UNIVERSITATEA "AUREL VLAICU" DIN ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ, TURISM ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

DOMENIUL: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE
RURALĂ
PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE
PUBLICĂ ȘI AGROTURISM
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

PROCESARE PRODUSELOR AGRICOLE

PROIECT

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC Student

Ș.l.dr.ing. Perța Simona Bisorca Abrudean Raluca

ARAD
2024
 UNIVERSITATEA "AUREL VLAICU" DIN ARAD
FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ, TURISM ȘI PROTECȚIA MEDIULUI
DOMENIUL: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE
RURALĂ
PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE
PUBLICĂ ȘI AGROTURISM
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

Procesarea boabelor de orez în vederea obținerii unor crupe

specifice

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC Student

Ș.l.dr.ing. Perța Simona Bisorca Abrudean Raluca

ARAD
2024

2
Cuprins
Introducere.......................................................................................................................................4

Capitolul 1 Descrierea materiilor prime, materiilor auxiliare și a materialelor utilizate în.............5

procesul tehnologic de obținere a produsului alimentar..................................................................5

1.1. Descrierea materiilor prime..................................................................................................5

1.1.2. Caracteristici organoleptice ale orezului........................................................................5

1.1.3. Compoziția chimică........................................................................................................6

1.2. Descrierea materiilor auxiliare..............................................................................................6

Capitolul 2 Procesul tehnologic de obținere. Descrierea operațiilor și a utilajelor folosite............8

2.1. Procesul tehnologic de obținere a crupelor de orez..............................................................8

2.2. Principalele operații ale procesului tehnologic de prelucrare a orezului..............................9

2.3. Utilaje folosite.....................................................................................................................11

Capitolul 3 Descrierea produslui obținut.......................................................................................12

3.1.Caracteristicile organoleptice ale crupelor de orez..............................................................14

3.2. Compoziția chimică............................................................................................................14

Concluzie.......................................................................................................................................15

Bibliografie....................................................................................................................................16

3
 Introducere
Orezul (Oryza saliva) este una din cele mai importante plante pentru alimentaţia omului.
Pentru o populaţie a lumii de circa 2,5 miliarde, orezul constituie hrana principalǎ. În toate ţǎrile
din Asia Orientalǎ şi Asia de Sud-Est ( China, Japonia, Filipine, India, Birmania, Vietnam,
Indonezia etc.), în cea mai mare parte ″pâinea″ este asiguratǎ prin orez, consumul anual pe cap
de locuitor depǎşind 120-130 kg. În unele ţǎri ( Thailanda, Cambodgia, Vietnam ) consumul
atinge 150 kg.
Orezul are o largǎ rǎspândire în alimentaţia oamenilor suferinzi de boli de metabolism,
hipertensiune etc. Bobul de orez are importanţǎ şi în prepararea unor medicamente, diete, leacuri
pentru afecţiuni cum ar fi : acnee, afecţiuni gastro-intestinale, afecţiuni renale, afte bucale,
anginǎ, anorexie, arsuri, boli dermatologice, cancer de colon, inflamaţii ale tenului etc. Din bobul
de orez se obţin pudre, fǎinuri, amidon : bobul de orez se utilizeazǎ larg la prepararea
conservelor, la fabricarea berii. Paiele se utilizeazǎ la fabricarea cartonului, la diferite împletituri,
în hrana vitelor, combustibil.
In cantități mai mici, comparativ cu cele destinate consumului alimentar, boabele de orez
sunt folosite pentru fabricarea de alcool (în Japonia se produce băutura tradițională ,,sake’’ ),
bere (în amestec cu orz), amidon ,glucoză, acid acetic, acetonă, ulei, produse farmaceutice,
alimente vitaminizate etc. In furajare sunt folosite numai subprodusele rezultate de la prelucrare:
spărtura de boabe ,tărațe, boabe nematurate sau boabe mai mici.
El are nevoie de 1000 de ore strălucire solară în perioada de vegetație pentru a ajunge la
maturitate și a se obține o recolta. Ajuns la maturitate, aceasta cereală, numită paddy, este
prelucrată obținându-se trei feluri de produs finit: orezul cargo, curătat de prima învelitoare și
care reprezintă 80% din paddy , orezul semi-complet, 75% din paddy și orezul albit- 60% din
paddy, care este o boabă fară nici o urmă de scoarță sau strat proteic.

4
 Capitolul 1 Descrierea materiilor prime, materiilor auxiliare și a
materialelor utilizate în

procesul tehnologic de obținere a produsului alimentar

1.1.Descrierea materiilor prime

1.1.1. Elementele componente ale bobului de orez

Extremitatea spicului
Este acea extremitate a bobului de orez(care se numeşte aşa atunci când bobul nu a fost încă
cules şi supus nici unui tip de prelucrare), care este înlăturat în timpul prelucrării bobului.
Glumela
Bobul de orez abia cules înconjurat dintr-un înveliş format din mai multe straturi, de o
culoare ce poate tinde spre maro sau galben, numite glumele ar putea fi considerate ca fiind
primul strat de piele al bobului de orez, reprezentând protecţia bobului în sine şi constituind un
procent de 20% din greutatea totală a acestuia.
Cariopse
Este partea pe care practic o mâncăm şi care rezultă în urma prelucrării orezului(decorticat).
Este format în mare parte din amidon reprezentând 60% din greutatea totală a bobului.
Embrionul
În fiecare bob de orez este prezent un embrion, poziţionat într-un săculeţ minuscul numit
spermoderma. Embrionul va da viaţă(în boabele de orez de sămânţă) unei noi plante de orez
reprezentând, din acest motiv, o parte foarte importantă a bobului.

1.1.2. Caracteristici organoleptice ale orezului

Aspect: atât pentru calitatea I cât și pentru calitatea II boabele trebuie sa fie întregi fără
urme de mucegai s-au alti dăunători.
Culoarea: pentru calitatea I orezul trebuie să aibă culoarea albă fără urme de pete, pentru
caliatea II orezul mai este acceptat cu o culoare alb-gălbuie .

5
 Miros: mirosul orezului trebuie să fie caracteristic acestuia, fără nici un alt miros străin
cum ar fi cel de mucegai sau de rozătoare.
Aromă și gust: orezul semipreparat are un miros asemănător frunzei de pandanus și
prezintă un gust catifelat, cărnos și ușor dulce. Atunci când este preparat cu alte ingrediente,
acesta păstrează o ușoară aromă a condimentelor adăugate.
Forma și dimensiune: alungite, ovale sau rotunde (acestea se determină pe baza
raportului dintre lungimea și lățimea boabelor)
Conistența boabelor: făinoase, sticloase, semisticloase.

1.1.3. Compoziția chimică

Boabele mature de orez conțin în medie : 8,1% din substanța uscată, proteine: 2,1% din
substanța uscată, lipide: 73,3 din substanța uscată, substanțe extractive neazotate: 9,8% din
substanța uscată, celuloză: 5,7% din substanța uscată, săruri minerale. Prin prelucrarea Boabelor
(decorticare și polizare-albire), se pierd circa 75% din lipide 50% din săruri minerale, o mare
parte din proteine și aproape complet vitaminele. Ca urmare , boabele de orez prelucrate (orez
alb ) sunt constituite aproape in totalitate din amidon (76-90,3%) și sunt sărace în proteine (5-
9%, ca urmare a înlăturării, la prelucrare , a părților exterioare ale bobului și a embrionului),
lipidele (0,4-0,6%), celuloză0,2% și saruri minerale (0,6%).
De asemenea, boabele de orez sunt dificitare in vitaminele complexului B și în unii
aminoacizi esențiali (lizină). În componența proteinelor predomină glutelinele( 1,2-8,0 g/100 g
boabe , uscate , în principal orizeina) și albuminele (1,6-3,2 g/100, în principal leucosina).

1.2. Descrierea materiilor auxiliare

Apa: este necesară pentru spălarea, curățarea și procesarea boabelor de orez.

Substanțe chimice pentru curățare: pot fi utilizate substanțe chimice, precum hipocloritul
de sodiu sau alte dezinfectante, pentru a elimina impuritățile, bacteriile sau alte organisme din
boabele de orez.
Substanțe pentru tratarea insectelor și protejare împotriva mucegaiurilor: pentru a
preveni deteriorarea boabelor de orez de către dăunători sau mucegaiuri, se pot utiliza substanțe
chimice specifice pentru tratarea insectelor și păstrarea calității boabelor.

6
 Uleiuri vegetale: unele procese de obținere a crupelor de orez pot implica folosirea uleiurilor
vegetale (cum ar fi uleiul de palmier sau uleiul de floarea-soarelui) pentru a ameliora textura și
aspectul final al crupelor.
Aditivi alimentari: în unele cazuri, pot fi adăugați aditivi alimentari precum arome,
coloranți, emulgatori sau antioxidanți pentru a îmbunătăți calitatea și aspectul crupelor de orez.

7
Capitolul 2 Procesul tehnologic de obținere. Descrierea operațiilor și
a utilajelor folosite
2.1. Procesul tehnologic de obținere a crupelor de orez

Prelucrarea orezului se realizeazã în instalatii speciale numite rizerii.

Schema tehnologicã de prelucrare a orezului este prezentatã în figura urmatoare :

Talc Glucoză Orez brut

Curățire corpuri străine

Deșeuri

Calibrare pe
dimensiuni

Decojire

Sortare Pleve

Orez decojit
(decorticat)

Șlefuire Făină furajeră

Orez șlefuit

Polizare Făină furajeră

Orez polizat

Glasare Orez glasat

Fig.1 Procesul tehnologic de prelucrare a orezului

8
 În masa de orez brut se gãsesc numeroase semințe de buruieni, care au o duratã de
vegetație aproximativ egalã cu cea a culturii de bazã. Pentru ca operația de decojire sã se
realizeze în condiții optime trebuie ca în prealabil sã se efectueze calibrarea boabelor de orez.
Operația de decojire se realizeazã în decojitorul cu discuri (piatra de decojit),unde între
douã suprafețe abrazive are loc frecarea boabelor urmatã de desprinderea paleelor. După decojire
se separă boabele decojite de cele nedecojite cu ajutorul unor mașini de sortat Paddy, la care
separarea are loc datorită diferențelor între coeficienții de frecare, de elasticitate și a diferențelor
de masă specifică.
Orezul decojit nu poate fi livrat în comerț ca atare, deoarece învelișurile pericarpice și
seminale imprimã boabelor nuanțe diferite, de la verzui-roșcat pânã la brun închis. Pentru
desprinderea acestor învelișuri se aplicã operația de șlefuire, care se realizeazã cu ajutorul unor
mașini tronconice ale cãror rotoare sunt îmbrãcate într-o suprafatã de smirghel de diferite
granulozitãți și o manta fixã, prevãzutã cu bare din cauciuc.
Pentru înlãturarea rugozitãții suprafeței boabelor de orez se practicã o lustruire cu ajutorul
mașinilor cu pâslã, piele sau cauciuc. Orezul polizat are o suprafațã lucioasã, netedã, cu un
aspect
plãcut. Orezul polizat se poate prelucra în continuare prin operația de glasare. Glasarea se
realizeazã cu un amestec de talc și glucozã. În urma acestei operatii boabele de orez sunt
acoperite cu un strat subtire de glazurã. Uneori orezul finit se coloreazã în galben cu caroten sau
în alb cu ultramarin.
Din toate operațiile tehnologice de la prelucrarea orezului rezultã o cantitate mai mare
sau mai micã de spãrturi de boabe numite "brizurã". Aceste spãrturi se colecteazã și prin
mãcinarea lor se obține fãinã de orez. Brizura se mai folosește în procesul tehnologic de fabricare
a berii ca cerealã nemaltificatã.

2.2. Principalele operații ale procesului tehnologic de prelucrare a

Orezului

Pregătirea orezului pentru prelucrare

Din siloz, dupa cântărire, orezul este direcționat spre secția de curățătorie, unde este
trecut printr-un separator – aspirator, utilaj care realizează atât separarea corpurilor străine cât și
sortarea boabelor funcție de granulozitatea acestora. Una din etapele principale ale procesului de

9
pregătire a orezului pentru prelucrare este tăierea țepilor radiali, respectiv stutuirea. Amestecul
format din orez și boabe de mohor este supus operației de ciuruire. Utilajele folosite în acest scop
sunt mașinile de stutuit sau desaristoarele, eficiența lor fiind de 92-97%. De asemenea, orezul,
după curățirea de corpuri străine, este supus la o serie de operații tehnologice, funcție de care se
întocmește și diagrama de decojire și șlefuire.
Sortarea orezului brut înainte de decojire are drept scop prepararea unui lot de boabe de
orez cât mai uniform ca mărime, pentru a ușura operațiile ulterioare ce se fac prin spații de lucru
sensibil reglate la dimensiuni convenabile scopului tehnologic. Această intensifica procesul de
decojire și totodată asigură menținerea integrității bobului în decursul acestei operații. Pentru
aceasta grupare pe fracțiuni după mărime se folosesc site cu orificii rotunde, care separa boabele
după lățime, deoarece reglarea mașinilor de descojit se face după această dimensiune a bobului.
Decojirea orezului la masinile de decojiit cu pietre
La aceste mașini piatra inferioară este alergătoarea. Suprafața de lucru a discurilor de la
aceste pietre trebuie să fie aspră, cu foarte multe rugozități, însă nu trebuie sa aiba santulete sau
denivelari. Distanța dintre aceste două suprafețe de lucru se reglează în funcție de mărimea
boabelor, astfel ca să se obțină o decojire intensa a boabelor fără a se produce spărturi sau boabe
fisurate.
Separarea boabelor decojite de cele nedecojite
Oricât de bine s-ar regla mașinile de decojit și oricât de bine s-ar fi făcut sortarea pe
fracțiuni granulometrice a boabelor înaintea acestei prelucrări, de la mașinile de decojit se obțin
un amestec format din boabe decojite (procentul cel mai mare) și nedecojite. Scopul operației de
sortare după decojire constă în separarea pe grupe a făinii furajere, a boabelor sparte, a cojilor de
orez, a boabelor nedecojite și a celor decojite. Sortarea se face cu ajutorul mașinilor construite pe
principiul utilizări însușirilor specifice ale fiecărui constituent.
Operțtia de decojire se realizează în mai multe trepte, astfel după fiecare treaptă de
decojire, paleele se separă în selectoare, produsul este aspirat într-un aspirator, iar după
îndepărtarea particulelor ușoare se separă boabele de orez decojite de cele rămase nedecojite, cu
ajutorul unei mase de sortat Pady (boabele nedecojite sunt recirculare). Masa de orez decojită
poartă numele de corgó. In funcție de fracțiunea de produs separată, acestea sunt dirijate astfel:
faina furajera și spărturile mici de boabe la magazie, cojile sunt eliminate în locuri special

10
amenajate, boabele nedecojite la o altă mașină de decojit, iar cele decojite la mașinile de șlefuire
pentru prelucrarea completă a orezului.
Șlefuirea și polizarea
Constă în îndepărtarea straturilor de înveliș pericarpic și seminal care apar ca niște foițe
rezistente, cât și a germenului prin șlefuire cu o suprafață abrazivă. Se folosesc ca utilaje conuri
de șlefuire, operația realizându-se în mai multe trepte, în funcție de calitatea orezului (3-4 trepte
pentru orezul sticlos si 2-3 trepte pentru cel fainos). Eliminarea straturilor de înveliș care îmbracă
bobul, reduce timpul de fierbere al orezului, atunci când este preparat în scop alimentar, deoarece
acesta împiedică pătrunderea rapidă a apei în interior. Orezul slefuit are culoarea alba si
suprefata cu o rugozitate foarte mare, datorita actiunii asupra lui a smirghelului. Controlul
efectului slefuirii se face prin determinarea continutului de cenusa al orezului prelucrat. Astfel,
continutul de cenusa al orezului dupa prima slefuire este de 1,5%, iar dupa ultima scade la 0,55 -
0.65%. Umiditatea boabelor de orez scade si ea, cu circa 0,4% datorita incalzirii boabelor in
timpul slefuirii. In vederea inlaturarii rugozitatii boabelor, pentru netezirea suprafetelor, se
realizeaza operatia de polizare.
Orezul astfel obținut, după separarea sparturilor (realizata prin trecerea printr-un selector,
un trior si un aspirator), este ambalat – orez de tip ’’S’’. Spărtura recoltata la aparatul din finalul
procesului de șlefuire – polizare se numește ’’brizură’’, și constitue materie prima pentru
fabricarea grișului sau a fănii de orez. Praful alb rezultat în urma decojirii este bogat în vitamine,
substanțe proteice, și se folosește ca nutreț. Cojiile sunt folosite parțial în furajarea animalelor
(sunt bogate în SiO2), iar prin transformare în cenușă se utilizează ca material de umplutură
pentru diferite izolații în construcții.
Glasarea și colorarea se utilizează pentru a conferi boabelor de orez polizat un aspect mai
plăcut. Se obține orezul glasat de tip ’’G’’. Din punct de vedere alimentar, dar și estetic, aceste
operații nu au nici o influență asupra produsului. Este vorba de un aspect comercial. Glasarea se
face prin astuparea porilor și netezirea asperităților boabelor, acestea căpătând un aspect lucios.
Se realizează prin amestecarea orezului polizat cu talc și glucoza. Colorarea se realizează pentru
a imprima boabelor de orez anumite nuanțe (alb, galben).

2.3. Utilaje folosite

11
 Operația de decojire se realizează în decojitorul orizontal etajat, unde între două
suprafețe abrazive are loc frecarea boabelor urmată de desprinderea paleelor.
Pentru desprinderea acestor învelișuri se aplică operația de șlefuire, care se realizează cu
ajutorul unor mașini tronconice ale căror rotoare sunt îmbrăcate într-o suprafață de smirghel de
diferite granulozități și o manta fixă, prevãzuta cu bare din cauciuc. Pentru înlăturarea rugozității
suprafeței boabelor de orez se practică o lustruire cu ajutorul mașinilor cu pâslă, piele sau
cauciuc. Orezul polizat are o suprafață lucioasă, netedă, cu un aspect plăcut.
În siloz, dupa cântarire, orezul este direcționat spre secția de curățătorie, unde este
trecut printr-un separator – aspirator, utilaj care realizează atât separarea corpurilor străine cât
și
sortarea boabelor funcție de granulozitatea acestora.
Utilaje conuri de șlefuire, operatia realizandu-se in mai multe trepte, in functie de
calitatea orezului (3-4 trepte pentru orezul sticlos si 2-3 trepte pentru cel fainos). Eliminarea
straturilor de invelis care imbraca bobul, reduce timpul de fierbere al orezului, atunci cand este
preparat in scop alimentar, deoarece acesta impiedica patrunderea rapida a apei in interior.
Glasarea și colorarea se utilizează pentru a conferi boabelor de orez polizat un aspect mai
Plăcut, utilizând mașină combinată de șlefuit, perlat și colorat.

Capitolul 3 Descrierea produslui obținut

Ca și celelalte cereale, cea mai mare parte a vitaminelor din bobul de orez se găsesc
localizate către periferia endospermului, germene și înveliș și se elimină în mare parte prin
operațiile tehnologice de decorticare.
Pentru ridicarea valorii alimentare a crupelor de orez, în unele țări ca: India, Birmania,
Pakistan, S.U.A. și Italia, se practică procedee tehnologice speciale.
Procedeele respective poarta denumirea de ”prefierbere a orezului” (Parboiled rice) sau
de vitaminizare. In principiu, aceste procedee constau în înmuierea orezului brut în apă caldă
timp de 8-12 ore. Procedee mai noi folosesc în același scop apa calda, aburul si presiunea. Prin
acest procedeu apa dizolvă cea mai mare parte din vitaminele grupului B și sărurile minerale
localizate în coajă și înveliș, transferându-le în interiorul endospermului.

12
 O a doua influență exercitată de procedeele amintite asupra calității orezului este aceea
că, prin aburire sau înmuiere în apă caldă, are loc o ușoară gelatinizare a amidonului și
eventualele fisuri ale endospermului se sudează. Endospermul devine astfel mai elastic și nu se
mai sparge prin decorticare. Orezul brut se decortică mai ușor, slăbindu-i coeziunea dintre
endosperm, înveliș și coji. Se micșoreaza astfel cantiatea de înveliș rămasă pe suprafața crupelor.
Crupele obținute sunt mai puțn susceptibile la atacul insectelor și rezistă mai bine la
fierbere. Deoarece crupele provenite din orez prefiert capată o culoare galben - maronie, nu sunt
agreate de către consumatori, cu toate că orezul respectiv prezintă o valoare alimentară mai
ridicată.
Crupele de orez reprezintă boabe de orez cărora li s-au îndepărtat învelișul și
embrionul, executandu-se apoi prelucrarea ulterioară a suprafeței prin șlefuire, polizare etc.
Crupele de orez se deosebesc printr-un conținut excesiv de amidon și un conținut redus
de celuloză , hemiceluloză și cenușă, ceea ce conferă crupelor unele proprietați dietetice .
Totodată crupele de orez sunt sărace în vitaminele B1 și B2, deoarece acestea se conțin în părțile
anatomice, care se înlătură în urma prelucrării boabelor.
Crupele de orez se întrebuințează pe larg în alimentația omului. Din ele se prepară supe,
budinci, terciuri, parjoale, garnituri, umpluturi etc. Crupele de orez, fiind ușor asimilabile se
răsfierb bine (timpul de fierbere 20 – 40 min ), își măresc esențial volumul (de 4 – 6 ori) și se
carecterizează prin preprietăți gustative bune.
În funcție de formă , dimensiuni și gradul de sticlozitate, crupele de orez se împart în 7
tipuri. În industria cerealieră se obțin 2 tipuri de orez prelucrat : șlefuit și poleit și ca produs
secundar se obține orezul fragmentat (brizură).
Sortimentul crupelor de orez cuprinde următoarele varietăți: orezul șlefuit (care poate fi
de calitate superioară I și II) , orezul polizat (poate fi de calitate superioara ,I și II), orezul
fragmentat, fulgi de orez.
Orezul șlefuit se obține din boabe decorticate de orez , supuse procesului de șlefuire . În
urma șlefuirii se ănlătură embrionul , membranele fructului și ale seminței , o parte considerabilă
a stratului aleuronic .Orezul țlefuit constă din endosperm și o parte redusă a stratului aleuronic și
a membranelor seminței. Orezul șlefuit are culoarea albă și se caracterizează printr-o suprafață
zgrunțuroasă.

13
 Orezul polizat se obține în urma prelucrării ulterioare a orezului sticlos șlefuit. Se înlătură
părțile rămase ale membranelor, stratului aleuronic și particulele făinoase de pe suprafața
boabelor. Orezul polizat este constituit numai din endospermul sticlos , are culoarea albă,
suprafață netedă și lucioasă.
Orezul fragmentat este produsul secundar și reprezintă fragmente ale bobului cu
dimensiuni de 2/3 din bobul normal (întreg).

3.1.Caracteristicile organoleptice ale crupelor de orez

Culoarea trebuie să fie o culoare caracteristică crupelor de orez;

Gustul crupelor de orez este unul dulceag, fără gust amar,acru, rînced, provenit de la
păstrarea necorespunzătoare;

Miros: asemănator cu al unei crupe sănatoase, fără miros de mucegai, insecte sau alte
mirosuri străine;

3.2. Compoziția chimică

Crupele de orez sunt destul de nutritive, valoarea cărora este determinată de prezența
unor componente chimice.
Compoziția chimică a crupelor de orez este următoarea:
- Amidon 82 - 86%;
- Proteine 8 – 10%;
- Grăsimi 0,4 – 0,6%;
- Celuloză 0,18 – 0,4%;
- Vitamine B1, B2, PP;
- Cenușă 0,4 – 0,5%.

14
 Concluzie

Orezul constituie materie primă pentru alimentația a mai mult de jumătate din populația
planetei. Anul 2004 a fost proclamat de Națiunile Unite ca „An internațional al orezului”. A fost
creată astfel o ocazie de a readuce în atenția lumii valoarea acestei culturi, de pe urma căreia
trăiesc mai mult de 2,5 miliarde de oameni.
Orezul brun conține uleiuri nesaturate care ajută la scăderea colesterolului.
Pe lângă alimentație, orezul se folosește și la realizarea unor medicamente, a amidonului,
a berii și a alcoolului. Paiele de orez reprezintă, la rândul lor, materie primă pentru fabricarea
hârtiei și cartonului.
În cazul în care combinați paste, pâine și orez vă îngrăsați. Nu le mâncați împreună la
aceeași masă pentru că toate conțin carbohidrați într-un grad ridicat.
Prin consumul de orez nedecorticat, brun, se pot preveni bolile de inimă, diabetul și
complicațiile acestora, bolile de rinichi și obezitatea.
Orezul protejează celulele cutanate de agresiunile exterioare, întârzie îmbătrânirea și
îngrijește pielea grasă. Amidonul din orez are particularitatea de a absorbi producția de sebum a
epidermei grase și de a o regulariza. Pielea grasă se păstrează astfel mată. Amidonul din orez este
folosit în fabricarea cosmeticelor, spre exemplu în pudre sau șampoane.

15
 Bibliografie
1. Tehnologii de prelucrare a cerealelor in industria moraritului – Ionel Costin, Editura Tehnica,
Bucuresti
2. Banu, C. (2009). Tratat de industria alimentară. Editura ASAB Bucureşti.
3. Banu, I. (2007). Principii generale de morărit. Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de
Jos”, Galați, ISBN 978-973-627-388-9.
4. Colin, W., Harold, C., Charles, E. W. (2004). Encyclopedia of Grain Science. Elsevier
Academic Press.
5. Leonte, M. (2001). Tehnologii și utilaje în industria morăritului - Pregătirea cerealelor pentru
măciniş. Editura Millennium, Piatra-Neamț.
6. Moraru, C., Danciu, I., Georgescu, D. (1988). Tehnologia și utilajul industriei morăritului și
crupelor, Universitatea din Galați.
7. http://prodieta.ro/orezul-proprietati-nutritive-orez-integral-brun/
8. http://chimiebiologie.ubm.ro/Cursuri%20online/MIHALI%20CRISTINA/TEHNOLOGII
%20PRODUSE%20VEGETALE/TEHNOLOGIA%20PROD_ORIG_VEGETALA.pdf

16