Tumori maligne

Carcinom bazocelular
Carcinom spinocelular
Schir mamar
Adenocarcinom de colon
Metastaza ganglionara de adenocarcinom
Sarcom
Osteosarcom
Condrosarcom
Caracteristicile tumorilor maligne
Crestere rapida
Crestere infiltrativa
Celule anaplazice (pleomorfism celular, nuclei
hipercromi/veziculosi cu macronucleoli)
Figuri mitotice frecvente
Mitoze anormale
Recurente locale
Metastaze la distanta
Carcinom
bazocelular

Sinonime: carcinom cu celule

bazale
Carcinom bazocelular
Leziune care apare la persoane varstnice

Predilectie pentru pielea expusa la soare

(fata, maini)
Macroscopie:
Leziune mica, ferma, bine circumscrisa, perlata
cu vase de sange ce au un aspect de panza de
paianjen (telangiectazii)

Tumora ulcerata, cu margine perlata; poate

invada si distruge structurile profunde
Carcinom bazocelular
 Microscopic:
Cuiburi sau insule de celule bazaloide ce au la
periferie dispozitie in palisada
Celulele bazaloide au nucleu ovalar, cromatina
densa, citoplasma redusa
Celulele bazaloide sunt uniforme, cu activitate
mitotica intensa si numerosi corpi apoptotici
Caracteristic apare artefact de retractie intre celulele
periferice dispuse in palisada si stroma normala
Limita profunda este neteda fapt ce ne indica o
capacitate infiltrativa redusa
Carcinom bazocelular nodular
Carcinom bazocelular nodular pigmentat
Carcinom bazocelular superficial
Carcinom bazocelular nodular chistic
Carcinom bazocelular micronodular
Carcinom bazocelular nodular cribriform
Carcinom
spinocelular

Sinonime: carcinom
epidermoid, carcinom cu
celule scuamoase
 Carcinom spinocelular
Tumora maligna care se dezvolta pe piele
sau pe mucoase pavimentoase si mucoase
metaplaziate pavimentos (bronhii, cai biliare,
col uterin).
Mai frecventa la peste 60 ani
Tipic apare la nivelul zonelor expuse la
soare: partea superioara a fetei, urechi, buza
inferioara, fata dorsala a mainilor
Microscopic:
Parakeratoza (moderataconfluenta)
Proliferare epidermala cu atipii celulare
prezente pe intreaga grosime a acestuia
Formarea de perle de keratina in bulb de ceapa
(ortokeratozice keratina matura, fara nuclei;
parakeratozice, cu resturi nucleare)
Necroza parcelara
Partea inferioara a tumotii prezinta un pattern
infiltrativ
Celulele au nuclei mari, hipercromi
Macroscopic:
Formatiune tumorala
excavata, indurata cu
hiperkeratoza si
ulceratie in suprafata
Adenocarcinom de
colon
Mucoasa colonica
normala
Notiuni de histologie
Sectiune transversala Sectiune longitudinala
Sectiune transversala Sectiune longitudinala
Definitie
Tumora maligna epiteliala avand originea
la nivelul colonului

Incidenta maxima: 60-79 ani

< 20% inainte de 50 ani

Factori de risc:
Polipi colorectali

Antecedente heredocolaterale de cancer de

colon

Colita ulcerativa

Dieta
 Macroscopic:
Localizare frecventa: cec, colon ascendent si
sigmoid
Tumorile colonului drept sunt mai mari, exofitice
(polipoide) si in general nu produc obstructie
(exceptie afectarea valvei ileocecale)
Tumorile maligne ale colonului stang sunt
frecvent obstructive (ulcero-infiltrative) si au
tendinta de a ocupa intreaga circumferinta
Etiopatogenie
Macroscopic:
Microscopic:
Structuri glandulare delimitate de celule
neoplazice
Celulele pot fi stratificate si au nuclei
hipercromi, de dimensiuni mari, nucleoli
Absenta celulelor caliciforme
Activitate mitotica
Adenocarcinom colonic bine
diferentiat
Microscopic:
Carcinom colorectal
Metastaza
ganglionara de
adenocarcinom
Metastaza
Extinderea unei boli de la nivelul unui organ/
a unei parti dintr-un organ la un alt organ/ la o
parte a unui organ non-adiacent
De la nivelul tumorii primare celulele tumorale
patrund in limfatice sau in vasele sanguine si
ajung la nivelul altui tesut tumora
metastatica/secundara
Cai de metastazare:limfatica, hematogena,
prin implantare sau contact (frecvent pe
seroase- carcinomatoza peritoneala, in creier
prin LCR)
 Mecanisme de invazie si metastazare
Are loc agregarea celulelor tumorale si inconjurarea
lor de catre plachete pentru supravietuire si cresterea
abilitatii de implantare (faza embolica)
Faza de implantare: intervin cadherinele si cateninele
implicate in interactiunea dintre celule si adeziune;
invazia matricei extracelulare prin atasarea la
componentele acesteia (colagen, laminina,
fibronectina) via integrine. Matricea este distrusa
favorizand migrarea cu ajutorul enzimelor proteolitice
(penetrarea membranei bazale si a matricei
extracelulare este asemanatoare diapedezei
neutrofilelor)
Osteosarcomul
 Osteosarcomul

Tumora maligna primara osoasa

producatoare de osteoid; cea mai frecventa
t.m. primara osoasa
distributia bimodala, primul varf (10-20 ani)
iar al II-lea (>50 ani)
60% dintre pacienti <25 ani
Mai frecvent la
 Localizare: metafiza femurului distal (cel
mai frecvent), tibie proximala, metafiza si
diafiza humerusului proximal
Pacienti> 50 ani, scheletul axial si oasele
plate sunt mai frecvent afectate
Clinic: durere, tumefactie, limitarea
miscarii membrului afectat
Tegumentul supraiacent regiunii afectate
este cald si are o vascularizatie
accentuata
LDH si fosfataza alcalina in ser
Macroscopic
Tipic tumora este localizata la nivelul
metafizei oaselor lungi
Pe sectiune aspect neomogen dpdv al
culorii, consistentei si gradului de osificare
25% dintre t. au o cantitate importanta de
cartilaj
Cand tumora creste la suprafata osului,
periostul ridicat de tesutul tumoral
formeaza un triunghi (triunghiul Codman)-
aspect identificat radiologic
 Microscopic:
Celule tumorale sarcomatoase producatoare
de osteoid si matrice extracelulara
Osteoidul:
apare ca o substanta eozinofila sticloasa avand contur
neregulat
reprezinta partea organica a matricei tesutului osos
este inconjurat de osteoblaste
prezent in cantitati variabile
alcatuit din colagen tip I, condroitin sulfat, osteocalcin
(proteina non-colagenoasa prezenta in os si dentina)
Celulele tumorale prezinta pleomorfism celular:
celule fusiforme,
rotunde,
ovalare,
epitelioide,
plasmocitoide,
celule gigante mono- si multinucleate
Celulele tumorale au atipii marcate si numeroase mitoze, frecvent
atipice
Matricea extracelulara poate fi: osteoblastica (50%), fibroblastica
(25%) si condroblastica (25%)
Diferentierea cartilaginoasa poate sa fie extensiva, dar productia
de osteoid este prezenta
Diferentierea fibroblastica aspect de fibrosarcom / HFM cu
celule pleomorfe si mitoze frecvente
Condrosarcomul
 25% dintre tumorile primare osoase

Incidenta: decadele 5-6; rar<40 ani

Repartitie egala pe sexe

Localizare: pelvis, coaste, femur proximal,

humerus proximal

Dureri intermitente, mai accentuate

noaptea
Macroscopic
Pe suprafata de sectiune: lobuli cu aspect
cartilaginos normal cu mineralizare
periferica
Focal arii de hemoragie necroza
Cortex frecvent erodat sau distrus,
extensie in tesutul adipos adiacent
Condrosarcom
Microscopic:
Celulele tumorale produc matrice cartilaginoasa
Celulele tumorale sunt uniform distribuite si au
aspectul condrocitelor normale si ocupa lacune
intr-o matrice mixoida sau hialina calcificata
Arhitectura lobulata evidenta, lobulii sunt
neregulati, separati prin benzi fine de tesut
fibrovascular
La periferia leziunii lobulii pot infiltra corticala
si/sau medulara osoasa
3 grade de diferentiere
Gradul I (G I): aspect asemanator cu t
cartilaginoasa benigna (encondromul), dar
celularitatea este ; ocazional nuclei
hipercromi in volum si nuclei dubli
Gradul II (G II): celularitate , nuclei
hipercromi / nucleoli proeminenti; celule
binucleate frecvente, nuclei atipici;
modificari mixoide frecvente
Gradul III (G III): celularitate , atipii
nucleare proeminente, mitoze multiple
(>1/mitoza pe HPF)
Condrosarcom bine diferentiat (GI)
Condrosarcom (G II)
Condrosarcom
Schir mamar
Notiuni de anatomie
Ducte sau acini
Lobuli
Ducte terminale

Duct lactifer

Sinus lactifer

Mamelon
Glanda mamara -histologie
Cancerul de glanda mamara
Cel mai frecvent in USA
Diagnosticat frecvent dupa 50 de ani
Masa palpabila/anomalii pe mamografie
In stadii avansateaderenta la tegument,
edem (aspect de coaja de portocala),
retractie mamelonara, sangerari, ulceratii
tegumentare
 Macroscopic:
Masa tumorala de consistenta crecuta, cu
aspect stelat
Leziunea stelata are culoare albiciosa-galbuie
cu striuri ce pleaca din centru spre tesutul
adipos din jur; tipic leziunea stelata se asociaza
cu fibroza extensiva (carcinom schiros)
Nodul alb-galbui cu zone de necroza si mici
focare de calcificare
Dimensiuni variabile
 Microscopic:
Celule tumorale dispuse in grupuri, cuiburi, cordoane,
plaje solide celule neoplazice izolate
Structurile glandulare/tubulare nu prezinta stratul de
celule mioepiteliale
T. bine diferentiate, compuse din celule cu nuclei
mici, rotunzi, uniformi, lipsiti de nucleoli, care
formeaza tubi sau glande; activitate mitotica
redusa/absenta
T. slab diferentiate au nuclei mari, pleomorfi, cu
nucleoli proeminenti si mitoze frecvente; predomina
patternul solid; formare redusa de tubi.
 Microscopic
Infiltrat limfoplasmocitar peritumoral dens in
20% dintre cazuri
Invazie vasculara (sanguina si limfatica)
perineurala este frecventa
Leziuni in situ in zonele adiacente
Gradul histologic (scor Bloom- Richardson) in
functie de:
Formarea de tubi
Pleomorfismul nuclear
Activitatea mitotica
Stabilirea gradului histologic in functie de
aspectele arhitecturale si citologice
 Gradul histologic
Formare de tubi:
1 punct > 75% din tumora;
2 puncte: 10-75% din tumora;
3 puncte: < 10% din tumora)

Numarul mitozelor din cea mai activa arie;

10/HPF

Pleomorfism nuclear
1 punct: nuclei de marimea celor din ductele normale;
2 puncte: moderata variabilitate de forma si marime;
3 puncte:marcata variabilitate de forma si marime)
Principalele tipuri histologice de
cancer de glanda mamara
Carcinom in-situ Carcinom invaziv
15-30% 70-85%

ductal (DCIS) 80% ductal 80%

lobular (LCIS) 20% lobular 10%
tubular
coloid 10%
medular
papilar
Carcinom lobular infiltrativ
5-15% dintre carcinoamele invazive ale
gl. mamare
45-55 ani
Macroscopic: masa tumorala cu margini
slab definite, nedureroasausoara
ingrosare sau nodularitate
15-30% multicentrice
 Microscopic:
Tipul clasic de crestere este cel liniar/ in sir indian
intr-o stroma fibrotica
Alte tipuri de crestere:
Solid: insule tumorale neregulate
Tubulo-lobular: formare de tubi mici cu infiltrare liniara
Alveolar: agregate de celule mici, rotunde, separate prin
tesut fibros
Celulele mici si uniforme pot prezenta vacuole
intracitoplasmatice (contin sialomucine- coloratii
speciale cu mucicarmin si Alcian blue-PAS)
Frecvent asociat cu LCIS
Carcinom lobular invaziv