Vous êtes sur la page 1sur 60

Prof. univ. dr. doc.

IULIAN MINCO

Membru al Academiei de Stiinte Medicale Laureat al Academiei Rornane

Director general al Institutului de Cercetari Medicale ,,~tefan Milcu" Universitatea "Spiru Haret"

NOVO-NORDISK FARMA SRL

Director general Dr. Tudor Mihai lures

Sponsori:

AVENTIS INTERCONTINENTAL ROMANIA Director general Dr. Dan Ivan

A OMULUI SANATOS SI A OMULUI BOLNAV

,

FUNDATIA "NUTRITIA UMANA" ROMANIA

GHID ALIMENTAR IN SPITAL ~I LA DOMICILIU

Editura Enciclopedica Bucuresti, 2007

Coperta: ALEXANDRU IONESCU

Redactor: Marcel POPA Tehnoredactare: Mihaela TUDOR

Motto:

Nil actum credens, cum quid superesset agendum

Marcus Annaeus Lucanus Pharsalia, II, 657

Descrierea CIP a Bibliotecii Natlonale a Romaniei WLIAN, MINeu

Alimentatia dletetica a omului sanatos ~i a omului bolnav / prof. univ. dr, doc. Iulian Mincu. - Bucuresti: Editura Enciclopedica, 2007

Bibliogr.

ISBN (13) 978-973-45-0539-5

613.2

ISBN 973-45-0539-4

HOMMA6Elt MJUJRICE DEROY

OMAGUJ lUI MAURICE DEROY

Om"l, medlcul, cercetatorut, patrtotet, prtetenu] Romaniei

" '" '_- ",,' " ,'- ','

Itt medecin, le chercheur, le patriote Pamo deIa Roumanie

Le conttnuateur des liens tranue-reumalns 1901~1985

Continuator"1 legaturilor trance-remane 1901-1985

Je me.permets de commencer cet expose au sujet de celui qui fut Maurice Derot.Thommequi a cons acre a la France toute sa vie, mais qui a aime et respecte la Roumanie et les Roumains, au savant auquel je dois toute mon existence professionnelle, de par Ie premier paragraphe de la preface a mon ouvrage, «LeDiabete sucre» , Bucarest, 1977.

', «En nousfaisant le ires grand honneur de nous confier la preface de son ires beau livre, julian Mincu s 'est 'peut-etre .souvenu de nos quelques mois de collaboration dans mon service a I 'HOtel Dieu de Paris. Moi j 'ai crn qu 'if a voulu surtoutmarquerunefois encore les etroits liens qui unissent fa medecinefrancaise et 1(1 medecine rournaine loutpClrticulierernent en diabetologie.

L 'etroitesse de cette collaboration, un tres bon exemple nous en est fourni parla carriere de Nicolas Paulesco».

Ce sontles paroles avec lesquelles Maurice Derot commence sa preface pleined'eloges am011 ouvrage (<<Untraitedidactique» d'apresDerot) etjustifie cetteretrospectivebreve de l'historiographie des relations franco-roumaines.

Je crois d' ailleurs qu' il n' existe.pas de domaine deIacreation spirituelle, soit celuides lettres et des arts, soit celui des sciences, que I'echange mutuel de valeurs et d'idees n' ait pas enrichi et qui ne se voiepas ouvrir de nouvelles perspectives dans les plans bilateral et general, II est tout aussi vrai et significatif Ie fait que l' origine latine commune des Roumains et des Francais et leur parente spirituelle, qui ont determine des attitudes et approches similaires, se sont materialisees le dernier .siecle et demie dans une cooperation intellectuelle que Ia durete des temps n'a jamais reussia diminuer.· .

Les Roumains et la terre qui etait leur patrie ont ete a l'attention des Francais des le debut du Moyen-Age, si l'on pense aux informations de Guillaume de Robrouck du XIHe siecle. C'est avec le merne interet que les voyageurs francais

Imi permit sa incep aceasta prezentare despre eel ce a fost Maurice Derot, ornul care i-a inchinat Frantei intreaga sa viata, iubind in acelasi timp Romania si pe romani, savantului caruia Ii datorez intreaga mea existenta profesionala, cu primul paragraf din prefata la lucrarea mea Diabetul zaharat, Bucuresti, 1977.

"Fadindu-mi marea onoare de a-mi incredinta prefata frumoasei sale cdrti, Iulian Mincu si-a amintit probabil de cele cdteva luni ale colabordrii noastre in serviciul meu de la Hotel Dieu din Paris. Am crezut cd a vrut sa marcheze 0 data in plus legdturile strdnse care leagii medicina franceza si medicina romdneascd mai ales in diabetologie.

Un exemplu Joarte bun al acestei colabordri if ofera cariera lui Nicolae Paulescu. t c

Sunt cuvintele cu care Maurice Derot incepe prefata sa plina de elogii la adresa lucrarii mele ("Un tratat didactic" dupa parerea lui Derot), cuvinte care justifica aceasta scurta retrospectiva a istoriografiei relatiilor franco-rornane.

De altfel, cred ca nu exista vreun domeniu al creatiei spirituale, fie cel al literelor si artelor, fie eel al stiintelor, pe care schimbul reciproc de valori si de idei sa nu 11 fi imbogatit ori sa nu-i fi deschis noi perspective atat pe plan bilateral cat si general. La fel de adevarat si nu mai putin semnificativ este si faptul ca originea latina cornuna a romanilor ~i francezilor si inrudirea lor spirituala, care au determinat atitudini ~i abordari asemanatoare, s-au materializat in ultirnul secol si jumatate intr-o cooperare intelectuala pe care vitregia vremurilor n-a reusit vreodata sa o urnbreasca.

Romanii si pamantul care le era patrie au retinut atentia francezilor inca de la inceputul Evului Mediu, daca ne gandim la relatarile lui Guillaume de Robrouck din secolul al XIII-lea. Cu acelasi interes s-au aplecat apoi calatorii francezi

VIII

IX

de plus tard, a partir de Pierre Lescalopier (XVle siecle), abordaient les Principautes roumaines; leurs recits, plus ou moins savants, faisaient connaitre a l'Occident de langue et culture francaises les raisons et le passe tres peu connus des « latins» des Bouches du Danube et des Carpates. A leur tour, des Roumains tels Petru Ceree1 ou Constantin Brancoveanu alIaient chercher en France du soutien it leur pays et it ses aspirations.

Apres I'entree de I'Europe dans l'epoque des Etats nationaux et des nations europeennes modernes, en grande mesure sous I'impact de la Revolution francaise de 1789, la France, l'un des promoteurs les plus importants de Ia modernite politique et sociale de I'epoque, est devenue pour les Rournains avant tout le milieu spirituel dans lequel ils ont decouvert les fondements conceptuels pour la construction de leur propre Etat national moderne. De plus, dans le milieu et sous l'influence benefique de l'esprit francais, la generation des jeunes Roumains de 1848 (Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Mihail Kogalniceanu et d'autres) a realise le grand pas aussi dans le domaine de l'historicgraphie - le passage des chroniques, habituelles jusqu'alors, aux ecritures historiques modernes, influencees sans doute par Ies elements du romantisme dominant dans I'epoque. On pourrait evoquer comme exemple eloquent a cet egard « L 'His to ire des Roumains sousMichel le Brave» de Nicolae Balcescu, D'ailleurs, dans un ouvrage ulterieur de P. Eliade (« De I 'influence francoise sur I 'esprit public de Roumanie - les origines. Etude sur I' etat de la societe roumaine a I' epoque des regnes phanariotes », Paris, 1898), I'auteur confirmait linfluence francaise decisive sur l'evolution moderne des Principautes roumaines, tout comme l'avait fait quelques annees aupravant (1887) A.D. Xenopol, I'un des premiers grands historiens modernes des Roumains. Il n'est pas moins vrai que - dans le contexte politique europe en de Ia moitie du XIXe siecle et de sa seconde moitie, mais sans doute par une veritable sympathie envers les Roumains et Ia comprehension de la justesse des aspirations nationales de ceux-ci - plusieurs historiens et journalistes francais (J. Michelet, E. Quinet, A.H. Ubicini, P. Bataillard et surtout J.P. Vaillant) ont influence par ce qu'ils ont ecrit la realisation, avec I'appui significatif de la France, de I'Union roumaine de 1859. II convient de noter aussi le fait que les rapports roumano-francais dans le dornaine de l'historiographie ri'ont pas ete et n'ont pas evolue sous le signe de la conjoncture, mais ils etaient dus d'un cote a une parente spirituelle impossible a nier et, d'autre cote, it la confiance dans l'importance de la connaissance mutuelle comme element fondamental du rapprochement entre les deux peuples, outre toute implication extrascientifique. Notons egalement le fait que, tout comme de nombreux historiens roumains ont decouvert en France,

de rnai tarziu, incepand cu Pierre Lescalopier (sec. XVI), asupra Tarilor Romane, nu mai purine fiind relatarile lor, mai mult sau mai putin savante, care faceau cunoscut Occidentului de limba si cultura franceza rosturile si trecutul inca. atat de putin stiute ale .Jatinilor" de la Gurile Dunarii si din Carpati. Si, la randul lor, romani ca Petru Cereel sau Constantin Brancoveanu aveau sa. caute si in Franta sustinere pentru tara lor si nazuintele ei.

Odata cu intrarea Europei in epoca state lor nationale si a natiunilor europene moderne, in buna parte sub impactul Revolutiei Franceze de la 1789, Franta, unul dintre promotorii cei mai de seama ai modernitatii politice si sociale a vremii, a devenit pentru romani inainte de toate mediul spiritual in care au aflat temeiurile ideatice pentru zidirea propriului stat national modern. Mai mult, in mediul si sub influenta benefica a spiritului francez, generatia tinerilor pasoptisti romani (Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Mihail Kogalniceanu s.a.) a infaptuit pasul eel mare si in dorneniul istoriografiei - trecerea de la cronicile, obisnuite pana atunci, la serieriIe istorice moderne, influentate lara indoiala de elementele romantisrnului dominant in epoca. Ce pilda mai elocventa in acest sens poate fi evocata decdt Istoria romdnilor supt Mihai Viteazul a lui Nicolae Balcescu? De altfel, intr-o lucrare mai tarzie a lui P. Eliade (Despre influenta francezd asupra spiritului public din Romania ~ originile. Studiu asupra stdrii societdtii romdnesti in epoca domeniilor fanariote, Paris, 1898), autorul avea sa invedereze influenta franceza hotaratoare asupra evolutiei moderne a Tarilor Romane, la fel cum 0 facuse de altfel cu cativa ani mai inainte (1887) A. D. Xenopol, unul dintre cei dintai mari istorici moderni ai romanilor, Nu e mai putin adevarat ca - in contextul politic european de la mijlocul secolului al XIX-lea ~i din a doua sa jumatate, dar rara indoiala ~i dintr-o certa simpatie pentru romani ~i din intelegerea justetii aspiratiilor nationale ale aeestora rnai multi istorici si publicisti francezi (J. Michelet, E. Quinet, A. H. Ubicini, P. Bataillard si mai cu seama J. P. Vaillant) au influentat prin scrierile lor realizarea, eu sprijinul deloc neinsemnat al Frantei, a Unirii romanesti de la 1859. In acelasi timp, socotese necesar sa. evidentiez faptul ca raporturile romano-franceze in domeniul istoriografiei nu au stat ~i evoluat defel sub semnul conjuncturalitatii, ci s-au datorat, pe de 0 parte, unei inrudiri spirituale de netagaduit, iar pe de alta parte credintei in importanta cunoasterii reeiproce ea element fundamental al apropierii intre doua popoare, dineolo de orice implicatie extrastiintifica. Mai soeotesc neeesar sa evidentiez si faptul ca, dupa cum 0 seama de istorici romani si-au aflat in Franta, pentru 0

x

XI

pour une peri ode plus ou moins longue, une seconde patrie, protectrice et encourageante pour leur creation, des Francais etablis en Roumanie ont fait connaitre dans leur mere-pattie. I'histoire du pays et du peuple qui les avaient adoptes - Frederic Dame et son « Histoire de la Roumanie contemporaine depuis l'avenement des princes indigenes jusqu 'd nos jours (1822-1900) », Paris, 1900.

Si d'importants historiens roumains tels VA. Urechia (« Les relations de la France avec la Roumanie pendant les regnes de Louis XIV, XV et XVI », Bucarest, 1883) et I.e. Filitti (« Lettres et extra its concernant les relations des Principautes roumaines avec la France (1728-1810) », Bucarest, 1915) ont jete les bases pour la connaissance d'un passe commun assez peu etudie jusqu'alors, Nicolae Iorga en echange, par la force de son esprit de synthese et sa vaste vision, a ouvert, grace it son ouvrage « L 'Histoire des relations entre la France et les Roumains » (Iasi, 1917; Paris, 1918), de nouvelles perspectives a la recherche du passe des relations roumano-francaises. De plus, apres l'union politique-etatique des Roumains de 1918, le grand historien a considere comme necessaire la realisation d'un cadre institutionnel cerise donner un essor et coordonner la recherche historique tant dans le plan des relations bilaterales que dans celui des rapports generaux, donnant l'occasion aux historiens roumains it se specialiser dans un milieu spirituel effervescent. Ainsi, suite aux insistances tenaces du grand savant, en 1921 a ete creee a Fontenay aux Roses (pres de Paris) l'Ecole roumaine de France, it laquelle chaque Faculte des Lettres du pays pouvait envoyer pour deux ans deux diplomes ou jeunes docteurs es lettres pour se specialiser, La revue scientifique du nouveau centre de recherches

, '

« Melanges de I 'Ecole roumaine de France », publiee une fois par an, a attire

des la parntion de son premier volume (1923) non seulement l'attention des milieux scientifiques roumain et francais, mais du milieu international en egale mesure, grace aux contributions remarquables par la documentation irnpressionnante et la haute portee professionnelle de la demarche historique. Le cadre propice offert par la nouvelle institution de recherche, sous la direction permanente de Nicolae Iorga, a favorise la recherche des relations historiques roumano-francaises, Parmi les contributions consistantes parues ensuite dans « Melanges ... » comptent: A. Sacerdoteanu - « Guillaume de Rubrouck et les Roumains au milieu du XlIIe steele » (I928) et Constantin I. Andreescu - «La France et la politique orientale de Catherine II d'apres les rapports des ambassadeurs francais St. Petersbourg (1775-1792) » (1930).

Les anciens boursiers de l'Ecole roumaine de France ont publie, soit en Roumanie, soit en France, des livres de grand interet tant pour l'histoire des relations roumano-francaises, que pour l'histoire de la France ou des Roumains:

vreme mai scurta sau mai lunga, 0 a doua patrie, ocrotitoare si stimulatoare pentru creatia lor, tot astfel francezi stabiliti ill Romania au tinut sa faca stiuta in patria-marna istoria tarii si a poporului care ii adoptase, precurn Frederic Dame ~i a sa Histoire de fa Roumanie contemporaine depuis I 'avenement des princes indigenes jusqu '(j nos jours (1822-1900) (Paris, 1900).

Daca istorici romani de seama ca V. A. Urechia (Relatiile Frantei cu Romania in timpul domniilor regilor Ludovic al XIV-lea, al XV-lea si at XVI-lea, Bucuresti 1883) si 1. C. Filitti (Lettres et extraits concernant les relations des Principautes Roumaines avec la France (l728~1810), Bucuresti, 1915) au pus pietre de ternelie pentru cunoasterea unui trecut comun destul de putin cercetat pana atunci, in schimb Nicolae Iorga, prin forta spiritului sau de sinteza si viziunea sa cuprinzatoare, a deschis, datorita lucrarii sale Istoria relatiilor fntre Franta si romdni (Iasi, 1917; Paris, 1918), noi perspective pentru cercetarea trecutului relatiilor romano- franceze. Mai mult, dupa intregirea politico-statala a romanilor din 1918, marele istoric a socotit necesara realizarea unui cadru institutional, prin care sa fie impulsionata si coordonata cercetarea istorica atat pe planul relatiilor bilaterale cat ~i al celor generale, deopotriva cu specializarea istoricilor romani intr-un mediu spiritual efervescent. Astfel, in urma staruintelor tenace ale mare lui savant, in 1921 a fost infiintata, la Fontenay aux Roses (in apropiere de Paris), Scoala Romdnd din Franta, la care fiecare Facultate de Litere din tara urma sa trimita la specializare, pentru 0 perioada de doi ani, cate doi licentiati sau tineri doctori in litere, Revista stiintifica a noului centru de cercetare, «Melanges de l'Ecole Roumaine ell Frace», publicata anual, a retinut inca de la primul volum (1923) nu numai atentia lumii stiintifice romane si franceze, ci deopotriva a celei internationale, datorita contributiilor remarcabile atat printr-o documentatie impresionanta cat si prin inalta tinuta profesionala a demersului istoric. Cadrul propice oferit de noua institutie de cercetare, aflata neincetat sub indrumarea lui Nicolae

,

Iorga, a favorizat in mod firesc cercetarea relatiilor istorice romano-franceze. Dintre contributiile consistente publicate apoi in «Melanges ... » doresc sa amintesc: A. Sacerdoteanu, Guillaume de Rubrouck et les Roumains au milieu du XIIIe siecle (1928) si Constantin 1. Andreescu, La France et fa politique orientale de Catherine II d'apres les rapports des ambassadeurs francais a St. Petersbourg (1775~1792) (1930).

Nu e mai putin adevarat ca fosti bursieri ai ,,~colii Romano din Franta" au publicat, fie in Romania, fie ill Franta, cart:i de mare interes atilt pentru istoricul relatiilor romano-franceze cat si pentru istoria Frantei sau a romanilor:

XII

XIII

R. Bossy - « L 'Agence diplomatique de fa Roumanie a Paris et les liens politiques franco-roumains sous Cuza Voda » (Bucarest, 1931); Gh. 1. Bratianu - « Recherches sur le commerce genois » (Paris, 1929); N. Corivan - « De L'activite des emigrants roumains dans l'Occident » (Bucarest, 1930) et «La politica orientale di Napoleone III e l'unione del Principati romeni » (Iasi, 1935); 1. Hudita - « Histoire des relations entre la France et fa Transylvanie au XVIle siecle » (Paris, 1927); V Mihordea - « La Politique orientalefrancaise et les Principautes roumaines au XVIlle steele (1749-1760) » (Bucarest, 1937); A. Otetea - « Francois Guichardin. Sa vie politique et sa pensee politique » (Paris, 1927); P.P. Panaitescu - « Nicolas Spathar Milescu (J636-1708)>> (Paris, 1925), etc. Nicolae Iorga a contribue, accordant une attention accrue au contexte general, a la connaissance de l'influence francaise sur les transformations intervenues dans I'epoque moderne en Roumanie et dans sa proximite par des ouvrages qui sont encore actuels: « La Revolution francoise et le Sud-Est europeen »(1934) et « La France au Sud-Est europeen » (1936).

Les consequences de la deuxieme guerre mondiale pour l' evolution de l'historiographie roumaine avec reference directe aux relations historiques avec la France se sont averees negatives notammentjusqu'au debut de la septieme decennie du siecle demier, un desinteret evident pouvant etre observe - certes, impose de I'exterieur et execute avec obedience de I'interieur - envers un domaine ou l' on avait enregistre jadis des realisations tellement consistantes. Dans la periode de relachement ideologique relatif intervenu apres 1964, ont He reprises les recherches sur l'histoire des relations roumano-francaises, mais celles-ci ont ete loin d'enregistrer l'ampleur de l'entre-deux-guerres. Ce ri'est qu'apres 1es evenements de 1989 que s'est eveille, simultanement avec la reprise par les historiens roumains des recherches poussees du passe des relations roumano-francaises, I'interet accru de quelques historiens francais pour les realites roumaines. En temoignent, par exemple, les livres dus a Jean Cuisenier (« Memoires des Carpathes. La Roumanie millenaire: un regard a l'interieur », Paris, 2000) et Catherine Durandin (« Discours politique et modernisation en Roumanie (XIX-XXemes steeles) », Cluj-Napoca, 2000).

R Bossy, Agentia diplomaticd a Romdniei in Paris si Legdturile politice franco-romdne sub Cuza- Voda (Bucuresti, 1931); Gh, I. Bratianu, Recherches sur le commerce genois (Paris, 1929); N. Corivan, Din activitatea emigrantilor romdni in Apus (Bucuresti, 1930) si La politica orientale di Napoleone III e I 'unione dei Principati Romeni (Iasi, 1935); L Hudita, Histoire des relations entre fa France et la Transylvanie au XVI]c steele (Paris, 1927); V. Mihordea, Politica orientald francezd si Tdrile Ramune in secolul al XVIII-lea (1749~1760) (Bucuresti, 1937); A. Otetea, Francois Guichardin. Sa vie politique et sa pensee politique (Paris, 1927); P. P. Panaiteseu, Nicolas Spathar Milescu (1636-1708) (Paris, 1925) etc. Nicolae Iorga a intregit, la randul sau, eu sporita atentie pentru contextul general, cunoasterea contributiei franceze la prefacerile produse in epoca moderna in Romania si in vecinatatea acesteia, prin doua lucrari care i~i pastreaza inca actualitatea: Revolutia francezd si sud-estul european (1934) si Franta in sud-estul european (1936).

Urmarile celui de-al doilea razboi mondial pentru evolutia istoriografiei rornane cu referire directs la relatiile istoriee cu Franta s-au vadit negative mai cu seama pana la inceputul deceniului al saptelea al secolului trecut, fiind sesizabil un cert dezinteres ~ desigur impus din afara si executat cu obedienta in interior - pentru un domeniu in care fusesera consemnate anterior realizari at at de consistente. In perioada de relativ dezghet ideologic intervenit dupa 1964 au fost reluate cercetarile privind istoricul relatiilor romano- franceze, dar acestea au fost departe de a inregistra amploarea din perioada interbelica. Abia dupa evenimentele din 1989 a renascut, deopotriva cu reluarea de catre istoricii romani a cercetarilor serioase pentru trecutul relatiilor romano-franceze, si interesul sporit al unor istorici franeezi pentru realitatile romanesti, dovada fiind, de pilda, cartile datorate lui Jean Cuisenier (Memoire des Carpathes. La Roumanie millenaire: un regard a l'interieur; Paris, 2000) si Catherine Durandin (Discurs politic si modernizare in Romania (sec. XIX-XX), Cluj-Napoca, 2000).

*

*

La formation culturelle et historique se situant sous I'influence de la France est completee aussi par la formation medicale.

La France a ete le pays de predilection ou, dans cette periode, se sont formes les futurs medecins et chercheurs roumains. Apres leur rentree dans le pays, ces jeunes hommes ont maintenu leurs liens avec leurs parents spirituels.

Modelarea culturala si istorica sub influenta Frantei este completata de formarea medicala.

Franta a 'fost tara de predilectie unde, in aceasta perioada, s-au format viitorii medici si cercetatori romani, Dupa intoarcerea lor in tara, acesti tineri au pastrat legatura cu parintii lor spirituali.

XIV

XV

Par les livres et les ouvrages parus en France, ceux-ci gardaient le lien avec le monde medical international.

Je ne ferai pas reference ici au role de Carol Davila dans la creation de la premiere Faculte de Medecine de Roumanie ou a la multitude de jeunes medecins et chercheurs formes en France et revenus chez nous, mais je ferai reference a ceux de la specialite de metabolisrne, nutrition et diabete.

Alexandru Vitzu (1853-1902), boursier de la Faculte de Sciences de Sorbonne et de la Faculte de Medecine de Paris, ancien eleve de Paul Bert, collaborateur de Claude Bernard, ami et collegue de Dastre, plus tard professeur a Sorbonne. 11 rentre dans le pays en 1882, devient titulaire de la Chaire de Zoologie et Physiologie animale a la Faculte des Sciences de Bucarest et en 1892, il cree I'Institut de Physiologic Experimentale.

En 1892 il ecrit un livre de 150 pages traitant sur le diabete sucre et le role du pancreas dans la nutrition. Le livre traite du diabete sucre sur un espace genereux, Des 1877, Lancereux avait decrit du diabete gras et faible, considerant que c'est une manifestation de pathologie du pancreas. Ce qui'est remarquable pour l'ouvrage est la doctrine des secretions internes.

Le physiologue et le medecin francais Brown-Sequard de College de France est, d'apres les dires de Vitzu, «le promoteur de cette doctrine geniale en conception et feconde en applications therapeutiques»,

En 1891, il ecrit avec 1. A. d' Arsonval, dans «Archives de Physiologie», sur le role des glandes a secretion interne. Vitzu est le fondateur de l'endocrinologie comparee en Roumanie, Pour ses mentes exceptionnels, il a ete nomme en 1897 membre correspondant de l' Academic roumaine.

Gh. Marinescu (1863-1938), neurologue de niveau mondial, a travaille en France a la clinique de Charcot et Pierre Marie. Avec eux, 11 a participe a la naissance de la nouvelle science des «secretions internes», pendant la deuxieme moitie du XIX-e siecle. Rentre dans le pays, il cree la Clinique de Neurologie de l'Hopital Pantelimon, (1898).

Dans les annees 1890 et 1891 il publie, avec Pierre Marie, l'anatomopathologie de l'acromegalie. Ce sont eux qui ont decouvert la relation entre la hypophyse et l'acromegalie, Quoique neurologue, il aborde l'endocrinologie et parle sur l'affectation des neurones dans Ie mixedeme congenital. En 1909, ii publiait a Paris «La cellule nerveuse- (2 volumes). Sous linfluence de Claude Bernard, il aborde la methode experimentale, Avec Parhon en 1908 il etudie les influences de l'ablation de l'appareil tireo-parathyroidien sur la surrenale,

C.I. Parhon et M. Goldstein (1909) dans «Les secretions internes» lancent la theorie de 1 "universalite de la secretion interne. C.L Parhon (1874-1969) est le fondateur de I'Institut d'Endocrinologie (1946).

Prin cartile si lucrarile aparute in Franta, acestia intretineau contactul cu lumea medicala intemationala.

Nu rna voi referi la rolul lui Carol Davila in crearea prirnei Facultati de Medicina din Romania sau la numarul mare de tineri medici si cercetatori formati in Franta si reveniti in tara, ci la specialistii in metabolism, nutritie si diabet,

Alexandru Vitzu (1853-1902), a fost bursier al Facultatii de Stiinte de la Sorbona si al Facultatii de Medicine din Paris, elev al lui Paul Bert, eolaborator al lui Claude Bernard, prieten si coleg al lui Dastre, ulterior profesor la Sorbona. Intors in tara in 1882, a fost numit titular al Catedrei de Zoologic si Fiziologie animala la Facultatea de Stiinte din Bucuresti si a creat, in 1892, Institutul de Fiziologie experimentala,

A scris in 1892 0 carte de 150 pagini despre diabetul zaharat 1?i rolul pancreasului in nutritie. Cartea trateaza diabetul intr-un numar marc de pagini. Lancereaux descrisese din 1877 diabetul gras ~i slab, considerand ca este 0 manifestare de patologie a pancreasului, Remarcabila in lucrare este doctrina secretiilor interne.

Fiziologul si medicul francez Ch, K Brown-Sequard de la College de France este, dupa spusele lui Vitzu, "promotorul acestei doctrine geniale in privinta conceptiei ~i fecunde ca aplicatii terapeutice".

In 1891 scrie, impreuna cu 1. A. d' Arsonval in "Archives de Physiologic", despre rolul glandelor cu secretie interna, Vitzu este fondatorul endocrinologiei comparate in Romania. Pentru meritele sale remarcabile a fost ales, in 1897, membru corespondent al Academiei Romane,

Gh, Marinescu (1863-1938), neurolog de talie rnondiala, a lucrat in Franta la clinica lui J. M. Charcot si Pierre Marie. Impreuna eu acestia, a participat la nasterea noii stiinte a "secretiilor interne" in a doua jurnatate a secolului al XIX-lea. Intors in tara, a creat Clinica de Neurologic a Spitalului .J'antelimon" (1898).

In anii 1890~~ 1891 a publicat, impreuna cu Pierre Marie, anatomopatologia acromegaliei, Cei doi au descoperit legatura intre hipofiza si acromegalic. Desi neurolog, a abordat endocrinologia si a scris despre afectarea neuronilor in mixedemul congenital. In 1909 a publicat la Paris La cellule nerveuse (2 vol.). Sub influenta lui Claude Bernard, a abordat metoda experimentala, In 1908, impreuna cu Parhon, a studiat influentele ablatiunii aparatului tireo-paratiroidian asupra glandei suprarenale,

C.L Parhon si M. Goldstein, in Les secretions internes - pathologie et physiologie (Paris, 1909), lanseaza teoria universalitatii secretiei interne. C.I. Parhon (I 874-1969) este fondatorul Institutului de Endocrinologic (I 946).

XVI

xvn

Son ouvrage sur I'universalite des secretions internes est tres apprecie en 1934 par le prof. Charles Achard de Paris. En 1912 it est nomme professeur a 1a Clinique de Neuropsychiatric de Socola, Iasi, En 1921 il cree la Societe de neurologie, psychiatric et psychologic qui contient aussi I'endocrinologie. A la fin de la 3-e decennie et le debut de la 4-e, i1 isole et identifie la formule des hormones steroides qui est la contribution de pionnier de Parhon. Il ecrit aussi une brochure, «Opoterapia» (1927).

Brown-Sequard avait affirme que les prelevements de testicules produisent 1a regeneration de I'organisme, C'est a lui qui revient, apres Parhon, le rnerite davoir pense au traitement avec prelevement d' ovaire chez les vieilles femmes debiles.

Lucrarea sa asupra universalitatii secretiilor interne este foarte apreciata 1934 de catre prof. Charles Achard de Paris. In 1912, a fost numit profesor la Clinica de Neuropsihiatrie din Socola, Iasi. A creat in 1921 Societatea de Neurologic, Psihiatrie si Psihologie care contine a $i endocrinologia, La sfarsitul deceniului al Ill-lea $1 inceputul celui de-al Iv-lea din secolul XX, a izolat si identificat formula hormonilor steroizi, ceca ce reprezinta contributia de pionier a lui Parhon. A scris $i 0 brosura intitulata Opoterapia (1927).

Brown-Sequard afirmase ca prelevarile de testicule produc regenerares organismului, Lui ii revine, dupa Parhon, meritul de a se f gandit la tratamentul prin prelevarea de ovar la femeile batrane cu sanatatea subreda.

*

* *

Am lasat de-o parte problema diabetului zaharat descris de E.

Lancereaux sub forma de diabet gras $1 slab. Joseph von Meting si Oskar Minkowski afirmau in 1889 ca extirparea pancreasului la caine provoaca aparitia diabetului zaharat. Minkowski a considerat ulterior ca la originea diabetului zaharat se gasesc Insulele lui Langerhans situate in pancreas. In aceaperioada, prof. Ian Murray (1892) descoperea functia tiroidei. Sir William Maddock Bayliss 9i Ernest Henry Starling (1902) descopereau secretina si impuneau 0 nona conceptie asupra secretiei interne, introducand termenul de horrnon, In 1906, Paulescu aborda prima data, cronologic vorbind, hipofiza $1 Parhon descrisese deja secretiile interne.

Cercetarile asupra hormonului antidiabetic incep cu Gley (1906), care utiliza prelevarea pancreasului alterat, cu Albert Dastre si Paulescu, la sfarsitul secolului a1 Xl.X-lea, cu Rennie si Diamore (1904), care incercau sa izoleze Insulele lui Langerhans, Cercetarile lui Zuergler, Merling si Kramer (1913) sunt intrerupte de primul razboi mondial (ca de altfel 1;'1 cele ale lui Paulescu, incepute In 1916). Paulescu 191 termina cercetarile dupa razboi. Intre 24 aprilie 9i 23 iunie 1921 Nicolae C. Paulescu prezinta la sectiunea romans a Societatii de Biologie din Paris patru cornunicari. La 22 iunie 1921 Paulescu trimite la revista "Archives Internationale de Physiologic" din Liege (Belgia) articolul "Recherches sur le role du pancreas dans I'assimilation nutritive", care apare in vol. XVH, fasc, I a acestei publicatii, la pag, 109, din 31 august 1921, prin care autorul anunta

*

* *

J' ai laisse de cote le probleme du diabete sucre decrit par

E. Lancereaux sous forme de diabete gras et maigre. Joseph von Mehring et Oskar Minkovski en 1889 affirment que I' extirpation chez le chien, du pancreas, provoque l ' apparition du diabete sucre. Minkovski est celui qui ulterieurernent considerait qua I'origine du diabete sucre se trouvent les Iles de Langerhans qui sont dans le pancreas, Dans cette periode-la, le prof. Ian Murray (1892) decouvrait La fonction de la thyroide, Sir William Maddock Bayliss et Ernest Henry Starling (1902) decouvraient 1a secretine et imposaient une nouvelle conception sur la secretion interne, en creant le terme de hormone. En 1906, Paulescu abordait pour la premiere fois par voie temporelle la hypophyse et Parhon avait decrit deja les secretions internes.

Les recherches portant sur l'hormone antidiabetique commencent avec Gley (1906) qui utilisait le prelevement de pancreas degenere, avec Albert Dastre ct Paulescu, a la fin du XIX-e siecle avec Rennie et Diamore (1904), qui essayaient disoler les Iles de Langerhans. Les recherches de Zuergler, Merling et Kramer (1913) sont interrompues par la premiere gucrre mondiale (tout aussi comme eelles de Paulescu, commencees en 1916). Paulescu finissait ses recherches apres la guerre. Entre Ie 24 avril et le 23 juin 1921, Nicolae C Paulescu presente quatre communications a la section roumaine de 1a Societe de Biologic de Paris. Le 22 juin 1921, Paulescu envoie a la revue "Archives internationales de Physiologic" de Liege (Belgique) l'article "Le role du pancreas dans l'assimilation nutritive", public dans vol. XVII, fasc. I, page 109 du 31 aout 1921 et par lequel il annonce au

XVIII

XIX

monde la decouverte d'une hormone hypoglycerniante, «la pancreine», Sous linfluence de la pancreine, chez le chien auquel on a extirpe le pancreas, Paulescu a obtenu la baisse de la hyperglycemic, la suppression de la glycosurie, la diminution de l'uree sanguine, la diminution de I'acetonurie.

Quoique son article ait ete connu en Amerique (Ernest L. Scott de Columbia University, New York, a propose a Paulescu, le 5 novembre 1921, de lancer sa decouverte en Amerique, ce dernier I'a refuse et sous le nom de pancreine 1 'a brevete le 10.04.1922 sous le no 6254, en Roumanie), Frederick Grant Banting et Charles H. Best, qui avaient commence les recherches en avril i 921, quand Paulescu les avait finies, et publiaient les resultats en fevrier 1922 (the Journal of Laboratory and Clinical Medecine) sont consideres les decouvreurs de l'hormone hypoglycemiante. Le prix Nobel pour la decouverte de I'insuline est confere en 1923 a Banting et au prof. canadien J. J. R. McLead.

En lan 1980, pendant la periode 18-20 septernbre, lorsqu'a Bucarest se tenaient les travaux du premier Congres national de Nutrition et Maladies rnetaboliques et la VJ-e session annuelle, «Les jours de diabetologie», le prof. Mincu a presente «Le Memorial de Paulescu» , au sujet de la decouverte de I'msuline, public en roumain et anglais dans «Acta diabetologica Romana», 1980, vol. VI, no ] 6-17, pag, 3-48, qui est le premier Memorial Paulescu, selon l'affirmation du docteur CAngelescu, dans son livre sur Paulescu, (Bucarest, Ed. Scientifiques et Encyclopediques, 1982).

Dans ce memorial on a relate amplernent I'idee que le Prix Nobel recu par Banting et Me Lead en 1923 a ete confere pour la decouverte fondamentale du principe actif du pancreas, ouvrage ou les Canadiens n'ont apporte rien de nouveau par comparaison aux travaux de Paulescu publies 8 mois en avance, et pas pour la purification de l'insuline en vue de son application dans Ie traitement humain (qui appartient a James Bertram Callip des laboratoires Eli Lilly Company).

Banting et Best citent Paulescu dans leur bibliographie, mais de maniere fausse, tel que Best reconnait dans une lettre adressee au prof Ion Pavel le 15,10.1969.

Un role particulier pour le debar du probleme Paulescu a joue le prof. dr.

Ion Pavel dans ses travaux, «The Priority of N. Paulescu in the Discovery of Insulin» (Bucarest, Ed. Academiei, 1976) et «Recherches dans la physiopathologic des maladies hepatobiliaires et du diabete. Priorite et perennite dans la science» (Bucarest, Ed. Academiei, 1982).

En ran 1993, la Clinique de Diabete, Nutrition et Maladies metaboliques de l'Hopital Dr. I.e. Cantacuzino est devenue par l'Ordre du ministre de la Sante

lumii descoperirea unui harmon hipoglicemiant, "pancreina". Sub influenta pancreinei, la cainele caruia ii fusese extirpat pancreasul, Paulescu a obtinut scaderea hiperglicemiei, eliminarea glicozuriei, reducerea ureei sanguine, diminuarea acetonuriei.

Desi articolul sau a fast cunoscut in Statele Unite ale Americii (Ernest

L. Scott de la Columbia University, New York, i-a propus lui Paulescu pe 5 noiembrie 192 I sa-i lanseze descoperirea in America, lnsa acesta a refuzat si, sub numele de pancreina, a brevetat-o pe 10 aprilie 1922 cu TIr. 6255 in Romania), Frederick Grant Banting 9i Charles H. Best, care l~i incepusera cercetarile abia in aprilie 1921, atunci cand Paulescu le terrninase, si publicau rezultatele in februarie 1922 (in "The Journal of Laboratory and Clinical Medecine"'), sunt considerati descoperitorii hormonului hipoglicemiant. Banting si prof. canadian J. J. R. McLeod primesc in 1923 premiul Nobel pentru descoperirea insulinei,

In 17-20 septernbrie 1980, la Bucuresti, in timpul lucrarilor primului Congres National de Nutritie si Boli Metabolice, care a inclus si cea dea VI-a sesiune anuala a "Zilelor de diabetologie", prof 1ulian Mincu a prezentat "Memorialul lui Paulescu", avand ca subiect descoperirea insulinei, publicat in roman a si engleza in "Acta diabetologica rornana", 1980, vol. VI, no 16~17, pag. 3-48, ce reprezinta primul Memorial Paulescu, conform afirmatiei doctorului C. Angelescu din cartea sa despre Paulescu (Bucuresti, Ed, Stiintifica ;;;i Enciclopedica, 1982).

In accst memorial s-a expus pe larg idee a ca premiul Nobel decernat lui Banting si lui McLeod in 1923 a fost conferit pentru descoperirea fundamentala a principiului activ al pancreasului, latura la care canadienii n-au adus nimic nou fa1a de lucrarile lui Paulescu publicate cu 8 Iuni inainte, si nu pentru purificarea insulinei in vederea aphcarii sale in tratamentul uman (care apartine lui James Bertram Collip de la Iaboratoarele Eli Lilly Company).

Banting si Best 11 citeaza pe Paulescu in bibliografia lor, insa gresit, dupa cum recunoaste Best intr-o scrisoare adresata prof. Ion Pavel 'in 15 octornbrie 1969.

Un rol deosebit in dezbaterea problemei Paulescu l-a jucat prof. dr Ion Pavel in lucrarile sale The priority of N C Paulescu in the discovery of insulin (Bucuresti, Ed. Academiei, 1976) si Cercetari in fiziopatalogia bolilor hepatobiliare si a diabetului. Priori tate si perenitate (Bucuresti, Ed. Academiei, 1982).

In 1993, Clinica de Diabet, Nutritie si Bali metabolice de la Spitalul "Dr. L C. Cantacuzino" a devenit prin ordin al ministrului Sanatatii

xx

XXI

(Iulian Mincu), «L'Institut de Diabete, Nutrition et Maladies metaboliques N.C. Paulescu», en signe de reconnaissance de ses mentes dans la decouverte de linsuline.

Ion Pavel (1897-1991) suivit les cours de Ia Faculte de Medecine de Bucarest entre 1914"-1922, avec interruption pendant la premiere guerre mondiale. Dans la periode 1922-1930 il travailla comme assistant du prof. dr, Nanu Muscel ala Clinique Medicale de I'Hopital Coltea. En i'an 1923, il a He prosector a 1 'Hopital Coltea,

Le professeur Ion Nanu Muscel est celui qui 1 'avait conseille de faire des specialisations a l' etranger, Pendant la periode 1924-1926, it fait des etudes de specialisation a Paris, au professeur dr. M. Chiray. En 1927 apparait la monographic «La Vesicule biliaire et ses voies d 'excretion» (Chiray, Pavel), reeditee en 1936, ayant pour coauteur A. Lemon qui recoit le prix Mont yon de l' Academic de Sciences de Paris. Ce livre l'a consacre en plan international.

Entre les annees 1930-1939 il est maitre de conferences honorifique a la Clinique medicate Coltea et en 1939 il devint maitre de conferences en titre.

L' activite antidiabetique de L Pavel a commence a la clinique de l'H6pitaI Coltea. Son premier ouvrage en matiere de diabete a etc «Une statistique des diabetiques a Bucarest et les enseignements qui en decoulent», public en Bull Academic Medicale de Roumanie. Sa preoccupation pour le diabete a commence a l'Hopital Cohea en 1936 environ.

En l' an 1944 apparait I' ouvrage «Le diabete. Aspect social, etiologic, symptomes, prophylaxie, traitement, assistance». Dans cette monographic, il devient I' adepte de Ia categoric de diabete gagne, oppose a ceux qui soutenaient que «sans heredite il n'y a pas de diabete», considerant qu'il faut chercher et combattre les facteurs qui provoquent le diabete.

En 1946, on lui confere le prix Dragonitch dec erne par I' Academic de Medecine de Paris pour son livre, «Le Diabete» et en 1947 le prix DagnanBouveret (France) pour I'ouvrage «Les Icteres, Moyens dexploration, symptomes physiopathologiques, therapeutiques» (1943).

Pendant les annees 1949-1967, il dirige la Clinique de Nutrition et Dietetique de l'Hopital Cantacuzino en tant que maitre de conferences et professeur (1954). Le Centre antidiabetique fonde par lui a I'Hopital Coltea en 1942 est apporte par lui a l'Hopital Cantacuzino,

Pavel commence l' etude des arbres genealogiques et la recherche par quatre generations, soutenant le polymorphisme clinique du diabete hereditaire par unicite de transmission (Ion Pavel. L 'homme et 1 'ceuvre, voir Radu Pieptea, Bucarest, 1944, p 100).

(Iulian Mincu) Institutul de Diabet, Nutritie si Boli metabolice "N. C. Paulescu", in semn de recunostinta a meritelor sale in descoperirea insulinei.

Ion Pavel (1897-1991) a unnat cursurile Facultatii de Medicine din Bucuresti in perioada 1914-1922, cu intrerupere din cauza prirnului razboi mondial. In perioada 1922"-1930, a lucrat ca asistent al prof dr. Ion NanuMuscel la Clinica medicala de la Spitalul "Coltea". in 1923, a fost prosector la Spitalul "CoIlea".

Prof. Ion Nanu-Muscel l-a sfatuit sa urmeze specializari in strainatate.

In perioada 1924-1926, a urrnat studii de specializare la Paris cu prof. dr, M. Chiray, In 1927 a publicat, impreuna cu M. Chiray, rnonografia La vesicule biliaire et ses voies d' excretion (reeditata in 1936, adaugandu-l coautor pe A. Lomon), care a primit premiul Mont yon al Academiei de Stiinte din Paris. Aceasta lucrare l-a consacrat in plan international.

Intre anii 1930 si 1939 este conferentiar onorific la Clinica medicala "Coltea", devenind in 1939 conferentiar titular.

Activitatea antidiabetica a lui 1. Pavel a inceput la clinica Spitalului "Coltea". Prima sa lucrare in domeniul diabetului a fost Une statistique des diabetiques de Bucarest et les enseignements qui en decoulent, publicata in Buletinul Academiei medicale din Romania. Preocuparea sa fata de diabet i~i are originea in anul 1936, la Spitalul "Coitea".

In an1.11 1944 a aparut lucrarea Le diabete. Aspect social, etiologic, symptomes, prophylaxie, traitement, assistance, in care autorul devine adeptuI ideii de diabet dobandit, opus celor care sustineau ca "lara ereditate, nu exista diabet", considerand ca trebuie cercetati si cornbatuti factorii care provoaca diabetul.

In 1946, Academia de Medicina din Paris ii decerneaza pentru cartea amintita mai sus premiul Dragonitch, iar in 1947, premiul DagnanBouveret (Franta) pentru lucrarea Les icteres. Moyens d'exploration, sympt6mes physiopathologiques, therapeutiques (1943).

Intre anii 1949 si 1967, el conduce Clinica de "Nutritie si Dietetica" a Spitalului "Cantacuzino" ,fiind conferentiar si profesor (din 1954). Centrul antidiabetic fondat de ella Spitalul "Coltea" in 1942 este transferat la initiativa sa la Spitalul "Cantacuzino".

Pavel lI,1cepe studiul arborilor genealogici si cercetarea de-a lungul a patru generatii, sustinand polirnorfismul clinic al diabetului ereditar prin unicitatea de transmitere (vezi Radu Pieptea, Ion Pavel. Omul si opera, Bucursti, 1994, p.I 00).

XXII

XXIII

En 1976 apparait le premier livre en anglais sur la priorite de N. Paulescu dans la decouverte de l 'insuline suivie en 1986 par un volume de correspondance au sujet de ce veritable decouvreur de I'insuline.

En 1982 apparait «Recherches de physiopathologie des maladies hepatobiliaires. Priorite et perennite», synthese de ses recherches personnelles.

En l' an 1963, Pavel devint membre correspondant de I' Academic Roumaine et en 1990 membre en titre. En 1976 il est membre correspondant de I 'Academic de Medecine de Paris.

H meurt le 6 mars 1991.

J' ai considere comme necessaire cette breve retrospective jusqu' en 1950 pour souligner les racines des relations tout a fait speciales entre la Roumanie et la France, les liens des scientifiques francais et roumains pendant les etapes les plus importantes pour notre destinee. De cette maniere on explique les paroles de Maurice Derot se trouvant dans la preface de mon ouvrage, le fait que son continuateur a laChaire de Nutriton de l'Hotel Dieu etait un chercheur provenu de 1a Roumanie et forme a l'ecole francaise, le prof. Theobrousky,

In 1976 apare prima carte in engleza des pre prioritatea lui N. Paulescu in descoperireainsulinei, urrnata in 1986 de un velum de corespondenta avandu-l ca subiect pe acest veritabil descoperitor al insulinei,

In 1982 apare Cercetdri in jiziopatologia bolilor hepatobiliare si a diabetului. Priori tate si perenitate, 0 sinteza a cercetarilor sale personale.

In 1963, Pavel devine mernbru corespondent al Academiei Romane si in 1990, membru titular al aceleiasi Academii, In 1976 este manit membru corespondent al Academiei de Medicina din Paris.

Moare in 6 martie 1991.

Am considerat ca aceasta scurta retrospectiva era necesara pentru a sublinia radacinile relatiilor cu totul speciale intre Romania $1 Franta, legaturile oamenilor de ~tiinta francezi si romani de-a lungul eelor mai importante perioade pentru destinul nostru. A~a se explica cuvintele lui Maurice Derot din prefata la lucrarea mea, dar si faptul ca eel care i-a succedat la catedra de Nutritie de la Hotel Dieu a fost un cercetator venit din Romania si format la scoala franceza, prof. Theobrousky.

Maurice Derot (1901-1985) est ne le 27 decembre 1901 a Nice, au sud de la France, ville pour laquelle il a eu une affection speciale pendant toute sa vie, tel qu'il resulte de la lecon inaugurale du 28 mai 1959 a I'Hotel Dieu de Paris, a I'occasion de sa nomination en tant que professeur a la «Chaire de la Clinique medico-sociale du Diabete sucre et des Maladies de la Nutrition»:

Maurice Derot s-a nascut in 27 decembrie 1901 la Nisa, in sudul Frantei, oras caruia i-a pastrat toata viata 0 afectiune special a, asa cum rezulta din lectia inaugurals din 28 mai 1959 de la Hotel Dieu din Paris, cu ocazia numirii sale ca profesor la catedra Clinicii medico-sociale de diabet zaharat si boli de nutritie:

«C'est que mon accession a une chaire de la Faculte de Medecine de Paris est un petit evenement de notre histoire locale. C' est fa premierefois, en effet, qu 'un enfant de Nice a cette chance.»

.Domnule primar at Nisei,

Mistral, a spus intr-o zi: «lmi iubesc satul, imi iubesc Proventa mai mult decdt provincia, insa mal presus de toate iubesc Franta.» in aceasta seard, in capitala franceza aduceti Proven/a mea, satul meu. Pentru cd dvs. le intrupati pe deplin pe ambele si sunteti cu adevdrat Jean de Nice, asa cum se spune cd v-a numit intr-o zi Gabrielle d 'Annunzio; este motivul pentru care, vorbindu-va, zdresc in spatele dvs., pe fundal, vechiul nostru castel si vechiul nostru oras unde, fa aceasta ora, fetele si biiietii i:;i dau intdlnire ca sa meargd sa se prindd in hora fa riiscruce de drumuri, pe ale noastre «Mai: in flo rite. "

"Faptu{ cii am ajuns fa 0 catedra a Facultatii de Medicina din Paris este un mic eveniment al istoriei noastre locale. Este pentru prima data cd un copil al Nisei are aceasta Jansa. "

«Monsieur Ie Maire de Nice

Mistral a dit un jour: «J'aime man village, ma Provence plus que fa province, mais j 'aime la France par-dessus tout». Ce soir; en capitale francoise, c 'est ma Provence, c 'est mon village que vous apportez. Car vous les incarnez completement 1 'un et 1 'autre et vous etes vraiment Jean de Nice ainsi que, dit-on, vous appela un jour un jour Gabrielle d'Annunzio; c 'est pourquoi, sans doute, en vous parlant, j 'apercois derriere vous, en toile de fond, notre vieux chateau et sur sa pente notre vieille ville au a cette heure les filles et les garcons se donnent rendez-vous pour aller tantot danser La

ronde, a nos carrefours sous nos «Maisfleuris.»

XXIV

XXV

Il a fait ses etudes de lycee a Massena, ayant comme professeur dans l'annee terminale le notoire lettre francais Jules Remains.

Il a fait se etudes de medecine a Paris, des 1918. II a suivi en meme temps des etudes de chirnie et biologic a Sorbonne et l'Institut Pasteur. Interne aux Hopitaux de Paris, il continue ses etudes sous l'influence specifique des deux grands professeurs: Francois Rathery et Louis Pasteur Valery Radot. Le premier I' a conseille vers les maladies de nutrition et le deuxieme, vers Ia nephrologie, Toutes les deux specialites impliquaient des connaissances profondes de metabolisme,

En 1946, Maurice Derot devint le chef de departement medical de 1 'Hopital Hotel Dieu de Paris. Choque par la mortalite de certains rnalades par insuffisance renale aigue, il developpe et introduit la dialyse peritoneale, en l'an 1947 (avec Pierre Tanret et Jean Charles Reymond), l'un des premiers programmes en Europe et le premier de France. La frequence des peritonites post-therapeutiques souligne les limites et le risque de cette methode.

En 1944, Wilhelm Kolff fait connaitre la creation du rein artificiel.

Maurice Derot cree, avec l'avis de I'inventeur, avec Marcel Legrain et d'autres, son propre rein artificiel qui devient fonctionnel en 1949. Pendant la periode 1950-1965, ils traitent des centaines de malades de toute la France. Les anciens eleves deviennent eux aussi des nephrologues, par exemple, Gilbert Lagrue, l'Hopital Henri Mondor-Creteil, Marcel Legrain, Pitie Paris.

Le 13 janvier 1959, il est nomrne aussi chef de la Chaire de Diabete sucre et maladies de nutrition, a la suite du deces de Raoul Boutin, maitre inconteste de la diabetologie francaise, eleve prefere de Marcel Labbe. La Chaire de Diabete fonctionnait a I'Hopital Pitie et la Nephrologie, ou Derot etait chef, fonctionnait a l'hopital Hotel Dieu. Maurice Derot reussit a transferer la Diabetologie a Hotel Dieu, quoiqu' au debut, les conditions d'enseignement, d'examen des malades et dhospitalisation, sur les 80 lits existants, y compris la section de Nephrologie, fussent tout a fait impropres. 11 reussit, a l' aide de ses collegues de l'hopital et des nouveaux systemes de diagnostique et traitement, de resoudre les problemes concernant la pathologic renale et le diabete. Il introduit le systeme de diagnostique ambulatoire du diabete sucre et la poursuite du traitement au domicile. n appliquait le meme systeme dans la gangrene diabetique. Il reussit a creer dans I'hopitalun centre de traitement des comas diabetiques avec des resultats exceptionnels.

Ses collaborateurs dans cette periode-la ont ete: Dousset, Guy Heraud, Jean Jacques Bernier, Michel Rathery et d' autres.

Avec INSERM, il cree et developpe la recherche dans la diabetologie, qu'il lie etroitement a I'interpretation biochimique et physique, aide par Rosslin, Assan et d'autres.

Urmeaza liceul la Massena, avandu-l ca profesor in ultimul an pc reputatul literat francez Jules Romains.

Si -a facut studiile de medicine la Paris, din 191 goA urmat in acelasi timp cursuri de chimie si biologie la Sorbona si la Institutul Pasteur. Numit intern la Hopitaux de Paris, si-a continuat studiile sub influenta a doi mari profesori: Francois Rathery 91 Louis Pasteur Valery Radot. Primul l-a indrumat spre bolile de nutritie si al doilea, spre nefrologie. Ambele specializari implicau cunostinte aprofundate de metabolism.

In 1946, Maurice Derot devine seful departamentului medical de la Spitalul Hotel Dieu din Paris. Socat de moartea catorva bolnavi de insuficienta renala acuta, dezvolta si introduce dializa peritoneala in 1947 (impreuna cu Pierre Tanret si Jean Charles Reymond), unul din primele programe din Europa si prirnul in Franta. Frecventa peritonitelor postterapeutice pune in evidenta limitele si riscul acestei rnetode.

In 1944, Wilhelm Kolff anunta crearea rinichiului artificial. Maurice Derot realizeaza, cu avizul inventatorului, impreuna cu Marcel Legrain si altii, propriul sau rinichi artificial care devine functional in 1949. Intre 1950 ~i 1965, ei trateaza sute de bolnavi din intreaga Franta. Fostii elevi devin si ei nefrologi, de exemplu Gilbert Lagrue la Spitalul Henri Mondor-Creteil, Marcel Legrain la Pitie, Paris.

In 13 ianuarie 1959 este numit ~i sef al Catedrei de diabet zaharat si boli de nutritie, dupa decesul lui Raoul Boutin, maestru incontestabil a diabetologiei franceze, elevul preferat al lui Marcel Labbe. Catedra de Diabetologie functiona la Spitalul Pitie si Nefrologia, unde Derot era sef, la Spitalul Hotel Dieu, Maurice Derot a reusit sa transfere Diabetologia la Hotel Dieu, desi la inceput conditiile de invatamant, de examinare a bolnavilor si spitalizarea, cu cele 80 paturi existente, inclusiv sectia de Nefrologie, erau ell totul improprii. A reusit, eu ajutorul colegilor spitalului si al noilor sisteme de diagnosticare si tratament, sa rezolve problemele legate de patologia renala si diabet, A introdus sistemul de diagnostic are ambulatorie a diabetului zaharat si continuarea tratamentului la domiciliu. Aplica acelasi sistem in cazul gangrenei diabetice, A reusit sa creeze la spital un centro de tratament al comei diabetice, eu rezultate exceptionale.

Colaboratorii Sal in aceasta perioada au fost: Dousset, Guy Heraud, Jean Jacques Bernier, Michel Rathery si altii,

Cu INSERM, creaza si dezvolta cercetarea in domeniul diabetologiei, pe care 0 pune in stransa relatie eli interpretarea biochimica si fizica, sprijinit de Rosslin, Assan si altii,

XXVI

xxvn

M. Derot et Henri BoUT creent en ran 1960 «Les Journees de Diabetologie de I'Hotel Diem>, manifestation scientifique de prestige qui se tient chaque annee.

Ce fut grace a son prestige quil devint membre de I'Academie de Medecine, de la Societe de Nephrologie, fondee en 1950, de l' Association Diabetologique de langue francaise et de beaucoup d'autres organismes internationaux. 11 devint aussi Chevalier de la Legion d'Honneur de France.

Il mourut le 18 octobre 1985.

Celui-ci fut l'homme, le savant, le professeur que j'avais vu pour la premiere fois le printemps de l'an 1961, a l'Hotel Dieu, a l'occasion d'une visite que j'avais faite en France, en tant que secretaire general adjoint de la Societe des Sciences medicales. Le hasard a range que je fus alle avec un employe de l'ambassade roumaine et un malade a l'Hopital Hotel Dieu, au professeur Maurice Derot. La visite a ete breve. Mais I'impression qu'il ma faite a etc tout a fait particuliere, La deuxieme visite, cette fois pour plus de temps, a ete en tant que boursier OMS des le 1 novembre 1966, a la Clinique de Diabete Hotel Dieu, sur rna dernande et pour quelques mois, jai eu le privilege de jouir de l'attention et l'appui du professeur et chercheur M. Derot,

Dans un rapport vers OMS concernant mes activites professionnelles, pour le mois de novernbre 1966, je fais la mention que j' ai ere «attache en tant qu J assistant a un salon de malades avec maladies de nutrition et je participe chaque jour a la visite clinique du professeur et aussi aux cours quotidiens et des le 18 novembre 1966 je travaillais aussi les apres-midis au laboratoire INSERA1 sur les problemes d'immunochimie de l'insuline».

Probablement grace au fait que je venais d'une clinique de specialite de Roumanie, que j'avais acheve les cours de la Faculte de Medecine et d'une Faculte de Chimie-Biochimie, le professeur desirait que je sOlS parmi ceux qui l'accompagnent non seulement aux visites des malades avec diabete avec des complications ou chroniques rnais aussi aux laboratoires de dialyse des malades avec insuffisance renale. Celle-ci est la raison pour laquelle, a 1 'Hopital Cantacuzino, Institut N.C. Paulescu, j' ai cree en 199511996 le seul service de nephrologie et dialyse qui existe dans une clinique de diabete de Roumanie. Les specialistes qui y travaillent proviennent des medecins formes premierement en tant que specialistes en diabete et nutrition. Les centaines et meme les milliers de malades de diabete soignes les 12 derniers ans dans ce service vivent grace a l' existence de cette specialite.

Le professeur Derot a eu grand soin de mes etudes et recherches, pendant cette periode-la. nest intervenu pour que j'obtienne une autorisation speciale a la Bibliotheque de la Faculte de Medecine de Paris pour avoir acces aux

Maurice Derot si Henri Bour lanseaza in 1960 "Zilele diabetologiei la Hotel Dieu", prestigioasa manifestare stiintifica ce are loc In fiecare an.

Datorita prestigiului sau a devenit membru al Acaderniei de Medicina, al Societatii de Nefrologie, creata in 1950, al Asociatiei diabetologice de limba franceza ~i al altar numeroase organisme internationale. A fost facut si Cavaler al Legiunii de Onoare a Frantei.

A murit in 18 octombrie ] 985.

Acesta a fost omul, savantul, profesorul pe care l-am vazut prima data in primavara lui 196], la Hotel Dieu, cu ocazia unci vizite pe care am efectuat-o in Franta in calitate de secretar general adjunct al Societatii de Stiinte Medicale.InHimplarea a facut sa merg cu un functionar al ambasadei Romaniei si eu un bolnav la Spitalul Hotel Dieu, la profesorul Maurice Derot. Vizita a fast scurta, l'nsa impresia pe care mi-a facut-o a fost cu totul deosebita. A doua vizita, mai lunga, a fost ca bursier OMS, incepand din 1 noiembrie 1966, la Clinica de diabet de la Hotel Dieu, la cererea mea, unde am avut privilegiul de a rna bucura pentru cateva luni de atentia si sprij inul profesorului si cercetatorului Maurice Derot,

Intr-un raport adresat OMS cu privire la activitatile mele profesionale pentru luna noiembrie 1966, am mentionat ca am fast .repartizat ca asistent la un salon de pacienti cu boli de nutritie si am participat in fiecare zi La vizita clinicd a profesorului si la cursurile zilnice, iar din 18 noiembrie 1966 lucram dupa-amiezile si fa laboratorulINSERM in chestiuni legate de imunochimia insulinei",

Probabil pentru ca venearn dintr-o clinic a de specialitate din Romania, terminasern cursurile Facultatii de Medicina si ale Facultatii de ChimieBiochimie, profesorul dorea sa rna numar printre cei care 11 insoteau BU numai in vizitele la bolnavii de (habet cu complicatii sau cronici, dar si in laboratoarele de dializa a bolnavilor cu insuficienta renala. Este motivul pentru care am creat la Spitalul "Cantacuzino", Institutul "N. C. Paulescu", in 1995--1996, singurul serviciu de nefrologie si dializa care exista intr-o clinica de diabet din Romania. Specialistii care lucreaza aici provin din medici care s-au format mai intai ca specialisti in diabet si nutritie. Sutele, chiar miile de bolnavi de diabet ingrij iti in ultimii 12 ani in acest se~viciu traiesc datorita existentei acestei specialitati,

Profesorul Derot a avut mare grija de studiile ~i cercetarile mele in acea perioada. A intervenit ca sa obtin 0 autorizatie specials la Biblioteca Facultatii de Medicina din Paris, ca sa pot avea acces la

XXVIII

XXIX

informations necessaires, Je reproduis sa lettre pour souligner cette preoccupation:

«Paris, Ie 10 decembre 1966 Monsieur le Bibliothecaire Rue de Feo de Moulin

Paris

Monsieur,

Je me permets de va us dresser et de vous recommander Ie docteur Mincu de nationalite Roumaine.

Celui-ci travaille actuellement dans man service pour quelques mois. 11 fait un important travail et je vous serais tres reconnaissant de lui permettre de consulter la bibliographie qui I 'interesse dans votre bibliotheque. ............ 00 ..... Derot.»

informatiile necesare. Citez scrisoarea sa pentru a sublinia aceasta preocupare:

"Paris, 1 0 decembrie } 966 Domnului bibliotecar

Strada Feo de Moulin, Paris

Domnule,

imi permit sa vi-l recomand pe doctorul Mincu de nationalitate romdnd. Acesta lucreazd in prezent in serviciul meu pentru cdteva luni. Are 0 activitate importanta si v-ay fi recunoscator daca i-ati permite sa consulte fa dvs. in biblioteca bibliografia care-l intereseazd.

. .. Derot"

Le professeur Derot intervient personnellement par une lettre (21 decembre 1966) a OMS pour la prolongation de rna bourse de quelques mois. Je cite ci-apres cette lettre qui anticipe en fait 1a preface au «Diabete sucre» de 1977.

Profesorul Derot intervine personal printr-o scrisoare (21 decembrie 1966) la OMS pentru prelungirea bursei mele cu cateva luni, Citez in continuare aceasta scrisoare care anticipeaza de fapt prefata la Diabetul zaharat din 1977.

«Docteur Descoludres Organisation Mondiale de fa Sante Scher.figavey 8

Mon cher collegue

J'ai l'honneur de vous demander fa chose suivante: Le docteur Mincu, de la Faculte de Medecine de Bucarest et boursier de I 'Organisation Mondiale de la Sante, travaille actuellement dans mon service. Son stage doit prendre fin fevrier l 967.

Le docteurMincu desirerait obtenir de vos services une prolongation de bourse de trois mois. Ce Zaps de temps nous parait en effet necessaire pour terminer ses travaux.

Il a commence des recherches ires approfondies sur l' etude des maladies metaboliques d 'une part et sur les problemes scientifiques en immunochimie de l'insuline. ainsi que sur les complications degeneratives du diabete sucre d'autre part.

II doit egalement completer sa bibliographie au jur et it mesure de ses recherches.

J' espere que vous pourriez lui accorder ce qu 'it demande: c 'est en effet un medecin de grande valeur et qui poursuit des recherches d 'un tnis grand interet.

.Doctorului Descoludres OrganizatiaMondiala a Sdniitdtii Scherfigavey 8

Dragul meu coleg,

Am onoarea sa va solicit urmatorul lucru: Doctorul Mincu, de la Facultatea de Medicina din Bucuresti si burster al Organizatiei Mondiale a Sdruitdtii, lucreazd in prezent in serviciul meu. Stagiul sdu se termina in februarie 1967.

Doctorul Mincu ar dori sa obtind de fa dvs. 0 prelungire a bursei cu trei Zuni. Aceastd perioada de timp mi se pare necesara pentru a-si termina lucrdrile. A inceput cercetari aprofundate in domeniul boli/or metabolice pe de-o parte si asupra problemelor stiintifice din imunochimia insulinei, ca si asupra complicatiilor degenerative ale diabetului zaharat, de cealaltd parte.

Trebuie sd-si completeze si bibliografia pe masurd ce avanseaza cu cercetdrile.

Sper Sa-I puteti acorda ceea ce solicitd: este un medic de mare valoare, care-.'ji desfiisoara cercetarile cu mare in teres.

xxx

XXXI

Je vous remercie par avance et je vous prie d'agreer. man cher collegue, I'expression de mes sentiments les meilleurs.M. Derot»

Le resultat de son intervention m'a permis de continuer mes etudes pour encore quelques mois et reussir a finaliser ma recherche sur le swelling mitochondrial dans I' angiopathie diabetique, presentee au Congres de Diabetologie de Stockholm en juillet 1967.

Mes recherches de France on ete la base de rna monographic ecrite avec

S. Campeanu, «Angiopathie diabetique», parue en 1970, avec la preface elogieuse du prof. W.IN. Butterfield, Guy's Hospital Londres et de l'ouvrage «Diabetic Macro and Microangiopathy» ED. De Gruyter Berlin, New York, 1975.

Va multumesc anticipat si va transmit cele mai bune sentimente.M.

Derot"

Rezultatul interventiei sale mi-a permis sa-mi continui studiile cateva luni si sa-mi finalizez cercetarea asupra swelling mitochondrial in angiopatia diabetic a, prezentata la Congresul de Diabetologie de la Stockholm, iulie 1967.

Studiile mele din Franta au stat la baza rnonografiei scrise impreuna eu S. Campeanu, Angiopatia diabeticd, aparuta in 1970, cu 0 prefata elogioasa a profesoruluiW.J.N. Butterfield, Guy's Hospital Londra, si a lucrarii Diabetic Macro and Microangiopathy, Ed. De Gruyter, Berlin, New York, 1975.

*

*

* *

* *

La maniere d'etre de Maurice Derot, son esprit sincere et son humanite, l' amour pour les malades, pour les collaborateurs, pour les cleves, la maniere de soutenir chacun et toutes les nouvelles idees qui lui parvenaient, ont exerce sur moi un effet tres particulier (et non seulement sur moi), manifeste aussi par les relations personnelles ulterieures.

Son amour pour les malades, chose caracteristique pour la clinique francaise, est exprime dans ces mots de la lecon d'inauguration: «L 'ecueil d 'etre inhumain est le plan redoutable. C'est l'ecueil de ne plus connaitre que fa maladie et d'oublier le malade. Dans ce travers il n 'est pas un seuil d'entre nous qui ne soitplusieurs fois 10m be. Ah ! mes eleves, en notre siecle de technique, comme il est difficile de ne voir que l'interet strict du sujet que nous soulignons (ou une simple curiosite) nous amene a prescrire un examen dangereux, douloureux ou simplement onereux. En notre siecle de vie rapide et de perpetuel surmenage, comme il est difficile, parfois, d'ecouter d 'inutiles Jeremiades, quand nous avons en main le moyen de guerir I»

A I'Hopital Hotel Dieu j'ai appris ce que signifie la lutte contre le diabete sucre. «Maurice Derot pensait qu 'il etait urgent que la lutte eontre le diabete soit organise sur le plan national de France. Cette affection reconnue pour lui tres precocement comme un veritablefleau public, se devait beneficier de I' appui des instances ministerielles. C'estpourquoi des 1960, il orientait les etudes de fa Commission du diabete vas la mise au point d 'un plan de lutte contre eette affection.

Rapporteur pour la lutte contre le diabete au Congres International d'Hygiene Sociale en 1968, Maurice Derot a ete d'emblee reconnu comme un experte international dans ee domaine. En temoigne le fait qu 'il a ere le

Felul de a fi allui Maurice Derot, spiritul sau sincer si umanismul sau, afectiunea fata de bolnavi, colaboratori, elevi, felul in care a sustinut pe fiecare ~i toate ideile noi care-i parveneau au exercitat asupra mea un efect deosebit (si nu numai asupra mea), reflectat si de relatiile personale ulterioare.

Atasamentul sau fata de bolnavi, caracteristic pentru clinica franceza, a fost exprimat in felul urmator in lectia de inaugurare: .Primejdia de a fi inuman este luau! de care trebuie sa ne temem. Este pericolul de a nu mai cunoaste dedit boala si de a uita bolnavul. In aceastd cursafiecare dintre noi am cdzut de mal multe ori. Ah! Elevii mei, in seeolul nostru de tehnica, cat e de greu sa nu vedem decdt interesul strict al subiectului, pe care-l subliniem (sau 0 simpld curiozitate) si se intdmpld sa prescriem un examen periculos, dureros sau pur si simplu costisitor. in secolul nostru de via/a rapida si surmenaj permanent, cat este de greu cdteodatd sa ascultdm lamentdri inutile, atunci cdnd avem in mana mijlocul de a vindeca!"

La Spitalul Hotel Dieu am invatat ce inseamna lupta impotriva diabetului zaharat: "Maurice Derot credea cii era urgent ca lupta impotriva diabetului sa fie organizata la scara nationald in Fran/a. A vdzut devreme in aceastd afectiune un flagel public, trebuind sa beneficieze de spijinul instantelor ministeriale. Este motivul pentru care, in 1960, orienta studile Comisiei de diabet spre punerea la punet a unui plan de luptd impotriva acestei afectiuni.

Raportor pentru lupta impotriva diabetului la Congresul international de Igiena sociala din 1968, Maurice Derot a fast recunoscut de fa inceput ea un expert international in acest domeniu. 0 dovedeste faptul ca a fost

XXXII

XXXIII

President de I 'Association Europeennepour l'etude du diabete et qu 'il a recu de cette organisation le Prix Claude Bernard en 1971.

En 1969, if creait a I 'Hotel Dieu le premier centre gratuit de depistage et de prevention du diabete denomme a 1 'origine Centre Francis Rathery, centre qui [onctionne toujours. It a egalement cree dans les annees 60 le Centre de Traitement des comas chez les diabetiques qui fonctionne egalement toujours .. M Derot a he le germe des activites en diabetologie reconnues sur Ie plan international.

M. Derot avec Henri Bour a cree 1 'Institut de Dietetique de fa Faculte de Medecine de Paris. Il jut L'initiateur; le promoteur et I 'un des redacteurs des decrets reglementant les aliments dits de regime en France» (M. Rathery).

Mes relations scientifiques et personnelles ont continue aussi par mes participations aux «Journees annuelles de Diabetologie de I 'Hotel Dieu» (sauf la periode 1976-1980, quand on nous a rejete les sorties du pays, a cause d'accusations mal fondees, que je n 'ai pas pu expliquer au professeur Derot).

Je ne pourrais pas conclure ce memoire sans reproduire le final de sa preface a man ouvrage «Le Diabete sucre», 1977, qui par sa grace a he presente et mentionne par I 'Academie Medicale Francaise, tel qu 'if resulte du Bulletin Informatif de l'Academie Medicale Francoise (1977):

«C'est Ie Professeur Iulian Mincu qui a l'honneur de continuer I'ceuvre de Pavel. Devenu en 1967 Directeur de fa Clinique de Nutrition et des maladies metaboliques, Mincu a ires rapidement affirme sa personnalite de clinicien et de chercheur scientifique. Il possede en effet la doubleformation puisqu'il est non seulement Docteur es sciences medicales.mais aussi docteur en biochimie. Dans son service de I 'Hopital Cantacuzino, if peut ainsi diriger simultanement avec une grande competence une section clinique, une section de traitements intensifs des comas diabetiques, un laboratoire d'etudes cliniques, un laboratoire de recherches experimentales, un laboratoire de dietetique et enfin une section de polyclinique. 11 etait normal dans ces conditions qu 'il mette a notre disposition un traite didactique».

presedinte al Asociatiei europene pentru studiul diabetului, primind La aceasta organizatie Premiul Claude Bernard in 1971.

in 1969 a creat fa Hotel Dieu primul centru gratuit de depistare prevenire a diabetului, numit la inceput Centrul Francis Rathery, centru care funtioneazd si astazi. A fondat in anii '60 ai sec. Centrul de tratament al cornei fa diabetici, si acesta in functiune si (J,ytazi.Mauricc Derot a fost izvorul activitdtilor in diabetologie, recunoscute pe plan international.

Maurice Derot, impreuna cu Henri Bour a creat Institutul de Dietetica al Facultiuii de Medicinii din Paris. Aiost initiatorul, promotorul si unul din autorii decretelor care reglementau alimentele asa-zise de regim in Franta. " (M. Rathery)

Relatiile mele stiintifice si personale au continual si prin participarile la "Zilele anuale de Diabetologie la Hotel Dieu" (cu exceptia perioadei 1976-1980, cdnd mi s-au refuzat iesirile din tara din cauza unor acuzatii nefondate pe care nu le-am putut explica profesorului Derot).

Nsas putea incheia aceste rdnduri fan'i sa citez in final din prefata profesorului Derot fa lucrarea mea Diabetul zaharat, 1977, care, prin amabilitatea sa, a fost prezentata si mentionatd de catre Academia Medicald Francezd, a)'W cum rezulta din Buletinul informativ al Academiei Medicale Franceze (1977):

.Profesorul lulian Mincu are onoarea SCI continue opera lui Pavel.

Numit in 1967 director at Clinicii de nutritie si boli metabolice, Mincu si-a afirmat rapid personalitatea sa de clinician si cercetdtor stiintific. Are 0 dubla specializare pentru ca nu este numai Doctor in stiinte medicale, dar si Doctor in biochimie. in serviciul sdu de fa Spitalul «Cantacuzino», poate astfel sa conduca simultan, cu mare competenta, o sectie clinica, a sectie de tratamente intensive a come! diabetice, un laborator de studii clinice, un laborator de cercetdri experimentale, un laborator de dietetica si, in sfdrsit, 0 sectie de policlinica. In aceste conditii, era normal sa puna fa dispozitia noastra un tratat didactic. "

«C'est un instrument de travail merveilleux que Mincu met a notre disposition. If nous montre ce qui a he fait pendant 2000 ans depuis qu 'Arette de Capadoce a isole le diabete. Il nous montre aussi ce qui reste afaire etje suis heureux, en fin de carriere, de pouvoir saluer des successeurs comme lui, car je sais qu 'ils [eront progresser largement fa discipline qui nous est toujours chere.»

"Este un minunat instrument de lucru pe care Mincu it pune la dispozitia noastrd. El ne aratd ce 5]-a facut de-a lungul a 2000 de ani de cdnd Arethos din Capadocia a izolat diabetul. Ne mai aratd ceea ce trebuie fdcut inca si suntfericit, la sfdrsit de cariera, sa salut succesori cum este Iulian Minou, pentru ca stiu cd vor face saprogreseze mult disciplina care ne este alai de dragd ".

XXXIV

xxxv

Mai mult de jumatate din intreaga mea activitate stiintifica, reflectata de altfel ~i prin monografiile si tratatele publicate in limba romans sau in alte limbi, trateaza probleme legate de interrelatia patologie-alimentatie, rolul nutritiei, dietoterapiei in prevenirea si tratamentul diverselor boli.

Pentru acest motiv, in prezentarea lucrarii de fata am recurs la un articol de sinteza publicat sub semnatura unui specialist ca Francoise Janin in .Le Quotidien du Medecin" nr. 6225 (18 martie 1998), articoI care reuseste sa prezinte in rezumat cornunicarile stiintifice ale renumitilor nutritionisti francezi A. Poire si P. Hock, sustinute la Congresul Dietecom - Journees de Nutrition 1998, intitulata "A chaque epoque son model d'alimentation". Nu ered c-as fi gasit 0 mai buna motivatie care sa justifice ideile care m-au deterrninat sa scriu aceasta monografie si intr-un moment economic dificil pentru populatia din Romania:

"Fiecare epoca este caracterizata printr-un model de raport Intre sanatate ~i alimentatie, legat de numerosi factori, cum ar fl programul tehnologic san locul tndivldului in societate la un moment dat: alimentatia - energie; alimentatla - epoca moderns; allmentatia - pastrarea formei corpului; alimentatia - varsta; modelele sunt uumeroase in perioada premergatoare celui de-al doilea razbo! mondial ~i mai ales dupa el", au subliniat A. Poire si P. Hock in timpul .Zilelor de Nutritie Practicd Dietecom",

.Anii de dinainte de razboi sunt cei ai marilor descoperiri - automobilul, electricitatea, aviatia s.a. care i-au introdus pe francezi (si nu numai pe ei) intr-o lume a energiei. Alimentatia este, de asemenea, energie: ceea ce este bun si hranitor, alimentele necesare organismului (carne, paine, cartofi, lapte, fructe s.a.) prin metabolizare aduc energia necesara cresterii, dezvoltarii si formarii unui organism puternic; proteinele, vitaminele, mineralele si oligomineralele cresc din ce in ce mai mult in importanta pentru mentinerea starii de sanatate si prelungirea vietii active",

XXXVII

A lim en tatia In perioada anilor 1950·-1960 ai secolului al

XX-Jea, modelul devine alimentatla rationala (alimentatia echilibrata in raport de varsta, sex, munca, clima); preocuparea de reconstructie (de dupa razboi) a lost tradusa in alimentatie prin cantitate, echilibru, varietate, conservare a sanatiitii. Alimentatia i~i propune 0 forma cat man obiectiva, matematlea. Un aliment corespunde unui numar de calorii si unui continut precis de nutrienti necesari organismului. Farfuriile cu rnancare multa, pregatita cu grija, bogata in sosuri picante, 1$i pierd creditul in favoarea unor mancaruri simple, echilibrate, $1 a fructelor, legumelor, salatelor, Grija calitatii acestora devine primordiala. Introducerea lantului frigorific de mentinere proaspata a alimentelor modifies si obiceiurile alimentare.

Alimentatia ~i moda. I'n perioada anilor 1960-1970 se naste preocuparea pentru 0 alimentatie moderna. Aparitia primelor .Jripermarket'<uri, raspandirea in intreaga lume a sistemului ~i produselor alimentare americane, credinta ca alimentul bun este alimentul nou, rapid de consumat, usor de suportat, provoaca 0 revolutie in sistemul nutritional, Este era produselor deshidratate, a mancarurilor pregatite .Ja minut"; apare idealul feminin pentru "silueta" ce .proscrie" tot ce este savuros, prea acid sau bine si prelung pregatit in bucataria clasica.

Alimentatia si problemele care le ridica. Anii 1970-1980 sunt cei care ridica cele mai multe probleme alimentare, de discutie a modelelor anterioare de alimentatie populational a, fapt care corespunde societatii de consum in care se traieste. Slabirea este 0 dogma irnpotriva supraponderabilitatii, bucataria nona inlocuieste vechea alimentatie de tip burghez; se tinde spre inlocuirea produselor industriale en cele naturale. Asistam la lupta impotriva folosirii colorantilor, a produselor chimice, a hormonilor administrati la bovine ~i la proslavirea a tot ce este natural, a unei alimentatii bogate invegetale.

Exista doua filrne din aceasta perioada care redau starea de spirit a timpului pe care Hock le exemplifica: .Jvlarele comic" in care se ian in deradere excesele alirnentare din acea perioada si "Bratul sau coapsa" care denunta denaturarea industrials a alimentatiei pusa la dispozitia individului,

Anii 1980-1990 sunt rnarcati mai ales In Franta (dar si in multe tari) de triumful alimentatiei care mentine forma, care este insotita de un cult al corpului ~i infatisarii fizice (se iau astfel in deradere rezultatele catastrofale ale sistemului alimentar american ~i consecintele sale asupra sanata!ii), Mass-media lauda virtutile .jogging't-ului si a "aerobicului" (este perioada lui Jane Fonda, Veronique, Davina s.a.). Corpul devine un capital pe care trebuie sa-l intretii, sa-l cultivi, Diferenta intre alimentatie si dietetica se estompeaza si se impun notiunile de alimente imbogatite, de cornplemente

nutritionale, de substitutia nutrientilor absenti, de introducerea, odata ell acestia, a meselor hipocalorice, de excluderea dulciurilor, grasimilor, cofeinei, a tuturor alimentelor hipercalorice 91 hipercolesterolemiante, Bucataria japoneza are un mare succes: alimentul trebuie sa fie bun, placut la vedere, estetic prezentat, dar in nici un caz nociv prin pregatirea si compozitia sa.

Mesele sunt inlocuite eu gustari 9i improvizatii. Asistam la repudierea sistemului traditional "de masa de farnilie, de pranz, de dna".

Rolul alimentatiel in mentinerea starH de sanatate incepe sa fie cultivat mai ales din anii 1990 (obezitatea, diabetul zaharat, bolile cardiovasculare trebuie sa fie combatute prin modul de alimentatie). Cercetarile stiintifice, desi uneori contradictorii, tind sa-lindemne pe consumator spre un echilibru nutritional. Legile, regulile absolute, "dictaturile" nu mai au trecere. Tensiunile sunt insa puternice: sanatatea-placerea, spiritual-fizic, gust-igiena, traditionalmodem, natural-stiintific etc. A. Poire exemplifies aceste paradoxuri contemporane:

- Revendicarea gustului (cu J.P. Coffe) care reabiliteaza grasimile, branzeturile, laptele proaspat si nefiert, in contrast cu obsesia pentru igiena, tearna de listerioza, salmoneloze, de alte infectii aduse de alimentele

,

nepregati te.

- Stiinta triumfa cand propune, in loc de aliment, - alicamentul, alimentul care vlndeca ~i, in acelasi timp, thule la reintoarcerea Is specificul total avut de alimentatie inainte de lnterventia ~tiintei. (Si aceasta este posibil numai datorita progresului extraordinar facut de cunostintele nutritionale din ultima perioada s.a.),

Evolutia alimentatiei este indisolubil legata de cea a progresului societatii.

Aceleasi paradoxuri vor mai reveni, cu 0 configuratie insa diferita in raport de timp, dar ele tind "sa aduca privHegii phicerii, estetlcii, naturalului in raport direct ell progresul stiinte] in domeniul nutritiel".

XXXVIII

XXXIX

CUVANI iNAINTE

Sandtatea populatiei in intreaga lume civilizatd este amenintata la inceputul noului mileniu de prevalenta crescdndd a unor bali ca diabetul zaharat, obezitatea si legat de ele ateroscleroza si patologia cardiovasculara. in anul 2004, conform datelor OMS, existau 189 milioane de persoane diabetice, iar predictia pentru anul 2025 este de 300 milioane. intre 80 si 85% dintre bolnavii diabetici sunt supraponderali sau obezi. Frecventa obezitiuii s-a triplat in ultimul deceniu. in lume exisui azi 1,2 miliarde de supraponderali, dintre care 312 milioane sunt obezi. Alarmantd este insd frecventa de peste 10% a supraponderii fa copii si adolescenti, dintre care 2% sunt obezi.

in figura aldturatd se redd, in raport cu vdrsta, prevalenta unor boli ca sindroml metabolic, diabetul zaharat si bolile cardiovasculare.Intre ele sistemul alimentar

90
.. Sindrom
80 metabolic
70 • soma
60
• Diabetul
~ . zaharat
'" !:IO V~f.ta (in ani)

Fig. L Prevalenta bolilor mentionate in raport cu varsta Sursa: American Heart Association 2005

XLI

si sedentarismul -- devenit un mod de viatd -, sunt strdnse legaturi cu consecinte grave pentru viitor. Daca addugiim la aces tea unele dezechilibre alimentare intiilnite intre diversepdrti ale lumii se poate intelege preocuparea crescdnda pentru viitorul sanatatii pe care 0 au in prezent oamenii de stiinta si oamenii politici.

1. Prioritatea perioadei de presedintie a Comunitatii State lor Uniunii Europene de catre Franta a constituit-o Nutritia !ii rolul siiu preventiv si curativ in pastrarea simiitii(ii populatiei. Pe data de 13 decembrie 2000 primul ministru al Frantei a anuntat preocuparea tarii sale pentru aceastd problema: 14 deeembrie 2000 este data fa care a fost votata de Consiliul de Ministri al Comunitdtii fari/or Uniunii Europene 0 rezolutie pe tema nutritiei. in 31 ianuarie 2001 Franta a lansat Programul National de Nutritie si Sdniitate al Frantei pe perioada anilor 2001-2005. Acest program pe care-l vom expune in extenso, tradus din limba francezd, la inceputul acestei monografii, are fa bazd "noua obiective nutritionale prioritare in termen ale siindtatii pub/ice, noua obiective nutritionale specifice, principii generale, sase axe strategice ". Pentru intelegerea si aplicarea for se impun educarea si orientarea populatiei de cdtre specialisti.

in motivatiile acestui program se insistd asupra faptului cii starea nutritionald participd intr-a forma esentiald la dezvoltarea si expresia clinicd a acelor boli care sunt astdzi cele mal rdspdndite in Franta, dar si in ansamblul tarilor industrializate: bolile cardiovasculare (32% din decesele anuale din Franta), tumorile maligne, obezitatea, osteoporoza, diabetul, hipercolesterolemia (prezenta fa una din cinci persoane adulte) etc

Nu se poate ajunge fa obiectivul lansat de Organizatia Mondiald a Sdndtdtii (OMS) in anuI1977, "Sanatatea pentru toti ", daca nu se va actiona in primul rand pe acest domeniu esential:

a) Rezultatele cercetdrilor de fa Framingham (SUA) (incepute in anul 1948), ca si cele publicate de Keys in anul1970 confirmd cd intre mortalitatea crescutd prin complicatii ale aterosclerozei, alimentatie si hipercolesterolemie existii 0 legdturii de la cauzd la efect. (Fig. 1.) O'concluzie fara echivoc, in sprijinul aces tor constatari, se desprinde din rezultatele cercetdrilor efectuate in nordul Scotiei sipublicate in luna noiembrie 1995: scaderea colesterolemiei (obtinuta prin regim alimentarsi tratament cu Pravastatin, pe 0 perioadd de cinci ani, la 0 populatie cu vdrstacuprinsa intre 45 si 65 ani) reduce semnificativ mortalitatea prin boli cardiovasculare globale cu 32% si a infarctului miocardic cu 28% (rezultate confirmate pdnii in emu! 2005 de numeroase alte cercetari). Cercetiiri recente aratii cii:ji hiperlipoproteinemia a1 (25% din hiperlipoproteinemii), care nu scade la tratamentul cu statine

!ii favorizeaza infarctul miocardic, poate fi in prezent stapiinita prin asocierea statinelor ell nicotinamidele.

Mdsurile luate deja de unele tart europene, incepdnd din anul 1975, au dus La rezultate vizibile in eeea ce priveste mortalitatea generala si cea prin boli cardiovasculare (in Romania decesele prin boli eardiovasculare depdsesc 64% din totalitatea deceselor).

in Romania asistdm in aceastd perioadd fa 0 deteriorare treptatd a stdrii de sana tate a populatiei, fapt confirmat de cresterea mortaliuuii generale si cea prin boli cardiovasculare (de la 4581100000 locuitori in anul 1970, la 6271100 000 locuitori in anul1990, 771,31100 000 locuitori in anul 2003, fa 734,791100000 locuitori in anul2004:;i 753,781100 000 locuitori in 2005 [Institutul National de Statisticd. Romania (in continuare INS) 2006}. Datele statistice ne situeazd pe primul loe in Europa.

Cancerul este, de asemenea, in crestere; conform inregistrdrilor oficiale incidenta acestei boli a crescut de fa 177/100 000 locuitori in anul 1994 fa 2681100 000 locuitori in anul 2003 si fa 207,671100 000 loeuitori in anul 2005 (INS, Romania, 20(6).

Inregistriirile sunt insii incomplete. Multi bolnavi, mai ales eei din mediul rural, n-ajung niciodata la un medic.

De asemenea, bolnavii, in Romania, vin tdrziu la medic, adesea cu metastaze (din pacate nu avem () retea de screening pusd La punet ca in majoritatea tarilor europene). Diferenta existenta intre noi si tari ca Ungaria (6281100000 locuitori) sau Suedia (5211100000 locuitori), unde as is tenia medicala ambulatorie este mull mai bun a, este altfel neexplicabild.

Tuberculoza, boala care caracterizeaza siiracia, este, de asemenea, mult crescuta: de 19 ori mai frecventd decdt fn Franta si Germania (71100 000 locuitori si, respectiv. 6/100 000 locuitori) si ocupd locul I in Europa in privinta incidentei. inainte de anul 1989 urmdrirea cazurilor de tuberculoza sefiicea mult mai bine, evaluarile periodice erau mai eficiente. Desi tratamentul este gratuit si in prezent, bolnavii fntrerup tratamentul. Apar. pe de 0 parte, forme agresive ee necesita tratamente mal scumpe, iar pe de alta parte contamindri numeroase.

Bolile sexuale sunt, de asemenea, in crestere accentuata. Bolnavii de sifilis s-au dublat, ajungdnd fa 451100000 locuitori in anul 2004. in tarile UE se intdlneste La 0 medie de 2,51100000 locuitori. Este consecinta absentei unei

J .~ J

educatii sanitare si lipsa de control medical.

HIV-SIDA ne situeazd, din piicate, printre fruntasele din Europa. La sfdrsitul anului 2004 existau 10555 cazuri HIV SIDA in viatd (6 000 persoane

XLII

xun

fiind sub tratament). Dintre acestia, peste 8 000 sunt copii sau adolescenti (multi sunt imbolnaviti inainte de anul 1989).

Diabetul zaharat de tip 2 este, de asemenea, in crestere: peste 800 000 cazuri inregistrate. La un bolnav cunoscut existd in medie 2-3 necunoscuti. Lipsa de diagnostic in medicina primara (dozarea unei glicemii este in prezent foarte simple datoritd unei aparaturi foarte usor de mdnuit, inclusiv de pacient) face ca multe din aceste cazuri sa ajungii tdrziu la specialist. Medicamentele ajung in prezent numai pentru 70% din bolnavii cunoscuti.

b) Sunt doud cauze majore care explica aceastd situatie: nivelul de trai :ji ineficienta asistentei medicale. in amhele cazuri un rol esential il au nu numai saracia din Romania, reflectata si prin eel mai scdzut huget de sdnatate din Europa (70 euro pe cap de locuitor anual', En timp ce tarile din Uniunea Europeana au alocate in medie 2 000 euro pe cap de locuitor), ci si lipsa unei educaiii sociale si sanitare a populatiei.

Incepdnd cu anul 1990 populatia Romdniei a cunoscut un fenomen constant de scddere: de la 23 206 720 locuitori La 21 673 328 locuitori in anul 2004 (0 scddere de J 533 392 locuitori). Mortalitatea, de la 12,7%0 locuitori in anu11990, a ajuns in anul 2005 la 12, J 2%0 locuitori. Natalitatea, de la J 3,6%0 locuitori in anul 1990, scade insii ingrijordtor; ajungdnd in anul 2003 la 9,8%0, iar in anul 2004 la 10%0 locuitori, cu 0 mortinatalitate care desi in scddere (26,9%0 copii vii in anul1990), se mentine totusifoarte ridicata (16,8Imia de copii vii in anul 2004).

Sporul natural este in continua scddere, de la + 3, Olmia locuitori in anul 1990 fa -J,9Imia locuitori in anul 2004.

Conform Raportului din anul 2003 al Comisiei pentru Macroeconomie si Sdndtate a OMS, in Romania asistdm la 0 catastrofa demograficd care, dacii va continua, va duce fa 0 scadere a populatiei in jurul cifrei de J 7 milioane locuitori in anul2050.

Analizele efectuate si publicate deja in anul 2003 concluzioneazd cii interventiile medicale au dus la salvarea in Europa Occidentald a peste 8 milioane vieti si la cresterea cu 330 milioane ani de viatd a populatiei. Speranta de viatd in tdrile dezvoltate a ajuns la 86 ani in Suedia, 82,5 ani in Japonia, 79 ani in tarile UE, 77,1 ani En SUA etc. (in Romania speranta de viaui este de 7 J ani - 74,8 ani la femei si 68 ani la biirbati).

Speranta de viatd masoard conditiile esentiale ale bucuriei existentei.

Criteriile se calculeazd dupa sex, vdrstd, mediu social, teritoriul unei tdri,

PIB-ul pe cap de locuitor (care are un rol important dar nu unic). 0 dovada in acest sens 0 constitute situatia din SUA, una dintre cele mai bogate tiiri din lume, dar cu 0 medie de viatii de 77,1 ani (si in continua sciidere), cu mult mai putin decaf in Franta (80 ani), Japonia (82,5 ani}, Suedia (86 ani) si chiar a vecinilor canadieni (79,7 ani). Toate aceste lari --_. spre deosebire de SUA unde 0 populatie de 43 milioane locuitori (circa 14% din intreaga populatie) nu beneficiaza de nici 0 asigurare sociala - dispun de un sistem de acoperire social-medical universal.

c} in urma analizelorfacute de Centrul European de Studii Politice (CEEC) asupra stdrii de sandtate a populatiei din /arile membre UE si tdrile candidate la intrarea in UE, s-a ajuns la urmdtoarele concluzii:

- tarile candidate pentru UE trebuie sa asigure in urmdtorii 20 ani 0 rata de crestere importanta economica, repartizatd saniitiuii, pentru a ajunge din urma situatia tarilor membre UE. Pentru Romania este necesard alocarea anuala a 7,3% din PIB pentru a ajunge fa 75% din media european a de sanatate si a peste 8,5% din PIB anual pentru a egala starea existentd in fariie UE;

- in tarile membre UE valoarea capitalului uman este de 3-4 ori mai mare decal a capitalului fizic.

Sistemul sanitar din Romania a fost si continua sa fie subfinantat. De 60 ani nu a trecut, insa, printr-o asemenea crizii (iar reducerea numarului spitalelor si a peste 22 000 paturi de spital pentru a ajunge la 5,5 paturi la 1 000 locuitori, ca in tdrile UE, in conditiile En care medicina primara si ambulatorie este slab organizatd si contributia sa la pdstrarea stdrii de siinatate apopulatiei subestimata, va agrava in continuare criza din sdndtate).

d) Absenta de medici defamilie in mediul rural si chiar; in unele situatii, in mediul urban (sunt peste 2 500 posturi de medic libere in intreaga tard, predominant in ambulatoriu si in mediul rural) este explicata prin salarizarea insuficientd (in afara conditiilor de trai uneorifoarte grele din mediul rural]',

Salariul unui medic de familie variazd, in anul 2005, de la 12 milioane lei (cdnd mediad are 1 000 pacienti; din acest salariu trebuie sii-si pldteasca 0 asistentd medicala si sd-si intretina cabinetul, de{apt medicului rdmdndndu-i in mana, En medie, 6 milioane lei) la 20-28 milioane lei, cdnd medicul are peste 2 000-2 500 pacienti inscrisi (din care trehuie sa plateasca 2 asistente si sd-si intresina cabinetul); consecinta este cd, in foarte multe locuri din mediul rural, medicul este navetist si asistenta medicald este adesea insuficienta.

1 In anul 2005 pentru sanatatea unui cetatean roman se cheltuiau 160 dollar! anual (114 euro) in timp ce in Ungaria se alocau 500 euro.

I Numarul total al medicilor din Romania - 198,2211 00 000 locuitori in 2004 - este eel mai mic din Europa, eu exceptia Albaniei. in UE, in 2004, media este 278,241100 000 locuitori,

XLIV

XLV

Salariile medici/or din spitale sunt, de asemenea, cu mult inferioare eelor din alte tdri: un rezident este salarizat eu 5 milioane lei brut, un medic specialist cu 17 milioane lei brut, iar un medic primar cu 2{}~25 milioane lei brut.

in Occident medicul defamilie are un salariu in medie de 4 OOO~ 5 000 euro (din care pldteste asistenta medicala si cheltuielile de intretinere ale cabinetului).

in SUA salariul ajunge fa 20 000 dollari lunar, din care se scad cheltuielile de cabinet (raport OMS, 2004).

Aceasta este una din motivatiile pentru care multi medici tineri renunta fa profesie (angajdndu-se la diversefirme de medicamente), dar mai ales altii de a .icficialisa spaga" (in special in spitale), fapt care tine departe, pentru mult limp, bolnavii de asistenta medicala calificata si intdrzie tratamentul.

Un sondaj recent efectuat in rdndul populatiei (Centrul de Politici si Servicii de Sdndtate cu sprijinul Organizatiei Gallup, 2005) confirmd cd spaga la medic a devenit adesea "obliga{ie" pentru bolnavi. Astfel, 18% dintre pacienti recunosc ca au dat spagii cdnd au mers La medic; 40% dintre ei declara cii au pldtit intre 300 000 lei si 3 000 000 lei; 10% au pldtit peste 3 000 000 lei. Aproape trei sferturi dintre eel intervievati a catalogheaza drept coruptie. "O/icial un doctor roman cdstigd de zeci, chiar de sute de ori mai putin decdt unul din straindtate (sunt medici care recunosc cd ar muri de foame daca nu ar lua bani de fa pacienti). Unii dintre ei ins a au ajuns sa-i «batd» in venituri si pe occidentali: cdstigd uneori zed de milioane pe zi,

bazdndu-se pe plicurile de fa bolnav".

,,$paga" variazii in functie de spital :;f de forma de asistenta medicaid acordatii',

Comisionul eel mai mare se plateste in spitalele de oncologie; 0 interventie chirurgicald costa in jur de 20 milioane lei; 6 milioane lei merg La medicul care este prima mana, 4 milioane lei ajung fa mana a doua, intre 3 si 4 milioane lei se dau antestezistului; cdteva milioane lei merg la anatomo-patolog. Restul banilor se platesc in sectia de reanimare, respectiv fa asistentele si infirmierele care lucreazd aici. Sunt medici care opereazd cdte 4-5 pacienti pe zi, veniturile saptdmdnale ale acestora fiind de zeci de milioane lei.

/ii in celelalte specialitati medicale ee necesita spitalizare contributia bolnavului este adesea substantiala.

Astfel, 0 operatie banald de apendicitd costa intre 1 :;1 3 milioane lei (bani acordati medieului chirurg) si intre 500 000 lei vi 1,5 milioane lei (acordati

anestezistului). Personalul cu pregatire medie primeste in jur de un milion de lei, in total, pe toata perioada internarii.

Nasterea unui copil costa in medic 1 OO~200 euro, bani care ajung in mana medicului care asistd nasterea.

Nasterile prin cezariand sunt mai scumpe intrucdt este pliuit anestezistul (eu 500 000 ~ 1 000 000 lei) si medicul mana a doua (cu cdteva milioane). La aceasta trebuie sa addugdm cadrele sanitare medii si infirmierele care sunt platite cu sume variind intre 50 000 lei si 500 OO() lei.

Pentru internarea unui copil intr-un spital trebuie platit in medic, daca este boala mai gravd sau daca trebuie operat, peste 15 milioane lei, iar consultatiile ulterioare costa intre IOO 000 sf 300 000 lei.

, ,

Operatiile dificile au devenitfoarte scumpe. () operatie de scoliozd costa in jur de 400 euro. Opera/fa pe discul intervertebral costa peste 5 milioane lei, iar 0 operatie pe creier costa peste 30 milioane lei.

(Toate aceste informatii care potfi reale sau corespund in mare parte adevdrului', explica intdrzierea cu care bolnavul se adreseazd medicului si consecintele grave asupra sanatarii fa nivelul intregii natiuni ~ n.a.).

*

* *

11. a) Raportul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD, 2003) situeazd Romania pe locul 69 din 177 tari monitorizate din intreaga lume, fiind considerata una dintre cele mai sdrace tarf din zona. in anul 1989 saracia era prezentd fa 7% din populatie, in anul 1994 la 22% din populatie, far in anul2003 fa 36% din populatie. Din pacate, recentul raport anual PNUD (publicat fa 7 septembrie 2005 fa Viena) situeaza Romania pe locul 64 din 177 tarf monitorizate (cu exceptia fostelor republici sovietice, Bosniei si Albaniei suntem ultimii din Europa), Celelalte tari din zona sunt situate inaintea noastra: Cehia (locuZ 21); Slovenia (locu126); Ungaria (loud 29); Polonia (fowl 36); Bulgaria (locul 55); Rusia (locul 62). Ne situdm in urma unor tari ea Libia (locul 58), Cuba (locul 52), Togo (locul 54). Primele locuri Ie ocupii Norvegia (locul l ), SUA (locul l O), Japonia (locul l l), Franta, Italia, Germania (locul 16, 18, 20). Pe ultimul loe se situeaza Nigeria.

J "Cotidianul", luni 22 august 2005.

1 A nu se nita miile de medici care-si fac datoria, zi si noapte, in conditii adesea improprii, rara a pretinde recompense din partea bolnavului, desi sunt cei mai prost salarizati din Europa, consecinta a unci finantari insuficiente a sanata!ii de catre stat (n.a.).

XLVI

XLVII

Raportul comisiei nationale PNUD, analizdnd Romania (publicatia din 12 septembrie 2005), mentioneaza ca clemente negative grave." speranta de via/a cea mai sciizutd din Europa (71,3 ani), coruptia si sariicia. Sardcia se mentine in continuare la niveluri crescute: 1% din populatie (217 000 persoane) traiesc eu un venit de un dolar fn medie pe zi; 12% din populatie (2 604 000 persoane) traiesc in sdrdcie extrema (cu nevoi intense cronice nesatisfdcute); 17% din populatie (3 689 000 persoane) trdiesc fa limita de subzistenta (0 lipsa a resurselor comparativ cu standardul minim pentru 0 viata decentii). Sdrdcia relativd, potrivit documentului respectiv, afecteaza aproape 113 din populatia tdrii. Salariul minim al unui roman, calculat fn anul 2004 la 80 euro pe luna, acopera niste nevoi fa limita pragului de subzistentd. 1n statele vecine salariul minim se prezinta astfel: in Cehia ~ 238 euro; Ungaria ~ 232 euro; Polonia - 208 euro, iar in statele UE variazd: 1 466 euro (Luxemburg), 1 317 (Belgia), 1 264 euro (Olanda), 1 226 euro (A nglia) , 1 154 euro (Franta), 513 euro (Spania).

Ca 0 eompletare la eele subliniate de PNUD, redau, pe baza datelor publicate de 1NS -2005, evolutia cdtorva indicatori economici din Romania in perioada 1990-2004.

in februarie 1990 salariul minim pe economie era de 1 800 lei, fiind de 1 555 ori mal mic decdt in februarie 2004 (salariul minimfiind de 2800 000 lei lunar). in aceastd perioada intretinerea unui apartament cu doud cam ere a crescut de 12 000 ori (de fa 150 lei lunar in 1990 la 1 800 (JOO lei lunar in februarie 2004). Avdnd in vedere scumpirile extraordinare la gaze, energie termicd si energie electricd de la 1 iulie 2005,fara 0 salarizare corespunzatoare, diferentele sunt si mai mario Peste 850 000 [amilii nu si-au platit intretinerea de circa 5-6 ani (suma depdseste 16 milioane dolari). Peste 650 000 apartamente nu mai sunt bransate la termoficare. In aceastd perioada pretul apei potabile a creseut de la 1 leu m. C. (in anul 1990) fa 16 000 lei m. c. (in anul 2004). Din 21,7 milioane locuitori. edt numdra populatia din Romania, doar 14,7 milioane beneficiazd de apd potabildfurnizatd de reteaua publica: 11,3 milioane trdiesc fn mediuL urban si 3,4 milioane trdiesc fn mediul rural (restul populatiei isi procurd apa de la fdntdni). Reteaua de apd potabila este veche de 75 ani si va ajunge sa furnizeze apd sanogend de-abia peste 30 ani, cdnd reteaua vafi inlocuita (fapt ce ar necesita 12 miliarde euro). in perioada 1990-2004 tariful pentru energia electricd a crescut de 5 714 ori, adicd de 6 ori fata de salariul mediu pe economie (de la 0,35 lei kWh in anul 1990 fa 2 000 lei kWh in anul2004); salariul mediu a crescut de la 6 000 lei fn 1990 la 5,5 milioane lei fn 2004 (doar de 916 ori). in Romania anilor 2004 peste 90 000 case sunt iluminate cu Lampi cu gaz sau de lumdndri. Aceste case se

XLVIII

giisesc in 2 736 localitdti dintre care 238 Iocalitdti sunt total neelectrificate. Seumpirile din anul 2005 au agravat aceasta situatie.

GSK (Institutul de Cercetari GlaxoSmith) situeaza Romania pe locul 27 din 38 tiiri analizate din punctul de vedere al veniturilor. Puterea de cumparare in Romania in 2004 este de 89%ja!a de 1998 si de 61%fata de 1990, 0 economie puternica inseamna nivel de trai ridicat.

b) Potrivit acelorasi date furnizate de GSK, cheltuielilepentru alimentatie ocupii in Romania 59% din venit, intretinerea reprezentdnd 24%, in timp ce pentru sanatate se eheltuiesc numai 2%, pentru transport-telecomunicatii - 9%, far cheltuielile diverse reprezintd 4% din venit

c) Anuarul competitivitdtii Mondiale (Institutul de Management - Elvetia, 2005) fixeaza pozitia tdrii noastre, din 60 !ari monitorizate, pe locul 54 (fata de locul 51 ocupat in 20(3), un loe inferior fa!a de foarte multe tdri invecinate (pe baza analizei a patru elemente: performanta economica, eficienta economica, eficienta guvernamentala, infrastructura).

Munca romdnilor este de 15 ori mal prost pldtitd decdt media UE.

d) Cola unicd de 16%, introdusd de actuala guvernare la inceputul anului 2005, nu avantajeazd salariatii cu venituri mid Din cei 4 432 100 salariati, cat existau in Romania fa 1 ianuarie 2005, 92% au venituri brute pan a la 10 milioane brut lunar. Valoarea majordrii este de pan a La 5 ()(} 000 lei lunar. Restul de 8%, adica 354 568 salariati, ca)'ltiga in medie fa salariul lunar circa 7 milioane lei. Mdsurile luate de Guvern de inghetare a salariilor la bugetari, cresterea mare a pretului fa energie electrica, termicd si la gaze, accizarea suplimentara a un or produse, mentinerea co lei de 49,5% pentru contributiile angajatorilorfacdnd imposibila cresterea salariilor; nu va duce la cresterea nivelului de trai asteptatd.

e) Ajutorul de somaj din tarile UE este de J 7 ori mai mare decal salariul minim din Romania si de 22 ori mal mare decdt indemnizatia de soma] din Romania. in Romania ajutorul de soma] reprezinta 75% din salariul minim pe economie (circa 47 euro lunar/persoana).

Alocatia pentru un copil in Romania nu depaseste 7-8 euro lunar. In tdrile membre ale UE media alocatiei este de 210 euro lunar.

j) Bugetul din anul 2004, .iun buget special ". a prevdzut pentru ajutorul social 5 000 miliarde euro, eel mai mare buget din anul1990 pdna in prezent, respectiv 10,3% din PIB. Acest megabuget a prevazut 7 OOG miliarde lei pentru dublarea pensiilor din agriculture (l 555 94() pensionari) 91 5 167 miliarde lei pentru recorelarea pensiilor din asigurdrile sociale (4 687000 pensionari), 5 000 miliarde lei pentru alocatii complementare pentru [amilii sdrace cu copii (1 104 000 familii), 4 000 miliarde lei reprezentdnd ajutoare pentru

XLIX

caldura si indexarea venitului minim garantat pentru 0 persoand (2 800 000 lei). Aceste masuri n-au schimbat situatia socio-economicd.

Este un fapt care trebuie remarcat cd eel 64 000 miliarde lei din neeesarul de 83 000 miliarde lei pentru sana tate s-au dovedit total insuficienti, aducdnd astfel criza gravd din sdnatate resimtita in anul 2005. De asemenea, cu totul insuficient s-a dovedit si bugetul de 80 000 miliarde lei alocat pentru fnvatamant. Salariile bugetare marite cu 6% s-au dovedit afi cu totul insuficiente, iar sdrdcia din agriculturii, unde se numdrd procentul eel mai mare de saraci, s-a accentuat (peste 60% din totalul taranilor trdiesc sub pragul de sdriicie}.

g) Consider cd nu trebuie omis raportul OMS (nivelul global pe 2003) si eel publica! de Bethescta Public Health Institute, 2004, care subliniazd cresterea stdrilor de depresie si a bolilor psihice din intreaga lume, inclusiv in Romania (in Romania, dupd datele M8, stdrile de depresie psihica au crescut de la 1191100 000 locuitori In 1994 la 2591100 000 locuitori in anul 20(5). in ceea ce priveste bolile psihice, Romania se afla pe locul 5 in statisticile OMS. Insuficienta numdrului de paturi de spital si a fondurilor alocate face ca foarte multi bolnavi psihici sa nufie internati sau safie insuficient tratati.

h) Consumul de a/cool din Romania a crescut in ultimii ani (sunt peste 2

>Y

milioane alcoolici). Peste 50% din numarul alcoolicilor se gdsesc in Moldova.

Consumul de alcool este mare insd si in Luxemburg, Cehia, Ungaria, Germania, Franta (J 4,1 - 14,8 llcap locuitor aleool etilic).

Studii efectuate in 2003 si 2004 in Romania precizeazd 0 medie de 7,7 I echivalent alcool etilic/ cap locuitor pe an. Cel mai mare consum este in Moldova (10,2 1 cap locuitor/an).

Bauturile alcooliee consumate in Romania (bauturile tari) sunt de proastd calitate, fabricate necorespunzdtor; in cazane in mediul rural, si foarte bogate in alcool metilic si plumb, Conservarea In butoaie necorespunzatoare face ca aceste bduturi tari (tuica, spre exemplu) sa fie si mai toxiee.

Un studiu international efeetuat in 2003 (studiu care are loc din 4 In 4 am), La care participa si Romania, pe 4 731 elevi din 200 scoli din intreaga tara (elevi ndscuti In 1987, deci In vdrstd de 16-17 ani), releva: marea majoritate a adolescentilor din Romania consuma alcool (mat mult de 50% din ei s-au imbdtat in repetate rdnduri).

Fumatul a devenit 0 practicd obisnuita: 32% fumeazd de la vdrsta de 14 ani. Pdnii fa vdrsta de 14 ani, jumdtate dintre ei au consumat bere. in anul 2003 peste 23% au avut probleme eu politia din cauza consumului de alcool. in anul 2003 (intdmpldtor anul cu cea mai mare productie de fructe din ultimii 30 ani) s-au fabricat ISO milioane litri de tuicd si coniac (mai ales

L

in cazane improprii, deci cu un produs adesea toxic). Consumul de fructe a fast insii In aces! an unul dintre cele mai mici din Europa (43 kg/cap locuitor si pe an).

i) Din punctul de vedere al coruptiei, conform lui Transparency International (martie, 2005), Romania a urcat in topul coruptiei cu l Opozitii fata de anul 2003 (de pe locul 77 In anul 20()3 a urcat pe locul 87 in anul 20(4). Din cele 146 tdri monitorizate dupd indicele de coruptie (0-10) se situeazd aldturi de Republica Dominicand si Iran. Ultima dintre tdrile europene este Ucraina (locul 122), far inainte de ea se afla Moldova (locul 114), Rusia (locul 97), Serbia (locul 97), Cehia (locul 71). Cele mai corupte tart din fume sunt Nigeria, Bangladesh si Haiti. Cele mai corecte Jari, situate pe primele locuri, sunt: Fin landa, Noua Zeelanda, Danemarca, Islanda, Suedia, Olanda, Norvegia.

Romania se gdseste si pe lista de 10 tarf unde mila atinge eel mai ridicat nivel, aldturi de Lituania, Albania si Vera ina.

Pe plan global in Romania cele mai corupte sunt: partidele politice, Parlamentul, politia, sistemelejuridice, mediulfinanciar si de afaceri. vama, serviciile medicale (Transparency International).

j) Dupd datele din publicatia "Economist Intelligence Unit" (E1U, iunie 20(3), Romania va avea nevoie de 80 ani pentru a ajunge fa un venit mediu pe cap de locuitor eomparabil cu eel al tarilor din VE, iar Bulgaria va avea nevoie de 63 ani. tdrile central si est-europene vor ajunge de-abia peste 45 ani fa un nivel de 75% din nivelul mediu pe cap de locuitor din tarile UE in ceea ce priveste venitul.

*

* *

Ill. La data de 9 septembrie 2003, in publicatia "Cotidianul" si, la data de 10 septembrie, in publica/fa "Romania Libera ", au fost publicate hotdrdrile Oficiului Central de Statpentru Probleme Speciale (luate in comun cu avizul a sapte ministere de resort) asupra normativului pe care Executivul if va introduce in caz de mobilizare sau razboi privitor la sistemul de distributie cdtre populatie a alimentelor si a altor produse, pe bazd de ratii si cartele. Voi reda, pe, scurt, numai normelefixate pentru principalele alimente de bazii. Astfel, ratia de carne prevazuta este de 532 g 1 sdptamdnd 1 cap de locuitor (76 g carne 1 cap de locuitor 1 zi), iar pentru preparatele din carne ratia este de 21 () g 1 sdptdmdnii 1 cap de locuitor (30 g carne 1 cap de locuitor 1 zi) "

Ll

impreuna, carnea si preparatele din carne insumeazii 1 ()6 g / zi /cap de locuitor (respectiv 38,69 kg carne annal/cap locuitor),

Ceea ce este ingrijordtor este ca, in anu12002, consumul de came a fost de 36,6 kg carne anual / cap locuitor; ceea ce corespunde fa 1 {} 1 g / zi /cap de locuitor (sub ratia prevazutii in caz de riizboi), in 2{}()3 consumul a fost de 39,6 kg anual/cap locuitor, ceea ce reprezinia 111 g/cap locuitor ~i pe zi, iar in anul 20(}4 consumul de carne a crescut fa 42 kg/cap locuitor ~i pe an, adica 115 g/cap locuitor ~i pe zi',

Consumul de carne, indicat in rasia normala pe cap de locuitor / zi, in Romania, de catre Institutul pentru Cercetarea Calitdtii Vietii, este de 214 g / zi /cap de locuitor; respectiv 78,11'() kg annal/cap de locuitor:

Celelalte produse rationalizate sunt pdinea (380 g / zi /cap de locuitor), laptele (185 ml / zi /cap de locuitor), uleiul (331 ml / siiptamdnal / cap de locuitor}, cartofii (157 g / zi /cap de locuitor). Aceste ratii de supravietuire reprezintd circa 1 500 Kcalorii. Produsele nerationalizate sunt: legumele, fructele. Toate produsele mention ate sunt mult sub ratiile prevdzute in a lim en tatia rationala de cdtre 1nstitutul pentru Cercetarea Calitatii Vietii, precum si sub cele prevdzute de Comisia Nationala de Statistica in anul 1981 (asa cum reiese la capitolul respectiv din aceasta monografie).

Romdnii consumd, in medie, mult mat purina carne, lapte, oud, zahdr fiiinii si fructe decdt in alte tart (M.A.P.A.M., 15 decembrie 2003).

Consumul de carne, in Romania, a fost si in trecut, dar ramdne, din pacate, si In prezent, datorita saraciei, cu mult inferior necesitiitilor fiziologice, fapt deosebit de relevant atunci cdnd se comparii cu consumul de carne pe cap de locuitor si pe an cu alte tdri. Rediim, in continuare, datele puse la dispoziiie, de M.A.P.A.M. (Ministerul Agriculturii) pentru consumul din anul 2002, in ctiteva (ari; dacii in Romania, consumul a fost de 36,6 kg / cap locuitor fji pe an, in Franta a fost de 79,4 kg, in Germania a fost de 83,1 kg, in Italia de 98,1 kg etc. Lipsa consumului de proteine animale, datorita saraciei, a readus din nou in dis cutie, in ultimul timp, aparitia pelagrei in unele din zonele rurale ale Romtiniei:

Consumul de lapte este, in Romania, de 194 ml/cap de locuitor/zi (70,82 l/cap de locuitor/an). in Olanda se consuma 1,93 llapte pe zi (704 I lapte/cap de locuitor/an), far in Franta ~ 1,25 l pe zi (456 l lapte/cap de

! In anul 2005 consumul de carne pe cap de Joeuitor este similar eu eel din anul 2004 (INS, Romania, 2006).

2 Consumul de lapte In 2005 este de 197 ml/cap de locuitor/zi (INS, Romania, 2006).

LIl

locuitor/an). Consumul de zahdr este cu 29,6 kg/cap de locuitor/an mal mare in tarile UE dedit in Romania etc.

Ceea ce trebuie mentionat este cii si la produsele nerationalizate, precum fructele, spre exemplu, consumul este de 4 ori mai mic decdt media inregistratd in tarile UE (INS, 2003). Anual, un roman consumd 43 kgfructe in limp ce in tarile UE se consume 160 kg / in medie pe cap locuitor $i in alte state europene, consumul este mal mare: Cipru (138 kg); Malta (116 kg); Ungaria (120 kg); Cehia (Jl6 kg); Bulgaria (68 kg).

Este cazul sa subliniez cd In acesti ani alimentatia din Romania a fost constituitd din 78-80% calorii de origine vegetala si 2rf-22% calorii de origine animala; cantitatea de proteine animale, in medie, consumata in Romania, a fast de 35-43% din totalul de proteine (caloriile de origine vegetalii nu trebuie sa depa!jeasca 55-62%, iar valorile optime ale proteinelor animate trebuie sa reprezinte circa 45-50% din cantitatea de proteine consumate. Proteinele animale nu trebuie sa scadd, in mod normal, La adult, sub 42%;t.

o concluzie sugestivd asupra evolutiei situatiei alimentare a populatiei dea lungul timpului reiese din articolul publica! in ziarul "Romania Libera" la 7 mai 1993 care, bazdndu-se pe statisticile publicate in .Buletinul lnstitutului de Statistica" si Enciclopedia Romdniei (D. Gusti, 1938), pe Buletinele de Statisticd pe perioada 1992·~1993, prezinta 0 comparatie a sistemului alimentar in perioada 1933~1992. Pe baza buletinelor INS si ale Coordonatelor nivelului de frat in Romania publicate de INS la 5 mai 2005, am completat datele prezentate de publicatia "Romania Libera" pdna in anul2005 inclusiv .

Astfel:

~ consumul de carne ,<;1 produse din carne consumate zilnic pe cap de locuitor si pe an afost: 250 gin anul 1933; 165 g in anul1982; 125 gin anul1992; 117 gin anul 1998; 98 gin anul20OJ; 101 g in anul 2002; 111 g in anul 2003; 115 g in anul 2004 si 2005;

- consumul de lapte a fost de 200 ml zilnic pe cap de locuitor in anu11933; 500 ml zilnic pe cap locuitor in anul 1982; 448 ml zilnic pe cap locuitor in anu11992; In anul 1998 consumul a lost de 321 ml zilnic pe cap loeuitor; in anul 2002 consumul a fost de 197 ml, in anul 2004 de 193 ml zilnic pe cap locuitor; iar in anul 2005 de 197 ml zilnic pe cap de locuitor;

- consumul de paine a fost de 440 g/zi persoana in anul 1933; 360 g/zi persoana in anul 1982; 385 g/zi persoand in anul 1992; 380 g/zi persoana

J In anul 2005 componenta calories este de 2479 calorii/zi persoanii, din care 77,2% sunt de origine vegetala; proteine ~ 80,5 g persoana, din care 56,3% vegetale (dupa INS, Romania, 2006).

LIlI

in anul1996; 335 g/zipersoana in anul1998; 322 g/zi persoand in aflul2002; 332 g/zi persoand in anul 2003; 325 g/zi persoana in anul 2004yi 319 g/zi pe anul 2005; consumul eel mai scdzut este La agricultori, fiind compensat prin consumul de mdlai (43 g/zi in anul 2004 si 40 g/zi in anul 20(5);

~ consumul de legume afost de 330 g/zi pe cap de locuitor in anul 1933; 450 g/zi pe cap de locuitor in anul 1982; 309 g/zi pe cap de locuitor in anul 1996; 248 glzipe cap de locuitor in anul 1998; 230 g/zi pe cap de locuitor in anul 2002; 233 g/zi pe cap de locuitor in anul 2004; 222 g/zi pe cap de locuitor in anul 2005;

-- consumul defructe a fast de 460 g/zi pe cap de locuitor in anu11933; 230 glzi pe cap de locuitor in anul 1982," 171 glzi pe cap de locuitor in anul 1992; 73 glzi pe cap de locuitor in anul1998; 65 glzi pe cap de locuitor in anul 2002; 82 g/zi pe cap de locuitor in anul 2004; 84 g/zi pe cap de loeuitor in anul 2005.

Recomandarile noastre nutritionale din anii 1978 si 1984 sunt similare cu cele din lucrarea Nutrition, Lifestyle and State of Health (1. Mincu, Ed. Enciclopedicd, 20(1) si se situeaza foarte aproape de cele ale Programului Francez de Nutritie si Sdndtate, din anul 2001.

*

* *

*

* *

Am insistat asupra acestor probleme (detaliate pe larg in cuprinsul cartii de fata, dar si in cartile pe care le-am publicat anterior), pentru cd, in Romania, s-a creat 0 con/ide grava, daunatoare stdrii de siinatate, intre ratia alimentara (alimentatie rationalizatii ~ masurd impusa de stat in caz de lipsuri, stare de necesitate, razbot etc.), ddunatoare pe timp prelungit stdrii de sana tate, si alimentasia raiionalii (termen ce inseamna 0 alimentatie echllibraui), introdusa de catre specialistii FA~/OMS, pentru a se atribui; in mod matematic ~i :;tiinfific, necesarul in calorii ~i diversi nutrienti cat proteine, glucide, lipide, vitamine, saruri minerale, oligominerale etc., membrilor unei socktap in raport de viirsta, sex, muncii; clima etc., cu scopul foarte bine conturat asuui ~ aceta de a pastra saniiuuea fiecarei persoane. Raportul dintre proteinele animale si proteinele vegetale, necesarul de vitamine si saruri minerale, tipul de acizi grasi consumabili (acizi grasi saturati, acizi grasi nesaturati), tipul de acid gras nesaturat indicat etc; sunt cunostirue stiintifice bine precizate in epoca noastrd pentru a mai putea ji subestimate. Alimentatia rationalii ramiine ca un factor de echilibru necesar prevenirii !ji tratamentului bolilor. Aparitia, in ultimul (imp, a notiunii de alimentatie functionalii # tendinta de a transforma alimentul in medicament (sub numele de alicament) sunt cuceriri :jtiinpfice care vor duce, prin asociere cu alte masuri profilactice (exercitiut fizic ~i combaterea sedentarismului; combaterea fumatului, combaterea alcoolismului etc.), la prevenirea ~i terapia multor bali, chiar la modificari in evolutia :;i dezvoltarea psihica ~i jizica a omului sanlitos. Preciziim, tnsa, cil termenul de alimentatie rationali: calculate # recomandata stiimific, nu va disparea. Este bine cunoscut cil in orice lara civilizata, cu un popor bine educat nutritional; pe orice produs alimentar; care se consuma de om, sunt redate componentele nutritive fji valorile calorice, continutul in nutrienti, in colesterol s.a.

in prefata acestei cdrti am prezentat, pe scurt, concluziile conceptiei lui

A. Poire si, P. Hock, publicate sub semndtura lui Janin in .Le Quotidien de Medecin" in anul 1998, privind evolutia cunostintelor stiintifice in ultimii 50 ani in domeniul nutritiei. Legea "Nutrifia ~i siiniitatea in Franta in perioada anilor 2001 - 2005" este redatd in totalitate, atdt in limba [rancezd

IV Prin Ordinul nr: 76106.03,1975, Ministerul Siinatiui! (sub semnatura ministrului Sdniitiitii, academician Th. Burghele) recomanda, si in Romania, normele de alimentatie rationald.

Prin acest Ordin (a se vedea Anexa nr.L), se fixa necesarul zilnic alimentar. exprimat in calorii, si constitutia lui in nutrienti (proteine, lipide, glucide etc.) in raport cu vdrsta, sexul, munca, starea fiziologica si greutatea ideald a persoanei respective.

Anexat fa acest Ordin se afla atdt Programul privind promovarea nutritiei rationale, cat $1 nominalizarea colectivului central coordonator.

Pozitia Ministerului SdnataPi se suprapune peste recomanddrile facute de 0M__S/FAO, in anii 195011960, pentru mentinerea stdrii de sdniuate a populatiei.

In monografia Alimentatia rationala a omului siiniaos (1. Mincu, Ed.

Medica ld, Bucuresti, 1978, p.12) si in lucrarea Alimentasia rationala si siiniuatea (1. Mincu si colaboratorii, Ed. Sport-Turism, 1984, p.5) sunt expuse procentele de nutrient! (proteine, glucide, lipide etc.) recomandate. Un regim normocaloric trebuie sa cuprindd 25~30% grdsimi alimentare (dintre care 113 pdna la 112 sub forma de grasimi polinesaturate), intre 1l~~13% proteine (dintre care 112 sub forma deproteine animale) si 55~62% glucide (dintre care zaharurile, glucidele rafinate trebuie sa fie mai scdzute).

Caloriile de origine vegetala nu trebuie sa depaseascd 55~62% din valoarea caloriilor totale necesare zilnic.

LIV

LV

cat si in limba romdnd, cu scopul Nne definit de a ardta importanta acesteia in pdstrarea stdrii de sdndtate a populatiei. tarile din Uniunea Europeana au adoptat legi simi/are.

De fapt acesta este unul dintre motivele care au determinat redactarea prezentei monografii.

*

Scoala romdneasca de boli de nutritie a cunoscut in ultimele decenii pro.funde transformari, incorpordnd elemen'te ale progreselor fitiinfifice mondiale.

Acesta este si motivul pentru care, in situatia critica In care ne giisim, consideram cd putem pUne fa dispozitia omului sanatos si a celui bolnav cele mai accesibile mijloace dietetice si, in concordanta cu datele stiintifice, care sa aducd ameliorarea sau vindecarea multor boli si sa conducd fa prelungirea vietii populatiei din Romania.

Esential este ca ele sa jie cunoscute atdt in spitale, cdt si in afara spitalelor. atdt de omul sanatos cat si de omul bolnav, si respectate In viata de zi cu zi. Scopul nutritiei este In primul rand sa mentind sdndtatea intregii populatii. Ar ji una dintre cele mai mari greseli sa renuntam la un program national de nutritiecu rol de promovare a stdrii de siinatate a populatiei

* *

v. In a doua parte a secolului al XX-lea si, mai ales, in ultimii 20 ani, cunostintele stiintifice asupra raportului om-aliment, a rolului jucat de efectul acestui raport in sanatatea si prelungirea vietii individului, a dezvoltdrii societdtii umane, in general, au impus implicarea statelor in luarea unor masuri care, in limp, sa ducii la rezultatele scontate.

Este adevarat cd descoperiri exceptionale in domeniul biologiei umane au determinat 0 serie de mdsuri, precum administrarea de an tioxidante prin alimentatie s.a. Descoperirea de data apropiatd fdcuta de unii cercetdtori japonezi (Dr. Hiroshi Okamoto, "Nature ". 13 iulie 2000), a unei molecule anticolesterol (cunoscutd sub numele de cod JIT - 705), 'care inhiba oproteina plasmaticd ce permite scdderea LDL-colesterolului si cresterea HDLcolesterolului, cu actiune antiaterogena cunoscutd (cu rol deosebit In prelungirea mediei de viata prin scdderea procesului de aterogenezd), va juca un rol deosebit in viitor in prevenirea a terogenezei.

Tot a)\'a de importantd, in acelasi domeniu, este si influenta provocatd de cresterea in alimentatie a cantitdtii de acizi nesaturati n-S (marine n-S fatty acids) care, prin producerea de leucotriene, dezvoltd calea antiinflamatorie a 5-lipoxigenazei, cu rol deosebit in blocarea aterosclerozei si scdderea mortalitdtii prin bali cardiovasculare (James H. Dwyer si colaboratorii, "New England Journal of Medicine", nr.l, ianuarie 2004). Rolul alimentatiei in viitor va fi crucial, nu numai pentru aterosclerozd, ci si pentru alte maladii ca diabetul, maladia Alzheimer, depresiunile nervoase /j.a.

Dieteticianul ocupd astazi un loc aparte in domeniul medicinii in tari precum Statele Unite ale Americii, Franta, Marea Britanie s.a.

Dietetica, prin progresele [acute in ultimii ani, face parte din terapeuticd, la fel ca medicamentul, ca tehnica chirurgicald. Antioxidantele, rolul acizilor grasi polinesaturati, asociatiile de sdruri minerale, transformarea medicamentului in alicament (pdstrdndu-i, totusi, insusirile traditionale agreate, de aliment) n-ar fi existat jara progresul nutritiei si dietoterapiei si ne giisim de-abia fa inceputul mileniului al Ill-lea.

*

* *

VI. 1n redactarea acestei lucrari am folosit mult elementele redate in publicatiile anterioare. Intrucdt ele au fost prezentate pe larg in Dietoterapia la inceputul mileniului al III-lea, aparutd in 2004 in Editura Fundatiei "Romania de Maine" (epuizata in foarte scurt timp de la aparitie) nu mat este cazul sa le redam in aceasta monografie.

Datoritd Scolii de dieteticd, reprezentatd in mod special prin Elena Bucur; ajutata de Rodica Gavaneanu, Rodica Lupu, Stela Ion fii Georgeta Nicolau, retetele dietetice publicate in partea a V-a a car/if corespund cunostintelor actuale de dietoterapie.

Este cazul totusi sa mentionez, cu multumirile mele deosebite, materialele

s , s , . ,

puse fa dispozitie de Institutul National de Statisticd, prin bunavointa doamnei Dr. Filofteia Panduru, doctor In economie, Director general pentru coordonare sociala in INS, referitoare la " Venitul si consumul populatiei pe anul 2004" (publicate in iulie 2005) .;1 cele din 2005 (publicate in 2006).

De asemenea, tin sa subliniez cd in lucrarea prezenta s-au folosit datele statistice puse fa dispozitie si de aceastd data de catre Centrul de Calcul, Statisticd Sanitard si Documentare Medicala, pentru anul 2004 si 2005, prin bunavointa doamnei Director adjunct Ioana Pertache, pentru care ii aduc multumirile mele.

LVI

LVII

Ministere de l'Emploi ct de la Solidarite Secretariat d'Etat a la Sante et aux Handicapes

Ministerul Muncil ~i §oUdaritatii al Repubhcil Franceze Secretariatul de Stat pentru Sanatate ~i Handlcapatl

PROGRAMME NATIONAL NUTRITION - SANTE (PNNS)

PROGRAM NATIONAL NUTRITIE - SANA-TATE (PNNS) 2001-2005

31 janvier 2001 Discours

Communique de presse

31 ianuarie 2001 Diseurs

Comunicat de Presa

Sommalre

PROGRAMME NATIONAL NUTRITION-SANTE 2001-2005

Cuprins

PROGRAM NATIONAL NUTRITIE-SANATATE 2001-2005

* Contexte *Objectif general

*Neuf objectifs nutritionnels prioritaires en terme de Sante Publique *Principes generaux

*Six axes strategiques

* Context

* Obiectiv general

* Noua obiective nutritionale prioritare in materie de Sanatate Publica * N oua obiective nutritionale specifice. Principii generale

* Sase axe strategice

I. Pour des choix alimentaires et un etat nutritionnel satisfaisant:

Informer Eduquer Orienter

2. Prevenir. depister; prendre en charge les troubles nutritionnels dans le systeme de so ins.

3. Favoriser l'implication des consommateurs et des professionnels de la filiere agroalimentaire dans le cadre du PNNS.

4. Mettre en place un systeme de surveillance de la consommation alimentaire et de la situation nutritionnelle de la population.

S. Developper la recherche en nutrition humaine: recherche epidemiclogique, comportementale, clinique,

6. Engager des mesures et des actions de sante publique destinees a des groupes specifiques.

1. Pentru 0 alegere alimentara si 0 stare nutritionala satisfacatoare, Informatie

Educatie

Orientare

2. Prevenirea, depistarea ~i luarea de masuri pentru combaterea tulburarilor nutritionale in Sistemul de ingrijire.

3. Favorizarea implicarii consumatorilor, specialistilor din domeniul agroalimentar in cadrul PNNS,

4. Punerea in aplicare a unui sistem de supraveghere a consumului alimentar si a situatiei nutritionale ale populatiei,

5. Dezvpltarea cercetarii in nutritia umana: cercetare epidemiologic a, comportamentala, clinics.

6. Aplicarea unor masuri ~i actiuni de sanatate publica destinate unor grupuri specifice.

LVIII

ux

Clossaire

Contexte

11 est aujourd 'hui parfaitement etabli que I 'alimentation et I 'etat nutritionnel participent defacon essentielle au developpement et a l'expression clinique des maladies qui sont aujourd 'hui les plus repandues en France, comme dans I 'ensemble des pays industrialises:

* Les maladies eardiovasculaires sont aujourd'hui Ia premiere cause de mortalite en France (32% des deces), it I'origine de pres de 170000 deces chaque annee.

* Les tumeurs malignes representent 29% de l' ensemble des deces chez I'homme et 23% chez la femme. Le nombre de nouveaux cas est estime a 240 000 par an.

* L'obesite concerne 7 a 10% des adultes et 10 a 12,5% des enfants de 5 a 12 ans. Sa prevalence augmente, chez les enfants, de facon dramatique depuis quelques annees,

* L'osteoporose, a I'origine d'une fragilite osseuse exposant les patients a un risque de fractures, concemerait 10% des femmes a 50 ans, 20% a 60 ans et 40% a 75 ans.

* La prevalence du diabete, tous ages confondus, est estimee a 2-2,5%. * Pres d'un adulte sur 5 presente une cholesterolemie superieure a 2,50 g/l, En dehors de leurs consequences sur le plan hurnain, ces pathologies ont

un cout economique considerable: les couts directs et indirects des cardiopathies ischemiques ont ete estimes a 30 milliards de francs/an; ceux attribuables a l'obesite atteindraient pres de 12 milliards de francs/an.

A contrario, lequilibre nutritionnel, une consommation variee, avec une repartition satisfaisante des quantites ingerees permettent, par la consonnnation reguliere d'aliments et de plats largement disponibles en France, de preserver un bon etat de sante et la qualite de 1a vie.

Conscients de ces enjeux, la France a fait de la nutrition l'une des priorites de sa presidence de l'Union Europeenne. Une resolution sur ce theme a ete votee lors du conseil des ministres europe ens le 14 decembre 2000.

En 1999, la Direction Generale de la Sante avait sollicite I'avis de differents experts nationaux. En mai 1999, la Ministre de l'Emploi et de la Solidarite et le Secretaire d'Etat a la Sante et a l' Action Sociale demandaient au Haut Comite de la Sante Publique (HCSP) une etude globale de la situation.

Le rapport Pour une politique nutritionnelle de Sante Publique en France, contenant diverses recommandations, a ete remis a 1a Secretaire d'Etat a la Sante et aux Handicapes en juin 2000.

Context

Se stie acum exact ca alimentatia ~i starea de nutritie participa in mod esential la dezvoltarea si exprimarea clinica a unor boli care sunt astazi cele mai raspandite in Franta, ca de altfel In toate tarile industrializate: - Bohle cardiovasculare constituie astazi prima cauza a mortalitatii in

Franta (32% dintre decese), fiind la originea a aproape 170000 decese in fiecare an;

- Tumorile maligne reprezinta 29% din totalitatea deceselor la barbati si 23% la femei, Numarul cazurilor noi este estimat la 240000 pe an.

- Obezitatea este intalnita la 7-··10% dintre adulti ~i la 10-12,5% dintre copiii de 5-12 ani. Incidenta sa a crescut dramatic Ia copii in ultimii am.

- Osteoporoza, originea unei fragilitati osoase care expune pacientii la rise de fracturi osoase, se intalneste la circa 10% dintre femeile cu varsta in jur de 50 de ani, la 20% 1a cele cu varsta in jur de 60 ani si la 40% 1a cele cu varsta in jur de 75 de ani.

- Incidenta diabetului la toate varstele este estirnata la 2-2,5%.

- Aproape unul din 5 adulti prezinta 0 colesterolemie de peste 2,5 g/l.

In afara de consecintele pe plan uman, aceste patologii implica un cost economic considerabil: costul direct ~i indirect a1 cardiopatiilor ischemice este estimat la 30 miliarde franci/an, cele atribuite obezitatii ating aproape 12 miliarde franei/an.

Din contra, echilibrul nutritional, un consum variat cu 0 repartitie corespunzatoare a cantitatilor de alimente ingerate, permit, printr-un consum regulat de alimente si mancaruri larg raspandite in Franta, mentinerea unci bune stari de sanatatc si a calitatii vietii.

Constienta de aceste mize, Franta a facut din nutritie una din prioritatile presedintiei sale a Uniunii Europene. 0 rezolutie pe aceasta tema a fost votata de Consiliul ministrilor Uniunii Europene pe I 4 decembrie 2000.

In anul 1999, Ministerul Muncii si Solidaritatii si Secretariatul de Stat pentru Sanatate ~i Actiuni sociale au solicitat Inaltului Comitet de Sanatate Publica (I-J,CSP) un studiu global a1 situatiei.

Raportul .Pentru 0 politica nutritionala de Sdndtate Publica in Franta", continand diverse recomandari, a fost remis Secretarului de Stat pentru Sanatate si Handicapati in iunie 2000.

LX

LXI

Le Premier Ministre, dans son disc ours de cloture des Etats Generaux de l' Alimentation du 13 decembre 2000, a annonce le lancement en janvier 2001 d'un Programme national Nutrition Sante (PNNS), coordonne par la Secretaire d'Etat a la Sante et aux Handicapes, en lien avec les membres du gouvernement charges de I'Education nationale, de I' Agriculture et de la Peche, de la Recherche, de la Jeunesse et des Sports et de la Consommation, Il en a fixe les grandes orientations.

Le present plan sappuie sur les travaux du Haut Comite de Sante Publique, du Conseil National de l' Alimentation et des Directions techniques des differents ministeres impliques, en concertation avec I' Assemblee des Departernents de France, l' Agence Francaise de Securite Sanitaire des Aliments, l'Institut de Veille Sanitaire, la Caisse Nationale d' Assurance Maladie, la Federation Nationale de la Mutualite Francaise, des personnalites scientifiques, des representants des consommateurs.

Le PNNS associe I'ensemble des acteurs publics et prives impliques dans

les champs d'intervention retenus:

* recherche, formation et surveillance;

* actions de terrain, de promotion, de prevention et de soins; * offre alimentaire, distribution et controle.

Un co mite d'appui strategique, compose de representants des differents partenaires impliques, dexperts scientifiques, de specialistes en sante publique, d'usagers consommateurs et d'acteurs economiques contribuera, sous I'egide de la Direction Generale de la Sante, a l'orientation du PNNS, ala concretisation des actions et a son evaluation.

Primul-ministru, In discursul sau de incheiere a Starilor generale ale Alimentatiei pentru Sanatate din data de 13 decembrie 2000, a anuntat lansarea in ianuarie 2001 a unui Program National de Nutritie ~i Sanatate (PNNS), coordonat de secretarul de Stat pentru Sanatate si Handicapati, irnpreuna eu membrii guvernului responsabili de sanatate, educatie nationals, agricultura si pescuit, cercetare, tineret si sport, consum (alimentar). S-au fixat marile linii directoare,

Prezentul plan se bazeaza pe lucrarile Inaltului Cornitet de Sanatate Publica, ale Consiliului National al Alimentatiei si Directiilor Tehnice din diferitele ministere implicate, in concordanta cu Adunarea Departamentelor din Franta, Agentia Franceza de Securitate Sanitara a Alimentelor, Institutul de Supraveghere Sanitara, Asigurarile Nationale de Sanatate,Federatia Nationala de Ajutor Reciproc Francez, personalitati stiintifice, reprezentanti ai consumatorilor.

PNNS reuneste ansamblul actorilor publici si privati implicati in urmatoarele

probleme:

* cercetare, formare si supraveghere;

* actiuni in teren de promovare, prevenire si ingrijire; * oferta alimentara, distributie ~i control.

Un comitet de sprijin strategic, compus din reprezentantii diferitilor parteneri implicati, experti stiintifici, specialisti in sanatate publica, utilizatoriconsumatori si actori economici, va contribui, sub egida Directiei generale de Sanatate, la orientarea PNNS, la concretizarea actiunilor intreprinse ~i la evaluarea lor.

Objectif general

Le Programme National Nutrition-Sante (PNNS) a comme objectifgeneral d'ameliorer l'etat de sante de I 'ensemble de fa population, en agissant sur l'un de ses determinants majeurs qu 'est la nutrition.

Obiectivul general

Programul National de Nutritie si Sanatate (PNNS) are ca obiectiv general ameliorarea starii de sanatate a ansamblului populatiei, actionand pe una din determinantele sale majore: nutritia,

NEUF OBJECTIFS NUTRITIONNELS PRIORITAIRES EN TERME DE SANTE PUBLIQUE

NovA OBJECTIVE NVTRITIONALE PRIORITARE IN MATERIE DE SANA TATE PUBLICA

1. Augmenter la consommation de fruits et legumes.

Reduire de 25% le nombre de petits consommateurs de fruits et legumes.

2. Augmenter la consommation de calcium.

Reduire de 25% le nombre des personnes ayant des apports calciques en dessous des Apports Nutritionnels Conseilles, tout en reduisant de 25% de la prevalence des deficiences en vitamine D.

L Cresterea consumului de fructe ~i legume.

Reducerea cu 25% a micllor consumatori de fructe ~i legume. 2. Cresterea consumului de calciu,

Reducerea cu 25% a numarului de persoane 1a care aportul de calciu este inferior aportului nutritional recomandat; reducerea, de asemenea, cu 25% a incidentei deficientelor de vitamina D.

, ,

LXII

LXIII

3. Reduire les apports Iipidiques a moins de 35% de I'apport energetique journalier,

4. Augmenter I'apport glucidlque a plus de 50% de Pappert energetlque journalier, en particulier I'apport en fibres de 50%.

Reduire de 50% I'apport en sucres simples.

5. Reduire la eonsommation d'alcool a moins de 20 g par jour dans la population generale,

Cet objectif se situe dans le contexte nutritionnel (contribution excessive a rapport energetique); il n'est pas oriente sur la population des sujets presentant un probleme dalcoolisme chronique, redevable d'une prise en charge specifique,

6. Redulre de 5% la cholesterolemie moyenne des adultes.

7. Reduire de 10 mm de Hg la pression arterielle systolique des adultes.

8. Reduire de 20% la prevalence du surpoids et de Pobesite (Indice de Masse Corporelle (IMC) > 25 kg/m) chez les adultes.

Interrompre Paugmentation de la prevalence de I'obesite chez les enfants.

9. Augmenter l'activite physique journaliere de I'equivalent d'une demiheure de marche rapide supplementaire par jour.

La sedentarite, etant un facteur de risque de maladies chroniques, doit etre combattue chez l' enfant.

3. Reducerea apertului de lipide la eel mult 35% din aportul energetic zilnic,

4. Cresterea aportului de glucide peste 50'% din valoarea energetiea zilnica, in special aportul de fibre sa fie peste 5011%.

Redueerea cu 50% a aportului de zaharuri simple.

S. Reducerea consumului de alcool la mai putin de 20 g/zi pe ansamblul populatiei,

Acest obiectiv se situeaza in contextul nutritional (contributia excesiva la aportul energetic); nu se adreseaza populatiei suferinde de alcoolisrn cronic, care trebuie tratata cu totul separat.

6. Reducerea cu 5% a colesterolemiei medii a adultilor,

7. Reducerea en 10 mm Hg a TA sistolice a adultilor.

8. Reducerea cu 20% a incidentei surplusului de greutate ~i a obezttatli, (Indicele masei corporale (Me> 25 kg/m) la adulti.

Intreruperea cresterii incidentei ebezitatil la cepii,

9. Cresterea activitatii flzice zilnice (echivalent cu 0 jumatate de ora de mers rapid suplimentar pe zi).

Sedentarismul, factor de rise al bolilor cronice, trebuie sa fie cornbatut la copn.

Nona obiective nutritionale specifice

Neuf objectifs nutrttionnels specifiques

* Redueerea carentei de fier In tirnpul sarcinii.

* Ameliorarea continutului In folati in organismul ferneii la varsta

procreatiei, mai ales cand se doreste sarcina. * Promovarea alaptarii copilului la san.

* Ameliorarea continutului in calciu si vitamina D la copii ~i adolescenti, * Ameliorarea continutului in fier, calciu si vitamina D la persoanele

varstnice,

* Prevenirea denutritiei persoanelor varstnice,

* Lupta impotriva deficientelor vitaminice ~i minerale si a denutritiei la persoanele aflate in situatie precara.

* Lupta impotriva deficientelor vitaminice si minerale la persoanele care tin un 'regim restrictiv si a problemelor nutritionale ale persoanelor cu tulburari de comportament alimentar,

* Luarea in considerare a alergiilor alimentare.

* reduire La carence en fer pendant la grossesse;

* ameliorer le statut en folates des femmes en age de procreer, notamment en cas de desir de grossesse;

* promouvoir I'allaltement maternel;

* ameliorer le statut en fer, en calcium et en vitamine D des enfants et

des adolescents;

* ameliorer le statut en calcium et en vitamine D des personnes agees; * prevenir la denutrition des personnes agees;

* Iutter contre les deficiences vitaminiques et minerales et les denutritions chez les personnes en situation de precarite;

* lutter contre les deficiences vitaminiques et minerales chez les personnes suivant des regimes restrictifs et les problemes nutritionnels des sujets presentant des troubles du comportement alimentaire;

* prendre en compte les problemes dallergies alimentaires.

LXIV

LXV

Principes generaux

Principii generale

La population doit pouvoir beneficier d'actions concretes et visibles perrnettant, en ameliorant I'etat nutritionnel, de reduire le risque de maladies et d'optimiser l'etat de sante et la qualite de la vie, a tous les ages de la vie.

Les mesures et actions developpees dans le cadre du PNNS s'appuient sur certaines regIes:

* Le choix alimentaire individuel est un acte Iibre.

* Outre sa vocation biologique, l' acte alimentaire a une forte charge culturelle, sociale, affective; c'est, en France, un moment de plaisir revendique. Le PNNS prend en compte la triple dimension biologique, symbolique et sociale de I'acte alimentaire.

* Le choix d'aliments et de plats, comme le comportement alimentaire global, doivent etre eclaires par une information scientiflquement valide, comprehensible et independante,

* Les actions mises en ceuvre par le PNNS ont comme finalite de promouvoir, dans l'alimentation, les facteurs de protection et de reduire I'expesition aux facteurs de risque vis-a-vis des maladies chroniques et, aux niveaux des groupcs de risque, de diminuer l'exposition aux problemes specifiques.

* Le PNNS prend en compte tant la composante apports nutritionnels que la composante depenses, en particulier la depense energetique liee a lactivite physique, afin de maintenir un equilibre entre les deux.

* Globalernent, toute action visant la consommation alimentaire humaine en general est orientee par les objeetifs nutritionnels prioritaires. Chacune des actions prevue et mise en place, si elle vise un objectif particulier parmi les objectifs prioritaires, ne doit pas aller it l'encontre d'un autre de ces objectifs, Les strategies et actions doivent etre coherentes, sans contradiction, ni explicite ni par omission.

Populatia trebuie sa beneficieze de actiuni concrete si vizibile care sa-i permita, ameliorandu-i stare a nutritionala, reducerea riscului de boala ~i ameliorarea starii de sanatate ~i a calitatii vietii, indiferent de varsta.

Masurile ~i actiunile propuse in cadrul PNNS se bazeaza pc anumite reguli. * Alegerea alimentara individuals este un act liber,

* In afara de valoarea sa biologica, actul alimentar are 0 mare incarcatura culturala, socials si afectiva, in Franta este un moment de placere revendicata, PNNS tine seama de tripla dimensiune: biologica, simbolica ~i socials a actului alimentar.

* Alegerea alimentelor ~i felurilor alimentare, ca si comportamentul alimentar global trebuie sa fie bine lamurite printr-o informatie stiintifica reala, pe intelesul tuturor si independenta.

* Actiunile puse in aplicare prin PNNS urrnaresc sa promoveze in alimentatie factorii de protectie :;;i sa reduca expunerea la factorii de rise in ceea ce priveste bolile cronice si, la nivelul grupurilor de rise, sa micsoreze expunerea la probiemele specifice.

* PNN S urmareste ca, prin aportul nutritional al componentelor indicate, sa se asigure necesitatile energetice legate de activitatea fizicd prin mentinerea unui echilibru intre cei doi factori (necesitatile de nutrienti si echilibrul caloric in raport de activitatea fizica).

* In general, orice actiune legata de consumul alimentar uman este orientata de obiectivele nutritionale priori tare. Fiecare actiune prevazuta, daca se urmareste un anumit obiectiv dintre obiectivele prioritare, nu trebuie sa se opuna altuia. Strategiile ~i actiunile trebuie sa fie coerente, faxi'i contradictii, nici explicite, nici prin ornitere.

Six axes strategiques

Sase axe strateglce

1. Informer et orienter les consommateurs vers des choix alimentaires et un etat nutritionnel satisfaisant.

Eduquer les jeunes et creer un environnement favorable a une consommation alimentaire et un etat nutritionnel satisfaisant,

2. Prevenir; depister et prendre en charge Ies troubles nutritionnels dans le systeme des soins.

1. Informarea ~i orientarea consumatorilor spre alegerea alimentelor ~i o stare nutritionala satisfacatoare.

Educarea tinerilor ~i crearea unui me diu favorabil unui consum alimentar ~i unei star! de nutritie satisfacatoare.

2,Prevenirea, depistarea ~i ingrijirea tulburarilor nutritionale in sistemul de asistenta medicala.

LXVI

Lxvn

3. Impliquer les industriels de l'agroalimentaire et la restauration collective, ainsi que les consommateurs au travers des associations de consommateurs et de leurs structures techniques.

4. Mettre en place des systemes de surveillance alimentaire et nutritionnelle de la population.

S. Developper la recherche en nutrition humaine: recherches epidemiologiques, comportementales et clinique.

6. Engager des mesures et actions de sante publique cornplementaires destinees a. des groupes specifiques de population.

3. Implicarea responsabililor din industria agroalimentara $1 consumul colectiv, ea :;;i a consumatorilor, prin asociatiile consumatorilor si structurile lor tehnice,

4, Introducerea unui sistem de supraveghere alimentara ~i nutrltlonala a populatiei.

5, Dezvoltarea cercetarii In nutritia umaria: cercetari epidemiologice, comportamentale si clinice.

6. Aplicarea unor masuri ~i actiuni de sanatate publica cornplementare destinate unor grupuri specifice de populatie.

1. POUR. DES CHOiXALIMENTAIRES ET UN ETAT NUTRITIONNEL SATISFAISANT

1) PENTRU ALEGEREAALIMENTELOR ~IPROMOVAREA UNE!

STARK NUTRITION ALE SATISF AcATOARE

Informer

a, Informatia

L'un des axes prtncipaux du plan nutrition est de diffuser une information simple, claire et exhaustive autour des neuf objectifs nutrltlonnels prteritalres deflnls par Ie Haut Comlte de Sante publique, Cette information doit viser la population generate, mais aussi les publics qui ont des besoins nutritionnels specifiques: les femmes enceintes, les enfants, les adolescents et les personnes agees. Elle prendra la forme d'actions media et hors media et sera articulee au plan national et local. L'information precise, adaptee a. chaque cas particulier, repondant a une demande individuelle, ou necessitee par une pathologie averee ou debutante est du res sort du personnel de sante a differents niveaux (cf. actions vis-a.-vis des professionnels de sante).

Una din axele prlncipale ale Planului de nutritie este de a difuza 0 informatie simpla, clara ~i exhaustiva asupra celor noua obiective nutritionale priorttare definite de Inaltul Comitet de Sanitate Publica. Aceasta informatie trebuie sa vizeze populatia in ansamblul ei si, de asemenea, categoriile de populatie cu nevoi nutritionale specifice: femei insarcinate, copii, adolescenti 9i persoane in varsta, Ea va lua forma unor actiuni, in mass-media si in afara ei, 91 se va articula la Planurile national si local. Inforrnatia precise, adaptata fiecarui caz particular, raspunzand unei cereri individuale sau ceruta de 0 patologie avansata sau de inceput, este de resortul personalului sanitar, de diferite niveluri (actiuni vizand pe cei ce lucreaza in sistemul de sanatate).

Objectifs

Obiective

"Vulgarisation d'un logo de communication. "Diffusion d'un guide alimentaire national. "Diffusion de guides specifiques par public

"Lancement d'une campagne media tous publics pour La promotion des fruits et legumes.

"Creation d'un site Internet, "Develappement des reseaux de proximite.

* Popularizarea unui logo de comunicare, * Difuzarea unui ghid alimentar national.

* Difuzarea de ghiduri specifice pe categorii de populatie.

* Lansarea unei campanii prin mass-media pentru intreg publicul in scopul promovarii consumului de fructe 91 legume.

* Crearea unui site pe Internet.

* Dezvoltarea unor rete le de proximitate.

LXVIII

LXIX

b. Educarea

Si I'information est une condition necessaire pour favoriser le choix d'une alimentation equilibree, elle n' est pas toujours satisfaisante.

n est important de mener un travail educatif avec les plus jeunes afin de leur donner tres tot Ie gout du bien manger et de creer un environnernent favorable a leur liberte de choix.

Daca informatia este 0 conditio necesara pentru a favoriza alegerea unei alimentatii echilibrate, ea nu este totdeauna suficienta.

Sunt irnportante desfasurarea unei munci de educatie cu cei tineri pentru a le imprima cat mai devreme "gustul de a manca sanatos" si crearea unui mediu favorabiI libertatii lor de alegere,

Objectifs

Obieetive

* Publication de La circulaire relative a la composition des repas servis

en restauration scolaire et a la securite alimentaire.

* Integration de la dimension nutrition dans les programmes scolaires. * Production et diffusion d'outils pedagogiques.

* Analyse de la conformite au PNNS du materielpedagogique produit par les jirmes agroa lim en ta ires.

* Publicarea circularei referitoare la compozitia meselor servite in cantinele

scolare si la securitatea alimentara,

* Integrarea cornponentei nutritie in programele scolare. * Producerea si difuzarea de materiale pedagogice,

* Analiza conformitatii cu PNNS a materialului pedagogic produs de firmele agroalimentare.

Orienter

c. Orientarea

Enfin, il est egalement necessaire dagir sur l'offre des produits. En effet, la consornmation quotidienne est aussi liee aux possibilites quoffre I' environnement. Ameliorer I' acces aux produits reconnus comrne bons pour la sante sera aussi le moyen de faire evoluer positivernent la consornmation.

Este, de asemenea, necesar sa se actioneze asupra oferteIor de produse alimentare. Intr-adevar, consumul zilnic este legat si de posibilitatile oferite de mediul ambiant. Imbunatatirea accesului la produsele recunoscute ca bune va fi un alr rnijloc prin care consumul pentru sanatate va evolua pozitiv.

Obiectlv

Objectif

* Sa se furnizeze tinerilor, in cadrul activitatii scolare sau extrascolare, cunostinte in concordanta cu obiectivele nationale.

* Fournir aux jeunes, dans le cadre d'activite« scolaires ou extrascolaires, un environnement coherent avec les objectifs nationaux:

Informer

1.1. Un logo de communication Constat

Informarea

1.1, Un logo de comunlcare Constatari

Opinia publica este Iipsita in prezent, in ceea ce priveste cunostintele nutritionale, de mesaje si rep ere fiabile ~i confirmate in ceea ce priveste sanatatea publica.

L' opinion publique manque aujourd'hui, sur le theme de la nutrition, de messages et de reperes fiables et valides en terme de sante publique,

Objectif

Objective

Trois objectifs prioritaires:

- Authentifier toute action concue et menee en conforrnite avec les objectifs nutritionnels du PNNS.

- Assurer une coherence a la communication du programme.

- Retablir la confiance dans Ies messages de la communication sante-nutrition.

Sunt trei objective prioritare:

- autentificarea tuturor actiunilor concepute ~i practicate in conformitate eu obiectivele nutritionale ale PNNS;

- asigurarea unei coerente a comunicarii programului;

- restabilirea increderii in mesajele comunicarii despre sanatate - nutritie,

LXX

LXXI

Action

Actlunea

Un logo de comunicare va fi creat in anul 2001. Orice actiune publica sau privata, identificata ca fiind conforms cu PNNS, va putea beneficia de acesta dupa 0 cerere voluntara,

Un logo sera cree en 2001. Toute action, publique ou privee, identifiee conforme au PNNS, pourra en beneficier apres une dernande volontaire.

Calendrier

Calendarul

Creation et diffusion du logo: 2001.

Crearea si difuzarea logo-ului de comunicare: 2001.

1.2. Un guide allmentaire national Constat

1.2. Un ghid alimentar national Observatii

Cunostintele opiniei publice in materie de nutritie sunt in prezent cu totul aproximative. Persists anumite idei false. Mai mult, prioritatile ~i recomandarile pe linie de sanatate publica nu sunt totdeauna clare si precise.

Les connaissances de l'opinion publique en matiere de nutrition sent aujourd'hui trop souvent approximatives. Certaines idees fausses perdurent. De plus, les priorites et les recommandations de sante publique ne sont pas toujours claires.

Obieetive

Objectif

* Sa se puna la dispozitia marelui public un document de referinta care sa-i perrnita sa dispuna de 0 informatie cornpleta si corecta asupra principii lor de baza ale unei alimentatii echilibrate.

Mettre a la disposition du grand public un document de reference qui permette de disposer d'une information complete et validee sur les principes de base d'une alimentation equilibree,

Actiuni

Un ghid alimentar national va ji realizat In 4 milioane de exemplare ce vor fi puse la dispozitia populatiei. Acest document va prezenta elementele care sa permita alegerea alimentatiei zilnice, pe baza obiectivelor PNNS. El va fi vandut la chioscuri sau va fi distribuit gratuit unor anumite categorii de populatie,

o editie pentru profesionisti, indeosebi pentru cei ce lucreaza in domeniul sanatatii, mult mai completa, va fi elaborata si difuzata in circa 300000 exemplare.

Actions

Un guide alimentaire national sera realise et diffuse a 4 minions d'exemplaires aupres de Ia population. Ce document donnera les elements pour choisir son alimentation quotidienne, sur la base des objectifs du PNNS. 11 sera vendu en kiosques et donne gratuitement a certains publics. Une edition pour les professionnels relais, en particulier de la sante, plus complete sera concue pour une diffusion d'environ 300 000 exemplaires.

Calendrier Realisation: 2001. Diffusion: 2001-2004.

Programare ealendaristlca:

Realizare in anul 2001 ; Difuzare in anii 2001-2004.

1.3, Des guides speclfiques par public Constat

1.3. Chidur] specifice pentru anumite categorii de populatie

, Observatii

Copiii, femeile, femeile insarcinate, adolescentii ~i persoanele varstnice au nevoi de nutritie specifice.

Les jeunes enfants, les femmes, les femmes enceintes, les adolescents et les personnes agees ont des besoins nutritionnels specifiques. Par exemple,

\

LXXII

LXXIII

la personne agee a besoin d'une alimentation particulierernent riche en calcium pour prevenir l' osteoporose, tandis que la femme enceinte doit specifiquement veiller aux carences en fer et en folates,

De exemplu, persoanele varstnice au nevoie de 0 alimentatie mai bogata in calciu pentru a preveni osteoporoza, in timp ce femeile insarcinate trebuie sa aiba in vedere 0 eventuala carenta de fier si folati.

Objectif

Obiective

Permettre a chacun de ces publics de disposer d'une information adaptee a leurs besoins.

* Sa se puna la dispozitia fiecarei categorii informatiile necesare, adaptate la nevoile lor.

Actions

Actiunl

Versiuni adaptate ale ghidului national vor fi elaborate pentru copu, femei, femei insarcinate, adolescenti 9i persoanc varstnice.

Este prevazuta editarea a circa 500000 exemplare din fiecare versiune.

Vor fi realizate editii destinate specialistilor (din sanatate, educatie, servirea mesei in colectivitati s.a.),

Des versions adaptees du guide national seront elaborees pour les jeunes enfants, les femmes, les femmes enceintes, les adolescents et les personnes agees. L' edition d' environ 500 000 exemplaires de chacun de ces documents est prevue. Des editions professionnelles relais seront realisees (sante, education, restauration collective).

Calendrier Edition/diffusion en 2002.

Programare calendartstica; Editare/difuzare in anul 2002,

1.4. La promotion des fruits et legumes par une campagne media tous publics Constat

1.4. Promovarea consumului de fructe ~i legume prlntr-c campanie prin mass-media in randu] publicului,

Observatii

Francezii consuma 0 cantitate insuficienta de legume si fructe. Se apreciaza ca circa 55-64% dintre barbatii 9i femeile intre 45 ~i 60 ani sunt mici consumatori de fructe si, respectiv, 72%-64% consumatori de legume in cantitate mica ~i foarte mica. Un mic consumator de fructe si legume este definit ca acel care consuma pe zi mai putin de 0 portie si jumatate de portie de fructe ~i mai putin de doua portii de legume (cartofii nu sunt luati in discutie).

Les Francais consomment de facon insuffisante des fruits et legumes: on compte 55% et 64% de petits consommateurs de fruits chez les hommes et les femmes de 45-60 ans et de respectivement 72% et 64% de petits consommateurs de legumes. Un petit consommateur de fruits et legumes est defini comme consommant quotidiennement moins d'une portion et demie de fruits et moins de deux portions de legumes (pomme de terre ex clue ).

Objectif

Obiective

Donner des reperes simples de consommation.

* Sa se dea rep ere simple de consum.

Actions

Actluni

In 200 1 va fi realizata 0 campanie mediatica pentru promovarea consumului.de fructe ~i legume, sub logo-ul PNNS, cu scopul de a ajunge la un public cat mai largo Prioritatea anuala va fi enuntata si promovata in diverse medii (mediul scolar, servirea mesei in colectivitati). Campania va fi realizata local sub egida Comitetelor locale de educatie si sanatate.

En 2001, une campagne mediatique de promotion de Ia consommation de fruits et legumes, marquee du logo PNNS, sera realisee afin de toucher le public le plus large possible. La priorite annuelle sera declinee et relayee dans divers champs d'intervention (milieu scolaire, restauration collective). Les campagnes seront relayees localement sous l' egide de comites regionaux

LXXIV

LXXV

deducation a la sante. Un theme nouveau fera l'objet d'une nouvelle campagne chaque annee.

Une distribution gratuite de fruits dans les eeoles primalres sera realisee

en lien avec les mairies, les producteurs et les associations.

Calendrier

Diffusion campagne media: 2001. La distribution de fruits: 2001/2002.

In fiecare an, 0 tema noua va face obiectul unei noi campanii, 0 distrlbulre gratuita de fructe in scolile primare va fi realizata cu ajutorul primariilor, producatorilor ~i asociatiilor,

Programare ealendaristiea:

Difuzarea campaniei de mass-media ~ 2001. Distribuirea fructelor: 2001/2002.

1,5, Creation d'un site Internet Constat

1.5, Crearea unui site pe Internet.

Observatii

Nutritia ridica zilnic probleme specifice. Trebuie pusa in valoare utilizarea Internetului ca vector de inforrnare asupra nutritiei.

Des questions tres specifiques se posent quotidiennement sur la nutrition.

L'utilisation d'Jntemet, comme vecteur dinformation sur la nutrition, doit etre valorisee.

Obiective

Objectif

* Punerea la dispozitia publicului a unor informatii personalizate. * Raspunsuri la intrebari specifice,

~ Mettre a la disposition du public une information personnalisee; ~ Repondre a des interrogations specifiques,

Actiuni

Se va crea un site pe Internet identificat cu logo-ul PNNS. El va propune meniuri cu retete core spunzato are, care sa permits atingerea obiectivelor programului de nutritie.

Actions

Un site Internet, identifie par le logo PNNS, sera cree, Il proposera des menus

avec recettes correspondantes, permettant l'atteinte des objectifs nutritionnels.

Calendrier Conception: 2001. Mise en place: 2002.

Programare calendaristica:

Conceptia: 2001. Inccpcrea activitatii: 2002.

1.6. Developpement des reseaux de proxlmite Constat

1.6. Dezvoltarea retelelor de proximitate Observatil

Structurile care se pot implica in domeniul nutritiei sunt insuficient dezvoltate. Relatia "de la om la om" este indispensabila pentru a sustine 0 campanie nationala si a transmite informatiile adaptate la diferitele grupuri de populatie.

Les structures pouvant s'impliquer dans Ie champ de la nutrition ne sont pas suffisarnment developpees, Pourtant les relais de proximite sont indispensables pour accornpagner les actions nationales et transrnettre les informations adaptees aux differents publics.

Objectif

Obieetive

- Dernultiplier et adapter localement l'action nationale;

- Developper une communication de proximite,

* Multiplicarea ~i adaptarea locals a actiunii nationale. * Dezvoltarea comunicarii de proximitate.

LXXVI

Lxxvn

Actions

- L'activite nutrition des structures d'education preexistantes, comme les Comites regionaux et departementaux d'education pour la sante (CRES et CODES), sera developpee en lien et en coherence avec les Comites regionaux des Politiques de Sante, les Programmes regionaux de sante (PRS), les Programmes regionaux d'acces a la prevention et aux soins (PRAPS), ainsi que les Directions regionales et departementales de I'action sanitaire et sociale (DRASS et DDASS). Les personnels de ees structures seront formes sur les objectifs du PNNS. Elles auront pour mission de faciliter le recrutement de dieteticiens dans les structures d'appui et de coordination locales, ainsi que de mettre a disposition les informations utiles pour le developpement des activites adaptant Ie programme national.

- Le developpernent d'actions de nutrition (integrant la composante education a la nutrition) par des associations relais sera encourage, en particulier celles menees dans les quartiers difficiles.

Calendrier

Mise en place: 2001.

Extension des dispositifs locaux: 2001-2004.

- Activitatea vizand nutritia a structurilor de educatie preexistente, cum ar fi comitetele regionale si departamentale de educatie pentru sanatate (CRES ~i CODES) se va dezvolta in relatie coerenta cu Comitetele regionale de politics sanitara, programele regionale pentru politici de sanatate (PRS), programele regionale de acces la pre venire si ingrijiri de sanatate (PRAPS), pre cum si eu Directiile regionale si departamentale de actiune sanitara ~i sociala (DRASS si DDASS). Personalul din aceste structuri va fi format pe baza obiectivelor PNNS. E1 va avea ca misiune sa faciliteze recrutarea dieteticienilor in structurile de sprijin ~i coordonare locala si sa of ere informatii utile pentru dezvoltarea activitatilor ce pun in practica programul national.

- Va fi incurajata dezvoltarea activitatii pe linie de nutritie (inclusiv componenta de educatie pentru nutritie) prin intermediul unor asociatii (in special in cartiere dificile).

Programare calendarlsttca:

Aplicare in 2001.

Extinderea dispozitivelor locale: 2001-2004.

Eduquer

Educatie

L'enfance et l'adolescence sont des etapes determinantes pour I'acquisition de comportements alimentaires favorables a la sante et le developpement de l' activite physique.

L' action en milieu scolaire et extra scolaire, complementaire du milieu familial, necessite une coherence entre plusieurs composantes:

* une offre alimentaire satisfaisante sur le plan nutritionnel;

* une pedagogic qui favorise I'acquisition de comporternents de consornmateur exercant son esprit critique face a la diversite de l' offre.

Toutes les actions de ce chapitre seront menees en partenariat avec le Ministere de l'Education Nationale et/ou le Ministere de la Jeunesse et des Sports, le Ministere de l' Agriculture et de la Peche.

Copilaria si adolescenta sunt etape determinante pentru dobandirea unor comportamente alimentare favorabile sanata!ii si dezvoltarii activitatii fizice.

Activitatea in mediul scolar si extrascolar, complementar mediului familial, necesita 0 coerenta intre mai multe componente:

~ Oferta alimentara satisfacatoare din punct de vedere nutritional.

- 0 pedagogie care sa favorizeze dobandirea unui comportament de consumator care sa-si exercite spiritul critic fata de diversitatea ofertei.

Toate actiunile din acest domeniu vor fi promovate in parteneriat cu Ministerul Educatiei Nationale si/sau Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Agriculturii si Pescuitului.

LXXVIII

LXXIX

1.7 Vers une amelioration de la restauration scolaire dans les can tines scolaires

Constat

Les rep as pris it l' ecole sont une etape importante pour le developpement des enfants et pour leur education au gout et a la nutrition.

Objectifs

Ameliorer les repas scolaires tant du point de vue de leur qualite nutritionnelle que celui de la securite des aliments.

Actions

Publication de la circulaire relative a fa composition des repas servis en restauration scolaire et a la securite des aliments, signee par Jack Lang, ministre de l'Education Nationale, Jean Glavany, ministre de l' Agriculture et de la Peche, Dominique Gillot, secretaire d'Etat a la Sante et aux Handicapes, et Francois Patriat, secretaire d'Etat aux PME, au Commerce, it l' Artisanat et a la Consommation,

Elle s'appuie sur les recommandations du Groupe permanent d'etude des marches de denrees alimentaires et de l' Agence francaise de Securite sanitaire des Aliments (AFSSA).

Calendrier Immediat,

1.8 Integration de la dimension nutrition dans les programmes scolaires

Constat

La nutrition est insuffisamment abordee dans les programmes scolaires; de plus, elle ne correspond plus a levolution rapide des comportements alimentaires.

Objectlf

- Faeiliter Ia prise en compte de cette evolution dans les programmes scolaires.

- Assurer la coherence des contenus des manuels et programmes scolaires, avec les objectifs du PNNS.

LXXX

1.7. Spre 0 ameliorare a meselor servite in cantinele scolare Observatii

Mesele luate la scoala constituie 0 etapa importanta pentru dezvoltarea copiilor ~i pentru educatia in ceea ce priveste gustul si nutritia.

Obiective

Imbunatatirea meselor scolare atat din punct de vedere al calitatii nutritionale, cat si din eel al securitatii alimentare,

Actiun!

Publicarea "circularei referitoare la compozitia meselor servite in cantinele scolare si la securitatea alimentelor", semnata de Jack Lang, ministrul Educatiei Nationale; Jean Glavany, rninistrul Agriculturii $i Pescuitului; Dominique Gillol, secretarul de stat pentru Sanatate si Handicapati si Francois Patriat, secretar de stat pentru IMM, Corner], Artizanat ~i Consum.

Ea are la baza recomandarile Grupului permanent de studiu a pietelor alimentare si ale Agentiei franceze de Securitate sanitara a Alimentelor (AFSSA).

Programare ealendarlstlca:

Imediat.

1,8. Integrarea cemponentei nutritie in prograrnul scolar Observatii

Nutritia este insuficient abordata in programele scolare ~1 ea nu mal corespunde evolutiei rapide a cornportamentului alimentar.

Obleetive

* Inlesnirea constientizarii acestei evolutii in programele scolare.

* Asigurarea coerentei continutului manualelor si prograrnelor scolare cu obiectivele PNNS.

LXXXI

Actions

Acttunt

Le groupe d' experts emanant du Cornite strategique du PNN S formulera, en lien avec le Conseil national des programmes, des propositions pour lorientation des programmes scolaires dans le domaine de la nutrition.

Au sein des IUFM et des eccles de formation de professionnels de l' enfance, il conviendra de prevoir I'integration du domaine de la nutrition dans les modules existants.

Par ailleurs, un module d'enseignement de nutrition sera developpe au sein des IUFM, des eccles d'animateurs et de la formation complementaire des formateurs de ces eccles.

Grupul de experti al Comitetului Strategic al PNNS va formula, impreuna cu Consiliul National de Programe, propuneri pentru orientarea programelor scolare in domeniul nutritiei,

In cadrul IUFM ~i al scolilor de formare a specialistilor in problemele copilariei, este indicata integrarea domeniului nutritiei in modulele existente, De altfel, un modul de educatie de nutritie va fi dezvoltat in cadrul IUFM, al scolilor de animatori si de instruire complementara a formatorilor din aceste scoli,

Calendrier

Programmes et manuels scolaires: analyse en 2001. Travail sur les programmes en 2002-2003.

Module d'enseignement: 2002-2003.

Programare calendaristlca:

* Programele ~i manualele scolare se vor analiza in 2001. * Lucru pe programe: 2002-2003.

* Modul de educatie: 2002-2003.

1.9. Outils pedagogiques Constat

1.9. Modalitiiti pedagogice Observatli

La generalisation de l'acces a I'informatique dans les eccles et les lieux accueillant les enfants constitue un support important pour la transmission de savoirs.

Generalizarea accesului la informatica in scoli ~i in locurile care gazduiesc copii constituie un suport important pentru transmiterea cunostintelor,

Obiective

Objectif

Sa se faca accesibile informatii asupra nutritiei printr-un rnijloc interactiv, ludic 9i pedagogic.

Rendre accessible des informations sur la nutrition par un outil interactif, ludique et pedagogique.

Actiune

Action

Un CD "Alimentation Nutrition" destinat copiilor din ciclul primar va fi difuzat, impreuna eu ghidul alimentar destinat copiilor si adolescentilor, atat in scoli, cat si in centrele care gazduiesc copii.

Un CD Rom Alimentation Nutrition destine aux enfants du cycle primaire sera diffuse en lien avec le guide alimentaire enfants et adolescents, tant a I'ecole que dans les centres accueillant les enfants de cet age.

Calendrier 2002

Programare calendaristica:

~ 2002

LXXXII

LXXXIII

1.10. Analyse de la conformlte au PNNS do. materiel pedagogique produit par les firmes agroallmeutalres

Constat

t.1O. Analiza coaformitati] co. PNNS a materialelor pedagogice furnizate de firmele agroalimentare

Observant

,

Les firmes agroalimentaires produisent couramment du materiel d'information a destination du jeune public. Cependant les informations proposees ne correspondent pas toujours a des objectifs nutritionnels clairs.

Firmele agroalimentare redacteaza in mod curent materiale de inforrnare destinate publicului tanar, Totusi, informatiile emise de ei nu corespund intotdeauna unor objective nutritionale clare.

Objectif

Obiectiv

Faciliter I'analyse de la conformite et de la coherence avec Ie PNNS du materiel pedagogique propose.

* Facilitarea analizei conformitatii si a coerentei cu PNNS a materialului pedagogic propus

Action

Actiune

~ Determiner, avec les acteurs concemes, notamment l' education nationale, des experts en nutrition, des representants de parents deleves et de consommateurs, les criteres de conforrnite au PNNS du materiel pedagogique, en s'appuyant en particulier sur la charte de l'Institut Francais de Nutrition (IFN).

~ Mettre en place par le Comite strategique du PNNS un comite de validation des conditions de conformite au PNNS. Ce cornite sera constitue essentiellernent par des experts, des pedagogues, des representants de parents d'eleves,

Calendrier Debut en 2001.

-- Sa se determine, impreuna eu cei interesati, in speta educatia nationala, experti in nutritie, reprezentanti ai parintilor copiilor ~i ai consumatorilor, criteriile de conformitate a materialului pedagogic eu PNNS, mai ales pe baza Cartei Institutului Francez de Nutritie (FIN).

~ Comitetul strategic al PNNS va crea un comitet de aprobare a conditiilor de conformitate cu PNNS. Acest comitet va fi constituit in special din experti, pedagogi, reprezentanti ai parintilor elevilor,

Programare calendaristica:

~ Debut in 2001.

Orienter

Objectif

Orientare

Foumir aux jeunes, dans le cadre d'activites scolaires ou extra scolaires un environnement d'offre alimentaire coherent avec les objectifs nationaux,

Oblectiv

Action

* Sa se fumizeze tinerilor, in cadrul activitatilor scolare sau extrascolare, un mediu de oferta alimentara in concordanta cu obiectivele nationale.

, ,

~ Mettre en ceuvre les recommandations de la circulaire relative a la composition des repas servis en restauration scolaire et a la securite des aliments (rnentionnee precedemment).

~ Inciter la mise en place de fontaines d'eau fraiche dans les etablissements.

Actiuni

* Punerea in aplicare a recomandarilor referitoare la compozitia meselor servite in cantinele scolare si securitatea alimentelor,

* Incurajarea instalarti ta~nitornor de apa proaspata in scoli,

LXXXIV

LXXXV

O~ Favoriser les debats au sein des conseils detablissements sur l'Implantation de distributeurs de boissons/aliments en vue de prendre en compte leur qualite nutritionnelle. Les associations de parents deleves et de consommateurs seront consultees pour lelaboration des modalites de cette action.

Calendrier

Premier sernestre 2001.

* Favorizarea dezbaterilor in cadrul consiliilor din scoli asupra instalarii automatelor de bauturi/alimente, care sa ia in considerare calitatea lor nutritionala. Asociatiile de parinti ai elevilor si de consumatori vor fi consultate pentru elaborarea modalitatilor de punere in practica a acestor actiuni.

Programare calendartstica:

- primul semestru al anului 2001.

2. PREVENIR, DEPISTER, PRENDRE EN CHARGE LES TROUBLES NUl'RITIONNELS DANS LE SYSTEME DE sorxs

2 PREVENIREA, DEPISl'AREA, LUAREA DE MASURl PENTRU COMBATEREA TULBURARILOR NUTRITIONALE IN SISTEMUL DE INGRIJIRE MEDICALA

Les personnels de sante sont des informateurs credibles et ecoutes par la population sur le domaine de la nutrition. Us sont responsables du depistage et de Ia prise en charge des pathologies liees a la nutrition.

Personalul sanitar constituie informatori credibili si ascultati de catre populatie In problemele legate de nutritie. Ei raspund de depistarea ~i luarea masurilor necesare pentru tratamentulpatologiei legate de nutritie.

Objectlfs

Obiective

* Faciliter l'acces a fa consultation de nutrition.

* Developper fa prise en charge nutritionnelle a I 'hopital.

* Utilisation d'un disque d'evaluation nutritionnelle en pratique clinique. * Preciser les fonctions et les metiers de La nutrition, reviser les

programmes d'enseignement des professionnels de sante. * Recommandations pour la pratique clinique.

* Diffusion de syntheses scientifiques actualisees.

* Facilitarea accesului la consultatii despre nutritie,

* Dezvoltarea asumarii problemelor de nutritie in spitale.

* Utilizarea unui material (disc) pentru evaluarea nutritionala in practica clinica,

* Precizarea functiilor si ocupatiilor din domeniul nutritiei, revizuirea programelor de formare a specialistilor in domeniul sanatatii.

* Recomandari necesare practicii clinice.

* Difuzarea de sinteze stiintifice actualizate.

2.1. Faciliter Faeces it la consultation de nutrition Constat

2.1. Faeilitarea accesului la consultarile nutritionale

Observatii '

Consultatiile de dietetica si nutritie, pentru a fi facute corect, cer timp. Nu exista in prezent un cadru precis in care sa se poata da consultatii de dietetica si nutritie,

Les consultations de dietetique et de nutrition, pour etre menees a bien, demandent du temps. II n' existe pas actuellement de cadre precis dans lequel peuvent se tenir des consultations de dietetique et de nutrition.

Objective

Objectif

* Facilitarea accesului la consultatiile de nutritie atat in spitale, cat ~i in afara lor.

Faciliter 1 'acces a la consultation de nutrition, tant a I'hopital qu' en ville.

LXXXVI

LXXXVII

Actions

Actiunl

* Experlmentarea introducerii consultatiilor de dietetics si nutritie in cadrul retelei de ingrijiri medicale in colaborare cu CNAM.

* Dezvoltarea consultatiilor de nutritie ~i dietetica in cadrul spitalului, prin crearea in 5 ani a:

* 800 posturi de dieteticieni, destinate ameliorarii ingrijirilor nutritionale ale bolnavilor din spitale ~i dezvoltarii de consultatii externe de nutritie in spitale. * 50 posturi de practicieni in spitale pentru activitate atilt in eadrul consultatiilor exteme, cat si pentru ingrijirea bolnavilor spitalizati.

~ experimenter la mise en place de consultations dietetique et nutrition au sein des reseaux de so ins, en collaboration avec 1a CNAM.

~ develepper les consultations de nutrition et de dietetique au sein de l'hopital par la creation en 5 ans de:

* 800 postes de dieteticiens destines a l' amelioration de la prise en charge nutritionnelle des patients hospitalises et au developpement des consultations externes de nutrition a l'hopital.

* 50 postes de praticiens hospitaliers exercant leur activite tant dans le cadre des consultations externes que de la prise en charge des patients hospitalises,

Calendrier

2001, debut d'experimentation en reseau de soins; a partir de 2002, developpement des consultations en etablissements de sante et reseaux soins.

Programare calendaristlca:

Anu12001, debutul experimental in reteaua de ingrijiri medicale; incepand din anul 2002, dezvoltarea consultatiilor in unitatile din sanatate si reteaua de ingrijiri medicale,

2,2, Developper la prise en charge nutritlonnelle it l'hopital Constat

2.2, Dezvoltarea preocuparllor nutritlonale in spitale Observatil

Alimentatia din spitale este un factor de confort si gazduire. Parte integranta a procesului de asistenta medicala, ea participa la prevenirea si la terapeutica problemelor nutritionale.

L'alimentation dans les etablissements de sante est un facteur de confort et de l'accueil. Partie integrante de la demarche de so ins, elle participe ala prevention et a la prise en charge des problemes nutritionnels.

Oblective

Objectif

E1aborer les lignes d'une politique nutritionnelle dans les etablissements de sante.

Elaborarea directivelor de politica nutritional a in spitale si asezaminte medicale.

Actiunl

- Infiintarea in trimestrul I al anului 2001 a unui Comitet de orientare (medici, directori de spitale, responsabili eu cantinele de spital, dieteticieni, infirrniere ~i reprezentanti ai bolnavilor) eu urmatoarele scopuri:

1. Crearea in asezamintele medic ale a unei structuri transversale de !egatura in problemele alimentare si nutritionale,

2. Imbogatirea cunostintelor practice a personalului medical pentru a ~ntelege mai bine asteptarile persoanelor spitalizate,

3. Intarirea demersului vizand calitatea a eelor care raspund de alimentatie in cantinele din spitale.

Actions

- Mise en place au 1 er trimestre 2001 d'un comite d'erientation (medecins, directeurs detablissements, responsables d'unite de restauration, dieteticiens, infirmiers et representants des usagers) charge de:

1. mettre en place dans les etablissements de sante une structure transversale de liaison sur l' alimentation nutrition;

2. faire evoluer les pratiques des professionnels pour mieux prendre en

compte les attentes des personnes hospitalisees;

3. renforcer la demarche qualite dans la fonction restauration nutrition.

Calendrier

Propositions et recommandations: 2001.

Programare calendaristica:

Propuneri si recornandari: 2001.

LXXXVIII

LXXXIX

2.3. Utilisation d'un disque d'evaluation nutrftlonnelle en pratique cliulque

Constat

2.3, Utilizarea unui disc de evaluare nutrition alii in practica clinica Observatii

Exista deja 0 serie de mij loace si formate de referinta in practica nutritionala clinica, dar care nu sunt suficient cunoscute ~i utilizate,

Il existe deja quelques outils et formats de reference en pratique nutritionnelle clinique; cependant its ne sont pas suffisamment connus et utilises.

Obiectiv

Objectif

* Favorizarea evaluarii sistematice de catre personalul medical a starii nutritionale a persoanelor; se va actiona in domeniul prevenirii (depistarii precoce) sau ingrijirii medicale.

Favoriser revaluation systematique par le personnel de sante de I'etat nutritionnel des pcrsormes; que ce soit dans le domaine de la prevention (depistage precoce) ou de la prise en charge.

Actiuni

Action

- Se vor concepe si difuza materiale si pliante explicative.

- Se vor difuza 300000 discuri pentru adulti la medici, dieteticieni ~i in

asezamintele medicale.

- Se vor difuza 60 000 de discuri pentru copii, la pediatri, medici scolari ~i generalisti cu preocupari pediatrice.

- concevoir et diffuser des outils et des livrets d'accompagnement;

- diffuser 300 000 disques adultes aux medecins, dieteticiens,

etablissernents de soins;

- diffuser 60 000 outils enfants pour les pediatres, medecins scolaires, de PM!, generalistes a tendance pediatrique.

Calendrier 2001.

Programare calendaristica:

- Anu120010

2.4. Preciser les fonctlons et les metiers de la nutrition. Adapter les formations des professionnels aux enjeux actuels

Constat

2.4. Precizarea functiilor ~i oeupatiilor din domeniul nutritiei.

Adaptarea formam profesionale la necesitatile actuale Observatii

Nutritia este 0 disciplina implicata in numeroase filiere ale samltatii.

La nutrition est une discipline sous-enseignee dans de nornbreuses filieres de sante.

Objectif

Obiectiv

Les fonctions a remplir en matiere de nutrition, depuis 1 "information du grand public a la prise en charge therapeutique specialisee, necessitent une mise a plat complete. En effet il sagit de renforcer I'efficacite et la complementarite des divers metiers de 1a nutrition en ville, dans les etablissements de sante et dans le cadre des reseaux de soins, 11 est aussi necessaire d'assurer une harmonisation avec nos partenaires europeens et d'estimer de facon prospective les besoins quantitatifs des divers types de professionnels.

Functiile de indeplinit in materie de nutritie, de la informarea marelui public pftna la pr~luarea in ingrijire terapeutica de specialitate, necesita cunostinte complete. Intr-adevar, este vorba de intarirea eficacitatii ~i a complementaritatii diverselor s!ructuri de nutritie in localitati, asezarninte de sanatate si in cadrul retelelor de ingrijire medicala. Este necesara realizarea unei armonizari cu partenerii europeni si estirnarea prospective a necesitatilor cantitative pentru diverse tip uri de specialisti.

xc

XCI

Action

Actiuni

- Initierea unui raport asupra personalitatilor recunoscute in acest domeniu, alese impreuna cu societati de nutritie ~i dietetics.

- Declansarea unci dezbateri si reflectii pe marginea raportului in cadrul unui colocviu la nivel european.

- Revizuirea instruirii si a programelor de invatamant, la inceput ~i in perrnanenta, pe baza raportului si discutiilor care-i vor urma, in vederea intaririi componentei de nutritie in sanatatea publica.

- commander un rapport sur le sujet a des personnalites reconnues dans ce domaine, choisies en accord avec les societes de nutrition et de dietetique,

- susciter une discussion et une reflexion autour du rapport lors d'un colloque qui devrait etre europeen,

- reviser les formations et les programmes d' enseignement initial et continu, sur la base du rapport et de la discussion qu'il soulevera, en vue de renforcer la composante nutrition de sante publique.

Calendrier

2001-2002 pour l' analyse;

2002-2003 pour la revision des enseignements.

Programare calendartstica.

Analize: anii 2001·-2002.

Revizuirea recomandarilor: 2002-2003.

2.5 Etablir des recommandations pour la pratique cllnique dans le domaine du depistage et de la prise en charge des troubles nutrltionnels

Constat

2.5, Stabiltrea recomandarilor pentru practica clinica in domeniul depistarii ~i ingrijirii tulburarilor nutritlonale Observatli

Au fost deja formulate recomandari confirmate stiintific asupra obezitdtii.

Des recommandations scientifiquement validees ont deja ete formulees sur I'obesite,

Obiectiv

Objectif

* Furnizarea cunostintelor pentru formarea initiala si continua, practica preventiva ~i curati va desfasurata de personalul medical, in privinta anumitor patologii sau a grupurilor specifice de rise.

- fournir un "etat de I' art" pour les formations initiales et continues, la pratique preventive et curative des personnels de sante, vis-a-vis de certaines pathologies ou groupes specifiquernent a risques.

Actiune

Action

- Dezvoltarea si difuzarea recomandarilor pentru practica clinics asupra

altor ternatici in legatura cu nutritia:

1. nutritia femeilor insarcinate;

2. diagnosticarea si asistenta medicala a denutritiei in spital;

3. evaluarea starii de nutritie a pacientilor;

4. nutritia persoanelor varstnice la domiciliu;

5. alergiile alimentare.

- developper et diffuser des recommandations pour la pratique clinique

sur d'autres thematiques touchant a la nutrition:

1. nutrition des femmes enceintes;

2. diagnostic et prise en charge dela denutrition a l'hopital;

3. evaluation de l' etat nutritionnel des patients;

4. nutrition des personnes agees a domicile;

5. allergies alirnentaires.

Calendrier

2001 pour les points 1 et 2; 2002-2003 pour les points 3, 4 et 5.

Programare calendaristlca:

2001 pentru punctele 1 ~i 2; 2002-2003 pentru punctele 3, 4 si 5.

XCII

XCIII

2.6. Veille scientifique et diffusion de syntheses actualisees Constat

2.6. Supravegherea ~1tiintifid ~i difuzarea sintezelor actualizate Observatii

Actualizarea stiiruifica este necesard intr-un domeniu unde cunostintele evolueazd rapid ';1 influenteazd practicile profesionale: de exemplu, rolul nutritiei in prevenirea anumitor patologii, cum este cancerul, riimdne necunoscut medici lor.

La veille scientifique est necessaire dans un domaine ou la connaissance evolue rapidement et influence les pratiques de conseil par les professionnels. Par exemple, le role de La nutrition dans la prevention de certaines pathologies tel le cancer demeure meconnu par les medecins.

Objectif

Obiectiv

Une meilleure information des professionnels relais avec les moyens adaptes,

* 0 mai buna informare profesionala in legatura cu metodele adaptate.

Actlun]

- Redactarea sintezelor actualizate, plecand de la supravegherea stiintifica, printr-o coordonare a Agentiei Franceze de Securitate Sanitara a Alimentelor si a Institutului de Asistenta sanitara (AFSSA - In VS), conform normelor de expertiza,

- Redactarea si difuzarea catre specialisti a materialului, pe baza expertizei Centrului Francez de Educatie pentru Sanatate (CFES).

Actions

* rediger des syntheses actualisees, a partir de la veille scientifique, par une coordination Agence francaise de Securite sanitaire des Aliments - Institut de Veille sanitaire (AFSSA - InVS), selon les normes de qualite d'expertise. * 1es mettre en forme et les diffuser aux professionnels, en s'appuyant sur l'expertise du Centre francais d'Education pour la Sante (CFES).

Calendrler

2001 pour la synthese sur le cancer; les themes ulterieurs seront definis avec les instances scientifiques et professionnelles.

Programare calendaristica;

2001 pentru sinteza asupra cancerului, temele ulterioare trebuind sa fie definite impreuna cu instantele stiintifice ~i profesionale.

3. FAVORISER VIMPLICATION DES CONSOMMATEURS ET DES PROFESSIONNELS DE LA FILI~~RE AGROALIMENTAIRE DANS LE CADRE DU PNNS

3. FAVORIZAREA IMPLICA.RH CONSUMATORILOR ~I SPECIAU~TILOR DIN DOMENIUL AGROALIMENTAR IN CADRUL PNNS

Des discussions seront menees avec les industriels de I'agroalimentaire, les professionnels de la distribution et de l' artisanat alimentaire et les consommateurs afin de voir comment les informations promotionnelles peuvent prendre en compte les objectifs du PNNS.

Discutiile vor fi duse eu actorii din industria agroalimentara, specialistii in distribuirea si cooperatia alirnentara ~i consumatori, pentru a vedea cum informatiile promotionale pot lua in considerare obiectivele PNNS.

Objectifs

Obiective

* Definition des conditions de conformite au PNNS et valorisation de cette conformite.

* Former des professionnels competents dans le champ de fa nutrition.

,

* Definirea conditiilor de conformitate cu PNNS si valorificarea acestei conformitati.

* Formarea de specialisti competenti in domeniul nutritiei.

XCIV

XCV

3.1. Definition des conditions de eonformlte au. PNNS. Valorisatlon de cette cenformite

3.1. Definirea conditillor de eonformitate ell PNNS. Valoriflearea acestei ccnformitati

Objeetif

Obiectlv

Faciliter l'analyse par le consommateur de la conformite aux objectifs du PNNS de I'information promotionnelle sur la valeur sante des produits et services alimentaires.

Facilitarea analizei de catre consumator a conformitatii eli obiectivele PNNS, a informatiei promotionale pentru sanatate a valorii produselor si serviciilor alimentare.

Action

Aetiune

Definirea, impreuna eu reprezentantii autorizati ai aetorilor implicati - filiere alimentare, consumatori, administratori - a conditiilor care permit aprobarea conformitatii eu PNNS a inforrnatiilor promotionale despre ceva valoros pentru sanatate (de la produeerea pana la eonsumul colectiv) ~i valorificarea acestei conformitati cu PNNS, cu ajutorul unui element identificator, Procedura de validare a conformitatii cu PNNS va fi initiata numai la cererea actorului

, ,

~ Definir, en lien avec les representants des acteurs concernes - filieres alimentaires, consommateurs, administrations - les conditions pouvant permettre la validation de la conformite au PNNS de L'information promotionnelle mentionnant une valeur sante (depuis la productionjusqu'au service de restauration collective) et la valorisation de cette conformite par le PNNS, au moyen d'un identifiant, La procedure de validation a la conformite au PNNS sera mise en ceuvre exclusivement apres demande de I'acteur economique interesse.

economic interesat.

3.2. Renforcement de la formation des professionnels de I'alimentation dans le champ de Ia nutrition

Constat

3.2. intarirea furmarii de speeialisti in allmentatie in domeniul nutritiei

Observatil

,

Les professionnels de I'agroalimentaire et des filieres alimentaires sont des acteurs actifs de la politique nutritionnelle.

Specialistii in dorneniul agroalimentar si filierelor alimentare sunt actori activi in practica nutritionala.

Obiectlv

Objectif

Les produits que les professionnels de l'agroalimentaire et des filieres alimentaires sont susceptibles de developper doivent correspondre a une demande des consommateurs et prendre en compte la qualite nutritionnelle, Leur formation essentiellement axee sur la science de I'aliment doit etre mieux ouverte vers des preoccupations de sante publique.

Produsele pe care specialistii in domeniul agroalimentar si filierele alimentare le pot dezvoita trebuie sa corespunda cererii consumatorilor si sa tina seama de calitatea nutritionala, Pregatirea lor, axata pe cunoasterea stiintifica a alimentului, trebuie sa fie deschisa mai mult spre preocuparile de sanatate publica.

* appuyer les initiatives actuelles allant dans ce sens. * analyser les cursus de ces eccles.

* proposer aux diverses eccles des complements de nutrition humaine,

Actluni

* Sprijinirea initiativelor actuale in acest sens. * Analizarea cursurilor din aceste scoli.

* Propunerea adresata diverselor scoli de completare a cunostintelor in nutritia umana.

Actions

XCVI

XCVII

4. METTRE EN PLACE UNSYSTEME DE SURVEILLANCE DE LA CONSOMMATION ALIMENTAlRE ET DE LA SITUATION NUTRITIONNELLE DE LA POPULATION

4. CREAREA UNUI SiSTEM DE SUPRAVEGHERE sr CONTROL AL CONSUMULUI ALIMENTAR ~I

AI.. SHUATIEI NUTRITIONALE A POPULATIEI

~, .., .

Constat

La surveillance de l' etat nutritionnel de la population et de ses sous-groupes a risque est necessaire a I' evaluation de la situation et du niveau d' atteinte des objectifs fixes. L'analyse de I'evolution des attitudes et des comportements alimentaires est necessaire a la conception/reorientation de certaines actions.

Le nombre de produits alimentaires actuellement cornmercialises est tout a fait considerable et l'innovation dans ce domaine est tres rapide, Il est done fondamental, pour la surveillance de l'atteinte des objectifs du PNNS, de mettre en ceuvre les moyens adequats pour que les tables de composition des aliments soient actualisees et enrichies en permanence.

Observatil

Supravegherea starii de nutritie a populatiei si subgrupelor de rise este necesara in evaluarea evolutiei situatiei si a nivelului atins in ceea ce priveste obiectivele fixate. Analiza evolutiei atitudinilor si comportamentului alimentar este necesara la conceperea ~i reorientarea anumitor actiuni.

Numarul de produse alimentare comercializate in prezent este considerabil ~i inovatiile sunt foarte rapide, Este, deci, fundamental pentru atingerea obiectivelor PNNS sa se creeze mijloacele adecvate pentru ca tabelele de compozitie a alimenteIor sa fie actualizate si imbogatite in permanents.

Objectif

L' etude de la consommation alimentaire est necessaire a I' evaluation du niveau d'atteinte des objectifs fixes par le PNNS. De meme, Ia surveillance de letat nutritionnel de la population et des sous-groupes a risques est necessaire it l'evaluation de la situation nutritionnelle.

En effet, la conception et la reorientation eventuelle de certaines actions impliquent l'analyse de I'evolution des attitudes et des comportements alirnentaires.

Obiectiv

* Studiul consumului alimentar este necesar pentru evaluarea nivelului atins in ceea ce priveste obiectivele PNNS.

* Supravegherea starii nutritionale a populatiei si a subgrupelor de rise este necesara i?i in evaluarea nutritionala

* Elaborarea si eventuala orientare a anumitor actiuni implica analiza evolutiei atitudinilor si comportamentelor alimentare.

Actions

- mettre en place, en vue d'une surveillance de l'atteinte des objectifs du PNNS, une methodologie de surveillance:

- de I'etat nutritionnel et de ses determinants au niveau de l'InVS (Unite de surveillance epidemiologique nutritionnelle, USEN);

- des consommations alimentaires en lien avec l' AFSSA;

~ des attitudes et des comportements en relation avec le barometre nutrition du CFES;

~ harmoniser les outils avec nos partenaires de l'Union europeenne, afin de disposer de bases de decisions semblables;

._. actualiser au niveau de I' AFSSA les tables de composition des aliments, selon les normes intemationales;

- developper des saisines specifiques pour des evaluations particulieres (par exemple sur la restauration scolaire ou hospitaliere, des populations a risques specifiques).

Calendrier 2001

Acthmi

- Crearea, pentru urmarirea atingerii obiectivelor PNNS, a unei metodologii de supraveghere:

~ Stare a nutritionala ~i determinantii sai la nivelul In VS (unitate de

supraveghere epidemiologies nutritionala, USEN). - Consumurile alimentare in legatura cu AFSSA.

- Atitudini si comportamente in relatie cu barometrul de nutritie al CFES.

- Annonizarea mijloacelor cu parteneri din UE pentru a dispune de baze

de decizie asemanatoare.

- Actualizarea la nivelul AFSSA a tabelelor de compozitie alimentara, conform normelor internationale.

- Dezvoltarea unor solicitari specifice pentru evaluari particulare (de exemplu cantinele scolare si spitalicesti, populatie cu rise specific etc.).

e

Program are calendarlstlca:

- anu12001.

XCVIII

XCIX

5. DEVELOPPER LA RECHERCIIE EN NUTRITION HUMAINE: RECHERCHE EPIDEMIOLOGIQUE, COMPORTEMENTALE, CUNIQUE

5. DEZVOLTAREA CERCET Ann ASUPRA NUTRITIEI UMANE:

CERCET Aft! EPlDEMIOLOGICE, COMPORfAMENTALE ~I CLINICE

Observatii

Constat

Seuls les acquis de la recherche permettent de disposer d'un fondement scientifique, voulu par tous les acteurs, pour orienter les objectifs et la strategic de la politique nutritionnelle.

Numai cunostintele obtinute prin cercetare stiintifica permit crearea unui fundament stiintific, dorit de toti cei implicati, in scopul orientarii obiectivelor si strategiilor de politics nutritionala,

Objectlf

Obiectiv

Developper la recherche en nutrition orientee vers la sante publique, notamment grace a un travail interinstitutionnel en reseau.

* Dezvoltarea cercetarii in nutritie orientata spre sanatatea publica, mai ales pe baza unei activitati interinstitutionale in retea.

Actions

~ mettre en place le Reseau Alimentation Reference Europe (RARE), sous I'egide du Ministere de la Recherche.

Ce nouveau reseau de recherche technologique a pour objectif le developpement dactions de recherche d'envergure, entre la recherche publique et les partenaires socio-economiques de l'agriculture, des industries alirnentaires, de la distribution et les representants des consommateurs,

Organise en consortiums - ou groupes de programmes scientifiques complernentaires ~, ce reseau aura differentes composantes recouvrant les domaines de la securite microbiologique, de la science des aliments et de la nutrition humaine,

Ce dernier volet, correspondant a Paction Nutrialis, est oriente vers letude des comportements alimentaires et la prevention des grandes pathologies (cancer, obesite, cardiovasculaire) par la nutrition.

_c favoriser le developpement de la recherche sur la nutrition en sante publique au titre des actions de recherche clinique menees dans les centres hospitaliers et, par la participation des organismes publics (INSERM, INRA), avec la volonte daccroitre significativement la coherence de l'effort national dans le domaine de la sante publique,

~ favoriser I'activite des CRNH (Centres de recherche en Nutrition humaine)· existants et developper des themes non encore couverts et coherents avec les objectifs du PNNS.

Les etudes economiques relatives aux analyses cout-benefice immediat (par exemple reduction des prescriptions d' exarnens cornplementaires, des

~ Crearea unei Retele Alimentare de Referinta Europeana (RARE) sub egida Ministerului Cercetarii.

Aceasta noua retea tehnologica are ca obiectiv dezvoltarea cercetarii de anvergura (intre cercetarea publica si partenerii socio-economici din agricultura, industriile alimentare, distribuire si reprezentanti ai consumatorilor).

Organizata in consortii - grupe de programe stiintifice complementare -, aceasta retea va avea diferite componente care vor acoperi toate dorneniile de securitate microbiologic a, de la stiinta alimentelor pana la nutritia umaria.

Acest ultim aspect, corespunzator actiunii Nutrialis, este orientat spre studiul comportamentelor alimentare ~i prevenirea marilor patologii (cancer, obezitate, cardiovascular) prin nutritie.

- Favorizarea dezvoltarii cercetarii asupra nutritiei si sanatatii pub lice, ca actiuni de cercetare clinics desfasurate in spital, prin participarea organismelor publice (INSERM, INRA), cu scopul de a creste semnificativ coerenta efortului national in dorneniul sanatatii publice,

~ Favorizarea activitatii CRNH (Centrelor de cercetare in nutritie umaria) existente si dezvoltarea temelor care nu sunt inca acoperite $i in concordanta eli obiectivele PNNS.

Studiile eeonomice referitoare Ia analizele cost-beneficiu imediat (de exemplu reducerea examenelor clinice complernentare, a medicamentelor $1

C

CI

medicaments ct du nombre de consultations par les actions de prevention), ainsi que les etudes dintervention sur des cohortes seront egalement favorisees.

~ evaluation du PNNS en 2003 et en fin de programme (2006).

Calendrier

Mise en place du reseau RARE, dont I'action Nutrialis en 2001. Developpement des orientations de recherche en nutrition de sante

publique, a partir de 2002.

a numarului de consultatii prin actiuni de prevenire), ca ~i studiile de interventie pe grupuri de populatie vor fi favorizate.

~ Evaluarea PNNS in anul 2003 ~i 1a sfarsitul Programului (2006).

Programare calendaristica:

* Crearea retelei RARE, in cadrul careia actiunea Nutrialis in anul 200 1. * Dezvoltarea orientarilor de cercetare in nutritia de sanatate publica ell

incepere din anu12002.

6. ENGAGER DES MESURES ET DES ACTIONS DE SANTE PUBUQUE DESTINEES A DES GROUPES SPECIFIQUES

6. APLICAREA DE MAsURl ~I ACPUNI PUBLICE DESTINATE GRUPURILOR SPECIFICE

L' ensemble des activites destinees a des groupes specifiques necessite des actions visant information des professionnels et information-education du groupe cible,

La repartition des actions selon les thematiques particulieres sera decidee annuellement. Pour 2001, une priorite sera donnee a la prevention de 1a carence en folates pour les femmes en desir de grossesse, ainsi qu'a la promotion de l'allaitement rnatemel et a la carence en calcium et vitamine D chez les personnes agees en institution.

Ansamblul activitatilor destinate unor grupuri specifice necesita actiuni vizand informarea specialistilor si informarea - educarea grupurilor tinta,

Repartitia actiunilor in functie de tematica particulara va fi decisa anual.

Pentru anul 2001 prioritatea va fi acordata prevenirii carentelor de folati 1a femeile insarcinate, promovarii alaptarii 1a san, ca si carentei de folati, calciu si vitamina D la persoanele varstnice in institutii.

Obieetive

Objeetifs

* Reducerea carentei de fier in timpul sarcinii.

* Ameliorarea consinutului de folati fa femeile aflate fa vdrsta procreatiei; mai ales cdnd se doreste 0 sarcina.

* Promovarea alaptarii la siin:

* imbunatiifirea cantitalii de fier, calciu tii vitamina D la copii fji adolescenti:

,

* imbunatafirea cantitatii de calciu :ji vitamina D in organismul

persoanelor vdrstnice.

* Prevenirea denutritiei la persoanele vdrstnice.

* Lupta impotriva deficientelor vitamin ice ~i minerale fa persoanele cu regim restrictiv :ji a problemelor nutritionale ale persoanelor care prezintii tulburari de comportament alimentar;

* Lupta impotriva deficienselor vitam in ice ~i minerale fa persoanele in situatii pre care.

* Reduire la carence en fer pendant la grossesse.

* Ameliorer le statui en folates des femmes en age de procreer, notamment

en cas de desir de grossesse.

* Promouvoir l'allaitement maternel;

* Ameliorer le statu! en calcium et en vitamine D des personnes iigees. * Prevenir la denutrition des personnes tigees.

* Lutter contre les deficiences vitaminiques et minerales chez les personnes suivant des regimes restrictifs t les problemes nutritionnels des personnes presentant des troubles de comportement alimentaire. * Lutter contre les deficiences vltaminiques et minerales chez les

personnes en situation de precarite.

ClI

cm

6.1. Reduire Ia carence en fer pendant la grossesse Constat

6.1. Reducerea carentei de fier in timpul sarcinil

La frequence de la carence en fer durant la grossesse demeure particulierement elevee en France.

Frecventa carentei de fier In timpul sarcinii ramane foarte ridicata in Franta.

Ohiectiv

Objectif

* Reducerea consecintelor noeive ale carentei de fief si ale anemiei la femeile insarcinate.

Reduire les consequences deleteres de 1a carence en fer et de l'anemie chez la femme enceinte.

Actiuni

Actions

- Combinarea a doua strategii majore de interventie, in acord cu practica clinics:

- suplimentarea cantitatii de fier la femeile insarcinate;

- acordarea de sfaturi nutritionale specifice, integrate in informatia globala

despre alimentatie ~i exercitii fizice in timpul sarcinii (ghid specific pentru femeile insarcinate).

In acest sens:

- sa se distribuie corpului medical si moaselor recomandarile indicate;

- sa se difuzeze ghidul alimentar specific pentru ferneile insarcinate.

- mettre en ceuvre unecombinaison des deux strategies majeures d'intervention, en accord avec les recommandations pour la pratique clinique;

- supplementer en fer les femmes enceintes;

- donner des conseils nutritionnels specifiques, integres dans une

information globale sur l' alimentation et l' exercice physique durant la grossesse. (Guide specifique pour les femmes enceintes)

Pour cela,

- Diffuser aupres du corps medical et des sages femmes les

recommandati ons.

- Diffuser le guide alimentaire specifique aux femmes enceintes,

Calendrier

2002-2005: supplementation it partir de 2002.

Programare calendartstica:

~ Perioada 2002-2005: suplimentare, incepand din anul 2002.

6.2. Amelioration du statut en folates des femmes en age de procreer, notamment en cas de deslr de grossesse Constat

6.2. Ameliorarea continutului de folatl 111. ferneile aflate la varsta procreatiel, mal ales cand sarcina este dorita Observatli

Au fost observate anomalii de inchidere a tubului neural, legate de un deficit de folati la femeile aflate la inceputul sarcinii,

Des anomalies de fermeture du tube neural liees a un deficit en folates chez la femme au debut de grossesse sont observees.

Objectif

Obiectlv

Reduire I'incidence de ces anomalies.

Reducerea incidentei acestor anomalii.

Actions

Actiuni .

Pentru continuarea ~i dezvoltarea constientizarii la nivelul personalului din sanatate, a profesorilor (mai ales de biologie, stiinta si viata Pamantului),

- pour suivre et developper lasensibilisation des personnels de sante, des enseignants (essentiellement de biologie, Science et Vie de la Terre) et

CIV

CV

des femmes en age de procreer, en particulier les jeunes, Cette information sera transmise au travers des centres de planning familial, des PMI, des pharmacies, de la presse feminine, jeune et familiale;

* Conseils nutritionnels adaptes (cf brochure Bien se nourrir aufeminin, editee par le CFES avec les minis teres de la Sante, de l' Agriculture et de la Peche), guide alimentaire specifique.

* Preconiser nne supplementation systematique en folates en cas de projet

de grossesse.

* Supplementer a dose suffisante les femmes particulierement a risque.

Calendrier

2001~2005: education, information; 2002 et annees suivantes: supplementation.

al femeilor aflate la varsta procreatiei, in special cele tinere, aceste informatii vor fi transmise prin centrele de planificare familiala, farmacii, reviste pentru femei, tineri si familie.

* Sfaturi nutritionale adaptate (conform brosurii Bien se nourrir au [eminin, editata de CFES si Ministerul Sanatatii, Agriculturii si Pescuitului), ghid alimentar specific.

* Se va preconiza 0 suplimentare sistematica in folati in caz de dorinta a unei sarcmi.

* Se va suplimenta corespunzator doza de folati la femeile eu grad deosebit de risco

Programare calendaristica:

- Perioada 2001-2005: educatie, informatie; 2002 ~i anii urmatori pentru suplimentare.

6.3. Promotion de Pallaitement maternel Constat

On constate le retard de la France par rapport aux autres pays europeens dans Ia pratique de l' allaitement maternel, y compris sa duree.

6.3. Promovarea aUi.ptarii Ia san Observatii

Se constata 0 intarziere a Frantei fata de tarile europene in practica alaptarii la san si durata sa.

Objectif

Combler ce retard en foumissant aux femmes et aux meres un contexte favorable a un choix en faveur de I'allaiternent maternel et a la prolongation de sa duree.

Obiectlv

Actions

* Recuperarea intarzierii fata de tarile europene prin furnizarea motivatiei alaptarii la san si prelungirea cat mai mult po sibil a duratei acesteia,

- s'appuyer sur les recornmandations pour la pratique clinique concernant la nutrition de la femme enceinte;

- rediger et diffuser un document scientifique valide a destination des professionnels relais sur l'interet sante de l'allaitement maternel dans un pays comme la France;

~ renforcer l'application des directives europeennes sur la promotion des substituts du lait maternel (y compris dans les rnaternites);

- former les personnels des maternites a l'aide a l'initiation de I'allaitement a la naissance;

- favoriser durant les consultations prenatales une information satisfaisante des femmes sur I' allaitement;

~ informer, a ce moment, les femmes sur I'introduction des aliments de complements.

Acttun]

- Sprijinirea recomandarilor in practica clinics vizand nutritia femeii insarcinate.

- Redactarea si distribuirea unui material stiintific real destinat specialistilor asupra importantei pentru sanatate a alaptarii la san intr-o tara ca Franta. ~ Intarirea aplicarii directivelor europene asupra promovarii inlocuitorilor de lapte matern (inclusiv in maternitati),

~ Formarea personalului din maternitati pentru a ajuta la inceperea alaptarii de la nastere,

- Favorizarea in timpul consultatiilor prenatale a unei informatii corespunzatoare despre alaptare.

- Informarea femeilor asupra introducerii alimentelor cornplementare.

CVI

evn

Calendrier

2001~2005: education, information,

Programare calendaristtcaz

~ Perioada 2001-2005: educatie, informare.

6.4. Amelioration du statut en fer, en calcium et en vltamine D des enfants et des adolescents Constat

6.4. Ameliorarea cantititU de fier, calciu ~i vitamin a D la copii ~i adolescenti Observatli

Avand in vedere nevoile fiziologice importante, copni ~1 adolescentii prezinta mai multe riscuri de deficiente nutritionale,

Du fait de leurs besoins physiologiques importants, les enfants et les adolescent/ e)s ont plus de risques pour certaines deficiences nutritionnelles,

Objectif

Obiectiv

Prevenir les deficiences en tenant compte de la connaissance epidemiologique,

* Prevenirea acestor deficiente, tin and seama de cunostintele epiderniologice.

Action

Actiun]

~ Interventia asupra acestui grup, integrand-o in actiunile vizand ansamblul populatiei, mai ales in sistemul scolar,

~ Redactarea ~i distribuirea unui ghid alimentar destinat adolescentilor in 2002 (rnentionat deja).

- Difuzarea de informatii personalizate, mai ales in regiunile franceze reci, neinsorite, urmarind suplimentarea, iarna, sub control medical, a cantitatii de vitamina D (100000 V.I.).

~ intervenir en direction de ee groupe en sintegrant dans les actions concernant la population generale, en particulier dans le systeme scolaire; ~ concevoir et diffuser un guide alimentaire destine aux adolescents en 2002 (deja mentionne);

~ diffuser une information ciblee dans les regions francaises de faible ensoleillement afin de developper la supplementation hivernale, sous controle medical, en vitamine D (100 000 U.I.).

Calendrier

2002~ 2005: education, information.

2002 et annees suivantes: supplementation.

Programare calendaristlca:

- Perioada 2002-2005: educatie, informare.

- Anul 2002 si urmatorii pentru suplimentarile indicate.

6.5. Amelioration du statut en calcium et en vitamine D des personnes agees

Constat

6.5. Ameliorarea cantltatil de calciu si vitamin a D

, ,

la perseanele in varstii Observatii

Fracturile la persoanele in varsta sunt deseori consecinta osteoporozei.

Les fractures chez les personnes agees sont trap sou vent une des consequences de l' osteoporose.

Objectif

Obiectiv

Reduire la frequence de ces fractures.

* Reducerea frecventei acestor fracturi,

CVIII

ox

Actions

- favoriser la supplementation mixte en calcium et vitarnine D chez les personnes agees;

- rappeler, chez les personnes agees vivant a domicile, I'interet d'une supplementation en vitamine D, eventuellement associee it un supplement calcique.

Elles s'appuieront sur les recommandations pour la pratique clinique traitant de la thematique « nutrition des personnes agees ».

Ces actions seront complementaires du guide specifique par public «personnes agees» et des recommandations pour la pratique clinique de l' ANAES, en vue d'ameliorer tout au long de la vie et particulierement durant l'enfance et I'adolescence la constitution de reserves de calcium osseux.

Calendrier

2001-2005: education, information; 2002 et annees suivantes: supplementation.

6.6. Prevenir la denutritlon des personnes agees Constat

La denutrition s'observe de plus en plus chez les personnes agees, Elle est soit primaire, soit secondaire a une pathologie.

Objectif

Prevenir la denutrition chez les personnes agees en prenant en compte la diversite des situations dans lesquelles se trouvent ees personnes agees,

Actions

- analyser les problemes nutritionnels et alimentaires (accessibilite, consommation, preparation) des personnes agees (plus de 75 ans) vivant seules a domicile.

- developper les recommandations pour la pratique clinique de la nutrition des personnes agees,

- favoriser le depistage en pratique medicale de ville et dinstitution des etats de denutrition (disque d'evaluation nutritionnelle).

- favoriser l'implication des famines dans la prise en charge nutritionnelle des personnes agees (guide specifique).

Calendrier

2001: evaluation des problemes,

ex

Actiuni

- Favorizarea suplimentarii mixte de calciu si vitamina D la persoanele in varsta,

- Propagarea, in randul persoanelor in varsta care locuiesc singure, ideii ca este in interesul sanatatii !or suplimentarea cu vitamina D si calciu.

Actiunile se VOl' baza pe recomandarile pentru practica clinics despre nutritia persoanelor varstnice.

Aceste actiuni se vor adauga ghidului specific pentru persoanele varstnice si recomandarilor din practica clinica ale ANAES in vederea ameliorarii pe tot tirnpul vietii (si indeosebi in copilarie ~i adolescents) a constituirii rezervelor de calciu osos.

Programare calendaristica.

- Perioada 2001-2005: educatie, informare. "- Anul 2002 si urmatorii: suplimentare.

6.6. Prevenirea denutritiel persoauelor varstnice Observatii

Denutritia se observa din ce in ce mai mult la persoanele varstnice, Ea este primara sau secundara unei patologii.

Obiectiv

Prevenirea denutritiei la persoanele varstnice, tinand seama de diversitatea situatiilor in care se gasesc adesea aceste persoane.

Actluni

- Analizarea problemelor nutritionale si alimentare (accesibilitate, consum, preparare) ale persoanelor varstnice (peste 75 ani) care locuiesc singure, - Dezvoltarea recornandarilor pentru practica clinics a nutritiei persoanelor in varsta.

- Favorizarea depistarii in practica rnedicala in oras si institutii a starilor de denutritie (disc de evaluare nutritionala).

- Favorizarea implicarii familiei in asumarea unci nutritii corecte a varstnicilor (ghiduri specifice).

Programare ealendaristicar

- Anul 2001: evaluarea problemelor,

eXI

2001-2005: education, information;

2002 et annees suivantes: mise en ceuvre des recommandations ANAES.

6.7. Lutte centre les defleiences vitaminiques et minerales et les problemes nutritionnels

- chez les personnes suivant des regimes restrictifs;

- des personnes presentant des troubles du comportement alimentaire.

Constat

La pratique sauvage des regimes restrictifs peut provoquer des troubles nutritionnels majeurs.

Un tel etat nutritionnel peut aussi etre observe chez lespersonnes presentant des troubles de comportement alimentaire (en particulier l'anorexie).

Objectif

Limiter le developpement de carences chez les personnes ayant un comportement alimentaire a risque. Prendre en charge les causes de ces etats avec les specialistes des troubles du comportement alimentaire.

Actions

- proposer des recommandations pour la pratique clinique (ANAES);

- prendre appui sur les travaux du groupe europeen travaillant sur les

regimes tres restrictifs;

- informer le milieu medical;

- analyser les causes de ces etats avec les specialistes des troubles du

comportement alimentaire.

6.8. Lutte centre les defielences vitaminlques et minerales et les denutritions chez Ies personnes en situation de precarlte

Objeetif

Prevenir les deficiences nutritionnelles des personnes en situation de precarite en s'appuyant sur les reseaux associatifs.

CXII

c_ Perioada 2001-2005: educatie, informare.

~ Anul 2002 ~i urmatorii pentru aplicarea recomandarilor ANAES.

6,7. Lupta impotrlva defleientelor vitaminice ~i minerale ~i a problemelor nutrition ale

- La persoanele eu regim restrietiv.

- La persoanele eu tulburari de comportament alimentar,

Practica necontrolata a regimurilor restrictive poate duce la tulburari nutritionale majore.

o asernenea stare nutritionala se observa si la cei cu tulburari de comportament alimentar (in particular anorexie).

Obiective

Limitarea dezvoltarii carentelor la persoanele eu eomportament alimentar riscant, Cunoasterea si asumarea cauzelor acestor stari impreuna eu specialisti in tulburari de cornportament alimentar,

Actiuni

- Propunerea unor recomandari pentru practiea clinica (ANAES).

- Fundamentarea actiunilor pe lucrarile grupului european de specialitate

ce actioneaza in domeniul regimurilor foarte restrictive. - Infonnarea personalului medical,

- Analizarea cauzelor acestor stari eu specialistii in tulburarile de

comportament alimentar,

6.8. Lupta impotriva deficientelor vitaminice ~i minerale ~i a denutritiei la persoanele in stare precara Obieetiv

Prevenirea deficientelor nutritionale ale persoanelor in stare precara, actiunea bazandu-se mai ales pe retelele asociative.

cxm

Actions

Actiuni

- sensibiliser et fanner les differents acteurs en contact avec ces populations a fleurs problemes nutritionnels specifiques;

- favoriser les actions des associations relais pour ameliorer la qualite nutritionnelle de I'alimentation proposee;

- favoriser les initiatives novatrices ou l'alimentation est aussi le support

d'une reinsertion sociale;

- coneevoir et diffuser des outils d'education nutritionnelle specifiques,

Calendrier

Des 2001 jusqu'en 2005.

- Sensibilizarea si formarea personalului care vine in contact cu populatia cu problemele nutritionale specifice.

- Favorizarea actiunilor asociatiilor care urmaresc calitatea nutritionala a alimentatiei recomandate.

- Favorizarea initiativelor novatoare in care alirnentatia serveste 91 la reinsertia sociala.

- Redactarea si distribuirea unor rnijloace educative nutritionale specifice.

Program are calendaristica:

- Perioada 2001-2005,

6,9. Personnes allergiques

Objectif

Limiter le risque de developpement de phenomenes d'allergies alimentaires.

6,9. Persoanele alergice Obiectlv

Limitarea riscului de raspandire a alergiilor alimentare.

Actions

Actiun!

- Elaborarea recomandarilor asupra prevenirii, depistarii si tratarii alergiilor alimentare. Difuzarea aces tor recomandari la personalul din sanatate (conform pet.2.S.).

- Informarea femeilor insarcinate sau care alapteaza, cu antecedente familiale atopice, in scopul evitarii alimentelor sensibilizante (oua, arahide, peste etc.) (ghidul specific al femeilor gravide),

- Promovarea alaptarii la san.

~ Studierea aplicarii unei etichetari exhaustive si precise, Aceasta actiune este in curs, eu impuls din partea Frantei, la nivel european.

- Studierea mijloacelor care sa permita consumatorilor suferinzi de alergie alimentara sa stie sa-si aleaga, rnai ales in alimentatia colectiva, alimentul indicat (ghid specific).

.~ Dezvoltarea retelei de allergo vigilance In VS - AFSSA.

- Integrarea acestor probleme in programul de formare a diferitelor profesiuni: bucatari, sefi de restaurante, profesori de biologie, elevi ai scolilor de ingineri agronomi ~i ai scolilor veterinare.

Circulara care se refera la cop iii si adolescentii cu boli cronice de lunga durata a fost publicata in luna noiembrie 1999. Aici sunt prevazute modalitatile de ingrijire a elevilor suferind de alergie sau de intoleranta alimentara.

- elaborer des recommandations notamment sur la prevention, le depistage et le traitement de l'allergie alimentaire, Diffuser ces recommandations aux personnels de sante (cf. point 2.5);

~ informer les femmes enceintes et allaitantes ayant des antecedents familiaux atopiques en vue d'eviter de consommer les aliments les plus sensibilisants (ceufs, arachides, poissons). (Guide specifique femme enceinte);

- promouvoir l'allaitement maternel;

~ etudier la mise en place d'un etiquetage exhaustif et precis. Cette action est en cours, sous I'impulsion de Ia France au niveau europeen;

-~ etudier les moyens permettant aux consommateurs souffrant d' allergie alimentaire a faire des choix, notamment en restauration collective (guide specifique );

~ developper le reseau d'allergo vigilance InVS-AFSSA;

- integrer ce sujet a la formation de differents professionnels: metiers de Bouche, restauration, professeur de biologie, eleves des eccles d'ingenieurs agronomes et des eccles veterinaires.

La circulaire relative a l'accueil des enfants et des adolescents atteints de maladies chroniques evoluant sur une longue periode a ete publiee en novembre 1999. Elle prevoit notamment la prise en compte des eleves atteints d'allergie ou d'intolerance alimentaire.

CXIV

cxv

FARTEA I

ALIMENTAl_A

fACTOR DE SANOGENEZA

1. CONSIDERATU FiZIOLOGICE

1.1. Obiectivele alimentatiei

Alimentatia trebuie astfel conceputa incat sa indeplineasca urmatoarele trei conditii: 1. Alimentatia trebuie sa asigure 0 crestere si 0 dezvoltare corespunzatoare. In acest sens, 0 importanta deosebita 0 are alimentatia in prirnii ani ai vietii, Pentru organele care nu se regenereaza cresterea urmeaza trei stadii:

a) stadiul initial de multiplicare celulara (hiperplazia);

b) stadiul asocierii hiperplaziei eu marirea de volum a celulelor (hipertrofie);

c) stadiul in care cresterea se face exclusiv pe seama hipertrofiei.

o alimentatie insuficienta in primii ani ai vietii inseamna 0 dezvoltare fizica necorespunzatoare. Aceasta explica de ce generatia actuala (hranita mai bine) prezinta un spor de inaltime ~i greutate fata de generatiile anterioare, Desi este indoielnic beneficiul unei dezvoltari fizice maxime (adeseori inestetice), idealul de frumusete presupune anumiti parametri fizici, de obicei peste media atinsa in prezent.

o alimentatie excesiva in primii ani ai vietii poate determina, printre altele, 0 multiplicare exagerata a celulelor adipoase, realizand obezitatea la copil sau germenele obezitatii adultului,

2. Sa asigure 0 activitate fizica si intelectuala normala. Evident, 0 alimentatie insuficienta scade randamentul fizic si, intr-o oarecare masura, si pe eel intelectual,

3. Sa asigure 0 stare de sanatate buna. Trebuie avute in vedere nu numai consecintele dezechilibrelor nutritionale majore (obezitatea, dislipidemiile, denutritia, avitaminozele etc.) dar si ale celor minore (avitarninoze fruste, colonul iritabil, diverticuloza intestinala etc.), deseori trecute cu vederea sau privite ca rara 0 relatie certa cu modul de alimentatie. (1. Mincu, A. Popescu, C. Ionescu s.a., Etemente de biochimie si fiziologie a nutritiei, Bucuresti, Ed. Medicala, 1985).

1.2. Aportul alimental" optim

Biologia fiintelor vii este adaptata unui aport bine definit de substante alirnentare, aport care trebuie sa asigure organismului 0 serie de principii nutritive (tabelul nr. 1).

Tabelul nr.I

Notiunea de aport alimentar fiziologic este relative. Daca se cornpara recornandarile facute de cornisiile de nutritie din diferite tari, se poate observa existenta unor diferente importante, atat in ceea ce priveste aportul caloric global, cat si aportul diferitelor principii nutritive luate individual. Evident, traditia alimentara a unei populatii, sedimentata in raport cu conditiile de mediu (clima, relief) ~i de viata (grad de activitate fizica), poate sa explice unele diferente in necesarul de principii nutritive, care totusi nu poate varia foarte mult de la 0 populatie la alta.

Un lucru care trebuie subliniat este acela ca, in anumite limite, 0 stare de nutritie similara poate fi asigurata prin diete prezentand diferente marcate intre ele, in special in ceea ce priveste "calitatea" alimentelor folosite. De altfel, nu ne putem imagina compozitia unei diete ideale, care sa poata corespunde tuturor indivizilor, Probabil di aceasta nici nu exista, Fiecare individ are 0 structura morfofunctionala specifica, un temperament caracteristic, 0 anum ita dinamica fizica ce, lara indoiala, reclama unele particularitati de regim alimentar, care in mod obisnuit nu sunt luate in consideratie,

Mii de ani alimentatia omului a fost dictata de instinct ~i de disponibilitatea de

, ,

produse alimentare. Principala activitate a ornului primitiv era aceea a procurarii hranei. Ea era astfel canalizata pentru a satisface senzatia de foame cu un aliment

cat mai placut la gust. .

In epoca moderns situatia s-a schimbat. Disponibilitatea de alirnente este corespunzatoare, in unele tari chiar excesiva. Mai putin de jumatate din aportul de alimente este reprezentat de produsele naturale, neprelucrate (fructe, legume, cereale, came, lapte, oua). Cele mai rnulte ali mente sunt "prelucrate" industrial (derivatele din lapte, derivatele din came, derivatele rezultate din prelucrarea cerealelor, conservarea legumelor si fructelor, zaharul si produsele zaharoase etc.). Compozitia acestora din urma este diferita sau foarte diferita de produsul de la care s-a pornit. Alimentele disponibile in prezent au fost realizate ,,~tlin1ific", urmarindu-se anurniti parametri nutritionali ~i organoleptici, vizand in primul rand asigurarea unor calitati care sa promoveze un consum cat mai mare. In aceste conditii, evident, alirnentatia trebuie sa fie bazata pe criterii ,,~tiin1ifice" la fel de precise, iar nerespectarea lor este susceptibila de aparitia unor tulburari nutritionale, fie prin deficit, fie prin exces.

Grupe de alimente

1. Carnea, pestele ~i derivatele lor;
2. Laptele ~i derivatele lui;
3. Quale;
4. Grasimile alimentare (de origine animala si vegetala);
5. Cerealele si derivatele lor;
6. Legumele ~ leguminoasele;
7. Fructele;
8. Zaharul si produsele zaharoase;
9. Condimentele;
10. Bauturile nealcoolice,
-- Produsele de origine animala pe baza de lapte, came, peste, oua vor acoperi 22~25% din totalul de calorii si 48-53% din totalul proteinelor.

Legumele, leguminoasele uscate, cartofii si fructele vor detine 0 pondere de 15-17% din totalul caloriilor si 12-14% din totalul proteinelor,

Produsele din cereale vor participa in proportie de 34-42% din totalul caloriilor si 32-39% din totalul proteinelor.

Alte produse (ulei, untura, unt, margarina, zahar) vor asigura 21-24% din necesarul de calorii si 7% din totalul proteinelor.

Se poate stabili un procent si mai precis, care, cunoscut de bolnavi dar mai precis de specialisti, este de 0 deosebita importanta:

Tabelul nr. 2

Grupe alimentare si aportu/ lor procentual in alimentatie

1.3. Grupe de alimente

35% Cereale si derivate;
18% Grasimi;
17% Legume si fructe;
12% Lapte si derivate;
s 8% Came si derivate;
8% Zahar si derivate;
2% Qua. Organismele vii sunt sisteme deschise a carer activitate este dependents de schimbul de substante eu mediul dinjur. "Substanlele" care intra in sistem fac parte din grupele de alimente incluse in tabelul nr. 1.

2

3

1.4. Continutul alimentelor

..

apreciaza cii din intreaga energie necesara cresterii graului, 90% este de origine solara ~i numai 10% provine din carburantii consumati pentru punerea in actiune a masinilor agricole,

Consumul excesiv de carne este privit in prezent ca unul dintre factorii alimentari negativi operanti la populatiile cu standard de viata ridicat, Un aport creseut de proteine animale prezinta 0 serie de dezavantaje, dintre care mentionam: cresterea paralela a consumului de grasimi animale, bogate in cole sterol si acizi grasi saturati (ambele cu potential aterogenetic); cresterea productiei endogene de acid uric, cu pericolul inducerii hiperuricemiei ale carei principale manifestari sunt guta :;;i litiaza utica; scaderea ponderii aliment are a produselor traditionale (cereale si derivate, legume :;;i fructe) a carer valoare nutritionala este legata de variatele principii nutritive pe care le contin. Acestea sunt principalele motive de optimizare a alimentatiei populatiei in tarile industrializate, care cuprind, printre altele, scaderea consumului de proteine si lipide animale.

a) Continutul alimentelor este extrem de diferit, atilt in ceea ce priveste principiile nutritive, cat ~i valoarea calorica, ° suta de grame dintr-un aliment "natural" contine in medie sub 350 Kcal, fiind mai mare in cazul produselor animale (came, intre 120 Kcal si 390 Kcal, peste, intre 100 $i 300 Kcal, ou - 170 Kcal, lapte -70 Kcal etc.) ~i mai mic in cazul produselor vegetale (fructe 30-100 Kcal, legume 20-80 Kcal etc.).

Produsele rafinate se caracterizeaza printr-un continut foarte bogat in calorii, Astfel, la 100 g, zaharul aduce 410 Kcal, bomboanele 300--500 KcaI, ciocolata 500-600 Kcal, pi tinea 250-300 Kcal, margarina 786 Kcal, untul 806 Kcal, uleiul de soia 926 etc.

Dad ne referim la echivalentul caloric al unor alimente, 20 g de zahar furnizeaza tot atata energie (82 Kcal) cat 100 g de cartofi sau 250 g de varza alba.

Una dintre consecintele consumului exagerat de produse rafinate, cu densitate calorica mare, este inducerea in eroare a mecanismelor de control al aportului energetic, care de-a lungul mileniilor au fost "programate" pe baza unei anumite valori a raportului volumlcalorii al alimentelor, si care in prezent nu mai corespund situatiei initiale.

S~ pare 'ca unul dintre factorii principali ce explica frecventa mare a obezitatii in epoca modems este tocmai modificarea raportului volum/calorii existent in alimentele consumate in mari cantitati, Anchetele alimentare efectuate de noi pe un numar mare de obezi dernonstreaza ca, lntr-adevar, una din principalele caracteristici ale alimentatiei acestor bolnavi este volumul mic al alimentelor cu densitate calorica mare, care, pe Ifmga neajunsul ca nu indue starea de satietate, declanseaza un apetit exagerat; acest apetit se datoreaza reactiei hipoglicernice provocate de hipersecretia de insulina, produsa ca urmare a stimularii brutale a aparatului pancreato-secretor dupa absorbtia rapida in intestin a glucidelor rafinate (zahar ~i produse zaharoase, produse de patiserie), in prezenta hiperinsulinismului pe care-I induce; el va dirija fluxul acestor alimente nutritive energetice, fie catre depozitarea in tesutul adipos, sub forma de grasime (determina obezitatea), fie catre sinteza hepatica crescuta de colesterol $1 trigliceride (determina dislipidemiile).

b) Din practica stim ca produsele vegetale sunt mai ieftine decat produsele animale, aceasta diferenta rezultand In final din .costul lor energetic". Pentru a produce un gram de proteina din carne este nevoie de 5 g de proteine din cereale. Pentru producerea unei unitati de proteins animals se consuma de zece ori mai multa energie dedit pentru producerea unei unitati de proteina, Insa In cadrul produselor animale cu valoare biologics mare, 1 g proteina din lapte necesita un consum de 36 Kcal, iar 1 g proteins din ou 13 Kcal fata de 78 Kcal necesare pentru 1 g protein a din came.

Costul mai mic al proteinelor de origine vegetala este explicat de inrnagazinarea in acestea a energiei solare, evident necostisitoare. Intr-un sezon de crestere, energia Iurninoasa folosita de un hectar de gran este de 5 miliarde Kcal (echivalentul a 5000001 benzina). Granele capteaza 1,26% din energia luminoasa ajunsa la ele. Se

1.5. Echilibrul ratiei alimentare

,

Una dintre dificultatile majore ale nutritiei moderne este aceea a stabilirii normelor alimentatiei rationale. Dad. se compara recomandarile facute de diferite organisme internationale privind aportul de principii nutritive, se constata uneori diferente importante. Incercarile de a gasi 0 dieta care sa fie fiziologica pentru toti indivizii unei colectivitati nu vor fi probabil niciodata incununate de succes. Motivul fundamental consta in diferentele interindividuale, privind necesarul unuia sau altuia dintre principiile nutritive. Se apreciaza, de exemplu, ca un aport de proteine de I g/Kilocorplzi este 0 cantitate suficienta pentru acoperirea nevoilor unui individ adult. Histograma nevoilor unei populatii insa indica existenta unui procent din populatia la care 0,7 g/Kilocorp este 0 cantitate suficienta, in timp ce la altii, aceasta este de 1,3 g/Kilocorp. in prezent se considera ca 1 g proteina/kg corp, din care 1/2 de origine animala ~i 1/2 de origine vegetala, este suficient pentru echilibrul metabolic al adultului. La copii, se considera ca este optima 0 cantitate de 1,5 g proteine/kg corp, din care circa 2/3 sunt de origine animala. Spre deosebire de ce se considera anterior, cantitatea de proteine nu va fi scazuta la varstnici, fiind valabila cantitatea de proteine pentru adultul cu varsta intre 25 si 60 de ani.

Glucidele reprezinta un grup organic lung si este format din H, 0, C, in proportie de 2: 1: 1 (sunt numiti HC dupa formula lor generala C(H20». Glucidele se pot imparti, din punct de vedere alimentar, in;

a) glucide asimilabile;

b) glucide neasimilabile.

Glucidele asimilabile fae parte din trei familii:

a) monozaharide;

b) dizaharide;

c) complexe.

4

5

Vous aimerez peut-être aussi