Subiecte rezolvate

1. Proprietatile razelor X ........................................................................................................................... 3

2. Legile formarii imaginii radiologice ....................................................................................................... 3
3. Leziuni elementare in investigatia aparatului respirator ...................................................................... 4
4. Opacitati pulmonare caracteristici radiologice enumerare, exemple ............................................. 5
5. Opacitati macronodulare aspect radiologic, cauze ............................................................................ 6
6. Opacitati pulmonare triunghiulare aspect radiologic, cauze ............................................................. 7
7. Hemitorace opac diagnostic diferential radiologic............................................................................. 8
8. Hipertransparente toracice difuze aspect radiologic, cauze, exemple .............................................. 8
9. Hipertransparente pulmonare circumscrise aspect radiologic, cauze, exemple ............................... 9
10. Imagini hidro-aerice pulmonare si toracice aspect radiologic, exemple........................................ 9
11. Sindrom alveolar descriere, cauze................................................................................................ 10
12. Sindrom parietal descriere, cauze ................................................................................................ 11
13. Pneumonie bacteriana aspect radiologic dupa fazele anatomo-patologice ................................ 13
14. Pneumonie interstitiala aspect radiologic .................................................................................... 14
15. Pleurezia aspect radiologic ........................................................................................................... 14
16. Cancer bronsic aspect radiologic (central si periferic) ................................................................. 16
17. Tuberculoza pulmonara primara aspect radiologic al complexului primar.................................. 18
18. Tuberculoza pulmonara secundara aspect radiologic .................................................................. 19
19. Aspectul radiologic al configuratiei mitrale..................................................................................... 19
20. Aspectul radiologic al configuratiei aortice ..................................................................................... 20
21. Aspectul radiologic al configuratiei pericarditice ............................................................................ 20
22. Aspect radiologic in anevrismul de aorta ........................................................................................ 21
23. Modificari vasculare pulmonare in stenoza mitrala ........................................................................ 21
24. Modificari morfologice ale cailor de excretie urinare evidentiate radiologic ................................. 23
25. Modificari morfologice ale rinichilor evidentiate radiologic ........................................................... 24
26. TBC renala aspect radiologic ........................................................................................................ 25
27. Boala polichistica renala .................................................................................................................. 26
28. Mod de realizare a UIV .................................................................................................................... 26
29. Investigatiile radiologice ale aparatului reno-uretero-vezical ........................................................ 27
30. Investigatii radiologice in afectiunile tubului digestiv enumerare si descriere ............................ 28

1
31. Tehnica de examinare in tranzitul baritat eso-gastro-duodenal ..................................................... 29
32. Tehnica de investigare prin irigografie ............................................................................................ 30
33. Modificari elementare morfologice (calibru / lungime, plusuri / minusuri de umplere) ale tubului
digestiv enumerare, exemple ................................................................................................................... 31
34. Aspect radiologic in nisa benigna gastrica....................................................................................... 32
35. Aspect radiologic in nisa bulbara..................................................................................................... 33
36. Semne directe si indirecte de nisa benigna ..................................................................................... 34
37. Diagnosticul diferential intre nisa benigna si cea maligna .............................................................. 35
38. Diagnosticul diferential intre stenoza maligna si cea benigna ........................................................ 36
39. Diverticulii tubului digestiv descriere radiologica, localizare, particularitati ............................... 36
40. Aspectul normal al structurii osoase (os spongios, os compact, corticala etc.) .............................. 37
41. Aspectul normal radiologic al osului lung ....................................................................................... 38
42. Leziuni elementare osteodistructive enumerare, exemple ......................................................... 38
43. Leziuni elementare osteoconstructive enumerare, exemple....................................................... 40
44. Periostoza tipuri si caracteristici................................................................................................... 40
45. Consolidarea normala a focarului de fractura aspect radiologic ................................................. 40
46. Tulburarile de consolidare a fracturilor........................................................................................... 41
47. Osteomielita fazele evolutive functie de aspectul anatomo-patologic........................................ 41
48. Necroza aseptica de cap femural aspect radiologic ..................................................................... 43
49. Caractere de benignitate/malignitate a tumorilor osoase osteolitice ............................................ 44
50. Tuberculoza vertebrala aspect radiologic .................................................................................... 45

2
 1. Proprietatile razelor X
a) Propagare sub forma de fascicul conic
b) Luminiscenta (fluorescenta + fosforescenta): transformare in energie luminoasa la
interactiunea cu substante ca : sulfat de Zn si Cd, platicianura de Ba aplicatii:
c) ecranul radioscopic, ecranele intaritoare
d) Absorbtia + difuziune = atenuare;
e) absorbtia ~ Z, , , grosimea structurii strabatute aplicatii:
f) contrastul in imagine, substante de contrast (Ba, I), protectie cu Pb
g) Divergenta: scaderea intensitatii fascicolului cu patratul distantei aplicatii: radioterapie
h) Penetrabilitate : functie de lungimea de unda (raze dure / moi)
i) Efecte biologice (ionizare) aplicatii: radioterapie
j) Efectul fotochimic asupra filmului

2. Legile formarii imaginii radiologice

a) Legea proiectiei conice: cu ct obiectul se afl situat mai departe de film i mai aproape de
surs, proiecia lui este mai mult mrit
b) Legea proiectiei oblice: un obiect al crui plan este oblic fa de film se proiecteaz deformat
c) Legea paralaxei

d) Legea sumatiei si sustractiei

e) Legea proiectiei tangentiale
f) Legea proiectiei ortograde

3
 3. Leziuni elementare in investigatia aparatului respirator
Cutia toracic poate prezenta modificri de form, de dimensiune sau modificri mixte de
form i dimensiuni.
Modificrile formei cutiei toracice ne pot da aspecte variate: torace cifotic, torace paralitic,
emfizematos, astenic, asimetric etc.
Modificrile de dimensiuni pot fi simetrice i asimetrice.
Mrirea cutiei toracice se caracterizeaz prin:
coaste orizontale i mai distanate;
hemidiafragmele mai coborte.
Micorarea cutiei toracice se caracterizeaz prin:
coaste oblice sau apropiate;
hemidiafragmele ridicate.
Mrirea sau micorarea cutiei toracice poate fi localizat la un singur hemitorace.
Coastele pot prezenta diferite variante anatomice: mai multe la numr, lipsa unei coaste,
variate ca form etc, pot prezenta diferite modificri patologice sau pot fi rezecate chirurgical,
modificri care se observ foarte uor pe radiografii.

Plmnul
n funcie de substratul anatomo-patologic, diferitele afeciuni pulmonare pot produce absorbia
unei cantiti mai mari de raze X sau invers, absorbia unei cantiti mai mici dect la plmnul
normal.
n primul caz apar voalul i opacitile, iar n al doilea caz, hipertransparena care poate fi ntins
sau circumscris, cnd apare sub forma de imagini transparente, rotunde, ovalare, liniare sau
neregulate.
1. Voalul este o opacitate fin care se observ ca o discret umbrire uniform a
transparenei pulmonare pe o zon mai extins, de diferite mrimi.
Substratul voalului poate fi dat de: afeciuni ale plmnului, ale pleurei, sau falsul voal dat de
prile moi toracice.
Voalul real se observ n acele afeciuni n care un numr redus de alveole sunt invadate de
o serozitate sau n cazul n care pleura i modific aspectul normal. Afeciunile care pot
produce voal sunt: atelectazia pulmonr n stadiul incipient, congestia pulmonar, congestia
pleurei la nceputul unei pleurezii, ngroarea pleurei dup o pleurezie etc.
Voalul extrapulmonar poate fi dat de: muchii pectorali, opacitile snilor, tumori mari ale
peretelui toracic (lipoame, sarcoame) sau poziionarea greit a bolnavului.
2. Opacitile pulmonare sunt date de afeciuni pulmonare, pleurale sau toracice n care
substratul anatomo-patologic produce o absorbie important de raze, comparativ cu
plmnul normal.
n plmnul normal alveolele i vasele pulmonare nu absorb dect o cantitate foarte mic
de raze, de aceea imaginea radiologic ne apare ca o transparen uniform. n cazul cnd aerul
din alveole este nlocuit de secreii sau procese neoformative, acestea absorb o mare cantitate de

4
raze n funcie de: grosimea procesului patologic, densitatea lui, ntinderea i iau natere una sau
mai multe opaciti.
Procesele patologice care radiologic apar ca opaciti pot produce aspiraia organelor
vecine, ceea ce arat c procesul patologic a produs o micorare a teritoriului pulmonar invadat
sau invers, pot mpinge organele din jur, ceea ce arat c procesul patologic produce mrirea
teritoriului pulmonar afectat.
Opacitile liniare i trabeculare apar sub forma unor benzi opace, unele cu aspect liniar,
iar altele mai groase cu aspect de trabecule. Ele pot fi produse de afeciuni pulmonare i pleurale.
Opacitile liniare apar n afeciunile pulmonare care intereseaz n special interstiiul pulmonar
ca: pneumopatiile virotice, unele afeciuni cardiace, unele forme de TBC pulmonar etc.
ngrorile pleurale pot aprea pe filmul radiografic ca opaciti liniare sau trabeculare, dac
bolnavul este examinat n poziia n care ngrorile pleurale sau scizura este ortograd fa de
fasciculul de raze, de aceea ele apar numai ntr-o anumit poziie a bolnavului i nu se vd n alte
poziii.
3. Imaginile radiologice prin exces de transparen (hipertransparene pulmonare i
imagini cavitare) apar atunci cnd fasciculul de raze ntlnete regiuni n care
absorbia este mai mic dect n esutul pulmonar normal (mai mult aer i mai puine
esuturi).
Excesul de transparen poate fi: generalizat ca n emfizemul pulmonar, localizat sub form de
hipertransparene rotunde, ovalare sau tubulare.
Hipertransparenele rotunde pot fi unice sau multiple. Cele mai frecvente se ntlnesc n
TBC pulmonar, chisturile aerice, broniectazii etc.
Hipertransparene rotunde i tubulare pot fi observate i la normal, n cazul n care o
bronhie este ortograd fa de fasciculul de raze. Acestea din urm sunt situate n regiunea
hilar.
4. Imagini hipertransparente i mixte
Imaginile mixte rezult din asocierea opacitilor cu transparenele. Ele mai sunt
cunoscute i sub denumirea de imagini hidro-aerice. Apar sub forma unei opaciti cu limita
superioar orizontal, avnd deasupra o transparen.
Aceste imagini se observ n numeroase boli ca: abcesul pulmonar parial golit, chistul
hidatic parial golit, cancerul pulmonar excavat, caverna TBC parial umplut,
hidropneumotoraxul

4. Opacitati pulmonare caracteristici radiologice enumerare,

exemple
a) Numar:unica/multipla. Cele 2 ipostaze orienteaza diagnosticul diferential si explorarea
ulterioara in directii diferite
b) Localizare: trebuie stabilitain functie de structurile limitrofe. Apartenenta la peretele
toracic, la pleura, la mediastin, la scizuri, la cord, la diaphragm este precizata cu ajutorul
unor semen specific. Apartenenta la parenchimul pulmonar propriu-zis trebuie fixata dupa

5
 lobi sau segmente pt a facilita explorarea ulterioara sau in ultima instant abordul
chirurgical
c) Forma; nodulare-rotund ovalare, in benzi- lineare de grosime variabila, massive- de forme
geometrice (triunghiulare) sau de forme nedefinite
d) Dimensiuni
a. punctiforme
b. micronodulare ( pana la 3mm)
c. nodulare ( : 3mm - 1cm)
d. macronodulare ( peste 1cm)
e. intinse
f. masive
e) Intensitate- legata de structura. Se apreciaza comparative cu alte structure de pe aceeasi
radiografie si anume coastele sau mediastinul. Rezulta opacitati hidrice, solide sau
calcificari
f) Structura
a. omogena
b. neomogena : calcificari, transparent
i. Neomogenitatile negative pot fi zone fluide intr-o masa solida(
necroze,abcedari) sau gazoase de cauza endogena(septic) sau exogena(
comunicari cu caile respiratorii). Neomogenitatile positive provin prin
aditiune de imagine si sunt cel mai frecvent calcificari. Semnificatia
semiologica a calcificarilor este stabilirea naturii benign, inflamatorii sau
tumorale
g) Contururi
a. netitate
b. forma
i. Forma boselata spre deosebire de cea regulate poate exprima multitudinea
unor leziuni confluente. Conturul net este specific unor leziuni vechi sau
cu caracter neinvaziv. Tumorile maligne prin capacitatea lor invaziva din
aproape in aproape sau contururi sterse si de forma neregulata
h) Relatii cu vecinii

5. Opacitati macronodulare aspect radiologic, cauze

a. Tuberculoza
b. Metastaze
c. Pneumoconioze
d. Abcese pulmonare multiple
e. Hidatidoza
Macronoduli solitari intraparenchimatosi
unic multipli
Benign Sancru de inoculare Tuberculoame
Tuberculom Infiltrate tuberculoase
Infiltrat tuberculos Caverne neevacuate
Caverna neevacuata Chisturi hidatice
Chist hidatic Tumori pulmonare benigne

6
 Tumori pulmonare benigne - Adenomatoza
- Adenom Abcese pulmonare neevacuate
- Hamartom Aspergiloza
Abces pulmonar neevacuat Silicoza
Aspergiloza Infarcte pulmonare
Silicoza Noduli reumatoizi
Hematom posttraumatic Infiltrate fugace
Infarct pulmonar
Angiom pulmonar
Nodul reumatoid
Infiltrat fugace
Malign Cancer bronsic Cancer bronhiolo-alveolar
Metastaza pulmonara unica Metastaze pulmonare

6. Opacitati pulmonare triunghiulare aspect radiologic, cauze

Sindromul alveolar traduce prezenta lichidului sau celulelor in interiorul alveolelor, fapt
ce se releva radiografic prin sapte semne elementare:
- opacitati de densitate hidrica cu margini flu datorita atingerii neregulate a unui grup de
alveole de catre procesul patologic (unele sunt pline, altele sunt aerate);
- confluenta opacitatilor este o caracteristica data de comunicarea prin porii Cohn si canalele
Lambert, procesul propagandu-se din aproape in aproape;
- sistematizarea apare sub forma unei opacitati triunghiulare cu varful catre hil si baza la
periferie, marginite de una sau doua scizuri; profilul este incidenta ce permite aprecierea
sistematizarii;
- aspectul in aripa de fluture: imagine situata de o parte si de alta a hilurilor, atingand bazele,
dar si respectand varfurile si periferia;

Pneumonia pneumococica antreneaza un sindrom alveolar sistematizat cu extindere

segmentara sau lobara (cand este descoperit tardiv), delimitat de o scizura. Topografia procesului
patologic este variata, practic orice segment putand fi afectat, dar exista o predilectie pentru
segmentele lobului inferior. Asadar prezenta exudatului inflamator in alveole este responsabil de
aparitia unei opacitati de intensitate medie, omogena cu bronhograma aerica, imprecis delimitata
(la periferie alterneaza alveole afectate in diferite grade cu alveole sanatoase), de forma
triunghiulara cu varful la hil, localizata cu predilectie in segmentele mai slab aerate. Atunci cand
procesul pneumonic ajunge la o scizura conturul sau apare net si regulat.

Abcesul pulmonar este o infectie supurativa a plamanului cu necroza asociata. In

perioada de constituire a pneumoniei supurative examenul radiologic constata o opacitate
rotunjita, cu contur imprecis, fara adenopatie satelita, omogena, cu mici leziuni nodulare in jur,
situata posterior, sau o opacitate sistematizata, cu topografie segmentara, de forma triunghiulara.
Tonalitatea acestor opacitati este mai crescuta in comparatie cu pneumonia franca.

Infarct - opacitate unica sau multipla rotund-ovalara de tip pneumonic, de obicei de

forma triunghiulara, cu intensitate mediastinala, structura omogena, contururi regulate, de obicei

7
nete. Aceasta imagine apare intre 10 ore si o saptamana de la debutul clinic, fiind produsa de
extravazarea sanguina si a lichidelor interstitiale in spatiile aeriene periferice. Cand hemoragia
este singura manifestare a tromboembolismului, imaginea radiologica dispare in 3-10 zile. Cand
tromboembolismul este urmat de infarct, imaginea radiologica persista aproximativ 2-4
saptamani. In 30% din cazuri ascensionarea cupolei diafragmatice de partea afectata, datorita
hipoventilatiei produse prin obstructia arteriala. Vindecarea infarctului pulmonar se poate face
prin restitutio ad integrum fie prin persistenta unei opacitati lineare cu substrat cicatriceal,
atelectatic, vascular sau pleural.

7. Hemitorace opac diagnostic diferential radiologic

Sindromul hemitoracelui opac apare in urmatoarele afectiuni pulmonare:
-atelectazie pulmonara
-pleurezii masive
-pahipleurite masive
-plaman distrus
In cadrul atelectaziei pulmonare aspectul radiologic consta dintr-o opaciatate omogena
insotita de micsorarea volumului pulmonar si toracic. Opacitatea are caractere retractile. Este
atrasa trahea, mediastinul, cupola diafragmatica, peretele toracic, iar regiunea pulmonara
respectiva este mai mica. La radioscopie, se observa in timpul inspiratiei, pendularea medistinului
catre atelectazie
In pleurezia masiva, lichidul opacifiaza omogen toata cavitatea pleurala dar descreste in
intensitate spre varf. Hemitoracele este crescut in dimensiuni: peretele toracic este bombat,
spatiile intercostale largite, mediastinul impins spre partea sanatoasa.

8. Hipertransparente toracice difuze aspect radiologic, cauze,

exemple
Imaginile apar mai transparente datorita cresterii continutului de aer de la nivelul
plamanilor sau scaderii continutului tisular al plamanului cu perturbarea echilibrului tesut
pulmonar/aer.
Tinand seama de localizarea si distributia procesului patologic, hipertransparentele pot fi
circumscrise sau difuze.
Hipertransparentele difuze reprezinta o crestere a transparentei campului pulmonar peste
limitele normale, pe un teritoriu oarecare, fara o limita bine definita. Ele pot apare in doua
circumstante: prin cresterea cantitatii de aer in spatiile aeriene distale, sau prin scaderea
diametrului patului vascular.
Exemple: emfizem pulmonar, pneumotorax
Hipertransparente au urmatoarele caracteristici:
Contur: net ,fin
Inconjurate de parenchim aerat
Avasculare benzi reduse numeric in interior
Cel mai bine vizibile la CT pot avea continut mixt:hidroaeric

8
Hipertransparenta prin alterarea difuza a structurilor parenchimului pulmonar
1. Turtirea cupolelor diafragmatice
2. Reducerea amplitudinii miscarilor resiratorii
3. Largirea spatiilor intercostale
4. Orizontalizarea coastelor
5. Marirea de volum a toracelui
6. Largirea spatiilor transparente retrosternal si retrocardiac
7. Redistributia vasculara catre zonele parenchimatoase normale
8. Cord verticalizat mic

9. Hipertransparente pulmonare circumscrise aspect radiologic,

cauze, exemple
Hipertransparentele pulmonare circumscrise recunosc procese ce contin aer si sunt bine
delimitate de un perete propriu, format din elemente tisulare normale sau din mase necrozate si
elemente reparatoare aparute in procese inflamatorii sau tumorale necrozate.
O astfel de imagine se va caracteriza printr-o transparenta propriu zisa (topografie,
dimensiune, forma, contur interior) si o opacitate ce o delimiteaza (forma, dimensiune, contur,
structura, intensitate).
Hipertransparente pulmonare circumscrise cu inel opac fin
- cavitati intrapulmonare cu pereti subtiri
chist aeric
plaman polichistic
bule de emfizem
pneumatocele
bronsiectazii
abcese , caverne vechi
Hipertransparente pulmonare circumscrise cu inel opac gros
-cavitati intrapulmonare cu pereti grosi
abces pulmonar partial/total evacuat
caverna tuberculoasa recenta
cancer pulmonar I excavat
metastaze excavate
aspergilom pulmonar excavat
chsit hidatic partial / total evacuat

10. Imagini hidro-aerice pulmonare si toracice aspect radiologic,

exemple
Hidropneumotoraxul reprezinta o conditie prin care transparentei aerice i se asociaza
opacitatea fluidului provenit din leziuni pulmonare sau produs ca retractie locala , de obicei
inflamatorie, in pleura insasi. Gazul este adesea iatrogen, ca efect al punctiilor pleurale
evacuatorii sau diagnostice.

9
 Imginea radiologica este o imagine hidro-aerica. Partea lichida este libera si mobila in
interiorul cavitatii pleurale.Partea aerica este delimitata de un lizereu, care spre versantul spre
pulmon, unde este format de catre pleura viscerala, este fin si de intensitate subcostala.
Diagnosticul imaginilor hidro-aerice pleurale poate ridica unele dificultati generate de
topografia imaginilor:
libere in marea cavitate: imaginile se intind de la un perete toracic la altul asemeni
opacitatilor lichidiene pure
cloazonate scizural: pastreaza topografia pleureziilor interlobare simple
cloazonate periferic: au o forma fuziforma, latimea suprafetei nivelului de lichid nu este
identica in cele doua incidente de fata si de profil.
Utilizand acete criterii de diagnostic se poate face diagnostic diferential intre imaginile
hidroaerice pleurale si cele intraparenchimatoase pulmonare, tangente la periferia imaginii.De
exemplu:
in cazul chistului hidatic pulmonar poate aparea imagine hidro-aerica (cu imaginea de
membrana proligera decolata plutind la suprafata lichidului)
abcesul pulmonar evacuat este reprezentat de o imagine hidro-aerica, rotund-ovalara, cu
perete gros al carei contur intern este regulat, iar conturul extern fluid
caverna tuberculoasa este o transparenta sau o imagine hidro-aerica cu lichid putin, de
forma rotunjita, situata apical, de obicei cu bronsie de drenaj situata la polul inferior al
imaginii si cu pereti grosi.

11. Sindrom alveolar descriere, cauze

Definitie: disparitia aerului din alveole si inlocuirea lui printr-un fluid (exudat,transudat,sange)
OPACITATE ALVEOLARA (EXUDATIVA):
intensitate submediastinala, mai slaba spre periferie
structura omogena
prezenta bronhogramei si alveologramei aeriene
contururi sterse / nete la scizuri
evolutie rapida
nu modifica vecinii
sistematizate / nesistematizate
Cauze:
a) Infectii pneumonii, bronhopneumonii
b) Edem pulmonar cardiogen / necardiogen
c) Neonatal: boala membranelor hialine, aspiratie
d) Hemoragia pulmonara, sdr. Good Pasture, infarct pulmonar
e) Tumori :
o carcinom alveolar
o limfom
o leucemie
f) Altele:
o proteinoza alveolara
o pneumonita de iradiere
o Sarcoidoza
o plaman eozinofilic

10
INDICATII :
a. CT
cautarea leziunilor excavate
cautarea etiologiei / leziuni ascunse de sdr. alveolar
ghidarea punctiei
b. IRM: interes teoretic in
pneumopatiile de inhalare (cu uleiuri)
proteinoze
hemoragii intra-alveolare

12. Sindrom parietal descriere, cauze

Sindrom parietal = grup de malformatii ce intereseaza peretele toracic: scheletul osos sau
partile moi.
I. LEZIUNI ALE PARTILOR MOI
A) Cresteri localizate ale grosimii peretelui toracic :
- radiologic, apar ca opacitati suprapuse campurilor pulmonare,
- aspectul opacitatilor e dens, omogen, de intensitate variabila,
- in incidenta din fata: - opacitatea apare proiectata in plin camp pulmonar,
- contururile opacitatii apar:
1. nete, pe marginile mulate pe structurile aerice (pulmon)
2. sterse, pe marginea care e baza de implantare pe torace
N.B. Este posibil sa apara si un contur complet sters sau
complet net.
- in incidenta tangentiala: - localizare periferica,
- aspect omogen, cu contur net,
- contactul cu toracele se face prin racord in panta lina,
- opacitatile intratoracice sunt marginite de un lizereu cu
aspect caracteristic, format din doua straturi concentrice:
1. un strat periferic, transparent, mulat pe tumora =
grasime extrapleurala (fascia endotoracica);
2. un alt strat medial, concentric pe primul, opac =
cele doua foite pleurale.
- punctul de plecare parietal se confirma in cazul in care apar
leziuni osoase.
B) Cresteri sau reduceri de grosime difuze ale peretelui toracic :
- se evalueaza numai prin comparatie cu peretele toracic opus,
- cresterea de grosime: - nepatologica, apare la persoanele care dezvolta exagerat unul
din muschii pectorali,
- reducerea de grosime: - aspect de hipertransparenta, fara modificari de hiperinflatie sau
de circulatie pulmonara.
- poate fi : congenitala (asimetrie toracica)

11
 agenezia marelui pectoral (sindr. Poland)
post mastectomie
atrofie musculara datorata afectiunilor neurologice.
C) Calcificari parietale :
- aspect nodular,
- forma, dimensiuni si structura variabile'
- reprezinta, de obicei: adenopatii axilare sau subclaviculare, parazitoze (trichineloza, filarioza),
hematoame vechi.
D) Hipertrasparente aerice :
- se datoreaza emfizemului subcutanat,
- caracteristici radiologice: - antecedente de traumatisme toracice sau de manevre
iatrogene (intubatie, endoscopie)
- concomitent, acumulare de aer in mediastin/pleura
- aerul este structurat in benzi alternative, opace si
transparente ce depasesc structurile pe care se muleaza.
benzile care se suprapun parenchimului pulmonar depasesc
fara intreruperi conturul extern al toracelui osos =
elementul cel mai sugestiv pentru o leziune extrapulmonara.
- existenta altor leziuni traumatice ale peretelui toracic,
II. LEZIUNI ALE SCHELETULUI OSOS TORACIC
= modificari ale coastelor si ale celorlalte elemente osoase (coloana, stern, clavicula, scapule)
A) Modificari costale :
- modificari de numar :
coaste supranumerare ( coaste cervicale, uni/bilateral) ,
absenta unui arc costal (congenitala - asociata cu malformatii ale corpilor vertebrali;
dobandita - rezultatul unui proces de osteoliza sau al unei rezectii chirurgicale)
- modificari de calibru: sunt asociate unor modificari de structura in talasemie,
hiperparatiroidism.
- modificari de pozitie si orientare: orizontalizare/ verticalizare;
- mdificari de contur: rezultatul unor compresiuni extrinseci asupra marginilor costale date de
arterele intercostale (coarctatia de aorta) sau de tumorete inserate pe nervii intercostali.Se
mentine conturul corticalei osoase.
- modificari de structura:
adesea osteolitice,
*implica modificari de forma, dimensiuni, contur,
*difuze, nesistematizate in talasemii sau focalizate, multiple in mielom.
leziuni osteocondensate si hipertrofice = calusuri, tumori de origine cartilaginoasa, in
metastaze de cancere de san sau prostata.
B) Modificari sternale :
- stern infundat: simuleaza pe radiografia de profil existenta unei tumori,
- stern bombat: duce la orizontalizarea coastelor.
12
C) Modificari ale cupolei diafragmatice :
- ridicari: - bilaterale in: inspirul incomplet, obezitate, sarcina, ascita, meteorism, tumori
abdominale mari, hepatosplenomegalie, abcese subfrenice.
- unilaterale in: scolioze vertebrale, reducerea volumului unui plaman, embolie pulmonara,
pareza de nerv frenic, atelectazie, tumora subfrenica.

13. Pneumonie bacteriana aspect radiologic dupa fazele anatomo-

patologice
FAZA ANAPAT RADIOLOGIE DURATA
CLASICA
CONGESTIE dilatarea capilarelor opacitate de 24 ore
exudat ce ocupa intensitate foarte
partial alveolele mica = voal Ziua 1
ingrosarea peretilor
alveolari

HEPATIZATIE alveolele ocupate Opacitate intinsa 4-5 zile

ROSIE in totalite de sistematizata
hematii=bloc intensitate Zilele 2-6
submediastinala
contururi nete doar
la scizuri
omogena
bronhograma si
alveolograma
aeriana

HEPATIZATIE continutul Opacitate in 2-5 zile

CENUSIE alveolar se rezolutie
elimina partial, de la periferie spre Zilele 7-14 aspect
intrand si aer in centru normal dupa 3 sapt.
alveole din centru spre
periferie
in tabla de sah

CRONICIZARE predomina Opacitate retractila

fibroblastii
bronsiectazii

HEPATIZATIE Alveole pline de Abces In perioada febrila sau

GALBENA piocite dupa
Perete alveolar

13
 distrus

14. Pneumonie interstitiala aspect radiologic

Etiologie:
o Mycoplasma pneumoniae
o virusuri (influenza, parainfluenza, VSR, virusul rujeolei, Coxsakie, adenovirusuri,
herpes virus, virusul varicelei, CMV)
Anatomie patologica:
o edem, infiltrat histiocitar, monocitar si plasmocitar al interstitiului
peribronhovascular alveole
Rx:
predomina in lobii inferiori, segmente posterioare
accentuarea desenului pulmonar peribronhovascular si periacinar / perilobular
imaginea radiologica se constituie de timpuriu in raport cu debutul clinic
in 15 zile: resorbtie (initial atelectaziile lobulare, apoi componenta alveolara si in final cea
interstitiala)
in 25 zile: normalizare radiologica
pn. cu mycoplasme: mai grava, mai prelungita

15. Pleurezia aspect radiologic

A) Pleurezii libere ale marii cavitati pleurale:
- pleurezii libere in cantitate medie = sindrom pleuretic radiologic standard.
opacitate omogena,
intensitate maxima in portiunea cea mai decliva,
marginea superioara stearsa, urca spre peretele lateral toracic, posibil cu dublu contur
(curba Damoiseau),
intinsa de la o margine a hemitoracelui la cealalta,
sterge silueta contururilor cu care vine in contact: diafragm, cord,
variaza cu pozitia bolnavului,
efect de impingere pe structurile vecine.
- pleurezii libere masive :
intereseaza direct un hemitorace intreg,
intensitatea opacitatii e aceeasi pe toata suprafata de proiectie, supracostala si omogena,
efect de impingere a mediastinului dincolo de corpii vertebrali, inversarea curburii cupolei
diafragmatice.
N.B. D.p.d.v. radiologic apar confuzii intre pleurezii si atelectazii. Diferenta se face pe baza
efectului asupra structurilor din jur: pleurezia impinge, atelectazia tractioneaza.
- pleurezii libere cu cantitate mica:
pentru a putea fi vizualizat radiografic, lichidul trebuie sa fie minim 300-400 ml.

14
 cea mai buna metoda de diagnostic este CT,
primele semne apar ca stergerea/rotunjirea unghiului costo-frenic posterior ce dispare la
schimbarea pozitiei.
B) Pleurezii inchistate sau cloazonate:
= acumulari de lichid in "pungi" realizate prin sudarea celor doua foite pleurale, in cazul marii
cavitati pleurale, sau a ceor doua foite viscerale in cazul scizurilor.
- pleurezii inchistate parietal= situate in contact cu grilajul costal sau cu coloana
- obligatorie este radiografia de profil.
Colectii apicale
o localizate deasupra apexului pulmonar, cu aspect de "casca"
o forma semicirculara, de virgula,
o se ingroasa progresiv de jos in sus si din afara inspre inauntru.
o reprezinta adesea o imagine reziduala dupa pneumotoraxul terapeutic.
Colectii axilare
o opacitati rotunjite sau fusiforme, cu limita mediana neta, racordata in panta lina,
fara lizereu de demarcatie
o intensitate costala
o structura omogena
o pe peretele toracic, neinfluentate de modificarile de pozitie.
Colectii posterioare
o invizibile pe radiografia de fata, se face Rx de profil
o opacitati ovoide sau rotunjite, cu contur sters, proiectate in plin parenchim,
o proiectie in santul vertebral posterior, suprapusa peste coloana vertebrala.
Colectii anterioare: - localizare in unghiul costo-frenic.
a. pleurezia diafragmatica:
la emfizematosi,
localizare intre fata diafragmatica a plamanului si diafragm,
aspect de banda opaca cu concavitatea craniala,
obstrueaza unghiurile de la extremele cupolei diafragmatice,
creeaza o falsa imagine de ingrosare a diafragmului,
imaginea se modifica cu pozitia bolnavului,
diagnosticul se pune CT sau ecografic.
b. pleurezii mediastinale
radiografia de fata nu e relevanta, se face de profil,
doagnosticul se pune CT,
aspect de largire unilaterala a mediastinului,
opacitate rotund- ovalara/ fusiforma, convexa spre pulmon,
margini netede de intensitate mare,
sterge silueta cordului daca e localizata anterior.
c. pleurezii scizurale sau interlobare
se face incidenta de profil,
forma lenticulara, fusiforma,

15
 localizare pe traiectul unei scizuri,
nu se modifica la schimbari de pozitie, ingroasa scizura afectata.
Localizari pe scizura orizontala dreapta: opacitate rotunda, neteda, omogena pe radiografia de
fata, situata parahilar. Pe Rx de profil apare fusiforma.
Localizare pe scizurile oblice: localizate suprahilar daca colectia e situata posterior si infrahilar
pentru colectiile anterioare.
Localizari poliscizurale: pe Rx de profil are aspect caracteristic de frunza de trifoi cu centrul in
hil.
Localizari paucilichidiene: scizurile devin vizibile prin ingrosarea lor.

16. Cancer bronsic aspect radiologic (central si periferic)

Cea mai frecventa si mai importanta tumora primara a plaminului este CARCINOMUL
BRONSIC.
Cancerele pulmonare pot fi:
carcinomul cu celule scuamoase (epidermoid)
adenocarcinom (incluzind si carcinomul alveolar)
carcinomul anaplastic cu celule mari
carcinomul cu celule mici
unele cancere pulmonare nu se pot incadra perfect in aceste categorii, avind componente ce
corespund mai multor tipuri, de ex. carcinom adenoscuamos
alte tumori rare sunt clasificate separat, de ex. carcinom cu celule clare, carcinom cu celule
bazale si carcino-sarcomul.
1.Cancerul cu celule scuamoase
central
2.Adenocarcinomul :
periferic de ob.
3.Tumora cu celule mici :
centrala de ob.
asociaza tipic adenopatii mediastinale sau hilare
Aprox. 50% din cancere apar central (in sau proximal de bronhiile segmentare)
Tumorile periferice
apar ca noduli de parti moi sau mase neregulate
semne de colaps sau consolidare pot apare, dar sunt mai putin evidente fata de tumorile centrale

SEMNE RADIOLOGICE IN CARCINOMUL BRONSIC

1. Largirea hilului
o in tumora centrala = manifestarea insasi a tumorii +/- adenopatii
o in tumora periferica = adenopatii
o afectarea reala a hilului este apreciata prin CT sau IRM
CT: rezolutie mai buna
IRM: contrast natural mai bun fara contrast i.v.
2. Obstructia cailor aeriene
o atelectazie distal de tumora:
o segmentara / lobara / a intregului plamin

16
 o pneumonie distal de obstructia bronsica, secundara acesteia, fara bronhograma
aeriana prezenta, putind acoperi tumora (suspectata daca pneumonia nu se vindeca
cu tratament corect)
o atelectazie incompleta / hiperinflatie
3. Mase periferice
o masa periferica + largire a hilului + metastaze osoase = cancer
o daca masa periferica este singurul element anormal diagnosticul diferential
dificil, mai ales ca nu exista semne radiologice sigure de diferentiere intre benign
si malign. Totusi :
nodulul malign este mai mare la prezentare decit unul benign
prezinta contur extern difuz, lobulat sau ombilicat, spiculat
pot exista noduli sateliti formatiunii principale : mai frecvent in t. benigne,
dar pot fi asociate si cu cancerul
calcificarile difuze sau centrale intr-o masa periferica sunt sugestive ptr.
leziuni benigne, dar ocazional o tumora maligna poate inghiti un
granulom calcificat
rata de crestere : o tumora maligna se dubleaza in 1-18 luni, a.i. un nodul
care nu isi schimba dimensiunile in 2 ani poate fi considerat benign
o Excavare:
10-15% in cancerul periferic pe rgr.
mai bine demonstrata pe CT
datorata necrozei centrale sau formarii de abces secundar obstructiei
bronsice
+/- nivel de lichid
peretele cavitatii este de obicei gros si cu contur intern neregulat, nodular,
dar uneori apare subtire
o Bronhograma aeriana
uneori in adenocarcinoame, obisnuit in carcinomul alveolar
**Cancerul varfului pulmonar (Pancoast)
Rx
masa sau doar ingrosare pleurala + distructie osoasa (coaste, vertebre, etc.)
invadeaza plexul brahial si ggl. simpatic cervical inferior - cel mai bine demonstrat prin
CT si IRM
CT
bun in special ptr. interesarea osoasa
IRM
sectiunile in plan coronal si sagital care demonstreaza raporturile tumorii cu plexul brahial
si vasele subclaviculare
ptr. invadarea grasimii extrapleurale
Echografia
prin fosa supraclaviculara ptr. biopsie percutanata ***
4. Interesare mediastinala
o adenopatiile mediastinale apar tipic in cancerul cu celule mici, dar poate apare si
in celelalte cancere bronsice
= mediastinul apare largit, policiclic

17
 o adenopatiile sau tumora centrala pot afecta esofagul tranzit esofagian baritat :
compresie sau invazie
o afectarea nervului frenic : hemidiafragm sus situat (poate fi determinat si de
atelectazie / afectiune subfrenica), cu miscare paradoxala(fluoroscopie sau
echografie)
5. Interesare pleurala
revarsatul pleural poate apare
uneori pneumotorax datorita unei tumori excavate subpleurale
6. Metastaze pulmonare
limfogene (carcinoza miliara, limfocarcinomatoza)
hematogene (micronodulare, nodulare, macronodulare)
7. Interesare osoasa
carcinomul periferic poate invada coastele sau coloana direct ( metastaze
depistate precoce prin scintigrafie osoasa)

17. Tuberculoza pulmonara primara aspect radiologic al

complexului primar
- Frecventa crescuta
- Polimorfism lezional
- Anatomo-clinic:
1.Tbc primara = primoinfectia
2.Tbc secundara = reinfectia / reactivarea
TUBERCULOZA PRIMARA
Varsta copilariei = Complexul primar
1. Afect primar = sancru de inoculare = focar de alveolita
* Focarul de alveolita exudativa este situat la baza lobilor inferiori avand dimensiuni variabile.
Are intensitate mica, subcostala. Conturul este sters, iar structura omogena cu exceptia
descresterii intensitatii spre periferie.
2. Limfangita specifica - benzi opace cu noduli miliari "in sirag de perle"
3. Adenopatie hilara sau mediastinala - opacitati rotunde sau ovalare de dimensiuni variabile
Evolutia afectului primar:
o Resorbtie
o Fibroza
o Calcificare
o Cazeificare : caverna primar / tuberculom
Complicatii
o A. locale
epituberculoza = congestie perifocala opacitate segmentara, omogena,
intensitate mica
primoinfectia extensiva, cazeoasa = pneumonie cazeoasa opacitate lobara /
segmentara, intensitate medie
caverna primara
complicatii bronsice sau pleurale
o B. diseminare bronhogena = bronhopneumonia tuberculoasa
o C. diseminare hematogena
18
 miliara tuberculoasa
diseminari paucibacilare
la nivelul septurilor / interstitiului fibroza
la apexuri nodulii Simon

18. Tuberculoza pulmonara secundara aspect radiologic

- din nodulii Simon, in conditiile scaderii rezistentei organismului
a. INFILTRATE TBC
rotund = opacitate macronodulara, rotunda, intensitate subcostala, contur sters
apicosubclaviculara ( focar exudativ)
nebulos = leziune exudativa + proliferativa (mase de colagen si fibroza) - aspect
neomogen proteiform
evolutie caverne
b. TUBERCULOAME - este un focar cazeos cu structura lamelara care radiologic
are urmatoarele caractere:
forma rotunda cu densitate mare
diametrul intre 2 si 4 cm
contur regulat, net, bine delimitat
structura neomogena, continand calcificari centrale sau zone de necroza marginala.
c. TBC CAVITARA CU DISEMINARI
BRONHOGENE fibrozare leziuni
HEMATOGENE cazeificare proteiforme
d. TBC FIBROCAVITARA
= fibroza leziune inactiva
+ caverne leziuni in stadii diferite de activitate
La inceput, cavernele sunt caracterizate prin zone de transparenta neregulate in cuprinsul unor
opacitati. Pe parcursul evolutiei lor, apar ca niste inele opace ce delimiteaza o arie transparenta in
interior (corespund stadiului de eliminare a substantei cazeoase). In ultimul stadiu cavernele sunt
fibroase avand un inel mai gros si mai dens.

19. Aspectul radiologic al configuratiei mitrale

Aspectul normal al cordului pe incidenta postero-anterioara, sub forma de arcuri:
a. Conturul drept al opacitatii mediastinale:
- arc superior: VCS (contur rectiliniu)
- arc inferior, convex spre dreapta: AD
b. Conturul stang al opacitatii mediastinale:
- arc superior, convex spre stanga: butonul aortic
- arc mijlociu, concav spre stanga: golf cardiac (in partea craniala se afla trunchiul
arterei pulmonare, iar in partea caudala se afla urechiusa AS)
- arc inferior, convex spre stanga: VS
Configuratia mitrala este datorata umplerii golfului cardiac de catre trunchiul arterei
pulmonare in dilatarea sau hipertrofia ventriculului stang, stergerea butonului aortic si eventual
aparitia conturului AS pe marginea dreapta a siluetei inimii, in dilatarea AS.

19
 20. Aspectul radiologic al configuratiei aortice
Aspectul normal al cordului pe incidenta postero-anterioara, sub forma de arcuri:
a. Conturul drept al opacitatii mediastinale:
- arc superior: VCS (contur rectiliniu)
- arc inferior, convex spre dreapta: AD
b. Conturul stang al opacitatii mediastinale:
- arc superior, convex spre stanga: butonul aortic
- arc mijlociu, concav spre stanga: golf cardiac (in partea craniala se afla trunchiul
arterei pulmonare, iar in partea caudala se afla urechiusa AS)
- arc inferior, convex spre stanga: VS
Configuratia aortica reprezinta adancirea golfului cardiac si alungirea arcului inferior
stang. Cea mai frecventa afectiune care poate da configuratia aortica a cordului este
hipertensiunea arteriala.
Cand se produce dilatatia miogena se constata largirea AS ce poate ajunge pana in dreptul
liniei axilare, golful cardiac se accentueaza, rezultand configuratia aortica neta.
In Insuficienta aortica nu se mai constata pulsatii vii ale peretilor vasului din cauza
ateromatozei si sclerozei ce duc la largirea lumenului.
Cu timpul se produce mitralizarea cordului, semn de decompensare in insuficienta aortica;
prin astuparea golfului se produce transformarea in configuratie mitro-aortica.

21. Aspectul radiologic al configuratiei pericarditice

Aspectul normal al cordului pe incidenta postero-anterioara, sub forma de arcuri:
a. Conturul drept al opacitatii mediastinale:
- arc superior: VCS (contur rectiliniu)
- arc inferior, convex spre dreapta: AD
b. Conturul stang al opacitatii mediastinale:
- arc superior, convex spre stanga: butonul aortic
- arc mijlociu, concav spre stanga: golf cardiac (in partea craniala se afla trunchiul
arterei pulmonare, iar in partea caudala se afla urechiusa AS)
- arc inferior, convex spre stanga: VS
Configuratia pericardica a cordului apare in pericardite lichidiene cu lichid liber sau
inchistat si determina o imagine radiologica mare a cordului (in cantitati de lichid mari) si
scurtarea pediculului vascular. Unghiul cardiofrenic drept, care in mod normal este un unghi
ascutit, devine unghi obtuz.
Producerea lichidului in cavitatea pericardica este datorata unui proces inflamator.
Pana la cantitatea de 250ml lichidul ocupa diferite spatii anatomice fara sa modifica
dimensiunile siluetei inimii, cand lichidul este in cantitate mai mare se constata modificari
radiologice: cresterea dimensiunilor umbrei cardiace in toate sensurile, mai ales in sens
transversal, mascand hilurile, diparitia/ atenuarea pulsatiilor arcurilor.
Se poate observa aparitia calcificarilor.

20
 22. Aspect radiologic in anevrismul de aorta
Anevrismul reprezinta o dilatatie permanenta,localizata,ce contine toate cele trei straturi
ale peretelui vascular,reprezentand o crestere cu peste 50% a diametrului normal al vasului
respectiv.
Din aorta toracica sunt abordabile radiologic standard urmatoarele segmente:aorta
ascendenta,portiunea orizontala a crosei,aorta descendenta toracica. Dintre aceste segmente aorta
ascendenta este singura care nu se vizualizeaza direct,ci prin intermediul venei cave superioare
impinse.Modificarile de configuratie ale opacitatii cardio-mediastinale sunt diferite in functie de
segmentul aortic marit.
Anevrismul de aorta ascendenta: apare pe radiografia de fata sub forma unei bombari a
arcului superior drept.De notat ca primul segment al aortei,cel supravalvular nu se vede
radiologic,el fiind inglobat in opacitatea cardiaca.De profil portiunea de aorta din amonte de
prima emergenta din crosa apare inconstanta ca o bombare a portiunii celei mai craniale a
marginii anterioare a opacitatii cardio-mediastinale.
Anevrismul crosei aortice:se traduce prin modificari de curbura (asa zisa aorta derulata
in care diametrul arcului aortic creste) si prin modificari de volum.Pe radiografia de fata,butonul
aortic este mai voluminous si posibil ascensionat.Pe cea de profil aorta poate ocupa toata
largimea toracelui.
Anevrismul aortei descendente:se percepe prin transparenta cordului sub forma unei
opacitati fuziforme sau in banda care dubleaza conturul lateral stang al coloanei
vertebrale.Singurul loc unde aorta descendenta poate apare pe radiografia de fata fara sa se
sumeze cu opacitatea cordului este golful cardiac,portiunea situate intre marginea inferioara a
butonului si inceputul arcului ventricular.
Marirea globala de volum a aortei toracice insumeaza toate cele de mai sus.

23. Modificari vasculare pulmonare in stenoza mitrala

Stenoza mitrala reprezinta lezarea valvei mitrale ce produce obstacol in trecerea sangelui
din AS in VS.Se praduce dilatare atriala stanga, hipertensiune pulmonara, HVD.
Modificari pulmonare in stenoza mitrala:
in special instalarea hipertensiunii pulmonare initial venoasa cu staza prin cresterea presiunii
in VS, apoi globala dupa instalarea celui de-al 2-lea baraj al mitralei
HTP venoasa: linii Sylla, artera pulm cu diam crescut si contur difuz, linii Kerley, transsudate
alveolare (aspect de hemosideroza alveolara)
HTP arteriala se instaleaza cu cel de-al 2-lea baraj al mitralei hil marit si amputat.
Sindromul de staza venoasa pulmonara: Exista un sindrom de staza venoasa
pulmonara acuta produsa prin insuficienta acuta a VS.Din punct de vedere radiologic
simptomatologia este aceea a unui sindrom alveolar produs prin transsudarea brusca a fluidelor
din vasele venoase si capilare perialveolare direct in alveole via interstitial pulmonare care insa
nu are timp sa reactioneze specific.Lipsesc in acest context semnele de interesare
interstitiala,aspectul radiologic fiind de edem pulmonar acut.Repetarea episoadelor de EPA poate
lasa ca leziune sechelara o interesare nespecifica de tip sindrom interstitial.

21
 Staza venoasa pulmonara cronica: recunoaste ca prim movens o acumulare pasiva de
sange in teritoriul venos.Se produce o scadere a vitezei de circulatie a sangelui in vene si prin
efectul de baraj fluid al masei de sange venos stagnant o crestere de presiune in capilarul
pulmonar.Pana la acest nivel nici un mechanism de protectie asemanator celui de la nivelul
arterelor nu protejaza capilarul pulmonar.Simptomatologia radiologica este direct legata de
nivelul presiunilor din capilarul pulmonar.
Primul semn radiologic de staza venoasa este redistributia vasculara venoasa,care apare la
valori presionale capilare intre 12 si 25 mmHg.Numarul de elemente vasculare pulmonare
superioare se dubleaza,calibrul lor de asemeni.Nu apar inca semne de edem interstitial.
Edemul interstitial apare la valori presionale intre 25 si 35 mmHg.Aspectul radiologic al
edemului interstitial de staza are urmatoarele particularitati:
-aparitia frecventa a liniilor Kerley.Liniile Kerley B sunt considerate de mare specificitate
pentru staza cronica
-desenul areolar perialveolar bine vizibil
-banda opaca de contur pleural axillar sau bazal si ulterior epansament lichidian al cavitatii
pleurale
-nodulii interstitiali,sunt considerati leziuni cu specificitate mare,dar tardive.Sunt de doua
tipuri:-hemosiderotici:micronoduli dispusi perihilar si bazal ,de dimensiuni sub 3 mm,cu contur
net,foarte numerosi,de intensitate mare,care in timp pot ajunge la intensitate calcara prin
inglobare in structura micronodulilor a produsilor de metabolism ai pigmentului hemoglobinic
din hematiile ajunse in interstitial pulmonar odata cu fluidele sanguine si distruse.
-de osificare pulmonara:sunt noduli mai mari ,cu diametru de pana la un cm,calcari,cu
centrul clar ,rari,dispusi aleatoriu si reprezentand calcificari ectopice in tesutul de necroza al unor
infarcte pulmonare vechi.
-modificarile de configuratie a cordului.Cea mai sugestiva modificare este considerata
marirea de volum a AS,ca semn de baraj mitral si marirea de volum a arterei pulmonare si
cordului drept ca effect al hipertensiunii pulmonare.Orice alte modificari de configuratie sunt
considerate de importanta indoielnica sau aproximativa.
Edemul alveolarapare la presiuni si mai mari de peste 35 mmHg si are aspectul
characteristic al sindromului alveolar nesistematizat prin EPA,Este important de mentionat ca
EPA prin staza venoasa veche are doua particularitati de evolutie si aspect:
-poate avea uneori localizari apparent stranii(lobar,apical,etc)
-odata cu instalarea semnelor de hipertensiune pulmonara arterializata nu mai poate aparea
Sindromul de hipertensiune pulmonara retrograda
Evolutia in timp a sindromului de staza venoasa cronica duce la cresterea progresiva a
presiunii in teritoriul arterial pulmonar.Aceasta crestere de presiune declansaza instalarea
spasmului metaarteriolar.Instalarea barajului arterial antreneaza schimbari in simptomatologia
clinica si radiologica a bolilor cu staza venoasa cronica precum stenoza valvulara mitrala.Clinic
dispar hemoptiziile(capilarul este protejat) si apar semnele periferice de insuficienta
cardiac(suprasolicitarea cordului drept prin presiunile vasculare pulmonare foarte
mari).Radiologic periferia pulmonului se lumineaza ,dar semnele de edem interstitial cronic nu
22
dispar.Ele persista chiar dupa rezolvarea chirurgicala a barajului mitral si semneaza caracterul
retrograde al sindromului de hipertensiune pulmonara prin arterializarea unei staze cornice
.Semnele radiologice de sindrom interstitial vizibile in mantaua unui asemenea pulmon permit un
diagnostic diferential correct cu hipertensiunile pulmonare anterograde.La aceasta din
urma,capilarul si interstitial pulmonary sunt protejate inca de la inceput de efectul debitelor
arteriale crescute si nu dezvolta sindrom interstitial.

24. Modificari morfologice ale cailor de excretie urinare evidentiate

radiologic
Caile excretorii pot suferi modificari de calibru,de contur,ce continut.
a)Modificari de calibru:
Dilatatia defineste cresterea calibrului unui segment de cale excretorie,fiind principalul
semn radiologic al sindromului obstructiv.La nivelul SPC,dilatatia poate afecta doar un
calice/grup caliceal generand un hidrocalix-sau intregul SPC dand hidronefroza-sub forma
balonizarii calicelor si a bazinetului .
Etiologia dilatatiilor:
reflux vezico-ureteral
Obstructie intralumenala(litiaza,cheaguri,etc)
Obstructie cu etiologie in perete(ureterocel,megaureter,edem)
Obstructie extralumenala(ureter retrocav,cancere de vecinatate)
Fara obstacol decelabil(post partum,infectii urinare)
Indicele parenchimatos normal indica debutul recent,acut,al dilatatiei,in timp ce indicele
parenchimatos redus indica o evolutie indelungata ,cronica a bolii.
Stenoza este definita drept reducerea calibrului unui segment de cale excretorie,frecvent
de etiologie inflamatorie ,cu localizare unica sau multipla, reprezentand una din cauzele
dilatatiei.Localizarea stenozei la nivelul tijelor caliceale va determina aparitia hidrocalixului.La
nivelul uretrei,stenoza se manifesta prin retentive vezicala de urina,vizibila radiologic prin
existenta rezidiului postmictional pathologic.
b)Modificarile de contur:Conturul poate prezenta amprentari determinate de existent unor
elemente extrinseci,normale sau patologice,cu sau fara reducerea calibrului,fiind uneori dificil de
diferentiat de imaginile lacunare cu punct de plecare parietal.Modificarile in plus ale conturului
normal al caii excretorii sunt definite ca imagini aditionale putand fi localizate la orice nivel.
c)Modificari de continut:Continutul caii excretorii poate fi modificat de prezenta unor imagini
spontan radioopace,invizibile de regula dupa administrarea substantei de contrast (litiaza) sau
radiotransparente(lacune).Lacunele sunt spontan hipodense si pot fi inconjurate in totalitate de
substanta de contrast,aspect sugestiv pentru litiaza radiotransparenta sau cu punct de plecare
parietal,sugestiv pentru tumora uroteliala.O situatie particulara rar intalnita este prezenta de aer in
caile excretorii.Aceasta apare ca transparenta care muleaza calea excretorie vizibila pe RRVS si
de regula presistenta pe cliseele urograficeca lacuna.

23
d)Modificari particulare: La nivelul SPC se pot descrie doua tipuri de leziuni prezente doar la
acest nivel:amputatia si dezorganizarea.
Amputatia:defineste absenta opacifierii unui segment al SPC de regula periferic,avand ca
etiologii posibile tumori maligne renale si tuberculoza.
Dezorganizarea:defineste modificarea aspectului normal al SPC putand fi asociata cu prezenta
tumorilor renale maligne,chistelor parapielice sau bolii polichistice,forma adultului.

25. Modificari morfologice ale rinichilor evidentiate radiologic

a)Pozitia rinichilor poate fi modificata congenital(ectopie) sau dobandita,rinichii fiind situati
mai jos fata de pozitia normal(ptoza).
Ectopia renala: are drept cauza ascensionarea renala incompleta sau exagerata din
regiunea pelvina ,unde se formeaza in perioada intrauterine mugurele ureteral si metanefrosul ce
vor constitui aparatul reno urinar superior.Ectopia asociaza destul de frecvent si fuziuni ale
rinichilor.
Astfel ectopia poate fi:
joasa-frecvent in pozitie presacrata
inalta-exista cazuri de ectopie intratoracica
directa-fiecare rinichi isi pastreaza localizarea stanga respective dreapta.
incrucisata-unul din rinichi migreaza de partea laterala
Ptozele renale se apreciaza in ortostatism si sunt cauzate de :
slabirea sistemului de sustinere a rinichilor,cu caderea(ptoza) acestora.
impingerea produsa de hipertrofia organelor vecine
b)Dimensiunea rinichilor:pe RRVS si UIV se apreciaza prin raportare la corpii vertebrali.Astfel
rinichii sunt de regula mai mari de doua vertebre si jumatate(aprox 8 cm),dar nu peste 3 vertebre
si jumatate(aprox 12 cm),modificarile de dimensiune fiind in general corroborate cu cele de
contur.
c)Conturul renal:poate prezenta fata de conturul ideal modificari in plus(boselura) sau in
minus(ancosa,depresiunea).
Boselura poate fi unica sau multipla ,situatiile care pot genera acest aspect fiind:
rinichiul dromader-varianta de normal,boselura fiind de regula medio renala,cu indice
parenchimatos renal;
tumori renale - intotdeauna asociaza cresteri ale indicelui parenchimatos si in
majoritatea cazurilor modificari de cai excretorii.
Ancosa este retractia unghiulara a conturului renal traducand:
1)persistenta lobulatiei fetale
2)existenta unui system excretor dublu
3)cicatrice in afectiuni inflamatorii cronice
4)cicatrice dupa infarct renal.
Depresiunea este o retractie a conturului renal pe o intindere mai mare decat ancosa,
asociind de regula si reducerea indicelui parenchimatos, generate de :
24
 1)amprenta hepatica sau splenica
2)afectiuni inflamatorii cornice
3)cicatrice post infarct

26. TBC renala aspect radiologic

Afectarea renala presupune prezenta unui focar initial de obicei in pulmon sau in os, din
care se face insamantarea pe cale hematogena.
Tuberculomul se dezvolta in corticala renala, de unde infectia se imprastie in APC via
tubi si papile. Granuloamele cazeoase apar la nivelul rinichiului, ele putand sa evolueze fie spre
vindecare, fie spre constituirea de leziuni detectabile.
In aceasta faza rinichiul poate avea dimensiuni normale sau poate fi marit.
Dupa afectarea parenchimului renal, diseminarea se face:
o Descendent prin urina bacilifera
o Ascendent spre parenchimul renal pe calea unei artere.
In evolutia tuberculozei renale exista 2 faze:
1. faza parenchimatoasa situata in afara cailor urinare
2. faza asa-zis deschisa cand se instaleaza hematuria, cistita tuberculoasa, infectia urinara cu
bK si semnele de pielonefrita. In rinichi se gasesc leziuni polimorfe de tip productiv, fibros,
cazeos, ulcerativ, eroziv, stenozant.In aceasta a2a faza pe RRS rinichiul afectat poate
prezenta structuri calcare si poate avea dimensiuni normale, poate fi marit sau mic. Un
astfel de rinichi mic, cu contur neregulat si depuneri calcare se numeste rinichi mastic. In el
se gasesc leziuni ulcero-cazeoase extinse si necroze parenchimatoase.

Modificarile cavitatilor urinare intra- si extrarenale prezente pe secventele urografice in

tuberculoza renala pot fi:
stenoze ale APC prin sclerolipomatoza specifica, asociate cu dilatatii suprajacente.
Ingustarea prin stenoza a unei tije caliciale majore determina in amonte dilatatii ale
caliciilor minore cu aspect de floare de margareta considerat caracteristic afectiunii.
eroziuni ale papilelor caliciale care le confera acestora contururi neregulate si sterse.
ulceratii ce apar ca opacitati aditionale de dimensiuni variabile si forme neregulate,
atasate APC.
cavitati ce pot fi la distanta de calea de excretie si care se vizualizeaza numai daca
comunica cu aceasta.
amputatii costand in disparitia unui caliciu minor sau major
imagini lacunare uneori

CT in tuberculoza renala poate evidentia:

hidronefroze localizate sau complete
cavitati cu aspect de abces
rinichi mic cu calcificari
afectare perirenala, interesand coloana lombara si / sau psoasul (abcese)

25
 27. Boala polichistica renala
Sub aceasta titulatura sunt reunite trei entitati clinico-radiologice cunoscute pana in
prezent. Sunt afectiuni autosomal dominante.

1. RINICHIUL POLICHISTIC EREDITAR

caracterizat prin rinichi mare bilateral, cu contururi neregulate si aspecte radioimagistice
caracteristice.
UIV se constata alungire de tije caliciale si dezorientare a acestora , iar CT aspect de
dezorganizare a structurilor renale cu aspect descris de unii autori ca schweitzer .
clinic totdeauna sunt asociate: retentia azotata si hipertensiunea arteriala.
Aspectul chistic este prezent si la nivelul ficatului si uneori al pancreasului.

2. BOALA BOURNEVILLE
rinichiul polichistic este asociat cu leziuni SNC, cutanate, osoase, pulmonare
pe radiografiile de craniu se pot constata uneori calcificari mici, rotunde, imprastiate
sau sinuoase, neregulate si dense.
chisturile renale se pot asocia cu angiomiolipoame.

3. BOALA von HIPPEL LINDAU

caracterizata prin prezenta de hemangioblastoame ale SNC asociata cu manifestari
abdominale constand din chisturi, adenoame si carcinoame renale uni sau bilaterale.

28. Mod de realizare a UIV

Urografia intravenoas este tehnica de investigare a aparatului urinar in care se utilizeaza
substanta de contrast administrata i.v. Odata introdusa in sistemul circulator, aceasta in mod
normal se elimina in totalitate prin rinichi. Astfel se obtine opacifierea urinii, prin aceasta
punandu-se in evidenta
prezenta si nivelul functiilor de concentratie, secretie si excretie ale rinichilor
aspectul morfologic al rinichilor
morfologia si tonusul organelor tubulare si cavitare

Substantele iodate utilizate au concentratii de 50-70%. Ele pot da reactii de tip alergic de
la prurit la soc anafilactic si exitus.
Trebuie mentionat ca UIV este contraindicata la persoanele cu insuficienta renala si
hepatica, in afectiuni cardiace decompensate, in insuficienta circulatorie coronariana si cerebrala,
in astm, hipertiroidism si la persoanele alergice.
Totdeauna UIV va fi precedata de RRS.
Realizarea unei UIV presupune minim 3 radiografii dupa injectarea substantei de contrast,
realizate la intervalle de 3, 15 si 30 de minute. Examenul se poate continua cu realizarea de
radiografii la 1h, 2h, 4h de la injectare in functie de caz.
Radiografia de la 15 minute este de dorit sa se faca dupa utilizarea compresiei
(comprimarea regiunii abdominale inferioare imediat dupa realizarea radiografiei de la 3 minute,

26
cu un dispozitiv special). Asfel se pot obtine date utile legate de morfologia APC si bazinetului,
bilateral.

29. Investigatiile radiologice ale aparatului reno-uretero-vezical

1. RADIOGRAFIA RENALA SIMPLA : este o radiografie a regiunii abdominale pe care se
proieteaza organele aparatului urinar (mai putin uretra) la care nu se foloseste substanta de
contrast.
Realizarea ei necesita o pozitionare corecta a regiunii de examinat fata de filmul
radiologic, astfel incat pe radiografie sa se vizualizeze :
o superior : perechile de coaste XI si XII
o inferior : simfiza pubiana
RRS da relatii despre :
morfologia rinichilor (forma, dimensiunile, pozitia si contururile acestora)
existenta unor elemente anormale ca de exemplu calcificarile cu diferite sedii :
parenchim renal, arbore pielo-caliceal, vase pelvine, prostata, uter.
Pentru obtinerea unor informatii cat mai complete sunt necesare :
buna pregatire a pacientului ce consta in evacuarea colonului
buna pozitionare a pacientului
utilizarea unor constante electrice corespunzatoare examenului respectiv.

2. UROGRAFIA INTRAVENOASA = UIV este tehnica de investigare a aparatului urinar in
care se utilizeaza substanta de contrast administrata i.v. Odata introdusa in sistemul circulator,
aceasta in mod normal se elimina in totalitate prin rinichi. Astfel se obtine opacifierea urinii, prin
aceasta punandu-se in evidenta
o prezenta si nivelul functiilor de concentratie, secretie si excretie ale rinichilor
o aspectul morfologic al rinichilor
o morfologia si tonusul organelor tubulare si cavitare
Substantele iodate utilizate au concentratii de 50-70%. Ele pot da reactii de tip alergic de la
prurit la soc anafilactic si exitus.
Trebuie mentionat ca UIV este contraindicata la persoanele cu insuficienta renala si
hepatica, in afectiuni cardiace decompensate, in insuficienta circulatorie coronariana si cerebrala,
in astm, hipertiroidism si la persoanele alergice.
Totdeauna UIV va fi precedata de RRS.
Realizarea unei UIV presupune minim 3 radiografii dupa injectarea substantei de contrast,
realizate la intervalle de 3, 15 si 30 de minute. Examenul se poate continua cu realizarea de
radiografii la 1h, 2h, 4h de la injectare in functie de caz.
Radiografia de la 15 minute este de dorit sa se faca dupa utilizarea compresiei
(comprimarea regiunii abdominale inferioare imediat dupa realizarea radiografiei de la 3 minute,
cu un dispozitiv special). Asfel se pot obtine date utile legate de morfologia APC si bazinetului,
bilateral.

3. UROTOMOGRAFIA implica realizarea unor sectiuni tomografice conventionale la

nivelul rinichilor la circa 15-20 de minute de la injectarea substantei de contrast (s.c.)

27
4. PIELOGRAFIA ASCENDENTA consta in administrarea de s.c. pe calea unei sonde
introduse transuretrovezical in ureter si / sau bazinet. Umplerea se face retrograd, nefiziologic, iar
imaginile obtinute nu reflecta corespunzator starea morfo-functionala renala. Este o metoda
utilizata atunci cand secretia renala este absenta sau insuficienta pentru a produce imagine prin
urografie.
In prezent se poate realiza si pielografie descendenta prin injectarea de s.c. translombar
prin punctie la nivelul APC.

5. CISTOGRAFIA consta in radiografierea vezicii urinare in care exista urina amestecata cu

s.c. Variante ale acesteia sunt: POLICISTOGRAFIA si CISTOGRAFIA MICTIONALA.

6. ECHOGRAFIA RENALA in prezent este un examen de screening al rinichilor si vezicii

urinare (VU), ieftin si neinvaziv. Ea ofera relatii despre parenchimul renal si despre APC ce
contin urina care se comporta in mod normal ca un lichid pur. Echografic se pot masura rinichii
in toate diametrele si se pot evidentia calculii din arborele pielo-caliceal (APC).
Utilizarea echo-doppler-ului poate furniza date valoroase despre circulatia renala.

7. INVESTIGAREA RADIOIZOTOPICA utilizeaza emitatori de radiatii (I131,

Tc99m) si studiaza in special functia rinichilor (nefrograma izotopica).

8. COMPUTERTOMOGRAFIA (CT) este o metoda deosebit de valoroasa in investigarea

aparatului urinar. Da relatii despre morfologia si functionalitatea rinichilor. De asemenea permite
studierea raporturilor lor cu organele vecine. Se obtin imagini in sectiuni axiale. Investigarea CT
a rinichiului presupune realizarea de sectiuni native si de sectiuni dupa s.c.

9. Investigarea prin REZONANTA MAGNETICA este utilizata deoarece ofera imagini

foarte apropiate de anatomia reala. Utilizand secventele de puls se pot obtine detalii de structura
normale dar si patologice ce pot fi deosebit de utile diagnosticului clinic si imagistic.

10. HISTEROSALPINGOGRAFIA este o metoda conventionala folosita pentru studiul

morfologiei organelor tubulare si cavitare ale aparatului genital feminin. Presupune injectarea de
contrast cu ajutorul unui dispozitiv aparatul Schtze prin colul uterin in uter si trompe.

30. Investigatii radiologice in afectiunile tubului digestiv enumerare

si descriere
Examenul radiologic constituie metoda de examen al tubului digestiv ce ajuta stabilirea unui
diagnostic pozitiv si orientarea tratamentului. Metode de investigatie:
1.Radioscopia si radiografia abdominala pe gol (fara substanta de contrast) reprezinta
prima etapa a examenului tubului digestiv; pot decela un continut gazos neobisnuit al anselor
intestinale (meteorism, aeroenterie) sau imagini hidroaerice ( caracteristice ocluziei intestinale)
2. Radioscopia cu suspensie baritata administrata peroral reprezinta tehnica fundamentala
de explorare imagistica a tubului digestiv; ofera informatii despre modificarile morfologice si
functionale, despre sediul si natura leziunii; despre evolutia in timp a leziunii. Pentru stabilirea
unui diagnostic complet, se efectueaza o serie de manevre: examenul in strat subtire (evidentiaza
lcompleta (pt evaluarea formei, dimensiunii, pozitiei segmentului examinat.

28
3. Radiografiile permit evidentierea unor leziuni minime; urmarirea evolutiei sub tratament a
unui proces patologic. Surplusul de opacitate corespunde unei cavitati( lipsa de substanta)
anormale, iar defectele de umplere se datoreaza unor formatiuni ce ocupa o parte din lumen.
4. Irigoscopia si irigografia constituie introducerea unei substante baritate pe cale rectala; sunt
metode destinate examenului imagistic al colonului si portiunii terminale a intestinului subtire.
5. Examenele cu dublu contrast permit un studiu de finete al peretilor organului investigat, in
special al continuitatii contururilor. Se efectueaza prin asocierea unui strat subtire de substanta
radioopaca, aderent la peretii organului + un gaz( ingerare de potiuni efervescente in stomac) /
aer (insufltat in colon).
6. Investigatia cu substante farmacodinamice se utilizeaza substante ce modifica tonusul,
peristaltismul sau secretia tubului digestiv, in vederea obtinerii unor informatii de ordin
morfologic ( tehnica folosita atunci cind manifestarea patologica creeaza obstacole de diagnostic
prin alte metode).

31. Tehnica de examinare in tranzitul baritat eso-gastro-duodenal

Tehnica de investigatie imagistica, ce confera informatii despre: modificarile morfologice
si/sau functionale; sediul si caracterul leziunii; evolutia in timp a leziunii. Examenul se practica
cu ajutorul baritei (hidroxid de bariu), o substanta groasa, opaca la radiatiile x, pe care pacientul
trebuie sa o absoarba in cantitate variabila dupa necesitatile examenului sau care este introdusa in
duoden cu ajutorul unei sonde facuta sa alunece prin gura sau nas.
Pentru stabilirea unui diagnostic complet, se efectueaza o serie de manevre:
examenul in strat subtire (evidentiaza relieful mucoasei)
examenul in semirepletie (pt leziuni de dimensiuni mici)
examenul in repletie completa (pt evaluarea formei, dimensiunii, pozitiei segmentului
examinat).
Astfel, la nivelul esofagului se pot evidentia urmatoarele aspecte modificate:
o hipotonia calibru larg+evacuare lenta
o hipertonia lumen ingust+tranzit accelerat
o diverticuli de pulsiune opacitati aditionale rotunde sau ovalare, de forma regulata cu
contururi nete, au baza de implantare pediculata, uneori pliuri de mucoasa esofagiana
patrund in diverticuli, avind relief comun esofagian. Diverticulul Zenker substanta de
contrast va trece din faringe direct in diverticul si patrunde in esofag numai dupa
umplerea acestuia.
o esofagitele cronice semne functionale( diminuarea peristalticii, hiper/hipotonia), semne
morfologice (contur neregulat cu dintaturi)
o ulcerul esofagian nisa+modificari de relief( ingrosare edematoasa, convergenta
pliurilor)+ modificari diskinetice+spasm
o varicele esofagiene imagini transparente sinuoase, lacunare, dispuse in lumen (
dezorganizare totala a reliefului esofagian)
o fistule esofago-bronsice substanta de contrast trece in bronsii pe care le opacifiaza
o BRGE-evidentiata stricturi, ulceratii sau hernia hiatala( tranzitul baritat este indicat atunci
cind nu este posibila endoscopia digestiva superioara
o tumori maligne cancer vegetant: lacune de umplere unice/multiple, neregulate+
ingustare lumen pina la stenoza +/- pinteni maligni la extremitatile img lacunare; cancer
infiltrant: rigiditate segmentara a peretilor, ingrosarea/stergerea pliurilor mucoasei din

29
 zona respectiva, in fazele avansate, se produce o stenoza progresiva axiala a lumenului cu
o dilatare supraacenta.
La nivelul stomacului:
o stomacul hiperton- forma de corn, pozitie inalta, traiect oblic pronuntat.
o stomacul hipoton alungit, vertical, cu polul inferior situat sub creasta iliaca
o ptoza gastrica stomac in pozitie alungita, spatiul dintre diafragm si fornix este marit,
esofagul distal patrunde in abdomen.
o stomacul in cascada reprezinta accentuarea inflexiunii posterioare a stomacului, ce
antreneaza si o parte din corpul gastric, astfel incit se formeaza doua segmente-unul
superior care retine cantitatea de bariu ingerata pina aceasta atinge un anumit nivel si unul
inferior in care bariul patrunde numai dupa depasirea pragului dintre cele doua segmente.
o volvulusul gastric organoaxial-traiectul pliurilor mucoasei sunt modificate si se
intretaie in zona de torsiune
o gastritele cronice hipertrofice: pliurile gastrice isi pierd paralelismul si devin sinuoase,
determinind aparitia de imagini lacunare imense
o ulcerul gastric nisa ulceroasa
o tumorile gastrice benigne- imagini lacunare net conturate, unice/multiple; maligne f
vegetanta-imagine lacunara cu 1.margini nete sau formata in baza cofluarii mai multor
defecte mici de umplere 2.defecte de umplere marginale intinse, cu limite
sterse/neregulate; f infiltrativa- rigiditati+abs peristaltismului+deformarea reg afectate
o stenoza pilorica tranzit intirziat, uneori substanta de contrast persista cca 24h dupa
ingerare.
La nivelul duodenului:
o diverticuli duodenali opacitati aditionale rotund-ovalare, atasate lumenului dd, cu
contururi regulate si nete.
o duodenitele semne functionale: hipertonie(calibru redus)+hiperkinezie (tranzit
accelerat) / sau hipotonia ( +/- imagini hidroaerice in interiorul bulbului)
o ulcerul duodenal- nisa
o tumorile duodenale- benigne-img lacunare nete, omogene, bine conturate; maligne-
rare(infiltrative, vegetante, ulcerative)
La nivelul intestinului subtire
o boala Crohn hipotonie+staza, atrofia pliurilor mucoasei, imagini lacunare multiple,
contur neregulat, dintat(ulceratii)
o
Contraindicatii si efecte secundare - Acest examen este contraindicat femeilor gravide. El
nu este insotit de nici un efect secundar, doar absorbtia terciului baritat poatet fi neplacuta. De
indata ce examenul este incheiat, pacientul poate pleca si poate sa-si reia alimentatia normala. In
timpul urmatoarelor doua zile, fecalele sale vor avea un aspect albicios datorat eliminarii baritei

32. Tehnica de investigare prin irigografie

Constituie introducerea unei substante baritate pe cale rectala prin clisma; este o metoda
destinata examenului imagistic al colonului si portiunii terminale a intestinului subtire.
Este necesara o pregatire prealabila a pacientului care consta in regim igienodietetic,
clisma evacuatorie si administrare de laxativ.

30
 Irigografia este o metoda folosita de multa vreme si poate arata prezenta unor fistule, a
unui cancer, a diverticulilor, a spasmelor colonice, a megacolonului sau dolicocolonului, a
patologiei inflamatorii colonice
dolicolonul- se evidentiaza lungimea anormala a unui segment al colonului si formarea de
bucle suplimentare cu dispozitii variate ( se asociaza cu aerocolie marcata)
megacolonul
o congenital-calibru crescut+ aerocolie foarte bine exprimata
o secundar-+procese stenozante(inflamatorii sau tumorale)
diverticulii colonici opacitati aditionale rotunde sau ovalare, unite printr un pedicul vizibil
(daca exista procese inflamatorii parietale, se evidentiaza contururi neregulate si umplere
neomogena)
colitele - tulburari de tranzit (accelerat sau intirziat), hipersecretie (opacifierea segm afectat),
relief dezorganizat, ingrosat, modificari de calibru (de regula, post-cicatriciale).
Tumori
o Benigne - img lacunare regulate, nete, bine conturate;
o Maligne
forma vegetanta - img lacunare de diferite dimensiuni, cu contur neregulat,
sters, posibila stenoza maligna (daca se dezvolta pe intreaga circumferinta)
forma infiltrativa - rigiditate parietala+mici dintaturi
forma ulcerativa - nisa maligna.
ocluzia intestinala acumulare de gaze in ansele intestinale supraacente ( img hidroaerice)

33. Modificari elementare morfologice (calibru / lungime, plusuri /

minusuri de umplere) ale tubului digestiv enumerare, exemple
1. Modificari de pozitie
Ptoza deplasare caudala permanenta prin alungirea ligamentelor suspensoare
Deplasari (impingere / tractiune)
Torsiuni mecanism complex, imagini bizare
2. Modificari dimensionale
Cresterea / reducerea lungimii calibrului
brahiesofag, megaesofag, megacolon, dolicocolon
cauze congenitale, disfunctii neuro-vegetative, procese stenozante
Stenoze: = regiuni limitate de ingustare pronuntata a lumenului, produse de cauze organice
axiale / excentrice
cu contur regulat / neregulat
lungime: inelare / tubulare
uniformitatea calibrului: tubular / moniliform / neregulat
benigne / maligne
3.Modificari de contur
Amprente
= denivelari limitate ale contururilor produse de organele / formatiunile vecine
conturul nu este intrerupt
pliurile sunt impinse dar continue
Neregularitati
= alterari parietale grave

31
 intrinseci (fibroza retractila, procese tumorale)
extrinseci (periviscerite)
Denivelari
Intreruperera contururilor
= consecinta proceselor tumorale vegetante
! lizereul de siguranta examen cu dublu contrast colon
Rigiditatea
= produsa de procese infiltrative de natura inflamatorie sau neoplazica, cu absenta peristalticii
benigna
maligna
4.Imagini aditionale (plus de umplere)
Ulceratiile superficiale mici neregularitati de contur
Nisa pierdere de substanta in peretele unui organ
Rx:
de fata opacitate persistenta
de profil:
Benigna
relativ regulata
baza mica de implantare
iese din contur
Maligna
o forma neregulata
o baza larga de implantare
o retrasa din contur
(incastrata)
5.Defectele de umplere (lacune)
edem inflamator
tumori benigne
rotund ovalar
contur regulat, net nu intrerup pliurile
tumori maligne
crestere rapida
contur sters, neregulat
cu zone de semiton
pliuri intrerupte

34. Aspect radiologic in nisa benigna gastrica

Examenul radiologic este esenial n diagnosticul ulcerului gastric, nia fiind semnul direct.
Localizat cel mai adesea pe mica curbur,este vzut din profil n afara conturului gastric, ceea
ce o difereneaz de nia malign, ncastrat, dispus n conturul gastric.
Morfologic nia de profil poate s apar sub mai multe forme:
o Nia mic triunghiular sub forma unui spicul
o Nia de talie medie cu sau fr halou clar n jur;
o Ni pediculat,care apare ca un diverticul la nivelul micii curburi, legat de stomac printr-un
pedicul subire; are ntotdeauna semnificaia unui ulcer penetrant.

32
o Nia Hudek tipic cu cele 3 nivele (bariu, lichid i aer, propriu numai ulcerului gastric);
o Nia gigantic al crei diametru depete 5 cm care este de obicei expresia unei penetraii
vechi cu distrucia peretelui gastric astfel nct fundul ulcerului este constituit din parenchimul
organului penetrate (ficat, pancreas, reg. colic); este ntlnit la oamenii n vrst pe fondul
unor defecte de irigaie (pe fond ateromatos) diagnostric diferential cu cancerul gastric.
Nia de fa apare ca o pat de retenie baritat, nconjurat de halou semitransparent, dat
de edemul periulceros (inelul Hampton), justificnd comparaia cu o cocard = nia n cocard.
Semnele indirecte:
o Retracia micii curburi cu modificarea unghiului gastric prin apropierea pilorului de cardie, n
forme vechi, caloase, localizate la nivelul unghiului gastric
o Incizura spastic a marii curburi n dreptul leziunii ca expresie a spasmului persistent al
fibrelor circulare ale musculaturii.
o Convergena pliurilor mucoasei gastrice ctre ulcer = semn de benignitate.
Examenul radiologic diagnostic diferential benign/malign:
benign - nia ieit din conturul gastric cu pliuri din vecintate suple;
malign - ni ncastrat cu rigiditate parietal i anarhia pliurilor mucoasei din vecintate.

35. Aspect radiologic in nisa bulbara

Ulcerul duodenal in 90% cazuri ulcer bulbar
Investigatia radiologica poate fi negative pentru ulcerul duodenal deoarece nu produce
modificari evidente radiologic, insa prezinta o mare variabilitate de aspecte radiologice in raport
cu faza de evolutie; in formele de debut se pun in evident fenomene inflamatorii la nivelul
bulbului = bulbite. Bulbita urmarita radiologic evolueaza spre un ulcer duodenal cu aparitia nisei.
Aspectele radiologice ale bulbitei:
Bulbita simpla: pliuri paralele, ingrosate, curburi bulbare mai groase, evacuare incompleta, cu
faze lungi de acalmie, resturi de bariu intre pliuri
Bulbita edematoasa: bulb marit de volum, evacuare deficitara din cauza unor zone de edem
avansat
Bulbita de tip reticulat: retea reticulata care proemina zonelor de edem
Bulbita de tip polipoid: multiple imagini lacunare, ovalare care disloca bariul si acopera
pliurile realizand aspect fals polipoid (confuzia cu polipii este posibila in multe cazuri)
Bulbita de tip nodos: edem bulbar extins, conturul si pliurile bulbare sterse, opacifiere
neomogena, cu un bariu cenusiu murdar, cu tendinta la precipitare
Bulbita de tip pseudoulceros: variate modificari ale conturului bulbar datorita zonelor de edem
Bulbita patata: evolutia procesului inflamator spre ulcerare cu eroziuni ale mucoasei,
microulceratii
Aspecte radiologice ale ulcerului duodenal
Nu se poate vorbi de ulcer duodenal decat in prezenta nisei bulbare in relief semn major
direct. Nisa duodenala se aseamana cu cea gastric foarte mult, dar are si o serie de caracteristici
distincte:
In evolutia nisei bulbare predomina procesul inflmator exudativ si infiltrativ
Ulcerele bulbare sunt mai putin profunde din cauza peretelui subtire al duodenului
Nu se poate observa gulerul nisei si implicit nisele nu sunt mari
Vindecarea are loc cu importante deformari ale peretelui bulbar
Penetratia pana la seroasa provoaca periviscerita cu punct de plecare intrinsec

33
 Aspectul nisei este in functie de prezenta deformatiei bulbului si a sediului ei (fete/curburi):
o nisele fara deformare constituie expresia unui ulcer recent (aspect in cocarda,
rozeta, sub forma de pata rotunda, ovalara, persistenta, centrobulbara, cu zona de
edem periulceros, bulb marit de volum, cu evacuare dificila si convergenta pliurilor spre
nisa)
o nisele cu deformari bulbare prezinta diverse aspecte

36. Semne directe si indirecte de nisa benigna

SEMNE DIRECTE:
1. Nisa
data de eroziunea mucuoasei sau submucoasei gastrice si chiar a muscularei in care intra
substanta de contrast, realizand o opacitate, care proemina din contur
imagine de fata: imagine de cocarda (opacitate rotunda sau ovalara, persistenta,
inconjurata de halou transparent, cu pliurile mucoasei convergente spre nisa)
imagine de profil: plus de umplere ce iese din conturul micii curburi, de forma rotund-
ovalara, semilunara, conica, triunghiulara
dimensiuni 2-3 mm pana la cativa cm
forma triunghiulara, rotunda, aplatizata
conturul net si regulat, neregulat in cele penetrante
tonalitate omogena (neuniforma in cancer)
cu cat conturul nisei este mai regulat, cu atat nisa este mai recenta

2. Modificari periulceroase
determinate de edem si infiltratie inflamatorie
radiologic: banda transparenta ce separa baza nisei de lumenul gastric (inel Hampton)
semn patognomonic de benignitate
ulceratiile superficiale ale mucoasei, pana la 2mm adancime nu sunt vizibile radiologic

SEMNE INDIRECTE
1. Semne functionale
triada simptomatica: Hipertonie, Hiperkinezie, Hipersecretie
evacuarea intarziata a stomacului in urma diskineziei antro pilorice
semnul aratatorului sau indicatorului (incizura pe conturul opus celui pe care se
localizeaza nisa)

2. Semne morfologice
Convergenta pliurilor spre nisa
Rigiditatea segmentara
Scurtarea micii curburi
Bilocularea stenozaexcentrica
Gastrita insotitoare

34
 37. Diagnosticul diferential intre nisa benigna si cea maligna
Nisa este expresia unei ulceratii interesand in grade variabile tunicile interne ale
segmentului de tub digestiv implicat; bariul umpland pierderea de substanta apare ca o
proeminenta opaca.
La examenul unei nise trebuie sa precizam localizarea, forma, dimensiunile, modul de
opacifiere (omogen sau neomogen) si aspectul mucoasei din jurul nisei.
In raport cu sediul nisei si cu modul de proiectie al acesteia fata de fascicolul de raze X se
pot observa 2 aspecte: nisa situata pe curburi apare ca o proeminenta baritata atasata conturului
respectiv, iar nisa situata pe una din fetele segmentului de tub digestiv afectat poate fi evidentiata
in strat subtire in pozitie frontala sub forma unei opacitati reziduale, suspendate. O astfel de nisa
situata pe una din fete poate fi proiectata marginal, tangent la fascicolul de raze X prin rotatia
bolnavului in incidente oblice sau de profil.
Nisa benigna proiectie marginala (iese din contur), forma relativ regulata, baza mica de
implantare, zona transparenta la baza produsa de edemul local.
Nisa maligna forma neregulata, baza larga de implantare, retrasa din contur
(incastrata).

Nisa benigna
o Este frecventa la nivelul stomacului si al bulbului duodenal, mai rar la esofag sau intestin
o Localizata pe curbura apare radiologic ca o pata baritata proeminenta din contur, rotunda /
ovalara, cu baza de implantare variata, uneori mica, pediculata, cu dimensiuni variate, de
obicei 1-2 cm, cu contur net si opacifiere omogena
o Deasupra si dedesubtul nisei se evidentiaza denivelari cu versante asimetrice, care
corespund edemului periulceros (zona clara, inelara)
o Intre bariul din nisa si cel din stomac se observa o banda transparenta (semnul Hampton)
care corespunde de asemenea edemului periulceros
o Pliurile din jurul nisei converg spre ea conferindu-i un aspect stelat
o Asociaza importante modificari functionale: spasme, hiperkinezie
o Nisa benigna situata pe o fata apare ca o pata suspendata inconjurata de o zona clara (nisa
in cocarda)

Nisa gastrica maligna

o Este expresia radiologica a cancerului ulcerat
o Prezinta dimensiuni mari, de obicei mai mari de 3 cm
o Are baza larga de implantare si este mai mult inalta decat lata
o Fundul nisei poate fi rectiliniu, bombat, n platou sau neregulat
o Nu proemina in conturul organului
o Poate fi situate n acelasi plan cu profilul conturului, ori sub acesta (nisa ncastrata) sau sa
fie situata ntr-un defect de umplere (nisa n lacuna)
o In jurul nisei maligne se poate constata prezenta unor imagini lacunare
o Pliurile mucoasei din jur sunt rigide, nu dispar la compresiune si se opresc la distanta de
nisa
o Nu raspunde la testul terapeutic, dimpotriva isi poate creste dimensiunile sub tratament
antiulceros
o Nu este dureroasa sub ecran

35
 38. Diagnosticul diferential intre stenoza maligna si cea benigna
Stenoza benigna:
sunt rezultatul unor procese inflamatorii sau tumorale benigne, apar in ulcere sau dupa
ingestia de soda caustica
lungime mare
unice sau multiple
axiale, datorita afectarii circumferentiale ale peretelui tubului digestiv
contur regulat sau fin neregulat, poate prezenta spiculi datorita unor ulceratii superficiale
ale mucoasei
aspect de palnie deaorece modificarea calibrului nu se face brusc
pliurile zonei stenozate pot fi modificate (mai groase sau mai subtiri), cu contururi sterse,
neregulate, dar nu se intrerup la nivelul zonei de stenoza.
Stenoze maligne:
sunt scurte
de obicei unice
in general excentrice, rar axiale, in procese maligne infiltrative cu evolutie
circumferentiala
conturul stenozei e intotdeauna neregulat
modificarea de calibru se face brusc, apar pintenii maligni
pliurile de mucoasa din interiorul stenozei dispar
asociaza si alte semne de malignitate: imaginea in semiton, rigiditatea.

39. Diverticulii tubului digestiv descriere radiologica, localizare,

particularitati
Diverticuli = defecte in structura tunicii musculare, ce angajeaza mucoasa prin bresa constituita.
Pot fi unici sau multipli. Se produc prin doua mecanisme:
Diverticuli de pulsiune:
Forma rotunda sau ovalara
Contur regulat, net trasat
Solitari sau multipli
Prezinta o pacifiere omogena
La locul de contact cu lumenul prezinta un pedicul de regula mai ingust ca restul pungii
diverticulare
Pliurile mucoasei patrund in diverticul
Segmentul de tub digestiv care prezinta diverticului nu prezinta modificari de tonus sau
peristaltica (diagnostic diferential cu ulcerul)

36
 Daca o pacifiere intradiverticulara este neomogena, cu contur neregulat sau partial sters
se considera ca mucoasa din interior este edematiata = diverticulita (localizare: esofag,
duoden si colon)
La nivelul colonului, diverticulii se pot complica frecvent cu procese de diverticulita si
chiar cu abcese peridiverticulare = extravazarea substantei de contrast din sacul
diventricular in atmosfera peridiverticulara
Diverticuli de tractiune:
Forma triunghiulara, baza la nivelul lumenului, vaful - spre exterior
Contururi regulate, net trasate, aproape rectilinii
Baza larga de implantare = se evacueaza complet
Apar secundar unor procese de fibroza sau inflamator

40. Aspectul normal al structurii osoase (os spongios, os compact,

corticala etc.)
Scheletul este alcatuit din oase lungi, oase late si oase scurte.
Macroscopic toate oasele au:
- o portiune centrala constituita din os spongios cu spatii medulare
- o portiune periferica densa si dura din os compact, inconjurata de periost
Histologic, osul adult prezinta doua componente principale:
substanta osoasa dura organizata in lamele / trabecule opace la raze X
spatiile osoase ocupate de tesuturi conjunctive moi = spatii medulare, transparente la
razele X

A. Osul lung prezint trei parti: diafiza, metafiza si epifizele

1. Diafiza are forma de cilindru si este constituita din tesut osos compact care inconjoara
canalul medular.
Compacta - grosime si diametru in raport cu importanta osului
Tesutul osos compact este format din:
- sisteme tubulare Havers dispuse paralel cu axul osului (lamele dispuse in sisteme
cilindrice concentrice)
- lamele complementare
- una care inconjoara diafiza in manson, sub periost
- alta situata spre canalul medular = endost;
- canalele Volkmann pe elementele precedente
Rgr: doua benzi opace paralele care delimiteaza canalul medular
CT: inel cu densitate mult crescuta, omogen
IRM: asemnal in toate secventele
Canalul medular
Rgr. banda radiotransparenta
CT: densitate tisulara, predominant grasoasa
IRM: la adulti semnal de tip grasos (HT1, izo-hT2)
Periost
37
 Rgr, CT: nevizibil
IRM: asemnal

2. Epifiza = tesut spongios, inconjurat de corticala epifizara

Tesutul spongios este constituit din:
- lamele ce nu sunt dispuse concentric ca in compacta, ci in trabecule mai
rare,formand o retea
- trabeculele spongioasei sunt orientate in sensul liniilor de forta, in raport cu
functiile osului
Rgr.: travee opace, fine, ce formeaza o retea cu ochiuri radiotransparente
CT: travee dense ce se intersecteaza in retea
IRM: semnal grasos dar < grasimii subcutanate
Corticala acelasi aspect ca si compacta diafizara, dar foarte subtire.

B. Osul lat se compune din corticale paralele (tablii) intre care este o spongioasa (diploe)
exemplu: oasele craniului (unite prin suturi denumite sinostoze).

C. Oasele scurte sunt alcatuite dintr-o masa spongioasa invelita intr-un manson periostic
(vertebrele) sau intr-o corticala foarte subtire (oasele carpiene).

41. Aspectul normal radiologic al osului lung

La osul lung se disting trei parti: diafiza, metafiza si epifizele.
1.Diafiza are forma de cilindru si este constituita din tesut osos compact care inconjoara canalul
medular.
a. Compacta - grosime si diametru in raport cu importanta osului
Rgr: doua benzi opace paralele care delimiteaza canalul medular
b. Canalul medular
Rgr. banda radiotransparenta
c. Periost
Rgr: nevizibil

2.Epifiza = tesut spongios, inconjurat de corticala epifizara

a. Tesutul spongios
Rgr.: travee opace, fine, ce formeaza o retea cu ochiuri radiotransparente
CT: travee dense ce se intersecteaza in retea
IRM: semnal grasos dar < grasimii subcutanate
b. Corticala acelasi aspect ca si compacta diafizara, dar foarte subtire

42. Leziuni elementare osteodistructive enumerare, exemple

MODIFICARI ELEMENTARE OSOASE
Modificari de structura
38
 distructive
constructive
mixte
MODIFICARI OSTEODISTRUCTIVE
1. Demineralizare
2. Osteoliza
3. Osteonecroza
4. Atrofia prin presiune

1.Demineralizare
=diminuarea sarurilor fosfo-calcice la nivelul matricei proteice osoase, cu pastrarea
integritatii acesteia (reversibila)
Exemple:
Artrita hiperperfuzie locala ca raspuns inflamator metabolizarea sarurilor PCa
scaderea concentratiei in segmentele vecine articulatiei demineralizare
Fractura : demineralizare prin efecte locale + demineralizare prin imobilizare

2. Osteoliza
=presupune lipsa de structura osoasa prin activarea osteoclastelor cu distructie a matricei
proteice si mobilizare a sarurilor PCa
Exemple:
Eroziune
Geoda
Lacuna
Sechestru osos

3. Osteonecroza
=leziune secundara hipoperfuziei sau lipsei de perfuzie intr-un teritoriu osos
Exemple:
Osteonecroza aseptica
Infarct osos
Ostecondroza

4. Atrofia prin presiune

=caracterizata prin lipsa de substanta osoasa, generata de actiunea prelungita a unui
element compresiv de vecinatate (adeseori vascular)
Exemple:
din interior spre exterior (ex. chist osos)
dinspre exterior spre interior (ex. sa turceasca balonizata in adenomul hipofizar)

39
 43. Leziuni elementare osteoconstructive enumerare, exemple
Leziuni constructive = productie osoasa in exces, fie prin reducerea resorbtiei osoase, fie
prin accentuarea osteoblastozei.
Modificari:
intr-un singur loc, pe un singur os monotope
mai multe locuri, acelasi os politope
acelasi os monostice
mai multe oase poliostice
Leziunile constructive sunt :
1. Osteoscleroza ex: spongioscleroza, endostoza (la nivelul endostului compactei)
2. Periostoza ex. procese inflamatorii, tumori maligne, sarcom Ewing
3. Osificari heterotrope ex. osteofite, sindesmofite, osificari post-traumatice

44. Periostoza tipuri si caracteristici

In functie de agresivitatea si timpul de evolutie al procesului patologic, periostoza poate fi :
lineara - specifica proceselor inflamatorii, dubleaza conturul extern al osului, avand o
structura asemanatoare structurii osoase pe care o insoteste.
lamelara - specif. sarcoamelor Ewing, inflamatiilor , apare ca multiple opacitati
lineare, paralele cu conturul osului si intre ele .
spiculara specif. tumorilor maligne, si in inflamatii deosebit de agresive,cu evolutie
rapida. Radiologic se prezinta ca opacitati lineare sau triunghiulare, dispuse in
unghiuri variabile fata de conturul extern al osului, de cativa milimetri.
pinteni periostotici / apozitii periostale/ triunghi malign Codman - apar ca opacitati
de forma triunghiulara , bine conturati, de obicei regulati. Se intalnesc la periferia
proceselor expansive tumorale, la periferia locului de efractie a corticalei de catre
tumora.

45. Consolidarea normala a focarului de fractura aspect radiologic

1. Etapa de calus osos fibro-proteic - in 7-10 zile creste transparenta extremitatii ososase
din focarul fracturat = demineralizare locala, cu largirea solutiei de continuitate, contururile
osoase adiacente apar sterse.
2. Etapa de calus conjunctiv - in aprox 2 saptamani , cu demineralizare importanta, si linia
de fractura apare mai putin clara in fum de tigara.
3. Etapa de calus osos primitiv = dupa 3 saptamani:
- opacifiere neomogena la nivelul focarului de fractura care depaseste limita traiectului.
- treptat, dispare solutia de continuitate fiind inlocuita de t. osos.
4. Etapa de calus osos definitiv = remodelare osoasa sub activitate osteoclastica. Dureaza
cateva luni.
- calusul capata aspect trabecular

40
 - stabilirea continuitatii compactei, si reudcerea volumului calusului

46. Tulburarile de consolidare a fracturilor

1. Calus vicios- consolidare in pozitie anormala.
2. Calus exuberant- calus voluminos ce intereseaza si partile moi.
3. Pseudartroza - lipsa de stabilire a continuitatii intre fragmente la 6L de la producerea fracturii.
-apare prin: distanta mare intre fragmente
hipervascularizatia zonei focarului
interpunere de parti moi si distrugere de periost => osificare, depunere de
periost nou pe fiecare dintre fragmentele fracturii , cu aparitia de corticala noua spre focarul
de fractura.
Rx: - lipsa de calus din jurul elementelor din jurul focarului de fractura
- aparitia de os nou, compact, pe versantii fracturii

47. Osteomielita fazele evolutive functie de aspectul anatomo-

patologic
Osteomielita = afectiune inflamatorie osoasa, determinata de agenti patogeni diferiti, ce
realizeaza entitati clinice cu evolutie si tablou radiologic bine definite.
FAZA ASPECT ASPECT RADIOLOGIC
ANATOMO-PATOLOGIC
proces inflamator domina fenomenul 10-14 zile
conj.-vascular os : aspect normal
afectarea secundara a tesutului osos parti moi: creste
hiperemie demineralizarea mai ales in densitatea partilor moi
spongioasa , dar si in compacta in vecinatatea
+ inflamatia si a periostului metafizei interesate
dupa 10-14 zile
os: demineralizare
CONGESTIE -
difuza(spongioasa si
HIPEREMIE
compacta), ce se
extinde rapid
15-20 zile + reactie
periostala unilamelara sau
plurilamelara
PREDOMINA
FENOMENELE
DISTRUCTIVE
abcesul format difuzeaza in toate directiile o aspect patat al
ABCEDARE se produc necroze, datorita emboliei demineralizarii, cu
microbiene, compresiei vaselor (in aparitia de mici zone de
(SUPURATIE)
compacta mai usor, datorita vascularizatiei osteoliza
sarace si lipsei anastomozelor) o apar sechestre

41
 inflamatia periostului este intretinuta de in spongioasa- dimensiuni
prezenta sechestrelor mici
in compacta dimensiuni
mari
Rx vizibil dupa mai multe
luni (2)
o portiuni de os izolate de
tesutul din jur prin zone
de osteoliza
o delimitarea de tesutul din
jur: 4-6 luni
o se pot resorbi, se pot
elimina (fistule)
o reactii periostale din ce
in ce mai bogate
PREDOMINA
FENOMENELE
DISTRUCTIVE
dupa indepartarea sechestrelor (eventual apozitiile subperiostale isi
chirurgical) se regenereaza osul, de obicei reduc dimensiunile
neomogen , unde nu a fost distrus (abces, o structura se reface,
sechestre); putind persista zone cu
lipsa de substanta osoasa se completeaza structura mai condensata
REMANIERE partial sau total sau mai rarefiata
o pot persista cavitati
(zone de osteoliza)
PREDOMINA
FENOMENELE
CONSTRUCTIVE
- prezenta sechestrelor intretine infectia 1. reactii periostale abundente
(congestia si staza locala conditii pt. ingrosare neregulata a
osteoscleroza) osului
- circulatie locala lenta cu staza limfatica 2. osteocondensare
favorizeaza formarea de os ingustare a canalului medular
CRONICIZARE prezenta de abcese cu sechestre compactizarea spongioasei
(pusee repetate, - in interiorul acestor
evoutie condensari apar zone de
prelungita) osteoliza bine conturate ce pot
contine imagini de sechestre
3. prezenta de fistule
PREDOMINA
FENOMENELE
CONSTRUCTIVE

42
48. Necroza aseptica de cap femural aspect radiologic
Termeni
Osteonecroza aseptica = necroza epifizara la adult
Infarct osos = necroza metafizara si diafizara la adult
Osteocondrita disecanta = necroza epifizara subcondrala de talie mica (<1cm)
Osteocondroza, osteocondrite de crestere = necroza unui nucleu epifizar

Definitie: necroza aseptica de cap femural: moartea componentelor celulare din corticala si
spongioasa osoasa ce rezulta din reducerea / obstructia / intreruperea vascularizatiei (arteriale,
capilare, sinusoidale,venoase).

Etiologie:
origine macrovasculara: traumatism cu fractura sau luxatie de cap femural
origine microvasculara: embolii grasoase (hipercorticism, alcoolism, hiperlipidemie),
embolii gazoase (maladia chesoanelor, plonjori), citotoxicitate (radioterapie,
chimioterapie, maladie Gaucher)

Epidemiologie:
85% la sexul masculin, intre 4 si 10 ani (maladia Legg-Calve-Perthes) respectiv intre 30 si 50
ani (maladia Chandler)

Anatomie patologica:
Stadiul 1 : moarte celulara la debut
Stadiul 2: aparitia unei interfete periferice reactive
o 2a = osteocondensare relativa prin scaparea de la demineralizare - ce apare
prin hiperemia reactiva si diminuarea activitatii
o 2b = osteocondensare reala survenind la nivelul suprafetei portante
Stadiul 3 si 4: resorbtia traveelor necrozate, fractura si stergerea osului subcondral
Stadiul 5: distructia cartilajului de acoperire si aparitia coxartrozei

Aspecte radiologice:
Dupa STEINBERG - 5 stadii:
infra-radiologic: anomalii hemodinamice, histologice si izotopice
la 5 saptamani de la debutul clinic: prima manifestare radiologica consta din
modificari structurale teoretic reversibile :
o osteocondensare sectoriala a capului femoral;
o o plaja de demineralizare heterogena subcondrala inconjurata la periferie de
osteocondensare arciforma (situata de obicei in cadranul supero-extern si
anterior);
o forma capului femural pastrata;
o fara modificari ale spatiului articular, fara osteofite.
fractura subcondrala coaja de ou ; spatiul articular in continuare normal
modificare de forma a capului femural; spatiul articular normal
leziuni articulare degenerative secundare: ingustarea spatiului articular si remanieri
osoase degenerative

43
 Diagnosticul diferential cu coxartroza
Semne radiologice: pensarea spatiului articular, condensare subcondrala, osteofitoza a
versantilor articulari (ca in orice proces artrozic).
In faze avansate: geode (tulburari de vascularizatie) osteonecroza aseptica, in care pensarea
spatiului articular apare tardiv, capul femural fiind deformat.

49. Caractere de benignitate/malignitate a tumorilor osoase

osteolitice
Caractere de benignitate:
tumori monooste (1 os), monotope (1 localizare)
rata de crestere lenta (da posibilitate osului sanatos de a de delimita de leziunea
tumorala) = contur in harta geografica, eventual scleroza marginala, atrofie prin
presiune
nu distrug corticala
nu determina reactie periostala (rar, de tip benign)
nu invadeaza partile moi

Exemple de tumori benigne osteolitice aspecte radiologice:

1. Osteom osteoid: zona de osteoscleroza + periostoza; centrata de zona osteolitica = nidus
(dimensiuni reduse); tumora + nidus ~ 2cm.

2. Fibrom osos: leziune osteolitica, rotund ovalara, contur geografic; condensare marginala,
septuri in aria tumorii; nu determina reactie periostala; nu invadeaza partile moi

3. Hemangiom:
in localizarile vertebrale
o osteoliza delimitata de septuri ce dau un aspect tigrat prin ingrosarea
trabeculelor verticale extensie in arc
o deformarea corpului : bombarea conturului posterior, latire, tasare
o asimptomatic, stabil / agresiv
in localizarile pe oase plate (frontal, parietal, omoplat) orientare radiala a traveelor

Pseudotumori:
1. Chist osos esential/solitar:
zona de osteoliza intinsa (> 5cm), bine delimitata, ce subtiaza corticala si prezinta
inferior o zona de scleroza marginala in semiluna (pahar de ou)
uneori are contur policiclic / septuri
nu interupe corticala
nu determina reactie periostala (exceptie fractura pe os patologic)

2. Chist osos anevrismal:

zona de osteoliza, rotund ovalara, uneori septata; crestere importanta in timp, subtiere
marcata a corticalei. fara reactie periostala.
cand ritmul de crestere este rapid poate apare si o minima reactie periostala lamelara

44
3. Tumora cu mieloplaxe
osteoliza intinsa, de obicei poliseptata, policiclica
fara scleroza periferica; sufla osul; subtiere importanta a corticalei, care isi pastreaza
continuitatea
intreruperea corticalei este primul semn de virare spre maligniatte apare reactie
periostala, extensie in partile moi

Caractere de malignitate:
monooste / polioste, politope
rata de crestere rapida (limite imprecise)Exceptie: mielom multiplu rata lenta
dimensiuni mari
intrerup corticala
determina reactie periostala (spiculata, triunghiulara)
evolutie rapida
pot recidiva

Exemple de tumori maligne osteolitice aspecte radiologice:

1. Osteosarcom:
variabil ca aspect, in functie de forma histologica osteocondensare intinsa,
neomogena / osteoliza maligna
limite imprecise, fara scleroza marginala, corticala distrusa
reactie periostala importanta, fie lamelara (rar), spiculata (frecvent)
intotdeauna monoosta, monotopa

2. Condrosarcom:
osteoliza cu contururi sterse, de obicei burata prin microcalcificari de tip condroid
fara scleroza marginala
reactia periostala poate lipsi datorita cresterii lente tumorale

3. Reticulosarcom Ewing:
zona intinsa de osteoliza > 5cm (toata diafiza)
imprecis delimitata, fara zone de tranzitie
fara scleroza marginala
absenta completa a matricei osoase tumorale
corticala intrerupta
reactie periostala specifica tip plurilamelar = in bulb de ceapa

4. Mielom multiplu - zone multiple de osteoliza, rotund-ovalare, talie relativ mica, contur
relativ bine delimitat, fara reactie periostala, situate in os complet sanatos

50. Tuberculoza vertebrala aspect radiologic

Localizare: la nivelul corpului vertebral de obicei; in jumatatea anterioara a corpului
vertebral, in apropierea discului
Apar in coloana toracala, lombara (T10-T11 cel mai frecvent )
45
 Procesul se extinde de la un corp vertebral , la disc pe care il distruge, apoi se extinde la
platoul corpului vertebral vecin.
Radiologic leziunile apar dupa 1-2 ani de la aparitia semnelor clinice.
In ordine apar:
Afectari discale: - pensarea spatiului intervertebral
anterior sau lateral: cifoza, scolioza
in intregime, cu aspect estompat, sters
Leziuni vertebrale:
d. de structura: platouri vertebrale cu contur sters; osteoporoza de vecinatate; lacune
marginale, in oglinda sau centrale, cu contururi sterse si sechestre
demineralizate
e. de forma si dimensiuni: diminuarea in inaltime a corpurilor vertebrale prin leziuni
distructive cifoze, scolioze, retrolistezis

PERIOADA DE STARE
Se accentueaza modificarile spatiilor si corpurilor vertebrale. Corpurile vertebrale isi reduc
inaltimea in mod evident suprafetele discale vin in contact datorita distructiei complete a
disculului = blocuri cifoze angulare
Aparitia abcesului rece opacitati uni-/ bilaterale ce bombeaza mai mult/ mai putin lateral,
limite nete, omogene, depasind apofizele transverse.
Apar si procese reactionale = linii de demarcatie scleroza ce delimiteaza leziunile si
reface contururile osoase.

STABILIZARE:
disparitia sechestrelor;
regresia abcesului rece;
delimitarea neta a focarelor;
instalarea sudurii intervertebrale.

46