LP4 - REACTII DE IDENTIFICARE A GLUCIDELOR

l. Caracterul reducator
Principiul metodei: Proprietatile reducatoare ale glucidelor sunt evideltiate prin introducerea lor in
solutiile unor saruri complexe aleunor metale tranzitionale: Cu, Ag, Bi. Ionii acestor rnetale sunt
redusi la valente inferioare. In conditiile testelor amintite, glucideG sufera oxidari complexe cu
ruperea catenei de atomi de catbon, obtinandu-se diferiti produsi de leactie (aldehide, formaldehida,
metilglioxal, acid acetic etc.)

Reactia Nylander:
Princioiul metodei:
Bi3* --- Bio J negrn-brun ce se depune pe peretii eprubetei
I'C
Modul de lucru: 2-3 ml solutie oza * cateva picaturi de reactiv Nyrancrer --- pp de Bi
'egm-brun
Reactia Tollens
Principiul rnetodei: reducerea la cald a azotatului de argint amoniacal (Ag") ta Ag metalic ce se
depune pe peretii eprubetei sub forma de ogtinda de argint.
o o
tl tl
_H
C C -oH
I I
(HCOH)4 + 2[Ag(NH3)2]OH --] (HCOH)++2Ag j+4NH:+HzO
I I
CHzOH cH2oH
Glucoza acid gluconic
t0c
Modul de lucru:2-3 rnl solr-rtie glucid + 2-3 ml soh-rtie [Ag(]lFIr)2]oH
-+ peretele eprubetei se acopera
cu un strat fin de argint sau se obtine un precipitat de argint fin divizat.

Testele Fehline si Benedict :

Cu" (cornplexati de tartrat sau citrat) * Cu''- 1Cu2O|) precipitat rosu-caramiziu de oxid cupros
o o
tl tl
C_H C_OH
I I
(HCOH)+ + 2CUSO+ + 4 NaOH + (FICOFI)+ * CuzO | + 2NazSO+ + 2HzO
I I

cH2oFI CHzOH
Glucoza acid gluconic

Reactia Fehling
Modul de lucru
Reactivi I 2
Glucoza 2o/o 2 ntl
Lactoza Zoh 2mI
 Solutie Fehling (l+II) 2ml 2ml
Se incalzesc eprLlbetele pe baie de apa la fierbere cateva minute

Rezultate si interpretale: Se observa aparitia unui precipitat rosu caramiziu de oxid cupros (Cu:Ol).
Cantitatea precipitatului si intensitatea culorii sunt proportionale cu concentratia glucidului reducator.
Reactia este utilizata pentru identificarea glucozei in lichidele biologice

Reactia Benedict este o modificare a testului Fehling si prezinta avantajul ca este mai sensibil.
Modul de lucru: tuC
2 rnl solutie glucoza2Yo * 2 ml reactive Benedict----+ pp rosu caramiziu de Cu2O

Reactia Barfoed - face diferentierea dintre monoglucide si diglucide.

Principiul metodei: Monoglucidele reduc reactivul Barfoed (acetat de cupru in acid acetic) la oxid
cupros rosu caramiziu. Diglucidele nu reactioneaza decat daca sunt hidrolizate prin fierbere prelungita.
Modul de lucru:
Reactivi I 2
Glucoza 2o/o I,00 ml
Lactoza 2oh I,00 ml
Reactiv Barfbed 0,50 ml 0,50 ml
CH3COO-Na* 0.25 rnl 0,25 ml
Se incalzesc eprubetele pe baie de apa la fierbere 2-3 minute

2. Reactia glucidelor cu acizi minerali tari

Monoglucidele sunt solubile la fierbere cu acizi minerli diluati.
Solutiile acide concentrate determina deshidratalea glucidelor cu producere de furfurati, derivati
aldehidici de la furan; astfel pentozele se transforma in furfural prin pierderea intramoleculara a 3
molecule de HzO, iar hexozele se transforma in hidroxifulftual.
Compusii ciclici rearltati condenseaza cu diversi fenoli (rezorcina, a,-naftol, orcinol), rezultand
substante diferit colorate.

Reactia Molisch
Principiul metodei: Pentozele sau hexozele tratate cu H2SOa concentrat formeaza furfural, respective
hidroxifurfural, care, condensandu-se cu a-naftolul. conduc la compusi colorati din clasa
triarilmetanului.
Modul de lucru:2-3 ml solutie gllcoza 2o/o + 2 picaturi de reactive Molisch + l-2 ml H2SOa conc. (pe
peretele eprubetei inclinate intr-un anumit unghi) astfel incat rezulta 2 straturi de lichid.
Rezultate si interpretare: la limita de separare intre cele 2 straturi apar un inel rosu-violet a carui
culoare se intensifica in tirnp si care indica prezenta ozei respective.

Reactia Seliwanoff diferentiaza aldozele de cetoze. Sub actiunea HCI concentrate cetozele sunt cu
mult mai repede transformate in hidroximetilfurfural decat aldozele.
Principiul metodei: Cetozele (fi uctoza) in mediu acid (HCl), tratate cu rezorcina, la cald, formeaza
compusi colorati in rosu. [n aceleasi conditii, aldozele dau numai o coloratie slab-roz, reatia fiind
specifi ca pentru cetoze.
Modul de lucru:
Reactia Bial diferentiaza pentozele de hexoze, reactia find specifica pentru pentoze. Intr-o prima
etapa a reactiei, pentozele sub actiunea HCI si la cald se deshidrateaza tmsfoimandu-se in fiufiral.
Apoi acesta se condenseaza cu olcinolul in prezenta ionilor Fe (III) rezultand un compus colorat in
albastru -verde.
Rezultate: In prezenta pentozei, reactia este pozitiva, rezultand o coloratie verde. In orczenta hexoz,ei,
rcactia este negativa. Aceasta rcactie este utilizata penffu dozarea colorimetrica a pentozelor intr-un
produs biologic si pentnr dozarea pentozelor din acizii nucleici sau chiar a acizilor nucleici.

3. Reactii de identificare a poliglucidelor

Reactii de identificare a amidonului si slicogenului
Amidonul si glicogenul sunt insolubile in apa rece; la cald fomreaza solutii omosene. opalescente.
Aceste poliglucide se pot identifica si dilerentia prin reactia de culoare caracteristic-a pe ca;e o dau in
prezenta iodului.

Reactia de culoare cu iodul

Cele 2 componente ale amidonului (amiloza si amilopectina) glicogenul si produsii lor de hidroliza
(dextrinele) formeaza cu 12 compusi
ust ce rncluztlrne, avand clrlort
4e incluziune, culori drterrte.
diferite, ccaracieristice:
Poligh-rcid Culoare prin reactizi cr"r iodul
arnidon albastru
amiloza albastru-cenusin
amilopectina rosu-pLrrpuriu
amilodextrine violet
eritrodextrine rOSLI
flavodextrine galben
acrodextrine incolor
glicogen rosu-brun
Modul de lucru:
Reactivi I 2
arnidon Iml
glicogen lml
Solutie Lugol (12lKI) aa
,/-,1 pic L-)
^a ptc

Rezultate: in eprubeta 1 apare culoarea albastra, specifica amidonului, care dispare prin incalzire si
reapare dupa racirea solutiei; in eprubeta 2 culoarea este rosu-brun, specifica glicogenului.

5
REACTII DE IDENTIFICARE A LIPIDELOR

1. SEPARAREA LIPIDELOR

Lipidele care intra in constitutia diferitelol componente clulare si subcelulare fiind legate de p0roteine
sunt gretl solubile in solventi organici. Extragerea lipidelor totale se face cu aparatul Kumagawa
sau
soxhlet, cand se utlizeaza amestecul de solventi methanol-cloroform 1t::y. Dupa evaporarea
solventului in atmosfera de azot, pentru a proteja tegaturile nesaturate din lipide, se.trece la separarea
lipidelor in 3 grupe cu ajutonrl solventilor, astfel:
l. Iipide solubile in acetona:
o gliceride, steride, ceride (solubile numai la cald,r
o acizi grasi, alcooli
0 steroli
2. lipide insolubile in acetone si solubile in eter.:
a glicerofosfolipide
3. tipide insolubile in acetona si eter:
n sfingolipide
Schema de fiactionare a unui extract lipidic total (dupa Loiseleur)

Extract lipidic total

tzolvat in clorofbrm -F acetona

Solutie Precipitat
Gliceride I se trateaza cu eter
Steride Solutie Insolubil
Ceride * alcool
Acizi grasi | + CHTCOOH
I
I

Alcooli Y
Solutie Pr:ecipitat Precipitat
Steroli
Fosfatidil etanolam ina Cerebro zide
Fosfutidilcolina Fosfatidilserina Sulfatide
Fosfatidilinozitol Ganglio zide
Sfinqomieline

Compozitia lipidelor complexe se determina prin hidroliza menajata a acestora (enzimatica) urmata de
cromatografie in faza gazoasa pentru acizii grasi si cromatografie in strat subtire pentru celelalte
comDonnte.

LI
2. DETERMINAREA INDICILOR DE CARACTERIZARE ANALITICA A LIPIDELOR
(GRASIMTLOR)

1. Determinarea indicelui de aciditate (Ia)

Ia = nr de mg KOH necesar pentru neutmlizarrea acizilor grasi continuti in I g de extract lipidic total.
Valoarca Ia indica cantitatea de acizi grasi liberi (AGL) rezuttati atat prin hidroliza (enzimatica) sau
rancezire hidrolitica cat si prin autooxidarea grasimilor.
Ia permite aprecierea gradului de prospetime al grasimilor (mg KOH/g grasime).
Principiut metodei:
AGL dintr-o cantitate cantarita de grasime sunt neutralizati prin titrare cu o solutie alcoolica de KOH
de concentratie cunoscuta, in prezenta de fenolftaleina ca indicator:
R - COOH + KOH --. R - COO-K* + H2O

Modul de lucru:
Intr-un pahar Erlenmeyer se introduce 5,6 g ulei ce se dizolva in 20 ml amestec alcool etilic
(l:l). - eter

Se titraza cu solutie alcoolica de KOH 0,lN pana la punctual de echivalenta" in prezenta fenolftaleinei.
Daca in timpul titrarii solutia se tulbura, se mai adauga amestec alcool-eter pana la redizolvare.
Calcul:

5,6xVxFrorr
lu:
G
V - volumul solutiei (rnl) KOH 0,lN fbtosit la titrare
G : masa probei (g) de analizat
FroH : factorul de corectie al solutiei de I(OH

{
*