, eu nu rlmtn viduvi), PLit, 657. -
tn dacoromilni : oaduu (P~iana-Sibiului). - < lat. vlduus ,veuf".
VEGL'Iu (ml), vb. I,. Dal, 2t8; Nic, 115; Mih, 533; PScr, ~58; PB, 73'2- v. aoegl'lu
'i olejjlu. - Cu privire Ia conjugarea ~cestui verb firi -ed:u.· ,-ez" Ia indic. prez. 'i subj. prez.
'i .l n dacoromilna (ex. lo vegl'lu ,eu veghiu" etc.), cf.•: avln (PCon, 7); CPsal, t83 ; 324; Deris!
n, 489; .Miron·, 157 etc. ; ,si te veghl" (BD, 85, anul 1623); ,si se veaghe" (RPrav, t72,
anul 1581). ~ V. ~~ oigl'id:ll.
VEKE -1261 ,;_ VERSU

VEKE, adv. (~i \ E(E), dar, •mais; deja; enfino, Jb, III, 164; CEI, · 89. - 1~. trddred
veke s' moard (trAgea In fine sa moara), AI. 1903, 62; 2°. vece u mica sl'ndzile (dar avea ' mln-
cArime de stage· = tragea ca sa fie batuta), Cal. 1912, 141 - v. sl'nd:e 3° ~i vee. - < srb.
vel!( e) , dejA,; mais", bg. v eke (BER, 139).
VEL, sn., pl. veale, vAl, •voile•, ·PEtim, .20; aru~ino~l ca nvedsta di sun vel (ru~in~i
ca mireasa de sub voal), Fl, II, 2, 6. Sinonim : zdvon. - Cf_. gr. ~I!!J.ov. - < it. velo.
VELA, sf., pl. vele - v. vel.
VEL'IO, sm. mom de chien•.- V. davl/l.
VENETcA, VENETICA, sf. ~i adj., pl. venet{l)fe, galben venetian, •monnaie d'or de
Veniset, Dal, 217; Nic, 116; CaiGrB, 67; Fl, II, 5, 9; 'nd venetcd nunlu me~te, PAnt, 304;
BNA, I, 136; 141 - v. mescu. 7°. V. vi netic ~i mtnduhle. - Cf. ~i alb. · venetlk ,ducato (moneta
d'aro)" ~~ tc. venedik (1316) ,Venise; ducat, · sequin".
VEB1 ; sm. tn loe~tiunea di-a-•e~, Nic, 362 - v. aver. - < lat. 'verum ,le vrai, Ja ve-
rite"; verum, adv. ,vraiment".
VEB', sn., pl. verl, Nic, 116 ( < lat. vllrum ,vcrre"), cercel - v. veare, vere .
. VER', vedrd, pl. verl, vedre, vAr, •cousin•, Dal, 217; Nic, 116; Mih, 534; PB, 732.
- 1°. •un frdte, ver, nipot (un frate, un vAr, un nepot)! GrB, 126; BNA, I, 26; 2•: cusurin
mr a l'ef(vAr primar (adevArat) al ei), FI, II, 2, 4; PAnt, 254 = prot cusurin •cousin germain•;
3°. nvedsta ... n'l-u-dm soe, n'l-u-dm uedrd (nevasta (mireasa) ... mi-e rudA, ml-e varA); PLit,
898 = cusurlnd uedrii = prutd ~usurlnd • cousine germaine •· - V. cusurln ~i mgl. ver (PMegR,
II, 130; GrS, VII, 221; CapM, III, 325. - < lat. (consobrlnus, -na) verus, uera ,vrai, veri-
table".
*VEa•, vb. I: existA In compusul dlsverl, a~a cum vetrl exista In dizolitrl'. ln _aeeastA
privintA, cf. ~i disucl'edzu.
VEBDZU, sn., pl. vedrdzd (fi verdzurl), varzA, • chou • - pentru ~orma de .plural, cr.
vedrd:d, Dal, 217; Nic;117; Mih, 534 (•turban vert, Turc•); PScr, 258; PB, 732; PLit, 409_;
oidzu un verdzu di modre (a vAzut o varzA de moare), Lum, Ill, 92. Sinonime : cucedn, f1edhtu~
- < vedrd:d.
VEBE, sf., Mih, 534 - v. vedre, ver' ~~ jan.
VEBEA CA., sf., .fAr A pl., onoare?, credintA?, •honneur? - v. tin'le; confiance? - v.
embist&slne•, CEI, 89; PEtim, 19; corbe, nu u dd uerea1la, cd n' ·arl'de Mluzdkea11a (nefericitule,
nu o da onoarea (sau credinta ?, tncrederea ?), cAci ne ride (ne batjocore~te) Muzachia), AI.
1903, 17; PAnt, 22: din text reiese tndemnul de a nu se preda, de a lupta. ·- Cf. ~~ mgl.
~ri, verd ,credintA, lege" (PMegR, 11, 130; GrS, VII, 222; CapM, III, 325), precum ~~ gr.
~pat ..8atx-nJ.l8t. 't'OU r«!Lou" (' Av8p. 50). ~ [ < ? tc. vere (1318) ,livralson; capitulation"
sau) < ? vsl., srb., bg. vilra ..~la·n<;. fides" (BER, 217).
- VEBGURA, adj. f., pl. vergure, fecioarA, • vierge•: fedtd vergura (f~tA fecioarA), PAnt.
3l5. - V. vlr~ird ~i dr. vdrgura ,vierge" (Dens, n: 501 : lat. •vtrgula).
VEBBU (mi), vb. I •(se) ·chagrinero, CLitur, 136- v. nver2.
VEBSU {ml), vb. I (vlrsal, -s.dt, -sure), vArsa, •verser; pleuvoir a verse; decharger;
descendre, .fondre ; devenir sainb, Dal, 220 ; Nic, 117 ; Mlh, · 53q ; · PScr, 258 ; PFon,
§ 38. - 1". todrnd, sord; vearsd, (rate (toarnA, sorA; varsA, frate), PLit, 916; 2°._atumtea vir-
sdrd f untuUmnul (atuncl au vArsat ~~ untdeiemnul), PB, 4810 ; 3°. piodla vlrsd (ploua torential),
GrB, 227; PAnt, 233; BNA, IV, 153: 4~.1'1-aved vlrsdtd mdtdle (tl vArsase matele); 5°. ~~ mar-
tin'lle s' virsdrd (fl martinile. s-au descArcat), UnlvL, XLV, 276; 6°, dl Silos vlrsd'm tu a
Ldsunlul (din Selos am coborlt In regiunea Elasonei), Fl, I, 3, 6; 7°. ofle vlrsard cd'trd tu
kinet (oile au coborlt tnspre pinet~; 8°. furll'i vedrsti tu Turkie (bo\ii nApAdesc In Turcia),
ICar, 73; !l0 • dl-und-odrd s' vir~d' mpade (imediat se prAvAli jos dezmembrat), PB, 501 34 ;
-1262- VIDE ARE

10°. odsfle il'l si virsdrd (oasele se desprinserA din corp cAzlnd jos}, 'CosP, 82; 11°. fiCt6rlu
.• •• s' virsd; $i al'isi (feciorul. •• se lasA tn jos cu tntregul corp dezarticulat ~i se sfintf : corpuJ
a dispArut ~Ji a rAmas sufietul), PB, 58lt; 501 at. - < lat. versare ,tourner".
VER~A; sf., pl. 'l, vers, verse!, •vers, verseb, PScr, 258; DR, II, 55S. - <alb. vjersh&
, verso, poesia".
VER'IJN, -nd, vrimn; nimeni, Dal, 217 - v. vlr, vl'rnu ~~ it. veruno ,nessuno".
VESCU1 , sm., -p l. 'l, vtsc, •sorte de lierre, espece de gui .:.... (v. uvezil:, vic)•. - V. vl'scu.
VESCU2 (mi), vb. III ~~ II, Nic, 117; cu strdn'e nodil:4 s' viscli (se tmbrAcA cu haine
nouA), ArE, "31 - v. nvescu.
VE~TDifNTu, sn., pl. ve~timfnturl~ ve~mlnt, •v~tement, habib, Nic, 117. V. viscdmlndu,
vistdmintu. - < lat. vestlmentum ,v~tement; habit".
v:E~. sn., pi. ve$furl, postav, ,drap", Dal, 217; Nic, 117; Mih,· 5S4; PScr, 258; PAnt,
501; ve~tu ar6~il: (postav ro~u}, PB, 1421 ; di si ncdrcd ve*turlle (de se prMuiesc hainele de
postav). - Cf. lat. vest i ~ ,v~tement".

VETE, sf., fArA pl., fire; existentA; avere, d 0 • personne; personnalite; 2°. nature (re-
venir a soi); S0 • force; avoir, bien, fortune; existence•, Dal, 217; Mih, 5S4; PScr, 258. ; DR,
II, 55S; Ill, 900; Bair, 152. - 1° : "vetea pri zvercd t' al lodtd (ti-ai luat ln circA persoana
(siiiea). ta = ai pAcAtuit fatA de tine tnsuti) ; 2° : ac~l l'l-u vetea (a~a 1i e firea}, Mih, 5S4 ; PB,
7S3 - v. flse; bdrbdtlu l~l vln'e nihedm' pi vete (barbatul t~i veni putin ln fire), Fr, I, 2S;
. GrB, 1S4; Cal. 1912, 51; PenB, III, 199; so: nd lo vetea Dumnldzd'il: (Dumnezeu ne-a luat
avutul, tAria}, Fr, I, S6; PAnt, 289; BNA, I, 8; n'l-adundl todtd vetea ~~ lu-a~tiptdl (mi-am
concentrat toatA ·puterea ~i J-am a~teptat), Fl, II, S, S - v. putedre; ,ttil: si-~l modrd tr' a lor
vete (~tiu sA-~i moarA pentru existenta lor), BNA, I, 112. - < alb. vetl! ,persona; personalita".
VETVETA, sf. •personne, soi-m~met, CLitur, 1S6; 75. - < alb. pron. vet-vete.
vF:'f(J (mi), vb. I. - 1~. va s' ti vedfd (te VIJ. tnvAta), PB, 47820 ; 2°. a$i vi{drd Tur{il'l
' nu )liseddza dupd ple~cd (a~a au tnvAtat turcii , sA nu viseze dupA prada}, BNA, II, 78 ;
86; S0 • s' tuked vifl'nd fiet6rll'i (se topea tnvAtlnd pe copii carte), BNA, II, 86. - V. nvefil:l
~i •ver1 •
VGAT, -Ui, fugit, Fl, II, 4, 5- v. fugdt ~i vdzedm.•
ViC, sm., pl.?, mAzariche, .vesce; plante rampante 'l - (v. vescu1 }t, · Dal, 217. - <
(Hx.oc;; , vesce" .
. VI(:L'EARE, VICL'EAT, VICL'EDZ(J- v. anvicl'edzil:, nvicl'edre, nvictedt ~i:
VICL'ESCU (mi), vb. IV (vicl'll, -I'll, -/'ire), tnvechf, •(s')inveterer•, Nic, US; cdrdvea ,
u vicl'lrd furtun'lle (corabia au lnvechit-o furtuilile}, ArE, Sl.
VICL'fME, sf., pl. vicl'ln'l, vechime, •vetuste•, Dal, 217; Nic, 119.
VI~L'fRE (Amfnclu}, sf., pl. vicl'lrl - v. vicl'edre.
VICL'ITURA, sf., pl. vicl'ltlirl, vechitura, •vieilleriet, Dal, 217.
VIDEALA, sf., pl. videl'l, lumina, dumiere; clarte; lampe•, Dal, 218; Nic, 120; CEl,
89. - 1°. videdla va-l'l )lind dlndcale (lumina ochilor (vederea) 1i va veni dintr-odatA), PB,
22S22 - v. 6cl'lu 2°; 2°. s' ld l'ed videdla (sA le ia vederea), PB, 4S69 ; 3°. ldmpa ..• dided
'nd mdre vid_ edld (lampa. :. dadea o mare luminA), CalGrB, 55; 4°. videdla-a l'el si mpdrtd
(sa distribuie lumina ei), GrB, 216; PAnt, 214; BNA, IV, 56; 5°. ma videdla nu ~lded tu un
loc (dar lumina felinarului nu sta (nu rAmtnea) tntr-un loc, nemi~cata}, GrB, 2, 31; IlNA,
IV, 1SS; 6°. aprlnde videdla (aprinde lainpa)". Sinonime : fexi, lun'lnd. ...:. < bg. vldelo ,lumiere;
bougie". ·
vlDEARE, sf., pl. viderl, vedere, • action de voir; vue; regard; aspecb, Dal, 218. -
1°. rind videdri te ld fedje (o vedere ce le fAcu = tndatA ce le vAzu), PB, 3321; 2°. s' pared ..•
VIDm.A -1263- VII

la oidedre di-asime cit ored hlbd (Ia vedere (ca aspect), pAreau cA ar fi de. argint), Lum, II,
127; PAnt, 182; BNA, III, 78. V. oeddire.
VIDELA, sf., Mih, 535 - v. ouUld.
VIDEM, adv., oare, nu cumva, c est-ce que ne ..• ? , par hasardt, PB, 274"; 733. Sino-
nime : ndcd, ndpa. - Paralelism morfologico-semantic cu dr. poftim cje vous en prlet. - <
indic. prez. pers. 1 pl. de Ia oed.
vfDRA, sf., pl. oidre, vidrA, c!outre•, Dal, 218; Nic, 127; Mih, 535. - Cf. gr. ~u8pot·
- < bg., vsl. vldra, oydra ,lutra".
VIDUESCU, vb. IV (vidull, -uit, -uire), vAduvi, · cdevenir veuf•, Dal, 218; Nic, 120;
PB, 733; dit odra-ated te vidui (din ora cea clnd a vAduvit), RA, 102; BNA, II, 42, V. lnvi-
duescu. - < ot!dull ..
VIDUfnE, sf., pl. oidulrl, vAduvire, caction de devenir veuf, veuvage•, Dal, 218; Nic, 120.
VIDufT; -ttl, pl. oidu£1, -te, vAduvit, cdevenu veuf•, Dal, 218. V. nviduit.
VID1J$CU, -cd, pl. ;,lda#l, -~te, vAduvior, cjeune veuf•, Dal, 218.
VIM, sf., pl. vi&, ,urub, cvis, boulom, Dal, 218; Nic, 118; GEl, 219. - Cf. 'i alb.
oldha ,viti". - < ~l8ot ,vis".
VI AUESCU (ml), vb. IV (oif5uil; -uit, -uire}, ln!Juruba, cvisser•, Dal, 218; Nic, 118.
- < ~L86v(l) .. -".
VI AUfRE, sf., pl. ol6uirl, ln,urubare, • action de visser•, Dal, 218; Nic, 118.
VIAUfT, -ttl, pl. oldult, -te, ln,urubat, •viss~•. Dal, 218; Nic, 118 ('i olduslt).
VIDZlJT, -ttl, pl. oldzaf, -te, vAzut, •vu•, Dal, 218.- Sintactico-stilistic: ma, mutred
lora: tl-dm oldzatd! (dar, Ia seama acum: te-am vAzut I= sA te vlld I= sA nu mil faci de
,1
rls 1), PenB, IV, 44; Caraf, 9 'i 67. _:_ V. ved Introducer e, §§ 27, 44 (pp. 31-34; 50-51).
VIDZlJTA, sf., lArA pl., lnfAti,are, • vue; aspect - v. otdedret, Dal, 218; Nic, 122; dre
oidzatd di bdrbdt (are lnfAti,are de bArbat), PB, 733; tu oldzatd pdred bun (ca aspect (dupA
(izic) pArea bun). - V. undzitd, olnitd.
vfE, sf., pl. oil, plrAia,, • ruisseau; canal•, Dal, 217; Nic, 118; Mih, 121 ; 534; PB, 733;
PEt, 4 (<lat. via ,chemin, vole"); CAr, 302. - · 1°. uta nu dri dpd mdltd(plrAia,ul nu are
a pi multA) - v. avldklil; 2°. ntipard s' fdcd and ole (tncepurA sA facA un canal subteran), PLit,
802; PAnt, 91 - v. luyame. - Cf. tc. vii a (1319) ,route en ligne droite". - < alb. vij{! ,ru-
scello".
VIG, sm., pl.?; vfGA, sf., pl. oidze, prAjinA, cgaule, perche - v. cdldr, lard•, GrS, IV,
380; Mih, 535 ; PB, 733; l-bdtil cu olga (1-a bAtut cu prlljlna). - < alb. vlg, olk ,trave ad
uso di ponte posto sulle acque".
vfGLA, sf:, pl. vigle, gaurA tn meterez, cvigie; vedette; trou, trou d'observation dans un
rempart ; trou lat~ral dans un four•, Dal, 218 ; Nic, 117 ; Mih, 53:i ; PB, 733 ; CEI, 89; o Dodmne
Dumnidzdle $l oigld scdpdtodre (o Doamne Dumnezeule 'i fortAreatA salvatoare), AI. 1928, 58.
- V. oiyld li alb. vigil ,vede.t ta, sentinella", bg. oigla ,lunette d'approche, longue vue".
VIGL'EARE, sf., pl. vlgl'erl, veghere, taction de velller•, Dal, 218; Nic, 117; Mih, 563.
VIGL'EAT, -td, pl. olgl'edf, -te, (supra)vegheat, c(sur)veill~•. Dal, 218; Nic, 11!7.
VIGL'EDZtJ, vb. I, GrS, III, 264 - v. oegl'lu.
VIGL'ITOARE (sud: valea Arl'illu-dlbu), sf., pl. oigl'itorl, privighetoare, crossignoh,.
PDict, 20. Sinonime: al66nd, blrbil'li11. - <lat. •vig(l)latorla?
VIGL'ITOR, -todre, Dal, 218; Nic, 117; Cod, 119 blo - v. avlgl'itor.
vfrLA, sf., pl. viyle - v. oigld -, Nic, 118; GEl, 219. .,... Cf. gr. ~(y/..ot ,vigie; vedette";
tc. vlgla (1318) ,poste de vigie pour guetter le passage des poissons quand les filets sont tendu&
sous Ia mer''.
VIII cinterj. d'etonnemenb, PB, 4781&.
vnsf:scu -1264- V.l\ITU

VIISESCU (mi), vb. IV (viisil, -sit, -sire), grabi, •(se) hAter., PScr, 196. V. ·yle, aylu-
sescu1, curundedzit - < ~uxt:(o) .. -".
VIJC, invar.: l'ea di vija, pricepe, •.il (elle) comprend•, Dal, 218; PEtim, 19; fi'rii. ca
s' nii. l'ea di viju (fara ca sane simta), FI, ·II, 7, 4 ·- v. adukescu 2° etc.- v. vi~u.- Cf. alb.
vesh ,orecchio", marr vesh ,capire". - < bg. vlidam ·,voir; s'apercevoir".
VIKfLE, adj., Mih, 535- v. vikil'lu.
VIKILDIEIE, sf., pl. ~ikilimel, procura, •procuration>, Dal, 217. - Cf. ~i alb. veqalet-
name ,procura (legale)". - < te. vekiAlet (1314) ,mandat" +name (1267) ,lettre, billet".
VIKfL'IC, sm. ~i adj. vlldl'e, 'pl. lllkil'l, vechil, •mandatai.re, fonde. de pouvoir•, Dal,
217; Nic, 115; ni kifil'Iu, nlli vikll'lu mi-acdfu (nu rna prind (nu rna pun) nicl garant, nici
vechil), PGr, 41. - < tc. vekil (1315)· ,representant, mandataire~';
VILAETE, sf., pl. vilaef, vilaiet, •pays, district gouverne par un vall", Dal, 218; Nic,
119·; glone-avdzi'l tu 11ilalt!te (voinic renumit In vilaiet), BNA, I, t08. V. vilt!te. - < tc. vllalet
(1315) •. -".
VILARE, sf., pl. vild'rl, rulou, •rouleau - v. top ~l trl'mbdo, Dal, 218; Nic, 119; CN,
129; 174 .( < lat. vellaria); trel vilit'rl di .pl'nd:it (trei trim be (rulouri) de plnza). - Cf. gr.
~lJMtpL ,,toile tissue", alb. vildr ,pezza· di tela" ~i it. ·velario.
VfLA1 , sf., pl. vile, furci de fin, dourche - v. glrbuo (gramosteni); CEI, 90. V. yllit.
- < bg. vlla ..-".
VfL.\1 , sf., pl. vile, nimfi, •nymphe•: cit sunt vile di tu splle (ci slnt iele din eaverne),
CaiGrB, 6J. ~ < bg., vsl. vlla .. -"; nympha".
· VILENDZ.~, sf., pl. vilendzit, velln\4, •couverturc en Iaine surtout floconneuse•, Dal,
218; Nlc, 119; Mih, 536; Plm, II, 10 ; 205; CEl, .89. - 1°. vilt!ndzit (lucdtit (velinta cu floc,
mitoasi), PB, 20810 ; 2°. vilendza di sitltitndte (velinta de alai, care, in ocazii spectate, se a§azd
peste samarul. sau §taua calului}, PAnt, 129. V. frumit, cergit ~i Undd. - lnchegarea reu~iti
a unei velinte depinde mult ~i de drt~teald (drtsta), inclusiv de apa acesteia ca temperaturA.
V. n' ifu. - Cf. gr. ~e:Abl-rl:ot .. -", alb. velin:re ,coperta di lana", tc. velensa (1315) , sorte
de feutre a longs poils", bg. veUnca etc. .
v ·ILETE, sf., pl. viltt - v. vilaete - : 1°. tru afed viUte a tdtulul (In act>a tara a tatiilui),
Cod, 341 ; 2°. vd sit-n'l (ug tru-a med vilt!te nturtedscd (imi voi pleca In tara mea turceascii),
Millio, 26. ·
VILINDZfcX, sf., pl. vilindzlfe •petite vilt!ndzii.o, Dal, 218.
VILISESCU (mi), vb. IV (vllisll, -sit, -sire), iubi; giiti, •aimer- v. aydpsescu, vol' 2° ;
se parer - v. stulsescu•, Mih, 536. - Cf. alb. vllls ,stordire". .
VILIS{RE, sf., pl. vilislrl, iubire, taction d'aimer, de parer•, :Mih, 536.
VILISfT, -td, pl. vilisl/, -Is, iubit; giitit, •aime; pare•, Mih, 536.
VILUNf8RA, sf., pl. vilunl8re, acarni\A, • aigulllier- v. pisuzd •· ~ < ~e:J.ov(6pot .. -".
VfMX, sf., pl. vlme, altar, •sanctuaire•, Mih, 536; 11 ( aylavlmit). V. aylzi6lmit ~i trtipezd.
< ~iii.Lot.. - " .
.VIMTOS, -todsd, pl. vimtO§l, -todse, vlntos, •venteux; expose au ventt, Dal, 218; locurl
vimtodse (locuri batute de vlnturi). - V. v.intOs ~i :
V{~ITU, sn., pl. vimturl, vlnt, d 0~ vent; temp~te; 2°. elan, essor; 3°. fou; 4°. prendre
froid; 5°. pauvre diable,.qui n'a ni un sou; 6°. gobe-mouches•, Dal, 218; Nic, 120; Mih, 536.
- 1°. bdle, vlmtu, bdte (bate, ·vlntule, bate), RP, I, 3; BNA, I, 34; mama a · mea §i-a mel
ldtd (rdti-n'la zurlu 1'1-dispartd - lllmtul (pe mama mea pdmtntul ~i pe al meu tati cerut li
separa· fratele meu nebun --' vtntul), PLit, 409; te vimtu u-arcu' n pdduri? (ce vlnt a arun-
cat-o In pildure?), P B, 30210 ; vlmturl (urtunoase (vtnturi furtunoasc), . Bag, 133; PAnt, 200;
BNA, V, 36; 2°. ld deadird vimlu (le-au dat avtnt), AI. 1928, 122; lo vimlu (l~i diidu vlnt),
VfNA -1265- VINOS

PB, 2821 - v: (uzmii, paramazmii; 3°. l'l-lo caplu vlmtu (capul i-a luat vlnt = a lnnebunit);
loal di vimlu·(luat de ~t, nebun), PLit, 657; 4°. lo vimtu (a luat vlnt, a rilcit), PLit, 325-
v. arcured:u; 5°. tu pungii sufld. vlmlul (In punga suna vlntul, nu are nici un gologan), Bat,
7°; 6°: easte vimlu-avinii (e un vlneazil-vlnt·, un pierde-vara). - V. vint, vintu.
VfNA, sf, pl. vine; vlna, d 0 • ,yeine; .artere; 2°. source, origine•, Dal, 218; Nic, 110
(~. vi'nd); Mih, 536; PScr, 258. - ·1°: sf'ndzile •.. l'l-cluculea prilu vine (slngele . .'. li clocotea
prin vine), PLit, 801; PAnt, 90 - v. (Uvii; 2°: lute s' dusirii Ia vina a lnr (toate s-au dus
Ia originea lor), AI. 1903, 76; l'l-aflal vlna (i-am gasit sorgintea), PGr, 161 ; lu nlribii' nf'sii
d' lu l'l-easte vlna? (dtnsa 11 lntrebd de unde ii e originea, ce origine are?), PB, 3629 - v.
ari'zgii, bimii, sirtii, viti/ etc. - < lat. veu.a ,veine".
VINDEABE, sf., pl. vinderl, vindere, taction de vendre; vente•, Dal, 218; Nic, 120;
Mih, 536; PB~· 733; PAnt, 501. V. vindire.
VfNDIC (mi), vb. I (vlndical, -cat, -care), vindeca, •guerir•, Dal, 219; Nic, 120; Mih,
563; PScr, 258; PB, 733; GrS, II, 21; nu si vindicii cu balsam (nu se vindeca· cu balsam),
PLit, 950; PAnt, 27. - < lat. vlndleare ,degager, delivrer".
VINDICARE, sf., pl. vindicii'rl, vindecare, •action de guerir; guei-ison - v. treacdlt,
Dal, 219; Nlc, 120; Mih, 536; PB, 733.
VINDU:AT, -lii, pl. vindicat, -le, vindecat, oguerh, Dal, 219; PB; 733.
vfNDIRI~, sf., pl. vindirl, Dal, 218; Mih, 537; PB, 733 - v. vindeare ~~:
VfNDU (mi), vb. III ~i II (vin_dul, -dut, vindi~e. ~i vindecfre), vind~, .vendre•, Dal, 218;
Nic, 120; Mih, 537; PScr, 258; PB, 733. - 1°. lull mulile s' li vlndii (toti catlrii si-i vlnda),
Fr, I, 148: PAnt, 24; 2°. li vinde $' ti-acumpiirii (te vinde ~i te cump.aril), PGr, 161; 3°. di-a
vlnde (de a vinde, de vlnzare), PenB, III, 121 - morfologic, v. cos 1°. - ··< lat. vendere
,vendre".
VINDURARE, -RAT, -REDZ1J~ Dal, 219- v. vinturdre, -rat, -redzu.
VINDUT, ~Iii, pl. vinduf, -te, vlndut, •vendu•, Dal, 219; Nic, 120; PB, 734.
VINDUZA, sf., Dal, 219; Nie, 120- v. vintu:ii.
VINEARE, .sf., pl. vlnerl, Nic, 119; PB, 734; iu vinearea te fiifeam (cu venirea ce fa-
ceam, pe clnd veneam), PLit, 1027 - v. yineare, vinlre, vineare (cu v nepalatalizat). Pentru
alte forme, cf. ~I CAr, 458.
VINETIC, -cii, pl. vinetitl; -te, (gaiben) venetian; •ven'itien; ducat de Venise•: af vint!ticii
(lurle (al galben venetian), Fr, I, 134; BNA, I, 70. - V. venelcii ~i dabloanii, hazmu1 etc.
VIN9EL'I1J, sn., PB, 734 - v. vam;el'lii, vfnc;el'lu. ·
VINfRE, .. sf., pl. vinirl, venire, · •venue ; arrivee•, Nic, 119 ; . PB, 734. - V. · vineare ~i
yinl.
vfNIT, -Iii, pl. vlnif, -te, vlnat, .violaee; gris fonce•, Dal, 219; Nic, 119; PScr, 258;
PB, 734; si-alii;tirq luf lu vfnile (toti se lmbracara In htline de lind (: cundu~u, cloari(l ~~
fipllne) vinete). - ct Plm, 1,' 123; 167; II, 214; 225; GrS, I, plan~a a 11-a etc. V. vin'il.
- < lat. venetum, adj. ,bleu azure".
VINfT, -Iii, pl. vinlf, -le, .venit, •venu, arrive; fermente, leve•, Mih, 537. - _1°. nu era
vinile (nu erau sosite); 2°. ldpte .vinil (lapte fermentat, lapte acru), CFr, 166 - v. keale 2° ~~
ldple; 3°. pt:nea nu-l vinita (plinea nu e dospitA). - V. vin'lt ~~ ~ ·
\'INfrA, sf., fira pl., venire,, •venue; arrivee - v. vinlre•, Nic, 119; l'i spusit trii (i nii
taste vinita? (1-ati spus ptmtru ce ni-i venita, de ce am venit?), C~c, 48; te t' u vinita ? (ce
ti-e venirea?,. ce rost are venirea ta ?), PB, 43030 - vin'itii.
VINITA'SCU, vb . . IV, Nic, 119 - v. vin'ifd'scu. ·
VINOS, vinoasii, pl. vino~l, -noas.e, vlnos,. oveineux• : glon'l vino~l (voinici vlno~i), Trib,
I, 4, 6: - < lat. ven01us ,veineux".

80 - e. :>31 - Tache P a p a h a g l, Dicltonarul dialectulut aromdn


VINT -1266- VIRANE

VINT, sn., pl. vlnturl, PB, 733; va:esc di vint tut p6n'll'i (tot' pomii vulesc de vlnt),
PenB, IV, 53; BNA, II, 6 - v. vlntu. - <;f. mgl. vint (PMegR, II, 1.30; GrS, VII, 223;
CapM, III, 327).
vfNTIN (mi), vb. I (vintinal, -nat, -nare), ofili, cfaner, netrin: floarea s' vintina' (fioarea
s-a ofilit), Mih, 537. Sinonime: maram;isescu, vl~tidza'scu. - < alb. pasiv venltem, vents ,lan-
guire, ingiallirsi".
VINTINARE, sf., pl. vintinil'rl, •action de faner•, Mih, 537.
VINTINAT, -ta, pl. vintinat, -te, ofilit, dan~•. Mih, 537.
VINTOS, -toasa, Nie, 120; Mih, 537 ; ldrnd vintoasa (iarnA vlntoasi) - v. vimt6s. - <
lat. l'entosus ,venteux".
VfNTU, sn. - v. vlmiu -, Nic, 120; Mlh, 537; PScr, 258; cu irll~ea-a olntulul (cu iure~ul
vlntului), Velo, 42; BNA, V, 74; te par hll'll'i-a vlntulul (ce par fill vlntului), Velo, 9; PAnt,
320; BNA, V, 96. - <lat. ventus ,vent". ·
\11.\'TUR, vb. I, Mih, 537- v. azvlmtur, zvlntur.
VINTURARE, VINTURAT, Dal, 219; Nic, 121; Mih,: 537- v. vindurare, zvinturat.
VINTUR:tDztl', vb. I, Nic, 121 - v. vinduredzrl, vlntur.
VINTURfTA, sf., sg. ~i pl., vlntoase, cg~nies de l'air qui parcourent l'esP.&Ce a toute
vitesse•, Mih, 537; Mac, i7; 19. V. irirlta.- < vlntu.
VINTllZA, sf., pl. vtntuze, ventuzA, cventouse•. V. vindllza ~i fintlnela. - Cf. gr. ~evrou~a:
- < fr. ventouse.
VIN'EARE, VIN'fRE, sf., pl. vin'erl, vin'lrl, Dill, 219; PB, 734- v. vinlre.
VI n' I r I, sf., vineri, cvendredi ~ Ia Sainte Parasqueve (le 26 juillet) - v. Stt-Vln'irlt,
Dal, 219; Nlc, 119; PScr, 258. - 1°. u pitredte la s6r-sa Vln' irla (o trlmlte Ia sorA-sa Vinerea),
PB, 475'; .2°. cdnda l'l-feate Sl'mta-Vtn'irl (parcll i-a nllscut Slnta-Vineri), PAnt, 300; BNA,
I, 128; 3°. tra s' t1fodca trl Stl- Vln'irl, PAnt, i57; BNA, II, 2 ~i p. vn - v. Stl-Vln'irl; Mdrtt
~i it. ,In Venere (venerdi) e in Marte (martedi) non si sposa e non si parte" (Ric, 29 - cf.
~i Zing, 11$78: venere); 4°. Vln'irla 11a tlnedre (vinerea trebuie \in utA, In .zilele de vinerl trebuie
sA posteft).). - < lat. (proparoxlton) Veneris dies.
vfN'IT,--ta; pl. vln'il, -te, Dal, 219; PAnt, 502; nlscl'nll suntu tu dlbe, dill sun tu 11ln'lte
(cltiva slnt In costUme albe, altii slnt In hatne vinete) - v. vlnit (fi DR, VII, 28 tl 47).
VIN':tr, -ta, venit - v. vtnlt.
VIN'frA, sf., - v. vinita - : nvita' tt tl Iii edste vtn'lta (a anat pentru ce scop le e
venires), PB, 328'; tu 11in'lta ncod .(Ia·venirea tncoace, pe clnd venea tncoace), GrB, 220; PAnt,
224; BNA, IV, 139. - V. ilitrata, vtdzllta etc. · ·
VIN'ITEATA, sf., pl. vin'ltet, vlnitaie, cbleuissementt, Dal, 219; Nic, .119.
VIN'ITA'SCn, vb. IV, Dal, 219- v. nvinlta'scu ~~ murnescu. - < vfn'it.
VIN'ITI'RE, sf., pl. vin'itl'rl, lnvinettre, caction de· bleuir; bleulssement•, Dal, 219.
VIN'ITI'T, -ta,' pl. vin'ltl'/, ~te, lnvinettt, cbleui; meurtrlt, Dal, 219.
•vlPIRA, sf., pl. •vlpire, viperll, tvipere• - v. nvi[firedzrl. - < lat. (proparoxiton)
vlpera ,vipere".
vfRA !, adv., mereu, •continuellement, sans cesse - v. lnda, U.nd-dncft; vlra, viral -
arucutesc (rostogolesc (dau pe glt) mereu), BNA, 11, 80; 135. - < "tc. vyra (1318) ,.-" (cf.
!li tc. vyr-vyr (1308) '!son r~p~t~".
VIRANE, sf., pl. vird'n'l, viran, tabandonn~, d~sert; emplacement oill'on voit les restes
d'un Mifice; lieu qui n'est pas clOtur~•. Dal, 219. V. yirdne. - < tc. vyrin, 11yrdne (1317)
,.,,,_
VIRDEATA -12.6 7- VIRISE

VIRD.EATA, sf., pl. virdef, verdeatii, •verdure•, ·nal, 219; Nic, 121; PB, 734; PAnt,
502; tu dlte 16curl, cu virdef (In alte locuri, cu verdeatii), RP, 10-11, 14; · BNA, I, 4~. Sino-
nim : prisindM. - < vedrde.
VIRDfcA, sf., pl. virdite (Gramuste), cuverturii, •grande couverture en Iaine et coloree•,
Jb, XIII, 90. - Ct. tc. verdi (1306) ,rosat; roseole; rubeole" - ca evolutie semanticli, cf.
prucuyitif. ·
VIRDZARE, sf. - v. vardzdre - , Mib, 538; PB, 734.- <lat. pl. vlr(l)dlilria < sg.
n. viridiarium ,bosquet".
· VIRDZATtiRA, sf., pl. virdzdturl, · verdeatii, •verdure•, Kats, I, 71. __; V. virdedta.
VIRDZEA1JA, sf., pl. vtrdzel, vergea, •[Ie m~me sens que bardellcaJ•, Dal, 219; Nic,
117: PLit, 300; virdzed!la di Ia arazb6lll (cuiul de Ia-lopiipca riizboiului de tesut), Fl, I, 4, 6;
•baguette qui sert a enrouler Ia chaine, l'ourdissure sur l'ensouple•. - < lat. *vlrgella < virga
,verge".
VIRESCU, viredsca, pl. vtre${1, -re$tl, viir~tic, •estivab, Dal, 219; Nic, 121. - < vedfa.
VIRGURAME, sf., fiira pl., fecioare multe, <nombre de jeunes filles• : cuscrime ~· vir-
gurdme (multiroe de cuscri fi de fete fecioare), PenB, VII, 17. - < vergurif.
vfR9INA, VfR9mA, adj. f., pl. virt;ine, virt;ire, fecioarii, .vierge•, Mih, 538; Dl\, II,
553; Lum, II, 211. - 1°. s' v.ided' na virt;ina (se vedea o fecioarii), BNA, I, 88; 2°. vir~;iru,
vedgl'i-te, tra s' tin'lsi~ti virt;ira di Sta-Marie (virginule, piize~te-te, . ca sii respecp fecioara
Slnta-Maria), Cod, 92 [18; 9tl'; 92 b10• V. virgura. - < alb. vlrgjl!r ,vergine".
Vffi9IREAT.~. sf. (pJ. virt;iret), feciorie, •virginite•: va si s' (deli di virt;ire!ita a l'~l
amira'!llu a etil'i (din fecioria ei se va na~te lmpiiratullumii), Cod, 96 b3 • V. viryiraldte. - <
~~ .
VIr 1 e an, -nd, pl. Viryedn'l, -ne, aromAn din Veryea sau din regiunea Veriei (Arou~
main de Veryea ou de Ia region de Viryea), Fl, I, 1, 12 - v. prep.
VIRrEANE, sf., p.. oiryen'l, loc spatios, <lieu ouvert, spacieux• : pdtlu i viryedne (sala
e SJ;la1iu larg). - < virdne + yirdne.
VIRriE, sf., pl. viryil, impozit, timp6t; tribub: si-aduna'm viryille lute (sii' strlngem
toate impozitele), Carat, 65. V. for2 etc. - Cf. ~i alb. vergji ,tassa; tributo" (cf. ~i Hecq, 361).
- < tc. vergul (13~ 7) .. -"; generosite''.
VIRnNAAA, sf., pl. viryindde ~i adj. f., .fecioarii, •virgine•, Dal, 219; PB, 4168' : l'l-a-
dufed piti di fedte viryind6e (li aducea placinte (acute de fete fecioare); GEl, 219. - < (3e:pyt-
vci8ot .. -".
VIRnNESCU, -nedscd, pl. viryini$(f, -ne§li, feciorelnic, •chaste, virginal•: b6tlle viryini$tl
(vocile feciorelnice), PenB, VI, 27.
VfRrmA, VIRrfRA, sf., Dal, 219; Nic, 121; PScr, 258 - v. virt;ira.
vmnRATATE, VIRriREATA, sf., Ob, 69; PScr, 258- v. virt;ir~dfa.
VIRfN, sn., pl. virinurl, amiiriiciune, •amertume; chagrin ·profond; venint, Dal, 219;
Nic, 121 ; Mih, 538; PScr, 258; PB, 734. - e. cuclu bdie sus, pri kin, di n'l-iulute ma~l virin
(cucul clntii sus, pepin, de mi-aduce numai amariiciune); PAnt, 15; 2°. Artnd'n'll'i piing virin
(aromAnii piing venin), GrB, 2, 24; PAnt, 285; BNA, 1,. 22; 3°. l'l-erd fried di virln (li .era
teama de otrava), Trib, I, 8-9, 9; 4°. si-aructi virin Ia pdtru cfn'l (sa arunce otrava Ia patru
clini), Trib; IV, 5-6, 11 - v. fdrmdcl, ga'fa. - Cf. nigl. virln (GrS, Vll, 223; CapM, III, 328).
- In francezii: ,varin (venin)" (Salle, I, 295); ,A Ia ctiio lou veri= A Ia queue le .venin"
(Fesquet, 25). - In dacoromAna: ,verin" ~i ,verinos, inverinos" (NMur, .58; 15.7; 20'4; 232;
236). - < .lat. venenum ,poison".
VIRISE, ·sm., pl. virisdd:, veresie, •(a) credib, Dal, 219; Nic, 116.- Cf. gr. ~e:pe:a~ ~i:
VIRISfE -1268- VIRVIRfTA

VIRISfE, sf., pl. vlrisll: mdtind pi virlsle (trAnCllne~te pe gratis), LP, 54; BNA, II,
120 - olrise. ...:.. < tc. vereel (1318) ,commerce l credit".
'V.
l'mtC, sm., pl. 'l, crivAt, •vent du nord•, Mih, 538; 67; Nic, 121; PScr, 258; DR, II,
553; MihSt, 79. Sinonime: sedvir, lllrver. - < alb. veri .,vento del nord".
VIRNAT, -td: ti s-vlrndte fedttle (ce (ctt de) tntristate stnt fetele), PLit, 885; PAnt,
17 - v. nvtrindt.
VIRN~KE, sf., pl. vlrnlkl, lustru, .vernis•, Nlc, 121. - Cf. gr. fje:pvlxt .. -" < it. vernlee-.
VIRO, sm., pl. virddz. bulboacA, •eau profonde, endroit profond. dans l'eau•, Dal, 220;
Nic, 122; Mib, 534; PB, 734; CEl, 89; s' nlcd' tu vlr6 (se lnecA In bulboac~). V. zuryl6
fl gr. fjtp6 (Boga, II, 113). - -;:: bg. vlril .. -".
VIRSARE, sf., pl. vlrsd'rl, vArsare, •action de verser., Dal, 220; Mih, 538; PB, 734.
VIRSAT, -ld, pl. vlrsdt, -te, vArsat, •verse; coule; fondu•, Dal, 220. - 1•. ,.i"ntu ea.r d
virsdt (vinul era vArsat); 2°. apdlif .•• tu amdlamif virsdtd (sable ... tumatA In aur), PArit,
119; 3°. cl6putlle vlrsdle lu asln'l (clopot«;le tumate In argint), Cal. 1911, S1; BNA, II, 56;
4°. fiCl6rlu afel olrsdt ~~ ayisft (feciorul acela vlirsat ~~ sfintit), PB, 5810. - v. versu 11°.
VIRSATlJRA, sf., pl. vlrsdturl, varsAturA, •vomlssementt, Dal, 220; Nlc, ·122.
VIRT'IJTE, sf., Dal, 220; PAnt, 502 - v. virtute.
VIRUCNEACA, sf., pl. vlrucnel, piersica, •abricot; p~che•, Dal, 220. - v •. viruked(ld
~~ sinonlmul hedrhlrd.
VIRUCN'Etl"~ sm., pl. vlrucn't!l, piersic, •abricotier; p~cher•, Dal, 220. - V. vlrukla ~~
cdis, hedrhlc.
VIRlJKE, sf., pl. virukl; VlRUKEAtJA, sf., pl. vlrukel, Dal, 220; Nic, 122 - v. viru-
cn'edild. - < fjcpuxoxxui ,abricotier"; fjcpuxoxxo~ ,abricot•·.
VIRUKEC, VlRUKIC, sm., pl. virukel, vlrukl, Dal, 220; Nic, 122 - v. virucn'eil ~~
virake.
VIRVER, sn., pl. otrverurl, ger mare, droid glacjat- v. cingrlme, d:er, ted(e etc. ;
aquilon - v. sedvir, viriil; douleur aigue~, Dal, 220. - 1°. arcodre mdre, oirver! (frlg mare,
ger 1), Lum, I, 171; 2•. cripd kelrile dl dzer ~· di viroer (crApau pietrele de ger ~Ji de geruiaiA),
PLit, 816; 3°. d:erlu f virverlu ngl'edta n'el'i. lu pl'nlica a ~uml'n'llor (gerul ~~ viforul (cri-
vAtul) lngheatA mieii In plntecele mamelor), PB, 30137 ; 4°. and ~rcodre: un virver nd tluleu
urecl'ile (un frig, un viscol ne biciulau urechile), Fl, I, 2, 9; 5, mdri viruer adukfl (mare
durere lnfiorlitoare am simtit); 6°. aesld nu-l duredre, edsti vlrver (asta nu e durere, e durere
acutA care te face sA te cutremuri). V.:
VIRVIRARE, sf., PEt, 47 (cu circulatle rarA) - v. vlrvirid:drc ~~:
· VmVIREDZC (mi), vb. I (olrolrtdzdl, -dzdt, ·d:dre), lnfiora, cutremura, •1\tre secoue
par des douleurs algues, profondes ou par des frissons de peur, d'epouvante•, Dal, 220; PEt,
47 ( < lat. oerbero •battre de verges•); GEl, 219. - 1°. ardna mi oirvlreddzif (rana rnA cutremur:l
de durere); 2°. pltndzed, zc;lled, s' virvlrid:d (pllngea, tlpa, se cutremura), Fl, II, 6, 6; 3°.
Mitru~ea s' viroirldzd fricult (Dumitru se cutremura lnspAimlntat), Fl, II, 4, 9; 4°. and sar-
manltif s' virviridzd di ldhtdrd (un coplla!; se cutremura de groazA), Lum, V, 182. - Cf. gr.
fj~pfjtplt::w ,craindre, s'epouvanter" ('Apr/.. 29; Boga, I, 76). - cr.. ~~ REW, 9221, preCUIII.
!;i, aci, vltifrescu. . •
VIRVIRIDZARE, sf., pl. virvirldzif'rl, lnfiorare, •actio? d'etre secoue ou de faire secouer
par des douleurs algues ou par des frissons d'epouvante•, Dal, 220; PEt, 47.
VmVIRIDZAT, -Ia, pl. olrolridzdt, -te, cutremurat, •secoue par des frissons de douleur
ou de peur•, Dal, 220.
VIRVmfT1, sf., pl. virolrltd, veveritA, •ecureuil•,-Dal, 220; Nic, 121 ; Mih, . 538; PB,
734; CEl, 89. - Cf. 'i gr. fjtpfjtphaiX ('Apr/., 29; Boga, I, 76). - < bg. veverlea ,-".
VIR VIR OS -1269- VIT1JL'IC .

VIRVIROS, -rodsa, pl. virvir6~l\ -rodse, glacial, cglacial; qui fait secouer qqn.•, GEl,
"219; trl dddrla virvirodse dzl'le (pentru douli. zile geroase), PLit, 774. - < oirver•
. VIRZEL, -:edl~, pl. virul'l, -zedle,?: )6ne ..• lncastardt, virzel ~· cu mustdca asuddtd
{june ... castaniu, ... ? •• . ,I cu mustata mijitli.), AI. 1903, 19. - Cf. mgl. virzel ,vergea" (CapM,
III, 324; PMegR, II, 130) 'i dr. ,rli.muri verzele" (MF, I, 140). - < ?
VISCAMfNDU, sn. - v. lnvescilmlnte, nviscilmlndu, vi~timinlu, vislamlntu, ve,mlnt.
VISCltr, -ta, pl. viscrit, -te : viscrit tu strdn'i 'rectki (tmbrli.cat ln haine zdr~ntAroase), PB,
4St3t; lu strdn'e di hristl'hl viscut (lmbrli.cati ln baine de fir de aur), PAnt, 162. - V. nviscut.
. VISECT, adj., pl. vtsktt, bisect, tbissextileo, Dal, 220; Nic, 122. - < ~£o-ex-ro<; , - " .
VIST.\MfNTU, sn., pl. vtstilmlnte: ltl adrtl' ~~ vislilmlnfl (le fli.cu ,I vestminte), ArE,
19 - pl. vistlmlntl e cerut de rima· cu parlntt. - V. nviscumindu, viscilmlndu~
Vf$AN, sm.; vf$ANA, sf., pl. vl,an'l, vl,ane, Dal, 220; Nic, 122- v.:
vf$IN, sm., pl. vl,tn'l, .vi,in, cgriottien, Mih, 539; PB, 734. - < bg. vlAnja ,-".
VI!)INAAA, sf., pl. vi$(na'dz, vlfinatli., cgriottes A l'eau-de-vieo, Nic;122.- Cf. gr. ~unvti3ot
,bolsson rafralchissante au jus de grlottes", alb. vishndde ,specie di dolce", bg. vl§nabrl ,sirop
de griottes".
VI$1NAT, -ld, pl. vi~indf, -te, vi~iniu, •couleur de. griotte•: bitdzale .•. vl~indte"(b~zele •..
vi!ilnii), Fl, ·II, 2, 3; PAnt, 253.
VI$1NATA, sf., pl. vi~ina'f, Dal,-220- v. · vt~intf6a.
Vf$INA," vf$NA, sf., pl. vl,(i)ne, vi!iinli.,.tgriotte•, Mih, 539; PB, 734; CEI, 89; fustdne
di ~izle viJnd (rochle de.moar ca vi,inli.), Lum, II, 350,. - < bg." vJAiija .. -".
Vf$TI (Sli.mli.rfna), numai In expresia : di-a vl~ti, de uz .casnic, •pour I' usage m~nagero,
PenB, III, 121. - < ?
VI$TIDZA'SCU, VI$TI.JESCU, vb. IV (vi~tldzl'l, vi~tijll t -dzl't,-jlt ; .~dzl're, -}ire}, ve,teji,
•faner, n~triro, Dal, 220; Nic, 122; frl'ndztle deddirtl, nvirdzl'rtl ~~ s' vt,tidzl'rtl (frunzeie au
rasli.rit, au lnverzit ,I s-au ve,tejit), PB, 31623 • V. nvi~tldza'scu ~~ sinonimele vlntin etc. - <
oed§lid.
VI$TI.JfRE, sf., pl. vi,tijirl, ve,tejire, •action de (se) fanero, Dal, 220; Nlc, 122.
VI$TI.JfT, -ttl, pl. vi~ti)lf, -le, ve,tejit, <fl~trit~ Dal, 220; Nlc, 122.
VI$TfN.A, sf., pl. Vi$tlne, ve,ted, •chose fan~eo, Mih, 539. - V.:
vf$TIZtJ, -za, pl. vl~tiz, -ze, ofilit, dan~•. Mih, 539. - V. ved~tid.
VI$C, invar.: 1~. s' l'ed di Vi$rl (sli. priceapli.), PB, sou; 2•. carl va s' u l'ed di vi~rl?
(cine o v~ simti ?, cine va afla ?), Fl, II, 2, 6; 3°. pi'na s' l'ed di vi,rl (plna sli. afle), Fl, II,
6, 6; 4°. lodra di vi~rl pri lu vred s' tredca (au afiat (s-au inlormat) pe ·unde era sli. treaca),
Fl, II, 6, 10. - V. vijrl, uredcl'e 2•, htlbdre 2• 'i alb. vesht ,comprendere; apprendere (una
notizia)". ·
VITfL, sm., pl. vitll'l, matcli. de apli., ··source (d'eau)•, Mih, 541). Sinonim·e : arl'zga, muma
3•; ra':gif, slrta,··tJinif ~· etc.- < ? ·
VITUL'EAR, sm., pl. vitul'edrl, pli.stor de· vli.tui, •gardeur de chevreaux d'un an; celu1
qui fait paltre les villl/'h, Dal, 221; CN, 105. - 1°. 11itu/'edrl $i caprdrl (vatuiari 'i cliprari),
PenB, III, 106; 2°. livd6ea erd tfrl'tif, mlcdtd di vitul'edrl (livada era calcatii., mlncatli. de turma
pli.storilor de .vli.tui), Fl. II, 4, 8. - V. birb.icdr, slirpdr, vacdr etc. ~i mgl. vilul'ldr (PMegR,
II, 131; GrS, VII, 224; Cap:\'1, III, ·329). ---:In greaca: ~t't'':A'tlip'<; (Boga, I, 76), ~LTOu:A'
(1, 76). - v.: .
YJT1JL'l0, VIT1JL'E, sm. !ii sf. pl. vilul'l, vitul'e, vatui, vatuie, cchevreau, chevrette d'un
ant, Dal, 221; Nic, .122; Mih, 540; PB, 734. - 1°. nu a:~edrd !1: vitul'lrl_ (azi nu behli.ie vatu!),
GrB, 2, 24; PAnt, 285; BNA, I, 24; 2•. bdgdf lind vitul'e tu suld (puneti. o vatuie Ia frigare).
-1270- VfZITA

-In greacli: (3nou).~('Apr)., 29) ~~ topommlcul · B~Tou).~!J.(iv-rp~ ('H7te:~p. VIII, 102);


(3~TooH'ou, (3~TooHoc (Hris, 36). - < lat. •vttuleus < IJitulus ,veau".
VfT.\1 , sf., pl. 1Jlld, nuia, •houssine•, Dal, 220; Nic, 123; PEt, 41; GrS,- II, 400; zd-
pdled-l cu ."lta (bicluie,te~l cu nuiauli). Sinonime: ~rifrd, IJedrgd. - Cf. 'i gr. (3haoc .. - " . - <
vsl., bg. vlea ,virga, verge". ·
vfTA1 , ,invar. tracloiret In expresla : .plin 1Jlld sau umplut IJild •trop plein, tant et plus,
surabondammentt. v. ZIJ{/d. - Cf. In t r 0 d u cere, § 36; p. 43 : < IJ{/1'11• .
VITABESCU (mi), vb. IV (1Jitdrll, -rlt, -rlre), tnfiora, drlssonner, faire venir Ia chake
de poule ,.- v. IJiTIJir~dzib: n'l-si IJildred~te trriplu cd mint~sc la ed (mi se tnfioarli corpUI numaf
eli 'mli gtndesc Ia ea), Fl, I, 2, ·6. - Semantic: a lnfiora corpul cuiva· atlnglndu-1 cu nuiaua.
Deci: < IJf/1'11 + -cipw·
VITEAIA, sf., Nic, 123 - v. IJU/~ld.
VITEABCU, -cd, pl. IJitedrtl, -t~, nii.rliva~, •rebours, qui a un vice redhibitoiret, Dal,
220; Nic, 123; PB, 734; PEt, 47 (lat. IJitium + -dric); GEl, 219 ( < gr. (3tTa~p~xoc;); mula
IJitedrcd trddzi furtle gredrid (catlrul nii.rii.va, duce tnclircii.turli grea: spre a se domoll, anume se
tncarcd mal greu), PLlt, 696 - v. sdmdr 2° 'i proverbul francez ,La charge dompte Ia b@te"
(Maloux, 143; 520). - < (3~Ta~cip~xoc; < it. IJizio + -cip~xoc;·
VITfN, -nd, pl. uitln'l, -ize, vecln, •voisin.- v. rttlm, Dill, 221 ; Nic, 123; Mlh, 535;
PScr, 258; PB, 734. - 1°. di la uitln'l acdta 8' ylnd olfspite (de Ia vecini tncepeau sli vie prie-
tene), GrB, 222; PAnt, 225; BNA, IV, 141 ; 2°~ di pi m~rlu-a li uitlne (de pe mii.rul vecinei),
Fr, II, 220_; BNA, III, 28; 3°. lricrul dit IJitlnd totna-l cdma. bun (lucrul tUn vecinitate e tot-
deanna mai bun), PLit, 658 - v. uitinatd. - < lat. vlelnus· ,voisin".
VITJNAME, sf.~ flirii. pl. , vecini multi, •nombre de voisins; voisinaget, Dal, 22L - 1°.
~t{tritd IJilinamea ('tlu. totl veclnii); 2°. fedtile dit IJi/indme (fetele din lumea veclnli, din veci-
nlitate), PB, 4093 •.
· VITJNATA, sf., pl. IJilind'i: 1°. 'ndodrd, 'n IJilindtd, bdnd un om avril (odatii., In veclnii.-
tate, trliia un om avut), ArE, 32 - v. uitln 3°; 2°. tu-a pldllul IJilindtd (tn veclilii.tatea plaiului),
~rE, 35; 3°. 'nd grlidind .. . n IJiJinatd cu pdlatea a unul amird' (o grlidinii. ... In vecinlitate
cu palatul unui tmplirat), PB, 3933•. - V. :
VITJNATATE, sf., pl. uitlndtd'f, vecililitate, •voisinaget, Dal, 221 ; Mlh, 535; cuu~ndzlle
cu ulflndtdtea (convorbirile cu vecinlitatea), PB, 28311. - <lat. vlelnltas, -atem ,voisinage".
Vl'fiNIPSESCU (mi), vb. IV (1Jilinipsll, -sit, -sire), tnvecina, •s'avoisiner, Hre voisin
det, Fl, fi, 6, 1.0 . - Cf. gr. ye:~Tove:uw .. -" - < IJilin.
VfVA I, vivat !, •acclamation par laquelle on souhaite vie et prosperite :i qqn.t. - <
it. viva.
VIVLfE, sf., pl. IJiulil, carte, divre - v. cdrtet, GEl,' 219. - < (3~(3)-lov ,,;..."~ ·
VIVLIU0fKE, sf., pl. 1Ji11liu(}lkl, bibliotecli, •biblioth~quet, Dal, 221; Nic, 117. - <
(3tf3'-to67jxlj .. -".
VIZICANTA, sf., pl. uizicantl, vezlcii.toare, •vesicatoiret, Nic, 118. - < (3e:l:~xciiiT~ ..-"
< it. veseleante.
VIZicATOABE, sf., pl. oizicdt6rl - v. uizicdntd.-, Dal, 22L - Cf. it. IJescicatorie.
VIZINE, sm. - v. uizn~ ~i zivin~.
VIZfB, sm., pl. uiz{rl, vezir, •vizir, m:inistret, Dal, 221 ; Nic, 118; Mih, 541 ; PB, 734;
ca la nrimtd di vizlrl (ca Ia nuntli de viziri), PAnt, 298; BNA, I, 126. - < tc. vezlr (1309)

· VfZITA, sf., pl: vlzite, vizitli, •visitet, Dal, 221 ; Nic, 118; Mih, 539; sdrbdtOrlle, dripd
bdsearicd, fdt~m uizite (In zilele de sii.rbii.tori; dupli serviciul religios de Ia bisericli (dupii. ora 10),
facem ·vizite). .,.. < it. vl-slta. .
-1271- VIRrESC(;

VIZITEDZfr, vb. I (vlzital, -tal, -itire), vizita, •visiter•, PB, 734. - < dr. vlzlta.
VIZNE, sm., pl. vlznt!dz, balantli micA, •petite balance•. V. vlzlni ~i gr. ~el:;ve~ ,-".
- < tc. vlzhie (1309) ,balance". ·
VIZUESCU, vb. IV (vlzull, -uit, -ulre), broda, •broder- v. klndtsescu•, VAR, 239.- < ?
VfzUR, sm., pl, vlzur_l, Mih, 541 - v. dzoylur, yidzifre etc. - < ?
VI, vii., PAnt, 502 - v. vdl, vdz.
VILMA', sm., pl. vtlmadz, herghelegiu, •gardien d'un haras•, Dal, 218; PLit, 114; PenB,
V, 49. - V. vifldmif' ~i gr. ~IX~(J.ii~ . ,bouvier" ('Apr)., 28). - < vsl. dvalma ,nwl.oM(J.vl)c;,
equorum domitor ".
VILTOARE, sf., pl. vtltorl, vlltoare, .remous; gouffre•, PB, 734; CDDE, 783 : <
lat. *vol(n)torla.
VILTOR, sn., pl. villoare (fii.r~eroti), Plm, I, 153 (vifltor) - v. vultor, sinonim vOlbu ~i :
VILT1JRt, sn., Dal, 218 - v. vfltor.
VILT1JR•, sm., vultur - v. vdltur.
Vl'NA, sf., · vtnii., Nic, 110 - v. vlnif, care e singura formA cnnoscutii..
VI'NAT, -tif, pl. vl'nd/, -ie, zadarnic, •vain•: ma todtit lillstislrea l'l-fu vl'niflif (dar
toatli strii.dania i-a fost zadarnlcli, de,artli), Ob, 2 ; to ate lucrlle. • • era dlndintea a ocl'ilor
a ll;d vl'ndte (toate lucrurUe ••• .lnaintea ochilor lui erau vane, de~arte), Ob, 10. - V. vifnat,
sinonimul mdtea 'i :
vlNATATE, sf., pl. vlnifld'/, de~ertliciune, •vanite•, Dal, 219; REW, 9140.: ma din cot,
ln'l furif lodte, kirute tn: vlnifttite (dar ln zadar mi-au fost toate, pierdute ln de$ertl1ciune),
Ob, 147. - vifndt, vl'nift, vlnifidte: cuvinte neidentificate. - < lat. vanltae, -atem ,etat de
non-realite, vanite".
VI'NCU, -cd, pl. vl'n/l, -te, stlngaci, •gauchero, LL, I, 289-290 (lat. vincus - cf. REW,
9342). Sinonime : ·stlngdClil, zirvu. - < ?
VINGINESCU, vb. IV (vlnglriil, -nit, -nlre), blzli, zblrnli, •(faire) resonner (en parlant
des toupis)•, Dal, 219; Nic, 110; s(urla vtnglnef4te (sflrleaza blzlie). - V. zvlnglniscu.
VINGINtRE, sf., pl. vlngtnlrl, blzlit, •action de resonn~r, bourdonnementt, Dal,. 219;
Nic, 110.
VINGINfT, -td, ·pl. vlnglnlt, -te, •qui a resonne•, Dal, 219.
VIN9EL'Ifr, sn., PB, 734- v. vlnt;il'lil.
VIR, ' vt'rif, fl1rl1 pl., adj. pron. nedef., vreun, •quelqu'un; personne -:- v. nlflum, Dal,
219; PScr, 257. - e. clnd ll-avdzd vlr ~~ dlptirte (clnd vreunul le auzea de departe), BNA,
II, 74; 2°. m!cd aUu vlr (nici vreun altul; nicl altul, nitneni), PB, 23!3'; 3°. dl sol vlr nu-
armdse (din rudenie nu a rlimas nimeni), PLit, 1049; PAnt, 6,4; 4°. ·vl'rd nu-t da s' mltl
<nimeni nu-tl dli sli mlinlnci), PGr, 161. - V. vdr, vif'rnu ~I:
VI'RA, nedef., vreo, •A peu pr~s. approximativementt: ld hetirse vt'rd dzdte odilif. (le-a
fiert vreo zece ouii.), LP, 137; PAnt, 77; l~lrit vl'rd pdtru l'ipurl (ie~lrli vreo patru lepuri).
Sinonim: ca 12°, 15°, - V. vl'rnu.
VIRCOLAC, sm., Nic. 111; ncdllcif' vlrcolaclu di drac (a lnclilecat vtrcolacul de diavol),
PB, 29310 - v. vurcolac.
VIRGIREDZfr (ml), vb. I (vlrglral, -rdt, -rdre), bulgariza, •(se) bulgarisert (grlimos-
teni). - V. Vi'rydr.
Vi' r 1 Ar, Vl'rydrd ~i Vtrydrd (nord) : dol dl-a no~trl ~l un Vl'rydr (dol dintre ai no~tri
'i un bulgar), Gi'B, 2, 31 ; BNA, IV, 132 - v. Vuryar.
· VIRrESCU, vb. IV, DR, III, 1088 (<lat. verbesco)- v. vifryiscu; 1°. vlryed-me,· mamd,
bldstlmd (ceartl1-ml1, mamii., blestemii.), PAnt, 62; 2°. dupd te vlr)'l cf'n'll'l s' nu-aldtrd (dupli
ce a certat (a ·strigat) clinil ca ali nu latre), ~B, 19213; 3°. vtryed-l'l di-aila (tndepArteazii.-i
VIRrfRE -1272-

de aci). - Cf. mgl. vrl~ls ,vorbesc, lngln" (PMegR, II, 131 ; CapM, III, · 331) (~i gr. 13orr<7>
,geindre, mugir"). - < ?
VIRrfRE, VIRrfr, PB, 735- v. varyire, varyit, vurylre.
v ·i ' r y lr, -ra; bulgar (nord) _...: v. Vl'ryar. .
VIRLESCU, vb. IV (ulrlll, -lit, -lire), cipia, •avoir le tournis; donner le vertige•, Dal,
219; Nic, 112; CEI, 88. - 1°. birbeclu vlrli (berbecele a cipiat); 2°. l-vlrli (1-a ametlt), PB,
4S37 ; 3°. mi vtrlifl di cap (m-ai amept de cap). - V. azvlrUscu. - Cf. bg. vllrluvamil ,sevir,
ravager". - < vrrlu.
VIRLfRE; sf., pl. !lirlirl, dipiare, •vertige donne par lc ver-coquin; action d'avoir le
tournis•, Dal, 219; PB, 731.
VIRLfr, -ttl,' pl. uirli/, -te, clipiat, •qui a le tournis, le vertige•, ametit, Dal, 220; Nic,
112.
Vl'RLU, -Ia, pl. ul'rli, -le, capiu, •pris de tournis; fouo, I;>al, 220; Nic, i12; PB, 731 ;
taste om vl'rlu (e om capiu); odle vt'rla (oaie capie), PLit, 580, V. vurtu. - < vsl., bg. vriUik·
ullrlll ,vehemens; furieux".
VIRN!-OARA, adv., vreodatii.; Ia anu~ viitor, •oncques, quelquefois; ann~ prochaine•.
- 1°. ayln'ea zburl4te utrna-odra? lvorbe~te vreodatli. vita de VJe?), PB, 1818; 2°. a§l-l 6m/u
ci'te vtrna-odra (a~a e omul clteodat.A), PB, 735; 3°. pot ca s' edsd otrna-odrii . pul'l? (pot (e
p:osibil) ca sii. iasii. vreodatli pui ?), LP, 138; PAnt, 79; 4°. di vlrnii-odra ma ejllie! (Ia anul
viitor sd fie mai bine !), PLi~, 716; PB, 735 - v. nainde S0 ~i odrd 8°. - Corespunde gr. xoq.L-
fLLcXv ·cpop&.v ,parfois".- V. : ·
VI'RN!OAR!, adv., niciodat.A, •jamais•, Dal, 200.. - 1°. ell vi'maoara nu mlc mdsine
(eu niciodatli nu mlinln,c mii.~line), ·ps, 169:; 2°. nu podte si-u ari'dii u)'rnaoarii (nu poate sa
o ln~le niciodat.A), PAnt, 7; 3°. nu-l §tim di vi'rndoara (nu-l ~tim de niciodatli), P~nt, 63;
4°. nu tl nsur~l ol'rnaoard? (nu te-ai lnsurat niciodatli), GrB, _224; PAnt, 228; BNA, IV.
145; 5°. - l-vidzlill vi'rna-odra? - vi'rnaoara (- 1-ai vii.zut weodatli 'l - niciodatli) - v . .
odrd 12°. Sinonime : barunodrcl, nlfidiniodra, putt!. - Cf. mgl. vrlnd odra ,odata; niciodatli,.
(GrS, VI, 17S'; VII, 225). - < vi'rna (v. vt'rnu) + odra. · ·
VI'RNU, -nd, fii.ra pl.- v. verun, vir: vrin -, Dal, 220; Nic, 112. - 1°. va-l'l aglrita
vi'rnu (li va ajuta vreunul , cineva), PB, ss1s ; 2°. asrind, cdnda. tJi'rnu Ia poartd (sunli, parcli,
cineva Ia poarta), · BNoi, 12; BNA, IV, 89; 3°. di si-dl tine tJl'rnu Ciegd (dacli ·tu ai vreun
ghega), PAnt, 278; 1°. di n'l-l'ed vi'rna odle (de-mi ia vreo oaie), PB, 204 ; 5°. tine vl'rnu
ilu-ascultd~l (tu nu ai ascultat pe nimeni), PAnt, 58; so. s' nus' dried vi'r!'ii di vol (sa nu se
ducli niciuna dintre voi); 7°. dii-l'l a vlrnril aestu .mer (da-i cuiva (vreunuia) acest mar); 8°.
nu-l datl a vlrnul (nu-l dau niciunuia, numanui); 9°. s' nu sprind a vlrnril (sa nu spunli nimii.-
nui); 10°. dzi-l'l a virnel fedtd s' nd-aglutd (spune·i vreunei fete ca sii. ne ajute); 1e. nu dedde
a uirnel (nu a dat niciuneia). - Ca gen, vi'rnu ~i . vi'rna -:- ca ~i vir ~i vl'rd - se confundli.
- < lat. vere unus.
VI'ROAB!, adv., Trib, III, 1, 9 - v. vi'maoara.
VIRRR-RI!(J! •cri par lequel on appelle les mulcts pour leur donner de l'orge•, PAlb.
47 - v. mrild ~i 6rdzu. - Cf. ~i mgl. vir!; vir-at! (PMegR,II, 37 ~i 131); gr. ~P· ~p! (Boga,
II, 114). - V. tih-Cih!, of-!, pri! ~i:
VIR-VIR-\"IR ! •cri adresse aux mulcts de marcher en ordre ou de s'acheminer comme·
il fautt, PB, 734. - Cf. gr. ~P• ~p ~Boga, II, 114).
VJ'RST!, sf., vl'rste, etate~ •age; epoque•, Dal, 220; Nie, 113; Milt, 532; Lum, I, 70.
- 1°. erd tu vi'rsta a mo~il'el (era In etatea bAtrlnei), PB, 2133; 2°. vi'rsta a (itdrWel (epoca
flitlirii oilor). V. url'stii ~i sinonimul illkie. - < vsl. vr6sta ,aetas".
Vl'RSTNIC -1273- \'I~LE

Vl'RSTNIC, -cd, pl. ul'rstnil{, -te, vtrstnic, •qui est du m~me ~ge" : -erd... ul'rstnica al
Garddnl (era •.. de vtrsta lui Gardani), GrB, 222; PAnt, 226; BNA, IV, 142.- < bg. vrist-
alk6 ,egal, du m~me Age".
VIRTEANITA, VIRTEANTA, VIRTENITA, sf., pl. ulrtedn(i)fa, ulrUnifa, vlrtelnita,
•devidoirt, Mih, 532; PB, 735; CEI, 88; GrS, IV, 380; Plm, II, 203; cu utrtednifa adra'm
gl'edme (cu vtrtelnita facem gheme). V. oartentta ~~ sinonlmele aneme etc. - < bg. viirtfaiea
,t&urniquet".
VIRTICONITA, sf., pl. utrtic6ntta, scrtnciob, •balan~oire rotative•, PB, 735 (~i <devi-
doin); PEt, 14; CEI, 88 ( < bg. uilrtikontca, uilrtt-konecil); PLit, l08. V. vartlcodn'llit ,1 sino-
nimul drtmbdld. - < ? . ·
VIRTOS, -todsa, pl. vlri6$l, -toase, vlrtos, dort; puissant - v. putut•, Dal, 220; Nic,
112; Mih, 532. - 1°, ayislle Dumnidzdle, aylslte oartodse (sfinte Dumnezeul~, sfinte (sfintite)
tare), ·PScr, 75'.; 2°. bodte .• : mullu utrtodsa _(voc_e ... foarte puternic!), Lum, II, 139; PAnt,
188; 3°. d6l'i era vlrto~l (ambii erau puternici), PB, 14411; 4°. vlnlle sdntu uartodse (vinele slnt
tari), PScr, 16718, - VIRTOS,. adv. •tres; vigoureusemenb: 5°. ulrl6s.dulte (foarte dulce),PScr,
169u; 6°. s' trdgd Ia scdmnu virl6s (sa traga vtrtos Ia .scaunul cu pieptenu~i), LP; 112 ;PAnt,
243; BNA, II, 112; 7°. ira uirt6s gl6ne (era foarte viteaz), PB, 3938"- v. mullu1 • - < lat.
virtuosos ,vertueux''.
·viRTU~AME, sf., tara pl., vigoare, .vigueur; puissance; durete•, Lum, II, 216. V. vlr-
lute.
VIRTU~ESCU (mi), vb. IV (vlrlu#l, -~il, -~ire}, PB, 735 - v. inulrlu$ld:u.
VIRTUTE, sf., pl.?, virtute, •vigueur; puissance•, Dal, 220; Nic, 112; Mih, 532; PScr,
257. - t•. llid:l'ndalul ahl'la ulrlule di om (vizlnd atlta putere de om), PB, 2696; 2•. te ·~z­
cunod$le-a lul vtrtute (care t~i cunoa~te a lui tarie), PAnt, 279; Bair, 121. Sinonime: 6lname,
f6r{ii, pliiedre. - < lat. v.lrtus; -ulem ,vigueur morale, energie". ·
VIR-VIR!, PB, 734- v. vir-ulr-ulr! (dupa illrrr-rl'il!).
VIRVURA, sf., pl. ulrvure, blzlitoare, •cercle, -rondelle, roue (de moulln) ;.. jouet forme
de deux ecales de noix qui renferm.ent un grain quelconque solide et qu'on fait tourner. a
I'aide · d'une flcelle pour produlre un bruit sourd•, Dal, 220 ; PB, 735 ; · PLit, 94 (se dll schita
unei alte specli de vlruurii).- 1°. gura l'l-si dufe vlrvura (gura li merge ca virvurd, ca sllr!itoare,
ca moi-l~); 2• ylne olruurd (vint> de-a rotocolul, •il vient en roulant, em faisant Ia culbute•);
3°. codda-~lruura tu vimlu (coada-rotocol In vlnt); Fl, I, 5, 7- v. (ul'l6r 1°. - V. uuruura.
VI'RZA (gramosteni), sf., pl.?, locul unde cineva e lovit, •endroit oil I'on est frappe,
atteinb. - < 'l
VI'SCU, sm., pl.?, vise, •sorte de lierre qu'on voit croltre sur les arbres; espece de
guit. V. ovescu ~i uescu1. - Cf. lat. ·utscum ,gui".
VlsiL'Et, sm., pl. ulsll'eddz: Flflul, 1' ulsll'e, am6nea '$1-ca(ta: (tiganul, chiar rege ajuns,
nicovala !ii-a cerut), PLit, 662; PAnt, 8 - v. vtlsil'e.
VISii:.Es, sm., PL!t, 126 ~ v. coclil; ca:dca, clurla, dull, lakl; dungalus, Jreca; s6ir ~i :
VI~CL'E, sm., pl. ul$cl'etid:, ar~ic, d 0 • osselet; 2•. empan•, Dal, 220; DR, Vll, 320
( < f3'Xat:A:::u~); PLit, 126; Plm, II, 222. - 1": si-agloaca cu vl~cleddzl'i (se joaca cu ~icii);
2°. aldntu cal era n'ic·'$i slab, un vl~cl'e di ·cal (celalalt cal. era mic ~i slab, o ~chioapli ~e cal),
Fl, II, 1, 14 - v. faltdc. Sinonime: a~lc etc. - ln Pays Nantais: ,Jeu des osselets": a~icii
au ,les dos, Ies cteux, Ies poulettes et les S;' (RTP, XIII, 20-21). Joe de a~ici ~i In Algeria
(RTP, XXVII, 26). Cf. ~i DSD: talus, 28-31; Gen, 6S4-655 etc. -In copilaria mea, plna In
1912, In satul meu ·Avdela exista o pitoreasca Iii pasionanta varietate de jocurl de copii cu
ar~ici ; In verite anilor 1927 !)i 1928 am constatat ca mai toate aceste jocuri - ca Iii jocurile
cu s(urle - erau pe calea disparitiei. La fel !ii alte jocuri. - Cf. studiul etnografico-lexical RAstr.
VITEALA -1274- VLABUTESCU

VITEALA, sf., Dal, 220; vlfedld cu dpd (donitii. cu apii.) - v. vuteld.


VlzESCU, vb. IV, vui, .r~onner, retentirt, Dal, 211; GEl, 218; pddrlrea tutd Pdu~e
(toatii. pii.durea vuie~te), PLit, 986; PAnt, 48; vtzescu kin'll'i di ll si nuitd perlu di (rfcii (vuiesc
pinii de ti se zblrle~te pii.rul de spai~ii.), PB, 221'. - V. vdziscu, 11U%Uescu.
vlzfRE, sf., vuire, Dal~ 221 - vdzlre.
-VIZfT, -td, pl. vlzil, -te, fremAtat, uetenti•, Dal, 221.
VlzlJRX, sf., Dal, 221 - v. vazura.
VLAC, sn., pl. vldfe, unditii., digne il p~che•, PScr, 258; DR, II, 509; CEI, 89 ( < bg.
IJ[ak). Sinonime: an~lstru, un'lfd. - Cf. alb. vllak ,giacchio (specie di rete)", bg. olakl
(BER, 16t).
VLAGX, st, pl.?, vlaga, •humidite- v. umiditdte, vld'ngd; mousse- v. mu~cl'lu; .
force, energie - v. putedret, Mih, 54t - t 0 • kedtra arucilto~d oldgd nu acdfd (piatra rotundii.
nu prinde mu~chi), PGr, 40; 2°. dri vldgd (are putere), PB, 735: - V. gr. ~:M-(x~ (Boga, II,
2t0). - <;: vsl., bg. wlaga ,humor, moiteur".
VI a b, Vldhd, pl. Vlahl, Vldhe, •Valaque, Aroumaim, Nic, t23; AI. t903, 52 (locuitorii
satului Turyea se auto-numesc Vlahl).- V. Arm4'n, G6gd, alb. Vllah, gr. BNixoG;• bg. Vlah (BER,
163-164) etc. -La Hris, 36: .. ~J..Otx!X=BNixot noJ..),ol".- V. vlifhescu.
VLAHUHOARX, ·sf., pl. ulahuh6rl, sat aromAnesc, •village aroumain, village valaquet,
GEl, 219; PPar, 10; avdzf'l, vlahuh6rl/ (sate aromAne~ti, auziti 1), PLit, t028; PAnt, 38.
- < (jJ..Otxo-xwpt ,village des plltres" (Fauriel, I, 2t), ,village valaque".
VLAKI!r, sm., Mih, 541 - v. avldklil.
VLAMI, sm.- v. avldml - • .,Les palicares de{nandent il s'unir par les liens de Ia
fraternite, en se declarant Vlamia. - J'ignore d'ou vient · le mot vlam et vlamia au pluriel"
(PHist, IV, 205). - Aceastii. ,frii.tie de cruce corespunde sl. pobratimi, posestrima- pentni care
ct. Hacq, I, t30; Hecq, 388; Beauj, I, 383 - ; gr. cHieJ..cpo7tott~ etc.
VLAPSIM, sm., pl.?, leziune, •dommage; lesiom. V. vldpsescu. - < {3Niljlt!LOV ,-".
VLASFIMfE, sf., pT. vlasfimll, blestem, •blaspMme•, PScr, 258; GEl, 2t9. - < (jJ..oca-
cpl)(L LOt .. -".
VLA~c..:\ (grii.mosteni), sf., pl. vld'~ti, nMramii., tsorte' de fichu blanc dont se coiffent
Jes vieilles femll)es - v. btilfu, limber; voile de nouvelle mariee- v. Clumbere, zvon•. - Etno-
grafice~te, In acest vl~cd apare nMrama albii. (cf'rpii etc.) a femeilor dacoromAne-cf. Plm,
I, t6 sqq; II, 24; III, 36, 38, 40-41 etc. - cu denumire bulgareascii. (cf. fi BER, 164).
\'LA,TURX, sf., ·pi.?, lapovitii., •giboul~; gresilt, Mih, 54t; PB, 735. Sinonime: jugar-
< 'l
llifd, slodtd. V. vldfurd. -
VLmEA~TE, sf. ~i adv., aromAne~te, •(Ia) langue des Aroumains; a Ia maniere des
Aroumains•, Nic, t23. - V. arm4ne~te.
vLXH:Escu, -hedsciJ, pl. vlaht,it, -he§tl, de valah, •de Valaque•, Nic, t24. V. arm4nescu
~i IJliihutescu. - Dii.m o notA despre· un BNixutoG; ytX(LOG; (nuntii. aromAneascii.), descris de Pul.
Aromllni - stabiliti pe Ia t830 In Teba (0-lj(jOt) - au jucat pe Ia 1850 ln Teba un fel de vodevil
drept o variatie satiricii. a unei nuntf pAstore~ti a aromAnilor din Pind, din Aspropotam ~i
din Tesalia. Acest obicei teatral se tfnea ln zilele de duminicii. ~ luni din 'A7toxptiic; ,earnaval"
~i KOt60tpij .6.eu't'fpOt ,Lundi du car~me". La lncheierea comediei, cei 13 tineri dansau In jurul
focului ~i sii.reau peste el - cf. 13, 18, 23, 24, 35, 40.
V 14 b 6 t, -td, pl. Vliihuf, -te •Roumain de"Roumanie, Dacoroumain•, AD, IV, 4, 65-67.
- t 0 • limba a VldhUflor (limba dacoror:nAnilo.t), GrB, I, 259; GrS, II, 402; 2°. es VldhUte f
nu l'l-alasd (ies dacoromAne ~i nu-i lasii.), W, II, 84; PAnt, 44. - V. VIall, ~i pentru -ut,
cf. Cifut ~i dr. Arndut; deci, In spirit morfologic turcesc: V 1 a h out > VldhUt.
vLXHuT:Escu, -tedsca, . pl. uldhute$11, -te~ti, dacoromAn, •de Vldhlit•. V. uluhutiscu.
VLA'NGA -1275- VLUHUTESCU

VLA'NGA, sf., pl. vld'ndzi, umiditate, thumidite•, Nic, 123; CEI, 89. - V. vldga, vldn-
zlme, vll'ngd 'i gr. ~Myxat (Boga, II, 210).
VLA'NGU, -gd, pl. vld'ndzi, -dze, umed, •humide; moite•: (rllndzd ••. vld'ngd di plodle
(frunzA . • • umedli de ploaie), Lum, I, 71. V. vllng6s.
VLANZfME, sf., pl. vldnzln'l, umezeaiA, •humidite- v. vldgd, n6ti etc.•, Dal, 221";
Lum, I, 58.
VLAPSESCU (mi), vb. IV (vldpsll, -sit, -sire), pligubi; vAtAma, tnuire, endommager;
lesen, Dal, 221; Nic, 124; GrS, VI, 388.- 1•. nu vldpsed~te (nu stricA, nu face nici un rliu);
2°. fiCl6rlu s' vldpsl (_b liiatul s-a atacat, s-a tuberculizat) - v. uhtikedzil. - < ~AcX7t'r(l) ,-".
VLAPSfRE, sf., pl. vldpslrl, vAtAmare; atacare, •action de .nuire, de Ieser•, Dal, 221;
Nic, 124.
· VLAPStr, -Ia, pi: vldpsit, -te, tuberculizat, •endommage; lese•, Dal, 221; Nic, 124.
VLAPSITURA, sf., pl. vlapsitllrl, stricAciune, tdegAt; deterictrationt. Dal, 221; Nic, 124.
VL,.\STAR, sn.; VLASTARE, ~f., pl. vldstdre 'i vldsld'rl, vldsld'rurl, v!Astar, •jeun~
pousse, drageon, rejeton•, _Nic, 123; Mih, 541; PB, 735; PAnt, 502; GEl, 219 ; rdddfln'lle
di vldstdrurl (rAdacinile de vli'istare), Cod, 12318• V. ldstdre 'i sinonimul flddn. - < ~A.IXG't'!ipL

VLASTARUSESCU, vb. IV (vldstdrusil, -sit, -sire), lastari, •emonder, couper les rejetons
inutilest, Dal, 221 (vllslurusiscu) ; Nic, 123. - < ~A.ota-rotp(~(l), ~A.ota't'!iv(l) ,pousser; germer".
VLASTARUS{RE, sf., pl. vldstdruslrl, curAtire a copacilor, taction de couper les rejetons
inutiles•, Dal, 221 ; Nic, 123.
VLASTARUStr, -td, pl. olastdruslt, -te, curatit, •emonde•, Dal, 221.
VLATURA (nord), sf., pl.?, moina, lapovit.a, •temps Iache; gresil; temps pluvieux et
neigeux; . pluie melangee de neige, giboulee•. V. vldturd. - Cf. alb. vllazetire ,;umidita;'. ·
VLEt;:lfr (mi), vb . .1, Mih, 541; ~~ la' se vled~e vetea a lor spdslrlf (~i, curati, lasa sll.
pazeascA ftinta lor), PScr, 163 - v. vegl'lu 'i vicl'lu2 •
VLEKifr, -ke, pl. vlekl, Nic. 124; Mih, 541; Gram, 313; PB, 735; tlmbdrea .•. vUke
(sarica . . . veche), PB, 387• - v. vecl'lu 1 •
VLfHUR, -rd, -pl. vllhurl, -re, spatios, •spacieux, vaste; libre• : 1•. l6clu . . . s' hlbd vllhur,
lun'indt (Jocul.. . sa fie spatios, luminat), Lum, V, 42; 2•. un an ful v/ihur (un an am rost
liber), Lum, VI, 5, 13- v. eU(lir; 3°. vllhurl di a lllmil'el ard'il (liberi de ai lumli rau), CosP,
72. - < Eupuxc.>po<; ,spacieux, vaste; aise".
VLI'NGA, sf., Mih, 541 - v. vla'nga.
VLINGOS, -godsd, pl. vllng6~l, -godse, umed, thumide; moite•, Mih, 541. - V. vld'ngu
'i:
VLI'NGU, -gd, ,ubred, tfri!le, qui ne tient pas•: bldsliml'nd pri-Armd'n'll'i vll'ndzi (bles-
temlnd pe aromanii ,ubrezi), AI. 1928, 114; BNA, II, 60. V. vld'ngu;
VLurfE, sf., pl. vluyil, binecuvlntare, ·•benediction•, GEl, 220 ; va s' fl dail ~· llnd vluyie
(lti voi da 'i o binecuvtntare), PB, 4292 • Sinonim: urdllllne. - V. evluyle.
VLUriMEN, -nd, pl. vluyimen'l, -ne, binecuvlntat, tbenh: ah, crl~tind vluyimend (ah,
cre,tina binecuvlntata), BatP, 6; vluyimene (binecuvlntatule), BNA, III, 118; 167. - <
£uA.oyYJtJivo~ ,Ioue".
VLuriSESCU, vb. IV, Dal, 221; Nic, 124; GEl, 220- v. vlulsiscu.
VLuriSfRE, sf., pl. vluyislrl, binecuvlntare, •action de benin, Dal, 221 ; Nic, 124.
VLuriSfr, -ta, pl. oluyislf, -te ,beni", Dal, 221; Nic, 124.
VLUHUTESCU, -tedscd: 'limba vluhuledscd (limba dacoromAna), CBiog, 17 - v. vld-
hutiscu.
VLUISESCU -1276- vol•

VLUISESCU, vb. IV, PScr, 258; PB, 735; S(a-Maria •.. u vlulsl (Sinta-Maria ... o
binecuvlnteaza), PLit, 770 - v. evluJiiSescu. .
VLUITO, sm:, pl. vluilddz, bin~cuvtntare, •benediction•, GEl, 220; cit lo pre{tul s' btfga
11luit6lu (abia preottil Jua (incepu) sa puna (dea) . binecuvintarea punind epitra{ilul peste capul
lor), PB, 51u. - < e:u/..oy7J-r6c;, ,beni, Ioue".
VOAHA, sf., pl. vohl, duhoare, •mauvaise odeur•, Dal, 221 ; Nic, 124; Mih, 541 ; GEl,.
220; AI. 1903, 73; 'na voahd dl carne ampu/i'td (o 'duhoare de carne imputita), PB, 2138 • Si-
nonime: putodre, vrliind. - < ~6xcx .. -".
VOALE, st pl., slmburi de jue11pan pentru pliscd, folositi ca alice, moyaux de gene-
vrier utilises comme gren~lles dans des clifoires•. Sinonim: cluclumdg.- V. avoald.- < ~6/..&
,balle (de..fusil, de pistolet)".
VOAMIRE, sf., vodmlrl, Mih, 541 ; PB, 736 - v. vumedrc.
VOAMITA, sf. (pl. voamlte), vomijare, .vomissementt, Dal, 221 ; Nic, 124. V. vumeare ..
- Probabil: voame ' (v. vom) + -ld (cf. feomltd, ndhedmdtd, · pllscutd). Dar, cf. ~~ lat. v o-
mit us ,vomissement".
VOHTA ?, sf.,. pl. v6hle? •[mol inconnu- v. 6hlu l •: apa •.. aved fdpld v6hte dl gl' cJU.·
(apa .•. facuse ridicaturi?, dlmburi? de gheata), .Lum, IIJ, 343- probabil, o gre~eala de ti-
par: v6hle in Joe de oahle, pl. de Ia 6hlu.
VOI1 , pron. pers. pl., voi, •vous•, Dal, 221; Nic, 124; ~Iih, 541 ; PScr, 259; PB, 736.
- 1°. vol nu hi/ ca nol (voi nu slnteti -ca noi); 2°. te-l di vol? (ce ·e de voi ?), PAnt, 280;
Bair, 122; ,3°. o '!ol dzenurl, o vol munt I (o voi· deal uri, o voi munti 1), PLit, 994; PAnt, 25;
4°.. tut vdrlu cddzu pri vol (tot greul a cazut pe voi, asupra voastrA); 5°. a voalld vd sf pare
li$6T (vouii. vi se pare u~or); 6°. Jlva s' nu da di casd, nill per, dt ld.f-vd vol (nimic sii. nu se
atingl\ de casa, nici fir de par, de toti voi lri$ivii), ArE, 14; 7°. Mnd-vd dzulld (bunli.-vd ziuii}
- cr; ~i gr: ..~ot/..-1) . aotc; (dpotv"; 8°. culcdt-va ma nclo (culcati-vli. mai lncolo)·; 9°. vd v'idzura
aseard (vii vli.zurii. asearii.). - V. ·tine, tu1 , vdl, -vCJI. - < lat. vos ,v~us".
VOI2, vb. (a]utlltor) II (vrul, urut, vredre) - v. Introducer e, § 51, p. 58 sq - .
vrea, d 0 • vouloir ; ' 2°. desirer, aimer - . v. aJidpsescu, alUI;escu, vilisescu; 3°. devoir, avoir des
dettes- v. hursescu; 4°. devoir, falloir- v. prfnde; 5°. soit . . • soit; ou ... ou- v. i 2t, Dal,
221; Nic, 124; Mih, 541. ...., 1°: vol, nu vol- va mi due (vreau, nu vreau - rna. voi duce);
vol Ira s' .a catll un pea$le (vreau ca sii. prind un pe~te), PB; 216 ; vrel s' ti ncruli'l cu alta?'
(vrei sii te cununi cu alta?), PB, 6 10 ; cdra verl sa cumbdrl medre (dacii. vrei sii. cumperi mere),
v(r, II, 266; vrul ~nd odra, vrul doarl' orl (vrui o datli., am vrut de 4ouii. ori), PAnt, 201;
BNA, V; 30; tine .lu vruse§d (tu II vruse~i), Cod, 103 b2°; 2°: nu vredm dltu Jiva (nu doream
alt ceva), PB, 1453 0; ma si s'. vor (dar sa se. i~beascli.), PB, 1123 t; si-n'l ti vor fedli/e trite
(sli. mi te iubeascii. fetele toate), PLit, 932; PAnt, 20; nu ti vol (nu te iubesc), PLit, 942;
PAnt, 29; d6l'i s' nd lom, d6/'i s' nd vrem (amindoi sa ne luii.m (sii. ne ciisatorim), amindoi.
sane iubim), W, II, 12; "PAnt, 29- In italianii.: ,ti vojo tanto stringere e 'bbracciare" (D'Anc,
314); ,vojo fa"' (CoccC, 139; 142 etc.); ,Le verbe aimer n'existe pas · en arabe; il se traduit
energiquement par vou/oir". (LLP, XXXVII, 215); 3°: Ji'ne-1 Jlr6slu te fi-l vol (tine-ti (poftim)
piastrul ce ti-l datoresc), PB, 825; ci'le lire l'l-vredl? (cite lire li datorai ?) ; 4° :. va un mes
s' /i /i mbqir (trebuie o lunii. sa ti le ln~ir, sa .ti le povestesc), PB, 1485 ; sumdrlli-l'l va um-
pledrc, Lum, II, 308; BNA, III, 124 - v . . umpledre 3° ; (url/'i vor. vdldmdre (hotii trebuie
uci~i) - cf. ~i fudulcdJd, sumdr 2° etc. ; cdlea ua imnare $' borgea va pldlirc (drumul trebuie
umblat (pareurs) spre a ajunge unde vrei, iar datoria trebuie pliititii); vred vdtamdrc di· ~cop
(trebuia ucis(a) sau uci~i, ucise In bli.taie); 5°: s' u-a(ld- va modrtii, va Jlle (sii. o gaseasca
- fie moartii., fie vie), PB, 13233 ; va odr(un, va avut (fie sarac, fie avut), PB, 121 11• - Ca
ajutii.tor"ln conjugare, sub formeJe· va ~i vrea: vu mi (ac, 11a n'irdzem (rna· voi face, vom merge);
volvon.\' -1277-

ua Pidedl, va vldedJ (ai fi vazut, ati fi vAzut); va vldzu, va vldzur.a (va fi vazut, vor fi vazut) ;
ored ved, vred vldem (a~ fi vazut, am fi vAzut) etc. ; vred s' acdmpra (vrea sa cumpere = ar
cumpara), BatP, 32; BNA, III, 146; vred sl-l vlnda (vreau sii.~l vlndii. = .1-ar vlnde), ·ibid;
nu va zbor (nu trebuie spus), CalGrB, 49; BNA, IY, 27; oa dzl'ca (va sii. zica = adlcii.), PB,
1661 . - Pentru forma vol (indic. prez. pers. '1 .sg) •Je veuxt, In dacoromanii.: ,tnsii. nu ca eu
volu, ci ca veri tu" (Cip, 139); ,De nu rna vor,· eu ti voiu pre ei" (Ureche, 18.9 ); ,te voi
sA fii'" (Miron, 299); ,voi sa ·te fac sa te lnveti" (Cron, ·73); ,voi sa taiu capetele yoastre"
(CronM, I, 263); ,eu voiu pre Domnul sa-l laud" (CronM, II, 7 etc.); ,sii..mii. -mpac cu tine
voi" -· Ia Iancu Vacare~cu (DLit, II, 75); ,voiu sii. tracsc rasflltat", Ia B. P. Mumuleanu
(DLit,. II, ·81). - V. oat, va2 , vu ~i 'al'. ,- <.lat. v~lere ,.vouloir".
VOIVOD.\', sm.: si-aglunga uolooddd:l'i-all6r mlUI (sii. ajunga a (i voievozii altor
neamurl), BNA, II, 86- v. vulvuda'.
VOL, sn., v6/url, obuz, •obus - v. ~lull', tapa 2°; foudre - v. s(ulgu•, GEl, 220; n'l-
pan1 ca volu cdde tu avlle (mi se paru ca In curte cade fulgerul). PenB, VI, 135. - < ~i;):A.o,;
, ,boule, boulette". .
VOLA, sf., pl.?, voie, •volonte; plaisir•. .GrS, II, 400. ·- 1°. s' ul la~l pomul pri vOla
a lul s' credsca (sA-l la~i pomul sa crease:\ In voia lui), C~c, 37; 2°. tara dd-n'l vola s' n'ergu
(acum da-mi voie sa merg), C~c, 45; 3°. va s' vinim s' 11 (cifim vola (vom veni sa-ti facem
placerea), C~c, 59; 4°. ddtul ... si-arucd dupd vola a capiddn'llor (impozitul. .. se arunca (fixa)
dupA vrerea capitanilor), Lum, 11, 74. V. v6l'e ~i sinonimul vredre.- < bg. volja ,volonte;
gre ; plaislr".
VOLBU, sn., pl. volburl, lnvlllitor, •endroit oil. l'on .enroule Ia chafne sur un ensguple
pose sur deux perci:tes fourchues plantees en terre-v. Plm, I, 153 (pour les Dacoroumains:
Plm, II, 119-120; PAcR, 431; pour Ia Grece: BBGrece, 58, fig. 55)•, Dal, 221; Nic, 124
(lat. •volvum ,.entortillement"); Mih, 544; PB, 736; la volbu ustura si-u ndrecigd (urzeala sa
o dreaga (sA o aranjeze) Ia lnvlllitor), LP, 12; PAnt, 243; BNA, II, 112: V. viHvu 1 • - Cf.
mgl. oolb (PMegR, II, 131; CapM, III, 330).·- < lat. :•volvum volvere .,(faire) enrouler".
VOLT.\·, sr.: pl. oolte, tur, •tour, promenade•, Dal, 221; Nlc, 125; Mih, 542; nu aveci
oolle prit picifd (nu erau tururi prln piatii.), BNA, II, 74. ~inonlme : · pirlpat, suldfii. - Cf. gr.
~6/.T:x ,tour", alb. vollte ,giro''. - < it. volta.
VOLVU1 , sn., Nic, 124- v: oolbu ~i oultar.
VOLVU2 , vb. 1 (vulval, -vcit, -vcire), a face sui, •rouler autour; enrouler•, Nic, 125 ( <
lat. volvere). Pentru sensu) ,enrouler .sur l'ensouple ~ v •. v6lbu", e curentii expresia adun
Ia . volbu (string ur:teala pe sui). ~ < v6lvui.
VOL'E, sf., pl.?, permisiune, •permission•: nu a111!m cd(ldld vol'e (nu am cerut permi-
siune), CBiog, 20; da'-nd vol'e si nd turnd'm la (umel'l (dA-ne voie sa ne lntoarcem Ia fa-
milii), FI, 11, 7, 6. Sinonime : d6le, tzlne. ~ V,. v6ld ~I it. ooglla.
VOM, vb. III ~i II (vumul, -mut, vodmire tji vurr.edre. Indic. prez.: vom, von'l, vodme,
vumem, vumi(, vom), voame, d 0 • vomir; 2°. sourdre, jaillin, Dal, 122; Nic, 125; Mih, 542;
PScr, 259. - 1°: ngl'itci sur~lndalul ari'_!llu ~i~apola l-vumed (sorbind lnghitea riul ~i apoi II
womita), PB, 49431-cf. amdre 4°.; va li von'l tute (I~ vei vomita toate, le vei spune toate bune
$i rele, nu va ramlnea nimic in tine), PLit, 659; ci'te pocite s' vodmli Umba (cite poate sA
vomiteze limba): PB, 23430; vodml-te, vodml-te cupa, PB, 16411 v. tine 16° (precum ~~: cad 1",
cuClubci, (ug 2°, strlngu 2° etc.); 2°: di-lu s' voqme ari'iilu (de unde izvora~te. rlul) - v. worn
- < 'lat. vomere ,vomir". _
VOMBIR, sm., pl. vombirl; VOMBIR, -rd, pl. vombirl, ~re, vampir; foarte rau, •vampire;
enfant non baptise et deyenu vampire; tres mechanh, Dal, 221; Nic, 125; PLi~, 703. ~ 1°.
alii edste vombir,· '$l-ml'cd pdrinlil'l (acellil e vampir, l~i manlncA pArintii), F), I, 4, 8; 2°.
vchumA -1278- VRE!

(edtd s' hibd Jl las's' hibd Ji oodlitbird (fati si fie ~i lasi si fie ~i rea ca o vampirA), PB, 11911;
11916 ; 3°. ca suptu di v6mbirl (ca supt de vampirl), PLit, 703; ·4°. te v6mbir fiCl6r dre! (ce riu
biiat are 1). - V. vampir, vurc6lac ~! gr. !J.1t61J.ntpoe~ ,!J.txpooc.>!J.o~" ('A v3p, 220).
VOMERA, VOMIRA, sf., pl. v6mire, brizdar, •soc de Ia chari'ue'o, Nic, 12S; PScr, 2S9;
DR, II, 497; LL, IV, 9S. Sinonime: inee, me,a. - Fonetice~te, ar fi trebuit si avem vodmirii.
- Cf. ~i it. vomere. - < lat. vomer, -erem ,soc de Ia charrue".
VORAX, sm., pl.?, borax, •borax•, Dal, 221. - <()6poe~ ..-".
VOSTRU, oo48trd, pl. v6$1rl ~i v6,tri, vodstre, vostru, evotre; le vOtreo, Dal, 221 ; Nic,
12S; PB, 7S7. - Nom. sg. ~i pl.: 1°. a v6stru edste mdntile, a vodstre sun 11' cdJirlle (al vostru
e muntele, ale voastre slnt ~i sttnile); 2°. a vodstrd i cdsa, a V6$lri sun $' fiC1.6rll'i (a· voastri
e· casa, ai vo~tri sfnt ~~ copiii). - Gen.-dat. sg. ; so. ledmnile suntu a viflnlul a vustrdl, nu a
viflndl'el a vustril (lemnele slnt· ale vecinului vostru, nu ale vecinei voastre); 4°. dd-l'f a VU$-
lrril, nu a VU$lril (di-i celui al vostru, nu celei a .voastre). - Gen.-dat. pl.: S0 • fiC1.6rll'i a VU$-
tror (copiii celor ai vo~tri); 6°. fedtile a vuslr6r (fetele celor ale voastre); 7°. a vu~tr6r nu Iii
dzt,a flvd (celor ai vo~ti:i sau celor ale voastre nu le-arn zis nimic).·- Pentru istroromAni,
cf. Kov, 111 : a nostore, ~ vostore. - 8°. n'irdzet acdsd-vd (mergeti Ia casa voastri, acasi-vi);
9°. cdl'i-vd nu vln'ird (caii vo~tri nu veniri) - cf. dr. ,porobocilorfl vo~tri ~i mueriloru-vi"
(Cip, 1S6) etc. - v. vat ~i vii' ( < lat. aton vobis), n6stru ~i vol1• - < lat. voster ,votre, vOtre".
voVLA.,. sf., pl.?, fire, mature, temperament.: ahtdre l'l-edste v6vla (atare li e firea,
caracterul). Sinonime: haractfr, hire. - < ?
vozA, sf., pl. v6zii, butoi, •tonneau - v. bdtet; bouteille - v. bold•, Mih, S42; 40;
and .v6zd di yin (un butoi cu vin) ; uoza $d mlsura li misurd (sticla (flaconul) ~i farfuria cu
care misura), jb, I, 44; v6za ma nu dre yin (butoiut nu mai are vin), Lum, V, 76. - Cf.
bg. ooz (BER, 171).- <alb. v6zl! ,botte".
VRA.G, sm. ~i sn., pl. vradzl !ji vrdgurl, brazdi, csillon - v. brdzdd; champ qui n'est
pas ensemence•, Mih, S42; PenB, III, 24S; PEtim, 20. V. aurdg 111 vruguescu. - Cf. mgl. vrarl
,arie' de treierat = battage (du ble)'' (PMegR, II, 1S1; GrS, VII, 22S; CapM, III, SS1); alb.
ordki ,solco" ~i vsl., bg. orahrl ,trituratio" - ef. BER, 179.
VRANA, sf., pl. vrdne, vrani, etrou de bonde; bonde•, Mih, S42. - < bg. vrana ,enton-
noir; bonde".
VRAP I tinterj. qui imite le bruit d'un . fouettemenb : vrap I l'l-tire una cu oetirga di
c6rnu (vrap.! li trage una cu varga de corn), PB, 11111. V. vap!
VRAPA, sf., firi pl., grabi; avlnt, •hAte - v. ayun'le; vitesse; essor- v. vdntu•. -
1°. vrdpa fe aved lotitd inutile (iuteala (avansul) ce o luase catlril), Fl, II, 6, 4; 2°. muld'rlle
aved · lodtd vrdpd, nu putedl s' li ttn'l (catlrii luase avtnt, nu puteai si-i til), ·CFr, 142. V.
avrdpd, prdpa Iii Clor S0 • - < alb. vrap ·,rretta, ·v elocita".
VRAPCiu, sm., pl. vrtipci, vrabie, emoineau•, Dal, 221; CEl, 89. Sinonime: an~Mii',
Cl6nd, fdrndpul'lrl etc. - < bg. vraplle ..-".
'VRABi\s:Escu, vb. IV, PScr, 2S9- v. vr4hn'tsiscu.
VRAHNos, -nods4, pl. or4hn6Jl, -nodse, rigu~it, •(d'une voix) rauque•, PAnt, SOS (adv.);
GEl, 220: - < ()pcty)(v6~ ,enroue".
VRABN'ISESCU, VRAHN'ISfRE, · VRABN'IStr, Dal, 222; Nic, 127; .GEl, 220 - v.
avrdhnlsiscu sqq ~~ vriihdsiscu. - < ()pcty)(vr4~c.> ,s'enrouer". .
VRAN'I(), sm., pl. vrdn'l, arin, •aune•. V. tivar. Slnonime: drin etc. - Cf. alb. verrl
,ontano . campeggio (albero)", pl. D l r r l nj ,~:!8oc; ilyp(ou 8~v8pou"· .
VRE I eM It: 1°. te gretil, vre gldre! (de ce strigal (de ce ai strigat), bre prostule 1),
PB, 2S18 ; 2°. a vre om, om (hii mii omule, omule), PB, S2"; S0 .. aJ[-l ~lne, vre-hil'l (~a e
loine, mil fiilor), PAnt, 83. - V. bri!, gr. ()pe .. -", etc.
VREA -1279- VRl'STA

VREA, VREAI. - 1°. vred s' modra di fodme (era sil moaril de foame), PB, 23•;
2°. orea s' arcdre n foe (s:ar fi aruncat In foe), PB, 1791; 3°. si si-aspdred lrlplu di plodle, ·vred
podrta tlmbdre, PLit, 53S; PAnt, 9 - v. lup 1°; 4°. fo ored-1 pitric 'na ldcrima (eu p-a~ fi
trimis o lacrimi!.), RMac, II, 33, 5; PAnt, 45; 5°. eft ma mull vred si-ascundedre lind (ed(l}
(cu cit mai mult s-ar fi ascuns o fati!.), B~A; II, 72; S0 • vredl l!'odra (ar muri; ar· fi murit),
PB, 20517 ; PAnt, 92; 7°. nu vredf podia (nu ar fi putut), PB, 33S10• - ln dacoromAni!.: ,clnd
altii asupra lor vrea veni" (CronM, I, S8); ,vrea lua pi!. toti robi" (1, 480); ,de nu vrea muri"
(1, 495); ,cu totul si!. vrea stinge tici!.loasa aceasta di!. taril" (II, 200) ....: cf: ibid. : I, S8; 102;
489; II, 183; 307 etc.; ,nu vrea avea" (Ur, 153; Ur1 , 85; Das, 47; 147); ,nu vrea fi"
(Ur, 190; Url, 137; Das, 132); ,vre fi sti!.tut ... vre ri!.mlne" = ar fi stat ..• ar fi rilmas
(Nec1 , 79; Nee, 97); ,nici unul nu vre scilpa" = nici unul nu ar fi scilpat (Necl, 358 ~~
p. LXXVIII); ,~ivrea fi fost" (ITR, S7); ,clnd vrea sil moarif' (Cron, 57). La fel ~~ Ia alti
cronicari (N. Costin, Muste), ca ~~ In ·Transilvania (Ia Cri~tior, llngi!. izvorul Cri~ului-Negru)
sau In Dlnsu~: ,d'e nu vea rilspund'e noapt'ell' nu sil vea ntlmpla n'i~ un refl" (DHat, 104).
La Emin, VI, 309: ,sil nu vr~ fi ~olduros, vr~ trece plni!. jos". Pentru vechea dacoromani!.,
d . Dens, II, 230-231.-De retinut din graiul din Cento (Iialia): ,am vr~ comunicher = mi
vorrei comunicare" (IIF, I, S3). - V. va1 , vaP, voP ~i di§UptdClline etc. - < lat. volebam,
-as, -at.
VREAJE, sf., pl. vrejl, vreasc, •broutille, ramille•, gi!.tej, Dal, 22i; CEI, 89. V. vreciza.
- < bg, vrilza, ,tige (de citrouille), stolon (de fraise)".
VREARE, sf., pl. vrerl, vrere; iubire, .vouloir, volonU - v. v6l'e; amour - v. aydpe,
sivda'; assentiment,' gr~- v. 8t!llma•, Dal, 221; Nic, 127; Mih, 542; PScr, 259. - 1°. va-l
dam cit va u-df tu vredre (lti vom da clt o vei avea ln vrere, cit vei vrea), PAnt, 131; 2°.
ca s' na dat cu vredre blind (dacil ne veti da cu vrere bunil), PAnt, 302; BNA, I, 132; 3°.
lu-l vr.edre, edste $' Dumnidza' _tu mese. (unde e iubire, e ~i Dumnezeu Ia mijloc), PGr, 1S2;
4°. si-adlic drllli gralll di vredre (si!. aduc dulce grai de iubire), PAnt, 2S7; Bair, 97; CaiGrB,
123; 5°. '§l-aved arcata vredrea pri un ardp (l~i aruncase iubirea pe un negru = se lndrilgos-
tise de un negru), PB, S8U; S0 • cu vredre, cu nivredre l'i sprlne (cu vrere, fi!.ril vrere li spune),
PB, 1527 • - V. vrut.
VREA~I, sf. pl., PB, 737 - v. vre§lurr.
VREAVA., sf., pl . vrevurl, zgomot, •bruit, vacarme•, Dal, 222; Nic, 127; Mih, 542; CEI,
89. - 1°. dvde d{ dipdrte lind vredvil mdre (aude de departe o larmi!. ma.re), PB, 1432; 2°.
te-l vredva · ti s' fdle n cdle? (ce e zgomotul ce se face pe drum?), LP, 185; PAnt, 19; 3°.
bodtea-a pednilor di modrte edste az tu oredva-a lor (vocea aripilor de moarte asti!.zi e In vu-
ietul lor), CaiGrB, 84; PAnt, 238; BNA, II, 100; 4°. cl6puille! ... cum asrlna vredva-a lor I
(clopotele I ... cum sunil (ri!.sunil) vuietullor 1), Lum, II, 135; BNA, IV, 40; 5°. vrevurl niaca-
kislte murmurd (zgomote nelntelese murmurau), GrB, 22S; PAnt, 231; BNA, IV, 150. Sino-
nime : crot, ylurultie, ldrmil, lava, silldodte etc. ---, ln vechea dacoromani!. : vredvil ,plainte
sourde, murmure, tumulte, agitation" (Dens, II, 53S); HPs, 3S13 ; CPsal, 2525• - < bg. vreva
,cris, tumulte".
VREAzA, sf., . pl. vrezl, vrejl, Nic, 127 - v. vredje, vred§turl.
VRERE, sf., pl. vrerl, PB, 737 - v. vredre.
VRE~, sf. pl., vreascuri, •branche.s seches, bois morb, Mih, 542. V. vred§iurl,-
vredzil.- Cf. alb. , vreshte ,vigna" ~~ vresht ,vigna, vigneto".
· VRIN, vrt'nil: nu-l dall din brdta a vtrnlil (nu-l dau din brate nimi!.nui), PAnt, 1SO -
v. vi'rnu.
VRl'STA,' sf., Mih, 542; PB, 737; PAnt, 503; CEI, 89; lfid6 vri'stil (orice etate), Cod,
24 bU- v. vf'rstil.
VRI'STNIC -1280- VlJLGUR

. VRI'STNIC, -cd: s' gzodca ninga lJri'stnitile a l'el (sll. danseze llngll. semenele ei ca etate),
Lum, I, 298 - v. lJi'rstnlc.
VROMA, sf., pl. oroml, .Putoare, •puanteur., Nic, 1~8. V. orumn'edr, vodka etc.- <
~PWft:X ,mauvaise odeur"•.
VROME, sf., pl. 'l, ovll.i, cavoine•, Dal, 222; Nic, 127; GEl, 22\l. Sinonim: ove:.- <
flp6ftll .. -".
VRONDU, sn., pl. vrondurl, zgomot; bubuiturll., •fracas; bruit (d'explosion, de canon,
de tonnerre)•, Dal, 222; Nic, 127; AI. 1903, 33; Lum, I, 300; Ill, 346 (vrondus) ; GEl, 220.
- 1°. lJrondul a mtlcdrddzlor (zgomotul macaralelor), Lum, II, 351; BNA, IV, 103; 2°. avde ...
ca lJrondu [In original: boll ,vocl"] dl .tu(ekl (aude ... ca bubulturll. de arme), Lum, 11, 139;
PAnt, 189. V. zbuc. - < f)p6v.TOc; .. -".
· VRUGUESCU, -UfT, -l!fRE - v. avruguescu, -uire, -uit !iii ni-lJruguire, nl1rag, vrag.
VRUAIN'EAR, ~rii, pl. vrumn'edrl, -re, puturos, •malpropre, puanb. V. amputi t !iii vroma.
- <f)poo(.tuipl)c; .. -". .
VRUNDUSESCU, vb. IV (vrundusll, -sit, -sire), bubui, daire du bruit•. V. vrondu. - <
[3pov-.w ,faire du bruit ; tonner".
· VRUNDUSfRE, sf., pl. lJrundusirl, zgomot, <fracas•: vrundusirca era cdma mare (zgomotul
era (devenea) mai mare), Lum, III, 346.
VRUT, adv.; VRUT, fJrtild, pl. vni.t, vrute, vrut; iubit, taffectueusement; aim~, agnable•,
Dal, 222; Nlc, 127; Mih, 54~. - 1°. mulreci$le vrut la .cl (priveliite afeetuos Ia el), PAnt, 276;
2°. vor s' mi m(triUI, vrute (iubite, vor sa rna mil rite), PLit, 851; PAnt, 53; 3~. nu-l'l yinea
si s' dispdrta dl vruta a lul (nu-l venea sil se despart.il de iublta lui), PB, 1427; 4°. vnite ~~
nlvrute (vrute ~~ nevrute), PGr, 162. - V. ooP.
' VU = lJal - v. voP - : vu si-aglungd gludlcatorru (o sll. ajungll. (va sosi) judecll.torul),
PScr, 77i; 259 ( < lat. •oo < volo). :.... Pentru aeest u din lJU - pentru care cf. it. lJol !1i t oui
,vous" -, cazul e unie, fie ca acest lJU derivll. din oo1, fie din ooP.
VUDNIC (gramosteni), sn., pl. vudnlte, lavoar, •lavabo•. - < bg. vodntkll ,lavoir;
(wier".
VU 11ELA, sf., pl. vu&!le, piele de vitel argasita, •peau de veau tann~e•, Dal, 22~ ; Nic,
125; GEl, 220. V. lJldela. - <f)oo3~).:x<f)w3~ ,boeuf". .
VUIVUDA', sm., pl. oulvudddz, voieyod, •voivode, capitaine, prince•: arup ca s' ylna
vulvudddz (tlliinesc, (irump) sa vie voievozi), PAnt, 162. V. oolvoda'. - < bg. volvoda .. -".
VUJE, sf., pl. vdji; VUJfJ, sm., pl. vujl, soc, •sureau· en herbe, hieble; sureau•. Dal,
222; Nic, 125 (vu:). ; PEtim, 19; pa~pcica di vuji1 (pu~coci de soc). V. bo:, ibO: etc. - Cf.
gr. f)ou~~:x ('Apr)., 29; :E:xp· 11; Boga, II, 113); toponimicul o"r&: B'lu~~:x ('H~e:~p. IX, 222);
alb. vuxhe ,sambuco (albero)" .
VULA, sf., pl. oule, pecete, •cachet; sceau•, Dal, 222; Nic, 125; Mih, 542; PScr, 252;
Co<!., 381' ; GEl, 200; l'l-biiga' vula (i-a pus peeetea), PGr, 162 ;· aspcirsi oula a lul (a strieat
sigiliul lui), PB, .19310• Sinonime : mlure, sfdrhlM; lura. - < [3o;:)).).:x .. -". .
VULBUR.(; sf. (pi> oillbure), praf de pu~ca, •poudre a canon- v. bdrule•, Mih, .543.
- 1°. nu s' bdga foe pi nlngd odlburd (nu se pune foe pe llngll. pra£ de pu~cll.), PLit, 496;
2 °. villbura erd uda dl plocile (praful de pu'icll. era ud de ploaie), Lum, III, 60; 3°. dre lJulbura
tri una umplecire (are pulbere pentru o tncll.rcatura), Lum, V, 144. .V. billoara. - Cf. it. p o 1-
ve re.
VULERA, sf., pl. vuUre : huUra, led liuUra, guli§l rinlu dil vuUra (holera, mll.i holera,
ai golit ·vinul din butoi), CalGrB, 65 - v. vurela, lJUryela.
VULG1n:Escu, -reci.~ca, PAnt, 503 - v. ourgarescu.
V 6 I y u r, -ra, pl. Vulgurl, -re, i\tih, '5 43 - v. Vilrrar, Vi'rylr.
-1281- VIJNGU

VULfi~, sf., pl. uulil, decizie, •projct; decision•, PLit, 762; PAnt, 86; GEl, 220. - <
~ouA i] ,IIW". .
VULIPSESCU (mi), vb. IV (l1uiipsil, -sit, -sire), decide, .«deliberer; decider., GEl, 220;
s' vulipsi si s' duca s' lu-ci{lii (s-a dccis sa se ducd sii.-1 gaseasca), PB, 47334, - < f3o~/..e:uo!J.ctt
',,.,''. ' . .
VULOAGA, sf., pl. uul6dzl, poiana, •clairiere•, Dal, 222; Nic, t25; Mih·, 543; CEI, 90 .
--' t 0 • lu. Ul,l/ociyd ·~1-erd un nuc (In poianii f$1 era un nuc), PB, 49910; 2°. prit uu/6dzile mu-
~edle (prin poienile fFumoase), Bag, 52; PAnt, 200; BNA, V, 36. - V. udlodgd ~i mgl. uulociyii
{CapM, III, 331). - Pentru dr. /Jolocicd, cf. PCon, 'st. - < vsi.' vologa ·(Mik, 65).
VlJLPE. sf., pl. /Julki, vulpe, ~renard; fourbet, Dal, 222; Nic, 126; Mih, 543; PScr,
'259. .- t 0 • dust mdrdla di uulpe (s-a dus sarmana de vulpe), PB, 371zo; 2°. te uulpe liiculd-1!
(ce vulpoi (~iret) ti\cut e !), PLit, 660; 3°. bi.~ind di uutpe - v. p6pur1Jd. - Cf. ~i discl'ntu,
~irel etc. - < lat. vulpls ,renard".
VULPfL'E, sf., pl. uulpil'l, ~iretenie, dourberie•, Dal, 222; l'l-dzi'se cu uulpll'e (i-a ~is
cu ~iretenie), ·Fl, II, 6, 7; I, 5, 6. .
VULPON'l(), -podn'e, pl. uulp6n'l, -podn'e, sm., sf. ~i adj., vulpoi, •renard; fourbe•,
Mih, 543.
VULTOR, sm., pl. uu/16rl, Mih, 544 - v. ufll6r ~~ udlual6r.
VULT1JC, sm., pl.· uullute ~i uullucurl, mla~tinii, •marecage•, Dal, 222; i plind di vu/-
·lucurl (e plinii de smlrcuri), Fl, II, 4, 5. Sinonim: azmdc. - < udllu1·• .
. VlJLTUR, VULT1JR, sm., pl. uullurl, uullurl, vultur, .vautour, aiglet, Nic, 126. - 1°.
si-alecipfdd uulturlu tu nior (vulturul se repede (se avlntll) In nor), PB,' 495a2; 2°, pri U$url
nu ved: uu/lurl (pe cadavi:e nu vezi vulturi), Lum,_ II, ·t67; PAnt, 286; BNA, -I, 28; 3°. lu
·~l-{ac culbu ma$1 uulturll'i (unde numai vulturii i~i fac cuib), BNA, I, 18. Sinonime: altO,
huld, 6rn'lu, slaurail. - <lat. vultur ,vau~our".
VULTUSESCU, vb. IV (uultusll, -sit, -sire)," lmpotmoli, «s'embourber, ~·enfoncer dans
des marecages•, Dal, 222; Nic, 126; GEl, 221. - t 0 • mula aued uullusila (catlrul se lnniimo-
lise), PB, 15622 ; 2°. pin' di gu$e uu/lusi lu cdlrdne (se lmpotmoli In catran plnii Ia git), PB,
31038. - < f3ou):rwvw ('Apr/.., 30), f31X/..-r6vw -,rendre marecageux".
VULTUSfRE, sf., pl. .uulluslrl, lmpotmolire, •embourbcment., Dal, 222; Nic, 126.
VULTUSfT, -ttl,' pl. vullusi(, -le, tmpotmolit, •embourbe•, Dal, 222 ; Nic, 126.
VULUS~SCU. (mi), vb. IV (uu/usil, -sit, -sire), sigila, ccacheter; scellero, Dal, 222; Nic,
125; Mih, 543; PB, 737; GEl, 220. Sinonim: mluhlurlidisiscu.- < f3ou/../..6vw .. -".
VULUSfRE, sr., pl. uulusirl, sigilare, •action de cacheter, de sceller•, Dal, 222; Nic,
125; Mih, 543.
VULUSfT, -ltl, pl. uu/usi(, -le, pecetluit, •cachete, scellt\t, Dal, 222; Nic, 125; PAnt, 503.
VULUTfNA, sf., pl. uu/uline ~i uulutin'l, mica etichetA, cpetite etiquette a cc:iller•, Kats,
1, 7t. - < uula.
VUL'EAR, sm., pl. uul'ecirl, ~ovar, papurii, cmassette, Iaiche•, Dal, 222. - V. zuullfr.
VUMBIRLI'KE, sf., pl. uumbirli'kl, atitudine de vampir, •action ou attitude qui carac-
terise un v6mbir; mechancete•, Dal, 221.
VUMEARE, sf., pl. vumerl, v:>mitare, •action de vomlr; vomissemento, Dal, 222; Nic,
126. V. uoamire ~i bruzgaire. .
VUMUT, -ld, pl. uumut, -te, vomitat, cvomi•, .Dal, 222. - V. :oumul.
VUMUTIJRA, sf., pl. u.u mulurl, viirsi\turii, . cce qui est vomi; chose degofitante; avorton
- v. astrakil•, Dal, 222; Mih, 543; PB, 737; PGr, t62.
VUNGU, sm., pl. ound:i, vierme de capra, ever (de Ia peau de chilvre)•, Dal, 222;
:Nic, 126. - < ? ·

-81 - c. 531 - Tache pap aha g i, 'vtctlonaruz d talectulut arom4n


VURC6LAC -1282- VURZ6M

VURC6LAC, sm., pl. v.urc6la(l, vlrcolac, .vampire·; dragon•, Dal, 222; PAnt, 503; Bair,
109; CEJ, 90; cu ungl'ile ca vurc6lac (cu ghearele ca vlrcolac), PB, 14736• V. vurculdc. - Cf.
~r. ~pux61.otxot~ ,vampire" , v:sl. uutkolakrl .. ~upx61.otxot"·
VURCULAC, sm.·; VUR«;:ULAC, -cd, pl. vurculdll. ~i vurculd/l, -te •vampire; trh mechant
·- v. uamplrt,· Dal, 222; Mih, 542; CEJ, 90. - 1°. plascani un vurculdc (a plesnit un vlrcolac),
Fr, I, 88.; PAnt, 185; BNA, Ill, 70; 2°. vurculd(ile di mod$e (rautacioasele de batrlne), PB,
173•~ v. vombir. - < bg. vr6kola\k6 ,vampire; loup.•garou" .
V:URCUSESCU, VURCUSfT: mrlntll'l sta tifcut §i uurcusit (muntH slau tacuti ~i lnnorati),
Fl, II, I, 2 - v. oifrcusescu; -sit.
VlJRAAL, sn., pl. :vrlr6ale, vlna de bou, bici, •fouet; nerf de boeuh. Sinonime: cdmcike,
svictll. - Somavera, I, 75 : .. ~oup3oul.ov, ~oup36veupo)l = durengo, nervo di bue da battere" :
<~oup3oul.ot~ ,fouet";
VURELA, sf., Dal, 219 - v. vuryt!la.
Vu r gar, Vii r g i r, :Vii r 1 a r, Vii r 1 u r, -rd, pl. Vurgarl etc., -re •Bulgare•, PB,
737 ; GEl, 221. - 1°. IIU-l · Vurgifr, nlti Grec (nu e lmlgar, nici grec), Lum, II, 153; PAnt,
178; BNA, 111, 112; 2°. (edld vurgdrd (fata bulgara), PLit, 1053; PAnt, 59 ; 3°. tl sol s' bd-
turd cu Vurydrll'i (ce .fel (cum) se Juptara cu bulgarii), BNA, 11, 24 (In rima cu sugdrll'i).;
4°. cap di Vuryar (cap de bulgar), PLit, 660; 5°. vidzri$l Vuryar? (ai vazut bulgar?), PAnt,
8.- v. Vdlgur ,1 $op.- <Boul.yotpo~ ,-".
VURGARAME., sf., fiira pl., bulgarime, mombre de BUigares•, PB, 737; Mih, 544.
VURGARESCU, -redsca, pl. vurgart$/1, -rl!$ti, bulgaresc, •(de) bulgai'e• : una mlnte vur-
garedscif (o minte b,ulgareasca),- PLit, 660; PAnt, 8.
VlJRri\, sf., pl. vurye, traista de piele, •bourse de cuir = lat. bulga•, Nic, 126. Sino-
.nime: kedle 2°, tavarcedc, :birnic., - Cf. gr. [)oupxot ~i [)oupytot·
VURrARESCU, -redsca: cap vurydrt!scu (cap bulgaresc),' PAnt, 8. - v. vurgifrt!scu ~·
Cegan.
VURrELA; . sf., pl. vuryele, GrS, IV, .380; lodl funea $d vuryt!la (am luat funia ~i bu-
toia~ul pentru apa), CFr, 154 - v. vart!ld, vult!rti.
VURrfRE, sf., Dal, 222 - v. virylre.
VURLU, -lit, GrS, UI, 264 - v. vi'rlu ~i gr. (3oupl.o ('A piT. nc 1204 ; 'Aprl., 30; l:otp, 11).
VURTU~EDZtJ, vb. I, lntari, CLitur, 136 - v. invirlu!!edzi1, IJirlu!!t!scu.
· VURTIJTE, sf., Cod, 1257 ..,... v. virtute ~i (ri'ngu 14°.
VlJRTA, sf., pl. IJur(d, perie, •brosse•·, Dal, 222; .Nic, 126; AI. 1901-1902, 108; GEl,
.221. V • . fi'rce. - . Cf. ·gr. [)oupw~~ alb. vurce ·.. -".·
VURTfRE, sf., pl. Bur(lrl •monte (en parlant des truies), saison de l'accouplement des.
pores et des truies•, goana Ia p 0rci, Dal, 222. - Dal, 222 : vurta a porcului de poil de l'echine
du pore•. - < vur(a. . :
VURTfTA, adj. f., pl. vur(lte, (scroafa) gonita, •(truie) accouplee•, Dal, 222. - V .. mir-
lita, ptrcltif, udziratif.
VURTUSESCU. (mi) , . vb. lV (vurtusil, -sit, -sire), peria, •brosser•, Dal, 222; Nic, 126.
- < ~oup-ral~(t) ..-".
VURTUSfRE, sf., pl. vurtusl.rl, periete, •action de brossert, Dal, 222; Nic, 127.
VURTUSfT, -Ia, pl. ourtuslt, -te, periat, •brosse•, Dal, 222; Nic, .127.
VURVURA, sf., Mih, 544 (•culbute•); tihea a 6mlul s' toarna ca a modral'el vurourlf·
(norocul omului se lntoacce ca roata morii), ArE, 10. V. virvurd.- Cuvlnt onomatopeic dupa.
zgomotul de vur-vur! pe care II face aceasti juciirie.
VURZ611, VURZ6N, sn., pl. vurzodme, plasli, n ets•, Nic, 126. Sinoni.me: podl!d etc..
- < bg. v6rzop .,-" (BER, 210).
VUTANA. -1283- vuzutscn

VUTANA, VUT.ANE, sf., pl. oulii'n'l, iarbi mirositoare, •herbe odorante•, GEl, 221.
- 1". pascu 'nil outdna (a piiscut o iarba mirositoare), PLit, 1045; PAnt, 204 (veratrum al-
bum?); BNA, V, 31; 2°. pdde . .. cu vuta'n'l dilute solle (padiniL .. cu plante (flori) mirosi-
toare de toate felurile), BNA, II, 20. - ln muntii Pindului, care nu slnt prea ierbo~i, oUe se
mai hranesc ~i cu atari vula'n'l. - • ... il y a en Provence un endroit qu'on nomme Ia Crau,
tout couvert de .cailloux [ ......... ] en ce champ de Ia sterllite mi!me il crolt une herbe si
fine et de si gran~e vertu qu'un brin, en vaut mieux que des poignees entieres de celles des
pres les plus graso - Defour, 26. - < ~ou't'<ivt ,herbe, plante (medicinale)".
VUTARAC, sn., pl. uutardfe, icre ro~ii sirate, •oeufs de poisson sale, boutargue•, GEl,
221. V. Muyetir. - Cf. gr. (jou't'<ipat)(OV < arab.
VUTfNA, sf., pl. vutine !ji outin'l- v. (tina-, Nic, 127; GEl, 221. - < ~OU't'LVIX
,tinette".
VUTELA, sf., pl. outele, donitii, •seille•, GrS, Vl, 388; Pini, II, 200. V. vafedla, vi-
tedla, vltedla !ii vareld. - < ~out"atl.at (' Ap n .. 30).
VUTESCU (mi), vb. IV (vutii, -lit, -tire), a se cufunda, •plongero, GEl, 221. y, fundu-
aescu1. - < ~out"l1:w. ~out"ro ..-"•
.VUVEATA, VUVET.~. sf., pl. VUIJedte, uuoet, Nic, 324 - v. buuedtd.
vpz, sm., Nic, 125 - v. vuju.
VUZUESCU, vb. IV (vumil, -uil, -uire), vui, PB, 737 - v. viuscu.
X
XArunAf!J\, sf., pl. xayura'l, r:lscumparare, orachat; ran~on •. V. arayuroaa ~i ascum-
pclr. - < e~Otyopli .. -" (Passow, 9).
XAl\IIN, SJll., pl. xamin'l, semestru, osemestre, six mois•, PLit, 978 (,examin" < dr.
ex amen); s' turna' dupd un xamin (s-a lntors dupa ~ase luni). - <' e~OC!J.lJVO~ ,semestriel" ~
XAN ..\, adv., iar:l~i, ode nouveau - v. dt:no(l," lara, pole; plus - v. cama, mat•. ,- Ca ~~
In limba greaca-: cf. ~IXVIX(3yOt(vw, ~IXVIX(3At7tW etc. -, ~i In aromana acest rand apare pus
lnaintea verbelor, formlnd compuse : e. nu-l xana-ufdz (nu-l mai vezi de acum iiwinte; •tu
ne le verras plU$>), BNA, II, 92; 2°. va xana-yfn (voi reveni, «je reviendrah); 3°. xana-Ju!rbu·
•je rebous• (cf. gr. ~OtV1X(3pli~w) ; 4°, xana-tal'lii •Je recoupe• (cf. gr. ~IXVIXX67t-rc.>) etc. Acest
xana intra ln aceea'i categoric de compuse ca ~i alte prefixe, pentru care cf. pcira-, cu singura.
deosebire eli el circula ~i independent, ca ~i hi constructii negative; 5°. s' turna' rand (s-a
lntors din nou); 6.0 • s' nu xana-i$i/ (sa nu mai ie~iti). Alte exemple: 7°. xana-d:lfed (zicea din
nou), Fl, II, 5, 7; 8°. s' nu-l xana-veadil (sa nu-l mai vada), Fl, II, 6, 6; 9°. fum xana-auinaf
(fura m urmari~i iara~i). - < ~Otvli ,de nouveau".
XARrlJ, adv~ , anume, intentional, •expres; a dessein$: u {eate xaryu (a fiicut-o anume).
Sinonime: castilea, maxus. - < ~lipyou .. - ". . .
XEAN.~, sf., pl. xeane, strainatate, •pays Ctranger; a l'etrangero, Dal, 222; Nic, 385.
- 1°. xeanq.-1 gred(ld (strainatatca (instrainarea) e grea), PB, 8 1 ; 2°. g;eale sunlu xeanile (grelc·
sint locurile straine, grea e strain:ltatea), PGr, 163; 3°. lu xeanile lcil (In strainatatea neagra).
I'Ant, 262.- Pentru lnstrainare, cf. PLir, 418-430 (~i 196-20"3).- V. axeana, xlnalate, g1·.
": cl ~iviX ~i :
XEN; xeana, pl. xen'l, xeane, strain, •etranger; qui appartient a autruit, Dal, 222 ~
Nic, 385; Mih, 544; PScr, 260; PAnt, 504; GEl, 129. - 1°. uldzri om xen (a vazut om strain);
PB, 784 ; 2°. grddfna easle xeana, nu-l a mea (gradina e straina, nu e a mea). - V. axen.
casen ~i sinonimul slrin. - < ~£vo~ .,-." .
XENU-, prefix grecesc ca ~i rand- etc.
X~NU-I.UCRARE, XENU"LUCRAT, XENU-LUCREDZti, a Iuera lucru !itrain, otra-·
vailler pour un- autre•, Dal,- 223; Nic, 385 - (gr. ~evo3ou:Aeuwo·-").
XENU-ZDURA'SCU, XENU-ZDURl'RE, XENU-ZDURl'T, a vorbi alandala, •dire des.
niaiseries•, Dal, 223 ; Nic, 385 - (~evoxou(3ev·nli~w .. - " ).
XERAC, sm., pl. xeratr, arbore uscat, •arbre seche•.. - < ~epOtXIX~ (' Apr:A, 68).
XERA, XERE, sf. (pl. xerurl), seceta, •secheressc•, Dal, 223 .; Nic, 385; PAnt, 5o4 ;.
BNA, III, 68; GEl, 130. Sinonime: sicatura, usciUlune. - < ~epiX .•-".
XETASE, sf., pl., cercetare, examinare, uecherche; investigation•, Dal, ;223; GEl, 130.
V. ispil. - <; t~ETIX<H~ .. -".
Xl-F.At~ -1285- XINATATE

XI-FAC (mi), vb. Ill 'iII, lichida, •defaire; vendre; liquider•, AI. 1903, 101; sa xifaca
tut (i aved (sa llchideze tot ce avea), Cal. 1912, 122; xifdte l(ldle olle (vinde toate oile), Lum,
JI, 153; PAnt, 178; BNA, III, 12- v. :vercd 3°.- V. fac ~i gr. ~t:xciJLvw ,se dt\faire".
XIF.ARE, sf., pl. ,xifd'rl, felie mare de piine, «tartine de palm, Dal, 223; GEl, 130:
~li tra s' dedpina xifd'rl (~tie ca sa lnfuli~e (sa manlnce) felii .mari de pline), PenB, VI, 26.
Sinonlme: flllel, ~ini(d, (6pd. - < ~tljl<ipt ,morceau de cuir".
XIFLUAn(P)SEscu · (mi}, vb. IV (xiflu6yisil, -sit, -sire), dezghioca, tecaler; ecosser;
pelert, Nlc; 386; GEl, 1.30. - < ~t:qli.ou8l~w .. -".
XIFLU AnsfRE, sf., pl. xiflu6yisirl, dezghiocare, •action d'ecalert, Dal, 223.
Xlli'LU ArlSfT, -td, pl. xiflu6yislt, -te, dezghiocat, ~ecale; ecosse•, Dal, 223; Nic, 386.
XIFTER, sm., pl. xi(terl, ~oim, •epervier; hommc agile•, Dal, 183; Nic, 387; PAnt,
504; GEl, 130. - 1°. xifterl mu~etit (,oimi frumo~i), PLit, 985; 2°. era un tinir, un xi(ter
(era ,un tlnar, un ~oim), BNA, II, 22. V. sifter, skifUr ~i sdc6l, sfrindzil, 11ain. - ,.Les Grecs
appellent le cot.icou ksefteri ct ils disent d'une personne qui a Ia demarche et Ia contenance
vives, mais en m~me temps ·pcu nature_llcs, qn'ellc marchc commc un ksefteri ou un coucou"
(Sonnini, II, 188). - < ~t:(j)Ttpt ..-".
xfnsli, sf., pl. xiyisl, explicatic, •explication; interprt\tatioiu, Dal, 223; PScr, 260;
GEl, 131. - V. exiyise.
XlriSESCU (mi), vb. IV (xiyisil, -sit, -sire), explica; •expliquer; interpreter; traduirc•,
Dal, 222 ; GEl, 131. - < £~ ll'YW .. -"·
XlriSfRE, sf.,. pl. xiyisirl, explicare, ··action d'expliquer etc.•, Dal, 223.
XIJ'ISfT, -ta, pl. .xiyisit, -te, explicat, •explique; . traduih, Dal, 223.
XIIIASESCU (mi), vb. IV (xihdsil, -sit, -sire}, uita, toubliert, Nic, 386; 'GEl, 130.
Sinonime: agdr~escu. Ultu. - < ~~::xcivw .. -".
XIHASfRE, sf., pl. xihiisirl, uitare, •action d'oublier, oublh, Nic, 386.
XIHASfT, -iii, pl.. xil!iisi(, -l£·, uitat, toubli~•. Nic, 386.
XfKE, sf., pl. xikl, lipsii. •incomplet, qui n'est pas de poids, gr; At:ttj/6~", Dal, 223.
- 1°. gri'nlu i11i xike (grlul a ie~it lipsii Ia cintar); 2°. xike sl s' fuca lute (lipsa facc-s-ar toate,
lua-le-ar dracul pe_ toate). V. i::dke ~~ cusure 7°, smfr6d', etc. - < tc. ekslk (128) ,moindre;
i,ncomplet".
XILUCREVAT, sn., pl. xilucrevate, cosciu·g, •cercueih, GEl, 130. Sinonime: cufcl11g,
kivure, sindUke 2°. - < ~ui.oxp!!~~IXTOV .,-".
·XILUKEllAT1, sf., pl. xilukerate, ro~cova, •caroube•, GEl, 120. .,- < ~ui.oxipet-rov .. -".
Xll\IISTlRIPSESCU (mi), vb. IV (ximlsliripsil, -sit, -sire), destiiinui, daire une con-
fiance; avouer*: si-t ximistiripsescu un lucru (sii-li destainuiesc ceva, un lucru), Caraf, 65. V.
mislirylu. - < ~t:JLua-rljpt:uo(iett .. -".
Xll\IULUnSESCU (mi), vb. IV (ximuluyisil, -sit, -sire), spovedi, ,confesser", Dal, 223;
GEl, 130. - < E~OJLOAOYW ..-". . .
Xll\IULurfsfRE, sf., pl. ximuluyisirl, spovedire, •action de (se) confessert, Dal, 223.
XIiiULUrisfT, -tii, pl. ximuluyisit, -te, spovedit, •confesse•, Dal, 223.
XINASTR.~PSESCU, vb. IV, a fi zvapiiiat, •etre deregle, foliltrer., Dal, 223. - < ~IX-
veta-rp~qlw· ,renverser, .retourncr".

XINASTRAPS(RE, sf., pl. xinaslriipsirl, zvapiiiere, •action· de folAtrert, Dal, 223.


XINASTR.~PSfT, -lei, pl. xindstriipsit, -tc, zvapiiiat, •dereglt\, debraille, sans tenue•,
Dal, 223.
XINATATE, sf., pl. xindlii'l, strliinatate, •(a) l't\trangcr- v. xednd•, Dal, 223.- 1°.
va-n'l ti du(l tu xfniildte (mi tc vei duce In strainatate), Fr, II, 253; PAnt, 319; BNA, ,v, 51 ;
XINfr -1286- XISTRfE

2°. cdle lungii'lodrii ca'lrii uol _lru xiniildle (au luat drum lung spre voi In strliinil.tate), CalGrB,
83; PAnt, 238; BNA, II, 98. V. xinllit.
XIN{T, -Iii, pl. xinlt, -le, lnstril.inat, cexpatrie; qui est· parti a l'etranger•, GEl, 130.
- 1°. ct'ntlclu a xinillul (clntecul instril.inatului), PAnt, 46; 2°. o gl6ne, .o· xinile (o tinere, o
lnstril.inate), · PAnt, 157; BNA, Ii, 4 ;· 3°. lrdpsira ... call xinill'i (au tras (au pornit Ia, au
umblat, au parcurs). : . drum cei lnstrA.inati), PB, 14638, V. xinitimen, xinlt6r.- < ~Evhl];
,expatrie; etranger''.
XINITIE, sf., pl. xinitil, strA.inA.tate, •sejour en pays etrange.r.•, Dal, 223; Nic, 385;
Mih, 544; PB, 740 (Iii xinitil'e); GEl, 130; tri~l tu p6nda xinitie (tocm!li In pustia de strainil.-
tate), CalGrB, 123; PAnt, 267; Bair, 97. V. xeana, xinatdle 111 curbele. - < ~&wrdCl .. -".
XINITIMEN, -end, pL xinilimen'l, -line, lnstrainat, •etranger a; expatrie•, PAnt, 504.;
GEl, 130. - < ~&VL't'L(J.tvo<; .. - " .
XINITIPSESCU (mi), vb. IV (xinilipsil, -sit, -sire), lnstraina, tenvoyer . a l'etranger;
depaysen, Dal, 223; Nic, 385; GEl. 130. - < ~&VLnuw .. - " .
XINITIPS{RE, sf., pl. xinilipsirl, lnstrainare, «action de depaysero, Dlll, 223.
XINITIPSfT, -Iii, pl. xinilipslf, -te, ln~trainat, •depayse•, Dal, 223; Ni~, 385.
XINITOR, -todrt, pl. xini16rl, -todre, lnstrainat, •qui est alle a l'etranger•: ued xini16rlu
s' lodrnii t6ra (vil.d cii lnstrrunatul se lntoar<:e acum), Bair, 93. - V. ·axinil6r, xinit, xinitimen.
xfNTOPANDO? : si-n'l ti-arnetisctl xinioptindo (sA. mi te mature tot.a l; cu cA.tel, cu
purcel), PLit, 1017 (gramosteni). - V. pandil6s, sfndu Iii sinonimul dibina'.
XINUAISESCU (mi), vb. IV (xinumsil, -sit, -sire), alunga, · •bannir, chasser•. Sinonim:
agunescu. - < ~CVO!J.l~w .. -".
XINUIISfRE, sf., pl. xinumsirl, alungare, •action de chasser; bannissemenb, Dal, 223.
Sinonim: ayunfre.
XINUMS{T, -Iii, pl. xinumslt, -le, alungat, «chasse•, Dal, 223.
XINU-ZBURA.'SCU, vb. IV: (inli'n'lle ... ctinda xinu:burti (fintlnile (izvoarele) .... parca
vorbeau alandala), Fl, I, 4, 9 - v . . xenu-zbura'scu.
XIPOLTU, -Iii, pl. xip6/fi, -le, descul~, •dechausse, qui a les pieds nus- v. discd.lful ·;
homme de rien•, GEl~ 131. - < (i)~u7t6/..u-ro.; .. -".
XIPUNDISESCU (mi), vb. IV (xipundlsll, -sit, -sire), a exila In pustiu, c(se) depayser
en pays desert; exiler dans le malheun. - <; ~& + pundixt!scu.
XIPUNDIS{RE, sf., pl. xipundislrl, exilare, •action de bannir en pays deserh, Dal, 223.
XIPUNDIStT, -iii, pl. xipundislf, -le, exilat In pustiu, •exile en pays desert., Dal, 223.
XIRUPArfE, sf., pl. xirupayil, ·frig uscat; «froid se\!•, GEl, 131; val (aca mtlrl xirupdyil
(va face (vor fi, vor veni) marl geruri uscate), PenB, Vll, 142. - < ~1Jp07totylot .. -".·
XIRU-TINDEARE, XIRU-TfNDIRE, xfRU-T{NDU (mi): utlcdrlu'; .. s' xirulease una
<Jtirtl (vacarul. .. s-a lntins lntr-o doaril. o dati), Fl, I , 1, 7 (cf. g\'. ~1Jpo-«7tA6vw)·
· XISOIASTU, -iii, pl. xls6lalfl, -ste, om fA.rA. rudenie, fil.ra s6i 2°, cde basse origine - v.
sulsi':t. - < ~&a6ta-ro<; .. - " .
XISPIRSESCU, vb. IV (xispirsil, -sit, -sire), dezghioca, ceplucher; egrener,;, Nic, 385.
V. xi(lu~yist!scu.- < ~e:a1tupl~w ,""'"· · 1

XISPIRS{RE, sf., pl. xispirslrl, dezgl)iocare, •action d'eplucher•, Dal, 223; Nic, 386.
XISPIRSfT, -ttl, pl. xispirsil, -te, -dezghiocat, •ecosse; eplucM•, Dal, 223; Nic, 386.
XI-SPUMARE, XI-SPUAIAT, XI-SPUAIEDZtl', a lua spuma, cenlever l'ecume•, Dal,
223; Nic, 386 (cf. gr. i~extppl~w ,despumer").
xfS~A, sf., pl. xlstre, Dal, 223; Nic, 387; GEl, 131 - v. llislra, sislrtl, xistrle lii alb.
ksistrt~ ,radimadia". - < ~uaTpot ,ril.cle; ril.cloir".
XISTR{E, sf., pl. xislril, tesalA., cetrillc•, Dal, 223; Nic, 387; GEl, 131.- < ~uaTpl .. -".
XISTRISESCU -1287- . XURS(T

XISmiSESCU, vb. IV (xistrisil, -sit, -sire}, tesala, •etriller•, Dal, 223; Nic, 387; GEl
131. V. hislrisescu, sislrisescu. - < l;oo-rpl~w .. -".
XISmiS{RE, sf., pl. xislrislrl, tesalare, •action d'etrillero, Dal, 223; Nic, 387. Sino-
nim : limare.
XIS'QUSfT, -ld, pl. xislrislf, -te, tesalat, •etrille•, Dal, 223; Nic, 387. V. ni-sislrisil.
XITASESCU, XITAXESCU, vb. IV (xildzi:, -xit, -xfre), cerceta, •examiner; s'informen,
Dal, 223; Nic, 386; GEl, 131 ; u xildxl Ia pdzdre (a cercetat-o Ia piata), PB, 2022•. V. sdld-
xescu, sildxescu, xetase !Ji disciir(usescu 2°, disctis1 2°. - < £1;e:-rii~w .. -".
XIT.{xfRE, sf., pl. xitdxfrl, cercetare, •action de s'informen, Dal, 223.
XITAxfT, -Iii, pl. xildxft, -te, cercetat, •examine; 'recherche•, Dal, 223; Nic, 386.
XIZl[}ISESCU, vb. IV (xizumsll, -sit, -sfre), evapora, •s'evaporer; epuiser•, Dal, 223;
GEl, 13L- < l;e:l:oufLll:w ,."':""·
XIZUMS(RE, sf., pl. xizumsfrl, epuizare, •action d'epuisert, Dal, 223.
XIZUMStr, ,fd, pl. x_i:umslf, -te, sleU, .~vapore; epuise•, Dal, 223; (drina .caste :rizum-
sitd (faina e rasuflata)- v. ndth(l}nlt.
XOMBL'IU, sn., pl. xombl'e, model, •modele de broderie•, Dal, 223; Nic, 387; GEl, 131.
- < 1;6(L'It'A~ .. -".
XOSTRA, sf., pl. xostre, pronaos, •nef d' une eglise•: s' alasd ocl'i mdrl ca xostre (sa
lase spatii mari .ca pronaosuri), AI. 1903, 43. . V. exostr(i. - < £1;wa-rl)c; ,galerie exterieure;
balcon".
XUA(r)IPSESCU, vb. IV (xu6yipsil, -sit, -sire), cheltui, •depensen, Nic, 387; GEl, 131.
Sinonime: hdrgescu, spdldl'lusescu. - < £1;o3e:uw ..-".
XUA(r)IPSfRE, sf·. , pl. xu6yipslrl, cheltuire, •action de depensen, Nic, 387.
XUA(r)IPSfT, -ld, pl. xu6yispl/, -te, 'c heltuit, tdepense•, Nic, 387.
xuifuLuns:tscu, -sfRE, ~sfT, Nic, 387; GEl, 131; va s' yin s' li xumuluyisescu,
(voi veni sa te. spovedesc), PLit, 1039 .:_ v. sulmuxescu, ximuluyisescu.
XURAFE, sf., pl. xuriihl, brici, trasoirt, Dal, 223; Nic, 387; Mih, 544; PB, 740; GEl,
131; PLit, 411. V. cilsura(e, sura(e. - < l;ouptitp~ ..-".
XURSESCU (mi), vb. IV (xursll, -sit, -$ire), blirbieri, eraser, faire Ia barbet, GEl, 131;
s' lu xurseascd (sa-l barbiereasca), PB, 502~8 ; bdrba n'l-u xursedm glune~te (barba .mi-o . rlideam
voinice,te), PAnt, 137. V. surd(escu 'i sinonimul arad• .-: < l;oupll:w. l;oupoupll:w ·..-".
XURSfRE, sf., pl. xursirl, barbierire, ,action de raser" : xurslrea a yraf11bolul (barbie-
rirea mirelui).
XURSfT, -td, pl. :rursif, -te, barbierit, •rase•: xurslt f' cu perlu tdl'eat (barbierit 'i cu
parul tuns).
z
ZABITLA'CA, sf. •autorite; police•, CLitur, 136; 70. V. ;dllil. - Cf. alb. zablllek ,go-
verno, autorita" < tc. zabytlyk (782), ,etat ou grade d'officier".
ZAC, vb. II ~I Ill: isusillle ... zac di uredre; ldlle fete (logoditele ... zac de iubire,
bietele fete), Lum, IV; 309; Cal. 1912, 80; BNA, V, 59; j9nlle-a ldrl lru groapd zate (iubitul
tiiu zace ln mormlnt), Velo, 28. - V. dzac.
ZACATE, sf. pl., miirunti~uri, nimicuri, •bagatelles, fuiiles, babloles•, Dal, 224. v.
zdcdlurd ~~ sinonimlfl bdrcudfl. - < ?
ZACON'I{J, sn., Nic, 167; GrS, VI, 388 - v. :dcon ~~gr. l;otxovt, alb. zak6n ,abitudine,
uso".
ZAl:I{J, sm., pl. 'l (griimos~eni), cheag, •pr.esure•. Sinonime: c/'f!dg, maldrld, pileat1d. ·-
Cf. bg. zac (BER, 617) ~~ tc. zadj (636) ,;acide suifurique".
ZADA, sf.: 'nd bucdtd di ;zadd (o bu~ati1 de zadii), Lum, V, 9, 20; PAnt, 338- v.
d:ddd.
ZADRAZA!\1, sm., CFr, 106 - v. salra:dm.
ZAEREE, sf., PScr, 260 - v. :alri, zaire.
ZAFIRAKE, sf., pl. za(lrd'kl, Dal, 224. - v.:
ZAFfRE, sf., pl. 'l, zefir, atica, •toile fine, ·zephyrine (sorte d'etoffe de couleur fabriquee
a Saint-Quentin)•, Dal, 224. - < fr. zepbyrlne.
ZArON, sn., pl. :ayoanc : si dl~jcl'ldd zayodne dzutla ~jd noaplea (sii deschida canoane
ziua ~i noaptea), Jb, I, 44 - v. zac6n. .
ZAHARE, sf., farii pl., zahiir, •sucre•, Dal, 224; Nic, 16~; Mih, 545; PScr, 260; PB,
i-10; GEl, 223. Sinonim: ~ikU. - < l;iixotpt .. -".
ZAHAREN'I, sf. pl., dulciuri; placerc; lini~te - ·v. arihdle, •douceurs; plaisir; loisir;
tranquillite•. - < l;ot)(otpevtot ..-". .
ZAH!\IETE, sf., pl. zallmet, osteneala, •peine, fatigue•, Dal, 224; Mih, 545; PScr, 260;
PLit, 770; Lum, IV, 55; AI. 1903, 25; n col ll'l fu :abmelea (in zadar i-a fost osteneala),
PB, 4142t. Sinonime: munduire, udsan, 6cl'fu. 20°, olltu 4°, pron'lli 3°, :ie/e. - < tc. zahmet
(641) .. -".
ZAHURAHE, sf., pl. :aburd'hl, obiect care lnteapa, •objet piquant.: llid:c-l'i a(i $i
:a/mrd'hf prin cap (lnfige-i prin cap ace ~i obiecte tntepatoare), PB, 4Jll 31• - < ?
ZAIRE, sm., pl. zatredz; ZAIREE, sf., pl. :airel, provizii, •provision; vivres•, Dal, 224 ;
Nic, 166; Mih, 545; zairee di bdcdll'ke (provizii de b:lcanie), AI. 1903, 75. __:_ < tc. zilkhi.re
(604) .. -".
ZALA, sf., (pl. :d'Ourl), furie, tfurie•, GEl, 223; GrS, 11, 400. - 1°. (ud:l, cd :a/ea s'
nu ml-acdtd (fugi, eli. sa nu ma apuce furia), LP, 130; BNA, 11, 106; 2°. :cilea si-$l ltL-acci{ii
ZALHA~E -1289- zAn.<\c.\

(sa $i~l apuce furia), PLit, 912; 3°. s' nu biigat mi'na pri ac, cd ua ua l'ea zalea (sil nu puncfi
'mina pe ac, ca vil va lua naiba), Lum, IV, 109; 4°. p~cl'ea .l'l-acdtd' $' cu zalea (1-a apucat
ciuma ~i furia), Velo, 28; 5°. te .zale!- nu uret? (ce naiba I ..:... nu wetl 'l). V. zdlle.- Cf. vsl.
zelrl ,vehemens".- < ~ci/.1) ,tourbillon, vertige".
ZALHANE, sm. ; ZALHANEE, sf., pl. zalham!dz, zalhant!l, abator, tabattoin, l'l'lih, 545.
- < tc. salkhana (689 ;. 750) ,-".
ZAMDAC, sn., pl. zambdte, Lum, 111, 180 - v. zdmbdcd.
ZA~IBfLA, sf., pl. zamblle, zambilil, •Jacinthe•, Mih, -545; PAnt, 504; Velo, 30. V. zdm-
blla. - < tc. liunbul (693) .. -".
ZANCACRUrA, sf., pl. zancacrute, vioaril ordinarii, cviolon ordinalre•, Dal, 224. V.
zingtnd' (pentru -cruta, v. santacruta). - < ? ·
ZAN GilA, · sf., pl. za'ngri, zilvor, •crochet; verrou•: mutd' zdngra di Ia U$e (a ridicat
ctrligul (zilvorul) de Ia u~il), Fl, II, 7, 8. - V. dzdngrd ~i mandai.
ZAPE, sf., domolire, Nic, 167- v. azdpe.
ZAPITA', sm., pl. zapiiadz: trdpsird ndrt!ptu Ia zapitd'lu (au tras direct Ia ofiterul
administrator), Caraf, 65. · Turcism prin filieril gr~ceasca. - V. :
ZAPTIE ~i ZAPTfO, sm., pl. zaptiidz ~i zaptll, Mih, 546.,... v. zdptit!.
ZAR 11 ccri pour exciter les anes a monter les an~sses ou les jumentst.-V. zarzara ~i
tc. zyrlamaq (644) ,braire", gr. ~cipt-,cipt (Boga, II, 215).
ZAR1 , conj. sau interj. 'l cmais '1 ; helas It, Ph Or, II, 462 .( = vai I < tc. zarr ,malheur");
:ai-, nu audzi'/d $' tora ca lu dzicll nasca'nta: /i ua si-n'l dzttt!s a n'ia? (dar sau .vai !, nu auziti
~i acuma cil unde (dupa cum) zic cttiva : ce-mi veti zice mie?), Cod, 2017• V. -zarl.
. ZARE1 , sf.. Nic, 167; Gram, 315; PAnt, 504; W, II, 190; CFr, 16322, - 1°. alba ca
nior din zdre (albil ca nour din zare). Velo, 54; BNA, V, 87; 2°. dipdrle, lu :a'rlle trimurd
lun~inodse (departe, unde zarile tremurau luminoase), CalGrB, 33; BNA, IV, 111.- y, dzdre,
ndzdre, zedre, ndzart!scu.
ZARE•, sf., pl. zarl, zar, cde a. jouer•, Dal, 224. - < tc. zar (638) .. -".
ZARFA, sf.; Z..\RFU, sm., pl. :a'r(url, Mih, 457 - v. za'r(url.
ZARHANA, sm., pl. zarhanddz, abator, zalhana, •abattoir•, Kats, I, 74. - < tc. sal-
khana (750, 689) ,-"••
ZARZALA, sf., zarziire - v. zarzeale.
ZARZARA, -rei, pl. zarzarean'l, zarzdre, turbulent, cturbulent ; intrig~nb; hil zaizdra
(e~ti turbulent). - V. zar1 ~i d:ardzar, :ir-zir, it. ,zanzara (mettere una zanzara nella testa
,tnettre Ia puce a l'oreille a quelqu'un, mettre quelqu'un en eveil")" (Roll, XIII, 144) ~i tc.
:ar-zar (638) ,a grands cris".
ZARZAVUL, -ld, pl. zar:auul'l, -le; Z a r z a v u I I, lndracit; diavol, cendiable, malin;
diable•, Dal, 224; GEl, 224 ( < ~otp~ot[)ou/.1);); Dun, I, 102 ( < lat. diabolus); PLit, 805; deddira
cu 6cl'il'l di Zarzauull (au dat cu ochii (s-au lnttlnit cu) diavolul), PB, 341 13 • - V. dzardzauull.
ZATE, num. card., zece, PAnt, 504- v. dzdte.
zAvA., sf. .. pl. zdve, copca, •agrafe faite de fiJ de fer•, Dal, 224; Nic, 166; GEl, 224;
C~, 165. - 1°. scodse ndslurl, zdve (a scos nasturi, copci), Lum, III, 379; 2°. zdva mascura,
zaua 8edmina (copca masculinil In forma de 6, copcil feminina In forma de U - doua copci
numite .In dacoromAna babe ~i mo$1).-Cf. gr. ~ci[)ot. ~ci[)tot ('Apr/., 39; ~otp. 13); alb. zave
,fermaglio, fibbia".
Z.~. sf., zi, cjoun, numai In componere: a dodlla-za nviscu armata: ft!rlu cu sledlile
(a doua zi lmbrilca podoaba : cerul cu stelele), PB, 43638 - v. d:urld.
z.~n.<\cA, sm. ~i sf., ~i adj. invar. - v. bti:aca ~i:
zAaAcos -1290-

ZABACOS. -codsa, pipernicit, trabougrit : ndca him nodtin zabdcos (nu cur,nva slnt noaten
pipernicit ?), PLit, 1000 - v. bclzacos, jibdcos ~i sinonimul azmet. .
z.bfT, sm., Dal, 224; Nic,., 167 .; Mih, 544 - v. zaplt.
ZABUH, sn., Mih 544 .- v. zaduh ~i gr. ?;otv't'otllpot (Boga, II, 124).
ZABUN1 , sn., Mih, 544 - v. fipune.
ZABUN2 , sn., zaMn'l, -ne, bolnavicios, •maladif, souffreteu~•• . Dal, 224; Nic,. 167;
ca n'l-erdl zabUne (ca mi-erai bolnavicios), BNoi, 43 - zabUne, dupa gr. l;ot!J.7tOUVl)<; ,malade".
- < t~. zaboun (641) ,faible, debile". ·
. ZAcATURA; sf., pl. zacatrirl, Dal, 224 - v. zdcate.
zACON, sn., pl. zacodne, lege, «loi ;. canon•, Cod, 14 b6; CEI, 90. - 1•. zacodnile a[ Dum-
nidza' (legile h~i Dumnezeu), God, 1621 ; 2°. zac6nlu a tdtulul (legea tatalui), Cod, 18 bn.v.
zacon'lit, zayon, zacone ~i sinoniniele leddze, nom: - < vsl., bg. zakonii ,lex; loi".
z ,\CONE; sf., pl. zacon'l, ob.icei, •coutume, usage•, Mih, 544. Sinonime: adele etc. V.
zacon'lit.
ZADUH,, sn., pl. zdduhurl, zaduf, •chaleur etouffante; suffocation•, Dal, 224; PB, 740;
CEI, 90; un zaduh s' nu pot s' l'edl antisa (o zapu~eala sa nu poti sa respiri), Cal. 1911, 203.
V. zdbrih, zudlih ~~ naari(. - < bg. zaduh6 ,touffeur; mauvaise haleine".
ZAGADESCU (ml), vb. IV (:dgddil, -·d il, -dire), rii.taci, oegarer; disparattre•: ln ctisa
nu na si ·zagaciea#e fivd (tn casa nu ni se ratace~te pimic, nu dispare nimic), Fr, I, 92. V.
zigidescu ~i sinonimul ker. - < ?
'zi\GADfRE, sr., pl. zagadirl, ratacire, ~egarement~: erdm in zagadire (cram ln ritacire),
At 1928, 58.
ZAGARDfCitJ, sn., pl. zagardUlurl, zer cu lapte, •1°. petit-lait melt\ au lait - v. prozgal;
2•; gresil- v. jigarbita, juyurbita•, Dal, 224; CN, U6; l'edit . .. tdlarlu di zagardiClit (iau ...
putina cu zer amestecat cu lapte), PenB, VII, 167. - < ?
· zi\rAR, -ra, pl. zaytirl, -re, sm. ~i sf., ~i adj., copoi, •limier., Dal, 224; Nic, 116; Mih,
544; 545; PB, 740; CEI, 90; am un cl'ne zaydr (am un cline copoi). - Cf. gr. ~ix~pt. alb.
zagdr, bg. zagarit. - < tc. zaghor (644) ,chien de chasse".
ZAHARATA, sf., pl. zdhdrat, bomboani, ,bonbon", Dal, 224. V. zahdriare ~i sinoni-
mele Coca1, loapd. - < l;ot)(otp~'t'OV ,-".
ZAHARTARE, sf., pl. zaharta'rl, zaharicala, •bonbon; sucreries•, Dal, 224; .PB, 11011 ;
AI. 1903, 11. - < ~ot)(otp\'t'tXpL ,-".
ZAHARUSESCU, ZAHARISESCU (mi), vb. IV (zahdrusil, -sit, -sire), 'a pune zahar,
•sucren, Dal, 224; Nic, 168; Mih, 545; GEl, 223. - < l;ot)(otptcil;w ,-".
ZAHARUSfRE, sf., pl. zahdrusfrl, zaharisire, •action de sucrer•, Dal, 224; Nic, 168.
ZAH~RUSfT, -ta, pl. zahdruslf, -te, factit cu zahar, •sucre•, Dal, 224; Nic, 168.
ZAHMETE, . sf., Nic, 168- v. •zahmete.
ZAfF, -(a, pl. ldi(l, -(e; ZAfFCU, -c·a, pl. :ai(ti, -te, slab, suferind, •maigre; souffreteux•,
Dal, 224; Nic, 166; PB, 740; ti vidzul zai(ca ' (te-am vazut slaba), PLit, 860; (edta s' feate
ca-l zaf(ca (fata se prefacu ca e suferinda), PB, 2481. Sinonim : sab, slab. - < tc. za'yl (784)

ZAIRE, sm. : l'i si-aved bilisfla zairelu (proviziile i se terminase), PenB, IV, 19 - v.
zaerte ~I apsun, psune.
ZALfE, sf. : bdga glon'll'i tu zalfe (baga pe flacai In gelozie), PLit, 841 ; ca di" zalfe,
~i-a lor foe tu ·keptu Ia 'si-aprfnde (ca de gelozie, ~i al lor foe In piept li se aprinde), Trib, I,
4, 6. - Y. zdle, zi/fe1 ~i :
ZALSESCU, vb. IV (zalsil, -sit, -sire), a se buimaci, •etourdir; perdre Ia boule•, GEl,
224. - < ~otAl~w ,etourdir; eblouir".
-12.9 1-

ZAMANE, sf. (pl. zamif'n'l- cf. gr. uTiX xcc).ci: l;cc(Uivtcc", Passow, 369), limp, •temps•,
Dal, 225; Nic, 167; Mih, 545; PScr, 260. - 1°. tricu di atum{ea zi.imdne multif (de atunci a
trecut mult timp), PB, 5911 ; 2°. 'nif-odrif fJ' 'nil zifmdne (odatli ~i lntr-o vreme), PB, 13018;
3°. tlnti an'l- uni.i zifmdnt! (cinci ani - o eternitate 1), PAnt, 276; Bair, 118; 4°. 'lal odmin'l
di zifmdne! (nepretui1i oameni de altlidatli 1), Fr, II, 234; PAnt, 218; BNA, IV, 68. Slnonime:
kircl, vi.ici'te. - < tc. z6mAn (646) ,temps, siecle".
zAMAN:Escu, ·-nedsci.i., pl. zifmi.inef{t, -nef}ti, din alte timpuri, •vieux, des temps an-
ciens, d'autrefois•, PB, 740; cdsif vedcl'e zi.imifnedscif (casli veche, din timpuri de altlidatli),
BNoJ, 11.
zAMARAT, -ti.i, pl. zifmifrdt, -te, amlir1t, •rempli d'amertume•, PEtim, 19; GrS, VI,
377; bdna _aestif zifmifrdtif (viata asta amlir1tli), PB, 18611• - < alb. zl!ml!r6tll· ,collera", zeme-
rdk ,irritabile".
zAMBAcA, sf., Mih, 545 - v; zlmbdc lfl alb. zambdk, zembdk ,giglio".
zAMJJfLAt, sf., Balr, 89 - v. ~mbilif.
zAMBfLi\1, sf., pl. z!fmblle, CO!J de papurli, •corbeille, panier de jonc; .couffim, Dal,
225. V. zimblle !Jl sinonimele cifld8i.i, co§il. - < tc. zeQbli (648) ..-".
zAMBlJNA, sf., pl. zifmbUne, blztitoare, ~sorte de sifflet primitif fait par les enfants
et par lequel on bourdonne; espece de chalumeau, fait de paille de: ble, bon a bourdonner•,
Dal, 225; GEl, 224; PLit,. 180; 181 ; alt;ln'lle zi.imbUne s', fed pri sdlte (albinele ca blzlitoare
se dueeau pe salce), PenB, IV, 60. - V. zifntuni.i (~i vi.ilginlre}. - Cf. gr. l;et(L7tOuv.cc, it.
zaittpogria.
ZAN ATE, sf., pl. zifni.i't !Jl zifni.i.'turl, meseric, «art; metier•, Dal, 225; Nic, 167; Mih,
546; PScr, 260; PGr, 168. - 1°. clmlu cu zi.I!Jdle nu agluna (omul cu meserie nu fllimlnze~te),
PLit, 666; 2°. gredili.i i iifndtea s' hlbi.i ·omlu picurdr (e grea mescria sa fie omul plistor),
Lum, V, 224; BNA, II, 10 i 3°. si nvifd di.tute zi.inif'lurlle (se lnvlita din toate meseriile), PB,
326a•. . Sinonim: tehne. - < tc. san' at (768) •• -".
zANABl:f, ZANATl:({J, sm., pl. zcindf!Ceddz, :dni.iteeddz, meseria~, •artisan; ouvriert,
Bal, 225 ; Mih, 546. - < :dndle.
ZANDANE, .sf., pl. zi.indd'n'l. lnchisoare lntunecoasa, •prison; . cachob, Mih, 546; PB,
740. - 1°. . [u-arucdrif tru zcinddne (1-au aruncat In lnchisoare), Cod, 73 b1 &; 2°: bdna-l modrld
tru zdnddiie (viata e moartli In temniti\), Velo, 26. V. sifnddne, ztnddne. !Ji sinonimele (ilikle, hdpse.
ZANGANAR, 'sm., PLit, 1S2 - v. glunglunrir,- zingindr ~i : ·
zANGRANA', sm., pl. zi.ingrdnddz, bondar, •bourdon•, Nic, 201.- V. :ingina' !Ji hedvrd.
ZAN9fE, sf., pl. zdm;if, scarli de ~a, •etriero, Dal, 225; Nic, 171; Mih, 548. - 1°. lodt
cifpedstre, lodt zifm;llle (luati clipestre, luati sclirile de ~ei), PAnt, 296; BNA, I, 124; 2°. cdlcif
xenlu pri zdm;il (strliinul-calcli pe scliri de !Ja), AI. 1928, 115; BNA, II, 62; 3°. silnif (d'rnul
f}i zi.im;llle (sumi fr1ul ~i sclirile metalice de ~a), PAnt, 297; BNA, I, 126. Sinonim: ·scdrif1 2°.
- In general, scdral 2° e· improvizata din frlnghiile samacului sau din funii ; zifnt;ld e metalica.
- < tc. oeuzengul (187) ..-".
zANOZ, sn., CFr, .105 - v. zunoz.
· zANTlJNA, sf. cite~te: [ZAIIBUNA], sf., ~iroi, •flob: si'nd:ile (udzed zifntilnif (slngele
fugea (curgea) ~iroi), Trib, II, 5-6, 21. ,
ZAPALESCU, vb. IV (zifpdlll, -lit, -lire}, biciui, drapper- de verges, frapper d'un trait
mordant- v. pifUscu 5°•, Nic, "167; GrS, II, 401; l-zifpa/l unci cu (luirlu (i-a tras una cu
fluierul), Fl, I, 6, 23. V. zlpiUscu. Sinonim ': jurtuescu. - < bg. vsl. zopaljam-D,_zapalili ,al-
lumer, embraser; accendere".
z:i\PALfT, -tif, pl. zifpd/lf, -te, biciuit, •fouette d'un trait mord_a nt; graincbeux, rageuro:
ahtdre zifpdlitd escu (a tare artiigoasli slnt), Fl, II, .5, 5.
zAPfT -1292- ZARZAVATE

Z1PfT, sm., pl. :iipi/, •celui qui .gouverne; officier admiriistrateun. V. zdbit, zdpitd'.
- < tc. zAbyt (782) .,-".
ZAPTASESCU, vb. IV: 1°. sd zdpldsim aildfe pamp6rea (sa oprim aci vaporul), PB,
41937 ; 2°. vdlea zaptdsi dpa din cdle (valea a oprit apa din cale), CosP, 7; 3°, a vlrmll nu-l'l
tined sd-l zdptasedsca n cdle (nimeni nu avea curajul sa-l opreasca pe drum), Lum, III, 339;
4°. z~Ildpea mi s' zapl~set4te (fiara nu poate fi ·stiplnita, tfnuta In frlu), Lum, V, 211. - Ca ~i
zaptisescu, forma e mai mult nordici.
ZAPTIE, sm., pl. zaptUdz, jandarm, •gendarme•. V. zaptU, zabatla'ca. - < tc. zabtiDe
(783) ,police; gendarmerie".
ZAPTISESCU (mti, vb. IV (zdptisll, -sit, -sire), uzurpa," cusurper; dominer; arreter,
entrave.·•, Mih, 546; PB, 740. ~ V. zdpldsescu, · alb. zaplonj ,confiscare" etc. - < te. zabt
(783) ,domination; conquete; usurpation".
ZAPTISfRE, sf., pl. :dptislrl, uzurpare, •action d'usurper, de dominer•, Dal, 225 ; Mih, 546.
ZAPTIStT, -ttl, pl. zaplislf, -te, 11zurpat, •usurpe; domine; arl!te, entrave•, Dal, 225.
ZARAF, sm., pl. itlrcihl, Mih, 546- v. sdrdf.
ZARARE, sf., pl. zdrd'rl, pagubi, cdommage, perte•, Nic, 167; Mih, 547; PScr, 260;
ar.~lne ~~ zdrdre al dl nls (ru~ine ~i paguba ai de Ia el), Cod, 20'; 223 • Sinonlme : kedrdire,
:n'ie. - < tc. zarar (784) ..-". ·
ZARAFLI'KE, sf., pl. zdrdfll'kl, zarafllc, •profession de changeun, Mih, 546•. V. sdra-
[llke. - < tc. saraflyq (759) .,-''·
ZARARISESCU (mi), vb. IV (zardrisll, -sit, -sire), pagubi, •causer une perte, un dom-
mage•; Mih, 547 ~~ 84. - Cf. alb. zararonj ,danneggiare" ~i tc. zarar elmek ,nuire". - < zardre.
ZARATfNA (gramosteni), sf., radicini- v. ardMflnd.
ZARCAAA, sf., pl. zdrccl'dz, caprioari, •chevreuib, Dal, 225, Nic, 168; PB, 740; GEl,
224. V. cdpri6r. - Cf. ~i alb. sorkddhe ,capriolo". - < ~otpxa8L .. -".
ZARCINGE, sm., pl. zdrclnleddz, ciprior, cchevreuilt, Dal, 225.- < ~otpxci8L + tc.
~taradja (950) ,chevreuil".
ZARCULA, sf., pl. zdrcule, gluga, •capuchom, Dal, 225; CN, 165; GEl, 224; Plm, I,
123; 126; II, 188.- l 0 ._ llmbdl:ea ·~r-dre zdrcUla (tlmbariul l~i are gluga);, 2°. 'nd CluCluld lrl
zdrculd (un mot In loc de glugi), PLit, 764; PAnt, 88. Sinonime: cuculd, culdre 2°.- Pentru
forma ei In antichitate, cf. DSD: cucullus. - Cf. gr. ~otpxouAot. (tc. zer (642) ,or" + kulah
(1 ()33) ,bonnet"). ln Archlv., 1 (1917), :us slnt date formeie : ,escarcola = capello o beretta
turca; essarcole, sarcole, zarcola, z(lrcula (apud Sansovino, Istoria del Turchi, Venezia, 1567,
pag. 407, 231, 291, 70 ~i 86, ·87, 97)".
ZA'RFURI, sf. pl. - v. zdrfu -:-• farfurioara, csoucoupe•, AI. 1901-1902, 94. Sinonim:
pheatdc. - Cf. gr. ·~&.piJIL.,-", alb. zarf ,sottocoppa". - < tc. zarf (83~) ,etui, esp~ce de
godet ... ".
z!RI, adv., deci, •evidemment; certainement; done•, AD, IV, 373; vol, zdrl! (vreau,
desigur), PB, 1523 0; ml'cd cl'n'll'i modre, zdrl! (ei bip.e !, clinii manlnca varzi acra), PLit,
457. - < tc. zaber (830) .,-".
ZARUSESCU, vb. IV (zdrusll, -sit, -sire), pitula, •se cacher, se blotti~, se tapir•: tu
plali1, ..• lu zdruslrd cd'plrlle (In pial .• : unde s-au pitulat caprele), PenB, VI, 27. V. zuru-
sescu. - < ~ap6voo .,-".
ZARzARfKE, sf., pl. zdrzdrlkl, albastrea, •bleuet; bruy~re s~che•, Dal, 225; bra til di
zarzdrike (brat de mliturica), Dim, II (1938), 17-19, 35; arded (6curlle dl cuClube ~~ di zdrzarike
(ardeau focurile de buturugi ~i de ierburi uscate), PenB, IV, 111. - < 'l
z!RzAV ATE, sf., pl. zdrzdvd'f, zarzavat,' •verdure, legumes•; Nic, 167; Mih, /?47. V;
%ir:ivdte. - < tc. zarzavat (643; 663) .,-".
Z.:\RZl:ALE -1293 ..,..-

ZARZEALE, sf. pl. - v. zcirzald - •abricots communs a amande amere : pecire, :ar-
zccile, auild (pere, zarzare, struguri), Lum, Ill, 8S. - Cf. bg. :arzala, tc. zerddll (64S) ,abricot
~ noyau amer".
ZA'TE, sf., fara pl., du~manie, dnimitit\ hostilit~•. Mih, 547; PEtim, 19; s' due zd'le
(se due contra, se du~maneJ>c), PB, 741. Sinonim : contra. - Cf. ~i alb. zit ,disgusto; odio".
- < tc: zydd (78S) ,contrari~t~; opposition". .
ZAfJ !, zau !, . tpardieu·!, parbleu It : l!ardme, ,zifll, s' ld hibd! (zau, haram sa le fie!),
BNA, I, 100. V. dzdil!. - < dr. zdu.
ZAVrfE, sf., pl. zdvyll, ln~eliitorie, •tricheriet, Dal~ 225; Dun, I, 101-102; GEl,
224.- v.:
zAVL'fE, sf., pl. zdvl'il- v. zdvyfe, zdoul'e -, Dun, I, 101-102 (<lat. Cliabolla).- <
~ctf'ol.r.ci ,tr~cherie".
ZAVON, sn., pl. zdoonurl ~i zdvocine, val de mireasa, •voile (de nouvelle mari~e) - v.
vel•, Mih, 547; Batp, 56.; Lum, I, 291. - 1°. cu zaoonlu pi (ala (cu voalul pe fatA), PB, SS54;
2°. ca un zdoon lalil (ca un vllnegru), Lum, V, 9, 17; PAnt, SS5; so. /dsed zdoon di ybe
(~esea voal de vise), Lum, II, 201; BNA,. IV,. 4S; 4°. zaoon di oredre f di lun'ina {voal de
iubire ~ide luminA), Lum, J:!,.108; 5°. tu zdvodne oa li tfnga.(ln .vlluri leva lncinge), RomP,
II, 6S, S; BNA, IV, 52.- V. ztoon, zoon 'i scioun.
ZAVRAKE, sf., pl. zdpra'kl, mustrare, cr~primande, semonce, gronderie•: l'l-trcip~u una
zdordke (i-am tras o mustrare). Sinonim : zbdrt5u. - < ?
ZAVlJL'E, sf., pl. zavul'e, •tricheriet, Dal, 225; Nlc, 166. - V. zdolle.
zAZAESCU, vb. IV (zazdl,, '-dlt, -dire), blzli, tbourdonnen: m11$llle zdzdld dt-aodrllga
(mu~tele blzllau ln jur), GrB, 22S; PAnt, 227; BNA, IV, 144. - Cuvlnt onomatopelc.
ZBANGU, sm., pl. zbdndzt, ar~ic mare, •grand osseleb. V. odngd.- < ?
ZBAR AU, sn., pl. zbdrt5url, mustrare, cr~primande, gronderie- zdordket: mi l'ea
zbdrt5u di ct'tt orl l'l-aduc aminte dt nsurdre (ml ia cu mustrare ort de clte ori li amintesc
de lnsurltoare), Fl, II, 2, 5; l'l-ded un zbdrt5u (l-am tras o mustrare). V. sbcirt5u. - < al.b.
zb6rdhur ,bianco, canuto".
ZBARNIC?, sn., pl. zbcirnlfe? •?•: pt'ne ·dl zbdrnlc (pllne de .. ·...... • ?), PLit, 196. -
CEI, 90 : < ,bg. zob = orz ?" = picotln; avoine; nourriture. - V. zbtrnic.
ZBAT (ml), vb. III (zbdtur,' -tut, zbcitlre), zbate, •se d~battre• : pul'llu st zbdtu cu putere
(pasarea s-a zbltut cu putere), PB, S844. V. bat. - < lat. ex-battere.
ZBEN9E, sf., pl. zbent;i ~?•: cu peciplnlle t' una mt'nd Jl zbint;ea iu-alcintd (ltttr-o mlna
cu pepenele ,1
ln cealalta cu .•.•• ?), Fl, 11, 1, 4. - < ?
ZBIRCESCU . (ml), vb. IV (zbtrlil, -Cit, -lire), zblrcl, trlder, froncer•, GrS, II, 401.
V. sbirlft.- < bg. sbriU!kvam6 ..-". ·
ZBlRLESCU (ml), · vb. IV fzbtrlfl, -lit, -llre), zblrli, •herissen, GrS, II, 401; rl-si zblrli
pirlu (1 s-a zblrlit parul), PLit, 60S; 1044; PB, SS91B; pirlu l'i si zblrleci (i se zbirlea plrul)
PB, 197•. V. zburUscu ~i sinonimul ariCluescu.- < ?
ZBtlUJRE, sf., pl. zbtrllrl, zblrlire, •action de herisser, d'ebouriffer•, PB, 741.
ZBlRUT, -fd: .cu perlu zblrlii (cu plrul zblrlit), PB, 46825 • - v. sbirlft.
ZBIRNfC, sn., pl. zblrnlte (Amfnclu), traistl ·de plele, •bourse de cuir - v. ourya etc.•:
pt'ne tu zblrnic (pline ln burdu~el) - v. zbcirnic. - < ?
ZBOR1 , :m., pl. zboare ~I zboard, cuvlnt, •mot; parole; vislte; r~union; discours ;· pro-
messe; accord; rumeur•, Dal, 182; Nlc, 170; :(\'lih, 451; PScr, 260; CEl, 90; GrS, 11 S44. -
1°. zborlu atel url'llu ca cambcina sl-dvde (cuvlntul . eel urlt se aude ca clopotul de biserica),
PLit, 664; 2°. zb!ldre multe - flohe mare (vorbe multe - saracle mare), PLit, 663; S0 • zbocire
cu mddulld (cuvinte cu maduvl, cu miez), PGr, 164; 4°. di zbor, zbor (din vorba tn vorbii),
ZBOR1 ---:1294- ZDIPINfRE

PB, 961; PA;t, 7; 5°. :b6rlu adute zbor (vorba aduce vorbi- verbum petit verbum); 6°. bdgd'
zbor (a \inut cuvtntare), PB, sss; 7°. l'l-dedde zbor (i-a dat cuvlnt, i-a promis), PB, 3718;
S0 • s' hibd dol'i pi un zbor (sli fie amlndoi pe un cuvlnt, de acord), Fr, I, 69; PAnt, 17<9 i
BNA, III, 46; 9°. di om, om,. i$l zborlu cii .•• (din om in om, a ie~it vorba (zvonul) eli ... ),
PB, 1~7ie. Sinonime: cuoenda, gralil.- cf. mgl. zbor (PMegR, II, 132; GrS, VII, 22S; CapM,
III, 336) ~i, pentru. dr. sobor, cf. Jip, 107; ICr, IX (1916), 169 ete.- Gr. ~(.1.7topouc; (Hris,
6a). - < sob6r.
ZBOR•, sn., Mih, 451; te tor alasa pul'i n· zbor? (ce urmli lasli 'pasarile In zbor'l), PAnt,
163 - < v. sbor.
ZBOR3 , vb. I - v. asb6r, azb6r, zbuirare -, Mih, 451; xiftt!rl fi zburdf In sus pri ter
(~imilor, ce zburati In sus, pe cer), PLit, 994; PAnt, 25; zbodra fri'ndzlle dl merl (zbearli
frunzele de meri), Lum, V, 11-12, 37; PAnt, 157; BNA, II, 50. - Cf. ~~ t it. $~?Olare (Zing,
1568), sbulare (lve, 123). ·
ZBUC, sm., pl. '1, zgomot, •bruit- v .. vrondUt, GrS, II, 401; un zbuc si-avdzt' tu sane,
un zbuc cit zbliclu-al s(ulg (un zgomot se auzi Ia urmli, un zgomot ca zgomotul tunetului),
ArE, 27.· - < bg. Z\'uk6 ..-". ·
ZBUIRARE, ZBUffiAT, Dal, 1S2- v. azbuirare, a:burat:
ZBULDZU, sn., pl. zblildzurl, ca~ strecurat, cfromage filtre• (grlimosteni). V. sblildzu.- <?
ZBUBARE, sf., PB, 741 - v. zburl're.
ZBURA'SCU (mt), vb. IV (zburi'l, -rl't, -r{'re), vorbi, •parler, causer; diffamer; arran-
ger, engagert, Dal, 1S2; Nic, 170; Mih, 451; J;>Scr, 260. - 1°. carl zburlf$le vlnde, carl asculla
acumparaJcine vorbe~te vlnde, eel ce as~ultli cumplirli), .PLit, 665; 2°. dol'i, dol'i '$1 zbura'scu
(ambii, a~bU r,i vorbesc), W, H, 10; PAnt, 29; 3°. nu trlfea .dzuild dl Ia Dumnldza' te s'
nu u zburdsca (nu .trecea zi de Ia Dumnezeu tn care sA nu o ponegreasca), PB, 2s5a; 4°.
s' mi zburii'$ti Ia aistu (sa m~ angajezi cu seroiciul Ia acesta), PB, 30411. - v. ndregt so, pul-
·Uscu. - Cf. mgl. zburl]s (PMegR, II, 132; GrS, VII; 22S; CapM; III, 337). -:- Gr. ~(lr.oup(~ou
(Hris, 65). - < zborl. ·
ZBURDlUPSE.SCU (mi), vb. IV (zburdalipsll, -slt, -sire), zburdlilnicr, •caracoler, ~tre
petulant•, Dal, 224. V. burdal. - < ?
ZBURD.\LIPSfRE, sf., pl. zburdalipslrl, zburdiilnicie, •petulance•, Dal, 224.
ZBURDlUPSfT; -td, pl. zburddlipslf, -te, zburdiilnlcit, cpetulanb, Dal, 224.
ZBURrEARCU, .Z 8URrEARIC, -cd,. pl, zburredrfl ,1 zburrearitl, zburrear(i)te, guraliv,
•bavard, verbeux•, Dal, 1S2 ; guru zburredricd (gurii vorbarea\ii.), GrB, 93. Sinonime : lafdzan,
polilo)'. - <: zbor1•
ZBURI'RE, sf., pl. zbur.t'rl, vorbire, •action de parler•, Dal, 1S2; Mih, 451; ·PB, 741.
V. zburdre. ·
. ZBURI'T, . -ld, pl. zburl'J, -te, vorbjt, cparle•, Dal, 1S2; limblle a lor sunl zburi'le di
multt (limbile lor slnt vorbite de multi), Lum, I, 17S.
ZBURLESCU, vb. IV, Mih, 451- v. zbirlt!scu.
ZDANGAN, -na, pl. zdangan'l, -ne, badaran, cgrossier, rustre; . t~te dure, Bulgare -
v. Ocan, .<;op•, PLit, 704; Fl, 11, 7, 19; Kats, I, 74. - to. zddnganlu di lup (bidamnul de lup),
PB,. 10512 ; 2°. edsle Zdangim (e bulgar). - < 'l
ZDINGJNESCU, vb. IV (zdtnglnil, -nit, -nire), plesni, ccraquer; claquer; faire du bruit
en petant; crevert: :dingtnelf$le. rlnd (trage o bd#nd), PB, 2sso; cit nu :dingini di crtpare
(abia cl ~u plesni de mlhnire), PB, 15521• - V. dinganescu.
ZDIPINESCU, vb. IV ( zdlptnll, -nit, -nire), trlnti, •jeter de ·force par terre; terrassert,
PAnt, 135. V. :dupanescu. - Cf. alb. zt/ryp ,scendere".
ZDiPINtRE, sf., pl. zdlptnlrl, trlntire, caction de jeter. de force par terre•.
-1295- ZDUPUNESCU

ZDI'RCE (flir~eroti), sf., pl. zdl'rle, ploaie tare, tpluie battante". V. dl'rle ~i sinonimul
plo.dle. - Cf. bg. dilidrl ,pluie, Regen" (BSl, 248).
ZDI'RTA, sf., pl. zdl'rle, partidA, •partie (de cartes ou dans des jeux aux osselets)•,
Mur, IV, 52; PLit, 129, 153. Sinonime: bis, sumdf. 4°.- < ?
ZDRING I dnterj. qui imite un court bruit metallique•, PB, 742.
ZDROAMIG, vb. 1, Jb, XII, 104 - v. arodmig ~i, morfologic, zmodlic etc.
ZDROMIIN, ·vb. 1, Dal, 186; Nic, 491; PB, 742 - v. zdrumi~.
ZDROB, zdrodbd, pl. zdrot;l, zdrodbe, Dal, 224; CEI, 91 ( <? bg. dobro ,bon") - v.:
ZDROD, zdrodd, pl. zdrodz, zdrode, dragAla~, •mignon, charn;J.ant, bien-aime•, Rec, 44 ;
zdrodlu ptr'ndze (dragala~ul pllnge), PLit, 9; tot cu zdroda s' mi Mrsescu (sA rnA qucur mereu
cu iubita), PLit, 974. - V. :
ZDRUDESCU (mi}, vb. IV (zdrudil, -dit, -dire), mlngtia, •caresser.; do rioter- v. diz-
n'erdu•, PB, 491 2' ; PhOr, II, 462 ( < vsl. slldruiili .,sociare") - cf. ~~ bg. slldruiavamll ,c?as-
socier"; zdrudit-vd (alintati-v;l); ldmnea . .. si zdruded cu nfs (zmeoaica ..• se tndragostea cu
el), PB, 4911 ' . V. zdrudit.
ZDRUDtRE, sf., pl. zdrudirl, alintare, tcaresse, cajoleriet : a§lirnullu erd nlngd prodsptt
di zdrudirlli a lor (a~ternutul (patul) era IncA pcoaspllt de alinUTile lor), Lum, II, 181.
ZDRUDfT; -td, pl. zdrudlt, -te, alintat, •plein, charnu - v. bu$cutos; caresse, dorlote•,
GrB, 126; DR, II, 553 ( < alb. zdrl (pasiv zdrahem) ,sich kugelrund vollfressen"); fdta ...
ated zdrudila (fata .•• cea rotundA, pUnA), Cod, 61 bl. - V. zdurdit.
ZDRliMIN (mi), vb. I (zdrumindl, -n6t, "mire), sUlci, •serrer; contusionner; briser;
etrangler•, Mih, 459; Jb, XII, 104 (< lat. e:t-de-ruminare). - 1°. tu brdtd ma mi zdrumind
(In brate cl rnA strlnge, mA frAmtntA), PLlt, 12 - v. a~;uminl; 2°. l'i zdrumind' ldludzle (i-a
stilcit florile;~ PB, 1555; 3°. t' u zdrumindl, t' u zdrumindl sl'rme, sl'rme (ti-o sfArtmai, ti-o
sfi1,.1mai fArlme, fArtme), PB, 2301; 4°. lo apola aui!d, ... u zdrumind' (a luat apoi strugure, ...
n presA), PB, 2511a; 5°. If zdrumind ·udzlrle (le stllcea ugerele), PB, 171; 6°. lu zdrumindl
siindtos sun dzinucl'e (l-am stllcit tare sub gertunchi), Fl, II, 3, 4; 7°. lnima n'l-u zdrumind
un dor (inima mi-o zdrobe~te un dor), Bair, 91; 8°. cu ungl'ile lu zdrr1mlnd di gu1e (cu ghea-
rele n sugrumA de glt), Lum, I, 133. V. zdrodmin ~~ sinonimul stultin. - Cf. ~~ mgl. zdrumin
(PMegR. II, 132 ; G;S, Vll, 228 ; CapM, III, 337). - < ?
ZDRUMINARE, ~f., pl. zdrumind'rl, strivtr"e, •action d'ecraser, de secouen, Dal, 186;
Mih, 459.
ZDRUliiNAT, -iii, pl. zdrumindt, -te, strivit, eserre; ecrase; 'secouet, Dal, 186; PB, 742;
ldludzle .•. zdrumindle (florile ... strivite), PB, 15437.
ZDRll(N)l:IN (mi), vb. 1 (zdrunli~dl, -ndt, -ndre), zdruncina, tconcasser, ecraser•, Dal,
186; todte odsile ln't si ziirunlindrd. (toate oasele mi s-au zdruncinat), Lum, II, 81. V. .zdruntin,
struetn, slultin. - Cf. mgl. zdrunetn (PMegR, II, 132). - < lat. •ex•tortloD,are?
. ZDRU(N)l:INARE, sf., pl. zdrunlind'rl, zdruncinare, •action d'ecraser•, Dal, 186.
· ZDRU(N)l:INAT, -Ia, pl. zdrunlindt, -te, zdruncinat, •broy6; ecrase•, Dal, 186.
ZDRlJNTIN, vb., Mih, 459 (•secouen)- v. zdru(n)lin.
ZDlJMBANr -nd, pl. zdumban'l, -ne, zdravan, tvigoureux, robuste•, Dal, 186. - V. dumba
~~ slumbu. - < ?
ZDUPANESCU, vb. IV, Dal, 186- v. zdupunescu.
ZDUPANfRE, sf., pl. zdupdnlrl, trlntire, •action de terrassen, Dal, 186.
ZDUPANfT, -td, pl. zdupdnit, -te, trlntit, •jete de force par terre", Dal, 186.
ZDUPUNESCU, vb. IV, PB, 742; u zdupunl di pdde . (o trlnti de pAmtnt), PLit, 793;
l'l-zdupuned$te di pdde (ti trtnte~te de pAmlnt), PB, 34417 ; zdupunl u,ea 1' nol armdsim a(odrd
(trlnti u~a ~~ noi am ramas afarA), Fl, I, 5, 9. - V. zdlptnescu.
ZDUPUNfRE -1296- ZGL'ESCU

ZDUPUN{RE, sf., PLit, 113. - v. zdupanire.


ZDURDff, -Ia, zburdalnic, •etourdh: 1°. alcig zdu~dit ca un fiClor (alerg zburdalnic ca
un copil); Lum, V, 168; PAnt, 264; ~0 • ape :durdite te dlpun di lu pi~lirel (ape zburdalnice
care coboarli. din pe~teri), LP, 76. - V. zdrudit.
ZEALOPETRA, sf., CN, 108 - v. yeatopllra.
ZEANA (G6pe~l ~i Muluvf~te), sf., pl. :en'z, PAnt, 505; l6.lra ci'n'll'i di pi zeana (latra
clinii de pe deal), Velo, 42; BNA, V, 74 - v. dzedna. - Cf. mgl. zeanli (PMegR, II, 133;
GrS; Vll, 229; CapM, III, 337). .
· ZEARE, sf., pl. zerl, zare lnchisa, caube foncee; i)p6po~ ~116v~ = de grand matiru,
Nic, 169 (~i Jeare). - v. zciret, dzare.
ZEFC1, ZEFKE, sf., pl. zefki ~i ze(curl, zefklurl, p~trecere, cdelices; amusement; bien
ctre•, PScr, 260; Dal, 224 (zeuke); Nic, 168; Mih, 548. - 1°. mulrea di ze(kea a lor (aveau
grijli. de petrecerea lor), PB, 61'; 2°. u bdga' tu ze(ke (s-a dat Ia trai bun), PLit, 790. - <
tc. zevq (608) ,-"•
.z:E9E, sf., pl. ze~;l, zeghe, •hoqueton, saie•, Mlh, 548. - Cf. alb. zoge ,pollanca". - <?
ZERVU, -ua, pl. zeryl, zerue, stlngaci, cgauche, gaucher- v. astt'ngu, .vtf'ngu•, Dal,
222; calca~l cu zervul (ai calcat cu sttngul); eciste :eruii (e sttngace). - < l:epf36~ .. -".
ZESI, sf., pl.?, zel, cdesk; zcleo, Dal, 224; Nic, 168. - ..,:: l:e<n~ ,ardeur; ch.a leur".
ZESTRA, sf., pl. zestri, zestre, •doh : va•ti darl pisupra $' zestra (~i pe deasupra tti voi
da zestre) (grimosteni).· Sinonime: pale, plrfle, pried. - Pentru dr. zestre, cf. AD, IV, 91-92
~i DR, X, 451-454. - < bg. zestra ,trousseau":
ZEVZEC, -cd, pl. zevzefl, -te, neastlmpirat, cturbulenb.- Cf. gr. ~eul;eX'l'J~ ctCte a l'envers,
esprit . de travers•. - < tc. zevzek (651) ,dandy; freluquet'". ·
ZG--+sg-.
ZGAIBA, sf., pi. zgcilbe, zgaibll, •excoriation; rugositet, Nic, 470; Mih, 462; DR, .I I.
466. - 1°. ca si-l'll'eci zgalba, vas' vedda arana (daci li va lua zgaiba (pojghita), se va vedea
rana), Lum, I, 80; 2°. sa'ntu pledzl ~a zgdlbe a su(litlul (s1nt rini ~i zgaibe ale sufietulr.ii),
Cod, 35 bu. V. sgalba.- <lat. seabla ,gale; demangeaison".
ZGAIBOS; -bodsa, pl. zgalbo~l, -boase, bubos, •rugueux, pustuleuxo, Mih, 462. - < lat.
scablosus ,galeux".
· ZGATANAilE, sf., pl. zglifana'l"l, hltlnare, •action de branlert, Mih, 462.
ZG.\TI'N (mi), vb. I (zgilfinal, -nqt, -nare), htttna, •branlen, Mih, 483.- Onomatopeic?
ZGIRLEAIC, sm. (~i adj.), pl •. zglrleal(an'l), cu ochl zgtiti; cqui ales yeux ecarquilles•,
Dal, 224. - Morfolo8ic, cf. (ileal. · ·
~GIRLESCU, vb. 1¥ (zgtrlll, -lit, -lire), zgli, •ecarqujller les yeuxt, Dal, 187; Nic, 470;
Mih, 462; PAnt, 505; au~rllu zgirlr ocl'il'l (biitrlnul a zglit ochii), PB, 20913• - Cf. ~i gr.
youp).6vc.> .. -". - < ?
ZGIRLfRE, st, pl. zglrlirl, zglire, •action d'ecarquiller les yeuxo, Dal, 187; Nic, 470;
1\Hh, 462; PB, 742 (~i zgirlecire).
ZGIRLfr, -ta, pl. zgirllt, -te, cecarquillet, Dal, 187; cu ocl'il'l zgirlit (cu ochii zglitl),
~1~ .
ZGIRLOS, "locisa, pl. :girlO~l, -loase: cu ocl'i zgirlO~l (cu ochi zglio~i), Fl, II, 7, 9 -
v. sgirl6s, :glrllt.
ZGLOB, zglocibii, pl. zgloel; zgloabe, tappauvri ?, qui n'a rien "It: moa~e zglodbd (bitrfna
sli.racii. lipiti), LP, 33. - V. zgolub p (uctra'.- < ?
ZGL'ESCU (Simii.rina), vb. IV: mul'edrea zgl'i cu boate (femeia. a strigat cu VQce tare),
ArE, 39; PAnt, 167; l'l-yined si zgl'easca (li venea si tipe), ArE, 40; PAnt, 168. - V. z~;ltescu.
- De retlnut -I'-.
ZGL'IOATX -1297- ZGURAV

ZGL'IOATA, sf., pas, Dal, t87 - v. jgt'loatu.


ZGOAD.~, sf., pl. :goabe, cutitoaie, •plane - v. sgalba2 •, Dal, t87. - Cf. dr: scoaba
~i bg. skoba ,happe; crampon".
ZGOLUB, -btl: moa~e zgo/ubU (biitrlna glrbova), Lum, VI, 4, 22 - v. zglob, zgrob, sgu-
lm;escu.
ZGRil\1 (mi), vb. I (zgrimdl, -mat, -mare), scarpina; zglria, tgratter; egraiignert, Dal,
t87; Nic, t68; 4.71 ; Mih, 46S. - t 0 • ca 11al di carl cu ungl'ea-l'l nu sf zgrl'mif (ca vai de cine
nu se scarpina cu unghia lui), PAnt, 9- sard. ,Colciu [ = miseru) e ca no po · gratta cu
li so' ugni" (SProv, S54) : dr. ,Mina. altuia nu te scarpina cum tti place" (ZProv, 852) etc. -
cf. ~i PLir, 2t sqq; 2°. si zgrt'ma ru nu-l mi'ca. (se scarpina unde nu-l mantnca), PLit, 665;
S0 • zgri'ma-t dzeaditrle (zglrie-ti degetele), PB, · 2887; 4°. mi zgrtmdl La Clor (m-am zglriat Ia
picior). ~inonim : scarkin, sgi'ir ~i ari'm. - < ?
ZGRIMARE, sf., pl. :grimtl'rl, scarpinare; zglriere, •action de gratter, d'egratigner.,
Dal, t87; Nic, 47t ; Mih, 46S; PB, 742.
ZGRIMAT, -ia, pl. zgrimat, -te, . zgtriat, cgratte; egratignet, Dal, t87; Nic, 471 ;· s'
toarnd zgrtmdt (se lntoarce zglriat), PB, t0923 •
ZGRhi.~TllnA, sf., pl. zgrimdlrirr, zglrietura, •egratignure; lettre, ecriture illisible;
hieroglyphe - v, ~iClor t2°t, Dal, t87; Nic, 471. - t 0 • li-a/eapsi~l cu unit zgrtmdlurd tu fdta
(te-al ales cu o zglrietura Ia fata); 2°. :grlmalurrte a/ Cola (zglrieturile (llterele ierogllfe) lui
Nicolae), Fl, II, t, 4.
ZGRI'N'E, sf., pl. zgri'n'e (Cl'istira), gheara- v. sgri'le. Sinonim: ungl'e 2°. - < ?
ZGROAMIC, vb. I (zgrumical, -cat, -care), scrl~ni, cgrincer les dents•: yin # zgrodmicd,
:glrUscu (vin ~i scrl~nesc dintil, zgliesc ochii), PAnt, 279; Bair, t2i ; t48. - V. :grum !li sino-
nimul sct'r~it:'~. - < 1
. ZGROB, zgrodbd, pl. zgrot;l, zgrodbe, glrbov, cbossu, courbe•, Nic, t68; 471; GrS, II,
40t; CalGrB, 85. - t 0 • era au#t zgrob (era batrln glrbov), Fl, II, 2, 8; 2°. un au~u zgrob (un
batrtn glrbov), Lum, I, 22t; S~. 'nd zgrodbd ncusurdtd (o biitrlna glrbova ~hemuita), PB, 28tso;
4°. una mo~e ... adunatd zgrob (o batrlna ... glrbovita ghem), Fl, I, 2, S; 5°. ·~r-alasd' md'-sa
zgrodbd (~i-a lasat pe mama-sa glrbova), Fl, II, 6, 6; 6°. bdlile a zgrodbdl'el di soacrd (balele
glrbovei de soacra), PLit, 768. - V. sgtilub, zq/ob ~i sinonimele cusurdt, ncusurdl, gddzdm6lU,
gi'rbu11 etc. --:- Cf. gr. lyxp6(L7tOc;, syxpub6c; ,bossu" (Boga, II, 2t6; I, S4t). - < ?
ZGRU:&I (ml), vb." I (zgrumal, -mat, -mare), sugruma, •etrangler; stranguler; deborder•,
Nic, 168; 471. - 1°. dzuua, n'e( aglun, $' notiptea bUua/ :grumd (in timpul zilei pare miel fia:-
mtnd, iar noaptea sugruma chiar bivol), PLit, 578; 2°. nu ml'ca ay6nea, cd "a li zgrun'l (nu
mlnca repede, caci te vei lneca); S0 • mi zgrum tu lucru (rna lnec In activitate, lucrez peste
masura); 4°. ari'urlle si zgruma di dpd mullif (rturile se sugruma (debordeaza, nu le lncap vaile,
albiile) de apa multa), PB, S781•. V. sgrum, zgurumescu (~i, ca ~i zdroamin ~i zdrumin, arodmig
~i arumig, zmodtic ~i smurlic), v. ~i zgroamic. - < ?
ZGRUMARE, sf., pl. zgrumd'rl, sugrumare, •action d'etrangler, strangulation•, Nic, 47t;
PB, 742.
ZGRU!I.IAT, -ld, pl. zgrumdt, -te, sugrumat, •etrangle·; abject, coquint, Nic, 471. - t 0 •
murl zgrumdl (a murit sugrumat); 2°. dri dol zgrumdt di fiClOrl (are doi ticiilo~i de biiieti),
Mih, 46S.
ZGUR, zgurd, pl. zgurl, zg.ure, cret, drise, cheveux !rises•, Dal, 224; Nic, 472. Sin'bnim:
cd{dros. - < ayoup6c; ,frise; crep~; boucle".
ZGURAV, -ua, pl. :gura.,·r, -aue, zguros, •plein de scorie, de crasse•, Mur, .I V, 65. V..
:guros. ·

82 - c. 531 - Tache P a p a ha g i, Dl~lonarul dialectului aro1114n


ZGURA -1298- ZfE

ZGURA, sf., pl. zgrire, zgura, •scorie, crasse; rouill~ - v. arudzina•, Mih, 473; PB, 742;
PAnt, 505. V. azgurle, zguredila.- Ct. gr. axoup~or:, axwplor:. axoupr.« ,rouille".
ZGUREA.(Ji\, sf., pl. zgurlt, Nic, 168; 471 - v. zgurie.
ZGUR91SESCU (mt), vb. IV -{zgurt;lsll, -sit, -sire), rugini, uouiller., Dal, 187; Nic, 471;
PB, 742; hedrile . zgurt;lsira (fiarele au ruginit). - V. zgurd ~i gr. axoupr.«~w .. -".
. ZGUR~ISfRE, sf., pl. zgurt;isirl, ruginire, •action de rouillen, Dal, 187; Nic, 471.
ZGUR91Sfr, -ta, pl. zgurt;isft, -te, ruginit, uouill6; rustre, gros rustaudt, Dal, 188;
Nic, 471; odmln'l zgurt;islt (oameni ruginlti).
ZGUR{E, sf., pl. zgurfl, Dal, 188; Nic, 471 ; Mih, 463; PScr., 260 ( < lat. scoria); PB,
742 ; . zguria mt'cc'i f her (rugina manlnca ~i fier}, PLit, 666. - V. zgurii ~~ bg: sgurija ,scorie
(d'un m6tal)". .
ZGURN'EARIC, -cd, Mih, 463; PB, 742 - v. sgrun'eoric.
ZGURN'ESCU, vb. IV, Mih, 464; PB, 742; PEt, 48 ( < lat. ex + *gurun < g u I o,
-onem ,gourmand",) ; DR, II, 630-631 ( < lat. ex + •grumire < g r u m u s ,petit tas de terre") ;
DR, Ill, 657 (< lat, ex+ •grunire < g run i u m). V. asgurn'escu ~~ gurn'edzil. - < lat. ex-
grunnlre (cf. grunnlre ,grogner").
ZGURN'fRE, ZGURN'fr, Mih, 464 - v. asgurn'ire, asgurn'it, niigrun'it.
ZGUROS, -rodsd, pl. zguro~l, -rocise •plein de scorie•, Mih, 464. V. zgurav.
ZGURUMESCU, vb. IV (zgurwhll, -mit, -mire), Nic, 471 - v. zgru~.
Z9ER, vb. I, zbiera, •b~ler; crier., Nic, 470; Mih, 462; zt;eara olle, aurla ct'n'll'i (behli.e
oile, urli clinii), Bag, 134; PAnt, 200; BNA, V, 36. V. azt;er ~i ber. - In ltaliani: ,Ia p~gura
che sbela p~rde el buco" (Spotti, 112). - Lomb, I, 58; 269 : < lat. ex-verrare. - < lat. ex-
belare (cf. belare ,biller").
Z9IC, sn., pl. zt;icute ~~ zt;icurl, tlpat, ccrh, Dal, 187; Nic, 168; 470; Mih, 473; PAnt,
505; PEt, 47; (edta ..• bdgd zt;fclu (fata ... lncepe tipatul), PB, 43'. .:._ < bg. vik6 .. ~".
Z9fCUT, sn., pl. zt;fcute, Dal, 187; Mih, 463; ~i-l zt;fcut, pli'ngu (~i e tipit, pUns), Foti,
73; PAnt, 262 - v. zt;lc.- Pentru z- din zt;ic ~i zt;icut, cf. bg. vlkamil ,crier" ~i svtkoamrl
,appeler''.
Z91LESCU, vb. IV (zt;illl, -lit, -lire), tipa, •crier, pousser des cris; retentlr; pleurer
quelqu'un- v. miryluluxescu•, Dal, 187; Nic, 168; 470; Mih, 463; 50; GrS, II, 401. - 1°
vru si zt;iledsca (a vrut sa tipe), PB,:61u; 2°. zt;iUsc muntil'l $' ldll'i cln 'l (urla muntii ~i sar-
manii clini), Fr, I, 36; PApt, 289; BNA, I, 8; 3°. la bdgdl di lu zt;ilil (ian lncepeti sa-l bo-
citi), PLlt, 986; 4°. si-l zt;ilim Fellu cu )die (sil-l bocim pe Fetu cu jale), PLlt, 996; PAnt,
42 .,.. v. jiUscu 5°. - V. zgl'escu ~i zt;ic. - <:; ? ·
Z91LfRE,, sf., pi zt;ilirl, tipare, •action de crier., Dal, 187; Mih, 463; PB 742.
Z91Lfr, -tit, pl. zt;ilil, -te, tipat, •cri6•, Dal, 187.
Z91RARE, Z91RAT, Mih, 463- v. ast;irdre, ast;lrdt.
ZIADITE?: s' hfdze sf11gur tru slid cu nt'se (tru tsiddite) (se lnfige singur ln sila cu
ele ln ........ ?), Cod, 179 • - PhOr, II, 455-456 : ,rama~ite mortuare, cadavru? < tc. :ilade
,,r6sidu". - Cuvlnt necunoscut. V. dziadit.
ZIAFETE, sf., pl. ziafet, petrecere, •divertissement a un festim, Dal, 224.; Nic, 169;
Mlh, 548; PScr, 260; sedra a tea decide unit mare ziafete (tn seara aceea a dat o mare petrecere
de banchet), PB, 14211. V. gimbd.se. - < tc. zyiAfet (786) ,repas d' invitation; festin".
ZICL'EAR, -rd, pl. zicl'ecirl, -re, cer~etor, •mendianh, PLit, 616. Sinonime: 6icun'edr,
pitdllii, prosedc, tirit6r, - < ~7j-rou}.r4p7jc; ,mendiant; gueux".
zfE, sf., pl.?, foamete, •disette, famine; malheur•; DR, II, 553-554; l'i hdrf tru :ie di
pa'ne (ln timp de foamete i-a hranit cu pline), Cod, 741 • - < alb. zi ,carestia".
-1299- ZDlNIC

ZIETE, sf., pl. zle/, trudA, •peine, fatigue•, Nic, 169; DR, II, 553; tn'l da maltd zUte
(lmi dA multA trudA), Jb, I, 24. V. zahmile etc.- < -tc. zAiy'At (782) ,pe.rtes; dommage".
zfrA, sf., pl. zlyl," clntar, •balance romaine; (homme) juste, equitable; equilibre•, Dal,
224; Nic, 172; Mih, 548; PScr, 260; GEl, 224; PLit, 70; C~c, 53; Cal. 1912, 93.- 1°. ana
catdlu$e cu mdfiile azvdrna - .ziya (o cAtefufii cu matele Uri~ - clntarul), PLit, 411 ; 2°. lmna
cu ziya n brin (umbiA cu clntarul Ia brlu, e om cumpiinit ~i drept), Mih, 548; PGr, 165; 3°.
$tdde pi zlya (stA In echilibru); 4°. cu ziya ma na(odrii (cu ctntarul mai In afar;\= om cam
atins cu Ieuca), AI. 1928, 38; BNA, Ill, ~· Sinonim: ctnddre'. - < l:uyt ,poids";
ZirAs:Escu. ZlriSESCU (mt) : zlyased-te cu hd'rglle (cumpiine~te-te cu cheltuielile),
Mih, 548 - v. zlxiscu.
ZlriSfRE, Zinstr, Dal, 224- v. ztxlre, ztxil.
ZfrRA, sf., pl. zi.Yre, rug, •eglanti~r; ronce•, Dal, ·224; Nic, 169; GEl, 224; gdrdu di
ztyra (gard de rug). Sinonim : a,rug. - < l:lypOt ~·-"·
ZIL, sn., pl. zil'c'l- v. zllle1 ~i zll'lii -, Nic, 169.- < 1:1iA'oc; ,zMe; empressement;
ardeur".
zo.fE1 , sf., pl. zilll, gelozie, •envie, jalousie•, Dal, 224. - 1°. s' credpii du~mdn'll'i d£
zllfe (sA crape du~manii de gelozie), PLit, 855; 2°. bdgd$l glOn'll'l tru zilie (ai pus pe OAcA.i In
gelozie), Lum, VI, 3, 13; 3°. s' prllmnt:i tru un ci'mpu, lri zilie (se plimba pe un clmp din sau
pentru a stlrni invidie), Lum, V, 225. V. zdlie, zll. - < 1:'1\AtiX .. -". ·
·ZILfE•, sf., pl. zilil, \ol, •sorte de couverture, de. bAche•, Dal, 224; CN, 130; 174. - < ?-
ZILIPISEAIUC, ZILIPSEARIC, -cii, pl. zillp(i)sedrifl, -fe,. gelos, •envieuxt, Cod, 7013.
Sinonim : (tun'edrcu. - V. :
ZIUPSESCU, vb. IV (zilipsll, -sit, -sire), rlvni, •desirer ardemment; . convoiter•, Dal,
224; Nic, 169; Mih, 548; GEl,-224; l(lmea nii-1 zilipsescu (oamenii (lumea) ni-l rlvnesc), 'i>B,
41523; una lume ntredgd l'l-zilipsed (o lume lntreagA li rlvnea), PLit, 800: PAnt, 89. V. zulip-
siscu. - < l:7J'Muw ·,Hre jaloux; ,envier". .
ZIUPSfRE, sf., pl. zillpsirl, rlvnire, i<action de convoitert, Dai; 224; Nic, 169; Mih,.
548; PB, 743 (~i zillpsedre). · .
ZILIPSfT, -ta, pl. zilipsit, -te, rlvnit, •convoite; desire ardemmenh, Dal, 224; Nic, 169;.
avutd ~~ zilipsitii (bogatA Iii. rlvniU), PB, 1411 ; zilipsita ~i-aliiuddtii (rtvniU ~i lauslaU), Velo,
30; PAnt, 325 ; BNA, V, '1 01.
ZfL'E, sf., pl. zil'e, ureche, •oreille•: dri zil'i marl (are urechi mari). - Circula mai mult
ca plural· Iii pejorativ. - Sinonim: uredcl'e. - Cf. bg. zll (BER, 640).
ZIL'EAR, -ra, pl. zil'edrl, -re, gelos, •convoiteux ; ·jaloux•, Nic, 169; 'ps, 743; GEl,
224. - Cf. Iii alb. :.iljar ,geloso". - < l:7JAuXp7Jc; ,jaloux".
ZIL'I(J, sn., pl. zil'e'l, invidie, •convoitise; jalousie•, Dal, 224; Nic, 169; · Mih, 548;
PScr, 260; GEl, 224 .; PLit, 243; 794; Lum, II, 249. - 1°. dirvenea li.lii'ne zil'lu $d raii'lu
(defileul care \ine rlvna Iii raul), Jb, I, 40; 2°. I sa( aved zil'lii pri Idcovi (Isaf avea invidie pe
Iacov), Cod, 72 bll; 73 b' ; 3°. t6tuna zil'lu l'l-avura (totdeauna au rtvnit-o ca sa o · prade).
Velo, 31; PAnt, 325; BNA, V, 102; 4°. gl6clu a li Plplna~i . era trl zil'lii (dansul Pipina'iei
era de rlvnit), PenB, Ill, 169. - V. zilfe1 Iii vsl. ziill ,malitia"; bg. ziil (BER, . 663).
ZDIBfLE, sf., pl. zimbile, Nic, 169; Mih, 548 - v. zdmbild' ti gr. l:e:!L7tlAt ,cabas", alb..
zimbil(e) ,canestra".
ZJl\IBIREKE, sf., pl. zimbirekl, .Nic, 169; Mih, 548 - v. zumbiireke Iii gr. l:e:!L7te:plfxt
,loquet d'une porte".
ZDINIC, sn., pl. zimni[e, pivnita, •cave• (gramosteni). Sinonime : bimta etc. - < bg.
ZiiDDlkii .. -".
ZDI,N'IUSESCU -1300- ZIMBUC

ZDIN'IUSESCU (mi), vb. IV (zimn'lusU, -sit, -sire), pli.gubi, •causer du dommage1,


GEl, .224. V. zn'ilsiscu. - < ~1J!LL6v(l) , - " .
ZDIN'IUS:fRE, sf., pl. zimn'luslrl, pli.gublre, •action de causer du dommage•.
ZIMN'IUStr, -tit, pl. zimn'lusft, -te, pAgubit, •a qui on a cause du dommage•: ~edde
ca )IUffidr zimn'luslt (stli. ca niAgar pAgubit), PLit, 509.
ZIN9fN, -nit, pl. zin~ln'l, -ne, bogat, •richet: fedte zin~lne (fete bogate), Lum, I, 298.
V. fln~in ~lsinonlmele. aulit, bugdt. - < tc. zenguln (649) .,-".
ZINCfR, sn., pl. zingire, lant, tchatnet, Mih, 548. V. singir ~i alb. zinxhir ,catena".
- < tc. zlndJlr (648) ,-".
·ziNT11N'E, sf., pl. zintun'e, neam, •race, peuple, nation.: o zintun'ea-a med-armitnedsca,
cu-ahld'rlglon'l nu kerlul'roard' (o ginta mea aromAn~cA, cu atari voinici nu pieri niciodatli.),
Trlb, III, 1, 9. - Cf. DR, VII, 125 fl mgl. ziniunlit, zitniunlit ,rudli." (GrS, VII, 227; 229;
CapM, III, 334). - < ?
ztriMA, sf., pl. ziilmate, chestiune, •question; demande; ·!'argent qu'on amasse dans
l'egllse en falsant Ia qu~te•, Cod, 43 b21 ; GEl, 224.- < ~ij~'rj!Lot ,demande; question".
ZITISE, sf., pl. zlti'sl, discutte, •discussion, debat(s)•. -Circuli ~i SIZfTISE. - <
au~ ij~'r)<JL~ , - " .
ZivrARE, sr., pl. ziu)ld'rl, pereche, •paire; couple•. Sinonime : elftee, glugie, pdredcl'e.
- < ~e:uylipL
,-".
Zivriun.fKE, sf., pl. ziuyarllkl,. plugli.rit, dabourage•: si-aldsit Mltri di picuritrlife
~~ si-acdfd di ziuydrllke (Dumitru se lasA de pAstorit fi se apucli. de plugli.rie), PenB, VI, 131.
- < ~e:uylipL ,-". + -like.
ZIVrfr, sm., pl. ziuylf, plugar, daboureur•, Nlc, 168. Sinonim: urdclll. - < ~e:·uyh'r)~
,.,.,''·
ZIVINE, sm., CBiog, 51 - v. uizine, uizne.
ZIXESCU (mi), vb. IV (zixll, -xll, -xire), clntli.ri, tpeser; ponderer, equilibren, Dal,
224; Nlc, 1 i2; GEl, 224; cu fe si zixed$le ped}a di oil? (cu ce se clntli.re~te piellta de ou ?),
PB, 359a, V. yisescu, yixescu, ziyitsescu. - < ~uyLt%~(1) ,peser". ·
ZIXfRE, sf., pl. zixlrl, clntli.rire, •action de peser; pesage, pesee•, .Dal, 224 ; Nic, 172.
V. yixlre.
ZIXfT, -td, pl. zlxif, -te, clntli.rit, tpese•: edste zixit cu :iya afed mdrea (e clntli.rit cu
clntarul eel marele).
ZIZANICf, -glodn'e, pl. zizanigeddz, -filodn'e, tintrigant•, Dal, 225; Nic, 169. - V.:
ZIZAN'Itl', sn., pl. zizdn'e, zizanie, •zizanie•, Dal, 225: bdgd zizdn'e (pune intrigi) -
v. an~Mit1, nuiscd 5°, skin1 10°. - < ~L~'*VLOV , - " . .
ZIC, vb. HI fl II (nord), Cal. 1911, 58; BNA, V, 120; 132 - v. dzic.
ZIGIDESCU, ZIGIDfRE, Dal, 224 (•arr~ter, entraver•)- v. zitgddescu, -dire.
ZIGIDtr, -id, pl. zigidil, -te, lmpiedicat, •arrHe, entrave•, Dal, 224.
zlrAR, sm., PLit, 92- v. zdydr.
ZIMBAC, sn., pl. ztmbdfe, crin, dis•: s' lorn liUcea di ztmbdc (sA luli.m fl:)area de crin),
PLlt, 922. - Ca adjectiv: •mignon, charmanb, drAgAlSf, Mih, 545 - v. zdrob. - V. zambdc,
zitmbdca ~l shionlmul crin. - < tc. zanbaq (647) ,-".
Zll\IBA', sm., pl. zimbddz, zimti de dantelli., •dents d'un vHement•, VAR, 57 - v.
malaco.- V.:
ZI'MBE, sf. pl., zimti, •dents (d'un vi!tement, d'un couteau etc.)•, Mih, 545; CEI, 90.
V. jongd.- < vsl. z\)bd ,dens".
ZhiBUC, sm., Dun, II, 83-84 - v. s(mbUc.
ZIN -1301- ZLOA1A

ZIN, sm.; ZI'NA, sf., pl. zln'l, :i'ne, Dal, 225; PB, 143; Velo, 37; BNA, V, 77; ;,l'na
.cama mll$ald (zlna mal frumoasal), PB, 23810 - v. dztn, d:i'nd ~i toponimicul La-ti'nd (Lum,
IV, 173).
ZINDANE, sf., pl. zinda'n'l, lrtchisoare, •prison; cachoh, DR, III, 739-740; lu-arucll'
~ru zindane (1-a aruneat ln lnchisoare), PB, 31335, V. zdndane, zundane. - < tc. zyndan (648)
,,,.,,.
ZINGINAR, sm., pl. zinglnarl, lli.utar, cmenetrier qui joue du :ingfnd'; botirdon•, Dal,
:225.- V. zdngdnar l}i:
ZING INA', sm., pl. ztngtnddz, vioarli., cviolom, PEtim, 19-20. Sinonim~: avylulle, ki-
mani. V. ~~ dza'ngarra, precum ~i alb. cangana ,specie di istrumento musicale" ( < it. zanca,
GM, 439). ...:.. Din tulpinli. de cocean de porunib, ~i anume din o portiune dintre douli. noduri,
~piii l~i fac un instrument muzical pe care II folosesc drept vioarli.. Jucli.rie identicli. apare Ia:
PieR, 421, fig. 19; Le Coq, 12, fig. 12; GrJeux, 28, plan~ele V, fig. 7 l}i VI, fig. 1 ; Griaule,
97.- Cuvlntul are pronuntare turco-greceascli. ~i nu pare a fi strAin de interjectia zing!, care
exprimli. sunet de vioarli., a~a cum interjectia dum"dum I exprimli. sunet de dalrea - v. ·,1 zt' ngir!,
::dngrana'.
ZINGINESCU, vb. IV (ztnginil, -nit, -nire), blzli, zlngli.ni, cbourdonner; rendre un son
metallique•, Dal, 225. - Derivat onomatopeic.
~INGINfRE, sf., pl. zlnglnlrl, blzlire. ~action de bourdonner, de tinter•, Dal, 225.
ZI'NGIR I cinterj. qui imite le bruit d'une chaine•. V. dza'ngarra. - < tc. zynghyr
(649) ,marque un tremblement fort et continu qui fait. du brpit".
· ZlNGLIRA', sm• .,i adj. -roan'e, pl. zlngllrddz, -rodn'e, mli.gar, cAne; flandrin; indolent.,
PLit, 689. V. dlnglfrit' ,r
sinonimele yumar, tar. - < ?
ZIN6Z, sn., pl. zlnoaze, Dal, 225 - v. zan6z.
ZIPILESCU, vb. IV, Dal, 225 - v. zitpi!Uscu.
ziPILfRE, sf., pl. ztptllrl, biciuire subtire, caction de f~pper de verge$•, Dal, 225.
ZIPILfr, -tit, Dal, 225- v. zitpitllt. .
ziPIT:Escu, vb. IV, PAnt, 505- cu. t ln Joe de l: zlptUscu douetter•.
ZIR-PIPA', i!lvar., sens neprecls, •sensus incertust.- Cf. mgl. zarpopa (CapM, III, 335)
~i gr. live:!loaUp!l<XM ,tiro dt vento", _aup!l<XM ,tirata, _tiro" (Somavera, I, 27 ,1 396). La
WTh, 16: Zurpapa (toponimic grecesc). La HeuzeyEx, 54 : Zour-pappas ,Pappas-en-demence".
ZIR-ZIR, invar.,. m~reu, csans cesse; bon gre, mal gre•: s'ddte zir"zir (mlrlie me~eu).
- V. zar, zar:dra 'i tc. z a r z o u r (638) ,bon gre, mal gre". ·
ZIRZIV ATE, sf., Dal, 225 - v. zdrzitvale.
ZlRziVACf, sm., pl. zirzlvdceadz, zarzavagiu, cqui vend des legumes•, Dal, 225.
- < tc. zarzavatdjy (663) ,marchande de legumes".
Zl'tiA (Gope'l 'i Muluvf~te): bdnd zi'llit, Velo, 10; PAnt, 320; BNA, V, 97. Pentru z
tn Joe de dz, cf. ~i ztc etc. - · V. dzi'ild, zu'.
ZIV6N, sn., Dal, 225- v. zdv6n.
ZIVUNSESCU, ZIVUNSfRE, Zh'UNSfT, _voala, cvoiler•, Dal, 225 - v. savdnus~scu,
-sire, -sit. - < ztv6n.
ZI'ZA, sf., pl. zt'ze, pu~coci, PLit, 95 - v. sinonimul tlllstr@. - < ?
ZLAPE, sf., pl. zldkl, fiarli., cbete fauve•, Dal, 225; Nic, 170; .s' nu u ml'ca vt'ra ztapt
(sA nu o mli.nlnce vreo fiarli.), PB, 15030 ; di zldpe n'l-era fried (mi-era teamli. de fiarli.), PAnt,
202; BNA, V, 30. - V. zuldpe 'i ~1, 26; Pas, II, 105; 'Av3p. 1967, 114.
ZLOATA, sf.; ZLOT, sm.; ZL6TA, sf., pl. f. ~i m. zlot, zlot, cancienne monnaie . turque
de 30 paras, 3/4 de piastre•, Dal, 225; Nic, 171; Mih, 549; PB, 743; CEJ, 91. .- 1°. cu lind
:lodta cdlpit n pungit (cu un zlot fals In pungli.), PLit, 905; 2°. lu-adral yr6slu zlodta (piastrul
ZIIALl -1302- ZHURTICARE

11 facui zlot), Lum, II, 153; PAni, 178; BNA, III, 112; 167; 3°. lu-adra'm yr6slu zl6tii (pias-
trul l-am facut zlot = avem phirdere), PLit, 509 - cf. gr. ,lxa:!Lc -ro yp6<n l:w:AwTot" (' Apll.
315; 619). - Ct. tc. zolota (651) ..-"; alb. zoll6U .. -", bg. zolota ,monnaie de 30 paras".
. ZMALA, sf., pl. zmdle, fel de~ tesla, cespece de herminette ronde•, Dal, 225. - V. zmi-
ldra.
Zl'IEANA, sf., pl. zmedne, izmana, d 0 • braie, cale~on - v. donee, sindro(e; 2°. pau-
vrete - v. (t6he, skifil 5°, su(lu 7°, ~odrlc 2°; 3°. crainte- v. ar6v 2°, curl 8°, tlr-tlr, vas 4°•,
Nic, 170; PScr, 260; 246; CEI, 91. - 1°: :medna '~l-dre pracaz6nlu (izmana l~i are braci-
narul); 2°: nu dri zmedna Ia cur (nu are izmanA Ia cur, e sarac de tot), PLit, 666 - v. ~i
1Ucukedt1 ; 3°: (rdtl'l li umplurii ,;mednile di (rica (de spaimA, fratii le-au umplut izmenele),
PB, 11211 - v. yanusiscu 2°; '11-umplu zmedntle (de (rica, ~i-a umplut izmenele), PLit, 666
- cf. : ,On dit de quelqu'un qui a peur: cil a mis sa culotte de tremble•" (CCP, XXXIII, 113).
- < vsl. lzm~na ,commutatio".
ZMELl:lu, sm., pl. zmelci, melc, •escargot, colima~ont, Dal, 225; Nic, 490; Mih, 471 ;
PScr, 246; 261; CFr, 107 (zmelglu); DR; III, 216.- 1". un au~ll cu cdsa dupa nfs- zmetclul
(un mo~neag cu casa dupA el - melcul), PLit, 412; 2°. zmelClu cu samdr, zmelClu guli~dn
(melc cu scoici; melc gola·~). Sinonim : cdrn~ll. - < ?
ZHE"O, sm., pl. · zinel, zmeu, cdragon fabuleux - v. ldme; cerf-volant - v. litdclca.
pildke•, Dal, 225 ; Mih, .·549 ; CEI, 91. - e. na-l zmelllu asbuirat6r (iatA-1 zmeul zburAtor).
PB, 37321 ; 2°. acatdl-n'l cdl'i zmel (prindetl-mi caii zmei), PAnt, 296; BNA, I, 124; 3°. (iCl6rlu
si-aglodcd cu un zmeQ. (copilul se joaca cu un zmeu). - < bg. zm~l .. -".
ZMILARA, sf., pl. zmlla'rl, dalta, •ciseau•, Dal, 225; Nic, 490; GEl, 225. V. zmdld. - <
O!J.tMpt .. -".
ZMINlJT (mi), vb. I (zminutdl, -tat, -tdre), f:lrlmita, •emier, emiettert, · Dal, 225; Mur.
IV, 78; zminuta-l c~lu (brlnza farlmite~te-o). · v. minuttdzll ~i minut2• - < lat. *ex-mlnutare.
ZMINUTARE, sf., pl. zminutii'rl, farlmitare, •action d'emietter., .Oal, 225.
ZliiNUTAT, -Ia, pl. zminutdf, -ie, farlmitat, •emiette•, Dal, 225.
ZMfRNA, sf..~ pl. zmlrne, smirna, nnyrrhe•: ca mortu c~ zmirna ~~~· cu sdvan (ca mort
cu smima ~~ cu lintoliu), Cod, 81 24 ; GEl, 225. - < a!J.upvot .. -".
ZMOATIC (mi), vb. I ( zmuticdl, -edt, -cdrc), sUlci, strivi, •ecraser, mutilert, REW.
5787.-1°. s' nu u zmodticii tlvd (sa nu care cumva sAo striveascA), PB, 1811 0; PAnt, 99;
2°. prunile codpte si zmuticdrii (prunele coapte s-au stllcit). V. zmurtic ~i, morfologic, arodmig,
zdropmin etc. - Jb, XII, 104 : lat. *ex-mutleare ( < mulicus, mutilus, ,mutile").
ZMULDZEARE, sf.; pl. zmuldzerl, smulgere, •action d'arrachert, Dal, 225; Nic, 490;
Mih, 471; PB, 743; acl6 s' videdl di per zmuldzerl (acolo sa fi vazut smulgeri de par), PAnt.
163.
ZMULDZIRE, sf., pl. zmuldzirl, Dal, 225; Nic, 490 ; Mih, 47i; PB, 743-v. zmuldzedrc ~i;
ZMULGU (mi), vb. III ~i II ( zmul$u; zmulsu ~i zmiHtu; zmuldzire ~i zmuldzedre), smulge
carracher; depouiller•, Dal, 225; Nic, 490; Mih, 471; PScr, 195. - 1°. drbu.r ll'i dit toe zmuldzea.
(smulgeau arborii din plimlnt), PAnt, 60; 2°. nu si zmuldzed din brdta-l'l (nu se smulgea din
bratele lui), PB, 1828 ; PAnt, 99; 3°. lu zmulsira (1-au smuls, 1-au jupuit), PLit, 666 - v.
bilt!scu 2°, dispol'lll ~tc. - V. azmulgu. - < lat. ex-mulgere.
ZMULSU, -sa, pl. zm(Jl~i, -se; ZMULTU, -ta, pl. zmulli, -te, smuls, •arracbe; depouille•.
Dal, 225; Nic, 491 ; PB, 743. - La Miron, 106, 151, 160, 188 etc.: ,sabiia zmulta"; ID
CronM, II, 289: ,sabiile zmulte". - <lat. ex-mulsum, ex-muletum.
~MURTIC, (mi), vb. I (zmurlic61, -edt, -care); extenua. •extenuen: ari'sira ... ca sf
zmurticdra (au rls.·.. de s-ati prapadit), AI. 1903, 72 - v. capaescu. - V. smurlic.
ZMURTICARE, sf., pl. zmurtica'rl, zdrumicare, •action ·d'ecraser>, Dal, · 225.
ZMURTICAT -1303- ZOBE

ZMURTICAT, -Iii, pl. zmurticaf, -te, •ecrase; serre jusqu'a recrasemenh, Dal, 225;
eTI;t zmuttcate (ierburi stllcite), PenB, V, 54. V. zmoatic.
ZNOIT, -Iii, Cod, 848 - v. znuit.
ZNUESCU (mi), vb. IV (znuil, -uil, -uire), lnnoi, •(se) renouvelert, PScr, 261; Gram,
316 ; Cod, 841' ; me' [ = mea2 ) aft! I nu modre, ma si znued$1e · $ii s' 6oxiisea$1e (ci acela nu
moare, ci se innoie~te ~i se preamii.re~te), Cod, 66 b'•. - V. diznoil.
ZNUfT, -ld, pl. znul(, -te, innoit, trenouvelet, Cod, 8414; 8418; dm;il'i, znuisl'i al Dum-
nidzd' (tngerii, lnnoitll lui Dumnezeu), Cod, 10211 ; pri trel p~'r(i sd'nlu mpdr(t'te znultile al
Dumnidzd' (in trei pii.fti slnt impartite reinnoitele minuni ale lui Dumnezeu), Cod, 1021• V.
:molt.
ZN'fE, sf., pl. zn'il, pagubii., •dommage; degll.b, Dal, 226; Nic, 170; Mih, 549; PScr,
261 ;. GEl, 225; di n'l-curmdrd mdre zn'le (de-mi eauzarii. mare pagubii.), PLit, 840; PAnt,
362; di ntribare zn'le nu aved (de lntrebare (eli. lntreba) nu avea (era) ·pagubii.), PB, 351~ 6 •
Sinonim: kedrdlre. - < ~l)!J.(CX .. -".
ZN'IISESCU (mi); vb. IV: vru ard'il s' lu zn'iiseascd (a vrut sa-l pii.gubeascll mult),
Lum, V, 230 - v. zn'ist!scu.
ZN'ISEARIC, -~d, pl. zn'iseari(l, -(e, pii.gubitor, tcelui qui cause du. dommaget,. Mih,
549. - < ~l)!J.LcXpl)::; ,-".
ZN'ISESCU (ml), vb. IV (zn'isil, -sit, -sire), Nic, 170; Mih, 549; PScr, 261; s' nu mi
zn'ist!$ll mullu (sa nu rna dii.unezi mult), Lum, Ill, 344. - V. :imn'lust!scu ~i zn'ie.
ZN'iSfRE, ZN'IStr, Mih, 549; Lum, V, 21-5- v. zimn'luslre, zimn'{usit.
ZN'ItJRA, sf., pl. zn'lure, zmeurii., dramboise•: lu . vulodga fed di zn'lurd (In poiana cea
de zmeurii.), PAnt, 282. V. azn'lura ~i sinonimele amurii1 , capincd. - Ct gr. a!J.Ifoupov .. -".
zoe, sn~. pl. zocurl •trou fait par le clou d'une toupie dans le corps d'une autre toupie
- v. zvungut. -:- Cf. alb. ' zok ,uccell~, pulcino". .
ZOF, sn., pl. zo(url, ploaie torenpalii., tpluie torrentielle•, Dal, 226; PB, 743; GEl, 225;
V. zdl'rce. - < ~6<poc; .,obscurite; tenebres '.
ZOFE, sf., pl.?, stofii. scumpii., ct\toffe, tissu de soieo·: (ustane di zo_fe (rochie de mii.tase).
- < alb. zof ,broC;CQto".
ZOFNIC, -cd, pl. ·zofni(l, -fe, mic, lndesat ~i viguros, •trapu et, vigoureux•: muld zofnicd
(eatlr mic de staturii. dar solid ~i viguros).- Cf. gr. ~w6<ptov ;,petit animal". (~it gr.
~w<pu-roc; ,vivifiant").
ZQNA, sf., Nic, 172; Lum, I, 298 - v. ::und.
ZORBA, adv., cu sila, cde force, par contrainte•, Dill, 226; s' ardkeascd cu zorba (sa
riipeascii. cu sila), PenB, II, 212; cu acdkislre, nu cu :6rba (cu colntelegere, nu cu zorbaua),
Trib, II, 9-12, 25. Sinonime: (or(ii, slid etc. V. zorca. - Sintactic, cf. adiyle, ayed, cdbdle,
~4blle, mlzle, mi'ne, zore. - < tc. zorba (650) .. -".
ZORBA, sm., Dal, 226- v. zurbd'.
ZORCA. adv., cu forta, •par force - v. zorle•: u lo zorca (a luat-o cu forta), Dal, 226.
- < tc. zorakl (650) .. -".
ZORE, adv. ~i sf. fii.rii. pl., greu, •1°. difficilement, peniblement - v. !Slscul, grei11 ; 2°.
besoin, peine; ·force, contrainte; inquietude•, Dal, 226; Nic, 17C; Mih, 549; BNA, III, 168.
- 1° : fu ca zore ptn' lodl dzedna (fu cam greu plnii. apucai sa urc dealul), Fr, I, 166; BNA,
III, 104; zore altdodrtl s' mi-adu(edre Dumnldzd'lu (greu oo fica altii.datii. sa rna aducii. Dumne-
zeul), Fr, I, 107; BNA, Ill, 98; zore lucru cumnicdrea (greu lucru cuminicii.tura), Fr, I, 108;
BNA, Ill, 100; 2°: zorea li nved(ii (greul, nevoia te lnvata), PGr, 165; z6rea hedre fri'nd:e
(nevoia rupe fiare, lanturi), PLit, 666; veade :ore mdre (vede (lntlmpinii.) greutate mare), Fr,
I, 108; BNA, · III, tOO; podte s' tree, vahl, fd'rd zore (posibil sa tree, poate, fii.rii. dificultate),
zon~A -1304 __:._ ZUL'Et\.R

BatP, 34; BNA, III, -114; mdcd mor te z6re-ap6rf? (daca mor ce zor porti, ce nelini~te ai ?),
PAnt, 165; nu-dl zore (nu avea grija), Lum, II, 153; PAnt, 177; BNA, III, 112; n'l-u zorea
ca li-a$1eciptii line? (mi-i zor (lmi pasa) ca te a~tea.pta pe tine?), PB, 311'; nu n'l-u zorea di
ara'illu Mdrtu (nu mi-i zor (nu-mi ·pasa) de martie eel rau), pLit, 774; u l'ed. cu zorea (o ia
cu forta), PLit, 784. ~ < tc.' zor (650) ,force".
ZORNA, sf., pl. zorne, pieptene, •peigne ; cardet, Nic, 170. Sinonim : kedpline. - < ?
ZORTE: cu zorle, cu greu, •difficilemenb (nord),. DR, II, 554 ( < alb. me zor te) - v.
zorba, zorca, zore.
ZOT, zotd, pl. zot, zole, voinic, •brave, vaillanb, Dal, 226; PEtim, 20; DR, II, 491.
Sinonim: lflone.- < .alb. zot ,capable" (GM, 486; Hr, 122).
ZU, Sf.: lru zu' dl siirbdtodre (In zi de sarbatoare), Millio, 27- v. zuild. - Rar apare
,1 zuo: tru zuo di ldrnii (In zi de iarna) - cf. ddo etc.
ZUBEALA, sf., pl.' zubedle (gramosteni) •v. sinonimul purintedfil•: zubedlii tu predsinl
s' mlfl {sa manlnci de dulce In zile de post). - Cf. bg. zobil ,picotin; nourriture".
ZUDUH, sn., Mih,. 549 - v. ziiblih.
ZUGRANA, sf., AI. 1903, 61 - v. zuyrdnii.
.ZUGR.J.vs:Escu, vb. IV, PAnt, 290; BNA, I, 46- v. zuyrafsescu~
ZUrRAF, sm., .pl. zuyrdhl, zugrav, ,peintre", Dal, 226; Nic, 170; Mih, 549; GEl, 225;
- < ~~ypOOpo~ .. -".
ZlJrRANA, sf., pl. zuyrii'n'l, Dal, 226- v. dzugrdnd, zugrdnd.
zurn.i\FjE, sf., pl. zuyrii(il, zugraveala, tpeinturet, Nic, 171.- < t;wyp1X(j)L1X. ,.-".
zurRAFSESCU, vb. IV, Dal, 226; Nic, 170; Mih, 549; GEl, 225- v. zuyriipst!scu.
ZurnAFStRE, sf., pl. zuyrdfslrl, zugravire, •action de peindre•, Dal, 226 ; Nic, 170 ;
Mih, 549.
zurn.i\FsfT, -ld, pl. zuyrdfsi(, -te, zugravit, tpeinb, Dal 1 226; Nic, 170.,
zurnAPs:Escu (mi), vb. lV (zuyriipsil, -sit, -sire), zugrayi, •peindre; decrire•: nu pot
si-l'l zuyriipsescu (nu pot sa-i descriu), PAnt, 300; BNA, I, 128. V. zugriiusescu. - <~wyp~Xq>(~c.>
,peindre". ·
zurRAPSfT, -ld: pared Ull cim;il zuyrdpsit _<parea Ull Inger zugravit), Fl, II, 1, 8;
PAnt, 34()- v. zuyrii(sit ~~ sinonimul scricit 2° sqq.
ZUfE, sf., fara pl., viata, cvie•, Nic, 172. Sinonime: bdnd, yedfd 1°.- < ~wlj .. - v.
ZULAPE, sf., pl. zuld'kl- v. zldpe =-· 1\fih, 549; PB, 743; PEt, 47-48 ( < sl. ZC![(l
,turbat" + lup); GEl, 225 ;. sta dyrii ca zuldpe (sta satbatica ca o fiara), LP, 75; PAnt, 275;
(Bair, 112). - Cf. ~~ alb. zullcip ,;fiera". - < l:ouMm ,bHe. fauve".
ZULE, sf., Mih, 550 - v. zdlie, zilfe1 , zil'lil ~~ alb. zutese ,afflizione". Sinonim: (ton.
ZULFAT, sn.,-PLit, 281 - v. sul(dt.
ZULIPSESCU, -SfRE, -sfr, Mih, 550- v. zilipsescu, -sire, -sit~~ alb. zulis ,affligere".
ZULUFE, sf., pl. zuluhl, zuluf, •boucle de cheveux; cheveux qui pendent sur les jones•.
Mih, 550. .;.... 'v. fiilu(rii. - < tc. zuluf (645) .. -".
ZULUME, sf., pl. zulun'l, oprimare, •oppression; prole•, Dal, 226; Mib, 550. - 1°.
zulumea $i auinii'rlle· a crf~tin'llo; (oprimarea ~~ persecutarile cre~tinilor), Lum, II, 221 ; 2°. c~rf
tri bun, carl trl zulume (unul pentru bine, altul pentru prada), PenB, V, 86 - v. pled$Cei etc.
- < tc. zulm (831) ,oppression".
ZULUMlif, sm. ~~ adj., pl. zulumgeddz, jefuitor, •pillard•, Dal, 226. Sinonim: pl'ea~cagi.
- < tc. zalot\m (831) ,tres injuste".
ZULUIIKEAR, -rei, pl. zulumkecirl, -re, hraparet, .rapace, pillard•, Mih, 550. V. zulumfji
'i alb. zulumtdr ,dannoso". - < tc. zoulmklar (831) ,oppresseur".
ZUL'EAR, -rei, pl. zul'ecirl, -re, Mih, 550 - v. :il'edr ~~:
ZUL'EARIC -1305- ZURLU

ZUL'EAIUC, -ca, pl. :ulccirtil, -(e, AI. 19()3·, 95 - v. zillpsedrlc.


ZUl\lBAREKE, sf., pl. :umbdrekl, zimberec, .ressort (d'une montce)•, Dal, 226. V. zim-
bireke, alb. zemberek ,molla del' orologio". - < tc. zenberek (647) ,ressort"•
. · ZUNA, sf., pl. zune, cingiltoare, •ceinture•, Dal, 226; CEI, 9t· ( < bg. zuna). - V. :ona
!$i gr. ~wvl)• ~wvapt. ~ouvapt ,ceinture".
ZUND.I\NE, sf., pl. :unda'n'l, Dal, 226; Bair, 31; ponda di :undcine (pustla de temni\:1),
Lum, J, 273; PB, 31422 ; ca tu kisa di zundcine (ca In tntuneric de lnchisoare grea), Bair, 103.
- v. :indane.
ZUNftA.. sf., pl. :uni(li, cingatoare mica, •petite ceinture•, Dal, 226; CEI; 91 ( < bg.
:unif:a); cu zuni(ii di sirma (cu mica lncingatoare de miilasc), ·put, 836; mesca tfmla· cu zuni(a
di asime (talia incinsa cu mica lncingatoare de argint),. Lum, Ill, 114. - V. zuna.
ZUNOZ, sn., pl. ::unodzc, slobozitor, devier d'embrayage•, GrS, II, 401 ; :unozlu di Ia
volbu (slobozitorul de Ia tnviilitor), FI, I, 6, 5; zu!lozlu mdri di La ardzbolU (slobozitorul mare
de Ia razboi). V. zinoz ~i zunuzic. - Cf. vsl. zanilzati ,incidere, recte infigere".
ZUR, zura, pl. zurl, zure, nebun, Nic, 171 ; Mih, 550; W, II, 270. - < zurlu.
ZURAME, sf., nebunie,
.
Mih, 550. - v. :urldme.
ZURA, sf., pl. zure, marasm, •consomption; marasme•: si li 'mf'cd zura (mlnca-te-ar
marasmul), Nic, 171 (<it. usura).- Ct gr. ~ouptot .. -".
ZURBA', sm.; pl. zurbdd:, zurba, J"ebel, •rebelle; revolte•, Nic, 171.-1°. ca-l g16nc
~· ma zurbd' (pentru ca e ·voinic· ~i mai rebel), ArE, 7; 2°. zurbddzl'i tu( n'ilu$1 l'l-adrd~l (pe
toti rebelii i-ai facut mielu~ei), PAnt, 164. V. :orbd.-Cf. ~i gr. ~op:L7tii~ ,homme tyrannique".
- < tc. zorba (650) ,rebelle".
ZURBALI'KE, sf., pl. :urbiili'kl, zurballc, wiolencet, Dal, 226; Nic, 171. - <: tc. zor-
bolyq (650) . .. -".
ZUREATA, sf., Mih, 550 - v. :ur, :urlca(a, :urlumdrii.
ZURESCU, ZURf:RE, Mih, 550 - v. :urUscu, zurllre.
ZURrlo, sm., pl. zuryeadz, bolboaca, •eau profondet. Sinonim: viro. -(Cf. gr. awpe:h: •.
owpl)36v ,(en) tas, (en) masse"). - < '!
ZURLAMARA, sf., pl. zurlama'rl, nebunie, dolie•: u-adrd.,~l di zurlamdra (o fAcu~i din
prostie), Lum, V, 25. V. zurdme. - Pentru sufixul -mdrd, cf. glarqmdra, $ahlamdrii etc.,
precum ~i gr. ~ou/..~3ot (Arllvl, 223).
ZURLA.1\IE, sf., pl. zurld'n'l •folie• - v. zurdme, zurled(a.
ZURLE.(~TE , adv.; nebune~te, dollement•, Nic, 171.
ZURLEATA, sf., pl. zurUt, nebuni~, •folie•, Dal, 226; Nic, 171; Mih, 550; PLit, 667.
- 1°. il'l vin'e zurleat,a (i-a venit (1-a apucat) nebuni~, furia), PB, 33028 ; 2°. minlea cu · zurlea(a
sura'rl sunlu (mintea (lntelepciunea) ~i nebunia sint surori), PLit, 544. - 'V. :ured(a ~i zurlil'e.
ZUR·LESCU, vb. IV (zurllr, -lit, -lire), lnnebuni, •affoler, devenir fou, rendre .f ou•,
Nic, 171 ; PB," 743; mi zurli tu. Cl6culi (m-a Olnnebunit in zvlcnituri de junghiuri), PenB, IV,
116; Caraf, 18. - V. zurlusescu ~i zur/u.
ZURLfL'E, sf., pl. :urlil'i, dementi!., •folie; demence, alienation mentale•, GrB, 3, 12.
v. :urlea(a.
ZURLfRE, ZURLfT, PB, 743 - v. :urlusire, -sit.
ZURLU, -ld, pl. zurl'i, -le, dement, .rou; dement, forcene; veneneux - v. buredlco,
Dal, 226; Nic, 171 ; Mih, 550; ·Pscr, 261; GEl, 225.- 1°. :urlul nu dr.i coarne si-l cuno$11
(nebunul nu are coarne ca sA-l cuno~ti), PLit, 667; 2°. s' (cci(e ca :ur/ul (s-a prefAcut ca ne-
bun), PB, 33028. ; 3°. prisie nis si-aruclt zurlu (peste el se arunca nebun), LP, 107; PAnt, 272;
Bair, 105; 4°·. percea l'i si muta :urlii (pletele i se ridica furioase), PAnt, 280; Bair, 122. -
ZURLU.HARA -1306- ZVELTU

V. zur, zliru, zdrru, buredte ~~ sinonimele ciciinlt, glar etc. - < ~oupA6c; ,fou" <tc. zorly (650}
;,fort ; vigoureux".
ZURLUUARA, sf.- v. zurlamdrii. -Pentru -mdrii, cf. ~~ gr. xouTOtJLcXpOt .,betlse".- <
~OUpA!XJLcXp!X ,folie". . .
ZURLUHA', sm., .pl. zurlumddz, boala Ia cai, cmaladie aux pieds des chevaux; coryza.
(chez les chevaux)•, PLit, 328. - V. ~ap. - < ?
ZVRLUSESCU, vb. IV- v. nzurlusescu, zurescu, wrUscri -, Dal, 226; 1\fih, 550; GEl~
225; Tulii, (e, n'l-ti zurlusi~l? (Tula, ce, mi te-ai lnnebunit 'l}, PLit, 930. Sinonim : gliirescu. - <
~oup).Ot(vw '!affoler; rendre· lou" .
.ZURLUSfRE, sf., pl. zurlusirl, lnnebunire, •action d'affoler, de devenir lout, Dal, 226 ;.
Mih, 550.
ZURLUSfT, -iii, pl. zurlusit, -te, lnnebunit, caffole, devenu fou•, Dal, 226. V. zurlil.
ZURNAGt, sm. ~ adj., pl. zurnageddz, surla~, •muslcien qui joue )'instrument zurnd'1 •~
Dal, 226. - < tc. zouroadjy (651) .. -".
ZURN.{'l, sm., pl. zurndd:, surla, •instrument de musique <lui tlent le milieu entre Ia
clarinette et le hautbois•, Dal, 226. -Cf. ~i gr. l;oupvlic; ,espece de hautbois champetre". - <
tc. zouroa (650) .. -".
ZURNA.'1 , sm., pl. zurn4dz, rlt de pore, cextremite du groin., Dal, 226; p6rcu nu-l ~f
zurnii' dri- puriclu (nll e pore ~i ·are rlt- purecele}, PLit, 397. Sinonim: md(ii. - Cf. bg.
zyrla ,museau".
ZlJRRU, zurrii, pl. zurri, zurre, nebun, PScr, 261. - < ·zurlu.
ZlJRU, invar. cmot ayant uri sens pejoratih: zuru JIUmdrlu al Nastradln (pared e§ti
prostanacul de magar al lui Nastradin}, PLit, 518.- < zlirlu.
ZURUSESCU, vb. IV,- Dal, 226- v. zarusescu ~i sinonimul papl.rusescu.
ZURUSfRE, sf., pl. zuruslrl, pitulare, •action de se blottln, Dal, 226.
z'i:musfT, -Iii, pl. zuruslt, -te, pitulat, •cache; blotti•, Dal, 226.
Z,lJ!JA. (nord), sf., pl. zf'le, PB, 743; PAnt, 506- v. zf'iiii, zu'.
ZlJZUL, sm., pl. zuzul'l; vietuitoare, •animalcule ; l!tre bizarre•, Dal, 226 ; ;t-He, 171 ~
PenB, V, 50; aildfe edste un zuzul (aci e o vietuitoare ciudata), PB, 37522• V. jujl, jujul. - <
~oul;ou).ov ,animalcule". .
ZUZURfRE, sf., pl. zuzurirl .e. violence?•: cu mdre ahdristislre ~· cu zuzurlre (cu ~are
recuno~tinta ~i cu .•...••. 'l), Cod, 6016 ;. •2°. crainte'l•: )'ina~· ti aprodke ••• cu zuzurlre (vina
~~ apropie-te ... cu teama ?), Cod, 6015• - PhOr, II, 462; •zuzurescu < tc. zor = violentA".
-<? 0

ZUZURfT, -Iii, pl. zuzurlt, -te, buimacit 'l, •ahuri 'l•: fiCl6ru.. . Iii gredljit, ca zu:urlt fi
ired (baiatul.. . le graie~te, ca buimacit ce era), Cod, 1142 •
ZVAC'l (gramosteni): zuac s' ti (atl (face-te-ai ..•.... ). - < ?
ZVALI:NnzA., sf., pl. zodlindzif, Dal, 226; Fl, II, 5, 7 - v. :
ZVALTA, sf., pl. :11dl(a, Nic, 168; 469; . WTh, 324 - v. su11dlntta.
zv'.4.NA., sf., pl. ZIJiin'l, urcior-oala, tbroc ;l bord large•, GEl, 225 ; mulii zudna (ridica
urciorul-oali), AI. 1903, 28; BNA, III, 32.- < a~YOt .. -".
ZVARNA., sf., pl. zua'rn'i, grapli, •herse•, Nic, 469. V. az11drna. - Cf. alb. brdni! ,er-
pice"; bg., srb. brdna ,h6rse".
ZVARN'EAil, -rii, Mur, IV, 120 - v. a:udrn'cdr.
ZVA.RN'ESCU, -N'fRE, -N'fr, Nic, 469 - v. az11arnuescu, -ulre, -ult. - < a(jOtpvtl;w
•herser..
ZVELTU, z11eltii, pl. zuelfl, -te, zvelt, •svelte•, Mih, 491 ; (edie s11ezte (fete zvelte), PAnt.,
297; BNA, I, 124. V. scuiurdt. - < it. svelto.
ZVERCA -1307- ZVOL

ZVERcA, sf., pl. zoerti, ceafa, d 0 • nuque; cou; s'enrichir; 2°. partir, s'en aller; s o.
vendre, defaire; 4°. battre; 5°. insister; 6°. pechen, Dal, 226; Nic, 16!!; .469; Mih, 491; 550;
PScr, 261 ; DR, II, 554. - 1°: mizfe $litd zoirca-a lui, ca luplu (abia lntoarce ceafa lui, ca lu-
pul), PAnt, 279; Bair, 121; dri z"r1erca sandtodsa (are ceafli. solidi, e robust); zverca di sumdr
(partea anterioarli. ln. formil de (") a samarului), CFr, 104; biiga zverca (a pus (a ficut) crafil
= s-a lngrll.~at, s-a lmbogll.tit) - v. cl'eag 4°, seii: S0 ; 2°: '$f-lO zverca di-ac/6 (~i-a luat cerbicea
(a plecat, s-a cArat) de acolo), PB, 1121 ' --" v. coddii 14°, dedpin S0 etc.; I' ed-t zverca di-audfe
(ia-ti ceafa (du-te) de aci), Fl, II, 2, 11; arupi-t zvt!rca (rupe-ti ceafa, cara-te,_ fugi)- v.
arupl 4°, (rl'ngu 5°, gri~e 4°; '$l-frl'mse zvt!rca (s-a dus, s-a· cll.rat), PGr, 165; '~l-lo zverca (s-a
dus, s-a prilpll.dit), PLit, 667 ; so: Iii deadi sli zvt!rca a ollor ( oilor le-a dat peste ceafll., oile
le-a vlndut), PB, 42818 - v. :tlfdc; 4°: mlcd pri z!ierca mrille (mlnca (lncasa) multe In ceafa,
era bine biltut), PB. 1558 ; mltl pri zvt!rcii (lncasezi peste ccafa), PLit, 5S7- v. zvircc'fredii:d;
5o: nu vru si~l'l cddd pri zvercd (nu a vrut sa insiste), PB, 481 2 • ; 6°: pri zvercd s' mi-dl
(pe suOet sA mil. ai), PLit, 705-v. gri~e so; va-n'l l'edl (umedl'ea pri zvercd (lmi vei lua (vei
avea) familia (coplii) pe suflet, vei pli.ci\tui cu familia mea), PB, 175• - Cf. gr. Aott(L6~ ~~ G~lipxo~
,nuque", alb. zverk ~i xverk.- < alb. zverk ,colo, nuca, cervice".
ZVESTE (grli.mosteni), sf.,- v. azot!ste. .
ZVICif:r, ·s n., pl. zviCe, bici, doueb, GrS, 11, 401. V. sviClu ~i sinonimele cdmcike, car-
bd{ii, vrir6al.- Cf. bg. biCii: .. -'·.
ZVfNTUR (mi), vb. I (zvinturdl, -rdt, -rdre), zvintura, Nic, 168; 469; l'vlih, 492; PScr.
261 - v. azvlmtur, a:vlntur, azvi'ntur, svlntur, vindurt!d:u, vlntur, :vinturt!d:u.
ZVINTuRARE, sf., Dal, 226; Nic, 470; zvintura' rl di nedua (viscoliri · de zapadu), Lum,
V, 9, 18; PAnt, SS6 - v. azvimturdre.
ZVINTURAT, -til, Dal, 226; Nic, 470- v. azvimturdl ~i sinonimele (rigandt, su(ln.
ZVIl\'TUREDZf:r (mi), vb. I - v. zvlntur -, Dal, 226; sedvirle u
zvintura' nedria (cri-
vatul a zvlnturat-o zll.pada).
ZVIRCAREA.f:rA, sf., pl. zvircarel, palma pe ceafli,- •soufflet, taloche sur Ia nuque, tape
sur Ia nuque•, Dal, 226; PenB, III, 24S. Sinonim: ljlu~taredud. - Cf. ~i gr. G~e:pxr.&. ,taloche".
-<:vireo. ·
ZVfTA, sf., pl. · zvlta, buzli. de pahar,- •bord d'un verre a boire•: umpU{-le plsli zol(ii
(umpleti-le paharele peste buzA), Lum, III, 159. - V. vl{a2 •
ZVICNESCU, vb. IV (zvicnll, -nit, -nlre), zvlcni, •eclater avec bruit; claquer•: lnima-1'1
zvkned (inima-i zvtcnea), Fl, II, 4, 11 ; II, 4, 12. V. svdcnt!sru. - Cf. bg. :vuku (aci, sub
zbuc).
ZVINGf tintcrj. qui imite un bruit retentissanh.
ZVINGINESCU~ vb. IV -v. zvingint!scu - , sflrli; trosni, uonfler (comme une toupie);
regorger de sante•: 1°. (uslu si-anvirled :pinginindalul (fusul se lnvlrtea sflrlind), Fl, II, 2, S;
PAnt, 252; 2°. siindtdtea :vinglned tu lrup (sli.natatea trosnea In corp), PenB, VI, 128. - V.
ZIJln{JI
ZVINGil\JOS, -nodsa, pl. zvlngin6$l, -nodse, trosnitor, •qui claque, qui fait un bruit
sourd•: s(rirlii zvlnglnodsd (sflrleaza care sOrtie zgomotos); bil!in'l zvinglnodse (ba~ini troznitoare).
ZVOARTE, sf. (pl. zvortl) •· .• ? .•. •: edste cdma mdre virtdtea $d zvodrtea cdre fatl cl'ndu
ti exumulu}'iSt!$ti (taria ~i. ...... . .. . .. pe cari le faci slot mai mari clnd te spovede~ti), Cod,
407 • - PhOr, II, 452 : t esfort. - V. zvoti:md.
ZVOL, sn., pl. zv6lurl, tufa de iarba; bulgli.re, •touffe d'herbe, motte•, Nic, 168; 470;
PLit, S20; CN, _108. V. zv6lar. - Cf. vsl. cvolll ,folium" (Mik, 1104). - <G~w/.o~ ,motte (de
terre)".
ZVOLAR --1308- ZV1JNGU

ZVOJ.AR, sn., pl. :v6lare, bulgare, •motte de terre•, PScr, 261. V. zvol'lu. - < ~w/,Otpo.;.
,boulette" + a~wi.oc;· .
ZVOL'lO, sn., pl. zooal'e, bu}gare ierbos; mu~chi, · •motte de terre; lichen, mousse•~
Dal, 226; Mur, IV, 121. - 1°. adu un zool'lil (adu un bulgare cu iarba); 2°. kealra te st-arucu-
tea#e :vol'lrl . nu acati1 (piatra care se rostogole~te nu prinde mufchi), Lum, I, 88 ;· II, 316 ·-
v. rnu~ctlu ~i te 5°. - V. zvul'lrl, zvuldr.
ZVOAI (rni), vb. 111 _~i 11 (zvunuil, -mul, zuoarnlie ~i zvurnedre); voame; tl~ni, <1°.
vomir; 2°. _sourdre, jaillir; 3°. se lever (en parlant des astres)•, Dal, 226; Nic, 470; Mih, 492
- 1°: · s i zooarne, trcl, patru ·orl (vomiteaza de trei, patru ori), PB, 31 32 ; 2°: si zvumu 'ncr
(intt'nii n'i~ii (a tl~nit o flntlna mica), PB, 2847 ; art'il di sl'ndze cald zvumu (rlu de singe
cald tt~ni, izvorl), BNA, 11, 96 : liibUrlle aciitdrii si zvoamii di cd'lrii Spil'lrl. (batalioanele lnce-
pura sa se reverse dinspre Spil'IU, Fr, II, 246; Arbinqll'i zvumea dit lute credcurlle (albanezii.
tl~neau din toate povtrni,urile), . Fl, I, 1, 3; si zvuma un cap bel (a aparut un cap balan),
Fl, I, 3, 5 - v. ndziimedzrl; 3°: si :vuma lana gdlbinii (a rasarit luna galbeua), FI, I, 2, 16·
·- v. darl .t19.- V. ·vom, q:v6m.
ZVON, sn. - v. ziiv6n, ziv6n ...,. , Pim, II, 176. - 1°. n'l-ardpa nveasta di sum zvon (ffii-a
rapit mireasa In timpul cununiei cind pilrla voalul de mlreasd), PB, 271'; 2°. un
z(ii)von albu u-anviiled (un val alb o lnvelea),' Lum, II, 245; PAnt, 217; 3°. un mislirylu
li$6T si-aliisii' ca un zvon (un mister u~or s-a liisat ca un vlil), PAnt, 316. __: < ?
ZVOWZMA, sf., pl. w6rizme, a\'lnt, .•essor - v. sinonimul paramdzmii•, Dal, 226;
cum dol birbetl: •. l'ed 'nil zv6rizmii (a~a cum doi berbeci •.. iau un avlnt, l~i fac vtnt), Bair,"
123. - Cf. gr. a~oup~a!LOt• a~oupl'w ,faii'e du b;uit comme une toupie". - V. zvodrte. - < ?
ZVULAR, sm., pl. zvu/drl, brazda · ierboasa, •motte de terre herbeuse•, Mih, 492. - V..
:volar, vul'ear ~i :
ZVUL'ItJ, sn., pl. zvul'e, Mih, 492 - v. zvol'lrl..
ZVUMEARE, sf:, Dal, 226; Nic, 470- v. vumeare.
ZVlJIIUf, -Iii, pl. zvunu1f, -te, vomitat, •vomi; avortom, Dal, 226; Nic, 470. - 1°.
fdptu, nu zvumul (nascut, nu vomitat), PGr, 165 ·_ v. astriikil, strakilura, vumutura; 2°. zvumut~
ca ZTJllllClu (vomitat (avortat), ca un melc = neputincios, stlrpitura), PGr, 165 - v. ~i a:mt!l.
ZVUNGA', sm., pl. zvungadz, Mur, IV, 122- v. :
ZV1JNGU, sm., pl. zvand:i; gaurice facuta de sfirlcaza In alta sflrleaza In jocul cw sflr-
Jczc, •dans .les jeux d'en(ants a la loupie: trou fait par lc clou (par Ia pointe) d'une toupie-
sur Ia toupie d' un partenaire•, PLit, 122. - V. a:viwd:escu, zvinginescu ~i sinoni.m ul zoe. - < '?'
ADDENDA

Dupa redactarea integraHi. a acestui d i c ~ i o n a r al meu, edi~ia


a doua, pe care l-am depus la Editura Academiei in decembrie 1969,
au aparut lucrari in care autorii lor reiau anuinite convingeri ale lor.
Dintre acestea, aci, relevam sumar numai doua probleme ce au directa
fii plina ati:n:gere cu respectivele probleme men~ionate in inti:'oducerea aces-
tui dic~ionar sub § 15 (p. 22-23) ~i sub § 21 (p. 25-26).
1. Problema f i ~a 1 u 1 u i -u. - ,tn baza faptelor . de limba ·de
astazi ~i din textele vechi, am sus~inut ca u final a disparut la o epoca
anterioara primelor documente de limba romana (secolul aliXm-lea) ~i ca
apari~ia lui -u in lim ba vorbita, care nu ·poate fi despa~ita de apari~ia
celorlalte timbre vocalice (a ~i ~), se datoreaza unei pronun~ari explozive
a consoanelor finale", AI. Rosetti, Istoria limbii romdne, 1968, 683 ~i,
ibid., 689 ~i 693 - precum ~i edi~iile anterioiue ale acest.ei lucrari, 1966,
PP·. 221-231 ~i 384-391. .
· tn filologia romana, reprezentan~i ai ei de baza nu au admis aceasta
concluzie - cf., hunaoara, S. Pu~cariu, Limba romdna, II (1959), 57,
ca ~i I. Iordan, Ion Neculce (Letopisetul rarii Moldovei ~i o sami\. de
cuvinte), edi~ia a doua, 1959, pp. .cxxui-cxxrv -, dupa ce al~ii auilustrat
contrariul aceleia~i concluzii - cf. B. P. Hasdeu, Cuvente den batr~ni,
II (1879): 56 (lasatu), 127 (furi~u), 157 (acelu), 195 (calulu), 217 (su-
jletolu), 244 (ramasu), 472 (auru) etc.; Ov. Densusianu, Histoire de la
langue roumaine, II (1938), 93 ~i studiul Din istoria amutirei lui u. final
1-·n limba romdna din 1904-studiu pentru care cf. ~i I.-A. Candrea; Psal-
tirea sckeiana, 1916, p. CLI. Of. ~i D. Strungaru in LRom, XI (1962),
582-594.
~i in aceasta veche parere a lui, fonologul structuralist AI. Rosetti
a evitat realitatea -vie ~i astazi- din dialectele limbii romane. Nu voi
recurge la dialectul aroman, pe care nu-l stapine~te - de~i a fost profesor
universitar de Limba rom.dna ~i dialectele ei. Ma refer numai la trei regiuni
dacoromane cu cite numai doua exemple (nearticulate): jrigu1 juratu
(Teofil Teaha, G1·aiul din Valea Cri~ului negru, 1961, 53); Ucea de josu,
Ucea de susu (~tefania Cristescu-Golop~n~ia, Gospoda·ria t·n credinf.ele,
[. ~ ....... ] din Dragu~ . (Fagar~ ), 1940, 112); sa varezu, p. 300 ; amu
luatu, p. 415 {Ion Diaconu, finutul Vrancei, II, 1969).
-1310-

Oare, aceasta vocala finala - -u ~i -u -sa fi disparut din limba


romana - ~i inca inainte de anul 1300 - ~i, datorita unor ,pronunt;ari
explozive",. : . sa fi reaparut, concomitent sau independent, ~i in romana
nord-dunareana ~i in cea sud-dunareanit- ~i in dacoromana ~i in
aromana'
2. Problema 0 singuri'J. formiJ, in doolinarea celor patru cazuri la sin-
gular (ca ~i la plural). - ,Pentru femininul -l'ei s-a propus un dat. illaei
(0. Densusianu, HLR, I, p. 143). Acesta ar fi trebuit insa sa devina
-lei, dupa cum illae > le, pentru ca e ( < ae) nu altereaza in pozi~ie neac-
centuata pe lZ precedent, iar posibilitatea ca ~din illaei sa fi fost accen-
tuata este exclusa, ae fiind in illaei exact in aceea~i situa~ie ca ae din
illae. Prin urmare, rom. com. -l'ei trebuie dedus dintr-o forma cu ll .din
ille urmat de un iot, asupra careia s-a exercitat influen~a unor forme de
demoristrativ, de exemplu a acestei", I. Coteanu in Istoria limbii romane,
II (1969), 234.
Aceea~i parere, sub o alta forma, autorul a expus-o ~i in a sa Mor-
fologia numelui in protorom4na, 1969, 130-131.
Deci, e vorba de genitiv-dativul singular 1a femininele de declinarea
intii, pentru care e inutil sa reproduc aci ce am men~ionat aci, in die~
~ionarul meu, sub § 21 (p. 25-26). Ca ~i illu > el, illui >lui, la fel ~i
illa > ea, illaei > ei (ar. l'ei) este, ca parte de cuvint, un pro n u me;
dar, in morfologia limbii romane generale, acest illa- illaei e - ca ~i
illu-illui - un art i col. A~adar, e clar ca pluralul feminin illae din
-de exemplu- casae + illae > casele nu este acela~i ·cu genitiv-dativu1
singular illaei din casa + illabi > ct184el (ar. casd,l.'e'£) - cf. accentuarea:
pronumele' illae ~i articolul illabi (e inimaginabil un illaei sau ... illaei)l:
finalul -i din articolul illaei a contribuit cape -ae- sa apara o slaba accen-
tuare, identica cu cea din genitiv-dativul singular pronominal illaei.
lata fa~a in fata: MB damus illabi > ,,noi dam ei", ar. ,not dam a l'el"
~i ttmbra casa + illaei > ,umbra casaei", ar. ,aumbra a casal'e'l". Oare,
ar fi greu ca fonologia autorului I. Coteanu sa vada eel pu~in o normala
influen~a fonetica a pronumelui illaei asupra articolului illaei '

T. P.

1 Deci, este eronata afirmatia ,ae fiind In illaei exact In aceea~i situatie ca ae din
illae". - De retinut ca In aromilna, ~~ azi e curenta ~i genera Ia accentuarea pe vocalele
e ~Ji u Ia genitiv-dativ sing., m. ~i f., a unor pronume demonstrative etc., ca bunaoara
~ afilel ,acelei", a a(iUll ,, acehii" ; a i.,tel, a i,tril; a attel a alllil; a unel, a undl etc.
INDICE INDEX

In ordinea alfabetica cuninta, pcntru fie- Pour chaque index, par ordre alphabetique,
care indic~ lntir toate cuvintele ce au fost nous donnons Ia liste de tous les mots expli-
precizate ca etimologie, iar In dreptul lor ques etymologiquement, en reproduisant, en
reproduc, ln litere cursive, respectivele forme regard, en caracteres italiques, les formes a-
aromAnefti. Pentru cuvintele albaneze fi, roumaines correspondantes. Pour les mots al-
mai ales, pentru cele turcefti, am pastrat fi aci banais et, surtout, pour les mots lures, nous
avons respecte ici aussi l'orthographe et l'or-
ortografia - deci · ordinea alfabetica - din
dre alphabetique des dictionnaires de chaque
respectivele dictionare folosite (GM, Hr fiLe;
langue (.GM, Hr et Le; B-K, Kel et Meynard).
B-K, Kel 'i M.e ynard). In corpul dictionarului, Dans notre dictionnaire, apres chaque etymo-
dupa fiecare etimologie turceasca dau lntre logie turque nous donnons, entre parantheses,
paranteze cUe o citra : aceasta cifra reprezinta un numero : ce numero est celui de Ia page du
pagina din dictionarul Kel. - Cf. pp. 34 fi 93. dictionnaire K el. - Cf. pp. 34 et 93.

L A T I N

a •acutitus : cu(ut ad-heri : aerl


ad: a 1 , a 2 ad-*iliare : adil'lli
abbatte re : abtit •ad-allargare : addlag ad illaei : a li
*abellona : aluna adaquare: adti.p ad ilium: a/
•abellonus : alun adastare : addstu adjimgere : aglungu
abscondere : ascundu adaugere : adaugu adjutare : aglut
•ac.captiare : act#li ad-casam : acti.sa adjutorium : aglut6r
ac-co(o)perire: acoti.pir addormire : ad6rmu adlactare : alapUdzli
acia : ata adducere : aduc *admixticare : ameti.slic1
acrus : ticru .ad-foras : a(oara ad-modo : amu
ac-sic : ac$i ad-hac : aoti., alid •ad-mutire : amuta'scu .
acus: ac •ad-hacce : aoaJe ad-post : apol
.:.__1312-

ad-prope : aproupr •ammortire : amur(il'scu audire : civdu


•ad-stuppare: aslrip anellus : ne/ •auferire : afirt!scu
•ad-tumcc: alum(ca(lul} §ngust.arc : angusUd:rl augmentare: aminlu
adunare: adrin •angustltia : angusle.citd aura: dora
aduncare : crdinclirc angustus : angustu1 aut?: arl2
aduncus : adi' nc anima: inimd autumna: locimnti
aeramen : artimd *anlmalium: namcil'lri autumnare : nlumnrud:ti
•acrugina : arud:ina animosus : inimos avus: ali$!1
acruginare: arudzintd:u anno Lc.-tio : anfd'rfu axungia: usi'nd:d
aeruginosus :. arud:inos annotinus: nov/in azymus : cicl:ima
afflare : a(lu annus: an
affumare : afilm •antanelis : nlin'lzi
affundare : afundu1 apedre : cipir . b
africia: a(retifi! apparare : ripdr
agcr: agru applicare : ap[llcl *baba: bcilu1
agnclla : n' ccirlif apponere: apun1 baj ulus : bcii r
•agnelliolus : ml'lor apprehensus : apres (sub • baleus : bal'lrl
agnellus: n'el aslis) balteus : .bti/fu
•agnicius : n'i fzl apprendere: aprindu 1 baptizare : ptitt!d:rl
•ajunare : aglun2 appropiare : aproklrl •b~ptizio : pdliglune
•ajunus : agliln1 aprilis: Aprir; Prir barba : bcirbd
ala ~--+- sub ala aqua : apa barbatus : bdrbdt
•aibaster: a/btislru •aquatosus? : apdlos (barbula) : bdrbuti$li
•alb~tus : a/bOt aquila: afira barbuta : bdrblita
*albina: i:llt;ina (aquosus): apos basiare : ba!irl
*albire : alt;escu aranea: ari'n'e basilica : bifseciricd
•albltia : a/becifa araneosus : arin'los batter'e : bat
albus: ci/bu arare: ar1 battitura : bdiutura
alia mente : a/'lumtrea aratorius : arator batt(u)alia: bdlli/'e
.• a lin us : tiri n aratrJJm : arrilru belare: ber
•aupa?: ciripa atatura : artitura bene: t;ine
aliubi -r e·: a/'lurea arbor : rirbure *berbeearius: birbiccir
alium : atlll arboretum : arburt!t berbex : birbtt
*allargare: a/rig arcus: circu *bessica: bi$ica
allectus : aUptu •ardere : cirdu *brssicare : bi$ikt!d:rl
allegere : aUg a~ea: t drie betranus : bili'mu
allevatum: alrlril arena : arind bibere : bedzi
altarium : a/ldr arenos'u s: arinos •bis.s ina : bi$inii
alter : ci/lu aries : aredle bissire : besrl
•aitiare : ci/fu2 anna: drmtil blanda : bli' nda
(amarare): amarrire armus: cirmu blandulus: bli'ndur
•amarire: amdrd'scu ascla : ci$Cl'e blastemare : b/cislim
amarltia : amareafa ascultare : qscliltu *blastematorius : .bltlsli mdtor
amarus : amcir3 assudare : asud *bocitum : bori(il
•ambi doi: amindo(l)l'i *astectare : a$tt!piu *bolare: bor
ambulare : imnu asternere : a$Urnu boletus : buretile
ambulatura : imnatura •asternimentum : U$iimu- bona hora: bu~doard
•amindoi : ~--+- •ambi doi mintu bonitas : bunatate
-1313-

bonus : bunl cannula : canurii cena: (ina


bovinus : buin cantare: ci'nful cenare: (in
bovus: boil canticum: ci'nticl cerll : (earci
*box: boti(e canutus : ciinut c(e)rebellum : crier
brachiatum : brii(at capisteria : ciipistetire ceresia : Cireli$e
brachium : bra(u caplstrum: ciipt!s/ru *ceresius : cirt!$i'l
b racile : biir(ire capitaneum: ciipill'n'lU cerrus : (cr2
*brosca : broascii *capitare : capit3 certare : n(t!rtu, ? ct'lrlacti(ii
*brosconeus : brusc6n'l1l capitina: ciipi(i'nii cerva : t earbii
*brotachus : broatic capra : Y:liprd. cervus : (erbu
bruma : brumii •caprarlcia : ciipiirleddzci charta : carte
brumarius : Brumar caprarius : cciprtir chorda : coardal
brumosus : brumos caprina: ciiprinci chorda : coclrdci2
bucca: bUcii •caprinceus? : cciprindzu chorus : corl
buccata : bucalti capriolus : capriori ~hristianitas : cri$1iniitale
buttis : bUfei capriolus : ciipri6r2 christianus : cri$lin
caput: cap cicer: (eclfirc
carbo : ciirbune cichoreum : (icoarti
e carbonarius : ciirbunar cingere : (ingu 1
carnarius : ciirnclr cinque : (inti
caballarlcius : ciiliire(u carnem + llgat : cirleagii cinque supra decem : (isprci-
caballarius : cii/ar2 carnosus: ccirn6s dza(e
cabilllus ·: cal caro: carne cinque supra viginti : tisprci-
cacare: cac carpinus: carpin yint;i(
*cacarlcia? : giigdra(ii carraria : ciirare1 *cinusia : Cinu$e
*c11catorium : ciicii16r *carrulum : ciilu$U circellus : (ir(el
cadere : cad carrum: car circ(u)lus : (erc/'lu
caelum : (erl casa : casal. *cirum: tir 1
caepa: feapii *casatorius : ciiscilor civitas : (ildle
*cajulus : cair *cascare : cascu *clagum: c/'eag
calatio : · Craclun casearia : cii~care clamare: c/'cm
calator : ciirut6r casearius : Cci$dr *clavatorium : cl'ilor
calcaneum: ciilci'n'lU· caseatus: cii$edt davis: cl'ealc
calcare : ca/cu caseum + llgat : ci$ledgii coccinus : cod(in
calcatura : cii/ciiturii caseus : ca$11 ·cocere : coc
caldaria : eli/dare castanea : ccisti' n' e coctorium : cup/or
caldus : ca/du castaneus: ccisli'n'lil coctura : cupturci
*cal(i)dura : cii/durii castigare : ci$1it;t!dzu coda: coadii
*callat~r : ciiliilor cast rum? : cdstru coda alba : cudalbci
Clll!iS : ca/e cata: ci'le coda *battula: coadci-btilurci
calor : ciiroare catella : ciitduii · cognatus : cumndl
camjsia : ciimeli$e catellus: ciitii' l colare : cur
(camparius)?: clmpar catena : ciillnt'l *colastra : i:u/aslrci
campum : ci'mpu •catenalis : ccili nclr coleus: co/'W,co/'ea(-mbol'ea)
*canepa: ci'nepii catinum : cii(i'n colligere : cull!g
canina : ciin'inal catta : ciilli$e collocare : cillcu 1
canina : can'inii2 •cautare : caflu coma: codmii
canis : ci' nc cellarium : filar commandarc : cumi' ndu

3 - c, 531 -Tache P a p a h a g i, Dicfionarul d i alectului ar.omdn


-1314-

comminicarc : cumi' nic cucula : cucutii desertus : di$t!rtu2


comparare : acumpiir culmen : culmii despoliare.: disp6l'lll
compitus : cuinpile culus: curt des(s)ecare 1-+ dissecare :
con-foi'ia : cufotire cum: cu disic
conforire : cufurt!scu •cunctinare: acumlin2 de supra : disupra
connoscerc : cunoscu cuneus :. cun'li'L detonare : de/una
consobrinus : cusuri n cuppa : cupii1 ·de-una-hora: di-una o!ira,
consoc(c)ra: cuscrii curare : cur2 *diniocira ~ ni ,iclini-
consoc(c)rum : ctiscru currendo : curundu ocira
constare : cuslii cursus : cursu Diana : dzi:.tlll.
continere: acumlin2 curtis : curie dicere : d.zic
contra : ca'lra cyma : clumd2 dies: dzuua
contremulare : culredmbur1 digitale : dzid:ildr
contremulus: culreci mbur2 digitus : dzeadil
contribulare: culri)•ir
d *directare : ndreptu4
•conturbulare : cuturbur2 dacda : dztida directo : ndreptu2
co(o)perimentum: acupiri- dare: dau directus : dreplu, nclriptua
mindu datum: dat 1 dirigere: ndreg1
corbus : c6rbu 1 , c6rbu2 de: eli dis-caballicare : di sea /ic
•cormarc : curmu 1 de-ad-unum : deadun discalciare: clisccilfu
corna : codrnii *debitorius 1-+ ndaturt!d:u dis-cantare: cliscrntu
cornu : cornu2 decem : dzdfe discarricare : clisccircu
cornus : c6rnu1 de de inde : didinde discingere : disfingu
cornutus: curnul de-excitare : cli$lt!pful dis-clavare : di$cl'il!d:u
corona : curuna dc-excitus : di.5tt!plu 2 *dis-clavatoria : di$cl' iloare
coronare : ncurun de-e.x-ocularc? : disucl'Cd:L1 . discluderc : di$cl'id
corpus : c6rpu degelare : dzead:ir1 disco(o)perire: discocipir
corrlgi~ : curdua de in: din disculciarc : disclil fu 1
cos~ re: cos de-in-Illa-hora : deaneavru disculcius : disc Ill ju2
costa : codstii de intro: dinlr' , dilru disfaccre : clisfcic
•cotitus : cu(ul de ipsp : disl dis-fasciarc: dis(d$«
cotoneum : gulun'W dclirare : dirin1 · dis-fingcrc : disfingu.
cottJzare : .cult!dzti demandare : dimi' ndu 1 dis-glaciare: di:gl'efu
coxa : codpsii dema·ndatio : dimindli.Clune disglut(i)narc : dizgl'in
credere : cred de •manitia : dimineci(ll. di(s)jugarc : di:glug
crepare : crept *demicare: din'ic disligare : di zlt!g
crepatura : cripli.tura dens: dinle *dismerdare : di: n'erdu
crescerc : crescu de(n)sus : des2 dispartire : dispdrtu
crista : credstli. de-oculare : diucl't!dzu displicare : disp/t!c
crocum ·: croc2 deorsum : n~los dissecare ~ des(s)ecare:
crudus : crud depanare: decipin disic
crux.: cru(e de. parte: dipdrte distringcrc : clistrlngu
cubitum : cot de per unam : dipriuna dis-vestire : dizvescu
•cubium : culbu depilare: de_a pir1 *disvocare : dizv6c
•cucullius : cucul'W deponere: dipun divisus : clis2
cucurbita : curcubetii de post : dupa doga: dodga
curcubitarius : curcubitdr *deramare : dari'm ~ogarius : dugcir
cucus: cuc1 *desertare : di ~ertu1 *doi, *doac : dol, doci11ci
-1315-

*doi (*doae) supra decem : ex-curtare : scurtedzu f


dtisprafi ex-curtus : scurlu
dolerc : c/or2 *cxcutula1 e : aseulur faba: faud
*dolios us? : adil'los ex-fulgerare : s(uldziriJ fabricare :. (driedre?.
dolus: dor1 ex-grnnnire: zgurn't!seu fabrum : (dvru
domine deus: Dumnid:ii' (i't) exire < es2 facere: (ae
dominica: Dumi'nicil *ex-minutare: :minu't facia: fdtil
dominus : domnu ex-muletum : :multu factura : (dplurii
dormirc :. dormu ex-mulgere : zmulgu *faga: (tigii
draco: drac ex-mulsum : zmUisu fagus: fag
ducere: due *ex-muticare : zmodlic *falca : (tiled
dulcis : dulte ex-*panticare: spi'nlie *falcaria.: (dlcdre
durus: durl *ex-pa.v orare : aspdr familia : (umetil' e
*ex-pellavare; aspel farina : f•irina
•expendiolare : aspindzur farinarius : (ilrintir
e ex-perambulare : sprlimnu farinosus : (ilrinos
ex-perditio : asperdiClunc fascia : (d$e
ecce-hie : a /ia experjurare : spriylur febrire : hivreseu
ecce-*Illus : afel . ex-per-lingere : sprilingu febris : helivrci
ecce-*Istus : afeslu ex-per-longus : spirlungu *febrosus : bivros
cecum-hac : ncoa fete : hedrel
*ex-plangere? : aspli' ngu
cecum-hoc : ac6 *feminus : Oedmin
exponere : aspun
cccum-illoc(ec): ac/6, nc/u(fe) fenestra : fi reasl ( r) d
cceum-sic : aqi ex-pulverare : spUibir2 ferbere : Mrbu
cccu-talis : ahldre exstergere : a.~tergu ferrarius: · hirtir
eccu-tantus : ahi' nlu2 exstinctus : astimtu ferrum: her
c(g)o: eli exstinguere : astingu feta : (etild
cqua : ltipc'i exstinxi : asU$rl (sub astes) fetalia : (ildl'lu
ericius : ariClil exsucc:i.1 e : usuc3 fetare : (ct2
eruncare: aruc *ex-taliare : aslal'li't *fetiolus : (ii!l or
csca: lclscii fetus : fell
extorquere : astoreu
el: e1 *fica: hied
*ex-tortionare?: zdru(n)cin
exalbidus : stilbil ficatum : bleat
cx-battcrc: zbal extra: slrii ficus: hie
ex belare : :cr r *extra-colare: slrieor fieri: hire
•cx-bonare : asbun *ex-tragere: aslrdg figere: hig
cx-cadcrc : scad *ex-trajicere: astree filia : hiI' e
excaldrre : ascdldu *extra-mutare : slrdmuf *fili(a)nus: hil'in
*excaldatoria : scaldiiloare *extra-nepotps : slranip61 filiaster: llil'eiistru
*ex-capitare : a·s ctipi/ 2 extra-oculum? : slri6el'lu filiolus: hil'lor
*rx-cappare : ascdp filius : hil'ltl
~extra-pungere : strapungu
ex-carminare : sctirmin fiiix : (earieti
*ex-transalire? : aslrisdr
cx-•carpire : scdrkescu filum : bir
*ex-clamorare : $Cl'imurt!d:ll extricare : strie
fio: hiu
*ex-clamorosus: $cl'imurus *ex-ventularc : a:llimlur fixum: hipsu
:*ex-compararc : ascumpar ex-vincere : azvingu flamma : (ldmti, (leama
*excotcrc : scot ex-volare : asbodir floccosus : (Lucos
*c:.;cul> u!are: scol cx-vomcre?: a:vom floccus : floc
-1316-

florus· : (lor furnarius : furnar gurgulio : gurgril'lil


flos : (lodrii, flodre furnus : furnu gustare : gustu2
*fluminum : (lumin . fyrtus : furlu gustus : gustul
*flutulus : f/utur furuncellus : sfirnu{el
focus: foe fustis : (u$le
folia : ?fol'! fusus: {us h
follina : ful'i nii fut(u)ere : ful
*folliolus : ful'l~r habere : a11eare
follis : foale *habutum : avul
fomes : foamilt! g hac die: ad:
*fomes : foame haeda: lddti
fontana: finli'nii gaia: gale haedus : led
foras : fii'rii galbinus: gd/bin hcdera : l ddi rei -
forfex : foarlicii galgulus-: gangur herba: larbd
formica : furnieii gall eta : gal eata herbosus : irbos
formicare : furnie gallina : gtil'inii heri: l erl
fortuna : furlunii gallinarius : gtil'indr hiberna: ldrnc'i
fractura : friml~r.ii *gallinatus : gl'indt hibernare : arnedzu
fraga : frangti garrire : gi!rtiescu hibernaticus : arnalic
*fragmentare ! friminlu gelu: dzer hibernivum : arniU
frangere : fri' ngu gemere : dzem hirundo : ari' nduri!
frater: (rate geminus : dzeamin homo: om
fraxinetum : frtipsinet gemitus : d zeamil hora: oarii
fraxinus : frapsin gener : dzinire Horae: orl1
fremitus : {ream it? •genna: dzeanii hordeolus : arCI6r
frenum : frin genuculum : dzinuel'lu hordeum : 6rdzu
fricare : free gingiva : dzindzie *hordiceolus : u/CI 6r 1
fricatura : fricdturti glacia: gl'ea{ti *horrire: aurti'seu
*frictalium : friptal'U1 glandula : gl'fndurti hospes : odspe
frictura: (ripturti glans : gl'indti - hospita : odspitii
frigere : frig 2 *glemus: g/'em hospitare : uspiUdzzi
frigorosus : friguros glomus : gl'lom hospitium : lispefu
frigus : frigl Graecus : Gree hostis : odsle
frondia : frundza *granacea : grina{ii humanitas : uminiltilc
frons : fri'mle granarium : grindr humerus : numir3
*fronticella : frim{eaiUi grandinare : grindinead;ti humiditas : umidittilc
fu,erit quod : fure-cti grando: gri'ndinti
fuga: fuga •granuceum : gtirnu{ll
fugire: fug granum : grin
fulgurare : sfu/gurti grassus : gras
*fulgus : sfulgu grevis : greiil i: ~~
fuligo : furidzinti •grevltia : grea{ti ilia : il'e
fumus: fum grossus : gros2 iliac ad: Ia
fundus : fundu grumulus : grumur llli : -1'12
funis: fune •grunniare : grun'tdzll mrs : 11'!1
fur : furl grunnire : gurn'edzll •mus : el
furare : fur2 •grun(n)ium : grun'lll im-bajulare: ambair
furca : {urea gula: guru im-balteare : mbd/fu
-1317-

*im-bibitare : nibel in-jugarc : ngtug jugulare : !flungl't!dzu


*im-buccare : ·mbuc injuriare : anglur jugum: glug
impartire : mpdrlu *innoct(ic)are : nupit!dzil juniperus : glunecipine
impedicare : nkeddic innotare : an6t junix : junlcii
implere 1-+ *umplere in-per-unam : mpriunii · jurare : gli!-T ·
imus: hima in-promutuar.e : mprumut 2 juv~nalis: gluncir
in: n in-prpmutuum : mprumut1 juvencus : glungu
in-ad-intro : niiundru in-•putire : ampul
in-ad-post : niip6l in-salare : ansdr2
*in-altiare: .anci/fu *insolinare : nsurint!dzti I
in-altus : a null (u)l integer: ntreg
in ante: ni'nle intelligere: n{iteg *laboratoria : /iiliitocirt
in-caballicare ; nca/ic intenebricare : ntunedricii lac: lcipte
incalciare : ncciltu in-tenuare : n{in *laceus : alci/11
in-•capere : neap inter: ntre lacrima : lcicriimii
in-carricare : ncdrcu interrogare : ntreb lacrimare : liicriimt!dzu
incensum : n(es, (is! intra : ntrii lacrimosus : liicriimos
in-cernere: ncl:t!rnu1 intra: trii lactaria ·: /iiptcirii
incipere : n{ep intrare : intru lactarius : ldplcir
in-circ(u)lare: n{ircl't!dzil in-*transsalire : andriscir lactosus : liipt6s
*inclagare: ncl'eg intro: tru lactuca : liiptucii
inclavare: ncl'it!dzil in-tunicare : ntunic lacus: lac'
inclinare : ncl'in *inuxorare : nsor *lacusta : liicuslii
inclinatio : ncl'inaclunii in-venenare : nuirin2 *laesionare : li$in2
includere: ncl'id *investere : nut!scu1 *lajus : /alll
*in-cruentare: ancruntu in-vitiare: ·nuefil lana : li' nii
in-densare : ndes in-vivere : anyt!dzu lanarius : lincir
*indulcire: ndulft!scu involvere : nu6/bu languidus: li'ndzil
in-duplicare : anduplic lpsus: insu, nis languor : lingocire
in-*farinare: n{iirint!dzil lsta die: dstc'idz(i) lanosus : lin6s
in-fasciare : n{a$il lstus : at!stu lapidare : a/ecipid
in-fascimentum : n{ii$imindu largire : liirdzt!scu
infigere: nhig !argus : /cirgu2
infima : na(Jetimii latrare : a/cilru
inflare : umf/u latratorius : aliilriitor
infloresco : nf/urt!scu latratus : aldlrcit 2
*in-folliare : nfol'lil jaccre : dzac, latus: /a/ 1
*(in)formosiatus: mu$edt1 jocare : gloc2 *latur-e < latus : a/titurea
*in-frondire: n{rundzii'scu jocus : gloc1 laudare : a/ciudu
in-gannare : angcin *jovenis : gl6ne laudatio : aliiudiiC'lune
Jovis: Glol laudatorius : aldudiilor ·
in-geminare : ndzimim!dzil
judicare: gludic2 laurus : /civru
ingenuculare : ndzinucl'lu
*judicata : gludiccitii lavare: /au
in~glaciare: ngl'etu
judicatorius : gludiciit6r lavatura : liilririi
ingluttire : angl'it, ngl'il judicium : gludt!fu laxa1 e : aids
*ingrassiare : ngra$11 jugalis : giugcir lens : lindinii
*ingrevicare : f!llgrt!c *jugaster : giugcistru lens: linle
*ingrossiare : ngro.~zi *jugatorius : glugat6r lep!)rartus: l'ipurdr
-1318 -

lepus: l'epur m •melem: n'ecire


levare : I' earl melum: mer 1 , mer2
levis : li$6rl macer~ mcicru •mene : mine
lex: leadze ~achinare : ma(in mens: minle
Iibert are : I'¢rlu magis : ma1 mensa : measci
licia: !'ita majus: MaW mensis: mes
ligamentum : liyliminlu malignare: milrint!d:1i mensura: misura1
llgare : l ey malleus : mal'lu mensurare : misurl
ligatu ra : ligatura malva : ncilbd mentio : mini!luna
lignarius : limndi" mamma : mdmd1 Mcrcuris: N'ercuri
lignosus : limn6s mammanae : muma merda : mt!rdu
lignum : temnl) man(du)cace : mlc merenda : mirinde
•iimpidire: limbidzd'sru ma11c : ml'ne merendare: ·mirfndu
lhnpidus : limpide manica: ml'nicd · mergere: .n't!rgu
•iinacia: l'inci(a mansum: mas meridiare : amirid:(l_2
linarius : l'indr manualis : manare meridies: amiridz1i 1
lingere : llngu manualis : minear merula: n't!rld
lingua : lfmbd manuarius: minart meus: meu, n'eu
lingula : lfngurd manuata : mind/a •micularc : n'icuredzii
linum : /'in manuclus: minucl'lu2 •micus: n'ic
locus: loc manus: ml'na mihi: -n' l 1 , n'l2 , -n'l3
longinus : lundzfl' ma re : anui r e milium : mel'Wl
•Jongire : lundzescu margella : mardzeaua millia : n'il'e ·
Iongo : ntnga margo: mdrdzina minare : min
longus' : llingu marilare : marf12 •minutare: minutedzu
Jubricare: a/unic maritus : maril~ .•minutialia: minuJdl'e
luci(er: /u(edfir marmor : marmorc minutus : ini m11 2
lucire: lu(escu marrucina : mara(ine mirare : n' i r1
lucrare : lucrt!dzu Martis: Marf(a) miscere : mt!scu
1~artiu s: Mar{ul, mdr{u2 •mixticarc : medslic2
lucrum : lucru
marlu-r : mtirlur mola : mocird
lucta : alumta
mas: mdre2 molarius : murdr
luctare : allimlu •m~lliarc : mol'ful
masculus : mciscur
lucubrare : lucrt!dZI1 •matricare: malric mollis : motile
lumbricus : /imbrie •malricia : matred/il •mollius : mol'lu 2
lumen : /lime tpatrix : mat rica mons: mlinlc
luminare: lun' ined:ti. •matteuca: macluca montuosus : munt6s
lumina ria : lumincire mattya: .matti monumentum: murmind(u)
•Juminina : ,/un' ina maturus : mdlllr mora: murii
\

luminosus: lun' im)s maxllla : miisedtiii •moria : mour e


me: mi 1 morire: mor2
luna : /final
mea: mea mors : moarle
~unalicus : luncl/ic
media: n'edd:ii-, n'eddzd- morsicare : •mitrsic
lunis : Lunl morticina : murlu/inii
vearr,
lupus: /up medium : n'edz(l mortuus : mortu
lustra : lustra medius locus : n'iolgluc mo·s : mor1
lutosus : lulos medulla : maditud m uccus : muc 1
lutum: lutt •medullarium : mciduldr mucor :. mucocir c
-1319-

mucosus : mucos nobis : noaila (sub no!) ordinarc : rirdlna


mugire : mudzescu •noda: noada ordire : ordul
•mula : ainrird2 nodare : nod2 orditu ra : urdzilrira
•mulgearius? :. muld:dr nodus: nod1 oric(u)la: ureac/'e
mulgere : mrilgu nomen : nrime orphanitas : ur{aniitate
mulier : mul' eare . non: nu orphanus : oar{an
mullcus : mu/'ill nonnus: nun *orsitura : ustrira
multus : mri/lu2 norus: nor' ossum: os
mundus : mrindd1 nps: nol *ovare: ociliii
murmur : mrirmuri noster : nosIru oviarius: uldr
murmurare : mrirmur2 notare : nutare2 ovinus : ui n
murus: mur1 notarc : not2 ovis: o ·Ue
m usca : mused novcm : noauai ovum: oil
•musculosus : mu:;;c/'los · nove mdccim : noail (a) d:ii' fl
musculus : mri:;;cl'lul novem-supra-decem :
•musculus: mri:;;c/'lu 2 noail( a)spradza{e p
•mustacea: l'nustO(ii noverca : nedrca
•mustosus : mustos novercus : nercu padulem : piidrire
mustum : mristu novus: mil paganitas: pingi_natdle
mutare : mut2 nox: noaptc paganus : pingi' n
•rnutire: mufii'scu •nuca : nrica ~ nux palea : pal'lil
mutus : mul1 numerare : nrimlr2 paliurus : pal'lrir
numerus : nrimirl palma : palmad
nu ptiae : nrimta pal';lmbus : parrimbu
n nutricare : nlric palus: par1
nux : nuc ~ *nuca j}anarius : pimir
naris : nare . *pandia: pi'ndza
narosus : naros pan is : pi' ne
*nascerc : nascu 0 *panna: pdna
*nastulus : ncistur pantex : pi'nlic
·nasus : nas *oblitare : riltu panticosus : pi nlicos
natus: nat •ob-siccare : usric3 · panuc(u)la: panricl' e
navis : nale2 occidere : u{ld pa~(p)a: papa1 •
nee: ne octo: 6plu pappus: pap, papri:;;c
necare : nec2 octo-dece;; : opdza' {I parens : piirinle
•necea: n'edfa octo-supr.1-decem : 6plu- parere·: par2
ne ex quanto: nisci'ndu spra/i parlc(u)la: pareac/'e
*ncgula : negura octo-supra-viginli : 6plu- pars·: parte
*negulare : niguredll:ii ~pra:dm;it partitio : parlaclrine
•negulosus : niguros • oculus: <ic/'lu paseere : pdscu
•nepota : ni podia olla: odl<i Paschae : Pa$ll
nepotus : ni pot ollarius : uldr passus: pas
neque: ni{e opulentus? : purinlu2 pastio : pa:;;ririe
neque unus: ni{iun ora: or13 patire : pal 2
nescit : ni'$1e orarc: or · pavimentum : piminlu .
*nibulart> : niureud:ii oralio : uriUirine pa':o: pifrin
nlgrum : negru *«?rbirc : urt;escu peccatum : pictit
nix: nedtia orbus: 6rbu p ecorarius : picurtir
-'-1320-

pecten : ketiptine pirus: peri praevidere : privf.d


pectinare : ketiptin pisare : kised:1i *prandire: pri'ndzu1
pectinarius : kiplintir piscarius : piscdr prandium : pri' nd;u2
pectus : keptu plscis : ped$1e pre(s)b(y)ter: pre(iu
peculium : picul'lli *pissiare : ki$i1 prima-vera : primaveclrti
pedica ': ketidict'i *pittula : petur prodere: pruaau ·
*pedinus : ketidin *piulare : kiur pruna : pruna
*peduculare : piducl'edzli placenta : plt'i{inlt'i pruna : sprunt'i
*peduculosus : piducl'l6s placere : plac prunus : prun
peduc(u)lus : piducl'lu *plagius : plalu pugnus : .pU/mu
pelliceus : kill fli plangere : pli' ngul pulex: puric
pellis : kedlc *plangorosus : plingur6s pulla: pula
*pepinem < pepo: pt!dpinc plantare: pli'niu *pulieus : pul'ftil
per: pri 1 *platalis : p/t'iltirc pulpa : pulpa
perambulare : priimnu platanus : pltiian pulposus : pulpos
perdere : kerdu plenus : p/{n pulvis: pU/birc
perditio : kirdt'iCiune *plicare : apifc2 pupa: pupa
per extra ~ prislc *ploja : plotile pupus: pup
pergula : pergurii *plojosus : plur6s *puronium : pron'W
peric(u)lu~? : piricl'lli *ploppus : plop pusca : puscti
per in: p(r)in *plovare : plutire pust'!Jia : pU$Cl'e
per inter : prinirt'i plumbum : plumbt'i pustulare : pU$Cl'edzi1
pe'r intro : pinlru, prit *pluvina : p/uina pustulosus : pu$cl'ros
perire: kcr polenta : purinda puteus :. putu
pcritia·: pired{t'i . pollicaris : palicdr putor : pulotirc
perjurare : priglur pometum : pumet · *putridirc: putrid:ti'scu
per-lingere : prilingu pomum: pom2 putridus : putrid
perlongus: prilungu porous: poml
persicum : kedrsict'i ponere : pun .
persicus : ketirsic pons: punte q
per-supra : prisupra porca : potircii
per-trajicere : pitrec porcarlcia : purctired{ti quadragesimae : ptiredsin~i
pertundere : pitrund.ll porcarius : purctir quaercre : ter3
pertunsus: pitrumsu porcella : pur(etitiii qualis : care
*perturnic(u)la: pitrunicl'c porcellus : purtel quam: ca .
pervig(i)lare : privegl'lu porcina : pur(inti quando: ci'ntlu
petigo : pi {indzinii? porcus : porcu quantum : cit!
petiolus : cicr6r porta : podrit'i quantus : cil 1
petra : ketitrt'i portare : p6rtu1 quantus : ci' nlu2
petrosus : kitr6s portarius : puriclr quattuor : ptitru
picula : pecurci pos(t)-mane: ptilmi'ne quattuor-decem: ptitrud:ti'fi
pilosus : piros potere: pot quattuor-supra-decem :
pilus : pera prae-cognoscere : pri (-)- ptispra.fi
pinetum : kinet cun6scu quattuor-supr a-viginti :
*pingere : pingu2 praeda: prtidti pdsprt'iy in~i f
pinna : petint'i praedare : prad *quene : (in c
pinus: kin praedatio : pridaclune quid: t c
pira : pedrti praeponere: pripun quinque-decem: {ind:ci'/l
-1321-

quod: cd rubus: rug 1 scabiosus : zgdlb6s


*quodrum : c6dru rudis : arlid scala : scdrifl
quomo(do): cum ruga : arligal •scalium : scal'fll
rumigare : arocimig ·scamnum: sctimnu
ruminare : arlimin1 scandula: sci'ndurd
r rumpere : arupl •scantlllia : scinleal'e
runcus : arlingu •scantilliare: scinlil'id:zl
radere: arcid russus : arlis scarpinare : sctirkin
*radia: rcidza scire : ~ill ·
radicina : aradattna *scloppare : ~cl'luptire
*ramicus: arungciClll s *sclo.ppicare : ~cl'lotipic ·
ra.pere: artip8 scloppus : ~cl'fopl
* ra.pire : artiklll sa: -sa scribere : scrill
rarus ; ardr8 sabucus : salic scribulare : scriir
recens : artite saccus: sac scriptus : scrlp(u
*recor: ardcotire sagitta : sddzetild scrofulae : scr6(arii
*re-ex-bonare: arasbUn· sagittare : sddzitedzll *scuppire : asc(zklill
*re-ex-tornare: arast6rnu sagmarium : sdmdr se : st2
remanere: armi'n sal: sdre sequm: sell
ren: nire salare : ansdr2 secale : sictird
renic(u)lus : arnicl'lu *salatorium : sdrii/6r2 sedere: ~ed
repausare : araptis2 salatura : ansiirtiturti sella : ~tile•, · ~eazld
resina : aru~lnd · *salinea: sdrin'e sementia : simlntd
resonarc : ardslin salire : anstirl seminare: sedminl
*re-splssa : ardspetise salix: stilte scminator: simnit6r
reus : ard'll2 saltare : saltuf se + ne : sinel
reversare : aruvt!rsu •sambata: Si'nfl;iitii senti re : simtu2
ridere: ari'd · sanare : sinfdzll septem : ~eaple
rimare : ari'm sancta Maria: Sli-Miiria septem-decim : $dpledzd' 11
rimator : arimdl6r sancta Venere: Sli- Vin'irl septem-supra-decem :
ripa: ri'pa sanctus : si'mtul, Sum-s $dplesprd
risus: ari's2 sanguen : si' ndze septem-supra-viginti :
rivus : ari'll sanguinare : sindzinidzll $dplespriiyin~i I
rodere: ar6d sanguinosus : sind:in6s septimana: siptami'nd
rogare: rog si:mitas : $1'intiltile sera: secirii
rogatio : rugtiClline sanit(at)osus : sdndl6s serenus ; si rln ~ nsi rinetid:ii
Romanus: Armi'n sanus : sin serpem : ~cirpe
rorare : arw!dzil, riUredz1l sapo : siipline serra: ~tirii
ros : arotiilti1 sappa: sdpd serum: ~ ar
Rosalia: Arustil'e sappare: sap •servatoria : sarbdtoiire
roseus : ar6~il sarcina : stirtind sese: ~lise
*rosionem : aru$ine sarculare : siircl'idzll sese-decim : $aldzii' /l
rostrum : ar6slu *sarica : stiricd sese-supracdecem : ~tisprii
rota : arocital *saricum : stiric sese-supra-viginti : ~dsprii-
rotella? : aruletiila satullus : siitlil yin~i
*rotellus? : raUl satur: sdlru sessus: $eS
* rotillus? : aruUI saturare : stilur sexc ~sese
rubeus : ar6lbu,' rlilbu scabia : sgtilbd1 , zgcilbti si : sil
-1322-

sibi : '$l squama : scdmd t


sibilare : $Uir •stancus : astf' ngu
sic: $1 sl.are : stall ta: tal
siccare : secl st~lla : steao •tabonem : tilun
slccitas : seafild stercorare : slricor tacere : tacl·
siccus : sec2 •stercoratoria : stricalodre taliare : ta/'l!l
*sicilare : seafir •ster(i)pus : sUrpu taliatura : tdl'ilura
slcilis :. seafiru sternutare : {!tirnuted:!l talis : alate
slgnare : semnu2 •stimularia : slrimurare •tatnbarrum : tlmbare
signatorium : simndtor strambus : strl'mbua ·*tardivus : tlrdzl'!l
signum : semnul stratus : strat tardus : tardu
slngulus : singur striga : st rigd tata: ttitd
sinus: sin •strlnctus : strimtu taurus : ltivru
sltis : seale striligere : slrlngu tela : teara
socius : sot4 •string(u)la: stringl'c temporivus : timpuriu
socra : soacro stroppus: strop tendere : tlndu
. socrum : s~cru stup(p)a: slupd *te-ne : line
sol: sodre *stupus : slup tenebricus : ntuneciric1
*solicelliJ.s? : surdnfel stylus : slur tenere: /in
*solinellus? : surnel •styphus : stu{ •tenerus : tinir
*solinus : surin sub: su1 tensus : tes, timsu
*somnosus : sumnos sub ala : sodri! tentum : tlmtu
somnus : somnu •sub-fJOnticella: su{rdn(eu!llz terra: tara
sonare: asun · *subglut(t)iare : sugl'i/t1 2 texere: tas
sorbere : sorbu2 •subglut(t)ium : sugl'i/!l 1 theca : te·acd
sorbus : sorbu1 .• sub, ilia? : suel'l!l tibi : /i
sorex : $Oari-c . *SUbtliate ; I SUi/'edzt) titia : ti'/a
soror: sor2 •subrupare : surpu2 titio : tdCiune
sors : soarle •subrupo : iurupsea:;te tonare : tuna
• spanus : spin ·subtilis : suptl're tondere : tundu
~parg~re : ·a spargu sub(u)la : suld tohus: tun
spatha: spatdl, spatd1 , spala 3 sub(u)lum : sui tornare : tornu
spatium : spas sudor : sudoare tornatura: turndturd
spica : skied sufflare : suf/u torquere : t<n"cu
spicea : spitd1 · ·s ufflitus : su{lit •to.-toria : turtoare
spicula : sklcurd sugere : sug2 tortum : torlu
spicus ; skic summa : sumdl totus: tol 2
*spinalatum : skinariit s(u)oc(e)ra 1-+ socra •tous: td!l
spinalis : skinare2 super } . toxicus : toapsec
. : -sprd, spn , supra
• spiilare : skin2 tragere : trag
supra
spinosus : skinos trajicere : tree
surcellus : surteP
spmus : skin1 trama : tramd
•surdire : surdzd' scu
splssus : spes trans-salire : trdsar
splen : splind surdus ·: surdu •tremulare : lredmburt
*spudia? : spuzd su(r)sum: sus •tremulus : treambur 1
spuma :. spumd suspirare : susklr2 tres : trel
. ~pumare: spumed:!l suspirium : suskfrl ta·es-decim: trcidzd' fl
spymosus : spumos suus: -su2 tres-supra-decem: trespra;i
-1323-

trl's-supra-viginti : unus: un *vescldus : vea~lid


tresprdyin~tt urceolus : u/Clor2 *vespis : yedspe
tribu)are : triir *urdica: urdzi'cd vestimentum : ve~limintu
*tri-filare? : trihir ursa: ' ursa ( vestis )' :. nvt!scu2
trifolium : tri(6l'li1 ursarius : ursdr vicinitas : vi tindtdle
tu: lu1 ursus : u'rsu vicinus: vi tin
tufa: tufa urtica ~ *urdica victus : ylptu
tumba : tumbdl *ur( u )lare : aurlu videre: ved
turbare : turbu2 ustia: li~e viduus : vt!dml
turbulare : turbur8 ustulare : :1slur2 vig(i)lare : avegl'lu
*turbulus : turbur1 uter: utre *vig(i)latoria? : vigl'llodre
.turdus : sturdzu uva: aurld viginti : ylyint
turma : turmd vinarius : yindr
turta : lurid vincere : tnvingu
turtur : turturd v vindemiare : ylzmu
•turturella : turtureai1d *vindemiatio : FizmiiClun(e)
tussire : tu~edzu vacca: vcicd vindicare : 11indic
tussis : tuse vaccaricia : vdcdrcdfd vinca: ayln'e
*vaccarius : vdcdr vinum: yinl
va( d)is : vaf3 viola : yiodra
u va(d)o: *villi vipera : *vipird
vlrga : veargd
Vallis : Va[e
*virgella : vird:eaild
uber : udzire vanitas: vindtdte vlria : vedre
ubi: lu vasum: IJas vlr(i)dia : vecirdzd
udare: ud2 veclu& : vt!cl'lul vir(i)diaria : virdzare
udus: ud3 velamentum: avi/imintu vir(i)dis : vearde
ulmus: ulmu vena: vind virluosus : vir16s
umbra : aumbrd *venare : avin virtus : virtute
umbrare : aumbredzu venaticus : avindtic visare : yist!d~u, nyisedzil
umbrosus : aumbr6s vendere: vindu visum : yis
*'umbulicus : buric vencnum : virin vitea: a yild
*umplere : umplu Veneris:' Vin' irl vitella : yi {dud
*umplutus : umplut venetum: vinil vitellus : yi fa' 1
unctum : 6.mtu1 venire : yin2 *vituleus :· tJi/ul'ltl
unctum de ligno? : untu- venosus : vin6 s *vivitia : yedfti
Umnu ventosus : vinl6s vivus : yiil
unctura : umturd ventus : vinlu vobis: val
unda: undd ·ver: vedra volebam : vreci
undare : undedzu verbena : yir~ind volere : vof2
ungere : aungu vere-unus : vl'rnu *vol(u)toria: vlltocire
ung(u)la : ungl' e vermlnosus : yl"rmin6s *volvatorium : bdrbdt6r
unum (unam)-supra-decem : vermis : yerrilu *volvitorium : vdlvat6r
undsprd versare : versu •volvtim : v6lbu
unum-supra-viglnti : . an- verum: ver1 vomer : vomer d
$prd yim;i( verus: ver3 vomere : IJOm
-1324-

vos: vol 1 vulpis : vulpe z


YOSter : VOSITU vultur : vullur
zema: d:cimii

NOT A. - ln directa legaturii cu elemen- NOTE. - La 'philologie roumaine s'est


tul lex ical latin de Ia baza limbii romane, attachee au probleme suivant - problcmc
filologia romana a urmarit ~i urmatoarea etroitement lie a celui des elements du vocabu-
problema : cuvinte latine pastrate in aromana laire latin qui constituent Ia base de Ia langue
roumaine - : il s'agit des mots latins qui se
dar disparute din dacoromana (cf. Cip, 00-93; sont maintenus en aroumain et qui .ont dis-
CapM, I, 75 sqq.; PArom, 99; CAr, 145-150; paru du dacoroumain (cf. Cip, 90-93; CapM,
.PhOr, II, .447 sqq.; Rist, IV (1941), 70-76) I, 75 sqq.; PArom, 99; CAr, 145-150; PhOr,
~i cuvinte latine pastrate In dacoromana II, 447 sqq.; Rlst, IV (1941), 70-76) et des
~i disparute din aromana (cf. GUralte, 114-122). mots latins maintenus en dacofoumain et
Pentru aceste doua aspecte · ale problemei, qui ont disparu de l' aroumain (cf. G'Craltc,
prezentul indice latin e binevenit. 114-122). Le present index latin· servira a
preciser ce double aspect du probleme.
~ In t r o d u c e r e, § 43, p. 50:

G R E C

&yxccpll;w: angdrsescu &ypotx.w : ayriixescu


&yxt& : (ln~eciud &ypu7tVlcx: ayripnie
&~8~Hcx : av~eld, arvelii &yxl8cx: anc;i6ii1 &ywyij : ayuyie
&~6:f..e:To~ : av6lelo &yxt v&pcx: an~incire &ywyt : ayoye
&yli:f..tcx : agcilc, aycile( a), &yx.laTpt: an~istru &ywytal:<>>: a yu yi(p)sescu
payci.lea &yxoupcx: cingura &ywytcXT7)c; : a yu yetit
( &ycx:f..ll;w) : agiilist!scu &yxouacx .; angusii &ywv: a yona
aycx:f..lTGCX: ayaUf &yxwv&pt: anguntire &ywvll;o(J.CXL: ayurist!scu
&ycxA(J.CX : dyif.lmii &yxwvcxc; : cingun &ywvtw : a yun' ist!scu
&ycx(J.ltx: ayamie &yvcxnuw: ayniin~ipsescu &8e:tcx : ciOie
&ya7t7) : ayape &yVciVTtcx : ayncin~ea &8e:t&l;w : al5yisescu
&ytx7t7)Ttx 1j : ayiipitcocin' e &yvcivTtoc; : ayncin~lu &8tcx<p6p7)TOc;: a~yeaf6rit
&ycxr.w: ayiip(i)st!scu &yv6c;: ayni &8tcx<po p lee : al5yeafurie
&yycxpe:lcx : angarie &youpl8cx: a yuriM &8t&<po poc; : a~i'eafur
&yye:).o~: dn~il &yptX!J.(J.CXToc; : a yr dmat &8tcx<p pw : a8yeafurisescu·
&yyouia : angut &ypcxvTl;cc:f..t&: a yrandzal'eciua &8txcx : ci6ica
ciyt&l;w : a yist!scu &ypciVTl;cx:f..ov : ayrcindzal &8txlcx: aOikic
-ciyttxa(J.6vw: ayizmust!scu &ypt&8cx : ayreciM &8tx.oc; : tiMe
ciyttxa(J.6~ : ayeazm6 &ypte:uw: ayripst!scu &8txw: aMkipst!scu
ciytoxept : aylukt!re &ypl(J.t: ayrime a8ouAE:UTO'i : aMiiflu
&ytov ~'ii!J.tx : ayiul5fmii &ypto:f..cxlcx: ayrul'edua &8uvcx(J.ltx : aMnamie
&yto~: aylil &y.pt6p.7):f..ov: ayr6min, &8uvcxTll;w : ul5inii(escu
&yto~ 'Iwliw'1)~ vito~ : agr6min ci8uVCXTOV : aoinaton
Flan'lu &ypto~ : dyru &8uvcxToc; : a~inat
&yxcx:f..t&l;w : angdl' ist!scu ayptoTptCXVTCX<jlUAAtcX : ayru- &tpcx~ : at!rd
&yxcx:f..(v )w : angal ( i) st!scu trandafil'eciuii &e:,6c; :· alto
-1325-

&l;u!J.O<;: tidzimii IX!J.a.p-rla.: amarlie &.va.cpop&: antifurii


a'l)86v~ : al<56na IX!J.a.pT6vw: amiirlipsescu 'Av8p~a..; : Andreu
a1) p : air &!J.Iix.'ll : amtilze civ8pe:tw(.Ltvoc; : . ndrumin
&6civcno.; : aOtinat &!J-13wv: amvone civt!J-1) : <meme
&6e:o.; : · a(}eu &.!J. l)v : ami n 2 &.ve:!J.o8oupa. : limddurii
a6&pa..; : a(}erii &.!J.(!J.) 7) : ami cive:!J.07tU pO!J.IX : ilimupirimd
a.h la. : ilie &.!J.(!J-)6v~ : am6ne (cive:!J.oaoup~): nimusori:md
&xa.: tica &.!J-7t1Xptcil;w : ambdrusescu &ve:(.Loc; + X. ~OVLG!J.IX :
&xa.tpa.: tikira a(.Luy8a.J.ii-ro.;: miy6altil nimusorizmd
&xa.tpo.; : akerylzi a(.Luy8a.J.!!a.: miyMl'etirlii &ve:1tp6x~1toc; : aneaprocup
axa.(.Lci't"'l)<; : aciimtit a(.Luy8a.J.ov: miy6a/il civtawa-ro.; : am!sustu
clXIX't"IXG't"IXG(IX ; acalaslasfe &.va.- ~ andcrescu ( &.v1Jcpop Ll;w) : anifur"edzu
(&.)xoi.J.w:: aculsescu &.va.yxlil;w : aniingdsiiescu &.vlj!popoc; : anlfur ·
&xo J.ou6 (a. : aculu(}le &.va.yxa.i:o.; : anan~los &vee: : an(}e
ax6v1J : acone &.vciyxa.aflc; : antingase &.v lxa.voc; : anlcan
&xou!J-13& ·: acumbusescu &.vciyx'l) : ancin~ c &.vmliv-re:x.a.: aniptindiha
&xpl8a.: acriM &.va.yvwa't"'l)c; : anayn6sli aVO'I)O'(IX: anoisie
axpoyta.J.tci : acruyeal'ea_u ii &.vci6e:!J.IX : ana(}ima clV01J't"Oc; : anoit
(&.)xpu<pa : acrifd . &.va.6e:!J.a.-r.Ll;w : ana(}imt!dzu &votJ.oc; : anom
&.xpucp6_: acrifo &.vcixa.pa. : anticrii civoanuw: anusfd'scu
al.~-rp~: atetrd &.va.~a.-r6vw : anaciitusescu &voa-ro:; : tinustu
&.J.e:-rpo7t68t: ldtriip6r5 Mxa.-ro.; : ~ turcandcal &vTa.: dnda
a), 7)6e: ~IX : aliilea avcXAIXL!J.IX : ana[md &.v-ra.!J-6vw : anddmusescu
al. 1J6~vci : arilzina &.vciJ.a.-roc; : andlul &.v't"li!J.WO't<; : andtimuse
al. 1)6 w6.; : a/i{}in6s &.vlii.1Jijltc;: antilipse civ't"lipa.: anddrd
&J.txo.; : dlic1, dlic2 &.va.J.oyla. : analuyie civ-ra.pa. la. : ndarie
al.tall3a.: a/isivd &.vciJ.oyov : antiluy &.v;a.pala. : anddrsie
&.J.~cpa.axtci : rusfdkeduii &.'vcXJ.ua~.; : antilisa civ-rlip-r1J<; : andartu
aJ.J.«; ala &.va.)!uw: andl{i)sescu civ-rl: andi
&na. &.v-r' &na. : alandala (&.}vci!J.IX : andm(f1 civ-rtx p u : andicra
&.ncil;w : aliixescu m(.Le:p!X: a'rztim.era civ-r~7tup lv'l) : andipirind
&.I.!J-6l;!J.ov : armozmu &.v~!J.e:pll;w: andmirsescu civ-rlpp1Jatc;: andlr{i)se
<ii.(.LoiJpa.: alimurd m(.L&GIX: antimisa civ-rtp ptoU!J.IXL : andirsescu
&.J.J.ol!J.ovov: allmunu &.vci~~oc;: antic§lu, naxu civ-r l x. pta-roc; : andlhristu
&.J.J.6xo-ro.; : alocut M1to8a. : anapo6a civ-rp!XJ.a.: andrtild
&J.oyov -rliyta-rpov: liyuttistru &.va.7to_8;,a,: anapudzi'l'e av-rpa.J.ll;w: 'andrdldsescu
&.l.otcp 7) : . alifie aVIX7to8tcil;'w : andpudza'SCU &.vwyt: anoye
&.J.ual8a.: alsit5ii &.vci7to8oc;: antipu~ civw8uvoc; an68in
&J.uao.;: dlis · &.va.7tpoxo7to<; : anaprocup civwnpoc;: anOlir
&J.cpa. : dlfa &.vciaa. : andsti &~a.cpva. axa{na
&.J.cpa.l3t-r!Xptov: alfavitarc &.vciaxe:J.a. : anaskila ci~la.: axie
IXJ.wvcip1J<;: A lunar &.va.ax u piX w : andscdrsescu &.l;Ll;w: axizescu
ocl.wvt : alOne civcia-ra.a~c; : anastase &.~t6.vw axiusescu
ocJ.wvll;w : a[unsescu &.va.a-rl)vw : andstdsescu &~toe;: UC§U
&.(.Lci8a. : amdM &.va.-rol. 7) : anaduli$u &~tcpo.;: axif
OC!J.IX~ii.; : amdxd' &.va.-rol.l-r'l)c; : anatolil &.~ouyytov: axum;e
&.(.Lci~t : amdxe civa.cptpw : andfirsescu ci~ouyytov: +xe:pl :axungukere
&.(.Lcipa.v-ro.; : mprandu &.va.cpopli: anafurauii a7tliyyto apanc;lu
-1326-

a7tcXVTE:;(ot: dinaP,dnciiha ·iipor.tci :. area &pxtvw: afl!lnst!scu


a7totvTt:;(W: apdndixescu lipor.t6vw : aralt!scu &p:x.ta'l'pcXT7JYOc; : arhistratiyo
a7tcXVT1)Gt<; : apdndisc lipcimaaor.: ardpsa &p:;(tTifxTov : arhileclu
a7totVTO:;( Yj : apdndodhd lip;7toolTi : arap6.~ite ·ap:x.ovTor.lvw: arhundipsescu
a7totvTw : apdndisescu -or.piic; ~ puflrif ap:;(OVTCit<;; drhundu
&mivw+xci7tor.: panucdp(l)a ocpot:;(VtcXl:w : arahn' ist!scu ap:x.6ntaaor.: tirhOndisa
OC7totpci:h:hor.xTo<; : apard/aclu lipyci : ndrya -cipw ~ 11i(arescu
~7totpytcil:w : apdryisescu ci pycil;;w : arydst!scu lia~e:aTor.ptci : azvistaredtia
oc7tor.pvoi3!J.~t : aparnasescu lipyor.a-r7Jpytcipt.;: aryasliryedr aa~ta'\'1)~ : a.:ueste
oc7totT£WV : apali6n lipyor.aT ·~ptov: arydstir &a~£a'l'6vw : azvislusescu
tX7tOCTlj: apdlie lipyci-r'l)c;: arydl &a~ouc; : dwu
a7tetxcil:w : akicast!scu &pylor. : aryie &ac:: dsi
tX7t£txor.a!J.6<; : aJ.:ica:m6 -otp"(t6 ~ (ilaryl6 ~i -yt6 &afj!J.t: asime
ot7t£LXO<; : dpC!I &py6.;: argo(s) &a7J!J.tx6v : asimco
tX7t£A7tll;;w: apilpist!scu &ptl;;w : arist!scu &a7J~J.6vw : asimusescu
tX7t£Amalor.: apilpisle cipETYj : aretie ciaty.oupe:cp•oc;: asi)'uri(lu
a7tllhov: (lpi6ylu apl8or.: ari~d &ax'I)Totpe:t6: usJ.:ilarylO
limaTlor.: apistle -ciptxoc; ~ arnisedric, vi{edrcu &ax l)'r£ uw : askiiipst!scu
&maTo<; : dpistu cip~J.or.6tci : arma(JediM aaX]j'\' Yjc; : askilfiJ.
oc7tta-rw : apislisescu &p!J.or.Tot: drmale &axou!J.7t6vw : ascumbusescu
oc1tAIX8or. : aplciM, plada &p!J.otT6vw: armdtl!sescu &a7tpoxcivor.Tov : asprucdnal
oc1tA6<;: ap/6 ap!J.ot-rwA6.;: armatuld' &a7tpoc;: dspru
oc7to- : a pu- lip!J.tv'l)c;: · ~ armend aa•or.x6c; :· aslc;cc)
oc7to-li8txlor.: apa6ikie &p!J. 7J : drmt'i2 OCGTotp6vw ; Usidrust!sCU
oc7to8etxvuw: apu6ixescu &p!J.ovlor. : armunic &aTpot7tfj : astrdple
oc7t68tt~ 7J<; : ap6(Hxe &p!J.upor.: ar.m lra aa't'pOVO!J.LCit: aslrunumie
oc7to8t:x.o~J.or.t : apo6ixt!scu cipvdo!J.ott : arnisescu aa't'pOV6!J.Oc;: as/ronom
oc1to8l8w: apudidt!scu apv'l)atc; : drnise &acpor.:hll:w: as(d/sescu
oc1t66or.ppo.; : ap6(Jar (sub cipvtor.x6v: arn'eac6 (ciacpuxnw): as(ixc!dui
ci~liga) apV07t6Xt ; al'ndp6ke &acpu~lor.: as(ixie
oc7tox67tTW : upucupescu &:p7tcXY7J : arpd'yl &aw•oc; : dsot
oc7to:t.plvo~J.or.t: apocri~t!scu &:p7tor.yfj : arpayie il!'t'otY.'\'Cit : a/acta
oc1t6xptat<;: ap6crise &p7tot")'oc; : orpay &.or.~ lor.: alaxie
&"1to:huw : apulst!scu appor.~wvor.: arilvodna &·n!J.lot: alimie
oc7t07tA7J~lor.: upup/ixie &peor.~wvLocl:w : aravun'isescu il!Tt!J.oc; : dlim
oc'ltoplor.: apurle appwaTtX6V; arus/ic6 ciT(L6acpor.tpor.: atmus(era
oc1topw: apurist!scu cipTI;;t~ou pTl:t : artivur{e . aTaot:hoc; : d{a/
oc1too-ror.lvw: apustust!scu &p-rtxor.c; : drlicd a TUX lor. : a·l i hie
&7t6aT7J!J.Cit : ap6slima &.p-rlpta~or. : artlri:ma &-ruxoc; : dlih
oc7t6aTo:ho.; : .:;u5s!?il &p•o<;: drlu, pindedrlu? aTtJ(W: alihisescu
li7t6aTo:ho~ : aposlo/ 2 apTUVW : arlisescu or.uyor.Tll:w :· avgatescu
ci7toqlotall;;w : apu(asescu cip:x.ciyye::hoc; : arhdn~il or.llyooTo<;: A'vyustu
&7t6cpor.atc; : apo(ase cip:x.or.toA6yo<;: arhio/oy or.ua-rptor.x Yj : ostrakt!la
a7tO:;( Yj : apuh(e lipx Yj : arhle or.u•l: f/izM
ti7tpotx.Toc;: dpraclu· cip:x.te:pe:uc;: arl!iert!u &cpor.tpw : a(irist!scu
oc7tpl:htoc;: .4 pril'lll cip:;(tA'I)a'l'Yjc;: arbi/islin or.cpor.vll:w: a(an(i)sescu
cipci8or.: ardM ap:;(lVLG!J.Cit, d!p:;(LG!J.Cit : li~or.vta!J.6c; : a(dnizmlJ
eX por.8tcil;;w : araoyist!scu drhi:md &cpor.v•o~ : d(andu
-1327-

atpev-rci3£~ : a(inddd: (3otaxotv lot : . vdscanie (3pw!J.IclplJc;: vrumn'edr


atptVT'IJ~ : a(lndi (3ota-r&~w : vastaxt!scu (3w3~Aot : vuMlii
atp£VTta : a(indi['I! (3otO~w : vazescu (3wi.otpo~: zvo/ar
lX(jlEV";LX6~: a(indiCO (3ottp Tj : va(le (3wi.oc;: vol
atptepw: a(ierus~scu (3<£tpw : vapst!scu
atp rip W(LIX : a(itfrumi! (3ei.ovl6pot: viluni8rii
atpL6VL : a(ione (3epyw&3ot : viryindl5a 'Y
&tpxo~: ti(cu (3epuxoxxtci: vlruke
acpopl~to>:: a(urisescu f3'ii!J.ot : vimii yot(3&6t : yiivd8ii
&.tpopLa!J.6~: a(uri:mo(il) (3lot: ayle, am;iU, yie yciyypottvot : cdngrenii
&.tpop!J. Tj : (urn'ie (31cl~w :· aylust!scu2 , viisescu yoti.otv6c; : yd/an
atpOp!J.l~w: a(urn'isescu (3L(3ALo6T)xlJ: viv/iu8ike yotAot-ral3ot: yiili!flM"
atpp&-ro~: afrtil 2 (3t(3i.lov : viv/ie yoti.6vt : ya/6ne1
atpuatxo~: a(lsic (3l3ot: 11iM yotA6vt: yalone2
axot!J.v&: hamnti (3L36vw : 1Jil5uescu yot!J.f3 p6~ : yamb r6
·axcipta-ro~: al!tiri.~tu (3lxoc;: vic ya(Loc; "? : gdmii
&z.ot po~ : alzQr (3 (<rEXTO~ : V; SeC/ yotv6vw : yiinusescu
az.v6~: ahno (3i.a1t-rw : vliipst!scu y&vw(Lot : ydnumii
azp ij~W : ahiirzt!SCI41 (3).ota-rapt: vlastdr (y&vwaLc;): yunusdr
axp'IJ<rTlot: hristle (3i.oro-rotp L~w : vldstarusescu yotpy&pot : yiirydrti1
&xp'IJ<rTo~ : tihristu (3Aot<rtp'IJ(Llot: v/as(imie (yotpyotpl~w): yiiryiired:il
axupwv: ahirotina (3Aotxo-xwpt : v/ahuhodrii y&poc;: 'yar
&ljit61cl: apsl8e (3Mijit!J.OV : olcipsim· yaa:<pot : ydstra
(36).e : vodle yotupoc;: ydvru
(36 pot~ : v6rax · yet« aoul : yedsu!
Bou).yotpo~: Vurgiir yMp'IJ~: Findr
(3ouA£UO!J.'ott : · vu/ipst!scu yev'IJ&: yin'eailii
(3& (ot : vdle1 (3ou). Tj : vu/ie y£Wi)(LotTot : yinlmate
(3ot(oil : Varu (3oil:Hot : vri/a yE'Joc; : yenos
(3&Aotvo~ : ·va/dne (3ou).A6vw : vulusescu yepa!J.ot-rot : yirdmate
(3otAotv-r6vw : vdlandut!$CII (3ou).-r6vw : vu/tusescu yty&vnto~: yiydnlu
(3&ATO~: 1Jti/tu1 (3oup3oui.otc;: vurl5al ylyotnoc; : ~igtinlu
(3&pf3otpo~ : vdrvar (3oupx6vw: viircusescu -yt6 ~---+ purcarylo ~i ·otpyto
(3otp~AIX : vareld f3oup-ral~w : vurtusescu ytoupoilat : yluruse
(3&pxot : vtirca (3ou-rcivL : outdnii yxotf3o!J.apot: 'gavumdrii
(3otpx& p w : varcarsescu (3ou-rl~w: vutescu yxot(36vw : giivusescu
(3&po~: var f3ou-rlvot: vulinii yxotf36c; : gav
(30r.puvw? : avurst!scu (3ou-ra~Aot : vutelii (yxtonuw): klulipsescrr
(3otaotvl~w: oasanipst!scu . f36xot : vodhii ( y)xi.ot(3otvi) : gliiviinie
(3&aotvov : vdsan (3poty)(Vta~w: vriihn'isescu yxouALotv6~: gul'eano
(3ot<rLA£lot: vasi/le (3potyxv6c;: vriihn6§ yMa-rpot: yldslr~
(3cial).etov: vasl/iil yi.w-rpw : ay/istur
(3potXIX~WVI : priict'Jzon
(3ota IA£ u w : vas ill pst!scu yi.ux&v-r~o~: y/icdndzu
(3ot<rLAtcl~ : Vasil' t!
(3p6(L 'll : vrtm~?
yi.ux6v : ylico
(3ot<rtAtx6c; : vasi/c6 (3p6noc; : vrondu yi.uaT'ijpL: y/islir
(3otalAL<raot :· vasl/sa (3pov-rw: vrundusescu yvi)aLo~: ynisii1
(3otatA67tou).o~ : vasi/oplu · (3p6XL: avrohe yoyyu~w : gan~isescu,
(3ot<riAOXWPIOV :· vasi/uht>re (3pw(LIX: Vromii yun~ isescu
-1328-

yoyyua~c; : )IOI!I;i :m6 3e:!J.ciTt : Mmcik 3m Me; : M p/6


yo!J.ocpciyxocUo'J : )IUmarcingaO 3e:p!J.6'Jt : dirm6n'lt1 3(7tAW!J.OC : t51p/umd
yo!J.cipt : JIUmcir 3£a_Lc;: Msi 3m:Aw(J.ci..-'1)c; : 6iplum6t
yo -Je:uc; : )IUII'M 3e:a7to-rcipocyocc;: 6isputara y4 ' 3t7tAW!J.OCT(oc : Mplumatle
yo-J'1)6c; : )IUnecilld 3e:a7t6T'1)c; : Oisp6ll 3lax'oc; : t5iscu
you3 ( : )1Ut5ie 3e:unp6vw : 6i(turst!scll 3taaocxt(6-J) : disdgd
you-Joe : )IUlld 3e:unpoc; : Mftir 3tx_!X:Aoc: dihcild
ypci!J.!J.OC: )lrdmd 3tx.o!J.OCt : 6ixt!scu 36y(J.oc : t56 )1md
ypot!J.!J.OC~e:uw: )lrtimdlipst!scu 3'1):Aoc3i): t5i/at5i 3oxt(J.ci~w : 6ukimdsescu
ypOC!J.!J.OCTt>t i) : )!Tamatikie 3i)!J.ocpx_oc; : 6imarhu 3oY.t(J. i) : oukimie
ypOC!J.!J.OCTtx6c; : )1Tamatic6 3'1)!J.OYEPOVT(oc: Mmu )lerundie 36:Aoc;: 6ol
ypoc(l.(J.t'JO'J: )!Tamt!n 3'1)(J.Oytpw'J : t5i111U)IfTUlldU 36~oc: 66xd
ypoc..-aouv(~w : )lrdt1nst!scu 3toc~ci~w: b)li (u}vt'isescu 3o~ci~w : ouxdst!scu
ypciqH~ : JITdpsescu 3Lci~oca tc; : b)lecivase 3o~cipt: i5uxdr
ypi:1toc; : )'rip 3toc~-r'1)c; : O)leavdt · · 3o~o:Aoy (oc : 6oxolo)lle
yp6at: )ITOS 3toc~o:Atci : O)leavulie 3o~o:Aoyc;) : 6oxolo)list!scu
yuyxA6-Jw : )linglusescu 3tci~o:Aoc;: t5)1edvul . 3ou:Aoc;?: aoul, 6ul
yu(J.'Jciato'J : )limncisill 3tci3ox_oc; : 6icit5oh 36x_t: t56he
Yu(J.-JOCGTtx i) : )limncislicd 3toc6i)x'1) : 6ia81ke 3pocyoca(oc : drd)ldsie
·yupoc; : )lir 3loct-roc : Meta 3pocyci-r'1)c; : drd)ldl
yU<p..-ocpe:t6: )li(tar)ll6 3tocxovtci: dicun'e 3p&!J.t(o-J) : t5rdme
yu<p..-oc; : ri(tu 3toc>to'Jtcipl)c; : t5icun' ear 3pocaxe::Atci: drd$cl' edila
yu <jloc; : i psu 3taxoc; : t5J1edc 3 pt7tot'JO'J : 6irpd ne
3tcixptatc;: Mcicrise 3pU!J.OCt: Drin'e
3tci:Ae:x..-oc; : 6ldlecl 3Ufipoc : b)ledrd
3La:Aoyoc; : t5idloJ1 3\J-JOC(J.tc; : 6iname
3toc!J.!X-J..-~: )leamonila Mo &ypo( : 6ye6T)IU
3ott(J.O-J(~w: t5imunsescu 3tapyupoc;: )lecir)lir 3u6-ro: 6i6t
3ocl(J.W'J: Mmun 3tcippotoc: : t5idrle 3uaxo:A (oc : Msculie
3ocx..-u:A i)6poc: Mhlili8ra 3Locaxt3ocatc; : 6ia~kt!t5ase 3uaxo:Aoc; : 6iscul
3ocx..-u:Atoc; +oupoc: 6actinurlu 3tcia'!l)!J.OC : Oitistimii 3uaT!l)( (oc : Mstihie
3oc!J.ci:At : Mmol 3tiXTOC ; d)ICUid 3ua..-ux_oc; : t51stih
3oc!J.ciax'1)-JO'J : 6amdskin 3LOCTotyi) : 6iilti)lfC 3oo..-ux_c;): 6i.~lihi (p)st!scu
3ocae:i:oc : 6asie 3tci..-ocy!J.oc: Mt'la)lmd 3(;) po-J : boara
3ocaxoc:Ae:u w : Mscdli ( p) st!scu 3toc<popci: t5)1eafurdzM 3wpc;): 6ursescu
3ciaxoc:Aoc; : t5dscal 3t!X<popo-J : t5)1ecifur
Maoc; : t5asrl 3t3ocaxoc:A (oc : . Mscd/le
M<p-Jl) : 6ci(ne 3t3ciaxw : t5it5dxescu
3.lx-r'1)c; : dihtur 3t3ocx i): Mba hie . l6e:AO'JTi)c; ' (ilundl
3e:i:-Joc : t5ina 3t3u(J.ciptxoc;: didimarcu d37)aLc; : lt5ise
3e:xoc-J btt : 6'icanike 3txtA:At: Mkt!le e:t3w:Ao:Aa..-pl)c; : ioololtitru
3e:xocox_..-oupoc : 6icuhtura 3lx'1) : bike d3w:Ao:Aoc..-p(oc : ibulatrie
3e:xcipoc : t5icdrd 3tx'1)y6poc;: 6iki)l6r e:t3w:Ao-J: lt5ol
3e:xcipt : <'iiccir 3l!J.tTO'J: at51miu dx6'Joc : icodnd
3£xoc-ro-J : t5ecat 3top (oc : t5iurle dxowa..-ciato'J : icunusttis
3e:xt(J.~ ptoc; : L1ekt!mvrill 3l7tAOC: oipld e:lxoa&p t : icusdr
3e::A<p(v: 6~/(in 3m:A&ptxoc; : Mplcircu dpl)'JE:uw : arin'lsescu,
3e:!J.oc : Mmd 3m:A6-Jw: Mplust!scu irinipsescu
- 1329

dpi)vl): arin'e, irine (£)~u7t6Au't"o~ : x ipclllu e:Ui.oylJf.!.VOc; : evluyimen,


etn + 1taaoc: ilipasa E~WG't"l)c; : xoslra vluyimen
exx/.. lJGLOCPJ(lJ~ : eclisitiris £op't"oc?:w : ylurtasescu e:u/..oyl)'t"6c; : vluitO
f).oc: ela £op't"i) : ylurtie e:u/..oyloc : evluyie
iAocL6/..oc8ov : l'lola~ f7tocwoc; : epin e:u/..oyw : evluyisescu
EAElJfl.OGUVlJ : elelmosine t7tocvOCa't"OtaLc; : pandstase .e:upi)xwpoc;: vllhur
€/..e:u6e:p loc : ele(terie E7tOCVOtO''t"OC't"l)c; : epandstal e:ooe:f3 i)c; : e(sevi.~
£/..e:u6e:p6vw: ele(Oirusisru e7tocvw + y6f.!.oc;: panu yome e:u't"UJ( loc : e(tihie
£J..e:U6e:po~: elifOir t7tOtpJ( loc: eparhie, iparhie e:u't"UJ( l~w : e(tihi ( p) st!scu
£/..tcpocv-roc; : eU(andu t7te:L8i) : epi~! e:uxocpla't"lJGL~: e(haristise
i!AJ.. lJV : iii n £m8ljfl.LOC : epi6irnie e:uxocpLa't"loc: c(harislic
iA1tl?:w: elpisescu t7tlxup6vw: apukirusei cu e:Uxocpta't"W : e(haristist!scu,
£/..1tlc;: elpiM E7tLcrlJf.!.Oc; : plsim e(harislo
£fl.f3oc/..Awf.!.Ot't"ijc; : mbalumati £maxq1t i) : ep i scupie e:uxe/..ocwv : e(ht!le
Ef.!.(jOC't"btLov : embatlke E7tL0')(07toc; : episcop e:ux i) : ifhie
Ef.!.f36/..t : ambOl'lil E7tta't"OC't"lJc; : episltfl ecplJf.!.e:plc;: (imiriM
Ef.!.f3o/..Loc~w : ambul'isescu £ma't"o/.. i) : pistaliP. ecpo p loc : c(urie
Ef1.7te:p8e-uw: bir~ipsescu £mmcpLoc; : epitd(iil fcpopoc; : efur
Ef1.7ti)yw : mbdxescu bt't"i)8e:toc;: .epitioiu ecp't"li~uf.!.oc;: sta:mitcu
Ef.!.manuf.!.tvoc; : embistimen tm't"pocxi)J..tov: pitrahil'e fx6poc : ehtrti
Efl.TtLG't"OOOVlJ : embistosine tm't"p.o7ti): epitruple, pilrupil'e £x6 pe:uof.!.oct: chtripsescu
Ef.!.Tto8l?:w: ambuMsescu e7tl't"por.oc; : epltrop, pitrup £x6p6c; : ebtru
Ef1.7t68Lov : ambO~ylu btoxi) : i puhle f:wa<p6poc; : Eus(clr
Ef1.7topoe:uof.!.oct: emburipsescu £ pyoc/..e:i:ov : i r yulie
Ef1.7t6pwv : emborW fpyov: eryu
lf1.7tOpoc; : embur EplJf.!.LOC: irn'ie
tvepye:LOC : eneryie tpl)f1.6vw : ermuxescu
£ve:pyw : eneryisescu · fplJf.!.Oc;: ermu ~oc(jo/..tli : zdvl'ie
·£vo p loc : i nurie £pw't"e:uw ~ erotipsit ~cXAlJ :_zdle
EV't"OA i) : endolie £aoxoc8e:c; : suhd'dz ~oc/..l~w : zalsl!scu
t v't"u7twaLc; : endipuse £aw7tocvt : supdne ~ocpxci8t : zdrcdM
£~ocyopl%: xayurdila hoctpe:loc : itarie ~ocp6vw : zdrusescu
e~lifl.lJVOc; : xdm in hotf.!.IX?:w : etirnasescu ?:ocxocpoc't"ov : zdhdrdtd
e~OtpJ( loc : exarhle hotf.!.~aloc : etimdsie ~ci xocpt : zdhare
f~ocpxoc; : ixarhu i!'t"OLf.!.O<; : il!m ~OCJ(OtptOC~W : zahdrusescu
f~occpvoc: exa(na l:uocyye/..tov: ;;ifnc;el'lil ~q.xocpt't"lipt : zdl!drtdre
!:~occpvoc;: exa(nu euocyye:/..tafl.6c; : ~e:pf36c; : zervu
e~e:Toc?:w : xitaxescu Vam;ilizm ,j(u) ~tate; : zest
E~~'t"OCGLc; : exelase e:u6l)voclvw :: e(tinipsescu ~e:uylipt : zivyare, zivytirlike
E~i)yl)aLc;: eX[yfse ~e:uyhl)c; : ziiJyit
e:U6l)vloc: e(tinie
£~ ljyw : exiyisescu, xiyisescu · ~lJAe:uw: zilipsescu
e:U6l)v6c; : e(ti n
£~o8e:uw: xu~( y)ipsescu ~ i)/..toc : zille1
e:iJxo/,oc, e:iJxoJ..wc; : e(cula.
f~o8ov : exuJ ~lJAtcXplJc;: zil'edr
e:uxo/.. loc : i(culie
£~ofl.oA6yl)<nc;: exumulu·yie ~li/..oc; : zi I
£~of.!.o/..oyw: exumulu yisescu, e:iJxo/..oc;: t!{cul ?:lJfl.LOC: m 'ic
x imulu yist!scu e:uxo/..uvw: e(culipse~cu ~lJtLLcXpl)c;: zn' isedric
£~o p loc : exur£e e:uA&(je:toc : evlc:i.vie ?:lJfl.L6vw: zimn'lusesi:u
£~oooloc : exusle e:u/..oc(ji)c; : evlaJios ~ i)'t"l)fl.Ot : zltima

84. - c. 531 - Taehe P a p a h a g 1, D!c~onarul dtalectului aromdn


- 1330

1::1)Tou:Auip1)c;: zicl'edr 6otUjLIXTOUpy6c;: taui~<o>: iskedzzl (v. L<kf11)


l::lypot: ziyra Oavmatury6(t1} taui~<o> : isusescu
~L~OCVLOV : zizdn'lu 6£otTp lvoc; : Oeatrin [atoc;: ls 3
!::tl;U<pui: tindzi(eu · 6~otT pov : Oeat.ru [aov: is2
?;oul;ou:Aov: zu zul 0d jLOU I : 9em! laTo plot : istorie
~ouMm : zu/dpe 6t:AL(i.ot : Oetimd tawa!LotTot : isosmatii
~oup:Aot(v<o>: zurlusescu 6t!Lot : Bema tw~hov : Zot5
?;oup:Aot{J4pix : zurlumard 0£!-Lt!:ALOv: Oimel'li1 t~8~6pjLtov: lo6u[orm1
?;6~oc;: zo( 6£jLEAL6v<o> : Oimil'lusescu twTot : yl6ta
?;uyt : ziyd 6£o:Aoylot: Oeoloyie
?;uyui~<o>: zixescu 6£oA6yoc; : Oeoloy
~uy6c;: jig6 6eptaTi)c; : 6iristl )(

l;<o>ypot~lot: zuyra(ie 6EpjL6jLETpov : Oermometru


?;<o>ypot~(~<o> : zuyrdpsescu 6eatc;: Oese xot[3<i:Aot : cacJald
?;<o>ypci~oc;: zuyrq( 6£ <o> p lot : Oeorie xot~ouxt : cavuke
l;<o>lj : zuie 67j:Adot: O(i)like xci~oupoc; : ·cavru
61)plov: Oiriu xciyye::Aov: can~i/
61)aotup6c;: Oisavro xli81) : cdd:d
1) 66:1-oc;: Ool xot6otpl~<o>: caOarasescu
6p1)axdot : Oriskie Xot6otpTLX6c; : ca0arlic
f)! : i ! 1 6p'ijaxoc; : Oriscu xci6e:: cdOe
~: [2 6p6voc; : Oron xot6~8 pot : caOt!drd
ijyoujLtvoc; : iyumin 6uiL lot !Lot : Oimn' edma xot6o:Atx6c; : caOolikie
ijSUoojLoc; : ayedzmu 6ujLLotTll;<o>: Oimn'itescu xon p6c; : ki r6
ij :Audet : ilikie 6ujLLotT6v : Oimn'it6 xcixtot : cake .
iJ!LEPO!L7JVlot: imerominie 6uiL6v<o> : Bill!usescu )(ot)(t6v<o> : caklusescu
iJ!LEPO!LlJVLot: mirum(n'e. 6u(A6c; : Oimo xotxxotp6v<o> : cacdrusescu
ijjLEp6v<o> : imiri ( p}sescu 6ujLOi:ljLotL : Oimsescu xotxo- : cacu-
fjjL£ poe; : imi r 6up l8ot : firida XotXOjLolp'r)c; : cacomir .
fjjLLau+iJIL~Pot: misimere xotxopp l~txoc;: cacqrizic
fj7totTot : i pat TOU Y..cixou : caci1
lj7tELpWT7j~ : Epirot t xot:Aoc6t: cli/aOa
-ljpLOV 1-+ §UpUtiT xot :Aot{J4p t : cd/dmdr
ijauxcit<o> : tsthdsel'cu totTpdot : yilrie xotAOCjLL: cd/ame
ljau:x,lot: isihie totTpEu<o>: yitripsescu XotAotjLuX: ca/dmn'eaz)a
totTp6c; : yedtru XotAotjLll;<o> : calimisilscu
f)au:x,oc; : isih
totTpoouv'r) : yeatruslne xot:Aot7t68t : cdlap66e
~:x,oc;: ih
t8£ot: iMi xot:Aotp l~<o> : ciilarsescu
t8toc; : it5ylu xot)..7JILEPl~<o>: calimirsescu
t8l<o>!Lot: iMoma ~ot:Atyo6i)x1) : cali yu()ike
9 te:potXOjLUT'r)c; : yearacumil xci:A:Atot : cal' ea
te:p<o>auv'r) : lerosina xot:A:Atypot~lot : ca/iyra(ie
6ci:Aotaaot 1-+ amdre, pelay
-l?;txoc; 1-+ ursuscu xotA:Atypoc~oc; : cal{yra(
. 6cippoc; : Oar txot v6c; : icano xotA6y1)poc;: · caloir
6otppw : Oarasescu tMptot: hilari~ xot:Aoypoti:ot: ca/uyreaild
6oti:I!Lot : Oama lvot: f.nP. xot:Aoppl~txoc;: calurizic
6otu{J4?;<o> : Oamdsescu tou:Atoc; : JU/iil xotA6Tu:x,oc; : calolih
6otujLotToupyl0C: : Oamdturyie (atot: lsea xci:Amxoc; : cd/pit:
-1331 --

xOt/.:rcro3c!TIX: cal favela xetpTtpt: carlt!re XOtTOX. ~ : Ca/uhie


XIX),u~IX: ca/ivd XIXp (3txot;: carllcu xoc-raocp6c;: cdfar6s
XIXAW : cdlisescu xocpuO<puJ..At: caro(ila xetTwyt : ca/6ye
xiXJ.Liipt : cdmard1 X1Xpu6q~uJ..J..ov : garu(ir xcxuxocJ..ov : ca(cala
XIXJ.1.1Xp6vw : cdmdrusescu x1Xpu6q>uJ..Aov: garotifa xocuJ.Lfvoc; : culmen .
XIXJ.I. ~AIX : Cdmi/d . xocpq~l:raiX: cdr(lfa xoc uJ.L6c; : calm6
XIXJ.L'IJAiiptc;: cdmillir xocpq~6vw : ncar(usescu xocux.'IJ[J.Ot: cti(ke
XIXJ.I.'IJAIXUXt: camilti(ke xocal3cx: cdsiM XCXqiEJ.L7tptXOII : ca(ebric
XIXJ.Ltve:uw : camin'lusescu xocat3tocp7Jc; : casit5yetir xoc ljioc : capsa
XIXJ.LlVt: cdmin'e xcxaTocvcxpt6v : caslanaryl6 xocwliJ..oc : capsola
X!ltJ.L7tiXV1Xpe:t6 : cambanaryl6 xcxaT6ptov: cas/ure xoc~'otAl~w : capsdlsescu
XIXJ.L7tO'i pet : camburd xocaT pov 'l : cas/ ru xlilji'lj : cdp.•e
XIXJ.L7touptoc~w : camburyisescu xetTOC : cdla . xliljio- : cdpsul., capsuman
xocwpopet: cdmfurd xcxTOt- : ca/a- xe:J..Al: ki!le, filie
xliJ.Lwf.Loc : camomale XOtTetypetq>~ : ca/ayra(ie, X~IIT'IJJ.I.Ot : kt!ndimii
x&v: can1 ciildyriifie xe:vTp l: kindrie
xocvocxe:uw : cdnaki psescu xocToc3!!x.oJ.Lcxt : calaM:rt!scu xevTpov : kenlru
xocvlipt: canar xetTIX3txli~w : calaMcafescu xe:vTw : kindist!scu1
xiXvli-roc : cantila2 XOtTetxJ..uaJ.L6c; : calaclizm6 xe:petJ.Lt3iitc; : kirami6tir
xocv37JAIXvli7tT'IJ:;: candilana(lu XOtTOCAoyoc; : caltiloy · xe:pcxJ.Ll3t : kiriimlM
xliv3tov : candylu XOtTOCIIT'IjGtc;: catdndise xe: petTiic; : ki riilii'
XIXvlaTpov: canislra xiX-rocvTt : caltinda xe:·p3l~w: nkirMsescu
xiXvvli~t :. caritive, cintive xetTOtvTw : ciilandisescu xep3o·~ : IJkt!r(ju
xocVVOt~oupt : cinirnire xocToc-~evoc; : palaxen xe:pvw: kir,iisescu
xlivovlic; : ca no nil xocTcx~tw : calaxi psescu xe:p6vw : kirusescu
x1Xv6vt: car.one2 xetTOt7tOtTW : ciilapaft!scu xe:q~ocJ..ocptli : kifaliiretiua
xocou piX : caura xetTet7tpet~vw :. calapraescu xe:q>ii/,t ~ ro$uke(al
xoc1tocx6vw : cdpakises.cu XOtTOCpet : ciildrd xeq~ocJ..o~ : ke(al
XOt7tOtpOIIW : Caparust!SCU :KocTocpyw : cdtaryist!scu xe:q~ocJ..ox.wpt: ki(aluhoara
xocmaTp6vw: capislru(s)escu xocTocpT~: calarlu X7JpocJ..otq>~: kiral(ie
xoc7tlltoc: capn'eaua xliTOepooJ.LOt~ : cata.rasescu x7Jpunw: kirixescri
xoc1touJ..tei : caput'e xcxTocaocpxoc: calastircu xt~oupt : kim1re
xocpoc~t : eli rave XOtTOCGTOtatc; : caltislase xt6ocpoc : kiOara
xocpoc~lc;: cdrdviM xocTocanxov: calaslih xtv3uve:uw: kin£linipsescu
xocpoc~tWT'Ijc; : cdrilvylOI xocTIXaTpeq>w : caliislriipst!scu xlv3uvoc; : .klnMn
xocpoc~ouxup7Jc; : cdravrikil xocTocaxe:atc; : caltisl!ise xlv7JJ.I.Ot: klnimii
xoc.poc-youvoc: Garagr:in XOtTotq>p6v'ljatc; : ca/afr6nise xlvr,atc;: kinise
xocpocxli~oc: caractixa XCXTOtqlpOIIW : cala(ronis~SCU xtv7Jnx6v: kinilc6
-xocpoca6yl)(jlToc;: carosoyi(lu XOtTCXX.IItOC : Catt'lflnfe xtv·w : kin(i)sescu
xlif'30tJ.Lov : cdr.5am ·XOtTOCX.Pl)Gtc; : caldhrise xtpOtJ.Lcxpyt6: kiramaryl6
xocpc!xJ..oc : .cart!cla XCXTe:pyOCp'ljc; : CU/arytir x laaoc : kisa2
XIXpXOCIIT~OtAOc;: carctind:o[ xcxupycxptli: caldryaril' e xhpov: kllra, kilru
xocpxi:voc;: carkln xliu pyov : cd~ reg xJ..oc3e:uT~ p t : cldM(lfr
xetp7toA6yoc; : carpulOr xOt-r7Jyopla: caliyurie xJ..oc3e:uw : cli1Mpsescu
X1Xp7t6c; : carp) XIXT7Jyopw : caliyurst!scu xJ..Ii1toc : clap£1
xocpoT<rtp'ljc; : cilru(t!r XIXT~q>6poc; : cali(ur xJ..ocpiX: clara
XIXpo'i/,t : ciirril'lu xcnop6w : calurOusescu xJ..ocp t~~ : cliirsescu
XIX pOUT;: cdrri/d xcxT6p6watc; : cal6r0ose x/.e:t3o7tlvocxov: clMuplnac
-1332-

x).d8w<nc; : clit'Juse xovTapt : condcir xoucpaAa.: cu(alii


x).lj8ova.c; : cli<luna xovT6v + livTe:pl: cundandir xoucptoc; : cu(klu
xA'ii!La. : clima XOvTalva.: cuntlna xoucpxl~w : cu(kist!scu
xA 1J!LIX.Ta.pt<X : climataryeailii X07tit AIX : copiIii xo ucp6c; : cu(
xA1)!La.Tal8a.: climafi<lii xomoc~w : cupust!scu xoucpw!La. : c(r(uma
x A1j pa. : clira x67toc; : co pos x6cpa. : co(ii
XA1) povo!L la. : clironomtl' e xo7tp la.: cuprie xocp lvt : cu(ina
xA 1) pov6!Loc; : clirunom xo7tp l~w : cuprist!scu x6 Xt : cohe
XA1)povo!L<'ii: : clirunumsescu x6pa.xa.c; : c6rac xpa.~&-ra. : cravdta
xA'ijpoc;: clir xop8eAa.: cur<lt!lii xpocvwv: cran'lil
x).'ijatc; : elise xop86vL: curbane xpa.aiiToc; : crascil
Y.AL!La.: clima1 xop86vo!La.t: curdust!scu x piX )(T1)c; : crahlu
xAovT'ijp't: clondir x6pt~a.: c6rtii xpe:~~IXTt : cri.dle
xAou~l: cluvie xopxocpt: curcare xp~!La.atc; : cremase
xAOu~toc~w : cluvyisescu xopvta.x.-r6c;: clirn'eaht6 xpe:~J-a.a-rocpt : carmastdru
xAou~wc;: cluv'ylu xoo!Ltx6c; : cuzmicdn xptxtAAa.: carkeaau
xAua-rljptov: clislir x6a!Loc; : cozmu xp~xet.Atov : ciiJ·kt!l'li1
xAwTaw : rlutw!scu x6aaucpoc; : co~av XpL!LIX : crima
x66oupa.c; : co()ur xooTl~w: cuslist!scu xplvov: crin
XOtAOV : kilo XOT<Jt : C(ICCil xp lvw : crist!scu
XOt!L1)TlJptOV: kimitir xou~lipt: cuvdre xpla1)c; : crisr
xotv6c; : kino xou~iAt : cuvedle xpox68e:tAoc; : crucu<lil
xow6-r1)c; : kinolila xou~o\lxAt : cuvucl'lu x p6xoc;: : croc1
xoxxa.Aaxt : cucolakl xouxxt!X: cukedua xpo!L!L1)8t: curmi<lii
x6xxa.Aov : cocaiU; c6can xouxxou8t: cucuda xpon'ijpt: clondir
x6xxw1): cokinitii. . XOUXXOUAIX. : CUCula xp6-roc; : crot
x6xxo-ra.c; : c6cut xouAAoupa.: clurii. xpuaTa.AAov : crustal
xoxxwva. : cuc6n xou!La. ptoc : cumii.redu ii xpu\jiocva.: cripsdna
xoAa~w : culiisescu x6u!La.pov : cumarii. XTlJTWp : clilor
xoAa.xda. : culii.kie xou!La.poc; : cumar xu(a.)pocTaa. : kirdfii.
xoAa.xe:uw: culii.kipsescu xou!Lipxt : cumt!rke x u~e pv1)atc; : ·kivt!rnise
x6Aa.1; : colac xouv&~t : cunave xu~e:pv1}-r1)c;: kivirnit
x6Aa.atc; : colase xouvta. : cun'e xu~e:pvw: kivirnist!scu
x6AAIX : acoalii1 xouvoum : .cunupe XUXAOc; : kiclii
x6AAa. : cola xouvoumipa. : cunuphera xli!La. : kima
xo AAIX p l~ w : culiirst!scu xoumi : cupii2 ·xu!L~a.Aov : klmval
Y.oAI.u~ov: colivd xoupa.~va. : curamdna· XU!LtVOV : kimin
xoAo~6c; : ctllu" xoupxoc; : curcu ~uvljytov : kiniye
xoAu!LJ31J6pa.: culimbi()ra xoupxouaouptc;: curcusur xuv1)y6c; : kiniyilor
xoAU!L~w : culimbist!scu xou pou7tt : crup xu7ta.p laat : kipari~u
XO!L!LIX : coma xoupocpe!;a.Aa.: curcu(t!xale
xu piX: . kiraua
XO!L!LtXTa.: cumalii xou-rpouAtoc: cutrul'edua
xuptoc;: kir
XO!L!La.n&~w : cumii.lhist!scu XOUT<JIX.~(Xt) : CUfamake
XO!L7tOA6yt: cumbul6ye xou-raiXuT1)c; : cuccafca xwAtxa.c; : colica
xov8uAL<i: cundil'eailii. XOUT<JO- : CU/U- xwA67ta.vov : culupdn
xov8uAtov : cundil'ltl XOUT<JO!LUT1)c;: CUciumft xwAoooliaa.: culususa
xov-ra.xt& : ·cundii.kcauii. xouTaoupov: .cutur xwntxa.c;: condicii
xov-r&xtov: cundac1 xoucpa.(vw: cu(ust!scu XWVW7tL8t: CUnupf<Jii.
-1333

Ad<jlocvov: llpsdn /.oucrx.l8oc : luskiM


:Ae:(J.ovci8oc : limundM :AuyocpLci : liytlreautl
t.ci~oc : lci.Ju :Ae:(L6vL: /im6n'e AUX.E:LOV : llkii1
AOC~6vw : llivw!scu :Ae:(J.ovLci : limun't!.i1 :Au1t7l : llpe
),ocycipoc: lliydrli :Ae:!J.ovuc; : limuni$i1 AU1t7lp6c;: lipir6s
Aocyocp (~w : laylirsescu :Ae:~Lx6v : lexic6 :Au7tw : lipisescu
Aciyye:pocc;: ldn~ir :A,e:ov-rcipL : /'lunda/' Mpoc: llrli 2
AocyuvL : lliyin Ae:7tl8oc: lipiM :Aucrcroc : listl1
AocywvLx6v : liy6n :A~1t poc : lt!prli :Aucrm&~w : lisixescu
Aci8L: lac51 :Ae:1tp6c;: llpr6s :AucrcrLcipLxoc; : lisearcu
Aci~oc; : aldz :A~poc: Urii AUJ(vcXpL : lihnar
Aoc6e:uw : alc'iOipsescu :Ae:p6vw : lirusescu Aw7to8U-rllc; : luput5lt
Aci6oc; : aid{}{ os) :Ae:p6c;: lir6s :Aw p (8oc : luriM
AOC~x.6~ :· laic6 :Ae:ux.oc : lt!feli
AOCL!J.OC pyLci : II mliryie :Ae:u-r6x.ocpov : li{l6car,
A.oc((J.ocpyoc; : Umaryu li{16carli .
AOCL!J.ocpyw : limciryisescu Ae:x.wvoc : lihodnli
AOCL!J.OCpLci : limaredua :Ae:x.wve:uw: lilmnipsescu (J.ocydct : mliyle
AOCL!J.o8inJc; : limut5eltl All!J.tpL : limt!re (J.OCye:Lpe:.loc : mliyirie
A.ocx.tp8oc : lakert5ci All!J.e:ptci~w: limiryisescu (J.OCye:Lpe:uw: mliyiripsescu
AcXX.x.oc; : lac ),Locvo\ipoc: l'cam1rii (J.OCye:LpL6 : mayir yl6
"AocAocyx'ij-roc : llillim;lla AlOCVW!J.OCToc : I' ednumii (J.ciye:tpoc; : mdyir
AcXA7l(J.OC: lallmala Alf3ocvoc; : livan (J.OCye:uw: miiyipst!scu
M(J.oc: ldmli AL(jocc; : lioii (J.OCytoc : amcile
AOC(locplvoc: lamarinci Aly8oc: liyM . (J.cXyLcrcroc: mci yisii
Aci 11.~8ex : ldvda1 ALy6vw: liyusescu (J.OCylcr-rpoc: miiyislrli
),cL!J.VLOC: ldmn'e ALAcX: lild (J.ciyx.oc : mcingli
AcX(J.7tOC : Idmbti AL!J.OC: limti1 (J.ciyx.:Aocpoc; : glar
),OC!J.7tcX8oc : UlmbtiM :At(Lci~w : limuxescu !J.OC"(Vll'tcr(J-6~ : maynelizmo
At7.(J.7tpuvw: lumbristiscu At -rocve:loc : liliinie (J.ciyo~: may
:Aoc!J.7tup (~w : lcimbrusescu :Ahpoc: /ilrii !J.OC~e:uw: mci:ti
AcX(J.7tW : lcimbist!scu AL x.ou87l~ : lihud !J.cX67l!J.OC: mci(Jimli
:Aci(J.<}Lc; : ldmpse At X cilvtci-rLxov : li/zun' edtic !J.OC67l-riJc; : ma(Jili
:Aoc6c;: lao :AoyocpL: luyurle !J.OCX.ocpt : mcicar
:Acip8L : l_lirdle Aoyocptci~w : luyurst!scu (J.OCx.e:8ov~crtov : makit5uni$U
:Acicr1t7l : ldspe :Aoyocptoccr(J.6c;: luyaryeazm6 !J.OCxe:A:Ae:iov: mlikel'li1
:Aoccr1t6vw : lcispusescu :Aoyi) : luyle 1 !J.OCx.e:'A:Ae:uw : mlikilipsescu
:A«x.oclvw : alc'ihdescu :Aoyt6-r7lc; : loyl6tal !J.OC1.cty(J.oc : mcilamtl
:Aocx.v6c; : lahn6 :Aoyo6t-rll~ : loyiJ(}t!t (J.OCAOC"((J.OCTEVLOc; :
:Aocx.-rcipoc: llihldr · Myx. 7l : to he malamalirn' lli
:Aocx.-rocp (~w : ltlhllirst!scu A66poc : 160rii !J.OCAci~w : miiliixt!scu
:Ae:L.~oup(oc: lixurle · :Aom6v : lipon !J.cXi,oc6 pov : mcila(Jru
:Ad~oupoc;: llxur Aouf3l(8L): liviM (J.OCAOCX LlX : malakie
:Ad7too : lipst!scu Aoux.civtx.ov : lucdncu !J.lXAlX!J.!J.6vw : mlilc'imusescu
:Ae:L-roupy(oc: liluryle :AouAoi38L : lulut5a (J.ciALCJTlX : mcilisla
:Ae:L-roupy6c; : lilury6 :AouAou8l~w: lulut5yisescu (J.lXAAL t-+ dra$16mal
:Ae:L-roupyw : liluryist!scu Aoupoc: ·lura (J.cinwoc;.: mcilinli
:Ae:L<jlocvci(3oc-ro: JipsuneiJal :Ao\icrLc; : lu$1 !J.OC!J.!J. ij : miimie
- 1334 .-

(lotvota•i)pt: milnastir !J.nlivotiX : milan'e fLOU)(A.IX : muh/a


(lotvlot: amanie, minle IJ.&TIX\Iot6vw : mitiln'lusescu !J.7tOCXIXAt0CpO<; : baca/'ear
J.lOCWot : mcina1 , mcind2 !J.E:T~~t : ma/ase fL7tOCxocptli~w : bdciryisescu
(lot\ITe:lot '; mandfe !J.E -rl: meti !J.7tliJ.aocfLOII : balsam
J.Lotvn:uw: mandipsescu '!J.&T6)(t: mitoh{e) fL7tOCJ:aot!L6vw : bdlst'imust!scu ·
fLOCV't"l:otJ.o : mandzale !J.ETpOII: me/ru f.t7tOCpfL7t&pl~w: bdrbir(i)sescu
J.lOCIIn<; : mandu I.L~(v): m/ 2 fL,t"1XpfL7tOUVt: bdrbUne
fLOCV-rtaaot : mandisa I.L'IJIItyyi-rt<;: minin~ita fL7t1XaTouvt: bdstun
fLot~ou-rliptXO<; : maxutorcu I.Li)-r pot : mitril2 fL7tOC't'OCA&uw : bdtiil'lusescu~
fLotp(tyxui~w : ~ 7J-rp67tof.t<; : mitropule fL7t&~€pto<;: bizerylu
maran~i(p)sescu I.L'IJ•po7toAlT'I)<;: milrupu/it fL7tAiiaTpt: p/ostur
J.Lotpyotpt-rlipt: margaritar !J.tXpotlvw?: mihrisescu f.t7t6J.toc: b'ol'i1
fLOCp(lotp~v: mdrmar1 J.Ltxpoax6mov : micruscop fL7tOux6vw : bucusescu
!LotPf.totp6vw : marmurisescu !J.ta66.; : misto fL7tOUfL7tOuxtli~w : bubukisescu.
fLOC p-ru p : martira !J.ta6.; ~---+ misu-aro~u, .mmarid f.t7toux-rll:w: buhlisescu
J.Liip-rupot<;: nu.irlir !J.La6<;: mi(ill Ho mi!jii!JO[e fL7tp6 J.ouyxoc<; : prolog
(lotp-ruplot: martirie. !J.l•p.IX : milrd 1 fL7tpoq't'lipt: mbrus/ar1
J.Lotp-ruptov: martlrylu iJ.68ot: moM fL7t poaTiAAIX : mbrust.!la
J.Lotp-rupw: marlir(i)sescu !J.o8la't'p1X: mudislrd f.tuy8ocJ.ov: miy.Sa/
J.Lotaxotpe:uw: misciripsescu !J.o'i pot : mira !J.UiloJ.oylot: mi8ulu yie
J.LIXa-rlx'IJ·-Xt: mastica, !J.OA&uw: muliJJ$t!scu · !Lu~oc: mixu
maslfca IJ.OA6)(1X : mu/ocihd fLUpui8oc : miriaM
J.Liia-ropot<; : mastur !J.OAU~t: muliv, mu/f11e fLUptli<;: miriil
J.LIXa-rop&uw: masturtpsescq ·tioJ.u~6vw: mu/idust!scu fLUP l~w : an'lurzescu
J.LIXa-ro plot : masturie · (l6AUCl!J.IX: in6/ima t.Lupta!Loc: n'lurizma
(lota-r6ptaaiX: mast6rsa IJ.OIIi8ot : mum!dt'i fLUptaf.tli8oc: mirizmaM
J.LOCTIX: mala !J.ov6xe:po<; : · minokir I.L u po8ii't'o<; : mi rudcit
J.LOCT'I)\1 : matea !J.OII6AUXO<;: mano/eac f.tupo'A6yt : mirylu/oy
J.Liin ~---+ malul'lll · J.L6vov xotl? : mi'm;i. fLUpoJ.oyw: ·mirylu/u:r esctl
J.LIX-royuliJ.t: matu yeal'e IJ.OII07tlin : munupale f.tupov .: mir
fLIXupoJ.Lf.tliT'IJ<;: mavrumat !J.opioc: mureciua !J.Up6vw·: mimst!scu
!L£6o8o<; : mi8oada f.t6ptxo<;: m6rcu !J.Upw8ui: mirud yecit'lt'i,
J.L&AotyzoJ.lot: mi/anculie fLOClX l8oc : muskidil n'lurdie
J.L&AOC\It : mi/cine fLOClY.OXOCpt0\1: mO$COCa/'e f.tooe:l8toc: misida
J.LiA&t : mecild fLOCl)(OC p t : musccir !L OO't'l) p&UOfLOCL :
J.l&Aw8lot: mi/udfe !J.6axo- : muscu- misliryipst!scu
J.LI:v : mena, minl f.Loaxo~oJ.ru : muscuvu/st!scu !L-Ua't'i)ptov : mistirylu
fL&pe:iJ,e:-r l~w : mirimilisescu !L.ooxocr&7touvov : muscuslipna fLU<rnx6v : mislic6
J.l~po<; : meros f.LOU, -f.LOU : -m, -mu3 fLU<r~ pl: mislrt'e
!Lia1) : mise ·!Louyypll:w : mugrisescu IJ.U't')(tli: suml{j
t.LE:atotx6<; : mi$aCa fLOUAiipt : mu/dre
J.L&cn-re:lot : misitie fLOUHW)(T6<; : mu/ea(l<i'
J.l&Cl LT'IJ<; : misit fLOU\IOU)(O<; : munuh . v
J.L&a6xottpo<; :· misukir fLOU\IT6<; : munc/6
f.(&aox6~o!J.ott : misucupsescu f.Loup8ocpe:uw: murdaripsescu vli~t+ -<iptxo<;: ni:earc11
J.L&a6-rpt~o<;: misotriv !J.OUCHX ij : lllllzikfe · voc6.;: nao
J.L&aoxwpto\1: misuh6re fLOUaTiixoc : mustcica vlip!lt~ : narlica
J.LihiXAA0\1 : mt!la/ fLOU't'pOII: mu/rt'i vocuJ.o<; : nav/u
-1335

"VotUT'l)<; : nd(lu ~£pot: xerd op6li\IOLKTOc;: IIT01ildd,i


ve:tli-rot : n' eata ~epot>totc;
: xerac op6§3o~oc; : or(J6(Jox
-ve:plit3ot: nirdlM ~e:a6ta•oc; : xis6lastu op6poc;: uu(Jurd
ve:p6v+yotAci~to:;: ·nimyala: ~e:a7tup(~w: xispirsescu op(yotvoll: ariyan
ve:poxu•lJ<; : niruhlle ~e:cp:Aou3(~w: xi(lu6yisescu op(~w: ursescu
ve:upiX:Ay(ot: neuralyfe ~e:cp-ript : xi(Ur op (an: orisle
ve:uptx6c;: ncuric6 ~e:xlivw: xihdsescu opx(~w: urkisescu
ve:upov: m!urd l;1Jp07totytli: xirupilyie opxoc;: 6rcu
vipnov: nfpl!lu ~tcplipt: xi(dre opfJ.Tjve:tot: urminie
VlJG ( : nlsfe l;6!J-7L'AL: x6mbl'lu 6pf!-1)"e:uw: urminfpsescu
(v)~xoc;: nlh6 !;oup&.cpt: .xurd(e op..,e:o": orn'lu
vtxw : nikisescu ~oup(~w: xursescu opae:: 6rse
vhpov: niln~ ~u:Aoxtpot•o" : xilukeralil opcplive:tot: urfdn'e
vot!J.~ptoc;: Nuembru !;u:A~xp~~~otT0\1 : xilucreuat opcpot\IEUW: ur(dnipst!scu
v61)!J.ot :. n6lmd ~oo-tpot : xlstrd oo•tc;: osle
\IOtXL: nfke !;ua•p(: xistrfe -6•r,:; ~ (il/cdryl6t
(v)otxoxupe:uw: ~ua-rp(~w: xistrisescu ou(y)'(ot : uuye
nicuki ri psescu ~w:Au•oc; : ax6lit oup&. ~ t5actinur/u
(v)otxoxuplJ<;: nicukir oupot\16<;: uran6
VO!J. ij : numle oupot\luc; : uranlz1
v6(Loc;: nom 0 oua (ot : usfe
VOOTL~3ot : nmlimdM OU't"E: Uti
v6a't"L!J.oc; : n6slim o~pr,6c; : Uureu ocptc;: 6(klu
vo-rtli : noli, nulfe o~p (3ot: Uurfclii ox6oc; : ohlu
vo-r(~w : nufescu olxovo!J. lot : i cunumie oxt: ohl
v6-roc;: not8 otxo"6!J.oc; : icun6m oxt&.: uht!dt1ii
vux-rept: nihterl otxovo!J.w : icunumist!scu oxnxotc;: 6(/icii
vuxnp(c;: nihtire otv6me:u!J.ot: in6plimd o*tc;: 6pse
vucp haot : ni(it d ox-rot7t63t : uhlap6t5e
ox-rtxt&.~w : uhlikt!d:u
OXTW'IJXO~ : {luf/ze, u(Ucd 7t
6 ~ (3otc; : lun'idd
O!J.LA(ot: umilfe l'L'oty&.:Atot: payti/ea
~liyt: axdylil O!J.OLot: 6mn'ea r:oty&.vot : pdydnd
~ot'llli: xand O!J.otli~w : undzescu 7totyl3ot: paylM
~otVotGTptcpW : O!J.OLoc;: 6mn'lu l'L'otyY.&.pt: pdngtir
xindstrdpsescu O!J.O:Aoy(ot: mu/uyie l'L'otyoupt: payur
~lipyou : xaryu ovofJ.otT (~w ·: numdfescu l'L'ot~otpe:u w : pdziiri psescu
~e:-~ xipundisescu 07L'ta6o3po!J.w: pisut5r6m l'L'Ii61J!J.ot: pdOimd
l;e:aou!J.(~w : xizumsescu oma60:;(Wp1JGL<;: pisluh6ri~e 1tli6oc; : pa9,
~E!J.UGT'l)pEUO!J.otL: o1tlaw a-r&.pt: opisldr 7L'ott3otywy6;;: pit5a yor.
xlmlsliripsescu -67tou:Aoc; ~ glun6plu 7L'ott3e:!J-6 : piMm6
l;e:vtnlot: xinilie o pyot\IOV : 6ryan 7L'ott3e:uw: plMpsescu
~EVLTEUW: Xinilip$/!SCU opyij : uryie1 7L'ott3txij: piMkie
~e:vh'l):; : xinfl opy(~w: ur ylst!scu l'L'ot(~w: pizw!scu
~EVLTL!J.e"o:;: x inilimen b pyutli : uryle2 l'L'ottve:uw: pin'ist!scu
~e:vo!J.(~w: xlnumsescu op3lvtot: orMnie 7L'otAOc.L6c; : pdl'fu-
~£\lac;: xen op'e:~t~: 6rixe l'L'otAot!J. u3ot : pa/t'imidd
- 1336-

1tcxJ..oc·n : puldte 7tcxpcx(.r.ep !l:w : puramirst!scu 1tcx x.v t : palmie


7tocJ..t(v): pale 7tcxpcx(Lu6tov : ·partimis 1te~6(3oJ..oc; : piznvul
1ta.J..J..l)XcXpt .; pa/icar 7tCXpcxvo(LLCX: paranomil'e 1tel:ouJ..t : pizul'lU
7tCXAoi3xt : pd/uc 1tcxpoc~evoc;: pardxin 1tel:oupcx: pizura
1tcxvcxy!cx : ptinayie 7tcxpcx7tcxvlatoc; : parapani$ll 1tei:pcx: pird2
Ilcxvcxy!cx--rptc18cx: 7tCXpCX7tOVtclptXOc; : 7t£tp!Xl:w: piraxt!scu
Panaylct-lrid6a · parapun'edrcu 7t£tpCXa(L6c;: pirazm6
7tcxvcxyuptc;: pilnayir 7tcxpoc7tovov : pardpun 7t£t<J(LCX : pizmti
7tCXvcX8cx : pandM 7tcxpcx7tov<7>: partipun'ist!scu 7t£ta(L6vw : pizmust!scu
1tcxv!l:w : ptin'isesw 7tcxpoca7topov: pardspur 7ttAcx: apt!/ti
7tcXVTCX ; panda 7tcxpcxa-.cx!vw : ptirtisltist!scu 1tfJ..cxyoc; : pt!lay
1tcxvnJ..w:; : pandilos 7tcxpocTCX~tc; : pardtaxe '7t£ J..e:x<iv : pilicdn
7tcxn&x.w : ptindixe~cu 7tcxpcxT~pl)atc;: paralirise 1teJ..e:xou8cx : pilicuM
7tcXVTWc; ; pdndu 7tcxpcxT1)pw : ptirtilirsescu 1teJ..exoo : pilikist!scu
1tcxvwf3pcxxcx: ptintivra'kl 7tocpcxu-rcx : pdra(ta 1tenocpcx : pinddra
7tCX~t!J.CX8t : ptiximd()e 7tcxp€ytcx : parei 7t£VT1)Y.O<JTocptov: pendicusldr
7tCX7tiic; ,_. Clur/u-ptipti' 7tcxpexxJ.. ~atov: paraclise 7tevT6J..tpcx: pind6/ira
7tcX7tAW(LCX: pdp/umd 7tCXpl)yoptcx : parigorie 7t£7t6vt : pip6n'lu
7tCX7t7tcxyocJ..oc; : papaydl 7tCXpl)yopw : pariyurst!scu m!p8txcx: pir6icti
7tcx7t7tcx8oi3J..cx : papaMla 7tCXp(L~oc; : parmen 7tepl: dpre(a)-
7tcx7t7tcxpowcx : paparuna 7tCXpOt(LLCX: ptirtimie 7tept(36J..t: perivole
7tCX7t7tiic; : pipti' 1tcx pox.~ : parohie 7t£ p !8 po(Loc; : piri6rum
7tcX7tn-tCX : pdpcti 7tocpox.oc;: par6h(a) 7t£ptepydcx: perieryie
7tCX7tn-ta-r~c; : papisldn 7tcxp-.!8cx: parliM 7tep (epyoc; : perieryu
7tcxpcx- : para- 1tocpw pcx : pardura 7t£ptop !~w: piriurst!scu
7tCXpcx(3cx-.6c; : pravat6s 1tiiacx : pdsa 7teptopta(L6c;: piriorizm6
1tcxpcxf3oJ.. ~ : paravu/ie 7tcxa;rcxJ..!l:w : pispilt!scu 7t£ptoua!cx: periusie
7tcxpcxyyeJ..!cx : ptiraiu;ilie 7tcxa7tcx-.eu w : paspatescu 7tep !7tcxToc; : piripal
7tcxpcxyyeJ..J..(;) : ptirtint;ilsescu 7tcxa-.6vw : ptislosescu 7tepm68tov : piirpode
7tcxpcxyx<7>(Lt : parangome 7tcxa-.6c; : pas16 7tepta-.cxatc;: piristase
1tcxpocypcxcpoc;: pardyraf 1tcxa-rpeuw: pastrt!scu 7t£ptcr-:-~pt: piristt!r
7tcxpcx&XyxcxJ..ov : paraMnga/ti 7tCX<J)(CXALT<JCX: pasca/' ifti 7tep6v1): piron'e
7tcxpoc8ety(Lcx : pardMyma 7tCXTocaa w : pdttixt!scu 7tepovtocl:w : pirunst!scu
7tcxpoc8etaoc; : pardMs 7tCXTCXTOUXCX : palatuc m!TCXAOV: pt!lala
7tCX pcx8 !8 w : pdrd6usescu 7tcx-.&p(cx): palt!r(a), 7t£TCXAoi38cx : piltiluM
7tcxpoc8oatc; : pard6use patt!ra(n) 7tl!-.cxupov : pitdvru
7tcxpoc6upov: par(u){}ire •JtCXTtXl) : patike 7t£Tou(Levoc;: pilumin
7tcxpcxl-rl)atc;: parelise 7tcxT(t)v6c;: paint 7t£TP LTl)c;: pitrit1
7tcxpcxtT<7> : aptira(escu, 1tcx-r6vw : ptilun'ist!scu 7t£Tpol:<Xx.cxp1): pilruzdhare
ptirti(escu 7tCXTptcxpx.ei:ov: patriarhie 7t£Tp6vw : apilrust!scu,
7tCXpCXXcXAtCX : ptiracti/ie 7tCXTptocp)(l)c;: palricirhu kilrust!scu
1tcxpcxxcxJ..w : ptiractilsescu 7tCXTpL8cx: pdlrf()d 7tfTacx : pea ta
7tcxpcxx!vl)atc;: para-kinise 7tcxTptx6c; : palric(us) 7t£Ta6vw : . pi tust!scu
1tcxpcxxww: para-kinisescu 7tCXTptWT1)c;: patriot 7t~T<JW(LCX : pt!(umti
1tcx pocxJ.. l)atc; : pardc/ise TtocTw(Lcx: pdtumo Tte-ru p !8nc : piturida
7tcxpcx!J.cll:w(Lcx : paramdzfT!d 7tCXi3atc; : pcifse 7t£TOO 1-+ pitdke
7tCXpcx(Lclwcx : paramdnti 1tcxuw : pti{sescu 7tl)y<i8t : piyd6e
7tcxpoc(Ltpcx : paramira 7toccpuJ..cxc;: pcifi/ 7t~xTw(Lcx: plih/uma
-1337-

7t7Jpouvt: piriuJa rt6Atc; : pole 7tp(le:a-rwc; : proesto


1tlJJC.7J : plhe 7tOAt-reloc: apu/ilie 7tp06ta{L (oc: pro(}esmie
m8o1tlvocxov: pic5upinac 7toAt-reuw: pulitipst!scu 7tpo6u(L(IX: pfo(}imie
m61Xpt: pi(}dre 7tOALT7J<;: pulil 7tp66u{Loc; : pr6(}im
1t (vocxocc; : pinac 7tOAtTtY.lj: pu/ilikie 7tpoi:xoc: prica
7ttVIXY. (lhov : pi nakic5a 1tOAUtAIXtoc;: po/ie[eti 7tp6xoc : proacd
mvocxw-r·~ : pinacul6 7tOAUAoyloc: poliloyie 7tpOxo7tlj: prucukie
mvt-r!X8oc: piniltiM 7tOAU·),oyoc; : poliloy . 7tpox67t-rw : pru~upsescu
mo:.-6v : philo 7tOV7Jpeuw: puniripsescu 7tpov6{Ltov: pronomiU
m7te:ptli: pipiryctiuii 7tov 71 p6c;: p6nir 7tpo~e:ve:uw : pruxinst!scu
7t laaoc : kisii1 1t6voc;: pon 7tpO~e:v7J-rljc; : pruxinit
manuw: pislipsescu 1t6v-roc·: ponda rrpo~e:v(oc: pruxini/'r
7ttCJTtli : · pf$1CGUQ II 6v•oc; : p6ndu 7tpoo8euw: prui5ipsescu
1t lane; : pi$le1 7t6v-rat : poncl 7tp6o8oc; : proc5
ma-r6c; : pislo 1tov-rw : puiJdescu 7tp07t&-rwp ·: propdlor
7tAocytva: plainti rrop81) MaxocAoc; .: purc5dsca/ 7tpOa~oA 1) : prusvu/ie
7tAocx6vw : aplucusescu 7tope:UO{LIXt: puripst!scu 7tpoa~oAw : prusvu/sescu
7tAiXXW{LIX: p/dcumd 7topveloc: purnil'e 7t poae:ux 1j : prose(hie
1t Aocve:U w : p/iinisesw 1t6poc;: por rtp6axoctpo~ : pr6skir
7tAIXV7j : plan1 7top-roxli/,At: purtucli/ii 7tpoaxi!pocAov : pruske(al
7tA!Xvoc;: p/an2 7tOpTOY.IXAAU<; : purlucali$U 7tpoaxo{Lt81)c;: r;roscomir5ie
1tAIXVw : pldniisescu 1t6a-roc : posta 7tp6a-rux.oc; : pr6slih
·7tAIXa7j : p/dse 7toa-rli~t : pustave rrpoa!p&yt: prosfdylu
7tAiia{LIX: pldzmii 1tOTE: putt! 7tpoo!poc-roc; : proaspzt
7tAIXa-roypoc!pLIX: plasloyraf'ie 7tO<'ij p t : puljr 7tp6a!pu~: pros(ingu
7tAoca-roypli!poc;: plasloyrd( 7tou-rocvocpylov: putanaryl6 7tpoaw7tt: prus6pe
7tAIXnt!X : mpldde(a) itoux.6c;: puh6 7t poa w1t l8oc : prusupi 15£1
7tAE(LOVt : plimun 7tpoc(y){L1XTeLii.: prdmdlie 7tp6awrtov ·: prosup
rtAe:upi:-rtc;: p/ivril 7tp1Xy(LIXTEUTlJ<; : priimiift!(ftl 1t po-r L{L 71a tc; : prutim ise
·7tAe:upt-r6vw: plivrilusescu 7tpocx-rtxl) : practikie 7tpOn!J.I7>: prulimisescu
7tA7jyl): pliyie 7tpa~tc; : praxe rrpou~OU(Lt: pruzume
7tA 7jy6vw : p/iyuescu, 7tpoca&-rov : prasat r.po!pl)TeLIX: pru(itie
pliyusescu 7tpocatva8oc: prisinaM 7tpO!p'IJTE:Uw : prv.(ilipsescu
1tA'1)6Ua{L6c; : p/i(}izm6 7tp&aov: pra$1l 1t pO!p -1)-r'l)c; : pru(it
7tA'f)x-rw : pliclisescu 7tp&-r-rw: prii:rescu 1t po!p6&vw : pru(tusescu

7t All!L!L u poc : plimira 7tpfxvoc: precna rrp6x.e:tpoc;: pr6hir


1t"A'ij~tc;: p/ixc 7t p€1tov : prep 7tp6x.w!J.IX: pr6Jmmii
1t A71 pO!po p (oc : pli ru(urie 7tpf7tw : pripsescu 7tpw-roc: proto
7tA7JpO!popw: pliru(ur(i) sescu 7tpe:a~u-r7jc; : prezvit 7tpw-r&ptxoc;: prutarcu
7tAtli: pled 7tp7Jax&At : pldscarc 7tpw-r6ye:poc;: purtoyir
7tAt61X·pt: p/i(}dre 7tpt6vt : pri6ne 7t p·w-.oc; : prnt
7tVEU!J.IX : pneuma 7tpooclpeatc; : proeresi 7tpw-roauyxeAAOc;:
7tVE:U{LIXnx6c; : plimalc6 7tpoyov6c;: proy6n prulusim;il
7t08t ~ puc5ril$U 7tp6yp1X!J.!J.IX : pr6yrama 7tToclw: stipsescu
1to8t!X : pudeao 1t po8 (8 w : pruc5ust!scu rtuxva : picna
7to8ovapt: puc5unar 7tpo8oa loc : pruc5usie 1tuxv6c; : picn6s2
1t0AE(LO<; : p6/im 7tpo86-r'l)c; : pruc56t 7tu~lipt : pixti.re
·.7toAt{Lc71 .: ·npulir;nsescu 7tp68pO(LO<;: !Jr6i5rom 1tU poc : pira1
-1338-.

7tupyoc;: t-ir ~ u awamcr!J.6<; : sinapl:m6


7tupe-r(tx)6c;: plrit aw86v1J : sin66na
71 upo!J.Iixoc;: pirumdll a&~avov : sdvan axa6 ( : scatle
7tupoo·nli: pirustie aa~av<'.vw: savanusescu axa).l~w : scalsescu
7tUTtli : pileaiu'i aa~oupa: ·sarn1ra axa).o7tliTt : scalupatimii
7tXLii: pla a&ytcr!J.a : sazma axli).w!La: scdluma
7twpl: purie o'oty (TT!X ; sui/a axa!La : scamatd
aaY.at : sacai · axa!J.&.yxt : sciiman~e
aaY.a -re:u'w : sacali psescu ax&v8a).ov: scandal
p craxx&xt ·: siicakr axav8aAtlip1J<;: scandal' ear
aa;;:xoppli<pa : sacura{a O'X!XVT!XALii : scandille
paxo7t6nJ pov : ar ( u) cuc61i r, G!Xll.li.OUAL: sacu/'lt'i aY.aVT~'IJA Tj6pa: scandali6ra
rucuc6tir aa).ayw: saliic;escu axavw: sciin'isescu
pli7tT1J<; : ard(tu 1 a:xAa!J.&v8pa: salamendrii ax& pa : scarii 2
pliaov : rasa aa).a!Lou pa: salamura ax&cp1J : scafa
p!Xxtc;: aralle, reM aa).6vt : sa/one axi).o.; : sldle2
pe:~t!vta : riven'e . cra!J.apii.c; : siimirii' axe:7tli.p(v)L: ski pare
pt~LA&UW : riziUsctt cra!J.ap6vw :, samirusescu ax€7t1J : :;kepe
pi!J.a: remii aa7tLT1J<;: saplt ax"ij7t.TpCv : skiptru
p&!J.7t&AA&uw: rebilipsescu aa1touvE~w: sapunsesCll axt!Xcr-rpa : skedslra
pE!J.7t&AALIX : ribil'l6 ali7t<p&tpoc; : sa{ir axt!Xx-rpov: skealltru
aap&~a).c;v : sarava/ O'XA!X~Lii : sc/dvie
p&7tlivt : ripane
a (X p!Xxt : siirlike . ~x).a~6vw: .scldvuescu
pia-rbv : rest
aapaY.ocp&yw!J.a: saracu{al axA&~oc; : sclav
p&u!J.anx6c; : rumntic6 aapav-r&pt : sarindlir ax).'ij6poc; : ~rl'i(}ru
pTjyac; : riyu aapanE~w : sariindisP.sciL O'XA'I)p6c;: sclir6
p1J-rcrlv1J: ri (ina aapxe:p6c; : sarkir6s ax6v1J : sc6na
plyxAL: rigid aapx6vw : sarcusescu axon&n-rw : scundipsescu·
pL~IipL : ari;are aa-ravii.c;: : siitana' axo1t6<; : scup6
pt~6vw : ar~zulscu aaxAa!J.&pa: sall/amdrii axop7tl~w: scurpist!scu

p LV'IJ : uri nie a~&va : :vanii axop7tlo:; : scorpill


cr~apvl~w: :varnt!scu axo-re:tv6c; : scutin6s
pwl~w: arin.w!scu
a~w).oc; : ZIJO/ · O'XOTL8L : SCUtibe
po~L: llfOL'
ayoup6c; : UJUr '!,(0Tt8t&~w : scutubisescu
po~o).w: : uriivulsescu cre:tpLIX: sireliiM aY.o-roupa : scuturii
poMvt : rudanc ae:x).e:-rl~w : sicliJt!sc'l crXO\JfL7tp(: scumbrie
po~t!Xptxoc;: aruzcarcu at ALVOV : se/in axoup'J<; : ~cur
p6~oc;: ar6z O'&!J.Ly8!i).L: sinti)•ba/e axo v·n!).t : sculeale
po'ilh&: arul&!LI 0'&7tTi!L~PL0c; : Septemvril'i axciu<p6vw H> discufusi!scu :
pox!Xvt : rucdne ae:pytavl~w: sir yinsescu axou<po-ro:; H> cliscil(ul
O"'IJ!J.Ii8t : simdbe axu~a).ov: skivald
poxav(~w : aruciinsescu
a1J!Lav8pov : simandru cr!J.tA&pt: zmildrd
poxiXVLG!J.!X: arucani:ma
cr1J!J.&t6vw : simiusescu a!J.upva : :~1irna
p6!J.Boc; : ar6mbu
aty-Tj : ~~ ~ a aouyAL!J.ii.<; : suylima'
pouag(a : arusie atyoup&uw: siyuripst!scu aoi)8a: suM
p01pw : arufsescu a(youpoc;: siyur aou).'ijva: sulina .
pu~L: uri: at81J p68 po!J.O<; H> lren aou). 1Jvli p'IJ : sulindr
pw8t :. ar6lt5ii atvli7tL : sinlipe aou!J.&8a : asmaM
-1339-

<JOu[l[LIX .: sumli 2 anvoxwpw: slinuhursescu au),).oy-1) : siluie


<JOU[L[L1Xptci : · sumlireaua a-repyw : slrdxescu auJ./,oyl~o[LIXt: silu)'isescu
<Jouaou[Lt : susilme an pe:6vw : sliriuse.~cu au!J.~oul.e:uw : simvu/ipsescu
<JO\)(p p:x : sr1frli GTepv:x : sterna cru!J.~OuA-1) :• slmvulie .
<JOu<pp6vw : · su(rusescu an pw 1--+ isllrisil ·crU!J.1tcX6£tiX : simbatie
<JO<pLIX : su{ie an<pcivt : sli{ane crUIJ.7tOt6w .: stmbd{escu
<JO<pL~O[LIXt : sufsescu a-re:xci pwv : still are aUIJ.<pipov : sin{ir
<J7tciyyo<; : spdngu aT-Y)vw : slcisescu cru!J.<pW vl:x : sin{u-nie
a7t:x6ii;~ : spliOtil a;l)cit[LOV : slizmd aU!J.<pWVOV : sim{unli
<J7t:x6l : spaOi alt'tY{l '~ : Sli)•mie cru!J.<pwv& : sin{unipse~cu
·a7t:xvcixt : splindc cr-rlxo~ : sli~1 1 cruv:xcr•po<p-1): sinas/ru{ie
a1t1X vl~ : spdnili a-roi:~:x : stiv ..l cruvcixt ·: sindhe
<J7t:xpciyyt : sparanga aTOt~ci~w : slivcisescu auve:L87jcrtc; : sini<lisc
·cr7tcipy:xvov: spdrgan crTotx&i:ov : slihl6 cruvlj6&tiX : siniOic
cr7t1Xcr[L6c; : sp~zmo -a-rotxe:t6vw : slihlusescu GUV!J.IX67j'!''~c; : sima0ifi
-a1t:xa-rpe:uw : spa.~lrt!scu aTOLX1)1J.IX : sllhimci cruvvu<pci8:x : sinfailti
a7tci-r:x/,oc; : spdltil a-roJ. 1) : s/6/e, stu lie auvo8l:x : sinuilie
-a;t:x-r:x/,(;) : spatal'lusesct. aTol.l8t : sl6/iM auvo8oc; : sinu6
cr7tep[L1X : ~permu aTOAL~w : slulsescu cruvo'!'61J.IXTo<; : sinun6mat
'()'1t£Tcrtep7j<; : sp'i {cr aT6Ata[LIX -: sl6lizmli cruvope:uw : sinuripsescu
·cr1tljAIXtOV: splla aT6A~: slol auvopov: sinur
a1tl6:x : spiOb aTO[LcXXt : slunllihe auvo~tc; : slnupse
a1nouvo; : spiuT: GTOUIJ.7tL~w : slumbuscscu a uVTIXY[LIX : sindaymci
·<J7tA7jVtci~w : asplinsescu cr-ro·)7tWIJ.IX : slilpumli auVTIX~tc; : sinddxli
-a' 7tOAAci '-r7j : spulalle cr-roupvcipt : sturnarc auVTeAe:t:x : sindilie
a1t6p~ : spor cr-:p:xyyouAl~w ·: slrangulst!scu au p[L1Xn v6c; : sirmati ro
a1tou8ci~w : spuMxescu crT p1XT7jy6c; : sl rali ro pti,
au 1) : sirmie
-a1tou81) : spu6ie · aTp1XTtWT1j<; : · struli6/ ~up-rcipt: sirlar
- a-r:x~p6vw : stlivrusescu O'Tp1XT6c; : slratu au pf7jc; : sirlu
-aTIX[liXTlj p:x : slamlilire a-r p e[L[LIX : sl rhna aupT6c; : sirl6
·a-ra!J.IXTW : astamtl{escu crTplyyi.:x : slriqlli auaT:xatc; : sislase
·GTcX[LVIX : s/amnli aT poyyu /, oc; : sl rom; il auaT1j!J.IX : sisli ma
aTIX!J.7twvw : stambdsescu crT pouyy:x : sl ril nga aua-r-1) vw : sisli;escu
GTIXVt6 : slan'l6 <iTpO<pxt6vw: stru{kisescu a<pcXA!J.tX : sfo/mci
a-r:x~tci : staxeduli aTp6<poc; : slro{ a<ptv81X!J.voc; : s{indan
•GT1Xcrl8t : astasiM aTpu[L6vw : slrimusescu cr<p&'l't'cX!J.t : sfinddne
·GTIXGWtOV: stisiM a-rpwcrt!J.OV: slr6:mli acp'fiv:x : s{ina
·a-r:xTept : stcllire a-.uJ.~: stil cr<p7jVW : s{inusescu
· GTIXUAO~ : slau/a crTu ljnc; : sti pse a<poyy:xpl~w : sfungiirsescu
G":IX Up1X&T6<; : slav rail a-ru~o-ve:p6v: slipsunere a<pouyyci pt : s{ungdu
a-::x u p6c; : Stavril cruyxptnx6c; : singrilicd a<poup A6axotvov : sfurnuski I
crT1Xupw-r6c;: slavruld auyx:xplxtot: siharicl'e a<p.p:xx1:8:x : sfarl!ida
GTIX<p (8:x : sta{/da auyxu~w : sinhisescu a<pupl: s{iriye
aTIX<pt8tci~w : sldfibusescu auyxuatc;: siyise axeatc; : shesi
a-:cX<p1j : >Sld{IQ au~ ljT7jcrtc; : ziti se axt~cipt : skizdre
a-r:x<puAf:r7p; : slli{i/it auJ./,:x~-1) : slldvd ax L~IJ.IX : shizmd
a-re:tpo~_6:t:IX.'I!OV : sliruvotan auAAIX~l~w : silavisescu axo/,ci~w : sculusescu
c:r-reV.O)(;.W.fl.Ux .: sli nuhurie crl)A).iyw : silixescu Cf)(;OAIXp)(;&LOV: sho/arhiti
- 1340-

ax 6 Actaf.!.ct : sc6Iuima "TlYctvl~w : liyansescu -rpox6c;: truh6


<J)(O Ae:t0\1: scul'l6 ~Tl:A&ypOtcpoc; : tilt!yra{ -rpuywv: triy6nti
aw~w : asusescu TT)At:ypo:cpw : tiliyrafst!scu -rpurcoaocxL: tripusdkl
<J(I)AWocpL0\1: ljU/intir ncicpL : tetife -rpucpe:p6c; : tri{irriljCU
awvw : asescu, susescu -rlypo; : liyru -raOtyxlipT)c; : tlngtir
awpe:uw : surusescu -TLxoc; · ~-+ cdbdtcu, dailcu -t-aOtyxOtp6aou[):AOV: tingirsrild ·
aw po[)o:ALoc~~ : survul'isescu TLf.l. Tj : tin'le -raOtp( ou)xiic; : tirhd'
awp6c; : sur6 TLf.!.w : tin'isescu T<JE:ALl(6Vw : cilicusescu
awa-roc : sustti -rLpciv-ro:: tara'ndzi -raT)pw-rov :· (ir6t
-rh).oc; : litlu -raL{)Lxwvw : fivicust!scu
-ro yx piX : dugra' T<JLyo:pl8o: : fiytiriM
-roixoc; : tih -raLyOtp(~w : fiydripsescu
TOLJ(Wf.!.Ot : tih6mafe -raLyOtp6J(Otp-rov: fiyarohartii ·
-rli 1-+ Ia-rina -roxl~w : tukist!scu -ra(xvOt : ficna1
-ro:yl~w : ttilsescu -r6xoc; : loc2 -raLxvl~w : ficnust!scu
-rocyLa-rpov: ttistru -r6f.!.oc;: tom T<JLf.1.7tL8o: : fimblM
-rocyf.!.o: : fOymd -r6voc;: ton

Vous aimerez peut-être aussi