IX.

MEDICAMENTE UTILIZATE ÎN TRATAMENTUL

TULBUR RILOR NEUROLOGICE

1. Care dintre urm toarele afirma ii despre fenitoin este fals :

A. Manifest o cinetic de eliminare de ordinul zero;
B. Absorb ia poate fi saturabil la doze mari, peste 400 mg;
C. Este medicament antiepileptic de elec ie în sarcin ;
D. Poate participa la numeroase interac iuni cu alte substan e
medicamentoase;
E. Anticonvulsivant de prim alegere pentru diverse tipuri de convulsii.
(2, p. 554)

2. Fenitoina are urm toarele reac ii adverse, cu excep ia:

A. Deficit de folat;
B. Hiperplazie gingival ;
C. Acnee;
D. Nistagmus;
E. Sc derea pragului convulsivant.
(2, p. 547)

3. Nu este mecanism de ac iune anticonvulsivant:

A. Inhibarea transmisiei glutamatergice;
B. Inhibarea transmisiei GABA-ergice;
C. Stabilizarea membranei neuronale;
D. Blocarea canalelor de calciu;
E. Blocarea canalelor de sodiu.
(2, p. 535)

4. Alege i medicamentul anticonvulsivant blocant al canalelor de calciu

de tip T:
A. Etosuximida;
B. Fenobarbital;
C. Carbamazepina;
D. Fenitoin ;
E. Gabapentin .
(2, p. 537)
81
5. Urm toarea afirma ie despre farmacocinetica medicamentelor
anticonvulsivante (MAC) este fals :
A. Biotransformarea MAC are loc majoritar la nivel hepatic;
B. MAC sunt inhibitoare enzimatice;
C. MAC pot sc dea eficacitatea contraceptivelor orale;
D. Copiii de la vârsta de 2-3 ani pot metaboliza MAC mai rapid decât
adul ii;
E. Din cauza deterior rii func iei renale sau hepatice, la vârstnici, sunt
necesare doze mai mici de MAC.
(2, p. 539-542)

6. Este medicament anticonvulsivant utilizat pentru controlul

convulsiilor generalizate de tip absen :
A. Fenitoin ;
B. Fenobarbital;
C. Carbamazepin ;
D. Acid valproic;
E. Topiramat.
(2, p. 537)

7. Medicamente de elec ie considerate eficace ca monoterapie ini ial în

anumite tipuri de convulsii, cu excep ia:
A. Gabapentin ;
B. Oxcarbazepin ;
C. Fenitoin ;
D. Vigabatrin ;
E. Acid valproic.
(2, p. 536-537, 542)

8. Medicamente anticonvulsivante care se recomand a fi utilizate cu

precau ie la copii cu crize de epilepsie mioclonic juvenil , cu excep ia:
A. Acid valproic;
B. Carbamazepin ;
C. Fenitoin ;
D. Gabapentin ;
E. Oxcarbazepin .
(2, p. 542)

82
9. Alege i afirma ia fals despre medicamentele anticonvulsivante
(MAC):
A. Fenobarbitalul se folose te în epilepsii focale refractare la monoterapie;
B. Acidul valproic este MAC de elec ie în epilepsia mioclonic juvenil ;
C. Acidul valproic poate produce insuficien hepatic acut ;
D. Carbamazepina poate produce boal osoas metabolic ;
E. În timpul sarcinii la femeile cu epilepsie este de preferat monoterapia cu
acid valproic.
(2, p. 537-539, 545)

10. Urm toarele afirma ii cu privire la pregabalin sunt corecte, cu

excep ia:
A. Se poate utiliza adi ional la întreruperea tratamentului cu benzodiazepine
pentru reducerea simptomelor de sevraj;
B. Are efect anticonvulsivant;
C. Se elimin metabolizat prin excre ie renal ;
D. Este necesar ajustarea dozei la pacien ii cu disfunc ie renal
semnificativ ;
E. Este aprobat de FDA ca terapie adjuvant pentru adul ii cu convulsii cu
debut focal.
(2, p. 554, 695)

11. Urm toarelor medicamente antiepileptice se elimin predominant

renal, excep ie:
A. Gabapentina;
B. Carbamazepina;
C. Vigabatrina;
D. Levetiracetam;
E. Pregabalina.
(2, p. 551)

12. Urm toarele afirma ii despre medicamentele anticonvulsivante sunt

adev rate, cu excep ia:
A. Vigabatrina este utilizat ca monoterapie în spasmele infantile la sugari;
B. Zonisamida este medicament anticonvulsivant de tip sulfonamid ;
C. Acidul valproic este inductor enzimatic;
D. Clobazamul poate sc dea nivelul seric al unor contraceptive orale;
E. Fenobarbitalul este un inductor enzimatic puternic.
(2, p. 550-566)

83
13. Care dintre urm toarele antiepileptice are ca metabolit activ
fenobarbitalul?
A. Acidul valproic;
B. Clobazam
C. Carbamazepina;
D. Primidona;
E. Pregabalina.
(2, p. 541)

14. Se folose te în tratamentul statusului epileptic convulsivant

generalizat refractar:
A. Vigabatrin ;
B. Rotigotin ;
C. Levetiracetam;
D. Lamotrigin ;
E. Zonisamida.
(2, p. 601-607)

15. Se folose te în tratamentul statusului epileptic convulsivant

generalizat:
A. Oxcarbazepin ;
B. Carbamazepin ;
C. Eslicarbazepin ;
D. Fenitoin ;
E. Etosuximid .
(2, p. 601-607)

16. Ac ioneaz , în principal, prin inhibarea selectiv i ireversibil a

MAO-B:
A. Entacapon ;
B. Apomorfin ;
C. Selegilin ;
D. Pramipexol;
E. Trihexifenidil.
(2, p. 590)

17. Alege i medicamentul antiparkinsonian:

A. Rivastigmin ;
B. Retigabin ;
C. Risperidon ;

D. Rotigotin ;
E. Raloxifen.
84
18. Despre rasagilin se poate afirma:
A. Cre te secre ia lactat ;
B. Inhib selectiv, ireversibil MAO-B;
C. Se asociaz frecvent cu analgezice opioide;
D. Ac ioneaz prin inhibarea acetilcolinesterazei;
E. Se utilizeaz exclusiv ca monoterapie în boala Parkinson.
(2, p. 594)

19. Este medicament antiparkinsonian cu mecanism anticolinergic:

A. Entacapon ;
B. Selegilin ;
C. Pramipexol;
D. Levodopa;
E. Trihexifenidil.
(2, p. 590)

20. Reprezint reac ii adverse ale levodopei, cu excep ia:

A. Aritmii cardiace;
B. Constipa ie;
C. Hipotensiune ortostatic ;
D. Efect “on-off”;
E. Mi c ri de tip coreiform.
(2, p. 593-594)

21. Sunt medicamente anticonvulsivante de elec ie în tulbur ri

convulsive generalizate tonico-clonice (marele r u epileptic):
A. Lamotrigin ;
B. Topiramat;
C. Etosuximid ;
D. Levetiracetam;
E. Acid valproic.
(2, p. 537)

85
22. Alege i medicamentele anticonvulsivante polivalente terapeutic,
utile atât în convulsiile generalizate tonico-clonice cât i în convulsii
generalizate de tip absen :
A. Lamotrigin ;
B. Etosuximid ;
C. Acid valproic;
D. Fenobarbital;
E. Fenitoin .
(2, p. 535)

23. Alege i indica iile terapeutice ale gabapentinei:

A. Narcolepsie;
B. Convulsii cu debut focal;
C. Durere neuropat u oar /moderat ;
D. Sindrom depresiv major;
E. Convulsii generalizate de tip absen (micul r u epileptic).
(2, p. 537, 552, 572)

24. Ac iunea anticonvulsivant poate s apar prin urm toarele

mecanisme de ac iune:
A. Blocarea canalelor de calciu de tip-T;
B. Efecte asupra cineticii canalelor ionice;
C. Sc derea GABA la nivelul SNC;
D. Stimularea neurotransmisiei inhibitoare GABA-ergice;
E. Stimularea neurotransmisiei excitatoare glutamatergice.
(2, p. 535)

25. Alege i afirma iile corecte referitoare la acidul valproic:

A. Are ca indica ii terapeutice atât convulsiile generalizate tonico-clonice
cât i convulsiile generalizate de tip absen ;
B. Are o toxicitate renal important , ceea ce impune monitorizarea func iei
renale;
C. Se poate administra în sarcin , având efecte nesemnificative asupra
f tului;
D. Este un inhibitor enzimatic;
E. Se poate utiliza în anumite forme de tulbur ri bipolare.
(2, p. 537-555, 719)

86
26. Alege i afirma iile corecte referitoare la lamotrigin :
A. Se utilizeaz atât în convulsiile generalizate tonico-clonice cât i în
convulsiile generalizate de tip absen ;
B. Stimuleaz eliberarea glutamat;
C. Poate produce reac ii adverse de tip idiosincrazic (sindromul Stevens-
Johnson);
D. Este inhibitor enzimatic;
E. Inhib metabolizarea acidului valproic.
(2, p. 535-553 )

27. Alege i afirma iile corecte referitoare la levetiracetam:

A. Prezint ac iune antipsihotic ;
B. Este metabolizat în sânge prin hidroliz enzimatic non-hepatic ;
C. Se elimin renal în form nemodificat în propor ie de 66%;
D. Este un medicament cu ac iune anticonvulsivant ;
E. Poate induce diplopie.

28. Medicamente utile în convulsii generalizate de tip absen (micul

r u epileptic):
A. Fenitoin ;
B. Fenobarbital;
C. Lamotrigin ;
D. Acid valproic;
E. Carbamazepin .

29. Eliminarea urm toarelor medicamente antiepileptice are loc

predominant hepatic:
A. Gabapentin ;
B. Carbamazepin ;
C. Vigabatrin ;
D. Fenitoin ;
E. Pregabalin .

30. Despre carbamazepin sunt adev rate urm toarele afirma ii:
A. Este hepatotoxic ;
B. Determin leucopenie;
C. Inductor puternic al sistemelor enzimatice ale citocromului P450;

D. Claritromicina poate sc dea concentra iile plasmatice ale

carbamazepinei;
E. Alimentele scad biodisponibilitatea carbamazepinei.
87
31. Alege i medicamentele cu ac iune anticonvulsivant :
A. Levetiracetam;
B. Piracetam;
C. Eslicarbazepin ;
D. Pregabalin ;
E. Ropinirol.
(2, p. 540)

32. Bolile convulsive au urm toarele principii generale de tratament:

A. Alegerea terapiei depinde de caracteristicile fiec rui pacient;
B. Monitorizarea concentra iilor plasmatice pe parcursul tratamentului;
C. Tratamentul trebuie ini iat cu dozele maxime eficace;
D. Ini ierea tratamentului se face cu monoterapie;
E. Intotdeauna, întreruperea tratamentului anticonvulsivant se face prin
sc derea treptat a dozelor.
(2, p. 535, 542)

33. În tratamentul antiepileptic cronic cu fenobarbital, pot s apar

urm toarele reac ii adverse:
A. Cataract ;
B. Osteomalacie;
C. Sc derea capacit ii cognitive;
D. Anemie megaloblastic ;
E. Spina bifida.
(2, p. 545-556)

34. Mecanismele de ac iune ale medicamentele antiepileptice sunt:

A. Efecte asupra canalelor de sodiu;
B. Stimularea anhidrazei carbonice;
C. Efecte asupra canalelor de calciu;
D. Cre te GABA la nivelul SNC;
E. Stimularea monoaminooxidazei.
(2, p. 535)

35. Care dintre urm torii compu i reprezint metaboli i cu importan

clinic pentru unele antiepileptice:
A. Epoxid;
B. Trimetadiona;
C. Fenobarbital;
D. Oxcarbazepina;
E. Acidul valproic.
(2, p. 540-541)
88
36. Care dintre urm toarele afirma ii sunt corecte pentru vigabatrin :
A. Antiparkinsonian;
B. Anticonvulsivant;
C. Se excret nemetabolizat în urin ;
D. Scade nivelul GABA în creier;
E. Reduce concentra iile plasmatice ale fenitoinei.
(2, p. 556)

37. Care din urm toarele medicamente se utilizeaz în tratamentul

epilepsiei:
A. Carbamazepina;
B. Primidona;
C. Amantadina;
D. Rotigotin ;
E. Fenitoina.
(2, p. 540-541)

38. Care interac iuni ale fenitoinei cu alte substan e medicamentoase

sunt corecte:
A. Oxcarbazepina cre te concentra ia plasmatic a fenitoinei;
B. Vigabatrina reduce concentra iile plasmatice ale fenitoinei;
C. Omeprazol scade efectul fenitoinei;
D. Fenitoina scade efectul contraceptivelor orale ;
E. Vigabatrina cre te efectul fenitoinei.
(2, p. 538-556)

39. Preciza i afirma iile corecte referitoare la levetiracetam:

A. Se comercializeaz sub numele de Neurontin;
B. Se comercializeaz sub numele de Keppra;
C. Doza ini ial recomandat pentru adul i este de 500-100 mg/zi;

D. Doza ini ial recomandat pentru adul i este de 3000-4000 mg/zi;

E. Doza uzual /maxim recomandat pentru adul i este de 3000-4000
mg/zi.
(2, p. 543-545)

40. Care interac iuni ale carbamazepinei cu alte substan e

medicamentoase sunt corecte:
A. Carbamazepina este inhibitor enzimatic;
B. Carbamazepina este inductor enzimatic;
C. Claritromicina inhib metabolizarea carbamazepinei;
D. Carbamazepina scade efectul contraceptivelor orale ;
E. Acidul valproic cre te concentra iile plasmatice ale epoxidului
carbamazepinei.
89
41. În statusul epileptic convulsivant generalizat se poate administra
intravenos:
A. Carbamazepin ;
B. Fenitoin ;
C. Diazepam;
D. Levetiracetam;
E. Topiramat.

42. Reac ii adverse post-medicamentoase la pacien ii afla i sub

tratament pentru status epileptic convulsivant generalizat:
A. Hipotensiune arterial ;
B. Halucina ii;
C. Aritmii cardiace;
D. Fibroz pulmonar ;
E. Acidoz metabolic .

43. Alege i afirma iile corecte cu privire la managementul farmacologic

al statusului epileptic convulsivant generalizat (SECG):
A. Topiramatul se administreaz i.v., în doze frac ionate;
B. Fenitoina este un agent de linia a doua pentru SECG, refractor la
tratamentul cu benzodiazepine;
C. Fenitoina este un promedicament a fosfenitoinei;

D. Lorazepamul (iv.) este o benzodiazepin de elec ie pentru majoritatea

pacien ilor;
E. Levetiracetamul (iv.) se leag în propor ie redus de proteinele
plasmatice i nu este metabolizat hepatic.

44. În status epileptic convulsivant generalizat (SECG):

A. Antiepilepticele se administreaz iv., rapid i în doze mari;
B. Antiepilepticele se administreaz iv., lent;
C. De elec ie se administreaz tranchilizante majore;
D. În SECG super refractar se recurge la anestezice generale;
E. La nevoie se asociaz 2-3 antiepileptice pentru induc ie enzimatic i
cre terea eficacit ii.

45. Care din urm toarele substan e medicamentoase cu structur

benzodiazepinic se administreaz în status epileptic convulsivant
generalizat:
A. Midazolam;
B. Lorazepam;
C. Diazepam;
D. Lobazam;
E. Carbamazepin .
90
46. Care din urm toarele medicamente sunt active în boala Parkinson?
A. Amantadina;
B. Selegilina;
C. Azelastina;
D. Lovastatina;
E. Bromocriptina.
(2, p. 590)

47. Selegilina:
A. Intr în compozi ia preparatului Stalevo;
B. Este un medicament anticolinergic;
C. Este un inhibitor selectiv MAO-A;
D. Este un inhibitor selectiv MAO-B;
E. Cre te efectul de vârf de doz al L-dopa.
(2, p. 590-594)

48. Care din afirma iile referitoare la antiparkinsoniene sunt

adevarate:
A. Carbidopa este un agonist dopaminergic;
B. Selegilina are efect antiparkinsonian prin inhibarea MAO-B;
C. Levodopa este un inhibitor al MAO-B;
D. Levodopa se asociaz un inhibitor de COMT;
E. Carbidopa nu blocheaz L-amino acid decarboxilaza (L-AAD) periferic .
(2, p. 590-594)

49. Care din urm toarele afirma ii sunt corecte pentru tratamentul cu
levodopa:
A. Este cel mai eficient medicament antiparkinsonian;
B. Se asociaza cu benserazid ;
C. Blocarea extracerebral a 1-amino acid decarboxilazei îi scade efectele
adverse;
D. Nu se asociaza cu carbidopa;
E. Se asociaza cu amantadin .
(2, p. 593)

50. Care din efectele adverse sunt caracteristice pentru levodopa:

A. Diskinezie de “vârf de doz ”;
B. Hipocolesterolemie;
C. Efect de “sfâr it de doz ”;
D. Bronhospasm;
E. Hipertensiune.
(2, p. 594)

91
51. Care din urm toarele afirma ii sunt corecte pentru trihexifenidil?
A. Este anticolinergic;
B. Amelioreaz tremorul i distonia;
C. Este anticonvulsivant;
D. Este antiparkinsonian;
E. Se evit la pacien ii geriatrici.
(2, p. 590-593)

52. Levodopa:
A. Traverseaz bariera hematoencefalic ;
B. Nu poate produce mi c ri anormale involuntare de tip coreiform;
C. Este un precursor de dopamin ;

D. Sufer o biotransformare hepatic la serotonin ;

E. Poate produce fenomene “on-off”, care se intensific treptat.
(2, p. 593-594)

53. Selecta i antiparkinsonienele care ac ioneaz prin inhibarea enzimei

MAO-B:
A. Carbidopa;
B. Levodopa;
C. Amantadin ;
D. Rasagilin ;
E. Selegilin .
(2, p. 590)

54. Selecta i inhibitorii de DOPA-decarboxilaz (L-AAD):

A. Carbidopa;
B. Benztropin ;
C. Pramipexol;
D. Benserazida;
E. Pergolid .
(2, p. 593)

55. Preciza i anticolinergicele utilizate în tratamentul bolii Parkinson:

A. Bromocriptin ;
B. Trihexifenidil;
C. Rotigotin ;
D. Pergolid;
E. Benztropin .
(2, p. 590)

92
56. Alege i afirma iile corecte despre inhibitorii de DOPA-
decarboxilaz (L-AAD):
A. Se utilizeaz în asociere cu levodopa;
B. Pramipexolul este un reprezentant;
C. Nu traverseaz bariera hematoencefalic ;
D. Se pot utiliza i ca monoterapie în boala Parkinson;
E. La asociere cu antidepresive ISRS pot produce sindrom serotoninergic
sever.
(2, p. 593)

57. Selecta i reac iile adverse caracteristice selegilinei:

A. Insomnie;
B. Halucina ii;
C. Hipotensiune ortostatic ;
D. Efecte secundare anticolinergice;
E. Agita ie/confuzie.
(2, p. 591-592)

58. Sunt reac ii adverse caracteristice trihexifenidilului:

A. Incontinen urinar ;
B. Efecte secundare anticolinergice;
C. Hiperglicemie;
D. Usc ciunea gurii;
E. Constipa ie.
(2, p. 591-592)

59. Alege i afirma iile corecte despre pramipexol:

A. Este un agonist dopaminergic;
B. Poate avea efecte amfetaminice la doze mari;
C. Este un derivat al alcaloizilor din ergot;
D. Este eficient ca monoterapie în boala Parkinson u oar sau moderat ;
E. Este un antiparkinsonian care se poate întrerupe brusc.
(2, p. 595)

60. Selecta i antiparkinsonienele agoni ti dopaminergici:

A. Benserazid ;
B. Entacapon ;
C. Rotigotin ;
D. Ropinirol;
E. Amantadin .
(2, p. 590)

93
 X. MEDICAMENTE UTILIZATE ÎN TRATAMENTUL
DURERII

1. Acidul acetilsalicilic prezint urm toarele ac iuni, cu excep ia:

A. Analgezic ;
B. Antiinflamatoare;
C. Antipiretic ;
D. Antispastic anticolinergic ;
E. Antiagregant plachetar .
(2, p. 570-585)

2. Morfina:
A. Util pentru durere u oar pân la moderat ;
B. Medicament de elec ie în durerea sever ;
C. Doza iv. tipic în cazul analgeziei controlate este de 10 mg la 10 minute;
D. Agent de linia a doua pentru durere moderat /sever ;
E. Mai puternic decât hidromorfona.
(2, p. 578-581)

3. Alege i afirma iile corecte:

A. Acidul acetilsalicilic disponibil doar cu prescrip ie medical ;
B. Doza maxim a paracetamolului este 6000 mg/zi;
C. Timpul de înjum t ire aproximativ pentru ibuprofen este de 6 ore;
D. Doza maxim OTC pentru ibuprofen este de 1200 mg/zi;
E. Celecoxib este un derivat de p-aminofenol.
(2, p. 573-574)

4. Alege i analgezicul non-opioid cu structur de para-aminofenol:

A. Metamizol;
B. Acid acetilsalicilic;
C. Paracetamol;
D. Tramadol;
E. Diclofenac.
(2, p. 573-574)

94
5. Alege i afirma ia fals :
A. Celecoxib este un derivat de pirazol;
B. Doza maxim a paracetamolului este 4000 mg/zi;
C. Paracetamolul are ac iune antiinflamatoare crescut ;
D. AINS reduc sinteza de prostaglandine;
E. Paracetamolul este analgezic-antipiretic.
(2, p. 570-574)

6. Alege i analgezicul non-opioid derivat de acid acetic:

A. Ibuprofen;
B. Ketoprofen;
C. Diclofenac;
D. Fenoprofen;
E. Ketorolac.
(2, p. 554)

7. Care din urm toarele analgezice opioide este derivat de pirazol?

A. Diclofenac;
B. Celecoxib;
C. Ibuprofen;
D. Ketorolac;
E. Naproxen.
(2, p. 574)

8. Care dintre urm toarele substan e este cel mai puternic analgezic
opioid:
A. Fentanilul;
B. Morfina;
C. Hidromorfona;
D. Codeina;
E. Oxicodona.
(2, p. 578-581)

9. Care dintre urm toarele substan e fac parte din grupul analgezicelor
opioide cu structur de difenilheptan?
A. Codeina;
B. Petidina;
C. Naloxona;

D. Metadona;
E. Butorfanol.
95
10. Care dintre urm toarele substan e este antagonist opioid pur i se
utilizeaz ca antidot în intoxica ii cu analgezice morfinomimetice:
A. Petidina;
B. Pentazocina;
C. Tramadol;
D. Procaina;
E. Naloxona.
(2, p. 584)

11. Tramadolul:
A. Este un antagonist al receptorilor opioizi miu;
B. Este un antagonist al receptorilor opioizi miu i kappa;
C. Este indicat în durere u oar ;
D. Este un agonist al receptorilor opioizi miu;
E. Nu se poate administra pe cale oral .
(2, p. 585)

12. Doza minim eficace de oxicodon , per os este:

A. 20 mg;
B. 30 mg;
C. 5 mg;
D. 25 g;
E. 60 mg.
(2, p. 578-581)

13. Care dintre urm toarele analgezice este un derivat de acid

piranocarboxilic:
A. Diflunisal;
B. Ketoprofen;
C. Naproxen;
D. Etodoloc;
E. Paracetamol.
(2, p. 573)

14. Oxicodona:
A. Este un antagonist de tip morfinic;
B. Este un derivat de fenantren;

C. Este un compus de origine natural ;

D. Nu poate fi administrat pe cale oral ;
E. Poate fi administrat pe cale parenteral .
(2, p. 575)

96
15. Care dintre urm toarele substan e medicamentoase este
promedicament analgezic:
A. Oxicodona;
B. Hidrocodona;
C. Codeina;
D. Fentanil;
E. Meperidina.
(2, p. 579, 582)

16. Care afirma ii referitoare la antiinflamatoarele nesteroidiene

(AINS) sunt corecte:
A. AINS sunt preferate în locul opioidelor în cazul durerii u oare pân la
moderate;
B. AINS topice pot avea eficacitate similar celor administrate oral pentru
tratamentul artritei articula iilor mici;
C. AINS nu sunt utile în durerea lombar cronic ;
D. AINS mic oreaz num rul de impulsuri nociceptive primite de SNC;
E. AINS reduc sinteza de prostaglandine.
(2, p. 570)

17. Alege i dintre analgezicele opioide pe cele cu structur de

fenilpiperidin :
A. Tramadol;
B. Pentazocina;
C. Petidina;
D. Naloxona;
E. Fentanil.
(2, p. 575-577)

18. Analgezicele opioide:

A. Sunt numai produse de sintez ;
B. Se indic în dureri intense;
C. Ac ioneaz exclusiv ca agoni ti pe receptorii miu;
D. Produc toleran i dependen ;
E. La om au efect excitant pe SNC.
(2, p. 554)

97
19. Principii de tratament în managementul durerii u oare/moderate:
A. Dac este prezent durerea osoas se ia în considerare doar un
antiinflamator;
B. Dac este prezent durerea osoas se ia în considerare un AINS cu
opioid;
C. Dac durerea este constant sau recurent , se administreaz întotdeauna în
mod continuu;
D. Se ia în considerare terapia adjuvant cu anticonvulsivante când este
cazul;
E. Când se utilizeaz opioide se combate diareea cu suplimente alimentare.
(2, p. 572)

20. Tramadolul:
A. Are un efect analgezic superior morfinei;
B. Este un medicament analgezic-antipiretic;
C. Poate produce sindrom serotoninergic;
D. Este indicat în durere u oar ;
E. Este un agonist opioid central.
(2, p. 582, 585)

21. Pot fi administrate pe cale intranazal urm toarele medicamente

analgezice:
A. Pentazocina;
B. Fentanil;
C. Butorfanol;
D. Nalbufin ;
E. Petidina.
(2, p. 578-581)

22. Metadona i congeneri de tip difenilheptan:

A. Metadona are o durat scurt de ac iune;
B. Dozele mari determin aritmii cardiace;

C. Doza echianalgezic de metadon poate sc dea cu cât dozele de opioide

administrate anterior au fost mai mari;
D. Utilizarea de metadon este corelat cu o cre tere a num rului de decese;
E. Nu au eficacitate în tratamentul durerii acute.
(2, p. 584)

23. Care dintre urm toarele analgezice sunt deriva i de acid propionic:
A. Ibuprofen;
B. Naproxen;
C. Ketoprofen;
D. Ketorolac;
E. Diclofenac.
98
24. Sunt incorecte afirma iile cu privire la algoritmul pentru
managementul durerii u oare la pacien ii oncologici:
A. Se ia în considerare terapie adjuvant cu antidepresive triciclice;
B. Se recomand i alte m suri farmacologice, ca radioterapia;
C. Doza zilnic mazim de naproxen este de 1 g;
D. Se recomand ca terapie adjuvant , gabapentin ;
E. Ori de câte ori durerea este prezent ar trebui s fie regul administrarea
unui ains cu opioid.
(2, p. 572)

25. Referitor la fentanil, selecta i afirma iile corecte:

A. Se folose te trasdermic în dureri acute;
B. Terapia se ini iaz întotdeauna cu cea mai mic doz , indiferent de
aportul zilnic de opioide;
C. Transmucozal administrarea se face sub form de comprimate de supt
sau badijonaj bucal;
D. Doza de 200 g se poate repeta transmucozal la intervale de 30 de
minute;
E. Administrarea i.m. Se poate face la intervale de 1-2 ore.
(2, p. 579)

26. Buprenorfina se poate administra pe urm toarele c i:

A. Intramuscular;
B. Transdermic;
C. Sublingual;

D. Subcutanat;
E. Oral .

27. Referitor la analgezicele centrale, selecta i afirma iile corecte:

A. Tramadolul este indicat în durere moderat/sever , se leag de receptorii
opioizi ;
B. Tapentadolul inhib recaptarea noradrenalinei i a serotoninei;
C. Pot cre te riscul de convulsii;
D. Tapentadolul poate fi indicat în neuropatia periferic diabetic ;
E. Sunt analgezice centrale, tramadolul i tapentadolul.

28. Se pot administra atât pe cale oral , cât i pe cale intramuscular

urm toarele analgezice opioide:
A. Petidina;
B. Morfina;
C. Codeina;
D. Hidrocodona;
E. Oxicodona.
99
29. Administrarea direct a opioidelor la nivelul SNC:
A. Se face pe cale epidural i intratecal ;
B. Medicamentele administrate nu trebuie s con in conservan i;
C. Poate s produc hipertensiune arterial ;
D. Poate s produc deprimare respiratorie;
E. Poate s produc agita ie psihomotorie.
(2, p. 583)

30. Selecta i analgezicele opioide de tip agonist-antagonist:

A. Pentazocina;
B. Alvimopan;
C. Nalbufina;
D. Naltrexona;
E. Butorfanol.
(2, p. 576)

31. Fentanilul se poate administra pe urm toarele c i:

A. Intravenos;

B. Sublingual;
C. Transdermic;
D. Transmucozal;
E. Intrarectal.
(2, p. 576)

32. Sunt agoni ti de tip morfinic cu structur fenantrenic :

A. Levorfanol;
B. Codein ;
C. Fentanil;
D. Hidrocodon ;
E. Oxicodon .
(2, p. 575)

33. În cazul pacien ilor oncologici, pentru durerea moderat/sever se

utilizeaz urm toarele c i de administrare:
A. Calea intratecal ;
B. Calea epidural ;
C. Calea intracardiac ;
D. Calea intranazal ;
E. Calea intrarectal .
(2, p. 572,583)

100
34. Naloxona:
A. Este un analgezic opioid de tip agonist-antagonist;
B. Este un analgezic opioid de tip antagonist;
C. Este un compus de origine semisintetic ;
D. Este un compus de origine sintetic ;
E. Se administreaz pe cale oral .
(2, p. 576)

35. Alege i afirma iile corecte:

A. Hidromorfona este utilizat în durerea sever ;
B. Codeina este disponibil numai în variante de administrare pe cale im.;
C. Oxicodona cu eliberare controlat se administreaz la 12 ore;
D. Oxicodona este disponibil numai în variante de administrare pe cale
oral ;
E. Codeina poate fi administrat exclusiv pe cale oral .
(2, p. 578-581)

36. Analgezia regional :

A. Se realizeaz cu anestezice generale;
B. Se realizeaz cu analgezice centrale;
C. Se realizeaz cu anestezice locale;
D. Se realizeaz cu bupivacain i lidocain ;
E. Se realizeaz cu antidepresive triciclice.
(2, p. 585)

37. Sunt corecte afirma iile cu privire la algoritmul pentru

managementul durerii u oare/moderate la pacien ii oncologici:
A. Se recomand un analgezic non-opioid în monoterapie;
B. Când tratamentul nu este tolerat la nivel gastro-intestinal se
administreaz împreun cu alimente/lapte/antiacide;
C. Pentru tratamentul durerii osoase se pot folosi medicamente
radiofarmaceutice;
D. Când se utilizeaz analgezice opioide, se previne constipa ia cu un
laxativ stimulant;
E. Se administreaz epidural tramadol.
(2, p. 572)

38. Deriva ii opioizi de tip agonist-antagonist au urm toarele

caracteristici:
A. Pot determina deprimare respiratorie mai redus comparativ cu
opioidele;
B. Utilizarea acestora este limitat datorit r spunsurilor psihotomimetice;
C. Pot avea un poten ial de abuz mai crescut decât morfina;
D. Efectul analgezic este limitat;
E. La pacien ii dependen i de opioide nu manifest tendin de sevraj.
101
39. Sunt corecte afirma iile cu privire la algoritmul pentru
managementul durerii moderat/severe la pacien ii oncologici:
A. Se utilizeaz medicamente antidepresive triciclice sau anticonvulsivante
ca terapie adjuvant ;
B. Medicamentele utilizate nu prezint risc de apari ie a convulsiilor
mioclonice;
C. Morfina este de elec ie în acest tip de durere;
D. Se poate utiliza amitriptilina;
E. Se poate utiliza gabapentina.
(2, p. 572)

40. Referitor la metadon , selecta i afirma iile incorecte:

A. Este eficient în durerile cronice severe;
B. Poate fi administrat pe cale oral la 8-12 ore;
C. Are durat scurt de ac iune;
D. Poate fi utilizat în durerea acut sever ;
E. Doza echianalgezic poate sc dea cu cât dozele de opioide administrate
anterior au fost mai mari.
(2, p. 576, 580, 584)

41. Care dintre urm toarele medicamente analgezice se utilizeaz în

cazul analgeziei controlate de pacient pe cale iv.:
A. Paracetamol;
B. Morfina;
C. Hidromorfona;
D. Oximorfona;
E. Levorfanol.
(2, p. 578-579)

42. Referitor la tramadol, selecta i afirma iile incorecte:

A. Doza maxim pentru formul rile cu eliberare imediat este de 400 mg/24
ore;
B. Nu este necesar ajustarea dozelor la pacien ii cu afectare renal sau la
vârstnici;
C. Doza maxim pentru formul rile cu cedare prelungit este de 300 mg/24
ore;
D. Doza minim eficace este de 25 mg/zi;
E. Doza maxim pentru formul rile cu cedare prelungit este de 400 mg/24
ore.

102
43. Referitor la analgezicele non-opioide utilizate în managementul
durerii, selecta i afirma iile corecte:
A. Sunt preferate paracetamolul i antiinflamatoarele nesteroidiene în cazul
durerii u oare;
B. Paracetamolul poate fi util în special pentru durerea lombar cronic ;
C. Paracetamolul prezint hepatotoxicitate mare în caz de supradozare;
D. Perioada adecvat pentru a încerca un AINS este de 3 luni;
E. Paracetamolul are activitate analgezic i antipiretic , dar ac iune
antiinflamatoare foarte redus .
(2, p. 570)

44. Morfina i congeneri cu nucleu fenantrenic:

A. Morfina este opioid de elec ie pentru durerea asociat infarctului
miocardic, deoarece scade necesarul de oxigen al miocardului;
B. La pacien ii cu traumatisme craniene, morfina poate cre te presiunea
intracranian ;
C. Pacien ii cu hipovolemie prezint un risc deosebit pentru hipotensiune
ortostatic indus de morfin ;
D. Codeina în asociere cu alte analgezice, este frecvent utilizat în durerea
sever ;
E. Oxicodona este utilizat pentru durerea u oar pân la moderat .
(2, p. 584)

45. Pentazocina:
A. Se administreaz exclusiv pe cale parenteral ;
B. Agent de linia a doua pentru durerea moderat pân la sever ;
C. Poate precipita sevrajul la pacien ii dependen i de opioide;
D. Este disponibil i în forme farmaceutice pentru administrare intranazal ;
E. Nu se recomand administrarea parenteral .
(2, p. 577, 580, )

46. Care dintre urm toarele analgezice nu sunt disponibile în forme

farmaceutice de uz oral:
A. Nalbufin ;
B. Buprenorfin ;
C. Tramadol;
D. Naloxon ;
E. Tapentadol.

47. Men iona i reac iile adverse majore ale analgezicelor opioide:
A. Cre terea motilit ii gastrointestinale;
B. Cre terea tonusului sfincterelor;
C. Stimulare respiratorie;
D. Toleran ;
E. Independen .
103
48. Sunt medicamente analgezice care se pot administra pe cale oral ,
urm toarele:
A. Metadona;
B. Pentazocina;
C. Butorfanol;
D. Buprenorfina;
E. Tramadol.
(2, p. 580-581)

49. Sunt compu i de origine semisintetic urm toarele medicamente

analgezice, cu excep ia:
A. Hidromorfon ;
B. Morfina;
C. Hidrocodon ;
D. Codeina;
E. Oxicodon .
(2, p. 575)

50. Alege i afirma iile corecte cu privire la analgezicele opioide:

A. Debutul ac iunii opioidelor orale apare la aproximativ 45 de minute, iar
efectul de vârf este, de obicei, la aproximativ 1-2 ore;
B. Metilnaltrexona se poate administra pe cale s.c.;
C. Doar la ini ierea tratamentului se vor evalua riscurile de folosire
incorect , abuz i dependen ;
D. Fentanilul este utilizat ca adjuvant în anestezia general , este mai potent
i ac ioneaz mai rapid decât meperidina;
E. Sunt reprezentate de antiinflamatoare nesteroidiene i paracetamol.
(2, p. 570, 577, 584)

51. Diclofenacul:
A. Este un derivat de acid acetic;
B. Este un derivat de acid piranocarboxilic;
C. Poate fi sub form de sare de potasiu;
D. Poate fi disponibil sub form de plasture transdermic care se aplic de
2 ori/zi pe pielea lezat ;
E. Poate fi disponibil sub form de gel sau solu ie.
(2, p. 573)

104
52. Alege i afirma iile incorecte:
A. Paracetamolul se poate utiliza în combina ie cu analgezice opioide în
doze reduse fiecare;
B. Utilizarea regulat a alcoolului i a paracetamolului favorizeaz apari ia
toxicit ii hepatice;
C. Utilizarea AINS sau a paracetamolului poate determina nefrotoxicitate la
pacien i cu func ia renal afectat ;
D. Utilizarea AINS sau a paracetamolului poate determina nefrotoxicitate în
oc hipervolemic;
E. Combina iile AINS cu paracetamolul nu prezint risc de supradozare
atunci când se utilizeaz pentru durerea u oar pân la moderat .
(2, p. 578)

53. Naproxenul:
A. Combinat cu esomeprazol poate fi sub form de sare sodic ;
B. Este un derivat de acid propionic;
C. Are un timp de înjum t ire de aproximativ 12-17 ore;
D. Este un analgezic opioid;
E. Este disponibil i sub form de spray nazal.
(2, p. 574)

54. Referitor la managementul durerii acute severe, selecta i afirma iile

corecte:
A. Se folosesc tratamente la nevoie pentru durerea în puseu;
B. Se utilizeaz paracetamol în monoterapie;
C. Se utilizeaz calea de administrare care se potrive te nevoilor
pacientului;
D. Se utilizeaz analgezice non-opioide;
E. Dac este cazul, se adaug analgezice adjuvante.
(2, p. 571)

55. Ketoprofenul:
A. Este un analgezic opioid;
B. Este un derivat de acid acetic;
C. Are un timp de înjum t ire de aproximativ 2 ore;
D. Posologia uzual recomand administrarea la 6-8 ore;
E. Doza maxim pentru formul rile cu eliberare prelungit este de
200 mg/zi.
(2, p. 573)

105
56. Selecta i afirma iile corecte:
A. Ibuprofenul este un derivat al acidului propionic;
B. Naproxenul este un derivat al acidului fenamic;
C. Celecoxibul este un derivat pirolizin-carboxilic;
D. Acidul mefenamic este un derivate de para-aminofenol;
E. Diclofenacul este un derivat al acidului acetic.
(2, p. 573-574)

57. Paracetamolul:
A. Este disponibil doar în forme farmaceutice de administrare pe cale oral ;
B. Este un derivat de para-aminofenol;
C. Are un timp de înjum t ire de aproximativ 6 ore;
D. Posologia uzual recomand administrarea la 4-6 ore;
E. Dozele pediatrice sunt mai reduse i se stabilesc în func ie de greutatea
corporal .
(2, p. 573)

58. Ketorolacul:
A. Este destinat exclusiv administr rii parenterale;
B. Este un derivat pirolizin-carboxilic;
C. Este un compus pirazolic;
D. Poate fi administrat parenteral i.m. Sau i.v.;
E. Sub form de spray nazal poate fi administrat copiilor sub 50 kg.

59. Selecta i analgezicele opioide de tip antagonist:

A. Naloxon ;
B. Metadon ;
C. Naltrexon ;
D. Nalbufin ;
E. Naloxegol.

60. Referitor la diagnosticul durerii, selecta i afirma iile corecte:

A. Factorii de natur psihic (anxietatea, depresia) pot sc dea pragul durerii;
B. Factorii comportamentali, cognitivi, sociali i culturali nu pot afecta
experien a durerii;
C. Durerea este cel mai bine diagnosticat pe baza descrierii pacientului, a
istoricului i a examenului psihic;

D. Durerea este întotdeauna obiectiv ;

E. Durerea este întotdeauna subiectiv .
(2, p. 570)
106
 XI. MEDICAMENTE UTILIZATE ÎN TULBUR RILE
PSIHICE

1. Referitor la farmacocinetica benzodiazepinelor, sunt adev rate

urm toarele afirma ii, cu excep ia:
A. Diazepamul i clorazepatul au lipofilie crescut i sunt rapid absorbite i
distribuite la nivelul SNC;
B. Efectul anxiolitic apare rapid în cazul diazepamului i clorazepatului, dar
este de scurt durat ;
C. Administratrea im. a lorazepamului asigur o absorb ie rapid i
complet ;
D. Pentru administrarea im. sunt de prim alegere diazepamul i
clordiazepoxidul;
E. Lorazepam i oxazepam sunt mai pu in lipofile, debutul ac iunii este lent,
dar durata de ac iune mai lung .
(2, p. 693)

2. În cazul tulbur rilor de anxietate generalizat (TAG), la stabilirea

algoritmului de tratament, se iau în considerare urm torii factori, cu
excep ia:
A. Identificarea comorbidit ilor;
B. Riscul suicidar;
C. Femeile aflate la menopauz ;
D. Vârsta;
E. Insomnia.
(2, p. 694)

3. Mirtazapina:
A. Scade activitatea noradrenergic la nivel central;
B. Este agonist pe receptorii 2-adrenergici;
C. Scade activitatea serotoninergic la nivel central;
D. Activeaz receporii histaminici;
E. Poate fi o op iune pentru pacien ii care manifest disfunc ie sexual la
utilizarea altor antidepresive.
(2, p. 730)

107
4. Pentru pacien ii care utilizeaz inhibitori ai monoaminooxidazei
(IMAO) sunt recomandate urm toarele restric ii alimentare i
medicamentoase, cu excep ia:
A. Brânz maturat ;
B. Carbamazepin ;
C. Decongestionante topice i sistemice;
D. Ibuprofen;
E. Dextrometorfan.
(2, p. 733)

5. Toate medicamentele antidepresive au urm toarea reac ie advers

comun :
A. Sindrom serotoninergic;
B. Grea ;
C. Insomnie;
D. Risc de suicid;
E. Anorexie.
(2, p. 734)

6. Datorit toxicit ii hepatice utilizarea este extrem de limitat , în

cazul urm torului medicament cu efecte 5-HT mixte:
A. Trazodon ;
B. Vilazodon ;
C. Nefazodon ;
D. Citalopram;
E. Duloxetin .
(2, p. 735)

7. În urma metaboliz rii, urm torul medicament antidepresiv formeaz

3 metaboli i activi:
A. Bupropion ;
B. Trazodon ;
C. Venlafaxin ;
D. Fluoxetin ;
E. Doxepin .
(2, p. 739)

108
8. Care dintre urm toarele antipsihotice injectabile cu durat lung de
ac iune (IDLA) se administreaz în tratamentul de între inere în
tulburarea bipolar de tip I:
A. Decanoat de flufenazin ;
B. Decanoat de haloperidol;
C. Risperidon IDLA;
D. Pamoat de olanzapin ;
E. Aripiprazol.
(2, p. 750)

9. Referitor la decanoatul de haloperidol, urm toarele afirma ii sunt

corecte, cu excep ia:
A. Se recomand o doz ini ial echivalent a 10-20 de doze zilnice orale;
B. Este un antipsihotic injectabil cu durat lung de ac iune;
C. Doza de între inere este de 10-15 doze orale zilnice;
D. Doza de între inere se administreaz o dat pe s pt mân ;
E. Doza ini ial injectabil nu ar trebui s dep easc 100 mg.
(2, p. 750, 752)

10. Agranulocitoza indus de medicamentele antipsihotice se

caracterizeaz prin , cu excep ia:
A. Se manifest prin durere în gât, leucoplazie, eritem i ulcera ii la nivelul
faringelui;
B. Pentru pacien ii la care apare agranulocitoza, trebuie determinat num rul
absolut de neutrofile (NAN);
C. Dac NAN este mai mic de 500/ l, se întrerupe tratamentul antipsihotic;
D. Înaintarea în vârst i sexul feminin cresc riscul de agranulocitoz , în
tratamentul cu clozapin ;
E. Este o reac ie advers de tip cutanat.
(2, p. 758)

11. Care dintre urm toarele medicamente antipsihotice se

metabolizeaz exclusiv pe calea CYP3A4:
A. Haloperidol;
B. Aripiprazol;
C. Quetiapin ;
D. Iloperidon ;
E. Clorpromazin .
(2, p. 747-748)

109
12. Care dintre urm toarele medicamente antipsihotice nu prezint
metaboli i cunoscu i:
A. Risperidon ;
B. Aripiprazol;
C. Clozapin ;
D. Ziprasidon ;
E. Olanzapin .
(2, p. 748)

13. Care dintre urm toarele benzodiazepine este promedicament,

metabolitul activ fiind desmetildiazepam:
A. Diazepam;
B. Clorazepat;
C. Lorazepam;
D. Oxazepam;
E. Clorazepat.
(2, p. 693)

14. Reprezint recomand ri nefarmacologice de igiena somnului

urm toarele, cu excep ia:
A. Se întrerupe sau se reduce consumul de alcool i nicotin ;
B. Se evit consumul unor cantit i mari de lichide seara, pentru a preveni
mersul la toalet în timpul nop ii;
C. Se efectueaz activit i fizice intense cu regularitate înainte de culcare;
D. Se creeaz un mediu confortabil pentru somn;
E. Se întrerupe sau se reduce consumul de cafein .
(2, p. 763)

15. Referitor la farmacocinetica agoni tilor receptorilor

benzodiazepinici, urm toarele afirma ii sunt adev rate, cu excep ia:
A. Flurazepamul i quazepamul se metabolizeaz la N-desalchilflurazepam;
B. Flurazepamul i quazepamul se metabolizeaz prin conjugare;
C. Flurazepamul se metabolizeaz la 3 metaboli i activi;
D. Quazepamul se metabolizeaz la 2 metaboli i activi;
E. Quazepamul are un timp de înjum t ire de 39 de ore.
(2, p. 766)

110
16. Referitor la antidepresive, urm toarele afirma ii sunt corecte:
A. Sertralina este cel mai bine tolerat medicament antidepresiv;
B. Venlafaxina cu eliberare prelungit i duloxetina sunt eficiente în terapia
acut ;
C. Reprezint tratamentul de elec ie pentru managementul pe termen lung al
anxiet ii cronice, în special în prezen a simptomelor depresive;
D. Imipramina este considerat un agent antidepresiv de prim linie;
E. R spunsul anxiolitic necesit între 2 i 4 s pt mâni.
(2, p. 693)

17. La pacien ii cu tulburare de anxietate generalizat (TAG) asociat

cu insomnie, se recomand :
A. Buspiron ;
B. Trazodon ;
C. Tiagabin ;
D. Mirtazapin ;
E. Pregabalin .
(2, p. 694)

18. Referitor la terapia cu benzodiazepine pentru tratamentul

tulbur rii de anxietate generalizat (TAG), sunt corecte afirma iile:
A. Dozele nu trebuie individualizate;
B. Vârstnicii sunt mai susceptibili la reac iile adverse ale benzodiazepinelor
i pot prezenta c deri pe durata terapiei;
C. Sunt cele mai prescrise i eficiente medicamente pentru tratamentul
anxiet ii acute;
D. Sunt mai eficiente pentru simptomele somatice i vegetative;
E. Sunt mai eficiente pentru simptomele psihice (nelini te i îngrijorare).
(2, p. 693)

19. A doua linie de tratament în cazul tulbur rii de anxietate

presupune:
A. Tratament cu ISRS/IRSN timp de 4-6 s pt mâni, cu dozaj adecvat;
B. Se înlocuie te cu alt antidepresiv din aceea i clas sau clas diferit ;
C. Asocierea ISRS cu un antihistaminic sedativ;
D. Asocieri de trei antidepresive;
E. Asociere ISRS cu anticonvulsivant.
R: B, C (2, p. 694)

111
20. În cazul tratamentului cu benzodiazepine pot s apar urm toarele
reac ii adverse:
A. Deprimare SNC;
B. Stimulare SNC;
C. Ataxie;
D. Cefalee;
E. Amnezie anterograd .

21. Întreruperea brusc a tratamentului cu antidepresive triciclice

poate determina:
A. Efect rebound colinergic;
B. Ame eli;
C. Constipa ie;
D. Insomnii;
E. Agita ie.
(2, p. 730)

22. Sunt inhibitori ai recapt rii serotoninei i noradrenalinei (IRSN)

urm toarele antidepresive, cu excep ia:
A. Duloxetin ;
B. Fluoxetin ;
C. Citalopram;
D. Levomilnacipran;
E. Venlafaxin .
(2, p. 731)

23. Sindromul serotoninergic, reac ie advers în urma utiliz rii

antidepresivelor, include urm toarele modific ri:
A. Spasme musculare clonice;
B. Hipotermie;
C. Hipertermie;
D. Tahicardie;
E. Bradicardie.

24. Antidepresivele, inhibitori selectivi ai recapt rii serotoninei (ISRS)

au urm toarele reac ii adverse comune:
A. Sindrom serotoninergic;

B. Grea ;
C. Insomnie;
D. Efect anorexigen;
E. Anxietate/nervozitate.
112
25. În cazul administr rii de trazodon , se observ urm toarele reac ii
adverse:
A. Hipotensiune ortostatic ;
B. Priapism;
C. Erec ie dureroas ;
D. Toxicitate hepatic ;
E. Hipertensiune dependent de doz .
(2, p. 735)

26. Inhibitorii selectivi ai recapt rii serotoninei (ISRS):

A. Prezint risc mai mic de a determina cre tere în greutate;
B. Prezint efecte adverse importante, precum grea , vom , diaree;
C. Prezint risc crescut de efecte sedative;
D. Prezint risc crescut de reac ii adverse cardiovasculare;
E. Poate cre te intervalul QT, în cazul citalopramului în doze mai mari de
40 mg/zi.
(2, p. 737)

27. Referitor la medicamentele cu ac iune serotoninergic mixt ,

urm toarele afirma ii sunt false:
A. Trazodona i nefazodona produc efecte anticolinergice maxime;
B. Priapismul apare frecvent la tratamentul cu trazodon ;
C. Nefazodona prezint risc în cazul pacien ilor cu boal hepatic activ sau
cu niveluri crescute ale transaminazelor serice;
D. Vilazodona poate produce grea , diaree, ame eli, insomnia i libidou
crescut;
E. Vortioxetina produce grea , diaree i disfunc ie sexual .
(2, p. 737)

28. Dintre antidepresivele triciclice se transform în 10-hidroxi-

nortriptilin , cu excep ia:
A. Nortriptilina;
B. Amitriptilina;
C. Desimipramina;

D. Doxepina;
E. Imipramina.
(2, p. 738)

113
29. Referitor la interac iunile medicamentoase ale antidepresivelor,
urm toarele afirma ii sunt corecte:
A. Asocierea unui ISRS cu un alt medicament cu efecte serotoninergice
poate determina apari ia sindromului serotoninergic;
B. Eliminarea foarte lent a fluoxetinei impune asigurarea unui interval de 2
s pt mâni din momentul întreruperii i pân la ini ierea tratamentului cu un
IMAO;
C. Antidepresivele triciclice (ATC) pot interac iona cu medicamente ce
modific activitatea enzimatic , prin deplasare de pe proteinele plasmatice;
D. Când se asociaz ATC cu un IMAO exist risc cu poten ial fatal;
E. Când se asociaz ISRS cu un IMAO nu exist risc cu poten ial fatal.
(2, p. 740)

30. Sunt triazolopiridine antidepresive care antagonizeaz receptorii 5-

HT2:
A. Nefazodona;
B. Venlafaxina;
C. Trazodona;
D. Mirtazapina;
E. Selegilina.

31. Urm toarele medicamente antidepresive nu au afecte

anticolinergice:
A. Amitriptilin ;
B. Escitalopram;
C. Sertralin ;
D. Bupropion ;
E. Trazodon .

32. Antidepresivele, inhibitori ai monoaminooxidazei (IMAO):

A. Produc frecvent disfunc ii sexuale;
B. Prezint ca reac ie advers comun , hipotensiune postural ;
C. Asociate cu alimente cu con inut crescut de tiramin produce
hipotensiune cu poten ial fatal;

D. Fenelzina are efecte stimulante;

E. Fenelzina produce afectare hepatocelular i cre tere în greutate.

33. Care dintre urm toarele antidepresive nu produc convulsii, ca

reac ii adverse:
A. Bupropion ;
B. Duloxetin ;
C. Escitalopram;
D. Mirtazapin ;
E. Doxepin .
114
34. Urm toarele medicamente sunt antidepresive triciclice (ATC):
A. Paroxetin ;
B. Amitriptilin ;
C. Doxepin ;
D. Duloxetin ;
E. Imipramin .
(2, p. 731)

35. Reprezint restric ii medicamentoase în cazul pacien ilor ce

utilizeaz inhibitori de monoaminooxidaz (IMAO):
A. Efedrin ;
B. Metildopa;
C. Sumatriptan;
D. Cafea;
E. Glutamat monosodic.
(2, p. 733)

36. Sunt antipsihotice de genera ia a doua (APG2), urm toarele

medicamente:
A. Aripiprazol;
B. Asenapin ;
C. Perfenazin ;
D. Paliperidon ;
E. Haloperidol.

37. Care dintre urm toarele antipsihotice injectabile cu durat lung de

ac iune (IDLA) se administreaz exclusiv pentru tratamentul
schizofreniei:
A. Decanoat de flufenazin ;
B. Decanoat de haloperidol;
C. Risperidon IDLA;
D. Pamoat de olanzapin ;
E. Aripiprazol.
(2, p. 750)

38. Referitor la riscul crescut de convulsii în cazul pacien ilor care

utilizeaz medicamente antipsihotice, sunt corecte afirma iile:
A. Riscul cel mai mare îl prezint clorpromazina i clozapina;
B. Convulsiile sunt mai frecvente la ini ierea tratamentului, utilizarea
dozelor mari i cre terea rapid a dozelor;
C. În cazul unui episod convulsiv izolat, nu se recomand sc derea dozei;
D. În cazul unui episod convulsiv izolat, se recomand ini ierea unui
tratament anticonvulsivant;
E. În cazul unui episod convulsiv izolat, se recomand sc derea dozei.
115
39. Sunt antipsihotice de prim genera ie (APG1), urm toarele
medicamente:
A. Clozapina;
B. Clorpromazina;
C. Loxapina;
D. Lurasidon ;
E. Tioridazin .
(2, p. 745)

40. Reprezint principii generale în tratamentul schizofreniei

urm toarele afirma ii:
A. Antipsihoticele de genera ia a doua (APG2) au eficacitate superioar în
tratamentul simptomelor negative sau cognitive;
B. Inciden a reac iilor adverse neurologice (tulbur ri motorii) este mai
sc zut în cazul APG2;
C. Inciden a reac iilor adverse metabolice (cre terea în greutate,
dislipidemiile, diabetul zaharat) este mai crescut în cazul APG2;

D. Inciden a reac iilor adverse metabolice (cre terea în greutate,

dislipidemiile, diabetul zaharat) este mai crescut în cazul APG1;
E. Antipsihoticele din prima genera ie (APG1) au eficacitate superioar în
tratamentul simptomelor negative sau cognitive.
(2, p. 744)

41. În ce stadii de tratament se poate opta pentru un antipsihotic

injectabil cu durat lung de ac iune, conform algoritmului de
tratament al schizofreniei:
A. Stadiul 1A;
B. Stadiul 1B;
C. Stadiul 2;
D. Stadiul 3;
E. Stadiul 4.
(2, p. 746)

42. Medicamentele folosite pentru tratamentul simptomelor

extrapiramidale sunt:
A. -blocante;
B. Antimuscarinice;
C. Antihistaminice;
D. Antagoni ti dopaminergici;
E. Benzodiazepine.
(2, p. 754)

116
43. Acatizia:
A. Apare la 20-40% dintre pacien ii trata i cu antipsihotice de genera ia întâi
cu poten crescut ;
B. Apare ocazional i în timpul tratamentului cu APG2 (aripiprazol,
risperidon ).
C. Simptomatologia include componente senzoriale i motorii;
D. Este eficient tratamentul cu anticolinergice;
E. Este eficient tratamentul cu antagoni ti pe receptorii 5-HT2.
(2, p. 754)

44. Antimuscarinice utilizate pentru tratamentul simptomelor

extrapiramidale:
A. Amantadin ;
B. Trihexifenidil;
C. Biperiden;

D. Benztropin ;
E. Propranolol.
(2, p. 754)

45. Referitor la pseudoparkinsonism sunt adev rate urm toarele

afirma ii:
A. Medicamentele antipsihotice din genera ia întâi, administrate în doze
mari, reprezint factor de risc;
B. Amantadina are eficacitate similar cu a anticolinergicelor, cu efecte
intense asupra memoriei;
C. Simptomele majore sunt: akinezie, tremor, rigiditate, anomalii posturale;
D. Difenhidramina nu are un efect sedativ;
E. Benztropina are un timp de înjum t ire care permite administrarea în 1
sau 2 prize zilnice.
(2, p. 755)

46. Referitor la reac iile adverse cutanate care pot fi produse de

antipsihotice, urm toarele afirma ii sunt false:
A. Se manifest prin erup ii cutanate macula-papulare, eritematoase sau
prurit;
B. Atât APG1, cât i APG 2 nu produc fotosensibilitate;
C. Înghi irea rapid a solu iilor orale de APG1 scade riscul de apari ie a
erup iilor la nivelul mucoasei orale;
D. Reac iile sunt frecvente i apar de obicei în primele zile de tratament;
E. Ziprasidona poate produce o reac ie dermatologic rar , dar fatal ,
numit erup ie cutanat medicamentoas cu eozinofilie i simptome
sistemice.
(2, p. 758)

117
47. Pamoatul de olanzapin monohidrat:
A. Este un antipsihotic injectabil cu durat scurt de ac iune;
B. Se administreaz injectabil, zilnic;
C. Se administreaz injectabil, im. profund în zona gluteal ;
D. Risc poten ial de sindrom sedare/delir dup administrare injectabil ;
E. Se administreaz numai într-o unitate medical .
(2, p. 752)

48. Referitor la tratamentul de între inere a schizofreniei sunt false

urm toarele afirma ii:
A. Obiectivul tratamentului de între inere este evitarea rec derilor;
B. Tratamentul se opre te dup remisiunea primului episod psihotic;
C. Trecerea de la un psihotic la altul se face prin sc derea treptat a dozelor
primului antipsihotic în decurs de 1-2 s pt mâni, timp în care se ini iaz
tratamentul cu cel de-al doilea, crescând treptat dozele;
D. Nu prezint risc de efect rebound colinergic la întreruperea brusc a
tratamentului;
E. Nu este necesar continuarea tratamentului la doz minim eficient pe
toat durata vie ii.
(2, p. 749)

49. Bupropiona:
A. Se transform în 3 metaboli i;
B. Se transform în 2 metaboli i;
C. Este un inhibitor al recapt rii noradrenalinei i dopaminei (IRND);
D. Are un timp de înjum t ire de 10-21 ore;
E. Este un inhibitor al recapt rii noradrenalinei i serotoninei.
(2, p. 739)

50. Urm toarele medicamente antipsihotice injectabile cu durat lung

de ac iune se pot administra atât la nivel gluteal, cât i în daltoid:
A. Olanzapin pamoat;
B. Haloperidol decanoat;
C. Flufenazin decanoat;
D. Paliperidon palmitat;
E. Aripiprazol monohidrat.
(2, p. 751)

51. Medicamentele antipsihotice au urm toarele efecte adverse asupra

metabolismului lipidic:
A. Cre terea nivelurilor serice ale trigliceridelor i ale colesterolului;
B. Sc derea tensiunii arteriale;
C. Cre terea în greutate;
D. Cre terea glicemiei à jeun 100 mg/dl;
E. Sc derea ponderal .
118
52. Urm toarele afirma ii sunt corecte:
A. Nu au fost eviden iate efecte teratogene pentru haloperidol;
B. Antipsihoticele sunt excretate în laptele matern;
C. Pe perioada al pt rii este recomandat clozapin ;
D. Pacientele cu schizofrenie, care utilizeaz APG1 nu prezint risc de
na tere prematur ;
E. Femeile îns rcinate cu tratament antipsihotic prezint risc de dou ori
mai mare de a dezvolta diabet gesta ional.
(2, p. 758, 761)

53. Doza de iloperidon se reduce cu 50% când se administreaz

simultan cu:
A. Inhibitori CYP2D6;
B. Inductori CYP2D6;
C. Paroxetin ;
D. Fluoxetin ;
E. Fluvoxamin .
(2, p. 761)

54. Urm toarele afirma ii sunt false, cu excep ia:

A. Farmacocinetica antipsihoticelor nu poate fi modificat prin
administrarea concomitent de inductor enzimatici;
B. Fumatul are efect inductor puternic asupra enzimelor hepatice i poate
cre te clearance-ul antipsihoticelor cu pân 50%;
C. Ketoconazolul reduce semnificativ rata de metabolizare a lurasidonei;
D. Carbamazepina reduce concentra ia plasmatic a aripiprazolului;
E. Farmacocinetica antipsihoticelor nu poate fi modificat prin
administrarea concomitent de inhibitori enzimatici.
(2, p. 761)

55. Suvorexantul:
A. Se administreaz seara, la culcare, în doze de 10-20 mg, pentru
dificult ile de ini iere sau de men inere a somnului;
B. Activeaz semnalele de trezire;
C. Produce sedare;
D. Este un antagonist de orexin A i orexin B;
E. Rar, produce simptome similar narcolepsiei.
(2, p. 763)

119
56. Tratamentul narcolepsiei manifestate prin paralizie a somnului,
cataplexie i/sau halucina ii hipnagogice se face cu:
A. Venlafaxin ;
B. Oxibat de sodiu;
C. Imipramin ;
D. Selegilin ;
E. Melatonin .
(2, p. 764)

57. Referitor la agoni tii GABAA non-benzodiazepinici urm toarele

afirma ii sunt corecte:
A. În general, hipnoticele non-benzodiazepinice au metaboli i activi;
B. Prezint un grad mai redus de sevraj i toleran decât benzodiazepinele;
C. Produc insomnie de rebound mai mare decât benzodiazepinele;
D. Doza uzual de zolpidem este de 5 mg pentru femei, vârstnici i pentru
cei cu afectare hepatic ;
E. Eszopiclona are un timp de ac iune de pân la 6 ore.
(2, p. 765)

58. Care dintre urm toarele hipnotice benzodiazepinice nu se

metabolizeaz prin conjugare:
A. Zolpidem;
B. Triazolam;
C. Temazepam;
D. Flurazepam;
E. Eszopiclon .
(2, p. 766)

59. Somnolen a diurn excesiv se trateaz cu:

A. Venlafaxin ;
B. Modafinil;
C. Oxibat de sodiu;
D. Selegilin ;
E. Fluoxetin .
(2, p. 764)

60. Care dintre urm torii compu i, agoni ti ai receptorilor

benzodiazepinici, se metabolizeaz prin oxidare i N-dealchilare:
A. Flurazepam;
B. Eszopiclon ;

C. Triazolam;
D. Estrazolam;
E. Quazepam.
120