1.

Tm maligne ale limbii – caractere clinice

-cea mai frecv zona pt tm orale

-evolutie relativ asimptomatica in debut dar sunt si forme extrem de invasive cu adenopatii cervicale
metastatice la primul consult
-cel mai frecv afecteaza marginea laterala, fata ventral si santul pelvilingual, rar vf limbii sau fata dorsala

Debutul: -
a) leziune ulcerativa pe fond leucoplazic initial nedureroase
-durerea apare ulterior prin suprainfectare
-ulceratiile pot fi associate cu fact iritativi (obt taioase, abrazive)
b) debut nodular intraparenchimatos, tm are org in glandele salivare mici
c) debut vegetant
-la niv planseului bucal tm maligne sunt situate paramedian anterior, sub forma ulcerativa sau mai rar
proliferative, lez prez pe fond leucoplazic

Perioada de stare, forme clinice :

- forma ulcero-distructiva , poate interesa doar limba sau limba si planseul
-daca e implicat planseul si fata ventral a limbii e greu de localizat punctul de plecare-> tm pelvilinguala
cu aspect de carte deschisa
-forma ulcero-vegetanta: mai rar in planseu
-forma infiltrativa,scleroasa : doar intraparenchimatos lingual, ev lent si difuz, prognostic rezervat
-tm cu character limfofil dau metastaze cervicale in functie de localizarea si marimea tm primare

Tm portiunii post-sulcale a limbii : - forma aparte, debut insidious, diagnosticate tardiv in stadii
avansate
-manif clinice: jena in deglutitie, disfagie, deurere , crestere in volum 1/3 post limbii cu durere la
palpare, cerem ajutor ORL pt ulceratii in portiunea vertical, are grad mare de malignitate, ev rapid,
metastazeaza precoce

-ggl retrodigastric e patognomonic in tm de limba si planseu care dreneaza spre posterior

-ggl supraomohioidian pt tm anterioare

2. Tm maligne ale limbii – dg dif

a) Ulceratii traumatice – cauza lor e usor de id, dispar dupa elimin fact cauzal
b) Afte bucale – dim mici, extreme de dur la palpare, trec in 7-10 zile
c) Ulceratia TBC (sancru primar) – pe fata dorsala, granulatii galbui, spontan dureroasa
d) Sifilis primar – ulceratie cu fund neted,curat, baza indurate
e) Tm benigne – in special pt forme nodulare
f) Chisturi ale planseului bucal – ev lunga, consist moale
 g) Litiaza canalului Wharton – colica salivara, prez puroi
h) Abces loja sublinduala , submand, flegmon de planseu bucal etc

3. Tm planseu bucal anterior – caractere clinice

cea mai frecv zona pt tm orale

-evolutie relativ asimptomatica in debut dar sunt si forme extrem de invasive cu adenopatii cervicale
metastatice la primul consult

Debutul:
a) leziune ulcerativa pe fond leucoplazic initial nedureroase
-durerea apare ulterior prin suprainfectare
-ulceratiile pot fi associate cu fact iritativi (obt taioase, abrazive)
b) debut nodular intraparenchimatos, tm are org in glandele salivare mici
c) debut vegetant
-la niv planseului bucal tm maligne sunt situate paramedian anterior, sub forma ulcerativa sau mai rar
proliferative, lez prez pe fond leucoplazic

Perioada de stare, forme clinice :

- forma ulcero-distructiva , poate interesa doar limba sau limba si planseul
-daca e implicat planseul si fata ventral a limbii e greu de localizat punctul de plecare-> tm pelvilinguala
cu aspect de carte deschisa
-forma ulcero-vegetanta: mai rar in planseu
-tm cu character limfofil dau metastaze cervicale in functie de localizarea si marimea tm primare
-ggl supraomohioidian pt tm anterioare

4. Tm planseu oral – dg dif

a) Ulceratii traumatice – cauza lor e usor de id, dispar dupa elimin fact cauzal
b) Afte bucale – dim mici, extreme de dur la palpare, trec in 7-10 zile
c) Ulceratia TBC (sancru primar) – pe fata dorsala, granulatii galbui, spontan dureroasa
d) Sifilis primar – ulceratie cu fund neted,curat, baza indurate
e) Tm benigne – in special pt forme nodulare
f) Chisturi ale planseului bucal – ev lunga, consist moale
g) Litiaza canalului Wharton – colica salivara, prez puroi
h) Abces loja sublinduala , submand, flegmon de planseu bucal etc
5. Tm maligne jugale caractere clinice

-factori de risc : microtraumatizarea cronica a mucoasei pe linia alba la nivelul planului de

ocluzie + alti factori generali si locali
-au ca punct de pecare in general epiteliul mc jugale si mai rar glandele salivare
-majoritatea sunt carcinoame bine differentiate, moderat differentiate sau nediferentiate
-carcinomul verucos are o incidenta crescuta

Debut:
-pe linia alba intre comisura si trigonul retromolar pe fondul unor leziuni leucoplazice
preexistente
- forma ulcerativa – confundat cu leziune banala
- forma vegetanta – pe fondul unei leucoplazii verucoase, se transforma in carcinom verucos –
se confunda cu un papilom din cauza aspectului pseudopapilomatos (benign)
-forma nodulara – rara, la tm cu debut in glanda salivara a submc jugale

Perioada de stare :
-forma ulcerativa – ulceratie cu character infiltrative
-forma vegetanta – aspect conopidiform care se extinde in suprafata si profunzime, ajunge sa se
interpuna intre arcadele dentare fiind permanent traumatizata, poate infiltra pana la m.
buccinator si tegument urmand sa ulcereze spre exterior

In evolutie : apare durere si trismus cand sunt afectati m maseter si pterigoidieni, masticatie
dureroasa cu hemoragii minore la varful mugurilor tumorali
-adenopatie precoce, caracter tumoral limfofil
-adenopatie cervicala 50% din cazuri
-profunzimea este factot principal in prognostic – pana la 6 mm are rata de suprav mare
indiferent de stadializarea bolii

6. Tm maligne jugale – dg diferential se face cu:

 ulceratii traumatice - margini netede, depozite de fibrin
 afte bucale – ulceratii de mici dimensiuni extrem de dureroase, se remit in 7 -10 zile
 ulceratia tuberculoasa (sancrul primar) – aspect murdar, granulatii galbui, dureros
 ulceratii sifilitice – superficiale
 tm benigne – dificil de diferentiat de papilom, fibrom, pt formele de debut vegetante
 slitiaza canalului Stenon – colica salivara, inflamatia orificiului glandei, la presiune se elimina
puroi
 abces geninan, adenita geniana – mai ales pt formele nodulare, supuratie si stare gen
alterata
 7. Tm maligne ale comisurii intermaxilare (trigonul retromolar)

-comisura intermaxilara este reprezentata de mc care tapeteaza aria triunghiulara cuprinsa intre
spatiul retrotuberozitar, ramul ascendent al mandibulei si fata distala a M3 inf
-factori de risc : fumat, alcool, traumatisme date de M3, pozitii vicioase ce pot determina leziuni
ulcerative cornice
- pot fi tm primare provenite din epiteliul de invelis - predomina carcinomul spinocelular
-pot fi tm provenite din glandele salivare – predomina carcinomul mucoepidermoid sau
adenocarcinoma
- pot fi tm prin extensie secundara – cu punct de plecare mc jugala, gingivomc, creasta alveolara,
oasele max, pilierul amigdalian

Debutul:
-sub forma de mica ulceratie sau fisura a mucoasei
-rar forma vegetanta
-nodul interstitial cand are punct de plecare o glanda salivara

Perioada de stare:
-forma frecventa ulcero-distructiva si rar ulcero-vegetanta (aspect lobulat cu zone ulcerative)
-prezinta tulburari asociate precoce – trismus (prin inflitrarea m maseter/pteriogoidian); durere,
tulburari de masticatie si deglutitie, halena fetida
-adenopatia cervicala este si ea precoce, tm cu caracter limfofil in localizarile posterioare
-evolutie nefavorabila, rapida cu extensie spre : spatiul amigdalian, ramul mandibulei
-are caracter metastazant

8. Tm maligne ale comisurii intermaxilare – dg diferential

-ulceratii traumatice
-leziuni specifice (sifilis, tbc)
-tumori benigne
-abces maseterin

9. Tm maligne ale bazei limbii – caractere

10. Tm maligne ale bazei limbii dg dif

11. Tm maligne ale valului palatin

-frecventa redusa, 1%
-apar in jurul varstei de 60ani cu precadere la barbate
-fact de risc: fumatul invers, alcool, imunitate, alimentatie, igiena deficitara + leziuni premaligne
(leucoplazie, eritroplazie)
-apar des pe fata orala si rar pe fata nazala
-des este carcinom spinocelular; mai rar carcinom glandular si uneori sarcom

Debutul:
-leziune ulcerativa sau nodul care nu modifica mucoasa dar o deniveleaza prin crestere lenta
-este prezenta leucoplazia sau eritroplazia
-forma nodulara apare in caz de carcinom adenoid chistic
-forma vegetanta este rara si apare in contextual ulcerarii unei forme nodulare

Perioada de stare:
-forma ulcero-distructiva – la jumatatea valului, are caractere ulcerative maligne
-forma ulcero-vegetanta – pe o baza larga de implantare, aspect conopidiform
-forma infiltrativa – infiltratie difuza in val
-prezinta durere, sialoree, odinofagie, reflux oronazal, rinolalie, halena, pierderea flexibilitatii palatului
moale
- sub 50% prezinta ggl la primul consult
-prognostic rezervat din cauza diagnosticarii tardive si caracterului invaziv difuz

12. Tm maligne ale valului palatin – dg dif

-se face pe baza analizei histologice

-greu/imposibil de diferentiat de un adenom polimorf
-abces val palatin – prezinta semne celsiene

13. Tm maligne ale mc gingivale

-localizare in general in regiunea PM si M (sup si inf)

-fact de risc: fumat, alcool, deficiente immune/nutritive
-cu localizare gingivomucoasa – carcinom spinocelular moderat sau bine diferentiat
-cu localizare glandulara – adenocarcinom
-de obicei este o extindere secundara a altei tumori

Debut:
-forma ulcerativa si forma vegetanta
-forma vegetanta (papilomatoasa) apare la pacientul dentat in legatura cu o papilla interdentara; tm
avand o baza mica de implantare. Treptat se mareste in volum si se fixeaza de substratul osos,
mobilizeaza dintii ( des confundata cu epulis)
-la pacientul edentat : ulceratie superficiala rar dureroasa, seamana cu leziuni de decubit a protezei dar
prezinta leucoplazie. In forma nodulara sau vegetanta deformeaza creasta -> instabilitate pt proteza
Perioada de stare:
-forma ulcero-distructiva –extensie rapida in suprafata si profunzime, invadeaza osul prin spatiul
parodontal, produce osteoliza
-forma ulcero-vegetanta – aspect conopidiform cu distructie osoasa subiacenta
-pacientii prezinta : mobilitate dentara fara cauze parodontale, dificultati de masticatie fonatie si
mentinere a protezei
-evolutie : mandibula are prognostic mai rezervat (caracter mai limfofil)

14. Tm maligne ale mc gingivale – dg diferential

-ulceratii – mecanice, herpetice sau aftoase

-ulceratii specifice (sifilis tbc)
-tm nespecifice : epulis
-tm maligne sau benigne cu debut endoosos

15. Tumorile maligne de mezostructura (sinus maxilar) – caractere

-au ca punct de plecare – mucoasa sinusului maxilar

- extinderea unor procese tumorale maligne din infrastructura
- extinderea unui process tm malign al tegumentelor etajului mijlociu al fetei

*Carcinom primar de mezostructura :

-debut nespecific
-secretii serosanguinolente sau seropurulente pe una din narine + dureri + mobilitate dentara
-extractia d mobili e contraindicata, alveola postextractionala nu se vindeca ci se umple de muguri
tumorali
-in perioada de stare : erodeaza peretele sinusal si ajunge in vestibul invadand mc palatinala sau jugala
-forma ulcero-vegetanta cu tendinta de invazie spre fosele nazale, orbita, baza de craniu
-apare hipoestezia n infraorbitar
-RX: sinus max omogen
-dg diferential : sinuzita odontogena, osteita, osteomielita, sarcoame

Clasificare carcinoame de mezostructura:

Tx-tm primara nu poate fi evaluate
T0 – nu avem dovezi de tumora primara
T1 – tm limitata la mucoasa, nu invadeaza osul
T2- tm invadeaza peretii ososi sinusali dar nu si cel posterior
T3 – tm invadeaza peretele posterior sinusal, subcutanat si tegumentul obrazului sau spre sinusurile
etmoidale
T4 – tm invadeaza dincolo de baza de craniu

**Sarcomul de mezostructura
-in forma de debut simptomatologia e redusa : scurgeri sinusale unilaterale, fetide, mobilitate dentara si
durere pe hemicraniu
-prioada de stare: asimetrie faciala, invazie tesuturi invecinate, semne ocular (edem palpebral, nevralgii
oftalmice, chemosis) obstructive nazala, epistaxis, deformari de piramida nazala
-tm se exteriorizeaza in cav orala sub foma vegetanta
-evolutie rapida cu prognostic sever
-Rx: nu e concludent, sinus opac cu distructia peretilor ososi

16. Tumorile maligne de mezostructura (sinus maxilar) – dg dif

-sinuzita odontogena
-osteita
-osteomielita
-sarcoame de alte tipuri

17. Tumorile maligne de suprastructura – caractere clinic

*De tip carcinom:

-debuteaza frecvent in unghiul superointern al sinusului maxilar sau in celulele etmoidale anterioare
-caracter invaziv, afecteaza : orbita, sin max, fosa nazala unilateral

Debut:
-semne oculare, sinusale sau asociate
- secretii serosanguinolente sau seropurulente pe una din narine + dureri + mobilitate dentara
-semnele oculare : diplopie, exoftalmie, diminuarea acuitatii vizuale
Perioada de stare:
-exteriorizare la niv pleoapelor si in unghiul intern al orbitei
-tegumentele devin rosii, ulcereaza
-evolutie rapida catre baza de craniu catre lama ciuruita a etmoidului
-rx: demineralizare difuza os orbitar, sinus max opac, distructia peretilor sinusali catre orbita
-limfonoduli cervicali c1 si c2

** De tip sarcom:
-forme rare
- debuteaza frecvent in unghiul superointern al sinusului maxilar sau in celulele etmoidale anterioare
-erodeaza osul si invadeaza partile moi
-rar adenopatii metastatice

18. Tm maligne de suprastr –dg dif

???

19. Tm maligne de mandibula – caractere

-majoritatea sunt rezultatul unor leziuni maligne ale partilor moi orale/periorale care ajung in contact cu
osul si il invadeaza
-dezvoltarea endoosoasa e rar intalnita
-histologic gasim sarcoame sau carcinoame

**Carcinomul cu debut endoosos

-are originea in structurile endoosoase de natura epiteliala : incluziuni epiteliale, transformarea maligna
a membranei unor chisturi odontogene/neod sau a ameloblastoamelor
-majoritatea tm mandibulare apar prin invazie de vecinatate a tm maligne din tes moi (fibromc creasta
alveolara, limba, planseu, mc jugala, comisura intermaxilara) sau prin fixarea la bazilara mandibulei a
unei adenopatii metastatice cu ruptura capsulara la niv C1
-factori de risc: iradiere, boala Paget, displazia fibroasa, virusul EpsteinBarr (limfom Burkitt)

Tumorile endoosoase:
a) Tm maligne primare de origine mezenchimala : -osteosarcom
- Sarcom Ewing
- Sarcom periostal
- Condrosarcom
- Angiosarcom
- Fibrosarcom
b) Tm maligne primare odontogene: Carcinom/sarcom/ carcinosarcom odontogen
c) Tm maligne multifocale: limfom osos non-hodgkinian, limfom Burkitt

a) Tm maligne primare mezenchimale

Debut: dureri nevralgiforme, mobilitate dentara
Perioada de stare: deformarea corticalei vestibulare, suprafata neregulata, consistenta variabila
-dupa invadarea periostului se extinde in partile moi
-la niv cav orale: masa tumorala cu aspect vegetant(conopidiform) in vestibul sau santul lingual
-dureri mari, sangerari, tulburari functionale(masticatie, deglu, fonatie)
-daca se extrag dintii prin alveole cresc burjoni tumorali (dg gresit)
-rx:contur osos sters, deformat, aspect de “arici”, “os pieptanat”

1)Osteosarcom:
-caracter agresiv
-barbati 25-30 ani
-afecteaza corpul mandibulei
-factori : retinoblastul, iradierea, boala Paget
-neoformare de tesut osteoid
-origine in medulara os se dezvolta spre periost
-clinic: deformare de consistenta dura, creste rapid, dureri spontane, desen vascular accentuat, mc
lucioasa, mobilitate dentara, parestezii/hipoestezii pe n alv inf
-rx:distructie osoasa neregulata cu aspect in raze de soare
-plaje celulare sarcomatoase cu neoformare de tesut osos si matrice osteoida
- forme : osteoblastic, condroblastic, anaplatic, fibroblastic, teleangiectazic.
-evolutie rapida cu metastaze osoase / pulmonare
-tratam chiru + chimio pre/post op
2) Sarcomul Ewing
-forma rara, in general afecteaza membre inf sau pelvisul
-afecteaza corpul mand
-5-30 ani, in general barbat
-simptome nespecifice, deformari os, durere, evolutie rapida, mobilitate dentara, mucoasa poate ulcera
-febra, leucocitoza, VSH mare, anemie ->prognostic rezervat
-insule tm delim de septuri fibroase
-poate metastaza la distanta : plamani/vertebre
-tratam chiru + radio-chimio concomitenta
3)Sarcomul Periostal
-rar, de obicei la femei
-masa tm cu crestere lenta, forma rotunda grefata pe o baza tm larga
-dg dif: osteocondrom, miozita osifianta
4)Condrosarcom
-sarcom cu neoformare de tesut cartilaginous
-poate debuta in os sanatos sau din leziuni benigne osoase
-factori de risc : iradiere, boala Paget
-clinic: durere,deformari osoase, mobilitate dentara, invazie parti moi, exteriorizare,
-amalgam de zone calcificare si osificare cu character cartilaginous
-rx: radiotransparenta cu pereti grosi, central o zona de calcifiere cu aspect de perna cu ace
-tratament : rezectie radicala, este rezistent la radio-chimioterapie
5) Angiosarcom
-neoplasm extrem de rar
-proliferare vasculara cu component sarcomatoasa
-cel osos e mai putin agresiv decat cel al partilor moi
6) Fibrosarcom
-rar, mai ales la copii in primul an de viata

b) Tumori maligne primare odontogene

1) Carcinom odontogen
-carcinom spinocelular cu debut endoosos
-inial nu au conexiune cu mc orala
-poate sa provina din transformarea maligna a unui ameloblastom
-poate sa provina din resturile epiteliului odontogen
- -,,- prin transformarea maligna a membranei epiteliale a unui chist
 -aceasta tm maligna e precedata de o tm benigna odontogena
-rx : de mare valoare, radiotransparenta bine delimitata (in ev lenta); radiotransparenta
difuza in ev rapida, margini neregulate

2) Sarcom odontogen
-sarcom ameloblastic – seamana cu fibromul ameloblastic dar prez caractere de sarcom
-fibrodentinosarcom ameloblastic - dentina displazica
-fibroodontosarcom ameloblastic – dentina si smalt displazic
3) Carcinosarcom odontogen
-seamana cu fibrosarcomul ameloblastic dar are componenta epiteliala si ectomezenchimala
cu caractere de malignitate

c) Tm multifocale
1) Limfomul osos non-hodgkin
-1%
-mandibula si sinus max
-durere deformare, parestezie, mobilitate dentara
-rar se extinde in parti moi
2) Limfom Burkitt
-copiii africani
-deformari osoase, mase tumorale abdominale, paraplegie
-virusul Epstein Barr
-ev f rapid

20. Tm mandibula dg diferential

???

21. Adenopatii metastatice laterocervicale – caractere

-

22. Adenopatii metastatice laterocervicale – dg dif

23. Adenopatii metastatice laterocervicale – tratament

24. Genele oncosupresoare a tm maligne

-se mai numeste si mechanism negative antioncogen
-antioncogenele in celulele normale au capacitatea suprimarii diviziunii celulare
-prin alterare genetica si mutatii devin oncogene majore – pierd functia de suprimare a diviziunii
celulare si produc promotori ai diviziunii aberante
-cea mai reprez antioncogena este p53 pe cromozomul 17 care modifica proteina p53 (“ingerul pazitor
al genomului”)
-prot p53 are durata scurta de viata si nu e detectabila, daca sufera mutatii perioada vietii creste si
devine detectabila imunohistiochimic (detectata la 80% din pac cu carcinom spinocelular)
Modificari tisulare:
-microscopice si macroscopice
-proces unic si continuu
-incepe de la o displazie usoara pana la una grava depasind membrana bazala -> caracter malign
-celula maligna = unitatea structurala a neoplaziei si unitatea functionala de diseminare loco-regionala si
metastatica la distanta
-microscopic : celulele se divid intens si extensiv, infiltreaza tesuturi prin liza si inlocuieste structurile
adiacente fara a respecta limitele anatomice
-migrarea se produce prin scaderea adezivitatii intracelulare -> desprinderea celulei de focar
-fibrele de elastina sunt mai rezistente decat cele de collagen -> din acest motiv metastazarea nu se face
pe cale arteriala (arterele au strat elastic spre deosebire de vene si vase limfatice)
-trecerea de la carcinom la tumora se face odata cu ruperea mb bazale -> tumora invaziva

25. Invazia locala

-adeziunea celulelor normale se face prin desmozomi, jonctiuni largi si stranse
a) adeziunea homotipica = a celulelor similar
b) adeziunea heterotipica = a celulelor diferite
c) adeziunea celula –matrice extracelulara = celulele adera pe proteinele de pe mb bazala sau matricea
extracelulara (prin integrine)
-la mc orala in tes maligne sunt caracteristice dezechilibrele adeziunilor homo si heterotipice dar si
distributia haotica a integrinelor
-pt diviziunea si proliferarea celulelor tm este necesar un aport sangvin crescut care e asigurat de
neovascularizatia indusa prin dezechilibrul factorilor angiogenetici.

26. Metastazarea
= tumori formate din cellule detasate din tumora primara, disseminate pe cale limfatica sau hematogena
in ggl loco-regionali sau la distanta in tesuturi sau organe
-odata cu contactul tm cu un vas sagvin incepe metastazarea, de aceea profunzimea tm e mai
semnificativa decat dimensiunea ei in suprafata
- o forma ulcerodistructiva va avea un potential metastatic mai crescut decat o forma vegetanta care se
dezvolta volumetric
-organe tinta : plaman, ficat, SNC si alte structure
1) Intravazarea
-conact intre tm si vaze limfatice / sangvine
-celulele tm se ataseaza pe membrana bazala a vasului, o lizeaza si patrunde in fluxul sangvin sau
limfatic
-patrunderea in vase limfatice e mai facila deoarece membrana lor bazala e discontinua sau uneori
absenta (si prin capilare e facil)
- sist limf in OMF e f bine reprezentat -> tm maligne au caracter extreme de limfofil
2) Transportul prin embolizare
-celulele tumorale circula in sensul fluxului
-trebuie sa reziste : agresiunilor mecanice, distrugerii proteolitice si atacului imun al organisumui
-exista 2 mecanisme : - embolizare continua – cel transportate in forma solitara – agresivitate marcata
- embolizare discontinua – grupuri de cellule aggregate in emboli (doar pt calea
hematogena) acesta ofera protective fata de stressul mechanic si atacul imun tumoral
3) Transportul prin cai de drenaj – conceptual de oran de prim pasaj= primul organ strabatut de clonele
tm – in omf celulele intra in v jugulara interna->v cava sup -> inima (flux puternic nu se ataseaza) ->
plaman (organul de prim pasaj)
4) Extravazarea :
a) atasare la mb endoteliala
b) reactia celulelor endoteliale
c) atasarea cel tm la mb bazala si liza ei
d) migrare
5) Migrarea in tesut
-atasarea cel tumorale de proteinele matricei extracelulare normale
-colonizarea metastatica este dependenta de angiogeneza
-Angiogeneza este initiata de factori de crestere din cel tm
-factorii de crestere stimuleaza dezv endoteliala ->apoi se produce maturarea si diferentiarea cel
endoteliale si formarea mb bazale
-apare un dezechilibru intre fact de crestere endothelial sic el fibroblastic-> se produc vase de
neoformatie care permit dezv coliniei tumorale

27. Factorii de risc locali a cancerului oro-maxilo-facial

-tutunul – prin ardere sau prin mestecare
-fumatul – 75% din tm maligne sunt la pac fumatori cronici, in general barbati, tigaretele sunt mai nocive
decat pipa sau trabuc
-la fumatorii de pipa – cancer de buza
-gudronul are 12 hidrocarburi cancerigene
-fumatul pasiv
-alcool (peste 1l alcool nedistilat/zi sau peste 250ml alcool distilat/zi)
-factori dentari – igiena, microiritatii produse de obturatii sau lucrari , ticuri de muscare
-radiatii solare – UVA imbatraneste pielea si af tes conj, modifica ADN si posibil UVA+UVB ->malignitate
(UVB dau arsuri solare si tm maligne a buzei si cervico faciale)
-praf, vant, mediu de lucru
-leziuni cu potential de malignizare (leucoplazie, eritroplazie)
Agenti infectiosi locali
-Candida albicans – leucoplazie patata premaligna, nitrozamidele sunt factor de risc major
-Virus Papiloma uman – peste 60 tipuri de HPV – produce papilomatoza, nevi, cancer de col
-Virus Herpes simplex – cancer de col, in corelatie cu fumatul duce la tm orale

28. Factorii de risc generali a cancerului oro-maxilo-facial

-varsta : peste 45-50 ani : process fiziologic de imbatranire a organismului, scaderea imunitatii
-factori nutritionali: deficit cronic de Fe si VitA duc la modif epiteliului oral; ingerarea de fructe
proaspete exercita rol protector dar nu se stie daca prin curatarea mecanica a agentilor cancerigeni sau
prin mentinerea calitatii epiteliului oral
-deficit imunitar: factor major, varsta infl rezistenta imuna
-imunodepresia HIV : dezv limfoame non Hodgkin si sarcoame Kaposi
-imunosupresia medicamentoasa : cei cu transplant de organe ->limfom, carcinom
-radiatii ionizante, substante cancerigene : arsenic,cobalt

29. Controlul oncologic preventive – zone orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne
-controlul este cea mai eficienta metoda de preventive
-trebuie iluminare buna, oglinda stoma, comprese, 5 minute de examinare complete
-examenul cervico-facial : inspectia tegumentelor fetei si gatului, rosul buzelor -> urmarim prezenta unor
leziuni sau deformari , daca exista prin palpare putem obtine mai multe info
-palpam contururile osoase pt a identifica eventuale deformari
-palpam grupele ggl pt eventuale adenopatii cervicale : ne intereseaza numarul localizarea, dimensiunea
mobilitatea si sensibilitatea
-examinarea mc orale si a zonelor de maxim risc : buza, mc jugala, marginile laterale limba, fata ventral
limba, planseu, palat moale, pilier amigd anterior, plica glosoepiglotica, regiunea retromolara (comisura
intermaxilara)
-examinam regiunea labial pt leziuni sau modificari atat pe rosul buzei cat si pe mucoasa, palpam in
grosime pt noduli
-examinam santul vestibular sup si inf, gingivomc
-mc jugala de la comisura labiala pana la comisura intermaxilara
-crestele alv, versantii
-examinarea limbii pe toate fetele + palpare pt noduli
-planseu bucal + palpare pt sensibilitate, noduli – se face bilateral concomitant cu regiunea submand
-palatul dur si moale
-istmul faringian – apasam limba

30. Leziuni cu potential de malignizare a cavitatii orale

-sunt leziuni associate cu risc crescut de malignizare, au caracter reversibil
a) Fibroza submucoasa orala:
-data de mestecatul tutunului
-senzatie de arsura (stomatopiroza), vezicule, zone ulcerative, xerostomie (uscaciune)
-asociata uneori cu leziuni leucoplazice
b)Candidoza cronica hiperplazica = leucoplazia candidozica
-factor etio = candida albicans
-pete albicioase,ce nu se pot indeparta usor
-poate fi o leziune leucoplazica suprainfectata cu candida
c)Disfagia sideropenica ( Sd plummer, sd Kelly)
-deficit de fier
-mc atrofica, depapilata, neteda, disfagie
d)Lichen plan
-confundat cu leziuni alergice
-descrise in cadrul unor terapii medicam
-lez cu zona centrala ulcerativa si periferica albicioasa
e)Glosita sifilitica
-factor: Treponema Palidum
-atrofia papilelor linguale, xerostomie, durere la nivelul limbii

31. Leziuni premaligne a cavitatii orale – caractere clinic

-evolueaza cert spre malign, ireversibil
a)Leucoplazia
-pata/placard mai mare de 5mm ce nu poate fi indepartata prin stergere
b) Leucoplazia omogena
-displazie de gr 2 sau 3 a mucoasei orale
-pata laba sidefie,neteda,la palpare fara rugozitati
c) Leucoplazia nodulara,granulara, verucoasa
-dimensiuni mici, suprafata neregulata, papilara, veruciforma
-ev spre carcinom verucos
d)Leucoplazia verucoasa proliferative
-displazia de gr3 a mc
-asoc cu candidoza orala
-placarde multiple, suprafata rugoasa,extindere progresiva
d) Eitroleucoplazia (leucoplazia patata)
-displazie de grad3 pe care se grafeaza mai multe focare neoplazice in situ
-placarde cu pete rosii(focare neoplazice) si albe(zone displazice)
e) Eritroplazia, Boala Bowen
-pata rosie catifelata, izolata, nu se poate indeparta

32. Leziuni premaligne a cavitatii orale – atitudine terapeutica

-in caz de leziune incercam sa gasim factorul causal
-tratam atb si ains 10-14 zile
-daca se remite trebuie dispensarizare
-daca nu se remite sau reapare indrumam pac catre serviciul de chiru omf

33. Forma ulcero-ditructiva a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale – caractere clinic

-ulceratie cu margini neregulate, evazate, si reliefate, fundul ulceratiei murdar acoperit de formatiuni
fibrino-leucocitare
-leziune fetida cu muguri carnosi care sangereaza la orice atingere
-ulceratia sta pe o baza tumorala ce se intinde in profunzime fara limite exacte
-tumefiere, durere la presiune masticatie fonatie
-in cazul tm de limba aceasta isi pierde mobilitatea
 34. Forma ulcero-vegetativa a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale – caractere clinic
-pe fond ulcerativ, formatiune cu aspect vegetant, conopidiform, margini reliefate, suprafata cu santuri
murdare fetide
-baza este ferma fara limite precise, de obicei mai extinsa decat pare

35. Forma infiltrativ difuza a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale – caractere clinic

-forme rare ce apar prin evolutia difuza cu debut intraparenchimatos (la niv limbii)
-deformarea regiunii in totalitate,efractionarea mucoasei -> zone ulcerative alternate cu zone tm
infiltrative
-consistenta ferma, durere la palpare

36. Leziuni cu potential de malignizare ale buzei

a) Cheilita actinica –buza fermierului/marinarului
-analogul keratozei actinice tegumentare
-apare in urma expunerii cornice la soare
-mai ales la buza inf, apare pe fondul unei atrofii a rosului buzei
-zone rosi sau albicioase care alterneaza la niv vermilionului
-aparitia zonelor ulcerative -> malignizare spre carcinom spinocelular

37. Forme anatomo-clinice de debut ale cancerului de buza

-foma ulcerativa: mica ulceratie pe rosul buzei in cadrul cheilitei actinice
-forma superficiala : forma specifica buzei, zona albicioasa ingrosata care ev spre ulceratie sau spre
formatiune vegetanta, cruste hemoragice
-forma vegetanta : conopidiforma
Perioada de stare:
-forma ulcero-distructiva – aspect de crater, murder, fetid, dureros
-forma ulcero-vegetanta – masa conopidiforma pe o baza ulcerativa

38. Leziuni cu potential de malignizare tegumentare

-leziuni care atrag atentia medicului in cadrul examenului clinic
a)Keratoza actinica
-premaligna cutanata, rezultata in urma expunerii la soare in special la pers cu ten deschis
-pe teg cervico-faciale, pielea capului(la cei cu alopecie), membre superioare
-placarde cu cruste subtiri,discret reliefate, albicioase,gri,maro,pe fond eritematos
-uneori prezinta central zona keratinizata
-analogul cheilitei actinice de la rosul buzei
b)Keratoacantomul
-intre benign si malign
-pseudocarcinom, carcinom cu vindecare spontana
-etiologie virala(HPV) sau genetica
-asociata cu traumatism local, creste rapid,
-consistenta elastia, neteda, rotunda, alba,aspect de papula sau macula
-centrul formatiunii prezinta cruste si se infunda
-poate sa remita -> cicatrice
-poate sa se transforme in carcinom spinocelular
c)Nevul melanocytic
-proliferare de aspec macular,discret reliefata, sub 1cm, brun negricios sau nepigmentat
-poate avea si forma de sesila
-traumele repetate -> melanoma

39. Factorii care influenteaza diseminarea metastatica a tumorii primare

-localizare tm primare se colereaza cu riscul metastatic pt tm cav orale
-tm anterioare (buza) au risc de diseminare mai mic decat cele posterioare
-profunzimea invaziei este un factor de diseminare : tm de pana la 2 mm sunt mai putin limfoifile iar cele
peste 2 mm extreme de limfofile (explicat prin topografia capilarelor limfatice si sangv)
-forma histopatologica este un factor independent
-gradul de diferentiere – factor cu valoare prognostica privind aparitia metastazelor in ggl : cele
differentiate sau nedif au o incidenta mai mare pt metastazare decat cele bine sau moderat differentiate

40. Investigatii paraclinice in stablilirea diagnosticului in canceul oro-maxilo-facial – enumerare

-biopsia excizionala
-biopsia incizionala
-biopsia prin aspiratie cu ac fin
-citologia exfoliativa
-conceptul de ganglion santinela
-testul cu albastru de toluidine
-test cu acridina
-metode imagistice : radiologic, CT, RMN, ultrasunet, endoscopie tripla
-evaluare marker tumorali din sange sau tes recoltate
-flow-citometrie

41. Biopsia – clasificare, metode

=examen de certitudine pt dg histopatologic al unei tm
a) Biopsia excizionala
-tm pana la 1cm, superficiale sau profunde, pe parti moi sau structuri osoase
-sub anestezie locala
-sa incluza leziunea si o parte din mc adiacenta la minim 5mm de marginile leziuni
-profunzimea aceleasi principii, trebuie extirpate total + limite de sigurana
b) Biopsia incizionala
-in leziuni tm extinse
-in tm irecuperabile dar care beneficiaza de radio/chimioterapie
-cand urmarim mai intai reconversie si apoi tratament chiru
-la bolnavi care refuza interventia chiru optand pt chimio
-tm sau adenopatii irecuperabile
-trebuie sa cuprinda zona cea mai suspicioasa si o portiune din mc sanatoasa
c) Biopsie prin ac fin
-mase prezumptiv tumorale cervicale (sau adenopatii cervicale)
-punctie transcutanata cu un ac fin si seringa cu vacuum
-metoda rapida minim invaziva
-reusita depinde de punctia reusita si aspiratia celulelor pe ac
-util pt : leziuni infectioase, tb benigne, maligne,leziuni specific

42. Biopsia – contraindicatii

-leziuni acute cu caracter inflamator
-lez vasculare (hemangiom)
-lez prov de traumatisme recente
-zone cu risc vital

43. Teste bazate pe colorare intravitala

a) Testul cu albastru de toluidine
-se aplica Solutia pe mc orala 10 s, apoi irigam cu acid acetic1%
-colorarea e proportionala cu cantitatea de adn din cellule + nr si dim nucleilor
-doar cu caracter orientativ pt : leziuni cu suspiciune de tm, alegerea zonei de
biopsie,monitorizare pacient pt dg precoce
b) Test cu acridina
-pt celulele descuamate din zona jugala

44. Clasificarea TNM a tumorilor oro-maxilo-faciale

T=tm primara
Tx- nu poate fi evaluata
T0 nu exista dovezi de prezenta
Tis in situ (nu a rupt membrana bazala)
T1 max 2 cm
T2 2-4cm
T3 peste 4 cm
T4 care invadeaza str adiacente T4a operabila, T4b inop.

N= ggl
Nx –nu pot fi evaluati
N0 –nu exista dovezi
N1 1 ggl mai mic de 3 cm
N2 unul sau mai multi ggl pana la 6 cm
N3 unul sau mai multi peste 6 cm

M=metastaza la distanta
Mx nu poate fi evaluat
M0 absente
M1 prezente

45. Prognosticul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale

-rata de supravietuire 5 ani studiata pe lot de pacienti
-rata asimptomatica 5 ani – nu au putut dovedii recidive
-estimarea ratei de supravietuire e dificila si cu relevanta redusa
-este infl de factori legati de:
- statusul pacientului (varsta, af generale),
- caracteristicile tm primare (localizarea, dimensiunea, profunzimea,forma anatomoclinica,
gradul de dif, invazia),
-caracterele adenopatiei ( nr ggl, prezenta sau abs lor,rupture capsulara)
-de metastaze

46. Principii generale de tratament in cancerul oro-maxilo-facial (etape)

-colaborare intre medicul OMF si oncolog
-trebuie sa asigure vindecarea – adica supravietuirea 5 ani dupa tratament
-trebuie sa asigure calitatea vietii – sa permita reintegrarea sociala
- este un tratament complex chirurgical sau si chimio-radioterapic