TUDOR SBENGHE

KINETOLOGIE
profilactica,
terapeutica


de recuperare































EOiTURA MEDIOALA, Bucure!?ti, 1987
Cope ta de JEAN UDRESCU
Ct.ioint inainte







Terapia prin 1ni$care- lcinetotcrapia - s-a dezvoltat in de-
cursul .c.;ccolelor pe ba.-z:a relatiei reciproce dintre prncticii $i observatie,
dar cu o mare Zndirditura de empirism $i traditionalism, care mult timp
an fri.nat orice inccrcare de a regindi aceasta terapie prin prisma cuno$-
tintclor 1neclicale cc sc acumulau.
De abia in ultimele 3-1 decenii s-a reu$it, treptat, desprinderea
h inctoterapiei din conformismul principiilor teoretice $i din schematismul
aplicurii practice a tehnicilor $i metodelor de exprimare. In aceste deceni'i
/dnet:oterapia i-a construit lmzele teoretice prin apropierea legilor fizi-
cii, ale neurofiziologiei $i mecanicii musculoarticulare, prin cunoa$terea
fiziopatologiei bolilor, formulincln-$i propriilc Zegi $i devenind astfel o
. tiinttL pe care o denumim azi ,kinctologie".
Aceste transform.ari conceptuale se reflectii obligatoriu in practica
terapiei prin mi$CClTC, caci kinetologia ramine, in prim.ul rind, 0 $tiinta
aplicaiiva.
Literatura medicala romdneasca nu a facut inca pasul de a prezenta
celor interesati lucrari de specialitate, elaborate in lumina acestor noi
achizitii. In ultimi-i 25 de ani, toot e aparitiile edito1iale in acest domeniu
au fast fie reluiiri ale vechilor 1netocle $i scheme de exercitii terapcutice,
fie lucrari de kinetoterapie care, de$i moderne in concezJ[:ie, erau foarte
li'mit;c;te ca extindcrr, prezentind de fapt doar un capitol de patologie sau
un singur obiecUv tempeutic.
At it la suliciturea colegilur mui ales din nolle serii de medici .'>e-
cwuiuri care au dcvenif; 0au ,..,znt pe calc sii devinii specioli?ti -, cit ;;i la
ccrerile r.rJJrese ol<' profe.\odlor ({e rulhLrii fizica medicaza, am incercat sii
reduct.('_ rJ nwnnymfie utre "'!1 cuprincla o abordare cit tnai completii a
kind ologiei, ]JrivHa ca st iin(a eare nu are cloar un caracter practic, ci $i
funclurn.cntiiri teordicc. DesirJUI' cii In timpul lucrului - consultind de
altfel $i diverse truLute strdine axate pe aceasta tema - am realizat
repecle ca a inccrcu redactarea unci monografii complete asupra kineto-
logiei - monuyrafie ce s-ar intinde pe mai 1nulte volume -- este mai
curind sarcina unei echipe, dedt a unui singur autor.
!ntre a abandona $i a incerca sa dau curs solicitarilor prin scrierea
unri tnonografii 'ITWi 1nodeste, dar ccvre sa prezinte totu,c;i succint, intr-o
tmtare cit mui nwderna, principalele aspecte ale lcinetologiei, am optat
pentru a doua al1tTnatiuii. Citit01ii acestei monografii sint acum singurii
masura sa jwlece oportunitatea $i corectitudinea acestei op[iunL
Cartea se adreseazii in principal U1Tt1atoarelor trei categorii de pro-
fesioni{'ti implicati in asi:Jrnta de kinetoterapie. In primul rind, medicilor
de medicina fizicr1, lJaln.eologie $i recuperare 1nedicaza, ca # rnedicilor din
medicinu culturii fizice $i spurtului. Desigur ca $i alte categorii de ?nedici
vor putea gasi in aceasta carte 1Jlrrti care sa ii intereseze $i, mai ales, sa
ii ujute i-n completarea tratmnentelor propriilor bolnavi. In acela$i timp

3

cartea se adreseaza tutU1or profesorilor de cultura fizid1 1Ht?dicaza din
policlinici, spitale, sanatorii, statiuni balneare, ca :;i cmlrelor medii cni\'
desfli$oara activitatea de kinetoterapeuti in unitatile medicale cle asis
tentiL
Toate aceste categori'i de profesioni. ti au pregatiri deoselJite, po::itil
diferite fata de aplicarea terapiei prin m'i$care $i chiar conccpJ;ii cliferiti'
in aceasta direcpie. 0 monografie despre kinetologie ar trebui sii-'i sat.i.\-
faca pe toti. Cu toate di acest dcziderat a fast pentru mJru) o pre::enft"i.
permanr:ntii pe tot parcur.c:ml muncii de redactare, 111-i-am clut semnu d;
realizarea lui este aproape imposibiUi., 1notiv pentn.L care .':olicit i nr;(t-
duinta din partea celor care nu voT giisi in aceasta carte tot ce ar .fi dorit.
Publicarea prezentei lucri'iri este de fapt rezultatul unei mai ve(hi
cciaborari cu Editura Medicalii, colaborare in caclrul ciircio Ecl.ituru r.t
avut, incontestabil, meritul de a-mi ncorda intotdeauna o incredcre totaltt
$i un sprijin de nadejde.
0i de aceasta data imi exprim toatii gratituclinea pentru tot ce du-
tarez intregului colectiv al acestei Edituri.


A.utorul
v
C"":/
Cuprins








CU\ll 'VT J.VAINTE

PAUTEA INTI!
1. JNTH.ODUCEHE
Ll. GENEHALITATI $I TERlv:l.JNOLOGIE
1.2. SCURT ISTOlUC
Bibliografi<: seleetiva

2. TESTAREA CLINICA 1\IUSCULOARTICULARA

) ILAN'fUL :\!l'f CUL\H
_.l.L GPiwraliiatl . .

Pag.

.)


13

15
15
11)
'27

28
(29)
"';tg''
- ::uJ .1. :Mo( lalitati thm<!surare a a111p1itw1inii clt mhearc 29
reghtrana amplitudinii de mi.<?care 30

2.1.1.2. Sbterne de 111
2.1.LL Inregisil'area valorilor goniometrice
2.1.1.4. InterprL'larea valorilor goniometr1ce
2.1.1.5. Probleme de nomenelatm ;-t
2.1.1.6. Reguli gener;lle ale tclmicii bilantului articulm
2.1.2. 'f( starea articulatiei umarului
2.1.:3. Testarea aticu1atiei cotului
2.1.4. r'J'e ;tarea articulatiilor radiocubitalc
2.1.5. Testana articulapei rmmnului
2.1.6. Testarea miinii
2.1.7. Ttstarea oldului
2.1.8. Tcstart'a genunchiului
2.1.9. Testarea gleznci .
2.1.10. Testm ea piciorului
e;Y''l'estarea eoloanei vertebrale . .
2.1.11.1. T{'stare:1 colo<mei cervicale
2.1.11.:2. '!esL1rca coloanei dorso1ombili><e
. 2.Ll2. Te.<,tarea articu1apd temporomandibulare
{ 2.2) BILl\ NTUL l\lUSCULAR
\.,..,./ 2.2.1. Cotnr<'a bilan1tdui muscular
2.2.2. l,ozitiile de testare musculadi
2.2.3. Prin ipalii mu chi de testat
2.2.4. Tehuica bilantului limscul<l!' manual
l.f.2.4.() Umaru11 , . . . . .
:2. Cotul . . . . . . .
2.2.4.3. Antebratul
2.2.4.4. Pumnul
2.2.4.5. Def:dck (II,, lii, IV. V)
"
'>
'

)
.
J
;
rr: J:J
o
1
1

ce
1
e
$oldul
(::!.2.Ul.) Genrunchiul
.r:!T. Piciorul .
2.2.4.10. Gil nl
2.2."1. U. Trunch i ul
2.2.4.12. Bazinul
2.3. EV.ALUAHEA GLOBAL/\
2.4. EVALUAHEA ALINIERII SI POSTlll;J! CORECTE /\ CORPULLJ[
2.4.1. Eva1uar, a alini mwnti1Iui poziti<i ortosiatirc
(21'1 VAI.. TA!{E.\. .7\fER.Sl l!_.l_I . . . . . .
\._,.......,. DJlJLogr;lfll :dedlV<l

31
33
34
36
36
41
42
43
44
+B
Jtl
51








t
<
J,
'
_
"
)
6G
r;r;
(i3c}.
1m-'







JD
09
JOl


5
< :J

T BAZELE TEORETICE ALE KINETOLOGIEI

3.1. BAZELE FIZICE
3.1.L Dcspre forta i mi care
3.1.2. Despt c gravila ie, sprijin, echilibru
3.1.3. Despre ,ma ini simple''
3.2. BAZELE AN:\TOMICE
-. .:u. Articulatia
3.2.2- Muschiul
3.2.2.1. Corpul muscuLtr
3.2.2.2. Tendonul
3.2.3. N(tvul
3.2.3.1. Jonctiunea mionr uronaL-t
3.2.3.2. Caile motorii voluntare
3.2.3.3. Ci'iile motorii involuntarc ale ;wl iviL'll! i t(ll ice
3.2.3.4. Conexiunile cu ccntrii sUpl-riori
3.2.4. Unitatca motorie (UM)
3.3. BAZELE FIZIOLOGICE . .
3.3.1. Activatea unWitii motorii Ia nive1ul p( ricarionului
3.3.2. Activarea unitatii motodi la nivelul cilindraxului
3.3.3. Activarea unitatii motorii Ia nivelul sinapsei IH't:t.>mu'icularc

3.3.4. Activarea unita tii motorii Ia nivelul fib rei museu Jan
3.3.5. Controlul motdcit?;tii
3.3.5.1. Controlu1 medul< r .
3.3.5.2. Controlul suprameclulnr
3.3.6. Coordon<lr('a mi ciirilor voluntnrc
3.4. LE FJZIOPATOLOGICE .
.4.1. rticulatia . . . .
. . .' Mu chiui . . . .
-.4.3. omplexul nerv-mu chi
... Nervul .
Bibliografie selectiva


PARTEA A DOUA

4. TEHNICI, EXEI Cl'fH METODE lN hlNETOLOGIE

/......,
( 4.1TEHNICI . . . .
\ _.../ 4.1.1. Tehnici anakinetice
4.1.1.1. Imo bilizarea
4.1.1.2. Posturile (pozi tionilrile)
4.1.2. Tehnici ldnetice
4.1.2.1. Tehnici kinetice cJinamic'
4.1.2.2. Tehnici kirnert:i<'(' .-.I ;II icc
4.2. Exercitiul fizic (tenapeutic)
4.2.1. BazeJe proccdurale ale excrcitiu!ui fizic
4.2.1.1. Pozitia E;ii mi carea
4.2.1.2. Tipurile de contractii musculare
4.2.1.3. ,,Elementcle" facilitatnrii sau inhibit 11 ''i
( 4.3. )\'IETODE . . .
\-._./4.3.1. Metoda Kabat
4.3.2. Metoda Bobath
4.3.:"l. Metodc ,speciale"
4.3.3.1. Mecanoterapia
4.3.3.2. Scripetoterapia
4.3.3.3. Sistemul Guthrie Smith
4.3.3.4. Suspensoterapia
4.3.3.5. Terapia ocupatiol tal<'i
4.3.3.6. Manipull rile
4.3.3.7. Tractiunile (elongatiilc) ver!Phr:tl
4.3.3.8. Hidroldnetoterapia

6

111

111
111
1H
114
llti
1] f;

'i1lf \
iTn-
121
12:
12::
12:)
12ii
Btl
131
Bl
] 31
Ll
13::
1:1-l
Htl
J.jf)
l.:JH
L):!.
l;)li
. <13ti_)
]5T;
1'1(;,)-)
TG0'
16:


1().)

lG/

.JiilL-
JW
11i!l
1711
171
1 ,.,
n::>
l :;I i
1!1 1
1I 1
1\1::
:21l:







J:!
2:1
:37
2411
24!
''4()


4.3.3.9. Gimnastica aerobiotica
4.3.3.10. Sportul lerapeutic
Bibliograf:ie seh'ctiv{t

5 i OBJECTIVE DE BAZA 1N KINETOLOGIE
j/
.
5.1. RELAXAREA
5.2. CORECTAREJ\. POSTURII $I ALINIAMENTULUI COHPULUI
5.2.1. Alinierca coloanei cervicale
5.2.2. Alinicrea coloanci toracicc i a centurii scapular e
5.2.:3. Alinicrca coloanci lombare i a pclvisului
5.2.4. Alinicrca cxtrcmWitilor inferioare .
5.3. CREE;)TEREA l\IOBILITATII ARTICULARE
5.3.1. Rcdori care necesita ,intinderea" tcsuturilot'
5.3.2. Rcdori care necesita scadcrea hipcrtoniei musculare
5.3.3. Redori care necesita ,intinderea" esuturilor i sdiderea hiper-
toniei musculare
5.4. CHESTEHI :J\ FORTEI 1\IUSCULARE
5.4.1. Mal'imea veciorului forta
Contrac ia muscularii ..
5.4.:!. Tchnici i cxercitii de cre tere a for ei
5.4.3.1. ExPrcitii izometrice
5.4.3.2. Exercitii dinamice cu rezis,tcntJ.
.<: 5..!.3.3. Alte tipuri de exercitii . .
./5.5)CRE$TEHEA REZISTENTEI MUSCULARE
'---5':G. CRE$TEHEA COORDONARII, CONTROLULUI $I ECHILIBRULUI
5.7. CORECTi\REA DEFICITULUI RESPIHATOR
5.7.1. Postura1 ea in ldnetologia respiratorie
5.7.2. Rceducarea respiratorie
5.7.3. Gimnastica de corectare
5.8. ANTHENAMr:NTUL LA EFOHT
5.9. REE'DUCAREA St:NSlBll.l'L\Tfi
Bibliogr<tfit seiccHva


Pi\ HTLA .\ Tf{EL\

G. l\IEMBI{UL INFERIOR

li.l. SOLDLTL
1; 1.1. Hcfac('J'<'a mobilitatii
t i.l. Ll. J{e(d uc:t rca fkx:lei
6.1.1.2. Heeducarea extensiei
(j.l.l.3. Heeducarea < bductiei
6.1.1.4. Hceducarca adductiei
6.1.1.5. Reeducarca rotatiei .
G.l.l.n. lVTobilizarl pasivcombinate
G.l.l.7. Tractiuni .c;p(ci.fice
6.1.2. Refacerea fortei musculare .
G.l.2.1. Tonifierea muscu,laturii flexoare .
6.1.2.2. Tonifierea musculaturii txtenso<tre
().1.2.3. Tonifierea musculaturii abductoare
fU.2.4. Tonifierera musculaturii adcluctoare . .
6.1.2.5. Tonificrea musculaturii rotator.ii externe
6.1.2.0. Tonifierea musculaturii rotatorii interne . .
6.1.3. Hdac(tea stabiliHHii, misdirii controlate si abilWHii
6.1.3.1. Exercltii pe1;tru re.hcerea stabiLiUitii contral<t.leral:. . .
6.1.3.2. Exercitii pentru refaccrca ,controlului muscular i :tbi,Utatil
6.2. GENUNCIHUL . . . . . . . . . . . . . , .
6.2.1. Refac(rea mobilWitii
6.2.1.1. Reeducarea 'nexiei
6.2.1.2. Reeducarea extensiei
Pag.
248
249
240

252
255
257
258
259
263
265
fii
271

271
272
273
276

282
28:'
285

p
292
292
29(i
302
310
: HR
:J20


323

327

327
:l30
:no
:n4
336
:nB
339
341
342
: 43
345
34U
347
:140
35(1
351
>!53
i;)3
:i55
:360
:w3
363
366

7


6.2.1.3. Reeducarea mi carii dP rol a tie
6.2.1.4. Reeduc<n'ea alunecarii tibt('i pt fcitlU:r
6.2.1.5. Refacerea mobilitatii rotulei
6.2.2. Refaeerea fortci musculare
6.2.2.1. Tonifierca musculaturii f':;!l'W,oare
6.2.2.2. Toniflerea musculaturii flexoare ,
6.2.2.3. Tonifierea musculaturii rotatorii interne
fi.2. .4. TonHie;rea musculat urii rotat:orii ( Xtc'rnt' . .
6.2.3. Rdacerea stabiliHitii, misdrii eontmlah si ahilitatii
6.2.3.1. Exercitii pe tru re'faccrca stahiliVttii c onlt alatei ale .
6.2.3.2. Exercitii p0ntru refaccrca contmlului muscular i abilit::lt[i
6.3. PICIORUL . .
6.:u. Refacerea mobilWitii
6.3.2. Refacerea fortci musculan
6.3.2.1. Tonificrc:I musculaturii fl(xo.1n (clo!s:lli)
6.3. .2. Tonifi<'rc'a musculaturii PXILnso;tl'l' . .
6.3.2.3. Tonifierea musculaturii abdudo:m' )i. pmnal o;1n
6.3.2.4. Tonifierea musculaturii adductoare i .".Upinatoai e
6.3.3. Rcfaccrea stabilitatii, miscarii controlate si abilihitii .
6.3.3.1. Exercitii pe;tru l' facerea .st.abiliUitt'i contral;tb'rale
6.3.3.2. Excrcitii pentru rdarPrca r onlrnlului muscular i ab:1it 1 ii
Dibliografie SC'lediva
7. MEMBRUL SUPERIOI .
7.1. UMARUL
7.1.1. Refaccrea mobilitapi
7.1.1.1. Prin acloptarea unor posturi
7.1.1.2. Prin mobilizari pa ive
7.1.1.3. Prin n1.obiliziiri autopasive
7,1.2. Refacerea fortei musculare .
7.1.2.1. Tonif,ie.rea musculaturii scapulare
7.1.2.2. Tonifierea musculaturii glenohu:merale
7 .1.3. Refacerea stabilita1ii, mi carii controlate i abilitatii
7.1.3.1. Exercitii pentru muscul,atura scapuLara
7.1.3.2. Exercitii pentru muscula:tura glenohumeraL\.
7.2. COTUL
7.'2.1. Refacerca mobiliHitii
7.2.1.1. Prin adoptarea unor posturi
7.2.1.2. Prin m.obilizari pasive
7.2.1.3. Prin mobilizari autopasive
7.2.1.4. Pr'ln mif?ca.ri active
7.2.1.5. Prin metode de facil'itare
7.:?.2. Rdaccrea fortei musculare
7.2.2.1. Tonifie.r<'a musculaturii fkxoare
7.2.2.2. Tonifierea muscuLnturii ext.cnsoan
7.2.2.3. Tonifierea musculaturii supinato;m
7.2.2.4. Tonifierea n1usculitturii pron:tto:tre
7.2.3, Uefacerea stabilitatii, mi crirH controla!e i <. biliLI ii
7.2.3.1. Excrciti.i pentru f1exori
7.2.3.2. Exercitii pen! ru extcn';ori
7.2.3.3. Excrcitii pcntru Sllpinatori
7.2.::5.4. Exercitii pentru pronatori
7.3. PUlHNUL
7.3.1. Hcincerea mobiiWitii
7.3.1.1. Heecluc:Irea rl,,xiei
7.:l.1.2. Rcednca.n <<' ,tcnsici
7.3.1.:1. R lucar<':l inrlin;'\rii rnrl.hle :;i Ollhii:tle
7. L2. ReJac<?ca fortPi museuln1 1'
7.3.2.1. Tonii.i.erea muscuL1Iurii flexoa1-e
7.3.2.2. Tonifh'r, a muscuLtturii extcnso;1re
7.3.2.3. Toni fierea mnsculaturii indin<'iri i f trbita1e
7.:3.2.4. Toniiiert'J. mus<'ulatudi inclin;lrii r:uli:l!e
Pag.
367
::;68
:1fi9
.'370
370
372
)7 1
3711
.--,.-.1
.) I!'
37H
3BO
:184
3[\1)
390
;qn
:;!I
39::
31:b
.:::97
39/'
3n ;
401
40
40:
"1n:)
4(b
4!Jij
411
41.::
t J:i
ct.!il
4:!ti
1::,,
4?!l
-1Tl
4:;,,
L l
4:l7
4: )
4111
1-l'\
!kl
l tfl
41':
'i!:;
l!.J
-111,
41i>
11 ;'
1 ,,:
\ I'
! I
LJI
4.-lll
45
1
\ :) .,
L';

') .
1-J:
t .):1
4:');;

8
7.3.3. Rcfacerea stabilitatii, mi carii controlatc i abilWi1ii
7.3.3.1. Exercitii pentru flexia-extensia pumnu1ui
7.4. M!NA . .
7.4.1. Refacerea mobilitiltii .
7.4.1.1. Prin adoptarea unor posturi
7.4.1.2. Prin mobilizari pasive
7.4.1.3. Prin mi cari autopasiv(
7.4.1 .-1. Prin mi:;;c:iri <t<'tivc
7.4.1.5. Prin metode faeilital.orii
7.4.:2. Refacerpa fortei musculare
7.4.2.1. Reface ca Iortei mu';culare a p()licelui
7.4.2.2. Refacerca fortd llJUsculare a cdor1nlte clegetc
7.4.1. RefacerPa abilitatii
Bibliografie selectiva

13. TRUNCHIUL
458
458
159
-462
462
-Hi3
-f I i:)
c1{)-J:
464
46;"J
465
470
476
473

479

8.1. MUSCULAT1.JRA SPATELUI . ":!80
3.2. .MUSCULATUH.A ..A.BDOMINALA 482
B.:3. MUSCULATURA F.LEXOARE - FLEXI.A -83
B.4. MUSCULA.TURA EXTENSOARE - EXTENSJA - 85
8.5. FLEXIA SI EXTENSI.A . 487
8.6. FLEXORii LATERALI AI COLOANEI - MI$CAREA DE LATERO-
FLEXlE 433
3.7. ROTATORII COLOANEI- MISCAREA DE ROTA'fJE 49t)
8.8. EXERCI'fii COMBINATE PENTRU ROTATOR!, FLEXORI $I EX-
TENSORT . 490
8. J. EXERCITII DE CIRCUMDUC'fiE A COLO.ANEI -+en
8.10. EXERCITII DE FACILITARE . 4!11
8.10.1. Scheme pentru tnmchiul superior 492
8.10.2. Scheme pentru trunchiul inferior -lCJ4
Biblicgrafie selectiva -:l8

.PAHTEA A PATRA -JCi9

9. JNDICA'j.'fl ALE KINETOLOGIEI .l ECUPERATORH

9.1. PERIARTRITA .SC./U'ULOHUlVIERALA
9.1.1. Umiirul dureros simp1u
9.1.2. Umarul acut hiperalgic
9.1.3. Um3.rul mixt
9.1.4. Um:"Jntl blocat
q.1.5. Umi'.rul psPudoparaJitic
9.2. COTUL POSTTHAUMATIC
)."=; IviiN!\ RTGIIJ.:\
F/.4. C0.2 /\RTHOZ/\.
iJ."'J. $0LDUL POSTTFL\.UMATIC
9.5.1. L l atiiie
1.5. :. I:'racturiic

9.5.2.2. Fracturile epifizei supcrioare a fcmurului
TJ.5.3. Coxa.rtroza O}Je.rat l
0.:':.3.1. Bui:t c-vi ostc::opla.stic
9.5.3.2. Osteotomia intertrohant riani'i
9.5.:U. Ostcotomia de bazin (Chi.ari)
9.5.3.4. Operatia Voss (tenotomia)
9.5.3.5. Artroplasti1a cu cupuE't
9.5.:3.6. Proteza cervicocefalicu (partiaE't, tip Moore)
9.5.3.7. Proteza totala
9.6. GONARTROZA
9.7. GENUNCHIUL POSTTRAUMATIC SI POS'I'OPERLL\.TOR
9.7.1. Ruphtr:l :lpara!ului extensor
9.7.2. Meniscedomia


;)(l.l
;)()2
!03
'Jii3
Ci'!-

:J03
;)}I)
'Hl
:,14

;,14
')14
:-) 1 ')
)_l )
)1()
;J] ()
517
."ll7
:Sl7
')l8
:')18
519
521
521
521
. . . .
. . . .

Testarea aparatului mioneuroarii'O idrwi ie (MN .>\. K)
613
10.1.1.1. Sistemul Hettinger
613

..

9.7.3. Eniorsa
9.7.4. :Fracturilc .
9.7.5. Sinovectomia
9.7.6. Emondajul
9.7.7. l,atelectomia . . .
9.8. PROCESE INFL\MATOFUT ..'\HTICUI,AR
9.8.1. Excrcitii pentru cre tcrca mobilita ii
9.8.2. Exercitii pPntru crcsterea fortci si rez -;tentd musculare
9.9. SPONDILITA A.NCI !fLOl;OI J TIC\. . . . . . . .
9.9.1. Mcntiner<>a i corcctarea posiuril01 )i aliniamentului corpului
9.9.2. Mt ntinerea i corcetana SUJlletei artieulare
9.9.3. Menlincrca i corcctar('a ionusului muscular
9.9.4. M('ntinena crestetta volumelor r('spiratorii mobili:r.abilc
9.10. SCOLIOZELE . .
9.10.1. Amcliorart'a poslurii
9.10..2. Cr<'sierl'a iltxibilW:Hii t olo:mPt
J),ffiCr(' tcrea forte.i musculnre

V Amelior area respira!it>i .
9.11. LOMBOSACHALGL\. . . .
9.11.1. Scheme de ldnetotcrapie aplicabile in JH'tioada aeuHi
9.11.2. Scheme de kinetotprapit' aplicabih- in perioada subacuhi
9.11.:1. Scheme dt' Jiint-totcrapic aplicabile in perioada croniea
9.11.4. Scheme de liimtoterapit' aplicabiiP in IJ! rioada de n misiunc
complda . .
'9.12. STATUS-UL POSTL1\MINECTOl\1JE LOl\113:\B.. \
9.13.,.HEl\ PLEGIA . .
( 9.13.1 Stadiul initial
'.... .,. 9.13.1.1. Co trolul trunchiului
9.13.1.2. Controlul extremitiltii in krirl;ll'l'
9.13.1.3. Controlul extremitiitii supttioan'
9.13.2. Stadiul mediu (de spasticitatc)
9.13.2.1. Controlul trunchiului )i ;tl c:-;1 n'mititii inferioare
9.13.2.2. Controlul extremit.'itii supE'rioan
9.13.3. Stadiul de refacere (avansat)
9.13.3.1. Proctdce spvdfke pt'ntru tnt nell i
9.13.3.2. Procedee specifice pentru exLremit:i ilt' inft'l'ioarl!
9.13.3.3. Procedee pentru extremitatea sUpl'rioar:i
9.14. PARAPLEGIA
9.14.1. Reeducarea paraplegicului la pat


522
52
- l)' I
;)_,,'
52
32!
52 !
5 1)
52'1
): I
5
5]1J
53:
J
-
,
'
),
'
.
'

r'"")
).),'
5:H
5:L>



fi41l
54:;
5-l:)

551)
;);')]



5:-,n
55!1
561
56
5G l
5GB
561:
51i! I
5/t)
57

:-..)-..
;)I,'

9.14.2. Reeducarea paraplegicului in ezind
9.14.3. Reeducarea parap1egicului in ortostatism i l1J('I'S
9.15. SCLEROZA MULTIPLA (SCLEHOZA IN PLACI)
9.16. BOALA PARKINSON
9.17. Nl<:UROPATII PERTFERICE
9.17.1. Generalitati in recuperarea neuropatiilor perif1rieP
9.17.1.1. Recuperarea in sindromul motor
9.17.1.2. Recuperarea in sindromul senzitiv
9.17.1.3. Recuperarea in sindromul vasculotr,.f:(
9.17.2. Paralizia nervu!ui circumflex
9.17.3. Paralizia nPrvului radial
9.17.4. Paralizia nervului median
il..l].5. Paralizia nervului cubital
1
Para] z!a plexulubrah;al
9.J.7,:ZParahz1a nervulu1 crural
(9:17.8 ,' Paralizia nervului sciatic
'- -/ Bibliografie selectiv{l

10.. KINETOPI OFILAXIA

10.1. KINETOPROFIL \XIA PHIM \RA
10.1.1.

,) I.)
;)7i\
58'2
5Hti

5!11)
5!Ill
591
;)9:
')9"
,
:
)
-
,
o
,
"
59'(
.600
GO:. 1

trrrr
'G07
"Bog


611

612


10
Pag
10.1.1.2. Sistemul Richter 61T
10.1.2. Obiective generale ale kinetoprofilaxiei primare 618;
10.1.2.1. Mentinerea supletei articulare 618
10.1.2.2. Mentinerea fortei musculare 619
10.1.2.3. Mentinerea coacrdonarii i abillitatii mi carilor 623
10.1.2.4. Mentine:rea posturii i aliniam ntului corect al corpului 623
10.1.2.5. Mentinerea capacitatii de efort 624
10.1.3. Programe de gimnastidi profilactidi primadi 625
10.1.3.1. Prog,ramul ,de 10 minute" Hettinger 625
1(\.1.3.2. Programul ,de 11 minrute" 627
10.1.3.3. Programul gimnasticii aerobiotice 632
10.1.3.4. Antrenamentul ,ciclurilor progresive" 633
10.2. KINETOPROFILAXIA SECUNDA.RA 637
Bibliografie se1ecti:va 638
























Partea Tntii

sG1JrfT tclric .. - ------ - ----. - --- ---
11 lntroducere






1.1. Generalitati i terminologie


K inc1ologia sau kineziologia - termeni creati de Dally, in
1857-eslto $tiinta, i anume esh' tiinta care se ocupa cu studiul mi -
dnii organismelor vii i al structurilor c<.tre participtt la aceste mi diri.
Ddinitia accasla oeste mai mult tcoretidi, 'c1eoarece 'in acccptiunea ei cu-
rcnla c'a St' Hmitcaz[t Ia unul dintn' domcniilc kinclologici, i$i anume la
Dp1ic ;.trL'a acosteia 'in mccUcina (kinetoiogia 111edicaUi).
,Kinetologia medicala" studiaz[t mccanismclc' neuromuscularc i ar-
ticular<' 1care asigurt omului :activitatile motrice normnle, prcocup'indu-se
totodai{t de inregistrarea, analizarPa i :corectaroa mecanisrnelor neuro-
musculoarticulan' deficilaro. Limitarna activitatii motrice poate fi deter-
m in<:;ta de' :
a) sc{tdcrea fortei musculare t(hipotonic ) rSau, din contra, :contractura
sau spasticitate:a musculara '(hipertonie) ;
b) rcdoana articulara ;
c) lipsa coordonarii rni carilor.
KinL:.tologia n1edicala face parte din medicina fizica - specialitate
terapeutica care utilizeaza ca metode : mi carea, 1caldura, curentu1 electric,
c1imatul, masnjul .;;l apa.
JJom eni u1 m cd ica1 a1 kine.:: tologil'i_, :CllilQ Cl!L1I2l\ i b.i tlC.. :sub. rlenun1ir:c.a
de ,J!TnetoTernpi(/\ ('ste vcchi EL c- 'G.QJt; i evolui_i'a lui [n ltimp o vom
schyt::r-ITtte-FinY 1nli;.:un
-- -- --Prvzer1ta nwnografle abordeaza l:inetologia exclusiv prin prisma
acestui domeniu, ignorin'd complet to:ate celelalte aspecte ale acostci tiintc.
D< sigur cii de aici se na$te imediat nedumerirca dtitorului clt Icc a .fost in-
tiLubta totuf?i monografia ,Kinetologie'', i nu ,Kinetoterapie". Explicatia
are 1a baza faptul ca arces,t 'termen a devenlt in ultimul timp mult prea
limitativ pentru rolul practic tot mai important pe care il joac?i kinezia
i anakinezia ca
1
mijloace 1de lbaza in asistenta me!dkala a omului s[matos
9i bolnav. si kine'totera i JNl.. J nm!a_ :QriE: !E_ ;: -- u m;ti pQ9- te-

aco pl:ri, stncfo 0cnm;-d rr o pm te (i niei mfrcar cea mm 1mpurn 111 ia) hn
ro1nl kiuczi('l In asistL,t'ifL1.-incx.llcaTft: Te.mnenul de ,terapic" a dev nit cTe
a1tk+- t)rP::r n"'c;tridJv
,
' clli<ti -rn. - yn
'
tn!esul lui general. In dorinb
'
t d(' a S('

ac cc ntua i mai m ul't Llptul dt asistenta m<. ld ica:Et trebuie sa fi0 d i!'Pdta in
cotweptie, mijloace 19i metode in
1
functie de obiectivul urmariL, s-a ajuns
p na la a o difen n ia in profi1actica, terapeutica f?i de recuperare.
lata de 1ce ldomeniul tle asistenta medicala al kinertologid nu se mai
supr apune kinelotcr<Jpiei, dcpii$ind-o 'CU lmu'lt prin includerea ldnctopro-
fi laxiei si a met()dt l()r kinl'LLce din recuoerarea m.edi:cala.
' 1

15
.. - . . -----
Singurul termen omun pe1;tru toate cele trei capitole 'ale utilizarH
kineziei i anakineziei lin ele trei tlpuri de 'asist<.'nta rn:lc:dicala ramine,
desigur, klnetologla, chiar daca el \desemneaza terltoriul unci 9tiinte
in.tregi.
Kinetologia profilactica va cuprlnde totalitatea meiodelor 9i mijloa-
celm kinetologice care se !adreseaza 'mentinerii !?i intaririi sUtrii de sana-
tate, deci prevenirii starii de boala. i\lceasta ar fi in conceputul actual
doar o latura a profHaxiei, !dcnumita profilaxie primara sau de gradul I.
Profilaxie inseamna i aplicarea ltuturor mijloacelor necesare pentru a
preveni agravarea sau aparitia complicatiilor paton1orfofunctionale ale
unei boli cronke - este pro:filaxia se'cunidara, de gradul II, in cadrul
d'treia kinetologia profiladtica ocupa de tsemenea un ro1 tot mai impor-
tant.
Kinetologia de recuperare reprezin,ta principala arm[t a asistentd
de recuperare funetionaHi, ea a'Vind azi o larga acceptiune ailt in Gtdrul
corp11lui medical, dt 9i printre !pacienti. [ntreg c.lomeniul deficitului
functional din bolile cronice (in sp2cial ale aparatelor locomotor i car-
diorespirator) este dominat azi de o metoclologie specifica cl(' asisteJl\a prin
kinetologia d2 re uperare.
Kinetoterapia sau ldnetologia terapeuticii, atotcuprinzatoare pin1
nu de mult, i-a redus astfel mult dmpul !de actiunc p.rupriu-zisr, lasind
largi domenii kinetologiei profilactice 9i celei de recuperare.
Din obi nuinta, ter nul !de kinetoi.c..r 1IJ ..C..QDtiru..IIL. sa _fie apr-G-c1.pe -
g _?_!1!L utilizat, D:edifei ent t_p_entru_toatrcclc .tTL'LJJ.pnri de asiste11\ft._
in prezenta n1.onografie vor fi,
1
probabil, destule locuri Tn--f<tre acest ter-
men va aparea nu numai 'in aeceptiunea sa stricta, ci ,;i in Sl nsul c1(asis-
tenta profila'Ctica sau de recuperare. Deslgur ca nu vor cxista greutati
de intelegere a a:de'Varatului sens.
De asemenea, nu tre:buie sa creeze vreo confuzie ternwn ii de ,kinr:-
ziologie", ,kineziterapie", ,kineziterapeut" etc. Ei sint 'Sinonimi cu ,kine-
tologie", ,kinetoterapie", ,kinetoterapeut" etc. In gener ll (!.!Jl pn'ferat
aceasta ultima grupa ide termeni.
Sub raport strict practic nu exista deosebiri semniHcative intre diver-
sele tehnici ale kinetolor iei .profilactice, terapeutice sau de rc'cuperare. Ele
pot, desigur, predomina in unul sau altul dintre accste t1puri de asis,tent ,
pot sa se combine in mod mai mult sau mai putin diferenitat sau sa dl-
;mina neschimbate. Ceea ce 'le deosebe:;;te totu9i sint obiecti'Vele ;;i meto-
dologia care se aplica, respediv programele kinetolo; icc profilacticc,
ter'apeutice sau de recuperare.

IQl logi_9-_ _: .JJJ:lJ.-:In'de .9eci trei capitgJe
1
mari ce s.e '"llp!a!pt.m celor
trei t1puri de asistenta me'clicaHl, acesTe- capitole asociiiH11; ,.; alter mi:;-
loacc farmacologice sau nefarmacologice, ,:9:!:". fo ':tzil 'C ( lfl 1 p1_t '?,: u_ I.'.Q.U-::-
l(
-
)_Q elo
--
r
-
d
--
e
---
a
-
isienta.m:r;::diQ.0}

p
-
r
--
o
--
f
-
i

l
-
a
-
c
-
t

i
-
c
--
a
--
.
'--
te
--
r
-
a
-
1

5
-
E
-
iiJ.ticft_.r< tu dl'Jl Tllp( rar( .

Dintre mijloacele nefarm.acologice, medicina fizkt\ cwu >probabil
locul eel mai important. P. J. Nichols de l:a Universit<lil':t :din Oxford
aprecia ca 70Dj" din 'timpul de lucru al fizioterapeutull! i Lrr 'buie .c;a fie
dedicat kinetoterapiei. Kinetolm
'-
!
"
ia medicala este consid : ata de mult
.
i

autori ca partea cea mai importanta a medicinii Hzice, fiind de multe ori
subinteleasa in denumirea de ,fizioterapie", Exista ast fd n1u1te tratrtLt

lG
.1.
1
de medicina care, iJ.a ca:pitolul de fizioterapie, se multumesc s[t expuna
citeva idei exdusiv legate de terapia prin mi$care. 1ln alte cazuri capito-
lul e.:;te intitulat ,kinetoterapie", dar in strinsa corelare cu metodele
kinc.'tiee sfnt ,prez.entate 9i masajul, termoterapia, h:i'drotera'pia ;;i chiar
electroterapi::l. Dei nu :fat: parte din kineto'tcr:apie, aceste procedee (i in
primal lind masajul) sint asociatc C!proape .lntotde'auna mi' carii. Scvor-
tJP te mult despre triada insepnrabila dildur<'i - kinetoterapie - masaj,
ca rcprrzC'ntind o unitate tcrapeutica obligatorie.
Dupa cum sc tie, parakl ou term<'nul de ldnetoterapie este utilizat
i eel de gimnastica mcdicala. Ace ti .termen i nu sin t chiar sinonimi, ch i
sint folosii ca a ian-',. m:n.!b_ii nsa i1 mod _ero_nat. 9imna:;; ca. m_e i<?l - J -
un dorn.snu_mu.lt m u.lin.11tat - 1 ca obwchvc, l ca IDIJlO<:ccuhhzatl-
65rrij)arativ cu ki ncto1ogia m':'clicala -s-copul-p"rincTjJal::\I efcotisla In-men-
tincrca formd fizice i reduc0rcil unor deficite functionale. Ea uti'liz:C'aw-
T
1
xcr-c]1Tii1Tizic, Gazat, sttf)raportuJ mcfoc1<->16giei, pe- Jiiiictia'normal a a.
corpului, pc modc lul atitudii1ii $i mi carilor fiziologice. Gimnastica med.i-
cala arc o sericde rcguli i principii relativ rigido, care eonstituie meto-
dica de nplieare i 1i au originea in veehea 9coal[t suci1eza de gimna:sUdt
a lui Ling (vezi subca.pitolul 1.2. - ,Scur.t istoric"). In acoasta mctodica
c xisl"a mult prca multa rutina, 1ncarcatura inutila 9i. nejustificata de exer-
citii, car e crccaza fa1se impresii de cfiden1a. Fara a intra :in annliza eri-
i.iC:t a acestor principii 9i reguli, trebuie sub]iniat totu?i ca, odata cu
penctntrca noilor conce,ptii 1despre kinetolo ia profilactica, kinetologia
tcrapt:'ulica i kinetologia de reouperare metUca
1
Hi, :gimna::;tica medicala -
:.1tit ca obiective, dt i ca metodica - nu_,i mai gase9te justificarea, ea
1ngloblndu-sc in ce1c .trei forme' de kinetologie medicala, ;;i in special in
kinctologia profi1aetk2t, care a prduat o buna partedin mctodologia gim-
nasticii me:cUcale.
Desigur c[t termcnul in rsinc de ,,gimnastica medic<1la" va mai drcula
inc[t Ir:tilt timp in virtutea obi nuint, i, a0a cum drcula Inca :.;i ternwnul
de ,.. cu1tura fizica rnc'clicala", ,total ambiguu nu num;1i scmantic, dar 9i in
continut.
0 parte important{t a kinctoprofilaxici se :fncadreaza ,9i in sf.era
noti unii, de ascmc'nca fuarte raspindita, de eclucatie fizica, consacrata
nwi ales progrnme1or de gimn;ts.tidi din 0coli, programe care au ca obiec-
Liv c!C'zvoltarca armonioas[l a copiilor $i tinerilor. Ca ramura a kineto-
profilaxiei, educatia fizica :lf?i c'i Uga dreptul la individualizarc datorita.
tocmai p;tr1 iculariHitilor, obieclivelor f?i metodelor pe care le : tre.
In donlC'niul kinc.tnlor;iei mai s1nt utillzati :inca multi ;(lti termeni,
unii r.u ju::;tlficare de capitol in kineto1og ie (de exemnlu ,,gimnastica co-
n'd(); u e", ,ki twtoterapie functionala", ,gi mnastica de in tretin Pl.'c" ,kinc-
toter pil' pl'o ;rec;iva" etc.), altii cu intenJ ie de sinoni mie ca ne'" 'i'Ci
T!T<lpt utice" i chLtr ,,l'iziuLerapie".
Toate aceste prohlem2 de terminologie p:)t determin:.L cunLlzli in
a11!l!'d
..
a
...

.._
ea
.
:
,
:
.
:1"
1
'>n
,
L"
. ... ..
I
.
P
'-
r
o
.
-
t
-
c
-J

"

-.
n
c
"
!.
r
u
lom
. .. ....
"'
..
n
..!
l
.
"'l]t
.
1
.
1
_
. t
..

.. 21

..
l
.
'
...
n
.
et
v
olr
-

..
'
.1
'l
,
.
.
n
)
l
..
"
._..
In prezenta monogr::fie va fi utiliz:J.ti'l, pe cit posihil, numai acca
termino1or:;ie care ar fi ne1cesar sa se generalizeze pentru rcrearea unui
J i 111 klj comun fntre speda1i ti.

2 - Kinetologie profilactica, terapeutic5. 9i de recuperare - eel. 239
17'

1.2. Scurt istoric



Un is,toric ;:l tPnlpici pri n m i ;rare nu-i are rostul qgri.tpentru a

sublinl7LCioua as..P_ J - I c)::fC. bJfcil: r\1poi TClllT , . u- - . - - -----
-----p-eac- o --p_<: ri _,_ycehimc.a imp1 csT6lianta <:Lncestei tcra_pii, vechime
care se.pierCfe undeva_in _trccutul ind( p lrtat aLQJTIUlul, JCa!CJ
1
<:;bl_ar. d1l'ciL
fnTorii1atiTlc scr1sc asupra terapicl prin mi c<.trc nu au ,,cle H'' .p(oapQ

5 000-c17> 1, ):\s,fc neind(Jidnic -ca fiinta nm;m[t scsizaSC' CU mult timp
ll1Tiil1Tc t:J('ncfidilC' JX' C'<ln' i 1(' acluuau l'XrTcitiile d(' mi care pentru
refacerea starii de sanatah . Sub un anumit aspect, se poate consider.a
di o t<'rapie prln miscare, nali:l ta_: c on icnt, :..:n nascut o daLa-cu homo-
:..,Ti pz en :-t r'i'cnfwtt''a.!.kii1c to tC'ra pi ci c}g_-It ...1 mg_ul _1nil niiloi c_s te j2rlr:L- e..a-
"fns ccl riii ri1- l1-- convTiigaf_r)m c_ pcdtru :Yaloarca--rcala ua acestci
tPi upTT;- nn de- paftictilar p[iu_prlncipii. h'hnici 9i _mctode dc_rcalizar_
--pe-- ae alUf parl.e,xest istoric mai arc rolul 'de a sublinia evolutla
COllCeptiilor !)i a modalitatilor de aplic<H'(' a aces.tei terapii. l\ccste con-
ccptii i metodologll, legate la inceput rde 1nsc i conceptiile spiritual-filo-
zofice i de ritualurile pc can' le-au generat acesiea, s-au transformat :;;i
modelat irept:at, laiciz:lndu-se sub in'flucnta to't mai puterni'ca a achizitiei
unor noi cuno tinte asupra structurii corpului omcnesc i a functiilor
lui, pe de o parte, ca !3i asupra cauzclor i efectelor bolilor asupra orga-
nismuluj, pc de alta parte.
Desigur ca de la practidle unor sistemc de excrcitii terapeutice
care nc produc uimin' i amuzamcnt, pin l la excrcitii'le de facilitare
neurumusculara proprioceptiva sau cl< bio-feed-back aplicate azi, exista
o foarte m:are distantE't - ide timp, i de conceptie.
- Primele refedri la un sistem de posturi $i mi ci'tri cu scop tcrapeutic
S< gas('sc in scrlcrilc chjneze ti de acum 700 cl< ani. E'ste vm ,ba de sistc -
mul Cong Fu clc' calmare a durerilor i a altor simptomc din C'ntorsc, dc-
viatii de coloana, unele boli 1chirurgicale etc.
In ,Veclele" 'indiene de-ncum apro:1p(3 000 de ani sc vorbc!-;)te pe larg
de exercitiile tcr;_ pcutiee recom:anda.tc in reumntlsmul tTon ic i a'lte boli.
Cu toate ac( stea, Gredci antice ii revinc rmcritul 0i ci nstC'a de a fl
conside:rata leaganul exercitiu'lui fizic - al gimnaslicii profibcticc s1
ter1 peutice.
Herodkus, profesorul lui Hipocrate, cste 'primul medic ;.;n'C care Sl'
preocup{t i scric despre valoarea exercitiu1ui fizic, met<>cl{t tt-r:q;eutica pe
care .;>i-a aplicat-o lui insu i, vindet1ndu-se de o boala in('urabil{t. Elevilor
lui cu un fizic 'mai debil le recomanda s IJOrtul - box ul :;i lu piele corp let
corp, iar pacientilor febrili, mcrsul fara oprire pina '.1 a :JO kn1. In 'cartea
sa ,Ars gym,nastica" imagineaza un si1stem extnm cle com pi icat de exer-
citii, de:spre care Plinius eel Batdn Sipunea dt nu poatl' fL lntelcs Hidt s{t
ai cuno$-iinte serioase de geometrie.
Multi contemporani, ca i urma$i ai lui H rodicus 1i criiica exas e-
rarile. Hipocrate, eel Jnai de seama dintre ei, arata ca ,,nimic nu este
mai periculos pentru un febril dcelt exercitiul J.izic $i m:t ;:tjttl".
Hipocr'ate nu numai ca dezvolta i'dcea i praetica ;r,imn:::isticii, dar
cl este primul G:tre sesizeaza relatiile mi$care-mu chi, imouilizare-atrofie

18
muscu1ara, precum i valoarea exercitiului fizic pentru ref<1ccrea for\d
muscularc. Ba, mai :mult, el veide 1n kinetoterapie eel mai bun !Temediu
chiar i pentru lboli'le mintale. Hipocrate poate fi astfel consider at :primul
medic care a intuit i aplicat notiunea Ide
1
rccuperare functionala.
De altfel, este binecunoscut
1
Ca 1n Gre'cia 1<..mtldi t'xista o prcocupare
deosebiUi fPentru cultivarca lcalitatilor ifizice alecorpului omencsc, parti-
ciparea 'la diverse jocuri sportive 1fiind consi:derata o :activitate de prim-
ordin. I3ineinteles, este de neconceput o astfel \de 'par.tidpare fara o fbuna
cunoastere a valorii diverselor exercitii fizice, a unor programP de an-
trena ent diversificate. [n aceste exercitii i programe recunoa tem
bazele nu numai ale antrenamen
1
tului sportiv de performanta, ci i ale
kinetologiei profilactice. I-Hpocrate (scria, fara echivoc, 1n carka sa
,Despre articulatii" : ,organele nu-J?i
1
COnscrva \Cap:Jcitatea lor functio-
nal[l decit gratie utiliz[lrii i a unui exercitiu adecvat. Toti cci :carC' se \or
purta asifcl ii vor iasigura 0 Q)una sanatate, 0 'Clezvoltare armonioast .'?i
o lunga iincrc:te".
Roma antica, cea care a iCopiat Greda lin atitea domenii, a 'avut o
inexplicabila retinere n 'fata exercitiului fizic, a sportului. Sc crcdea
chiar ca gimnastica a fost una din
1
cauzele care au ldus Ja declinu1 Grc-
ciei. Romanii socoteau ca excrcitiul 'fizic
1
cste bun doar pentru sclavi,
fiind destinat sa-l 1practicc numai gladiatorii lin arcne.
Crcstinismul a acecntuat r.si mai mult retincrea fata de :excrcitiul
) 1 ' ' '
fizic, care ldadca prea multa importanta ICorpului, in detrlmentul spirit u-
lui. Totu i, medicii Romei au 1ntcles valoarea kinetotcrapiei i
1
au con-
tinuat sa o promoveze, dar ifara exagerarile 1cunoscute in Grecia. Ascle-
piades (124 1.e.n.) este considerat parintele gimnasticii terapeuticc la
Hama, pe care o Tecomanda in cazul insomniilor, ca $i ifn ascita. Corne-
lius Cclsus scrie dcspre rolul important pe
1
Care 11 joaca cxerdtiul 'fizic
i mersulilnpreefajocsere'a lbolnavilor cu hemiplegic i altc' paralizii. Galen,
in cartea 'Sa ,Despre igiena", acorda o marc a.tentic masajului i exc
rcitiilor terapeuticc dozatc cu 1grija, in 1functie dC' starca pa'Cicntului.
La aprO<liPC 600 de ani dupa aparitia primei rcarti, ICxclusiv dc'spr e
gimnasUca, a lui Herodicus, apare lin secolul nl tiii-lea e.n. o a ICloua carte
despre exercitiilc fizicc - ,GymnasUcon", a lui Flaviuis Philostratus (care
nu era medic), in care rrolul kinC'totc'rapici t s.te rezumat astfel : ,elimina
umorile, evacueaza mat('riilcinutile, '1nmoaie partile tari, ingr:J a, ttrans-
form[t sau incalz<'0ic' unelc parti...".
Proba'bil fin t->f'Colul tal V-lc'a e.n. a trait i CaC'liUs
1
Aurelianu.s, care
ne imparta!7<'!7iP JWstp .se cole, prin scrierile r[rmase !de la 0l, conC('Ptii
asupra kinl'tokrapil'i
1
ce c1C'p(t0c sc cu mult tot ce se gindise 0i S(' scrisese
inaintea lui, ba chiar i In pcrioada de aproape 1000 de ;ani dupa el.
Lucrarile, analizatl' !7i traduscin ultime1e de1cenii, uluiE':s!c prin valoarea 9i
adualitatea .Jor. El analizeaza valoarea hidrokinetoterapici, ldcscrie tl'h-
nicile de \Scripf'tot<'rapi(', exerci iile din suspendare i en contragreutati.
'in cart('a sa ,,Despre bolile cronice" de'sicrie pe larg 'h'hnicik rf'Xer-
ci\i ilor tc'rapeuticc n:comandate 1n lparD.lizii, reumati'Sm, postoperator etc.,
il'hnici Carora nu 1l s-D.r putea gasi nki azi prea mul.te critici. El intuiP!7te
1
'xact i ritmul excreitii'lor, 'i valoarea, Li momentul introduc0rii r epau-
sului, ordinea cxerdtiilor pm;ive i active etc. ; tot el introduce o notiune


19
noua - ,analepsia", :care \S-ar tra:duce prin ,actiunea de restabilire",
.aclica de rccuperare (termenu1 tle recuperane medicaHi lfusese introdus de
Hipocrate).
Obs curanli'smul evului mediu 1se va ra'Sfringe i asupra preocupan-
lor 1egate de exercitiulifizie, dcoan ce ail ntia wordaEt fort,ei ;;i frumusetii
corpului era dezavuata de 'C<HW<.uwle lbisl'rtC.L' ti. In 'r[tstimp de un n1ileniu,
Europa nu numai ca nu aduce nimic nou .in .actst klomc niu - C'a i 'In
aHele de fapt --, dar ignor;I 0i
1
Ce'C'a IC'C' fnssc Kleja cue'TiL
Tntu<;>i, 'In aceasta pcrio<..td{t tlumea arahi''t prcLt prt '( Jcupih ile tiin-
tifice ale antichitatii !in mult( !clonwnii, printn' can' 9i nwdlcin;t. Cel doi
mad medici .ai Oricniului, ..:\vicl'nna i Haly i\bh t:, sint v{tdit int('resati
i de excrci.\.iul fizic, rx care H pnscriu nu numai in S('i>p tl rapeulic, ci
i profiladic. Spre cxemplu, Avin nnt spum a : ,Dacii o;:nwnli ii e:xcr-
SL'<lza corpurile prin mi:;;care ii mundt ,L_t moml'ntc po dvite, d nu vor
mat avC'a nevoiP nld !de medici, nici de r:mcdii".
ln Europa secolului al XV-lea ilncepc s{t 1sv !111<.tnif't'St\: din nou pre-
ocuparea pentru cxercitiile fizicc. Din aceasUi epoca JW-l.lU r[imas scrle-
ri1e lui Plf'tro v,ergcrio ;(13 :Hl-1428), IC,\Tl' atC'.')i[l ,jnt<'rcsul cn scind pcntru
astfel cle CX('rcitii. De fapt, .acPste !scrieri au stat la baza ini iativei lui
Vittorino da Fcltra, care, in 1423, a cleschis Ia Mantua o coaUt pcntru
tinerii nobili, unde, alaturi 'Cle instruina mintii, se practicau i CXL'rci\:iilc
fizice.
Secolul al 'XV-lea, <'arc a aclus '!']i apari1ia tiparului, m ti cunoa .te
publicarea a doua idtrti care r.eaetualize:aza oonceptiile intilnit(' in vochile
scrieri grece ti dcsprc igicna i valoarca ('Xercitiului fizic. tEste vorba
de o encielopetc1ie a lui Anton ius Gazius din Paclova, inti tubFt ,,Florida
Corona" - o culegere a cdor mai valoro;:1sc proccptc ale lui Hipocratc'
i Galen -, i de ,Rosa Gullica" - lucran c aparthw lui Sympharien
Oh:ampier, medicul :rc"gilor francczi Carolnl VIII-lea i Ludo\ ic al XTI-le:1.
Din scrierile ".:;ecolului al XVI-lP \, merita 'Incn\ionaEt car.iea lui
Leonard Fuehs din Tlibingl'n, intitulata ,Institutiones i\leu'ical", Gtn'
consacr{t un 1ntreg capitol (,Desprc' mi::;;care i repaus") t''\f'rri\iului fizic.
De fapt, trebuie tonsideraUi 'CLl :fiincl prima public ati> In can :tp;tre jdec>a
terapici ocupationale. Fuchs apreciaz{t :c{t exi t2l doua tipnri de ICX('l'ci\ii :
cxercitiul simpln- aldidi gi:mn tst.ica tel( azi- ;i1C'X('t-ci1,iul d(mundi -
adica terapia ocup;l\ionaEt.
Din <ICest secolincep 1sa apadt :c trti rnedkale i 111 !imide n.1\ionale,
nu numal in latina. Ambroise P: r, celebn1l ('hi rtlr;:. ::t ii1 i11 1imba
francez{t o carte de tchirurgie in care !sublinia:dt c{t d11pr, r, wl lrile mem-
brelor excrcitiile de gimn:tstica s:int c1bUgatorti.
ln l;J5t5 apare prima carte tip[trita cl(spr1' ;..ritlll1<t ;
1
iz:a - ,,Lihro
del E.re?cido", a meditcului Chris.tob'al :lVIenidez , d l.l' ill't' o pn a mi(';_\
circulatie. ln schimb, ,De Arte Gymnastica/' a lui I licnmynnts II\/ferru-
;rjalis, profesor la Padova, a fast retiparit{t de tpLe r1L'l ';in : .ecolul urma-
tor. Citeva idei :Jin aceasta carte, care au influt;n1.-rtL tot ce s-a scris in
urr:ni:itoarele dccenii, merita subliniate :
- orice lndivld s;ln[ltos trebuie s; H?i execute rcgu1:tt exercitiile
(idceLt profilaxiei) ;
- pentru bulnavi 1trebuie alese 1cxcrcitii care sa nu agraveze boala
(ideea seleotionarii exercitiilor) ;


20
cxcrcitiile sint dc oseibit de utile :in perioada convalescentei boli-
2\ r (ideerccuperarii furrctionalt) ;
- cxorcitiilc se vor prescrie fiedirui ind ivid in par.te (ideea indi-
1dna1izarii gimnasticii);
1wntru st dentari, exercitiile s:int ohligatorii {ideca pxofilaxiei) ;
- L'X('JTitiilL' tr('buicfatute pentru fiecare parte a ICorpului (ideea
1
,, [ Utiii ell misC;l.re a organismului) etc.
ui 11 s( c lul al XVII-lea scrierile .medkale ;tbun'da, <n1ajoritatea lor
1 It'\;
11
ct v<t1narca exerdtiului fizic 9i mentionind indicatii legate de prac-
,( :ln'a Jui. Vorn ;eJecta doar dtev-o:a nume :9i tjidei din acest secol.
.Jo ;eph DuchE'sne, medicul lui Henriic al IV-lea, scria: ,Exerdtiul
; : k Ull lucru salutar, care garanteaza omului evitarea rmultor infirmi-
irt\ i
0
i boli"... ,el d(t corpului a:gilitate, :intare te nervii i artkulatlile".

1 )in eele a pte dirtl meidicalc ale rrnedlcului i fiziolo.gului italian
,'-;;tnciorius Sandorius, cinci se refereau la excrcitiu E?i repaus. Dupa
p. ,rerea lui, o buna rPspiratie nu poate exista fara <'Xercitiu fizic, i !n
,l(Tst scns rccomanda 1nersul pe jos.
JVfartin Luther era un mare rad0pt al gimnasticii, !Scrllnd : ,Muzica
d lu ng{t tristetca :i melancolia, :gimnastka face oorpul robust 9i puterni.c,
mentinindu-1 s inatos. Gimnastica indeparteaza de tineri bolile, destraba-
J;trc-a !)i lwtia".
Tot in aeerst secol incep studiile de 1aprofundare tiinti
1
fica a tkineto-
logid. Astfel, matematicianul Giovanni Borelli din Neapole scrie despre
nwcanica mu ehilor i a mi carii. De laltf;el, !nca de la inceputul secolului
;d XVII-lea Faibricio Aquapendante fontlase coala mercaniicista, cu o con-
'1 ptie opusa cclei a f?Colii me!dico--d1i'mis.te, 1care ve
1
dea viata i or,ganis-
mul nunwi ca o inEi.ntuire de fenomene umorale. Curentul me'canid:st,
ri !lt nalte preocupari, era intercsat dl' tmh;;care, de exerdtiul fizic, pe
tr-c-1 sLudia prin prisma m:..1tematicii i 1crgilor mecani'cii.
Dar tot in acest secol, in Anglia, vcstitul medic .Thomas Sydenham
1 lr<Toniza practicarea cal(triE'i ca remediu a1 tuberculozei. In secolul urma-
1 r, idt't'a calariei ca cxercitiu tcrapeutic cste c1czvoltata de Francis Fuller
111 c:trtca sa ,1lieclicina Girnnastica", :in care mentioneaza di aceasta este
m mdata padentilor nevrotici, ipohondriaci etc.
fncepu.tul seeolului al XVIII--le:a 0ste do.minat de conceptiile pro-
ijl, \ ah de IScrierile lui Hoffmann, Stahl r:;;i Bo('rha tve, care v(tcl in mi!?-
, lr insai cxpresia vie\;ii. In special HoHmann - care se par.e crt a fast
; ' t :nc{hc de geniu - intuic te perfect m-ultiplcle valenj;;e 1ale kiiwtotc--
J,I! 1 :.Publica, in 1708, ,Diserbtii tfizico--mcclicale", in care un f apltol
( d :tdea) poarta
1
titlu'l de ,JVH carea, oonsiderata ca Cl a n1ai !bu n[t me -
'' , 111 {i pen trE corp" 9i cuprlnde o suita de idel 0xtraordinan: pentru .ctcea
]J I'Jt\tdi\. hta d.tcva dintre ele :
- Nlmic nu rfavorizcaza circulatLl at'lt de bine ca Inisc;:trca : con-
, 1 tia mu chilor contra2ta vasele, in 'rspeci'al venele, aecelerlnd--o.
- T n statiunile 1Jalncare, m i)Carea pe care o .fa'ce :pacientul par-
r;tnd distantil pi11<'i Lt izvoarele dr ape minera'le are o valoare mai mare
lltru sanatatC' d!:dt :insai apa 'h{mtft.
- Col ica biliara es.t! li aLlta c<'l mai blnc prin exercitiu i mai ales
11 i11 dtl(trit, nwrsul cu c[truta etc.


21
- Excrcitlilc pottntP tza d<'dul utwr nwrlic:tmentt pinc"t intr-atiL
1ncit, 1n absenta lor, medicatia devine incfi'ci( nt:t.
- Exercitiul fizic r$i mi carect previn gtri:t.
- Mf carile ocupationale (de mund"\) Lw p;: rle diu t Xet dtiile tera
peutice, pr.elungind via\a.
Ue9i Hoffmann nu a conirilmit prea mult 1a tch1mlugia kineto1ogiei.
totui rolul lui in acceptarea i aprecierea kinctoteral})it'i .in Europa a fos l
enorm.
0 mare personalitatc a secolului al XVHI-lea angaj 1Ut in promo
varea kinetoterapiei a fost Nicolas Andry de Boisregard, c tre intra 111
viata medicala printr-o teza de doctorat cu caract2r polPmic : ,Estc exer-
citiul eel mai bun mijloc pentru a prezerva sanatatea ?" tl\:Tai tirziu, ajuw;
profes or la Paris, scrie doua volunw sub tit1ul ,OrtopediP", f'are de fapt
aldituiesc un tratat de gimnasLica medical< t preventiv;\ 0i corectivit
ln acest tratat recom
1
anda exercitii diferentiJ.te pentru sEtbit, pcntru
cre9tere, pentru pastrarea sau rcdobindirea mobilita1;ii, pentru cre tcn :t
fortei musculare, pentru corectarea curburilor patologkc ale coloanei.
Subliniaza cle1r relati'<.l tlintre munc[t i l'orta musculara, ca i valoan :t
unor sporturi pcntru dezvoHarca <mumitor grupe musculare. Asifd,
mentionind printrc acestea scrima, el stabHe tc, cu ;tproapc 100 de ani
inaintea lui Ling, valoarea deosebita a ei ,ca exerdtiu de iunifi'care i dt,
tratanwnt. Tot Nicolas Andry clP Boisn'gard arat<"t care este valoart\t
re}Jausului in anti tcz[t s
,
i altcrnan t
'
a :cu m is
,
carea.
S('Colul al XVIH-lc:-t, in care cit eva zPci d\: altt' nume s-au Etcu t
cunoscute datorita intcresului i contributic..:i :tdust' let cll'Zvoltarea kine to'
terapici, marchcaza de ast'menca aparHia mw.i. apar ttari 'I)("C'i;tlt' prntJ'll
gimnastica (cal-ba1ansoar suspen!dnt, scaun vibrator etc.). Dar in ultim:
jum[ttate a acPstui seeol a 'ir; tit ;;i Josc'ph Clemc'nt Tissot, pcrscmalit;tl
remarcabila, care aduce schimbf1ri conceplualrin kinl'tott r tpb Lraditi(l
nant. De pild i, el nu mai cstc' adeptul unor excrci ii can <' arclc se tz t
'in general 1ntrcgului organism i -tot cl insist<"t asupra IWcC'sitatii cunoa:-,;-
tcrii aprofundatc 'a anatomiei pentru a prcscri( cxcrcitii orLopcdicc. Stll-
diadt atcnt mi carile din Limpul muncii In unc'lc mcscrii i, qJo an'a ;Ll
baza, prescrie pacienti1or tC'rapia ocupat[onaltL
In cartea sa ,Gimnasi.ica nwdicaUi i chirurgic:da", Clc',nwn.t Tissot
indica activit[tti gestua1< spccificP JWnirn l'i<'c:u < ddici<'n ft .in part :i
111Pmbrelor SL\U CO}O<llWi, IW11tl'U llllinc!l'n'<l lllllli l111l ( hi J'('ir:tdUr:li, JWl1
t ru anwliorarea urwi rcclori .intr-o anumit;t din '(' i<' clc m i jcare de. E:
are de t<tS<'m<'I:Ic'a o av;tnsai{t c <>ncnptit' asupr ;t ( .:r t ci\iillll' de gimnasti6t
res pira tori e, nsu pra mo'bilizarii sist0mu lui toracopul motw r in timpul
mi d1ril()r rc'spiratorii. A aclus o seri<' d(' ;,trgurrwnk, d<' twcontesLat, im-
potriva unui n paus prdungit neju
1
slific:1L clupa o intcrVl'nFe c.:hirurgicalft.
In sflr it, p<'n iru 1wm i pJcgici n < om:mcHt 11n acL v; \ra t program recupc
rJ.tor, foaric astm[m[tlor c < lui aplil' ti azi.
Tratatul lui TisslYl, c tr<' !)rin com < p\i' c <>n\.inut depa-;;e te cu
mu1t <'p<>C<L sa, a r[rm;,ts din p[tcaL(' n'1ativ pn\in <'Uiwscut.
TrPc<'rl'a pt e o adevftrata kinE'iolc'r<tpi(' ?liin\ifica o fm e, la inceptl
tul seco]ului al XIX-l< a, stwclczul Pt>hr li< nrik Linr: , l'l<'v ;tl pruft'sorului
de gimnastic[t Franz Nachtcgall de L.t Univ<'n>itatt a din Copcnhaga. Ling


22
:a
ni1;d
fost maestru d(scrima $i, prebcupat de dezvoltarea acestui sport, stu-
diazft asiduu exercitiile de gi'mnastica pentru a imargin'a noi tehnid. De
b <westea, pe ca1e inversa, ajunge sft consildere ca ori
1
ce exc,r:citiu de gi!m-
1,:tc,tica treibuie sa aiba tr ei parti : pozi:tia d(' pornire, actul dinamic al
1 1 i 6trii propriu-zise 9i atitudinera im1pusa la sfir9itul mi9 carii. Pe aceasta
1dt, Ling !i crecazrt suita de exercitii pe care le pr.escrie in di verse
_t [ecti uni. D<tr meritul lui Ling nu este numai acela de a rcrea .metodolo-
6ii de gi'mnastica, ci 9i de a aprofunda teoretic f?i practic mi!$
1
Carea pro-
,J: in-zisa. Este preocupat de contractia musculara, cu 9i fara rezistenta,
i de deo'sebirHe dintre oontractia exicentrid't si cea eoncentrica, a:ccen-
importanta rolului pe care' n joaca in m'i care musculatura ago-

1
tis1ft !?i antagoni'sta.
Influenta lui Ling a fost enorma, astfel 1ncit Europa, ca 9i America
de Nord adopia ,metoda suedeza" de gimna:stidt, care avea patru com-
) n ()ll te princi pale :
1. gimna:siica perdagogica !?i educativa - o gimnastka profilactica
pl'ntru persoancle 'Sanatoase .9i bine 1con'struite ;
2. gimmrsti!c
1
a militara - sui,ta 1de exetcitii care pot fi utilizate
pentru a domina un adeversar, av'ind 'la baza mi9'cari de scrima, tir etc. ;
3. gimnastica mcdicala $i ortope!di'ca - rgimnastica ce se adreseaza
pacicntilor cu diverse boli sau defidente i 1care se a'sociaza cu masajul ;
;prin unele sco puri propuse, se apropie de ki'netoterapia de recuperare ;
4. gimnastita estetidi - recaman(data pentru armonizarea pa'rtilor
simetri'Cc ale corpului, pentru obtinerea frumusetii corpor:ale i a gra-
1iei in mi'scari.
, Dcsigur ca multe componente tehnilce ale ,metodei suedeze" de
f.;imnasHca ni s-ar parea azi bizare 1sau absolut inutile, iar multe aUele
c !liar gre ite, dar valoarea ei pentru acel moment este incontcstabila,
d(n;trC'Ct' a facUt Ca gimnastica sa fie privita pentru prirma oara Ca 0 no-
1 111110 coorenta, guvornat[t de kgi precise, Ling ri:ditcind-o la rangul de
. Li inti1. Tehnica lui Ling era insa st{ reotip; i i dogmatica, ea devcnind
i mai inchistata dupa ce fiul lui, Hja1mar Ling, editeaza un atlas de mi -
c:-iri, care 'rfixeadt dcfinitiv ac( astCt rtehnica.
Treptat, spre sfir itul :secolului al XTX-lea 9i inceputul secolului
''l XX-lea, criticile la adresa ,metodei suedeze" se 1nmulte
1
sc in diverse
i;1:i. Georges Demeny, in Franta, i9i bazeaza argum entele critice pe stu-
':liul cronografic 9i cinematografic a1 locomotiei i mi9cari1or, tc:hnici
lit 'liza.te pentru prima datc'l in analiza kinetologica. Au tor de manuale
: , <l:tre de gi'mnastidt, el crecaza o adevarata ,metoda franceza", opusa
,.:nctudei suedeze". Demeny comrbate in special pozitiile fixe fund'am( n-

ta l:, ale corpului, din care se executa u mi9carile in gimnastica p t'Om ova t a
d Ling. Ceva m<ti mult, prin analiza cinematograHca a mi9:dtrilor, dove-
(1 -,:te injustet,ca multor afirmatii, ca 9i a m ulior tehnici :din pror r:tm ul de
. 'lr i dtri sued0z( ". In conclllzie, dnpa parerea lui Georges Dr m<:ny, si's-
f1 ., llUl gimnastical Ling, care se baz('az;:\ ldoar pe elemente a11alom ice fji
1oe fiziol()gi('lnervoase, ,consider{t omul ca pe un manechin arti-
'.: 1 Ltt, 9i nimic m<.li mult".
D;u criticik vin ehi'ltr s;i din p:al't.ca cereetlttorilor suedezi de la
! lr itu1 secolului al XIX-l('CJ, care crccaza o coal[l de gin1nC stic{t ,neo-
:SIH'dt za", din rindurilc careia s-au remarcat:

23
J
Victor Dalk, care introduce notiuni1c c1c' ,eeonornic a for\dor" .)t
,rand:1ment" in cadrul activlUitii fizic< la s:portivi.
E'lin Faflk, care schimb[t complet intn'aWl .uita cLexf'rcitii fizlc ':
de mcntinere a staticii corpului. Aceste p;;::erdtii reprt 'zinta, de f<.tpt,
izvoarcle kinetoterapic>i active actuale. Ele ctVcau un n)l corectiv, fiind
destinate posturilor defetuoas0 (curl;urHc coloanei, ck:t:'.'chili1Jrul bazinu-
lui, al ccnturilor etc.).
In cadrul aoestei gimn;1sLki .se dc ;criu 209 pozitii i exercitii,
majori.tatea ngarsindu-1(in diversele programc modernr: de gimnastidi.
Autoarea Elin Falk, in :tfara de exerci1;ii1e ,de mC'ntinere", ckscrir-....
o suita de xer:citii de relaxan , en i de asu(pinlitzi;n.tdrerr'), exectl-
tate in cetdenta ritmica alternanta, pentru rl!ducerea n'clorilor.
Pcntru cre terea fortei mu:,culan', Elin Falk ncrmwnda contrac
tiilc musculare concentrice, exct'ntrice i sL1tice (izonwtrict').
e Elli Bjorksten, care este de fapt creatoarea conct'ptu1ul de riim
1n gimnLlstidi, dn 6copul arneliodirii circu1ati 'i, dar , i pentru crearca
armoniei de mi!?c:are. Ea se opmw concc'ptil'i unci gim n<.tstici mecankt '.
de repctare a unor mi: diri ca un <.tniom;Jt. De fapt, prin ritm i mi<;>carc,
cauUt s[t rc tlizeze i un impact psiho1ogic :tsup:ra pr<t''tieatttului.
Niels Bukh- cel'care a mi1ibt pcntrn rolul exercitiilor de asu
plizare (1ntinderc) ritmice, atltudinc' acloptat[t $i de Elin Fa1k !n eark:1.
sa publicata in 1917. Bukh a dezvoltat do Janl idc<'::t lui Ling, 1J<Jtrivi:_
d'trcia un exercitiu cl(mi care trcbuie cxecut:tt p\ntt la 1imita extremCt ;t
acc stei mif;:cari, 1n scopul evitiirii rcdurii articnLtrc. :\c;t;'"tzi, cele 183 d,,
exercitii de asuplizare descrise sint cunoscute cr1. ,e:<ercitii tip Buklt".
$coal a neosuedez[t nprezinttt victoria m.eto:.Jc 1or d in unicC' <:tc-;upr: t
cdor statice, pozitionale, ag l'Cl tc' 'in trecu L
Deasen1enea, Sueclla secolului <.tl XlX-le;l. e k \ctr;l In CetJ'(' i:1 ll t-.;
tere mccanoterapia, 1ca metocUi c1c: amelior<.trl' a tra'.:tliult:i mu>;cubr fizi.'
logk 9i d<; a mpliz 1re articulat'a. Jon<ts Gustav "VV.ilhdm Z:tmL t , i nfluen t:1 t
de preceptde lui Ling, cree tza o suib d1! 71 de <lp:.tr;til' L t'(';<n icE\ aci. 1
nate de furta muscuLtr2t a racic ntului prin internwdiul pir;,;llii1or i cc1n
trar:reutati1or, sau de o fort a motrice extcrn2t, sau d0 prop! i;t grell L[. 1
corpului - aparate care pmmovau o mi ;C;_ll'C sau deterrrjnJ.U contran'--
zisLente.
Succesul metodei Zander cste cnorm, intrea '::1 :!

c1oua
v
r
A
1:men

c1

genera
l"
1z1nc
1
-o 1
o
n unn:,
,
torn
.
o
-(\

c
1
c <:'.n

l.
Secolll'1 a1 XIX-le1 r:'im]n, l!l i'-lii'h 1 ill:-tok. ( :'1ru pr r)CU
pttri]C' lcr:r,ate c1? kinetoter::pi:t br)lilm" ca.rdi -J.:- scu.l<:hc : c , n boli r: uro-
logice.
Wi1li<tn S!1)
1
l'S di11 nulJlin, O?d '1 di'l Nfunid1, hJtii E dw11 din
Anr:; lia clr ml':l Jr1:tza valCJ<it't':l m r, .ulul pe J. !, d excrcitiul11i fi 'IC pen.tr:i
l::;:tcic>nti: c;mlL-wi, pncwl :i a r\- :'J'JI lJ:ec,;ce, 1
1
:.: progr id.:, a me1 ;ul,:;
lt :tceia t ;m sui' , it un ;:.li:tc c: !'(::;:c.
Todd ::;i T>hc n sirlt ,p. imii J' uruiogi care se u\.:nl de rc:t:JTaiT L
hcmirple ;icilor, dar eel care a1catui ) 7te un progr: m.1 cv. l I' 1 (apro.etp: p 'r-
foct v:d[lbil :;;i {l/ i) pt'nirl1 l't?l'Upcr: r ;J :t :estc. b )lnavi ; ste r;. Hir .: hberg ,
c:tro dc's<Tic cu mimt1in;:i. -;d e itltn :'..":t l:i1wtott:r<tj i , etap. , (''stinat:!
lnr: prima etap<\ ime'di ti dup:\ 0.tc:'., nec. iFt n :1:1ns t. tal; in :t dou:1
......... .l'
,
1
apa, dup{l. prima s{lph!m'ina, SP incepe mobilizarea pasiv i, iar .in oea
,1,
1
tn i 1, se trece la reeducarea musculara 9i mers. Reeducarea mersu-
Iui est( executnta de Hirschberg pe baza analizei :atente a deficih1lui
,::i()r, ptcan cmU:i sa-1 rezolve, eta'pa cu et:1pa, cu ajutorul unor exer-
, ;:;; :tllllliti('l' prc:cise.
in 1.:1 \'( ti:lJ H. S. Frenkel concept o metoda pentru redhrcare
.t ;llllli ataxic al tabeticului, c;, re revo1utioneaza kineloterapia.
;\ vintul luat de kin<:: toterapic: 1n sccolul al :XIX-lea, ca metoda tera-
t , it ic;t de b<-na intr-o serie de boli deosebit de severe, dar i ca metoda
)
do nrufilaxic, se continua i in prima parte a secolului al XX-lea, cind
;:opl' (1U08) abordeaz(t 1n rnod s;iiintific un a1t mare capitol - glmnas-
' i. :l rcspiratorie -, aratind rolul res.pira iei prof uncle i lente in amelio-
r::rca schin1burilor gazoasc.
De altDd, de aid inainte dezvoltan:a kint'totcrapici sc va face nu
r,' 1mai sub aspectul ei gen0ral, d i, mai ales, in strinsa corelatie cu dez-
' !Lu-ca spedal.itatilor medicale f?i apadtia speciali tilor pe profile de
p.ttologie -- tcndiEttt care, dupa cum am vazut, incepuse sa se cont.ureze
1 !( t1 din ultimu park a secolului al XIX-le a.
Secolul al X:X-lea clel:mteaz;'i in kinctologie 9i cu aparitia binecu-
, \ 'scutelor exercitii ale lui Rudolph Klapp pcntru reeducarea scolioze-
L t - CX2rcitii ce !-:!: Dr'actk[t si azi in aproanc toate salile de gimnastidi
: . dical(t. $c( t1h Klapp care sconstituie prin deceniile H-UI !ale seco-
lu1ui .a dctinut monopolul pentru orkc progTam kinetic idestinat coloanei
'.-C'rte1H alc. De-abia in ll1tin1H ani tehnidle propuse pentru mobilizarea i
vrrcdarea coloanei <.Hl inceput sa fie abandonate sau reevaluate.
Unnarile pri:mului n1zboi mondial, care a umplut Europa de inva-
izi, au impubionat cu deoscbire de::,:voltarca in continuare a kindotera-
.1. Spitalelc mil.itare de convale'scerYi sint clot,ate cu sali de kinetote-
1 tpit;, apar noi 1netodologii, literatura medicaJa de kineziologie ahunda.,
,JJXH' sali de prcgatirc pentru kinctote rapeu i. in Statele Unite, kinetote-
r a urmcaza <tcel::i curs.
Tot 1n il('('<tSUt pPrio::tcl;:l, Borgoni1 in Lroducc pentru prin1a d:1ta tera-
pia ocupationaJa (ergoterapla), ca formCl <t glmnasticii meldi'oa1e pentru
defki'<'ntil motori, In splta1clc militarc din Franta, de uncle este prf'luata,
i:lr in timrpul ral.i)Oinlui, de gcr:mani pentru spitah:lc lor.
Ca promotori ai unei kinetote1. apii active in acest inceput de secol

(<n
.
Tt

cn
'
.a
t
.
"
I
p

TT
:ot.n
.
nc
1
J
'
Y, u1
v
2rn.
+
,
-
;\ - care sen

e ,A
-r.
t

nezl
"t
erapt
.
a o
'
e raz-
'i" -, N. E. J)'eanc, in. AngEa - cunoscut pcntru tratatul sau ,Tr;d.a-
mentul gimnas.tical al boHlor nm';chilor :,;i .aniculatiilor", .tparut in
Hl.18 -, precum ;i R. T. J ,;IcKcnzie, chn S.tT..:\.. - drruia :li aparc, In 1000,
c.<rtea ,,E.xercitiul ii1 cduca.'\,ie :i mcdicina'\ rs'editata in 1923, (';Ire timp
l1I" sfnrt c1n nrc)l '' j:'ryst {-.'-C"trt r1.._-:.:1_,

a
1
r"-
1
. C- _;-......

'' lr1l. ,"1'-''n"' t_ ote.- I"'1';..L'"C'.1.

C'l. l11."..._.'I'l.'"t1!1e

' ..L ' \,._.._ .- .'1... ;)\._:_.,, (..._ .'-.. - 1. '.']?:'>i, .._ .""lr.. {.co,
1

r
.lot
'
111 pn

ma p:.1.r
'
tc a seco.
1
tL
1
Ul

a
1
... '"
-
'
-
v
-
,x-
1
,ca P')
1
1
"
orm

.c
1"
1
t
a weep(. .a
v f
aca
tr:t mai multc 'v'ictimc, eprden1iilc: 5;e succe:da frccvcnt, cc: a cc o1 )HgTt pe
rn, clid i khwtotcsra p.Set'uitni.dn.:'pL; ;i spre acc:;;ti sechebris. C011('( p
n tehnki pen tru rccducarca fLm::::\ion<:J.El in special a mcrsului seche-
1

.t.l
l l,,. 1)'1; a: 1"'l ''ICf ;,c; T)' ;n

c

.t
r
..... -
('

"
C
{<
.-v
;;
t.

. ...
:
..
"'t

1...1"-..
'1
....
':.
l
.
J
''t'
,
C
1
;:j l.'Sl

OI'l.
c
'l l
.... _
i l'l"
c
't.o tC1"31'"
t
"
-'
l.C"'l. a ,..::.+ .JilUt

\..)l. . t. -.. i...J ......
0
1- .... ..,_ .l1..l

-- .L\--1;'
nu'nelc \Villtclmin: i \Vright, din S.U.A., care, printre altde, a perfec-
'\.L;nat tchni(a utiliz l.rii mernbrelor supcrioare in thnpul mersului cu

25
cirje al p;_t apkgici1or, ekment considcr;tl Cit o marc <tdlizi lc in cle/.VUl'-
tarea excrcitiului :terapt utic. Pe <tc<'<'H]i lini<, in Sucdi:t, J. _\rvedS>on
aldttuie te programcde cxerci\ii fizic1 tpc ntru poliomi l itici.
De?i exc-rcitiilP giimnasiicale in ap[t fuse.sera pn c (JJJi/.ail: Inca dirt
ant ichitate, termenu1 de ,hidrogimnastidi" ap;lre in 102 :1:, int['()dus fiit\4 1
de Charles Lowman, din Los A11gcles, pcnlru exr rcitiik in ap2t n'C'IJrnan-
date copiilor paralizati.
Dupft aproape juma.i 1te tk secol, tot poliomicliia va fi cea c<tre v;
incita In noi studii rle kinctoterapie, cai b introduccrut unor 110i tdmin
i metodologii.
Hiclrogimnasti:ca ia un m tre avlnt 9i datorita acelui ilm< -ba/.in d.
camera, imaginat i construit special de inginerul Hubbard din Chicar:rJ,.
tanc oe-i poarta 1?i azi numcle.
Proiblemcle de instalarc in interior a ace:stor htzirw Hubbard, ca i
consumurlle dl' ap{t calld[t iarna determin{l pe Olive Guthri'c-Smitl1 s:t k
1nlocuiasca prin ,suspensotcrapic'', adica prin suspendarct curpului de
un c.adru metalic prin interm<diul unor chingi. Din acc <ts.i2'l puzi\ie, i11
care graviiatia era diminata, se executau exercitiilrLLraptutice. TnpLtt,
autoarca complete<tza exer:citiile in acest C<.tdru-cu: dl mr'Lllidt prin in-
troducerca rezistcntelor elastice formate din arcud sau l)('nzi de c;tut'iuc,
proccdeu cunoscut azi sub ch numina .d<' ,terapic' cu arcnri" (,:-.pringth:_
raP?;''), la care <tdauga 'c1cju 0i ni0tc scripqi cu contragn uEtP (t(hnic: t
ce sc va dezvolta ceva mai tirziu).
Acestc tehnici imaginate de Guthrie-Smith, perfncnonate continuu
de ea .ins[ti?i, nu s!int retinute de' practicienii kinetotcr;tpC'uti. Ele dobin-
de sc tot mai multi <tdcpti de-abia dup:t eel de-al rdoi1e<rttzboi mondLtL
Secolul al XX-1ea acumulcaz:-t trcptat sisteme dt: kim'toierarpie pen-
tru diferite segmente ale corpului sau boli, sistemc clllalizilte, ju.sii -
ficate teorctic i expuse pr.actic in cele mai mid am:ll1unte. T nc:1 de l:t
inceputul secolului, Klapp deschiscse :suita .aceloi <;i.stenw care-i poart ;
numele, continuata apoi de altil, care, la rindul 1or, vur im;tg n<t nli
grupaje de cxercitii. .AJmintim do::tr pe dtiva dintre ;1cc:;;tia :
L<'o Biirgcr, in d('ceniilcll-ITI, d' scric ,gh11l1Ltstic<t ct -j poarti:JJ
numcle, recornanclttLit f'c'1()r cu boli V<!scularc P riferi<'L'.
t Ernest Coclm;m din Boston, in 1034, a1catuie-1?te llti 1ntreg gru
paj de exerci ii p2nlru umrtr, din care i azi se utili: .ea/.i"t 'J parte pc:n-
1ru periartrib :;calpuluhumcrali't in Ltza sub<tcut5.
Kinetoterapia din un(::l(; bali intenw (dige-;tive, 1\' pirutor.i.i) ffitt::
axattt pc cunceptul 9i exercitiil(: lui Kohlr<tusch.
In Ar>glict, prof. J. B. l'vfcnt1c:ll lntroc.htce hhnk:l1' r1 'P<tnipul::.ue
arliculadt In ldnetoterapia moderna, sc:parindu-1e de t(l111i(u osteop:Jtic:i
i ehiropr:txi(, din care au clt rivilt. VLti t!r/.iU, H. 1'vbig1w d( zv,J!Lt :tcc:,t.;
tc1mici intr-un < onct pt unitar.
l\Iorl)idil:tka prin durcri lomb:tt'l', mc'L.'U in cn\;ltl,,, clcLermin{t
:tparit,i;t unur nwtodtkinctotercup:utice spee:Hlcc, cum s]nt t c h. ale lui
Paul Williams.
Doi se pare c::i < ctul den:...t:-;tcre al culturismului il con:;tituie lu-
cr(tril{lui Triat din sccolul treCLLL - alL: cjrui concep ii ctU fost dezvo1-
tatc dP c levji s;'ii F\v;tl .;1 P;tz in Fr<.:nta -, totu0i .ln S{'C'i>lul ;tl XX-lca cl
cunoa tc', prin mctoclelc lui, o init'g.rurc con1pleta in kindo1ngie, continu,-

26
,
1
ndu- i tuLudaLa tvolutia pe cont propriu i dc:vcnind o adevarata mi$-
:1n' sportivi\.
;\cl'( asi idee' de cn: 'tcrc a fortci muscularc se afla la baza muUor
[stcnw de ex( ni tii preconizate mai ales in u1timele decenii.
Jn decvniul Y, Thomas L. De Lorme i Arthur Watkins ntro-
lttc <'Xt'ITi\iilc l'LL n zistenta progrc:.;iva, 'la can'ii adu
1
c \Contributia pe
parC'urs Mac(;ovc'rn, Zinovicff, Hudd, Waghcmacker etc. A ;;a-:zisa ,Ine-
t dtt l)Q Lon11c'i, cu sau ft1d1 modificarile respective, este o tehnica de
il;L,<(l pcntru tonific:trc<t 11111sculartt.
In HCL l ti scop a par in clcceniul VI tehn.icile de izometrie scurta
!II' lui Th. Hdtingcr 1\. Mu1<l:l. c'r, can' au revolutionat nu numai
1
)rngranwle ck kirwtnicT<tpic\ d 9i mctodologia antr:enamentului sporti'v.

ProbalJil c;\ t'l'l m ti .insemnat progres :pe care acest secol 1-a
lll trcat fn kinetologi( sint tchnici1cde faci'litarc neuromu:seulara, de
arl' r<'lmin legatl' pentru tolcleauna nume ca ace1ea :1le lui
1
Kabat, Knott,
Vuss, Bob _lth, Hood, .Stm:knW)'l'r, Brunnstrom etc. An;ste tchnici nu nu-
mai c[t au ptttnms in intirnitatoa ncurofiziologiei mi carii, dmdin punct
IP vedere practic au pus lJazC'lc utwi kinctotcrapii complct noi, cu largi
pc-r:-;pectiv( dr clczvoltare, i'\ceasti:'l dczvoltare se petrccc' chiar sub ochii
no tri, prin aparitia nwtodelor cit' bio- ft!ecl-back (A. Marinacci), a me-
1,ldPi ,conditicmi:'tdi opcr<ttionale" (Fordyce i Skinner), :1 tehnicilor ba-
l,;tio pe componcnbt motiv;.l\ionaltt a sistcmului n1otor .(Kuyper:s) sau pe
,,fcctul tranchilizant al c'Xt'rcitiului flzic (De Vries i colab.) etc.
Iat:t dc'ci di. istoricul kinetoterapic'i se scric mercu cle 'lnilenii
<..i S<' va scriC' ell siguranl,tt '5i in viitor ----, dtci ,mi carea. cstc vi'-1\[t".





Bibliografie selectivft


I ('liT SJD:\'F:Y --- I fj;Lol'.\', in ..Tll!'i\IH'l!li< E.'.Tri.," IJ r<ll. /3u:wzujiun J. V.),
Thp \Villi:tnts ;lJ1d \\'ilk in' ( ''ll11p., lbltiti101"1'. !!1:; I.
L PHINUS .J. H. - LPilrhwh d1 1 i\1' d i ;:in i ('] wn <\;11111: l'-;i ik, .r. R Ik r:;m :mn, \ \' i,">-
hadPn, l!Jll.
\ \<a IEM:\C'KI-:H. It Ili:.;toriqlll, l<tw lnj:tdit l\Tt'clico-Cilirun ic; l{', fa:.;c. Y.() 030
.11' c,j f:IS!'. "I) !l::;l , 1 ;
11
i
1
dl'l<..;.
, t p '
I J J r l

21 Testarea clinica
musculoarticulara






Cunoa: terea .r:tdulttl c:: mi G!re a unei trticu1atii sau a 1.:1
lorii tfortei unui mu chi de a exH ub mi :cHrea unui segment este :.1\.,
solut necesara pentru a putc:a stnbili un di Lgnc>'>tic fnnctional in cadru:
bolilor care afecteazft apar 1tu! bcomotu, . Uneori, deficitul func:ti{m;tl
al ace:stui aparat este ll' or vizibi1 ;i CtrCl a exmnina bolnavul, alta d:tL
el poate fi pus in eviclvnt). dour p: intr-un (;.:c:.:ncn ah nt, fiind masc.tt
de gcstid compcnsatorii. P(' de altrt p:trl:-, sint nr ccsare o st:1ndardiz:tn
:;;i o cuantificare a modalibt.ii de apnci:-, it p,radului d,, disfunctionalii:t'.. (
Si a fortei de miscare a 11llL'i St' 1lilei!t, !J{nl.ru :t l.JU l fi l11Tl1 l.rik SCCVii
tial, in evolutie, de ucelasi cxaminmor suu cLcx;u ni natori dift:.:riti. D ll
nu numai pentru diagnostic c:;te IJI?cc::-;ar:-t u a:;ti' . 1 dt <lj)i'('L'i(Te, ci ;i pentn1
kinetot,erapeut, care ii ,,Jd'ttuiqt"' pro.u amul d(1ncru pzH nind dela '''I
noa';)terea foarte precisa a (Y,radului dtdisfuncJ)onalitat JnirJHctrokineti(''t.
Cunow-yten'a ex;tdCt a i.:n:llilitud.\nilor de' mi c<tn' <lrliculara e-.;r.
necesara i lin medicint ornului sanatos, pentru diverstlc studii de erg,
nomie. lVHirimea sau c:urs<t unei mnnde, fort a de rezhten{:t a unui pt --
dalier, inaltimea scaundor sau a treptelor unei sc<'iri, locul dtp1asare "i
dimensiunea unor pirghii sau roti etc. to;!t<' tCt'sk:t sbazeaza
analiza :umplitudinii de mi;;eare a arti! ul<.i\iilm oorpului; ca pe
'i

care S(: poate dezvolta in Cctdrul unei
Testarea clinidt rm..tsculoarticulara V l reprPzf'n t: , d')<H.lar, mud d.:
tatea prin care se va aprecia, calitativ 9i C<lntHatlv, c.c1p:tci tal12-a de ,mt:;

care" a sistemului mioarticular. Pentru ca :1ceastft tpn'ci>'n sa fie r
productibila, s-t ajuns la o st.::m.dardiz:tre a 1'2\anwnului :trLicular
muscular, absolut obligaturiEpcntru a Sl' putea interpr<'la de difel'il i
examinatori, 'in consens !?i in orif:.2 momentf stan'c\ fww\[on;di't mio;;u
ticularCl a unui bolnuv. Dcsigur ca a:ccasta testancl in! c:t, dPl st t:!
prima dfric, cuantificat, are un oa:recare grad de ;t pro x1m' t t,ic, deoar : ::--
intervine atit subiectivismul testatorului, cit .i capacitatea de in1;elcgcr
i cohtborare a pacientului.
Tehnica prin care este
poarE1 numelc de ,bilant articular"'
zarea fortei divcrselor ;::;n 1
lar" sau ,testing musculc:r".
.Aceste bilanturi clinice sint
care articul<:ltie, mu chi i mi;:;care
zltie 9i posibilitatea unor
gndul
SHu ,testing
UlOll:
v:ietii obi nuite sau, eventual, desfa, urilrii anu
mitor munci. Aceste ,
1
bi.lanturi globale" sau ,,bilanturi sintr tk " sint mai
apreciate in ultima vreme, fiind de mal'( utilitate in sp;'('ia1 la cientii
cu incapaci'tati func:tionale importante, pc ntru a1d1tuirea ohiec tivelor
de etap[t ale programelor function<.tltL

28
2.1.
Bilant
,
ul articular


In se1s stric,t, bil mtul . rticular repr zinn15.sura.rea amplitudi-
nilor de ITil' care 111 antrulatu, pe toate directule !de 1TIIf?care. In sens
mai larg, odatft cu <>xccutarea acestor masuratori se fac l?i alte aprecieri
asupra rcspcctivei <trticub\ii (mi. cari anorm :llc, temperatura crescuta,
cre terea de vohHn {.>tc.), observatii la care se va adauga examenu1 ra-
diologic. In accst capitol ne vom ocupa doar de mrusurarea lTihjc{xrilor
articulm c, i nu do cxanwnul wticular complet.


2.1.1. Generalitati

F{tdt a Iwcv iLt () inckn1innre deosebitft, totui executarea con cta
a mftsurc'itorilor cere o Oitfc'e<tr<' ('Xlwrienta, care se capatf1 dupa testa:ri
repctatc i se referft Ia ctpn 'cierea limitei maxi:me reale a unei mii Cari
m.ai all'S b perso;mc>lt' ll!'coop<'r"mtc sau c:1re prezinta dureri la mo-
bilizare --, la aproxim< n'a unghiului articular cind m{tsurarea se face
farft goniometru suu la corecta a {'Zan' a goniometrului, dnd se recurge
la el.
Acuratetea mi'tsur<':itorilor este In func .ie i de obiectivul lor. Pen-
tru orientarea unui ex.amen clinic general sc pot admite variatii de 8-
tOD, iar pcntru uncle mi cftri, chi<trr mai mu1t. 1n cazul tostr1rilor pentru
alcatuir<a unui program clc kinPt:otPrapie fn veclcrPa recuperarii unui
dpficit functional <'St< twvoi<' cit' nwi multrt pn c izic', <'rnrilo nodepa ind
:J--n. Dacft estc vorba dP m tsur;Hori utiliztltc In caclrul unar studii E?i
c<rct't<hi, nu scadmit ('rori p<.;t< ;) (M. Moore).


2.1.1.1. Moda1itati de masurare a am}llitudinii de mi care

Existtt dt<va posibiliFd.i dr' tpn'ci(T(' a unghiului maxim a:l unei
mi cftri :
Prin <valuart' din,ctit, ;uhi<divft, ,din or hi". Se lraseaza un
imagi11ar unr:l!i dl'l pL (!10) ;i hi:;, d<l<ll"<:t lui (45); se apredaza unghiul
f:kut d< :Jc<':l';L, hist'do:trt rt <111:1 dttl .Lthtri (133) 9i se ev:aluenza, fata
d< ;tc(;L linii \irluult, /).l!.ili:l v<L;m tl11t1ui {';tr< .; rni ca.
Priit IJLt,llt;t, 1 ttll.')liu1tti ck rni carr.: cu un gonlorn< tru --
unul din multt \, t:p:1ri ,xi tnnU (fig. :2- 1). in g<nera1, nu ]mpor-
t:mi cu <'<tn' din!rt' ,.!1 ,,. lttn<:t:;._t, cLtr sc r< com:1nda en 1n c:tdrul unui
cr>lt'di\ lt>\i tmmiHi. lt 1 i utili/(/<' a:ld;: tip de ;;oni(l:lwlru, pentnt
:t (vit;l Ul1
1
'l difnr'lllt d, ,i:i:
lntr1'g c:tpittdltl ,1 .pn lli!:1 \111 :triicuiar va traa rn: tsu6'ttorile U1.
t'lll\' cu g(Jnionwtn il.
Prin m[tsur tl , :t disLill\<i dintrc cloua pu11d( notal(' pc; cek douti
sC'gnwn tr' can' nlc:"t tu:, ''it unghitt1 df' mi c<tn . Cuinpar:m:t in timp a

acestei distante da valo:.1rea modifica.rii amplitudinii tie n1i care. Sc poate
calcula i valoarea unghiului prin cosinusul sau l(fjg. 2
1
-2).
Prin masuratori cu ajutorul penc1ulului (firului cu plumb). Po-
zitia pendulului fi:x:eaza verti'calitatea, iar unghiul masurat semnifica
dq)ld''-'area maximt a segm{'ntului de la verti'oalita:te. SUibiectul testat




Fig. 2-2



Fig. 2-1

sc afEl in ortostatism, iar ma:Suratorlle cu acest si:s Le1m nu put fi desi-
gur posibile pentru toate articulatiile i toate tipurile ch mi';)c[tri.
Exista 9i goniometre incorporate in circuite elodronic(', cu c:ctre
se pot masura unghiuri in mi care in cazul studiilor telemotrice.
Executnrea a doua radiograJfii 1a nivelu
1
1 e:x:cursiilor m txime ale
unci mi cari permite, de asemenea, masurarea ampliludinii < cestei
mi::.;t:ari.


2.1.1.2. Sisteme d(' inregistrare a amp1itudinii de mi care

Exprimarea cifridi a unghl11lui lmasurat a creat mult timp Hm le nc-
intclegcri. CL unghi m[\suram? Care este pozitia rde OQ i la 1n \ ;tlnri ale
ccrct1lui consider:tm Hmita unei tmi c[tri? De la ce valom'e n ur('ulni ide
cc 1 , consid: dtm dt incepc m i earea ? \ ,Lt, !:)pE' :e':c mplu, ,IITld l'lc'XiC'i
cutului dup{! !Unii progreseaza c;pre 0 (ple;tC:t 1clc[a :1fW
0
), iar pl ntru ;tl\,ii
invcrs, 'in ncest u:ltim
1
caz rxt0nsia .fiinc1 consi'cler:.tta limiia ide UW''. Dar
pozitiile de tpleiCare 1(pozitiile de 0) isint 1consi!derate 1dikrit. Spn PXcm-
pltl, pentru mi carea genunchiului existZ1 trei :sistemc lclc '':"-: prinwre nu-
w,Ti6t a unghiului, !clt oEtrec(exi
1
sta trei pozitii dC' pornin', <ta '<"Um se
\ ll in :fig. -:3.

:w

cl
S-a utilizat ;;i :expri'marea nu1neridi de :peste 1'80, con si
1
clerrindu-se
masuratoarea pe tvalorile unui cere com:plet (360). Astifel, textensia 'mem-
brului !superior va avea 1n aeest caz valoarea Ide 22!5-230 '(0 fiind po-
zitia IOU ibratul ridicat la zenit).
tAce::>ie exprimari diferite creau 'm'ari tonfuzii dnd era vorba s{t se
inregistr,eze re'Stri'ctiile !de mobilitate. Cifrele inscrise in fisele de tesi.arc

nu
1
mai puteau fi co
'
mparate.
'

Dei nu exisla vreo standardizare holflrit{l 1cle vreun forum inter-
national sau national, prin tconsen's iber clCcLptat S( utilizeaza de ditre
marea majoritatc a autorilor :sistemul de ex,primarC' numcridt a mi carii
bazat pe tprindpiul ,,0-180
11
Pozitia Ide 0 esle IC''ea a corpului In m to-
statism, cu lbrat<'le }X! linga corp, palmele linaint0, piciorul fadind un
unghi Ide 00 cu lgamba. Ori'oe mi care porne te dt> la 0 spre 180, valoarc
ce nu poate :fi ldcp[t ita de tipul r0spectiv de mi 1care.


2.1.1.3. Inregistrarea valorilor goniometrice

Pentru nec.esil'f1.tHe clinice icurente este sufidcnUi ':inregistntrea
clfrid1 a unghi:urilor articularc m2,surate. Aceasta inregis,trare se f;:tce
in diverse sisterne Ide 1tablouri sau tabde, Ide obicei lgrupind rloua cite
doua valorilc 'mi carilor opuse {flexie - extcnsi(; abductie - adduc-
tie etc.), tcvcntual 'aliHuri de 'Valorilc :siandand l(normale). d:n a:ceste .tabele
se poatc lnregistra, tot dfri:c, evolutiH ulterionra a unghiurilor Ide mi c:.1re.
Orice ,testator poa.te i'magina diiferite si'Steme de ast'fcl Ide itaiblouri sau
tabe1e.
a
60


90
1/20
'


!1/J

so, ' .f.?!J
0: --

0
3/J
'
' \
I
oo.'



, ,
'
3c?
'
,cu

. '\ -
90 J I --

o'
_:_f_t!_'

Fig. 2-4 - Inregistr-'lrea mobilittttii articulatiei coxofmn-
rale.
a - flexit) cu genunchiul extins ; b - flexie ctl genunchiul f!< cl:1t ;
c - extensie ; d - abductic.


Au 'fost propuse i sisteme graficc de ;inrc-gistrare, care urmare'se Jlc
vizualizarea mai imaginatitva a capacitatii de mi care a unci artkulatii, fie
.';in t< za grafica a :a< ('siei capacitati, fie u urinta de urmr t in 1n hmp a
c volutiei unci mi dtri. Rc!dam, spre exernplu, in !fig. 2-4, 'schtmph uiili-
zate in In'stitutul de 1\!Iedidna IFizidi 1 Recuperare 1din Nevv York.
.i t ...t
Ch. Hoche1 propune o intercsanta diagrama, care intogreaza tota-
htatea mi carilor normale :sau :p;Jtologicc ale unei urticulatii l(fig. 2-5).
Cet'<'-"1.lrile concentrice indica lmpliiudini de mi',)care de la '5, 10, :20, 30,
70, DO, 110, <130,
1
150 la ll80. Accsha sint 1Ztiate ;cle raze care reali-
zE::az;t din '10 in 10 segmcnte dlcere sirnetriC'c spre clreapta i spre stinga




Fig. 2-5 Fig. 2-6


vcrticalei. fPe aceasta diagrama reprezentate toatc mi f'arile : :flexia
in sus, exhmsia in jos (aceasta, D('depi19ind vreodata 00, are cPrcuri doar
plna la raceastrl valoare), abductia pe Unia orizonLtla :spre ic1 r<:'apta, ackluc-
1 pe aceea9i llnie, dar .s,pre .stinga. Pentru rrotatii sau prorw:-;upinatii sc
utiHzeaza 1razele care delimi.teaza unghiuri de 10 (inscris; p2 cercul
('.xt<:rior), rotatia externa i supinatia fiind notate spre drdpi 1, iar ro-
interna i pronatia spre !Stinga. In /fig. 2-6 Estc Ttprezcmtata diu.-
gr;:::ma mi?dirii articulatiei pumnul ui :in care : flexia :(F)=80 ; exten-
a (E)= 80; adductia (A
1
) =40'; abductia (A2) = 15; p1 mwtia (P) =
; supinatia (S) = 85
8

Suprafata delimitata de punctele F, A
1
, E, A
2
reprezinta zona ide
mi:'?cn e a articulatiei purnnului, in in.teriorul careia s:o poate i'rrscric orice
:mi eare faiCuta de pumn, in timp oe orice valoare luat{t in tL!ra acestei
sunra'fe e exchJdc> }Josi'bilitatea ca n
de amplitudine.
umnul sa TealL-:eze o :mis
,
care cu o ast-
Desen'ind diagrama mi carllor nm,male (standard) ale unei :articulatil

Jac:1nd bilant
.
ul articular :actual al nceleias
,
i :articulat
.
ii cu rcdoare, dia-

grama chnxlo 1re etr.ticular[l 'S2 va inscri::: iniluntrul !Cliagr<uJ.wi normale.
prezenta unci hip(:rlaxltatl arUcubre t.:;au a unei art iculatii habntc,
ra.grama
1
mi carllor aces articulatii va depil::;i desigur db: rama ,::;t m--


Pcntru unele necesit[rti in recuperare Innctkmala a mo-
biUt{ttii articubre sc! pot utillz;t cvo"iutL1 :;aptimlln;tl{t ;t valorii,
in grade, a unei mi cari sau pe 1car:' sa 'se conscmtwzc- d(ficitul, tot fin
grade, al aceleia;;i \mi carl.
Retropulsic
I
1
2.1.1.4. Interpretarea valorilor goniometrice


Valoarea unghiului unei mi diri poate sa \fie apredata in compa-
ratie cu unghiul neeleiai mi9cari a lsegmentului opus sau leu valorile
standard ale amplitudinilor maxime de 1rr1i9'care articulara. A!ceste v.alorl
,normQle'' au fos.t stabilite pe baza me!diilor valorice ale populatiei sana-
toase de am!bele sexe si la diverse virste. Tabelele in .care sint con:semnate
aceste valori varlaza '1'n functie de a_l1iQXi,.. ne xirsti d. .defcvpt_o_r.eaia-sfan:. -
dardizare a lor, fap't cxrplicalbil da di. tinm !seamaa(' yarf; JilTe :u:n::gf:iTi.iilTor
r,ealizate de 'mi dirile indiviZllor cu consfitrl.tie \/.irsta, se , 9:nfr"eriamen>t
foarte diferite. .Oind sc rva ex:pun:e bilantul,fle:c{u: ;er articulatii, se vor pre.:.
ciza i valorile standard.
Amplitudinile maxime ale mi9cari1or in ldi verse articulatii rsint uti-
lizate rar
1
in cursul \Citivitatilor rnoastre oibi9nuite. De obi:oei se folo.sesc
unghiurile din imeidiata vecinatate a pozitiei Ide repaus articular (poziti:a
de functiune), eeea iCe reprezinta a:9a-numitul ,:sector util de mobilitate".
Pe masura ce mir9carea 'se indeparteaza \de aeest sector, valoarea functio-
nal[t a amplitudinHor maxime este mai rcdusa. Datorita :acestui fapt,
Ch. ltocher introduce no1iunea de ,coeficient \functional de mobilitate",
pentru a expri'ma !diferentiat importanta :pentru functia articulara a idi-
verse1or segmente de morbilitate.
Fiocare tip de mi9 care are c.oefidentl lfunctionall de mofbilita.te de-
ffi('ntari, care, prin sumare, determin{l un coc:ificient global 'functional.
Roclwr stabHe9te ace9ti co(:fidenti a'9a !cum sint trecuti 'in t<thelul Q-'I.







Umar




Arllculatiu













Abductic








0- 90
90-1:30
130-170

0- 45
45- 90
90-180



TABELUL 2-I
I Codki<mtul


0,4
0,2
0,1

0,3
0,2
0,1






Cot i antebrat
-----------1----------1------
Rotatic interna
Rotatie extern;!
1---------- 1 0- 200 I 0,,1
Flcxie

20- l'-:IJ,

0,1>

80-100 I
1
O,'J

>100 (J l
-------------,----'-' _
Supin:t(ie 0- 30 0, l
1
30- 90 0,2


Pronatie

0- 30
30- (j()O
60- 90

0,1
O,:J
0,1


3 - Kinetologie profilacUcfl, terapeutica ?i de recuperare - cd. 239
33


'I'ABELUL 2-l (continual'C)


Articulntia l\:H cnrert Sectorul de mi)<",'r<' C< ,eficientul


Pumn 0- 30 0,7
Flcxie 30- 75 0,4
>75
0 .,
'""
0- 30 0,9
Extcnsic 30-
t)()o
O.:i
>80 0, I

Abduetic Indiferent de sector 0,2
Adduetie

old
0- 45
0,6

Flexie 45-
goo
0,'1
90-150 0.1

0- 15'
0,6
Abductic 15-- 30 o,t
:iO- 60 0,1
""
0')

Rotatie externa 0- 30
,
'"

10- 80 0,1

Adductic Indifercnt de sector 0,2
Extcnsie
Hotatie intcrna

Genunchi 0-- 45 0,9
Flcxie 45-
goo
0,7
90-160
0,4

Glezna Flexic dorsala 0- 20 2
20- 40 0,5

Flexie plantara 0- 20 :!

I
20- 70
I
0,2



Pentru a afla coeficientul 'functional de mobilitate, se inmulte9te
cifra gasita la goniometrie cu 'Coefidentul respectiv al tsectorului de mi9-
c'are articulara.
Exemplu: flexia unui 9ol'd este de 50 (pornind de la pozitia 0) -
coeficientul ;functional va fi : 50 X 0, G =="" 30 ; un alt 90lid, iCU fle:curn cL:: r35c:,
are o flexie {de la acest nivel in sus) tot de 50 - iCOefidentul functional
va fi : 50>< 0,4 = 20, ceea ce 1nsearnna di acest old, comparativ cu rprimul,
are un defidt functional de 330/0 .

2.1.1.5. Probb.me de nomenclatura

D oarece bilan( ul ,articular utilizeaza o .serie de rL.ermeni de anato--
mie, t ste normal sa IDara si in acest domcniu sinonimii, w t sti termeni
fiind preluati fie !din inom nclatura ifranceza, fie dln rcc:a <tnhlo-saxona,
Exista i!?i diferente de continut, care nu au fost tinea rezolvate unitar.
lVfajoritatea autorilor prefera denumirile da ;irc<1clc,;flexie-extensie''
t?i ,abductie-:adductie". Utilizarea altor denumiri sinonime pentru unele

34
situatii particulare ar trebui sa dispara, pentru a nu fLlce .Joe eonfuzillor.
Astfel, ,anteductia '(antepuisia)" i ,retroductta r(retropulsia)" mem!bru-
lui supedor tro1mie s{t ifie inlocui te definiti v cu ,flexia" i, respc'ctiv,
,C'xtensia" bratului. Oei doi termeni ram:in vabbili doar dnd [)(referim
la proic'ctiile anh'rioara ;;i posterloara ale umarului.
Pen tru a desemna inclinarea radiala r9i inclinarea ulnara, trebuie sa
dtmina de asemcnea in uz termenii ,abductia" i, re:speetiv, ,adductia"
miinii. Flexh1 pbntara devine ,extensia" pidorului, iar flexia dorsala
r[unine ,flexia" piciorului.
1\!Ii;;carile de :rotatie in 'raport de 'directie, fata de axa rde rotatie, pot
fi ,interne (mediale)'' i ,externe (laterale)". Deoarece la noi in
tara termenii ,rotatie interna" !?i ,rota'tie iexterna" sint de mult intrati
in uz, vom dunine la ei.
Pozitia cor:pului sau a segmentelor IPentru exercutarea masuratori-
lor ridi:ca de ascmenea unele probleme de nomenclatura, dar 9i de con-
tinut.
Ceva mai inainte s-a aratat reare este pozitia anatomlca a corpului,
consic1c'rat{t de unii ca ,pozitie zero", sau ,pozitie de start", iar de altii
ta ,pozitil neutra". Aree ti ter'<meni de fapt nu sint absolut sinonimi,
putincl cre<:t ,!7i uncle confuzii. Cakulul unghiurilor unei mi cari pleaca
clc b 0 spre t80, ICOrpul 9i segmentele COCrpului trebuinid sa fie pozitionate
('a in po:.dtia anratomidt (in ortosta.tism - ta1pile pe sol, mem!bre}e supe-
rioare pcHnga :corp, cu palmelc in supinatie),
1
CU exrceptia masur.c'itorii :pro-
nosupinatiei, dnd nu se pleaca de la pozitia anatomiica a miinii, d de la
pozi pa de ,inrdiferenta" ta mHnii '(intermediara intre pronatic ;;i supin:1t,ie).
llW?i, dnd facem masur2ltorlle propriu-zise llU puttm pozitiona 1nto't-
dcallD.'1 p<tckntul in pozitia anatomi'ca, fiind fo<:u.te incomod sau chiar
Impn ;ibll chdeierminat unele mi cari. Astfel, este U$Or de 1nteles ca din
i Ji'l\datis m nu 0 sa putem in nici un fel m isura flexia pidoru1ui, iar
pPn t ru aprecierea valorii mi!)carilor 90lidului
1
Vom intim:pina m tri difi-
< u IUtl..i.
1/espcdind pdndpiul pozitiei de baza, vom af;)eza pacicntul i seg-
rtwnt.de in idiVL'rscpozitii, care sa inlesneasca o mi9care sau alta, ca ;;i
m< tsllrarea ;lor.
Pentru a masura flexia piciorulul, tre'buie sa-l pozitiortam la 90,
111 ;weasta situatie pacientul rst'ind fie culicat, fie pe scaun, cu piclorul
1id i<'at de la sol. Aoeste pozitii, care re'S'pecta pentru segmcntul respediv
!J<lzi\.i:t :matcnnica, aidka ,pozitia zero" in raport 1cu cor:pul, dar care sint
111 ;ta fd alesc, in:cit sa permita D m:mipulare mai U90ara a miome-
1rlll11i, pDart(t ldenumirea de ,pozitli de start preferentiate" sau, p: ('urt,
,pozi ii prd<'n ntiate". Dintr-un pu net de vedere, sin t deci slnCHlime cu
'''. i1mih: de ,pozitie zero", ,pozitic neutra" sau ,pozitie de start''.
in c:tdrul bilantului vor mai aparea probleme de nomenclatura, cind
;t Ji Vt ll.t-J l de denumlrea planurilor de ml care i, bineintelcs, c!ind ne
11
'11 r( f, ri la d< numirea structurilor anatomice {n1u chi, o:te etc.). Pe
( i l p() ;i :>il stvur indica, in paranteze, i denumirile ('chivaknte idin di-
' Pt''1l'lc nonwnclaturi.


35
'
J.
u1[' .; '"' 11 ,.,. r' p 0 TOO':U(I1E> :::' n a
1
L-O'TIJ' .-.:s ' 'L-ru. n}u r:tl-::; -J p-1+"' ., ..--, 'J"n _'l.ll' Z""' , '.1,
..l- ' '-..- "-'.!. ...... ,' - ( \. _l
1
......... -
p l_-J'2JC' lor l.rl:l n arh nl ,f'lJ''f'l1lll'';;lJ:c;-io1
2.1.1.6" Reguli generale ale tehnidi bilantuiui articular

tiP> Su.biedul de testat tn lmie sa fie relaxal, a' ( zat ('(iJliOrblbil, sa fl,c
insh uit :t.supra manevre111l" care vor urma. Sl:tre:t de con\t actura,
\t:'ama etc. limiteaza ampli!wli11ile de m], care p:t:,iv:\ i:tl' necoopc'rare:l,
De ceLe de miscare activa.
;.
Segmentul de testat trebuie corect <t e at pentnt 1(11l1.inl'r e:t pos-
turii 0, dar ;;i intr-o pozitie preferentiata pentru dPsfit ;nr:tr, a misd1rii
:;>i aplicarea goniometruluL Aeeste pozitii IVOr fi .spe'Cific:tte pentru fiecare
n1i9care in parte.
Goniometrul va fi aplicat intotdeauna pe parka lateralil a arti-
culatiei, cu dteva exceptii (de exemplu, m{t:mrarea supinatiri).
Bratele r oniometrului trebuie rpozitionate in par:tld cu a"\"elc
longitudinale ale ser:;mentelor care forme:tza articula:ti<t i a cilror pmiec-
tie corespunde eel mai bine axelor de mi en.t c articularit.
o Goniometrul nu trebuie presat pc segmcntc, ci aplicat u;;or, pentru
Gnu imniedica lrnic:: are:t.
Amplit11dinik mi:.:< iirilor ;_ rticub re in <li l'ec ii c:pl1se (de ex( mplu,
flexi( --cxtensi ) se vo1 m/t';ura ficcare in p:tt'te, :tp(li se 'l:\ not1 !?i :;mxn
lnr, care reprez111ta gradl!l de .n1i care :1 Ul1('t rticulatii J.,ilr-un !Ctlllimit
plan.
Gradul de mi::.care (mobilitate) a unei articulatii este ('i- al cu
valoarea un.ghiului maxim. m;"'tsurat al acelei mi cari, dar nu mai 't1:u [l s-a
plecat de la pozitia zero. tin cazuri patologice, scaz1nd tlin V<Jloare:J. :\l cstui
unghi valoarea unghiului de la care porne te mi'9care:J., olJ inem ;:radul
de mobiHtate a <tcelei articula tii.
o Genunchiul !9i cot.ul nu au mi care de ,extensi1e, d : < ';.. rece pozitia
de extensie maxima a lor este rconsiderata pozitie zero. Se maso.1ra 1nsa
deficitul de extensie, care, .sc:\zut din unghiul ma\ im de fl1 '\.ie n : diz:tt?
ne da gradul de mobilitate (deci de flexie) a cotului sau genunchiului.
lVIobilitatca :coloanei nu poa.te fi masurata dedt cu r;oni(lmetre
de constructie speciala.. .1\Iobilitatea degetelor necesita goniometrc rna!
l -....n..... 1c1.l 'c,;:l C
1
v_ uni_.J._-'t".1...1. e_.., CaLr. lC"l.1l J.F: 'tr.i1._

uma
v
ru.
1
u1
.



.L lUL U.!.. ''---;:., IG ..... \_..,bl -- _. ..... L _..:.. i..L _\...,C.;. >-J .......1....-10 -"- c '--ll.. 'l --1 ,...,J Lt L'\. -
n1<1re mobilitatein toate direc'tiile, orien.tind in acest fel rn1na in rea mai

r
'--
onre
'
iC
..
1
.._
-,
c
i
,.
ia'
..
"
...
" J
'-
'
"
n
O
7
V
;
._
+
,l,
r
{
"
'--
' c
,

._.\
,
_
"
..,
'
1
.LU
\...
''r
L
'l
.
U
1
'
1
'"
-l
'
-
"
C
;
:.
I
.
u1
.:...
-1
'
<
!
:; a
.
'
C
c
t
;t -u re
'

/
i
u
-e
. "
::
-
:
"
-
-
r
_
c
.(

A
'

'
.
'
::J
ll_. ll,.'-i J_ili-'i1.. ' c'l,_'L...,,
r
'-
el Jr
v
;:; 8.1'tir'nlntl' i '],,
.
L
._..t
:-
'-
>
-
c
\
u
c
'i
.
,-"
C
:1
. \,; ...
0
"
c
1
i
'"
'
,.;.../
I
'\
S
.....-
"
/ :
'
}
I c
C

..\
'
.

.
r
.
n
......
'
l
'
J
C""
k
YJ
_l._
C
1
llt :
'<
-
.
:
J
;
'(
O
_ :
'
;
J
.
.
'
'I i I' i ! p j 1f' )
'
C'
.
J
..
"'-
te - r11L cc:t.rc i11 :3 y)l(ll1tJri 'SCtLl lJe 3 ax e -j Ic1 care str..tcll: 11.! ;:1 i i contJ,i-
t (... . - , .l, I._. .._L _! .._... l t.._.. ,.,_ "-....- .._ 1_1 . ,J \'.l. \._ 0
f\r
1
L iculatii1C ce>rl ce>c<t 'lr }. fp c A]Ti-j- - c;eapnl..nl!--lli'r!lnl"':l'l!o'l 'c"'Cf'f\Yn'J(, ,1 '\',"i('i l -jnyo;_; Si

_...._ -- , -l ...(...._.J....._.\C...t L li,_. ,_,_J._.._.., >,.. Lt '-' _._._\...- L\.,,_.-. . ,_. .. ;_1 ' l'- (..'1, ,_"--'._ ',"'-
sternocostoclaviculara, iar articulatiil:e false : scapulotonwie -: "' ! ::mul de
t.Junecare suhdelto idian (bursa seroasa subacromiodeltoi (I icul:
(t) Articulatio. scopulohumeralii - o enartroza - ' t , formata de
capul hnmer:tl i cavitai1 a glenoid;\ 1rrconjurata de l11nckirtl : knoi<lian
care-i mare te capadtatea. Memibrul superior lucri:nd din p , .i(iR .,:ttir

36
6
a ", l lSl. t'_1.'Y"'ll0 1.-J' c ;"L'lP azav C l' 40-4 )- 6 ne-'s1-p - n-ic:0av '"1 - in "L'
nat'', articulatia are rol de sustinere antigravitationaHi, motiv pentru
care capsula articulara este intarita d:e ligamentele :
- coracohumeral (Hgamentul suspensor al capului humeral), In
partea superioara, intarit la rindul lui de tendonul Lungii portiuni a
bicepsului - este un ligament foarte puternic ;
,glenohumeral - de fapt 3 fas.ciculc ligamentare, anterioarc,
mai laxe (cu !e; ceptia celui inferior), care au rolul de a mentine capui
humeral in glena.
De asemenea, in ext erior capsula es te in tari ta prin fuzionarea cu
tendoanele subscapularului, supraspinosului :E?i micului rotund.
:roate mi9carile sint posibile in articulatia scapulohumerala.
b) A1ticulatia acromioclaviculaTii - o aritrodie intarita de ligamen-
tul trapezoid i :eel conoid, care blocheaza mi9carHe claviculci in timpul
mobilizar.ii u marului - contribuie la mi:;; carile de abductie, flexie 9i
extensie, neavind rol in cele de rotatie.
c) Articulatia sternocostoclaviculara - articulatie de tip diartroza,
avind 1 ligamcnte intrinscce de intarire 9i unul extrinsec {ligament costo-
clavicubr), puternic, care reprezinta axul mi:;;dirii arti:culatiei - contri-
buie la :mi9
1
carile de abcluctie 9i Hcxie.
De fapt, ultin1ele dona articulatii s1nt functional str'ins legate ch;
articulatia scapulotoracica, care :i9i va reduce mult contrlbutia la mohili-
zarea bratului :in leziunile (cu anchiloza) ale celor doua articulatii.
d) Articulatia scupulotoracicii este o falsa articulatie - o sissartroza
(articulatie fara elen1ente articulare) -, fermata din fata anterioara a
sca,puki, cu mur ohiul :suhs'ca:pular, 9i fata externa a coas lelor, cu mu9chii
illtercos'bli. Intre ce1e doua fete ,articu1are" se intinde marele dintc.1t
(serratus lateTalis), deiimit"ind doua spatii de alunccare : inter:-;er:ltosub-
scapular i interseratotoraclc.
il'viis;carea de bascula a sc:tpuld (maximum 15) asjgnra ampli:tudi-
nile mari de mi::;;care ale bratului, mai ales in a:b:ductia peste 72) ca
in mi.<?carile de flexie peste 60 sau de extensie.
e) Articulatia subdeltoidiana est e de fapt un plan de alunecare in-
tre fala lll'Ofunda a deltoi
1
dului si mansonul rotatorilor. Bursa de la accst

nivel
'
pcrmite alunecarea tesutur
'
ilor m
'
oi, care J:n acest fel nu blochcaza
amploarea mi;,;c;lrilor umarului.
ArLicula' iile sternoclaviculara, a:cromioclaviculara i scapulotoracica.
formeaza centuTa scapulara, care con'tribuie 1n mo
1
d decisiv la marca rnn-
bilitatc a bratului.
Cenm
.L
ra scapu ara
y
are ca 1
A
nsa$1 o mt

carc 1
A
n rapon
L
cu c
./,.
on:lcc.
1
.. c,
lizind rn.i;:carile proprii ale unzlirului, care s1nt :

'
i
"
li
r
l,$c
y
an

.c
1
...e prow

e
t
,1

e .anLen

oara
y

,
t
an.,
+
epu-'
1
slC
.
J
,
$l
.

pO'stcrw
.
D.::a
v

pulsic), care realizeaza de;plc:tsari ,(tc 10--12 cn1 tc rrJi :;c:ari lHJ
,
..
c
....
:
..
p
...
l
J_
Jo+
t..
mavS
..
'
-
Ir.a l'n :a
.
r
.....
:
....
=
.....
de
)
'

I-n acea
v
ct"
a
l ,.
-
.,.
l
.
.
.,J

-
C
;
.(
"
';
-
.

:
1
-
.
"
'-
n

c
.JL
n
-..
;
- L
n
_..
t
1. -
;
:..A
'
. ..
c
.....
r
...
>
. _
i
.
T
..,

(
:
)
-
.
,_
,_
1
,
'"
,
>;
.
1
.
.
_
.-
,

J,
'
c
;
.,tJ
... 1.. I'..._ 1'" ")e<-"ir+._.i...'I l - lu-,..s._''. ,)sc "u

C".'lILJt'OD.I l.in cltJ-,c.J e c
3
e c,olo CClL''l1- .ccl.

\''"''r'cp....l.. \_1, "'-c..',_l-,::c; ,

1
_L. {._ . l Ji..
0
................ (... I..... l l tt..J '!. '-..- 1.. - _:-1.......... ..... ......... l..:...L.o....,l..._ l.J... ..............._. '
vor insoi.
'
i 'mis
'
carile de flexie-exten
.
sle aJ
.
e brat
'
ului
e IVIi:jd'l.rl de ridicare i eoborire a centurH pe o clistanL. de 1:2--
13 em {J em ;pentru ridicare i 9-10 .em pentru cc1Jo:r1re).
Scapula joaca :;;i ztici rolul principal, prin deplasare vcrticala i
J"Otare.
.'.{,,-
'' ' .1.
)
p T i n C i p a l e l e ?n i <:; C a T i Cl l e a r t 'i C 'U l Q. t i e i U rn a T 'U-
l u i se realizeaza de membrul bn1hial in raport cu tm <:lCele, cc a ccin
:;eamna ca un'!.hiurile fi'tcute de aceste miscari se vor masura ]Jdn nozitia
t
bra\ trlui fata de trunchi.
Pozitia .zeru, pozitia .de start, va fi cu mcrn:lJrul superior c1e--a lungu1
t tmchiului, mina in supinatie -- paJm.a .,prive$tc" :inai i 1 t: .
1. Abductia este mi carea de ridicarc lateraUi a ll1 atulu.J, rlna ce
acesta atinge ure che:<1. Am.plitudinea mi c2.rii csie de 1:;cr' c1 in care pri-
mc1f' 90 'SC realizeaza din articulatia .scapu.lohumerala
1
a;;a cum sc poate
dcmonstra prin manevra Desault de b1occu -e cu mifna, ci(' 6drc tc stator,
a vidului omoplatului, mpiedicin
1
du-i astfel basculare<t. Abductio. sc va
opri la aproximativ 90 prin izbirea trohiterului de acrumiun.
Urmatoarcle 00 sint realizate prin :
a) bascul<trea de 60'
0
a scapulei (din articulatia scapulotoracica),
perrnisa de rotatia axiala in articulatiile sternocostoclaviculara (:30) 0i
aeromioclaviculara (30) :
b) indinare;_t laterala a coloanei clorsolombare (cind a1xluctia este
facuta de un mt tnbru) sau prin hi.p1 rlotdozt lombara (dincl sc ;tl)duc
ambele brai{e pentru compt m area u oarel flexii .a umrului).
Desigur ca mi can <-1, inca de la incepntul ei, ec;te pc rformata de
arnbele componcnte.
Pozitht preferenti<tla de start pentru mi\surare;_t ;: hduc iei cu gonio-
metrul este din orto"btism sau din ezind .pe un taburr t, pal'il'n1ul fiind
]:;bsat cu spatele la testator. Sc poate utiliza $i pozltia de cl!'cubH yc ntral
sau cea de decubit dorsal. Bratul fix al goniometrului Si' alini;r, .- pc
trunchi pe liIlia axilara posterioara, iar oel mobil se fixE. az[t pe lini a me-
diana a fetei posterioare a bratului, spt e olee1 an (fig. 2-7).
Aterz,tie -
Sa se evitc .inclinarea latcrala a trunchiul ui !
e Sa se evite flexia sau extensia umarului !
Sa se cvitc ridkarea ccnturii scapu1arc l
2. Adductia cste rni 7carc:1 de
apropiere a bratului la trunchi, respec-
tiv revcnirea sprc pozitia Z('I'O a bn:1-
tului abdus. Adductia lX' ra di i l pm:itia
zero estc in1posibHa, datc ,il(i trun.chiu-
lui. Se poate ma ;ura o rt(lill1et;,..., <deva-
rata (apropierca spre linl., rn , !lana ;)
1
v
1
....
I1 'll. S
L
'
.
'
t

_
r
,,
:;m
..
c
\.

....
n
.....
'L-
'

1.'0,..Jll.Y1rl 1
1
J'' n
t
o
'

;,
'll-1;

L J J.. - _,_ .._ l < J;' ..._,.
anatomtca 0
2
numai_ clad\. S\' cornbin[J

Fig. 2-7
Cl''"l fl ..n.... -..._1....<.'\."'c.._ c>JGal....l_, C,('>.i'<\:.:j-: ,:;11.'.<_:,:1''.1' 1r-.....w'..l. ;3,_, 1;' '-u1L l:
"I...l. l P".L l -
mul caz, en clt fll:xia va fi mai rnare
(;pre U0), cu atit se va putea crcstc acLJudLc:. /\<dductia cu , :d :nsie esk
foart! Jimitatu, pentru c1 1J sli exte'w.;ia cstc ; P."i!?car,, clc m.icC:n.
c:u11 pHtudinc.
i\bdu(ctia s. . 1 <:<ddu;::tia sint miscari Cilre --,c executa in iun1l wwi D.Xc
' ' 1 ,;
antero-postcrioare, clcci in pLm frontal.
3. Fle.xia- numita i ,antedUictie", ,antepulsie" sau ,proic:ctie an-
tcrioara" - sc executa de la 0 la 130, pina ce bratul ridicat ajunge la

38
-
verticala, ,pe linga ureche. Din aceste 180, seapulohumerala aduce bratu1
la orizontala (90), fiind blocat aici de Hgamente1e coraco- i g1enohume-
rale. Urm8.toare1c 60 le realizeaza seapulotoracica, prin bascularea scapu-
lci (inlesnHa de rotatiile in acromioclaviculara i sternoco:stoclaviculara)
i rmtepulsia Ct nturii scapulare, iar ultimele 30 sint date de hiperlordo-
zarea lombar[t. ln mi care, aceste componente se

intrica, l<!leint( h s daca nu cste blocata vreuna
dintre clc.
Pozitia preferabila de start in goniometrie o
constituie dr'eubitul dorsal sau poshirile de ortosta-
tism ::;i ez'ind.
Br::r ul tix al goniometrului se fixeaza pc
trunchi, pe li:lia n1cdioaxilara, spre mare1e trohan-
tcr, im eel mobil, pe linia mediana a fetei latera1e
a bnr\ ului, sprc condi1ul lateral, pina spre 150'--165,
..-..-...... ':\"
(; //))i'
,,,.._._../,/'_.,../
- :!:-:.:>;>
d
,
upa care se on

en
j
.:e<J.z
.
a
.
spre o
1
ecran, c
1
coarece
h
u-
j1

Tnerusul se roteaza in ax pcntru a se flecta in con-
tinUClr e ('i'it{. 2-:8).
Aientie :
S[t se cvi.te extensia trunchiului !
o Sa sc evite abductia umaru1ui!
Sa se evite ridicarea umaru1ui !
?: ::>.
Al / -',,
' f 1
l :--- :.:::::=:= - !

Fig. 2-8
0 S{t nu-i schimbe poziti.a bratul goniometrului fixat la truncbi 1
4. Extensia- denumita i ,retroductie", ,retropulsie" sau ,proicctie
posterioara" - are o amplitucline llmitatrt d(' ligam!entele coraco- i

glenohumerale. 1\Ii carca acti va masoara 50,-G0, iar cea pasiva, cu oare-
care fortare, poate atinge 90 prin ac'centw:trea bascuHirii scapu1ci sprc
coloana i a retropulsiei centurii scapulare. Asocierea unei rotatii in-
terne marc te extensia brntu1ui (n'htxeaza ligamentul glenohumeral).
De clectie, pozitia de start prntru In[tmr[ltoarc este repn'zcninU1
de decubitul ventral, de ortostatism sau de postura ezind. Plasarea gonia-
metru1rti Pstc acecai ca la m[tsurarea flexiei.
/tfenfil:
e S[t :;e evite flexia rmterioara a trunchiului (din pozitiile de
ertostatisn1 sau ezind) !
e Sa se evitc abductla urnarului !
$ St nu se schimbe pozitia palmei, care tn'bui:::.: sa ,,DriV('asd.l'''
n1ereu inainte !
o lVI<'lsuratoarea put1ndu-se face cu. cotul fJcctat sau nu, ren ;:'i-
sura
v
L
,,
on
'1
e trc
b
tu
.
e 1
.!:
a
v
cud
+-
2
'
ln ace
1
a 1
. f
e
'
l .
l

Mi cari1e de flexie 1i extensie se fae pe axo. transversal., in plan
sagitaL
5. Rotat
,
ia internii sau rotat
'
ia mediaEt realizeazft 90--95 d.: ;wl
-
pli-
tudinc; maxima. Ankpulsia centurii scD.pu}arc contrH:mie llllllL b mi$-
C<tlea cle rotati(inten1 L
Pozitia prf'fcr:thila de start este c.le
1
c:ubitul dorsa], 1<.1 marginc:t ITII'>c l,
cu bLttul abdus la 90 (se sprijina pe masa) i cotul (in ai'ara mesti)
Htdat la 90. P.:thna ,privP jte" corpul (se al)ate de la pozitia dasictt).
Brcttul fix al goniomdruJui se plaseaza orizonta1 (par:t1el cu podeau;t),
fixat de olecran ; bratul mobil, pe linia mediana a fetei posterioare a an-

:m
- t J..
i
'
te1)l atului, intr:e proce:sele stiloide. l\;1i carea de rota' ie se r, alize: La pnn
orientarea o.n'tebratului spre planul mesei i sub acest plan, cl,t(a estc
p:Jsibil (fig. 2-9).
Atentie:
6l Se vor evita schimbarile c1 pw.itic
ale umarului, mai ;_tles caderea lui
pe planl!l mesei (n tropubie), rnotiv
pentru care se a9aza sub uma.r o
perna midi!
& Abductia bratului trebuie sa fi(;bine
fixata la 90 !
6. Rota
,
tia exteTna sau rotat
'
ia laterala 1T;_tlize3z'a 80-90 de amDli-

tudine rnaxim t, din c:tre 60-65 din scapulohumer.aHi, iar 20-25 prin
rc:tropulsia s'C'<tplllotoracica. J\ 1asurarea se face din aceea:;;i y;t)zitic !)i prin
aceea9i plasare a goniometrului ca la rotatia intrena, d:r ankbratul cste
orientat cranial, i nu caudal (vezi fig. 2-9).
Unii autori (Kapandji, Cai1-
lict) nu utilizeaza aceste pozitii pen-
tru c:1pn:d2rea rotatiilor, Hic1nd ma-
sur l.re:t di11 ortostatism sau ?ezind,
cu cotul la trunchi 9i flectat la 90,
cH mina in pozitie intermediara : se
roit aza antebratul ln spatele corpu-
lu L, cit mai sus posli_Jil (rotatie in-
Lerna), s.:m in afadi (rotatie externa).
C:miomctria proDriu-zisa nentru
cvaluarca rota' iei interne in acest
s l.ster1 t estc rr1ai d.ificila. Uneori
aprecic: r; 1 v;_tloarea ace.stei mi9diri
prec:lzi:nd pina uncle poate ajunge
r;olicele (la coccls -- lombara a 5-a...
dursala a 12-a etc.). Hotatia externa
se poatc masura mai w7or plas]nd
bratul fix al goniometrului paralel
eu: du umc.:ma, iar pe eel mobil, pe
/ ;
('

\
;'
c
.,
.
,
I i
i,
L
-
l
,
_
,
,
b
J.
a
c
lc
', ,
s
.,-
i

a
C
.
)
.
l
.
"
l
1
.
I me-
f.Jc..:

f
-
a
c
'L
'
-
C
"
l

PO 'cerl -

oara (goniom ctrul sc mi ca 'in plan
un
.,
zon
J
c:.:u
\
;.
'Mi carile de rotatie se pot apre-



Fir; .2-10 - Abductia -1 adduc\ia
zo11tala a bra\U1l1L


ori-

Clc.\

si din alte pozitii ale bratului
a - pozitie de rei'crint:'i (<I, preEer:'t); il --
fle:lde ol'izontaJa (addu,:l,i, J ; ' - ,,xtensie
orizontala (abduc ie),
ciccit in abcluctia de 90 sau la 0.

Din flcxia de 9o sau 180 :rotatia interna va fi de: 135, Lti, c:::
1
cxtcrn[l
clc o . In el1.Cral, acestc pozitii de start nu sc utilizcazL
,JVIi carile de rota) ie se executa 'in jurul a:zului vcrtict1: fih,l robtii
lon ;ih:cHnale ale bratului. hceasta prccizare cste neccsara, dec1:trece pe
axu1 vcrtic:tl membrul superior poate executa cli11 urna.r :imi ;(::-tri }n
pLm ori?.CJ!ltal, dermmite (discutabil) flexie i extensie (!rizonful6
(fir;. 2-1 0). /\1\i autori (A. 1vioc)ey, C. A. Trombly, A. D. Sco\ t) dcnum . ;c
(: iLli coi ct) aceste mi cari adcluctie L ol1d1wtie urizont:alii.
Pozitia de start este din ortostatism, in $ezind sau in decubit dor-
sal, cu membrul superior abdus la 90 i palma ,privind" inainte. Flexia
orizontala aducc membrul pina la 135-140 prin fata toracelui, iar ex-
terrsia orizon'tala n orienteaza spre inldarat la un unghi de 30, la aceste
mi9diri contriiJuind :-,;i centura scapulara prin antepulsia sau, respectiv,
r.etropulsia ei.
7. Circumductia cste mi::;;:carea complexa pe care articula ia umaru-
lui o realizcazii datoriEl tuturor celor 3 grade c.le libertate pe care le arc'.
Ea descrie un con deformat.
Toate mis;6trile umarului le putem reprezenta pe dingrama Rocher.
as;a cum s-a aratat mai sus.
Pozitia corectii de functiune in care trebuie sa se imobilizeze articu-
latia uma ului este in : flexi45, abductie 60, rotatie 0.


2.1.3. Testarea articulatiei cotului

'

Co'tul are un idublu rol :de
1
alungire :sau rscurta:r:e a ,tijei" care poarta
organul de prehensiune, pentru punerea acestuia lin ;pozitie, precum 9i
de stabilitahin ltransmiterea pre:siunilor
Eslt' format din trei articulatii : hmnerocubitala - o trohleartroza,
cu Tol de flexie-ex'tensie a antebratului ; humeroradiala - o lcondilar-
troza ; r<J.diocubitala superioadi - care :partidpa la :pronosupinatie.
Considerind articulatia cotului i(humerocubitoradiaHi) ca o unit8te
morfologidi, ea este iformata de trohleea i oon'dilul humeral,
1
dc: marea
cavitate :sigmoida a cubitu'sului i cupur oara radialt - toate accst0 'com-
ponente fiincl mentinute de capsula !ariiculm a, tcare le !i'mbraea ca 1111
m;:m on. Pentru asigurarea Tolului cle sbbilit::tte, c:tpsu]a esle 'ini[trii{t de
ligamente:
a) ligamentul lateral intern '(colateral ulnar), 'foarte rezist<'ni:, 'CDm-
pus din 3 fascicuJc-: unul ::mtr:dor, <tHnl mijlociu !(lir ;unrn lui ontor.scl san
lir;::tmcntul Poirirr) :i nn a1tul posterior t(lignmentul Bar1di1wt) ;
b) lir;umentul latercll extern (cobteral r tdial), care tare 1c1e aser.mmea
3 !f:tscicmh; i( m'tel'ior, m ijlociu !'?i posterior).
Oricar<' ar fi pozitia <u tiiculatiei, 2 'fascicule !din 3 vor :fi J:n t,Pn iunc.
Cotul este o articulatie cu un Singur /grad de 1ibertate (fl('Xie-ex-
tcnsic), pe o axl ce trece transv ersal prin cot. J\!l:i$carea es,te dirijata de
geometria 'Capetelor osoase, ceea ce determina lclevieri ale axu:lui
1
c1e mi -
care !pc parcursul 'intregii curse a antebratului. Urmind trohlec:J. hume-
rCJ.la, cubi tusul executa in t.impul rflexiei i o rotaJ ie 1axiala lck5 u.ntmntnL
Pozitia !de zero, de start, este 1cea
1
cu cotul in extt llSie to! tl[t, rnE'm-
brul brahial fiind pe ilinga corp :i !palma "privind" '1nainte. A:\('l( me-
diane ln 1gitudinalc ale bratului :si antebratului
1
fac un un:ghi d( 1170.
deschis spre lateral 1(spre argin'ea radial) ,_ cubitus valgus ,,fiziolo
gic", ,mai accentuat la femei i copii. iDaca pronam mina din pozi(ia ana-
tomica, acest unghi dispare.
1. Flexia porn '. ; te de la 0, atin:gind 14'5'-160 (prima cifra pentru
f1exia activ:t, oea de-a doua pentru rflexia pasiva).
PoziJ ia de preferat :pentru masur[ttoare este din dL'CU'bit dors;_tl sau
din ortostatism. Bratul fix al goniometrului se plaseaza rp(linLt a.nediana

41
.
1 . J 0
a fetei ex,terne a bratului, orientat spre acron1ion, iar !eel mobil, pe 1inia
mccliana a fetei Tetdiale a antebratului, spre stiloida.
2. Extensia repr:ezinta reintoarcerea antebratului la rpoziti :l :0. Din
pozitie anatomidi, cotul nu are extensie dedt iin cazuri spe.ciale Ide hiper-
1axitate, cind se ipoate a:ealiza o hipere.:ctensie de :5-10::>, mai ales la fcmei
i copii.
Extensia teste blocata de ciocul olecranului in
1
foseta olccraniana i
de: fasdculcle :anterioarc ale ligamcntdor.
J?ozitia corecta de functi une 1n Glre se imobllizeaza cotul cste in
flcxie de 90-100, cu mina in semiprona) ie t(ca latunci eind scriem).

2.1A. Testarea articulatiilor radiocubitale

'

Aceasta testare, denumiHi i ,testarca antebrat:ului", se re-fer \ la
aprccierea n1i dirii de pronosupinatie, 1ni 'Care Ide rotati c a antdbrc.:l:tului
in jurul axci sale longltudinale.
l'vh$carea erste realizata, de fapt, de radius in jurul icubitusulul prin
articulatiile ra'diocu:bitale superioar[t i inferioara, care sint artkulatii
trohoide, cu un singur ax de mi' .care. In supinatie, cele :cloua oas:e sint in
acc lai plan - radiusul lateral de :cubitus. in pronatie, 't'Cl'diusul :J.ncru-
ci( 'aza ant<: rior cubihrsul, :in aa fel, !incit 1e pitfiza distala radiala ajun. w!
median 'l'ata de cea cubitala. i\ceasta mi9care este posibil[t i datorita
mernbranei interosoase, ale car:ei fibre Incruci ate se :intind in supinatie
;;i sc relaxeaza in pronatie.
1\!Ii' carea de pronosupinatie :are un 'mare rol in functia mlinii, lin
oricntarea acesteia ; de asemenea, are Tol in functia cotului, deoareee,
:t)a cum araEl Kapandji, supinatia ,economis te" flexia c.'Dtului .-. spre
exen1plu dnd 1rehuie sa ducem mina [a :gura.
1. Pronatia - mi carea de orientarc 'a palmci in 'jos - progreseaza
de la 0 la W
0

Pozitia de :electie este din ortostatism :sau \din ez1nd, cu cotul la 00
fb:at la trunchi i lm'ina cu policele in sus. Bratul fix al :goniom etrului se
a:-;;aza pe fa\a dorsa]a a pumnului. parale1 cu 1humerusuL Bratul mobil sc
plascaza, dupa 1cxecutarca mi::,;carii de 'prona:tic, de-a lungul stiloidelor.
Exista i o alta 1metoda, altcrnativa, pn ferata tle unii r(C. A.. Trombly,
\. D. Scott) ca 'fiind mai simpJa : :din pozitie intermediara se tine strins
in mina un crcion, care depa:5e:?te mult, in sus, pu.mnul. Bratul fix al
gonioin<etrului se orientcc:tzt perpendicular pe poclea '(goniometrul spri-
jinit de al treilca mctacarpian). Rotarea pumnului in pronatie 1va duce
creionul in ,.JJOzitia orizontala, masurindu-se cu lbratul :mobil al '
1
0niome-
trulul unghiul rcalizat.
Atent
'
ie
.

< Sa nu sc permita '" lreo abductie sau rotatic a umarul11i 1
Sa nu se :inclepartezc cotul ide trunchi !
"' Goniometrul s2t rantina imediat proximal fata de OCl')l le ca:rpu-
lui I
Sa se evite flexia laterala a tnmchiului spre p;trtca opusa !
2. Supinatia, cu aceeai amplitudine de 90c ca f}i pron;rtia, se va
cvaJ.ua rprin acceai tehnic{t de .m{t '.urare, leu ldiferenta 'Ca bratele gonio-
n<, 'trului .(' plaseaza pe 'fata volar a a miinii.
1
Supinatia orienteaza !pal'ma !ln sus.
Pozitia eorecta de functiune este semipronatia de .30-45, care
corespunde pozitiei 1a scris - este 9i pozitia ide reiPaus.
lYii carea de rpronosupinatie este n1ult amplincata prin rotatla hun1e-
rusului, ajungind aproape de 360 : rotatia interna contriibuie cu 1500, iar
cea externa eu 30.


2.1.5. Tcstarea articulatiei pumnului

Pumnul este un complex osteoarticular in care distinge:m, >in prin--
cipal, articulatia racliocarpiana- o diartroza de tip condilian- 9i articu-
lat
,
ia 1mediocar}Jiana. ln aceste doua articulat
'
ii se executa u.ni
'
scarile IJUm-
nului. IVIultimea de ar tkulatii intercarpitene nu intra in cakulul acestor
mi9cari.
Ar'ticulatia radiocarpiana este formata de 1cavitatea 1glenoida ante-
brahiala (compusa, la rindul ei, din su:prafata articulara inferioara a ra-
diu:sului !9i fata inferioara a fligamentului triunghiular) .i de Sllprafei;ele
articulare .ale scafoi'Clului, semilunarului '9i mai putin ale piramidalului.
0 capsula fibroasa intarita de patru ligamente {anterior, ,posterior,
lateral intern i lateral extern) mcntin:.-; suprafetele ar'hculare 'in contact
Articulatia 1nedioc.arpiana se .f.ormreaza 'intre primul 9i eel de-al doi-
lea rin;::l al oaselor c:arpiene. Interlinia artkulara est:e neregulata, fiind o
artrodie in partea externa 9i o :condiliana n partea
1
intern a.
!]\'ll9'C[trile rpumnului care se ex-ecuta in ,articulatia radiocarpiana
avind idoua grade de 1i:bertate (flexie-extC'm;ie 9i a!bductie-adductie), Ja
!Care se adau:ga pronosupinatia, ne dovedes'C d1 9i pumnul are trei axe de
mi9care.
1
In articulatia mediocarpiana 'se realizeaza tot doua gr<lde de mi:?-
care.
Pumnul 9i mina au doua a:{e de simetrie : una in prdungirC'a an ie-
bratului (fata antedoara)prin cd !de-al trcilea ln('Lacar:pian 9i degetu1
me'di,us, a doua, din profil, continnind linia laterala a antebratului.
1. Flexia (Llexia vo1ara, fh :d:1. palmar2t) p1 ogn'St'aza \cltla 0 spre 90,
articuLttia r;_tdiocarpianl re< lizrind 50 S<lU peste.
De electie, pozitia de start este cu ante!bratul la 90 ?i in prona1 ie
1
cu de:getele r.eJ.ax tie ; unii pre:fera :pozij ia intermediara. Bratul fix al
g(Jnimnetrului se plaseaza pe linia .merdiana a fetei ulnare a an1c':lwatttlui
orientat spre olecran ; ibratul mobil, p:ar.alel cu
1
metacarpianul V. 1Zona de
pivotare a goniometru1ui tPebuie a9ezata la tnivelul carpulni.
Mi'tsurarea flexiei 'Se poate face 9i in pozitie intermedi:lru, pc marc
ginea radiala a miinii :(C. A. Tr ombly, A. D. Scott), dar exlsta ur le dife -
rente de grade [ntre ce1e doua mo
1
da1itati d<: torita structurii : 1rticul8.r8'
a pumnului, de uncle necesitatc a de a 1standardiza tehnica.
A+(']' ;.,.;
0

...t i. l.- -; v !'1_., ..:-
o Fixan'rt bratulul mobil pe eel de-.al V-lea metacarpian trebuie
facuta \corect !
r
')
...

1
'-
'
';-c
.L
.,ens

za \
t
c
1
orsH
. ,
J
,
e},:
.
la
)

evo
l
ueaza
d

e
1
a

0
. _
1
a

70
.

T
e
h
. rn

ca n1a
v
sur.:1
v
-

torn
..
es
-
c
!-
e aceeas;r

ca
l
a L
"1
1CX

1e.
E:xtensia pasiva :c.junge la 80--85, articulatla radiocarpian:partici-
pi:nd cu 50 la aeeasta mi! rcare.
, L...i J..
Mi:s;carea de flexie-extensie se execut;J in plan s.agital (pc: un ax
transversal), fiind mai amplEi c1nd pumnul cste in pozitic intermccl.iara
7i minima cind pumnul este in pronatie.
3. Adductia '(indinarea cubitala, flcxia cu'bitala, dc::viD.ti<l cubitali.J.)
atinge 40-45 in pronati'c 9i mai ci:;;tiga aproapc JQ? c:ind min.1 cstc in
supinatie.
Pozitia p eferabila cste cu br<:l' ul in abductic ;?l cotul. flcctat, ante-

,
Dra
t
,u
l
1
,.
1
. .
1nc
l
1n pronosupm
.
a -
{
'
-
1
"
e.
r
u
-<
onw

m ccru
l
se a ? 1za pc :
(
t
'
c:1
.L
,,a ,c
1
,orsa
l
a a
m.iinii, cu br<4ul fix pe linia medic:ma .a fetei dorsalc a antebratului, sprc
condilul lateral al humerusului, si cu bratul .mobil in luw:!ul metacarDia-
nului III, spre articulatia metacarpofalangiana III.
Atentie:
Tre:buie evitatc flexia sau cxtensi;_t p1.1mnului l
j De evitat pronatia i supinatia antc!bratului !
ct Nu tr eibuie uti1izata falanga c:J. punct de rcfcrinta pcntru nive-
lul de mi care !
4. Abductia {deviatia radiala, inclinarea radiala, flexia racliala) are
amplitudinea maxima de 20-30. ,Tcstarea urmcazii '<- cclc a:;;i rc.:;uli ca la
adductie.
iJVIi 'carea de abcluctie-adcluctie se executa pe o n.x1 <mtcro-postcrioara
in 1plan frontal.
!1. Circwnductia este o mi care in care se combin{t ccle patru tipuri
de mi cari descrise mai sus.
Pozitia Ide func tiune 1a pumnului care favorizeaza "ctivj lit tea f1exo-
rilor deget:elor pentru prelwnsiune este in : extensie de 30- )f?, dcviatie
cubitala de 15 si semi:1Jronatie de 30--45.
' '

2 .1.6-. Testarea n1iinii


l\!Iina s-a adapt tt la functia de prehensiunc, n:spectiv de :1 :.t modcla
pe un obiect, de a c:tpucC, cle a forma pense. In executarca dil'< -ritelor ti-
puri de prehensiunc pal,ma se po.ate scobi ca un :cau:;;, uli i rnde p< tru
degete se pot flcda indep( ndent sau in grup, iar policcle :--;1 pla<caza ]n
opozitie fata de 1cdelalte dcgcte, ca i dpalma. Opo.di. ict pcJ\iccllli cstc
principab <tdaptare a miinii, care caractc:rizeaza fnsa i fiint; 1 umardi.
Articulatiile miinii sint considerate :
- cele 4 artrodii carpometacarpicnc (dintrc trapt:zuicl, u.ul marc,
osul cu cirlig i ultimele 4 mctacarpit?ne) i art culati:t dJrt1 (i1)roida)
dintre fata inferi.oara a trapczului i primul n1ctacarpi:m - m Liculati:.:
mai speciala care va pcrmite opozabilitatca policclul ;
- cele 3 artrodii intermetacarpicne, articulatiile clintre capetele
proximale ale celor 4 ultime metacc:1rpicne ; la c<J.pctele d1::; ble
1
cele
4 metacarpiene sint unite printr-o bandeleta fibr 1;1 ;t ;
cele 5 articulatii condilienc metacarpofaJ.angiene;
- cele 9 articulatii trohlcartrozc interfalangiene prmdrr;;) -:i dis-
tale.


Toate articulatiile mliinii sint intarit< cu man:;;oane Ci!p:.nbre i
ligamente laterale.


-1 1
Tv1i 'icarea in articulatiile carpo?netacarpiene
creeaza cau ul miinii, care se formeaza C1nd .apucam minerul unui cio-
GHl etc. AJceasta depresiune, ca un !:}ant, orientata de la eminenta hipo-
tenara spre a doua articulatie metacarpofalangianfl, se datoreaza opozobi-
liEttii primului $i cdui de-al V-lea metacarpian in articulatia carpo-
metac.arpiana. 1\Tl tacarpienele IV i III ,(' flecteaza $i ele u ;or, in timp
ce metacarpianttl 11 r2tmine aproape imobil. Aceasta mi' care nu poate fi
masuraU1, ci sc apreciaza in cadrul studierii prizelor sau .tipurilor de pre-
hensiune (vezi mai departe).
l\,1 i .c a r i l e i n a r t i c u l a t i i l e nt e t a c a r p o f a l a n g i -
en e sint de doua feluri : de flexie-extensie !;>i de lateraHtate. Pasiv, se
puate roti falanga cu aproapL' 45 in jurul axului propriu.
1. F'lexia-e:ttensia clegetelor. Pozitia zero este cu pumnul i degetele
:lntinse. Flexia activa rr1asoara 90, cresdnd de la degetul II :spre V, uncle
poate ajunge la 100, cind sint .fleetat.e concomitent toate cele patru de-
gete. Flcxia indcpendenta a cite unui singur deget este mai redusa da-
torita liga:mentului palmar interdigital. Pasiv, se pot obtine flexii mai
mari.
Ex'tensia este foarte variaibila, in furlictie de suibiect, :pornind de la
0 i ajung:incl pina la J0 in cazuri de hiperlaxitate (hi:perextensie).
il\1asurarea amplitudinii mi::>dirii :se face di!ficil cu goniometrul obi -
nuit. Exista un goniometru special pcntru degete, care s:e fixeaza pe fata
dorsala a 'm,iinii, pe m.etacarpianul respe'ctiv, cu bratul moibil pe fata dor-
saUi a falangei care se flecteaza.
La masurarea extensiei goniomctrul special se a!?aza pe fata volari:'t
a mrJinii.
iMasurMorile se pot executa i cu o ri:gla, pe .ce1rc se aprecie1za dis-
tanta dintre v!rful dogetului (marginca distala a patului unghial) i pliul
de la nivelul pumnului (prima cuta, proxi1mal de emincmta hipotenara).
Prin extensie, rigla poatc masura distanta de la virful d('getului la
planul orizontal al pahnei.
Dcsigur ca :apredPrea amplitudinilor de mi care cu ajutorul riglei
cere prC'cizarca in Ii ca reperelor, deoarece nu exista o standar.dizare
precisa a lor.
2. Lutcralitutea {abductia-adcluctia) este o mi $care de iniClepartare-
apropiere a celor 4 degete fata de axa mediana a m:iinii (care trece prin
degetul III). Aceste mi cari nu se pot executa :dedt cu degetele in pozitia
de zero sau extinse, cincl Hgamentele laterale sint relaxate (in f]('\: ia c1P ;e-
telor :se intin:d, blocind mi carea de lateralitate). Amplitu
1
dinea ;H'('stei
mi' cari este variabila de la subiect la subie:ct $i de la deg,e't la deget (in-
dexul avind-o pe cea mai mare) - in me:die, este de c'ca 15-20').
:Masurarea cu goniometrul este dificiHL AmpHtudinea acestri mi diri
S( npr ciadt mai rapid m[tsur.ind (in em) distanta dintre dou[t virfuri ale
unor def:wte cthiturilte.
3. Circumductia este posibila (nwi ales 'la inilex) datorita comhinCtrii
m i:;;dirilur de flc xie-extensic i lateralit.:tte.
-1. Rotatia ct.l'iula este o mi care care nu ipOctte fi facuta 1dt cit p:1siv,
a i.l cum .s-a precizat mai sus.
1\1 i $ c a r il c Z n a r t i c u l a t i i l e in t e r fa l a n q i e n e.
Accsil' ariiculatii permit doar flexia-:extensia pe un ax transversal, dar nu
'
,i intr-un plan strict sagital, dt oarece planurile fiecarui deget converg
spre un ,punct la baza policelui (fig. 2-11).
1. Flexia in interfalangiana proximala poate ajunge la 100, mai
ampla la degetele IV i V d( cit la II i III.
In interfalangiana distala flexia nu c1l p[l-
9e;;te 90.
M{tsurarea flexiei interf;:t1;mgientse face
cu goniometrul sp< dal, ca i in cazul celei mda-
carpofalangiene ; de <tsemeneZl, se poate ,aprecia
masunind distanta de la v:lrful unghiei la baza
degetului.
2. Extensia pleoind de la pozitia zero estc:
posibila doar in intedalangic nde clistale :;.i doat
la unele pl 'rsoane. Aimplitudinca variaza de la
0 la 20. In interfabngienele proximale in mod
normal nu exista extensie pl'SLl:' pozitb neutr{t
1
nid chiar pasiva.

Fig. 2-11 Datorita importan ei func\ional( ;;i 'comple-
xitatii ,mi carilor, prima raz{l <L 'mlini.i - ;c;tfoi-
dul, trapezul, :metarcarpianul i degetul I - 'Se analizcaza idt' obicei sepa-
rat. Suib de artkul:1tii. pcaceasta raza - artr odie ( (':t<foic1tltr;mc/Dkb1a),
toroicUi (trnpc zoidomdatarsiana), eondiliana ( metatarsofaJ::mgictna) i tro-
hleara (interfalangiana) -, pe drcpt cuvint rnnnita i ,colo;uw articnlar-2."
a policclui, dovedL' te dco:;ebita riDObilitai,(a degetului !ffi;\1'('.
J'v1 i$ c a r i l e i n a T t ic 1..1. l a t i i l e p O' I i c e l u i sin t diferite ca
amp1itudine dupa sediul lor :
In arti'culatia seafotrapezoidala, n1i9carea este foarte limitaU\. :Ji
nu poate fi apreciata.
ca 'In articulatia trapezoidometacarpiana sc realizeazft mi9cari ample
de:


- abductie : mi carea de :lndepart:1re a policelui de pi: tnul palmei}
mi9care in plan perpendicular p:e palma :(fig. 2-12), cu amlJ!itudine<t de
60-70.
- adduct
.
ie : :mi
'
scarea de revenire a poli'celui a.bdu::; b llOzi
.
tia ini
t
.
iala
'

(Masurarea abductiei se face cu goniometrul, bratul fix fiind plasat
de-a lungul indexului 9i al celui de-al doilea intercarpian, iar bra) ul mo-
bil urm:ind mi9carea policelui. Aprecierea am'plitu
1
c1!nii mi r;; trii .,poate
face ;;i masurind cu rigla distana dintre capul distal al metac. qJianului II
9i eel al primului metacarpian.)
- flexie: mi carea in plan frontal, paralela cu palma, c:lre b:tleiaza
policele de-a latul palmei, ducin!du-1 spre baza ultimelor dt : te (vezi
fig. 2-12) ; amplitudinea ei nu depa e:;te 10-15 ;
- extensie : mi carca ce se face in aoela'9i plan ca 9i Lie'. ia
1
inde-
partind policele in afara de marginea im:le\:ului 9i realizlnd o :trnplitudine
de 25-30 (vezi fig. 2-12) ;
(Arrecif'rea goniometridl. trebuie facuta cu grija ca in articulatia
metacarpofalangiana falanga intii sa fi8 in axul metacarpului. lviasur<trea

46
flexiei este difilciHi cu goniometrul. lVfai u or se masoara cu rigla dis:tanta
clintre articulatia metacarpofalalllgiana ';>i baza degetului V. Extensia se
poate masura u;;or cu goniometrul, bratul fix fiind amplasat de-a lungul
metacarpianului II.)



















\
---_;;;:---
xl:n.s;e ',---"""'-




Fig. 2-12 - Pozitlile policelui in raporit cu mina (dupa
R. Caillict).


rotatic axiala (vezi mai departe) ;
circun1ductie a metacarpianului I : posibiHi prin combinarea
tuturor misdirilor de mai sus.
o ,In 'arii'cula ia metacarpofalangiana se realizeaza
- flcxia de 70-75, considerind ca pozitic de start falanga intli,
in prelun:gir ea primului metacarpian ; a:ceast2t flexie, a:dauginldu-se flexiei
eli n articulatia trapezoi
1
dometacarpiana, face ca virful policelui sa djunga
la baza ultimului deget ;
(Masurarea mi;;carii de flexie : se a9aza bratul fix al goniometrului
de-a lungul metacarpianului, iar bratul mobil, in axul primei falange.)
- o extensie propriu-zisa de ft:l!pt nu exista ;
- rotatia axiala (vezi mai departe).
Articula
1
ia interfalangiana permite :
- flexii de 80-90 ;
- extensii de 10 (active) pina la 20-25C) (pasive).
(lYE\.surarea mi carii interfalangiene se face .intocmai ca la celelalte
dcgetc.)
J'vTi carea spec; fica policelui este mi$CaTea cle opozobiliLnte, care se
realizeaza printr-o combinan::- a mi carilor din .intreaga ,coloana arti-

47
cu1ad1" a idegetului : a1JCluctie, flexie .9i rotatie axiala, in a9a fel, incH
pulpa policelui sa ajunga fata in Iata cu cdela1te clcgde.
Aprecierea acestei mi' diri se face prin masurarea distantei dintre
pulpa policelui :i baza degetului V.
Functia miinii este mai bine te:stat;t prin posilbilitatile de prehen-
siune, prin capaeitatea de realizare a penselor care vor fi prezentate in
suibcapitolul referitor la bilanturile globale sau sinteiic( '.


2.1.7. Testarea oldului

Articulatia coxofemurala (CF) este o enartroza cu 3 grade de liber-
tate, ca .i umarul, dar cu mobilitate mai redusa decit acesta, deoarece
ea este structurata in aceeai masura i pentru stabilltaie, 9i pen:tru
mobilitate.
Capul femural 9i cavitatea cotiloida, completa'ta cu un burelet
fibrocartilaginos, sint mentinute de o capsula puternidi, intarita de o
serie de ligamente :
a) ligamentul iliofemural (Bertin-Bigelow) anterior, c:tre limiteaza
extensia 9i abductia ;
b) ligmnentul pubofemurul, care limi'teaza abducUa i rotatia ex-
terna;
c) ligmnentul ischiofemural, car.e limiteaza rotatia in'tcrna 9i acl-
ductia
M i $ c ii rile '>old u lui facute cu genunchiul flectat sint mai
ample cu 20-30 decit cele cu genunc.:hinl inLins. De a'semcnea, la f?O}d,
diferentele dintre mi9d1rile active 9i 'cele pasive sint mai mari dec'it la
alte articulatii. Din aceste motive valorile inregistrate la testarea articu-
'latiei '$0ldului rvor fi insotitc de spe-
cificarile respective.
1. Flexia activa S(' .f::1ce de la
0 r(pozitia de start) la DO (genunchi
:intins) ri ajunge b J 2l>
0
r(genunchi
flectat), iar rCea p;t 'i v{t ;t ling( 145-
1500.



FiiJ. 2-13 - Goniometri:t flexiei coapsei.
a - cu genunchiul intins ; b - cu gcnun-
,chiul flectat.
Pozitia de pnfe1:lt ( 'Stc: :in de-
cubit dorsal sau, m:li r<tr, !11 d('cubit
lateral, cu parb'a Ide .j('sLd in sus.
Goniomdrul sl }JLtseaz{t pe
:marele trohanter, 'CU bratul Iix spre
creasta iliaca, paralel cu axa lungft a trunchiului pc: llnia mcclin:lxiLlra),
i bratul mobil de-a 1ungul coapsei, catre condilul lateral '(rfig. J-1:1).
Atentie:
Sa se evite bascularea bazinului, motiv pentru c:tre (' -;L, fixat
prin presarea cu mina a spinei iliace antero-superio 1re !
o Mu chii ischiogambieri retracturati limitoaza flexi:l dnd
genunchiul este intins.

48

2. Extensia cu genunchiul intins este ide 15-20, iar cu el ,fJectat
nu depa e 'te 10. Extensia pasiva atinge 30.
Pozitia preferabila pentru testare este decubitul ventral. (Uneori,
se reeurge i la decubitul lateral.) Goniometrul se <a9aza ca 1a testarea
flexiei.
Flexia-oxtensia se realizeaza pe un ax transversal in plan
3. Abductia are vailori variabile [n functie
de modalitatea de testare. Ampliltudinea medie
este de 45.
Ma:surarea standard se executa din pozitia
de decubit dorsal, cu genunchiul .J:ntins. Bravul fix
al gonion1otrului 1se plaseaza orizon
1
tal pe o linie
paralela 'CU linia celor doua spine iliace antero-
sagitaL
>Superioare, iar bratul !mobil, pe fata anterioara a
coapsei, spre mijlocul patelei i(fig. 2-1
1
4).
s m{tsoar[t abc.luctia i din decubit lateral,
In aeest ultim c 1z cxccutindu-:se 1nsa o abductie
nunchiului, ceca ce eEl o mnplitudine de 50-60.'
Atentie!
Fig. 2-14


si din decubit dorsal,
asociata cu flexia gc.-
e 0 mi .care de abductie a oldului opus mare te aparent un-
ghiul coxofemuralei testate.
Ba:scularea laterala a bazinului poate fi de asemenea cauza
de eroare in ,masuratoare.
4. Adductia este
1
imposibil'a din pozitia anatomica zero! cu m em-
brele pelviene aliniate unul llng{t altnl. Pentru apreteierea acestei mi diri
membrul opus trebuic' abdus, m[tsuran'::t L"tdndu-sC' in acclai fcl en i
in cazul abch1c ici. Valoarca amplitudinii c'i cstc' de 0.
.Se mili poatctesta ahductia combininclu-so cu flexi::t oldului, <tSii-
ciind .sau nu i o flc'Xic' a gcnunchiului.
L11cntie :
o Sci se porneascCt de la o pozitie corecta de 0, deoarecc une-
.ori nu scs(sizeaza cCt oldul estc in U'?ODra ;1bductie !
Corpul po:1te s[t se apiece sprcpartea in care se face mi -
ICarea, fal,;ifidnd rezultatul mi1suratorii.
Abductia i adductb se executa in plan .frontal pe axa sagitala J
9oldului.
5. Rotatia internn (mediala) are o amplitudine de 35-45, n1ai
mare in ctlzul cclei pasive.
Ex istil m ;ti mu1tc: pozitii pentru testana rotatiilo.r :
- din ezlnd sm culcat, cu genunchiul a n1arginca patulul s:..u
mesei flcctat la D(?. Estc important ca spina <Jntero-supc:rioarft, linia de
'lnijloc a rotu1C>l i .fetE.'Ii dorsale a gle.znei, preoum i spatiul dintrc de-
getelc II ;;i III sit fie aliniatc - toate acestea laolalta fiind repcre. Go-
niom etrul se fixeazCt pl rotuE\, cu bratul fix a ez 1t perpendicular p1

4 - Kinetologie profilact.i:ca, terapeutica $i de recuperare - cd. 239
podea sau orizontal, in care caz mi''tsuratoarca porne te de la 90') (fig
2 15) ; bra.tul mobil, de-a lungul gambei, care se mh7ca spre in afara ;
- o alta pozitie de testare esto deoubitul dorsal, cu genunchiul
extins, cu pidorul la 90 fata de gamba inclinindu-se intern, mi care ce
exprim[t rotatia mediaEi a oldului ;
-- de asemenea, din decubit ventral, cu genunchiul la 90, duce-
rea spre iniiuntru a gambei se renllzeaza prin rotatia interna a !?Oldului.
Asem2,nator, din decubi t dor,sal, cu
oldul i genunchiul la 90, ducerea
in afara a gambei deter1mina rotatia
interna ;in old.
6. Rotatia externa (la.teralii), cu
aceeai amplitucline {45) ca i rotatia
interna, se testeaza in aceleai mo-
duri ca .;;i aceasta.
Fig. 2-15
1\1i carile de rota tie se ex:ccuU:'t
in jurul axei vertkale.
7. Circumclu..ctia este rezu1tanta tuturor cdorlalte mi cari ale ol-
,dului, avind o amplitudine mai miel dedt a umaru ui.
Pozitia functionala de imobilizare (artrodeza) este 'in tflexie de 1'5,
,abductie de 5, iar pozitia de rE1paus articular este in flexie de 30, ab-
ductie de 30 i rotatie externft.


2.1.8. Testarea genunchiului

Genunchiul este format din trei articulatii, dintre care feTnuroti-
biCila i femurorotuliana partid:pa la mi ,cttrile sale, in tim p ce articu-
latia tibioperoniera superi.oara - o artrodie strinsa -, care nu permit<'
.dccit mici mi cari de alunecare, participa la mb;>carile g1eznei.
i\rticulatia femurot.ihialft este o trohleartroza imperfccta, fonnata
din condilii fcmurali i cavlta1;lle glenoide tibiale. Pentru o congruenta cit
mai perfed{t, exista cele douii meniscuri. Ac easEt articulatie este cen
mai v.oluminoasa i puternica din corp.
Articulatia femuropatelar{t - tot o trohleartroz[l - se formeazii
:intre trohleea femurala rl fata postrrioarEi a rotulei.
Capsula articulara oste inirlrita de <t')(ligament0 : ante riur (lig;t-
mcntul rotulian), posterior (llgamentul vVinslow), colateral intern i ex-
tern i cloua liga>mente J:ncruci ate. Aceste ligamente HI ro1 fn stabili-
tatea p:tsiva a genunchiului i in limitarea unor mi cari.
Genunchiul este o artkulatie cu un singur grc1d de lib<rtate -
mi carca de flcxie-c xtensie, de!i aceasta se asocil.tzil, obliga Lori u, cu o
rotatie interna i re.spc ctiv cxtc rna, clatorita ineg:l1it::ltii conclllilor i li-
ga>n1cntelor incruci;;ate. Exista i mhcari foarte mici d(' lah'r:tlitate i
,de scrtar", dar nici acestea, nki rotatlile nu se teste 1za in mod obi -
nui t. lVE'?Cilrilc de lateralitate i cele ,de serbr" patologice se inregj.c;_
trc<.:z<l ca atare.
J. Flexict porne te de la 0 la 120-lLlO'\ nind o1dul este in tins ;;i,
respectiv, fl0ctat. Fortind pasiv, se poatc ajungc la 160.

50
Pozi\ia de preferat pentru testing cste din czind, cu genunchiul
in afara mesei de testare (fig. 2-16 a). Ca alternativa, este pozitia de
decubit ventral (fig. 2-16 b). Goniometrul se a!1aza lateral, cu bratul
fix plasat pe coapsa i orientat intre marele trohanter i condilul late-
ral i bratul mobil pe gam ba, sprc maleola externa.
2. Extensia propriu-zis[t cste nuHL Se aprcciaza deficitul de ex-
tensie sau de hiperextensie in cadrul gravei diforrnitati genu recurvatum.
J ..,lexia i extensia sc executa in
plan sagital, in jurul axei transversale'.
3. l?otatia interna activa ncepe sa
aipara 'in tim pul iflexici, dnd accasta --
depa?e te 70. Rotatia se observe'\. prin
dcvierea interna a piciorului cu cca 20-
300 in momentul testarii flexiei.
In rotatie interna, 1igamente1e
incruci ate se :ln:tind, iar ocde laterale sc
relaxeaza.

d


Fig. 2-16
4. Rotatia externa activa se produce odata cu extensia genunchiu-
lui (cind se revine la pozitia zero), piciorul orientindu-se in afadi. ln
aceasta mi carc ligamentele incruci ate sc relaxeaza, iar ccle laterale se
intind.
Rotatiile pasive se executa cu gcnunchiul flectat la 90, din pozi-
tia de decubit ventral. Se prinde piciorul de caldi i antepicior i se
roteaza inlmntru (rotatie interna de 30-35) sau in afara (rotatie ex-
terna de 40-50).
Rotatiile se executa in jurul unui ax vertical care trece prin spi-
nele tibiale. i
5. Lateralitatea se poate r aliza in speciai cu genunchiul in semi-
flexie, cind se obtine o relaxare maxima a ligrunentelor colaterale. Am-
plitudinea este foarte mica.
6. Mi$ciirile ,de sertar" sint patologice, caci Ugamentele in'Cruci-
f?ate le opresc. Aceste mi cari reprezinta alunecari antero-posterioare ale
tibiei fata de condi1ii femurali.
Exista un ,sertar" anterior i altul posterior, in functie de directia
mi carii, care se evidentiaza doar pasiv. Testarea se face eli genunchiul
flectat la 90.
P.ozitia functionala este cea anatomica de zero.
IPozitia de rcpaus articular e'ste la o flexie :de 30 40.


2.1.9. Testarea gleznei


Arti'culatia gleznei sau articulatia tibiotarsiani1, de tip trohlear,
este formata din pensa tibio:peroniera i din fata .superioara $i partilc
superioare ale fetelor laterale ale astragalului. Este o articula1;ie cu un
$ingur grad de libertate, permiyind mi carea in plan sagital, flexia i
extensia piciorului. Axa de mi care nefiind perfect transversala (estc
deviata cu 8), in flexie dorsala piciorul deviaza puyin i in adductic.
Capsula articulara este intarita de ligamentele colaterale intern i extern.

51
Pozitia an liomiC:t de Ll care sc aprcciaza valoarca mi arilor de
flcxie-extensie este cu piciorul in unghi drept cu gamba.
1. Flexia (flexia dorsala, dorsiflexia) masoara 20-25, putind fi
mttritii prin flexia genunchiului, care re'laxeaza tricepsul sural.
Pozitia de preferat pentru testare este din ezind la marginea me-
:-;ci (cu gcnunchiul flcctai) sau din decubit dorsal, cu genunchiul flcctat.
Goniomctrul se a az[t extern, cu bratul fix plasat pc pcronc'u, oricntat
d( m: lc'ola ('Xiern[t, i f'U brat,ul mobil paralel cu metatarsianul V.
2. l.'.1tensia (flexia plantar[!), cu amplitudine mai mare, ajungc la
4 :Jo ; sc m:tsoar[t in acC'lai fcl i .In acelai timp cu flexia.
In mi$carea de flexie-extensie un rol important il joad1 articulatia
tibioperonicr[t infcrioar[l (o articulatie ligamentadi), ajutaUi de cea su-
pc>rioar[L
Deoarcce astragalul cste rnai lat anterior dedt posterior, in timpul
dorsiflcxici partea mai lata va presa lateral in scoaba tibioperoniera,
1ndepartlnd peroneul in afara de linia mediana. Revenirea din flexie a
piciorului readuce peroneul. Aceste mi cari sint 1nlesnite de articulatiile
tibio.peroniere inferioara i superioadi.
Pozitia functionala a gleznei este cu pidorul la 90 sau in U!?oara
extensie. Pozitia de repaus este la 15-20 extensie.


_2.1.10. Testarea piciorului

Cea de-a treia i ultim,a p1rghie a membrului inferior pe care se
sprijina intreg corpul este o structudi arhitectonidi foarte complexa cu
nu mai putin de 32 de articula\li.
a) Articulatia astragalocalcaneana (subastragaliana) este o dubla
artrodie, lfiind compusa de fapt din doua articulatii- una rformarta de fa-
tetele antero-interne, alta de cele postero-erterne ale suprafet;ei infe-
rioare a astragalului-cu suprafata superioara a calcaneului. !ntre aceste
.lrticulatii ra mine un spatiu liber, ca un tunel (sinus tarsi), in care se
afJa un ligament puternic interosos, care, impreuna cu ligamentul ex-
1ern i cu eel posterior, formeaza chingile de mentinere a articulatiei
astragalocalcaneene.
1b) Articulatia mediotarsiana (Chopart) - tot de tip artrodie -
-Ste de asemenea fermata din doua suprafete articulare : astragaloscafo-
idiana (intern) i calcaneocuboidiana (extern).
Aceste articulatii sint mentinute de un ligament comun '(ligamen-
tul ,in Y") i de doua ligamente proprii (inferior .i superior).
Articulatia subastragaliana i cea mediotarsiana determina mi -
cari complexe mai greu de definit, pentru ca se fac concomitent in mai
multe planuri, oscilind in mare in jurul axei Henke - linie im:aginara,
oblica dinainte-inapoi, dinauntru-in afara, de sus--In jos, trecind prin
1narginea interna a colului astragalului i tuberculul postero-extern al
calcaneului.
Astfel, descompunind aceste mif?ci'iri ICo:mplexe [n m i $ c a r i e l e-
m en tare, se pot descrie pentru piciorul posterior :
- Adductia (aducorea spre interior a virfului piciorului) i abductia
mi carea inversa), care au o amplitudine totala de 35-40 (dupa altii,

:52
cloar 1 0-20), dcsf:1 urindu-sc pe un pLm orizontal, 'in special in subastra-
galiana.
Pentru aprecierea corecta a acestor mi!?diri genunchiul trebuie mcn-
i,inut cxtins, pentru a nu executa rota ii care ar !falsifica mi!?carea picio-
rului posterior, i trebuie blocat pentru ra nu permite rota ia din old.
--- Supino(.ia (planta ,privqtc" intern) de cca 45 .i pronatia (planta
,privn.)tc'" cxt<'rn) de cca 25-30 se execut[l, mai ales, din mcdiotarsianit
:-;;i mai pu\in din subastragaliana.
-- Flc:ria-extensia calcaneului, de mici"i amplitudinc, se adaug<l. aces-
tor mi diri cxecutate de astragal in articulatia tibiotarsian[l, de care s-a
vorbit.
Toatc acestc mi diri, de fapt, sc compun pcntru a realiza urmatoarele
mi$cari complexe:
1. Inversia- mi care ce reprezinta asocierea a:dductiei cu supin<1\ia
f!i o u oara extensie i care poate realiza r(teorctilc) 90.
Pozitia preferabila pentru testare este din ezind sau decubit dorsal
la marginea mesei, cu genunchiul ilectat, pentru a se evita astfel rotatia
oldului.
Goniometrul se fixeaza pe talpa, cu bratul fix ntre calcaneu i
F>patiul dintre al doilea i al treilea metatarsian. Masuratoarea este 1nsa
f.oarte dificila i aprecierile sint de obicei aproximative.
Atentie:
Trebuie evita:ta flexia-extensia piciorului !
Trebuie evitata flexia-extens'ia genunchiului, oare ar antrena i
rotatia acestuia !
2. Eversia- mi are compusa din pronatie, abduotie i o u oara
'!lexie, care poate eali a, teoretic, tot un sector de 0-90.
Aceleai remarci ca la inversie.
c) Articulatia tarsometatarsiana (Lisfranc), rformata din 5 artrodii
'foarte strinse, nu are rol in :orientarea piciorului, ci doar in modificarea
OUrburii boltii lui, prin apropierea metatarsienelor marindu-se aceasta
bolta.

' . .
d) Articulatiile intertarsiene sint de lfapt 5 artrodii, de asemenea
foarte str!nse.
e) Articulatiile intermetatarsiene se gasesc la bazeJ.e matatarsiene-
lor i la capetele distale, unde sint unite printr-un ligament transvers.
f) Articulatiile metatarsofalangiene sint articulatii condiliene, per-
:mitind mi cari de flexie-extensie ample li extrem de rreduse mi cari de
indcp{lrtare-apropiere (abductic-adduci \e).
1. Flexia- realizata mai ales pasiv -are 30-40, Hind prea putin
utilizat[l in activitatile obi nuite.
2. Extensia activa are 70 pentru haluce, dar pasiv (aa cum se in-
timpla i 1n mers) poate ajunge la 90. Celelalte 4 degete au o amplitudine
mult mai mka, scazind spre degetul V.
Masuditoarea instrumentala fiind dificila, de obkei amplitudinile se
.apreciaza vizual.
g) Articulatiile interfalangiene sint de tip trohlear, permitind doar
:tflcxi a-extensia.

53
1. Flcxia pentru haluncstc de 30-G0, i 1r pcntru cclcblte dcg<'l1
de 30-40, fiind realizata mai ales pasiv.
2. Extensia din pozi\ia anatomica este aproape nula (inclusiv C<':l
pasiva).
Nici aceste mi curi nu se masoaru instrumental.


2.1.11. Tcstarca coloanci vertebrale

Cok' 24 de vertelJrc (fari:i sacru) se articulead1 intrc de printr-un
dublu sistem articular.
a) Articuluf,ia discovcricbralii, format:1 din corpurile vertebrale
discul fibros, constituic o amfiartroza cu 5 grade de libcrtate:
- nd. cari de flexie-extensie Sn jurul unui ax transversal ;
- mi. cari cle incl-inare laterali1 in jurul unui ax sugital ;
- mi. cari de rotatie in juru1 unui ax vertical ;
- 1ni$cilri clc alunecare pc axe paralclc ale corpurilor vertebrale ;
- m.i$cCi.ri de indepartme $i apropiere intrc doua vcrtcbre, datorita
clasticita\ii discului.
Corpurile vertebrale sint legate prin ligamcntclc vertebrale comunc
anterior i posterior.
b) Articulatiile apofizelor posterioare sint alci:ituite de suprarfetelc
apofizelor articulare intre doua vertebre - cite doua articula\ii pentru
fiecare vertebra. Sint artrodii care permit doar simple alunecari anteri-
ome, posterioare sau laterale. A ceste articulatii sint invelite de un apnrat
capsuloligamentar.
Structura osoasa rigid'a dintre cele douu tipuri de articulatii obligt
la o participare sincrona a lor in timpul mi carii care se realizeaza de la
un etaj la altul, amplificindu-se pe masura ce intra in actiune tot m:1i
multe niveluri.
Pozitia zero a coloanei este cea realizata in ortostatism, in rc'Ctitu-
dine, avind ca repere :
- vertioa1a ifirului cu plumb, care cade de la protuberanta occipi-
tala, de-a lungul s.pinelor vcrtebrale, in antul intcrfesier i intre ccle
doua maleole interne ;
- linia dintre virfurile scapulelor i Hnia bicreta, care sint ori-
zontale i paralele ;
- occiputul, zona dorsala medic, feselc i taloanele, care sint
tangente 'in phm vertical (percte) ;
- verticala care trecc prin tragus, :prin faa antcrioara a umi:irulu!,
marginea anterioara a marclui trohanter, n1arginen externa a piciorului,
la nivclul liniei Chopart. .
Aprecierea mi ci:irilor coloanei se face pornind de la pozitia zero i
fixind bazinul, fapt deosebit de dificil datorita mi carilor [n articulatii1e
coxofemurale. Numai in ezind se poate considera di bazinul este mni
mult sau mai putin fixat. Pe de alta parte, mobilitatea coloanei variaz<"i
foarte mult in functie de virsta, ,normalitatile" amplitudinilor de mi care
nefiind standardiza,te in corelatie cu acest important parametru.
Tehnica i instrumcntelc de mi:isurat sint i elc va6abile.


54
2 .1.11.1. Tcstarca coloanci ccrv icalc

De clcctie, pozi\ia pcntru tcstarc estc 'in ortostatism sau l?Cmnd.
1. Fle:ria. masoar[t 30-45, din care 20 in articulatia atlantooccipi-
taL'i. Sc aprcciaza fie dupa distanta menton-stern (gura fiind inchisa) -
normal mcntonul rputind atingc stcrnul -, fie cu goniomctrul, lu!nd ca
repC'r linia dintrc lobul urcchii i comisura gurii (bratul 1fix estc plasat
orizontal, hr<l\ul mobil urn1C'az;\ mi carea acestci linii).
2. r:.-rtensia masoar[l : 5-45, din care 30 ]n articulatia atlantoocci-
piLlla. Sc masoaril1n acclai mod ca i flcxia.
3. Latera.litatea (flexia latcrala, 1nclinarca laterala) masoara 40-45,
chn care J 5-20 fn atlanto()('cipitalrl. Se aprcciaza prin unghiul format
de linia arcadclor cu llnia orizontal[l a umcrilor sau prin distanta dintrc
acromion i tragus (umcrii ramin'ind pe o linie orizontala).
4. Rotatia masoara 45-70 (fara participarea articulatiei atlantoocci-
pitalc). Se apreciaza prin unghiul format de linia care trece prin cele doua
conducte auditive externe, in pozitia zero, cu linia care trece prin ace-
lcai repere dupa exeoutarea rotatiei.
Atentie:
Capul sa nu fie ,flectat sau extins !
Umerii sa ram1na pe linia initiala, sa nu se roteasrdi i ei f
Exista !?i un goniometru special Ciiba) pentru masurarea rotatiei
cervicale.
5. Ci1cumductia este o mi are comlbinata din celelalte patru
mi cari.

2.1.11.2. Testarea coloanei dorsolombare

Aprecierea exacta este posibila doar prin ra:diog.rafii sau cinefluoro-
grafii, in care caz se pot masura corect componentele dorsala i [ombara.
Corectitudinea unei ma!suratori cu goniometrul este mai mult decit indo-
ielnica, chiaT daca se utilizeaa hidrogoniometrul Geigy pentru flexie i
cxtensie.
1. Flexia masoara 80-90, din care 50 din coloana dorsala 40
din cea lomibara. Se apreciaza astfel :
- masurind distanta degete-sol : pacientul in ortostatism, cu pkioa-
relc aprapiate ;
- masur1nd distan\n dcgetul III - haluce : pacientul in decubit
dcJrsal, cu genunchii 1n cxtcnsic ;
(ln aceste arprecieri contributia oldului nu poate fi evitata.)
- masurind ICU un rmetru-panglica distanta dintre C7 9i S1 ;
- cu un goniometru obi nuit : pacientul in ortostatism ; bratul
fix al goniometrului este plasat la nivelul crestei iliace, paralel cu
podeaua, iar bra ul 1nobil, pe linia !medioaxilara (atentie sa nu se roteze
trunchiul !).
2. Extensia este mult mai limitata (20-30) i aproape imposibil de
masurat clink. Eventual se poate incerca masurarea cu goniometrul, prin
acccai metoda ca la flexie (atentie sa nu se flecteze genunchii !).

55
3. Lcztcralitatca, aprC'ci lL't la 20--35, poatc fi m;lsurL Li, cu pacl-
entul in ortostatism, astfel :
- punctul de pc fata lnteraUi a membrului inferior pe care il atingc
virful degetelui HI (in mi care, palma alunedi de-a lungul coapsci) ;
- cu goniomctrul : bratul fix, vertical, p(' linia spinclor, oricnLlt
intrc S1 i C7; lbra ul mobil urmcaz;llinia S
1
-- C7, dup<-t inclinan ;
- ca variantii goniometrica : bratul fix plasat orizontal pe Jinia
bicrcta (sau spinele iliacc superioare); bratul mobil urmeaz<l lini<1 S
1
- C
7
,
care se :inclin[l.
4. Rotatia n1<lsoarCt :W-45 pe ficcarc parte i se apreciazCt pri11
unghiul format intre Jinia umerilor (care se mi cCt) i linia bicrcL\ a pel-
visului.
Consider!nd rahisul 1n ansamblu, mi dirile maxime pe care le poatP
realiza s1nt :
- flexie 110-135
extensie
- lateralitate
- rotatie
50- 75
60- 80
75-105
Pozitia de functiune a coloanei corespunde pozitiei zero, cu coloana
fadnd curburile fiziologke - cervicala (36), dorsa!la (35), lombarCt
(50)-, calculate radinlogk pe baza in'Clinarii platourilor vertebrale.


2.1.12. Testarea articulatiei temporomandibulare

Articulatia rtemporomandibulara este formata de condilii maxila-
rului inferior i cavitatile glenoide i condilii osului temporal. Are trei
grade de libertate, mandibula executind mi carde cobor1re i ridicare,
de proiectie inainte i anapoi ide lateralitate sau diductie.
n <general, nu se fac referiri la testarea acestor mi cari, cu exceptia
celei de coborire a mandibulei, care face posibila deschiderea gurii i sP
masoara prin distanta dintre aroadele dentare.




2.2. Btlan{ul muscular



Alaturi de bilantul articular, eel muscular face parte din principala
,semiologie" a specialit<1tii de n1edicina rfizidi -$i recuperare medicala.
Bilantul muscular (testing muscular) reprezinta un sistem de tehnici
de examen manual pentru evaluarea ifortei fiecarui mu chi saru a unor
grupuri musculare. De retinut ca orice evaluare a starii mu chiului cu
ajutorul unor aparate mecanice, electrice, elect.ronice nu mai intra in
cadrul acestui ibilant clinic muscular.
Utilizat initial in cazurile neurologke {in special la bolnavii cu polio-
mielita), in prezent testing-ul mus1cular face parte din examinarea curenta

56
i a pacicn\ilor posUraumaiici i rcumaLid, c:a !'?i a unor bolnavi car0 :Ill
:suferit interventii ortopedochirurgicale. Nu poate fi utilizat insa la bol-
navii ncurologici cu leziuni cerebrale centrale, generatoarc de spasticiUiti
importantc.
Scopul ac.ostui bi1ant ostc mullipl u :
- ajut{l h elaborarea atit a diagnosticului complct functional, dt f?i
Lt prociz<m'a nivolulni l0zional (milduva, plex, trunchi ncrvos) 11 bo1ii
lWUrobgiC\' ;
-- stit 1a baza aldttuirii programului de recuper<trc i stabile to,
('CVt'n\ial, rczulb1tole obtinute prin aplicarca acestui program ;
- cll'icrmina iipul unor intervcn\ii chirurgicale de transpozi\ii tcn-
domuscularf' ;
-- conturc<lzCl dcsoori prognosticul functional al pacicntului.
Pontru oxccutarca unui bibnt muscular corect, s1nt necesare citcva
cond i\ii :
un testator bine c.mtrenat 1n accste manevre i perfect cunoscator
al anatomiei functionale R sistcmului muscular ;
o colaborare totalil din partca pacientului, dici :bilan\ul muscular,
:--;11rc' dC'ose:bire de eel articular, C'StC' prin d fini\ie un proccs adiv ;
va fi precedat 1ntotdeDuna de bilantul articular, caci starea arti-
r-ula\iei {redoare, durerc) poate influenta precizia bilantului muscular;
sa nu oboseasca bolnavul - eventual se face in edintc succe-
s:vc;
sa ,fie cxccutat in conditii de confort : camera calda, linif?te, pc o
masa speciala de testarc, prin pozitionari corecte ale pacientului etc. ;
rctestaril0 sa fie facutc de acelai testator, ceea ce reduce mult
din gradu1 de subie-ctivism pe care-1 implica orice bilant muscular (din
partca pacientului, din partea testatorului) ;
inregistrarea rezultatului testing-ului muscular sa fie exprimata
lntr-un sistem Ide cotare international, adoptat intr-a tara sau alta (la noi
1 n tarf1 sistemul cotat de la 5 la 0).
Problema gasirii unui sistem coerent de notatie a fortei musculare
a fost rezolvata 'in dccunml acestui secol [n diferite feluri de diveD?i
medici - cer.cetatori sau kinetotcrapeuti. Treptat s-a ajuns la un punct
de ve.dere comun, chiar daca exprimarea cotarilor difera de la un autor
la altul. La baza tuturor acestor coti'l:ri sta ideea lui Robert Lovett, pro-
tfr sor de ortopedic 1a Harvard, care. 1n 1912, introduce, primul, ,testul
. ravii:l\iC'i", care a rcprczcntat in fond baza testinq-ului muscular, JW
c 1rc mai apoi, tot el, 1-a completat cu ,testul rczistcntoi".
Tn tab0lul 2-II reproducem dtova din cel0 mai cunoscutc metode
de cotarc a t:esting-ului muscul<lr manual. 0 co:11para ie intre accstc
nwtodc' araEt, desigur, d\ la bnza lor stem acclcai principii de aprcciero,
care' au 1nsa o oxprimarc !i not8r0 difcrite.
1n tara noastra s-a generaliznt ultima mctodli, din 1940, a Fundatici
Na\ionale pcntru Paralizie InfantilC1, n1etodt1 revizuita 'In 1946.
1La accst gen de cotare sc obhnuie!'?te, in serviciile noastre de fizio-
tcrapio i rccnpcrarc medica1i1, pcntru o mai fin[l dcpartajarc a for\oi
muscularc, sa se adauge la cifra gradului acestci forte somnelc ( +) sau (-).

57
T.'\ l>EI.U I. :!-1

Tabcl comparntiv intrc dh crsc mctodc de cotnrc pl'ntru ,,tcstul muscular manunl"
(dupl L. Daniels i C. Worthinghnm)



Metoda Lo-
vett (t!H7)

J\JC'tod:t I.owmnn
(1()22)-cot:rc tn
clfrc

Y..ft'loda l{cndnll Mcl()(h Brllnnslrom-
(lU:lG)-cotnrc tn Dcmwn (1010)
prorcntc
:Mclod a Funtla \ ld
Natlo nah' pcnlru
Par dlzi< InL111 t Lit
(l!J.1G)
------------------------------------------------------------
2 -I
-------------------

Normal:'i
















Bun:'l.: mu -
chiul poatc
tnvingc gra-
vitatia i o
slabli rezis-
tentd











Acccptabili1 :
mu chlul
poatc tnvingc
gravitatia
poatc tndc-
plini o parte
din mi c:trc:l
nor mala

9 (Normal:!)
8 : mi curc
contra rezis-
tcntci (nu com-
plct normah'i)












7 (Buna+):
fort:'\ contra
unci rczist cntc
crcscutc, care
rcalizcDz:1 in-
ccjmtul mi -
ci\ri i










G (Buna) : con-
trol bun con-
tra gravitatici
!1i frcd'irii
5 (Buni'i) : mi -
carc de incc-
pu l contra gra-
vitatici i frc-
CI'irii

lOU% (Normalft):
executa de mni
mult e ori i f:'ir:l
scmne de obo-
Stalil. mi cnrca
complcUt contra
[!ravilatiei, plus
o rczistcnt:l ma-
ximala







80% (Buna):
executa de mai
mulle ori i fur:\
oboscali'i mi carca
complclii contra
gravilatici i im-
potriva unci re-
zislcntc medii, dar
obosc Lc rcpedc
snu nu poalc a-
t ingc nrnpllt udinca
complctu daea i
sc opunc o rc-
zistcntl' maximnla



50 % (Acccptnbi-
la) : executa com-
plct mi carca con-
tr:J gravitapci, dar
dnp:' 3 -G mbc:lri
:1 pare obos::1LI

!:\) (.Norm: l 1):
mi <a rc llllrll1:1 !:'1,
tinlnd <'Olli d,
virst:'i, S!'X
vollarea gc:Jcral:'i
muscula:-:1 a in-
clividualui
[N-]: :llnpliludi-
nc complclu, eu
forta apro<1pc nor-
mala
[B+]: en la [TI],
dar cu rczislt nP
mal marc


[BJ (Bunli) : exe-
cuta mi caren con-
tra gravilatici i
a unci rczistcntc
medii ; poale exe-
cuta de eel putin
10 ori mi!?cnrca
fara obosc:Jla
[B-]: mi carc
contra gravitatici
111 n unci rczistcnte
slabc; nmpliludinc
nproape total:"i ;
cxccuU\ eel putin
5 mi c:'iri


[P +] (Acccpta-
bila +) : mi cnrc
peste 50 % din
amplitudinc con-
tra gravita!.ici, de
eel pu\in 10 ori
flir<'i oboscala
(PJ (Acccptabil:l):
50% din nmplitu-
dine contra gravi-
tatici, eel putln
de 5 ori
[P-] (Acccptnbi-
la) : amplitudinc
Iimila t:'i contra
gra vita tici, cu a-
paritia rupidi'i a o-
bosclii

100 'Yo :, ; ( 01
m:tl:'l): amplitu.ti. ,.
con1pl d:l contra
grud\c'izt-atici r, -
zisten\d maxiw:llt:












75% 4 ; B (Buna):
Ulllp!itudint COOJ-
plelfi a mh;;carii
contra gravitatici,
plus o rc7lstcnta
partialu











50% :l ; A (Acccp-
tabilli) : nmplltu-
dinc completi't a
mi:;;carii contra
gravila\iei


58
TAlJELU/. 2-ll (conlinuurc)

1 2 4 5


\frcliocr:l :
11111 \'C'hiul
, :-- c nl:'\ o sla-
l1: I Ill j C:l J' \',
c I';r nu p o:1 I c
'i nvinge gra-
' il:t\ ia
1 (.\ccrpl:thi-
h'+): incrput
de mi carc, d:>r
1111 ronl ra gra-
vila ici i frc-
c:'irii
30%: sl:1cliu in-
t crnt edi:t r, llli : a-
rra a vlnd o am-
pliludine nni 111:tl'l
dt. 20%
(1\ledion:'\): mi carc
cu n mpli \u d inc
limilal:l, f:'irii :tc-
\illn\'a gravil:t\.if'i
I1 +] ( Icdioer:l
+): an1pliludinc
<k flO% s:111 tnai
mull de. o mi -
c:lrc exeeul:tli'i
fi"tr:'i gra vi l.n \ ic,
<iar cu o slah:'i rc-
;-i tcn\i'i (eel pu\in
:1 mi cari)
[l\1] (Mcdiocn'i):
amplitudine de
fJO% faru graYila-
\ie, cu frccare rc-
dusa (eel putin 5
Ill i)C:1J" i)
(i\1-] (711cdio-
cra -): nmplitu-
dinc fo rlc limi-
lal:'i, fi'ml gra\'i-
25% 2 ; l\1 (Mcdio-
er:'i): nmplit udine
COIIIJ>ld:l ll lllb,>-
c:'irii, f:'ir:l gravi-
la\ ie
tatici cu frccarca
mull rcdusi'i




Schi la : nu
e poale exe-
cuta vrco
mi ;carc, dar
sc simle con-
t ractia mu -
chiului












l'aralizie
l olaltt
3 (Acccplahila):
sc rculizcaza o
schi\:1 de mi -
care din arli-
cula\ic
(Aen plaui-
lil. - ) : sc sim-
le mu chiul,
dar nu aparc
mi carca dinar-
licula\ic
1 (Slaba) : a-
pare o slaha
conlrac\ic




0 (Inaeti\ :1):
f:lrii \'J'('O t>;i)-
canaprcriabili'i
5% (Schi\atii):
sc simte contrac-
1ia, dar scgmen-
lul nu cstc mi cal















0 : 1111 sc simtc
nici o CO!llr:H'\ ic
111USCU!ar:i
[S] (Schi\ata): se
palpeaza o u oadi
tcnsiunc muscular:l
















[0] (ZPro) : nu se
decdc az;'\. niei un
fcl de cunlr:J4ic
In lllli5Chi
10 % 1 ; S (Schi-
tnlii) : conlractie
musculnra mini-
ma ' farii vrco
mi care arliculara














0% 0 ; Z (zero) :
ftu :l conlrac\ic






S sau SS (spasm
sau spasm impor-
tant) ; C sau CC
(conlractura snu
contraclura impor-
tanli'i)




59
Astfel, for\a 3 + cstc evident 1nai mate decit forta 3, dar mai mic1 dPc1t.

--4, care, la rindul ei, estc mai mid'l decit forta 4. Adaugarea nota\iilor
cu ( +) i {-) a .fost de fapt introdusa, .in 1961, de catre ccrceUitorii ame-
ricani Smith, Iddings, Spencer i Harrington pentru o mai bun<l difcren-
tiere in scopul cercetarii.
Bilantul muscular, dPi arc o marc valoare clini61, r:uniiw un ex:l-
men care poate preta 1a intC'rprC't(lri gre itC', datoritt1 mai multor (';\liZ<'
- substitu\iilor musculare, cind mi)carca estc rcalizaLl n u de mu -
chiul principal tcstat, ci de cei secundari, ;1a cum S(' intlmpU in speri;ll
1n distrofiilc musculare; de obicei, substitutiilc S(' pot l'V;LI printr-o fo:trt<
co recti'\ pozi tionare ;
- valorii variabilc a fortci dupt1 sox i virstt1, ca i in func\il' dl
antrcnament (unilateral) sau starea de obosealtt ; 1n acestc situatii apre-
cierea gradclor de forta 4 i 5 poate crC'a confuzii ;
- testarii fortei pe por iuni difcritc a1c amp1itudinii compldC' cL
mi care articulara - exista valori de fortt1 diferite ale mu chiului in
functie de lungi1mea lui ; trebuie respcctata dcci la retcstt1ri zona arcului
de mi care testat ;
- incapacitatii stabilizntorilor unui segment de a fix:t accl scgnwnt
pentru a testa forta mw;;chilor mobilizatori (spre exemplu, dcltoidul nu
poate ,fi testat dadi omoplatul nu este stabilizat ca urmare a paralizi('i
sau traumatismelor fixatorilor scapulei) ;
- musculaturii poliarticulare, care, trednd peste mai multe arti-
culatii, poate masca mi carea propr.ie unei articulatii (de exemplu, flc-
xorii lungi ai degetelor acopera flexia propriu-zisa a pumnului).


2.2.1. Cotarea bilantului muscular

Dupa cum am precizat, la noi in tara se utilizeaza scara cu 6 trepte
(5-0) pentru testarea fortei crnusculare.
Forta 5 (normaUi) : mu chiul poate executa mi carea pe toata ampli-
tudinea contra unei forte exterioare (rezistenta opusa de testator), egala
cu valoarea fortei nor male. Aceasta ,norm.alitate" este apreciat[l prin
comparatie cu segmentul O'pus, sanatos, sau, dad! i acesta este nfectat,
pe baza experientei testatorului, care va tine seama de virsta, sex, masa
musculara, gradul de antrenare fizid1 a pacientului etc. De obicei testa-
torul nu opune rezistenta pe toata amplituclinea de mhe<wc, ci 1a punc-
tul cursei JTI<lXimc, undc ii va comanda pacicntului : ,Tine ! '', lncC'rcind
sa-i remobilizcze segmentul spre pozitia de zero anatomic. Forta aplicaEt
de testator trebuie s[l fie progresiva, pcntru ca pacientu1 sf1 ;tibii timp s[l- i
contractcze la anaximum musculatura. Aparitia unci dureri face inutiLJ.
testarea.
Forta 4 (buna): reprczinEt capacitatea mu chiului de ::1 deplasn anti-
gravitational, complet, segmentul contra unei rezistentc medii. Se proce-
deaza la fel ca in cazul testarii fortci 5, dar cu aplicarea unci rezistentP
mai ,mici din partca testatorului.
Forta 3 (acceptabiUi): cste fortn unui mu chi de a mobiliza complct
segmentul contra gravitatiel (fara alia contrarezistenta). Pe acest concept

60
al luptei mW?chiului contra graviia\ici sc cl:tdc1t(de fapt inircg sisicmu\
de apreciere a fortei musculare, deoarece se ibazeaza pe rclatia dintre
Jor\a de presiune a gravitatici i grcutatca segmentului respectiv.
,tntre valoarea acestoi forte i cea a lfortei 5 exista o diferenta mult
mai marc dedt inire valoarea ei !?i cca a fortei 1, dci !?i intr-un caz,
1nir-altul cxist:1 o difcrcn\[i de forV1. ln acclai timp exista o mare vari-
atie intrc raporturile for\[1 3/forFi 5 peniru diferi\i mu chi. lata citeY:t
example de astfC'l de raporturi : pentJ u flexorii capului, 9/28 (320/o):
pentru flexorii antcbratului, 5/7f> (G,3fl/0 ); pcntru cvadriccp!?i, B/BO
(10o;0 ) ; pcntru abductorii coapsoi, 12/50 (240/0 ).
Valoarea fortei 3 reprczinta un adcvarat prag functional muscubr,
care ar indica .minin1a capacitate func\ional<1 pentru o munc<l minim;\
ce ar cere mobilizarea, in toate directiile, a segmentelor. Aceasta este
reala pentru membrele superioare, dar nu ;;i pentru cele inferioarc, care
suporta i greutatea corpului. ln special pentru mers, 1abductorii coapsei,
flexorii genunchiului !?i cci plantari i dorsali ai piciorului au ncvoic de
o forta superioara lfortei .3.
Forta 2 (mediocra) : pcrmite mu chiului sa mobilizeze segmentul,
dar cu eliminarea gravitatici. Testarea manuala a ifor\ei 2 cere testa-
torului sa tie precis cum trebuie pozitionati pacientul !?i segmentul res-
pectiv pentru a puno !n evidenta forta ,mediocra". ln general se utili-
zeaza planuri de alunecare {placi de plastic, melacart, lemn talcat etc.),
pe care segmentul respectiv aluneca u or, mobilizat de forta 2.
ln practica clinidi exista unele situatii de granita 1ntre gradele de
forta 3 i .2. Astfel, o mi care contra gravitatiei, dar incompleta fata de
amplitudinea maxima, va rfi notata cu -3 (daca totu!?i depa e!?te juma-
tatea acestei amplitudini maxime) sau cu 2+ (daca nu atinge jumatatea
amplitudinii maxime). De asemenea, daca mi'!?carea nu este completa,
eliminind gravitatia, se va nota cu -2.
Forta 1 (schitata): reprezinta sesizarea contra:c1(iei mu hiului prin
palparea lui sau a tendonului sau observarea unei u oare tremuraturi a
acestuia. Oricum, forta 1 a unui mu hi este incapabila sa mobilizeze seg-
mentul. Ev-ident, nu poate .fi sesizata dedt contractia mu!?Chilor superfi-
ciali, care pot fi palpati.
Forta 0 (zero): mu chiul nu reaHzeaza nici un fcl de contractic.
Pentru mu hii profunzi nu se poatc face diferentierea 1ntre fortcle 1 i 0.
Aplicarea testing-ului muscular pe aceasta scari.i este posibila dour
pentru unii mu chi, in special pcntru mu chii principali 0i membrelor i
trunchiului. De asemenea trcbuic amintit ca, cxccutind un bilant pcntru
un anumit mu chi, obtinem de fapt rezultatul activit[l\ii unui grup
de mu!?chi, din care este testat eel principal.
Rezultatul bilantului muscular se noteaz<':i in fi c speciale, care
cuprind toti mu chii de testat pentru partca dreapta i cea stlnga, pl'
diferite segmente ale corpului, ofcrind totodata !?i posibilitatea notr1rii
rezultatelor succesivc ale retestiirilor. ln tabclul 2-III reproducem doar
partial, pentru exemplificare, o astfel de fi a.
Alte tipuri de fie insereaza toti mu chii, fara ale men\iona actiunca.

61'
-
-
.
-





Numc ..
Diagnostic


Fide bilant muscular

. . . vlrstii . . . . ndrcsd
TABELUL 2-Il I


Dr.
I
t.llll
5.ll Mu chll 1cst:t1l
I
S. II l.III Stg.
Flcxori-Slcrnocleidomas-
(;It

-
toidian
--
Gtt

Extcnsori

-
-
.

-
.
- -
-

Abductor-Mo.rclc din\llt
-
-
Omoplnt
Ridicator-Trapezul
Omoplat
superior
-
--
Coborttor-Trapczul infe-
rior
--- -
-
Trapezul
Adductori (mijlociu
Romboizii
-
-
Biccpsul bra-
Cot

Col
Flcxorl(hial

Lungul supi-
nat or

-----
--
Extensor-Triceps
--
-

Antcbrat
Grupul supinatori Ante-
Grupul pronatori brat

-1 --
-

.

.

.
-

:;iold
Flcxori-Iliopsoas
old
Extcnsori-Marcle fcsicr
Abductori-Fcsicrul mij-
lociu
Grupul adductori
Grupul rotatori intcrni
Grupul rotatori cxtcrni
.

.


Etc.

--- - -


62
2.2.2. Pozi\iile de testare musculara


Din dccubit dorsal

T AIJEI Vl2-IV


fit'gill:H' 'l

Mu chll (ml c;1rca)

Fort:\

Ollsrrvatll

Gtl

Flcxlc (slcrnoclcidomast oidia nul)
Tr:1pcz (fasciculul superior)

1'
'
-
)
,
3, ,,, 5

1'
2



Pcntru lncli ta rl'
homolnt crnUt


Trunchi

Flcxic (drcptii ahdominnli) Hola11c
(oblicli nhdominali) Ridiculorii
bazinului (p:Hrnlul lom- bel or)
1'
'
-
)

:3, 4, 5

1,
:3'
4, 5


1, 2, 3, 4, 5




Fur?\ fortn 3 nl-
lernalii

Omopl()t

Abduclori rotator! In sus (marclc
dintal)


3, 4, 5


Bra

Flexie Ia goo (dclloizli anterior me-
diu coracobrahialul)
Abductic Ia goo (dclloidul Iii supra-
spinosul)
Adductic orizontaHi (mrorclc pectoral)


1

1, 2
3, 4, 5


Mi carc de Ia
()
Ia 9(Jo

Cot

Flcxie (biccpsul brahial, brohialul an-
terior, lungul supinator)
Extensie (tricepsul)


1, 2
1, 2, 3, 4, 5



old

Flexie (iliopsoasul)
Abductie (fesicrul mijlociu)
Adductie (3 adductori, pcctincul,
dreptul intern)
Rotatie externa (2 obturatori, plilra-
tul crural, 2 gcmeni, plramldalul, rna-
rele fesier)
H.otatic intcrna (micul fcsicr, tcnsorul
fasrH lata)

1
1, 2


1, 2


1, 2

1, 2


Gcnunchi

Extcnsori (eva driccpsul)

1


Glezna
picior

Flcxic planlara (lriccpsul sural)

Flcxic dorsah"t invcrsic (g:unbicrul
anterior)
Invcrsie (gambicrul posterior)
Eversic (pcronicrii)

4, 5


1
1'
2

1, 2


Degcte i
halucc

Ton tc mi carilc

1, 2, 3, 4, 5


63

Regiunca
I
l\fu chii (mi carca)

Forta
I
Ohscrvatli


nral FJcxic Ia
goo

Exlcnsie
2
:2
Vczi pozi\iilc dccubil dorsal czind
Vczi pozitin dccubit ventral

old




-

Flcxic
Exlcnsic
Abductic
Adduc ic
2
2
:l, 4, 5 }
-
.
-
4, 5
--
-
2
2

Vczi pozi iilc dccubit dorsal i czind
Vczi pozitia decubi l venlral

Vczi pozitia dccuhil d:>rsnl

< ;enunchi

Flcxie
Extcnsic

Vczi pozitia dccubit ventral
Vczi pozitiilc dccubit dorsal czlnd
Glezm'i picior

Flcxic plnntara
Invcrsie
Evcrsic
1'
2
3, 1, G
:l'
4, 5



....


Din decubit ventral
TABELUL 2-V


Rcf(lun<'a Mu chll (ml cnro,t)
I
Forta 0hs<'rva111

(;it
Extensie (lrapcwl superior, mar de Test nrc globnl:"i
complex: splcJliusul capului i gtt ulu i, (nu po;1tc fi difc-
spino ii cdalici i ccrvicnli; micul rcntinU\)
complex : transvcrsul gilului, spinalul
eapului i
gil ul ui)
1'
')
, :l,
1'
!J

--
Trunchi Extcnsie (masa comun:l : iliocostalul Teslare g obal:"i
dorsal, lungul dorsal, supr::lspino ii,
sn crol om hn ri i)
1'
')
3, 4, 5

---
01110plat A dduc( ic cu rota tie In jos (romhoizii) 3, 4, 5
Addue(ic (trnpczul mijlociu, romboi-
zii) :3, 4, 5
Hididilori (lrapczul superior, angu-
lnrnl) 1, 2
Cobortlori (trnpczul inferior) 1, 2, 3, 4, 5

Bra Extcnsic (marclc dorsal, marclc ro-
lund, delloidul posterior) 1, 3, 4, 5
Abductic orizontvla (dcltoidul) 3, 4, 5
Hotatic extcrna (subspinosul, mlcul
rotund) 1, 2, 3, 4, 5
Rototic intcrml (subscapularul, marclc
pectoral, mnrclc dorsal, marclc ro-
tund) 1, 2, 3, 4, 5

Antcbrat Pronatic supinatic 2 Estc o pozitic
suplimcntar:"i

ol cl Extcnsic (nwrclc fcsicr, ischiogam- Flcctnrca gcnun-
bicrii)
1'
3, 4, 5 chiului izolca-
za marclc fcsicr

(;enunchi Flcxic (ischiogamhicrii) 1, 3, 4, 5




Din dcQubit lateral
TABELUL 2-VI





i















64
Regimwa
I
1\Iu chll (mi carca)
I
For1a


Ohscrva111

Trunchi




Omopla t

Holalic (Jilan lc i
micu I o!JIir)


2

\' ('7.i pozitia dccu hi l dorsal

A hdtH'\ i c C\1 rot:l\ ie
lll :;us
Addnc\ic ru rota\ ic
ill .i OS
Adduc\ic
Hidican


1.
)
1'
')
l

\' czi Jl ozi Iia dccu bi l dorsal


\'czi pozijia

Bra\

Fl(Xic Ia }()"
Ahduc\i(1:
goo
Ahduclie orizon-
tai:I
Addue(ic orizon-
taltt

:i, 1.
;)

3,
l'
5

1 '
2


1'
2


\' czi pozitiilc dPcubiL dorsal i lateral
\' czi pozitia dccubit dorsal

\' ('Zi pozi\ia dccubil ventral

\'l'Zi pozi\.ia dccubit dorsal

Cot

Flcxie

:l'
1,
;,


\' czi pozi (ia dccubit dorsal

I'umn, deg('\(

Toatc mi d'irile
1'
-
')

:1'
4, 5 umarul marc de mu chi nu poate fi
lrccul aici

:;I old

Flexie
nota tie cxtcrn:'i
Hotatic intcrn:l

3, 4, 5
:l,
l '
fJ
}

:3'
4, 5


\' czi pozitiile dccubit dorsal i latera
\'czi pozitia dccubit dorsal


Gcnunchi

Extcnsie

3, 4, 5

\'czi pozi\.iile dccuhit dorsal lateral

Glczna picior

Flcxic dorsala
invcrsie
1:\'crsic


-
')

".>, 4, 5

j

Vczi pozitiilc dccubil dorsal i Ia lera

1 '

Din czind
TABELUL Z-Vll














')
declli>il
:{'
I,
;,
\'cntral



















I




i




;{



Din ortostatism
TABLLUL 2-Vlll


Rl'giun<'a

::-.r ( hii (mi5carr)
I
For1a
I
Ohserva1ii



Trunchi

Hidicarca llazinului

3 altcrnaUi


G!cznu

Flcxic plantr>r:l

3, 4' 5

Din .,patru Iabe" - Se tC'steaza mu chiul transvers abdominal, apreciind
forta : .

6 - Kinetologic profUact.icA, terapeutlcA de recuperarc - cd. 2311
65

2.2.3. Principalii n1u chi de testat

lnainte d(a prezenta bilantul muscular manual propriu-zis, vom
tabPla principa1ii mu-:;chi care vor face obiectul testing-ului, simplifidnd
iistfd pn:zcntarca bilaniului (tabclul 2-IX). Cum despre aci.iunca mu-:;chi-
lor \';t m:ti fi \'orba in parka a trcia a monografiei, aici se Ya m;1rca do;tr
pri11t ip;d;t -;i in ac<'l<t-:;i timp ,,cLtsic;tH < Ciiunc' cunosctlt , " mu-:;chi\()r.
In t.t!w\u\ 2-JX a fost tr<'cuL\ ..ac iUJW<l chsic;" :t mu chilor. StllClii
nwclC'rnC' clc ckctromiogr:lfiC', )i in spcci;ll CC'lc all- lui J. V. B:tsmajian, :1u
adus o scric 0<' noi intcrprdttri ale ac\iunii individualci cuplate a l11U':i-
chilor. L1wk clintrC' ;t('C'Sl(';t s[nt In contr<ldic\ie cu conceptul de ..aciiunc
cLtsic;t" :t mU)chilor.
P<'ntru a nu sc' cn'a confuzii, acC'ste noi interprct:1ri nu au fost tre-
cutc' in Ltb<'lul de mai sus, dar clc vor fi prczcnLtl<' in capitolclc' care
trateaz;-, kinctotcrapia fieC:1rui segmental corpului.


2.2.4. Tchnica bilantului muscular n1anual

Jn sistcmul de aprccierc pc cclc () trcpte (:J -0) a for\ci musculare
s-a putut constata d1 3 trepte se realizeaza antigravitational i 3 cu cli-
minarea gravitatiei, dupa cum urmeazi'l :
5 - normaHi (N)
4- buna (B)
:- acceptabila (A)
2 - mediocra (M)
1 - schitata (S)
0- zero (Z)
an tigravi tationaJ
(pozi tia AG)


d'[lr[l gravitatie
1(pozi tia FCr)
Hezulta ca pacientul care urmeaza sa fie supus tesUirii va trebui
pozitionat in aa fel, inclt mi carea de tC'stat s:1 fie antigravitationaH1
pentru fortele N, B, A i sa se execute fara interventia gravitatiei pentru
lfortele M, S, Z. Vor exista deci dou[t pozitionari, pe care, pootru simpli-
ficare, le vom denumi pozitia FG (far[l gravitatie) !';'i pozitia AG (anti-
gt avi ta\ic).
M.i;;carca segmcntu1ui de testat necesiti'1 o stabilizare a zonei proxi-
male, pentru a permite mobilizarea complcta i corecta a scgmentelor
distal e.
Pcntru difcrcntierea fortei 5(N) dforta 4(B) i a amlw1or de forta
3(i\) se ;tplidl o rezist.en((t pc zona cca mai disLtltt a scgmentului (osu1ui)
care sc mi!;;ca i pe care se insereaza mu)'chiul testat. Rezistenta rea1izata
de mina tcstatorului sc direciioneaza in sc ns invers directiei de mi!?care
a segmc 1tului i se aplic{l dupa ce scgmentul a parcurs liber toata amplitu-
dim'a de mi are. La acest nivcl rezisten\.<l (prcsiunea realizat:1 de mina
tcstatorului) inccarca sa readuca segmcntul Ja pozitia anatomica, de
repaus, de plecare. AccasEt mancvra este denumita ,test de rupere" s au
,break test ...
feontic, apli.carea rezisten\ci la pornirea mi dtrii sau pe parcursul
ei te gre ita, aceasta manevra ie!?ind din tehnica standardizata a bilan-
tu1ui.

66

TABELUL 2-IX
-

J,f u ch ii Originc Inscr\ic IncrYarc
I
Actiune

1 2 3 4
I
5

1. Sternocleidomastoidianul Manubriul sternal - Apofiza mastoida e N. spinal (ri'id. C
1
. F/c:ror al gitului (clnd actio-
treimea interna a cla- Linia curba occipi- c2, C3) neazii ambii)
viculei tahi Rotator rl gitului (clnd sc
contracta hcterolateral)
lnclina lateral gttul (con-
tractie homolateral )
Ridica toracele (inspirati t:)
clnd ia punct fiX pe occiput-
mastoida

2. Grupul ext ens or al glt ul u i i Ycrtebrele cervicale Occiputul i mas- Ramurilepostcrioarc E:rtensori ai gttului
capului: i primele dorsale toida ale nervilor ccrvicali Rotatori (unii) clnd actio-
- splenius capitis (opofizele transver- Apofizele vcrtebre- mijloci i i i nf eriori neni"i hcterolateral
- splenius ceruicis se arliculare i spi- lor ccrvicalc
- longissimus capitis noase)
- longissimus ceruicis
- semispinalis capitis
- semispinalis ceruicis
--
J. Drcptii abdominnli Cartilajele coastelor l\larginca superioara N. int crcostali inf e- Flexori ai trunchiului
5, 6, 7 a pu bisului riori (YII- XI I) din Hctrovcrsia bazinului
Apendicelc xifoid Simfiza pubiani'i rad. D
7
-D
10
(dc:1- Expiratic
supra ombilicului) i
ri'id. l)u-D12 (sub
ombilic)

4. :.\larele oblic Fata externi'i a coas- Jumatatea nntcrioa- N. intercostali Flcxori ai trunchiului (clnd
telor 5-12 ra a crestei iliace (VIII-XII) sc contracti'i ambii)
Pubis 5i simfiza pu- N. marele i micul Rotatia hcterolaterali'i
biona abdominogenital
(ri'id. D
7
-L
1
)




0')
.5. :.\licul oblic Cele 2/3 anterioare Cartilaj ele ultimelor Idem Flexori ai trunchiului (clnd
ale crestei iliace 6 coaste actioneaza ambii)
Lignmentul inghi- Linia albli Hota ia homolateralii
nal Pubis



C)
0',)

1
T ABELL'L 2-IX. (contirwan)

2 4 ,)

I

6. Transversul abdominal 8 Apofizclc transverse
lombarc
o Hebordul costal I e Idem
inferior
Ccle 3/l anterioare
ale crcstei iliacc
Trcimca cxtcrna a
arcadci cruralc
e Crrc:ui'i cc1 tura fiziologidi
a :JiJr!rnJenului
1 ::-.pir:!\ic


7. Grupul extcnsorilor trunchiu-
lui :
- erector spinae
- iliocostalis thoracis
- iliocostalis l11mborwn
- longissimus thoracis
- transversospinalii :
semispinalis thoracis
multifizii
rotatorii
interspinalii
intertransversalii
Mu chii sint a5e1A'lti in planuri
succesive - erie superficiale cu
mu chii lungi, cele profundc cu
mu chii cci mai scurti
Grupul de mu chi sc fixcazi'i pe
vertebre, coastc, Iigamente cx-
tcrnc vcrtcbralc, sacru, crcasta
iliad\ ; precizarea pentru fiecarc
mu chi in parte este clifieili'i 5i nu
cstc ncccsar<l
5 Hamuri posterio..'lrc
ale ncnilor rahidicni
E::d ct;si l t n1 :1chiului
o I\otJlia trunch!ului (unii)
e T.Jtrr:<litatca tor:: cclui
(llllii)


8. Piitratul lombclor







. Trapezul
a) Fasciculul superior
o Ligamentul iliolom- Apofizcle transverse ,. - rahiclicni (rad.
bar ale vertcbrclor lorn- 0
12
, L
1
, L
2
)
Treimea intern a a bare
crestci iliacc e :\l:uginca i nf cri o..'lri'i
a ultimclor coastc



Treimea internii a Trcimea cxtcrn:l a - spi1wl (C
1
C 2 ) i
linici occipitnle claviculei ram uri direct e dill
Ligamcntul cervical C
3
, C,
posterior
e Hidici'itor al bazinului clnd
se contracla homolateral
(punct fix pc rahisul lorn-
bar)
L;tleralilatea rahisului ]om-
bar (punct fix pc bazin)

Hidic:"itor ;1} umiimlui cu
acldur\ ic (punct fix
o<cipil[ll)
Latrrali!atr (rind actio-
ncalii ho;J>olatcral) a
capului
Hotalor (cind ac ioneaz;'i
1 hdcrolaleral) al capului


b) Fasciculul mijlociu






c) Fasciculul inferior
Apofizrlc spin oasc .\cromionul (margi- I Idem
ale vertcbrclor C;, 11 ca i 11 t rr nn)
Dt, D3 e Spina omopl:llului
Ligamcntul crrvical
posterior

Apofizclc spinoasc e Trrimca inlcr11a a dcm
ale vertcbrclor spinei scapulci
D4-Dto
Ligamenlul supra-
spinos dorsal
:\rlrluclor :1! omoplntului
e Flt'l'lc:ld hralul
,\hdudia hra\ului
Hidic;itor a! umarului


Flcctcaz<-t bratul
.\hduclor a! hratului
8 CoboJr:i urnttrul
:\dcluctor a! omoplatului
Basnllarca axilar::l a scnpu-
lci

10. :\brdc micul ron boid Apofizclc spinoasc
ale vertebrclor
C
7
-D
4

Ligamentul cervical
posterior
:\farginca i11terna a
scapulci (de Ia spina
Ia v irf)
- romboizilnr ( :\".
mic scap:lloclnr :ll)
(r::--m. din CJ. C.;)
e .\clductori ai omoplatului
Cobo:- r:1 t:mi'irul


11. \fc>rde dintat
(Serratus anterior)
F?ta cxternii
mcior 8-9
:\poncvroza
tcrcostaii
a pri-
coast c
m. in-
Fata anlcrioari'i a
intrcgii mar ini spi-
nalc a omopla!ului
e mar rlui rl in\ at
(c!in C
5
C
6
C;)
R o .1 t or in s u !? i abduct or
al nmnpl:>tult;i

1 ::!. Lcrafor scap11lar
(.\ngularul scapulci)
Apofiule tral1s\ crsc
ale verlcbrclor
C
1
-C
4
Fnghiul suprro-in-
tern scapular (mar-
ginca posLcrio::mi)
- anf!td:lru!ui i rnm-1 Hid:c:'itor a! omoplatului
boizilor (ri'id. C;. CJ)


13. Drltoidul (f:Jsciculde ante-
rior, mijlociu. pcsterior)

Treimca extcrna a
claviculci
Acromionul (virf i
marginca extern:!)
Spina scapulci (mar-
ginca postcro-infe-
rioara)

8 .,Y"-ul dcltoidian pe
rata supcro-rxlcrna
a humcrusului

- clrcu::lf!c:-.:
c, c6)
(r:lcl. I o .\l)(!tll'lor a! lna\ului (In
sp,.c'ial f:J.sciclt]ul mij!IX'iu)
Flt xor a! l>ra\ului (in spe-
cial L1'-cicuiul anterior)
Extcnc,nr a] br tului (In
pl'<:i::l fasl icu!ul posterior)


14. Supraspinosul Ccle 2/3 interne ale
fosei supraspinale
Trohitcrul (fatcta su-
perioarii)
N. suprascapular
(riid. C
5
)

Abductor al bratului (pe tot
parcursul, nu doar initial)
.
.
l
.



'l TA.BELUL 2-IX (continuart)
0

1 2 3 4 5

1 5. Lalissi m11s dorsi Apofizelc spino sc Culisu bicipitulii a mnrclu i d nrsnl Lxtrnsor al bratului

(\larclc dorsal) ale vertehrclor h u 111cru sulu i (r ld. CG. c . Cs) .\bdurtor al bratului
D7 -D
12
, L
1
-L
5
Hotatie intcrna (discutabil)
!?i sacrt>tc Hidir[ltor nl bazinului clnd
Ultimclc 4 coaslc artioncaza homol2teral
Crcasta iliDca (puncl fix pc brat)
16'. Teres ma1or
. Unghiul inferior Culisn bicipitaL!. ::1 . mnrelu i r<lunrl
Extensor nl

(:\larcle rotund) scapular (fata pos- Lhu meru!'>ulu i (r:1d. Cs (e) l>rntului numai ln
tcrioara)
o \dc\ndoc "' jmi,corea
hr:1tului ru rezis-
8 Hotntit lllll'rn:'i tcntii

1 i. Pcctoralul marc (fasciculul Treimcn. intcrna a Culisa hicipitaW. a o :'. marelui pectoral .\dduclor al hrJtului (fasci-
superior sau clavicular; fasci- cla viculci hu mcrusului ';'i ansa pcclor.llilor cu!ul st crrwl)
cnlul inferior sau sternal) Fata antcrim.r:l a (ram. C
5
, C
6
, C
7
, D
1
) Flexor ol bratului (fascicu-
sternului lui cJa-. irulnr)
Cartilajul primclor e Hotatic intcrn:i
() -7 coastc Inspiratie for aUi

18. Subscapularul Fosa subscapulara Trohinul . subsrnpubr Rotatic interna
(ram. C. C 6 ) :\dductor
-
19. Coracobrahialul :\pofiza corucoi(h\ e Fata antero-intcrni'i . musculorutrm Flcxnr al bratului
n humcrusului (ram. C
6
f. ) :\dductnr nl bratului
20. Teres minor Cele 2/3 superioarc Trohiterul (fosetn . circumflex l\otatia c:-.tnna a bra ului
(:\lieu! rotund) ale fetei posterionre post erioara) (ram. C
5
)
a marginii axilare
scapulare

21. Infruspinosul Fosn subspinoasi'i Trohilerul (fus la -:--:. subscapular I\otatia externa a bratului
(Subspinosul) mijlocic) (r['m. C
5
C
6
)


2 2. Biccpsul brnhinl Corncoidn (portiuncn Tubcrozitatcn bici- :". musculorutan Flexor nl antebratului (su-
scurti'i) pitala a radiusului (ram. C
5
C
6
) pin;'t si semipronat)
Tubcrculul subgle- Supinator (l"U cotul intins,
noidittn (porpunca do:1r In ruhcurca cu rezis-
lnn!!ii) tent:l)
-
Flexor al hratului (cu cotul
inlins doar in mi earca cu
rezisten\<i)


23. Brahialul (anterior) Jumatatea infcri-
oara a fetei anteri-
oare a humerusului
Fata antcrioara a
apofizei coronoide
. museulocutan
(ram. C
5
C
6
)

Flexor al antehra\ului (din
toate pozitiile. In rni!)ciirile
cu f<1rii rczistcnta)

24. Brahioradialul
(Lungul supinator)
(I lumerostiloradialul)





2 5. Tricepsul brahial
(lunga portiune, Yastul extern
"i Yastul intern)
Treimea inferioara a I Stiloida radiaHi
humerusului






Tubcrozitatea sub- I Olccranul
glenoidiana a scapu-
lei (pentru lunga
portiune)
Fata posterioarii a
humerusului (pentru
vastul extern i eel
intern)

. radial
(ram. C;;. C,)






:\. radial
(ram. C,. C
8
)

Flexor al antebratului (In
semiprona\ie !?i pronatie, In
mi carca cu rezistenta)
Pronosupinalor doar plnii
Ia pozi\ia de scmisupinatic
!?i in miscarea cu rczistcnta


Extensor al 8nlebratului
(mai ales Yastul intern:
cclclaltc doua fascicule mai
ales in 11li)carca cu rczis-
lcn\<1)


26. Scurtul supinator Epicondiiul
Cubitusul - sub ea-
Yitatca sigmoidiana
mica
Tiadius - rata pos-,.. radial
tero-extermi a dia- (ram. C
6
C,)
fizci
o Supinal or a! a ntebratului
21. Pronator teres
1 Fata antero-superi- Creasta rugoasa a ,.:\. median
(Rotundul pronator) oara a cpitrohlcci radiusului (ram. C:
6
C,)

Fata
anterioara a Treimea medic a fc-
apofizci coronoide tei externe


o Pronator (mai ales in mi -
Clrl'a c u rl zi len \<i sau Yi-
t c>:<-l)




"'-1
28. Piitratul pronator Piitrimea fctci antc-
rioarc a cubilusului
Patrimca fctei ante-
rioarc a radiusului
N. median en ra-
mura n. interosos
anterior (ram. C
8
, 0
1
)
Pronator (principal)
t



-...]
N
TA.BELtiL 2-IX (coniinuan)

1 2 3 4 s

2 P. Flc:ror carpi radialis e Epitrohlcca Baz:t mctacarpianu- . mccl:an e Flexor al pumnului
(\Iarclc palmar) lui III - fata ante- (ra 111. (6. c ) e L:t t era1it :1t c rndiala (u oa-
rio:- ra ra)


10. Fle.ror carpi ulnaris e Epitrohlcea e> Pisiformul e );. cubital Flexor al pumnului
(Cubitalul :- ntcrior) (Capul humcra1) Osul cu cirlig i baza (ram. C
8
D
1
) Later[>litatc cubitali'i (u oa-
e C.ele 2/3 superioarc metacilrpianului Y rCi)
:t, ale olccranului
(Cnpul cubital)


J 1. Extensor carpi ulnaris Epicondilul I3:- 7 'l mctacarpianu- < );. radial 0 Extcns.1r ::>1 pumnului
(Cubitalul posterior) :Marginea postrro- lui V - tuberculul (ram. C
6
. (
7
) " Lnteralit:- tc cubitahi
superioara a cubitu- intern (u?onra)
sului

12. Extensor carpi radialis longus e Treimea infcrioanl a Fa a poslerioara n . rndial I e Extensor al pumnului

(Primul radial) crestei supr:;. cpicon- b:;.zci mctnc:Jrpianu- (r<m. Cc. C,) o Latcralitntc radiala (u ua-
diliene humerale lui II
I ra)

3 3. Extensor carpi rodialis brc1is Epicondilul e Fata post eri ort rii a e );. radinl
Idem

(AI doilea ra dinl) bnzci metacarp:anu- (r rn. c. CJ
lui II I


:34. Inleroso ii: :\brginilc adiacente e Baza fala ngdor pro- o );. cu bi l<tl (rJ m. C,. Flvxc,ri :- i fa langei I
dorsali (4 mu chi) a 2 rnctacarpienc xi male dg. II, Ill
Dl) Extcnsori fa langei II. i
palrnari (3 mu chi) vecine (clorsalii) (m;- rg!nea radiala) $i cind Lll 1n :-I se flccteaza
o Fata anterioar:.'i a dg. III, IY (mnrgi- san rstc flcctata
rnclacnrpienelor II, nen cubi tala) .\bductori ai degetclor
IV, V (palrnarii) (dorsnlii) (dors::- l:i)

I
e Bna falangdor pro- e .\d.Juct ori ai clegetclor
ximnle dg. I I, I\", \" (pn lm:Jri i)
(p:lln:arii) Translnrc anlcrioara

3 5. Lumbrlcalii (1 mu$c..hi)

Pe tendoanele flexo-
rului comun : lum-
bricalii I II pe
tendoanele indexului
i mediusului; III pe
medius inelar ; IV
pe auricular $i inelar




terne a cubitusului

Pe tendoanele e.xten-
sorului comun

N. cubital (C) pcn-
tru Iumbricalii
I II- IY
N. median (C . C 7 )
pentru l'Jr.lbric3.lii
1- II

. n:b;ta l (p:ntru


c Flexori ai falan ei I(numn
rind falanga II sau II
sint cxtinsc)
Adduct f> -:-8llciuctori ai pri
mri fa!nge
3. Flexorulpro fund al degetelor
Cele 2/3 superimtre
Baza ultimelor fa- I);. n cd!an (pentru J
Flexor 2! hbngei I II

(Flexorul comun profund) ale fetei antero-in- l nge (dg. II-Y) dg. II ;.1 I Il) Flexor a! f::la!1gei II (llo-
cind IFD)
::\lembrana intero-
soasa
Apofiza corono!da
dg. I\" ;;i \") 1e Fl'X)r a! pumnului (In aso-
cicrc ca fl::xcrul superfic:al)


37. Flexorul superficial al dcge-
tdor (Flexorul comun super-
ficial)






38. Extensorul comun al dcgctdor
Epitrohleea (capul
humeral)
Apofiza coronoida
cubitala (capul cubi-
tal)
Radius-linia oblica


I Epicondilul
Fata latero-mijlocie
a falangelor II







Baza falangelor II
. median
(ram. C 7 C
3
I\)






I radi3..l

$ Fl. :JJ;-.t! fal::Jngl:'i IT
t) Fle':"J lll f2!:1n ei I
Flexon! pun:nului





e Extc:1so:- nl fal:m ei I
i III (ram. C
6
C
7
, C
8
)
Ligamcntclc latcrale
ale ICF
E:.;tcr1snr al IF (cind \!CF
;;i P sl;-,t flcctate)

J9. Extrnsorul lun)l al po!icdui






40. Extensorul scurt al policclui
Treimea medic a fe-
tei postcro-extcrnc a
cubitusului
Membrana intero-
soasli

o Fata postcrioara a
radiusului $i cubitu-
sului
Membr:ma intero-
soasa
Baza fah ngei distal c
a policclui





e Fatr dorsala a primei
falange a policrlui
o N. radial
(C
6
, C
7
, C
8
)






N. radial
(ram. C
6
, C
7
, C
5
)

Extcasor a! intrcgii raze I
(falan c, mctacarpicnc)





Extensor 8! falangei I i a!
mdacarpiJ.nului I



,
..
.
.
. r
TABELUL Z-IX (t:ontfnuan)


1 2 3 4 5

41. Flexorul lung al policclui





4 2. Flexorul scurt al policclui
(fasciculul extern superficial)
(fasciculul intern profund)








13. Abductorul lung al policclui







4 4. Abductorul scurt al policclui






4 5. Adductorul policelui (fascicu-
lul transvcrs) (fasciculul oblic)
Fat-a anterioara a ra-
diusului
Iembrana inter-
osoasa


Ligamentul inelar
anterior al carpului
Tuberculul trapezu-
lui (fPsciculul ex-
tern)
Primul metacarpian
Osul trapezoid i
osul mare (fasciculul
_i intern)

I Fat-a postero-externa
a cubitusului
Fat-a posterioara a
radiusului ....,.
Membrana inter-
osoasii


Tubcrculul scafoid
Ligamcntul inelar
anterior al carpului




Fata palmara a mc-
tacarpianului III
(fasciculul transvers)
Osul trapezoid
Ligamentul inter-
osos al earpului (fas-
eieulul oblic)
Fata palmari'i a ba-
zei falangei IIa poli-
celui



Baza falangei I, pe
f etele la terale









Baza mctacarpianu-
lui I - marginea
radiala





Baza falangei I a
policelui - fa ta rx-
terna
Expansiunea exten-
sorilor policelui

Baza falangei Ia po-
lieelui - rata pal-
mara
N. median
(ram. C
8
D
1
)





N. median (prnlru
fasciculul extern)
- cubital (pentru
fasciculul intern)







N. radial
(ram. C
6
, C7)






. mrdian
(C
6
C
7
)





- cubital
(ram. C
8
D
1
)

Flexor al falangelor I!;ii I I





Flexor al falangci I i a!
metacarpianului I
.-\dductor a! policelui
Opnzi\ia policelui







Abductor a! metacarpianu
lui I
Flexor al melacarpianului I





.\brludor al metararpia-
nului I
Fltxor a! metacarpianului I
Extensor al falangei distale
a policrlui

.\dduelor a! policelui
Fll'xor al policelui
'l


6. Opozantul policelui .Tuberculul-scafoid
Ligam iifiil''Hielar
. thiterior:"' ':'
!. ,,_.,

.!fL t !"t <i ,I'' l'
l:fl>"'
Primul metacarpian
- marginea radiala
N. median
(ram. C
6
, C
7
)
Opozitia policelui =ad due
tir i nrxie + adduC'tie
rotatia primului metac:n-
pian
41. Abductorul degetului mic






48. Flexorul scurt al degetului mic




49. Opozantul degetului mic
Pisffor.inui ...
Tendoriul cubitusului
anterior .. : . - ..
i.

"

Osul cu ctrlig
Expansiunea flexo-
rilor comuni


Osul cu . cirlig
Expansiunea flexo-
rilor comuni
Baza falangei I a
dg.
V - fata cubitalii
Expansiunea exten-
sorului propriu al
dg. v

Pe tendonul abcluc-
torului dg. V



Metacarpianul V pe
fata cubitala
N. cubital
(ram. C
8
)






e N. cubital
(ram. C
8
)



N. cubital (ram. C,)
.\bclurtor al dg. V
e Flexor al dg. V





o Flt'xnr al dg. V
o Abductor al dg. V



Opozitia drgelului V

50. Marele psoas Apofizele transverse
ale v:ertebrelor lorn-
bare
Fata laterala a cor-
purilor vertebrale
Du:-Ls
e Trohanterul mic N. crural (ram. I. .
L
3
) sau direct clin
plcxul lombar
c Flc:-;or a! cOJpsci
e Extenso :tl colo::mei lom-
b:lfe

51. lliacul





62 Glulws maximus
( farclc fesicr)





en
Fosa iliaca intcrna
l\Iarginea intcrni'i a
crestci iliacc
Baza sacrului

@ Fosn iliaca exlcrna
Crcasla iliaca postc-
rioara
Fa 1 lostero-infe-
rioara P sacrului i
coccisului
Tcndonul psoas
Femurul, deasupra
micului trohant er



Fcmurul - margi-
ne:? cxtcrni'i a linici
aspre
e N. crural
(ram. L
2
, L
3
)





N. fcs rr inferior
(:\Hcul sciatic)
(ram. L
5
, S
1
, S
2
)
Flexor al co3psei (fara ori-
mde :30')
F!rxcr al b3.zinului
e Hotatia lateral a colpsri


Extensor :1! co1psci
Rotatic cxternii
Ahducl<'r (contra unei rr-
zistrnte c ind coapsa cIa 9(f)
Adductor (contra unci rr-
zistcnte rind coapSE e In
adductie)
n



6.l
<:7')
T ABELL" L 2-I X (co nti11U11rt)

1 2 3 i J

53. Glutws medius
(Fesicrul mijlociu)

Fosa iliadi cxtcrna
Creasta iliaca (cclc
3fl anterioare)

:\larclc trohantcr -
fata cxternii

e . fcsicr supl'rinr
(ram. LJ. I .
5
)


Abductor al coapsci
Hotatic intcrna
1ndird bninul homob:c
r<'l
e Flrclt<J.:T:i cmpsa (din orto-
statism la inccputul mi -
c<irii)


.54. Gluteus mmrmus
(Fesierul mic)
o Fosa iliaci externa I :\larclc trohanter - 8 j'-;, fcs!vr superior --.---rfo_t_: _ --J-i_n_t_c_n_la-.-a-c_oa_p_s_ci
fata antcrioJ.rii (ram. L. L
5
S
1
) :\hductor al coapsei
55. Tensorul {ascici lata Creasta iliaca exter-
na
Spina iliaci nntcro-
supcrioara
Prin intermcdiul :'\. fcsicr sup, rior Hota i<l intcrrl<i a coapsl't
unci bandcldc pe (ram. L . L
5
:>
1
) e .\bductor al coapsci
tubercnlul extern ti- Flexor al coapsci
bial (Gcrdy)
56. Pelvitrohanterienii:
a) piriformul (piramidalul)
b) obturatorul intern
c) obturatorul extern
d) gemenul superior
e) gemenul inferior
patratul crural
7. Cvadricepsul crural :
a) rectus femoris (dreptul ante-
rior)
b) vastus lateralis (vastul ex-
tern)
c) vastus medialis (vastul in-
tern)
d) vastus intermedius (cruralul)
Sacrul - fata ante-
rioara (a)
In jurul gaurii ischio-
pubiene ( b, c, 1, e,
1)


a) Spina iliadi antcro-
supcrioara (tendon
dinct)
antul intercoti-
loidian (tendon re-
flech't)
b) l\lnclc trohanter :
Linin intertrohan-
teriana
Linia aspdi femu-
rnla
c) Linia intertrohante-
riana
Linia aspr:i femu-
rala
d) Cdc 2/3 supcrioare
ale femurului
e inrcle trohanter
cxtremitalea supc-
rioar:i a femurnlui





Tendonul cYadrici-
pital (rotulian), liga-
mcntul rotulian i
tuberozitatea ante-
rioarii tibiala
. obtura tor (ram.
L
3
, L
4
) (c)
e Colaterale din plexul
sacrat



. crural (ram. L .
L
3
L )
Hotatia exterwl a ruZlps-:i







FltX.1r rd eoJpsei )
E dt n ur a! ambci (a)
H< la ie l'Xlerna
11 .-\buuet or <11 coapsci
Extensor a! gambei (b, c,
d)
(ram. Ll, Flexor1 coapsci


Rotatia externa a coapsei

Flexor nl g2mhei


Jlotatia interni'i a gambei



68. Sartoriu! Spina iliaci\ antero- Fata interna a tibiei e . crural
(Croitorul) superioara (tendonul ,laba de L2, L3)
gtsca", cu grad/is i
semitendinos)
.





(cind gcnunchiul e nectat)
59. Adductorii coapsei: Pubis o Femur - linia aspn1 . obtur::- tor Adductia coapsei
- magnus (mare) (al III-lea) (ram. L 2 , L3, I.J) Rotntia externa a coapscl
- lwgus (mijlociu) (primul) Flexia coapsei (0-40)
- brevis (mic) (al II-lea) ( longzzs i brevis)

60. Gracilis
Pubis Fatn interna a tibiei !'. obturator Adductor al coapsei
(Dreptul intern) (tendonul ,laba de (ram. L3 L4 )
Flexor al coapsci (ptna la
gisca") 40')
Hotnti:J intern<'\ a gambci
(clnd genunchiul e flcctat)

e I. Semimembranosul
o Ischion e Tuberozitatea inter- - sciatic (rnm. L . Flexor al gambei
nii a tibiei L
5
, S1, . S3)
Hotatia intcrnli 9 gambei
Extensor al coapsci

6 2. Semilendinosul
Ischion
Q Fata interni'l. a libiei N. sciatic (ram. L1
Flexor al g:Jmbei
(cu tendo:nll .Jab a I ;; S 1, S2 , S3)
Hotatia internil. a gambci

de glsc<'i ") Extensor nl co:1psci

6 3. Bicepsul f em ural Ischion (lung:_ por- C!lpul pero:1cuiui e . sciatic (rJ.m. L . FJ, xor a! p mbei
(Crurolul)
tiunc) TuberozitaL::-cxlc - Sl, S2, 3)
Hotatia cxtcrna n gambci
Llnia aspra fcmuralii
na a tibici (cind gcnunchiul c flectat)
(scurln portinne)
Extensor al cmpsci


liJ. Poplit eul o EpiCJndi!ul later<>} o Trcimca supcrioar::i
a - s intic poplitL u Hot:1tia intern:'\ a gambci
femural a fdci postcrioare 3 intern (r:l.!11. sl, s2) Flexor al g'11nbci (pe pri-
tibici mdc 2(Y)

.

o Extcns.---.r ll g.1mbci
o-uu')
- -

65. Gambicrul (tibialul) antcr;or Condilnl extern i
Fat3 inf ao-intcrni'l - sciatic popLt t' Flexor dors,ll al piciorului




--1
--1
celc 2/3 superi Xlre n cunc!formului I extern Invcrsia piciorului (clod
ale feki anter< -ex- o N. tibial anterior p:c:orul cstc In flexic)
terne a libiei (ram. L, L
5
, S
1
)
Membrana inter- 8 Daza rrela arsului I
osoasii
-------------- - - ----- ----- -------- ---- -- -- - --- -- ---- -- - - --- ------
I
J



(X)



1 I 2 3 4
TABELUL 2-IX (continuau)

5

66. Extensorul comun al drgetclor I Celc 2/3 supcrioarc
interne ale pcroncu-
lui
Tuberozilatca ex-
terni'i a tibiei

Fata dorsala a falan-
gelor II i III ale
dg. II-\'

N. tibial anterior
(ram. L,, L
5
, S
1
)


e Extensia degetelor
Fle:xia dorsalii a plciorului
Eversia

67. Extensoml propriu al
h?lucclui

Trcimea medic a fdrij Baza ultimei falange
anterioarc a pero- a halucclui
neului

N. tibial anterior
(ram. L,, L
5
, S
1
)


Extensi::(flcxia dorsala) a
halucelui
Flcxi? dorsalii a piciorului

6t5, Tibialul
(Gambicrul posterior)





6 9. Tricepsul sural :
a) gem en extern} gvstro-
Cele 2/3 supero-in-
terne ale peroneului
Fata postero-externii
a tibiei
:Membran3 inter-
osoas

Fata posterioara a
condilului extern fe-
Tuberculul scafoid
Cuneirorme
Cuboid
Metatarsienele II,
III, IV


Tcndonul ahilian
N. tibiDl posterior
(ram. L
5
, S
1
)






N. sciatic popliteu
(ram. S
1
, S2)
Inversia piciorului
Fle.'<Or plantar





Flexor plantar
Flexor al genunchiului
b) gcmen intern
c) solear
cncmian mural (a)
Fata postero-supc-
rioarli a condilului
intern femural (b)
Treimea pos-

(cu membrul pelvian neln
dire3t) (gemen)






7 0. Peronierii laterali :
a) lungul peronier
b) scurtul peronier
tero-superioara
a pcroncului
Llnla oblici'i i (c)
marginea inter-
nil a tlbiei

Peroneul (cap trei-
mea superioarii)
Tuberozitatea exter-
ILii a tibiei






Baza metatarsului I
- rata externa (lun-
gul peronier)
Tuberculul metatar-
sului V - rata ex-
ternii (scurtul pero-
nicr)






N. musculocutan
(ram. L4 , L
5
S
1
)







Eversia piciorului
Flexor plantar


11. Lungul flexor comun al dcge- Fata posteri6ara a
Baza ultimclor fa:
1
. tibial posterior 1-'lexor pl:lntar $i al dg.
telor

tibiei

lange ale dg. II-\ (ram. L , S , S )

I I-\'

1 5 1

Flexor plantar



7 2. FleX-:>rul scurt plnntrr






7 3. Lungul flexor propriu a! hnlu-
celui



---- -- -

r 4. Pediosul
Caldmou - tubcro-
zitatca intcrnft





Celc2j3 infero-postc-
rioare alepcroneului
Membrana inter-
osoasa



Fa ta infero-externa

l\larginile falangelor
II de Ia dg. II-\'





Baza ultimei fal:1!1ge
a halucelui






Pctcndoaneledg. II,
. phnlar intrrn
(ram. I.,, I .J




. tihial posterior
(ram. 1.5. sl. )






);. tibial anterior
Flexor :1! falan::(ri I I de Ia
dg.II-\'
F!exC'r :1l primci falnngc



Flexor a! ulliml'i falrngr a
halucdui
Flexor pia ntar




e Extcnsia prirnelor ! lange
a calcancului III, I\' nlc extcnso- (ram. L
5
S
1
) ale dg. II-\'
rului comun



7 5. Lumhricalii:

e Pr tcndoanelc lun-

l'c lrndo::Jnclc cxtcn-
a) . plantar intern
Flcxia primdor fnlange

a) primul lumhric:1l gului flexor comun sorului co11m11i f(aratam. L 4 , L..J
b) al Il-lea, nl I I I-hl nl i
I\'-Jea lumbrical
dorsn Iii a pri mel<r
fa lange
b)-:\'. plantar t'Xtern
(ram.
1
SJ











<
"
.:>
'

ln timpul mi (';-trii l'-"tc po ibi1 S:t ap:trt su/Jstitu[ii muscul n-c, care
paraziteaza core<:titudinea testing-ului.
Pentru simplificarea prezent[lrii tehnidi propriu-zise a tcstarii
rnanuale a lfortei musculare, vom respecta urmatoarea schem[t de expu-
nere:
a) Mi area
b) Principalii mu chi care o executa (pcntru musculatura acccsone.
se va studia ta1w1 ul 11llL',>Chilor)
c) Pozi\iilc Ena gravitatio (FG) i antigraviia\ie (AG)
d) Stabilizarea mi d1rii
e) Palparea mu chilor pentru tcstul de forp 1 {S) i pentru cvidcn-
tierea lor
f) itezisten\a (locul de aplicare)
g) Substitutia posibil<'i
Alte amanuntc asupra mu chilor (il'lscrtic, inervarc, actiunc) au fost
deja prezentate.

Nota: deoarece in tara noastra s-.a statornicit notarea gradelor de forta
cu cifre, i nu cu Htere, vom ifolosi i noi n cxpunere cifrele.
Pentru a nu erea eventuale confuziii, vom nota f or\a 2 cu f2.,
forta 4 cu f4 etc.

2.2.4.1. Umarul

A. Mobilizarea $i fixarea omoplatului
1. Ridicarea
Mu chii : trapezul superior, levator scapulae (angularul)
Pozitia FG : decubit ventral, cu ibrartele rpe llnga corp
Pozi\ia AG : ezind, cu miinile in sprijin pe scaun
De stabilizat : trunchiul
Din pozi tia FG :
- fl : palparea trapezului pe umar, la nivelul curbei
gitului
palparea angularului, laterocervical, indariHul
sternocleidomastoidian ului
- !2 : se sustine cu mana, de catre testator, umarul, ri-
dicindu-1 r de la .planul patului, pacientul
impingind umarul spre ureche
Din pozi1ia AG :
- f3 : ridicarea umarului spre urcche1
-- f4 i f5 : rczistcn4;a opusa de testator se aplicf1 pe acro-
mion ; pentru f5 ,testul de rupere" nu se
reaHzeaza
Substitutic ;prin : impingerea miinilor pe genunchi din po-
zitia AG
2. Coborirea
Mu hii : trapezul inferior, micul pectoral
Pozitia FG : decubit ventral, cu bratul pe linga corp in

rarota\ie interna
Pozitia AG : imposibil

80
De sta1Jilizat: trunchiul
Din pozi\in FG :
-- fl : pnlparca trapezului in spa iul intcrscapulover-
tebral, la nivelul ultimelor vertebre toracale
palp:trea micului pectoral dificila i neconclu-
dent:l
- f2 : mi carea scapulci caudal
- L1, f4, t:J : l' ;qncciazil subiectiv, nplicind o r<'zistcnVl
gradaEl pc unghiul inferior scapular, cu di-
t!'l_'C\ionare craniala; imposibilitui<'<l pozitici
AG Llce impn>c:s:l aceast:l eva!uar<'
Subst:tutic prin : flexorii degetclor, care trag in jus do br<lt
3. Adductia
1\!Tu chii : tr0pczul mijlociu, rro1nboizii
Pozi ia FG : ;;ezind
J:>ozi\ia AG : decubi t ventral
De stabili;.r..at : trunchiul
- fl : o pentru trapcz : bratul in abductie de goo, susti-
nut de testator ; se palpcaza in spaf\,iul intersca-
pulove.rtebral, la nivclul spinci scapularo
pentru romboizi : bratul 1n rotatie interna, cu
mina la spate ; se palpeaza de-a lungul mavginii
vertebrale a scapulei, in apropierea unghiului in-
ferior al acestci.a
- f2 : tractionarea scapulei spre coloana vertebrala
Din pozitia AG :
- [3 : se ti'idica urnArul de la planul patului, bratul se ro-
teaza spre spate i se adduce omoplatul
f4 i f5 : pentru trapez : bratul abdus goo la margi-
nea patului, cu antebratul orientat spre
cap (brat in rotatie externa) ; pacientul ri-
dica umarul !?i bratul de pe pat i face ad-
ductia omoplatului ; rezistenta se 1aplica cu
policele pe marginea vertebrala a scapulei,
palma fiind aplicata pe fata dorsala a
acesteia
pentru romboizi : c.a in cazul trapezului,
dar antebratul este orientat spre spate (brat
in rotatie interna)
Suhstitutic : nu cxist:1
4. Abductia
Mu chii : serratus anterior (marele dinVtt)
Pozi1ia FG : eZJind, cu bra tul an ted us la goo i cotul ex-
tins sau fleclat
Pozitia AG : decubit dorsal, cu bratul ridic;Jt la goo i cotuJ
extins sau flectat
De stabilizat : trunchiul
Din pozi i.a FG :
- f1 : palpare pe grilajul costal, lateral df' ungh!ul In-
ferior al scapulei

6 - Klnetologle pro!llacUcA. tcrapeuUcA ,1 do rccuperare - od. 239
811

- f2 : paci('ntul impinge bra\ul inaintl', abducind umo-
platul
Din pozi \ia AG :
- rf3 : pacientul impinge in sus bratul, abducind omo-
platul
- f4 !';'i 1f;J: in timpul mi c;\rii de m;ti sus, tc':-;Lttorul :tplictl
rf'zist('l1\a prin 1mpingt'r<'a bratului in jos ;
daC:t um trul estc instabil, nu S(' po:tt(' r(':tliza
Subsiitu\ic: dac:t br.atul cste intins pc m.astt {pozi\ia FC), pnn
"p:L<;>irea" cu dogctPle
13. l\1i.>carca in articulatia scapulohwncrala
1. Flcxia (anicpulsia)
Mu chii : ddtoidul anterior, coracobrnhialul
Pozi tia FG : decubit heterolateral
Pozi\ia AG : ezind sau iln ortostatism
De stabilizat : scapula
- f1 : deltoidul anterior se palpcaza anterior de arti-
culatia glenohumerala
coracobrahialull!Sc pallpeaz[t medial p0 biceps
f2 : bratul, sprijinit pe o plan cta sau sustinut de tes-
tator, se flecteaza pina la goo (cotul cxtins)
Din pozi tia AG :
- lf3 : anteductia bratului rp'ina la goo {cot extins)
- f4 9i f5 : rezi!stenta se apHca iln treilmca idistala a bra-
tului
Nota : mi carea peste goo se 1realize.a:za prin rotatia in sus a omoplatului
Substitutie prin : contr.actia abductorilor omoplatului
extensia trunchiului
2. Extensia (retroductia)
Mu chii : latissimus dorsi, .teres major, deltoid ul posterior
Pozitia FG : decubit heterolateral, cu humerusul rotat
intern, cotul extins, bratul sustinut de tes-
tator (sau pe placa)
Pozitia t&G : ezind sau [n decubit ventral, cu br.atul rotat
intern i cotu1 extins
De stabilitzat : scapula
Din pozitia FG:
- f1 : marelc dorsal i rotundul mare se palpc3zt:t pe
marginea postcrioara a axilei (marelc dorsal
caudal fata de ,rotundul mare)
deltoidul posterior se palpeaza indaratul 3rticu-
latiei glenohumerale
- f2 : bratul este :lmpins posterior pc placa talcata
Din pozitia AG :
- [3 : bratul .fmpins posterior .(din ezind) sau ridicat in
sus {din decubit ventral)
- f4 i f'5 : rezistenta se aplica pe treimea inferioara a
bratului, imping.indu-1 tinainte

'82
Substitu ie prm : abductorii umarului
inclinarea nainte a umarului

Nota : testarea soparata a delto dului posterior din decubit ventral, cu
bra ul .ahdus la !10 i rotat intern i cotul flectat 90 ; se execut[l
extcnsia bra\tllui
3. Abduct.ia
Mu chii: dcltoidul mijl(wiu, supraspinosu1
PozHia FC : decubi t dorsal, cu braul in pozitic de rota tic m-
termcdiara i cotul cxti ns
Po;;iti:l ,-\C : -wzincl, in r<'st idem c1 b FG
I Jt stabiliz;1t : scapula
Din pozitia FG :
- fl : o deltoidul sc palpe.aza lateral de articulatia glenohume-
ral'a
supraspinosul nu sc poate palpa
--- f2 : a:bductia se executa alunednd pe pat sau prin sustinerca
de C:ttrc testator a membrului superior
Din poziti a J\G :
- - f3 : abductic pina La no-, (peste .J0o cste implicata rotatia in
sus a scapulei)
-- f4 i f5 : rezistenta se aplidi la nivelul treimii distale a
bratului
Substitutie prm : lunga portiune a bicepsului, dadi bratul este
rotat extern
flexia laterala a trunchiului
4. Abductia orizontaza
Mu chiu1 : deltoidu1 posterior
Pozitia FG : ezind, cu brrutul :flectat la goo, su'Stinut de testator
Pozitia AG : decubit ventral, cu ibratul a1Jirnind la marginea
patuluil n rrota:tic interna
De stabilizat : scapula, iar 1n pozitia eiind, i trunchiul, fiX'in-
du-lla spatarul scaunului
Din pozitia FG :
- [1 : deltoidul posterior palpat indaratu'l articulatiei gh:mo-
humerale
- f2 : mi care de a!bdlJictie pe orizontala a ibratului flectat
Din pozitia i\G :
- f3 : sc ridica la orizontala lbra ul {mi care de ubductie) ; cotuJ
se poate flecta
- f4 i f5 : rezistena se plica pe fata posterioara a bratului
Substitutie prin : rotatia trunchiului in pazi,tia cz1nd
5. Adductia
Mu hii : pectoralul mare, teres major, latissimus dorsi
Pozitia FG : decubit dorsal, cu ibratul .aJbdus la goo i :in poziti
intermediara de rrotatie
Pozi,tia AG : nu exi,sta
De stabilizat : trunchiul


83
Din pozi ia FG :
- fl pectoralul marc sc palpeaza pc marginca antcrioar:1 a
axiler
latissimus dorsi i teres nwjor (vczi extensia bratului)
f2 : sc duce hr:l\Ul llng[t irunchi
- f3, f4 :i f5 : 1pliclnd rczistcnta pc L1\:1 nwdia1tt a tr('imii inf('-
rioan' a bratului i :!]woximlnd <'f'lC' : gr;1d(' de
for :\ gravitatia fiind toiu-;;i 0liminat<\
Substitutic prin : ,pa irea" cu degctdc (flcxia dC'g<'i('lor)
gravitatie, care, in pozi\ia cz'ind, 1nlocuic";-tr>
mi carca
G. Aclclu('tia orizontaUl
1\1\l)chii : pcctoralul marc, dcltoidul antPrior
Pozitia FG : czlnd, cu bratul abdus la go:> pc o mastt au c;us\i-
nut de testator
Puzi\ia AG : dccubi t dorsal, cu bratul abdus la 90
1Dc stabilizat : scapula, iar in pozi tia cz'lnd f?i trunc:hiu1,
lipindu-1 de spatarul scaunului
Din pozitia FG :
- .f1 : palpana pectoralului mare i a deltoidului (vczi mai sus)
-- f2 : se adduce bratul, alunednd pe masa
<Din pozitia AG :
- f3 : bratul se adduce, ajungind n pozitia vcrtical[l
- rf4i f5 : rezistenta se aplica pe fata .anterioara a trcimi i dis- tale a
bratului, mi .carea fiind ca la f3
Substitutie prin rotatia trunchiului in pozitia ezind
,p irea" cu degetele (flcxorii) pe suprafata
mesci
7. Rotatia externa
Mu chii : supraspinosul, subspinosul, teres minor
Pozitia FG : decuibit ventral, cu membrul superior atlrnind
complet la marginea patului
varianta : ez'ind, cu cotul flectat goo la trunchi
Pozitia AG : decubit ventral, cu bDatul abdus la goo i spri-
jinit pe pat, cotul flectat goo ; antclbratul atirna la
mavginea patului
De sta:bilizat : humerusul deasupra cotului, pentru a pcrmite
doar rotati.a
Din pozi\i<1 FG :
- f1 : supraspinosul greu de palpat
subspinosul se palpeaza sub spina scapulei
teres minor sc palpeaza 1ntre deltoidul posterior i
marginea axilara a scapulei (caudal de marele rotund)
f2 : so roteaza extern bratul {fara supinatie)
Din pozitia AG :
- f3 : se rididi antebra1ulla orizontala

- f4 i f5 : rezistent.a se aplica ldistal pe antebr.a , pe fata
dorsala

84
s,lly,titu\ic prm adduc\ia scapulci combin:JLl cu rula\ia i11
jos a accsteia
tricC'ps in pozi\ia AG sau in varianta pozi-
1ici FG
supinatie in pozi\b F(;
8. Uoto fi.a in t c> nu'i
Mu C'hii : infrasc;tpularul, ic'l"c>s 1na.]or, p<'rtor:tlul m:1re, lot issi.-
nws dorsi
Pnzi\ia FC : ca la roL1\ia cxtcrn:'t
P<Jl.i\ia AC : c;L1 rota ia eXl<'rn:-1
SLtbiliz:lJ'Cil: ca la roLl\ia cxl('rn:\
TcsLtn' t, c u ::c<'lc:l)i inclica\ii ca la rola\.i:t <'Xkrn:\, <Ltr mi c:l-
na va fi in .scns invers ; .subscapularul, dificil de palpat;
ceila}\i mu)chi au fast discutati
ubsiitu\ilprin : abductia scapulei asociai:.t cu rotarea ei in
sus
ct triceps
pronatia antebratului in pozi\ia FG

2.2.4.2. Cotul

1. Flcxia
1\'lu?chii : bicepsul brahial, brahialul anterior, brahioradialul
PoziFa FG : czind, cu bratul la 90 pc ma:si:i sau sustinut de
catre testator
Pozitia AG : czind, cu bratul la trunchi
De stabilizat : humerusul
Din pozi tia FG :
- fl bicepsul se palpeaza pe fata ante.rioara a bratului
11 brahialul se palpeaza medial de tendonul distal al
bicepsului i(antebrat in pronatie)
brahioradialul se palpeaza pe ante/brat 1n treimca pro-
Xiim.ala (antebrat in pozi,tie de pronosupinatie)
f2 : lflexia cotului, antebratul alunecind pe masa, m'ina re-
laxata
Din pozi,tia AG :
- r3 : flP.xia cotului -antebratul in supinatie se ridica laver-
ticala
- f4 i f5 : rezistenta se aplica pe fata volara a treilmii infe-
rioare a ant0br;1 \ului
Substitutic : in pozitia FG prin iflexorii pumnului, c1nd pumnul
e fixat
2. Extensia
Mu chiul : tricepsul
.Pozi'tia FG : ezJind, cu bratul la 90, antebratul flectat in spri-
jin pe masa sau sustinut
Pozitia AG : decubit ventral, cu antebratul flectat la mar-
ginea patului ,in atfirnat"
v.arianta : f?eZ'ind, cu bratul ridicat la zenit i
antebratul Hectat complet
IDe stabilizat : humerusui

85
Din pozi ia FG :
- d'l : tricepsul se pa1peaza .pe fata posterioora a bra ului
- f2 : extensia antebratului care aluneca pc masa
Din poz1tia AG :
- f3 : in ambele variante se extinde cotul, pl:nil cinci nntP-
tbratul inir<-t in linie cu bratul
- f4 f5 rezistena se aplica pe fata dors.ala a ant('bra\ului
pcniru ,tcstul de ruperc" nu sc porrw:)t<' ,k Ll
extensia completa a cotului, ci de la o flt'Xi1 dt'
10-15
Substitu iP prm : gravitatie, fin pozitia ezlnd sau 'in ortoc;LJ-
iism
in pozitia FG nu este pcrmis:1 roLl\ia
extern[l a umarului, pcntru a nu i nlra
gravitatia in joe
cu antcbratul pe masa, prin ,p:t irca" cu
degetelc, flexorii acestora mi ca antebratul
2.2.4.3. Antcbrat
.
ul
1. Pronatia
Mu chii : pronator teres (rotundul pronator), pronator quadra-
tus (patratul pronator)
Pozitia FG : ezind, cu bratul flectat la 90, antebratul flectat
la 90 i supinat, cu pumnul i degetele relaxatc
Pozitia AG : ezind, cu bratul la trunchi, cotul flectat la 90,
.antebratul supinat, pumnul f?i rlegetele re1axate
De stabilizat : humerusul
Din pozitia FG :
- fl : rotundul pronator se palpeaza medial de insertia
distala a tenldonului bicepsului (:fata volara a capa-
tului proxi mal al antebratului)
patratul pronator nu se poate palpa
- f2 : se proneaza antebratul, intordnd dosul palmei spr
figura
lOin pozitia AG :
- f3 : S proneaza [ntoroind palma [n jos
(Atentie: dincolo de pozi ia de pronosupina ie, prona\ia
e ajutata de grarvitatie !)
- f4 i f5 : rrezistenta este aplicata pe extremitatea disbE1 a
antreba ului i pe pumn, prin prindere circulara
Substitutie prin : flexorii pumnului i degetelor
2. Supinatia
Mu chii : scurtul supinator, bkepsul brahial
U?ozitiile, ca la pronatio ; mi carile, in sel1ls invers
- tfl : ISupinatorul se paLpeaza pe fata dorsala la ex:treJni-
tatea proximala a antebratului, distal de capul radiu-
su1ui

86
biccpsul - Yczi m 1i sus.
1\starea supinatorului, separat[t de ac iunea supinatoarc a
biccpsului, sc f.ace cu cotul cxtins camplet
Substitu\ic prin : cxtensia pumnului i a dcgr dor

2.2.4.4. Pumnul

Aten(.ie: mul\i mu';ichi i pumnului i miinii tnT peste nLti multP
<lrticuL1 .ii, C<'l':l cc Lwc dificiL-1 tLstarca, astfC'l incit pentn1 a ;1prc-
ci:1 for\a 111U<;ichiului care IW intLreseaz[t tnbuic> s:t pozi ion:-lm
crlr('C'i s<gnwntcle, JWntru ;1 minimaliza :.lc\illll!'a altor lllU';iChi.
1 . /-,'.1'1ensia
l\1u chii: extensor carpi ra.cliali.'> longus {ECHL) (primul radial),
e.rtensor carpi radialis bre&is (I:CHB) (al doilea
radial), extensor carpi ulnaris (ECL;) (cubitalul poste-
rior)
a) ECRL
Pozi \ia FG : antebra ul in pozitie intermodiar[t, cu pumnul flcc-
.tat i dogetele .rPlaxate, policcle la zcni t
- - fl : e palparca tcndonului pc fa\a dorsaFt a pumnu1ui, la
baza mctacarpianului II
pal'parea corpului muscular pe trPimea proximaL1 a
antcbratului, al[lturi de brahioradiat
-- f2 : cxtcnsia pumnului, cu alunecarca marginii u1narc pc
masa
Pozitia AG : antobratul in pronatie de 45, cu pumnul flectat
i deviat ulnar i degetele rC'la:x'ate
- f3 : extensia pumnului spre marginea radiala a lui
-- f4 i f5 : rezistenta se aplid'i pe fata dorsala a m.iinii, pe
latura vadiala, impingind in sens de flc:xic !7i de-
viere ulnara
De staibilizat : antebratul
6ubstitutie prin : e:xtensorullung al policelui i e:xtcnsorul degc-
. telor
b) ECRB
Pozi tia FG : ca la ,EJCRL
- tfl : tcndonul este adiaccnt cclui al ECRL, la lbaza meta-
1C<;1rpianului III ; corpul muscular este distal de al ECRL
- :f2 : iclern ca la ECHL
Pc1ziti1 AC : ant( hra\ul complet pronat, cu pumnul flectat i
nedcviai !-;ii degciclc relax:1te
f:i : ca la ECRL, dar f<1ra dcviere radia.l<-"'1.
f4 i f5 : rczistcnVi pe fata dorsal5., imping1nd sprc flcxiP
ifara deviere
Stabilizarc i substitutie : ca la ECRL
c) ECU
Pozitia FG : ante:brat pronat la 45, cu pumnul flectat i deviat
r:a:dial, degetale relaxatc
- :fl : palparea .tendonului pe fa1a dorsala a pumnului, intre
cpi.fiza ulnar[!. i baza metacarpianului


87
- f:2 : cxtC'n ia pumnului cu lLrcc ic spn' nLtrgmc< ulnar<-l
P02i\ia AG : urnnrul rotat intern, antebra:\ul pronat complct,
pumnul flectat i deviat radi8l i dcget<'lc trela-
xate
- f3 : extensie, cu orientarc sprc marginca ulnar[t
- f l i f5 : rczistcn\a sc aplica pc fata dorsala i m:trginca
cubitalft a miinii, impingind 1n scns de flcxie )i
dC'Vi a\ic radial l
De sL1bilizat : antebra\ul
Substitu.iic prin : extcnsorul degetelor
2. Flexia
MLL';ichii : flexor carpi radialis (FCH) (marcle palm:n ), .fle.l'm
arpi ulnaTis (FOU) (cubitalul anterior), palnwris lon-
gus (PL) (micul palmar)
a) FCR
Pozitia FG : antcbra1ul in pozi ie .indiferenw, cu pumnul cxtins
i degetele relaxate
--- f1 : palpare pe fata voladi a purrw.ului, in continuarea celui
de-al doilea metaca:rpian (late.roradial de tendonul pal-
marului mic)
- f2 : d'lexia pumnului (alunoo1nd pe masa)
IPozi tia AG : antebr atul supinat, pumnul extins, degetele rela-
x.ate
- f3: flexia pumnului
- f4 i f5 : rezisten.ta in palma, impingind spre extensi<'l
De stabilizat : antebratul
Substitutie prin : lungul abductor al poHcelui
flexorul lung al policelui
flexorul superficial al degetelor
flexorul profund al degetelor
b) FCU
Pozitia FG: antehratul supinat la 45, cu pumnul extins i
degetele ll'elaxate
- fl : palpare pe fata volara a pumnului, proximal de pisi-
form
- d'2 : flexia pumnului, cu .inclinare ulnara
Pozitia AG: brat addus i rotat extern, antebmt complet supi-
nat, pumn extins, degete relaxate
- .f3 : flexia pumnului in [nclinare ulnara
- f4 i f5 : rezisten1;.a in palma, :imping'lnd spre extensic, cu
deviere radiala
De stabiliza t : antebratul
Substitutie prin : flexorii superficiali i prafunzi ai degetelor
c) PL
Nu se testeaza pentru for ta ! Are un rfoarte mic corp muscular,
cu un tendon lung ; uneori, nici nu este prezent.
Palparea tendonului se face in mijlocul fetei volare a pumnu-
lui, care apaTe sub forma unei coarde U..'}or vizibHe clnd m.ina se flecteaza
(c<htra unei rezistente)

88
2.2.4.5. Dcgctclc (ll, Ill. IV, V)

1. Flcxi,a falangclor distale (in IFD)
l\1:u chiul : flexor digitorum profundus (rflexorul comun profund)
Pozi\ia FC : antebra\u1 In pozi\ie inif'I'11Wdiar:t, m'ina rC'7,('!]11at;\
]W mastt cu marginca ulnar<\ pumnul i dcgetek
tn LIX<IlC'
-- fl p<llp;lrea mu chiului in trcimc:1 proximaEl a antcbra-
\ului, pc Ll\<1 volar<\ dc:tsupra cubitusu1ui
tcndonul sc p;,tlpcaztl pc fa1anga a II-a, pc fa\,a volar;\
f: f]('Xia Lllang(i dis talc
Pozi\ia AG : nntcbra\ul supinat complct ;;i sprijinit de maS:t, cu
pumnul i dogctcle rclaxatc
- f:1 : f!C'xia faLmgoi dista1e
- - f4 i f:J : rczisicnta sc aplicJ. po pu1pa dcgciclor
De siabilizat : obligatoriu, falanga a doua do la fiecarc dcget
trcbuic fixatJ penti u a impiedica mi carca con-
I('OmitcnEl de flcxic din 1ntorfa1angiana proxi-
malCl
Subsiitutic prin : cxtensia pu.mnului, care dctcr.mina o ac\iunc
tcnodczica
2. rtcxia falongclor 1nijlocii {in IFP)
l\lu chii : flexor digitorwn superficialis (F'DS) .(flcxorul comun
super:fi:cial), flexor digitorurn profundus
De L1pt, tcstam doar FDS
Pozitia T"G : antebra ul in pozitie intcnncdiarf1, cu pumnul i
.arti-culatiile l\1:CF Telaxate in pozitic ncutra ; toatc
.articulatiilc netestat<3 trebuic sa fie l.n extensie
- fl palparea FDS pe fata volara a antebratului, deasupra
ubitalului; tendonul se palpeaza la pumn, intrc pal-
marul lung i flexor carpi ulnaris
- f2 : flcxia arti.culatiilor interfalangicne proximale
Pozi\ia AG: antobratul supinat i 3!?CZ<:'1t pc mas[l, cu pumnul i
articulatiile MCF a:-elaxate ; datodi<I flcxorului
profund, care este un mu';\chi cu patru tcndoane,
toatc degctele care nu sc tcstcaza trebuic mcn\i-
nui(' cxtinsc'
-- L: flex:a cclDr doua faL:mgo distalc
- f4 .i f5 : rezistcnta se aplicJ. pe falanga mijlocic
De stabilizat: prima falang<-l a degctelui tcstat, restul arti-
cula\iilor degetclor netestate fixindu-sc in cx-
tPnsic
e pumnul, in pozi\ic ncutd.
Substitu\ic prin : flcxorul profund al degetclor
extensia pumnului, care provoaca o acti-
unc tcnodezicCf


89
3. Flc>.ria fulangelur pruximule (in lvlCF)
.1\lu chii : flexor digitorwn profundus, jle.1or digit,orwn super-
ficialis, interoso ii dorsali, interoso ii palmari, flc>xor
digiti 1ninimi (scurtul flexor al d<.gotului mic)
Testarca pcntru primii doi mu chi s-a discutat mai sus ; tcst:tna
urm<-ltorilor doi sc va discuta in cadru.l actiunii lor d1 ctclductil' s;nl al>ci1l<'-
tie ;degctelor. In continuare Si' V;t cxpu1c doar tcst:tna fl<;xorului dtg('-
tului mic, care arc ca aqiunc numai flecL.tn'<l din J\lCF :1 u!tim11!ui dt . d.
PoziOa FG : ;lllt<!JJ\t\ul in pozi\ic iniurmtdi:trd
-- fl: p<dpan p1 (1:llilwn\:t hipot<'nilr<-1
- f:Z: flecLtr<';t dg. V, cunwntincn'<1 <1rticuLt\iil11r inl rf:il:tll-
gielw <'Xti nse
Pozitia ;\G : antebratul in supinatic, sprijinit pc m;tstt
- U: flexia din MCF, estul articula\iilor d gdului V < Xtinse
- f4 i f:l : rezisten\J cu un dcget pe falanga proximdL-t, pe
fat-a volara
Substitutic prin : flexorii profund i superficial ai dcgetelor
al trcilea intcrosos palmar
4. Adductia degetelor
Mu chii : interosoH pulmari
Pozi ia FG : antebratul supinat, a czat pc masa
- fl : nu se pot palpa
- f2 : mi carea de adductie '(dcgctele II, IV !?i V 1ndep[Lrtate
sc apropic de degetul III)
Pozitia AG : pentru interoso ii II i III, antebratul in spri-
jill pc mas a cu marginea ulnar[t, dcgetelc cx-
tinso i abduse 1(rasfirate)
pcntru interososul I, bratul rotat intern, antc-
bra\ul pronat complet, mina sprijinindu-sc cu
marginca radiala, dcgetelc cxtinse i abduse
f3: sc l'Xccut[L apropi{'rea degctelor cu dcgctul mijlociu
f4 i f5 : rezisten\a sc aplid1 succesiv, pcntru ficcarc dnget
de testat, pe capul falangci proximale, imping1nd
in sens de abduccrc. Atentie : rezistcnta nu se
aplica pe falanga distalft !
De stabilizat : mina, printr-o U!?Oara sustinerc
Substitutic prin : flexo.rii -extrinseci ai degctelor
gravitatie, in special pentru primul inter-
osos palmar
5. Abductia clegetl!lur
Mu chii : interoso ii dors-ali i abductorul dogctului mic
Pozitia FG : antebratul pronat i !n sprijin pc mas[t, mina li-
ber[L, iar articula iilc MCF adduse i u or fl(_'ctatc
- f1 : palparea primului interosos dorsal se face 'intre dc-
gctcle I i II, pe latura radialf1 a cclui de-al doilca
metacarpian
palparea celorlal\i trei intcroso i, 1ntre m.ctacarpie-
nclc respective
palparea abductorului degetului mic, pe m arginea
cubitala .a accstuia

90
- f2 : se abduc degctclc (sc rasfira)
Pozitia AG : pentt-u interoso ii I i II antcbratul s d. pc mar-
1ginea cubitala, cu mina libcra; .articulatiile
MCF adduse i u or flectate
pentru intcroso ii III i iV i ahductorul dcge-
tul ui mic, bratul cstc rotat intcrn, cu antocbra-
tul compl<:>t pronat, ca mlna s:1 sc sprijine pc'
marginca radial:1; MOF, adduS(' i u or fl('ctat(
D SC' abduc rind JX' rind degctcJe (considerinJ C:l axuJ
:m: tomic tn'ce prin dc'gdul din mijloc, :1eesL1 sc ah-
dund(!Ci i spre index, i spre inC'Lir)
- f4 i fJ : rczistcnta sc aplictt pc capul dist:ll :11 f:11:lng, i
proximalc, cu fmping('rc sprc :tdcluc\ ic
D<' stabiLz:1t: mina, printr-o u oar;-t sustinC're
Suhstiiutie prin : cxtcnsorul degctclor
o gravitatic, pentru intcroso ii IU si IV i
abductorul dcgctului mic
o. Extensia clc>getelor 1n 1\fCF
l\'Iu chii : extcnsorul comun al dcgctclor (ECD), cxtcnsorul
propriu al indcxului (EPl), c xtensoru1 propriu :tl dc-
gctului mic (EPDM)
Pozitia FG : antcbratul in pozitic indifcrcnta, cu dcgctcle
flcctatc
- fl : palparca corpului muscular ECD pc fata dorsoulnar l
a antcbratului proximal ; tcndonul sc palpeaza pe
,fata dorsala. a mlinii
palparea EPI pe fata dorsala a mijlocului antcbra-
tului, distal, intre radius i cubitus
palparea tendonului EPDM se face lateroulnar fata
de tendonul ECD
f2 : extcnsie 1n MCF, mcntin1nd IFP i IFD flcctate
Pozitia AG : antebrat pronat i sprijinit de mas<\ cu degetcle
fleet ate
f3 : extcnsie din MCF, rcstul articulatii1or degctelor rami-
nlnd flectate
f4 i f5 : rezistcnta cu un deget pe capul distal al falangei
proximale (pentru fiecarc degct 1n parte)
De stnbilizat : pumnul i metacarpienclc
Substitutic prin: aparcnE1 extensic, ca cf0ct rchound prin
rclaxarca dup[t o flexie a dcgdclor
flcxia pumnului, care poate da cxtcnsia
dcgetclor printr-o actiunc tenodezidi
7. E.rtcnsia intcdalangianil a dcgetclor
l\1w;;chii : lumbricaHi, intcroso ii, 0xtensorul dcgctclor, cXtC'n-
sorul propriu al indcxului, extcnsorul propriu al de-
getului mic
Lumbricalii s1nt principa1ii extensori; intcroso ii extind fa1an-
gc'lc numai dnd MCF slnt flcctatc ; ext<:msorii actioncaza indi-
l\.'rcnt d{' pozitia l\1CF'


91
Pozitia Fe; anicbr.ain pozi ie indifcrcnt<J, sprijinit, cu pum-
nul in pozitie neutra, MCF cxtinse, IFP i lFD
fledate
- f1 : lurrnbricalii nu se pot palpa
- .f2 : concomiif'ni, J\1CF se flectcnzil, iar JFP i 1FD s0 cxtind
Pozi\ia 1\C : ca la FC, cbr antcbra\ul esi<' supinat
f:) : ct Ia f2
- f 4 i f 5 : n'zis1 c 11Ft c u p u1pa d e.gdu lu i 1)( ' d( 'g( !\ u1 1 r s LIt ,
c<tn' cstc impins in flcxic
De sbbiliz:tt : nwLtcarpicncle
Substitu\ic: nu <'xic;ttt substitu\if' :1 lumbric; lil(lr j)('Jlirtl
<'XL<'nsia lFD, cincl MCF sint extin'>t'
dac<-l MCF s int flcctatc, ccilal\i cxi<'J1SI)ri n'<lli-
Z<'llZ< l extcnsia

2.2.4.6. Policcle

1. Flexia in MCF
Mu chii : flexor pollicis brevis (FPB), fle.ror pollicis longus
(FPL)
a) FPB
Pozitia FG : antehratul supinat la 90, policclc putlndu-se
flecta sprijinindu-sc pc palma
f1 : palpare pe cminenta tenara ling:i J\1CF, medial de ab-
ductor pollicis brevis
f2 : flcctarc din MCF, cu IF extinsa (pcntru a minimaliza
ac iunca FPL)
Pozi\ia AG : cot .flcctat, antobrat supinat in aa fcl, incit fa\a
volara a policelui s{t ,priveasca" sprc tavan, MCF
i IF cxtinse
- f3 : flexie din MCF, mcn\inind IF cxtins{t
- f4 i f5 : rczistcn ;I pc falanga proximaL\ impingincl spre
cxtcnsic
De stabilizat : primul meta carpian
Substitutie prin : flexor pollicis longw
2. Flexia in IF
Mu-!hiul : jle:ror pollicis longus
Pozi ia FG : ca mai sus
fl : palparea tcndonului pe suprafata volarJ a falangci
proximal<'
f2 : fllcLtroa primei falangc
Pozi ia AG : ca mai sus
- f:{ : flectare din JF
- f4 i f5 : rezist0nttt pc falc:mga distala
De sbbilizat : falanga proximula, menOnind J\1CF extinsc
Substi tutic prin : relax area cxtensorului lung al policelui, care
dctcrminCt ofect rebound in flcxie
3. Extensia in JI.1CF
In cxtcnsie, policele ramlne in acelai plan cu celelaltc degcte

92
l\1u chii : c.t'Lc'ilscr pollicis urcvis (EPB) c.rLcn.<..ur pollicis
longus (EPL)
a) EPB
Pozitia FG : antcbrat pronat, MCF i 1lF' fkctatc
- fl : palpart:a tcndonului EPB pe marginca radiali1 a taba-
chcrt'i an; bmicl', medial de tcndonul abductorului lung
al policclui
-- f2 : cxicnsi;MCF, mcn\inind lF fl<-c:Lll:1 pcntru climinua-
rca dlTLului EPL
Pozitia 1\C : ;mt{'bra\ul in pozi\ic indifcrl'nL\ sprijinit po mas;\
1\'lCF
IF flc datc'i

---- r: : extC'llSi;t LtLillg('i proxim;llc, ('U nwntiJW]'('(l flexi<'i in JF
- f4 i f5 : n'zistcn\<'l aplicaL1 cu degdul pc faL.mgd proxim;t\;"'
De stabilizat : primul mett1carpian in abductic
Substi tu\ic pri n : cxtc'nsorullung al policclui
4. Extensia in IF
Mu chiul : extensor pollicis longus
Pozi\ii : acclca1i ca mai sus
- f1 : palparca tcnclonului pc marginca ulnar[l a tabachcrci
<1l1 1tomicC', ca "!i pC' f:11a dors;llrt a falangC'i proximalc
- f2 : cxtensia falangci disto.Jc
Hczistcnta sc aplidi pc spatclc falangci distalc
De stabilizat : falanga proximaE1
Substitutie prin : ('feet rebound dupii rclaxarca flcxorului lung
al policelui
5. Abel uctia
Jn abductic policcle se plasoaza pc un plan anterior fa\5. de
cclclaltc degcte (vczi -;;i extcnsia policclui)
Mu chii : abductor pollicis longus (APL) i abductor pollicis
brevis (APB)
a) APL
Pozitia FG : antebrat pronat la 45, pumn in pozitic ncutrC1,
police a:ddus
- f1 : palparea tendonului la nivelul articula\iilor pumnului,
imodiat distal de stiloida radiald i lateral de extenso-
rul scurt al policelui
- f2 : abduccrca policelui alunednd pe masa (mi carea sc
L1ce JW o pozi\i< intcrmNliar;\ intre cxtcnsiC' i abducc-
n'a propriu-zis<\ m<ti alt's din articuLl\ia carponwh-
carpiana)
Pozitia AG : antcbrat supinat 1a 45, cu policelc addus
- rf3 : abducere spre dirc1ctia radialC1 pe un plan diagonal intre
planul de extensie i eel de abductic propriu-zisii
- if4 i f5 : rc.zisten\[t pe primul mctacarpian
De stabilizat : articulatiile pumnu1ui in pozitie neutra
Substitutie prin : abductor pollicis brevis i
e:rtensor pollicis brevis
b) APB

93
Pozitia FG : <111Li._brat In pronosupinatie (intcrmediar:t), cu po-
licelc addus
- tfl : ,in 'Ccntrul eminentei tcnarc
- f2 : IC:lbductia poHccluil
Pozitia AG : antebrat in supinatic, cu policelc addus
- f3: abduc0na pohcolui prin ridicarca lui spr0 zc nit
-- f 4 i f;) : rczistcn\tt pcprimul mctacarpi:m
De stabilizat: pumnulin pozitie ncutr[t
Substitu\i< prin : abclucior polliris longn.<,
G. Adduc(ia
l\1u chiul : wld11dor pollici.
Pozi\ia FC : nnt<hrat In pozitic intcrnwdiar;\ cu pumnul i
dcgl'ielc in pozitic ncutr[l, policele ;1bdus, l\TCF i
IF cxtinse
f1 : palparc pc fe\ lc volarc ale spatiilor interdigita1c I-II
f2 : sc addu co policclc spre palmf1, Lira sil sc mobil izeze
articulatiile MCF' i IF (mi carea se face din articula-
tia carpometacarpianf1}
Pozitia AG : anicbrat pronat ; in rest, ca la FG
- f3 : adductia pohcelui cu .articulatiile ncmi*catc
- tf4 i i5 : 'rczistcnta pe pri1nul metacarpian
:De sta;bilizat : n1etacarpienele, pastrind MCF II, III, IV, V in
pozitie neutra
Substitutie prin : extensor pollicis longus
flexor pollicis longus
flexor pollicis brevis
7. Opozabilitatea policelui $i degetului 1nic
Mu-'hii : opponens pollicis (opozantul policelui) i opponens
digiti ntinimi {opozantul dcgetului mic)
Pozi\ia FG : cot rczemat pe masa, cu ant bratul perpendicu-
lar pe aceasta, pumnul .in pozitie ncutrtt i poli-
cele addus i extins
- f1 : palparea opozantului policelui pe marginea laterala
a primului metacarpian
palparea opozantului degetului mic pe fata volara a
metacarpianului V
-- f2 : sc aduc ]a intllnire pulpelc pohcelui i ckgdului mir
Pozitia AG : antcbrat supinat i sprijinit, pumn in pozitic ncu-
tra, police addus i extins
- rf3 : se face opoza:bilitatea ca la 2
- rf4 i f5 : rezistenta cu ambele miini pe mctacarpicnele I
i V, inccrdnd o ,dcrotare" a policeului i dege-
tului V
De stabilizat : articulatia pumnului [n pozi ie neutra
Substitutie prin : abductorul scurt al policclui
flcxorii scurt i lung ai policclui

94
2.2. .7. oldul

1. Flexia
Mu hiul : iliopsoas (iUacus !?i psoas nwjor)
De stabilizat : pelvisul
Pozi\ia Fe; : dc c ubit lwtero1atc'ral, cu coaps:1 de tcstat pc o
plac-1 sau sus\inut[t, cu gcnunchiul extins
--- f1 : palparl' pmctic imp<Ysibil<l, fiind un mu chi profund
--- f2 : f!<-xi1 cu 1psci, gcnunchiul fiind nwntinut intins
Pozitia 1\G : a) dcculJit dorsal, cu oldul i gcnunchiul cxtinsc
b) din c ;,lnd, cu g:1mba atirnaEl
fJ, din pDzi\ia ;\(; (u): SC ridic(l mcmbru} inferior, Cll g('-
nunchi ul ex tins
f4 i f5, din pozitiilc (a) sau (b) : rczistcn\[t pc fata ;_mtcri-
oar[t a coapsei in tnimca infcrioar:1
Substitutie : in pozitia FG, abdominalii ; basculind posterior
pelvisul, mimcaza flexia oldului

Nota : sartorius, ca mu.?chi accesor flexor, supleeaza deficitul iliopsoa-
sului ; din pozitia AG (b), coapsa sc flpctcaz;l, cu rotare cxtcrn:1
<;;i abductic.c
tensorul fasciei lata, i el accesor pcntru flexia coapsei, va rob1
intern iva .abduce coapsa
2. Hiperextertsia
Mu chiul : gluteus 1naximus
De stabilizat : pelvisul .i coloana lombara
Pozitia FG : dccubit heterolateral, cu sustincrea coapsei de
testat i genunchiul flectat la 90
- f1 : palpare simpla in centrul fesei
- f2 : hiperextensia coapsei
Pozitia AG : decubit ventral, cu genunchiul flectat la 90
(pentTu scoaterea ischioga:mbierilor din actiu-
nea de hiperextensori ai coapsei)
- r3 : hiperextensia coapsei
- f4 i f5 : rczistenta pe fata postcrioara a coapsci in trei-
mea in_ferioara
Substitu\ie prin : extensia coloanai lam bare
3. Abductia
Mu)chii : gluteus medius, glutens minim-us i tensor fasrioP
latae
De stabilizat : pelvisul
Pozitia FG : decu:bit dorsal, cu gcnunchiul cxtins
- fl : palpare (pentru fesierii mijlo.ciu i mic) lateral de
articula\ia CF, sub crPasta iliac[t
palparea tcnsorului, caudal de spina i1iaca supero-
anterioara
- d'2 : abduc\ia coapsei (cu genunchiul extins) prin alune-
care pe planul patului (sau prin sustinerc de catrc
testator)

95
Pozitia AG : dccubit hctcrolateral : oldul i genunchiul de
sprijin, flcctate; oldul i genunchiul membru-
lui de testat, extinse
f3 : sc rididi. 'membrul inferior complet intins
f 4 i f5 : rczistenta pc fa\a laterala a trcimii infcrio:w
a coapsci
Substitu\ie prin: flexia latcrala a trunchiu1ui
rotatia extcrna cu flcxie .a o1du1ui
4. Adductia
Mu chi i : arlducior 1nagnus, adductor longus i addu.ct or brc-
1'ls
D0 s1abi1iz< t: polvisu1
Pozitia FC; : dc'cubit dorsal, cu ambel0 mcn1brc inf('rioarc in
abductie, cu oldurilc i gcnunchii <'Xiin0i
f1 : pa1pare pe fata 1ncdiaUi a coapsei
f2 : se adduce mcmbrul inferior prin aluncco.rc pc pat
(sau prin sus inere de ditre testator)
Pozitia AG : decubit homolateral: membrul de deasupra
0ste sustinut in abduc\ie de diirc testator ; ol-
durile i genunchii, in extensie
- f3 : se adduce membrul inferior, depfu?ind linia de sime-
trie
- .f4 i f5 : reo;istenta se aplidi pe fata mediaL\ a coaspei
Substitutic : 1n decubit dorsal, prin rotatia internft a 0oldului
in de.cu'bit lateral, prin rotatie interna i flcxie
5. Rotatia interna
Mu chii : gluteus 1ninintus, gluteus rnedius f?i tensor fasciae
latae
De stnbilizat : femurul, dcasupra gcnunchiu1ui .
Pozi\ia F'G : decubit dorsal, cu oldul flectat la goo, genunchiul
la goo ;;i membrul nctestat extins
- fl : p:: 1paraa (vczi abductia)
- f2 : se roteaza intern coapsa, mi dnd ca pc un levier, in
af ara, gamba i pidorul
Pozitia AG : ezind, cu gmnba atlrnata la marginca patului
- '3 : se mi ca spre lateral,ga1nba
- f4 i f5 : rezistenta pc fata latcra15. in trei mea distala a
gambei
Substi iu\ie prin : adductie cu flcxia oldului
G. RotCitja cxtcrna
Mu chii : obturator iniernus i obturat01 externus, gemellus
superior i inferior, piriformis (piramido.lul), quadra-
tus femoris, glutens 1na.rimus
De stabilizat : fen1urul, deasupra genunchiu1ui
Poziiiile : ca la rotatia interna, mi carile In scns opus
Palparea primilor asc rotatori se face in grup, posterior de
marelc troh:..m tcr
Substitu\ie prin : abductie cu flcxia o1du1ui

'96
2.2.4.H. Gcnunchiul

1. Flexia
Mu chii: ischiogmnbiel'ii (hamstrings) : semimembranosus, se-
mitendinosus, biceps fe1nods
De., stabilizat : coapsa
Pozitia F'G : decubit hcterolatcral, cu membrul de tcstat suc.;-
tinut de catre testator sau pe 0 plac1
- fl : palparea tendonului bicepsului femural pe margine' '
lateral[! a spatiului popliteu
palparca semitendinosului pe partca mc>diaL\ :1 SjD-
\iului popliteu
--- [:2 : flc>ctarca gambci
Pozitia AG: d0cuhit VC'ntral, cu oldurilc ;;i gcnunchii l'Xtin'?i
f:{ : sc' ridi6l gamba
-- f4 '?i f5 : rezistc>n\<\ pc fa\a postC'rioarii, in treimca distaL\ a
gambei
Nota: pentru 1ntarirea fortei bicepsului femural, se roteaza lateral
piciorul
pentru inbJ.rirea fortci cclorlal\i doi mu chi, se roteaza l11l uial
glezna
Substitutie: in decubit ventral, prin gravitatie, care ajuta
mhcarea cu peste 90(.; flexic
in ezlnd, prin gravitatie, care flecteaza genun-
chiul
2. Extensia
IVlu<;>chii : quadriceps: 1ectus je1noris (dreptul anterior), vastus
medialis (intern), vastus intermedius (crural), vastus
lateralis (extern)
De sta:bilizat : coapsa
Pozitia FG : decubit hetero atcral, cu inm11brul de testat susti-
nut i gamba fLectata l.a 90
f1 : palparea ITIU!?'chilor pc fata anterioara (cu e:}CCcp\ia 1ui
vastus intermedius, care estc sub rectus femoris) ; drep-
tul anterior este central, fiind flanc at de vastu1 intern
1?i eel extern
- f2 : se cxtinde complct gamba
Pozitia AG : ezind, cu gamba atirnata la marginea patu1ui ;
sub coaps[t, o perna mica
n : gamba se ('Xtindc1 pin<-l la orizonbL\
f4 !?i f5 : rezistenta pc fata anterioar[t in trcimea infcrioara
a gamhei
Atentie : tcstuq ,de ruperc' estc in1posibil la un
cvadriceps cu lfor\a not maL:-t !
Substitutic : nu exista

2.2.4.9. Piciorul

1. Dorsiflexia (flexia)
Mu$Chii : tibialis anterior (gambierul), extensor digitorum lon-
gus, exten...,or lwllucis longus

7 - Kinetologie profilacbica, tera peutlca de recupePare - cd. 239
97

De stabilizat : gamba
Pozi\ia FG : do2ubit heterolateral, cu sus\increa gambe:, care>
este fk-ctata, :;;i piciorul in pozi\ic neutrt1
- fl : palparea tibialului anterior imediat lateral de cn'asLt
tibialt1 i a tcndonului s 1u p<fa\a anh r o<tr:\ :1wcli:tl
de tendonul extcnsorului halucclui; t<ndonul cxkn-
sorului d< getclor cste sprc marginca Lll<'r:tl: l :1 gl('/.Jll'i
- f2 : se <tX<'< uFL dorsiflex.ia (flexia) piciorulu;
Pozi\ia _ \C : -:;< zind, cu gamba <ltlrnind, piciorul <'Sl(' in po!.:\i('
n( '\llr<-L
- f3: piciorul <'Stc dorsif!cctat, f:trCt s: 1 d< Yi('/.t' i11 in\Tsi(' s. u
eV<'rsi('
- f4 i f5 : rezistenlCt pe fe\cle anterioara i disLtltt ;ll<' p:-
ciorul ui
Substitu\ic : nu cxisU1
2. Flexia plantara ( cxtensia)
Mu chii : triceps surae : gastrocnemius (gcnwnii) -:;1 soleus
(solcarul)
De staui'lizat : g<Jmba
Pozitia FG : in dccubit hctcrolatera1, cu gamba i piciorul de
tc.stat sustinute ; gl-e%na, 1n pozi \ie n<'U tr:-1
- f1 : palparea solearului 'ln portiunca distaL\ posterioar ,
a gambei (genunchi flectat pentru a scoatt din ac\i-
unc gemenii)
gemenii se palpcaza la insertia pe femur a celor doua
capete
- f2 : flPxie plantar[t
Pozi\ia AG : decubit ventral, genunchi flectat la 90, talpa
,pr ive te" tavanul
- f3 : ,fle:Xie plantata, degetdc ridicindu-se sprc zcnit
- f4 : rezistcn\[t pc p1ant i
- ,f5 : in ortostatism, se ridic[l pe vir.ful piciorului
Substitutie prin : flexorii cxtrinseci ai degctelor (foartc slaba)
gravita\ie {in decubit)
3. Inversia
Mu chiul : tibialis posterior (gambierul posterior)
De stabilizat : gamba distal[t
Pozitia F'G : dccubit dorsal, cu oldul i g(nunchiul fkcLtte
la 90 i piciorul'in pozitie neutr[l
- f1 : pal pare pe/i dcasupra maleolei interne
- f2 : s<' fnce inversia, planta ,privind" mPdial
Pozi\i<L /\G : czlnd, gamba ,in atirnat", picior in po!.i\i<' neutr. l
f3 : S<' LIC(' invcrs: t
- f4 i f5 : rczisten\;1 sc aplicCt pe marginea modial[t a ant-e-
p:ciorului, prinzincJ primul nwtatarsian
Substitu\i<' prin : fkxorii extrinscci ai dcgetelor
rota\ia cxternft a oldului d:n dPclll)it, C'incl
oldul )i gcnunchiul slnt C'Xtinsp

98
-1. 1-,'1 t'J"\iil
Mu chi i : }JL'I'U1WUs l()ngu.\ )i l>rc'l'is
Pozi\-iilc: cab invcr ie; mi cCtl'ih' In sc ns :nv('J'S
Palparca mu chilor }X'ronicri se face
1
indCtrtttu1 malC'olci cxterne
Substitutie prin: roiatic intcrn{t a nldului in dccubit, cu
o1dul i g<'n unc1h1i( ul cxti
lungul cxtt>n"or a! d< gl'tC']lJr
.) ' Fle.riu cleqet (' l ())' ( l iII .I nT
1\1u chii: !uinhr:cd!ii, nJrtlll fi<'Xr)l' :tl h:ill:c, lu:
DC' sL!lJili!.:lt: piciorul <lllkri
Se tcstc<lztt ficc:cm' d(gd
()_ Fle.ria dc ;cielor clin int e1.fnlrmqicnL'
Mu chii : Jungul f!C'xor :11 <kgdt lor, scurtu; fll X ,: pLmLlr,
lui1gul flcx()r ;II h:duc('lui
De sLlhiliz<tt : piciorul ;mtcl'iori prim;t falang:-1
Sl' i<'Sil'i\Ztl fil'C'(\J'(' d<g<'t
I. E.ltensin rlegetelor in M1T -i I r
Mu chii : ('Xtc-:nsorul comun al dcgctclor, pcdiosul, cxtensorul
propriu al ha1uc<lui
De sLtbilizat : antf'p:c:orul
S< t<<-;t< :vtt fi<'(';\n' lkgd

2.2.4.10. Gitul

1. Flc:rin
Mu)chiul : .<.,t:ernodeidonwstoicleus (bilat,('ral)
De stabi lizat : trunchiul
Pozitiilc }'G i AG, ncelP.a?i : in decubit dorsal, capul sprijinit
de patr
fl : pa
1
lparc pe p[trtile lateralc ale gitului
f2 : ridicaroa par\-iala a capului
:3 : ridicarca con1pleta, cu bar.bia In picpt
f4 i f5 : rczistenta pe frunte .
l\'otil : tcstarc unilnterala, prin rotatia heterolateral<\ cu flexie, a capului
2. E:rtcnsia
Mu chii : trapezul superior, marf'le com plcx, splenius al
capului i gitului
De stabi1izat : toracelc
Pozitii1e FG !7i AG : de-cubit ventral, cu capul i gitul in afara patului,
bra PI( pc' ling[i corp
- fl : p tlp:1re1 S(' fac( in bloc, par:tvcrtebr:d ccn'ical
- f2 : cxtens1a sc face incomplct
- if:1 : cxtensia sc' n;_llizeaz<-l complet
- f4 i f5 : rezistenta pc occiput
Substitu\ic prin : PXtensi(l tor;tc(']ui

2.2.4.11. Trunchiul

1. Flcxia
Mw;i:chii: reC'Ius nl)(lominis
De stabilizat: nwmbrcl<' inferioan )1 bazinul


99
Pozi\ic: dcculJit d()r <d, cu brd\l'lc }Jl' ling;t corp, nwmbn]e
infcrioarc intinse
Aten\ie : mi carea propriu-zis[l de flcxic a trunchiului sc reali-
zeaza pina la ridicarca scapulelor de pe planul patu-
1ui, virfurBe fiind indt in contact cu accsta ; de aici
1nainte, pina la pozi ia ezind (,In C'chcr"), mhcarca
estc rcalizata de flcxorii coapsci, mu chii abdominali
<. c\ionind ca fixatori.
f1 : palparca clrcp\ilor abdominali pe linia p;H ;wn1bi1ic;lL l
f2: mi carc pin<t la decolarea spinelor omopbtu1ui
f3 : mi care rea1izata pfna 1a unghiu1 inferior a1 scapuki,
coloana 1ombartl r{mlinind in conL1ct cu p:ttul
f4 : sc ridict1 complet trunchiu1, cu bratcl<' intinse inainte
i gcnunchii fk:cta\i ; in accst fc1 tcstrtm f4 a abdomi-
na1i1or, dar mi carca dep[l c tc propriu-zisa ,flcxic a
trunchiului"
- f5 : ca la f4, dar cu miinilc pe ceaf[t
Substitu ie prin : flcxorii coapsei
2. Extensia
Mu)chii : iliocosblul, erector spinae, longissirnus thoracis-
(lungul dorsal), multifidus, intcrspina1ii etc.
De stabilizat : bazinul i mcmbrcle infcrioarc
Pozitia : dccubit ventral, cu bratele pc 1inga corp
f1 : palparea 1111asei comunc mu S Cu1arc paravertebrale
f2 : cxtcnsie de coloana dorsa1a i lombara 1imi,tata
f3 : cxtcn ic comp1eta, decolind pina la ombilic fa\a ante-
rioara a trunochiului de suprarfata patului ; coloana cer-
vical:t in recti tudine
- f4 )i f5 : rczistcnFt ap1icat[t pc toracclc superior (pentru
testarea cxtC'nsici coloanci toracale) i pe toracele
infC'rior (pentru tcstarea cxtcnsiei coloanei 1om-
bare)
3. Rotatia
Mu chii : obliquus e.1'te1nus abdominis (marele oblic) i obli-
quus internus abdominis (micul ob1ic)
De stabilizat : bazinul i mcmbrelc inferioarc
Pozi ia FG : in ezut, cu bratele atirnind pe linga corp
Pozi ia AG : in decubit dorsal, cu mcmbrele inferioare in
extcnsic
fl : palpare pc mar.gini1e bterafle ale abdominalului
f2 : se roteaza trunchiu1, in timp ce testatorul fixeaza bazi-
nul
!3 : se rorteaz[t trunchiu1, pina dnd omoplatul sc desprinde
de pat ; antebra\e1e sint incruci ato pc piept, miinile
s tau pc unwri
f4 : sc rotcaztt trunchiu1, cu flexia lui ; membrc1c superi-
oarc, intinsc inainh
- {5 : en la f 4, dar miinilc sfint la ccaftl

100
2.2.4.12. llazinuJ

1 . Ridicarea
Mu chiul : quadratus lurnl>orwn
Pozi\ia : .in dccubit dorsal, coloana drcaptf'1; miinilc apuc:1
mat inil<' nwS\'i (patului), ]n sprijin fcrm
- fl p;tlp:tn' in zon;1 1omb:tr:\ profund, sub nLtrgit1<':l
eXt<'rn; l ;I 111<1'-'<'i C<>l1lUJ1(' Jl1llSCU} lr< <I C'Xt('J1c;Orl]<ll'
rah isulu i
f: ridic<-l lwmib:tzinul dttr<' co;1stelc floLmte (c:1 in :tL-
tucliJwa ,-;;olcii<'')
fJ: ca Ll f2, cu u-:;o:tr:1 opozi\ie, s;m din pozi\ia orto'>Lt-
tictt --- ac<'< St<, cu sprijin unipodal, ridiC:t hcmib:t;:i-
nul opus
- f4 i f5: rczistcntCI sc aplic{l prin prindcrc::1 gleznci, tr:\-
gind in jos membrul inferior de partea c;truia
se ridicii hemibazinul




2.3. Evaluarea globala



Testele globale (dinicc) ale func\ici aparatului neuromioartrokinctic
(NMAK) reprezint[t aprccicri sintetice, gestualc, ale starii aparatului
NMAK. Tcstele articularo i mus-culare trebuie considerate analitice,
exprimind cu. prccizic, plna la cuanti[icare, un aspect sau altul al defici-
tului motor, da1 fara sa dea i imaginea rasunetului acestui deficit asupr-a
activitatii individului.
Au fost descrisc tot felul de teste gloibale, pornindu-se de la un
criteriu sau altul. In speci al mina a beneficiat de as tfel de teste, avind la
baza mai ales tipurile de pcnsc. Nu consideran1 di este nccesar sii 1e mai
trecem in revista.
1n ultimul dcceniu a fast definitiv acreditata ideca ,activita\ilor
vietii zilni'CP" ca metoda de evaluare, cunoscuta in litcratur[t ca ,cv l-
luarea ADL" (,activities of daily living"). Ea a intrat in uzul tuturor ccn-
trelor de recupcrarc i completeaztt, obligaioriu, fia de biLmt func\ion:tl
al oricarui pacient cu ine<tpacitate functionala.
Au fast create cvaluari ADL pcntru cele mai importante grupe de
bali generatoarc de incapacit::1ie sau chiar direct pe tipuri de incapacitate.
Tcrapia ocupationaL\ care s-a dezvoltat In multe ari ca o adev[t-
ratii specialitate, cste cca mai intcresatr1 in acest gen de evaluare, c<ki
aceasta reprezinta primu1 pas a1 ins;l' i alcgcrii i aplicarii diverselor
metode ale terapiei ocupationalc.
1n continuare sc va prezenta, sub o form;\ prescurtata, tabelul pentru
evaluarea ADL imaginat !7i adoptat de Universitatea din Illinois (S.U.A.)
(tabclul 2-X).


101



a) Mohilitatea fn pat
1. Manipult'az[ s<'mnalul Juminos
2. Tin<' o cart< 0i intoan'<' p'agina
.'!. J\LII1<'\'naz;' ohil'd<'lt dt Pt' nr Pti:r '
4. tt1 in 0t zut
:> ) intoar ,.

h) /\limrniClrc
fl. '!\Fminc;vl srnindu .;1
8. ..

/,
dr rJ,;_;pt,.
f \l)'('lJI i \<VI
.. lingurii
fl. Tait cu cu\itul
10. B0a din p;dt;u (c ;m;t)

c) Jgicna
11. Scspa][l P<' miini
12. Se spala JW fa\<''t
13. Se spala p0 d in\i
14. Se piaptan[
15. Manipulcazfi imbrac[unintt'a b \\'.C.
16. Utilizcaz[t hirtia igicnic{l
17. l)i spal[t parul
18. Intrf1i ics<' din cacLt dr h:1i''
19. Face baie )i (sau) du)
20. Sc barbierc tc

d) lmbracarc
21. lmbrad'1-dczbrodi haina
22. , ., lenjcria de corp
23. Inchcic-dcschcic un nastun
24. lncal\a i desea!Vi pantofii
2.5. Fa('c nodul la :;;inturi
e) Utilitilfi
26. Rasucc tc butonul intrcrup:ltorului delumin{l
27. DcschidC'-inchide robinctc
28. Incuie-descuic o u t'1 cu o minii
29. Inchidc-deschid< sc>rtan
30. , ., w;;a, ferc:1stra
31. UtHizeaza foarfpcdl"
f) Com.unicare
32. Sc.rie numelc
:13. J\latwvn azj bani
34. Formeazii numarul de tC'IPfon
q) Locomotie
35. Intra i iesc din pat
3/i. S<' clul't' Li hai<
37. St ;t ;tz:l -:i St' riclic;'t dt pt c,< ;tU11
38. ?\lt'rge cu scaunul cu rotilc :W' (etc.)
3!1. Crrc:l o panW cu scaunul cu J'otdc
40. Merg< :30' (etc.)
41. Merge ind 'irilt 10'
42. Merge in latenal
43. Merge dirind ohiect<
44. Vrc[t trcptc cu sprijin dl har[t

45. U rdt treptP fara sprij in de bar[
46. Urdi in autobuz
47. Culege ohiPde de pe du unwa
48. Sc a aza i S(' rididi de JW. du unw t
49. Travcrseaz<'\ strazi la sPmafor


102
In forn1a completa, tabclul arc 77 de pozi tii. Pcntru fiecare pozitie
se noteaza posibl!litatile de executie (normaUi, posibiHi cu ajutor partial
sau cu aparate speda'le, imposibil[l <'!tc.). .
Existft alte listc pentru evaluarC'a ADL mult mai dotaliatc. Pe baza
r[lspunsurilor date la fiecare pozitie, sc pot calcula coeficientii gL'ncra1i
de activitate sau pe tipuri de adivit[l\i.




2.4. Evaluarea alinierii posturii corecte a corpuiui



ExisU1, incontestabil, o relatic reciproca intre alinierea segmentelor
corpului, a corpului - ca intrcg - i cficiC'nta functiei locomotorii ( i
nu numai a ci).
Cind devine idcala aceast[t relatic, probabil numai un calculator pro-
gramat 1n acest sens ne-ar putea preciza. In lipsa unui astfel de raspuns,
s-<1 ronsidcrat 61 pC'rfect.iuncl postur:llf1 a corpului 0i a J aportu1ui intre
segmcntele sale este sinonima cu ,frumusc\ca fizici"t", cu rcspcctarea con-
ditii1or estetlct', de crhilibru dimensiona'l al corpului. Vcchii greci au
ridicat la nivelul de concept filozofic accast[l pcrfcctiunc corporaHi, pe
care au 1ncercat sa o eternizcze in operelc lor de arta. Modclul ,frumu-
setii fizice" imaginat de vechii greci sta i azi la baza conceptiei noastre
asupra alinierii l?i posturii c0recte a corpului uman. $tiinta medicaUi de
azi a incercat doar sa fundamenteze tiintific realitatea 'l?i iinporta:rlta
functionala a acestui model.
Desigur, pentru noi toti a dcvenit azi axiorrnatic di o alcatuire fizica
defectuoasa a corpului este i disfunctionala pentru uria sau alta dintre
functiile de baz[t ale organismului. Accasta realitate trebuie depistata,
evaluata ca dimensiune .!?i importanta i, evildent, corectata.
Postura or;ganismului este influentata de trei factori :
a) Ereditatea
b) Starile patologice
c) Obi nuinta
Ace1ti trei rfadori vor fi binc analizati, deoarecc posibilitatile de
influ<:>n\are a lor s1nt eli feritC'.
/\spectul general al corpului suu configura\ia fizica a lui cste rezul-
tanta a trei clemente :
Atitudinea corpului, determinata de raporturile partilor compo-
nente ale aparatului locomotor - cste obiectivul principal al eva1uarii.
Cre c;terea corpului, roprczcntind acumuH'irile cantitative in inal-
time, marime i greutatc, 1n raport cu virsta f?i sexul.
Dezvoltarea globalCi in rnport cu virsta.
Aceste trci elemcnte det rmin[l difcrentc tipdlogice umane, care, inca
din vechime, s-a fncerc;_1t stt fie incadrate in ti puri constitutiona1e cata-
logatc. Sc inoeard. i in prczent astfol de dasificari tipologi
1
ce, dar tot fara
succm, ccki nu exist<v1 indivizi cu tipur i corporalC' puro.

103

2.4.1. Evaluarea aliniamentului pozitiei ortostatice

A. Linia gravitatici intregului corp se apreciaza prin utilizarea
firului cu plumb.
1. Pcntru inclinrtri lat<r<ll(' : prolulwran\a nccipitaltt - apofiza spi-
no;ts;\ a n rtebrci C
7
pliul inll rfc sicr -- spa\iul dinlrc condi'lii intcrni
ai gl'nunchilor -- spa\iul dintrl' c;Hciic.
2. Pcnlru inclinttri <mkro-posi<rio;m: ]()bul ttnchii - mijlDcul
um:trului -- marl'll' troh;tnkr- posterior dl' p;tltla - - Lll<Tal d< malcola
tibiala.
PC'ntru dcvil rile inlr('gului cDrp de la <-H'('Sl< linii tnbuic, inaintl
de a lc conscmna, s;t fim siguri C'<-l nu <.'Sl< vorha d( pozi\ii de baLms al
corpului in ortoslalism.
B. Evaluarea alinierii scgntenielor lnbuie f:t.cuUt din fa\[t, din late-
ral i din posterior.
1. Din fata:
a) Umerii : se obscrva alinicrea clavicule nr; dcnivclarca lor cste
dovada de asilnetrie scapular[\ (sc corobor(az:t cu (valuarea din spate).
b) Torace: se obscrv[t n1alforma\iilC' (,1n c<trcntt", ,,1n pllnic", in-
fundibuliform, ,in butoi", cu ant Harrison, cvazat la baza etc.).
c) Pelvis : se aprcciaza cu rigla nivclul spinclor <mlcro-supcrioare
pe aceeai linic sau prin fixarca cu polkcle teslatorului a cclor doua
puncte, urmata de observarea nivclului .celor dou[t police.
d) Me1nbrele pclviene : se noteazt prczcn\a unui ccvcntual genu val-
gum, dimensiunea lui {distan\a intei,maleolara in ccntimetri), simetria
deviatiei ; de ascmcne.a, prezenta unui genu vmu1n, dimensiunea lui :in
centimctri (masurala l.ntrc marginile mcdialc ale genunchilor, maleolele
interne atingindu-sc) - atentie la falsul genu varum ! (Asocierca uJwi
hiperextcnsii a gcnunchiului cu o rota\ic a fc'murului poatc crca un fals
genu varum.)
Prczcn\a torsiunii tibiale sc aprcciaza dup[l pozi\ia rotulci dnd
pkioarc-1le stau paraldle i u or indepartatc : dacii rotulcle ,privesc" me-
dial, tibia este rotata extern fa\<l de femur ; accla.."?i lucru daca pozitio-
nam rotu1e1e srt ,privcasdt" drept inaintc - atunci picioarelc nu vor
mai fi paralele, ci virfurilc vor dcvia .sprc exterior.
e) Degctelc picioarclor : se pot observa un hallux valgus sau/ i
degetelc> ,1n ciocan' .
2. /)in lutc>ral:
a) Capu1 : devicn'<l ant(rioar \ 0st(:- apnciat:t 1n raport cu linia gra-
vitatici matTal[l de firul cu plumb - ctt.l!ntic, deoarccc> mijlocul virfului
um{trului poatc s[t fi( cl in<>ui dlViat (vczi mai jos) i s;\ nu mai fie pc
Bcecai linic cu lobul urechii !
b) Scapula : sc poate obscrva proeminarea po stcrioa.ra a unghiului
s-capulci i a marginii ei vcrlebralci in cazurilc de rotatie sau de inclinare inainte a
accstda.
c) Coloana : se apreciaz[t prczcn\a cifozei, a spatelui rotund, a lor-
dozci, a cifolordozei.
cl) Abdonwnul : rclaxarca sau slttbi rea musculaturii abdominale face
c1 abdonwnul s;\ protruZ('Zl'; uneori, cute de grt1simc situate suhombilical

104
pot da ;1cf'b i ;tspect sau ;-1-lcx tgcrczc, clar in ;lCcst c;tz nu ( c.,tc Yorba df'
o protruzie.
e) Membrcle inrfcrioare : se obscrva genu recurvatum.
f) Piciorul : privit dinspre fata interna, se aprcciaza bolta antero-
posterioar[\ ; se noteaz[l maleola interna, tulberculul osului navicular i
locul undc articulatia mctatarsofalangiana a halucclui atinge podcau;1
toate aec:stc punctc tr0buic
sa fie 'J)P () lini(' (linia Fciss) ;
daca tubcrculul n':1vku klrU-
lui cste sub linif' la 2/3 dC'
podNI, pc perpC'ndiculara li-
nia Fciss - podca, pdibu i-
rea boltii este de gr. I (w)oa-
ra) ; daca C'StC' la 0 trcinw d<
podca, cstc de gr. II (mf'-
die) ; daca este chiar pe
podea, cstc scvcnl (gr. Ill)
(fig. 2-17).
I

I
(
l
Fig. 2-17 - Linia Feiss:
a - arc normal ; b - arc prAbu it.
3. Din posterior. Dcplasarea intregului corp de la firul cu plumb
care cade intrc dlldic, rcpcrPk superioarc fiind ins;'"t lateralizatc, semni-
fica membrc inferioare inegalc {daca i cole 2 spine postero-superioare nu
sint pe aceeai linie orizontala) sau un simp1u balans.
a) Capul : aprecierea pozitiei dreptc in cazul in care linia bilobu-
lara (intre lobii urechilor) estc perpendiculara pe firul cu plumb.
b) Scapula : se apreciaza linia spinelor i a unghiurilor scapularc,
care trebuie s(t fie pe orizontala ; se apreciaz{t de asemenea gradul de
a:bductie a scapulclor prin distanta dintre marginea vertebrala a scapulei
i coloan(L (A:bductia este u oara la 5 em, moderata la 7,5-8 i extrem[t
la 10).
c) Talia : se apreciaza unghiul lateral al taliei, care poate fi asimc-
tri'c prin scoliozarea coloanei.
d) Colonna : se noteaza devi.atiile laterale ale coloanei, functiona1c
sau structurale, prin manevrele de dirferentiere cunoscutc (nu este cazul
sa fie expuse aici) ; se apreciaza spatele plat.
e) Pi:cioarele : linia tendoanelor ahiliene ,fuge" in afara in cazul
picioarclor plate, in eversia calcaneelor.


2.5. Evaluarea mersului

Mersul, ca mccanism motor, prczinta un obi.cctiv de analiza deoscbit
de important in patologic i kinctologie. Pro.f. Gh. Marinescu a fost pri-
mul care a in eles valoarea studierii mersului bolnav pentru diagno:>ti-
carea bolii.
Kinetoterapeutul trebuie de asemenea sa ana1izeze mersul pacicn-
tilor, n primul rind pentru a inregistra deficitele functionale articulare.
mus.culare sau de coordonarc ale jumatatii inferioare a corpului (si nu
numai ale acestcia), in al doilca r:ind pentru a incerca totul in norma1iz:1-
rea acestei dcprinderi motrie<' de prima importan\{1 pcntru fiina umanrt,

105
:.:rill .. l lr. 1:, .. 1 .1:.l, Jll'!i\:u ,: lltJ! l,t :Jw; ,ul t'.l ::i: t.:d.t k;ll\'l.td<>git'd.
Cta m<i scurUl definl\ic a Jl1l'rsului o dl .Stcindler, numindu--1 ,bipe-
dalism altt'rncltiV'', dtci, intr-adev:n-, mcrsul estc format dintr-o alternan\a
de mi cari i pozi\ii de sprijin ak cite unui mcmbru pdvian, pc care le
repctii identic cel Hal t mcmbru.
Tcrnwnul indisolubil l('g tt Jc eel de ,nwrs ' (''-.tc> ,pa'iul". Definirea
lui estc imp()rLlnttl inc;t cl< Lt inctput, C:tci in wc; sh direc\ic> <Ill ('Xistat
}) 1\'('j'j di\'(I]'S('.
S;-1 consid T;\!11, illl)>l'l'lll1.1 C'll J\Llrcy, c:l p:tsu] dub]u C0l'('Sj)UI1de
sNiC'i dc' mi c:1r: cdl't' s<' uct'<'cl:\ intr< cc'lc' duu;'t po;i\ii idC'nticc ale unui
singur picior. C :r:J:,siord ccJnsidN -c<t p;t"ul sc> dl'sL\ oar -in 4 Umpi :
1. 1nceputul sprijinului duhlu (]W :tmlwlc pici<;dr<')
2. Sprijinul cluhlu
3. Sprijinul unilakral cu : (lj stmipasul posterior; b) momcntul
vertica'lci; c) sc'mipasul anterior
4. lnceputu1 dublului sprijin ultorior
Helativ rc>ront, c0rccEtrilc> Scrviciului d0 protczC' al Universita\ii
din California, plcdnd de la studiul dinamic al intensitatii i duratei efor-
tului muscular, precum i de la lnregistrari filmate ale m i carii conco-
mitente cu inregistrarile prcsionale ale piciorului, au analizat in detaliu
acest ,bipedalism altcrnativ" (L. Daniels, C. \Vorthingham).
Ciclul complet al unui pas este foM'lat din doua faze fundamenta1e :
sprijinul .!?i balansul.
0 analiza am[muntita insa descopera o serie de sUJbcliiviziuni ale
acastor faze. A fost retinuta, ca sUJficienta, analiza a patru secvente ale
unui pas:
a) atacul cu talonul
b) pozitia medie
c) desprinderea
d) balansarea
Schemele normale ale acestor faze sint urunatoarele :
Fa z a I: atacul cu talonul (fig. 2-18)
Capul i trunchiul, verticale ; bratul opus este proiectat
inainte

Bazit:J.ul face o u oara rotatie anterioara
Genunchiul membrului de atac este extins
P:ciorul respectiv es,te in urighi drept cu gamba
Perturbari (Lle fazei I :
Capul i trunchiul se apleadi inainte
S controlc lZ{I : C'Xtensorii gcnunchiului
Trund1iul alunc c -spre dreapta i oldul se rotcaz<'l extern -
pasul sc scurteaz[t
Sc controleaz:t : rotatorii intcrni ai oldului, extensorii genun-
chiului i cversorii pic:orului
- J3:tzinu1 se roteaz -, posterior
Sc contro1eaza : cxtensorii o1dului i flexorii coapsei {evaluarea
amplorii pLlsultli)
$oldul In abductie .
Se contro'leLlz[t : adductorii
GL nunchiul in .cxtensic blocat[t sau in hipercxtensie

106
.
l
\

I
I
()
\ I
Sc contrulcdl.d : cxtcn oni i fllXoni gcnuncllJului
Piciorul este pc .plat, pe sol (caderea <mtepiciorului)
Se controleaz<-l : flcxorii dorsali ai picioru'lui







'
I 1 I 1
I
' i J ,1,




\





'\
\ I
\

- '

/

1

i I
I

1 '
I .,
I


-
i

:; )'\
I,\ .
). d
'
i 'I,
'
/\ I

I \ \
/
'
''

\ -
\
.',-




'.I

' Ll)
/':'I;



Fig. 2-18 - Fazek nwrsului.
a - faza I : atacul cu talonul ; b - faza a II-a : pozi\ia medic ;
c- faza a 111-a : desprinderea de sol ; d - faza a IV-u : bulansuJ.


F u 2 a u Il-u: pc1zi\ia J1'1c 1ic (H11.i fig. :Z-lil)
Capul )i trun{'h; ul vcrticale
Bra\clc apropiatc de axa corpului
Bazinul fcnrtc u or rotat anterior )i U)Or inclinat sprc sting8
(vezi fig. 2-18)
Coapsa dreapLl moderai rotata extern
Gcnunchiul drcpt extins, iar cP1 sting u or flectat
Perturbari ale fazei a I I -a :
- Capul i irunchiul se aplcac[l 1nainif', cu o rota\ic c_miL'rioar<-l
crescuta a bazinului

107
Sl co11troleaza : extcnsorii genunchiului
Capul i trunchiul se apleadi indarat, cu o rota\ie poslerioart a
ba1i nul u i
Sc controleaza : exlensorii .!?Oldului
- Capul i trunchiul se apl<'adi sprc dreapta, bazinul sc ridiC:t pe
p;1rtea sting<\ .In timp ce bratul drept se
1
indep:n teaza de corp (.,mersul
f< ierului mijloci u")
S controleaza : abductorii coapst'i d n'pt<
- Bazinul este in rotatic anterioara exa.gerata
Se controleaz:t : abdominalii i <'Xtensorii coapsei ; de vcrifi.cat
;lll1pl i tudi nca cxtensi<i coa ps.0i
Bazinul este inclinat sprc part< a .sting:1 (,mersul tip Trendelcn-
burg")

Se controleaz:t : abduclorii coapsei drcptc
- .$oldul in rotatie externa cxagerata
Se controleaza : .adductorii i rrotatorii interni ai coapsei, exten-
sorii genun'Chiului i cversorii glc>znei
- Genunchiul in cxtcnsie sau in hiperextensi-e
Se controleaza : flexorii i extensorii genunchiului, flexorii dor-
s;tli a; gleznei {evaluarea amplitudinii flexici dor.sale a g'lcznci)
- Genunchiul are o flexie exagerata
Se controleaza : flexorii plantari ai gleznei
Fa z a a Ill-a: desprinderea de sol a piciorului {vezi fig. 2-18)
Capul i trunchiul, vertica!J.e
Bratul drept naintea .axului corpului, cu cotul or flectat,
bra\ul sting u or indara.tul axului corpului, cu cotul extins
Bazinul in rota-tie anterioara
Coapsa dreapta in u oara rotatie externa
Genunchiul drept U!?Or flectat
Glezna dreapta in flexie planta.ra
Piciorul se sprijina pe partea anterioara
Degetele in extensie din MTF
Perturbari ale fazei a III -a :
Brat,ele sint la distante diferite de axa corpului ; coatele sint flee-
tate

chiului
Se controleaza : flexorii plantari i extensorii coapsei i genun-
Bazinul cu rotatie anterioara exagerata
Se controleaza : ahdomin.alii i exte.nsorii coapsei ; de verificat
ampLtudinca cxtcnsi{'i coapsC'i
- $oldul in rotatic <'Xterna exagerata
Se controlcaza : flexorii plantari i extensorii coapsei i genun-
chiului


Genunchiul este partial flectat i/sau flexia plantara este li'mi-
tatcl, glczna putind fi in dorsiflexie
Se controleaza : flexorii plantari
F a z a a IV -a : balansarca (vezi fig. 2-18)
Capul !?i trunchiul, verticale
Bratolc in apropierca axci cm pului


108
Bazinul cu foarte W?Oara rota\ie anterioara
$o1dul in u oara rotatie interna
Coapsa i genunchiul drept flectate
Memtbrul de sprijin este a1iniat vertical la bazin
Piciorul in unghi drept pe gamba i ur evcrsat
J>ert urbclri ule fazei a IV -a :
Trunchiul alunec:1 pre stinga, in timp ce bazinul se ridic-1 pe

Sc controleaza : flexorii coapscL genunchiului, flcxorii dorsali
a i glcznci
-- Bazinul rotat posterior
Se controleaza : extensorii i flC'xorii coapsei ; de vcrificat
ampli'tudinea iflexici
- Coapsa in abductic
Sc controlcazft : flexorii coapsei i genunchiului, ca i flcxorii
dorsali ai ,piciorului ; de verificat amplitudinea adduc iei i flexiei coapsei,
.ca i flexia genunchiului
$o1dul in rotatic externa
.Se controleaza : rotatorii interni ai coapsei i eversorii pi cio-
rului

{stepaj)


Flexia coapsei i a ga:mbei este exagerata, iar antepiciorul cade

Se controleaza : flexorii dorsali ai piciorului



.rului
Degetele se tirasc pe sol
Se controleaza : flexorii coa'Psei, gambei i cei dorsali ai picio-





Bibliografie selectiva


BACIU CL. - Anatomia functionalfi i biomecanica apara.tului locomoto:r, Edit.
Sport-TU.rism, Bucu ti, 1977.
BASMAJIAN J. V. - Muscles Alive. The Williams and Wilkins Comp., Baltimore,
1979.
BRATU I. - Gimnastica pentru prevenirea i corectarea deficientelor fizice, Edit.
Educatie Fizicfi i Sport, Bucure ti, 1967. CAILLTET H..
- Le pied, Masson ct Cie, Paris, 1971i.
CAILLIET R. - L'cpaule, Masson et Cie, Paris, 197l).
CAILLIET R. - La main. Masson et Cie, Paris, 197i-L
CAILLIET R. - Le genou, Masson et Cie, Paris, 197G.
DANIELS L., WILLIAM M., WORTHINGHAM C. - Evaluation de la fonction
musculaire, Librainie Maloine S.A., Paris, 1967.
DANIELS L., WORTHINGHAM C. - Therapeutic Exercise for Body Alignment
and Function, W. B. Saunders Comp., Philadelphia, 1977.
GODEBOUT J., STER J. - Bilans musculaircs, Encyclopcdie Medico-Chirurgicale,
fasc. 26 010 A
10
-Clll-D
10
-E1-LW-M
10
-P
10
, Paris.
HINES T. F. - Manual Muscle Examination, in ,Therapeutic Exercise" (sub red.
Licht S.), E. Licht Publ., New Haven. 19Gl.
HOLLINSHEAD H. - Functional Anatomy of the Limbs and Back, W. B. Saunders

109
,

Comp., Philadelphia, lnG!l.
KAPANDJI I. A. - Bilans articulaires, Encyclopedie Mcdico-Chirurgicalc, fasc.
2ti OUB AI"-C
10
-E
1
''- Gl
11
Paris.
LESUR J. - Manuel de gymnastiquc medicale, Masson et Cie, Paris, 1!l5G.
MOORE M. - Clinical AssPssment c)f Joint Motion, in ,.Tlwrapeutic Ex< rcise" (sub
red. 13asmajian J. V.), Tlw \Villiams :md \Vilkins Comp., Baltimor1', l lB4.
ROCHER CH. - Explor:ttion cliniqUI' d1 la function mus(ubirP Pt bil:m muscu!:tir,,
\1as<;on ct Ci1, Paris. I!15ti.
HOCIIER CH.- La fondion et hi !:in articuLtire. Mas'>on l't < , ., F.tris, J'l::-Jti. Sll\10:-\
L. - Coude l'l nHdcc!rW d1 n <;duc:ttion, ::\lasson ..t Cw, P:u i ,, 1!l/CJ. SJJ\10:\ L. -
G1 nou d ll1t dr>cin1 d1 rL eclucation, Masson et Cil', Paris, Jq7ll. STOLOV \\ ., COLE
T.. TOHJS .T. - F\ ;duation of tlw P:ttient : Conionwtry, Musd
Ttsting, in ..ILmd!Jook of l'hysi<"al Ml'dil'il11' :md H, h: llilit:ttion" (sub ncl.
1\.rusen F., 1\ott/,e F.), l'd. a 11-a, \\ . B. Saund1rs C'o1111J., P11il:!delplli:t, 1!171.
$UIU-TEODOHU 1\. - (;imnastica de intrc\incre, Ldit. 1\-]eclicaW, Bucun<cti. J!W:J.
TRAISISH. 0. - Scmiologir l't traitenwnt d1s algir".; clisl';dcs et liganwnLtirl's du
rachis, Masson d Cil', P; ris, 1 !7:).
TRO::YIBLY C. A, SCOTT A D. - Occupational Therapy for Physical D: ;sfunction,
The Williams and \\'ilkins Comp., B:tltimore, 1977.








. '
31 Bazele teoretice

ale kinetologiei






A<:?a cum sc' m at1 jntr-un c;1pitol :uJtt'ri,lr kinciulur;iu a clc \t'nit o
<;tiina cu legi proprii, cu nwtocle proprii dt' tllcliu i d(' f'Xprinl;tn'. Ea
('"tc' bencficiara multor altc !-;'tii ntc, din <'are i-<1 l'Xtras i ddapt:tt pro-
priilc bazc tC'orcticc. ln tccstc b<tzt' isi cl:m Jntilnin fizic;t, aJ1:lt(IJ1li;t, fizio-
Iogia, biochimia sihologia, pcxlagogi a. Cititorul, pah urgmd :tccasi[t carte,
1 a le care pagma ovcz1 e acc-;t('i JT<di tati, kinctologia r uninind
desigur o tiinta cu caractcr practic, aplicativ, prin insei obiectivcle ei.
ln acest capitol, des pre bazelc toorcvic<' ale kinetologiei, va fi impo-
sibil sa parcurgcm ioa,ia fundamentarea t..eorclidi a acestei tiin\c. Vom
incerca sa sclectam numai dteva notiuni mai importante, care sc leaga
str,ins de intelegerea principalelor mc-todc i metodologii utHizate in kine-
tologie. Mult alte notiuni tcoreticc sint raspinditc in dirvef'se capitole
i subcapitole, socotind mai polrivil locul lor acolo undc sint prezentate
respectivele probleme de practidi kinetologidi.




3.1. Bazele fizice



Kinetologia inseamna prin definri tie mi$care i in cancret ,mif?care
mecan1ca", adica schimbari suocesiv e de pozitii ale corpului fata de alte
corpuri de referintfl sau ale unor se.gmente ale corpului fata de corpul
insuL Aa cum se va vedea dnd vom aborda -tehnicile kinetologiei, aceasta
tiinta are aa tehnka de lucru i akinezia, rcpausul sau imorbilizarea. Nu
este 0 contrazicere a definitiei, caci repausul este con:sid;erat in fizica un
caz pavticular al mi carii, in care un corp raminc in arceleai raporturi
Cu corpurHe din jur.


3.1.1. Despre forta 1 mi care

Pcntru ca un corp sa fie' scos din siarca de rcpaus cstc nccesara in-
tcrventia unci forte'. ln fun.ctie de unelc caractcristici ale acestei forte,
sc vor 'inregistra mi!?cari diferitc. Astfel :
- 0 singura for\a, dadi ac\ioneaza asupra unui cOI p, va imprima
acelui covp o mi care in acecai di"rectie cu diroctia sa.
- DaJCa actioneaza doua forte concomHcnt in directii diferite, mi a-
rca este o rezuLtanta a acestor fovte, a marim ii, directei i sen:sului lor
(considerate ca vectori). Se tie ca suma a doi vectori este data de diago-
nala paralelogramului construit cu cei doi vectori, ca laturi cu origine

111
I
I
I
I
cnn1un{1. Diagon<d;J (for\a re.zuhant{l) c tc tot un \'ector, ;tcc t;l \'dd t -
cide dircctia mi carii (fig. 3-1).
- Dadi doua forte actioneaza in aceeai dircctie i in acclai sens.
elc sc aduna, marind valoarca fort.ei rezuHantc (dircctia i scnsul fiind
acclea i).

- Daca cclc doua forte actioncaz:t
jn sensuri opusc, clc sc scad, rczultanta
a\1\ind sensul celei mai mari.
I Asupra scgmentclor corpului 'in
I mi carc aotioncaza intotdeaun;.1 dou:t
forte : forta rnusculara i forta gravita-
I
tiei. Accstc doua forte se comport a, in di-
() vcrsc situatii, dupa modelele de mai sus.
ln cadrul fortei musculare exista de ase-
Fig. 3-1 - Paraldogramul for-
rtelor.
R - rezultanta f<>"\.elor Ft t;;i F2.
menca Ve<'tori de forta cu directii, sen-
suri i mar mi (module) d.i{eriie. Segmen-
tul de corp se va mia in articulatic pc
vectorul-rezultanta al fortci. Oind actioneaza concomitent mai multe forte
difcrite, rezultanta este determinata de rpoUgonul fortelor (linia de 1nchi -
dere a ronturului poligonal construit de vectorii componcnti).
Hezultanta mai multor forte dctermina mi care doar dadi directia
acesteia este una din mi carile articulare posibile, pentru care structurile
anatom1ice articularc sint construitc. ln caz conirar, forta va dctermin<l
prcsiuni mai mici sau mai mad asupra aces.tor structuri, asupra capsuJej
i ligamentelor. Uneori, cind foiia dep te rczistenta acestora, apan'
luxatia. Reamintim ca o fortfl care actioneaza upra unui 'corp deter-
mina fie mi carca aoestuia, fie dclonmarea luti.
iMi rea di<feri:telor segmente aJe corpului descric ,,traicctorii" rec-
tilinii sau curbilinH, acestea din urma putind fi realizate [n acei plan
(mi!?care plHna) - cum este cazul circumductiei - sau in spatiu, ca in
cazul mi carii de , urub". Pe baza eelor doi parametri ai mi carii -
,vitena'' {v) i ,acceleratia" t(a) -, mi carea poate fi uniforma {v =con-
stanta; a= zero) sau vari.ata (a :1= zero), care, [a rlndul ei, poate fi uni-
form variata (a= cre te sau scade constant) i neunif0rma (a= variabila).
Toate aceste tipuri de m are se port regasi in divcrselc modalitati
ale exercitiului izic i cer eforturi biologice diferite.
La scoaierea din repaus a unui segment sau la oprirea mi dirii aces-
tuia sint necesare forte suplimentare, care vor invinge ,iner tia" segmen-
tului. Dupa ce un corp a fost scos din repaus, sint necesare forte mai mici
pentru a-1 nwntine in m'i. carc - un segment de membru parl"ti:c inrc-
gistrcaza eel mai binc accst principiu al inertiei (pri ndpiul I al din l-
micii).
Un corp in mi :c:are este inrfluentart de prezenta altar corpuri cu
care vine in contact (ple.nul mesei, al patulu, apa, aerul etc.). Alcest('
corpuri tind sa frineze mi carea pri1mului corp datorita frecei.rii intre
corpuri. Daca am elimina, teoretic, toate corpurile inconjuratoare, corpul
care se mU?ca ar conJtinua sa se deplaseze cu o mi;;ICare recti'lin'ie unifo1rma.
In coruditii abif?nuite, frecarca dcierm ina o mif?care unitform 1nootinita, pJ:na
la oprirea molbi:lului. Pcntru a men ine mobilul in mi care, trelbuie sa in-
tervina continuu o forta cxteri{)ara mai mare decit forta de frecare. Fre-


112
c;m; p:--,tt un fC'nom<'n deose.bit de important in kinf'tologi(', mutiy pen-
t ru care tehnicilc kincticc incearca prin diverse mijloacc sa o diminuc
cit mai mult (sus.pendarea segmcntelor, utilizarea planurilor lustruite sau
takatc etc.).
Dadi forta muscularra care ill{'rorca sa mentina in m i are corpul
d('vimo ,foqa motorie", considedim ca frecarea < e se opunc mi carii re-
pr('zint l o ,forta rezistenta". Ele sint forte cu sensuri inverse.
Haportul antagonic intrc aceste doua tipuri de forte - motorii i
rczisttnk (sau n'zistivc) - rcprezin.ta o no iunc de baza atit in hziologia
mi dirii corpului uman, cit i in kiint'tolo.gie.
/\a cum sc pr<'Ciza m<li sus, forta este repre:zcntata ck un vector,
care c h.ddinit d{' marinw, clin'c1it' i sen--;. F'orta andcci o marime care
s poatP masura i exprima fizic. Marimea vcctorului forta este propor-
\ionala cu pro:dusul dintre masa i acceleratic (principiul al ll-lea - fun-
damC'ntal - al dinamicii). Unitatca de forta va fi deci egala cu :

1m

F=ma=1 kg -=1 N

s2


Aceasta unitnt0 sc numC'17te newton (N}, dupa numclf' descopcritorului
celor trei principH ale din:amidi. Un newton estc doci egal cu forta care,
aplkata unui corp cu masa de 1 g, ii imprima a:cestuia o a<X.'eleratie de
1 mjs
2
.
0 forta care actioncaza asupra unui corp pe care il dep1aseaza rca-
lizcaza un lucru 1necanic, care se cxprima in jou'li i este egal cu produsul
dintre unitatca de forta !?i distant-a pe care s-a deplasat corpul (pnindpiul
al III-lea) :

1 joule= lNXl m

Energia (biologica) consumata de om in timpul kintoterapiei (ca i
in activitatilc obi nuite) este in functie de lUJCrul mecani'C rea'lizat. Deci
sc mai poate spune ca energia este o ma rime fizka ce oaracterizeaza capa-
citatea unui cor:p de a produce lucrul mecanic.
Lucrul mecank nu este insa suficient pentru a oaracteriza complet
activitatea omului sau a unei ID<l!?ini. La parametrii forta i distanta tre-
buic adaugat parametrul timp, ca,re arata in cit tamp se executa un anu-
mit lucru mecanic. Accasta marime poarta numele de putere !7i caracte-
rizeaza viteza cu care sdcctueaza un lucru mecanic sau timpul 1n {'are
o forta cfectucaza un anumit lucru mecani.c.
Unitatea pentru puterc estc wattul (W) :

1
W = 1 joule

1 s

adka wattul este puterea unui agent care produce un lucru mecanLc egal
cu 1 joule in fio(Xare secunda.

8 - K!netologie profilacUc. terapeutlc$1 de recu1)crarc - et1. :n9
113

l:f.;itii in kil1<'11l]()git <',(t' < . kuLll i11 \\d\i C"111 ;n k :m ) lt'')!'<'-
;i:, ;, :11' t'lt n;<i:l dt. i:,i\ Lk qntY;L'l'l' ; Lup< cilci ii Jllr;. pun;.dc i.l urgi.lili ;-
mu1ui, 1n gcner d, i a conlului, in spcci l.


3.1.2. Despre gravitatie, sprijinechilibru

'.li::;C' m'a oric uui corp <'stt' inrlw'n :ltt elL' g1ut::ll':1 s:1. (;;t'UI:IIen
unui (lll'j) <",(1' f()l'\:1 <'II <:1r1' <H'<'l C()rp :1p; :-;i1 ):' 11 : phn nriz,,nt:ll ., u.
:lltf1l spuc.;, I'Si<' for\:1 <'11 1:ll'l' <'rlrpul p<..:(p :1tr:1c.; spre p: 1mint.
Cr<'llLli<'< \:1 fi ,:, : cldinita cl<' nwa ('Orpuiui (in l q)
ratia gravitationala ((on'iiclcr<lta l,B mjs:I) :

(;. . iiLu = F gruuilutionulli
< <'< ckth-

Dcoarccc accclcratia gravitationala cstc <H'cca i JX'ntru toatc corpu-
rile, in limbajul 'curent masa unui corp (kg) Psie considt'rata greutatoa
corpului, dei :sub raport strict . tiintific accasta eonsidcrati<' <'>Stc' grc ita.
Forta gr.avitationala (G) .arc o mare importanta in kine,tologie, ca ne-
<:esitind sau nu forte musculare suplimcntarc, rcactionale, pcntJ u a fi in-
vinsa in functie de diroetia mi arii. Aa cum s-a vazut 1inca de l:1 testa-
rea valorii JoPtei musc.ulare, forta 1gravitationala ostc dPmentul 'principal
de departajare i apreciere a acesteia.
Forta gravita1ionala 1in kinetologie poate fi anihilata 'Sau utilizata
in scop de .fadlitare sau de inca rca re lin exerdtiile lfizice.
Orice corp are un centru de greutate, care reprczinta punctul in
care actioneaza t-otalitatea fortelor gravitationale parale'Le ale totalita ii
punctelor materialale reSipectivului ICOrp. ln general, el se gase te iin
centrul sau pe axa de simetrie a corpului. Pentru corpul omen esc, cen:trui
de greuta te se gase!?te undeva in apropierea corpuiui celei de-a doua ver-
tebre sae>rate.
Prin centrul de greutate trece, virtual, o linie verticala -!lini'a cen-
trului de greutate. Pentru om, aceasta trece pr.in : cre tet - corpul ver-
tebrei a doua sa crate - un punct in poHgonul de sustinere pe axa ar,ti-
culatiei tta rs,iene.
Stabilitatea sau echilibrui unui corp ezat pe un plan este data de
baza lui de sustinere, care este reprezentata de suprafata politgonului !for-
mat de toate punctele exterioare ale acelui !Corp ce se spriji-na. pe plan.
Un corp estintr-un echilibru cu atit mai stalbil, cu cit centrul
lui de greutate este mai <Cabonit, ,iar linia centrului de greutate 1cade mai
aproape de centrul poligonului de sustinere. Echililbrilll devine instalbil
dnd centrul de greutnte urea pe linia centrului de greutate, oare sc depla-
scaza spre marginea suprafetci de sustinere. Echilibrul poate fi indiferent
cind centrul de greutate ramine mereu la aceea9i inaltime i pozitie fata
de suprafata de sprijin, dei c rpul se mi9'ca.

3.1.3. Despre ,ma ini simple"

In fizica, prin ,ma ini simple" ,intelegem orice dispozitiv utilizat de
om pentru a amplifica e:fectul unei forte sau pentru a o face mai "COmod
de aplicat. 1Metodele kinetologk.-e utilizeaza .foarte freovent astfel de ma-
ini simple.

114
''T
Acestt' ma ini se grupcazft In dou[t cat:egorii :
pirghiile '(pirghiilc propriu-zb<', scripctii, roata, babnta) ;
planul indinat.
u) Pirghiile. 0 lbara drcapHi sau curba, pc care fora F (adi\ a) I
f(Jr\;t H (n'ctdiva) tinc1 sa () rot{' tsdt in jurul unui punct d< spriji11 S, re-
pn ri!1t.{t o pirghi< .
In funqie d" pozitia punctului de sprijin fal{t
dl' for\l'lc> F <;ii H. St' dc>sniu tn i tipuri (sau spedi)
d< pirghii (fig. 3-2) :
- spc>ciu I (pirghia de gr. 1) : punctul d<' spri-
jin intr<' celt' doua for\<'. ordinea })(' baJ a fiind
F-S-H ; in cc111p avv:m multe ast.f<] d< pirghii [de
excmplu bazinul, deasupra capului ft.mural (balanta
P; uwl'ls), occiputul -- coloana ccrvica1it - masivul
fa i<tl <>tc.J ;
- speciu c1 II -a (pirghia de gr. II) : pundul ck
rezistenta S(' afla la mi}loc, ordinea pc badi fiind
S-R-F ; dnd ne rididi;m pe virfuri, piciorul devine
o astfcl de pirghie ; tot a)a flexia antebratului pe
l.Jrat, prin contractia 1JrahioradiC1Jului ;
i- I I
I

t ,,.

.:.J
- specia a III-a (pirghia de gr. III) : punctul
fortei este la mijloc, o1 dinea pc banl fiind S-}""-H ;
sint cele 'mai numeroase pirghii din <..'Orp, fiind plr-
ghii de vitcza, aa cum pot fi descrisc in mi1carilc
de flexie.
Fig. 3-2 - Pirghii.
s - punct de sprijin ;
R - forta rcactlvA ;
F - for\.:1 activA; bf -
bra ul fortci active ;
br - bratul for\.ei re-
active.
In 'cadnul tpirghiilor, distanrtele dintrc pun:etul ide sprijin S i pm c-
tele celor doua forte F i R poarta numele de ,bratele" a.cestor forte.
Pentru C<'l o pirghie sa fie in echiHbru trebuie ta :

FXbrat F= Rxbrat R

P.i ghia e:ste utiHzata pentru amplitficarea fort i, amplificare data
de raportul R!f:
b) S.cripetii. ln salile de kinetoterapie scripetii sint nelipsi\i in ca-
drul diverselor instalatii mecanice.
Cei mai utiliza1i sint scripetii fiqi, .care, dci nu determina nici un
ife1 de amplificare a 1fortei active, ne permit o serie de aranjamente pen-
tru aplicarea acestei forte in directii diferite, convenaibile exercitiului
fizic dorit.
La . <Tipl'te}( fix, C()ndi\id d, <'chilibru estc F -H, deoarec{' JJra\tl1
fortei sau rczistc ntl'i este egal 1cu raza I'C.>tii scripetelui.
Scripetele mobil, cu toate variantele lui, r0duce forta reactiva 1<1
jumatate pentru !fi0care roata nou-aplicata. Formula va fi :

, H
]n = --
)n
""
in care n estc numar ul de scripcti.
1n kinetologie utilizam rar s cri'petele mo )il.
c) F)lanul 1ncli1Wt. In cliver.-e situatii pacienrtii s1nrt a ezati pe un plan
fnclinat i din <l'Cc>asta pozitie fac o S<'rie de excPcitii fizice. Altcori, sint

115
a c'zati in scop de posturarc pc planul in.dinat. Din pun-ct de vedere fizic,
utilizarea planului nclinat ddica problema dcterminArii fortei F nccesarc
mentinerii corpu ui pc acest plan. Accasta forta cste in functie de mari-
mea unghiu'lui (o:) facut de planul !lnclinat cu orizontala i va fi 'Calculata
astfE'l :

F =-=- G sin ,ry_

in caPe G cstc grcutatca corpului.




3.2. Bazele anatomice



Mi ec1rca a spcdalizat un aparat difcrc'ntiat- aparatul locomoto r -,
care are ca unitate .componenta de baza rt.mitat<:'a k inetidi, alcAtuita din
arti.culatie-mu chi-nerv. Fiecare din aceste trei structuri i i arc un
rol bine predzat, dar care nu se motiv za decit :in rclatia de intcrdepcn-
dcnta a 1ntregii unitati kinetke. Aceasta unitatc va mai purta dcnumirca,
in cursul acestei carti, de NMAK (aparat neuromusculoartrokinetic).


3.2.1. Articulatia

Dupa cum o defin te Testut, articula1ia reprezinta ,ansamblul par-
tilar moi prin care se unesc doua sau mai multe oase vecine". Exista mai
multe dasifkari ale articulatiilor, fiecare av.in.d la baza anumite cr.i,terii.
Pe baza modalitatii de rtm:i re intre oasele componente, articulatiile
se clasirfka .in :
a) Articulatii filbroase : unirea se rface strins prin tesutul conjunc-
tiv ; sint foarte putin mobile, datorlta i fovmei suprafetei osoase articu-
lare, care congrueaza perfect cu cea opusa. De exem:plu : ar.ticulatiile cra-
niului. Tot articulatii fibroase, dar cu capacitate 'Cle mobilizare datorita
legarturii de tesut elastic (ligamente), sint articulatiile interapof.izare ver-
telbrale.
b) Articulatii cartilaginoase : unirea se faJCe prin fiJbrocartilaj, i nu
prin artilaj hialin. Ar.ticulatia permite o anumita m ca-re. De exemplu :
simfizelc (sLmfiza pubi ana), dar i arti ulatia intervertebrala (fLbrocarti-
lajul discal).
c) Articulatii sinoviale : unirea rse face prin c<1psula, existinid o ca-
vitate intrc suprafetele articularf', care permite m:i :,8.ri ample. Aceste
articulatii mai sint ounoscutc i sru.b numele de diartroze.
Forma capetclor osoase arUculare dctermina tipul de mi$ca,re posi-
bila in n -spectiva articulatie.
.Din acest punct de vedere, rliartroze1e se clasifica in :
- articulatii plane .(artrordiri), .in care mi carea cste mai mult de
alunecare (de exemplu, artkulatiile oaselor carpului sau tarsului) ;
- articulatii sfero1de '(enartroze), formate dintr-'0 fata arti.oulara sfe-
roida i alta concava, ca o cupa (de exemplu, coxofemurala, scapulohume-


116
r<1Lt), fornw care permit o foartc m; rc nwbilitatc in mai multe phnuri.
Astfel de m ticulatii sint denumitc i ,articulatii total libere" ;
- articu1atii dlindroidc sau balamale, cu ccle doua 'Variantc : tro-
hlca.di, ca la articulatia cotului, i trohoida, ca la articulati.a radio<'ubita'Hi
supcrioara sau intre atlas i axis ;
- articulatii elipsoidc, <'U .cap articular condiloidian, ca b ai ticu-
Lqi<t genunchiului;
- artkulatii sclarc', cu una din suprafete -concava {'U CC'a1alrtai
convexa, ca in cazul articula\it'i trapezomctacarpient' a policclui.
Articulatiile sc pot cla i,fica :-:;i JX' baza gradelor de libcrtai(', a nu-
marului de dinx tii de mi carc : i('U I grad de lihertate (celc plane, cilin-
clroide i clLpsoide); cu ll grade dl' lilwrtate (csuelaIIrIc);gradt' de libcrtate
(sfcroide).
Diartrozele, inJdifcrent de forma lor, au o structura constanta :
Cartilajul hialin acopr:ra capctelc osoasc care formeaza suprafctcle
articulare. Grosimea lui este mai mare in rzonde de presiune, ca i lin cen-
trul capetelor articulare sferi1ce. Fiind lipsit de vase, nu se poate rc.genera
sau ci:ca.triza, dar .in schimb rezista mai bine la agr('Siiuni. Hrana ii vine
prin vase1c osului subcondral, ca i prin lichidul sinovial. Cartilajul este
lipsit i de inervatie, motiv pentru care el ,,nu doare". Strudura lui in
straturi, cu f.ibre colagene arcuate, ii confera proprietatile de compresi-
bilitate, clastici,tate i porozitatc care stau la insai baza rolului sau !izio-
logi'C.
Bureletul fibrocartilaginos il gasim in special la enartroze, untie su-
prafetelc articulare nu sint egale, ca in cazul articulatiilor CF f?i SH. Cavi-
-tatile cotiloide i, respectiv, g1enoiide ii maresc supra;fetcle l})rin acest 'bu-
.relet circular, pentru a congrua cit .mai pe11fect cu capetele femurale l!;ii
'humerale, care au suprafete mai mari.
Capsula articulara are o structura conjuctiva .formata din doua stra-
turi : eel extern, fibros - continuare a periostului -i reel inrtern, sino-
-vial. Capsula se prinide ca un ma on de epifize, de peri'OSt, de burelet1:11
-filbrocartilaginos, pina la nive'llxl cartilajului. La articulatiile cu m: ari
mai ample, capsula invel te !?i c1tiva centimetri din metafiza. Pe111tru
:intarirea ei apar, in anumite locuri, ni te fascicule if.ibroase, denumite
ligamente capsulare, care contribuie la tfrinarea mt!?carilor.
In alte locuri, capsula are un strat fibros extrem de subtire {uneori,
-chiar lips8'!?te complet) ; sinoviala in aceste locuri her.niaza in jurul ten-
doanelor '!?i chiar sub mus.ou atura periarticu1ara, formrrnd funduri de sac
-sau puTllg'i sinoviale -formatiuni ce faciliteaza alunecarea tendomusculara
in timpul mi cari'i articulatiei.
Capsula del imitcaza o cavitate virtu ala articulara, dcnumita !)i cavi-
tate sinoviala. ln ac.casta cavitate (deci intraarticular) exista in unele ar-
ticulatii ligamentC' putcrnicc, intcposoa:se, care ajuta sau frineaza mi ca-
rea. Astfel de Hgamente sint : ligamentul rotund, ligamcntele ncruci-
;;ate etc.
Capsula arc numeroase terminatii nervoas.c senzitive, apartin1nd !?i
fibrelor dureroaJSe. Ambcle straturi s:int Jnerva:te cu astfel de term inatii.
Exista i proprioreceptori spccializati (baro- i mecanorcooptori). ln capsula
exista i !fibre simpatice postganglionare, .cu rol vasomotor.
Sinoviala cste stratul conjunctivohistiocitar care tapeteaza intern
.capsula, formind, in afara de fundurile de sac sprc exterior, o scrie de

117
p_lJ_uri i:ltt:Il<'. intril:tJticuLtr(', I)Jih' \<t cubrizatc (\ilu.t.it t\i !->iiw\ialc). lmo-
lJillzan'a articulara d<:tcrmina proliferarea acestui tPsut conjunctivohistio-
citar, care umple cavitate<l artic.ulara. Fiind un tesut tlnar, ac ta poatc
oricind retroceda, resorbindu-sC'. Imbatrinirca lui (imobilizare fo.artc indc-
lungata) il organizeaza, blocincl articula ia.
l.ichidul sinoviol sc ;lldfl ca\'it<ttca ;lrticuLlra, fiincl g('nC'r;l1 ell' sin!J\"it,
d, tra:ls<;ud:ttul pb...,m:t1i<'i d, procluscl(' d< clt'-.<'lLtm;qit sinoyial<' :-;;i c;lrti-
Ltginoas<' cc <tpilr in timpul mi')c{trii. " \cc'Lt ;m rnlul clc ;t hdmi (imhi'JJ;l
p<>r(lzit;ttta c:lrtilajului). d(' <l cura\<t cmit<tiL';t articubra dl' ddritw;11ri,
prccum )ide a o lubrifLt, fiind C<lJl-.idtr<tt lubrifi;mtul <'11 eel<' m:1i ]JL'r-
fectc carad<'ristici reologiec.
Liqu111entcle jJUmurticHlure, dt-:i <'Xkrio;tn' drli\'ULI\iil()r, sint lntr-o
stri:1s{1 jntercl<'pencknt<'l cu ;tc<'':lt'<t, n ;llizind n zi'.t<'n\:t <;-i stabiliLtic'a :trti-
cubr[t, parti<"ipa Ja ghichr(';t mi';icarii, blodwadt < xcesul cl<' mi:;;carc, rl'gu-
larizind foq:1 muscuhtra.
Ligc:nwntcle int S<'cliuJ unei bogak re\cl<:> cl<' t(rmina\ii ncn o;tsC'.

3.2.2. Mu chiul

Elcmcntul motor al mi carii, mu$chiul rcprPzinta obicdivul eel m:- i
importa;1t ul kinctologici (chiar 1n.aintea articulatiei), care sc lasa i CC'J
mai bine lucrat. Este componenta fina'Ia a eomplexului neurom uscular s:1u
a ,unitatii motorii", cum se mai numer;;te acest complex.
Desigur ca in acest subcapito1 va fi vorba nU'mai de mu chiul striat,
nu si de musculatura neteda.
Exbta in corpul omenesc mai 'bine de 430 de mmpchi s tria1i, care
1X'prezinta peste 40-45o;
0
din gi"C'uta1ea lui.
Forma i dimensiunile mu chilor sint foarte variate, :fiind adaptate
regiunii !?i functiei. Exista astfel mu:<?chi scurti i Iungi, mu chi .lati r;;i
mu chi inclari, mu chi s,ubtiri i mu chi gro i.
Componentcle macro-scopice ale mu chiului sint : corpul muscular,
tendonul, jonctiunca tcndomusculara, tecile sinoviale, burselc seroase
anexe.

3.2.2.1. Corpul muscular

Mill?chii unui segment sint inveliti de o fascie comuna, care, in {'a-
zul unor rupturi, perm He hernierea mu hiului.
Fiecare corp mus-cular, la Iilndul lui, este 1nvelit de un man on con-
junctiv (peTimysium-ul extern), cu rol protector in 0fort, ]imitlnd 1ntin-

ckrca mu<:>chiuJui. lntrc' peTim_ysiwn-ul extern i fascia com uun,al"el::d
\CSLlt lax conjunctiv, care permite alunecarea planul'ilor in timp'cl1 con-
trac\,iei. o scrie de ,scpturi conjunJCtiNe pornesc din pcrimy.<;,ium-ul C'Xtrrn
in interiorul corpului muscular, pc cal'C il separa in fascicule muscularc
rnai groase sau mai subtiri, in funqie de grosimea mn .chiului. Aceste
scpturi formeaza in totahtatca lor perimysium-ul intern sau enclomi-
syum-ul. Fi,ecare fascicul cuprinde 10-30 de fibre muscularc.

Fib r a muscular a rcprezinta -celula musculara organizata pe
structura gcnerala a unei celulc din ongani'sm, cu membrana (sarcolema),
proto plasma (sarcoplasma), nuclei (nu.cleii sarcolcmali) i, 'll1 plus, ni tc-
structuri citoplasmatice diferentiate, specifice- miofibrilele.


118
J
0
. . .
L\lil. , i
1
l'l d \lll(' i r i l)J' l' !1; ll' ('ul:: :. \ \ : Ir i; i / , 1 ell ' L i .: \ I \ I ! ' 11 i II' ' . j I' i i; I
25-:)) em .(de exemplu, Gl la suriunu..... ), i.1r gro:,inw"l ei dv b 10 la 1 fJU p...
a) Sarcolenw, membrana celulci muscularc, de 20-100 A gro imc,
estc bordata pe fata intPrna de nucleii sarcolcmali, cnrc sint tlungi\i pa-
ralel cu axul lung .al fib rei.
]>( Ll\<l cxt<-.rna ;1 .c,;lr''()Lnwi St' ::f!:1 un strat dC' \I',Ut C!lllj1l':cii\, cu
nucll'i rr1tunzi fibrol"JLI:-.lici .. \ . c,t str:11 SC'l) \ra cclulclt' !1lll ,, liLt; .'-,; 1111
tnhuit < mfund:lt cu sarccllcnu, care t"'1!' m ii sub\ir<'.
l :1 . ,,:rcolcma sint pb:-;at< d!l\ltl cll'llH'11i<.' anatrlmofu:H \i()i1ak inlpor-
Ll:l!: : pari<':\ posbinapiic[l :1 pl:H ii mot11rii (unica Ll fihrek ;J]h<' i mul-
tipl[t Ja CL'1C' ro)ii) i inc('putul im agina:-i1or tubular .' alC' sistemului tulm-
lar ,T'', p; in c:1n' s]nt c!irij:tt< impu1<-;uri1<' 1wrvoa\C' ;J rC' C'll'llli'Jlkk con-
tractile (a sc vedL'Ll m:ti dcpartc).
b) Sarcoplasnta reprezinta o protopbsma nedifercntiata, in care se
incastrcaza miofibrilele. Cantitatea de sarcopLasma variaza in functie de
activitatea musculara. Mu chii oculari, respiratori etc., adidi cei in acti-
vitate permanenta, sint bogati in sarco-
plasma (mu chii ro ii). 'Mu chii care se con-
tracta rapid i obosesc repede sint. saraci in
sarcoplasma {mu chii albi).
ln saocoplaSima exista o serie de gra-
nule fonmate din :mitOcondrii (sarcozom:i),
grasimi, picaturi de lipoproteine.
c) Miofibrilele sint singurele elemente
contractile ale mu chiului. Dispuse in fasci-
cule, sint de ordinul sutelor de mii, ocupind
J

2/3 din spatiul intracelular. Miofibrilele sint
orientate in lungul celulei musculare, para-
lele intre ele, aparind cu o structura tigrata
prin alternanta de zone (discuri, benzi) intu- s
neoate cu zone dare (fig. 3-3).
Portiunea de miofibrila cuprinsa [ntre
doua linil ,Z", denumita sarcomer sau ca-
suta Krause, reprezinta unita:tea contractila
propriu-zisa a fibrei musculare. Linia ,Z"


mm








--- .........
...
.
.
.
.
.
.
.


.....
.
..

.
.

.
.

.
.}




....;
(stria Amid) 1se insereaza pe fata interna a
sarcolemei, trecind la acelai nivellj)rin toate
miofibrilele i legindu-le.
Miofibrilele s1nt compusc din miofila-
mcnte de miozina i actina aranjatc longitu-
dinal, care detenmina di cul dar izotrop I
fonmat din actina !?i discul intunecat anizo-
trop A for,mat din miozina. ln discul A pe-
Fig. 3-3 - Miofibrila.
s - sarcomer ; A - discul 1ntu-
necat ; I - dl.scul clnr ; H - zona
,H" ; Z - Unia .,Z" ; M - Hnia
,M" : I - dispozitia miofllamen-
telor de mioztnA : 2 - d!spoz1t1a
miofilamentclor de actin;'\ ; 3 -
dlspozitia miofilamcntelor de m1o-
zinA actinA ; m.m. - miofila-
mentul de m1oz1nA ; m.a. - miofi-
lamentul de actinA.
netreaza !?i filamentele de actina, dar numai pina la zona ,H". Linia ,l\1",
mai intunccata, rezulta din ,cumularea la acela!?i nivel a unor mid umfla-
turi de la capetele n1iafilamente1or de miozina.
Aranjamentul min'filamentelor pe o sectiunc tran S versala se poate
vcdea tot in fig. 3-3. ISe poate observa .ca fiecare molecula {fibrila) de
miozina estc inconjurata de 6 molecule de actina.

119
d) J\1itoconclriile surcoplusmice au fost dtnumitc de lhtzius. cu apr().lj)('
100 de ani in urma, sarcozomi, dar studierea lor completa este relativ
recentA i se datoreaza lui Palade. Se grupeaza in jurul nucleilor, al placii
motorii i intre elementele contracti'le. Sarcozomii sint purtatorii echi;pa-
mcntului enzimatic celular, care metabolizeaza acidul pmuvic pina la
H20+C0z. Ei sint totodata i rezcrvoare de cnergic, stoc'ind ATP.
e) Reticulul sarcoplasmic rcprezinUi un sistcm canalicular longi-
tudinal (sistcmul tubular ,L"), care, la nivclul jonctiunii dintrc disC'ul dar
!:'i eel intunccat, se tcrmina cu o dilatatie cu aspect de cisterna. Intrc
doua cisternc sosc tc cite un canalicul din siSJtcmul tubular ,T" pornit
din sarcolema. ComplC'xul crlor doua cistcrnc formcaza cu canaliculu I ,T"
,,triada" descrisa de P.aladc. Ficcarc sarcomcr arc dtC' doua triadc
(fig. 3-4).
f) Proteincle mw.culGre sint foartc numeroasc, clasificindu-sc in pa-
ku categorii : proteine sarcoplasmice (mioglobina, enzimcle), protLinC'
miofibrilare (mioZ'ina, actina, tropomiozina, troponina etc.), proteinele for-
matiunilor subcelulare i proteinele stromei (din sarcomc>r, formind mai ales linia
,Z").
Cel mai bine cunoscute, depcl9ind 50o;
0
din structura intregii fibre
mus-culare, sint proteinelc miofilbrilare, des pre care vom schia c'iteva no-
iuni.
Miozina este dispusa, in :filamente groase, in discurile Sntunecate.
Molecula de miozina, 1unga de 1 600 A i groasa de 20 A, este !formata din













Fig. 3-4 - Miofibrila cu triadelc-
(dupa Paladc i Porter).
M - llnLa .,M" ; Z - linla ,Z".













doua fragmente : meromiozina u 'Oara (LJ\!IiM =light meromyozin} !?i ffi('-
romiozina grea (HMM =heavy meromyozin). LMM este orientata longi-
tudinal, in timp ce HMJM apare sulb forma unor punti traniSvensale. Exista
216 a<;tfcl de punti la un filament de miozina. HMM arc activitate
ATP-azica (hidroliz mza ATP) i sc poate co bina cu actina, rcalizind
-<..ictomiozina.


120
Actina se gas tc in filamcntelc discurilor dare intrc zona ,.H".,
i linia "Z", pe care se inscrcaza. Actina se prezinta su!b fol'lm.a gldbulara
..(AG), can', ,prin polimcrizan, devine actina fibrilara (AF) !?i, suJb acea:sta
i rma, in.teractioneaza cu. miozin. AF cste compusa din moleoule.,..c:;ferice
.ar,mjatc in dow'i lanturi cc sc autoinfa oan'i helicoida.l.






I

r-.
I


Tropomio:z:ina face parte din structura filamcntelor de actina, sta-
'bilizind-o ?i polimerizlnd-o. Ea sc prezinU\ ca un filament alungit, in jurul
caruia sc infa oara spirab hclicoiclala a lanturilor monomcdce de ac-tina
(fig. 3-5). Tropomiozina nwnti1w stan'a de contractic' :1 mu chiului - sta-
'rC'a de tetanos muscular.
Troponina este dispusa in gramezi bilocularc la ficeare jumalate
de spira a lantului de a:ctina i favorizcaza interactiunea a'dina-
tropomiozina.
Toatc accstc structuri ale Hbrci muscularc ii vor gasi justificarca
in functionalitatca ei, In complicatul procc'IS de rccc.ptic <l incitatici ncr-
voase i de raspuns motor muscular, proces ce va fi di:scutat mai dcparte,
dnd vom aborda bazcle fiziologice ale kinetologiei.
Fibrelc musculare se prind 1n mai multe feluri de tendon. Astfel,
la mu!-;ichii plati (fesier, sternoclcidomastoidian, croitor etc.) f:ibrele mus-
CUlHre sint paralelc !?i a!?a sc prind pe tendon sa.u aponevroza. l\Iu chii
fusiformi au acela.5i aranjamcnt paralel (de exemplu, bicepsul brahial).
0 serie de mu!?chi au fi.brele convergente sprc o latura a tendonului
(mu chi pcnati sau peniformi). Exista mu chi unipenati (extensorul lung
.al dogetelor), bipenati (lungul pc ronier), multipenati, cu .fa'S-C'icule ce
converg spre mai multe tendoane (deltoidul), cireumpenati (tibia'lul
. anterior).
Unii mu chi, ca lun gul adductor, au fas.ckule care diver.g de la
punctul de originc pc o suprafata larga (mu chi radiali sau triunghiulari).
Problema modalila\ii prindcrii fibrclor mus('ular(' ck knclon :1 fost
mult timp controv('rsata. Cu ajutorul mkroscopiei el(ctJonice s-a con-
statat ca sarcolcma face ni te cute adinci, de care, pe fata interna, se
prind miofihrild(', iar de fata <'xterna se prind fibrele de <.:olagcn ale ten-
donului. Dc'ci, fasi.cull'le musculare nu sc> continua cu fi:brelc tendinoase.










121
......












c care strabat c<..malc ostcofibro;1se sc In \l'lcs<' cu eci
no\ ia c orrnate clin1r-o 01 a viSC'('r l a pt' tNl on, ;ill :dLt p:1ril'Lda.
X' {' l!lalu1 tJ<;tC'o.fii:>T"<h. - sk tt'ci sin()d:t {ri\:ti !Junc"t :dune- car(' a
en unu UI ; . :3-0). ln por\iunilC' Etrii 1('d6l sino\ i;tla, l'XhtCt :Jn jurul
tendonului un \csut grasos arC'ohtr clenumit p:tr ttcndoil. Jntr. kndon
i patul de alU!wcarc a lui legLaHt'u'ramcozotL'ndonul - o suita de straturi
conjuncLi\ t' CT c,mtin vase sanguin ,.in arcade'' pl'ntru nutritia
tcndonului (care cstc intotdcauna dcfidtad1). l\Iczotcndonul pcrmite o
buna mobilizarc a tcadonului in timpul contra:ctici .
.Ascmanator tecii sinovialc a tcndonului, a\ ind ;IC'da-:;i rol, hurs<1
scruasa c dczvolta in zonelr_, in care tcndonul sau mu chiul sint ame-
nintate sa se lezcze prin frccare sau presiune intc>rmit<:>nta. Ca i tcaca
sinoviala, bursa contine un lichid lubrifiant de tipul lichidului sinovial
articular (fig. 3-7).






Teaci_!i!Jro si



TMt/017'






.
'...
W
..... ...."
.
b
Fig. 3-6 - T('cil(' tendon UJ
(durn'i If. llolli!z.<;head).
Fig. 3-7 - Bursa seroas[t (a} i
tcaca sinovialii (b) a i<
,.
'
.
n
.
donului.


Sub raporturilc structural :i functional, mu chii au fost catalogati
in mu!?chi tonici, de tip I - in general mu chi cxtcnsori - i mu chi
fazici, de tip II - mu chi fll'Xori.
M u $chi i tonic i sint mu chi .proximali, antigravitationali, sar
o articulatic, au tPndoar1e late, travaliul lor Pste J)u\in intPns, S(' contracUi
lent !?i o})OS{'SC grc>u.


122
0
'\ l lL -(' II i l .r (I z i (' i c, i 11 t 11ll:':( h i "\ l I:( . di(' i; tl i ' :-;;I!' ( l : \ L I : i ; 1 . ( '\1L : 1 : i '
au tt>ndoanc lungi, realizcaza contractii rapide i obosesc u or.

Aceasta cla<>ificarc a mul?chHot 0ste relativa, dc'oar 2c nu cxi<>ta
mu chi exclusiv fazici sau tonici. l\lai corN't ar f.i -sa e \'orhc'<l'1ca de
rilspunsuri ( ontractii) .fazicr sau tonif c. Exista insa 1n <'Omponenta'n1U -
C'hilor fibn musc ulan' fazicc (fibn' ;db<') i fihr<' muscul:lr< t<n : \' (fiim
J'() ii). lntr-un mu';ichi preclomina un tip s;1u ;l}tul d< fibre' lllll'ictdan. .
/\stfc l, in flcxori, in \'astul cxUrn, gc nwni, s< minwmbLmos, 111U';chii poc;-
turii, pnclomina fibrC'lc ro':'ii, in timp <'l' in c:'\ttn:-;ori, \;1:-;tul iJltt : Jl, "'llc:JJ,
stmitcJJdin<JS <.'tc. pn'dumni[l fibrcle allh'.
Fihrele ullJc sint sar;lc< in miclgl,lhina, mitoconclrii ';ii cnzinw (JXJll:l-
1i\ c . Hc z: n c lc dl' ATP sint red11Sc'. V;ts< uLtriza\id tstc mai saLI a. Sti-
muluJ Jwn os paninc ck b mot(JJWuronul alfa (marc), clc-ic'rminind con-
tr H'\ii rapidc, fazi.cc, c[l.ci accstc .fibre au o singura sinapsa ncuromuscuL1ra
care gC'r crcaza pottn\ialc de aqiun<' cc' S<' propaga in toata fibra mlL<->< u-
lara. 0 astfcl de contrac\ie cc'n' o man -chcltuiala cneegciica, motiv p<'n-
tru care fibra obos.e te repedc.
Fibrell? ro. ii sint bogatc in mioglobina, mitocondrii i AoTP. Au rctca
ampH1 de capilarc sanguine. Activitat..ea lor tonica se datorcaza mo- ton< uronului
alf<1 (mic) din L'O;lrnC'l<' ant<'rioar('. lH'<'si<' fibre au mai multc sinapsc
ncuromusculan', can' nu dl'termina insa .poh'n\ialc de a.ctiurH'
propagate'.
Haspunsul tonic cstc de intcnsitatc n'dusa, dar de lunga durata,
cere un consum ctwrg-ctic mic, moti v pen tru care fihrcle ro ii oboscs:c grcu.


3.2.3. N ervul


ln limbajul clasic, tripticul mi carii cste reprczcntat de articulatic-
m U)chi-nerv. Expresia de ,nerv" estc dcsigur si:mplista, caci proc2sul de
inc'rvare musculara impHccf b,''Serie de structuri bine diferentiat-2. Doar
pcntru a pastra schema ,pre entarii bazclor anatomice ale mi carii inti-
tulam astfel a0est subcapi: <?L
Ncrvii musculaturii; striate con tin, in marea lor majoritate, fibre
mielinizatc de diametrc .difcritc (2-20 (J.). Aproximativ 40o;
0
din fi.brclc
nervoas.c ale mu!?chiului -sint fib.rc ufcrente !:iCnzitivc din grupul fibrelor
nervoase .cti diamctru marC' ( )-2' 0 !L) ; rcstul de 600j din fibr0lc ner-

voase sint efcr.cntc, motorii, 1/3 fiind din grupul fibrclor ru dia:metru
mk (2-6 tt) - fi'b1c gam a -, iar 2;: din grupul G <ir cu diametru
marc (B-14 !J.)- fibre <dfa.
Nc'rvii motori con\in fibn simpatin C<ll'C S<' tl'I'mina in r:::crctii
Yasl'lor de sin:gc intLlmuscuLtre,' Jwparticipin:d 1a incrvarc'et Hbrl"i mus-
culaJT.


3.2.3.1. Jonctiunca mioncuronala

UJ1'mu chi pt inw tL' cl'l putin o ramura ncrvoasa, de multe ori doua
sau mai ml,.tlt(', care deriva de la rnai multi nervi spinali, in aa fcl, incit
un mw;>d1i <.ll'l' o i mrv;.q i<. pi urisegmcn tara. Inainte de a patrundc in

123
111ll';('lli, tbr i dup:t JWlll'1Ll\ic, ncrvul (cilindraxul) c rami,iiC:l. fit'\',lrt:'
fibra musculara primind o ramura nerv<>asa (fig. 3-8).
La suprafata fLbrei musculare, axonul formeaza o a11borizatie ter-
minala (fig. 3-9). Axoplasma nervului nu intra in contact cu sarc<>lema
fibrei. musculare. Tcrminatiile nervului fiinrl prinse in ni te anturi pe
suprafata mcmbranei sarcoplasmei, care este plicaturata ,in palisada",.
a par ca ni tc spini. Coutf';mx a numit aceste ner{_:-.gularitati ale mnmbra-nei



Fig. 3-8 - Jncrvatia motorie tcrminala
(dupa 13asmajian).

Fig. 3-9 - Arborizatia ter-
minal<l axonala pe o fibriL
musculara (dupa Basma-
jian).












Fig. 3-10 - .'l.paratul subneu-
ronal (dup[t Basmajian)
Fig. 3-11 - Placa motorie (dupli Couteaux).

,aparat subncuronal" (fig. 3-10), reprezentind o bariera anatomica intre
axoplasma i sarcoplasma. Aparatul subneuronal trebu-i(' mns.idcrat ca
parte postsinaptica a jonctiunii mioneuronale, avind o intensa activit:1te
acetilcolinesterazica.
Jonctiun<>a mioneuronala, sau sinapsa neuromusculara, sau placa mo--
torie are trei pari (fig. 3-11) :

124
- p; rtea .pn sinapt ic;'t, rcprczt'n Llt{t dt term inaia axonullli d( ':11 i\ ,_
linizata ; aceasta terminatic contine neuro.fibrilele, mitocondriile, v-t.zicu-
lele sau dilatatiile sinaptocc ce contin acetilcolina (intr-un buton ter.rninal
axonal exista 15-20 de milioane de astfd de vezicule) ;
- fanta sinaptka, adica spatul dintre axoplasma i sarcoplasma
(intrl' membrana prcsinaptidii cca postsinaptica) ;
- aparatul subncu1 onal (vezi mai sus).
Fibrel<' mus ularc ;llht' au o singura jonctiunc mioncuron;tla de
ac{'st fel, in timp ce fibn'll' ru ii <lll m;li multe.

3.2.3.2. C lile motorii voluntarc

La sinapsa neuromuscular{! - a)a cum s-a vazut - sosesc tcrmi-
na iih' cilindraxului motoncuronului alfa, cu scdiul in coan1elc antcrioarc
ah' macluvd spinarii. Exista doua tipuri de motoncuroni alfa in cm nul
anterior mcdulnr :
Neuronul nwtor alfa
1
(motoneuron alfa fazic) - celula marc, cu
axon gros, cu conducere rapida (60-100 m/s), care dctermina contraqia
fazica. Terminatiile lui se due la fasciculele mus.culare fazke (a1be).
Neuronul motor alfa
2
{motoneuron alfa to-
nic) - celula ,mai midi, cu axon subtirc, cu con-
ducere lenta, care li i trimitc terminatiile sprc
fasciculele musculare tonice {ro!?ii).
Neuronul motor medular este denumit, de
catre Sherrington, ,calea finala comuna", deoar e
la el ajung lfibrelc terminalc .ale cailor descendente
pornitc din cortex, diencefal, trunchiul cerebral i
ccrcbcl (calea piramidala, calea extrapirarpidala,
cailc cerebcloase descendente). Calea extrapirami-
dala cuprinde o serie de tracturi descendente
(tectospinal, rubrospinal, olivospinal, 'Vestibulospi-
nal etc.) (fig. 3-12).
lntre neuronul motor din cornu!anterior i
sinapsa neuro:musculara, dlindraxul motoneuronu-
lui alfa contribuie la formarea nervului rahidian
(spinal).
Se tie ca nervul rahidian arc urmatoarele
componente : radacini - trunchi - ramuri .ter-
minale.
Axonii celulC'lor cornului anterior formC'nza
raclacina a11ll'J'ioar[l, Cll fibre efercntc de urmatoa-
re}e tipuri :
- fibre miclinice grmlsC' (8-14 I(J.D (axonii
motoneuronilor alfa) i mijlocii (3-R fl.), care s1nt

Fig. 3-12 - Calca co-
muna - motoneuronul
nlfn.
1- tr.'l.ct corticospinal (p!-
ramidal) ; 2 - tract rubro-
spinal ; 3 - tract talamo-
tectoreticulosp1nal ; 4 -
tract vestibulospinal ; .'i -
tract olivosp1nal.
<lxonii motoncuronilor gama ce asigura inervatia fusului neuromuscu'lar
(\ ezi mai dcparte) ;
- fibre mielinke subtiri (sub 3 fl.)- fibre vegetative preganglionare.
Radacina postcrioara cstc scnzitiva, avind fibre aferente. Pe tra-
iectul ei se afla gan;glionul spinal ce conti111e protoneuronul senzitiv. Ra-
dacina posterioara <'ontine fibre mielinice i a.miclinice :

125
ti) l'ihr, 111i1 li,1i(,. gl,l.l t' (tip l) ck 1:2 :2iJ ;1. 1cl ,,,I :t: . :, ..
1
.i:.t,
, d: l' tl',lll l11it ::,cn ibililald }JI'O}Jl'iocepti\ a.
b) Fibre mielinice mijlocii (tip II) de 5-12 !J. cu conducere mai
pu\in rapida, care transmit scnsibilitatea propl'ioc"<.:"ptiva i pe C'(:"a tactila.
c) Fibre miclinicc suhtiri (tip Ill) de 2-5 (J., cu conduc:<'re lenta, care
1 ransmit sonsibilit:1tca so:matka durcro:1a i JW CC'\ tC'rrnica.
cl) Fibn' <lrnielinic, (tip IV) cle 0,3-1,3 :J., car- tr;m:-,mit .ensihili-
Llka clurcroa:-,{t yjsccrala.
CL!sifi<';lrca cl<' mai sus !l]Ltr\inc lui ErLmg r 0i C,lss('r, cLtr m;ti
<'XisU1 o cLtsifican' <l fihrcl()r Jh'nn;tsL', utiliz;tUi \()t m"i mult in ultimul
timp {'<.ll'l' <'lrt' Ja baza nLttia vikza de concltH'clc/di;mwtrli.
C()nform accst<'i cbsificari <'xista trci gnl)w m;lri (lr fibre :
FiiJre A: cu ; x<mi mitlinizat
.
i s
.
i <Wind cli.t:ndrul ('Cl nni m;:r,. l:1

dccasta grupa intra patru subgrupe d<' fibn':
- alfa (v = 60-120 mjs) fibre mntod i ploprio:'('j)t i\.<' ;
- beta (v = 30-70 m/s) - fibre ale sl'nsihili.tatii tadill' ale
musculaturii lente ;
- gama (v = .15-40 m/s) - fibre al(' fusuril<)r musC'ularc;
- 'delta (v = 5-20 m/s) - fibre rapide ale scnsibilitatii du1 c oase.
Fibre B (v = 3-15 m/s) : cu axoni mielinizati i cu un dianwtru
sub :3 [J. - fibn' vegetative> preganglionarc i vC'gc'tC1'ti\'(' < fC'r<'n1.r .
Fibre C (v = 0,5-2 mjs) : amieliillice, cu diamctrul dt' 0,5-l !J. -
fibre cu coruduccre lenta a durerii, care sc gascsc i in fibrele vc-.g,tative
postganghon:arc.
Radadna anterioara unita cu cca posterioara formNlza trunchiul
nervului, nivel de la care ncrvul spinal reprczinta un 1wrv mixt. Din
acest ncrv mixt, imcdiat dupa ie irea lui din gaura de conjugarc, sc des-
prinde o ramura n.'cunnta (ramura spinovc.'rtcbrala Luschka), care repft-
trundc in canal.
Trunchiul nervului spinal se desfacc apoi in do:Ja ramuri - <.tml)cle
raminind tot mixte:
- ramun1 anterioa1 a va i1wrva regiunilc anterioare i later:de ale
trun.chiului !)i abdomt'nului, precum i membrele ;
- ramura dors.ala estc destinata musculaturii i pir..,lii sp ttclui.
1Motoncuronul aHa din cornul anterior apare del"i ca unica lC'gatura
intrc musculatura voluntara i toat ' posibilitatHc de comanda sau de-
daJ2_ are a. mi carii, fie prin apcul spinal simplu reflex, L(' prin rl'lc.'ele
superioare.
Dcsigur, arcul reflex spinal nu cste voluntar, cl nu poatc fi pus
in eviderita dccit la animalclc spinalizatc, dar H inseram aici p('ntru ca
utiliz 'aza cttih' i ncuronii mi carii voluntare.


.3.2.3.3. C iilc motorii involuntarc ale activitatii tonicc

Distinctia intre activitatea voluntara musculara si cc'<l tonica estc
dHicil de facut din punctul de vcdcn' al functi:ci de mi) arc', dar ca aparc
m lt mai <.'vidcnta sub rap<:rtul structurilor anatomkc implicate.
1. Celulele nervoase din corpul anterior. in a:fara motoncuronilor
.alfa de care s-a. vorbit, cxbta in cornul anterior i alii ncuroni, {'are
partkipa direct la actul motor :


1.26
'
,A.1.Q.!oneU1onii gmna. de ln care pornesc fibre tip A_gama pC'ntru fusul
muscular. Ac;eti neuroni gQma_inLdc___douA_fclurfi_gai1}c1__ dinamici, ai _
'Caror axoni se opresc in zona polm a a rfL . r f l a t'ci,
cu axoni care nJUng n zonn ccu ibrei intra u .ale chiar c
s< . 1 , , r a 'ibrd.
----('pttzlelc l?ens!ww (ale sistemului inhibitor) sint dC' fapt Jwuroni
in1l'IT;llari spedaliza\i, C<lrt' determi na fcnomene inhibitorii pentru to\i
neuronii din V<'('inatatc-, dar mai ahs }Jl'ntru motoncuronul alfa.
;\:<'lLmnzi interculuri - celult de talie mica, dl' apro<I]J<' :30 dl' ori
m;ti IHtmcro)i t'<t motoneuronii - fac hgatura intrP n\uronii motori, c;t
s
.
i intrc krmin;tt
'
ile tracturilur nprvoa ;l' ('l'r<'hromcdulan -,j 111<liotwuroni
(Jwntru cal< a piramidala c.s.tlregula).
Neuronii cord01wli lwmolateroli s<m heterolaterali fac lPgatura intre
ctaj\'lc nwclulare in cadrul cordoanelor ml clularc.
1:\tit ncuronii intercalarl, dt i cei cordonali rcprezinta, clc fapt, Cl'-
lulc 1wn o 1sc p ntru ioatc tipurilc ck tcti\ itatc motricc, nu num;_ti pentru
cea tonica dcsprc care se discuta acum.
2. Fusul 1nuscular estc un organ receptor specializat, care functio-
neaza inclcpendcmt de con tiinta noastra. Fusul muscular estc o formatiune
fusifurma ell' 0,7--4 mm lunginw i 0,1-0,2 mm 1{1\imc, dispus{l intn'
fibrell' musculare, 1nvdiUi de o capsula formata din lanwle cclularc con-
centrice (fibrocitc alungi tc), inlrc care exista fibre de < olagcn orientate
in axul lung al fusului. in interiorul accstci capsule se afla 3-10 fibre
musculare (numtte fibre int1 afuzale, pentru a fi diferentiate de fibrelc
cxtrafuzale).
Fibrci intrafuzalc i se descriu trei rcgiuni :
- zo:1a polara, la extremitati, eli multe miofibrilc ,saracc 1n sar-
coplasm-a;
- miotubul, care face legatura intre zona polara i cea ecuatoriaUi
(centrala), bogat in sarcoplasma .J?i sarac in mi<;>fibrile ;
- zona centrala, cu nuclei volumi.noJ?i, putina sarcoplasma, cu
miofibdle spre periferia ei, unde se afla terminatia anulospirala.
In fusul muscular exista doua tipuri de fibre intrafuzale :
fibre cu sa:c nuclear (sint mai mari, avind multi nuclei in zona
ecuatoriala) ;



Fio. 3-13 - Fi-brele fuzale cu sac !;ii
Jan\ ntwh;tr (dup:"t P. Sullivan).
1 - afcrenta primarll (fibri'l Ia) ; l' - afe-
renta secundara (fibra IIa) ; 2 - efe:rcntll
- flbr:l gama dlnamlc ; 2' - cfercnta - ti-
bra gama static.
I !'


- hJr.i kuli cu
sac /luclt>lr
J;:-f-------,'---"--



fibre cu lant nuclear (sint mai subtiri, iar nuclcii sint dis.pu i
,in ]ant") (fig. 3-13).
a) ln<>n:atia senzitiva. ln zona centraHi a ambelor fibre intrafuzale
se gase te terminatia anulospirala - rc>ceptor primar -, alcatuita din
fibre mielinizat.c cc' infa oara, ca. pe un mosor, zona centr.ala a fibrelor
i ntrafuzale.

127
U n al doilea receptor (receptor secundar), ra un buchot (oflorescl'll ta
Ruftfini) mai mic, mai slab mielinizat, estc plasat spre pcriferia fibrei
intrafuzale, mai ales pc fibrelc cu lan1nuclear.
CAile afe ive le a a . nt rc )re-I
z 1tatc d ra A r 1 I a de ]a rccC'ptorul anulospiral ide fibra An
.b formatiunca u fini (fig. : -14).

J,;c nuclur




-._-_---::-----=--- - -
- -- - -- ------ - - -- ...

--





rorm<llrur:c
,f'{/IIi17I)



Ltl!!l nuc/Nr
l'dJt<i ' /



,Fig. 3-14 - Aferentele senzitive de Ia fusul muscular (dupa P. Sullinan).

b) Inervatia motorie. C8.ile eferente motorii rrincipale ditn' fusu
1

mus.cular ajung la ,pUidle terminale", care se gascsc in zona polara (JX'n
tru fibrelc de la ncur'onii gama dinamici) i in zona juxtaecuatorial?
(pC'ntru fibrde de la ncuronii gama statiri).
Sc dcscriu de as.emenca ckrente de la ncuronii beta sau sehC'lC'tofu
zi.motori, ai caror axDni probabil incrveaza fi:brelc> extrafuzale, ca ).
fibrele fusului muscular (cu tcrminatii in plac-a motoric din zona polani:
{hg. 3-15).



Fig. 3-15 - Eferentele motorii catre fusul musc-ulat (dupi"i
P. Sullivan).


3. Organul tendinos Golgi se gase te 1n tendon, l:i nga joncti UJwa
ace'stuia cu mu.."';'Chiul, av1nd aspectul unui corpuscul dt' O,G mm, !neon-
jurat de o capsul[t conjunctiva format[l din fibrahla ti. Oite 10-15 fibre

128
mu:--,cubr<' sint con<'l'Ltk Ia aC<'b:;i ()Jg;tn Golgi, iar starc;1 d<' t<'n iunc
a acestui manunchi de fibre il stimuleaza.
De la or.gan ul tcndinos Go1gi - un proprioceptor - pornesc afc-
rcn\e din fibre miclinice groase tip lb spre motoneuronii alfa (fLg. 3-16).
4. Cailc nervoase de lcgi:itwa pot fi aferente l?i eferente.
n) Cil ilc nervoo se of crcntc. De
Ia rcceptorul musculotendinos (fu-
sul muscubr i organul Golgi) por-
ncsc afcrcn\c sprc et'llll<'k IWi'YO:ls<'
ale cornului anterior, prin intC'rnw-
cliul protoni'Umnului s<'nzitiv -spin;d
FiiJra Iu sau fibra aferenta
primara (A I) pornP tc de la recep-
torul ecuatorial al 'fibrci intrafuzah'
de tip sac au lant nuclc'ar {fotma-
tiunca anulospirala). Ajunsa in cor-
nul anterior, face sinapsa cu : mo-
toncuronul aHa '(agonist) ; neuronu'l
intercalar facilitator, care apoi se
va lega .i el de motoncuronul alfa

Fir;. 3-16 - Org;mul U>ndinos Golgi
(dupa P. Sullivan).
(sinergist) ; neuronul intercalar inhibitor 1(Renshow), prin care se va lega
toneuronul alfa (antagonist) {fig. 3-17).
Fib1a II - fibra afcrcnta secundara (A 11 ) (IIa) - porne te de la
f iunile Ruffini, care sint juxtaccuatorialc, in special pe filbra intra-
fuzala tip lant nuclear. ln cornul .anterior face sinapsa cu neuronii inter-
calari i, prin ei, cu motollleUronii alfa, cai fibra Ia. Dilferentierlle tin


I
Ill!N17 1Htll1
Iac;lt!<9/o;
Fiq. 3-17 - Sinapscle fibrei Ia (dupa P. Sullivan).


de actiunilc condusc de acestc fi:bre (a sc vedea suJbcapitolul 3.3 ,Ba-
zele fiziologice"). .
Fibra Ib plcaca de la organul tendinos Golgi, facind sinapse cu neu-
ronii intercalari inhibitori (Renshow) sau fadlHatori i, prin ei, cu moto-
neuronE alfa ai agoni1tilor (homonimi), sinergi tilor i antagoni tilor.

9 - Kinetologlc profilacticA, tcrapcutica 9i de rccupcrarc - cd. 239
129


IJ) Cdile nertousc efrr<'ntc. De la motoncuronii col'nului anterior
axonii lor ajung la mu chi prin :
'

- fibra A alfa - dlindraxul motoneuronului alfa, care ajungc la
placa motorie a filbrei musculare ('Xtrafuzale
. -Jibra A gama dinmnic -
'
cilindraxul moton.fl.Welina-
n -alu' -g Q ' ?._<ma _polarii _a_flJ2l1i_int afuzal<' ; -

- --- ----------

I uS nus Cul;r



f:CICI rT!u.frtl
J..yr,j 1/} 1/,-r'/,.','f,,i
A1rliOI1t'//rOfl <1ild
MoltJI1 urtJ17 j<Ymt9
ll'f'ur0/1 ,fl.'l'rta!.?r



Cciu.:t
lft"llS/;ow
t'tl'd'. ld.t' J,",J.r;
r17 'r 1
St/ir,r;u/












Fig. 3-18 - Unirtatea miota:tidi (bucla gama i circuitul Goh i) (dupll
Isch).

- .... fibra A ganw static - cilindraxul motoneuronului ; ama sta
ajun . in zona jux.ta<.'cuatori a uz e e iar in v-ecinatatea
ormatiUm or u
1
1111 rC"<.'C', on secun ari) ;
- 1 re e .a, pornHe e a mo oneuronii cornului anterior (tilp ?),
care ajuag, :prezumtiv, abit la filbrele eXJtrafuzale, cit i la celc intenfuzal<.'.
Dupa unele pareri, ar ajungc i la organul Golgi {di majoritat0a auto-
rilor afirma ca ac.esta nu arc efcn: .n1e).
Conf'xiunile corn anterior mcdular - mu chi formcaza un sistC'm
functional foarte bine autoreglat (fig. 3-18). In cadrul acestui sistem,
rbucla ama" este cea mai bine cunoscuta. Ea este formata din : moto-
neuronu gama = 1 ra gama ) filbra in rafuzala 7 tcrminati'a anu-
lospirala ) ftbra Ia 7 protoneuronul senzitiv spinal > motoneuronul
aLfa tonic. Despre functionar.ea budei gama se va dbcuta in suhcapitolul
carp trateaza baz-ch' fiziologicc ale kinctologiei.

3.2.3.4. Conexiunile cu centrii superiori

A {'Um s-a ma-i aratat, C'cntrii superiori (cort{'X, dienC<'fal, trunchi
Cl'l'<: bral, ccr<.bel) deter-mina i modulcaza nu num:ai activitatPa motoneu-
ronului alofa, ci i pc a celui ga'ma, ceea ce inseamna ca influcn1l'3'za per-
manent buda &ama. Centrii supcriori au deci un.rol actirv atit in mi carea
volunti"ra, dt !?I in ajustarea tonia posturala a mii!?-C'arii.
In sulbcapi:tolul care urmea-za, vom expune mai p<' larg aceste in-
d"luent-e.

130
3.2 .4:. U nita tea n1otoric (UlVl)


Unitatea motoric - considerata ca cea mai mica unitate functionala
llCUl'OI11 U:"lCUlara - a fost dcscrisa .in 1D25 de catrc ILiddcl i Slwrrington.
l<Jste un complex n{'uromus-cular format din neuron, axonul sau i
I ita t(a fibre1 or m ll"..l'U Ja n la ca rc <j u ng tlrm ina ti i le acCt-> tu i
(fig. : -] }. N(uronul poate fi eel 1din cornu] <Interior
meclu\;u {unitate motoric JWI"ifPrica) sau 'C'Pl al lWr-
vilor cT;mieni motori.
Haportul dintrc> neuron i num;lrul de fibre
mu-.;n!lare ;p c;u e le in0rV0;1za poarta nnnwlL' dt'
,codil'i('l1t inerva ic al U\1". Acest codiciC'nt cstc
foarte vari(\lbi de Ja un mu';ichi Ia altul. Sint mu';ichi
cu r q;orturi mari (1/ t---1/10), dupa cum cxista altii
cu raporturi foartc mid (1 I 100 sau chiar 1 /300). Cu
dt raportul est<' mai man>, adidi un axon inPrveaza
mai putinc fibre :muscularc dintr-un mu. chi, accl
mu chi arc> o acUvitate mai difc>rentiata, mai fina.
Exista deci mu';ichi care sint inervati de dtcva ztci
d<' nPUroni. iar al\ii 'Ck mii clC' 1wurnni. A<;>et, sprP
cxc>mplu, bicepsul brahial (rare are cca 20 000 dP
fibre musculare) este incrvat Ide 50--60 de n0uroni,
in timp ce dreptul extPrn ocular (tot cu 20 000 de
fibre) are :pc>ste 4 000 de. neuroni.
lntr-o unitatc motorie intra, intotdPauna, a:ce-
la;;i tip dP fibre muscu
1
lare (albe sau roiii).
tota-
<lxon
Sc intelE"ge u or di toate fibrele musculare alc>
UM se contracta 'in acela;;i timp.




3.3. Bazele fiziologice
Fig. 3-19 - Uni:ta-
tea motodie (dUipa
B. A$gian).
(


Aa cum s-a ararat, cea mai midi unitate functionala neurornuscu-
lara cste unitatca motorie, aidid1 complexul neuron +axon +totalitatea
filbrelor muscularc l.a care ajung ter:minatiile axon.ului re'Spectiv. De i
,,unitatca motorie" este o entitate mcwfologi'Ca, ea rcprezinta de fapt un
concept fiziologil': Purwna in a>c\iurw a Ul\1 se derulpaza pe baza unci
suite de procL'sL' complL xe la nivelul celor trei cornponcnte (pericarion
cilindrax-fibrc muscularc), avind ca rczultanta contracti.a mu'S'culara. Sa
urma!'lm secvc'ntial activarea unei unitai motorii.


3.3.1. Activarea unitatii motorii la nivelul pericarionului

In stare de ,repaus", neuronul motor peP fcrk (NMP) se prezinta
cu o polaritate negativa intracclular i !?i cu una pozitirva extracelular.
Aroasta polarizare se datOtr('"';ite faptului ca repartizar{.a ionilor intracelu-

131
lari (K t !;li C0
3
H--) i a ct'lor extracl'lulari (N<11 Cl-) esk ilwg;d{t da-

toritA per meabilitatii selective a membranei cdulare neuronale. ltwgali-
tatea ionka deter.mina o diferenta de potential la nivelul membranei, cu
valoare de oca-90 mV (-85 mV).
NMP, prin cele aproapc 10 000 de sinapse, prinw te informatii de
la () multitudine c!P alti J1'('Uroni raspinditi in maduva i (.'!H'Ufal. Nturonul
prinw te act_asta inform:t\i<' ca pe un stimul biochimic (a;{_ dikolina) ('('
rkpoLtriztaza nwmbrana celubra, ionii de Na+ P'-'ndn:<lzft in celul<:i, lk-
tPrminind un brusc potential de actiUiw de 120 mV ((kd se ajunw la o
diferenta d< potential de +:30 mV) cu durata d<- 1 ms. PanL1 dcsc<'ndL nt{t
a acestui potPn\ial estc creaUi de i irea K+ cclular.
'Jrkit de int('ns ar fi stimulul, dadi d depa L h un anumit prag,
dbpunsul va detc>rmina intrarea in activitate a neuwnului (dlpobrizarl'<l)
cu descarcare maxima, deoarece se supune lcgii ,totul S<IU nimic". l)e
fapt, ncutonul prim0jte incontinuu stimuli sub prag, care, dei nu rcU)L'Sl'

a. determine descardirl neuronale (adica depolarizari de membrana ('a-
pabile sa se propage sub forma curentului de actiunl'), totui dlpolari-
zeaza partial motoneuronul, creind o anumita stare dlcxcitabilitatc a
acestuia. Deci a a-zisa stare de !'r paus" celular < ste relativa, motiv pcn-
tru carei punem fn .ghilimele te1,menul.
Shmulul .peste prg determina a adar un fenomen biodc'ldric - ('U-
rcntul de a.ctiune -, care se raspind te de la nivelul sinapsd (care a
primit acest stimul i .unde s-a produs depolarizarea memlbranci) pe toata
suprafata celulei, ajungind la cilindrax. Progrcsia fenomenului de dc--
polarizare se face din aproape in aproape, c.a o unda (curentii loca1i
Hermann).
Celula nervoasa nu este doar un pasaj pentru influxul nervos, d
aces.ta declam;eaza un complex de procese meta1boli'ce intracelulare.
Pe toata 'durata dcpolarizal'ii membranei (poten:tialului de actiune)

celula nu mai dispunde la un nou stimul, aflindu-se in ,.perioada refr.ac-
tara" (cca 2 ms). Aceasta C'xplica dlcp dL.">Scarcarile neuronalc spre efectOI
r u pot fi continue, ci sub forma ace.stor potentiale de actiunlcare sc
su ceda n.-. -peHtiv. lntensitatea stimulului sosit la Nl\1P se traducP intr-o
anumita frecventa de potentiale de actiune. Cu Mt intensitatea sti'mulului
este mai mare, ,cu atit frccventa ac<:'stor potentiale de actiune va fi
mai mare


3.3.2. Activarea uriiUitii motorii la nivelul cilindraxului


De la nivelul celulei NMP, potcntialele de aqiune - proc<.:e pur
bioelcdri.ce - s.c transmit in ra:falc de-a lungul axonului, rcalinind ,in-
fluxul nervos motor".
Ca i la pPricarion, membrana axonala are in rcpaus o polarizare
pozitiva la exterior i una negativa la interim . So...;irea curontului de ac-
tiune de la celula depoladzeaza membrana axonala (Na+ travcrseaza
rapid membrana sprc interior, invPrsfndu-se incarcarca l'lectdca). Axonul
are acum la exterior o incarc.are negathra, care se va propaga ca o ,uncia
de negativitate" spre sinapsa neuromusculara. Aceasta unda reprczinta
influxul nervos.

132
Dcplas<1rea influxului este diferirUi in func ie de tipul axonului -
cu sau fara tcaca de miclina. Fibrclc fara teaca de mielina (de excmplu
fibrele simpatice postganglionare) av1nd o pennealbilitate egala peste tot,
unda de negativita'te se deplascaza din aproape in aproapc sub for ma
curcntilor locali Hermann ; vit0za de deplasare este de 0,5-2 mjs. In
fibrelc cu teaca de mielina, membrana axonala nu esie pl'rmealbila pcntru
ioni in portiunile in care este acoperita de mielina.. Doar in zona sinmgu-
Hirilor Hanvier nw.mbrana est(' denudata de miclina, deci permeabila,
C('l'a ('(' ]nscamna ca procesu} de ckpoJarizare llU S(' poatc na}iza dedi aici,
undl' apar a-;;a-numitii ,curenti internodali Tasaki".
Unda de negativitate va sar.i a adar dinir-o strangulan' Hanvi<'r in
alta, progresind in acest fd d('-a lungul nervului. Vite:r_a de dep1.asare <'Sie
mai mare !-!i estc in raport cu grosimea fihrei miclinizate. Ace:1sta vitez{t
(in mjs) este cam de 6 ori diametrul fibrei (in microni) ; spre exemplu,
fibreie A de 10-20 [J. au un influx nervos de 60-120 mjs.


3.3.3. Activarea unitaiii motorii
la nivelul sinapsei neuromusculare


Iniluxul nervos (unda de negativitate) ajunge la butonul terminal
al axonului (partea pr('sinaptica), unde sc produce depolariza.rea mcm-
branci butonului, cu penetrarea Na+ i Ca
2
+ in interior. Influxul de Ca2-l-
deterrnina elihcrarea de acetilcolina din vezicule, care va trece in spatiul
sinaptic, unde va cxdta mPmbrdna postsinaptica. La nivclul buionului
terminal fcnomenele sint de ci biochirnice. Sint .necesarc cantitati relativ
mari -milioanc de molecule - de acetilcolina pentru a excita membrana
postsi na,ptidi. Zest rca de aceHlcolina este suficienta pentru cca 10 000 de
stimuli. Se intdege u or de ce pentru mu chii fazici (alibi), care primes
stimuli frecventi (50----60 cjs), acetilcolina se epuizeaza repede, in 3-4
minute, i va aparea oboseala. Pentru mu hii tonid rare primesc im-
pulsuri rare', rezerva de Cllcetilcolina este suficienta !?i <lboseala apare greu.
Aceasta ,oboseala" a sinapsei neuromuscul':lre prin cpuizarc de acetiLco-
lina este similara cu oboseala sinaptidi din SNC. Prdciic ca nu apare insa,
cad numeroase studii au aratat ca doar frecvene de 150 de impulsuri/s
ajunse Ia sinapsa neuromusculara ar determina o:boseala.
Depolarizarea butonului axonal dureaza cHeva mil'isc unde, dupa
care acesta sc repolarizeaza, Na+ i Ca
2
+ traversind in sens invers mem-
brana. Acum butonul poato primi un nou influx nervos. A cciilcolin<l cli-
berata sc fix(aza pc cclulch. reccptoarc spccificc ale membranei po.st-
sinapiicc, p('rnwabilitatC'a acc"St( ia pentru ionii deNa+ i K+ se modHica,
a pare depo]arizarC'a, cu in versa rca incaf'carii electrice (de la -90 m V
Ia + 30 m V) i instalarea unui potential de excitatie postsi napii:ca denu-
mit ,potential de plarca motorie". Daca acest potential depa1e te o anu-
mita valoare (20 mV), el se va propaga spre fibra musculara, dev{'nind
,,potential de <. ctiune al fibrei musculare", care esie din nou un fenonwn
bioelectric. Doar pentru fi!bra musculara alba, fazica (cu o singura sd.napsa
neuromusculara), un potential de actiune va depolariza membrana post-
inaptica, rasp"indindu-f:>e in sarcolema. ln fibr.a ro ie, tonica (filbra care
are mai multe sinapse), depolarizarea nu da potential de actiune care sa

133
se raspindeasca imediat. Sc formeazli potentiale electrotonice locale, care,
prin sumare, de-abia ajung sa depolarizcze membrana postsinaptica, i
sa formezc pot entialul de actiune al fibrci mu:scularc'.
Acetilcolina eliiberata di1n vezicule se at eaza la memlbrana post<;i-
naptica i la celuklc' receptoarc acetilc olintst('J'azict', undl' acctikol i JWS-
teJ aza va hidroliza ;wl'tilcolina in colina i acid acetic, produst can' slnt
absorbitc in butonul krminal, undc vor rdac l' acl'tilcolina prin ac\iunca
colinacl'tiltransfcrazei. Acc'tikolina astfel rcsintt tiz<lta numplc Vl'ziculel<
presinaptice.
Toatc proccst'lc dL' la nivelul sinapsei - de la sosirea stimulului i
pina la apari\ia in mu chi (s arcoloma) a cun ntului de ac\iune museu-
lara - durcaza 0,5-1 ms, timp considerat .c a .,intirzicre sinaptica".


3.3.4. Activarea unitatii motorii la nivelul fibrei musculare

Potentialele de actiunc de la perkarion au ajuns dcd sa invarleze
fibra musculara sub forma potentialului de actiune al fibrci muscular<'.
Potentialele ajung la fibra sub forma de impulsuri repetitive, cu pauzc
intre cle de 20-100 ms.
Potentialul de actiune (fenomenul de depolarizare) se raspinde tc ca
unda de negativitate pe. s.ancolema, :apoi intra in interiorul fiilb-rei de-a
lungul canaliculelor transv er:sale ale sistemului ,T", pina la ,triade", cu
o viteza de 5 m/s {de 10 ori m.ai incet deait in nerv).
La nivclul ,triadelor", .potentialul de actiune va eli.Jbera ion:ii de Ca
2
+
din reticulul sarcoplasm-atic din sadi ,triadelor". Astfel, din bioelelctric,
procesul devine din nou biochimic. Ca
2
+ elilberat reprez'inlta semnalul de-
dan ar.ii unci suite de fenomene chi mke enengetice, care au ca fin:alitate
transformarea in energic mecanica - contractia.
Ionii Ca
2
+ determ1na srmultan trei efecte :
a) Activeaza .miozin-adenozintrifosfataza (M-ATJ?aza), care de'Sfalce
adenozintrifosfatul :
ATPADP + p ...... (legaturli 111acroergicli)
t
M-ATPaza

Le.gatura macroergica se leaga de miozina, formind complexul mio-
zina "' Psi dedan:s1nd astfel mecan!i'Simul contractiei.
Dar 'ATP di tr-o fibra musoulara sc epuizPaza in o!teva contractii,
motiv pentru care el trebuic ref.acut. .
b) Activeaza proccsul de rcformare a ATP ldin fosforilcreatina (CP),
com pus guanidinic fosforilat continut de :fibra musculara :

CP+ADP -+ATP+C

t
fosfocreatinkinaza

neoarezervele de CP intracelulara nu sint prea mari, tot sub
anfluenta Ca
2
+, ATP e.stc sintetizat prin metabolizarea glicogenului mus-
cular.

'134
ln fibrele albe, fazicc, metalx>li'smul glicogenului are loc pc calc
anacroba (calea Emlbden-1Mayerhof), m<..-canism rapid, cu oheltuiala marc
t;;i rapida de substr.at energetic, dar cu formarea unor cantitati mid de
ATP. Procesul ajunge la lactati, care, scazind pH-ul, fa<-e sa se instalcze
rapid oboseala musculara.
In fibrele ro ii, tonice, m<'tabolismul glicog{'nu}u;i 0st<' <wrob, ajun-
g.ind la C0
2
!ji H
2
0 (cielul Krf"bs), .cu producerea unor mari cant itati de
ATP. Procesul este lent, dar poate dura fadi sa apara cataboli i atizi,
respcctiv ohos{'ala muscubra.
c) In accbi timp, Ca
2
+ stimuleaza actiunea gHcogensintetazei, C<lrt'
rcformeaza glicogcnul muscular.
A adar, unda de negativitatc elibcrind Ca
2
+, .accsta sr' rasplnde tc
asupra miufilamcntelor, dt>terminjnd aetiunilc de mai sus.
Tot Ca2+ activeaza troponina, care, la rindul ei, adiveaza tropomio-
zina, care va polimeriza actina, transform1ind-o din forma gloibulara (AG)
in forma fibrilara (AF). !n aceasta polimcrizare un rol important 11 joadi
!ji ionii de M g
2
+. Miozina nu se leaga dedt de AF, realiz nd complexul
actorniozinic (AM). Lega rea nu sc face pe toata lungim ea fibrei, ci din
loc in loc (la distan\a de 400 A), acolo unde se gaseau gramezile de tro-
ponina. Accstc punti transversale de legatura, care reprczinta mcrom'io-
zina grca (HM'M =heavy meromyosin), nu sint fixe, ci fl.exibile. Oind
HiM1M sc cupleaza cu AF, .punrt:ea se indeparteaza de axul filamentului
de miozina, ceea oe face ca filarnentul de actina sa fie tractionat spre
centrul sancomerulu.i, in directia liniei ,1M" (fJg. 3-20).





C, p
t :.'







'------.------------y--- -- -- -----------------'
Ftlt?m nl t/e m/ozin.l

Fif.J. 320- Sistcmul de glisarc a aotinei pc puntill'
de miozina (dup<1 A. Guyton).


Unda de negativitate (.potentialul de actiunc) trecinrl, apar.e un in-
terval de lini te (intre 10 i 10.0 ms), in care timp Oa
2
+ se clilbereaza
de pe troponina, respecUv din pun\i, reintrind in cisternele reticulului
sar.coplasmatic. Puntile se desfac i se apropie de axul filamen'tului de
miozina ; fibmentul de actina ramfine insa deplasat.

135
I

Un impuls nei,vos cstc format, dupa cum s-a vazut, din mai multc
impulsuri elcctrice (uncle de negativitaie) care vin repMitiv. Fiecare din
a-cCSJte impulsuri refacc tot mecaniS1111ul de mai sus, depl.asind de fiecare
data f.ilamentul de actina cu inca 50-100 A spre linia ,.'M".
Ace.:1sta cuplarc i dc-cuplare actomiozinidi sta la baza tcoriei ,,me-
canismului glisant" (Huxley i Hanson, 1954) carl' explica contractia,
intPnsitatea acestC'i contractii fiirnd corclata cu distanta alunC('arii fila- mentclor
de actina care va scurta mu chiul, alun('l('<ln' clepcnld<'nta i ('a de frt_-cventa
impulsurilor ele-ctricc sosite la sinapsa, acest('H fiind lu rindul
lor dependente de intcnsit:atea comenzii motorii.
Toate accstc Jenomciw se pctrec simultan in toate fUbrclc mw-;,rular<'
inerv.atc de aceeai unitate motorie, forta de contractic musculara fiind
reprezcntata de suma tuturor UtM din mu..'?'Chi activate in acelai;ii moment.
A'jad.ar contr.actia muscuLara are la baza alunecarea filamentelor de
adina printrc cele de miozina, cu apropicre de lini.a centrala ,M" a sar-
comerului. Intensitatca contractiei este data de suprapunPreoa mai marc
sau mai midi, pe lungime, intre cele doua tipuri de filamente.
Dcci, intre lungimca sarcomerului i tensiunea de contraotic museu-
lara exiS'ta o re1atie precisa. ln fig. 3-21 di8Jgrama traseaza aceasta relatie.
In pet. D unde filamentele d.e actina sint indepartate, sarcomerul fiind
la lungimea lui maxima (de repaus), nu exista tensiune de contractie.
Odata cu apropie.rea. filamentelor de :actina de linia ,1M" a miozinei, ten-
siunea cr te treptat, ajurug!ind in pet. C la un maxim (lungimea sarco-
merului aid este de 2,2 tJ.). qnd filamentele de actina ajunJg cap la cap
(pet. B), lungimea sarcomerului este de 2 tJ., tensiunea f1iind inca maxima.
De aid, scurtarea in continuare prin suprapunerea filamentelor de actina
scade brusc tensiunca musculara. Deci, tensiunea este maxima oinrl ma-
xima este i suprafata de contact intre
.,_...-
0
filamen.tele de actina i celc de miozina.

Contractia muscu
1
lara pcrsista atllt
t: mp cit persista in!fluxul nervos sau cit
tim p cxista resurse energetice sa sus-
tina lucrul mecanic al miofilamentelor.
Odata influxul nervos oprit, apare tie


"' 00
contractia, relaxarea musculara. Toate
mem-bran'ele se polarizeaza ionic,
!J
Ca
2
+, lin cadrul ,;pompei de Ca
2
+", pa-
J
rase te miofilamentele, -functia A'DP-
azica a miozinei este oprita, actina
Fig. 3-21 - Diagt ama rela\ici dintre
lungimea sa.rcome.rului !?i tensiunca
de contractic rnu.-<>cubra (dupa
A. Guyton).

merului. Odata cu dPcontracti.a,
fonmarc a ATP.
Hbrilar<'i sc trans f or ma in actina glo-
bulara, iar filamcntele de aotina alu-
neca printre cele de miozina, qn pozitia
initiala rcfadnd discul dar al sarco-
sc oprcsc i procesele nergizante de
Decontractia este i ea un proces ac.tiv, dcoarcce se consuma o anu-.
mita cantitatc de encrgie realizata prin hidroliza de ATP.

Dupa cum s-a aratat, motoneuronul intra in relatie prin mii de
sinaps.e cu alti neuroni. ln Hg. 3-22' este reprezentat un motoneuPon, cu
partile componcntc (soma sau corpul oelular, dendritele, axonul) !?i cu

136
butoanclc sinaptict> plasat<:> atit p(' corpul celular, dar mai ales j)(' dt'l1-
dritc (80- l0o;
0
din sinapse). Aceste butoanc sint capetele termi nale ale
unor fibre nervoase ori.ginare in alti neuroni, doar citirva astfel de butoni
i fibre venind de la un aeclai neuron. 0 parte ddn a ti hllltoni sinaptici
sint excitatori, secretind o substantA care cxcita neuronul, iar altii sint
inhibitori, sccrctind o substan\<1 care i nhiba ncuronul.












Ahlocont/rte






Bulon
prntruplit


r.;nlt!
Jtiltljllld


Fig. 3-22 - Motoneuron cu butoane
sinaptice (dupa A. Guyton).
Fig. 3-23 - Sinapsa neuronala (dupa A. Guy-
ton).

Fig. 3-23 sehiteaza o sin psa neuronala cu butonul presinaptic care
continc veziculc pline cu substanta excitatoare sau inhi'bitoare transmita-
toare, spatiul sau fanta sinaptidi, soma neuronala cu membrana i re-
ceptorii postsinaptid.
Cind potentialul de actiune venit de la un neuron vecin ajunge la
butonul presinaptk, depolariz aza membrana presina.ptica, ceea ce va idc-
terrnina golirea vezkulclo: .de transmitator (mediator). Cantitatea de ve-
zicule go1ite, respectiv de substantfi transmitatoare care va trece 'In spatiu1
sinapiic, este cu atit mai marc, cu cit :
- cantitatea de Ca
2
+ extracelular este mai mare ;
, , Na+
"
" l\1g2+

, ,
"
mare;

"
, , mica ;

membrana presinaptka nu era
tentialului de actiune.
dcpolarizata partial la sosirea po-
Substanta transm.itatoarc esie rcsintctizata in protoplasma butonului
prin energia furnizata de mito:condrii, apoi resoiibita de vczicule (sc pare
ca i peretele veziculclor arc un rol in aceasta sinteza). Fara accasta sin-
teza continua, in citeva minute sinapsa i-8r inceta a'Ctivitatca.
S-a dovedit ca in sistemul nervos exisrta mai multe tipuri de sub-
stante transmitiitoare excitatorii. Principala cste acetilcolina, dar :i nor-

137
t'pindrina, dr>p< min<l, S<'rotoniiLI, ap()l, prolnl>il, L-gl11L1m:lt ul -;j I,-:1';-
partatul.
Ca substane transmitHoare i nhilbitorii se descriu acidul gamaami-
nobutirk, glicina, ca i, probabil, t.aurina i alanina.
Exis:tA unele substan1e care pot actiona ca <'Xdtatori sau inhihi-
tori, in functicde anumi.te circumstant<': histamina, prostagLmdincl<', suh-
stantPl< P (polirpeptide).
Un anumit IWuron V<l S<'erda, intotdeauna, aceb)i tip cl: subsLm\<1
(<'xcitatorie sau inhibitori<') Ia toat<' buto;uwle sinapticl' t<'rminal< ak sal<
i, dcci, va transmit<' cxcita\ia sau inhibi\i<l tuturor neuronilor ell c<ln'
<.'! t>ste in lcg[ttur<-1. ln acPst fpJ S(' cn'l'az;-l o lini(' de' neuroni inhibitori.
Me-mbrana postsinaptica, a som{'i IH'Uronale, are un pokn\i<ll de
- 70 mV dnd IH'Uronulcste in rPpaus. S-a aratat di pot< ntialul d<' J'('J)(niS
al nervului i fibr<'i muscular(' c>st< dl' -H5 mV. Substanta transunita-
toar(' cme a fost aruniC<lUi din Vl'ziculek butonului in spatiul sinapti<:> sp
fiXL'aza pr.' n eptorij specifici ai mt'mbranPi postsinaptiCP, marindu-le JX'I'-
nwabilitat<.a pentru ioni.
DaJCa substanta cste excitatorie, r0ceptorul specific al membranei
determina o rapida intrare a Na+ in celula, cu i irea K+ 1i Cl-, ce-ca
ce va duce Ia cre terea .potenti.alului de membrana de la-70 la-5mV,
car<' devilw ,potential postsinaptic exdtator". Desigur di acc'asUi. CT< t(re
este data de descar.carea a zeci sau sute de butoane sinaptic'e in acclaf?i
timp -reprczinta dcci un proce.':i de su'matie.
1Da12a substanta este inhibitorie, receptorul spedfic modi:fica per-
nwa';iliL.lt,a mcrnlbranel numai pentru K+ i Cl- (nu i pentru Na+l Sc>
produce o i:: ir(' din celula a K+, ceca ce fac<' ca nc gaUvitatea potcn-
tialului de membrana sa SIC'ada Ia -75 mV. A cc"'asta stare Pstc denumita
,stare 'dP hiperpolarizare", iar acest potPn-
mV


I)

-;1)



-50
tial de membrana este denumit ,poten-
tial postsinaptic inhibitor", care fa'C'P ca
neuronul sa fie mai putin 0xdtabil dec'it
normal, cad i-ar trebui 16 m V ( i nu
H mV) pentru a ldeveni potential exci-
tator (care am vazut ca estc egal cu
- 59mV).
Per,meabilitatea rnembranei postsi-
o ; " 6 6 10 tl If I! naptice - i in cazul excitatiei, i in ca-
ms

Fig. 3-24 - Potentialele excLtato-
rii postsinaptic(' (dupa A. Guy-
ton).
1 - potential de membranA de rc-
paus : 2 - lmpuls de la n sinwpse :
3 - impuls de La 2n stnapse ; 4 - 1m-
puis de la 4n sinrapsc.
zul .inhibitiei - rarmine modificata timp de
1 ms, cre'ind potentia ele 1postsinaptice ex-
dtartorii sau inhibitorii 'C'arc vor dura
15 ms.
Ca potenti alcle .postsinaptic<> sa ciC'-
vina ,potentiale de actiune"', este necesara
o sU1natie spatialli a mai 'multor butoane
sinaptiJce, care sa se descarce simuHan.
Acest ,,potential de actiune" care a depa it un anurnit prag devine
operant i se va propaga ca impuls s:pre axonal neuronu.l. Schema din
fig. 3-24 exempliifka ai0Cste notiuni. Numa,rul de butoane sinaptice est<
dat doar demonstrati:v.
Exista i posilbilitatea unei sumatii temporale. Astfd, in cazul 1n
care un numar de butoane sinaptice se d("SScaflca repetitiv foarte reiPede

138

(Inti llJJ inkrvd d1 L) ms dL' Lt prim< dt s dtiT<Jrt'), poll'll\i<dll p.):-,hitLtp-
tice st pot suma un aces t Itimp, pina l' ajunge la potentialul de aqiunc
care c pro.paga spre axon.
Formarea concomitcnUi dt potcntialc postsinapticc cxoitator.ii :l?i inhi-
bitorii de dltre un neuron duce la anularea reciproca, complcta sau par-
1iala, in raport C'U marimf'a potential<lor. Estc dtci posibila i sumatia
simultana a celor doua tipuri d(' pot<'ntiak. Dupa aceast[l sumaii< JH'll-
ronul poatA d1miJw cu ,st ll.<' <'X'C'iUt'toric centr.ala" sau cu ,,star<' inhihi-
t<lri< c< ntrala", in funcie d< rezulLmLt sumatiC'i. J\nasta ,'>tar<" poak
fj SU\) prag d<d sa 11U poata porni inflUXU] JWJ'VOS (poten\ia}u] dL' l\1.'-
1i'UJW). Daca C'ste pest<' prag, JWuronul se va dcscarca r<')Wtitiv (ca un
cond{nsator) atit tin1p cit ,stana <'<'ntrala" S(' situeaza pPsk prag.
Daca o sumar<' kmporala sau spaiiala creat un potcniial dt> <'xci-
tati< (sau inhibitic), dar ac<'sta <- t<' nca sub pragul nt"Ccsar pcntru a dl'-
veni adiv, sc spune ca neuronul este ,faci.Jitat". Da:ca sos<"SC la acest
nc-uron, prin alte sursc de indta:iii, semnale noi, aces.tea vor dttl'rmina
im{_>diat, cu multa u urinia, ra'Spunsul neuronal (potential de actiunc).
lmcdiat dupa dcscarcarca unui potential de actiunc (potPntial C'Xci-
tator post. inaptic mult peste pr.agul de -5H mV) sc instalcaza un post-
potential pozitiv. cauzat dC' ,sturca de hipcrpolari :t..are", in care potcntialul
de repaus al mom bra1wi n0uJ on.a1C' scadP sub cei - 70 m V, star0 carP
dureaza mui multe SP cundc. Cauza este persistent-a pcrmerubilitatii m0"m-
branei pentru K+, care pcnrnite ic irea in continuare a acestuia din cclula
clnd ind'luxul de Na+ deja a foot stopat.
1n aceasta perioada de hiperpolarizare celula cste in stare de inhi-
bitie. Pentru a reexdta neuronul, trebuic sa se realizezc o mai in'tensa
stare exdtatoric centrala droit in mod normal (fig. 3-25).
Curba starii cxcitatorii centrale
m/1
dC' recxcitatie arata 'in timp valoarea in ,
511
mV necesara starii centrale cxcitaltorii
pentru a produce un nou potential de JO
actiune. Astfel, in primele milisecunde, "
1

v.a fi nc-cesara o sumatic de des'Car"Carc -to
I

a mai mu1tor lbutoni sinaptid ca sa sP -Jo
atinga valoarea potentia ului postsin<l(p- -so
tic neecsar formarii potentialului de a'c- _

tiune.
711
Dupa cum s-a aratat, ,,calca finaUi -;o
o -m--t'o--lo-.-o--

comuna" - res:pectiv drumu1 parcurs
de un sUmul de la N1M.P l:a fibra muscu-
Lu a - primP<jtc> c c){man'da motoriP de la
nenumara tc niveluri de integrarc ale
ncvraxului.
ms

FirJ. 3-25- Pottn ial d1 aqiUIW neu-
ronal (dup[t A. Guyton).
1 - potential de actlunc ; 2 - starea de
cxcitatic ccntraiA necesari!. recxcitali<'J.
Cea mai simpHi mi care voluntara a unui segment comporta intra-
rea in actiune a unui numar cnorm de !'linapsc neuronale. ln principiu,
<Leeasta mi eare presupune :
o ela;borare .ccntrala (decizia i comam:la) ;
- o calc de conducere ;
- o ajustare a tonusului postural al segmcntului mobilizat (a'l'\.iune
cc preceda mi carea propriu-zisa) ;

139
- contractia musculan'l cledoare a mi carii com.andatc ;
- modularea permanenta in timpul mU?carii a tonusului muscula-
turii sin rgiste, antagonist<\ ca i al mus.culaturii care asigura postura.
Se dbserva ca distinctia care se face intre acti<vltatea voluntara i cca
tonica posturala este doar didactica, ambele nmpletindu-sc i intcrcondi-
ionindu-sc rontinuu.

3.3.5. Controlul motricitatii


Controlul motriciUitii, al mi dirilor voluntarc pe care le cxecutam
('u atita W:?Urinta i uneori chiar complct automat, reprezinta o adevarata
performanta de computer. Or,gani!smul !?i-a onganizat accs.t control pc nivc-
luri succesivc, .adaugind mcr'eu pc scara filogenetica, odata cu evolutia
spedilor, noi nivcluri neuronal.e de integrare, control i comanda.

3.3.5.1. Controlul medular

Substanta cenl..J..1ie medulara este rona de integrare a reflexelor me-
dulare motorii, care repl"ezinta principalele forme ale activitatii malduvei.
Desigur ca maduva este continuu controla
1
ta de centrii supcriori i activi-
tatea ei nu poate fi izolata de ace!?tia, delOit pe animalul de experienta
decerobrat.
Semnalele senzitive de la ped!ferie intra in maduva prin rAd kinile
posterioaTe. Aici pot avea doua des,tin:atii :
a) la acelai ni vel medular sau la unul inv.ccinat, produc un raspuns
local : excitator, facilitator, reflex etc. ;
b) tree prin maduva spre centrii superiori neflvi sau chiar spre
unele niveluri mcdulare mai inalte.
Circuitele afercnte i eferente intrc mu chii i neuronii medulari
sint descrisc i schematizatc in suboapitolul re[eritor la bazele anatomi:ce.
Mc1Jduva estc sed,iul unor reflexe prin .care se realireaza intreaga acti-
vitatc motorie la nivd medular.
1. Reflex u l m iota tic {,stretch-reflex<', reflexul de intindere)
a fost descris de catre Sherrington !?i este singura cale monosinapti'ca :a
unui sistem senziti'Vo-motor de feed-back. Este reflexUJl fusului m scular,
caci intinderea unui mu!?chi excita fusul musculaT, ceea ce, reflex, va de-
clana contractia acelui mu ohi, a ftbrelor extrafuzale. Calea este s;chivata
in .fig. 3-18. Influxul de origine fuzala .pleaca de la mu chi prin Hbrele Ia,
ajungc direct la motoneuronul alfa din maduva, de unde, prin nervul
motor al radacinii antcrioare, se reintoarcc la acela;;i mu chi, pe care-1
contTacta.
Hcflexul miotatic are doua componente : una dinamka !?i alta statica.
S-a precizat b suhcapitolul despre bazele anatomice ca fiJbrele afe-
rente tip la pleaca de la ,terminatiile primare" sau t12rminatia anulospirala,
care se a:fla in zona centrala atit a Hbrei fuzale cu sac nuclear, cit !?i a
fitbrei fuzale cu lant nuclea1r. Aferenta lla pleadi de pe , terminatiUe secun-
dare" sau e!florescenta Ruffini, care se gase!?te aproape numai pe fibra
fuzala cu lant nuclear, ccva mai periferic dedit tenmina ia primara.
Aceste doua tipuri de termina,tH 1(care sint ni te re.ceptori), dnd sint
cxcitate, dctermina doua tipuri de raspunsuri. !ntinJderea mu chiului, res-


140
--
pl'ctiv a fu ului muscular, crceaza cxcitatia s-pecifidi pcntru cci doi reccp-
tori. Term'inatia secundara exdtata transmite un numar de impulsuri in
proportic dincta cu gradul intinrlerii fusului, transmitere care se continua
mai multe minute. Acest efcct este denumit ,raspuns static", caci sem-
nalul estc transmis pc o perioada mai lunga de timp.
Tcrminatia primat a exdtata arc i ca un raspuns static, dar arc i
un ,.dispuns dinamic", adka un raspuns activ i prompt la oricc schimbare
de lungime a fusului musculaa .
0 crc tere doar de o fractiunc de micron in lungimc a fusului face
ca rcceptorul primar sa transmha un numar cnorm de impulsuri pc fibra
la, dar numai atit timp cit lung mea sc modifidi, impulsurilc scazind rapid
dnd variatia de lungime s....a oprit; raminc insa un raspuns static, ca la
rcceptorii secundari. Scurtarca rfusului face sa diminuc fmpulsurilc din re-
ptorul primar, dar, odata ce s.curtarea inceteazaimediat rea.par impul-
-suri in fibra Ia.
Sc poate spunc deci di. filhra fumla cu sac nuclear este responsabila
l(}c raspunsul dinamic, iar cea cu lant nuclear, de raspunsul static.
. ele doua tipuri de raspuns,uri expHca existenta.. celor doua compo-
_nente ale stre c -re e.r-u m .
a) Reflc.rul miotatic dinamic cste (Ierlan!-?at de s.cmnalul dinamk emis
.de receptorul pri-mar, oind fusul este intins cu intensitate. Sernnalul ajunge
.direct la motoneuronul alfa , fara sa treaca prin neuronii_:intl-rcalari. De aid
este imediat comandata contracti a reflexa a mu!?chiul'ui intins, cate il va
:aduce la lungimea lui de repaus. .
b) Rejlexul miotatic static este geperat de semnalcle continue. a e
receptorului stati-c secun'dar transmise din fibra fuiaia cu lan1 nudear.
El poate determina contraotia mUG laf.a atit'timp;dt m c i ul. tnet1-
tinut inbr-o excesi.va alungire (pentru citeva otef C<'JhtractHl mW?chiului
.cauta sa se -opuna fortei care intink:hm ohiul.' ; : '' j -
c) Reflexul miotatic negativ a pare Cirid m hiul :est brUS>C scurtat
..din starea de alungire 1n care 'fus?se ad us te :mai mult un reflex inhi-
tbitor, static !?i dinamic, cu efecte exact opuse celui dasic. Deci, reflexul
aniotatic negaUv se opune scurtarii brW?te a mu chiului.
Has unsuril t mic ale fusului sint permanent controlate
de nervii efer<:mti ama. Exista doua 1pun e 1; re ne:r.voase gama care

s . uzafc, la distan a de zo a eentrala a lor. "'a_::ZisrlL
fibre eferente ,,gama dinam1c . ama d '' mina e fihra fuza a u sac
nu' 1' re e ,gama s ti-c- 1 ama s)" excita fibra fuza a cu ant nu-
_:leal:_{l_Q_ _pccial) i pe coa cu s c_nuc ear vez1 su: apitolul de an'atomie).
Excitatia transmlsa---c:re-Iibra gam-a d- c-rc te mult ras sul dinamic al
fusulm muscular in tim cc TI1punsul stati c es.te foarte -ar-
t. Exd atia transmis de filbra gama s cre;;te dispunsul sta ic. -o
Cind exista o u oara excita ie eferenta ama, fusul muscular emite

Fusul .muscular este s.tLmulat in doua feluri :
-
1
intinzind mu..?chiul in:treg, deaarece odata cu fibrele extrafuzalc
se lunge te i fusul ;
- .prin contnoctare.a filbrelor musoulare intrafuzale, in timp ce fibrele
extrafuzale ramin la dimcnsiunea normala ; contrn'ctarea fihrclor


141
'*"
muscular..' inLrafuz;de care se afla la cap<.'tcle fusului va intindt'
receptorii intrafuza'li, excitind fu:sul.
Fusul muscular .actioneaza ca un ,reglutor" al lungimii celor dom\
tipuri de fibre musculare. Astfd, cind filbrelc extrtfuzaJe sc intind mai
mult decit celc intrafuz.ale, fusul va fi exdtat ; dadi fibrelC' ('},:irafuznlP
se scurteaza mai mult cle< it cc'le intrafuzah', fustl'l va fi inhibat.
d) Refle.rul de grcutatc>. Dadi fiibrr.elc gama s sint pukrnic stimulate.
..in ITCf1rr2trciT0xul staticsa he acflv, CC'a mai mica alung1rC' a mu
chmlui determina o ut<.'rnica si Imedilaltacontra.qi<.' printr-o a<.Vufien-af-
. ee - ack prompta. Daca, sprc exemp u, ect m cotwla-90 T -mcn\ln<.'ril
Cl!ja ante.br.atul, reflexul static a'l bicepsului estP a.ctivat ; punem in palma
o grcut.ate - .an:tebr.atul se va eXJtinde cu o anumita amplitudinC', marir(' l
acestei amplitudini fiind in functie de gradul de activitaw a fi'brelor gama s,
care declan eaza mai mult sau mai putin rapid contractia bicep.';ului,
pentru mentinerea antebratului la 90. Daca reflcxul static al fibrelor
iusului este uternic rin stimuaarea de cgtre . , s nu sc va prOdU-Ce
.. ml' carea cotului. Un astfeliCle r Jost numit reflexu e grcu a e .
Acest reflex asigu a . ixarea conpului sau a unor segmente in an m1 e po-
zi1ii, iBr incerca,rea de a [emdeclan aza instantaneu contrarezistenta,
dartorita tinei mari extim:leri a ,relflexului de grcutate''.
.Sffi?.sL ilj:tatea acestui ref1lex poate fi modifkata prin schin1Jbarea in-
tensiUtJii stimuHirii ,gama.., po iti<>:nind' segmentul fie in tins (incordat),
fie rehixat (flasc).
e) Mec.anismul de amortizare. Reflexele mi10tati1Ce statLc sau dinamic

au un rol deosebi.t de i mportant in crearea unei cohtractii lipsite de osci-
latii, de brUS<:arL Semnalele venite de la siSJtemul nervDs spre IDUf?Ohi sint
neregu}ate ca iriten5Hate. Ace ti stimui sint ,amortizati", pentru a deter-
m.ina o' contractie li a, fara bruSJCari, prin aotiunea reflexe[or fusului mus-
cular. In fig. 3- 26 curba A reprezi,nta. contractia normaHi rnUSIOU ni reglata
a. .fusului muscular, in timp ce cuiiba B arata contractii dezordonate,


St.lmv/l'\.
/ (!/1) " .
:as& a
Fig. 3-26 - .tnregistrarea fortei de
contlractie a fusulJui muscular, (dUpa
A. Guyton) : .:rwrmala (A) i patolo-
gica (B).






bru te, Cl..';'la cum sc int!mpla in cazul denervarii fusurilor musoulare prin
section3rca radacinii postedo:are (oalea senzi:Uva). Ded, eferenta gama de-
. termina gradul de amortizare a impulsurilor con.traletile.
f.LJlucla gama. Din cele de mai .sus s-a putut desprinde ca reflexul
miotatic .nu !funqioneaza simpl.ist, pe eircuitul fus muscular --+ if bre 'la -+
motoneuron alfa--+ fibra A alfa -+ placa motorie a fibrei musculare extra-
!

142
fuzalc. Inkrvcn\i<l fibrelor cf('JTntc g;1ma s i gama d vPnite la fusul mus-
cular de la motoncuronii gama din ma!duva complica in fapt acest reflex.
In 1953, Granit !?i Kaarla, identifidnd bucla gama, au arAtat rolul
d de-cisiv asupra acHvitatii motoneuronului aHa.
.J3uc1a galJli! are urmatorul traseu : motoneuronul gama din cornul
anterior-+ axon-+ fibrclc mus.cularc intrafuzalc-+ tcrminatia anulospirala
din fus -+ ,fibrelc la -+ protoneuronul scnzitiv spinal -- neuroni interca-
lari -+ motoneuronul alfa.
!Motoneuronii gama primPsc in permanenta influxuri din centrii su-
perioR, care le moduleaza stan:-a de exdlabilitatc, stare pe care o retrans-
miill:ul alta. - ----- .. --- - - -------------- - -
' Orice. cmnal trim is_ de _}a_.\("'ntrii 2 aspinali catre mc tonr>uronul
e: 1fa cxcita simultan i motoncuronul gama, ceca cc face sa se contracte
filbrele musculare ext-raifuza1c-_ ! irl.ti a1'u-ta1e:-ne-crltfel;-daturit--raptu1uj
-a au un prag de excitabiHtate coborit moton-el1roriH gama sint1n perrrm..;;.-
nenta SUS'Ceptibili sa .pdmeaStaca influxuri de la toti .centrii.. .
-4J. Rolul rinc al al buclei a a c a mentine tonusul muscular,
deoa cce influxul porn1t e a motoneuronul gama men 1ne o stare e
contractie a filbrelor musculare intrafuzale care intind zona centrela a
fusului - acolo unlde se afla receptorul primar (anulospiral) f?i as:tf'1,
prin fibrele senzitive la, motoncuronul alia ex'citat va comanda conirractia
fiibrelor extrafuzale, a mu chiului propriu-zis., deci cre terea tonusului
acestuia. Acest circuit este asemanat cu un ,servomecanism".
Bucla gama este deci un circuit facilitator penbru eontractia mus-
.cularr.-t"xista insa !?i un mecanism inhibitor de autof11inare. Acesta a fast
descris de Renshaw, care a aratat ca, imediart ce cilinJdraxul motoneuro-
nului alfa a parasit cornul an.terior, s e desprinde din el o col1atera!la recu-
lfenta, care se intoarce in cornul ante'fior, faci-nJd . sinapsa cu interneu-
ronul Renshaw, al carui axon se termina pe motoneuro.nul alfa din axonul
caruia s-a desprins colaterala. CircuitU'l Renshow r.egleaza nivelul de des-
ca rcare a neuronului motor aHa, s c8.rz1nldu-l cinld devi:ne,prea crescut, eJVi-
tindu-se astfel di'fuziunea anormala a activitatii tonioe la toti ,. motoneu-
ronii alfa. Circuitul Renshaw nu este influeritat de centrii supraspina!li
!?i nid de bucla gama.
- Buda gam
1
a pregate te i ajusteaza mereu starea de tonUJS muscular
necesara mir!?carilor active. Sherringto11 a dovedit ca orice mi!?catre activa
(fazica) este preced:ata de o pregatire tonica.
De la efrloresoenta Ruffini, care se afla juxtaecua'torial pe f brele
intrafuzale (m.ai ales pe cele cu lant nuclear), pleacA fifbrele tip II (Ha)
care ajung in -cornul anterior, faaind sinapse cu rneuronii imter.cal:ari i,
prin ei, cu motoneuronul alfa (circuit polisinarptic). Pe aeest circuit este
corudus influxul faciUtator pentru contJractia mill?chiului respectiv (ago-
nist), dar prin intermediul a
1
ltor neuroni intercalari influxul ajun.ge la
motoneuronul alfa al antagonistului, pe care 'il inhiba (inervatie reciproca).
Practica a aratat ca a.cest circuit aferent secundar determina inh' bitia
mul'?chilor tonici, .care nu sc mai -contracta 1in cazul1n care intinderea mu -
chiului este mentinuta mai mult timp.
2. Reflex u l de tendon. S-a amintit, in subcapHolul referi-
tor la bazele anatomioc, ca la ni,v.elul jonctirunii musculotendinoase se afla
un receptor proprioceptiv - ,organul Golgi" -, de la care piJ.caca fibre

143
senzitivt> d<' tip lb, mui gro ts(', 'l11ic1iniz<.ltC'. Ace:;t receptor d<'k"Cteaza
orice schimbare in starea de ,tensiune" a mu hiului, dupa cum recepto-
rul proprioceptiv din fusul muscular depisteaza orke schimbare in ,,lun-
gimea" m hiului.
Modificarea de tens.iune musculara determina o putcrnka exci.tatie
in organul Golgi, care va tr-dnsmite rc!JCde inform<.q:u, pentru {'a in urma-
toarea fraqiunp de S('cunda starca lui de exdtatie <;a scada i sa sc sta-
bilezeze la un nivd proportional cu tPnsiunca cxistenUi in mu chi.
Semnalele de la organul Golgi ajung in moou\'a, cxcitind un singur
neuron intercalar inhibitor, care, in concxiunca cu motoncuronul alfa, ii
tmnsmite acestuia informatia de inhibitic mot0rie. De subliniat ca ailx'asta
inhifbitie se va referi strict la mu chiul de la al carui tC'ndon a plccat sti
mulul inhibitor, !?i nu se va extinde i la ml..C?chii invecinati. Ncuronul
intercalar cu rol inhibitor a tfost denumit de catrP Hufschmidt ,moto-
neuron delta".
Semnalul de la organul Golgi, in afara de efeMul local modular, lu
;;i calea tradului spinoce.nbelos, ajungind l:a cerobd (vezi mai dep<41. te).
lnttinderea unui m hi va decladed, prin excitatia fuzala, o con-
tractie (cr tere de tensiurie) in acel mu chi, dar concomitent aceasUi in-
tindere, mM'ind excitatia; in 6nganul Golgiva crea inhibitia motoneuro-
nului alfa. Uneori, cind tensiuned de contractie a unui mu;;chi devine
extrema, impulsul.inhibitor tehdinos poate fi at'ltde intens i brutal, indt
sa determine bru5ca relaxare a .in iului - efect numit ,reacte de alun-
giTe" i considerat,-dl. un mecaniSm protectiv impotriva smulgerii tendo
nului sau de irarii lui.
Sis:temul facilitator venit la motoneuronul al;fa prin fibrele Ia im-
preuna cu sistemul inhibitor venit prin fibrele lib formeaza ceca ce
Lloyd a denumit ,unitatea niiotatica" i ar reprezenta substratul ,feno....
menului inervatiei reciproce" descris de Sherrington. In fig. 3-18 est0
redata schema uniiatii miotatice (bucla gama i drcuitul Golg.i).
Reflexul de tendon poe1te fi considerat ca un servomecanism de con-.
trol 1 tensiunii mu chiului, dupa cum ,strctch-reflex-ul'' cste un me-ca-.
nism de feed-back pentru controlullungimii illu:'?chiului.
Pe masura ce tensiunea in tendon cre te, vor cre te :;;i impulsurile
inhibito:rii de la organul _Go1gL Invers, pe masura ce tensiunea sca.de
impulsurile' inhibhorii de la tendon voT fi tot mai mid, pina la stin-.
gena lor totala. Disparitia impulsurilor inhiibitorii spre motoneuronul
alfa face ca aeesta sa redevina activ i sa reinitieze cre terea tensiunii in
ffiUt?Vhi. Se apreciaza, teoretic, ca acest cireuit inhibitor este moldulat de.
impulsuri sositc de la ereier. Aeeste semnale crc>sc sau scad stare:a de sPn-
zitivitate a budei inhibitorii. 0 crqtere a nivclului de scnzitivitate face
ca raspunsul inhibitor sa fie intens la cele mai mid semnale de la ten-
don ; !?i invers, cind modularea centrala este sprc sdiderea senzitivitatii re-
flexului de tendon.
Scrvomocanismul de control al tensiunii musculare prin reflexul de
tendon face ca 1n orice activitate mu ohiul sa dezvolte numai at:ea ten-
siune ne esara executiei respectivei activit{l,ti.
Reamintim ca i celulele Renshow dezvolta un proces de inhilbitie
care previne dezvoltarea unei contractii, respectiv a unei tensiuni museu
lare exagerate.


144
3. R c f l e .1tL l f l e .1' o r (rdlcxul nociccptiv) cstc eel de-al trei-
lea reflex medular al acti'Vitatii motorii. Un stimul senzitiv (in special
dureros) la un membru detcrmina retr.actia in flexie a membrului respec-
tiv. Reflexul se produce la animalul spinalizat sau decerebrat, ceea cede-
nota originea lui medulara. Reflexul are la baza excitatia exter ptiva, a
piclii, i este considerat un reflex polisinaptic, caci aceasta <'Xdtatie cstl>
condusa la maduva prin numeroase fibre senzitive, la eel putin 3-4 Iwu-
roni intcrcalari, iar de aici estc concentrata spre un motoneuron alfa. De
<\ceea motoa1euronul tprim-c tc impulsuri in seric, sttarea de excita i'(' ccn-
trala persistind mai mult timp, .astfel incH contractia poate d('veni tetanka
i sa se continue chiar un timp scurt dupa oprirea stimulului nodcepti\ .
De fapt, excitatia apare nu numai in mu IChii flexori, ci i in al\i
mu chi (de exemplu nn abductori, adidi in acei mu chi care indepartcaza
membrul de stimulul nodceptiv).
La 0,2--0,5 secunde dupa ce reflcxul de flcxie a fost dedan at in-
tr-un membru, apare in membrul opus o extensie -este reflexul extensor
incruci$at. Scmnalul venit prin nervii senzitivi da, pe aceeai parte mc-
dulara, reflexul de flexie, dar se ramifica spre jumata.tea medular-a opusa,
unde exdta motoneuronii m ilor extensori ai segmentului opus. lntir-
zierea de 0,2... 0,5 secunde de la aplicarea excitantului exterocepUv du-
reros se datoreaza multimii sinapselor (neuronilor intercalari) ce trc-
buie strabatute pina ce sti-mulul ajunge in jumataitea opusa. Acest roflex
durea.za ceva mai mult dedt reflexul de flexie dupa oprirea stimulului,
datoriHi reverberatiei drcuitelor interneuronale.
Stimulul exteroceptiv ajuns in maduva, in afara de reflexul flexor
homolateral i re::flexul extensor heterolateral, determina i un efect in-
hibitor (inhibitie reciproca) asupra extensorilor homolaterali i flexorilor
heterolat'erali (fig. 3-27). Aceste actiuni se produc prin c'ircuitele neuro-
nilor intercalari.








Fig. 3-27 - Reflexele exterocep-
toare (dupa Cl. Baciu). v
1 - exteroceptor ; 2 - afercnA sen-
zitivil ; 3 - nuclei intercalari ; 4 -
motoneuron! alta ; 5 - circuit exci-
tator ; 6 - circuit inhibitor.







A adar, o excitatie exteroceptiva determina un reflex de apara<re care
se realizeaza prin contractia unui grup muscular, simultan cu relaxan a
grupului muscular antagonist, de aceeru?i parte, i cu fenomene muscularc
inverse, in partea opusa.
Inhibitia reciproca contralaterala este determ'inata de mecanismul
neuronal cunoscut sulb numele de inervatie reciprocli - proces de mare

10 - Kinelologie prolliacticA, terapcutid !;!1 de recuperarc - cd. 239
145

lmp(lrt.tn\[l in cadrul reflcxc]()r nwtorii mt'dulare. C-tva mai sus s-a traL.lt

t a a(:e.st mc"'t.<.mbm aparc .1?i in cadrul reflcxului miotatic, cin.d intinderea
unui mu 0hi deiermina contrao ia acestuia i inhiJbiti,a ant.agonistului.
Efectele com plexC' m<-xiulare pc care le dete11mina cLrcuitele polisi-
napli-ce ale stimulului cxt rocepliv au fost demonstrate pcntru prtma data
de dHre PHG.ger pc broasca spinalizata.
Accste cfectc, dPnumi.k legile reflexelor e.rteroceptive, sint urma-
toar<.'lc :
.- legca unilateralitatii (l'lcxi.c homolatcrala rcflcxa) ;
- legea iradierii contralalc'rale (extensie hetcrolaterala i flcxic ho-
molaterala) ;
- lcgPa iradierii longituidinalc (rcactia ,in oglinda" a membrC'lor
superioarc lu raspunsul ceJor po.sterioare prin CXil'llsie lllCI'UCil ata) ;
- legea generalizarii (contl'lactia tuturor mUJ chilor).

Estc de mentionat ca aceste efecte slint in functic de intensitatea
-excitantului exteroceptiv.
Reflexul ex:tcrocepUv flexor incepe sa ,oboseasci'i." dupa aHJe\l1a sc-
cunde de la aparitia -lui. De altfel, ,olbaseala" es.te un efect general al
reflexelor medulare, ca i al cela:r din intreg SNC, probabil da:torita cpui-
zarii transmitatorului sinaptic. Aooasta 'inseamna ca, imediat dupa un re-
flex motor, un altul este greu de evidentiat un anumit tim!p.
Datorita acestei ,oboseli" .apare un alt efect im-portant - fenomenul
de rebound, prin care, in periQiada de ,oboseala" a reflexului a1gonistului,
un al doi[ea reflex va determina un raspuns crescut pe antagonist. Spre
ex mplu, daca un reflex flexor determina flexi.a membrului sting, un
al- doilea exdtant exteroceptilv imerliat determina o slaba flexie, dar 0
intensa contractie a extensorilor acelui:ai memtbru.
Rebound-ul este un important mecanism pentru o serie de functii,
.printre care i cea locomotoric.

[n afara celor trei refl.exe med.ulare de baza care contf'oleaza moti-
litatea (miotatic, de tendon i flexor), la nivelul madurvei se mai inlchid 0
serie de reflexe motorii, care au fast perfect demonstrate pe animalul
decerebrat, dar din care numai unele au fost considerate ca fiind prezente
!?i la om. A<eeste reflexe sint complexe, inte.rvenind mai muHe circuite,
indusiv reflexele suprame!dulare.
iln continuare, vom selectiona dintre ele clteva care pot reprezenta o
baza teoretica in kinetologie.
4. Din g1upa ref l ex e l or postural e $ i de loco m o-
t i e, ami n tim:
a) Reactia pozitivi'i. de spnp,n reprezinta eX'tensia mcmbrului inforior
dnd se executa o presiune pe talpa. Heflexul este puternic, pu1Jind sus-
tine chiar i greutatea animalului spinalizat. Cro terca tonusului extcn-
sorilor apare in ortostatism .
.Refl.exul pozitiv de sprijin determina i direetia in care membrul
inferior se extindc, i anumc in direotiG unde a fost localizata presiunea
in planta. {De retinut a.ccst r::flex pentru pacientii care merg in cirje,
fara sprij:n pc unul din membre.)
b) Reflexele de Tedresare apar in pozitia de decubH (de ohicci la-
teral), avrind ca tel poslurarea in pozitie dr.eapta vcrlicaHi. Sint, d e fapt,

146

un complex de mi cari ::-;incronizate <.tlc m"Cmbrclor, trunchiului,, capului cle
a mcntine ochii ori"Zontal, capul i corpul vertkale, pentru a (' pregati
pcntru actul motor. I
Stimulul reflexelor sau ,reaetiilor" de redresare poate fi optitC, labi-
rintic s au t.actil dc fapt s'lnt rdlC'xc supra.-;;pinale.
c) Refle.rele de echilihrure sau ,rcactiile d{' balans" sint mi diri r<'-
fl{'X0 car{' incea:rdi sa m{'n ina ccntrul de' greutatC' al conpului in i ntl'-
riorul bazci de sustincre. (Vom cl1 mai mulk amanuntc dnd vom aborda
rcflexc1c supraspinal0.)
5. Din grupa r e f l e .r e l o r m e d u l o r e c a r e d (' t. <.> r m i n it
spasm m usc u lor, am in tim :
a) Spasmul musculor post-fr(lciura aparc in zona fra(-turaU'i. clatorit<'i
durerii cauzate de leziunea traumatica i cedeaza la anestezie geiwr<lla i
locaHi. Contratia puternica musculara poatc ingreuia reducerea fr<K'turi i.
b) Crampele musculare sint determinate de or ice fel de factor iritant
local - frig, isohemie miUS'cUlara, superexerdtiu muscular etc. - (_'.an d{'-
termi na durerc : impulsul senzitiv w induce contratCtia muiSICulara locali-
zata, care va deveni ca insi stimul pentru receptorii senzitivi locali i,
deci, se va intensifica (mecanism de feed-back poziiilV). Daca se executa
o co:1tractie i'zomctriiCa pe aniagoni tii mu ehilor cu crampa, a'C('a ta poatl'
inceta brusc {inhibitie reciproca).
6. Reflex e l e supraspinal e. S-a ara:tat ca aoUvitatea mo-
toric controlata la nivel spinal e:ste un proces reflex !?i au fost descrisc
eele trei refJexe medulare sau segmentare (calea aferentA, oalea efcre.i1ta
!?i centrul reflex S int in maduva).
Activitatea motorie este influen ta de asemenea de reflexele supra-
sp'inalc sau suprasegtme.ntare, in care caile aferente !?i eferente sdnt medu-
lare, dar centrul reflex este situat undeva in etajele superioare. De fapt,
rBflexele supraspinale aqioneaza tot prin reflexele spinale, pe care le in-
fluen.teaza direct - mai exact ar f'i mecanisme de ftadlitare a reflexel01
medulare.
Exista pa'tru prindpale reflexe supraspinale : reflexele toni'Ce ale
g1ltului, rcflexcle labirintice, relflexele de redresare i reflexele de echili-
bran .
a) Reflexele tonice ale gitului se decla eaza prin mif?carea l!?i pozitia
capului i gatului, care deterrnina stimularea terminatiilor senzitiivc pro-
prioceptoare din extremitatea superioara cerv:icala ,(arti.culatiile occipito-
aHantoida i atlan:toaxis).
La nivdul articulatiilor gitului existA receptOtri propriocepti'Vi care
c'Onduc infnrmatia asupra orientarii capului in raport cu corpul. Sub1i-
niem accasta idee, pen{ru a sc putea face comparatia cu semnalele ple-
cate din aparatul v0stibular i care ISfnt influentate numai dmi carilc
i orientarea capului (indepcnden:t de orp). Din aceasta cauza, o mi care
a capului intr-o directie sau altla dcdan eaza proprioccptia cervicala, care
va bloca semnalcle de dczechililbru ce ar pleca de la aparatul vestibular,
did semnale.le transmise de reoeptorii gitului s nrt exact invelf'Se, opUisc
semnalelor trimise de vestilbul spre centrii ne i. Daca se mi ca i corpul
intreg, adopt'ind o noua pozitie, semnalele aparatului vestiJbular nu mai
sint opuse celor vcnite de }1a proprioceptorii cervilcali, iar persoana percepc
dezechiHbrul corpului. Impulsul de la proprioceptorii gitului, trednd prin


147
C(Tcbd Cl'ntl,c';iliei,iiva ajunge, prin inh rmediul substan ei rcticu-
latC', la motoneuronii gama i. de aici, va activa fusul muscular.
Exista doua tipuri de raspuns al reflexului tonk al gitului :
- Rcllexul tonic asimetric : rotatia (cu inclinare) a capului face sa
creasca tonusul C'XtensorUor d<' partea barbiei !?i al flcxorilor, de partea
occiputului.
EJe ctde de modiHcare a tonusulul muscular sint mai cvidcntc la
nwmbrele supcrioan.
- Rdlexul tonic simdric : flcctarca capului determina cn tcrea to-
nusului flexor al rnWj<'hilor nwmbrelor supcrioarc !?i al flcxorilor lornbari,
-concomitent cu cre tl rea tonusului extensor la membrcle inferioare.
Extcnsia capului dPtePmina cre teri de tonus muscular inverse.
b) Refle:rele labirintice sau vestibulare sint i cle de doua fcluri :
- Reflexul tonic labirinUc simetric dcclal1i.'?eaza in cazul pozitiei
de extensic a capului (cind corpul este in decurbit dorsal) o cr tere a tonu-
sului extensorilor in extremitati. Din decubit ventral, daca mentinem capul
in flexie, induce o cre tere .a tonusului flexorilor :in membre.
Cr terile de tonus al agoni tilor se insotesc, bineinteles, de sdideri
'in tonusul antagoni tilor.
- RefJexul tonic lalbirintic asimetric apare in decubit l ateral, cu
..cr tere.a tonusului flexorilor la membrele heterolaterole (de deasupra) i
cu cr terea tonusului. exte_I).sorilor la membrele homolaterale (iin contact
cu suprafata ;de sprijin). Nu_:.amintim de reflexele lalbirintice kinetice (fa-
zire) determinate de mi carile .de ,rotatie ale capului, deoarece ele sant in-
verse cu reflexele tonice ale gitului i s!nt anihilate de acestea.
c) Reflexele de redresare sau reactii:le de redresare au fost amin ti te
mai inainte, in cadrul reflexelor posturale i de locomotie. .
d) Reflexele de echilibrare (reactiile de tbalans) sint reflexe foarte
importante in realizarea posturii i locomotiei i au fost amintite ceva
mai inainte. Ele sint controlate de reactii proprioceptive sau labkinUce
s.lnt de doua feluri :
- Reactii de origine musculara cu mecanism proprioceptiv, care se
produc cind datorita unui balans puternic, centrul de greutate 1ese din
baza de sprijin, corpul incepind diderea. Apararea reflexa se mani:festa
prin deplasarea laterala rap da a unui me-rnbru inferior pentru la-ngirea
poligonulu i de sustinere (reac\ia de salt sau. extensia protecHva) sau pr n
adoptarea .pozitiei de ghemuit, pentru a cobdri centrul de greutate (reactta
ghemuit).
- Reactii de origine labirintica, care a:par la acceleratii liniare sau
angulare, pentru mcntinC'rca echilibrului. lVIuscula'tura introgului corp in-
n gistreaza modlfid'tri d( ton us.
Reflexelc de cchilibrarc pot fi antrenate, ajungindu-sc la pcrfor-
mante deosebite, ca la acrobati.


.3.3.5.2. Controlul supramedular


Activitatca motoneuronilor periferici este controlata de etajele su-
perloare ale nevraxului. Numim control direct influentcle supraspinal.t? asu-
pra motoneuronului alfa i control indirect influentele asupra motoncuro-
nului gama. DatoriUi pragului dC' c'xcitatic mai coborit al motoneuronilor

148
g;ml<l, S(' poate considera di nu txbta fornu1 iunc n.crvoasa superioadi
care sa nu actioneze asupra sistemului gam.a, influentind ded indirect, prin
<'1, i activitatea neuronilor alf.a, dici sistemul ;gama contracta fibrele fu-
zale, de unde, pe calea afcrentelor primare, se produce bombardarea neu-
ronilor alfa.
Orice activitate motoril' dedan ata supraspinal este initiata in for-
matiunilc piramidalc i extrapiramidale. Aceste formatiuni emit impulsu-
rilc cu actiUiw dPpolarizanta a-supra motonl'Uronilor medulari, dP unde,
d<;-;t cum am vazut, descarcarea lor va inducp contractia musculara. For-
m<1iunill' piramidak se gas<-sc doar in cortexul -cerebr al !?i cailt' pornefc
de ai-ci direct spre motonPuronul din cornul anterior mPdular, uncle f:Jc
"ina ps;t.
Forrn atiunile extrapiramildale pornt'sc din cortex, fac sinapse in surb-
cortC'x i apoi ajung la rnotonl'Ur'onul JX'rifcric. Alte forrnatiuni extrapira-
rnidaln se ana In subcortex (nuclPi cenu!-?ii, trunchi cerebral, talamus, hi-
potalamus), d<' unde porn{."SC diile sprc neuronii mooulari.
1. Cortex u l motor este format din mai multe arii motorii
(fnrmatiunile piramidalc i extrapiramidale), doar partial studiatc :
- Aria 4 (motorie prerolandica) cstc aria pri:mara motoric cure de-
t'rmina ras.punsuri contralat('rale.
Proioetia zonclor motorii ale corpului este reprezen'tata de homun-
culusul inversat.
- Aria 6 (premotorie), de uncle porncsc comenzi ce dctermina rc'is-
punsuri mw;cul'arc tonice precocc i scurtc (ca fji aria 4) fji raspunsuri mai
tai divc, durabile, cu interesarea unor mari grupuri musculare, asociate de
<)bJcei i cu raspunsuri vegetative (rcspiratorii, digestive, vezkale etc.).
Aria 4 s (supresoarc), care determina hipotonie contraLaterala !?i
inhibarea oricarei mL diri in curs de cfectuarc.
- Aria motorie secundara, care ar fi o zona de comanda doar pen-
tru mus.culatura fctei.
- Aria rnotorie suplimentara, cu rol in coman.da mi arilor bilate-
ralc durabile i in mentinerea unci posturi.
-Etc.
-Fibrele care plea.ca de la .accste arii i tree prin piramidele 'bullbare
reprezinta .caile piramidale, in timp ce fibrele care ocolcsc piramidele s[nt
dii extrapir.amidale.
a) Sistemul piramidal asigura .,telekinczia" sau motricitatea volun-
iara, de control i declan.'jiare intentionala a activitatii aparatului motor
muSiCular. In mod special se considera ca musculatura distala a membrelor
('c.;,tc sub controlul complet al caii piramidah>. Sistcmul pirarnid<1l cste nu
numai un activator direct, .ci !7i un sistcm Llcilitator pentru motoneuronii
Inl'dulari. Sint lll"Cl'tSare slimulari repetitive pen'tru ca sa obtinam un ras-
puns motor. Sc eonsidcdi de asemenea d\ sistemul pirami'dal vcni't de la
aria 4 creeaza un fond de cxdbtic pcrmancnta a motoneuronilor i pe acest
fond diverse influxuri venite din altc parti ale scoartci ar comanlda i rea-
l iza mi carile. Accst fond de cxcitatie este determinat de acri'vitatea con-
tinua ritmica a si-stemului piramidal (10 impulsuri/ ). care nu creeaza rni1?-
care, dar participa la mcntinerea tonu.sului muscular prin cx:citarea moto-
neuronului alfa tonk. In acest fel se poate vor:bi i de influenta form.atiu-
nilor piramidale asupra tonusului muscular.

149
b) Sistemul r.rtropiramidul ('ste mult m<li compkx dccit cl'l pir;l-
midal, faeind numcroase sinapsc in ncvrax i realiz1nd circui,te de:scen-
dentc spre cor.nul anterior medular sau drcuitc recurente (scoarta struc-
turi subcorticalscoarta). Rolul sistemului <>xtrapiramidal cste de .a
regia tonusul muscular al posturii, ca i mi carik complcxc reflex.....au'to-
matc. Dar el intcrvinc i In mi 1carca voluntara clncL.m ata de siht('ll1Ul pi-
rarnidal, controhndu-i dimcnsiunca, ampHtudinea, stabilitat0a prin <H'cl(
circuit<, rccur<'ntc (d<' <'Xemplu, cortico-strio-palido-talamo-cortLcal).
Rdee)p subcortic.alP pe care lc contadeaza cail('xtra1piramidal< fac
aproape imposibila o perfeda cunoa terc a rolului structurilor extrap -
ramidale in motridtate. Principal<'le n'l<'C motorii subcortkale cxtr<. p!-
ramidalc .sint :
- nudcii striati (caudat i lenticular - aC(.>sta din urma fiind for-
mat din putamen i globus pallidus);
- nucleii cenu ii din mczencefal i subtalamus (nudeul rof?U, locus
niger, corpul Luys, zona incerta).
Sistemul extrapiramitial exerdta asupra motoneuronilor mcdulari
decte atit faciUtatorii, dt i inh!ilbiltori. Sistemul extrapiramiJdal mai vechi
din punct de vedere filogenetic ar juca rolul principal in com and a mi- -
carilor ample, grosolane, lipsit-c> Ide prcdzie, C'fectuatC' d-C' mu .cu1atura 'C'f'n-
turilor. Rolul principal al ace Stei musculaturi este 1nsa de direct ionarl'
t?i fixare a membrului, pentru a se putea rcaliza m carea fina, voluntara,
cu comanrla piramidala.
Sistemul piramidal i eel extrapiramidal formeaza adar c01nanda i
conducerea influxului nervos, care stau la baza contractiei muscularc.
Actiunea aces tor doua sisteme este permanent mooulata de numeri fac-
tori senzitivi i senzoriali il1ifonnationali, care vor de:finititva ,calitatea i
cantitatea" mi carii.
!Mieycarea voluntara cere o ajustare tonica posturala, care precerla
1nsi mi!?carea, dar o urmCiaza, ca o urmba, i in timpul actiunii. Este
rolul budei gama sa realiz ::,ze aceasta ajustare permanenta pe baza co-
menzii extrapiramidale i modularii, in special cerebeloase, a formatiu-
nilor reticulate i a aparatului vestibular. 1Modularca este data de schim-
barile permanente ale tonusuiui a,goniL'?tilor i antagonif?tilor.
[)irectionarea generala a mif?Carii, arondarea i continuitatea ei sint
date de cortex. Intra rea in actiune, suoc.esiv, a tuturor categoriilor de
mu chi este sulb dependenta in special a sistemului pirami.ldal, a comenzii
corticale voluntare.
0 activHate minima punc in contractie agoni 'tii ; cr terea intcn-
sitatii accstci actirvitati so}ilcita i sinC'rgi tii, ca in eclc din urma, sub
comanda pentru o activitate intensa, sa fie stimulati i antagoni:.1tii.
2. Cere bel u l este o statie de modulare a mi carii de prima im-
portanta, cad prin el tree stimulii propriocepti;vi IDUIS'CUlari, articulari,
eXJterocepUvi cutanati, ca i stimulii V(.>iStitbulari i senzoriali. El nu are efe-
ren{e directe spre coarnele anterioare medula.re, ci spre nudeii substantei
reticulate, nudeii vestibulari, cortex.
Cerebelul ar detennina, prin tractul cenfuelooortiJCal, o sdidere a pra-
gului de excita'bilitate <H regiunii motorii corUcale. Holullui in functia mo-
toneuronHor mcdulari este de cea mai mare i'mportan
1
ift.

150
Ct'l"l'b<'lul ,protl'jt'aza". ('a un filtru, nwtonC'uronii i m;1i <ll<s IWtl-
ronul gama contra stimularilor IJ.rutal'-. a deSicarcarilor aferente prea free-
vente. Aceasta protectie se realizeaza pe calc indi.rectA, prin inhLbarea
.activarii subst.antei reti culate, bloc.indu-i acesteia a:ferentelP primite de
la caile senzitivo-senzoriale, prccum i pe calc dirocta, prin imfluentarea
in tcrneuron ilor su bstantoi reticulate.
Cercbelul intcrvine in .adivitatc'a sistemului extnapiramid<-d i la ni-
vdul nudeilor -ccnu ii i ypsti;bulari, faciliLind sau inhibind influxul mo-
tor, care SP indreapUi dir('lct s.prC' alfa-motonPuron.
Cer{-'belul int<'rvine sigur in rcglan'a tonusului muscular, nu din><ct,
d prin influentarea sistemului extrapiramidal.
Jn g<'Jwml, < crcbl'lul an' actiune mai ales facilit.atorie la om (h ani-
mal pr'--'Clominind actiunea d<' inhibitil'), dar Pchilibrul faciliUJ.n-inhibiti('
dcpindl' de ritmul i frecvcnta dt>scardirilor aftnntc, de inrformatiile pri-
mitQ.
A adar, cerebelul functioncaza c.a un centru motor cu retroalctiunc,
< arc modi:fica in mod permanent comcnzilc motorii ccrebrale in raport cu
mesajele primite de la rece.ptorH periferid.

3. Form at i u n e a reticula t a, tplasata in trun:chiul cerebral,
are un rol determinant in n glarea tonusului muscular. Aceasta [orma-
tiune realizeaza doua ISisteme : unul w tivator .sau facilitator, iar cclalal t
i nhibi.tor.
a) Sistemul activator cerebromedular reticular are doua ICai descen-
dente tfadlitatorii :
- calea retkulospiruaHi rapida, care ajunge direct tpe motoneuronii
.alfa .!?i gama, controlindu-le activitatea, i
--- calea reticulospinala lenUi, polisinaptica, ce intra in activitate
numai la sti'muli repetitivi, avind o atctiune m:ai difuza asupra moto-
neuronilor.
Sistemul activator :reHcular determina 1cre terea tonusiUlui muscular,
fadlitarea reflexului miotatic .!?i inhibarea re!flexului de flexiune.
Forma1iunea retitculata are descarcari ritmke {proprietJa.tte a celu-
lelor acestei formatiuni) care Silnt IConduse prin f.asdculul reticulospinal,
mentin!nd un bomibardamenrt IContinuu ail motoneuronilor alfa i gama
(mai ales), ceea 10e 1realizeaza ltonilisul muscular.
b) Sistemul inhibitor reticular este a ezat ventral i caudal fa,ta de
sistemul [adlitator reticular. Prin else realizeaza sdi!derea tonu:sului mus-
cular i inh'ibitia reflexelor medulare, prin blocarea neuronilor moto.ri
medulari.
Sistemul inhilbitor retilcular este activat d? f;timuli v0niti din cor1ex
'(aria 4s - supresoarc), din corpii stri.ati, <'c>rebcl i n'cc>ptorii sino-
carotidieni.
Formatiunea retkulata truie consi:derata, de rfapt, ;ca o ,10ale finala
comuna" pentru toate sistemele !?i structurile eontrolului motor supra-
medular care influenteaza 'a'Ctirvitatea motori.e, lin special tprin :rnodularea
cxcitalbili.t{lJtii neuronului gama.
4. Hip o tal am us u l $ i r in en c e fa l u l intervin n mod sigur
1n reglarea tonusului mus'Cular, at>it a factor facilitator, 1cit 1i tea lfnctor
irthilbitor. Starile afective aparute prin s.Umularea hipotalamusului de-
icrmina modificari lin tonusulmuSicular.


151
HPl.atia hipot..alamus - fus muscular < sic Pvident{t in cazul nw: .t--
nismului de termoreglarc. Hadrea hipotalamusului determina, imediat.
cre terea rlescarcarilor in fusul muscular.
Rinenceifalul are rol de pt otejare a tonusului muscular, inhibindu-1
in ondi iile in care 5tructurile centrale primestC stimuli inteJU?i i rep<.>1itivi.
Sintetiz1nd celc discutatc p'ina acum, rcicse ca activitatea rmuscula-
turii striate se exprimli n tonusul de rcpaus, postura e;;i mi'area udivc"t
voluntara. Aceste aspe ctc s1nt separate doar din rationamcntP dida'Cti'Ce.
deoar0ee C'lc sc conditioneaza .reciproc, iar distinctia intrc activitatea vo-
luntara i cea tonica estc doar aparcnta.
Astfel, sprc ex<"mplu, o mi are voluntara prcsupune :
- o claborarc ccn tnila ;
- o :ajustarc tonica posturala, care precPda executarea propriu-zi-<..;{l
a mi arii;
- o mddularc pcrmancnta a tonu:sului in cursul mi c irii, care de-
termina fuziunea contractiilor elementare.
Telekinezia (mi area voluntara) estc detenninata de sist<vmelc supl'-
rioare corticale de receptie, comanda i control care declan eaza ac:tiunea
intentionala a aceluiru;;i aparat motor periferic utilizat i pcntru realizart:'a
tonusului.
Pe de alta parte, activitatea tonica musculara se diferen iaz[l, dup;t
H. !Mamo, in:
tonusul de repaus (contractia musculara u oa:ra a rn hiului In
repaus), determinat i intretinut in special de adivitatea reflexa medulara ;
tonusul de rpos:tura (c6ntractia musculara pentru asigurarea po-
zitiei cor.pului in raport cu polul -cefalic), realizat prin .control superior :
cerebel, nudeii cen ii, neocortex, formatiunea reticulata ;
tonusulldc atitudinc (contractia muscu'l'ara pentru mentinerea unci
pozitii a cor.pului i membrclor in raport cu pozitia capului), aflat sub
controlul cerebelos i al nucleului rou ;
tonusul d!3 comporlament, in care complexul hipotalamus-rinen-
ced'al-.cortex cerebral asigura controlul.


3.3.6. Coordonarea mi dirilor voluntare


iMi carea voluntara este rezultatul unei continue combinatii siner-
giee intre fa ctorii senzitivi c;;i motori. Coordonarca acestei mi cari implica
aproape totalitatca [unctiilor sistemului nervos.
Iata cum -ar dcsfa:,;ura, 'in ciape, de la concepere la exccutie, n
mhcare voluniara :
luarea deciziei Ide mi care - ac.'t cortical, con tient, dar 'in gc'-
neral dcterminat de realitatea i cerintele ambientale ajunse in con tiinta
noastra .prin aferentele senzitivo-JSenzoriaJe ;
elaborarca actului motor in cortex {functie praxka cortkala) pc
baza informatiei senzitivo-senzoriale ;
punerea :In aotiune a sistemelor piramidal i extrapiramdial ca
sisteme motorii executive de transport al comenzii f?i planului rle mi car0
catre motoneuronii alfa i gama !?i, de aid, spre aparatul efootor ;


152
ar
activitatea continua a sistemului monitor (sistemul senzorial-
scnzitiv), care transmite informatii asupra modului de desfa urare a mi!?-
dirii (pc baza excitatiilor primite de proprioceptori, r eptori vizuali,
rec cptori vestibulari etc.) ; aceste infonmatii sint reception.ate de sistemul
n glator (mai alPs de cercbd) ;
sist0mul reglator va asigura organizar('a i ajust.area <'i:1pclor
t()nicc i fazice ale sistcmului <'fe<.'tor ;
apat atul efcctor (mu chi - articula .ie) rea1 izeaza m i ca n':l vo-
luntar{l in conformitatc cu ,planul claborat i transmis de cortC'x i prC'lu-
<Tat ('Ontinuu de subcortex, pP baza af<'n'ntdor senzi,tivo--senzoriale.
Exista dcci trei mari sht<nw <':In' concura la produccrca rni!?carii
"\'ol u n tare.
1. Sistcmul ,informational
2. Sistomul raglator
3. Sistemul efector
1. Sis t e m u l info r 1n at ion a l este aldituit din aferente
sonzitivo-senzoriale, care participa atit la elaborarea deciziei i planului
de mi are, cit i continuu, pe tot parcursul mi arii. Din acest sistem
.fac parte :
a) Aferenta proprioceptiv(L con.:;tientii, gcncrata de receptorii din ten-
doane, articulatii, lilgamente, mu."?chi etc..De la ace.."?ti receptori, filbrele
senzitive ajunse prin radacina posterioara 1n maduva vor forma, fadi
sinapsa, 'caile senzitive 1ungi ascen!dcnte Goll i Burdach, spre fbulh, iar
de aici, spre talarrius i apoi in cortexul parietal. Alte fibre din radacina
posterioara fac sinapsa in marluva, formeaza colaterale spre motoneuronii
cornuluj ant rior {reflexe senzit1vo-motorii), alte,le spre calea spinocere-
lJcloasa.' irecta, .iar altele, prin intermediul substantei ["eticulate ascen-:
dcnte, la cere-bel. .
b) Aferenta proprioceptiva incon$tienta, de care s-a VOI1bit pe Jarg,
este reprezep.tata. de d'Lbrele senzoriale Ide la fusul muscular 9i organul
Golgi, care vor transmite prin calea spinocerebeloasa informatii-ie spre
cerebel i nucleii de la baza. Se 1pare 1nsa ca .aferentele de la fus. i de la
()rganul Golgi 'ti:ansmite i direct, spre cortexul ,motor, aceasta in-
formatie.
CaJle spinocerebeloase nu transmit numai aferente proprio.t:eptive,
d i exteroceptirve - tactile.
De remarcat <:a tractul spinocere.beloo ventral conlduce i'mpulsuri in-
tegrative asupra activitatii i pozitiei unui membru intreg, i nu infor-
m< iii defalcate ak unui grup muscular. Traetul :spinocerC"belos dor'Sal cste
mai analihc in t ransmiterea informa\iilor (de la un mu chi sau de la un
grup de sinergi ti).
c) Aferenta vestibulara, care este o aferenta senzoriala de mare im-
portanta, aa cum s-a an1tat la reflexele ve:stLbulare. Prin 13:oeasta aferenta,
SNC este inform.at continuu despre natura mi arii, rpozi,tia conpului fin
spatiu, sd1imbarc.a de din.=. >oCtie etc., pentru a se C''Vita pienderile de e hilibru.
Rcceptorii scnzoriali ai aferentei vesUbulare se gasCSc 1n ampulele
canalelor semi.circularc (receptori dinamici care raspund la m cari i ac-
celcratiile de mii!?care), in utricula i sacuhi (reccptori statici pentru mL -
carca lcnUi, forta gravitationala i aceeleratiilc liniare).

l.SJ
in
Aferenta ve tibulara ajun.ge 1n nuclcii vestibulari din vlan cul VPn-
trkulului al IV-le.a, de unde pornesc o scrie de conexiuni importantl'
pentru asigurarea (.'4Chilibrului static i dinamic. Astfel sint diile vesti-
bulocerebeloase, vesUbulospinale, vestilbulotalamice, vestibulo-cerebelo-
rubro-talamo-corticalC', can' fac k>gaturi directe cu aria corlicala a analizo-
rului vestibular etc.
d) Aferentele scnzoriale d(' la or.ganele vazului. auzului, olfaqiei,
pipai tului, care sc in h'gr(aza in (.'Ortex, reglind m i e<.1na i ech ilibrul.
Vazul are un rol deos{hit ]n :supravegherea caliti'qii mi carii voluntare.
2. Sis t emu l reg l at or- d(\ja discutat eev<:l mcli lnaintf\- l"St(
onganizat pc ctajc :
a) Sistemul reglator spi1wl, n prezPntat de bucla gama, care adap-
teaza men:-u lungimca mu chiului la cea a iusului. Este cl'l mai autcntit
mecanism de autoreglarc.
b) Si.'>temul reglGtor supraspinal, format din ccrebel, .substana rdi-
culata i cortex, dar i din celelal'ie formatiuni, aa cum s-a mai <lratat.
Sistemul reglator supraspinal 'ii exercita rolul prin influenta asupra
motoneuronilDr alfa i g.ama, indrept:Jind stimulii ven'iti prin sistemul
informational fie pe ,calea alfa", fie pe ,calca gama", in C'ns excitator
sau inhibitor.
3: Sis t emu l e f ector (motor) propriu-zis estc reprczentat
de m chi sau, mai exact, de unitatea runctionala mu chi-articulatic.
Uneori se considera cadrul s.istemului efectDr i cailc motorii de Jega-
tura intre sistemul 'reglator i eel effector, cu altc cuvinte caile piramidale
l extrapiramidale prin care se tranlsmit comanlda i reglarca mi arii vo-
luntare, a tonusului i echiliJbnului.
ln tabloul de mai sus al cooroonarii mL"jicarii voluntare sc pornc te
de Ia idea clasica a elaborarii ('Oriicale dir te, volitionale, a activita,tii
motorii. Estc greu de unt'Cles cum miari complicate, care angreneaza o
multitudine de mu chi i care sc derulcaza cu mare viteza !?i .abilitate, m
putea fi elaborate in cortex prin participarc voli.tionala directa. S-a cal-
culat ca pentru o singura mi care simpla ,.g.indita" tsint necesarc apro-
ximativ 300 ms. Un indivild nu poatc monitoriza in aoclai timp mai mult
de 2-3 mif?cari, i nurnai daca acestea sint lcnte i fara efort.
.Modalitatea cxacta prin care con tiinta volitionala 'L'Ste capalbila sa
se concretizeze i1n acHvitate motorie nu estc 1nca satisfacator explicata.
Penfield a considerat cxistenta unui sistean ,,centrerucelfalic" in par-
tea su.perioara a trunchiului cerelbral, cuprinZiind portiuni mezenc .falice,
diencefalice i :talamice. Aoest sis.tem oe.ntrencefalic ar fi sul'sa impulsu-
rilor voliti'Onale pe care lc .conduce sprc cortex i de aici, prin Cl'ntrii
subcorticali, spre si:stemul .(> fe.dor sau direct, fara implicarea eor.tPxului.
Acea.sta ultima pDsi.bilitatc cste justificata de mi. dirilc su.garului mk.
Mi carilc unui adult, ori'cit ar ifi de complkate, ar putca fi totu*i
descompuse in grupaje sau scheme de mi care. Acest<." scheme sau 1.ipare
motorii s.int, desigur, repetate de milioane de ori de la forman"a lor ldin
copilarie, devenind din ce in .C<' mai precise i automatiz.ate mersul
e5te un exemplu elocvcn t J.n aceasta priNin:ta.
Aceste scheme se formeaza pe lbaza sistemului ,1nce rdiri i erori".
adica pe ba za 'invatarii din gr cli. S-a dovedit ca rezultatul a-.. estor ,1n-
vataminte" .sc memorizeaza in aria senzitivo-sPnzoriala, sub forma ,en-


154
graml'lor senzi livo--..senzorialc aL' m i;;carilor motori i ". Oind dori m s;'l <'Xl'-
('UUim un act motor {volitional), se face apel direot sau ,prin int rmcdiul
cortcxului la cngrama respectiva. Sc tiC', de altfel, Ca a1 ia corticala sen-
zitiva somatica i ariile corticalc motorii sint intr-o relatie an::Itomidi
o..;t r!nsa - pradic sC' intrepatrund.
Engrama scnzitiva se fornwaza i s<' pl'tfcctC'aza :In spPcial printr-un
Jeecl-lwck proprioc<'ptiv, c;Ir<' realizeaza SC'rvom canismu1 de car<' s-a mai
;tmintit. Un e.rcmplu proctic: utilizind cu\itul cind tail'In cPva in far-
furi<', primim continuu semnalc propriocL'ptivP d<' la dogctc - mina -
<In kbrat - brat, care' sint com par at(' <'U <'ngrama m('morir,ata deja, m i -
ca, ca noastra fiind :continuu < orcctata prin jocul diver:Selor grupc
musculan'.
A;;adar, activiiat<'a sistomului muscular ,urmeaza" pas cu pas
schema localizata in aria senzitiva, CCl'a ce inseamna ca lucn'aza ca un
scrvomp.can ism.
Cd mai rapid control (adidi recunoa terea gre elilor ;;i corectarC'a
lor) il realizeaza engrama proprioceptiva. Exista cngrame controlate sen-
zorial de vaz sau auz, dar mL carea realizata es'le mult mai lenta, cac1
feed-back-ul senz orial este mult mai lent decit feed-back-ul senzitiv pro-
priocepti v.
Exista o dovada expcrimentala incontestabila a existentei ,.engra-
melor senzitirvo-senzoriale ale .mL carilor motorii" : aJblatia unor mici zone
din cortexul motor la maimutc nu .impiedica performarea unci anumite
activitati, :cad eventual alti mu chi o suplim.'.IS c ; :in schi mib, ablatia zonei
senzitive corespunzatoare face respectiJva activitate impasilbila.
Utilizarca engramelor senzitivo-5enzoriale 'Pentru actul motor nu
poate explica insa activitatile foarte rapide, abilitatile deosebite, cum ar
fi batutul la ma ina de scri'S, cintatul la pian sau vioara etc. T1mpul este
mult prea scurt pentru considera intreg drcuitu1. De aceea se considera
ca in cazul albilitatilor ,controlul mi carilor musculare foaf.te rapide se
face chiar in sistemul motor, in aria corticala premotorie, .in ganglionii
bazali sau chiar in cerebel. Lezarea oricare'ia dintre aceste zone distruge
abi1itatca actului motor.
Se poate vorbi deci de ,.engramc motorii" care au lfost denumite
,.scheme ale functiei matorii de aJbilitate", care controleaza mi arile pe
aceleai principii ca i engramele senzitivo-senzor'iale. 'lrrformatia de la
periferie Pste condusa dir ect in sistemul motor. ErorHc inregistrate s5nt
comparate cu engrama motorie i corectate.
Engramc'IC' - atit ceh' SC'nzitivo-s('nzoriah', cit i celC' motorii - se
formeaza in < opilarie prin control volitional i se perfectioneaza continuu
prin repetitic. Cu dt .engramcle sfnt mai bine .fixate, cu at1t actirvitatile
murculare capata viteza de executic', intensitate i complexitate. fn fond,
engramele nu numai ca vor realiza mi carilc doritC', dar vor "inhiba i
sinaps<:'le care nu este necesar sa intre in schema mk?carilor doritc. Acest
proces de inhibitic a tot ce ar putea parazita m carea precisa impiedica
iradierpa impulsului in afara caii activate. Karel Bobabh spunea, pe buna
dreptate : ,Fiecare engrama motorie este o calc de excitatie 1inconjurata
de> un zid de inhibitic".

155
:\Ii .c trC':J , oluntara sc ci<'sfa oarii deci pc baza unui program prL'-
existent, contributia voliti.(mala avind rol de initierc, sus incrc i oprire
a acUvitatii.
Kinetoterapia are de ,.inva1at" din ideea erugramelor principiul rL'-
pctitiei, ca principiu de b.aza al obtinerii unci 1bunc coordonari.
De an.stp probknw ale coordonarii mi carilor sc va mai ocup:l -;;i
capitolul rcferitor la obiedivcle kinctologiei.




3.4. Bazele fiziopatologice



Dadi kirwtologia profilactidi are la baza idccc. mcntinerii cit mdi
nealterate a conditiilor fiziologice ale aparatului ncUI'Omioadrokiiwti<
(NMAK), cste evident ca pcrturbarilc a:cestor comlitii vor reprezcnta ba-
zclc kinetologiei terapeuHce 9i de recuperare functionala. D i, fiziopato-
logia aparatului NM,AK justifica, directioneaza i determ ina tehn icilet
mctodele, metodologia i obicdivelc klnetologfei.
Prescrierea unui exercitiu fizic terapeutk nu se poate face decit dupa
o analiza a m'C cLmi:;melor fiziopatologice care stau la baza sufcrintelor
bolnavului. A!?a, spre exemplu, dLficultatea unui pacient de a-i utiliza
un segment de mem!bru poate sa fie urmarea unor variate pertur1bari ale
sistemului neuromotor, in:cepind cu imposibilitatea de comanda centrala
i tcrmin:ind cu o banala durcre peri:fcrica articulara sau periarticulara.
De asemenea, nu vom putC'a ajuta un bolnav dispneic prin kinetoterapic
respiratorie, decit dupa ce vom ti exact m anismul fiziopatologk al
acelci dispnei i vom prescrie exerdtiile fizice in consecinta.
Principalele mecanisme fiziopatologit'e care pot fi influentate de
kinetoterapie vor fi trecute n revista, pe scurt, in cclc ce urmeaza.


3.4.1. Articulatia

Ca element mecanic efecior a1 m dirii, articulatia poate sta la baza
deficitului aparatului NMAK prin picrtlerea siabilitatii i/sau a gradului
de mobilitaite a celDr doua segmente adia eente. Toate s truoturile articulare
t?i periarticularc pot sta Ia baza acestor doua per,turtbari function-ale (sta-
bilitatea i mabilitatea). Sub raport fiziopatologic, aceste pcrturbari pot fi
cauzate de: durer<.\ inflamatia tc::;uturilor, doficitul mecdnic (prin pi<:r-
derea iniegritatii aparatul ui capsuloligame-ntar, pierderea corlJgrucntei su-
prafetclor osoasc articulare) sau piPrder-ea functiei mUS{'Ularc adiacente
(dcspre care sc va discuta in subcapitolul urmator).
Efectele acestor mecanisme conduc spre redoare sau anchiloza arti-
culara, spre dificultati de mentinere a unei posturi i a unui aliniamt'nt
corect corporal, spre difkultati de mcrs sau in abilitatea de a (_'XC'cuta
o serie de gestici obi ;muite.
1. Redo rile - limiUiri patologicc ale mi d'H ii articulatii-lor -
pot fi congenitale sau dob1ndit '. Aproape niciodata nu se pune probh ma


156
kinC'toterapiei p('ntru redorile congenita1c, accstca fiind de 1<1 inceput
de competenta chh ungiei corectoare.
Redorile dobinditc fac obiectul principal al kinetoterapici. Se poate
ajungc la redoare articulara prin multe mecanisme, aa cum se sublinia
mai sus.
o) Lcziunile tegumentelor i ale csutuJui cclular subcutan 1t (infil-
t ratii ('dematoase, sanguine>, i nflamalie, sclcroza, dcatricc) pot de term ina
limitan'a mai mult "Sau mai putin reversibila a mi'7carii U11ci articul<ttii.
Kinvtokrapia este benefica in majoritatca acn<;ior leziuni.
b) Lcziunile aponcvrotice, prin retractura, pot bloca mohilizarea
unui segment, aa cum se intlmpltt spre exemplu in boala Dupuylrcn.
Hetractura aponcvrotica lwncfidaza, mai ah"'S, de .chirurgi<'. ---
c) Lcziunile musculotendinoos!! de cauza divensa (ruplura, lwm<ltom,
calcificarc, sclcroza, inflamat.ie) sfir esc prin a limita mi carC'a datorita
contracturii sau rctracturii, despre care sc va discuta in subcapitolul
urmator.
d) Leziunile cupsuloligmnentare sint mai ales celc traumati.ce dirccte
sau celc inflamatorii, care determina dcatrice retractile, caldfidiri i ehiar
osifidiri (ca in cazul osteofitilor sau sindesmofitilor). Dar elasticitatea
aparatului capsulnlLgamentar estc influentata i de vi.rsta, 'Seoreti
1
c cndo-
crina, fenomene va!->culotrofice, reflexe locale. Pierdcrea supletii <.H'<.. "itui
aparat din cauzelc de mai sus reprezinta o indkatic importanta a kine-
toterapiei (pasi!Va la inceput, apoi actirva).
e) Leziunile sinoviale, rareori de alta etiologie dcdt cea inflama-
to rie, determina reactie lichidiana, hiperplazie, procese Hbroadezive, corpi
straini fibrocartilagini intraarticulari, cicatrke fibroase - toate acesit'a
blocind mi area articulara. Chiar simpla iritatie sinoviala, generatoare
de durerc, conduce la aceli rezultat. ln toate aceste cazuri se prefera
kinetoterapia activa.
fJ Leziunile cartilaginoase i osoase sint cele mai seven:i de obicei
ireversibile.. Fragmentarea cartilajului, cu caderea fragmentelor in arti-
culatie, a.trofia lui. sau doar fisutW"ea limi teaza, prin durere !?i fenomen
mecanic, mi carea Iibera a suprafetelor articulare.
Consecutiv lezarii cartilajului va suferi osul, sub forma leziunilor
proliferative (exostoze, osteooitoze etc.) sau distructi:ve (osteoliza), care,
prin dur re i defonnari, .determina re:doarea sau anchiloza. Uneol'i, prin
li.psa de congruenta la marginea supraifetelor articulare, in zonele in care
dispar'e .presiunea suprafetei artkulare opuse, apar ingr ari osteoarti-
culare - ca o a rtroriza spontana ce limiteaza defini.Uv ml carca -, care
poarta denumirea de ,,calcle osoasc Destot".
Desigur di fractur<1rca capctelor osoase articulare laa sechdl'lc
cec m?i grave entru mobilitatea articulara, care nu poatc fi red Ugata
pnn kmetoterap1e.
g) Procesul de retractie-adaptare reprezinta o stare anatomofunc-
tionala rezultata in u:rma unei imobilizari artkulare prelun:gite. Nu nc
referim aid la retractura musculara, ci la procesul difuz care arc Joe
In toate esuturilc moi care pierd elasticitatea i se retracta (pe .p u-
tea scurtata).
1"ntr-o a doua etapa turnoverul cclular local va rcaliza o scadere
numerica celulara .c'orespunzatoarc noilor dimensiuni. Accste modifid'tri


157
Yor limita mi t <trea b i( . irea din imobilizan'. Bitwin\l'lts, t' adaug:1
organizarea .edcmului difuz determin.at de pertur.barile vaSICul-otrofice con-
secutive imabilizarii.
2. An chilo z e l e - pierderi definitive ale mi arilor - repre-
zinta de fapt stadiul final al unor procese -care au determinat :initial re-
doan'a. Anchilozel{' pot fi ,fibroa. e", cind capetele arUculare s int solida-
rizate printr-un tesut fihro.s fo.arte dens, i ,osoase", cind se fornwaza
punti osoaSl' prin invadan'a osteobla:stica.
Kitwtotcrapia nu hi arc rostul in .acestc cazuri.
3. Mobilitc!file articularc e.-ragerat c n'pn'zintc'i in-
vcr.sul redorilor. Hl'laxarile i rupturile ligamenlare, clongatiih' tcndi-
noase, hipotoniil(' musculare, alterarca tampoandor <'ai tilaginoase sint
C'l'le mai importank i frc.CVl'nte cauzc ale amplitudinilor ('Xagcratt' de
mi.scaH'.
Kinetoterapia nu poate actiona deoit pe elementul muscular, toni-
fiindu-1 !?i crescind astfel sta;bilitatea activa articuladi. Stabilitatea pa!Siva
va fi corectaHi chiruJ kal.


3.4.2. Mu chiul

IJ\1ai dificil de sesiz.at la nivelul cunQ9tintelor cu o jumatate de secol
in urma, mu chiului i se acorda in epoca modernli a kinetologiei un rol
din ce in ce mai important in. GaJdrul aparatului NM!AK, [n prezent de-
pfu?ind ohiar importanta data al"tilculatiei.
1Desigur ca m chiul .impreuna cu nervul ct:ormeaaa o unitate func-
tionala motorie artificial divizilbila. Tat i, este necesar sa fie analizata
fiziopatologia mu chiului separat nu numai sub raport diidactic, ci f?i din
punct de vederc practic, dini coterapeutk, caci exista une1e proc.ese fizio-
patologice pur musculare, in care comanda nervoasa nu joaca nici un rol.
1. A t ro f ia m u s c u la r li d e i m o b il i z a r e. Se tie ca atrolfia
musculara este de obicei secundara unei in1.rerupcri centrale, la nivelul
nervului sau la nirvelul pladi motorii, a inlfluxului nervos. Aceste atrofii
neurogene sint cunoscute ca ,atrofii de denervare" i vor fi discutate
in su:bcapitolul urmator.
Aid ne intereseaza atrofia de imobiHzare aparuta intr-un mu chi
cu inet'Varea :pastrata, dar care a fos1 pus in impos bilitatea de a functi-ona
(de exemplu, segment in aparat gipsat).
Dupa Muller .!?i Hettinger, umu chi care nu functioneaza pierdc
in mt>die 30j0 (1,3-5,50/0) din volum i for ta pe zi. 1MW?chiul atr01fic pierdC'
50-60o;o din greutatea sa nu datorita rooucerii numarului de fibre mus-
cularc, ci a diametrului lor. Structura fibrei musculare este aproape per-
fect conservata, striatiile S!nt pastrate, ca i fusul muSJcular, placa motoric
etc. Apar mo'dificari biochimice in fibra musculara (scaderea sintezei dC'
ADN i ARN nuclear, reducerea commmului de 0
2
) dupa saptam1ni de
zile. Cauzele atrofiei de imobiilizare ar fi aparitia reflexelor inhibitorii de
la articulatia sulferinda (durerea artici.Ilara) i, mai ales, disparitia re-
d'lexului miotatic (prin imposibilitatea de producere). Sub acest punct de
vedere, profilaxia atrofiei muscularc de imdbilizare apare evidenta ca
mctodologie.

158
Dcoarc>n' nu cxista, dupa l'Unl S(' poate vrol'U, perturb{tri struC'turale
musculare importantc, sc intdcge de ce refacerea prin kinetot('rapie a
fortei i volumului muscular PSt<' d<"stul de promJ?ta, r0pt c ent1nd cazu-
rilc car<' d<'monstn.". flZa c<'l mai ident efectele kmetolog1e1.
2. Retract. u r <I m usc u 1 <Ira. Exita o statornica n('(lumPrir<'
in interprdarea a trC'i tprnwni carf' ;m un substrat rcla' iv. similar: ntt<.H'- t
Ll ra, {'Oll t J';l('t ll ra, sp:as ti ci t lk. Tutu 1'0 I' <H'C'SWr .i( rm<'nl h _st' poatf' n pl ('(\
clefinii ia d<' <'res1t'rt' a nzistcn
1
<'i musculare nonmak la nw;;<'area pat<;tva"
\ , I \
S-a aratat in subcapitolul .,Baz<'lt' fiziologit('('" di tonusul mUS('Uhr
fiziologic s<' ddinc t(' asem{m{ltor (,n zist<'n\a mu chiului la mi GlrC'a pa-
<:!va" smt tarea d<' usnnra t<'n-siune <'ontraotila a orid'\rui mu chi <;tri.at in
rcvaus). Ikci, ;tr parel di rdradura - <'ont racturn - sp;l <>ti{'i tat<'ll repn-
zinta stan'<l (sau starilt) de cre terc a tonu-sului mu'Scular. Idce1 cstc sigur
valabila pcntru spastidtat<' i pentru aproapr_, totalitatca contracturilor.
Exista insa divl'rgonto in CN'a cc prive te rctractura i unole stari d<'
contrn<'tura.
Despre spasti.citate sc va vorbi mai pe lat',g 1n subcapitolul urmator.
Contraotura - dcfinitll de Scrratrice ca ,scurtarea mu!?chiului sau
mentinerea un('i tehsiuni muscu]are, dureroasa s.au nu, reversibiHi sau
fixa, paroxistica snu p<'t man('nta" - PstP evid<'nta .ca nu poatc dvca intut-
deauna acelai substrat fiziopatologic. Definitia 'insi dcscric, de fapt,
eel putin doua stari musculare - una functionala i alta organiciza'ta.
:Mai aproapc dP rcalitatca dinica ni se pare clasifioarca contracturii
in trei tipuri :
a) Contm.ctura antalogidi, de apararc, in scopul de a bloca o articu-
latic d ureroasa. Este dcci un reflex nockeptiv care merge pe caile poli-
sinaptice cxteroceptoarc, creso.ind raspunsul motoneuronului alfa. Atceatsta
contractura poate fi considerata ca secunldara unei cauze patologic-2 de
vcdnatate i deci trebuie respeo.tata pina sc va inJdcparta cauza.
b) Contractu1a algica cstc tot efectul unui reflex nociceptiv, dar o
consideram primm a, caci este autaintretinuta printr-un feed-back pozitiv,
punctul de plecare al durerii fiind chiar mu hiul. Este cunoscut a a-
numitul ,fenomen Vulpf-an", in care stimularea senzitiva intensa a unui
mu!?chi izolat poate fi originea unei -contracturi lente i dureroasc. Con-
tractura aLgka a mu chiului cu eferentatia intacta este mult mai puter-
nica,. cad se adauga un fHctor central care mentinc hipercxcitabilitatea
bude'i gama. De obkei, stimulul nociceptirv muscular estc ischemia, dar
poate fi i un h<:'matom, .s.au o leziune directa, sau o ruptura de fiJbra, un
dt>pozit l('alcar de.
D( i acc<L'::ita contractura, cu i cea antalgka, eSitc conditicmaUi de
rl'flcxe polisinapticc, ram ll(' totui un fenomen miogen.
c) Contracture! onalgicc1 estl' tc>rmcnul gPn-cric care desemneaza trei
tipuri dif<'rit(' de contractura : miosta-titca (,Moll), miotatica (supontul spas-
ticitatii) i congenitala ,(ca in rtrogripoza).
CoatraiC tura miostatica apare oinld un segm('nt de me-mrbru este imn-
bilizat intr-o pozitie de scuntare musculara. Rcvernilbila initial, ea va dc-
vcni irev-PI-s bila dupa mai multe sa-ptam'ini.
Contractura congenHala disontogen>tica are de fapt la baza m<:'Ca-
nisme centrale, dari pcri,ferice.

159
0 buna parte din aceste contracturi sint de fapt retracturi, a.'?a cum
este contractura miostatica, unele forme ale contracturii algice, o parte
din cele congenitale etc. Retractura musculara trebuie considerata ca o
contractura pe cale de organizare sau chiar ireversibila, prin diminuarea
considerabila a sarcomerelor l?i dezvoltarea tesutului conjunctiv cu elas-
ticitate scazuta (J. C. T abary C. Tardieu).
Retracturile musculure reale, vechi, nu mai lx ncficia.za de kineto-
terapie, existind perkolul ruperii mu!7chiului. In aceste cazuri chirurgia
mai poatc aducc rcalinicri articularo.
Exista insa foarte multe cazuri-limiia, intrc contradura functionala
i rctractura, asupra carora trebuie lucrat cu insistcnta prin metodolo.giilc
kinetologicc, pcntru a rcda supletea mi carii articularc E?i capacita;tca ch
contractie musculara.
3. lJ is t r of i a rn usc u lara - mai corect, ,distrofiilc muscu-
larc progresivc (DMP)" - este denumirea generica data unor boli dege-
nerative ale mu chiului striat, conditionate genetic, cu evolutie lent-pro-
gresiva i cu o etiopatogenie incomplet cunoscuta. Exista o multitudinc
de forme clinice i nosologice, dar toate sc grupeaza morfologic in aspect4l
atrofic difuz musculos sau, din contra, in eel hipertrofic, i nu pseurlohi-
pertro:fic cum s-a conside'rat, deoarecc este vorba de o hipcrtrofie reala
(H. Radu).
Exista la baza 0 tulburare. J:l:lUSCl.llara care creeaza, in grade diferite,
o insuficienta musculadi, uneori atit de grava, incit orice activitate mus-
culara devine aproape imposibila. Aceasta explica de ce exercitiul fizic
trebuie inceput precoce, caci odata instalata atrofia, nu mai exista re-
versihilitate. .: '
Noua atitudine ,in fata distrofiei musculare este :formulata astfel :
,singura mPtoda pentru limitarea scaderii fortei musculare este exerdtiu1
activ cu rezistenta". Astfel, efortul trebuie dozat pina la limita capadtatii
metaboli.ce muscularc. Nu se urmaresc c teri ale fortei sau rezistentei,
d mentinerea acestora lu valoarea existenta.
4. 0 bose ala muscular a. Contra tia intensa sau prelungita
determina ,oboseala musculara'' -. sindrom fiziopatologic muscular con-
stind din incapadtateci m hiului de a se mai contracta, de a mai exe-
cuta acelai tr arvaliu. Nervul cont nua sa tri:mita impulsuri, dar mw;chiul
devine tot mai slab prin scalderea rezewelor de ATP. Un mu hi cu circu-
latie defititara va obosl n; ai' repede. Teoretk vorlbind, oboseala museu-
lara este inversul rezistentei musculare. Cre terea acesteia din urma ,va
irlltirzia insta1area oboselii musculare. tModalitatilde cr tere a rezistentei
musculan' vor fi dis.cutatc in partea a doua a ac:estei lucrari.


3.4.3. Complexul nerv-mu chi

Interdependenta fiziologka nerv-mu chi determina f?i mecanisme
fiziopatologice comune in cadrul bolilor aparatului Nll\1JAK'.
1. Spastic it ate a (pi rami d a iii). Det?i se poarta inca dis-
cutii asupra definirii exacte a acestei stari musculare, se conrsidera ca ,re-
zistentJa cxcesiva a unui m chi la intinderea pasiva" este o conditie de
baza a spasticitatii. EMG arart:a la mtJt? chiul spastic o hiperacti:vitate a


160
i;l')l.li!Ui [tllli(' d1 illliiHlL'I'L'
1
l'tl l'Xl'l''>i\L' dL''>l'dl'l' iri tit !11ll\1li11'UJ'Uililor
._, raspuns la o intindere impusa. Spasticitatea apare la intindena mpida.
Ternwnul cle spastidtate ramine sa fie utilizat numai in cazul acelor
:nu';>chi la carl' rezistenta la intinderea pasiva ane o cauza nl'urologidi
cc... ntrala. Toate celelaltc si,tuatii, mai mult sau mai putin similan>, le vom
111111i contr:lCtura, rctradura musculad\, dupa cum s-a a61Ltl mai sus.
Spw.;ticitatea, duplt opinb nvurologilor, L'stc sinonima -..;indromului
.:-\t neuron motor cC'ntrctl. Ct'h cin('i f('nomt'IW carL' caradl'rizeaztt accst
.indrom sint urmatoan lc:
s(';uiL'J'<'t clcxteritatii
pi(rdena forki
('!'t' li'r<'a reflcxclor 1Pnclint>;ts('
< J . tlre t rczish'ntc>i 1a intinciL'na ]Xtst\'Ct a mu clliului
hi peracti.vitatca reflL!Xl'lor de fkxit
Spastidtatca pC'rturbPaza calitatC'a mi dtrli ycdunLm.>, incctine tc ini-
i,ic rca, sdizincl performanta rni carilor, ca i for\a dL' contr<.K'\iL'.
Spastkitatea piramidala predomina pe flexori la mcmhrele superi-
c:l!'e i pe cxtensori la celc inferioare. Mu chii cl'i mai afectai sint cei
- are intPrvin eel mai mult in mi carca voluntara, de aceea musculatura
ncr-;turala a trunchiului cstc mult rnai putin atins{t.
J\h"l'anismul intim de procluccre a spasticitatii este inca di :;cutat. S-a
.n ata:t ca sisternul piramidal are .actiune inhibitorie asupra reflexclor me-
dulare miotatice, prin intermediul buclei gama. Scaparea de sub control
:.t budei gama, hiperactivitatea ei, deicrmina o cre tcre a excitabilitatii
notoneuronilor aHa tonici (did impulsurile piram idale actioneaza pc mo-
toneuronii alfa fazici). Exa,gerarea reflexului miotatic va ducc la aparitia
spasticitatii.
LupLt contra spastjciUi\ii estc un obic... ctiv de prim-OI,din al recu-
pc rarii. Eindoh rapia - f;'i in primul rind tehnidle speciale de fadlitare
neuroproprioccptiva -are un mare rol in acc asta lupta.
2. Hi g id it at e a (extra pi rami d ala) este tot o hi]X'rtonie
rnusculara, ca i spasticitatea; - definindu-se de fapt prin acelai fenomen
ca i acpasta. Dif.crentierea este doar clinka. De 'fapt, mul\j autori o con-
sidera tot spasticitate.,Exista undc diferente intre spastidtatcu piramidala
i cca cxtrapiramiidala. :Aceasta din urma are o rlistributie m<li uniforma,
prinzind r;;i flexorii : r extensorii, mai ales musculatura proximala., ca !?i
;:nus-culatura posturala tonid't a tl:unchiului.
Spas ticitatea extrapirarriidala. estc mai pla..-,tica (.,{croasa") - poate
'fi pusa in cvidenta i la mi care1 lcnta, nu numai la cca rapida, ca spas-
L i ci :1k:1 pir< midal{L
Lt lx.tza i'igicliH\.tii cxtrapiramid lk sUi tot t'xagc rarea rcflcxului
mio,iatic, CLi L xagcrarca activiiatii budci. gama. Preclnmlnft influxul ,prin.
furma iurica activatoarc rcticulata, facilitincl acti\'ittt(a motoncuropilor
. dL1 ttm ici.
.. Proce-dccle rc-.:cupc;ratorii sint ascmlm loar.c cu cdc pin spast.icitatea
pirml.1idaUi.
:. IIi ]Jot on. i il c 1n usc u laTe. La acest capitol luam in con-
. ider are doar hipotoniile cu mecanism neuromuscular, I:cspe.di\ acele
c 1zuri in C< re este deprimat arcul rd'lex miotatic. Aeeasta se rcalizeaza

;!.1 - J.Cinelolo J;ic profll;J.ctlc;1, terapeulica J de reeup, r;u c - cd. 239
161

nu numai lol al, ci i prin inkrc:-, tr<'a nntrilor sup<'riori c;tn gcncrt'ttl.<,i
inrfluxuri inhibitorii spre sistemul gama sau blocari ctle c\ilor fHcilitatorii
spn' motoneuronii alfa tonic.i.
Foarte mulk boli neurologicc dctcrmina hipotonii musculare. Co-
rectan"a lor prin kinPtotf'rapk est(' in mu1tc cazuri posi>bila, dar n(eesita
cuno tin\<' complct<' d<' fiziopatologici kinntologic.
4. At r of i i l e de cl l' n e r v are - situaFt PXtrf'ma a hipou,-
niilor, in c< n' nHI)l'hiul, lipsit d<' influxul nervos trofic, se "" cl<' gr;td;t
stnwtural, inccpind chiar cu S<'plenaJ ul 2-:3 cit' ht mnnwntul kzi<ll1<1l.
Anasta kziww impli('{l IH'Uronul motor p<>rif<'ric. und<va pc traitchJI lui
l\1U <'hiul hi rt'{luce volumul i ii piPrde 1rt'ptat c]('nwnklc l'Ontr rctile.
aparind fibroza i infiltraii<gra'Sa.
ObiPcli\'ul kin('tot< rapici - instaurata dt mai pr<'<oct - t'sk :-.it
mcn ina cit mai mult func in i structura mu chiului, plna SP \ a p:'l/<.:un
n'inPrvana.

3.4.4. Nervul

In afara de .aspectelc de mai sus, in caiT nf'rvul a fost constant
implicat, tn.,bui<' luate in considcrare sindroam('le fizinpnto1.-1gic0 hinn-
kinetice sau akinetice, ca .i cele hiperkinetice.
1. ln tadrul sind roam e lor' hip o kinetic e dPterminate de
leziuni ale neuronului motor central s'au ale celui perifcdc, paralizii1c
de toatP tipurile (monoplegii, hemiplegii, paraplegii) reprczin1a unul din-
tre eelc mai importante obiective ale kinetoterapiei recupcratorii.
Nu insis:tam acum asupra acestor aspecte, dcoarece elc vor rcvcni
de mai multc ori in cursul celei de-a doua parti a acestei lucdiri.
2. Sin clT o a 1n e l e hip e r kinetic e s1nt, in schimrb, mult mni
putin accesi:bile kinetologiei. Ele sc datoresc abolirii functiei normalc a
strudurilor extrapiramidale, cu pie1xlerea inhi!bitiei motorii coman:datc de
acestc structuri i, deci, cu aparitia mi carilor involuntare (hiped kinczii).
Clinic, a.ceste hiperkinezii sint cunoscutc .sub forma eonvulsiilOl\
tremurart:urilor, fa:sciculatiilor musculare, mi carilor. eoreice i atetozkt'
miocloniilor, crampelor i ticurilor etc. Numarul bolilor care pot d( ter-
mina sindroame hiperkinetice este foarte mare. Multe dintre ac<..."!';tea pot.
beneficia de kin:toterapie pentru un obiectirv sau altul, astfel in:cit uneori.
estc posibil sa se inregistreze o influenta favorabila i asupra acestor sin-
droamc, aa -cum se intimpla spre exemplu in cazul parkinson<ismului.
3. Se vorhe tc i dcspre sind,. o am e disk in et .ice, tot ca per-
turbari alP motiliUitii volunLan', care apar ca rezultat al alt<>rarii nwc;l-
nisnwlor cl(' n'glarc a acc"Stei motilitati. La baza ar fi o contra< it' t().nica
tre catoana unui anumit grup muscular implicat intr-un anumit act motor
(de obicci proffsional). Clinic, pentru a defini aceste stari intrebuin\{P11
termenul d(' ,crampa" (,a scriitorului", ,a pianistului'. ,a 1notatorului".
,a dansatm ului" etc.).
.A:ceste sinrlroamc ar avea la baza reflexe coni:liiionate patolo.gicc,
deci ar dt>pinde de activitatea nervoasa superioadi, care poate fi jn:f1u-
entaJta prin mctodolagie kinetologi:ca.

4. T 1L l b 1!T U1' i l e i 1l c 0 0 .r d 0 n (l 1' e a 1n i $ c a ?" i l 0 1' v () 1 . u n-
t are S:int repn
1
zentate de apr.axie, ataxie f;i di.coorrlonare.


162
I
u) Apnuiu npnzinta o tulburarl' la nivt'lul ell organizarc a sdwnvlor
motm ii. Exista apraxii global<'. apraxii localizate (a mi.mkii, bucolinguala)
i apt axii SJJC'cificc unPi functii (a mer.sului, iimbradlinrii acp>rtacx.).iP, padentul
,.)tie" i ,ar putea" face o mi eart, dar nu o ,,pout('" face aind
i sp S(rlkita s-o fad%, dC' i spontan o rC'alizC'aza. Apraxicul nu pst!' un
fUr tlizat, i nki un psihoJXtt.
Apraxia btneficiaza de l'l'L'ducan prin kinetotLr;tpi('.
lJ) Atul'iu l'Sk o tulbur< rl' nwtoril' ell' controlan a clinc\ili, inttn-
-,iifl\ii, prl'cizici. vikzei, limitl'lor UJWi mi diri voluntarc. l\Ji rtlrt'<t l"St<'
cllci inadecvata scopului propus. Exi Ui o at.axil' kinl'tica i o ataxiL' statica
(incoordonana posturii). Ataxia l'ste intilnita in mult( tipuri kzionall' ale
S C, fn UIH'Il dintre <tl'l'Ste<l Sl' po;tk J'('l'UI'gl' Ia kindoterapit.
c) ])iscoordonurea cstc un sindrom p(llimorf sub raport patogpndic,
.gPncrat dl' leziuni <d<:' sistemului scnzitiv sau motor sau dC' n glan, ceea
CL' ii conflra i un polimorfism clinic . Astftl, in cadrul acestui sindrom
!nt.llnim tulburari de cchilibru dintn cclc mai vadatl', incoordonare In
mi cari, dissint>rgii intre agoni:!jti - sinergbjti - ant..agoni ti, tremudituri
s<tu di VL'rsc forme de a taxi e.
!>. Tulllur6rile de sensilJilitnte purr/, npnz<nLttf de
.pLrturiJana transmitcrii infonnatiilor proprioceptive, a simtului kinestczic
vornit din articulatii, liganwntc, tc>ndoanc, mu chi, .compromit afpnnta
'l'Oll t'itnta. Extcroccl:;tia pertlll bata are mai putinc npt'ITUsiuni asupra
n-:ntilitatii daca nwcanismelc senzoriah' sint norm<de.
Hefacerca tulburarilor de S ensibilitate rPprczinta un capitol al kine-
:tologiti de rC'cupcran cu canwteristici proprii, difcrit de mL todologia
kin etica obisnuita.




.Bibliografic selectiva


ARSF:N'I C. - T1 atat dC' nPUrologi,e, Edit. Medicali'1, Rucun'<;;ti. 1980.
BACIU C. - Anatomia functional[t i biomecani c a apa1 ;1tului locomotor, Edit.
Sport-Tm ism, Bucur ti, 1977.
BACIU I. - Fiziologi-e, Edit. Didactica i Pedagogid'i, Bucun 1ti, 1 77.
BASMA.JIAN J. - Therapeutic Exe1 cisP, ('d. a IV -a, Tlw Williams an-d \-\'ilkins
Comp., Baltimon. 19B4.
BOHM H., HUMHEHGEH E .. TILLM/\NN B. - FunktioJwll< :\natomi<' d<'s Rt>we-
RUngsapparatPs, Physio]o.(!iP /\llg-cnwin< Kr:mklwihiPhn . c;I'OI'/.! Thif'ffi(',
Stuttg-:rrt, I lB I.
RUEHGI:H A. 1\., TOBIS J. - 1'\l Urophysiolo.L!i(' Ao.;peds of Hl'll:d>iliLttion M<dicine,
C'har!Ps C. Thomas, Spt ingfiPlcl, 1!17!).
C'IUSTEA G.. AHDELEAN I. - EhnHnk fundamental< dt fizic:l, Edit. Dacia, C'luj-
Napoc:t. I mw.
DEMETF:H. A. - Bazf'le fiziologicc i hiochimicc al<' form:'1ri i d<prind<'rilor mot!'ice,
Edit. Sport-Turism, Bucure ti, l!lH::!.
DEMETEH. A. - Bazele fiziolo i<'e i biochimin> alP c;dit<'i.\ilor fiziC<', F.dit. Sport-
Turism. Hucure:-;;ti, 1'!'181.
Fr-:LDMAN H., YOUNG R., KOELLA \V. - Spastic ity : Discl!'dl rc d Motor Control,
Year Book Publishers (Med.), Chira w. 1980.
GAH.DlNEH D. - Grundlagcn dtr Ubungstlwrapic, GcorTllicnw, Stuttl.!art, 1974.
,Gf::NOT C., NEIGEH II.. 'LEROY A., PIEHHON G. - Kinisithcrapic Principes,
Yol. I, Fbmmarion (Medecine Scit>m <-s), P:n is, I!HU.


163
GUYTU:"' .\. - Strllcllln :111d Fundiun uf tilt :\c nuth :-;) lt'111, \\. B.. '--,:t\1;,(:, "
Comp., Phi ladelphi;t, 1!IIG.
HOLLINSHEAD JJ. - Functional t\nat my of the Limbs and Back, W. B. :nmdtT-.:.
: 'Camp., Philad< lphln, 1 ltl!i
HHISTF.V :\ .. FAI lE V:, M:\ND:\ D. - Fizicn (Mnnunl prntru d. a JX-:t). F<l:!
Didactictt i P1d:H!O i<': t. BtHurc ti, 1!lrll.
IFHL\1 'i cobb. - .\tLto.; de ;tnatomie um:m;\ Yol. III, l:c!Jt. tiin\ific;, -:i F:l -
doptclicit. Hucurto.;ti. 1 !Ill:!.
KISS I. - Htcuptr:tl"t'a 111'\lrumotorir prin mi.ilo:wc fizic:1l-kindin, Edit. l\h'd;< ..;:1.
Htlt'Un ti. 1!lii:i.
1(:\()T'I' ;\)., VO<..)S 1). -- Lt< ilitation lll'lli'O-JllUo.;cul< irl' proprior tptiu. Li!Jrairit T\l.!-
loinc, S.. \., P:tris. ]q/7.
SCHNI:IDEH F. - lntrocluccn in fiziologia dinil':'t, Edit. F:tdt, Timio.;n:tr:t.
1
'1'."
7

ST,\l\1:\TOJll I.. J\S(il.\:'\ B.. V,\SILESCU C.- Elr(-tJ"o;nio.:.:l-.tfit , linic:,, J:dit. !\k-
d icala, BucUn! ti, 1Wa.
STEL\'DLEH /\.. -Kinesiology 0f the Human Body, CILtrll's C. Tll<nll:t', Sprind:drl.
1955.
.SULLIVAN P., M;\HKOS P. MINOH. M. /\. - Tlwr;qwutic Ex<'t'hsf', T!W<li'Y q cr
Clinical Applic;,tion, Heston Hubl. Comp., Boston, WH2.
TEODOHESCU EX:\HCU I.. B/\DIU I. - Fiziologia fiziopatolo.:..:i:t o.;io.;t(mului nn-
' vos, tdit. Mcdical<'i. Bucure!';iti, 197R.
TROMBLY C. A;, SCOTT A. C. D.-Occupational Th(tap - for l'hysi('al. Dv<;ftmr...
tion, The Williams and Wilkins Comp, Baltimore, l!J77.






















Partea a doua

41 Tehnici, exercitii i metode
. Tn klnetologle





T n decu.rsul rvolu\id t<'rapid prin mi-:;t ;tn', d -a lungul cco-
lelnr au fost imaginate un numar inwns de tipuri de ext'rl'i\ii, urwlc <tYind
o fundamentarc anatomofiziologid'\, dtdf' una tera!peutira, b nh C'lul <'U-
no tintt'lor mcdicalc dintr-o perioacH"t data, altcl( fiincl absolut Lmt< zisk,
fari'i VI'<'O justificarc reala. Pe masura ('(' ('OllC'l'P\iill' l'\'O)UdU, ;lutorii pre-
luau unt'l<' tchnid ale ('Xcncitiului fizic de la prc<.lC'C('sori i adaugau ;dtd<>,
mai mult sau mai putin adl'cvate noilor vederi. In paralC'l, aparC'au coli
,CX'('}usi\'i-;h", <'<Wt' dC'zvoHau doar o latudi a tC'hnidlor de kinetoterapie.
Epoca modcrna a incercat sa ordoneze aJC!:"St '('<mglorncrart de 110\iUni
mo5tenitP, dar uncle confuzii intre concPptul de tehnidi, c>xercitiu, me-
toda i obiectiv al kineto1ogic'i fac ca i astazi sa sc vorbcasdi de-a val,ma
de ,i: .omciric"' ,mi care pasi va"' ,asuplizan "' ,scripctoterapic"' ,, toni-
fiere", ,facilitare" etc.
Trcbuic a.d0nsebim, in cadrul kinet.oterapi0i, el0ment0le de baza -
tehnic'ile de JJL<'J:U -:-=., - eotiv mtfab0tul t0r:1Jji0i- q)rirf ml car e :-Aslft'1,
izomctda e-Ste o tehnica de lucru, ca i miicarea pasiva, sau im'lbilizan'<l,
sau mi carca activa etc. Dar acum din litcrc sc ak atuicsc cuvintc care
au un sens prin de insele, tot a!?a prin asamblarea intr-un anumit f.cl a
unor 1tehnid ale kinctologici sc realizeaza un exerdtiu f'izic.
Unele exer citii fizice, !prin perfectionare i standardiza!""e, de:vin
,procedee", care vor fi intotdeauna. executate in acela!?i fel intr-o situatie
data. Srpre exemplu, o ,,diagohala" din metoda Kabat devine procedcu, -:;i
nu un si.mplu exel'leitiu fizic. Un complex de cxcrcitii SclU procedec fizicc
voc fonma o nwtodli, care are [ntotdeauna un scop pr eds.
iExereitiile sau metodele, a rinrlul lor, se grupoaza sub forma unci
metodolo.gii, in vederea realizarii unui obiectiv anatomofiziologic sau t0-
rapeutic, rlupa cum cuvinte.Jc se grupeaza dupa o anumita logica, p0ntru
a foflm.a o propozitie sau o fraza coercnta. A a, spre cxemplu, toni-
fierea muS'culara este un ubiectiv al kinetotcrapid, cu o meiodologie bi.ne
pt ed:wta, i nu o metoda sau tPhnica, dupa cum asuplizan.. a articu];1,,.,-.
relaxarea sau recducana respiratorie etc. sint tot obioctive, cu metodo-
logii pt oprii.
De aceea, nu 'S:intem de acord cu pundul de vede re al unor auhwi
care trateaza fn cat tile 1or de kinetote.rapio, in acnla;;i capitol, i postu-
rat"Ca sau mi call. ea a:ctiva cu rezistenta (tehnid de kinetoterapie), i me-
toda Delorme sau metoda ,hold-rela:r" (metode in kinetoterapit_ ), :;;i .cre -
terca rezisten.tei muscularc sau rea.Jini<:"rea corpului (obiertive kinctotc-
rapeutice) etc.


Hi7
1
I
: l."i! U: 'd, u:tt'l>l i, ;wl'.t'>l<"t dil. rl'll it'l't' in L-hni. i, Illl'lCllL' ,j l>bilc-
i\'1' ;d.r kinctoh'rapit i poatt fi :mai putin rieta, <.'xi tind urwlc intridiri,
d;tr ct\'antajul did;;dic i mai ales o:nganizatoric al undl' adsUaslilfi- diri (stl'
n iclent.
TPhnidlc. C'XC'rci\iile i mctnclclc stna'bfUipiCf'n lrt( bine in;.;u ite
clt di\!'1' killl tot<'rapl'U\i. C:tdrclt suptrin<l!'t' dt kiJwtott'l'ilJWll\i (proksori
C.F.l\1.) 11 l'bl!it sa C'llllOilsl'[l nwtoclologLl !lUi{'C't i\ (I()!' kindohT<lpici.
;\ftdi' ul, I<rindul s{tll, trdJUit s{t cunc>;hca fn tl'tt binl' obitdiv(lc,
, 't m'. t():lrdogLt n':tliz[uii lor, JX'ntru a putt;t Lil'(' l'l'l'o;n;mcl< tri c orl de
k i n' t,) t 1 : ;qw u t ulu i.
in :t: c".;t c:1pitol SC' vor pn'Z('nh b inrc put t('hnicilr din kinC'tolo.gic,
:1p[)i, pt' b:1:?.:1 lor, S<' vor di<..;c'tlh tipuri clc .,C'X('JTi\ii fizicc" C' Hllph x :tbor-
d:tll' prin prisma ickii de ,nwtoda'' kinctologidi.




4.1. Tehnici



CLtsifictrt'<-1 tehnicilor kinetologice .pleadi de la recuno tcrea 'celor
trei proprietaU sau carc.lct('ristki fundamentale ale aparatului loromotor
a) adivitatea motri.re a lui
b) capacitatea de a putca fi mi eat pasiv
c) starC'a clP n paus
-.imobilizarea

,--+ /\ nali: i ndi ce
I

'
Tdwiri
in 1dw-

. posturarea

_, contractia izomctrica

tolog-ic
I
1-EineticC'
- sbtice

1
-+

relaxarca muscular;\

_. rcflex;I

_.,.. dinamice
f-+ :tdivtl
I


voluntara -ubera

-+
-+ activo-pa-
siva

I
I_.. p;lSi\'i'i



_, tractiuni
-+ sub :nwstczic
. pur;l asisLtL"l
--. ;Lutopasi\'[t
--+ m<canica
--> pasi \'U-; ll'ti\ ;-1
--... activa cu
rezistenta


Fiu. 4-1
- prin manipuLtre

p,. bdZd ;t{'(";tur (';)J'ild<'ristil'i, Lc'gl and-Larilbling consickra ca exi:sta
doua -c apitolC' fundamenLtll' all' kinl'tologiei : kinczb i anakinczia.' La
J'indul .sau, primul rnpitol cuprinde o 'parte statica <:>i. alta dinamidi, c e
po lte fi act iva sau pasi vii, cea activa fiind voluntara sau rc.flexa _(fig. 4-1).


168
4.1.1. Tehnici anakinetice

Desigur di in contrxtul mwi lur rari desprc ldnetologie tcrnwnul
de anakin0zic snu nkinezie po;tte sa disonczo. Rr>JXmsul cstr in gC'nc::l
consitltrat (';t antonimul mi)<'firii, dar in rcalitatt cl cnn<.;('J'Y<'l inC'a n < ti-
vitate psihosl'nzoriala s<lll JH'U rovegetc1ti \'{t, i:1r ap:1 r:1t ul lo.conwt nr r; nnt i 1,,
legat dt' sisttmul ncrvos, dltn' C';ll'C' proprinC't p i<l trimito ('Ontinuu infn: -
ma ii. Jkd, anakinC'zi<1 r;1rninl' lc>g:lta st1 id cln:1r clP icl('(.';l suprimarii :ni -
dirii articularc i a contraqil'i volunLtrt'.
An:1sta pn'ci?.HJ'l' inclt'pc'irtendt orico apropi<'I'C' dr tehnidk ki1wt ir<.
dinamkc, (';: -;i cl( C'nn1r;t"1i:l izrlnwtriC'{!, c :tl'l'. a-:;:1 cum Sl' \ :t \ tdt:i. r <1;
o tchnidt d<' kinC'ziC' ;t:1tica.

4.1.1.1. Imobilizarea

Este o tehnica <tnakinctica cc sc caractPrizca -:::a prin mC'n1incren, m:d
mult sau mai puiin j)I'elungita. a {'Orpului in i:ltrcgimo sau doar a unci
parti in ncmi caro, cu sau Hira ajutorul unor in<>tnlatii sau paratc.
Jmobilizarca susp('nda, In primul rind, mi c;u c a :trt.iC'ulctr[t, c :1 ':j ( Wl-
trac ia voluntara, dar < nnserva contractia tonost:ltidi.
Din pundul de VL'd0re al scopului imobilizarii, exista :
l.Imobilizu1ea cle punere fn 1epaus, ut:1izatf1pen-
tru:
a) boli grave canliopulmonarf' (infarct etc.), arsuri intins<'. i.rmnn:-
tisme eraniocerebJ al<', medulare, toracice etc. ; in acC'ste cazuri imobili-
zarea C'IStc gcnt>rala, dar clcsigur nu completa ; .
b) proc<.'Se inflamatorii Jocalizate - artrite, .tendinite, .miozite, ar
sud, flebite etc. -, <'a i alte rpro.cese care determina algii intense de mo-
bilizare. Imobilizarca sc face pentru segmentul respectiv i se realiz:eaza
pe pat, pe suporturi speciale, in e arfe etc.
2. I m;o b i l z a 1 ea de content ie, care blocheaza un se gment
sau o parte dintr-un segment intr-un sist('IIT} .de fixatic externa (<1parat
gipsat, :a1tela, .plastice tenmomaleabile, orteze, .corscte etc.). Tehnia oste
utilizqta -pentru, consol.idaren fr.acturilor, in luxatii, entorse, artritc spe-
cifice, discopatii etc.
jpredzam ca .:l('Casta imobiJizare Va bloca eel putin 0 artkulntic, ['frd
un a:parat de fixatie externa (cu bro e) pentru fractura unui os lung nu
intdi );n discu\i<" in ('azul arestei tehnid de anakinczie.
:1. I mobil z n rea cl e core c tie, r;-J:'L' s<' rc;1lizc:va (u :l('t'-
l a-i sist:>mP ca i cca de contcntic. Df'OS('biro;t consta in seopu1 urmflrit.
Segmentul s' :17aza 1n postura corijaU'i s:m hiper('orij:1ia i SC' in1o )ili-
zeaza nstfel prin aJxuataj exterior. De fapt, Pst2 o tPhnidi 1cc \inc n1:1i
mult clc posturi (vczi mai clcpartc), dar car(' p ;t0 prclungita in L:-;i p.
Nu pot fi corcl't 1tc tlcdt po.sturilc dPi'ectuoase, care tin de e utu!i
moi (C': psula, tendon, mu chi etc.) i nicioclata elL' os. Doar C'lncl osul ec;t" in
CJT tcJc>, anumitc tipuri de imobilizare :pot influenta fo1m:1 sa (d.
exeo:nplu, formnrca !('orpului vertebral la ropii i adolescenti in crc t : ,'
cu deviatii de colo :ma P ;1sigur[1 p1 in imobilizarea in cn!'S{'t <1 t: u lC'hiului).
lata cltcv:1 inclic;11,ii pcnt: u irnobiliZ<!J't';: cl0 corc( ir: scr
1
1inzc. cln\iri: :. .'::-

< ularc- prin retraC'turi, paralizii, rupturi tenomuscularc etc. Atit ill110bili- zarea dl'
eontcnO(', cit !-?i cpa de corectie urmeaza in general unor m.anevre i tPhnid fie
ortov clo-chirurgicale, fie kinetologicc (tractiuni, manipulari, mi-:;d\ri pasivl' sub an
stezie etc.), despre care se va discuta in alte sub-
('; pitok.
Exi..... ti'i o L rie de n guli de can' tn.-.buhsa se tina seama cind se face
rl in;()bili; ; n', m 1i alein :rpdrat( d(' contentie :
- ap< ratul sa nu .i('llc'Zl' circulatia i s[l nu p1 ovoan ll'ziuni ale
t(gunwntelor sau dun ri ;
sa nu pl'nmit<'i joC'Ul Jibcr al scgmcnte}or im0bilizak (sa fie binc
n uLti};
Sl'gnwnkJr sa fil' pozi\ionatc' ll1 timpul in1obilizarii in pozi ii
lu nqion;lll' ;
- :-,ub ap;u dt, sa sc nwntina tonusul musculaturii prin rontractii
izomdricc-.
1Dez:waniajclc imobilizarii, mai ales cind se prelunge te, sint :
- indun' h potrofii musculare de inactivitate ;
- detcnmina redori aPticulare, uncori greu 'eductibilc ;
- tulbura c irc ulatia de intoar ccrc, aparind C'demc !?i tromboze
n'noasc ;
- determina tulburari .trofilcc de tipul escarelor ;
- crceaza dis-confort fizic i psihic padentului.

4.1.1.2. Posturilc (pozitionarilc)

Reprezinta atiiudini impusc conpului intrcg sau doar unor parti ale
lui, in scop tel' llpc'u tk au preventiv, pentru a !COrccta sau a evHa insta-
1an'a unor devi(_ ri de staHca !;>i pozitii vicioase sau pcntru a facllita un
proC'e.t; fiziologk. Durata postudirii estc var'iabila, dar ca regula generaHi
Pa trPbuic repc.'tata cu pcrst'verenta, pina la obtinerca rezultatului soon-
tat. Nu trebuic sa se confundL' acestc posturi cu posturile initiale i finale
ale orkarui exerdtiu fizk (Vle'zi ,,ExeJ'Icitiul fizic")..
1. Post uri l e coTe .c t i v e sint e<-le mai utBizate lin kinetolo-
gia terapeutica sau de recuperarc. In multe cazuri sc recomanda pre.ventiv
1n boli a caror evolutic estc previzibila, detenminind mari disfuncti.ona-
litll1,i (de exemplu spondilita ankilopoi-etica). Mentinerea posturilor corec-
tive poate fi libera (po.stu,ra autocorectiva), liber-ajutata (prin suluri,
p.'!'lW, chingi etc.) sau fi:rata (postura exteroconcctiva) cu ajutorU'l unor
< j)tl" \iL' sau insialatii (vezi ,JmqbiJiz.area"). Oricum -ar fi realizata pozi-
tionarea, ea nu trebuic sa provoace dureri care pot, la rinduJ lor, sa gc-
l1l'reze noi contraduri.
'Din patologie a;mintim citeva afactiuni in care posturar0a reprczinta
o tehnka de baza a kinetoterapiei : rell!matismul inflamator cronk i n
gl'neral artritele, indiferent de etiologic, coxartJ oza, lombosacralgb cro-
nka de cauza mc.cani:ca, paraliziile de cauza centrala sau rpedfeddi, de-
viatiile de -coloana sau ale altor segmente etc.
Posturile corEctive sc adreseaza, desigur, doar partilor moi, a1 caror
tes11i ronjundiv portte fi influentat. Corectarea devierilor os0ase nu este
po c;ibila df'C'ii h c opii )i adolcscr'nti in ere tere.


170
Uneol'i, sc <J"('C0!1l<lllda ca postura (mai ales CC'\1 libcr{l) sa fie ;:dnp-
tata durpa o M1dHzire prealabiHi a respectivei zone sau, eventual, sa fi0
aplicata in apa calda.
De un mare intC't'C'sn l'C"C'UpC'rarea ful1JC'tionala sint post uri/ e sc>riut <'
care sc fixcaza cu ortezc amovibilt'. })l' masura ce sP d tiga din defidt11l
de "C'iln'>cLtt. St' consitkra d\ nn; ptl'a estt' eel rm<li potri\ it intL'l \ ;t] plntiu
posturi-irnobilizari In diverse ap;lratl', in scop corcctiv s;u ell' pastr;trc ;1
amplitudinilor ell' mi)care d-:;tigatl' prin kinetot(Tapb din timpul ziki.
2. Po ..... t uri l e cl e .f n c i l i 1 (Ire. ln vcderea facilitarii unui pro-
ces fizinlogic pcrturbat de boala, pozi\ionarca corpului int1 -o astfL'l ell
postudi poatl' rr>prezpnta un tratam{'llt dl' marC' valoarc. Dintr<' cf'll' m:d
cunoscutl' )i utilizat<' posturi dt' ;lc<'st fp] amintim :
Posturik de drl'naj bron k
Posturile antidcdive sau prodive pc ntru promovan'a sau bloc;t-
rea cit"Culatici de intoarccre
Posturile fad1itatorii respiratorii so.u cardiace
Posturile de drcnaj biliar
Descricrea acestor posturi va fi facuta in cadrul altar capitol0.


4.1.2. Tehnici kinetice

In toate accste t0hnici cl:emcntul definitoriu n constituic ,,mi c<ll'('(l"
ilsoo ,contractia musculara".


4.1.2.1. Tehnici kincticc dinamicc

Dupa cum ]e recom3111da f?i denumitX'a, aceste tehnid au la baza
mi carro sub toate form(']e Pi. Acest sulX'apitol acopera, de fapt, pc- tC'
900/
0
din tehnidle kinetologieL Tehnicile dinamice se realizeaza cu sau
fara rontractie musC'ulara, ceea ce tran;;eaza de la nceput difcrcnta din-
tre tehnidle active i cele pasive.
A. Mobilizarea pasiva. Exista de foarte multa vreme o vc nica dis
puta asupra valorii kinetoterapiei pasive, dei ea continua de secolc sa
se perd'ootioneze. .
De la afi1m1atia lui .Merle D'Aubigne ca ,intrPaga metoda de rc-
educare pur pasiva este nu numai i.nutila, dar l?i daunatoare, singura in-
dicatie a ei fiind intretinerea anobi lizarii articulatiilor ai cat or mu ch i
sint complet paralizati", pina la aceea a lui Bennett, potrivit careia ..im-
portanta mnbili.zarii pa ive e tc alit de' marC', inclt, daca nu am 1\ r'a de
utilizat dedt o singura tchnica pentru fiecare bolnav, in mod cl'rt mobi-
Iizarea pasiva ar fi accea pc care ar trebui sa o aleg<.m", au fost t'Xprimatc
toate opiniilc posibile. Credcm ca acea ta controvl'rsa estc com:plet i,nutil{l
i nefondata, deoarcce tehniciJe pasivc i cele adi\'l' all' kinctologiei nu
se opun unele altorra, ci sc complct('aza, def<.'ctele unnra fiind corcdatc'
de C'('leJaltc, contraindicatiile unora laslnd cimp liber de actiune ( elor-
lalte.
J\'Ii carea pasiva ca t('hnica de lucru nu este utilizata d('dt in ki-
nctolngia terapeutica $i de recupcrare, in n>-st ncavind dPsigur nici u -j
rost ca CXC'I'C'itiu fizk.


171
l ). ! i,1i11d mi;. iu ik p;t .in , l ). G:udiiH'I' ;tr<ll<.t c<i ;ll'l'S!t;t sc f<1c cu
ajutorul unei forc C'Xtcrioare in momcntul inactivitatii musrulare to-
t:h - dPtcl'minaUi <h boaH'i - au .al unui m::1xin1 de inactivitate .mus-
eulad\ - dcterminata voluntar. Dcd, subicctul nu faec travaliu muscular.
E J (' c t e l c nt i\" c il T i 1 n r pas i 1' e sc r<'pc t-cutpaza :
u) 0\1lpm aporatului lncomot:or:
--- nll'n\in amplitudinik norm< lc articulan , troficiLttc a structuri-
]rlr :t:-iklll< rc (prin stimuLtl't'll circula il'i locale, SL'crctil'i, rcpartitiei i
JJ!'<Jj)I il 1tqiLtr J';_ologic\;Ill' Jichidului sino\ L.d, prin l'\ iLm. a dcgenedirii
( ;t;tibjului) in cazul p;tr<tliziilor scgmentului rcspccti\';
--- < ns< ;1m pl it u cl inc:1 :1 rtit:uL1 r[t pri n <t ;u p1i z:1n :1 s tructurilor
l':11 )'-,ll!ol i,l{iil1Wn1<1IT, prin intindc'J't'<l tendomuscuL.1ra, ll tcsu tului cutanat
i sub uLmat, prin rup<'rC<.i adcrentcJor Ja planurilc de aluncc:u c;
-- nwnOn s:1u chi:1r C'J'('SC cxcit<1biliiatca n1usculara (lcgca lui Vek-
skull : ,cxdLtbilitatca unui mu;;chi crc te cu gradul de intindcrc");
diminU{i <'<>nL ;wtu; a-rctractura musculara prin iniindcrea pre-
lungita a mu;;chiului (, reaqia de alungirc" Kabat);
-- dr_'cLm caza ,,..,trckh-?e.flex-ul" pdn mi)carca pasiva de intin-
(h'l'l' brusd1 a mu chiului, care ddcrmina contractie .musculara (vezi mai
dl'}J.tl'lL') ;
lJ) asupra sistemului nervos ?i G tonusului psihic:
- mentin ,memoria kincste.zi.ca" pentt u .scgmcniul rcspcctiv, prin
in formatia pr.opriuccpiiva porniHi de la recc::ptorii ariiculari i pc.riarticu-
bri ; (In segmcntclc paralizatc, mi carea pasiva i partial posturile rc-
pn'zinta singura posibilitatc de pastrarc a ,schemei corporale" i a ,schc-
m, i ;.::atialc" pentru mcmbrclc paralizate.) :.
- fcidncl neccsara prezcnta kinctoterapeutului linga pacient, au un
rol importnnt in :mentincrea mo1 alului accsiuia. Astfol, increderea ntr-o
(..'\'olu le favorabila la un .parapl_egk, de exemplu, este mentinuta .prin
\ i; ualiznre.a posibiliU'ltii, dcocmndata pasive, a n1obilizarii articulaiiilor
lui pL' toata amplitudinea de mi care ;
c) asupra aparatului circulator. '
- ritmate, mi carile pa.si ve au efecteJ.e mecanice ale unui ,pompaj
asup: a vaselor mici musculare i asupra circulatiei venolimfatice de in-
to 1rcere ; ' -
- previn sau elimina edomcle de i1mobilizare;
- pe cale reflexa pornita de [a receptorii JS-enzitivi articulari ?i
musculari, dedan$caza, pri.n raspuns neurovegetativ, o hiperemi-e locaHi,
(' I '
1
1 u u oara tahi uardie ;
d) asu pra altar nparatc .i s-isteme :
- ment,in troficitah.'a \C::;uturilo: -- de la piclc la os - ale scg-
mf n1 C'J.or imobilizate ;
ma1 csc schi mburilc rgazoasc ]a nivel puln1onnr i tisular ;
- cn'sc tranzitul intestinal ;;i U:?Ureaza evacuarea vezicii ul'inare ;
- estc posibil sa inflw'nt ze i uncle rclec endocrine.
Ef(:tcle muHiplc pe can" le poate avC'a mohilizm ea pasi\,.a dovc desc

r a accasta I'am:ne o tc hnic:l a e:cercitiulu:i fizic medical h -care nu. se
po;1te r nunta, m 1i alc"S in recupc'r:Jn'a bolnavilor neurologici i, ]n al
.;:. .t 1 i11ti, .1 !J.,;I11\ j]11r pu:...ttt .tllm;ltit-i :_;i l'l'lllll<ltici. n ll'-l'lll< IH':t, mi-:;-
l.aril p<.tsin. repr<'zi.nta o tl'l111ka <.It Laz l in gimnastica sugarului i
copilului mk sanatos, {'(1 i, bin'l'intdes, in reeduoarca functionala il lui,
.'ind '])l' zint<:l 0 af<: ctiune ]0{'0111\JtOriP.
Din in':;intirC'a ('ft'<'lC'lor mobilizarii pasivc, pot fi U!?Or deduse scopu-
: il JWn11'11 (';'\J'<' <.' lc utiliza{{t :lC'l':lsi{l klmica, motiv JWntru C'al'<' nu m:1i
ill'>idlr;-l,n Ill'<'l':-.:tr s<'i l1 p1 <'Zt'11ta,m intr-un subc;1pitol s0p:1r:tt.
Cnnclitiile d(' Tenliznr<' u mi. cl"irilor pas1ve
<111 U1'11l{l (I;\J'l'!t:
u) Ctl!l'>:t)kl'l'l\ fo:trk l'X;11't<1 a sllft'l'in\<'1or JXldL ntului, ;1 di<lgnnsti-
,'ti!ui bolii s:1L a ct lui furH tioJLtl (P<' b;w bilan urilor ; rtkuldr !7i
:us uL11'), p, , < um <;ii il sU'trii nHwfop;ltologicr a structurilor c:trv \ or fi
::11\)jj j;:;l\t'.
I>) 01obiliz:lre;t pasidi trC'bui0. cx<. cutata do C<ldre bine antr" nate in
,,(;IS1 t t<hnidi. Lips<t dl prof<. sionalisrn a kindoi<.'rapeutului t'sk o con-
t: dindicatil' pcntru utilizar<'a mi carilor nsivc.
c) Ne vom asigura de coL.. tborarca :;;i in\<.'logl'rca b()lnavului asupra
l:1ancvrclot {'are urmeaza sa i fj(' execute.
d) J>adcntul va fi pozitionat in a1a fC"l, incit ISa ofere un m<tximum
,L {'(mfort td1nk de lucru JWntru kinetoierapeut, dar i pentru l'l insu i.
i\cit po:-.ibil, puzi\ia tnbuic s{t-i })l'l'miia p; ci<'11iU}Ui sa pri\'{';JSC'a sprc
<. gmen:tele mobilizate pasiv, mai ales dad\ c-stc vorba de un bolnav
!-:c urologic. Est<' de pr<'f'erat ca s<gmentu! l('(' Uimwaz[t a fi supus m0bili-
.- adi pa ivc sa fie dcseoperit, fadi in-:bradtminte.
e) l\Ji carea se executa JW dircqiilt fiziologice, cu amp1itudinc
maxima, de rprefcrinta asodind pozi\ii sau :mi cari de facilitare. Sprc
excmplu, mobilizarl'a bratului JW abductie cstc facilitata dadi este pus
.)i in rotatic cxterna.
. f) Prizele kinctoterapeutului au o importanta particulara i -trebuic
:.;;a rcspecte unele indkatii gcnerale : .
- .intre mii:nile kinetotera:peutului nu trcbuie sa existe decit arti-
culatia de mobi1izat, dco<1rece o articulatie nu St' mobilize aza prin intcr-
"!r.L c.liul a-1 ci articul:atii ;

- prizelc trebuie. sa utilizeze eel mai mare brat al pirghit'i mobi-
lizatc (exista i _cxc0ptii) ; contrapriza, in schimb, cstc in .apropierc:1 ar-
't!culatiei ;
- locul clt> apUcare a prizci constituie un .mod dlfacilitarcs;:1u in-
.hibitie a unui grup muscular (vezi mai departe)..
g) l\'Iobilizarea pasiva este o tehnica pur analitka, dcd v:l antrcn4t
.;ilcccsiv ariicubtie dupa articubtie (mai ales Lt cxtrcmitati) ';i tot suc-
.Lsiv sc va exccuta pentru fiN'<WL' dircqic d-l' mi)carc.
h) : Jn trcbuie sa provoace durere, JJL'ntru a nu d<.clanl ,rcflcxc
<k apararc" muscuL.i!'<:\, canar limiL1 mai mult mobiliLitcd utic!llar L
Uneori, sc foncaza mi)carca pC'.ntru intinderea k.->uturilor, asigul'lnclu-m
in [t dr suportabilitatea paci cntului.
i) l\Jo )ilinrea p:..1siva al'c ca paramci.l'i de C'xc.,c-utic foJ'\<1, vitez:t, du-
rata, fr0c vcnta, car e s,:_- adapteaza starii clinicc locale i scopului u l'm \,it.
j) r Johilizarca pasiva est<.' jndkat s{t fie pre-g<'Hita prin ap1ica ii dt>
::._ :ddura, :11<1saj s:tn l kdrntl'rapic antialgidi.


173
.11 o <f u I i 1 l1 t i t e /1 11 i < c u l e m o IJ i I i 2 h r i i p u .\ 1 1 ,, 1 ! 1
litl'ratura d<' specialitate exista o sedc de elasifkad ale a.cestor tehnki
ca : mobilizari lente !;ii rapide ; mobilizari -continUl' i intt>rmHC'nte etc.,
carora nu Jc vedcm vrco justificarc reala ; de aceea, vom prezenta aceste
tehnid in suita neclasirficata :
1. Tructiunile rPpn'zinta un grup de tc'hnid pa<iiY<' car(' ;tr putc;l fi
incorpn!".th' i Ia t0hnkilC' dl' imobilizare.
Prin dcfinith'. tr; ('Ollll(\1 11'l'bUi(' sa Sl' f;td'i in nxul segnwntullli
sau ;trticuLttiei, putindu-'><' <'X<'cuta manual s .tu prin dh Ns<' irrst;tl;1 ii.
a) Tructizmile emil i11ue (l'Xtl nsii continu<') sc <'XPcuta num;d p1 i11
instalatii cu contrngrputati, rcuri, scripeti, plan indinat etc. Sint utili-
zah' mai ;1l<s in s<'rviciile cl<' ortop<: die, plntru n'alinier<'a o ului fr;w--
tur<tt sttu pt'ntru clepl:tsa1 i ah' capdclor artkularl', iar in sl'rviciik d<'
ncup<'rare, pPntru corectari alP articulatiilor blocatc i dt>viatc !n fkx il',
extcnsic etc. De un real folos sint aeeste tractiuni pentr'U obtinerea clr>cn-
aptc'irii articularc dt'tl'rminate de contra tura put0rnidi musculara. Pre-
;iun<'a cTc"Scuta intraal'tkular ('stc gencratoare de dun'l'l'. Instalan'a unci
tra( tiuni continU<' rc-du0.0 durerea, intinde mu"?chii, dN ontrarHndu-i.
TractiunPa rontinua iH'C ca cl0mnte de dozare fort a i durat<L
Fort-a sc apreciaza in fun:ctie de marinwa scrgmentului, de masa mus-c-ulo-
tisuladi <''-' tn,buh.> invinsa, de pragul de durcrc. Durata este i <'a Y<t-
dabila, in general de ordinul zilclor (termenul de ,continuu" fiind am-
bi.guu din acest punct de vedere).
1Aplicarea tractiunii continue se face fie prin bro!?e transn.soase, fi<'
prin benzi adezive la piele, He prin corsete de fixatie, man canc,.
ghete etc. Ac("Stc ultim:e modalitati sint metodele obi!?nuite in serviciile
de l'("C'UP<'I'rtr'<' mroi:c'Ula.
b) TrClqiunile discontinue se pot executa atlt cu mina, de ditn'
kin<:'toter<-l}J('Ut, cit i cu ajutorul unor instalatii, ntocrmai t'a t>clP con-
tinue. Sint indicate in special in cazul artieulatiilor cu redori ce nu ating
pozi.tia a.natumiea, ca !;ii -in cazul a.rtirulatiilor dur eroase ru contractura












--
.\

------



Fig. 4-2


musculara. Prncosc>lc> inflatm:atorii articulare pot beneficia i c>lc de <:lstf<'l
de traqiuni cu frJrta mo l:era1a, care au i rolul de a imobi1iza.
Traqiunil<' n'r'lC'brale recomandate in dis.('opatii fac pari<' din a:. cc;! i
categoric a t!'actiunilor discontinu-e. Indieatiile lor i t:.hniiC'a de lucru
vor fi discutat(' la capitolul rt'f<'ritor la veriehroterapie. (Instahqii pcntru.
tractiuni pot fi yazuh in fi.g. 4-2.)


174
c) Tructiunile --- ji.rutii u/temu111e sint m;ti n1ult o \',u i.tnUi :1 'll'll-
nidi de posturare cxteJocorectiva, dar se mcntin pe perioade mai lungi.
Tehnica se aseamana i cu ortC'zcle progrC'>sivc.
TractiunC'a de fapt nu SC' executa Sn ax, d oblk, pe segmentclc
tc!LtcL'Ilte <trti.culatiei. Sistemul de tractionare cste rcalizat prin tijc cu




Fiq. 4-3


:7uiub sau altt sisteme de traetionarc trcptaH'i, p1 insc 'In a:parate rigidc
amovibile, confectionate din plastic, pidc sau chiar gips, care 1mbradi
-seg;mentele l'Cspective (fig. 4-3). Reglajele progrcsiVC' de tractiune c-resc
Lt un interval de cca 48 de ore. Tchnica cste utilizaHi pentru corectia
divi(rilor dPtl'l'lllinah de dcatrke rPtradilP sau J'C'dori articuhrc gcnc-
r<.ltc de retraeturi ahVc:suturilor moi.
2. Mobilizurea fortata sub ane.<.t.ezie c>ste o khnidi 0Xt'cutaUi in ge-
nL ral de ('atrc spccia1istul ortopcd. Prin an tczie gcncrala se realizeaza
o buna rezolutic musculara, care rpenmite, fara opozitie, fortarea redo-
rilrJr articularc, <'U ruperca .adeJ'<'ntelor din partilc moi. l\-Iult utiliz.ata
in trecut, rnobilizana sub ane tczie este privita azi .c u dcstula reticenta.
Hupen'a brutala a adercntelor determLna de multe ori o ag1 avarc ulte-
doara a 1procesului aderential. Pentru a se sconta pe un rczultat pozitiv,
l easta tehnica se executa n etapc suceesive, la oitcva zile interval, fie-
care etapa fiind urmata de fixarea unci atelc gipsate pcntru mentinerea
nhrpJului de .:t mplitudine ci tigat.
Exista 'm.obilizari fmiate sub anestezic regionala sau ]ocala, dar mai
putin utilizate pentru articulatiile mari i in .general asociate u o medi-
catic miorelaxanta.
Mobilizarilc sub anestezie comporta destulc dscuri ('in afm a de in-
-succC"se), ca fracturi de epifize - anai ales la C'opii -, SJmulgeri de liga-
.ment0 1i (hLlr rurpturi cutanate, moUv pcntru care 0rtopedul care le
c x(rnta tn: buil sa cunoasdl. foarte bine tehniC'a de lueru.
Odata Hi: uta mobiliz.:1rea sub anestt zie !?i articulatia fixata [n po-
-zi ia maximtt obtinuta, ch.1Ipa d1 ca 48 de ore se va inc0pc m"Obilizarea
arUvo--pasiva. In aceste 48 de ore se va combatc edemul local articular
cu compresc resorbtive, antiinfla matorii, antialgke. Durpa cHeva zilc de
kindotcr<lpic intcnsa sc poate practica 0 noua mobilizare fortata.
lln ,,atitudinilc pitiatice", lmobilizarea sub anostczic gencrala arc un
;-.cop diagnostic, fkoance acestC'a dis-par dnd pacientul C'ste incon 'tit>nt,


175
dar :i unul lt'l'.t]Wlltic, dt rt;J!'t'C't' h tr(';irc :H't'sta i i \'t'd<' nll'Jll!J!('h . -
niatc norm<tl. Evident, in H<'<'St moment psihoterapia in1<'nsa P"S1<' :1b:-.ni :
nec<--sa rc'L
3. 1\fol>iliz:arc>a pasit'ri pun! a.'>istnta ("st> c<'a mai obi-:;nuit[t tc'llili ;'i
dC' mobilizan' pasiv" ('XcruLlUi d(' miinik kinctot0rapC'utului, in timp c,
p;l'cit'ntul i-:;i rel:1xt':1za \ olunt1r muscubtura.

Prin :ICc';lsU1 tchnidi st' l'l'<tliz<'<lza tntalitail'<l cfl'Ct('lor m()biliz:t, ;i
p: si\'L' d< ..;('rist' m;d 1n:tint(. E:t trcbuic sa J'CS])(''-'k 1oatc ('(JIJ(]i1)ilt
t c:tliz:ll'<' :1 mi ,., 11.ii p:tsi\'<', d<' asL'l11l'lll'<1 discutatc m;1i th.
Pctranwtrii an'slti 1PI1!1id !-lint :
poziti:l p:tcicntului )i ;1 kirwtoter;lpt'utului;
prizL lci l'Ontr;tprizl'lc ;
m:tJW\T('lt' de mobilizarc;
f()rta i ri tmul dC' mobilizarc.
u) Pozitia paciC'ntului c tc importanta a tit pentru a pe1 mitc cnn-
fortul i n'LtxarC'<l. s:1, dt i pcntru o eit mai buna abordar-e a s<'gnwn-
tului de mobilizat. Padentul este pozitionat in derubit dorsal, dpcubit
ventral sau in f:iCznn:d.
- Din decubit doJ'sa] se mobiliz<' <lza: umarul (t0at<" mi ('ill'il0. ni
e:xcc.,ptia rctropulsici) ; cotul (toatc mi diJ il ') ; rpumnul-m1na (toatc mi)-
dirile); oldul (toate mi carilc, cu cxceptia cxtPnsici); g('nunchiul (to:tt':'
mi dirile, dadi o]du'] c libC'r) ; glczna-clegetcle (toatc mi carilc) ; rahisu'
(flexie -inclinal'i Jaterale - rotatii).
-- Din dP<'Ubit ventral sc mubiHzeaza : um iJ ui (retropulsic) olclul
(extensiC') : .genunchiul (daca oldul este blocat) ; glc>zna (cu genunC'hiul
flcctat la 90c) ; J'ethisul (l'Xtensi'l').
-.Din <'zind c mobilizeaza : umarul (toatc mic;;dirilc) ; c otul (toak
mi arilc) ; pumnul-mina (toate mi)carile) ; genunchiul ('ioatc mi f'arile) :
rahisul (toatc mi diri1c).
ln ceca cc priVC'$te pozitia kinctotcrapcutului, 0a sc schimba in
functio de' articu1:1tiC', pcntru a nu fi modificata cpa a bolnavului, cl<tl
trebuie sa fie ccmoda, ncobositoarc, pcntru a ])('rmitc un maximum de
tehnicitatc'.
b) Prizele $i controprizele - rcspN th poziOa miinii pc scgnwntu}
('arc va fi rmobiliz;:-,t i pozitia celcilalie mllni care \'<.1 fixa -sfgmcntul inw-
di.:tt proxim<l ac stuia - au o mm e.lrl1!portanta.
Priza in general estc distanta<ia de artkulatia clc mobiliznt, pent: l
a 'C'l'O<l 1m brat de pirgl-lic m:ti lung. Exista i ('XCC'p ii. Contr;tpriz;t <'' 11'
facull'i ]n<,{l <it nui ;tp!.'l qx de <lCl\i',t{t arLiculct\ir, ]X'ntru u m;ti Lu:!,-.
fixan'. ln c;t;:ul sprijinului p:: un pbn dur al scgmrntului pr uxi:11:d, ,.,t;.-
trapriz;t poate fi abanclonata s:nt facuta doar par\i<1l.
J)po;m (' Sf'grnc>rtU] C;ll't' Ul'I11C<IZa sa fie" mobiJiz;ll 11\'bUi<' ))(' 'f<''
relaxat i suspondat, priz:1 cere dC'stula forta din p;11'1ca kinctotor;lpz J-
tului, mai <.dts IX':1tru trunchi i s<'gmentdc gertcel't'<.l DSLt'' l'<:X'UJ11.Il'f.i::,
susJx nctarea in chingi n scgmc ntului i cxecutaroa mobilizurii pasivc din
nc.'casta situatie. Se \'<I V<'dc a. hl tchnidlc de fncilitart', cii p: izc!C' miLiik
kirwtot0r<lJWUtulni !'t'prczirlta prin t'1c' insr'lf' toh11iri F\'P (faciliLt!'t' JW-
ll!'Oj)J'(!jJ j l( .'pl j \'{t) fl!'lcb:lWl11 aJe.


176
c) .:\iwHTit'i<' L.:1l'l' S(' <.Xccuta in ctdrul mobilizarii pasivc pot fi
difcritc. Obi!:-nuit sP nYurge )a mi:;;f'al"'<'.a lentli, pt ogn"-siv, pe to rU: ; m-
plitudinile posibil<', cu insistat-e i ere tcrea pl'("Siunii la <".a}Jt'tclc cxcursiPi
de mi)<'<Hc.
r
1
/\lt<'ori, sc lucTf'aza doar kl nivPlul dC' r0do;1rf', und0 (' <'XN'uta mici.
d:1r n'p1'L1t< fnr <i:i pcnt!'U 'Ckpa ina <HTstui nhtl. D( multt- nri. m:li
aks pentl'tl :trticul:l ii!C' m;li mid, sp C'ombina mi-:;<'<li'C':l p<' difl'l'i'tt- di-
rPc1ii cu tr<1f'Oun<'<l in ax, c:ln' ckco:lpttaza suftrin1<'1<' :trti<'Ul:tT'<', p;
mi1ind 1111 nive] m:1i mar<' de mi)can. Traqiun<':l In :n: s<' poat<' :1socLt
cu 1ncf'TT<1JT<l cL tr;1nsbrC' s;m rnt:tn in ax h1 ambcl(' sf'nsuri.
Sint Jl('f'('S<1J'C', unC'ori, ]ntincleri ('apsulolig;vnwntarC' prin m:nW\T"
p;1sivC' sp<ci:llc, ]n c:lr<' mina clc conVapridt <'stl' a C'z:lta ('U rJ] dt .,c{tlu-:;,
p<' {';trc ('stc fort:1t r; pul articul:1r al sf'gnwntului dist:1l (v<zi ('Xl'mplul dr
1 n t i nderi <'<t psu Iniig:1rnwn1 <11'(' a1 e u maru lui).
0 manevra :mai dcoscbita de mobilizan p:1siva csto ,,scu'lurnre:1" c u
s: np <10 relax:1rr' sPgmcnbra. Kinetot('rapc utul p;indf' PxtrC'mitat<'a db-
tala .-. sc>gm(ntului, imprimind acPStuia scutudituri de mica amplitudinc>,
l'CP<'tatc. OnN>ri, sc ('XceuUi pc un membru suspcndat in chinga.
Forfcr nplica1a de cfttrP kinC'tO'i<'rap('ut la nivelul m 1xim d0 am-
plitudinc l'Sll' cL nbi('ci dozaUi }n func\ic clc :tpari\i;l durcrii, d 1r )i (t(.
CXJX'riena acestuia in cazurile unor pacicnti cu praguri ln durcrc fie p:-ca
inaltc, fie prea coboritc.
Viteza imprimata mi carii cstc in functic i de sco.pul urmfiri.t :
mi rarea lenta i insistcnHi scadc tonusul muscular, pc t:ind mi r are;:1 ra-
pida crc tE' a ee!-;t tonus.
Hitmul mi 'C'arii poatc fi simplu, pendular (in doi tirnpi) :au .Jn
4 timpi, la capPtC'le cursci mentinindu-se intinderea.
nwato und mi)ca!'i c5t(' de aproximativ 1-2 sccurT:k, iar mcn-
tinerc:l intindcrii la capatul cxcursici, de 10-15 secundc.
0 )f'dinta de nv)bj)izarc pasiva a unei arti.culatii durcaza me ximum
]0 minllt''. ll1 functic ck SUportabi:libtC'a bolnaVU)Ui. $c:Jinta P tC' binc
sa sc l'C"pC'tC' dC' 2-3 ori pc zi.
. "E..;k indicac:1, inaintc de inc<'pcrP<:l mobilizarii pasivc, rcgiunc.;-1 de
mobilizat sa fie prPgatita' .Prin caldur, masaj, elcrtro'terapie antialgka,
evcntn::ll prin infiltratii lo:C'alc. Deascnwnca, in timpu] execut rii mi ca-
ri1or p tsi\'C' poatc fi con1inuata apli arC'a de caldura i, din dnd in dnd,
or:.:'ita mi 1l'C'a pentru un rnas.:1j elf' l---2 minute'.
1. \1r;i)i/l:?(trc-o u1l1()jJC/Siv(L. P;wientul ]nsu)i pc:ifr' fi instru1t s -- i
n obili;,t --: un ... C'gn:tnt c": ::j:1torul a1tci p{tr\i :1 corpu1ui, clir(C'L s::u p:i 1
ht<'PJ11'' 1i:J1 uno:- inst;daOi (de obicci cu scrip(ti). A<'casta w1c(!sist('n\a
f''-'tco bun:1 i11ctod2 d( ;q:,lic:Jt de boln:n Lt domiclliu sau 1n inten :h1c
cLntrc -:;(\Jin 1( nrg:miz:tte cl kinPtotf' ;q::ie Lt sala. lat{\ dte\ a mncL1i-
U'i.ti de mrlbPi7flri :tutopasi\'(' :
-- p;in p: ( .i11Jw;1 corpu1ui (s;;u :1 unui >l'gnwnt :11 co: pului) -- dP
ex,m:plu : : . i'\.'clori:C' clc wnu:whi sr fo: c ;1z[J fJ0xb prin genufJcxi:mn :
In eazti] UII t! pil'inr el'lli'l. pin ;rp;l'>:l:e : cu grcubtca co "pului 1Y' pi-
< iorul pnstc : ::lr etc.:
- n; ;;, :'f'tiu w:! l i 1;b ullti {m{dc c; -- ck ('X('mpln: 'ntr-o lw< :n:-
pLg f'. ;, :, ..1. c:1 J :> :l o..:{tllft '' :--r . y;; ll tl>)iiict mina J);t: :di--::tt;l:


.: \.
177

p1 in intcrmediul wwi instal<ttii ,'t oarda-scrip .. tL " -- dl' cxl m-
plu : mobilizarea bratului ,fn redod de umar cu mina opusa, care tragc
de o coarda lt>gata Ia u chinga de prins bratul i ttf-c uta peste un scri-
pl'tc ;
- prin intcrm1."Cliul um i in.stal<ltii ell' mecanot('rapi<' mDbilizata prin
maniv<'la, lt>vh'I'L' sa11 roata d< dHn insui pach.nt.
1n cazul rL dorilor dureroasc mobilizan.a ;tutop;tsid't vstt' mai u-;;or
dt suporLtl dt' p;wi('nt, putindu-s<' doza cu U)Urin\{t in funqic de pragul
durerii.
!J. 1\Tnbilizureo pu.;iv(I mecunid1. Utilizana din rs<'lo! sisknw nw-
c ;micc de mobilizarC' tip Zender, .adaptale pC'nlru ficcan articul<t i( i
tip de mi can In parh', est<' <lZi mai putin raspindita (';( Ill ll"l'C'llt. Accstc
aparatc -permit mi)cana autop;.siva, curm s-a ;u atat mai sus, sau o n ali-
zcaza prin m'Jtnr 11L' 0lC'drice sHu prin manPv ran';l de ('atn"' kinetJotera-
pttft. Mobilizan'<l p<tsiva mccanica comporta unl'l( riscuri '(vi:'zi i sub-
capi tolul despr0 mlx anotPrapie).
6. 1\Jobiliz.ureu pu.sivo-activc1., denumita i ,mobilizare pasiv a asi tata
activ'
4
de bolnav, pentru a o diferentia de ,mobilizarea a-ctiva ajutata'',
sau pe scur.t, ,m{'bilizarca activo-pasiva". care va H prezcntata in cadrul
mobilizadi a Ctive.
Jn "'azul unci forte muscular e sub 2, dnd 'mu chiul M' contnH ta
fat a sa poati'l dc-plasa segmentul, CV'entual doar in afara gravitati<'i, mo-
b izarea pasivo-activa se indica pentru a ajuta efoctuarea unci mi diri
sau a (Jntregii ampUtudini de 'mi9c re, conser.Viind capa:citatea de oontrac-
th" pentru un numar mai mare de repetitii.
l\1etoda estc desi.gur utiUzata nu pontru a suplizari at ticular-c, ci
})('ntru r<... educar<:>a fortei ml,l.sculare, ea i pentru reoducarea unui mu chi
transplantat, 'in V<'derea perfc cti-onarii noului rol pc care il va detinc in
lantul kinetic. .
. 7. Manipularea, in principiu, cstc o form:1 pasiv:1 de mobilizarc, dar
prin partkularitatile de rrianevrarc, de tehni'di, e.c.;.te considerata ca fa10ind
parte din grupul metodelor i tehnidlor kinetologicc speciale (vczi mai
eparte).
B. Mobilizarea activa. Ccen <'C define tc. a<'casta n1i'?a<.u e <'sk impli-
carea rontractiei musculare proprii segmentului ce se mobilizeaza. Dar,
deoarece contractia musculara poate fi rreflexa (involuntara) sau volun-
tara, se vor deosebi o mobilizare activa reflexa i o mobilizare activa
voluntara.
1. MobilizarP/.1 activa refle.nr este realizata de contrac-tii mus.c:ulare
r dl("'XC necontrolate i nccomandate voluntar de pacicnt, CtJparind de fapt
ca raspuns la un stLmul scnzorial in cadrul ar.curilor reflexe motorii.
Desigur di individul reaUzeaza ca s-au produs in organismul lui aC'estL
contractii, dci cl nu le-a comandat. Acea:sta acUvitate motorie reflexa
poatc fi sUmulata in mod dirijat i utilizata in srop kinctotcrapt'ulic,
pentru fadlitarea sau ameliorarea unei mi cari sau posluri.
Exista citcva :metode de a provooa contractia reflexa prin :
a) Refle.rul a.? intinclere (,stretch-reflex"). lntinderea brusea a unui
mu) rhi inet vat determina contractia 3 Ccstula pC'ntru oehilibrar(':t fort('i
de ifltindere. Dadi se aplica o for(:1 re:dstii'a rontr1 dcctu1ui (mi r al'ii)

178
;t. ( tt i ('()}1\-J :t( \ii. sr I'L'alizeaza () tensiunl' c rTs('uta in mu c:hi, o c c,ntr;H \il'
dl' c alitatl' mai bunc'i. Concomih'nt, mu;;chii antagoni!?ti s.int inhiba\i IPt''lltru
a p<.'-rmitt' mi car0a dC'ttrminctta d0 contractic.
Heflexul cit' ,)ntindt'n' se datonaza ti11nularii fu urilor mus('ttlarC'.
D('Sf)l't' .,slretch-re.fle:r" 1i lfll('canismul sau de producC'r<' va mai fi Ynrb;t
i in ;dtc capitoL'.
IJ) 1\ewtiile de eclzililJmre r<'prezinta o suita ch' rcflcxc ('<' sP d('-
clan l'lza in vl'dcrC'a rl'stabilirii e<'hilibrului rc)J'pului, dnd acl'sta st' pilrdr
prin inll'J'\'t'n\i:t urwi fnrtc extl'rioart'. Ptntru ('Vitarc';l didl'rii corpului
produc o st'l'it' de mi<;;l'ari com.pl<'Xt', nwnitc> sa-l rf'aduca in stare dl' tchi-
libru. AC'<'Sk mi)C"ari sint n"fkxl', involuntdn'.
c) 1-{cf/e.rele clc pozitie. pqzqia ortostatidi ('<.;L' nwntin Ita printr-un
joe cnntinuu dt' contractii mu-sculan' chdan atc involunLtr pc baza unor
refll.'Xl' C'U punc't dt pl0can' in rmu chi, labirint, struduri articular(', (';t
i in pcr-cc ptia ('Lllanata (<1 Ullpilor).
ln procC'sul de dezvoltarc> ncuromotorie a l('()pilului, un t'ol C'fiC'n\i l
il joadi acestc t cflcxe de postura, cum ar fi : roflcxul ('er\'kal tonic simc-
tric f?i a:simctric, rcflexul labidnti'c tonic simetric i asimctric, reactiile
d0 intlrt'ptarc (aHnicn') t tr. Toat0 aecst(' r<:'flt'Xe dN'lan<:>e-clza contr;wtii
musrulan<;;i mi: ( ari involuntare, cnnco:nitc>nt eu t'C'laxari Rl(' gt't1Jw1or
musculure antagoniste. Pe aceste reflexe posturalc se bazpaza o ed0 de
m0todp de' re{ upc>r.are neur omusculara, cum ar fi sprc <>X( mplu metoda
I3obath.
d\1obilizarea a'ctiva reflexa reprezinta un mijlo<' d<' stimulat e nNlro-

rnu-sculara an cazurile in ('arC' efortul voluntar (mobilizarea <l('i:i\la vohm-
tara) cste inefici0nt. R&'1lizarea in ca.zul parezelor a acc tui C'n de mi:;;C'at <'
va asigura exteTBibilitatea mu chilor, va intretine vas.r-ularizatia i trofi-
citatea lor, va re:lucC' spastidtatile pe baza inet-vatici 1 iproc.e f?i va dez-
volta stermtipw i.
2. 1'1obilizarea c1ctivc1 voluntara reprezinta dintotdeauna fondul ori-
dirui Jrc.gram kinctologic profilactic, terapeutic 6au de rc cuperare i.
binclntdes, sHi la b.aza intregii noastre C'Xi-stente.
Caraderis.tica acestei -tehnici e'St<' d0d mt -cana voluniara, coman-
data, ce se realizeaza prin c ontractic musculara, prin consum energetic.
In mi carea voluntara rontractia este izotona, dinamica, m -r hiul modi-
fiMndu-i 1ungimro, .capetele de inser ie apropiindu-:se prin tieplasarC'a
segrm.entului.
Accasta tPhnidi estc reprezehtata de tipul de mi'are :fizio1ogica a
seguncntului luat in cnn.<;iderare.
Ef('dl ](' mobilizarii <tdin , oluntarC' S(' suprapun, de fapt, pPste
ccle de:..;crise ]a mobilizarca pasiva, C'U !11('!1tiurwa ansa di n'ZUJta.tPle ob{i-
nute int mult mai impnrtantC' i apar intr-un interval de timp mai scur'i
ln ;nod dcosebit, obiectivelc urmarite prin mobilizarNl activa vo-
luntara sin t :
CrC'L.'. rea s<: u nwntmeJ'('<a amplitudinii mi carii unet articulniii
Cr<' tcrca sau menti n<"n'a for tei tmuscub rc
RPr apa1.arco tSUU dczvoJ.ta.rea {'Oor-donarii neuromusC'ul.are
La cH'c:-;tc tr:i mari obiective sc pot adauge. :
Mt'n1inerea unC'i dJ'culatii ncwmalc sau ('f(.;;terea turnoverului dr-
cul:ltor


179
e .\lt>!r\illl'J'<\1 ,:Iii ('l'i.')lJr;t \1'11\i];qiti j)ll]ll;tll1r:l'
Ameliornrea conditil'i psihice
l\len\in<'rt>a cchilibrului neurocndocrin
Etc.
:\Iobilizana odiva volunbra irPbtti<' int'C'h'a"a fie ca o tclmica loca-
li; .d<\ s< gnwnLu ;t s;1t1 sJH'dfil'a, fi< ca o tdmic<'t g<THT;11a, c:lr<' ;mtn
JW;tdt int, c-gul c u1 p s;tu cea m<1i mare ]Xtr1<' a lui. :'\ e;1sl;t difc n n ien
<".;1t de Llpt un cnnerpl (';ti'P sc <'Vid<n\iaza ]n t( hnicilc- ,,t'X<'l'd iu\ui
fj;.j, (<'Xl'I'Ci\ii p<:ifirl' - )omlizail', l'XC'ITqii g<'IWI';i\<), d< ])l'<' c:tl'l'
\Om discuta b (';l'pitolul rcspccti\ .
;\[(Jcln!itati tehnicc> dc> molli!i::-nre uctiril 1'0-
lZLntur?l. C:t <:-i in c:tzul mobilL:arii pasin', mr>biliz; :<'.t : . ti\ st
r<' llizeaza prin U!Jnici Yariate:
(/) 1\JolJilizureu lihenl. (acti\ a pura). l\li carca cste cxcculala Etr[t
nici o intcrventic fadli taloare sau opozanta cxlcrioara, in afara, cvc'n-
tual, a gravil<ttiPi. l\1i)<';1n':1 s<' clc'sfa o;u a dupa o s<'ri< d< rcguli dkLlil'
dl.' scepul unmarit, av1nd :ca rpan:ttmeiri : dircctia d'2 mi c:u c, <:tmpliluclinc3,
ritmul, forta, durata, ca i pozitia in ('ai c se executa.
1Utilizarea mi dl.rii libere fiind ubicuitara atlt in kindo1ogic, dt i
i1; pro ';:,Lil de n unca sau in viata cotidi;Jna, nu l'slc nc <..:csar :,;t fic a ;a-
lizata Ja .general, d va fi comentata in cadrul excrdtiilor sau metodelo,r
kinctice din care face parte.
b') l\1obilizarea activo-pasiva (activa asistaHi). Cind forta mu5:0ulara
are o valoarc intre <;>ocfidentii 2-3, mi c area :activa va fi ajutata. ,o\ce st
ajutor poate sa fie acordat pentru pr.otejarea fortei !I11USCUlare a p ien-
tului nc'ccsara unui exercitiu dat, pentru o corecta directionarc pe loata
amplitudinea unei mi cari, ]X'lTlru a sustine i pozitioha segmentul mo-
bilizat sau a rcaliza e0ncomitent o .mi)carc combin ta, cotm'}Jlexa.
AC'easta tehnica mai C":Sto utilizata i. dnd 50 unmare te refacerca
-completa n mobilitatii unci arUculatii, nu numai In conditiile unei forte
muscular<:' slabe.
a\1obilizarea adiva a-sislata a e unele IC'<'rinte de _baza :
. - Forta exterioadi, i:1difcrcnt cum cslt' aplkata, a nu Sl' substi-

tuie'fortei proprii, d do'a! sa 0 ajute; 'ln' C'aZ contrar IJl?i'jiCal-ea de\rlne

JJasiva.
asist \t.
' . '

Forta cxterioadi va fi aplkqta pc dircctia aotiunii mu7< hlului

Dr-' obi.xi forta de asist.are nu este -acocai pe tonti'i amp1itudirwa
mi;r arii, d tste mai mare 1a incepulul ('i (invingerea in<'rti<'i) )i Li sfir-
:;;itul cxcursid (pcntru a mari aceasta acrnplitudilw).
- J\sistareu mi carii d:('ti VC trcbuie sa climinC' Dricc alt lravaliu
E us ubr, in al'ara de {'el n . cc.sar realizarii mi carii dorilc.
For'a cxtcrioara din mobilizarca acti va asbtata poate fi rc<.tlizata
prm :

- corzi elasUce sau contragreutati1e instalatiilor cu scripc'ti ; estc
0 rr. dalitatc pra: tidi, utilizat{\ :m 1i ales la patul l:olnmrului sau h1 clomi-
dliu, 1putinJ fi frecvC'nt rcpdata, dar greu de adaptat tuturor necesit -
t:l l p:.leic_ t.ului ;


180
.,:ll,,t:.i LI. t', utili.r,\nd <' iw.Ltl.,\i (':1 .o..,lTijJt'L , u:1 ! . -, .,.; (pt'l1t:u
m , biliz;1rt'<l unui brat cu .ajutorul cell'ilalt0 miini) sau, direct, chiar mem-
tyul sanato,;; etc. ;
(Acc-.sta n-w1ocla 0stc practkata pclntru amcliorar< a rodorilor u ti-
c:tLtl'<' )i .m;d lj)Ut,.in pPntnt anwliorarea f{)rt< i muscubn.)
- - ttsp< ndarPa 1n chingi a unui nwmbru ;
(In ; C<st ClZ c')l\ll1C'l11Ul dt ;\sisLtrt t'stc 1't'j)l'l'ZCJ1t:lt dt ;mihi!;lt'l'a
'; . , \. j t.; l\ iI'i . )
- C'X<'C'Ut;ll'l'a in apft ;:t mi: C'[lrii acliU', ll1 :>.):\ fc-J, ]nf'it sa SC' bcne-
fj('j('Zl' dL' for\a de facilitarL' a ;qwi (impingt'l't'<l dt jr>s in .suo..; JW l.':t:t.a
1 ;: i nd piu lui 1ui Arhinwdc).
1\lobiliz:m:l :1did1 asist.aLI, inclifert'ilt cJ, nw\r,cl{t, ncT<'siitl s11b r:l-
()' l'i ll hnic n blln{\ stabilitatc a cnrpultli. o bun a pozi\i(' d<' porn in', IW-
:IlH{I'('lllncl mus('uLltura antagonist{t ;\sc' ncWitnea spl'ijinincl scgnwntul
in 1r,i r ;n 0 pc toata amplitudinca accstei mi cari.
ExPc utaJ'(\t un0i mobilizal'i <H'tiV<' .asisbtC' sc face 1Nlt, cu mi c;tre

cnnti nu{l, fara brusc ad, de obicei la comanda, C'U n'Jwti tii fl'ccv<'nie sau
nu, dupa cum <-iC dor0 te obtinerC'a sau evitat'P<t insblarii obose1ii mus-
eu] are.
c) J\1nbi!izarC'a (/('tivn cu .rezistC'nta. S)W<" d<'OSC'bi rC' de mobiliz;: r<:>a
adiYii asisbUi, in c<ll'i.' o forta cx.t.erioara int{'l'\'<'Jl<'a ajutind-o, in {'azul
ncesb .forta ext0Ji(':J.di SC' opunc partial fortei .mnbi1iz;tto;ll'l' proprii. ln
<West fel musculntur.a va dezvolta un travaliu mai cresrut d<'c.it ar cere-<>
mi cart'<! s<gmcntului. Tensiunea 1n .mu!}'Chi este maritii i drept urmarc
for\a accstuia va cre -te odata cu hipertroficrea lui, procc:; in directfl co-
nlare cu valoarca cTe tcrii knsiunii musculare.
Tchni :a :mobilizarii active cu rezistenta ar' ca principal .obiediv
cre)tcrca for\,ei i (sau) rezlstcmtci muscularc ; uncori :rnai cstc utilizata
p ntru o mai buna dirijare a crni;;diril.

1n aplicar(;a 'itnci J"<izistentc fata de mi c. arro activa este de a c-c o-
manda l J cspccLlrea unor reguli aproapc general valabilc in acc.:.1sUi teh-
nica de. kinetologie :
- Hezistenta sc aplidi pe tot parcm sul mi carii active (cxisla i
uncle- cx-c'eptii). .. . . . .. .
- Valoar.ca rezistc.>;ntei cstc mai tmka d<'clt forta :inusehi.lor ('C' se
contr; ('ta pentru realizarea mi cjirii. In acda i titmp rczist nta nu tre-
buie sa ai hi\ reper:: usiuni negat.i\-re asupra coor.donarii .mi dirii. 0 rezis-
''rt\ivt <'g;,li't cu fn, ta : u;; uia "<l t : ;msforma ;:: t'a'.;U\ tc'h
1
1iv.:'2t de Jd 1 ezic
d1n tur i: a i11 tr-una di.kinczie statidi (izometrie).
(ldl \lul ;tl' fi ca rczi<>tcnta s{t diminwirpLli ck b inc(ptdul spre
< fir itul mii .lrii. In :t('.'sl fd raporLul iniX\.' fur <.< (':{.krnu i !'ort:t })J'('JHic
tmu chiulni s- \l' mentinc rwschimbat, dki sl tic din fi;:iologic 6t mu)- chiul
<11'(' rl f1J11,:'i n :,xli!11\ dnd estc e );11plet lnlins 0i n fo: tcl. rninirr fl 'Jnd c".;trmaxirn
s urtat. Aceasta estc o regula gf'n, TaEi, ' 5r-i :-0 pare c8. forta
m.axim{t a unui mu chi sc exereiia in zona ma:ciml'i Jui uUlizfu i 5n u."ti-
vHatc-a zilnka profcsicmala s;:u neprof0sion:;la.)
- D0.C'a (stc posibi1, rPzi tc'nta sa fie aplic.atft pc fa1.8 dr mi { arc a
scgmentului, p0ntru a-i exerdta aid prcsiu1wa, ini'luent1nd exle cl('c p-
torii, care V()!' stimuln mi',)Carea (un CXC'mp]u : p:ntru flexia mtcbrn tdui,
rezistenta se va oplica pe fata antcrioara .<l a c stuia).


181
-- Dup[t fil'ldi't' mi ('dl<' <'U rczi tt n\a sc \;t introdUl'l' () !<1;111<
scurta peJ'ioada de relaxure.
- Hit
1
mul ani carilor actiVt.' cu rezisten\A este in functie de valoa....
rea 1 ezistentei, conform regulii : ,rezistenta mare - ritm rar ; rezis-
h'nta 1mka -- ritm frecvent". Desigur di t itmul va fi fix at de dlt1 e kin -
t(lh'r<qwut, ]n flllh'\il' dt obiectivl'le unmarih', dar 1-;ii dl' al\i p<11'<lt11t'1
1
'i
care tin d(' padent (vl.rst{t, boli a ociah', g-r<td de antnn<tnwnt <'t<'.).
- Stabiliz.trt'<l Sl'g:1wntului pc C'<11'<' i i a!'<' drigiJwt mtl <'hiui Cl' st

eontracta in rcspectiv:t mi!;lc tneste de prima importan a. D<aca stabi I i-
zarpa nu poate fi r<'alizata complet de rrnusculatura stabilizatoar<', se '"
t ecurg(' la :mijloan ck fix;tre .supli nwntan(pre:;;iune manuala, .-hinga ct('.).
Pozitia de start ;1 mhcarilor arc i Pa un rol n (.Tcan'a UJWi bun<'
stabilizari, ('a i a unui modp) adecvat de mi care.
Mobilizarca a<"Hva contra unci rczistente arc o S(.'ric de varicmte
tchnice, determinat(' dP modalitatile de rrolizare a rezistentei :
Rezistenta prin scripete cu greuUiti. Se poate utiJiza in pl'incipiu
pcntru apro.ape toatc grupcle musculare prindpale, inclusLv ale ti un-
chiului ; de obicei ,insa benefidaza de aceasta metoda, in special, seg-
mentt'le mad ale membrelor superioarc i infedoare.
(f\spectele tehnice vor fi redate n sub<"_apitolul referitor la srt'ipe-
totcrapie.
Rezistenta prin greutliti. Este cea mai simpla !?i cea mai utilizata
tehnica din metodologia de tonifie.re musculara. Ca i precedcnta, este
folosita pentru musculatura membrelor.
Se intrebuinteaza o gama foarte larga de greutati : sad de nisiqJ.
discuri metalilce, bile de plumb, gantere, aningi medicinale et'C'.
ln functie de pozitia :cor pului, acest gen de rezistenta nu ramine
constanta pe parcursul mi 'C'arii. ln pozitia :ezind sau in ortostatism n'-
zistenta crt' te dnd mi carea se faee de la planul ve.rti.ca1 spre eel ori-

;: R


' I
t
: Fori; :
1 I
;: R
1
I
I
lrorl; ,

1 I

!'<
.
JR
......

..R


I.
I l
: l

: j
c

Fio. 4-4 - Sclwm;t cn' t<'rii r<'zistentci (1?.) opus<> cvadri-
cepsului pc masura C<' SC executa ext<>nsia gf'nUnchiului
(distanta dintre li.niile R i F cre!'ite trt>ptat :

FRa < FRb < FHc).

zontal ( +90). Spre cxemplu, exten.sia gent1a1rhiului din ezrrnd, cu o grc-
utatp prinsa de pidor, sc face ('U solicitare ICre.sdnda penku cvadri:ceps,
cad bratul fortei crc te mcrcu (filg. 4-4).
!Daca rpozitia este de dccubit, rez1stenta va sd'i:dea de la start pina
la tctminarea mi carii (de la planul orizontal la eel vedical ,,
90), adidi invcrs in -compara1ic c:u &ituatia de mai sus. Spre exemplu,
for1a

182
nccesara fkxorilor unh'br< tului s<\ ridit ,mina care .poarla o grL ulate
sprc vertkala scade treplat pe masura pc antcbt atul devine tot mai vcr-
ti{'al (corpul in decubit dorsal).
EstP indieat IC'a, i ndift'l'<'nt dt.' Upul lor, greutatile !Sa fie dntarite
':-i \ l]oar<'" n s}Wctiva 'inscrisa pe <'lc, p<ntru asP .aJpl'l'<'ia m 1i l'Xact pro-
g! < sitm<';in ('J'<' l<'r<'a fort< i mus< uLm .
1\hnict mobilizarii ;l<'tin ctt nzisl<na pr in greuUiii sta la baza
:' '1Uilll'J'();,s<' nwtock de cn'.)l<'l'<' a f()rt; ! must ubr <' (l)c L01 nw, Zino-
\ j, ff. 1\Id t-L'<'ll, .ulturism de.) c; rc \'Or fi clisc'uLtc la "'-'dpit()lul ns-
JWdi\'.
Hezistent.u /)1'17! UI'C1lri SUll 111Uteriule (>[U.\'tice, dt i rmult 1ltilizala
in gimnastica g, rwr;da lk intr('tin<'l'<' i sporti\ a, c stc ,mai putin rcro-
mandat.a in kinetologia ll'rapculiC'{l sau d.P ncuperarc, dcoancc estc
fo:1rle grcu d<' acbptat rezistenta arcului san (_lasUcului h va1oarea
mu chiului. Pc de' alta parte, forta d(_ n zistenta a arcului C'J'C)le pe rna-
sura c e estc in tins, dLd sccon11po1 ta in\.l'I'S dccit <1m vazut d\ cvolucaza
forta fiziologka a mu chiului.
:Totu)i, instalatiilc cu arcuri sau {'ordoanc elaslke pot fi dPosebit
d0 utile, at-It ])('ntru i.onHiPrca musculara prin tractiune S<lU opun('re la
revenin', dt i pcntru facilitarea unor mi diri pe dircc\ia stringerii ai'CU-
1ui (fig. 4-5).
Forta ancului este in functie de ltnaterialul din care este 'Confectio-
nat, g.rosimea sirmei, dbmetrul buclei etc. 0 seri-e de' intn:.>-pl'ind<ri de
SJWcialitatL au standat dizat areste arcuri sub ra;portul fortei, masurata
in kg (4,5 ; 9 ; 13,5 ; 18 kg), forta cakulata la nivdul maxi'm de intindere.
Dadi sint nercsare forte mai mari, se pun 2-3 arruri in paraleil, ceca
ce dubleaza sau tripleaza valoarea unui al'c.
Tn buic sa S0 llC'Ord0 0 grija deosebita
modului in care sc in<;talcaza un montaj cu
i.lrcuri, urmarind cu alcntie : pozitia pacien-
tului, lungimca arcului, lunghnea coardei
care lcaga arcul de punctul de fixarc din
zid - t.avan - podca, forta arcului etc.
. I
Tot pentru realizarea mi carii active cu
rezistenta se mai u tilizcaza i o serie de
mid aparate cu arcuri sau clasticc, mai ales
pe:ntru recuperarea fortci i mobilitatii mii-
nii sau picit>nllui. l)( a<-1cmenea, pPntru amt:.'-
\iordn. ; t'l)I'\C'i d,_. prelwn ium sc folosc:->c
" tr('nt indc de c;_\uciuc, 1mreti, perc de cau-
ciuc ci.c.
J?ezi\1:cntr
1
;>nin 1notcriale 77WleabiZe. Fig. 4-5
0 sc'rie de rn:\c rjak cu man' plasticitatc -
cnm ar fi lulu]. chitu1, rlastilina, ceara, parafango, nisipul ud etc. - ne-
cesita o arwmit{t fora pC':tru a fi dcformatP. Sint utilizate pentru n-.cu-
pcrarca mlinii. a d' r:'' r>ln can' fac i refac me.'reu diverse forme din
::wcstc material(' n;ak:11lil
h'e-;_istentn prin upn. HC'zistPnt8 opusa de apa unci mi cari estc cu
,1 it m;li rn:1,. C":t :t (,I c.; tp: :d:t\:1 c orrului <an ,' mi c a C'Sle mai mare

183
i {lJ) ritmul (\ ilez<) d1 dl pl<1 are ;corpului l'stc mai 1 apid. Diree\ia in
care se executa ll11i'jc art'a arc o mare importan1a, did dad'l (':l c tc P"
vcrtk.aHi, de jD ]n sus, S(' ph:-(k o marc par.tc din aC'east<.i r<'zistl'n,c'l.
datoritii fortd asccndt'nte a <lpei (fig. .J-6).










J. irJ. 4-<i - llJcliokindot'l'.rpi
rJ - pcnt!.\1 !.It X(JJ.ll ('Oii}JS(f ; I> -
pP:Jtru xten onl grnunr111u1ul.











Pentru manrea suprafetei se aplidi .rpr membrul respediv dh e1 se
palete, flotoar-e, scuturi. in acest fel, pentru a se mi ca, accst membru
va deplasa un volum .mai mare de apft, ceea ce va cre te rezistenta opusa
de fluid.
Marind viieza de mi care in apa a membl uJui, cre!?te de ascmcnt>:1
rezistcntc-'1, de'Jarccc se produ:ce turbulenta mi arii fluidului (apa), <"ll
aparitia U!Wi prcsiuni pozitiH P<.' dircctia mi carii i a uncia negative
indaratul mc' rnbJ ului care sc mi dL Daca am cre tc viscozitD.tC'a apei prin
adaosul unor suhstantc, an1 cre tc i rczist.enta opusa de acot fluid.
AstfL'l, mi)ciirilor cxccutatc 1ntr-un bazin cu namol semifluid li s-a:--
opunc o rczistenta mult me1i mare dccit intr-'Un bazin cu apa.
Rezistenta rNilizctt(l cle Jcinetoternpeut csic cca mai valoroasa tLh-
nica, deoarecc se poatc grada in funrtie de fona mu -chiului in sine
de fcwta acestuia ]a divcrsc nivt>Juri pe sedorul de mi carc. C.Incl for1,,
mu7chiului este fcartc slaba, accasta tehnira cstc singura car<" poatc ch
rczultate. l\1lna kinetnterapcutului va inregi:stra, [n fiecare mWllt'Pl. \ .-
loarca f<;rtci d 'Z'. nltate clc pacirnt. De prcferat ca asistentul sa SC' <l)C'Zl'
p0 dire 1,L1 mi d1rii.
Lt \:t!<)l'i :-1 ;ti m;tri d : fnra musculara, accasta tehnic[t nu m;ii csk
hdic;t1ii, df'\'('ninl pre1 obosito l!'C' pcntru asisknt.
Uc>zisterqu e.rc>cHtnt([ de pu('ient (outorc::islc>nfc;). ('q r1wmbru1 s{:-
natos s;U utiliz;JnJ proprL1 grPUtate a .corpului, paciPntuJ l11SU)i Oj)Ulll' c,
rezistl;1a dn: dUL Cincl ]'('('Urge la cca de-a doua dternativa, mu)chiul lu-
creazc.l c u o! igiw )i inscqi<.. inverse, incerc.'ind sa mi te trunchiul contl'<t
c.x ire rni ta ii.
Tehnica estc, de fapt. Ji::1jitatft cloar Ja dteva mi*cad din 'J.rticulaiii
(umar, <'Ot, pum.n. gcnunC"hi :i gJcozna}. 1n plus. pentru a ne sigur;1 den'
exC'cutic it ;m:..i c J!'tct:t, l': .t n,:<":lr un instn.1r:. taj fnartc am{tnun1it .!l
p:t: i(nttJ]I!i.


184
.\-;.r:l.t:. mc,biliz.ll l'; ; .cti\ ;\ cu l'l'Zi'-.ttn\tl dl't' Lmd.wdiz;dt 7 j:()si-
bi lit<Hi tehnice de realizat--e. Pot fi folosite sepat:at, in di'fel'itc mumente

'lc prn.gramului kinctologic, sau a oC'iate 2-: din el<' in a<'C''l'ai I}X'rioHda.
Alegena lor cste in functie de o serie <l<' consider0ntl' : 'St<ll'ca fortei 'lnus-
cu b n , st; ll't'a gt'ncraHi .a }Xtcient ulu i, c a'JXtd tatea 1 ui dC' in \tkgerc i coope-
Ltrc, dot<:\rilt exist0ntc, locul unci<' se t'xecuta ('XL'rd iih, obic'<'tivC'le
u!mal'itL' etc.

'-i. l .2.:.?. T(hnid kinetin' stat ice

Cr,ntracti.:t mu-;cuLtr[l, fa1 ;t sa dd('J'mint' mi c u c a stgnwntului, rc-
}' "zint{t o ,kinL'Idt' sLttidi'', spn dcosLbin cit ,ki1wzb clinamica'', C'L' sc
i.T,tl\t -:;tt dl' dtpbsani c< re .a fost discuLtta m;d sus.
Tl.'Ol'C'tic, exisHi doua posibiliU'i\i h hnir<' elL' cxecutarc a kinl'ziPi
-...t; tk( : c ontrac\ia izonwtridi (rrt";it('rca tonusului muscular) i relaxarca
n1u-;culara (seaderea tonusului muscular).
1. Contractia izometric{i. For\a p1' c u L' o d1'Z\ o1ta un mu chi care
(';1uta sa deplasezc un obiecl' imnbil C'St(' denumita ,fot ta izametridi". In
timpul acestui trav.aliu, 'l11U)chiul nu !;!i-a schhnbat lungimca (sau foartc
putin), fibt a mus culara i-a crescut tensiunea, fadi sa sc scurtC"".lC. Con-
t: ,wtia izoml'trica apan dLd in cazul in carL' mu-:;chiul lLHTL'< Za contra
urwi rczistentC' care de'Pa c te fora nctuala a s a.
Se tie ca, pe masura ce rczistenta opusa unui mu chi crc tc, un
r; umar tot mai mare dlunitati motorii sint rccTntate in efortul de a
in vingc aC'C'asta rczistenta. Cun1 in contraetia izumetrid\ rC'zi stenta cste
:-:;;rxi;na, yor fi puse in tensiune toatc fibrele mu cubre. Tcnsiunca mus-
t ubra cste muxhna, ceca cc va conduce la cre tcrea fortci musculnre.
S.prc dcos(bin' de contr.ae ia izotonka, in care mu hiul ii 'moqifidi Jun-
i:lwa fibrei, fad\ i mportantc sehi1mbad 'in l('t1siunea de contractie, in
Cl.'a izomc>trica, din contra, 1cre te te11siunea de coi1tractic la aceea i' lun-
gimc a mu chiului.
lntroducerea conh'actiei sta'tice (izometrke) in tehnologia kincto-
. 1ogi ca 'St datore te 'lui Hettinger i Muller (1953), care tlovcdesc valoa-
rea deosebiUi a ac estei tehnid lin cre terM fortei i rezistc ntci muscularc.
Tot ei au demonstrat ca prin izometrie sc obpne o rapida hipcrh'Ofiere
c. masei =.musculare. Coritractia
1
izonwtrka nu poate fi mcntinutlr mult
timp, estc obositoare;'ea suspendind cit culatia 'singelui din ri1u Chi.
.Jn acest subcapitol nu vom mai insi'Sta asupra C'ontra rtici izometriee,
deoarece despre aceasta tchnidi sc vn vol'bi tpe hwg cu ocazia dis<C'll tarii
urmb dintrc 0c>lC' mni importante obicC'ti\'c <llc kincvlologiei, i anunie
, Tl'';>trJT:t fl)r\ri muscul:tn.
2. Rdu.rurea muscular?l. Un mn chi in carL' t1nsiunca de IC'ontr<1ctie
.:-cadc sc dcc'mtr<tdl aza, cu alte cu vinte Sl' ,rc1<lXl ;tza". DL' f;1pt, un
mu:)chi pastJ\.'< za intotdeauna o tensiunc decontrdctiL', C'hiar dnd slafla
i:1t :-r> stare de ma:xi:ma relaxare. Anasta tL nsiu1w t'<-;il' dcnumita ,,tonus
muscular" i cstc mcntinuHCdc :adivit<itC'a l)er m<lncnta; a 'fibr lot intra-
fuzah>, 1n timp L'l' fibrC'lc cxtrafuzaltsinln'LtX<. iL'.
TonwmJ. n1us.cular estc variabil. :in .fune?tie de .gl't.tpele muscular(' con-
sidvratL' ,ca aviind ,() 1marc. importana -lrt :mus-C'ulalur.a; ;antigra\;inltic,r1al'a
'u:;:;tut t 1c.1), uncll' 'SL' n' llizeazft ,tonlb;ut po tunil".

185
o
in
0 '>t':ic de C:tliZt'. printr<' c; r< -.Lll'<':l psih!c{l. lll n n;,tr, imp<lJ1.iJ';;':,
iadnd ('ii gJ upe iJnp<>J,tante muscul.an.' sa nu ')l' rd<tXl'Z<' coa1tpll't odat't
cu in('('tar-ea unei a( tirvitltti motnrii i nici chiar in a a-zisa ,star c de 1'('-
paus", dnd 'Orpul, teor dic, ar trebui sa pastrt>ze doar tonusul muscular
de repaus.
ln afara dt' ;H'<'sh stari dt tonus 'T11U'icUlar (Tl'scut, 1wdatorat \Tt'111Wi
boli a aparatului locomotor, txista i 1-\ituatii patologi<'<', 1n <'art apar ('J't' -
t(ri important<' de tonus musl ular C<' dt'tPrmina contl'acturi mu-;< uLt: <'
localizak, pina 1a slJ.rstidtaii, chi 1r g<'ner;d ..
HtlaxaJ'l'<l mus< ul;.ra constitui<' un obit'r tiv kinctrdogic d< m;t: r
importantii, despr<' C'<tl'l' S<' va disl'uta pt' Jar g la capitolul rtsj)l'div ((';1-
pitolul 5). .F..._t estl' cxccutat<"t dup[t o serk dt' nwtodt' compltxt>, <'<lrt' dt'
asl'nwnea vor fi cxpusc in sus-numitul c<. pitol. Totu!?i, C!'('dt:rn di rl'l;t.,-
xarta mu c u1.11':1, ca prr><'t'S inv-e1 s conltractiti, trebui(' in'<.'adr.;J ta in 1l'rrn i-
ndogia d{ baza, in ,abl'c-edaPul'' kinetologiei, ca o tehnidi de ,,kineti<'a
staHca".
ln g('!Wr-al vorbim (lc o rela:mre genemUi, a intrl'gului corp -- pr<:-
ces in strinsa legatudi cu n laxa.rea psihica --- i d(' o rela rare loculii,
c.,re sP n.fera l<1 un gru.p musreulaq_ , un segment sau un m<.'lmbru.
DeSJpre relaxarea generala sc va vorbi 'intr-un alt capitol, ea avind
metode de re::1lizare mai deoscbitc. Aid, pcntru o mai buna jn\l'kgl're ;1
1 elaxarii ca tehnica de kinetidi statka, vom discuta numai n lax<:tr('a
lo-rala. ' ,
E ista mai multe rne.tode de a realilia, cele mai utilizate fiind prin :
- con tientiza.rea. starii de relaxare musoulara, ca stare inven;a
contrac iei musculare ; sc executa a1tennativ contra:ctii statke, urmah' inw-
diat de relaxari statice ; . . . .
- postUJ area segme.ntului, in sprijin absolut pe un plan odzoJltal
sau in chil1gi, diuUnd prin inhibitie centrala suspendarea oricarei activi-
tA\-i muscularc in respedivul seg,ment;
- seuiurarea ritmica a me.n1brului respecUv, exooutatii de un asis-
tent, in Ump cc pacien1ul cauHi sa-i relaxez<:' musculatur.a ;
- nw..aj blirnd deasupra ITIU'hiului contntdot sau prin vibrarca
segmentului, timp ce pa:cicntul i i relaxeaza mu chii din tcritoriul
respectiv.
De fa:pt, od.:-are ar fi .metoda, la baza cstc mct-eu indUicerea con-
tientA a d.econtraqarii mu?Chiului, cu rcalizarea senzatid kinestezi<..' a
unci astfel d .stari, in contrast cu cea de contracti:e.
Dllipa cum se va vedea in capitolele care UI'meaza, acesi tip de rela-
xarp intra in 1metodologia rnultor exer dtii i pt ograme kinetire ; s-a aratat
chja n<'eesitatea rebxarii rnust ulare ]rwale in Hmpul exerutarii mobili
zatilor pmdve.



4.2. Exercftful fizfc (terapeutlc)

tfehnidle de baza d(> s ri:se pina acum reprezinta elementele construc-
tive ale unui exerdtiu fizi:c, dupA cum liten
3
lc urdonate intt -un nnumit
mod fnr'l..'lwuza un <'U'Yint <'<lr't' art> un sens.

186
Ttlmi;..ill' kinctologico prin tl< .in tL fiind lip itt dt Jin;tlit\t . l'Xt'r-
citiul fizk <'pthnui'<'lt3rnt'Jit kinetologic care are o struetudi completa ca
dPSC't"i.l'r c i excru ie proceduralA, prccum .i .un senter a.pcuHc. Ex{'r- dtiul
fizil(' tii Ia baza oriicarei mPtodc kinl("tologk e, c.ar e C'StP constituitA
dintr -q suita, h gata :sau nu, de difPrit<' PXPrci tii fizi c('.
Prin .;.imilituditw c u pt'(){c"Clurilc cit fiziot('l'<1pie, in tllll'h' c<>ntre sP
u til iztwz.il JWil tru t'X<'r;i iul fizk 1t'rap<ut k i ternwnul d{' .. procc udi"
cl( kirwtot<rapiC'. Nu tr<'lntiP confundaU1 in aclst caz no\iutwa d< ,.procP-
dur<t'' cu actea de ,,proT'PCil-u'', c<lt'C' in kitwtnlogil'. rc s]WC'1h' ]n sport, arc
<l s:mnificatit bitw prt,cizaUi.
Un t'XP rdtiu fizk tcraJwutic Pstl' struclut al format din tn i parti :
1. Poziti.a d-e start i mi diril<' dtctuatc in c;nlrul aT'P-stC'i poshtr i
2. Tipul dc eont.rartie musculan1 (conecntrica, C'X't'C'ntrid\, izomdrid\)
n cC'l'sara in cad u l pxerci tiul ui
3. Elemcnt{-'lc dl"clan1atoar c ale unui sUnml senzorial, cu scop de
facil itansau inhibarc a rih;punsul;ui.
Arestc trei parti ale exerx-itiului fizic nu .au inea o krminologie pre-
dzatii. coala de kinetotcrapie de la Boston (P. Sullivan, P. l\1arkos,
M. Minor etc.) dcnum tP pri1mn partt> ,a'C'tivilabP", pe '<'Nl dP-a doua
,tchnka" i pC' ultima .,C'lementc", c'Onsid<Jindu-h .intr-un sistl'm uni-
hr- ATE.
rln ace:;t fel, m icc cxerdtiu fizk lC'nqwu tic poa h fi descris prin
.sistemul ATE. lata aiteva excmple :
A : ezind, extensia genunchiului
T : contract:ie c-oncentt i'C'a (eventu.-!1 i excentridi)
E : t ezi:stcnta gravita iei + pr("'Siunea miinii kinetoterapeutului
(pentru tonifierea cvadrilcepsului)
A : ezind in o tostatism, abductia U!mat'ului
T : contractic concentrica
E : rotath cxtcrna a bratului (penti u mobilizarea umarului)
A : decubit lateral, flexia ol.dului homolateral
T : contractie concentrica
E : pladi talcata, gravitatia exclusa (pcntru tonificrea psoasilia-
cu1ui la f orta 2)
Etr.
Exer citiul fizic urmarc1tc fi'f.' cTe terea fortl'i muscularc, fie mobili-
Zl"l."Nt ar tkulara, fie coordonarC'a ncuromotorie sau abilitatea.
(Exi-sta dteva p T in c ip ii d e b a z a a l e e .T e r c it iu l tL i
f i Z i C, d(' (' 1J'C' trc-lJuit sa SP tina SC'ama :
- Exl'rdtii!P S<' excruta ll'nt, fara brusdiri, ritmic
- Exercitiile trebuic sa se bazeze pe pozitii dc start stabile, solide,
mcnite sa fadliteze iravaliul mU!1Chilor sa JX Pmita apoi 0 )'('('UJX'I'<lrC
cit mai buna a aeestui travaliu
- Progresivitatea cxcrcitiilor \'a fi h'nta, de la stadiilc celc mai
jo.ase de for ta 1musculara, nxloat c sau im ooJxionan treaindu-sc treptat
spre cxc rd iilC' care 1cer forta, am'}Jlitudinc sau cc,otrlonat c aproape nor-
m ak. N u se vor sari aceste etaipe !
- Sc va urmal'i ('a exetdtiilc d:C' tonilfierp mu:s culat'a sa se C'XCC'Ute
intotcleauna JW toaUi amplitudinea dt mi)carc artku'la:di posibila

187
- Cu cit un t':Xt'ITI\111 ;t ('t'i'llt n contr.tt'\il' mtiS<'UI.lJ ;'t m;ti intt'l' ;!,
cu ntit pau?...a de rclaxare (mc ut menza va fi mai lunga. JWntru refacerea
drculntiei. Din a1tet nantn t'XPrdtiu-relaxarc se crel'aa dtmul e.rercitiului
- Orice excrdtiu trebuic sa se cxc<'utc in limitl'lc maximt,posibilc
ale unghiului dl' mi5c 1re a segnwntului. :Numai in a<'L'st fd vor intra in
atiune toatc fibrelt' mu-scularc, iar amplituditwt ni)dt!'ii se v;t nwn\i:w
sau \'a redevcni norm;tl{l
Dintrc a('cstc J,l'indr:.ii, dout1 sint dt' p: irYJ.:i import.tn\it: JYxzifiu 'i<
st urt i principiul proyresivitcltii.
1. Observ;qiile <'linict' ;tu ;1ri1L1t d't o mar(' r;tril' di11 instH'i'l' c ic'
sau 1ntirzicrilc ;1pe1ri\i<'i f'ft'd<'lor pozitivc al<" exPrd iilor fizit'l' t.'r; pc:\11 il'.
(' datoresc posturilor in;tclc'cvatl de pornire alt' ;Wl''i1 ll'd. Oc'ill'<';t llJlC'i ])('J'-
fcch-- stabilitiqi a corpului i (s;q1) segnw.ntului in timpul ('X<'rd1iului <':<lt'
o '<'ondiO<' dt' bad1. Pozi ia d{' ,stlnd cu pido;_u elo indepartah'" este mult
m<1i stabil[l fata de pozi\ia .,-sHnd cu picioarclc apn piate", pcntru nl'i<'('
Pxer.citiu de trunC'hi sau nwrnbt e. Dar d<it(.:a aet-st l'Xt'r<'itiu rt2cl;tm{l mi -
carea Snalnie a bratelor. sii-tbilitqtea e obtine mai aks dadi se dU('(' un
pidor m 1i in fata.. l\1entinind pozitia, de ,stind cu pidoarelc .in link" in
eadrul cxerdtiulucu brat-elc inninte, echilibrul va fi mcntinut de mid
mi d\ri ale glcznelor, de mi cari tin plan ..sagit<tl alP (0loant'lnmlYtr0 i
bazinului, C:.li'C nu intotdc.auna sint doritc. .Astfel de ('Xcmplc se p< 11.
multi'plica.
Exista insa o cxccptie de la accst "Prindpiu, i anume .ln C<H.lrul
exerdtiilor de coordonarc ncurnr.nu :culara, cind pozitia de start est<
a}easa tocmai Ca sa Cl'e.eze difkultati in.n1entinerea echilibruJui, cad prin
de echilibrari i 'l cechilibrari succesivc se va -obtine 1n final <'{>ordon;m ; .
2. AI doilea principiu de baza, eel al progresil!iUitii, reprezinta nc-
ccsitaka i modalitatca ex rci1iilor fizice de a fi .continuu in,corclati'-' l' .I
capadtatea functionaH\ a structurilor implicate in exercitiu, capacit;lle
function ala. cc cre!?-tc treptat, odata cu aplicarea repetata ra cxerci1iului
.fizic tprapcutic. .
Principiul progrcsivita\ii se aplica :in -exeJ'ci1iile pcntru toniiit"J'i'
n1uscul<1ra, pentru cre!"j'terea umplitudinii mi)carii, ca )i pcntru coonlo-
narc.
a) Progresivitutea pentru tonifiereu nmsculun1 se re;1lizcaza prh
mai multe mctode :

e Cre terca J)rogrcsiva a l ngi. nii at grcutatii brati1lui plrghici
(rezistPn tci)
E.rercitiu - Tonifieroa c:xtcnsorilor 1o'racolombari : din clerubH.
Yentr:1J, cu bratC'lr' JX' llnga c'-orp ; cu bratel0 duj)a cP::tf. cu b; ;!-
\t'h' ]ntins(' JW Jing[l C'ap - s.int :1 trC"ptc d<' progr('sivi1;1k.
Exercitiu - Tonific.roa rot::ttorilor irUnC'hiului : din dC'cubit clors::tJ,.
('ll b; scuLlrcn stinga-dreapta a unui membru inferior ridictlt l:l

\'{'!'tical a, basC'ularca am belor nwmbt c inferioarc - s1nt 2 11cpte
de progresivitatc.
AQe0ai metoda so utilizeaza i in exerdtiile sim:plc cu rezis-
tenta, in canaccasia este aplicata trt>pLtt tot mai distal de ;-lrti-
culatia n mi7carc. De ex<,mplu. 111 f!f'xi<l cotului rczistcnta ap1i-
cata la mijlneul antPbratului cste mai mh-[1 d0C. .it ce:.1 aplif';lt;l h-'
cxtrernitatt'iJ dist<lli'i.


188
.\ ; d<tr, () rczi..,it':1\{t t'..,ll' ('ll ;1tit mai m:tiT, cu cit pund11l clc
plkan' c-stc mai distal dt' cC'ntrul de mi 'ai e, dici n1al'imca rP-
zistentci -= g1 eutatea aplicata X distanta de la centrul dmi C'an'
b punC'tul d0 ap1i C'are a grC'utaUi.
Sc oateren trcptata a ajutnrului dat unei mi eari de mw:;cul;ttnra
a tTcso !'It
L'.rercifiu -- Tonifien a ;llJdomin;dilor: decubit dor.s;d, nwrnbrd<'
infLJ'iOIIJ'<' J'aSiU1'11ilh' })C'Sk C<lj), Vkfuri)e d('gcte}<W pido<m )nr
;ding du umeaua; !l1Pmbrcle sup<'rioare sc sprijin{t <'ll palnwle
JW du umea, membrPlc superioarc parasesc clu unwau;t, nwm-
br('k supt>rioan' 11jung la VC'rtiC'nla.
Cind p:tlnwk st' sprijin<'<Hl pe sol, mnrclC' dorsal, rotundul
m< J'(' i JWciora]ul mm C' ajutau nwntincr<'a flcxi<'i colo:uwi tor:t-
colombarc ; mombrelc superioare ajunse In vprticala In-sa pc
st'am;t musculaturii abdominale 1ot cfortul flcxiC'i colmmC'i.
Crc' tena ampliltudinii unci mi cad cxecutate ('ontra gr<wit:l-
tic'i s<1u cu o greutatc adaugata
Ea:ercitiu - Tonifi.crea mus-culaturii . abdominale : dc.ci1bit dorsal,
ftn fc-carc pc verticala a membrelor inferioare ; sc <"l te ampli-
tudinea de forfecare.
Asocierea unor n1i cari .in subsidiar la un excrd\iu care antrc-
neaza grupul n1uscular principal
E.xe1'citiu -.- Tonificrca musculaturii dorsolombnrc : decubit VC'ntral,
ridicarea trunehiului ; se asoctaa i ridkarea unui mombru in-
ferior, a poi ridi.cm'ea ambelor membre inferioarc - etape. de so-
lidtare tot mni marc JWntru mtisculatura paravcrtcbr;da.
1\lodifL .arca ribnului unci mi cari
0 miS{'m c }P.nta solidta mai mult musculatura decit aceeasi
mi7carc cxc'cutata rapid - aceasta dnd avcm de-a face cu .o contracti'e
cxcentrka ; in cazul unci contractii concentrkc, orice schinibai c de ritm
(lent sau rapid) ('arc c, abate de la ritmul opUm, natural, al i c rii xcs-
pectivc ('J'cst<' solidiul'<'a trnusculara.
Succcsiuncn c{m1.ractic statica-+ contra(iic dinnmica
E::r(?rcifiu - To'nifieJ;ca cv<.1drkepsului : pozitic st"n1iculcat, iz,Jnw-

i.ria cvaclrkcpsu1ui ; a poi,, cu un sui sub genunchi (care ,fle('k<.iza
gl'nUnC'hiulla eca 30) sc e tindc gnn1ba. . . .
Succc'simwa mi carc' ip )zitie fara efc0i.ul gravitat\d -+ mi -
cnrlcu im}Siicare:.1 gravit<Jtici, (Accasta mi carc sc aplica in cazul mu)chi-
16r c u fora intrt' 2i :3.)
C!T-;;i!'l't';l gn ut[t\ii (sardnii) can' l'l'PITzint<t n'z.isttn\:t ;tp]i(';tt \
(Crc tcrca sc fa'CC in general cu 150-250 g - VL'Zi l'Xt>t ci\iile ,tip D..-'
Lor me".}
Prclungin'a cluratci in iimp a cxercitiului dupa ce SL' trcn' d('
pcri.oada de adapLJrc, dnd aparc imprcsia di efortul estc din ce ip ce
mai u or
Problc,ma crc;;tcrii fortei muscularc \'a mai fi abordaUi pe Jarg cinJ
vor fi discutatc obicdi\'ele kindologiei (capitolul 5).
l>) J>ruun sivitnteu pentru anzplitucline arc citcva prindpalc sistenw
de apliC':u c-. dint.re e<wc Pnum('ram trei :
1\Iodific< rt'<t Titmului mi d'irilor can' ,, txpcuta JW toata am-
pJiLurlinea pusibila
. , . .AdiUftil!l ea unei sedi de mid i ritmice mi d\ri la limitele sec-
tor.ul uLde rnQbilit.ate..articularA
lnitroducerea unor tensiuni prelungite pe direc ia mi C'll'ii ce
t1 ebuic n'cuptrata (A easta fortare sustinuta nu trebuie sa produca du-
rere tm p(l:l'tanta.)
Desigur ca mnclalitatilt' pra'C'tke <h' n;tlizarP a ;te estor t.rPi sis-
1l tnC' !-;tnt numeroasC', put'indu-se face ape! Ia o stric dl' tdmid kirwtice
dC'ja di'scutat2, dor <;;i Ia <tltele, canvor fi expust' mai dt'JXtrt(.
c) Progresivituteu pentru coordonare cuprinde o sPrit dC' nwtode
gL'nc>ral Yalabilc, dar <;;i inlt"'Lode cu spe:cificitate JWntru trunchi i nwm-
'bre:JL infedoan :
St tn..('(progr iv de la mi!?'cari ale anticull[ltiilor mari ..spre
mi C'ari ale n'lor 'l11ai mid (Se !?tie di acestea din ur.ma necesita un con-
:tr.ol coorrlonator mai mare dc it mi .dirile in articulatiile mari.)
CrL')ter<'.a predziei in execu tarea unei .mi cari
E:rercifiu - La un hemiplegk :. de la o. flexie nocoordonatA a nem-
bi'Ului superior, se ajunge la dut'erea miinii la gurcl, apoi a miinii
cu o lingudi etc.
Combinart'a ani dirilor di vet selor articulatiii segm0nte
E:r:ercitiu - Genuflexiune, cu ridicarea bra ului homolateral ; o va-
rianta de tehnidi este !?i executarea unor m diri a imetrice.
Exercitiu- Genuflexiune cu balansarea: bra ului heterolateral.
A reste trei modalitati S'i'nt aplicabile la odce grup de m ticula\H i
segmente.
Ur.matoarele sint utilizabile in .coordoharea doar a membrelor infe-
rioare '?i a trunchiului :
DiminuarPa 1reptata a poligonului de sustinere : pLcioarc 'inde-
partatc - pid03l'e lipite - ridicare pe wrfuri - intr-un pi:cior - intr-un
pidor pe virf ; sau nwrs pe baneheta - pe o stinghie ebc.
Cre tcrea dificuJUitii de a mentine in echilibru o tpozitic prin .
ridic1ren ccntrului de gnutate al cwpului (brat<'ie dcasupra ('apului) ;
mi carea libera a dive1 sclor arikulatii ale membrelor supedoare, 'pertur-
bind cehilibrul ; rLdkare.a inaltirmii bAncii sau a bii'nei j)e C'are se mei'ge
{cfect psihologk care perturbeaza hilibrul)
Utilizarea d0 sarituri uc oar'e 'Pe un picior, altcrnativ, cu opriri
bru te in anumhe .pnzitii ; sau pa i inain1te, 1ateral, in spate - ca de
dans-. cu ilcd;1.n'a i intin:krPa <'i.te unui gc'nunchi etc.
Exio..;ta () nwtoda ell' progrt.sivii.ate valabila pentru orice Up de <'Xer-
't'itiu pC'ntru nri'Ct' obiPdiv : progresivitatea 1n timp, prin CI'e tcrea
treptata a duratd li('L'lui L'Xtrdtiu. Durata ll'ebuic apnciaHi Ia niv0lul
unei zilc, deoarece se n f('ra a1Jlt Ia durata unei edinte, dt i la durata
tuturor c'Clintelor dintr-o zi.
Ex0rci\iul fizic poate antr('na un segment, o parte a corpu1ui, adnd
drept sC'op rel'a<'Pna funetiei motorii a a celui segment (exercitiu local
s peciHc), sau poate antrena c'Orpul intreg, avind de obicci ca obiecti-v on-
;trenarea unop. fun.etii generale ale organL mului, <'U anb enar"ea cardio-
vasC'Ula:ra, re tt>-rea 'metaboHsmului, reerhilibrarcn endocl'ina i psihka.

t90
dt'zvolL1na a1m<mio;1sa g<'IWI'<tla de. :\pare cled cvidPnt ('a <'X<.,rd iul fiziC'

va unnari .intotd<.'auna un scop, ca este eonstruit in vede1 ea unci finaliU\ i:
funrtionalc sau (!?i) anatomice.
ln acPla'?i timp, un exerdtiu fizic poatc r'e'prezenta o metoda 'kin('-
1.idi, singur, dar mai ales in asocicre cu alte exercitii. lata de ce nu puh'm
fi dP <word cu acci autori ai unor diri d<.' kinetoterapie care in idi o scde
int< rminabila dt' l'X{'l\.'itii fizice, <.'Xl'I'ci\ii pe care le prciau unul de la
altul ;d d'irora I('U u urinta lc> pot.i dPst operi originea in gimna:-.tica sutc.kzii
Ling -.,;tu JWO'SUt'd<'za Balk, Falk, Bukh ek. De;;i excrdtiul fizic pdn cl
fnsuii an' un sens, nu put<.'m alcatui un program kinetologic pl'in t'X<'r-
(';\ii fizil'l' date la intimphn', dupa cum nu putem sa nc fal('Om 1n t ll' i
d(' ll11 inic'dOt'Utor j)I'OilUll lllO {'UVintt llP}l'gak nntre P]t', ci doar dac{l
;ll('<'ttllim cu 1jt.torul lor o propozi\ie cu s<>ns. La fcl vom l<'ga exerd iile
fizil't', pf'ntru a lc faiC'C efkace, sub f01 ma dC' 11nctodc kinctologice, care
vnr n'}JJ'('ZC'nta diramizilc din care sp<'Cialistul va crca metodologia adcc-
vata unui progrram, cu obiectiv terapeutic binc> precizat, pentru un anumit
padent.
Dar ki.ncloterapeutul, care O.'itc elementul fund ntal al reu iici
ol'idirui program kinctologk, trClbuic sa cunoasC'a la penfecti(' toatc aspc:c-
tclp tPOrdkP i p r:wti>c (' al<' C'Xcrdtiului fizk, pentru a le aplica ct eat.or,.
cu toata eompet<'n,\a. Din acest motiv vom eX'pune in c.ontinuare bazele
pt ocpdurale ale exerdtiului fizic, considerate prin sistomul ATE descris
mni sus.


4.2.1. Bazele procedurale ale exercitiului fizic


Bazc]e sau unitatil<' procedurale ale exercitiului fizic, indiierent .de
finalitatla lui, am vazut ca se str uctureaza in trei piirti, carora ne vom
pcrmite a le modi:ficam putin denumirile fan ordirea in care le tratam
mc;i jos: ,Q.r_.tivities" (4.2.1.1), ,techniques" (4.2.1.2), ,,elentents" (4.2.1.3)T
date de !?Coala din Boston.

4.2.1.1. Pozitia i mi carea

Oric<.' exerdtiu tincepe prin pozitionarea corpului i a segmentelor
sak. Din aceasta ,pozitie de :start" se va derula 1111i aeea, care se vter-
mina .tot in pozitia initiala, de!?i tcoretic scopul exet"Ci}iului poatc fi atins
dnd mi ICan'a a dnplasat ('OPpul sau segmentele i intr-o alta pozitie tle:cit
cpa initiala. ln tre postura i mi. care exista ded in pe.!ml menta o r<'1ntie
indivi.zi:biJA. Dupa cum spUJwa Shl'ITington, ,postura lH nwaza mi*(';ln'a
ca o umbra", dar i reciproca a:cestci a'iertiuni este la fcl de vah.tbiUi.
ln aplicarea corecta a ace.stei ,probleme" procedurnle (pozi.th i
mi care pozi\ir:maUi), kinetoterapeutul, cunaS Cind obie.ctivul terapeutk
urmari t; '-'a i capaci.tatea anatarnofunctionala .a pacientulu:i, va irebui a
tina st>ama !;ii sa r ezolve in catkul exer citiului urmatoare:le as.pectle :
1. Suprafata ba:zci de Eustinere a COI'f>U:lui Sn 1.lmpul exet"Citi:U4.Yi :
cu dt ...a errsta va fi mai ma, e, cu a1Jt pozitia va f.i mai Bt bili nu va
irnplicn rca'!. iii de me-ntinere a e<+tillbruhli.

19f
:!. U -.t":l\ l dir1!r1 ('('Jllntl d1 grettLttt .d Cttrpt.lui -:i -...tqJ::d.t\.t dt
-,u . ilun : cu cit clistanta estv mai mica, stabilitate<t Ya fi mai man; in
plus, ('U cit peqx ndh:ulara din 'C.'l'ntrul de greutate < ade mai in ecntruJ
'SUprafe\-Ci de sprijin, cu atit stabilitatta posturii estc mai n1an.
3. Numantl de articulatii care vor intra in srh0ma de mi cart, d<tr
.i num< il ul <h artkuLtOi C'<tn' suporta grt'utai<'<l '('orpului influentt>:tza
tThilibrul i stabiliLttt';l.
1. Lunginw;( br;ttului pirghiei in mi-:;C':tn\1 cnm;uHLtlit (,-,.zj subr:t-
pil' >luI :L 1. --- .,B<tzf'l<' fiziC'c''').
-. \Todifid\dlt dt tonus mlls<'uLir - in :mumit<' grU]Jl'
1
1ltts,uLut
--- P" c:trc' ]C' indue rdl(X postur1 i mi cana nsptctfivu:n'tf.'tiltn clc> p,: ".,it;-
'1\i s ,.:1 w rT ari ])l'omo\':trca sau, din C''Jntr{t, inhihtn:t ;wcstor rcfkx c.
/\stfel :
u) Hcfll'Xt'll' nwclubn (vczi subc<lpitol ul 3.;L - .,Baz1'lc fizinlugic L ").
lJ) Hdkxl'lc tonice (iclem) devin importantL! atund cind mu<.;cULl-
1tF:I estt fo;t te sl;1ba s;IU cxista pacicnti cu disfunqii ale SNC ((k cxcn1-
plu, utilizarca rcflexelor toni.cc ale ex tremitlttilor la pozitia capului).
c) Hcactiile proprioceptive i de echilibru, ca raspuns Itt schim-
barilde pqzitic ale corpului, pentru mcntinerea proiectiei cenlrului de
gt"L uttic in intcriorul suprafctei de sprijin.
6 . .Rczistenta care sc va opune mi;;dirii, re -pectiY contra;ctid mus-
culare : fara gravitatie, cu gravitatic, cu .gravitatic asistata (.cu altc ('ll-
vintL , cu o rezist0nta supli.m{"ntadi gravit..atici). Heamintim di rezi<;t(nta
npw>a .mu chiului in rontr ctic crc tc feed-back-ul propriocepti v al fusu-
lui muscular i al budci gama. '
7. Nivc-lul de lungimc in care mu chiul cste pus in ac iunc (in zona
scuriata - mP'dic - lungita). Pentru mw chii tonid (posturali) es:h pn'-
ft>rata pozitionarea in zona de lungimc medic sprc scut tata. Pcntru un
mu chi cu fibre Jn majoritatc tonice, cu forta slaba, rczistenta :(in izo-
metri(.) s<'' fac e eel mai binc in pozitic srurtata, did l'l.,f1f'xul de 1ntin-
dcre C'stc facilibt ]a accst nivcl. Rczistenta aplicaUi la un a tfPl de mu <'hi,
C'ind Pste in zona alungita, va dcd<lll5a influentt>lc inhibitorii :th afcrC'n-
telor secundarc (fibrcle Ila) vcnitl' de la reccptorii Huffini (vezi ,Bazele
fiziologi_C<..'"), iar capadtatea mu chiului tonic dC' a se c:ontracL.1 scadc
foade'
1
rillllt.
, Mu7d1ii raziCi vor fi Juc1'ati in zona Hlm1gita sprc zona nwclic. In-
[lucnta rcflcxulu'i miotatic la acc ti mu cJ;li priJY mcntincrea intin'dcrii
fu-;ului cstc faciliL:itoriC' J)(ntru Mntrac-tic, i :nu inhibitoriC'.
..'\. Pozit.b i n1i c;1rc poziOona]a vor 1in\ scam:! de' tipu1 c-onh;H'-
\11 mu:->cuLu c solid Ltic (izomctridi -' conrcntrica - exccntridi), despre
carSC' V<t vorbi rn;1i dCJXtrtc.
Ex.hti difcrcnt(' <Jc postur;1rc 1n Ycderea unci C'Ontr ictii izonwtricc
s.;" U izotonire. Pcnt'ru cnntraqiik izonwtrirl se prC'fcra poZitii care 1n-
carca artkubtia (prin grNtbtc:t corpului) s_:m p0rmit kindotentp<'utului
com JWl'simwa. in ax a. scgm< n1el or. Pentru :ront t actiilc izototo.nice sc vor
'Ju"a'.pozitii'<'ar' lH sa arUculatiilc libcrc i petm it c hiar. tractiuni U$oarc in
ax al<' Sl'g nt<'for. Aslipra accstor'.aspccte sc ya ;m i l'P\.;eni in drul
metnch]or de faciliLtrc.
0. !\1i;c:l!"ca nwm!Jrclnr \",1 \illt' St' lll1;t de celt' trr i modalitati dL'
;:J ':-fonmarc :
- cu artkulatia mijlode imobila
- <'U artkulatia mijlode f!C'C'iindu-sc
- eu articulatia mijlode extinzindu-s
Sc J-. lli; :t: .a :1stf<'l sciwnw clr mi,_;rnrt' de (nrnpl<'xitatr cliferiU"t.
10. Pn'Z<'I1\a durerilor s:tu <l ;lltui disconfnrt o!Jlig{t Lt ;d<'gc'J<'a Ulll'l
:) 11.i\ii )i m:sc;'u i c:tn' sil nu evidt n it>l.t' discnnlol'ttll.
I. Pozipilc de pornin. Exist{t dou< l tipuri ell- pozitii dr' start:
. \. PoziOi funcbnwnt:tlr

n. Pozitii dtJiv:ltr
A. J> n ziti i f 1l n cl u n1 en t u l r'. E:dsta cin('i pczitii fundanwn-
l tl : ol'!osLttidi, ,,in )<'Zind", ..in gr'llllnclli". culc:tt i ..in ;ttirn:lt".
a) Ortostatic!'i. (siind in picioure): p<l/.itia tstc' verticala, barbia ori-
:;:r,niala, privirc-a ln:dnte, unwrii cobol'i\i. hr<t\l'lr' atirna JX' linga corp, cu
p:tlmcle ,privind" coapsell', dcgetele fl<'et.atc: g('nunchii intin1i, pidoa-
: lr ,.privP:Sc" drcpt inainh-, u o1 lndnpail:ttt. Ca varianta, dildiele sc
;1ting, iar .pidoarelc .se indepartPaza Ia un unghi sub 45.
Tot corpul 0ste relaxat.
h) ..In . ezind" : subiedul c t(' a)ezat JW un sc<mn, a carui dimcn-
'>iune trebuie sa asigurc fJexia o]dului i gl'llUIWhiu)ui b goo; genunchii
us:'Jr indepartati. pidoarPk', JW podca, ,privcsc'' in;dntc; < apul, trunchiul
<;>i br atele, C'a la pozitia ortostati-ca.
c) ,.In genunchi'' : tqtul ca ]a pozitia ortnsbtka pina la genunchi.
P'-' Ccll'C corpul se sprijina, fiind UiOr indepartati ; pidoarelc sint in flexie
plantara maxima ; daca pozitia este luaUi la marginea patu.lui sau sal-
tC'l C'i, picioarele int in afara, 1n pozitic intenmediadi.
d) Culcat (de<'ubit) : dnd este dorsal, picioarelc sint apropiate, av1nd
yj; furile in sus ; rmembrele suporioare de-a lungul corpului, cu palmelc
,.;)ri\'ind" ('Oapsele, -sau pe suprafata de sprijin dnd ncep exet-citiile; in
g.: n-cral, capul se sprijina pe o perna mi:ca.
e) .,In atinwt" : pici-oarele, in flcxie plantara, nu ating solul : corpul
<;ta drept ,in atirnat", bratele sustin corpul .i sint Jntinse; miinile care
p: ind bar0 'pot avea pozitii prc nate s.au supin ti{', 'in functi(' de eaz.
H. Po ziti i derivate. Din ('('le dnci pozitii fundamentalc re-
zu IUi o fpart(' larga gam a de posturi dc'rivate, prin modificari ale pozitiei
br-atelor, membrelor inferioare sau trunchiului. Sint codifieate deja
1JWOape 100 astfel de pozitii derivate, din care vom prczen1a doar citeva
r:1u u tilizaJtt'.
1. Pozitii clcrivniC' din posturn ortn<>toticil, clintre C<ll't' nwn ionam .
ul Sclziml)incl pozitia brot<>lnr, sc pot obtinc dif('ritc variante pos-
tu : ah' :
mlinilc pc olduri (pe crcstcle iliacc, eu degc telc inainte i polieele pos-
iL'rior : cotul flcctat cste abclus)
miinilc la umar (c!C'gctelc pe umar, coatcl(' pC' linga trunchi)
bratcle ,in CI'Uce", rnHnilc la pic'pi (bratele abduse la 90, eoaiclc
compld fkctatc, palmelc ,privcsc" in jos, fiind la nivelul pic'lptului)
m<'lllbr.:.'l<' superioar<' ,.in cruce" (mcm!Jrelc intins-c sint ridicatc la ni-
vc Iul um<.irului ,in <TLtcc")


193
Iniinilc la u'afa (braid(' abd ust' l.1 lor s;n1 fJc-cLlt (' b 9()", co;ddc ct !:1l-
plet flectate)
- mHnile JX' cap (palmele pc cre1tet, bratele abdusc la 90)
- mHnile la spate (fat;a dorsnH\ :a miinilor in contact cu lombn)
nntebratcle inrruci :1tc pc piPpt (miinilc S(' prind de 1rC'im(':l su JWri-
oara a brntclor incrud aif')
mtmlbrcle superioare fkdatc (mt>mbn k intinsc in;tint(' 1a niv('lul u ;w-
rilor, palnw]P ,s<' priv('S('" sau ..prins('" in jos)
m{mbr (']p superio;tn' ridiC'atc (bratPI(' pe linga urPdw. JXtlnwlt' ..'-('
pl'iV('Sc") ;
ctr.
b) Scllimbi1ld pozifiu tnwclliului, p()t re;.11lL1 f('lurite po.... turi dl-
l'ivatt':
trunchiul indinat inaintc (coloana dn:apta, fkxie din old dt permit
ischiogam bicrii)
aple arc in fata (flexic i de coloana, i din ?olduri, cu nwiJ'nbn:lc ,.Jn
a11irn at")
in:clinare latcrala (combinata de obkci cu m.lna ipsilatf'raHi in '?nld)
etc.
c) Schimbind p0zitia picioorelor, sc pot obtirw altP dt('va posturi :
- stlnd in unipodal (piciorul lib('r 1n aPr sau pus pe un !-.Uport, f<1ra <I fi
incarcat)
- stind .cu picioarele indepariate
- stind cu pidoarele ,in linie", unul inaintea celuilalt
- stind pe virfuri
- -stind ,in rfandat" (in fata sau in lateral)
stind ,in ghemuit"
- <->t.c.
::'d) Schimbfnd pozitia tnmchiului .i a picioarelor :
-.fandtnd, dar cu ndinarea trunchiului in aceea!?i dir<?ctie
- uncle pozitii de la pet. c, trunchiul n ifiind insa mentinut erect
2. Pozitii derivate din pos1..ura ezincl, din care mentionam :
. a) Schimbind pozitia bratelor - vezi variantc>le prn;turii orto t<l-
tke
:b) Schimbind pozitia trunchiului, se pot obtine fdudtc variante :
-: trunchiul aplocat pe coapse (coapsele apropiate, bratPl e atirna prin
. :lateral de co:apse)
- trunchiul aplecat antre coapse (coapsele indepartate, bratcle atirna
prin lateral de coapse)
!?l'zind pe podea, trunchiul apll'cat in patt' i sprijinit de br:t1L', :1l('cYJ-
. brcle infcrioarc 1ntinse
<') Sclzimbind pozitia picioorelor, pot rczulta alte posturi
- .. oo genunchii departati (pidoa:relc ,privesc" inainte)
- ca]arc pc scaun (bandi)
- ezind pe podea, cu genunchii intini (pidoarele fh C'tatl' plantar '-;1u
, . ,cu dt>getele la zenit)
- ez.ind pe podea, cu gcnunchii flN:tati (picioarell' p<sol)
cz1nd pe podea, cu gambc-le intTuci ate
-etc.

1911
.'l. l.tt{l t'ilt'\.:t puzitiz dern:ule tlin JlOsturu ,in Yt'llWlclli":
a) Schimhlnd pozitia bratelor -- nzi variantPle posturii ortostatice
b) Schimbind poz:itia trunchiului :
,,pdtr UJW Iia" (pozitia pronata P<' g.'llllrwhi), cu \ arLtntc']c 0i
.c) Sehimbincl pmifin picinrrrelor, s0 ob in o scri<' dt' nlt<' v ri:lnte
; ) ) '> t Ill';II(' :
:, nunc hii indc,pal't:t\i
';1'/.tltltl P" cc"tkiic (piC'io:tr<'k ir1 fi<Xi<' pl;mtu{t s:nl. cLw<i sint L1 nwr-
. :i:;r:t '1111 sri c.,:tll <-.:llttlri. I'll .!!1'1,Jl:l ]:t !())
pr un gL'IllllHhi; pt1zit.i:t <"<'iuil:tlt nwmbru in!C'rior c r c C':tdt ;!Ita suit[t
ell- varLtii1<
--- tc .
f. Pozi?ii derinute clin p()sfuru ell/cut. Exist{! clcj;J tr l'i v:tri;mt( funda-
:1::nd<': J cubit d<rs:tl, \ entr:tl (pozi\ic j)I'Oila) )i lateral
n) Schim/)lll'i pozitiu IJrutelor -- :t s' \'l'd<>;t \'ariantcle J)Osturii orto-

IJ) Schiml>ind pozitiu piciourelor', sc pot ob\inC' fc>lurit(' post_uri :
gtnu!whii l'ltcLtti (cii\''1'S(' gr; cl( ). cu pi.io;trclc in sprijin pc s:ol (po-
zitia ..in dl'li,g")
pici0:1''('] inclt parta1C' (gl'nttrwhii in1in.::i, cl!'gC'tC'lC' b zcnit)
c u gt'n!..lllC'hii indoiti i bazinul ridic ;1t
cu mc mbrel<' infcrioan drc,pt(>, l'idk;1tc la zenit
poziti<l prona in spr ijin JW co:tt:' s;1u miini i pc \'irful picioanIor sau
p0 intrg nwmbrul inft'rior
po7itb Ltt rala, cu gl'nunchii flectati
de.
!i. Ltta )i dtC'va pozitii derivute din postura ,fn atinwt" :
(/) S('himbznd po.7itio piciourelor, se pot obtinc o seric dt' posturi :
cu genllllchii flectati (pidcardc pc.' s<;>l sau in ;1er)
cu intrg ccwpul intins, in 1pozitie oblica (pidoarclc in sprijin pc sol)
c u pidoc.u Pic in spl'ijin pe o bara inft'rioadi i ('qrpul <tt-cuit inainte cu
picio;u c.'lc incltpartatc i gcnunchii intin i
etc.
lJ) Sclzimbincl prizo mlinilor, sc }'('<.tliZ('UZa dte\'(,1 rariqntc pos.turale :
apucind cu miinilc in pt onatic
<lpudnd ('U aniinilc in supinatic
<ipU('ind cu o mina supinata i alta pronata
- :1p11r ind : u palnw!C' f<1a in L\;l

Tuturor <IC('Si.or pozi\ii li s-tacordat o man importanVt in gunnas-
tic 1 cLtsica, p)e ;1\ inclu-:;i origi1wa in gimn;;stica stw<kza.
Tn kinc>tntc rapia moclerna, ol'if'rlLtta dC' l<'gilP n<''Jrofiziologici rni -
cayii -- can-. utilizc:1za accst0 Jt-.gi in scop facilibtor au inhibitot , mai
,tles in cll'fici< nt<'h' motorii cidPrminate dP boli ale' SNC (de1r nu numai
in (I('C'St<' cazuri) -, po turilc> au un ro) d<cish. Din aC'est motiv, in IC'adrul
nwtodelor de' fadlitan', c>le sint dc>scris-P in amfmunt i s1nt justifkate
horPtk JW b:!Zf' nC'urofiziologic{', musculare (tonic(')i bif)IJ1WC<micc>. A<'estc
pusturi sint :


r195
a) JJecuiJiLul lateml i rostogolircu, can con tituie o postudi i:l1-
portantA pentru marii handicapa1i motori, pregatindu-i pC'ntru <l("tivitfl\i
uzuale (imbdkat, mi cAri libere in pat), ca i pentru posturi :11ai <tY<m-
sate ( ez1nd etc.).
!13aza de sustinerc estC' mare, iar <'ontrul de grcutate fiind foartC' joo;;
situat, postura cste foarte stabiHi. Artkulatiih nu sint unca! c 1te.
PostUI a ace<:Ista pcrmi iP roiatii chtrun('hi, ca i mobilizari dC' nwm-
bre n diverse scheunC' de facilitarc. De asE'tl11enca, permite punl'r<';t in
valoare a unor rcflexc tonic-e favorabilc rccupcrarii aN.tor pacicn\i.
b) Pozitia $CZind - o postura mai avansaUi, care sl utilizl'adt pvn-
tru antrenarca functiilor vitalc (rC'spiratic, ckcuLt\i<'), ca i wntru ;,:- w-
liorarea aJctivitatiloi uzualc zilnicc ale bolnavilor. Din ace<L<;ta pozi1 iv <'
pot desfa ura o serie de mi d\ri ale capului, gitului, trunchiului ,i nwm-
brelor, Sntr-o mare gama de combinatii. In schimb, aceastA postudi nu
infJuenteaza mult reflexele tonice musculare. Stabilitatea pozitiPi po 1t<:
fi crescutA prin sprijinul plantelor pe sol sau ( i) al pal1melor pe s< aun.
Mi Arile, ca !?i balansul cer un grad destul de inalt de echilibru.
c) Decubitul ventral cu sprijin pe coate, 'care prczintA, ca !?i dent-
bitul lateral, o mare Gupra:fata de sprijin i un centru de greutate jO's-
situat. Gravitatia actioneaza asupra capului, gitului, umerilor, fiind soli-
citate o seric de reflexe de postura. Musculatura scapula1 a i a umarului
sc aflA 'in zona scU1 tata, cresclnd capadtatea de tonifiere a mus<'ulaturii
tonice.
:Pozitia mai penmite, pentru membrele inferioare, dezvoltarea u: ui
control al fortei genunchilor.
A ccasta postura estc mai des utilizata la copii dedt la adulti, clru;:-
rece ncccsitA o mare hipcrextensie a coloanei lombare.
d) ,Patrupedia" - frecvent utilizatA in multe tipuri de cxcrcHii.
Prezinta o suprafata de sprijin destul de O:ntin:sa, dar av1lnd ccntrul de
greutate mai ridicat, stabilitatea este relati-va. Toate articulatiile mC'm-
brelor, ca '!?i trunchiul S"int angrenate in aceasta postura. l\1if?C<J.rea artku-
lBra din , patrupedie" schimba lantul kinetic obi nuit in care se face con-
tra tia musculara. Hcflexele de echilibru sint solicit;,,te. Elibt>rarc<.i et)-
loanei permit.e mobilizarea ei c.u u urinta.
e) Pozitia ,in genunchi", care cere un bun control de c chilibru.
dcoarece baza de sustinere este mi-ca i centrul de greutate ridicnt. To< ta
greutatea corpului este in sprijin .pe tendonul patela.r, cvadriccpsul Hind
intins. Trunchiul inferior i pelvisul pofi n1anipulate cu u urinta.
f) Ortosiatisnwl, ;1n arc cea mai mka baza (k sustim'rc, iar ct :l-
trul de greuiate este in pozitia cea mai 1nalta, n1otiv pcntru Cdre l'!:->ll'
cea mai instabila pozitie. Aocest fapt cere un joe permanent al muscub-
turii posturale i al reflexelor respective, doci un :inalt control ccnt: ;;,1l
muscular. Eliberarca membrclor superioarc perunite amplitudinile m:!-
xime de mi are, pron1oveaza rmi carilc izot.onicc, in tin1p cc '.:11l"'111b! elc
inferioare promovcazA contraiCtia izometrica.
g) Se mai descriu ca posturi de lucru : semiingenunchereu, clecu.-
bitul dorsal cu rotatia pelvisului, ,podul", pozitia plantigmcW moclific(IU'i
i mersul.
/\supr:1 posturilor sf' \'a m;ti l'l'\ cni C"incl vor fi cll>scrisc cxcrdiiile.


196

II. Promovarea mi dirilor sau controlul motor. Alcgerca posturilor
de lucru este determinatA de starea functionala a padentului, ca i de
mi cArile care umneazA sA fie realizate.
Oind vorbim de promovarea mi!?Ci'irilor sau reNlu<'arca functional{,
a lor trc.buie sa avem intotdeauna prezentc in minte et(lpde controlului
motor. Aceste t'ta.pe n11prczinta crnsei momcntC'le dcdsi\ p all' dczvolUirii
ncuromotorii a 'opilului dupa na tPrc, ca i progresivitatca logidi a reLl-
ccrii functici motorii pierdute de un bolnZtv cu lcziuni ale SNC. Evidt'nt
di i 'alte cauze pot afccta capadtatca m0torie intr-un grad mai man' s;ll.l
m;:li redus i in functie de gravit.atea acest0i afedari ne vom piasa cxcr-
d\iilc de promovarc a mi <'adlor 1ntr--o ctapa sau alta.
Aid vom prczenta suita f'Omplcta a etapelor de control motm .
1. 1\fobilitatea. Prin acest tcrmcn [ntclegem abilitatea de a initia o
mi carc, ra i de a executa rni carea pc toata amplitudinea ei fiziologidl.
Deficitul de :mobilitate poate avea drept cauze : hip tonia (spastidtatea).
hipotonira, dez(.X'hilibrul tonic, redoarca articulara sau pcriartkulani.
Reeducarea mobilitatii va implia deci fie reci Hgarea arrnplitudinli
articulare, fie a lfortei musrularc (eel putin plna la o anumita valo rc).
fie refacerea ambelor.
2. Stabilitatea este capacitatea de a mentine rposturile gravita io-
nale i antigravitationale, ca i pozi1iile medianc ale corpului. Poate n
definita ca posibilitatea rea1izarii unei contrac ii nor.male simultane a
mu hilor din jurul artitculatiei (cocontr3ctie). De fapt, stabilitatea es1e
realizata prin doua procese :
- integritatea reflexelor tonice posturale de a mentine o contractie
in zona de scurtare a mu hiului contra gravitatiei sau contra unei rezis-
tente rmanuale aplicate de catre kine:toterapeut ;
- cocontrac ia, adica contractia simultana a mu chilor din jurul
unei artkulatii, ceea ce creeaza stabilitatea lin posturile de indircare i
face posibila mentinerea corpului in pozitie drealpta.
3. Mobilitatea controlata reprezinta abilitatea de a executa mi cari
in tirh.pul oridirei posturi de incar.care prin greutatea corpului cu seg-
mentele distale fixate sau de a rota capul i trunchiul in jurul axului
lon tudinal in timpul"acestor posturi.
.Un stadiu intefiiTiediar. este a9a-zisa ,activitatc static-dinarnidi"', in
care portiunea proxirnala a unui segment sc roteaza, in timp cc portiunea
lui distala este fixata prin greutatea corpului. Spre exemplu, in pozitie
unipodala rotarca trunchiului reclama un deoscbit contrnl c:;l st;1bilitatii
i cchilibrului.
Mobilitatca controlata necesita :
- obtinerea unci forte muscularc in limita disponibila de mi c<u e ;
...-- promovarea unor reactii de echilibru in balans ;
- dezvoltarea unei abilitati de utilizare a amplitudinii functiona1e
de mU?,carc atlt 1'n articulatiile proxirnale, e'it i 1n cele distalc.
4. Abilitatea csltc ultimul :nivel al controlului motor - eel mai
inaU -, putind fi dcfinita ca ,manipularea i explorarca n1cdiului incon-
jurMor". !n timp ce radacinile membrelor prezinta o stabilitat0 din tmka
care ghidcaza mombrul, partca dista]{l (.mina, pidorul) an' o marc libC'.r-
tate de mi carc i actiune.

197
de

Abilit,.:llt'{l f'Slt' dl c i e ra ritntC'l dl' 1n1i'?{'a sc-gmC'ntl'lC' in ;"\farpos-
turii sau locamotid. . '
Mt mbrul superior, in SJWcbl. eslC' scgmcntul cu cC'le n1ai m 1d nt'-
('('sita'i rlt ;1bilitd.l', cbr clc'spn"' ;1bilitatC' Sl' voi b( ) C' i in (':lzul ('('l.c rblt0
segnwn ll'.

4 .2.1.2. Tipurile de contrac!ii museu Ian

Dtt})a ('(' s-:1 fiX:lt poslULI in Cll'C' SC' Y;l dt'sfa':iUl':l e:...( tTi\iul fizk,
p: ('''Ulll Pl'C'<'sit;tlt:t ",'i d:1p:1 dr 'pt'OlllO\:tl'l' :1 .Jlli'-:'611 ii, ,. dc-;('J'i\1 tipul
ell' cont r;;di lliU<->c uhrii -- izntonidi (conccntl'id'\ - c\:c , ntt ic{l) :-.;;\1 iz)-
mdt idi -- ';'i znn;1 de 1unginw muscubra (scul'ta - nwdir - lungii) in
c\11 0 st- luf'rl'aza.
DC'spl'l' eontractia 1 1uscuhu;a. i ti.P.urilc d s-.nni dis: tJLtl in caclrul
tC'hnicilor de l.nza i s. va mai disctiia pc, larg cinc.l vom a\Y1rcl0 nbiC'c-
tinlt' kinPtologici. . ' ' .. .' ,. :.., , . . ,
1
OJ.>.i nlru pronH?V<J. ca unuia J-ial.i
1
lluia. dintrc U.purilv de contrac\ic
mus('Ul.ll c"\ au fost imaginate o scrie cl(' ,,tthnid" de tadlilarc ncurol11U -
cuh. ! a .proprioecpti \{a ..(l NJ?),. P' care ]e. von.. expUIW t:e.'.l,l'lllaliv in << >n-
tinuarQ. r\cl'ste tehnid a\1 fost !Clcs:crise in. ult,i1rnii. :4.0 de ani, .in spl'ci;ll de
M. Ki?ppt i D. Vo s, 1i au .i ir?-t
1
Jn pr ctka ol;> ruit4 k netologidi. .
. .. ,fn cadrul acestor tehnici FNP, , uncle sint .l( ohsidcratl' {'a telmici
fundwnent.nle sau de baza, <'aci sint inercntc tratamentului i'iecarui pa-
{;knt, :de fiind uUlizatc cu sau fadi c'OOperma acestuia.
ln afa l'a t hnidliJt' de baza exista: o mi-ta de tehnid SJ)ecinle,' can'
dt>pind de C'<
1
0}X'rarea padc'J1tului $ide efortUl ilc sale voluntare. '

tA. Tehnicile FNP fundamentale. (de baz a) s executa cu sau fara
( oop'ct a:N'a padcntul ui. ' ' : \'

o) Pl'i::elC' miinilor. PresiunC'a ontaetu1ui manual kinct tc,i-.3peu-
tultii ('U n1'-lS'"'k' mus ubrC', tend00nC'}C'' artict,Ila\iihC'<ll'C intra in S. hcma
de ;mi:._;<';;rc S(' eonsitlct a Ul1 mecanism de facilifurc: . , ..
": : spre ex mplu, inb;-un defi itdc;flexk a .Co.i. lui, o prc:;iune .1ri,Unii
asistentului JYbiceps cre te i.mediat c apadtatea subi dului de a .flN'Lt
antebratul. Daca s-a solidtat bicepsului brahial un efort de rezisten a. de'
1nC'ntiner{' a uriei greut ti pe antebrat, presiunea marlUala aplk ta pc
biC'C ps <'l'C"1te capadtat a Tf'zistenti'L In schin1b, qad:t se apli1c .' :!)re-
siunt' 1 J)(' triC'eps. Sl' obset va di biccpsul sustinc diri. cc in C'e mai difidl
greulaka pe antebratul indoit.
Pl'iz<t !miinilor kinetoten11peulului trcbuie sa fie fcrma, clar a nu
produdl. durere. Ea se face asupra elementelor museulotC'ndoartkularc
carC' executa mi carea, dar nu. trcbuie sa jeneze amplitudinea <'<m1lpld[l
qe. mh tt c.
v) Conwnzile .i romunicarea reprezinta relatia senzoriala dintrc
kinetoterapeut i pade.nt.
. VoC'ea, tonul, cuvintelc rpt'onuntatc de dHr(' kinc<toterapeut au un
mare rol in -calilal('0 raspunsului. Teoretic, comcmzilc> fet mc, putcrnict',
sint stimulentc pentt u o actiune intensa, iar <'omenzile bl'inde sint Javo-
r;lbill> sit'.Jcl\ii!or lll C'(IJ'L' mi";>t'<ll'l':t product dUJ'C'J'('. lrnportanta este [nsa

198
intclegl'n.'a c1t mai completa a psihologiei pacientului, pcnt1 u a utiliza i
alterna comenzile cde 1mai adecvate mom ntului.

Tcxtul ('OI11enzilor trcbuic sa fie scurt i clar : ,tine !", ,,trag<' !",
,Jmpinge !", ,relaxeaza !" etx'.
Vazul C'St(' Ia fel d<' important. Padentul sa-i urmarC'asdi ('U pri-
virea dirijarPa mi)dirii, cad wcasta va fi facilitaUi. Controlul vizual po t1f'
inlo.cui lnsu':'i controlul prcxpriocqJtiv.
c) fntindereu. Un mu chi va raspunde cu 1mai multa forta dup{t <T
<t fost intins, motiv JWntru car<' aceasta munevra simpla poat0 fi utili-
;.a ta <'a stim ul L:ICi I itt tor. 1n met.odologia Kabat sc va vedta ca poz.i'io-
Jtcil'l'a 1n schonwl<' de fa<'iliL.1n se face hl nivcl de :intindere maxima a
mu chilor. Component;de rotatie a se mentdor anknwaza o i m;ti
< ccPnt.uata 1ntind<rc a tuturor mu chilor din schema.
Evident ui intindC'rca poatc fi realireta i manual nu numai prin
uti1izarca s hL nwlor Kabat. Despre reflcxul de intindere (,stret:ch-refle:r")
s-a dis ru1:1t llllllt i 1n subc:1pitolul rcf('ritor Ja bazcle fiziologice ale kinc-
tologit'i. Ca tchnidi, kinntoteratpcutuJ executa tractiunca (alungirca mu -
chiului) car<' provoaca 1 di<'XU] '<k contrac\ic i, exad in acela:;i moment,
packntul i)i inccpe mi)'C'area.
d) Tru< tiwi.ea .;;i conz presiU11eu. Prima favorizcaza mi cart' l, in timp
cc a dnua favoriz<.>aza stabilitatca .
.ln g<'llcral, tractiunea cstc utilizata dnd mi!?Carea se face la comanda
,impinge !", iar compresiunea clnd mi!?Carea se executa la comanda
.,tragc !".
e) h'c>zistenta maximaUi. Mi!?ca ea executarta contra unci rczistcnte
mdximal<', dar care permitc totui executarea ei, determina o cre tere
import.anta a fortci muscularc. Mi!?Carea se va desfa ura lent, fara .sa<'a<lc.
Notiunca de. ,r11axirnala" se raporteaza la rfora ua,la 4. p ielj,tului.
Rezbt0nt<1 mnxim.ala dci<'rmina o iradierc a influxului . de J.a gru-
pt. lc musrular c putc'rn_ke din ('a ruf S{'homd drmi)('arc sprc. grupC'le
slabe. . . . .
, .fJ Sc>cventialitoic>a' normCJlli a. Q(-tiunii 1hitscu'lure .nu ste :aftcc q
dcdt realizarea dcprinderiJor motricc obi?nuitc iri adivitatca umana. 1n
cadi ! dezvoltarii.. <_>tot'H,.contro.lt.ll.motor pt;oximal 1parc )naintc.a cl'lui
di$ta1. Dar, odata . .dczvoltat acest. controlsccvcntblita'tca mi oadloc nor.:.
ma]c. SP fa : c dp Jci. dista}s pi e pi-uximuJ. . . . . . . ' .
Jnccputul. ot. idirei acti)..Ini de. mhwarc H face i!Jlsa rotaOa in cpdrul
sch(lfmci rc pedivc, du.pa .care intra in mi arc segnientul distal, [ poi eel
proxi.fn tl. Daca ui1t1r-o c; udt s;m alta roLttia nu se JY>ate execut;\, nici
cekJa tc compontntc ;t](' mi carii nu put intra in a-. tiUiw.
Antrenarea controlului motor se inccpe <'U componcn1a proximala,

c<.::rc odata n'zolv;tUi, '>0 \a put.ea trecc Ja cea distal a.
g) ln Uirinu. ExisUi: o sori<' de mijloa<'e de' a cre t<forta musculnra.
Inse i. grupele must ul<t!'t' prinl'ipale ale und S{'home Kabat i'?i fBcilitPaza
mutual for .a pent1 u f\Xl c ut.area mi dirii. Astfcl, crPjt<.:rea fortPi mw..;cu:-
larc sc pq.atc obtinc .prin :
- ,.iradierc 1'' (overflow) influxului de la musc,ul<i1ura puternka
spre cca slaba - elL' obicPi ('()JTiponenta proximala pstf' mai put<"rnidi
dedt cPa disLda ;


199
mai
T

(Pe o sclwma Kabat .se aplidi o contrarczistenta mi1carilor (.:ompo-
r.cntclor putcrnke, pePmitincl mi carea doar 1n aecl f>cgmcnt cu muscu-
latura slaba, de antrenat ; acea.l<ita contrarczistenta sc aplidi treptat, pcntru
a perm itc o iradicre progrcsivft.)
- iradicrca d0 )a Ul1 mPmbrU sanatos catrc mcmbru} bo}naV - l'C-
zistcnta sc' aplidi de la segmcntclc mai puterni<'e sprc C'ele mai slabc ;
(ScIH nwk de' ('Xll'nsi(' -- sau !Hexie - a Jncmbrului sanatos pot
indue<' iradicrea pc m<"mbrul slab, aUt pc c xtcnsnri, cit i qw flexori, indi-
fc n nt dl' tipul schenwi.)
-- r('flexC'lC' de baza tonicc ale gHului i cck labi, inticl', refkxclc
p1 i:11iti, e de flt'xiC' <;>i cxtcnsic', n'fll>xc+ cl(' pnc,tur{t i c chilibrn etc. ;
vizualizare<l directc'i a mi carii ;
- reciprodtatca intre doua scheme ; astfel, c!Hnwle pcntru glt
intat'csc 1runchiul sau mcmbt ele superioarc, du:pa < um schemele. :it un-
chiului sau mombrclor supcrioarc pot antari gltul ('tc. ln fig. 4-7 sint
trcculc influcntelc rcciprocc intrc diversclc sog.me111tc :

!
Git
.\.

Membrul
T
l\1<-mbrul

superw
.
r
+-
I
-+
superior

l

Trunchi
T

l l
Membrul Membrul

inferior
<--



Fig. 4-1
-+
infl'rior

I
Ocicc schema de mi carc a unui segm nt va facilita orie alta
sc hl' ma a unui alt segment.
h) Mi$carilCJ de decompensare au de fapt rolul de a reduce .sau a
L'vita oboscala determinata de repctitiile unei mi cari contra rezistentei.
AC'Casta se realizcaza prin trecerca de la o tchnka FNP la o a ta, apoi
la o a treia sau prin reintoai'Cerc la prima. Acest0 schilmbari in combina-
tiilc difcritclor mi diri vor permitc pad ntului sa execute antrcnamcntul
pc 0 perioada mai lunga de rti!mp, crescind repcdc forta ffi'USC\llara.
Treccrile de la o tehnka la. alta reprezinta ,mi arile de decompensare".
A'!?a cum ISe va putea obse1.,va, o serie de asp<;cte din aceste ,tehnici
de fadlitare de baza" vor fi reintHnite 1n cadrul ,tehnidlor speciale",
< ;u C' se vor prc'ZC'nla pentru fiecarc etarpa a controlului motor 'in pai t(' :
]JL'ntru promovarca tmobiJilbitii, stabiliHitii, a conlrolu1ui tmobi1ilatii f:!i abi-
litatii. Exista insa citeva tehnki FNP spcciale cu <'at acter general :posibil
de utilizat in toate cele patru etaipe.
B. Tehnici FNP Speciale cu caracter general. a) lnversarea lenUi
(IL) .i inversarea lenili cu opunere (/LO).Jnrversarea lenta rcpr-ezintt.a con-
traC'tii concentrice ritJmice ale tuturor agoni tilot i antagoni tilor Uintr-o
schema de mi care, fara 1pauza llntre inversari..Treptat se introduce i se
cre tc 1 ezistenta aplkata mi 'Carilor, dar avind grija ca rni9oa rea sa se
poa ta executa pe 1oata amplitudinea i 'in acelai titnp sa :fie sufident de
intcmsa ('a sa rocrutezc un maxim de motoncuroni. naca 11 jurul unei
llrticulaOi cxi Ui u 11 d('zcchi1 ibru muscular, rczistl'n1a :c va aplica la in-

200
('('put pcntru mu chii m;d putcrnki, c{ld in ;we'>1 fcl st' dd<';nlin{J un
efPct facilitator pe antagon tii slabi.
.Jnversarea lenta cu opunere este o varian1.a a i<'hnidi IL, in care
sc introduce gradat contractia izometrie'a la sfir&itul amplitudinii mi -
dirii.
H<t iunca t0hnidi IL sc baz<'aza pc Jc.gea ,inducti(i succcsivc" a lui
Shcrrington : ,o mi cm c cste facilitata de contrartia inwcli<tt pr("('('denta
;1 antagonistul ui <'i
14
Explicatia ace'Silei afi J m.atii esh' ncdara. Posibil c;t
oclata c u contrnctia con{'('ntrid\ (cltx i scurlttrca mu chiului) ,stretch-re-
flc>.r-ul" {t diminuc trcptat )i, dcd, akrPnta spre ccntrii d<' ln rfusul
muSJcular sa scacla. Hczis1cnta la mi car0 cc se a plica dd0nmina o influ-
cnta inhibitnri<' a n flexului Golgi esupra motoncuronului agoni tului
(rnu chiul care sc contrac.Ui), dar facilitC'aza .prin actiunc redprodi anta-
onistul. La aceasta sc adauga i actiunca inhibitol'ie a celulC'lor Hen hnw
pC'ntru motoneuronul a1fa agonist. Pe de alta partc, ace,sta fiind intins in
timpul contractiC'i agonistului, sc va fadlita antagonic (prin rcfkxul mio-
tatic). In acest fd invcrsar<:a Jni carii gasl'<;>ic IITIU chii (antagoni:;;tii d<' mai
sus) pn:-gatiti, facilitati pentru a promova o C'ontr.actie putcrnica - i a7a
mai departc...
ILO daloraUi izomctriei de la sfir itul mi carii dcdan caza rccru-
tarca de moioneuroni gama in mai marc masura dcdt in C"Jilt!'ae\.ia izo-
tonka i, deci, fusul mU$CU]ar va fi mai putin inactiv ca in cazul IL (de i
mu .hiul estc in zona scuJ,tata, did mi carca a ajuns la limita ampli-
tudinii.). Afcrcnta fusului va continua sa trimita influxuri nervoase cu
('aracter fadliiator predominant, dci aparc reflcxul Golgi, ca <;;i acti\'i-
zarca ('Clulclor Rc'nshow, anccrdnd sa blochezc efoctul facilitator.

1n concluzic, se poatc constata ca IL (cu contractic izotonka) inhiba
contr'o.IC'tia agonistului sprc sfir itul mi dirii, dar pregatc. tc antagonistu1,
in timp cc ILO (cu contractie izometrka) mare$tc forta de contractic ago-
nis'ta. Rep('tarea IL i a ILO va duce in final la facilitarca mus culaturii
in ambele directii de mi carc.
b) Contractiile Tepetate (CR) se exec-uta numai pc muscubtura unei
directii de mi care, care este slaba. Se poatc insa ca, 1nnintc de a inc0pc
CR, sa a
1
ctiona m prin conrtractii izotonice pe musculatura an1<lgonisU\ no: -
mala (sau apronpc), p2ntru a facilita musculatura agonista, .slaba, prin
inductie succesiva.
Tehnka CR se aplidi 1n trei situatii diferitc :
-- Cind mu chii schomci de rmi carc sint tic fora 0 san 1 i nu sC'
poa'W { onta pe initicrca voluntara a mi carii.
::La nivC'lul zonC'i dc lungimC' m xima a mti)rhiului sc Lw p:1 .;i\, l'C'-
p tat, 'intindcri r:rpidL' p0ntru a dc'C"l:m):l rdl<'xul mi:rL1tk c'dC'rn . .i'.f c'S.l''
intind0ri int ln'; tit( d0 ;c omenzi verb:1lc h'l'I11r._' clc mi carc sc'b>111Cn-
tului. .Ampliiu:dinca intinckl'ilor trcbuic sa fiC' dcstul de IJ1l l'l' .
. Dara mu rhii au ll1C'C'put sa raspunda, sc apJica o nzisicnta, C'Oh-
scrvind insa contractia izo,tonidi. La sfir itul amDlitudinii sc apli a izn-
metria, pentru cxcitarca cireuitului gama ;;i a fusului muscular.
: - Cind mU)C'hii ::;1nt de' forta 2 .sau 3, sHi.biciunC'a lor fiind pe toaUt
sd1e1i1a de tmi)c u-c'. 1n timpul mi'?' arii izntonke sc aplidi 1ntindfri rnpidc
[n diverse pundC' ;1lc <1rcului de m i car('. AcC'stc '1ntindcri ]ntarc.sc r[t<.;-
punsui musc nbr.

201
-- Cine! nnt chii sint ;wti\ i P'' toata schem;; de mi( arc, dar fara
a aiba o forta egala peste tot. Tehnka CR se aplica in qJUn<'tele cu fbrta
dizutA, i anumc : in accl loc se ,t-eRlizeaza intii o contractie izometrka,
urmata :imediat de o suita de inUnderi n1anualc, pre-cum i: dC' o rni lre
Lwtonira <'U rczistcnta, rpina b capatul ampliltudinii dl' IJlli carc.
Substratul ncurofiziologic al tehnicii CH sC' ba:waza pe <."f("ctul
,.stretch-reflex-ului" extcr n, dar rezi'Stcnta <'at e sl' npliC'a, chinr foarte
sLtba, <'StP absolut ntcpsori't pf'nLru facilitarea sist<'mului g;trn;1, <'.are men-
tine tintinslfusurile mus<'Ulat ('. lzonwtria la sfir itul scurtarii mu. chiului
aducc un plus de adivar(' a motonl'Uronilor st.atici gama, iar <'C)'m-enzile
\'l't bale fct me marcsr n'ispunsul pri.n int{t,mediul sist<'mului reticular
:IC'tivator. Cu cit esk nwntinuta m li ,mult {'Ontra('tia izomctrica, 1('U atlt
activirtat{'a gama va fi rmai cTc'scuta, iar fusnl n11J'iClJLlr v;t fi mai influ-
('11t<IL Afercntcle prim are ale fusului vor conduce Ia recru tari de moto-
ncuroni alfa sUplitmntari.
RPronMnd;li'Ca sa incepcm tehnil('a CR rll aplic.al'E'3 rPzistentJei 'lpC
mi car0a 1'acuUi de antagoni ti se datore te efectului de inductiP 6Ur-
c <:;hra , tpl'in care sc redu ce oboseala .mu chilor slabi agoni )ti, cresclnd
capadtatea de contractie a acoS'tOJ a.
r) Sc-rnr>ntiolitatea pc>ntru intarirc (SI) fnce p:1rtC' din L hnirilC'. fun-
da:mentale FNP descrise mai sus. T hnica este utilizata dnd doar un .Com-
ponent dintr-o schema de 'mi Nwe este slab. Astfe1, in schema de mi are
a membrultii superior mu rhii slabiti pot fi 1a pumn, la c-ot sau la umar.
Se a<'centueaza contractia prtn izometrie) a componcntei celei mai pu-
ternhX', produdndu-sc astfel un cfect de supcrimpuls in mu chii slabi.
Sc executa schema de 'Ini!?care cu conltractie izotonica, pina la
punctul und<' 'Cxista co,mponentele 'illUS culare puterni cc. Aid se ex&uta
izonwtria pcniru citcva secundc. Desigur ca acest punct optim pentru
(Toarea superLmpulsului variaza tin cadrul schcmci de mi carc. iExi.lsta
insa o regula generala : pentru flexori, punctul opUm estc in zona mij-
locic a arcului de mi carc, iar pentru extensori, in zona 'Sicurtata. In prac-
tka, kinctol('rapeutul va executa oprkea mi carii .pentru izometric in
locu] unde ii vine mai u or sa execute blocarca. In timpul executarii .izo-
m:etriei pc musculatura puternica, musculatura slaba continua mi 'Carea
izotonica, perfm mind din ctnd :in cind s:curte intinderi rapide. Con1tractia
izometri ca se tine ati t tirmp cit .se .pQidormeaza o contractiizobonka
rqx"tata a 'mu chilor slabi. Concomitent,. <'omanlda verbala fe,rma de , im-
pinge !" oou ,trage !" este obligatorie pentru iz01metric. . ..
si se poa1tc !aplira i pc s chemcle de mi rare si mretrice bilaterale,
creind supcrimpulsul pc membrul pukrnic pent.ru a-1 influentn. 1pe 'l l hi-
lalt .care, n acl"st 1moment, executa contractia repetata izot.onirea. lzomc-
tria se faC'c' pc punctul optimal.
Tehnic<-1 SI se bazeaza, te01 e.tic, pe 1prindpiul fadlita'rii muscula-
turii slabc de catn.:' superjmpulsul creat de izom etrie. Se poate eonstata
o cre terC' a recrutarii motoneuronilor alfa i ga:ma. Concom.itent, intin-
derilc cxtcrne repetatc deter mina o crc tcre a impulsurilor pe aferentele
primare ale fusurilor musculare, ceca ce conduce la o cr.mtra.ctie marita.
d) Inversarea agonistica (I A) este o tehnica care UJtilizeaza atit con-
tractia conccntridl, cit i pe cc'a ex centrka pe o anumita schema de mi!?-


!02
1
Cll'<' - --c fl<''>i<' ::-ttu <'xten,o..,ie. pre c:xnnp1u. Sf' l'Xf'C'uta 11na din nec 1c
mi ('<\d (izol<lni<l') p,' t<ld\[l ;tmplitudin<.'a, contl"<l uJwi JTzist('Jl1t' tokratk.
La am.plitudinP.:t apaxi1a sc fac e o:mi!?rurc de revenirc pe o distanta: midi;
tot .cu rczistcnta, a poi din nou. mi area initiala, pina Ja carpat, i. sc rc-
pcta.. ,D ci, . vom avoa .o servcnta ritmka de crmtrac,ie exc<>ntridi, apoi
eon<C'('nMka, :e1poi cX{'Pntrid\ ct . a acc1uiai g1 up de mu chi.
F;.remplu: sa 11(' l'<'f('J'illl Ll flcxorii ('Oapsei. Din ckcubit dor:sal S{'
l'ididt cnapsa, kiiw1o1<'r;qwutul <'X<'CUt<1 rczisten1a, impingind u or in jos
(c ont.r;\: ti<' ('Oil<'l'ntridt); tlpoi, dn:l coapsa estc flcch1ta. sc-- solidta p:t-
<'if'ntu1ni s;'\ o i I i in ;IC'<';lsl{l pozi\i<', in 1imp ('(' kindoil'l'<llWUtul o im
pi 11ge In jr>s ({'Oil tr<H'\ ic l'Xcentridi). Se l'f'JWUi.
P<:ntru o m;li marP dicicnta, invt'r:-;arca agonistica va mari trcpLtt
;lll:pli.t\l:lint'cl J'<' c:ll'!' se cX<'<'Uta contra: Oile exccntrkc-conccntrirC'.
B.;.t..Zc'lt' lll'UI"<Jfiziologic<' <de t!'lmkii IA sc rcfora 1a pfp( tul ( ontr<1c
\iei exccntricc, car(' promm'<'aza i intindf'r<'n Pxtrafuzala, i pc 'Cca intTa-
fuz.cda, , c<a <'l' marn tc influxul afcrcn p}or f'..lzalc. Accasta est<.' valabil
pentru .mu)chii cu predominanHi fazi: a. La mu ::-hii cxtcnsori pos'tur<di
(tonici),i ,rontrac,.ia cxcc'ntri,,a c tc difidl de renlizat -in alta zona decH
cca alungita, <'C('a cc va' dPdan a. impul:".;ud an afcrent(']<=' secunda.1 e <11c
fusului i, deci, influcntc inhibitorii muscularc.
T0l11f' C'Clc dn i tehnki d('s rise (IL, JLO, CR, Sl, lA) pot fi u1ili-
zate 'in m icc tndiu al {'OJ1itrolului motor.

c. Tchnicilc FNP spccificc ncccsita coopcrarca bolnavului i efnr-
turile sale voluntare.
:I. T CJ h n i c i p e n t r u ]J t o m o v aT e a m o b i l it a t i i. S-:1
vazut ca imposibilitatl'a promovarii mobilHatii (de cauza mus<'ubra) estr_,
dl'tPnminatc\ uri dC' hi1wrtoni:1, ori dl' hipotonia .mu<jehiului.
:ct), Initierea ritmidt (IH) se aplica. iri hiperionia care Hmiteaza mi).-
careci 'sau cind mi c 11'Ca i1u poatc fi ini,bta. Scopul cstc obtinerea rc--
laxaHf, pc'ntru ca 1n acrst fcl mi.)carca sa sc fadi pasiv, apoi tiepL1t
pasivo.:.:ati\ i ;)ctiv. Conwnzilo verbale sint foarte importante : ,,relaxea-
za-te .si lasa-ma pc mine sa-ti mi.)C bratu] ! '', apoi ,mi ca-1 odata ('U


mine! '' etc. l\Ii rarile cxccutatc trcbuic sa' fie lente i ritmice, in timp

cc coincnzile vcrb le vur fi fcrmc i insistente. Sc va cvita orkc actiunC'
care 2i putC'a clcclana la orlcc mu.7chi ,stretch-Tejlc?x-ul !"
.. lJ\ momcntul cind mi carea activa devine posibila, se inccpc apli-

carc unci u o trtn'zistcn\<', pcniru ca:progrcsiv sa sc trcadi spre t.ehnica
de i1ivei sare lcnUt (lL).
. Pozi1.ionana pacicniului este de marc importanta.
l11 td11 ict 1H, 1111 rol inhihit()!' ;ll tonu'-:ului mnscubr il :trc cortPX1lL
carc l'Stc inllUl'l1\::t dt' l0!11('11Zik \ l'rb<tlc'.
lJ) Mi,cur,u uctiu!l de rc!u ntre-opunere (MAHO) s(ap1ica in cazll-
rile cu hipotonii mus::-ularl' care nu permit mi carca pc o dircctic.
P( clir<'c1.:a rn11'eul:lt11rii .:;1alwin zonn n1edie spre curtata. sc exe-
cuta o C(J'llr r \i,, iJ.lnll' ridl (mina kindntl'r:lJWUltdui L1cc contrarezi<:.-
t<.'n\ ) .Cind l' simtr di acc'asta:contrw tic a c.\ju,, , maxima, se solicita JXl-
cientului o n Lt'\: n' bru-;ca, iar kinctot('rapeutul executa rapid o mi cnre
s;Jrc,zma ;.llult.'(i.ta a musculaturH :-.lab<', aplicind citcva intindPri rapid<'
p:' ar'('<.lst{t nw ,('Jlbtul'<l. La cumancb V('rhala, p.:.lcil'ntul rcvine activ LJ


203
J_>,lzi\ia cpa m 1i scurtata, asist< ntul ajutlncl, urm<): incl s;u1 chiar aplidnd
() u oara , ozistl'n\a accstci mi cari, 1n functic de capacitatca functionaHi
a musculaturii respective. Explicatia neurofiziologidi se bazeazA pe- fe-
nomenul de coactivare (facilitarc simultana a motoncuronilor alfa !?i
gama) cind contractia izometrica sc executa in zona scurtata. Motoncu-
ronul static gama este activat tn mod deosebit de contractia izomctrid'i,
ccea cc reduce slabirca fibrclor fuzalc care s-ar produce dadi scurtarea
estc pasiva.
ln ctapa de alungirc rapida, afercnta prim;:ua a fusurilor determina
o facilitarc autogcnid'l.
c) Relo.rarca-opuncre ( RO) cstc o tehnica pur izomctrica, utilizata
cind amplitudilwa unci mi cari cste limitata de contractura musculara
(d(' cxcmplu ischiogambicrii). Este de as0mcnca dcos<'bit de indkata dnd
durerea cste cauza limitarii mi1carii sau, eventual, sc asociaza contrac-
turii-retracturii musculare. Tehnica mai este numita ,tine-relaxeaza !",
caci comanda data pacientului estc ,tine, nu rna lasa sa-ti mic... !" .
In punctul de limitare a mi carii se executa o contractie izometrica
(prin blocarca de ditre kinetoterapeut), care treptat se maximalizeaza ;
apoi, la comanda, se face o relaxare lenta. Odata relaxarea facuta, pa-
cientul in mod activ va incerca sa treadi de punctul initial de limitare a
mi carii (contractie izotonica a antagonistului mu chiului de intins). Sc
va ajunge la un nou nivel de limitare, unde se va aplica o noua contractie
izometrica, contrata de asis'tent etc., pina dnd nu se mai obtine ni-mic 1n
edinta respectiva. Daca forta musculara e prea slaba pentru a permite
mi!?carea in directia blocata, dupa efectuarea izometriei, asistentul va
executa mi carea pasiv.
rTehnica RO are doua variante :
- RO antagonista, in care se face izometria mu chiului retracturat.
De exemplu, extensia cotului este limitata : se flecteaza cotul (deci po-
zitia antagonica m carii limitate), se comanda padentului .,tine!", pentru
a se executa izometria, asistentul inoer-cind sa-i extinda 1cotul ; urm,eaza
rclaxarea lenta i mi carea activa de extensie a cotului ;
- RO agonista, in care se face izometria agonistului (mu chiul care
face extensia - tricepsul) :.la pundtul de extensie maxim posibiHi se face
izometria, comandind ,impinge!", asistentul opunindu-se ; urmeaza re-
laxarea, apoi mi!?carea activa de extensie in Continuare.
Tehnka rHO poate fi completata ,cu ILO, care este mai complexa.
Explicatia neurofiziologica a tehnicii RO se bazeaza pe urmatoarele
fapte de observatie '
- cu cit durata de aplicare a contractiei antagonistului mi caru
hlocate este mai mare !?i repetiirilc acesteia intr-o edinta mai nume-
roase, cu atit apare mai repedc oboseala unitatilor motorii la placa neuro-
motorie i tensiunea mu chiului scade ;
- exdtarea circuitului Golgi determina impulsuri inhibirtorii au-
togene, ca i descarcarile celulelor Renshaw, scazind activitatea moto-
neuronilor alfa ;
- daca tehnica RO se aplica unor mu chii posturali extensori, nu
vom determina efecte inhibitorii ;
rolul ccntrilor superiori este important dnd se solicita rela-
xarea;

204
- aplicar<'a HQ agonista dCiLrmina Ull cfcct de inhibitic rcciprodi
pcntru antagonist.
d) Rela.rarea-contractie (RC) - tehnica utilizata in cazul unei mo-
bilitati recluse pe una din partile articulatiei - este o asociere intre
contractia izometrica i cea izotonica.
La punctul de limitarc a mhdirii se cere pacientului nu sa se opuna
manevrci kinetoterapcutului, ci sa impinga i sa rotezc sau sa traga i
sa rotczc cit poate de mull. Izomctria se rcalizcaza pe directia de im-
pingcrc sau tractiunc, iar izotonia pe mi carca de rotarc.
Ac<asta tchnica nu poatc fi aplicata in caz de durcre, caci cre tc-
n a tcnsiunii muscularc estc rapida. Tchnica HC sc aplka numai anta-
gonistului care limitcaza mi carca.
Bazclc ncurofiziologicc ale HC sint ascman;Hoarc cu cele ale tch-
nicii HO. /\daugam rolul inhibitor pcntru motoneuronii alfa al recepto-
rilor articulari, precum i faptul ca rotatia rclaxcaza mu chiul contractat
printr-un mecanism mai putin explicat.
c) Stabilizarea ritmicii (SR) cstc utilizata tot pentru cre9terea mo-
hilitatii, mai ales in cazul reducerii acesteia datorita durerilor sau re-
dorii post-imobilizare gipsata. Tehnica are la baza .tot izometria.
Sc executa simultan (apoi altcrnativ) contractii izometrke i pe ago-
ni ti, i pe antagoni ti {cocontractie). lntre contractia agonistului i cea
a antagonistului nu se permite relaxarea. Forta de contractie izometrid'i
sc crc!?te progresiv in cadrul secventei. Dupa atingerea maximului de
contractie, se comanda relaxarea lenta. Comanda verbala este ,tine, nu
ma
lv
asa sa
v
-1
f-'
m1

c....
f"

SR este o thnica foarte efi.cienta pentru cr terea mobilitatii, dar
cere o mare dexteritate din par.tea kinetoterapeutului sa realizeze cocon-
tractia i din partea pacientului o 1ntelegere perfecta.
Substratul tehnicii este acelai ca la HC i RO.
iPractic, SR se executa astfel 1(de exemplu pentru old) : pacientul
duce membrul inferior in schema flexie - adductie - rotatie externa la
amplitudinea maxima. in acest moment kinetoterapeutul comanda ,tine !"
i creeaza izometria schemeisdues. m.Jmaiediat se recomanda ca in
accasta secventa a tehnicli sa nu se execute vreo mi!?care, pacientul im-
pic,didnd kinetoterapeutul sa-i mi te membrul inferior, realizind astfel
izometria pe antagoni!?ti (pe schema extensie - abductie - rotatic in-
terna); se comanda din nou ,tine!" pentru izometria schemei flexie -
adductie - rotatie externa. Se repeta de 2-3 ori, apoi in final solicitam
pacicntului sa dea curs liber schemei de flexie - adductie - rotatic ex-
{('rna prin contractii repetate izotonice.
f) Rotatia Titmicii (RH), larg utilizata in diverse situatii de dcficitc
func ionalc motorii, este indicata in special in cazurilc de hipertonie cu
dificultati de mi are activa. Tehnica arc la baza mi carea pasiva, i nu
contractia izometrica, ca precedentele. Daca apar dureri la rotatie, se
renunta.
KinetOiterapeutul rididi segmentul dorit de pe planul patului i
executa lent rotatii ritmice stinga-dreapta in axul segmentului timp de
cca 10 secunde. Comanda este : ,relaxeaza-te i lasa-ma pe mine sa-ti
mi1c... !" Dupa obtinerea relaxarii se executa mi carea care era limitata.
Accasta mi care o face tot asistentul, pasiv, sau, daca este posibil, pa-


205
cilntul in mild tdi\ . S1 nJ;I <tpoi rnLl\ia cu () l1!l\1;1 iJtCtrc;tn dv J11!llJ:li-
zan', pina Ja limita noului nivd d tigat.
.. : Efectele favorabile s-ar ex plica prin :
intrurea in uqiune u reflcxultii Golgi, care inhiba motoncuroi1ii
alfa;
faptul di rota ia clt'tt't'mina n laxarca hiplrtoniti muscularc;
mte:uwrcc<ptorii locali articubri i p{riarticulari (capsul{t, li-
ganwntL). Pxritati de rotatic, ar dcclan a inhibi\ia txcita!JiliU'qii mut()-
Jwuronilur alfa.

ln rcchtigarca amplituclinii mi carilor, un rol important 11 are rc-
Llxana muscular{J. ini\i<ll{t, clup{J. can urnwaza sa sc txccut(' mi carik
in noua zoncl. de mhcarc chtigata. Uliimelv 4 tchnici (HO, HC, SH, HH)
sint deosPbit de utile din accst punct de VPderc.
S-a repetat de mai multc ori ca mi carca izotonidi se face contra
unci n zistentc u oarc (gravitatic sau mina kinctoterapeutului); i aceasttt
din doua motivl' :
- sc mentinc o inhibitie a antagoni!;;tilor intini prin mi carea con-
ccntrica a agoni tilor, datorita excitarii afcrcn clor primare ale fusurilDr
acestora;
- rezisicn\a cre!;)ic forta musculara a agoni tilor, echilibrinu fur-
tele de. o parte i de alta a articulatiei.
<2.. 1' e h n i c i pent r u promo v a r.e a s tab i lit tq i i. :\ a
cum !!> a. mai aratat, stabilitate ins0.amna un tonus postural bun, ca i o
cocontractie dicienta. Co onir<.tC\ia (contractiilc simultane ale mu chilor
din jurul unci articulatii) nu poate fi antrcnata decit dupa ce muscula-
tura' xtt>nsoare pcnturala arc o bun a Sl'nsi bilitate la- intindere. Pt oblema
clificila cste de a anirPna tonusul muscular postural, ca i contractia in
pozitii de.' clc'scarcarc (de exc:11plu in dccubit).
a) Contntc ia izometricil in zona scurtut.ii (CIS). Sc executa contrac-
tii izometrice pozitionincl corpul in dccubit lateral, la nivel de scm tarc
a musculmurii C'Xli.',1::,o;m.; (trunchi u or ranversat posterior). Tiezisten\a
estc d;tta dl' min<:t asistcniului.
Daca accasta tchni:c=t :stc mai dificiUi, se: incepc invcrsarca lent{t
(IL), urmata <:!poi de in' c; sa: ca lcnta cu opozi ie (ILO).
,, Dupa cc CJS sc' rralizcaza cu u urin\a, iar forta musculaturii postu-
rale, .'1 ,crc.s :ut, se trecc la prcgaiirca cocontractici prin tchnica stabiliza-rii
ritmice (SR).
. l>) Jzomrtria alternatiL (IzA). Uneori, de la ClS nu. se poate trecc
direct Ja CW'Cii1l l"c\ '\i<' i SH, inclicinclu-se o ct tpa intcrmcdiad(t'S,i<c' are
tc hniL'a 1:'.\, : di( (' <' ,u[:ll :.t d, c ,mtraqii iz()ml'Lricc ]X' <. guni ti, ':i
pe :tn(agoni)ti, a1ternativ, fara sa sc scbimbc pozitia corpului.
. 1erarhizind tebnicilc in vcclcrca ci tigarii coc:ontrac\ici in pozi\ii
neindin.:alc in ordinca dificulUitii, e outinurmatoarea succcsiunc:

1L -d LU->-Cf S --d.: :1. -,


Oclata r<'zolvata cocontractia musculaturii proximalc din postura JW-
Indireata, sc trece la pozitia de incarcare. Tcorf't.i c, 'in accasia postur8
cocqntr.aqia sc produce cllt torit{t scnsibilita\. i i afcren1.ci fusuJ ui muscuJfu-


206
.tl IlHI'-'cUlaturii postur.Jl(' dungik..\stfd, o prima dap{t dl' postura in-
caJX',ata este ,pat1 upedia", unde deja apare cocontractia. entru a o .ln-
tari, S<' aplica tchnica de stabilizare ritmica (SH). Dadi aceasta tehnidi
cstc dificila, se rccomanda ca etapa intermediara inversarea lenta cu
opuncrc, prin diminuarea amplituclinii (ILO). Mai ales la pacientii cu
instahilitat( importanta (ataxici, <.ltl tozici), ILO din ,,patrupcdic" imbu-
natat(. ic abilitaiea de a PxecuLt apoi izomdria alternata.
T(.hnica ILO t nu difera ell JLO decit prin aceca di se diminua
t:-1 plat ;tmplitudinea cle mi carc.
E:-.;('I'citiile de lzA din .,patrupedic" sp fac pcniru toaia musculatura
C'!'!ltrilor (fl(xori - cxtensori - abduciori - adcluctori). ln sfir it, .<lPOi
'll' p ,,ltl' tren b tl hnica de stabilizan riimica. Succesiunca csie cleci:

1 LO I.:.\S H


vident ca claca pacientul raspundc de la inceput la SR, nu se mai
trecc prin etapele intermediare.
:Se trecc apoi la pozitiilc in genunchi, ezind, ortostatica, cu varian-
tele ei.
Ca lehnica principala, stabilitaica riimica sc va aplica fie bilateral,
fie unilateral, pcniru o cxtremitate sau pentru trunchi.
Bazele neurofiziologice ale cocontractiei i ale tehnicilor uiilizate
pentru promovarca ei tin, pc de o parte, de facilitarea motoneuronilor
alfa i gama i de cre terea recrutarilor de unitati motorii sub contrac-
tiile izometrice aplicate pe fiecare parte a articulatiilor. ln acela!?i timp,
cocontractia cste rezultatul influxului din aferentele fusului muscular
al musculaturii extensoare posturale tonice la nivel de pozitie aluilgita.
Pe de alta parte, trebuie tinut seama de cfectele facilitatorii reciproce
ale receptorilor Golgi, care pot aparea de la mu!?chii tonici spre mu!?chii
fazici, sau de onsiderat inhibitia neuronilor inhibitori {dezinhibitie) ai
mu chilor fazici de la grupul tonic de celule Renshaw - toate acestea
putind juca un rol in cocontractie. $i receptorii articulari din jurul su-
prafetei articulare au, cu certitudine, un rol in stabilitatea posturilor cu
1ncarcare.
3. T e h n ic i p e n t r u p r o m o v a r e a m o b il i t a t i i c o n-
t r o late. Dupa urn s-a mai discutat, mobilitatea controlata exprima
capacitatea- de a mi;;ca segmentele in cadrul posturii incarcate, partile
distale fiind fixate, capul sau trunchiul rotindu-se in lungul axei longi-
t udinale. Deci, in accasia elapa nu exista mi cari libere partiale sau ale
corpului, a in locomotic, ci in cadrul corpului fixai in postura.
n cadrul acestei etape a controlului motor se urmaresc urmatoarcle
obiective : tonifierea musculara pe parcursul mi carii disponibilc, obi -
nuirea pacientului cu amplitudinea functionala de mil?care, antrenarea
pacientului de a-i lua singur variate posturi etc. Pozitia ea mai buna de
lucru cste ,patrupedia", dar sc mai utilizeaza i decubitul ventral cu
sprijin pe coate, ,,podul", pozitiile in genunchi i in ortostatism. Aproape
toate tehnicile dis utale la elelalte etape p.ot fi aplicate i in acest caz.
Exemple de exercitii: din ,pairupedie" se fac deplasari spre spaie-
slinga, apoi fata-dreapta i invers, deplasind dcci greutatea corpului pe


207
diagonale; ap\li ra:-,uciri j)l'l' tinga-drcapta, dllJH'dll'i indintc-in;q . i,
sprc dreapta-stinga <'tc. - toate cu rezistenta kitl<'tottrapcutului i cu
contractii izometrice la capatul cxcursici.
Acestea toatc conduc la o crc tcre a stabilitatii proximale a corpului.
4.Tehnici pentru pron1ovarea al>ilitatii. ln
accasta dapa sc urman te d tigarea abilitatii 1n caclrul mi dtrilor in
afara posturii, in locomoti( i in cadrul manipul[trilor din m(diul 1ncCln-
jurator. Holul principal il vor avca ('Xtrf'mitiitilt', in timp C(' trunch1ul
('stein pozitie ortostatic{t. J>ozitiile de lucru sint cell' cu eliberar<'a f'xtr('-
mitatilor: czind, in gcnunchi, ortostatism, dar i in dccubit dorsal d .
- pozitii care perm it unor mi cari sa iasa din cad rul lor.
Tf'hnica cca mai utilizata cstc inversarca agonistica (I:\), care pro-
moveaza controlul exccntric. Ca tchnici spccifice, cxista :
a) Progrcsia cu rezisienta (PH), care rcprczinta opozitia f{lcuta clt
kinetoterapeut locomotici pacilntului din ortostatism (contrind cu mii-
nilc pc bazin inccrcarf'a de avansare etc.) sau contrarf'a mi carii umfl-
rului, a unui membru. Accasta opozitie crc te rccrutarca de motoncuroni
alfa.
b) Secventialitatea normala (SN) - tchnica pdn care sc urmarc 1'.'
coordonarca componentclor unci scheme de mi carc car<' arc forta acltc--
vata pcntru cxecutarc, dar secventialitatea nu cste corecta. ln cadrul
schcmei de mi care sc lucreaza de la scgmcntul distal sprc eel proxim<tL
Numai dupa ce scgmentcle distale pot executa o mhcare complcta <:(
trecc sprc .celc proximale.
Tehnicile de contractil repetate (CR) i secventialitatea pen tru b-
tarire pot fi utilizate pentru segmentclc cu dificultati de mi care. Trcp-
tat, intrcaga schema de mi carc va ajunge la parametrii normali i tch-
nica secvcntialita\ii normale estl' repetata pentru cre terea coordonarii.
AceasUi repetitic explidi crc terca abilitatii, pentru ca repetitia e::;tc un
important principiu de reeducarc motorie; impulsurile se vor transmite
mai u or !jii vor dcveni cu timpul automate, subcorticalizate.

4.2.1.3. ,Elementele" Iacilitatorii sau inhibitorii


,Elementele" rcprezinta o s eric de manevre candedan caza stimu:i
scnzitivi ffi:Cniti !Sa m.fu;c;aJSCa S13ill sa nxluca ral5punsul motor.
RaiSpunsul 1:a acc.<?ti stimuli JX>atc fi dif0riot in func\-i-E' de pacie::1.
Uncori, stimulii sfnt inefi.denti, altco ri pot 1provoca un ii'aspun:s n1Nlorit.
Din :at:: ec;t motiv, alc'gerca mancvrci se va face d upit ohsen area r i pun '--<:-
1 u i ob \ i nut la pa:._i. n t.
Hlispunsul e:s:Lc in fun:ctie i .de pCl
1
ramdrii ;;:rplio: arii stimu1ului
frecventa, durata, ritm -, oa i clc vksta l::olnavului i starc<.t SNC.
Ekmcntc10 ISC da:sific{i in functic de n ecc1pt J rii pu .;i in .actjw:w. d '
unde popne:Sic scmnalcle sPnzi ti Vf'.
1. ,Element e" proprioceptive. a) lntinderea (,,stretcl, cl
cstc o manevra <Xlrc 5{' poate {');ceuta in doua modalitfqi, !n funetir dn
cfoctclc doritc :
- lntindcrca TapicU1 cstc m mcvra cuno:;c uta pcntru r{'flcx cl<' mi ;-
taticc S Hl ostcotcnclinn;y;n


208
t
TA/lLJ.< L 4-1

Tabcl rezumativ al fdmicilor utilizate in diversele etape ale controlului motor

-Initiere ri1micli (IR)
-Mi care activa de rclaxarc-
opuncre (MARO)
-Contractii rcpctatc (CR)
1. Pcntru
mubilitatc -Ini\icrc ritmidi (IR)
-Hclaxarc-opuncJ'<" (RO)
-+ Crc t('r<'a amplitudinii -+ Hdaxa re-contractie (RC)
-Stabilizare ritmidi (SH)
--+ Hota\ic ritmidl. (RR)
-lntttrir<'a muscubtmii I-+l!wersarc lenta cu opuncrc (ILO)
posturale dcscarcatc -+ Jzomctric alternata (IzA)

-+ Inversare lenta cu opunerc
--+
I
n
t
.
.

l . .

(ILO)

-+
C
1e Jzome
t
n

ca
i
n zona
anrra mu<;cu hUT
.
II
on
t
rae
v

2. Pcntru
stabtlttate
p sturalcf?J cocontractw scurtata (CIS)
dm dcscarcare -+Izometrie alternata (IzA)
-+Stabilizarc ritmica (SR)

--+ Inversare lenta cu opuneTe


-+ Cocontractia din incar-

descrescinda (ILO ! )
car.e -+Izometrie altemata (lzA)
-+Stabilizare ritmica (SH)

-+ Inversare lenta (IL)
-+ Inversare lenta cu opunere (ILO)

3. Pcntru mobilitatca controlata
(scgmcntelc distale fixate)






4. Pentru abilitate
(sl'gmcntclc distalc li bcrc)
-+ Contractii repetate (CR)
-+Secvential1tate pentru intarire (SI)
-+ Inversare agonistica (IA)

-+ InveTlSare lenta (IL)
-+ Inversare lenta cu opunere (ILO)
-+ Contractii repetate (CR)
-+Secventialitate pcntru intarir<> (SI)
-+ Inversare agonistidl. (IA)
-+ Progresie cu rezistcnta (PR)
-+Sccvcn\ialibtc normali't (SX)

Lovilrea u oara in m:asa mu chiului sau 'PC tendon de,termina o c on-
tractic brusdi. In practica ldnetidi se utilizeaza mai ales intindcrea mu -
chiului pozitionat in zona alungita (vezi !?i ,Bazelc fiziologice").
Intindcrea r.apicla faciliieaza sau ampHfi,ca mi?l:ar{'a. 1 )ae<'"i ki;H'l()-
tcrapeutul in timpul .aplid!Jrii aCCS'iei m.ancvrc simtc Ca l1lU:-jChi:Jl ..r [t...;-
pundc", va a,plica o U';ioara rczis>tenta mi!)di,rii de raspun:s, crosdnd in t2(' 'it
fel mai mu1t ICOntr<..llctia.
Circuitclc ncurofiziologkc s in:t urm>fl,toalrck :
e:xJCiiarea fus:ului aferentc:lc primarcmotoncuronul alfa c.tg,J-
nist i sinergist = facilitare ;
exdtarca fusului .af,ercntole prim arc--+ neuronul inten::-alar--+
motoncuronul alfa antagonist= inhibare.
..,..._ Intinderea prclunqiti'i arc un cfect inhibitor pcniPU agoni 'ti. F.c -
nomcnul 0stC' e::-,plic.at prin intrarea in }oc a n.:ccptori1or rwrifcrici din

14 - Kinctologic profil:wii:<i. tc :Jf><'ul!c:i rcru]wrkr;:r(' -- cd. 2:1:1
209

l>rgan ul tcndi nos Golgi, ca i din f usul HlUscular pri n afl rcn\Pk st>cunda re. Posibil
sse adaugei sUmulm'<'a mecanoreccptorilor articul.ari la m:i ca- rea pasiv{ ca rc
intindc .agonbtul), care dctcnnina influxuri inhibi.torii
sJW<' agonist.
Fibnle Ib de la organul Golgi ddcrmina, prin intindcna kndonu-
Jui, un raspunc; nutogPn inhibitor (JWntru <lgoni) ti i sinl'J gi ti) i unul fa-
ciliLitor (pc ntru anlagoni ti) - LlcilitarC' rcciproc{l. :\('titi!Wa inhihitnri<'
cst(' mai a0C!'ntuaU'i pc mu. hii tonici dC'd.t PC' c('i fazic-i.
Esll' ckci U)or de expli.eat dl' cc intindC'rPa prdungita a unui mnschi
tonic dctcrmina lin fC'nnnwn inhibitor. Pornindu....,c;<' tot d( Ll C'<'l( dout1
nwcanisnw. mai clifi cil de in\cles ar fi inhiiJi\ia nl\Isctllaturii prt'.clominant
fazice. De fapt, aplidnd acc'Pa)i int.indcre pc mw chii fazici proclue< rn mai
curind o facilitarc dedt o inhibi ic, cu excitarca <.t!nbclor af('n'n\c' - i
priman , si socundare- ale fusului. Pentru a obiine inhibiti:a la acet>t gpn
dC' mu chi, tr<'buic sa mentinem intindcrca lX' 0 pc rioada foartc lu:n.ga -
de zilc -, pentiU a sc face adaptarc:a af.cnntC'lor fusu1ui. Cit cl(' hmg{t
estc .accasta pcrioadd ste gr('Ql de prE'dzart. (\1 variind dP la un inldivid .la
aHul. Accasta adaptalf.e pe o 1un1ga pc.rioada justifi:ca mel1tincrea oPtezdor
sau gipsurilor dtcva zilc- intind gru,pe mu:s,cularc, inhibindu-le.
In:tindcrea prelungita oste o buna motoda pent1u inhibaw<-'a mu:'>cu]a-

'turii tonitcc, da'r - abentic ! - sa nu fie folosHa la mw chii poslurali cx-
tonsori slabi.
b) Rezistcnta apliJcata unei mi cari crc tc rocrutar('a de motoneuroni
alfa i gama. Rezistenta se .:realizcraza prin g.r.avita1ie, grcuiatC'a \co.nponala,
ma nual, mecank.
Marimca ,rczistentei aplkale i duraita ,accstei &Uplkatii sinl in functic
de ti pul mu chiului $i de ,calitlaiea tonu. ului existent.
La .mu <'hii pos:tu:r:ali hipotoni, ulilizan"a unci J'{'zistcnte mai .mari
ducc la sdidcrea tonusului. Asocierea a doua impulsuri - cum ar fi in-
tindere a !?i rezistenta - la mu chii hipotoni ;prabu o tc .brus c tonusul
(colaps mu5'cu1ar). Coborirea sca rilor realizeaza dC' exomplu .ambclc :tipuri
de stimulatri : ,inltindere.a rapida" (a cvaJdritcx psului, dnd nm flectat gc-
nunchiul) i ,, rcziSitenta" (dnd am sprijinit toata gr{ uta.tea eorpului pl' n s-
pC'divul membru pelvi:an); cv:Clidfi.oepsul .cedeaza, nu poole face .,linzavo-
rh'ca" gcnunchiului i padentul cadc; 1eedaroa tonu:sului cvadri oepsului
se datore.?te prc.='ldominantei impul:surHor inhibitorii spr.e motoneuroni .pri n
excitarea aferentelor secundare ale f.usului.
Pcntru a prcveni accasta predominanta inhibitori0 musculartt trc-
buie <-:a rd<:u cm .sC"nsibilirtabea fibrC'lor fuzale laxc> in :a)a fd, :incit influe:l-
tc>lC' f.acilitatorii ale aferentelor primare sa pre d omine ftitB de influcn C'l(
inhibiborii ale aferenyelor secundrarc. Metoda cea mai efiooe0 in :rcs:tabili-
rea -sl'nsibilila tii la inti ndere a fusurilor mus.cu]all'Urii toniiCe con:Stta 1 n
aplicarca unci c onlrac\ii izomet:ri!ce de fort.a rodusa in zo-na de sourtarC'
mlllsoul a ra (CIS). Conh actia ioometrica faciliteaza ne.uronul ,g:ama 'Static.
care va intindc fihrelc mu!.sculanintrafuzale. Ou dt Contructia estc mcn-
tinuta mai mult timp, cu atlt sensihilitatea la intindere a fusului Wl fi
mai marc.
Oinid mll'$Chiul tank - dupa oe i-\(1 refacut nsibilitatea la intin-
dC'r e - este solicitat printro rczistenta cres.C'Uita s.au print:r-o IllitinJdC'rc

210
nu
prdungi\<"1, Y;t 1puk;1 r{tspundt eli cxcit;tn\1 ul1b<'lor afcr<n\<' (prim;tr{t <:I
sf..'CU\ dara). Nici un impuls inhibitor apikut in oeel-ulele motol'ii m('dulan
(dP la ttrmina\iilc> SC'cundare sau rc ceptorii periferid) nu va putea contr.a-
l.J<.\la;nst a tiun('a impulsurilor fa ilitatorii venite pri<n aferentele primarc
la mc}.t.pneuroni.
H< zhknta maxima SP poatC' .aplica wntru hipPrtrofir-'ro a fih1"0lnr C'X-
tr tfuzalc la mu chii slabi. Dad\. aplicam rczist0nt<.l ]a .mu dlii -cu for A
hun{t, S<' produc<' o ir;tclicrc a impulsurilor spro mu chii d0 '(\CP<'a i p;trtc
a ;wU.culati<'i, iaT rupoi i de part.C'a opusa.
0 nzi s ten\ a m;1 xi m{t a plica ta d < ci JW u n mu ch i pnt < rn i c y.;t cre;1 u n
nux :('f<'S{'Ut P<'l1i1J'll grn:pul mus c' Ubr ' dllh al sincrgistilor. Tdlnica S(' u:l-
lizcnz.a JXntru a hip<'rtrofia i 1nUiri !1lll':i hii hipotoni. Da di mu:<:>chii sirwr-
gi ti sint hipC'ri:>ni. n zis.tcnia ap1i.( at[l p agonist poatc ma.'ri schema de
mi t'i;.lrt' H s inl'rgi";itilor.
:Ap1icarC'a n'zilst('ntci kcbuic tatonata i, dadi nu sc obtine un rcztll-
liat !})Ozitiv, tr{'btl i{' sa S:(' t n>adi Ja n ] cziStC'nta minima (vozi l11;3i 'Sll'S). f'll
dC'os(:..birc la mu<;; chii porst u'rali cxten5ori, slabi de obicci, trcbui e sa .a-c\io-
nam' 'ttlpruden\a, CU fC'ZistenU$Oarc. il'VJU rhii fazici par sa fie mai pu\in
,prct<.'n\io;;i", datorHa crcctclor f.adlitiato.rii -ale r0ccptorilor secund 1ri
fuz li.
.. c) 'Vibratia. S-t dom{)nstrat di cxis!ta 'in toata mus.culatura sclwlc.-
t.ala (clJ cxceptia ft>\d i limbii) un refle:r cle vibratie tonic, car.c arc ca
pfcet f<.\ ilitarca mu chiului vibrat !;'i inhibitia mu chiului antagonist. Efcc-
tul d(':i nu SC' dcosC'bC'I)tc d(' efectul ,fcfl.exului de 1ntindere (,stretch- re-
flex"), fii.nd,i mcdbt tot de fercntdc pri.man\ dar ca ilc lui int mai com-
plex( ', rllonosinar)tic(. Hcflcxul de vibratic cs.t.e pro:dus de cailc JX>li-
sinapit12 C..' de rcv( rbor.;;ltie $i ('(sic 1controlat de centrii supraspih1ali. D.a ;t sc'
aplic.a '.concqmitcnt {) 'intinclcrc .a mu chi!Pui i o vibratic a lui, rcflcxul de
\'ibr'atic i.r)hi ba ori dimi nua ,streich-reflex-ul".
Vi'bratia <:>xcita rccoptorii cutan<ati, dar nu se .tie daea Pi au vrcun
rol direct sau doer oreeaza con tienta asupra existentei stilmulului vibra-
til. Se f?!tie ina ca rr:ccptorii cutanati pot infl.uenta motoncuronii gama.
dcd so poate oonsidcra ca vibratia dcn supra cormJlui mll!socultar infhH'l:-
\Paza ..rccrutarea neuronilor gam a i contrac ia fibrelor intrafuzale.
Se obse1rva cii cea mai fav-o.r.abila fre<:venta a vihraHci ar fide l00-
200 Hz. pcntT'U 'lin r8Jspu111s f adli tatorr. Sub accasta V'.a
1
loare, 10U dt scaden1
frecventa vibratiei, cu ati1: raspu.nsul facilHator ('Stc mai sla\b. Se pare C'[l
frocv.cntele joase nu chiar efocte inhibitori.i, .pentru ca er intra in jo:-:? L1fc-
rcntde. sccundare ale fusu1ui, ca i ('.c1c de organului Go1gi. l!/l\ht!' -l.
cazu:l, hipoinnici muscu1.aturii cxlcnsoarc :p,J.'-it uralc aplic<trt <l unei \ i\;; :,ii
CU fn?CVC'nia joasa maTP tc hipotonin.
Vibra\ia. e aoplica fie pc corpul musrular, fi{ 'lW hndonul l11i. Lt I)
perso.q.!la i JJ:C un arnu.mit IDUf:> Chi, raspu.nsul eel 111!(.1i bun ,er:;,tc 0 zona ISdU
alta, Jocul cel mai favorabil variind de ]a in:divild la indivicl .
. ., Reflcxul dbrator po:at t> fi marit daca aplidim .vi br.atonul pe mw:d1 i ul
alun,git (se a'So.ci za rl''fkxul miotatic) !?i .pozition.{um .c a:pu(.rcfkxul t<miC'
al g tului). P.entru mu chii foni"te .slabi, refl.exul vibrator tonic nu da t'L'-
zult<rt,(d('lcit dad\ es:tc potc'n tat iCU alt{' s.u rs c do fa cili,t:a rc' (aHc ..elom c n tl '').
Da'ca.rnu chiul. a in:_ c p11t sa ra spuncHI, sc va a';ocia rezis1.l ni,a 1a 1111.)(.:;,; ..
Hdkxul \'ibrator p(>ak li folnsil ))l'ntru dt'('ldc lui inhihitorii
armpra rrm. hiului antagonist, dnd accsta esrtc sprustic sau con t r.actat' (dar
nu datoritA leziun'ilor de neuron motor central).
Sub 11'apo!1t rtehnic, vibratia de 100 Hz nu tn.buic sa depA easca
60 secundc (dupa 30 se ajungc la raspunsul maxLm). P("ste (l Cea! tA dtl.rata
rlli:>punsul incepc sa scad a. Nu ircbuic ,rcpetat de muHc ori pc zi. Trx bu ic
cvitatc n Ucfurilc osoasc, ca .i osul va ltransmitc vibratiu i antagonistului
\'i, in plus, \POt ;apatrca scnz.atii ncplacll!tc.
Criotcrapia e.plLc.ata in:ai.ntc de vibratie s-oade efectul ,rcflcxului vi-
brator.
Uti.lizarca vibr.atiilor nu s:c vocomanda in ptx>zcnta unor s.chenw pa-
tologicc de mi carc (aJtaxic, atctoza) ; c va cvita de a<:;emenca 1a co pi i
mai mi.Jci.
d) Telescoparea (compresiunea) rQprezinta ,.clcmcntul" prin care sc
rcalizeaza o presiunc fonma pe suprafctcle articula rc prin comprcs unca in
l ung ul mcmbrului. ln tratatele anglo-saxone de k netologic cste dci\iumita

,approximation". Se .netalizea.za, prin postwrare -(sprc cxcmplu, an ort ta-
Hsm - pentru membrele 1pelvi!ene - sau lin ,patrupcdic" - pcntl"u, celc
superioa:re) ; Kie :asemenea, prin :presarea exerdtata de mina kinCitotera-
peutul.ui n iungul m-emb:rului dinspre distal spre !proximal, in pozi.ti a coa
m.ai convenabila pentru mu chiul pe care vrem sa-l ttonifi>C'In. Sa (presu-
punem, de exemplu, cli se urnnare!?te tanifierea fesie:rului mi,jlodu : subi<"C-
tul in decubit dorsa l, cu membrul inferio.r tn ex'tensie ; asistentul ICon-
trcaza mU<?oarea de abductie cu o mina i concomi tent, cu ceam.IJta, pre-
seaza in talpa piciorului.
A:rticulatia este bogata in mecanorecepto:ri, in capsula, ligamcntc,
care au cu sig.uranta un !rOl important, dar ,putin clarifil t, dn activitatea
de sus
1
tcntie. 0 se:rie de studii au a:ratat a'Stfel ca fcsierul mij1ooiu -
mu chi important al posturii verticalc -- este sub impuls facilitator atit
timp .cit se sta in sprijin pe rcs:pectivul membru inferior, ded dnd arti-
eulatiile membrului sint in compresiune mentinuta. Ar exista un !l'Cflex
facilitator rnre pleaca in special din ligamentul fenwris capitis. ln acC"st
timp musculatura ;fazica a floldului este inhibata.
Ef, ctul t:elesooparii arti:culatiei o1dului asupra fesicrulrui mijlociu
cste dovedi:t, da!f probabil ca fenomenul este mai general, pctredndu-sc
i la nivelul Jto.r a:rtictrlatii. Telescoparea a:re ca. s oop 1cre tcrea stabiUtati i.
Un proces inf1ama.t01r dUire:ros a:r:ticular controLndi1ca 'tel ooparea.
e) Tractiunea este un ,element" invers 'telescoparii, II'ealizindue de
catrc kineltoterapeUJt, catre rt;mrction:eaza membrul in ax.
Sco,pul estc m3Jrirea amplitudinii de mi care, deoai:'OCC durel"Oa <1rti-
cul.ara scade in momentul tTnobilizarii. Se executa lent, cialr cu in..'>ils:lcnta,
i :Sc asociaza cu tehnioi de mobiliza1re a:r:Ucu1ara.
Efectul de promov:are a mi ca-rii este ceiit, dar greu de explk.aJt. Ar
pu:tca intra n diSicutie tot meoanorecepborH art cula:ri Sla!U, poate, ilntinde-
rea n11u chilor ,periatl'1tioulalri ('reflexul de intindere).
f) Acceleratia (liniara $i angulara) arne la baza funotia sistemului
vc: tibular, cu receptorii (canalc semki:r:cul:are i otolitH s'aculei), roaile tafc-
ret1lte (nerv ves.tibulalr), nudeii vestitbulari !?i caile descendenrte (vestibu-
lospinalul lateral !?i vestibulospinalul medial) care conduc informatiile
la m3Jduva. T1radul vCS:tibul.ospirml Lateral 1aducc de la otoliti infom1atia

212
. , ,[,I'.IJi, P(',11l u l11!l\OIH'Uronii mus.c ubtui ii ('\:tl'l1'>nan', 111 \i ah'"" <I nw.m-
ur,_ll>l". Tr<.Lctul \ t-.stibuloopinal medial aduce dl' l>a canalele semicincularc
!';ii labirint impulsuri cxcitatorii !?i inhibitorii musculaturii axiale.
IUispun.sul motor de la sti1nula.rea aparatului vcstibula1 poatc fi de
promov.ar.e sau inhibi ie pentru mcmbre i .trunchi, jn functie de modul
h ran' :s-.a .pnxius sti,mularca labi.rintidi. Prinwle afectate osint canakh
">l':1licircular(', in c.azul unci <wcdcratii angulan' a capului dete:rminin:d
rJ:"pun:suri :mus.oularc fazice. Otolitii sint ..imprcsio11iati" nu numai demo-
l)iL :aH a liniara a capului, ci i de pozi\ia lui, ddt>1rmin:ind un r35puns

Stimul<.urea vc.s.tibulara prin aooelerarea liniadi sau ( i) ang'l1lara 1\<>te
;1z: :11ult utiliz.aUi pcntru cre tcrca tonusului muscular, oa
tna .abiliUitii la hemiplcgici, copii cu ll\IC etc.
IC!Jp'CI("-n:tru
g) Uostogolirea J'i.tmidi, rrepctata, la copii spastici efectuata la 1n-
ct putul Pdintci are tUn efoct de 1relax<rrc, proga..tind pos:turile i mi cadlP.
:\plicarea sistematica a rostogoHrii diminucaza impulsurile vcnitc prin
....:ist..cmu1 reti-cular ructivaotor.
BaLan:s.area ritmka !?i lenHi in plan orizontal sau vertical poatc avea
acclcai efede de calmare, de rclaxare gencraUi.
$i rostogolirca, i balansarca ii cxcrcit[l cfectclc prin intermediul
sio..; <'mului vestibular.
2. ,E l em. en t e" ext e roc e p t iv e. Ca r0gula gcneral<'i, s-e por-
nc:)tc de la constatarea ca reccptorii piclii sint facilitatori pcntru mu chii
suhiaccnti. Este posibil ca facilitarea sa apara prin reflex scgmentar, dar
estn dove!dit ca ca .sc produce, mai ales, prin stimuLarro formatiunilor
supra m edula:re.
a) Atingerea U$Oara se realizeaza .manual sau cu un calup de Rhcata
d(xtsUpia 1corpului rnUJ.<;eular, prin dteva miJ$Cari doar, pcn'tr.tl a nu per-
mite rcccptorilor sa se adapteze. De la ro pt.orii pielii infonmati:a cs1Je con-
dusl prin fibra A groasc, care transmit rapid excitatia. Probabil impulsul
urea SpflC' C0ntrii iSUbcorticali i apoi, pe caiJc descendcntc Spinale, a.jungc
b motoncmronii s-egmontari, activind rn hiul lrCS pectiv..4ctiv.a:rea mu -
ch i ului ltrebuie intDetintllta prin .a1pHdarea imediata a unci rezistcnt<', alt-
mint<."ri .actiVIarea di.spare trepede, ba chiar sin1t induse inhibitia crnul)chiului
srtimulat r.:;i facilita:I'IE'a reciproca pe .antagoniSit iprin actiunea dl'cuHuJui
Golgi. Doci, de retinut rolul determinant al contrarezistentci, {'hiar sla:bc,
in mcntinerea activarii declan!?ate de stimulul eXJteroceptiv !
Ating.0ro<a u oan a este un ,elemen:t" -care se fo1os.e.)tc curcnt, mai
lffi la adu}ti i pentru ,m'llSJcuLaltura dis tala. Joaca un rol deosebit JXm,bru
n1ts:r.ulatura f:aJcila1a, aa cum au demorustnat Jucrarilc n'{'f'nt.c ah lui
Sh: hani. Atingc.rc.a 'ttsoara cutilizC".aza doci pcnvru a rn1.<"1ri !Ill r:t-;puns
f1zir din pa1 tca m:usculaturii fetci i, distal, a membrclor. La n stul .seg-
men.telor nu :arc V!(lloa:rc.
b) Periajul - tehnica 'i n1troclusa de M. Rood - utilizcaza o p:::-rie
0l:l>.ctrka la 1baterie. Aplicarea se face pc .,suprafata tc.r:rumcnt:a1di fun:e-
HonaHi" (STF), adidi pe dermatoCllmcle i miotoarnele cormpondcnte. Cind
nu exista STF. se apHca IPe rpielea de deasuoro rnu chiului oa:re trebuie
facilitat. Pcriaiul sc face din proximal spre distal, adica in directia crc -
tllrii pan1lui, in se-n-; inv ns aparind senzatii foa te nepl.Wcute. Peri.aj.ul
cr . t.c !rapid can:tLtatea .de impul<;.uri in SNC, cu gcncmlizarea eXIciltatiilor.

213
Din U'('CSL moti\ tn:bui< aplicat cu prudenla Cilpii mi-.i (":ttl chi:tr ,
tat).u la adultii. cu di fun2tii im portante nouroJoRiCl'. lk u.".. 'it nwiwa1i < -
buic cvitat periajul musculaturii pan1vcr.tcbral0, (l'oah'C{' p:>ah infltt< n ::
lantul ganglionur simpatic. F...stc contraindkart.a i apliearC'I<l P<' mu:sntl 1t11: :l
spasika.:(:sau doar.cu observarea foartc atenta a bolnavuh1i), dici in<'>:"l
circuitele motorii, care )i asH intdcficitarc in raspuninhibi1<ll".
PPri ajull'Ste 'll1ilizat in trci s:opuri :
. - Pentru sc(!clerca intensitatii durerii, si111;11.i<' in c;m p Ti:tiul -,
aplica dcasupra zonci dunr()l l'-.<' <timp ck :)-!J ninut<>. \l< c; ni-m:ll :lC<"-1:i
feno:mcn nu <'St<' indi ]Wrl'<:t cxplic<d. Exi..,t;1 cil<'\':t il':lJ'ii. \-.tf<l. lll1 -
tionam teori(l lui Uo()cl-Siockmeyer-Hislzop, a dtpobrizari i aknn'<'i :):
mare (DAP) cc ap<.lr{' 1n cornul posterior nwduLtr. 1 ):\P (..;k o ._,,.; Ll!I,
elibcrarii ck 1ran"imiU1h: L.1 .<-iinap:-,a, c< <'a c; clue<' Lt o scad()'(' c1 p()lt" -
tial .postsinapU.c. Dxi, s-ar :rcaliza o inhihiti(' prcsinapti::a. Stu:liil(' l:;
B. Rexecl asupra cHmlrhitootonicii maduvei au dov0ldit exist<'n\<.1 in c >t n:il
posterior a un{lr grupuk de cdulc (lami:nc) cc 'Sl'rvPsc func ii \';t:ri<.li<' c.:
rclcc sprc ccntrii SU)Jl'riori. Zona- chcic clin cornul pO"sterior c"-;L lamin:t 111.
pa ric din s.UlJ::;ttanta gdaitinoasa. Cind la:minta nr c.ste PXcitaHi prin Pl'ri<. i.
inhibi ia presinaptica sau DAP se exer.Cita pc larrnina IV, de undc im(puls:t-
rile sint trimisc pc':aJtc dli ale ncvraxului. Dad\ lami:na III nu <'stf' l')\ '-
taUi sau cstc inhibata, impulsurilc durl'roasc au drum lil)('r \JJI'i._' ccr,:.
superim:i.

. Inhibitia m.: dori:ta a laminei III s:...ar produce 1"tfd : dn;c n'a ("- t
condusa .pri11,1 fibrelc C care f aoc sinapsa 1a lamina II. NC'-uronii de aici, cx-
dta i. inhiba presinaptic neuronE laminri III, C'Pe<l oee f.a:'<' <'<I ac{ tia ;{
pcrmita .trecc-rca impulsurilor durcroai<lc spre altc zon au. altf<'l spu-,
,sc dc")chidc rpnarta" (durJ<l .cxpre.sia teoriei lui 1\!Jelzak $i \Vnll). Peria.i .:!












fil;ri C ll/717 -llOC!l't'jJiiv,i

'.'
Fta. 4-8 - Scl:lcma i'nhibitic( durcrii (dupi'i P. Sulli\ ; n).
n - Jr hihitie pre<;lnn))tid'l la lamin3 liT : lJ - inhilJlt.ie prcslnrlptic;) la
lamllla lV ; LJAP - dt:polat iza: cl ;d'crvn\c'ior pn:n:ll'l'.


,inchide p<X1rta" : irn:Julsurik plc';td1 pri:1 fi1'rC' C sep:1r::C de Jibr <e
durc:rii (tdii .non-nocivc), a 'ca:ror' sinapsa sc afla in Lamina JII; cd1i! l
din aceas.ta lamina, fiind stimulate direct,. rcvlizcnza o inhibi\ic prcsin;l'!-
ticii sau DAP pe:n1tru altc> concxiuni din corn.ul post( 1 ior, i !11 q:rimul ri 1d
pcntru cclc din lami 1a .IV (fig. 4-:-B) ; in accst fd DAP produsn de pcr;:lJ
poate
1
preV.f'ln:i re.ccptia dur.erii,. b} odnd Stimulii la maduva.
-. Pcntnt cre <;fcrco scnsilJiliUitii refle.nLlui miotatic, ca,rc SC' pt c-
duce prin circuH0 neuronal(' com plcxc cc coP:du1c 01pre tal<nnt.t.s stimulii.


?14
J:1.k, p. catll' dl''>,'tnd<nk, \Ill' tnn pri11 l<>rm l\iUtH\l nticulaUi, acti-
Yit\d motoneuronii medulari segmeniari gama s.lutici. Aoo5tia, 'mai abun-
d(.'n ti pPntru musculatura tonica decit penti'U .cca fazica
1
dot rmina exci-
tatia fibi't'lor muscularc ale fusului muscul.ar, ceca cc vu dUJC'0, prin bucla
J.rJ.ma, Ia crc tcrca tonu'S.ului fibrdor extrafuzall'.
J>{'I i.ajul nalizL aza deci, la mu chii postur-uli, ca, i in po.5t'Uril..- cu
i:h arcare au tin contractia contrata, putwrea in knsiunL' a lmclei gama.

Hood considPra c{\ un r{ll pun,-.; optimal il ob\inem de-abia dupa : o-
1:1 min.ut<' clr JWrii::lj. Totui ..Sl' par{' di raspunsul S(' obtirw inwdiat. in-
tirzi<'l'l';t fiinJ dt {'C\ 30 S(' cUn.dc i da,torindu...,'ie intirziPrii in zona sub-
:-.LmV i rt'ticulat<>, und(' impulsul an 0 calc polisinaptidl lung; \.
- Pcntru reduc<>rea ,..,udom iei \ n zonl'lc d i'italc ale nwm brdor, la
))JCi<'n\i car{' pn zinta n cr ')tc'rl' a .aetivit{l\ii si.mpatice (de excm,plu in
dgdtwurodistrofi('). /\plidnd periajul d0 :2-:3 ori Pt> zi, dtc 5 1minutt>, pc
.., _:gmentl'lc distal(', udoratia palm<:lor i picioardor soade vizibil. Expli-
c t ia cstc dificil[t. lntrarca hipotalamusului in joe C'stc certa.
c) Tcmpemtura. Se utilizoaza <.':Xcit.antul cald, nxc .sau ncutr.u. Ter-
m )terapi.a i 'criot0rapia sc inbrC'buin\Paza de .rnult in diverse suferink ale
>ii. t(mului mrusculo-schcletal, !-;ii nu numai ale lui. De curind au fost intro-
du ca ,,<'l0mcnt.t?" extcPoO<'ptivc dt influ0n an' a cont..ra<eti'l'i muJSoulare.
- Excitan tul cald sau ncc Sl' aplidi, I(.La .cum se !:itie, in div<:rse mo-
dr..di.La\i care..roalizcaza variate conditii : d< du.rata, suprafa1a de apHcare,
pnfunzimc de penctrar{', U'mp0natudi, ZDna de atplicare.
S-a const a.tat ca ambclC' Upu.ri de C'X.citatic produc o intlrzierc a .ras-
pun:.;u.Jui de inta.rire musculadi. lnd(partarca dur0rii, a tumefi,erii, ca i a
-;pLLw.;.mului muscular i spasHci:tatii .:ste o actiune deja cunos.cuta.
_,__ Caldur.a neutra (nctutrala) a fost d<> curind utili7.ata de .M. Rood
P' !llru .sdidcrC'a durcrii i cr<::;.tcna rclax.arii. La paden.ti -eu o puternk.ll
sim,pati-catonic (:cum sint i bolnavii cu poliartrita rcumatoi'da sau in cri za
<-u- ut..a dC' .JomlY>Sdcltidi), ap1icarca cxdtantului rC'oe sau caLd poa1Jc aVC'3
U:\ dcct de' 1ebouncl care intensifica si.mptom.artologia.
TC'mrwratura 1W'U;td1 fixoaza organi.smul in s,tarC'a d<: hom,C'ostazie.
C<ildura neutra poate fi aplicata local (un al de lina, o blana, o perna
d1 puf, un solux slab pc o durat{l d1' 20-30 min.) sau general (b[li la
Vmp<ratura de indifcrcnta -- 34-35 -. impachctarc intr-o patura timp
d. 20 min.).
Ac C:asta caldura neu:trala furnizaia de .retentia calduri'i in Corp {&ca-
cl.'r'l'a picrderilor df' rcal;dura g0nc'ra10 sau lo:alt') dotermina scadcr.ca du-
l't'rii, inclucc> .relnxar<:a mu.sculara, fara rteama dp 1ehound. Metoda procx>da
;nlicana allor .,elonwn t c" (de excmplu rostognlin:_l riLmid\ etc.) car<:
: 1 :" t r {l'..; pu 1' ..; ul p;1r;1"i 11l!D: li i '.
d) To]Jotczr<'a tc oan1 pamvertelnal1 c;tf' un .,<'lt'Jlll.. nt' m, li gr('U de
t'xplicat -c'a mC'.c':anism. SP rralizcaza prin lovir0a u oa:ra -cu podul palmci,
lrtt< rovcrtehral, de la rC"CaL1 la fesc, padontul fiind in decubit vontral s.au
in dcrubit Lli0ral. Sl' incC'pC' tau o mina pP o latc. r ala .a :coloanci i dnd sc
,tjunge spn:c;acru-coccis S{' incc!pe cu cc-.ablt:t mina, pe laterala ceahllU .
dti fa1ra nki o ;pauza. Se .continua ti:mp de' 3----4' min. Efectul este de sca-
dc.rc a ton nsuLui mtL<;cular i de cal mare in rgcncral.
Lovirca ritmka a acestor latcralc deasupra lanturHor ganglionarc
-;im:pati cc .c t<:' posibiliSa influentcze sistcmul autonom.


215
3. ,,E l e 1n e n t e" co m IJ in a t e, p r o p r i o- .;; i c .l 1 <' 1 o c 1'-
t i v e. a) Contactele m,anuale. S-.a .ad:illat ca <:>Xt<:"roccptorii pidi.i de d<" 1-
supra unui m chi dMcrminA un aspuns fadHtator QX'ntru a-c<'l mu-: !('h i.
De ac.cea prezenta m:iinilor kinctotorupeutului lX' p:adcnt <:".ste n'conla:1-
data, datt trebuic sa fie gh idata de 0 anum ita Tatiune.
Da.lcli &copul exe.rcitiului a"Sistat c.ste mi car0a sf'.gnwntului. 1tin '-
rC'a va fi u oadi :';aU intermitconrta, dar ferma. iJ\1cn\inincl mai mult eonLt:-
tul, facilitam un ra>Spuns dP '])D:Stura. D.atca mi C<.ln'a S:l\1 lXl<SlUJ'(lJ'('l 1 r<'h<>
sa se f<aca 1ntr-<l anurmiUi clirc : \iC' (ea 1n i nvorsan l ]{'nt{\ s:m in inv<'l':o;;l: , :l
lcnta cu opmwre), pozitionarca miinilor trebui{' H1<.. uta dea<>Upia 1. nn ;c.
til or.
Dn c.A scopul ('1St(' cocontrac\ia (lucrata prin siabil izan' rit.rn it <vl, .
C'xcmplu) pl:asamcntul miinilor 1trcbuie .sa fi{.m.ai difuz, di:ci mu':'chii ;c:-
belor rparrti ale arti
1
oulatiPi trcbuie fadlitati simult.an.
Doci, -contaotl"le rnanualc sinrt dife.renti atc 1n functid<' S('opul ur-
marit i .asa :bh' unui .,dement" proprioccptiv. EstP pasibil <'a atingC' c;t

U oara SaJU int<:wrmitenta a pidii sa ccmduca in6tJatia prin fibrC'k .'\ .'-(1'...1
prin fibrele C, dnd cste prelungita.
.Af?adar, paT.amct.rii contU otelor manuale sint : durata, locul i )rc-
siunea C'XC'Pdta t[t.
b) Presiunca pe tendoanele lungi. Daca mcntincm fcrm o prC'fiiu;w
cu m1na (de obicei cu poli.oele de la ambelc mlini) :pc t<:>ndonul lung J
unui mul!?chi, realiz{t,m o scad<?Ire a tensiunii musaulare la 'TXtdcnti i c'll
hipe.rtonii.
Presiunca poat.c fi r('alizata f}i ;printr-o pozitie spedala (de ('Xcmp1u :
sprijin cu pa,lm.a tpe o suprafata, pf'!ntr:u f1exorii pumnului i d('gC't('J.or.
sau ,,'in patrupndic". pC'Intru a::C'iai flexori, pl-us t0ndonul cvadridpitn1)
sau utilizind un ohicct dur pe care 11 punC'm 1n palm.a spa:stka .a u: ui
hem iplcgic.
Pr-esiunea 1r('hUie sa dureze, derKHCCe b lll'C'('PUt CS.t{' posibil sa o1;-
tinem fadlitarca prin fc-nom<:>nul de ,stretch-Teflex" "S:au stim11lari cx't-<':''1-
ccptiv(\.
Este evident d.i acest ,element" nu vu fi ut:lizat la mu chii hipotoni.
4. ,E Z em en t e" tel ere c e p t i v c. Vazu1, auzu1 i miroc;.ul sh1t
,C'lemente" irrrportantc <le influcntarc a a1ctului motor. Toti nC'rvi i <' a-
nieni fate sin31psa in suhs.t:anta :rctioulata, iar de .aid, prin diile Tc:ti(;1Iln-
spin:ale, s errnnaldc pornite de la org.a nele scnzoriale i rprehtt:ra.tC' d<' ('(' 1-
trii cor.UcaH a.iung 1a m:Otoncu:ronii spina1i suh forma im1pulsurilor f:,ri1i-
tat-rwi'i sau inhibitorii. in f,unlcti<" de prducna-rea .onrti cosubcortkrala. D0C'i
incihtiilP .SPnzoria}e pnt infl110ntn marinwa ra1it:t'tf'a dtS ))Ul1'SlllUi JilT-
CUlar.
Vazul f'St(' poatf' eel mai important c1in V'c".;tnunct df' \'C'ckn', ri;;tl
aproapc in'C1ispc nsa11il pnntrn 'lnva arca c>xcrcitiihr kinf. totcrapr''ut i "C. T-- t ,..,
vaz i sis1tcmul yc c:tihu1a r cxi!sta c0ncxhmi dcoscl)it de tstdns{'. Urm[l<nd
cu privirea procriilo .mi a ri, r0alizawn o :rapida coordon:arc.
Au.nLl arc clc asemC'nt"''a un r0l important, 'k1r comenzik da t0 ver1x11,
ritmana sonora a mi5ca.rilor, <t i.c ura o Tapida 'lnva arre a t.0hnici1or c1o
lUC'rU.
Se -0ti, pC' clr 0lE1 1J:1rtc. cil. intonsita\i mari <v:usti:()(' (drci si <tk \'()/ ij
uma ne), cu1: l!' i1c vii s:
1
1 im ;')rzi 'l ik m i'<:>rtlt oarr crc-sc st imtJ brc:1 m oton C'11'r ):..

216
, ,. .-1, i11 timp n o muzica knta au lini)tea indw rdaxarca. Culorilc' pas-
tt.<< tC' aduc i ele scaderea influxului motor.
Olfactia arei ca impo11tan\A, mai ales :pcntru muscubtura fet;ci. Sti-
: 1Ubrt'a inl<nsa nociccptiva a olfactiC'i poate fadlila sistcmul nervos ve-
g t l ti, (SNV).
;) ..,E l e 111 <' n 1 e" inter o c c p t iv e. S-a con:stab.1.t ca stimula-
1 . "inu-;ului rarotiJi;m, in afara de <'k ctu1 deprC"sor asupra prcsiunii ar-
:i;d(, ('l'(';ll' fn'('\'('ll\a inlpulsurilor af<'l' <'ntl', ma;rincl cftclul dcpresor
,,lpr<l ('('11\rilor nwclubri si S'-'azind tonusul muscu1nr.
lll ;d idm1 aet'astft slim ulan' a sinusul ui carotid ian pri n pozi \ ionana
(',l')llllli n :1i jl)S clC'c-it ;lrun: hiul. :\C'(';I'<.;t;t s<' 01)\jllC' in pnzi if' ,..patt u]xxUt"
,, ,: C'illd c;qJlll, in czind apl ccind lrunchiul pc gcnunchi i de aici ap1e-
t .:1ci Jll<li .i Js capul, in pnziti.c cit clc
1
C'Uhit \'cniral cu capul la ma1 gine-a
p.\tll;ui, flcdind capul sub nivc,lul patului C'tc.
Pozitiil: llC'0<;tC'a cu :capu1 suh niYC'lul trunchiului sint uncori greu
J .... t:porL1t cl(' unii ]Xu: iC'n\i.



Tab<'l r<'capitulativ al .,clcmcntclor" i ac\iunilor lor

-+ intinderc rapid:t
-+ tractiune

T ABELUL 4-11
1. R tspuns fazic locali-
zat prin

-+ atm
.
gere U';;oan
y
a
-+semnal vizual
-+ C'Omanda vcrbaltl

-+ accdcrarc angularli sau liniat ii tran-
zitoric
? H:\,puns fazic gctw- -+ atingcrc U'iOnra
r.dizat prin. -+ miros nociv
-+ senmal vi zua1
-+ comanda verbala

-+ vibratic
-+ telcscoparc
-+ periaj

3. Hftspuns toni.c locali-
zat prin
-+ atingerc sustinuta
-+ intindcrca musculaturii intrinscce
-+ semnal vizual
-+ comandil verba Hi

.J. JL'tc;;puns tonic gent'-\-+ accclcra\'ie liniaril sus\inuUi
t alizat prin -+capul sub nivelul trunchiului

---+ vibra\ia antagonistului
---+ intindere prelungit:\
-+ prcsiunc pc tC'ndoatw

5. Sc:-tdt'rc loc;dizat{l
:t tonusului prin





G. Sd'tdcrc getwralizata
a tonusului prin
-+ stimul termal
-+ atingcrc U'iOara
-+ semnal vizual
-+ comanda vcrbaH'i

-+ balansarc sau rosio.(!oliPc ritmica
-+ stbmul ltcrm31 ,
-+ tapotare U!joara par:wertcbrala
-+ capul sub nivelul trunchiului
-+s<'mnal vizual
-+ con1a ncl:t \'<rha 1; 1

217
4.3. Metode



U o1 grup rc<;1rin" <;au m;Ii Jarrg cl(' cxc.rci\ii fi7.;cc car'.' ;lll un "<'11.'- -:i
un scop find unic f0rnw;1za o metocl<1 kinetoloqic(i. E:xi'iUt nwtod<' ki11('1 -
logice dC'scrise dc diw'ri autori. de' obic('i purtindtt-k nunwl<'. Alt<-1(' <..i:1t
rezultatul unor coni ribui ii coltcti\<' in d('{'llJ ul t impul11 i, nWJ"('IJ )wr:, T-
ti onat<'. 1\Iulk, dupa o JWTioacla cle voga, au cli parut din pi; :ti::kin 1 -
logidi, pentnu a fan' loc aHor nwto:IC'.
1\1ultitudirwa -:;i variahilit:aka mnt.CJdclor din kinctologi<' Lll' in-.:;,-
sibila :;;i d1jar inu1.i1a (l<v.;cricr('a t:uturor in ac < st capitol. Crc:L m ('{t <'":(
mult mai util a fi<' < xpu:s(' in capitolul rcfcritor la ohicti\ cl< kinl'tc r>-
gici, ca i in cadrul kitwtotcrapiPi pc scgmtnte sau !Joli.
Pcnt.ru C'xomplifi.care, vom enumera doa;r dtcva dintn' cclc -:-.< i
practkatc mC'todC' kin0tologice (de.si.gur acoste rndodc sint total in<'g dc
ca importanta, unde nf'-CC.sit1nd adcvarate monogrctfii temati '(' p<'ntru ;1
fi prezentf8it0 - d:(' ex0mplu metoda Kabat) :
- Motoda Boba1h, bazata p::- reactii'l( d<.' n.'drC" r a caouh: "i
corpului, urm<tr(' t<' ii1odifidtri (faCilitan' sau inhibi\i<') al<' tonu'itllui Jr:L'-
cular
- Metoda De Lorme-\Vatkins urmarc!?te cre!?tcrc'a fortci muscu1<1n
prin excrcitii cu rezistenta progrc-siva .
- Metoda Maignc, d0 manipulari vertebrale in distorsiunil<' int<.'r-
vertebrale minore
- MetodeleJacobson i Schultz, pentru .rf'Iaxarca progn' iv;-1
- Metoda Sohier, pPi1tru mobilizarile ai"ficulare (mai ules ale un-:;-t-
rului !?i oldului)
- J\1etoda Kubat, de facilitarc a actului motor voluntar prin sun;;!-
rC'a de stimuli ai sistPmului neuromuscular
- Metoda Klapp, pontru redr<.'san'a scoliozelor
- Metoda Mlill('r-Hdting<.'r, de tonifiere muscular:t prin <'Xcrc!\11
izomctricc
- Metoda Frenkel, pentru. rcci!?tigarea coordonitrii in tulbur<-trilP -::c-
rcbeloasC' . ,
- Metoda lVleziercs, de corPctare a lordoz0lor
- Metoda respiratiei abdomiriodiafragmatic<', pPntru sindromul ::b-
structiv bron$iC'
Metoda chiropraxiCa, de mobilizare manuant a coloaTwi
- 1Vktod;t von Ni0derhoffPr-Egidy, p<'ntru con'<'i<m';l <.;colin;. '::
- J\ktodele Fay, Phelps, Tardicu, Vojda. Voss. Brunnstrom <'k, ::c
facilitan' neuromusculara
Mdoda Colson, de mobiJizare progresiv[t articularii
:Metoda Voghr, de realinicrc a corpului de asupliz< r(' : r:1-
culara



chiului


M 'toda \Villiams, pentru discopatii
M('toda culturist<\ p('ntru cr(' t<'r<'a for(ei )i volumului :-r. 1 .;-


Etc.

218
\- um Jcscrilaici !->Uccint, .pen Lru dcoscbita import<.ln\a .PC' car' o pre-
.H: a, clo 1r .m<. .t..odt>k Kabat i Boba.th, 'Garc au rcpr<.zcnt..at t'C".almC'nte o
r '\'<>ht\il' in gindirea kinot.olo ica. AlcHuri de acc-stc .motode ditXlctionat<:'-
r' up[l cum 'C' po 1t<' obscna - sprc scopuri mai .muH sau mai puti n limi-
.t . C'Xi"tfl .)i o seri<' clt nJctod< <om.p1cX<', cl<'nu.mik ..spc rial<'"; dll'<' sc
, .L:ttril.<' tz:l JHI p1 intr-un anumit oi'i<Tti\, ci prin utili?.arl'a unci <IJHI-
:n;,,. tl'i n>!ogii. ])<' accsk nwtodt compk:'d' JW \'11111 oc up:1 intr-un \ iilor
!, )it. d.


. 0.1. Ml'toda E.abat

Jlurnincl dt Lt lmTaril< cl JH'llrofizi(llugi, ;d< lui Sh<'JTingt,>n (\<'Zi
<i Wd])it(l'lu1 : .:- ..Bazcl( fizJnlogicc"). Hcr:nan Kaha t. <('1 insui m<cii(
J).\Jrot'izi()l()g, ]J\111( b:tzC'}(', ('ll :w d: ;mi in urma, telmicilor cle facilit.urc

7t Jitromusculor(i J)rophoceptivc1 (I'N P), larc pot fi d< finite ca ,metod<? 4
i.;curdjarc sau grabirc a rao;;punc;ului nwcani-.;mu1ui Jwurornuc;cular gra\ic
...:1 ;n11.llarii prnpri<)('<pti\'<'''.
\:<1tiurwa d;"' .. facilitarc''' poarta d<' fapt 'in C'a i contra, ul<.'i- :;inhi-
l yv l", nsp<cti\' facilitar<'a unui r l ::;ouns nC'g ttiv din part<...a mccanisnw-
i ,: J\t';ll'tlmti'x:ubrc (,fa,:ilitan'd i11hibi\i<i").
ln cadrul subcapitolului ..Ex<.'rcitiul fizic" ( L2) au.Jost deja prczcn-
t.'.t ,, s<'rir d< tehnici d<' FNP, utilizatc cu Sll'L'l'l'f; in c1iv<..rS.c siiua\ii i
-. _: ; j)ll )' l. .
Prin conipll'xitatC'.I lor, <"X<'ITi\iilc FNP pr{!Conizate de H.- Kabatdc-
pi:esc graniWlc unui <.'.xer::i\iu, motiv lYCntru care vorbim de ,motoda
Kai)at';." easta metoda introduce schcmelc de miscCtrc lol> 1 -cl<.>nwnt
fJ.L'ilit..ator pro.1 l'P IV, plednd c L' a ax10ma lui Decvor i. Jack'Son :
,,Ct(icrul ignora ac\i unC'a proprie mu chiului, d rocunoat?ot.c nurtm1 mi -
'-'i.\I'L'a'.
Obscrvatia i-a rclc\ at J.ui H. Kabat ca mana maj-oritat0 a mi oa<riLor
umane (ma[ alesccle de mundi.) se fac in diagonala i spiralla, iar orien-
LJr,l...'a .mu chilor, a inser\iilor lor, rca i. a ligamontdor arc ac."Ceai dirPctic
spiralata i in di.agonala.
Pentru fiocar-l' s.cgm.cnt impor:tant al covpului (oap-git, trur1chi u-
perior, trunchi inf<.'rior, membrP) cxis1..a doua diagonale de mi re, fie-
',\J.: p a\ ind cite ,doua srchcme antagonis te }X' f:lexic !?i pe <'Xrt.cnsi<' (exis.tind
d. ci dtc doua schPnw de flC'xie i doua (k ('XiC'nsi0 p0n tru fiecan' segment
.i :nportant).
Fi<'c; rr sch0ma in spiralc'l i diagonala rop1'0zinta o mi!-icarc ou trei
',' ''11j) )Jl<'llll' :
fl<xit sm {'.Xtensic
- abclu \iC' au acldtur ie
- rotati(' extl rna sau interna
Schcmcle cap-git i trunchi superior. ,,Cheiu" Ctcestor sclzeme este

Llta ct e.remplu sch0ma dc flexiC' sprc dreapta:
S(' pkad'i din pozitia: ca:p-glt-'trunchi supcrior roL.tle prc s.tinga,
cJpul in hipC'rextensiC' btl'r.a1a stJinga, ca i cum am privi indara't J st<
u:nar (stlnga). S<. executa o rotatic a capului spn' di Papla. o flc>xie oe'U ro-
t_,!.: gltului spn clrC' 1pta (ba J'hia va dcpa-?i linia .nwidiana a cor,pului,

219
vcnind dins:prc stinga sprc drea.pta, pnnrca sc indreapta sprc dreap11 i

in joo), aJPOi :trunchiusuperior (umerii) incepc sa sc f1Ci2tcze i sa sc n-
teze sp.rc d apta Intr-o mit<;>t re cu tenrlinta de a aduce umarul stbg
spre old.
Schem:a invC"J'sa, pc cxt.0nsi(' (p{' .ac('('wi diagonaHl), plcaca d0 la p ::-
zitia finala in O<lTc s- a njundL pa mi car('a dP flcxi(' de mai U<; ( c.ap r;,L:t
sprc dreapta i flect.at pri\'ind 1Spr0 oldul drcpt, ti mw hi rotat spn drl' l )l;l
i fl<\otat, umarui st'ing ,l.n drum" sprf' oldul dr<:>pt) i ajunge, pri n
tatie i <'Xt<'nsi<', in JY)ziOa finala (caSpJWr<o' tsattin.ga, hip<:rcxtin . ct
'Nlm an1 pri\'i 1WS1<' UmaTU] siing), adidi ll1 pozitia de p]ccan a Sd1<':T.Ci
pt' flf'XiP.
Mai <xisUt iJy:a cloua sdwmc (pc fl0xic si f'Xt'<'nsi<') 'JW diagonala t (';:-
lalta (drea,pta-stinga pe flcxie i sLing a-dn0.apta P(' f'Xt,('n.sid.
Schemele trunchiului inferior i membrclor inferioarc bilateral asi-
metrice. ,Cheia" aceslor scheme o constituie membre]e inferioare.
Diagonala com.porta de ascmenc:a flcxia cu rotatie de la stinga 1)1\:'
dre.aptai ex knsla de la dreapta spre st,inga.
Diagonala opusa a-re ISensurile in\ ersate.
Membrele inff'rioare inorud1eaza lini-a modiana, apoi bazinul <..(' :-c-
teaza, 'l'idicindu-se de pe platmul patului (in sch0ma d0 flexiC') sau cob0r:nci
{in schema de extensie).
Schemele membrelor superioare i inferioare s1nt a111aliz.at.e dupa a:-ti-
cu}aj:ia lua:ta in considerare, denumita ,pivot de actiune".
)- Pivotii pro:ri1nali (SH, CF). Schema pentru pivotii proximali prc-
zinta toatc cele trei componente : flexi-eXtterusie, abductie-adductic, rota-
tie interna-rotatic ext0rna.
Intotdeauna, ati t la mcnnbrul supc.riot, clot
1
nfl0arieoer,liflcxisi
cxtcnsia se combina cu addUJctia i abductia. La mombru1 superior flcxia
este asociata rotatiei cx:terne, in thmp ce rota1ia inrt:erna se ru;ociaza <'Xt(':1-
siei. La mombrul inferior flexiai 0XtPntsia se :asociaza fie rotatif'i int0rn{',
fie celei externe, dar adductia coops0i va fi atsocia:ta ruumai rotatiri C'X-
ter.RC, in 1timp cc abductia estc legata de rotatia interna.

ff Pivotii intermediari (C, G). Cotul i genunchiul pat cr-aminc fixat<'. a

se flecteze sau sa se <'Xitinda in timpul exff'tlta rii S<:"hemei do mi c<H'C'.
Rotatii'le in a'CX'Stc awticulatii urmeaza rotatiile C'Xocuta1te de pivotul p; :--
xirp;p1.

jJ Pivotii distali (P, Gl). IMit? arca in pivo\ii clhtali se a1iniaza cclei a
pivotilor proximali, a-stf01 :

A La nwmbrul SU)Wrio1 :
( Supinatia <:>i dC'\'iatia radia1a sc asociaza la flexia i rotatia < x-
tcrna a umarului

2- Prona\i1 i doviatia cubitala sc asociaza Lt 0xtensia i rot<.' ia
intf"rna a lllmarului
Fl'Cxia pumnului 0.-J( lcgata d adducOa umaTului, iar cxte:--,<.::la
pumnului, dC' abclu{'tia umarului
La m0mbrul inf0rior:
( Fl<'xia plant;u a <'<::ie l<'gata de cxt(ns!a )oldului, wr cxt<'n<:;a
plant<tra, de flcxia olclului

220
2- ln\'<'r-,;a hi adducti t} piciorului St' aso iaza adduc\i<'i i nl\;1-
ltici c:xtcrnc a oldului, iarr cversia (,i abdUJctia) pidorului C'ste
c.- cu,plaHi cu abductii rotatia i.ntcrna a oldului

f/1 Pivotii digitali. Mi carrea in ac ti pivoti se aHniaza pivotilor pro-
1 tli i distali, indife<rM1t cc se intimpla ou pivotii inttC"rnwtlbui.
!+ - La nwmbrul superior :
/ Fl<,xb cu adductia degct<'lor S<' asociaza flexi'<'i .purnnului ':'i
adchirC jpj umaru}u i
2. Ext<'nsi.a c u abdu<'\ie a dcgd<'lor .s-c asociaza C'Xit< n.si<'i pu11l :ni-
lui ':'i abcluctic'i um irului
Deviatia radiala a dcgd<"lor acompaniaza devialia racli.:t1a a
pumnului, supin qi;t )i flcxia <'11 rota\ie cxrtcrn<"t a um{trnlui
Devi atia cubitala a dcgdclor se asociaza cu .arc<'ca<;;i d<'\ ia\i,, a
pumnului, cu prona\i<t ':'i cxt<'nsia eu rolatic int0n1a <1 uma-
1rului

(
Polircx 1c intra d<' asem<'n<'a i.n sdwmolc de m.i can', rctininc1 d\ :
adiductia policclui sc va asacia intotdcaurna cu fkxia !?i rot<.1tia
exrtcrna a umarului, iar abdu-ctia poHcclui, cu exicntsia i rota-
tia interna a umarului
La .mcmbrtil inferior :
{ Flrcxia ou adductia dcgctelor sc asociaza au fk:xia plantara !':ii
1cu eXJtensia oldului, iar extensia cu abdUJCtia. dcgetdor se c ml-
bina cu extensi:a pidorului i flexia oldului

Ficca'!X' schema S(' bazeaza pc o ,componenta musoulara principala".
formata dintr-un numar de mu)chi inruditi prin alini:amentul lor fata de
schclet i care !IX'a1izeaza in principal mi carrile rcuprin:Se in raroc:a schcma.
Exista i o ,com!Poncnta musculara secundara", :reprczcniata do
mu1 hii oa1re ii <"XeJ'Icirta octhmile pe doua scheme (un fel de .,1nciHec.arC'"
de actiuni) in cadrul . ecventelor comune ale acestora. Spre e:remplu, ma-
rPle fesier partiiCipa n cea mai mare pa rte la schema : eXltcntsie-add:ucti(-
rotatie ex.term1 a dului, daT contribuie i la .actiunea de <'X'tensiC' cl in
sch<'ma : extenS'ie-abductie-r.obatie intf>.rna a coapsei, in care fesicru1 mij-
bdu !?i mioul fesieT sin1: ,vioa1ra intii". Fcsic:rul rmare iare uncle fibn. ('U
aceL.i a1iniament ca alcelorkllti doi fcsiori.
Accst gen d0 ,,incalecare" de actiuni pe doua scheme cste o doYada
a ve1 alita:tii unor mru hi i aceast.a proprictatc devine mai evid0nta de
la egmentcle proximale spre C0l(-' distalc. Dadi la <'elc proximalc a cca sta
\'<'Psali.tate rnai r\clns:\ <1Si:gur<'i stabilitatcl s0gnw ntului, l<l ]Wrifcrie. di'->Lil,
ca asiRura abilitatt'a, clextcri1..att't "?i viteza mi)ciilrilor.
So poatJc considcra ca un mu)chi iz olat arc o a \illnc in in;\t!" <'<'l('
hci componentc, prindpal1 componcnta fiind K'C<'a G.llr('il lntincl{' nl m;ti
mult. Urmeaza componenta sccundar[t i cca tcrtiara, in func\ie de gradul
acPstC'i intinderi. Sprc (>Xemplu, psoasiliacul cstc prindpalul mu chi in
sclwma flexic-adductic-ruta\iP cxtc>rn<'"t a coapsci. Cca mai marc intin-
c1Pre .a mu chiului o da cxtensi.a, in a1 cloilea rind abducti 1 i apoi. In
al rtrcilca rind, :rotatia intnrna. Deci, psoasiliacul arc dtr<:"pt componC'nt{t
principa]a cl<' arctiunc' fkxia, CC':l sccundara fiin'Cl ardductin, iar rnb\i ('X-
tr'rna <'{\\ m;ti putin imporLmta.

221
I
Micul rotund
r
{;1
T 1 1 1

r
:1
a;
6

N
N
l
Scheme P<"ntru facilitnrea adivitiilii prinripalilor mu chi
TABELUL 4-lll


Mu chii Schema l\1U$Chil Schcma





Sternocl('idomastoid ian ul
stg . . . . . .

Fl. git cu rota\i<>

{
Rot. git ? dr.
stg.
,;r dr.
'>t stg.
{.(. Suhda\ icularul
Micul pector nl

Marelc pectoral (fasc.
'vicular)
}.

cia- l


F.:d.-:Hicl.-rot. int.
Extensorii gitului i capu-
lui stg. . . . Ext. git+rot. stg
Deltoidul antPrior
Cora('obrahialul
F J. -add. -rot. PXt.

C J Drcptul abdominal st[(. . {Fl. trunch up.+ rot. stg.

/ Fl. ti unchr mf.+rot. stg.
Deltoidul post0rior
Marele rotund
Marele dorsal
)
r>..t-ahcl.-rot. int.

1/ 1farPle oblic stg.




{
Fl. trunchi


nf. +rot. stg.
JL/ Micul oblic siR..

Fl. trunchi sup.+rot. dr.
i


. Inve!l'>

Supra- i suhspino..
\
;ul
Deltoidul mijloriu
Fl.-:1 bel -rot. ext.



. . d . t (Ext. trunchi +rot. stg.

rans\PrsU 310mina s. \R
o
t
.
t
rune
.h
r
.
sup. s
t
g_ :
Cj/ E:dcnsor,ii trunchiului stc:.

Marele pectoml (fasc. c:;tf'r- \
n )

Subscapub rul

4- l Interior


F-..:t -acid -r()t. int.
BiC'Ppsu l hr:thi< l
}
I '1.-.Hld

-r 't


t:xt.

t fl.

cot

{l (fi"mitran.wf'rsospinal) Ext. trunchi+rot. sb .

Brahialu
it/ Trans\ o,ospinalii




Ext. trunchi +rot. stg.



Tricppsul hrahial
AnronPUI



\.
E-..:t-ahd. -r(lt. int. +ext

J
('()t
y Trapezul

I( Mar<'ic din\al


. -
Fl.-abd.-rot. ext.-.


Fl.-add.-rot. ext.


:-C.!:.


Scurtul supinator


Piitratul pronator



Fl -aJcl -rut ext.
. l \:t. .the! -l'<t.
:
1
.
.

I
1
+
tt
'
e:x t0rn t

I(
s;
'1



.'\ngularul scarulei }
Marcie !;'i micul romhoid
Marele dorsa! (fasc. infe-


Ext.-abd.-rot. inl.
LUnRul supinator
Rotundul pronator
Fl.-ahd.-rot. r'..t. f- fl. cot
Ext.-add.-rot. int. +fl. cot

I}_I

rior) : .


I\1arde palmar



Fl.-add.-rot. ext.+fl. cot

Dreptul antPrior (fibre in
terne)


Fl.-add.-rot.


ext.+ ext. gen.
A/
Cubitalul po tcriur

A/
l\Iicul palmar

of
Cubitalul anterior

tl
Radialii I )i II

r)
Psoasul iliac

Obturatorul extern
Pectineul
.'\dductorii lung i s{'urt


Ext.-abd.-rot. int+ext. cot

FL-add.-roL ext.+ fl. cot


{
Ext.-add.-rot. int.+fl. cot

Ext.-add.-rot. int. +fl. cot

Fl.-abd.-rot. ext. +ext. cot



I
Fl.-add.-ro[ ext.

c,
Vastul intern


BicPpsul femural
Popliteul

Dreptul anterior (fibre ex-
term )

l
Vastul
l

Cruralul


Semitendi nosul }
Semimem branosul
Ext-add. rot. xt + xt. gen.

{
Fl.-add.-1 ot. ext.. ext. gen.


}... Ext.-abd.-rot. int.+fl. gen.



n.-ahd.-rot. int. +-ext. gen.

fF:xt.-abd.-rot. int.+cxt. gen.
\ Fl.-ahd.-rot. int.+ext. gen.

f E: d.-add.-rot. p.;t. +fl. .aen.
\ Fl.-add.-rot. ext. ,.. fl. gen.



Drf'ptul intern
Croitorul



}. . . Fl.-add.-rot. ext.+ fl. gen.[,


Tibialul anterior

Lummi P('roniPr latcr
1
al


Fl.-add.-rot. ext.

/ 1icul i mijlociul ks:cr
7/ Tensorul fascici
l(l/(l


-('I Marcie fcsier

1 Piramidalul

Ext.-abd.-rot. int.
Fl.-ahd.-rot. int.
Gemcnul extern
Solearul (fasc. extern)


Scurtul pcronicr lateral


Gemenul intern
Solearul ( fasc. in tern)
) .. Ext.-ahd.-rot. ;nt.



Fl. abd.-rot. int.



f>.;t.-:tdd -rot. PXt.

1 Obturatorul intf'r:n
Genwnii
P;-ttt atul CTUral
1\Ltrde adduct<w

1
Ext.-add.-rot. PXt.

I

0 Tibialul postNior \

t;:)
t

w
'
Dt".;igur C:l un mU';>l'hi nu <"->t< unicul n ip,lll--- lhil ])l'lltru o . numlta
componenta, la ea partic pind .mai 1nu}ti mu chi, dupa cumi (1 lXH,ti.ci.pa
amplificind altc componentc de mi ca1. Aceasta orRimiza rc cla supktc
fluiditate mi dirii. Oriec d ficicnia, in .ilndiferent ce .mu hi canpartidpa
la o componcnta -a mi arii (SI:'h{"mcj), S!Cade foria i .coordonarC'a .;w( t<i;l.
;\';-ad..:u-, m.u)chii prindpali ai scllemei form(aza un ,.bnt
1
car<' wtir)JW<l/. 1
sub c(']c mai fuvorabilC' auspicii numui in cadrul acC'l<'i schonw, de b po-
zi\i.l clc lunginw compkta 1a pozi .ia de scu1,tare compl<'t{L ln\'<'J:.;, .<;<'pot
cl,-;cri<' pontru fi<carc mu<;;chi .schnnwlc in oC:<ll'<' (''-l(<' L:J:iliLlt ma:xim d.
fn .tabelul cl-IlT .pr<'Z<'nUrm, rlupa lVI. Knott, princip;llii mn<;;C'hi c11 sl'lwma
de f'"t cili,ta.re a fi('dirui l; sint trccuit sclwnwl< pi\ o\ilor proxi-
nLtli pcntru nwmbn.
Schcma de' mi, G.trc od< butcaza cu ,,pozitia initi 1U\". can c'st<' si ..prl-
zi ia de intind( rc" SHIU ,.pozitia de lungimc maxim{t t<.l mu)chiului". <;<'
term ina cu ,poziti a fi.nala". c.arc cstc ,pozitia de SJcurtan' maxima" a mus-
chiului, intrc celc doua pozitii cxtrem c cxistind .,pozitia mijlod<". lntrc
pozitia initi"-tla i cro fin ala sogmentul a topaatracuarms phtudinc'<.l ell> mi)catX'.
PraaUc, cxecuta.rea schemci se renlizeaza a:stfcl :
Pozitia initial<'i de intindol'C .se rcfera ]a toatc sp-gmcntdc' prin:se in
sch,ma i sc ajustoaza de la pivoUi proximali b cci di-:.tali. Pozitionarea
inco:pc cu componentele de flexic sau extensie. Daca s ch-cma .an compo-
ncnta fl.cxie, segmentul se va a CUl -in cxtensie maxima ::a poi {' 1Consi,d0ra
componcnta .abductie-adductic. Dadi schema are compon t.a abducti(',
scgmentul 'C!Sitc pus in adductk. Pcntflu pozi i.ona rc, rotatia e<;tl' 1-uata in
con.sidcrcure ul tiJma. Daoa schema :arc com,poncnta rotati e cxterna, .scg.men-
tul va fi .plL'5 in rota,tie in tern a.
In cadz,ul schcmci d-e .mi car"C a'ctiunca sc 1nccpe de la pivotul di st<ll
spre eel proximal.
Deplas3!rca segmcntului in cadrul schomci cstc un vct: tor care .arc
directic i sens.
DirC'Ictia dcplasadi in <Hagonnla csle dit'c.cti:a optima :a mi dl:di pro-
duse de contracti.a optima a mu!?'chilor principali. Accasta dire.ctie cstc
denun1i1ta ,brazda" schemei. Cind o schema <>...Ste it1icepu:ta, prima care
intra in joe este Totatia, cane asigura ooraotf"ris.tica spira1ata a s hemci :
apoi :sc :asociaza celoelalte doua componente ale mi carii (flexiia sau cX lcn-
sia, abdiUictio sau :ad(ductio), ;pentr:u a df'oterrmina diagonala ci.
Depla:s.airea are i un sens, exi!Stind a a cum s"'\a aratat dte doua
S che-me pentru fioca re diagonala.
Se vorlw t0 de .,c;chet11'a agonista': atunci dnd mic;ca-rca S(' !('XCC'tiJ-a
c;pre poziO:a de oC'ontt ;_v tare, de scur.taJ'f', \ mu chilor. Numim .,-s,chcm{i
antagoniSJtii" s0nsul de mi, can' invc rs, in ,care mu)chii care s-an ourtat
in sdwma agonista acum se alun;ge sc, C<:\:p<:'tc>le lor de ins-0r\i( 'indepfurtin-
clu-sc. DaJ::-a, 5rpre exemplu, s-a on"3id<:'rat ca SJchema agonista flexia adduc-
ia rot.atia ex1t0rna pentru un anu1mit grup ,d(' rmu chi, schema anta o-
n ista va devcn i cxitensira-ahductia-rotatia i!n iclrna.
Schem ele de f:adli.tarc Kabat sint uti] irot<> :
- pash', de 1catre kinC'Iioterapeut, doterminindu-sc astfd Hmitclc
amplitudinilor de mi oarc ;
- activ -pri1n mi c.1rc libcn1, fara rezic;tcnta fara ghidaj ;

224
P
1 .,
f
;tcli\,J-p;L'-,i\ mi t\11\' Jilwr;\ d;tr cu glliLLl.i din partt;l kindo-
tl'mpellJtului ;
- 13Jctiv, cu :rczistcnta -- pentru cre terea fortei, cu saru fara intro-
duccrea unor momcntc de contractic izomctrica pe parcursul arcului de
m i a.11re.
ln l1C.: 1eral, mi carile SC' fac pe toata amphtudjnea posibila in si-
tuatiiS. c.cial(. se pot CX(" Uta si am )litudini mici.
,chnica de acilit<.urc \..abai a fos'i...in...l.1IT.Z.Cll1,..Qldific tVt Pl.'._diagonalQ
..Tr'xt ul" dh1:gonaki rcprczinta pozitia finala a mi ca-rii. -----
I )iuqorwla 1 flexie, extrernitatea superioaril (D
1
F, ES)
s, ;tpula : ricJi.care+ abductie +rota tic in sus
Hr;q : fll'xi<+abduqie+rot.ati<' ('Xicrna
(::)t : flcxiP, sau c xtc nsic, sau iJ11(>l)iliza.re
Pumn +dC'gcte : fkxic+dcviatic radial a
>oJi.cc : adductic
JJiagonala 1 extensie, extremitatea superioadi (D
1
E, ES)
Scapula : coborirc+ adductic+ rota\ic in jos
Brat : exlten.sie+:abdUJctie+.rotatic interna
Cot : iderrt D
1
F, ES
Pumn i degete: extcn.sie+deviatie cubitala
)olice : ahductie
Diagonala 2 flexie, extremitatea superioarii (D
2
F, ES)
Scapula : rid oaTe+:adduatic+rotatie in

SU.":,
Brat : flexie+abductie+rotatic cxt('rna
Cot :

idem

D F, ES

1
Pumn i degete : extensie+dcviatie raidiala
Police : cXJtcnsic
Diagonala 2 e.rtensie, extrem..itatea superioara (D
2
E, ES)
Scapula : coborke+ahductie+.rotatie lin jos
Brat : cxitensie+adductie+rotatic interna
Cot : idem D
1
F, ES
Pumn i degete: flexie+deviatie cubitala

r PolLee : opoza:bil degetelor ,
'J Diagonala 1 flexie, extremitatea inferioadi (D
1
F, EI)
Pelvis : basculat inlainte
Coapsa : flexie +addulctie +rotatie .externa
Genunchi : flexie, sau extensic, sau imobili7.at

. Pidor i de te : flexie dorsala +inversic

1
Diagonala 1 extensie, extremitatea inferioarii (D1E, EI)
Pdvis hascuJat indarat
Coapsa : f'Xl0-nsi0+ahductiC'+rota\i{' inte,rna
Gcnunchi : ident D
1
F, EI
Picior i dcgc'te : flcxic planta'ra +ever:sic
/Jiagonala 2 flexie, e:rtremitatea inf<:rioarii. (D
2
F, EI)
Pelvi" ri:dioor('
Coapsa : fkxi(' +abduc\ic +rota tic intcrna
Genun c hi : idem 11
1
F, El
Picior .i degcLc : flexic dorsala +evc-rsic
f Diagonala 2 e.rt ensie. extremilCltca inferioara (D:!E, EI)
{) Pelvis : oohorH

225
q
/0
C();tps{t : t'Xknsie+;tdduc\it' +- rut qic cxtcrn:t
Genunchi : idem D
1
F, EI
Picior i degete: flexie plan.tara+inversie
Schema bilateralli simetrica (BS)
Execu;tan'a bilaterola a unei diagonalc 1 sau 2 la mombrelc supcriryarf'
sau }'a mc>tmbrelc infcrioa:r<'
Arnhf'l(' mcmbrc cxccu1a t Ct"< at;d diagonala, in a ccla)i 'Scns (flcxie :--;m
cxtensie)
Schema bilnterulil ..dmet ri('(L rcciproca (BSH)
Ca la I3S, dar in timp cc run mcmbru cxPouta diagonala d<' fl<'Xie, <'<'L -1-
lalt executa pc cca d<' cx.tcnsi<', datr diagon:ala <'SU' ;K'<'Pa)i (D
1
s tu 1):.>}
// Scherna 1Jilaterolil nsimctridi (BA)
U.n membru <'XC'cuta D1, celalalt D
2
, dar am b<:>l<' pc flC'X i<' s.<HI extcnsic -
pe rnem brel<' sup0rioarc sou pc -cele infrioare
/],. Schenw bilateraUi osimet:ridi reciprodi (I3AR)
Ca ill BA, dar 'lin mcmbru fa1ce o dia gonaUi pe flexi<', iar ccHi1a1t m<"'m-
bru fan_' <X'.alal Ui diagonala ;pc extensie
f j ,Despicatul" (de la cuvintu1 englczesc ,chop") estc o schPma de faci-
litare carre amint te, ca lffi,i care, de spantul lemnelor cu ISe'OUrrca. D('!{'J
mi carea e:ste o combinare intre flexiJa. trunchiulrui supetrior i a me.m-
brelo.r sU!pcrio:a,re, solidarizaJte p.rin prinderea cu o mina ;a pumnulu i
ce'luilaH memibr.u. Se pleaca din : extensie trunchi +{s.pre exem phr
penrbr.u ,despk:a-t" spre .dreapta) D
1
E. membrul Sllltperior drept &i D:..!E
membrul superior srting. ,,Despicatul" este mai u or de XecllltJart dedt BA
/Jr Ridicarea (,lifting-'ll!") este o schema ou directia inversa ,dcs:pirntu-
lui". Sc pleaca deci de la flexia trunchiului superidr, combin:aHi cu D
2
F
a memibrul'Ui superior dropt
1
F acmu eDmbrului supetrior siting (p0n-
tru tridicarea spre dreapta). Acea-sta schema esrte mai u or de executat

r dedt BA

l
'J Flexia trunchiului inferior (FTI) este o s,chema de flexie a rtnunchi ulu i
inferior care combina scheme flexoarc bilarterale asirncllrioe ale mem brclor
pelviene (de exemplu, .pentru flexia spre drearpta. a trunchiului sc com-
bina D
2
F a membrului pelvian drept ro D
1
F a celui sting)
Extensia trtmchiului inferior (ETI) estte realizata prin combinarea sche-
mei extensoare asimetricc bila:terale (de exernpl'll, .pentru extensia spn"
drcapta &' tOOIITibina D
1
E a membrului 'Pf'lvian dlrept cu D2E a ccl,ui sti ng)
Pe aceste scheme Kkib'at, de faaiJiitare proprioceptiva, este :cru mar
indicat sa sc lucreze tchnicile de facilitare ale exercitiului fizic discutate
deja. Se va obtine astfel un rezultat optim in ceea ce prive te amcliorarea
fort<'i mu:scuhtiJ'f'.


4.3.2. Metoda Bobath

Pornind d(]a studiul dezvoltarii neuromotorii a co.pilului nonmaJ. in
paralel cu obscrvarea PC'IimrbarHor motorii determinate de p.a.ra1iziilP
s:pastice infantile, sotii Berta .<:>i Kar<:'l Bobarth clalborcaza, cu p('ste 30 de-
ani in uma, metoda care lc IJXKt'rta numcle. Extind apoi aplica:r('a ei $i la
adult, in sinldroamelf' spa:stkc, dcs-criind pe larg, intr-o mka monog.rafi<'..
un compl('X program kilwtologic de' recup0rare a homiplegicului adult.

226
Pl'lltru u\ii Uobath exista patru l<11ctori cart' illtcdcr..dni. IWrf,w-
manteJ.e motorii normalc la pacienHi cu leziuni cer<...b.r.ale, de neuron mqtor
cC'ntral :
1. Perturbarilc senzitivt>, .r spectiv Hmita rca: sau blooar0a compl<'ta
,l :1f0rent<'lor sC'nsibilitatii :profundc i superficiale, ceca 'OC ak t<. a.za con-
trolul poSJt,urii coi,pului, cchililmului, tonusu1ui .i miL)!Ca,rii volunt.;ln' -- sc
; Jit'rd deci engram cit' S<'nziti\'l' (n'zi ,.lbzcle fizio1ogkx''').
2. Sp;L')lidtatc,a, 1ca dcct al S ca.parii J'eflPxC'lor m( clulan' dl' sub co11-
: :)lul inhibitor al cc'ntrilor superiorio
3. P{'rtut ban'a mcc.anismului pos:tura1 rdkx, 1carc Sl' fot nwadt in
nrimii 5 ani d0 \'iota i cn:rP asigura poziti:a corocta o capului in spatiu i.
in rap(wt cu corpul, r<'ac1iile d<' l'chilibru, f'a i schimbarilP continlll.' a}{'
t! mu:sul u i m us.cula r, ca mij Joe de ,protPc\i'c continuA 1con tr'-l for dor gra yj-
tationalC'.
4. Pict1Cl<.'rca mi!'?carilor s-elective sau di criminaiivc, ceca ce s.e ,tra-
duce' prin piC"rdcn'a nbilitatii, a engtamelor motorii {VC'zi ,,BaZ'ehfizio-
logicc>").
T.ratanwontul accstor bolnavi .se va ha7.-<.l pe rrolitaka cdor paJku fa:c-
tori de nmi sus i. de2i, va avca ca principii ur:matoarclc :
- Nu sr> urmar<'SW tonifiPrPa \'lY'UJWi mU'S'C'Ul:ahtri, C'a'rr> d<' fa;pt nu
<-'Stc .pa1raliza:Ui, ci schtmbana s.chenwlor. modalitatilor d<' mL){'<-t:re anor
male ale paciPll'tului.
- Va
0
trebui inhibata sau suprimata hiperiX'activiJt atl'a tonica
flexa g-encrato arc d0 spaiSm.
0
rc-
- Utilizarca posturilor sta1icC' rdlc:x-inhibitorii ale ton'l..Nului mus-
cular trehui<' <:'vitata.
- Sint indi oatc num1ai mi a rilc reflcx-inhibiltOl'li, care nu numai
ca inhiba ,re.actiile poshlralc anormalc, dar in acdai timp fnciHte:aza mi -
dirile active automartc i volunta,rc.
- Exista in cadrul posturilor .anormal0 aJ0 bolnavilor spa.'Stici ni te
adcvaratc ,pull'ctc-chde 3lC' control:ulu1" (Bobath). -asupra ca,rora dacl se
actione'aza sc rca
1
lizeaza n?-ducerca spastidtatiii <"ll faeiHt:Tr'(lla mi carilor
active.
P:dncipalelc ,,punctc>.....chcie\' sin1t nroximi<.lle : gitul i coloana, umarul
:'?i oldul. Sint cazuri cind c poate ohtin0 r0laxawa sparstidH'rtii 'l.ltiliiind
,punidte-icheic" distalc 'oa : pumnul, ,glezna i deg'C'tC'1e miinilor !?i ;pi-
cioarclor.
Inca de la inccputul tratamcrutului P<"lliru reducoiX'a s.pan'tiiCitatii,
pacicntul \'<-l iiX'bUi sa-i fo}os.ea ca lllUSl'Ubtura l11 c<'le.' m ti difC'ri,tP 1110-
duri, in cdc mai variate scheme de mi c lTe.
Pe baza acestor principii, autorii i i n'lalizPadt metoda de lucru.
In general, pozi.tiile n'flex-inhibitorii slint total sau doar partial (mai
ales) opusc posturii initiale anormale a pacicntului. Dar trcbuic inteles
di metoda Bobath nu inscamna ,.a.1eza-rea'' bolnav
1
ului 'in 131ccsrte posturi
reHex-inhibitorii - Irespetctiv re.alizarC'a unor pOSfluri pasivc -, ci mi -
care in poS!luri rcflex-inhibitorii.
Un rol imponta:nt in metoda Bobath il detin refl.cxele asimetricc io-
n ce ak' gitului $i rotatia sau rostogoli-rea trunchiului din dC'cubit ventral
'in dorsal sau inVt rso

227
Citcv a CXL'mplifiC:tri de aplicarc a mdodci Uobath :
Combaterca spasticHAtii flexorilor la trunchi i tbr.at sc Tcalizcazfr
prin cxtensia g.itului i colounci, rotatie cxterna a bratului din<'llumar,
extensi-a cotului. Continuare.a rcducerii spa!Siticirtatii pe flexori sc obtin<'
adaugind e:x1x?ns.iB pumnului supinatici .abductia policdui.
0 spasticitaU' pc flcxorii 0i cxtcnsorii nwn1brului inf('rior <st<
combatuta prin alx1ucna ocu rot.atic cxterna i <'"Xit<'nsic in old i gcnun chi.
Spasticitatea <'Xtcnsori'lor mcmbrului inf0rior distal ('S/t.( comh t-
tuta prin a.<:;ocien'a la schema de> mai sus a dorsifkxiei d<g< tclor i gkz-
nei, ou :abduct.i:a haluc<'lui.
0 importanta srh<>ma reflf'x-inhibitori<' ("Stc ro1.atirt <'<'"nhirii s(':tpn-
larc contrara pclvisului si invors.
Etc.
Aces.tP pozitii irebui c combinate cu mi!)diri active S.(lli pa iv-aotivc.
pentnu iCa padentul sa ajunga sa .,simta" mi<;;carca normaHi, eX<"CUtatrt cu
un efort normal.
Despre metoda Bohath va mai fi \ orha in ultima parte a a tei dirti.


4.3.3. Metode ,speciale"

h?a cum aratam, sub aceasrta denumi:re sint curpri'I1Se :toaltc metodelc
cu rtehnologii mai deOSbite, in general care 'tlti1izeaza diverse ins.talatii
sau co plexe de exercitii fizlce speciale. ln 31Ceasrtil eategdrie intra meca-
notena:pia, scri toter'apia, hidrokinetoterrupia, ergotc:rapia, sportul tern-
peutic ate.

4.3.3.1. Mecanoterapia

Acest termon arc in kineiologie un dublu inteles : stricto sensu, me-
canoterapia reprezinta un tip deosebit de .gimnasti.rca medilaa1a prin intcr-
mcdiul uno'r aparart.e mecanice baza,te pc sistemul pirghiilor, care diminua
sau cresc trav.aliul muscular, apa;rate actionatc. de IorVa. mUSICUla!ra a pa-
cierutulu.i sau de o forta eX/ter.na (motor c, contragreutati, Iorta unui asis-
tent tc.). Aceasta metoda a fOSit introdusa de medirul suedez Jonas \Vil-
helan .,Zander (1835-1920), care, in 1857, fondeaza la Stockholm UJ1
tnstitut de gimnasti!cli medioo-mecanica. De fa!pt, in celc ICC UI'mcaza noi
vom UJtiliza termenul de ,mecanoterapic" in accst sens, gindindu-ne la
,tchnica Zander".
In sens mai la'rg, coala franccza ingloboaza fin notiunea de mecano-
tcrrtpic .toatc mctodel0 C'ar<' utiliz<'aza divers<' instalatii, aparatc si.mpl0 s m
complexc etc. Ac;tfel, 1n raf:ara d<' tchnica Zand0r propriu-zisa, in mcc.ano-
terapie este indusa i utilizarea scripctilor, a arcuri1or, cu tilor RochC"r,
meselo r s,pecialc de kindotcrapie, a bidd0tclor ('J gometrioe, pa1:i,ndor,
pernelor i plan etelor etc.
llVIeC'anoterapi:a ,tip Zander" a fost introdu.c;a i b noi in ta ra l'n cli-
ve!'Se saH de gimnastica, ca i in unele statiuni 1)..:1.ln<':are, chi:ar inaintc-:1
primului razboi mo.ndiral. Metoda in sine este abandnnata Ide mrultc ccntrc
i servicii de kinetote-ropie de mai bine de un sfcrt de veac. Toltu i. p[trti
din tehnologia acestd metodc mec-<1nice sfnt r<"ga">itc> fn arpnra1u1 a mo-
derna de azi pcntru kinetot01 api'a de T('('UP<'I'<lre.


228
J. \\'. z md('r cr<_'ast patru tipuri princip tk dt ;q><tr;tk
a) aparate :pentru mi Ari activ(' (penhu nwmbrul su1x rior, .nH m-
brul inferior, tr:unchii prnrtm1 mi ea1 i d<.' b.1 l.ans) ;
.b) aparrae pentt mh"C'al'i pa.c. :;iw ;
c) aparato pPn IDl.I m ts.aj Jn('('anic (h' tnarte tipurik (vihr;ttii. t;q'J ,ta-
mont, IPrtrisaj, n<:'kzir(') :
d) avar0.tc or1.opc"Cli<'<' (dr r<'dr<''W'C' pa'SiVa si d< rrdr("-<ln' ;JctiY<vl.
prPC'Ulll si ciieV<l ap.arat,(ptnt:ru mtt<-;\Jri"ttoril< In IScolioz<').
J11 totnl rxistau prs:t<' !)() d!' 1inuri d< L"'>tf<l clt' ap;tr;tle.
:\l<t()rJ:,],,L;i;t utiliza;Ui d<' Zand("r mai ;1n ;tzi dnar o v;tlo;tn' istorica.
:M<\toda a rc.;u<-;cib11 nnm('rc,tsl' critici n<'J"tiJwntc, c;tr( d< ;\ltfd ;111 iu"-
tifi.cat scoaten'a din 11z ;1 :t.p;trat<>lnr Z:ul'Ckr. J;rt{l elk\';\ din ;t('." .k
critici :
aparatudt co<-;tisitoan', actl<'a.)i nzultat0 putind fi n1)\inutc si f{ir<vl
ajutorul c1 ;
nu .-mtn'JWaz;\ 0for-t11l volunt.a:r;
- sistom de lucru monc}ton, caTc-1 fncc 'fX' parciC'nt a-'i pi.arda clc -
tul de repedc> intcn sul ;
- man0vrat'("a unor aparatf' t0 chiar pcril('ulo<.l<>a, putlncl dc'1rr-
min:1 a0cidcnt0:
- nu sc pot obtine roz1llLvto la f0l U<' hurw en prin prngram(lo dP
gimn.asticA ;
- nu sc poatC' realiza mi c<trPa gcn0rali:'t, a 1ntrogu1ui corp, d doar
po scgnwn tc.

4.3.3.2. Scripetoterapia

Exista doua sisrtenw d<' .realizarc .a srcripototc1apici : sistcmul .,<-ini-
peote-greutatJe" i sistcmul ,s.cripctc :recip.roc'", 'l.ltiJizat in li:ohni:_ a kindica
auilo;pasiva.
a) Sistemul ,scripete-greutatc
1
'.Utilizn:rl'a acC'stui .sistem {'Stc reuno -
cuta de secole pcntro fadlitar<'a rnarnfpularii unor .grcntati in timpu1 di-
verselor activiHiti umane. Preluare-a
acestui sistem de kinctoterarpic a
urmarit, initial, sa realizezc rczis-
tenta unei mi ari printr-o grcutatc
legata la capatul unci corzi n'flec-
tate peste un scripetc i prinsa ]a
celalalt capat de segmentul in m-i -
care (fig. 4-9). Sistc>mul permiic d<'
asonwnca, prin acc]ai montaj, dar
cu mi carea an sens invcrs, facilita-
rc>a accstci mi dtri p!n;vt la rral izar<'a
mi carii rpasivc.
Scripetoterapia in general are
marele avantaj de a modifica direc-
tia unci forte, fara vreo schimbare
a marimii acestci forte.
Fig. 4-9
Tcorotic, circuitul ,scripcte-grcukvte" sc .poatc aplica ori:cai'Ui scg-
mcn.t al .corpului, indusiv capului !-;>i t1 nchiului, cl<tr in pr:\rtid\. ol (<.;te
folosH mai ales in exeTci'i il< kindle<' :111' nwm hr<'lor.

229
Hczi:-.t . n\l pc care o opUIH-' mu chiului grl'ULlt('l din :-,j-.,tlmul ,..<.;lTi-
pC'tc-.greutate" e-;te desigu:r cu atit m.ai mare, ('U cH txutatoa cste mai
tnare, dar cste in functie !?i de unghiul fa cut de vectot,ul fort(i 1cu axa
lungfl segn10n1ului mobilizat : cu cit aecst unghi (_ te mai a1proapC' de n0,
l'C'Zi'stcnta \a fi .mai mar<' ; IOU !('.it vc> ctontl fo:rtei va fi m,._li in prelungirC'a
;IX<'i 'S{'gnwntului. cu .at\t n'zis.t<'n\<va fi 1nai mi.: a. :\n ast.;.l -"l' m.ai poate
t x pyj ma si in rt' la \i<' cu m <1rimol a d i c.;,t an< i d int.n \'PC'\() n11 fo1\l'i i art i-
<nLLti;l t\ll't' mi':'ca S{'g,m<ntul (fig. "l-10). Pcntru a limila \ariatkl .a't"tac;ta
d<' fort-a musculara d{-a lungu1 curs{'i d<' mi. c.<.u'<' a segnwnlului, Ch. Ho-
dwr propU!W sa SC' lU'Cl ('ZC' CU nwmhruJ l'OS.JWdiV .SUSj)C'll(bt, mi C<Il'C'<l
( 'X<"'CUtindu-s<' 'P<' ori zon tala. ungh iu1 Vf'\: toru lui for\.a rfM11i n ind on nla-:;i.
Autorul nunw)t<' acc>si si lC'm ,bra ul scri:peklui", car(' {'en in"'a un mnn-
taj mai comp1iC"at, cu o bohina marc turn:anta. lclee.a in tSin(' ram'in{' insa
valahila, dar rca1iza:ta nu dupa si:stC'mul Roch0r, ci prin susJX'll:Clar{' obi -
nuita. Totu i, CL'ca .('(' car.acterize:aza si'3temul ,s:cripetc-grC"urtate" C'St(' f:ap-
tul ca ol pcrmHe :sa se mcntina o aceca."?i Jorta, pentn1 o gr0ntate (rczis-
tenta) data, pe tot parcu1--sul mi arii, spre
deosebire de 'Ceca cc sc intlmpla in f>is-
tem:ul montajclor cu arcuri sau clastice.
. . Forta la scripetc nu va varia in functie
de lungim<'a corzii sau de fluctuatiilc de

R










li'


c

Fig. 4-10 - Mi:irimca rczisten\C'i
(R) opu.c.;e mu)chiului cvadriceps
in func\ic de pozi\ia gambci
(Ra > Rc i Fa> Fe) (dupa
J. Colson).
l ungi.me . ale acestcia in timpul exctirsiei
mi'!ycarii.
1\1ontajclc scripctoterapici sint cx-
tnm de dirferitc !?i se realizeaza dupa ne-
cesitati pcntru fi.ecare bolnav lin parte. Sc
utilizeaza 1-2 sau 3 scripeti, pentru a se
: adapta coarda la mi carea dorita din po-
zitia dodta. Prin:ml scripete - eel in le-
gahira cu scgmentul de corp - poarta
nUJinclc de ,scri'pete de receptie", ceilalti
fiind ,.scripcti de transmisie". lata citcva
exemple de astfel de rmontaje :
lVIontaj 'CU un scripcte (vezi 4-9)
Montaj cu doi scripeti (vezi
fig. 4-10)
l\'Tontaj cu trei scripeti (fig. 4-11)
Montaje cu scripeti in cu ca
Hodwl" (fig. 4-12)
Din tchnidi sint cunoscuti 1i scri-
pctii mobili, oe u rol de a 1nlesni ridicarea
greu tatilor.
ln fig. 4-13 se poate vedea di forta
nc'cesara rididirii unci grcuHiti cste ju-
matatc din acc'asb. Introducerea unui nou
s:cripete reduce din nou forta.
In kinctologie scripetii mouili Ia 0 u tilizare limi taia doa:r la situa-
tiile in care cste necesar sa suspendaun cc)r.pul pacientului, ci rcducind
cfortul de ridicarc.

230
J\h-tnlLt .,stTipch'-gr<ULl'k" ;u , utd11.itri in 111<1i !ll\1]\t' ll\)it'C11\t' ;.;.i-
netologicc art1t en cara:ater te.rapcutic, dt m.ai ales r<.'f2Uperator. De a!:>e-
menea, kinctoprofilaxia introduc<' in uncle programc ale sale aceasta me-
toda, rni antrenamontul spor.tiv de nltfPl
Prindpalcle scopuri 'in care ('!Sic ulti1izaUi .metoda sint :
- crc')tfa<'a fortt i mus c11lare prin tthnlea cxetTi\iilor cu contr;trc-
zis:tPn\,<1 progresiva ;









Stnpl'ft
llr-





1 , StiiPII't





Fig. 4-11 Fig. 4-12
.
'I
,,,;,;
-



Fig. 4-13

- cre tcrea amplitudinii de mi .are afntiJculara prin tehnica exerci-
tiilor dinamice cu tractiun<> la in;i,tul rursei ;
- .realizarca uspcnd rii introRului corp, da1r rnai les a unor seR-
mente, penrt:.ru a lc s.ooate d:c' sub in.fluenta gravitatiei (a se vedea ,Sus-
pensoterapia") ;
- realizarea tractiunilor conti-
nue sau discontinue ale membrelor sau
rahisului. Exemple: tractiuni1e ("U
broc transosoase !n ortopedic, tractiu-
nile cervicale cu dipastrul Glisson ("tc.
Ca tehnidi de lucru, metod
,scripete-grcutate" cere sa fie cunos-
cu te )i resrpectate oiteva principii :
Locul de aplicare a corzii pc
segnwntul de membru care va fi mobi-
lizat ('Sil' important : eu c1t va fi mai
distar de articula\ia in mi carc, cu atit
va solicita 0 for\[1 musculartl mai J11i.lf('.
U n corect 1!11011taj sc' rcalizcaza
doar n cu ca Rocher sau in alt sistem
care sa penni ta acro je in eel putin

Fig. 4-14
trei planuri, cu aUt mai mult, cu cit ideal cste s:1 sus}wndtun mcmbrul
care executa mi!?carca. Prin pozitionarea pacif'ntului, in majoritatea ca-
zurilor reu im antrcnanwntul pe orizontal<'l (fig. 4-1 4).

231
Jlcntru (Tl' il're;l for\<'i mu:,t'llb:' <.;(' tt 'iLl'<lZ[t r,>zi'.!t'l1\a .m.:rxima
(l\i\1) (in kg) a .gru,pului muscular I('C 1Lrmoaza a fi .antrenat in montajul
fixat. Apoi, 'in functic de schema alcrasa, sc w in'Cepc cu 1/3 din RM, apoi
S(' tr('('c ]a 3/4' din RM, pcntru m la sft itul edintei sa ISIC :ajunga la
1 H!\1. R!\1 Sf' rPte toa71i sapU'rmjnat De:.c;Jgu:r !pOt fi utilizatpen!tru dinta
d(' "crip('tokrapic i 11t.< sdwnw, cu alte fractiruni de> lucnu di
1
n ll.!\-1.
"!i: cart>;t St' ('X('CU'L[t 1ntr-l:,1 ritrn impri'm tt clt I11Pironon1 sa1u de
..,) n t:Hb ;L i-;kntn1ui, dup{l muzidt ( u ritrnuri varia bik', dup{l ritmul rc:>-
ni:atnr tc. .
1
\Cl'a ;t{t rni carc l<1 scripd( poatc> fi d(scompusa J:n p(ltru
t impi : T7 - contra:ctia clinamic[t conccntrica a agoni tilor (mi carea de
h:lz{t propriu-zis{J, pentru care S-<t ffltcut rnontajul) ; T2 - oprirc la ptrl11C-
t ul maxim ;tl cxcursi ci in contJ actic sta:tic[t, mu hiul fiind cu fibra scur-
t:lta; TJ - mi c:lrt'a d<' Tevenirc <Spre pozitia initi:aHi. cu t1ungi11('a imu -
chilor agoni)ti sau <'ontractia corucentricii a antagoni)'iilor (daca greutatea
nu estc destul de ma re pcntru a 'realiza rpasiv rMurul) ; T4 - opritre in
pozitia de .repaus 'Sau momcnrt de ,tinct" -in contractie :stn tLca a agoni ti-
lor, care, .sini cu fibra alun.gita.
Variatia cclor 4 timpi va dctcrmina ,riumul : o schema TJ-T2-T3-
T4 dMcrmina un ritm lent; di.spariti.a lui T2 f?i (sau) a lui T4 va druce
la un riim rapid. Variatia celor 4 tirripi va accentJua i efootele rurmarite;
asHL l, prdungirca lui T2 !)i T4 cre ie mai J<lp1d forta musculara a ago-
nistilor.
$odintde de scripe;to:tcnapic .se executa de 1-3 ori pe zi, motiv
pcntiu care instaaatiik la ;patul boln.avului ls.int deosebit de utile.
b) Sistemul ,scripete reciproc" por:mite efectuarea unor mi o3.lri ruu-
topasin. PaciC'ntul. cu ajutorul unui . membru slmartos C"are ,reprt-zinta
bratul for\ei, tracti<mc.aza coar.da scripetc1ui, .care: este prinsa 1a oeHilalt
capat de rsC'gmentul cc urmffiza sa fie mohilit.at pasiv (1bratul ezist(llntei).
Awasta mobiliznrc poat0 fi de doua fduri : '
- autopa
1
siva si1netri<ca, dnd mon:tajul realizeaza m:i canoa oamhclor
mcmbre (sanatos f?i bolnav) in acelai .sens - m0toda care urmare te
puncrca in valoarc pcntru facilitare a reflexelor colateralc ;
- .autopasiva asimctfiica, cind mm1tajul rC"alizeaza mi rariJ.c ('('}or
doua membrc in sen.<;uri inver.sc. ,
Sistcmul ,,SJcri pcte r<"ciJproc" C"Ste fo]osit mai alin mobilizarile au-
topasive ale mermbrului SU}JE"rio:r.

4.3.3.3. Sistcmul Guthrie Smith

Reprczinta utilizarea .arcnrilor, 'rt orturi!or, bcnziJor i cordoanf'lor
c lasLc'lca n zisil'n\il IU ca fortii d(' !U!'acti un .in caclr-ul ;pro ramdor kinc-
tice de recupcrare musculoafliic'ulara. Auto.area acestui sistem (cunoscut
<.:i sub nume1e elf' ,.spring-therapy") a creat o c>ric de arcuri in spi1 ,ala de
di\ crsc grosimi i lungimi, cu montajc in seric .s.au 'in paral-el, dezvol.tind
o intreag;.1 mctodologi(' kinctokrapcutidi prin utilizarca acc+stor insltalatii.
Dup[t {'tun sc otiC', un corp clastic ('arc, cordon cLastLc clc.), sutb in-
fluC'na unci fork cxtcrnc> (,so1icitare"), ii modiftca for:m:a -spre cxem-
pl u se lu n.ge.<;;te -, .pcm:tru :a reven i 1a aspootJU1 initial odata cu inceltarea
solL i.Uirii. Gradul clc defo'r:mar<' .(de avungire) es.tc> proportional ICU ,con-
sumul ck t)1wrgie" cana :det(rminlai: dcforrnarc>a. Daca :consumul de ener-


232
gie estc prc.a mare, dep t;:;ind limita cxtcnsibiliti't\ii arcului, sc instalcaz<'t
o dcfor.mare. irevcrsibila.
Arcurile utilizarte in s.istumul Guth!dc Sm1tih sint ctalonutc sa n'a-
lizeze intinda.ri pina la o anum ita lungimc, sub forte de 25, 20, J 0 kg <:...,t:c.
Pestp a oa.st.ii lungimc, ar eul arc un stop co1rc-l bluclwad1, l'\'itind {ll-ior-
marca lui iTcvcrsibiUi.
Capacirtaka de 1-)().licitar<' a lllllli ;trc dnpinck de m tkri;dul clin c-;tr('
cstc conf(_ tionat, grosimca sirnwi, di;LITW!Lrul spirci )i luttgi,:<w:t lui (nu-
ma'rul de spire).
Asocierea 'in parald a dou:1 ;1rxmri d(' 10 kg, de <'X<mp:u. n\.dize tza
un arc care rfu5;punde :unci solir:iULri pinft Ia :ZO kg. Acd<' tsi d()wl. ;trTlll i
puse in ser.i.c injumartM.esc efo.rvul dP in1inderc.
Sistmul kinetic ou aneuri cstc -utilizat pcntru trci obiedi\'e prin-
ci:pale:
a) Cre terea fortei 1nusculare, pri,n cxc.rcitiile de in1indcrc a arcu-
lui sm11 de opunere trepta.ta Ja rcvcnirea lui, rmlizind contractii co.ncen-
trice sau excentrice,. in functie de .montaj. Oprirca din CThr-sa dr' r<"'venirc
a aroului neoesita o contractie iwmotricii, cc se pooc face 1a cPlc m:ai d i-
vense lungimi ale mtlf.'chiu1ui.
Exista doua dczavantaje in rea:lizarca ac<...-stui obiccii'v prin arcuri.
ln !}lrimlul rlnd, este vor'ba de faptul cii rezistenta oriocar:ui :resort crP i.e
,pe mAsu.Ta ce rtroctionatm de el .. C'Slte :dcd mai mica la incoputul cursci,
decit la sfir rtul ci. In acelaf?i timp, dacii considecrm g.rupul mtL ula!r ago-
nist care exCUJta rtmvaTiul de inltindere a reso:rtuJ.u;i, sc fjtic ci forta lui
scade pe masl.llrA ce mru hiul sc .scurtc:aza. A ar, rezitst<:. "n..ta resortului
te, in t:imp oce forta lll/U chiului iScade. In cest fel, daca resor.tul esrt.e
mai IPUtin e1asti'c sau forta anuscula'ra mai slaba, nu se va pute'a artinge






















Fig. 4-15

amplitudinea maxima, de mi -carc. Cel dc-al cloilca dezavaTitaj consta in
dirficultatea de a avca la dispozitie un numar mare de a'I'Icuri de dife:riie
rezistente, p.entru a lc putca adap1Ja dive:n;>ilO'r !lTIIlL)Chi cu forte artit de
felll.lri1e.
In fig. 4-15 sint schi\,atc dtcva montajc pcntru tonificre musculara
cu aj'lltorul res o.ntu:rilor.

233
u
0

b) Suspendarea tmui mcmhnt lin sistcm el:astic pc \"Ct ticala s-e. de-
monstr.at ca solicita cxdtabililtatC"a muscu:mt a 'in cu;rs.ul ()Slcil:atiilor de-ter-
minate de reso turi. Aceste oso.ila ii provaac.fl. 'in:tind.cri dC' mu chilor, de-
clan ind rcp0tat ,,stretch-rcfle.t:-<'lC'". Penti"U accst obi'<: tiv l"C'zis:t.enva .arcu-
rilor t1X'buie 'C'aloulat.a 1n raponl .c u greut;atea .)11\'mbntlui in aa f<'l, incH
intindt'na pirchr '-'{t fi<' nwdi(' (ntl L'ompl.t'ta). in < II'<' c 1z ol'ieP mi.se.:.IT<'
acliva, cit de slaba, e-stc posi-
G
0











Fig. 4-10
bila .-:;i, iin plus, va fi amplii'i-
cat;l Ll fil'(\\l e oscilatie.
SusJwndar{';l in si-sten1
cLislic, dC'numiUi i ,suspen-
dan JWndular<'i", trPbuie dco-
sPbHa dP <'ea rigida, in .care
mc1m.brul est{doar suslras gra-
viultiC'i. Sub aceasta sw;pen-
dare penduladi pc vcrlkala sc
pot. executa mobilizari active
cru pasive (tot pc verticala),
intretinute E?i chiar amplificate
de rcsorturi. Aceasta reprezinta o metoda speciala de reeducare a muscu-
laturii foartc slabe, preconizata de Guthrie Smith. lmpingind in jos pasiv
membrul, se realizeaza reflexul de dntindere, iar Ja revenirea cu oscila'tii
participa !?i musculatura proprie (fig. 4-16).
SU!spendarea .penidulara estJC dcseor.i folo.sita i 1n. scopul relaxar.i i
starilor de spasticita1c musctlllara, de oo111tt1actmri murou1aore.
c) Cre terea amplituclinii unci mi cAri <"S1Jc un alt obieotiv al siste-
mului kinetk .cu arcuri sau dastiCX'.. Se trealireaza aleg1nd rtm montan 1n
care sa fie utili ata forta de 'rcvcni rc a arcului, pentru a f,a'Cilita o anu-
mita diroc\ic de mi care i chiar a ttt actiona la oopa:tul cXJcui"Sici a'rtiJCu-
larc din accl moment. Desigu:r ca in \3tOClia."'loi mod sistcmrul(poaJtc pronwva
mL carea pasiva 1n cadrul reculul ui IC1rc"Ului. Difi.cult..'l'tea constta in mcnti-
nerca unci !COrecte directii de mi l"C', oa i in alcgcrea unui al.l1C de va-
loare po.trivi,ta exer:citiului de exccurtat.
0 varianta de utilizare a tractiunii arcului pentr.u deooapta ri .arti-
Dula.rc este aceca tCare l!"ecurge la !1110ntarca iti axui memb.11ul:ui a unui arc
'intins care, prin forta de recul, va detcrmina o scaderc a pi"lC'Siunii 'intra-
artkulare, cu ameHorarea durerilor de la laccsl nivel. Arcul pcrmiite o lbrac-
iune discontinua (prin schimlbarC"a a1tc.rn.ativt<l a poii'ti,ei memhr.ului, care
1ntindc sau rclaxcaza 'Com plet aPcul), C'a11 c va action a dupa :modelul Kabat
de contractic-relaxare (w zi ,;Metoda .Kabat").
Utili7.area .corpurilor e1a s.tice in kinc;tologie nu se opl" te aid. Divcr-
SC"lc mi'ci ()rtczc cu arcuri .pcn:tru m:ina, divcr ii burreti s.au feluritelc inele
de ca wciuc, :tot pen
1
bru excPdtiilc mlinii etJc., sint de asemene.a la-rg uti-
lizaw, dar nu fac parte din sistem.ul Gu-thrie SmLth expus an acest sub-
capitol.

4.3.3.4. Suspensoterapia

Suspendaroa intregului 10orp SaJt..l doar a memtbt lor 1poatc rfi eonside-
.rata ea metoda kinetologica ,din rnomentul in caJre Guthrie Smith (194
i 1052) i-a stabilit ;reguli si principii mocaniec 0i fiziologice, oa i apli-
catij kr lJWcitin . Prin: ip;d;t ,., tlizarc a an sLl i nwtmll' c tl' de l st l:;t\\
cor:j>ul u rn{'mlmul dt' sub influen"ta g.ravitatiei.
Exista. m li :ml\.llt(' 1ipu ri dP suspendare :
a) Suspcndarea penduZun1 nu vcrticaUi., in cancordonul d(' s'll'SJ)('n-
dal'(lo ,mcrg<'" vf'rlirn1 in sus, prinzindu-'Se chio<1r d<wsuprn chin.gi.i ear('
sus\hw S('gnwntul. 0 astfd d1' s.n .;p: ml;tn' 1wrmitc ca mcmbrul susp<n-


Fig. 4-17 Fig. 4-18


dat sa a:> cilcJ:c' ca un p('.nd:ul de o purt0 i d1 alta a pozi\i('i de .rc'lpaus,
de iind un arc de cere inrtr-un plan vertical (fig. 4-17).
b) Suspendarca axialil,n care iChinga sc fixeaza la cxtrcmiltatca dis-
tala a mem'brclui, ia:r oordonul S<' acr aza dGaSup.ra ;articulatici de mP-
bilizatt. In acest fel ICOrdcmul va a\T"a dircctia oblicl, iar anemhrul se va
midescriind un arc de .cere in plan orizont:al (fig. 4-18).
c) Suspendarca excentricli, cind punctul de acro aj se giise tc ori-
rmde in afl(lro proiectici membrului suspcndat. ln accst caz cxtrC'mitat<'a
membrului tinde sa se dcplaseze sprc verticala din punctul de acro aj.
Capacittartca de mh:;.;care a membrului este ne t redusa (fi;g. 4'-19).
Din punct de vedcre mecanic, plasarea punctului de acro aj al cor-
donului de oospcndarc in rra:port .cu pivotul anticularr a:rc o mare por-
ta.nta pcniru fartelc care se stabilesc. lata prindpalele trci situatii mc-ca-
nice, cu valoare de ;principii :
- Cu cit dLrectia de tractiune n ;corzi.i via face un flmghi mai obtuz
cu vectorul gravitati<'i, cu atit trac iunea va fi mai mid1. Deci, cu cit
punctul de acroj se indepartcaza de pi votul
articular, apropiindu-se de chinga de us i-
nere, forta de traetiune seade. Cind cci doi
vectori sint in pn'lungin', 'SC' vor ani hib :
m0mbrul suspcndat va fi 1n cchilibru, uc"con-
tracturat (fig. 4-20 b, c).
- Daca punctul de acro aj sc depla-
seaza sprc pivotul articular, forta rczultanta Fig.
4
_
19

(:intre for ta de tractiune a corzii i forta gra-
vitatiei) va dete1unina o pre-siunc crcscuta de-a lungul membrului sprc
articulatic, marind prcsiunca de ,eoaptarc" articulara (fig. 4-20 a).
- Daca avcm un tip de susp('!ndaiT' ('XC0ntricll, rr(_zul:tanta fortclor
va fi 'centrifuga i v.a < ontribui la deeo'-aLp1tiaicr(u'la.ara (fig. 4-20 d).

235
Ace.sk! pn.nCipii lllL'CanicL.au ra'>.Ulll kiw..Loleraptutic, mqtiv .Pl'l1-
tru caTe metoda suspcndarii est.e deos.ebit de ag:rcalta de multi kinetoiogi,
dupa cum urmaresc un obiectiv sau altul :
a) Suspendarca unui memhr.u fa.ce posibila scoatcrca din activitatc
a musculaturii crnturii r pPCtive (cu scop dr fix:arf'), 'P<'l"lllitind actmni


//








u
I'
z
() ?

I
t

c rl

Fig. 4-20 Fig. 4-21


cx:clusiv de mobiliwrc aotiva anali.Uca pe ar.tkulati;a dorLta, cu oorisum
energetic reclus. Aeest fapt este dea.scbirt; de impo:rttarn.t 1pentru padenti
slabiti, cardiopulmonari sau cu forte muocularc ale membrulrui resp ctiv
minime.
b) Alcgerea tipului de suspcndare (pendulara, iaXiala sau excenlbftcli)
se va face tinind scamJa de actiunea celor trei forte : de tractiune a corzii
de suspenldarc, de grav1ta.tie i de rerultanta combimkii ;primeior doua
in mdrul paralelogramului fo:rt;elor.
Cea m:ai IUJtilizata r.amine susperu:laroa axialA, care da posibi:Uibaltea
efeotualrii tcelei mai m:arri :amplitudini de mi re, av'ind sufidenta actiune
de de.cda.piare, ceea ce o indLca in l"edorile artitoulare dureroa&e. In :a oeste
leziuni anticulare dureroa!S(>, de obi1cei, .:recuperaroo se inccpe cu exercitii
in suspcndarC' axia1a, pcntru a sc continua, dnd dur<:>n'a '-l diminuat, cu
cxercii i 1n si.s tJem ,sari petc-groutate".
Suspcndarea axiala in uncle montaje 1ucDeaza i asuJPm lig-amonte-
lor, ca:psulci, tesuturilor moi .pcriarr.ti culare, 1n general, reaUzind unele
corectii ale dczaxarilor (de exem:plu, valgus, varus, flexum) (fig. 4-21).
c) Din suspendare se poa:te fa ce un testing nusoular mult mai .rwl
decit iCel cu ootntLe 5-0. Acest ltes t. dcnumt ,tcs't RM" - tal .rezis tlentei
maxime -, a fosi IPreconizat de Ch. Hochcr i se executa ou un aparat
foarte asema:nA:tor cu dntarcle de mina cu arc. Tehnka es.te urmatoarea :
intr-un mon:taj de suspendare (pendulara s-au axiala) se fix oo.za tester-'tll
in functic de mu chiul de tcstat ; sc exeCUJta La rind tf'ei mi cruri de in-

236
Li'I1SiJtnte maxima; valorile (in kg) int adi ion 1te i suma impartita la trei
pcnrtru a obtine valoarea HM, a.re va fi apoi urmairita in tilm.p in teadrui
prograrnuilli de reoupe.rare. Valoarea RM tc tatA este impoTltanttl pentru
a se putea aprecia coreot gre.utatile utilizate in s.istemul ,scr pete-
greutate".
d) Suspend:area memlwc or superioarc es.tc o metoda uuxiliara deo-
s.cbi.t de im,ponLanta in 1terapia ocupationala. Susjpen:dar<Xl pl'ndulara a an-
tobratelor dcasupra mL'Sei de lucru elibcroaza miinile care <-'Xe'Cuta wti-
vitati <'rgoh'rapinin cazurilcscn_'rc dldcfkite functionale musoula1rc.

4.3.3.5. Tcrapia ocupationala

ln primul razboi mondia1, anwricanul F. C. Reid introduce te11menul
de ,crgotor.3jpie", pentru a denurni o metoda de kinetotempie pentru tli-
vcrse tulbu:ralfi fizi.Jce sau rnintale - motoda 'Care uitilizeaza {'Xerdtii i
procedee fizice din diverse activitati umane obi nuite (de munca, de viata,
de diver:tismcnt ebc.).
Ter.me111ul de ergoterepie a fost prelUJa't de coal:a f,ranceza, di in
S.U.A. el fUS'Se deja inl oouit, de catre G. E. Barton, cu IaJoela de ,ter.a:pie
oc pationala", considerindu-'Se ,ergotorapia" ca fiinrl un termen prea li-
mitativ (exerdtii doar din sfer.a rnuncii). Mentinerea 'in paralcl a .teu:une-
nului de ergoterapie in un.ele ta ri cstc justifkata prin fatptul ca. in lmnba
groooa cuvintul ,crgon" nu irtscarnna neaparat munldi, ci aotiNitate fizi'CA.
ln Germania metoda est:: denumi.ta ,,Beschiiftigungstherapie". Tenrnenii
de ,terapi:e :artizana1a" sau ,praxirterapie" nus-au gener.al.i'1Jalt. -
Dei considerata o ,metoda speciala", terapia OCUJpartiomua ll'etPre-
zinta de fapt un complex de metode de o mare variabilitate, dar cari i
mentin totui individualitatea prin scopul urmarit i prln parrticu1aT.iJtarfea
procedeelor utilizatc.
P!rincipalul scOIJ) urmari>t este efacerea mobHitatif, s:ub ;toate aspec-
telc i componentele ei : ampliJtudine a: Urulara, forta i rezistenta mus-
culara, 100ordonlare 'i?i a:bilitate. 0 imUcatie de mare V1a!loare a ergoterarpiei
rami.ne patologia psihica - de altfel cea mai veche utiliz1aJre ra acestei me-
tode in ideea 1recupera,rii. ..
In multe tari tterapia oaupation:ala a dcvenit o ladevarata specia1itate,
clreia ii s1nt destinate cadre rprega,tute lanUJme, rn.um:ai in acm sta directie.
A'stazi multi recupe:rntionh;;ti considera ca, !intr.:..urn &erviciu de recuJ
pcra're pentflu mari defidenti motori '!?i handicapati, seotorul de terapie
o:upationa}a trC'huie sa O'Ctl1PC CC'D. mta.i mare pa'fiW, dlatorita e{itcicntei deo-
<chitC' a aG"stci metodf'. De> altfc>l, in .prczc.nt acC's;t C'Ctor a inglohat prin-
cipalelc aotivitMi >ale reoupcrarii medicalc i so'Cio-profcsionale, cum ar fi
evalu:a,roa functionala compl,cx.a i kinetologi,a.
Exi<;'W doua a specte distincte ale ergoterapici :
a) ErgoterapLa zisa ,specifidi" unma re tc selectarea acelor aclivi-
tai Cta'rc> au un maximum de adresabilibate !?i soliciJbare asupra defiJci:tului
functional al padentuJui. Desigur, aJce.site activiHiti sint ale!Sie pe tot
parcti:rS> Jl procrsul:ui de recupera re in a)a fel, incH sa ,corespunda mcreu
rapcH'itatii functiona}c re.stante, Sa Se adapteze graJd:ului i formei defi-
citn]ui.


237
se
b) .r:;rgoteJ apia Zh"'>[l ,.glolxd[l", ,ocupa\ionala" sau ,Jw->ptcific.i'l" nu
se adreseazA rpropriu-zhs deficLtului functional caumt de boolA sau accident.
Ci r<'S'tului orga.nismului sau n.mor tulburA:ri complemmtaaX'. Spre exemplu,
un .pacient cu o parelizic de plex br.ahial al mombrului superior drept va
urma un inrtcn:s program de terapic ocupationala pontt,u format'(a lbili-
tatii m1ini'i stingi, oa i p0ntru formarea unei .noi <oord<mari n h1trr gului
corp, in ab&'nta pro'Otic 'a unui nwmbnu. Dcsigur, in ae0lai timp umpi:1
ocupation:ala sp<:.,cifidi s<' va ocupa inien.s d0 r0cupeJ nrPa func\ion 1Ht :1
mnmhrului bmhial dr Ppt.
Pr<'scri('r<'a (rgotcrapi(i nu estc dd<K' impla, 0a JH'<'<'-.;itim:l :
1. 0 :anoliza precisa a clefi:citului s.<l'tl handic.apului paci<'ntul.ui ))('
baza unui cXaTiwn dini1c i a unui bibn\ compl0t : ;ma:tomic, kir\('t()l(lgi .
psihologic, aciali profe!-ii<mol.
Ex-cl!Tninarea clinkii i cparadirnka a inlrcg.ului orgarnism, p<ntru 1111
diagnostic complet (i11l 1usiv <:oafectflirile), apawti1w rl< sig.u1m('di.cului. Bi-
lan1Jul complM: aT reveni oadrului specializat, Prgotforapeut:u]ui au, in
lipsa accstuia, kinct.oterapcutului.
2. 0 analiza a eelor mai im:liffi tc activitati e1 gotc>rapM1:ticC' pC'n tnt
respeatiVltll 'patciC'nt, sub roporturile kinctolo.gic (mi cari, gcs1Jud), fiziolo-
gi.c (consum energetic), 'ea i sub raport psihologk (motivatiC' i recrea"ti;(')_
Studiindu-se 1 300 de meserii, s-a constatat di c:xista doa'r 43 de J!o;rDuri
de baza (din oare 24 apartin miinii), .gesturi ca.Te sc comb.ina in C<'lc m.a i
variate m odutrl. (Delaet f?i Lobet).
Optiunea pcntru aleunci sau unor ocupatii, adocvate pac.icn-
tului, vn mai tine seama i de urina<toarele a-eguli :
- ooupatia sa fie obi nuita, cunosoutA bine de m:ajorita!tca ipOpul<l-
tici, in gencrol dintrc meseriile de baza, clasiiCC' {tim;pleUt de nuicle, oM'rH.
tillljJ)l&ie, t.esrut otc.) sau, daca este posibil, chiar profesia pa:cientului ;
-, ooupatia sa fie simpUi, u or de nt0les, de invartat i executat ;
- ocupa ia sa fie utila, pen.tru o se putca crea chiar buruuri fol<l-
sitoatrc, ce se ;pot UJtiliza ;

- ocupatia sa fie vari.alta, IPCnrtru a evi ta monotonia ;

- oou,patia sa solidte un efo.rt progtresiv ;

- O pG\ia Sa fie Jiber ICLOCCptaUi ide paderut i de prcfcrot Sa f!P
chiar agrrorta;
. , - OOU!J>alia, pe cit posibil, Va fi CXCCUtatA in comun ('U a}ti :pa:icn\i,
peD:tru a ca emll.llatia de grup ; .
. - OCUJPU\ia va fi permanent cxcC'UtatA sub supravP,ghcr0a er,goter<l-
pcutului
1\1ult.i,tu.dinea activita\ilor pradi cc utilizatc in t0rapia ocupation d{!
csrtc catalo;gata 'in urmMoarclc daSic :
a) Tehnica de baza, 'in crure s'int incluse : olaritul, :prclu1crarca lom-
nului (iimplaria), tcsrutul, implctHrul rnu.ielclor, ,papurei, :rafiei i prclucr;l-

rca ficrului (fcroneria). AcC'StC tehnid sint {'SCntia le, trebuind sa fj(' pn'-
zcnte 'in orkc scrvildu de crgoterapic. Dupa cum SC' observa, cstc vorha
de wctivitati praoUcate in oa de la inoceputurilc societa-tii urn:ane, c'intl mii-
nilc omului prelucrau m:ateri1a prima de baza : lurt, lemn, fibre na:turalC',
fier. S-a constatat d1 i la omul modern exista o aptitudine, o inclinati<>
aproapc na:turala, innascuta. spre a-cest 0 a'ctiviHiti, oridt ar fi de noobi -
nui;t cu munru fiziC<1 au oricit ar fi de ncindeminartic.

238
Fie 1rc din acti vita\ilc dL mai :-,us cuprindL de fapi o suii{l. de sub-
act.ivi tati, oare necesit.ii Rcstki diicritc. Spt-e cxemplu, olar1tul inse.arnna :
prepararea lutului (farimitarea lui, cernerea, amestecarea, framintarea, in-
tinderca cu !l'uloul, baterea etc.), apoi montajul pe discul robart:.or, nlodc-
larea 1n timpul rotarii di:scului, gravare'a sau, durpa ardere, decoraI'ea -in
pra ctica existind inca i ml8i muHc ope.rotiuni.
/\n-eai complexitale gesUdi, !;ii la celdalte tehnici de haza al< crgo-
trapi{i.
1n functil' d( J1('ccsitatil( J'ccup n.1to1 ii functional<\ se :prescr iu pa-
ci1 ntului citcva din acc.stC' subadiviUiti .sau, eventual, 1ntJreaga adivitato
pini1la produMll fini't.
h) Tclmici complemcnture, care n'pn'zinUi de fapt 'lotalitaka rc stu-
lui d( activi.ta\i lucrative umanc, mai mult sau mai putin imodl'I'JH'. Din,tre
acestca amintim : cartonajoul, m.arochincri:a, :tipag:rafia, Sltrungaria, dadilo-
grafi<a <'lc. Toalc aeeste aclivLtati .pot d0veni chiar soopuri in .sine in .re-
profesionalizm oC'a handiJcapatilor.
c) Tehnici de ,readaptare", formate din multitudinea !7i divcrsittatca
activitatilor ziln'iee casnice, familiOJ'('. r0creative, uncle prof.clsional<' i so-
dale, modalitati de deplasar<' etc. Ac stc tehnid 18U -o ml<.11n i'mportanti.
dici wdaph'.aza mcdiul ambiant :al handiC'apatilor la ;propriihlor carpadtati
function:alc. Incopind ou :adaptarca cozii lingurii de sujpa :s:au modif:Lcar'{.'a
robinetului de la chiuvota i tcrmin1nd cu adaptarea .oonducerii awtomo-
hiLului sau arlaptarea socaTilor al;llobuzclor i tramvaielor, JPCntru a pC'r-
mitc uzicarC'Ia scaunelot ru1ante tale para:plegicilor, exista o infinitatc de
tehnid !-?i met ode pentru auto ajutor cotidian, oare promoveaza in .a1:el i
tin'\p in:sfu?i mi carca. Ln a cesrt context sintt ouprin!Se i OII'ltezelc s.aru apa-
taotajcle :m:ai rmult sau mai putin complicate create pentru rajuto:rarea han-
diicapatilor. In unelc tfirri toatc aceste us.tensile ,poarrta denumirea de ,.aju-
toare tehn cc". .
d) Tehnici de c.rprimare, categorie in care sint fO'l.l,'Printse OCU(patii spc-
cifkc cu <'araotcr wtistic : 1dcsen, :pictura, gravura, m!inui't 'mari.cmete,
::,cris, sculptura etc.
e) Tehnici sportive, in care sint incluse divell"SC jocuri sportive c:;:an
parti com p()(nente ale acestora : artinca.t cu m i,ngca la . tenis de mla!Sa,
badminton, golf, tras cu arcul;:patinaj, hochci etc.
f) Tehnici recreative, rcpreze:rutate prin diverse jolcuri distnmtive
adaptatc h ndi.oa;pati.Jlor, cum ur fi: h cu 1PiSe grele, fotbal de rna')a ou
mingc de 1ping-porug mobilizata cu po.mpi\;e de mina, popi.cc. tinta.r cu
!)iose catrc se infig in rg8JUJri prcformate, j.ocuri 'CU figurine de plumb etc.
Atit tehnicile sportiv0, cit i ccle rPcrc' aJti\"l' au di:pa:tat o ma rc dcz-
voLtare in ultlimul tim.p, fii.nd aoropta1te cu placere de pa!Cienti in cursul
rpt'OgramuLui lor de :recupcrare. Ele nu inloouiesc tchnici1e de lbaza sau
pc cele comple.mcntare - :oare se adreseaza in primul nind profesionali-
zarii sau reprofesionalizarii pacientului -!?i nici tchnicile de ajutor coli-
dian, care au in primul rind scopul de a pcrmi te handicapatului o viata
mai U!?Oara.
Din enrumrc.rorea a cestor tehnid se detSiprinde frup:tul oC'a ergotctrapia
(,metoda speciala") arc cea mai larga adresabilitate, prcocup!ndu-se de in-
tegr.clirela f1amiUala, soci'ala i pl"ofoesionala a handicapa.t;u:Jui. ceea CC 0 face
absolut de neinlocui,t .'in prooesul complet de r<:"cupct'a:re a unui .paci< nt.

2:19
S-a di..."l<Cuta.t i s--a scris mult de.._"-pn" deosebirile i ;a."-;emanarilc c.lin-

tre kinetoterapie i terapia ocupationala. Credem oa acest subieJCt eS tc n<'-
fondm. Ergoterapia t buie oon.siderata '1 o ramura sau o ,m<'toda spP-
d.ala" a kinctologiei. Ce sc poatc disouta ffite roportul dintrc a eeasta
mcioda i obi n:uiitcl<-- nwtod0 kinetotC'f'aplneutRicOCn'(."r.al. a<'est-0.'1 din
urma s1nt mai analiticc. pui1ndu-s(' adresa prin (':X('rdtii simrpl0 i mu
chilor izo1ati .s:au unor grupuri muscular<' ru furnclii dC'tcrmin<ItC' : <>rgn-
tfrapia, fiind o m<tocl{l sintf'iidl. gloh 1la, ccn' o rxu1i6pan' l('Om'andatA si
intretinuta p sihic, motiv :P<'ntru care (''Stf' indicat.<1 si in rN'ChiiC::n'0a bol-
navilor psihici.
Tc>rapia ocupati<m;tl[l <'st_e m{'toda caw fa: c indisolubil{l 10gatt1r;1
dintrc ,n:'Ourperar<:'a medicala" i ,n oupcrarea socio-prof0Slinonna.l-a".
ouperarrca medicala vor pJ'{"domina insa acck ,tchn ici Glr<"' r '1lize-..1za .c < l
mai binc rceducanfunctiilor motO'rH comprom i:s0, iar in cea sodo-pr(l-
fesionala vor predomina aCC'loa care dctermina rea11trenarea la mund1.
rC'Spc'.::-ti\ realizarca profcsinnalizarii i ,TC'prof0.lionaJizari1.

4.3.3.6. ManipuHirile

il\ianipuHirilc coloanei i ml'mbrclor, cu S{:Op tcra:pl'utic 'in di\'<T'(
suferinte ale aparartului ,mus,culoarticular, prob'abil cli au fost rutilizatc din
cele mai vechi timpuri. Organizarca or sub forma unei mctode cu rt<'hnidi
i inldicatii precise o face :pcmt11u prima olaTa, 'in 1874, A. T. Still, dn S.U.A ..
denumind me:toda ,osteopatidi". Dupa 10 ani, tto.t n S.U.A., Palmer, d<'
mcscrie bamn, o sirnrplifica i introduce in terarpie ,chiropT'axia", care va
fi de 1run1Ci i pina in prezent practicata de pcrsoone din afara ICOJ!PUlui
mcdico-sanit.ar, fiind interzisa in multe tAri. dar in altele 1ll1Ca permisa.
In Anglia, profesorul de medicina fizicii J. B. !Mennell, !PTClrnnd din
m etoda ,osrteopaticli" uncle ananipulari, lc fundamenteaza tcoreltic i lc
recomanda .practidi mecli:cale, dar fara prea marc succes.
\1\feritul de a fi generaJizat in practica kinetologica manipularile 11
3!n: Robert IMaignc, din Franta, care descrie in amanrunt tehnicilc de 1uc.ru
atit in manipularea vertcbrala, cit i in cea a articu1atiilor pcriferice.
R. Maigne mai arc moritul de a fi utilizart marnipula'l"'ea nu numai oa [pro-
oedeu terapootic, ci i diagnostic, in acele ,,deronjamente intcrvCtr.tebral'"
minore" ,(DJ.M) responsabile de numeroase algii iCU'fu.nate i mus'CU.lotcnd1-
nnas-e ale :tmm'Chiului i memlbrelor.
Tn continuarc, vom prezenta miani:pularilc a<:>a cum sint T0COmandak
de H. 1\l.aign{.'.
Mani:puaarca est<"' .,o .mobilizarc fortata CaJre poarta e1ctrnen1cl<:' unci
ar.Uculatii peste joiC'Ul volun.tar si obif?nuit al lor. p!na la limita jooului
analtomic posibi1. fara a o dqpa i". Acerusta definitie nu i,rc.buite sa la'SC im-
presia cA notiunilC' ,manipuhl!re" i ,.mobilizarc" sint sinonjmc.
Tehnic.a unci m!a:nipu]a,ri are citeva 1momentP preci-se : segmentul d('
manipulat trebuie la inceput pozHionat (,,punerea in pozitic") 'in aa fc1,
indt din a:cca pozitie sa permi ta :rni carea ,pa.siva utilizata in manipularr'.
De :aici, ]n mod pasiv. cu mu.sc ulatm .a perfpct r(laxata, segmcntul estc


240
mi ca.l .de <-aLJ-c kinctotcrapc ut, pina la limita maxima permi-a Jc tl pec-
tiva din ctie de mi rc- acea...;;ta este o ,mobilizar<'", i nu o .,manipu-
1ar1:'". \l\1obilizar("t.\ a adus t<'S uturile articulare i ;pc-rior:titeularc la nivelul
de tcn.o. c;i'llllw (,pun<'J'0:.1 in tcnsLune"). De }l(l acoot nivel, kinctotcra:peutul
C'X('('u1 mi C"a'l'<' fortnta, hrus<'il, unid"t -- acC'.as1a <'s:te .,m::l!nipu1a J {'a". D<'
ohicd, in le<'sl mornwnt d(' soli<'it<l''"'' .'uplimcnbaTa a dir<"cti('i <k misc;lr(
(' simL(' I(';) () J"t'ZiSt(nHi ('('de:ldt <,U dtCV;l grade. s(' po.:lic \lUZi si 11!1
cr<lcnwnl carad(ristic, dat dlf( nomcnul d(' c avita\ic, dnd S<' separft ca-
pl'i,('1 <' art i: u k 1n.
1\Ianipubn-;1 Inc'1C'c'i tn'i m.omentC' precis<':
pu1wn'a in pozi\ie;
- pum.>r<'a in ,t('nsiun'(' ;
--- impu1S ul manipulativ.
J\i:ani1pula J\ arC' i doua n'gul i de' haza :
- .regula ,.non-dolori 1atii'' :
- ,rogula ,,mi<;.ca1rii cont.rarc", adidi utilizJrea dircctid :de mobili-
zan:' in sens opus di11 octjd hloc.ate i durcro:asc.
:Manipularea cste considerata ca un .,gcst ortopcdic" foarte precis,
can' nu poaic' fi cxecutat dedt dup:1 un < x nwn local b f<l dr pr<'cis.
ManipuHirilc rahisului s1nt din punct de vcdcre tehnic de trci feluri :
a) directe, in !care padentului, .afLa,t in da:ubi:t V<'ntral, i sc a!plicii,
de ditre kinotott'rapcut, cu mina, prcsiltlni di,rccte pc :apofizpc spinoa">l
sa.u pe apofizele transvers<'. presiuni urmote de o rre1axare T <"1pida - n1<'-
toda jn gcn('ral putin utiliza,ta, fiind dezagrcabila i avind efecte limitat(;
b) inclirecte, in care' se recurgc la mi diri i presiuni pe segmcntc]e
VPCine ('O}oan('i, pentru C',U prin intermediul lor sa SIC CfCCZC n1'a'nipUlaT<'a
\'er;tebrala {dc ex<'mplu, mobi1izarca bazinului, !Umerilor) ;
c) serniindirecte, l1<1 baza carora sta principiul mani1pula:riaor incli-
n ct<' (adica mit<7c-ar(a globaHi estc n aliza:ta d.e la disrt.anta), da'r manLpula-
torul, prin pn:s.i,uni 'Siau contrapresiuni ra nive1ul SiaJU sub nivclul seg-
mcntul:ui de tratat, l01calizeaza precis ef<'ctulll11lanipula:rii.
Exilsrta manipulari semiindirccte ,asistate" - in care presiunea lo-
C' lHi rurmeaza :aceJ.ai sc:ns ca i mi rca globala, fiind atplicarta chiar pc
segmentul de manipulat - i manirpulari seJmiindiTecte .,con1tratc" - in
care presiunca locaUi cstc directionata in sens contrar rni dirii globale i
sc o;pli'ca sub segmentul ce trebuie mohilimt.
Tchnica recomandata de R. l\1aigne estc cea scmiindirccU1, mai ales
pc'ntru manipula:rile in flexie sau ('Xtcnsie. Pentru manipuUirilcin rot.<:l-
tic, pentnu a l01caliza segmentul se r0cur ge la un ar:tifici:u : sf:acc o lartero-
flexie, cu incurbura maxim[l la sPgmcntul de manipu1at; mcn\in1ndu-sc
acPa.sta lateroflPxiP, SIC n"alizroza Totlatira - :pc :partca lat('roflexiei -.
s.tiin:dlHS(' din me
1
ettnic.a coloanei VC'rtebro1c cl in accasta situatie 'in rcs-
pcdtiva zona rotatia va fi
1
maxima.
Ma.ni!pulan'a t:rebuiC' :precedata de testar<:'!a tuturor directiilor de mi -
carc a segmentu1u,i verrteb.rol intercsa:t. Respa:::-tind regulile mani.pularii -
,non-do1oritatea" i ,.rni rea contrara" -, nu se v:a m:anirpula un scg-
menrt care a rc to:ate directiile de mi c:1re blocatc i durcr.oosc. R. Ma n<
i lR'sae au imGgina:t o schema, 1ca o stea cu 6 brate, reprezenrt'ind di:f(X'-

16 - Kin('tologlc pro!ilactidi., tcr.apeuticl\. 1 de II"CCUlJ&arc - cd. 239
241

a
\iik, d< :mi l-.;.tn a coloa1wi (fig. 4-:. :2). ilarana .au 1-2 s.a.u 3 liniua urwi
dir0ctii d<' mhware aratii gradul de limitare a mi dtrii respective sau al
in tf'nJS.HAti i dU'I rii. Man ipukn'\'tl s0 va face- pe d.i rocti ilf' nebarat<' ; <'C'lf'
bar at0 nrata <ont:r<.rindioatiilc t<>hnice ale m<"tod<:'i. ln aene!r\:111, trebuiC' sa
existe eel putin 3 directii de rni can


f'! rx fc
liberc, pcntru ca manipular<'a sa aih{l
toatl' anst'l( de n u ita.
Un<'ori, mai aks in suferin .C'1f'
cronicc, <>StC' clificil de precizat sensu-
rile clur<'roas<' ale mi cari i s<'gnwnt u-
lui. in anst caz, in s<'grlH'ntul <"f'IT('-
tat S<' execuUt pasi\' mobilizari rcpdal<'
de ,.pmwrC' in t<nsiune' ]W cite o di-
rectie, cu fort.are U!?oara, pentru a 1n-
registra directiile cu adevarat durc-
roasc.
Pentru coloana cervicala accasta
cste cea mai buna metoda. Pentru seg-
mentcle dorsolombar i lombar, la care
Fig. 4-22 apar frecvcnt ,deranjamentc interver-
.tebrale minore" (dcnumire data de
R. Maigne distorsiunilor articula iilor postcrioare vertebrale) i care a.u in
manipulare indicatia de electie, testarea se face prin :
- presiunc directa pc 13Jpofiza spinoasa ;
- prcsiune 1aterola pc apofiza spinoasa ;
- ;prosiune pc ligamcntul in:ters.pinos ;
-, prcsiunc pe aDticul-atia inrt.ci pofizara.
T e h n i c a g e n e 1' a l a a 1n a n i p u l a 1' ii v e 1' t e b 1' l c.
edint;a de maJnipularc este alcatuita din c tcva etapc, care trebuic .rcs-
pectate:

Pozitionarea ;pacientului i a .manipulatorului tlrebuie sa .permita
o dt mai .buna reLaX/are, p oum i un abord confortabil al segmentului
de manipu1alt. Cinld ne vom referi le asu:plimr.ea IColo:anei, vom preciza
accs.te pozitiJi.
DecontractaTea mu:SICulaJra a segmcntului este deosebit de impor
tanta, ea pregatind mobiHzarr-ea. .Se obtine printr-o ICliplicare de ICA1dlulra
looala, dar mai ales printr...JUn m:as.aj zonal lent, dar insistent, prin nciczire
si petrisraj.
Mobilizarea sC"gme111tului Sl' va inccpccind cxista un m1axim dl.>
rezolutie musculara. Ea are in llJrimul :1 ind ,J'Iolul de a depiiSta diretctiill' de
mi oare durcrdasa i limita:t.a a rahisului.
Odata hatarite directiiLe in :care se va 1actiona, s.c fac mobiliza ri lcnte
pina la nivtCl de ,punere in 1tensiune" ; scg:mentul sc mentine aid lciteVla
-secundc i se revine ; se repeta lent de 5-10 ori mobilizarea pc rcspC'c-
tiva dirr1cti<', d upa oorc se trece la o noua directic etc.

Din ain'd qn c'ind se vor :reiTlJcerca, 1cu prudenta. dkectiiJ.e de mif1caTc
blo,cata i d:urcrO'aSa.', cad unoori lC' :putem TCRa'Si Slchiunbate.
Unrori, .}n oa u:rile alcutC' s:au foarte vechi, oprim prima edinta 'in
a::'CS.t stad iu, unmind tCH 1n .urmatoa.rca sa trcccm la :

242
e ,\/(1/lljJ!IfUit'CI }J!Uj)llll<l\11, l';l!.(' "I' \;I i.;l('<' .;();!!' l'i!ld j)d.'it!ltll] 1',11
bine prc ati-t, obi ltlli't cu mi rile i'Hicutc <.'lal"C .nu i-xtu .provoca;t durcri,
iar schema ,.in stx.a" cstc bine precizatiL
De pt'<'f<.T Ht St' va ine<'Pl' pe H(.'ea dir<"ctie de mi 1are libcra. carl'
<>:sto opusa IC'l'lei mni du1x_ro.a'S<' diroc\ii. 1\lanipulmea se fHC\. monodiroc-
tional sn1 't'ombin.atc1 cu o alUi di:n ti<', in care mi<;;<';<tr<>.,;\ ('6k de .a':-i('nw-
nea libtni
A a <'tllll -a lll<li adtt 1t, m.;1nipula.na sc <'Xf'rci.tA -c \1 f('rmitak, scurt.
in<'C'pinlci d'<' L.1 niv(lul dt ,,pll!h'.rt' in tcn'Siun<'". H<zuJt<litul ma,nipularii
poa'tl fi nsim\i't inwdint d<' paci< nL Un nou testing al .sdwnwi ..in h- 1"
JYlatl' arAta ac<ost{t a.nwlior tn.'.
Sv trecP apoi la m:anipuhH'<'a unei alk dirc-c\ii :d< mi oan. Intr-(1 sc-
din\a nu S<' fal(mai mult d<' 3---..1 m mcv:n consemrtiVll.' pe urn &"f{.mM11 \lt'r-
ttbrul. Un m:..mi pul.a 1or l'tl ('Xpr r i<'nta po.a1te aprt'<:iU in.".Xl de la eaz b1 c<11.
accarsta in:di ati('.
Pen1ru obtinet na .unui bun rezultat int n<'lccsn:re 2-3 in < in
cazurile medii sau 4---G !?cdintl', in cele cronicc>. So recomand:1 dou:1 ('-
dinte IPC m na, cillr M> TXJrt facei zilnic.
Manipula ril<pot da uncle wactii, cum ar fi :
- curbaturile, care de obicei apar doar dupa prima cdini dis-
par l a aspirjna au s.pontun :in 1-<2 zile ;
- ('X \.C(''rbarct.l tranzitorie a dur.erilor pent.J1u IC"..<:J..re s-a pradie"at
manipularca la G-10 ore dupa wdin a, interval in care pacicntu1 s-a
sim.ti't bhw. A: 'S!t ,,interva l libcr"' e te important de apr< ciat, llit.ci 'in
eazul in ('anchiar in timpul ::;t>dintci sau imcdia'l du!PA . .acN>n duroc..Tih)
sP accPnlue'aza ( .tc o dovaida ea 1111arnevna a fost fa1outa :rx'fjit. Ourbat.u-
rilc, c.a !-?i ('xal:x>Tlxlr<'a dur{'rilor, tla<'il a!J)ar, obliga la nercpctaroa nlanipu-
larii dccH du!l)8. l'<' al('('stea au dirsparu:t complci ;
- upaTi\i.a unor tulburari vcgctatiV 2 - dovarla a intcrus.ikLi sim-
paticuJ,ui loct-tl. AsUd, 1po'l a.parea sudatii :axilare i :pe co.np, meteorism
abdominal. dunvri <'pigas.trkc, palpitatii, .glreata .cu vartsaturi etc., ide ohi-
C<'i l:a ip{'rsoant"le teu distonii neurovegetative; '<l{'(''>' >OC"a nu cont1 .a:i:ndi< a o
noua manipurare.
I n d i c a t i i l e $ i c o n t r a i n d i c a t i il e m a n i p ul a r i l o T
T a his u lui. lndifercnt de sindroam le dinice ale suferint;ei vc.rt.(br;d<'
in dare sint indi.cate rnonipularile, acestea trebuic sa tina seaana de (;t.io-
b i;n. mccanica discala sau anticuliara inte:rarpofiza:ra. ln aoensrta id-, i.aU1
care sint indi catiile manipulM-ilor : lomb<l!Lgiile a:cute sau eronice, lombo-
.sciati CX'le, nevralgiile saJU nevri tele de C'f1ural, dorsalg.iile cronk'(' sau acu1x:'.
cervicalgiile a1:utc .<?i cronicc, ncvr-dl,gi'a cervicobrahia1a c:tc.
ContraindiGltiile absolute sint sufcrintclc rahisului de origin0 in:fLt-
Jnatarie, infec\io 1sa sau .tumoraHi ; .d0 a<>Pmenca, ost001poro7...a 1v.ansa1 1-
('Xistind pc.ri: ol ul unor fracturi voe:rtclwalc - sau artroza avansn:ta hip('l'-
o lto:txmtlt, care blochcaza S('g:mcntde.
A c c i d e n t e l e 1n ani p u l a r i l o r r a his u l u i iiJ1 gf'n(vr ll
sint fO'atric 'rore i se datorcs1c fie unor erori de diagnostic, fie unci li{'h-
nici intempclS!tivc. Apar, mlai ales, la m:ani:pula
1
rilc 1coloanei .C<"rvicalc. U n<'l<
sint foartg:rave, dudnd la deccs prin axident vascul a:r 'tromboti1c d<
trunchi cerebral .sGu te<lr.aplegie i parnruplegie rprin wxidcnt vascular nw-
dulrur. S-au m ai des oris a cidenltc hemonagicc monin_gieniC.
:\ltL;H.xid(nte :sint gr;JVt', cum ar fi : j ract:ura Vt'I'ttbr.;.lla, p.arali1.iill'
de plex brahiJal S'au de sciatic, surdi1Atile bru'SIC instalate etc.
Manipularile rncmbrelor. Manipularile articulatiilor membrelor: sint
mult mai putin importante in kinetotempie docit manipul!:ril.e nahisului.
N<' rekwim 1a pa: tea de origi1111a1itate pe 'Caire a inoorcat sa o Kiea R. \M"aignc
mobilizawii p'asive e]asilcc aJ ticule.:r.
Exi:sta, de fapt, doua 1a;speck care diferentiaz{t tchnim obi nuita a
mobilizarilor pa'sivo dP manupularilc m ticularc. Du1pa curm s-a arat,at, mo-

bilizarea l<lOllCC mii';>C'<ITC'a tl11Ui .scgmcn;t pina }a ,pl1:!1('rf'a an tensiune".
Manipularca inccpo de aici inainte prii tr.::o scurtii, rapidtt i fC'rmii for-
tare articulara peste ace 1sta limiUi.
!n al doil0a Tind, manipu11ar0a 1!11C'mhrC'1or pl<aca clc L1 analiza ,mi -
ca rilor j,mposihil<' adiv", dar fiziolo,gk posibilc. I..:.Sk YOI'ba I[]( mirile.mi. -
cari Ca
1
rc pot fi realiza1tc pasiv l ll diryerse rtLcub\ii, :ca sprC' C'XerTI\plu.:
mi)carik dr' la tcrahtatc din intclffakmgienc, mMacarpoflalangicnc, :pumn,
W'nunchi etc. ; mL$C8.irHe de rotatie din m C'tacarpofulangi-ene, metatarso-
falangi<'ne, cot, gcnun:ehi etc. ; mi cii rile de desprindein ax !prin trac-
\iunc prczc.ntc i n to:ate articulatiile ; mi carri[e de alunecalre antero-pos.te-
rioadi, ca la pumn, 'genunchi etc.
Alcestk> m'i cari se blocheaza in tearul Slllferintellor e'rticulare, i'3'r ma-
n i1pularea pentu reci tLgatrea lor aduce 10 rnpida ameliorare a durerHor, ca
i a mobililta:tii 1n general a res,pectivei a:rticu1atii.
Metoda manipuHilrii membrelor a fost eXJtinsa de R. llVI aigne $i Ia
unii mUJ!?chi rsaru fa'Sicicule mus cula
1
re peria!rtiou1are conwa'Ct;aJte sati retrac-
turate. Ne permi,te.m sa nu sruoocrim la a1oeas1:a.plicarre, care contmavine

unor prindpi(de baza ale fizioloRiei .mu aul!are. Aplidnd tehnJca de ma-
n pulare (intinder.e scurta 'i brulsd'in) u nri.I.mai di nu vom ldecon t aota
mW1chiul, ci din contra ii vom mari conlt r.a'otura (vezi <la!piltolul ,Hazei0
teoretLce nle kinetolo giei").

4.3 3.7'. Tractiunile (elongafiile) vertebrale

:J\ietada den:umita, nu prea co!X'!Ct, i ,vcrtebroterapie" reprezinta o
tratctiune 1n ax a diverselor reRiuni al ,coloanei, cu scQipul de a indepa'Iita
vevtebrele intre ele. Tractiunea s e executa cu div.erse 'apa1mtc sau in-
stalatii.

0 serie de cenoetari experimenltale pe cadavru sau pe simulartoare
de coloanra au demonstrat ca trnctiunea :realizeaza distantari intervertc-
brale dalca 'S exendta cu forte adecvalte. Conoomitent s.e formaza un ,,fe-
nnnwn de vid", in iC:are o substanta de eon;tnast in.icct.a,ta intcrvcr,tebrnl sC'
conccntre.aza spre mijlooul di!S cului, :raminind in mare :parte aici i dupa
oprirro ltractiunii.
Studiile ,pc viu" au onfirmat ulteri10r prin 1radiografii v:alabililtatca
ef cctclor 'trarctiuni1or.
Pentru coloana lombara se considera tea putem T'1aliza o dep8.1'1atrc
intervertebrola de 1,5 mm a;plidnd o tracti:wne de 330 kg (175 kg pentru
contracararea frecarii pe m,asa de elongatie, 10 k,q pentru inJtinderea lLga-
mentelor l!?i disourHor i 145 'kg .penbr!ll cedarea fortei mUSIC'Ulare) (De Sezc
i 'Levernieux). Desigur, dfrele sint aproximaltivc, elc variind dupa .diver5:>i
cef\ootMori. In cadrul unei rtmactiuni de 5 minute se ob\ine un maxiJm de

244
Jep{trtarc in krYt'J tcbJ al[t Lt 11 i \ dul L:j-- S
1
(:2,:> mm}, apoi, in ord i1w, in ire
L4 i L:; (1,511nm), 'intJre L4 i L:J (1,3 m.m), dist.antare care se pierde la 30
de minute dupa incettarea tr.actiunii (Lehman i Brunner).
Pentru o ckmgatic pc vc1,ticala (deci Hi:ra frecarea pc ma'SA), rmajo-
ritalC'.a autorilor con t;idera di oeste ne-cC"Siara o tractilllne de 135-.150 kg pe
colo ma lom bara pcntru a ohtine eca:rtanwntu1 intervC'rl<:'bJ<'11. Din prac-
tica .st' sli<' nsa ca nu St' utiliz{ aza .asomcnca forte nid JW m'als a idC' don-
gati{ i totJui s-c obtin I'Czultatc pnzit1vc. Tn .a ccste cazuri c'!Silc posibil sa
n ili:d1.m anwliora rilc numJi pc 1Ja7,a intindrrii te.<;uturi1or mu.scu1otcndi-
n1Jase.
PPnti,u coloana cervicala sc consid{"ra di o 1lractiU1nc de 10 kg pc
\'tTlica1<\ 0terg< JOI drna, iar dt b 12 kg 1n su:;; se produce di!stantaT'C'a in-
krvei tcbral[l, in iS}X'ci.al la nivdul C4-C:1 i C!'l-CG (Dard i Jones).
T c h n i c i cl e ira. c t i u n e. De obi<X'i tractiunea :se excoUita in
axul coloanei, dar cxista i 1lra ctiuni zise ,,o.rient;atc", care se cxeclllta pc
scgmentul vertebral u or 1ndinat (in flcxic SHU latcf'oflc>xic).
Tf'actiUJnea poa1tc fi conrtin.ua - ore sau chiar zile -, in ,care caz
forta de tractiunc CSite slaba, scontlndu-se cl dunata ;prclungita va .fa1ce
sCI. ccdczc rczistenta musculara. Prin aceasta tehnid1 nu se ajunge la ccar-
ta i v c>rtebral. Sc utilizcaza mai frccvent tractiunca continua de scurta
durata (minute), dar 1cu fort-a crcscuta.
In ultLinul rtimp se prclera tra,ctiunile intermitente, dLSICOn:tiruue, in
C".are f.orta de tr1actuine se are te prog.resiv, :atinge un maxim la Claire se
mentinc oi tcva minute, aJpoi scadc treptat p'ina la zero sau p'ina la o anu-
m'ita valoare, 1apoi din nou se ITia ICiclul de tna ctiune. Exista i altc va-
riante de modu1are intermiteruta a fdrtei de tractiune.

Din punctul de vedere al :pozitiei, se a;plitca tractiruni din culoalt, e-
zind saru 1n ortos.tatiSIITI.
Apara1:ajul de tra
1
ctiune estc des tul de v.ariat, utilizind ca forta de
tra ctiune fi.e g.reUJbatpartiala a 1corpului prin alu,necalfe pe plan inolinart
s:au la verticala, fie corutragreutati, fie :tamburi de tmctiune manipulati
prin malriivele sau cru comanda aurt:omlata etc. Aoest apaT.art:aj a1re diverse
siisteme de fix!a.tre a segmentelo.r vertebnale (ca,pastnu, ehingi etc.), care
rt>prezintA rorutra ctiunea sau forta de trnctiune oe se eXlelrcirt:a prin in-
tc.rmedh.t11o:r.
T r1a'ctiunea se l})oate apUca i asupra 1Corpu1ui Scufun!dat in apa oakUi,
avind ;avarnta!jul efeotului depontr.actumnt al aoesteia, idar i dezavantajul
dificu.lt3,.tilor de pozitionare i mentinere a aceS tei pozitii conlt1ra terrdint ei
de ridi oa're 113 su1prafata a cor.pului.
D3Ja aparatelc i si.s-temck de tractiunc vertehr:ala srr nt vari:at'"'. rc-
gulile ,a,plicarii acestcia se mentin aceleai i trrcchsupice>ctate strict :

- Pozitia padentului .trcbuic sa fie dt mai confo:r:tabila, ICa sa asi-
gurc decontracturarea musculara
Sistemele de fixare sa nu lczeze tesuturile i sa nru jen:eze ci.r-
culatia


Forta de itroctuinc oote progDesiva in cadrul unci edinte, daT i dP
hi o !7edinta la alta
- Scnzatia de ameliorare sau disparitic a durcrii sub tractiunc este
tridioatorul oel m1ai bun al aplioarii unci tchni-ci corecte ; invems, in eazrul
cre terii intcnsitatii sau zonci durerii

245
- For\.:t d trac\illlh' <'"t<' r< du:s i trt'ptat ,prt' :-.lir0itul (din n
- Durata unci cdinte nu depA te 10-15 minut<. P'nllru coloana
cet vioala,i 20-30 depcmnitnruu1le1coloana lombm a - la a x_. tc du- ratc sc
va ajunge progn,siv
- Sc executa o t'din\a pc zi sau trei pe saptamin[\
Indica t i i .i control n d i c c1 t i i. l1ndicatiile (teor.(tie< ) ;d<).
tr.actiunilor verklw d<' sin.t .rnpn.'Zt'ntate de t-iindroa:nwlc dinice dru.r< roa'St'
ccrvkale au lomhan' cl't' origin<mo nioa, acute au eronic<', det<'rmina't>
de afootarea di""culu.i, ligamentelor sau masdor mUJ<;.Oular<'. De L..,emt'nt'a.
rad icukllgi ile cl<, origi m YPJt<'hralJ reprczi n ta o i11JC1 iea tie ckbaza.
Hotarin'a insa d{' a supune a c-e..'?ti padenti la o hactiune v( rkbr:il;'l
estc azi m:<.ti lim itata d<""C'it 'in trocut.
Se voT <'vita tmctiunilc in cazul :
-. hLppralgiilor cervileale &.'lU lo.mhare
- pr't'Z<'ntei unor fenomene neurologice ndc .sau a runui sindn:m
dural foa rte aocen't.uat ;
- prczcntei unor dcvieri vizibile ale coloanci (cifoze, scolioz(') ;
- ,persoanelor rnai an virsta (peste 60 de ni) ;
- pcrsoanelor cu un si:StbL"ln nelrvos 1
1
abil, anxioase.
Tractiooea vertebr.ala im.pune o supraveghe-re conttinua a tPad('ntu-
lui In .timpul edintelor, kinctotcra.peutul dialogind mereu C!ll '('1, pPn-tnu
sur.prinderea apadtiei oricarui fenomen ll"evel:ator de intcirlentc ncplaeuk.
cum air fi : :parcsteziile, d:urori
1
le, ametelile, scnzatia de liiJ)OtrmJ.e, hipoer-;-
teziile etc.
Dcsigur, ruce:astii metoda cC're oarecare experienta i din ;pa'rltnl m<'-
dicului care o prescrie, !?i din partca kinctotcrapeutului care o executil.
Acedoua conditii fiind indoplinite, me od:a po.a'te da de cele rnai mul:tc
ori s.ati:.::.factii iertlJPC'fUti.cc.

4.3.3.8. Hidrokinetoterapia

Numita mai ocorect i ,hidrokiiH.'tologic" - metodta exencitiil0.r ki-
ncti ce 1n apa -, hidJrokinetotcrapia a luat o mralre runploare in s'J)C!Cial 6n
periaada epidemiilor de poliomieJi.ta, care au l.aSlat atitia sechelari. Pe
baza bunelor rczul1:lat0 obtin.ute, mcioda s-a exrtins in prog;ramelc de ;re-
cuperare f:unctionala destinate lx>lilor neurologi'ce centrale i perifcrin.\.
bolilor re;uma1ism;ale i sechelelor po.Sitiraliimatice, oa i afectiunilolr mrdio-
resrpiratrii (stari post-inf.a.n'lt miooardi.Jc, as.tm .bron iic de efort ctJ:.).
Exista idoua moda1ita1i binc dis.tinote de hidrokinetotera,pie j
a) partial[l : imcrsia doar a unui mcmbru sau segment de mcmbru :.
b) gcncrala : imc1rsia intr-l'gului <:'orp.
a) liidrokinetotcrapia portiula c-SJto utilizata aproa;pe exclusiv JX'n-
tnt cre$t..erca mobilitatii artiC'ularc prin mi cari ,pasive, ;pa.sivo-activc s.au
active. ACX'Iasta utilizm c sc :biazeaza pe efectele 1arpei mlde : seda rea dun'-
rilor, .rclaxa:rea mul-;cuktTa, crc :tcrca ccmplia:ntei tesuiturilor moi, a diSJten-
sibilitMii a:estora.
Hidrokinetoterapi.a parti.alii se execUita in baile partiale de mHni sau
de picioare.
b) llidrokinetoterapia gencrala se realizcaza prin imersia intregului
corp 1n bazinf' indivklualt' (tancuri Htubbard, bazine ,,rtrefla" etc.), 1n ba-

246
.zine nmi m.ari cok" Ctive u in pi::.citw. L lili:l<.li'Ua kine-tutcra,pil'i in .ap t !:YC
baze.aza pt' doua f nomenc : plutirea corpului i rC'zistena QPUISa de mas'a
Hchidkma 'PC' anumilte dircctii de mi care. Plutir<:>a cste cons<'cinta prin-
dpiului lui Arhimodc. DescA:r:ean.>a 'Clc gr(.'Ut'ate a corpului ('S'te dt'-h'.rmi-
n:.lta dl' r.a:portul dint1re gn,ut.atC'a spc'Cifira (sau tdcnsiwtea) <.1\J'Wi, ntrC' ("Site
I, i greutatta spc.,ci fica (s.au citnsi ta1L'a rdati va) a corpului. Dupa oaku-
lul lui DuperJins i Pitts. grPula:l<>a sJxcifica a .co1 pului umun (cu aer in
ptamini) < tc dt O. l74. Difl'rt'nta de O,O:W c'stc sufi:cienta pcntru U asi.gura
plutirca i a anihila aproapt' for ck gravita ionak. Datoritc1 acl'stui fcno-
mcn, hiJCirokinetnttrapia permill' utilizare l dl' forte mu.scular<' n uusc
pi'ntJ'll mohilizan'l articuhr<i cre krca capaiCita ii de rclaxi<tr l' rnus.eu-
ldr<t }Wntru postura ortostatic<l )i nwrs (in kziuni musnllan sau articu-
bn S('Vl'J',(' alP mc.mbrC'lor inl'crioard, pcntnu sdidcrea durerii .arti:cularc
prin di.minurat-ca presiunii int.r.aarti.cul.arc.
Fcnomcnul de plutirc poate fi acccntuat prin utilizarea de flotoarc
dC', divC'rSC' m'clrimi i matcriale pentru intreg corpul sau doar pentru un-cle
segm r' n'i('. U n g"rad mai m arc de flottatie il obtinem in bazinelc ea1rc utili-
zeaz[t apa mineraHi. Cu cit aceasta apa mincraUi are o greutate specifica
mai marx>, iplutirca corpului va fi mai u oa'ra.
Oricc mi. carc C'Xocutata dC' jos in SillS, d ci in s( nsul floHirii, ya fi
facilital\ putindu-se executa cu un minimum de forti musculara.
Fcnomenul de rezistenta opusa de apa se manifcs:Ui la mi. carik la-
tcrale &'lU la 'celc de sUJS in jos. Hezistcnta cre tc cu vitcza mi ca rii i ru
supmifata frontala de contact. AJceasta suprafata poa.tc fi m8Jdita prin apli-
<'an'a ,PC' Co1 p sau m('(ffi\Yre de plad mai m ult sau ma.i Pltltin late, care. in-
grt."lli1nd mi carea, determina crc terea fortei i rczi'Stcntci mut<:. Jarc.
Ca i in azul hidrokinetoteralpiei pa:rtmle, idildurr'a a'Pci 'ii cxe.rdta
din plin avantajclC' dcsorisc .m!ai sus. Caldure apei soadc vilseozi atea tisu-
1ara (de unde :rolul imporitant in contraclturile muscul.are sau in proceselc
aJdel ntialc), dar IS'Catlc' i vis1cozitatca apei, ICeea ce va sdildca reziSitcnta
opusa de a:pa1. In general sc utilizeaza tcmperaturi intre 33 i 36 pcntnu
bazinelc rn:a.ri. Pcntru a cre tc cfontul muSiC'Ulalr dn rapa s-au utilizalt di-
vers.e sub:sWnte, care, drzolvatc in apa, 1i Cretsc WIS coziltatea. CC"a mai C'U-
noscma subsrtanta de accst fo1 cstc metilcel:uloza (hidroxipropH-metilcc-
1uloza) sau Methocclul - icftinft, nctoxica i care se prepara u or
(Ruderman .i Bajema). Sc foloscsc concentratii crcslciride de IM ethacel.
Dura:ta unei edintc de hidrokinetotC'napic este f.o.a rte va rilabil'a, de
la 10-.15 minute p1na J:a 1 ora. Exercitiile fizke excculba,te in aatdrul accs-
tei metodc aru la lbaza OIC0lc:a)i tehnki ca $i 0C'le excctllbatc 1tn !a'C':r, tin1nd
sc'ama ins;\ de principiile $i avantajclc oferitc de mcdiul acvatic. Unc-
ori, exi1sia o serie de diHculiUiti in cce:a ce privc tc pozitionarc1a :pa:cien-
Uor pentru uncle exc.rcitii. Pentru a w;;ura exocutita tacestona s-a1u ima-
ginat o !SC'rl:c de ;pi'C'se de ,mobilier"
1
pentru b.azinclc de kinctoterapie
(mcse, scaune, pLan te inclin.ate, suporturi, bare de sustinere fixe 1?i mo-
bile etc.). Ficcare hazLn ia
1
r rtrebui sa fie e2hiJpa1t cu un siste:m de elevatie
pentJru acocs.ul In bazin al marilor handka pati.
Pisdncle 11nari :sint de!StinalC' in spe1ciJal kinotoprofilaxiei, inotu1ui
tera;pcuHc sau agrem!entullui-;rclaxar.e.
Exista i bazine cu constructii mai dcosebitc, in functie de scopul
urmaJrH. Aa sint de pilda bazinele (de mcrs) .au fundul ondulat s:uu cu


247
diverse rPante, cu adlincimi v.ari.alJilc i cu in..stalatii de .supoptu:ri pc role.
Al.Jte bazine sl'nt inguste i cu adindme Illalre, fiind echiJpate ou insiah.t ii
pentru elong.atii pe vezi,icala sau pe .plan etR cu inclinare oblicA.
Hidrokinetoterapia are :putinc contr\.'l:indicatii absolui<. Amintirn
doar : dc.rm.atozelc, :pc'lcicnOi in aparatc d0 contentie neamovibile. fe1wi-
lii, existcnta lcziuni1or d(' conhnui ta te ale piclii de oricc na,tu!ra. Conrt:r<l-
indieatiilc relative sint clat<-' de undc afectiuni eardiovnsculare. crizck
comitiale, virsia a\ .a.nsata, hipotcn:siu:nel(l habituala marc. Pentru a::<'Sh' l,
in functie de s1t.:.u'Oa dinidi, sc aprcdaza int<"'rdictia sau doar unPh' m{l-
suri de prevede.rc (nivclul de imcrsic a corpului, durata prograrmului. in-
tcnsitatC'a ('XCrcitiilor. t<'l11JX'I atura apci).

4.3.3.9. Gimnastica aerobiotica

Metoda ,gimnasticii aerobiotice", care de aproximativ un deccniu
s-a raspindit in intreaga lume, reprezinta de fapt un program complex
de kinetoprofilaxic. Scopul ei este mentinerea i dezvoltarea suplctci
corpului, for ei i rezisten\-ei musculare.
Caracteristicile acestei gimnastici s-int :
- Programul SIP exct:mta in ritmul 'muzici i, ri:tmul dc:tcrminincl \'J-
te:l1a de executie i deci i o ;pa rte din cantitartea de efort
- Exerdtiile sint ordonate .pe seturi de cite 6-10 tipuri dmi -
cari (ratr mtai putine s:aru m:ai multe), fiecare set avind run obiocti v prc-
cizaJt (incalzire, pcntru abdomen, pcntru bmte, talic etc.)
- Exista programe diferentiate, pentru incepatori i pentru
avansati
- Exercitiile se executa pinft la senzatia de oboseala muscularft, de
,arsura" in lmllli7Chi, moment in care ,se m:ai repeta de dou:a ori excr-
dtiul"
(Oboseala apare din cauza vitczci executiei i numarului de rcpetitii
ale runei 1n cari, ca i datorita ioca.rcaTii reaUzate de greutart:ea !Prapriu-
lui carp i de gravitatie. Pentru cei foae tantreruati, 1a !dare obosea1a ar
aparea prea tardiv, se prind gr<'utati de membre)
r- In liimpul tprog,ramului :se acO'rda o mare a.tentie respiratid
Gimnastka aerobiotic-A 6e pretRaza la executJarrea in grup, 'in gene-
ral n cesitind un mcmi.tor-'coordonator. Bste o gimnastica soliditlanrta nu
num.ai pcntnu ap:a;r atul musooloarticu1a:r, ci i penttiru ga.nism, 1n ge-
neral, i corn, in pc ial. Ea po.cl
1
tc fi executata in program com!Plet nu-
mai de JX_Vrsoane sana toa:sc i Unere. TotU:!?i pa.ate fi :prial0tirolta i de JX'T-
soane mai in v1rsta sau mai putin abile, pe baza unui program dP
exercitii selectatc.
Pcntru in formam>, iata <'omponC'n ;a ,.P rogrramulllli Fonda", program
complet de gimnastidi acrobiotica :
1. Incalzirc'a (5 min.) - 16 tipuri de mi care, printrf' care ;i antre-
narea cordului f;)i r('spiratiei la efort
2. Excrci\ii pcntru brate-umeri-torace superior (4 min.) - 9 tipuri
de mi$carrc
3. Exercitii pcntru talie i spate (5 min.) - 6 tipuri de mj!?care
4. Exercitii pcntru tonifierea abdominalilor (4 min.) - 10 tipurl,
de mi care

248
.i. Exerci\ii JWI1tru g:nnh<' i ('();tpc,<' (i m7 int1)p-uri dt 111i:-;;care
ii. Excrci ii pcntru musculatura fesiera (min.) - 3 tipuri de
mi care
7. Excrci ii de dcstind0re i )ntind('rc musculm ;-1 preluatc din mc-
dicina traditionala indiana (:3 min.)-tipuri dP. 'mi -oan
Tn <'adrul unui sC'.t cl<' <'X<'l'Ci\ii nu <:;<' fac,' ]Xlllztt intJrv tipnril{' de
mi)c':tl'<'. Ficc:arL' .tip ell> mi;cdrc S<' nptUI l'<l!lfnnn inclic:atiilor d1 :i-3-
10--'..20 dP ori. Doar b l<'rmin:trr :1 "<'1;1lui "'' Lw<' <l JXt<Uza, <'Y('ntu;d p<'n-
tni <I ...,chimba h:tmla muzic ala ])('Ilhll un ;:lt rit.m.

1.3.:3.10. Sportul tcrapcutic

!\l< ioda este utili:.mta sub lll<ti multc aspod<':
- In primul rind, o seric de C'lonwntc' de mi,<;>care di:n SiPO!rt pot
constitui tipuri ck CX<'rt itii 'iC'I apcntic<' cu caract0r annlitirc (sprc cxom-
plu, arunoa'I ca la co ul de baschct, mi can .a dtlovindin box, fandia-
n':l d(' 1a scrima 0tc.).
- J n al doilea r1nd, cxC'Cutar<"a intrcgii suiie de m i ca!ri &olidltJa.lte
de un :sport d0tcrmi1na un antrcnanwnt complex, global, mtusculoa:rticu-
lar, utilizat m;ai ales ca icrapie ocupationala.
Prin sportul tcrapeutic sc urmarcste, in rspcrial. cT<' ic'rPa coordo-
nttrii i controlului motor, prccum i antrenamentul la pfort dozat. Cclc
mai indicate sporturi din accst punct de v0d0re slnt : tcnisul de mas[l i
de dn1p, golful, badm.inton-ul, baschetul, patinajul, schiul de fond etc.
- In al trcil0a rind, prin practicarca sportului 1n mod rcgulat 1n
tim:pul libPr i cu cara otcr compe;titional de diltrc pcrsoancle handidalpate.
Influcnta bcncfka a accstui port terapC!U'tk cstc dcosebit de im;por:funta
pcntru a!stfcl de pe.rsoanc, scontindu-se pe :
- cf0dc fiziologicc (controlul mi carilor, crc tcrca amplitudinii
:H cstora, n fortci si rczistentci miUJSicu :are etc.) ;
_ cfoctc ps ihicc (increderea in sine, 1ncrederca apartinatorilor in
po.sibili tatile handiJcapatului otc.) ;
- cfectc socialc (intcgrarea intr-un colcctiv-C'chip[l).
Sportul practicat de handicapati s-a dezvoltat 0norm )n ultima
vrcme, din Hl76 organizindu-sc chhu i jo0uri olimpicc 1wnrtru handi-
capati.


Bihliografic sclectiva


R:'\ROG.'\ L. - Cnlt11rism, F:dit. Fducati< Fizic;'i Sport. Hu<'tll'<'"ti. lrll)q.
B:\.'-;:\1;\.IIA!\ .J. - TiH'!'dJWUtic E:-;<rcist, 'l'IH \\.illi: ms ;Jill! \\'ilkins Comp., Balti
more. 19:34.
ROR/\TH B. - Adult Hemiple ia, Heinemann Mcd. Books Ltd., Londra, 1970.
COLSON J., COLLISON F. - Progressive Exc'rcise Ther;q>y, .Tohn \\'right and Sons
Ltd., Bristol, 1rl3:l.
COTTA 1 J., E!lJ{El' BU1G B., HOMPF: G. - Grunclla. en d< r KrankPngymnastic,
vol. I-II, GeorThiemc>, Stuttgant. 1984.
DANIF:LS L., WOHTHINGJI!\M C. - Th<'r qwutic F:xrrcisc, \\'. B. Saunders Comp.,
Philadelphin, 1977.
GARDINF:H D. - Grundlag0n dcr Ubunrzstlwrapie, Georg Thi0nw, Stuttgart, 1974.
GF:I'\bT C., NEIGER H., LEHOY A .. DUFOUH M. - Kinesith<'rapie - Principes,
\'Ol. I, Fl:tmm;trion (1\l< cl.-SC'i<'nces), P;tris, 19/J:l.


249
,
J( l:'\1-:SCl- .\. - (.;imna tic;l articuLir:l, Lcl1t. l 'ultur;, Fi;ic-;1 .. j :--,JH>rt. Hunln''-ti. 1' :"1
10:\ E...'-iCl l A. - Gimnastica nwdicaW, J.<.:dit. Didacticii :;.i Ptdagogica, BucuJT tl.
1964.
KNOTT M., VOSS D. - Facilitation neur:e-musculairc propt ioccptivc Kabat, Lihr.1i-
ric Maloinc S.A., Paris. Hl77.
LESUR .T. - Manuel de gymnastiquc medicale, Masson ct Cic, Paris. Hl5o.
l\1:\ IGE H. - Manipulations, J:nc:'clopC:dic Medico-Chirurgic;lle, fasc-. :21i nnn ,\ u
1

2fi OB2 Al
0
!'!i 26 084 J\
111
, P:u is.
J\l.\IGNE H. - L('S tractions vc rV hralc, J:ncyclopc'dic l\kdico-Cilirurgic;l),., Ll <-
21i 0!10 A lfl, Pnris.
MELVIN .J. - Hlwumatic Dis<'aS<' Occupational Tlwrapy and H<'11ahiliL!tion, F. :\.
Davis Comp., Philadelphia, 1!l/7.
NICIIOLS P. .J.- lkhahilitation Mc iciiW, ButtNWorth & Camp. Pul>l., Lonclr;l, J!JlHJ
PJEHQUJN L., HOCHE J\. - 1-:rgothC: rapie, Encyclop<'die Mt.'dico-Chirtll:gic:il<'. Lis!'.
2ti l.'itJ ;1
111
si fasc. 2ti l.'il . 1
111
Paris.
PIEHQUIN L., ANDH .J. M. - L'crgothcrapic des handicaps motcuTs. In ..l\1t. cl< < 111!'
dc reeducation et readaptation", Documcnta G<igy, 19B2.
PLAS F., HAGRON E. - KinC: sithcrapie active, vol. 1-II, l\las-;on et Ci<', Paris,
1979.
ROBANESCU N. - Readaptarea copilului handicapat fizic, Edit. Medicah"i, BU<u-
rc ti, 1976.
ROBANESCU N. - Tratamentul sechelelor motorii ale cncefalopatiilor infantile,
Edit. MedicaHi, Bucure ti, 1983.
ROCHER C., COLAS-ROCHER M. - Les methodes passives de rC: cducation, En-
cydonedic Medico-Chirmgicalr>, fasc. 26 070 A
0
1, Paris.
ROCHER C., COLAS-ROCHER M. - Classification des methodes passiY<'s de n t du-
cation, Encyclopedie Medico-Chirurgicale, fasc. 26 072 AW, Pari:os.
ROCHER C., COLAS-ROCHER M. - Protocole de la mobilisation passive, Ency-
clopedic Medico-Chirurgical(', fasc. 26 074 A
10
, Paris.
ROCHER C.- La poulie-therapie, Encyclopedic MCdico-Chirurgicalc, fas('. 26 045 A
10

Paris.
RODRIGUEZ L. P., CABALLE-LANCRY C. - Kinesithcrapic, in .,McdPcine de
reeducation et readaptation", Documcnta Geigy, 1982.
ROY-CAMILLE R., SICH RE R., GARNIER PH. -Reeducation de l'appareil loco-
moteur, Masson et Cie, Paris, 1972.
SAMUEL J. - Techniques de musculation abdominale et spinal<\ Encyclop( die
Medico-Chirungicale, fasc. 26 062 4
10
, Pal'is.
SBENGHE T. - Recupera:rea medicala a sechclelor posttraumaice ale membrclor,
Edit. Medicalii, Bucu:re ti, 1981.
SULLIVAN P., MARKOS P., MINOR M. A. - Therapeutic F.xcr<'isc, Rcston & Camp.
Publ., Boston, 1982.
$DIC L. - Kinetoterapia in recupe:rarca algiilor i a tulbura:rilor de statict1 vcr-
tebnalii, Edit. Medicalii, Buc ti, 1982.
TROISIER 0. - Semiologie et t:raitement des algies discalcs ct lig-anwntair<'s du
rachis, Masson et Cie, Paris. 1973.
TROMBLY C., SCOTT A. D. -Occupational Therapy for Physical Dysfunction, The
Williams and 'Wilkins Comp., Baltimore, 1977.
VOGLER P. - Kinesithe:rapie fonctionnelle, Gaston Doin, Paris, 1975.
WAGHEMACKER R. - Les methodes de gymnastique gcm
1
ralc, Encyclopt.' d i<' M<'-
dico-Chi:rurgicale. fasc. 25 0:35 A
10
, Paris.
\VAGHEMACKER H. - Mccanothcrapic, Encyclop('diP Mcdico-Chirurgil'al<'. Lt<.;c.
26 040 Ato, Paris.
W AGHEMACKER R. - Gymnastique th(rap('utique des affections orihopcdiquc,
Encyclopedic Medico-Chinurgicale, fasc. 26 050 A
10
, Paris.
WAGHEMACKER R. - Methode de Klapp, Encydopedie l'v1l'd ico-Chirurg-icak,
fasc 26 050 B
10
, Paris.
WAGHEMACKER R. - Les gymnastiques culturistes, Encyclopedic M( dico-Chirur-
gicale, fasc. 26 055 A
10
, Paris.
WAGHEMACKER H. - Kincsithcrapic actiw, Encyclop( die Mt.' dico-Chirurgic;ll<',
fasc. 26 030 A '
0
, Paris.
XHARDEZ IVES - Vademccum de kim!sithcrapie, Lihrairic Maloinc S.A., P:ms.
1984.
51 Obiective de baz

in kinetologie





Un nun1t1r impr<'si(}nant de boli )i bo1navi bendiciaztt de
l illd<ll<'r<tpit'. HtztllLtt(lt' ob\inutc reprcz:nUt insm_;i argunwntul de b<\Ztl
,d j)l'l't'niL-t\ii <w< slui tip d<' <tsistcn\tt Jll(dicalil de-a 1ungu1 sccoldor.
ExisL\ d<sigur, o multitudine d(' sclwnw d( tratanwnt kinl'tic. d<'
mdoclologii apHcate jn numPro;_rsde boli care beneficiaza de ternpic kine-
ti( cl. Tn conb\ie cu aceste boli, cxista i o rnultitudine dP scopuri tcrapcu-
tice JW can i lc propune asistPnta kindologidi in fata fiedirui bolnav in
parte : sa ameliorezc rnobilitatea unui urnar, sa regleze tranzitul intestinal,
a 'Cr<asca amplitudinea r<'spiratici, sa refaca echilibrul cor pului in tirnpul
nwrsului, sa augmcnteze capacitatea de munca, sa corectcze devierile {'0-

loanei, sa com'J)'<'nseze drcu'l.atia artRriaHi t('omrprornisa intr-un rnembru, sa
anwliorPze durcrile d<'ierminate de un torticolis cervical, sa refaca abili-
tat<'a unci miini paralizate, sa indepar.teze un edem posttraumatic, sa re-
faca ortostatismul unui pacicnt imobilizat ]a pat, sa r<'educe mersul unui
amputat, sa amcliorPzc o 1omba1gie cronidl. sau sa previna acutizarile ei,
sa scada greutatea corporala (In obezitate, sa calmeze tt-nsiun<'a sistemului
1wrvos central, sa crPasca performanta cardiaca Pte. De fapt, s-ar putea
continua cu zeci i poate chiar cu sute de scopuri terapeutice care' trcbuie
sa stea in .aiPntia asistentei kinetologice Ar fi 0 imposilbilitate sa le pre-
zentam pe toat<', ar -inscmna sa intacmim un adevarat vademecum de kine-
toterapie.
0 analiza rnai atenta insa a asistentei kinetologice 1n cele mai va-
riate cazuri de patologie ne releva un .fapt surprinzator in aparenta :
obiectivcle propriu-zise, cu indiviJd.uaU.tate tota1a, pe calL' le poate rezolva
asistenta kinetologica sint de fapt putine.
Com-plexitatea aparenta a acestei asistente raportata la marea va-
rietate a patologiei se datoreaza amestecului, in rele mai diferite proportii,
al unui nurnar redus de obiective de baza. Noi eonsideram ca aceste obiec-
tive de baza in kinetologie sint in numar de noua :
1. RP1axarea
2. Cor<'ci;tJ'CG postu rii i ; ]in iamen t ul u i corpu1 u i
3. Cre tcrea mobilitatii articulare
4. Cre tcrea fortci musculare
5. Crc terea rezistentPi mus cu1an
6. Coordonarea, controlul i echilibrul
7. Antrenarea la efort
8. Reeducarea respiratorie
9. Rccducarea sensibiliitatii
IndividualitatPa accstor obiC'divc> 0ste conf('riti't i de spccificul teh-
nicilor i nwtodologiilor P<' care l<' nccesiUi ficcare in parte.

251
Yom prl'Zl'nta, in t(mtiilU.i!'C, <..ll'l'::>le obiecti\ c de bad1.
Hccomandch'n cititmtLlui ca, fnainte de a studio capitolcle care ur-
meaza, sa aprofundeze capitolul 4 - .,Tehnici, exen'itii i mctode in ki-
netologic".




5.1. Relaxarea



Expn'sia de ..relaxarc estc astazi foark frec\'('nt utiliz;1tt1, <lt it de
pcrsonalul mcdico-sanitar, cit '?i de marchpublic, dar mai puiin <lplic;lUt.
1n kinetologic relaxarea trebuie sa devina un obiectiv de prima im-
portanta, ubicuitar, cu aplicare in toate cele trei capitolc ale ei - profi-
laxie, teropeutilC'a, roouperare.
Relaxarca arc un dublu 1nteles : pe de o parte, in fiziologia muscu-
:ara ea reprezinta inversul starii de activitate a unui mu chi, deci starea
de repaus a lui ; pe de alta parte, in ftziologia sistemului ncrvos repre-
zinta inversul starii de tcnsiune nervoasa. Rela:rarea s-ar putPa defini ca
procesul prin care un sistern, care a fast seas din stmea de echilibru, re.-
vine la echilibrul initial sau la o alta stare de echilibru.
Relaxarea [n contextul metodologic al kinetologiei capata valente
mai complexe, devenind un proces psihosomatic cu valoare terapeutidi
deosebita, pentru ca ea se adreseaza concomitent atit starii de tensiune
musculara crescuta, cit i starii psihice tensionate. Este incompatibila o
relaxare musculara perfecta cu starca de anxietatc, dupa cum nici nu se
poate obtine o relaxare psihica 1n prezenta unui tonus muscular crescut.
Relaxarea trebuie deci considerata ca un proces autonom, vizind o rcglare
tonico-emotionala optimala.
Dar in kinetologie ne intereseaza nu numai relaxarea generala, ca
mai sus, ci i rclaxarile partiale - a unui segment, a unui grup muscular
sau chiar a unui mu chi. Kinetoterapeutii sint mai obi!?nuiti cu acest fel
de relaxare, introdueindu-1 dupa un grup de exercitii mai solicitante.
Aceasta a a-zisa relaxare se obtine de obicei prin 1ncercari de de-
contractare a unui segment, prin mi cari de scuturare sau balansare a
acestuia, pozitionindu-1 ca un pendul. De asemenea, se utilizeaza o scrie
de mi cari ample, lente, ritmate de respiratie.
0 relaxare mai generala se poate obtine cu ajutorul unor aparatc
relaxatoare (C'ic1orax, foto1iu sau masa vibratorie etc.) - metoda mult C'X-
tinsa in ultimclc doua dcccnii, avind un bun impact i asupra st{trii de
tensiune nervoasa.
lMasajul are i d calitati miorelaxante !?i este utilizat atlt in nwcli-
cina sportiva, cit i in kinetologia terapeutica sau de recuperarC'.
Amintim cloar in treccre i alte metodc de relaxare, cum ar fi nwcli-
catia (timolcptice, sedative, miorclaxante, ncurolepticc), aplicatiilc de cal-
dura, clcctroterapia.
rroatc accste metode cauta sa induca din exterior rclaxarea, subicctul
avind o pozitic pasiva, motiv pcntru care v01 bim de o ,rclaxarc C'xtrin-
seca", in ('(1J'(' pacicntul devine, desigur, dcpendC'nt de C'le.

252
i11 op,lZI\1<' cu ;tn :-.t fd (k rcLtx; n l'!--.k ,rl'laXd!Td intrinst'l;l", ll-
biectul induc'indu-i el insu1i, in mod activ, rclaxarea. Astazi se considt>ra
di cste singura capabila sa asigurc inhiibitia reciprodi psihic muf;ichi,
rcaliz1nd .adedirata stare de ,lini k" musculara i psihka.
Exista trd mari curentr' metoclologic<:> care realiz0aza r0laxar0a in-
trinst>c;t :
C u 1 en t u l or i ental, din c;we frac 1parte tehnicilc promov;1 t<>
de nwdicina tr<tdi\innal[t mdiana, japoneza, iraniana - toat0 <1Vind d<
fapt o origin<' comuna, Vt'ehe se pan' de mil0nii. Sc considera ca acC' te
tehnici stau ]a baza celui mai perfect i complet sistem de autorclaxare,
dar sc dcprincl in timp, in Juni <;;i rhiar ani ck zilf', motiv pentru care ('1<'
cnnstituic mai putin un 1111ijloc terapeutir ';'i mai mu1t unul prafilactic.
C 1L rent u l f iz io logic, introdus de Edmund Jacobson i Cdre
;uc Ja baza relaxarea progrcsiva pe baza principiului de identificare ki-
nestezica a starii de tensiune (contractie) musculara, prin antiteza cu
lipsa de contrartie (relaxa1 e). Este metoda cca m<1i utilizata 1n serviciilc
de kinetoterapie, fiind u or de aplicat, u or de 1nteles de pacienti, cu re-
zultatc bunc, 1ncurajatoare, ce se instaleaza dupa clteva edinte.
Tehnica de lucru este ur matoarea : pacientul n decubit dorsal, cu
capul pe o perna midi, genunchii u or flecta i, se sprijina pe un sul, mcm-
brele superioare in u oara abductie de cca 30 i palmcle pc pat ; se re-
comanda sa sc lucreze :intr-un mediu confortabil (fara zgomot s<m lumina
intensa, ternpera,tura placurta etc.).
a) Prologul respirator: timp de 2-4 minute se respira amplu, Ji-
ni tit, subiectul concC'ntrindu-se pe dirijarea aerului (inspira ie pe nas,
expiratie pe gura). Acest prolog determina alcaloza, generatoaredc o st 1rc
euforica (dar se evita la persoanele cu tetanic latenta), fiind el insu7i re-
laxant. In timpul accstui prolog respirator pacientul t .ebuie sa-i ima-
ginee Ca in inspiratie devine W?Or ,ca Un halon de sapun care se rididi"',
iar in expiratie redcvine greu, ca de plumb, ,corpul:infundindu-se in p<.tt" i
,simtind cum patul impinge in sus corpul".
b) Antrenamentul prop?'iu-zis incepe cu membrul superior clrc>pt,
urmat de eel sting, continuind apoi cu ambelc. In timpul inspiratiC'i ample
membrul superior sc ridica de pe pat, lent (mina este ,cazuta", cu flcxia
pumnului, p'ina cind degetele nu mai ating patul. Sc realizcaza de fapt o
contractie muscular[\ la nivelul fortei 3 (F i). Se mentinc accast[l pozi\ic
in apnee timp de 15-30 s, subiectul concentrindu-se pe ideea efortului
,dcosebit" pe care-1 face memlbrul superior. Bruse, cu un ,uuf" pc ex-
pir;t\i<', S(' ;!b;mdorw;lza nwmbru1 SllJ)('rior, (';lrC ,,C'<lclc" ])(' pat. Sc urma-
n tl' timp de 1 minut, rcspirincl lini tit, <\ SL' intuiasca noua stare de .,1i-
ni)tc totala" kinctica din intrcg mcmbru1, comparativ cu starea de con-
tractic anterioara. Se repcta de 2-3 ori cu fic'care mcmbru superior, apoi
cu ambele concomitent.
Se trece la membrele infcrioare. Fara a ridica talonu1 de pe pat, sc
desprinde spatiul popliteu de pc suport (citiva em) in inspiratie, se men-
tine 15-30 s, a poi brusc, in cxpiratic, cu acelai ,,uuf", se revine. De
ascnwnea, sc executa de 2-3 ori cu membrul pelvian drept, apoi sting,
apoi cu ambele.

253
(...'\.l trdlea egmcn t c::;tc trunchiul. In inspira ic se dc"'sprindc spa tel<,
de pe pat, subiectul lordozindu-se (mai mult imaginativ, dcdt real), apoi,
l.n cxpiratie, se urmare te crearca senzatiei de ,prabU<?ire" a corpului p<.>
pat, cu aplatizarea lombei.
ln h'hnica dasica Jacobson 5e lucreaza JX' C<'le trei scgmentC', dar
sc' poate asocia i ridicarca capului dupa accca!)i sclwma.
In situatii S}X'cialc (clurcri articulare, scgnwnte imobilizate etc.) Sl'
l'X<'cuta a!;la-numita tchnidi Jacobson invcrsatil, in c<tre faz;l dl' contr<H'\ic'
L'sic n alizaUi prin contractic izometrica, ,1 mpingindu-'sl'" s<'gnwntul JW
iJat (5 !-i), oprind apoi brusc accst efort i comparind mental ceh doua
sc'nzatii. Postur<1 de' lucru, alternantele etc. s!nt ac'{'lC'a)i.
0 alta YarianUi a rclaxarii fiziologicc doar pentru nwmbrc cstl' rc.>-
lu.rarea pendulara. Din czind, cu spatarul scaunului sub a xi l{t, sc' ridica
bratul la 90, se mentine citcva secunde, apoi se la'a sa ,,cada"' i sa os-
dleze ca un pendul.
La fel pentru membrul inferior. Existf1 chiar o metocUI separatc'i de
1 elaxare, care se bazeaza pe ml!?cari pendularc ale 5egmcntelor sau corpu-
lui intrC'g suspendat. Aceasta metoda poarta numcle initiatorilor ci : Jar-
reau .i Klotz.
c) Hevrnirea cste al trcilea timp a1 programului dP rC'laxar P .Jn-
cobson !?i consta in re"intoarcerca la tonusul muscular normal, mai -ale:. a
musculaturii antigravitationalc necesare ortostatismului.
tPacientul ncepe prin a stringe puternic or bicularii, exC'cutind o
.grimasa, apoi stringe pumnii, dupa care se intinde in timpul unPi inspi-
!'atii. Dupa ce repeta de 2-3 ori acest timp al -ptogramului, paci<.ntul sc
poate scula din pat.
lntn gul program dureaza, in 'functie de obiectivul ur.madt, 1ntr e
15 i 40 de minute. In acest timp cste inclusa i pcrioada d-e rclaxar'c i li-
ni tC' ob1inuta (pina la revenirc).
\Metoda Jacobson este :.impla i poate fi incadrata jntr-un program
-complex kinetologi-c, dar ea se adreseaza numai paratoniei musculaturii
striate' voluntare, nu i celei viscerale. Fiind o metoda mai mult ,.per ife-
rica", impactul intrc mu chi i psihic este reclus.
ln 'Salile de kinetoterapie se mai utilizeaza i alte tehnid de rc-
laxare gener.ala.
Astfel, E. Gindler i N. Stolze recomanda o gimnastica colectiva re-
axanta prin executarea unor mi cari a:bsolut libere, nPimpuse, din {ii-
vcrse pozitii - un fel de ,dezordine" de rni cari mai mult sau mai pui,in
bru te, care ar crea o con;;tientizare a echiHbrului muscular !5i posturii
corpului.
I. Parow rpcomanda ca pacicntul sa stea J.n pat absolut nemi cat
timp de 20 de minute, in care interval sa nu-)i utmareasca dcc1t rcspira-
ia, care trebuie sa fie libera, nefortata, dar cu o expiratie uierata. Trcp-
tat, s-ar instala relaxarea gcnerala.
0 alta metoda, mai rapida, o propune A. Maccagno. Pacientul, in
dccubit dorsal, se ,fntinde" la maximum posibil, cu miinile in sus pc
llnga cap i cu mcmbrcle infPrioarc de ascnwnea intinsc. Sc rclaxcaza i
din nou se 1ntinde.
Pentru eopii, se rc comanda metoda Wintrebe!'t - metoda de re1a-
X:lre prin exccut:1rl':l ell' mi cari pasive, dcoarccc nu sc poatc sconta pc

254
c.tp.ll 11.11<'.1 ti1 ,!l/lll'lltl.t:l .t ,,)pilli!ui. :\li:t;:l!ii( p.l..,i\t' "\'(':\('('liLt JW, :11
un scgnwnt, rdpid, a poi din CL' in cc m<i lt'nt. Sc tnce succcsi v de b un
scgnwnt la altul. .Metoda cstc dicicnta i la adulti, la marii traumatiza\i
cranieni.
Un loc apartc 'in tehnidlc de relaxare H ocupa in uHimul timp bio-
.feerl-lwck-u1 - tehnid'1 prin can' S<' ob\ine relaxan'a cu expun('r(' de con-
comiten\<' func\ion:d<' fiziologic<'. Tckca d<' baza ('stc <'a pacientul in u i
s{t-';ii ('rbs<'n'<', sfi-)i verifir<' i sa--:;i impuna stana de relaxare mus'Culara
j\stfel, ;tplic:lr<':l d(' ekctrozi ai unui dectromiograf pc dteva grupuri
rnu -.;cul:lre df't posi bi 1 i tat< a. vizual sau acustic, padcntulu i sa-i aprcciczl'
st:lr<\1 de' knsiun<' muscuLlra -:;i -s{t inc'('J'<'r' trcptat n'laxarca. DP ascnw-
:w:l, :nJtoconholul JW <'cT:mui unui <'lectrocncdalograf da posibilit<1tC':1 d1'
a apr< < i;t, comp:1rativ, sLI!'l'<l de incordan sau r(')axarc psihica, tr: dusa
pc trasc<'le EEG, )i de a induce rclaxarca gcncrala.
ln 19GO, A. 1\Iarinacci i :!\1. Horand<' ;m publicat primclt' lucrari asu-
pra lJio-f<:'ed-back-ului, pc care il numeau nsa ,reeducarea audio-ncuro-
musC'U1Rra", rccomandind mf'toda pentru cxcrcitii1c de tonificare a mus-
culaturii slabite, sub control volitional directionat de informatiile date de
EMG. Dupa mai putin de un dcccniu, H. Booker i colab. utilizau n1ctoda
i in scop invcrs- de rclaxarc musculara pentru reducerca spa...;;tidtiitilor.
Jksigur 61 aplkarca bio-f('ed-back-ului nC'('csita o aparatura ade:c -
vata, dat valoarca accstci tchnici in rccducarea functionala analitidi a
mu!?chilor, in ambelc scnsuri (tonifiere sau rclaxarc), a facut ca ca sa ia
o tot mai mare amp1oarc.
MC'ioda de relaxare prin tchnka bio-feed-buck-ului trebuic consi-
derata tot printrc meto:lelc fiziologicc.
Cure n t u l psi h o logic pre'Conizeaza in vcderPa obtinerii n'-
laxarii tchnid de tip ,,c cntral", < arC' indue prin autocontrol mental imagi-
nativ rclaxarea pedfcrica, influcntind 1nsa i paratonia viscerala.
Exista mai multc' metodc de relaxare care sc incadreaza 1n acc'st
curcnt, dar in general ('}<' sTnt aplicate de psihotcrapeuti, i nu in salile de
kinetotcrapic. Cl'lc mai cunoscu tc sint, fara indoiala, autotraining-ul
Schultz, terapia comportamcntala, sofronizarca i a1tPh', dar nu este cazul
sa fi<' descrisc intr-o ('art<cL' kinctologit .



5.2. Corectarea posturii aliniamentului
corpului


AcPst obiC'ctiv al kinl'tologiti pk< c c:l. d<' Ll urmatoarPl<' tr<'i re<llita\i :
1. l\lultc' dded<' postur;dc din copila!'i(' ';>i acloltsc<'na st' consoli-
c!caz2 la virsta adult[t, ckvenind pundc d<' plccarc pcntru o ckgradarC' ul-
tC'rioara (JC'g<'ncrativa a aparatului locomotor. Sc constata o inmultirc alar-
manta a H'fsttor def0cte pnsturale in rinldul tinerilor din tarile dczvoltat0
inclu tria1.
2. 1Mult(' afectiuni ale aparatului locomotor, ca !?i ale altor aparatc
determina dcposturari !?i dezalinieri ale corpului, care, dad1 dureaza mai
multa vrcmc, ramin fixate functional sau chiar organic.


255
a
.\'. Hl'l'll]ll'r;tl'l\1 unui dt fi<<t llilll'\i<ln:tl 1111 pn.tk l 1 < <liH <'iJllL t d1ti1
in C'adrul restabilirii raporturilor fiziologicc ale C'orpului, d'ici lanturile
kin{"'ticc corporale au, in primul rind, la baza raporturi normalc 1ntrc
segmcntc>. Dcposturarea i dczalinierea atrag !ntotdcauna dezl'chilibn mus-
culrtrc> can' vor vida dcrularca mi)carilor, ajungindu-se la incaJ'C'ari in:l-
d<'c\ ;ltP la ninlul strudurilnr articubn', la o sC' derC' a r:lllcl:l!lwntului lor
i. ch'ci, 1a apari\ia precocc a obosdii.
Cel 'lll:li importont elc"ml'nt al deposturarii cs1<'. d<' fapt, r{lspunsul
("'IC'mcntului dinamic-efedor al mi dirii- mU)C'hiul.
Dczcchilibrul muscuhr sc instalcaz{t JW baza m:ti multnr nwc;t-
nismc :
Prin stLlJstitutic, :1<.1ica printr-o inlocuirl' func\i()n;d;\. Slabirl';t unui
:1gonist (de cxcmplu prin apropierca C'apC'tdor cle insl'r0C') Ya dctcrmind
intrarca 1n actiune a sinergi tilor, ceea ce va crca noi sknotipii motricc
defavorabile.
Prin ,1nstrliinare", adidi printr-o ,parcza functionala". In <'On-
tractura puternidi prelungita sau in spasticitatl a antagonistului este im-
posLbil de utilizat agonistul, di te apt de fun tionare. lmpactul asupra
mi carii in astfel de situa\ii este Uf?Or de imaginaL
Prin compensare, fenomen deosebit de substitu\ie, C'are apare 1n
momentul cind un grup intreg de mu chi estc slab, fiind Iwccsadt inh; -
rea in contractie altor grupe musculare pcntru a se putC'a rcaliza macar
o caricatura a mif?carii respective.
Prin incoordonare, adica prin tulburari de rcglare motricc in ca-
drullantului kinetic normal al mi!?carii respective. Accasta dcrcglare po ttl'
fi in for\a musculara sau 1n derularea ronologica a activitatii mu chilor.
ln acest fel stereotipiile n01 male dinamice sint grav perturlbate, cle dis-
:::>arind intr-un timp rclativ scurt.
Implicarea a it de importanta a musculaturii in postura i alinicn'
('xplka de 'C'C cxerci\iile recomandate se adreseaza, in primul rind, a ccstui
element al aparatului musculoncuroartrokinctic {l\fNAK) - adcvar va-
labil mai ales in profilaxia dcposturadlor, pe care o prezcntam in acest
.subcapi tol.
lProbleme specifice de deposturare apar in afcctarea diverselo'r seg-
mente in diverse afcctiuni. Ele trebuie rczolvate concomitent sau chiar
1naintea cclorlaltc obicctive. Aceste problcme de C'orectare posturaUi lo-
ala vor fi prezentate [n cadrul kinetologiei pc scgmentC'. .
Corectarea posturii f?i aliniamentului corpului utilizeaza <'a tehnici :
postura corectata sau hipercorectata, mcntinuta prin diverse nw-
todc de fixar<' (\'Czi capitolul ,TC'hnid, C'xerdtii i mctode in kinC'to-
looic")
b '

mi';icaril<' p:1sivc. actin' asistatc' i actin:
contractiile izomctrice ;
diverse tehnici de fad liLlJ'<? proprioccpti vfl.
Deosebit de importanta in metodologia a cestui obiccti ,. ('stc rcaliza-
rea relaxarii inainte de a sc trecc la excrcitiilP propriu-zise.

Profilaxia dcpostudirilor 1ncepe 1n pcrioada colara, continuind i

dupa adolcsccn\a. lksigur ca CCC.\ mai propic.e }Wrioada pcntrU aparitia i
fixarea unor posturi clcfectuoase cstc pcrioad:J de CTC)tcrc i dezvoltare a

256
!
:;:.;.m:"muiui, <1.1: -:i L1 .tdult pot ,ql;.t:t .t ti.prhtur:l: i <;i dt;:.. litli\Ti, tLitilJ tll'
:n sp<'cial unor nC'livitll\i profC'sionak gpmratoan' de pozitii dPfeetuoase.
Sa adaugam la <H'{'asta posibilitatt i didcn'a trcptnta a fond muscubwe
p: in lipsa c'Xl'rcitiului org<mizat. .
Nu discuU'im aid pozitiilc patologicl' dC' corpului dctt'rminntP de boli
:-:i <'dl'l' \ or fi ;dJnnLd<' cincl lll' \ nm r:f,., i Lt l..:o<h <:>i '-<'gnwntul rrspt<di\'.
]>,incip<ll<k depo .turari i d ;:;!;i:1il'; i < cnn'>Llt<t l.t ni\ tlu1 coln;uwi
.: \ i c. t1 1 '. u :1 1 : i1 () : . c n 1 o;lrH' i d n r,. d : ':i h m b; m '. c;1 ':' i : d 1 w h i '> ul ll; , d ._f i -
.Jlt'1t dt ;tlir i('J'r' .t nwmbrt1ni initrill,t:. '<ituiiHlU-'>l' Jll' lrw:Jl ;!1 doilt <L
Tipu1ik de t':'\l'!Ti\ii L \n1 1 np:rlt U:< dup{t Luc ille ]);tnicls d<' b
l',,i\e,siL\tt'<l St:1nl'nnl din S.1T.\.


5.2.1. Alinicrca coloanci ccrvicalc

Cel::. m<li frecvcntt d('zalinieri alv capului sint : pozitia a\ nsata, in
Lqa: aspcctul de git scurt prin la'iarea c;1pului spn spak i in jos; rotutia
u h:pL'rtxkn i<'.
F>-..:crcitiul 1 - Culcat JW :-.ol, cu gL nunchii fie( Lti ; gitul cstl' in tins in ax,
bc1! bi;t in unghi clnpt cu gitul : sc c auta < pl<ttil':;ln':l c w burii cl'rvka1e:
11nwrii 11W!'C'U in contact cu solul : SL' nwntinc ac<'asUi postura.
E.rercitiul 2 --- 1 )in posturcl:' Ia <'XC'JTi\iul 1 sl' rotl'aza la maximum po-
sibil capul spr0 unul din unwri : sC' m0ntir.c' ace: sta postura, apoi se ro-
tC'aza in st'ns in\c'rs ; tot timpul se cauta 'intindcrca gitului in ax, cu tcr-
gc'l'f'a lnrdou'i cc'J'\'kale.
E.rcrcitiul J - J)pcub;t \'C'nt: al, cu brntc lc ]X' linga corp, fata ,privind"
In jo'i : C' riclid\ apoi capul cu cltiva cPntlmC'iri de la sol i se cxcculin-
tin h'ITH axi<tlll a gitului : sC' rntPaza capul din nc ca ta pozitic spt e L(nul
eli:; unwr:, cnntinuinclu-st' intindL'n'a axiala; sr lasa capulin jos, sa aUnga

t

-..
/ I
.r'











<-r;Ju; cu b{u bia; '-<' revin<' b poli\ict initiala {cu Ll\a in jos) cu rl'laxarc;
sL' l'l'}Jl'ta, rotan'H Hind spre parka opusa (fig. 5-J).
E.rerdtiul I --Din ezind. cu g0nur.chii flcctati. mlinilr prind genunchii :
se nlaxeaza trunchiul <;;i gitul, care iHu forma litt>rC'i ,C" ; capul flee tat in
pi ._pt, cu fruntca sprc gcnunchi ; apoi !-il' rccln's('aza intreaga coloana; sc
l'Xt < uta intin:it'n'a axiala .a gltului (banhia orizontala) .(fig. 5-2).

257
E.tercitiul 5 -- ezinJ ('U piciuardc iJHTUci d tL' (p<Jzi \ i;1 ,.m;llwml\.LIIla"),
cu mHnile in trc coapsC', coloana dorsala '?i lombara se nwntin dn.'ptC' :
Se flecteaza <'apul (ba1 bia in piept), apoi se rC'vinC' la pozitia VC'rticala
cu intindcre axiala
Idem, dar din fl('Xie sc' trL'('C' direct in PX ten siP, <tpoi in Vt'rtical
Fll'ctarC'a capului inain'tl', apoi fkxic-l'xtl'nsi<' JW pbnul <k 45 sting,
apoi drcpt; dupa fi<'<'<ll'l' mi':icarc.' sc' trcct> prin pozi\ia \'l'rticala, cu in-
tindc'rP in ax
Circumductic' a capului - mi)C'<ll'l' lc'nta
E:rercitiul 6 - Pozib .,m< honwdana", cu miinik b ('<';lf'[t : sL' ap\t';tc [t pu-
tc I nic capul ; apoi in pozi\it dt' V<.'I'tic;ditak, c u intindt'!'<' in ;tx (c <Jak <'
trasc n:ult in spat<'): in pozi\ia de \'erticalitatl' capul s<' impingL' ";i po...,t
rior, dar m'iinill' contr<'aza.
E.rerdtiul 7 -In ortostatism, cu miinile imprcunate pt' <'l'l' telul ('apuJu:.
torcw<'k i lomba dn'pte : SP 1 ealizeaza intinderPa in ax contra u-;;oarPi JJ"l'-
siuni 'date de miini : se me1 ge prin camPra in aceasta pozitie ; coatele sint
trase indara't, dar fara ,sa dete1minc crc!?tcrea lcwdozd.


5.2.2. Alinierea coloanei toracice i a centurii scapulare

A.. Excrcitii pcntru musculatura de tonifiat (trapL'zul supcdor t
mijlodu, romboizii, infraspinosul, micul rotund) :
Exercitiul 1 - De< ubit dorsal, cu genunchii flectati, bratelp pe linga corp
in rota ic mediala (pronatic) : se aplatizcaza lordoza ccrvicala !?i lombar[t,
se rotcaza lateral (supinatiC') membr<'le superioare, se adduc capulcle ; st:
mentine aceasta pozitie, apoi se I'Cvine cu relaxare : sc string apoi pumni:,
s. flccteaza coatele, care sc lipesc strins de trunchi, se adduc scapulcle ;
sc men inc aceasta pozitie.
E.rercitiul 2 - Dceubit ventral, cu bratc ll' pe linga corp : adducti(' putC'r-
nica a scapulclor, cu tractionarl'a lor caudal ; se mPntinL' pozi\Lt, apoi ..,._,
n'vinc cu l'C'laxare.
E.rercitiul. 3 - Idem, dar miinilC' sc prind Ia ni\'l'lul fC''-'l'lo! : adcluctit'
putcrnidi a scapulelor; mC'ntinC'rC'a pozitici, apoi rcvenirl' cu relaxare.
Exercitiul 4 - Idem, dar cu fruntea pP sol, miinill' 'C'U palmclc' in jos, i:1
dreptul urechilor : se adduc scapulclc, rididndu-sc' palmPlC' clc })(' sol (C'o<:-
t.cl<'. i pumnii ram1n paralele cu solul) ; sc men\inc pozitia, apoi S(' rcvinP
<'ll nLtXdT'C'.
E.n!JTitiul :J - Iclem, der cu 111L'l11brt'll' supt'l'ioarc intinsc pc ling[t c;tp ;
fruntPa JX' sol : sc ridica bra\l'le cit mai sus posibil, da; r: untL'd :i pkpt ;
ram in b sol ; daca exista tl'ndinta la hipc'n'xil'nsil' lombara, 'il' '; purw ')
pcrna sub spinelP iliacc antero-superioarL'.
Exercitiul 6 - /dent, ca la exe, citiul 4: sc ridica palmck ';ii antL' ra\t'll',
<tpo'i sc intind pc llnga cap in sus ; frunt<'a i pil'ptul ramin la sol.
Exchdtiul 7-$ezind in pozi ie ,,mahomPclana''. < u brat{ ll' la niv0Jul unw-
rilor, cotul flcctat 1a 0 ';ii antL bratul orizontul. p;tlnwlc fata in fa\a : '-'
rott>;tdl l'X1<'ITl bra\<'lP, pina C<' :mt<'':)rCI\<'k ;tjung J;, \'< tk;tla.

258
5
') <)

C<ln, <Jmitl nt "<' ;tddll(' puk1 nic --,z ;tp:IJ\'ll ':'i 111 ,J('('-..t t1111p .... L!...,,-1 b: .t\< L
inc<'l in jos (fig. 5-3). . .
E.re1'citiul 8 -. czind 1n pozitiP ,.mahomedana", brat<.'l<' < tirna lib{'!' pe
Jinga corp: se fac rotatii alP umarului dinaintc-inapoi i invers; se a('-
< cntul'aza tra: tiunill' in jos !?i spre spat ': t: unC'hiul r<'iminc nwrcu clrPpt.

B. Excrfitii p ntru musculatura de
intins (m;ltel<' clnrs;ll, m;1n'l0 rotund. sub--
:-..c;lpULirul. m;ll'<'l<' mind pcctor;tl):
L' 1'('rcifiul <J - D< ,ubit dllr--,; 1. c11 g nun-
{'hii fl<Ttll\i )i miinil< sub l'<'<d t: "ub 1.<>11<1
n1l'Cii< t<ll'dC'iC;I '->I' j)llll<' 1111 !JI'<Nlj) lJHIIlit
sau un pu1 or d< p<'rn;t: s<' <tddll<'
scapulele, coatPll' pr<'sind ]J<' sol.
'
,'
C.rercitiu[ 10 - Idem, cl;1r cu br<-ttel< ..in <'l'lH'l'" : sc> apasa cu coatel('
:mt<'hr q<'k in pocl<'<l : coloana raminc in contcwt c u solul.
E.rercitiul II - Iclenl, cu br< \<'k tot ..in <Tll<'P
4
' : sc aduc gcnunchii la
:Jiept pr: n fl<'Xict_m.axima " old uri lor.
E.rercifiu! I2 - l'z.incl in pozi\ic ..mahomeJ<Ina", cu m'ii nile prinzindu-sc
!In b;t-.;tnn <'Cir<' -><' riJid\ d<'d'>ll])l':t c: pului : u) 'it' :t:lll<'l' < poi b<tstonul in
_-.,pat<' pt> scapuk - capul ':ii trunchiul ram in intinsc axial (fig .. 5-4) ;
b) s<' L1a b< -:tonul in jo'iUI trunchiului (postlrior). apoi S( ridica din nou
deasupra capului. . .
E.rercitiul 13 - 1 n ortostaLsm. cu fat a in co]tul c<.tlllL'rl'i, bmtck rh:ljcatc,
oatc'lc u or flc>d<ttc, antC'brat{'lc sprijinitc j)(' cite un jJ('l'PiP: corpt.il est<'
.l]JIC'cat din g!Pznc; coloana. -,;olclurilc, genunchii ramin intinsc; calc1ie1c
pc sol (fig. 5- ).
E.rercitiul ll - Din atirnat la sp<l1icr (cu f<lta, apoi cu spatcle 1a accst
<,parllt) S(' flc('t(aza l<'nt gt'nunchii.











'"-'.:>
Alinierea coloanei lon1bare a pelvisului
Fir/. !i-.'i

A. Excrcitii pcntru musculatura de tonifiat (flPxorii trunchiului -
musculatunt abclominala ':ii L'Xt< nsol'ii ;;oldului - fcsierul mare cu ischio-
-1mbic'1'ii).

259
1





Ate11tie! Exerd\iilt' ('U fkxia trunl'hiului ;IU ll.l'Inbnllui i 1fc: irJr
din decubit dorsal antrcncaza putcrnic psoasiliacul, care va trag<' d<' <'O-
loana lombara i jonctiunca lombosacrata. SC' va evita actiun<'a pn'a int<'n a
;.1 psoasiliacului prin scurtarca bratului pirghici (se fl<'C't<'aza gt'nutwhiul),
iar 'fl<'Xia trunchiului SC' V<l f:1cc cu stabiliza1 ca }Wlvisului.
ln sf.ir it, o alt{l prt'cautic JWntru cxcrdtiik c e vo1 w m;1 : o...,c , ;t
evita produccrca efectului \'alsalva C'Xpir1ncl zgomotos, uit'rator. ln (J: ict'
t xcrcitii car<' antn'nl'adt a!Jdonwnul cxista tl'ndin\a Ja dcetul \';d..,;lh;:.
Exercitiul 1 -ln dt'cubit dorsal, cu gcnun('hii fledati : se < ontr;1cta put<-: -
nic musculatura abdominal<{. f{tra vreo mi <;ll'l': s(' nwntim'. apoi st' : \'-
laxcaza; sc contracta fC'siC'rii, fara \TC'o mi c;ll'P: sC' nwniirH' )i ;1poi '-('
rclaxcaza.
Exercitiul 2- Idem, cu brat<'lC' pc l'inga corp: s<' contrada putcrn:c mlh-
cu1atura abdominala (sc' ,sugC' burta") )i ft'sicrii mari, C'oloana lombara sc
aplatizeaza spre sol, cu pelvisul u or basculat in sus ; s<' ml'ntin<' pozi1ia ':ii
apoi se rC'laxcaza ; se rcpcta {'U bratclc n abduc ic .de 45, npoi in abclw'il!
de 90 i cu bratele intinse pe linga cap.
Exercitiul 3 - Idem, cu bratelc pe linga corp : se flc>C'teaza capul in limp
ce sc aplatizeaza lomlba, se contracta abdomenul <;;i ])('lvisul sP bnscuh'<lza
posterior (sc rididi sacrul) ; se repeta cu gcnunchii intini i capul fkd.;lt :
se repeta cu bratele ridirate pe l'inga cap- totul sc c>X<':uta cu flc>xia per-
manenta a capului.
Exercitiul 4 - !n dccubi t ventral, cu bratcle pc linga corp : sc contracta
fesierii mari ; se mentinc> pozitia !]i apoi se rclaxcaza ; sc contracHi abdo-
minalii, apoi se relaxeaza ; se combina apoi concomitcnt contractia fpsic-
rilor cu cea a abdominalilor !?i bascularea postcdoara a pelvisului (s0
terge 1ordoza lomfbara) - totul sc rcpeta schimbind pozitia bratelor, <'a: <:
sc rididi pe linga cap, cu palmclc pc podea i coatelc u or flectatC'.
Ater.tie ! Sc va evita contractia flcxorilor oldului.
E.re1-citiul 5 - In decubit dorsal, cu genunC'hii flecta\i -:;i bratell' JW linga
corp, U?Or abduse : se trag genunchii la piept (bazinul bascuh'aza poste-
rior) ; se men\inc pozitia, urmata de rl'laxan'; idem, lbr s himb1nd poziiLI
bratelor- pe llnga cap, cu coatele ll'?<>r flectail'.
Exercitiul 6 -,Idem: sc basculcaza posterior bazinul, in timp cc' genunchii
sc extind, caldiele alunccind pe sol ; sP revine apoi 1n :cdai f('l, cu gc-
nunchii flectati ; se rcia tot excrcitiul, dar cu bratelP ridicute pP linga c<Jp.
E.rercitiul 7 -!n decubit dorsal : sc flectcaza la 90 coapsell', iar gl'nunchii
\'or fi complct flcctati ; bratclP abclusc la 45 sau rid c-at(' pest\.' cap, prin-
i.:lnd piciourl'lcunui scaun s<.lll 11(' unl'i nwst', ])l'nt; u st 1biliL1k ({L\('{t <-,t'
1
.LICTC'aza pe masa, sC' prindc marginca accstc'ia): lom!Ja aplatizata. pl'hi..,ul
basculat posterior; se face un mic cere cu genunchii 1!1 <tl11bl'lc cli Tc ii -
tr('ptat cerrul sc va mari (fig. 5-6).
E.rercitiul 8 - !n dl'CUbit dorsal, cu gcnunchii fll'clct\i, br;l\t'lc' Ll 45c ,.,;. !
ridicatc, miinile prinzind murginea mesci : st' trag gcnunchii sprl' pic pt :
de aici sc cxtind - talpile spt'(' zeni t ; se read uc genunchii la piPpt, apCJi sP
rea aza in pozitia initiala; lomba \'a raminc tot timpul in contact cu m<:-,;'
(fig:' 5-7).
E.reTcitiul !J- Idem: sc' C'Xccuta ,,bicicleta". c u gcnunchii dt m 1i sus <..i ..-.u
mi$cari cit m ti ;1111pl<'.

260
'
l
ExeJcitiul 10- Pozitia ,in 4 labc", cu spatclc drcpt : sc ,sugc burt a",
capul se flcctcaza, coloana sc cifozcaza (fig. 5-8).
Exercifiul 11 - In decubit ventral, cu bratele fntinsc pe l'inga cap : sc
basculeaza poster ior pclvisul, cu aplatizarc lombarA ; concomi t(nt sC' ri-
didi b: atcl<' dC' le1 sol; sC' m< n\inf' pozi1i;J, poi sc rf'LlXPaza.





.





................--t ... ,_


Fia. 5-o Fig. 5-7








Fig. 5-8
I

I






Fif]. 5-9

Exercitiul 12 - In decubit dorsal, cu genunchii flectati !?i bratcle pe linga
corp : sc ridica apoi capul, trunchiul, plna dnd miinilP ajung Ia genunchi ;
lomba ri"1minc in contact cu solul ; sc rcpct1 cu antcbratcla incruci ate
pe piept.
i:xercitiul 13 - In ortost<1tism, 1inga un zid, cu caldidc la 12- 15 em de
accl zid : sc apleaca corpul indadit, p'ina dnd ceafa !?i spatelc sc sprijina
de zid; lomba aplatizata; sc flecte;tza g0nunchii, ;llU!wcincl in jos cu
corpul pl' zid, ;tpoi s<' <'Xtind i ir un('hiu1 urc{t nwreu, in conLtct cu zidul ;
sc inclina corpul inaintl' ,pc glezne", pina se ajungc 1a v< rticala ;;i, men-
tinind pozitiCI drcapUi d<' pe zid, Sl' nwrgc prin canwra -- exerdtiul sc rc-
pcta la fel, cu miinile L.t co;tfa )i coat(']e trase inapoi (fig. 5-D).

B. Excrcifii simctricc pcntru mu5chii de intins (oxtensorii Jombari :
erectorii coloanci i :patratul lumbar) 5i pcntru mu chii de intarit (abdo-
minalii) :
Excrcitiul 14 - In decubit dorsul, cu g1tul extins in ax : g(nunchii la
picpt trai de miini, pelvisul rotat posteriOJ', Iomba Htingc podeaua ; sc
mentinc pozitia, apoi se da drumul mlinilor, inC('rTincl sa sl' nwntina pos-
tura cu g<'nunr'hii b pic>pt prin cnntr;wtie m11scular;\_


261
E.rerci ial J;) - ezind in pozt ll' ,mahonwdana.... < u miinilL' dupa
c-tafa : SL' apl{aca putt'rnic trUJl'chiul intre ('Oapse, :cu contrac\ia abdomi-
nalilor; sc mcn\ine pozitia, apoi se rclaxeaza.
E.rercitiul 16 --- Pozitia in genunchi, cu f?C'ZUtul pe taloane: se apleaca
tnmchiul, c u bra\Pk intinsl' in;linh', pina ct' frunt<'a < tinge poJtawt
pi<ptul g<'l1l1IH'hii ; S<' contractrt pukrnil
ahclominalii ; S<' nwrl\irw pozi\ia, ;tpoi ---
n Lt:-:tazl (fig. :>-10).
l .rercitiul 17 - zincl j)l' s;\l\111, cu t'<l;tp-
sdc abclth<': st' apk lc[l ti'\II1chiul intn

/'iq .'1- /I} t'<l<lps<', t'<l!11 racti11d pllt<Tili: ;thd<l!lliil<llii

C. Excrcitii asimctricc pcntru mu chii de intins (<'xtl'nsorii lombari)
i }Jcntru mu chii de intarit (abclominalii) :
E.1ertitiul JH - ln ckcubit dorsal, cu gcnunchii {'Xtin i. bratck JW linga
corp, pl'h isu1 basc ubt postc1ior: Sl' ducc o min[J spn gcnunchiu1 npth,
ba;dnul riimin'incl pe sol : sc' n'}Wta pc parka opusa.
E.rercitiul 19 - Idem, cl<.1r c u br<tt(1e 1ntinsc pc 11nga c<1p:
SL IllC'<'j)C' rostogo1irc1 cu br<t1u1 ;i umarul. ;1poi cu tor;IC'<'I<-. nwntinincl
pch isul pc loc un monwnt; dc-abia apoi rostogolirl'a cstc h rminaLl
ide pelvis cu mcmbrele infcrioarP
Sc incepe rostogolirea cu pclvisul. intirziind rularca umarului i nwm-
brPlm ,:sut)crior :;;i inferior hcLrolatcralc

Sc in cepe' l'UIarea cu 1l1Cmbrul inferior, umerii ramlnind pe sol dt
mai mult
Exercitiul 20 - In derubit dorsal, cu gcnunchii flectati i pl'lvisul b<ls-
culat po$tcrior, cu bratt>le abduse, coatelc flcctate i antt>bratele ori'.'n-
tatc dl'asupra umcrilo1;: Sl" l'ididi coap clc la vcrticala, sc bsa gcr;unC'hii
(ambii) pc' 0 varte Spl'l' sol -- UllWJ'ii tot timpU} )X' podl'<l ; SC' naduc
l<t \'('rticala gcnunchii, apoi sc' apleaca spre partC'a opusa.
E.rercitiul 21 - ln dec ubit dorsal. cu )wh isul bascubt po<.,t<.rior. bra-
ell' abdusc i antebratck pc l'inga cap : Sl' ridica la nl'ti ala un mem-



Fiu. s-11 Fiu. 5-12


bru inferior, apoi sL' atinge c u piciorul solul de part('a opusa corpului,
la nivelul gcnunchiului opus - umcrii mereu pc' sol, iar lomba tot
timpul in contact cu podeaua {fig. 5-11).
E.r rcitiul 22 - ln dccubit dorsal, cu genunC"hii fll'ctati i miinill' dupa
c< :lfa : sc fkctc < dt un old C"oncomitent cu trunchiul, can' sc rokaza in

262
;i a fcl, incH gl'llUI1l'hiul sa \lila ll1 int1mpinarea cotului opus (fig. 5-12).
E:rerdtiul 2.3 - !n d0cubit dorsal, cu pidoarel0 sub o mobila i P<'l\'isul
basculat post0rim : SC' flccteaza capul-trunchiul, cu rotan'a lor pc- o
r;artc bratelP incrud'?atc pC' picpt sp revin<', apoi s<' f<H'<' la ft.'l p<'
part<'a opusa - - s<' lucTC'aza i cu mlinil< Ll ('<'< fiL
n. Excrcifii IH'ntru intinderca flcxorilor oldu-
Jui (pso lsili:t<'Ul) :
f.rcrdtiul 2-1- In decubit dorsal, c u gcnunehii f]('C'-
ta\i : Sl' prindc cu miinik un g< nunchi i S(' trage pu-
t<'rnic spr<' pi<pt, in timp ce nwmbrul opus C':->k in-
tins -- coloan<l dtmilll' JWrft'ct dnapUi p<' pod<'<l.
J .rercifiul 2!i- lntr-un g<'ntlnchi. cu oldul i gC'nun-
chiul Ia 90 : S<' aplcadi trunchiul, cr0sdnd flcxia
1oldului i gPnunchiului i intinzind in acela<;ii timp
flC'xorii olclului opus (fig. 5-13 u, b).

5.2.4. Alinicrea cxtrc1nitatilor inferioare

A. Excrcitii pcntru inHirirca rotatorilor Jatcrali
ai oldului :
E.rercitiul 1 - 1n de-cubit ventral. cu picioarelc lipitC'
prin marginik ha}ucPJor i ca}ciielc indepartate : SC
lipcsc calciicle i sc preseaza putcrnic, in continuarc,
1ntre cJp ; rdaxarc, apoi rC'pctarc.





Fiu. 5.13
E.rercitiu! 2 - In ortostat.ism, cu picioarelc u or indepartate i para-
ll'k : . Hira sa se miitc tal pile de pe sol, sc flectcaza u or genunchii,
('Xecutind ':;i o putC'rnidi rotatie laterala a coapsei ; apoi sc extind ge-
nunchii, continulncl rotatia ; relaxarC', dupa care sC' reia.
Accst C'Xcrci ti u aju ta i la corecta rea tibid torsion ate', i la cre -
tcn'<l arcului' longitudinal al }J'iciorului.

B. Excrcitii pentru inHirirca ahductorilor oldului ':
Exercitiul 3 - Culcat p(' o parte>, c u gPnun<'hiul homolaiL'ral fledat :
sc abduP mcmbrul lwtc>rolatPral (fara rotatia lui) ; s e nwntinc la 45c,
flpoi se coboara lt=>nt.
E:rercitiul 4 -- In o1 tostatism, cu miinilc sprijinitc> pe un spatar de
scaun : sc l'iclidi un picior de pc sol i sc lasa sa cada JWlvisul pc' an <.>a i
partP, ridicinclu-1 apoi printr-o contrnctie putcmiC'a a a:bductorilo dt'
pe p;11 tea c u picioru1 in spriji n.

C. Excrdtii pentru intarirca c:xtcnsorilor oldului :
Exerdtiul !> - Din ckcubit \'c'ntral, St' ridica dtiva cC>ntinwtri un nwmbrn
prin contr;IC'tia putt>rnica. it fcsierului mare, apoi s<' lasa 'incl't in jos -
nu tnbUit' sa fil' rdic;lt p: l'CI muJt, cad S<' p: odUC'l' hipt'J'l'Xi<'nsiL' Jom-
bara ; o W?oara . flexie din genunchi scoatc din actiune ischiogambierii,
lasind do<lr fl'sierul. dar in acPlai timp pune in tensiunc dn'piul f<>mu-
ral, can' va limita mhcarea dP eXtc'nsie din <;;old.

Exercitilll 6 - rn genunchi_. C'U ('OJ'pU! aplt> at pina ('(' fruntPet tjungt> :w
sol : sc intincl<' unul din nwmb!tJe inferioarc. pina C<' LlCl' o Jini(' cu


263
corpul api<.'C<H; n'\'enir<.', unnaUi <.k aceca i n i'?carc cu cdabll nwm-
bru-de cvitat hipercxlensia lombara i rotatia lrunchiului (fig. 5-14).
R.rercitiul 7 - In d<. cubit Ycntral, cu bra cle nbdusc !;>i antcbra\C'lc pc
ling[\ cap-o pcrn[t mic[t sub bazin ; miinilc apuca marginilc m0sci,
iar membrcle inferioan' ttirna la mar-
gin('a \eTski;t, dtgddL' atingind : ()lui :
sc' <'Xtinclc cit<- un nwmbru ]Whi;tn pln:t
b orizunta\<1, < poi s<' Lt<t knt 1n jos,
pird ('(' pici<lrul ;tting<' "'dul.
n. Ex rcipi pcntru inEirir<'<\ ('X-
tcnsorilor gPnunchinlni :
},'.rerrifiul S ---1 )in <ld<>sL:\is:n. S<' ridic{l
pe un .-.;diuncl, dtcrn; ti\ , cit<' t111 pi-
cior; j)C masura ('(' {')'(' il' foJ'\a C\ adri-
Fi(l. !i-14
G(nuflcxiuni.
cepsu}Ui, s<.' cre tt' in{d\inw<t scaunului.

E. Excrcitii pcntru inHirirea invcrsorului piciorului (tibia]uJ pos-
terior) :
E.rercitiZLl 10 - Din pozi in czind : glczn;unni pidm '-'C ;t aza p: gl'-
nunchiul opus; SC' executa fl<.'Xi<t plantara cu in\'PrsiC', min;Hiclnd nr::o-
zi\i-e pc antepicior.
E:rercitiul J 1 - Din ezlnd, ru pidoa1 0le pc sol, parc.d<.k, u or lndC'-
partah: sc rididi bolta. ]ongitudinala, Hidi sa 'SC' piarda ('OiltHdU\ cap:.'-
tclor metatarsil'nl'lor cu solul.

E:rercitiut 12 - 1n ortostatism, cu picioarcle paralele : c riclica boltilc
longitudinak (VC'Zi cxcrcitiul 11) - genunchii sa fie rclaxati. nu "in hip('l'-
extensie!
Nota: <.'XC'tTitiilc ptntru corcctarea boltii plantare sint prC'zz nlatl'
la kindolngia pidorului (su'bcapitolul 6.a) i nu 1<.' mai Pxpuncm a1d.

F. Exercitii pcntru intinderca musculaturii <.,ldului, individualizate
pe grupe de' mu chi :
Ex rcitiul 13 - Peri..tru adductori (i ischiogwnbieri)
[n decubit dorsal, cu coapsele fleclah, genunchii in-
tini i bratclc dcasupra capului : se executa ahductia maximum posi-
biUi a coapsclor '(fara rotatie externa) ; se mcntinc pozitia, apoi se flec-
teaza genunchii spre piept i se revine 1n decubit in tins.
E.rercitiul 11 - Pentru 1ototorii inU:>rni (.i aclductori)
.';)czind pe sol, {'U Uilpih.' lipik intre ck, trunchiul
drcpt i miinile pe gcnunchi : sc abduc gcriunchliinidL'I'<.i'an 1'0lato- rilor va
'fi cu atit mai marc, cu cH s<.' a pro pie pidoarcle d(' lbazi n (fig. 5-
15).
Exercitiul 1 S - Idem: miinilc prind .antepicioan'lc sau glezncle ; trun-
chiul drcpt ; se flccteaz[l la maximum posibil oldul (fig. 5-16).
Exercitiul 16 - Pentru rotutorii e.rterni
1n de-cubit dorsal : se rotcaza inte'rn nwmbrelc infe-
rioare, cu pidorul dorsiflcctat ; se nwntine pozitia, dupa care urmcaza
relaxarea.

264
rn
l l
( ;_ Ex<'rcitii p<'ntru intinder('a Ilcxoril(Jr gcnunchiului:
E.rercitiul 17 -- ln <krubit dorsal. <'U bratcle partial albdusc : se flE'c-
teaza !jOldul cu genu nchiul ex tins I a 90, iar membrul inferior opus se
extind<'.




FirJ. 5-lG Fig. 5-17

E:tercitiul 18 - lcle111: sc flccteaza ti unchiul, ajungindu-sC' in ezut cu
mcmbn lc iiJft> indrl' intiJlSl'; s< !<teeabduqia membrelor infcrioarc i sc
rok \Za t: unchiul int: -o parte )i in cc<. lalUi - picioarclc in flcxie plan-
lara.
E.n rcif-iul 19 - ckcubit dorsal linga un JWrctc, cu mC'mbrclridicClte
!",pre zcnit, di.kiiele rezcm<. it' de a( cl pcrdc i cu m'iinil<> sub ceafa : sc'
fac cxc.'JTi\ii de flc:;:il' m< .xima a .oldurilor, succcsiv - pidoarclc in
flcxic' pl<mtara.
Excrcitiul 20 - SUnd cu un mcmbru inferior pc o masa (eelalalt 1n
\

sprijjn pe sol), S(' p:e-;C'l.lza cu miinilc gcnunchiul pentru a 1ntindc com-
plet ischiogambi<'rii (fig. 5-17).

I!. Exercitii pentra intinderea fJcxorilor plantari :
E:rercitiul 21 - 9(zhcl, cu nwmbrolc inf(': ioarc 1ntinsc : sc cxccu td o
dorsifl('Xic puternidl.
Exerdtiul 22 - ln ortostutism, linga un zid, 1o distanta de accl zid
echivallnd cu o lungimc de mcmbru superior : se flcctcaza coatelc, picptul
5(' upropiP de zicl, ('0!'j)Ul raminc pPrfcct drcpt ( Jiniat), caldi<:>lC pe SOl.



5.3. Crcstcreo n1obilit C1 tii articulare



. . J )in1otclc:11111:t, int: (' tg:t :ttcntic' <1 ;:::imnasticii clasicE' <;-a conccntr;,t
P - r,-l::;:('are, JW ;:n:plliudinca m:txim{t a mi dirii articularc. 1n rt'('Upcran>,
adidt in tsi >ten :J dl'ficitului ftmctional, acc>st obicctiv cste, alEtturi de
crc tc!'C':t for\c'i muc;cu!<Le, pr1ndp;.1Lt p1 c ocupare a kinctoif'rapcutu1ui.
Se. urm:'tn. sc, in primul rind, obtinerea unghiurilor func1;ionale i, dcsi-
gu_r, .in :II doi;C'tl rind. in mttsur::. in {'<t: e c:;tc posibil, r Jobir.:Jin'a in-
trcgU i111l]Jli1tlllii1i <l U!-l_i IJ1i C'<ll'i.

2G5
ln subcapitolul .,l3ilan ul articul.Jr" (2.1) au fosl dc-.cri:;i ,codicil'niii
functionali de mobilitate" (CFl\1) pentru fi("Car e .articulatie in part<>. Ace!?ti
<'oc>ficienti ne dau mAsura impol'tan ei fierar.ti portiuni din segmcntul de
mi can' al unC'i articula\ii (Ch. Hocher). Apreci('r<-'a \ alorii func\iOllale a
Ulwi artkulatii tw ('ste data in acpst fel prin \'alonna tntala a CFJ\1.
:\nt st[t \aloan S{' obiitw inmul\incl \aloarea unghiului unci mi)('ari cu
f'ndici<ntul nsp(di\ . Sl' c;dculPaza In anlai f('l JWntnt toatC' tipurik
d(' mi cart' <.1 und artintl:qii. Suma rw da codidvntnl tnLll <xprimat (';I
pnH'<nt, ct1ci Yaloilr<'a 100 <st( luaUt ca nurmalrt p< ntru nwhilit:tt<>a fi<'-
calti articulatii.
1E.remplu: un old p:(zinta :.W
0
flcxi('. 20" abduqi<'. 10' roLqi< in-
krna, 5 < xtPnsh-, 0" <tdduqi{', 15'-' rotatil' cxt{:n[l.

Indicii vor Ji : - fit-xi<.' :wox 0,6 = 1 B
abductie (15X0,6)+(5JX0,4) 11
rota tiP intern a 10 X 0,2 :.:
<xtensi<' fl
0
X0,2 = 1
adductic 0X0,2 == 0
rotatie extC'rna 15XO,a = 4,5
Total =-= :J6,50/
11

Orice amcliorarc oh inuta prin kindotPr< pi{'. chi;u ;1 unui stngur
unghi de mi carc, va determina o im :unatatire a tuturor CFM articulariL
Deficitul de mobilitate articulara reprC'zinta un c-rit0riu mC'dical
pt'ntru cvaluarca capacita\ii de mundi. ln tabelul 5-I slnt conscmnatc
valorile mobilitatilor articulare care se incadreaza in caiegoria ,deficit
mediu" la <"'Xpcrtiza capadHitii dC' munca 'in tara noastdi.
CauzelC' care generC'aza deficitul de .mobilitate au fost C'Xpus<' 1n
subcapitolul ,Baz('le fiziopatologice" {3.4). Ele trebuie analizate cu atcn-
tic dnd sc hotara1haplkarca exer dtiilor d0 mobilizarc. Excluz'ind cau-
zelc care dctcrmina limitari de mi;;can indelc' bilc (dC' exemplu afeetiuni
osoasc, procesc tfibrotice extensive etc.), toute redorilP articulare gene-
rate de lcziuni ale tC'suturilor moi pot fi grupatc dupa metoda de lucru
in trei categorii :
1. Redori care necesita ,.lnlindcr<:>a" t(suturilor retracturate
2. Redori care necesita scaderea hipertoniei muscularc
3. Redori care necesita realizat ea ambC'lor obicctive
tNu trecem aici in 'mod intentional si cca de-a 4-a cauza a limitarii
mh;carii articulare - hipotonia sau atm1ia musculara, discutatc pc larg
cind ne vom refcri la alt obiectiv major, i anume cre tcrea fortei muscu-
]are. Toht i, SC' impunc sa precizam ca 0 redoare articulara ciC'terminata
chiar < xdusi\ de sin(chii tlC' tC'suturilor moi, care nccesita ,,intinderi"
ale acestor.a, ridica proble:me deosebite i din punct de Ycdcre muscular,
problenw care trebuie cunoseute de catre kinetoterapcut i, desigur, < on-
sidcratc in programul dC' Iucru.
0 articulatie care prezinta o redoarc str1nsa post-imobilizare-spn
cxemplu un cot cu redoare in jur de 90- pune doua probleme majore :
scurtarea adaptativa a flexorilor i alungirea adaptati\ a a extensorilor la
aceasta angulatie a cotului.
iNelucrlnd o pcrioada mai lunga in zona scurtata a lor, ('Xtensorii
dPvin slabi 1n accasta zona. Rdlexul miotatic al C'XlL'nsorilor nu se va
m.ai dccL.tn';i;l L1 niv<lul pozitiei dt repaus a cotului (cot intins), ci d('

266




Tll'lllllll(r-(':1
:11 1 k11 hq ki
Ampll I uti ltl<'a

flzlolo -tiC'/1
l>dlrknta
llH'(I h c lt-
muhlll I nit










Co.Joa na dor olondJadt





St'ap11lnhnrn l'r:1l:i


Fil':-..i,
Ex I l'llSi c
l.:lll'l':tlil:lt(
Hot :1 ( iI'


Flc;..il'
1 :;..1 ensic
l.a t era I iIa t ,.
Hot :t (it


A nl <'litH'\ i ,. H1'1
rorltH'\ ie
Ahduc\ie
Addur\k
Hola\ie inlt'rn:'\
Hot :1\ ic ,.I, l'l'lltt


() - - (i()" :ion
0- f>O" 2[)
0

0--- 40" 1 [)"
() IiiI' 200


0 -!lfl" F,)'
0 --:lf>" 1[>"
() - 100 1[)0
0--60" 200


0-1700 70
0-85
. no

0-85 40
0- 15 30
0-U0 no

() - fi()O oo


Cot FhXil'
I >rona\ ic
Su pina \ ie
0-140 4r>o
0-UOO 45
0-HOO 600


Pumn





Polict
Mctae:1rpofala ugia n:'\

Jntcrfalanginni'l I
Index, 'medius, indar, auricuhll
lnlcrfnlangian:'\. I
lnlcrfalangiana II


Coxofcmural:'\








Genunl'h i


Glezm'i.
Flcxit Exlensic
I..aleralilalc uln:wi
Laleralitate radiala


Flcxic
Abdur\ic
Opozi\ic
Flcxic

Flcxic
Flcxic


Flcxic
Exltnsic
Ahdue\ il'
.\d<lul'\ ic
Hol:t\k in I ern:'t
Hola\ic cxlern:'i


Fkxie


Flcxie
Exlensie
Ahductie
Addul tic
0-85 40
0 -8fJ
0
30
0- 100
-
0-20
-


0-90 40"
0-G0 10
0
('Ill
2 em

0-900 :ioo

0-90 = oo
0-900 30


0-130 45
0-25
-

0-45 -
o -:w -
0-40'' -
0 -- G0 -


0-115 15


0-500 15
0-20" 10
0-2fJ
0
15
0- "I!">'
100




267
i.1 1l1'Xi;\ d1' qo. d1 und<' bul'1.1 g:un:t \"..,\t' .wum .1 ii\ ;d; t (kci, impul-
urilc facilitatorii pentru cxtcnsorii <'Otului se pierd. Sc impune rec'i ti-
garca raspunsului 1a ,
1
intindC'rc" al C'Xlcnsorilor afla\i la nivclul n1USCUlar
scur tat, adira la pozitia zero a cotului.
Est0 tiut di rczistenta opusa actiunii mu chiului (mai ales rczis-
t<'nta izomPtridi:) faC'ilitcaza motoncuronii gama statici i dec1an eaza
;tf<'renta fusului mus cular. Cu dt n'zisll'nta \';t fi m;li lunga in timp, cu
; tit vor fi ;wtivati :m;ti mu1\i motmwuroni gam;t. Ntt inknsitatea n zisten-
\l'i va conta. ci durata ci.
Excrcitiul sl' \'a ('Xccutt Lt C'l'l mai scurt niv<'l posibil ;I] mw chilor.
Astfcl, treptat, se reface scnsibilitatea bu('ll'i gama. ln momentul in
< ;u-c sensibilitatea s-a rdi'tcut, S(' va scurLt timpul J'('Z:'-it<'n\.('i opus<', dar
\'<l crc te intensitatl'a ('i, p('ntru a inccpe C'l'<' il'r\_';t for\<'i prin hipcrlrofLt
fibrci muscularc.
Sc intclege dcci dlcc rnobi lizarco. arliculara trebuit' a ci lige c!l
m<li repPdcnivelurilP de scurlarc musculadi : JW7 tru u se puiea asigura
cre. ierea necesarii. a fortei.
S-a discu,tat despre extensori, deoar0e<.> se tiP di in gPnc'ral acc ti:l
au punctul optim de tonifiere in zona scurtata, in timp cc' flc>xorii 'il au
in zona mijlocie.
ln cadrul obiectivu1ui de cre tere a mobilitatii articulare, indifc-
rcnt di avem de-a face eu redori, nu putcm ignora deci hipotonia mus-
culara.
rrncadrarca metodologiei de rccupcrare utilizate intr-una din celc trci
categorii aratatc mai sus, in functic de cauza rea1a a rC"dorii articulare,
rc>prezinta prima conditie a reaHzarii obiectivului de crc tcre a mobil'i-
ta\ii articulare. A doua conditie cste alegerca tchnicilor de lucru adcc-
vate fieca, ui obicctiv.


5.3.1. Redori care necesi ta ,intinderea" tesuturilor


Marca majoritate a r0dorilor determinate d;:' lcziuni ale testltl.l-.
rilor moi se corecteaza prin tehnici de ,,in tindc'rc" tisu1ara. , .
Fiecare tesut ii are propriul grad de clastid tate sau, invers, :de
rezistcnta la intindere. Complianta cslc u urinta cu care sc lasa dcstins
1111 tesut. Structurile articulare i pcriarticulare sint structuri de colagen,
i colagenul poatc fi elongat (Rigby, Hirai, Gross). Mu chiul are o com-
plianta mu1t rnai mare decit tcndonul sau, dar In sta: c de retractura
:weasta sca:dc mult. Piclca este mai rusor cxtcnsibila dc'clt caJJsula dar

accasta arc o complianta mai mare decit
'
ligamcntul.
'

Aplicarca prelungita de caldura are o marc influcnta asupra amc-
1 iorarii gradului de alungirc a tcsuturilor colagcne, u urind cfectul in-
tindei"ii mc-c.ani!cc. Estc de pre'fera't ca intinderca sa se execute conromitent
C'U aplicarea de caldura pe Ul1 timp mai lung, dar sa 'fie mentinuta inca
U' anumit timp dupa oprirca dHdurii, pE>ntru a nu permitc tesuturilor
sa revina la }ungimca initiala.
II'ehnicile prin care sc poatc rcaliza intindcrea au fost deja descrisc
pe larg.

268
1. flltinch-rlu prin pozifiilc (posLurile) curecUze (liben , liber-aju-
tate, fixatl') HI'<' avantajul <'a poate fi prelungita in ti.mp, permitind, pa-
ciontului sa desff1 oare !:;li alte activitai (uneori chiar profesionale).
C<>le mai indicate sint pozitiile sf'riate fixate in ortezc amovibile,
('()!"(' Sl' ch mba JW masura CC S(' C'J tiga, prin C'XPrcitii, noi unghiuri de
mi.)rarP arLcul;11 a. i\cc-.;tc pozitii coredi\ e fixate sint inclic<ltc, mai ales,
JWntu noapt<' sau daca nu s(' pn<lie asigura o fn'cvcnta suficienta a cxer-
citiilor ck intindeJX'.
Obicctivul care sta la baza acc'stei tchnici cstc> dC' a nu pcrmit.e
1l' uturilor sa rdrocPdeze Ll dinwnsiunik scudarte. De a1Hel, se tic ca
intindcn'a continua cste mult mai dicace d('cit cca intcrmitcnta. De o
marc \ <Jloarc sint act'ste posturi fixate in profilaxia retracturilor in cazul
traumatismclor articulare sau dupa intcrventii ortopedo-chirurgicalc. Sc
rc<.llizcaza dow!aparate gipsate bivalve in poziiii maxime de flexio. i
cxtcnsic articulara, aparate care sc schimba la 6 ore {metoda Judet).
2. Jntinderea prin nwbilizare pasiva reprczinta, imprcuna cu diver-
sele ei tehnici de realizare, un important mijloc kinetic de limitare.a
rcdorilor {vezi capitolu1 4). DPSigu.r, dintre toatc accstc tchnici, cea asi s-
tata - ex<'cutata de mina kinctot('rapeutului - este <'C'a mai valoroasa
Uaca .este posibila participarea activa a pacientului, estc de preferat sa
se lucrcze in tehnica pasivo-aciiva, caci prin contra'ctia voluntara a ago-
n: tilor sc obtinc o relaxarc rcflexa a incordarii antagoni tilor care par-
ticipa la realizarca redorii. L\1lna kinctotcrapeutului trcbuic sa imprimc
i sa controleze forta, viteza, directia, gradul rni carii !?i intinderii. .
Aparitia durerii la mobilizarea pasiva ghideaza ,dozajul" exerci-
tiului. Dupa -ce la un anumit unghi a aparut durerea, kinctoterapeutul
va continua, pentru citeva grade, rni carea. Acest nivel, peste punctul
durcros de mi care, poarta numcle de ,punctul de maxima intindere"
i scgmcntul trebuie mentinut aici c!teva secunde sau chiar minute, da'ca
pacic.ntul poate suporta. Imediat dupa slabirea intinderii durerea trebuie
sa dispara sau, oricum, sa se ameliorczc mult. Daca raminc vie, supara-
to0re, mai muJ.t de o ora este semn Ca 'intinderea a fost prea mare, put'in-
du-sc ivi pericolul lezarii tesutului moale sau chiar a vasclo:-.
Durerea .cste un factor de limitare a 1ntinderii. !Eve-ntual. ponte
fi recomandata administrarea medicatiei antalgice. Nu se recomanda 1n a
!nfiltratiile locale inainte de exercitii. In schimb, o serie de ,artilficii" de
tehnka au o mare valoare pentru scaderea durerii 1n ltimpul intindt>riL
Astfel, pentru umar se recomanda telescoparea (compresiunea) capului
humeral in glena, cu intinderca concomitenta ; JJC'ntru pumn, dcgek i
articulatiile membrului inferior, din -contra, tractiunea in ax amclioreaza
durerea din timpul intinderii. De asem-nea, de real folos pentru amelio-
rarea durerii (dar nu rnumai pentru aceasta) este aplicarea caldurii con-
comitent cu intinderea sau macar inainte de inceperea exercHiilor-.
!n general, intr-o edinta de lucru se fac citeva mi cari de intin-
dere, dintre care eel putin o rnobilizarc trebuie sa atinga ,punctul de
maxima intindere". Este mult mai indicata intinderea blinda a tesuturHor
decit cea brusca, rapida, care pe de o parte dedan eaza reactia de apararc
a tesuturilor, prin -cre terea rezistentei acestora la intindere, iar pc de
alta parte poate duce la rupturi tisularc.

269
PdintC'l(' dl' lucru tnbuil' J'(._'lX'tatc zilni", dl' p! l kr<t dl' m<ti mult,
ori pe- zi. S-a conslatat ('A dt>pA irea unui interval dP 24 de' O:'l' ntrl' ac('stl>
l'dinte declan ('aza rC'fa<'C'I'C'a t ett artiei !?i cont! acturii.
Nu eXi!'tA ufidPnh studii convingatoatc carC' sa pl'( :. izezC' para-
m<'tdi rcnli d<' dUJ ata a intindPrii, ca )i de fn'c\<nta in I'l'JWti\ie. Kitwt()-
tPnl})('utul tl'{'bUi<' sa-;d ad<lptl'Zl' <\C'l'';iti par<tnWtri in flll1C'\l<' cit' ra-;punsul
mobilitatii articu\an'.
D<'sigur di sC' utilizC';Iza ':d altc khnici ;1k mnbilidt! ii p; -.,i\c: -;ni-
pdot0rapiP, intind<'n'a prin autoincarc; r<' s:1u prin greut{qi ;lta at<' vt('.
ciPsprc can s-;1 v01 bit 1n capitolul 4.
:3. lntinclereu prin 111ohilizun.> udivil . i (/Cfil'tt usistntrl s<' r<';t\iz<';v<'t
prin contraqia musculaturii ;mtagonistC' cliH'c iC'i clC' ntradura. P;lci<'ntu)
C'ontrolC'aza voluntar forta, vitcza, clirec ia "ii intcnsitat<':l intind<'rii 1n
c adrul tolc'rant<'i 1n durerc. Avantajul utilizarii mobilizarii activt> esk
clat dP posibilitatC'a padC'ntului d<' a repcta exPrcitiul de dt<'va ori IX' zi.
Tchnidlc d0 mobilizat e sint C'Plc discutnt: in captolul 4, c\int!'l'
ncestca hidrokinctoterapia <;:i scripC'toterapia fiind c<'l<.' mai import<m.t<' :
terapia' ocupationala ocupa i ea un loc principal. Moth atia mi<;,dirilor
pcntru a in<hplini o anumi ta adivitatP pcrmitC' un bun PXPrd tiu C'on tr<
redo'rilor. lmportan.t este sa fie alese acele activi Uiti ncreatiVP sau dv
mund\ ce solicita mi carea pe o amp1itudine corespunzatoarc n'dorii
at ticulare.
'Mi carca activa sta i la baza intrctinerii unci mobilitati in Hmih'
nm male in cadrul programelor profilacticc primarc, dar i de prcvL'ni rc
'l redo!'ilor in proce -ele ari'icu'lare, reumatice sau in cele care sc insb-
leaza odata cu virsta.
Tehni'<.a propri u-zisa nu are nimi:c special, trcbuind ctoa1 sa asigun:
mobilizan.a P<' ioata amplitudinca posibiHi a unui segment.
. ,Intindcrca" te uturilor ca metoda dL' baza a recupcrarii ndorilor
trcbujp sa tina SC<.lnl<l de Urmaioarc}c consi<h'rC'ntl' : .
- 'fesuiurilc inflamat<. nu sc intind decit dupa cc proc<'sul infla-

mato; inc:epe sa diminue sub it atamentul medicamentos i fizical rcs-
pectiv. 0 dcoseli ta prudcnta se recomanda mai ales in in flama\ia arti-
culara.
'lVlobilizarea tesuturilot inflamate crC' ic procesul inflamator, detet-
mina .dure.l'i mar.i !Care, reflex, maresc contrc.l'cturile, dPci, in fond, limi-
tcaza i mai mull mol.Jiliiatea at ikuhlra.
Pl' dl' aha pa: t(', in!'lamatia tesutului co agC'n sl{1bc tl' mu1t n zis-
tt nl acestui t<'sut, de uncle pericolul de a rup:' fibre, vasl', cu inge-
rarea consecutiva. Aceasta singerare cnpaza prcmiselL' accentuarii redo-
rilor prin organizarca fibroasa a edemului, p in formarcn ell> cicatrin
tisularc i ultcrioarC' depunPri cakare.
- Dupa lungi pcrioadc de imobilizare in aparate de contentic )i la
pat, care s
1
int urmate de rcdori articulare, exer.citiilc de iniin!Clere tre-
l:m1e sa Sf' faca CU mu}ta prudenta, pentru ca dainrita osteoporozclot
instalatC' pot apan::1 fracturi parcplarC'. 1\I{Jclificarilbiochimice ale tesu-
tului :mo<dc conjundi v slabC'sC rPzistPnta ac<'stuia. F'ibrPlC' muscul<l!'(' can'
in conV:w1.i<> tl'ebuic' s{l :dunt'C'l' uncll' pe aHcle sint coalPsCL'ntc datorita

270
l1mnului cl< JlllObiliz<ll'<' c.t:T .t crc;lt dcltTentc. lncc!Tarik ch' intindcri.'
lt'ZNlZa de multe ori acestc tesuturi, le rup, aparind s'inRcrari, eu con-
.'>t cin\PlP ar< ttatL.


5.3.2. Rcdori care ncccsitf1 scadcrea hipertoniei n1uscularc

,<-;-<1 ;1raLd dej;1 ca mi C;t!"<';l <tl'ticuLl!'a po;t1.<' fi limitata d<' prnccsul
:i C<)l1tl' tctttr3 IllttsctJl;ua. S])asticit;tL('a <lirl sinclrc)aD1C'l<'k nPtirol<>gic0
. ntl <ll< pir;unid;tl<' {cle cxemplu din Jwmipl<'gi<') au cxtrapiramidal<' (de
xr'mplu din p< rkinsonism) rcpr<'zinta un clPmcnt de mare severitate di-
:l!c{l, t ! ; c)u...,[t prin rl'clnri articubr<'. In <lccstc situatii nu vom rc>aliza
11 i mic pri n t<'hnici k de inti nckre tisu lara. Trebuic sdizuta hi pPrtonia
nusculara, d<zickrat JWntru care 11<:' stau Ia dispozitie:
1lVktoda Bobath pcntru inhibarca activitatii ncuronalc responsa-
bil< de producerea spasticiUitii
Tehnicile kindicc neuroproprioccptive cu rol inhibitor asupra
ionusului muscular i de cre tcre a amplitudinii de n1il?care, cum
.ar fi :
ini\i( rea ritmidi
rdaxarca-opunere
relaX<!rPa-contractic
stabilizarca ritmka
rotatia ritmica
Stimularilc scnziUve cu dect de scacll'rc a tonusu'lui musrular
general









local

balansara sau rostogolirca ritmica
stimulul termal
tapotart>a w;.oara paravertebrala
pozitia capului sub nivelul trunchiului
semnalul vizual'
comanda ver'bala
Stimular-ile scnzit:i.vc u dect de scaderc a tonusului musc:ular

vibratia antagonistului
intinderea prelungita
presiunea pc tendoanc
stimulul tcrmal
atmgerea u oadi
sPmn;1lul vizual
cnm;mcb \'{'rb;ll< l
Oc>spre toate acesto tohnici s-a discutat in capitolul 4 i nu ma1 n'-
V<.'lllm asupra lor.

5.3.3. Redori care necesita ,,intinderea" tesuturiJ.or
si sdiderea hipertoniei musculare

Exista rcdori <'are bcne ficiaza do asodcrca celor doua metode, in
n le mai variate modaliUiti. Hedoarea are drept componentP cauzale, ala-
turi de demcntul mu chi (contractat-rctracturat), i scurtari sau aderentc

271
ale altor !-.ll'lLtUJ i lll<:i (< ,qhul:t-lig<llltl'llt, kgurm nt t'tl'.). ln m;tj<,rit:.L ,,
cmmrilor, pierden'a l'ompkta a mobilita\ii u1wi <u ticul;.qii intra in Ul'l''-4 1{1
a tn'ia catcgorit'.
Atragem atcn\ia di alditui rea <'XC:Ti tiilor fizin' de J'('C'UJWr 11 < :1
mi carilor nu s<' V<l b;1za JW 1ntinth:rile pasiYe tradiHonale, d pe teh-
licile de relaxar<', dt inhibi\i<' ;1 tonusului muscuLtr. (nunwr-:1te mai sU<-.
Oricum, cu <'lf' tnbuil' ..,;I S<' inc <'<tpi1, intintkrilv p:hi\'<' compktincl n -
z ult ak k ()hi in u t <'.




5.4. Cre terea fortei musculare



Pentru,a s( oat<' un corp din sta! ea dl' repaus <'sb.' n<'('<'sara int<'n en-
\in unci ,,for\P". Oricc act motor implic[t, cltci, existen\a unvi for\( .
Din punct de vedere strict mecanic, fo! ta esttun par< metru hi c 1
conditie) al mi carii. Sub raport biologic, forta est<o calitatP fizica a
individului, CU ajutoru} carPia SC' poatP Jlli)C<l ll1 SjXttiu, po;ttP rnobi\ z;t
un segment in raport cu nltul, poate invingc o r<.'zi ttn\a extc rn{t 7i j)()dL'
stabiliza pirghiile corpului.
Exista uncle JWintelegcri asupra cc'1ei mai ad0CV< t<. h'rrni:lnloJ.:ii,
!n. C'('ea .cc prive te forta musculara. lata un mi:c glosar :
Forta = capacitatC'a (propl'ic>tatc>C) sistemulu.i Jwuromuscubr <k ;t
invingP o rezistcnta prin contra2tie musculara. Cu c.1lte cuvintC', ,fof\a"
cxprima ,,tcnsiunea" JW c drl' o c1tzvo1ta un mu*chi dnd se <'Ontr<!da.
For((t ma.rinu1 rda!h a (strengtlt) == tensiunca maxima de con-
tractie j)C' care un mu)chi o poutC' dc'zvoltl la un anumit momen t.

Fort a maxinH1 al>.<.,olntCi. (limiting strength)= for\a maximaEi (de
obicd .tC'Or<'tica) s:n1 fo: t;1-limda po carl' ar putea, in conditii biologice
optinw, s:'t o clez\ olt(' ur1 mu :chi. Pral'tic, Fl\1A nu poah fi atinsa, un
spoHiv di? 1na1ta JWrl'ormnnta putlncl sa C' apropic mult de' ea.
Fortii cle rou1tie (iorsiune) (torque)== for\<1 necC'sar{l de a prn-
duce o rotatie in jurul unui <IX. /\cc asta forta se masoara, fiind c'g<1Hi cu
pl'odusul int: e fort:t (m;lxim{t) i disLmt;a perpendicul<.1.ra dintrC' locul dl
aplicarc a forici axul in jurul d1ruia se cxecuti mi carea. De fapt,
paran ctrul n;asur; bil cste ac:et ,torque" {care( nu we un CO"Csponcle: t
in limba roman:,}. c:tci for\a maximCt (strenyth) nn cstc 1n fond mCtsu-
r t- .. : ld\ .
1 u :tL1 ( . : fJ l o:. i' u ('. t) ;: 1 ' i 1 lc ;t c k a m : 111 : f e s b \ : :1 c J ri m:!:i c:: ! ' !,:
1n c ( m:li midluniLd:' elL' tin1p (D. .\I. Ios01ini}:
Q Fortc1 cli1HL1lli,U.. -i'u: a muscul:lra de:. oli:rl[t !n timpu1 cnntr::(-
i l'i iZ 0i r '1: i( C'.
c Fort1 11?c:rim/i cl'i1W1lliC(L c=- = forta de rot .oc ma:: dm{l (torqu..e m:t-
xim) <an poate fi dez1 o}btft in ficcarc punct al u1wi mi dtri.
Fortu statica (i: ()mctric{) ,_.._ for\a muscubra dC'z,;oltaUi in timnul
contreqiei izornctricP.
. Forti/ 1nnrinu1 stut irn ,.._..- forta maxima n0 ca1 c o 1lontP d{'Z'. nl b
urt mtt)chi actionlnd \
1
lllll'(t 11nui ubi,ct 1mposibil de mi cat.

272
'
J'ort(l i.zokineticii, ,t' tc' toto foqa dinamidl, dar \itcz;t mi d\rii
PstP l'<'glata 1n a7a fel, in<'it rczistentn 0ste in rapo,t cu forta aplk<1ta
in fiP<'are mom0nt nl nmplitudinii mi11carii.
Aa cum sc discuta in subcapitolul .,Bazele fizice", forta ne aparc
r:1 un \'t'ctor ca: C' ;trc o rnarimP, o direct}p !?i o originc (punct dP ap1i-
car<').


5.4.1. Marimea vcctorului fort{t


'MarimC';) fof' C'i m11scubrC' 1'st0 o (\1J'arteristica morfofunc1ion;ll{t <1
rnu)chiului intr-un anuml' moment ;I] test{u ii. Ea dcpinde de m;1i n1u]\i
paranwtri, dintrP care cd mai importanti sint urmatorii:
1. [)iametrul cle sectiune (ll mtt. clziului. Cu dt acesi diamdru 0c..:te
mai m<1rP, cu atlt forta (tPnsiunca) pe carP poatp sa o dczvol.te aeel mu ':ich i
C'st<- mai m;tn'. D0 aici, importanta do a obtine o hipertrofic musculara
priri ('XPrcitii adPC'\';ItC'.
0 scrie do calculr au clemonstrat di tPnsiunca maxima a unui mu chi
cste: de ;3,6-4 kg/ cm
2
suprafata de sectiune - accasta fiind considcr:1ta
for\<1 nlU">t'ULidl abso1utc'i.
Hipertrofia mU=?( hiului nu inseamna crqterea numarului de fibre
muscularc, ci sporirea elemcn tel or sarcopl.asmatice, a protcinelor contrac-
tile i crc terea sintczci de ARN ;;i ADN musculari. Cre terea for\ci
mu cuL.1re nu lnseamna in ori('(conclitii !?i hipertrofic musculara, clc)i
redproca C'stc n'ala, respcctiv orice hipertrofie musculara sc insotc'?tC'
cl(' cre ;terea for\c.>i musculare. Pcntru a ajunge la hipertrofie cstc necc-
sara .o activitaL: musculara d(' marc intensitate, desfa urata in caclrul
unui i<.tnumit tip dl' antrenament i sustinuta printr-o alimentatic hipcr-
p! o eic[t.
Excitantul biologic ac.lccvat hipcrtro'fiei este efortul aproape me1x;m
c.a iq ensitatc '?i cu frecvcnte rcpctitii. Doar in accst fcl solicitarea bio-
logic[ cste sufkicnt de impor'tanta pentru a clclcrmina modificari in
sta(ca coloidala a proteinclor muscula!'('. care \'or accelcra apoi sinil'Z;l
proteica in a a-numi.ta perioada de .,supn1compcnsare" post-cfort. 1n
accasUi perioada sc inregistrcaza o ma!:liva retcntic de' azot proteic. OclaUI
<u cre$terea sintczei proteinclor musculare, sc produce i hipcdrofia
musculara - forta mu chiului va cre;;tc.
.1n mctodologia antrenamcntului sportiv de cre tcrc a masei mus-
c:..rbre se uUlizcaza cxcrci ii cu inc[trcarc, C'<lrC pot fi rc]xi'<lk 1n ell ,111
unci ,0eJinc doar de 7-El ori. In <1Ct st kl sl' JT Ili; t>:t<i .J'X' i;::J t:JI L:
logic'' ncccsar crc il'rii for\ci muscularc. 1\ccst ,excitant biulogic
1
tn -
buie sa ,ajunga sa ddcrminc oboseab mu ;cubra, un sL c's ml'i 1 1olic c:1.::(
va asigura cre ter{'Cl fortci .i hipcrtrofia muscubra. Ce:1 mai cunosr uL'l
metoda cste cultudsnwl, care arc ca scop dczvoltarcn intensi\'a i ,u: nJn-
nionsa a sistcmului muscular i crc tcrc<fortci .
.2. Numarul unitatilor moiorii (UM) in actiune?. S-a cakuhL c{l fn
rep?.US, in cadrul tonusului muscular de rcpaus, 2-50/o din U \1 tJ, ILli ;-
chiului sc afla in adivitate. lntr-o contraqie u oan1 sc rtjungl' ca 10 --<h.JO o
din Ul\1 sa fie ;wtiv;tt(', pentru (';j lntr-o contr:wtic C'U fo: ic'1 rr: t:-:imi't <!

'")-
...J. ! 'J
L actl\ ate aproximativ 73;u din tutalul u.M. In condi ii obi!;>IHlltt nu
SC' depa!?e te ucest procC'nt, dar in conditii special<' (d<' p(ricol, de ap[tn.tn
a \'i('\ii etc.) orgunismul poate mobiliza un procent mai marc dC' UM.
Activarca unui numar mai mic sau mai .mare de UM este o con-
sf' inta a posibili'tatilor SNC dC' a trimit<' i'mpulsuri nervoase mai frc<'-
\'('nlt i mai bin<' conc'('nlr:-lt< sprP mu chii in cauza. Prin <'XC'tTitiu r< pc-
t<tt crl' te capadtat<a centrilor corticali d<' <1 angl'l'll<l tot m;ti mulk lJ:\1
;tk mu C'hiului adi\ at. Ac casi:t ('Xp\ica ell' ct' la un subi< < t antn nat <'1"<'':'\t-
fona musl'ul; ra pusa Lt clispozitit' in caclrul UJwi mi)cari, spre dL'{ S('-
bi: l' dt ct' s<' pdrt'l'l' <'U un su'bittt ncantn nat C'<ll'l', l'l1i;t1 daC'a pnl< n-
ti;d ar av<a H<'-'{'ai for\a a d<c'lorului, nu o po.ctlt utiLza Ia <H'C'l'a'?i ,.;1-
ioarl.' ca subiectul antrenal.
Ex<'rcitiul repelat (antrenamnntul) crc:;te numarul dl.' Ut:\1 J'.('crutak,
Cl'ca C(' atrag(' crc tcr<'a fortei musculare. Fenomenu\ cste cunoscut c;1
,-.umatiP spatiala <l UM", pc care se bazeaza, printre altck, o scrit' (,k
mctode de .facili tare neuroproprioceptiva.
.J. Frecventa impulsurilor nervoase. Paralel cu crc!?teJ ca recrutarii
de UM, centrii nervo!?i superiori influenteaza for\a museu lara i pri n
frecventa impulsurilor nervo'ase trimi'se, care se tr aducc printtr-o cr(' tcrc
a dC'scar carilor UM adiv<'. 0 frC'cvcnta C'rescuta a impulsurHor cC'ntr<llc
denota o stare de excitabilitate crescuta a centrilor.
Studiile neurofiziologilor E. Adrian i D. Bronk au demonstral ca
in timpul conh actiei musculare neuronii aferenti sc dcscarca -c u frcc-
VC'nte intrc 5 i 50 impulsuri/s, in functic de forta contractiei - fenomcn
<'Unoscut ca ,sumatie tempor aHi". La 40- 50 de impulsuri/s, mu chiul
cste aproape jn contractie tctani'ca romple'ta. Mu chii po'Stur12li in con-
tractie tonica posturala pri'mcsc intrc 5 i 25 de impulsurils.
JPcntru a rnari forta pc seama cr.c terii nu marului dc impulsuri pP
scC'unda cstc necesara o intensificarc a focarului de cxdtatie corticala,
o ,.conccntrare ncrvoasa" inaintea ex-ecutarii e'fortului. Me'told<"le de fad-
lilare actioncaza ;;i prin acest mecanism.
4. Sincronizarea activiUitii U M active. ln tr-o contractic slaba sau
la inccputul contractiei muscul<wc s-a constatat ca actidtatea unitatilor
motorii <'s.te asincrona, adica cu rPcrutari difazate i Ia frecvcntc dif<'-
rite. Activitatea asincrona detcrmina o contractie lina, lent crPsdnda.
a 'intregului mu chi, dar cu forta rcdusa. Sincronizarcu, adica fuzionarea
activitatii tuturor UM, determina o contractie tetanica puternka. Fuzio-
nan'a se producc progresi v, odata cu cre terC'a frecvPntei dl' descarcare
(la cca 40-45 c/s).
lmpulsurile C'mise de' ccntrii -supPriori s<' sincronizc'<lzti intr-un pro-
cPnt tot mai mare, pe masura C{' antrenamentul lnainteaza. Dupa
V. : .f. Za\iorski, la un subiect neantrenat, doar 20o;
0
din impulsuri sint
sincronizate ; la antrenati, aceasta proportic urea i peste 80o; 0 .
Ultimii trei factorti rosponsabili de cuantumul de forta musculara
(rccrutarea dl' UM, frecventa dcscarcarilor ncuronale i sincronizarea
acestor descarcari) fac parte din eomplexul de ,factori neuronali" ana1i-
zati de T. l\1oritani i de Vries, complex considerat ca 'fiind clementul
cauzal al cre terii fortei 'in primelc doua saptamini de la inceperea cxer-
ci iilor, dnd nu se poate pune problema dezvoltarii unei hipertrofii mus-
culare.

274
.. .\](1rinuu Hnit{Jfii nwtorii. Sub ;wc t krlli<'Jl g('JWI'i<' int cuprin .... \
u s<'rk dl' caradoristid alo Ul\1 : dimensiunea somei n<'uronal<, diamc-
t ru1 axonului. rHportul dP inPrvati<' neuron/numar de fibn-- musculan'
incrvut0, umplituditwa potC'ntialului d0 actiune nl UM i forta gC'nC'rat<1.
SP ';lt'i<' <"a celt mai mid UM au <'<'le mai s<'azut0 pt aguri d<' <'Xcitatie ':li
dPci sint p!'imclc' rPcrutatc d<' influxul Ywrvos, ctoclan ind tcnsiuni mus-
culan sb\){'. Tnptat sint r{'crutat<> Ul\1
tot lll<ti rnari (dad'\ stimulul <'J"{'';ItP), iar
dispunsul in forta musculara va fi tot
rnai mar<'. /\ccsta <stP .,principiul ma-
rimi i". <d detc>rm inismulu i fortei mus-
cularl', care a fost ('11Untat cu un d<'C'<'-
n iu in u rma cle Jkniwman.
6. n(lportul fort(l/velocitute. Vi-
tcza dt' scuY'tarC' sau alungirc a unui
mu chi arC' implicatii important<"' asu-
- -...... ,
'
'I
I
0

pra fortei sale, astfcl incH : A/(llyirc 1-2 J.j 11 If
-. scurtarea rapida a mu chiului

scadP tcnsiun0a (forta) dezvoltata ;
- alungirPa rapida a lui crP';Ite
forta dczvol taUi.
Fig. 5-18 - Curba foJ"\<"i/v<'1odtat<' ;1
mu chiului (dupli S. Brunnstrom).
1Exista ded un raport de' proportionalitate intr-un sens s<lU altu1.
in functic de dir('ctia d<' mb;;can:: a sPgmentului ; cont1 actia izomctridl
ocupa un loc jntpr mediar (fig. 5-18).
.Din acest raport for\a/v{'locitate musculadi se deduc velocitati],,
negative {contractii cu alungirc), potrivit formulci :

(P+a)v = b(P
0
- P)

in care_' :
J>
0
= forta maxima izometrica
P =greutatea (incarcarca)
a i b = constante
v =vit('za de scurtarc a mu chiului
H.apiditatea de contractie a unui mu chi (fara rezistcnta) estc de
aproximativ 1/20 s. Aplicind o incarcare, aceasta velocitate scade trep-
tat par'alel cu valoar ea grcutatii, pina cind aceasta va eg-a'la forta maxima
de contractic a mu chiului, in care caz mi carea i dC'ci velocitatca sint
suspendate (contratie izometrica).
7. Haportul .fortallungi1ne. Un mu chi scheletic in repaus (ncsti-
mulat). dadi t'Ste section;1t. se scurtcdza cu cc;1 200/o, ajunglnd Lt <l' a-zl.'- t
,lunginw de echilibru", cind tensi unva in mu chi estt zero. 1\1u. ch iul
in situ, in repaus i nestimulat, arc o ,lungime ci<' repaus", <'Xistind o
,tensiunc de rcpaus" 1n fibrelc lui.
A:ctivarea unui mu C'hi care se afla la niv<lul Iungimii normalc> de
rcpaus dctermina o forta de contrac ic. Dadi mu chiul este tractionat de
cele doua capett> in aa fel, fnclt sa fie alungit peste v.alorile de repaus,
1n el <l!)arc o ,,tensiune de alungire", nivd de la care activarca va dC'tC'r-
mina o forta ell' contrac\i<( are o va depa)i p<' Ct': dPclan ata la nivclul
dC' lunginw d(' n pmis normal. D<1c<1. \'om fncer('a sa a1un !im m:1i mu1t
mu<:;eliiul (pcst<' lungim<'a normala tisulara n lui), tcnsiunea adidi (f(): t.:')
, ; , adt'<l. Un mu chi st' rupt' d; c<'l .tCL';l ta intiJHk: l (kp:i;t';k de c11 c;1
trei ori lungimea sa de echilibru.
Daca mu chiul in rcpaus cste scur'tat, contractia pornita de la accst
nivel va avea o forta scazuta. ln cazul in care s'C urtarea a fost de apro-
ximativ 60-700/o din lungimea maxima de rcpaus a lui, nu sc va mai
putL'd obtine \T<'O l<'nsiune {)(> contraeti<', aceasta d(\ cninJ zero (fig. 5-Ul).
Este de rqi nut d( Ci ca fora
musculara <:n te aproximativ liniar
<:U cre tenc.t lungimii initi d< a rnu -
chiului.


5.4.2. Contractia n1usculari't





---- ;- ---- I
It' pnn;/,; NPtm /;"

Fig. 5-19- Curba fOiia/lungime a mu -
chiului (dupa A. Guyton).
Contractia musculara este mo-
dalitatca de exprimare a fortei mus-
cularc i cstc, singurul mijloc prin
care accasta se mcntinc sau poatc
crc te. Deci, orice contractie 'in-
scamna tcnsiune musculara.
Exista doua tipuri de contrac-
tic :
1. Contractia izometl'icli, in care tensiunea interna cre tc far[\ mo-
dificarea Jungimii fibrei musculare.
Studiind sulbstratul fiziologk .al izometriei, E. A. Muller i T. HPt-
tinger au constatat di in timpul contractici izometrice drculatia musculara
cste suspcndata, mu chiul ,intra in datorie" de 0
2
, ca'tabolitii sc acu-
mulcaza. AcPste fenomene sint proportionale cu tensiunea dezvoltati de
mu chi, marimea lor (dcci i a tensiunii) fiind ll1 directa rclatie ('U efedul
de cre tere a fortei i de hipertrofie a mu chiului.
- Pcntru a obtine cfectPle scontate, contractia izometrica trebuie
sa realizeze un minimum de 350/o din tensiunea maxima musculara, dar
dc-abia la 2/3 de forta realizata putem inregistra hipertrofia musculara.
Izometria cu o forta care reprezinta 'intre 20 i 3511/
0
din forta maxima
reu e te sa mentina forta musculara existenta. Daca in timpul zilei gru-
pele musculare .nu realizeaza aceste valori tensionale (peste 200/o din
tensiunea maxima), asista'm 1a pierderi treptate de forta i volum mus-
cular.
Contractia izometl'ica, cu tensiune de aproximativ 2/3 din for a
maxima, provocind deficitul de' 0
2
i acumularca d<> cataboliti, dc>cl;m-
aza la oprirea ei fcnomcnul de Tebound, cu crc: tere circulatoric (rwstc
400/
0
din cca de rcpaus), stimularc metabolica a celulei musculare, cu
cre terca sintezci proteice (H. McCloy), a sintezei intranucleare de i\RN
.<?i ADN, ceca ce va determina hipertrofia musculara (Goldberg, JablN ki,
EtlingerO. Deci, parerile mai vechi ca izometl'i'a nu hipc1"tro'fiaza mu hiul
sint inexacte (Hellebrand, Knapp).
Exista, deci, un ,factor intrinsec", determinat de un lant de :reactii
metabolice care conduc la crc!?terea fortei i Ja hipertr ofie musculara.
Dar ca accst lant sa se declan cze, cste necesara dcpa;;irea unui ,prag",

276
I. ,l< pi11d\' til' ll1i<'llSit.ltl'd <OI1trac\ici. sl' j)<ll'\' ca tW-- 7011/n din fort:l
j :,txima ar fi v<tloarea acestui prag (W. T. Liberson).
- Alaturi de valoarea tensiunii care trebuie dezvoltata prin <'On-
tractic, izometria J'idica i o a doua problema de importnnta decisiva :
durata unci C'ontracti izometrice. Unii autori o numesc ,,timpul de utili-
za: c a mu)chiului", rC'prezPntlnd dura hl mcniinerii unei t<'nsiuni maxime
(posibil<') a fibrelor musculan{\V. T. Libcrson, l\1. Dandey). Acest ,timp"
< te l'gal cu -durat<.l contractici, sau aproaJX', ::;i e aprcciaza in secundP.
J )urata lllH'i contractii izonwtrict' nu poat<' ckpa i J 2 S<'cundt' nid la
:-.pnrtivul ;mtn'nat, ('[lei Clpar o Pri<.' de pl'rturbari (a sc- vedea mai de-
part<'). D<' obic<'i, p<'ntru bolnavi se utilizl'az[t duratl' de :3-5-G sccunde
JWlltl'll o contr<wti<'. Hitmul dC' <'xecutit' a <lc<. st<Jr contractii in vederea
c: l' t<'rii forki -:;i hip<'rtrofiei musculan' estc ]nca discutat.
S-<lll facut o sPrie de stuclii can' au dov('oit efieacitatea unci sin-
!Urc contraqii izomdrice pe o durata de () s/zi, contractic exccutaUi
L1 tc'nsiun<.' mnrc (Hettinger, MlillPr, Hose).
Acc'st exercitiu unic scurt izometric zilr..ic (EUSIZ) trebuie sa de-
pa:;;casdi acd ,prag" neccsar aparitiei ,factorului intrinsec", care sUi la
baza cr terii pcrformantci. Deci, in timpul EUSIZ mu chiul trebuie sa
;1tin[ c'\ 60-700/0 din forta maxima a lui, lucru nu intotdeauna W?Or de
nalizat de pacicnti. Duratc mai lungi de 6 ecunde nu sint neccsare,
dcoarccc nu aduc crc teri in plus ale Jortd muscularc, putind induce
in schimb pc'rturbari cardiocirculatorii gencralc.
PPntru comparatic cu tchnica EUSIZ, s-a ulilizat tchnica exerci-
tiilor repetitive scurte izontetrice zilnice {ERSIZ), -const'ind din repetarca
cl,, 20 de ori a unor scurtc- contractii izometricc in -cadrul aceleiai e-
clintc. lntre accste contractii se face o pauza de 20 . Rczulta.tele obti-
nutc prin ERSIZ s'lnt net superioare EUSIZ, probabil datorita faptului
ca r<'pctitia ar fi un factor care sigur va face sa sc atinga ,pragul" declan-
:;ator al lantului <k rcactii metabolice ncccsare hipcrtrofiei !?i cre tcrii
fortci musculare (\V. T. Liberson).
- LungimC'a mu chiului la care sc executa izometria are o deosebita
importanta. Sc .<?tic ca la lungime maxima mu chiul poate dezvolta ten-
siuni maxime. Se mai tie ca in timpul unci contractii ,maxime" la o
<'numiUi pozitic a segmcnt<'lor (sau lungime muscu1ara) nu toate fib1 e'lc
musculc;rc sint acti\'aie sau sc contracta la aceeai tensiune.
Un C':remplu pradic : daca antrenam izomelric forta mu chiului cva-
Jri-ceps Ia un unghi de 25 flcxie i reaHzam prin exercitiu izome'tri'c o
\';lloare d<' HOO/o din forta-limita a lui, retcstind forta la un unghi de 60

na (':\1'(' 1111 ;;m antr<'r.;lt for\a mUSC'Ubra prin jzomctric) '\'Om gasi 0
fdrta mai micii (sa zic'<'m de ;35-450/
0
din fort;l-limita).
C<'\ :1 m:1i mult : d;.!cc} intr-un lot sc antrencaza izometric un mu chi
in :pozi\i i, !:1 :niveluri de lungimc a fibrei musculare (scurta -medic-
lunga) i sc pastrPaza mcrcu aceeai ordinc la antrenamC'nt, se va .constata
l'a forta 1n pczitia prima (scurta) este mai 1mar.e cu de 3-4 ori fata de
forta in <'clelalte pozitii (Rohmert i Mi.i11cr). Daca la alt lot inversam
schema (lunga - medic - scurta), tot prima pozitic (lunga) va fi mai
putcrnica. Explicatia rezida in modalitatea in care se rcalizeaza ,facto-
rut neuronal" de coordonare pcntru primul tip de cxercitiu.

277
]),w:t ',-dr < omp;tt;t in...,:t ;tr < ;t l[l \ a]o;tl'<' h ('(']<' dnu[t l<lt\lri. ',I' ('''11-
stata di in pozitia ,lungaa mu chiului izom<:>tria da rtzult<lt<'l( <'<'i<' m;ti
bun e. Rolul lungimii fibr<.'i in atinge.rea pel'f<wmant<'i es'tc ind\ di-scut;.t t
i nedarificat. Se pan' di <.'fidcnta mai mare a mu;;chiului alungi t nu
e datot e tP unui factor intrinsec m<'tabolic, d unuia extrinse:-, unui
avantaj pur n1l'canic d<:> rc<lliz< n' a contractiti la un astfl'l de unghi ; ]
s<'gnwntului d<tt.
Contractia izonwtrica lll'<'csita un inalt gra:l ell conc<'ntraJ <' ,-oli\in-
nala, o com<md[t < onrdon;lt[i, JWntru a s<' naliza o rccruLtr(' siiWI'<l- i
nizarc maxim<' de uniUiti motorii. S-a dcmonstrat JW <IC'<'ast[l linic cit
motivatia pozith a in l'f('duan'a <'X<'rcitiului crc tc mult capacit<ttc;t d<
rcalizarc a unci tcnsiuni muscuLtrl' cit mai mari. /\u fnst int ('g>.. tr;d:
<TP tcri chiat < u :W--..JOO/o <ll<' fortci dupa <'X<'rcitii < u motivati< pu-
ternica.
Pradica a dovcdit di utilizarca cxclusiva a contractiei izonwtricv
pc'ntru crc. :;tt'rc'a fo: t<'i muscularc are unele avantaje, dar i un<'lc dez< -
\ antajf'.
Ca avant{l.ie.. notm :
Efidcntbuna in obtinct ca cre terii fortei i a hipertrofi<'i mus-
culare
Crc?kr<'a rczistc'ntci muscularc, dupa cum s<' \'a ,-(dca in c;lpl-
tolul cc urmcaza.
Tehnidi simpla, care nu ncccsita aparaturspcdala, pu Hndu-s1'
cfectua oriunde
Necesita duratc scurtc de antr<'nament
Nu solicita articulatia
Est<.' mai putin o'bosiloare
Ar av<"a efccte sup0rioare altor l<'hnici de cr<' t<'n.... a fortci
Dezavantajele mai importatc ar fi :
1\1are$te munca V<'ntriculu1ui sting, CTC$te frecv<'nta cardiaca i
tensiunea artel'iala (mai al<'s cea diastolica), Cr<' te p<'rioada de pn'cj<'c-
Ue, ca i timpul contracti<'i izovolemic<' finale la batrfni mai al<'s) (Kino,
Nasaya, Lance)
,In cazul PXccuUirii excrdtiului cu rcspiratia blocata (f<'nomcn Val-
salva) i pe o pcrioada mai lunga {8-12 s), cu pauze pr<'a scurte intrc
exercitii, apar scmnele cunoscutc din fenomcnul Va1sa1va (datorita cre$-
tcrii presiunii intratoracice i a presiunii intracraniene). EfPctc drama-
ticc cardiovasculare pot fi declan!?atc de cxercitiilc izometrice la pad<'nti
in recuperare dupa infarct miocardic.
Toate accstc neajunsuri apar in cazul exercitiilor izomctrice pr{'-
lungitc. In l<'hnica EUSIZ i nid chLu in EHSIZ nu au fost inngistr;lll'
cre t<'ri semnificative tcnsionnh., chiar cind s-a lucrat pe grupc muscu-
larc mari (Vv'. Lib<:rson).
Nu amclior<.'aza suplctca articulara i a tcsuturilor p<:'riartieu b.l: c
Tonifica in sp<'cia1 fibrele musculare activate ]a unghiul arti-
cular la care s-a <'XE'cutat contractia izome.trica
Antreneaza mu chii la 0 <'Ontractie mai Jenta, cu raspuns 'lntir-
ziat la solicitari
Nu amelior<'aza 'Clc<'i coordonarca inervatici musc.:ulare pentru
activitati motorii complexe

278
l ) 1. \ () l t;i u n J ced -lwck ki llt'S tczi l' red us
Este difidl de urmarit cantitaliv forta musculara dezn>ltata in
timpul exer,citiului, ca i curba de cre tet'C in tim
1
p a aceslcia.
Contraqia izomctridi cxecutat[t cu o fort[t dtaproximati\' 50o;
0
.:lin forta maxima asigura o cn iPr0 dP 3-5o/n sapUiminal a fortei de con-
trac\it . Exist{\ Yariatii in func\iC' i d(' grupa muscular;-\ antrcnat[l. Ast-
!<'1, st progr<'SL'aza cl<' dh \ a ori mai rcpccl<' in ci0tigul d<' forta p< ntnt
trict'JbUl sur;ll d<cit pl'ntru mu';ichii ankbl<tului <>au pf'nlru bicl'psul
br< hial.
In nwtodologia <T<' l<Tii foqei muscular<', conlractia izomdrica nu
tl Pbui< utilizata izolat, ci in asodcr( cu <'nnt raqia dinamica, can asigura
11 m;Ji buna t oorclonar<' nen oasa. S-a putut rtmarc: clPja 1n unl'le tehnici
ck Llci:itu <' combinarca mi carii cu rl'zistLnt.< stopata J)(' pan:urs pcntru
\'Xl'cutia izonwtriei (V<'Zi capitolul 4 -- .,Tl'hnici, cxcrcitii i mctodC' in
kin do logic").
Oricum. 0sh' d<' n'c omandat c:1 ('X<'rCi\iul izonwtric s{t fiC' pr0ccdat
de un efort dinamic sau doar dl' o indilzirc musculoarticu1ani prin mi -
di.ri lihl'l'l'.
2. Cor.tractia izotonica st' produce cu modificarca lungimii mu -
. hiului, dL\tl'rminind mi1e<1rea articuLu a (contraqiL' dinamica). Pe tot
JKircursul mhcarii, dcci al contractil'i musculan izotonicc, tensiunca de
ontractic ram'ine accc a i.
Contrac ia izotonica sim Ia, fara incarcarc u c
cn.. tena for e1 . Aceasta a irmatie, de<;ii foartc cunoscuta, tre-
bulC' 111 crprctata cored, d(oarcct' exbta si.tuatii in care accasta contractie
t'stt' generatoarc dl' forta musculara. Astfcl, spre exemplu, un grup mus-
cular de fort3. 2 ii poate crc tc forta prin contractii izotonice in timpul
mi=?dirilor, fara influena gravitatici sau cu o astfel de influenta in cazul
fortei 2--+:L AccasUi contraqie izotonica se realizeaza insa 1a nivelul de
forta respcctiva ca o contractie cu contrarczistenta {segmentul de membru
i. respcctiv, gravitatia). Prin ac<.cai contractie izotonica in cadrul ace-
ll'iai mi cari pcntru un grup muscular de forta 4 sau 5 nu sc \ a rcui sa
..e obtina nid crc tcrca fortei, nici hipcrtrofia musculara.
De asemenca, trebui{corecl intcrprl'tata i afirmatia dasica, cu-
noscuta din fiziologil', ca in contractia izotonica )C to ..
tem;iunca musculara raminc .ncsc 1.m ctlL n practica se lnregistreaza mo-
dificari d tPnsiune in functie cte lungimea mu chiului : pc masura scur
tarii Jui, forta scadc.
Contr !c\L izotoniC'a r _ata con1L.LJ.llw.i-tu blo-
<.'hl'<_ I carii poak dcterm.U:u_n'}.!._ l.:..Ca fortci nlU.sc..u..l.a.t:.c.
1l\lodificarf'a lungimii muschiului sc _poate facf' in do11a sPI)SlW.i : prin
;_1propiefC:'1I Capt'tclc'lf sale, Ject} arc (contractie dinamicii concen-
irica), i prin indepartana capetdor de insc: tie, dcci prin alungire, dato-
rita unL'i fortp exterioan care !twinge rezisttnta musculara (contractie
musculara excentridi).
Contractiile dinamicc concC'ntricc i exccntricC' cu rezistenta (gravi-
jja, gi'l>lrtcrtP Ta, m'ina kinetoierapeutului, , reutati arcuri -
. .) de1ermina cre terca fortei museu are aca raportul dintre capaci-
tatea mu chfiiluT raloarca rezistentei esteaoecV:1t.

279
l\1i-;c; n:1 din.tmicii (iz<Jtonil il) cu rczi<.,ten\{1 <''>k ('<'I m.i utiliz;t -.:;;
de efort muscular pC'ntru crC' t<'rca fortei obtinC'rea hipc'rtrofic>i museu-
tare, dC'i se rcrunoa te vnloarC'a superioara in sinP a PX<'ITitiului izn-
metri<'.
tExista deci trd tipuri d<' ('fort musrular gC'n<'rator dP fo: t}1 muscll-
lara : izonwtric, izotonic concc'ntric i izotonic <'XCPntric cu n'zist('nt;'t.
tin 1965, acest(' tn i tipuri d0 <'Ontracth' au fnst studi< t<' cnmp:lr; ti\
de trci grupe d<' cl'I"C'<'tc'itori: Asmussen, Hans<'n ';ii L<1mm:1r din Copc:1-
haga, 1l\1i.ill<'r, Kogi i Hohnwrt din Dortmund ';ii Singh cu K:11 pn\ iC'h (1 '1
SpringfiPld. Concluziilc au fost urmatoarPle :
CapacitatPa de a g('JH'ra fort<'i SP rC'aliz< az;l in ordi1w prin : <.:<
1
1 -
tractiP {'X cc'n t ri ci1>co n t r;1ct i c izonwtri ca >contract i < ('O IW<'n t ri dl
Haportind dect ul Ia consumul ciwrgetic, d<'ci apn cii ncl c< k 1 : . i
tipuri de contracti<' dupa randanwnt, exisUi : r;mdament izonwt: ic>: d!l-
damcnt C'XCC'niric>randamC'nl concentric
Sub raportul presiunilor mari determinate in articul<l\k, c:d ... ;t ,
con tractic exct'n iridi>conlractic concen lridi>con trac\ilizom<'tridi.

Exista i altc dif0rcnt0 intre contractiilc stalice {izonwtricc) i C'c',('
dinamire cu r<'ziskntiL Ultimele det0rmina o mai buna cnnrdon;lr<' IW"-
voasil, cu rapiditatc de ac\iune, cu antrcnarca cgaHi a tuturor fibrclor nHl'-
cularc la toate unghiurile de mi care ale sPgmcntului. Imagin<'a niotori,
cstc pastrata sau rcd tigata numai prin contractia dinnmidi. 1n plus. in
functie de rezistenta aplkata sc poatc rcaliza o participare mai bogat;t ;t
grupelor muscularP, a fixatorilor i sinergi tilor, alaturi de agoni ti. l\1i ;-
carea trebuie rPalizata pe toata ampliludinC'a ci.
Dei metod0le dinamicC' cu r{'zistenta nPccsita dll! ate mult m;:i lungi
a!C' excr<'itiilor, sC' asigura in ac0st fel nu numai o bun a cre?tere a fortci,
ci i o cre tere a rczistC'ntei musculare {vezi capitolul urmat01, a fortei
utilizabile in viteza de mi car0, motiv pentru care marea majorilatc :t
kinetotC'rapt'u ilor prC'fPra aceste mctode mai alPs pentru obtinerca un( :
niveluri inalt<:- d<' forta, utilizabilC' in muncil0 greh' sau sport.
Trcbui(' rt'm;::-cat ca durata prelungiHi a acestor ('Xl'ITitii nu i: -
scamna o durata similara a tcnsiunii dczvoltatc in mu chi. Antr('narca
mu chiului nu se rc<llizcaza pe toata durata rontractiei, ci doar pc un scu : t
moment la nivclul mu chiului alungi.t. Pe masura .cc in mi ca! c mu chi:,l
se scurteaza, tensiunea ,cade" sub ,pragul" de excitant rbiologir. Din acest
motiv, tJ ebuic sa SC }UCI"CZC murte minute C'U rcpetat0 contrnC'\ii dinan1i('i'
r.C'zistivc p('ntru a sc obtinc crqterca fortei, rczistcntei i hipcrtrofia mu -
cubra.
In metoda tLndmicil ck CTC!-;iil'rc a foJ'\l'i, un nll irn;JnrL:lt i1 jot :,
valoarca rczistcntci. Exista dou[t va!'iante :
- HPzistenta maxima, 1n carC' grc-:utatc a care t: d.:,.ui:' ddicJt[t <
apr opic de lirnita maxima a cxdtantului biologic. Un astf<'l c;C' :fort n:r
se ponte repctn .decit de 2-3 ori, subiectul fiind intr-o stare (';notion;! t t
favorabilil. In condiiii omotion;11C' mai slabe sau 1ntr-o oan':'<l"P sL1c' dt
oboseaW., nu sc poa'tc rculiza clc' clt o ridicare. Bfortu1 irebuic facut p(toaU
amplitudinc:t mi dirii.
. Aceac;t[, .metoda, considcrata optima pC'ntru crC' tero0 fnrtd, f'St(' fo:..
losita mai <11C's de dHre sportivii de performan1iL

280
1\t;J:--..l<'IJ\d Jll()lkr.tLt (:L"l- 40o,o di11 lTd m tXilll<-t, '--rescind trcptat
_. t)O- -70/o). cl<1r cu rcpl't iri ale dortului, plna la obosl'ala muscltlara.
S-(\ m;d cliscutat {a, JWntru a crc tc forta, trC'bUi<.' sa SQ l'C'alizezp
: ; : tic ip;1!'l'tl unui numar dt mai marc de unitliti motorii, o fn'CVC'na a
cit-.,, <'l:c rt: ilnr i n sincroni:t.drt' riclic;tUi.
0 l'<'li..,tt'll1<-l modt'l'<ll<'t nu \ a soliciL1 o rccTULtr<' prl'<l 1ns<'lll:wU'i
" l
1
:\l. Btpt'1<'1lilc dnrtului \ n1 ;mtren;l ll'l'pLit nbosc;ll;t iodaUi cu
.. !..,\:t, \nr intr;in ;tc\itiJ1(' 1f't m;li multt Ui\'1 p<'n tru .;t-i Lin Lqa. Obn-
.. ,. i,t 1J',II ,form{l tJcpLti l't'l.istcn\;t Jl1(J(I<'I'<IL1 <k L1 incl'put intr-n nziskn\[t
,,; 't',t]lt' m< xim<vl j)<'illl'll nmu tiip;H'iLtlt' func tionala a mu chiului. :-:lt' in-
,,:. gt' ('(l .tdt \ <vll';t1ul l'Xl'iLmt bi()lt1gil' j)l'lltru nc tcrc;t forki i ;tp.t!'i\i;t hi-
>"''l:oliti 's1t obtinut in ultinwk ('J\c'\<1 n'j)('lari ale dortului. can .c'
t'Xt c utj in sLt!'c' de' obnsC'ala muscula!'[l. J\ceast[t stare: de oboscala reprc-
l.int;) un st: l's nwLtl:olic mus ular, <'<ll'l' d<'cLm)l';lza proc<'sclc an<1bolice
mu...,cul;u <' <'l' vor d<'il'rmina crc tcrl'a fortl'i 17i hip rtrofia musculara.
:\Icto(Lt din; mica <'LI rczist< ntc' moderal<' asigura sincronizarca trep-
l.:t(\ U:\1 )i o ])l'rfl'cta coordon<u e musculara. Nu dctcrmina <'fcctul Val-
-.: :, <t. ctJ constcintC'l<' lui, )i nici incarcari mari ale aparatului c u dio-
v t-.,: ul;u '<Ill nspir;ltor.
;Dc i dur< l<t d<' lucru C'sLe mai mar<', nwtoda aceasta <'sic cca mai
utiiizata, <ttlt in profilaxic, cit i in terapic sau In rccuperan_'a m-edicaHi.
;),, <.wcst tip d<' cxercitiu, din;m1ic cu r<'zistc'nta moderata, s<.' bazeaza va-
rLmtc'le nwtodologicc all' a a-numitelor ,excrcitii cu rczistC'nta progre-
si \a JX' carL' lc vom cxpune ccva mai dcparte.
- 0 alternativa a variantC'i cu rezistenta modcrata pcntru cre tc-
rc <for\d l'ste tehnica prin care sc mentine aceeai grcutatc, dar se c: e tc
it"l'ptat dtcza d<.' C'XC'CUtiC'. Cu aproape 30 de ani in urma, Hellebrandt i
Hl1utz clovedisera o cn... terca capacitatii de munca a mu chilor antrcnati
ln ;:c'nsta maniera.
ExeiTitiile se fac in dtmul imprimat de m(>.tronom : pc o bataic se
c xecuta mi1carca cu rezistC'nta, pe cealalta se revine la pozitia initiala
t0ptat, sc accderC'aza ritmul mPtronomului, rE'zistenta aplicata ramlnind
._,, c c'a i. $i in (azul a'cc>stor excrcitii de forta-vih,za amp'li'tudin'E'a mi carii
t: l'bU i<' sa fj(' completa.
Acc'asta tPhnica de cre!?terc a fortci prin acc'Clerarea vi tezei de mi!?-
c:l c (sh' putin utilizata {? !), dei poate da 1 ezultate foal'te- bune. In mC'-
tod(>logia culturista est<' mai des folosiHi, iar mai de curind programele
g;;l n:l<.;1.icii <ll'!'Obioticc \in seama d(' lC'C'asta tehnid'i. Oricum, CTC'dC'm ca
(',.; pu\in j)l'l111 u kinl'tologia profilactica tchnica e:n';;tcdi fortei prin crc -
tc. :-L'd \ itl':t.('i de ('Xecu\ie a cxcrcitiilor meritfi toata ai<:'n\ia .
.J. Cor;tructi(l izokinetidi estc, in fond, tot o contractie dinamica, dar
\ itl'z;t mi)carii l'Sl{' rC'glata 'in aa fcl, inclt rczistcnta sa fie in raport cu
1 ;: \<t dplic;tta in fiecare moment al amplitudinii unci mi*cari. Pcntru ca
-,2_ rxist<' 0 C'O!'l'cta izokinezie, J'C'Zistcnta trebuie sa Va!'iC'ZC' U Or In functie
de lunginwa mu chiului, pentru a sc mentinc accC'a i forta. Exercitiilc
izokinl'tice pot fi nalizate cu ni$te aparate spedale - dinamometrcle
( ..C_\ bc'x", ,.Nautilus") ---. carl' asigura vnriatia de nzist<.'nta pentru nwn-

281
(incrc;t c <1n..,t;m1il ;1 yit'/('t d< mi';e;trr JW 1()1 tr;licctul mi < , 1. ii
egala n fi<'< arL' mom<'nt al <H'<'h'i mi cari.


() l< .; i
Valoa r<'a contnn tiei izokineti-c C' in <tn trcn area f o: t<'i I.'s t P cleosc'bi t r.
dar evident nu L'ste o t<'hnidi uzualiL


5.4.3. Tchnici $i l'Xercitii de cre$tere a fortci

A <1 cum s-:1 araLtt. ptntru ;1 crc te fo:-ta nlu .... cuLtJa e.... tt rltJ!ig:ttrl''itl
sit sc cxccutc un tip cit contr;tqic muscular:t. Totu)i. \'rlr fi n;tlllintik -:; o
S('rie clC' altl' tc'hniri, cum :tr fi cclc d{' facilitar0 plnpri();tpti\ a IWIIJr-
muscul;t! a, utiliz;ttc nu pcntru ;<T<')1<' di: cct fort;t mu-..c !JI:tr;'t. l'i p 'Ill :1
;t induce o sL11'<' cxciLttoJic musc t!larc'i favorabila, j)t' fondul C"{trci:t txc;
ci\iile cu contrac ic muscubr:t s:t aduc{t ci tigul dt for\<\ sconLtt.


5.4.3.1. Exercitii izomctric

;Clasic, SC' practira celc doua tipul"i cl<> cxC'rcitii dC'spre> cCI:<' ckj; d:-;l
discutat :
1. E:rercitiilc> unice scurte izometrice zilnire (EUSI7.): n ( nn1f'l{'li1
de' 6 secundl' pe zi.
2. E:rercitiile repCJtiUve scurte izometrice zilnice ( El?SIZ): 20 dr'
contractii a 6 S<'cunde. cu o pauza de 20 de sPrundc intrc Ple - n <:><'dinifl
pc zi.
Conditic dC' baza : r<'alizarf'a unl'i tPnsiuni de ront actic cgala c u
60-70o0; din ePa maxima.
Exista i altc formulc' de exerdtii, dintrc rare noi 1w-am obi)nu:t
sa utilizam :
3. Grupajul de 8 contractii a 6 secunde, ru o pauza d<' : )-60 :le
secundc intr<' contractii - Sl' poate repd<t de 2-: ori pc zi.
Opozitia fata de mi carC' pentru realizan'a izom<.'tdei Sl' n.'<.llizc'ad!
in diferite modalitati, in general rezistPnta o opune kinf'tot rapl'Ut:ll s;nl
pacientul insui - cu ct'lalalt membru - sau st' recurge la un obkct !mn-
bil (zid, birou, tocul U!?ii <'k.). La clt'scrh'rea <'X('rc itiilor, vo: fi c'xpusc i
accste mod ali tati.

5.4.3.2. Exercitii dinamice cu rczistenta

1. E.rercitiul ma.rim.cll scurt (EMS). n. L. Rose )i cobb., p1<'c1nd ck
b contr<lC\Lt izonwtrica scurtfl, ini1iaza E\1S, c ; n l'stl' un <'xc:ciiitl diJl::-
mic cu incarc<trl' m<1Xima. SC' t<'skaza progn'siv g:tutat<'a m<nima c <t''t'
poate fi ridicata !?i men tin uta 5 sc'cuncle. Acl'asUi greutat(' <.'st<' not at l I N.\1.
aclica gr eutatPa maxima care poah' fi ri:licata o datf1 (1 rf'JWtitie maxim t).
Mdodologia L'sh' C\('L'ea i ea pcntru contractia izonwt1 il'a, re-.'P<'ctiv I rdi-
carc pC' zi sau :3 ridicari cu pauzt..' cl(' 1-2 minute intn ek.
2. E.rercitilll ma.rinwl cu repetitie (EMU). SL' UJ miir<'jtL' p1 :n ('l'l':-
terea progrl'sh a a grcutatilor sa s1.' testezc' acca gnutatccaro poatc fi :!-
di catft (lL' 10 ol"i (10 I'C'j)Ptitii m;lxim<' = 10 RM). nll'pa {'l' tcsLtn';l (\ f<, t
Hicuta i s-a gasit grf'utah'a (rPzistenta) can' poatc JWrmitl' 10 lVd. ,
\'Or <,'XL'cuta zilnic <.tstf(') de ('Xercitii. La 5---7 zik st r<'iestcaz:t Jltl\l;t n-.zj,_


282
S(.tul al II-l(.'H : ,, , 900/
0
l 0 R!M
SL'tul al lii-lea : , ,, 800/
11 10 RiNI
S<.tul al lV--lea ,, ,, ,, 700/
0
10 Hl\1

: 11ta pt ntru 10 H;l\1. 0 \ari;mUI <1 tl'ilnicii csk propus[l de .\ll' Ul'cn, l
,n:unw 4 St'turi de' 10 RM pc zi, de 3 ori })('' saptamina.
3. Telznicn ,frnctionnUi." De Lonne-Wntkins. De Lon11(' i-n dc'numit
tc hnica ..<'xercitiu cu rezistPn\a }Wogrcsi\ a", ca1 e rcprczinta nu numai o
;j ('tClcl. ('i i un ,prinripiu mdoclologic" ]Wntru CTC)t<'n'a fort<'i i nzis-
:t':l\ti mthclll:ll\'.

TthniC,I n(' Lnrn1L' ('StC compusa din trci sl'tu!'i .
St'tul 1 : 10 rididi.ri cu 1/2 10 lll\1
Sdul al II-lea : ., ,. .. I 4 10 HM
St tul ;II 111-h' l: ., ,. ,. , 10 HM
lnt1 c -..t tu1 i st' int< rcalt'<lltl o JXHiza dr 2-4 minutC'.
Ctlt ;) scturi S(' ('X('('Uta ()data JW zi. clc 4 ori pc sapiamin<:l.. Tn zitLI
,, :i-;st' n kstt'< Za 10 HIM, ca i 1 H!VI, apoi in ziklC' urmatoarc se n'fncPp
n It ;s<ri i la noi lc \'alori alt rczish.n\c'i.
Exista multC' variuntC' <dP acC'stei sdwmC'. Autori ca 'l\1cil\1orris, Elkins
H.udd, l\1<-GonTn, LuscomlJt' de. ;1U propus uncl< modHidiri ale sclwnwi
r:, iginalc-. fit' in ct' pri\'C'';;l<' p1 ncl'ntul din 10 Rll\1 cu care' se lucreaza JX'
cLfl'rit(' strii, tiC' in CC' prive)tt' numarul de s0rii pe zi. NP permitc>m i
:oi sa consid<.'l'am di rigiditntPa schc>mc>i DC' LormC'-\Vatkins nu-)i al'e ros-
tul in kinl'tologic. T1 < l.mic acT<.'pt<tt principiul progresil'i rczistentei, i; 1
modalitat('a d<' n<dizare trebuie adaptata fiN arui pacient, in func i( de
p<trticular:tatill' lui.
In ultimul timp, in clinicile d<. recuperarc se utilizeaz[l }X'nlru ('co-
nomia de' timp o noua varianta : sl' rl' lizL'aza zilnic cl'le 10 HM ; daca P('ste
J .. -: zill' p; cicntul poatt sa ridic(.' dl' 15 ori la rind greutatPa 10 HlVI,
,!('t'<tsb S(' va cre il' p1na Ia alte 8-10 R!l\i i aa m.ai dcparte.
4. Exercitiile rezistive regresive (tchnica Oxford) au fost recoman-
.:LltL' ini\Ltl de Zinovil'ff !?i sustinute apoi de l\1cGovern i Luscombe.
Scl1l'mn tc>hnicii Oxford c>stP compusa din patru seturi :
Sltu1 I : 10 ridieari cu 10 RM




Etc. {pina la 10 sPturi)
Logica UJlC'i asHel dP tehniei Pste ca mu chiul obose te trepiat i ca,
in fond. fiecarc' sPt rl'prezinta o performanta aproapC' maxima JWntru sta-
l t'd fiziologidi a mu chiului din momc'ntul respt:"ctiv.
Schimbana nwrPu a gn.,utatilor fac{ c<t acpasta tl'l1nica sa nu fie'
;jl',l ;tgn-;tta, nil'i dL' pacitnt, nici de kindottr;qwut.
Tt>hnic;t Oxford Pstc ngresiva in cadrul sPriilor zilnit'<.', dar c'vidC'nt
:i in < Cl'st c; z prognsia cs-tc asigurata prin rC'tPst<.ln'a l 0 H.\l\1 Ia 5-
7 zilt.
5. E.rercitiil<' cu 10 nn (repetitii minim'). ln c< zul in ce:u t' mu chiul
l'st(' pn'<I slab JWntru a ridica de 10 ori chiar propria grcutah a scgnwn-
tului, prindpiul C'Xcrcitiului dinamiC' C'U rczistcnta progrC'siva se poatf' to-
tui aplica. Se tlstcaza carp estP ajutorul (asistarea minima nPcc:sara) pC'n-
tnl <t SL' f'('<tliza ct'll' 10 ridicari. .ne obiC'ci acesh' {'XPJTi\ii sf' fac cu ajut()rul
cripdtlui cu contragrcutatt. Odatc. l fixate 10 rm, S<.' ]Woccdeuza la aldl-
ui: t\t di\'('J's(lor srlwm(' ck antrc'll<lllWnt, C';t i LI khnicill' cu 10 Hll\1.

283
Seria I l de' 10 rididiri cu 2X 10 rrn
Seria a II-a:
,. , 1,5Xl0 rm

Clask, schema etc :


" "

Scria a III-a ,. ,.
"
,, 10 rm

6. E.rerciti.ilc eulturi.<.;tc. Ac<'St(' exercitii mai pna: tc"l d<'J11lllli : c.: .k
..t<'hn ica formal'ii corpului" (,lJody-builcling") s< u a .,rid i('c"l : ii g r < u ic"i-
tilor".
ffd1nica S{' baz(' tza p(' exercitii analiticC' cxc, uLt1<' cu incaJ c <tr<' p: n-
grC'siva, cu un numar d<' r<'pdari care <"rC'<;;tc tr{'ptat 7i c u \ it('Z<' de <'Xl'<"ll-
ti<' In raport <'ll <'<'ilalti param<'tri. Metoda culturista utiliz<'<tz<1 ';ii <'X<'J'< i\iilt
izomPtric<', ';ii <'X<'ITitiil<' combinaiP tdinamic(' cu r<'zist('n\tt. ;tsrlC'i<l1<' ./<'-
mPirid). Baza lnsa o rcprczinta cxcrdtiile dinamicC' cu f('Zist<'n\{t (h;tlk ,..
cordoan<' de cauciuc, arcuri etc.). Accstc grcutati sC' cLtsifica in :
- gr<'Utati mid {:J0-50o;
0
din gr<'Ut<lt<'a m<txima JW c;;''<' n pn::t''
mobiliza o singura data, pe toata amplitudin<'H, grupul mu,rul;tr < nt,-
nat - respccti v 1 RM)
- gr<'utati mijlodi (50-70e;
0
1 RIM)

- greutati mari (70-1ooo;
0
1 RJM)
Numarul de repctari intr-o repriza dcpind<' d(' gnutatP :
pentru greuUiti mid - peste 15 repetari
pentru greuUiti mij.locii - 6-9 repetari
pentru greuUiti mari- 1-3 repeUiri
Sc <'Xeruta trPptclt tot m<Ii multe r0prizCl pcntru nccJ::r-?i grUJJ n:u -
cular, cu pauze de 1-3 minute intre ele.
Oed ,formula" lucrului pcntru un grup muscu1Hr Y;-J fi

a

X c
b

1n care : a== greutatea (kg)
b = numarul de r<'petari
c = numarul rPprizelor
Sc C'X<'C'Uta :i--7 antrenamcnte P<' sapUimina, ('U 0 clurata zilnid de
50-120 de minute, pcntru toatc grupele musculare. Ace';iti pnr;lmC'tri <:>-:t.
bineintcles, pentru persoanele sanatoase. Pentru bolnavi, totul s: redl:: e
la nivclul <'apacitatii functionale muscularc'.
lnaintp de a se trecc la exercitiile propriu-zis<' d<' <'fort. SC' fac(' o
scurta incalzir e genC'rala, cu alC'rgare u oara. mobilizari lib('J'<' < r ticuh .. ,'.
Intrc <'Xl'rcitii st' fac respir<ltii ample, iar in timpul cfortului sc \';d;t
toata atentia <'d tarii apne(i inspiratorii (efcctu1 Valsal va).
Excrcitiul in sinC' estC' compus din mi car('a rompkta ;1 se m('!lt Lli
incarcat cu o gr<'utate. Pc parcursul mi C'arii se fa 1-2 opl'i ri ck -
4 sccundc, i 1a ,,duc<'rca", i 1a ,intoarccrea" mi cadi. Vitcza ell' c'xc:--:_ tic
a mi carii estc 1cnta- parametru important in culturism.
Ordinea dt lucru a grupelor musculare ('ste de sus in jos (glt, unwr!,
spate, pkpt, brat<', ant(brate, coapsa, gamba, picior).
iM{toda culturista, in totalitat0 sau chiar compotwnte ;til' ei. ;1-.,i. : c'i
trcptat o dc'zvo1tarC' a fortci. cu hipcrtrofic muscubra.

284
EX<'ITi\iilc dinamin cu rczish'l1\<\ sint considerate inc:1 d<' mu1\i ctT-
reUltori ca fiind c<'lc rnai indicate p0ntru hipertrofia musculara, amC'liora-
rea mobiliUt\ii articularc i crc!?tcrca rczisten\ci muscularc. Jzomctria cste
cxer citiul {'8rc osigurA cre!?t<-'rca CE?a mai rapida a for\:('i, realizind d0sigur
<;ii o hi}X'rtrofi0 musculara, dar mai rC'dusa, dici sc atinge pr('a r<'JWd<' pla-
tou1 de forVi.
Exerci\iilC' dinamice cu rC'zistcnta, aa cum s-a mai Z riHat, cer in:-.ta-
L1J"0<l oboselii muscular<' prin dart muscular peste posibilitc'itilt cun ntc
din <JC<'l moment. Exista 1nsa pcricolul depa irii unci limite de supn'lsoli-
c-itarc musculara, in care caz sc.' va inr<'gistra, din contra, o scac.krt' a for-
\<'i (B<'nll<'tt, Knowlton). AcC'asta s<' obs<'n a mai ales in cZ zul mu chilor
slabi, dnd incerc[un st1 gdtbim tonifi('n'a lor. Din accst motiv, kinetot<Ta-
Jl<'Utul tn buk sa urmar0asca atcnt, zilnic, scmncle obosclii muscula, c in
raport cu curba pcdormantci muse-ulan'. Estc n'comZ ndabil ca 1a ince-
putul <'Xcrc!tiilor d(' crc tcre a for\ei sa se tcsteze i forta grupului mus-
cular sinwtric, notindu-sc> astfC'l : dr<'pt/sting = 7 kg/2,5 kg. A( casta no-
latit' repr<'zinta, de fZ pt, 1 RIM sau 10 RJl\f, dupa dorinta.
Vi tcza mi carilor facute in cadrul tchnicilor dinamice rezistivc arc
mare importanta, caci 1n accst fel S<' introduce un nou paramctru de
1
in-
dircan musculadt, dcci dC' progrcsil' pcntru fort<l musculara.
iDurata c'xcrcitiilor cstc un alt parametru de dozarc (Zse ved('a c a-
pitolul 4).

5.4.3.3. Altc tipuri de cxercitii

ln situatiilc deficitelor mari de forta musculara -de obicci de cauza
ncurologka -, ciind se inC<'pc rC Cuperarea unar grupe musculare de forta
0, 1, 2 i chiar 3, c ste necesar sa se recurga 1a alte tipuri de exC'rcitii in
mod cxclusiv sau asodind i izometria sau rezistentele progresive :
a) Posturilc dec1an atoare de rdlC'xc tonke (refl('xelc hmice cc vi-
cHl<', t cflexf'le tonice la'birinticQ)
b) TC'hnidle d(' facilitarc p0ntru intarirca musculaturii (invcrs 1rea
]C'nta .cu opunerC', initierca ri.tmka, contractiile rcpetatP, izometria alte-r-
nata, stabilizarC'a ritmica etc.)
c) ElementelC' fZ cilitatorii de CTC'!?tcre a t aspunsului motor (intinc.lc-
rcZrapida, tractiunca, telcscoparca, vib atia, periajul ('tc.)
Toatc aceste aspccte s-au discutat 1n capitolul 4.
Sub raportul t0hnicilor kinctologice ck htz<\ in lC<'st<' cazuri cu
fora muscubra sub :Sl' utilizc.tza toate iipurile d'' mi t\IJ"l' ; cti\ [t, d<tr i
mi c.area pash a. Acl'asta din urma in cazul uno1 gru1w muscular<' cl<'
forta 0 i 1, nu numai pl'ntru prcz rvarea amplituclinii de mi';)C<ll'l', d chiar
in scopul recducarii musculare datorita rcfleXl'lor .tonice cu punct de ple-
l' tr<' articular i, mai ales, prin cfC'dul rt'flcxului ell' intin:Ierc.
1l\1iscarca aciiva asistata est<' utilizata in cazurile cu forta -2 si -: .
]Wn tru J' 'alizaJ\''a intreg1i excu rsii de m i ) ca rc a .sc'gmen t ul u i. lata 'eitcv a
mctodc de n'alizare a mi!?carii active cu rezistcn\a : manual, dl' catre ki-
nl'totcrapeut, prin echipament special (placa talcata, suport cu bile etc..),
susjwndarc' cu contragr0utate, ortC'za din;1midi C'tC'.

285
:\Ji Cdl"l'd acll\ o <tpli('<-1111 in < 11tl'l'lldl t'd lllll cllilnr dt lor\<\ '2 :;,
iar cea <tcliva cu n'zist(..nta, pentru antrcnana <'l'lor de forta 2+,. 3+,
--1,4!ji4+.
Exista o problema de optiunl' tehnica, dar (':...tre 'inca nu a fost n -
zoh;Jta dLfinitiv dP studiil<' fckut<. lata un e.remplu:
Sa pnsupu1wm un bicPps brahial <'U fort<sub ;S<lll chiar J. Am
j)llh'l sa-\ dlliJ'l'lla!ll pri11 Jlli';'l'i\J'('(l dl' fll'Xil'-<'Xtl'llSit d C'OtU\Ui, dl'l j ('Clll1!'il
gid\ ita\iti; s 1u climinind gr;l\iLqi;, prin mi-;;<'<ll'l'.l dl' fkxi< cu o. rc!-i-..-
tvn\a. Jn primul c<IZ, bic<'psul l'stc <IJltrL'n<lt p1 in cont, ; < \ii con< t ntril'l' i
<'XCL'ntri('l'. in eel ti<'-al doik<l, num;li prin contraqii concPntriC'<'. Probl<'l11<
C.IJ't' Sl' j)UI1l' l'sk daca <'fCC'tU\ JW Cdl'l' jJ Urmarim- CJ'l'. tl'l'l'il for\l'i-
fl obtintm m li prcgr ;mt prin contr<lt'\id txnntl'id1 < ntigr<IViLI\ion;tl;vl (m<ti
\ doroasa ck< it c<'a concentrica) s<m prin cl'a coJH'L'ntricfl, cu nzi'ittn\fl
(L r:t gr<t\ ita\i<.).




5.5. Cre terea rezisten ei musculare



HC'zistcntn C'ste capC1citatPa de a sustine un {'fort. Tn <"Cidrul <.H'<'stl'i
d("finitii sc int.elcgC', pc de o parte, capacitatea mU'?C'hiului dl' a <'X<'cuth un
PXl'tTitiu sau o activitatc' pc o JWrioacla prclungita dC' timp, iar JW dL' ;,.dt{t
parte, capadtaha mu chiului de a sustim o contt m tie
Rezistenta musculara <'stc in functiC' ell' :.
forta musculara
valoar0a dreulatiei musculan
integritah'a met.abolismului museu tar
un complex de factori, grcu de definit, care tin de sistemul nPI'-
\'Os centnd (motivati<:', starea de exdta\ie sau inhipi\ic .('Orticala), ca i d<'
sLtrca gc1wrala - dl' boala sau sanatatc, echilibrul neurovegPtativ i cn-
docrin etc.
. .Rczistenta la cfort <-'ste proprictatea musculara de. baza utilizata in
timpul proccsului muncii, mult mai importanta decit forta (binein\<;>lts, dP
la o anumita valoare in sus). 'Sint rare azi muncile - chiar manuale -
care ncc0si ta vnlori mari ale fortei muscularc. Dt> a ceca cste necesar -
mai ales in kiiwtologia de rccupcrare - sa se h'steze nu numai fot ta. ci
i n zistPnta 111U!$Chiului.
Se tcsk;lza. in primul rind. capacitatea de nwn\inl'rz a unci c<Jn-
tre L tii. Dadi, sprP cx0mplu, se utilizLaza o greutate suo 15{)/o din for\<
maxima, aceasta poah' fi mentinuta aproape nelimitat. La 500/
0
din for\<1
maxima, rt>zistcnta grupului muscular rt>sp<.ctiv l stl' de 1 minut, iar la ni-
n lul fortl'i maxime {1 HM) de-abia atinge ,5 slcundL' (Rohnwrt).
De obicci tlstarea sc' face cu grl'uta\i intre 15 i 400/o din for\;t
maxima, cronomt>trindu-se timpul ml'ntincrii contractiei sau cxC'cutinclu-se o
uctivitutp simpla - mi carea scgmentului respectiv -, calculind nu-
marul dc> rPpPtari posibilc la incarcarca rcspPctiva i la un ritm dL' nw-
tronom precizat. Urmarind subi{etul tl'stut, sc' obscrva la un mom('nt dat.
ca t'l continua exL'rcitiul solicitat, dar cu prl'\Ul unui man dol't, Pxttrin-


2BCi
riz;\t prin tran pir<qic. <.,chimban'<l mimicii de. Nc gasim ,.in Ltz<t olJn..., ,<.i
compensate'", dupa care imediat subiectul intra in "faza oboselii decom-
pensate", adicii nu mai este in stare - <'U tot cfortul volitional fiicut -
sa mentinii ritmul sau amplitudinea mi carii solidtate.
Hezulta dC'ci ca rczish'nta musculara l'StC' starc.:a contrnra obo elii
muscularC'.
Termenul df' .. r<'zistC'na muscul<tra". prin el insu-:;i, C'stt d<'stu} dt
cnnfuz, ckoarC'Ct' an variate' acceptiuni. Astft>l, cxista ,n rezistcnta W'-
Jwral;-t", a intngului organism, d< a rvaliz<t un anumit lucru nwcanic (cu
JH'St< '2/:clin masa muscular;\ in aqi111w), in care caz funqia canliorcspi-
r;ttori<' <UT p1 imul rol, dupa cum t'Xista -:;i ,,o rezistenta speciala" - t(':
nwn din sport (rezistenta sPmifondi tilor. a fondi tilor, s<\ritorilor de.)--.
,n n'zist<'n\ii ]ocala"- t'XC'cutata dC' un s< gmPnt (cu 1 /; din masa museu-
lara a <'orpului) -, ,.o rezist<'nta nt'uropsihka", o ,rC'z'istenta mo\io-
nala" Pte.
ln capitolul acC'sta ne inkrE'scaza rezistenta musculara, a unor grupt'
musculart ddtrminat<', care au suf<'rit sdkkri patologic(' de fo: ta -:;i rC'-
zistC'n a ]a ('fort. Problema J'<'Zistentei genPrak va intra in discutie in
tr-un alt subcapitol, i anume ,AntrenamPntul 1a pfort dozat". Tehnidlv
.i nwtod0IP can conduc la cre!?ten'a nzistPntci sint celC' discutat( in sub-
capitolul ,,Cn t(na for\Pi muscularc". D( altfd, aa cum d(ja s-a min-
tit, intJ'P forta !?i rezistenta cxista o relatie directa.
'Pentru obtinE'rC'a r zistentE>i, principiul metodologic C'ste cr0!?t !'E'a
duraki C'Xercitiului. D0 aN E'a se 1ucrPaza la intensitati mai joas<' de efort,
dar pn'lungitC' in timp. !n gcn<.'ral sP utiliz<'aza -exercitiile dinamicC' cu J'E'-
zish-'nta, in care aceasta repnzinta 15-400/o din valoarea 10 RJM sau 1 HM.
Se urmare t<' atingerC'a oboselii pdn cre!?terea duratci exercitiului. Pot fi
u tilizatP toate tehnicile <'Xercitiilor active cu rezistenta -care HU fost tre-
cut< In rl'Yista in cadrul capitolului ,Tehnici, exercitii i metodc in 1\.i-
nttologiP". Tcrapia ocupationala i sportul terapeutic sint de ascmt.'nc>a
doua mctod0 cu larga aplicabilitate pC'ntru rcalizarea obiectivului U! ma-
rit : iTP 'tf>rea rezistPn\ei mus-c ulan'.




5.6.. Cre terea coordonarii, controlului
si echilibrului
'
A ;\ C'lllll s-<1 ;u atat. rcaliz<1r0;1 rc cduc:l! ii < pal dtului Jwurnmioa: t:-n-
kinetic sau, altfvl spus, rcalizarc<l control ului moto: <tl'l' -l l't<lJll' de b,lza :
rcL'clucarca mobilitatii, a stabilita\ii, mobilitatii controlatc -:;i abqiUqii.
Ultinwlc doua dapt' s0 incadrPaza in <IC<'st obiPcti\' ;\l ki1wtologiei,
JW CLII'C' 1-<tm cltnumit mai ruprinzator pl'in no iuni rcLttiv l':hivaltntc :
.,coordonan "- ,,control"- ,,(chilibru".
.lntclc gem prin coordonare ..combinarca activit -Iii unui numar de
mu7chi 'in cadrul mwi scheme d0 mi carc continua, lina, <'Xecutata in con-
di ii normaiC'". 0 mi care ,coordonuta" pr<>supunt:, ipso fucto, i C'ontrol.
i t>chilibru. 0 activitatl' coordonata ('stc <tLitomata. n<'Pl'rccputa C'on-:;tiC'nt,
cll')i l'll poat<' fi indt'plinit<'l -:;i con)til'nt. Cont!'olul a tiviUi\ii cooLlon:1te

287
.t, lll1ll1i\(): i1.1\ Jnin 111<'<'< 11i lllU! dl' .feed-IJuck ;ll plop!j,,,.<'p\iti c.ntri i
lor subcorticali. Dadi proprioc'(.'Ptia senzitiva sau centrii subcorhcali: 'Sint
afectati, controlul vizual al mi carii, cu interventin centrilor corticnli,
poate substitui coordonarea n1i carii, dar nidodata aceasta nu va fi la fcl
de fina {'a atunci dnd feerl-back-ui proprioceptiv <'ste intact.
Coonlon;u t'a mi)dirilor l'Sit' un procC's car<' st' ob\in<' dupa foartc
multl' r<.'pl'tflri, ea dPzvoltindu-se pe masura ce copilul <Tc' k. Coordon;l-
1 Pd :-.<.' poak ,,;mtr<'n<l", putindu-s<' ajunge Ia p<Tfornldll\l' <'Xtl'aonlinarc .
S:i pri\ im miinil<' unui pi;mist s;tu ale unui violonist in timpul unui ('on-
< < rt i vom n;lliz<l <llllplodn';l acestor }JC'rformani<'.
Dtzvoltan'<l coordonarii insl'amna o cr<> tcrc <1 j)l'<'cizil'i mi)Ccll'ii, o
<'('IJJ:nmi<' m;txim{t dt efort muscular prin it";>ir<':l din <ll'tivihtl' ;1 oridirui
mu chi inutil dl' activ<lt pC'ntru n'SP<'ctiva schema. Act'asLl ins<'<tmna in-
lzilJifiu oridir<.'i iraclicri (inutih) a excitatiei in cortex. lkzvolL.ln':t ('O-
oJ clona: ii d<'i<'rmina ;1pari\Lt deprinckrilor n1otric<' c;u <' ;1u Ll baza en-
grwnele motorii (vezi ,,B3zele fiziologice"), mi car('n volitionala nd'i i nd
c ltn:\ d <h cit l'h ctarca, modificana i combinan'a cngr mwlor fixail' In
centrii subcorticali.
PierdC'rea prin boaUi sau !?tergerea prin nenpC'tarE', conform tl'orid
lui Pavlov, a deprind<'rilor obliga, pentru dobindirPa unei functii motorii
norma](', cain cadrul controlului motor sa se acordlo <. tl'n\ic dc<JSl'bita J'l'-
facerii dcprindcrilor motorii, adica contr<.>lului coo1 donarii. Nu <'ste deci
suficient sa refacem amplitudinea maxima de mi carc a unl'i articu1atii
:;;i nici forta complcUi a mu chilor pentru a considera ca am n'cupernt un
deficit ncuromioartrokin{'tic.
Exista dteva legi gcnerale ale antrenamE'ntului pentxu coordonarc
(F. Kottke) ;,
- Exc'ITi\iile de coordonare tr<...:bui-e sa se <'XC'cute ell' citcva ori pe
zi, far<'i ir.trcrupc>re, pina cc coordonarca cstc obtinuta
- Orict contraqie a n1usculaturii car<.' nu estc neccsara unci acti-
vita\i date tre buic evitaUi. A npeta contractU pentru o astfcl de mu cu-
latura ins('amna a o introduce in engrama activitatii n. spcctivc - inhi
bitia iradi< rii nu sc' mai produc(', coordonan'a \'a fi compromisa
- PC'ntru a intari percep\ia senzorial[t concta a unci cngramc co-
rcc tc se vor utiliza toate mijloacdl' posibilc : <'Xplicatii verbale, inregis-
tdi:-i cincm.aticc, dc.'sene etc.
- ExC'rcitiile de coordonarc ('C'r conccntr<l.rC' din padea paci(>ntului.
Oricc scmn de oboscaHi sau chiar plictiscala ost<.un indieiu de oprire .a
:mtrC'namentului ' .
- PrC'cizia unci mi cari nu nN'Psita for\a man', <H'C'asta chiar prP-
jucliciincl coorclonarca
Cu cit rC'zis't<'n\a opusa mi carii va fi m'ai slaha, {'U atlt iradicr('a
exdtatici in SNC va fi mai rC'dusa, dcci coordonarca mai buna.
Coordonarca prin l'a insa;;i cstc obosi toare.
Daca lucram in cadrul cxercitiilor de coordonare cu o forta chiar
sub JOO/o din fona maxima a mu ehilor, oboscala apare rclativ rL'J.Wdc.
A'?a cum sP arata chiar la inccputul accstui subcapitol, coordonal'l'a,
controlul i echilibrul sint realizate prin ultimele doua ctape ale ,,con-
trolului motor", i anumc prin ,mobilitatca controlaUt" i ,abilitatc"
(acqti tcrmeni apartin colli anwricane).


288
M n!Jilitut eo cont rolutu repn zi n t 1 c dp< ci latl';t dt , cxecu L1 mi1ca-
rile coordonat dintr-o postura cu lndirc.arc corporala, cu alte cuvinte cu
(xtremitatea dlstala .a egmE'ntului fixata. Dcci mi carea sc xecuta 1naun-
trul und posturi date. Sprc e.remplu, mobilizari ale gcnunchiului sau ale
olclului, piciorul fiind fixat la sol; postura de ,,patrupeclic" sau cea de'
.."tincl in miini'' !->int consid<'rale (it' ast'mcnea ca modaliUiti de fix;l!'c :1
< ' t: '( m iU\ \ ii.
.1\lobiliLtil';t rontroLlUi in concepti:t colii anwric;uw cuprindt i '': :: -
c itiilt ck roLqic <1 c;tpului i trunchiului- mi')cari in jurul axului longi-
tudin;d ;tl corpului.
EL!p;t mohiliUt\ii controlate (stl obligatoriu clc parcurs prin C'Xt'r-
<'i\ii <tdc'<T; U in < aclrul progr;tmului ck n'CUJX'rarc functionaL). " \ce;tsta
cLtpa prcgate tc ')i treccrca sprc cea dC'-ZI 4-a C'tapa, i ultima, a controlu-
Jui motor.
Abilitateo, dibaria (skill), 0stc cca dc-<1 4-<1 ctapa i sP rC'alizraza cu
cxtremitatca distala Jibrra, nC"fixaU1. De fapt, caractcristice acestei C'tapc
s1nt efectuarea mi1carilor (inclusiv locomoti3) 'in afara unei posturi 1i
manipuJ.arca in mediul inconjurator cu ext remtatilc, in timp ce trunchiul
estc mentinut in postura dreapta .
.)co tla franccza de kinctologie, pltcind ell' Lt conccptia di o mi';>-
C1rc' coordonata se desfa1oara sub forma unui ,lant articulat", C'arc este
clC'<.,crvit de un ,lant kindic muscular", din care fac parte numai acci
mu-;;chi care executa mi1carea data, {'Onsidera ca exista doua principale
]anturi kinetice :
- ,lantul kinetic inchis", in care cxtremitatea distala este fixata,
mi )Carea exC'cutindu-se cu articulatiile proximale - acest lant ar cores-
punc!P ,mobilitatii controlate" din terminologia americana;
- ,lantul kinetic deschis", in care mi carea se -executa cu cxtremi-
tatca distala libera i care corespunde ,,abilitatii" din terminologia ame-
ricana.
Dei ccle doua nomcnclaturi au plecat de la alte puncte de vcderc>,
onceptual difcritc, conduzia a fost de fapt acecn';)i, ?i nnume : ncctsi-
tatC'a dC' a c>xecuta excrdtii pcntru perfec ionarca coordonari mi carilor
atlt. in intcriorul unci posturi fixate (lant kinPtic inchis), cit i !n afara
j)osturii {lnnt kindic deschis).
Exersarea lanturilor kinctice musculare in ambC'lc situatii ('sic> dco-
cbit de importanta, dcoarcce grupele musculare intra in scheme de
n-;i-:;care difC'rite. lata un exemplu: Zungul P('roni{'r latPral ste un pro-
l :1o1 al triiC'uLqiei mec!inLlrsitJw cind lucnaz:t in L1nt cleschis i dl'vint'
UJ1 supinator a! antl piciorului, prin ridicarea blocului calcaneanocubo-
iclal care' dctcrmina v;tlgizarca piciorului posterior, cind lucrcaza in lant
inchis (picior pc sol).
Difcrentcle sin L mai marcate dnd este vorb:1 de un lant .cu mai
muHc unitati kincticc_' (articubtiir). Astfcl, ridicarea sprc verticala din
pnzitia ghcmuit fac0 ca ischiogambierii i gemcnii - mu chi flexori ai
genunchiului in hmt d('SChis - sa dcvina agoni)ti CU cvadricepsul in
1<tnt inchis, cad in ridicarC' ischiogambicrii tJ ;1g inapoi de platourilc ti-
bLllC', iar gf'nwnii trag tot inclarat c!C' condili, Ct'C'a cP ddermina cxtensia
gcnunchiului.


289
Iks[lYir in'a controlului motor prin antr<'narf'a schenwlor d{' mi -
care in Ian\ kinetic inchis i deschis, respectiv p<'ntru rf'alizar<'a mobi-
litatii controlate i a abilitatii, este posi.Jbila numai in cadrul unor tehnici
de lucru globale.
De j eel<' doua obh,div<' (' ating prin <'XPrci\ii dPosebit<', aici ]<'
vom considcra 1mpn'tma, prPz<'ntlnd in continuc1r<' tehn icik glo de din
care slnt aldituite.
a) Mobilizarilc poliarticulmc sint dcriYate din tchnicile analiticl',
dar antrencaza mai multt' articulatii i grupe mu,;cubre care fac p;u !c'
din schcm<' de mi c;1re obi)nuitc, cum ar fi t1 ipl<'h' flexii '>au tripl('lc
cxtensii. Mobilizarik polbrticularc cauta sa cuprinda in schema mus. u-
latura care dcclan {\lza adivitatca sau intan' tc alte grupe mus('u\;m'.
Prima grupa musculara cste denumita ,mu!;ichi-tragaci", iar cc'a u<'-;l
doua ,mu chi-tinUi". In functie de neccsitati, S{' introduce rezisi('J1\a
manual[l sau prin scripetc' cu greutati, pe scgmentul ';ii mi!?carea dorite.
ln <'adrul acestd mobilizari poliarticular<' intra bin<'CUnoscutvk
,excrcitii Frenkel", care urmaresc coordonarea mi carilor m0mbrelor in-
ferioare din decu'bit, ezlnd i din orto'statism. Ele cresc controiuil p!'o-
prioccptiv al membrelor inferioare in diverse tulburari neurologice (a
se vcdca subcapitolclc respective).
1b) Tehnicile neuroproprioceptive de facilitare. Pc primuJ loc '-:C'
situeaza tehnidle Kabat, construite tocmai pe principiul gcsticii uman{'
uzuale. Schema Kabat permite in mod ideal antrenarca ,,mu)chiu1ui-tra-
gaci" i a ,mu chiului-tinta".
In afara tehnicilor Kabat, am aratat deja in subcapitolul ,Exerci-
tiul fizic" care sint tPhnicil<' d<' facilitare utilizatc pcntru mobilitatPa eon-
trolat[l i obtinerea abilitatii. Nu mai revcnim aici asupra lor.
c) Refle.rele de echilib1are .i stabilizare dcclan eaza un }ant ck
contrac:tii muscular<' idcnti-ce, in conditii identic-c. Exista doua situatii :
._ fie ea se indcpartcaza un scgmc nt pentru a conserva linia gr-<t-
vitationala a corpului in poligonul de sustinerc (reflex de echililbru) ;
- fie S<' cauta un punct fix exterior pcntru a mari forta motorie
{reflex de stabilizarc).
Sa ne imagin[m1 o pc'rsoana care ia intr-o mina un geamantan.
Pentru pastrarca echilibrului, bratul opus sc ducc in albductic, iar trun-
chiul se apleaca in lateral (reflex de echilibru). Daca geamantanul c-stP
foarte greu, rn'ina 1ibera cauta sa apuce un punct fix (bara scarii et-:-.).
stabilizind tJ unchiul prin c:Hicluctorii bratului libPr {rdl<'x clP sbbili-
za re).
Utilizarea p<'ntru coorclonare a dezechilibrarii corpului, din anu-
mitP posturi care vor dPclan<;;a rt'actii cunoscute dl' rec'chilibrare i rcsta-
bilizare, rcprezinta o tehnka de mare valoan'. D<'zPchilibrnrca nu trP-
buie facuta rapid, ci treptat, pc'ntru a permik apari1ia : c'act.iilor doritl'.
data citeva e:re-mple :
Din pozitia stind pe o masa, dezechilibram trunchiul tdigindu-1
spre spate !?i in Jat<'ral : reactia de reechilifbrarc cste d<' flexit'-abduc\it'-
rotatie interna a coaps<'i, Pxtensie a genunchiului, flcxiP dorsal'l 0i p: o-
natie a pidorului ; n'actia <ll' n'stabiHzare <'ste d< ;t fix;t miinile Jll' mt ii


299
l k:1q ii d(' rl\'Z\'chi 1 ibr:1J'(' jJ(' pLtiV;dt' cu uport :-.l'mici l i ncl ric, po-
Y.i\iik pt' aceste plan ete fiind variate : decubit, in genunc-hi, jntr-un ge-
nunrhi 0tc.
HPactii ell' rchilihrare din stlnd pe o plan-;;cta cu rotile cu doua
picioar<', cu un picior, pe virful unui picior
Etc.
d) (;<'\flwlitutca coorclonaUi. Un gt'st coordonL.tt rsk rczultatul UI1L'i
.w1i\ itc'i\i muscul.tn' optim;dC', armonio:tsf'.
Ex:<'r-ci\iil<' j)l'ntru ,,gt'stualitate:t coordon;tUl.'' sc rlabor0aza d(' Ll
un boln:1v Lt :dtul, in funqiC' dl' 1wce itati, i se repcta cu multa atentit',
jJL'ntru :1 <'XcludC' orice mi c:1rc parazitara, oricc activitatc a antagoni tilor.
.Spr1' e.rc>rnplu, l'Liborar<.'a g<'sticii : cumpana pc un mcmbru inf<'rior,
P ';:t r u culegt' un obiecl de pl' podca (vezi 9.1 - ,Lombosacralgia'',
prngramul \Vi IIiams).
Pt' <H'l'la :;i principiu SL' bazcaza i antrenamentul unui sportiv de
p<'dorm:lll a. car<.' rep('ta mcrcu acC'<'ai sui ta de gPsturi : arunc uea greu-
tatii, fandan'a in scrima, loviturik la box C'lc.
e) Coorclonarilc J.Xlliative. De multe ori sintem fortati sa exersam
coordonari ndiziologice, dar necesarc 1ntr-un anumit moment. Astfel cste
::d;tpiar<':lt nwrsul cu drjc sau bttston sau Ia un mcrs chiopatat, sin-
guru! posibil pcntru o pcrioada data. Alteori trebuir dezvoltata coordo-
n< r<'a unor mi cari ce rcprczinta compensari ale unci disfunctii ireversibilc
sau foarte greu rcversibile. Aa slintlmpla in diverse parcze (mi earile
trucate), in anchilozclc unor articulatii, in procesele patologice care de-
termina durcri etc.
T n general, pacientul insui ii gase te coordonar.ea paliativa. Dar
apr<'cicrea .noastra trcbuie sa fie foarte exacta, pentru !a nu permite astfel
clc ('Oordonari dedt atunci cind cste imposibil sa se rcalizeze o com do-
nare fiziologica.
f) Teropia ocupationala. Desigur ca exercitiile din cadrul tcrapiei
ocupationale nccesita cca mai complexa coordonare, aa cum s-a discutat
in subcapitolul referitor la mctodele ,spedale" aplicate in kinetologie.
Avantajul accstei metode cste dublu :
- orienteaza coordonarea pc o sui ta de gesturi binecunoscutc i
fixate ina in tc de boala ;
- anti cncaza direct, fara scheme interme'diare teorC'Uce, gest"ica
coticliana a pacientului, eventual chiar pe accea a profesiei lui.
Terapia ocupationala, prin tipologb f'xcreitiilor, estc metoda de
J('/.\ oltarc abilit{qii, a sclwnwlor In Lmt d<'schis, in special P''ntru
nwmbrcle supcrioan'. S(' urmarc i<' cu ckoscbirc rcalizarea tuturor tipu-
rilor de prchcnsi um'.

Hefaccrea coordonarii, controlului i cchilibrului corpului i mi ea-
rilor ramine un obi.ectiv ru atit .mai necesar, cu cit perioadJa de imobili-
.zare a fost mai lunga sau afcctarca controlului motor mai severa.
ilntroducerca in programul de recuperare a exercitiilor speciale
JWntru <H est obiectiv nu este posibila decit dupa ce s-au obtinut sufi-
.ciC"nte prog1 esc in ceea C'(' privc t0 stabilitatea, forta mus{'ulara i mobi-
Jitatca segmentelor af0ctate P{' baza C'X('rcitiilor analitice.

291
Tipologid exciTi\ii1or <k rd<l<'tTC ;1 controlului ';i < oonlon{trii ;1 f,\"1
aratata mai sus. Acestc excrci ii au ca trascUudi tehnidi comuna faptul
ca se executa din ce in cc rnai repede, vitcza de ex<'cutie fiind o dovada
de precizie.



5.7. Corectarea deficitului respirator


InfluC'n arPa func\iC'i res pi ratorii prin d in'I'S<'1C' i<'h nid ;ll<' ki 1wt l l-
1ogici rcpn'zinta nu num:1i un obicctiv <11 :H'cstei:1, d po:ti(' fi consicln:tt<l
:a un capitol aparie, cu principii, tchnid i nwtodc p:1rticubrc'.
Exista doua asp<'dc clifcritC' at unci cind S<' clc'zvolta acest subict.
Pe de o partC', cstc vorba elf' prcoruparea pentru regl<: r<':1 unC'i bun(' rC's-
piratii, in cad1 u1 unui program de kinetoterapiC', indif('rent de obiecti\'('le
urm rite de accl program. l\.fajoritatca CXC'rcitiilor fizicC' sint C'XC'CULJt('
pe timpii rcspiratiei (inspiratie-expiratie) nu numai in idee a ri tmarii . i
duratei unei rni cari, d i pentru a realiza o ventilatie suficienta con-
sumului de 0
2
muscular cres'cut. In plus, respiratb ritmata 1i con)tien-
tizata devine Un element relaxa tor in JXlUZl' S<lll Li S !'f J'';i tu1 prog: ;m1U ]u i
de lucru fizic. Pe de alta parte, kinetologia respi1 atork este un mijloc
principal terapeutic i de recuperare pentru deficitul functional respi-
rator din cadrul :bolilor bronhopulmonare scm extrapulmona1 e cu rasunct
respirator.
1ln bolile carcliovasculare de asc'menca trebuic' sa sc ac01 dc o atentic
deosebita respiratiei in cadrul programului de kinetoterapie sau kineto-
profilaxic, <1tlt pC'ntru imbunatatirC'a schimburilor gazoase, cit i pC'ntru
influenta dirN ia asupra drculaOd pe care o <:ti'C' rcspiratia in sine. In
sfir)it, antrenarea respira\iei face parte, obligaioriu, din pi'ogramul ki-
netic de recupcrare a oricarui bolnav imobilizat, indiferent de cauza.
Notiunea de ,kinetologie (kinetote.rapie) rcspiratorie" arc o sf<'ra
larga de obiecti ve, metode )i mdodologii, adaptntc in V('clerca corectiirii
clivcrselor rnc.canis,me perturbate ale functiei l'Pspiratorii. Din aceasta
notiune gcnerala fac parte : relaxarea, posturarca, gimnastica corectoare,
reeducarea rE"Spiratorie, m1trenamcntu!J. la efort dozat, educarea tusei, edu-
carca vorbitului i terapia ocupa ionala*. Nu vom dcscrie aici decit trei
dintrC' :JCcste componC'nt(' : postur 1rca, r('cduc:trea rcspiratoric i gim-
nastica corcctoarc.

5.7.1. Posturarea in kinetologia respiratorie

!Exista doua mari ce1tegorii de posturi : a) posturi n 1axante )i faci-
Jitatorii Hlc respiratici <;;i b) posturi de drenaj b! on ic.

Toate as.pectC'lc kinctotPrapiPi rt>spiratorii sint clPZUJitatl' in monogr:tfi:t ..H<'-
cuperarea medical(t a holn:tvilor nspir:tt()ri", d< :t<'Pl;t i autur, ap{tJut:'t in Edit.
Medicala, Bucure ti, l l8:l (I\i. reel.).


292
1. Post.uri rela.rante $i f(zcilitatorii ale respiratiei. Aa cum a de-
monstrat H. Heckscher, o respira ie corecta nu sc poate concepe decit
dintr-o pozitiC' relaxata, care nu provoaca dissincrgii muscular-e.
Postm a corccta P('ntru o respiratic fiziologiC'a cuprinclc de fapt in-
tn'g rorpul, dcci i CCipul, bazinul )i m<'mbrele infC'rioarC'. Pozi\ia <H'C's-
tor;influen1('adt coloana, muscuLttura intcrsc'gnwntara, alini<'n';)i <', h:-
librul tor;t('(']Ui (J. P<trO\\'). Nu 1r<'buic' uiLtt ca mu11i JllU)C'hi ;t('('('Sll!'i .ii
r<'"pir<l\i( i sint in ac c'Lti timp m l)chii posturii, altcr;tr(';t pnsturii illi:I-
chiului putind ducc' L1 tulbur<trl';t vcntilatici, dupa cum o vcntil;qic ddi-
ciLtr:t sc' va disfring(' ;tsupra posturii.
ExisUt instt o ckosr'birl' intr(' posture corecta JX'ntru o n'spi.\i1
nnrmal{t a unui subiPd s{matos )i postura f<lcilitatoric' <l unui boli:;I\.
dispnC'ic. Llta, sprc exernplu, clescrisa postura corccta in ortostatisi!l
ll!lf'i ]WJ'SOCIJW sanatO<lSC': capuJ drcpt (privirca orizontaJa); bratclc <lill'lla
simctric pc Jinga corp; trunchiul i coloana drepte - in ax -, cit :r:ili
intinsc; abdomenul reiras la planul trunchiului ";ii bazinului; mcmb: l'!e
inferioarc intinse - totul cit mai dccontradat. {Despre posturile corL cte
a mai fast vorba i la <:'apitolul referitor la alinierea i cchilibrul corpu1ui
i se va mai discuta in caclrul gimnasticii corcctoare.)
Pentru bolnavul dispneic cardiopulmonar, mai ales in criza, po'itu-
rilc facilitatorii ale rcspiratiei s1nt cu totul altele. 1n ortostatism, bolnavul
dispncic aclopta urmatoarea pozitie : spate rezemat de peretc, coloana u or
dfozata, trunchiul u or apkcat in fata, umerii ,cazuti", cu mcmbrelc su-
perioarc atlrnind 'inaintea corpuJui, membrele inferioare u or flectatc din
gonunchi. In fig. 5-20 sint rcdate alte doua pozitii facilitatorii 'in ortosta-
tism.
!n dccubit dorsal : partca rabatabila de la capul patului ridicata la
45 ; capul pc' o pcrna mica (umerii nu sint pe pern<'ij) ; bratele in a:bductie
de 30-40 ; antc'bratele stau in sprijin pe doua perne ; sub coapse i ge-





Fig. 5-20
Fig. 5-21

nunchi, o perna care .flcctcaza U)Or oldurile !?i gcnunchii - este postura
cca mai favorabila respiratiei, uiiJizata la cei grav bolnavi. Daca nu sc
poate rabata capul patului, sc utilizeaza sistemul celor ,5 perne in scara",
a czatc una peste alta, ca trcptelc unci sdiri.
Din pozitia czind, fig. 5-21 infati eaza cloua posturi facilitatorii. De
remarc at ca trunchiul nu sc rcazema de sp<:ltarul scaunului, fiind U)Or

293
apkcat inaintc. De altfel, acest amanunt a fost prezent i ,}a posturilc orto-
statice, reprezentinld "postura" aplecat inaintc (leaning forward pos-
ture=LFP), prin care sc scadc tensiunea in mu chii abdominali, prcsiu-
nca visC'Cn lor JX' dia'fragm diminua, mobilitate<l diafragmului crc tc -
milrind n ntila ia bazl'lor plaminilor costul V('ntilator sc{ldc, spatiul




E






(j







0
II
Fig. 5-22 - Drcnajul bron:;;ic (dupa \V. Hie).
A - lobU inferior! (scgmentele posterioare) ; B - lobul inferior
drept (scgmcntul lMeral) ; C - obul mijloclu drept ; D - Iobil
inferior! (segmentele antcrloare) ; E - lobii superlorl (segmen-
telc anterloare) ; F' - lobii inferior! (segmentcl<' superio.an')
l lobll mljlocll ; G - lobul superior drcpt. (scgmcntul posterior) ;
H - lobi! supcrlorl (segmonlu\ apl'('a\).


mort scade, vcntilatia se muta spre zona vo1umului cxpirator de rezerva.
Concomitent, scnzatia de dispnee diminua prin di'spadtia hipertoniei mus-
culaturii inspiratorii din zona g'itului, umcri1or, torac<'lui superior, de 1a
ace ti mu chi nemaitransmitindu-se impulsuri de ,tensiune inadecve.ta"'.
2. Post11ri de drena.i bron$iC. Drenajul de postura al secretiilor bron-
-;;ice n'prezini:t l'C'a mai dicacc i 1n ace\;ti timp cea mai simpla nwloda de
facilitare -a evacuarii sccretiilor bron ice.
Principiul cste pozitionarca toracl'lui cu dcclivitatc sprc trahec 1n
aa fel, incit gravitatia sa .ajute progresia secretiilor din zonelc distalc sprc
eele proximale ak arborelui bron!?ic. Aceasta pozitionarc csle in functie
de segmentul care trebuie drenat (in fig. 5-22 sint ilustrate aceste po-
zi tii).
Exista i pozitii de drcnaj al intrcgului plamin, cum este pozitia
Trendclenburg la un unghi de inclinare de 60-70 (corpul cste fixat cu
o chinga) sau aplccarea inainte a trunchiului, abdomenul fiind sprijinit
de un fel de ,capra", ca o balustrada. Pcntru cei grav bolnavi accstc po-
zitii si:nt greu cl<' su port{lt.

294
Drcnajul bronl?ic 'Se poate face i sub forma unui program de cxer-
dtii, program J comandat d<' A. Haas pentru a fi farut la domiciJiu.
Ex rcifiul 1 - Din <'z'ind, se adopta 5 pozitii, ficcare mentininrlu-sc timp
de 10-15 sN'unde :
1. St' s1a drept
2. St' ;lpl<':W{I 1runehiul latcra1 stg. Ll 45
3. ,, ,, ,, dt. ., ,.,
1 . ,, ., pt' spa t t. ,
?
.}
00

!>.

"

inaintn ,,
E.n'rdtiu/ 2 - ln (kcubit, s<' :1dopU1 doua pozitii, car0 sc nwn\in f,ieca, c
cite ]0-15 St'C'Ulldt':
1. Dt'cubit dorsal (fara perna)
2. D<cu bit vcn tral

E:rercitiul 3 - Tn dPcubit lateral, s<' adop1a 4 pozitii, mcntininclu-sc cit0
10-15 sPcunde ficcarc :
1. Decubit lateral stg., cu perna midi sub cap
2. S< pivotcaza pc umarul stg., ro1indu...:se dt mai mult posibil in
fata umarul dr. i trunchiul
3. i 4. Se r<'peUi din dccubit lateral dr.
Exercifiul 4- In dccubit ventral, cu o perna sub abdornenul inferior, capul
sprijinindu-se pc antebratelc incruci ate inainte - pozitie ce sc men-
tine l 0-15 secundc
Exercitiul 5 - Jn decubit dorsal, cu o perna midi sub fese i genunchii
fllctati la 90 ; patul inclinat Ja un unghi de 15 in poz'itie Trendelenburg -
pozitia se mcntine 20 de secun'de
Exercitiul 6 - Jn tlC'CUtbit, se adopta doua pozitii, mentinute cite 10-
15 secundc fie<: arc ('patulinclinat ca la exercitiul 5) :
1. Decubit lateral, cu o pcrna sub old i baza toracelui
2. E>ecubit lateral dr.
Exercitiul 7 - Patru pozitii, fiecare mentintindu-se cite 10-15 secunde
(patul 'inclinat in Trendelenburg cu 20) :
1. })pcub:i t dorsal
2. Se rotcaza trunchiul spre stg., pivotind pc umarul stg. ; umarul dr.
ajunge la 45 ; nwmbrelc infcdoarc 1ntinse, cu dc getPle in sus
J Din nou pozitia 1
4. Ca la pozitia 2, dar de pe drcapta
Exercifiul 8- !n de('Ubit ventral 1n Jatul patuJui, astfd incit trunchiul sa
fi aplecat spre .podea, cu bazinul i membrelc inferioare pe pat ; fruntea
se spnijina pc miini, can' sint pusc pc podea -trunchiul face un unghi de>
aproximativ 45; un pahar pcntru recoltarea secretiilor va fi pus la in-
demina - durata de la 3 pina la 20 de minute, in functie de suportabili-
tate (<'X{'rcitiul cste recomandat pentru dn... narea bronhiilor mari)
Posturile de dnnaj se {'Xecuta inaintc> de masa, de obicei dimineata
i seara. DrPnaju1 dureaza 30-40 d0 m inutc pcntru 'lntreg plaminul. St'g-
mf'ntC'le {'ele mai ncarcait se drenl'aza primcle. La sflr itul fiecarci pozi-

295
\ionari, kinctoter<. peutui \a pl'rcu la (tapot<.) au vi bra toracck de dca upr<. ,
ajutind astfcl dcsprinderca secrctiilor. Se pot utiliza i aparate cl tricc de
vibromasaj.
0 data senzatia de tus0 aparuta, pacientul va adopta pozi\iilc care
L1\ oJ iz!'<lz<"'l o tusc eficienta (fig. 5-2 3).


5.7.2. Heeducarea rcspiratoric











Fig. 5-23
Hc('cll!clr\'d nspir;lt()ri<' S<' Lt t' prm-
tr-un ansamlJI\1 d1' tdmici kin<ticl' ,SJW-
cificc" i ,,analiticc", Glrc sc ;;. drl'S('az{l
unor bolna\ i cu aftcLtn' clinic c vid('nUi
a functici res pi ratori i, aceste tehnici ur-
marind, specific, ll'clrcsarva unuia sau
altuia dintrc nwcan ismcle fiziopatologice
care stau la haza degradarii functici n'spi-
ratorii dat()ritf1 lJ,dii. J; ci, n < ductn ;t n s-
piratoric urmarc te s[l n alizczc la un bol-
nav dat un nou ,model" respirator, adaptat ncvoilor accstuia i capabil
sa asigure volume de aer mobilizabile suficiente, cu un travaliu venti-
lator cit mai redus, :in cadrul unei rcspiratii binc controlate i coordo-
nate.
Reeducarea respiratorie arc dtPva componente, fiecarc cu justifi-
carea sa fiziopato1ogica :
1. Dirijarea aerului La nivelul di.ilor respirutorii superioare (CHS)
cste o problema de obicei neglijala, dc:ji 1n fond <.1ici incl'JW i se sfir e7te
coloana de' aer care Vl'ntileaza pliimlnii. Nu vom vorbi aici ck rolul CHS
(al nasului in special) in pregatirca ca1itativa a acrului inspirat (inca1zirc,
umidificare, purificare)- rol de altfcl <:'Xtrc'm d<:' important. Vom discub
doar despre rolu1 CHS in mecanica \'cntilatici, dici acc:..;h'a rcglcaza vitcza
de dcplasare i presiunea colonnc'i de ;wr, form1nd de fapt insai geomctria
acc ,;tei coloanc.
Inspiratia pc nas cstc forma cca mai fiziokgica a respiratid. N;1sul
poatc fi considcrat ca o rezistenta regbbil<'i 1n calea coloanei de' acr, rc-
zistena care va influenta forta musculaturii inspiratorii, .iar la {'Opil, chiar
fnrm:1 tnr;l('clui. Sint binccunoscute srch<'kl<' tor;1cale <l]c copilului ;de-
noicli;Jn c;l'"(' :1 inspir;Jt In ]Jl'rio;tcLt ell> CT<'st: rc r:um:1i P'' f.!ll! ii.
Se in\clcge de cc trL'buic sa SL' actioJWZL' In sensu} fortificarii muscu-
Llturii jnspiratorii, prin uncle' exercitii ]a niv<'lul narinelor:
Inspiratie pc o nara, ccalalta fiind presata cu degctul - se alter-
neaza
lnspiratii intrcrupte, ca atund dnd se n1iroasc.' o floarc sau intoc-
mai cum face ciinele dnd adulmec a
Inspiratii cu presiuni intPrmitente, cu doua degetc, p0 ambele
nari (fara sa fie prcsatL' Comp}et)
Din contra, fadlitam inspiratia la bolnavii 1n criza disp1wica, 1nva-
tindu-i sa exccutc tractiuni Jaterale U<;;oare - CU polic('}C' i indexul - in

296
k
)<tntul nazogcni<m, impieclicind <tstfcl a piratia fosclor nazak in inspir qic,
cu cre tcrNl consC'cutiva a rezistentei.
tExpiratia va fi executata de bolnavi pe gura, scazind astfcl rezis-
tenta la flux a coloanei de aer expirat.
PndPntii cu obstruct if' bron!3id1 vor fi invatati sa ex pi rf' cu buzclc
strins<' s:tu pronuntincl una din conso;mcl<' : h- -f-s-pf. J\C'c<tsUl ,nspir:tii<
< u bllzf'l< st, ]ns<'" (pursed lips lncutlzing) clctcrmin[t o prcsiUJw n gLlbila
1:ie i1 <'d c (llo;llwi d( <H'r JW gur{t, impi<'dicind coL1psul bron ic txpir;ltor,
:t-::t-zi-.:(JlJstruc \ie bron<;iC'{t clin:tmic{t <'<' :1p:1rc' num;ti Ia <'xpir:qit -- com-
ptnwnt:t c<':l m:li n'clutabil{t din (';HIJul sindrnmului obstrucii\ bronsic. L:1
b:u;<l('<'<.,t< i obstructii sta < onceptu1 .. pundului clC' C'galizan' p: <'sion:lLl.'',
ckc.pJ ( <':Jl't' nu <'sL<' cazul sa vo: bim m;i mult aici.
0 ;tlt[t nwtoJa d<' rccduc: !t' nspir; toric prin clirijarca wrului Ll ni-
\'<<ul CHS cstc cintaw.l, car<' lwc < sit[t un -,umum cl<' conclitii optinw 1wntru
<l <lsigur;t o rC'spir \ie cit mai buna : o anumita posiura a capului, trun-
: hiului <;i intrC'gu1ui cnrp. fori[t 1mna ;1 musculaturii 1 cspirator,ii, dirija: ea
coJTcta a coloa1wi d< ;l('r, \olunw m;tri d< <w: mobilizabile, coordon;1rc
pcrfccta respiratorie.
ln timpul dntat.ului laring<'1c reprPzinta o cluza (rczistcnt3i) variabila.
( :tr<' nu nllimai ca antn'ncaza musculatura rC'spir;JtoriC', dar nihi1C'C1za
instalarea obstructiei bron ice dinamice cxpiratorii.
,Exista tari in care cintatul cste folosit ca metoda indepcndenta de
rc:c'ducare rcspirat.orie. lata cum se proccdeaza :
Initial sc corcct.eaza postura (in canto se da o mare importanta
posturii in timpu'l dntatului: capul ridicat, coloana drcapta, abdomcnul
retras in prclungirca toracclui, umcrii relaxati, poligonul de sustincr,.
u or marit
Se antrcnPaza inspira ii mai profundc, urmate de scurte apnci :1
apoi de expiratii dt mai lungi
Se in('cp2 apoi pronuntarea cintata in expiratie a unui ir de si-
la:bc de tipul : ,hom, hom, hom ..." sau ,mom, mom, mom..." etc. De ase-
menea, se educa dirijarea aerului iin expiratie spre faringe e
posterior, printr-o cintare ca un zumzct, pronutind nazonv.t
,no, no, no...". Aceste exerdtii expiratorii cu silalbe dntate au
rolul de v. tonifia musculatura expiratorie, care se mentine con-
tractata in tot timpul emiterii sunetelor - este o fOJ ma de
c-ontractic izomctrica
Sc trcce 3\POi la c1ntarea ci.torva frazc muzicale cu vo-
calize, iar mai apoi a unor mici c1ntece cu .c uvinte
Hezultatcle rccduc[trii respiratorii prin cintat sint extLl-
ordinar de favorabile, metoda trcbuind inceputa cH mai prccocc'
dupa aparitia ddicitului func\iona'l respirato: .
I I
'r--)
'I

I
2. Reeducarea respiratiei costale. Efi.cacitatca optima a Fiq. 5-24
mi dirii costale cstc obtinutii doar cind jocul costal plcacii de la
o pozitic interme'd.iara de n laxare, respeoHv clnd coasta face un unghi de
45 cu verticala care trcce prin articulatia costovPrtebraEi (fig. 5-24).
Jocul cnstal inferior marC' te diametrul transversal toracic, in timp
<:>e jocul costal superior asigudi crc1terea diam'trului sagiL:d.

297
Alit pozi\i.l, cit i mi carl'd co; sll'lor d'(pind dl' pozitia i mobililatca
coloanei vertebral c. Se spune : ,.cum este rahisul este i toracele". Astfel.
flcxia rahisului cre te oblidtatea coastelor, fadlitind expiratia. Extensia
rah isului orizontalizeaza coastcle, dind doar impresia ca mare te inspira\ia.
Dl' fapt accasta pozi\ie scadc inspiratia, caci blocheaza mi carea diafrag-





Fig. 5-25


mului. lnclinarca latcra1a a {'Oloanci inchide hemitoracC'lc homolatera1, fa-
cilitind expiratia pc aceasta parte, dar deschide hemitoracclc heterolateral,
unde se fadliteaza inspiratia (fig. 5-25).
0 statornica eroare se face prin asocierea mi carilor de brate pen-
tru .crc terea respiratie'i tora'Cice. Mi carea scapulei in timpul acestor exer-
dtii fare dificila actiunea musculaturii mdbilizatoare toracicc 'C'U punct dQ
fixarc pe scapula (marele dintat, micul pectoral etc.).
Contributia respiratiei toracice este de aproxima:tiv 35o;
0
din volu-
mclc pulmonare mobilizabile. Boli pulmonare, pleurale sau toracice pot
determina limitarea, pina la disparitie, a mi carilor toracelui. Chiar ,!?i .per-
soane sana'toase nu tiu sa-i mobilizeze corect torace1e, !?i mai ales sa-l
mobilizcze di'ferentiat pe cele trei mari regiuni topografice : superioara,
medic, in'fcrioara. Reeducarea mi carilor toracice are la baza principiul
con tientizarii comenzii i executiei mobi1izarii diferentiate a acestor .re-
giuni tora'Cice.
rrehnica de lucru consta in contrarea, de catre m'iinile kinetoterapeu-
tului, a mi carii inspiratorii : se soliciUi expiratia, kinetoterapeu'tul presin'd
]JU
1
l('rnic pc masura CC' expiratia 'SoC apropic de .final ; incepcrea inspiratici
\'3 gasi in zona o contrarczistcnta care va tCrc te tensiunca in mus'Culatura
ins-piratoric a regiunii. Pe masurii .ce inspiratia progreseaza, presiunea mii-
nilor asistcntului scade, pcntru ca la sfir itul ei sa nu mai cxistc.
:Aceasta tchnica are drept rezultate :
- con ticntizarea mi 'Carii costale respe ctive ;
- marirea ventilatiei zonei pullmonare sulbiacente ;
- cre terea fortei musculaturii inspiratorii regionale.
Pozitia ,pacientului este in decu:bit dors.al, m'linile kinetoterapeutu1ui
sint orientale cu degctele ra sfirate spre lateral. Regiunea inferioara sau

298
nwdio-b;tzab tstt nl mai important de rccducat. PtIltru acl'<.lst<'t zon:t
.poatc fi utilizati"1 i o ching[t (fig. 5-'26), pc care i-o manipulcaza [nsu i
pacicntul.
P{'ntru n'giunca bazalc'i posh'rioara padcntul \'R fi pozitionat n dccu-
bit \'('ntr;J] ; miini ](' nsist('ntnlui pn' 0azrt b;lzPlc post('rio;tntoracic< .

F if}. 5-2G Fig. 5-27

Rccducarca unui .h{'mitoracc sC' rcaliz<'aza din doua posturi ell' baza :
- Din d0cubit latcrnl : hemitoracclc de nntrcnat cstc deasupra ; sub
lomb<' sc a aza o pcrna, capul se lasa ..mai jos - pozi\ic ce ar .,ciC'schidc"
hcmitoraccle ; a}1ii, din contra, prefera dPcubitul lateral pc pernc supra-
puse .,1n treptC'" ..-- pozitic cc ar bloca mi cat ea coloanei, pcrmitind o mai
buna mo'bilizare costala.

A


(j


Fig. 5-28

/Exercitiile se executa in doi timpi (fig. 5-27) : in inspiratie, bratul
1ntins sc rot eaza odata .cu trunchiul sprc spat<', privirca urmarind mina
(a); in expiratic, bratul rcvine, dcpa ind in jos margin(a ]Xttului, iar
trun'Chiul sc rote te inspre pat (b).
,__ Din ez
1
ind, exis1:ind doua tipuri de cxcrcitii < arc sint schemat:-
zate in fig. 5-28 A i B.

299
.'). Utl'clucurea rcspira(il'i diufragmaUcc. Diafragmul rcprezinUt prin-
cipalul <'ll,ment motor al ventila\ici, care printr-o deplasare de cca 3 em
clt'terrnina 65o;
0
din a'Ceasta ventila\ic. Valoarea rcspiratici diafragmatice
nu consUl. doar in accst pro{'Cnt crescut de participar c la vcntilati'C. J )Lt-
1':-<tgmul lucn.'aza in regim dP ecor;omie ,C'IWrgetica, av:ind 'eel mai mic cost
)lt'!1tr\1 n uniL!tC' dl' yo}um d<' ;H'r \cntilat, {'l'l';l <'l' JWntru un insufi : i('nf
J'<''>Pi r;ttor l'St<' ckosebit ell' important. Hespira\Lt diafr;_tgm;tti< :1 ;tsigur{l
\ <':1til.t\i:t b:tzPlor pl<1minului CC':l mai buna distr;butie intr:tpulnwn;tdt
:, , t< : ulu i. 1 )i;tfr:tgmlll :tsigu r;l, prin ampli tudinC';t ell' m i ';iC':tn' :t s;l, c;qJ;wi-
t; (';t : <'spiLltoril m;txim{t ('ll o C'Xpiratie complc'ta. AsunJr:t <"i:Tul::\iti c!<
il tn;t;Tc'rc' \ c'noas{t arc o influcnta dirc'cta, datori'ta modificarilnr p:Tsio-
n.ill' trJJ'<lC< -at:'dnmin:dc JW care lC' ddlrmina.
T('hnica n edudtrii respira\iei diafragmatice S<' rC'duc<' la antn na-
n ;t : ;;t-zisl'i nspir<t\ii ;d.xlomina1c. Dcoarece diafragmul nu poatP fi cnn-
trlllat \ olunL.lr, mi:-;;c[trile lui vor {i ajutate prin jocul presiunii intraabdo-
min:dl'. c;tr<' po;ttt' fi Yoluntar dirijata prin ,contractaJ ea i rc'Ltx:trl'a }Jl'J'l'-
tl'!ui :tbdominal. Rc'laxarea cu bombarc a peretelui abdominal rva dC'tcr-
n-:ina r> sdidcre a prcsiunii intraabdominale, care va f:a'Cilita cobnrir ca dia-
fr;tgmului, 'clC'ci :inspiratia. Invers, contractar<'a cu su'ctiunca p rctelui \ a
c( tc presiunea, astfel 1n'Clt d!afragmul va fi mpins .in sus, facilitln'd C'X-
piratLt. Aceste mi!?ca ri ale :peretelui abdominal se invata utilizinu metoda
contr presiunilor (sac de nisip, mHnile pacientu:lui sau ale kin2toterapcu-
tului).
Dupa insu irea :tehnidi de mobilizare a tperetelui abdominal, sc cu-
p1eaza aceasta mi care cu inspiratia respectiva, in expiratie urmadndu-se
ca tcraccle sa rii mlina imo'bil. Se p1aseaza o m:Ina pe torace i cealalta pe
:-;bdomen, sc executa respiratii ample, fara ca mina de pe torace sa se 'ri-
dice, in timp .ce m'ina de pe abdomen se .rildica i se .coboara in rit'mul ins pi-
rati<'-C'Xpirati<'.
ln al trei1ea timp padentul va invata respiratia abdomino-toradca
inferioara, a::Hca va <eupl'a respiratia albdominala cu ce:a toradca inferioarii.
Respi: atia abdomino-toracica .inferioara este cea mai eficienta, asigur.lnd
cea mai buna ventilatie pulmonara.
Heeducarea .respiratiei aibldnminale se face din decubit dorsal, apoi
din ezind, din ortostatism, in mers, in efortul de urcat !?i coborit o scadi,
creindu-se treptat un nou stereotip dinamic respirator.
Mi dirik diafragmu1ui port fi influentate dirt prin presiunea cxer-
citata de viS'cere. Astfel, pozitia Trendelenburg va f'a.cil:ita expiratia, ,cad
visc('; elo vor pr csa 'IX' diafragm, 1n Hmp ce pozitia inversa favorizeaza
in:ipi: cttia p; in coboJJlT('a viscerclor spre abdomenul inferior.
1n! mi.7car.ile de ante- !?i retropulsie ale perctelui abdomina'!, un rol
ck bC1;:a il joa.ca mu chiul transversal abdo minal, de obicei cu tonus sca-
zut Ia pcrso<.mcle ncantrenate. Tonifierea lui este neces:ara i se rC'alizeaza
prin tractionarea puternica a peretelui abdominal din pozitia ,patrupe'da",
.cu rrcntiner<:'a timp de 3-4 secunde a transversului in stare contratetata.
Tr<:< t onar.ea transvcrsului .se poa:tc executa i din or'tostatism.
u existat o seric de pareri a sutpra posibil'itatilor i neccsitatii toni-
fic-rii dia'fragmul ui insu i. Se pare -ca antrcnarea 'Ciiafragmului .contra unei

300
rczistente cstc posibila ida rczultatc foartc bunc, makr.ializa.tc prin cre -
tcrra amplitudinii mi carilor diafragmaticc, printr-un mai bun control
neuromuscular diafragm'a
1
tic, prin disparitia oboselii la rcspiratia abdo-
minala, ca i pdn fixarea mai rapi'Cla a stereotipului dinamic respirator
;Jlxlomin:11. rksprc tonifierea dbfragmului i a musculatu!'ii proprii rcspi-
r;ttorii S<' \ a disf'1Ita in subcapitolul ,Gimn;1sb{'a de corc'ctln'".
4. C'ontrolul -i coordorwrea n..'. spirafici. ln cadrul r('cductu ii rcspir;l-
1o:ii, r<'LH'('J'(';1 coordonarii cstc un obiC"dh clcoscbit de imporbnt. St' -:;ti ."'

<"it cit anarhica estc rcspira iz1 unui l:oln:1\ clispneic. In li
1
tC'r;ltur:l ck sp('-
('i;llit ;lk acc'st obiectiv cstc cunoscut sub cl('numirca de' ,rcspiratic sau
\ c :,tiLt\i:' clirijata sau contro1ata".
Exercitiih' vor urmari con tiC'ntiz;lrC';l UJWi sdwme vcntil;ltorii ;!dec-
v; t( deficitului functional respirator, ca i ncccsit}\ilor activ:Et\ii zilnice.
0 VC'ntilatic dirijata arc m'ai muHc componcnte :
a) Ritmul respirator - respcc'ti\ frecvcnta ventilatiei pe minut -
an' un rol important in deter:minismul unor mccanism e fiziopatologice res-
piratorii (cre tc neuniformita
1
tea distributiei intrapul'monare a aerului,
scade comp1ianta dina1mica, cre tc rezistcnta la flux, <'I'C tc trava1iul ven-
tilator c .). De obicci bolnavii sint tahipnc>ici. Sc \''a urmari s'cadcrea tr cp-
tata a frccventei cu 4-5 respiratii pcntru fie a: c trcapta, trecindu-se la
ut matoarea numai dupa ce pacien
1
tul s-a atiaptat la noul ritm. ln cazul
bronhopulmonar'ilor obstructivi .sc ajunge la 12-14 respiratiilmin. ; in ca-
zul celor restrktivi prob'l<ema este mai di'ficil de apreciat, deo'arece tahip -
neea pentru ei oeste un mod de adaptare - totu i, ea nu ttrebuie sa rfie
lasata sa creasca prea muU.
Pentru modi'ficarea rHmului respirator s-au creat ,si'muhltoarc de
r0spiratie" care produc ni te sunete cara Cfteristice, asemana'toare unei
respiratii zgomotoatse. Se regleaza acest zgomot 1a ritmul dorit, ar pa-
cientul, in:con tient, intra trepta
1
t cu propria respiratie in acest r.itm.
Se recomanda de asemenea ca treeducarea ritmului respirator sa se
calchcze pe ri'tmul cardiac : se inspira pe 3-4 batai .cardiace, tSe expira pe
alte 3-4 batai (pacientul cu m'ina pe pu1's) ; treptat se trece la inspiratia
!?i expiratia pe cite 5-6 batai cardiace. Desigur ca tdtul ,tine de frecventa
cardiaca, care in general este crescuta la aoe ti bolnavi. De fapt, acest
gen de coordonare rcrspiratorie a;re ef'cte benefi'ce mai generale .asupra or-
ganismului.
b) Controlul volumului curent este de fapt in strinsa 'corelatie cu
frf'cvc'nta, caci 1n '('adru1 re('jducarii rf''S'pir atorii nu trebnif' modi'fkata vcn-
tib ia p:1cicnt1Ilui ; scaz'in'Cl Jrc'CH'nta, va crc:;'tt' \ olumul curcnt, uncori
;1jung!ndu-se chiar la 70-BOo/o din valoarca capacitatii vi talc -tbine[nte-
1cs b bronhopulmon'arii obstructivi, pcntru ca la cci rrcstrictivi, din con-
tra, \ om mcntine un volum curent mk, da! nu exagerat.
c) Raportul intre tim pii respiraiori, ca i durata pauzclor idtn:ace ti
timpi s1nt importantc. Un dclu J"C'spirator i mpli.ca urmatoarea succesiunc :
Jnspir atic- pauza postlnspiratoric- cxpiratie-1pauza ,postexpiratoric.
In general raporlul inspirntic/expiratie :este de 1/1,2. La bronho-
pu1monarii obstru:rtivi .se urmarc te o'btinerea unui raport de 1/2-1/2,5,
ccea cr inscamna o cxp ratie dub1a ea durata .fata de inspiratic. Tot
la aco ti bolnavi se va 1ncerca realizarca unci <.1pnci postinspiratorii,

301
,.,l

11L'Cc ;u a un;(_ i mai !June dJ..:. tri!Ju\ii intrapulmondJT a <llTUlui, ca cc-t-
derii excitabilitatii reccptorilor tus;igcni la tu itorii cronid. In ac<.'la':'i
timp, pauz,a postinspiratoric jom a rolul unci ,,postud" pneunmtic0 pPn1.ru
combaterca adt'rcn\e1or plcura1c'. Treptat, sc va ajunge la o dut ata ;1
apn0ii postin'S'pira1orii dP doua ori m:ai Junga cl<"'c lt t(lcc>ca ;1 0Xpirn\il'i - -
ck Ltpt. <''-.te i un mijlor d<' dirire <l .ritmului r<'spir;ttor.
d) Cmat mlul .flu:rului de Ger. Viteza imprimata fluxu1ui de ;H T
(il'C influcn1[t din'ctfi <lSU})I'<l 111l'C'<Jni'cii \'Pntil'aiorii, marino : <'Zi'-.t<'J11_::1
clinamiccl, <,;i "chimbc'1 n gimul de curgen' <l gazului p1 in bronhii (<1:11
L1min;1r in turbulent). Prin <tcest control s<' UJ,man te J'l'-<'(]Ucan'a .1i.11
;1 inspir;qiei, dt ':'i ;1 <'Xpir<t1i< i 1a fluxuri knte )i cg;ll<'. 1\ntn nar<\1 ......
Ll('<' uflind print: -o i<'aYa intr-o s.UcHt umpluta JW jumat<lk c u ;q):l
tnbuic s[t SL' ri. ;diz<'zc un ir ncintrn"llpt i cgal ell' buk dl' d<'r, <'<IJT _-.._,,
sparg la supraf;t1a lichidului ; se mai poatc face> suf11nd lnt1 -o Jumin;L: <'
<l C'Z<lta Ja 0 clrl1111lita clisi<ma de gura, dar in a<;;a fP], ]n('}t ceasta sa Till
st' stinga, diutind do;u r;1 suflul a m0ntina 'f'ontinuu fladira ;tp]pc :lli-i
TrPptat M' va mari distanta clintre gura i 1uminarc.
e) ContTolul rl'spiratiei in mi$ca.re $i cfort <'StC' ultima etapa :t
rcYalizarii rontrolului i coordonarii respiratiei : in mi -car<"a in ( lrC' tor;t-
c<"'lc f'StC' intf': csat. mu<.;rU10tu, a r<"'spir;ttoriC' {'ste solici t;1U1, ('C'c'a ce po:1k
detet mina disarmonizari ventilatorii; pe de alta part<"', efortul - .chi:t ..
scurt, dar de otareearc intensitatc - dc'clan cBza re'Spira1ii nC"Coordn-
nate - dispnci.
Exerdtiil(" incep prin mi 'C'ari C'X('Icutate pe un singur dclu rC'spi-
rator; s0 inspirr1 inaintPa ac\iunii {intoarcerca in pat, ridicarPa din pat,
de JX' scaun, ridic<IJTa unui obi{'( t etc.) i s0 expi ra prelung in timplll
ex0cutarii acestC'ia - 18 kl p0ntru cxet citiile gmerale de gimna<;ti : c1
(ridicari de brate, flcxii de trunchi, genuflexiuni etc.). Sc trccc atpoi Lt
controlul respiratiei in mers : un pas pc inspira ic - doi pai pe expi-
ratie, apoi sc C'T te numarul pa iloz.pe fiecare faza rC'spiJ atorie, CC'l':i cc
inseamna trec<:re:a la un mcrs din ce in .cc mai alert. Urcatul sdi-
rilor ISC exerseaza dupa acclai prindpiu.
Reedutarea respiratiei tnebuie inceputa dt mai prccoce cind p;t-
ciC'ntul poate suporta sch'i mbari ale slercotipului ventilator. Nu SC' poat(
vorbi de o anumita durata a executarii exerdtiilor de reeducar<.'. Pra-ctif',
acestea se vor face 1.oata viata, adaptindu-'Se mereu la starea fun<'tionalfl
rC'spiratorie dintr-un moment dai, deoarcce nu sc pune problema
boala sa se vindece - de fapt, 1n acest fel se realizeaza o kinctoprofiLl-
xie secundara respiratoriP.


5.7.3. Gin1nastica de corectare


Jndcpcndent de or ice afectare respiratorie propriu-zisa, cste su:-
prinzator .c'it de frecventa este o kinetica respiratorie anorm ala la su-
biecti considerati sanilio i. Dupa Heybrock-Sei'ff, apro.apc 70o;
0
dinil <'
ace 'tia au o respiratie vidoasa, di.sarmonica, ceca ce se so1deaza cu un
cost ventilator mai marc dcdt normal.
0 re'Spiratie norrr:ala estc dependenta, print: c altL'lc, de forma
strudurii mobilizatc (trunchi-abdomen), c:a i de fortde mobilizank

302
'n usculatura). Atit act'<Jsta structura mobilizaUi, cit i for\ck mobili-
zantc' pot prezcnta o marc varictate de perturbari rprin defidte proprii
au induse de defidte de la distanta. Cauzele care pot determina disar-
monii rC spiratorii sint ex'trem de numeroase, ele dator'inJdu-sc altera-
rilor d0 st..atid\, d0za1in'ierii corpului, af('l{'tarii complcxului mioartro-
schcll'L11 toracic i al ccnturilor, tulburarilor de' troficitate a tesuturilor
moi t<waco-abdominale etc.
0 respiratiC' normala ck rcpaus, in situatia unui toracc perfect P chi-
libJ at, trcbui<' sa se execute cu musC'ulatura propri c respiratoril' toJ aco-
cli;lfragmatic<\ in cadrul unor anumitc limite. Mi diri mai ample nu
"i:1t postbilc deC"it prin inten cntia unei muscul:aturi can actioneaza
,clin afara" toracclui asupra acestuia (musC'ulatura clor sala, scapulohu-
nwrala, abdominopclviana). Mi dirilc torace1ui dctcrminatr' de a'c casta
musculatura (numitc de Parow ,mi7cari pasivc"s
1
int mai ample, disar-
monizc-aza a'ctul respirator, nC'cc'Sitind un cost rcspir ator crescu't. Dadi
sc pcrmanentizeaza '(prin pcrmanentizarca tulburar'ilor de structura
toracovertebrale existente), se instaleaza trcptat hipofunctia i, in final,
hipotrofia musculaturii proprii r,espir atorii toraci'ce !?i chiar a diafrag-
mului.
Nu numai pcrturbarile moziologice ale structurii mob1lizabi1c snu
ccle ale fortcl.or mobilizatoare pot det.ermina respiratii vidoase, ci i
uncle boli psihke (nevrozele, de exem'plu, care a'f.ecteaza coordonarca
respiratorie) ; de asemenea, este cunoscuta inst.alarea unor stcreotipii
<..iisfunctionalc respiratorii ca ,sechela" a unui proces patologi'C care a
trecut. (Spre exemplu, pacientii operati pe abdomen ii modifidi tipul
respirator, accentu nd .respiratia toraciiCa ; acest tip respirator ra
1
m'ine
uneori i dupa vind area completa a suferintei abldomin
1
a'le.)
La bronhopulmonari se constata extrem de frecvent disarmonii ale
structurilor mob'iHzalbile i mo'bilizatoare (devieri ale coloanei, orizon-
talizari costale, contra cturi mus,cullare, redori artitculare to'racioe, hipo-
tonii muscuhlre e'tc.), care vor agrava deficitul functional respi,rator
determinat de boala in sine. Desigur ca exemp1ele cele mai demonstra-
tive de ce pot insemna disarmoniile acestor structuri sint cunoscutele
afectiuni extrapulmonare generatoare de disfunctii ventilatorii restric-
ti\ e i care, in final, se sold.eaza chiar cu severe insufidente rcspiratorii
(de excmplu cifoscoliozele, spondilita anchilopoictica, pieptul cxcavat,
toracO'pl,astiile, distrofiHe muscu are, miotonia, miozitele, hernia diafrag-
matica, ascita etc.).
Printre obicctivelc kineto1ogiei r'C'spiratorii trebuic inclusa, obliga-
toriu, coreC'tar0a la maxi,mum posibi1 a tuturor disarmoniilor structurii
mobilizate !?i a for\elor mobilizatoare, indiferent de cclelalte obicctivc
<'are au in vedere corectarea tulburari1or fiziopatologice respiratorii.
Tn trccut se punca accent exclusiv pc cxercitiile de gimnastica co-
n'ctoare, care crau considerate ca ,gimnastica respiratorie". Astazi, evi-
dent, kinetologia respirator'ie este abordata .complex, prin obiective dife-
rcnti'ate, printre care gimnastioa de coredHre i!?i ar.c un ldc bine deter-
minat.
Oea mai cunoscuta este ,,metdda daneza He.ckscher", alcatuita din-
tr-o suita de excrdtii core'Ctoare pentru toate segmentele posibil a fi
implicate in actul respirator.

303
1n continuarc vom de crie acea 1.a mcto'da, cu uncle modiri cari in
functic de prindpalelc obiective urmarite :

A. Corijarca curburilor patologicc ale gitului i pozitiei capului :
E:rcrcitiul 1 - 1\Ii diri de cxt<'nsie-flcxic, latcr alitate dreapta-st'inga,
rot;qic, drcumduc\ic ak capu1ui ; mi diri de flcxic--<extcnsic pc diagonaL!
dr 45 - accstc mi diri sc executa din <;>f'zlnd, putind produc c \'Crtije
la subieqii m:1i y'irstni ci.
,1qiunc : asup1iz: rc, decontracturarc.
E:r<.>rcitiul 2 - Jzomctric pcntru tonificrca muscubturii gltului - in
special a cxtf'n::;orilor.
E.l'ercitiul J - 1n d<'{'Ubit do; s;:l, cu gcnunchii flectati i sprJ]Jn p<' o< -
ciput: sc 1ncc<.1n :1 dcsprindcna spatclui de sol (lomba C'!-ite lipit:l ck
sol).
Aqiunc : co; cct<.' lza lordoza ccrvicaHi, tonifica musculatuTa cefei.
E.rercitiul 4 - In dc cubit dorsal (sub ceafa sc pune un sul care o ex-
tindc mult) : se inccan:a flcxia capului, mi carca fiind contraUi cu mind
(5 s), apoi brusc se rdaxcaza.
Actiune : 1ntinderea cu decontracturere a musculaturii flexoarc.

B. Corijarca pozitici umcrilor i scapulci :
Exercitiul 1 - In picioare sau ezind, cu bratele at1rn
1
ind pc linga corp
sau coatelc fh: ctate, mlinilc la umeri : se roteeza umerii dinainte-1napoi
i invers.
Aqiune : mobHizarea ccnturii .scapulare.
Exercitiul 2 - ln pidoare sau .!?eiind pe .scaun, cu bratele atJirnind pc
linga corp : se .tragc de brate in jos, se indreapta coloana, capul se ridica
in sus (ca i cum ,ne lungim gitul") ; barbia ram'ine orizontaHi.
Actiune : coreetarea deviatiilor coloanei cervicodorsa1e, coborirca
um-erilor a sC'Cnsionati.
Exercitiul 3 - ln pidoare sau eiiru:i : ridicarea clte unui brat la zenit,
cu afiCuirea lui spre spate - ridicarea aceasta sc executa ca i cum bratul
este ,aruncat" in sus (se executa i concarnitent, cu
ambele Jbrate).
Actiune : rnobilizeaza puternic umarul.
Exerdtiul 4 - ln picioare sau ezind, cu coatele
flectate, lbratele n abductie de 90 : se fac extensii i
r
\
\






ig. 5-29
antcductii ; idem, cu extinderea coatelor.
Actiune : corijarea cifozei, tractionarea rpeoto-
ralilor, toni'fierca musculaturii intcrsoapularc.
E.rercitiul 5 - !n pidoare, cu trun!Chiul aplecat Lt
45 .f?i o .mllna 'in sprijin pe o masa : celalalt brat exe-
cuta libcr drcumductii, basculari etc. ; se schim'ba
apoi bratul (fig. 5-29).
Actiune : lffiiObilizarea umaruJui, favorizarea res-
piratiQI abdominale prin poz.itie.
Exercitiul 6 - !n picioare sau ezind, cu brate'le orizontal in f>ata : sc
inceardi abductia lor, dar asistentul se opune.
..{\.ctiune : toni.fierea mus'Culaturii interscapulare i a supra- i sub-
spiJ:wsului.

304
l .r<TcifiHl 7 - !n piciO<U'<', cu un baston in miini: S\..' <'X('cut[t mi-;;can
de ridicare cu extensie deasupra e.apului, mi diri de laterali tate, de
rot..atie etc. (ca la cxerdtiile indicate in periartrita s apulohumeraHi).
Actiune : mobilizari aflticulare.
E:rercitiul 8 - ln decubit dof!Sa1, cu genunchii flectati : bra\ele se n-
dic[l d(';t<.;llj)T';t <'apului, cu palmek rotate in afara; S(' atinge solul cu
111lll'gint;t < ubit:lla, ;dternati\' slinga-drcapta, apoi cu ambPk miini - sc
cx<'cutc't in timpul l'Xpira\i('i.
:1qiun<': n'dresan\t cifozci, contr;tl('iia pc'C'toralilor, mobilizarca urn[t-
rului.

C. Corijarea curburilor patologicc ale coloanei dorsal<' :
u) J>entru spute contractumt, cu redoare, cu . tergerea cifozei cior-
sul(' :
E.rcrcitiul 1 - ln dccubit dor 1l : sc cxecu ta mi7cari de petlalaj cu mcm-
brelc inf<'J'i03l'C ridicaic clt mai }a Verticala ; sprijinul Sa ramina doJr
de Lt coloana dorsala in .sus.
Actiunc : decontr-a'cturarca musculaturii spinale i tonifierea mus-
culaturii abdominalc.
E.Tcrcifiul 2 - Din pozitia de ]a exerx itiu1 1 se 1n0earca trererea mcm-
brclor infPrioare, cu genunchii cit mai intin!7i, peste cap (fig. 5-30)-sc
cxecut.:i in timpul cxpiratici.
Actiune : intindcrea i decontracturarea musculaturii spatelui.
Exercitiul 8 - Din orto'statism, cu pidoarele indepartate 30-40 em : se
exPcuta rotatii de truniChi ntr-o parte i alta, bratele at!irn'lnd liber si
cxccutind un bnlans ajutator al rotatiilor.
.Actiune : decontracturarea musculaturii spatelui.
b) Pentru spate cu cifoza dorsaza:
Exercitiul 4 - In pozitie ,patrupeda" : o mina_ se duce spre cilcii, trun-
chiul inclinindu-se de aceeai parte se executa alternativ, pe fiecare
parte.
Actiune : mobilizarea coloanei dorsale, cu dedifozare.
Exercitiul 5 - IMers ,,in patru }abe", cu mina i pi'Ciorul opus, a:poi cu
mina i piciorul omolog (,mersul camilei").
Actiune : asuplizar.ea coloanei dorsolombare.





Ftg. 5-30 Fig. 5-31

E.rercitiuZ 6 - In pozitie ,patrupeda" : se du'Ce inainte cHe un bra .
alternativ {fig. 5-31) - se executa in thnpul expiratiei.
Actiune : diminuarea cifozei, mobi1izarea i tonifierea centurii scapu-
larc.

20 - Kinc.to.!ogloe profi1act1Jc!J., tcr<lpeuticll f,li de il' are - od. 239
305

E.H'7ritin/ 7 -- Ac('l'a i pnzi il' : S(' flPckclZ{l br;l\('k cit mai mu'lt po-
sibi1, cu privirea inainte - se executA ln timpul inspiratiei.
Actiune : redr sarea intcnsA a dfozei, tonifierea muS<'ulaturii ccn-
turii !?i bratu1ui.
E:rercitiul 8 -- !n pozitia ez'ind pc tnloanc, cu mlinilc in sprijin p(' sol



Fig. S-32 Fi9. S-33


i trunchiul aplcloat in fata : se ri\:iica in sus un brat, fanl sa S<' modi-
fire pozitia trunchiului -se executa in expiratic.
Actiune: aceeai ca a exerdtiului 7.
Exercitiul 9 - ln poziti:a 2llnd pe taloane : se redreseaza spatel-e ; greu-
tatea COl'lpUlui tre'buie sa fie deplasata cit mai posterior, pentru a stabi-
Jiza coloana lombara, care devine punct fix pentru redresarea coloam i
dorsale ; aceeai redresare a spatelui, t(}t din pozitia eZ!nd, dar cu coap-
scle in abductie i pidoarelc apropiate (fig. 5-32).
Aceste pozitii s'int foarte bune pentru respiratia abdominala con-
romitenta.
Exercitiul 10 - Pozitia calare .pe o bancheta, pe un scaun etc., 'in mlini
-cu un baston tinut la nivclul umerilor, cu coatele fl-eoctate, spatele drept,
trunchiul u or aplecat : se execulta rotatii de trunchi intr-a parte i
intr-alta.
Actiune: scade dfoz:a, tonifica mu hii intcrcostali, patratul lombar,
mus-culatura abdo:minala.
Exercitiul 11 - ln pidoare, cu trunchiul aplecat in fata !?i rniini1e in
sprijin pe o ml3sa : se executa o rotatie rapida a trunchiului, concomitent
cu bratul O"molog f?i rotatia capului.
Actiune : tergerea cifozei dorsale, activarca musculaturii trunchiu-
lui.
Exercitiul 12 - In pozipe ortostatica, cu pidoarele indepartate, trun-
chiul fl0rtat la 45, genun1chii fiectati, miinilc pe genunchi : s.c cxtincl
gcnunchii ;;i sc rPdr\."seaza curbu11a s.patelui prin tractionarPa inapoi a
umcrilor i ridicarca capului ; miinilc atirn[l in fata ; din accasta pozitie,
se poate continua cu incrll'ci!?area membrelor superioare sau cu ante-
ductia a1
1
h'rnativa a cite unui membru superior (fig. 5-33).
Actiune : rcxlresarea cifozei, toni'fierea mu,scubturii spatelui, intcr-
scapulare i a romboizilor, mobilizarea ccnturii scapularc.

D. Corcctarca curburilor patologicc ale coloanci lombarc:
a) Pentru spate plat, cu $tergerea lordozei :
E.rercitiul 1 - In pozitie ,.patrupeda" : se bas{'Uleaza bazinul ca sa sc
creeze o lordoza accentuata - musculatura abdominala, relaxata.

306
Jl< 11.i \i a l''- k b\ or;1bi 1< 1 l'XC'rci \ii lor dl' rl'spir;qil' alxlnmi n;tla. E.rc>rcitiul 2
- !n d{"('ubit dorsal. C'U o midi perna sub lombe, genunchii fl<.> ctati,
pidoarclc pe sol : in 3 timpi, se executa flectJarea coapselor, ex- tPnsia
g(tnmchilor, cu rcvenire la pozitia initiala - se executa in
<'Xpira\il'.

Fir1. !i-34


Actiune: cre tcrca lotdozci, detcnta muscuJ.aturii ab
1
dominzde, ap()i
tnnifil'l'l'd <'i.
l .rl'rcitiul 3 - ln poziUa !;>Cziind pe taloanP : sc ridi
1
ca bratcl<"' 1n sus, cu
< xtind!'n'"a lor put<.'rnica.
A ('tiune : hi'}X'rlordozarca i mobilizarca centurii scapularc.
b) Pentru sU1ri de> hiperlordozii:
E.rercitiul 4 - In pozitic ..pa.trupeda" : sc excruta o ,rotunjirc" a co-
l()<l!wi )Wntru ;1 z on'cb lordoz;1 -- sc fa('p in timpul c iratici.
E.rercitiul 5 - In decubit dorsal : gcnunchii, flectati, se due la piept -
se executa in ('Xpiratie. (Excrdtiul se poate ,accentua" prin prinder ea
cu mlinile a spatiilor poplitee, flectarea capului i rularca corpu1ui pe
coloana) (fig. 5-34).
Actiune : dclordozare, dccontracturarea musculaturii atdominale,
intinderea rmusculaturii spatelui.
E.rercitiul 6 - Din ortostatism, se execu.ta a a-zisul ,mer.s al e1efantu-
lui" : trunchiul aplecat, pasul sMng este insotit de rotatia i apleoarea
trunchiului pe .aceeai pm1tc, ca i de balansul membrelor su.perioare spre
"t inga ; ir:Vl'rs, la pasul drept.
Actiunc : mobilizarea puternica a coloanei, cu de-
lordozare, mobilizarea centurii scapulare.
Exercitiul 7 - Din ortostatism, sc ridi:ca un genunchi
la piept ; .m'iinilc mentin membrul inferior respe-ctiv-
sc executa in timpul cxpiratiei {sc poate ridica genun-
chiu1 cit mai sus.)
Actiunc : delor'dozarc, cu tonificrca musculaturii
a'bdominalc.
E:rercitiul 8 - Din ortostatism, cu picioarck U$01' in-
departatl', slexecuta u oare gonuflcxiuni, cu balansa-
rea bna\clor inaintc i
1
inapoi (palmclc scmi'inchisc ,pri- Fig. 5-35
vcsc" inainte) ; plantclc nu .se ridica de pe sol (fig. 5-35).
Acf.iune : corijarca lordozei i rclaxarea musculaturii centurii sca-
pulare.

E. Corectarca pozitici i mobiliHitii bazinului :
E.rercitiul 1 - ln pozitie ,patrupeda" : se avanseaza un genunchi ccUrc
mina opu6a, care ra mine 1n sprijin pe so1, apoi celalalt genunchi - sc
('X<.'-cuta in timpul ins piratiei.

307
Actiunc : mobilizcaza bazinul i rclaxeaza muscuiatura abdominala
(morele i micul abli'c).
Exercitiul 2 - In pozitie ,.patrupcda" : inspiratie profunda, cu depla-
sarea inapoi a corpului, p1na la atingc1 ea taloanelor cu czultul ; coloana
s0 cifozPaza; rc'\'<:'nin'a S{' face JW timpul <>Xpir;ltor.
Actiune : ;lf'L'(';l i ca ]a eXt'rcitiul 1.
E.rercifiul 3 -- In .pic-ioare, cu miinilt sprijinite JX' llll
scaun s; u ]X' o banchcta, gl'C'ULltt'l cor pului fiind repar-
tiz< U:i in spc'ci;d i]JC' miini : st' f!l'ctcaza u or gt'nun('hii,
tmn" lc'rfnd gr<'U Litea corpului j)l' nwmbrc lc' in fcrio;\J'(' ':'i
('ifn;;:in:lu-,t cn)n;ma; so tree<' !poi rl']Wck 1n pozi\Ll ini-
ti;da (fig. ;)_;)()) - SC' l'XC'CU ta l I l tim pu] l'X pi l'di il'j.
Exercitiul 1 - in ortostatism, cu un pidor a-:;c'zat )}(' un
scallnel de' inalOnwa gambei : S(' CXl'<'Uta () u oara flc>xic
pc gonunchiul mcmbrului inferior de pe sol {fig. 5-37).
A.. ctiune : rcduccrca lordozci 1omba!'c rebxarca
musculaturii lotmbare.
E:rercitiul 5 - !n odostatis.m, cu spatclC' la cca 30 om de
un perete : se dlfozeaza coloana lombar<'i pina dnd accasta
ia contact ,cu pcrctc!le (corpul sc sprijina astfcl de perctc) ;
se flecteaza genunchii i se cauta sa se treadi centrul de
Fig. 5-36 greutate al corpului pc mcmbrele inferioare, eventual cu
ajutorul tratelor care se sprijina pc acel zid (fig. 5-38).
Acfiune : decontraoturarea musculaturii zonei lombarc, cu schim-
barea pozitiei bazinului.
Exercitiul 6 - !n ortostaHsm : subiec.tu1 ii prive te gleznele (fata antc-
rioara a ar.ticulatiei tibiotarsiene), aceasta fiind posibil numai cu trac-
tionarca spre pos rior a bazinului ; se plaseaza apoi miinile in lojile
renale, deasutpra cresrtelor iliace, urmarind ca bazinul sa nu se mal mi te ;
apoi, oapul i spatele sc redreseaza, cautindu-se mentinerea pozitici ba-
zinului d!?tigata in prima fazft a acestui exercitiu.



Fig. 5-37 FifJ. 5-38

rictiunc : inva\area tinutPi corecte ortostatice a corpului, corccta-
rea rontracturilor 1n flexie ale oldurilor i corectar0a lordozei.
Exercitiul 7 - In ortost'ati,sm, cu virfuri1e pidoarclor 1ndepartate 20-
30 em, luindu-se pun0t fix solid pc pidoare : se 1ncearca exCICutarca une1

308
:; .,t\ii cxknw ;1 nwmbrelo1 inf rio;lr<', <<J!1tr,wt:ind f <;i<rii: i11 :lc<st f<l
SC' tergl' rdieful acestora, rcdudndu-sc inclinarea bazinului - cstc a a-
numita ,bas culare a bazinului" descri'Sa de lVIcnserudieck .
.At ntie: pozitia trunchiului trebuie sa ra'mina ncmodificatii, iar
muscubtura abdominalrl, rclaxati\ !
Tn:ttt aC'("StC' CX<'rcitii condo:m..' sint complcnwnhn' posturilot
t <ll"l'doar<' de r0laxarc, facilitatorii alC' n spiratici, can :ni fosl clcscrisc
rn:li in:1intc. Dintrc :H'<'slt' <'X<'rci\ii \"or fi d<'sigur sc'lection:lll' accl<;1 <'ar<'
{W'C'spuncl twvoilor unui anumit p:lCi<nt. Programul ell' <'X<'J'citii \"d fi
pr()grcsi\ ca intensitatc- nu trPTmic sa obo'><';1sca bolnavul. 0 marc padr'
din t'X<'ITitii nu C"SlP llC'fC'S<lr sa fj(' ritm:tt(' cit' rcspit atic. Exi sUi dtcva
x('cptii, care au fnst indkak b exC'rci\iuJ respC'ctiv. Jn af:1di ell' o scrie
ck actiuni sp<'cifirC' locale, majoril:ltta cxrrc Hiilor con'C'loan' au ca scop
L1Cilitana cks.tinderii perdelui abdominal, JWntru a pc:mitc C'Xecutar<':J
utwi conctc respira ii abdominalc.
Exl'JTitiile corelcto.aTe au urn:arit, dupa cum sa putut constata, rc-
faccrca postu: ii fiziologice de respira\ie prin r{'d tigarca unui bun a1i-
niamcnt, asuplizarea articu1atii1or ccnturilor i trunchiului, obtinerea des-
t.inderii p retelui abdominal, pentru a permite executare'a unci libere i
cficicnt0 rcspira\ii abdominah.
Dcstul de mult timp a fost n('glijaLl sau clifici'l 1ntek a:sa ,pomp3
mus culara respiratorie", respectiv ,forte1e mobiliza.toare ale structurii
rcspit,atorii". In fond, r C"spit atia estc asigurata de aceasta pom pa muscu-
1ara care, oa i restul musculaturii corpului, poate ,dbosi", dar care poate
fi tonifiata !?i ea prin .ex ercitii specifice. Nu in:si starn aki. asupra cauzelor
care conduc la ,obosClala" pom'pei musculare re.spiratorii, ee fiind corn-
plexe !?i tinind de : trav,aliul ventilator, forta musculara di:sponibila, efi-
denta rnu chilor, ca i de complexul de factori care determina energia
cUsponibila a mu:!?chilor respiTatori. (A se vedea ,Hecu'perarea medi'<: aUi
a bolnavilor respiratori", de acela!?i autor.) Vom aborda doar aspectele
concrete de antrenarnent muscular r< spii"'ator.
Exe!"'ci tiile pentru tonifierea mus01..1laturii abdominale i a plan eu-
1ui pelvi,an pot fi ga:site in alte capitole ale acestei ca rti.

F. Vom descrie aici doar exercitiile pentru tonifierea diafragmului
i a musculaturii respiratorii propriu-zis toracice :
Exc>rcitiul 1 - In deculbit dorsal, cu genunchii fle-ctati - pe ail:Jdo men se
a;;aza o gnutate cu valori cresdinde (se ajunge la 8-10 kg) : in'Spirati.e
cE ridicarea abdomenului ; expiratie cu retractarea lui (este antrenat in
5pccial diafragmul posterior).
Ex<'rl'itiul poatc fi cuplat cu pozitia Trendehnburg (picioarclc: c-au-
dall' ale patului ridicatP cu 50 em).
Exercitiul 2 - !n clc, ubit \"C'ntral, cu ;;1xlotncnul pc o pcrna mica i mai
dura - pc baza toracclui posterior sl' a aza o gr.eu:tatc (4-10 kg) : sc
re"spira ,tip abdominal" (este antrC'nat in -speci"al diaf1
1
agmul anterior).
Exercitiul 3 - In pozitie ez:inld pe un seaun, cu trunchiul fle-ctat i ge-
nunchii 1ndepartati : se r c'spira ,tip abdominal".
E:rercitiul 4 - In decubit lHteral, cu o perna sub spatiul iliocostal, eapul
riclicz.t pc o perna, bratul hekrolaterol se sprijina pe hemitoracele de
dcasupra pentru a-1 ,,lin<'hide" i a S<" dirija nntilatia spre hemidi'3freg-
mul homolateral : se rcspira ,tip a1:; dominal".

309
E.n'rC'ilnd ;.J -Tot in dccub1t Lilt : ;!], ('ll Ill<'l1l0rclc lnkri<l;ti'C 11';-<ll' flt'l
tate:
sf' <'X('0llta o cxpira1ic foarte rapida pronuntind lit 'a ,f" - :-,<'
repcta de eit<>va ori ; in accst <:'Xcrdtiu diafragmul ('in spcdal ('('1 homn-
latC'ral) se ridi di rapid, 1n timp C'(' toraC'cle sP .5nchide" concen.tri'c prin
contractart';\ oblicilor;
sc cxt>cuUi o in'ipiraiie profum.la, 111-
m: Ui. de doua txpira ii rapick (p:-in1a scurt;\,
d dou;t m;ti pr<'lungiU!), cu pronuniano lit<'l t'i
,,<l" - SC' J'l']Jt'ta ; alJdO.illC'Illl] tr<>bUiC' sa \I'
ret! actc b fiec;tre cxpira1ic :
se cxccut{\ o in pi r;qi<' pro'fund{l. u:-
maUi de :3-4 cxpir;riii rapidc - sc' rcpet<-1
de dtcva ori.
E.rercitiul 6 - RealiZJarca unor rezistentc r<'-
g.Ubile in caka coloanei de <Wr- modaliLltc
Fiu. 5.39 de crec;tere in ten sa a tonwmlui de contraci ie
a diafragmului :
inspiratii pc nas, pe o nara, cealalta presata cu degct:ul (continuu
sau cu intermitenta) ;
inspiratii pe nas, repetate, scurte, su'Cce:sive, ca atunci dnd est('
mirosita o floare sau cind se adulmeca ;
inspiratii pe gura, pronunt'ind un ,.f" aspirat, sau un ,s" cu limb:1
in:tre dinti, sau plaslind un deget 1ntre buze - inspiratiile sc su'cceda
fara pauza.
E:rercitiul 7 - Uti1izarea borcanclor ,Pesoehe.r" (:fig. 5-39) : expiratie ,P!'in
borcanul A - presiunca creata va impinge apa spre borcanul B; inspi-
ratie prin boroanul B, realizind o suhpresiune care va transborda ap<l
din A spre B. In timpul ac<:stor eXf'ITitii :se fac ample mi$cari de respi-
ratie de ..tip abdominal''.
Trebuie rPtinut ca diafragmul prezinta 0 particularitate unica : Psi<'
singurul mu {'hi din organism 'in care circulatia nu numai d\. nu se sus-
pC'ncla in timpul {'ontr.ac\ici izometric'c, ci (Tf")te proportion<ll cu c (')tcrc;
intensitatii accst eia (Donovan '$i co1ab.).
Ori<'c cxercitiu care urmarc.?te tonificarea diafrag mului .s<m cre::;t<'-
rea amplitudinii sale de mi care trebuie realizat cu o cit mai buna rc-
laxare concomit('nta a peretelui abdominal.



5.8. Antrenamentul la efort


1Bolnavii cardiores.piratori sau cei care au trecut print.r-o perioadA
mai lunga de imo:::,i1izan tota'la sau partiala, ca i un numa.r marc (k
persoanP sanatoase, dar cu o viata sedentara, au di'fkuHati m1ai mult sau
mai putin s<'rioase in performarea unui efort con.siderat chiar in 1imitclP
in:tensitatii obi'?nuite.
Toleranta la e'fort este prindpala masu.ra pcntru aprocierea capaci-
tatii de munca H Ul1Ui bolnav. 0 toleranta scazuta la e'fort determina 0

310
--.Lt;(' dt dcp('Jldtnt{l :1 boln;nului. rrt>.;l ce ;ltr;;g(' schimb;'lri in in;.;i'\si ])('r-
on:alitak-'1<1 an-:stuia. Lipsa efortului fizic impusa de boala, d<'i nu intot-
dPauna intr-un raport echivalent cu gravit ttea a<'C:Steia, v.a determina la
rindul ci o scrit' doe perturbari fun<'tionalt. ale intrcgului organism, i in
spPcial dezada,pUiri cardior'<'Spiratorii, met.abolice, mu'Siculare. !n acC"st fd
bo:ll; , .in totalitat< a manifnsU\ri-lor sale, nu \'\ fi cloar r<'zultatul urwi stari
p:tt<lmorfofun('\ionak, ci i al d1zadapE1rii intrcgului organism la dnrtul
fizic. Un 1stft'l d<' pacient Ya trt'\mi s;\ aib:-1 prc\'<:\zut In programul s:-1u de
rtcuperdiT i nantrcnamC'ntul la efort.
In c:tdrul kindologici, antrC'na,nwntul h do1 t cstC' llll obiPdiv d('O-
"('bit cl(' important, JX' car<' il g<:\sim atit in kinetopro:filaxiC', cit i printrc
rlbitctinl<' kinntotPrapil'i ell' J'('C'llj)('.)'l\f'{'. AntnnarC'a fortci mUSC'Ubre, a
rr zistcnt('i museuk1re nu atragP :mtomat i <TC)tcr-ea c apadtatii la dort,
:wc;- sb fiim:l un rC'zultat al adapUl.rii s]Wcifice a intregului organi-sm la
;tc'<.-st complex cxcirant care se che a1ma ,,0fort fizic".
Tn.butic intckasa bine accasta cli'fcrcnta. Un pacient cu sC'chele se-
\Trc dupa un rcu:maiism cstc incapa:bil sa PX<.."rutc> un cfort fizic, o mundi,
cbtorit[L pc de o parte scchelclor locale disfunqionalc (hipotonic, hipotrofic
mUJsculara, roooare articulara, paralizii ctlc.), iar pede alta datorita seche-
lPlor generale, inertiei fizilce f?i psihi c.c prclungitc. Pcntru primele tipuri
.de sechele kinetologia 'ii propune obicctivc deja discutatc in subcapitolelP
antcrioare ; pentru se-chelelc generale kinetologia ii propune reantrena-
rca ra ionala a intregului corp pentru efort i pentru munca.
Pentru prima oara ideea ace'stui reantrenament organiz.at a aparut
in sanaboriile de tuibeT"CU1oza, cu o jlllmatate de secol in unma. In aroa pe-
rioada, repausul aproape total al bacitlarilor reprezenta un element de
baza in vindecarea leziunilor active. Parasind sana'toriu1, padentii erau
incapabili inca o buna perioada de a intreprinde chiar simple activi:Uiti.
1n aceste cir cumstante a fo.st introdusa expresia de ,re!antrenament la
cfo.rt", care se pastreaza i azi.
[n mu1te tari .,reantrenaanentul la efor:t" a 1nceput cu timpul sa se
con'funde cu ,,reantrenamentul la :mundi", ceea ce e!Ste de.sigur o eroare.
Ultitmul il poa1te ('On ine (dar nu olbligaboriupe primu1, dar nu este simi-
1ar nid ca obie.ctiv, nid ca metodo:logie.
Exista pat ru mari categorii de subiecti car-e benefiiCiaza de antrena-
rca b e'fort :
1. Bolnavii oardiovas'cul1ari, mai ales coronarienii dupa infarctu1 de
mio cxmd.
2. Bolnavii respirotori, mai ales cu bronhQpneumopatii dbS:tru ctive
cronicc, cci cu sindroame pasttulbercu oase, cu sechele toracapleurale etc.
3. Scchnbrii unor afN tiuni ak aiXIJ'atului locomotor care au mult
1im:tata mi'jC'area.
4. Su1)i0ctii can' 1u p erdut capadtatea fizica de perfDmnare a efor-
tulti printr-o grc ita conduita de viata, devenind c<.. "r ;-cc dcnUJmim .,se-
dentari".
Intre accste patru eatcgorii i in cadrul fiecarcia in pante exisUi i
dHcrente notabile sub ;raportul tolerantei la e:fort i deci sub raportul
cfortului fizic 1
1
a care trebuie roantrenat subiectul. Aceasta ridka o in-
trebare lcgitima : cc 1nseamna e'fort fizic?, oare, la nindul ei, antrene-aza
O alta : dno activitate fizica devine ,efort" ? Teoretk, .,ef'Ortul fizic"

311

I,nm
I
X X

.,





-; ;tr putt';t (kfi11i c;1 :-.Ltn;t ('<llltr:tr.l r('pausului fizic. Pr:tctic ins:1 ('<lllsi-
dercim drept ,cf01 t fizic
1
la care trebuie sa antrcnarn un bolnav acel niwl
-. al activitatii fizicc la oare parametrii oardiorespiratori nu se pot arlapia
rapid i corespunzator valoric. A'C' ti parametri au fost standardiz.ati pc
baza tC Starilor a rnii de in'divizi de diferii<' virstc, pe scxc, a.ctivitati pro-
fe.siona1c, grad de antrcnare de. E'fortu] fizic reprczinta un str<'.s cnmplex
J)l'ntru organismu1 c:tn nu sc mai poate adapta la <1. P<>ntru unii boln:t\ i
inct>pcm J'<'.antrcn trt'<t Lt dori < u ridicart>a din pat ':;i a ('zan'a int r-1111
(\lUll, p<'ntru aliii cu nwr.sul ]J<' jos, iar pentru alOi ru alPJ'g.atul pc dis-
tante tot mai lungi i intr-un timp tot m<Ii scurt. Dt iC'i, in cadrul re:llltn -
narii Ia efort e te Jl(:'('('Sill' sa -:;tim :
- dt unde pllTam <'<t ni\ ('l de dort, ;t:T:tsLt s<' .pn < ize tdl p: 1n
testari de laborator s<IU prin simpla in registran a rcaqici pacientului J;t
uncle activitati uzual<:;
- unde S<' poatc ajungc (eel putin tcort'ti{'), iin1nd S('.am.ct cle sLirc;t
patomorfofunqionala a ubiectului ;
- cc mijloacc de antrcn:.1rc fizica sint posiLil de aplicat la accl pa-
cient.
Testarca capacitatii de ef'Ort se face mai rar in sala de kinC'totcra-
pie - eventual doar pentru subicctii sedentari, dar sanato<;;i, sau JWntru
defi.cientii locomotori care au stat mult tirmp in imobilizarc. Cardiopulmo-
narii se telsteaza .in laboratoare1e de eXJploatari. Nu estc .cazul sa expuncm
aid tehni'Ci1e probe-lor de efort. La capitolul rC'feritor la kinctopro'filaxie
au fost d s<:rise c'Heva tehnid pra cti'ce de aprederc a e'fortului pe care lc
poalie ur:mari kinetoterapeutul. Pentru orientarea acestuia asupra o'bi nui-
telor exp:imari ale puterii efo! tului 'in wati, consum de 0
2
pe minut,
kilograrnmof'tri pe minut sau pe secunda, reproducem o nomograma (Kal-
tenlbach, 1968) de va'lori ale e'fortului la s('arita in aceste unHati de rna-
sura. Nomogram-a prezinta m<:i multe variante ale efortului, in functie de
ina1timro scariici, numa: uJ c)(' ll'Tari pe minut i, desigur, greutatca in-
dividului.
Testul de efort la scariia, dasic dc-scris de l\1aster, se PX-et::'uta la o
scaTita cu 3 trPpte, fiecarc .trcapta avind 0 inaltime de 23 ('ffi. A'C easta sea-
rita e:ste utiliza.ta i pentru antrenamentulla efor1. Valo<.!rca cfortu1ui JX'r-
format exprimat in wa1i (\V) va fi :
'V = .!_ X Gr X 9,81 X 1 X f, in eare :
3 60
Gr =greutatea (in kg) a subieetului
9,81 =:cifra de conver:;ic a kilogrammctrilor in W;}\i (1 kgm - 1,8 1 \V)
I=1naltimea (i:n m) u treptci
f = numarul ck utcal'i/min.
Ex priml(lrpa in kgm estc mai siunpUi :
. Gr (Fn kg} I (in rm) f (pc min.)

nun. = --------'-------.:.--'--'----
100


Pre izJind de la inceput niveluJ. de ('!fort de la care se porne te, pro-
gPamul kineto'logic de reantrenare la efort va stabili olbiectivul final, ca i
pe cele intermediare. A('es.te obiective pot f.i exprimate in v alori t('s,tabil
ale nivelului de efort {wati sau kgm/tmil!l.) sau, de cele rnai multe ori, in

312
dcti \ ita\i umanc (subieoiul .sa poat:1 merge atitca sut< de mdri s;u atite;
minUl(' fanl sa oboseasC'ii ; sa poata <>Xecuta 0 anumita mun ca ; sa poata
ex cuta un anumit sport etc.).
Metodelc anirC'namcntului la cfort sint variate, ccle mai ('()mUJw
fi incl :
1. l\1ersul cstc eel IDl<li rccomandat pontru inc-epcrC'a antrenan entu-
Lii L1 <'fort. Untori, ]a pulmonari estt nccC':sara admini trana concnmi-
1t ntc'i ell- 0. c;tr<' \a fi suspl'ncl;ll{t JW m{t'Sllra a, LTptarii treptate h dort.
:\It" o..,u] a1c Ull<'k ; vantaje ca pnwedeu clt <lntrcnarc: cste un eX<'! cqiu
Jizi()logic cu <lllt<;matis:me \'('chi i sLtbil<.', cste simplu, nu cere explica ii
:1'
1
''-<'bitt \T<'rlninsi tal<ltil' sptci;d<l., pun<' in a<'tiune mari grup(' mus-
t 1:.1rt'. ])llz<lju1 lui tstr in<t m<li rtLtti\ . Doz{ml in general ritmul p t:;ilor,
di...,Ltc\;p:tr: urs{t, durata de mcTs, p;mL:.
0 \'<lrLmta <1 < n:trenanwntului b mcrs, codifi.cata, cste ,cura de tl'-
: r n ' utilL aUi in sLttiunilc balnt'tll't'.
2. 1\('tiPit?itile de aHtolngrijire .i cnsnice. Pentru c<'i cu ddicicntc
functionale cardiopuln1on 1re 1i locomotorii sc\ crc>, acestc activitati pot re-
pn'zcnta un cfort fizk ckosebit, la care C'sie obligatoriu sa-i reantrenam.
Nu po<ltc fi vor h.l a. .s<' trc;.;ca la d()rturi n-:ai mari, pina rdn:d nu s-a ob-
\i:nJt o capacibte ck cfort sufic'il nta cnin\dor 0divitatilnr c;1snicc i pro-
prii. P.cntru o pcrica:da de ti.mp, deci, accstc activitati vor reprczcnta !?i
scopu1, i metoda re<'ldu;carii la efort.
.1. Urcatul scarilor $i pantelor - cfort simplu, putlnd fi obtinut
prin tcsrtarca la sea rita sau prin sui rea obi nui ta a trcpt<'lor unci scari.
Progresia S{' farce in numar de trcptc, {'3 i 1n durata ur carii.
Acclai lucru la mcr"Sul ]n pa nta : indinarca acestcia, distanta i rit-
mu1 de mcrs sint param eirii de incarcare a efortului.
4. J3iciclcta ergometricc1 $i covorul rulant necesita cxistenta instala-
\iilor rcspcctiv(', dar au avantajul posibilitatii de dozare cu muHa pteci-
zic )i, in ')Jlu!s, chiar de urmarire a modului de comportare a parametrilor
c\trdiorcspiratori in Umpul cfortului.
Progrc.si.a efortului sc face prin durata, prin incarcarca rczistcntei la
pc Lllaj sau prin vitcza de dcrulare a covoru1ui i p: in panta acestui
C'O\'Of.
5. Alergarea este probabil metdda cca mai utilizata - mai aks in
profilaxie - pc>ntru sedentari. dar ;i pcn1tru padenti car diopulmonari
djuni deja prin antrcnament la o anu:mita capacitate de dort. Hitmul de
:tlt"'g;u <', nivC'lul do ridirarc a genu'!1'chiului. clistanta sau durata alcrgarii
,]nt p:tl':llllWi! ii dr' p1 ogr<'sic :1 rc ;mtrc'narii 1a (fort prin :w<';lsta nwtoda .
./\l0rg 1n'a pt Joe (c 1ro se poatl' <'Xecub chiar in c1Sa) are un ( feet
1.: fC'J dC' bun C'a i \'':u i<ln1C'1e 0lergarii: saritura C'U co;wd<l ';;i saritura CU
r:1 i nge:t.
6. lnotu/ in pis('ina esh muH pLt: ti{'<Jt 1n uHinna vt ome. datorita im-
l;un:lti"l\i 1 ii gradului de con
1
fort a1 aces tor locuri :mume anwnajate, pla cerii
im1it< Ll contactul cu apa, cfcctclor benefice ale apei caldc i presiunii
1lithJ Llticc asu.pra musculalturii, artkulatiilor, cit-cu1atiei pcriferice etc.
Hiclid1 uncll' prdolnme in ccc:1
1
C<' pri\'l )tc dozajul. fiii:d grou de apreriat
r r;rdu1 imC'J-sici, marimC':l dortu'lui fizic 1:1 innt, cunoc:;tintolc in tC'hnica
inotnlui t'k.

313
7. 'l'erapia ocupatiorwUl, p: intrc muhipldc indic:l\ii pe care lc are,.
poah"' fi i o metoda de antrenare la efort, dad\ s1nt bine ales(' fm"::neh
respPctive. ln aces1 s'l"'p tc utilirota la packntii cardion.spiratori i lo-
comotori.
8. Sportul ten1petLtir, larg folosit in kindaprofil axia capaiUitii clc
dort. Pstt> )i metoda de ehl\iJWntru s<XlPnta: i, dar r<"pr<'zint<l )i obilcti-
\'Ul 1in;ll in re;mtrl'n;tr<\t !;1 ('fort a bo'lnavilor cardiorespiratori i loC'omo-
tori. Al<'gt'nr<'lui mai adec\ ;lt p01 t. a int<'n:sitatii d<' pr;t'< tj., an', a clu ;
i<'i <:>i stabili: c" numarului de rcpdari de <'dint<'lor-sporti\<' in cur.sul ;;ap-
taminii n prc'zintrl insu';ii doz;1jul la cfort. Cun<)')tintel<' t<'hnic<' asupr:1
sportului l'l'SJJ<'cti\ ;ni m< r<' i:mpo: tan\a in .aprcd<'r<';t int<':1'iiUI\ii <'fnrtului.
9. l\111ncu. Dupa ('(' un pai('J<'nt 01ste adus hi l':IJxHit lh';l cl<' <'fort :e-
rut dl' m unca sa fizidi, s<' considera di a'c<'l C'fort cl<' munca \';\ rqpr<'Z<'nLI,
in continuar<', c<'l mai bun ex0rcitiu de nwntinl'r<' i chinr de <T<')tPn'
tn.'ptata a capacitf1\ii lui de efort.
Tn tab<'lul 5-II .sint n'produs<"', dutpa \V. Ha'Sk<>ll, nrin\<.'le aproxima-
tiv<' 0nerg<'tkx- ale unor activitati care necesita cfort fizi'<' i C"ar<"' s1nt uti-
lizate in metodologia reantr.enamcnttului la efort.
V<1loar0a dortului i cat0gorisirea lui in funl('ti<"' ci<"' l<'<'asta v 1lo:1n'
s<.' fac pe baza mai mu'ltor parametri care au un c"'r<.'spondeni intre ei i
care sint dPtPrminati prin tcstelc de efort in laboratorul de C'Xplorflri
functionalP.
Cea mai modern a ex1primarP a intensitatii unui dort se face .pri n
,e1C'hival0nttul metabolic" (EJM), 1 EM fiind egal cu energia nec<sara <.rco-
peririi .n0voilor organbmului in conditii baza1e, de repau:s. A
1
rcsi EJM Pchi-
va1Paza cu consumul a 3,5-4 ml 0
2
/kilaC'Orp/unin. sau cu 1,2 c.al./min.
Efortul sc va exprima in multipli de EM !?i in corcspondcntele de kcal/min.
i de ml 0
2
/kilocorp/min.
Haspunsul padentului p<' parrur:sul activitatilol' g.encratoare dC"
efort tn...bui'C cunoSl('ut, chiar d!<ldl C'l a fast te:stat in lahoJ'a'tor, deoarecc-
valorile int<msitatii de {'.fort rea1izart prin aiC'este adivitati i consPmnatC"
in tabelul 5-II sint doar aproximativc.
Supor nbili1atPa e'fortului va fi de:ci unmarita pe baza sem:nelor cli-
nke, prin aparitia : rtahkardiei (peste v:alorile admbe), durerilor piX'-co-r-
diale, aritmiilor. paloarei, transpir atiilor n'C'i, ame1e1Hor, a unei u oare
im'oor onari a mi aTilor, dispneii, oboS<-lii 13('('('ntuat<', durf"'rilor daudi-
<'ant<"' sau sin1p10lor durPri mu:sru loarticular<"' de. Dc.;;igur nu 11<' mai rC'-
ferim aid la modifidirile dt tl'nsiune artcri;da )i ah"' tr; s<'ului ECG.
Pulsul este cd mni u or d<' cer<'etat in 'Sala de kindO'ttrapiP. Pentru
stabilina fre: v< nt<>i cardiaC<' maxim<.' admis0 (Pma:r) S(' ca'kul<aza pubul
dupa formuld<' :

Pmax= 220- virsta (in ani)

Pmax=215- virsta {in ani)X0,66

Controlul .pulsului ne indica rezcrva cronotropa a corduiui i alte-
rarea ei trt'ptata cu virsL1.

314

Tabelul 5-ll


Ca tegorh

TlPUL ACTIV1TA'fll
efortului Autotngrljlre, activlt1111
gospodl'tretl, casnire
Activill1\i
profeslonnle
Aclh itrtti
nc rP.II in
:\n Ir'll:Jmen t
fizic


1. Foarte u or
e 3 E l
10 ml 0
1
fkilocorpfmin
4 kcalfmin
spiilat, tmbracat, barbie
rit, lucru Ia birou, scris,
cusut, gatit, condus ma i-
na , tricotat etc.
edere Ia birou, stat lnl golf. biliard. tras cu
picioare (portrr, vlnza-1 cui, pl'scuit (static)
tor, liftier etc.), condus
un autoturism, operator
ma ini de calculat
ar- mcrs (km 'ora) pe teren
plat. pcdalat pe biciclet:i
ergometrid - en tncar-
carr U)OOr:'i -, gimnas-
tidi ri t mid1 u oarii

2. Ufor:
3-5 EM
spalal ferestre, ceruit u or aranjare In rafturi de o-
pardoseala, plivit, gre- biecte u oare, ttmplii-
dans, golf (in mers). ca-
larit, volei, mers pe bi-
mers (1---6 kmfori'l) pe
teren plat. ciclism (10 --
11-18 ml 0
2
fkilocorp 'min
4-6 kcalfmin
blat frunze, carat obiecte rie u oari'i , sudura, re-
u oare i moderat de grele paratii auto, asambli'iri
(6 -12 kg) pi esc
cicletii, tenis (dublu). hnd-
minlon
12 kmjorii),
ri t miei"i u oar;i
gimnnstic:'"1


3. Moderat:
5-7 EM
18-25 ml 0
2
/kilo-
corpfmin
6-8 kcalfmin
sapat u or In gradina, ur- tlmplarie, sapat In gra-
carea lenta [I scarilor, carat dim}, lopil.tat gunoiul, lu-
greuti'i.ti de 15-30 kg, ern cu unelte pneumatic,,
taint lemne
t('nis (simplu), hndminton
(de comp('titie), sthi (ro-
borlre pc pant:'\), baschet.
fotbnl (amator), patinaj.
d"iliirie
mcrs (7.5-R krn/ora) p,
t ercn plan, riel ism (15-
II) h:m 'or;i). inot (hras)


4. Grell:
e 7-9 E l
2: -32 ml 0
2
/kilo-
corpfmin
8-10 kcnlfmin
sapat !?anturi** sapat i
idem, dar la intensitilti iaruncat cu lopa ta , nnll1-
durate mtli mari ca la nn cuptor
canotar\ ureal pc mun- alcrgarr (kmfora), lnot
te, scrima, handbal (inten- (t"raul), gimnastic:l grca.
sitatea practicarii lor con- ciclism (18-19 krnfor:'i).
fcrind caracterul de mode- lucru In np1rate statice dt:
rat sau gren a! rfortului) Ylslit


5. Foarte greu :
pl'ste 9 E l
32 ml 0
2
fkilocorp I
min
10 kcalfmin
ciir::t greuliiti pe scad\**,, munca forestiera**, mum a1 baschet de concurs. srhi
carat greutiiti peste 40 fizidl. greau de fond etc.
kg**, lopatat ziipada**,
lopatat tn rltm de 10 ori/
min, aproximativ cite 7 kg
< lergart ( 10 km/ora i
pl'sle). l'idism (20 krnfora
i pl"sle sau pe pante). ;;a-
rituri cu t'(l3rda

* Activitati care pot produce stres psihologic, ct>re supralncarca efortul.
.-\ctivitati ce necesitil utilizarea intensa a bratelor, ceca ce reprezinta un efort suplimentar pentru cord.
rn
L\ta cum <']J<Uk , ;dcllb (in procentl') ,dcficitul cronotropic'' (.k-
terminat de o boala cardiaca '




]n C'are :
De
f
z
.
n
.
t cronotropt
.
c (0/
0
) =-:
Pmx ,-Pmx t/
P rnx t
X 1
OO
,
]>n1r t --c fr<'C\'C'Jl1,;l C;1rdi;1C'(l nl<l:":in1a tC'OJ'C'tid'i p('ntrU \"irsL1 bo]n;l\'11]\lj
/\11:t ct= fi'(''('H'I11:l (';lrdia('{'j lll:lXima ]nrcgistr ltfi Li bo]n;l\' ll1 JllOJ11<'11t11]
dr' \irf :11 dortului
J)in practic;1 rc;mtn'n; nwntului 1<1 doPt <.' tic ct1 p;wi<'Jl\ii S<' )J )1
grup;t in dou[t m:ll i c:tkgo1 ii :
u) p;l('icrqi care suport[t .,binc" cfortul fizic de antrcn:1nwnt, bcn, -
ficiind ck <'1 ;
lJ) pacienti care tolcreaza ,rau" aC'cst dort ':ii. cu toaUi corcdirtu-
dinea de aplkan'. trebui,e sa renuntc L:1 rcantrcnarea lor L.1 cfort --- d('C)ti,t
nu suporta C'forturi cu nivel energetilc de 2 EM.
La pacientii din cea de-a doua categorie, in Umpul excrdtiilor d('
rcantrenarc apar rcpede scmne alarmante cardiovascularc, care dcsigur
obliga la intrerup<l'rca cfortului. Exista mai mu1te cauze ale aee.stci situatii.
Ceea ce trcbuie insa sa retina mecliocul rccuperationist i kinetotcraJpeutul
estc ca ncrenuntarea la programul de rE"antrcnarc la cfort a a.cC"Stor p:l-
cienti cstc pcrkuloasa.
Pcntru a sc putca sconta pe o adevarata cre tere a capa:ci,ta\ii de
pepformare a efortului, prntru realizarea unui progres continuu :n
aceasta directic, exista uncle conditii legate de cantitatea cfortului. 1n
acest scns, Colegiu1 Arrnerkan de 1\fedilcina Spor:tiva pre'Cizcaza ur.mato l-
re'le : ,Carac'teristicile de {'<He depindc cfidenta 0fodului fizitc de .ant: ('-
namcnt sint intensitatea, clurata ;;i frecventa. Cu dt ace ti para1mctri sin1
rnai rcdu i, cu c.1tit efi cicnta antrcnamcntului c'ste mai mica, i <'U dt sint
mai ridicati, C'U af:iit antrcnnmcntul fizic e stC' mai efidcnt". ac0ost Sl !b,
acclai Colegiu afirma ca efor' turi cu intcn-sitatca sub 500/
0
din consun-;ul
maxi m de 0:2, cu durate mai scurte de 10 minute ;;i procticatc in mai
putin de 2 $Cdinte pe sii:ptamina nu pot dett'rmina crc terea condi tit.'i
fizk e. A Ctasta observatie este valabila pcntru sanato i =?i pentru 'Sl'-
dentari.
Intensit(ltea efortului la cardiaci $i puLmonal'i sc recomanda sa fie

de 60-800/o din iC'apadtaltca functionala testata a pacicmtului, dar (' \ sa
sc inrrgistrrzr un efcd favorabil se va inrepe cu 25-500/
0
din ;1C(\lo.;t.J
Treptat sc va ajungc ]a GO-BOo/o din consumul maxim de 0:2: un d() t
:nai marc c'stc perir u'los $i, in plus, nici nu mai adu ce o imbunat<l i v
a perf'nrmantei carcliacc. Instalarea steady-state-ului pulsului are in gt'-
ncl'H] Joe la acestc \'alori ak efortului.
Durat(l efortului la intcnsitatea aratata \'a fi cle 10-20 de minUtf',
dar Ja ineeputul :ZJntrcnamcntelor pacientuobose tc inaintc de a atinge
accasta durata, datorita dcconditionarii fizi cc la cfort. In aJCx_'asta situaUe
sP vor apLca cforturi de scuPta durata, inrtcrmitcntc i n pdat{' (df'
exemplu 3 minute dC' efod, urmatc de o pauza d<' :30-180 de sr-cunde.
ciclu care se r<.'pct{l : 0-60 de minute).

316
Frcn:e12tu !;<'din\clor d<' cfod t>:-.1<' considcrata < a fiind oplim<l Cltl!Jl< i
cind acestea sint in numar de 2,2-3 pe saptarnina, dadi este vorba de
padenti cardiopulmonari care per'formeaza eforturi de intensitati i du-
rate mai mari. Pentru pacicnti care nu pot executa decit eforturi de inten-
siUiti mai mici i pc durate mai scurtc sc reromanda erlinte zilnice, uneori
r<'pda1<' chiar :in ('Ursul a'('cldai zilc (dnd efor'lul este la nivcl de mo-
!Jilidtri din pat, nwrs prin canwra t'tc.).
:1\ldodica unci cdinte dt' antrenament la dort, dnd s-a djuns sa
s<' ltHT<'Z<' la inknsiUqi ;;i dural<' dicicntc, 1nupartc accasta c,dinia 1n
tJ<i p<ir\i (\\'. JLtskcll):
Prima parte (G-1 5 minute) cstc perioada de 1ndilzin' s;IU <1d<lp-
1;tr<', Cll <'Xcrci\ii de gimnastic;l W'IWral:t lc'ni(', rc-tr<l un cfort dt'OSI.:'bit. din
cl< < ubit :-.;u )<'zind, urmatc d<' nwrs prin s da intr-un ribn in Cl'e tcrc
c ontinuC:i - de ;tsc'mcnca sc punc acc<ntul pe exercitiilc de rcSipiratic
(1/11;,1 '
-- Partca a doua a programului cste aldituita din exercitiul propriu-
zis dC' dort (la bidc1cta, <dC'! g;trc, covor rulant, .<;Caritl etc.), care sc
dcsfa oara conform celor discutate mai su'S, contrulrind rc,actia padcn-
tu1ui la dort.
- P<ldc'a a trcia marchC':lza trccC'rca la starea de rcpaus, dureaza
:i- -1 0 minui<' i <ll'<' rolul ck a pcrmite org;.tnismului o l'C\'Cnirc lcnUi.
S0 executa mi7cari u oarc de membrC', mersul relaxat, mi 7 rari rc's-piratorii.
Accasta parte a prograrmului este n('{'esara pcntru a evita instalarea
hipotC'nsiunii brutale post-efort. VasodHatatia marc produsa de efort nu
dispZJrc brusc dupa incetarea acestuia, iar prin oprirea contraJCtici mus-
cularc din timpul exercitiilor - care pina in accl moment a jucat rolul
un<'i pompc JWrife-rice a singelui - se va instala hipotensiunea, uneori
Jipotimi<.1 i chiar tulburarile de ritm. Ccle 5-10 minute ale perioadei
cit' rcvcnirc sint In general suficicnte ca acce1eratia pulsului sa scada,
pn'SiUnt'a Ll!'tcriala sa SC stabiliwze, caldura 3CUIIDU1ata in efort sa se
clisipczc, metabolitii adzi din IDU)Chi sa fie spalati CUC.
Exista in prezent aproape o unanimi1tate de pareri in privinta
el'l'C'iclor ant: enamcntului la efort, pe 'Care le sintetizam in celc ce
u1 nw:tza :
Atmelior<lre.a conditiei psihke prin scaderea senzatiei de dc}X'n-
cl<.>n\a. prin crC' tcrPa incr('(icrii in sine, prin disparitia senzatiei de teama
in fata cfortului
Scati<'rea indicP1ui tc nsiunc-timp, a produsului dintrc frcc\ enia
cardiaca <;;i pr siunca sistoli<'a, ameliorarea contractilitatii vPntriru'luluit
lT< t<'r<'<l fr;wtiunii dt' c'jl'c i<'
Cn':-tt'rc;t sup!'llf('ici ah'c'olocapilare de schimb, cu amelior;t' C;J
r<tportului V /Q - amc1iorarea difuziunii 02
S
1
caderca rezistentci vascularc peri ferice
Cn, terea extractiei de 0
2
la nivclul t(:'suturilor, cu imbunaUi\i-
n'<1 utilizarii lui in res:piratb tisulara
Sct1derea amplitudinii deniveL:irii segmentului ST in efort
Sdidcrea ni vclului c<JtecoluJminelor scri.ce i lipidelor serice (mni
<des in hip rlipoproic'incmia IV), cu cro;;tcrca raporiului dintre cole-
sitrolul indus in lipoprotcind<' cu densitate marc i colesterolul total

317
Hl ducc'n':l I'Sllilllui :1d1pns i spnrtr<'.l m.h'i Inll:--;t u:.lll'
Cre tcrea oapadtatii scxuale
Aparitia unor rnodifid\ri favorabilc in coagularC' i fibrfnoliza
0 problema rarn'inc controvcrsata, fiind 'insa dC' o man' impor-
tant-a : antrc>narncntu1 la cfort dl'ter rnina sau nu o ('!' ten' n drcuh iC'i
c ornnari<'tw '! i daca ar<' un astfel d<' dl'C't, :W<'asta crP':'11'rt' a ciPcuLI iti
cnt-rlnaril'lll' trc cap:H'it:lt<':l dt' suplcPrc' l'f("cth a? Studiil(' s'inl inC:1
Tll'('OndUdC'Ilk, dC' i Sl' inc)ina Sj)l'l' Ull raspuns afi1'111:lti\ (m;li ;i)l's !:1
prim<1 intn b:1r0).

Co obiPdiv al kindologi1'i, rcantrcnarca b l"fort tn buil' sa fit' m li
mult umnarita de nwdicii ncupl'rationi)ti 0i m:li intrnc; :1.plic:l!;i dr kitw1o-
tr'rapeuti. In prezent, rar gasim 'in prograrnwk de r<'C'UJWI'<Il'l' ar'l'<il
obiertiv. Daca PXista o retinc'rC' rnai mu1t sau mai pu in justificata dnd
rste \'orba dt' cardiaci - mai aks de JSC'dwlanl'l post-inf:u-ct -, pC'ntru
celela1te situcttii nu cxi'SUi jusUficari. HC'antrcnarC'a Ja C'fort a cardiad1or
trPbuie dirijata de carxliolog, eel putin in ,primcle faz(' de lucru.




5.9. Reeducarea sensibilitatii



ln afe;ctiunile siste-rnului nervns central s-au perifcric, insotind sau
nu defkitul motor, se instakaza frecvcnt tullburari scnzitive, fi0 JYin
irnposibilitatea de re('('ptionare a stimulu1ui scnzihv, fie prin intn ru-
pena tranSJmiterii a'cestui sHrnul. A'C'Pasta intrerupere poate fi localizaUi
oriundc de la r eptor le cortex : o lcziunC' a piclii distrugc J'('l('<'ptorii
pe zona respcetiva ; lc>ziuni ale ncrvului pcrif<'ric prodUic deficit sc'n-
zitiv pe teritoriul inc>rvat de a<'est n< rv; lezarc'a .ma duvci da tu1burari
scnzitive cu distributie dcr rnatornala, iar afectan'a ariilor .sPnzi tive
corticalc este urmata de pierderca discriminarii senzi tiV<' 1ilsau pier-
clct'f'H anaLzci c'On i<.nte senzitive.
Este incontestabil 'C'a tu1burarile senzili'vc pot aduce prcjudicii func-
tianale de multe ori mullt mai severe dcx :it cele motorii sau lc pot agrava
pc acestca din Ut'rna.
F'oarte putini kinetoterapeuti se preocupa, :in programul de rcC'du-
carc Junctionala a unor bolnavi neurologki, de rc:>educarea sindromului
<;C'nzitiv.
Trcbui(' pn cizat, o cbta pPntru totdcauna, di recuperurea clejici-
tului senzitiv este iStrins qegata de 1ecuperarca nwtoric, face jparte inte-
grantcl din aceasta l$i deci !cwle n wrdna kinetoterapeutului, care va
orguniza, efectua .i rurrnari t]Jrogrmnul reeducarii deficitului scnzitiv.
Evaluarca funct]onal[t a oridirui pacient neurologic con ine, obli-
gatoriu, i evaluan'a sindr-omului scnzitiv. PrindpalPlc secven\e ale'
acestei ev.aluari s1nt unrnatoare<le :i
- Atingc!'ea u oara a pielii, in diverse pun0tc, cu putina vata sau
chiar cu pulpa degctu1ui : bolnavul, cu o0hii inchi i, <>stc chestionat daca
simte, da('a sirnte obi nuit, unde simtc.

318
-- Presiunea, prin pre sarea })(' piele cu un obit> ct bont (dcget. :._: ('-
ion e .), p niru receptorii profunzi : pacientul raspunde la acel ai in-
tnt>ari ca rnai sus - unii prefera testarea cu diapazonul (perceperPa
unci vibratii de 256 Hz).
- T<"mperatura, testind senzatia de c-ald i r-ecE'.
- DurC'r a. 'Prin nteparPB cu un o'biect ascutit : boln:1Vt1l t>stc
1ntrebat dadi imt<', undP simtP, cum sitmtc.
Duren':l. nu mai este pr ferata ca test, fiind ln1o'cuita prin ("si:tl'\';t
cu diapazonul - pt>l'('( pt'I'Ca de catre pad<'nt a unci 'Vibr:ltii dt' :m Hz.
- Sinltu1 pozitiei (proprioceptia), prin modificari succesiv< ale
pozitiPi segmente1or diverselor articulGtii, cau.tintl 'Sa sc> afh ch l:t p.t-
ci< nt dadi 1<' sl'sizPaza.
- Simtul mi carii (kinestczia) : se mi ca un S<'gnwnt 1ntr-uJl "('ns
i in cl'lc'Ua1t )i subiedul este lntrebat care estc directia mi cari'lor.
- Stercognozia (identificarca prin palpare a unui obiect.), ('arf'
carnporta o s0rie de aprecieri in legatura cu : fot'ma tridimensionala a
obiedului (cubic, sferic, dlindric etc.), dimensiunile {mic, ma.re L'tc.),
greutatoo (u or, greu), consistenta (dur, moale), textura (neted, rugos etc.),
materia1ul (,ca de lemn", ,ca de fier'', ,0c'1 de plastic" etc.).
-- Discrimin;1r0a ta:rrt.ila a doua punctC' : c u un ca1ipar sau un in-
strument similar se ating, se preseaza sau se inteapa doua puncte simul-
tan. Trcp'tat, distanta rlintre ele este redusa, pina dnd padentul simtc
doar un punct. Se compara cu zona sifmetridi sanatoasa. Dis':'riminarca
tadila tste foarte variarla In fun< tie de regiune (2-: mm la pulpa deg<'-
tu1ui ; 6B man pe coapsa).
ln general eva1uar<'a scnsibilitatii este relativ difidla, caci com-
porta o totala participarc din partea bolnavului, un inalt grad de subie.c-
tivism, dar i un cfort de concentr are care-1 obose te repede. E'st:e de prc-
fC'rat sa tPSta,m sensibilitatoo n 2-3 edinte de scurta durat:a. Trebuie
create condi ii ambientale favorabile, care sa nu pertu!'1beze examinarea.
Se <'Onsidera di padentul nu poate incepe rectlucar-ea senzoriala
tkdt 1n ,momn tul n care va simti vilbratia de 30 Hz sau de 266 Hz a
diapazoanP1or, fara sa pri veasca (J. Maynard).
Exista eH<'Va reguli in reeducan>a sensibilitatii :
1. Indifer0nt de stianultarea executata pcntru reeducare, ea \'il fi
fa cuta intii sub privirea .pacientului, pentru ca a-poi, la stimulari simi-
Jan>, acestuia sa i se acopere ochii
2. $Pdinta de reedu03re nu dureaza mai mult de 5-l 0 n1inute, dar
sc repdii in timpul zilei. Un obi0ct tnbuic n f unoscut: in maximum 60 clc
sccund{', apoi obicctu1 <'str sC'himbat
3. Progr<'sia in ceca <'C prive te stianu1u1 apliGlt consta in acPt'll ,
ca se plPaca de la un stimul intens, gr'Osolan, greu, aspru etc. spre unul
fin, mic, u or, moalc etc. De asnmenNt, pentru reeducarea proprioccpO<>i
i kin<..>stcziei se porne!7te de la arUcu1atiile m>ari S'pre cele mici
4. In cazul unui deficit scnzitiv unilateral, stimularea -simultana
(ac('lai tip de sti1mul, in a<'eea'!?i zona), sianetri<. a, asigura o mai rapida
rcPducarl senzitiva - mai ales in exercitiilc p<>ntru r faiCerea stert"'-
gnozit>i, stimularea bilakrala simetrka (cu O{'hii acoperiti) este deosebi t
de u tila

319
:1. fn Ol'dinc, rcrxlucarl'a s<'nsibiliUitii S<' inn'jW cu antrC'narca .scn-
ibilitati la prC'Siune-dut-erC' a proprioceptiC'i i kin("Steziei ; se continua
cu sen ibilitatea tet mica (in ii la re-ce, a poi l Cl cald)
Ond rxi'Sta scmnc ale unui ]nceput de refaccre pentru t'ec'C'p\ia
PlPnwnt:1ra, sP introciu-c !n paral0l eXPJ C'itiilf' stPrP-Ognozkf'. Vor fi off'rih'
JWn t ru n cu noat<rc o'b iN't< uzu alf' bin ccu nosc11 t e. ;t,poi, t rPpt:lt. obi cct <'
n :1i ciC'osC'bitf' s;111 cnnf<'f'\ionatP spc.;dol pC'ntru nPdtw;ln'a <'n.sibilit;) ii.
CC'a 'mai mare p;1rte <1 programului elf' rc'l'dll(';IJ"(' <,(nziti\ ;1 <'si<' o< u-
p lt;) {"II <'XC'rciOile t<'r<'ognozic<'; obiin<'n':t unui progn s In ;lf'<'asta di-
r<'qi<' \<l dl'if'rmina tn c<'rt'<l Ia un sist0m d<' rn clU<';ll"f' m;1j compkx. si
:1nunw incorpo1 an'a func iC'i 1notorii in conkxtul ;llltnn;mwntului s<n-
ziti\ (V. H. 1\1mmtc;tstl< ). i\C<'SL w n ck PX<'J"<'i\ii sint copi;!t(' duptl ;wti, i-
tatc;l zilni6t obi nuiUt (apucan'a unui obif'ct de JH' mas;\ sco;!t<'r<';t obi<'c-
tC'ln clintr-n cutic s;1u dintr-un sertar, inviirtin';t unor robi1wt<', bu-
to;nw C'ic., rasfoirca Unoi
1
Carti 0i'C.).
Hc'incr varca senzitiva - ca f-?i cca motoriC' de altf<"'l - so poat<'
f< cc' aberant, astfel indt padentul va simti stimulul s<nziHv intr-o alta
zona dccit cea f'Xcitata. Arccasta defidcnta dC' ,.<'in('rvarc poatP fi
r<'cducat[l cu rabdare atit din partea kinetotcrapeutului, dt i a pacicntu1ui.
Se procPd{'aza <tstfcl : asist0ntul exdta un punct pf' pilk. iar p;lci(n1ul.
cu ochii inchif-?i, precizeaza unde a simtit exdtatia !)i natura a:cc tPia
(atingcre sau intejpare). Deschide apoi o.chii i prive tc locul undc asistcn-
tul excit[t .din nou. Dup<1 aceea inchidc din nou ochii, iar asistC'ntul
cxcit[t accla)i loc - se rcpeta de 3-4 ori excita\ia pc acelai loc ; cu
accca)i tchnica s'lnt cxdtate apoi i altc puncte. Trcptat, pa;cipntul 1 :;i
\'a rdac<:> ,harta scnsibilitati" tcri'toriului afectat, realiz"ind un nou co-
respondent intrc locul cxdtatici i rcceptia cortica1a.,
Hccducarca scnsibilitatii trebuic sa-i gaseasca acela1i loc i;mpor-
Lmt in recuperarca funcU<mala, ca i rceducarea mobilitatii.





Bibliografic selcctiva


B.\f:lOGA L. - Culturism, Edit. Cultura Fizica i Sport. Duc.un ti. ElG0.
BRATU I. - Gimnastidi pentru PI'!eVcnirC'a i con'Marca d<'ficien\Plor fizicP, Edit.
Educatic Fizidi i Sport, Bucurc ti, 19G7.
COLSON J., COLLISON F - Progressive -Exercise Therapy, John Wright & Sons
Ltd .. The Stonchridge PrPss, Bristol. HlR:l.
('OTT.\ II., FTIHENBEHC B.. HOJ\1PE C. - Gnmdl.ic n d(; E":.,nk<'!ll;\mn.t"tic.
Yol. I-ll, G<'org Thi<'mc, Stuttg; rt. 1!W4.
D:\:-\lEL.<;; L., WORTHINGHAM C. - Therapeutic Exercis(' for Body .\Jignnl< nt
and Function, W. B. Saundcns Comp., Philaddpllia, 1!177.
DE L:\TEUH B. - Exercise for Strength and Enduranc<', in .,Tiwr:qwutic Ex<'rci'-<''"
(sub red. Basmajian J.), The Williams and \Vilkins Comp., Baltimorc, JClB4.
DEl\1ETEH A. - Bazele fiziologice si biochirmice all' calitf't\ilor fizicc>, Edit. Sport-
Turism, Bucurc ti, 1981. .
DUI\fiTHU D. - Ghid de reeducare functionala, Edit. Sport-Turism, Bucurc ti, 10BI.
FLASH M. - Le Yoga, Gerard et Cic, Paris, 19(i2.
GENOT C., NEIGER H. i colab. - Kinesithcrapie - Principes, Flammarion <'t Ci('
(l'vh'd<cin<' Sci('nccs). Paris, HJB:l.
GOLDBEHG A., GOLDSINK D., ETLIJ\'"GJ::R .J. - Mch:mism of Work-inchtced
Hypertrophy of Skf'ktal Mus{'!<', 1\fC'rl. Sr'i ..';purls, 1!1/:i, 7, 1

.

20
;(l.'--.l,J H.. ('11.\HTEIU.'--. .J.- hok11lt'tll' D.'!LIIllcll1ldr' . \c un .' . .T. Uc ltul'. 1\li'cl.,
197!J, 11, 105-10 .
GUTIN B. - Ex(rcise - Induced Activation and Human P('l"fotm;mc', Ues. Quart.,
197 i. 4-t, :<.
KI O M., LANCE V., SHAHAMATPOUH A. - Effects. of Age on Hsponsps to
Isonwtric Exercise, Amer. Heart J., 1975, 90, 5.
KHPSEJ\" F., KOTTKF. F., ELWOOD P. - IIandhook uf P!JYsic;d 1\1dicinP ;md
Hchah1hLtion, \\'.B. Saundrs Com.p., Philac!I-Jphi;t, 1<171.
LIBJ.:I{SO:'\ \\. T. - Brid Isonwtric f>.:nises, in .,Tlwraputi<' EXPITis" (snh rt>d.
liwmwjimt J.), Ttw Williams and \\'ilkins Con1p., lttltimon . I'IH-4.
1\1EIXIN .1.- Hlwumatic Dis<'asc- Occupational Therapy and 1V habilitation,
F. /\. D:1\ is Comp., Philadelphia, 1!177.
'\lCLLEI{ 1 -:. A. - Influence of Training and of 1nadivity on Musclt Stnn}!th,
Arch. Pin;.'. Afed. Uchabtl., 1970, 51, 44!1.
< lBI{A CU C. - HecuperarPa bolna\ ilor c;l! diov:tscul:tri prin cxrTci\ii fizic'l', Fdit.
Md i ca !;"1, Bucurl' ti, l J8G.
HOCI-H::J{ CH. - L:t fonction et bibn ;u:ticubil'l'. Masson et Ci1., P;l! is, 1!1;i(i.
SBF:NGHE T. - H'<'Upcrarea medical:! a seclwhlor posttt aumaicP all' nwmhrelor,
Edit. Medi<'al:t, Bucurc ti, 1981.
SBE GHE T. - HLcupcrarea medicalii a bolnavilor I'l'spiratori, Edit. Mcdicala,
RUCUl"P)ti, 1!lB:l.
TROMHLY C. A., SCOTT A. - Occupational Therapy for Physical Dysfunction,
Th\\'illiams and Wilkins Comp., Baltimon', 1!'177.
VIA:'\U I. - Introducere in psihiatr:ie, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1 g75.
VLAICO R, OLINIC N. - Reabilitarea prccocc a bolnavilor d inL1rct miocardic,
Edit. D:1cia. Cluj- apoca, 19ll:l.
\V:\GHJ<:HNACKEH R - Les gymnastiques culturistes, Encydopc'C.iic Medi-co-Chi-
run!icalc, fasc. 26 055 A
10
, Paris.
"' * Crilcrii n1<. icale de diagnostic clinic, func ional i de cvaluare a capaci-
tatE de mundi, lucrare editat{t de Ministerul s:m;H;t\ii i Ministerul MunciL
"' Ul'fidtul postural, Folia rheumatologica, Documcnta Geigy, 1982.




































:n - :<:inctologie profUaclica, terapeut!d I de recupceare - cd. 239






















Partea a treia









Exercitii kineticc. Capitolele expusc pln;I acum ttl urm;-trit <..a
ofere cit mai multe notiuni t('orl'tin dl' baza, care sa npnzini<' <'l('nwn-
telc i principiile Pt' care sa S(' sprijitw ginclir('a kitwiokrapcutului ;tt\111< i
cind aldituil !-;'te un program c!e }ucru ]Wntru un pacient.
In e<tpitoklC' ('(' urnwaza \'Or fi <'Xj)US<' () S('rie cl<' ilS]Wd<' d<' pr;w-
tidi kindologidi topografica, JW s<'gnwntP. D<'sigur 61 pr<'Z<'nLt lucr:tr<'
nu poatP fi un vademccwn al cx<'J'ciOilor clC' kinPlotcrapit>. DC' altf<l,
consideram ca nici nu ar fi necl'sadi o <1stf<'l d< carte. Sprijinindu-sc JW
principiilC' i tc>hnicile de baza, programul dC' PXPrci\ii va av('a intotucaun:t o
individualit.ate, fiind aplicabil unui anumit bolnav, i nu unci anumik
boli. ln accasta va consta crcativitatca kinetotC'r<qwutului, ca i a mcdi-
cului recup<'rationist de altfcl.
lndifercnt de variati:a patologiei g< ncratoctr(de deficit func\ion;d
local, din punctul de vedere al kineticii segnwntului se punc menu una
i aceca i problema : rcfacerea controlului motor al zonPi afoctatc -
scopul insu i al kinctologiei.
Dupa cum s-a mai discutat, controlul motor implica nfacerca mn-
biliUitii, a stahilitatii, a mobilitatii controlatc i abi1itMii. Starca clinica
a scgmentului afectat cstc foarte variata sub raportul aces-tor patru
comp01wntc ale controlului motor. Desigur ca tPhnicilc ('(' vor fi alose
pentru corcctarca dcficitului ac-estor componente vor trcbui sa corc -
punda restantului functional. ln general, evaluam star('a functionala a
accstui rcstant, 1n raport cu progra'mul kinctologic, in trei st.adii :
- stadiul I (initial, prccace), 'in care sc inregistrcaza maximul clP-
ficit functional clctcrminat de boala (mobilitate mult sub unghiul util,
forta musculara sub 3 etc.), ncccsit!nd te-hnici indiYiduall' ck kinctologil'
i, desigur, obiec'tive de rccuperarc proprii :
- stadiul II (mediu), cu un grad mai bun de restant funcOonal ;tl
mobili tat ii, fortei, ambulatiei etc. :
- stadiul III (avansat), in care sc pun prohlcnw mai :tl<'s clc <thili-
tate i control al mobilitatii.
Fiecarui se:gment afcctat de boa]{t i sc po;tk aDrocia ck la boln<tv
la holn:t\' sLtdiul func1innal, criteriile de ;lprcci<'r<' ndiincl C'<>clifi<'aic iill'<-t
La fil'C;tn' segnwnt :in pari(' sl' \"()J' cia llricnt:trilt 11t'<'<'S<tn' pentru dj)!"t'-
cierea siacliului i a obitdivllor dl' ncup<r tn' a anstui:1.
PrezC'niind in cek cc urmeaze:-1 o suit{t d<' l'Xcrci\ii jWniru fi<'C\tn'
nivel al controlului motor, nu <t\'<'m pr<'il'n i<t ctt vom epuiza gama \ ;l-
riata a acPstora, dar <'l'll' nwn ion<til' sint sufil'ilnie p< ntru a putea st'-
lecta un program clt' kinl'tot(rapie p<'niru orice bolnav. :\c(ste C'X<'rci ii
au fost ales(.dintre celc rccomandate dP coala franl'eza ck kitwzii('r;tpil'
(A. Leroy, l\1. Dufour, G. Pierron, C. Gcnot etc.), de coala din l\lbmi
(Florida) (Sidn<'y Licht), oala engkza (.J. Clllson ';il F. Col!!.'-',<>n), <';I si
din propria practica cl< nwclir n'CUJWr;t ionist.
J)(c,igur c{t in ;u(;t--.t;'t implll'Ltllt:l p;trtl' :1 lun{trii rt'l.l'r\:tt<-t t'X<Tci-
\iilor nu mai pot fi n: ga-.;ih' multc din notiunilc> t<orpticc i practi('(' ("X-
pus< in capitohl< JW<'<.'l'd< nte. Dt (\{'('("a, rpcomanda m cititorului sa f{'-
vada <'<tpitokl< nff'ritoar<' la tehnici i nwtod<', ca i JX' cth nvferitoare
la bila:l\llril< arti<'ttbr -:;i muscular p<'ntru ficcare s<"'gnwnt in p:1rtC'. Este
tll'l't" .;:tr c.rt c.t in < k:tg<-t <.,-. to:ttt ideil<' i prin<'ipiill' <'IHln\at< in partPa
.: ,\ll\1;1 .! ,ll'l''-.ll'i 611'\i tnbuit sa-0i gasl'<ISCa aplil':lrt'a in <H'<'asta ;1 tnia
Dartt ---- pr:wti< a --- :1 ci, dtstinata C'X<'t ci iilor . Sprc <'X<:'n1plu, vorhind
dt pr ('\.'ITi\ii d( \<lnifit'rt' mus< ulara la niYl'lul unui sPgnwnt, nu vom
n1; i < minti klmologi;t iztlflll'tri<'i sau a <'X<'rC'i\iilor rczistiv<' prognsivc,
lii11d dl' l:t sin<' in\<'lts ('{t a<'<'asta tt>hnologil' l'l'prezinta fundalul pe care
c-l dt--.f{t0<l:tr<-t <'Xt'l'<'i\iik j)l' l'<ll'<' ll' vom clescril'.
Pt cit ptlSibil St' va l11l'< rca, pentl"U toatl' Sl'gnwni<'l<', sa S(' pas-
tl'l'Zl' in cxpurwn o anumit{l sdwma bazaU1 pe el< nenkh controlului
motor, astfd incit :
- se yor discuta cxcrcitiile pcntru rcfacpna mobilita\ii fiedirei
dirPctii ell mi)care a articulatiei respective ; acesh' exercitii se vor referi
la principall'lc t<'hnici de mobilizare cunoscute (posturi, mi cari pasive,
autopasive, actiVl');
- S<' va tr<'C'(' apoi la pm biPma refaccrii fortei muscular<'. J)(' gru-
pdc ell' mu)chi care de dU<'aza o anumita mi care d<' haza, nwntionin-
du-sc totoclata i moclalitatile de antn'nare a unui mu chi izolat din ca-
drul unui anumit grup; se vor face' de .as.emenea o scric de rcfPriri Ia
functia musculara a segmentului respectiv, uncle dintrc ele adoplin'd
un punct dl v< den' 'CU totul nou ;
- intr-un singur suhcapilol va fi prezentata atit refaccrC'a stabi-
lita\ii. cit 1i a controlului motor '?i abilitatii mi rii - asocicre dictata
de tipul cxercitiilor. An tea sint excrcitii de inducerc contralaterala a
contraqic'i musculare, excrcitii care trebuic retinute i .pentru prima etapa a
crP tcrii fortei muscula1 e ; este expus totodata i un set de exercitii in
lant kinetic inchis, ca i unul de cxcrcitii de intcgrare a trunchiului in
controlul motor al nwmbn lor i invcrs (lanturi kinctice axio- pE"riferice
*i periferice-axio-periferice). A.ceste exercitii actioneaza in mod deo-
S<'bit asupra slabilita\i'l, controlului i abilitatii miscarilor.
61 Membrul inferior






6.1. oldul



nlclul (articuLqia coxoft'murala - CF) - a cloua m;tn' :1
culatic a corpului (16 em:!) - este structurat pcntru sprijin in ort()St<l-
tism i mers (faza de propulsie) i pentru oscil.aiil' (faza de pcndularc). In
anumitc situatii sc poate sacrifica mobilitatc>a oldului, dar niciodaU1
stabiUtatca lui. Accasta stabili tate C'stc asigurata de :
- factori oso i, care asigur[t stabilitatea vcrticala : coaptarca aproape
perfecUi a suprafctclor articular<. i. de ascnwnca, oblicitatea axulu i
colului femural, care arc rol de p1rghic ;
- fartori liganwntari, carC' asigura st;tbilitatC';ant0rionra prin li-
gamentul iliofcmural (Dcrtin-Bigclow), ncpcrmit'ind dider('a posterioar{t
a trunchiului ;
- factori musculari, in special p('ntru stabilitat0a posterioara (ca-
derea in fata) i cea latcrala. Pelvitrohanterienii, cu dirccOc orizontala,
fixcaza capul femural in cotil, in timp ce musculatura longitudinala (clt'
exemplu adductorii) arc t<>ndinta de a luxa capul femural.
ln statiunca unipodala cchilibrul bazinului cste mcniinut de abduc-
tori (fcsierul mijlociu) in cadrul balantci Pauwels (fig. 6-1), iar in bipC'-
dism, de activitatca antagonista .a abductorilor i adductorilor ;;oldului
(fig. 6-2). Modificarca raportului dintrc bratul fortci i bratul rczistc'n-
tei (normal 1/3), prin sca'clcrca primului (ca in coxa valga), va ncccsitn





Fig. 6-1 - Balan\a Pau-
wels.
X - linla de gravltatlc a
corpului ; FM - fef;icrul mij-
loclu ; B - punctul de apli-
cnrc n forte! ; C - punctul
tk lplic.arc a !'t'Zist<'ll\<"i ;
AB - iJratul for\d ( c 1/4 JJC) ;
AC IJnt\ul rczistt'n\ci
(3/4 BC).





cre teri importantc alt' fortei ahcluctorilor pentru a mc'ntine cchilihrul
bazinului (in cardrul balan Pi Pauwl'ls) in noilP conditi i. In acclai tim p
va cn" tc i pr<"'siunc>a pe capul fcmural (pc punctul A de sprijin) : in
mod normal ca repr!'zinta de 4 ori grPu'tatc>a corpului, iar oclata cu c;\--
dtfta hratului AB, al fortl'i, poate ajungL sa repre:r.irltt' dt' 5-7 ori
gnutaha rorpului, cind balun\a Pauwds arc brat ele intr-un raport de
114 sau I/fi.
La <1ceasta pnsiune intcrmit('nia arUculara se mai adauga prcsiu-
l)i.'rm;uwnta a ltmusului muscular })('riarlkular. mai a'1Ps dt"'lPrmi-
nata de addudori, abductori i
06/ur; 'fl;
I



Fif}. 6-2
fl<'x:ori. Contradura unor:1 dintrc
ar( tia V;t mari deci prcsiUnL'a ar-
ticnJadi, putlnd fa\'oriza i ati'tu-
dini vicioasP.
CPa mai fiz:iologid'i pm:i\ie a
oldului, in care presiunile intra-
articuhln vor fi C<'k mai mki,
estc> pozi\b d<' cxt<nsic u oarA,
abductic i t'otatic intcrna - po-
zitia 1n care <'Oaptar<'a suprafete-
lor articularc estc cca mai per-
fecta i deci presiunca pc om2 cea
mai mica. Pozi1ia vidoasa cca
mai frecventa in care sc fixeaza
oldul este toomai cca inversa -
de flexie, adductie 9i rotatie ex-
tcrna -, de unde se deduce cu
u urinta di accentul la poshuare
i ffif)bilizare sc va pune pe ex-
tensic - abductie - rotatie in-
terna.
l\Iobilitatea oldului este nalizata, ca i in c.azul scapulohumeralei,
in toate directiile, dar de.sigur va fi de amplitudinc mai midi ; aceasta
amplitudinc, insa, esh. mnrita de mi carca coloanei lomban. $oldul este
adiculatia cu mas('le musculare cele mai mari, capahile sa asigurc stabi-
litatea i deplasarea in mers, chiar pc tC'ren accidentat i in panUi, conco-
mitcnt cu o 1ncarcatura suplimentara. Exista in prez:cnt numeroase studii
asupra modului exact de funcUonarc a musculaturii oldului.
Psousiliacul estc flexor al coapsei, dar i un ,.lordozant" al coloanei
lomhare, c.a !)i un slab par.ticipant - indif0rent de pozitia coapsei - la
rot:q ia inkrna, dar ma i ale-s 1a <'t a ex hrna.
- Jliacul p;wtil'ipa foart{' putin (sau dcloc) la fkxi< oldului intre
() aor::, dadi fl('Xia S(' (':\('CUta lil>C'r, fara incar<"are. Daca 1'kxia trunchiu-
lui s0 PX(cut[t din dccuhil dorsal (In fond ustt flexia CF), iliacul intra in-
tl'ns in activitate pc toata amplituclilwa mi carii datoriUi rezistentei date
de trunchi.
- Psoas.ul aJ"<' un rol important in mcntinPrea posturii ortostartice
(Nachemson), fiind desigur, in primul r1nd, flexor nl coapsei, indiferent
In ce circumstank sc' c-xecuta acpasHi flexi0. Se inrogistreaza in mu 'Chi
tl slaba activit ttL i in timptll abdue\ic,i, ca !;>i in rotatia ext( rna.

328
Fesicrul ntare eSitc extensor i rotator ex tern al eo psci, Jar i ab-
ductor dntl coapsa este flectata la l0 i sc opune o contrarezisttnta, pre-
<:um i adductor dnd coapsa C6t0 in abductic i sc executa o contJ'<Wt'zis-
ten\a la mif?Care. Oa abductor, dc).ar fibrclc supcrioarc ale lui au acPst
rol, fesicrul marc fiind consid('rat ca ,,o rezcrva" pcntru ahduc\i:l ck
forta, dar nu i pcntru postura unipodala.
Fesierul m<lre nu cstP un mu chi important pentni postur{l, rl J11()-
derata acti\ itate a lui aparind do:1r atunci cind trunchiu1 s<' < pl('Clcc'l in
fatA din ortostatism. ln nwrs t'1 f'st<' cxciL1t in m<li multc r<'!Wizc', cl!' i.
aa cum olx.;l'rvasl' Duclwntw, ]J<Iralizia totala n fC'si<'rului nmre nu im-
plcdid'i mersul re laxat. Nu t'stc activat in peckdajul pc biciclcta.
Fesierul 1nijlociu \-;i eel mic sint ahductori, prcvonind ap:1ri\i:1 sem-
nului Trcndel(nbur.g, i rotatori intcrni. Sint activati in nwrs, dar au
o contributic minima la pcdalajul pc bicicll ta. F<'siC'rul mijlociu (fasci-
culul anterior) participa i ca flexor al coapsci din pozitie ortostatica in
primclc grade de flcxic. Dadi sc opune o rcziskn\a, activitatca lui crl' k.
Tensorul fasciei lata es.tc activ in ro1atia interna, abductia i flexio
coapsei. Holul de rotator cste slab, dO.';;i estc implicat 1n cxecutarea rota-
tiei, indif'f'r0nt de poziOa mcmbrului infl'rior. Spn clc'osPbin d(' fPsieri.
tensorul fasciei lata are un important rol in JX'dalajul pc bicideta, clo-
vcdind ca devine mai ac.tiv dnd oldul esrtc flpctat.
Adducto1ii au reprezentat un grup de mu C'hi putin st.m:l iaO ca
activitatc, mativ pcntru care parerilc erau contradictorii. ln adducti11
libera a coc.1psei - teor0tic, mi <'arC'a principala a lor -. cl(' fapt clnar
adrluctorul lung este activ, arldudorul marc estc mut, activindu-se cloar
daca mi carea este cu rczistenta. in schimlb, rota1ia intl'rna sol icita con-
tractia tuturor adductorilor. ln acclai timp, sint flcxori put('rnici ai
coopsei, cind accasta este in extensie.
In pos1ura unipodala nu intra in joe, dar in mcrs sint adiva\i d<'
mai multc ori in diverse faze. De aceea, unii au tori (Janda, Star t) cred
ca activitJatea acestor mu!?Chi este facili.t:ata de Pn:grama de mc'rs i mai
putin de o mi care sim:pla, primara.
Exista un grup de mu chi care ,.sar" articulatiilc oldului '?i ( nun-
ch.iului, cum sint : roitorul, dreptul intern, ischiogambicrii, dreptul an-
terior. Pe unii ii vom discuta aici, iar pe ceilalti, o1nd vom dt'scrie ki tw.to-
terapia genunchiului.
Dreptul intern (gracilis) actionoaza ru flexor al oldului doar cind
genunchiul <'stc cxtins. Fl{'darea olclului cu genunchiul fkct<.lt nu clez-
volta activitate l'lectrica in m. grucilis. Ca flexor al oldului, <Ire <IC'\iUJw
mai ales in prima parte a mi carii ; estc i un addu0tor, i un rotator in-
tern. In mers este adiv, dar la p(xlalaj contribuic foarte pu\in. Pcntru
gcnunchi oste flexor i rotator intern.
Croitorul, datorHa variatiilor individuale de inoc;0rtie, poate inr('-
gistra o activita.te contradila in diverse situatii. Este un flexor al <;;ol--
dului i al gcnunchiului. Contrac\ia cea mai inten-sa o dezvolta cloar c nd
una dintre accstc articulatii l'X('cuta mi carca. Dar[! fkx:ia c tt cun-
comitcnta 1a ambelc articuLatii, activitatca est(' mai redus{t, cl:1r ('!'<' 11'

329
mul t cind flexia oldului sc fac<.' ou flcxie maxima m genunchi, dar i
eind se extinde gt'nunchiul dupa cc oldul a fost fl<.'Ctat. Din ezind,
f!Pxia genunchiului (cu n zistcnta) activeaza maxim mu chiul In mers,
urcat i coborH, ca i in pc-dalaj m. sartorius cste jntotileauna activat.
I >reptul anterior (rectus fenwris) cstc mu'fjchiul n d\rui actiune cstc
i:n pi ic;lt[l in con<om i 1<-nia fkx iri oldului cu extcnsia gcnunchiului,
d;1: ('<tl'\' (':-,L <wti\' in mi!;carih> respective izol;1tc (Basmajian). Exista
insa i alk pt1rcri : ar :tc\ion;l <'a Pxtt nsor al genunchiului numai dad!
oldul (':-,1( :-,Ltbilizat (Ok tmotn); mi can:a libC'ra cl(' cxtensi(' a g<nun
chiului 1H1 ar acti\'a dnvtul allt<>rior (Fohlin ;;i Carls()o).
. \('ti\ibtl'a iscl1io.:;um1Jierilor (hmnstrinrr') Ya fi discutata dnd ne
\.):ll rdl'ri la un alt S( gnwnt- :genunchiul.
Patnlogia nldului <'ste .alcatuita din leziuni osoase, articulare i
ptri<lrticularc, Ce<'a ce a dus la clasificarea sufcrin\elor accstei larticulatii
pe haza structurii sale :
u) $oldul osos : disp'lazii congenital<', tumori, fracturi, tulbudiri
ml't:abolicP, tulburari ischemice, sUiri postoperatorii etc.
lJ) f?oldul articular : procese inflamatorii spedficc sau nespeC"ifice,
;rutt sau cronicc, lcziuni degC'nC'rative, luxa1ii C'tc.
c) $oldul periarticular : bursitc, tcndomiozite, hematoamc museu-
Ian-, par.alizii ncuromuscularc etc.
Toate accstc afcctiuni pot dctcrmina pierderi de difC'ritc grade ale
conirolului motor al !joldului, pc unul sau pe toate cele patru as te ale
acestui control.


6.1.1. Refacerea mobilitatii

Se vor aborda in .acest context doar aspectele legate de recuperarea
am r::li tudinii .mi dirilor, cl i. aa cum s-a discutat in alt0 capirtole, in ca-
drul ,.controlului motor" refacerca mobilitatii inseamna f?i reci tigarea de
for\1 musculara nccesara m i, dirilor fiziologice. Fori muscularc ii vom
<.Worda un subcapitol separat.
Principalii coefidcnti functionali de m care a oldului apar in
fll'XiP, abductie r;;i rotatie.
Tt.hnk:ile !';'i meioddc uiilizat.e pen'tru crc tcr<'.a amp1itu'dinii articu-
hn n au fost dc>scrise in ca'}Jitolul 4. Selectiona m, in continuarc, o suita de
( x- -r: itii mai n'pnzentative.


G.l.l.l. Rceducarca flcxici

HeC"ducar<'a flcxici se poatc face :

A. Prin adoJ>tarca anumitor J>osturi:
/:,'.l'ercitiul 1 - Corpul, pe o p1;:m eUi inclinata : piciorul homolat<'ral se
.;prijina pe un scaunel (sau am'indnua picioarC'le, dadi cste cnzul) : !nal-
\inwa scaunelului C'ste in functi0 de <"'a!Jncitat<'a de flexie a articulatiei CF.
inclinm ea plan C'td {pe carecorrul <lhtneca) fiind un mijloc de [-!radare
(i'i(;. G-:3).


:130
E.rercitiul:.! -- Sprijin pc nwmbrul inferior (1\ll) -,, ltdlto-;, c11 picinntl
homolateral ridicat pc un scuun : inaltim<"a scaunulu i i aplec.1rca tru n-
chiului in fata maresc gradul de flcxi(' a ar.ticulatiei (fig. 6-4).
t:.re1-citiul 3 - Di ntrc posturiltinstrumentate realizatc prin suspcn(bn
i montaje de scripeti, pn zenU\m pc Ct'a din fig. 6-5.




Fi(J. 6-3 Fiu. 6-4 Fio. 6-5

Pot fi imaginate inca multc altc Yariante postura1c' prin carP se poate
promova flcxia CF. Pos.turile se mcntin de la 10 minu1c la 1 ora, paciPntu}
tre:buind sa fie cit mai relaxat.
B. Prin mobilizari pasivc. Aceste mobilizari se realizcaza prin flexb
femurului pe bazin sau a bazinului pe femur. lntotdeauna genunchiul
trcbuie sa fie flcctat pentru a de5tinde ischiogam'bicrii.
Exercitiul 4 - Pacientul in decubit dorsal, cu
MI sanatos extins : asistentul aplica priza pe
treimea inf<'rioara a coapsei, execut1nd flexia
CF (genunchiul este flectat).
Variantd : priza pe gatmba cu o rn1na, dar
cu ajutorul antcbratului, care apasa pc gcnun-
chi, se acccntueaza flcxia ; cealalta m-ina fi-
xcaza MI contralateral (fig. 6-6).
Exercitiul 5 - Pacicntul 1n de-cubit contrala-
teral : asistcntul, mobilizind coapsa spre flcxic,
are grija sa mcntina coloana lombara drC'apUi
(in fig. 6-7 prczcnHim doua variante - a i b
- ale acestei tehnici).
Exercitiul 6 - Padentul in czlnd la marginca
mL'SL'i : asistentul, cu corpul sau, fixeaza coapsa
'












Fio. 6-6
suferinda 'Printr-o prcsiune asupra genunchiului in axul coapsci ; pacien-
tul aplc'aca trunchiul inainte ; asistl'ntul prinde c u ambek mii,ni regiu1wa
lombara, marind bascu]arca antcrioara a bazinului.

C. Prin mobilizari autopasivc :
Exercitiul 7 - Paci<'ntul in clccubit dorsal (cvc'ntual cu trun{'hiul spri.ii-
nit pe un suport sau JW nisi< perTil' ,,'in scara") : se prinde cu miinill'

331
\
l'<idp:-.a se Lraqiolll'<lza; dadi unghiul de flexie c pr('a mic pL'nlru a
putc-a ajunge la coapsa, se poate tractiona prin intci mediul unci chingi t
n cute JX'ste picior sau peste gcnunchiul flectat etc. (fig. 6-8).
J:.n!rcitiul 8 - Automobilizarea Sn flexie din dccubit laleral :(homola-
t r.ll), cu 1\11 contralal<ral In n'Ctitudine - se ulilizcaza priza manllalA
'.,Ill 11 ("hingtt trccuta j)l' sub gl'nunchi.










r-----..
I




-- ----- -----


b
Fig. 6-7





Fig. 6-8







\

!

Fio. 6-9 Fig. 6-10


f .tcrcitiul 9 - l)in rostura ,,patruncda' SC' fortpaza fl( xia CF' prin greu-
Lttea trunchiului - ohlicitatca MapsPi dctPrmina variatiilC' unghiului de
Jlexie .(fig. 6-9).
} .rercitiul 10 - Pozitia c"tP <.lCPca i ca la excrci\iul 2, dar trunchiul se
l'l. ctcaza i ddkcl<'aza peste coar)<)8
l 'l"rcitiul 11 -- /\utomohilizarea Sf' Dll<H0 rc<lliza pl'in scripC'ti
dar( in diVl'rse monta ip (fig. IJ--1n
su<.;pcn- i
D. Prin mi diri actin :
l:rcrcifiul 12 - PaciL'ntul in dccubit lalcral pe o placa lucioasa .(pcntru
':' ddul homok1tcral) sau cu placa 1ntrc n1embrcle inferioare (pentru ol-
,lul contralateral) : sc L'xccuU'\ flcxia CF cu gcnunchiul flcctat sau ( i) cu
:_:l'll1111!'hi;t] <'Xtinc; --- htzinul fixat c11 <) chinga.
i'llrcitinl 1.') - P;t('i< ntul in cl< < ulJit d<n ;ll: flcdcazc"1 <'<J:tp ;l <'U g<'nlln-
: hiul ikd:tt :-.:n1 hi) < xtins; <'\'cnt11:d pi('iorul alunC'crt pc o .pb6t lu-
'1 >:t'-'<'t (ctl .;111 [; tr;'t p:ttin;'t <'11 r<llik)- b:tzinul fixat cu ('hingrt Ja planul
Jl.lttlllli.
r."nrcifiul H -- Din <Jrt()c;Ldic;m, < u p:tkl< la })L'rl'i<', paci<ntul flcc-
!,.tz:'t CF ('ll gt'Jllllll'hiul ll<'<'Llt, tr<'lgiiid <'<l:lps;t Ll picpt; tot din ortosta-
1 i"m, Y:l <'X<'<'llLI g< null< xiuni, ('ll trun< hiul u or aplecat inaint<>.
Lt"L'I'Cifiul J:l - Suita de cxcrcitii pentru fkxia trunchinlui rca1izeaza i
i1< xia CF (a SL' ycdL'<l:t p;Jragr:tful n'SP<'cliv).
r:.rl'rcifiul 16- Din <'Zillcl P<' pocl<';l, S<' flC'ct< aztt coapsa; aplC'carcC1 trun-
chiului spre coaps[t mare te amplituclinea flexici CF'.
J.rcrcitiul 17 - Din poslura ,patniJX'cla" (vczi cxC'rcitiul fl).

E. Prin metodc de facilitarC'. FadlitarC'a flPxi0i oldului Pstc rlRta
d<' schema: flexie - adductic - rotati<ext(rn{t, asociata c u inv<rsia i
, x knsia piciorului i dcgc. h'lor, i nd i fert n t de JX)zitia genunchi ului (de
prc fcrat flC'ctat). 0 limitare a flexi<'i data dC' hipcrtonie1 cxtensorilor bcne-
ficiaza de urmatoarcle tC'hnici :
1. In versa rca lcnta (II:..) : dec ubi t dorsal la margin en patului ; se
rt al izcaza sch<'ma diagonalci D
1
F' a mPm hrului inferior, urmata imediat
de L'L'a a diagonaki D
1
E (vczi capitolul 4) ; mi earca activa a pacientului
sle contrata de a istcnt, fara a o bloca 1nsa. Nu sc fac pauzc, trecindu...;se
im<'diat de la o schema 1a alta. Mi { arca c ampHi pe toata amplitudinea
po-.;ibiU\.
2. lnversarea lcnta cu opmwre (ILO) : la tchnka de mai sus se in-
troduce o scurta izomelrie la sfiqitul cursei diagonalei.
3. lnitier<:'a ritmica {IR) cste de f.apt o mobilizarc pasiva, apoi pasivo-
activa, dar execut.ata pe diagonalc.
-1. Relaxarea-opunC'rc (HO) este tehnica cca mai valorousa pentru
(Te lcrea mobilitatii.
a) In schema antagonislidi : dl'cubit dorsal la manginea patului pe
part0a l\II afcctat. Se mobilizcaza oldul in cxtc'nsie-abductie-rotatie in..:..
!,Tn{t, cu g< nunchiul inlins (s:n1 fkctat) !';'i piciorul in flcxic plantar{l i
r v rsit. L\sistcntu} ll1Ct'arca sa ini\il'ZC' .din <ICC'asUi pozi\ic 0 mi care pe
;liagona1a l )
1
F, dar paciC'nlul , inc", realiz)n(lu-sc izometria. Dupa
.)--fi S<'CU ndc S(' rclaxcaza h n t, iar in mom0ntul cind cxtcnsorul cste
cnmpll't rclaxal pacientul cluce coapsa acli'\' in fkxie, pina la limita
mttxima - se n'JWla de citcva ori.
1J) 1n schema agonislica : sc poarta MI 1n cliagon.ala D
1
F, cit per-

miterPtraetura C>xtensorilor ; la accst punct maxim, pacicntul incl'arca
;wtiv s<l continue flexia, dar asistcntul sc opun0 (izomctric); apoi rc>la-
Yil'l', urm:dit iml'di:1i d{ mi carca activa d<' continuare a fkxici.


333
5. Hota\ia rit.mica (HI): decubit dorsal, pnza pe con<lilii f{'mu-
rali ; sc executa rotatii interne - externc (pacientul dt mai rclaxat), npo
se mobilizcaza pasiv oldul pe D
1
F, fortind flexia.

6.1.1.2. RPcduearea cxtensici

Ht't du('arca t'Xknsit'i CF sc poatc face :

A. Prin adoptarea anumitor post uri. 1n ac<'si set de CXt'I'<'i\ii gc-
nunchiul ya fi intotdt'llll11d l'Xtins, pcntru a pUih' in tcnsiUIW dn'p1ul
antt'rior.
Krercitiul 7 P< t:kntul in dl'cuhit \'L'nir tl, cu h< zinul fix; t i:11r-t:
ching;:l.; sub coapsci gt'nunchi sc inotrpold'runcae.
Exercitiul 2 - Pacicntul in d{'cubi't dor.sal, cu o j)('rna sub fc"S(' ; i\11 afl'< -
tat intins, cd contralateral mult flectat (pentru a asigura r<'trOV('rsi;l
bazinului).
Exercitiul 3 - Postura instrumcntata: pacientul in dccubit dorsal, en
bazinul la marginea mcsei ; piciorul suspcndat .de un arc sau cordon d1'
cauciuc; de coapsa (suprarotulian) atirna o grcutatc ; :\11 opus fl('ct;lt
(fig. G-11).
Exista i o postura instrumcntata din dccubit lateral, dar este m;li
complica.ta.

13. Prin mobilizari pasive. ln cursul acestora se respecUi aceeai re-
gula g('nerala : in timpul fortarii cxtcnsiei CF, genunchiul ramine cxtins.
Exercitiul 4 - Pacicntul in d<:.. uhit dorsal, cu MI opus flectat la maxi-
mum din CF i genunchiul cu coapsa pe picpt ; bascularea put,,rnica a bazinului
extindc ea insai CF e:lfc'data - en'ntual, asistcntul acccn-
tueaza c'xtcnsia (fig. G-12).
Ca variunUi, b<tzinul plasat la mm ginea nwsC'i, cu 1\II opus mull
flcctat (H'zi exc>rci\iul 3).



Fiu. G-Il
Fig. G-12

Exerci iul 5 - Paci('ntul in dccubit ventral; asistentul, cu o mina, fixPadt
pe masa bazinul, iar cu ant('bratul )i mina c('alalta, trccutl' pc sub gamb<1,
gcnunchi i coapsa. rPalizcaza ('Xtcnsia.
0 prim(i. vuriuntil.: bazinul ];1 margin('<.\ nwsci, :\II npus at!rni1 1n
jos- asistcntul ('xecuta aC'('(';I-;;i mi <"an'.


334
ExisUt i o a douu 1:uriuntc'1, din dt'cUIJit \'t'ntral, care St' rt'alizeaza
cu multa forta, varianta ilustrata in fig. 6-13.
E r<'rcitiul 6 - Padentul in dl'CUbit lateral, cu MI opus (care sc afla pe
planul mcsci) mult fl('Ctat i fixat d<' catn' asistent cu o mina; cu axila
tt't ! u i;1i memhru superior, asistC'nl ul fixcaza bazinul, iar cu min a opusa
r lizt';l/.;1 t'Xknsia coapsci ell- cl('asupr;l (fig. G-14)



Fig. 6-13 Fia. 6-14

C. Prin mi diri autopasivc :

I;l'<'l'Citiul 7 - Pacicntul S(' ana in cll'Cllbit dorsal, nwntinfnd cu miinile
gl nunchiul nwm1)rului opus la piepl ; 111L'mhrul afectat fntins pc un plan
'i nclinat (fig. G-15).
Varianta: din pozitia de fnndare, ca in fig. G-16, SC' intindc putcrnic
psoasiliacul - de fapt, cxcrcitiul poarta chiar denumirca de ,1ntinderea
in.ghinala" ; in ac.:cla<;;i timp cste fortata flcxia CF opusc.
E.1.'L'rcitiul 8 - Prin montajc cu scripcti i suspcndari - in gPncral sint
-dcstul de complicatei putin lucrative, moliv pcntru care nu lc mai pre-
Zr'ntam.

D. Prin mi diri active:
E.rercitiul Y - Pacientul in decubit ventral, cu bazinul fixat : sc executa

cxt;cn-sii CF, cu fara flectarca genunchiltlui.











Fig. 6-15
Fiq. o-16


Variuntt1 : trunchiul la ma1 ginea mcsci ,(MI intinsc pc masa), postudi
din ,can S(' ('XC"cuta extensii de trunchi, fortlnd n hazin, care e-ste fixa'
\'n chinga.
Frercifiul 10 - Pacicntul in dccuhit 'lateral (pc
1
partea !SanMoasa) : sc face
:densia coapsei, in timp ce .asistcntul impinge 1naintC' bazinul.


335
0
E.n'rcifml 11 - PaL ivntul 1n dccubit dorsal: primk' o badi <'U miinik
ridid'i. b<lzinul, taloancle ram!il1ind in sprijin '})C' sol.
Kl.'<>rcitiul 12 - Din ghemuit, cu trunchiul apleca.t, paci0ntul sc ridid\ 1n
ortostatism cit mai d1 cpt (fad\ JOJuozare).

E. Prin mctodc de faciJitarc. lmposibilitatea de cxtcnsie, detcrmi-
naUI dl' hipertrofia, '{'ontra<"tura s;m ntractura psoasiliacului, , cnrec-
t<'az:l prin khnicil<' ]W c;ln' 1<>-Cim nwn1innat ]a re<'<.lucarea fl<'Xici, <Lir en
sclwnwk in\.t'rsatt'.


6.1.1.3. Hc<'ducarca abducfi<'i

Pcntru () abducO<' pur{l trcbuic sa se l'Yit\' Cll grija rot :qia <'Xtl'rn:l.
rnai ;dt's la amplitudini mai mari de abdue\ie a coapsei. Sc realiz<\IZ<t :

A. Prin adoptarca anumitor posturi :
Exrrcitiul 1 - Paci<'ntul in clecubit dorsal, {'U un suport triunghiul;u
intn' coapse sau o pcrna intre genunchi - pcntru ahductia bilatc'rala
pcntru abductia unilaterala, se adopta o postura ca in fig. 6-17.
Exercitiul 2 - 1n pozitia , ezind dilare" pc o banohcUi.
E.rercitiul 3 -- Pusturi instrumcntatc, rcalizate prin suspcndare i m<n-
tajc de scripeti, care sint simplu de imaginat din decubit dorsal sau.
lateral (pe partca sanatoasa).

B. Prin mobilizari pasivc :
Excrcitiul -1 - Paci ntul in dPcubit dorsal : asistcn.tul fixeaza bazinul clll
o mina, iar ICU cC'a lalta executa abductia tcu '}Jriza la nivclul conclilului
intern al f<'murului (fig. 6-lH).




Fi ;. G-17 l ir;. 6-18


Exercitiul 5 - P;Kif'ntul. in dC'cubit (lorsal, 'Lltilizcadl \11 sanatos (';1 SLl-
bilizat<lr, ;1c:csta fiind in abductic, cu gamba ,c{lzuta" la marginca mcsci
(fig. fi-1 J).
E.rcrcitiul 6 - Pacicntul in dccu1)it dorsal : asistentul se plac.:eaza In
unghiul format de coapsa abdusa a .accstuia i masa ; cu o mina fixeaza
iliacul sa nu se ridice, cu antebra ul i mina ccalalta susOne coapsa, ic.u..
cu corpul mping<\ a('l('entu1nd abduc\ia ; 'l\II opus, cycntual cc.1 1a excrci-
\I

U
l'
,J
(f"
1
u
.
6
J -
')())

J-:.rcrcitill[ 7 --- ]>;l('icntuJ in dt'CUbit lateral pc parte;\ ..._a_n{lto;h{l, ('ll ('-
nunchiul 'flcctat : asistentul, cu fata la d, prindc pe IBntebrat ('Oapsa, mina
ccal<tlta fix('aza cu otul bazinu1, n'<lliz"ind concomitPnt o tracOunc in
ax !7i o abd uq ic (fig. 5-21 ).



Fiq. 6-19


Exercifiul 8 - Padentul in ortostatism,
cu 'Pricioarcle indt>partatc : asistcntul, la
spat<']' lui, ii prindc cu miinilc din late-
ral bt zinul, lmpingindu-1 sp; e partel sa-
natoasa.

C. Prin mi diri autopasive:
E.1.ercitiul 9 - Pacicntul in dccubit late-
ral pc partca sanatoasa, cu MI bolnav sus-
pcndat printr-un scripcte i tractionat in
sus prin priza manuala - cstc eel mai
simplu :ll''ntaj. Evident, SL' pot face mon-
Fig. 6-20




Fig. 6-21
tajc de scri p0ti i din decubit dorsal, cu priza de tractionare manu ala
S8U < u ct>:alalt ml'mbru inferior.
E:rerci1iul 10 - Paci('ntul, stind pc un scaun cu spatar, cu IMI -sanatos

fixat la snl, 'Cd afcctat suspendat aa nivclul coapsci i gf'nunchiul flcctat,
ii imping(' singur cu miinilc coapsa !jn abductie. Excrcitiul estc cficient,
caci pozitia ('Z)nd destinde ligamcntclc articulatici CF, per mit1nd ampli-
tudini m;li mari de abductic j in plus, variatia unghiului de flcxic
a coapsci, cet'a :e corcctC'aza la 111evoic inclinarca bazinului.
Exercitiul 11 - Pacicntul
1
1n ortostatism, cu 1Mr lczat intins i in u oara
abdti<'1ie. cu pi( inrul \prijinit ']X' un mic uport: f'Xecut{t o gc'nufl<'Xif'
JW MI <tn{ltos (miinilc i11 sprijin clc ecllilil)l'll pc o b;tr<i, sp{ll<.\rul unui
scaun et<.).

D. Prin mi diri active :
Exercifi tl
1
12 - P;wientul in d('('ubit dorsaL cu MI a <'zat<' JX' o placa
lucioasa (sau cu sketting-uri prinse la gl<'ziw) : ( xcc.uta ;!bduc\ii - J\1'1
sanatos fix;tt (sau nu) C'U 0 cun'a; UJt din decubit tlOI sal, flectcaza
gPnUnchiu] Ja )Q
0
t;;i ('XI'CUt{l ahdm: ii.
E.re1citi1.tl 13 - Pacicntul 'ln dccubit hil<'ral pc part< n sanatoasa: :sc
ridica '(gPnunchiul extins) MJ lf'zat.
E.rercitiu.l 11 - Din orto',t;ttism S(' f;w 'Ll:1dari lateral<'.

337
En'lcitiul J;)- Din atirnat la sp<.dicr, pavicnlul f< <\ abduqii cu i1111-
hcle lMl; a:poi fixeaza :Ml sanatos pe treapta .spaliC'rului i face tabdU('\ii
-cu l\11 lezat, ncsprijinit.

E. Prin mctorlc rlc facilitarc. Sclwma ck L1eilitilrc a abcluc\iei o1-
dului ('sic D
1
E: xknsi<' - a1xlu('k - rnl:t\i'' int<'JTta, cu <'Y<'rsia

fl<'X ia plantar[! a piciorultli (gt'llll11C'h iul Inti ns). lrH'it pit<'i Ltll'il d<' :1!>clue\ i<'
]Win rctradura op<lz;m\ilnr (:tcldud<wilor) ar<', mai :tl< s. <xpnsie c linic<\
in cazul abclucti<'i '<lJH'<lmit< nt(' bilater:tl<' :1 cn;tps<'i; d<' ac<'<'it, <"-;\1 d<'
p1 l'i<'rat aborcLtna sclwnwi bilill< ral<' sinwtri<'<' (BS) ]W l )
1
E. < ;m n<'l'<'-
sita insa cloi :tsiskn i. 1n t< hnica d<' innrs;tn l<'Jlt<-1 (IL) \'it luna JW
d i:tgonakl<' 1 )
1
E i 1)
1
1-'.
Dat fiind p:trticubritatil<' ell- ac\iunt' <' adcludorilor, i<hnicik <I<'
facilital'l' cu izonl<'tri<' clC' tip rl'l<lXan'-opun<'r<' sau in\ C'rsar<' kn1i1 c11
opuncn' JX'ntru promovana mi)carii l(}p abclu('\i< t--.<' <'Xt'cut[t intr-un mod
m:ti c]('OS<'hit. H.camintim ca, ell' 'fapi, mi C<.Il'(';t .:.Jr' baza a tuturor ;tcldllC'-
10ri\or c'stc rola\ia intt'rnit, ca i adduc\ia cu rczistcnVt. Dt'ci, S<' V<l <1\'l'a
:griFt ca n'zist<'nta i izoml'tria s[l sc execute pc accstc mi dtri.
Asifel, in schema antagonistica a tehnicii nlnxan-10punC'rC' sc duce
.co:tps<in rota\ie intvrna maxima i aclduc\iP, br asisten1ul !nce:trc{\ sa
execute rotatia extc'rna cu abductic, )acientul ,\inlnd"
1
insa 1n contractie
izomctrica.
De asemenea, 1n schema agonistica coapsa este dusa in rota\ie ex-
tcrna, abductie, cxtensie sau flcxie pina la punctul maxim. Asistcntul
sc opunc aici continuarii aec-sil'i mi diri.
De marc valoan' este tc.'hnica rotatiC'i ritmic '.


6.1.1.4. Rccducarca arlduc!ici

Nu e poatc n'aliza d('cit ori asociind flcxia {mai rar cxtt'nsia), ori
dcgajind mcmbrul contralaleri..tl. Sint mult mai ran' cazurilP 1n care
recxlucarea adductici constituic un obic ctiv important. Vom descric de
accea numai dteva exercitii mai mult utilizatc.

A. Prin adoptarea anumitor posturi:
E:rercitiul 1 - Din ld.ecu'bit dorsal pacicntul 1ncruci caza l\II, cu gcnun-
chii 1ntin i - ll\U lezat C' te tlcdcsuOJt ; i din pozitia C'zind s0 ,poate
incrucia coapsa (pozitia ,picior 'Peste picior").
E.n rcitiul 2 - Pacientul in dt'Cubit homolatcr<tl, cu o JX'rn{t 'su'b gc-
nunc:hi- ' II opus cstc.' lfkctat din CFi G.

B. Prin mobilizari pasivc:
E.reTcitiul 3 - Pacicntul 5n decubit dorsal : sc flLctonza CF' si asist<'ntul
-executa trac\iunca de addUC\it\ <tvind :grija Sa fiXC'Z(' bazinul (fig. 6-22).
Exercitiul 4 - I.)adentul in idc"C'ubit homolat0ral, cu ,l\11 opus flectat i
-sprijinit pe o pcrna ; asistcntul artioncaza ca in fig. 6-23.
Excr-citiul 5 - Pacientul lin dccubit 'Contralateral, cu fl\TI f!Pctat din CF
i 'J,C'nunchi. d0gajind posihilitatcn d(' aclduc ie pc'ntru llVII :d:..' cl".:\:mpra;
do.ca bazinul c's.tc la marginea nwse1, !dclur i;l pnate fi mult amplificata.

J38
l .nrclflul 6 - )ill (JJ'lu<..,lt ti...,m, l'<l la l'Xl'JTitiul H din <..,t..tul lTlur pcntru
mobilizari pasiYt', numai ca impingcrca latcr ala a bazinului estc' in scns
111\'Crs.

C. Prin rni diri autopasivc :
E.n'rcifiul 7 - .Pozi\i<t ca Lt cX<'ITi\iul .:J, cu :\II l<'zat prin1n chingi de
un <'ri pt'tL' i t r<l<'\ i<lnat in aclduc\ it l'll m ina.


[


Firr 6-22 Firr 6-23

D. Prin mi cari active :
E.renitiul 8 - ln dccubit dorsal : incruci ari alP IMI (gcnunchiul intins).
Idem, cu mcmbrC'lc lipitc : sc fac mi cari de laterali tatc cu amin-
doua, concomitcnt.

E Prin mctode de f.acilital'!e, dar in generaacestea m1 sin.t necef'<H e
in rccducarca adJ uc i ..'i.


6.1.1.5. Rccducarca rotatici

Rc't'clucarPa rotatici CF' se face :

A. Prin adoptarca anumitor posturi :
Exercitiul 1 - Pacicntul in dccubit dorsal, cu !i\11 lt..'zat cu gcnunchiul
flectat pc masa, gamba intr-o directi<' sau alta, in funcOc de tipul Tota-
tiei, coroul rasucit de 3/4 1ntr-o parte sau alta i eu l\11 sanatos ll1tins
(fig. 6-2 1 ilustn aza postura pentru rotatia cxt<'rna).
Exercitiul 2 - DolnaYul. C'Z'lnd pe sol, C'll W'ntll1chii flccta\i i pidoarPlc
1n aLtr:t :!Xului codpst i (roLqi(' int('rn;'t) s tu in:'tUntrul :tccstui ax (roL.l\ic
extern{\).
E.re?citiul 3 - Poc;,turil(' instrunwntatP sint mult utilizat('. ln fig. 6-25
este ar[tt:ltc'l o astf('j d _, pof;tura. pontru rotatia interna, din l'zind. Co pul
poa.tc fi i in decubit dorsal, traqiunea executata invers n'<..lli: jnd o rotatic
extcrna.

!3. Prin mi5cari pasivc :
E:rercitiul -1 - P<tcicntul in d<'cubit dorsal : :ts!stentul prindc tr<'imca
inferioarit :1 cc1aps('i, rul:nd-o inauntru sau in afara (gcnunchiul fntin ).
E.rercifiH! :1 - P;lCi<'ntul. in czind. < u genunchiul flectat : asist(ntul

339'




I
\ \
I
'\
I
\

\
,

,
'

\
L

ll
-
-- ---- --- -
'I


Fiu. 6-24






















Fig. 6-26
'-" \

\ \<,;
'. \

l ',
1/1 ))



















Fig. G-27








I\ I ,_
\, I /-



7-; (
Fig. fi-28



Fla. 6-29
Fi ]. 6-30

.l;tli;.,,t/.d gdltti;;t cd p, llJI ],\ ''' ; l,w, pi 11. 1 Jk ('IJH!ilil !'t'llllll.tli, i.1r cu
u1tcbratul mobilizcaza gamba (fig. 6-26).
F.rcrcitiul 6- Pacicntul in d<cuhit \'<'ntral: asistcntul fiXl'aza c11 o mina
:)azinul, iar cu ('l'i.dalta f<:K'<' priza JX' gamba (gt'nunchiul flcctat), utili-
lind-o C<l JW Ul1 }<'\'i(r '(fi- o-27).
\<'l'l'di tchni<'li din d<c'lllJit d1ll'>:tl, ('J-' ':i (; fiind in flcxi< d<' 00.
J.'J', -ifiH/ 7 ---- !)in dtcuhit h<lll1<Jl.!1er:tl, t'\1 C!-' C f!tcLtk ell 1\11 i
1 Jil intiw.: "'' fix<: dt b:tzin1Jl <'11 11 mi:LI, i:1r <'\1 <'<aLdt{t S<' ex('cuta

l 1\:l\iilt (p. n1rll !'tlL(\i:t in\tTili-1 .1.4:1tnh:1 ;1 fit l.1 lll:lrgitW:l In<.'Sl'i, C'<l sa
:1uti1 fi lc'ts:t1{1 in j<1s sub nivelul :wtst,i:t) (fi- ti :2:)).
Ft,rrifiul 8 ])i11 d<cuhit {'tll11r:tl:tl1'1',tl, m:tJW\T;I c;c re:tlizc;Jz;'i ca in
fjL !i-2!1.

C. Prin mi c:tri autopasivP: S<' pot exccub mai multc montajc,
Lrcrci(iul !) - cl mai implu il nproduccm in fig. G-:30.
n. Prin mi cari activP :
J:rercitiul 10 - Pacicntul in d C'uhit dorsal, c11 hazinul fixat de o chin:ga
)i cu CF f7i G fic'<tate la BOo : s{fac mi cari algamawi sprc in afara sau
sprc inauntru ; sau, cu mcmbr 1e intin<.;<', s0 rotcsc pi.cil()ar<.'lc din afara-
;ntw n t I'll.
r:rercitiul 11 - P;.H'if'ntul in d<cuhit \'Pntral, <CU g<'ntlnchiul n ctat: de-
plasarea gnmbci inh -o part('i in ctlta.
Krercitiul 12- Pacicntul 'SUi p0 un SC':Jlln, cu coapsclP, gcnund1ii i gam-
h<l<' lipit0 uncle de altele : se fac ciC'plasari ale gamlX'lor srrc stinga i
spr(' dr<'apta.
J.:.rercitiul 13 - $ezind lUJ'<'(' l<' ]W so] : SC' apasa Cll mJiniJc gcnunchii in
jos (rotatie ext0rna).
E.nrcitiul 14 - Din ortosbhsm hi nH'I's), S<' aduc virfurile picioarclor
inauntru (rotatie interna)i in afara (rol<t\ic cxterna).
E. Prin rnetode de facilitarc. Trcbuic rctinut ca, indifercnt cc teh-
nici clc facilit.nre vor fi utilizak, rotatia cxt0rna trPbui(' cuplaUi cu ad-
duc tia, iar rotatia intcrna cu ahductia. Pcntru complctare.a s('hemei
,pivo tului proximal (JX'riferic)", sc asociaza flcxia sau cxtensia, la alegere.
Pt ac<'st principiu se vor sclccta ciiagonahle doritf'. Mai amintim di in
,pivotu1 })('rif<rie" inversia piciorului sc va asocia rotatiei cxterne, iar
evers:n, rnb\:(i interne.


6.1.1.6. 1\'Iobilizari pasive combinate

'folJi]; :: tril" :tt:llitir<. f)Pn1ru fir'car tip dr mi'-'carc clescris mai sus, dl
m11ltr nri Ill! sint ;uli('if'nir' rwntru ; mari mo'bilitatca articu1ara. Liganwntl'l<.
mt''j' hii, capsula ar:kubr[l au fihr0 orientate i oblic. i :in
. lir<.da, astftl inr i1, pcntru a fi 1ntinsc', cste rwcesar a. 'SC C'xccutc mobi-
Lzjrj multiJinci,ionatc- combin<.tte.
Dc:scriem, 1n ContinuarC', celc mai importante mobilizari dP acest
fnl :


A. Prin extensie-adductie-rotatie externa :
!,'r<?rci iul J -- P:1ciC'ntul in dPctlhit dors;1l : asis cnt11l nwntinP cu corpul
') flr xil' CF m<.lxim[t contralat<'ral[l, can, prin rdrov,rc;i;t bazin11l11i. asi-


:141
gura cxtcnsia CF kz;d1 , J i:-..ind-() t u o nnn{t; l'll t't'c..dalta, t'Xt't uta adduc-
tia i rotatia cxt0rna H coapsei (fig. 6-31). Ae asta nl('toda intindc fcsic-
rul mic :!?i .tensorul fasciPi luto.
E.rercitiul 2 - ln fig. G-32 se arata ncecai mobilizare, dar din dccubit
latC'ral.


Fig. 6-31 Fio. 6-32


B. Prin flexie-adducfie-rotatie interna :
Exercitiul 3 - Pacientul in dE''cubit dorsal, cu CF i G in flcxie de 90
asistentul fixeaza bazinul pe masa, iar cu cealalta mina !?i antcbra1ul
realizeaza adductia :)i rota\ia (fig. 6-33). Prin W<'asta manPvra S<' intind
m chii pelvi trohan terien i.
Exercitiul 4 - Pacicntul in dccuhit contralateral (mebrul opus fl(ctat
moderat) : asistent.ul face o priza combinata pe membrul 1Pzat (ca 1:1
fig. 6-34), care permite dupa dorinta accentuarea uneia sau alteia din
cele trei directii de m i care.



Fig. 6-33 Fig. 6-34
C. Prin e:xtensi('-abduc
.
tic-rota
.
tic interna :
E:rercitiul 5 - 1n lil'cubit dorsal, pacientul 1i I i ne cu rni i nile coapsa
opusa flectata la piept : asistentul face o priza la niYelul condililor femu-
rali i cxc>cuta roht ia intPrna i abduqia. Sc realizPaza astfel o intin-
dPre a adductorilor.

6.1.1.7. Tractiuni spccificc
DP o man' <'fici('n\a in rcdorile CF, at.lit de cauza articulara. cH '?i
in special periarticulara, s- cm dovedit a fi tr.actiunile la aC't:'St niv0l, care
cer insa o buna t<."'hnicitate din parka kinetotcrapeutului, ca !;ii o fort5
suficienta.


342
Exi ta doua tipuri d(' tr< c\iuni Ill oldului :
- cxlenw, pe diJ'("C\ia colului fcmural;
- <'audal<.', pe axul longitudinal al fc murului.

l\. Tracfiuni cxtcrnc :










Fig. 6-35 Fig. 6-36 nu. G-37

Excrcitiul 1 - Pacientul in dccubit dorsal, cu nwmbrele inferioare in-
tinsc : kinetotcrapeutul .face o pnza ,.in craYata" in tn'imca superioara
a coapsci; apoi traqioneaza in afara, cu corpul contrind u or la nivelul
gcnunchiului (fig. 6-35).
Tot din dc>cubit dorsal, o varianUi a tracOunii extcrnc este ilustrata
in fig. 6-36.

B. Tractiuni caudalc:
F:xcrcitiul 2 - Pacicntul in dccubit dorsal, cu mombrele intinse : asis-
tcntul face o dubla priza deasupra genunchiului i tractioneaza in jos axul
fcmurului.
;l\fai puternidi cste tractiunea din poziFa ilu'Sti ata in fig. 6-37.
Hcd tigarea mobiliUitii arUculatici coxofemurale prin exercitiile de
n1ai sus ar fi mult ajulata de aplicarca de caldun'i in prcalahil, de masajul
relaxant, ca i de cxecutarca multora dinln" ele in apa calda.
Dun n'a poat{' fi un obsta<"ol in realizarca unor amplitudini ma-
ximc de m i c u L'. Sc' va inccrca, desigur, sedarca ei prin toate mijloacele.
,)!cluJ, In gencLll, permitc rcalizarc'a cxcrci\iilur JWste pragul durcrii.


G.l.2. Rcfacer : a fortei musculare

Accst subcapltol trc>lmic considr rat ca faclncl parte aUt din rccu-
perarca mo1)ilitatii, cit i a stabilitatii In cadrul controlului motor.
ln general Sl' tic c[t ortostatismul solicit{t, fn principal, activitatca
musculaturii antigravitati<male a corpului : marc>le dorsal, fc'sicrul mare,
:('-ii(-rul mijlnciu, tcnsorul fusciei lata, cvadricepsul, is('hiogambit'rii i
ricl'p:;ul -,u <tl.

343
La nivelul oldul ui lW vom rderi d<...=-ci la : fesierii marc, mijloci u
i tcnsorul fasci<'i lata - ca mu chi ai orto talh;mului -, dar !?i la pC'l-
vitrohanterieni (rotatori cxterni), cu rol in stabilitatca post('rioara (dt-
dena in fata), ca i in fixan.'a capului femural in cotil, pentru a JWrmitr>
actiunea mu chilor clinamici ;ti ('OapsC'i. Evid1'nt, va intra in discu\i<'
musculatura fkxoan' (p:-.o;t:-.ili;H'ul), ca i <'<'a rotato;trc int<'rna, m;ti pu\in
importanta in st;ttidt, cLtr cu prim rol in nwhilizan a ol<hilui la nwr .
Exercitiih' p1'ntru rdarl'n a for l'i dt'pind de graclul cldicitului.
PC'ntru for <'](' 0-1---- . tt>hnicilt' dl' facilitan' r<'pr<'zint{t singurd
mochtlitai logic<' cl<' lucru.
n) 1kflexclt' tonic<' ;tl<' gitului, clt'scris<' intr-un ;lit c;tpitol, \ ('!-
indue<' CT<' t('r<'a tonusului in mu:-.cuhttur;1 flC'xo;tn' s;nJ <'Xtcnso;tr(' ;1 .\1.1
in cazurilc severe de deficit muscular, motiv pcntru can' \ or fi asoci;ttl'
altor tchnid FNP
b) Dintre tchnicilc FNP fundamental<', se \'Or aplica :
- lntinderca (in cadrul ,stretch-reflex-ului" simplu sau printr-o
diagonala adccvata)
- lntarirea prin iradicrca influxului ck la musculatura putcrni\a
Ia cea slaba, fiC' lucrind p0 nwm brul contralatf'r:ll sanatos, fi<' In c;1d n1l
schemei de facilitarc a mi carii slabc, insistlncl cu rontraTr>zisten\a pc
componentele muscularc putC'rnice, fie utilizind sch('llC']e bilatcralP
- Compresiunea, rare am vazut di are efecte particularc poziti\'<"
pentru stabilitatC'a oldului
c) Tchnidle FNP desrri<;f' la nrpitolul respC'Ctiv pot fi utilizate 1n
ordinca gradului de forta rcstanta astfcl :
- Contractii rC'JX'tat(' (CH) la inceput pc antagonist, apoi pc ago-
nist, la nivdul lungimii lui maxinw, pcntru rcalizarca intindcrii, apoi
celelaltc mancvrc ale tchnicii CH
- Invcrsarea lcnta (IL)
- Inversarca lenHi cu opunerc (ILO)
- lniti('rca ritmica (IH)
- :Mi carca activa de relaxarc-opuncre (MAHO)
Relax area-con tratie (HC)
Inversarea agonistidi (L\)
Contractia izomcrica in zona scurt.ata (CIS)
Izomctria alt0rnanta (Jz;\)
Dupa cum sc f?tiC', aceste tchnici lc rcalizam fie pe schcmde in di::-
gonala rorcspunz<l.to;ln'. fi(' in mi carca simpla agnostid1-antagonisiictt.
d) El('!1l('Jli<']C' Ltl iliLttorii all' dJ.spunsului motor \'Or fi asociak
intotxlrauna in cazul musculaturii slabc, dC' for\.3 sub gradul 3. Ele au
mai fost <'XPUS(' in capitolul 4. Dintre elc, recomandam
Vihratia
Ating('rC'a cu mina sau calupul de ghe qa
PL'riajul
Contactul manual (priza)
Elenwntele scnzorialc- yazul f?i auzul in special
Hecducarca fortei museulare dC' I a forta 3 in sus sc real iz('aza pri n
tchnicile obi:)nuitl' dl' izonwtri(' mi ari .active cu rezistc-,nta progn'si\'a,


344
:h' h,\t.,t lllt'tndnltlgi1i riisnttnk Ia ,.Ohi<cti\ < ci1' bani 1n ki1wtnl1lgit'" (sllh-
capitolul ,,Cn!?tl'rl'a fortei muscuL.tn").
In contintmre, vom se}('cta un grupaj de CX<'t--citii pentru t<1nifierea
nlU'>culaturii oldului, mHi simplu dexeeutat.

. ).1.2.1. Tonificrca musculaturii flcxoarc

lk:unintim ca psoasiliacul, ca mu chi monoarticular. Pstp principalul
fl, xor , iar clreptul ant{'ri{)r, <'t'oitorul i hnsorul j'usciei lot.a sint i ei
fl< xori ai coap.'-><'i, fiind mu <hi poli:trtiC'ulari. Flexori <H'C<-sori sint ad-
durt ori i (m ici m ijlociu), dadi !?oldul est<' in cxt<nsiC'.

A. Excrcitii globalc :
f:lercitiul 1 - Crup{nn aici div<'rs<'ll \":lriantt' all' rni!;>dirilor active' li-
l)l'l"l' JW fi<'Xi<' (cu genunchiul intins) :
din dccuhit lateral, pc pladi talcata
- din chcubit lat('ral, cu MI sust)('nclat in doua chingi
- din decubit dorsal
E.rercitiul 2 - Padentul in d<.cubi t dorsal la marginea mesci, pentru a
se putea extindc coapsa, cu gcnunchiul in fl(xie, piciorul in flexic plan-
tar{; celalalt l\U, Cll gcnunchiul fl(dat i cu piciorul stind pc masa:
asist<'ntul f<lce priza pe fata dorsala a piciorului i pe fata anterioara
< coapsci, opunindu-se flexiei dorsale a pidorului, ext<.nsiei gcnunchiu-
1ui, flexiei CF ; pacientul face o mi care ca i cind ar lovi o minge cu pi-
dorul- mu!?chiul .croitor nu este antrcnat.
J .rercitiul 3 - Pacicntul in dccubit dorsal, cu CF' i G flectate modcrat,
piciorul in flcxie dorsala (cl<>ci pozitia de tripla flexie) : asistentul face
priza pc fata antcrioara a condililor femurali i pc fata dors.ala a picio-
rului, incerdnd sa blocheze flexia dorsala a piciorului, flcxia G i a CF -
mi carea este similara celei executate in momentul unui stimul nocicep-
tiv. Adductorii partidpa foarte pu\in, iar de la o flcxic a CF de 70, devin
chi<n antagoni ti. Activitatea dr ptului anterior cste nesi.gura, in s 0hi:mb
croitorul intra intens in contractit'.
E.rercitiul 4 - Pacientul in decubit dorsal, cu G <'Xtins : ridica IMI spre
vcr:ticala ; pe gamba, in treimca distala, sc ata eaza grcutati progrcsive
fn t0hnica tip DeLorme.
E:rercitiul 5 - Instalatie de scripe\i cu contragreutate la flc'xia coapsei.

B. Excrcitii selective pentru psoasiliac :
. P,xercifiul 6- Paci0ntul in dccubit dorsal, cu CFi G flcctatc i pic
!J'' p<ll. ("l']aLtlt ]\II intin: ;l iskr1'tul ;tplk(t rtzi kn,rt ))I' Lt,;t ;tnkrioara
:..1 treimii distalc a coapsci ; contrapriza, pc spina iliadt antero-superioara ;
pacicntul cxecuL:'t flcxia coapsei. De la o flexic de 60-70 a coapsei, ad-
ductorii sint scoi din actiune; fl<.xia G anihilcaza mLt.-;;chii poliarticulari
(drtptul ant(rior i croLtorul, ca aclju\ anii, i ischiog< m'bicrii, ca frcnatori).
1kzistcnta opusa de asistent Sl' poak inloC\ui pl'in instalarea unei
<- hingi pc-st(' coapsa, l0gata la o co;.u da inC'xtcnsibila fixa sau la un scri-
p(tl'cu gn'u ta ti.
E.rercitiul 7 - Pact<.'ntul czind !JC' scaun : fk'{'tc aza coap... a; rezistcnta
:) Ltia <.mtc-rioara a accstcia.

345
C. Exercitii selcdin pentru dn ptul anterior:
Exercitiul 8 - Din decubit dorsal latC'ral sau vcntt al (in care caz plata-
nul resp tiv al mPsPi tn'!buie eoborlt sau 1\11 cstc ahdus u or, p< ntru
a fi seas din planul nwsei), cu G flcctat i CF U$or flt'Ctata : rC'zist( n n
asistentului la nivdul gl<'ZJH'i nu p<rmitc f'XtC'nsia G i nid fkxia CT.
R.rl'rcitiul 9 - Pacicntul sUt 1a margin<'a nwst>i, cu l\11 opus hip<rfl<ctal.
cu G la piept, piciorul }W m 1 rgi 1wa nw < i, mi in ik i neonjurind g<'IHlll--
chiul; l\11 afect tt cu c; mocltrat fkdat : s<' <tpli<'{t o r<'zisi<'n\a-fix:tr<' L.
nivelul gmnl)('i, can s[t nu JWrmiU"t <xknsi:t C ; ;tsis1<'n1ul 1mpingt trun-
chiul paci<ntului C'U in1<'11siHi\i prognsiV<', ]nccrdncl sa-l ra'it():IJ'Il<' spn
spate; paci<ntul ,.lupta" stt r{tmina < u trun('hiul Ia vtrtic;lla.
Alte excrciiii p< ntru dr< ptul ankriCJr sint nwn\ionatt ]a cxt< n<;.
gcnunchiului.

D. Exercitii selective pcntru croitor:
E.rercitiul 10 - Pacitntul in clccubit dorsal, cu MI intinse: asiskntul,
plasat la picioarclc pacicntului, face priza pe fata ant<.ro-laterala a (;,
impingind inauntru i in jos; contrapriza pe fa\a interna a piciorului,
impingind in afara ; pa'Cientul va executa din coapsa mi cari de fkxic-
abductie i rota1h' cxt<rna, cu virful picioru1ui oSrJiW<'Pntamtf'n1'bru] opus.
Daca sc urmarc te doar actiunea croitorului asupra genunchiului,
CF va fi pozitionata in ('Xtensic-adductic-rotatie intern a ; pacientul, 1 n
decubit ventral, executa o flPxic-rotatic interna a G, dar asist<.ntul sc
opune (priza pe fata antero-interna a piciorului).
Exercitiul 11 - Pacienlul, in ortostatism, ('U o greutat< prim;a cl<' pi-
cior; miinilc prind o bara p(ntru cchilibru : ridka piciorul, ('xccutincl
abductia-flexia-rotatia cxtcrna a coapsei i flexia cu rotatie intcrna a
genunchiului.

E. Exercitii selective pentru fascia lata : vezi exercitiile pentru ab-
ductic i rohlUa intern t.


6.1.2.2. Tonifierca musculaturii cxtcnsoare

PrincipaHi cxtcnsori s]n t mu chi monoarticulari (fcsicrul marc
fibrclc poster ioare ale fesit'rului mijlodu) i poliarticu1ari (ischiogambit'-
rii). Ca mu chi accesori, sint considcrati adductorii (cei 3 adduetori, pcc-
tincul i clrl'ptul intern) cincl Ctlapsa <' fl('ct:tUl.

A. Excrcitii globalc :
E:rercitiul 1 - Padentul In d< nrbit dcJJ sal la m<u ginea nws<'i, cu CF
flpctata, G ex1.ins, piciorul fledat : asist<'ntul face priza pc faia dors<lla
a trcimii distale a coa.psei i }JC' fata plantara ; MI opus esh' fkctat, cu
piciorul pe masa, sau gamba atirna la marginea mesci : paci<'ntul exl'cuta
flexia dPg< 1.<'lor, cxhnsia piciorului, apoi fl<xia G !ji, in sHr it, ext('J1-
sia CF; kinetoterapeutul opune rczis tenta acestor mi cari mhcan'<i
de extcnsie contrata sc continuft sub planul orizontal(i.

346
F H'lciliul 2 -- P;wi<'ntul in d<'Cllhit <'<lJltr,d;lkr,d, ell gamb;t coapsa i
suspendatc in chingi .(cu sau fara un rnontaj dscripe\i cu contragrcu-
tati), cu CF fh>ctata i G extins : sc eXl'CUta extensii (in i<.Jt accst tirnp G
rarnilll' intins),




Fiq. 6-38 Fia. 6-39

E.rercitiul 3 - Subicctul in dccubit. vcntral, Ia margined me"sci - pcn-
tru a face po ibila flexia CF de pkcan' -, c u G cxtins !;ii greutati prinse
dl.glezna : se cxtindc CF, apoi in continuan se flpcteaza G.
E.rl'l'citiul 4 - Healizarea ,triplci l'Xtensii : paci< ntul in decubit dorsal,
cu fkxia CF, G !;ii Gl; asistPntul se opurw mi:-;;carii ,,triph i l'Xilnsii" a
pacicntului, cain fig. 6-38. Sublincrn di intra in aetiunc !;ii ischiogarnbierii
(dci G este flectat), pentru ca sint intin.)i de poziita CF flectatc initial,
apoi de cxt0nsia progrcsiva a G.
0 variantli a ,triplci C'Xtcnsii" poatc fi realizata printr-un montaj
d' scripcti-greutati, ca in fig. 6-3H.

D. Excrcitii selective pcntru marele fesicr :
Exercitiul 5 - Pacicntul in dccubit dorsal la marginea mesci - MI opus
sc sprijina cu talpa pe masa, l\11 afcctat arc coapsa flectata la 60, G este
flectat, gamba relaxata : se executa cxtensia CF, a istcntul contrind pe
fata postcrioara a coapsei. Ischiogambicrii (prin fkxia G, cu rclaxarea
gambci) i adductorii (prin flcxia la 60 a CF) sint sc01i din activitate.
Exercitiul 6 - Pacicntul in decubit ventral, cu G flcctat la 90 : cxtcnsia
coapsei cu contrarczistenta.

C. Exercitii selective pcntru ischiogambicri :
Rrercitiul 7 - Pad<'ntul in d(cuhit dorsal, cu CF flcctaUi, G aproape
c xtins: se fac<' cxtensia coapsci, asistcntul contrind la nivelul talonului.
Pnziiia G C'St(' importanta : nu tr<'bUiC' cxtins comph.t, ci atit cit intra in
tL'ihitliH' isl'hiogm lbit't ii dnd l'Oapsa tsk apr():lj)<' Ia \'(rtic:lltt.
f;.rcrcitiul 8 - Idem, ca la cxcrcitiul 7, dar n ziskn\a t>ste data de un
montaj de scripcti cu contragrcuta:te.
Vczi i cxercitiile pcntru flexori din subcapitolul 6.2 - Genunchiul.

6.1.2.3. Tonificrea musculaturii abductoarc

l\Iusculatura abductoarc principala cst0 monoarticulara : fcsierii
mijlociu i mic ; ca rnu!;ichi .poHarticular - tcnsorul fasciei lata, care in unipodal
sta'bilizeaza concomi.tent CF i G. Acc ti mu chi realizeaza

347
,alxiU\'\i:l in plan fr,1nLtl": d;1<;'1 '.!' ll!'\'l!'dli-1 Cl' (:1jll'<l\:il1LI1i\ l() ).
abductia sc> face ,In plan orizont.al" i C>Sit.' <'XPcutata in prindpal ell'
pelvitrohanterieni (piramidal, gt"nwni, obturatori), ca i d<' manl<" ft
sicr - in accasta situatie fPsiPrul mijlociu <'Sk mai mult rotator int<'rrl.

A. Exerdtii global<" :
f::rcrcitiul 1 - P:H'i!'ntul S!' afl{l in ckcubit < ,mtraL\t( ral, ell \II npu
fl<"ctat, !J:1zinul fix;lt cti chinga i cu nwmbrul afccLtt intins "i ;tdclu"
se <'X<'cuta alxluc\ia ('()ntr<1 rczis:l<'n\t>i (ljHI'd' dt> ;1'-i..,tr'nt (pridt j)!' gl('/J:. .
i conclilul fcmural) s:111 ck gntJt{qi!!' :ts!'z;tk P<' gl<zn;'1.
E.rcrcifiul 2- l\1<>IJLtj!' dtscriJW\i cu contr;tgn uta\i. subilctul :tflindu- <
in pozitie contralat<'raltt (cain <'\:('J'citiul I) '.;tu in d< , ubit cl()rs;d, ill c:.r<
caz mnmbrul afectat <stc susp('!Hlat in doui1 chingi.
Ex<'rcitiul J --- Paci<ntul in dccubit dor.s;tl : JW placa tal< at{i S<' cx< < uL't
alxluctia; sau cu l\11 afcctat suspC'ndat - am\)('k t'X<'JTi\ii ptntru <l f<JI 1;'t
musculara d1.' gradul 2 sau 3.
Krcrcitiul 1 - Subit>dului, in ez:'ind, i sc aplic{l u contrarezi :tcn\{t p
fata laterala a piciorului i a G, dupa care va executa abductia.
Vuriantc1: din acecai pozitic se poate instala i un scrip<'te cu con-
tragrcu tat('.
Exercitiul 5 - Pozitia subiectului ca in fig. 6-40 : asist(nt ul ('Oil tr<';tz<l
fata laterala a piciorului, gambe:i i G (in aceasta orditw), punind in tl'n-
siune fesierul mijlociu (in postura de rotator intern), npoi }Wlvitrohante-
rienii (abductie orizontala).

B. Exercitii selective pcntru fcsicrul mijlociu :
E:rercitiul 6 - SubiPctul in dc>cubit contralatc>ral, cu 1\II opus flcctat
membrul afectat cu G fh<'tat : nzist('nta pc fata laterala a gcnunchiului.
E.Tercitiul 7 - Acceai pozi\iC', cL1r m<'mbrul afertat estc lntins : rcziskn\ t
sc aplica pc condilul extern ; de)i G cste cxtins, nu va intra in ;w\iu:w
i tensorul jCisciei lata, caci presiunca aplicata nu implica ::;i G.
C. Excrcitii selective .pcntru ftnso-
rul fascici lata. Heaminti m c{l tcnsorul
f01meaza fasdculPlc anterioare ale ac;;a-
ntrmitului ,,ckltoid fesiPr F'arnbPuf", in
tilillijJ cc fasciculcle .posterioare sint alc t-
tui tc din fibrdc supel'fiC'ialc ale fcsienllui
mare ; dl'lioildul fesicr este un putcrnic
abductor.
E:rercitiul 8- Subicdul In decubit ('r,J:-

Fir;. 6-40 tralateral, cu Ml flc'ciat c!Pclcsubt, nwm-
brul afc ctat ]n <'XtPnsil-adduc it'-roLttir
txtcrna, G intins ':;i pi('iorul sprijinit JW masa: rczisten1a doar JW Ltt:t
latcrala .a talonului, contrind tenclinta la abdu{'tic-rotatie interna-flcxie-
excrcitiul solicit{l fibr<'lt> anterioare ale .deltoidului fesilr i micul fcsicr.
E.rercitiul U - Din <l<'l'i'a)i pozi\ic' - numai di CF <'Sk pusa in flt>xie-
ntlductiP-rotatie interna, iar c; ('s.te intins -, padc'niul C'X<'cuUi o cxkn-
sie-abductie-rotai ip int<rna, <lsistC'ntul aplidnd o nzist<nta unidi pt
picior - <'xercitiul solil'ita fibrde postc'rioaJ'C al,, cleltoidului fcsicr.


348
} .r('rcifiul 70 --- .\('('<';1 i p()!lll!'. c'll 11 af<'C'Llt irl'1ins: asis1<'n1ul Ltc<
priza pe fata cxttrna a talonului cu o mina i pe fata ext<.rna a antcpi-
ciorului cu c<:>al.alU:i se ahdu('P cu rezist<:>ntft MI ; la sfir itul cursei cl<"
abductie se exPCuta o rotatic ('xterna cu extensie contra:ta de m1na de
pe antcpicior, apoi o mi care de rotaHc interna cu flexie contrata de
mina dt ]Jl' talon. Se ordon{t cl<'ci pa<"i<'ntului: ,Rot<>aza in af:1r;\ !"
,H.ok;tza in<hmt ru ! " - cx< rci\ iul :mt n'JW<lza sC'kctiv rl< 1 toidu I ft'si<'r
(tens,lrtll i Jibrcl<' ahductoarc ale f<'si<rului m<lrc).

D. Ex<'rci!ii scltcthc pcntru pclvitrohantcricni :
E.rercitiul 11 -- Suhiectul in d<'('U\)it dorsal, cu CF flectaUt i in adduc i m:1ximit,
C flt-t'Ltt i :\11 ilj)lh it1tins: asist<'ntul fixl:'aza Ll masa ili;l('ll]
contr:tl:tt< r;d, iar <'U c<'alaltrl mina, JW cnndilul extc"rn, opun<' r<'zisknFt
la mi cana de <tbdlH'\i(' nr izontala.

E. Excrcipi selective pcntru fcsicrul mic : a se vedea ,Tonificrea
mus('u !at uri i rotatorii int<"nw" (G.1.2.G).


6.1.2.4. Tonificrca musculaturii adductoarc

Cl'i trci addudori, pec:tincul i dreptul intern (accsta fiind ingu-
rul biarticular), la carP se adauga patratul crur<1l (din grupul pclvitro-
hantcri<'nilor), rcprC'zinta musculatur<l adductoare care mai are !7i actiune
rotatorie externa sau intf'rna, ca i flexoare sau ex.tf'nsoarc, in functi<'
de pozi ia coapsd.
Se considC'ra C<l adductori i rot<1tori intern i : drC'ptul in torn i fi-
brele de jos ale marelui adductor, rcstul mu chilor, plus marele fcsicr
fiind adductori i rotatori extern .

1\. Excrcifii globalc :
E:rercitiul 1 - Pacicntul in cll'Cll'bit dorsal, cu membrelo inferioare in-
tinsl' i abduse : rczistcnta se aplica pe faa interna a piciorului i G ; mhcarea
se inccpe cu o inversic a piciorului !-?i apoi se executa adductia eompkta.
E.rercitiul 2 - SubiC'ctul in dccubit
lateral, cu MI opus flc.:.ctat; MI afec- -

t
<
a
..'
t
an'
<.
e
."
x
st
ec
<
u
t
U
hd
\
u
o
s


pr
s
i
i
z

a
v d
p
e
c
c
m
at
a
r
n
c
gi
a
n
s
c
i
a
stc
i
n
n
t
-
, =- ( . ---( - - ---- -- ---
- -j

ternlt a piciorului i :pe fata interna a
co;lps< i : st' Lll'c adduc\Lt cont1 a r<'zis-
tl'n ki opusl' de asisten t. (!n locul <l- f'i:J. G-11
cf'Slci nzish'ntc sc poatc construi o in-
stahqil' cu scripC'\.i.)
E.rercitiul 3 - Po itia pacientului ca in fig. G-41 ; grl'utatc;-atirna pc
margin<a intcrnfl a sandaki de rceducarc, C('l'H cc pronC'azfl piciorul :
exl'cuta intii o supina\ic a piciorului i continua cu adductia inlrcgului
mPmhru.
Exercitiul 1 - SubiPctul in C'zlnd, cu gr nunr-hiul fl("Ctat : adduc\ia este
preccdata de rotatia interna a G. (Cind sa lucrat cu G cxtins, adduc ia
era pncedata cle supina\ia piciorului.)

349
B. Ext'rcifii S<'l<'cti\'C IWnt ru adductori-rotatori <'Xlt'rni :
E:rercifiul 5 - Subiectul in decubit dorsal, cu l\11 afectat in ex.tcnsie-
abductie-rotatie interna i genunchiul intins : executa o flexie-adductie-
rotatie externa contrata de asistent, care face prize pe pi:cior i tr<'imea
infPrioara a C'Oft ('i {fll'Xia nu va depai 60, limiU:i in care adduclorii
participa la fltxi(') - ]U(T('aza in special aclductnrii mijlociu i mic,
pl din!'Ul i fihrehinaltc .al<> mardui addudor.
1-:.l'l':cifiul 6- Suhi!ctul in chcuhit lwkrobkr<d. cu :\11 nsjwcti\ fl(c-
Ltt, .\II af!dat (de cleasupra) in flexic-abduqic-rot<t\ic intl'rn{t i g(nun-
chiu! intins : l'X!-cut{l rni carea de cxtensie-ac.lcluc\il -roLqi( cxtcrna con-
tra rc zistc n ei opus( ck asistc nt- lucreaza intc>ns mai alc"\s p{ttratul crural.

C. Excrcifii s<.'lcctivc pcntru adductori-rotatori intcrni :
E.rerci1iul 7 - Pacicntul in cllcubit dorsal. l'll l\11 aft>ctat in f!Pxie-ab-
ductil-rota\ic C'Xterna : cxpcuta mi7carC'a cl< l'Xtcnsie-<.tdduc1,ic>-rotatie
intcrna, asistentul Hi'C'ind priz{l de rezistenta doar asupra piciorului.


-6.1.2.5. Tonifierea rnusculaturii rotatorii extcrnc

ln func\ic> dC' po?Jitia CF', rotatia extc>rna estr nalizata :
<t) cu coapsa in rc>ctitudinc, de pelvitrohant(rirni, ftsierul marc i
adductori (Hira fi'brelc inferioare ale marelui adductor i drc>pt intern),
iar accesoriu, de psoasiliac i croitor ;
b) cu coapsa fledata la peste 70, de catre psoasiliac i croitor.

A. Exercitii globalc :
E:rercitiul 1 - Subiectul in dPCubit dorsal, cu MI intinse : piciorul Ml
afectat executa o fle.xiP dorsala cu pronatie i o abductic ; de aici se
continua cu o ml.<jcarc de rotatie cxtcrna, contrata de asistent prin prize
la nivc>lul pidorului (marginca extc>rna a antepiciorului i fata intcrna
.a cakancului).
E:rercifiul 2 - J>acicntul in Sl'l1li!?ezind pc 0 masa - doar pc fc>sa l\11
sanatos -, l\11 afc'c tat atlrn!nd ]a margiJwa 111C'SCi : eXC'CUta aCl'l'Cli mi -
care a piciorului, cu sau fara r('zistenta, ca in exC'rci1,iul 1.
E.rercij.iul 3 - Subiectul in dc'cubit homolateral, cu CF i G moclerat
flectatc, l\11 opus sprijinindu-se cu piciorul pe o pc>rna : rididi piciorul
i gam'ha homolaterala d1.. p(' planul mesei, contra opozitil'i miinii asis-
tlntului (care face o priza po condilul fc>mural intc>rn, pcntru a-1 stabiliza
la masa, i 0 alta, de rezist('n\a, pc gle7jna).
\'uriunf(t: <l ching;l fiX!'<lZ<-1 W'11UilChiul b masa, i<tr lll1 S<IC C'U nisip
sc a aza pl' gll'zna.
E:rercifiul I - Subitdul in cl(culJit dorsal la margima mc>sC'i, cu gamba
.atirnind in jos i cu l\11 opus flcdat in sprijin cu piciorul pl' masa : exe-
cuta o .supinatie-adduct i(' a piciorului, gam ba fiind dusa spre linia me-
diana, in timp Cc> asis.kntul opune rczistenta cu o min[t pt fata interna
a piciorului, iar cu Cl'alalta fix<aza G 1<.1 margin('a m('SPi.
lJe remarcut : dnd genunchiul estc in tins, piciorul exPcuta m i 'ca-
rea de pronatic-abductie (cversic), iar dnd este flectat, de supinatie-ad-
ductie (in\'tTsit>), pentru promovarca r ot.atiei cxtl'rne.


:350
E.rerci(inl :) - Su\)i<ctul in dt<ubit Y< ntral : \'a chl<'<' g;1mh1, flC'ct;lt{t
la )0, spre linia med.iana - mi carc contrata de asistent; sau o va duce
sprc. in afadi, i aici rotatorii f'Xtcrni se .,lupta" ca sa sustina gamba. sa
nu cada sub actiunca gravitaO<'i (sau a unci grcutati adaugatc) - in
pri.ma si tuati<', contrarOa va fi concPnt rid\, in cea de-a doua, f'Xc0nt rid\.
B. l x<>rcitii selective pcntru ma-
rdc fpsicr (ca t otator extern) :
Exerciliul 6 - Pozi ia ilustrata In fig.
ti-42 : dup{t ('lllll s<' v<Xle, pacicntul ri-
didi <IJ ip;t i1Lw<1i impinge> in afara G,
r<';llizl;nclu- < ;h1 f< l n <'X1<nsi<-abduc\iP-
roLt i< cxt!'rn{t ;1 CT, mi caJT specific{!
m;1 nlui ksi <'I'.
C. Exerdtii selective pentru pel-
vitrohantcrieni (piramidal, gemcni, ob-
Fig. 6-42

turatorul intern) :
E.rercifiul 7 - Subi<'ct ul in clecubi t homolat<ral, cu l\1I opus f10etat
sprijinit pe o perna; l\1I afcdat (de dedesuht) <'ste c u CF intinsa i cu G
flectat, gamba situ1ndu-s(' in afara mesci ; dC' pidor se atlrna o grcutate :
musculatura rotatoric cxtl'rna sc opunc la caderea gambci (roL.t\ic in-
terna a CF).

D. Excrcitii selective pentru adductori i patratul crural (ca rota-
tor extern) :
E.rercitiul 8 - Pachntul in d0cubit dorsal, la marginea mcsei, cu gam-
hcle atirnat<', pidorul opus sprijinindu-se pe un scaun : executa o rotatie
extC'rna asociata cu o adducOe, in timp ce asistcntul rontreaza la nivelul
condilului intern i al pieiorului posterior.

6.1.2.6. Tonifierca musculaturii rotatorii interne

Hotatia intc'rna cstc realizata de mu chi monoarticu1ari rotatori
intcrni - ca micul fesier, fasciculul anterior al fesierului mijlociu i al
trcil0a fascicul al marelui adductor - i de mu chi po1iarticu1ari - ca
tenson1l fasciei luta (prin tractimwa pe bandelcta Messiat) dreptul
intern.

A. Exercitii globale :
E.1crci1iul 1 - Suhi<'ctul In chctihit dorsal, cu l\'ll lntinsc: l\11 <lft'd:Jt
est<' in rota\ie 0xtcrna, cu piciorul in cvcrsie : cu o mina, asi tentul face
priza JW fata interna a antepiciorului, iar pach:,ntul executa o invcrsic
cu fl<'xiP plantara, continulnd apoi cu rotn\in interna a CF'; cu :1 cloua
mina, asisttntul poatc ajuta rotatia al nivclul trcimii inf<'rio.arc a coapsci.
E.rercitiul 2 - Pacientul in ortostatism, cu sprijin pc MI opus ; l\11 afC'c-
tat faC'<' () flpxie dorsala a piciorului, caldiul raminc in contact cu solu1,
cxccutindu-sc in continuarc o adductic a piciorului, cu rotatie interna
a CF.

351
-,
E.rcnitiul 3 - l'm;i ia ilustrat[t dl fig. t>--4:) : sttnd,m;t dt rt't'dllcart' (stc
fixat.a la virf printr-o coarda, iar la talon i se adauga o gr uiate care
atirna, for ind rotatia ex.tPrna ; pacientul se opune, d\utind sa ridicc ta-
lonul '(rotatic i nterna).
E.rc>l'cifiul 4 - Dt fapt, cstc akloma cxcrcitia1ui 5 din setul exercitiilor
globak ]Wntru rotatorii externi, dar ex cutat in Sl'l1"' invers.

T


/v-;;
=---==--"1



I
Fig. 6-43 Fig. 6-44


E.rercitiul 5 - Subicdul in decubit dorsal la ma:rginea mcs(i, cu gam-
belc atirnind ; pidorul MI afectat sc a aza pe coapsa sanatoasa, astfel
incit CF este in flexic-abductie-rotatie externa : asistentul ia priza pe
fata interna a gcnunchiului, iar pacientul ,lupta" contra inccrdirii aces-
tuia dC' a dcplasa G in afara.

B. Excrcitii selective pentru fesierul mic:
E:cercitiul 6 - Pacicntul 1n dC'cuhit hcterolatC'ral, cu :MI opus flectat ;
l\11 afectat, cu CF in adductic i cxtensic, G flf'ctat sprijini.t de masa i
gamba de ascmcnca pe masa ; bazinul, stabilizat cu o chinga : ridica
gcnunchiul i piciorul de pe masa (a'lxluetic i rotatic intcrna) i avan-
seaza ventral coapsa (flcxie) - toatc aceste trci mi cari sint componente
ale activit.atii fesierului mic; kinctoterapcutul opunc rezistenta. ca in
fig. 6-44.
E.Tc>rcitiul 7 - Subicctul in decubi t dorsal la mai'ginca mcsc'i. cu l\11 opus
sprijinit cu piciorul pc masa ; MI afcotat cu genunchiul flectat, iar gamha
at.lrnt la marginc'a mest'i : c xc'cuta o clc\pla: <tn' Ltkr;lla a pici()rului con-
cumitc'nt. cu o fkxic a CF; contran'zist.cnta }X' picior ::;i u oara rezisic'nta
pc coaps{t JWntru flcxic> - ('\.C'ntual fara asist.c'nt., nplidndu-sc' o grcutate
de gkzna sau o insta1atic cu scripC'k.

C. Exercitii selective pentru fesierul mijlociu :
E:rercitiul 8 - Pacicntul in l7ezlnd, cu ga mbc,le atirnlnd ; oldul drcpt
fledat i su tinnt cu o mlna de ditrc asistcnt, carC', 'cu :C'alalta. opune
rezistenta pc fata cxtcrna a gleznei contm mil7carii in lateral a pkjorului
(rotatic intcrna) - rotatia interna a CF cu coapsa flcctaUt sc afla lin pc-
cial sub ac\ituwa fcsilrului mijlociu.


352
"' r lJ
0 varianta a exerci iu1ui cs.te ridocarea rpiuiorului contralateral pe

masil, pentru a peranite piciorului 'M:l afectat sa- i porneasca cursa de i.a
o pozitie rnult mai medialil.
Exercitiul 9 - n rfig. 6-45 este ilustrat un excrcitiu cu incarcare : pa-
cientul ridicl pidorul de pe planul mes0i ; eventual, p0ntru a mari cun;a,
sc roate gamba in afara mesci, coborlnd-n :sub nivclul o:ccstei.:'1 r(dcci CF
1n rota ic cxlcrna), ide aid se eXL":L'llla rotatia intcrna.

D. Excrdtii selective pcntru
tensorul fascici lata : s-au ar 'itat la
abductia CF.


1
/1
J -



--=-\


E. Exercitii selective pcntru
marclc adductor: s-au aditat la ad-
duc\ia CF.
c::-:-:-:

( - ------- --- - - ---------
'
Fig. 6-45


5.1.3. Refacerea stabilitatii, mi carii controlate i abilitatii

Prezcntam intr-un singur suhcapitol aceste obiectivc ale oontrolului
motor, dcoarccc in cazul 'mcmbrului
1
inf01 i 1r multc din cfectck .acestor
e er itii se 'interfereaza ca scop. Pc de alta parte, exercitiilc descrise tleja
cind am tratat forta musculara au efectc i asupra tstabilitatii.

6.1.3.1. Exercitii pentru refaccrea stabiliHifii contralatcrale

Sincrgii1c cele mai eficare pcntru stabilizare i echil'L'brare sint cele
care llltilize.aza tmusculatura similara sau antagonista a memlbrului opus
pentru inducerea ,incru ta" a activitatii 'in musculatura memlbrului
afectat.
Vom selccona citeva exercitii mai Uf?Or tie executat, prezentinrlu...ile
in cuplurile incruci te sirmi'lare (de exemplu abductori stg., abductori dr.)
sau antagonistc (de exemplu flexori
stg.- extensori dr.).
Exercitiul 1 - Subiectul in decubi t
dorsal cu CF &i G flectalte : executa
concami tent o flexic a o'ldu'lui drept
i o ctxensie a celui stfing, tCU opozitie
din partea asistentului.
Sc 1nccpc cu tentativa de extcn-
sie a coapsei st1ngi, eontrata ; apoi,
trcptat, se 1ncepc flexia coapsei drepte,
Fig. 6-46 de asmnenea contrata - exerdtiul ac-
tiveaza flexorii oldului drept.
Daca se incepe cu flcx.ia ldului drept :;;i apoi sc ttrece la extensia
celui sting, exercitiul va realiza activarea extcnsorilor ;;oldului drept.
Cele doua exercitii pot alterna, apoi tlirectii'le se :inverseaza pentru
realizarea cocontraqiei.
In fig. 6-46 este nfilti ata 10 instalatic :fixa, care face inutila prczenta
asistentului.

23 - K1netolog1e prottfactidi, terapeuticA 1 de reouperare - od. 239
353

va

Exercitiul 2 - Subiectul <'Iilare pe o bnncheUi sau pc un scaun-a ; pi
cioar<.'le eflcureaza solul ; c.u MI stg. executa o cxtcnsie -care (1<-zechili-
br('aza trunchiu1, C<..'<'a cc atragc imediat o flcxie a il\11 ldr. - SC' promo-
vt>aza in Cleest fcl flexia l\U dr. (invcrs }X'ntru promovarca extensif'i
MI dr.). Exer<+tiul poate fi facut cu
contra rezi st cn ta.
J .rercitiul .'J - Stlnd in hipoda1, c u
1\lJ dr. in spate, 1\11 stg. inaint<' : st'
fa('c tentati\ <1 dta sc dun 1n l X-
.. knsie Ml stg. (cu pkinrul fixat la
sol, ckci f[tra mi c\tre): St' induce
: contr;w\ia in flf'xorii J\H dr.

-----------

Fig. 6-47

Se altcrncaza ttntativek, C:l\J>Oi
sc s( himba pozi\ia membrelor in-
f<'rioar<'.
E.rerdtiul 4 - Pozivia ilustrata in fig. 6-4 7 : contractia abductorilor
Ml stg., con.traUi complct de ditrc asistC'nt, va det('rmina luarea de punct
fix distal a acestor mu chi, ceca ce conduce la basculareu laterala a bazi-
nului, care ar aveu tcndinta a indudi addu('tia Mf stg. : ca sa evite-
accasta, pacientul va contractu ilJrusc abductorii de pe dreapta ; asistcn-
tul forta apropierca piciorului stg. de n1asa, ceca ce va determina cr -
tercu fortei abductorilor dr.
Varianta: sc mcntinc aceeai pozitidin fig. 6-47, dar asistPntul
aplidi rczistenta contra mi carii de adtluctic a 1\11 stg. (piciorul - glczna
sc sprijina pe umarul a istentului) : contractia adductorilor va detcrmina
o situa\ie invcrsa cclei descrise mai sus, ducind la contractia adductorilor
con trala tcrali.
Cele doua tipuri de cxel'citH se alt<'rneaza.
Exen i iul 5 - Suibiectul 1n ortostatism, cu MI UJr indcpartate : se
tcnteazil o abductie (dar piciorul ramine la sol) cu efort; abductorii opw:>i
sc contracta i ei. Se al'terncaza pe adductie in aeelai moo.
E:rercitiul 6 - Pacientul in dccuhit dorsal, cu bazinul fixat printr-o chinga
}a masa ;
1
1\U stg. intins, iar eel dr. tot lrLtins, CU gamba i glezna trC'CUtP
peste gamba stg. : op ne rezistenta (contractia adductorilor) la prc>siunea
asistentului, care cauta sa-i deplaseze piciorul stg. in afara (ahductia CF) ;
cu pidorul dr. :a'!?ezat peste eel stg., pacientul incearca sa ,ajute" adductia
acestuia, realizin'd deci o contractie statica a abduciorilor pe dreapta.
E:rercitiul 7 - Tot in dC'cubit dorsal, cu U\U 1ntinse i lipite unul de
altul: asistt'ntul, <L)Czat pe partea stg. a pacicntului, impingr cu o mina
futa <'Xtc>rna a gl<"znei stg., iar cu cealalta tragc de aripa iliaca dn:apta :
pacientul se opune acesior forte, dcci rcalizeaza contract'ia abductorilor
stg. i a adductorilor dr.
Apoi asis.tentul ii schimba locul, pentru a alterna grLipde muscu-
lare.
E.rercitiul 8 - Pacientul in decubit dorsal, cu fi.fl 1ntinse : a'5istentul.
a!?ezat la pidoare]e lui, face prize cu miinile incruci ate pe margine-a
externa a pkioarelor, pentru aplicarea rezistentei la contractia rotatori-
lor C'Xterni, 9i priza directa, pe marginea interna a piciorului, pentru a
opune rezisten1a rotatorilor interni - rezist('nt.a cea mai mare se aplica
pe MI sanatos.

354
Exerci itLl 9 - ln ortost.atism, cu l\Il u or indoparlate : sc tcnwaza rota-
tiile, fara ca piciorul sa alunece pe sol ; in functie de pozitia piciorului pe
sol (t nai mul:t sau mai putin rotat), sint a-ctivati Ja diverse lun:gimi mu hii
rotatori.





Fig. 6-48 Fig. 6-49


E.rcrcitiul 10 - In fig. 6-48 estc ilustrat felul in care cste indusa acti-
vitatca in rotatorii externi ai MI dr., dupa cum urmcaza : aJbiductia coap-
sei stg., contra careia se opunc m1na dr. a asistentului, determina avan-
sarea aripii iliace stg., ceca ce ar dedana rotatia :interna dr., blocata insa
de musculatura rotatorie e>..'ierna dr. ; pentru a-i da o actirvitate supli-
mentara, m1na stg. a asistcntului se opune incercarii de rotatie externa
aMI dr.
E:rercitiul 11 - 1n fig. 6-4n se arata cum sc faciliteaza musculatura .ro-
tatorie interna a MI dr. prin activarca rotatorilor interni stg.
Bxercitiul 12 - Pacien.tul in ortostatLc;m, cu J\H u or indepartate : din
spate, asistentul prinde cu m[na dreapta, prin fata, ari pa iliadi dr., iar
cu cea stinga contacteaza posterior adpa iliaca sLg. ; sc solidta pivotarea
tTunchiului pe -cele doua olduri sprc stg., activindu--se astfcl rotatorii
ext.crni dr. !?i rotatorii interni stg.
Invcrsarea prizclor i pivotarii inYcrscaza i activarea mm?chilor.


6.1.3.2. Excrcitii pcntru refaccrea controlului muscular i abilitatii

In gcncra1, acesu' cxcrci ii urm<ln":., rl'f:WtTl':l automatisnwlor d('
chilibru sau de stabilizarc prin antrcnan'a unor lant,uri kincticc inchise
sau deschise, dar cu raporturi intrc' trunchi i .articulatiilc pcrifcrice,
intr-un scns s<:m altul {lanturi kinetice axio-perifcrice i perifcricc-axio-
perifcrice).

A. Pcntru flcxic-cxtensie :
E:rercitiul 1 - Pacientu'l in pozitia cz'ind la marginca mesc'i, cu gam-
bcle atirn1nd, miinile a czatc pe olduri : asistcntul Impinge in sacadc
din ce in ce mai intense, cu am'lx'le miini, U!mcrii pacicntului, i'nccr-
cind sa-l rastoarne s.prc spate sau inainte ; p.acicntul Se opune, rncn inin-


355
du i echilibrul, ceea cc inseamna contractia lantului flexor anterior
(cap-tr.unchi ld) i, resp<.."Cti'V, a celui extensor posterlor (cap-trunohi-
ld).
Dadsc unn t.e nctivi.tatea unilateral, MI opus se flecteazA, cu
piciorul 'in 5pjdjin JXma."Sa, iar miinilc sc a aza pe genunch'i.







Fzg. G-50 Fig. G51


0 varianta a exercitiului 1 este alegcrea pozitiei e-iind, cu sprijin
pc taloane (,rugaciunc mahomcdana").
Exercitiul 2 - Pozi ia pacientului ca 1n f.Lg. 6-50 : mcn inen'a bazinului
sa nu cada sprc masa antrencaza flexorii ; eventual, asistcntul va crel?te
forta acestora, impingind bazinul in jos.
Exercitiul 3 - Replica pe lantul exterior este pozitia in decubi.t dorsal,
cu Ml intinsc : asistentul exercita o presiune in jos pc spinelc antcro-
superioare ; pacientul sc opunc, luind ca puncte de sprijin umerii i ta-
loancle i incercind sa desprinda bazinul de pe masa; daca se pune sub
glczne t!l patura facuta sul ( oWurilc vor fi u or flect.:'lte), forta cx.ten-
sorilor este mai solicitata.
0 varianta este a.ceea ilustrata in fig. 6-51.
Exercitiul 4 - Pozitia ,patrupeda" :
asistent.ul, a ezat la capul pacientului.
trage in fata de umeri ; pacientul se
opune, ceea ce inseamna punerea 1in
-tensiune a .flexorilor f?Old'ului.
Dirijarea d'ortei asistentului in
sens invers va 1pune n tensiune exten-
sorii.
IDaca se urmAre!?te antrenarea uni-
Jaterala, se executa exerci iul din fig.
Fig. 6-52 6-52, impingind cranial (pentru 1lcx:ori)
sau traginrl caudal (pentru extensori).
E:rercitiul 5 - Utilizarea unei placi eu rotile (skate-board), pe care se
sprijina MI afectat ; celalalt membru in sprijin pe 1-2 cacti, la acela."?i
nivel - pacientul in or.tostatism : sc duee -MI ina'inte, alun<..x1na cu ,placa
cu r-otilP ; sc face o apozitie - eventual un eLastic legat la gamlba, a carui
rezistent{i trebuie invinsa (pentru flexori) ; invers pcntru extensori : se
duce MI indarat, tot cu opozi1ie.
Exercitiul 6 - Pedalaj pe bictcleta.
Exercitiu! 7 - In bazin : batai ritm:ke cu M[ ntinse, ca la craul.

356
B. Pentru abductie-adductie:
Exercifiul 8 - Din pozitia ,cavalerului servant" (fig. 6-53), asistentul
aplicl la nivelul oldului o fortA dirijatA dorso-caudal, apoi medial, pa-
cientul opunindu-se prln contractia extensorilor CF stg., apoi a abducto-
rilor CF dr. ; acest excrcitiu devine complex prin aplicnrea unci forte



Fig. 6-53 Fig. 6-54


de 1mpingerc mediaHi la nivelul fct;ci externc a G stg. - abductorii ori-
zontali ai CF stg. vor fi i ei solicitati.
ln fig. 6-54, tot din postura de ,<'avaler servant", asistcntul trage
indarat aripa iliaca stg., cu m1ina dreapta trage in afara G dr. ; pacientul
se opune, contraotind cxtensorii i adductorii CF dr.

Exercitiul 9 - Pacientul in ortostatism : cu o m1na, asistentul impinge
bazinul de }a stinga Orizontal spre dreapta, iar CU C('alalta impinge uma-
rul drept spre stinga ; pacientul se opunc prin con.tractia abdudorilor
oldului dropt i musculatura trunchiului de pe dreapta - participa i
adductorii oldului sting.
Ca varianta: asistentul, cu o chinga, trage spre dreapta bazinul pa-
cientului, care se opune ; pacientul sprijina antebratul sting de umarul
asistentului, impingind 1n jos.
Exercitiul 10 - Din unipodal : pc ldul de sprijin sc C'xccuta, de catre
asistent, impingcri orizontale intr-un sens sau altul ; pacientul se opune
prin contractia abductorilor sau adductorilor, ca !?i a musculaturii late-
rale a trunchiului.
Exercitiul 11 - Pacicntul in oru>Statism, 11nga un perdC', ('U umarul
sting sprijini.t de accl ptrete : ridica pidon1l sting d0 JX' sol, iar bazinul
este translat sprc perete - cste antrcnata sta'bilitatea (abductorii) de pe
dreapta.
Exercitiul 12 - Subicctul in ortost.atism cu un pi.cior .pe skate-board, pe
care il mia intr-un plan frontal sLg.-dr., executind abductii-adductii ;
alunecarea pla11f?etei poate fi .ingreuiata.
Exercitiul 13 - ln bazin, pe spate, cu sprijinul m1inilor pe bara ; se
fixeazA palete la gamrbe in plan sagit.al : se fac abductii i rcvcniri cit
mai rapide.

357

Tot in accca!}i postura sc a aza intre membrele inferioarc o pladi
(de la coapse la glezne) mai lata sau mai ingusta, dupa caz ; MI tln
strins .placa i se mU?ca solidar intr-o parte i alta.

C. Pcntru rotatori:
RxrTcij.inl 11 - Su )icctu: 1n po:::itir . C'zind, cu miini1r in olduri : :1<;is-
1<ntul ll d<'Z<'<'hilibrc l?<-1, impinglndu-1 spn dre:1pta; paci(ntul opurw
nzish'nta, Ct't\l ce anLrtW:iz;1 mi .;can a :.;pr: stlng t a !\11, c11 r()tatit
<'Xl<'rnit JW clreapta rot:t1i{ inte mtt jW ;tin: :l; da('a I\1"1 ;t:ing <':;i< inut
Ja piPpl, solil:itarca rotat:)rilo1 <'xtcrni dr. tsh mai man'; da: [t :<<' impi:lf{<'
corpul spre stlnga (.gcnnnchi L: pitp:}, s!nt :-;o]!ciLa1.i J'Xltatorii int..>rni
drcapta.
Exerci iul 1:} }>ozi\i:l dt ,,c;tv:tlT s,_.n ant". JW o pbca prt'V<'izllt:l cu
rotilc (fig. 0-:>5) : dunecana p;' pbn :d - . r:ri:1 inlermC'rliul l\'lf .'-:.t,r:; . In
jurul pi\ otului n;.diz<.\t d,, Ml dr., dtH''' la rota ia cxtcrna, cu adductk
<.\ old11 Ju i drPpl.
Jn fig. H-:-i() cstc> jlus1ratft tot o pozi\if' d0 ,cavakr ;cn ;mt", dar cu
sprijin JX' sol :;i Ml drcpt JX' placa prcvi'tzuta cu rotik, J'("alizindu-sC'
astfel o rotatic inicrn[l en alxluctk orizonta!a, dar <> rotatie cxtf'rnii.
E.rcrcitiul 76 - Sub;tdu1 in ortrlsb'iism, cu un pkior pc un suport ro-
tativ (gil oplan), ccHilalt pe un supor.t fix (iig. G-.'J7) : sc cxecut.a rotatii
1n indircarc.
0 prima variantil - cxcrcitiul pc giroplan poatc fi rcalizat in uni-
podal : pacicntul in sprijin de f'chilibru, cu m'iinile pc o bara ; asistcntul
rotcaza intr-o parte S \U alta gircrplanul, pacL,ntul caut1nd a opuna
rezistrnta.




Fig. 6-55 Fig. 6-56 Fig. 6-.S7 Fig. 6-58


0 a doua varianU'i - padcntul sc sprijina cu un genunehi pc giro-
plan (fig. 6-58) : se face rotatia l\11 de pc giroplan, cu sau fara rezistenta
asistentului (la nivdul glcznci).
Pcniru toate celc patru mi cari ale oldului in vedena promovarii
fortei, st.a'bilitati i, abilitatii, ca i a controlului muscular - deci pentru
toatc stac1iilc ddiciiu1ui fun'(:tional motor al !"joldului - sc rC'C'Omanda.

358
un tip de cxerci tii pcriferice-axio-periferjcc, car:c porn esc de la membrele
supcrioare dit.rc trunchi i de aiel sprc old uri.
Excrcitiul 17- Pozitia corpulni in raport cu membrf'le infc!'ioarc 1ntinse
tine de gradul de rdractic a ischiogambicrilor (fig. G-:Jfl) : a"Si"Stcntul im-
pinge \'Pntral miinilc pacientului, car<', opunindu-s<', pune in contractic
flexorii .1Jr;ttl'lor, cxten'Sorii 1runchiu1ui i li oldurilor.



Fig. 6-59 Fig. 6-60


TractionBrca spre spate a membrdor supcrioarc va determina in-
trarca in con.traetic a lantulul flexor al trl.lnchiului i oldurilor.
E.rercitiul 18 - ln fig. 6-60 pacientul face un C'fort de adductie a bra-
tului, pentru a se opune tractiunii asistentului ; musculatura hcmicorpu-
lui drcpt dctcrmina ridicarca bazinului, care, pentru a fi mcntinuHi,
necesita contractia abduc.torilor oldului drcpt; pcntru intensificarea
accstcia sc fixeaza MI drcpt sau se 1ncarca cu grcutatc la nivclul glcznei.
Pentru lantul muscular antagonist, vczi fig. 6-Gl : adductia con-
trata a MS sting detcrmina ridicarea bazinului, care estc mentinuUi de
add uctia oldului drept.
E:rercitiul 19 - Subicdul in dccuhit lateral dr.. cu MI stg. intins, iar
MI dr. cu gamba flcctaUi la 90 din G ; MS sig. flectat irwinte la 90, de
unde incearca o abductic orizontala - asistentul, cu priza pc pumn,
opunindu-se ; prin intermediul musculaturii trunchiului, hemibazinul
stg. este dus inain.te, ceca cc roteaza intern f?Oldul dr., solicitind deci rota-
torii externi pentru a mcntine echilibrul bazinului.
Fig. 6-62 ilustreaza o pozitie simiiara, dar asis10ntul aplica pe pumn
o impingere sprc spate, la care asociaza o impingcrc pc bazin in aceem;;i




FiQ. 6-61 Fir;. 6-62


359
directie : pacientul contreaza cu MS stg., ceea ce face ca bazinul sa se
rotczc sprc sbg., inducind rotatia cxterna a f70ldului drept; pen'tru stabili-
tate, vor intra in actiunc rotaoorii interni.




6.2. Genunchiul



Ca .suprafaVi cle ;ll11!1c'C'.;tr(', g('JHllwhilll (C) ('<->i<' ('(';\ m:1i m;1n' arti-
cula\it> a COI'pului, fiind in <wdaJi timpi c<'a m 1i cmnplic.at;1 din punctul de
vedPre al struclurihw intra.:1rliculaJ e. Ca articulatic in1<'nmcdiadi a
m<'mbrului infc'rior, parLicipa la functia acc t.uia alit 1n asiguran'a staticii,
a momentului ci<' sprijin in nwrs, cit i la asigurana dinamicii mC'rsului prin
ridic.arca pidorului i ori<'n tarea acestuia in functie d<dC'nivelarile terenului in
momcntul de balan.s. GPnunchiul participa la o scrie de acti-
vitati uzuale (stat pc S('aun, indlltat, ridicar('a u nui obicct etc.), ca !?i la
unck adi\ i'Ui\i profc:-1ionak, cPca C<' cxplidi rohll lui fn ffi{'n\increa unui
indice functional bun.
tMi carca genunC'hiului nu estc doar de fkxic-cxtensie, automat aso-
ciindu-sc i o mi!?carc d(' rot;atie : din momcntul 1nceperii flcxiei se a.so-
ciaza o rotatic intcrna, canajunge la cca 15 la o flexic de 90 ; in ex-
teri.sic sc d.('roteaza, iar pe ultimclc grade de cxtcnsic se proou'Ce i o
rotatie cxtcma.
Exista o stabilitate .pasiva i una adiva .a genunchiului, .asigurate
difcri t.
1. Stab il itate a pas i v d <'ISte realizata de :
a) Forma su;prafc\;elor articulare, cu corc-ctiirile adusc de cartilaj
i meniscuri
b) Forma iunile ea:psul'Oligamentarc :
Intorn : 1igamentul colateral intern (tibial), ligamentul capsular
intern
Extern : fascia lata - bandclcta iliotibiala -, ligamcntul colatc-
ral cxh'rn (peronier), tendDnul poplitcului
PdStcrior : ligamcn.tul poster1Qr (Winslow)
Anterior : tendonul rotulian i fasc'ia g<'nunchiului
Central : ligamcntele incruci atc
Accst'C formatiuni dcfinitiveaza i axcle de mi arc.
c) Axcle anatomice femurotibiak asigura extensiei G o stabilitate
perfecta, fadi sa intre lLgamentclc in joe. Mi carca G (flcxiiC-('Xtcnsie)
modifica axelc de stabilit.ate, facind sa intrc in joe aparatul capsuloliga-
mentar. ln mi car-ca de flcxic axclc sc dercgleaza i apare varus-ul, care
es'te blocat de rotatia interna. La aparitia valgus-ului se produce rotatia
2xtorna - dcd, varus-.u'l i rotatia intcrna se controleazA reciproc, intoc-
ma'i ca valgus-ul !?i rotatia externa ; invers, rotatia intema faciliteaza
valgus-ul, iar rotatia cxterna, varus-ul.

360
Dacft )n ex t<-nsia G controluJ s1abilitlttii unipodale estc lJine aslgurat
prin elementele de structurA, plus contr.actia musculara, nu acelai lucru
se intimplfl in flexje. lata, schematic, realizaa acestui control la diverse
grade de flexie :
La 0 flexie, capacita:t<"a rotatori'C' (clC' 10) coste stlipiniUi de liga-
ment.ele incrud ate (pcntru rot..qia interna) i de ce]'C' col.at('r.al<' (pC'ntru
rota1ia cxtcrna)
La :l0 flcxic, capacitatca rotator:c (de 15) Pste stap'init:1 de cva-
driccps i genwni, plus <lparatul ligam<"'nt.ar
La GOo flcxi<', cap l('itat< a roLJ.tori<' c-:-;1( maximi't (de 30), cle ci i
instabil ita tc:1 <'S tc m:rx im{l, dici ;1par<tul Glp:.;ulol iganwn tar est<' aproaJX'
compld scos din uz ; controlul activ ramine singur (croitorul, ischiogam-
b iri i m l <;Chi i la lxi de gi:s di")
' l '' .
La 90 flexie, c.a:paci.t 1tc.a rokitorie (de 20) estc controlata de
cvadr i('C'J)S
2. Stabilitatea activa este reahzata df' mus
.
('hi. La s
'
old au
fost deja discu'b:lti o serie de mu"?chi care actioneaza i asupra genunchiu-
lui, fiind mu hi poliarticulari. S-a discutat astfcl despre dreptul anteri'Dr,
croitor, dreptul intern.
Va$tii sint extensori puternici ai genune.hiului, impreuna cu dreptul
anterior (rectus femoris). Toate eele patru capete ale cvadri'C'epsuiui actio-
neaza in extensia gambei, cu sau fara incarcare, in lant kinetic deschis
sau in lant kinetic }n(:his (cu piciorul pc sol}. Ar Pxista oarPCare prcpon-
derenta a vas.tuhti medial pc ultimde grad-0 de cx.tonsie cind gamba e in-
cA.rcata. Mai important e;<;te insa rolul acestuia de prev<:'nirc a dislocarii
late.ralc a rotuki la finalul extensiei. Idcca di deficitul de cxtensic pe
ultimele 15, datorat va">tului medial, ar doicrmin.a gcnunchi instabil este
nefondata (I3a<;majinn, Halkn, Lindnhl). Pi('rdC'rea ultimelor 15 de ex-
tensic este rczultatul sUibirii intrcgului avadriceps, caci pentru acestc 15
este necesara o c krc cu 60o;
0
a fortei cvadrice[psului, comparativ cu
forta dezvoltata in extensie p'imi la acel nivel.
Uncle s'tudH au nrlitat di insu :i vast11s intermedius (cruralul) are
aceeai comportare ca i ceilal\i mu C'hi din cvndrkeps. 0 scrie de cerce-
tari mai vechi, de prin anii '50, rap{)rtascrfl unelc difcrentc, contradictorii
insa unelc fat{l de a1tele.
Basmajian arata di, de fapt, la baza sUi variatia individuala. Com-
portamentul cclor patru mu hi variaza in anumitc limite, uneori chiar
semnifica'tive, de la un suhicct la altul. Chinr faeilitarea contractiei
cvadricepsului prin flcxia (uneori cxtensia) d< ;c.telor ;i piciorului csLe
extrem de varinbila de la un intlivid la altul. Nici rotatia oldului i nici
flexin lui nu au adus constante i r<:'procludil)ill' influen\e asupra fortei
de contractie a cvadricepsu1u
1
i. In sch
1
imb, s-a dcmonstrat la toti subiectii
ca extensia contra unci rezisicn\c da o activitate mai intcnsa dc:cit con-
tractia statica. Cea mai mare activitate se 1nrugistrcaza dnd mi carca de
extensie parcurge ultima jumatate a ampli.tudin:ii ei (de la 90). Contrac-
tia stat:idi da maxim um de ce poate da doa r cind extensia este completa.
S-a dovedit de asemenca ca este mai efident[l con tractia concentrica dcdt

361
cca exccntridi (Jcci pc scurl ll'l'a, p1 anluungirca tnll:)l'hiului). In
sfin,;it, hipen'xtcnsia (.,irnpinge in jos gPnUn{'hiul !") nu aduC'c o cre -
tcrc dcoscbiUi a activitatii.
Popliteul cstc un rotator medial al ti'bh'i, ram'inind continuu in
acti\ itatc in pozitii de' g<'nUH<'xiune, ajuHnd ligamcntul incruci at pos-
tt>rior s{\ pn.'\"ina disloca.rca inainte n gvnunchiului.
" \m yazut ca isc!lior;umlJi<'rii (lwm..;trir;qs) -- bi<'tpsul f< mur:t1, se-
mimt'mbranosul i stmit nclin(lsual ct,iU1a1lu' ;1 Up1 ;1 soldnlui. i
asupra gtn\ln('hiului. J>rin1t1l l1lr rol csLc d< t:..:tt'nsuri ;imDli ai CT (ksi<'-
l"Ul mart t'stc un t xtci1Srlr d11:1r in mi rarl':t to;Jt; ;, nzi,;ttni<'i). c 1 de
flcxori nlt:ltr ri :i tihi<i.
BiCl'psul lt'111\lr:d t:,t 11:1 rot:J.tor <'Xit'r:l si; 1.:r ;l] CF in c ttn.it i
adducti<' )i clo;u in m:1i pu\in de' ju.m{ltalt' din .ca: uri c;..:pcut{i ;i roLI\ia
ext<>rna (l: kr:tli1) a gc'nuJwhilllui. ln pozi i<' dC' rt'JXIUs - st1nd s;m in
unipodal -. bieepsul fpmuJ al nu este in activitaL (de' altfcl ca 1ntrcg
hmn'>1 ri1trJ.,-ui).
Semim0mbranosul i scmitenldinosul sint PXiPn:sori i adductori ai
oldului a1xluoind mi carca se fa:ce cu rczi.stcn\a ; pcntru gcnunchi, sint
flexori i rota tori intern i.
Jn Jll('r.". i:;ching:tmhiC'rii intra ]n adi\it 'k 1n difcrit<' faz0 ale
accstuia. Astfel, dc!;)i aetionl'aza sincron, semitendino ul, ca i c 1patul
lung al bicepsului fomural. ar-2 o activitatc trifazidi in mers, in timp ce
semimcmbranosul i capatul scurt al bkepSJului au activitate bifazidi.
De retinut ca ischiogambierii care actioneaza asupra ambdor arti-
culatii nu pot detcrmina o a:ctiune singulan1. Sub contractia intcgrala a
lor sc va mi!?ca acea articulatic care nu este imolJilizata (prin comanda
sau de catrc alti factori).

Stabilitatea aetiva :a genunchiului 1n mer-s sc rcalizeaza prin .. avo-
rirca" sau ,inlacatarca". pe ultimele grade de extensie a lui, care
1nsC'amml i rota\ie externa a tibiei . (cu 2-5), permitind condilului
medial sa sc blochczc iprin ntinderea ligamcntului colatcral lateral i a
ligan1cntului
1
incruci 'at an.tcro-cxtern. ln ,zavorircll" gcnunchiului (,lo-
cked JXYsition") aceasta rotatie cxtcrna ar.c un rol decisiv, :mccanismul
fiind ldcn.umit ,screw-h01nc" {,il1"!'?llfUbarca aaca ului"). Extensia i ro-
tatia cxtcrna \s1nt ,rczulta'tul contractici <"Vadri'C('psului i 'ischiogmnbicri-
lor, caci lCC tia din Urma .trag ]na;poi lgC11Ul1Chiul, detcrminJ:nd r?i rotatia
extcrna. in aceasta ,zavorirc", cind piciorul cstc pc sol, run rol 11 joadi
!3l triccpsul 'SUra1, care, }u1nd punct f:ix pc
1
CakailCU, ttragc undarat COndilii
fenn1r lli (;;tTncnii) 0i tib::1 (c.olc':lrnl).

Patologia genunchiului Clll"C ajunge in s;Jb de kineioterapic ar putca
fi dasificaUi astfel :
u) Afc ctiuni articularc : rcumatismalc (dcg ncraiivc, iinflamatorii) i
posttra urn aticc
h) Afcctiuni abarticularc :(ligamen'furc, musculare, tcndinoase) :
reumatismale, posttrau:matice, rpostopcra.torii etc.
c) Afcctiuni osoase : posttraumatice i postoperatorii, distrofice etc.
d) Afectiuni neurologi-ce 1(genunohiul .in cadrul unor boli neurologice
generalc sau 'locale)

362
6.2.1. Rcfaccrca mobilitatii


6.2.1.1. Reeducarca flcxici

HcNlucarea fkxic i ac(>. ..;t<'i u1fi{'Ula1ii c 'PDat0. 'fat'c :

A. Prin adoptarca unor postud :
l .n-rcitiul 1 c J\! <'zat F lwm11it (gcm;fk:\iune), c'it p('rmiLl molJi]itatca
gC'nunchiului, cu mii:1ile in .p:ijin ]W Ltrii..
r;.r<'rci(iul 2 --- SulJieclul in <:t'<nhit '\;cntral: prindc glczna 1c11 n1'ina :)i inc
gam b:t in ll<'>.: ie.
J xercitiui J -- 1\tei<'ntul in !'"<llht. (]m ;d {!;;t\1 in ': czui), cu r;amba la
m tr;;inea nws<'i : 1)(' tn imt t t,JJ:)<'rirJ;trrt p:tmbl'i .;i 1a nivclul ;;lt'znci S{'
atirn:t grcuUi\i - la :gl{ zn;'i un;t can' ;{1 npnzinic doar jumatatc din va-
lo;t; < a cclli <li;rn<J1e Uc ;rrnlJ<{, pcntru a cvi1a un impad ar.ticular prea
marc.
E.rcn<tiul .J - 1n fig. c-G: !-iC asigura o t.lunecarc vcntruHi a
1
libiei, :in
ruporl cu condilii lfcmura}i ri fort..anf.. kxiei.
Exercifiul 5 - 1n dC'crubit ventral : s0 fix<'aza pe gamba o 1coarda care trece
JX' un sc;--ipetl' '}J<' .;tc c<1pul pucientului ; b cap ltul (.."'Orzii sc 1pune o
greutatc.

B. Prin mabilizari pasivc :
Excrcitiul 6 - LSubicctul n cz'ind : nsistcntul face priza pe treimca dis-
tala a coapsci i a gambci, 'Cxccutind flcxi0..
Exercitiul 7 - Pacicntul in dccubit ventral : asist<'ntul fixeaza coapsa
la masa, face priza pe amQJa i distal se c::ecuta flcx.ix'l.
ln exercitiile 6 i 7, genunchiul fiind cxtins, mi carca de 'flexic a lui cste
limitata de (ircptul anterior.
Exercitiul 8 - il?acicn.tul :in dccn'bit dorsal, <:u oldul fl0etat : asistentul
exelcutA flexia genunchiulu!i (droptul anterior cslc a:elaxat).





Fig. 6-63 Fig. 6-64

Exercitiul 9 (complex)- Dcscriem aici o suila de cxercitii care realizeaza,
ooncomitent leu flexia, l'?i alunecarea dorsala, i {sau) rotatia interna -
exercitii cu caracter de manipulare :
a) in fig. 6-64, mina dr. a kinetoterapeutului dctennina aluneca-
.rea do.rsala a tibiei, in timp ce cu mina stg. executa flexia, dar i o trac-
tiune de deco:aptare in ax ;

363
b) in fi. 6--'65, ooata cu for anflexici G (doc la un II.In.ghi de 45
la unul de 60), miinile asistentului exe(!utfl () 1m pingcre posterioar, cu

rotatie in terna. a gambci ;
c) n Hg. 16-66 este ilustratA mobilizarea pasivA penltru ct tigarea
ultirnclor grade de [lexic.



Fig. 6-65 Fig. 6-66





Fig. 6-67 Fig. 6-68


Exe1citiul 10- Un alt grupaj de exerdtii rcalizcaza rmobilizarea 'in flexie
cu alunccarc anterioara :
a) in fig. 6--67 asistcntul face o tractionare anterioara (cu m'ina dr.),
concomiient cu o for\an' sprc flcctarc (cu m1na stg.) - cxcrcitiul este
cficace in redoarca strict articulara;
b) in fig. 6-68 este ilustra<Hi o varianta a precedcntului exercitiu,
dar care rcalizeaza o for\a cu mult mai mare.
C. Prin mi!?cari autopasivc :
Exercitiul 11 -- Subiectul 1in czlnd, cu GF i G flectatc : prinde g.amba
cu ambele miini i tractioncaza ; dadi priza este proximala
1
(trcLmea su-
pcrioara a gambei), se rcaliz aza !?i o alunecare dorsala : dara este tlisialA
(treimea inferioara a gam bci), se realizeaza o alunecare ventrala 'a tibiei.
Dadi miinile nu 1pot cuprinde gamba (deficit mare de .flexie a genunchiu-
lui}, se monteaza o chinga de tractiune.

364
Rrcrcifiul 12 - Cea mai simpla au tomobilizarc cste presarca pe fata an-
terioara a gambei u gaanlba opusa - pacientul in ind sau fin dccubit
ventral.
Exercitiul 13 -Se realizeazA prin cele mai variate montaje cu scripeti, n
fig.
1
6-69 fiind oratat unul ldintre oclc mai simple : genunchiul flecteaza





Fig. 6-69 Fig. 6-70


prin greutatca gamtbei ; efcctul sc acccntueaza indirdind distal gamba cu
o greutatc.
Exercitiul 14 - Din po:diti:a 'in genunchi sau ,patrupeda" c lasa ezutul
spre taloanc, fortind flexia G. Excrcitiul se l!JOate executa de la o fl<'xie
de minimum 60 (pentru pozitia ,patrupeda") sau de 90 (1pentru pozitia
in genunchi).
Varianta: 1n fig. 6-70 a mi carea trunchiului spre spate, p1na la pozitia
de sprijin pe coatc, clctcrmina IQ 'iniindcrc complcta 1a cvatlriccpsulu'i i o
flcxic maxima - cxerdtiul poar.ta numelc de ,1ntiniClcre Hurtlcr" i se
complcteaza ou promovarca extensici gcnunchiului prin intinderea
ischiogambierilor la MI contralateral (vczi fi.g. o-70 b).
E::rercitiul 15 - Din ortostatism, cu m'iinilc In sprijin pc o bara, se lasa
corpul in jos in genuflexiunc.

D. Prin mi diri active:
Exe1citiul 16 - Din decubit dorsal, cu sau fara o patina cu rotile la pi-
cior, pacicntul :aluneca pe o pladi in 'flcxic-cxten'Sic sau pcdaleaza in acr.

VarianUi. : din ezind, sc fleetcaza i sc cxtindc gamba ! ide1n din
de<:'ubit ventral.
E.rC'rcifiul 17 - Din dC'('llbit homobt0r:1l, pc 10 pladi t.1lc=lia, sc mobi-
lizeaza genunchiul in flcxii rcpcta,te.
Erercitiul 18 -- I'in orto atism, sC' cxecut2'1 genuflcxiuni p2 (lmbcle
mcmbrc infC'rioarc sau cloar pc 1:\11 afcdat.

E. Prin metodc de facilitarc. GenunchiuJ, fiincl pivot intcrmccliar, sc inca-
dreaza in schema de mhcare a pivotului proximal (CF). De aceca, pentru
flexia gcnunchiului (''dsta mai multe variantc de scheme ale oldului, lin
functic' de musculatura intercsaUi. Indiferent lim.;a de:' acestc variantc, pozi-
ti.a G va fi into.tdeauna cea de extensie .(vezi oeapitolul 4).
Tehnidlc Ide facilitare pentru cre terca mohilitatii s1nt cele descris.e
pcntru -;;old, bint'intdes adaptate genunchiului.

.365
6.2.1.2. Recducarea extensiei

Reeducarea extensiei genunchiului se face :
A. Prin adoptarea unor posturi :
Exercif,iuZ 1 - Subiectul in dccuibit dorsal, cu un sul [a nivclul glcznci.
Varianta: rlin zind, cu .talonul sprijinit de un scaun, cu sau Hid\
o greutate pc genunchi -- CX('rci\iul cstc utilizat pcntru rcduccrca
fle.rum-ului.
E.Tcrcitiul 2 - 6ubicciul in dccubit ventral, .cu gamba in afara mcsci i
coapsa fixata printr-o ching<"1 ; de gamba se atlrna o grcutatc sau sc rc-
curgc la un scripctc.
E:rercitiuZ 3 - Subicctul in dccubit dorsal, cu ghcata de tractiunc pc pi-
cior : sc tractioneaza continuu in ax.

B. Prin mobilizari pasive :
ExcrcitiuZ 4 - Pacientul 'ln ez.ind, ou trunchiul eplccat in fata : kineto-
tcrapcutul .execuUi extensia, lfac'ind doua prize - una 1pc fata anterionra
a coapsei, lfixind-<> 1a scaun, i alta pe gamba, distal; excrcitiul urmarc tc
]ntindcrca ischiogambicrilor.
KxercitiuZ 5 - iPacientul in decubit ventral, cu coapsa fixata a masa
prin priza asistentului ; cealalta priza, pe 1gamba distal, executa extcn-
sia - pentru e tensia comp1eta se ta aza o perna sub ICOapsa.
ExercitiuZ 6 Pozitia padentului i a asistentului cain ifig. 6-71, startul
fiind cu CF :;;i G maxim flectate {sensul sagetilor arata directia fortelor
aplicate de catrc kinetoterapeut).
0 varianta cste 1luslrata 'in fig. 6-72: pozitia confera asistentului
o forta rmai mare.




Fig. 6-71 Fig. 6-72


0 alta varianta este aratat in fig. 16-73, dar aid, in loc de asocierea
rotatiei externe, se realizeaza alunecarea anterioara. Presiunea pe coaps ,
tractionarea gam!bei in ax :;;i, binelinteles, extensia sin t acelere]i.
Exercitiul 7 - Subiectul in ldeou!bit ventral : priza 1pe gamba proximal'
(pentru roalizarea extens1ei i alun carii) i dista:l (pentru realizarea ex-
tensiei i rotatiei externe) - coapsa este fixata prin chinga la masa.

366
E.rcrcitiul 8 - Exknsia fof\atft .(fara asi.gurarc de alunt ean' sau rotatic
cxtcrna) cste realizata ca in fig. 6-74. .! , :' .
c. Prin mobilizari autopasivc :
. , .. '
E:rercitiul U - Subic'C tul in dccubit ventral, cu C'oap.a fixata : .garnba !?i
piciorul contJ alateral 'i mping sprl' extensie :\11 \ft'dat.



r=1

\ ,_.

.. .';J.\\-<(\\S\Y\' ..

- - - ' - \
----------
L-
\
.




Fia. 6-73 Fia. 6-71







d
b

Fi[J. C-7:i


Exercitiul 10 - Pacjcntul in pozitiC' ,patrupcda" : g'amha intcrcsata este
'1'ixata pr1n chinga 1'a masa ; . corpul sc :dcplaseaza inaini(' prin tractiunca
rnlinilor pe ma:rginea mesei.
.E:rercitiul 11 - Este reprezentat de fapt printr-o suita de n:ontajc auto-
pasive cu scripeti .- folosind ;Ms sau JVU contralateral -, 'Care sint lin
:general grcoaic ;;i cu rela'tiva eficicnta {c:xcmplificam prin fig. 6-75 a, b, c).

D. Prin mi diri active: a sc VPdf':1 cxcrci iilc pcntru f!C'xic, dici cle
reprczinL'i de fapt cxercitii )ii pcnL u cx,terJ:-;id (;_

E. Prin mctode de facilitare : considcrentelc de Ia flcxia G sint va-
la:bilc ?i aici.

:-6.2.1.3. Reeducarea mi carii de rotatie

!n -redorile de cauza strict articulara, Tnobilizarile de rotatie dega-
jeaza aceasta importanta componenta ce participa la flexie-extensie.
Exercitiilc sint rpasive i iau caractcr de manipul are.

367
Exercitiul 1 - tAsistcntul cu priza ,la piept" a Jvfl, ca in fig. 6-76, exe-
cutA rotatia intema sau externa a garnbei.
ExercifiuZ 2 - 0 altA priza este arAtata 1n lfig. 6-77 tot ntru ro.tatil.
realizind i o deco:mpresiune articulara.




Fig. 6-76 Fig. 6-77


0 variantli in acelai scop - decubit 'dorsal, cu gamba atlrn1nd la
marginca mesci ; asistcntul face priza bimanuala !PC portiunea proxi-
mala a gambei.
Exercitiul 3 - Subieetul in decubit dorsal, cu CF i G la 90 : asistentul,
at Ia nivelul gamibei, o prinde su'b axila sa i cu miinile face priza
pe capiHul proximal al ei ; deplasare in abductie orizontaHi a coap-
sei i :lntregului MI, in timp ce asistentul mentine orientarea tibiei (tu-
berozitatea tibiala la zcnit) prin rpriza miinilor ......__ se produce astfel o
rotatic interna ; inv('rs, ducin'd in adk:luctie MI, se obtine Totatia externa
a gambei - aceste mi cari sc rcalizeaza prin translarea corpului asis-
tentului.
Exercitiul 4 - Se pot executa automobilizari prin abductii i adductii
de old, rcali2l1ndu-se rotatii interne i, respediv, externe ale genunchiu-
lui (vezi fig. 6-78), piciorul fiind fixat.
Exercitiul 5 - 0 automobilizare pentru :rotatii se
rcalizeaza i din ortostatism : !!\U paralele, dar cu
>----- virfurile picioarelor departate unu de altul ; se
executa o ghemuire (tripla rflexie OF - G - Gl),
mcntirnnd insa coapsele paralele i genunchii
,privind" drept inainte-se re.alizeaza rotatia ex-
h'rna a tibiilor ; dadi se pleaca de la pozitia in-
versa a picioarelor (virfurile se ating), se reali-
Fia. 6-78
zeaza rotatia intcrna.

6.2.1.4. Reeducarca aluncdirii tibiei pc femur

Aceleai considercn te ca i la rceducarea 'mi carii de rotatie.
Hefacerea posibilitatilor de alunecare aj.uta deblbearoo. genun:chiu-
lui prin intinderea ligamentelor.


368
Exercitiul 1 - Alunecarca antcrioara a platoului tibial pe rondilii fe...
muraU se poat: realiza prin exercitiile aratate in tfig. 6-79 a, b.
Exercitiul 2 - Aluneoarea dorsala a tibiei pe femur se realizeazli ca in
fig. 6-80 a, b.



Fig. 6-79






Fig. 6-80





Fig. 6-81 Fig. 6-82

6.2.1.5. Refacerea mobiliHitii rotulci

Pentru asigurarea unei libcre mt diri a gcnunchiului trebu'ie re-
facuta mobilitatca rotulei.
ExercitiuZ 1 - M'anipularea rotulei se face : a) oaudal, ca 1n fig. 6-Hl, i
cranial - invers ; b) extern, ca in fig. 6-82, i
1
intern - invers.

24 - Kinetologic profi.Laeti'Cii, ten.peuUcA 111 de re.cup<!r.a.re - cd. 239
369

6.2.2. Refaccrea fortci muscularc

E.c;te un obiectiv d0ry.;;chit de important pentru genunehi, did atit
cxtensorii, cit i flexorii accstuia fac parte din musculatura antigravi-
tational[t i, in plus, s'int indispcnsabili stabili'Ui\ii lui ; rtiYc.
Ca i in cazul musculaturii nldului (fiincl un principiu g<'IWJ ll),
td1nicik, cxercitiile i mudtioliczla<t'lcc pcntru toni fierc:1 muscul:tt 11 ri i
can' com mcl<l. genunchiul s<' '\'Or akgc, in p1 imul rind. in i'unc\il' d(' gr;l-
dul ck forta rcstanta. Pcntru forc de la 0 la :i.chnicil<' de Lwilit lr!' -;int
eel(' nwi importunte. Nu mai rcvcnim asupra lor, fiincl insl'r:tk, in
on!inc, la subcapitolul rcferilor la old.

6.2.2.1 Tonificrca musculaturii cxtcnsoarc

Notiunca de extcnsic a G cstc rclativa, tle fapt musculatura n-;Jciu-
dnd scgmcntul gambier la pozitia zero, dupa C<' fus0s0 clus in fkxi< .
Ac("st fapt cxplica de cc cxtensorii au zona scur.taUi, chiar la pozi\ia ck
rC'paus (zero).
Cvadricepsul, cu toatc ccle patru componentc, cstc <'X,tensorul
gcnunchiului. Tcnsorul fascici lata, ca accesor, aju'ta ,lnzavorin'a". 0 cx-
tcnsie in incarcare (cu pidorul pe sol) - sprc cxcn1plu ridicarca din
gh<-"muit - nccesita cocontractia tricepsului sural i a ischiogambicrilor,
adidl. a cxtensorilor piciorului i oldului.

A. Exercitii globale :
E:rc>rcitiul 1 - Varianta I - Pacientul in decu'bit dorsal, cu coap.<;a 1n-
tins5., gamba ffn afara mesei ; MI opus, flcctat, se sprijina cu !p'iciorul pc
masa : asisten'tul face priza pe fata dorsala a pidorului i pc fata ant.c-
rioara, distal pe gamba ; pacientul executa antii flexia dorsala a picioru-
1ui, apoi in continuare cxtcnsia gambci ; mi arile sint contraie de asis-
tent in rup fcl, incit flexia dorsala a !piciorului sa fie complct blocata,
dar extcnsia lgam'bei sa-i u:rmeze amplitudinea in totalitatc.
Varianta II antreneaza tripla cxtcn-
sic : MI afectat :pleadi de la pozitia de tri-
pla flexie (CF - G - Gl); asistcntul se
opune la extensia piciorului (flcxie plan-
tara), apoi :in continuare la extensia gam-
bei, care se executa ('oncomitent .i cu :in-
tinderea coapsei (fig. 6-83).
CelC' doua v:1riant.c nle cxerritiului 1
rcalizeaza o solici iarc muscular a de b pe-
riferie spre .centru {disto-,proximala) a Jan-
Fig. 6-83 tului muscular.
Exercitiul 2 - Acceai pozitic ca b \'a-
rianta I a exercitiului 1, dar asistentul face priza pe fdta anterioara a
coapsei, distal, i pe gaunba, tot distal : pacientul incearca flexia CF (blo-
caUi de asistent) i executa 1n continuare ext.ensia gambci 'Contra rezis-
tentei opuse de asistent.
Varianta II, de tripla extensie, ca la exercitiul 1 : IMI lin tripla flexic
(M:I opus intins) ; asistentul face priza pe fata dorsala a coapsei i pc

.370

fata ventraHi a .gambci ; SC' contreaza 'in<'ercarea rle extensic G roapsei,
apoi in lant se rezista la extensia gambei ; se realizeaza corontractia
cvadricepsului cu ischiogambierii- mi carea de extensie a genunchiului
se poate continua ou extensia piciorului.
Prin exerdtiul 2 se rcalizeazA o angrcnare a lan1ului kinetic de tip
proximo-distal.
l xcrcitiu.l 3 - F".Stc de fapt o sintcza a ceJor doua exercitii de mai SlL'S,
rcalizfnd dubla solidtar e - re.spentiv disto-proximala i proximo-distala.
Prizehas'ist..entul ui se fac pc Coapsa i picior, pe tipul variantclor I, a poi
cu tripla flfxk, cain variantele II.
i;:rercitiul 4 - Din decubit dorsal, cu gamba la ma nca mcsci, sau din
('zindS(' <'X( tl'Hi <'XtPnsii, fndircind progrC'siv gnmba distal.
E.r('rcifiul :, - Din ortostatism se rt:rC"C'e in ghemuit i din nou in ortosta-
ti-sm ; taloanele sc rididi de JX' sol in tirmpul exercitiului, pentru a se
putea tinp trunchiul vertical ; dadi talpilc :ramin pe sol, trunchiul sc va
apleca in fata, solicit1nd. prea mult ex,tcnsorii oldului (ischiogambierii).
Efortul exten orilor poate fi marit da ca se iau gantere in miini sau hal-
t.ere pe umeri. '
Pentru o incarcare ma'i mare a MI afecta't, exercitiul se ex uta cu
trans1arca pe el a unei parti mai importanie din greutatea corpulu1. Se
controleaza aceasta translare atirnind la briul pacientului un fir cu plumb
care se va deplasa de la linia me:diana.
Exercitiul 6 - Subiectul in pozitia ,a zat fara scaun", adidi cu CF
!?i G flectatc la 90, cu spatele sprijinit de zid ; dadi linia de gravitatie
trece i indaratul artioulatiei CF, travaliul muscular se realizcaza doar
in extensorii gcnunchtului.
Ca o varianta mentionam fixarea picioarelor sub bara spalicrului,
exccutin'd ,a..1Czarea fara scaun".
0 instalatie speciala ,cvadristandul"
(fig. 6-84) -, ixintl gambele, permite o dndinare pos-
terioara ctt mai mare a trunchiului, ceea ce va cr te
proportional tforta ten:sorilor.
Exercitf,ul 7 - Jnstalatiile de scripet]. cu greutati se
realizeaza din cele mai variate pozi?J. Nu le mai
descriem.

B. Exercitii selective :
Exercitiul 8 - De tfapt, un set de exercit].i care ur-
maresc antrenarea celor 3 capete monoarticulare ale
cvadricepsului (fara dreptul anterior, care ewte poli-
articular). IPrirucipiul care sUi la baza lor este de a
mentine articula?a OF flectata la 90, din aceasta
pozit].e executindu-'Se extensia genunchiului. Sooo-
tim ca nu este necesar sa le descriem, ele putind fi Fig. 6-84
ur intuite.
Excrcitiul 9 - Urm3:re!?'te antrenarea vastului medial (cu rol in tractio-
narea interna !?i in sus a rotulei) : sulbioctul in decubit dorsal, cu MI in-
teresat in W?Oadi flexie a genunchiului (10) ; asistentul apu.ca rotula,
iragind-o in jos !?i in afara ; se comanda extensia oompleta, cu tractiona-
r{'a rotulei in sus !?i inauntru. Exista !?i vaTiante :

37}.;
- In fi,g. G-H5 asistentul inceard\ fl<"<'tan'a g<'nunchiului, la care
pacientul se opune, oldul fiind in rotatie e:derna. Asistentul opune re-
zistenta_ pe fata antero-intcrna a capatului distal al tibiei. Dart fi1nd
aceasta pozitie i fortele dczvoltate, ar exista tendinta unei desfaoeri a
partii interne articulare care, .automat.
(_ stc prevenita de o contractie mai intensa
a vastului intern.
- Pentru acceai indkatie : subiec-
tul in decubit dor-sa], cu Ml intinsc, picio-
rul in supinatie - pozitie mentinuta de
asistent contra jncerdirii de flexie dor-
sa]a ; de asemcnea, rczista l?i contra 1n-
cercarii de adductie concamitcnta a CF,
tragind lVll in afara. Mi rea are tcn-
dinta de deschidere articulara interna a G
- vastul intern se opune.
Exercitiul 10 - Acee3!?i .pozitie ca mn
Fig. 6-85
fig. 6-85, dar oldul este jn rotatie interna,
iar asistentul opune rezistenta pe fata
antero-externa a tibiei, distal - contractia se dirijeaza in special rpe
vastul extern i tensorul fasciei lata.
Se mai procedeaza i ca in ultima varianta de la excrcitiul 9, cu
deosebirea ca pidorul este in pronatic, iar oldul incearca abductia - i
jn acest caz vastul extern este eel mai soliciltat.

6.2.2.2. Tonifierea musculaturii flexoare

Reprezinta o organizare romplexa, fiind in majoritate o muscula-
tura biarticulara - fie cu oldul, fie cu piciorul, asupra carora are l?i
al't{' actiuni. ln plus, ace ti mu chi au i rolul de rotatori ai genunchiu-
lui, asigurind i stabilitatea laterala i mcdiala a acestuia.
lschiogambierii sint extensori ai CF l?i flexori ai G. Dintre cei care
indeplincsc aceasta actiune, cei mai puiernici s1nt semimcmbranosul i
partea scurta (care este monoarticulara) a bicepsului femural.
Mu chii ,,labci de gisca" (s-cmi,tendinosul, croitorul l?i dreptul in-
tern), in afara de altc actiuni asupra CF - caci toti sint biarticulari -,
sint flcxori 1?i rotatori interni i G.
Interfcrcnta cu articulatia CF a flcxorilor G face ca sa cxiste o re-
:latie de forta intre ao tia i poziti3 CF.
Flcxorii au dicacitate m;1xima asupra G l:l tn unghi d(' o0, dnd
oldul cstcflcctat, i de 30'\ cind coapsa este 1ntinsa.
l\Tu C'hii posteriori ai gambE'i (gemcnii) sin t de ascmcnea flexori
auxiliari i extcnsori ai piciorului.
PopHtcul cste singurul mw;>chi mono 1rticular.

A. Exercifii globale :
Exercitiul 1 - Subiectul in decuhit dorsl .cu coapsa la marginca mcsei :
asistentul facfl priza pe fata dorsala a cor1p s0i .1 P" t;1lp:i; paci, ntul exe-
cuta o ext<.>nsic df' coapsa contrc=1ta dP ac.,isknt, c: .r")ni o cxknsit' de picior-
de ascrnenca (Xmtrata -,in continuare flpd\nd G.


372
tEX('J"<'i iul arc- d0ei sinc-rgii proximo-distale (<'"-ix'nsia coapsei)
disto-proximale (extensia piciorului). Contrarea extensiei ooapsei p1.lile in
tcnsiun<' ischiogambierii, iar pcntru picior - gemenii.
VaTiantli: din deculbit ventral, cu bazinul pe o perna, pentru a se
putm r0ali1..a o u oara flexie a coapsei : prizele !?i rezistcntele sint ace-
lea i.
E.rcrcitiul 2 - Ur:mar tc antrenar<'a lantului triplei flcxii CF-G-Gl.
P.aciPntul 'in d ubit dorsal, ru CF i G U!?Or tBectatc, Gl in pozitk indi-
fnnta : prizcl0 s'int aplicntC' pc fet0lc anterioara a coapsei i dorsaHi a
piciorului, asistcntul opunfndu-se flcxiei coapsei i flexiei dorsale a picio-
rului.
;\ctivitatca flcxorilor coaps.ei plaseaza ischiogambi0rii in zona ('('a
mai fa\.'orahila de eonliractic .(cursa mediC'), iar irnpin.gerca in jos a picio-
rului dedan caza contractia flexorilor gcnunchiului.
Ca i in cxcrcitiul 1 se realizeaza o stirn.ulare proxi mo-rlistala i
dilsto-proxirnala a flexorilor G.
E.rercitiul 3 - Utilizarca divcrsclor circuitc cu scripcti f,ii greutati, mai
rnult sau mai putin comp]ilcate, care pot fi intuite cu u urinta.
Exercifiul 4 - Din unipodal pe MI opus, Mi a'fectalt purtind o sanda cu
f!N'.utati : e executa flexii cit mai complete ; e<>hilibrul este sustinut de
m'lini pe o bara ; ridicarca greutatii determina contractia conoentrka ;
revcnirca lenta a gambci asigura contractia excenltrica. Ec;te bine ca sa
se intcrcaleze revcniri lbriD?te, penhll a antrena rolul fren:ator al ischio-
1_5:lmbicrilor la sfir!'?itul excursiei de extensie.
D. Exercitii selective : nu este necesar sa fie descrise aici, deoarece se-
Jcctivitatea va fi analizata pornind de 1a :rolul de rotator al musculaturii
flcxoarc.

i>.2.2.3. Tonificrea musculaturii rotatorii interne

Rota ia interna i stabilitatea interna a genunchiului s1nt asigurate
de aceiai mu chi.
Principalii rotatori sint rnlli?chii ,labei de gisca", la care se adauga
papliteul (monoarticular), care ar avea primul rol in rotatia interna pe
primele 30 de flexie a genunchiului. S-a
mai discu tat di in extensia campleta (po-
zitia zero) nu exista rotatie, aceasta incc-
pind sa se manifestc odata cu flexia
gambei.
De sublinbt di, indiferent cJrc' cstc
pozi ia oldului, cxista intotdc;.mna un
mu chi 1ntr-o pozitie buna pcntru a asi-
{.,rura rotatia:
A. Excrcilii globale :
Exercitiul 1 - Pozitia din fig. 6-86, cu
coapsa aibdusa l?i piciorul ,privind" in
Fig. 6-86
afara (G rotat extern) : padentul executa adductia coapsei i rotatia in-
terna a piciorului i G, asistentul opurundu-se.
Prin r0erutare proxi1mo-distala, dreptul intern, semitendinosul i
scmimembranosul intra in ac\iunc, incercind adductia ; prin recrutare

373
disto-proximala (rotatie in1crn<"l a picioru1ui) sc realizc tza d(' a l'l1l('JH' t
adductia. Nu se executa toata amplitudinea mi rii, dici mu hii i i
schimrba aqiunea - croitorul este eficaoe de-abia la sftr-?itul curst>i.
Variantli: subieotul ezind la marginea mesei, cu g"clmbele at rn1nd ;
coapsele in flexie de 90, albduse i rotate intern ; G !?i pidorul rxJtute ex-
tern : asistf'ntul face priza cu doua miini pc pkior (Gl i aniLtJicior), pe
fata interna, opun'indu-se adductif'i orizontale i roro1ki cxkrne a coap-
sci i, concomitent, actiunii rotawrilor interni ai piciorului - cn1itnrul
intra in actiune la sfino;itul mi dirii.
0 alta variantil: pacientul poate sta i in dcxmhit dorsal, cu C:F i
G la 90 (gamba orizontaHi), dar bazinul trebuie fixat ]amasa Ctl () C'llin;g.<i.
E.rercij.iul 2 - Pozitia din fig. 6-87, 1n care CF' fleGclas!
1
tnct L 1 I:i' ',
iar supontul pc care sta piciorul drept are aproximativ ac(_eai incl i nan :
asistent.ul aplidi o fortfi dirijata spre adductia l?i rotatia intl rna a CF, spr'(
roiatia intcrna i a piciorului (prin deplasarea tibiei), G tfiind rotai ex-
tern (prin deplasarea femurului i a tibiei simultan) ; pacieniul sc o;Jurw,
incercind sa duca G in afara.
Lu'ind puncte fixe in bazin i picior, se organizeaza un lant kinetic
mai particular, care antreneaza : albdudorii orizontali i rota:torii externi
ai CF (fesierul mijlociu, fesierul mare), mru?chii ,labei de gisca" - care
vor imprima genunchiului rotatia interna - i]i rotatorii l'Xicrni ai picio-
rului.
Se formeaza o sinergie intre abductorii-rotatori externi ai GF, rota-
torii interni ai G i rotatorii externi ai piciorului. Accasta numai pentru
ca picio:r.ul este fixat pe suport, pcnltru di dadi ar fi libcr sinergia sc f.a.cc
- dupa cum s-a mai vazut - irutre rotatorii interni ai gcnun chiului l?i
rotatorii eJ . rni ai piciorului.
Lantul acesta kinetic este foarte putcrnic l?i are marc rol in pro-
tejarea ligamentelor genunchiu1ui.
Exercitiul 3 - Subiectul1n dccubit dorsal, cu CY i G mOdiu :f1cctatc, pi-
ciorul prins sub axila omoloaga a asistentului, care sta la picioarcle
pacientului (piciorul drept sub axila dreapta) : cu mina opusa (stinga),.
asistentul aplidi o for.tA pe fata externa a G inspre intrior i concomitent
deplaseaza Uf?Or trunchi:ul pre stinga - fo.tiinrl deci p'iciorul pa:ci.entu....


Fi(J. 6-87 Fig. 6-88

lui spre exterior. S-ar rcaliza astfel, de catrc a':Sistent, o adductie-rotatie-
interna a CF, o rotatie extcrna cu valgus a G i o rotatiil11terna a Gl.
P.rin opunerea pacientului intrA in oontractie muscul'atura antagonistA a
tendintelor de mai sus -exact ca la exercit'iul 2.
0 varianta este ilustrata de fig. 6-88, in care pun tul fix distal se
ia prin blocarea picioru1ui pe pieptul kinetoterapcutului. Fatft de consi-

374
tknnkk tlt j:l di:-.t'U\;Itt b <'Xt'rci\iilc :2 :), in <lC'(''-.t cX<'JTi\iu p1 esiunea
piciorului JA' piept mimwa11i 5prijinul unipodal cu tendinta la un lan
kitwtic dt' triplft C'Xtcnsic contrat de asistent, ccea ce crP!?te fora stabi-
aiz<ltoarC' a rotatorilor intcrni ai gcnunchiului.
E:rC'rci1iul 1 - Bolnavul n sprijin uni-
pmLd, cu G u or fkdat ; 1\H opus, ri-
di<dt d<' L1 sol, csk \inut de pacicnt en
min:1 L1 ni\.<'1111 g1cznei : cu o mlna pC'
lJ;lzin, pns\<'rior, pe partC'Cl l\11 suspen-
d; t, ;1sis t<'n t ul tragc )nai n tc ; cu C'C':1-
1;llt<-t m\n{l, JW fa\a cxtc'rn[t a G ck
bprijin, impinge inauntru, pacientul

,luptinci'' impotriva acestor forte.
Fig. 6-89
U1timde trci cxercitii pot fi considcra te ca fac parte i din grupul
de cx<'rcitii pcntru stabilitatf'a genunchiului.
H. Excrcitii selective: exereitiil(' destinah' m. croitor au fost di...;;cutatc in
suhc:apitolul rderitor la ld.
u) E.rercitji pcntru drept.ul intern :
E.l't'rcii;ul .! -- 1n fig. G-B ), pozi\it de pkc trc cstccu u o:1r:t a1 ducic-rota-
ie ex1erna a CF dreptc !7i cu piciorul in alxluctie : asistentul se opunc la
adduc\ia cu rotatie intcrna a CF i la flcxia cu rotatic intcrna a G.
Pun1nc.l CF in abductie, sc intinde a it d.rcptul intern, cit i scmi-
tt'IH1inosul i somimembranosul, dar prin abscnta flcxici CF sc limitcaza
mult tensiunca in ultimii doi mu;;chi. Mi carea initiata simultan in CF'
:-;;i G ('ste ('xact activitatea drcplului intern..
1n fig. G-90 cstc ilustrata o varianta a acestui cxcrcitiu, tot pentru
drP}itul intern : padcntul in decubit ventral, cu coapsa drcapta in ah-
duqic, fa: e o .f1e::de de G cu rotatie intc na (figura arata sflr itul exerci-
\iu1ui). :.;















Fig. 6-91

lJ) E.n'rcitii pcntru scmiiendinos :;;i sem'imcntbranos :
Bxercitiul 6 - Din pozitia aratata in fi.g. 6-91 pacien:tul executa simul-
tan o extcnsie de CF, o flcxie cu rotatie in:tcrna de G i adductie-rotatie
intcrna de picior - asistcntul corrtreaza prin prizcle ilustrate in figura.
Varianta: padentul in e7'..ind, cu trunchiu1 mult apleca!t inaintc (se
:realizL'aza o flexie minima in CF), gamba intinsa, piciorul in abduqic :


375
asistentul, a..;-('zat la picioard(' pacientului, prindP cu m!na calc mPul,
e.ntehratul flaneind marginea interna a antepicioruLui - prin acrostA
prizA asis'tentul rezistll la flexia G cu rotatie interna.
0 aHA variantli este rea din fig. 6-92 (de rem arcat cA sandaua de
reeducare este incArcatA pe marginea in'terna): pacientul executA o flcxic-
rotatie internA a G.

6.2.2.4. Tonifierea musculaturii rotatorii exteme

Bicepsul crural i deltoidul fesier F.arabeuf s'int rdtatorii cxkrni at
gcnunchiului (cind acesta este flectat).
Bicepsul crural, prin capi1tul monoarticular, este un flexor i rotator
extern al G, in timp ce prin capatul biarticular (care face parte din ischio-
gambieri) are in plus i o act;iune de adductie a CF.
Deltoidul fcsier are in componenta sa, anterior, tensorua fasciei lQJta
(flexor i rotator intern) i, posterior, fesierul mare (extensor i :rotator
extern), car<>, acflonind impreuna, dete:nminA abductia ldului. Tcrmina-
tia comunA a cclor doi mll?Chi pe bandeleta Messiat, care se insereaza pe
tifbie, face ca ei sa fie rotatori e:xfterni ai G ; in acela.i timp, sint i stabili-
zatori laterali.
A. Exercitii globale :
Exercitiul 1 - Pacientul in decubit dorsal, cu gamba aflrnind la margi-
nea mesei ; M1 opus, indoit, cu piciorul sprijinit pe masa ; CF cste in
adductie oara, G in rotatie inlternA, iar piciorul in adductic : asistentul
face priza pe condilul extern i pe marginea extcrna a antepiciorului ;
pacientul executa o abductie a CF i duce virful piciorului lateral in ab-
ductie - se realizeaza deci un lant proximo-distal (abductia CF facili-
teazA rotatia externA a G) i un altu1 disto..,proximal (abductia piciorului
necesilta rotatia externa a G).



Fig. 6-92 Fig. 6-93

Variant(i : din ez1nd (deci cu artkulatia CF flectata), cu aecloa i
prize i forte : abductia orizontala a coapsei fadliteaza rotatia extcrna.
Exercitiul 2 - Poz'i1ia din fig. 6-93 : padenwl ridid't G drept prin abduc-
tia i rotatia externa a CF, apoi ridica antcpici:orul prin rdtatia extorna
a G i abductia .piciorului -de rcmarcat ca punctul de prindere a greu-
tatii este virful sandalei de reeducarc.

376
Exercitiul 3 - Pacientul in dc"CUbit dorsal, cu CF i G flectate la 45 f?i
-cu piciorul in sprijin pe masa sau pe un suport (vezi exercitiul 2 din
sciul celor des'tinate rotatorHor intcrni) : asistentul aplica pe condilul
ntcrn o fora de impingere in afar!,ceea ce ar reali.za, pasiv, abductia cu

ota\ ie Pxterna a CF, cu Gl In rotaticxtcrna i G 1n rotatie intern a ;
pa('ientul s<' opunc acestor tx--nd.intP printr-o mi are .a<'tiva - adductie
t"ll roLtii<' interna a CF, coniractia rolatorilor intcrni ai picim ului fixat,
can' d<'krmina tractionarca gamlX'i in<iuntru, rcalizindu-sc a.-stfd rotatia
<'X hrnc't.
\'ur1u.nU1: fixar<'a piciorului i a gh'znC'i pa<"'kntului suh axi1a asis-
:t.c'nLllllli; totul s.t.' pc
1
trece inver'S fata de' <'Xt'rci\iu] :3 din s0tul celor d'0'Sti-
n;:1 J'oL1torilor inierni, dar la fcl ca in <'X<'rciiiul nwntionat. anU'rior.
l.::nrcifiul 1 - 1n unipodal, ca in fig. 6-D4, pacicnlul sc opunc pnsiuni-
lor prii'Pl or asislentului (vezi i cxercitiul 4 din sctul ('('l<w destinate ro-
tatorilor inhrni, care cstc invcrsul a sluia). Exercitiul sc faoe cu a tentiC',
fortr lc cl<:<-J[t urindu-sc progr0siv, JX'ntru a nn dczechHihra bo1navul.
P<'ntru cx0rcitiile 3 i 4, ac0leai considcratii ca la exercitiilc 2, 3
t?i 4 din cadrul cc1or glob:alc pentru rotatori in'terni.

TI. Excrci!ii selective:
u) I ""<'n1 ru antrenarea caprltului lung al bicepsului :
E.t erci1inl :) - Pozitia i pri7.elc, ca in fig. 6-95 : se pom'!?tc de la flexia
('11 :rhduqi(' a CF, extcnsia G i adductia pidorului ; contra prizel'Or asis-
t.Pntu1u i. p<tdentul cxeculta extensia i tu?Oara addux::tie a CF, cu flexic-
ot l\ie exl('rna a G i ablductie a piciorului.
Dcltoidul fLsier este rclaxat prin exte11Sia o1dului (partea anteri-
oadi a mu:-;;chiului), ca i prin abductia lui (partca postcri'oara a dcltoi-
.Oului).
Fmianta : pacicntul in dooulbit ventral la marrgirrea masei, cu l?Ol-
durile flcctatc i gcnunchii intin i; se ata."?eaza o san-da de r.eeduca:DC, de


Fig. 6-94 Fig. 6-95

,care estc prinsa o greutate pc partea antero-interna a ei : pacientul
executa o flcxie cu rotatic e::\.'i.cma a G.
b) Pentr-u antrenarca capatului scurt al bicepsului :
Excrcitiul 6 - Pacientul, in decubit ventral; au o chinga &e fixeaza ba-
:zinul i G somiflectat : asistcntul trcce mina pe fata dorsal!a picioru-


377
lui, apucind margi1wa f'Xtern:t a tct tuia; paciL'ntul e>d'C'u({t o flexil' cu
rotntic cxterna a G, asistentul opunindu-se - poziHa in extcnsiL' a
coapsei anihileaza actiunca caprrtuLui lung al bicep!Yului.
c) Pentru antrcTUin'a tcnsorului fascici lata :
Exercitiul 7 - Pozitin ca in fig. G-H6, cu coapsa in u0oar t1 adduct it : su-
biectul ex<: cuta o fl('Xil' eu rotatie int0rna a CT. co1womitent cu ahduc-
tia CF, continuincl <u fkxLt-J'tlLltia
cxtcrna a G i cu f'YL'r ia pi('iorului ----
priz('ll' din figurt1 arata forVIt ;tp]i{ all"
c.k ctltrC' kinetntt'rapt'Ut.
VaTicmUi: in uniptxLtl P<' pi('iorul
san[tto; 1\11 aftdat poarU't o s;mtLt de
rceducarc, pe care L'Stl' fix a ta o gr(u
tate la p<cll'tea antcro-in tC'rna : p;wicntul
.duce virful piciontlui :in sui 1<ttl ral.
Fig. 6-96 d) PentnL fw;ciculde post erioare
ale deltoidului fesier (m{Irele .fcsier):
E.renitiul 8 - Subiectul in dccu )it dm-sal, cu CF in flPxiP, c:tdducti( i
rotatie intcrna, G in extensie i piciorul in adducOc : asistcntul fan pr izil-
PC' Ltia postnm-cxh.rna a coapsci i P<marginca cxt('rn{l a ant('pi cioru-
lui ; subiectul va executa o extcnsic-abductic-rotatic externa a CF, o flcxie-
rotatie extcrna a G i o abductic de picior - toate contrate de asbit'nt.
Varianta: in unipodal pe piciorul opus ; l\11 afectat JX)arta o sanua
de r<'cducarc 1ncarcata cu o grcutatc pc marginca antcro-intcrna : subiec-
tul ducc piciorul cu virful orientat cranial :;;i lateral.


6.2.3. Refacerea stabilitatii, n1i$carii controlate i abilitatii

Ca i in c.azul oldului, cxpunem cde tr('i nhiecti\'(' 1a un Joe, dato-
rita inierferadi efcctclor multor cxercitii dl stiiwte re;dizJrii lor.

6.2.3.1. Excrcifii pcntru refaccrca stabilitafii contralatcralc

Sincrgiilc musculare indusP pornitc' dl' la grupel0 muscularc ak MI
OpUS (tcoretic sanatos) pot fi utilizatc .fie Gl prime CX('I"C'itii ]n progra-
mul cn. terii fortd - cind mw;ichii au forte sub gradul 2 -, fie pl'ntru
d<"Lvoltarea stabiliH'itii .uni- i bipodalc. ln cazul in car'C <m1hd( memlJre
inf0rioare sint afPci'atP, C'xerci1iilc fn Ltn1uri c ontrc.tbtlT<.tl(' c:tp< iU't o )i
mai marc imporLm <l.
Ca i la old, \'om descrie anstc C'XC'rci1ii pc cupluri :

A. Pcntru flcxic-cxtcnsic:
E.1ercitiul 1 - Subiectul in dcculJit dorsal, cu gambek atfrnind b mar-
ginca mesci ; de gamba st.inga sc ai<.1. eaza anterior o coar-cia eare trL

peste un sistem de scripeti, pentru a ajunge sa SC' fixeze pe gamba drcapUi
posterior : flexia gambci stingi va antnna flcxia gamhC'i drepte, d r
s.ubiectul se opune, dPC'i contracta f'Xt('nsorii.
SistMnul de scripeti ponte fi inv<'rsat sau s'C'himbat pentru antr{_.._
narea flexorilor dr. pornind de la extensorii stg. etc.


378
J xercitiul 2 - Asistcntul se opunc triplci flexii cxcoutate de 1\U stg., ca
in fig. 6-97 ; acest efort dezechilibrcaza trunchiul, care are tendin\)a sA
-e rid ic<' : extensia Mil dr., cu punct fix prin pictorul pacientului, pe
'hazinul a<;istentului resta:bile te echHibr.ul.
E.Tercijiul 3 - Pozif,ia de ,Ccl\'al<'r S'('rvant". ca tn fig. n-98 ; pidorul dr .
. fixat !a ;nl, sa nu poatii a}UnC'ca : padentul va face sa alU!lJPCC 1ndadlt





Fig. 6-97 Fig. G-98


C ;tg. (;: ,. t> bucata de sLofa) - eventual, asistcntul contrC'aza aceasUi
;tliJIHT;trt; p ntru a l1U SC dezcchilibra, pacicntul trebuic Sa ia punct fix
pc picinrul clr., solicitind cxlcnsorii G ; invcrs, pacicntul va aluncca cu
(; stg. in:1inh', ceea ce va solicita pcntru cchilibr.arc ischiog<1m:bierii G dr.

JL Pcntru rotatie:
1: t'(Tcithll l - Pozitia i prizC'lc kinctoterapcutului, ca in fig. 6-99: cu
piciontl sting, padc'ntul executa o puternica rotatie interna, contrata de
;i tcnt ; ac : ;t <'fnrt soli'cita addudorii oldului sting ; pcntru stabilitatc
intra in <l<'i.i une lantul simc>tric contralatcral, care antrencaza rota!torii
int('rni <li C dr., pornind de la picior (cu mina, asi'stcntul crecaza un
pnnct de sprijin pe marginca intcrna a piciorului) i de la old (disto-
proximal i proximo-distal) ; pentru an-
tr('narea roLttorilor externi contralaterali,
prcsi unc'a sc a plica 1pc marginea extern a a
pidoarC'lor.
E.-rercitiul 5 -- Subicctul in ezfnd, cu
gambele atirnind, pidoarele lipitc unul de
altul : asistcntul ex0cuta o pr0siune pe
f<q;l (':'\llTll<'i a d\.lciiului drcpt i o prc-
siUJw pt fata externa a antcpiciorului
-sting ; pacicntul contreaza an-stc prcsiuni,
cecil cc insl'amna. punerea in functiune,

-simuHan, a rotatorilor cxterni pe stg. i
a roiatorilor intC'rni pe dr.
Fig. 6-99
R.Tercitiul 6 - Suhiectul ]n unipodal pc piciorul dr. - care sc spnJina
.)Jt' o bucat[t de cindura sau o cJ.rtc -, cu m!iinilc pc oLduri i G U.'7or
fl.(ctat ; CF 0i ccJaLtlt G rotate cxt('rn ; hazinul stg. pe un pl'ai1. po'stcrior
,f;:yta de cPl dr. ; CF' i G stg., semi'fle-ctate : asistentul aplia o presiunc
:pe fa\a antcrioara a gambei, padentul inecrdnd extensia gambei stg. {ca

379
la lovitura de fotbal), concomitent eu dciJlasarca G dr. lateral, - se rea-
lizeaz! oontractia pentru reechi'librare'a unni lant muscular rotator dn pt
de la ld la picior (incluzlnd musculatura ,,labei de gisca").
DacA se executA mi carea Ml sting S1J)rc spate, cu rezistxmta pos.tc-
rloara, se asigura ptl.!lCrea in tensiunc a rotatorilor extern i ai l\1I dnpL
ln loc de contrapr iunca m1inii asistcntului, se JXKlt(' instala o
gheata pe piciorul s'tg., cu coarxlli fixata la pcn't.c sau dup<'i un scri p<'le
cugreutate (vl'zi fig. 6-100).
E:rercitiul 7 - Sprijin bi pod.al, cu pici-<Xl!'('le lnd{'pfu tatc 20 <'lll, p<tral1l(,
G S<:'miflectati: asistentul, in faia pacicntului, traction<>adt in:tintt' h:tzi-
nul drcpt, impingind posterior bazinul sting (d<'<'i rot<>aza IJ:tzinul) ; pa-
cicntul sc opunc printr-<) mi an' de impingcn' a bdzinului Ling '>pre
1nainte - se indUCl' astfcl o rotatic cxterna a CF !?i G, cu abducii<pitio-
rului .pe dr. i mi ari inverse pc stg., care necesita implicar('<.t 1<-m ului
rot"dtorilor interni pe dr. i cxterni pe stg.; fcnomencle se pctr<'<' inV< rs
<Jdata cu schimlba!N.'a dircc iilor in care a"Ctioneaza presiunih'.
Exen:itiul 8 - Subiectul in bipodal, cu pieioarele paralele i :indtpartatc
20 em, G semiflectati : asistentul aplidi !presiuni <'U directic mcdiala pc-
fetele externe ale G, subiectul contrind - se solicita astfd, simetric,
rotatorii interni; aplicarca de caiT0 asis.tcnt a prcsiuniJor pc fa Ll inicn1a
a G, cu aprqpierea G de catre padent, determina solicitarea rot1torilor
externi.
Exercitiul 9 - In fig. 6-101 esi1ustrat un exercitiu asimc.tric : sc oh-
serva presiunile aplicate de asistent ; padcntul duce ambii G spre-
dreapta, oontrlnd mi caspre stinga irnprimata de asistent, ceca ce va,



Fig. 6-100 Fig. 6-101


declana activitatea rotato-rilor externi pe dr. I a celor interni pc stg. ;
invers, prin scbi:mlbarea presiunilor.
.A.ceste exercitii sint importante pentru schiori.


6.2.3.2. Exerclfii pentru refacerca controlului muscular i abilitafii

Sint exelritii in.tegTative, caT(> largesc lanturile kinetiee prin in-
clutlerea oonpului, refac automatiSmC!le de echilibru, stabi1itate !?i mi care.

aso
A. IJentru flcxie-extensic :
Exercitiul 1 - Swbiectul in ez'ind (pe o mas ), cu gambe1e atirn nd (spa-
t ul popUteu dQpa ind marginea mesei) : asistentul, a ezat i.n spatele pa-
cientului, trage indarat trunchiul (priza la nivelul umerilor, eventual i
pc fruntc) - tractiunea sa nu fie brusca, sa creascA trcptat in intensitate,
pentru a fort-<1 cre!?tcrea contrarii din p..1r.tca pacicntului ; pentru echili-
brare, subicctul intinde gambele (mi inil(' s1nt fixate JX' olduri).
Daca tra.ctiunea cste unilatcrala (de { xomplu in dir<'t'tic postero-la-
t rala dreapta), G drcpt, in <tfar a exiiindcrii pcntru echilibrarca trun.chiu-
lui, \"a mC'ntinc stabilitatca propric prin solicitarea vastului intern.
Ex<>cutind acellli?i excrcitiu, dar gamhele sa fie in contact cu mar-
ginea nwsei, tendinta la rastunmre posU'rioara poate fi contrabalansaUi
prin fle.cta.rea gambelor, care au punct fix pc marginea mcsei.
Varianta I: din bipodal, cu bratcle incruci atc pe piept, s.e croeaza
la fC'l ca mai sus dezechilibrul posterior ; extensorii G sint solicitati, iar
stabilitatca CF i G es.te ant n:a'ta.
Varianta II : din pozitia ,in genunchi" ( ldurile cxtinse), eu bra-
tclc incruci ate pe piept !?i gleznele fixate la masa printr-IQ chiruga : la
nivclul sacrului i interscapul'ar se aplica o presiune de impingere inainte
a trunehiului, subiectul rezistlnd - se realizeaza o activare a intrcgului
lant extensor posterior (trunchi lduri), ischiogambicrii iau punct fix
pe gamba, pentru a contracara tendint:a de extensie a G, bloc'lnd astfel
bazinul ; invers : la impingerro trunohiului spre S(pate - ldurile rami-
n inrl cxtinse -, G se vor flecta ; pacien'tul se opune, marind forta exten-
sodlor G.
Initial, mL?cArile de aplecare inainte sau inapoi ale trunchiului pot
fi cfcctuatc !?i activ de pacient, nu numai prin presiunea asistentului.
E.rercitiul 2 - Pe .un plan inclinat, ca in fig. 6-102, cu gleznele fixate
la masa, sulbiectul ridicl capul i trunchiul : se pune in actiune lantul
anterior al flexorilor (cap--,trunchi ld), care necesita insa stabilizarea









_E _

-=-=-== --- -----:-- - ---=-= - - =
Fig. 6-102 l'ig. 6-103
femurului (doar cotilul trebuie sa se m te pe ca:pul femural, nu i aoesta).
Pcntru fixare-d femurului se .contracta ischiogamibierii : cu cit indinarea
planului este mai mare, cu atit efortul ischiogambierilor va c te -
efortul mai poate fi dozat !?i prin pozitionarea membrelor Stl1PCrioare.
Daca dorim o solicitare unilaterala (de exe'rnplu Ml dr.), nu vom mai
fixa Gl stg.
Exercitiul 3 - Poziti'a din fig. 6-103, cu pi'cioarele fixate printr-o coardA
dgida : asi:sten.tul aplicl o forta de ridicare vertica'lA, la care pacientul

381
opu1w rczist.cnta, c{mtrat'tind tot. Lmtul exterior po:-)tcrior Lk la git --
;trunchi - ld - ischiogam'bieri, pinA la punctul fix distal al picioarelor
(contractia sta tica).
Se poate realiza l?i contractia dinamica, subiectul ridicind de pc
plan tot trund1iul prin contractia ischiogamibierilor (flectan'a G).
E.re?rcitiul 4 - Suhif'Ctul in decubit VC'ntral, cu sprijin pt' coat(' :-;;i an.tc-
bratc pe toaUt lungimea Ml: se ridicA bazinul (sprijin pe antebr< \('
!)i G), apoi sc intind<' put( rnic G (sprijin JX' ankbra\( )i \ ir:tlril(' picin:t-
relor); aplicarca unei presiuni pc bazin man :)k cforCul :,oliciLtt nn : tl-
laturii cxtensoan' a G :-;;i celei flexoarc a CF (pentru sLlhili:,:,tn).
In sala de kinetotcrapir pot fi utilizate fclurit( ap:watc- mnili.l:('
important0 JWnlrll dif{ril<' ('X('JTi\ii:
R.rrrritii cu njutorul cvad1istandului, ca in fig. fi-lA- sau cu fix;t-
r.ea chingilor invcrs (<'P<1 inferioara peste tcndoanek' ahili<'IW) : prcsiunil('
exe.rdtate de drtre asistcnt vor fi spre spate, in prima si tuatif', i spn'
inaintc, in C<'a de-a doua.
Exercitiile pe bicicleta eTgontetrica, prin pcdalaj nonmal, cu a)nil
ped-alior inaintea f?cii, antreneaza musculatura exi<'nsoarc a CF G :
In retropedalaj, cu axul proalier inapoia !j eii, activi'ta'tea ('XiP-nsorilor CF
este mult diminunta, solicit1ndu-sc mni mu1t C'Xtcnsorii C, ca
CF i G.
flexori i i
!naltimC'a !7Cii are importanta : daca esto las 1ta foar k jos, antre-
n za mai ales flcxorii G, 1n accasta pozitie cursa ('Xtcnsorilor fiind in-
-complcta ; clara estc ridicata foarte mult, antrencaza doar cxt<>nskl,
numai in cursa ci de sfir it.
Pozitiu ghidonului fata de a - respectiv gradul de aph car c a trun-
chiului - este de asc>mcnca important[!: trunchiul trabuie sa j'i<" clrept in
' pentru a pune in tensiune sprc part<'a scur.tata cxtensorii CF ; trun-
chiul prea aplccat 1nscamna flcxi.a CF, pcdalaj'ul In a< :L<>ta si tuatic fa-
cindu-se mai aleprin cxtensia CF fji mai putin prin a<'..eca a G.
E:rcrcitiile pe placa prcvazutli cu roiile (fig. G-104) sint mt!lt uti-
lizatc pen iru simpliiatf'a i valoara lor. impingcrea in picioaJ-;"', cu de-
piasa rca inapoi a placii cu rotih', ddcrmina o dubla (CF i G) sau t1 ipla

(+ Gl) cxtcnsie : planul de aluneC"ar C cstc l:n:clinat cu ascr'nsiune postc-
rioadi; fixarca picioarclor i schimbarca inclinarii planulni de alunccarc
(c'U asccnsiunc anterioadi) permit n"'alizarc a un-ci dublc sau tr iple fkxii
a 1\11.
Planul indinat poate fi inlocuit cu rczL"ikn1,:.'1 manu:.1la a <L<;L<.>tcnlu-
lui sau cu un cordon elastic, .arc etc. Exercitiile sc pot cxc'cuta i din
unipocl ll.
e J;xcrcitii pe plan.:;eta lJa..,culanUi, ca in fig. G-105: aph c;1re 1
anh'rioara a plan ctei ccnJX'ntru mcntinen'a la vcrticaEt a tnmchiului
o cre tere a unghiului de Ilcxic a G, ccea ce pune in contrac1,ie < xtenso-
rii lui ; invers, prin bal:ansarca posterioara.
Varianta: subicctul sUi in picioare pe plan cta, cu un picior inaintc' i
lateral fata de celalalt : aplccarea in fata a plan ctf'i pentru a mt"'ntinP
echilibrul corpului solidt.a cxtkn'Sia l\11 situat inain t.e i fledxina 1\11
spate ; in ambclc situatii extcnsorii G sint activati - la JVII avans.at, prin
.contractie eoncentridi, a poi statka (pC'ntru. rcaliz;.trca rcctitudinii G), iar
la MI din spaiR, prin contrac ie cxccntl'ica pcntru cou.t.rolul flcxe.G .

.382
lnclinarca plan ctci lllapoi in\'('l'SC'aza uai< k de mai sus.
In piscinli se realizeaza o suiUi. de exercitii de promovare a flexiei
sau e.rtensiei din pozitiile in picioare sau ezind, utilizin'd flotoare sau
pal tc prinse la gl<zna, ridicind sau coborind segmentul gambier i rea-
lizind a:-;tf<'l fadlitari sau rc>zish ne pentru mi cadlc re-spcvctivc.














Fig. 6-104 Fig. 6-105

Nu este ncc(>sar sa descriern aceste cxcrcitii, clc nc,prczcnt.Jnd ceva:
particular in afara prccizarilor de mai sus.

B. l'cntru rotatiile interna sau extcrna :
J .rercitiu.l 5 - Din bipodal, cu G u or flectuti i indcpl'ii tati, cu dtC' o
g:mt<ra in fiecarc mina : sc ducc altcrna'tiv o mina inaintc i cealalta
i napoi, cu rota.rca trunchiului, apoi sc schimba cu avint pozitia m 11111-
l<>r - sint solicitati rotatorii intcrni ai G de aceca i parte cu bratul
m ansat i rotatorii cxterni la l\U opus.
Exccutindu-sc cu vitcza tn-ccrilc de la o pDzi ic la alta, cxci citiul
de\ ine mai complex, pcntru di cstc necesar sa intrc in joe rn u chii de
fn. naj la sfi.r.;;itul cursci maximc - frcnajul sc face cu musculatJtua rota-
toril inversa cclei c1re cx<:'cuta mi carc.
Varianta : sc pune pc rm1eri, tinind-o cu mlinilc, o haltcra ; corpul
se rote:-;;t( sprc o clirPcOc, apoi sprcccnlo.lta.
Excrciiiul, in ce1c doua variante ale lui, sv poate <'Xt'Cuta i din uni-
podal, Cl'ca ce va solid't..t i mai intcns rotatorii MI de sprijin, caci nu
rnai sint ajutati de roiatorii l\11 opus.
E.rercifiul 6 - Utilizarea giroplanului da posibilitatC' a C'fN tuarii unor
variantc> de <'X('rdtii prin posturari dif('rite (-axul de rotatic al gcnunchiu-
lui trebui{' sa se suprapuna IX' axul giroplanului) :
- din t zind, cu un pidor pc giroplan ;
- din unipodal, cu piciorul liher pc giroplan ;
- din unipodal, cu piciorul de sprijin pe giropl'an i m1inilc prinse
de o bara ;

383
- din bipodal, pc giroplaa1, cu sau fa11! sustiiwrca miinilor
fig. 6-106).
Asistentul aplicA. o fortA de rotatie pc minerul giroplanului ; mus-
culatura rotatorie cauta sa se opunA in ca ul in care corpul are undeva
un punct fix (prin MI opus snu miini) ; Mra punct fix, e fe rot rca-
blocar<"a giroplanului de ditrc asistent, imprcjuraro 1n
care activitatca frenatorie musculara a rotatorilor G
ap:1rc la sfir itul rotihii cu ajutorul sprijinnlui pc picior.
J .rercitiul 7 - Fixarca garnbc>lor 'in c\ adrist.:-md, cu ro-
tar<'<l bazinului i a bustului de ditre asistl'nt, <'U con-
tran' din partca pacientului (sau invcrs), n'.alizf'aza so-
licitaroa musculaturii rotatorii inknw a G opus
sens.ului rotatiei bazinului !ji a rotatorilor (x.tc'rni ai J\11
homolateral rotatiei tl"'unchiului - accast<'i musculatura
se opunc, deci, tendintei de rotatic (in sens invcrs) a
gcnunchilor odata c.u rotatia tnmchiului.
Pentru aocentuarea solicitarii rotatorilor se poaie
lua pozitia unipcxiala in cvadristand, asistc-ntul rotind
bazinul cu mHnile. Exista, ca i pentr.u musculatura fle-
xoare i extensoare, un grupaj de Pxcrdti i ppn:tJ1.1 r
ta tori, care se realweaza cu ajuturul unui skate-board.
Pozitiile s.int variate : din ezin.d, cu un pirior pc placa ;
Fig. 6-106 din unipodal, cu piciorul liber pe placa ; din unipodal,
cu sprijin pe placa ; din bipodal pe pladL
Ideea de baza este realizarea unei m cari a ska.te-board-ului de cMre
terapcut, mi are ce necesita o contractie de opozitie a roiatorilor in-
terni sau cxtPrni ai G.
Deoarece accste exerdtii pot fi u. or imaginate pe baza tehnidlor
pentr:u rotatori deja expu.'SC, nu m'ai este cazul sa fie descri .




6.3. Piciorul



Includem in acest subcapitol i glezna (Gl), consi erind-o ca for-
mcaza impreuna cu piciorol un complex anatomo'functional menit sa su-
parte intreaga g,rcutate a coPpului i, in acelai tLmp, sa asigure mersul
pe oricc teren.
Piciorul (P) are deci un rol static i unrul dinamic, de o importanta
aproape Pgala, fiind pirghia terminala a locomotiei. Hohmann denumea
piciorul ,o opera de arta arhitooturala a naturii". Intr-.adeva.r, structura-
rea pido ulrui uman in tLmpul indelungatci evolutii filogenetice s-a per-
fectionat in mod admirabil in ved'crea asigurarii concomitente a stabili-
tatii i mobilitatii, a echilibrului i oscilarii, a accelerarii i decelerarii.
Piciorul este un resort comjpus dintr-un sistem de arcuri rea1izate
de oasele tarsiene i metatarsiene, mentinute de ligamente i aponevroza
!?i tensionate de tonusul muscular.

.384
Arcul longitudi1ull intern, <'ll \ irful boltii la sc.aJoid, t ll' men-
\inut de ligamentclc plantarC' dintrt' oaS<>le tarsului i de 31p0twvroza plan-
tarA, iar t< J ion-area o r< 'llizeaza in principal mu chiu'l tibial poswrior
lungul peronicr lateral (a{."<>stu doar c1Ind pidorul est(. fixa1. la sol).
Un rol adjuvant il au flexorii d<g<'i<lor.
Arcul longitudinal e.rtc>rn <st< scurt, cu \'irful la cuboid, nl'('nti-
nut d<> liganwntul plantar i apotH'\Toz;l plantara i ttnsionat dP mu'
c;r u thll i lu ngul J)('f()Jl i<'J' la tC'ral.
Arcul untrrior (trnnsvcrsol), cu \'irful ho}tii ]a al doi](;t cwwi-
l IJJ m, <'sk nwntinut dc li:gament('k int<'rioare al<' t<ll'sului !-?i de liganwn-
tul transv<rs al nwtatars:ului. fiind t<>nsionat O<' musculaturn intrins< c{l
.1 pi<'ior ului i ck <'Xpansiunilc fi'broas<' t;u-somdatat sit>rw ale tihialului
j)1J:-,i.<ricJr.
1\li diril< pieiorului S<' fac in articuJatii cli\'l'I'SC, a a ca notiUn<'<l
gt Iwrala de ,.glezna" nu e-st(' prea corecUi pentru a cxprLma articulatia
fun:cti-onaUi a piciorului. /\stfel, fk.xiu--cxtcnsia slnt asiguratc de articu-
lati'a tibiotarsiana, pLus o mica particiJpare din part0a articulatiei sub-
<L';tragaliene ; invC'rsia-eversia sc fac in tarticulatiilc sufbastragaliana '!5i
nH!diotarsi ana ; abductia-adductia sint asi gurate ck artieulatin subastra-
g diana, cu partieiparea cdci tibiotars!l'ne i, intr-o midi masura, !?i a
cplei metliotm"Sicnc.
Di mi carea eu amplitudinc se ex<'Cuta in articulatiile tibiotar-
siana i .suhastragaliana, un 1'01 important in mers il au i etlclalte arti-
culatii ale pidorului, i in primul rind mefatarsofalangienek. Artieula-
tiilc mediota1 siana i ku-sometatarsiana, di foorte ,st.r1nse", au un mare
rol in elasticitatca mPrsului.
lk>sigur d'i blorarca teordica a tuturor articulatiilor piciorului ar
dPtermina un deficit functional motor, dar care C"''Ceaza un handicap
n"tius.
'l\1i!-jdirile piciorului sint asigurate de o serh"' de mu hi lungi, ale
diror t('ndoanC', datorita traiectului lor tangential la oaselc i arti-cula- tiil{'
accstui segment, ca.pata i functii de ligam('nte. Aa eum a demon- strat Bohler,
din a('C';t moHv forta muscu1ara la ac'L--st nivel estc eon-
sumat.a in proportie de 800fo }X"'ntr.u fiX'aT'('a suprafetelor artiru1are
(functi(' ligamentara) f;)i doar 200/o din foria de cont1 actie mus.culara sint
utilizatc ptntru mi n a propriu-zisa.
Musculatura piciorului esk formata din mu ch ii cxtdns<'ci - mu -
chii gambC'i - i mu chii intrinsoci - mu chii propriu-zii ai pidnrului.
.\rtivibhl importanta - atlt In clin lmica, cit 0i In st ltka piciorului -
o an museulatura cxtin.S('Ca, din care fac parte : tibialul ant<'rior i eel
posterior, lungul i scuriul pero11ier, triccr}!ml sural, flexorii i exte
co:muni i proprii ai dPgctelor.
Activitatea musculaturii piciorului cstc in strinsa dopcndenta, de
fazcle mcrsului, rcspectiv de momPntul de sprijin sau de momentul de
balaJl.<:;are.
Tricepsul sural esiA', clasic, flpxorul plantar al pieiorului, dnd
pidorul este libcr in mi area lui din glezna. Actiunca a..;;upra genunchiu-
lui a fost discutata. Cind piciorul estc pe sol, tricepsul sural cstc stabi-

2:J - Kinctologic profilactica, terapeuUcA 1 de rccuperarc - cd. 2:111
385

lizator, ac ionind in special sprc sfir itul iazei ch.: :-,p1 ijin -- L'ind pwiund
se ridicA pe virf.
Solearul are o mai marc sC'nsibilit:Rte la rMlcxul d(' intindcrdecit
gemenii i oontrllbutia lui la mobilizarea gleznei estc mai rna. :Partca
mediala a sol<'arului cste i un putcrnic mohilizntor <ll pkiorului IX'
gam'ba, !?i un stabilizator al gam )ei pe picior. Partea lat('rala a sok;l-
ru1ui cste mai ales un stabilizator i mai putin un mobilizator. 1n acebl:)i
tima:J, sol('arul nwdial chvin< activ in invct-sie, iar cd latcral, in tvcr it .
Gcrmcnii nu intra in a('\iu1w df'dt la mi ct rca pi<'iorului, <:<1 fkx()ri
plantari, !?i in mijlocul fazei de balans al piciorului in mers.
Tibialul unt<'rior estc principalul fl<xnr dor sal al piciorului, ;ljll-
tat de extensorii de.geidor i halucclui. El nu <'sh un inv<'J or al picioru-
lui dedt atunci cind s<' cxc'< uta simultan i dorsifh xia. In faza de balans
al ,piciorului in mer.:;, tibialul anterior est<' singurul mu chi care csk
puternic con tractat.
Rolul atribuit tibialului ant('rior i'n m('ntinerca boltii plantare 0ste
astazi complct infinmat, ca i al lungului peronier de altfel (Basmajhm
Smith); in schimb, in timpul pedalajului pc ibicicleHi estc in plina acti-
vitate. '
Peronierii sint inactivi 1n dorsiflcxk, dar se activcaza in flcxia
plantara. Se pare ca forta peronicrilor se tra'Il9Jl1ite articulatici tar&lle
transversale, i nu gleznei.
Peronierii actioncaza in faza de sprijin a mersului, du.pa uncle pa-
reri avind i rolul de m chi posturali. ln st'atioa pe toouri inalte, pero-
nierii inregistreaza o activitatc continua i net marcata.
Tibialul posterior cstc un dasic flexor plantar i un inversor
puternic numai cind glezna estc in flcxic plantara.
'Musculatura intrinseca, studiata mai atent in ultima v rLme, ac-
tioneaza ca un grup muscular in multe mi cari ale piciorului, ca i in
rners, dar nu pare sa aiba v.rco activitate in timpul ortostatL.:;.mului, dc i
inrorcarea de a mari bolta plantara face ca, brusc, sa creasca aclivitatea
acestei mlll;Oulaturi. Un rol important .i1 joaca in stabilizarca piciorului
in marnentul propulsici, actionind in principal asupra articulatiilor sub-
talara i tarsala transvcrsala.


G.3.1. Refacerea mobilitatii



A. Prin adoptarca unor posturi, care diftra dup{l cum ('stc Yorb;l
de flexie, extensic, supinatic sau pronatic :
a) Pentru flexie :
Exercifiul 1 - P.acientul in unipodal (pe MI afL--ctat), cu o carte sub an-
tepicior, sprijin cu miinilc pe o bara : sc lasa trc.ptat greutatea corpului
pe t bie i piciorul posterior.
Exercifiul 2 - Din ortostatism se trcce in ghcmuit (calciicle pc sol), cu
aplecarea tilbi-ei sprc anterior.
Exercifiul 3 - Subiectul in d('Cubit dorsal, cu piciorul prins pe un suport
care forteaza fkxia din articulatia tibiotars ana.

386
1'oriun1(I: pacitntul in d(cubit dorsal, incill at cu sandaut de n-cu-
JWrare ; de mar:ginile ci se }(l"d-gll doua corzi rigide, care se prind sau stnt
ti"L'<'utc drupa d()i scripcti cu grcutati (fig. 6-107).
b) Pentru e.rt;ensie: .
E.r<?rdpuZ 4 -!dent ca la excrcitiul 3, dar tractiunca sc face sprc exwnslf'
(flexi( planbra).






------

E:-

I -


w -- - :_-;;;--------: -
Fi(;. 6-107 Fia. 6-108


.E.rerdtiul 5 - Posturarea piciorului ca in fig. 6-108.
F:.rerdtiul 6 - Pozitia in genun hi, cu picioarele in e}."tensie pe sol sau
in sprijin pc dcgetcle :floctate : accentuarea flexiei G i CF for aza
{xtC'n'Shl tibiotarsi0nelor.
c) Pentru supinatie :
E:rercitiul 7 - 0 sanda cu indinarca ta;plii inegala prin indircarc in
zona interna a piciorului (fig. 6-109 a).
E.rercitiul 8 - Din pozitia de ,cavaler servant" (gcnUitchiul MI de tra-
tat pe sol), subicctul executa o rotatic intcrnA, 'cu flc i? G, eiind fesa
pe fata intcrna a garnbei, ceca ce va forta invcrsia pidorului (supinatie +
auductic). . ' ' '
Exercitiul 9 -. Subiectul in deoubit contralateral, cu piciorul de tratat pe
o rorte sub maleola interna : pe sa l(iaua de ree'ducare se aplica, pe
marginea intcn1a, o grcutatc.
d) Pentru pronatie :
.F:c>.rcritiul 10 - Idem ca la cxcrcitiul 7, dar inclinat ea este invcrsa
(fig. G-1on b).
E.rercitiul 11 - Idem ca la cxercitiul 8, dar sc ext>cuta o rotatic externa,
eu flexia G plna dnd marginca interna a pidorului se s-prijina pe sol. .
Exercitiul 12 - Idem ca la excrdtiul D, dar din
de-cubit homolateral : cartea sub maleola externa ;


greuta1ile se aplica pe marginea externa a san-
cLtlC'i.
) j I, ,j
B. Prin mobiliziiri pasive. De prociz.at di,
1 . '1

---------- if -

ncpuLindue face o priza directa pe astragal,
mobilizarea arti.culatici tibiotarsiene sc realizeaza
prin intermediul calcaneului, deci cu intcrpunerea
articulatiei subas-tragaliene. Considerr!nd, de ase-
r1
I;

Fiq. 6-109
mcnea, ca majoritatea prizelor se realizeaza la nivelU'l .antepiciorului,
inseamna ca se interpune l?i aPti:culatia m ediotarsiana, uneori chiar tarso-
nwtatarsiana - se face deci, in mod deliberat, o abaterc de la prindpiile
de baza ale mobilizarii pa ive.

387
E.rercifiul 13- Din dt'"t:uhit dorsal, ('U (; fkctat Lt Hl i }Jp\' idmo; r;u tl.
se executil mobilizari de alunecarc anterioara (fig. ti-110) i posterioara
(fig. 6-111) a cxtrennitA\ii distale a tibiei.
0 varianta pcntru alunecarca antcrioarA este ilustrata 1n fig. 6-112
iar pentru alum:, aT<"a posterioarli in fig. 6-113.


na. G-no Pia. G-111

De remarcat ca in pozi\iile din figrurile de mai su; inversarca dirc('-
tiilor. de .tractiune a ,prizelor va detcrmina alunecari tibiotarsienc in scns
invers.
Exercitiul 14 - ReaHzarea decompresiunii articulatiei tibiotan;ienc s<'
face prin mai multe variante de prize, dar care toatc urmaR>sc o ,S('JXI-
rare" a. piciorului de pilonul tibial, prin impingerca de sut1 1n jos a
astragalului i calcancului, fie pc fata intcrna, fie pc cea cxten1A a lor.
Fig. 6-114 .ilusilreaza o astfel de decompresiunc : asistentul decomprcseaza
zona fnternA a tiJbiotarsienci i subastragalienci posterioare.
Exercitiul 15 - Subiectul in decubit dorsal : asistcntul, cu prizA pe cal-
caneu i pe antepicior, tragind lL or in jos }X'ntru dccompresiunc, ex(cuta
sLmultan flexii !ji/sau exttensii ale pidorului.
Variantli: asistentul face prizA pe zona mCdianA a piciorului i pe
treimea inferi-oara a tibi<'i, cxcctitind flcxii-cxtensii. .
Exercipul 16 - Pacicntul in dccuhit dorsal, cu G flcctat, pidorul pe to-
racelc asL<>tcntului, care fixeaza la torace, cu o mina, fa{a dorsala a antP-




Fig. 6-113 Fiq. 6-1 H


piciorului, iar cu cealalta cAldiul, in zona tendonului ahilian ; flectan'a
trunchiului asistentului provoaca flcxia fortata a piciorului.
Pentru extensie, se procedeaza similar, dar din dcculbit contralate-
ral; prizele i dircc iile de presiunc exercitalle de asistent sint ilu tratc-
ln fig. 6-115.

388
J .r<Tci iul 17 -- l\lubiliz<ln';l prin alUlwcan' - separ.c1t pl ntru articulati<l
suba'Stragaliana - sc cxi:,cutA in diV(.'P.it' vn'ritint<', dintre em (' doua: s1nt
aratatc in fig. 6-116 a, b. . .
Exercitiul 18 - Mobilizare in ahductic-arltluc"\;ie : pri 1.a pC' calcancu !;li pC'
gamha distal ; sp rotN;'t(' gamba influntru, h) tim p C'C' c:tlcan('ul ('Sh' rot:11



Fiq. 6-116

in afara - mobilizare in ahductic; inVPffi pcntl'U adductie. Pozitia pa-
cieniului este indiferen t;ii.
E.rc>rcitiul 19 - Mobi lizare in inV(.'n;ic-< <'rsiC' : su bi<-dul 1n decubit Vf'n-
tral, cu gamba flcctat.a la !JO' ; asist.entul bhJdw.aza cu o miml gamba
distal, iar cu. cealalta prinrl(' eakaneul ; pcntru inversie S<> combina ad-
ductia + supinatia + extcnsia, iar pcntru excr-sic abduMia + pronatia +
flcxia.
Pentru mobilizar('a celorlalte articulatii alP. piciorului (Chopart,
Lisfranc, mctat.arsofalangicne, interfalangicne), ca !ji a unor cornpartim{nte
ale acestor articulatii (de cxemiplu cal ncocuboirlian, scafoC'unean, int('r-:-
cuncifomn, cunconK"tatarsian, cuhoidatnetata:rsi-an dote:), e exE"cuta mobHi-
zari pa.<>ivc, care rcprezintii de fapt manipulari tip MaignC' C(' nccfsit.a o
practica speciala !?i pe care nu le vmn descric; .'
. C. Prin . mobilizari autopasive :... : .
E.1ercitiul 20 - Pacieritul abordcaz.a pi'ciorur cu prnp; iile' m1ini, pcntru a
executa mobilizarile nt.-cesarc.






Fig. 6-117 Fi J. 6-118

E.rercitiul 21 - Printr-un sh;tern simplu d<' scripc'ti sc fac mohilidu i cu
ajuoorul piciorului opus (fig. 6-117).
Varianta: ('XC'rcitii de pPdalaj pe un crgm iclu, cu picioarde prin&e
in clomP.
E.rercitiul 22 - Pkiorul pr,inpe un skate-board, c lrl' C'stc pli:mhttii in l-
intei indarat (fig. 6-11H u, b).


389
.
E.eercitiul 23 - Din or.to:>t.at.i:sm, {'U un )JI.l'lor inaintt'.t celuiblt, se balan-
eaza corpul inaintc sau h1apoi, <U flectar ca CF' i G prin fandarca MI
sprc inainte sau sprc in8jpoi. .
K-rercitiul 24 - Mct-s sau s'tlnd pe un plan incH nat in plan S..'lgilal s.au
fr ontal (}'X'ntru invcrsi<'-eversie).
VarinnU1: utilizar<'a la nwrs a UJwr sandal< dC' ncduc;m>, cu in'C'ar-
t'iiri diftrit<'. can asi,gura U\lpi cu planuri indinate in dinc\iik clorih.
Jo:.rcrdtiul 2!!- Din or.tostati-sm, in spriji'n P<' 1\11 san<Hos, C'<'l afPt.'tat in
<'([uinus, <'U d(gdl'l< P<' s'Ol apasind p<ntru marin a exten i< i sau fkxi<'i
i11 mdatarsofalan.giene.

D. Prin rnobilizari active. 0 parte din <'X<'rci\iilc prin mobilizari
autopasive au de fa:pt o comp01wnHi activa.
Kl ercitiul 26 - l\1i ari aetivc anaJiitice in toatl' axel< de mi can ale
piciorului, cai in arti culatiile dogctelor.
1-:.l ercitiul 27 - ML<;rc ari active combinate astf(l : fkxi<' plantara + <'xten-

s-ic degete ; fl{!Xi'ldot alil + flexie dogeu ; . ever.sit + extens-i( degeie ;
invcrsie + flexie deget'(; flexic plantara + inversie; flexie plantara +
eversie ; flPxie doJ1Sala + inv<.rsie ; flexie dorsul'a + ev{'rsie ; drcumduc-
tie + flexic-exten.sie degetc.
E.-rercitiul 28 - Utilizarea unor in.<;tala\ii care faciliteaza mi cArile picio-
rului : pcdala de ch1C'Umrluctie, perlala ou arc sau scripet0, pedalPle bi'Ci-
ch: tei etc.
E.rercitiul 29 - Mcnsul pe lcr:cn. variabil .dl.minc eel mai fizi'Ologi-c exer-
ci1iu activ.


6.3.2. Refacerea fortci mu5culare

..

Desigur di refHC<'rea for i' n;Usculare cstc mai putin importanta aict
decil in cazul cclorl:alte doua ar.ticula\ii .ale l\11, ou excepHa flc.xorilor
dorsali, care put dcterrnina UI1ddfi.dt fuiltional important pentru men;.

6.3.2.1. Tonificrea musculaturii flexoare (dorsale)

Sc poate considera <a o flexie d.orsala a pidorului c>-stc cor0ct reali-
za't.a prin intcrventia a doua grupe mu-sculan:
Flexorii dorsali-adductorii-rotatorii .intenni, adi.ca ti!bialul anterior
.)i extensorul 'propriu al halucelui
F'hxorH doT'Sali-ahcluctnri'i-r otatciri i PXit'rn i, aclka cx1C'nsoru1 m-
Ill u 11 aI cll'gdelor
Dissinengi t cclor doua gru1w fan ca fkxia piciorului sa d( vina
:.rsi nwtrka.
:1\li:-;;c;,u ea dt fl:cxi(' dor .;-aHi < sJtC' limitat{t ca amplitudine cind G estc
extins (prin intinderea g menilor).
Exercitiul 1 - Su:biectul in pozitide decuhit dorsal, cu CF intin-sa i
G W?Or flr ctat ; asi.stentul opune rezi:.stenta pe fata dorsala a pidorului :
pacienlul executa fkxia dotsaLa, continua ou extensia G. apoi cu flexia CF
sau procc"Cl0aza in S('ns inv('rs ; mlna asisttenlului nu blodwaza i dege-
tele (antr<'rl:aroa tihialului an k>rior) sau le bloch{'aza (antn nlnd i <'Xten-
so r ii degPt<lD.r).


390
En'rcifiul :! --- H<'<diz; rea tripki fif':xii: d<'nJbit dor al, <'U CF <;i <_; in-
tirlSe ; priza pe COC:l;ps<\ .9easupra G !;ii pc futu dorsala piciprului (inclu-
siv deg0tele) : se C'Xccuta de <;atre padi);tripla flexie (CF-G-Gl), asis-
tentul opunind rezistentA in aprize.lnr :.
Vadanta : cind musot_tlotun e foartc slaba, se x ta o put<>rnidi
fl<xie a CF i G, blocata d<' mln;t asist<'ntnlui (knsupra 1<ndonului ahi-
lian, cealalta mina opunindu-s<' flcxi<'i dm-s.al<
a piciorului.
E.rcrcitiul 3 - In fig. G-ll!l asistcntuf Pxecuta
o prcsiunc in axul gambd : calctn('lll v.a rula
i pacicntul cxc-"CUta flexia dorsala ; asis tentul
s<' opunr' fl< xici gamhei, can s<' produ<'<' odat[t
cu flC'xia Gl - <'S1<' n<;<t-zisa ,dubl{t solicitare".

Excrcitiul 4 - Subitctul in decubit dor al, cu
gan1ba flectata la marginea m i !?i pkiorul
extins ; a6istentul face pdza pe fata anterioara
Fig. 6-119
a gambei i JW fata planLtr[t ;1 c<tlcaneului : pacientul executa extcnsia
G, flPxia Gl ; presiunen pe calcaneu ii blocheaza deplasarea n jos 1
cadrul flexiei dorsale a picioruhti ; asis entul se opune !?i la extensia
gambei - exe.rcitiul se executa .. dcci eu ccea ce se nurh te ,solicitare
taloniera''.
Exercitiul 5 - De fa.p't, un grupaj de cxerc}tii instrumei1tate: sm1da (le
rcouj:)erare cu incarcarc, mon1.aje de scrip{>ti, elitstice de tractionat, pe-
dale de ridicat etc.
xercitiile selective pen'tnu ridicatorit cxterni sau intcrni ai picio:...
rwui nu vor fi descrisc aid, dooarc nu pOt fi diferentiHte de cxcrdtiile
pentru: abductic-pronatie i adductie-supinati'c .

6.3.2.2. Tonifierea musculaturii extensoare
Se conside.ra ca pentru o flexic planrtarA. simctrica trebuie sa intre
in adivitate trei grupe musculare:
e Tricepsul sural (gemen1i..nulucT.mza dcdt dad\ G cste 0xtins)
Extensorii interni : tibialul posterior, f1exorul propriu al halu-
celui, flexorul comun al degetelor .. ; . .
Extensorii' externi : peronierii la c ii

A. Exercitii globale :
Exercitiul 1 - Subicctul in dt'cubit dorsal, cu CF f!P:etata (45 ). G intins
!?i Gl in flcxie dorsala ; asistentul :face priza sub tendD'nul ahilian i pe
talpa: pacientul ('xccu ta o ext.ensic a CF, flex il' C i cxtensi(' a Gl, cu
flexi<l dlgddor ; asistentul contrc<IZ<-1 i extcnsi;t CF, i ext.cnsia Gl.
r.:xercitiul 2 - Subit>ctul cu CF' Li D0, G b !JOe, (;t in flex i<' dorsala ; cu
o mlna, asisteniul face priza JXkndonul ahilian i dil ''ii, iar pe cealalta
0 plascaza sub til
3
gc"tl: pacicntul inn'<ll'di sa- j duc a ta)onul sprc f{'Se,
rcalizind !]i extensia Gl cu flcxia. dcgetelor ; <tsistentul .contreaza - CF
ramine in aceeai p:>Zitie.
Varianta: subiectul in decubit 'Ventr.al, eu G 1'lectat 90, G11n Hexie
dorsala ; asbtcnLul, eli cotul, prC>Scaza co.apsa, cu o mina prin:zllnd cal-
caneul, iar cu cealalta pulpa degetelor : j.}adontul incearca sa aduca talo-
nul spre fes(', ext.ind .Gl i fle cteaza degetele ; a.sistentul cont.reaza.

391
];rercitiul :; --- Trip!<\ cxll'n:<>il' tli-n dtcul>it OtJrsal, ell CT. (; i (;1 fh-<'-
tatc : pad1!ntul extindc tot MJ, asi:sltntul o.puni111d rezish'n ta pc talpa i
trcimea infcrioara a fei postcrroan a coapsei.
Sc poate rcCUl'g<' i la exct"Ci\ii instrUimcnta:tl cu : sanda d(' rPcdu-
e:;tre cu incarcarP, pedula ou af'IC' sau eontragf'('UtalP, montaj.<' d<' SICri-
pP\i etc.
l':.rc rciti ul 1 - 1)i11 ghomuit, r:t1'i( 'll toUI S1.. ri1:l tC'<t )10 \' i.rful pici-oarelor san,
(\'in ortostati-sm, sc ridic{t pt virhil pil'iorului, slim:! cu sp: h'h l.ing.a un
:r.id, in ti.mp ce !\11 opus an c; flt<lat i talp:t in}Jsl'ppri:Tjidn<' - Pl'l1-
tru a S<' <'X'l'ctrt.a accast<'i mi nal'l', tnJ>u it dc pla aU1 i 1 fa\{t linia ell'
g tav it<l ti1.
''ori.unUi: paci<'n'lul r t zat p0 un plan indinat, cu suport suh pi-
cioar<': sp rididi JW vidurilC' ph: ioardor ('sau d<Jar unipoual) ; 1nclin.area
ptanului modul('aza C'fm tul pri n marin"a sau cHminuarca cf<.,rtului
gravita ional.
B. Excrcitii sclc<:tiyc :
E.rercitiul 5 - Subieciul in docubit dorsal, cu :Ml 1ntins, Gl in flcxie
dorsalA ; a!oiistentul prinde in m1na dlJ.diiul pe f.at;a lui posterioara : pa-
dcntul ll1<'0arcA sa PXtinda piciorui : dlliOiiul S(' va ri'd i<'<l, dar pri7.a a is-
tentului se opunc. Deoarcre nu cxi i.a vn'o n"".r.i\tent;a pc dog('te s.au an't e-
pi:cior, nu va intra in aetrvitla'tlp scurtul flpxor pl-antar, ci doar trk psul
sural. .
E.rercitiul 6 - Paci'enlul in d-ccuhitt dot--sail, cu CF i G ale 1\11 d-< tratnt
in flexic de 90 1";\i cu Gl in flcxie ; priza calcancana din 1Xltt<'a asi<;ll'n-
tului ca la <'xercitiul '})t'ec >d.c'tlt : se ('Xecuta c:x.terisia Gl, asistcntul 11('-
pet mit-lnd asC"<'nsiun<'a calcaneului - C'SlP activat .c.olc>arul, g.ern('nii fiind
scoi din tcnsiun<' prin fl.<'xia G, iar S< Ut
4
lul fltxor prin Upsa corrtrarii
ant<'pidorului i dcgl't<'lor.
E.rercitiul 7 - Subie-ctul ezind, ('U pici:oar-C'lc pe sol : sc exocut.a de ditre
asisll'nt o 1prcsiune 1n jos pe fa\a ankri oara a coapsei, 'in treirnca inf -
rioara ; padcntul inctx'lrcA .sa rid-icc talonul de pe sol (dogetPle i cape-
telc metatat-sien<'lor r.arrrin pe sol) .- antrcnar-<Ja ...'. Oleorului.
E.rercitiul 8 - Pacicn1ul c7ind (OF la 90) la marginro mesd, cu G ex-
tins i piciorul in flcxic-adduc ic-rotatic interna ; pacientul face o priza
Pl' gambrt posterior i o priza pe fata intcrna a Uilpii piciorului : padPntul
executa o extcnsie....a:bducti<'-rotati-e cx-
tl'rna a pidorului i o flexic de G con-
tra rC'zi:stentclor - antrPnarea genw-
nul ui e.rtern.
ln\'l'r.sind pozi\i<initialft a picio-
rulu i (fl.Px i:t. dorsala-ahdu.ct it'-rnta tie
l'Xterna), priza distaHi (pe fata extcrna
a tMpii) i dirl-ctia de mi '<-'<ln(c>Xtl'n-
Fia. 6-120
!:)ic-adductie-rota\it' int<.>rna), n alizam
antPelKtrea gernenului inte1n.
E;rercitiul !J - Pari<-"ntul in ! C'Zlind, cu grumha otirnind i Gl i n {'Xtcnsic :
asistentul aplka prizt-le ca in fi.g. 6-12.0, pc>ntru a s-t opune fl<'xiei degC'-
tdor : pozitionind Gl in cxt(n.sk, s'cad.c.m -activital<.'a flexorului cmnun al
ch'gotclor, favorizind doar ae.Futwa flP.rorului scurt plantar.

392
E.re1't-'i iul 10 - Subio.tul in c: .dnd, c.u pidor.ul pe un t.aburet : i se soli-
eitA ridicar('a cupctelor mctatarsie.nelm\ m('h-til1ind fna pul le degMPh:J.f"
in con.tact cu solul ; cu minu S<' upUllC o u oarli r ezisten1{t P<' fut.a do-r-
saH\ tl carx tdor metatarshJwlor - ex.crci1iul pune in m tiun(' iml'"ros i-J
$i lumbricalii.

6.:3.2.:3. Tonifierca mus<'ulaturii abdnctoare i J)ronatoarc

Ac('a._";Ui mu cul<tun'i n;_llizeadt o mi : an < ompk.xa --- < <' fi.1p1, (' , l',t
ce !':)(! n.um<. te evende. L<l ac<'asta m i c<H'<' <ontribuic :
:J\Iuscubtura < .xtrin-s<'dl, prin cde douf1 gru]::.< jt> mu cuLln :
- ab.ductorii pronatori i ('Xt(nsori <Ii piciorului, rtsptct i\' lungul
!'?i scurtul peronic-r lateri:ll
- abductorii pronaiori :;;i :fl<xori ai :pici orulu i - grup:1j sLah, com-
pus din pcronierul an1c-rior (a <'arui <'xjr-;tent{t nu <'ISte const mtli) f;'i PX1en-
sorul comun al dc dl'lor
iMuS<'u1atura inlirinsf'Ca, rr pe:nUv abdudorii nb1h: i tr-:-tnsvpz s ;.i
halucelui, scur't.ul flexor al haluePlui, t'U i abdu-l.'torul dPgc1ului {dg.) V, scurtul
flexor !?i opo:wntul dg. V

A. Exercitii globalc :
Exercitiul 1 - Suhicctul in dccubit dorsal, cu 1\H intinst', articulatra CF
a Mi de tratat cstc in u oara arlductie -i pidorul in supin.atic : cxcct.rtA
o m i-5carc de aftxluctie a CF, cu deplasurPCJ in afara a piciorului ; asis'lcntul
contreazA cu propria coapsa tendinta dt ab:ductic; cu o m1na fuc<' priza
pc calcancu, iar cu ceula11.a pe anltc-picior, impr.imind cu ambcle o for\a
dirc'c'\.ionatA medial - cxerci:tiul r.caliiZ<. za. o rcc.rutare proximo :Hstala.
E:re citiul 2 - In dPCubit con.traJaterai; cu. o grcutate fixata la g-c:ll'J'l!ba
i la sandaua de n cducarc (ca in fig.. 6-1.21),. pacientul contTeaza cctu!
grcutAtii (adductia CF i supinotia .piciorului) prin rontractia abdu:ctorilor
CF i a pronatorilor pidorului. .
Exercitiul 3 - Postura i montajul ca in fig. 6- 122 : paciPntul cxecu1ii
abductJa MI, cC<.'a ce va trac iona cordonul de pe gamba, determirnnd
adductia-supinatia piciorului (clt"ctul montajului d(\ scripeti) ; pentru a
ramtine cu piciorul in axul gambci; ctStc intcnsolidtata musculaturo
pronatoarc.











Fig. 6-121 Fig. 6-122


Punctul de an.corarc a scripetelui cstc important : daca estc fixali
mai cranial, cordonul dinspre sandaua dr> reedueare trnctioneaza de picior,
aducindu-1 in flexie dorsaltl - deci in timpul mi carii vor fi pui in ac-
tiune, pcntru contracararc, abduotorii CF, pronatorii i extensorii picio-
rului ; daca., din contra, punctul de fixarc cstc mai caudo1, sc va rcaliza


393
o extensic a pidorului - d0d vc>r fi 5olicitati sa sc opuna mi -carii abduc-
torii CF, pronatorii i flexorifdorsali ai piciorului.
Exercitiul 4 - Subicctul in decuhit dorsal : a.,istcntul, cu priza pe condili,
e'i:ecutA o rotatic int<-t na a tl"' ; cealalta priza, pe antt>pidor, tenteazA o
dfplasare nwdial<"\ a a('(-s:tuia ; pacifntul S{' oputw, solicitind rotatorii
externi ai CF prtlnatorii pkiurului - cstl' tnt un ('Xcrd\iu proximo-
distal, d<tr care nu utilizLadt ahduc i.a, C'i rota\ia CF.
Variantc't, utilizind rotatia c;: din
c zjnd, a:sist(ntul rotind inh't n C i addu-

(-sT


< ind pk iorul; padcntul eontrada mus.cu-
latura opozan Ui.

,





Fig. fi-123
_
----
E.1:c1x:itiul !i - 1n fig. (i-12:3 tractiunea cu
' gJ <. ut lie tindc sa d<tcrmine adductia-su-
' JJina\i.:t pi-ciorului (prin <'Oarda 1<.'gatii ]a
vir.ful sandald de neducar<') i rotatia in-
ierna a G ; pacientul se opune, rcaliz'ind
mi.1Cal'ile inverse..
E.rercitiul 6 - Subiectul in decubit homolateral, cu CF i G 1ntinse,
piciorul sprijinindu-s-c cu mall'ol'a !jii marginca exicrna JJ<! o mica perna :
ist ntul aplka o forta de sus, in jos :p.e fata interna a calcancului; pa-
qentul se opune, ridioind talqnul spre zenit f?i sprijinindu-se pe pernita
m rginea e}..'ierna a anrtcpidorului - sint a.ntrenati atit abductorii
pidorului, dt i .rotatorii cxtcrni ai .5oldului.
:r:ercitiul 7 -. Paci ntul in'. pozitic de .,cavalcr servant", cu sprijin pc G
C'Ontr.ala.icral ; CF i G pc partea aofectata lliJOr flectate, piciorul pe .sol ;
asistentul a plicA o forta pc condLlul extern spre medial i o forta pe ma-
l<;'ola nterna sprc lateral ; pacicntul se opune, ceca ce solicuta abductorii
orizontali ai OF, rotatorii intcrni ui G i prqnatorii pidorului.

. B. Excrcitii selective: . . ,
F::tercitiul 8 - Subicetui in decu'bit dor5al, cu !?Oldul contra'lateral in ab-
duqie, ldul MI afcc.tat in a.dductie i cu 'pidorul (P) in cXJtensic-atiduc-
tie- upinatie": asistt:ntul aplicA 9 _rczistenta J)e' ftaa anterioara a tr mii
inferioare a .::oapsci' {;forta dirijata medio-dor-Sal) i cu cealalta min, o
rezistent{l pe fata ventro-lateraHi a talonului, dirijata med.io-dorso-cniriial ;
pacientul sc opunc, executind flcxi:a-abductia CF, asodata cu flexia-
a:bductia-pronatia piciorului ; G ramine 1ntins - ex<'rcitiul antrencaza
flcxorii dorsali externi ai pid01 ului (cxtensorul comun al degetelor !?i
pcronierul (Interior - cind cxista), tcm;.orul fw,ciei lata i v:-t.stul <'Xt('rn.
E.rcrcitiul 9 - Suhiectul in dccubit do11sal, cu l\11 opus iniins ; CF ho-
molatcrala <:Ste 1n flcxic-adductic orizontala !?i rotatie i111terna ; G flectat
}a !10 !;ii piciorul in extcnsic-adductie-{<)Upinatie : asistcntul aplica 0 forta
pe fata postero-lateraHi a trcimii inferioare a coapsei, dirijata medio ra-
nial, care, pc parcursul cxci'C'itiului, devine medio....venkala ; a doua forta,
pc partea ventro-latcrala a lialonului, medio-cranital; padentul va depLasa
talonul caudal f?i lateral - se reaUzeaza o tripla ex.tensie, interesirid ex-
tensorii i abductori'i CF, extensorii G, flexorii externi ai piciorului (ex-
tensorul comun al degetelor i peronierul anterior - cind exista).
Exercitiul 10 - Pacientul in decubit doffial, cu CF i G flectate !?i pidorul
pc sol : asistcntul aplica o forta pe G in axuli bici in jos ;;i o a doua forta


394

pc Lqt po tero-inhTll;l ;1 tl'cimii init'r.io<u:c .a g.an1lwi, din ctioJhlLa \tTI-
tro-latcral ; pacientul impinge tH}OnUJ pq SO} pcntrU a ridka v1rfu1 piC'iO-
ru}ui i, in acclai timp, se opunc < clei de-a doua forte - int activa\i
extensorul conwn aZ degetelor pt'ronierul anterior.
E.r rcitiul 11 - Pacicniul in ortostatism unYpodal ('c>-ntralat<r.il, purttind
o sanda de rPcdU<'are cu gn'utah'n fiX<11{t anlt('fO-('Xkrn : S<' dun Yirful





Fig. 6-124 Fin. t}-J25


picioru1ui in afara !7i in sus. (,sprc marcle trohant<'r"). Hictndu-se o
flexie-a'dductie-rotatie interma .a CF, o rotatiP extern a a G i o fl<>xic-pro-
natie a piciorului - tot extensorul comun al degetelor i peronicrul an-
terior s'int mu hii solicitatl.

Exercitiul 12 - Subiectul in decubit dorsal, ct1 Ml opus intins ; la C'CHi-
lalt MI, CF in flexie i adduqic, G' inextensie, piciorul in flexie-atldu< -
tie-supinatic : asistcntul aplia o prim.a rczistcnta pc fata postcrioara a
treirnil distalc a coapsei, dirijata vcntr.o,-m. ial, i o a doua rezistenta
sub capul prirnului mctataJ;Sian, dirijata' cranio.-rpedial ; pacientul sc opunc
in sens invers i du<\lildhaluceN in afartl i,indarat - cste actirvat in spe-
cial Zungul peroniet latera[ ; ,' . '
Exercitiul 13 - 1n de,ctl!bit dorsal, cu 0ldul homolateral in fJcxie-ad-
ductieG flectat, piciorul flectat atidus upinat : asistcn1.ul aplica o forta
pe fat-a postero-externa a trcimii iruferioare a coapsei, dirijata cranio-mc-
dia1 --:- care in timpul ml arii devine vootro-mcdiala - i 0 a doua forta
sub capul primului metatarsiah, dirijata nspre cranio-mcdial ; pacientul
se opune i duce halucele ;caudl i latera- sint solidtati extcnsorii i
abductorii CF, extensorH G, ,peron erul lung lateral.
Exercitiul 14 - ln fig. 6-124 cste solkitat peronierul scurt lateral, prin
actiunea de duccrc indarat :-;;i in afara a antC'piciorului, ca i cxtensorii,
abductorii i rotatorii cxiicrni ai CF.
Exercitiul 15 - ln fig. 6-1-25, tot peronicrul scu1"t later<1l cstc solicit::tt,
ca i extensorii-a1bductorii-ro1latorii cxterni ai oldului - la nivelul picio-
rului se executa abductia-extcnsia contra opozitici asistentului.

6.3.2.4. Tonificrea musculaturii adductoarc i supinatoare

Ca !?i pentru mi!?carea contradi de abductie-pronatie, mus<.'ulatura
adducto-supinatoare esrte rcprezentlata atit de mu chi cxtrinsed, ctt !?i de
mu ohi intrinseci.

395
.:\lu.;;l'hii cxlriu:-.ct;i ;_tkat.ui :-.\. :
. grupul adductor-s.upin.ator4laxor (Ubialul anterior, extcnsorul
propriu al. haluceluj)
- grupul adductor-supinart.or-Pxtensor (tihi<\lul posterior, lungul fle-
xor <1 halu.celui)
1\lu chii intrins< ci si.nt repnzlntati dt a\)dudontl i rdclurtm ul
h:tln<"<lui, ca i ell' <lpoz;mtul, a1hclurtorUl i scurtul flcx()r ;d dg. V

/\. Exerdtii global< . Consideram ca nu ('Sl< J1('('(.'S;tJ' sa k m;li t'X-
]JUlll'l1l, d!'O;lrc'<'L' <'lt tlll sint d{< it ,,itnagitw.a in oglincl;l" a <'X<'ITi\iilor dts-
crisc p<ntru mu-;culatur;abdudo-pronllloan , astf<l indt kinptokt.ap<.'U-
tul \';t putca <"onstrui cu u urin. {t <'X{'rcitiil< n<cts;m dtllrenarii mus('U-
Llturii adcln to-supine to;lr<' (inv< rsoare) a pic;orului.
/\ a cum s-a putut oi>sL'l'Va, majoritatca ac<.stor cxercitii repr<'z n-
Llu sclwm< ak cliagonal<lor d.e fadlitantip Kahat-Vos.s-Knott, tiut
fiind rolul n cipnw ;tl pivo\ilor di.9lali proxi:mali in facilitarca mus-
cubra.
D. Exercit
.
ii selective :

E:rercifiul 1 - Svbicclul in dc>cubit dmt'Yal, Ml il1Jtcn... at cu oldul in ah-
duqi<., G intins, J;idorul in c. xtcnsic ahdu.cti :.. -pronatir: a'>istcntul ap1idi
o forta Pl' fata anlG,J.'O.,-txterna a trcim,ii infcrioare a coapsci, dircctio-
nata do.rso-lateral, j .o.. :a .dou or\a pc fa1;a ventro-mecHala a talonului, d\r:ijata
.).atero-dorso-cranial ; pacientul duce talonul in sus i spre inte-
rior - sfnt solicitati Ddduclorii-d:lexorii i rotatorii cxtcrni ai OF (cvadri-
ecpsul tine in tins G)i n xorii ta.cfductori upinatori tai :piciorului (tibialul
anterior i (!.t:tensorul propriu al halu.celui).
.r:xerdfiul 2 -. Pacienh.il nc.leculbit dorsal, MI interesat cu f?01dul in :fle-
xi-e-abducti.e orizontala--rotatie xterna, G flectat fji piciorul in extensie-ab-
due\i-e-qJflona ic : ooL<itentul apHca o forta pe
faa dorso-mochala .a coapsei, dirijata latera-
cranial, poi spre latero-ventr.al, i o a doua
fora pe fata ventt'O mediala a talonului, di-
rijata cranial-lateral f?i dorsal ; palcientul
-impinge talon.u-1, ex tin2iind memlbtl inferior
- m are ce pune in octivitate extensorii !?i
adlductorii CF, e>....'tensorii G :in asociere cu
. mlli1Qhii ,.laJbei de g1sca", flexo.rii f?i supina-
torii piciorului (tibialul anterior).
Exercitiul 3 - Subieotul in decubit dorsal,
ca in fig. 6-1.2,6 {se remardi piciorul in flexie-
no. 6-126 abdu oti e-pronatie) : a:s stentul impri.Jma o for-
verutro-laterala pr1zci de pe coapsa f?i o
fOJ t[t vcntro-latero craniala prizci de :pe p1anta ; padentul duce mal'lginea
antcro-c:>..'ierna (degetul n1ic) !inrlarat i inauntnu - exercitiul solicita
extensorii-adductorii oldului i stabilizatorii intcrni ai G (mu hii ,labei
de gfsca"), care facilitcaza inversorii P (tibialul posterior i flexorul co-
mun al clegetclor).

396
Exercitiul 4 - Subiectul in decubit dorsal, ca in fig. 6-127 (ini\ial oldul
1n flexie-abductie-rotatie interna, G flectat, piciorul in flexie-abduc-
tie pronatie) : pacientul executa contra prizelor asistentului o intindere a
MI, ducind metatarnianul V caudal i medial, ceea ce activeaza tibialul
posteriori fl('xorul comun al degetelor.








Fig. 6-127
Fig. 6-128



E.rercitiul 5 - Pacicntul in pozitia de ,cavaler servant", ca in fig. 6-128 :
asistentul impinge medial treimea inferioara a gambei, creind tendinta
s.pre valgus a piciorului, dar flexorul lung a1 halucelui, cu insertia distala
f1xata la so1, va ridica sustentaculum tali, basctilind calcaneul spre un
varus.
Varianta: cu sprijin digitigrad intern, apliclndu-se pe calCaneu o
presiune dinspre lateral spre medial - halucele fiind fixat pe.sol -, fle-
xorullting al halucelui va fi intens solicitat.


6.3.3, Refacera stabil tatii, mi carii controlate i a,bilit tii .


6.3.3.1. Exercitii pentru refacerea stabilitatii contralaterale

A. Pentru flexia-extensia tibiotarsiana :
Exercitiul 1 - Subiectul in decubilt dorsal, cu MI intinse.: cu o min a,
asistentul face priza pe fata plantara a Ml stg., iar cu cealalt, pe fat-a dor-
sala a MI dr. {afectat) ; padentul executa o ,alungire" a MI stg., bascuUnd
bazinul i impingind in ax contra prizei asistentului, ceea ce are ca ur-
mare tendinta de ,scurtare" a MI drept, cu flexia pkiorului, la care se
opune cea de-a doua priza a asiSJtentului.
Plasind prizele invcrs (pe fata dorsaHi a MI stg. i pe cea plantara a
M'l dr.), se solicita o ,scurtare" a MI stg., contrata de priza asistentului,
ceca ce va antrena ,,alungirea" MI dr., cu tendin11! la exteniSia piciorului
..con t.rata de ccalal ta priza.
Varianta: priza pe talpa poa!te fi inlocuita cu sprijinul talpii de
coapsa asistentului, cele doua miini fadnd pri7pe MI stg.
Exercitiul 2 - Pacientul in pozitie de ,cavaler servant"., ca in fig. 6-129

39J
(se remardi la piciorul dr. sprijinul doar pc virf) : din an 1:-.t.a pozi\ie :-.e
duce G stg. spre piciorul drept; aqiunea flexorilor CF in accasta mi e<ln'
nu se poatc des'f ura declt lu1nd punct de sprijin virful pidorului drept
i forttnd astfel extensorii piciorului in conrt.rac ie statica ; alunecar<'a
G stg. continuind i trednd 1naintea pidorului drept, contra.c,i.a cxtenso-
rilor piciorului dr0pt dl'vinl' dinamica.
E.rercifiul 3 - SubiPctul in decuhit dorsal, cu nwmbrcle inftrioar<' in-
:tinsc: cu o m.lna, <L">istcntul face priza pe fa\.ct poskrioar[t a t donului 1g.
i pc talpa, blodnd incerearca de cxtcnsic a intn gului 1\11 st.g. i a pici(l rulul,
iar cu cealalta face priza pc fata dorsa Hi a pidorulu i dr('pt, cu ct n
se opune flexiei pkiorului i flcxiei intrx gului nwmbru - S<' naliz<'az;t
astfel o stimulare a lan\ului posterior muscuLtr stg. i a Ltntului ant(ri<n
dr.; intiensitatea stimularii pc un lant sau altul tine de a ti\'ilatca indu....,{t
de pacient lu un membru sau altul.

B. Pentru evcrsie-invcrsie :
In acest scop sc re-comanda accleai excrcitii stabilizatoar<' contr<t-
laterale pentru rotatiilc interne l?i externe ale genunchiului, in ('azul C
flectat, sau pentru rota\iile oldului, in cazul G intins, pe care lc-am de-
. scris anterior.


.3.3.2. Exerclpi pentru refacerea controlului muscular i abiliH1fii

Ca fii ccle d<..>stinart.c articulatiei fiOldului i genunchiului, accste excr-
ci\ii - care au un rol important i in rclacerea sta:biHtatii - sint de tip
axio-pcri.feric i periferico-axio-pcriferic, deci in lant kinetic inchis sau
semiinchis.
Exercitiul 1 - Pozitia din fig. 6-130 : pacientul ii ridica bazinul de pc
plan ta, luind sprijin in virful piciorului drept -s nt activati extensorii



Fig. 6-129 Fig. 6-130

spatelui i CF, flexorii G i extensorii piciorului ; daa asistcntul apasa in
jos pe crestele iliace, forta de contractie cr te.
Exercitiul 2 - Din postura ,genunchi pe masa", cu picioarele depas;ind
marginea m<:'SCi i bratele pe piept : se imprima o dezechilifbrare spre ina-
inte a toracelui, care determina extensia brusdi a piciorului, pentru re-

398
"-'chilibrarc; dudi fora de im,pingL'l"l' este mai mare, sc flcci<'aza !';ii G;
daca trunchiul este ill1dJins spspate, se va produce flcxia piciorului, cu
antrenarca extensorilor G daca dezec
.
hilLbrul estc mai mare
'
.
Variantli : provocarea dezechiUbrului din . pozitie ortostatica spre
1nainte (extensorii piciorului) sau spre inapoi (flexorii p1ciorului) ; deze-
chilibrarea C'stc posibiUi i prin mobilizarea proprie a trunchiului (inain-
tC'-inapoi), cai prin impingerea de catrc asistcnt.
I-:.rerci1iul 3 - Subicoiul in de-cubit dorsal, cu sustincroa fetci dorsalc a
piciorului (mlna asistcntului, o bara, o mobila, o chinga) : pacicntul ridka
trunchiul la verticala - c.ste antrenat putcrnic tot lan ul anterior al fle-
.rorilor (trunchi, old, pi.cior).
l J:crcitiul 1 - Aa cum se vcdc din fig. n-131, asistentul imprima un de-
Zt'>('hilihru lateral dinspre partea Ml afc.otat -sint aetivati fk'xorii i mu -
chii inclinarii sprc drcapta ai trunchiului : bazinul fiinJd dezcchilibrat, pa-
cicntul va diuta sa rcstabileasca e< hilibrul cxccutind cu oldul o rota-
1ie intcrna, cu G o cxtensiC' i cu piciorul o abductie-prona.tie; pcntru a
mari rooctia musculara, sc aplica o rczistcnta pc marginea ex.terna a an-
tepiciorului, ceea ce permitc o impingcrc mai in1.cnsa a trunchiului.
Variantli : din acceai poziti<-', dar dczechilihrarea se face dinspre
partea opusa, caz in care pacientul sc va rcechilibra prin rotatilc't externa
a oldului sincrgk cu adductorii-supinatori ai piciorului. 0 rezistenta apli-
cata pe marginca interna a antepiciorului cre te gradul de solici.tare mus-
culara.
Exercitiul 5 - Subiectul in o.rtostatism, in sprijin unipodal, i ine, cu
mina peste glezna, IMI <:ontralatJeral' in spate ; ibratul omolog MI de sprijin
estc in abductie orizontala de 90 : asistenltul impinge inrlarat, la nirvelul
antebratului, membrul superior alhdus,. padentul opunindu-'Se ; se reali-
zcaza o solicitarc in diagonala .pectoral-hemibazn opus, deci o tenldinta
de rotare interna a oldului portant; rotatorii externi ai CF vor lbloca
aceasta tendinta, Iwcesitatea de stabilizarc a iMI portant satisfacind-o
Gbductorii-pronatorii pidorului (genunchiul fiind intins).
Variantli - tot in sprijin unipodal, cu
ambele brate in abductie orizontala : asisten-
tul, cu priza pe antebrate, imprima o mi -
care de rotatie a trunchiului dinspre partca
portanta spre partea opooa ; paiCientul se
opune, execu'tllnd o rotatie de trunchi in sens
invers- sc rcalizcaza astfclla nivdul oldu-
lui portant o stabilizarc prin contractarca ro-
tatorilor interni care lucreaza sincrgk cu ad-
ductorii-supinatori ai pkiorului (:gcnuruchiul Fig. 6-
1
31

fiind 'intins).
xe citiul 6 - 1\ ersl!l. pe p anuri Jndinatc : in plan sagital - pentru
flex1a sau ex.tensm ptc10rulu1 ; n plan frontal - pcntru supinatie sau
pronatie.
Exercitiul 7 - Utilizarea placii cu J'otile (skate-board):
MI afectat cu piciorul pe placa, din ortostatism {placa fiind pe
teren plat) : pentru antrenarea extensorilor, MI afectat va fi plasat ina-


399
illi!';l C(']uj}a}t l!i\'('J'S, da('<l (' Urmare tl' dlltrl'l1dl'l'<l fkxorilor (skufc-
bOUfd spoatc instala i pe un plan lincllnat).
$czind pe skate-board, cu sprijin pe capetele metata.rsi<'ndor : se
plimbA plac-a inainte-'inapoi, solicltindu-se rnusculatura c.rten. oarc a
picioarPlot ; dacA se in sprijin JX' taloatw, se vor antwn l fle:rmii pidorului.




Fig. 6-132


Subiectul in postura de ,,cavaler se ant", cu G opus sprijinit pe
o pladi prevazuta cu rotile (fig. 6-132 a, b) ; piciorul afectat, <'U tiprijin
pe sol, prin marginea interna a antepiciorului, actioneaza ca un pivot :
pliinbarea pladi cu rotile (pe un traseu de 45 f.ata de planul frontal)
spre inainte realizeaza o solicitarc a alxlucto-pronatorilor {mai ales a Jun-
gului peronier lateral), ca i a e:t:tensorilor .pidorului (a) ; mi carea pladi
sprc inapoi va detennina punerca lin tensiune a flexorilor piciorului i u
abducto-supinatorilor (b).
Exercitiul 8 - Pedalaj la un pedalier cu sprijin pc antepicior, apoi pe
talon-antrencaza .flexorii-extensorii piciorului.














c
/;

Fig. 6-133

Exercitiul 9 - J\1ersul pc virfuri, pe calctie, pe rnarginea externa sau
lnterna a pidorului antrcneaza selectiv musculatura dori<tli.
Exercitiul 10 - Utilizarea unci bascule de picior permite, selectiv, antrc-
narea la dorinta .a iuturor m chilor pidorului - piciorul prins ntr-o
sanda de rPeducarc ,(fi.g. 6-133 a, b, c).


-400
B i h I i o g r a f i t' s <' I <' <t i ,. a


IL\SM A.JJ /\N .J. - Musd('s /\li\'e, Tht \riJli;uns & Wilkins Company, Baltimore>,
1!17H.
H0 1BAHT M.. HABEUX L. i co)ah - Hc,ducatir.n apr(s traumatisnws du nwmbtr
inf<'ricur, Encydop<'di< M<diro-('hiruruic;tlr'. fasc. :!fi 2:W .4
10
, :!fi :..>1 . 11lJ "'
:!fi :2411 :\
1
1, Patis.
( uLSON .J.. C<JLLISO!\ F. - Pnmnssi\'<' J:x<'t"<ist Tlwrapy, .John \\'right & Son"
Ltd., Tile Stun< Bricilw } )ns,, Bnistol-Lond t';t, I !IIU.
<;AHDli':EH D. - c;rundla;.wn dN tli>un stlHrapit, Grorg Thi<'nw. Stuttgart, 1 174
J,J('JIT S.- TIHrap<'utic Excr"tisc, Li'C'ht Elis;lhl'lh, :'\PW lla\tn. I!Hi5.
J'IEHHO:\ G. LLHOY i colah.- Kin<'sitht.'r1a\plci<mbn inf<'Ti<'Ur, Flamm;trion
f't Cic (Mt'<l<cin< Sf'i<'IH'<'), Paris, 1!1!!4 .
.'-'Bl :NCJ n: T. - Ht'c:'Upt'rnrea nwdic:dtl a Sf'!'hrll'icn posltt;turn;tlict ;rJco nwmhrC'!or,
Edit. Mcdic<tl<"'l, Bucur<> ti. 19fl1.
SlTLJJIV /\N P., MARKOS P., Ml NOH l\1. 1\n 1 nt<gratLd Approa<"h to TlwrapNl
tic Ex<ni, H, ston Puhl. Co.. Vir;.:ini;t, l!IB .


















































2G - Khwtologk profilactJ( ,'J, tt-rap('utic :',>1 d(! !'!'l'Uperan' - cd. 2:19
71 Membrul superior






7.1. Umarul


Umttrul ('St(' C(' l m 1i mobila articulatie a corpului, mind po:1te
Ct'J mai impcrfecUi ('<>i.lpt trc <1 suprafe clor articularc. .:\('e:-:.t ncajuns
morfologic ('ste "Suplinit printr-un sistcm de structuri cap"Sulotcndinoase
dt' marc' eficicnta .morfofunctionala, care in majoritatea cazurilor stau la
baza disfunctionalitatii umarului.
Clasic, umarului i 'SC' dcscriu 5 articula ii, dintrc care 3 rrole :(sca-
pulohumerala, acromioclaviculara !?i sternoclaviculara) i 2 false, numite i
,suprafcte de '<.dunccare" r(scapulotoracica i bursa seroasa subacromio-
deltoidianA). Conceptul de ,ccntura s capularA" in.globeaza articulatiile
stcrnoclaviculara, acromioclaviculadi i scapulotoracica.
a) Articulatia sternoclaviculara (o diartrozA) permite urmatoarele
mi!?cAri : ridkarea-cobor:irea claviculei (trapez, sternocleidomastoidian,
capul clavicular i, respectiv, marele pectoral, deltoid, subclavicular), pro-
icctia inainte i inapoi a claviculei (marcle .pectoral, deltoid, subclavicular,
respectiv trapez f;ii sternocleidomastoidian) i circumduq1a.
b) A1ticulatia acrmnioclaviculara (o ar-trodic) permite mi!jcari deal u-
necare de mica ampli tudine.
c) Articulatia scapulotoracica (o sissariroza) face jonctiunea intrc
fata anterioarA a scapulei i mu chiul subscapular i inlirc Jata exh'rna a
coastelor i rnu chii intcrcostali. lntre cele doua fete se !intindc manh
dintat, care delimit{'azA spatiul interseratosubscapular i spatiul intcrs('-
ratotoraci.c. Mi carea pe care o permite aceasta articulatie este o basculan'
de 45 a scapulei : ridicarea scapulei (indepantarca de coloana vcrt.ebrala)
- rprin trapez, romboid, angular - f?i cobo lrea scapulei (adductia) -
prin trapez, dintatul mare, dorsalul marc.
d) Articulatia scapulohumeralli {o enartroza) tin care sint :posibilc
toate m cArile cu mare amplitudine. Dinamica acestei articulatii cstc .asi-
gurata de un mare numAr de m chi, grupati de unii autori (dcstul de
cri ticabil) in trci cartegorii :
mu chii posteriori 1i colo mei VC'riehr llc (trapczul, marclc dorsal,
romboizii, angularul)
mu chii toracobrahiali {marclc pectoral, m icul pectoral, subclavi-
cularul, marcle dintat)
mu.<;ichii scapulobrahiali (deltoidul, coracobrahialul, supraspinosul,
micul rotund, marele rotund).
Cavitatca glenoidA este mArita de un bur<let glenoidian, dar nici
aa nu acopera capul humeral. Capsula, cu inrtariturile d ligamentare
(ligamentul coracohumeral, 'ccle trei ligamentc glenohumcralc), ca i rtcn-
doanele fuzionate ale subS capularului, supraspinosului !ji rotunldului mic
creeaza un puternic aparat de suspensie pcntru membrul superior.


402
'
:\lobJ!i 1:tka glcJlohum<T<.dc"i, d< i important{t, nu tstc n spon dbila
de toi.lta amplitudinea de mL care a bratului, la care < onttribuic i C'Plc-
lal1e artirulatii, i in primul Mnd s pulotoradca.
1. Fle.ria glenohun1enlla <.>Ste de 60, adica aproap(' o tJ eimc din tot<l-
lit.at{'.il acr>stei mi cari. Exista o flexi.,anatomid\", CP sP r('Hlizc>aza in
plan -sa.giLtl, i o rfltxie ,funqionala", realizata in1r-un plan JWl'J)('ndi-
, uLtr pc planuJ scapular, adidi o fJ xi<> comlbinata <'U o aclduc i<' d( : on
2. 1-;.rtensicr .Sl' n;lliz<'aza prin trecerea bratului post,(rior dt pbnul
frontal al , orpului. 0i aid sc diftnnti.aza o <'Xtf'nsk ,,anaton1ica" i un;l
..funtiion.;,t1a". ean continu{t planurilf' dP mi an ale fl<xiei.
J. Al)(iuctiu S<' realizeaza 1n plan frontal (,.anatomid!
4
) prin 1ndf'-
partarea hr;qului d< corp i atingc !JOn (la n stul d,, noo ajungindu-se prin
l'<'ltlalt<' articulatii). Exis1.a i o abductic ,.function.ala", care fac(' un 1mghi
dt :wo cu planul frontal i se realizeaza Jn planul -scapuleL Abduc\ia
,orizontala" sau ,transvcrsala" sc executa in plan perpendicular pc
planul frontal.
1. Aclductia estc de a<"elea<ji tipuri ca i abductia, mi carea cxecu-
tindu-s<' in accle<L"?i planuri, dar in sens invers.
5. Hotatia int.ernd i cea externii au o singura componenta, discutata
la bilant1.J1 articular.
e) Articulati.a subucromiodeUoiclianii (o sissartToza) cste formata de
spatiul de alunecare intrc caput humeral i deltoid (in lateral) i acromion
(superior), spatiu in <.'are se afla bursa subdeltoidiana. Existenta accstui
spatiu contri'buic cu aproape 50o;
0
la amplitudinca mi carilor humcrusului.
Organi7..a.rea musculaturii umarului este destul de complicata, . iar
modalitAtilc de actiune a dif<ritilor mwwhi :In diferitc situatii sSnt 1nca
cleparte de a fi pei"fc'ot cun< cut<'. Elih.'ran'a membrclor superioare odata
CU ir<'Cerea Ja bipedism a contri:buit }a <..'Omplexitatca acestor activitati.
In <'ontinuar<', vor fi prezcntat<' dteva <.L<;pectc> ale acti-vitiitii unora
dintre mu chii umarului, a a cum apar ele intr-<> serie de studii
mai recentc.
'l'Tapczul are un rol consideralbil in ridicarea umarului (partPa
supcrioara) i 'in <'obor1r<'a lui (partile mijlocie i infcrioara), precum i
in flexia !?i abductia bratului pe toata cursa de 180 a acestuia. Cea mai
mare activitate a lui este inregistrata [n mi carea de abductie a bratului
(in cele 2/3 inferioarc ale mu chiului). Holul trapezu'lui superior in sus-
inerca C'<'nturii in ortostatism es1e azi infhmat daca sUJbiectul e relaxeaza
(Bearn Fernandez-Ballesteros). Chiar daca se ia in m ina o greutate
(4-10 kg) i subiectul tie sa se relaxeze, nu :apare vreo activitate in
trapez (important de inva)at pentru cei care cara greutaii in miini).
Despre rolul trapezului in mobilizarea apulel ;;i in prevenirca dis-
lodirii umarului 6<' va discuta pu)in mai departc.
Pectoralul nwre, prin capul .clavicular, rcalizcaza flcxia bratului,
av)nd un maximum de activitate la 115. Capul sternocostal nu participa
la .flexie, dar este escntial in adductie. ln rotatia in1erna cu rezistenia
actioneaza tot .capul clavicular.
Deltoidul. De!ji s-a spus di partidpa la toatc tipurile de mi car<',
Basmajia n i colab. considera di acest mu chi nu tparticipa deloc Ja
rotatia interna i aproape deloc la cea externa. F'asciculul anterior rea-
lizeaza flexia, partidpa la ridicarca bratului (peste 90) i la abductif' ;

403
L1sciculul mijlo.L:iu r .:alizl a.z[t ahduqia 1i r idicarea bratului, p;wticipc.'l l.1
flexic i extensie ; fasdculul posterior realizca7..A <'Xhnsia i participa
(inconstant) la abducti.a i l'idk.arl bratului.
Bicepsul brahial participa la flexia bratului cu rczistenta (cotul
1ntins). AbdtJ('tia cu nzist<'na activeaza aml><'lc <'<lJX'W ale bk<'psului
(Furlani); actionl-.aza i in .a<Lduqil eu nzist<'n\a, dar numai capul scurt.
Nu arc rol in rotatic. BicPpsul nwntinl' bra ul in ahducti<' dad\ acr'si.a
(' tc r otat ext<'rn, iar ;tntPhratul supinat: dadi .hr<1\lll <'St-< rotat intt-rn,
iar antebra ul pron<tt, lliccpsul nu poai.e parti<'ipa la abduc\il'.
l?otundul 1li<IU' a avut mult timp o .actiurw contr0veJ-sata. Nu
) articipa la mi dirile lib(rc d<cit eind bratul estc in hip<'n'Xll'nsie (in
patde corpului) pentru aucluctie. Dad!s.e opun{' rezistl'n\a mi .dirilor,
rotundul marc intr{t in actiunc pentru rotatia inwrna, adduc ie i cxtensi('.
1\farelc dorsaleste un extensor puternic i un adductor al bratului.
Holul lui de .rotator intern cste inca controvcr-sat (I3asmajian 11 considcra
rotator in mi!?'carPa libera, dar Sousa i colab. neaga accst rol). In mi -
-<:area cu rczistenta estc sigur un extensor, adductor i rotator intern ;
participa i la co'borirca hum< rusului (Ito i <x>lab.).
Supraspinosul, .:are face parte dintrc rotatori, are o actiune can-
iitativa, !?i nu una cal!tativa, .adica marc)t( forta mi carii de ahductie.
Abscna lui slab tc abductia, dar nu o suprima. Nu este starter-ul mi!;i-
carii de ahdudtic, cum a fost considerat (Van Linge, Mulder, Basmajian).
Subscapularul, subspinosul, rotundul mic - considerati mttf?chi
deprcsori ai humerusului - reprezinta un ..,tertet" functional (Inman !?i
cobb.) care actioncaza ca al doilca grup (inferior) al cuplului de fQrtc
din alxluqie !?i
1
flcxiC', mi ari in care a !?ti mu chi a.ctioneaza continuu.
Subspinosul !?i micul rotund ii crcsc activitatea liniar cu progr:e: >ia
a'bductiei. Subscapularul ii cr tc activitatca pina la ablduc\ia de 0, -,a.poi
auUvitatea lui scade.
Supraspinosul, subscapularul, subspinosul i rotundul mic fmmcaz
mwrchii ,manf1onului rotatorilor". Acc<;>tia, al<'ituri de deltoid, pc>etorali.
marele dorsal i ratundul mare, alcatuiesc musculatura articulatiei
scapulohumcrale.
Rotatia scapulei este o importanta functic realizata de un grup
distinct de mu hi organLzati intr-un cuplu de forte. Compon{'nta supe-
rioara (partea superioara a trapezului, rididitorul scapulei !?i digitatiile
superioare ale dintatului anterior) mentine pasiv scapula prin:tr-o COn-
tinua activitate, ridica scapula crescindu-f?i activitatea i participa 1a
rotarea ei. Componenta infPrioara ,(partea inferia<1ra a trapezului i digi-
tatiil(' inferio,are ale dintatului <ll1t<rior) partif'ipa Lt rot:10a sc tpulPi. A<'-
tivitatea acestei ultime componente cr tc in timpul riclidirii bra\.ului :
partea infcrioara a tr.apezului,l1n ridkarea prin abductiP; dintatul, :ln ridi-
carea prin flexie.
Pre venire a dis l o car i i in j o s a h u 1n e r us u lui <'Ste
o problema importanta de mecanica a umarului, caci insa i gravitatia
tinde la aceasta dislocare. Mult timp s-a considerat ca musculatura var-
ticala a membrului superior (deltoidul, hkepsul brahial, tricepsul) ar pn -
veni dislocarea inferioara. 0 serie de studii au infirmat "1ceasta parere
(Basmajian, Bazant, Bearn), chiar atunci dnd s-ar trage putcrnic in jos
de membrul superior (MS).


404
1 )j ,J,>('.tl'!';l t!l jo ;1 humerusului t'St<' impiL dicat[t dt inclin \rt\J
glt>rH'i (mai ales a marginii Pi inferioare). Cind capul humeral <'ohoara
el izb tc in glcna i ar 'impinge scapula, 1atcraliZ!ind-o, dad\ nu s-ar opun
la al'<'asta m i car<' seapulara part<a supPrioara a capsulei {intarita de liga-
nwntul coracohunwral), supr.a.:;pinosul i fasdculul posterior al deltoidului.
.\rt st l11('.t'ani"m de .,inlacatarc" a sc<.lpUl<'i, pentru a nu permite .sdiparea
din :ltn[t ;1 c;qmlui hunwral, Sl' pi(Tdt' in par alizia supraspinosului i in
P > il.i 1 dt a!xlucti<' bratului. can, dup{t cum sc> .s:ti<', esU Llvorabila
-.,\lhi:J:._:; iiJ.w ln pozitia dt abductit', dislocarea mai 'estl' pr<'\'t'nit{t doar
d, ,ln:tll)onul rot;dorilor" i, prob;tbil, dt rotundul marc.


7 .1.1. HcfacL'rca n1obilitatii

Fiind articulatia cca mai mobila, care are rolul sa pozitioneze mina,
.>rin limii<tn a mi!;idirilor cste greu suportaUi de bolnav, il va impiedica
1 n cxercitarc>a a('tivitatilor profcsionale i chiar in activitatilc uzuale zil-
nicP. De aceca, rcfacerea mabilitatii estc primul obiec.tiv recuperator
pentr u umar, ca de altfcl pentru toatc articulatiile U\1S.
Limit rC'a mi dirilor umarului C'ste dctermin::1ta in majoritatca ca-
zuribr dl afectarca aparatului capsulo-tendo-musculo-ligamentar, dotat
<'u mari posibiliUiti de reeducare functionaHL
Complexitatea mi. carilor articulatiilor MS nc obliga sa nc abat<>m,
partial, de la sistemul de expuncrc pe care l-am abondat la pn zcnbrea
rl'facerii mobilitatii membrului inferior.

7.1.1.1. Prin adoptarea unor posturi

A. In flexie :
Exercitiul 1 - Pacientul in deculbit dorsal, cu bratul ridicat in flexie
maxima (pc linga urechi) i genunchii ;(G) flectati : un sac de nisip a czat
Pl' brat il mentine in accasta postura - cotul 1ntin.<;.
Exercitiul 2 - In ortostatism, cu fata la spalicr, la distanta de o lungimc
a 1l\1S : miinilapuca bara d1a nivclul umcrilor ; se due fcscle indarat,
in timp cc trunchiul se inclina in fata intrc bra\e.
B. ln extensie :
E.rcrcitiul 3 - Subicctul in d(>ICubit dorsal, cu l\1S respcctiv in af.ara
mcsci, atirnind in jos : un sac de nisip poatc fi prins pe brat (nu pe ante-
lwa\) ; un all sac, JX' fa\a anterioara a umarului.
E.rercitiul '1 - ezind pc sol, cu mcmbrele inferioarc (MI) intinse ; M6,
:Jndaratul fesclor, se sprijina pc sol cu virfurilc degetelor inapoi : trun-
clliul se inclina oblic prin alunecarea inainte a fcsclor sau rinapoi a rminilor.

C. In abductie:
Exercitiul 5 - $cz1nd pe un taburet linga o ma.<;a (sau pe sol, linga un
scaun reglabil) : se a aza bra ul pe masa sau pc scaun, cotul fiind flectat
la 90 (bratul abdus).
Exercitiul 6 - Idc1n, dar bratul este mentinut de o chinga i o contra-
greutate montata la un scripetc.

405
D. In rotatic :
E.rercitiul 7 - Subiectul in dccubit dorsal, cu bratul h) abducti<' la no(':
<.."'Otul, flcctut la 90, este lasat sa cada pc masa, fiind mentinut de 1111
sac de nisip (rotatie cxtcrn.A).
E.rercitiul 8 - ln dPCubit dorsal, cu miinile sub cap, packntu1 c:nttil
sa-i coboarc cotul .P<' planul patului (rotati<' cxtcrna).
E.rercitiul 9 - Subicctul, < zind P<' un taburet, cauta sa- i dud"l ant('-
bratulla spate (rotatic int<tna).

7.1.1.2. Prin mobilizari pashre

A. Mobilizar<'a articulafici stcrnocostocla\'icularc :
Ex<'rcitiul 1 - Pacientul in decubit dorsal, cu brat<'lc pc linga corp:
kinctotcrapeutul face priza cu pulpa dcgctclor pe clavicula, imprimind 1
mi carc in jos capatului intern.
!dent, dar kinctoicrapcutul acr aza cu palru dogeic clavicula, tr -
gin.d 1n jos, in timp ce cu cealalta mina, pusa pe umar, coboara umarul.
Exercitiul 2 - Subie.ctul in decubit dorsal, cu cotul la 90 !?i ant<'ibratul
pc abdomen : kinctoterapeutul face priza pe trcimea mooi.ana a c1avi-
culei (policelc inferior) i impinge cranial.
Idem, dar o mina este pusa in axila, impingind concomitent in s'lls
umarul.
Exercitiul 3 - Acecaeyi pozitic ca la excrci iul 2 : se aplica pe treirnca
interna a claviculei o presiune antero-posterioara.
/dent - cea1alta mina plasata insa sulb umar, imtpingindu-1 in sm.

B. Mobilizarea articulatiei acromioclaviculare :
Exercitiul 4 - Subicctul in decubit dorsal, cu antebratul pe abdomen:
priza i contrapriza kinetoterap utului ca in fig. 7-1 - moibilizarea, ln
sus i in jos, o face mina de pc clavicula. .
Exe1dtiul 5 - Subiectu1 in decubi.t contra-
lateral : priza cu palma pe pectoral i clavi
eula ; contrapriza pe scapula ; sc comtprirm
umarul, mai ales cu rmna situata anterior.
E.rercifiul 6 - Deculbit oontralaterai : priza
pc fata antero-externa a umarului ; contra-
priza sub marginCa spinala a scapulei; se
deeoleaza scapula, in timp ce urmaru1 este
lmpins indarat.

C. Mobilizarea articulatiei scapulotoracicc:
Fig. 7-1 Exercitiul 7 (rotatia externlL a scapulei) -
Dccubit contralateral : a'Sistentul, 1n fa1a
pacientului, aplidi o mina pe cpolet, iar oo ccala.lrtil, treouta pe sub bra-
tul pacientului, apudi virful i mar.gi:nea spinala a soapu'lei, tragind-o
in lateral (extern).
Exercitiul 8 (rotatia internii. a scapulei) - Idem ca la cxercitiul 7, dar
sensu} difera: min a de pc scapula impinge cu eminenta hipotenara mar-
ginca axilara a scapulei.


406

E.re,citiul !J (ridicarea sc.:apulei) - Idem, dar mina impin.gin sus scapula
prin priza JX' virful ei.
VdrianUi: se introduce .mina in axiHi {spatiul dintre .police i index
dt mai deschis), palma fiind }X' toract', policclc in antul dPltopcctoral -
S\' impinge in SUS UmarUJ.
l 'rercitiul 10 (colwrireo scapuld) - lntoemai ca in C'XC'rci iul 9 : rnina
d( JW um;-tr ap;ts<vl in jos. (Excrcitiik 9 i 10 sc cxccut[t altcrnati\ .)
1-,'.l'I'ITi(iul 11 (u/Jcluctia scupulci; sc asociaza intotdeauna cu roLqia cx-
ll'rna, ca fiind de Ltpl o translare latlTala totala a se<tpulci, nu num;d
_) h;tsl t!lare) - Subicctul in dccubit dor sal : asistcntul sc apleaca i. cu
}JrlJpriul piept (stt>rn), fixcaza umarul; ;tml)('lc miini apudt prin m;trginile
cubitale btura spinala a omoplatului, tragind spre in af.ara.
Ercrcitiul 12 (adductia scapulei sc asociaza cu rotatia intcrna) - Idem
ca la cxer.citiul e, mobilizind insa toata scapula.
E.rercitiul 13 (aclductia bilaterala a scapulei +rota1ia cxtenw glenol'm-
nwralil) - Pacientul in e ind, cu miinilc la ccafa : asistentul tragc pos-
1crior de coatclc bolnavului.
Erercitiul 14 (adductia bilaterala a scapulei +rotatia internii glenohu-
meraUl) - In decubit ventral, cu miinile 1a spate la niw'lul jonctiunii
lom'bosacratc : coatclc, flcctatc, sint trasc indarat.
D. Mobilizarea articulatiei glenohumerale. ln vedcrea acestui scop exista
doua tehnici de baza : alunecarca i tractiunea, care, .In .functie de caz,
-se !}i pot camlbina (alunecare-tractiune). Vom dcscrie mai intH dteva
excrci ii exemplificatoare pentru aceste tchnici, apoi vom ahoma cxerci-
\iilc analiticc de mobilizare pentru fieoar-e tip de mi arc.
'J'ehnici de alunecme (glisare):
Exercitiul 15 (alunecarea cauclaUi) - Subicctul in czind, cu cotul i {'Cle
2/3 distale ale bra:tului pe .o masa (bratul abdus) : o priza pe capul hume-
rusului, cealalta ded ubt in axiUi -se apasa in jos.














Fig. 1-2
Fi }. 7-3


Exercitiul 16 (alunecare caudalti) - In decubit contralateral : prizele i
mi!?Carea ca in fi.g. 7-2.
Exercitiul 17 (alunecare caudaUi) - Subicctul in de-cubit dorsal, cu lbratul
:in ahductie i rotatie cxterna maxima, ca in fig. 7-3. Exercitiul se poatc
executai in pozitii intcnmediarc de rotatit' extr'rna.


407
Lrerciliul 10 (alunecc.Jre cnmiuli1) - Pozi ia paci('ntului te indt't'U,bit
don;al : in fig. 7-4, dupa cum se vede, alunccm ca S<' face prin imping< n a
in SU.<) a bratului ; in fig. 7-5 &' prezinta o variant.ll, in can glisann cs1<'
rcalizata de h<>mibazinul asistl'ntului.
l .rercitittl 19 (alunecare craniaUi, cu intinden a liganwntului corncohunw-
Jal)- Subic('tul <'zind pe ma1::ia, cu ('otul flcctat i m1na pc' umar: kin1'-






Fiq. 7-4 Fig. 7 -:i


toterapeutul, in spatcle padentului, apudi cotul cu arnbclc m11n1 :jl Jm-
pingc in sus bratul : cu picptul, tine contrapriza pe scapula pacicntului.
Exercitiul 20 (alunecare dorsalli) - PacientuJ. in decubLt dorsal, cu cotul
flectat :ji antcbratul pc itbdamen ; sub scapula se pune un sac cu nisip,.
dogajind astf<'l capul hunwral : cu o m'ina, priza pe antebrat, in treinwa
inferioara, iar cu cealalta pe capul humeral, apasind in jos.
Varianta: in decubit dorsal la marginea mesei, cu umarul in afara
meseii bratul abdus la goo (prizele ca mai sus).
E.t:ercitiul 21 (alunecare dorsalli) - Subiectul in decubit contralateral, cu
bratul pe linga corp : asistcntul face priza ,1n hamac" cu ambele m5in.i
deasupra umarului ; cu podul palmei, impinge dorsal capul humerol.
E:rercitiul 22 (alunecare ventraUi) - Idem, dar sc impiventral.
Varianta : ca la exerdtiul 20, dar presiunea se exercita sprc ven-
tral ; tot ca in varianta cxt>rcitiului 20, dar din deculbit ventral, cu
bratul la D0. .
E:rercitiul 23 (alunecan, circumferentialli) -Sulbiectu1l?czind pc W1 tabu-
rPt, cu antebratul P<' n masa, cotul flectat la goo i bratul abdus la 50 :
priza clubla pc brat, <':xecuiinclu-s<' circumductii orare i antiorare.
E.rercitiul 24 (ulunecure circum.ferentialli) - Pacientul in dccubit con-
tralateral, cu ('Otul flcdat i hratul abdus : priza cu o m'lna pe treime<1
infcrioara <I bratului i P<' eot, tragLnd u or in ax, iar cu <'ealaHa, prizfl
pc treimea superioara a br<.l\ ului, prin care sc fac alunecarile in cere -
manevra ,in pilon".
Tehnici de tmcti01UI1"e : urmaresc decoaptarea suprafetclor articu-
lare !?i se executa in axul colului humerusului.
Exercitiul 25 - Subieotul in dccuibit dorsal : asistentul face o priza pe
treimea supcrioara a bratului, in axila, i o priza distala pe humcru
sc executa trac iunea fn CIX.


408
/;l'-'Jcitltd 2fi - In dccubit dors.al, ct in fig. 7-(i: s<' obst'n ft ctmtrilspri-
jinul pe ('are H i.a cotul pe hemibazinul asistentului.
E.rcrcitiul 27 - Pacicntul in decubit dorsal, cu bru\ul flcctat spre 90
i cotul de ascmenea flectat : priza ca in fig. 7-7 - se obs< rva con:tra-
sprijinul pe pit'ptul kinetotcrapeutului.
grerciliul 28 - f)ubiectul <:'zinrl p<:' un taburct : asistC'ntul, 1n pidoar<:',
i '1 f.l\:t pa<'i{'ntului ; ansL1 inconjura <'ll ant.l'bre \u1 i bra\ul Lilia asis-







Fig. /-6 Fig. 7-i

tc ntului, apudnd cu mina ccntura ; priza pc umar !1i cot ; asistentul pivo-
t(.aza lent, ceca cc va determina traqionarca MS.
Mohil-izarile analitice glenohu1ne1ale rcprczinUi mabilizarile pasivc
exccutatc in fiecar<' plan de mi!7Care a bratului.
- Fle.ria:
Exercitiul 29 - Din pozitia z'ind a padentului, cu o m.ina asistentul
fixeaza umarul (unghiul scapuloclavicular), iar cu cealalta face priza pe
treim(a infE'rioara a bratului : se executa flcxia ,anatomka", ca f?l C{'a
,functionala" (asocier<'a unei adductii de 30).
Varimzte : din dccubit dorsal sau din contralater'al.
- E.rtensut :
E.r<'rcitiul 30 - Din pozitia czind a subiectului, kinctoterapeutul fa.ce o
contr.apriza suprascapulara i o alta pe brat, pe can-1 impinge posterior
(exten.....,ie ,anatomica"), dupa care asociaza o deviere spre abductie de 30
(l'X tcn.si t' , fu !H'\ j 011.'d
a").
J: rercitiul J 1 - SubiC'dlll in cll'<.'Ubit dorsal, cu umarul n'sp<:'ctiv fn afara
nwsti : asist.entul bloclwaza scapuloclaviculara i exccuta t>Xt(nsiile ,<ma-
tomica"i ,functionala '.
\furiant.ii: din dl'Cttl)it contralateral.
AIJductia :
E.rercitiul 32 - Subitctul in czind ; contrapriza pe umar i priza pe
brat in tnimea di.<ltala : SC' executa abductiilP ,,anatomica" i ,functio-

nala". (Jnainte dl' a excl'uta abductia, se rccomanda ca bratul sa fie pus
1n rola\il' extlrna.)
Fariantli: din de.cubit dcwsal, cu umarul la marginca mcsci.


409
nw-
Fl'l'7Ti1iul :u -- P:wiciltul 111 c;;ind; ;tsist<'ntul. a ez;tt Lt p;l1<1<'p;l<'i<:l-
tului, fixeaza cu flancul sau scapula (pentru a evita rctropubia scl!pu-
lara) : se exPCuta abductia orizonta:la (bratul estc flectnt la H0).
.. Variant(i: din decubit ventral, MS respectiv atirna lu margin( <i
s<'i ; sub umar, un p1 osop indoit : asistentul fixeazA umarul i . executa
mi C'arca de ahduC'tic 1n plan transversal ; bratul. in poziti<' intX:'I'm<- diar<'1
dP rntati<'.
-- Adductiu :
F.rerci1iul 31- H<prczint<l mi < .cm.'<l de n.'\<nirc de la <'X<'JTi\iul :1:2.
F.rerci1iul 3!5 - Ca la <'X<'ITi\iul :3:3, dar 1n S<'ns contrar, br;I\1Il :ti11<-
lmqul (flc d.at) due-indu-s<' pest-<' toraccle ani< rior.
--- Uotu1 iu ink mil :
F.rerci1iul 36 - Subiectul in d<cubit dorsal JX' o masa, cu br;qul Lt l.r)' :
sc fixcaza umarul i se duce antebratul J)(> masa cu mina spn' cap.
0 primli. voriantli.: dadi este la marginca mcsei, se poate forta <"Ob<J-
rirca antebratului sub nivelul corpului.
0 a dOtul varianf(i: tot din decubit dorsal, Cll cotuJ fJ<-ctat }a !)Qc
i bratul abdula 90 ; de aici, antebratul, ca un levier, cste cohorit pc
planul mes0i.
E.rercitiul 37 - Din pozitia 11ind pc un L:'lburct a pacientului, asist<ntul
fix<'aza CU o mina umarul, iar cu cealalta apudi bratul (in trciml a inf<'-
rioara) i duce antebratul packntului la spa .
- Rotatia externli:
Exercitiul 38 - Executarca in scns invcrs a cxcrcitiului 36, in toate
cele trei alten1ative ale lui.
Exercifiul 39 - Subk'Ctul in dccu:bit ventral, cu bra ul abdus la 00, cu
cotul flectat la 90 i antebratul atirnind la marginea mesei : fixincl
umarul bolnavului cu o mina, asistentul excc-UJta rotatia extcrna.
Mobilizari combinate ale umarului. ln mod obi nuit, spontan,
din umar se executA de fapt mi cari combinate, i nu simple, pe o sin-
gura directie. Exista mi cari dll!blu-combinate (abduc ie-rotatie cxterna ;
adductie-rotatie intcrna ; flexie-rotatie extcrna ; eJGtensie-roia ic interna),
precum i mi cari triplu-combinate (flexie-abductie-rotatie externa; flexic-
adductie-rotatie cxtcrna ; extensic-abductie-rotatie interna ; cxtcnsic-
adductie-rotatic intcrna). Mi carilc dublu-combinarte sc pot executa doar
din glenohumerala, dar pot sa .participe i alte articulatii. La mi carilc
triplu-combinatc, obligatoriu, intra in actiune toate articulutiile.
Exercitiul 40 (pentru flexie-abductie-rotatie externa) - Suhicctul _in de-
cubit dorsal : cu dubla priza, kinetoterapeutul prindc bratul, dirijinrlu-1
intr-o mi carc diagonala pina la 180 !?i acccntuind trcptat rota\il <'xkrna.
Varianta: idem., din pozitia ez nd.
Exercitiul 41 (pentru fle.rie-adductie-rotutic externil) - Pacientul in de-
cubit dorsalla marginea mcsei : dubla priza brahiala, dupa c.tr: se condun
bratul spre urechea opusa- scapula va glisu putcrnic in abcluc\ic.
voriante : - din czind : asistcntul, pla5at sprc umarul opus, exe-
cuta mi carca cu priza pc brat ; - din dc..>cubit contralateral.
Exercitiul 42 (pentru exten ie-adductie-rotatie internli.) - Subiectul 1n
decubit ventral : asistcntul, cu o mina fadnd priza pe umar, iar cu cea-
lalta pc brat - sprijin.ind antcbratul flectat W;ior - cx< cuta mi!7<'arc:t.

410
s -
\orumt1: id<'lll, din L'Zind pe un t thurt't: asistcntul, pLis:1t in sp;l-
tclc pacientului, ii flecteaz.A cotulla 90.
E:rercitiul 43 (pentru extensie-abductie-rotatie int:C'nUi) - ln decubit
VC'ntral : Asistentul ducc MS in diagonalfl prin priza hrahiala, (Xalalta


Ftq. 7-8

"Stabi'lizind umarul ; concomiient, se re-
nJmanda o w;;oara tractionarc on-
gitudinala.
Variantll: din decubit contra-
l:tteral.
Jn continuare descriem clteva
exercitii combinate cu alunecarea capu-
lui humeraJ, in s.copul intindcrii <'apsu-
lolig amen tare :
E.rercitul 44 - Pentru abductie, cu co-
bot irea apulu i humeral, dt11pa tehnica
<lin fig. 7-8.
Fig. 7-9







l
Fig. 7-10
Exercitiul 45 - Pcntru flcxie-adductie, cu abductia capului humeral (de-
<'oaptare gl<'nohumerala), cain fig. 7-fl.
E.rerc#iul 46 - Pentru alunccarea in afara i posterior a capului hu-
nwral, cu adduqia bratului-fortele cain fig. 7-10.

7.1.1.3. Prin mobilizari autopasivc

.. I.n eneral, in aceste mobilizari nu mai putem controla in C<' .arti-
eu,.atie sc executa mi area. Uneori, putem tn"<.'t' o chin:ga p.iie umar,
cu care blocam mi area scapulei. ' .' . .
E.re1!citiul 1 - Automobilizare cu ih1na
natoasa, care prinde treimea infrioara a aq-
tebra\Ului : se c'X<'curta autoflexia, autoab-
ductia, autoaddu{ ia.
E:rercitiul 2 - Din ,,patrupcdie", pcntru
autoNcxif', cain fig. 7-11; pentru autoabduc-
tiP, mriinile cit mai lateralizate, degct le ina-
inte, coatele intinse, coapsele perpendiculare

Fig. 7-11
pe sol : se 1ncearca a'?ezarea pe taloane, fara
a mobiliza m!iinile.
E:rercitiul 3 ,_ Subie-ctul }n ortostatism, cu fata la spalier, la o distanta
de o lungime de .MS : apuca bara de la nivelul umerilor; flecteaza trcptat
gc'nunchii - sc rPaliz<'aza autofh xia.

411
/r
1'ur/unf<>: icie111, <Ltr din g< nunchi : S<' trag fc elc inapoi, p111a <tjllllg
.'Jt taloant' ; dadi se chimba pozitia corpului {cu spatele la spalicr), va fi
<'xersata autoextensia ; pentru autoalbductie, subioctul se plaseaza later;tl
d<.' spalier la distanta d-e un membru superior : apuca bara (abduqit H0
sau aproapc) i face gcnuflcxiune; pcntru autoalxiuctia transvci-sal{t, pa-
<'ientul s<' a-:;aza P<' un taburpt rotativ, cu fa1a ]a spali< r : nptw{t 1 >:tr:t
(cu min;t in pron;t1ic) i roteaza trunchiul pc sc< un, mina r{tmlnind fi,._; ,:
JWntru itUtnaddut 1iL' : corpul in lateral, lipit d<' spali<'r (inclw... i\' pil'ic,;-
n h-); mina ('Ontralat<'rala prinde prin fata trunchi-abdonwnului r1 \;;" ;'t :
S<' lasa corpul sA c.ada 1n ; fara, avind sprijin in m]n:t ch P(' har;t.
Un <'X<'t'<'i1iu similar, prinzind insa cu m'ina homnlat<>r:tlft h:t: ;t '.u;:-
: icruJui : ]{l<-lilld sa ,,cad{l" ('OJ'j)UJ, SC realizt>adt auto tlxluctia.
E.rcrcitiul 1 (automL')cari pendulare - cxercitiul Codman) - Su1Ji< ('tlll
in ortosL.ttism, linga o masa, pe care sc spdjina cu trunchiul sau cu m.ina
sanaioasa ; MS purtind o greutatc in mina atirna perpendicular spn po-
cll'a, Hicind nooi cu trunchiul (fig. 7-12) : sc executa un ba1ans d fkxi<'- L'xkn-'>ic
!ji circumductii, imitind mi A rile oscilatorii ale unui pendul (pa-
citntul tt'el.Juie Sa fie relaxat) ; autoabductia-adductia pPnduJar{t trans-
Versa sc rcalizcaza din dccubit ventral pc masa, cu .l\1S respcctiv in <lfara,.
in mina atlrnind o greutat<': s<' impr1ma mi c[u i pendular(' de ;tlJtiUl' i('-
adductie.
Exercitiul 5 - Din or.tostatbm, cu UI bastrin prins eu ambclc m ini, e
<.'xecuta flexii-extensii-alxluctii-adductii - ajutorul este primit de la, MS
sanatos. Pcntru autoflcxic : se prindc, in fata corpului, bastonul ('U ambde
miini i se ridica in flcxil' cit mai mult ; pentru autoextensie : bastonul
se tine la spate i sc face CXitcnsia ; pcntn1 autoabductie i autoatlductic .:
capetelc bastonului sint prinsc in podul palmclor in plan anterior ('Or-
pului, mobiliz1hdu-se intr-o parte i alta.

----








.._
'

...

.,--
.
-

..
'
..








I ------
,YL]
- \ I
Flo. 7-12 Fiu. 7-13 FirJ. 7-14

E ercitiul 6 - Automi carile umarului se pot realiza prin mo:1taj( cu
scripeti, suspcndind MS ; uncori, acesw rnontaje sint relativ compli(';Ite
(ca pentru rotatii), necesitind i chingi de fixarc a umarului. Pn'7.<'ntam
spt'e excmplific-drc montajul pcntru' autoflexic din fig. 7-13 i nl pt ntrn
<mtorotati< ext<'rna din fig. 7-14.

412
1- .l't'rciflu/ 7 Sullit<tu1 ;n tzi11d pc 1111 talmn t rnLlti\. c 11 ;m!chr;ttti]
i mina in prijin JX' o masa sau la bara : prin rot.atiu corpului cu tal;u-
rl'tul se executa a1xluctia sau adductia bratului.
Varianta : din ortostatbm, cu fata spre spali<'r (picioarelc la
40-50 ern de spalicr), mina apudi o barii, cotul fiind fl u1t : pivotann
('orpului intng ddtrmin{t o ro!a'\ie int.crnft sau una <'x1trnii.



7.1.2. Hefaccrca fortei muscu1at e


'/.1.2.1. Tonificrca musculaturii S('a,nllare


A. Bascularca anterioara a umarului cstc mi carca de antcpulsi<', cu o
u:-;;o tra rid icar<' a umarulu:, n<d iz tta d<' m ictll pectoral, care, tractionind
in .jo;-; de coracoid[\, rcaliz<'aza o basculan a scapulei in jurul unci axe
oriz!H.Ltal<' a!?czate in plan frontal. l\Iicul p( -toral fiind !:;ingurul mu chi
can cx0cuta accasta mi r<', toat.L exerdiiil<ce urmcaza vor fi dPci
scle<'t.iV(' pentn1 ac<>st mu chi.
E.rc>rritiul 1 - SuhiC'.ctul 1n ('rind, ell MS ck-a lungul rorpu'hxi 1n rot;,iiP
C'XtCt na i antcbratul supin.at : asistPntuplrizfa cepe fata anteriDara a uma
ului JX! fat,a dor.;ala .a mlinii, exccutind contranzistcntc ; pa- ci
ntu,l, in ordjne, executa extensia pumnului, extensia MS !;ii antt-pulsia
umarului (fig. 7-15 ilustreaza momcntul final); cxtcnsi.a biatului se aso-
ciaza pentru a hloca s<'.apula tractionata postcrio1 de deltoid i lunga por-
tiurw a triccpsului ; in ace.t timp, micul pectoral se contractu (izoml'tdc)
pentru a mentinc apofiz<I cora :oida ; impingerea inainte a umarului n'a-




Fi J. 7-l<i


liz(aza contrdc\ia com'{ ntrica a micului pectoral - forta lui va dcpindc
de actiUnf'a cxten..ot;oriJor umaJ ului.
E.rercitiul 2 - Subieetul 1n pozitia ezind, cu bratul pe Hnga corp, antc-
bratul .flectat la 40i mina supinata: asistcntul, ca in fig. 7-16, cu m1na stg. acro
<tza umarul paci<'ntului, iar propriul antebrat Pste 1n contact


413
cu fata po tl'rio< ra a bratului ubiedului; ccalalta mina prinde palma
J)l)lnavului ; kinctoterapeutul contreaza anOOductia .wnArului, cxtensi<l
concomitenta a bratului i incercarea de flexie a cotului.
EJ:ercitiul 3 - Decubtt heterolateral, cu bratul alungit i cotul flectat:
asistentul prindc intre miini umarul pacientului (antero-posterior), exC'-
cutlnd o presiune sprc posterior, la care aC'esta se opune 1mpingind ina-
int(' ttmarul.
E.t-ercitiul 4 - Subi0d ul in dccubit lateral, cu bratul ahdus Ll noo (Ll
\'<'rticala), cotul flc-ctat la 00 i mina in prona ie : asistC'ntul face ptizele
< a in fig. 7-17, paci<'ntul cxccutind rotatia interna - aceasta rotati<'
c data d( marclc pectoral i marclc dorsal ; dnd rotatia interna estc ter-
minata, in gl0nohumerala s<' produce o ba ,- culare anterioad'i a om opla-
tului, deci din acest moment C<'i doi mLL1Chi devin sinergi.d cu micul
pectoral, ajutindu-1 in antepul.sia umarului - accst exercitiu se reco-
manda cind mkul pectoral este slab.
E.rercitiul 5 - Pacientul in decubtt ventral, cu bratul in aJbductie, rotul
fl.ectat, antebratul atirnind la mar.ginea mcsei, tine in mina o gantera,
pc care o poarta dorsal, rotnnd intern i ibas<. tllind scapula.

B. Bascularea postcrioara a umarului este mi carea de rctroductie cu
ll Jadi cobol"irc a umarului t.realizata de fa.'>Ciculul inferior al trapezului
(deci antagonist al micului pectoral).
Exercitiul 6 - Padentul in decu'bit ventral, u bratul intin.s pc linga
cap, cotul extins, m1na cu palma in jos pe masa : asistentul executa pri-
zele ca in fig. 7-18, opunindu-se cxtensiei pumnului i ridicarii miinii
'?i antebratului de pe planul mesei, ca i retroductiei CU coborirea Un1a-







. /
-


Fig. 7-17 Fiu. 7-18

rului ; din fl(_xi.a maxima glenohum rala in care ('Stl' 1\IS, lncercarea de
ridkare a miinii cere b.asculan.a posterioadi scapulara, cu dC'p];L<xtrea po -
tcrioara a acromkmului ; trapezul (fasc. 1nferior) intra in actiune, mi c<Hc
cori.trata de mina asi5tentului.
Exercitiul 7- Estc invcrsul exercitiului 3.


414
Lr<'rcifiui S - Suhi<'dlll in dccubit dors;ll, <'11 br;tjul in lll).it' m;c.;imft
i u oura alxluc ie, cotul somiflectut f?i mina pronaUi : a istentul, plasat ca
in fig.'. 7-H), se opune cu o mSna flexiei simultane a pumnului !?i cotului,
iar cu cealaltA, rctrOductid um ar ului.


(
Fig. 7-19 Fig. 7-20

E.rerciJ.iul 9 - Subiectul 1n dccubit Vt'ntral, cu MS pc linga corp, 1n
mina cu o gantcra, pe care o rididi de pe planul mes('i.
E.rercitiul 10 - ln decubit dorsal, cu bratul in abduc ie, cotul flpctat
i antcbratul in pronatic (vertical) : asistcntul face prizcle ca in fLg. 7-20,
imprimind o m-i care de rotatie interna i o ridicare a umarului, pacientul
opuninrlu-se prin rotatia PXtcrna i retropulsia umarului.
Exercitiul 11 - Pacientul in dccwbit ventral, cu bratul in abtluctic, cotul
flectat la goo, eu mina 'in pronatic tiniind o, gantera i antebn1tul la vcr-
iicala : se ex{'cuta rotatia cxtcma a ht.imerusului, pina ce gantera ajungc
la orizontala.
E.rercitiul 12 - 1n czind, cu MS rldicate la vcrticaHi pc unga cap : asb-
tentul, din spate, prindc pumnii i se opunc astfella ,did0rca" trunchiului
1ndarat ; la acoasta ,cadcre" intra in actiune flexorii coapsei, abdnminalii,
fh.'xorii bratelor, in asocicre cu trapezul inferior (.contractie statica).

C. Basc larea scapulara interna este mi carea de rota\iC' interna in care
vid'ul sc-apulei basculeaza intr-un plan vertical, apropiindu-sc de coloana.
1l\1i ea.rea estc realizata de doua grupe muscularc :
- . mu chii axioscapulari : micul !7i mar cle rom.boid, angularul
sc;tpuld, micul JW('toral ;
- mw;ichii axiohunwrali : man k cloi sd i poriiunea C()sta1a a ma-
rclui pectoral ; acL ti mu <"hi a<iioncaza indired, ckplasind caudal cxtre-
mitatea superioara a hunwrusului, pcntru ac('asta fiind nccesara insa
fixarea cotului.
Exercitiul 13 - Subicctul in dccubit lateral, cu MS in alxluctie la zcnit
)i cotul iniins : cu o mina, asistentul se opune adductici MS, iar cu cea-
la1ta acro caza marginea spinaHi scapulara tragind-o spre 1n afara, pa-
cientul opun'lndu-se (fig. 7-21) ; cu cit opozitia fata de ad{iuetie va fi mai
puternica, cu atit musculatura bascularii interne (in special romlboizii f?i
angularul) va fi mai solicitat.a.

415
1-:.rNcifiul 11 -In dt'cuhit Ltkr<tl, cu br< tul JW linga corp i rotul fJe('Lli
mult : .to..,io..,tl ntuJ, cu o mina, impinge de la cot. brain sus, i.ar cu cea-
1alta acro eaza scapula pe marginea ei interna, tragind--o 1n rotaHc ex-
terna ; pacieritul se opmw, cobOiind umarul i rotind medial scu.pula
(fig. 7-22).



Fia. 7-21 Fir;. 7" -22

E.rercitiul 15 - Pacientul 1n czind, cu bra ul in a:bductie mijlo:cie i
cotul pc. masa : asistentul introduce sub.axilar pt imul spatiu inkrdi.gital
{fntn police i ind('x), impin:gind in sus umar<u'Cl, acrceparode bas- culana
externa, dar padentul se opunt
1
coho- rind
umaruli 1mpingind cotul in latc-ral. n. Bascularca
scapulara cxtcrna nprezinta
mi carca de rot ttie <xtlrnfl, bascularPa laterala a
yirfului s.capulPi, cu ridicarca acromionuluL l\1i -
carc est<- N.alizata dP tra.}X'z (spn inkriur) - i
anunw d( toate compon{nteh sah -, 'C'<.t j ck
marPle din tat, prin portirunca a inferioara.
l .rercitiul 16 - ln <'Zind, cu hn tul in ahdu:ctit

de )0 an WjOHra fleXie : la a'CeSt ntVC'l .miiSt('l1tUl
aplidi prizcle ca in .fig. 7-23, pacientul exoeuta ri-
dil'<lru bratuJui p<.>ste planul orizonta1. 1n <liCcasta
mi!jcare intra in fum.::tiune ubductorii hra\ului, iar
mw;;chii bc..lscuHirii PXU'Il'IH' intra 1n joe ptntru ('a
FirJ. 7-2! s;l sL1bilizvzt> onwplatul, contr;Idindu-:.;e iZ\l!11<'-
tric. Pent.ru ca brutul s.a poaUi (h'pa i oiizont<Il<l,

trebuic ca s-capula sa ba culezP extern, d< ci tmp<zul ::;i marcl<' din11;at S<'
\'Or contracta cOJH'('I1tric.
Vuriantli: din ezlnd, cu MS la z(nit: cu o mina, asistentul aplica
o presiune in jos Pl' umar, iar .c u cealalta cauta .sa add uca bratul, pa-
cientul opunindu-se a.cestor presiuni.
Exercitiul 17 - Suhiectul in dC'Cubit lai<'ral : cu o mina, asistentul face
D priza pe fa\a supLrioara a umarului, iar cu cealalta, una pt mangi ma


416
"iLIJ";\ .I '-.(;lplllli, I'C\('('JitiJHI \lll illpl:J dt ftJ"\1' ill ilH'l':l.ll".. '.l d, :t dllil'
sc<lpula in josi spre coloana ; pSal'docpnutunel .
E:rercitiul 18 - P.adrntul, din <'ztnd, .('U antrbratul fn flexiC' i pronaiic,
hrn\ul PC' linga corp, cauta sa cxC'euto o flrxic a cotului cu o usnara
extrnsil' a hra ului (ca i cum i-:1r due.' min<t in axila), prC'cum o i
ridi(':\r( :1 umttrului, ;tsistt'ntlll npu1 indu-:-,<' <lt't'"\i)J" inct'rdtri prin pri :elt'
.ip]i(';t\, <':1 in fig. 7-:Z L
\ 'uriuntrl, c u in6trt;m' dil'i'c\;"t : cJ,, <ltltl hr:tilll Lt !10' -:-i Jll'li:l<lt "t'
.liirn[t () gJ i'liLtk; pad('ntul \
1
1hni "'-1 riciil(' ('j\ m:ti s\1'-i dC't':J,,\;-1 g'.l'\1\ ttl',
Jl,<tind mult cotul ridicincl ;JCTll:l1illlllll, tt'l';t t'C' :Jdi\ l':lz{t tJ"<IJWzul
:ll:l]'(lt clin\aL
Fl'('H'i!iul l!J ---- l>.;crci\iu -;(lt-1\i\, dl'"1in:t1 cll.ll l;l<.;t'i\'lllllllli slll i'li,lr ;d

1J .qw1.ului: din l'l.incl, JXI('itntul in:I\IJ"('<"t sc"t ridi< t' um trul. EnCt s r, incline
Llt<'rdl caput, asistcntul opuninclu-sl' ;wcski lnccrcaJ i ca in fig. 7-2 .
(E:\t'ITi\ii s('leC'ti\'e ]Jt'ntru tr<qJl'z, fa'idculul mijlociu - la adductia omo-
pLttului ; JWntru trapez, f<tsC'il'ulul infniflJ' -- b bascularca poshrioara
\ rJmoplatului; pontru man'lc' din\< tc - 1a alxluctia omoplatului.)




Fig. 7-26


};. Adductia scapulara cstc mi carea cc apropic scapula de coloanJ?rin-
tr-o tran lar<', murginea axilara postcriorizindu-sc, !-?i care face sa 1ntrc
in :tqiuJw tr<lpl'Zlll. <mgularul -:;i rom1Jnizii, intr-o contnw1,ic> simH1t:ma.
J-;.rercitiul 20 --- 1\tcicntul in dcl'uhit \'1'11tr:d, cu bratul abclus b JO" i
diltcbrt \ul in pozi\ic ncutra dt pronosupina\ic: a .istc'ntul, ('U o mina pc
< ntcbrai, il impinge' in jos, Ltr cu ct'alalta, :1plicata pc margine:intcrna
<:t sc:lpulc'i, o impinge sprc lateral (fig. 7-2G); paciC'ntul sc opunt' ac-cstor
f()l'\t'. lkltoidul c<ln' facP abc\uqia orizonta1a a bra\tllui sc' contra<'ta, ca
opozant fa\a de prcsiunea aplicata de asistont pc antl'brat ; aceasta con-
trdctic tinc.le sa dcplasczc in lakrul omoplatul, dar musculatura adduc-
t,Jdl'l' il stabiliz{'aza (contractic izomctrica) ; cca de-a cloua prcsiune a
asistentului solidta, in plus, musculatura adductoarl' scapulara.

417
E.n'rcitiul 21 -- ln dc('tJl>it cl<lrs:d, cu .\IS :liJdl.h Lt :10. pll:nl:Il j :1 ; .i
in a fora nwsei, ca in fig. 7 -'27 : pacientul preseadt min a a i tt>ntului pt
masa, ca i mina prizei distale a accstuia - se rcaliz aza o contr<:tc\ic
statica a ansamblului musculaturii posterioan', deci !;ii a adductorilor
scapulari.












Fig. 7-27 Fi l. 7-:Z8


Exercitiul 22 - Padl'ntul in dccubit \'('ntral. cu umarul b margi:wa
mesei ; MS atlrna vertical, avind in mina o gantera : se executa o abduciie
orizontaHi, care se asoci.aza cu adduetia scapulara : s:tu, flcdind cutuJ.
gant<'ra este deplasata vertical prin abductia orizontala.
Exercitiul 23 - Din r-;ezind, ca in fig. 7-28, pacicntul sc opune prcsiu-
nilor excrcitatl' de asistcnt, efcctuind : extensia pumnului, rota ia f'X-
tcrna a glcnohumeralei !ji alxluctia omoplatului.
E.rcrcitiul 24 - In decubi t dorsa'l, cu :\1S
pe linga cot p, cotul ex,tins )i mlna pronata :
s<' c>xN uta supinatia i rotatia Pxterna, bilo-
catc> de> priza asistcntului JW pumn-mina
<'U cealalta m.ina asistcntu J sc' opune b :b-
ductia i flexia bratului.
Exercitiul 25 - SubiPdttl in d<. : ubit n':l-
tral, cu MS pe linga corp in u1oara abd:.t(-
UP, cotul flectat, antebratul pronat, in min:t
cu o g<mtcra : gant<'ra cst0 deplasata do: sal
cu o rotatic cxtcrna clin glPnohumera {t, <t-
s lC'i ttft cu translare;- intPrnft ;t sc;tpUl('i.
\'uriuntil: -..ubil'dul cu :\lS :ttiJ nllld
1
:1
FlrJ. 7-29 marginf';l nwsei (bra ul fl<'dat Ia DOc )i !Ji.':-
pPndicular pc sol), 1n mlna o gant('ra : mvn-
tinind cotul extins, ridica grcut.atca, mi<;>lare ce S\' ('X<'l'UU in sc;tpu!c.-
toraddi, translind intern omoplatul.

F. Abductia scapulara reprezinta translarca externa, acomp:mi; t:t ck ]( ,_
tatia scapulei, carL' orienteaza gl('na sa ,pri\'l'dsca'' in :tLtdt i iriLl 'itZ'.
Mi carea cstc realizata de .micul pectoral ';'i mar(' I(' clin\:tt.
Exetcitiul 26 - Subh,ctul In dc:cubit d(>rs d. ('" in fi. 7- !1 : :t"i"t('t:!l
cauta sa d<'pbs('Z<' bra ul In ;tbduqi(' nriz():lt;tl{t (('\1 :tm1;'l( ;JJiZ('), ::; -


418
",, .11u; dv/.t:--,itld .'I!S in ;-,l'l1::. in\cl :-,, pri11 aqiunc<t <H.luu<..:lorilor orizon-
t.di : <ldcluqia orizontala fiind 1imit:l1[1, >L' n:alizc::tza cu o abcluctiP i
r:>ta\ic capulara prin contrac\ia conct'ntric[l a mkului pectoral i ma-
r lui din\<tt.
/-.'; 1
rci;iul 27- 1n d< c uLit dorsal, <'It :\IS fltcLit b \'cTti(';l][l (zL'nit), <'ntnl
,1i1:--,, :mt:,ln;l\lil i11 j)I>Zi\il' int mHdi:lr;'t: ;l',i 1l'I1Llll. cu <> prizc'1 !;: ni\ elul
!' t:n!lultli, Sl' <>j)UIW sinmlt;m Lt :dducl.i.l <!Jiz():1Lll[t )i l:t flcxi;t c()tu1ui;
\): :1.1 ;1 do11.1 -- pe bra\, pc Ll\.t <lllkl'l>i!1ll'l'll[l: p<.wi< ntul <'XC<'lltc\ o
'-,<':tJ p:i11 t;m 111< <' lJT{t sc'1 cltt: tl <IJ'Jtthr:t\lll (LI\:t ;m1<ri<><trc'\ :1 lui) spn'
:1 . ::<.1 n 1! op11s ---- < x < T < ii! ul n :T11 t < : 1 / <'t , i 11 ; 1 f:t r , 1 cl < ; 11 ;clu c1:1r i i s(':1 p \Ill'i, 1
! . :-..r;rii l'lltt!lui, ..i :Jclclu('1t>rii '( .qml. 1:\l::H'J "Li.
\'uriuntr/ (fig. 7-:30): p<ll'itnlu] L'\l'l u'l[l tl d:lduc0L' <.t lJr<l\ului i o
o:..:t Jisie d cutului -- mi)c iri tl>nlr<lt<' ck asi .tt'Jlt; CIC<':->tc mi c[ui antn-
n, 1za ahduc1orii capubri.

]; 1 ( .>cifiul 28 - Gn 1 xcrci ;u cu :--nipt tl' c'>ntngnuLdL c:-;tc rcprc-
Z'"ILtt in fig. 7-:n : subicctul <'X<'<'Iltft o :1clduc i:c :1rizontala cit mai complctc'i.
F J'(1)'Ci!iul 2.<) - ] )in czind, l'U braiul fl('d:.lt la DO" cotul tot la D0 :
"'tl'J,t\ll, cli11,p;tt<'l, p ll'itrdlllui. li;-.:t;tzrt .,, ;1p;1L1 cu pi<'piul, miinil(' prin-
J:::1CI, ca o chinga, colul :;i cxtrcitind o for\ft dirijat<l posterior; pacicntul
; I punc1 fix P<' piC'ptul ldnctotcrapeutului )i ]'(';llizC'aza antepulsia uma-
r:,llu:, ceca c< . ntrC'l1l'<tz[l abcludorii scapull'i.








/': /. 7 .'i I
,_. ., .
;-.)1


1-; ci(.iul .'){) -- P:lliL'i1lul 111 d< < u\Jit dor < l. l'U :\IS riclic;tt Lt YerticaHi,
in :n!;1;1 t'll 11 gant<>ra, ]Jl' ('<.tn ince;tn ; t s[t u ridin spn' zcnit, C<'<'<t ce
.ti c; ('JH'<IJ.{t ;!\JdllC\l<l :--;(':lj)IJ!ti.
1; l'f>l'('itiul 31 - Exercitiu sd<'dh p('ntru marel0 clin at subi0ctul 1n
cJ,('libit clors<.d, <'U J\JS (cu cotul intins) in abductic U)Oara flcxic
(l'( :_t :3(f') : a ,istl ntul, cu priza JW hr;l\ i <mt<.'brat,. aplica o for'a clirijat<'i
n-'...:1 ')i d()l''<\1. JXtciL'Illul t'XLTlliind r> nii)c an' in\'Crs{l (l ltt'rO-\'('niraHi).


-'.19
7.1.2.2. Tonificrca musculaturii glcnohumcraJc

A. Flexia bratului (ridicarea antC'rioara sau nntrductia) C'ste n'alizata cl0
dcltoidul anterior, marcle pectoral - prin fa iculul superior (cl:n icu-
lar) -, bkepsul brahial, coracobrahi;.ll. Glcnohunwr tla ])('rmitl' o fk:\i.
de HO", in continu:.H(' intrind in <J< iiUJW h1s(uLma SC'<lpulotor wi('{l. ;.I
prima parte a mi carii niU < hii S<' contr;IC't{J din;mic. ap()i rt'tmin in ( ,; ;-
tr<Jctic statica (izonwtric{) pc p<lr.('Ursul mi-;('t11 ii scapuhi.
Ex9rcitiul 32 - P;l('i( ntul in dccubit d()r:--.al, <u ;\IS JW ling; . c<II'JJ, ('1!1:ll
cxtins, mina in supin<l\iv: ; :--.i .tt-ntul fan 11 prid1 P<' 1':1\:1 < nt('l'i<J;tr<'t ;
trcimii dist;dc ;1 <lllll hr;qului ':i 11 .t cllllld ;:<' p.dm;p.wic iltlllui; p:llicIJl:ll
executa flcxia dvgd<lor-ll( xia pumn ulu i (I >)-fl< :\ia cot ulu i (C)-II<''- J,:
scapulohumeralci (SH), pina ce bratul trece pc Hnga cap - tot timpul
se opune o rezist<'nta; dad'\. mina ('St<' pronaU'l, Lmiul de rni an \':1 f! :
cxtensia dc'getelor-extensia P- etc. (priza asistentului, JX' fnia dor ,ala d
miinii); dacc''t antcbr qul estc in pozitic int<'rmediara clc pronclsupin:q:, ,
lanvul de mb;;can' va fi : inclinarc radiaHi-flexi<' C etc.
Exercitiul 33 - Subicctul in decubit contralatC'r<ll, cu l\IS suspe;xbt :u
pc o plad'i lucioasa: S(' ex('cuta ac0lca i mi di1 i c:1 la <'XPrciiiu1 32. < :1
contrarezistcnia posillilc'i.
Exercitiul 34 - Din ezlnd, MS pc llnga corp, antcbraiul in supin qie.
mfna tinind o gantera : aceeai suita de mi!jdiri.
Variantli. : din decubit dorsal.
Exercitiul 35 - Se apclcaza la un montaj cu scripc\i J:enhu r<'aliz<tr< a
acelcia.'?i fndircad i mi cari de la eX('rdtiul 34.
Exercitiul 36 - Din ezind, cu bratul la cc:>rp, cotul flectat la !l0, rnina
1nchisa : kinctoterapcutul face priza pe fata antC'rioara a bra ului i princle
in pumn mina inchisa a padentului ; ac<'Sta executa o ('Xil'nsil' de cot,
asociata cu pronatia antcbratului, concomitent cu flex ia SH - asist<'n tu 1
opune r<zistcnta (solicitarc dist.u-proximala).
Exercitiul 37 - $('zlnd linga o m<L<:;a, ca in fig. 7-32, pHci('ntul, nwnii-
nindu i antcbratul pc acca masa, ii imping;' posh'rior umarul i <Yl-
tcrior bratul, mi cari contratc de asisknt (solicitare proximo-di'->tala).



Fio. 7-32
Fir]. 7-33


Exercitiul 38 (pcntru delioidul unterior - a sc vccha abcluqi: ) i
Pozitia pacientului i prizdc asistcntului ca in fig. 7-3:3 : subit'ctul c:\ '-
cuta o fll'xie SH, asociata cu abduc\,ia i rotatia < xt< rn[l, Lt c<ll'<' :--.L' l>j)U;J<'
mina proximaHi a asistentului; cea clistal{l ghicle;.tdi mi \'<lrea '>:tu L:tl'
opozi tic flexic>i d<'gc'i<'lor, Pi C.

420
Exercitiul 39 (pentru nwrele pectoral, jasciculul superior - a sc Ycdc3
i abductia) - Pacientul in deeubit dorsal, cu MS intins pc linga corp:
kinetoterapcutul, la capul bolnaYului, face priza pe brat - fata antcro-
interna - i pc p.:'11ma; subicctul cxcC'uta flexia cu adductiC' in SH, clu-
cind br;1ul spn' contactul cu Lqa.

H. Extensia hratului. Hct1 oductia s;1u ridic;ln'a post<.rio;u[t sc nal izC';Iz<'i
prin marclc dorsal (care mai contribuie i ]a adduqia cu rot qie int<'ITla), (kltoidul
posterior, marclc i micul rotund (primul fiind i rotator intern
:-;;i al doilea rotator extern), triccpsul brahial i marC'lc pectoral, prin 1:1'-'-
ciculul inferior (costal).
E.rcrcitiul 10 - Subicctul in dccubit contralateral, cu 1\IS in modf'rc11a
flPXil' Sl I, C ex tins, antobratul in supinati<., P i dogctele fl<."ctate : asis-
tcntul opun<' rC'zistcnta pc fata pcr.;tcrioara a treimii inferioare a bra ului
i pe fat.a clorsala a pumnului r-;;i miinii; suhkdul executa extcnsia dC'gc-
tC'lnr, a Pi a SH.
E.rercitiul 11 - Pacic.'ntul in clccubit lateral, cu pladi intrc MS i trunchi :
se executa cxtensia cu contrarczistcnta posibila.
E.rercitiul 12 - In decubit vc'ntral, cu MS aiirnind la margint a mPsci, in
min[1 t u o g;.mtl'ra : S<' l'XC'<'llLl <'X1('nsia (o pcrnuta sub um[lr lJlodw< za
evcntuala bascularc antcrioara).
ln loc de greutate in mina, se poatc instala un montaj cu scripctc
i contragrcutatc.
Krercitiul 13 - Pozitia subicctului i a kinctotcrapcutului ca in fig. 7-3-1 :
pacicntul executa o flexic a de.getelor, flcxia cotului i extcnsia SH
mir-;;cari la care se opunc asistcntul.
E.rercitiul 11 (pentru marele dorsal) - Pacientul in decubit dorsal, cu
MS in adductie, flcxic i rotatic externa de SH, extensie a C, antebrat
in supinatic, P fll'ctat : asistcntul aplica o forta pc fata postcro-externa
a treimii distal(' a bratului i o forta pe fata dorsala a miinii ; pacientul
C'Xecuta extenso-abcluctia cu rotatic inkrna a SH contra rezistentei.





Fit}. 7-31 -
'


-.-
-.).)

E.rercitiul 45 (pentru cleltoidul posterior)- Din e incl, cu l\IS in adcluc\iL'
orizontala, C flcclat, <mtcbr.atul in pozitic indiferenta : cu o mina, asis-
tentul sustinc l\IS pe sub cot i ;mtobrat, iar cu cL alalta aplidi o rC'zist(n\a
pc fata posterioara a bratului ; pacil'ntul <'XC'{'Uta <> abcluctie orizont da.
ducind C'otul l'it m d in sp;tt< (;lllkbr;l Ul dtmin<' nwrcu fl(c1:tt).


-l21
0 nn iantci p('ntru dcltoidul posterior cstc arr1tata in fig. 7-:5 : pa-
< ientul incc.:..trca o abductic orizontala contrata.

C. Abductia orizontala a bratului cstc realizata de deltoid -- L.1sciculul
post('rior - i, ipnlus, de to\i mu chii extensnri ;ti br:qului, in ( ;tzul
111 ctr<' nnnp:iiH'nta \()r <tddu,to;tn l'Sk a11llht 1.
J-:.rl'rcitiuf )6- .Su\Jjpctu\ in C!l-('U\)it cl<li'S(l\, CU \J.S i11 (l(ldllqil' orizont.;i\;\
mi11a b umarul opus, antdna\ul supin tt. cntul fl< < Lit, d : klt fl('<'Ltk:
priZLl(' asi kntului sint !Jl' Ll\<t dorsal{i ;t br;ttului p: fqa do rs;d{l <1
llJJinii pumnului : Sl' <'Xl'( ut{l, cu opozi\i<'. l'X1<n:-.i:t d ctelllr, I) 0i C,
:1 poi ;tbcluc\ i:1 < 1:i 111111 :tl;'l.
J:.rcrcitiul !7 -- ;<'ZI!Jd, <'ll ln;qul suspend;tt i,J chi1tg;"t Lt <:(), ..ddlh: s<
<'XL'('Uta abduc\id orizontc.d<"t cu <'OntrarL'zist,n\;t p{)sibii{L
E.rcrcitiul 18 - Pacicntul in clecuhit Yentral, < u \IS atirnii1d in jn...; in
mina tinind o g<mtera: indepartl'aza (abdu<'e) !Jratul JW linga ma a, du-
<'inclu-1 <;j)r<' ()J'il.()ntala; c<lncomiknt, C )i P sint cxtin-.;c.
Variunta: se aduce gantera spn umar, rC'alizind abductia orizontala.
E 1'('rcitiul I.e! - Pentru abductia oriz ontala, c pot lTL'a mon tajc cu scri-
pcti i contragrcutati.

D. Abductia ,anatomidi'' a bra!ului m;ti ptJart[t !;li dL numirc;t de ,1 idicare
laterala", fiind realizata de supraspinos dcltoidul m ijlociu. Ahductia
,anatomidi" C'Stc diferita de cca ,.fizinlogid\." (a<-;ociata cu o u oadt fll'Xic
de 30).
E.l'<!rcitiul 50 - Pacicntu1 in pozi\it' ezind, cu bratul b corp, 111tL bratul
in pozitic neutra : sc Pxccuta o <:xtcnsic a dcgctclor, pumnului, apoi se
continua cu alxluqia (fi<' in pbnul ,,anatomic", fi<: In c<:l ,,fiziologk");
kinetotc. r;tpcutul opun(' o rC'zishnta ca in fi.g. 7-36 - cstc un C'XPJTitiu
disto-proxim;:1.
lrariuntei: din dccubit dorsal, bratul alunccind JX' m:..1sa : ;tccll'a i
prize i nzistcn\L'.


Fief. 7-36 Fio. 7-37


E.rercitiul 51 - In czind, cu br.atul la corp, in mma cu o gantedi, care
sc ridica prin latt'ral in plan ,.anatomic" sau ,fizio1ogic", cu cotul intins
sdu cu cotul flcctat (fig. 7-37).
lH'l'Cai mi can cu indircarl' se poatc rcaliza printr-o instalatiP de
.crip0te cu contragn,utatt>.


422
E.n'rcitiul ;Jl -- ln czi;H.l, ell l>ra ul L.1 corp, C fleciat, antebr<titd supinat
(sau in pozi ic ncuira) : <'executa o flexie a degetclor i pronatia antc-
bratului contra rczistentci a istentului i, concomitcnt, se face abductia
(fig. 7-38).



Fiq. 7-3 FilJ. 7-39


E.re1-citiul 53 - In ezind, cu bratul in abductie ,,fiziologica'', cotul
flcctat : asistcntul face priza in m1na pacicntul-ui i pc fata cxtc>rna a
trl'imii infcrio:: rc a bratului; concomitent sc executa o rotatic interna i o
abduetie cu opozitia a istentului.
E.rercitiul 51 - $czind linga o masa, cu cotul i antebratul pc masa,
bratul in abductic .,fiziologica" : cu o mina, asistentul opune o rezistenta
pe fat.a cxtcrna a cotului f?i cu cealalta, o alta rezi tenta in axi'Hi ; pacientul
inccarca sa coboarc umarul contra rezistent.ei i sa indepartezc de corp
cotul contra prizei kinctotcrapcutului '(fig. 7-39).
E:rercitiul 55 (pentru deltoid - partea antero-internd) - !n czind, cu
l>ratul la corp, antcbr<l\Ul supinat ; o rezistenta sc aplica }Jl' fata palmadi
a miinli i o alta pc fAa antero-cxierna a bratului : p 1cit'ntul incepe prin
flexia degch lor, a poi a pumnului, cotului (conscrv!nd su:pin< ti l), cont i-
nulnd cu abduc1ia ,fiziologica" asociata unci rotatii cxtcrnc a umarului.
Exercitiul 56 (pentru deltoid - partea ontero-( xterna) - Pacientul in
cz1nd, cu l>ratul la corp, ant('bratul in pozitie intermodiara; o rezistL'nta
JX' fata cloi sala a mlinii i o alta pe fata extcrna a bratului : subi('dul
face o cxiensic a dcgl'i('lor, pumnului i <.lbductia ,fiziologica a bratului,
dar fara rotatie (rotatic IWutra).
1- .rcrcitiul ;)7 (pentru cldtoid -purtt'u Jllij/()cie) - - [n )t'zind, cu 1n;qul
la curp, <lntl'bratul pronat, umarul 111 roLqie inkma; tl ITziste;1ta pc
m.arginea cubitala a miinii i u aHa j)l' faa posil'l'iO<lr - <I bra\tllui : p;t-
cientul exccuta <dJllucti< .,fiziologica" ('ll inclindrt' cul)iLtla, 1Jra\ul fiincl
Lot timpul in rotatie interna, iar anil'br<t\Ul pronat.
Pc;1tru deltoicl (posterior), \ t zi ,Extcnsid br<t\tdui".

E. Adductia i rotatia intcrna a bratului. Exista o <ldcluc\H' ,<lclev{tr lta",
care aparc in monwntul ridid1rii umarului, i o adductie ,.rl'lativa", res-
JX cLiv revt'nirea din abduc1ic <t IJr;quJui. D( obil'ci, ::n < sta acldu(' ie ('''t'
insotita in mi carea .,fiziologi<'{t'' de 1111 gr<irl de roL1 iP internf1, cind

423
)

pu:1ctul Lx l!.-,tl' tn111clliul :-.pre l<lll' sv addlll'l' br<:qul. In llli t ;trc l de
,,catarar e"', punct.ul fix cstl' dist.ql i trunchiul <'Ste ('('} mobiliz {t.
.1\tlu chii em <' intrin actiune in adductia en rotati<' intl'rna sint
marele pPctoral, dorsalul mare, rotundul marc i subscapubrul.
Aclcluqia purc"t (farc"t roLt\ic intl'rna) estl' posibiltt num:ti <Ltdl intrtt
in joe rol ltClrii <':d<-'mi ca sLtbiliz;ltori, :mihilind :tstfl'! ccll11j)l>I;t'llLt r,,Ll--
toric intern<!. 1 n \'<'rs, <W\ iun ind numai ]X' ; n'<lsta C'< >11l])l ;n< 'I; t:1, t reiJllil'
:mihilata adduc\i<t, aplit ind l'otul Lt trUiwhi.
E.rerci iul !i8 - Pozi\i<t din fig. 7-40, cu hr<t\ul in :thdUl'\iv-fl(xi('-l'llLt\it
l'Xt<'rl1{\ : subiect uJ <'Xl'<'U tc"l l'l'\'t'l1ir<.'{l :\IS (; c\dUC\ iv- rllLt\ ic iII1tJ'I1{t-t 'X-
ttn i<) ('t>n1 r;t l'l'Zis1{'11\<'i l>j)ll'-'l' dc : c;iskilt.
J;.rercitiul :il -- P:tcicntul in cl<<uhit clors;tl, <'ll :\IS l':t in t'X<'t"<'i\iul ;)B
::;i in mln{t cu o gantcra; SL' due(' d\IS in pozitie \'<'rticala. dl unclc., Jwntru
Zl lupta ('ont, :l gravita\ici. mU)chii adductori i roLttori intttni intd1 in
contrac\ic' <'x< entridi.
Lrcrcitiul 60-- Se rl!curgc la montaje cu scriJ l'\i, cu p;tl'il ntul in (\ziml:
sc pornP te de la abductic-flcxie-rotatic' <.'Xt<'rna a 1\lS spn pozitil n< utdt,
lragind un milwr prins de o <'Oarda, can' la ('(la1a1t capat arc o gr<'lltat<.'.
I .r<'rcifiul 61 - ln pnzi\ia din fig. 7-41 subiPctul irH'{''trc{l d'i pi\ ntcze
cotul, astfel 1ncit olecnmul sa ,priveasca'
1
inaintl! - l'Xercitiu in l:mt
inchis, care realizcaza rotatia intcrna a bratului, cu supinatia ante bra-
tului, contra r<'zistentei opusc de asi:sten t.
Exercitiul 62 (pentru murele pectorul - fasciculuZ superior) - PaciPntul
in decubit dor-sal, cu bratul in abductie-extensie i rota\ie cxtcrna, cotul
flectat, antdwatul supinat : asistPntul face priza pe fata pa1mara i antero-
interna a bratului, in trcimca distala ; subiectul executa pronatia antc-
bratului, cxten.5i<a cotului, adductia-flexia !?i rotatia intcrna a bratului
contra rPzistl'n\<.'i.















-\
-
----- -_-/'

Fi!]. 7-40 Fiy. 7-11


E.:rercitiul 63 (pentru nwrele pectoral - fasciculul mijlociu) - Subiectul
in decubit dorsal, cu bratul in abductiP orizontaHi i rotatie ext<'rna, cotul
la H0 i antcbratul supinat : asistentul face priza ca 1a cxcrx'itiu1 61 ; su-
bicctul realizeaza o abductiP orizontala asociata cu rotatic intcrna (due<'
mina spre umarul opus) contra n"'zistentei opuse de kinetoter.apeut.

424
E.rcrcitiul ()I (JJ<'Illru nwrdc }J<'<'Ioml -- fu.,ciculul iHfcrior) - ln ckcubit
dorsal,. eu MS in abductic-flcxit. -rotatie externa, cotul f1ectatantt-bratul
s upinat : prizcle asifo;tentului ca nwi sus ; subicctul n'alizeaza adductifl-
cxtcnsi.a i rotatia intcrna a bratuluiusociak cu cxtensia-pronatia t.'Otului.
E.rerdtiul 65 (pent.n.L 111(1rele dorsol) - ln decubit lateral : din flexie-
al>cluqic i mt<qi(' c xkrna, IS Sl' duel' in extensic-aclduc ic-r<>Lliil intl'rn{t
(mina orit>ntatii spr<' fc.sa opusa) contra rezis-
1<'11\l'i Clj)lls<' dl' ;tsistl'l1t l'<l in fig. 7-42.
J .rercitiul ()() (pent,ru nwrele rotund 0i sub-
-"'<apulur) - Jn )Czrlnd linga 111<1Sa, t'U bra ul in
;1bduc\it' ,,fizioloj.!ica", <mtl'brc:qul i cotul P<'
lll<l'a: <l<>iskntul, prin prizl' (pc unghiul inf<'-
rior )i pc unghiul sup(TO-l'X!tcrn s<'apu)ar), duce
omoplatul in bas{ ularc intcrna. duipa care, con-
tra rczist('nt<'i nwntinut(', .pa: ientul CXC'cuta o
baslculare 0xterna, mentinlnd <llltC'bratul )i co-
tui pc masa.
F. Adductia orizontala a bratului estc rca-
lizata de marclc pectoral .prin fa.scirulul mijlo-
ciu ('Cu in<.;l't\ie stcrn tla), mhl'arl' lnsotita dl' () Fiu. 7-1.
2

<.1bdU1ctk a sca:puki.
.rercitiul 67 - SubiPctul in dccubit dorsal, cu bratul abdu:s la 90 1
cotul. c tins : in timp C(' asislentul opunc n'zistcnta pc fat.a palmara i
pe cca, intc'rna a bratului, padentul cxecuHi, in suita, flexia degetclur.
a purhriului, a cotului r;;i addu.ctia orizontala a bratului.
E:rercitiul 68 - Aceeai mi. <'an.' din suspcndarea bratului i antebratului
oind musculatura {'Ste slaba.
E.rercitful 69 - Subiertul in d{'cubit dorsal, cu MS in abductic orizontala
:-;;i cu 6 gantera in mina. C'X0cuta fle:'xi.:.t miinii i a cotului, apoi adductia
orizontala. Sc poate apcla i la montaje cu scripc'ti i contragreutati, cXC'-
cutindu-se a,cccai mi <;;Carc.
rr. 'Roi'atia extcrna a bratului. Musculatura antrC'nata in 1C'C'<1sU'1 miscar('
f'stc itgeneral mai slabadedt cPa cu rol in rotatia intcrna. Subspinosul,
micul rotund <;ii supraspino.sul realizcaza aceasta mi arc in celc mai Y<t-
riatc pozitii ale MS.
Exercitiul 70 - Padentul, in dcoubil dorsal, cu bra tul u or fk,ctat, cotul
intins, . antebratul pronat - asistentul opunind rezist('ntc pc fata dorsal[l
a niiinii i dcgctelor l?i pc fata cxtc'rna a cotului -, executa supinatia
<mtcbra\ului cnncnmit<'nt CII rota ia <'XtC'rna a umarului ; 1ntn' rot:.t,!a
t'Xkrn{t :1 !Jr:11.ului .;i upin< \ia :mt<'br:qu!ui l'Xi<.;Et un sincrgi m (mi .<.. :trl':l
fiind disto-pruximala, tr('buic inceputa cu supin l\ia).
E;rercitiul 71 -- Pentru o nruscubtura slabft sC' C'Xers('aza din czind, cu
.J\IS 1ntins pe mas{t in fa\[t i .antcbra\ul pl'reoxnCa'ct:uta roLt\ia extcrn[t
cu supine1\ie contra un<'i n zistcnte posibile (la nivdul palm('i i cotului).
VuricmU'i: din ortostatism, eu J\1'S atlrnat, sc executa rotatia cx-
terna -ace]cai rezi tentc opuse de asistent.
E.n!rcif.iul 72 - Subi('dul in dccubit ventral, cu bratul abdus 90 i rotat
intci n; cotul flectat i antebr.atul in afara mcsd, 1n mina cu o g:.mh'r[t :
sc <'Xt::'.cut{t su}::inatia antcbratului 7i rotatia externa, aducind :.mkbratul
b orizonial;t.

125
VarianUi: bratul rot.at int<'rn i abdus la !H)', cotul flect.at !;'i ant('-
bt atul supinat se g s<>sc pe m:asa ; gantera in min: se duce antr <bratul
la verticala (mina la zenit), ('XecutJinduc rotatia ext('rn .
E.n!7'citittl 73 - ln decubit dorsal, cu bratul flt--ctat, addu-s i rotat intern,
cotul intins i ant<'bratul pronat, subiectul <'X("cuU'\. extPnsia hratu-lui cu




Fig. 7-43 Fiq. 7-H Fiq. 7-45


rotatie cxterna i abductie, supirrind antebratul contra rczistentelor opusf'
de asistent, cain fig. 7-43. .
Variantli : din aceeat?i pozi\ic de pornirc, sc executa un lant disto-
proximal : extensia degetclor i pumnului-flexia cotului-supinatie, iar .din
umar extensia-a'bductia i rotatia exkt na.
Exercitiul 7 4 - Subiectul in de: ubi't dorsal, cu bratul la trunchi : asis-
tentul plaseaza o mlna in axiHi, iar cu cealalta face priza pe brat, tragind
in ax i dceoaptind capul hunwral ; pacicntul sc opunc, mcntin!ind con-
tactul articular, ac.tiune cc. sc n'alizc. aza prin contractia simultana a
,,man onului l'Oiatorilor".
Exercitiul 7 5 - Din czind, cu bratul in abductie ,fiziologica", antehratul
pronat i cotul fle:ctat, subiectul cxP cuta o adductie a hratului i o rotatie
cxterna, contrata de asistent (fig. 7-44).
E.rercitiul 76 - Din zlnd, cu bt a\ul in abduqie ,fiziologica" i cotul
flectat - prizele asistcniului ca in fig. 7-45 -, subieetul, cu antdbratul
pe ioracele .asistentului, ducc umarul inain'te, ceca cc va rota extern !bratul
(soli.citare proximo...JClistala).


7.1.3. Rcfacerca stabilitatii, 1ni carii controlatc I abili ta ii


7.1.3.1. Excrcitii pcntru musculatura scapulara

A. Bascularca antcrioara a umarului :
Exercitiul 1 - Pacicntul, in decubit ventral, cu l\1S pc lingcorp, tine
in miini capetele unci corzi <'Lll'l' trcce pestt' un s.cripetc mobil, prins de
o alta coarda tn < ut{t p< stc un scripcte fix )i terminata cu o contragreu-


426
Ltt<': <'<''\<'< 111<\ <''\kll'-i,t -;l11111Lu;-, 'inHtric;'t :1 \IS hih1<'J:t 1 , nwl>ili;,: :,;
grculatea (fig. 7-Hi) - umcrii \ur 1i impin i anterior.
E.rercitiul 2 - Su.bicctul in decubit dorsal, cu bn-ttclc in abductie, coa't<'l<'
fl<'ctatP, antebrat<-'lc paralcl(', in miini cu un bru;ton care sta pe ahdornC'n :
cxecut.ind o rotati<. intcrna, prcseaza bastonul pe abdomen - umcrii bas-
culeazl ant<rior.
Not<l: <'X<'rcitiilf' 1 <' <' < cuUt cu for\{t C', ;d{t cle :tm\)('}(' 1\JS,
<'<ll'<' tnhui< -.;ft fi< pcrf<;t sinwtric< ; in ac('st f('] sc crf'C'aza un l;1Jlt
faciliLttor dv 1<1 !\IS san{ttus spn <'ll af<'dat.
E.nrcitiul :; - P;t.cicntul, in <'ll1i0<'Zind ]W () masa C'U spat:lr ohlic, ( 11
br:qcl<' < bdus<' Ia orizonLtL-t, <'l:t1cl<' fl<l't.;tt<' i :mtebr:t\clc Yertic:tlc in
jos, tin<' in mlini un b:h1nn (1:1 sp:tt<), (';In' c;<' sprijina clc spatarul nws<i :
In timp <'<' :rsis1C'ntul <'xccuta o nzi-.;tcn\ t JW stprn alt<1 p<' frnnt<', 11-
bi(xtul incc;trdt sa-i chsprinda trunchiul cl(' spatar, imph ind in lxtstnn
- <>St<:' un C'X<'rcitiu axio-pPriforic, Hi<'ind sa intr0 in contr< ctic flc:xorii
trunehiului i ai gitului i producincl astfC'l baseularea anterioara <J
um<'J'ilor.
I
B. Bascularca postcrioara a umarului :
E.rerdtiul 1 - Pozitia i prizcle asist0ntului ca in fig. 7-47 : contraqia
cu rczistcn\a a c:xtcnsorilor bratului stg. Llcilitcaza contralateral flcxorii
lJI aiului dr., ca fascicuJul i nkrior al trapl'zului, lxtsculind postcri<Jr
umlkul drcpt.
E.rerdtiul 5 - Acclai mont.Jj de scripl'\i ca in cxcrd\iul 1, clar instabt
anterior, pacicntul fiind in dl'cubit dorsal.
Exercitiul 6 - Pucicntul in cZJind, cu iMS ridi:cate la zcnit : <lsist;-ntul face
prizclc pc pumni, trag.ind indarat i dczechilibrincl corpul posterior ; su-
biectul ,sc lupta" pc.ntru mentinerea cchilibrului, conitract1nd flcxorii coap-
sclor, abdominalii, flcxorii SH i trapczul inferior.

- fl _J
Fif]. 7-4tj FirJ. 7-47

Exercitiul 7 - In dPcubit ventral, cu bratele pe linga corp, suhiectul princie
cu mlinilc marginile mesei : executa -extensia CF' bilateral (eventual, asis-
1.entul opune rezistenta), mi carea fiind stabiliza,ta de extcnsorii rahisului.
irapezul inferior i flexorii SH.
Nota: ex(rcitiile 6 !?i 7 slnt exercitii periferieo-axio-peril'crice (di >
to-m io-cl istalc-).
C Bascularca intcrna a scatHJI<'i :
I;.r<'rcitiul o - Din czind, cu miinile impreunate la spate (lombosocrat):
mina 1\iS sanatos preseaza in m:ina MS af{'IC't.at, c.arC' cauta sa opuna rezis-
tenta - forta nliinii sanatoase trebuie sa sc adapteze posibilitatilor celei
bolnavc.
Erercitiul 9 -Idem cain ex<'rcitiul 8, dar a istC'ntul apl ira a upra mlin'ilor
ll11j)rC"U113Le 0 pr<'SiUJl<' dirc ctionata in jos, contra can'i:t paci0ntuJ Sl'

O!JU11<', I11Cei'Cll1d sa Je dud'i lll .SUS de-n }unguJ co]o:l11<'i.
NoUi: ambel<' C'Xl'rcqii ddennin<\ roUt\ia int{'rna :1 Sll, ca i o bas-
cularc intl'rna scapular{L

D. Bascularca cxtcrna a scapulci :
Erercitiul 10 - Paci('ntul in l zind sau in orto.sl<ttism, <..'U l\IS ddi'CatP
la v<..rticala, in miini cu o badi .cu greuta\i (halt<. ra) : dc i alxlucti.a SH i
extcnsia C sint complPtP, sctentcaza o ridi< arc spJ'(' zl'nit in contiflJuan'
a barci, care se rcalizcaza doar prin exagerarl'a rotatiei PXtl'fiW a scapulei,
E:rercitiul 11 - Accea.)i pozitic din exercitiul 10, dar miinik sint i.mpreu-
nate deasupra capului mina sanatoasa prPSeaza in CC'CI bolnava, (:ll()( a'bta
opunindu-sc ; sc va mentine simetria IVIS - rotatorii c;...-tteJ'Ili ai scapulci
afectate intra in contractie izometrica.
E.rercitiul 12 - Acccai pozitic, dar m l'i n i1e tin un bast on dc supra ('apu-
lui (bratele u or a'bduse) : asistentul ia priza pe baston, prcsindu-1 caudal
in capatul dinspre MS bolnav !?i cranial in celalalt capat ; subirotului ii
revine doaz sar.cina de a cobor.i capatul bastonului din mina sanAtoasa
printr-<> mi care de abductic SH i coborirc a umarului ; in accst fcl MS
bolnav devine un pivot care impinge ('rania1, cu pai1tidparca rotatorilor
cxtcrni ai scapulei, partidpare proportionala cu forta MS sanatos care
tragc in jos.
E:rercitiul 13 - Pacientul in decubit dorsal, cu bra\'C'lc la truniChi, ti-n<' in
miini capetclc unci corzi care trcce pc dupa talpi - genunchii u'1or fl<'c-
tati : se extind gcnunchi i, ccea ce ducc la tractionarca in jos a MS - intra
in contractic rotatorii cxtcrni scapulari.
Varianta: MS deasupra capului, cu un baston in miini; coarda este
fixata la capetele bastonului.

E. Adductia scapulci:
Exercitiul 14 - Patcientul in decubit ventral, cu MS afectat dc....a lungul
corpului i cu 1\!I:S opus in abductie de 90 : asistentul face priza pe mar-
g nea spinala a scapuld afecta,te !?i pc marginca posterioara a bratului
opus, prin care incearca sa rcalizeze adductia oriwntala (sa coboar'<' MS
sanatos) ; subic'l tul se opun(', contractind abductorii orizontali ai SI I 0i
adductorii scapuh'i de la MS sanatos, C<..."Ca cc reclama 0 stabilizare a coloa-
nci !?i trunchiului - accasta sta:bilizarc nu sc poate realiz.a cleci:t pri n
contradarea omologilor de pc partca afectata.
E:rercitiul 15 - In l?CZind, cu am:bele l\IS abduse, ,'in crucc" : asistentul,
din spate, ii trccc bratele pc sub axilele pacienltului, impretrnind miinilc
pe toarecele anterior i exeroitind o presiune de jos in sus asupra bra-
telor pacicntului i, in acelai timp, o prcsiunc spre posterior asupra tora-
celui ; subiectul va propulsa toraeele inainte, cxecutind o abduC'tie simc-
1rica in SH, cuplata cu adduqia scapulelor.

428
1 -, cifiul 1() Sul>il'('\lll 111 clt'l uhit \l'tllr tl, !'ll l>n\tle Lt trunchi, coatde
ilL Ctatc, antcbratele j)l' masa, Cll miinile SUpinate, glcznelc fixate }a rnasa:
<tsistontul aplka rczistentelc pe occiput interscapular; subiectul face
cxtensia capului i a trunt'hiului, <'l'Pa cc determ ina contractai'Ca intre-
gu.lui lant al extensorilor posteriori (cervieali-dorsali-lombari-coxofemu-
rali) i a fll'xoriilor gc nuJwhiului; scapulcle intra in adductie - este un
< ':\crci t i u a xio-p<ri fcric.
Frcrcitiul 77 - In gt'IH111chi, cu br;t\t'k JX' linga corp, nlateh fledaU.', an-
bi atclc orizonLll<' in fata corpului (SIJ rotate extern) : Sf' inclina bustul
di .1 CF inaint<' - intr{t in joe :1cebi Lmt muscular ca in C'X<'J .citiul 1n.
F. t'\hductia scapulci :
r -l'ercitiul 18 - Pacicntul in 0('Cllbit cl<lrS;ll, Cll l\IS la trunchi: asistentul,
Lt capul p:tcientului, face priz1' P<' f(kk ankrioarc ale umcrilor, presind
in jos : padC'ntul inccarca sa ridi('("' ambii umcri de pe masa, contradtlnd
abductorii amhclor s.capulc - la accst cfort participa i marele pectoral,
pcntru antopulsic.
!:.rercitiul 19 -ln ozind, cu SH flectatc !J0, C flc:ctatc, antebratele para-
klo inaintca toracclui, miinilc a czatc fipcare pe antebra ul opus :din spate,
asistcntul acro<]Caza coatele pacientului, iar cu picptul sprijina spatcle
;w0Stuia, cxecutind o mi c;Jrc invc1 :-;a (spn spate a unwrilor i sprc inainte
a toracelui) ; pa>Ci.Pntul, lulnd punct de sprijin coatele, it?i impinge toracele
spre posterior (invers dC'dt asistentul), rcalizind contractia bilaterala a
ahductorilor scapulari.
Exercitiul 20 - Subiectul in dccubi{ dorsal, cu MS intinse la verticala, in
rniini cu o haltcra pe care o impinge sprc zenit prin abductie scapulara.
E.rercitiul 21 - Din pozitia ,patrupeda'', se inccarca impingerca co1oanei
dorsale dintre omoplati spre zenit ; deoarece bratele s'int fixate, se reali-
zcaza contra:ctia disto-axiala a .abductorilor scapulari - o pr csiune dorsaHi
marc te forta de contractie.
E.rercitiul 22 - Pozitia pacicntului i rezistentelc asbtentului, ca in
fi.g. 7-48: subiectul ridica bazinul, raminind in sprijin doar pe antebrate
/gambe - este antrenat lantul muscular an-
. terior a'l trunchiuJui i olldurilor, care asigura
rigiditatea corpului ; abductorii scapulelor sint
in contractie concentrilca dinamidi.

7.1.3.2 Excrcifii pcntru musculatura
glcnohumcrala

A. I'lcxia bratului :




y/'
\':..-/ ----
-----=&-
t
\

Ercrcitiul 1 - Pacientul in czind, cu 11S de-a
I ungul c'twpului : asistentul a plica o n'zistcnta
_..--
----- -
-
-
-
----
-
-
-
-
--
--


-
-
-

- -
-
-
1
pe faa anterioara a bratului afectat i pe fata
posterioara a celui sana1tos ; subiectuexecuta
Fig. 7-48
o extensic a brat-ului sanatos, luind pun'ct fix rezistenta de pe bratul
a'fectat - este o oontractie contral:aterala care pune indirect in activitate
flexorii bratului af,ec.i.at pentru a staibiliza trunchiul, care arc tendinta
sa se roteze prin mi Ca:rea de extensic a hratului sanatos.

429
E.rcrcitiul 2 -- T<lt in ':{'ZiiHl, in rn;i.1: i:1ir1Lill -l' d 1\I; , :1 i.w1.' 1::r . >
intermediul corzilor, sc unesc (1n spat<'lc boln<lYului) pe un scdpt'tC' r,-:1:-
bil- prin forta sincrgid\ a flexol'ilor br<1tclor sc nwniinc L'chilihrul <,cri-
petelui.
Exercifiul 3 - ln !7<"Zind, cu br:1tek ]a trunchi '3i cn:1tclc fl0c1:1tc' : :\ .i<.:-
tentul np1id1 prizl'll' cain fig. 7-i:): l'll min:1 clr. :1 lui'-'!' (Jl lliW LI 1ri', ::




Fig. 7-49 Fiu. 7-50

extensie a MS stg. al pacicntului, luind ca punct fix rezbtc nta de pc ank-
bratul drept afcctat, uncle sc produce conltraeti.a flexorilor bra1ului.
Exercifiul 4 - Pozitia !7i rczistcntclc asi tcntului ca in fig. 7-50 : subic -
.tul executa concomitcnt flc.xi:..1 SII !'li cxtcnsia CF opuse - cstc un cxcr.-
dtiu disto-nxio-distal.
Exercitiul 5 - In ,patrupcdie", cu miinilc indadit insprc gcnunchi :
prOVOcindU-SC Ull dczcchilibru, Sllbicctul Jupta sa SC rcdrCS('ZC' prin ("CJ:1-
tractia bilaterala a flexorilor bratului.
E:rercitiul 6 -- Subicctul i:1 ortostatism. {'ll mii.ni1c in sprijin p{' cloua b trc

paralcle (pc' doua mc sc') : cauta sa 1mpinga 1nda:dit trunchiul. dar asi:sten- ,
tul, cu prize pc zona sacrata, se opune ; pacientul trebuic sa4i ia punct
fix pe bra\c, adivin:d f!Pxorii accstora.

B. Extensia bratului :
Exercitiul 7 - ln czind, cu bratelc la orizont.ala, coato'l.' flcct tc. l1llll1lJC'
fmprcun;1te l:t ni\'t1n1 fe\l'i :'><-'trag(' in later:d. lnccrdncl hdoparL1l"t':t c 1:-
t<':or - fnqa cxtcn:,(JrilcJJ tnbui< <t flt imctric<-(lgala) (\.:xtl nsorii ": t
natoi ,contr )lcaza'' forp cclor afcctai opu i).
Exercitiul 8 - Adoptind pozitia din fig. 7-51. sc pun ]n acliviLtll' cxll"-,-
sorii puri ai bra ului dL pt i abcludori'i-rotatori cxtC'rni :.ti SH s1 in; i.
r}rercitiul !) - Asistc ntul inverseaza prize1e de la {'XCrcitiul ] .
E:rercitiul 10 - Pacientul in dccubit dorsal, cu bra\ele la tru.n
1
chi, co::-
tele flect3te, antr:ora' elc' la zenit : prize cu rezisten\[t pe ccle doua taloanc :
se solicita pacientului sa preseze in jos pe taloane, iar in <west mom<'nt
as,isteniul salta corpul padc'ntului ca in fig. 7-!}2 - este un cxerci iu cli-.-
to-axio-d ist<ll.
Varumt(l inversd: .:\IS de-a lungul eorpului, miinilc prind doua bare
JHraklc, salti nd corpul intrc clc, taloanele pc sol : se punin actiune
bntul triplei cxtensii a MS.
E.1erdtiul 11 - ln ortostaltism. cu spatdc la pcretc, pidoarele indepattate
d,. zid : S<' d<'S)Windc spatc]c de )J<'l'<'t<', impingincl in miini (MS ]ntinse,
;);l. inwl< pe zid).




Firy. 7-!il Fir]. 7-.12


C. Abductia bratului :
E.xercitiul 12 - Subiectul in ezind, cu br.a ul afectat in abductie, de
:30-45, cotul i antebratul pe o masa, iar bratul opus in abductie cu ante-
bratul supinat : asistentul aplidi o forta in j.os pe palma MS slmatos !?i o
a doua pe brat, inceraind sa-l duca in adductie ; pentru a rezislta . la
acea.c;ta presiune, pacicntul ii contracta abductorii bratului sanatos, ceea
dezechilibreaza scapula i toracelc, fiind necesara contractia aJbtlucto-
l'ilor contralaterali (ai MS afectat).
Farianta : l\1,'} afcctat poatc sa atirnc pc linga corp, i nu sa stea pe masa,
dar in accst caz, in tendin1a de cchilibrare, mai cm ind se inclina trun-
chiul spre partea bolnava.
E.re;citiul 13 -!n czind, cu ambelc 1MS in abductic ; asistentul se opune
la adductia l\1S sanatos i la abductia MS afectat : contractia a:bductorilor
sc realizeaza pentru a crca un punct fix trunchiului, pentru a pcrmite
travaliul adductorilor opu i.
E.rercitiul 11 - !n z!nd, cu MI atirnind, :rviS sanatos cu cotul fl<..> Ctat i
rn1na pe abdomen, MS afectat libcr : asi'stcntul trage trunchiul paciE"nltului
'pre partca sanatoasa, dczcchilibrindu-1; rcac ia rcDexa de cchilibrarc cstc
c1 in fig. 7-53.
E.rcrcitiul 15 - ln ortostatism. linga un zid, in lateral la 30-40 em dis-
lcmta, cu fata dorsala a miinii lipita de accl zid : asisten1tul impinge trun-
('hiul spre zid (priza pc umarul sanatos), in timp ce piciorul lui bLochcaza
din lateral pidorul sanatos al pacientului, pcntru a nu face abductie CF ;
mcntinerea echilibrului se face prLn ac iunea abduetorilor !MS afectat {in
contractic statidi).
Varianta: din aceca'?i pozitie, padentul sc lasa cu truntchiul spre
zid, a poi, prin forta alxluctorilor ll\1..C5, cstc .indcpartat ansamblul trunchiului

431
(sprc vcrticaUi) - dificultatea c:::,k cu atit mai marc, cu cit in":lindr, d
laterala fost mai marc.
ExerdtiuZ 16 . - Pacicntul in dccuhit homolateral, cu sprijin pe antcbrai :
sc rididi de pc masa bazinul (fig. 7-54); prin deschi'Clerca unghiului scapu-


- ':
I

- (()\I
. " J



Fig. 7-5J Fia. 1-:i.J


lohumeral' se realizeaza o abductic - pacicntul nu trebuic sa- i ridice
umarul.

D. Adductia cu rotatie interna a bratului: .
Exercitiul 17 - Subicdul in .ortostatism, cu partca bolnava spre- spahcr,
cu m1na prinzind o badi ; in mina opusa, o ganttcra pe care o indcpartcaza
de corp (ab uctic) : cchilibrul c pastreaza prin contra.ctio adductorilor bra-
tului dirispre spalier.
VarianUi: in decubit dorsal, cu bratul afe.ctat u or abdus, mina
prinz'in(]. marginca mesci ; bratul sanatos abdus u or, asistcntul aplicind o
rezistcnta contra a.ccstci abductii : stabiliz.::'1rca sc face prin . contraqi;-l
adductorilor MS afcc,tat ; l\IS sint incruci ate pentru a nu ofer i pund de
spriJin.
Exe1citiuz' 18 - 1n ortO'statism, cu 1\15 afc..>etat sprijinindu-s.e de spatarul
unui scaun ; MI homolateral s:::rididi de pe sol, ,,scurt1ndu-l" cit mai
mult, G ramin!nd i.nsa cxtins (dadi pidorul rcspectiv este indiltat cu o

Sanda' de rc.cuperarc cu grcuta1i, qxerc-itiul este mai dificil) : ridicarca l\Il
se realizeaza prhl. spdjinul l\IS de spatarul scaunului, respectiv prin con-
tractia adductorilor rotatori intc. n1i.
E::rercitiul 19 - Pacicntul in dc.cubit dorsal, cu lVIS afectat ridicct t
la zenit : pc fata antero- intcrna a gam'bei opuse asis.'tentul aplica o rczis-
tPn1a, br o a dou:1, pc.' fa <t intcrna, distal, a br<rtului (s<1u arl'tC'1)raiului) ;
I')Ub1cciul cxecuta o flc:xil'-<tdcluc\ic a OF i ii ia punct fix in rczistcn\a clc pe
,IVIS afectat, activincl ndduc. orii rota tori intcrni.
Excrcitiul 20 - Pozi\ia i prizclc, ca in fig. 7-55 : subicctul ia punct fix r::e MS
c1fcctat, CXC'CU tlnd 0 dub1a rotatic a coxoi'C'Imuralelor (intern a r:t: drcaptai cxterna
pc stlnga), cu rid]carca picioarclor de pc masa.
E.reiCi{iul 21 - Din czind, gam.belc ,in atirna
1
t", moiinile in sprijin pc'
masa, de 0 partei de alt;:t a czutului : cu spdjin pe m1ini, sc rildica i'l'sele
de pe masa - evcntual, sub miini se pun doua car i.
V drianta I : clad1 s(lJascult'aza feselc indarat (trund1 iul sC' apleaca
inaintc)
1
intd1 pu:ternic in < C\iune pQcioralii mari.


432
\wiuntu Jl : lJ< cularca inYcrsa pune in ac\i unc marc}, do1 s 11.
'!arianta III: aplccarca intr-o parte punc in actiune, mai ales, rcs-
pectiva parte ; asociind o contrarczistenta a asistentului, ca in fig. 7-56,
sc realizcaza o mai intensa aetivarc musculara dreapta.
'

Fig. 7-55 Fig. 7-56


Exercitiul 22 - Din ,palirupcdic", dar m1na sanatoasa sc punc pc Z0i1a
sacrolombara (raminind ,in trci membrc") : asistcntul face priza pc aripa
iliaca i pe umarul de pc partea afectata, tragind lent corpul spre .partca
opusa i u or 1ndarat ; subicctul se opune (fig..5-57) - intra in actiune
adductorii-rotatori in1:crni i marele pectoral.
E. Rotatia cxtcrna a bratului:
E:rercitiul 23 -In ezind pe un taburct turnant, fara ca picioarele sa atir1ga
solul, cu bratele la trunchi, coatele flectate, antebratele in pozitie neutra :













-- ----- - -- --------.-.
- -- ; - -J

Fig. 7-57 Fig. 7-58

asistenltul face prize pe fe\de dorsale ale antebratdor ; subieetul cxecuUi
rotatia externa a MS, fara a se invirti .scaunul, ccea ec inseamna o c:n-
tractie egaHi contralaterala a rotatorilor externi ai MS afectat.
Varianta: idern, dar .cu un extensor in miini : trcbuie .mt'n\inuta c.,i-
metria.
Exercitiul 24 - Pozitia i rezistentelc, ca in fig. 7-58 : subiectul dUCl' ll
spre stinga, declam? ind o rotatic a bazinului, mi :c area luind punct fi ..- b
nivclul MS dr., prin contraqi:.t r.oiatorilor cxtcrni.



I-:xlci(iul 2.)- Pad(ntul in dl-cubit homolall'r,tl, cu :\11 intin:sc i lipik,
l\1S afectat cu bratul in flexic, cotul flcctat, antcbratul in contact cu masa
prin fata dorsala, MS opus de-a lungul corpului : asist<'.ntul dezcchilibrcaza
pacicntul impingindu-1 inainte ; singurul sprljn L te realiza't de 'M:S afec-
tat. prin antebrat. cu adivaJ'{'a mu hi1or abductori ori zontali i rota tori
extern i.
F.rer-cifiul 26 -In ortostatism, in lakr<ll spn' sjxdicr, ('lJ min:t (1\1S af('('-
1.at) apu.cincl o b;u a la nivdul ('Otului : ;t<-;istc'ntul, cli11 Lqa, apli('{l o J'('zio..;-
ll'nk). pc fa\a ;mtC'rioara a aripii ili:t\'(' homol.at(r:llc i o a clou<1 J'(':r.i"t('n it,
p(' fa\a postcrioad'i a umarului opus; subiectul rl'alizeaz{t o roLt\ic d corpu-
lui in seninv<'rs l\IS afcct<tt, la care priz('l( asistentului se opun - n>1:t-
tor:i extcrni ;ti l\IS afectat facilikaza rota\ia in\'c'!'s{i a trunchiului J :t-
cientului.
Krarcitiul 27 - Cu spatcle la un zid, picioarelc indepartatc de accl zicl i
bra\<'lc J.a zcnit, s.prljin pc zid cu umerii, occiputul i miinil<' (coatelc u or
f!C"ctat(') : se indeparteaza umcrii fo?i occiputul de zid, parmele ram'irrlnd r:e
loc - cu cit picioarelc sint mai departate de zid, cu aiflt inclinarca tru tw-
chiului va fi mai marc, iar forta rotatorilor extcrni mai s.olidtata.
Exercitiul 28 - MS afoctat se sprijina cu m ina pe giroplan : asis-
tentul imprima o mi!?care de rotatie giroplanului, in sensu1 rotati<i in-
terne a MS - rotatorii extcrni cauta sa sc opuna.



7.2. Cotul


ln lantul kinetic al MS, cotul este subordonat functional umarului,
iar din punctul de v<--'dere al finalitatiii, miinii. A:ceasta realitate Kapandji
o cxprima a tfel : .,cotul es'tc articulatia l\1S care pcrmitc antebra1ului,
oricntat in celc trei planuri de ditre umar, sa poartl' mai mult sau mai
putin departe extremitatea sa activa - mina". Dar in .pro.cesul muncii i
ul gestualitatii vietii o:bi nuirte celc doua mlini lucr.eaza impreuna, or ra-
porturile spatiale dintrc clc sint asigurate in mare parte de activitatca
coatelor (T. Gucker). .
Cotul cste compus, de fapt, din trei suprafet<- m1.icular' (humcro-
cubitala, humeroradiala i radiocubitala), existind insa o singudi capsula,
captw ita de o singura sinoviaUi. Cotul este o trohleartroza extrem de
strinsa, fapt ce se va rcpcrcuta 1n difkulta\ilc intimpinatc 1n rcd.)ti:gare:t
mobilitatii articularc dupa oricc afcctare a a.c('stci lrticuLqii. L,a ni\ <'lu1
cotului se executa doar mi carilc de flexic-extensie i JWOno'Supina\i('. Di-
rcctionarca mi carii estc data de configuratia capetclor articular-c. Astfel,
in flexie, m:ina este orientata spre torace (nu spre umar), caci axa antc-
bratului nu se suprapune pc axa bratului (datorita oricntarii trohlc'<>i).
Extensia e.c;te stopata de docul olccranului t?i de ligamentul anterior. rln
mi.!?carea de flexie-extensie rolul principal il joaca hwmcrocubitala, care
blocheaza orkc lateralitate. Contributia humeroradialei estc minora Ja
mi area de flexie-extensie. Articulrutia ra:diocubitala participa la mL";icarea
de pronosupinatie in sincronism .cu radiocubitala in1ferioara - ambcle
lucrind ca o singura articulatie.


434
\li':< :1n :t cl<' pr(ll1<l'-.llpin<l\ie <'<.,i<' cle fap1 a:-,igur;lt;i i11 pri:1<ip.tl d<
antcbr;q. 1Ltdiu!->u1, os \Jicutlat, m.ai lung distal dccit cubitusul, cxc< ut[t
in jurul <:H'C'stuia o mi care de invaluire. 0 serie de studii arata ca prono-
supinatia nu este rPulizata doar de rotati.a radiusului, la ca pal'ticipinc1 i
cubitusul printr-o deplasarc later.ala de 10. Membrana interosoasa are o
<'s[ttur{t spl'<'i:d{t, fiincl in 1l'nsiuJw maxima in pozit.ie intPJ mNli< ra, cl<' pr<l-
nosupina\il', )i relaxindu-sc in prona\.i<' sau supinat.i<'. Axa mi f'{irii cl<'
pro1wsupina\ic' trf'<'C prin cuplL";iO:lr.a radiusului-stiloida < ubitaHi-deg<'tul V.
J.:xista o participare i a hunwrusului la pronosupinatit> (cind <rl\ul
<'st<' la !)0()) printr-o roLtti< intern{t (in supinatic) i cxtCp'rronan:t(tiin('),
realizind J-12.
l\luc.;< ulatur:t moiJilizato:ln' a cotului a fot reconsid('l'<ltli sub r:t :). r-
tul aqiunilor dif('n'n\i ttC'.
1. Fle.rorii cotului sint bictpsul .b: ahial, brahialul i brahioradi tlul
(lungul supinator). Exista insa o marc Yarictate intrc subiecti in C'('('l n'
privc tc <hpectclc particulnrc ale activitatii acestor mu chi (momentul in-
<'C'JWrii )i 1<'rrninarii adiviUitii, in
1
trarca in <ontractic in fune\:ic dC' \'itcza
mi diri i sau de rez,istcn1H opusa etc.).

Bicepsul cste acliv in f1cxia antcbratului supinat i 'In flcxia
antebratului semi pronat cincl sc rididi o greutatc (cca 1 kg). D 1ca
;tnkbratul estt' pmnat, activit:ltta biccpsului estt infima sau :-.,il[t
In timpul flcxit'i sau in <'Xtcnsia c11 o grcututc - ca mu clli an-
tagonist {contractic cxcen1ridi).
ln .g.Pncral, atlt contractia statidi, cit i cea dinamka a flcxo-
rilor <'Sk slabft c;nd bratul cstc pronat (Dunkov i .JorgC'nsPn, 1D6fl).
Biccpsul cstc i un supinat,)r al antebratului exiins, dar numai dncl
sc aplk a o rezistcnta antisupinatorie.
In gC'neral, adivit atca cca mai import::mta in toate :situ iiil('
o arc capatul lung al bicepsului (in comparatic cu cd curt).
13ruhialul <.'ste un flexor al antebratului supinat, semipronat
sau pronat atit in flexia rapilda, dt i in cea lenta, cu sau Hira 1nd\.r-
carc. D ci, V('Chile considerentc ca ar actiona doar in flexia rapicla,
dar rfara rezistenta, au cazut. El este prindpalul antagonist al C'X-
tensiei antebratului anti-gravitatie (contractiC' cxcentrica), indifcrent
de pozitia acestuia. Tot el intra in contractie izomctrica
1
in oricc po-
zitic a antc4Jratului. Pentru activitatea lui ubicuitara, brahialul a
i ,fost numit ,calul de bataie" .al flcxici -cotului.
. Brahioradialul cste un flexor al antebratului 6n pnzitie int('r-
mediara i nu are rol n sustincrea cotului flectat, n flcxia lenta
i in extcnsia (c;-1 antagonist) fara ('Ontran"zistcn a. D:wa e ridid\
o grcutak, dc'vinc mod('rat activ [n fkxia cu <.l!1tl,br;t1.,ul Sl'mipr;J ::J1
i pronaUt!7or activ ]n cdcoaarI(_'U antebratul <Supirwt. l <>te adi\'
ina in toatc ceh' trei pozitii ak <.tntt..''br<l\Ului clnd mi :c;trl' a cit' :flc":i:'
!:>aU exhnsic csk rapid[t.
Vcdwa conceplie, introdusa de Duchenne, potrivit careia );:t-
hioradialul estc supinator pentru antc bnttul pronat i pnnutnr r: 'n-
tru antebratul scmipronat <. ste incxacta. Brahiora:dblul actkme;:z8
.dam ca accesor snu sincl'gist, supin<tt.or sau pr0nutor, dnd mi .;::(t: il '
se fac <'Ontra unei opozitii :-;;i c<tc nec csar[t o foqa mai m<tn de
exe qti<'.
in gctwral, cci tni lkxori :ti ('()tului :tciillJll',ll:d c<l m.ti 1>iii'
cind .antebratul estc n pozitie neutra (intcrmcdiara) - pozi\ie <'an
poatc d<-.""Clana fortele maxi'l11e.
Rotundul pronator tc i el un flexor al cotului, dar numai
cind exista o rezistcn1a.
2. Exten:wrii cotului sint urmatorii :
Tricepsul lJrahial csk principalul exten or, (L1r in <'xhnsia H1r[l
rczistcnta activiw.tea aparc in special in Ltsciculul nwcli;ll, slaha .In
.eel lateral !;ii deloc :in Lt ciculul lung. C<:1pctele lat<>r;d i lung. sint
adiY<Iie doar contra unei n zisten\('.
Anconeul este unanim acccptal l'<l (xkns()r, inclifcnnt de it\l:t-
\ie. Stud i ile lui Sousa, Da Hora, lby etc. doveclesc act iun i su npri Il-
zatoan ak acestui mir mu chi, '"?i in pronatit, in supina\i<,
chiar 'in flexie.
3. J>ronato1i, in afara eelor discuta\i la <.'Plelalte grupc mus cular<'.
mai sint !?i flexorii radiali ai carpului, ca i extcnsorii ulnari ai
accstuia :
Pdtratul pro1U1tor cstc principalul pronator, d inlrind in ac-
tiune in orice fel de pronatie {lenHi, rapida, cu ::;au fara rezistenta).
Rotundul pronator este un ,intaritor" al pronatici, cind S<' ex('-
cuta rapid sau contra unei rozistentc.
4. Supinatorii au fost discuta\i deja in cadrul musculaturii flexoarc.

Patologia cotului care deicrmina deficitclc functionalc estc reuma-
tismala, posttraumati:ca i ncurologica. Cotul este com idcrat ca cca me1i
dificila articulntic peniru rccuporarea mobilita\ii, nu numai datorita
structurii propriu-zisc, ci ;;i u urintei de a dezvolta, periarticular, dcpu-
neri cakare sau rctractii muscul.at'C care limiteaza i :mai mul<t n1abilitatca.


7.2.1. Refacerea mobilitatii

In re<.'uperarea functionala a mobilit_a\ii cotului alfectata de holi .rcu-
matismale i sechcle ;posttraumatice, multi kinetoterapeuti sint rczerval,i
fata de posturari, ca i ifata de mobilizarilc pasive. Aplicarea totui a .aces-
tor tehnici rcclama o deosebita atentic, existind doua motive de rcti-
ccnta :
- 1l\1i carile pasivc, intinderilc -cotului pot determina inflamatic
articulara, ca i mid rupturi ale tesutului periarticular, cu formarea con-
secutiva a unor mici hematoamc - praces extrcm do fr<'cvcnt 'intilnit
la cot. Sir \Vatson Jones a atras, primul, atentia asupra dcctPlor .negali\.<'
ale tractiunii pasive pe artkulal,ia cotului. Se pare, spre cxemplu, di. bra-
hialul formeaza cu multa u urinta miozite calcan., limitind exh n ia
cotului (Boehler).
- Musculatura cortului este supusa unor efectc mai a'C{'ontuak ale
inductiei reciproce, intinderea pasiva dezvoltind contractii simultane ale
antagonC?tilor, care se vor opune i mai mult mobilizarii. ln bolilc neu-
rologicc consideratiunile de mai sus nu mai au aceeai vala'bilitate, tpostu-
t arile i mobilizarile pasive fiind la fel de indicate ca -pentru oricarc
alt segment.


436
7.:2.1.1. Prin adoptarca unor posturi

E.r('rcitiul 1 - In procubi,t, cu sprijin pc antebratele pronate, bratcle in
u-:;oara abductie, coatelc 'in afara (postura pcntru ,fll'Xic).
Varianta : pozitie ca in fig. 7-59, prcsind 1n jos umarul pcntru a
t' t(' flexi:1.









Fig. 7-59
Fia. 7-60


F.xercitiul 2 - Pozitic ,mahomedana", cu 'MS inaintc, palmele pe sol
(postura pentru extensic).
Exercitiul 3 - Din ezind sau ortostatism, mina prinde o bara cit mai
de sus a spalierului .__ sc cxersPaza cxtensia cotului.
Erercitiul 4 - 1\Tontaj de scripcti cu greutatc pentru flexic (fig. 7-60).
Sc poatc rccurgc i la montajc pcntru extensic, plaSJind bratul in flexie
i abductic.
Ex rcitiul 5 - Subiectul iln e?Jind, cu antobratul in pozitic de maxima
pronatic sau supina\ie : sc a!?aza m!na sub {csa homoloaga, cu palma sau
fata dorsala pc' scaun ; pumnul cste ilectat sau cxtins (postura pentru pro-
natic sau supinatie).
Exercitiul 6 - ln ezind, cu lbratul mcntinut la toracc cu o chinga, C

la noo, antcbratul in pozitie de maxima prona:tie sau supinatk' : la nivclul
pumnului se trecc o chinga mica de suspendare ; in mina, un baston de
gimnastica - un .capat fortind pronatia sau supinatia, dupa caz.

7.2.1.2. Prin mobiJizari pasive

L'rerl'itiul 1 - In czincl, cu fa\a posicrioara a br qului pc o ma a, sub
cot cu o pcrnuta: prizele ca in fig. 7-Gl, iar fortarea flcxiei se face, de
Llpt, de catrc asistcnt, C'U antc bratul.
Variunta pc ntru fortarea flexiei : decubit dorsal, :bratul pc masa,
dubla priza pe antcbrat (in trcimilc distala i proximala) (fig. 7--6.2).
0 alta varianUi : in czirud, cu 'bratul in abductic :;;i rotatie interna,
antebratul vertical sprc sol : priza :bimanuala .pc 'treimea proxi mala a an-
tebratului, fortind flexia concomitent cu abducerea bra ului (asistcntul
sta in fata paci<: ntului).

437
F..r('rcifiul :.? - In ':('/.incl. ('\l lJr;l\lil in '-'PriJll1 JW m:t---{l: Dl'l/i' r c' hr.< , 1
;mtclJra\, cil mai aproapL' <.k cot; :-,c executa exten:-.ii.
Varicmtli: idem, cu dubHi priza pc antebrat.




Fig. i-61
Fig. -62



Exercitiul 3 - ln fig, 7-63 sint prczcnt ttc ln'i modl'lr (u. l>, c) dr' r;._( -
citii pentru decompresiunca articulatici cotului (C'xerciiiilc d(.' decompre-
siune sint mai cfickntC').











/;














Fia. 1-G3


Excrcitiul 4 - l\1obilizarea pasiva in articulatiilc radiocubitale :su peri oil: .
i inferioare, pentru promovarea pronosupinatiei prin traqiuni longit l-
dinale ale radiusului, se realizeaza prin dteva variante, din care dou[t si11t
ilustrate in fig. 7-64 : se observa ca m1na este 1n pronatic (u}, dar pozi i:l
sa va aHerna i eu supinaiia (b).


438
'< i/llli .) -- In < ;,ind, ('U bril\tll la trunchi, cotul fh ctat !lO': <l pnza
pbrat, pcntru a-1 fixa la trunchi, i o prizA pe extremitatea distala a
a:1teuratului (la nivelul stiloidclor), 'in a!?a fel, inoit loja tenara sa fie



Fir;. 7-G4


mercu pe radius, motiv pcnlru arc priza sc modifka dupa cum se cxe-
c.Jta mai intii pronatia i apoi supinati.a.
Varianta: '1n ez!nd, cu bratul in sprijin pc m8.sa, C'otul floctat, an-
td)ratul vertical : se face priza bimanualA in trcimca in:ferioa:ra a ante-
bratului, executJindu-se prono upinatii.


7.2.1.3. Prin mobilizari autopasivc

Acestca sint mult mai recomandabile deoirt cele pasive.
E.rercitiul 1 - Subiectul in ez'ind, 'CU coatele pe 0 masa, rmiinile CU de-
getele 'intrepatrunsc : se executa flcxii-extensii de cot, l\1S sanatos antre-
nindu-1 pc eel afectat.
E.rerci(iul 2 - 1n czind, cu ambelc
coat(' fl('ctatP spriijnitc pc toracc,
anlcbrat<'lt' inaini<', miinile cu deg<'-
t.h' intr0patrunsc' : sc executa pro-
no'>upinatia.
F tercitiul 3 - Padcntul cu dcgctelc
i!1ln'p ttnmsC' in fa\a trunchiului,
cn:.ttl'll' ind<'p[trtatc' in latl'ral : duce-
r<'<l miinilor spn um[trul homolog
, ')tlilui k: :tt n' lli:.>:< :1z:1 flC'xia <;;i su-
pu:l\i:t :l<'l'Stui:t; l'Xknsia spn' llr'-
mib:.tzinul contralateral asociaztt i

Krercitiul 4 -- Pozitia din fig. 7-65, Fig. 7-65 Ftg. 7-66
in can' mlna lwmolat<>rala MS afec-
tal estc cu palma pe perctc, iar mina opusi:'t dl'asupra o stabilizeaza :
dlplasarca antcro-postcrioara a trunchiului va for\a flexia-extensia.
Krcrcitiul 5 - Pozitia din fig. 7-66, in acest caz fiind afectat 1MS dr. ;
il stonul, in contact cu spatele : :\1:S stg. mo:bilizcaza in sus i in jos
b:!'itonul.

439
Excrcitiul G - Puzi\ia din fig. 7-67, eel afl'dat fiind :\IS dr, pt : c :, -
marca bratul drcpt in contact fl'rm cu masa ; mi-m1 stg., cl!'pla ind b<l'-
tonul, determina prona\ia snu 6Upinatia.
E.rercitiul 7 - Mobiliz[u i autopasivt' pn:1
scrijwtot<'rapi<'. utilizind trac\ iu1wa cu mi: ;!
s;m;Ho;ls;'l s;111 chi; r c11 un 0.11.


7.2.1.4. Prin mi cari actin




Fiq_ 7-()7
;\1i c;-lril<' <ldi\'<' npnzinU1 b;tzd <'X!Tl :-
\iil()r pcntru cr<' t<'J'<';t J1l()bilit:qii <lrticub'<'
in afl'c\iunilt' rcumdlic,m;ll<'i posttr< um; L:
al<' cotului.
E.rcrcitiul 1. - .Pe 0 masa takaHi Sf' fac E'XtPnsii-flexii de antebr;q,
VorianU1: cu 0 patina cu rotile an mina, sc CX<'<'Uta l\Ct'kai mi car'.
Exercitiul 2 - ,Mif?di.ri libcre de flexic-cxtcnsic din cot in toat<' planu-
rile : brat la trunchi, brat la orizontala (flectat sau abclus), bra\ la zenit.
Exercitiul 3 - Mi diri gestualc : ,de lansare", ca la aruncarca un<:
pietrc; ,de lovire", ca in box; sau de sus in jos; ..dP piston" - mi c{t :
inainte-inapoi.
Exercitiul 4 - Cotul la trunchi (fl0) : sc exeeuta pronosupinai L
Exercitiul 5 - Palmclc lipitc, dcgetclc ,,privesc" in jos, a poi sc rotca1
ca sa ,pdvesadi" 1n sus-se repeta.
Exercitiul 6 - Rasucirea prin pronosupinatie a unui baston, :miner ct .
E:rercitiul 7 - Mi diri libere in apa (hidrokinetoternpi-c), cu aY<.mtajc!c
cunoscute datorita 'tPmperaturii apd i posibilitatilor de facilitarc.


7.2.1.5. Prin metodc de facilitarc


Sint cdc indicate i pentru alte scgmente i au fost ch'scrisc : :
capitolul 4. Mult folosit Ja cot este exercitiul cu comanda ..\ine-n lr:-
xeaza !" (,hold-n.,lax !") - atlt pe agonist, cit i pe antagonist.



7.2.2. Refacerca fortei musculare


7.2.2.1. Tonificrca musculaturii flexoar<'


11\1usculatura flcxoare este a czata inaintea planului fnli1Lll al mi'--
carii de flexic-cxtensie. F'lexorii sint :monoarticulari (brahialul i brahin-
radialul) i biarticulari (hkepsul, care arc i rolul de stnbilizator al um -t-
rului). Ca mu chi accesori sint .consid{'rati epitrohl<:enii (rotunclul pro-
nator, cci doi palmari, flexorul comun supcdici;l} al clcgl'telor i cu bi-
talul anterior).

440
... JCI/IU: l'.tlil'J1tlll 111 de. uhit dlll':-<ll. l'U Sll i C txtin...,,, di11l'hLt\td
'-Upinat, mina cxtinsa : prize pc.> brat i }X' palma, prin 'C'art' af->istentul
- opune triplc'i flcxii.
VuriunUi : idem eli n pozitia de laterocubit sau din e tnd.
:.' l'7Tifiu7 2 - 1n )<'zinc!, cu nnt('hra ul upina'ti sprijinit pc' ma'-ia : prize
: ,. Ll\:t ;tnterin:trcl. a hr<. t!lui })(' <'l'a a :m tPhra1ului: subi,ctul incl'pe
1 Xl'rci\iul prin flcxi:t SH, ;1poi rnntinu{t cu <'I'd :1 cotului <'<l11tra n zis-
> .1\t lo: ilj)lhl' dt> ;t"-ist: nt (I'Xl'rci iu prnxinw-clisLll).
f: .rcifiu! .') -- lcf<'171, cl.tr priztlc sint JW p:dmii i P' ;mkbril\ : Sl' t'X('('\It{t
,!:;i flexi:1 cl<gtkl<IJ' i pumnului ('\I ontr;tr(zisll'llVt, ilj)()i ;1 l'<ltului cu
, ;;...,11'11\<1 (t'X('rcqiu disto-pruxim:tl).
J. :erciliul I --- 1:1 d!'Cllhit d()rsal, ('ll 1)1'il\t!l in < bduqic orizllnlll<"t, ('1Jtll1
\.li:1...,, :mttbr:t\Ul supin<tt: prizelc, }Jl' bra\ i JW palma. c opun fkxil'i
: :;inii i <tdduc\i('i {)rizontalc .a bratului; 'C'oncomitl'nt Sl' flccil'aza cotul
(< \('rei\ i u cl isto-proximal i proximo-distal).
j_- :rTcitiul .'i --- P<lciL'ntul in czind sau in ortusLtti...,m, t u 1)r l\tll Lt trunC"hi,
c-Jtul c:-;:tins, in mina supinata cu o gantera : Sl' executa flexia coiului i
:. umarului - nvt'nirc lcnta (contra('\ic exccntrka).
.r. )'r'l-citiu.l 6 - ln L zind, cu bra ul !ixat :in scmiflcxic: se fac tractiuni
, .._. unci gnuia\i trccute pe un scripdc !-?i rcvcniri lenic, ca in fig. 7-6B.
i." rercitiul 7 (pentru biceps) - Din decubit dorsal, cu cotul 1ntins in
-upina\il', t u bratul in afara mesci in cxtonsic: cu o n1ina, cain fig. 7-69,
<l< tt n tul incearc:a sa mcntina cotul cxtins i sa pronezc antebratul, iar
c 1 ccalalta, facind priza pc brat, sa-l .mentina extins ; subicctul va executa
il xia cotului cu cfort Ide supinatic, iar la nivelul :SH o flcxie a bratului,
blocata insa de asistcnt '(izometrie) -deci bratul ram!ine fixat in exten:sic,
p .ntru a nu sc produce scurtarea bicepsului la acest nivel.
Erercitiul 8 (pentru brahialul anterior) - Din emnd cu ,fata 1a masa,
cJ bratul flPctat, cotul pe masa i u or flectat, ante'bratul supinat (inal-





Fi!]. 7-68 Fio. 7-69


: :}-:l'a mesei cll'tcrmina unghiul de flexie n bratului) : priza U!Uca pc pumn
i:H't'arca sa nwntina cotul extins i supinat; subiectul eX\'cuta o flcxic cu
; : lt1<.1\ie a antt"bra\ului - bratul ran1'li1C fix, flcctat, {'l'l'Ll Ol climina par-
1: \l furta biccpsului, pronaroa scot!nd de asemcnea din ac\iune biccp u1;
-., consiclera .ca trl'Cerea din supinatie spre pozitia ncutra (pronosupinatic)
.< >n: n{t ')t hrahioradialul.

441

E:rerdfiul 9 (pentru brahialul antedo1)- Packntul in dt't ubit dur:-:t!, t J
In fi.g. 7-70, -cu rotul 1ntins; prin prizclc aratatc in figura, il:si<.;knt:l}
sc <>punc flexid cotului facutc con<:omitcnt cu prmKl ia antPhra,ului -
hratul nu trcbuic extins.
Exercitiul 10 (pcntru braliiorocliol)- $czind itl L1\.a mf':-,<i. cu co111l ll'- -,-
flectat pe ma <'t, SII flectat<-1, antcbra\ul in pozi\i<' nC'utr[l, cu polict>lc "Jln'
z<nit: asist(ntul aplic;-\ priz:'t P(' ;tnt< hr;tt.. n;:<-
tind la incC'rcarc-a d<' fl<xiP a <tc< stuia.
E.rvrci[iul 11 (pentrll lmJ/1iurwiiul) D< < td;ii
nntral, cu MS <ltlrn:tt spn pod<;t, ;mt< br;n \: _
In pozi\i( rwutrit. in min;'t ('\l tJ ; ;mtt'r;l : <,
<'X<cuL\ fl< xia cotului.


/.2.2.2. Tonificrca musculaturii extcnsoare



Fi(l. 7-70
Extensia antl'bra\ului
de triccpsul brahial (lunga
ticular[t, iar vastul int< rn
vst{' r<'aliz:tL-t c\r; :-
portiulw tsk bi<,r-
i c<'l c:dt'rn "ht
monoarticulari) IIH'OJWU. i
E.rercitiul 1 - In dl'cubit dorsal, cu SH, C i P fleet ate. ;Jntebr t\ til :;,
supinatie: priza postcrioara pe brat i pc dosul mHnii ; subic'ctul C'X('('l:1ci
extensia dcgetclor, pumnului, cotului i umfallr'Xuliuai i;ni\iaHi ;1 S
1
I solicita
lunga portiunc a tricc'psului (fadlitar' proximo-distala). i:1r l:-
citarea cxtcnsorilor miinii <.'Stc o facilitarc dbto-proxim:lHi.
E.x:ercifiul 2 - ln ezind, cu 1\!S pe Hnga trum::hi, antchratul upin: priza
unica pc fata postcrioara a hratului ; subicctul fact' PXt, nsia ,;t- gctclori
pumnului (facilitarc dh;to-proximala), apoi PXttnsia(l:Sj H- cu zitic-cxlcnsorii
C intra in con traqie izomC"tridi.
Exercifiul 3 - Pacientul in decubit ventn11, cu bnttul in abductic , . -
zontala i rotatic cxt<'rna, antebra\u1 1n supina\ic, eotul fkl :d\dt : "{'
C'Uta extensia anti-gravitath'.
E.rercitiul 4 - 1n decubi,t contralatl'ral; l\IS aft'CLtt <.m.' to<th' artic:tl<!: \
flectatc, iar antebratul supinat i in sprijin pc o placa sHa)u.:: s:usr c
se CX('Curta extensia SH (facilitare proximo-d istala), a cot ului
(facilitarc disto-proximaUi) - mi carea poatc fi contraUi.
a m ii 1 , i i
Exl'rcitiile 2, :3 .)i 4 se utilizeaza JX'ntru antn'nal'l'<l mu cuLiturii sL. ., .
E.rercitiul 5- Suhiedul in deeubit dorsal, cu br<..l\Ul adclus orizontal p, c -
tor t '(', cotul fll'd ll, ant<'hl';l\tll :-;upin;tt: a""iste'ntul :1p1id\. o pl'iz{t p L :,
!;i o alt<t p(' m< rginL'<t cuhit tl<-l ;miinii: p.tcil'l1htl ('.'\('('tt1fl "i:11lllt<t l
duqia orizontala a bra\ului, l'U l'Xhn ...;ia cotului ':'i indin:11(';t ('u:n: . <:
a mlinii.
Vuriuntc1: idem, dar br< \Ul csk ()biic :1ddu:-; j)('si!' Lqft, mise :<r ',. 1'
PXtcnsie fiind JW diagonala, nu JX' orizontala.
E.rercitiul 6 - Utilizarca unui scripcte cu contragn utatc e<.t 111 Lg. 11
sau 7-72.
E:rercitiul 7 - P<H:ientul in dccubit dorsal, cu SH abdusa i roa1t,a in1' :
eotul flectat, antPbratul pronat : priza JX' brat j)(' minft: suhi<'<"tul '''- -
cuta o < ddt!c\i( :t br;11,11lui cu (xtensia cotului - '1lhdiri la (':tJ'(' s n: -_,.
asistt>11 t ul.

4'12
(
r-_
i. ncipul 8 - SubiL-ctul in decubit dorsal, cu bra ul la trun<'hi, cotul
i.-. flcxi(' compll ta, <mtebratul in pronatic, in mina cu o haltC'ra, care
\ ' fi dua spr{' zenit prin flcxia SH i C'Xtcnsia cotului.
Fnrinrztii: in ('Zind, cu bratul in <1bdu('\ir de !W
0
, cotul in flcxic
: k\{1, ;mt bl' l\lll in supin<t iC', \n min;1 cu o ha11<>ra : S(' clucc mina
, Zl'llit, ('l! I)J':l\lll p.ling{t cap, ('),."tinzindu- (' cotu1.
'
- (})\

r.

"
' \\
'




I VJ. ,
---- ----

-, r--- - -----

r 1
[_J



w
' \ \_ l

liE3k
Fiq. 7-il Fi(/. 7-7.?

F rercitiul n (pentru lunga portiunc a triccpsului) - ln dC'-cuhit dorsal,
<'ll bratul in flexic maxima, cotul flectat, antebratul pronat, in mina cu
. gantlra : sc Pxtinde cotul, min a indrcptindu-sc sprc zen it - pozitia
i niiiala de fl(xie maxima a SH (brat pc linga cap) plascaza lunga portiunc
i:, pozitie alungit[l, C<'ea ce insPamna o sol icitarc maxima in continuare
{dcsigur, se contractai VH!;itii).
Erercitiul 10 (pentru va. ti - cxtcnsori monoarticulari) -ln decubit vcn-
tr.:.tl, cu bratul in 'f'XtcnsiC', mentinut aa de o pcrna dura ; antcbratul
1
lpinat sau in pozitie ncutra, in mina cu o gan
1
tcra : grcuta-tca tr0buic
ci pbsata dorsal prin extensia .cotului ; bratul, deja in extensie maxima,
uihilcaza lunga portium' a tricepsului.


7.:.?.2.3. Tonificrea musculaturii supinatoare

Mu. clzii principoli : scur.tul supinator (monoarticular)
i >: c hial (poliarticular).
triccpsul i
i\luyltii ucc<.,uri: brahiuradi;duli l.'picoJHlilil'llii (r<tdi:dii, l'Xll.'IJ:-:orii
(. sl'tllor, cubil<dul poskrior).
E:ercifiul 1 - P 1cil ntul in ezind, cu bratul Lt ()rizonta!{t (flectat sau
;ti)Jus) in rotatit inttrna maxima, C extins, ;_mtL bratul maxim pronat:
: ri;:d ,.in br{l\:tra'' aplicata JW brat il mcntine rotat intern, priza pe pumni-
::l:l1{l nwn\in!ncl pronatia ; subicctul exocuta rotatia extcrna aSH, urmata
.:.L --;upinatia antebratului.
NoUi: .cind C cstc extins, axul de rotatie al umarului coincide cu
\\.Ulpronosupinator al antcbratului, de undc si1wrgiilc intrc rotatorii bra-
\" 11: ':-i pronosupinatori.

143
Exercitiul 2 - Subieclul in ortoSttatism, cu l\15 atirnind ]JL' linga cor
1
.',
cu bratul in rotatie interna, .antebratul in poziti<- JH'Utd\ : priza clubJa
.,in brat<: .ra", aplicata de catrc' asistent pc brat, in treinwa distala, nw:-,-
tinc rotatia; pacientul fac<-' rotatia cxtterna de bra\, continuincl cu '>Upi-
natia (exerciiiul cstc recomandat }X'ntru tonifit'r<'a muscubturii '>LliH').
E.1ercitiul 3 - ln decubit dorsal, cu l\1S af{'C'tat in afara nw...,ci, cu Sl I
1n ('Xtensic- tclcluctic-rot;t ic int, rnrl, C l'Xtins, <1111t1Jra\tll ])1'<1:1;1 : ,,,_j,_
1l'ntul <tplic<t priz:t P' brq i }Jl' mina; subi _ctul l'Xl'('l!l{t di11 \IS <I : ,'i-:--
<'llr<' complcxa d<' fl!-xil'-abduqi<'-rotaiic ex krna (din Sll) --- sllpi11:: :-
(pa}m;t ('St<' dus{t spn zenit) contra nzisten\('i opUs!' cl1' ('{ttJ't' ;tsi -1<' \.
E.r('rcitiul 1 - Din zind, ('U prize ca in fig. 7-7:. suhi<<tul <':\<'<'111;,
adduqit d<' br;q cu o supina\ic a ;mtt,br qului, asistl'ntul <lj)lllli:J:Iu- ' .
.".-otc!: cotul fl('C'tat d('{'Uplcaza aX{'l<' ell' rot.;.tti(' ;tk br;qului ':-, cl
pr01wsupi natic' a}{' antchratulu i - in accasta sit ua\i(' adcluctnri i br:l\ ul:!:
faciliteaza supina\ia.
E.rercitiul 5 --In ckcubit dorsal, cu bratul in abductic orizont d{t r.JLI\il
intern a, C extins, antebratul pronat : prize pe fata inferioara a bra\ ul:.1i
i pe palma-pumn; subie<ctul executa o adductic-flcxic-rot;qic cxter:1a
din SH i o flc'xic-supinatiC' a cotului.
.VoUl: flcxia cotului antrcncaza bicepsul )i ca supin;ttor.
E.rercitiul 6 - ln e ind, cu C flectat pc masa : asi-stentul apli.ca priz
pe fata dorsala a miinii i pc antebrat ; subiectul executa o l'xt:nsil' :!
degetelor, a pumnului (asistentul se opune u or), a poi a cotului, .con( ,)-
mitent cu supinati tl (acest exercitiu reprezinta o kinezic pcrif<:'rid1 cic
finetc, in care umarul nu mai are rol);
Exercitiul 7 (pcntru bicepsul brahi(ll) - vczi ,Tonificrca musculatur:i
lflexoare".
Exercitiul 8 (pentru scurtul supinator)- In decubit dorsal, cu :\IS riclic:.:t
la verticala prin flexia SH, antebratul pronat : priza ,,in bratara" pc tr('i-
mea distala a antcbratului i pumn ; subiectul executa supinatia asoci;.,t2.
rotatici externe SH - biccpsul intra foarte putin in jo{ .




Fig. 7-73 no. 7-71

Exercitiul 9 (pentru scurtul supinator) - Pozi\ia pacicntului c< ::1
fig. 7-74 : prima secvcnta a cxercitiului cste cu maciuca in jos - sc .::-

treneaza cursa extcrna a scurtului supinator ; pcntru cursa interna -
maciuca ios{' prin marginc'a cubit;tla a miinii i at-irna \'crtic<d in .i<lS c.>
tebratul in poziii" JWU1r<1) ; S<' exccut;\ n'stul clr supin< ie.


444
1.2.2.4. Toniiicrca musculaturii pronatoarc

l\1u$chii principali : patratul pronator (monoarlicular) !?i rot u :1dul
pronator .(poliarticular).
l\1w;chii occcsori: marelc palmar, flcxorii comuni (supcrficiuli) a1
dcgctdor i. poatc, l'Xtcnsorii cotului.
E.rercitiul 1 - P<tcicntul in dccubit dors<d, cu bratul pc ling<i corp "i in
rot )\ic cxhTn{t, C cxtins, antebratu1 supinat: cxccut{t o rot;qic illl\'l'Jltt
din SH coiwomitcnt cu pronatia; <t--;istt ntul, cu prize JW brat i :1:intt,
St' Oj)lll1C'.
r:.rercifiul 2 - Subiedul in dccuhit clors;t1, ('ll bratul in flcxic-ahclut \it-
roLt\i(' extt'rna, C intins, antcbratul supin tt: ext'ruUi o mi cilJ'(' ce ('illl-
duce mina sprc oldul opu , realizinclu-sc o aclductic-cxtcnsi('-nltd\ie
intcrna din SH i supina ia antcbratului ; prin prizcle de pe brat i min<\
asisic'ntul opU!w rczistenta.
Exercitiul 3 - In dccubit dorsal, cu hra \Ul In adductie-rotatie extcrna,
cotul C'Xiins, antebratul supinat, mina la nivelul hcmibazinului opus :
:1sistcntul opunc rczistcnta prin prizclc aplicatc pc fa\a dorsala a br qului
i palma ; subi-cctul inceardi sa exe-cute contra opozitiei o mi carc de
abductie-extensie din SH, flexia C, cu pronatia antebratului (mina se
d ucc sprc pcc.toralul homolateral).
Exercitiul 4- Subicctul in czlnd, cu brd\Ul lG trunchi, C fkctat, an-
tebratul in pozitie ncutra, in mina cu o maciuca cc icsc prin marginca
cubitala i este indreptata in jos : executa o abductie a bratului, m kiuca
ajungind la orizontaHi (izometria pronatorilor).
Exercitiul 5-!dent, dar in mina pacicntul tine un ba'lton lcgat la o con-
tragreutatc (fig. 7-75): abduce i rotcaza extern SH - pronatorii sint In
contractie izometrica.
E:re1citiul 6 - ln !?ezlnd, cu antcbratul supi-
nat, in sprijin pc 0 masa, pumnul f?i degetcll'
intinsc : asistcntul f<fce prize pc antebrat i
in palma (cu indcxul i mediusul) ; subiectul
l'Xccut[t o flcxie a dcgetc lor, pumnului i co-
tu1ui, concomitent en pronatia (este un <'X<'r-
citiu de firwt<' ]Wntrtl raportul dintn min<-t -:i
prona\il', fc-tr:t intl'rvcntia Ul11<-lrU]Ui).
l J.:ercitiul 7 (pentru rotunclul pro1wtor)- In
dccubit dorsal, cu bra\t!l pc' ling;\ trunchi.
C inti<ns, antebratul supinat: 1priza unica Lt
nivclul pumn-mini't, opunindu-S(' flc'xiei C i prona\itj antPbra\ului
atit in pronatic, cit i in flcxia C, rotundul pronator l'St<' activat.
Exercitiul 8 - Pentru piitTatul pronotor, can' participa in oric'(' P'Jzitic
a cotului la pronatic; pentru a indcparta actiunea rotundu1ui pnm:ttor,
sc' vor Ltce C'Xerci ii ch' pronatie cu cotul intins.


-1-15
7.:2.3. Hefacerea sLabilita ii, n1i carii controlate 1 abilitatii

7.2.3.1. Excrcitii pcntru flcxori


l-7.l.crcitiul I- P<ICiPntul in < zincl (snu in nrt<),t:tti"m), Cll :\TS intiil c'
on ).nt;tl ]n;tintl', C inti! "<'; miini)(' cu cleg<'kl< intn'j'tttrun-...<: :tpropi<'
lllJJ:lJ](' d<' tor<l<'P, JlldPpartJnd <'n:l1t'l<' - mi<>c:t:< c<lll1r:tt<i d< :t..;i.tl'llt.



Fiu. 7-76 ri(/. 7-77

E.tercifiul 2 - !n !?ezind, cu MS 1ntin e. cu antLbra\C'lc supin tk, coatp)p
intinsc, in .m-iini cu un baston prins printr-un cordon J csk un scripP:ic
cu contragreutatc : sc trac\ioncaza, CX('Cutind cxtt nsb SH flcxia C,
cain fig. 7-76 (cordonul cu contragn.'utatca L' tc prin<; asimPtric pc baston,
sprc partca sanatoasa).
Vmicmtc1: cain fig. 7-77, undc de ascnwnc.:t sc obs0rva ca rezistcn\a
cea mai marc cste pc partea stg., sanato-asa.
J;.rercitiul 3 - Pacientul in ortostatism, .('U fa\Cl la spalier, apuca bara cu
111Iinile : cu 1\lS sanatos CX<...'Cuta 0 i.mpingerc puternica in bara !-tpalie-
l'Ului ; automat, SL' produce i o contracti<' a flexorilor cotului opus (afectat).
Exercitiih, 1, 2 i 3 sint ex0rci\ii .in lan\ facilitator contrabtera1.
R.1'<:Tcitiul 1 - Pozitia estc a.ccL'a din exL rci\iul 3 : asiSJtcntul, din spatcl<
paciL'ntului, trage inclarat ibazinul acc'stuia ; paci(.ntul .sc opunc (contrac-
tie izomctril'a).
Exerci{iul 5 - ln decubit dorsal, ca in
fig. 7-7H : pacil'nlul S(' opune dcp1as[\rii
g<mmchi1or Sj)l'l' st;.. lufnd punct fix cu
mina drl'apt<-1 in palma asistc'ntului, n a-
li/lnd ckci cnn1 r;l<'\il izonwtric r1 a fJC'xn-
ri\or cotu!ui <stt un C'Xl'rci\iu c1isto-
proximal (g<nunlhi-rotatorii trunchiului)
i. concomitl'nt. proximo-clist:!l (trun<'hi-
fll'xorii cotult1i).
E.rercitiul 6 - Din dccubit dorsal, cu CF i G f\(ctati, bra\c'lP u-:;or flee-
tate, ante.bratPle pronate suu supinate : 1niinih' apuca o bara fixa sau
doua mlnerc fixate prin corzi rigidc ; asistcntul aplica pc fruntc o prc-
si ne in jos ; subie<..tul inccarca sa-!;ii ridi.cc <:apul i unwrii de ]JC' rnasa,
luindu-i puncte fixe in miini (flexorii coapsl'i i tnll1('hiului sint in po-
zi ie l1l'L.t\'Orabil{1) -est<> un <.'X<'t'Ci\iu txio- (s ttt proxi1111o-) distal.

446
',
Ll'<'rcifiu 7 --- P<t<"i< nt1il in )czind ])(' un skute-lJOurd, <'11 fa\;t Lt ...;]X:;i< : .
picioarclc pc bara spalielului, MI in tripla flexi<', in mHni cu doua cor-
doane elastice prinse de spalicr : executa tripla extcnsie a MI, n:'ea cc
deplascaza dorsal plan!?eta cu t otile, iar flexorii C intra in con1ra.cOc pri n
tr<.H'\ionar('a cordoanclor clastke - contractia poate fi izometri ca, .men i-
nind S<'mifl< xia de pornirc, sau concentridi, marind flexia c"'at<'lor.
Erc>rcitiul S -- ln ,.patniJWdic", perptndicular pl' o plan eta basl'uhnt<\
ca In fig. 7-7!) : bas<'ulind posterior pLtn eta, subiPc1ul tn lmi<' s;_'t- i C'iiJl-
1ract< fkxori i <"otul \1 i, <HTo. ind solid margi1W;1 plan eki.
Variuntrl: ]W <t<'f'('l.l.?i pbn c>ta, In .,patrupecli<'
1
dar in luni ul ei. c u
IS sanatos cu palma pe phm.?<'ia, in drcptul umarului, i cu <'<! ;tft'C'Lti
Jntkpa!'tat, ('ll mina prinz.lncl mar.ginca pLm <'ki: n bp;:ttsrcku;Lt tn' "P '<'
.[lnatoasa obliga lit contraqia flcxorilor cotului pe p;trtea <tf<'cLtta, ]Jt':llrll
nwn\inerl'a cchilibrului.

7.2.:3.2. Excrcilii pcntru cxtcnsori

E.rercitiul 1 - Pozitia ca la C'XC'rci\iul 3 in-clicat pentru tonifien-'a mus-
cubturii pronatoare, cu C semifl<.ctat(' : subicctul intinde coat<'le, ctsis-
tcntul opunind nzis.tC'nta.
J .rc>rcitiul 2 - Pacilntul cu spatl'l<b :30 em de perele, < u l\IS <tft>clai
sprijinindu-se cu palma de peretc (C moderat flecta
1
lc), cu Cl'l opus fkctat,
C flectat, antebratul pronat, mina dPschisa, pumnul cxtins : asistentul
l'Xel dta pc ac<>asta m na, ca pe un tampon, o presiunc sprc posterior ;
pentru echilibrarP, intl'ii 1n ,a.qiune PXtcnsorii cotului membrului sup<>rior
careS<' sprijina pe perctc.
E:rercitiul 3 - in dccubit dorsal, cu SH i C flectate, in miini cu o hal-
tera, care trebuic im.pinsa sprc zenit.
E:rercitiul 4 - Utilizarea unui scripetc cu co:1tragreutate, ca in fig. 7-BO.






1-h. 7-80


Exercitiul 5 - Subicctul in orto tatism, intre doua bare paraJp}c', a <l
inalOme convenabila, incit apucindu-k cu miinik coatck sa fie fi('ddtc :
sc ridica a poi capul pri n cx,tcnsia coatclor.
Toatc acestc dnd exC'rci1ii rC'aliZ<'aza bnturi kinetiC'<' c ontr tbtcr<ll<'. E-
1'C'rcif,iul 6 - Pach ntul in ..patrupcclie". cu )Czutul spq taluanc. bn1,ck
flectat(' i abclus<', cnatclc SC'miflect< k, mlinil<' JW sol : i<;i tnmgr tl'\'c-tZ I

447
l.t\<',, l"illllui dl' p t.d(u. t itLtiJlk p \IS. 1JtJ-,tul r;'tnlillttHl ('it n1:1i
d}Jl'l..l,qxde sul - <- l'li\ ilaa marilor pectorali i a cxtensorilor coatl'lor
cn')te in tens.
E.rcrcitiul 7 - Din czind, cu G intin i, corpul pc spate sprijinit pP l\1S,
CUH' sint C'XtinsP, cu C u or flc'ctatc, subieotul ridid\ b:1zinul prin <'X-
kn'>ill CF, <'C'<'a ce ;wti\<adt muo.;cuLltura cx1<'11-
so;lre a ('O<ltcloL
F.rl'rrifiHl 8 -- Subi<'<'11ll in cl<Ttlhit cl()rs:ll. ('\1
bra\<)c ridic;tt\' rw Jin.L;d l'dj). 111 llllllll ell \Ill lJ:t'->
t<lll : cx< cut,-t ]ntinchTl'<t c<,<tklor, ell sau L"ll [t
<ljlClZi ia ;1sistentului.
1-:.rl'rci(iul 9 -- 1n ,.p<ttrtl]wdi<" P<' pLtll)<'Lt h:to.;-
clll<lllL\ ca la <'X<Tci\iul B ]Wntru flcxori, dar b;ts-
cul<IITa S<' fac<' antc'rior.


Fiq. 7-81
Foriontil: idem, d:tr b:tsc uLin'<l
nwmbrul superior afl dal.
spn.


7.2.: .3. Excrcitii pcntru supinatori

l.:x<'rcitiul J - Pozitia .ca in fig. 7-81, suhicctul cxecutind supinutia (se
obscrva asimotria cclor doua bastoanc) : MS dr. fiind eel afcctat, forta
solicitata estc mai mica i cste facilitata de supinatorii din stg., car-e sint
putcrnic activati.
E.rercitiul 2 - Pacicntul, cu bratC'lc in abductic orizontala, tine' in m1ini
un inl'l de cauciuc: '('U mlna sanatoasa executa o pronatic, realiztnd din













Fio. 7-82 Ficr 7-8 :i

indul de cauciuc un ,8" (fig. 7-82), ccca cc solicHa supinJtorii nYiinii
opusc.
Exercitiul 3 - Se princle cu m.iinilc un baston, ca in fig. 7-83, mina dr.
excctuind o supin.atie, iar cca stg. o pronatic (la capctelP bastonului sint
prinsc cloua corzi, care, tn-clnd peste doi scrip('\i, au la capc'{C' greutati).


448
/.:!.:LL Ex<rcipi }H'ntru pronatori

E.rercitiul 1 - Padentul, cu coatcle flc>ctate la trunchi, cu ante:bratele
supinate, tine in miini capetcle unui resort de otel : executa simultan
pro1w1i.a celor doua miini.
r;.rercitiul 2 - Utilizind o grcuL1k pe un scripclt' prins cl<' doua nrincre,
c1 in fig. 7-H4, .S(' realizc<lza pron<Jtii ('a in l'xerci\iul J.
rrercipile' 3 .i 1 sinl la f('l cu excrci\iil( 2 i :pentru supinatori.




7 .3. Purnnul



Termenul de ,pumn" cste relativ ambiguu, deoarece sub aceasta
dL ntunire in degem <Jtit regiunea articulatiilor radiocarpiene i inter-
carpienl', dt i .pozitia :inchisLl a miinii (dl'fetelc in palma f;>i policelc de -
supra lor). Dcsigur ca aici vorbim de prima acccp\iune a termenului de
pumn (P), numita f?i ,gltul miinii.
Principala articulatie a pumnului este articula\ia radiocarpiana (o
diartroza), formata din cavitatca glenoidft antebrahial[t (constituita din
epifiza distala radiala i ligamentul triunghiula:r) i primul rind al oaselor
carpienc (scafoid, semilunar, piramidal), care aldituiesc un adevarat con-
dil. Patru Jigamente (anterior, posterior, medial i lateral) 1ntaresc capsula
fibroasa ce acopera i solidarizeaza .articulatie.
Articulatia mediocarpian<1 une te pfi.mul rind carpian cu eel distal
(trapczu1, trapczoidul, osul mare, osul cu cirlig), formind in partea externa
o at trodie, iar in interior o articulatie de tip condilian.
Articulatia carpometacarpian[l intre trapezoid-osul mare osul cu
cirlig i cele 4 metacarpiene (11-V) rcalizcaza 4 artrodii, iar intre trapez
i primul metacarpian, o articulatie selara. Interlinia carpometacarpiana
estc considcrata hotarul dintre g'ltul mlinii (pumn) i n1.ina.
Mi d1ri1e pumnului sint de flcxie-extensie, inclinare cubitala-radiala
)i, prin aso iere, pe circumductie. MU?carile au loc in radiocarpiana i in
mediocarpiana, exi!Stlnd participari diferite. Spre exemplu, in fl.exia radio-
cm piana participa cu 50 i mediocarpiana cu 35, iar in C)Ctcnsie valorile
sint inverse.
Flcxia pumnului este maxima cind mina este inclinata cubital i
degetC'lc cxtinse, iar cxtensia estc m 1ximt1 cind mina c>stc inc1inattt radial
:;i c!egdl lt' fhcLtll.
lnclinatia radiaL!cstc pcrformabi din modiocarpianCt cu 10 i doar
cu 5 din radi(X'arpi m<-t ; cea cubitaltl sc realizeazCt 25 din mcdiocarpiana
i 15 din radiocarpian<-L
DcoarC'Ce musculatura care ac\ioneazii asupra gitu1ui miinii (cu
cxccptia flcxorului ulnar al carpului) trc.ce peste arnbcle articula\ii ale
pumnului, mi!?carca va fi concomitcnta atit in ra liocarpiana, cit i in
mediocarpi1ana.
Studiilc lui B ickdahl i Carls()o au dovt'dit cJ in flcxia pumnului
actioneaz[t siri'cron fi{xorul radial i cd plnl,lr a arpulu.i, Gi flexorul

2\1 - Klnclologic profilactlc. tempeutlca de recu.perar c - cd. z:l9
449

superficial al dC8dl'lor. Dt prc nici unul nu l' poak punc l'<l t'!-.tt' Uil
starter. Mu hiul flexor profund al degC'tC'lor nu ar<' rol in fll'Xia pum-
nului.
La fel, in C'Xtcnsia pumnului exista o actiruiw sincront1 a mu ch: lor
C'Xtensori radial i ulnar ai carpului in C'Xt<'nsnrului dq 0'1.<1or. To\i <lC'('"t i
muschi intr;\ In activitat<' simultan, JW<'Xistind un ...,t.nrter.
Exist.-1 o in<'J'Va i<' r<'ciprnc;\ intr<' flpxorii i <'Xt<'nsorii pumnului Tn
fkxia fortati1 <lpar<' o contrac\ie in cxt<'nsorul uln;1r ;ll carpului, ]Wntr11
a st.abili7 1 arti<'u];qi;t pumnului. Ac<st !llll':'l"hi ;tr fi -.,ing:Irll\ ;tnLt ll:1;,1
.activ al flpxorilor.
lndinarPa radioltl (;lbduc\ia radiala, ahduc\ja) Pste cbF1 cl( < xten...,ori i
i flt>xorii r<1diali, ca 0i d< l'Xtcnsorii polic<1llli ;;i lungul ; bdudor ;d !Jill.
eel ui.
lnclinarea cubitaL\ (abduc\ia ulnar<-l sau adduqia miinii) ;1pan prin
combinarea activiitl\ii flcxorului i cxtl'nsorului ulnar ;I) carpului.
Tn"hUi< in\,('lC's ct1 mi)C'tlrilc gih1lui miinii SC' <'X<'('UUI fiziologic in-
tr-o deplina armonic cu mi carile miinii. Hup<'n'a ac<'st<'i .armonii fun('\io-
nale, descriind separat pumnul, o fa'Cem din dou;\ motiv<' : unul didactic,
pentru o mai buna intekgerc i o mai clarf1 cxpu1wn>, i <.dtul prc1ctic, dat
fiind faptul cJ. pumnul singur poat<' <;Uf<'ri o s<'ri( ell> agn"'iuni tr<l111l1;ttk('
sau reumaticc, care necesitci o recuperan individualizatrt.


7.3.1. Refacerea mobiliHitii

Pumnu1 beneficiaza de o suita de manipulari, manev.rc d<' dPcom-
presiune !?i alunecari articularc (radiocarpiene !?i int<"rcapienc), carP cer
o anumita experiC'n\[t practid1. Nu s<' V<l in.sista asupra lor.

7.3.1.1. Reeducarca flcxici

A. Prin adoptarea unor posturi:
Exercitiul 1 - Pozi ia miinii ca in fi.g. 7-85 eoste nwn\inuta dP inclinarea
antebratului l?i prin fixarea cu mina contralateral[\.
VarianUi: se aplica dosul miinii pe un pcretl',
cxt>rdtindu-sl' o pr0siutw in axul MS.
E.rercitiul 2 - PaciPntul In <'zlnd : mina S<' intro-
duce sub coapst1, <'U palmn In contact cu ac<asta ;
<'Xt<nsia cotului apropi< ;mtcbr qul d< corp, acc< n
tulnd fl<'xia P.

B. Prin mobilizari Jlasivc :
Fia. 7-85
Exercitiul J - Ant<'bra\ul supinat, in prijin F<'
masa : cu o min{l, asist<'ntul fact> pridi JX' antc bral
(police pe radius), mentinind pozi\ia de supina\iC', i cu ccalalUt lX' palma
pacientului (police pe fata dorsaU1 a miinii) ; se ex<>cut[l fl<.>xia P, eu o
u oara inclinare cubital<! - d<'g<'i<'ll' paci< ntului tnbui<' sc"1 fi, libl 'f't'.
Varianta I: invcrsarea pozi\ici, \inind antdlra ul in prona ie ; pri-
zele ii inve.rscaz[t i <'1e pozi\ia polkelor .

.f50
Vnrinnt.a 11: ciin po!.i\i<' neutr;-t a antrhr< \ului, c:1 in fig. 7-RG, sc
\a <'Xl'<'llL\ fkxi;t P, <u t'Xkns::l C()tului.
f.re1citiul 4 - Mobilizarca prin pri;rlt bimanual[t llngrt P, ca in fi.g.
7-B7 : de obS<.rvat cPil' lrci punctc de pn"siunc indicall prin sage\i in
figtll"...





Fi(J. 7-.''l6 Fi(l. 7-117 Fig. 7-88


E.rercitiul S -- ExisU posibilitat('a d<' a mobiliza in flcxie, diJcrcntiat,
articulatia radiocarpi<tn{t (fig. 7-BB), fixm ca fftcindu-se pc primul rind
d( carpi<'l1<'; printr-o fixarc pu\in mai distal<J., pe eel de-al doilea rind
c1rpi<m, cu cc<da!Ut priztt fixind unitar primul rind carpian antcbra-
\ul, Sl' ob\inc mobi'lizarea in articulatia mc-diocarpiant1.

C. Prin mobilizari auto(Jasive :
E.rercitiul o - In < zind, cu cotul pe masa, antebr.a\ul vertical in supi-
na\ic : cu cealalta min<\, care face priza pc mina arft'ctata (police in
pa1 m{t ), S{' l'Xl'CU Lt flexia P.
V(/riantii : antebra ul pronat, priza dinS-pre parte-a raldiaa a mii-
n ii - d<.ci policPle - p1asata tot in palma.
E.re1-citiul 7 - Cotul flcctat mult, bratul dus in adduc\ie, tnina atinge
um{trul : mina opus{l face pri.za pc mina afectata, fortind flexia.

D. Prin mi diri active :
F:rercitiul 8 ----- Mabilizarca sprc flexie a pumnului din pozitii variate
(sup:nati<.', pronatic .sau neutra) ale antebratului, eu dogetelc flectate.
sn:11iflectate sau intins'l'.

E. Prin metode de facilitare :
E.rercitiul 9 - Flexia pumnului intra in cx0eutarea schemei di.agona-
\('hr Kabat D
1
F i D:!E <tlc MS.
r;.n>rcitiul 10 - Dintrl' trhnicilc' dt' Lwilitan a mobili.t<"t\ii (vezi capi-
tolul 4), tchnica ,rclaxcaza-opunc !" (,hold-rela.r !") <'ste mult utilizata.


7.3.1.2. Rceducarea cxtensiei

A. Prin adoptarea unor I>osturi:
E.rercitiul 1 - Din ortustatism, cu paLma in spnJm pc m.asa, degetele
acro eaza marginea masPi - cotul extins : se rcalizeaza verticaUtatea
MS in contrast cu oriz:ontalitatPa miinii ; anteib.ratu1, ca un leviee, for-

451
tcaz;'t cxtcnsi<l P <'Y('ntu:ll, mina OJms:'t prPs .IJ.t p1 fa\ 1 dors:tFl ;r
miinii in spdjin.
Excrl'itittl 2 - Din !?<'Zind, cu mina sub coapsa palma pe s caun, st
forteaza cxtensia.

B. Prin mobilizari 11asivc :
Exercitiul 3 - Paci<'ntul cu ant< hnt\ul pronat : asistcntu1 aplidt o prva
pe trcimea distaE1 a antn hra\ului -;;i o alta pc mint1 {cu poHcclc in
palm;\): sp <'Xl'cUFt l'XII'nsia P; d<gdt>h s1
f!C'X(':tZFI concomiknt.
Vw ialltcl: idem, dar ell anic>brat.u} S\IJ)l











Fig. 7-89
nat.
E.rerci(iul 4 lVli)c:m a poak fi <'XI..'cuL1t:1
asupra ant<'bra\ului (priz; l in tninwa proxi-
mal[! a lui), mina fiind fixata ]a mas[\ prin apu-
can'a marginii acPStl'ia prin priza asist<n
tului.
E.rercitiul 5 - Cai la ('Xerci\iul 4 p<>ntru mo-
bilizan' pasivi't prin priz[t bimanual[t, dar in-
VPrS[I, S(' nalizcaz[l trPi punctP de pn'siune.
exPcutlnd d(' data ac<'asta <'Xtcnsia.
Exercitiul 6 - Prin aceleai tehnici descrise la flexia P se pot obtine
extensii diferen\iate in articulatiile radiocarpiana i mC'diocarpian<-L

Cl Prin mobilizari autopasi\'e:
Exercitiul 7 .._..... lri fig, 7-89 se aratii automobilizarca da<iica. Exista d-
teva variante in functie de pozitia antebratu1ui, ca i de priza m'iinii
sanatoasc, care face abord pe marginca cubita1[t sau pc cca radiala.

D. Prin mobilizari active :
E.rercitiul 8 - Ext<>nsia actirvtt se n.'alizNtza din toatC' ce1e lrei pozi\ii
de baza ale antebratului, degetcle fiind flectat0 pentru a relaxa tC'n-
doanele flcxorilor r:;i a permite aslfcl o amplitudine mai marc exten<;ici
pumnuluL
E. Prin metode de facilitare :
Exercitiul 9 - Ext<.msia pumnului intra in schema de executarc a dia-
gonalelor Kabat D
1
E r:;i D
2
F ale MS.
.1'CTcitiul 10 -- Extpnsia P po:tl<' utiliza tohnidle dP facilitan' mobi-
litatii descrise in capitolul 4..

7.3.1.3. Recducarca inclinarii radiale i cubitalc

ln vcd0rea accstui ohi0ctiv se uti1iz0azrt de obicc>i mobiliZ:trile pa-
sive !?i cele active, care nu prez.inHi ninnic deosebit. Mobiliza,ri1pasive se
fac 'Prin prize alaturatp linga. :P, pc ant'{'lbra:t i min{t. Mi dtri10 ac - tive
Se C'XCCuta din pozit,.ii1e de supina\if', prona io sau li<'Uti'H alC' ante..;.
bratului, ('U df'gPtPk fl<'ctiit<' sau intins('.

452
7 .3.2. Rcfaccrca foqci muscularc

7.3.2.1. Tonifierea musculaturii flcxoare

Musculntura principal;l flexo.an' a pumnului 0ste rcprczentata de
m<Uel<' palmar, micu\ palmar, cubit l'lul anterior i fl\'Xorul comun al
d<getdor (minll p<tlmar esh' un mu chi inconstant), i<lr c0a accC'soric,
(k lungul fl<xm al policC'lui. FJ(xorul comun i fh'xorul policelui nn
tkvin flexori ai pumnu\ui d('cit dup;-t C<' au asigurat flcxia m:1xim; 1 a
r<'sp<diV<'lor d<gcte S<lU acf'st(;t sint fix;tte.
ExtC'nsi;l cotului i supin;qia ant<-hr< tului pun flC'xorii pumnu1ui
in pozi ie alungiUt. Cind ('otul < st<' int ins i ant<"'hra,u1 pron<tt, doar cu-
bitalu\ anhrior <stc 1ntins.
E.rercitiul 1 --- PaciC'ntu\ in ezind, cu bratul de-a lungul corpului, an-
tebra ul supinat, SH in ro 1 ie cxt<' rn<\ C intins, P in extensic : asis-
tcntul. ap1idt rezisten\c pc palm<"'t i pc trcimca distal{l a fetei anterioare
a bra\ulut; subiectul eX('cuUt o flexie din SH, o flcxic a C i o flcxie
a P (in accasta ordine), rdcgetole raJninind liberc.
Exercitiul 2 - Cu cotul sprijinit pc mas<\ cxtins, antebratul supinat :
prize pc paln1{l i nntC brn\ (fata ante-rionr[l) ; subiectnl rcalizoaza o f1e-
xie a cotului i o flcxic a P contra lfCZi.><;ten\elor.
Exercitiul 3 - Pacicntul, cu cotul pe masa, antebratul vertical in po-
zitie neutra, pumnul 'in extensie (fig. 7-90), incearca, contra rezisten\e-
lor opusc de asistent, st1 pun{l antebratul pe masa prin rotatia interna
a umarului, flectind concomitA,nt punnnul.
Exercitiul 4 - Cotul pc masa !?i antebratul,. supinat, a e?..at tot pe mas{l :
prizele . sc a plica. pc fa\.<:1 palmara a dcgetelor !?i pe palma, asistentul
opunindu-sc prin clflc;xii degcielor. iapoi a pumnului (solicitare disto-
proximala). . .

V cirianta I: acelai gen de. .solicitare, dar in min a se tine un miner
legat de o coard[t trccuta peste un s-cripete.cu contragrcutate.









Fig. 7-90 Fzc;. 7-91


Varianta II .' idem, cu o gantera in m ma, cxccutlnd flcxia.
Exercit'ful 5 ..;_ ln. fig. 7-91 este aratat un cxerci\iu cu dubla solicitarc :
pacientul inccarca sa apropia min a de propri ul brat,. CO'mprim}nd in ax
antebratul asistentului -+ deci .:intra in ten.siune flexorii degctelor, ai
pumnului, apoi ai cotului ; ;concomitent, trl'buic sa stabilizcz<umarul,
solicitarPa pornind i de aici spn MS; '
L.rc,ci{iul ri In t'J.inu, <'U cotu\ fltdat pc mas<\ ]> in <'Xhnsi<', ante-
bra\ul pronat ; prize pe fa\.a anterioar[t a bra ului !?i pe palma ; pacicn-
tul executa o cxtlnsi<' a cotului, as.ociata cu flcxia pumnului !?i deg
tclor (solidtan_ proximo-distal<''!).
E.l'ercitiul 7 - Paci< ntul in d<-cubit dorsal, cu antc-hratul la vc>rticalrt
i pronat, J> in <'Xt<'nsi<', in min<-1 cu o ganterrt: 1 idid1 Ia Z<'nit intrc-g MS.
E.rc>rcitiul H (JK'ntru 11U.I1'c>le pa.lmar) -- Tn ei'Jind, cu cotul pP mas<\
< ntebra\ul Ja verticaL!, P <xtins i indinat cubital : p1 iz;-1 d<' stabilizare
pe antehr<l, priz;-l in pal 111;-1 (ru cde 4 de!wtn) p<' nwLH'< tpi<nel< I I i
Ill; subi<du\ <'X<'cuttl flcxi; Jl, cu o inclin m radiaL-1 c;>ntra rPzist< n-
tclor opus<' de asistPnt.
Activitatpa marf'!ui p; Jmar va mai ap(lrt'a i Ll inrlinar<'a radial<-1. E.-
cerci(iul 9 (pentru cuiJitalul anterior) -- in <'7lind, cu cotul lW masa,
antcbratul la V<'lricalrl, J> cxtins i inclinat radial : priz<-1 d< stabiliz.-'lre
pc antebrat, rt'zist<'n Vt in palm[l pe motacarpienPle IV i V ; pacicntul
executa flexia P, asociata cu indinarea cu:bitali!. contratt1 de asistent.

7.3.2.2. Tonifie rca musculaturii cxtcnsoarc

Principalii 0XtPnsori ai pumnului sint cuhitalul po.stf'rior, primul
i al doilca rad1al, cxtenso.rul comun al dcgetelor, extensorul propriu al
degetului V i extensorul propriu al de.gctului II. Ultimii trci devin ex-
tens-ori ai pumnului numai dupa cc au rea1izat cxt'<YJ1...<iia dcgctelor sau
acestea sint blocatc.
Lungul extensor al poli('clui este considerat mu'hi accesor dupa
ce extensia policelui a fost terminata.
Exe,citiul 1 - In eiind, cu bra\.ul in ulbduc\,ic-, C extins, antobra\ul
supinat, P i dcgctP fl('('tate : p1 izel(' asistcntu1ui, pe fata dorsaltt a bra-
tului i pl' fat.a dorsala a pumnului ; subicctul du.cc brat ul ind[1dit, cx-
tinzind P i degctelc - acbiveaz[1 deltoi:dul posterior, carC' solidta pro-
ximo-distal (xtensorii pumnului.
Excrcitiul 2 - ln ezind, cu bra\,ul la trunchi, antcbratul in po-
zi\ic ncutra : se cxecutt1 abduc iu bratului cu extensia P contra rezis-
tcntclor opUS(' dl' asistcnt - cxcrci iul adiveaz;I dPltoidul mijlociu !?i,
prin el, extcnsorii P.
E-:rercitiul 3 -- Dac[t anwbratul esto pronat, < ste sti-mulat dl'ltoidul an-
terior, care va declana solicitarca exten.sorilor pumnului - in rest.
exercitiul sc dC'rukaza ca eel anterior.
E.rercitiu.l 4 --- ln <'zincl, cu cotul )JC' mas\ ant( bra\ul la V<'rli< alii i
supinat, P i dPg<'t<'ll' flvctat{ : nzpils't(a nnPkbra\, posterior, i pe
fa\<t dorsalrt a miinii ; subiPctul extindt"! -cotul i. concomitent, P !?i df'-
gctelC' - in acest caz a fost a'les tri ccpsul pentru a activa extensorii P.
E:rerci(iul 5 --- Pacientul in dccubirt vcntpal, cu bra1u1 abdus 90, C
rflectat, ant<" bra\ul atirnind la mar.ginea mesei, in mina cu o gantera :
se realizlaza o extensie a C, care necesHa fixa-rea In <'Xt<'nsic a P.
Exercitiul 6 - Antebratul in pozitic neutri"t pe masa, P i degetele flee-
tate : prize pe treinwa distala a antcbratului !?i pe fa\2 dorsala a dege-
tclor ; sc executc.1 o extensie a degetelor contrata, care va antrcna i
extensia P (solkitare disto-proxiunalc"t).


454
Excrcitiul 7 - ln zind, cu bratul fk tat, C t>Xtins, antt'bratul In po-
zi ie neutra, P flecta1. : prize pe brat, posterior, i pe fata dorsalii a mii-
nii ; pacientul executa extensia b:rntului, flexia C i ext0nsia P (soli-
citarc proxin1o-distala}.
Exerci(-iul 8 (pentru cubit.nlul posterior) - Pozi\ia - ca in fig. 7-92,
pornin'<l fiind cu mina in flcxiP )i in inclinar(' radial[l : S<' eX('cuUi ex-





Fi(J. 7-92 Fiq. 7-93


tensia P cu lnclinarc cubitaUi, contrarczistenta fiind la nivclul meta-
carpicnelor IV i V -- exercitiul devine complex dadi, concomitent, se
ncearca realizarea unci pronatii a antebratului contra pritzei asisten-
tul ui pe acest segment.
E.rerdtiul 9 (pentru 1adiali) - Pacientul, cu cotul pe masa, P flectat
!?i inc1inat cubital, executa o extensic cu 1nc1inare radiaUi : in fig. 7-93
sc observa ap1icarea tre-..cistentei pe fata dorsaUi a n1etacarpianului II i,
cu policele, pc marginea cubitala - exerdtiul devine complex prin su-
pinarea antebratului blocata prin priza de pe treimea distala a acestuia.
Exercitiul 10 (pentru extensorul comun al degetelor) - ln zind, cu
cotul pe masa, antebratul vertical, P flectat : prize pe antebratul men-
tinut vertical i pe fata dorsala a degetelor ; subiectul extinde simultan
pumnul i degetele.

7.3.2.3. Tonifierea rnusculaturii inclinarii cubitale

Mi caTea de inclinarc cubitala este realizata de actiunea echiva-
lenta a cubitalului anterior i a celui posterior, care s:lnt agoni ti in
aceasil mi!}Care i antagoni ti In mi area de flexie-cxtensie a pumnului.
Exereitiul 1 - ln !jezlnd, cu bra ul .flectat la 90 i in rotatie interna,
C flee-tat, antebratul orizontal in pozitie neutra, P in inclinatie radial<':i :
asistentul ap1ica o priza de rezistenta pc fat-a eJCterna a bra ultii i o
alta pe marginea cub.iltala a mlinii ; subiectul executa o aibduotie ori-
zontala a SH, o extensie a C i 1nclinarca cubitaHi a P (solicitare pro-
ximo-distaHi).
Exercipul 2 - ln cz1nd, cu MS intins pe linga cap spre zenit, antebra-
tul in pozitie neutro : se executa coborirea MS (0xtensia bratului) i
inclina!rea cubitala a P contra n zisten ei opusC' de asistent pe bra\ i
margin('a cubitaHi (tot o S(ilicitarc proximo-distalli).


455
J:.rerci{iul 3 ---- Dm e1.incl, cu colul pe ma <-t -- ca in f1g. 7-H -, paci-
cntul executa extensia C cu inclinare cubitalft (solicitarca porne te de
la extensorii C, deci cstc tot proximo Hstalf1).
E.T<>rcitiul 4 - Comparlnd cu exerci iul :1, in accst caz solicitarea disto-
proximal{l (fig. 7-95) porne te de la c>fortul de indep; 1rtarc <l dc>gotului V.






Fig. 7-94 Fig. 7-95 Fi-J. 7-96


Exercitiul 5 - Utilizarea unei macmci, ca in fig. 7-9G, for eaza adi-
varca mu hilor cubitali,pcntru a mcm inc orj.onlalilalca aceslui olJiect :
cu dt policele va fi mai apropiat de degetc, iar in final in pozi ie de
opozant, cu atit efortul 1nuscular al cubitalilor va fi mai mare. Un alt
1nijloc de progresivitate este flectarea MS la orizontalf1, in care caz for a
solicitata este cea mai mi ca, ca cresdnd pc m:1sur[1 cc sc coboadi l\1S
pe linga corp.
Exercitiul 6 (pentru cubitalul anterior -- vczi i cxcnci iilc destinate
flexici pumnului) - ln .!?CZind, cu cotul pc n1asa, antebra ul pronat, P
C'Xtins i in inclinare radiala : priza pe antcbra, rczistind la mi carca
de supinatie, priza pe mar.ginea cubitala i in pa1m:1 la nivelul mcta-
carpienelor IV i V, rczistind la inclinarea c u:bitan i la flexia P.
Exercitiul 7 .(pentru cubitalul posterior - vezi i excrci iilc pcntru cx-
tensia pumnului) - 1n zind, cu cotul flectat. pe masf1, antebratul su-
piriat, P in nexie i in inclinare radialf1 : priz:t pe antebra\, rezistind
la pronatic ; priza pe manginca cubitaltt p<' faa dorsalf1 a mctacar-
pienelor IV i V, rezistind la cxiens1a i inclinarea cul,l tala a P.

7.3.2.4. Tonifierea musculaturii inclinarii .radiale

Mi carea estc realizatft de primul radial, marde palmar, 1ungul i
scurtul extensor al policelui, lungul abductor .al policclui. De..)i .lJltimii
trci au pozi ia cea mai buna pentru a rcaliza inclinarea radialu, ei nu
o fac dPcit dupa cc actiunea lor asupra polkelui estC' i<-'rminata.
E::rercitiul 1 - In ez!nd, cu braiul in bduc ic 0, C cxttns, antcbra-
1,ul pronat, P in inclinare cubitaHi : asistentul face priza de op9 itie pe
fa\. anterioara a bratului i pe marginea radiala a mctacarpianului II ;
pacientul realizeaza o adduc\ie orlzontala, flexia C i in:clinarea. radia1a
a P. ceea cc creeaza o solicitarc proximo-distalTt; .polic(>le, Etsat--libor.
pune in ac\iunc doar palmarul tnai'C !;ii primul radial ; pcntru a intr.a in

4;5_6
;wtillll<' lllll';<hJJ p()]J('chJi, tnlntl<' ('il pnz;t disLtL1 .t se Lte<'t pc mar-
gin<'a policelui, lipindu-1 de culelalte degde.
E.rercitiul 2 - Din <'zind, cu MS dC'-a lungul corpului, C extins, ante-
bra\ul in pozi ie neutr<\ subiectul face o flexic de brat, o flC'xic de C i
o inc1inan' radiali1 a P, priz<'l<' aplicatt de c{ttrc asist<'nt pe hr<lt i pc



Fi ;. 7':.i7 Fig. 7-98 Fia. 7-99

m<trginea radial:t a mctacarpianului I (sau pc policelc lipit ]a min[t) opu-
nindu-sc acestor mi diri.
Excrcitiul 3 - Poziti8 i prizek - ca in fig. 7-97 : subicctul executa
f!0xia C i o indin:1r0 r;ldi;ll;\ !ncerdnd stt-i ;tpropi(' min1 dL' fa Ct (so-
1icitarea cste tot proximo-;dhta1C1).
xercitiul 4 - In fig. 7-98 este ilustraE1 so1icitarea disto-proximala : sc
incepe cu indepartarea policelui de axul mlinii, apoi se continuc'l cu in-
clinarea radiala a P, asociat[t cu flexia modcratC'1 a C ; rezistenta final[l
prin priza pol icclui face ca mu chii acestuia sa participe din plin la in-
clinarea radiaW.
Exercitiul 5 - Utiliz.clrea m tciucii, ca in fig. 7-99, activeaza izometric
mu chii inclinarii radiale - efortul devine maxim cind bra ul este de-a
lungul corpului.
E.'rcrcitiul 6 (pentru 'marele palmar - vezi i CXC'r-
ci iile pcntru flexia pumnului)-1n czind, cu cotul
in sprijin pe mas{l, antcbratul supinat, P ]n l'Xtcnsie
i 1nclinare cubitala, policele lipit la min{l : prizclc
de rczistcn\[l ule asistcntului - pc fata anterioara
a bratului i P<' marginca latcral{t a policclui ; su-
bicctul C'Xccuta o flexie-abductie a policclui, asociata
cu fl('xia-1nclin ln'a radialt1 a P.
E.1 crcitiul 7 (pentru primul radial -- vezi i cxcrci-
tiile pcntru cxtensia P) - Pacientul in czind, cu C
pc mastt, antcbratul pronat, P in flcxic i inclinare Fia. 7-100
cubitala : prizcle - ca in fig. 7-100, pacicntul inccr-
cind supinatia, cxtcnsia i inclinarea radiala a P ; asocierca unci cxten-
sii a policelui cre.c:;te activitatea musculara.
Exercitiile selective pentru mu hii policclui vor fi expusc la ki-
netoterapia care sc a:drcscaza .accstui dcget.

457
7.3.3. Hcfaccn'a stabilit 1t-ii, n1i c{trii contn1late i abilit<:i\,ii
(Exercitii in lant facilitator contralateral)

7.3.3.1. Excrcitii pcntru flcxia-cxtcnsia pumnului

J-:.1'<-'rcitinl 1 - ln l'zind, cu mlinile la nivelul fct<'i, lipitc prin pulpcle
digital<', poclurilc- palnwlor indpp;\rtal<: asistenlll\ tplic;-t rezisl<'nta pe
Llt<lal<'raL-t a anl<'bJ'a\<'lor; suhiectul incC'arc{t s;t ind<'P<-trl('!-t' coatc1e,



Fiu. 7-JOI

luind spn]'tn pe pulpelc degetelor prin a:ctivarca izometrica a flexori-
lor P i ai degetelor.
Exercitiul 2 - In ezind, cu coatelc u or lndepartate, sprijinite pe masa,
ante'brate1e verticale, miinile lipite cu degetelc intrepatrunse : subiec-
tul il,cearcu sa desfaca mlinile, mentinind degctele intrepatrunse ; mi!?-
oarea de lndepartare o realizeaza rotatorii exte.rni ai umarului, contra
carora trebuie sa se opuna extensorii P, punctul fix fiind luat prin 'in-
trepatrunderea dcgeielor.
ExercitiuL 3 - Utilizind o rezistenya elastica, sint antrenati flexorH P,
cain fig. 7-101 a, sau extensorii P, cain fig. 7-101 b.
Exercitiul 4 - Se utilizeaza de asemenea banda elastica trecuta peste
metacarpine, degetele fiind lipite prin pulpc : se lndeparteaza articu-






Fig. 7-102 Fiq. 7-103

latiile melacarpofalangienc ca in fig. 7-102, ceca ce determina un tra-
valiu si multan al extensorilor P i f.Lexorilor degctelor.
Exercitiul 5 - Din pozitia din fig. 7-103, asistentul, prin prizele luate,
cauta sa destabilizezc pumnul i:n s.ensul flexiei (ca in figura), solidtind
extnsorii sau, in sens inver.s, flexorii (prizc1c asistentului vor fi in-
verS<:'1te).

458
7.4. Mina



M1na PStP r<'l mai comp1icat scgnwnt de membru din organism.
/\tit stnl('tura, cit i func\ia sa sint adaplah"' complexei activiUt\i umclllC'.
Suprafaa d<proi c\i<.', propm\ional <'norm<\ din cortexul c<.'rebral car('
control<'<IZ<l ac<'asL\ activH<t1< <stc o dovad[t a complcxiL\tii ac<>stui ade-
v:lrat ,org<m".
Mina nu estA doar ,org mul'' pr{'lwnsiunii (pentru prizele global<'
sau pcntru c<'l<' d<' mare fin<' P) i al celei mai importante S<'nsibilittt\i
discriminative, dar, in ac< la i timp, est<' i ,,organul" ])('J'S<lll<lliL-t\ii
umatw, ;tl ('Xprt'sivit;\tii (ca i mimica fctei), al profcsionalit[l0i cclei
m:ti {'}aboral<'. In fond, tot nstul membrului superior - um<-lr, bra\,
cot, antr-bra, pumn -- nu arC' dPcit rolul d<.' a punc m'ina in pozi\ia cea
m;u favorabil<"t indeplinirii unei -<tc\iuni detenminate.
Anatomic, mina ('St<.' consid<.'raUt c{t incepc cu eel de-al doilca rind
(distal) de oasf' carpicnf', car0 fac articula\ie cu capotele metacarpienf'-
lor (articula\ia carpometacarpian[t), realiz'ind patru artrodii pentru mc-
Llcarpi<'n<'l<.' lT-V -:;i o <lrticul:t iP sel;trtt intn tr;qwz i primul mcb-
carp!an.
U ltimcle patru mcLJ< arpi<.'nP sc articuleaz[l intrc ele prin bazclc
lor (articulatia intermetaoarpian[t), form:in'd trPi artrodii.
La capatul distal al metacarpienclor sc arti:culeaza cavita ilc gle-
noide ale prhnC'lor falangc {articula\i:ilc mPtaca:rpof.alangif'nc').
Distal, urmt'aza articula1iile intc:rif.alangiene proximalc - !ntrc
prima i a doua falanga --, apoi articula iile interfalangiene distalc - intre a
doua !?i a treia fal.an.ga. Articulatia interfalangianfl este o troh-
l<.'artroz[L
Policelo are o singura articulatie interfalangiana.
Toate articulatiilc m inii sint intftritc de cltc un man on capsu-
br i ligamente dispuse lateral.
Structura mlinii este complcx[l, fiind rczultatul unci lungi peri-
oade de evo1utic .filogenctidi. Dt'sigur, nu cste 1ocul s[t insisL t!n prea
mult a<:>upra acestci structuri.
Arhitedural, in timpul activit[tiii C'l, mina formcaz<-1 o bolt[t cu
trei m uri :
- un arc transversal fix la nivclul oa.selor distalc ale carpului,
iar in continuarcu lui (pc 1<-t\inw), un arc m 'Llcctrpi;m mobil datorit[t
mi dtrii mctacarpienclor ;
- un arc longitudin< l carpomctacarpufalangian, mai mobil in
pori-iunca sa distaEt ;
- arcuri oblic{', rc.ali atc de police prin opozi\ia lui fap de cc-
lcla1tc degcte.
Hefacerea accstor arcuri, mai ales a cclui longitudinal i a obli-
celor, este esentiala in recuperare.
Este cunoscut faptul di ceea ce determina func\ia m'iinii estc ,co-
loana policelui", l?i anumc capacitatea de opozabilitate a accstcia. 0 min;}
Etra police rcprczinE1 o grav[l invali:ditat('. Coloana pohcelui cste for-


459
ll'. 11.1 eli n tLI pt'Z, primu1 J1WLtctrpim i ccle douit falangc, avind o mo-
bilitatc deostbit[l in articula\ia selara carpamctacarpian{L ln plus, po-
licd(' dispunc de o musculatur{l difercn\iat[l pentru toate sensurilo, i
nu doar de flexori-cxtcnsori ca celelalte patru dcgete.
D i in articula\iile metacarpofalangienc (MCF} se pot. CXL'cuta
m: c<-tri in toatc planurilc, acpstea sint limitate. FlC'Xia unui dc get din
1\lCF tstc mult mai limitatj dt-1cit flcxia concomitenUt a tuturor celor
p dru articuLt\ii. 1\C('st Ltpt St' datorcazt1 liganwnului transvcrs intcr-
nwLtt'<lrpian, c1 !-;'i fibr<H ; rtiLijului glcnoidian. Tnclin tril<' Lltt'ralc sint
limiLttc dC' Jiganwntcle colatcr.ale.
Func\iilC' de baztt ale miinii sint prch('nsiunea (de fapt C'Xista mai
mult(' tipuri cl<' pn lwnsiunc, care vor fi < xpusc in continuan') i ap:t-
s< n a. La prtlwnsiunC' participa, obligatoriu, poliC'C'lC', pc cind la ap;-l-
s< rc --- mi c; n' simpl[t -- acesta nu participtt.
In func\ie de scgmcntcle care iau pat te la prehcnsiune, distingcm
mai multc tipuri ah' acesteia : bidi,gital<l (polic(' + un opozant), tridi-
g; taL-t (polict; + doi opozan\i), polidi:gitala (police + celelaltc degete},
pulidigitopalmara (o combinare intre prehensiunea polidigital[t !?i palma)
considerat[t ca prehensiune de foqa. Se descriu urmatoarcle tipuri
d<' prize :
- Tipul I : priza de fine\e, terminala, intrc pulp<..'lc policclui i
indexului (mai rar alt deget)

-- Tipul II : priza tridigitala (police + index-medius), termino-sub-
tcrminala (ca la prinderea creionului de scris)
- Tipul Ill : priza bidi:gitala subteDmino-laterala, intre pulpa po-
Iicelui i fata externa a indcxului (apuc.area unci farfurii)
- Tipul IV : priza polidigitopalmara, ca in apucarea unui cia-
can, a unci lopeti etc. - priza de mare forta
- Tipul V : priza digitopalmara (de multe ori L1ra police), ca in
apucarea unei pirghii, a volanului etc.
. -- Tipul VI : priz[l interdigitala latero-laterala, in special 1ntre
index i medius-cum sc \inc o tigar[L
Mi:?cariln degcte1or i in special ale policelui preteaza deseori la
confuzii in denumirea tipurilor de mi care. Pentru ccle patru degete se
considC'r<l. ca plan median linia care
trccc intrc dcgetclc III-IV, ceca ce
inscamnfl ca indcpartarca de acest
plan rcalizcaza ,abduc\ia" dcgete-
lor, iar apropicrea de cl, ,adductia".
Flexia-extC'nsia celor patru dc-
.t L<' nu riclica problemc de intcrprc-
tare.



Fia. 7-101
P('ntru police tipurih de' mi -
can' sint mai complicate. In fig. 7-
104 prC'zcntfun o schcm[t a acestor
mi d1ri.
Flexia : ducc policelc 1naintca metacarpienelor, apropiindu-l de
meta:carpianul II.
Extcnsia : ducc policcle indaratul metacarpienelor, indepartind
metacarr-pianul I de II.

460
Adduc ia : inchidcrca primei comisuri (intre police i index), apro-
Q)iind mctacarpianul I de II.
Abduc ia : deschiderea primoi comisuri, indeparrind metacarpianul
1 de II.
/\X<'Ie mi dtrilor de flexi('-C'Xtcnsie adducd\eic-ahductic sint
pc'rp< ndicularC' uncle pe altclc. Accst(' mi' n i slnt rC'alizate de meta-
c:u pian in articulatia trapczomet;tcarpianc't; falangel<' rCunin in acel3 i
<IX, in prC'hmgirea mcctacarpi.anului l. J\1i c<-lrile men\ionatc se pot asocia
c: 1 fl('x i;1 nwtacarpoLI!angian: t i int<rLtlangianCt S<IU cu fl<'xia MCF i
(xtC'nsi :1 l F de. - toatc uccste com hinati i dovNlC'sc me1ri k posihi 1i Ut\i
d. mobilizare de care dispunc polk<k. M hcarca de opozitic ;t policelui,
c:tndupt1 cum s-a vCtzut caracterizcazCt mina omului, nu cste dcdt o
combinare a mi carilor acestui dege-t. 1\stfel, pcntru a face contactul
intre pulpa policelui i cea a degctului IV, de cxemplu, se realizcaza o
flcxie trapczomctacarpiana, o flcxie metacarpofalangiana i o extensie
interfalangiana (sau o flexie, dadt priza este tPrmino-terminalCt i reali-
zcaza litera 0).
Musculatur-a dcgetclor i a police!ui a ntcut obioctul unor scrii in-
trC'gi cle studii C'kctromiograficC'.
,Haportul antagonic" al extcnsorilor i flcxorilor degetelor este
doar o no iune teoretica general[t, care se vcrifidt in practidt doar in
mi carile ritmke de flexie-extensie globale, ale tuturor celor patru de-
gotc, pe baza principiului inhibi iei reciproce. Dar daca se mi!?ca doar
un deget, intr-un sens, antagonistul va ramine in activitate pentru a
imobiliza celelalte degetc. In schimb, daca doar un deget ramine ne-
mi cat, nu mai aparc activitate in antagonist in timp cc celelaltc de-
,gete se mi ca intr-o directie.
Extcnsorul degetelor este singmul extensor al MCF i, in func-
1ic de pozitia acesteia (in extensie sau hiperextensie), se activeaza !?i l. i
intensifidt contractia de la inceputul !?i pe parcursul extensiei IF.
Flexorul superficial actioneaza asupra IFP, dar i asupra MCF,
dnd IFP este fixata. Surprinzator, el devine activ in mi carea rapida
de extensie .a IF, l.n functie de pozi ia MCF (extinstt).
Flexorul profund ramine eel mai activ flexor al degetelor, ac-
tionind ca flexor i pentru pumn.
e Lumbricalii (sau lombricalii) au rol doar in extensia IF, inta-
rind ac iunca cxtensorului !?i int roso ilor. In acelai timp, sint singurii
fl0xori ai MCF, cind IF 6unin extins0 ; dac:t IF se pastreaza flectate,
mi)C< trile MCF lasa total inactivi lumbricalii.
Ace ti mun chi nu par sa aibtt vroo actiunc in mi caroa de rota-
i<' sau dcviere radial:1 a vrcunui dcget in momcmtu1 opozitiei cu po-
licele.
Intero:so ii sint flexori ai MCF, indifcrent de pozitia IF, dar !?i
extcnsori ai IFP i IFD. Pentru a extinde IFP, este obligatoriu ca IFD
sa fie cxtinsa simultan - pozitia MCF nu are importanta. Ei actioneaza
.eel mai bine i mai puternic in mi!?carea combinati'i de flexie MCF i
-xtensie IF. Sint principalii extensori IF, cind MCF d1min6 fle:ctaUL
Aceste actiuni sint inregistrate in mi!?dtri1e analitice ale degetelor.

461
S-au H1cut studii i asupra modului cum intra in ac\iunc n1uscu-
latura extrinsedi i intrinseca a degetclor in principalelc prize, consla-
tindu-sc urm[ltoa }(' :
- ln priza dt' for\[t musculatura ext:rinse61 ar(' primul rol, din-
tre 111lL chii intrinsPci participind doar intProso ii, ca flt'Xori ai MCF
rotatori falangieni; dintre lumbricali, doar ct>l de-al IV-lt>a an' un rol
in priza dt' for\<\ nil<tl\i ndiind ClC'liVa\i. S;l ad;\ug:un c;\ in liC<'St gen
dt' pr:z;\ intr<\ in aqiu1w )i mu chii t<nari, <'XC('p\i<' Lkind priza d('
for\{1 ...in cirlig" (doar <'U nll' patru degl'i<').
- Jn priza de ciupin (bipulpar:1 sau tripulpar<,l), tot cxtrins(cii
detin primul rol ; inkroso ii ajustcaz:1 rot< ii<t faLmg<lor dPgetelor
particip<-1 la foqa Ul' compresiunt' prin for\a flcxi< i MCF ; din p:trtea
policclui particip<-1 flpxorul scurt i adductorul, iar opoz:mtul ,a.si:-;U1''
pozi\ia polic<>lui prin rotnn'a primului metacarpi<-m.
1n abilit<lte, in prccizia mi{lrilor mlinii, mu'.:iculatura cxtrins< crl
are rol in mi cariltmari, gro:siere, i de for\[1 compre.siva. Mi {u-ile lk
rota\ic sin t sub depcndent<1 interoso!?il0r (mi area de rota\ic a primci
falangc aro la baza, de fapt, mi;-carilc de abductic-adduc\ic din MCF) ;
mi dlrile d(' tr.anslarc spre palmf1 sint posibile tot prin actiun('a intcr-
ososilor.
1n actul de precizic musculatura tenar{t ac\ioneaz{t prin ,trium-
viratul" scurt flexor-opozant-abductor al policelui. Adductorul polic('-
lui intra in joe in situatii in care se cere forta pcntru a adduce primul
metacarpian in fata cclui de-al doilca.
Desprc activitat0a musculaturii miinii sc va vorbi i mai departC',
inaintea pn'zenU1ri i excrci tiilor de rdacere a fortei muscularc pontru fie-
care grup muscular in parte de la dcgctc i police.


7.4.1. Refacerca mobilitatii

7.4.1.1. Prin adoptarca unor posturi

E.Tercitiul 1 - $ezind pc un scaun tapitat : mina se introduce sub tu-
berozitatea ischiatidt ; inclinarca trunchiului determin[t intensitatea
presiunii.




. Fir}. 7-J(I:i Fi9 7-106


Exercitiul 2 - Antcbra\ul pe masa, cotul opus flectat i a czat peste'
mina afectaL'i ; intrc cot i articula\ia de postura so intcrpune o gum[t ck.
Exercitiul 3 - Utiliz rrca unor bcnzi elasticc adezive ca in fig. 7-105.
Exercitiul 4 - Posturan' pe placa numita ,canadian{t" (un excmplu estc
aratat' in fig. 7-1 OG).


462
l :x('JTi\ill] 3 - .l\1an'a majoritate a posturilor pcntru min;\ sint rea1izatc
prin orteze dinamice de toate tipurile i confectionatc din cele mai di-
verse matoriale ; de asemenea, sint lar,g folosite atelele fixe seriate.
Exercitiul 6 - Utilizarea unor ,pene" interpusc intrc degcte, in spatiile
interdigitalc, mcntinind distantate degctele.

/. L1.2. Prin mobilizari pasivc

Heprc;.inta de fapt adevaratc manipul[tri ale articula\iilor nT1inii.
s,. execut[t pcntru fic'care articula\ic in parte, rcspodind rcgulilc mo-
lJiliz[u ii pasivc .i ale manipul[trii discutatP b capitolul 4.
Ca lipuri de cxcrci\ii sc rccurgc b :
- cxerci\ii de tractiune in ax sau de (kcompresiunc articular[l;
- cxercitii de alunecarc latero-latcrali1 sau de abductie-adductie ;
- oxercitii de alunecare antcro-po tcrioara sau de flexie-cxtcnsie;
- excrcitii de rotatie .axiala sau torsiunc (exercitiile de alunecare
se realizeaza Llcind prize pe segmcntcle juxtaarticulare i trac\ionind
un segment intr-o directie, in timp cc segmcntul cclalalt cste trac\ionat
in directie opusa) ;
- cxcrcitii de flexic-extensic, ahdu ie-adductie, de circumductie
(aceste exercitii urmaresc directiilc mi dirilor fiziologicc ale respecti-
vei articulatii, realiz'indu-se prin priza fixa de sta'bilizare a segmentului
proximal, cu mobilizare prin priza pe sogmentul distal) ;
- exercitii combinate (in special se asociaza tractiunile la cele-
lalte tipuri de mi cari).

7.4.1.3. Prin mi diri autopasive

Exercitiul 1 - Degetele de la cele doua mllini intrepatrunse ca in fig.
7 107 ; degetele miinii stingi preseaza fata dorsala .a miinii drepte, in
timp ce mina stinga basculeaza pentru realizarea extensiei MCF miinii
drepte.




Fig. 7-107 Fig 7-108


E.rercitiul 2 - Mobilizari cu min.a sanatoasa in diverse prize, din care
exemplifica'm prin exercitiul de automobilizare in flexie a MGF din
fig. 7-108 i prin eel de .automobilizare in fle ie a IF din fig. 7-'109.
Exercitiul 3 - Automobilizarea in abductie-extensie a policelui este
ilustrata in fig. 7-110.


463
L1erci{iu! 4 - :\utomobiliz;m':l in fkxic-<'Xt<'nsi<' a deg<'i<'lor prin
,sindactilie" : dcgetul care trebuie mobilizat estc solidarizat la degetul
alaturat, care-1 va mobiliza in dircc\ia de extensic-flexie (solidarizarea
sc face prin bt'nzi adczivc, printr-un deget mai larg de m[mu i'i etc.).




Fir;. 7 -10!1 Fir.;. 7-110


7.4.1.4. Prin mi5cari active

Exista o anumii[t tipologie a mi dirilor active care se recomandf1
pentru a respecta schema biomecanidi a miinii. Astfcl, sc cxccutrt :
- Flexia MCF' + IF'P + IFD
- Flexia MCF + IFP + cxtcnsia IFD
Flexia MCF + extensia IFP + IFD
Flexia IFP
Flexia IFD
Extcnsia MCF + IFP + IFD
Extensia MCF + fl<'xia IF'P + IFD

- Extensia IFP + lFD din MCF extins[l
- Idem, din MCF flcctata
Abductia degetelor
Adductia degetc1or
Pentru police se vor executa :
Abductiile palmar[t i radialfl
Extensia i flexia
- Adductia
- Opozabilitatca fata de ficcarc dcgct in parte

7.4.1.5. Prin mctodc facilitatorii

Mina, degetek i policcle intra in schemele Kabat - diagonalele
de facilitare a lantului kinetic Lil membrului superior :
ln D
1
F, dcgetclc sint in flcxic i deviate radial, iar policPlc
addus



extins

In D
1
E, degetele sint cxtinse i deviate ulnar, iar policclc abdus
In D
2
F, degetcle s!nt extin:se i deviate radial, iar police1C'
- ,In D
2
E, dcgetclc sint fledate i deviate ulnar, iar policclc in
opozabilitate

464
7.4.2. Hcfaccrca fortci musculare

Datorit[t activita\ii indcpendente a policelui, exerci\iile pcntru re-
facerca fortei lui vor fi prezentate separat do celc destinate cclorla1te
patru degetc.

7. 4 .2.1. Hefacerea fortci muscularc a policclui

A. Excrcitii pcntru musculatura flexoarc. Dci coloana policclui ;u e trci
niveluri articulare, no\iunea de ,fkxie" a policclui cstc definitt"t de mi -
("<IJ'('a din <trticula\ia trapezonwtacarpianrt. Musculatura flcxoare, dup; t
cum o dc'S('I11!1('ctZ[t i nunwlc, cste aceea care roalizeaztt flexia in to ttc
cdc 1rci nivC'luri. Combinana flexici tuturor segmentelor coloanci po-
1icdui d<'iermina, de fapt, o mi carc complcx[t (,de opozitie"), in care,
;l];.tturi d( flexic, se produc o adductie i rotatie intcrna a policelui.
l\1usculatura flexoare a policelui este reprezentata de dou[t grupe :
- mu chii cxtrinseci : lungul abductor al policelui (duce primul
metacarpian inainte i in afara planului palmei), lungul flexor al poli-
cclui (face flcxia IF i MCF) ;
- mu chii intrinseci : scurtul abductor al policelui (duce primul
nwtacarpian ]n[lllntrul planului palmeL flecteaza MCF, cxecutind !7i o
rotatic axial[t spre inauntru), scurtul flexor al policelui (duce primul
mctacarpian in adductie i flexic, roteaz[t 1nauntru i flecteaza MCF) i
opozantul policclui (dctermina flexia, adductia !?i rota ia interna a pri-
mului metacarpian).
Exercitiul 1 - Pacientul cu cotul pe masa, antebratul supinat, P 1n
rectitudinc, policele alipit metacarpianului II : prize pe fata antero-dis-
tal[t a antebratului i pe fata latero-externa a policelui degetele asis-
tcntului pe metacarpianul I, pe prima falanga i pe falanga a doua);
subiectul execut1 flexia policelui, apoi in continuare flexia P i a C,
contra opozitiei asistentului.





Fig. 7-111
Fig. 7-112

Varianta: ca in fig. 7-111, avind ca element deosebitor faptul di
asistentul ii plascaza palma fn palma pacientului, opun'fndu-se astfel
flcxiei dcgetelor !?i realizind totodata o mai buna rezistenta fata de fle-
xia P. .
Exercitiul 2 - Un exercitiu cu solicitare d.isto-proximala este ilustrat
in fig. 7-112, in care subiectul executa deschiderea miinii prin extensia
degctC'lor i flcxia policelui contra rezistcntei opuse de kinetoterapeut.

30 - Kinetologic pro!1Lact1d, tcrapcutica ','1 de rccupcrarc - cd. 1!39 465.
f.r,T,'i(ill[ .') ,\nt<'hra\U] pron;lt, mina .,pri\"<' k'' 11ldS<I, polin']<', pJa-
s,l t inain ted metacarpi an ul ui 11, se sprijina pc ma...-; t, pulpelc degetclor
ating masa ; cu ceal.alt[t mina sc apli'Ca o rezisten\1i ,pc fata dorsaHi a
dpgetC'lor : subiectul inceardi sa i ridicc degetele de pe masa, men-
\inind in-.;[t contactul policclui cu mas.:1, ceca cc va r0J1rCZC'nta punctul
fix prntru contrac\ia <'Xtf'nsorilor d0getului -- r0;l1iz;1rea punctului fix
in--.< .. mn<-1 contr<lc\ic put<Tnidt a fl('xorilor polic<lui.
r .rerritiul 4 -- Pozi\i<l prize]<', (';I in fig. 7-11 : (S<' J"('J1l;ti'C<-l polic<'le
in < Xt<'llS:<' ahdllC' i<') : '-.llhi('dl.ll <'X<'cuL-1 prona\ia antc,hr;Jtului mi)- i
C<ln'a dt' opozabiliLtk ;1 pnlicf'lui (cancon1.in<' flf'xia lui): aS:st<'ntul
opUIH' rezist<'n1/l.
l .rc>rci(iul .'> - Suh:ectul <lj)]j(',-1 pulpll p'lli ,,],Ii p:' L11,.a ;mt<'rin:lLI ;1
co:tps('i i apas;\ ca )i cum <tr c\:tlua consisi<'lla mu chiului ; cclelalte
patru degf'tp SC' plaseazi1 pc fa\a latcro-post('rioari1 a coapsci -<'Si<' un
l'X<'rcitiu de autorezistenVL
Excrcitiul () (peniru lungul abducior) - Mina sc sprijin{l cu margin0a
cubitalcl pe masa, antcbratul in pozi ie neutra, policdc in extensie : pri-
zcle asistcntului, ca in fig. 7-114, pacientul incercind sa dud! inainte
primul metacarpian (pwmnul trebuie bine stabilizat, sa nu se flecteze ;
de asemenea, asistentul trebuie sa aplice priza numai pc metacarpian).
Exercitiul 7 (pentru lungul flexor) - M'ina, cu mm ginea cubitala pe
masa : asistcntul fixeaza prin priza primul metacarpian ; rczistcnta o
aplidi pe pulpa policelui, blocind realizarea flexiei in interfa1angiana.
Variunta (aceca!?i pozitie) : priza doar pc pumn, coloana policelui
ram1nind libera ; rezisten\,a, tot pc pulpa policelui ; se executa flexia in
toate trei articul.atiile policelui - este activat in special lungul flexor,
dar in acest exercitiu mai intra in joe !?i scurtul abductor, !?i scurtul
flexor.
Exercitiul 8 (pent1u scurtul abductor) - Mina, cu marginea cubitaHi
pe masa, policele in pozitie neutra : asistentul fixeaza pumnu1, iar re-




FiQ. 7-113 Fig. 7-114


zistena o aplica pe fata anterioara a primului metacarpian !?i a falan-
gei I ; subiectul executa o flexie din trapezometacarpiana l?i MCF, pas-
t ind tot Umpul IF in rectitudine; policele trobuie dirijat ca intr-o opo-
zitie spre degetele II !?i III, mil?care ce activeaza in mod deosebit scurtul
abductor (datr cu o contributic a opozantului).

466
.E.rercitiul 9 (pentnt scurtul flexor) - Min a, cu marginP.c.l cubitalil
pc mas<\ polic<.'le in p:nitic neutr[l : rezistenta asistentului, pe fata an-
t<'ro-intern[l a primului metacarpian i a primei falange ; subiectu1 exc-
cutil o mi care de opozabilitate spre degM.elc lV !;'i V contra rezistent('i.
s urtul flexor al polkelui <1\'lnd
:-:i .) p\llk: nic{t : tjunc addu:t'toar(', 1n
mi:: ;lrt;t dt 1lll:1i sus .a<'t';lsta co-m;p()-
tH'!1tc'l ('-;\t mult ;t:1 i\a - inir{l in , -
\ill!tc si tJJ)d/.<ll1tUI.
F.n,cifiul 10 (pentrn oponmt) --- .A.c1i-
\ iLI\t'Ct lui t'"\l' itmpo-,i!Ji! dt ;1 fi dt c;;J{H-
\;L-1 d!' Ct'<l <t scurtului flt'Xor si ;1 scur-
t:liui dbdw:lrJr al pllicdui. ln fig.
/-11 :J '<' rtmar:a priza td<' rezisknia
apl:: .ata clo<tr p. m<"tacanpi.a:lul I, .f tlun-
geil' fiinJ ];))l rc: subiPc1ul due'<' poli- Fiy. 7-115
cC'h' ;Jpr(' p tlpa l{'clorLtl1(' clC'g<'1<'.
Faptu\ c ; t falangPl<' s1nt necontratc' face ca scurtul abductor i SCllr-

1ul fl('x()r c..;-1 fi<' m:1i ptl\;r; "Oiicita\i: sau mai bine S(' so1icittt, c:1 <t :O:f'
men\ in<-1 'in t;mpul m i: .;G'trii de opozabili tate o permancnt:1 exter'!sic in
articul<qia l\lCF i lF.
E:rercipu/ 11 (pent.ru functia d(> opozitie) - Aceeai pozi ic Cd mai sus :
asistcntul face o prizi'i pe faa pulpara a policelui i o a doua priza pe
fc'\dc pulpart' ale degct<'lor II, 111 i IV; subiectul, lu.1nd punct fix JK' cele
trei dPgetc, t'XecuEt o tripla flexie din trapezometacarpiana, MCF i IF,
ducind .policelc, contra rezistentei asistentului, spre cele trei degete ; .in
acest fel intrit in actiune scurtul abductor t{opozitia se po.arta spre degetele
li i .JII) i scurtul fk xor (opozitia se poarta spre degetuliV).
Varicmta: autorezistcnVt prin formarea unci lbucle 1nchise 1ntre
police i pulpa cite unui deget, pr<.."Sind pulpele unele pe altele.
Exercitiul 12 - Idem, d.ar asistentul face priza pe pulpa policelui i pe
degotul V (pe toate celc trei lfalange). Exe.rcitiul permite nu numai opo-
zabilitatea policclui, ci i antrenurea grupului muscular hipotenar (opo-
zantul, scurtul .flexor f;>i scurtu1 .ITbductor al degetului V).

B. Excrcitii pcntru musculatura cxtcnsoarc. Extcnsia policelui este com-
binate} cu abducOa lui, realizind plasarea primului metacarpian 1ndarat
i in afara planului mlinii {de fapt, aduce metacarpianul I in planul celor-
Llltc mC'bcarpienC'). D(' obic<'i, cxtenc;i;l policc1ui este 'insotittl de C'Xtcnsia
in MCF )i IF, cLtr C'Ste posibil;'t )i f!l Xi:t an-;tor<L Extcnsia pulicdui c><.;tc
rcalizatr1 de 1ungul i scurtu1 ext<'nsor 11 policelui.
E.rcrcitinl 13 - Cotu1 pe mas[t, antebra ul supinat i flectat, P flectat,
policelc In opozabilitate: asistentul fixeaz:1 fata postcrioar[l a treimii dis-
talc' .a antebratu1ui ap1idl o rezi.stentfl pe ,fata unghiaE1 a policelui ;
subiectul executa concomitent o extcnsie a C i a policelui, contrata d0
prizele asistentului.
Variant.ii: ca mai sus, dar antobratul este pronat : aceleai prize ;
subiectul executa flexia C, cu extensi.a policelui.
F:ren itiul 14 - Cotul pc masa, scmiflectat, antelbratul pronat, P in recti-
tudinc, policclc 1n opozabilitatB: priza pe antebrat i pe [ata dorsala a


467
policelui, la nivelul falangei distale ; sc executa o supina\,ic cu extensia
policelui, contrate.
E:rcrcitiul 15 - Cotul, flectat, a e7Alt pc 11asa, antcbra\,ul pronat, P in
flexie, policcle an opozabi1itatc : prize pe fata dorsal[\ a antobra\ului i pe
falanga distal:1, L1\a dorsaL-1; subicctul 0X<'cut[l, in ordi1w, cxtcnsia police-
lui-(Xt(nsi;l P ---- supina\i<l ;mtehra\ului -- cxtensia C.
!-;.rcrci{iul 11i -1n )('Z.incl, cu antcbra\ul pC' mas;-1 in po!.i\i(' neutr;\ ca 'in
fig. 7-JJ(): subi<'dlll r<alii.!'<IZ<-1 o cxtc'nsic din polic<' i P, asoc;;1U1 en ;)
rota\i<' extern{\ din um:\r ('<' d1wc ;mtC'hr:l\Ul pr(' <'Xterior).
1- xercitiul 17 --- Cutul, s(miflncL1t, in sprijin JW mas;\ P in nct:tudiJH',
dcgdclc intinse )i Ll'-Jirat(, po1ic,}p <'Xtins i dxlu'-': pri7.:-l p(' Llt:1 p:ll-
mara a degetului V, priz; l ])(' fa\a unghiular<-1 a po1icP1ui ; subic dul <'X!'Ctlt-l
o supinati( contra duhlci nzist(n\e r0aliz: t0 d<' priz0k asistC'ntului.
Exerci(iul 18 - Sc a az:1 mina, cu dngetelc 1ntinse, cu palma pr' mastt :
pc fata dorsala a policclui se aplica o rezistc'n\{t ; subiectul <'Xt,ut<\ o
prc.siunc contra mcsci cu degciul V (izometric), CC('a cc \'.a ;l{'ti\ :1 mu"-
culatura supinatoare, care va 1ua punct !fix }X' tendinta de cxtcnsic a
policelui.
Exercitiul 19 (pent1u lungul extensor al policelui)- Mina se sprijint1 cu
marginea cubitala pc n1asa; primul mctacarpian in extcnsic , l\1CF t()t 1n
extensie, iar IF in flexie : rezisten\,a pc fata interna a policelui ; sc cxc-
cuta o extensie a :falangei distale; extcnsia ultimei falange estc rPalizaE't
ide scurtul .flexor, ide s curtul .abductor (prin expansiunile aponP\Toticc
de pe tendonul lungului extensor), daT numai odata cu flexia trapezome-
tacarpiana.
Varianta : se a aza mina cu palma pe masa i se cere pacientului sa
ridice policele de pe planul mesei, fara a ridica i celelalte de-getc -doar
lungul.extensor este capabil de aceasta actiune.
Exercitiul 20 (pentru scurtul extensor al policelui)- Mina in sprijin cu
marginea cubitala pe masa, MCF i IF ale policelui [n flexie, trapezo-
mctacarpiana 'in pozitie neutra : asistentul aplicf1 o rezistenta pc fata dor-
sala a primei falange, fi:xJnd crnctacarpianul I cu cealaltrt mina ; subiectul
executa o extensie MCF, mentin'ind IF' 1n flexie.
Va1ianta: antebratul i m1na, cu f.ata palmara, pe masa, policele
lipit de al doilea metacarpian : subiectul indeparteaza policelc, deschi-


Fig. 7-llG Fig. 7-117


zind cit 111ai mult comisura dintre primul i al doilea deget-se rcalizeaza
de fapt o abductie de police, cu u oara extensie {actiune a extensorului
scurt).
Exetcitiul 21 - ln fig. 7-117 se utilizeaza o banda elastica : plasind
banda pe fata unghiala, va intra in actiune lungul extensor ; plasind-o pe
prima falanga, va fi tonifiat scurtul extensor.


468
C. Exerci!ii pcntru musculatura adductuare. l\dduc i< policelui inchidc
comp1et comisura dintre degctclc I i II, alipind primul mctacarpian de
-eel de-al doi1ca. Mi carca cste realizat(t dL' adductorul pol icclui i primul
intc>rosopalmar.
E.rerci[iul 22 S< aplic(t o rez:skn\;t JW margine:1 cubitaJ;-t :1 mlinii si o
:tiLt j)<' Lt\a inkrn;t a polinlui, c;m S<' opun inclinttrii cubital< ;1 P 1


/1

----
-

Fi(/. 1-118 Fi(]. 7-119


.adduc\ic i policc>lui : cu dt inclinarea cubitala cste mai ampla, cu atit
inchidPrca primci comisuri cste mai acccntuata i de aceea exercitiu1
JXJate fi ('XPcutat i farft rczistcn\(l pc margin('a cubital:t a mrlinii.
Exerci iul 23 - Prima comisura deschisa : asistcntul (sau chiar pacicntul,
cu mina sanatoasa) aplica o rezistcnta ca in fig. 7-118, in timp ce subi-
C'ctul cauLJ. sa inchida comisura.
E:rercitiul 24 - Se poatc antrena musculatura adductoarc prin autorezis-
tcn\a, ca in fig. 7-119.
Excrcitiul 25 {pentru primul interosos pal1nar)- Mina se sprijina pe 1nasa
-cu marginea cubitali:i, prima comisura fiind deschisa : asistentul fixeaza
cu o mina metacarpienele i pumnul, iar cu ceala1ta aplica o rezistenta pe
marginea interna a primului metacarpian ; subiectul face apropierea aces-
tuia de metacarpianul II (adductic).
E:rercitiul 26 (pentru adductorul policelui) - Pozi ia de mai sus, dar
asistentul aplica rezistenta pe fata latcro-'interna a primului metacarpian,
pc care il mentine pe un plan anterior celorlalte metacarpiene, in timp
cc subiectul incearca sa inchida prima cmnisura.

D. Exercitii pentru musculatura abductoare. Mi carea de abductie des-
chide prima comisura, fara sa poarte policele 1nainte (flexie), ci 1ndaratu1
planului mfinii. .ln principal, mi carea este executata de scurtul extensor
i, in secundar, de lungul extensor i lungul abductor al policclui, in acti-
1111<' cupl:litt.
E:rercitiul 27 - Subicdul cxecutii o inclinare radiaE1 a P, asociata cu
deschiderc:t primci comisuri; asistontu1 apHca o rezistenVi pe fata latcro-
extcrna a degctului II (pentru inclinarca radiaEi) i pe fa\a latcro-externa
a primu1ui .mctacarpian (pcntru abductia policelui).
Exercitiul 28 - Executarea concomitenta a abductiei policelui, cu inde-
partarea degetului V, ca in fig. 7-120.
F:re1citiul 29 - Utilizarea unui elastic intins, ll"ealizind contra rezistentei
lui o abduc\ie a police1ui, dar in acelai plan cu celclalte metacarpiene
(fig. 7-121).

469
E.1ercitiul 30 (pent?u scurtul e:rtensor al policelui) - Mina a czata p
masf1 cu palma in jos, prima comisura inchis[\ : asistcntul fixcazi\ P
mctacarpicnclc ioapnl'zidislten\[l pc marginca latcro-extcrnt1 a poli- cdui ;
subicdul d<'schid(' comisura, mPn\in1nd polict 1c pc masa (ridicar('3 lui va
;:ntrPna inwdi;l1 implic<tr<'a i ;t Jungului <'Xtensor).





Firr 7-121


7.4.2.2. Refaccrca fortci muscularc a cclorlaltc dcgctc

A. Excrcifii pcntru musculatura flcxoarc. ln f]('xil', pulpcll' d<'getclor s
apropic d(' podul p;tlnwi i anastr1 mi carc inh'n'scaz[t toatc cele trci
art:cula\ii .(MCF, IFP i IFD). Mi carea este rea1izait1 gra\ie unui aparat
muscular complex compus din :
1. Mu. chii e:rt,rinseci, potimUculari, care vin de 1a antebra\, incruci!7ind
pumnul, f<.1\a palmar[t a mct< carpicnelor i falangclor prin langhete ten-
dinoase dispuse in teci osteofibroas<' :
- Flexorul comun profund al dcgetelor, ale d1rui tendoane perfo-
reaztt tendoancle flcxorului superficial, renliz'ind flexia IFD, dar care mai
intii flecteaztt IFP, avind o ac\iunc de flexie i pe MCF (Delatter, 1982)-
(ste un flexor acccsoriu i un stabilizator al pumnului.
- Flexorul comun superficial ac\ioneaza asupra IFP i MCF, dar
nu i asupra IFD.
2. Mu chii intrinseci sint cla:;ifica\i .ln trei grupe:
a) Mu chii intL'rosoi :
- interoso ii palmc.tri {2- -4) participa la flexia .MCF. la mi ca-
r<'l ck Ltter tlitate a degetelor JI, lV i V, precum L1 ('XlC'n it lFP
primul interosns ap tf\li1C' colo<tJWi policelui ;
- interoso ii dorsali (1-2-: --4) particip:1 1a flc xia MCF ::;i (xh'n-
sia IF', ca i Ja lateralitat<>a degete1or.
b) Mu'ichii lumbrica1i - patru mu<;;c:hi mici, car<', ca i int<'roso<jii, sint
flexorii MCF i C'Xtcnsorii IF.
c) Mu chii hipot('naricni slnt muc;;chii motori ai dogetului V : abduct'"'
ru1, scurtul flexor .!?i opozantul.
Exercitiul 1 - Asistentul aplidi prizelc ca in fiig. 7-122, opunindu-se
astfcl flcxiei P, cu inclinaroa cubitalf1 a lmiinii, i flexici degetclor.
F;xercitiul 2 - ln dccubit dorsal {sau ezind), SH in flexic-a:bduc\i<' i
rotatic externa, C intin, antebra\ul in supina\ie, P In extensie, mina des-

470
.d11s<\ ell ch'g<'i<'k r< sfir:lt<' : ;1si knt111 .1plic,1 () pri1.,1 JH' Llt,l ,lnkrn-<'Xt<'rn; t
.a l)ratului i o priza .pe faa palmara a degetelor; :subiedul l'Xecutt din
SH o adductie-rotatie intcrna, o d'lexil' a C, o prona\i<' de antebra\, o
flpx.il' cu inclinare cubitala a P i fkxia dl'gL'tl'lor contra n zistt'n\ei oplL<;C
.dp d1tn' kinetoterapeut.


Fi9. 7-122 Fiy. 7-1 3


Exercitiul 3 - Mina E?i antebra\ul (in prona\ie) se sprijina pe masa, ca in
fig. 7-123 : subiectu1, contt a rezistcnt,ei opusc de asistcnt, cauta sa ri.dice
fa\a ventrala a P de pe masa, luind sprijin in C i virful degetelor;
sc pune sub pulpa degetelor o bucata de stofa etc. i asistentul va trage
de ea, antrenind degetelc in extensie, in timp ce ele sint in sprijin (pe
flexie) pentru a asigura ridi-carea pumnului.
Variantli : aceeai pozitie, dar se cauta sa se ridice de pe masa cape-
tele metacarpienelor contra rezisten\ei aplicate pe fava dorsala a miinii.
Exercitiul 4 - Cotul flectat, antebratul pronat, falangele distae se spri-
jina pe .marginea unei mese, P extins, iar degetele u or flectate : se aplica
o greutate pe extremitatea distala a antebratului, care va fi mentinuta
doar de contractia flexorilor degetelor.
Exercitiul 5 - Utilizarea unor elastice prinse IPC'
fetcLe palmare ale ultimelor fala e i fixate un-
deva doasupra degetelor.
Exercitiul 6 '-- Anltrenarea flexorilm deget.clor 'in
sinengie cu extensor1i P, ca in fL?{. 7-124, ea ce
punc flexorii in pozitic .alungita i Stcade din o.po-
zabilutatea l tmgilor extensori.
E.rcrcHiul 7 ,-- Pacientul cu m[na dC"S.chisa : asis-
tentul aplidi o rczistenta asupra policclui i
una asu,pra pulpPlor cdorlalte paotru dc elte ; se Fig. 7-124
executa o opoza.bili.tak IPOlioce dcgele C{mtra:la.
Sc poatc executa aceeai opozabilitate intre police i fiecare deget
in parte, dar in special intre police i degetul V.
Exercitiul 8 - Mlinile alipite prin palme i degete, un elastic inconju-
rirLdu-le la nivelul capetelor metacarpienelor : se indeparteaza una de
alta la nivelul articula-\iilor MCF, degetele ramininJd extinse i alipite doar
prin pulpe - ani carea se face contra rezistentei elasticu lui i activeaza
mai ales intcroso ii i lUJmbricalii.


471
;\ cz trva clasticului la nin'lul IFP -;;i indcp;trLlr<\1 miinilor la lC1''-'t
nivcl solicita flexorii cxtrinscci.
Varianta I: degetele de la cele doua miini se intrepatrund, pulpt""lc
digitalc sprijinindu-sc de mctacarpicnclc de la mina opusa ; intre cclc
dou[t palmc se introduce o minge de tcnis, care cste putcrnic prcsata prin
solicitarcl flcxorilor d('U<'t<'lor.
Variantu II: intrc pulp<'lt' dC'gdclor dC' ]a am1)('1c miini sc' prind<' ()
pbc:t dc' lemn, de c;tr<' ;ttirn;\ o gr<'UL\t(' (d('g('t(']c orientate' spn' sol);
p('ntru a impic dica alun('c;ma ;l<'eStf'i pL-ICi tn,bui<' ca fkxorii ckg(t<'lor s.-t
sc' contr(lct(' putl'rnic.
Ex('rci\iul B estC' tm C'X<'rci\iu de solicitarC' contralatc'ral -a muscll-
laturii sinwtrice flcxoar<' ;1 d<'g('t<'lor.
Ererci(iul 9 (pentru jk.1.orii e.Ttrinseci -- sup<'rfi{:i;tli profunzi) i
Antcbrat pronat, P in rcctitudinC', MCF C'Xtin<.;A, lFP i IFD flccLlt( :
asistc'ntul, cu cele patn1 degdc' de la min[t, acro)eadt pulpcle ckgC'tclnr
pacientului, incerdnd srl ](' cxtind[l ; a doua priz[t, circular[t, 0 face pc
treimea distala a antebra\ului, prin care trac\ioneaztt in S('J1S invers (spn'
proximal) ; pacientul se opunc celor doua trac\ion[lri de sens opus prin
contractia flcxorilor lungi ai degetclor, care ac ioneaz<I in asociere cu
cxtcnsorii MCF'.
Varianta: subiectul, prin contractia simultana a flcxorilor lungi
ai degetelor i a extenso!"ilor MCF, se opune (ca in fig. 7-125) presiunii
in jos excrcitatc de catre asistcnt.
Exercitiul 10 - Antebratul supinat, C flectat, P i MCF in rectitudine,
degetcle flectate din IFP i IFD ; dcgetelc apuca un miner de la care
pleaca un cordon care trecc peste un scripcte, avind la capat o greutate :
subiectul executa o cxtcnsie a bratului, ceca ce neccsita o contractie izo-
metrica a flexorilor degetclor pcntru a mentinc m'inerul.
Exercitiul 11 (pentru flexorul comun superficial) - Antebratul in pozi-
tie neutra, P !?i MCF in roctitudinc, IFP in flexie, IFD in cxtensie : prizele
ca in fig. 7-126, asistentul realizind 2 fone opuse prin care inccarca s[l
extind[t IFD ; subiectul men\ine pozitia prin contractia selectiva a flcxo-
rului comun superficiaL



Fig. 7-125 Fig. 7-126


Exercitiul 12 (pentru intero.<;o$i $i lumbricali) - Mina in sprijin cu mar-
ginea cubitala pe masa, P, MCF i IF in rectitudine : aS<istentul aplica cele
patru degete ale sale intinse, lipitc perpendicular dfaa palrrnara a dege-
telor pacicntului, incerdnd sa le impinga spre dorsal ; acesta se opune,.
executind o flexic din MCF, in timp ce IFP i IFD ram'in extinse !;ii deci
fara participarea flexorilor cxtrinseci.


472

Varianta: asistentul exercita ca in fig. 7-127 o traq10nare pe celc
patru dcgctc cxtinse din IF, dar flt ctatc din MCF.

B. Excrcitii 11cntru musculatura cxtcnsoarc. ExtPnsia dcgctclor esttfacuta
d1 lllH<;ichii ('XtrinsPci polinrtirulnri <'XtPnsori <;ii de mu chii intrinscci
int(roso-:;i ':'i lumhric:lli, nwn\iona\i i 1:\ mi':'carea d(' fl('Xi\'.










Fig. 7-127 Fiu. 7-J: o


Musculatura extrinscdi este alciHuiU1 din
- Extensorul comun al degetelor : extensor al MCF, al IF'P i c.tl
IFD, oind MCF sint in flPXie.
- Extcnsorul propriu al dcgetului II.
- Extcnsorul propriu al degetului V.
r:xercitiul 13 - !n fig. 7-128 sint vizibile pozitia i prizele: de remar-
cat priza pe fata dorsala a mii:n.ii, .respectiv pe capetele distale ale meta-
carpienclor i pe prima falanga ; subiectul executa sLmultan o extensie
de C, de P i degete - .accst exerci\iu activeaza in special cxtensorii
cxtrinseci ; daca rezisten\a se va aplica i pe falangele II i III, aceasta
solicitt1 i contractia musculaturii intrinsecc.
Varianta : antebratul pron.at i C
flectat in sprijin pe masa, p flectat : cu 0
mina, asistcntul aplica :reziste.nta pe fata
dorsa Hi a mii nii (pulpelc dl"gC"hlor salt
prc e-aza fata dorsa1a a rnota.cm picndor,
iar podul palmei -- pt'Site <C'P1c patru d<
gt'tc), (JJ)llninclu"""'sc simultan 'fl(xiti C', (''\-
tcnsici P i a dcgl'tdor.
Fxerci1iul 11 - Antcbratul in :-;upi na:tic,
asi tentul cxcrcitind n 1presiune "in jos pe FirJ. 7-12!)
trcinwa dist.ala a ace.s.tuia : ex
1
tcnsorii d< -
goklor me.ntin punctul fix al mii.nii prin conh<-H'\il' izomotrica, intocmai
ca in fig. 7-12!).
E.rcrc;itiul 1--- In cl'.,i.nd, cu bratul in U']oara abduc\ie cu rota\ie internJ.,
C fkctat, antebra\ul in pozi\,ie ncutr[t, fata dcn:sal[l a miinii ,priv.a te'
rcgiunca Jomb,<. r:1 ; p.t.unnul u)or flcctat, dl'.gctcle scmiHectate : asistentul
lplic;-1 o priz<-1 jJ<' fa\,a antcro-(xtern<-l a bra ului, iar ccalaltpe fata dQrsala


473
a P !?i dcgctclor ; subiectul proiecteaz[t mina !?i degetele in sus !?i in afanl.
(ca i cum s-ar pregati sf\ arunce va), adidi cx('Cuta o flexic prin lateral
a bra\ului, asociata cu cxtcnsia C, P i degctelor - mi ari contrate de
kinctot<'rapcut; PStP un ('XPITi\iu faf'i]itator proximo-distal.
E.1\'rcitiul Hi - Jn fig. 7-1 :HJ cstp ar<-\tat un PXcrci\1iu cu inc<-lrcan"
din cL't.













Fig. 7-JJIJ Fi J. 7-1.) I

Varinntli: m1na df'schisi\ cu palma pc mast\: S<' \ azft un sac cu bile
dcgctc sau dcgetele se introduc sub un clastic prins de masa.
Exercipiul 17 - Sincrgie intre flexorii P i extensorii degetelor : se por-
ne!?te de la pozitia de P 1n extcnsie i de flexie a degctelor ; se executa,
contra rezistentci opuse de asistent, o flexie a P cu extensia degete1or ; cu
o mina, asistentul fixeazft treimea distala a antebratului, iar palma celei-
la1ta o aplidi pe fata dorsala a degetelor.
Exercitiul 18 - Sincrgie cu mu chii policelui, ca 1n fig. 7-131 : subiectul
executa o flexie de police contra .rczistentei, fiind necesar pcntru accasta
sa se ia punct fix pe contrac\ia <'Xtensorilor degetel10r.
Varianta: un elastic trecut peste degete, ca 1n fig. 7- 132, reali7Raza
aproximativ acelru?i ofort. muscular.









Pin. 7-132 Fig. 7-1.13


Exercitiul 19 (pentru extensorul comun) - Rezistenta se aplidi pe fata
dors-ala a ultime:J:or falange, asist.entu1 men\inind o .flex.ie 1 P ca in
fig. 7-133 ; in acest fel extensorii extrinseci (inclusiv ai degetelor II i V)
sint alungi\i, ac\ionind cu intensit.ate maxima.


474
1-:.lerci{ill/ 20 :\nt<-bra\ul JW mas:t, J> i min;1 in afara nwsti, in flpxic>,
iar degPtele in u ara extensie ; de falangele II i HI se prind c[l}x stre
dt' care atirna o greutate (sau de fiecanin parte cite o greutatc) : se exe-
cuUI oxtt>nsia P i MCE, in hmp ce IFP !ji IFD r<1min prinse in capcstre,
neputind participa la extensie, mntiv pentru care sint solicitati <'Xl<'nsorii
1 ungi.
L'.reJci(iul 21 (pentru c.rtcnsorul propriu al dcgct.ului V) --- Ant1bra ul
In upinati<', ctl C n ct;It sprijinit d<' m;ts:\ P fl< ctat, mina inc1inaFt cubi-
bl, cu dc,gdul V fi<' dat : priz;-t 1)(' gitul miinii care nwn\in<' supinatil -:;i
pril<-l ctt dq.:l't('l<' pc' fata dors lt1 <1 d<'g<'lului mic; subit'ctu1 inc('arc;-t
simult<In o pronati<' cu <'Xt<.'nsi.(' a P i o extensie-abduc\ie a dcge'lului V.
E.rerci(iul 22 (pentru e:rtcnsorul propriu al clcgct.ului II) -- J\nt<'bratul
pr<lnat, C JX' mast1, P flt'ctat, indPxul fl('ctat, policele in fkxie-adduc\iP :
p1 iz<.-l pc gitul miinii, men\inind pron ttia ; priz<.-1 JWste fa\a dorsal{t a nwLl-
ocarpiPJW!or i peste degctl'le I-ll, mcntin1ndu-lc in pozitic ; subicctul
1n-cpardt supinarea, cu deschiderca primelor doU{\ dPgetc.
Ercrdtiul 23 (pentru extcnsorii degetclor II i V) - Antebra\ul in pro-
na\ie, P !?i deg<>tC'la in r titudint' ; o riglft mic<.-1 sc trcce pestP faa dorsala
:a dPgetelor II i V i pestP fa\a palmara a dcgctelor III i IV : se incearca trac\ionan'<l
ei de la un capM, paci< ntul opunindu-se prin contractarca extcnsm'ilor proprii ai
degctelor II i V i a flexorilor dcgetclor III E:rcrcitiul 24 (pentru 1nu chii int1inseci)
- Antebra ul supinat, P in rec-
titurline (sau mai binc in extcnsie), MCF, IFP i IFD flcctate : prizele, ca
in fig. 7-1:34, fixeaza prima falangii (cu poUcelc) in flexie i celelalte
doua falange tot in flex-i.e (cu podul palmei celcilaltc) ; subiectul inccardi
extcn.sia ultinwlor doua falangc.

C. Exercitii 11entru mus.culatura de indepartare i apropier. Luind ca ax
dc>.gctul mijlociu, indepartarca degetelor sc rcalizeaza prin contractia
iniProso ilor dorsali, iar apropicrca de ax prin interoso ii palmari. Degc-
tul V bcne:fid:aza dP un m hi propriu -scurtul a1)ducbor.
Indi11area cubitala i ce.a radh.1la din
MCF' sin-t date de Contractia simul't.ana a
in.t..ero m;Hor dorsali i palmarri..
E.rcrcitiul 25 - Se rintre;patrund dt\(!Cil<"le i
st' fn.c.car ca .desfacorPa prin alunecarx.. a lor :
m.ina afcotata S<.' opune prin slttin C!r ca d<'-
J.:<' L'lor, p r in fde le lf)r la ttr.a l<.
E.rn"Citiul 26 - An hbra.\ Ul 'in pozi tic ncu-
tra : ;wntt"U antn'tl-arc>a n devieJ't' radiaHi sc
a:Jli.di o conJrai'lzi'stPnta :P(' m:argine a latt-
raHi a dt'Rotuh.ti Il, oeh"laJ.lte dr'!Rclt!c fiind
Fiq. 7-LH.
1ip tt' ; ,p(nt,ru dcvie.roa cubiltala a dcvgctPlo.r, pri;r,a v.a .fi JX' maq i.nca
la:t:Pro-exh.. rna a de. wtului V.
E:rerci iul 27 - Mina in prona\ic, dogetelc u or flectato, cu pulpcle a e-
zate pe o rigHi : asistentul tra:ge sau imping<' un capat al riglci, antrenind
o dc>vi.atie cub.itala sau rad1ala a df gctelor, in ti.mp ce suibiectul in:cearca
-sa sP opunr1 ctl:'L"Shi dcptasari (fi.g. 7-1:15).

47$
'
E:rC'rci{iu.l 28- St introduc intn. doua dq cte o fi ie de po:-.ta\ gros (s.1u
ccva similar) i se incearctt trac\ionarea ei, subiectul opunindu-&:' prin
stringerea dfgett'lor.
E:re1citiul 29 - Pe placa numita .,canadian;'\" se pot face divers<' montajc
pcntru tonifi<'n'a intcroso ilor, aa cum s1 J)O Itc \'cd<'a In fig. 7-1 : t\.





I
/

I r

(


Fie;. 7 I :J:i


Exercitiul 30 -- Dou[i dt"geic aWturate sint mcntinutc cit mai indep[trtatc
(comisura dintrc. elc, larg d(schis[t) : asistcntul incearca apropierea lor,.
in timp ce subicctul sP opunc.


7.4.3. Refacerea abilitiitii

HP(ducan"a analitid"t a miinii, mai mult dedt a oridkui alt seg-
m0nt. a} COrpului, JlU estC SUfiCiPn lt\ }Wntru a asigura 0 func\ionali tate
norm ala.
Ntctsitatta r(...ci tig[trii abilit[i\ii miinii r[tmine scopul principal al
recuperarii, i ea nu sc poate oh\ine dccit in cadrul antrenamcntului sp -
cific activit[ \ii umane a mlinii. M<'toda utilizata este ,terapia ocupatio-
,

Pentru rPcuperarea abilitiiiilor m'iinii, tcrapia ocupationalfl arc trei
mari grupP de t'Xc>r:citii, In ftmc\iP ct<' scopurih.' urm[trite :
u) HP<'Upt>rarea llciiviL-t\ilor zilnicc (AJJJ.,-,..,uctiviiies of daily living),
de la posibilitatea dcschiderii unci w;i sau a unci forestrc, pin[t la capa-
citatea dP. a utiliza furculi\ai cutitul sau de a .scric.
lJ) Hdacen'a gosticii nccesitatc dP munca profcsiunca paciPntului
sau ci tiga'rca urwi noi abilitrl\i p0ntru i'ndrumnr<'a dt rc 0 alit!activitate
profc?ional[L
. c) Invawn:a.. mwi abilitr1ti incomplcto. sau ,trucate", dar care sA
permit& utilizarea obiectelor sau sculelor dP mund1, ada!ptata restantului
functional al mlinii lib('f<' s;tu a1 miinii ortezate:
Dc'>igur c:1 nu S<' pot descri!' nxerci\ii in cadrul ;westci tl'rapii 0<'11-
pa\ional<'. Totul depindP de starea concreta a deficitului functional al
mlinii, de fanh'zia kinetot<'rapeutului, de m ijloacC'le tehnk<' i adaptarile
care ne stau la dispozi\ie.
Exist\ bineintel<'s, o oarecarc mctodologicare se bazeaz[l pe citeva
principii :
- - sc porn<' t<' Of' Ll gcsturi simpk, elcmcnt<ln', sprc o g<'stic;l cL1-
biJrat.-t, d<' fin(_'\f';
- - S(' antn'n<'<tz;\ sc>p;tr;lt, to:1te tipurilc de prize alo miinii, apoi
prizc'le combinak ;
toate cX<'ITi\iilc S<' LIC sub controlu1 privirii pacientului ;
--- postu rar<'a corpului, a intregu1 ui MS i, dcsigur, a 1n!inii \"a fi
comod<\ fireasc<\ ;1stfel incit s:1 permit! cea mai con'cta priz[t (pentru
principiul progr(_'siviUi\ii, se vor putc'a introduce pe parcurs posturari
de ,ingrcunare" a gesticii) ;
- Lxiintelc de lucru nu trebuiC' s[l devin[l obositoare - se vor
repeta in cursu1 zi1ei ;
- S(' va urmihi o cit mai marc variati<"' d0 1ucru, d<"' f'Xercitii, pentru
a mcntinc mercu trcaz interesul pacientului i pentru a erea situatii noi
in reeducarca abilitf1tii ;
- cind scopu1 este profesionalizarea sau rcprofesionalizarea, exer-
ci\iil<' speci.fice gcstualit{l\ii muncii se vor alterna cu cele destinate acti-
vit[l\ii distractive, recreative ;
-- instalatiile i aparatajul utilizat nu trebuic sa puna in pericol
integritatl'a miinii printr-o manipulare deficitadt ;
- ('Xercitiilc, in progresiunea lor, trebuic sa sc axcze nu numai pe
abilitatca .strictu a miinii, ci i pe integrarea m[inii in intreg lantul kine-
tic al membrului superior, ca !?i in activitatea bimanuahL
P.rintrc ocupatiilc celP mai utilizate in rccuperarea functional{! a
miinii, sc> inscriu :
-- tesutul la razboi (confectionarea unui metru de pinza cere
1 300 de mi cari), cu varietr1tilc orizontala sau verticala, ca !?i pc gherghef,
incluzind !-;ii activitatile conexc : tors, rasucit, daracit, periat etc. ;
impachetatul-ambal<-ltul ;
lucrul d(' minf1 : tricoLtt, brodat, cusut;
ol{tritul, cu toate activittl\ile conexc;
.g6tdin;\ritu1 ;
tlmpl{tria-duLgheria ;
- crisul, dactilografierea, desenu1, pirogravan'a etc.
Dintre jocurile sportive !?i distractive, amintim : tcnisul de masa,
biliardul, marocco, ahul, aruncarea sagetilor la tinta, oina, crichctul, \in-
tarul etc. Evident, sc> pot inventa sau adapta inc{l multc alte ocupa\ii
distractive care sa so1icite mina i MS in lant kinetic dcschis.

477
n i h I i o r a f i <" s t' It' c t i ,, a



RASMAJIAN .J. - Mu des Alive, TIH Wtlliam& Wilkin" Company, Hallimnr<',
1979..
('OLSON .T.. COLLISON F. - Progn si\'t> l- xtt-ci.st> Tlwt\IP'" . .Tnhn \\'right & .'-'on-;
Ltd., Tlw Stotwhrids:!t' Pn s. Hristol-1 ,nnd ra, I 'lll:l.
C:\HDINEH. D. - GrundLtJ.!Pn dtr llhungstlwmpit . <ri org Thwnw. StultJ.!;trt, 1'17-t.
LEHOY A., PIEHHON G.. PI:NJN()tl C si coLdl - h:int -...itltt : ;,pi1' - Mt"nthr
Sup(;ril'tlt', \ oJ. Ill, FLtmm:lrinn l't ('it (Mtrltitw S:tnct>s). 1';11'1'-', \IJBti.
LEV;\MF: .T. - Ih;<;dU<":ttion dP Ll m:ttn, 1-:n<'ydtl!H'dll' M!'dwo-( 'htrtttgi<':tlt, Lt'-'t'.
211220 A
10
:!ti 220 H
1
". Pm is.
Ll-:V.\:'\lE .J. - Hc' , hH':ttion de poignet. ;n :tnl-l>r;t-.., t'tJIHit, h1 as, Encvdopt dll' Ml'
di{ o-Chirur icall', fasc. 2!1 :2:20 C"'. P:u i.".
LICHT S.- Tlwr;qwutic I>..;<'J'Cisc, ),icht 1-:lisalwtll. i\ii'W ILnt n. l<lli:l
SRENGHF: T. - RC'CUp<'rana ml'di<'al;\ a Sl'chi'IP!ot pc)';lttaum;ltict :II' llli'lllhrl'lm,
Edit. Ml'dical{t, Rucun ti, HlBl.
SOHIER H.. - La kinesi'l.h<;rapil' dl' !'(;paul<, Lomi<;l'lliSI', Bt uxPIII's, \!ltiti
"ULLIV AN P., MARKOS P., MINOH M. - An Int<' ratPd Appm:t('h to Tlwra-
peutic Exercise, Heston Publ. Co., Virl,!ini;t, l'HU.
Sl Trunchlul






M obilitat<'a trunchiului e t< asiguratrt de co]o;_ma V<'rh bralCl,
prin c;tn' St' nalil.<'az;'t mi c;'tril<' d< fl<xie-<xtcnsi<', later;diLtt< sting;t-
dn ;q)Lt i roLt\i<'. Sub r;tportul ki1wticii intrc>gului corp, trunchiul jnac[t
un rol mult m;ti imporLmt decit ;tl propri< i cdp;wiUqi d<' mi <\tr<'. 1\1(1bili-
Ltka controLtLt ;nwmbr<'lor ;tr fi imposibiL't Etr;'t particip;tna trunchiului
sup<'rior la mi c;-trih nwmbrului brahial i a trunchiului inferior la mi -
c[tril<' nwmhrului pelYi;m. Deja s-a putut obscr\'a in celc douC1 capitohan-
terioarc importan\a exerci\iilor axio-pcrifcrice i pcrifcrico-axio-Jwrifc-
rice in <;m S!' implic;'t atit trun!'hiul, cit <;ii nwmbrl'le.
DPsigur e<'1 principalul rol al tnmchiului c>stc de a detcrmina postu-
rile de baz[t ale intregului corp : dccubit, ( zind t?i orbostatic[L
Trunchiul asigur<\ <t aclar. atit statica, st<1bilitat0a corpului, c1t i
din;tmica, fle.xibilitatea lui . .:\cest<' func\ii sint d<' fapt indeplinitc de
coloan(t i masPlt> muscularp all' trunchiului. StabilitatNI intrinsec[l a
coloa1wi (far[! mu chi) estc rcalizata d<> vertebr<>, discuri, ligam0nte, iar
cPa ('Xtrins(c{t este dat<'1 de musculatur<'L La stabilitatea tota1il a trun-
chiului, C<'a intrins('61 contribuic intr-un proccnt foartc redus.
Mobilitatca cstc asigurata prin sumarea mi dirilor an fiecarc sP.g-
m('nt mobil al col0anpi. S('gnwntu'l mobil .al colomwi sau unitatca func-
\ionaW (complcxul a dou[l vcrtebre adiaccntc, discul intervertebral, arti-
culatiih int0rapofizarC' i structurilc moi conexe) realizeaza mi!?car.Pa la
fifcan' nivel, in func ie de raportul dintre supraf.a\a discului i gros.i:nwa
lui. Cu dt acost raport va fi mai mic, cu atit mobilitatca in segmcntul
respe-ct-iv va fi mai mare. A-stfPl, coloana cervicala are un raport de 6,
coloana lombar[l d<> 13, iar cca dorsaU1 de 22. A adar, mdbilitatea cea
mai buna e:ste in coloe:ma cervicala, in cpa dorsala fiind de 4 ori mai
limitata.
Discurile intervertebralc suporta presiuni foarte mari, in functie
de pozitia trunchiului !:}i incarcarea cu greutA\i. Ca exemplu, redam
valorile acestor presiuni .a.-supra ultrimelor doua discuri (L..-L!i i L:l-S
1
)
in functie de pozitia corpului :
dC'cubit dorsal, 20 kg
- dN ubit lat<'ral, 70 k.g
- ortostatism, 100 k.g
- i!]Czlnd, 1:15 kg
- ortostatism aplecat, 150 kg
- :jC nd aplecat, 185 kg
Mentionam ca o serie de studii au dovedit di discul suporta la
tin<'ri pT0Siuni maxime d<> ()35 kg, iar la virstnici, de 159.
ln fl<>xie, trunchiul realizeaza o pirghie cu brate inegale (10/1),
considerind punctul de sprijin la nive1u1 ulti:melor doua vertebre !am-


479
bare. l\Cl'asla im:>(amna cd ridic<ll'<'d tllll'; greuLt\1 Lie pc podt<t (cu gl'IlUil-
chii intin i) ,.a l'Xercita pe disc o presiunc de 10 ori mai marC' dC'cit acca
greutatC'. Tcoretic, se pot atinge astfcl prC'siuni de citcva sute de kilo-
gramc pPsh' rC'zistcn\a discului. Din fericire, o parte din acC'ste prC'siuni
(->Jnt pnlu:1tc d<' ;Irticul:qiil< postl rio:lre (cca 200/0 ), ca i dC' pn'siutwa
;1hd ()Jll in :d:-1 (cca :wn;
0
).
Stabilitalta i mi-:;carea co\o;uwi i. implicit, ;de trunchiulili slnt,
dup:-1 cum :1111 y;'izut, (h Jwncl('11l<' in primul J'ind d<' nHJscu\;!tur;t - o
musculatur;\ cnmplicaL-l alit sub raportul sclwnwi dt' org;miz:Irc' -:;i ;tm-
plasan>, cit i al ;wtivit:t\ii difcn'n\iate.




-8.1. Musculatura spatelui



Foartc schemati, putcm considcra douc"l sistPmc muscularC' postC'-
rioare ale> trunchiului :
a) Musculatura intrinse a profunda sau muscubtura lr;msvl'r-
sospinala (in unghiul diedru dintre apofi7..a transvers:-1 !7i c<'a spinoas;\),
formata (de la suprafa\[\ sprc profunzime) din mu:-;;chii scmispinali, multi-
fizi i rotatori, alc[ttui\i din 11 pcrechi de mid mu:-;;chi mai bin<' rPpr<'Zl'l1-
tati toracic.
b) Mu:-;;chii erectori -- in parll'a infcrioar[t a trunrhiului --, can S('
continu<.\ in sus cu trei sisll'l11l..' muscular<' : sistemul iliocostal (cC'l mai
lat<-ral), sistcmul musculaturii lungi (longi.,simus) i sistemul mwrchilor
spinali (spinulis)- cei mai mediali.
a) Musculaiura transv(JrsospinaUi. arc o activitatC' controversaEt ; In
general, sc considcra cii. nu ia parte la ridicarpa trunchiu1ui. Ho1u1 ('i
important ('Sle de a stabiliza, ac\ionind ca un .,1iga.nwnt dinamic", ajus-
tinu .micilc mi1dtri intre vcrtobre, ca !?i stabHizarea lor (MacConai 11 i
Basmaji m). Studii f;kute in ultimul timp au c'viden\iat asp(ctc' para-
doxale in actiunea de rotatori ai trunchiului pc care o indeplinesc an ti
mu chi. Teor0tic, in zona toracidi, sprc cxemplu, rotatia spn
stinga adivpazft int0ns transvPrsospinalii d:n dreapta, 1<-tsin.d ina.ctiva\i
j)<' C'i din sting;L Surprinz;-ttor, studii EMG <Ill dm c dit in<-;:-1 ;1ctiviFtti
egalc P<' ambele p;_\r\i ;t\e coloant'i. In ccl a cc privt tt tr<m<-;\.<Tsospin;llii
1ombari, .c;ln' au o ;IC\iun<' mult mai r<'dustt in rnla\i<', nu au apttrut
discn'p<lll\l' intrC' activitat<'<l l<'oretic<.\ i C('t grtsiEl practic. Fig. B---1
"rat[l, sclwmatic, activitatca tc>orciC:t (a) pracic<.t (b) a roiatorilor. in
timpul flecEtrii trunchiu1ui, daca accsta este i rotat, apare activitai<' in
transvc:rsospinali, care ins[t di pare dnd flexia este complcEt (\\'Zi mai
dcpartci).
b) Mzzsculniura erect.oare asigur[t extcnsia trunchi ul ui. In pozi ia
ortostutic<) drcapta apare o slaba activitate in musculatura spatPlui. Pe

480
\
masuri1 cc flcctam trunchiul, a<'tivitat<-a musculaturii erectoarc cr te,
pentru ca in mom'C'ntul tn care flcxia estc comvlcUi sa nu se mai inre-
gistrezc contractia (fLg. R-2). Toat "t n zistcn\;a m-entinerii trunohiului
PStP preluatft df' ligamcntclc coloarwi, discurii articulatiil<' postf'rioare. De aici
s<> dedtw us
.
or soliciL.ln'l Yertc br;ilj din o
.
ozit
.
ia dt' fl0xic maxim l i JWrkolul
ptntru discuri.







\
"'-......,,

' I
I



)
b

Fig. 8-I
Fig. 8-2


uncepcrea extensiei nu activcaza intrcaga m.asa musculara. Influ-
xul ma.."5iv apare la mij1ocul cursci ('>.'icnsici (m.a:i ales pcntru regiunea
lombar[l). ,ln momcntul rididirii unci grcutati, musculatura erectoare
ramirw rclaxata, tot cfortul fiind prduat de structurile coloanci. Pc
parcursul cxtcnsici trunchiului, ( n'ctorii se activeazii.
Hipcrcxtensia trunchiului dt la pozitia ortostatic[t dreapta sc face
cu activan.a musculaturii crE>Ctoar<'. Plas!nd o greut,atc in partea supc-
rioara a toracelui, ac0.sta sc aplcac<'i inainte i erectorii intr{l in activi-
tate. PJasind accPa!?i greutatc in partea inferioara, sc va inrcgistra o
slabf1 adivitato musculara.
Din pozi\ia ortostatidi, indinan'a latcral<l a trunchiului sc face i
cu activarca ('rt'ctorilor de ppnrtea opusr1 - ar fi un mod('l de coopC'-
rarc in activitak, i nu un antagonism simultan. Dar erectorii nu intra
1n actiunc in inclinarC'a latera1{l dedt in cazul in care corpul C'Ste conco-
mitcnt. apkcat in tint<' sau indjrjt.
ln timpul tusPi dorhllui e rcdorii sini in intens;\ contracturtt,
ch;ar daca trunchiul cst0 in flexi(' compktit :sau in .altt' pozi\ii dP rPlaxarP.
ln C'XC'rci\iilc car<:' implictt o activibtt<' int<'n:;;) din pozi\i( ortostatic;\,
primii solicita\i sint spinalii, apoi m. longissimus i, in final, iliocostalii.
Din df'cubit VC'ntral, cxtensia trunchiului pU!w in activ,itatc intcnsii toti
a:cP ti mu;..chi, ca !-;ii ma.a ( rectoarc principalfl infe rioar{t.
Pozitia in 'zind, cu sprijin, n laxcaz;l mu'SICulatura spatelui, dar
apl0carea inaintc dcvt<"'rmina contrac ia. S-a dovedit c{t inLcnsitatPa con-
trac\ic>i morg(' paralel cu presiunea intradis-cala (s.cad sau cresc imprc -
una).

31 - Klne-tologie plnfil.actic . teru.p<.ullcA i d .' rel"uperan> - l.'d. :!.19
481

Oricc situa\ie in care ccntrul de grcutatc - linia de gr<l\:i.ta ic -
a1 corpu1ui est<' tTanslat inaintc va dctcrmina crf' tc>rc>a acti\'iEl\ii crcr-
toribr trunchiului. Dl o ll'Pcc in pozi\ia ortostatidt 1inia de gra\'ita\ic c>sh
antcr:o tr<"t zllwi tor:lCice, n1usculalura pos11TiO<Irft <t actstf'i zone c>stC"
pur:n;uwnt in ;wtiYiL!l< (nu i ce;lomb:n ;-t).
C )bc,<rY<I\iil<' d<' m:1i -;us asupra ;wti\ittl\ii <'rcctorilor s<' consid<'I.. l
..fji(:bg:c,''. Studii pr;wti<'l' ;u <IL-1 ins;-\ c:1 L! fenwil<' s:111 h'Jr1)<t\ii pulin
<lllt:tn:lti S(' lnngistn:t!.:'t :wtivittt i J111l<;CllLir<' l'rt'; tn:lr< r';lrt' nu --;mr
n<'('l',<ln intr-o p<,>zit,:c c,;m situ:t\.ic cLltf'.




8.2. Musculatura abdominala


Cel clc- 1 cloilea sistcm muscular al trUlwhiu1ui <>stc musculaturn
abchmin:d<'i, cu ro] in postura i mi carca lui, ca i in respi ra\ic. In
subc<tpit()1u1 de fattt nu nc vom refcri la rolul JW care 11 an' r<'spira\b in
accast[t musculatur[t, rol desprc care s-a vorbit in ::-.ubc<tpitulul ,Cun r -
tarca dcfi.citului respirator".
Musculatura abdominala cstc aldttuit1 din dn'p\ii abdominali, m.
oblici i transvcrs. Studiilc au fost concentratP, mai ak, pc activi tatC'a
drcp\ilor i oblicilor.
In dE-cubit dorsal musculatura ste r<>laxa't[t, doar la p0rsoanol<> nc>-
vrotice sc inrcgistreaztt o slaba activitate. Ridicarca capului (considcoratrt
ca o mi)carc de tonificn: a musculaturE abdominale) dctcrmina adi-
vit<lic numai In drc>ptii alxiominali, oblicii sint relaxa\i sau cd mult inre-
gistreaz{t o slabt1 activitatc,. Jn schimb, ridicarca ambclor nwmbrc infC'-
rioare activeaza puternic i drep\ii, i oblidi, pc cind ridicnr0a cite unui
membru activcaza predominant rcspectiva parte a pc'rc'tolui abdomin:d.
In ortostatism rnusculatura abdo;nina1<1 estc> rclaxattt, cu cxccp\ia
pftr\ii infC'rioare a oblicului intern, care r[tmino ,un paznic" pl'nn<Hwnt.
al zon0i inghinalc.
ln tLmpul cfortului, In pozi\ic drcapta sau aplecata, cu rcspira ia
opri L\ in. timpul tusei sau al cxpi:ratiei fortate, sc contractrt doar oblicii.
nu ';i cir<'p\ii. Dup;-t unii ;tutori, d<Jar fn tust' :tr intra totui fn contrar i
i drcp\ii (Sousa, Furlani).
JVfi)c :n'l'a trunchiu1ui (f[tr[t rczistC'n\fl), din )C'Zind sau ortostatism,.
nu doteJ':nin{t contrac\ii 1n drPp\i sau oblid, cu PXC'C'p\ia Ltteralitfttii ( tcti-
vitatc> in fibrclc postcro-latcra1e ale oblicu1ui cxt0rn) i cXtC'nsici, dnd
apan.<lctivitatc prin intindcrca drcp\ilor. Tn flcxic nu 0XisUi activitate.
cu excep ia momcntuli dC' flcxie maxima, cind aparc adivitatc in drc>p\i.
Oricc nni'arc cu rczistcntrt, inclusiv contra gravita\i<:>i, dctc>tl11ini't
activitatC' musculara abdominala. JVIu chii ahdominali s1nt flcxori ai
trunchiului doar i:mpotriva unci rczistonte.

482
, ' .'
.
ltiscnLttura abdominab an un r()l imporLI!lt in d<t('Jminarca prc-
.siunii pozitive intraabdominale - important element ajutator al coloa-
nei in stabilizar{'a ti unchiului.
Rolul principal in dctc-rminan'a prcsiUJ1ii intraalbdOJllinalc il au
oblicii i transversul.

In dPScriPrea cxerci tiilor pen tru trunch i cstc difidl sa respoctam
modalitatc':l de cxpuncre folo.siFt p0ntru membrc. Vom prc7Rnta cxcr-
citiilc s('l<c\irlll:lte in functic ck adn s:th:1itatc, pc grup< d< mu chi care
<'X< ,cut-1, fi<'c;tn, mi)C lr<';l cc-i <'Sl<' sp<rific:l.




8.3. Musculatura flexoare-Flexia



A. Tipuri de cxcrcitii staticc :
E.rercitiul 1 -De fapt, o suit[l de cxcrcitii care poarE1 denumirea ,mem-
hre inferioan' pe trunchi" i care sc <'Xccuttl din dMubit dorsal, din
orto taiism, din aiirnat, cu ambcde mcmbrc concomitcnt sau cu cite unu1
altcrnativ : se face Hexia oldului cu G flcctat (sau intins) ; daca flexia
CF nu cste complcta, se realizcaz[l contractia statica a mw:;culaturii abdo-
minale ; daca cste completa, sc produce o basculare postcrioara a pel-
visului, drc-p\ii abdaminal.i scurtindu...Jsc.
J xercitiul 2 - Suita de exercitii ,trunchi pc membre in;ferioare", coloana
ri"1n1inind dreapta, rigidf1 : din pozitia cu1cat sau in zind, cu memlbrele
-inf('rioare iniinsc (sau flectate), se rididi sau se coboara lent trunchiul
-mcntinut drept - in fig. 8-3 s lnt ilustrate doua astfel de exerdtii, dar
Xista inc[t multc altc variantc.

,...,

....--
I
' '
I I I
'
I




Fir;. 8-3
\I
1 'r


J .rerci(iul 3 - SuiL-t d<' excrci ii ,cap pe trunchi" din d . cubit dorsal,
-cu sau fara gcnunchi flectat
,
i : se ridic<\ in as<
.
.1 fcl capul
'
incit sii
,,
J)ri-
vcasc[1" picioarele ; musculatura abdominala sc contract[l :static pcntru
:a fixa toraccle, pcntru ca accsta, la rindul lui, sf1 rcprczintc punct fix
p('ntru scaleni .i stcrnocl<.'idomastoidieni - flcxia cu,pului se poatc com-
binn cu flcxia unui old, pcntru crc tcrca ac iunii staticc a abdomina-
lilor.


483
- '-
E:xt'JTi iile dt m:1i us <.,t C()mbin:\ rralizind n Sl'rlt' de vari:mt<.
E.rercitiul 4 - Din pozi\ia Vtntrala, in sprijin ]H' miinii Yirful pi('i(l:t- rPlor, se
executa fl<Xia brat.clor (flotarc) : musculatura abdonlinaHi est<:'






obligat:-1 s:1 s<' contract<> static anti-gravita i<', p... ntru a pn..Y<'ni b:tscu-
lan a anhrioar[l a bazim1lui- in fig. B- -4 ar;\t[lm trc'i Yariank ale acPs-tui
g<>n cl<' f'X('rci'iu.
E.rercitiul ;) -- Contrac ii puternice abclomin<ll<' din diVI'J'S<' pozi\ii : de-
cubit dorsal cu G fll'<'1ati, din dPcubit ventra!, din 'Zind sau din orto-
statism.
!3. Tipuri de exercitii dinamicc:
E.rercitiul 6 - De fapt, suita dl' excrci\ii tip ,,coloan<\ p<' pt'lvis" - rC's-
pcctiv flexia coloanci fara mif1carea pelvisului sau a nwmbrelor infc>ri-
oarc (Ml) -, care .se execut[t din dccuhit dorsal, ca in fig. 8-;}, gradul
de fkctare fiind variabil : stt sc observe 61 ridicarca nu se face cu coloana
drcapta, rigida, !?i ca nu e!:>te vorba doar de flectarca coloanei C('l'VicalC'.
Exercitiul 7 - Grup de l'Xet-citii ,pelvis i coloan[t lombara IX' trunchiul
superior i Ml" : din dPcu-bit dorsal cu G fl(cta\i se basculc>az[t putC'rnic
bazinul spre spate, ddordoz.lnd ; mu culatura abdominal[\ lucrcaza sin-
cron cu extensorii oldului (fig. 8-G).
Exercitiul 8- Suit{:l de ( xercitii ,Ml pe pd vis, pPl\'is i coloan{t lmnbar[t
pt> trunchiul superior" : din decubit d.orsal sau din atirnat (mai dificil) st'




."<-----
Fi!J 8-5 Fig. 8-6 Fie}. 8-7


cxecut{l flexia CF', cu s&u fari't f.l('x ia G, C'OTI"tbinata cu fl<xia colmuwi
toracolombarP - in fig. 8-7 sint ilustrate dou{t variante (a i b), r<:>pn -
ZPntln.d i dou[l stadii de progresic.
Exercitiul 9 - Suitii de exercitii ,coloana pe pelvis, pelvis pc MI" : se
-('X<:>cut{l din decubii dol"$al, cu G flt:cta\i i cu picioarele fixate ca in
fig. 8-B a, b.

4
.
84
E.ri'J"ci(iu! 10 Combin<tJ'(';! mi c;1rilor d1' 1rwwhi cu ;d(' ;tmh<,lor l\TI
sau doar tl(' unuia dintre de: din dccubit dorsal se combint1 flcxia coloa-
nei cu flectm ('a Ml, adudnd G la pif'pt cu ajutorul bra\clor (fig. 8-9).





Fi t. 8-8 Fi J. S-9



8 .4. Musculatura exten oare-Extensia


A. Tipuri de cxerci!ii staticc:
E.rerci(illl 7 - Su:ttt dt' f'Xf"rci\ii tip ,MI JW trun('hi" : din decubit ven-
tral se extindc ciU: un membru infC'rior aproxim ttiv la 15; C'Xtcnsorii
toracolombari i fl<'Xorii oldului opus actionc>adt static pC'ntru a bloca
tendin\a de balansare posterioart1 a pclvisului prin C'Xtcnsorii MI ridicat ;
dact1 cxtensia dfpa te 15, p('lvisul se inc1ini1 anterior datoritft tensi-
unii <'Xf'rcit<ttC' dC' liganwntul iliofPmural, iar ('xtensorii toracolombari
ac\iOJwazit dinamic, scurtindu-se.
Exerci{iul 2 - Grup de cxercitii tip ,trunchi rigid pc MI" : din pozitiilc
in ezlnd, ortostaticit sau V{'ntraEt cu sprijin pe bazin se c-xc cuttt coboriri-
.ridic<-tri de trunchi cu coloana drcapttl, rigidtt ; mi carea S(' face din ol-
duri (flexic-extensiC'), extc'ns<>rii toracolomb<.tri in contrac\ic statictt lup-

I
'
#
.

,,
r7\..'

,
I'







Fiq. li-10
Fiq. 8-11

tind contra gravita\il'i, care tindc stt fJC'ctczc colo ma - in fig. 8-10
m frt<\m a Pst c'XC'I'Citiu din douc't pozitii (in C'zind i VPntralfl.) ; a trcia
posibilitate, din ortostutis.m, se realiz<'aztt prin nplC'carC'.a-ridiC'area trun-
ch:ului din CF, i chioga1nbierii limit1nd aplPcarca.
E:renitiul 3 - Suittt d(' exercitii tip ,ath nat la b<trtt cu indoirC'a bra c-
lor", ca In cdc dou{t 1;arinnt,e din fig. B-11 - 1n ti111pul accstor C'Xf'r-

485
\h

ci\ii <'Xtcnsorii ac\ioncaza 5tatic pcntru a mcn\inc pozi\ia drcapt:l a
coloanci, llllptind impotriva gravita ici.
E.n.>1-citiul 4 - De fapt, grup de cxcrci ii de .,c:tdC'rc in fa\;"1'', rcspccti v
din pozi\ie ortostatidi se ducc piciorul drcpt inaintc, corpul .,c< lzind" in
Ltp : S(' r<'pd;t apo1 :ll < h;i t'Xcrci iu cu pic:orul sting (Lg. H -1 ) -


Fiq. 8-12 J'iri. 8-JJ
Fi'/. S -1 .J

musculatura ('r<'du;tre sc' cont.ractj pPntru t lupta cuntr:t gr< Yi'L;I il'i,
mC'n inlnd spatele perf< ct dr.:'pt.
B. Tipuri de cxerd!ii dinamice:
J;xercitiul :J --Tip .. pl'l\'i:-, i coLJ:In;\ 1o:11h:1r:1 1:(' t:-uiwh: 'UP(Tior i
din decubit dorsal, cu C fh cta\i, pl'lvisul cstc basculat ln:.lintc, cu Jm do--
zarc lombar:l accc.'ntuat:l - musculatura cxtC'nsoarc torucolombara
ac\ioneaZ<l sirlC'rgic cu fkxorii CF (fig. H-1:3).
E:xcrcitful G -- Grup dP ('Xerci\ii ,mcmbru inferior pc pelvis, pelvis i
colo<.ma lombartl pc trun('hi superior" : in decubit ventral se ridiC:1 (ex-
tinde) alternativ cite un Ml peste ]5 (acola;;i exercitiu sc poatc executa
i din atlrnat) ; liganwntul iliof('mural blucheaz[t extcnsia Cf pr>st0 15,
a a c[t pclvisul \ a basC'ula antc.rio.r cit pc rmit cxtem'iO:rii colounei tora-
colomhan flcxorii art:cub iei C'oxoft.mum1c <l MI carP st:1 ]W sol.
E:xerciti1ll 7 -- Suitt1 de exerci\ii tip ,trunchi (coloana arcuita) pc 1\11" :
sc cxPcuta din dl'Cubit dorsal, < u sau f:tr<-1 G fkct:J\i, rididnd de .JXsol


(
.
-..
'
/.
_,-
..
/;


Fia. N-I :>

toracehcu spnJm in unwri ; sau, din prijinit cu miinilc ]X' bar<\ se
arcuic te spatclc (fig. 8-14) - daca sc flcctcaz[t C i CF sc reduce posi-
bilitatea sZtltitrii pclvisului i lombci, cxtcnsia produclndu-sc ma.i alls in
zona toracal[t.
Exercitiul C) - Su:t:l de cxer.ci\ii ,.coloanil pc pelvis, pP1vis pc MI", in
care crc.clorii toraco.lombari slnt activa\i concomil('nt cu extcnsorii ol-
dului; in fig. H---l:i sint ar:\tate tr<'i pozi\ii (o, lJ i c) din c Ln' sc C'Xl'cuta


486
(
cxtc-nsia, ,n rtdJr< t Jup<.\ L'rtebr< ", adic:t l nt, <mtrcnind toatc' SL'gmcn-
telc mobile ale colmmci - de remnrcat C{l C'n'ctorii s1nt antr<'nati i in
contractiilo concentt'i'C'tt )i <'XcPntricft, luptlnd impotriva gravit<t iC'i.
E.rercitiul 9 - Tip de cxcrci\ii ..coloant pc pelvis" : din d0cubit ventral,
.s<' ('Xl'CUL-t cXt<'nsit ('(Jil>:trwi (:wtiYiLtk clin:tmic:t a crc:torilor, in Lmp cc'












. i . .
.

._.-

-..
.
.
.
.
.
-
:
-
:
-
:
.
:
-
.
-
.
.
.
-
-
-
-
-






. c J




' ...
..- ...

-

- -Tt-:.: :
:'-- -

' .
Fir]. 8-16 Fi J. 8-17 Fir;. 8-18


extc'nsorii oldului lucrcaza izometric, fixind pelvisul) cu bratelc spre
spate', cain fig. U-16.
Exerci(iul 10 - Suit[t de C'Xerci\ii prin combinarea mi citrii ,MI pe pel-
vis" cu ,cxtensia colo<mt>i - i aici crcctorii toracolom bari actioneaza
sinergic cu cxtcnsorii oldului ; in fig. B-1 7 sint demonstra te patru
astfcl de cxcrcitii (a, l>, c i cl), dar pot fi utilizate i altc variante.
Un cxerci\iu mult praC'ticat cste eel din ,patrupPdie", cu ridicarca
simultana a unui membru sup0rior i a mcmbrului inff'rior opus, cu ex-
tensia puternidi a spatn1ui - apoi se inverseazil (fig. 8-18).



8.5. F1exia i extensia


D(' obicei ccle dou;\ tipuri de mi citri sn combintt in cadrul ace-
luii cX<'rci iu.
A. Tip de excrcifiu static : coloana r[tminc rigida, realizind tipul
,,trunchi pc Ml''; mi c m a sf' exccuL-1 din CF' (flc'XiC'-C'X tensic) - cste
o combinare a ('XC'rcitiului 2 de la <'Xt-J-ci\ii s-taticc pcntru flcxie cu
exerci\iul 2 de la ('Xt>rciiii statice pcntru extensit'.
B. Tipuri de cxcrci!ii dinamice. Au marc imporianta in programcle de
asupliz;n c' a co!oaiwi. St combintt tipurile de <'X<'rci ii artttate scparal la
flcxia i oxtensia coloanC'i - aici \'om comple't:1 do:1r cu c1tC'\'a mi c;\ri
combinat<' ale trunchi1llui i nwmhrelor, c<tn' S(>liciL't suplt' ('a colo mci.

487
..

Exe1citiul 1 -Din .,patrup<.'dic" (ca in fig. 8-19) sc ridiC:1 un gonunchi
spn abdomen, in ti.mp cc coloana sc ci.fozca:l.<i putcrnic (a), apoi r<'-c;p<."C-
tivul Ml se <.xtillde, lordozind concomitent coloana (b).
................. _])1'
,

FitJ 'i -I
,
-
,
--

b




c
Fir]. 8-2()











;
b
t

Fia. s-21 Fig. 8-22

E.rerdtiul 2 - Tot din ,.patrupt'<.lit'" (f:g. B-20), b;,.;scubrca pc.lvisului
inaint<> cu PXtcnsiu c1pului (a) naliz<az[\ o extensie a trun'( hiului, apoi
bascu1arta lnapoi a p<'lvisului cu flcxia capuh1i (lJ) faceposibil[t c:Jozarea
(flexia) toracolombar:1 (c).
E.Tercitiul 3 - 0 alL-1 :arianW 0(' mobi 1 izare prin flpxi<-(xtcnsic a coloa-
nci estC' anHaE1 in C\'l<' tni kinogranw (n, 1>, c) din fig. B-21.
E.rercitiul 4 -- Dcscori rc tracturana ischiogambicrilor limi.t<'az{t flcxia
trunchiului : in ac<'Si!' c;tzuri S!' indi{tt <'X<'l'('i\i: sp<c:al!' d(' intind<'r<' a
is<"hi()g;tJnl)i!ri]CJr, :u , t' r<:tli;:(; ;:;-t prin mi,;;,\ri su<-c<si\'<' d<' f!!Xi<'-
<'XtPnsi<' dt trunchi, d;n pozi\ii spPciah , a.';ia cum ex<>mplifidtm in
fig. B--22.


8.6. Flexorii laterali ai coloanei- Mi carea de
lateroflexie

A. Tipuri de cxcrci!ii staticc :
Exercitiul 1 --- Suit{l de exerci\ii lip ,trunehi rigid pt Ml prin ap1P-carea
lateral{t <1 trUJwhiul ui nwn inul dr{ pt (di11 pozi !t> ortostatic<'t sau in

488
ezind), cu :1hhwt. i:1 ;1:1 :1dd u::i :1 -::1' ld11lll i d( pn JI n, c<'l ;'tl :1H n]('111bru
i1J"ftri(lr nwlLliJ.indu-s!' cd 1L'1 ell trund1iul (fig. H-- L.:l). 1n thnpul an'sil'i
latr rofkxii, musculatura opus?t (lah'roflexoan') de P<' part<>a supPrioara


/;

I i 1 S-:'3 Fiu s-:!5

;1 c: iorw;1z:'1 pr; n con tr:Kr c 1:1 tic: I ('()11 t r;l grav ita \i ci, J:X'Jlliru c a s;-t mcni n a
colo:liLl dr(apL\ s{t nu s curh('i'):' P<' partea care .sc aple<.vdl.
r;.-rerci{iul 2- Grup dC' {'X(rdtii tip ,mi c{lri la{C'ra1C' .ale bra\,ului !?i mem-
b: ului pclvi.an, ('U c tdt.'n'<\ ]L't(r<.d:l a 1runchiului", ca in :fig. 8-24, in
c;ln musculatura 1atcrclf,lcxoarC' de JW pad('a in:fcll'ioar[l sc contractu
pentru a mentinc trunchiul drept, sft nu oedcze sub propr.ia-i greutate.
Alt0 doua variante (a, b) int ilustrate 1n fig. B-25.
E.reTcitiul 3 - Prin fandftri laterale, cu ,caderea" coTpului pe partea
respectiva (m.iinile in lduri), se realizeaza contrac ia puternldi a muscu-
laturii lateroflexoare pe partca opusa.
n. Tipuri de exercitii dinamice:

Exercitiul 4 - Suita de exercitii tip ,coloana pe pelvis", care necesita
pozitii in care pelvisul sa fie fixat ; astfel, din pozitia calare pe 0 ban-
chcta, se apleaca 1ntr-o parte !?i intr-alta trunchiul sau, din ortostatism,
cu un picior pe o banca joasa, se a.pleadi trunchiul spre o parte sau al ta-
bratul opus mi!?carii cste In a.bduc ie.
Excrcitiul 5 - Grupaj de exercitii tip ,coJ.oana pc pelvis, pelvis pe MI",
in care lateroflcxorii a ctionea71i concomitent cu abductorii sau adductorii
oldu1ui - acesto exerci ii se executa din ortostatism, din decubit dor-
sal sau din decubit lateral.
Exercitiul 6 - Grupaj de excrci\ii tip ,MI pc pelvis, pelvis i coloana
lombara pe b unchi supc>rior", rcspcotiv mi carc:a lateral[l in bl oc a MI
!?i bazinului ; poate fi f:tcuta pasiv sau activ, din pozitie de decubit sau
din atknat (miinile p,rind o bara a spaiierului) -i in acest tip de exer-
ci1,ii muscu1a1ura latcroflcxoarc actioncacza sincron cu adductorii i ab-
dudorii oldului.
Exercitiul 7 -Sui.ta de excrcitii tip ,pelvis i colo;;na lonrb8.6't pc' trunchi
superior" combina actiunea latcroflcxoarc a rjdidttorUor oldului nfcc-
tat cu accca a abductorilor oldului opus, realizindu-se din ortostatism,
cu m!inile sprijinite pc o bara la inaltimca umcrilor - sc ridic3 un old
(piciorul respeoctiv pa.rase te so1ul) i sc l;;.;tcroflecteaza lomba -, sau din
pozitia in ez!nd (aceea i mi care}.
Exercitiul 8 - ,,Mi!?carea simultana a trunchiului i a unui MI" sc erxe-
cuta din decubit dorsal.

489
Exercitiul 9 - Suitl d l'Xl'rvi\ii (.Ln p!ll.l\ -l d1 .,(,llhTl' Jll' u p:trk", in
care se coboar[t sau se rididt pclvi ul ca in fig. fl-2G - se asociaza
actiYitatca adductorilor oldu\ui de dcasupra i a abductorilor oldului
de dPdcsubt.




J,' r J. \'- , ) rj j.. : ,',' . )




8.7. Rotatorii coloanei - Mi carea de rotatie



Tipuri de cxcrci ii dinamicc :
.t'xerci{iul 1 --- Suil:t dl' l'Xcrci\ii ,co1oan:t JW ]Wh :" c:tr0 se r0a1izc,aza
cotind trunchiul din posturi care blocheaz[l pclvisul : calar<' pc o banca,
,in patrupodie" etc. ; JX'ntru aecentuarca rati:irii, sc mobilizeazu mcm-
brcle superioare, ca ni!;itC aripi ; de asemenea, din decubit dorsal, ducind
un bra\ pPsle corp, cu ridicarea lU11<-trului respc' ctiv - pclvisul pc sol.
E:rercitiul 2 - ,MI, pclYis i colo<.mt lombara pc trunchi superior" : din
decubit dorsal, cu bra\ele ,in cruce" !?i genunchii flecta\i, se executa
1nit!j6tri dintr-o pa:rte intr-alta, anlremnd i pelvisul (fi.g. fl-27).
E.Tercitiul 3 - ,Co1oani\ pc pelvirs, pelvis pe lVII" : din ortostatism !?i
decubi t dorsal (picioarcle indepftrtate) sc executa rota\ii intr-o parte !?i
1ntr-al ta.
Exercitinl 4 - ,Pelvis !?i coloanii lomba:ra pc trunchi superior i pe Ml" :
din pozi ia ,,in atirnat" (pentru a bloca trunchiul superior), cu picioa-
rele in sprijin pe sol sau pe bara, se executa rotiirilc din pelvis f;ii coloana
lombarii.




8.8. Exercitii combinate pentru rotatori, flexori
s
,
i extensori

Toat0 accste cxcrci\ii sc bazcazii pe Sl'CVcnta ,coloanii pc pC"lvis,
p0lvis JW Ml".
E:rercitiul 1 - Activareu fkxorilor i rotatorilor coloanci cu rotatorii ol-
dului din decubH dorsal, cu picioarele dcsf[tcutc : c ridic[t trunchiul
cu ro'larea 1ntr-o parte, bra\ul 1ncrud ind corpul sprP partea de rotatie.
ExeTcitiul 2 - Activarca flexorilor !1i rotatorilor coloanei i !?Oldurilor
din culcat, cu genunchii flcctati i picioarele sub o bara, miinile la ceafa :
se rididt trunchiu'l (tiirii floctarca coloum i ccrvicale) i se roteaza
(fig. 8-28).


490
..
'
- .
'
.
L'.rcrci(iul .'l :\c1;\;.n;1 'Xicw<n-i1m !"111:t1or:1or c;J\o:uwi, l";l ;1
cxtensorilor ldului din pozi,ia ,mahomcdanA'', care previnc rota\ia
pclvisului : sc face extcnsia ,,Yt'rtPbrii dupa vertebra", cu rotatia trun-
chi ului (fig. 8-29).








Fi']. 8-28





..
(

I .. ... I
. I : \.
y............
.... ; r.: .. .,. ._ (.. Cl



r--":h..







'
'
.
l.
"


'
' ' -- --

Fig. 8-30

E-1\'rci{iul 4 - Aciivarcu exkn:-:n! ilur rotatorilor coloanci i oldu-
ril:r din dccubit ventral, cu m1inilc' pc c(}af[t: cxtensie cu rotarea trun-
chiului.
Variantii: dil1 ortost tism, cu pic:oarcle indepartatc, sc xecuLJ.
aplcdtri in lateral, cu extensii roLt\ii de revenire la pozitia initiala
(fig, 8-30).




8.9. Exercitii de circumd uctie a coloanei



Aceste exercitii se realizeaza pe secventa
,coloana pc pelvis, pelvis pe MI".
Exercitiu exemplificator - Activarca circum-
ductorilor coloanei cu flcxorii i extcnsorii o1-
dului din pozitia , ezind dilare pe o ba111ca", cu
miini
1
lc 1n o1duri, gambele fixand binc ban:ca :
sc f.ac rotatii de trunchi.
Variante : aceea;;i mi care din ortostatism,
cu miinilc pe olduri, sau :din atirnat cu mlinile
do doua incle i pidoarele pe sdl sc ('XC''Cuta
roiatii aile intregului corp (fig. 8-31).



8.10. Exercitii de facilttare


Fia. 8-31



AICtivarea musculaturii trunchiu1ui sc poate realiza in cadrul unor
scheme de facilitare, pornindu-se de la mcmbre[e superioare sau infe-
rioa re.

491

8.10.1. Scheme pentru trunchiul supenor

Se combina mi ciirile capului, gitului, trunchiului superior cu
sdwnw Kabat a.'. iimdric(alC' C'Xt!'<'lllit;-t\ilor sUJWrioal'(' :
,Despicntul" (,clwpinu''): o min; t apnl';\ :mtl'hr:t\ul ()pus, cx<-culln-
du-s(' o diagon;tt'l. Sprc c.rcmplu, ,d(spic tn;t spn dn;tpLt'' ( omhin;-t D
1
E























(( b

Fiq. 8-32


a MS dr. cu D
2
E a MS sig. Excrcitiul estc un lant kinetic 1nchis. J{ine-
totcrapeutul fac0 priz<-t pc frunte i pc palma drcaptft. Odat[t cu ,,d(spi-
catul", pacientul rotl'az:t !-ji flccteaza capul i um rii, mi dtrilc fiind .con-
trate de ditrc kinctoierapeut. Exista doua pozitii (a, b) ale ,dcspicatului",
dupa cum se poatved<."'a in fig. 8-32. Exercitiul activeazrt oblicii abdo-
minali, amcliorcaza mobilitatea trun'Chiului i, dcsigur, crc te forta in
mcmbrcle superioarc i git.
.,Ridi.carea" (lifting")- invcrsul ,dcspicatului"- rca1izcaz[t eXItcn-
sia trunchiului cu rota\ie. Membrele supcrioarc, sc prind ca in "despicat",
dar urm0aza diagonaldc Kabat pc flexie (D
1
F'
2
F) ale Dmcmbr0lor
supcrioare. Concomitent, asis:tcni'ul va contra m carea MS i extensia
capuJui (prizrt pc occiput). Ca i pPntru ,despicat", cxist(t i pcntru ,ridi-
(';lre" dDU<-1 poz:\ii (o, b), ilu:-.trdtC' in fig. il---:; 1. Excrci iu1 punt in kn-
siune mt;scu1atm .a po-;tC'ru-sup: rioai ,-a trunchiului (extensorii rob-
torii). ,Dcspicatul", ca i ,ridicarca" sc cxccuLl atit din dccubit dorsal,
dt si din e:zind.

' '
Scheml!lt? ,bilaterale" sint cX'C'cutc cu m0n1brdc superioarc. Spre
dcosebire de ,dcspicat'' i .,rklicarc", mcmbrcle nu sint prinse intrc clc.
Exista patru tipuri de astfel de scheme :
- Simetricc
1
care combin[l acceai diagonala ,in aceca i direc\ic
pentru ambele membre supcrioarc (fig. 8-34 a, b).
Aceasta schem[t facilitcaza flexia trunchiului {SB D
2
E) sau extcnsia trun-
chiului (SB D
2
F).

492


Fia. s-33



Fig. 8-34










Fig. 8-35


493

' ,: '< 1 . '


- - Asin1etricc care c01nbin:1 diagonalcle . in accla.."?i sen!>, spn

cxemplu:. PJ.F. 'i>elitru. MS' dT.+D2F pentru ''MS stg. sau OlE cu D:?E
(fig. 8 35tt;-g);, mele asi.rnetricc promoveaza flaXia i extensia trun-
chiului, }:' l r.o a '
1 'l' f t;-\1' '' >,' ,r

Fig. 8-37


Reciproce, in care un mcmbru superior executr1 o diagonaF1
sprc excmplu D
2
F-, iar cela.lalt, o alta - diagonaJa D
2
E (fig. B-3Ci).
Sint activati in mod deosebit rotatorii trunchiului.
- lncrud!?ate, in care sc exccu Et acelei diagonale, dar in din c ii
opusc -l.. de exemplu D2F cu D(fig. S----37).. Acestea maresc stabilitatea
tr:unchiu1ui, dat fiind ca antrcneaz{t mi ari
1
le opuse ale membrelor supe-
rioare (flcxi0-extensic !?i abduc ic-adduc ie).

'

8.10.2. Scheme pentru trunchiul inferior
' '' "", <' I' '

:, ..'.ch ?nele ,bilaterale'' sint exc:cutate pe m brele inferioare dupa
aceleai tipare ca !? i pentru membrele superioa e. Diferen ta consta in
faptul di, daca pcntru MS diagonalele pe flcxie intareau cxtensorii trun-
chiu'lui, iar diagonnln lc pc cxtensic to-
n fioau flexc: ii trull'chiului, in cazul
schemclor pc mcmbrc1c inferioan' dia-
gonala pe flexie a ol:lului tonifica fle-
xorii tru'I'llChiului, iar diagonaln pe cx-
tensie tonifidi cxtensorii trunrhiullui.
,Flexia trunchiuZui inferior" (FTI)
combina schemele flexoare asi metricc
bilatera. SJ)rc exemplu, flcxia tnm-
chiului inferior spre dreapta cornbina
D
2
F MI dr. cu D
1
F MI stg.
,Extensia : trunchiului inferior"
{ETI) oombina, s.pre exemplu, eXItcnsia

Ftg. 8-38
trunchiului inlferior spre dreU Pi:Ja cu
D
1
E MI dr. i D2E MI stg.
,f}i in FTI,. f?i in ETI membrele inferioare sint in contact unele cu
altele, genunchii putlnd tfi extini (fig. 8-3 8) sau flectati (fig. 8-39).
0 formull mai avansata este combinarea genunchiutui extins cu.
oldul fkctat i a gcn unchi ului fleotat cu old til cxtins.

494
, . . , ,t;
Hr:.:.:...,tenklt opu l' d<' c:-ltrl' kinctot<r;qxut tn--\mi<' s - s<' Lw:i prin
prize, care s<-l crCL'Ze un brd\ dl' pirghie lung.
,,Hotntia trunchiului inferior'' combini.\ schomc bilat0ralc asime-
tricflcxoarc i cxtcnsoarc (fig. B-40). De fapt, rota\ia intra ca o com-



Fiu. 8-39
Fi ;. 8-40


poncnt:1 in toatc schemck, C:1ci arc un rdl import-ant, s.cazind tonusul in
hip<'rtonia musculaturii postcrioarc. Schemelc trunchiului inferior t ni-
ficfl muscu1atura abdominal[\ inferioara, ercctori i i rotatorii lrunchiului
inferior, ca i musculatura MI. . ,

Exerci\iile dP facilitare prin schen1cle trunchiului superior sau
inferior urmaresc mai multe scopuri :
- Cre!?terea fortei musculaturii trunchiului : mabilizardc mem -
brclor superioarc i inft rioare cu rezistenta crcsc fluxul de activare a
muscul:aturii slabc a trunchiului.
- Cr terea fortei musculaturii extremirtatilor : fluxu1 de activare
e face de la trunchi !?i memlbrul s[matos spre eel cu musc,u'lJatura .slabci.
- Proonovarea m-obilita tii, limitata . de durer :: m mbrul afectat
cste mobilizat concomitent cu eel sanatos in. cadrul schctrrielor bHaterale.
I , . : ,
- Cre terea activi,tatilor functionale : antrenarea sche;nelor trun-
-chiului superior sau ( i) inferior ajuta la mobi1izarea trrmchh11lui (rosto-
golire) la hemiplegici etc.
- Prom.:warca unui Pchilihru in tonusu1 muscular a1 trunchiului :
sc poate intari tonusul antagonistului in cazul unui dezechilibru intre
cl i agonist.

Studierea color mai cficicntc cxcrci\ii pcntru tonif1erea muscula-
turii trunchiului a preocupat mcreu atit JX' cPrcetatorli fiziologi, cit
i pe practidenii kinetologi.
Inca de la incepulf:u1 secolu1ui, Klapp cre-ase suita lui de cxerci\ii
cu acest scop, bineinteles baz1ndu-se pe observatii, f?i nu pc studiul tiin-
tific.

495
Posibilit/1\ik pc care 1e of1.r;-1 ; ;.i polim:ografia au r -{cut s:1 LlV<'lll un
in trumcnt de !;tudiu .pn.:cis, can. !::. 1 <.malizczc JJ.<.Hti iparca fiec<'u ui m u chl
la un anumit tip de exerdtiu.
ln ccle ce urmeaza prezcntfm1 rczultatcle unor astiel de studii
!acute in Clinica de Recuperare !?i R<'Umatologic i $coala de Fizioterapie
din Spitalul ,Trimcli" (Zurich).
J. Tonificrca musculaturii spatclui. Au fost inregistratc activitatile
mu!?Chilor : crectorul toracic, crectorul lombar, fesierul imare, patt atul
lombar, trapez (portiunea oscendenta), romboizi.
S-au creat apoi putru grope de pxerci?i din patru posturi deos('-
bite:

G r up a A- Din d<'<'Ubit V<'ntr.a1 :
Exercitiul Al - Bratel-c ridicatc pe ling;'.!. corp (nu ating masa), ex<cutind
m ari ca la .inotu1 in s\il ,bras".
Exercitiul A2 - Trunchiulanclinat spre dr., MS dr. pe lingl1 cor.p ; MS
stg. intins pe l'inga ureche in sus ;;i rotat extern : se exL"Cuta o mi;;care de
latcra1itatc a trunchiului sprc stinga, invPrsind pozitia l\1S (crl dn'pt sc>
ridica ,pe linga corp, eel sting coboara pe linga COJ:l)).
Exercitiul A3 - MS stg. rotat extern i ridicart n &us pc linga cap, MS
dr. cu cotul flectat, umarul in abductie i rotatie externa (rcspC Ctiv
palma se sprijina pc m'a.<;<\ dede.su btu1 umarului) : se inverscadt pozitiilc
membrelor superi-oare.
E.rercitiul A4 - Bra\ele 1ntinse in lateral (,'in cruce") : cu cle so cxccut<'\
mi diri circulare n sens invers acelor de ceasornic.
Exen:itiul A5 - Miinilc la ceaHi : se ddidi (extinde) trun hiul i se
revinc.
G r up a B - ln dE'cubit V<'ntral la marginea mesei, 1n a!7<a fel,
1ncit .aceasta ajunge la nivelu1 xi.foidu1ui, restul truniChiului fiind in afara.
mesei. i'
Exorcitiile 131, B2, B3, B4, 135 sint acelei cu ccle dest-rise la
grupa A, dasC' executa din pozitia B.
G r u p a C - Pozi tia in ,patrupedic" :
Exercitiul C1 Bratul drept ri:dicat
la orizontala pe llnga cap; pe MS stg. :
sc _flecteaza cotul, umarul se adduce, sc
rotcaza extern i se ridk:a.
Exercitiul C2 - MI extins orizontal
1n prc'lungirea corpului, pidorul do.rsi-
flecta t : se revine ,in pa trUJpedie", apoi
sc' reia oozitia de orizontJalitale a l\1T.
Fxercitiul C3 - MS dr. f?i Ml stg. ridi-
cate le orizontala concomitent : se re-
vine ,in patru la:Oe" i din nou sc ri-
cLdi membreUe lia orizon.ta1.a.
Fig. 8-41 Exercitiul C4- Ca la C3, dar reveni.rea
se face in a a fel, incit cotul dr.
!-ia se atinga d(' gf'nunchiu l stg. (acc>Ste membre nu se aza pe masa),
apoi din nou in pozitia de orizontalitate a MS dr. i a MI stg. (fig. 8-41).
G r up a ]) -. Pozi\.La in genuruchi, trunchiul aple eat [n fa intr.....o.
inclinare de 30-40.


496
Exerci\iil<' D1, D2, D:1, D4 lnt ;H'l'lci ca la gntpc](' A i B.
E.rcrci( izl! 1 ):) Cu miinik dup;'1 Cl';tf:t, l' ap1e tdt trunchiul pin:1 jos,
apoi se ridica.
Concluziilc studiilor clectromiograficc arata pcntru ficcare mu!?chi
in parte urmlltoarea eficien\l a diverselor cxcrci\ll (in ordine dcscres-
dnd{i) :
En"Ctorul tor,lci(' : A5-.\:) --:\2-B3---B2----J35
Ercctorul lombar : B2-.'\;1 ---IB-Bl-A 1-D5
- 1\1arclc fc ier : A2-A5-B5----B2-D5-Dl
- PatratullombaT : A5 B2-B5-A2---C5-D5
- Tnapez : A5-D5-A3-A2 B2-B5
- Rom'boizi : A5-D2-A:3-B2-B:3-A2
Considcrind global toti acP ti mUf?chi, gasim o ordine de prefe-
rin\a pentru exercitii care sa antreneze aceasta muscu1atura, i anume :
A5-B2-A2.

II. Tonificrea musculaturii abdominale. Exercitiile se executa din
decubit dorsal, aldituind g r up a E.
E.rercitiul El - Gcnunchii flcctati, bratele rotate extern, la 30 de corp :
sP prPScazft lomba pe sol (fPsclc nu se rididi).
E.rercitiul E2 - G flectati, bro ele lnainte, 1n m1ini se tine un tub de
cauciuc : sc preseaza lomba pe sol, sc contractu fesele, se rididi capul f?i
umerii de pe so1, se trage puternic in Hituri de tubul (cordonul) de cau-
ciuc ; sc mentinc citeva secunde a a, apoi se relaxeaza U!?Or (fig. 8--42).
Exercitiul E3 - G flectati, bratele rotate extern, inti:nJSe pe linga coapse :
se preseaza lomba pe sol, se contracta fesierii, capul i umerii se ridica,
miinile cu palmele in sus, pe linga genunchi : se mentine citeva secunde,
apoi se revinc lent.
Exercitiul E4 - Ca la E2, apoi bratele cu -cordonul de cauciuc se due



Fig. 8-42 Fig. 8-43


lateral linga o coapsa, tragindu-se in Uituri ; trunchiul este u or rotat .pc
partea respectiva (fig. 8-43).
Exercitiul ES - Un G ridicat spre abdomen, cela1a1t 1ntins : mina opus[\
a;pasa pe G flectat, bratul opus este ridicat pe Mnga cap ; se preseaza

:12 - Kinetologic pro!Ua-cUcll, terapeuMocll 1 de recuper;; rc --- cd. 23rl
497"

.
a

f11ll1h;1 }Jl' C..Cl], Sl' contr;wt.l f1sd\', Si' j)l"l'S!':IZ;-l C\1 111111;\ (; f\1TL1t (1 ;\J'I'
opunc rczistcn\a), .sc cxtind puh rnic nl{llalt I\11 :VIS; st l11l'l1\inc lLl
timp .scurt, .apoi sc rclaxcaza lent (fig. 8-44).



Fiq. 8-44 Fiq. 8-.J:i


E.1'C'1citiul Eo - Ambii G flccta\i, abdu!?i i rota\i extern, picioarc1c lipit1
1)rin tnlpi unul daltul, bratele adduse dcac;upro pieptului rotat1 i
l'Xll'rn, co::tL'le flcctatc' : sc upasi1 lomba pe sol. sc' contract<\ fpscl(', s
apropic coatelc !?i genunchii uncle de altcle, ridicind capul i umcrli
{fig. 8-45).
Exercitiul E7 - G fle.ctati spre picpt, bratele rotate extern i intinsc pc
lingit corp : se pr 3eaza lomba pc sol, se contracta fesele, se trag coap-
scle sprc abdomen, se preseaza bratelc pe sol ; se men\ine citeva .SL cundc.
apoi sp relaxcaza u or.
Iatf1, in ordine, care este eficienta acestor exerdtii p<'ntru tonifi-
CITa m usculara :
Musculatura abdominala superioara
Musculatura abdominaUi inferioara
Obi icii abdominali
Psoa.sul iliac
PEntru toti mW?chii
Exercitiul El se situeaza pe ultimulloc.
, .. ' "'
' 'I : , . j '
:B ib I i o g r f i e s e 1e c t i'v a
' '
E5--EG--E7--E4--E2
E5--E7--EG--E4--E2
E5--E4--E7--E2
E6-E7-E5--E4
E5-E6
r ,
"BASMAJIAN J. - Muscles Alive. The Williams & Wilkins Company, Baltimore, 197fl.
BASMAJIAN J. - Ther,apeutic Excrcisr, The Williams & Wilkins Company, Balti-
more, 1984.
COLSON J., COLLISON F. -Progressive Exercise Therapic, John Wright & Sons
Ltd., The Stonebridge Press, Bristol-Londra, 1983.
GROSS D., KOBSA .K. - Renforcenwnt de la musculature du ventre ct du dos,
Folia rheumatologica, Ciba-Gf'igy, Bas<'l, 1!"182.
GROSS D., KOBSA K. - Dt'ficit postural, Folia rhcumatologica, Ciba-Gt-igy, Bas<'!,
1982.
$D10 L.. - Kinetoterapia in recupenarea algiilor i a tulburarilor de statid \'Pt'-
tebralA, Edit. Medical. Bucurc ti, 1982.
. STANLEY V. P. - Mobilizartion of the Spine, J. Amet. Physic. . Ther. Ass., 19i9,
59, 8.
:STROESCU I. - Recuperarea functionala in pradka rcumatologica, Edit. :r-.Iedi-
oala, Bucure ti, 1979.

. .. '1




















Partea a patra

91 lndicatii ale kinetologlel
recuperatorii





Vom pnz(nta in ;west capitol unelc> afec\iuni i sL tri patologin d i--;ftm c \.
:1 lil<lll', lw1wfici m apro qw in <'Xcl usivi tate ale lll<'tDdc>lor kiJW-
to!Clgict n cupC'rdlorii. Deci, nu ll<' propu1wm o prcZl'I1Llre cxh tusli\ ;l
l()r, ci clo<tr o ;ckctarc a citurva cJinln cd<mai imporL mtc pcntru noi,
p. ntru c<-1 prtzcn\a lor cstc mai frecvcnt.\ in s tlilc de kinctotc>rapic. Dt i
sint i11lilnite in practka kinetologiei, o serie de sL}ri patologicc vor fi
om:sl' intvntionat, cJeoarc.ce nwlodologia i <'Xcrci\iile d<' rccup<rarc c 1r0
Ji s, ad cscaz:t se suprapun cclor dC'stinate altar afoctiuni pc care le VD'l11
cXJmiw. Sprc exemplu, nu vom prczcnta scchclele posttruumatice ale
umL1rului (luxa\ii, fracturi), deoarccc cxcrd\iilc i mctodc>le u"'Lilizate sint
;wc]C':l)i c 1 intr-o pC'riartriL t scapulohunwLlltt (PSI-I), 1n diVC'rsc faze'.
D;fcnn\clc privesc doar stabilirca momontului inc0perii excrcitiilor,
:;c:l< eLu\a <JCL';:,tora pe diverse etape i intcnsitatca de lucru. Toatc accstea
;int in strins[l corclare cu stnrea patomorfidi a structurilor afectate, care
va [i aprcciata de catre medic.
1n cadrul cxpunerii kinetolcgiei pe afcctiuni nu ne vom mai referi
la no iunil<' care deja au fa cut obicctul capitolelor antcrioare, ci doar la
a.". ')pc_ctc.lc metodologice particulare pentru boala ra3pectiV[L Nu vom
expu1w nici metodcle com:plementare, care aldituiesc, impreuna cu mc-
todC'k kindice, programul de recuperare (ne referim la masaj, aplicarea
de ci:ddur[l sau ghe.ata, electroterapia antal.gidi, medicatia antiinflama-
torie, anta]gidt, sedativa etc.).



9.1. Periartrita scapulohumerala


Dmtre afectiunile umarului vom prezenta doar periartrita sca-
pulohumcralrt (PSH), nu numui pentru dl este ca mai frecvent intil-
nit.tl In s{dil<' citkinctotcrapil', dar i ptntru c<\ de fapt, starea disfunctio-
nal<'t a um[trului posttraumatic, dupa imobilizarc, rcumatic degenerativ
sau infl llnator, ca !:;)i a cclui algoncurodistrofic se prezinta clinic, in cea
mai marc parte, tot ca o periartrit[l in diferite stadii. Aceasta se datoreaz<'"i
particul ari U\ ilor morfofunction ale ale articulatiei umarului, precum i
faptului ca periartrita scapulohumcrala nu este o boala, ci un sindrom
dUI eros insotit de limitarea mi dirilor. datorita afectarii structurilor
periarticularc (ligamente, capsula, tendoane, bursa, mu hi). Afectarea
articulRra propriu-zisa se limiteaza 1111ai ales la articulatiile a:cromi.oclavi-
cular[t i sternodaviculara, deoarccc af'ticu'latia sca,pulohumerala are cea
mai imperfect[\ coaptare i dcci nu ajungc de obicci, prin ea i'nsa i, sa
dctC'rmi nc disfunction ali ta i.

501
PSli ;1n' c:nci fClr.:lw c1: n icu-:til:tt(1111, ,-fLlllC'\ 1 l 'ILl k, rcL. t i \ h1 1w con
turate :
1. Umarul dureros simp1u
2. Umf1rul acut hiperalgic
3. Umf1rul mixt
4. lJ m; 1n1l bloc;lt
5. lhnt1rul psc udop;lr<llitic
Kiiwtoter;qJia ,;In' p<1rticulariL1 i in func\:<' de fun11a clinic(1-:ln.1
L)mo-func1.ion;L\ motiv pentru c:tn ;ICc:tsta tn,bu i(' temC'in ic c11n: cut.1


).1.1. Un1:irul durcros sjn1plu

J\rc la b:1z;\ tendinita, bursita s u tcnosino\ ib, putind prczr: !LI,
cl:nic, un si<u.liu ;1cut care cvolucazft spre suhacut, urmat ck un sbcLll
tcr-n1inal, apni de vi!1dccarc.
1. Stadi11l ucut ncccsiLl imobilizarca 1n pozi\iC' de r0pnus (JY'nt 11
detcmsionarca tcndonu1ui afectat), cu bratul 1a 35-45 in obduc\iC', cu r1
pernf1 midi sub axil a !?i sustJnut de o e arfi:i. ln timpul noptii abduc\i a
estc mcn\inuEl cu o pcrna; bratul se sprijina i cl pe o pcrnf1 (p0n'tru
:1 crca o u c :1d1 f1cxic). De cc1c mai multc ori, asociorca rota\iC'i C'XlC'rJ;c
aduce un plus de amc1iorare a durerilor. In acest stadiu nu sc executa
mi c<l.ri in umarul afectat. Unii autori recomanda s[l se facf1 mi ari
ample in um[1rul san[ttos, care ar avea efecte favorabilc asupra men i-
ncrii tonusului muscular i .asupra sUirii vascu1otrofice a umarului bolnav.
PentPu acelai scop se pat incerca contractii izomet'l'iC<> 1n MS afe c-
tat, cu rt>zistcnta opusf1 de mlinile asistentului, care (foartc important)
face prizf1 di!Stala pe antebrat sau chiar pe mina. Mentin1n'd MS nem'i .at
prin aceastr1 priz[l distaHi, se cere contractia (izometrica) a diverf?ilor
mu hi ai um[\rului.
Deoarccc datorita durerHor exista tendinta de a mentine umarul
ridicat (pozi ie anta1gidi), se recomand<l aplicarea tehnicilor de relax;1re
bazate pcizometrric, i anunw : tehnica ,relaxare-opunerf'" (,hold-
1elax") i tehnica de ,stabili?-are ritmidi". De preferinta se lucn'az<i
din decubit dorsal, mi dirile contratc fiind de ante- i a:etropulsie, c.a:
i de ridicare a um[rrului.
2. Stacliul subacut permitc inceperea mobilizarii scapulohumcralc.
dar prin mi cari pasive, apoi pasivo-active !?i active asistato. Exerci\i'ile-
au fast discutate in partea a treia a acestci dirti, aici fadnd doar citcV R
prcdz<lri :
- Nu sc vor neglija cxcrci\iil-c pentru umarul propriu-zis, pc11tru
facilitarea mi dtrilor in articulatiilc scapulotoPacidi i ac.romiodavicular<-l.
- P.ri1mele mi diri pasivc pentru scapulohumerala sint cele de-
tractiune cu decoaptarc. Mi dirile pasive analiticc vor fi selectionate in
functie do nc.cesitati.
- Baza programului de kinetoterap'ic o vor forma in continunr
exercitii1e autapasivc, care vor incepe cu cele de tip Cadman (automi ca-
rea pendulara).
- Mi c<irilC' active vor debuta prin rea1i7Jarea schemei Kabat D
1
F,..
pcntru a prPgf1ti de fapt activitatca pc schema D
2
F.

502
St ':lit' t',t 111 PSll mi-;c;1rilt ;lftcbit i11 sptci;d sint fkxi;l, 1bduqia
.:;>i roL.I\i a extLrna, adic1 exact acele mi!'id1ri care intra in schem.a D
2
F.
lnc<'JWm 1n [t cu D
1
F, p<'ntru a nu solicita din start toate acostc trei
mi-:;.citri, ci doar flexia i rotatia extcrna, plus adduc\ia, care d<' obicC'i
. estP nedureroastt (schemu D
1
F' : flexie-adductic-rota\ie extorna din SH).
H(zist(n\a opus;\ de asist<nt pc parcursul cxecuL'1rii diagon:1lei Kabat
(''-ill' doz:1F1 In func\il' d< durcrl'a pacientului.
D1 m:1rc V<ll!ldl'l' in acest stacliu sint cxercitii1c de relaxarc a mc IT1-
lm lor sup1'rio:m i spaklui, in gt Iwr:d, i a um;'trului ;Jfcct<li, in sp!. cial,
('XI'' t1Lt dllp;'t nwtrd:1 Jaco1Json (v1zi capitolul 3- ,,ObiecLVC' d1 h<IZit
Jll k indologic").
.') . 'tudiul l1'1'111inol <'Sic domin< t d(' urm[tio:trdc olJiC'diVc-": nLl
' r rl'<l f()r\l'i J11\hcul"n', <I st:JbiliFl\ii mi dtrii controi;Ji( a um<-trului
Slnt permise toate mi1cchile, acccntul punindu-se pc eel< acti\'1' cu
nzistcnFt (rcalizate prin celc mai variate mijloace), pcntru crc tC'rf'a for-
\ci musculan. Este pcrmis i excrci\iul izometric, dnr acesta aduce prea
pu\in bC'ndiciu l\inctic pcntru um[lrul durcros simplu.
Ex('rcitiilc pcntru rcfaccrt'a stabilii(t\ii i controlului mi arii s!nt
fonrtc importante. Heamintim di stabilitatea umarului este dat[t de
-sc 1puLl i musculatura man onului rotatorilor. S( tie c[t afectarea
dt r o.;tui m<tn)on se afl[t de multe ori la baza pcriartritci scapulohunwrak.
Excrci iile pentru .atingcrca ac stor obiectivc vor fi akse dintre ccle
(x-pusc in parte<l a trcia a cf'1r\ii.
Hidrokinetoterapia i 1notul terapeutic sint metode larg utilizate
in tccst stadiu .

.9.1.2. U1narul acut hi peralgic

Dl obicei arc ca substrat o tendinita calcifianta in puseu inflamator
sau o migrarc de clemente calcifiate in bursa subacromiodcltoidian[t. Nu
cxisEt in acest caz decit o singura atitudine k inetologidi : in1obi1izaroo
<1bsoluti1 a bratului in abductie de 70 !?i U!?oara flexie.
Dup[l amendarea fenomenelor algice, se va tatona suportalbilitatea
inceperii mobilizaTilor (deci daca procesul inflamator este pe cale de
. disp<lri\ie) i sc va ini\ia un program de kinetoterapie ca pentru umarul
. durcros simplu (stadiile acut i subacut).

9.1.3. Umarul mixt

Esto asocie_ rea dintrc un um[lr duroros do_Qriginc tcndin a, ten-
dosinc)vitica sau bursitidi i o limiiare a mi.-ca'l ii prin contractur:
, c an a 1ca 1 exor au i) a uctorii umJrului.--
rrl. -
m:tarca mi carii in um[lrul mixt nu se datoreaza numai durcrii,
in forme , e s1 o re oare real--a-;--mructurala care nu
c 1. pare su .anestezie oca a. ste en ti tatea care apart' eel mai de:s in ser-
\l!Cule de kmetoterapie, al{lturi de umarul bl-ocat. Atentie, umarul mixt
nu trebuie confundat cu umarul blocat, inc{l dureros !
Alegcrea atitudinii kinctoterapcuiice este dificila, dc:oarecc sc va
, oscila intre atitudinea fa\a de un um[tr durcros i cca adapta1ii in fata
'unui um[tr cu mobilitatca limitaEt. Conduita va fi didat{t de situatia con-


503
crC'ttl dinidi. ln general, <' Y<l nc<'p<' cu programul indicat in cazul umil-
ru1ui durpros implu, f tza subacuL\.
Ahordurc...cl deficituhti de mobilitat. sc va fa<'<' separat pentru struc-
turile n('C()ntractilc i pentru cele contractile.
a) Recuperarea mobilitdtii umiirului prin abord.area structudlor
n.econtractile (capsule articulare, ligament<:', tcndoane) se rPali7.0HZfl prin
posturttri, mobiliz[tri pasivc i autopasive, expusc pc lurg in parha " tnia
a lucrarii. De' o mare valoarP sint t0hnkik cha1un<X'Hr<' in articu1 1\ ia
gh'nohunwrala (alunecarea caudal[t, craniala, dorsaEt, VPntral<-1 i circum-
forcn\i.al{t), ca !?i ePic de tractiunc, cu care se va incorx', pentru a H' <'(lJl-
tinua apoi cu mobiliziirilc pasivc analiticc.
b) Rccuperarca mobilitc1tii umarului prin alwnlarca structurilnT
contTactile (mu d1ii), can' sint in contractur{t-rd.rnctur[t, S{' rC'alize;tY<t in
aC(Iast[t f.az;\ prin :
- mobilizare prin schoma D
1
F, cu contrarczistcn\ii progr('!Siv1 ;
- mobili71lri prin schema invcrsatft a ,despicatului", cu aplicarC'a
tehnicii ,hold-rela:x:" la nivelu1-limiHi al mi f1r:il.or (arrnintrim ca ,des pica-
tu1" sc executa pc ruta Dh invcrsarea fiicindu-sc pc acecai rut:1, cl r
poTnind de jos in sus) ;
- promovarea mi a rilor prin arplicarea tehnicHor ,hold-relax" i
,stabilizare ritmica" pe MS a:fectat (tensiune.a izometrka solicitata prin
;. ccstu tchnici va crc te b-eptat, instalindu-se relax.area mus.culan1) ;
- mobiliza ri in schema D
2
F, dupa ce D
1
F poate fi executata pc tot
parcursul;
- mo'bilizari prin schema ,lifting-ului", care pot precede schema
D
2
F uni1ateralc1 (am intim di ,lifting-ul" se executa pe ruta D
2
) ;
- promovarea mi rilor prin aplicarea tehnicii ,relaxarc ontrac-
Fe" se face in momentul in care durerile aproape au disparut.
Sa mentionam ca tehnicilc ,hold-relax", ,stabilizarB ritmidi" i
,relaxare-contrectie" se pot combina cu mi carile conform schemei D
1
F,
apoi D2F.
1ntr-o ctapa ulterioara se va trece la exercitiile de cr tere a fortei
musculare pc grupele de mu chi care se dovedesc deficitaro. Acestc
exerdtii au fost de asomenea discutate in partea a trcia a ca rtii.
!Hidrokinetoterapia este larg indicata in umarul mixt !?i poate fi
aplicata chiar in fazele initiale dureroase. Apa calda are un bun eJect
calmant, antalgic, permitind dcsfa!?urarea mobilizarilar umarului.
0 pnrfccta recuperarc functionala a umarului include i efectuarca
cxcrcitiilor de stabi1izare a mobilita\ii controlate, expu:se tot in p 1rtca
a treia a acestei lucriiri.


9.1.4. Umarul blocat


ulita retractila i se ca ra-cteri-
zea.za, n primu i ta a mob tii umarulu1,
arc a erat pen tee nu le de ..umar t!!ghetat"..

g;Terea m Jil'neral <$tepr;;;;;;tli i, itclaiarca ).!miirului b!ocat; put!m:L
pcrs.iste, cu o intens<ita sdizuta sau sa rCiapara int _!"lllitent -
arcursu o u.

504


lui :
Kinttotcrapia umarului blocat incepc de fapt prin kinetoprofilaxia

--- posturarea corecta a wnarului infla:mat (umarul durcros acut,
um{trul acut kipPralgic) in abductic-rotatic cxtx rn[1-flcxie de brat;
--- mobi1izana prN'OCt' i regulatia l\lB k'l cPJi pn d.ispui s:1 fac-1
o p< riaJ ti iLi (carP au suf<'rit un traumatism, hemiphgici, coronarieni,
op<T<t\i P(' nwmbntl superior sau pc torace etc.);
- -- kindot<'l. !pia corccUt u umfu ului dureros simplu i a umitru1ui
mixt.

ln ccP;l C<' pl ivc'jtc ncUJWrarea mobili tatii, kinetotcrapi.a um<-1-
rului hl()cat se supr<tpuntcch-,i indicate ]xntru umarul mixt, cu urm:t-
tu;tn le particulariirt\i :
-- d<oar<."C<' umaf\Ul
:3 luni), ]Jrogr amu C' mctoterapre va re Ul 1n aa fel aldituit, incit
pacieniul s;'t- i poata C'Xecuta cxercitiilc la domiciliu, controlul kineto-
turap<'utului frlCJndu-sc la intervale de 2-:{ saptamini;
- imobili7.an prelungita atrage scadcri importante ale for\e.i
musculan', motiv pcntru care sc va pune un accent deoscbit pc exercitiile
d<' rn i< rr a for Pi (prin izometrie i mi.. .dl.ri cu rezistent<1 progesiva) ;
- aplicareu prelungita de caldudi (perna elcctrica, parafina etc.)
pe um -r (inclu."iv in axila) inaintca incepcrii exerci\iilor contribuie la
oh\.inerea unor rezultate i mai bune ale kinetoterapiei ;
-- un loc important tr buie acordat terapiei ocupaotionale sub
d!vtrscl<. ci forme, prin aceasta prelungindu-6e activitatea kinetica a
umarului -- jocurile sportive sint rPCOmandate i clc in cadrul tera-
pi('i oC'UlXt\ionalP ;
---- de un real folos sint exercitiile care utilizeaza divcrsel-c insta-
ia\ii ,kineto" pcntru umar : roata, elicea, bacul de v:islit, div'Crsele insta-
la\ii cu scripe\i ;
- la fd dLimportante sint i exerci iilc care uti.lizcaza greutat('a
propriului corp pcntru a for\.a intinderea structurilor pcriarticulare (de
ex<'mplu la spali<r, ,In patrupedie" etc.);
- comparativ cu umarul blocat ca urmare a altor cauze, intensi-
tatea ex.:r-ci\iilor, frecvcnta i durata in\clor in general sint m<ai mari
in cazul um[Lrului blocat datodtii evolu ici reumatismului abarticular
(PSI-I).
Probl{'m<t tn.buic difcren\iata in cazul umii.rului blocat posttra-
umatic (dupa o fractura sau luxa\ic de umar) sau algoncurodistrofic, ca
)i in c tzul um; 1rului blocat al homiplegieului. ln acest<' silua\ii tn bu:c
:--;;-1 Sl' \in:'t S<'al11<l c.lc ca1usan'a focaru1ui d<' fracturit, ch fr tgilitatea ic' U-

turilor moi, intC'nsitatca C'Xcrcitiilor urmind sa fie adaptata acC'stor
r('alit< t\i.

9.1.5. Um[trul pseudoparalitic


An' 1a bazil pC'rforarca, ruptura de diverse grade a maiU?onului
rot:ttorului, apttrut<-t de' obieci pe un fond deg('ncrativ (tendinoze), dar
putlnd fi SC'mnalal{t 1i la tin<>ri, dupa un traumGtism.
Clini(', um<'u'lll se prPzinttt cu o dificultatc la mi..?Carilc a-ctive (rup-
tur;-1 p<tr\i<tL-1) sau C'hi tr cu abulin;, . lor (ruplur;l total:t); acPasta d ifi-
ctd1.ltl' C!lllJ'd:---tL'dld l'U C<Jll l'l \ dl'\'d Ul'J\.,HL'i 111. LlL )Jd:-.1\ l' (l'Xl'l'j> ll'
fckind cazurile in care sc install':.lZi1 o contracturt1 mu cul<lr< l n fl x:'t,
datoritt1 durcrii).
Cu excep ia cazuri lor dC' rupturi posttraumatice la ti nPri c:.ln' clu pa
2---:l luni dC' rN'uper:trC' fttl'tl suf'C{'S sint <.;upHi intc>n <'n\ici chirurgic:ll<'.
rf'stul c<IZ1ll'ilor de um:1r ps<udop:Jr;llitic S<' tr:Jt('az:t con<.;<'n :Jtor, s1 i:,
prim11] : ind prin k:ndotrr:tpiC', :t\'incl in \<'O<'rc urm.tt<lill'<'lf' ()hifct:\,
pn y, n:n .t trttcrii '->])1'<' tl (':tpsilliLl n tr;tcliLt t\tr<' s:t .,:np: :
miL'1 oricC' Jll:lbiliz; rf', inC']II'-'i\' mol)i]iz:lr\':t p:l..,i\ : 1:
- - n cupl r; r,-:t lllll': ft1r\<' muscularc cit m:ti lnuw;
-- in\':q; 1 r c ;1 1111 t > r Ill i ';(:'1 r i < o111]w n s;11 r > ; r'
1n functic cl< gr:tdul cit rtlptur:'t t(ndino:JS:I, c:1 ';i clc Jli'!'/.i'llLt cltir Ti
t xisLt cl()u;'\ ti puri de ncupt'Lll'l' full<'\ion;d:t :
1. Ue('upernren .fcinl nte/(1, in pozi\iC' jn:Js<-, a hr<l\tllui, S<' utilill',t/:1
cinc.l dur<'ril<' sint pu\in in tens{', Sf' c onspn ;-t o O<I!'('C':IrL' mobiliLitc ad1 \:t.
Cf'<' l Cl' insPamni't cj ruptura cstc par\iaHi.
u) ln prinwlc 10---1 :J zil<' Sl' vor f<1c0 urm; ttoarC'l<' ('X('rci\ii, c;Jrc' 1111
trpbui<' s[t fie ins[t solicitante:
- C'X<'rd\ii pcntru mobilizarc'a inirPgului um[tr (ridicttri, ante-
r0tropulsii, l'ircumduc\ii, ahdur\ii-<Jdduc\ii):
- ('X('rci ii din am icc' pC' coloana CC'rvical[l 1wntru n1obilizarc' i . z, J-
nwtricc' pcntru tonifi0re musculara - sc va insista pc alungin'a in ;1xa
gitului, cu coborirea unwrilor;
toatP fXerciiiil0 1wntru cot i minf1:
('Xcrciiii de rclaxarc a MS rcspccti\', ccfci, umttrului (J lcolJ-
son) ;
cX('ITitii p<.lsi\'(' de mobiliz:tl'l' a bra\ului;
C'Xl'rci\ii izonwtrice p'ntru d('ltoid.
b) 1n urm: doanlc' dourt sttpt< tmini SP cr0 t0 u or solicil<lfC'<l, ;Jcl:'i...:
ugindu-sc' Ja C('k de m<.1i sus :
<'XPrdOi dC' nlun0carC' caudal[t, cu braiul in 1l)O<Il'[l ahductif' ;
- CX0rci\ii d0 <I1Ul1C'C' lr0 VC'ntr<l}[l ;
- C'XC'rciiii de alunC'cilrc' circumf('n'n\ialtt;
(Accstc cxcrci\ii - dc'SCTiSC' dC' R. Sohicr - sc f<1C pasi\ , f:tl'tt b:Js-
cularP.)
- C'XC'rcitii pC'ndularc tip Codman, dar fttrtl grNJt;1iC' in mint1:
- mi [tri ;1ctivn-p: siv(' i autopasiVC' cu ajutorul unui scrip0te !7i
al CC'}uilalt m0mhru superior;
- mi!7ct1ri actiVC' <lsist:1t0 - - m:1i aks dC' flcxi0 (ru a<.;oci<'n'a rot:1-
tif'i intcrnl') --. circumductii cu '!\TS atlrn:1t, :1hcluqii (cu :tscJc'J<'r<':l rcd:t-
\ici extC'rnc) :
-- pC'ntru posihiliU\iiC' <': de LwiliLITc a mi-:;c:-tril()r, hidrot(T;q)ia
cstC' mtllt folosiL'1 in <.Jcc';JsFt d:tp:'1.
c) Dupt1 cca-! <q)L-mlini C'X<'rci\iilC' deYin m;Ii solicitante, astfc l
1nclt :
- sc intC'nsific:\ C'Xcrci\iilc active asistate, punindu-sC' accc'nt J><'
mi!7carca activ{l ;
- mi carC'a lihert1 acti\ tl SC' face pin;-, l a punctul dC' insuficicn\tt
mMsculartt numit ,punctul de'
flex i i -add uc\i i, fl exi i -CIbd uqi i
trec('rc" -- sc C'X('cut:t flc,xii, abduc \ii,

506
dt .l:,l'l1ll'I1l'.l, de I pundul dl trt'CcTc S!' Lice cDhorirt'a cit 111:1i
knt{t a bratului (contrac\ic cxccntricii), cu asistarc moderata de catre
kindot('J qwut sasu cu ajutorul unui scripct<', apoi cu asistarc cit mai
redusa.
laL-1 ":'i PXC'n:'i\iilc' indic:tt.<' dup:1 an--st interval de 4 s[1pt:m1ini :
- <'Xtrri\ii din z()n;t inalL-1. de cit:lsupra ,punctului de tncerc" :
, due<' hr:l\.ul la /.<'nit rob<L ll' :l pin:\ la ,punctul cL tn'c<'re'', fiind
nwn\inut d\ min:1 kitwt;ltPr:qwutulu: (mi':-cClrt'd st be<' prin f]L'Xi:l ; u
; hrl11C't,i:1 hr:l\UIIli); br:l1.ul c k purL1t p:lSI\' prin 1.on:1 ,.punctului cl1
1 r1 1 1 r< " ;
X<'l'<i1.ii dt retropulsi<', ducincl 111111:1 la sp:ltl', cit m u sus JW
: r1lrl:l11:1 \\rtthr:l!:-1;
l'Xl'l'l'i\ii ; ctiV<' JW toaL1 l:llpLtud:twa cle lli!':-<':lr<', int ncnind
In:-;:, ajutorul kin<tot<'rapC'utului la ,punctul de tnc1Tc" (sc Yor <'X< cuta
fkxii, :1hduqii, adduc\ii);
- - in aC(':tsEt ctap<\ hidrokinC'tot<'l tpia ar<"' :ndica\ii priori1<1rC'.
d) ln pcrioaJa de rdacerc func\ional:\ cind to 1k mi-;;c3rilc acti\ c
111 dcY. n:t posibilC', a centul se va pune p0
- -- <'XC'ITi\i i dC' tonificrc museu bra, sbti cc i dinamiC'c C'll rczi.s-
1rn'.:\ <'\.;tlnd ,.punctul d0 trC'cC'rc":
- <'X rci\ii pcntru tabiliiat c molJiliLtt<'a contr()LtL-1 - p;!al.
fi utilizllttt tlrapia ocupationaEL
2. Uc('ll]JCrarca pc atelti. in pozi\ic inaH 'i a bra\u1ui (b 70 abduc-
li< --- lO ---;}0 antcpulsic) sc utilizC'aZl in ca: :uri mai SC'VC'r(', cu ruptu! i
m;1r:. care.' d<'tcrm!nft durcri i impotC'n1;f1 func\ionalt m:trcattL
(/) In prinwlc JO-J4 zilc nu se solidttt scapulohunwr:.1la, indidn-
d11-sc:
C'XPrci\ii ale cotului !7i m'linii de p0 atcn ;
cx<'rci\ii p0ntru coloana cervicaE1:
cxc,rci\ii de mobilizare activit a intrcgului un1 1r cu bratul p0


cxNcit,ii staticc (izometricc) ale umttrului ;
eX<.'rei\ ii res pi ratorii ;
<'ontractii sLttiC(' ale d('ltoidului.
b) In urmfttoarclc 4 saptamini rincepc o pcrioada de intrctinl'rc
functionalt a umftrului, Htr[t sa sc so1icitc zona lezionata :
- ex(rci\ii de mobilizarc pasiva de la .nivc1ul .atdci sprc zcn:t
(:lbduc\i<, fkxi<') ;
- <'Xtrri\i: L-tr:1 at('lc\ cLtr cu hr t\ul nwn\inut 1:1 ni\ r lul r''SJWCti\'
ell' t <-ttre kirwtoil'rap<'ut, ctn va realiz1 mi)cC1ri pasi\'l' tk la accst niYcl
,:;pn Zl'niti spn' pozi\ia joas<\ cu bra\ul pc Hng<-l corp;
- <.>XL'rci\ii 'p<'ndulare Utr:t grPutahi mici circunKluc\ii din po-
zitia joas;t ;
- CXPrci ii active asistatc, apoi active dv la nivclul tclei spr('
ZPnit ; S(' vor cx<.'cUL1 mi carilc uzuak : Juccrca a11iinii la guril, pe cap,
'L1 CPafCl etc.
A tela S(' \'<1 S( oatc in momcnLul in care e poatc ridica 1 kg .de
Ia nivllul <litki pin:-t la Zl'nit. Din ar < <-;mom<'nt s0 intr:\ 1n JWrioad t

507
dC' ohcitar<"' a znrwi kzion;dc (('), J:> Tio l:(F\ c;m dur<';1/.:'1 (i :--,:1pt:'uni11i
i care estc guvern;Jt;\ de 1Cl'cai mctodologic ca i pl'rioada a treia
(punctul c) din cadrul re<'Uperarii fara atcUl. Progresivitatea va fi insa
mai lentli.
ln sfir.?it, perioada a patra (d) va fi sinonilnfl c-u ('('a nwn\ionat(}
la pundul d de la rccupPrarea f:1rCt <tt<'ltt.




9.2. Cotul posttraumatic



Traumatisnwlc coiului in si1w, dar i imobilizana coiului impus -1
d<' acc t<"' tranmatisnw ddermin;'t dP cell' m;1i multc ori redori strins<'.
gn.u reductibile. Limiiarea scvcrt1 a mobilita\ii cotului posttraumati<
art" la b<tz{t: organizarpa colagcnic{l consecuti\ ,pcJ(':11Ului intn pbnu-
ri lc d<' alun<'carc, rdrac\i i musculotendocapsulllre, arbita prr.-;ttrauma-
tid:i, < alusul vicios, ostcomul periarticular {uncori, d("'punerca de calciu
sc face chiar in grosimca capsulei), cicatricea retractiltt, fragmcntul osos
intraarticular.
Hecupc'rarea functionaEt a cotul ui trebuic sa inceap[t cu profila-
xia redorii sau eel putin cu profilaxia unei rcdori disfunctionak sc\'c'rP.
A casta inseamna :
- limobili: .are de scurt{t durat;\ {cca 2-4 s{tpU11nlini) 1n aparat
gipsat, urmat{t de imobiliz<tre in atele bivalve, cu schimbana aH{'rna-
tiv<'i a pozitiei
- imobilizarc de la inceput in atclo care se alt<'rncaz{t dc> cit<Va
ori pc zi in pozitiile maxime de flexi('-<'Xiensic
- mobiliz{tri active .a1e um< trului, pumn ului, mlinii, prc'cum i
<'XC'rciOi d<:'Contracturant<' ale um;uului i coloanC'i cPrvicodors.ale supe-
rioare (Jacobson) in toatt1 perioada de imobilizare
1. In p<'rioada imediat urmli.toare inwbilizclrii (primele 2--3 .w1p-
tc1mini) cxisia urmatoarp}e indicatii :
- Dadt per.sisi{t un procc>S jnflamator, .se vor utiliza atolc pos-
t uralc- in pozitii de flexie !ji C'XtC'nsic maxim<\ care s<' vnr s.chi-mbt la
: -() ore (dupii caz)
- Mi!?'Cari active ajutate (flcxie-extcnsie) i p.ronosupina\i("'; la in-
c<'put de mictt amplitudin<', a'<'<''Sl<' mi'-7c:-1Ti dtvin trepLrt tot m;ti :1111-
ple, pP toi -arcui de mi c<tl'Lposibi 1
- Exerci H de relaxarc>-dC'contracturare a W11 trului i MS (:11ai
ales H'<'l<>a care ac\ion<'aZ<l pe flexori)
- Hidrokin<tot<'r<tpi<' calid{l, cu mi c{tri facilitaw de ap{t
- Mi.."?cari act:ve ghidate de usistpnt pe diagonalC'lP MS, cu rotul
fl.ectat i cu cotul extins
Tr<>ptat, ghi.dajul sc transforma intr-o u oarit, npoi moderata rc-
zist('ntfi opusa di' clltn kin<.>toU>rapeut.


508
2. Dlipd rirca .1 saptamini de Ia dl'qipsar(' {pC' o pc>rioada dC' 3-{}
\!I]Jf(l111i1li).
- Se ince:p mobil 71irilc analitice (vczi partea a treia a lucrarii),
punlndu-s<.' acccntul pe c<.le autopasive f?i active
- Sp ncep cxerci\iilc de crc tere a for\ei anusculare (vezi de
ascmcnPa partea a trcia)
-- P<ntru cT<' tr-n'a mobiliU1\ii, de marc ajutor sint t('hnicih
Lt('i 1 iL1tori i (,rC'laxan'-opunC're''. ,rdaX<lrt'--<'on trac\ i<'", ,stabH i zare ri t-
mic;"t"...ini\it'n' ritmic:t" etc.), carP, in acC'ast;\ ctap;\ ntccsiEI o tPhni-
citak dtos<'bitrl din partPa kinPtotPra}wutului
- s(' institllil' t<.'rapia OCUJX.l\ionaL-1 zilniC:t, Etr:l solicita ins;\
rc;.i t< n\a cotului, punindu-sc acccntul n1ai ales pe pronosupinatic' i.
clup -c;tz, p(' fi< Xi<' au extr nsi('
3. /)upil circa li .'>(lptilmini S<' ncom;md;-t :
-- Utilizarca intensiv;;t a tehnicilor facilii<1torii de crc tcre a mo-
bilit<'t\ii (mai ales t<.hnica ,hold-relax") in cazul rctracturilDr
- Exprci ii dP cre1t0n' a fnr\C'i muse-ulan, dP obicei pcntru : tri-
<'<'ps, adductorii omoplatului, abductorii i rotatori'i C'Xtcrni ai umaru-
lui, pronOBupinatorii i extensorii pumnului i degetclor; mai rar sc
purw probkma corectarii hipotoniilor flpxorilm (doar 1n cazul cotului
neurologic)
(Dupa D prealabil[t selcctic, se vor practica exercitiile discutatE'
dc-j<.l in partea a treia a acesiC'i dlr\i.)
- ,Exerdtii de rcfacere a stabHita1ii i mi d1rilor controlate (mc'n-
tion tte tot in partea a trcia)
-- T<'rapia ocupational[l dc\ine un loc important in .aceast1 pe-
rioad<\ introdudnd elenwnte de munca i/sau sport .(Wiatul cu fer:t-
str:lul, lustruitul, manevrarea ruloului pentru tapot, tesutul la n1zboi,
utillzarea !:?Urubelnitei, burghiului etc., prccum i aruncarca unei mingi
la co. tenisul de n1asa, badminton, tenisul de dmp, jocul cu popicc etc.)'
ln finalul acestui subcapitol mentionam citeva cons ide 1 en t e

g c> n e r a l e de care trehuie sa se \in[l seamu i n T e c u p e r u r e a c o-
tului:
- Cotul inflcunat nu trebuie mobilizat pina nu dispar edemul i
in fl<.lnwtia
- Mobilizarile pasi'Ve nu sint bine suportate de cot, mai ales dad1
sint intempestive (pericol dC' formarc a miozit0lor calcare)
- lnc[trcan"'a cu greutati in mina, pC'ntru a forta ext<'nsia, C'stc
tnLt] contraindicat[l (cre<;ite hipcrtonia flexorilor)
--- Cotul St' recuptnaz:t grcu, uneori fiind ncct'S<IHJuni de ac-
tivit;ttt recup('ratoric pentru a obtine un rpzultat compkt
-- 0 .stagnarc dl' pcste 15 zilP in cvo1utia favm ahil[t a rPcUp('r[l-
ri i funqional(' oblig[1 la abandonan1 t<'mporartt a acesteia (cca 2 s[rp-
Utmini), dupa care se reia, de data aceasta observindu-sc din nou o
progn'sie
- Lipsa oridirci ameliori'1ri obliga la 1nccrcarca rnobilizZ'trii sub
anestezic, cu r<>luarea celor dout1 tipuri de ate}(' (de extensiC' !?i de flc-
xi(' muximii), sa u la ind ican'a interven-tie-i chirurgicalc (artrolizr1)


509l
().3. Mina rigid



Prin acest termcn se in\elege redoarca majorittt\ii articula\iilor
miinii, care nu pe.rmite nici mi cCtrile simple, de ind1idc rc i d chidC'n' a miinii.
1\1ina rigidC1 (.,the .\t.iff hand") poate avca la b:1z:-1 o scrie de
afcq.i uni foartc diferi te : scchc1c posttraumaticc (I ux:q.i !, fr:tctu ri, i ntl': -
\"c'n\ii opcratorii pc' tendoane cu imolJilizCtri prdungik, .trsuri, rctr:tc-
tura Volkmann, algoncurodistrofia etc.), poliartri ta rcui1Ltt (lid:\ sckrc >-
dcrmia, boala Hayn md, hemiplegia etc.
1fT1:1 rigid:-l CJ'('(';tztt ll11 h;mdiGip SC'\"l'l', g: cu de J"('CUjll'J':lt. lJ:n
:tcC'st motiv tnbuil' cviLttc imob:Jiz:trilc prclungi1c', eire' rldcrm 11.1 r:t-
pid rcdori articulan. De asemC'nea, 'in timpul imobiliz:-lrii trcbuic ('\ 1-
taitt formarca 0demului, care cr te mult pc'ricolul aparitici m1inii ri-
gide prin coalcscPnt;a planurilor de alunccarc. Pen tru accasta sc v:1
mcnline antideclivitatea, se vor executa mobi1iz{tri activr ;1]0 dC'gc'ic'1or
(de obicei lasate in afara aparatului de -conten ie), ale cotului, umi1rului
- ioate accstea .reprezentind masuri profilacticc in cazul n1iinii post-
trawnatice.
Dac-t est<' vor1n de min:1 infLlm 1toric (rc tnn:tt():d.- ). pr()f:Ltxi;; m:!-
nii rigide iinseamfla un tratament antiinflamator corcct condus, adop-
tarca unor posturi de rcpaus, a unor posturi corective, altcrnind cu mo-
bilizari ale articulatiilor accstui segment.
ln sfi it, tot in mctodologia profilaxiei miinii rigidc in b<-l mcn-
tincrea suplc\d tcsuturilor moi ale miinii prin masaj cu unguc'ntc i
1nobi1izari libere ale intrPgii miini.
Odat[t instalata mina 1 igida, mctodologia rccuperarii cuprindc ur-
mntoarelc obic'Ctive i mftsuri :
A. Cr'i.mnnstica regionalii .i chiar gcnernla cu carC' ;;c inccpr pro-
grnmul. Dupa o suita de <'Xcrcitii pcntru intrcgul corp, se continuft cu
eX.lrcitii gimna5ticalc p<:'ntru coloana, umeri, coate, urmarindu-se mo-
bilizari ample i cit mai variatf'.
B. Kinetotcrapia specifica pentru mina cuprindc :
1. Confectionarca i utilizarca aparatului de atehn c. Exista trci
tipuri de orte:t.c pentru minf1 :
a) atclc de repaus, utilizate. noaptea sau in plin pu.seu in.flama-
tor, care se .pozitioneaza cu pumnul in pozi ie neutra ; MCF !'?i IF u or
flectate, dcgctclc nlsfiratc {abduse), inclusiv policelc ;
b) atelC' dC' corN:'tic sau postur[t, atde seriat0 car0 nu rolul <.;;-l
nwn\intt ceea cc s-a c! tigat prin kinctotcrapic, ca i de' :1 corc'cLl ('\ c n-
tualP!C' d(viatii i ddor:mftri ;
c) ortcze dinamice, care, pozitionind mina in anumitc atitudini,
JWrmit <'Xccutarca unor mi:jeari sau a unor cxcrcitii kincticc recupc-
I'<1torii (despre accste atcl(dinamicc sc va mai vorbi dnd nc \'om rc-
feri la paraliziile miinii).
2. Posturilc antidcc1ivc' de lupLl contra cdcmului. Sc recomand:.i
fixarea unci C!?arfc {,pra tia de brat Chcsington") care sc trc-cc pc
dupf1 umcri, pc sub cot (care estc flC'ctat in unghi ascu\it), cu antebra-
tul1n faa toracclui i rn1na ,privind'' sprc um[trul opus.

510
D, ll l :nciH'cl, 2>l' l11di rc'" urgL' Ll ,p;lstULl clc dn ndj ?\1olwrg'', c:\n'
e l'X<.'cut t astfcl : timp de 10 minute mina sc \inc pc umftrul opus, cu
('Otul la trunchi; din 2 in 2 minute mcmbrul su]Wrior sr rididi <'Om-
ph't la ZPnit i tim.p d<.' 5 .sccundc sc executa o contraqic izomctrid1
i:1tcn<-;; t :1 intrcguhti nwmbru.
3. Posturilc pl'JJtnt CTC)tC'rea mobiliL l\ii. 1Jn<'lc dintrc aC'cstca s1n1
tlt2 cri"<' in p;trtc'a :1 tni; :1 tcC'stei lucr; tri.
f. :\lobiliz:ll ik p;tsi\'l' !;>i autopasiYc - discutai<' de' <lS<'lllC'lW:\ 1n
p:1rk:t ;t tr('ia a c:tr\ii - r<.'prc'zinD o componc'nL t prinC'ip;tl; t a prn-
J.;r;tmului kinctologiC'. Vcw fi pn Cl'<LltC' 1ntotdcauna de. tplicar<';l oc c: ll-
dur\1 (cltc; t nu c x:sLt C<Jntrainoica\ii) <;i clC' masajul cu 'U]C'i sau ungu0nt
l u sulJsLt!l\<' trofici;.;mtc. Legilc g< rwr dc ;de nwbiliz:n ilor p:tsi\'\' \ rJr fi
c.trict r<'Sj)<'CLltc.
U Nh1\:t de lucru durcazi\ 10--12 minutr i sc rcpctft de 4-5 ori
]W zi. Executa rca acc.stor mobilidtri in ap[t calda (hidrokinctotcrapic)
('stc' d<' r<'comanclat.
5. Mobilizarilc active analiticc urmatc de mi cari cuplate, intoomai
cum 1111 <tr<.-ttat in partea a trcia a accstci dirti. Mi crtrilc active sc fac
i in 1p<t calcL\ cu binccunoscutclc cfccte. Au fost n'comanclate de asc-
n1<'IW;l mi c; 1ri activc> in ,h[li de mPrcur" - in cc-1r<' mohilizRrea pstP.
mult L1cilitata -, mai ales in cazul edcmclor.
ri. J\L c.'irilc active cu rezistcn\tl in cadrul schcmelor Kabat, <'a i
1n cadrul mi ciirilor ana1iti'Ce pcntru police i dcgote - deja dcscrisc
-- i-au domonstrat dicicnta atlt in mina rigid[t posttraumatica, cit i
in c0a inflamntoric. Tchnicile ,hold-relax", ,stabilizare ritmica" i .,rc-
1 axare-contractic" pot fi de un real folos in rcmobilizarea pumn ului i
dcgtclor.
7. Mobilizarilc degetclor sub forma rcantrcn[u ii fied1rui tip de
pcns[t, utilizind obicctc dim0nsionatc dupa .st.:1diul de .rnobilitatc a dege-
telor. Sc incepc -cu .prizele de forta - de mai 'lnic[t finete -, trcdndu c.;c
tnptat spre prizelc de finc\c, cu folosirea unor obicctc tot n1ai mici.
S. Terapia ocupationaEt estc o metoda obligatoric 1n programul de
H'C'UJWrare a miinii rigidc'. Sub o form[t sau alta, ea trcbuie st fie' pre-
zente:\ in acc'st program chiar de la nceputul recuperl'trii. Activiitt\ile
vor fi alc,sc in aa fel, 1ncit s[l corcspund[t restantului func\ional f?i sa
n u n.prczintc vreun pericol de lezarc a miinii.
I




9.4. Coxartroza



lntr[l in discu\ic coxoza sccundar:1, indiferent d(' <'<1UZ<\ care de-
termin<-1 disfunc\ionalit:qi cle sush'n\ie, mi carC' i cooroonare (la nwrs).
PPntru kinetoterapcut, oriC'ntarea programului sc face in func\ic
de stadiul clinico-anatomo-func\ional al bolii.
St.adiul initial (SI): durcri in ortosbtism i 1a mers prelungit,
,,oboseaEt" musculoarticular:t localft, rcduccrea amplitudinilor ,de lux"
ale '?oldului.


511




dice




Durcrc
Mohllltntl'


Mr
Stabilitatl'

F.Tr.'i nt It nrlinl
\'iCiO.IliC

Cn atltuclini vidoasl' tn :

Amplltudlnl"a
flexitll

Flexlc
H.otalitl
cxttn:'t

Ahrluctlc
Holath
lntl'rn:\
6

Fiiri'l 90

Nu Nu
I
1" ornm

5 Rnra i u o.: a 80-70

Nu

Nu

l r oar:'i chiop:i-
ta:o-(da(':\ mel'sul st
prchtn ct l'
Stabilital(hun[l

4

..

,....
0..
...,
Ill
'
e
"'

.
C
...
l

=
,..
<

:10 --60 min. 70-50



Dac:\ ex isla,
scadc cola-
ti: indi-
cclui cu 0
lrcapta


Bnslon S.'lll chio-
piHarc nd:1
Dacii <'xistii, U oar:1 inslahili-
scndc cola- tall
tia
indi-
cclulcu doui'i.
Bust on tn penna-

:{

10--20 min.

50-31



Sub 30
lr<"ple
ncntu
Inslahilitale

Numai in d<HI<i
hasto11w

r-.;umni in clrje
2 Sub 10 min.
1 Imcdiol Aproapc
anchilo71i
0 Perma ncnti't, chiar tn
I'<'J):'\IS
Anehlloza
Imposlbil


Stadiul evoluat ( SE) : dureri i in repaus, rcdoarc articular[t in
z ma amplitudinilor de utilizare curcnta, atitudini vkioase corectabik
pasiv sau chiar activ.
St.adinl fi1w.l (SF): dur<'ri intense, 1imitarc marcaU a mobiliL t\ii
pin:1la anchiloz:t, atitudini vicioa5;e ircductibilc.
Apn.'<- ier('a furw\i<'i oldului ;se face, desigur, pe b 1za testc1or mus-
cularc i articul n-. ca i a celor globale.
U n sistern d(' co tare penlru C'Valuarca func\ionaL-l CF <t f<Jst d<'-
cris, in 1970, de l\krlv D'Aubi.gne i rcped(' acceptal d1' multc Cl'ntn
de rccupl'rare. Tn lahl'1u1 9-1 rcd tm acest si..slem.


Ta!Jr/ul !1- I












u























Pe b:tl.a evalutujj func\iona1e St' stabiksc obieclivele progr<.lmului
de' kinPtolo[{ie reeupt'ratorie in coxartrozc. in ge1wral, 'in cadrul acL':-i-
tui program <iC' urm<-ln'sc patru obiedive principalP :
sc:-ldL'rca dun rilor
cre terea tabilita\ii
crc.';;lerea mobilitA\ii
cre tcrl'a gradului de coordonare i cchilibru la mcrs
Programul de kineiologie 1ecuperatoric cuprinrlc :
A. Posiurdrile: pn'Vl'niivc pcntru SI; cor<.'ctoarc pcnlru SE; deja
in u tilP pPn tru SF'.
Sc' cvita in sp{'cia1 .fZe.rum-ul i rotatia ('Xlcrna, ca n'lc mai frcc-
ventt dt'\'ieri, adduc\ia fiind mai rarj_


512
itt Sl. llilt',,l i -;1 111 Sl:. llll ,,,) imp,,rLllll il j)1Jt juc.1 trut(iwzilc infl'r-
;:litenlc in <lX, cure au cfcct antalgic decontracturant i, in conscdnta,
f,'rcc mohilitatca i rC'fac alinicn a.
H. Tonifierea musculaturii : \'iZL'aza mu hii ahcluctori. rotatori (mai
:dt'') intern), <'Xtt'nsori ai CF, txtcnsori ai G, apoi fJC'xorii i rotatorii PX-
1. 'l'!li :1i C'F- tonifi< n in sp<cia11n ST i SE.
C. l?<'iu run'u-decontructurorcu JWntru adcluct.orii CF in SE i SF.
.I -:i pt ntru fln ori. nwi ;l}cs in SF (dl'ck anLdgict' i nwhiliz:lltl<ln').

n. l\1()/Jiliz/irile orticularc, JWntru :1 nwntinc amplituclinik (In SI)
.;111 :1 lt anwliora (in SE i SF). Se va punc acccntul JW flexie-< xtcnsie,
! ()1:1\i:l int<-rna i <lbcluctic, utilizinclu-sc toat< tt>hnicilc (postur< r<', mo-
' iliz{lri pasi\ ,., adi\ < , scripe'tottr:lpi<).
1-:. J?efucerl'o stuhiliUitii atit prin <'X('ITi\ii analitic< dc tonificrc
.nusc llar<l, cit i prin <'X<'rcitii in Ltn\ ki1wtic i!H his - obicctiv mai ales
pl'ntru SE, dar i p ntru SF. Acestc <'XCJTi\ii :;c vor adrl'sa cu dL'oscbirc
t\)ductorllor i p0l\'itrohant0ri0nilor.
F. Rcci. tigureu controlului mu.w:ular dinamic pcntru mcrs (coordo-
!tan a i <'chilibrul) fie la nivd fiziologic (in SI !;ii SE), fie la nivcl pato-

( >gic, dar cu comp( nsarc c1t mai buna (in SE), in aa fcl, indt sa fie
"yit;tt nwrsul ch iopatat.
( ;, Cort>ctarea pozitiei lHlzinului, mentincrca unci functiorwlitiiti cit
moi perft>ct e a coloonci lombarc (suplctc, forta musculara abdominala i
;)aran rtcbrala), a genunchiului homolateml (mobil ita tc, stabilitate ac-
t iva) i a intregului mc1nbru inferior heterolaterul (mobilitatea CF i G,
:.; tabi1 ita t<).
II. Uespectart>a Tegulilor de p1ojila:rie secundara :
HNiuc<'n'a sau mentincrca greutatii corporale sub greutatea

E\ itarC'l ortostatis:mului i a mersului prclungit pc jos (,mcrsul
est<' eel mai pro:.;t exercitiu pentru un coxopat")
l\'krsul cu sprijin in baston (in mina opusa pentru SI i SE, ca
1i JWntru SF in majoritatea cazurilor ; in mina homolaterala - in ca-
.zurilc scv('re din SF, cu dureri i disfunctionalitatc accentuata)
- Evit<1rca nwrsului pc torcn accidcntat
- Evitan'a chiopatarii printr-un control \'olitional al mersului ( i
prin antrcnamcntul kinetic al controlului muscular dinamic)
,_ De eel putin doua ori pc zi sc va pastra un repaus postural la
pat, cu CF' intinsc
Sl' vor prcfcra deplasarile pe bicicleta
Sl' \'Or purL.\ ]XIIliofi CU tocuri moi (Crl'p, micJ'Oj)OJ'l)S)
s, \ ;1 Ctlrl'cta orin' i1wg tlit 1k nwmbrului i11ftri()r de b 2 em

Sl' Ya ('Xl'cuta, de eel pu\in doua ori pc zi, programul de kineto-
])l'lJfibx it JX'ntru old
To<.ttc acesil' indicatii formcaza coca cc s-a numit ,igiena ortopedica"
:1 0oldului.
. /. 'J'crapia ocupationala in coxartroza va utiliza doar acclc forme
care S( exc cut{i din ezind i eventual decubit, bazate pe pcdalaj, giro-
phuw, aluJwcari pe plan eta cu rotilc.
Dintrc sporturi : natatic, ciclism, schif, calarie.

:3:1 - 1\:in:Wlo it [)rofilact!ca, tera[)euticft ! de recuperarc - l'd. 2:!9
513

111 !un('\i, d1 itll:l\Id \'lllliTI'\;1 :1 Jldl'ii'I!Iuiui c11 ('<1:--:tr r,\;,-t, :.;,: ,,
toterapcutul i i \'a alcatui programul de lucru bazindu-se pl' dat0le de
mai sus si fadnd apcl la td1nicilc si metodPle discutatc, ca si la excrci-
tiih tcra]wuticc p< ntru old dC'scrisin part< a a trcia a cartil. Herom;m-
dam d<' as<'l11<:'tWa sa Sl' consulte i capitnl< lC' 5 (..ObiLctiH de baza 1n
k i n<'t o logi 1 ") i 1 01 1p(.r,1of'iinbdxia'').



9.5. oldul posttraumatic


9.5.1. Luxatiile

HccU])('J';lJ'(';t JI)('('jJC' clupa doua saptamini de la produccrca lux;.qicl.
SC' prl'kr<\ r<nwhi Iid1ril0 in npfl sau din sus}wndare. Pentru rdan re;t
for\ei muscularc se utilizcaza n1etodologia dcscris[l.


9.5.2. Fracturile

9.5.2.1. Fracturilc de cotil

1 n <'azul fraeturilnr de co til, ati tudinea va fi dif L'rita, clupa cum cstc
vorba ch :
7. Frarturi fc1ra infundare, fara deplasme, fliTli osteosint.eza, in Gtre
sc proccclcaza astfcl :
- 1n prima saptaminii : imobilizare la pat; gimnastidi rcspirato-
rie; PXercitii activl' fara i cu rezistenta pentru mcmbrclc supcrioare;
CX<'rcitii acti\'<' fara CU rczistenta pentru membrul pclvian sanatos, d 1r
cu fixan'<l bazinului: contractii izometrice pe musculatura nwmbrului
pelvian afLctat (fPsicri, cvadriceps) ; mobilizari pasive de flcxie-C'xtcn<.:.i
(pina la 45) ale CF' i G pc partea afectata ; cxcrcitii izometricc pcntru
musculatura abdominala.
- ln saptaminile a 2-a - a 3-a: sc poatc sta in czut i decubit
Vl'ntral ; totul ca in primul scptenar, dar cu exercitii izonwtrice mai
intens0; mobilizari autopasiYe cu ajutorul scripetilor ; mobilizari actin
din susptndarc.
- Dupa s[lptamina a :3-a : exercitii active asistatc cu rczisknl{i ;
nwrs Lh{l inci\n';ll'l' (cu cirjt); nwrs in bazin cu apa eel pu in pinCt L1
tal it'.
- Jn funqie de importanta lL ziunilor se inccp1' apt)i nwrsul en
incarcarc tnptat[t, ca i l'XlTcitiilc in ]ant kinetic inchis pentru st tbili-
tate si coordonare.
'2. Froct.uri cu infumlarc, cleplusarc, osteosint.eza, in care sc ac\io-
ntaza astft l :
- ln perioada de tractiunc-suspensic (cca 45 de zilP) : gimnastidi
respiratoric : ex< rcitii active ale membrclor superioare i nwmbrului
pelvian sanatos (cu fixare de bazin) ; contractii izometrice (pe m. abdo-
minali, fesi<'ri, cvadriceps); intrcrupPrea pentru o jumatate de odt a trac-

514

...; j)l'lll: u .1 apltca mobilizari pasivo-acti\ e ale CF i G (Ia 40-45);
:n 1i lindu {dupa 2-:3 saptamini), vcrticalizarea progn siva a corpului
(lari prijin p<' nwmbrul af(ctat) l;ii mi cari active din suspendare.
- Dupa intrerupPr<'a ddinitiva a trnctiunii: tri'<'<'r<'a tr0ptat<'l spr<'
\'C'rticalita1c (postura czind-ortostatid1, H1ra sprijin); utilizan hidro-
l:-.lt'ltl\{'rapiti nwrsut Ill hazin; l'X<'ITi\ii d< scrip<'intPrapi<'; ('X<'tTi1ii
wtt\t' cu r zi-.,\<'11\i\ In Lint dl'schis <'ll'.
-- Dupa c<'l putin ;) luni S!' 1nccp nwrsu1 cu sprijin prngr<'siv. ;1poi
. \<'i,i\iilv in Lin\ kinetic inchis pl'ntru stabilitah i CtliH'donare, nwrsul
. :. Jicid<Ul, nwrsul cu baslon clc.
Cnxarti'<JZ;t :--<' v;t instal;\ tr<'pLt! i. dcci, sc va tnn
:,. killt'ltlll'l'<lpit d<stin lt accstPi;t.


9.5.2.2. Fracturilc <>pifizci SlliH'rioar<> a fcmurului
plartJgramul

/h < st tip ck fracturi (ecrv icalc> sau trohantcriPrW, in to;:"ttc combi-
na\ii If) pot fi :
1. Tratate ortopedic cons< rvator (nzi kin0tott'rapia de la fractu-
.t illcotilului cu deplasarc sau infundarP).
. Tr ttatl' chirurgical :
o) Cu cui Smith-Petcrst n, pladi-cui, bro t , uruhurl i altc tt'hnici
1<-;emanatoare. Kin0toterapia va fi mai mult sau mai putin solicitanta !;ii
p:,TrlC(', in functi<d<' tipul d< fraclura. tipul d< oskosintt za, virsta pa-
i..:iv:;tului, 0Xp<'ri< nta kinetotcrap0utului :
- 1n prim< I saptamina : dccubit dorsal, CX0rcitii ale mem brclor sa-
natoasp : gimnastica rcspiratorie ; <'XPrcitii izom0trice pe mar(']c fcsicr,
\ aclriceps ; pl'clabj 1ctiv al piciorului.
- In sapU'tminilLa 2-a - a 3-a : dccubit ventral, postura !n ('zut
J',l'!lgresi\"a, idem ca in pr1ma saptamina; mobilizari din suspendare ale
CF in toatt stnsurile, <.'U L'Xccptia rotatiilor i fan'i flcxic activa, cu G
1ntins ; mobilizari active ale G ; inceperca cxcrcitiilor izomctrkc pc fe-
:-;LnJl rnijlociu; cxercitii active cu nzistt)nta pentru cvadrict'ps i ma-
rvlc fcsiLr ; ln'cena treptatil la vcrticalitate (postura czind-ortostaticft la
nurgi1w<.1 patului, fara sprijin).
- ln intcrvalul cuprins intre 3 saptamini i 3 luni : hidrokineto-
t 'i'<.tpie : exercitii active cu rczisten1a in lant dcschis pentru toatrt mus-
cubtura nwmbrului af()ctat; mcrs in cirje cu piciorul pe sol, fi\rCt incar-
c tno, apoi cu 1ncarcan' treptata.
Dupi'i :l luni: nwrs in h;tston; t':\l'JTi\ii ck st:thdit:1t .' )i ('<illrdo-
11 "l r '{'
/)) Cu ti}' Enclf'r.
Tnatc) 0tapl'lc d0 mai sus sc scurtcaza, sprijinul total rduindu-sc
dup[l :.2-l s{tptam1ni (dupa unii ortopC'zi, chiar mai dc'vTemc).


9.5.3. Coxartroza operata

J)(oancc in gctwral momL'n lul OJwrator p(ntru coxartroza estc ales

de chirurg pacicnt i:m prcuna, Sl' recomanda ca acest mom0nt a fie
pncedat de un program int0nsiv de pregatire preopPratorie, care are ca
obiectin': crc lcrt'a fortei musculare (fcsieri, nadricvp") .1 nw111lnulu.
inferior care va fi opcrat ; amcliorarPa mohilitiitii coloanei lomb H'P i a
artkulatiilor mcmbr<'lor inferioare; crc len'a stabiliU't\ii i coordonarii
nwmhrului contralateral ; crc tC'rca fortci nwmbrelor SUJX'rioan'i tn\ {1
' ll't'il modului d1 a ul iliza drjcl1'i bastonul : a eliorana n'spintiiPi (in
\[qana n spira\i<'i alHlomin;tk); amclior<tn';t circulati(i \'t'!1<laS(' ]a nwn:
hrul Cl' \a fi <lper;t1.
Ex cut:trl'a prvopt'l'<tlorie a unui a...,t kl d<' progran1 \'a <,curLt <', , 1
siclcr:1bil ptrioada de ncupt.'r;ln' postoptrat(Jric.





indid1 :
Tn rwrioadn de imobilizarc totala (cxtPnsie continn<vl) care du-

readi cca 15-20 de :.dle : gimna;::;tica general a pent ru nwrn hrelt "up< -
rioan 1i m0mbrul pclvian sfmatos ; exercitii respiratorii.
- Dupa 3-4 sapUimini : idem; mobilizari pasiv<', dar pin{! la 60-
700 fli'Xil' a CF maximum 15-20 abductie, fara roL.t\ii, fara pozit iP
czinda; l'Xl'rcitii izonwtrice JWntru cvadricepsi ksi('ri.
- Dupa (i saptamlni: sc incep mi!?carilc active, ini\ial din suspen-
darc sau 1n ,hazin-trcfla" fara rczistcnta ; se trecc treptat. la Yt'rtic.lli-
zarc (pozitia 1C'Zind, apoi in ortostatism fara sprijin).
- Dupa B sapUim1ni : cxercitii active cu rczishn\a ; mers in drjc
Hira .sprijin, dar cu piciorul pe sol ; cxcrcitii izometrice.
- 1ntn :3 i 4 luni : cxcrd\ii 1n lant kinetic inchis; nwrs cu in-
carcare trl'ptatft, pina la sprijin total.

9.5.3.2. Ostcotomia intcrtrohantcrianii (Pauwels sau MacMurra;v)

Programul kinctologic al acestcia sc dcsfa onra de nsC'nwnea d i '-
rentiat :
- In perioada de imobilizarc (dccubit), la 3-4 s[lpirtmini : gim-
nastica gcncrala a nwmbnlor .sfuuHoase: posturari JWntru oYitan'<l nti-
tudinilor vicioase (fle.non, udductie, roiati<' cxterna): cxc'JTitii izonw-
trice pPntru fcsieri '(marl', mijlociu) i cvadriccps; ,,pompaj" al pkinru-
lui ; schimbari de pozitil' 1n JXtt.
- Jn jur cle a 4-n - :t 5-a sftptarnina : pnzitii in c zincl : mohili-
r.ari d1 g('i1lllwhi <'U tonifi('J'(';t t'X1t'li'>tlrilor J'lt>xnril()r (, ,wrJJJi .li';ii):
ini\i('l'!'a Yl'rtic;tlizarii f;;'lr[l sprijin.
-- Tntre a fi-;1 1 -a sfatpt{tmina: nwrs ]n cirje, f{tdt spriJI!l:
mohilizari alc CF' i G pasive, pasivo-acth c, din supcndare 1 in ,.bazin-
trPI'la", dar fftr{t rota\ii i farf1 :tmplitudini maxinw; cp(x'JeHrciui\Lii m:
cx<.'rci\ii activp cu rPzistc'n\ft mod<'rat{t pt'ntru floxori-txt('!lS(lJ'i, m<ti ;1!, ;.;
pcntru fcskrul mijlociu (AtPnti(:', nu flc xie CF' cu G intins !) : eX!'JTi\ii
izonwtrke pcntru f<'si<'ri i cvadricl'ps ; continuarca potSturfuilor de cum-
baterc a atitudinilor vicioasc.
- lntre 4 G luni : nwrs cu incarcarc progrL'siva p1na b nwrs
in baston (sprijin total fara basion la aproximativ 8-10 luni, daca m:,


516
sint uun'ri); aplicarea unui talon<'t }X'ntru o l'\'('ntuala curtinh"' ' i\Jl ;
cxercitii de mohilizare (in apa i Ja sala), dar fadi circumcluctii i rnta-
tii ; cxercitii de tonifien' museu lara ; cxc'JTi1,ii dt' coordonan' 1n lant ki-
netic inchis.
- Toata yicqa, progr<.tmul kinetic pentru cnxartrnzt'.
9.5.3.3. Osteotomia de bazin (Chiari)
Accasta implic[t :
Inwhilizare pin{t 1a 6-8 s[tpUtmini (gips, tractiunc continu[l).
- Trt'Cl'rt'il Lt \'t'rticalizarl' f;\ra sprijin, apoi cu sprijin treptat.
- Sprijin posibil dupa 4 luni.
Programul acestor trei pcrioadc sc ascamana cu eel aplicat in ostco-
tomia in tertrohanteriana.

9.5.3.4. Opcrafia Voss (tcnotomia)

Kinctotcrapia cclor care au sufcrit accasta operatic estc foarte V<1-
riati1, dki t<'notomia se p()atcap!ica unui tendun sau tuturor tendoanclor
musculaturii oldului.
Pcntru oricniarc gencrala, in cazul unci tcnotomii mai largi sc prn-
cedeaza astfel :
- Imobilizarc 2-3 saptamini In dccubit, CU sau fara tractiune,
in care caz sc adopta posturi succesivc de abductic-flexic-extcnsie ; e:xcr-
citii pcntru mcmbrcle sanatoase; mobilizari pasivc ale CF in toatc di-
rectiilc'.
- ln pcrioada de mobilizarc fara sprijin (4 saptamini) : mcrs in
cirjc ; hidrokinctotcrapic ; adoptarea unor posturi pcntru cvitarca fll'-
xum-ului, rotatici externe i adductici ; exerdtii de mobilizarc pasi H',
autopasivc in scripctoterapie, active-ajutate din suspendare.
- lntre 8 i 12 .':iaptamini : mers in drjc cu sprijin trcpt<.1t ; c:x<'r-
citii cu montaje de scripcti sau active-ajutatc cu rezistena u oara cres-
cind progresiv, cu asocierea tractiunilor in ax.
- La aproximativ 5-6 luni : sprijin total posibil, dar se rcco-
mandt in continuarc mcrsul cu baston ; acPIL'a i excrci ii ca pcntru
coxartroz[t.


9.5.3.5. Artroplastia cu cupula

In cazul artrnpbstiei cu cupula, in funqil' cle init'r\' tlul sctl!'S de b
operatic, se recomanda :
- In perioada de imobiliz; re in dPcUbit (p1na b -! saptamini): mn-
bilizari pasiv<' sau autopasive In SUSJX'ndarc, ru tractiunc in ax, cvitind
rotatiile i aclductia; l'X{'rci ii izomPtricc pentru fcskri i cyaclricl'ps;
gimnastica genen.tla })l'ntru 111C'mbrde sanatoasc; pompaj al piciorului.
- La 4-12 sapUim]ni de la interventit : lrt"C('I'('a sprl' Vl'l"t ic<tl i-
tatc, mers in cirje ft1rc1 srprijin ; mh6tri acti\ c, dar frtri\. rczistcnFt ; e
intcnsificc'i izoml'trLt; hidrokin<'tokritpi<' in .,bitzin-tn'fl{t" Sllll IJ:tziil !ll.lJ"\


517
--- llup t ..J-;J llilll: nwr:-. cu inc[trcarc prugrl :-.i\a (:-.c cuntinu[i mcr-
---ul cu ba:-.ton); t'XtTci\ii actiH' cu rczistcnta progresi\ a, mai ales pe fc-
>i,-rt!l mijlnciu de.
l
1
1wori. n'cllpt r n <'a SP prC'lunge te pin[t la 2 ani, pentru dobindirca
\.dlilit:'qii -:-i .: o,>rdCln[lrii.




>.i i:' .t:'l",l c;u: itHlic:qiill kindologicc sint in funqic de pcrioada:
i> , i11;11Lt d1 im<>hiliz:m in clccubit (".;\1 :-.dirt[!, dictaU! liind de
:111i:1plf1 (ii <>J11'r;llorii --- cc;1 sflpUimin{l.
l:t'"llJ):']':\I'i;t 1" ,1<' j)l'l'('()('(' (intn 1 i () sapt[nnini): nw!Jiliz:tn' la
1 .l' riiH;1 p:iltllui. :tpoi in ortostatism, cu nwrs in cirjc sall in caclru, <'U
:---prijin p:1r1i:d c,,n <T<' lt' prognsi\ ; cxercitii de mobiliz:tn pasiY{t, auto-
p: si\ ; ,, in suspc ndarc cu script\i, pasi\ -acti\'tt. apoi acti\'{1; (/\hn\i<', trc-
Jlli< c \ it:lt< wt:t\iil<' i adduc\ia !) ; C'Xcrci\ii izon'l<'trice ]Wntru f0si0ri i
n :tclric''P": hiclrokinctottrapi<' 1n bazine mari.
- I)11pa 2 luni : cxerri\ii active cu rczistcn\fl (fara rota\ii i adduc-
tic); cxlrci\ii In lant l.::i1wtic inchis de stabilitate i coordonarc; se poatc
nh rg( si Eu -i !Jds\()11, cL.1r cstto clc pref'rat s[l fie pibtrat.
In cnntinu<trc', n'com;mdarik Y dabile pcntru coxartroza.


9.5.3.7. Protcza totala

1 C'i lnsui ,p[lrinklc" proit'zl'lor totale de old - englr'zttl Char-
rwi -- co'1sidlra. ca i ulti autori de' altf<'l, ca r1u cstc ncvoio de recu-
p. r tr( futH'iionala JWntru artropbstia totala, totui ccle mai multc i
;tm{muntill' programe de recupcrare descrise in diverse tratatc de spe-
l ialitak .sint toemai acC'lc>a cc se adreseaza protezelor totale.
- Perioada de imobilizare in decubit estc foarte variabila - de
Ll :3 zi It' la :3-4 saptamini, 1n functie de pericolul infectiei, de tchnica
upcratoriC', de cxperilnta chirurgului etc.
In primcle 3 zil0 ale acestei pc rioade sc rccomanda : posturare
('(lrccta in pozitic ncutra; Pxcrcitii respiratorii; cxercitii izomctrice pen-
tru fcsicri i cvadriceps (evcntual, se 1ncepe cu excrcitii contralaterale) ;
lJasculari antcro-postcrioan' de bazin i mi cari d0 lateralitate (prin con-
tractia patratului lombar); pompaj al piciorului; excrci\ii pcntru mem-
llnl( s[tn<1toase.
I lup;-, -:> zil(': se inn p nwllilinirih. dt old - pasi\'<' i in sus-
!JI'IHbre- <txatt- p<fkxit'-l'Xtl'nsi<' !-;ii alJduC\it u oara; fll'xii de C ; l'Xcr-
ci \ii cu rezistLn\<1 pentru cvadriceps - intocmai ca mai sus.
- lntervalul cl0 7-21 ell' zile dt la intcrventie: vcrticalizan (mai
intii in <'zinc! la marginc a patului, apoi riclicarca in ortostatism fadi
sprijin JW nwmbrul inferior operat) ; nwrs in cirjfsau in cadru, cu pi-
ciorul pc sol, dar far[t sprijin ; Pxerci\ii active asistate de 6ttrc kineto-
t, rapeut sau in scripetotPrapie (flcxie-extensic-abductie); excrcitii izo-
mdrice JWntru fesiLri i cvadriceps ; sprc sfir itul pcrioadci se executa
,xr 'ITi\ii acti\'t i actiw cu u:-;;oara rczistenta ; gimnastica respiratorie ;
p( ) m JX1 j a I p i ci o r ul u i .


518
),
.\lt'l1\i
1
.'-it <'\ 1:;'1 111 )l1'1111<'l' :-; '-;lpl;'tlllllli, 111 IJJIJ( (i rlt 1 ;J], ,J ;!t'
alJord cllirurgical :
caha antLrioar[t- nu rot;qi<' t'Xit'rn[t, f'Xtf'nsic i aclduc\il'!
cak'<l postcrioar[t- nu rot<l\iC' inttrnc'i, fl<'Xi<-abduc\i<!
cah'a latPrala- ?ltl ;ulcltt<'ii<'i rnta\ic l'Xtt>rna!
indif< n nt de a!Jnrd- 1llL l'tllllbin<l\ia ki1wtica lltxit + <lddttc\it .J

rot;qi(' extt-rn{t + decubit contraLlttr;tl f:tr{t ptm;t intr<' gt':lliJH'ili!
- ])up;'t :3-- l ,;'tpt{tmini (I't't'dllc<trt'<t func\iniLd{t s, Llct inti-11!1
centru d, l't'Cllj)<'l'dr<' S<lll Ll domiciliu): odostatism i mcrs cu JI1c{t: , .r'
progresiY[t: t'Xcrci\ii <tdi\t' <'U nzi tl'n\<'t pmgrl'Si\ c'i; hidrokiiWttllt J ,I:J;,.
excrci\ii kin,tiC<' in Lint inchis p< ntru stubilizarl' i coordonan'.
At<'nlit' Tr< lHii< <'\iLda lllll!Jiliz<tn'<l articubr{t Lt unghiuri n1:t:\>:lt'
(abdu('\i<' pi11<-t Lt :3U---W
0
iar J'()t<l\ia cxi<rna i aclcluc\ia tn bui< ''\ i-
tatc m li all' .; in clecl!IJit czincl. ;\;u ir<'IJUic sa Sl' sit'a pe se<-llll1<'lt' Ji'd><'
(flcxia CF prL'a m<trt ). Flt\ orabil dtcu!Jitul VL'ni..ral.
in general, programul de recupcrarc trdJuie urm<Jt 2- J luni p(ht-
opPrator. La : luni S(' po 1tc merge !;li fad1 basion. Pcntru rcstul vi<1ii,
se continua programul de nwn\in<'n' a for\L'i musculan\ cu resp< ct<_tr< d
regulilor de ,.igicna ortopedica'' a oldului.




9.6. Gonartroza



Intra in discutie mai ;1les gonartroza secundara (indiferPnt de ctiu-
logie) care dctl'rmina deficit functional. In general vorbincl, genunchiul
poate prezenta ca deficite functionale :
u) Instnbiliiuteu, clL'i..erminai..a fie de insuficicnta structurilor can
asigura stabilitatC'a p<tsiva (congrucnta articulan'i, ligamentele), fie a cc-
lor care guverneaza stabilitatca activa (musculatura). In primul caz kinc-
toterapia nu are nici un rol, in eel de-al doilca insa numai ca poatc rl'f;lc<
functia gcnunchiului prin L xcrcitii de tonifierc musculara.
b) Limitarca molJilitcitii articulare pe flcxie, cxtcnsie sau pc ;t:;;-
belc - fenomcn cc are la baza cauze diwrse. Kindotcrapia nu p<>;tLl'
aborda dccit rcdorile gc'ncratc de tcsuturilc moi (capsula i tesuturi peri-
articularc).
c) 1\1obilit.atea potologicil (hipcrcxtcnsie antcro-postl'rioara S<1U de
lateralitatl'), care poail' fi doar ,.protC'zaUi'' prin kinctotc r tpia cl< t<Jni-
fiert' J1llf<.;CIILirfl.
Cionartroza St' poat(' prt'z<'nta clinic sub nlc trLi staclii consicl<T,:k
in rccuptrare :
1. Stadiul ini\ial (Sl): dureri in ortostatism prdungit i nwrs P('
teren accidentat (mai ales la coborina UI1l l pantc); int<rmitent, inc<t-
pacitate elL' ,inzavorirc" a gcnunchiului la nwrs ; u oara hipotrofi(' -;-i
hipotonie a cvadricepsului ; crepitatii moderate.
2. Stadiul Pvoluat '(SE) : durcri intense care apar rcpcdc in ortosta-
tism i mers; limitana mobiliU'itii pina la maximum )Qo; crC' it'rea c!,
v lum a g<'nunchiului ; crepitatii intcns('; u or fl<!.1um; hipntr-nfi(' "'


5!9
!:i! :'IIi, iJ lJl>rl.tJI\tt :1 <'\:ulric''P"lilui; in..,LthiliLl\t ;tcti\a; cJ, <>hicei
I ,i .... t:t dL'\ ia\ii ttteralt , r;tdillgra1ia aratind l'L'dUCl'rL'i.l !lpatiului articu-
lar in zona de\ il rii.
3. Stadiul final (SF) : durel"i i in repaus; frecventc ,reincalziri"
inflamatorii; mobilitatPa sub JOe; deformarea articulatici; sevcra insu-
fici,n\{t musculara; dt>fi<'it motor important ; .fle.rum; mersul cu ba<;ton;
d1 \ i; \i< in pLm ;tgittl sau frontal, exanwnul radiologic l'\"id<n\iind
,p;t\illl alti('\Jl;ll mult ingu--;tat.
l''rJ(/!"117111<1 <it' kin.tolooie rccuperutoric cuprincl(':
:\. fJ(J,f! mrifl': < \iLtl"<';t f/e.rwn-U}Ui; rwntru cil\'ia\iile posihile in
pl:m fn>ntltl (runts, l'ulqus) postur[lrih' directP slnt inop('rante (ca i pen-
t n1 rt'Cil/T(tl111ll d<' ;d tfd ). dollr posturarca con'ctoan JK'ntru m0rs a pi-
l it>rului prin .. petw" t:tloni<Tt' la pantof are valoare.
H. Trmi}il'r< 11 muscul(/furii care ,inzavora \c'" g<'nunchiul in mers
- cvlldric(psul in principal, dar i ischiogambicrii ; o at<'n\iP clc'oschita
st va cl;i rotatorilor, <'<II'<' vor fi antrenati selt!ctiv ; sc \'a urmari rcfa-
n'n'a for\<'i ext<nsoan pPntru ultimele 20.
C. 1\Tolliliz-ureu (frticulonl - in primul rind JWntru rL ci tigar('a ex-
it'nsit'i complC'tC', apoi pentru marirca flexiei -, utilizindu-se toatc teh-
nicill' cunoscutP (posturari, rnobilizari pasivc, activP, scriJwtoterapiP etc.).
n. Ue.fucereu stul>iliWfii genunchiului aUt prin cxercitii de tonifiere
muscubra nn 1liticc, cit i prin exPrcitii in lant kinetic 1nchis; se va ur-
m[tri, cit a<;vnwtwa, rdact>rca n'zistPn\ei la efort a aparatului extPnsor.
E. Ue.fucer('CI controlului muscular clinamic pentru mers (coordonare,
echilibru, ahilitat<) prin t'X<'rci ii axio-distale i disto-axiale.
F. Menfinereu tmei bune fu7utionalitati 1nioart.rokinetice la nivelul
arUcul(ttiilor adiacente, citi la mentbrul opus.
G. Uespectureu regulilor de profila.rie secundara care alcatuiesc
,igicna ortopPdica" a g(nunchiului :
- grcutate corporala normala
- cvitarea ortostatismului i mersului prelungit
- c\'itarea mersului }X' tcren acciclentat
mcrsul cu sprijin in baston
evitarea pozitiilor de flexie maxima
cvitarea mcntineri i prclungite a unci anumitc pozi\ii a gcnun-
chiului
- mi cari libcrc de flexic-extensie dupa un rcpaus mai prelungit
si inainte dC' trccerea in ortostatism
('Orl"'Chlr0a cu sus inf1toar<' plantare (talonPtP) a piciorului plat
l'\it;tna tocurilor inaltl'
L'\'itarea traumatismclor dirccte (lovituri, stat in genunchi).
I/. Terapia ocupa(ionaUi in gonartroza va \ine seama. dcsigur, de
(vitarea ortostatismului. Ca sporturi indicate mcntionam inotul, ciclis-
mul, canotajul.

In func i(' de obicctivelc de mai sus, kinetotcrapeutul va alcatui
programul dtexerdtii, selcctionind pe cclc mai necesarc dintre ccle ex-
pusc in partea a treia a actstt-'i carti. Dineinteles, trebuie cunoscute i
tthnicilc de lucru descrise in partea a doua.


520

9.7. Genunchiul posttraumatic i postoperator



InclifC'r<.'nt de tipul traumatismului, scclwla accstuia se poatt' mani-
festa prin unul sau mai multldintrc urmatoarelc Sl'llllll': redoan ;lrti--
culara, limitarca mobiliUqii, instabilitatt, scc'iclt'rca fortci musctlLin', in-
coordonan. :\n stt Sl'I11JW reprezint{t :-;;i justifican a asisttn\ti cit l'l't'liJW-
rare prin kindot('rapie, de refacere a controlului motor al gl'llllnchiului.
Mai aclaugam la scmnelc de mai sus : durcrca, tumdien<t articuLir;\ i
starca o:-.ului, c.o;lrc, dei nu repnzinUi oiJil ctin_. kineticc, tsk imporL\111
sa lt JU ll11 in scama Ja alcatuirea programuJui kinetologic cit.' l'l.'l'U]X'J'Cirt',
caci il poate Jimita mult.
In continuarc, vom prczenta citeva dintre ccle mai frecvcntc situatii
posttraumatice pe care le poate prezenta genunchiul, inserind numai as-
pectcle particulare de asistenta kinetologidi.


9.7.1. Ruptura aparatului extensor

Se produce la nivelul mu chiului sau la jonctiunca musculotcndi-
noasa, la nivelul tendonului cvadricipital sau al insertiC'i lui, Ja nivclul
tendonului subrotulian sau la insertia pc marca tuberozitail'. De obicci
se rup dreptul anterior i cruralul, va tii fiind respcctati.
Imobilizarea in aparat gipsat necesita o pcrioada prelungita (3-4
luni), cu urmari neplacute pentru mobilitatea gcnunchiului. De accea,
se prcfera interventia chirurgicala cu doar 3-4 saptamlni de imobilizarc
pe atela. In aceasta perioada atentia se indreapta sprc articulatiile adia-
cente, ca i spre membrul inferior indemn. Orice contractie izometridi
in acest interval este contraindicata. Se executa cxercltii care se adre-
seaza musculaturii simetrice contralaterale, pentru activarea muscula-
turii coapsei afectate.
Imcdiat dupa suprimarea imobilizarii inccp mobilizarilc pasivc (in
apa la inceput) tot mai ample, apoi pusivo-active i active.
Exercitiile de tonifiere a musculaturii dcbuteaza cu celc.' de facili-
tare a tonusului, apoi se trece la metodica de tonifiere prin excrcitii izo-
mctricc sau exercitii cu rczistenta progresiva.
Mcrsul dupa degipsare sc face cu sprijin in baston, pin{t sc rcali-
zeaza o forta suficienUi de ,indn orire" a genunchiului.


9.7.2. Meniscectomia

Huptura de mcnisc are indicatic operatoric major[\, caci pc de o
parte nu se poate sconta pe o vindecarc spontana, iar pc de alta part1
ruptura de menisc grabe te instalarea proccsului degenerativ al ge-
nunchiul ui.
Po.stoperator, timp de cca 10-12 zilc pacicntul nu sc sprijin{t Pt'
membrul inferior, purtind o atcla sau un bandaj eompr<'Si\' ctrc' lim!-
teaZ:t mobilitatea gcnunchiului. lnca dintr-a 2-a zi se inccp t'X<'rci\iilc
cl, tunifierc a musculat uri i prin cxcrcitii izomctrice ale cvadriccpsului
i i-.;chiogambierilor, mi.-:;d'iri libcrc actin-' de Jx>mpaj cu piciorul, flcxii
pasivo-activc din old (cu G intins).
Dup[l scoatcna firc lor se tn_'CC' la rcmohilizarca gPnunchiului. Uncle
npini i {'on:-.idvr<\ ca G nu trchuic flcctat clC'cit dupa vindtcana pcrfccUi
;,>c:ll:l, eel m:1i mic s<.'nln clc irita\il' articubra ell hidartroza nninind in-
r t ;)'"''''l t':\t'JTi\iilor dt llt',it. U at<.niic dtr>:--.cbit<-l \a da c:>.<'J'Ci\.iilor
ill:,:,u ,.t <.i-;tig<tn'<l -.;LdJilit{qii i coorcionarii g< nu;1chiului in Lm\u1 kinetic
; 1! nwm L:ului in kri()r. Tn pt;lt :-.(' trccc h i 111 ng programul cl!' <'XPrcitii
d. --;crisc pcntru gtnunchi.
S! nwl'gt in h:l'i\un, <'11 sprijin paqi ll ]W nwmhrul afed<ll; 1a -4
...;-,1Jt{unini cit b O]Wra\i< bastonul estc' 1handon:1t. Urcatul i coboritul
, ;1rilor c;lnt pl'rmis<.' clup[t s{lptamina a 4-a de la opcra\ic.


q
.
,.
1
.,
.
3
.
I
_.n
t
01

sa

Accasla af('ctiunc posttraumatidi sc traduce prin intindcrca i ru-
;)<rca unor fibnliganwnlare. In functie de severitalca lczionala (numar
.:t lilJI'L' I'Upk), l'ntorsa csll' mai mulL sau nwi pu\in gr n :1, putindu-se
)olcla cu un genunchi stabil sau instabil. Imobilizarea genunchiului du-
rl aza de la citeva zilc pina la 8-10 saptamini, in raport cu gravitatea
h ziunii. Pcnlru enlorst_lc grave, de foarte mullc ori cstc ncccsara inter-
n n ia chirurgicala.
ln pcrioada de imobilizarc sc vor executa mi!?cari in articulatiile
adiac<. ntP, ca i exercitii izometricc }Wntru mentinerea fortei musculaturii
coapsC'i i gam bei.
Dupa indC'partana contC'n\.i<i, sc va trece la rcfacerea stabilitatii i
mobilitatii -controlall' prin excr-citiilc discutatC'. Se va apela i la exercitii
sdcctive pentru lonifit_rea anumitor mu chi, in functie de tipul entorsei.
/\stfel, in cazul cntorsclor ligamentdor latcralc vor fi antrcnati bicepsul
nural i t<nsorul fasciei laiu ; in .cazul cnlorsl'i ligamentclor mediale -
.(mimcmbranosul, scmitcndinosul, croitorul, dreptul intern, ca i vastul
iotlrn ; pentru (nlorsa ligamentului incruci at anterior sc vor antrena.
in special, ischiogambic rii, iar pentru a celui posterior, tricepsul sural.
Desigur c[l in toatc cazurilc cYadriccpsul va fi prioritar antrenat,
JX'ntru <'rc tcr<-'a stabilitaH active a gcnunchiului.


:J.7 .4. Fracturilc

[ncludem aici fradurilc cxlremitatii inferioare a fcmurului, ale
{xtrcmitatilor superioarc ale tibici i pc>roncului, ca. i fraclura rotulei -
to<:tc intcresind articula\ia.
'Dci accslc fracturi pot imbraca diverse forme clinicc !?i se pot
:olda cu fcluritc sechele, totu!ji se poate conlura o schema kinetologica
gcncrala, care cuprinde doua eiape :
a) Etapa de imobilizare, in care va lrcbui sa se faca :
- Posturari anticledive pcnlru ameliorarca circula\ici de intoar-
o ni cviLtrci.l l'Clcmului.
.5
'
_
)
._
')
.
--- '\J()biliz;'lli :1di\-<'. ;wti\n-p;lsiYe ;d<' pici()rului, In det'Li';i Sl'l;l, ,,:
i pcntru nwntinerC'a mohilitatii tibiotarsicnC'.
- 1\'IobilizarC'a oldului (dadi imobilizarC'a o JWrmit<"').
- 1\h'ntinC'rca tonusului musculaturii de sub gi ps pri n cx0rci \i i
izomC'tri CC'.
- .\ntn'nan'a for\c'i muscubre a nwmbrului inf<'rinr npuc; - ;i :1
mcmbrclor SU]Wrioare, in n'cll'l'<'a pn'g{ttirii pcntni o ;tmbul;qi<' in cJrl
i ult<'rior in baston.
J>crioacla de imobiliz;lrc' \'ari<U{t de ]a :3-4 s{tpU\mini Lt :?-:) 111 1:.
fn func1i<' de sccliul i tipul frncturii.
b) Dupu cure urmeozc1 imoiJilizarii, cu urmatoarele flhi<'c1in':
- H< l'ac<'r<';l mohiliU'qii articularC'; UJWori, J11()1Jilit<ltt a 1J'<'huir ;1-..,;-
gurat{t prin posturari pe atelc gipsate in pozitiile de r'Xt<'nsic )i flf'xi( ;1il
genunchiului.
- Hdaccn'a foqd rnuscularC', a stabilitcitii i controlului mot1);
(vczi excrci\iile din partca a treia a cartii).
- Hduarca mL'rsului - la incl put, dupa degipsare, in drje, ap, i
in baston ; momentul inccpcrii incard'iri i cstc variabil ; col m ti indic ::
pentru inceput ar fi mersul in bazine cu apa - nivelul apei scazindu-
treptat -, in final reluindu-se mersul pe uscat. Consiclf'rincl ca In g<
neral consolidarea fracturii se produce dup{t 4-5 luni, nwrsul cu sprijin
total se va incepe dupa treccrea accstui interval. Evident di pot cxist;r
fli intlrzicri In consolidarc, in aprecicrea acesteia ghidindu-ne atit dup<'i
aspectul radiografic, dt i dupa eel clinic.
In continuarc, pacicntul va respecta regulilc ,,igicnci ortopedic<'"
a gcnunchiului, pentru a prevcni sau intirzia aparitia gonartrozei.


9.7.5. Sinovcctomia

Kinetoterapia trebuie sa inccapa intre a 3-a i a 5-a zi dupa intcr-
ventia chirurgicaHi prin :
- Posturari care sa cvitc flcxum-ul ; uncori, cind sc prevcclc in-
talarca u:wi limilari importantc a mi carii, se vor aplica postudiri in
pozitii maxime (de flcxie i cxtensic), fixate cu atelc gipsate alternate
Ia 6-12 ore.
- 1\'lobilizari pasive i activo-pasivc (in apa :au pe uscat), a cilrnr
intensi tate cste in functie de rcactia inflamatorie articulara.
- Contractii izometricc.
- La 7 zile dupa opera tie se in cepe mersul in drje, la 10-1 zilr
SC' merg(' in baston, pentru Cll Ja 3 sapt llllllli sa SC pnat{t facl' Un --;;)riji,;
totaL
- Rcfacerca controlului motor, care va fi continuata 2-6 luni.


9.7.6. Emondajul

Emondajul sau opcratia intraarticulara cste o ,curatirc" a genun-
chiului de osteofite, cartilaj degencrat, corpi intraarticulari, meniscuri
rupte, eventual cu ablatia ligamcntelor incruci atc, daca acestea sir,t
rupte, asociind uncori i sinovcctomia.

5 3
Chi.d. <L11 p<Jit>;td.t dt' tr;tl'\itiJH' po 1<>JhT;ttllri< :,<' inc<JW re('upe-
r<lrl'a prin contraqii izometrice de cvadriceps, pompaj intens cu piciorul,
<'X<'tTitii contralaterale de activare a musculaturii coapsei :ji gambci.
Dupa suspendarca tractiunii se practidi intens cunoscutele exerci-
\ i i cl< mobilizare articulara, de ref acere a stabiliUitii i de amelia rare a
Jn,,iJilit qii controlate i abiliUitii .
.\krsul s reia la 3 sapt[unini cu sprijin in baston, dar nu inainte
i, .t t i :tsigur:1te o cxkn i< compll't[t a genunchiului i capacitatca pa-
' j('JJtiilui c\1' a c x< cuta fkxid :-;;oldului cu gcnunchiul intins.
J>. ,itiltlll \:1 fi Jll\"<-1\ tt s[t rt'Sj)l'Cte in e<mtinu;Jn toatc n gulile ,igie-
l!'i ill.tl>])l'din'" :1 gcnunchiului. Sintem de panrea ca un bolnav care a
t1l1rit 1111 <'ll10JHl;tj }Jl'ntru o gonariroza S<'\<ra sf1 nu mai parftst>asd'l
l<l<'it>dllta he ,vmuJ, cu atit mai mult, cu di rezultatclc pozitive ale acestei
Jj)IT:qii nuS<' nH ntin in timp.


L 7.7. Patclccton1ia

lntPrventie chirurgicaHi de Multe ori necc>sara, nu numai in cazu-
ri lt cl< fractura n rotulci, pat0lectomia aduce desigur un prejudiciu func-
1 1on d aparatului extensor al genunchiului, scazind furta de extensie a
cvaclriccpsului - uneori ram1nind i un deficit de extcn.sie activa de
:i-lW -, diminuind rezistenta la efort i fiind urmaUi hiar de o u ara
;;1st<.d)ilitate a Ci. De la sine intclcs, toate aceste aspecte trebuie co-
rc ctatc.
Forta cvadricepsului trclmic mentinuta in perioada de imobilizare
i ilstop('ratoric (:3 saptamini cu aparat gipsat sau atela) prin metodologia
')bisnuita.
lmediat dupa suspcndarea imobilizarii sc vor incepe exercitiile
;tctiyo-pasive i active de flexie-extensie. Obiectivul principal este red
1igarca stabilita\ii, a mobilitatii controlate i abilitatii gcnunchiului (vezi
cx< rci\iile din partca a trcia a accstei carti).
Tcrsul se va face cu sprijin in baston, pina ci.nd aparatul extensor
\'a putea asigura sccuritatea deplasarii, respcctiv ,inzavorirea" genun-
,_hiului.




q.s. Procese inflatnatorii articulare



\borclam sub acest titlu g<.:'twral sufcrintele articulatiilor p(riferice
nu prin prisma entitatilor nosologice care le-au dat na tcre, ci prin aceea
Ll r<'zulwntci clinice a proccsului inflamator articular.
Kinetoterapia este dictata de aceasta rcalitate clinica. Daca o arti-
culatie este tumefiata, calda, dureroasa, cu mobilitatea limitata etc., im-
l;ortanta nu este denumin'a bolii - ,poliartrita rcumatoida", ,,guta",
,spondilita", ,,artrita postoperatorie sau traumatica", ,sinovita viloasa
<'tl'. -, ci graciul in care int pn'zente S('l11!1Ple eli nice de mai sus. 1 ntre


521
; ,: gl'lllltlcili - lllllll c11 pnkutrit; , lt'llll1 ltiod;-l in sLtdiul l i allul cu
:lt'l'l'<li afcctiune in stadiul Ill - exista o deoscbirc mai mare dPdt intre
un gcnunchi r.cumatoid In stacliul I !ji unul -cu artrita rccenta de alta
. tiologie.
I nd i f<'JTnt dc- cauza, pnH'l st!l in flam a tor articular csk can tonat in
mhtdlL sin<>\ Ld<1, c 1psub trticul:tr{t, tcci1L i bursa tc ndonului; lichi-
.11 "iil<>\ i ll l'Sil' in <':-.:ccs. lngr(> dl'l\l nwmbra1wi sino\ ialc i txccsul de
'icl1id sino\i<d dl'krmini1 o p:t...,iuJw <Tt scuU! intraarticubtr, l'l'<'a c<' tcn-
-illllC'az{l structurilc' articuLin', c<tr<' d!Yin fo;11 te sensibile b oricc1nccr-
: .tr<' de intinckrc (mi)Cll't' <lrticul:u c'l), d krminincl clurcrca. ln acela i
:Ill]), spa ,mulmuscubr rdiL'X cll'iL'rmin;'i n clo lrc JW grupclc flcxoare-ad-
il<'l!>:trr, in ;,cop protc'cti\ (,.<tt<'Ltl'l' :lllhcubr{!").
Croniciz;m ;pmcesului inflam;lt!>r articular gl'ncrcaza trcptat dc-
J,,rmart < rticubra, distrugcrc cartibginoas{l, ('roclarc capsulara i liga-
llll'lli<td1.
Procesul inflamator articular poatc cvolua in cclc trci stadii-acut-
ubacut-cronic -, ctichda stadiala punindu-sc pc simptomatologia di-
1Jica (durerc, sensibilitatc la prcsiune, tumcfiere, dUdura locala, limita-
n a mi carii) i pc durata proccsului inflamator. Difercntierca histologica,
:ic sigur, nu intra in dlscu i('. Sc dcscric de asC'nWnC'a faza ,.cronic-activa",
.11 c tn pruc sul inflamator cvulu aza intr-un grad sdizut, dar pc o pc-
, itJada lunga, ca in poliartrita rcumatoida.
Obiectivele asistentei kinetologicc in proccsclc inflamatorii articu-
Llrc, in funcUc de fazclc lor, s1nt urmatoarelc :
a) ln faza acutli sc urmaresc :
- Reducerea durerii .i inflamatici : imobilizare articulara {atela,
<Jandaj gipsat, repaus simplu 1n postura antalgica) ; .tractiune u oara in
x ; pcriaj sau masaj cu gheata.
- Mentinerca mobilitli.tii articulare: mohllidlri pasivc, sau auto-
p Lsivc, ori pasivo-activc.-., fara a intindc tcsuturile ; postudiri in pozitii
. xtrC'mc (C'H'ntual cu atck) altcrn<.mtC' sau posturari simple in pozitii func-
tionalc; L xercitii de mobilizanactiva ampUi contralatcrala !;ii axio-peri-
iLrica.
JHentincrca fortei .i Tezistenf.ei muscular(': <:xercitii izomo.trice
{indicatic controvc1 sata inca).
b) In faza subacuta se au in vederc :
- ReduceTen durerii !ji inflamatiei : idem ca la faza acuta (in spe-
dal repausul articular), dar - atcntic ! - trcl>uie sa sc tina scama de
faptul ca bolnavul, simtindu-se rdativ mui binc', arc tendirilta de a nu
'l1l<1 i rcspecta rep;lUsul articular.
- Mentinerca molJiliUitii orticularc: iclcm ca la faza acuta, dar la
-limita mi carii sc poate tenta o f01 tarc, pcntru d tigarea amplitudinii
maximo ; hidrokinctoterapie, mobilizare din suspendare i scripctotcra-
pic ; posturari -chiar fortate, pina la limita de tolcranta a durerii.
- Mentinerea fortei musculare i rezistentei : cxcrcitii izomctrice
cu intensitatc ; mi1cari active cu rezistenta (manuala a kinetotcrapeu-
tului sau scripctoterapie) ; activitati ocupationale fara incarcarc intensa.
c) Faza cronic-activi'i are urmatoarele obioctivc :
- Combaterea inflamatiei $i tendintei distructive, cu consecintele
o.'z : posturari in poziiii fiziologicc, functionalc ; utilizarca unnr echipa-

525
\' , t I
I1H'11k j)IOtt'l'tiVt' <ljtJtc\(ti;\i'!' (dt l'\:!'lll})]U !ll'l!'Zt', !lhlt't'l!' t.i'l1l!l' ,!<!""
talc); un raport iaYorabil intrc activitate i rcpausul articular.
- Mcntinerea mobiliti'ifii articulare : C'XC'ITi\ii pasi\'C', pasi\'o-;lcti\'C',
actiH' JW amplitudini maximc; tPrapie ocupationali'i difc'n'ntiata i aclcc-
va t<"\.
- Mr nf;7lt'7'en fortei 1l11lSc1llurc prin: <'Xcrci\ii iJ.nnwtril'l\ dinamic1'
cu rt zistt'll\<'i prngrt si\'{l (ftna <I d<'pa<;ii limit<'lc clc !nct1rc;m' art icul;u t1).
ln <'S<'I1\<.\ in adril<' c:.:ist<\ cloua prohlenw ale kinetologici clc lJaz<\
Clrt' suscit:1 discU\ii i n consLmL-1 indccizie din partca kinl'totl:rap< utu-
lui : <'Xerci\iilc pcntru crc tcrca mobiliL-1\ii cxerci\iilc pcntn1 nc';11'l'l'<l
for\<'i i rezisten\ei muscubre.



9.8.1. Excrcitii pcntru crc tcrca n1obiliE1\ii


.:\m v{tzut mai sus c;l mcn\incrca sau crc tcrca mobiliit1\ii unci <lrti-
cula\ii inflamate se realizeaza prin cxercitii pasivl', activc-asi<.:tak i
active. Care este tehnica acestor exercitii, pentru ficcare articulaiie S('-
parat, s-a discutat in partca a treia a cartii.
Articulatia inflamata ridica insa unelc probleme teorl'ticc i prac-
tice specificc, care au un important rasunet asupra tchnicilor i mcto-
dologiei aplicate.
A. lata mai intii care sint proble1nele teoretice :
- Sinovita sH\be)tc capsula i ligamentcle de sus\iJwre, produce
lichid articular In CX{'<'s care' mare te spatiul intraarticular, creind ten-
siuni de.' intindcre a structurilor - toate acestea determine\ 111<.1i curlnd'
laxitat<' <.lrticulara, cu instabilitak, dccit rl'doare.
- F:cltmul pC'riarticular sau extraarticular gcnC'rcaza compresiunc
articu!ara, a\ ind dt'ci tcnclinta de a limita mobilitah'a articulara, pentru
ca a poi, pri n organizarc fibroblastica conjunctiva, sa blocheze spatiile de
nlum'can intrC' planurile ti ulare, sporind astfl'l i mai mult limitarea
mobiliHi\ii articulare.
- Durdrca produce spasm in musculatura pPriarticulara flcxo-ad-
ductoare, limitincl ('Xtt'nsia articulara. Pozitia de flexie articuL1ra ckh r-
mina cC<I mai n'dusa pn'siunc intraarticulara, moti\' pcntru care pacien-
tul, din instinct, ii iinl' in accasta pozitic articulaOa infla:11ata, pcntru
a-i calma clun'rea. Dt' aid, pt'ricolul dt' fle.rum in articulatia tunwfi<.ll{t.
-- ln:lcti\ iLtka :1rticulara gcner:1ta de durcre nc tl' ri cul :tcl<'n"l-
il'}t)r :d "-l'llrt{trii mu ni]il(l'l1cli!W<ISl' si sL.tbirii muschiului.
13. I)rol)[L'm<!le pmctice sint cl<'stul dLdificik, l1L'L'Xistind n'guli c< n'
sa ghicJL'Zt' rczol\area lor.

- Care trebuie sa fie intensitatea e.rercitiului ? Nu S(' poate cla un
raspuns, in baza unei reguli, la accasta intrebare. Dun'rea .sau discon-
for.tul articular provocat de cxercitiu sint acdca care reprczinta leg<'a
de baza in orientarL'a intensitatii mobilizarii articulare. Indiferent cc
tehnica de mobilizare articulara am utiliza, durerea sau disconfortul ar-
ticular dC'clan at de accst excrcitiu nu trebuic sa durcze mai mult de c
ora dupa oprirea lui. Cu cit se dcpa l' te m<.i mult acL'St int<'rva1, cu ;.ttit


526
, I
1
granJu; <'\.tTULtt 1!t thllil;t\ <' k llL.Il 11<'<-l<.kc\;tt )i tnlJuil' l"l'l'lll1...,iclcrat
c 1 tchnica de' lucru sau ca intensitatc.
/\tcntie! lntindcrca tcsuturilor articulare i periar.tkularc la limita
1:11 plitucl in ii d<' m i ca l'l' articulara pentru a d tiga mobilitati maxime
<',L rompl('t int<'rzis{l in faza acuta a artritci, se exccuUi cu prud<'nta in
1.1 :1 ...,uiJ:tcLtti J'('('< Jm:m'dfl cu in ti'itenta ]n fuza cronic-actiYfl.
- Cit dureUZ(L sedintu de e.nrciUi si cit clC' frccvent se ])OatC' rc-
;,,tu? Nici 1ici nu s<' po:lt1 cLt 1111 r: t...,puns categoric, Jwcxistind n'guli
l1\.1'. Sint situ:qii dnd l'sk suficicntc"t n clin\ft de CX<'lTi\ii d0 mobilizarc
nLI;..:ima pc zi Lt 1111 l)nln<l\. cu ; rtrit;l cruJlica stahilizaU1, in timp ce
}> ntru <J artriU1 acutf1 s:tu sub:IC'utfl l'Xl'('Uia 2-5 <tsif('l de t dintc
i:1\l"-ll zi. J)ur:l1a i frt('\'('11\a clint< lor r{unin h apn-cit n a nwdicului
:i kilwtokrapl'utului, in runqi(' cit starca bolnavului, rccC'ptivitaka lui,
di..;pnnibilitatilc: de kinc totC'rapif' etc.
- Cind cmunw in cllrsul zilei trcbuic exccutat c:rcrcitiul de mo-
l)ilizarc? Hf1spunsul cste: in momC'ntul eel mai ,favorabil". In general,
..,,. dcgC' mom<'ntul cind pacientul estc odihnit, ncmincat de cca :3 ore,
i:1tr-o stare psihica buna. Acest monwnt trcbuie insa ,,prcgatit" printr-o
:,, ric de mf1.suri : ducald, baic caldt"1 locaE1 sau masaj cu ghea\a, medi-
l'a\i<' anLI1rid1 de.
- C(lrc cste roportul clint re mul>ilizurea articularii ?i Tcpausul arti-
.Clll(lr? i\ccast1 intrcbarc nu S(' rcfcr 1. strict la exercitiilc kinetoterapeu-
1 ice, ci la intrcaga activitate de mobilizarc curvnUi din timpul zilci.
Haporiul dintre dortul articular i reaprtaiucsuulal r este - in
- pl cial in n umatisnlC'lC' inflamatorii cronicc - o problema esentiala.
Ea nu poatc fi n'zolvata declt de bolnav, pe baza unci autoobservatii
foar.tc atcntc.


.9.8.2. Exercitii pentru crc terea fortei
i rezistcntci 1nusculare


In vederea practicarii unor astfel de exercitii, facem urmatoarelE!
predzari:
- Ca i in cxercitiile de mobilizarc, dar de o i mai mare impor-
tanta, starea inflamatorie articulara (acuta - subacuta - cronic-activa
- cronic-inactiva) joadi un rol determinant. Accasta stare sc schimba
.de la o zi la alta !?i deci exercitiile vor fi permanent adaptate ei.
- Uncori, un exerci iu d<' tonificn musc ular{l a Ul1('l Hrticulatii
poat(' agrava pruu::-,ul inflamator al unci articulati i vccinc (de excmplu,
xc rcitiilc 1)('ntru tonifierea rotatorilor externi ai umarului pot agrava
.starea unui !COt afectat).
- ln timpul exercitiilor de tonifiere musculara articula ia trcbuie
pozi1ionata in postura cea mai putin dureroasa.
- Pcntru o articulatie dureroasa i inflamata obtinerca unci forte 4
sau 5 cste iluzorie.
- Programul de lucru pentru Crc terea fortci muscularc trPbuic
akatuit cu multa grija, iar apoi, cu aceca;;i grija, trehuie conturat pro-
t;r;Lmut clt nwn inere a fortci ci7tigatc.

527
F\tT('i\iilt' ,It' tdnilitTC tnl)lli(' pr;tctic;ttc pin<:'lla clccLm-;. tn'i.l li:H'i
st:u i ,1 lbu ('<.dit, fiind categoric oprite la aparitia supraobosclii.
Durena ivi.ta in timpul programului i care nu dispare intr-un
inh'rVal de 0 ora dfnota L'Xagerarca programU}Ui de tonificrc ; dUJ'CJ'('<l
inhihtt foria muscubn1.
Excrciiiul izonwtric ('.'\h' de pn'f{'rat celui dinamic cu n'zistcnUt
progrt<i\ 1. pcntru <'<\ twpunind in mhcarc articula\ia, nu provo<H'l du-
rPn':t. ])ad'\ sc practict1 in f:tz('lP cronicc inacti\T, t'xcrcitiul izonwtric n -
zisti\ va fi n alizat prin r<'zisten\a opusa ck apa bazinului, s<tU de min;i
kindotcrapnitului, S<ll! prin sUSJX'ndarc cu scripe.totcrapic.
- Nu trebui( S{l St' urmarcasca i hipl'rtrofia musculara, P{'lltr\1 ('{!
S(' po;dt ()b\inc n cTt kn m ccsara a foqci chi 1r :;;i in cazul Un'i !lllh-
culaturi cu :lsp0ct ::ttrofic. (1n poliartrita rcumatoid t, mai ales la muscu-
latura intrinseca a miinii, accst fapt de obscrYatic cstc foarte evident.}
Ex<.'nitiil(' }Jt'ntru crc!;'tcrea fortci musculare urmares-c :
a) Contracararca slabirii musculare prin Iwutilizare, tiut fiind ca ..
zilnic, un mu!;'Chi neutilizat picrde 3-5o;
0
din forta sa. Cu o singura con-
tracth care rcalizcaza 30o;
0
din forta maxima actuala a mul?chiului vom
mC'ntiiw forta musculara - dPci, zilnic, citl' o contrac ie izomc>tl'ica pC'n-
tnt fi0carc gntpa musculara !
b) Ameliorarea fortei 1?i rezistentei muscularc. Sint ncc'C'Sare eel
pu\in asc contractii izometrkc pe zi pentru a crc tc forta. Afirmatia
este mai mult teoretica, pcntru di practic ar trebui sa se execute atitea
contractii pina dnd aparc oboscala (nu durerea !).
Hcamintim : pcntru crc terca fortei musculare sint ncccsarc cxer-
citii cu ind\rcarc marc, repctatc de putine ori, pe dnd pentru cre terea
rezistcn\Pi sint indicate cxerciOi cu incarcarc mica, dar repetatc de multe
ori.
c) :\I('nti1wrC'a d tigului de forta ob\inut prin kinctotcrapie este
posibila nu:nai printr-un program variabil in functie de rcgimul de acti-
vitate al pacientului i de gradul de forta ci tigat.
Pentru pacicntii sedcntari, inactivi dutorita bolii, cste necesar sa
se continue zilnic contractiile izometrice. ln cazul pacicntilor mai activi,.
care dPsfa oara n mundi sau macar o activitale casnica, cste suficient
ca acest program de cxercltii sa fie cxecutat de doua ori pe sapHimina.
De fapt, s-a dcmonstrut di in cazul unui individ sanato.."> forta maxima
poate fi mentinuta cu un program exeeutat chiar o data la douii si'ip-
tamini.
Tehnic\ cxt>rciiiilnr izomdrice pentru cazurilt inlbmatorii : s<' {'X<'-
cuta cu mw;ichiul la un nivel u or scurtat fata de pozitia de repaus -
articulaiia trPbui( stabiliznta in aceasta poziti(' : daca nu cstl' posibil.
exerdtiil(' izometrice sC' fac la cea mai accentuata scurtimc a mu!?Chiului.
Dun'rea (cca mica) va dctermina i ea alcgerea unghiului.
Td1n ica pC'ntru excrdtiile progresivc cu rezistcnta cstc cPa cunos-
cut5., dar 1ncarcarea \'a fi lent-progrf' iva, urmarindu-se suportabilitatea
articulara. l\li cana trebuie cxccutata pe toata amplitudinea posibiHi.
ln general, sc fac intre 2 i 6 excrcitii pe zi pentru fiecare grup1
muscular.


528
9.9. Spondilita anchilopoieticii



Fiind n hn;tLvt cu c;tr;wt('r <'\'oluti\ Cll un inalt gr td ell' im ;dicli-
tak, Jll<ll111'11tll] illCl'])('J'jj kiJll'tcl(C'J'(lj)i<'i (J'!'hlliC' Sa fie clt Jll(lj j)J'I'('Cl!'C'.
Principiul de' b:tdl <''-'lc' sf1 sc' lJH'c'I'C<' prt'\'('llin'<l sau limitarca anchilozelc>r
!jii cl<'\'il'J'ilc>J' c,>]c><lJJc'i -;i/s:tll :tlticul:qiilnr dtclacinilor. Odata ac<'S(c';l :tp<vl-
rutl', kin<'tokrapia c'S(c' p:di;tti\<t Est(' dc'ci <'\ icll'nt di 1a sponclilitic \ :t
prC'clomina programul clc' kindoprofiLr:,ic' primara i s<'cuncl<tra i in m
midi m{tsur{l l'<'l kinl'totcrap<'Utic s;tu de' rc'Cll])c'rarl'.
Un al doih'<t principiu cstc continuiLttl'a absoluta pc parcursul ani-
lor a programului kinl'tic, bolnavul n<'intn'rupinclu-1, indifl'rt'nt de c\'o-
lutia bolii.
Obiectivele progrmnului kinetic in sponclilita sint ut matoarC'lc :
1. Men inC'rea un<'i posturi i a unui aliniamcnt corect al corpului.
2. Mcn increa supletC'i articulan'.
3. l\fcntinerca unui bun tonus muscular al crcctorilor paravcrtc-
br;tli ai trunchiului.
4 . .Mcn increa volumclor respiratorii mobilizabilc In limite cit m;ti
normale.
ln cazul in care deja s-au instalat dcficit('le morfofunct.ional( c<.trac-
teristice bolii, la conceptul ,mentinerc" din cadrul obi<'ctivclor nwntio-
nate mai sus sc va adauga i ac('la de ,,corectare" a rcspcctivclor dcficitc,
imbininclu-sc astfel kinctoprofilaxia cu kinetologia clc recuperan.
Deci, programul kinetologic al spondiliticului sc alcatuie te pornincl
de la accste obiectiV<' i considcrcntc. De obicci, din momcntul in care
boala a dPpa it stadiul de pelvispondilita, ccle doua conccpte - ,menti-
nere" i ,.corcctarc" - sc asociaz:1 in diferite grade la acelai bolnav.


9.9.1. 1\1entinerea i corectarea posturilor
i aliniamentului corpului

Tcndinta bolii este de a dctermina flexie cervicala, cu sau fara
inclinarc laternla, cifoza dorsala, delordozare lombara, cu bascularca ina-
inte a bazinului \'i flexia oldurilor. Sc vor urmari prevcn irea i com ba-
terea (ll'<'stor deposturari prin :

A. Adoptarea anumitor posturi in acti\'itatile cotidiene :
-_D!.'rubit dorsal pe P<lt tare, fadi pcrna, cu oldurilc si gcnunchii_
perfect intinsi
C'd('rc c scaun cu s atar inalt, rcalizind un contact permanent
a..!_ atcl i_cu spatarul pina la spinclc scapu arc
- 1\'Iasa de lucru trcbuic sa fie la niv<'!ul pe
masa - a 1 uc me CC' or ('aza men .mcr<'a crecta a rune m u1
EvitarC'a unci t'deri indelungatc pc fotoliu sau pe scaun
- ln ort()statism S(' nwn\inc o_ ! J_anja n xJ! 1 !- :_pub( i_ xifoicl

529
13. Posturi conctoare :
- DN uhit dorsal fiidi ]X'rna sub cap, cu o pcrni\a sub co1oana clor-
";da, cu miinil(' sub nafft- coatele sa atinga patul
- 1 kcubit dors l} cu o pcrnita sub coloana tnracala, doi saci de
ni.... ip cit 2-:i kg JW Lq;t :tntcrinar{t a unwrilori :--.;tci <lt gnti'.l.l.l,liJpHp"1t'li.
- lkcubit \'<'ntral in :-,prijin })l' antchr<t\<' (pozi\ia ..slinxului")
- 1kcubit \"t'nlr;ll <u JWrna sub pi<pl, pt>rni\{1 '>lib fruntl', s:1c1 cle
n -,ip DLct J]( J:ua:l d< w ,a l{t i !W b< zi11.
Postur: rilc S<' <'X< cuL\ de 2-4 ori pe zi, JW o dur 1L-l d< 1 ;--, - :20 de
minut<', fiind inlrcrupl<' dac{l durcrea dc\inl' pna intcnsa.

C. Excrcifii cor('doarP i dP con ticntizar<' poziponal:t :
J;.rercitiul 1 -- !11 nrt!lstatism, cu dUdi< l<' b 1:) em d< zicl: <..;(' i;t crmLwt
cu sacrul P<' zid, <tpoi cu omopl;qii, apoi cu occiputul; S<' ,,nqw'' poziiia,
clupa c tn s<' rd<IC<'.
E.relcitiul 2 - 1n C'zincl, cu spatolc la zid, so c;tuta n'alizana cnnt;H'-
tului prin tni puncte, ca mai sus, ,derulind" coloana de-a lungul Zl-
dului.
EJercitiul 3 - Din pozitia ,patrupcda", cu bra\ele fledate, nasul 1a sol,
't' l wclnz<'azil, !oi se cifozcaza coloana, pcntn1 C'()n tientizar(';\ pozi\ic>i
coloanei.


9.9.2. Mentinerca i corectarea supletei articulare

Sc urmare te crc terca amplitudinii mi dirilor cervico-dorso-lom-
harc i ale articulatiilor radacinilor (SH i CF) prin cxecutarC'a acc'stor
{'XCreiti i :
E.rercifiul 1 - 1n decubit dorsal, cu genunchii flcctati la 00, bazinul
iixat la masa prinlr-o chinga : se ridica bratelc pc linga cap, cu inspi-
ratic ; slrevine cu expiratic.
Exercitiul 2 - ln dccubit lateral, cu o pcrna sau un sul sub toracl'le
supcrwr, membrul inferior flectat dedesubt ; mcmbrul superior de dea-
supra, intins peste cap cu inspiratie ; se readuce pc linga trunchi cu
expiratie.
Exe1:citiuZ 3 - $ezind calarc pe banca de gimnastica, cu miinile la ccafa,
'f.oakle trase inapoi : se inspira. ln acest fel sc intind pecloralii i se
mobilizeaza i artkulatiile sternocostale.
E.rercifiui 1 - In ,patrupeclic", cu bratC'le avansalC' i nasul la sol: se
Lt( balansari cu lordozarc putcrnica (fig. J-1).
E.rercitiul 5 - Din genunchi sau ortostatism, cu trunchiul la 00 : sc
j"JrindCbara spalierului, roalizind flectari intr<> bratc (fig. n-2).
Exercitiul 6 - $czind calarc pe o bancheta, sc fac rota ii de trunchi stg.-
"Clr., cu bratcle la orizontala.
Fxercitiul 7 - Din genunchi, cu miinile la ceafa, se executa aplcdiri la-
ter ale ale trunchiului.
Ercrci iul 8 - Intr-un gc'nunchi, celalalt intins in lateral, mina in axila,
_ )1'3\Ul n 1ca pe linga cap : sc fac apl cari laterale ale trunchiului (fig.
l-3).


530
r:.l'<'l<i!llli '>- i l!:l :) 'lili;t ..p:tll'llj)l'd<'t" '-.,(' ridi.. ;'t illlii1' ci;. lll :-,j"'n;bru
inkrior, t'X<'cutincl <l l'Xknsie in old i lomba.
Excrcitiul 1U - 1 )in H<'t'C'a i pozitic ,patrupPcHi" se ducc un brat spre
zt'nit. rotlnd trunchiul i c<tpul dupa mina (fig. !l-4).








Fig. 9-1 Ft(/. l!-2


E:rercifiul 11 - De fapt, un grupaj de cxerciti i JK'ntru intindc'rc'ZI ischio-
gambif'rilor: din decubit dorsal, ridicarea mcmbrclor infPrioarc cu (; in-
tini ; din ortostatism, flcctari de trunchi cu mcmbrelc infcrioare apro-
pi<1tci (; intin i.





















Fig. !J-3 Fig. J-.J


E:rerictiul 12 -Din pozitia ezind, ca i din cca ,patrupcda'", se ('XC'cuta
scria de mi diri din coloana cervicaHi : flexie-cxtcnsie, latcralitatc stg.-dr.,
rotatii stg.-dr., circumductii, flexii-cxtensii pe diagonalcle de 45.
E.rercitiul 13 - H('prczinta o sui Ui de Pxorcitii de asuplizare a articu-
latiik>r sc lptllnhumcralc (vezi capitolul rcspcctiv). Sc vor prefcra excr-
citiilc cu IJ<t t'"1Ul.

531
!< I ' ' I (' i1 i ;i1 7 1 - .'-) ( ' ]'( k r,-. L I ( ) :-, 11 i t r. d(' \':\ (' r l'i \ i i d ( ' ' I.,11 pi i l' I r ( ' ; I ;Ir t i (' ll-
[t\iilor coxoll'murale (v<zi capitolul rcspcctiv).
Pcntru asuplizana coloanci sc indica de ascnwnca exLrci\iilc 'in
apa- hidrokinetntcrapia.
llidrokinetoterapia cstc d(oscbit de utila in spondilita, putlnd fi
:'fllicaUi chiar in puseul acut i111'lamator i. hin<'in\('l(s. cnntinuat;\ tnt
nui intensiv odaU1 <'U diminuan'a acl'stui:t. l )uraL\ pr()gr;tmului <'S1<' de
\'-40 de minute.
PL ntru cxccutarca cxC'rci\iilor in ; p{t int JH'('(':-,;trl': ,, hr;mcarc!ii
i!n.-rsata i inclinaUt, o bara la p('retc - pu1in pcstl' ni\"l'lul ;qwi -,
nltoare pcntru miini i picioan .
Exerci\iile sint s<lecLttC' dintre L'C'l<' aplicail' i in sala d( gimnas-
tica, dar aclaptatc nHdiului acvatic. Posturilc de st;trt vor fi : plutirca
\ L'ntrala, decubi tul dorsal sau ventral pc bran card a indinata, ortostatis-
mul linga pcrctelc bazinului. ln final, inotul in plutirc "\'cntrala va ln-
chcia programul.
Sporturilc sint pcrmise i indicate in spondiliUi. !n afara de il!QL
(bras
'

craul
'

fluturP"
'

dl Hin")
' .
Sl' indica }Jolo voll'i, budmint07htenis ) )

" . "

..r:.:;:.;..:;. --

de cimp, baschet (.trasulla co ), handbal.


9.9.3. Mentinerea corectarea tonusului 1nuscular




naiL'. Nu se va omite insa fa Jtul c Jsoasi iacul estc un lordozant, deci
.1 actiunca lui va fi promovata. n sccundar, se urmare;t c ont tcrca
culaturii fesic -
J;.rcrci 1 - Decubit ventral, ridicar0a capului-trunchiului, pozitia
mcm )relor superioare schimbindu-sc pcntru a grada efortul : pe linga
corp, sub barbie, pe ceafa, pc unwri, ridicatc pe linga urcchi, ,,in '.crucc".
E:rercitiul 2 - ln gcnunchi, ezutul pl' .taloane; .corpul aplecat, miinile
P<' umcn (sau pe ccafa, sau bra\Lle intinse pc linga urccl:1i) : sc 'raminc
citeva sccunde cu trunchiul aplecat dt mai in fata.
Exercitiul - In. ,patrupedie'\ cu gcnunchii indepartati : sc ric}ica un
ra a orizontala, concomitent cu mcmbrul inferior opus.
Exercitiul 4 - Jn decubit dor fil, cu genunchii in aer la 90 : se balan-
seaza stg. dr. ; bratele ,in cruce':'. .
J..'J.'ercitiul 5 - Idem: fodecarea mentbrelor inferio.are i/sau rildicari ale
mcmbr<'lor inferioare "CU g('nunchii intin';li.
- In dccubit ventral : forfccarca nwmbrdor inferio tn ln-
tinse fJif au cxtensia oldurilor.
.E rercitiul 7 In de-cubit dor'::ial pe banca de gimnastidi, in miini cu
ganterc : mcmbrele supcrioarc, cu coatele extinse, SL' due inspre du umea
i oblic In sus, pe linga cap; apoi mlinil<' cu gant0re sc aduc b picpt.
fixercitiul 8 - Din ortostatism, flcctari extensH de trunchi - po.zi ia
membrelor suporioare i gradul de inclin.arc a trunchiului asigura <.'re tc-
rr>a progrcsiva a fortei muscularc. .
Exercithl 9 - ln decubH vtnt.ral, cu bazinul la marginca mcsd, mem-
'bnle inf<'rio \r' atirn!nd : st fac cxtensii de o1d cu genunchii intin i.
1::--.., n i\JiJ,. <1, 1<11\iJi, r, 111lh<'tii.tr;-t .lild<JI11ill:tl{t i para\'<TklJr:da dc-
<Ti t la .,Lumbosacralgic" Sl' pol aplica i in spondilita, CU nWn\illlwa ca
trelJuie sa S<.."' <..'VitC posturi]e dfozantc.


9. 9.4. Mentinc1 ca i crc tcrca volu111clor respi ratorii
1110bi liza bile

'In Ltdiil< preanchilr1zicc, c1ncl prind<T<'a colo:uwi dorsalC' i a arti-
"tJLqiilor c<l...;t()\"<rt<!Jr;ll< nu est<> un fapt implinit. st va pune accC'ntul
P< gi mnast ica rc-;pi r 1torh cored iva i JW rt'< clucarca res pi raici toracice.
1),, mitsur{t ('<' flllH'\i:t toracC']Ui in nwcanica vcntil:ttori< sc;tcl<>, S<' ]nc<pc
ll't duc;tn-;_t n pir:l\i< i :tbdomin:lll', Jjdl .s{l S<' aband<nwzc ins[t <'xerci iile
destinate rcspira\i<'i toracicc. Num:ti In cazurile in c1rc proccsC'lc :.mchi-
lozic<' tnraciCl sint terminate' gimnastica respiratorie toracica nu-i mai
<.I rc rost ul.
Tipurilc ck <..'X<'JTi ii rcspiratorii .au fost descrisc in partea a doua
.::1 accstc>i di.rti.




9.10. Scoliozele



Scoliozelc sc defincsc ca dcformari ale coloanci, caracterizate prin
-curbura laterala (in plan frontal) i rotatic vertebrala. Convexitatea
(respectiv gihozitatea) cstc aceca care confcra dcnumirea directiei scolio-
zci. Rota\ia vertehrala sc face spre concavitatca coloanci.
In prczentul subcapitol discutam dcspre scoliozcle structurale, ade-
varate, organice.
Scoliozele functionale, nestructurale, atitudinilc scoliotice, nu re-
prezinta o problema dcosebita de kinctoterapie. Dcspre clc se vor face
dtcva nwntiuni la sfir itul accstui subcapito1.
JVTajoritatca scoliozelor structurale sint cclc idiopatice (gcnetice) -
1nfantilc (0-:) ani), juvenile (3-10-12 ani), de adolescenta (10-12-20
.deani) ; ale <\clultului. Toatccelclalte - congcnitale (dcfecte vertebrale
au C'lhtak). 11l'Uro:1Hlsculare (miopaticc, poliomicliticc etc.), posttrauma-
ticc, mczcnchimale etc. - totalizcaza dc-alJia 20-250j0 .
Din punctul de vederc al curburilor, SCl)1ioze]c (mai ales -cdc idio-
palice) pot fi :
o) Cu curhur[t 1.or<tcica (de obicei pc drcapta) (T4-5 -6 Tu-12L
1
) : dau
gibozitail' marc ; au curbe minore deasupra i dedcsubt, cu caracter com-
JWnsatnr ; poten\ial cvolutiv mare, cu prejudicii cardiopulmonare.
b) Cu curbura toracolombara fie pc dn apta, fie pc stinga {T4-5-6 -+-
.L2_: _4) : au cur be min ore ; dau distorsiune costal a ; mai putin disgra-
1,ioasc i JWriculoase cardiopulmonar.
c) Cu curbura lomhara (de obicei pe stinga -Tu-12 - L5) : nu dau
diformitate prca mare.

533
t1) ('11 d 11 I> L-1 < tlr; 1 tl 1 .t n;; 1 .1' 11 : c 11 d i \ ,, 1 ",' 1 , 'tn 1l i 11: t 1, i i 1 , 1 r ; c i(':1 1 :-.. -
lombara dr. sau invcrs ; cliformitate in general midi.
Scolioza poatc fi echilibrnta, dad\ firul cu plumb coborit de la oc-
ciput cadc inh'rft'sicr, sau dt'ztchilibrata, dncl act'sta cadt' lateral clt' an-
tul intcrfcsit'r.
Cra\ itat('tl f'St<' clictata d('"igur cl(' gr:1dul scoliozd. :\stf(l, slnt c<l -
sid(rak u oan' coli<JZ('ll' sub 2.)-:30'", ml'clii cc], intrc' 2.1-30 :JO- i
gra\.l' scol iozclc ])('stc 50 .
Tratanwntul scoli<JZl'lor l'.':itc axat JW cit('\"a principii, de c;trc tn'-
bu ic S{l Sl' tina Sl'<l!11a :
- Cel mai ('ficicnt tratanwnt t'stc cltpistarea prccoce
- Ein<'tolt'r;tpi;t singura nici nu <mwlion aza scolioz<l, llH'I nu o
con trolcaz{t

- 1\dcyaratul tratanwnt constii in corset + kinetoterapie (scolioze
sub 50) sau op('ra ic + kinctot<>rapie (scolioze peste 50c)
Obiectivele kinetoterupiei in scolioze sint :
1. Ameliorarea pozitici coloanci
2. Crc tcrca flcxibiliUitii coloanei
3. Crc tcrea fortei musculare (abdominale i para\'crtebralc)
4. Anwliorarea respiratici
In cazul scoliozdor junnilc, acc.stc ()bicctive - concomitcnt t n
portul corsctului - vor fi urmari te pc toata pcrioada cn;;terii, pin a la
stabilizarca scoliozei.


9.10.1. Ameliorarea posturii


Este vorba de corectarca cifozclor !?i lordozelor !?i apoi a scoliozci
propriu-zise, care se face prin :
1. Posturi fixe mentinute - corectoaTe sau hipercorectoar> : dent-
bit dorsal, lateral, ventral, din ezind, din ortostatism ; se utilizcaza perne.
suluri, spatarul scaunului, pcretele etc. pentru corectarea hipcrlordozd
lombare, a cifozei dorsale i, clcsigur, a scoliozei. Pozitionarea membrelor
superioare sau infC'rioare cstc o modalitate curent folosita.
Posturilc se mentin in pauzele programului de gimnastica, dupa cum
i atunci cind se scoate corsetul.
2. Exercitii de corectare posturalli., axate pe :
a) Con ticntizarea inclinarii pclvisului pentru delorc.lozarc (\ t. zi
,Lombosacralgia").
1>) Scac1Prl';t cifnzl'i dorsa1c prin cxcrciiii de ,intindcrc" a coloanci
din cl'le trci pozitii de b 1d1 (dlcubit, t zind, ortostatism) - de fapt, C<J!1-
ticntizan'a pozi\iC'i ,,a sta inalt" sau ,a sta clrt>pt". Sl' controkaza in
oglinda, urmarincl alungirea gitului i trunchiului in ax. P<'ntru re<.lliz \-
rPa accstor CXL'rci\ii de .,intindcre", asistentul, cu palma, aplid1 pacicntu-
lui o U'joara pn'siune pe cre tetul capului.
c) Scaclc'rca curburii scoliotice prin :
- Utilizarea poziOon<l.rilor corpului !?i membrelor pentru corccta-
rea curburilor, cu .,rupcroa" pozitici, urmata din nou de pozitionarca co-
rectoarc. Troptat, .se ajunge b con tiPntizarca staticii scolioticc i a po-
zitiilor care o corect<'aza. Controlul in f<.qa oglinzii are un bun pfect.


534
lata citeva cx('mplv de aslfel de l'Xl'J'Ci ii :
I:.rcrcitiul 1 - In orto latism, cu !Jra\ul ridicat (de partca concaviUitii
, urburii clorsalc); idem din t zind.
l:.'.rercitiul 2 - ,.ln 4 bbc", cu riclicarca la ot izontalc'i a unui mcmbru
liJ)l'l'i()r c;IU iilkriur.
F.'( :.-ifinl .') -- In lL <'uhit d(Jrc-:11 sdll \'t'IlLral, indinincl in Literal nwm-
:):(!t' inlcr;,J,Il'<'.
. t'lcifiul .' --- ln ;t'I1Unclli, l'll k>;ti( P' t:llll;IIW trllnl'hiul <lhlicizat.
Fl't'lcilnfi ' -- i.1 <ll'tlhtatism, [) lc.;culiilcl Lt wr;d \;;1zinul si trllllchiul in
l:1c.;un opu ,,..




Clllo ma scoliotica est< o coloan1 rigida, cu mobilitatca limitata mai
:11 ,in zona scnliotica. Tcsuturilc moi (lig lllll'ntc, mu)chi) contribuic prin
rttracttlrt la \ccasta limitarc a mobiliUOi. lnccrcana dlmobilizarc glo-
])a]a a co!oanci nu va realiza dccit mb;;cari in zondl? nPafectate. Din acest
nwtiv, cxcrci\iilc de flcxibilitate sc fac din posturi SJWcialc care blo-
cht'dZt : t gnll'llll' ck l'()l(l;til<\ lasii1d pu-:;ilJi![t mi ,GllTI dour in scgnwntcle
doritc'.
1. l\1ctocla Klapp (1010) a intrat in traditic. Din postura ,in ge-
nunchi'', Klapp descric doua tipuri de pozitionari ale trunehiului :
a) Pozitii lordozantc (fig. n-5), -care, in funqie de inclinarea trun-
chiului, faciliteaza mobilizarea unci anumite zone vertebralc.
Exista trci pozitii rcdrcsatc (dcasupra orizontalei), una orizontala i
duua coboritc {sub orizontala). Cum se vcde i in figura, pozitia 1 - re-
drcsata - corespundc scgmentului L
4
-L;,; pozitia 2, lui L
1
-L2; pozi-

tia 3, Jui D
11
_
12
; pozitia orizoniala (4), lui Ds-
10 ;
pozitia 5, lui D
7
-
6
; po-

.zitia 6, lui D 5-3




Fi']. !J-5 Fig. 9-G

Din acC'ste pozitii se executa flcxii lateralc.

b) Pozitii cif ozante Klapp. ln numar de 5, sint ascmanatoare celor
de mai sus, dar trunchiul cste mcntinut 1n cifozare dorsolombadi
{fig. 9-6). In accste pozitii, flexibilitatea coloanei dorsalc este obtinuta 1n
pozitiihr ..'drcsate, iar a coloant'i lombare, in cele coborite (sub orizon-
Lll<'l) -- ;Jcli6t invers clecit la pozi\iilllonlCJDtnie.

535
lJ<:'i metoda pozi\ionarilor Klapp a fost criticata de unii autori, ca
este inca mult utilizaUi, chiar dadi acestc ,focalizari'' la nivclul unui
singur scgnwnt mobil al coloanci sint putin exagerate.
ln ultimii ani pozi\iilc Klapp au fost studiatc complex, prin
poli<'lC'ctromiografiC', d<' c-{t1 '<' C. Hum bel i H. Kap]Wl<r de' la 0rnala ck
Fiziot<'rapic a Spitalului ,.Tril'mli" din Zi'Irich. ln cursu! pozi iiln1 d<'
,reptatic" Klapp a fost lnr< gislr;lt[t ;wti\ itat<\1 urm;'ttorilor muschi: ohli-
cii alJdominali, clnp\ii ahcl()min;di, spin;dii (C<'r\'icali, clors:dii lomb;tri).
romboizii, manlt clin at, man !<- dors;d, clcltnidul.
Pozitiile Klapp S<' <.'xccutit din postura .,1n gC'nunchi'', stucliul ur-
marind :
- Pozi\ia ndns;lt[t : trunchi apl<'cat 20 cl<.la \'<'rtical{t, cu miinilc
la spate
Pozitia sernirC'clresata: trunchi flcctat la 40, cu miinile Ja spate
Pozitia orizontala : trunchi Ja 00, cu miinile la spate
Pozi in semicoborita : trunchi la 100, cu miinile in olduri
Pozitia coborHa : trunchi la 115, cu mlinile in olduri
Au mai fost studiate citeva variant<', i anumc :
Pozitia redresata cu miinile in olduri
Pozitia rcdresata cu miinile la ccafa
Pozitia redresata cu brat<'lc ridicate in sus pe llnga cap
Pozitia orizontala cu miinile la cf'afa
- Pozitia coborita cu lbra cle inainte pe linga cap
Concluziile au fost :
- Pcntru musculatura ccrvicala, pozitia cea mai buna este cea
coborita cu bratelc inainte
- Pentru musculatura coloanei dorsale, pozitia de electie este cca
orizontala cu .miinile pe ceafa
- Pentru musculatura coloanei lombare, aceeai ca pentru coloana
cervicala
In general, in toate pozitiile trunchiului cu asocierea bratclor cx-
tinse pe linga cap sau cu miinilc la ceafa se realizeaza forte musculare
mai mari dccit in .aceleai pozitii cu miinile insa la spate sau in olcluri.
2. Tehnica Cotrel [extensic-derotatie-elongatie (EDE)-flexie lat0rala}'
este cea mai apreciata in prezent : decubit ventral, cu mcmbrcl0 infl'ri-
oare intinse cit mai complet, mcmbrele superioare intinsc ;;i ele pe linga.
'
.

''<=V y
Fiy. 9-7

urechi : se intincle intregul corp, apoi tn'ptat se extind bratelc, corpul sc
lordozeaza, membrcle inferioare se extind din olduri (arcuire pe e:xten-
sie cit mai mare).
Corectarea curburii : un membru superior se duce indarat sprc nld,
care se cxtinde ; cclalalt mcmbru superior, pe ling 1, urechc, in sus-
(fig. )-7).


536
T,l i11 !t'lli!;l.: ,,F!H:" iJ11J;ol -:i Jl)llli:\i;;m;t \<l!;l('i(';v\ din j)llli\i:t ,,pc
,-,l'lltllltlli", l'll lt'"t'i pt t do<tnt, trllllchiul apkcat inaintl' JW:-.tc coapsc,
l)r atc'lc intinse pc linga urcchi, miinilc pc sol (fig. 9-fl a, b). ln acest fel
cnloana lombara <.'."tc complet hlocata. Sc face inclinarea laterala, miinile
,pft-;-i ncl" cu d<.'gdele sprc stinga (scolioza toradca stinga) sau sprc drcapta
("Ctl]itlz[t dn'aptft); s<' l'l'\ in0, apoi sc n Jwta.












Fia. 9-8


Pc>ntru scoliozl'lc lomban , Cotrl'l rC'comanda clccubitul ventral pe
masft, miinilc prinzind marginilc latcralc ale acc'stcia i blocind astfcl to-
racelc. Asistcntul prindc ambclc mcmbrc inflrioarc, translindu-le spre
tinga (scolioza lomhara stinga) sau sprc clreapta (scolioza drcapta).






















I




CotrC'l a utilizat i ,cxcrcitiile de tirirc" sau ,inotul pe uscat" : de-
cubit \'l'ntral, nwmbrele de pc o park sint intinsc, cclclaltc se apropie-
i'lectan:a CF' i G, mina fiind orientata sprc coapsa (fig. H-0. a, b, c).
Ext'rci iile Cotrcl curbcaza mai intii colmma '(spre membrelc apro-
piatl'), clupa care sc rc\'inc la pozi ia drcapta sau se trcce spre pozitia
ntl'n sata.

537
3 ... J>utnt)ll'ili(f" 1\.lupp, c11 l 't'J' \I] i11 .. ]' :i111 :t''" St ; 1 r :1 "-lt
pozi\ia Ill utra a spatl'lui sau chiar pu\in cifozat.1 i !>l' <tjungc L.t pozi\ia
lordozata :
- P<'ntru curbura unidi SC' utilizcaza nwr ul obi nuit l lJXttnij)C-
delor: de excmplu S<' due inaintc nwmbrul superior ting i gl'nunch}ul












drcpt JWntru con'dlll'l'<l unci scoliozc dr< pt< ; 111\tTS, ]Wntru <J ,c<Ji, 1<.1
slinga; st rt'\ inc cu mvmbrelc paralck. ;tpoi slreia ,pa in a".
- Pentru o dubl{l curbura se utilizc;u:a .. pasul cami1C'i" -- sing\Ir1:l
animal e<.tn pa c-. tC' concomitcnt cu mcmbreh de' P<' <ll'f'C'a i partf': clc
cxemplu pcntru o curlmra toracidi dreapta i lomlJ<tr{l sting{l S<' d1Jc in<t-
inte mcm brelc de pc partea stinga ; sc n vinc, a poi se r<'ia pa<;;i n'a.
1. Flonqafio Cotrcl c'stc o autotractiunc cu posihilitatca de a redres<l
scolioza: decu!Jit dorsal, un dipastru de trac\iunc ccrvicala, de !:.1 can <l
coarda trcce pe dupa un scripcte (indaratul i pu\in deasupra capulu1),
indrcptindu-se spre picioarL', de care se fixeaza (fig. J-1 0). Intindf'n'a com--
pleta a membrelor inferioare \'a intindc coloana; mo!Jilizind concomitcnt
rnembrcle infcrioarc spre stlnga sau clrcapta, sc rcalizeaza corcctaiT<t
curburii scoliotice.
!>. E:rercitiul de cleroture se executa sub corsetul Milwaukee : <'
basculc.aza pdvisul pentru cl('lorclozan (componenta foarte importanU't ;1
exerci\iului), se imping(' anterior lwmitoracC'le cu gibozitate, inccrcin--
du-sc dcsprinc.kn a lui de JX'r<'tl'lc posterior al corsC'tului ; cclalalt hcmi-
toracc cstc impins poskrior pl' barclc corsetului, cnncomiknt cu inspi-
ratia. ExerciOul Sl' rt'}Wt 't in timpul zilci pentru crc tcrca amplituclinii
rnhdirii.
6. Sporturile indic<.tte in scolioza : inotul (craul dorsal, ,indian",
bras), scrima, \'olciul, basclwtul.


9.10.3. Crc terea fortei musculare

1. Tnnifi<T<\l n1tiscul<lturii ;thclomin;tl<', care <'Si<' ohlig;ttori<'. Sc
practic:t d<' (lbic<'i ridic{tril<' de trunchi cu gcnlii1Chii flect;qi, JWntru in-
tarirl'a drep\ilor i oblicilor (v('zi ,,Lllmbos;tcr;dgia") ; miinile pe linga
corp sau inaink, mlinile la cc;tfa, miinilt d<asupra capului reprezint{l t<lt
atitca ctapc de gradare.
2. Tonifi<rca fe ierilor mari prin tchnicilc i exPrci\iile cliscutatC'
!?i la altc capitole.
3. Tonifil'rea !'?i nechilibrarca musculaturii paravertebralc - ohiec-
tiv principal al recuperarii scoliozci.

Este dovedit ca intre musculatura concavitatii i cca a convexita\iil
cxisW un dezacord functional care are la bazt1 modificttri histochimicc.


538
.\,[k;, Ulh'lt .tuclii '-Ill d()\ , dlt ca ))l' partcJ cunvL xa cxista mai multe
1 ibrc ro ii (tonic<.') decit fibre albc (fazice). ln plus, fibn lP ro ii sint
...... urtak nu numai 1n concavitate (ar fi normal), ci i p0 convexitate.
. \<'<'stl' cll'mentl' a1 justifka id1ea ca clczechilibrul muscular nu ar fi con-
in\:1, ci cauza scolioz1'i g('JWtiCl'.
(';nwtmlologi<' cun nta, sc utilizt aza :
u) Tthnicil<' 1'\abat (\'I'Zi ..Lomht>sacr:dgi;l").
I>) Di11 d<Tuhit \tntr:d: ridican a c:qn!lui, unwriltll', :11tmhnlor su-
il'!irJ;II'l', ]J1'11tru t<>nifi<Tt';l mti.o.;culattJrii d<>r .;d< supl ri<>dl'l' biLit<rah: ri-
,; i :lr<\1 am bel or !llt rn bn in krioan t<>11 i Ilea muscula Lura 1om b:1ra ; ridi-
r:l!'t;t nwmbr0lnr ipsiLit<'r;ll<' tonifid'l musc:ulatura unilaterala parav<'rtP-
1 1 l':d:r<'SJHdi \';t. Dcsigur c: 1 tnptat S<' :1 pl ic: t pri nci piul progrcsi vi L't\i i, prin
I: t'<t';>i structura ('X<'rcit.iului sau prin aclaugana dt' greuta\i.
c) 1\hnica \Vagm r-Bi_irgcr, cande fapt nu ('St<' altcl'Va dccit pozi-
i 111 1rca tip Klapp, de undc sc executa contrac\ia izometridi pe partca
clorita.
d) Din gcnunchi, cu trunch iul aplccat i nasul la podca sc executa
ridicarca trunchiului : gradarC'a for\l'i <'sic data de pozi\ia bratdor i de
sustinerea sau nu a picioarelor. Hidicarca (cxtt nsia) trunchiului se face
concomitcnt cu inclinarea latcra1a, cu rota\k sau direct 1n funqic de
n ccesi ta ti.


9.10.4. Ameliorarea respiratiei

Obicctiv de mare importanta, cunoscind faptu1 ca la cifoscoliotici
se instaureaza cu timpul o disfunctic vcntilatoric rcstrictiva, care va de-
krmina hipoventilatia alvcolara, cu toate consecintele ulterioare. Cifo-
scoliozclc P'lraliticc. datorita intPrcsarii diafragmului, sint mai grave.
ln vcdcrea realizarii acestui obicctiv, sc rccurgc la :
1. Kinctoterapia corcctoare a scoliozci, discutata mai sus, care va
avea un cfcct benefic i aupra rcspiratici, fapt probat prin crefo?tcrea vo-
lumclor rcspiratorii mobilizabilc. In mod particular se va urmari rccga-
1izarca scalcnilor prin intindcrea cclor rctracturati pc partea convexa
a curburi'i, pcntru compcnsare, ca i deblocarca scapulclor, rcfaccrea ca-
pacita\ii de.' alunccarc pc grilajul costal : miinile la ceafa, coatclc sc ri-
dica trcptat. antrenind astfcl bascularca scapulclor.
2. Cre tcTC'a cxpansiunii toracicc localizaic 1n acc'lc zone 1n care
mnbilitatPa toracica cste L'Vident ddicitara. Se utilizLaza tchnica de lucru
c IJ'1' n curgt' Lt prcsiunil< <'X<'rcitak d<' miinilt kiJwtot<l:tp<utului (vezi
ubcapitulul .1.7.:2. - ,,Hl'l'clUcarea rtspiratori<"); dt dSl'l1H'IH'd, Sl' urma-
;c.,c rc'educarea lwmitoracica i cn krea amplia i(i coastt>Jor inferioarc.
3. Scadc'n'a travaliului ventilator prin asuplizan'a toracoVt'rtcbrala i prin
sporirea contributici vcntilatiei cliafragmaticc (respiratie abdomi- n;.1la).
4. Cro terC'a randamcntului ,pompci musculare n spiratorii" prin
anwliorarea raportului dintrc lungimea mu chiului respirator i tcnsiu-
nca lui in unna aplicarii unnatoarelor cxcrci\ii :
a) ExPrcitii de translan' a \'('ntilatici sprc volumul respirator de
re?c n .a :(VEH), ceL'a cc va lungi mu chiul preinspirator. Se \'a pune ac-

539
ccntul Jeci pc tTL' ll'n a tinq.mlui txpiralor, cu n \.lucl'n'a volumului aiJ-
domino-toracic (impingcrea indarat a pcr<'t<'lui abdominal), c<ea n con-
duce la asccnsionarca diafragmatica insotita de alungirca fibrt>i museu-
larc (se marc te raza dl' curbura).
b) Ex<'ITi\ii dt <T<' 1<'1'<' ;t f<ll"\<'i muscuLtn' n"... pir;t1nrii, c<'<':t n Jn-
seamna imbunattqir<';t c; p; citiqii nwt;thnli<'<' a mtl)<'hilur.




9.11. Lon1bosacralgia



AcPasta dtnumirc cl<'S('mJw<tza dunrt'a Jnmb;11 a inflrioara (low buck
pain) de caudt ,m('C<midt, gl'I1CJ'<tta de suftrin\a ttit <l \<'suturilor moi !om-
ban', dt i a structurilor vcrtC'hr<llC' (disc, liganlL'ntc intr<tcanaliculan .
articul<l\ii vcrtcbralc posterioarc, pediculi \ crtPbrali) < fcctak printr-un
proccs dcgcncrativ.
Sub raport clinic, includcm : durerca lombosacraUi izolaUi, durc-
rca lombosacratrt cu algii rdcritc pt' nwmbrul illf<Tior, cit dunTt'd
lombosacrata cu algic iradiat<.'i, radiculara.
Kinctot0rapia cstc ori0ntaUi - aUt ca obi(ctiv, cit i ca mijloac<'
tehnicc - de starca dinica a pacientului. Dif<'n'ntiem astfcl patru JW-
rioadc :
Perioada acuW, caractcrizaUi prin durcri intense lomhosacrat<', Cli
sau fara iradicre; bolnavul nu-f'?i poate calma durcrile nici in ciPcubit,
prczinta contractura lombadi, cu sau fara blocada.
Perioacla sulJacuta, in care durerilc din dccubit au disparut, hol-
navul se poate mi!';'ca in pat Hira dunri, se poate deplasa prin c;,mwr{t.
poate sa st0a pe un scaun un timp mai mult snu mai pu\in limitat, du-
rerca fiind suportabiUi daca nu-i mobilizeaza colmma.
Perioada cronicc1 }Jl'rmitc pacicntului sa-i mobilizcz<' coloana, clu-

rerile fiind moderate, astfd inclt nu-l mai for\l'aza sa acloptc autobln-
carea lombara ; in ortostatism )i mcrs durcrilc pot aparea dupa o pc-
rioada mai lunga de timp ; pot p( rsista contracturi paravcrtebralc.
Perioada de rendsiune compleU1, 1ntrc pcrioadclc de boala cviclcn-
tiatc clinic, considcrincl cauza lombosacralgiei nwcanicc ca ,IH'\ inclcca-
bila", potPn\ial putlndu-se cleci n peLt oricincl j)liS('til clunros.
Fir'c:!J.t' rlintrl' acestt> }J<TirJadc.' ;rrc sdwnwle ti proprii de.' kinctu
terapic.


9.11.1. Sche1nc de kinetoterapic aplicabile
in perioada acuta

Obi('Ctiv<'lc <lCf'Stt'i pcrioaclc sint urmatoarde : n p hilibrana SNV.
relaxarca gcnl'ralc.vt, sc;vtd{'rca irita\il'i radiculare sau a J1('rvului sinu\ cr-
tcbral, nlaxarf'a musculaturii lombare clun'roas<'.

540
;\. Hcechilihrarea SI\V c:--.lt' IH'l'C dr<:\ Lt majuritatca accstur l>uln; Yi,
ci prezcntind o hiptrsimpaticotonie can sc rasfringc asupra ritmului
cardiac i a tensiunii artcrialc (tahicardic, TA crcscuta). Se urmarc te
crc ; tcrca tonusului vagal.
Jn tfad'i de nwdic<l\ia conspundttoarc, s1indica :
- J>o tura cl1' ckcuhit \ c ntral, cu o ))('rna rl'lati\ mai rlur<l -.:ub
alxlonwn (cart' comprima pi1'XUI celi;lt') )i dcstul de marc, c<trl' s{t ci!(l-
ZCZI' Iomba ; clad\ postura accasta 1111 t'stc suportata, sc \'a incerca cll'l'll-
hitu] lakr;tl .,in coco<;; dt pu';'ca", pn sind cu miinilc p<'rna a czata pc
cpigastru.
- J>atul indinat in li)Or Trl'ndt],nburg (pentru cxcitnrf'a sinu u-
lu i cart Jt icl ian).
..:'dingiitna" blindi (nu masaj ! !) a musculaturii para\ ertchralc.
- C{ddudt m utra in zona lombara.

13. UcJaxarea gcncrala cstc indif'aUi pC'ntru scadcrea st<'irii d(' tcn-
siuiw psihica dctcrminata d1' dunrc <;;i care, prin ca insa i, scadt' pr<tgul
la durcre, ca i pcntru dccontracturarca gciwrala, inclusiv a musculaturii
para\'<' rt1bralc.
S( utilizcaza metoda de relaxarc Jacobson (vf'zi capito1u1 5) s;m,
mai implu, cxcrci\ii de rl'spiratie profunda, cu cxpiratie prclungita i
mai zgomotoasa. Pacientul se conccntreaza numai asupra mi carilor res-
piratorii.

C. Sdidcrca iritatici radicuJarc sau a ncn ului sinU\'crtcbral, cind
exista un proccs patologic la nivcl vertebral intracanalicular, prin :
1. Adoptarea unor posturi antalgice :
Dccubit dorsal, cu capul i umerii rklicati pC' o pcrna, gcnunchii
flcctati cu un sul sub ci, picioarclc sprijinindu-sc pc talpi
Decubit lateral ,in cocodtpu ca"
. Dccubit dorsal, cu oldurile i genunchii la 00, gambele spriji-
ninclu-se pe un scauncl sau o cutic
.. Oricare alta postura, oricit ar parea de bizara, in care pacicntul
simtc o neta ameliorare a fcnon1l'nelor algicc
2. Tractiuni vertebrale continue la pat, cu cadru special sau im-
provizind trac\iunea pe bazin cu o centura lata, de la care cablul este
tractionat prin scripete. Contrarczi.stenta este data de corpul pacientului,.
patul fiind in Trcndclenburg; <'stC' de prefcrat ca CF i G sa fie in.unghi
drc>pt i gamlwlc in sprijin pe un scaunel. ' .
3. JnwiJilizure in ,,put yipsut. \.Villioms", care n :1lize;tza o p<:"tLn;!
as<'m{tn{ttoarc cl'lci dc scrise prima mai sus.

D. HcJaxarca contracturii musculaturii lomharc, care dccl;:m c;tza
prin l'a lnsai clurerca, realizind ccrcul vicios: contractie muscular{\ \'O-
luntar{t de apararc ---t tulburari circulatorii muscularc locale-+ acumu-
lare dt meta:boliti acizi ---t durcre ---t contractura involuntara ""'* tulbu-
rari circulatorii muscularc ---t acumularc de mctaboliti acizi - durere
-+ t'tc.
1\Ietodologia cca mai buna pentru ob01wrca relaxarii muscuL.tn'
lomharc inftril);trc , cu r('clucerL'll concomitl'nUt <I }1Jl1lbosacralgiti, t.stc


"
541
.lj)l. .UI'.i ':\,'lli\lUlUl ,11' l:tcillLtrl ,.tiilL'-rl'laxcaza" ("iwld-!dul"j nwdi-
.ficat. Rczistenta care sc aplidi va fi moderata spre minim i. Contractia
este urmata dl' rl'laxan a mu chilor activati. Se n peta. Abordarl:'a gru-
pclor mthcuLrL' s, \'a facl' de la distanta spre zona afcctata, adica de
b ,.:th,lrd indirl'<''t spri' tbord dircct". Sl' utilizcaza po;i i!le final< alP
<il:t: Jil:tkL,r E:tbat jJ:':11ru nH'mhn in scopul in!!Ut':lt<-lrii lllll'>l'ttbttlrii
t : tnwh iuu i. I )iag< Jl1al< lc nH 'Ill br<'lor su pcrioarl' \or i 11 t llll'!l\a m us('\Ilat u r 1
;dJdnmiJt:tL\ sup:ri1Jar;1 :-;.i 1.'<'<1 l'Xknsoan SlljJITiuar{t .1 trunchiului. Di:l-
liLlilllnw:nbr, L,, in!trio: r<' \"<Jr inflUL'I1i<t mthcuhttlr:t inh rio:trrt ah-
lllnni;l:d;-1 :-;.i pt ('t';t :1 trllllchiului. ;\c<'stc t'XI'!Ti\ii '>I' j:<lt clll>icl,r;t ca
l'Xt'tTi\ii clistll-proxinull'.
.'-)<-\ jJI'l''>llj)il!ll'lll ('(-1 p:IC'il'l1tlll <IJ'C 0 CI)J1tLICtUrt\ cJunroasrt ]()m\)ara
sti nga :
u) S1 inccp1 cu nwmlJrdc de pc parka clr'l'apta, cltkrminind astfl'l
o acti\ an mu-. ulara pv hcmitrunchiul clrept.
Din dtcubit dorsal (a se vcdca cliagonaldc Kabat i:1 subcapitolul
'4.3.1) :
Sclwm.ct n::E : i\'IS dr. (diagonala a doua ell' PXtc>nsie a nwmhrului
SUJX'I'ior dr.) cu cotul intins : contrarezistenta kindotcrapeutului JWntru
i/.l)lllL ril! ::;e aplica Ja pozi\ia finala (musculatura ::.curtata) - priza in
}x.dma. priza pe brat (fig. 9-11).
Aceasta schema activcaza musculatura abel om inala superioara
.dreapta.










Fir}. !J-11 FiT 9-12


Scllcmu lJ:.:f': i\IS dr. (cca de-a doua diagonala d1 fkxil' a nwm-
brului superior clr.) cu cnttll intins: pcntru izoml'tril', contrarl'zistent
kinelot('J"CJ}Jl'utului Sl' aplica tot la sfir itul mi carii diagonalci - priza
pc bra\ i pc fa l'Xtcrna a miinii, contrind continuana mi carii clia-
gonail i (fig. l-1 2).
Accasta schema acti\'l'aza musculatura cxtcnsoarc a trunchiului su-
pcnor pldnap a.
Sci!('711u /) 1 / Idr. (prim:t cliag<ln;tla d(' fk i( :1 nwm1nu1ui ><-
fl'riur (Jr.) cu gl'nunchiul flectat la 90 : kiiwtotcrapl'lltul <lplict prize pe
tn inwn inf(rioar[t a ('oapsci i pe fa\a dorsala a piriorului, contrarPzis-
tenta H\cindu-se in monwntul final dP scurtarc a diagonnlci (fig. !1-13).
/\ccasta schf'ma activeaza musculatura abdominaUi dreapta infc-
J i(l:ld\.



Fig. 9-13 Ftg. 9-14


Sclwmo U
1
E: l\JS dr. cu cotul intins : prize pc pa,rtea postero-
laterala a bra ului i ]Jl' fata volara a munn !7i articulc.\ ici pumnului,
contranzistcn a aplicindu-sc In faza de scUI tarc (finaHi) a diagonalci
(fig. H-14).
AcPasta schema activcaza. musculatura flcxorilor lntcrali clrC'pti ai
trunchiului.
Sclwmu IJ
1
E: i\II dr. cu gcnunchiul cxtins : priza sub trcimca
infcrioara a coapsci i sub gl'nunchi, prlza pc planta in jumatatca antc-
rioara ; contran'zistcnta. la pozi\ia fi-
naUi (fig. D-15).
Sch<'ma acti\'caza cxtcnsorii lom-
bari drepti.
b) Sc \'a t recc a poi, in acceai or-
dine, la schenwle diagonalclor cxccu-
tatc cu mem lwcle de pe pnrtca afcctata
(stinga, in cxPmplul dat). Dadi VI;cuna
dintrc scheme provoaca clureri, se rc-
nunta 1a ca 1-2 zilt'. Fig. 9-15


9.11.2. Scheme de kinetoterapie aplicabile
in perioada subacuta

A. Hcla:xarca musculaturii contracturatc pentru a permitc mobiJi-
zan.'a li lx-ra a trunchiului, care implica :
- Con tinuana, cu rczistenta mai crescuta, a izomctrici in caclrul
metodl'i ,,iinc-relaxcaza" prin schcmele de mai sus

. 543
Tr: ct'll'.l L1 t'\t't'lll:lit';l l'Xl'rci\iiltJJ JW iJltn gul parcur" ;t] di;l-
b1Hhllci Kabat (contrac\ic izotona), kinetotLrapeutul realizind o contra-
rczistL nta u oara pe intreaga diagonala.
Ordinca de lucru tine, de asemenca, seama de principiul abordului
indirect spn' cl'l direct, realizind deci o succesiunc a schemclor idC'ntica
lti rl<' mai sus.
:\c<'st< <'X<'JTi\ii Lw tn'C<'r<'a spre:
B. Asuplizarca trunchiului inf rior pdn exC'rcitii dt' n:mnbilizare a
c;>loanl'i lomban', hasculari dt' bazin, intindcrca musculaturii paraverte-
hr llL' i psoasiliacului (car(' <'stc i un <'xtcnsor al coloanei lombare).
1. Faza I a progrumului \\
1
illiums cuprindc urmatoarcl< C'Xcrcitii :
E.rcrcitiul 1 - Lkcubit dorsal : se flt'dl'aza i sc cxtincl genunchii. J:.rcrcifiul
2 - Decubit dorsal : S<' trage cu miinilc un genunchi la
piept, inccrcind atingerea lui cu fruntea ; se proccdeaza apoi la fel cu
ceHilalt genunchi.
Fn.!rcifiul 3 - Ca la cxcrcitiul 2, dar concomitcnt cu ambii gcnunchi.
E.rcrcitiul 4 - Dccubit dorsal, cu mlinile sub cap : sc trage un genunchi
b piept cit mai mult, apoi ceHilalt, apoi ambii concomitent.

1->l'rcifiul !) - D0cubit dorsal. cu brat0lc ridicat<- JX' linga c 1p in sus,
g('llUnchii fll'ctati h.t wo, talpilc pe pat: se impinge lomba sprc pat, se
('()n tracta abdominali i, sc salta W?Or sacrul de pe pat ; sc rev inc, .a poi se
n
1
x.'ta.

F.rercitiul 6 - In czind pe un .scaun, cu genunchii mult indtpartati :
sc apleaca cu miinile inainte, astfcl indt sa atinga solul de sub scaun ;
c mcntine accasta aplLcarc 4-5 sccunde, se rcvine, apoi sc repeta.
Fic'carl' l'xc rcitiu al fazei I se executa de 3-5 ori, programul re-
pdinclu-se de 2-3 ori pc zi.
. Dupa circa doua saptamini, in partea a doua a stadiului subacut,
cxercitiile devin mai complcxc, adauginclu-li-sc cele din faza a II-a a
qJ1ogramului Williams:
.:'' Exercitiul 7 - Decubit dorsal, cu gc-
nunchii flcctati, talpile pe pat : se
aplcaca ambii G sprc dr., apoi spre
stg., pina ating patul.
Exercitiul 8 - Dccubit dorsal : dHciiul
dr. se a aza pe gcnunchiul sting ; se
executa o abductic cit mai intcrna a
oldului drc'pt, pina se atinge cu C: dr.
patul, apoi sL: in\ ( rscaza.
E.rcrcitiul J - I)< cubit dorsal : sc' ri-
didi altcrnativ cite un membru infe-
rior cit mai sus, cu gcnunchiul pLrfect
Fiq. !1-16
in tins.
E.rerc.itiul 10.- In ortostatism : gL'nuflcxii cu miinile in sprijin pe spa-
tat:ul scaunt'1ltii, spatele JWrfect '()rcpt, caldiele diminind p0 sol. '
.rl'rcifiul 11 - Pozi\ia de ,{'avalPr servant", corpul aplecat pc: coapsa
ddit'uta la 100, sprijin i pc sol cu miinih' : se intindL' genunchiul de' spri-
jin, l'Xl'CUtlncJ 0 halans:.tr<' care trebUi<.' Sa intincla psoasi}iacul (fig> }:-16).
.2. ln acL asta perioada se fac i cxercitii din attrnat :
a) Cu spatele, la spalier, miinilc dcasupra capului prind bara cu
palmcle inainte :
Hidicarea genunchilor la picpt
Holan stg.-<lr. a genunchilor fh da\i
Bascularc stg.-dr. a m<.mbnlor infcrioan' intinsc(ca un pendul)
.Stmisw-;pc ncbre, sprijin i JW picioare la sol (CF i C la D0) : se
: .ll't' hascubrea inainte-inapoi i in lateral a bazinului
h) Cu fata la spalicr, miinile prind bara cu palmclc sprc zid :
Hcdresarea bazinului
Penc!ubna bazinului 0i a nwmbrelor infcrioarc spre stg.-dr.
Cu picioanlc P<.' o Lara, se exc cuta cifozari lombarc.

9.11.3. Scheme de kinetoterapie aplicabile
in perioada cronica
Acestca au doua obiective principalc : continuarea asuplizarii lorn-
bare i tonifierea musculaturii slabc.
A. Asuplizarea lombara se rca]izC'<lza pdn urmarirca obtine.rii acc-
ldrai efocte arc'itatc mai sus, la perioada subacuta :
1. -Bascularea pelvisului - pe care sc pune accentul - prin exc-
cutarca excrcitiilor din cca de-a III-a faza a progra.mului Williams:
E.rcrcitiul 12 - Decubit dorsal, cu genunchii flectati : se impinge lomba
:"pre pat, se basculcaza in sus sacrul {lomba raminc mereu in contact cu
patul), sc contracUi pcretcle abdominal.
Treptat sc executa acelcai mi ari lombarc i ale bazinului, dar
cu g0nunchii tot mai putin flectati, pina ajung sa fie complet 1ntin i.
J xercitiul 13 - ln ortostatism, la perete, taloanclc la 25-30 em de
accsta : sc aplica sacrul f;ii lomba (aplatizate) pe perete ; se apropie trep-
Ltt calciidc de perctc, n1cntinind contactul lombei cu acesta.
Exercitiul 14 - Decubit dorsal : se exe-
cuta bicicleta, cu pelvisul mult bascu-
lat inaintc.
2 . .lntinderca flexorilor !jioldului-
care am vazut ca sint m chi ce lordo-
zeaza coloana lombara i ca retractura
lor (frecventa) limiteaza mobilitatca
lombara - conform schemelor Kabat:
Schema D
1
F: 1\1I in ,pozitic
alungita", adica de porn ire a diagona-
lei, genunchiul flectat w;;or la margi-
nea mcsei, gamba fiind sub nivelul accs-
teia (fig. 9-17) : priza pe fata dorsala a
piciorului, priza peste genunchi ; sc Fiq. !1-17
realizcaza o contrarezistenta de izomc-
tric, apoi o rclaxare in cadrul tehnicii ,tine - rclaxeaza" (,hold-relax").
Decubit lateral pe partea opusa oldului de lucrat : oldul i ge-
nunchiul homolateral sint putcrnic flcctate (ccea ce basculeaza inaintc
pclvisul) ; oldul de deasupra, hipcrcxtins : priza pe sub gcnunchi (care
sustinc in acr nwmbrul inferior rcspcctiv), priza pe old ; contrarezis-

3S - Kinetologic proillactic::i, tcrapcutk::i I de rccupcmrc - cd. 2:19
545


tcnta la tPrtdin\a de flcxie CF a pacientului ; contractic izomctridi, npoi
relaxarc (fig. 9-18).
Schema D
2
F: 1\H 1n ,pozitie alungiUi" (de pornirc), gcnunchi in-

tins; nmtrarezist('n\A prin priza pc fata antcro-latcraUi n cnaps0i !;i priza
pc fata dorsala a mtC'piciorului (fig. 9-19).
Schema rea1izcazl1 1ntindcrca tcnsorului fasciei lata prin tehnica
"holcl-rela:r".



















Fig. 9-18 . Fig. 9-10
3. lntinderea extensorilor lombari, care se realizeaza mai bine cxe-
cutind "hold-relax"-ul .pe antagoni ti (museulatura flexoare) decit pe
agoni ti (musculatura paravcrtebrala) - fapt de observatie practica.
Decubit dorsal, CF i G la 90 : priza peste genunchi, priza sub
taloane (fig. 9-20) ; pacientul trage genunchii spre piept, mi!?care con-
trata de asistent ; in acelai timp se opune incercarii de rotatie (asisten-
tul inccarca sa mil?te gambele, ca pe nil?te leviere, intr-o parte !?i alta).
lzometria astfel realizata (pe flexie i rotatie de old) tonifidi flcxorii,
dar in special relaxeaza extensorii trunchiului.
Din ezind, cu membrele inferioare intinse, se executa mi!icarea
de _,,despicare" : mina dreapta a padentului prinde treimea inferioara a
' ', ol '














Fig. 9-20 Fig. 9-21
propriului antcbrat opus ; cuplul celor doua mcmbrc supcrioarc astfcl
realizat se plaseaza spre lateral, inspre coapsa stinga ; concomitcnt capul
sc flccteaz[t ; asistentul contrcaza prin priza pe frunte f10xia capu1ui !7i
prin pridt }W m1na stinga ]ncercarca de ridicar<' a ,,securii" (fig. D-21) -
se PX('cuU! t('hnic<\ "holcl-reln.l'".


546
B. Toni fie rca musculaturii trunchiului, rc:-.p: d i v ; 1 !11\l'>('tll:d uri i
.>j J:niiJ;tl I'Xll'nsoanlumbare. Scopul e tc ca trunchiul inferior in
>rto.;;tatism sa rt>alizezL, in primul rind, mentincrea unci pozitii neutre
l pcl\'isului i. in al doilcu rind, sa creezc o prcsiune abdominala de
prcluan a U1wi parti din presiunea transmisa discurilor.
Am \'c'IztJt ctt ob\inena lllwi pozitii neutrc (intcrnwdiarl', dclordo-
. .lt ) a lt>mll<'i \illl' dl' intincll'n'a musculaturii extl'nsoare lombarc '{Lxten-
)rii para\ l'l'll'llrali . i psoa:-;iliacul), dar i ck tonifierea abdominalilor
1 tr tr:t. : i:1 sus d1 pulw) a f1sicrilor mari (care trag in jos de fata
p 1 iiTi,ur t :1 l>;tzillului) - dC'ci mu chii canvor rcaliza bc.lscuhlrca ba-
;:i!llllui cu dr lordoz<.tn'.
/-_'l'l'l'Ci1illl 7- in dl'cuhit dorsa), Cll gcnunchii flccta\i Ja D0 Jipi\i j
u:t:ll d1 altul, t[dpilt pt pat: sc inccardi riclicarca lor sprc tavan, dar
J'>istontul contnazfl - tot timpul cxercitiului lomba trcbuic sa fie in
Ctllltact cu patul. Este cxcrcitiul care dctcrmina cca mai buna cocontrac-
\ie (musculatura lombara i cea abdominala).
Pc m tsura CL' forta i flcxibilitatca trunchiului inferior se amelio-
n.'aza, cxercitiul de mai sus se va executa cu genunchii tot mai intin i,
dar avind grija ca delordozarea sa fie pastrata.
E.rercitiul 2 - Decubit dorsal, cu genunchii la 90, talpilc pe pat : se
ridica capul-umcrii-trunchiul '(bratclc 1ntinsc), pina dnd palmele ajung
dcasupra gcnunchilor la circa 10 em ; sc rcvine, apoi se rcpcta. Excrdtiul
tonifidi drcptii abdominali (fig. 9-22).
Jn continuarc, ridicarea trunchiului sc face ducind miinilc prin la-
tL'ral de gcnunchi (stinga, apoi dreapta). Exercitiul tonifica mu chii oblici
.abdominali (fig. n-23).
Exe,citiul 3 - Pozitic ,patrupeda", pentru corijarea lordozei : se suge
putcrnic pcrctdc abdominal ; se mentine 5-6 secunde ; se repeta. Exer-
ci\iul tonifica transversul abdominal.



Fig. 9-22

E.rercitiul 4 - Estc cd mai complex, dctcrmin1nd concomitent cea mai
buna contractic musculara a tuturor mu chilor intcrcsati. Sc dcsfa oara
in 4 timpi, din dccubit dorsal, cu gcnunchii la noo i talpilc pc pat :
Se ducc lomba in jos, presind planul patului : asistcntul contro-
leaza, cu m!na sub lomba, cxccutia corecta

517
Se 1Jascul('az<1 :-;;1crul i coccisul 1n sus, lomb:1 r;'\minlnd ins[! pn'-
saU\ pc pat : sc contracH'i izometric fesierii mari
Sc ridica capul-trunchiul cu bratelc inaintc spre coapse
In miini un cordon elastic relativ dur, de care sc tragc insprc
latC'ral (m1inile cu palnwl(' in sus)
Se mC'n\in<> a a 5-l) secundc, apoi sc r0vine
.rercitiul 5 - Dtcubit dorsal, cu gcnunchi i flectaii la !l0 : pacient ul
duce am bi i g<nunchi un i\i sprC' planul patului ; la excursia maxim[! ;1
mi!?dirii sc executa izomctria (asistcntul sc opun<' mi dtrii).
Exercifiul 6 - DPcubit dorsal. cu oldurilc i genun!)c(h)"ii: }lJa<wien-
tul 1i trage la picpt genunchii, dar asistcntul sc opww; conconlit(n1,
acesta cauta sa rottasca g nnlwlc ca pe nhte Jc\ iC'n', cL1r paci<'nt ul "<'
opune.
Exercifiul 7 - Decubit dorsal, cu membrclc infcrioare 1ntinsc (d;u <'
mentine delordozarea) : kinctotcrapeutul, cu antebratul sub treimca dis-
tala a coapselor, incearca sa le ridice, dar pacientul se opunc ; conco-
mitent, cu cealalta mina, apudi picioarele i le trage spre cl, dar pa-
cientul se opune (fig. 9-24).
Exercitiile 5, 6 i 7 tonifica i musculatura rotatorie a trunchiului
inferior.
Exercifiul 8 - ln decubit lateral, cu coapselc u or flectate : kinctotera-
peutul face priza pe fata anterioara a umarului, tragind inapoi de cl,
iar cu cealalta mina, concomitent, aplica o priza pe pelvisul superior, fa a
posterioara, impingind inainte ; pacientul se opunc acestor forte ; imc-
diat, fara pauza, kinetotcrapeutul inverscaza prizele (umar - posterior
- i pelvis - anterior) t?i apoi pacientul se relaxeaza (fig. 9-25).
iiJecubitul lateral este pozitia din care se poate activa musculatura
abdominala izolat, fara sa intre in .joe i flexorii oldului.
Exercitiul 9 - Executarea ,podului" : din decubit dorsal, cu genunchii
flectati, sprijin in umeri-spate i picioare, se ridica bazinul i lomba (fara
lordozare) ; kinetoterapeutul se opune acestei mb;;cari, apasind pc crestele















l- - ---- - - --- -- .

Fig. 9-24 Fig. 9-25

iliace (fig. R-26). Exercitiul tonifica musculatura extensoarc lombara.
Exercitiul 10 - Din pozitia de ,pod", pacicntul incearca o rotare a ba-
zinului, la care se opune asistcntul (la sfirf?itul rotarii) : se roteaza sprc
stinga, apoi spre drcapta.
Exercitiul 11 - Din pozitia de ,pod" sc face translarea laterala a ba-
zinului; la capatul mi carii, asistentul contr0aza.

548
Excrcitiilt' J 0 i ll - cxcrcitii in lant kinetic inchis - sint impor-
tante pentru nwrs.
Exercitiul 12 - Din ortostatism, linga 0 masa, pacic'ntul in sprijin Cll
miinilc pc ca face o u oara flcxie din olduri, mentinind delordozaroa :





















Fig. 926 Fig. 0-27

kinetoterapeutul, cu o rnina pC' scapula i cealalta anterior pe creasta
iliaca opusa, impinge, rPspectiv tragc indarat; pacientul se opunc ; se
schimba apoi pozitia miinilor - tot timpul sc controlcaza pozitia de de-
lordozare (fig. 9-27).
Exercitiul 13 - Pcntru tonificrca musculaturii trunchiului superior se
utilizeaza, cu cfect prompt, tehnicile ,despicatul" (a) i ,ridicarea'' (b).





















Fig. 9-2X Fig. 9-29

a) ,Dcspicatul" din pozitie ezind, cu contrarezistc'n\a pc frunte
pentru flcxia capului i pe mina pcntru extcnsia cuplului de ,,secure"
(fig. 9-28).
b) ,Ridicarca" ("lifting"-ul) sc executa din decubit dorsal, cu con-
trarczistcnta P(' occiput pt'ntru c'xtcnsia capului i pc mina pontru flexia
cuplului de ,secure" (fig. 9-29).


549
U.ll.4. Sche1ne de kinetoterapie aplicabilc
in perioada de rcmisiune completa

Dupa trcccna compld[l (sau aproape) a tuturor sufcrin\clor lombo-
.;tlT tte, kinetotC'rapia trebuie stt lase locul programului de kindoprofi-
i.txic c cunclar[l, de pn'\'('nir( nciclivclor. AcL>.st program poartfl nu-
!.:lit de .. co:tb patelui" ('' ..,1'/irJnl buck'') i a fno.;t intl'ocluspri]mWantrtl
() trCt dL sucd('za Mariamw /:;lt'hrisson.
E:indoprofilaxia lom\J<Jsacralgici c bazcaza pc trci olJicctivc:

A. Con tientizarca pozitici (cm cctc) a coloanci lombare i hazinului
prin rcalizarca 'in permancn\.a a tinutei corijate, ncutre, a coloami 1om-
hare, indiferent de pozi\ia corpului sau de activitatile desfa urate.
1. Adoptarea unor posiuri corectoare :
ln decubit dorsal, cu genunchii flectati i umerii u or ridicati
ln decubit lateral, cu coapscle i genunchii flectati
In ortostatism, cu : pantofi fara tocuri ; un picior pe un scaunel ;
scurtarea .distantei pube-apendice xifo'id; presarea lombei pe un zid ; ur-
marirea din profil, in fa\a oglinzii, a retragerii perctelui abdominal i
cl<-lorclozarii Jomhei etc.
1n czind, cu : linia genunchilor deasupra liniei oldurilor cu
B-10 ; picior peste picior ; lipirea spatelui de spatar (nu se sta pc mar-
ginca scaunului) ; tragerca inspre volan a scaunului ofcrului etc.
2. Exercitii de delordozare prin bascularea bazinului:
ln d('cubit dorsal, cu gcnunchii flectati, apoi treptat cu genunchii
intin::;i
ln ortostatism la perete, cu calciiele la 25-30 em distanta de
zirl, apoi apropiindu-le treptat
In ortostati.sm : o mina, cu palma in sus, la nivelul pubelui ; a
cloua, cu palma in jos, la nivelul xifoidului - se cxerscaza scurtarea i
marirca distantei dintre cele doua miini
Din czind, cu sprijin pe miini
la spate : se executa lordozari i delor-
dozari
Din pozitia ,patrupeda', se cxe-
cu ta lordozari i delordozari
3. Exercitii uzuale cu delordo-
zare:
Apl0-carea trunchiului pe un
gcnunchi care sc flcctcaza, cclalalt
membru inferior ram1nind intins inda-
rat - corpul ia aspectul de ,cump[ma"
(fig. 9-30) ; in acest fd se pot lua obiccte
u oarc de pc podca
Fig. 9-30 Genuflexiunc cu flexic i din
::;olduri pcntru a ridica cu ambelc mlini
o grcutatc, purtlndu-sc apoi grcutatea la nivelul bazinului, cu bratele
intinsc (nu la nivelul picptului)
i\phcarC' fin fa\Ct {la 'chiuvct[l, Ja masa), nu din coloana, Cl pnn
fl,,:t u(a <;<>lcluril(JJ', coloana lombara in pozitic ncutr{l etc.


550
13. ,lnzavorirca(,inlacatarca"") coloanci lombarc, avind ca scopuri
blocarca in timpul cfortului a scgmcntului afectat, in\ a\area mcntinerii
pozitici neutrc (vezi paragraful anterior - A) i invatarca mobilizarii cu
totul independentc a membrelor fata de trunchi. Tehnica ,1nzavoririi"
parcurge patru stadii :
Stadiul I: ,inzavorirea" rahisului lombar in pozi\ic ncutr{l C<lJJ('()-
mi tent cu imobilizarea mem brcl or.
Concrd, Sl' adopt.:'t pozi\ii inwbil<' din oriostaiism, l zincl )i d, , ubit,
nspirind lent i profund, urm;trind ;t!ungin-;t corpului-giiului Iii ;rx, L\r{t
mobilizarea nwmbr<'lor .)i rahisului.
Jmobilitatca ,de bloc'' a intrcgului corp tr< buic con)lil ntizat{t.
Stacliul II: mcn inind in continu;trc trunchiul ,inz{t\ orit", Sl' mo-
bilizcadt compl<'t indq)('ndl nt mcmbnlc - lomba ddorclozaUL
fn cllcuhit dorsal : Sl' fllctcaza i deflectcaza genunchii, se ab-
duc-adduc bratclc de.
ln :)ezind : ridicarca br;q.elor spre orizontala, apoi sprc zcnit, ri-
dicarL'a coapselor, abclucert'a lor etc.
,ln ortostatism : flcctarca la 90 a oldurilor, alternativ, mobili-
zarGa hratelor; sc pot imagina inca multe altc cxerci\ii in accla)i scop
Stadiul III: mohilizarca trunclliului ,fndt\'<Jrit", ca IX' o ,piesa
unidi".
ln decubit : ridicarca din pat prin rostogolirc latPrala, 1poi cu
impingcre 1n brate i coborirca concomitenta din pat a mcmbrelor in-
ferioaJle
!n czind : oscilatii antero-posterioare fji laterale prin rularca pe
ischioane (miinilc in olduri) ; ridicari i a ezari pe scaun etc.
In ortostatism : aplecarca cu fandarc pe un picior, apoi executa-
rea ,cumpenei" ; genuflcxiuni cu spatele sp'rijinit de perctc sau libere
cu aplecarc antcrioara, alcrgare u oara etc.
ln acclai scop, kinetotcrapcutul va imagina i altc tipuri de cxer-


Stadiul IV: in care cclc 1nvatatc in prinw1c trci staclii sc aplica,
difcrentiat, in activitatea zilnica de la domiciliu .au profcsionala. Spre
cxcmplu : modul.in care sc ridica o greutatc !;ii sc tn.msporta ; modul in
care se impinge o mobWi, un vagonet etc. ; modul in care c lucrcaza
la o banda rulanta, la un ferastrau etc.

C. Mentincrca forfci muscularc (muscuJatur:1 trunchiulu! infc rim
fesierii)- exercitiile destinntc accstui obiocti\ ;111 f()'>t cllj;1. ( xpu e.




9.12. Status-ul postlatninectomie Iombara



Pn'zC'nU1m aici progranwlc prccocc df' rc(uper;lre postopl'r:tt(;ric
recomandate de coala engleza (J. Colson, F. Collis()n).
Imecliat postop('rator, pacil'ntu1 ('Stc adus ck b ;d2 f;1 ell', ub;t :;-
teral; din 2 in 2 ore sc schimiJa in lai('raliLttc' clr. :;;1 stg. - , ' ; l 1 a

551
.lur t intn gl'lltllll'lli; incq>ind d( ;I :2-;t zi \;;1 puk;l "ta in d< cubit
dorsal.
J>rogrmnul 1 (primclc 2 zile dupfl opcratic) :
a) Exerci\ii de nspiratic (abdomino-diafragmatica i toracica, cos-
tal-infcrioar<i, din dPcubit dorsal i lateral)
b) Exerci\i i p<n tru am<'l iorar<'a <'ircuLq i<'i p<rif<ricl' (flcxi i-Pxtcnsi i
d( picinan . fll xii mockratr d( old i w nwwhi, C'\1 <xtrnsii l<'nh din
dl cubit !at<-J ;d i dorsal)
(EXl'r< i\iill dur<'<lZ[I 10 minuLl' '' r<'j)l'L-t d( -:3 ori ])l' zi.)
J>roqramul 2 (intr(' ziua a : -a i <l 10-a p()stop<'rator}: S<' inccpc
lllilbilizarca in afara patului, trcdndu-<,l' la <'cll'n'a pr scaun, apoi in
orlostll ism.
/\c('st program 2 viz<adt :
a} Urmarina in continuarc a obicctivclor programului 1
h) Tonificna musculaturii toracolomban:
Ikcubit dorsal: cxtensia coloanci, cu ridicarca picptului
DL cubit dorsal : Sl' prcscaza puternic pe planul patului conco-
mitcnt mcmhrul superior dr. i eel inferior stg., apoi invers
Dccuhit ventral : sc rididi i sc adduc umcrii, bratele se due
sprc spat<'
Dlcubit vc. ntral, u !:iprijin pe antcbrac (pozitia ,sfinxului")
Decubit ventral : ridicarca alternativa a unui membru inferior
in tins
])pcubit VPntral, cu mlinilc unite la spate : se face o C'Xtcnsie de
trunchi, -cu acccntuarca extensiei membrelor superioarc
c) Tonifierea mus<'ulaturii abd<1minale : .
Dc cubit dorsal : ridicarca capului i o u oara ridicare a umcrilor
d) Tonifierea cvadriccp ilor i fcsierilor mari :
Ex<>rcitii izometricc
(') 1\lohilizar<.a mcmbrclor inf<.'rioarc :
Flexii-<.'Xt<'nsii de gcnunchi i old din toa.tP pozitiile
Dccubit ventral : flexii de gcnunchi
f) l\1obilizari ale coloanei (dintr-a 5-a zi) din ortostatism :
Mi cari de latcralitatc
l\1i cari u oare de rotatie
l\1ers cu impingerea unui scaun cu rotilc
Mh;>cari de flcxie : discutabile (unii lc incPp din a 6-a z1, altii
doar a 10-a-a 12-a zi dupa scoatcrea finlor)
(Exercitiilc durl'azii 15--20 ell' minuil' :-;;i .-.:( l't'pl't{l. cit :2 ori ))(' zi.)
Pro(Jmnwl 3 (dupa 10-12 zik, urmat tirnp de saptamini) se
aplica dupa -ce sc scot firele pacilntul p kaca acas1 sau intr-un scr-
viciu de rccuperarc i are in vederc urm<HoarehobiectiVl' :
a) Ton ific. n a musculaturii toracolom ban', a extensorilor abdomi-
nnlilor :
Ex('ITi iill' cunoscute din dl cubit v<.ntral
Din dt>cuhit dorsal se va Pxecuta ,podul", cu ridicarca bazinului
E:;c'ITitiik cunoscute de tonificn a musculaturii abdominale i
cclc' ell {'ocontrac1,i<.' abclomino-lombara (vczi i ,Lombosacralgia'')


552

l1) Crc tcrca mobilitati i coloanei' :
Decubit lat<'ral, pozi1ia ,cocode pu di'\ apoi <'Xtensia trunchiu-
lui i a membrclor infcrioare
Din ,patrupedic.., lcrdozarea-cifozarea spatc>lui
Din d('Ctlbit dorsal, S<' rote;1zr1 trunchiul dudnd nwmbr<'lC' supc-
rioart' pcste picpt in partea opus[1
Din d0eubit dorsal, cu bra\1'1<' ,,in cruc<'" palnwl< rw sol, g<'-
nunchii Ja 90, M' roteaza trunchml infcTior, tstf<'l 1ndt g<'nunchii s{t
atinga solul intr-o parte, apoi in <'<'alalta
Din decubit dorsal, mi!-;idiri d<' JatPralitatP al(' 1runchiu1ui, ell du-
ccrPa mcmbrPlor jnfcrioare intins<' intr-o parte i intr-alta
c) .lnvatar<'a un<'i posturi con'dt intcrmediarc (con tiC'ntiz;trC'a pcs-
turii lomban)- vczi ,Lombosacralgia"
(Exercitiile dureaza 30 de minute i s<' <'Xccuta o duta pe zi, C'V<'n-
tual rcpetindu-sc lntr-un program rczumativ de 15 minut<'.)
Dad'i sint posibiliUiti, in af<ira de act'stp ('xcrcitii sc cxccuta hidro-
kinetoterapia in bazine, repetlnd 'dii1 ortostatisan sau atirnat acd('ai mi -
cari pentru asuplizarc.
Programul 4 (de la 4 la (saptamini) arc acd('ai obicctivc ca i
programul 3. Excrcitiilc se vor executa din atirnat !;ii din ortostatism.
Sint permise i chiar indicat.e <'xcrcitiilc de extensie a coloanci ; de use-
menea, rotatiile. Tipurile de excrcitii vor fi sclcctatc de la capitolul H
(,Trunchiul''), iar programul va dura 30 de minute, adaugindu-sc i hi-
drokinetoterapia.
Dupa perioada de 6 'sapUimini postop('rator, SC' va tree(' ]a progra-
mele {tardive) de kinetoprofilaxic secundara, la exercitiilc din ., coala
spatelui", pentru a menaja coloana i a evita rccidivele la altc nivcluri.




9J3. Hemiplegia



Asistenta de recuperare a acordat dintotdeauna principala atentic
sechelelor bolilor neurologice, iar 1n cadrul acestora hemiplegia s-a plasat
pe primul loc, atit datorita frecventei, dt i rezultatelor deosebit de bune
ce se pot obtine prin rceducarea functionaHi.
Matcrialul informativ acumulat in lcgatura cu recupcrarca hcmi-
plcgicilor estc cnorm, aproape ficcare numar din rcvistele de spccialitate
continind eel putin un articol pc aceasta tcma, pentru a nu mai vorbi
de capitolele unor dirti sau monografii. Recupcrarca hcmiplcgicului 1n-
seamna, inaintc de toatc, un program kinetologic. Este o imposibilitate
sa se trateze aceasta problema majora i complPxa 1ntr-un subcapitol de
dteva pagini, cite ii revin in economia accstci carti. Din accst motiv,
se va tenta doar realizarea unui ,breviar" de kinctotcrapic a hemiplcgici.
Dci hemiplegia pare sa C'(Jl1turczc un tablou clinic cu deficitc si-
milare la majoritatea bolnavilor, programelc kinctice cc-i sint destinate
nu pot fi ablonatc, datorita marii variabilitati a stadiului lczionaJ, etio-
logiei lezionalc, starii medicale generale, virstci, conditiilor familiale l?i,

553
1>1I1cin\d{'S, nwdului de a:--uclcrc a factorilor can dl'lermina sau influen-
teaza picrdcrea controlului motor.
Dupfl B. Bohath, acPt i factori .sint in numar de patru :
1. Tulburarilc senzitive (superfidalc i profunde)
2. Spasticitatc'a
J. Tu lbu r[u il<' nwcanisnwlor rdlcx<' post ural<'
4. Pi<'rcl<'n'a sdwnwl or m i ca ri lor s<'l<'cti V<'
ln cazul unui lwmipl<gic nu poate fi ;dcatuit nici un program de
n up<'Lll'!' f{tra <l l'\":dll:tn cnmpl<'Xa, ]ncar<' intr;t :
- Aprl'cil'r<'a fulH'\ ii lor Yitah : n spirat.ia, <kglutitia, masticatia,
c:mtrnlul ci<'f<'ca\i<i i ;J] \'<'zicii urinan
- Aprcci<'l'l'd actiYit t1ii mintal<' a cap;tciUlt,ii cl<' comunicarc
(\';Tbal<i, scrisa. prin mimicft)
- Aprecicn;S<'nsibi I iUt\ii exteroccptiv< proprioc(.'ptivC', a p('r-
CC'J)('rii imaginii corpului
- Aprccicna abilila\ii molorii (reflexe i reac\ii reflexe, tonus
muscular, coorclonarc pc partca ncafcctata, alJilitatc>a mi dirii trunchiului
i a partii afectat<')
- Aprecicn'a -controlului motor in divPrSP siluatii posturale (mo-
bilitak, tahilitat<', m )bilitat<' controlata, ahilitatc)
- Aprecic'rca activiUitilor zilnice (AIJL =activit-ies of daily living)
- Aprecicn'a amplitudini.i miJ?d\rilor articulare
- Aprecierca intcgdirii familialc, socialc,.ocupationale a pacicntului
Hemiplcgicul poatc prczcnla deficitc in toate acestc compartimcnte
functionale, nccP.silind astfcl programe complexc recuperatorii. Estc deci
de intelcs de ce in uncle tari cchipa care concura Ja realizarea acestor
programe este alcatuita din medic, k.inetoterapeut, sora pentru ingrijire,
specialist in terapie ocupationala, logoped, sora de asistenta sociala, spe-
cialist in rcprofesionalizarc, ortezist.
Pc baza evaluflrii functionalc, se apreciaza ca acc ti pacienti pot fi
incadrati in trei stadii : initial, 1nediu (de spccialitate) i avansat (de re-
faccre), considcrindu-lc 1n scurgcrea timpului de la momcntul accidcn-
tului vascular cerebral spre momentul refacerii, mai mult sau mai putin
completa. Mclodologia utilizatfl in recuperare este diferita pentru fie-
care din aceste stadii.
Exista o scrie de principii generale care trebuie sa stea la baza elca-
tuirii f?i cxecutarii programului de recuperare a hemiplegicilor :
- Problema hemiplegicului nu este pierderca fortei musculare, ci
a incapacitatii unci comenzi normalc a impulsului ncrvos.
- Hcmiplcgicul ii formcaza scheme anormalc i slereolipe de
mi care.
- .Pcntru a refacc schcmele normale de miare trebuie 1ntii su-
. primate cele patologice, apoi introduse uncle noi.
- ML'?carilc pacientului, cu sau fara ajutor, nu trebuie executate
cu eforl, caci eforlul muscular conduce la cre terea spaslicitatii prin cre!?-
lcrea reflexclor tonice.
- Combaterca spastidtatii nu se face prin utilizarea unor posturi
statice reflcx-inhibilorii, deoarecc acestea, chiar daca eventual rcduc
spasticitatea, fac mL7carca activa i normala imposibila, deci nu permit


554
paci<'ntului :--, 1-i ci tig< pr()p1111l contr(Jl. St \ ()!' utiliz;l, (kci, ::,dwnwlt de
mi carc rcflcx-inhibitorii, care, pe linga faptul di vor inhiba reacOilc
posturale anormah-, vor fadlita mi1?dirilc active automatC' i voluntarc.
- Estc suficienta pl'ntru rcducerca spastici ta\i i membrelor doar
abordarca in schema a a a-zisdor ,puncte-ch<'iC' dt' control", adidi cPafa.
coloana, umarul, olclul. Exista i ,pund<'-dH'i<' distal<" {d< g<'tdr' dC' Ia
picioare i glczJwl<', d<-g<'i<'l< miinilor i articulatia pumnului), c ln' pot fi
folosite in acelai :- cop. Astf<'l :
principala sclwm[t rdl<x-inhibitori< a sp;lsticiUJ.iii fl<xorilor trun-

chiului i bratclor estc : <xt<nsit git i colo ma + rotaiic c xtNn<t a hr;l-
tului +cot extins; rPduc<'r<'a in continuan a spasticitatii JW f!Pxi(' sc

face adaugind : cxtcnsic a pumnului sau supinaii<' + abducii<' a polic< lui ;
principala sclwmft rdh'x-inhibitoric a aml)('lor spasticiU"i\i p<
extensori sau flexori in mcmbrul inferior ('Sl<': adduc\ie + rota\it <'X-
terna + cxtensia oldului i genunchiului ; in continuarC', nduC'<'rea :-;pas-
ticitatii cxtcnsorilor !-;C face adaugind dorsiflexia dcget<,lor i picioru-
lui + abductia halucclui.
- Hemiplcgicul nu ,invata" mi!jcllri, ci ,scnzatia" mi!?Carilor. nato-
rita spasticitatii, bolnavul simte mi!?carea ca pe un efort cxcesiv, motiv
pentru care se considerfl incapabil de a o executa. De aceea, tratam('n1ul
trcbuie sa-l faca sa ,simta" tonusul muscular normal, mi!?Carea !?i postura
ca fiind posibile.
- Dovada disparitiei spasticiHitii cstc posibilitatca pacientului de a
performa sclectiv mi cari active {pc fiecarc articulatie separat).
- Schemele tcrapeuticc alcse pentru un pacient, oridt ar fi de bine
ginditc teoretic, trebuie imcdiat verificate practic, ca rczultat, in aceea i
edint,A.
Lipsa de efect sau un cfect prost obliga la schimbarea schemei, pos-
turii etc., ru;tfel 'incit kinetoterapcutul va fi ,ghidat" in munca sa de
raspunsul pacientului la tehnica .aplicata.


9.13.1. Stadiul initial

Incepe din momcntul accidcntului vascular i dureaza dteva zile sau
chiar citeva saptam.ini. Sc caractcrizeaza prin :
- H..ipotonic musculara, fla<.-ciditate, urmate de dcbutul hipertonici
- Reflexe tonice i spinalc dominante, controlul trunchiului i cen-
turilor fiind scazut, aa ca sint dificil de mentinut i schimbat diversele
posturi
- .Abolirca controlului Yoluniar pc partca afcctata, cxisilnd ins{l
dificultati de uiilizare f;ii a partii sanatoasc
- Functiile vitalc pot fi lfcctatc
- Pierderca ,con tiC'nici" asupra pariii afcctatc, asupra cxistcntci
mcmbrclor respective
Obiectivele acestui siadiu initial sint urmatoarelc :
- Amcliorarca functiilor vitalc (respiratie, deglutitie, alimentatie)
- Cre tcrea ,con tientizarii" schemei corporalc
- Ameliorarca controlului asupra trunchiului i ccnturilor


555
C'I<":-l'''<'-' thiliUt li dl ,, IIHTUCJ. a lJIIiJ nwdiana a corpului cu
mcmbrt.'ll' afectJll
- l\1C'ntincrea mobilitatii scapulci, umarului, cotului, pumnului.
miinii, gleznci
1'\ormal izarPa tonusul ui
- liH'('P<T<'a i nv< rs{tri i antagoni tilm
- ;\ nwlinrar< a ;tl>il i Lati i fu nc\ionalc
1. J>nstwu in jUt, i1t p<Tioad;t de hip<,loni<', tsl<' dtcubilul dorsal,
t' l!,' :\i1tl'l'lh';tZ{l <1 S)M.'>ticitatv maxima: Cilj)UJ intors S)1l'l' parl('a sanatoasa,
llr;l\<'1< p< cit<- u P<'rii;-, inlinst' )Jl' ling{t corp, Iii min{t cu un obiccl dur
JWntru a \in< clt>->chis{t mi11a - sau Sl' pozi iont'aza dcgclth in abductie;
:--ull gcitllll<.:hi, o ))l'J'l1;-t car< rl< clcadt u or : < nunchiul, un sac de nisip pe
btr'ral conlLt t<'IHiin\\'i Lt rol<t\i(' cxltrn{t ;1 llH'mhrului inferior. Anasta
pnzi\J(' s, alt<'I'IH'JZ{I CU deculJilUl lateral pc parka sanatoasa, CU 0 U!70ara
flcxi< a nwmhrului inf<.. rior af('ctat, in timp cc umarul i bratul membru-
lui superior afcclJl .sinl proiectate inainte i cotul intins.
Din cind in cind se trl'Ce bolnavul pl' pJrlea af<..:.ctata. Deqi greu
suportata, acPasta pozitie c stl' necesara pentru prevenirea spasticitatii in
flC'Xil'.
Trl'blli( C'Vil \1<' posturilc car(' ar putea duce-la: blocarC'a !:?i cadC'rea
umarului, flexia cotului, pumnului, degetelor, prona ia cu deviatic ulnarli
a miinii, adductia policclui i degetdor.
La mcmbJ ul inferior. se vor evita extensia simultana .a oldului-ge-
nunchiului-pidorului, ca i. inversia accstuia din urma, bascularea .pos-
tcrioara a. bazinului i rotatia C'xterna a .coapsei; de asemenea, trebuie
<:ontracaratc i flexiile laterale (pe partea afe-ctata). ale capului i trun....
chiului.
2. Mobilizarile pasive in faza de hipotonie sint indicate pentn1 men-
tinerca senzatiei kincstezice, caci mobilitatea ar.ticulara nu este limitata.
Probll'me de limitarc trPptata (pe m sura ce a pare. i spasticitatea) pun
doar articulatiill' umar, pumn !7i glczna. Mai multa atentie mi carilor pa-
sive ale umarului, can' dl' multc ori este foartc dureros ! 1Mobilizarile se
vor face cu bllndcte i 1ntotdcauna prin mi!7care globaUi (inclusiv in
scapulotor<..lcica), pentru a nu prcsa capsula i supraspinosul in cazul unei
mi cari exclusiv glenohumerale.
3. Krercitiilc terapeutice in cladiul initial al hemiplegiei au ca struc-
tura i indicatii urmatoarcle :
Pusturile de stan vor avea o baza de sustinere cit mai larga, iar
ccntrul de greuti..llC' al corpului va fi dt mai coborit. lata care sint aceste
P'lsturi : cl< cubit11l LltC'ral, dl'cubitul dorsal, in ez!nd. Mi carilc din pos-
turilc m 'nti(l:1:_tk \'llr urmari rl'alizarct conirolului trunchiului, i..le\iunca
nciproc:a antagoni0tilor, rolarca tt unchiului, intcgrarea cclor doua ju-
m[llati ale corpului.
Din decubit lateral sc realizcaza nwi binc controlul trunchiului !?i
a1 CC'nturilor, pcntru ca efectul gravitatici i reflcxcle tonicc sint di-
minuatc.
Din decubit dorsal sc utilizeaza schemele bilaterale pentru trunchi
i extremitati.
Din czind - postura frccvent utilizata chiar in stadiul initial-se
poate realiza controlul trunchiului !:?i al extrcmitatilor superioare.


556
Tehnicile : tipurile de contractic aplicate urmaresc inva\area sche-
melor dp n1i care pentru nivelurile de mobilitate i stabilitatc din cadrul
controlului motor.
Elernentele de facilitare in acest stadiu sint urmatoarcle : comcn-
zilc vcrba1e (sa fie simple i directc), contactele manuale (sa fie pe zone
ctl sc'nsibilitatca .prczcnUi), ghcata, vibra\ia i pcriajul - toatl' trci pu-
ti nd fi utilizatc, dar urmarind raspunsul, pcntru a fi suspcndatc imcdiat
.:t' 1cesta cstc negativ.

-8.13.1.1. Controlul trunchiului

lnccpe cu rostogolirca in pat, mai intii pe segmcnte, apoi cu intrc-
gul corp.
Tehnica de ,initiere ritrnica" (vezi referirea la tehnicile de .faci-
1 itare din c pitolul 4) este prima utilizata .: decubit lateral pe parteu sa-
natoasa, mcmbrul superior (MS) de-a; ungul, tr.unqhiului, Il)..C mbru1 in-
ferior (MI) flectat din genunchi, cu "m.ba ;pe :q pe.r;na.; .Asistentu , cu
priza pe umar i pc antebrat-pumn, rciteaza pasiv ventral, apoi ' pre' dor-
al jumatatea superioara a trunchiului, capul (pe o perna) urrnind ace-
lca.<;>i mi cari (fig. 9-31 a, b).
Rostogolirca poate fi mai ampla, a intregului i.runchi (i jumatatea
-inferioara), rotlnd i bazinul. .
Trcptat, pacientul cste solicitat sa participc cit mai activ la accasta
mi care, ajungindu-se la tehnica .,izometrie.i alternante", care va controla
forta extensorilor i flcxorilor trunchiului in intrcgime, cind este rosto-
golit tot trunchiul, sau a mu culaturii segmcntelor superioare i infe-
rioare, izolatc. , , . . .. , ..
Posibil ca unii pacienti, spre sfir itul acestuL. st 4iu , Lsa _,p,gaUi
rcaliza i iehnica ,stabiliziirii ritmice", care pr g , . te.. CQ99DJF.iilGt.i ,fle-
xorilor i extensorilor trunchiului. ,

















a b
Fig. 9-31


Din decubit dorsal poate fi ,lucrata" jumatatea inferioara a trun-
chiului i MI : l\18 pc pat ; genunchi flectati la 90 ; picioarelc trebuie
sa aiba sprijin i sa nu alunece (lipsa controlului proximal) ; membrul
superior afectat va fi in rotatie externa, bratul u or abdus, antebratul
supinat, mha intinsa, pcntru ca sa nu intre in schoma sinergistica ; asis-:-


557


tentul face priza pc ambii gcnunchi, rotindu-i imprcuna cu bazinul .sau
Hh a bazin intr-o parte i intr-ulta (fig. 9-32 a, b).
SecvcntialitatC'a cstc acecai : ,initicre ritmica" total pasiva -+ pa-
sivo-activa -+ ,izom0trie altcrnanta"-+,stabilizarc ritmica".






















a b
Fig. 9-32

9.13.1.2. Confrolul e'xtremitatii inferioare

Utilizeaza sch('mclc de facilitare de flexie i extensie ale trunchiu-
lui inferior. Reamintim ca schema ,flexie trunchi inferior" combina asi-
metric diagonalele de fleP'ie a membrelor inferioare (D
1
F pc o parte i.;





















a
b

Fig. 9-33

D
2
F pe partea opusa) ; la fcl schema ,extensie trunchi inferior" combina
asimetric D
1
E i D
2
E. Am bclc scheme se executa din decubit dorsal. P<'
partea afcctata sc vor realiza diagonalele 1 (D
1
F = adductie + flcxie old
i D
1
E = abductic cu cxtensic old) (fig. 9-33 a, b). Daca tonusul cxtcn-


558

:-.or ('stl> dnmin;mt, se va pu1w accentul JW D
1
F' tnvers. De n'amintit
ca pcntru mcrsul lwmiplegicului cste indicata schema abduqit' + cxtcn-
sie !lOld realizata cu contrarczistcnta in pozitia scurtata.

.13.1.3. Controlul extrcmitatii SUI>crioarc

,\m vazut di incepc inca din dccubit lateral, odala cu controlul
trunchiului superior.
ln continuarc sc' tr<.:>cc din de-cubit dorsal la t.chnica de ,dcspi-
carc" ("chop") : pacientul apuca trcimca inferioara a antcbratului para-
lizat ; asitcntul ia priza pc capul i pumnul pacicntului ; sc executa ,ini-
tieri ritmi('('", pornindu-sc din pozitia cu bratcle ridicate pc linga cap
pe partea s<'lnatoasa (ca in diagonalclc D
1
E a tMS sanatos i D
2
E a MS
paralizat) ; se due mcmbrelc supcrioare oblic in jos sprc partca bolnava
(ca in diagonala D
2
F pentru MS bolnav i D
1
F pentru eel sfmatos), capul
flcctindu-sc spre accasta parte. U merii se ridica f?i ei, rotindu-sc dupa
m carea bratelor -(vczi fig. 8-32 a, b).
Treptat, de la mi carea pasivo-activa se va trece la mi carea a:ctiva
i activa cu U!?oara rczistenta, asbtentul impri1mind o u oara opozitic asu-
pra capului, pe fruntc, i asupra arUculatiei pumnului.
Inversul acPstui excrcitiu cste ,1'idicarca" ("lifting" -ul), care por-
ne le de la punctul terminus al ,despicatului" spre .pozitia de start a
acestuia ; prizclc asistentului pentru rezistenta vor fi, dcsigur, schimbatc
fig. 9-34 a, b).
Acestc doua tchnid - ,dcspicarea'' i ,ridicarca" - sc executa i
rlin pozitia ezind, dar hemiplegkul in stadiul initial poatc intimpina di-
:ficultati in mentinerca accstci pozitii.






















a b
Fig. 9-34

.
Pentru a inlari
.
stabilitatea pc scaun sc recurgc la tehnica
"
izo-
:metnei altcrnantc" : pnzclc asistentului se aplica pc umcrii pacientului,
in functie de dircctia mi carii contrate (inainte, indarat, lateral) ; trep-
.tat, exer citiul poatc dcvcni mai complex, prin introduccrca rotatiei capu-

559
lui, tntn('hiului, concomitcnt nt mi \area d(' :1plc cart' in f:1 <\ ind[lr<'lt :m
lateral.
Sc utilizcaza, de a<;cmenea, tchnicUe ,invcdarea ll'nt.li" i ,invcr-
sarea lentli cu opozitic'' (vezi acccai rcfcrirc la tchnicilc de facilitarc din
capitolul 4).
In stadiul iniOol, B. Dobath recomanda cite\'a mi)cari pasi\'c i
acti\'c :
Din d<'CUbit lateral (pc partea sanatoasa) S<' ridid'l MS in rob1i('
c'xterna, sprijinind mina de capul patului (fig. D-35); ac<'eai mi can' dt'
flexic cu rota1i<' ( xtcrna a bra ului, cu cotul 1ntins, m1na i dcgC'i<'lc
intinse, policclc abdus.
Pentru mcmbrul inferior, tot din dC' cubit lateral, sc face rot<qi;l
inaintc a bazinului, cu membrul inferior s{matos flf>ctat ; pe mcmbrul
inferior paralizat se realizcaza m carilc : <'xtcnsia CF cu flexia G, apoi
flexia CF cu extensia G {ccle doua articulatii sc vor mi ca mercu in-
vers) ; in tot timpul acestor mi ari piciorul va fi tinut in dorsiflexic !;ii
cvcrsie, iar degetclc in extensie.
Din decubit dorsal, mcmbrul superior va sta pc linga corp, cu
bratul in rotatie externa i cotul intins : sc ext_>cuta pronosupinatii, cu
abductii de police ; sc executa flexii de brat .(mina in supinatie), cu opriri
Ia diverse niveluri pe traiect ; membrul inferior afcctat este flcctat



















Fig. 9-35 Fig. 9-36


(fig. 9-36 a, b) ; se fac flcxii i extensii - dadi flexia este di.ficila, se
va executa o puternica flexie cu membrul inferior sanatos, c0ca cc va
facilita flexia membrului inferior afectat.
A ezarea la marginea patului estc dificiHi : pacientul sc va spri-
jini initial pe partea sanatoasa, inclusiv pe membrul superior ; trcptat,


560
1r;ti1'>l<.t;;'t gJ<'llLtl<';t 1rlllH'hiului pc JXld<-:1 akcL1ta, a\ ind spnJln pi' ;m-
t<.bnll - minu de pc' pat <. stc dcschisa, cu policl'le abdus (fig. 0<37);
t n'ptnt se ajung(' la sprijin pc mina, cu cotul in tins, presiuncu de sprijin
fii nd in min[L
FrPcvtnt, din czind lwmiplcgicul arc dificulU\ti de a privi in
stls : :--<' <'X<'Lscaz[l <'Xk!1sia spatclui, apoi ridicarca capului <'tl ajutorul
; \ 'i:s t ('11t ul ui (!ig.)-:w).









Fig. 9-37 Fig. 0-38


9.13.2. Stadiul mediu (de spasticitate)

Estc stadiul in care, de multc ori, sc opre tc proccsul de rcdrcsarP
spontana i pacientii vin spre servkiile de recuperare.
Caracteristicile stadiului mediu sint :
- Tonusul muscular este crescut-s-a instalat hipertonia
-. Reflexele tonice spinale sint in -curs de normalizare, iar cele cen-
trale crescu te
- Mi carea sinergistidi este completa i incep sa fie prezente scheme
de mi care i in afara sinergismelor
- Initierca rni dirii este ameliorata, putindu-se sta i ex uta mi -
diri in posturi mai dificile, dar controlul mi carii este inca insuficient.
din cauza spasticitatii
- De obicei tonusul flexorilor la mcmbrul superior i eel al exten-
sorilor ]a membrul inferior cste mult crescut
- Hczistenta spastica face ca mi carca ficcarci articulatii sa fiP
dificila, aproape imposibila, pentru ca in cadrul unui lant kinetic ca s{l
fie perfect posibila - de excmplu, cxtensia cotului este aproapc impo-
sibila cind bratul cste pe llnga corp, dar devine posibila daca bratul est< ..
flcctat spre orizontala

3G - Kinctologlc profilacticil, tcrapcutlca de recupcrarc - cd. 239
561

Obicctivelc kinetot<>rapiC'i in acest stadiu sint :
- PromovarPa activitc'itii antagoni tilor prin inhibana musculaturii
spasticc (agoni tilor) i facilitatca mi dirilor antagoni tilor
- Promovarca unor scheme -complexe de rni care
- Promovarea controlului musculaturii proximalc in timpul unor
artivitati de performanta crcscuta
- Promovarca 1nc<'putului controlului motor al articulatiilor inter-
nwdiarc (cot, genunchi)
Posturile: se continua celc din dccubit l ltcral i dorsal ; se
adauga, pentru a le conferi complcxitatc, pozitia de dPcubit cu gcnunchii
flc'ctati, de la care sc fac(' trccerca spre pozitia ,.in pod". Pcntru antre-
nan'a nwmbrului supC'rior sc utilizeaza pozitia in 0ezind, c<l i cca stlnd
in picioare cu sprijin pe mlini. In sfir!:?it, mai tirziu, se poatc folosi po-
zitia ortostatka.
'J'ehnicile utilizate pentru divcrsele posturi sint calculate pc obicc-
tive. Astfel, promovarea mobilitatii utilizcaza ,initierea ritmica", dar
mi area rapida trebuie evitata (crc tc spasticitatea). Tehnica ,mi arii
active cu rclaxare-opunere" (,MARO"), modifkata prin mobilizarile
lcntc, urrnare te contractia izometrica a antagoni tilor in zona scurtata,
apoi izotonica de la zona de maxima lungime spre cea scurtata. Tchnica
,MARO" amelioreaza controlul in antagoni ti. Tot pentru mobilitate se
poate utiliza !?i tehnica ,inversarii lcnte cu opuncre" (,ILO"), cxecutata
pe toata amplitudinea mi carii.
Pentru cre terea stabilitatii, tehnicile cele mai utilizate stnt ,,izo-
metria alternanta" i ,stabilizarca ritmica".
Elernentele de facilitare sc aleg cu grija, pentru a nu mari spas-
ticitatea, cea mai utilizata fiind caldura. Periajul i vibratia pot avea de
asemenea rezultate bunc, dar pot sa determine i fenomenul de rebound
spastic.

9.13.2.1. Controlul trunchiului i al extremitatii inferioare

Din dccubit lateral se executa tehnica ,MARO" modificata: pel-
visul u or rotat in fata, oldul flectat ; asistentul aplica prizele pe pelvis
1?i coapsapentru a se exe-cuta izometria contra rotarii in fata a pelvisului
i flexiei coapsei ; dupa oprirea izometriei se executa contractii izdtone
cu mi care de la pozitia scurtata spre pozitia maxim lungita !?i, de aici,
indarat spre pozitia scurtata (unde din nou se a plica izometria . etc.).
,MARO" este o tehnica de facilitare pentru m -chii hipotoni {pentru
tchnicile de facilitare, vczi din nou capitolul 4) - in cazul de fata fle-
xorii, ca antagoni ti ai extensorilor spastici {fig. 9-39).
Daca tonusul flexorilor este crescut, atunci se utilizeaza ,inversa-
1ea lenUi" i ,inversarea lentil cu opunere". Atentie ! ln aplicarea acestor
tehnici, dnd se executa extensia oldului, ea trebuie combinata cu flc-
xia genunchiului (fig. 9-40).
Din decubit dorsal, flexia poate fi de asemenea promovata : fle-

xia CF + flexia G + flexia Gl cu opozitie faciliteaza controlul flexor ;

562
dl' ;dUel, dJ,'l11ll dl. ilcxic a trunchiului infl'rior, descrisa cind nc-am
referit la ::;tadiul initial, poatc fi aplicata !?i aici.
Din dccubit dorsal, cu gcnunchii mult flcctai (picioarclc pc pat),
S(' pnat< rcaliza o buna echilibrare intrc flexori i cxtcnsori : se utili-
zc;lz 1 .,izometriu olternantli" (asishntul cu priza pc genunchi), ca i ,,stu-



Fig. 9-39 Fig. 9-40

bilizarea dtmica'' (fig. !J-41) ; pe masura ce se progrcscaza, executarca
accstor tchnici se face sdizind flexia gcnunchiului i oldurilor ; asisten-
tul S(' va opune altcrnativ incerdirilor de tractionare a genunchilor spre
piept eyi de intinderc a lor.
Varianta: asistcntul poate face priza pe glezna (fig. 9-42), blocind
r idicarca picioarclor ; alternanta pc extensie se realizeaza prin impinge-
rea pc planul patului.
Prin cele doua variante se promoveaza cocontractia musculaturii din
jurul oldului i genunchiului.


Fig. 9-41
Fig. 9-42

Tot din decubit, cu CF f?i G flectati, se realizeaza rotatia trun-
chiului inferior, aplicind tehnicilc ,inversarea lentil" !?i ,inversarea lentii.
cu oprire" : asistentul face priza pc creasta iliaca !?i pe genunchi, opu-
nindu-se rotarii bazinului spre partca afectata !?i bloc1nd 1ncercarea dP

563
translart' a gt'lllllll'hil()r pre parka sanatuasa (fig. U-!3) ; apOl se lll-
VCI"S('UZa.
Din pozitia ,in pod" (insA!?i rcalizar('a acestci pozitii - ('Ventual
cu ajutorul asistentului - estc o pcrformanta) : ridicarea bazinului cste
contrata dt mlinile a istcntului, in priza pe crestele iliace ; din accca i




Ftg. 9-43
Ftg. 9-44



pozitie sc inccarca translarca, ca i rotatia sprc stinga !?i drcapta a bazi-
nului, aplicind ,izometria. alternanta" !?i ,stabilizarea ritmidi"; apoi se
trece la ,inversarea lentli" i ,inversarea lenUi cu oprire" (fig. 9-44). Pri-
zcle se fac mai intii pe bazin; apoi pe gen u nchi !?i apoi la nivelul glez-
nclor. -ln acest fel se asigura controlul proximal !?i distal. Aceste exer-
citii din pozitia ,in pod" ajuta mult d tigarea unui mers cit mai echi-
librat.


11.13.2.2. Controlul cxtremiUitii supcrioare

In vederea realizarii acestui control, trebuic retinute citeva prin-
cipii :
- Se incepe programul cu scapula i umarul, urmind apoi cotul
st mina - - . ' \' ,. . -
'l . . . ' .
- Contractia izometrka a mu!?chilor ':antagoni ti celor spastici se
incepe din\ pozitia scurtata, -p ntru ca apoi sse execute mi!? Carea : din
pozhia 'lungia '\ " . '. ,' ol '. :' ,. - ' ,
'; -- Se asigtira initial mi!?carea unidirectionala. pe directia antagoni!?-
tilor i apoi -rri carile inversate . . ' : :. . . . : : .
-1Mi1?carile initiale se fac in absenta gravitatiei '(eliminaUi), aceasta
plus tonusul muscular crescut rcpr<'ZC'ntind clemente de }ncarcarc
- Mi arile initiale vor fi spccifice i doar intr-o etapa ulterioara
se introduc scheme combinate
- Rezistenta manuala a asistentului se cre te gradat, in functie de
cvolutia recuperarii functionale
Controlul mobilitatii extremitatii superioare :
Se 1ncepe din decubit lateral, cu flexia !?i adductia umarului
combinate cu bascularea scapulei i extensia cotului.
Dccubitul dorsal este pozitia adoptata ulterior i in care mi arca
membrelor superioare se va face antigravitational : pacicntul, cu mina


.564
"";l, ttr>a'--<t, <tpllc< t trlinll';l di:-.tala a <mkiJr<t\Ului afcctat; :-.l' <xccut{t o ri- dicare
dt'asupra capului, asistentul contrind pe fata postcrioara a bratului i pe d<>sul
palmei mcmbrului afectat - degetelc trebuic sa fie dcsfacutc
{fig. !l-45).
Dupa controlul mobilitatii sc trecc la controlul stabilitiitii, deoscbit
:lt- importanUi p<'ntru posturilc de incarcarc a corpului :
o 1 )in czind, -cu bratul modcrat abdus, rotat extern i rltrodus,
;'1>tul lntins, mi11a :;upinata, cu degdclc disfiratc: o }Jrl'siunl' <'X<'JTitata
dv asistent in axul mcmbrului superior (telcscopare) face mai u:-;;or de
,uportat aceasta pozitic.
FuriunUi: o alta pozitic cste duccrea bratului in J'aa trunchiului,
('ll cotul intins, tpoi treptat pozitionat in grade crcscinde de fkxi<' pl'ntru
J j n ti ndL' triccpsul.
Din ortostatism, cu sprijin pc miinile a ezatc pc o masa, cu grcu-
tatca trunchiului translata pe membrul superior : se fac mi carl de la-
t<'ralitatp peste membrul inferior afcctat, contrate apoi de asistent. Din
-<..tceasta pozitie sc accentueaza.i controlul motor al cxtrcmitatii inferi-
;Jare printr-o u oara flexie a oldurilor, cu genunchii extini !?i gleznele
L1 u oara dorsiflexie ; de asemenea, ezarea unui pidor in fata celuilalt
';>i invcrs, ca i rotatia bazinului cu hcmibazinul partii afcctatc inaintc
maresc. gradul de dificultate, pregatindu-se astfel controlul pcntru mcrs
(fig. 9-46).
. . Din ,patrupedie". se realizeaza incarcarca membrclor afectatc, ca
.in postura de .mai sus : .asistentul poate marl incarcarea prin presarea :in
jos a umerilor sau/i a bazinului (fig. 9-47) ; sc poate obtine acela!?i re-



Fiq 9-45 Fig. 9-46 Fig. 9-47

zultat prin translarea greutatii corpului, in special pe membrele afectate ;
pcntru intinderea tricepsului se flecteaza cotul.
Din ortostatlsm - postura dificila prin baza de sustinere mica
i centrul de greutate ridicat, necesitind un control motor mai avansat :
c executa priza pe umar, pelvis sau pe ambcle, contrindu-se mi carea
inainte, inapoi, in latcralitate, la rotatia trunchiului superior sau/ i

565
inferior. Cn kr1 gradului de complcxitah a ac<st<n <'Xr n i.\ii. sr po;d<.
rea.liza prin schimbarPa pozi\ici picioarelor : ini'\ial la <tC<'la t 111!Vel, 1po1
indepartate, apropiate, un picior inaintea ccluilalt (apoi invcrsarc), un
picior incruci ind pe ccHilalL . .
Din mPrs cu pai rctri, sc urmarc t.c antrcnarca ftPdircl faze de
nwrs : asist('ntul fac<' prize pc bazin (antf'rior sau postl'rior), inrcgistr1ncl
momcntul dificil i controlul ddLctuos prin opunerea nzistcn\ci in faza
de m<'rs rcspectiva.
In ctapa urmatoare sc va trcce la mersul in toat<' dircctiilc - ina-
intc, inapoi, in lateral - cu pai incruci ati, cu trunchiul drept, sau in
rota\ic, sau in flexie lateraHi sau inainte.
Pcntru stacliul al doilca (mccliu) de sp Lst.icitatc, B. Bobath ncomancl<'l
un sC't de cxcrcitii care plcadi clc la pozitii facilitatorii :
Din decubit dorsal, cu min a pc frunte : de aici se ex<'cuta <'Xtcn-
sii de cot i sc revinc (flexie) - de remarcat ca bratul ram'lne tot timpul
ridicat.
Varianta: cu bratul ridicat la diverse niveluri sc fac cxtensii-flcxii
de cot, mina cu degctcle desfacute se duce sprc umarul opus, toraccle
opus, spre urechea opusa etc., realizind mil?cari ale antebratului dcasupra
sau dedesubtul orizontalci ; asistcntul poate opune rczistenta pc umar atit
fata de mi carea inainte, cit l?i spre spate ; pozitia cotului, mai ridicata
sau mai coborlta, antreneaza mobilitatea scapulei.
Din dccubit lateral, antrenarea mcmbrului inferior pentru mers.
in vederea mobilizarii independente a articulatiilor : se mentine oldul
flectat i se extinde-flectcaza G, apoi se mentine oldul extins i se fac
aceleal?i mil?cari in G ; concomitent, independent de mil?carca in articu-
latiile CF i G, se executa flexii-extensli ale piciorului - de obicei, fle-
xia este aproape imposibila concomitent cu membrul inferior in extensie
la hemiplegid, dupa cum extensia piciorului nu se poate realiza cu mem-
brul inferior in flexie.
Aceste mi!?CAri se antrcneaza (sint facilitate) in decubit dorsal, apoi
in laterocubit.
Din decubit ventral, cu sprijin pe antebrate, se flecteaza galmba.
care se mentine in diverse unghiuri.
Rularea din decubi t dorsal spre laterocubit i decubit ventral este-
foarte importanta pentru a obi nui pacientul sa stea pe partea sanatoasa,
tendinta lui fiind inversa, pentru a-i putea utiliza membrul superior
sanatos : se incepe cu pelvisul i oldul, continuindu-se apoi cu trunchiul
i umarul - astfcl so njungc in decubit lateral ; de aici sc trecc in d<'-
cubit ventral cu sprijin pe antcbrate ; pe partea afectata - atentic ! -
mina sa ,priveasca" inaintc, palma in sprijin pe pat, degetele desHicutc,
policele abdus ; grcutatca corpului trebuie sa fie egal distribuita pe cele
doua antebratc, apoi treptat sc transleaza spre partea paralizata ; daca
umarul are tcndin\a sa cada, asistentul il va mentine ridicat ; din aceasta
pozitie (decubit ventral), gamba se flecteaza i se mentine a!?a, pentru a
contracara spasticitatea extensorilor.
Din ,patrupedie", se transfera alternativ greutatea corpului pe
membrele paralizate : se fac balansari inainte-inapoi, dreapta-stinga :
treptat, se ajunge sa se ridicc cite un membru sanatos, apoi ambelc.


566
.
;
Tut din ,patrupedie'', pacienlul ridica inc.ii capul, apoi trunchiul,
rarninind. in sprijin doar pc genunchi - in accasta pozitie este greu de
mcntinut complt't extins oldul afectat.
Din pozitia ,in gcnunchi'', asistentul balanseaza corpul intr-a
part('i intr.,..alta, mai ales sprc partea afectata.
Din ,, ezind" pc un taburet, cu oldul i genunchiul flcctatc la
!J0, cu piciorul flectat, talonul in sprijin pc podea '(atcntic ca MI afectat
sa nu fie mai abdus dccit eel sanatos !) ; se mare te 1ncarcarea pe partca
afcctata : asistcntul excita cu virful unghiilor talpa i dcgetclc, ca sa
d('clan czc dorsiflcxia ; pentru contracararea spastidtatii flexorilor MS,
e cxtind bratelc in rotatie externa, mlinile sprijinindu-se pc scaun in-
ch1ratul corpului - accasta pozitie asigura mcntincrea umerilor ridi-cati ;
din accasta pozitic sc transfera greutatea corpului spre partca afectata;
de asemcnca, sc basculeaza inaintc capul, miinilc luind sprijin mai Unga
corp, ca in fig. 9-48.
Din pozitia sus-mentionata, avind sprijin pe mina pareUca, cca-
lalta mina cstc ridicata pentru a o utiliza (incheierea nasturilor, incal-
tarca unui pantof etc.).
Tot din czind, MS cste ridicat cu cotul intins, cu mina in supi-
natie, i mqntinut la orizontala (fig. 9-49).
Hidicarea din ezind in ortostatism reprezinta o problema, caci
hemiplegicul ii sustine greutatea pe membrul afectat, dar numai cind
.aceta estc extins. Deci, pacientul va invata sa-i suporte greutatea cor-
pului la diverse grade de flexie a Ml, evitind preluarea intregii greutati
de 1\tU sanatos ; acesta il va ajuta la mers pentru sprijinul unipodal. Se
vor face diferite exerdtii :
De pe scaune cu diverse inaltimi, pacientul se ridica (corpul
aplecat inaintc) : asistentul apasa genunchiul afectat, ca sa ajute posturCi

.'....

:
. ,
:

# ....
- ,,













Fig. 0-48 Fig. 9-49


de flexie ; odata corpul ridicat i MI extinse, asistentul va tractiona ina-
1ntc genunchiul, pentru a nu permite hiperextensia.
Se fac i exercitii inverse, de a czare pc scaune situate tot la
diferite nivcluri.
Pacientul in ortostatism, asistentul sustinindu-l de brat i mina :
se fac balansari, cu mutarea greutatii corpului de pc o parte pe alta ;
c mic orcaza poligonul <.le Us\incre prin apropil'rea picioan lor ; din

aceasta pozitie se rotPaza corpul, flectindu-sc U!?OI' l\11 ; se duce MI. sa-
natos inaintca, npoi inapoia cclui afcctat, transfcrind grcutatca p0 i]\1]
afectat.
[)in ortost:ttism S<' IJ1C('Pl' pa ir0n, la incPput pC"' loc, t>ll an:lliz;1
fll'Xit'i g<'nunchiului i piciorului, fadndu-s(' apoi pa ii nc'cPsari - <
urmi"tn te nwrsul cu balansan'a bra\clor i rota\ia bazinului.
1\lni tirziu c va l'Xecuta m rsulindarat i In lateral.


9.13.3. Stadiul de refacere (avansat)

i\cC'stui stadiu ii sint propl'ii urmatoarclc caradcristiCl :
Tonusul muscular sc upropic de normal, hipcrtonia s-a reclus
- Hcflexcle nivdurilor superioarc - refacutc
- 1\1i carilc in afaru schcmclor sinergisticc sint posibile, mai ale::;.
pentru articulatiile proximale
- Sc mentin inca unele dificultati in controlul motor al scgmC"'n-
telm distalc
- Sc mentin dificultati in abilitate, ca i in vitcza de cxccutic a
mi carilor
Obiectivele kinctotcrapici in accst stadiu vor fi deci :
- Promovarca abilitatii extremitatilor pentru a merge cit mai co-
rcct, pcntru a utiliza mina in activitatile zilnice uzuale
Amcliorarea con trolului motor excentric
- Ameliorarea vitezei de m care
- Ameliorarea automatismului mi!?carilor
rrn acest stadiu hemiplegicul merge relativ bine, dar analiza acestui
mers arata ca <:>1 sc rcalizcaza pe o schema anormala : corpul arc o ro-
ta\ie inversa pasului, membrul superior nu are balansul normal, lungi-
mea pasului estc inegala, viteza de deplasare este scazuta, autarnatismul
contractici-relaxarii grupelor musculare implicate in mers este deficitar.
De fapt, cxista o imobilitutc stutica i dinamica atit proximala, cit i
distala.
Programul de kinetotcrapie cuprinde, in continuare, exercitiile de-
scrise la cclc1alte stadii, dirora li sc va spori gr.adu'l tie rli!ficu tatc prin
completarca cu uncle mai carnplcxe, care necesita deja existenta unui
control motor mai bun.

9.13.3.1. Proccdcc spccificc pcntru trunchi

Acccntul se punc pc redobindirea mi arii de rotatie in sens invers
a trunchiului in timpul mcrsului, prin aplicarea tehnicii ,initierii Tit-
mice" i a cclci a .,inversarii antagoni$tilor".
T
Sc lucreaza mai !ntH din decubit dorsal, apoi din ortostatism,.
combin'indu-sc schema extremitatilor superioare de ,despicare" ("chop''-ul)
spre partea paralizata cu schema ,rotatiei trunchiului inferior" spre par-
tea opusa, a!-;)a cum sc poatc vedca in fig. 9-50 - de remarcat contra-

568
l'<'l.i'->kll\;1 <lj)ll'>< i de c<itr<' kindot<T<lj)('llt; Ia inn'put l1li0Can'a S<' <':\<'<uttt
lent, apoi treptat se mare te viteza de executic.

Lx mare importanta este antrenarca i singulara a ,.rotatiei trun-
dliului inferior", care se executa ca in fig. H-51, prin tehnica de fuci-
1 i tan.' ,secventialitate pentru intarirc" (vczi capitolul 4).



Fig. 9-50 Fig. 9-51

9.13.3.2. Procedee specifice pentru extremitatile inferioare

SP rei au cxerdtiil(' din pozitia ,in pod", dar cu genunchii foartc
putin flpctati - kinctot<'rapeutul opunind rezistenta prin prizele apli-
catc pc glcznc (fig. H-52) - i se rccurge la tehnica ,stabilizurii Titnticc",
)Jlntru a crca cocontractia musculaturii din jurul gcnunchiului, i la
tehnica ,izmnetriei alternante", pentru cre terea fortci.
Din acecai pozitic ,,in pod'' sc executa exercitiile de mobilizan"
1n lateral a bazinului, cu i fara contrarezistenta.
Tot din pozitia ,in pod'' se antrencaza controlul excentric al ex-
ttnsorilor !;iOldului i gcnunchiului : utilizind tehnica ,,inversarii agoni$-
tilor", sc trc>cc de la contractia concentridi la cea exccntrica a acestor
n1u chi, prin ridicarea i coborirea pcl-
visului ; se poate adauga contrarczis-
tenva bilateral sau doar pe o latura a
pelvisului.
Se tie ca in timpul mcrsului cstc
necesar controlul ex-centric al ischio-
gambierilor :
Pacientul in dccubit ventral, cu
genunchii flectati bilateral : sc aplica
tehnica ,inversarii agoni. tilor" ; dcoa-
n ce controlul vizual nu estc posibil, sc
.antreneaza proprioceptia mombrului Fi:J. IJ-;!:!
paralizat.
Statui pe scaun, ca i coboritul scarilor JWC'('sita controlul cxccntric
a! cvadriccpsului, ca !;ii al cxtcnsorllor oldului in pozitia lor alungita.
1n pasul de mcrs obi nuit este IWC('Sar controlul <.lCl'stor mu chi in po-
zi\iile lor scurtata i mijlocic.
Pozitia ,in gcnunchi'' estc favorabila pcntru antrcnana !n lant
kindic inchis - avind !-,ii baza de susiinen m< n', ;i Cl'ntrul ell' greutatc

569
coborit - i rc;dizc;lz:t un lmn nmtrul CXCl'l1tric JWntru <'Yadricl'ps : d<" a
cmciWa Pl'rmitc antn narea jumatatii inferioare a corpului (trunchiul
superior nu intra in discutic in aceasta postura) : asistentul face priza
plpelvis bilateral sau plc latura a pelvisului i pe umarul opus, exc-
('tJtind t.ehnicile ,stabilizareu ritmicli", ,inversarea agoni
1
'it.ilor", ..inve1-
sarea ritmicci opriUi", in sc;>pul cre tcrii mobilit<"iiii, forV i i st;lbi1itfl\ii
trunchiului inferior, !?Oldului i gcnunchiului.
Pozitia ,intr-un genunchi" face trecerea spre ortostatism : stlnd
pe genunchiul partii afcctatC', cstl' mult solicitat controlul motor, la fcl
ca in mcrs in momentul de sprijin - din aceasta pozitie sc antnIwaza
rotatiile de bazin ; dadi se sta pc genunchiul sanatos, MI afPctat va fi
in flexie de CF, G i Gl. Uncori, hcmiplegicul ia greu aceashl pozi\ie ;
oricum, ca va fi cvitata cind inca cxista spasticitatc in mu chii flcxori.
Antrenarea mi carilor i stabilitatii piciorului estc un obicctiv
care se realizeaza din pozitii fara incarcare - hemiplegicului ii este greu
sa execute flcxia i eversia piciorului. Pentru inceput, aceste mi!?cari se
vor executa punind oldul i genunchiul in flexie ; treptat, acestc arti-
culati i sc vor cxtindc : diagonala a 2-a de flcxic cstc excrcitiul de clec-
tic, avind genunchiul extins ; se utilizeaza tehnicilc de facilitare : ,con-
tractii repetate", ,SCCVPntiolitatea pentr'U tnUirire", ,inVl?TS(IT(!(l ClrJC>ni$-
tilor".
Ortostatismul i mersul vor completa programul realizat pcntru
pregatirea mobilizarii in mers.

9.13.3.3. Procedee pcntru cxtremitatea SUilerioara

ln acest stadiu, principalul scop este Ted tigarea abilitlitii ?nembru-
lui superior paralizat. Controlul proximal al l\18 se considera refacut in
stadiilc anterioarc, acum fiind necesar de rcdobindit controlul intregului
mcmbru !?i abilitatea partii lui distale.



Fi9. !J-!i3

Schemele utilizatc sint ,D
1
i D
2
unilaterale" ale nwmbn lor para-
liza tc, ,simetrice
1
')i asimetrice bilaterale", ca i ,des picareu" i ,rid i CCI-

?"Cct'' (vczi capitolul 4). Sclwmele bilatcralc furnizeaza cl'ntrilor supcriori
o cantitate marc ch influxuri scnzitivc (vczi fig. D-5:) u, b; 0-54 ub :
8<36 B-37).


570
1\' luJhi:tbi ;l I',\(Jt' sclwrnc Si' aplid't o din'rsibti' d( telmici, cum
.ar fi : ,stabilizurea r tmicc1", ,inve1sarea lentd opritc!", ,contractiile re-
petate", ,.sccv<'nfialitatca pentru fntlirire" etc.
Cdc patru scheme unilaterale (D
1
i D
2
pe fkxie !ji pc cxten:-;ic) se
.rx:-cuti\ tpdi cu variat(' pozitii ale cotului (flectat, cxtins).




Fig. 9-54

1
1n sfirfiit, tcrapia ocupationaHi asistata va dcsavir!?i abilitatea miinii
(vezi subcapitolul dcspre rccupcrarea miinii).
13. Bobath considcra di stadiul III, de redresarc, cste cvidentiat di-
.11ic prin capucitatC'a pacientului de a-i utiliza relativ liber mina !?i de
a mPrge Hira vreun sprijin. Sint insa imposibile mi carile localizate la
degetc s<m pumn, glezna, cot sau genunchi. Scopul este dcci de a pro-
mova individualitatea mif?carilor articulare, independent uncle de altele
i indepcndPnt de posturi.
Se executa mi;;cari in articulatiile distalc (inchiderea-deschidcrea
miinii, abductii-adductii ale degetelor, extensii-flexii ale piciorului etc.),
wind grija sa blodim restul articulatiilor i sa pozitionam diferit mem-
l)rUl respectiv (ridicat, la orizontala, flcctat din cot, cxtins, pronosupi-
nat etc.) ; idem pentru glczna !?i degctelc de la picior.
Pentru mcrs, dorsiflexia piciorului l]i degctelor cste foartc impor-
ianta. 0 manicra de antrcnare este realizarca repctata a semnului Lupu-
lc:>cu din mur()logi(' pcntru pareza de SPE. A ('zaren piciorului paretic
in f;.qa cdui sfmatos cstc o alta n1etoda.
Antrenarcu coordonarii pent1u mers cuprindc exercitii foarte di-
vcrsL . lata citc\'a :
Din ortostatbm, cu picioarelc lipitc, sc ia sprijin pe calciie, se
rididi. antcpicioarcle, se roteaza spre dreapta picioarele i se lasa pe po-
.dca ; apoi la fel cu rotatic sprc stg. ; se poate incerca i din unipodal, pe
l\11 afectat.
Aceea1i poziti(' : asistentul, cu priza pe pelvis, cauta sa dezechi-
libn'Z<' corpul in toate directiile, pacientul reechilibrindu-se mereu, Hira
<>ft : L' cleplas('Z '.


571
!.'tri.>1i[iUrcu u/Ji!it:q;i 111iinii (':-,tl' mult m ti dificila. In general, n1l -
d'trilf' car<' soli<'ita flC'xia i pronatia cu dcviatic ulnadi s1nt mai u or
ell' incl('plinit. Foart<' dificilC' sint mi dirile care necesita cxtensia-supi-
natia-ahcluct.ia policC'lui 0i de\'iatia radiala. Astfel, hemiplegicul poatc
aptl<'a hin<' o lingura. dar nu poatC' s-o dudi la gura, dici d('gd<'lf' S('
dc schicl )i nll m:ti poatc' cxr'cuta priza pc coacla lingurii.
Un l'Xc'rci\iu rc'C(Jill:mclat elf' Bobath utilizcaza un prosop f:tcu1
s11l : cit' un capat apuca boln:l\ ul (sulul trece prin palma, intn' policf' si
i JH!r'x), iar dl' c('lalalt ki nokr q)('u tu 1, cart', prin i ntcrmediul prosopu lui.
mobilizcaza mina i l\IS in toat<' directiik, pacientul mcntinind continuu
priza.
DC' multc ori unui lwmiplegic ii est<' mai gn.u sa desfaca o priz{t
c!ecit sa () formcze.
Excrcitiul de inchiderc i dcschidere a miinii trebuie sa fie rc-
pctat cu multa rabdare. Pozitiile cele mai favorabile pcntru performarca
acc'stui cxcrcitiu simplu (in aparenta) - dcsfacerea i refacere.a prizci -
sint cu 1S in rotatie intcrna sau cxtcrna, in lat'erala sau. in spaielP.
corpului, a ezat in decubit ventral. , ; , .,.
De asemenea, se constaHi ca hemiplegicul asociaza. fle)da' dagetclor
cu abduc\ia lor, in timp ce l'xtcnsia se cupleaza cu adductia. Exerci iile
irebuic surmarcasca i disocierea acestci scheme "ptim'itive.' ',>';

:Hecuperarea hcmiplcgicului nu se limiteaza doar la amcliorarea
sindromului motor. De marc importanta estc reeducarea respiratoric, ca
i cca senziiiva pcrifcrica. Despre acestc aspecte s-a mai discutat in ca-
pitolul 5, aa ca nu mai rcvenim asupra lor.
De o insemnatate dcosebita este i reeducarea masticatiei, a deglu-
titiei i, desigur, a vorbirii, care se realizeaza prin tehnici i programe cu
iotul spccialc. Primelc doua obiectivc sint urmarite imediat dupa ie i-
rca din coma, ac iunca de rceducare a vorbirii, 1ncredintata specialistu-
lui logopcd, putindu-se continua luni de zile.




9.14. Parapleg a



J.pzarca macluvei, in func\ie de nivelul la care Sl' proclUCC', clC'tC'r-
min{t paralizia mombn,lor inferioare, tulburari de sensibilitate i tulbu-
rari sfinctcriene - toatc aceste trci sindroame intr-o mare varietatc-
clinica .sub raportul intcnsiUitii fenonwnelor - de la formdc grave ca
urmarc a intreruperii totale medulare, pina la cele cu paraparczc fruste.
Paraplegia poatc aparca atit prin lezarea fasciculului piramiclal (lc-
ziune de neuron motor central), cit l?i prin lczarea ncuronului motor pe-
riferic. Poate fi flasca sau spastica. Etiologia estc multipla, dar influen-
teaza mai putin aldHuirca unui program kinetic de recupcrarc.
Paraplegia n prczinta cxamcnul eel mai complet JX' car<'-1 sustine
un kindotcrap('ut in hqa unui pacil'nt, dici trebuic sa cl<'a clovacla ntt


572
11\llll;ti d( '>(did( <'llll<l tin\(' tc()rt1i('(' ';i practit'l', ci ';i d(' o inwnstt rc'!lJ-
darci bunavointa.
In planul de rccupcrarc a paraplegicului sc dcscriu in general patru
stadii :
Stadiul I: pPrioada de !?OC mcdular, dnd deficitul estc total !?i se
pun mai ah's problc>nw de nursing (cvitarca escurclor, a tromb()('mbolii-
lor, asigurar0a drcnajului hron ic i a r<'spiratici diafragmaticc, contro-
lul <'monctori ilor t'tc.). Din punctul de \'('cl<'rc al kindotcrapici, SC' indictt
n'alizaJ'('a unor posturi corcctc alecorpului i nwmbrelor infC'rioarc
d(duana din cloua in cloua ore a unor mi';cari pasiv(' nmplC' ale tllturor
scgnwntC'lor nwm hrclor.
Siacliul II: pC'rioada de a';a-zistt ,,indC'pcndenFt" ]a pat, cind se in-
cepe intensiv programul kinrtic la pat sau in sala de gimnastica ';i c m
arc cln'pt obicctiv rcclobinclirca pozitici ,in czind" -- moment cu care
incepc stadiul Ill.
Stadiul III, de indepcndenta in scaun (cu rotile) : urmarc tc prc-
gatirea pC'ntru a ajungc la poziiia de ortostatism i mcrs, dnd se trccc
in stacliul urmator.
Studiul IV, de recducarc a mcrsului : la inccput protezat, a poi tin-
zind spre deplasarca Hira sprijin.
Ca obieciive, recupcrarea paraplegicului ridica trci principal<> :
Hecducarca vezicii i intestinului
- Reeducarca motorie
- Recducarca scnsibilitatii
iPrimul, dcf?i de importanta maxima, iese din preocuparilc prezcntci
carti ; Ultimul 11U ridica aJtc prob}cme particu}arP, dPdt CP]e deja cl is-
CUtatc la obiectivclc gcneralc ale kinctologiei sau la nevritdc pcrifcri('<'.
A adar, 1n continuare nu nc vom referi decit lu r e e cl u caT e a m o-
toTie.
Hecducarca motoric' incl'PC cu evuluarca functionala, dar l'slc' de
pn'ferat sft nu nc' limitam la caractcrizarca fortei grupelor musculan' pri n
cck cinci grade cunoscutc (5-+0) ; sc \.'a exprima cantitativ aceasta for\.ft
(cc grcutate - 1n kg - poate fi dcpbsata, cit poatc fi ridicat sau mi cat
un segment etc.). Prin C'\'aluarc se va aprccia i gradul de spasticitatc
mu.sculara sau de hipotonie, scvor urmari pozitia spontana a segmenL'lor
i amplitudinC'a pusiva de mobilizarc articulara. Evaluarea sc va n'JWta
sttpt:lminal, iDr programul de lucru se va stabili dupt1 fiecare tcstt.ln'. in
functie den'zultatdc obtinutC'.


9.1'.1. Rceducarea paraplegicului la pat

De fapt, n'<'d uc(lrca la pat sc' practica in p r i 1n e l c cl o u (r.
s i u d ii mentionatc mai sus .<;;i implica :
1. Mobilizilrile pusive ale segmentelor paralizate, pentru mentinc-
rea unci bune circulatii sanguine la acest nivcl, pentru prevenirca an-
chilozelor articulare, a rctracturilor musculotendinoase, pentru prcveni-
rea pozitiilor vicioase. 1\1i carile pasive se executa localizat, articulatie
dupa articulatie, pc toata amplitudinea posibiHi, cu bllndete, progresi\'.


573
l"wl m.. nwml>ru -'>l' lucn..'dZ<I timp d(' 'J:) lllilllltl'-1 <>r:t. dl' <1<>11:.1 ori P<'
zi in prinwle 6 saptamini, apoi 0 data pc zi :
Se 1nccpe cu mobilizari pasive ale degetelor piciorului (flcxic-ex-
tcnsie), asistcntul blodnd cu mina antcpiciorul
])('cubit dorsal sau Vl'ntral, cu G la 90 : se fixcaza dilciiul, asis-
icn t ul mobilizincl piciorul in supina1,i i-pron<-\\ i i ; a poi fixeaza gamba dea-
upra mal0olelor, antrcnind mi diri de flcxic-Pxtc'nsic pronosupina1,ic
din articula1,ia tibiotarsiana
i\'lobilizarca rotulci in sus, in jos i in lat0ral
1n dc'cubit dorsal i ventral: asistl'ntul cxc'cnta fkxii-cxlc'nsii ale
C, n1 prizrt JW trcinwa infl'rioadi a gamb0i
Din ckcu1)it lateral, asistC'ntul fixe:tza cu o min;t 1)azinul p:tci\'11-
tului, iar pc ant('bra1,ul cdalalt sprijina coapsa, cxecutind flc'xii-extensii
ale CF
Din decubh dorsal, cu CF in flcxi0, a poi in 0xtcnsie, asistentul
{'X<'cuta abductii-adductii ; din acceai pozitic, cu m0mbrcle intinsc, se
fnc rotatii al0 CF ; sau se pozitioncaza pacien tul in decubit ventral, cu G
fll'cta t, j SCroCt'aXtCiCi UUi
Din dccubit dorsal sc fac flexii pasive de trunchi (daca nu a fost
fractura vcrtcbraHi), pcntru a intindc musculatura cxtcnsoare a acestuia,
pn'cum rji ischiogambierii, care au tcndinta la rctractura
2. Posturarile sint dcoscbit de importantc, avind ca scop evitarea
rL'tracturilor, cu instalarea pozitiilor vicioasc. Din accst punct de vedcrc
mu chii flcxori i adductori sint primii care pot fi afedati df' contractura,
motiv pcntru care membrul inferior sc va pozitiona cu piciorul 1n dorsi--
flcxie, g0nunchii i !?Oldurilc cxtinse, coapsele in u oara abductie, cu o
JWrna intrc el('.
3. Mobilizarea activa sc incep<\ desigur, dupa ic irca din stadiul J
tl ocului spinal fji va urmari mai multc obiectivc :
a) l\1entinerea i tonifierea musculaturii nwmbrelor superioare i a
t.runchiului superior :
- Sc utilizcaza cxtcnsoare prinsc la capul patului, ca i mici hal-
tere (care dczvolta musculatura antagonista celci antrenatc de extcnsoare)
- Sc utilizcaza diagonalele Kabat ale membrului superior astfel :
D
1
F, pentru dintatul anterior, dcltoidul anterior, mm cle pectoral
(capatul clavicular), flexorii pumnului
D
2
F, pcntru trapez, deltoidul mijlociu, cxtcnsorii radiali <-li pum
nului

D
1
E, pentru romboizi, dcltoidul posterior, dorsalul mare, ('Xtl'n-

sorii r:Jcliali ai pumnului
D
2
E, pcntru marclc pectoral (capatul sternal), flcxorii pumnului
- lk obicci Sl' utilizcaza tehnica de facilitare ,secvcntialitatea pen-
tn.L inUirire", dar pot fi utilizatc fji altclc (,contractiile repetate", ,invcT-
sarea lenta cu oprire", ,inversarea agonistica" etc.).
0 atcntie dcoscbita sc acorda marelui dorsal - singurul mu chi caro
face legatura intre mcmbrcle supcrioare !?i bazin, adductor ;;i extensor
al bratului care intra in actiune la sprijinul in cirjc sau la barele pa-
ralclc (cind ia punct fix superior) ; ridicator al lwmibazinului homola-



.574
tcral, <ll1tn nt'adt )i mcmtnul inkrior n 1wctiY, JWrmii}nd nwrsul ,.in
4 timpi". .Antrcnarea lui sc face din decubit lateral, rididnd bazinul con-
tra rezistcntei opuse de catre kinetoterapeut ; de asemcnea, se antrc-
neaza in schema D
1
E in zona scurtata, impreuna cu patratul lombar, sau
opunindu-se rczistcnta la cxtcnsia-fl xia laterala-rotatia trunchiului.
b) Tonifierea . i am eliomrea mobilitlit.ii controlat e a trunchiului in-
ferior. MC'toclologia urmare tc promovarca influxului ncrvos de la mus-
culatura puternica a trunchiului superior sprc musculatura slaba a celui
inferior, utilizincl cunoscutclc tehnici de ,despicare" ("chop'') sau de ,ri-
clicure'' ("lifting''), care se vor executa din dccubit, din scmi czind i din
!)Czind. Efcctclc sc matcrializcaza in tonifierPa musculaturii abdmninalc,
ca i a cxtensorilor truncbiului inf('rior.
c) Modificarea voluntarii a pozitiei in pat se realizeaza prin rosto-
gcJlire, cu sau fara ajutorul membrelor superioarc. Bolnavul va fi antrc-
nat in vederea pastrarii pcntru un anumit timp a oridirci pozitii luate in
pat, inclusiv dccubitul vcnt1 al.
d) Exercitiile respiTatorii vizeaza antrenarca rcspiratiei diafragma-
ticc, cai promovarea evacuarii sccretiilor bron ice.
e) Reodaptarea la verticalitate. Paraplegicii au un control vasomo-
tor deficitar, ceea ce poate determina lipotimii la trccerea in pozi\ia vcr-
ticala. Din acest motiv, trecerea sprc aceasta pozitic sc pregate te trep-
tat. ln acest scop exista o masa speciala, care se inclina dupa dorin\a ;?i
pe, care pacientul ramine culcat cite 30 de minute la indinari tot mai
mari ; aplicarca unui br1u strins in jurul abdomenului, ca i a unor fc i
elastiee pe membrele inferioarc grabef?te aparitia autoreglarii aparatului
circulator la vcrticalitate.
f) lnceperea mobilizarilor pasivo-active, active ajutate ale 1nem-
brelor inferioare. Sc executa fara gravitatie, in suspendarc sau cu aju-
torul montajelor de scripcti i sint autoasistate. Se pot executa de asc-
menea in bazinul cu apa, utilizind forta hidrostatica a acesteia.
ffrcbuie intelcs ca reaparitia mh;;carii voluntare estc un fenomcn
spontan, exercitiile nefacind altceva decit sa-l ajute i sa grabeasdi re-
facerea cit mai completa.


9.14.2. Reeducarea paraplegicului in ezind

0 p r i ?n a e tap a este de' prcg[ttire i invatare a trecerii de la
po:r:!t.i t culc:1i l<t Ci\t . c'zincl, b JJH"'')Hit c u nwml)r('k infcrioarc intinsc'
(...i('...:incl alunnit"), apoi in !;>CZincl, cu nH mbrclc infcrio 1rc atirnincl (,, c-
zincl scur1at ").
1. !V!olJilizlirile pasive au acelca i indica ii i sc <.lplic<.-1 in ccl $j
mod, ca !';)i in stacliul anterjor.
In plus, deoarcce spasticitatea devine tot mai manifcsta, sc inccp
cxercitiile pasive de intindere pentru declan area "stretch-reflex"-ului
care, aa cum se tie, duce la ameliorarea spasticitatii musculare. lntin-
dcrea mu chiului se face lent (,rcflexul de 1ntindere" lent), se mentine
tim p mai inclelungat ;;i se rcpeta de citcva ori 1ntr-o ;;edinta. Rclaxarea


575
spasticita\ii arc urmeaza poatc sa durezc de la 30 de minute la citeva
m e, interval de care sc profita pentru alte tipuri de cxercitii.
Spasticitatca ischiogambierilor este un obiectiv important : sc ri-
dica membrul inferior cu gamba pe umarul asistentului, care face priza
dcasupra g<nunchiului, pe fata anterioara a coapsei {fig. 0-55) ; sau trun-
chiul este ajutat sa sc flectczc mult peste coapsc, miinihprind glczncle,
genunchii ramlnind perfect iniin i. Evcntuala spasticitate a cvadricep-
sului in gt'IWral o mcnajam, dici va ajuta la transferul clin pat pe scaunul
rulant.
Spasticitatca piciorului, a flcxorilor p1antari va trchui de asc'tn<'nC'a
n'dusa c1nd St' va pt!lll' problema intr u ii 1n stadiul de ortostatism i
l11l'I'S.
2. l\1obiliziirile active, cu i Hidi ajutorul kinctotcrapeutului, urma-
nsc mai multe scopuri :
a) Cr('.?terea fortei musculare la nivelul mcmbrclor superioare, a
cobot itorilor i adductorilor umcrilor (marcle dorsal, marclc rotund, rna-
l ele pectoral, marele dintat), ca i a tricepsului brahial - mu hi absolut
n.ec<'sari sprijinului pe miini pentru ridicarea ezutului de pe pat, in ve-
d(Tl'a transferului.
Tonifierea se face cu cxtensoarc, halterc, prin aplicarea unor cxcr-
citii izomctrice etc.
Exerci iul de ridicare a ezutului sc face din pozitia , ez1nd alun-
git", miinilc sprijinindu-sc pe palmc lateral de marele trohantc'r ; even-
tual, asistentul ajuta 1mpingind in sus de cele doua fel?i : se executa izo-
mctria, solicitind pacicntului a-i mcntina aceasta pozitie ridicata dteva
l'cund<. .
0 vmianta a exercitiului : miinilc se sprijim1 pe doua dirti, ceca
Cl' obliga la o forta de ridicarc mai mare !-;>i ofera posibilitati de manc-
vrare a trunchiului inferior mai mari (fig. D-56).




Fig. 9-5!i Fig. 9-56

Din pozitia de ridlcare a bazinului in spnJm pc mllni, sc c xccuta
mi cari d<' lateraliiate, rotatic, antcro-posterioare ale pelvisului. 1V1ai
tirziu se ex<.rscaza acc'lU.'?i cxercitiu din postura , czind scurtat", cu pi-
cioarclc atirnate la marginca patului. !n final, o mina sc sprijina pe pat,
ccalalta pe bara scaunului cu rotile :;i se executa ridicarea bazinului i


576
tr;m:il<ll'<'<l <'<lrpllllti in :--;(';um . .-\c<-:t..;L P<'rfor:11an {l csk insa pregatit -l de
o scrie de alte exercitii care au drept scop mentinerea trunchiului la ver-
ticalitatc in postura , ezind alungit".
b) Mentinerea pozif.iei crede a trunchiului pe bazin din , ezind
alungit." cere un anumit antrenament. Se exerscaza stabilitatea trun-
chiului, mPn1inind spri.iinul miinilor lndaratul corpului, pe lateral. Pozi-
\innarca post<'rio<lr{l a br;_qc lor mare:?t(' haza de sustinC're, fiind mai u or
clc J11( ll\inut. J',1iiniL in lateral scad baza de sustincTC', fiind pozitia cea
m;ti clificiE1. Pentrn ;1 o u llr<l, :C.(' apli';ICa mult capul i in a est fel cen-
truJ cit grcutal<' c1d< in intcriorul bazci de sustincre.
Din .. < z!nd ;llungit" se C'xec uta halansuri antero-posterioare ale
trunchi11lui, roLt\ii, Lti<'ralittt\i, b can asistentul opune rczistenta. DC'
<IS<'nwJwa, clin <H'<w-;t{l pozitic sint indicate i cxercitiilc cu mingea.
c) Deplasarca lJCLzinului :;i nt('mbrclor infe?'ioare din pozitia ,. ezind
nlungit" cste o ctap[t importanta. Sc urmarc tc deplasarea greutatii cor-
pului prin C'X<..'rcitii clinamico-staticc. S(' lasa Corpul in s"prijin pe 0 mina,
riclidncl bazinul opus, roUnd trunchiul i incercind o tlrire inaintc sau
inapoi a hcmibazinului ridicat i a mcmbrului inferior corespondent. Se
face apoi balans -cu sprijin pc ccalaltrt mina. Ca tehnica de fadlitarc, se
recom nda ,stabilizarcn ritmic(i". Mai tirziu sc' inceardi dcplasarea ina-
intc-inapoi prin impingcrca bazinului i membrclor inferioare din pozitia
ridicat pe miini. Accst balans antero-posterior neccsita un bun control
al mobilitatii ; asifel, pacicntul 1n\'&ta sa-i mi te membrelc inferioare
prin mi carile bazinului.
d) Se vor continua exercitiile de promovare a activitatii musculaturii.
ntem.. brclor inferiourc, utilizind toatc proccdcele de facilitarc - se va
a orda atcntie in special flcxorilor ol ului i -cvadricep ilor.
e) Adaptarca pacientului la scaunul cu rotile este prin ca insa!?i o
etapa intermedia:ra, dar pentru multi par2.plegid poate fi una finaHi, de-
phls;u ea < u S{'aunul rulant riitminind dcfinitiva. Dupa cc padentul s-a
antrenat, aa cum am vazut, sa trcaca din pat lin carudor i invers, antre-
:namentul se complica prin 1nvatarea trecerii din carucior in ma ini a:dap-
tatc, din carucior pe un scaun obif?nuit, pe scaunul \V.C.-ului sau chiar
pe podca etc.
Concomitent, se urmarcf?te dobindirea unei independente cit mai
mari a pacientului prin antrenarea unor abilitati cerute de viata obi -
nuita, de cxecutarea unor activitati utile, chiar profesionalc, ba chiar
dC' participarea la activiHiti recreative !?i sportive - rnarturie stind bine-
clmoscutelc' nwciuri de baschet purtatc intrc echipe de paraplcgici in
cflrll Ci()(.\ J'('.
A 2 -a e t ct p cl. a acestu i stadiu este pregatirea pentru ortosta-
tism, apoi pcntru mers. Chiar dintrc pacientii care vor ramine definitiv
in scaunul cu rotile, multi int antrcna\i pcntru un ortostatism chiar
foarte limitat i numai protczat.
f) Din ,putrupedic" - pozitic care necesita o stabilizare a bazi-
nului pe f?Olduri -, pentru a imbunatati controlul balansului trunchiului,
se ridica alternativ cite un mambru superior (care se intinde inainte pc
linga cap), transfcdnd propria greu tate pe cealalta jumatate a cot u-

37 - Ki.ncto!ogic profllaclici'l, lcrapcutica f.il de recuperarc - cd. 239
577

lui ; apoi e va ridica nwm!Jrul uperior opus de. ;\sistentul sus\ine b t-
zinul, ajutind balansul, iar apoi contrind u or acest balans {fig. 9-57).
Itlai tirziu, sc tr<'cc la exercitiul de ,Urire" : pacientul se lasa pe
o parte, flectind cotul, in timp ce membrul superior opus ,pa!?e te" ina-
inte, tragind hemicorpul i hcmibazinul
respcctiv i antrcnind astfcl i mem-
brul inf<'rior ; apoi sc inverseaza.
,PatrupPclia'' i ,tlrirC'a" binc m-
trenatc pot devcni un mijloc de loco-
mo\,ie pc'ntru paraplegic.
g) Sc intC'nsifidt cxcrciliilc clc
cre. tere a HciiviU1tii volunture a muscu-
luturi i membrclor inferioare. Hcamin-
tim di JX'ntru psoasiliac i tibialul ante-
rior utUid1:n schema D
2
F, iar pcntru
fcsicrul mare i tibialul posterior, sche-
ma D
2
E. Cvadricepsul este antrenat, in
Fig. !l-
57
functie de pozitia genunchiului, in ca-
drulambelor scheme.
h) Un important cxcrcitiu de prcgatirc a ortostatismului estc
,mersul" din pozitia ,$ezind alungit", utilizind o percche de drje scurte
de lungimea membrului superior, cu care se rididi bazinul !?i sc impinge
inainte cm pul.


9.14.3. Reeducarea paraplegicului in ortostatism mers

A a-zisul ,criteriu Guttman" prcvede di in momentul in care pa-
raplegicul ii mentine echilibrul stlnd in f?CZUt, cu ochii inchii i cu
bratele intinse inainte, sc poate inccpe programul de ortostatism $i 1ners.
ln uncle cazuri, ridicarea in picioare a paraplegicului ncccsita apli-
carea unor orteze de la treimea supcrioara a coapsei pina la picior. Orteza
trebuie sa asigure rigiditatea mcmbrelor inferioare, dar la nivelul ge-
nunchilor sa aiba o balama, care sa permita flcctarea acestora cind pa-
cientul sta pe scaun. Daca musculatura abdominala i sacrolombara este
defidtara, se adauga un corset ortopedic de sustinerc. Cu sau fara ortc-
zarea membrelor inferioare, pacientul va utiliza cirjele pentru mers.
. Protezarea-ortezarea paraplegicilor reprezinta un capitol cu o bo-
gata problematica, pe care nu o putem aborda insa in aceasta carte.
De i, aa cum aratam, multi paraplegici ii vor organiza viata i pro-
fesiunea ca dcpcndenti de scaunul cu rotilc, totui sc indica sa sc dcpuna
toatc eforturilc in excrsarca ambulatici, chiar dadi accasta practic nu va
insemna pe viitor modalitatea de deplasarc a bolnavului. Excrcitiilc de
ambulatic sint nccesare pcntru ca :
- reduc spasticitatea !?i prcvin contracturile ;
pun in functiune toata musculatura voluntara .capabiHi sa ras-
punda;
prcvin osteoporoza i pierderea cakidi., cu fragilizarca oaselor ;
prev in f ormarca calculozei uri narc ;
previn osificarea reflexa a esuturilor moi ;

578
int hC'ndic<' j)l'lllru dr('naju1 urinar i JWristaltica intcstinal{i;
- permit, totu i, accesul paraplegicului in unelc locuri in care
scaunul cu rotile nu poate patrunde.
Ambulatia necesita un fort enorm, apreciat ca fiind la fel de mare
cu accla pc care il rcdama alcrgarea fata de mcrsul obi nuit la un individ
!-ianatus. lntcnsitatca chcltuidilor cncrgctice este mai 1mare la pacicntii
spastici. Sint mai u or antrcnat<' la ambulatic cazuril<' cu paralizii flasce
(nin'l lezional jo .;) dccit cclc {'U paralizii spasticc (nivcl lezional inalt).
)n <1fara de SJXIsticitatC', pierclcrca sC'nsibiliUitii estc un alt factor care
solicit;, un C'fort crcscut p<'ntru mu.)chi de a nwntine echilibrul. In sflr-
it, obczitatC'a ('Sll' clc as<'nwnca o alta cauza de crc)terc a consumului
('nerg('tic in ambulati!'.
Primcle cxcrcitii de ambulatie se fac in ,cadrul de mers" : cu ro-
tilc i fr!na, apoi se trecc intrC' barclc paralcle de mers. Exista in ge-
neral o schema de cxcrcitii :
- pentru echilibru, sc ridica la inceput cite o mina de pe bara
respcctiva, altcrnativ, apoi ambclc miini ;
- se face ridicarca capului cu sprijin in brate pe barele paralele ;
- se ridka un rpicior, sc ducc inainte, arpoi se duce la loc ;
- sc fac aplediri latcralc, torsiun i de trunchi, slabind mcrcu spri
jinul in brate ;
- apoi sc fac primii pa i, inccpind iffiCrsul (vezi mai jos).
Antrenarea murelui dorsal i a centurii scapulare se face i intre
ban lc paralele cu o instalatic simpla de scripcti, ca in fig. 9-58. Pacien-
tul se ajuta de brate !?i trage de pelvis inainte ; treptat sc cre te greutatea
de pc scripete.
SJ.Ibiectul ii va cxersa echilibrul i in afara barelor paralele, la zid,
sprijinit de drjc, dcplasind cite o cirja in lateral, apoi inainte ; apoi, cu
patele la pcrete, in sprijin pc cirje, ii va ridica picioarele de pc sol.
1n rontinuare, va invata sa se ridice de
pe scaun i chiar de pe sol, ajutindu-se
de drjc.
Mersul poate incepe dnd mu!?chii
coboritori i adductori ai umarului pot
ridica o greutate de eel putin 15 kg -
pentru mersul in cirje - sau dnd CVa-
drkepsul este in poscsia unci forte de
ridicare de 30-35 kg - pentru mersul
fa r[t protczarc-o rtezare.
Exista trci tipuri fundamentalc \
de mers al paraplcgicului cu drjelc :
j!

1) prin pa i alternanti ; 2) prin pa i Fig. 9-58
tir i t i ; 3) prin pend ulare (balans).
1. Mcrsul cu pai altern anti poatc fi ,,in 4 tim pi", in suita cirja
stg. _,. picior dr. --?- drja dr. , picior stg. sau ,in 2 tim pi", in suita drja
stg. + pidor dr. ---. drja dr. + picior stg.
Mcrsul alternant ,in 4 timpi" este eel mai stabil, caci pe sol se
ga csc 1n pcrmanenta eel putin 3 puncte de sprijin, concomitent.

579
2 .Mcrsul cu pai tir i\i : se avansLaza cu cirjck (am bde con com i-
tent sau pe rind), apoi se tir csc picioarele pe sol pina in dreptul cirjelor
sau chiar putin in fata lor - este de asemcnea un mcrs cu stabilitate
mare i ehiar ..mai putin obositm decit eel de mai sus (,in 4 i .in 2 timpi").
3. 1\.'kntl cu penclularP: sp due arnbPlc drjc lnainte, greutatea
corpului tnmsferinclu-sl' prin intcnncdiul bra\!'lnr JW ch' ; ;Jpoi, prin ba-
lans, amlwle ml'm brl' in fcrioan' sint ,aruncat(:" inaintca cirjclor, picioa-
rele para::>ind contactul cu solul cstc un nwrs cu m;;i JTdca stabilitatl',
dar l'ste eel mui rapid.

Controlul motor al paraplcgicilor Ya fi rcaliz lt pe haza unci scheme
de program care privc!?tc cele patru componl'ntc (mobilitatc-stabilita tc-
mobilitate controlata-abilitate), cu valabilitatc aproapc ubicuitara. In
continuare, in tabelul O-Il, schitam citeva principii ale exercitiilor pentru
fiecarc componenta a controlului motor :


TABELUL 9 II


1. M o b i Z it a t e a (de fapt ,ini\ierea mi carii")
Pozitte $i mi$care (,acttvittes")
- Sint utilizate diagonalcle Kabat, in functie de mus :ulatura laba ce tre-
buie promovata ; se prefera schemele bilatcrale i mi cata cu rczistenta a trun-
chiulut
- In func\ie de situa\ie se aleg posturi care elimina gravitatia sau, din
contrc.'l, sint antigravita\ionale, in aa fel, incit sa se poata aplica rezistenta manuala
tn timpul cxcrcitiului:
- Musculatura slaba cu caractcr in principal tonic nu va fi \inuta in pozi\i(
alungita un timp prelungit i nki nu i sc va aplica o rczistcn\fi. maximala
- Musculatura slaba cu caracter principal fazic raspunde favorabil la repcta-
telc intindcri rapidc in pozitie alungita
lata un exemplu. de aplicare a acestor principii : pentru un fesier mijlociu
slab, cxercitiul se executa din dt cubit dorsal cu gra\'ita\ia anihilata; se utilizeaza
schema simetrica bilaterala D
1
E, care marel?te influxul de la mu.seulatur.a tnln-
chlului i de la membrul contralateral sprc mu.'?chiul slah ; de' asemenca, aplicarc:::i
diagonalei unilaterale D
1
E, cu gcnunchiul intins, toni.Hca fcsierul mijlodu (dadl.
cvadricepsul cste suficcnt de putcrnic) ; deoarece fesierul mijlodu func\ioncazu en
un mu chi postural extensor, se va lue:ra la inceput in zona scurtata a mi!-1dwii
Telmtct de contractie (,techniques")
Se vor sclccta accle tehnici ca'l"e promoveaza ini\icrea mi .carii. Celc mai
valor Jase sint: ,.mi ( area acuvrt d rda xarl'-0!)Ul1<'1'P'' (..'!\1.'\ RO") (.,holcl relax
active-movement") .i ,, onlr:w\.ik npdat<" (,.CH") (..1'<'])1'cti<'tl coni ructinns" ). <'ll
repetate intinderi Ia ni\'C lul ZOJlf'i de alungire a mu chiului .. l'.lus('ubtur.:t toni\' -si cea
fazica pot nlspunde insl\ difcrit la ai( C'st< tehnid. Aslfd, ff'">i('Tlll mijlociu r:"ts-
punde mai bine la ,MAHO'' d'ici in aceasta t('hnid1 contra<'\ia mus,:ulari:i PstP ini\i:lt{t
la nivelul zon('i de scurtare. ln cazul in canin an st fpl nu ob\iJwm un rft'>puns,
se vor executa repetnte intinderi in zona alungiU1. Pcntru mu-,chii faz!d tPlmica
,contrac\iilor rcpetate" in zona alum ita, ca i in intind0rik f('pP1att facilitf'az(t :lcti-
vitatea muscuhtr:1
Elemente facilitato1it (.,clements")
De mare importnn\<"t Pste utiliznrea impulsurilor senziti\ c periferice pentru
promovarea mi dirii. DcsigUJ', trebuie rcalizate pP ZDJW!C' cu s.-nsibilitatea consf'J'-
vata. Ca mijloace: \'ibra\ia, calupul de :lwa\:"t, t:tpota.lul, atinHC'rC'a blindtt s :lsu-
ciaza intinderilor rapid0, ca i exerei\iului cu n:zistN'i1,ii.


580


2. S t a b i L i tat e a
Pozifie $i mi$care
TABELUL 9-ll (continuare}
La paraplcgici stabilitatca - mcntincrea tonusului mu'?d1ilor cxtcnsori pos-
turali - es\.c o proolema dificilii. Pcntru mentinerea tonusului trebuie sch1mbata
pustura spre pozJtia antigraVIta\ionala, gravita\ia devenind o forVi r zistin1. Odata
d tigat{t accasta etapa, se trecc la exercitii de cocontrac\ie. Se modifica postura in
.aa tl'l, incit scgmentcle sa suporte grcutatea corpului, ca1 e va rcprczenta for\a re-

zisti ,., 1, aC'l'ast[t postura plasind mu chii tonici in stare de 1ntindcne prelungita. Asticl
de pusturi cart rl'al1zcaza cocontrac\il sint : ,patrupedia", ,podul", ortost;Jtismul cu
spnJ Ill pe mllni (pe o mas<"!), ortostat.1smul complet. ln accstc cazuri a tit indircarea
prin gt , utatt a ( \Jrporal<'i, cit i intindcrca mu chilor (combinate) dctcl'mina cocon-
traqia
o Tefln C'i cic cucuntrac{.ie
PtJJtru LJcJlitarea mcn\inerii tonusului cea mai buna tehnidi cstc ,contrac-
tia izumei.rica in zona scurtat..t" (,CIS") (,, iwrtenccl helcl 1e istccl contraction"), pen-
tru cocontrac\ic telmicile ccle mai indicate fiind ,izomet1lia alternanta" (,lzA")
(,alternCiting twmetric '') i ,stabilizarea ritmid:i" (,SH") (,thythmic stabilization")
lemente facilitatorii
Pcntru cre terca contractiei izometricc, aceste clemente sint urmatoarele :
telescoparca, periajul, V1bra\iile i mcn\inerea contactului manual
3. M o b i lit at e a con t r o Z at a
Pozi{ ic $i mi$care
Ca :;;i pentru stabilitate, se utilizeaza i alci aceleai posturi cu incarcare
corporala. Deplasarea greutatii (balansarea corpului) la inceput sc face pe un arc
1oarte redus, care va crc te treptat pe masura ce se va ci!?tiga controlui. Aceste
dcplasar:i :;egmentare sau corporale sint alcsc dintre acelea care sint utilizate in
t.impul ambula\iei. lata d.teva cxcmple : un membru este ridicat de la suprafa\a de
spnjin :;;i estc mi cat in toate directiilc, avind insa grijca centrul de greutate al
corpului sa rumina mereu inauntrul suprafetci de sprijin ; sau balansul bazinului
in difct itc direc\ii. In etapa urm toare se aplica rezistente, contcind aceste mi:;;cari
Tehnici de contractie
Pcntru cre5terea for\ei de deplasare a greuta\ii corpului sau scgmentelor se
utilizcaza ,invcrsarca lenta" (,IL'') (,slow reversal"), ca :;;i ,ia.wersa a lenta cu
opricr c (,ILO") (,slow reversal hold"). ln timpul ambula\iei se solicita contractia ex-
ccntridi, pentru a carei promovare se utilizeaz,invcrsarea agonistica" (,IA") (,ago-
nistic reversal").
Pc masura ce sc ci!?tiga primii pai in mobilitatea controlat. se trece la
alte tehnici, cum ar fi ,IzA" i ,SR", iar in final la ,IL" :;;i ,ILO",
Elemente f acilitatorii
Contactul manual va fi f cut direct pc pa rtea corpului implicata in mobi-
litatea controlata. Se mai adauga : vibratia, telcscoparca, in.tindcrea rapida, calupul
de gheata, aplicate fie pc membrul in mi carc, fie pc eel in sprijin
4. A b ilit ate a
Pozitie .i mi$care
"\mbula1,ia in si1w f'St< l'JI.(rci1,iul dr' baz<-t. S{' urm{tre)t(rcalizarca sccven-
\ialita\ii mi carii de 111Pl'S. Etapa urmatoare estc mersul in toattdircc\iilc: inainte,
inapoi, in laturi, in diagonala, cu incruci7arca picioarclor, urcind sau cuhorind scari
Tehnici de contractie
,ProgrPsia-rezisten\a" (,PH.") (,1esistcd-progression") e:;;te tehnica de
baza a promovarii ambulatiei. In monwntul unci scheme unilaterale sc aplica tdmica
,.secventiaiitatii normale" (,SN") (,.nurmal titninu"), pcntru a asigura o corecta suc-
cesiunc a schemci de mi care de la scgmPntele distale spre cele proximale. Pentru
antrcnm.-ea controlului excentric al mu chilor, se continua cu tehnica ,IA"
El..cmente facilltatorit
Influxurilc senzitive sint retrasc trf'ptat, caci controlul a fost obtinut



581
Hcamintim ca tcbnicilc de mai sus sint ckscri:-.c in partca a doua
a cartii, la <'apitolul desprc tehnici, exercitii, mctode de kinetologie (ca-
pitolul 4).





9.15. Scleroza multipla (sclero1.a in placi)



Boala demi('linizanUi a SNC, scleroza multipla este caracterizata
prin lcziuni focalc sau difuzl' al<' tccilor dl' mi(lina ale fibrclor n<'rvoasc,
care apar in diferitc regiuni ale SNC.
Distrugcrea tccilor de miclina, dar cu conscrvarca cilindraxului duce
la dificultati de conducerc repetitiva a impulsurilor !?i la aparitia rapida
a obosclii.
Temperatura crescuta blocheaza conductibilitatea pe fibra nervoasa,
dupa cum pH-ul crescut, scaderea Ca2+ !?i cre tcrea fosfatului seric ame-
lioreaza conductibilitatea.
Boab este cronica, cvoluind 'CU rcmisiuni ')i acutizari de intC'n it:- te
i durata variabile. De obicei debuteaza in tinerete. Simptomele sint va-
riate i pot fi in!?elatoare. Dintre cele principale i mai constante,
amintim:
- Tulburarile de vederc (diplopie, scotoamc, scadcrea acuitatii
vizuale, voalan:a vcderii), la care sc adauga pareze extraoculare, nis-
tagmus
- Scaderea fortei, pina la pareze, in membrele inferioare (in spe-
cial) f?i superioare
- lncoordonare sub aspectul ataxiei sau doar ca o ,stingacic" in
mi cari, tremuratura intentionala la membrcle superioare, mers spastic-
ataxic ; spasticitatea este un scmn aproape constant
- Parcstezii la una sau la toate extremitatile
- Tulburari urinare t{mic iuni f.recvente sau imperioase)
- Reflexe anormale (hiperreflexie, reflexe cutanate absente, Ba-
binski pozitiv etc.)
Tulburari de sensibilitate de toate tipurile
- Ameteli, vertij
- Tulburat i cerebrale
In func\ic ell' simptomatologi(, bolii i .',c' n'cunosc citeva forme eli-
nice, depinzind de zonL'lc ncvraxului lczatc cu prcdidcre. i\stfel, SL poatc
yorbi de o forma spinala, de unu cerebra1a, troncular-cercbeloasa sau de
.., forma mixta. Cea mai comuna cste cea spinala, care se prezinta ca o
paraparcza spastica, motiv pentru care de altfPl sclcroza multipla a fast
abordata de asistcnta recuperatorie.
Din punct de vederc dinico-cvolutiv, au fost descrisc patru forme :
- Forrna alternanta, in care remisiunile alterneaza cu reaparitia
semnelor de boala. Perioadclc de remisiune sint variabile ca durata, iar
remisiunea dupa un puseu poate fi totala sau pat tb1a
- Forma progresiva, care evolueaza constant spre agravare


582
-- Fonnu ucutil, .fulmiwmtii, care intr-un singur puseu po;lte clc-
tcrmina un tablou clinic grav sau chiar exitus
- Forma stationarli, care dupa puseul initial ramine ncmodificata,
fara cxacct
1
bari
Asistenta de rccupcrarc sc adrescaza, dcsigur, formelor alternanta
i st;.qionara.

De' peste 30 de ani, J. F. Kurtzc a imaginat o scala in 10 + 1 pun etc
(de la 0 la 10) de apn"'cicrc a disfunctionalitatii din scleroza multipla, in
care :
(} ('X<l:lWn wurologic normal
1 = 1adl disfunctic, dar cu s( mnc mmmw (Babinski pozitiv, scrnne
prC'mnnitorii ahxi('i, s-cadcrca sensibilitatii la vibratic)
2 = cldicit minimal (u oara slabiciunc sau rigiditatc, u oara tullm-
rare c1 nwrsulu i, nC'Iindeminarc, tulburad u oarc vizuale)
3 =disfunctie moderata (monoparcza, hcmiparcza, tulburari uri-
narc moderate !?i oculare, mid disfunctii c01mbinatc)
4 = disfunctic rclativ severa, neimpiedicind insa posibilitatea de a
mund sau de a duce o viata relativ normala
5 = disfunctie sevcra care face mersul dificil, dar fara sprijin
6 =disfunctie care neccsita pcntru mers utilizarea bastonului sau
cirjel{lr
7 = disfunctie sevcra care obliga la utilizarea scaunului cu rotile
(dar cu mobilizarca lui de ditre pacient i cu posibilitatca de a se a eza
i ridica singur)
8 =disfunctie care obliga la raminerea in pat, pacientul putind insa
utiliza membrele supcrioare
9 == disfunctic totala, fara vreo posibilitate de autoajutorare - de-
}X'ndenta totala
10 =exitus prin scleroza mulUpla
Tratamcntul acestei boli este pina in prezent descurajant. Cortico-
terapia in puseu i programele de fizioterapie i recuperare intre puseuri
sint cci doi piloni de baza ai asistentei medicale pentru bolnavii cu scle-
roza multipla. Justificarea recuperarii poate fi gasita eel mai bine in cu-
vintele lui Nahon !?i Pi< ra : ,Recuperarea in scleroza in plad nu trebuie
considerata ca o lupta de ariergarda, pierduta dinainte, ci ca o activitate
terapeutica bazata pe vigilenta i capabila sa scada dificultatile mersului,
sa reduca spasticitatea !?i sa limiteze efcctele ataxiei. Daca reeducarea nu
influenteaza propriu-zis evolutia bolii, ea este intotdeauna capabila sa
evi te ef ectele secundare".
AminHm ca din fizioterapic sint utilizate urmatoarelc mijloace :
clectrostimularea (doar pc musculatura flasca), masajul, criotcrapia (com-
ptcsc cu ghcata, pungi cu gheata, bai rcci la 15-18) ; balneoterapia are
i ea o larga aplicare.
Programul de rccupcrarc functionala in scleroza multipla se oricn-
teaza spre defidtul motor, mai ales spre eel de tip piramidal, ca i sprP
eel senzitiv.
0 mare atentie se va da e vita r i i o b o sir i i bolnavului. Da-
torita demielinizarii, oboseala musculara apare dcosebit de repede.
Obiectivele programului de rccuperare sint :
- lnducerea activitatii mo1orii voluntare


583
- Amelioraa feed-.bark-ului senzorial
- lnhibarca schemelor motorii nedoritc
- Anwliorarea coordonarii

- Prl'vcnirca s
.
i tratan'a rcdorii articulare s
.
i rctracturii musculare

- /\mcli(warea tulbur:u ilor ccrcbdoasc

Induccrca activita1ii motorii voluntare. l\luscul<llura }X1retidi flasca
poate apana i in :-;tadiile ini\ialc, chiar hwinh' elL a se instala spastici-
tatea antagon it ilor.
S<> vor <tplica khnicilc cnnoscnte de promovare a tonusului 5i acti-
YiUiiii motorii : ,.n'fh xul de intindcre" ; mohilizarih> pasivo-active aso-
ciate ,l'lcmentclor" de facilitarc (pcriaj. vihr<liie. atingcrca cu calupul de
ghcata pe piclea de dcasupra mu:;;chiului); cxcrcitiilc de facilitan' motorie
(,.inYcrsan'a knta", ,contractiilc repctatc", ,secventialitatca pcntru inta-
rirc'' etc.) ; mobilizarile in cadrul sche:melor Kabat unidircctionale pentru
inductia pozitiva d( ]a musculatura inca bine incrvata ; contractiilc con-
tralaterale cu acclai scop ; desigur, 9i nu pe ultimul loc, vor fi utilizutl'
reflcxelc labirintke, ca i ale pozitiei capului.
Pc masudi ce activitatca musculara crc tc, sc introduc izometria i
mobilizarile cu rczistcnta progresiv crescinda, dar atcntie la cfortul so-
licitat de accstc cxercitii (vezi mai departe) !
[) sigur ca hidrokinetoterapia va putea H larg utilizata, ca i S('ri-
petoterapia sau suspcnsoterapia.

Ameliorarea feed-back-ului senzorial. Picrderea sensibilitatii agra-
veaza picrderca controlului motor i coordonarii. In primul rind, ne re-
ferim la picrdcrea sensibilitatii proprioceptive, frecventa in scleroza mul-
tipH'i. Vizualizarea rni carii va suplini doar partial aceasta pierdere.
Cea mai buna metoda de reantrenare a proprioceptici este utilizarca
bio-feed-back-ului cu semnalizare vizualii i acustka.
Pentru rcfacerca scnslbilitatii exteroceptive se utilizeaza metodo-
logia cunoscuHi (vezi capitolul 5 referitor la obicctivcle de baza in kine-
tologie).

Inhibarea schemelor motorii nedorite. La pacientul cu scleroza mul-
tipla, efortul intens aparut in tractul corticospinal in 1ncercarea de rca-
lizare a unci scheme motorii determina iradierea excitatiei spre alti
mu!?chi ai unci scheme similare sau ai unci scheme contralaterale, si-
tuatie care dctcrmina mi cari ncdorite, incoordonare, agravind dcfidtul
functional. De fapt, ac<.'sia este motivul pcntru care mi carile active nu
trcbuiP s[t fi<' prca solicit mtP, efortul muscular trcbuie cvitat, pentru ca
mi carca a sc faca in cadrul schemei fiziologice.
Spasticitatea cste de ascmcnea o cauza a schcmclor nedorite de
mi carc, trcbuind combatuta. Efcctcle cclc n1ai bune sc obtin prin exer-
citiile i tehnicilc propuse de I3obath, care au fost deja rezumate in sub-
capitolul despre hemiplegic.

Ameliorarca coordonarii. Aa cum s-a mai aratat in primele capitole,
coordonarca estc programaUi in tractul extrapiramidal.
Inactivitatca determina rcpcde picrderea coordonarii, caci aceasta
neccsita pentru formarc !?i intrctinerc repetitia frecventa a unci scheme
de mobilizare, eliminind astfel treptat orice alta mi!?care parazitara. Co-

584
urdonarca diminua cind clwnwi de mobilizarc i sc opunc o rczi.stcnta
prca marc, caci, aa cum s-a aratat, aparc iradicrea excitatiei.
Concluzia evidenta care se dcgaja din cele de mai sus este ca pentru
acc ti bolnavi amcliorarca coordonarii reprezinta un impcrativ. Pentru
real izarea acestuia, se vor face excrcitii libere Hira efort, pc schemele
doriit', rcpctindu-se de mai multc ori in caclrul unci cdinic de' lucru, iar
edintclc sc yor repcta i clc in timpul unci zilc. Treptatc,rcsct'cva
Yitcza de ('XC'cutic', ca i efortul prin rPzistcnta aplicata, avlncl grija ca

::;chcma sa sf' execute cored. Sub1inicm din nou : sa nu sc ajungd la olJo-
seald !

Prcvenirca 5i tratarca redorii articularo i retracturilor muscularc-.
])cstuJ de frPC\.'C'I1t, mai ale'S ll1 GlZUl bolnavilor obligaii sa ramina 1a
pat, a par redori articulan', mai ales in flexie. $oldul i gcnunchiul sin t
ccle mai prcdispuse sa se fixPze in flexic prin incitan'a schcmf'i de flexie
in pozitia corpului de latcrodecubit, stimulii scnzoriali pornind de la
c,:_'ar afu1 i pozitb capului pc pcrna. ln al doilea rind, mai cxista i pc-
ricolul de fixare a piciorului in varus equinus. Atit flexia CF i G, cit
i flexia plantara a piciorului ecvin vor determina contractura-retractura
musculara, impiedicind mobilizarea rcspectivelor segmente.
La mcm brelc supcrioarc, de obicci se produc rotatia in tern a a bra-
tului i flexia pumnului i degetelor.
A'Ceste tendintc trebuie p: evenite, cad tratar.ea lor e mult mai
dificila. Pozitionarea preventiva simpla sau cu ajutorul unor atelc poate
fi suficienta. La primele semnc de aparitie a redorii sc adauga mobiliza-
rilc pasive lcntc - pentru a evita "stTetch-reflex"-ul -, ca i mobiliza-
rilc active concomitent cu aplicarea ghetii (masaj cu gheata, pungi cu
gheata).

Ameliorarca tulburarilor ccrcbcloasc (ataxici). Disfunc1;,ia cercbc-
loasa sc traduce prin aparitia ataxei, dismetrici, tremuraturilor intersti-
tialc, adiadocokineziei. La baza acestor tulburari stau slabiciunea, hipo-
tonia i incoordonarea, respectiv asincronismul in contractia i fixarca
musculara a agoni tilor i sincrgi tilor i in relaxarea antagoni tilor.
Ataxia cste frecvcnt intllnita in scleroza multipla, iar recupe-
rarea functionala trebuie sa se indrepte, obligatoriu, spre aceasta dis-
functionalitate.
Programul de recupcrarc functionala in cazul ataxiei va avea in
vedere urmatoarelc :
1. Pentr"U a se putca concentra asupra unei anumite mi -cari, pa-
cicntul va trcbui sCt suspcnc1c oricC' alta mi C<-Uc, sa-i stabilizezc rcstul
corpului, ca i scgmcntul care intra in mi can'.
2. Informatia scnzoriala asupra rcspectivci mi cari trebuic sa fie
maxima, astfcl incit :
- mi carea sc \"a executa in fata oglinzii (feed-back vizual) ;
- la extremitatea mcmbrului in mi carc se va plasa o greutatc
(1/2-11/2 kg) (feed-back proprioccptiv).
3. Tonifierea musculaturii stabilizatoare prin tehnici facilitatorii :
,stabilizarea ritmicil", ,izometria alternanta" etc. (pentru tehnicile de fa-
cilitare, vezi capitolul 4). Acestc tehnici necesita 1nsa foarte multa abi-
litate din partea kinctoterapeutului.

585

Ataxia locomotorie din scleroza multipla se datore te pierdcrii pro-
prioccptiei, rnotiv pentru care cxercitiilc imaginate de Frenkel rcprezinta
programul de clectic. Elc se fac din pozitiilc de dccubit ezind, din arlo-
statism i in mcrs. PaciPntul J!';)i va conccntra toata atentia asupra cxc-.
cutarii lor; mi dirih vor fi lentc i sc vor r<:'pela de mai multc ori. lata
PXerci\iilc propus<' de Frcnkll :
Dec'ubit dorsal : flexia-exlcnsia CF' i Gabduc tia-adduqia CF'
cu G flC'ctat, npoi cu C Pxtins.
Fl<'xin-<:'xt<'nsia G, concomitcnt cu ridiearea raldiului de pc pal.
Fkxi;1 G i puner<'a dHdiului pc o annmilii zona de pc mcmbrul
inferior opus (pe gamba, pe rotula etc.); apoi se schimha zonl'l<\ caldiul
punindu-sc dnd pc una, dnd pe alta.
Flexia G ; -caloiiul, plasat pentru inceput pc rotula opusa, aluneca
apoi de-a lung:ul gambci pina la gl.ezna (opusa) i indanit.
Flexia-extensia concomitenta a membrelor infedoare (gleznele i
gcnun-chli lipiti).
Flexia-extcnsia unui membru inferior, in timp ce ,membrul opus
executa aibductia-add u tia. Cind arcest cxerdtiu fi.nccpe sa sc ex-ecute ou
U!?urinta, se vor continua acelea i ,mi cari, dat <'U ochii in<'hi'!1i.
Din pozitia 1n ezind se rincearca sa rse puna calciiul in m ina kinc-
toterapcutului, care K!?i schimba mereu pozitia mHnii. Exerdtiul se poate
reali:?Ja fara ajutorul kinetoterapeutului, confectionindu-se un tfel de ste-
laj, pe care sint aranjate la diverse niveluri locuri de sprijin pentru
calcli. SteLajul este 1b.1ansLat irutr-o pat"te sau alta, pcntlru a sc schimb:.-t
orientar<".a loourilor !pt>ntr u ca leii.
Se mentine pentru c1teva minute tpOzitia in eZ ind drept.
Din ezind, cu pid<wul pc sol, se deseneaza <.:onturul piciorului, se
rhdica genuruchiul, apoi se pune dLn nou pkionul ,pe sol in cadrul con-
turului.
Su biectul se ridid\ de pe scaun, apoi se rea!?aza pe scaun : ge-
nunchii, lipiti runul de .aH ul.
In ortostatism, se a aza picioarelc unul ,}naintca celuilalt pe ace-
cai linie ; apoi se merge .in acest mod ipe o linie in zi.gza.g.
Mers ntre doua linii paralele.
Mers cu plasarea lfiecarui pidor pe ni!?te semne trasate pe podea,
care sa oblige la o u o.ara a:ddJUcti.e a mombrdor inferio'arc.
Exencitiilc Frenkel sint considerate ca fiin::l cde 11111ai cfidcnie pcn-
1 ru prom ova rc-a dlilar dC' 'f.:ll i
1
1itare prn,pdorcptiva i de evitatre l8 schc-
melor de :sulx;;.ti tutie.




9.16. Boala Parkinson



Fara sa ise cundasca etiologia, sc considera ca. booa Parki:noon (bP)
arc la b'aza dGg-cnerarc.a :progrcsi-va a ncuronilor din locus niger. Clini:c,
s cmne1e majoJ'C int 1rigidita tca, braldikinczia (dificultatc
1
a de a ini1i1a mi -
diri) i trcmorul lWiLi<'ntional, can' dt'if'Pmina Ja rlnJdul 'lor : tulburari

586
po turale importantc (cifoza, cu proieqia capului ;;i trunchiului inaintc,
flexum de old i genun,chi), mors cu ;pai mi'Ci i fara balansul memhre-
lor supcrioarc, afecl.arca rcf'lcxdor de redrcsare, 'Ctl picrderea echilibru-
lui, deformaxi ale mcmlbrelor, fades imobil etc.
Boala Parkinson cvolueaza lent, putind parcurgc dnd stadii evo-
1utivc (dupa clasificaroa ameri,ca.n.a) :
Stmlittl I: 0tingerc u oara unilatcrala, pcrmiti111d o adivibte dcstul
de nonrnala
Stadiul II : atingcrc bilatcr cila, mai ales a trunchiului, afcctind ac-
tiyirtJatca ;profcsionala
Stadiul III: snt pr czcn1e t<Mtc r')cnmclP dinkc, ceca'C'l' cletc> rmina
dificultati ale vic\ii cui ( nie, 1ca i in dc.pla'Sare
Stadiul IV: padcntul nu mai poartc merge singur, cstc un dopcn-
dent in cadrul multor aotivi:tati profesionale
Stadiul V, final : totala impotenta functionala
De i tratamentul medilcamf'ntos i chirurgical B a.:dus ameliorari
impo,f'tante 5n evolutia bolii, kinctoterapi'a ii pastreaza Qln loc i mporta nt
i inditslpensabil in asis1enta atcestor bolnavi. Faptul ca boa1a este evo-
lutiva, nu trebui:e tprivita cu scepticism id.cea recducArii \fQinlctionale a
bolnavului prin kin('ltotr:rapi<'. ExiS ta muH0 form0 stabilizate, ktr mE'cli-
ca1i:a contribuie astazi mult la acoa"Sta smbilizarc.
De TemtaTJ:::att ca hi.drokinctoterapia in apa .aalda (36-G7) este cea
mai buna forma de kinetoterapie, d00Cl'!'Ce calduro 'SIC>ade Sq)astidoi:at'E"a
extlf'arJ?iidala.
ln bP kinetoterapia are ca obiective principale :
- Arneliorarea mobilitatii
:Ameliorarea vi.tezei de mi$rnre
Ameliorarea coordonarii mi ca'rilor, la can:' se nld'8.1UJga :
Ameliora.Tea respina iei
ArueJi.o:rarrea mimiCil
Scader.ea cventuala a fortei mrusoo1arc nu reprczinta in g.e.neral o
problema viZClita de programul de recupc:rore. Uneori, chi:ar 1ncencare!a de>
c-re tere a for.tei :p:in .rni!? ca:ri contra rezistent,ei sau izometritce poart:e ducc
la agravarea spastidt&tii i, deci, la dificultati i mai mari de mobilizare.

lAmeliorarca mobilitatii. Parkinson1anul prezinta difi.ouHati in .mo-
bilitatte da to'rita s;pa1Stidta1ii, rcdorilor arotticulare c01nsecutive (pdn absenta
indelungata a -amplitudinilor complete de mi!?care), ca !?i initierii greoaie
a mi caorilor.
Excllcitiilc cl0 baza PL'ntru <-mwli()rarc'1 m;Jbili1ta ii <;]nt .cc1(' di,cu-
i:ttl' Ll tc hnicile de facilitate ncuroproprioceptiva, i ;_mume : .,inverso-
rea lenta", ,initierea ritmidi.", ,rotatia ritmidi" )i ,,invenwrca nqoni<.iidi"
(vezi capitolul 4). De prcdzc=vt ca mi"??CarilP tirebuic sa SC' exe:::J{O I;J2 toaUi
amplitudinea lor. Se va lucra s.egmen:dupa SC'gm0nt.
De o mlare impo:rtanta, in accla!?i s.cop, cstc cx.ecutaroa /:h:' rrota1i i
ale gitului i tnunchiului, care cre.sc mcbilitJat ea i <ame1ior eta.za C'Chilibnul.
Bol:navul va invat.a, pcntru a lc exo'2'uta aJ:)atslfl , un set de exerc-i\ii
active lihetre pentru membr.e i trunchi, ;pc rnre le va fa1ce inltir-un .anu-
mi:t riltm, de prefc:nat in fa'tJa oglinzH, pentnu ta.u1oCX)n1
1
:ml.' Exerdtiilc s0
dcsfa oara din decubit, !?CZind i odosJt1atism. Aoeste xelfdtii 1nu 1au ni-
mic spedJal, fiind exer.citiilc obi$nuiltc de als!tljpliz:an>o, execut1atc ,)c toata

587

amplitru.dinea de mi!1oare. Kinctotcrapeutul, la. anumite inter'Vlale, va mai
schimba unele exerdtii, pentru a preveni monotonia i, odata cu ea, pier-
derea interesrului paiCien:tuliui.
:InitiHl, m: calrile sint sLmetri C<.", pentf"u ca apoi sa se introduca asi-
mctrii 1ntre mom bnle de .pe .pantca stinga IC<'.:.\ dret JaWpta (de excm-
plu un brat fl(llt."\ flexh. cdal.alt abducti'e (be.). In ex'<.cutarC"a ucesto.r excr-
cit,ii se Y.a acorda o 1tent,ie :spc.ciah1 posturi1or de lucnu, PPntt u corij:an a
deticicntelor posturnle: capi gil indinatc in:ainte, cifoza rotunda dorso-
lomhara, genunchi i o1duri u or flectat<. Tot in fata oglinzii ;pacientul
J)i \'a rautoeontJ'ola po.s:tura, iar kinetotC'Irap(UJtul \'a oPdorl'a exoi citii de
realin iC're posi'u r.ala.

Ameliorarea vitezei de rni care. I3radikinezia parkinsonianului este
un hall.idic.ap scrios I)Xntnu vi:ata obi;;nuita i penltflu cxet citaroa profesi-
unii. Annelio'ra:rca viiczei de ani care i a vHczei de ini\i1e'rc a m.1 carii
t rebuie sa fie de t(ill'( "a in ,altentia pormancn;ta a kinctotera;peutului.
SLudii1e lui StefK:tniwsky i BHowit aru dovedit ca metoda cea mai
cficacc ;penltru realizoarea aceslui obiectiv CS te utilizarcn influcn\iei .sti-
mulilor senzoriali, >Oan' vor detcrmina <> mai bum\ recr.utxllrc .a potenti.a-
lclor de f(lctiune a u.nitatilor m.otorii, -crcs-Cind vitcza de initict'C i dC' dcs-
fa u.nare a mi ca.:rH. Oa s.um uli senzoriali se Uttiliwaza S\trigatul, lumioo,
fluiera'bu}, balbaia de ;pal.me, atingerea pe Utnar, 1111'UZi ca .dbmica, mi!?OO-
rea asisitentuJ.ui etc. Gupl'a
1
r-oa excrdtiilor 1pe .com.attda acestor sUmuli im-
punc vHezc de tni- oarc trcptlat crC9cutc, lastfd inolt in aprox mativ 3-4
saptamini ltffita'rilc comtpal'lative arata un progrcs lremariJabil din JP3;rtc'l"cl
pacientilor. Sc con.'Sitluta de asemene.a o amelior.are neta :a .mef\SIUlui, ca
a vorbirii, chiar da;cfi cxencitiilc nu .au urmarit aJceste activttati.

Se .pare ca exocutaroa mi oarilor ub inUuenta stimulilor senzolt'iali
mentinc ai<'ntia i intcrC'Siul padcntului pe tot 1panaursul progra:mului,
ceca 'CC' ar s:ta la baza cfc'lCtclor pozi tive cotts:Lalta. D8lr nu o:rtce stimul
senzodal are efect pozitiv. Spr c exemplu, vibra ia masclor m:uslcul'are
erelbrerrHLrai.lurile i Lte.reaza m.ai mult mi oai'ea :(Ha:g.ba t,th t?i Eklund).
M. Knott, [n vederea aceluii scop, aplica o tehnica pr:)prie, zisa
,.a pompajului" .sau ,ritmica". In a oerusta tehnka IS<Cgmentul .care va fi
l!JtilizaJt OSI milt pasiv de dtcva ori IJ)e toata am1plitudinea m rii
dori:te, ajpOi ,m'i car('oa va fi Hkuta a e1tiv ritmic de cl:teva ori. Oiltcva zile
la rind se vor 'll'tiliza aeds.te ,pompaje", care p ececH'i -exercitiile :active
pc diverselc directii de mi are i segmente. Treptat se va constarta ca,
-::uprim1nd ,pompajul'', mi!?carCJJ. 1ctiva !;)i-'a
1
1mbuna.Uiti{ vi teza de initie
i derulare.

Amcliorarea coordonarii mi dirilor. De9i tremuraturile in bP sint
prezente 1n repaus, nefiind intcntion ale, 1totwi aceas1ta tulbur.are, alaturi
de spa'Stki.tatl', dc'ltcrmina un i:mpoi"tant defi.cit de coordona
1
re.
PC'ntnu imbunMatirea cooTdonarii s-e rocurgc la o se.rie de exerdtii :
Exerci ii libcre axio-pc.riferice i perifcrice-axio-periferice, des-
pre care s-a vorbit in ICapitolele 6 !?i 7
Exerdtii de rotatie a trunchiului, .asodind m diri de :brate sau
p:1i de mcrs, ritmul de executie Hind lfoarte important
Excrcitii <:u minge3, cu bastoane, popice etc., in concomitenta cu
mi cari ale mcmbrclor inferioarc (mers, sprijin pe un pidor cu ridka-

588

H"<l gcnunchiului opus, mc1 s pe virfuri etc.), in carC' de ;aiS.cmcnC'ritmul
joadi un rol decish
Exercitii de met'S : vitezc variabile, pa it pe acccai linie, pa it
LL1111arinrl semnc tnasate :pc poclc:a, pa it in lateral sau 'inapoi, met'S ()tl
pai incruc ati, un at i coborit .sd'tri et c.
In rtilmpul accsrtor excrdtii de .mcrs o aik'ntic d0o&'bit<'i S{' va :<:K orda
balan:sUJlui m0mbrclor superioare i oscilatiilor kutomLc .al(tnunchiului.
Se tic 61 pacicntul cu bP are un mcrs ,\C'apfm", cu trunchiul rigid i
bratelc nc>mi catc pc linga .trunchi.
Exercitii de ,,culcs" diforitc obiedc i aranjat 1n divet'SC' moda-
]it[qi


Tcrapia ocupationala, adccvat prcscrisa in funqic de stadi ul bolii,
cstc de asemcnea reC'Omandata, rcalizindu-sc mai ales prin activitati
easni-cc obi;m,uitc, cit i prin jocuri.

Ameliorarea rcspiratiei. Dci se obtine implicit prin rezolvarea celor
trci o0biective de mrai sus, tatu.'?i, dat fiin!d deficiltllll vel11til<a:tor t'CSitrictiv
care se poate insltala la cei suferind de bP datorita rigiditatii toraco-ab-
dominale, se impune ca o pncoou:pa!rc difcrcntia.ta excrsan'a unui nou
stPrcotip dinamic ventilator. Sc vor executa cxcrcitii de relaxarc gene-
r ala i toradJca, urm:rutc de ex-crcitii Tespinatorii 'toracicc, apoi abdomi-
nalc i, in fiool, abdomino-toradce inferi:oarc.
!Exercitiile respiratorii 'VOr fi ritmate pe ,stimulatoare de rcspira-
tic" sau prin simrpla comanda. Hitmarea sc va face i pc pa ii de mers.

Ameliorarea mimicii. Un bin cunoscut semn clinic la cci cu bP este
rigirdi,tatea fei - ,,figuna de eo<:tra". I1n rndrul iprogramului com;plex de
rocupena rc sc va IOJconda un loc f?i amclictd\lrii eJcesteia. Penrtru oontiroJrul
lor, exercitiile de mimica se ex,e.cuta in fata oglinzii i sint la inceput
analitilce - vizi nd s:uparat f.runte.a, sprincenele, Olchiri, obna?Jul, g.una -,
poi glob!alc, de cxpresi:c (de ris, plin.s, mir.are, furie <:lte.}. Tehniro de
lucru are Ja baza repetitiile aceleii mi d\ri ritmate pe stimuLi senzoriali.


In reedt110area functionala a parkin.,.onianrului run :rrol deci1siv il are
f.ajmilia, oare trebuire sa asilsrte i sa inoumaj.cz,e eforturrile boJJJ1<3"\'1U}ui. Lipsa
de expresie i lentoo:re1a pa1Cientulu
1
i nu trclbuie interpretartc oa o lips.a
de inrteres soo de inteleg{'ire din pa
1
r1t-aa aoe:stuia, !312JC'3toa fiind s.emn e ale
boUi,. A Jtfel, iapar tiniHorii vor insi:sta, ou :rabdarc, :pe linga oolrua.v ca
<.uccSlta sa-i execute zilnc (de citeva ori pe zi) programul de exencitii da't
p2ntru :p:;,ric:ada rc'Spectiva.




9.17. NeuropatH periferice



P!I'e12izam de 1-a inceput di nu tra'tam aLci intrelal.g'a p.roblema1bka a
p.atologiei nervilar pfiriferici. Acest suboapiltol s:e vta 1imirta doatr 1a ci-
teva mononeuropatii ale principalilor nervi motori periferid, de cele 'mai
.multc ori de etiologie ,traurmatica :srau 'compresiva. A aldra r, nru vor fi dis-

589
cutate aici nici neuropatiile de alt[l diologie, nici polincuropatiile axonalc
sau demidinizantc.
D? altfe. privind din n)undul dr V<'<i\'J'(' al kinPtolo iei, asp ctcl<'
etiologicc au mai putini't importanta. Programul kinetic de recuperare
sc alea:tui<' :tC' lY' 11:tza r aliUitii dini:.\:J-fll1K'tionak, :a deficiltul<Ui 111l)tor
i senzitiY tcstat. U n astfel d<.' program \'a put<.'a a poi fi adaptat ori-
dirui bolnm < u un acl'lai indrom clinico-funetional, indifcrcnt de etio-
pato,gt'ni'i..l a 2estu ia.
Jn afara sindromului diniro-fu111ctional. cstt> im;podant c}p ouno'-i-
cut ltipul dP lt'ziune a ncrvului (neurotm.e,,i.'>, a.ronotmesis, newapraxia),
pen1ru ::rpj('n't:al:e:a a upra momcnt,ului inccn:Tii. <I intt n;.; it[l\ ii i dm a t('i
programului de reeup<'r'are.
Dupa cum se tie,lcZJarca nf'lrvilc'l' :pc'rifPrici ddenmi:na trx.'.i sin-
droame ciinke de baza : stindromul lmotor, -sind-ro.mul "i<l'nzitiv Yas- eel
culot:r.ofic. Kineioterapia OC'U!Da primruJ loc in r<'zolv.arPa ,primt'lor doua
i ajuta tratamcntul celui de-a1 treilea.


9.17.1. Generalitati in recuperarea neuropatiilor periferice

9.17.1.1. Recuperarea in sindromul motor

Princi,palele obiective ale aoesrt:rui mdru patologic cint urmataarclc :
Evitarea aparitiei deformarilor i atitudinilor vicioase, dcoarece pa-
ra:lizia unor g.mlfPurri mUS cu1ia!re determina dczochiHbrul fortelor aplkatP
asUJpm unui segment. IMUJSIOuliatura intacta (antJagonista) d.utce la deviati i,
retraoturi musculotendinoase, ele insele cauze ale unor di'Sifunctionali-
tati. Reajparitia inervarii agoni1 tilor va gasi segn1cntn.Il ou t}.eficit anato-
mofUII1lctionai i pe arutagon ti, cea cc va intlrzia -E1au chiar com:promiJte
o trooupenalre fumctionala eficien.ta.
Postrur&He sint tehnicHe de electie pentru realizarea ICl'ces.tui obie -
tiv, dar nu pu mijloace im;provizate, d prin atele simple sau mulate din
m1aterial plastic, prin orteze simple tsau dinam, prin b111zi adezive co-
rectolare etc.
PostudLe oorectoar.e se mentin permanenJt, in .afalm peJ"ioadelo1 de
ootirvitalte reCUJperatorie. Ele se adapteiaza fiecarui caz n IPaliite.

Evitarea atrofierii rnu chilor paralizati, in a teptarca aparitiei re-
inervatiei 'Sipontane. Atrofierea mu chilor denervati este un tproces si-
gur, dar de lunga dunata, ccoa cc' nc pcn11ite apli.carPa unui rprogrJ.m
oe vizeaza profilaxia aoestei attrafii
Activarea mW?-chilor paralizati -sc face fie prin stimuUiri electricc,.
fie prin miClnevr:.> kinetO'te.rapeillti :-c (in:tindere musculatra :pcn:b;u doclom-
arrn ,stretch-rcflex-ului", mobilizari ;paiSive penttnu mentineoca ima.gi-
nii kin21stczkoe i a n.lplctci :articular<', tehnici de fa.dliltan:> prin C'Xerdtii
contralaterale pe membrul neafectat sau pc eel afectat, utilizind toate
pos ibili<tatilc de prc1movare proprio :eptive, exteroceptive dlc.).

Cre terea fortei fibrelor musculare restante sanatoase, deoarece in
majori1tlak'a ICUZUrilor lt za1r.c'a nr1rvului 1111.1 rufeC t<'aza tooa1te fa!Sdoulele ISau
fibrele din Sltr'lllctura mu chiului, inervatia conscTvindu- 1a unele din-


590
tr1 <'11'. lt.rportul d i ntre numa rul fi br0lor mu cuL1 n com promise ; ;\1
cclor cu in('lrwtia conservata va dctermina i gnadul de IP<n alizie .a r-e.s-
pPctivului mu chi.
Toa:ta sui.ta exc.11citiilor de fa!Cilitare neuroproprioooptiva deltaUata
in capitolul re.fc.ri:tor l.a tchnid va pu:t'.ela fi .apHcaJta
1
in <a': C'!S:t-e si,tuatii.

Refacerea imaginii kinestczice cstc un obicctiv cu ;ttit mai impor-
ta:i't, ('U dt egmcntul .par lliz tt \ fost -"'Upus i 'tln( i irrobilizari gip:.;atc
m;li pn'lun,gite. Tchnicil c de lUicru -sint cclc de .rnai :->UJS, dar :trebuic sa
:-;c acordc' o m'an' 'atc-ntic tc-lcrpccpti'-'i vizuak.

Cre tcrea in continuare a fortei i rezistentci musculare pc masura
('(' l'C'il1C'
1
l"Va'rca (p'rcdu: c, j)t'lltru \a pacit ll,tJU] sa :SL' bprqpic dt n13i muJt
JYlsibil de pcrformantdc' motorii dc dinai,n:tca a ciclC'ntului. T('hnkill' i
cxrJ,citiilc utilizatC' sint ,cplc ounos1cutr pcntru rC'.al iza'rea 13JCC'Istor obioc-
tivc i au fost deja ex1 pu,s.c.

Reci tigarca coordonarii i abilitatilor, ca ctapa finaHi a rcfaccrii
complete, u\tilizeaza atit exorcitiile descri&e rpcntru re'alimrea aJcestor
obi.('lctive, ,dt i terapia ocupation.ala, care va asi.gurla - mta i1 ales pentru
rn0mbrul superior -1ntreaga capacitate de autosel'virc, ca i pe 'Cea pro-
fe:.ionala.


9.17.1.2. Recuperarea in sindromul senzitiv

Aceasta problema a fost abordata ca un obiectiv deosebit al kineto-
logiei .ro poratorii. Sen'Sibilitarea pierduta trebuie refalautta, cc1l:::ti Ide muUe
ori :poote tarea tm handk ap mai im;pottarntt f hita!r idecirt paralizia.
Brimla carrc se ref,a ce CS te sensibilitate!a durer.oasa intepatuna cu
acul), 1apoi <'Ca tadila (a.Ung,erea ou fumponul de vata), i:ar serus-i:bili:ta,tea
tcrmidi reatparc in fi nal mai iniii pentru r.ece, a:poi f?i tpenitulu pald. Dupa
r-cfacerea .sensibilitatii pr()topatilce, se redob1nde 'he s'tereognozila.
lnainte de a incepe reeiducarea proprlu-zisa a sens b1lita ii, scopul
prindpal a1 'recuperarii in 1pe.riooda die ranestezie rt:.ota1a: a seg,m,entuilui
rC'Ispeoti:v cste de a. preveni lezarea acestuia. Aoe'.astla. IPCa
1
te surveni din
neatentia pa.denltului ( expunere 1a f,rig, atingerea obiectelor fietr.binti. ra-
ni.ri etc.) sau a fizioteratperutiJor (!UpHcarc de pa1flafina, eledtroter.a;pk' etc.).
Luarea .tutLrror masrurilor de a pastrn in:taJot S egmorutul !Paralizalt {evita-
rea friguliUi, :a obiectelor fiterbinti, a celo.r rtaioa:se eiJc.) devine pa r.te in-
tc'gra:n:ta 'a p'rogremului de recupc.rar.c.
RC'rdUI arca propriu-zi1sa ;a scnsi.bili,tatii sc' :r-C'alizc:aza iclu:pa 1ni:Jepe-
, c'a Tlcf.accrii s.pontanc a senrsi bilitatii pro,topa1 tke, avirud doua obieotivc :
rcfa1 e;rea st elfleognoziei $i a 1cnroctei localiza'ri .a s ensibilita:tii.
Refacerca stereognoziei 1nseamna red tigarea capacitatii de recu-
n(}a ltere a obiaotc lotr atinl9e sau tinrute i n mina (volum, forma, g.retUtate,
('011SiJS'tenta), faxa ca alceste obk,ote sa fie varzute. M erboldoLog.ia ;pentru
r.c:ali7Jarm aoesttui obieotiv Ia m
1
ai fost dils:cuteJta.
Refacerea loealizarii senzatiei este necesara, deoarece reinervarea
<'po:a:te fa1ce anatrhk. De al<tfel, i rnciodolo1g a acestui obiedtiv a fo:<:t
dc'ja descri<;a (vezi ,Hooduaa rea sensibilitartii" in 1oa!d'rtul mpitolul;ui 5).

591
9.17.1.3. Rccuperarea in sin.dromul vasculotrofic

1\fo:iidll1a fizica dispunoc de o s<ric de proccdet care intra in pro-
gramul de ro:upcTiare dc>srtinat sindromuJui v.asculotrofk, kinete>wr.apia
fiind un element i.m.p:ll lant 1n cadrul acc'!stui prcgr.am. ExP.rcitiile fa.cute
in scoqul ro.:.-UJYT2.
1
ni evlor eu : inckorn motoi au prin l'k in'Sclc i un
eft ::'it fa \'nra:)il as u pra s i ncl rom ului v ab;culotrcfi '-' !\ J li r uni.n de t<.Kl
1
ag.uat
o sPric de '-'xcrd\ii cu aldrca din' ct:1 circuL:tm!t ]Wrifcri c[t (poSitLu ik
antidecli\ '<', <.'X('TCi iiL: tip Bi..llgnr .cu V:<l!ria'ikL. n.'sJx ti\'(' <'k.), clcsprc
care s-a discu'tat dej.a 'In cadrul capitolului 5.


9.17.2. Paralizia nervului circumflex

Mononeuropatia troncular<l (si1nplex) a circum.flcxului, de obicei
lraurnurtidi, influc111 ruza mu :hii d0ltoid i m ieul nhmd. c0 ctc1 cc 1nS rumna
un dcfki t functional de nbductie-Hexie i (xtcn\Si-c a bratului i ,foartc
putin de trOibatie exrterna.
J. ln oa ul n.eu:raproxi'ed (inrtreru!Pef'e funrtionala a conducc!rii n w-
vo.a:sc) i axonotmesis....JU!lui (lc:cal'c' p::1nialta'X),i-...<U:lI:ldr, '''(' p(' ran .e de
recu.perarre fWlctionala, programul de ueeduc:\rc ,, Ya adres.a di rcct del-
to.idului, vizind :
Evitarea c derii um rului (umarul ,in epolet") prin atrofia deltoi-
dului : se realizeaza prin mentinerea bratului cu o chinga trecuta pe sub
edt.

Evitarea instaHirii retractiei capsulare (umarul blocat) prin pozi\io-
narea tn a lxluctie a bmtului (o perna .in axila), ca !?i prin executarea de
m cari .pasive pe toata a.mptilbudinea pa.sibiHi.

Evitarea ridicarii um rului prin contractia trapezului - mi care
absolut i'nutia i care creeaza un stereotip fals de mi!?care, cu efecte nega-
tive in II'eOOU'carea mdt$cari1or <Oorecte rlin soapulohrume11ala.

Antrenarea propriu-zisa a deltoidului prin :
Exercitii contralaterale de rpromovare a adivitatii acestui mu chi
(vezi capitolul 7)
.
ExeTtcitii prin tehnid de faJaili t8.'re : ,inversarea lenUi", ,contrac-
tiile repetate", ,secventialitatea pentru fntarire", mai apoi ,mi$carea ac:-
Uva cle rela.rare-opunere". Pozi\iona.rca are ma,re im p01rt.anta, rcu.lizli1cl
mi ca,nta 0ll s.au fara exicluderea gravitatiei
Introducere:a aotivi tatilor deltoidului in scheme Kabat pcntru .pr.o-
movarea flexiei, albductiei i ex.tcnsiei. Ini tilal se unma re te promovnr :a
une'i siyWUJrc componen.te, ca in D1F (flexie--'atlductie--lrotatie externa etc.)
!?i D
2
E (cX tensic-laddUlc tie-<rotati'c interna etc.), trec!rudu-se a1poi Ita D2F
(flexie-ahdtUictie otaUe externa otc.) i D
1
E (extensie-abductie-rotatie in-
terna etc.)

Exef'citii runaliti1cc homolaterale de 11'1arubrerua1'e a rle toiduiui (de--
Sicr se deja ln caJpirtoltU} 7), Ca
1
rOrta li SC spore te grodul de compleXti'tJate ;pc
mrus Utr a cc se dobinde te un plUJS de forta

592
Jlidrokinetotc rapic, utilizind la inceput capaoeitaiea de facilitarc a
apei, apoi rezisten1a opusa de masa lichida

Integrarea deltoidului refacut (partial sau total) in lanturile kineticc
inchis i deschits a'le me.mlm..tlui superior, r pectiv .reci<?tigarroa mi carii
controlwtc i abilitatii (vczi ea.pitolul 7).
Pe
1
toarta perioada de re.cupe.ra'l-e
1
a fo1ici ddtoidului, programul ki
netka Mmt prevazultc :
ExcncitH pentru mobiliiaka i tonificrea globala a umaTului
Exercitii de mobilib1
1
te ,.<;>i tonificrc a ooloand cerviJcailc
Exc!flcitii de mdbiliza
1
re a cclorlalt.c artiou1atii ale .mCm brulu.i H's-
xctiv
II. In rozuil. in oarc paralizia cstc .rczultatulintrc.n.llperii totalc a con-
dUJ2crii nervo(neurotmesis), sc va u:rmari a,nJtrenta'rca fl1100cula tJurii ac-
c >Sorii, a m ilo'r de :a:bduoetic-flexic-cxtcnsioe ale bro.\Jtllui. AceaSJta :--::u-
ple.etro nu trobuie considerata ca ,mi care rt11uca1a", tre buitnd promovata.
Flexia va fi promovata prin antrenarea brahialului, bicepsului i
matrcllrui pectoral.
Extensia ramine sa fie realizata de marele dorsal i rotundul marc.
Abductia - mi care principala a deltoidului - va fi promovata
cu u.n o.aoooa!re grnd de ,'f:rucaj" pri:n : actiwrea supraspino:sului .(bra ul
fiind in preaLabil Totat extern de subs!Pinos), ajutaJt Ide ca:pertele lrun..gi alP
bkep3U!lui i tricepsu1ui, iar de la 70 i de :pcotora1ul mare, l})rin Hbrde
sale d.avioolaTe ; depa irrea orizontalei o va rcaliza dint,albul anterior, prin
aSiocnsionwrea omop1atului.
DeLSigur cli progrttmul de exe.rdtii in vede.roa .rcalizarii rni dirilor
bra ulu.i fa:ra VlfietO contributie a deltoidului va rurmruri, analitic, cre terea
for ei
1
mllii!2hHor de mai sus, dalr i o integra!'e funlctionlala kineticiL
J;n a numite situatii, chia r dnd leziune.a cir.cumflcxului estc reversi-
bila, dupa 'lll1 an!Umilt ltbn:P se fPOate opta pentru un prog.ram de supl 're
penti,u obtilnerea rapida de mi cillri in umar, .i nu de !fl('la:nitrena:r-e ,a del
toidului. 1n momentul in care se produce ansa reinervarea deltoidului,
prog.reisul realizait prin prom.ovarea suploorilor diminoo hrusc, .ca dov.ada
ca organLsmul nu pe<rm'i'te exi:stenta a daua scheme de tmi caJre de a:cela i
gen, in la!aelai timp.




9.17.3. Paralizia nervului radial

Moruonewropatia trroruculara (simplex) a radialu1ui determina ;para-
lizii 'in fun1cti1e de nivelul la care este afectat nervul. Fig. 9-5H prezinHi
-chematLc (dupa Hollin!Shead) traseul n. radial, ca i miUSCu1a{IU!Iia inervuta.
0 paralizie totala de r.adiK1l Wl determina im ooibiliita:tea .ext 1

Jclor. pumnu:lui $i anteb:rajului (,mina dizu "), ca i a supirmtiei Gpartiala,
di:Ci bioe1psuJ ram[ne sa execute SIUpina ia cinrl ICotul esfte fleotat). Dcf?i nu
inerveaza flexorii, para'lizia redialului determ ina 1 i defidt Ide ehensiunc,
cad flexi etelor '11rJ Ut ra fi:xarea IJ)UIDnltl IU. n cxten-

SlC
...
e tie ca smerg1a normala este extensie pumn- e:xie degete.

38 - K:i!netologie proiDacticA, terapeuticll 1 de recupeMre - cd. 239
593.


0 pa raUzie totala aparc in lcziunile din axila (de <>xemtplu dl' la
drjc). Lczarik la niveluri mai di!Sitale detenmina paraHzii partiale, a-stfd
incit :
-- 'in t;rciml'a mNHc a bravului, vor fi rC"S.poctati trkC'Ip9ul i anco-
11C''lll (exten ia tmtPbra ului posibila);








7/!Ctjl!






lr;tt;7S
- in trcimca infcrioara a hra-
tului, diml!w intact i lungul supi-
nator ;
- la nivdul gitului radiusu-
lui, sc poatc executa i extcnsia
pumnului.
Se dcscriu !)i paralizii disociatc,
care intercscaza doar ramuri nl'r-
AllC'Qntu
b!ensor t'tll;tJI ratlta!ts
voase izolatP cc incrveaza fasciculc
ale extensorului comun al dcgctclor

blt>nsor
tltj'!lt
ErIt'!l.ft'r
c.;r;;; ul11 11s

E,f/ IISQr jJO/itt
t- S"'/JmJitJr

- Allluc/t;r hll.f ,tJt'kt>
f.-r!ellS'N.reu/1,Pul/c








Fig. !i-59
sau cxtcnsorul policclui.
Radialul este i nerv senzitiv
pentru pielca fetci posterioare a bra-
tului, antebratului !?i miinii - zona
1n care sc intcrfercaza 'insa i cu al'i
nervi sau ramuri de nervi senzitivi ;
exdusiv, inerveaza senzitiv doar ta-
bachera anatomica.
Componenta vegetativa a ra-
dialului este putin importanta, motiv
pentru care tulburarile vasculotro-
fice in paralizia de radial sint rare.
Mina
1
0U fP<l ralizic de r.adi.al poate p ezcnta o se.rie de .,.m oari tru-

catc" (,trick m:ovements"), care pe de o parte nu trebuie sa 1ncurce diag-
nostiouJ, itaT rpe de altta :parrtc trehuie evitabe ou grija in :timpul rreeducarii
moto.rii ; un l1eziunHe definitive (neurotmeSLs), din contra, trebui.e l)r.omo-
V'ate, puttind reprezenta o solutLc de su,plcerc. Iatil care nt a<ce:s te mU?ca:ri
truca1be :
- Dupa fl.exia put.etrni :-a a pumnu lui i mik1ii, relaxarea poo.:te da impresia
ex.rei11si ei .pumn!Ului (dci ex:tenos.orii sint palr.aHzati). Dis;paTitia
aoostei , mi catri tDuc-ath'" cstc un :prLm semn cli a int:.'Qpu.t 'l' OU:per1al"aa. Un
alt
1
prim semn este vizualizai" Ca sau palparca, pe dosu-1 ,pU!mnuilui, a exlten-
sorilor 1dnd mina a:puca un obi cct de pc musa. !n S\chimlb, dar...A am 1ntcerca
dorsiflcxia singubra a mlinii, nu vo;11 !-:esiza \TC'D .activitatc jn tcndoa-
nele extenJSorilor.
- Extensia in .MCF sc ,poa.tc realiza dallari1ta interos Uor. Dadi
ce.rem paden:bl.lllui sai ex-tintda MCF, vom ohserv:a de 'farpt o flexic tlato-
rita ,oon:tralcti ei mW?chiLor int1rinse.ci (iniLC".J O'so ii) pen:t.ru a f'et31l.iza ex1tensia.
Daca mentimem "MCF apf'c
1
a;p2 -cxtinSte i stOH::itam extcn.sW. dege.te or, ob-
servAim ca ea se produce din a:rtkulatiile i-nierfaLangicne (da;tori;ta inter-
o.s Hor), dar in a;celai timp MCF e flcabeaza. Aiee'a'Sta extensie 13 dege-
tclorr ou fleatar.ea ;l\1CF eSitc 131ta .,miJ$care .tzmcatta''. Cel mai :preoocc s mn
nl incepe.ri;i rooupe:fi3Jrii defi!Citului cste disparitia ,.mi l('A'rii tru.oarte" de
'ft xie in MCF, dn:d ISIC' cxti'l1d dc>gctc.k prin actiunc- in1oroso Bor.

594
.. ----
- ln pl.lr dizia radialului, clc:<i :u1tul i Lungul cxrtem;or al jpolicl'lui
_n t rparalim1i. ttotui .paden1.ul poote execurta eXJtensta illltJlanei fallangc
(,m1e 'ftttca1.A"), dar truumai ctnd policele este tabdus i putin .f1ecta.t.
Ex'Plicatie : ctwtul ahductor i scurtul flexor a
1
polilcelui au o insertie in
<'Xpansiunea cxtc-nsorilor. Pkrder(\a acc tui ,trucaj" cstc primul somn di
lungul extcnS Oir al policclui }ncepc sa fi.c rcincn"art.
Amintim 1otoda1a ca r<' inervarf'a ('Xb0nsori1or pumrnului nccpc Cll
m. extensor carpi radialis, mo:tiv pentru can:- mi ca!rea de cXltensic sc L1cc
ou dcviatie radiala (1n. e:rtensor cGrpi ulnuris cstc inca P<l
1
lla1izat).
Pr.ograrrnul de recupcran' cxpus in con1tinuare sc WI r0fcTi la parali-
zia totaHi a n. radial.
1n :gener al, .IX'oupcw.a.rr0a <;pontana dureaza l an,-1 an i 6ca:l1u1ni
tot att da1ca a foiSt noet'r .ctrii i sutura norvului. Programul .rccu;perit'tor Y<t
accelruu i modda cit mai fun>e\ional accas:t.a rccu;x'!farca, obiectivcle sa le
fiind UJrmA!toarcle :

Prevenirea i corectarca deviatiilor, care pot reprezenta cauza prin-
cipala a infitrmitatHor rullteriOO!re. 1 n paralizta .radia rul1u'i arnltebratul '('S'tP
fleotat, mSna ;pronata i ,cazurta" (flectata pe antebra1) -. pozitia ,in git
de leba.ida " -, poliioele addus i u or flC ctat, degMele in flexic uf oara.
Plr2venirru rctracturilor !3n.tagoni tiilor mu:S>oultatJu,rii ;pa!r.alizat-c
obli:ga La rzposiu.Iiare .in pozitie neu1tra cu ajuto:rul artclicllor fixe (lcmn.
f;i'f rna, plasrtice, gips). A ceste atele sint destul de incomolde i, in plus, lblo-
che:aza oritmanevre re:m pera:to:rii. Din acesrt mo1iv se :prefcra urt:iliza rC' I
ortezelor dinamice -,atele active" (,lively splints") -, care nu numai di
previn deviatiile, drur perm1i1t o oarecrure functionaHrtate Ia miinii. Orteza
pentru mina ,cazuta" Urma ro ie sa rmentina pum.nuJ in eXtcniSiC modera:ta,
permi(lnd flexila aJctiva a aoostuia, 10u trevcnirea mecanka a lui. Aceasta
orteza rceaza prernilsa an:trenfl!rii flexoflHor mHnii (vezi mlai SJUs) &i, iin
:.welai Hmp, pe.rmite o ac:tivitrute clllrontii, chiar de mrundi (fig. 9-60).

Mentinerea fortei musculaturii neafectate, care i!?i reduce sau chiar
suspenda fllLm::ti.a prin lipsa ra1otivitatii membrului s'lllpcrior re.spectiv. Se
vor lucra, pr.in cxencitii speci:ficc, mUJSoulatuna umrurului i lantul mus eu-
la:turii rflexorurc a me:m bru'lui superior. Nru se va .exta.gera 1nsa cu rt.o.ni'fierea
flexdrilor .(anrt'agoni!$:tii n1'U:S0Ulalturii pa;mrlizalte), maTind astfel dczechili-
brul functional. Se urmare te doar
mentinerea fortei flexorilor, mai
ales ai degetelor.
Dintre cele mai obi nuitc
exercitii Hicute in acest S\'op. mcn-
tionam urmatoarclc : asistcntnl
(sau orteza) mentine pumnul in
extensie, solicitind flcxia degete- Fiu. 9-60
lor deasupra unui cilindru (miner
de docan, tub de spray etc.) ; se fac stringeri intermitente cu forta maxi-
ma ; sau asistentul apuca, -cu mina omoloaga, mina pacientului, ca in
stringerea de miini; mentinind o u oara extensie a pumnului, asistentul
invita pe pacient sa execute stringeri intermitente ale mlinii sale, cu
toate de etele i cu fiecarc deget pc rind - in aocest fel se poate controla
forta utilizata.

595

Prevenirea redorilor articulare care se instaleaza prin lipsa de mo-
hili7..ar<' normnla, zil<nioo, a 'llmaru1ui..c.otului i pumnului. Mi
1
rile pa-
sivc. 1pasivo-e.ative, al\ltopa!;;;iVt" lu scripct:(', ai wle .active in a pa (hidro-
kitwtoterapie) SJUU in snla int tchnkile 1uzualc folosite in :vcldcr'tea acc'S-
tui scop.

Tratarea tulburarilor vasculotroficc pune pentru paralizia radialului
pro':)lomc m:ai putin itnpmtante, dat fii,nd ara{;ia fitTclor voge.tJalti'Ve din
com1poncnta radialului ; tctu i. lupta cont1'a ech muhti .nu trebui<e lH.".glijJ.ta.
Pozi ionatx.'IU. ontidecliva u an.tcbr.a ului l ?i miinii, nKlsajul, anobilizarile pa-
si ve i .a ::-tive, cvnn l u: l ;pu r1 a l'l a lxmd..aj.('l.or ::au m[m ul ior <'l<l1"it tlce I"'{''Prt'-
zin ta mctodologia obi!jn ui ta vizind (l)Cl. ..,.u. tulburari.
Rceducarea rnotoric a mu5chilor paralizati cstc dcsigur prcocuparca
-cen:tr-ala a programuLui de .r.ecuper.a rc function:aUi. Nu inrtra 1n obLootivul
a:.t>:St'l'i. .carti discutat'<'a .altor proecde<' in a'f1an1 cxCirci\ii1or fizioe,
1
motiv
pcntru care nu vom analiza aid n1ci rolul, niJci vaLoaroa stimn.illarilor doc-
trice, deoscbLt de tU tili7...atc in tra tam entul ,pa raliziilor nervilor ,perife.rici.
Tinind sca de profHulluar rii, .nc vom referi la :
,l\ji9irilc pJJsive cu i<!Hin!dere la mpatul cXtounsdlei, realizin!du-SP
.efeotul d.e ,stretch-r.zflex" C'd.re induce oon , "
' 1 1za:rea .oe or mai aJ ecva.te tehnki de faJcilitla!re motori-e .ca :
.,.,inversarea lentli", ,contractiile repetate", ,secvenfialitatea pentru fntli-
rire" etc., rnatrind in IiccJOI$i rt:imp efeotul lor prin aSOiderea ,elernenrtelor"
fa:ciHta.torii {vibrati'a, atin. erEa ou callupul de $!h'ata, p riaj;U!l etic.)
Mobilizarea ntregului membru superior pe schemele D
1
E 9i D
2
F,
ou cxtensia con.comitenta a .ootului ----M
Exeocitiile de tip 10ontralateral IJ)eniru promoviaroea .eXJtensf>rilor
cobului, :pumnl\llui, degctelor (vczi capitolul 7)
Exo.ncitHle ana-litkc, qn o rdinea : !triceps i am,coneu, lungul lllrpi-
nator, prurnul &i al d.oiloo radial. U:r.tul supinator, oobitaluJ jpos.terior,
extensorii comuni ai dcgctoelor, ex;tcnsorii lung $i seurt ai polil:)e1ui, oa
1ungul abductor al a-celuii deget
In pamtea a treia o cartii, in c.apito1ul 7, :au fost dc.s rils.c exerdtii spc-
cifice i g1obale pcntru '1.-oti acc5ti nnu chi. Dink.c cxe:rdtiil1e globale, se
rocom.alrlld.a !in spoci al cc;lc pe 1 ri'pla cx:tensie.
Pe masura cc se 1nregi0trc.aza IPI agri::tsul in forta musculaJra, exenci-
tiile vor deveni mlai r.omplcxe prin in'tr.odu rca c-ezi:s.tentei tot mat ln-
knse, 10a i a scurtd or moment:' d,_., izomctri0
1
PP pa:rcill flsul '8!Il1plillU!dinii
,de mi oane (pcnLru tchn i i (' cl, f 1d!iLln', nzi capi t.olnl 4, .m ccum $i cxc.: -
dtiilc din catpitolul 7).
Refacerea abiliHilii de mi care a mlinii cste etapa finala a oridi.rci
Dooducari motorii i IS enzi.tivC'. r.a utiliz0az.a { xercitii comlbinalte, 'oc m-
-plexe-proximo-diS!talc i diiSto-proximalc (vczi eapitolul 7) -, ba !?i cele
mai vaJr aJte prooedee a1e terapiei ocupationale.
Tera'J)ila ocupationalA 1rncepe de fi<J pt mult mai :precooe, Hind execu-
tata cu OI'teza dinamica aplk.ata pc minii. Se ''a avea gDi<ja Ca activita;t,.ile

sa fie m in ut mai UJ are, pentru ca forta flcxorilor de.tietelor sa nu fie
deparyi,ta de ltrovaliu, in dare c.az, aul:.1mat, sc v.a produce fl:exi'a pumnu-
J.ui - situati c n<:>dori;ta, pcnbu di ::c va st3lbili un stcrrotip <lefc;.,.:,t.uos


!596
'tF!:,ror
J1, .:..:Larca intii a pumnului, apoi flcxia 'Cligitopa1muna) . 111 ucelai tim1p,
sropul ortclil'i de a m<>ntine permanent oextcnsk1 1pum.nu1ui ('!s-te .an1u1at.
1
Mai 'ti .rziu, cind ex,wnsiiCl iaialiva a IPtllmnului oestte posibila i e \'a rc-
nuna la orteza dinatmidi, va contiruua l'Vi taroa orkanci Hcxii a pum-
.nu1 ui, ,,mi :--an t l'lHlaUi'", penbru a JX'rrn it{ '('X k"':nsi a \1\1CF.
l\h-ntirwr<''-1 dcgct<'lor abc1U<.:{' i U)or fl<ctut.P din IF fadlitcuza cx-
tc T.;ia \1 CF.
ltcfaccrca scnsibiliHilii cstc o probhma sc cundadt in p;<ralizia de
r:.clial, clc oa!"'c c<' cldicitulid ISPnl'-;ibiJi,kt k nu c:-;tc nki c m:s,tanJt, nici S.<'ver
:i in niC'i un.caz nu .:lh tc (.lza func\ion:llila tca miinii. D:_ Jca totu<;>i sc va
p:1:w ;:,;ca,c;ta prohlnm{t, nc"< :lncarca -scns.ibiliUi\ii :St' naliz:cazJ. in m.aniera
{]i..,cutat;l in c .1pitolul 5 rdnri:tor la o1Jicctive-lc kindologit'i.

ApreciC'rP.a rdwc-0rii nnrvului r.acHal, a <'volutici SJWC vindocaroa lc-
zionaUi, -oste :mai dificila dcdt in cazul 11/C'rvilor cubiltal i mcdi.an, dato-
r:ta marii vari rtati a po"ihildor :S<':lii l('zion.ah id-L'-a lungul nervu1ui. Din
a(T 'l motiv, Wynn Parry propunc - !C.a fi:n1:d cca mai pm12-tidl. - apre-
cicrca 1e1aprud1tatii de pnchcn.<;iune a miini!, dei 1"<'1.di:alu.l .nu inorvcaza di-

:;fft m u chii prin!Cipa1i ai pr<'hl'.nhiun1i. S-a const.a:ta;t ca un par.aHzia ,ra-
tl::tluluri c con.scrva doar 2.1/
0
din carjxt:.:ita:tea dl' preh('J'l.-;iurw a miinii.
Cind m'llf.1chii radila'li .aj:nn.t.:{ la fc rta 3, c' 'JXICi ta;tea de' prchcn.:;iunc ta}unge
la 500/o din IC'Ca norm.ala. iatr dnd se r0fae'C i rcubitrulul po&'teriOl , cu exrten-
sorul comun al degetelor, forta do prehensi-
un<' ajunge la 60-700/
0
din normal.
Ca orientare generala, ritmul de rcfacerc
a nervului radial este de 1 mm/zi.

9.17.4. Paralizia nervului n1edian

J\iononeuropatia tronculara de median
dctcrmina disfunctionalitatca cea mai inva-
lidanta a miinii - atlt motorie, cit i scnzi-
tiva. Nervul median este nervul flcxiei mii-
nii, al pronatiei i opozabilitatii policelui. In
fig. H-61 (dupa Hollinshead) sc poate vedea
teritoriul motor de distributie a medianu-
lui : rotundul i pcHratul pronator (pronatia
antebratului), marele palmar (flexia pumnu-
lui - dar la care participa !:?i cubitalul ante-
rior, incrvat de n. cubital), flexorii dcgetclor,
lumbricalii cxtcrni (flcxia MCF - alaturi
de n. cubital), flexorul lung al policclui i
capatul extern al scurtului flexor (flcxia
MCF !?i IF ale policelui), scurtul abductor al
policelui, opozantul poUcelui.
Rolvt?.ft;/ pror.. lor
......, rll'.Kor u.r,oi m/;8/tt
vL...Jc.---f't /mtlrt/ m. rt

n-'-1'/l'.r.Jr.J//,Cit'l"ftt"!tll t/..'.ft'lr
M--l- -Nt.Ku pt7/i_.:tlc' c't7tlt
/.:;llf ,cMct

l',ilr,;l f!IC/Jd""!or

-A/Jtlvclt7r scvrl ,Police
<1-t----+-(},POU l7f
LIJmtfrii't?/1



Fig. 9-61
Pm1alizi1a muJStoula-turii inervate de n ..m.edi:an da mHnii ar:;peatul de
,,mina simiana" daltorita abductici $i eversid polLcdui, ca i a'trofiei emi-
ncntei 1tcn!atre i lipsei opozabilitMii. !ncercarea de a 1nchide m'ina releva
doua a1Utudini tLp ce :
e) ,ghea ra mddian'llllui" : index:ul nu se flecte'a7ll deloc, de,getul mij-
lociu doar pa'rtial (fara flexie in MCF), deg-e:tc!le IV i V se inchid .complet ;

597
b) p licelc nu atC'Opera indcxul, ci railnine extins.
Paralizi.a nervu lui median compromitc taUt !prizele rtJripulpare i
bipu pare, cit i priza de fortlt digitopalma,ra (prin flexia degclclor sprc'
palma). A!rutebratul 1:e in su1pi.natie.
Tulbudirilc de scnsibiliiate participa la invalidital<.', dcoarcc'c mc-
dianul inenrcaza senzitiv tcritorii 1ntinsc i important<.' pentru scnsibili-
tatea miinli. !n fig. 9-62 sint conturatc zonclc de incrvatic scnzitiva ale
miinii.
Nerv.ul median conduce un man--e numar d<.' fibre v('lgctalive, moti\-
pcntru care paralizia lui datcrmi-na importanle 1.Jtl'lburari va"Soomotori i i
troficc, i'ar :sinclromul oauza gic ct-Jte rh., tul ck frecvcnt.
Desigur cii modia111ul poate fi lczat la di verse niveluri P<' tJ-.aicctul
sau, simptoma:tologia molorie fiind dt'SilUl de docventli pent.:ru pU11l'l'l'<l
diagnosticului de nivcl lczion:al. P.ro.grannul de rcoupcra:re P' care il prc-
zentann in ('OntintLare se raxeaza
1
pc sim:ptomatologia pa.r.alizic.i ;totalc a
nerv,ului.
Reouporarca urmfilr0lte dc01po:triva runeliora1IX'a dcof.idtu::lui mo:tor, a
defilcitului senzitiv, ca i a Vtilburarilor vas.oulotroficc. Des:pre tratkl!mcn- tuli
recwperarf'a sindroamelo.r scnzitive i vasculatroficc s-au spu.s 1 it va cuvinte lla
inceputu1 accs1tui sulJcapitol, ca i cu all(' ocazi]iY. 'J:tonttiv
care nu mai irusistam aki as.upra lor. .rezumindu-n0 doar la prezentarca
obiectivelor urmarite de recuperarc in sindromul motor dctcrminat de
pamlizia nervului median :
Evitarea instaHirii rcdorilor articulare - pericol mult mai frecvent
dcoit in .paraliziUe dPterminatc d0 edl1:e _mononeuropatii. Reldolarea aparc
precoce .i prindc a-I liculatiile 1\ICF', IF i a iculatita trapezometatcar:piana.
Edemul mff.inii poat.c.' contribui, in plus, la 13{:0a.Sita redaa:re. ll\iobiliza rile
pasivc i pasivo-active, hidrokinctotc.rapia, ca i or:tezalfilc dinleunicc rcu-
('SCsa mcntina su:plc tea al'ticulara.
Prevenirea i corcctarca deviatiilor au in vedere, in pfi.mul rind,.
conserw.rea rpozitici functionalc a policclui i, 1n concret, mentinerre:a cit

















Fig. 9-62 Fig. 9-63

mai doochisa a primei comiJsuri (ca in f1g. 9-63) iprintr-() or1teza simpla
oonfectionialtii diJ11tr-o banda de picle. Aceasta oriRza :reiUl te sa tina poli-
cele 1n abdu.ctie pa1mara, sa f1aca .posibila rotatila lui din MOF, pentru a-i
asiJgluTa opozabiH,tatca cu 1ungul flexor (ncafoatat).

598
l\1cntincrca fortci musculaturii ncafcctatc a intregului membru su-
P 'rior - obiectiv .regAsit in recuperarro oricarei mononeuropatii sintple:r.

Recducarea musculaturii l)aralizate este obicctivul prioritar. Se vor
vractica arole<.li khnici i modalitaU d<' 1acti\1aTc a mu.s.oulaturii parali-
zat( ('11Un\a{e in :subcapitolul ,Paralizia JWrvu1ui radial'', .a1da'ptatc binc'-
inv Ic:s la dcfid,tul mu'Soular crcat do lt>zar('a n. mc'dian. lata dh\ a .suh-
1 in i('Ti SJ)lckde :
Schonwle Kabat in C.11rc sc promo\ ( a za <.H''tivar0a flexorilor vor fi
D1F .-;;i D:!E
Excncitiil(' anali1Ucc sc vo.r .conccntra pc flcxorii pumnului i dt'-
gctt-lor, <ea i pt mu.scuhlit:ura tcnara (abductol'ul :Scurt, flexoru?Il :Scurt
o1Y1zantul policdui) (vezi c.apitolul 7)
Excncitiilc globalc sc efectueaza pc tripla flcxie.
Refacerea abiliHitii in paralizia medianului reprezinta, in primul
Tind, rcfaccrca prizelor !?i a jprehcnsiunii in genor:al (da:r i a ISiensibilHatii).
Ter.arpia ocupationrala ca mt0toda de baza pentru acCSt obiectiv 'lnaepc
chit:tr din faza precooe, in timpul purta rii ontezei dina1mi:cc. AotivHMile se
sdC'cteaza otit prntru antr('n!ar<"<.\ priz0i tripurliJXlrC' (<:.cwis, 1pictat, cusut 0tc.)
i a prlzelo.r bupulparc, intrc poh:c i fie 'an deg l't in parrte (brodait - j,n-
dusiv brodatul pe gherghcf -, tinnodat-deznodat, impleti , sca.rmanat
J:ina etc.), dt !?i :pentru priza de forta digitopalln:aJra (mn nipul!ar<'a ciocanu-
lui, .trofo:rat, dulgherH, pregatitul lutului pen:tru olflr.irt, mQdellaj ul din rplas-
tilina etc.) ; ro arctivirtiiti roc:rrotiv.c .mentionam llu.m,a:taarele j-o:w i i :spor-
turi : ah, titirez, tintar, crichet, golf, badminton etc.
Un mijloc de antrenare a pensei ,0" intre police !?i rfiecare deget este
utilizaroa inelelor cu greutati de difc11ite wlori (fig. 9-64).

Refacerea scnsibilitatii reprezinta o problema important de rezolvat
-pen:tru a 10onferi functionalitatea m1inii. Pina la re<a(paritira senlSibiliitartii,
s ingu11ul lue:ru de f.:kut este proLcjaorca miinii de lcziu ni, arsuri, deg-CT.a-
turi etc. Dupa ce se constata primele semne ale re-
vcnirii sensibilitatii, se incep exercitiilc pentru re-
facerea stereognoziei !?i a localizarii corecte senzitive.
Metodologia a fost discutata in capitolul 5.
PrimuL semn al refacerii nervului median estc
.apredat prin posibilitatea de rotatie a policelui -
mi care complexa care !n general raminc dcficitura
intr-un grad mai mare sau mai mic. Din acest punct
de vedere, studiilc au aratat ca : dupa 2 ani 500/o din
cazuri ajung la forta 4, 25o;
0
la forta 3, 250j0 raminind
:sub forta 3. Al doilea semn al refacerii motorii este
posibilitatea de a mentine IF extinse !?i MCF flectate
la 90, cu U!?oara rezistenta. Scurtul flexor al policelui
.se reface inaintea scurtului abductor.
Fig. 9-64
Vi:teza de Tefarcere a nervului median estc mai m.rure de.c'it a cr;adialru-
lui -1cca 1,5 mm/zi.
Rcf acerea senJSibilitatii este in general buna !?i Stc anunta rprintr-o
:c;cnm1i e glreu de dcfLnit : bolnavul simte ca ,rm1na est<: din nou ;a l ai", de i

599
testel-e de se111sibilitatc si:nt inca n ativc. Apoi ap.ar fur.nicatUJ'ile i ciu-
rcrilc. Sens bilitatbetlla n1JQpA!tu.ro de a.c a.pare ou vHez.a de 2,5 0m la 6 sap-
tAmini, apoi apal"e sensibilit<rt(_\ ltactila (2,5 em la 3 luni) i in fin.al cl'a
termka. Aproximativ intJr-un an sensibilitat<'a cglobala trevine la nonmal.


9.17.5. Paralizia nervului cubital

Nervul cubital in.crveaz{l mu chi oi antchratului i aifiminiid.nii,
considcrat m ncrvul caTe comanda mi (iJ.rilc fine ale miinii (fig. H-65 rcdft,
dupa Hollinflhr'iad, di.shibu\b motl!ric a acr'!S:hli ncrv).
.l\1ononcuropartia cubhal[t dotermina paralizia:
- cub talului anterior (care participa la fl<'xia pumn!lllui, a1a:turi d(
maJrdc palmar inervat de median) ;
- flexorului profund al dc ctc]or (care cx<."cu1a flcxi'a falangdor
distalc de la degetele IV i V, dilci pentru def., tde II i III incrva tia flc-
xorului J})rofund provine din ncrvul median) ;
- iu'llteroso ilor palm ari i dor.sali (ca!re partidpa la flexia MCF i
fac a dductia, respectiv 'albductia dcgctelor) ;
- lumbricalilor int<"rni (Jurr:brir alii cx torn:i sint inervati de ne:rvul
median) ;
- flcxo11ului scurt i adduotorului polhoclui, carrc :apropic ;poHcclc de
planul miinii ;
- opozantului dcgc:tu1ui mic.
















I'


llt'/IJ/ J'tlld

'/
'jlQI/f lui





Fig. 9-65 Fig. 9-66

Pa:r.alizia ncrvului cuibital c:stc 'frccvcntl1 (singura sau i<l1s ociata cu :cca
de a:ncdian), dctcT minata fiind de obioci de un :traumatism 1a nivclul bratu
lui (mai rar), la nivelul cotului 1n tunclul cpi1trohleooleoran11a'11 i la nivclul
pumnului sau in canalul Guyon.
Paralizia cubH alului im.prima miinii o :atitudine mraateristica -
,ghea:ra cubi:bala" (fig. 9-66) -, da1toritii octiunii preponderonlte a extenso-

GOO
rll ui c'<llllliJ1 0i :1 flc :--;orului Cill11tl11 c.tl]Wrficiol. llipotr<)fi:t c miiwn <'i hipo-
tC'nai c, <'a i a musculaturii intrinsecc mi oreaza diametrul transvers al
mlinii.
Zonelc de h poestczie sau ancstczic sint aratatc in fig. 9-62. Cubita-
lul con.duc('i fibre Vf'gclhativc, motiv pc niru Care in 1paralizia n0rvul,ui s nt
prczcnte .;,j tulburarik vaJSculotroficc (uscadunca pidii, hipc'rk(_ratodl, dc-
r, : :nari ale unghiilor cLc.).
,1\lina cubital[l" poah PXccuta undc ,mi)cari t ni:c::.ltc ". ,cdrc' pot de-
J'llLl In <tprecicr('a con.cU1 nu numai a c.apacit[tiii ftlnqion:tll', ci chiar a
d i.;L{nos t i cu lui. b-ta c1i tcva a ;pc-ctc al <' aces tor ..m i ? c[tri tPucarte'' :
- Extc'nsia JF dcvin<' po.sibila (cl(":i intcr.oso)ii int p;uraliz t1)) prin
;:c.iuJwa c \ki1S()rului cornun dnd '\iCF sint in ikxic .orj da,c{t acc:.:;tl' articu-
!:q!i s :,ustin -cu o 'atcla sau cu cl'ala!Ut m:ina.
- Abductia dc gctdor e-SJtc aboliUi., dar <'XiCllJSorul comun poatc face
o u)oara abductic dnd 1\ICF sint cxtinsc, iar dnd sc fkdcaza u or opare
a !clucti:a (aju:tata ide lungul fl('xor).
- A!dductia policdui cste ,trll!cata de actiunca lungu ui extensor .<?i
prin floctarea primci falange.
Programul de rccup0narc dcsti na't paralizici de nerv 1cuhi'tal cuprinde
ur:11atowrelc obiective :
Prevenirea i corectarca dcvia!iilor, utilizfnd atclele fixe sau ortezele
dinamico. Alcestaa din 'Ut ma. sint utilizatc cu scopul de a !Prcveni hi;y:>e rex-
tcnsia MCF {mai ales d p b dogctck 1 V i V), Hish1d pOISibila flcxia, i d.e
a :ncntinc polLccle in obdur.-tic primara. In fig. 9-67 si111t schitate doua
tipuri dC' ort0zc dinami1cC' (cli.agramcle) JX'n,tru ,mim1 cubitaHi". Onteza
p0rmitc utilizarca miinii, chiar in,tr-o serie de activitati profesionaJ.e.
Preycnjrea instaHirii red )-
rilor articu'arr. De ob:1eei re-
dorie se pro luc 1a nivclul ar-
ticu1atiilor MCF IF alC' cle- i
getelor IV i V. !lVIobilizaJ iie
pasiv<?, autopasive, ca cele i
active cu orteza vor C'Vita rC'-
dorile. cnr:e pot deveni mai Ur-
ziu, in mornentul rcinervarii,
oC!u:o:e direcc de dcf:!Cit motor
i chiar un handk ap.
Mcnfinerea forfei i kinc-
ti -i r:wirJbrului superior res-
JEctiv, aclldt a antur1lor kine- Fig. 9-67
ticC' inchisc f;>i dcschisc, in can
scop MS respcctiv va continua s<.-1 fie ut.ilizat cit mai mult, intr-un n1axi-
mum de' gcstici uzualc posibile (cu sau fara orlez[t dinamidi). Pentru men-
tinc'rca fortci musculare sc vor C'Xecut.a zilnic 2-3 grupaje de exercitii
izomctrice pcnlru musculatura normal<-1 a MS.
Recducarea musculaturii paralizate va recurge, in functie de gradul
<lt :i itului motor, la tchnidle adccvate: ,refle:rul de intinderc", ,tehni-

6()1
cile Je faciliturc", ,contrucpile <ontmlutemlc" ...e.nTcifiile de uctin 1:<'
analiticli" &i ,exercitiile globale pe tipuri de mi care". Arnintim ca sti.mu-
larca Ple trica ("SSt<' mui difi ila in paralizkl .cubit:.alu1ui. (!n caipi1olul 7 int
de5 cric .atit eX(lroi'tiik RlolJ.ale, oi.t i .celc analitice carc sc utilizeaza in rcrdurarC'a
muscula1urii pandizatc).

Rdaccrca ahilitatii arc in cazul paralizi0i cubitalului o cl<'osebiU1
imp(::t;mta, di< i, aa <'Um s-a mai arc:itat, cubita1u1 cste 1wrvu1 gcsHdi de
fin<'\<'. !n raclrul f'r.:vph'.i ocup<l\ionak. oa mPtt)cla de baza JWn:tru n cup, r<l-
rea abili-l{t\ii. s: praC'iica aceh activitati <an: JWCe"ita o g._ htidi mai c. 'm
plcxa, cum rr fi : '>k fuit, ll. nHtri1tul, hrodatul JW glwr,ghd. tai.atul <'ll fn;_tr
ff':'('k'. da:tilografien;_J, tr.afonttul, dntahil Ia nian. al: atuirea de moz ti.':l:i
i ultc jo.curi cu c]onH'n1,e !Ck con:stru :tic dc.

Rcfac<"rca scnsibilitatii nu arc ccva particular, ca urmind acC'lP:t i
regu1i c-are au fost dc>ja dir;;cutatr.

Primelc <;cmnC' ale rcincrYawii musculaturii parctice din tc ritoriul
nprvru.Jui cubital sint, in orxline :
- opozrubilitatca poH -dcget ;
dPgC';tu1 V pn.at{' fi abdus :
- mi!'?Carilc d0 abductk-adductic ale ckgctdor devin por.:>ibile ;
- flc.ctarca MCF, cu exicnsia IF.
Ralta de 'rcgcnemrc a fihrdor motorii t0 de b 1,2 l;a 1,5 mm/zi.
Rata de revenire a SC'nsibilitatii '<'Ste aproximativ aceea<;;i ca la !pan1:lizia
ncrvului meditan.


9.17.6. Paralizia plexului brahial

Cclc mai frccventc c.a:uzc ale paralizici plcxuJui brahi al ram-in trau-
ma1ismcle care actLoncaza mtai ales tprin mecanbmul ,,t:ractiu<nii", l"e:Sq)ectiv
prin cre$te.rca brusca ;i fortaUi a distantci a'cro:niom:aswidicnC', cc0a C(.' va
clonga ,plcxul. Acca.sta cloThg.atrc :poatc mc' I"gc pina la smulgcrea rltdadni-
lor cervicale anterioarc (C
5
-Ca)i a rprimei toraculc din car.e ('l.ste akatuit
plexul brahial.
CompriJmarea ('Site o modalirt.at(' m1ult mai rara de lezarc printr-o
cauza 1:raum atilca 1(1 ,PlC:X'" UlUi (de CXC'rnplu prin he.m Lltoam e) ; ffn schi:nb,
comprcsiuni Ide altc e1iologii ( tumorale, coasta .cervk:::aHi, pnOC:Cse infl.a:11a-
1.orii Pk.) rt!rcbui'c aVUtP in V0Cl0re (fig. D-oH).
Paralizia pkxuJ.ui 1Jrahia1 poatl' p!ennLt patru tipuri toporli!1iCt'
(fig. H-69) :
1. Tipul su peTior ( tipul 1 }uclwmw-EP1J) - c<"1 ma'i f t'ecve,nt i ;:til-
nit -, da1torat lcza.rii t runehiului s.up(rior :al plc>xului, s0 cvid{'nti nza cli-
nic prin pnralizia dt'HoiduJ,ui, bicopsului, brahialului )i lunguJ.ui supinator.
precum i prin pa<r('Za S'U!PPa- !?i subspinmoisUuTl{u'luii. dint<.t. m-<.11 lui
dor&ll, :romboidlului, subs apularu1ui, micului i marclui p.e::1:ora1 ,(partial}
i a triJCQPSului. Tulburarile de senr<>,ihilita;tc :sint minorc, iHr t:-ele var ,,l-n-
troficc, aibsentc.
1
M'ina dimin<' 11('<aff\.cta1a.
2. Tipul mijlociu (RPmak) - ca tunma:rf' <1 lf'za.rii trunchiului mijlo-
ciu - se cvildentiaza 'Prin pa
1
ralizia t:ricepsului, patratului i .rotundului

'602
111'(!1:\tnr, :1 ('Xh'nsorilnr llll'li, i :1i miinii si O<',E ot('lor. Exi:s.Ul tulhndiri ck
sen ibiht.ate 1pe anteb:na!?i degetele 11-lV. Ace-s.t tip apare onai rar singur,
de obi oei fiind aso'Ciat cu C'el 'SUJperior sau inferior.
3. Tipul inje1ior (tp Dcjerine-Klumpke) - ur;maorc a lezarii 11fun-
ch :ului inf<_'rior - de.ter.mina paralizira fkxorilor de,getclor, mu chilor in-


#ttl'.' Sjl1.7tl/J /,If, !J'
I
1 /&.rCICI!It



















Fig. 9-68- Raporturilc plc-
xului hrahial.
Fia. 9-69 - Plcxul brahial.
S - superior ; M - mijloclu ; I - inferior.

trh"<'ci, mu chilo:r tcnari i hipotcnatri (teritoriul reubitalului i, :partial, al
mcclianului). Ttulburarile de sel1JSibiliotaJtc sint prczentc.
4. Tipul total- prin lezarea intregului plcx -se traldu-:e dink lPrin
paraliz ila 1n1regu1ui mem bru ISUiJ)erior. Este rprezent ?i sindromul Claude
Bernard-Horner. Tulburarilc vasculotrofice, ca i cele de sensibilitate sint
SC'VPTC.
Pa:ralizia plexului brahi1al trobuie analizata nu numai din punctul de
vedcre al sediului i tipului lezional, d i al .formei anatomocliniee (elec-
tro 1iagnosticul este oblig:altoriu), pcntru a apnccia coroct d!a!ca s.c im;pune
intf'rvcnti.a chirurgiaala (in neurotmesis) sau tratamentul conse.rva,tor (in
ncurapr.axie i ode celc rn!ai multe ori 1n a:ronotmesis).
Desigur, progi'iamelc de :11C!C'Uperare vor fi aoLcatuite in functie de stu-
rca clinka reaia. Exista nlsa UJnclc obicctive genena.J va1ahile, 1carc vor fi
avute in vederc in akatuirea marii majoritati a acestor programe :

Prcvcnirca rcdorilor articularc i a pozitiilor disfunctionalc trcbuie
t \' :.11{{ in vc"d cre clc b ineeput, cit m\ i )Xl'C'O(:<-', cl C'(kl reC(' i.m obi l itatoa a.rt i-
culnra par.alitidi induce> rcpcde rr'dori str!nse, mai :.tles u1(_' uma Pului i
clc':g('.tc>kr. Tulburarilc varsculotroficc sint un alt fador .cauzal, alaturi de
i m lbil izare.
De ohi,c ei rcdorile se fixeaza in 'pozi ii disifunctionak, fal ind Ir.la i di-
ficila recupc.r.cln'a motorie a mC'mtbi,ului suporior par.alimt. Pentnu rccu-
lX' n\ re sc rC curg:C la :
Posot.ura ri tprin ortC'ze pcntru umar-:cot-mina, care vor respecta ur-
mc"l't mrck reguli :
- sa nu crecze leziuni ale tesuturilor cu troficitate redusa

603
-- {\ fi .a.movibik, plntru a JXT:l1ilt' a;plicart':l tratum<'ntului
- sa posturcw scgmcntcle in pozi.tii funC\,iona.Jc (nu anltalgice) :
umar (abduc ic 60-90; flexie 45); cot (flcxic B0-100) ; an;tehrat (in
pronatic U>;aTa de 10) ; .pumn (extcnsic 30-45) ; police (in semiflexi0,
abduc ic i Uf?O-tra rotati{') ; degetc (in flcxie MCF 60; IFP 25; IFD 30'):

ck l1 inckx spi'<' cii'J C'hll mi, act '"'"ta fl1xk \".;.II(TC";'V' cu cit: 5'")
Pnstur[tri alt.-ma,nk .: dive', lil.l'l'l'(' (f[txa orkzl'), p:' lc rr<' k' rr :di-
zr'.adt JXI i('ntul c u <l.iutoru1 nwmbrului <..;finato..; S<lU ;1} unui tsistc.,n.t. Act-tt
po'-turi -<' m; n in pin[t L1 obos{'ab fiziologka a mu<:>chiului, a\'1nd d\'<'i
r;llill cl1' n'PJuc ;IJ\' func\ionala n1wsculara
., Pu:-t.c.t (a unl'i c:)<HJ'e sub {'Ot ,p:ntru a e\ itc.t U1)luxa\i1 cc.1pului hi-
m' r:l1. 'u cli..;trn-;i(' li. a:ilc nt;lr-ca :: ubra
., :\Iobilizari pa:..;i\ <'. pt to.ata amplitudirwa d<' mi';{'.an' arti: u'. ;'1.
At,'n\ic' l.a fr agilitat('a s't.ru turilor ar!iteuhtre <llC' M grncnt('lor ]Xlralizc;:,,
Mi ::lrrile pa.'Sivc prin 1nrtindcn'a mu chilor au 1i rolul de ,a1ctivarc mu. ,_
lara (vezi m.ai jcs)
2\lohilizari au iu!])a'.'i'i\:{', cu s.au fara scripctotc.tapic, oa:re put fi I'L'-
pPtalie frc'!CVClli de di'ln' pa,:j,cn.t in timpul zild. Sint totu:i mtai pu1in r-.:r-
fccte ('0111parativ cu ccle pasivc, mai ales sub ,raportul directiei de mi -
care i amplitudi:nii rnaxime
Stimularea tonusului musculaturii paralizate pe toaH'i pcrioada de
dencvnare, pcntru evitarca atrofinor !Consecutive.
ln afara clcctrostimuUirii, kin{ {ote.rapia arc i -t-...'1 dtcva mert:odc prin-
dpale:.
Utilizarea rcflcxului de intindere (,stretch-reflex") - cxerdtiu
pr<1JC'1tkx1t concomiteni ou mC)bil izarile lJai">i \'C'
AntrcnaN:a mus.cula1turii care mai pill i'r caza in difcritc grade o ac-
tivitate volun1H-ra, mUI'3
1
CUkltudi care tr{'bul c depi .t:wta printr-un cxamcn
clinic .atent. Sc consridera ca activasrca act'Stci mUJSculatu ri induce n sincr-
gi tii paralizati imipulsuri tonkc. ExcT'Citiil.e de antrenarc a acc:stor mu)chi
vor folosi toatc mijloa.ccl.c de fadl:itarc t::unoscutc .(cal1U!P CU ghe.ata. !peria.i,
atin.g.ere etc.). Utilizaren schomelor Kabat es.tc de m8Jnc ajutor :in ('Ud: ul
acestui obiectiv, mai ales in P'J.raliziile :pa,rtialc de pl<'X bt'l8.hial. l.n!trind in
schema mu chi normal inervati, partial dcn{'rv.a;ti i complct dcncrvati, se
realizcaza induetia pozi.Uva de la pri<m ii sprc uttimi i
Exerdtiilc contrnl:ateraJc, cxecutlate La nivclul mcmbrului supPrim
sanatos, determina prin inductie activarea .musculaturii simetricc (opuse)
,Exerdtiile imagina,re", introdusc de Z. Ata.ev, :tn ca;rc pn:::i ntuJ
i$i i!11aginC'aza ronccntrativ o anumita mi c.arc, care> practk nu :p:).at<..fi
('Xccu ta ta dalt.ori tf1 pa ml i z iC'i m Ur-;{ 1!bt llwi i n JW:\t.i ve

Menfinerea tonusului musculaturii normalc in cazurilc de paralizii
parti Ctle sc roalizcaza prin l'X''r{i\ii analiticc cu rczi:s'l ('nta, 1pentru fi'- carc:
grup muscular sanc'Hos 'in parte. Nu <:.
0
\'a UPm hi cre tcrca fortci, d mcn-
tinerea ei, .pcnh"U -a nu ICIX':;>ll: dezechilibrl'lc' mu::. ularC'.

Prevenirea i tratarca fenomcnclor vasculotrofice reprezinta un
dbieotiv care trebuie a'VIllt in vcdPrC' imcdia't clupa im:;1baku('a panaliziei i
care :trPbuie urmatrit 1n ,con1Hnnarc pi1na la L\paritia rf'inerva ri i.
Fizioterapia are un rl()l impodan't in activitaka dC' rocupcrar<', iar
dintrrc 1:Jchnicilc kinMologici, :amintim

604
Po.... tur tnl antidcdiY{t J)C'ntru comba tcr f'a 0clcmului, a11ai alt.:; al
m.ii-nii :;;i pumullllu.i : in ti.impul zilei p()rtul rfei Che:;ington, iar in timpul
n optii posturoJrCa p2 pc>rnc vor tlli wa drenajul veno-limfatic
Mobilizarilc pasivc rcpet.ate de 5-6 ori pe zi, cu cf.oct de
,,pompaj"

Co;liJr a ctiilc izcmw'iriC<\ Gl !)i mi ca<rile active ale mu:scuhJ.turii ra-
111USl' ind{'Ul111(' :s.au parti al JXlralizate
Gimnt stica gc'JlCrala, in pecial a cap-gitului, trunchiului, mem-
i;rului !->llj)tTior opus, ca i cxcrciiiilc de .rc'Spiratic

Hccducarca musculaturii rcincrvatc este de fapt un dczickrat care
continua, fara o grani ta net a, obicdivul ,stimularea \tonusului m u.scula-
turii par<llizatc". Pra :ti . a:_'('ac;ta Sl' intcn.sifica tprogrcsiv pc ma:sur{l CT (_'
mstalt:aza rcincwvarca. Iat{l tchnicile de care clispune kinctologia pc ntru
rcalizarea acestui obi('l'iiv :
Sc in c''))C cu ichnici facililatorii ponrtru iniii crea tmi di:rii, i
anumc: ,inifierea ritmica'', ,mi$curea activa de relaxare-opunere", ,cun-
tractiile repewte", trecindu-.se apoi la tehnidle de : ,inversare lenUi cu
opunere", ,izometrie alternanta", ,secventialitate pentru intiirire" (vczi
capitolul 4).
A,ces:tf' t0hnici se executa fie analitk, pe gt,upe mus.cularc, fie in
scheme de inte,grare motoric (scheme Kabat).
Trcp:tat se va ajung-e la tehnicile de cre,;;.tt.'1l e a fortci musculare
prin ,progresivitate rezistiva", ma.ment in cure sc vu putea rcc.urge la
excTicitiilc des:tri'Se in capitolul 7 pcnrtru cr ten.'a fort;ci muG culaturii
membrului !Swpcrior.

Reci tigarea functionalitatii i abilitatii membrului superior, i in
primul rinJd a m1i:nii, CS'te un obiectiv aare nu se :supmpunc celui ICllnterior
(,reeducarea musculaiurii reinerv.ate"), .ci li suoceda obligatoriu. Sc r.eali-
zeaza prin :
Recdu.car<:'a prizdor - la iniCCput Ccle mui grosicrc, apoi, trCtptat,
celc de 1'inctc
Reoducarea pozi'tionarii m iinii in toatc planurile f:?i la diferi<te dis-
tant-e de corp jpCntJru executarea 'tmor a'ctivitati
RoedJUtOUT.ea \C.l'ctivitlitU combinate a cclor daua mlini
Toate accste obiective din programul de recuperare a paraliziilor de
plc'x br.ahia
1
1 se n alizeaza prin exerd ii in lant kLnotic inchis i in lant
kinc:Uc de::i(:hi!S, ca ;;i prin 1terapia ocUJpationala.
Fara sa subseriem 1ntru totul la parerea unor speciali ti tin reedu-
c<l! , Junctional.:\ care susOn ca terapia ocupationala este .'dngura metoda
de kinetotcr<1pie cc trebuie aplicata in recuperarea oridirei disfunqio-
nalitati a miinii - inclusiv in paralizia de plex -, apreciem totu i, ca un
fapt real, ca aceastt metoda, binc dozata i selectata cu discernamint, poatc
da rezultotc remarcabih'.

Rccducarca scnsibiliHitii se suprapune considerentclor aratate in
subcapi,tolelc d CIS'pre mo:- oneuropatiilc tronculare ale m(;mbrului superior.

ParalizHle n('lchirury i.eale ale plexului .brahial, deci fara tin trorupere
anatomi:ca, fiu a neurotmesi ...,, doar cu intJrerUJpc're funciionala (neuraqJra-

605
xia i, JXlr ial, axonotmcsis..JUl), au toatc an:s0l0 de rcfacere. Proccs11..Il de
regenenarre in neurapraxie dureaz2-,6 luni, 1n axonotmesis 1n general
6-15 ltuni, dar pen.tru :refa-cerea miinii porute dura chitar 20-30 de luni.
ln neurotmesis-ul ope.rat cu sUitura corectA chirurgicaUi !I'C generarea avan-
="eazcu 3-4 mm/zi (de la sroiul suturii sppc>riferie).
Durata de refa:cer<' functionaHi, dupa oum s0 v<"Cie, variaza 1n lim itc
foartc lm i. limit<_' care tin in buna parte si clP prog1 amul permanent d0.
rc>C'ducan(' functionala ap1i.c.at, C<ln' desigur nu gdihP. te ,rcinC"rv.<lrca, ci re-
farerPa functional a a mom hrului superior i m1ini i.
Trebuie .retinut principiul de baza al recuperarii neurop1tiilor peri-
feri:ce di pe taaHi perioada de pawalizic, de dc.nc r,;are, mur chii vor fi men-
tinuti ]a nivdul proprietatilor ]or fizio}ogice, JW!ltJ'U ca reiJWr\ .arca sa-i
gaiSeasca apti imc"CliaJl de activHatc.


9.17.7. Paralizia nervului crural

Ncrvul cl'lur.al, provenin!d din pleXJUllombar, inerveaza m hii psoas
$i iliac, durpa ca re la nivelul rarcatdei crurale se impa ct:e in partru remuri
terminale, pentru a inerva croitorul (n. musculocutan extern), pectineul
i adductorul mijlociu (n. musculocutan
intern), dreptul anterior, va tii intern
i extern, cruralul (n. cvadricepsului) ;
cea de-a 4-a ramura (n. safcn intern)
cste doar scnzitiva pentru fata 1nediaUi
a gambei i piciorului.
Primele trei ramuri t<:-rminale
poarta i fibre senzitive care inerveaza
tegumentul coapsei (fig. 9-70).
Cruralul este deci nervul flexiei
coapsei pe bazin i al extensiei gambei,
iar pareza lui este compensata partial
t.rt\l--M--fdsM ;n/mrm/IIA
Yt slulmt'tilt l






/}

Fig. 9-70 - DistribU\ia nervului
crural (dupa Hollinshead).
M - motorle ; B - senzitivA.
de tensorul f asciei lata. Atrofia muscu-
laturii coapsci apare repede. Exista
paralizii totale, interesind psoasiliacul
i cvadricepsul, i paralizii partiale (mai
frecvente), in care doar cvadricepsul
este paraliza t.
Programul kinetic de rccupcrare
in paralizb 1wrvului crural va cu-
prinde :
Prevenirea diformiti'ifii genu rc-
curvatum - complicai e a paraliziei
aparatului extensor al genunchiului. 1n
formele severe se recurge la portul unci ortezP d0 fixarc a genunchiului.
In formelc moderate de paralizic se unmare te tonifierea ischiogam-
bierilor.
Prevenirea contracturilor lombare de accea i parte cu paralizia,
car:e apar 'ca o [ncerca1re (nefun,ctionaM) de com,pensare. Aces:te 1contnacturi
devin dure.roase, afectind 1mai mult :mensul.
S1' lltilizc;tdl, daturi cl(' \!Tmoi<'rapic i masaj, ('X('J'ICi\ii ell' nbxan
J aco\Y-;on i exercitii de mobilizare fara incarcare a rahisului.

Pregatirca compcnsarilor, pina la reci tigarea fortci muscularc pier-
clute, prin :
Tonific'r(a muc.;n.tlaturii mcmbrclor supcr.io.are pen:tru 'li{ilizarca
bastonului sau .cirjl'lor
Tonifil'rcct mus. :ulaturii trunchiului, mai ales a abdominalilnr i
d:w-;alilor
Tonifil'rt ct f("-;i<'rilor m tri si a tricl'psului SJural

Mcntincrca tonusului in musculdtura dcncrvata, pentru ;1 nu pcr-
;11itl' inst.alarl'a atrofici, prin :
Flcxii JXhl\'c fortatc ale G' PL'J1rt.ru declant?arca renexulrui de in-
tinderc in cvadriceps ; de asl'mcnca, extensii de coratp.::;a pentru rpromo\ a-
rca ,,streich-refle.r-ului'' !n psoas
Excrci \ii de flcxic a CF i ex ten:sic a G coniraiJ.atcralc
A;pl k'arC'a tchnidlorr de facilitare motorie ca : ,inven:;area lenta".
,contractiile repetate"' ,secventialitotea pentru intarire" Clbc., marrind cfe.c-
tul lor prirn a'sociC'J"('<1 ,,clomcntclor" fadlitatorii (vibm ia, ati:nrg0.rea cu
calupul d2 ghcata, pcriajul etc.)
.1\lobilizari ale 1ntregru1ui .membru inferior pe s chemcle Kabat
D
1
F i D
2
F, cu a!Soderea extcnsici onunchiului

Rceducarea fortei muscularc pc masura cc capacitatca de contractic
a mru chUor intcresati progrcseaza. TehnicHe i exerdtiHe uti1i ate &int
cclc .cunos cutc: cxcrdtii pasivo- acti\'.e, active ajutatte, saripetotcropie,.
cxei citii analitice, apoi excrdtii izometrice i cxercitii dinamice cu rczits-
tcnta p.r:ogtresiva.

Reeducarea functionaHi a genunchiului in cadrul lantului kinetic
al membrului inferior. Sc vo.r urtiliza excrcitiilc complcxc in lant kinetic
inchis, ca i exorcitiHe de mcrs, coborit-urcat, a ezat etc.


9.17.8. Paralizia nervului sciatic

Paralizi:a 'Sidatica toiala este rara, apamnd de obkei era lllrrmare a unor
lcziuni rtrarumaticc la nivel,ul ve.r:tebrelor sau al bazinului, ca i la nivelul
coap.s:ei, inainte de desparti.rca celor doi mervi carn:ponenti. Cauzel'e ne-
traumatke cclc mai frC"cventt' .sin1 h<'rniile mari diSica1e, modml Pott .<ji
tumorile ventebralc. Cd mai frccvent e con&i'aJta paralizia doarr a unuia
dintre 1cci doi compo:ncnti ai ncrvu1ui soia'tic : nervul peroneu comun
(n. sciatic popliteu extern - SPE) i ncrvul tibial (n. sciatic popliteu in-
tern -- SPI).
Nervul sciatic popliteu extern incrveaza cei doi :perronieri (p1,in ra-
mrUira mus:::uJocutan!ata), tibialul .anterior, eX!tensorul carnun a.J dQRe:tclor,
(xtcnsonul halucelui i pediosul (prin ramurra tibi'crla ex'iernA), dc;terminind
deci parralizia mus.culaturii .care fa:cc .flexia dorsala i cve11Sia ,piciorului, ca
i extcnsia ;dcgotelor.

607
,\crvul sciutic ]JO]Jliicu intern innYL\v.a .-dt' \T'Ul i gcnwnii, iib: l111l
posterior, flexorii degctelor, ca i intrinsecii piciorului, ceea ce determina
paralizia .muscula:turii can"' face ilcxia plan lara a pLcim,ului. S,pre deosc-
hirc de SPE, '<.lJC('$.t nerv continc multc fibr<' \ c.qcta1.ivc, pu:tind dct0nnina
d0ci tu1burari severe vatS culotrofice (pina b ulcer trofic) sau sindrom
CdUZalgic.
Pa ralizia SPJ <''A(' mai Pll\in imra]idant -d, cit cea ell> SPE.
Programul de r-ccnJwl an' func\imala in p,1r:t1izia s ialic,ului va ur-
m{tri d1\'111>: cuno.-cut.:\ a n't'du arii fuJW\I<J:: dt monoJwuropa.tii1or:

Prcvcnirca dcvicrilor piciorului, m;1i ah"'s cc'a ,in echin" prin rctrac-
l\lra ltndonului ahilian ]n par dizia SPE. Sc' \':\ 1'1<'11\in<' lYlzi\ia in un. hi
cli'C'pl a piciornlui print.r-o atela, mai a]('":i no tptc':t, iar in ('Ursul zil(i pi-
ciorul va fi ,J.ncaltat cu o gh{'a,ta cu 1carim h du r.
In pamalizi a SPI prabu)i,r"ca bol\ii <'sk rf' !ub, motiv pontJ,u oarc de
1;incC'pttt tre'hui0 pms u:n us\i nator plantar.

Mcntincrea mobiliHitii articularc a gleznei i de etelor, mai ales in
para1iziilc de SPE. Mi dirile p<llSive in toate artictUl:a1,iilc piJciorului !?i de
as0.menoa in .articulatia gcnunchiurui c vor ropota de oHcva ori pc zi.
Reeducarea musculaturii paralizate, pentru mcntinerea tonusului i
-cr teroa accs tll'ia pc m.asura .ce se produoe rcin:orvarro, 1prin :
Aplicana tPhnk ilor de' facilHa:re - ,reflexul de intindere", nin-
versarea lentil", ,sccventialitcrtea pentru intc'lrire", .,contractiile repetate"
etc. -, ca i a ,cxcrcitiilor im.t.v inativc'. Sc vor .u1i1iw ,to.3Jtc ,..dC'\men-
telc" fadlittatorii al':" ac-tiviUi'tii mu<>cularc (pcriajul, atin.geroa cu .calupul
de ghcata, vibrati.a obc.)
Exei,.:-itii contnabtoralc de prom.ovarc '-' indUJ tiei pozLtivc in mus-
culatura pa.ralizata
Ex encitii de activ are mlllSculara in 1C'adrul S'Chornclor K:abart
Exe.ncitii analiticc pcnt.ru fiecarc mi c:1rc, 'in:::cp'in.d cu .ceJ.e !l)at.)liV{'
i active asistatc, apoi active !?i active cu rezistcnta progresiva, exercitii
izomctrke- <.K.'{'Stfa din Unma ada:ptatc tadiuJ.ui foryc>i n1JUG U1Jar.e

Rccupcrarca functionaliHilii piciorului 1n cadrul kineticii de mers
i SJt,abili.ta\ii ortoF.:>taUce. ln aeeStt :s::'Op, s.e cxecuU'i exe1 itii in kmt kinetic
inchi<;i d<. schi s (v ezi capitolul 6), c.a i felurirt.c exePCiiii d;peE> mteerretSn
\'<:triat.
At.it in paralizi;1 SPF., dt c_.i. mai :ale'S, in : oa -a SPI o awn ie deose-
bit{t "l' Y<.\ cla fl<..'xiei cll'W'l<'lor- fundi(' ell' man im.po.rt.ana rntnt ort()-
st3Usm i .mPffi.

Ortczarca invalidiHitii, in cazul unor paralizii definitive. Este vor ba
d<.' paralizia SPE, pcnt pu .oanc S(' ,confc.ctioncaza 0rteze :din'amkc .(ghote cu
arc pcntru rLdkarea :pi:ciorului in .men;). Pentru parez.e <._'\Site suficiiC'n ta
aplk.area unui to::: .m.ai in
1
alt i a llinui pantof St.\llt a tUnei hctc cu cantmb
mai dur.
Par alizia de SPI :nu pune problC'me de or:tczai'C, fi1nd in ge11JC1..al bin.c
' Uporta ta.

608
1i h ) i 0 g r a f i (' s (' J e c t i ,. a

ANDEHSON J. - Low Back Pain - Cause and Prevention of Long Term Han-
dicap, Int. UclwiJ. Mcd., J qnJ, :. Wl.
i\HSENI C., OPRf.SCU I., PANOZA G., STANCIU M., TUDOR I. - Recuperarea
nwdi<'ala a holn:1vilor cu afec\iuni neurologice, in .,Tratat de neurologie" (sub
n'd. /1rseni C.), \ ol, V, J:dit. l\lf'dicalit, Hucurc:-;.ti, 197!t
H.\. J\1 i\.TJ .'\ N .1. - Th<'LIP<'Utic l:XNciS<', Tl1e \\'illiams and \\'ilkins Company, Bal-
timore', 1!!8.J.
HOB.\Tl I B. - .'\dull ll< miplcgia, \\'illiam H0incmann (Medical Books), Londra,
J !){(1,
1301\IR\HT M., H.\BEllX L., 1\IICII.\NT L, LFTf::vm:: B. - H<.' <;duc;- tion aprt' s
traumatisnws du nwmlln inkri<'Ur. l ncyclop< dic M0dico-Chirurgicall-, fasc.
:.. 1i :lo ;ll". :Y.1i 2:1. .J11, :!li :!411 ,1
111
, l'aris
lHlCl\GEH. /\., TOBIS .J. - Neurophysiologic Aspects of Hchabilitation Medicine,
Ch;lt'lcs C. Thomas Pulll., Sprindi<ld, l!l7<i.
CAJLLIET H. - Lc Genou, Masson f't Cic, Paris. 1976.
CAILLIET H.- Le Pied, Masson et CiC', Paris, 1976.
COLSON J., COLLISON F. - Progressive Exel'1Cise Therapy, Wright PSG, Lon-
dra, Imn.
FJNNSON B. - Low Back Pain, J. B. Lippincott Co., PhUadelphia, 1980.
GOLDSMITH M. - Computerized Bio-feed-back Training Aide in Spinal Injury
Rehabilitation, J. Amcr. mcd. Ass., 1985, 25:3, 8.
HELD J.. PJEH.HOT-DESEILLIGNY E. - R((ducation df' l'hcmiplc'. if', Encyclo-
p0dirMt'dico-Chirurgi<"ak, fasc. :2() 455 A
11
', Paris.
HELD J., LACEHT PH. - Reeducation des paraplegics, Encyclopedic Medico-
Chirurgicale, fasc. 2G 460 A
111
, Paris.
HEl'LEU J., N AHON E. - Comnwnt prescrire la reeducation d'un Jombalgiquc,
Gaz. mcd. Fr., 1979, H6, 31.
HUNTEH J., SCHNEIDER L.. Mi\CKINI:: E., BELL J. - Rehabilitation of the
Hand, The C. V. Mosby, Saint Louis, 1978.
KAGANS G. - Physiuthcnapi<' hf'i dcgenartiv-rhcumatischum Erkrankunge dcr
\Virbclsanlc, Ciha-Gcigy Ltd., Basf'!, 1967.
KJ-:IM H. - Scoliosis, Clin. Symp.-Ci.ba, 1978, 30.
KISS I. - Hecupcrarea ncuromotorie prin mijloacc fizical-kineticc (parte!a I), Caiet
docunwntar, Institutul de Mcdicina Fizid1, Balncologie i Recuperare Medi-
eala, Bucurc ti. 1985.
KNAPP M. E. - Practical Physical Medicine and Rehabilitation, Postgrad, Med.,
1966, 29.
LEVAME J. H. - Reeducation de la main, Encyclopedic Mcdico-Chirurgicalc, fasc.
2() 220 AW, 26 220 J3lll, Paris.
LEVAM:I:: J. H. - Reeducation du poignet, avant-bras, coude, bras, Encyclopedic
Mcdi,co-Chirungicalc, fasc. 26 220 C
10
, Paris.
LICHT S. - Therapeutic EX<'rch;e, Licht Elisabeth, New Haven, 1965.
MELVIN J. - Rheumatic Disease:' : Occu.pational Therapy and Rehabilitation,
F. A. Davis Co., Philadelphia, 1977.
NACHEMSON A. - A Critical Look at the Treatment for Low Back Pain, Scand.
J. Rehab. Med., 1919, 11, 143.
HOSE M. .T. - E\ ;l]u;ltion of tllf' Physical Managenwnt of Low Back Pain, Int.
Ucfl(l/). Mccl .. 1 17 1. I, il:l.
H.UELLE M., SOIIIEH. H. - Hc<;ducntion des affections traumatiques de l'cpaule
ct de Ia cC'inture scapulaire, Encyclopedie l\1cdi.co-Chirurgicalc, fasc. 2G 210 A
1
n,
P;N is.
SBE GHE T. - H<'CUJH.!rarea nwdical<l. a sechcldot posttraumatice ale mcmbrelor,
Edit. Medical<"t, Bucur-e ti, 1981.
SIG\\'i\LD J., COLLJAHD M., BAHRIE M. - Ht'<'<luca1:ion du park.insonien, Ency-

clopedic Medko-Chirurgicale, fasc. :w 451 A
10
, Paris.
SIMON L. - Heeducation Pt r<\1daptation fonctinnnelle de Ia spondylarthritc anki-
losante, Encyclopedie Medico-Chirurgicale, fasc. 26 400 A
10
, Paris.
SJJ\10,\1 L. i colab. - Gcnou ct med<eine de z'eeducation, Masson et Cic', Parh,
1978.

:!U - Kinctologic profilacl!c;l, tcra,pcutica i de rccupc.z:arc - cd. 239
609



SIMON L. - Actualiti s en rct:-ducation fondionneJlc et r"adnptation, Masson cl
Ci('. Paris, 1976.
SIMON L., BLOTMAN F.. CLAUSTRE J. - Ahn ge d<> rhumatologie, Masson ct
Cif', Pm is, 1!180.
SOI-IIER R. - La l;;ini sitht rnpie dC' l't..'paUl<', Louvit"rois<', BrUx<'llc-;, 19G6.
SOHIEH H. - Kint'sitht'rapi<' de la handw, Lmwit;roi" ' Bnlxclks. 1!174.
STA:'\Ll:Y V. P. - Mobiliz:1tion of tlw Spi1w, J. AnuT. pllHs, tll<'l'. :is.<:., l l7 l.
59, R.
STHOESCU I. - H<cupcrarca funqional:-t in pr;wtica n um;dologic:l. Edit. 1\k-
dicala, Hu('mc-.ti, Hl79.
SULLIVAN P. 1\1:\HKOS l'., :\111\0H M. - Tlwr:qwuti(' l XPr<'i'-'!'. H<'ston Publ.
Co., Vin!inia, l lll:!.
.';)DIC L. - KiJwtotPrapia in n<UpPrarf'a algiilor :1 tullmP{trilor df' stati<'<i V<'r-
tchral;i, Edit. 1\h'dic;Jltl, Btlf"tll"<'-:;ti, l'lfU.
THOJSIEH. 0. - St'miologi<' Pt tnli'<nwnt d<'s algiPs discalcs d li!-(amcntaircs du
r:1chis, Masson Pt Ci(', Paris, 1:11:1.
WADDELL G. - An 1\pproach to Back:1chr, Hl"it. J. llosp. ]\feel., l!'m2 (s!ptrmhrir).
\VAGNER-RURGF:R A - H<"<.'ducation df's scoli<)S('S, Etwyclopedic M<" dico-ChirU1 -
g!cak, fasc :w :lOo .1P
1
:!ti :m3 A
1
", Pads.
ZAJIAHIA C., GlliE 0. - Paraliziile posttraumaticc ale plPxului brahial, Edit.
Dacia, Clu.l-Napo::-a, 1984.
XHARDEZ Y. - Vadcmecum de kinesithcrapie ct de reeducation fonetionnclle,
Librairi<' Maloine S.A., Paris, 1984.
- Kinctoterapia in n cUJWrarca aft>ctiunilor aparatului locomotor (mcmbrclc
superior i inferior), Caiet documcntar. al lnstitutului de Medicina Fizic;\
Balneologie i Recuperare Medical. Edit. Medical::!, Bu urc ti, 1H81.
101 Kinetoprofilaxia





Schi mba rile importantc conccpluale care s-au adunat in
ultimii :mi pridnd Jl<l\iUJwa i irnporLm\:t profi1axiei au dPtl'l minat, cum
0ra i fir0sc, reinvizm11oidrialiUi\ih de abordarc a cxcrcitiului fizic -
component de badt al multor programe profilaeticc.
Elenwntul d<' noutatr al profil;1Xi0i a fost lnsa)i idC'ca di in cpoca
adu:da, dncl morbidiL1t(a prin boli cronicc ('sle pn'cumpanitoan_-, t'for-
turik trt'J)tlic sa sc )ndrcpk spn: prcn'nirea sau ]ncctinirca cvolutiei
accstor boli, caci trabrea lor cstc inopcranta. In acc.st fcl, ponderca asis-
ttntei profilactL e s-a doplasat trcptat spre boala cronica.
Evident, nc0xistind metoclc i 'mijloac0 proprii, profilaxia bolilor
cronk<' nu se putca face cu mijloaccle profiladicc dcstin::ttc bolilor Dcute
(vaccinari, dezinfectii etc.).
Pentru implicatiilc largi pe care .._ xcrcitiul fizk le arc asupra sana-
tatii or ganismului um:m n general i asupra majoritatii functiilor sale
in partkular, kinetologia a devcnit una dintre mctodele de baza, deschi-
zind astfel noul capitol al ,kin<:toprofilaxid".
Kinetologiei li revine un rol impoi,tant atit in c.adrul profilaxiei
primare (de gradul I), di i in cadrul celei sL--cundare (de grarlul II).
Prindpalelc grupe de afectiuni care benefidaza de programe pro-
fil:wlice in care cste inclusa i kinciologia stnt :
1. Unele boli ale aparaiului locomotor:
G) afcctiunile reumatiS'male cronice, 1n special suferintele meca-
nkc ]ombarc, CC'lc ale articulatiilor portante, ca i suferintclc abarticu-
larc ; 1in aceste <'azuri programcle sint alea tui te atilt pen tru profilaxia
primara, cit i pentru cea secundara ;
b) tulburarile de postura !?i aliniament al conpului constituic un
obiediv de baza atit al ki.:nctoprofilaxiei primarc, cit f?i al <cclei secun-
dare:
c) uncle ddidie congenitalc, cu sau fara abordare chirurgicala,
sint de cornpeienta kinctoprofilaxici sccundarc ;
d) s0::helde definitive organofunctionalc ale aparatului mioartro-
kineiic, indifcrent de cauza, benoficiaza de ascmenca de profilaxia secun-
dara .prin cxcrdtii Jizicc mcniic sa blochezc dezvoltarca consccutiva a
tltnr dcfic iL'.
2. Uncle Loli ule cpurutului curdiovusculur, i in primul rind atcro-
sckrnt:.:a cu tuatc dc.,tc rminisnwle ci, bctwficiaza de; kinetoprofilaxia pri-
marii, ('a :;;i decca secunclara.
3. Unele. lJoli de nutritie .i metauolism, incluzind aici mai ales dia-
betul (cksiinai profilaxiei sccuncbre) i obezitaica (indica\ie a profilaxiei
prin'lare i secundarc), profilaxia dislipidemiilor Hio1ndu-se in cadrul aic-
t osderozci.
4. Unele coli ale aporatului respirator bcneficiaza de kinetoproft-
laxia sccund<wa, can sc confunda de multe ori cu gi,mnastica respiratori-e

611
de rl'cuperarL'. (:\cct tspcd c:-.tc \aLtbil de ditkl i )n c;1zul c;Jn1i()p l-
tiilor isdwmicc cronicc, ca <;>i in altc- boli.)
5. Bolile ftlncfiorwl(J ale sist(Jmului nervos ii gascsc in kin<'totP-
rapic i kin<'toprofilaxia sccundara clcnwntclc de baza ah' :1sistentei rr1w-
dica le.
Dt" dgur, lista grup; jclor p;ltologic<' s;tll :1 bnlilor r';1re lwnefi<'iaza
dt' kin('toprofil;txi0 <'St\' lung<\ cbr scwotim d"i llll est0 Jwcr-s:1r o..,{l con-
tinu<'"tm enumc'r;u-c,t ](Jr. Vom inchidc' <lCl'<tstfi lisl{t ctl storen ([e .<tmi1tute,
<'1 no iune gener<d<"i i c(;mpkx<'i, care nu S<' po:1te nwntilw, prini. rc altL'lc,
c!t-c it of('rincl organi mului un prog1'8!11 <lc' mi)c:tn' orclnnat i JWrmaJwnt,
progr 1m cZJ.rc ZJ.Zi este itkc:'ituit p(' b<1ZP tiintifif'e- kinc'topJ ofilaxia.




10.1. Kinetoprofilaxia primara


Practkarca cxercitiului fizic pcntru mc>ntincrca sanatatii cstc cu-
r.oscuta din cele mai vc>chi rtimrpuri.
Azi toata lunwa a aflat, tic, di atit corpul uman, dt i psihicul,
mintea au nevoic de cxerd ii fizicc pentru a-7i m0ntinc inte-gritatca i
o buna functionalitatc. Ded, nu ideea n sine trcbuic> apar8ta, d apli-
ca,rca ei trcbui0 concTL izata, cu atlt mai mult, cu cit sedentarismul a
dc>venit una dintn.<'aractcristicilc vietii rnodernc.
Kinctoprofilaxb primara are indkatii gcnc>r3le pentru toti ubiectii.
indiferent de v1rsta. Pr0gramclc de cxercitii s1nt insa diferitc in functie
de virsUi, de -starca sanatatii subicctilor, ca !?i de obi0C'tivde unmadte.
Pc aceste criterii sc> fo1 '110aza grupc de lucru cu care kinctoterapcutul
va executa un program sau 8ltul.
Ca obiective generale 1n programclc pentru adul i, mentionam :
a) 1\'lentincrea suplctei artkularc
b) 1\Tentinerea fortci i rezistent('i anusiC'ularc>
c) :Mentinerea unc>i bunc coordonad !?i abilitati a mi)cari1or
d) l\1cntinerea unci posturi i alinieri corecte
e) l\1E'ntinerea capadtatii de efort
Pcntru copii - organismc> [n cre tcre -, pricmul obicdiv care tre-
buic sa stea in atl'ntin kinC':totcrapeutului -cst0 asigurarC'a unei dez\'01-
tari m" monioas<' fizice.
Ki1wtoprofibxia primara poatc> av0a i o <:erie de olJiecth'e speci-
fice, dar evident 1ntr-o mull mai mic a masur<'i dc-c lt kinetoprofil<1xb sf'-
cundara. Obiectivde spC'Icifice s0 refcra la o pi'Oblcn1a dC' pnto1ogie, in
<"azul Sn c:1re unc>lc pcrso<1n0 sfnt in pcricol dea fZJ.cc numi tC' boli snu
de a contracta anumit0 sJf0rink datoriUi c<mditiilor mPcliului cle munca
i viata sau unor ('{)nditii OJ'g<1nke deja existente. SprC' CX'<"111plu, mun-
dtorii supu!?i continuu e-foriului lomb<1r, sau ('arc au o inega1ita tc a Jn('lm-
brelor inferioare, sau piesc vertebrale de tranzitic vor unma program0
speciale de kinctoprofilaxie (a a-zisa , coala a spate1ui"). A{"estc> pro-
gnume speciale, tintitc pe o anu,mitli problC"m.aii ca de patologie, nu sp
deosebesc de program0lc kinetoprofilaxiei sccuncbre sau, in unc>le cazuri,.
d0 kinetoterapie.

612
la 6-10 om dist<lJnta 1ntre degetc 9i podea 3
la 11-15 em distanti} intre degetc 9i podea 2
- ]a peste 15 om distanta in.tre degete i podea 1

10.1.1. Tcstarea aparatului mioneuroartrokinetic (MNAK)

Se considera ca ncepind de Ja o wrsta nca foarte tinara - 20 de
ani, unrori chiar rmai devreme - aparatul MNAK Si incepc declinul.
D< ja Ia <H'<'asta vh-sta ()iseul intervertebral i carti1ajele vertebrale prc-
zinta < lPnwntP dPgeJwrativ(' TJ(' fondul unor tulburari de nutritk. Evo-
ltqi:J ult(rio,ua ('St( guvNn;JUi de o suit{l ck ronditii, ]ntn c<ln' 1imitarc;1
fu1wO('i dt> mi-;;care cste dintre f'ele prindpalc. Activita\ilc zilnicc nu ne
solidttl dedi o p;1rh <1 potentialului nn-stru de mi 'f'nn', d0 amplitudilw
<lrliculara i for\a mu"Sculara, astfel indt se picrdc treptat din acest po-
kn Ld. 'fesuturil( moi pcri<trticul.are n0uiilizate la intindcrea lor maxima
suf(r{l un proC'es d!' seurtan - rcirnctura dcspre care s-a mai aminiit
jn subc-apitolul ,Bazr]e fiziopatologke". Ncutiliza.rea zilnka a unui mi-
nim d< 25-:350/n din forta maxima a mu chilor determina o pierdcrc
treptata dln potentialul acestci forte maxime musculare.
1 )e obkei se f<Jcc o statornica confuzie intre pierderile anatomo-
functionale ale aparatului MNAK datorate virstei i cele datorate lipsei
de antrennrment, motiv pentru <'arc precizam di pri1mele s1nt mult mai
mid decit ultimcle, da<'a se vor 1ntc1C'ge nccesitatea i posibilitatca de
a mcntine prin cxcrcitiu 1capadtatea aparatului MNAK la un nivel cit
m;:;i ridicat.
lnainte de a supune un subiect unui program de kinetoprofilaxic
care va adu.ce o semnificativa imbunatatire a starii anatomofunctionale a
aparatului locomotor, este indicat sa se realizeze o testare a acestui apa-
rat. Este o tcstarc globala, care penrnite kinetoterapeutului sa-i aprc-
deze i sa- i fonmeze grupurile de lucru, dovedind n acelai timp su-
bic ctilor icstati ca, dei sanato i, prezinta defidte importante ale apara-
tului MNAK ; in acclai timp, aceasta prealabila testare globala permi:te
atit kinetot0rapeutului, dt i pacientilor sa aprecicze i chiar sa cuanti-
fke progresele realizate ulterior.
Vom prezenta in continuare citeva sisteme de :testarc globala a apa-
ratului 1\INAK.

10.1.1.1. Sistemul Hettinger

A. Testarea rnobiliHitii articularc i a cchilibrului :
Exe1citiul 1 - Din pozitie ortostatica, cu genunchii un extensie 9i pidoa-
relc apropiatC't SC' fJcc.tc:aza 1rUJWhiul, subiC'dUl }ncerdnd sa atinga po-
de;\Ua cu mlinilc. Sc acon:Ja la .
atingcrea podelci cu palmclc
- a.tingcrea podclci cu dcgctele
- atinger'Ca poddci <'U vidurilc degetclor

10 puncte
8
"

6

sub 2 em distanta intrc degete i podea
la 3-5 em diiStanta :intre degctc 9i podea
jl
5
"

4
',
,

pu
"
nct

613
- daca v1rfurile degetelor se ating 4
-1pen.tru o distanta de 5 om intre virfuri 3
- 5-10 em intre virfuri 2
- peste 10 om ntre V;irfuri 1

E.D'rcitiuJ 2 t zind })l' podta : Sl' caut<:"t c1 luluclk s<."i fie adus b n;h
(sc apleadi trunchiul, capul, se trage pidorul cu i"nina) ; punct:ajul es te
conditional astfel :
dadi se atinge nasul
6Ub 5 em distanta

5 puncte
4

5-10 em distanta 3
"
"

10-20 em distnnta
peste 20 om distanta
Se punctcaza la fel dncl S(' executa cu C'cHUalt pidor.
2 "
1 punct
Exercitiul 3 - ln ortostatism : mina dreapta, cu fata dorsala in contact
c u spatelc, cauti'i sa ltinga cu degetell (orientate in sus) degetcle de la
1nina stfnga, care cstc orientata de sw-; Sn jos 1a spaic, ('U palma aUngind
spatele ; antebratul sting cste ranversai pc stc umar in spate; punctajul
c.stc conditioned astfcl :
- daca v.irfurilc degctelor se depa1esc 5 pun
..
cte

,
,
punct
Se inverseaza mlinile i se face o noua testare, cu punctajul rcspcctirv.
Exercifittl 4 - Se a*aza transversal pe pabma deschisa (ootul la 90) o
rigla de 40-50 em l?i se balailiSeaza nUJmarind : 21, 22, 23 etc. (fiecare
dfra reprezinta 1 s), p'l.na cade rigla ; se fac cu fiecare m na trei lincer-
cari, punctindu-se 1nce:rcarea cea mai buna :
--- peste 12 s (peste dfra 32)
10-12 s
7- 9 s

5 puncte
4
3

4-6 s
sub 3 s
Aceea!?i punctare pentru cealalta mina.
!t
2 "

1 punct
Exercitiul 5 - Se a aza un prosop pe podea ; stind intr-un p1c10r, su-
biectul incearca sa prinda cu degetele celuilalt picior prosopul i sa ri-
dice coarpsa 1n unghi drept ; se fac cinci incercari cu fiecare picior, acor-
dindu-sc clte 1 punct pentru fiecare incercare reu ita.

B. Testarea fortei musculare:
Exercitiul 6 - Pacien:tul in decubit dorsal : ridka concomitent tt unchiul
0i membrele inferioare intinse, raminind pe sol doat ezutul ; meunbrele
:suJwrio:liT sc a aza pc coapse i gambc ; se C'ronomctrc>aza (numarind de
la 21... in .sus) cit timp poate mcntine accast<:l pozitic :
peste 45 s
.JJ-45 s
36-40 s
10 punctc
9
'.

8
"




6-10 s 2

sub 5 s 1 punct

614
..
. , .
E.rer.citiul 7 - Subiectul in decubit ventral, cu palmele pc fese : rididi
'trun<'hiul i membrele inferioare intinse (extensie) ; punctajul, ca i la
<>xercitiul 6, (n functie de dt dureaza mentinerea acestei pozitii.
E:re1citiul 8 - Pozitia pentru flotari (ritmul este dat de nurnaratoarea
21-22, 2: -24 etc., adidi 1 s flectarf', 1 s intinderea bratclor) : 1n flee-

tar<', abdomenu} irebuic sa atinga U)OJ' podcaua ; punctajU} cstc diferit ]a
barb;qi Ll\a de fcnwi :

Hurbati
Peste 21 flntari


Peste

F<>m<>i
14 flotari


10 pul1!ctc
21 "
JB .,

14 .. 9
"

12 "
8

15 ,,
12
9
"

6
"

4
II
3
"

2
"

10 "
8 "
6 "

4 ,.
3 ,
2 "

1 flotare
7
"

6
"

5
"

4
"

3
"

2
"
,
1 punC't
E:rercitiul 9 - Din decubit ventral, sc trece .in pozitia pentru floUiri de
la exercitiul 8 (sprijin !PC pal1me cu coate intinse i sprijin pe virful pi-
cioarelor) ; in ri1rrn de 21-22 ; 23-24 etc. se If ace .,saritura icpu.relui",
adka se aduc picioarele 1n ghemuit (1 s) i se intind apoi an pozitia ini-
1iala (1 s) ; punctajul este de asemenea dilferentiat pe sexe :

Barbati Femei
Peste 24 .sarituri Peste 16 sarituri
24 " ] 6 "
21 " 14 ,
18 " 12 "
15 " 10 "
12 , R
9 " 6 "

10 puncte
9
II

8, ,
7
"

6

5
"
,.
4

,
"
,

6 " 4
"

4 "
"

2 " 2
"

3
2 II
1 punct
Exercitiul 1.0 - In de-cubit dorsal, cu palmelc pc coapse : sc rididi 1:run-
<'hiul la verticaHi (caldiele se mcnti.n in contact cu podeaua) an ritm de
1 s ridicarea, 1 s revcnirea ; punctajul cste difcrit in functie de sex :
I3trrbati Fc>mei
Peste 27 ridicad Pc te 1B rididl.ri
27 " 18 ,
24 ,. 16 "
21 " 14 .
18 ,. 12 ,,
15 ,, ] 0 ,,
12 " 8
,,
9 G

6
"
4 ,

10 punctc

n

H
"
,,
7
,.
6
"

5

4 ,
"
.
3 ,.
2

-1 ,.

3 ,. 1 pu
"
nct


615
P11rw1:1jul m;n;im JW c:tr< -1 pn;ll(' 'lb,in 1111 subitrt bitw :mtn'tnt
cste 100 de punete. Se considera insa un punctaj bun depii!?irea a 65-
70 de puncte.
Droar<"C'e virsta dtminua capacitatea de realizann accstor teste,
se acorda unele ,,bonifkatii" : ntre 50 !$i 60 de ani, la ficcare exercitiu
Sl' adauga un punct la punctajul realizat (ded J 0 punde pLntru t0stul
('('mpkt) ; pest 60 dP ani se ,bonifidl" 2 pundc pentru fiec are test (deci
un totnl ch20 dl' puncte ,bonific qie").
PPntru tpstar<>n mobilitatii articular<\ a for\<'i musculani a coor-
donarii sc pot exccub, desigur, ;;i altf' tipuri d<' t<stari, sbndardizate sau
nu, imaginate de catre kimtqtprapcut. l.rnporLmt csit' <'a <tC'Ct)lta, ca fli pa-
dcntul, sa rc:dizczc dt m 1i bine valo:ln'a funqion,da a aparatului MNAK.

C. Tcstarca capaciHi!ii de cfort. Picrder<'a c tpaciLiltii de cfort in ccmtcxtul
comoditatilor oferitc de civilizatie este un fC'nomcn aproapcgeneral.
Oricc program de .profilaxie pri
1
manl va cuprindc, obligatoriu, exerdtii
pcntru ctx' tC'r<'<1. capacitatii de efort.
Testarea a<'e.Stei capadtati se poate face prin cunoscutcle probe de
cfort prin care se apreciaza ra'Sipunsul cardiorespirrator. Exista probe de
scurta durata (sub 10 min.) !?i de lunga durata prin !('are se studiaza com-
portarea unor parametri respiratori i cardiad (datoria de 0 2, < onsumul
maxim de 0
2
, ventilatia, ritmul cardiac etc.) sub diferite modalitati de
efort, cum ar fi : mers, alergare, urcat eyi coborit 1-2 trepte, ddocrgo-
metru, covor rulant etc. De obkei aeeste probe sint rezervate testarilor
cardiorespiratorii i pot fi utilizate, eventual, pentru aldituirea progra-
n1elor profilactke :secundare in afectiunile respiratorii f?i cardiovascu-
lare. Unele adaptari pot fi facute de catre kinetoterapeut !?i pentru testa-
rile din profilaxia primara. Sint de recomandat insa probele de efort
cunoscute din :mcdicina spor:Uva. 0 31Stfel de proba este proba Ruffier -
Dickson : 30 de genuflexiuni realizate in 45 s, calculindu-se indicele Huf-
fier din for mula :



tn {'are :
P =.pulsul de repaus
P + Pl + P2-200
10
Pl = pulsul la sfiir:?itul efortului
P2 = pulsul la 1 rninut de la sfi itul eforiului
Aprederea indkelui :
0- 5 = exrelent
5-10 bun
10-1 f> , " nwdiu
15-20 =" slab
Testul Huffier da:sic sc executa de fapt prin urcana pe o tt capta
de 30 de orilmin., timp de 3 minute. Treapta sau scaunul trebuie sa fie
ca inaltinw adaptabilc subiectului, astfel incit sa se realizcze un unghi
de 90:) al oldului i genunchiului cind pidorul se a')aza pe ele.
Proba Ruffier merita retinuta pentru sirmplUatea ci, dar poate fi
aplkata !?i la altc tipuri de efort de scurta durata : alergare pe loc 5 min.,
in ritm de 80 de pai dubli, 25, 50, 75 genuflexiuni (in functie de virs ta),
far-a oprin. dar i fara cronomettare etc. Evident, [n aceste conditii va-

616
1 iabile de efort indkele Huffipr devine relativ, comparind perfonmanta
pacicntului cu propria lui performanta in decursul antrenamentului. Ki-
netoterapeuiul i i va adapta testarea la efort fn funoctie de o serie de
considcrentc : v'ksta, sex, grcutate corporaUi., profesiunc etc.

10.1.1.2. Sistcmul Uichtcr

ln J 974 Hkhtcr a dc cris o ,batcric-tcst" pentru aprccic ca capa-
cita1ii motorii i de dort a unor subicx ti neantrcnati. ,Bateria-tcst" cstc
;dcatuiUi. din cind test<:', a diror norrmalitate in functie de v!rsUi i sex
<'sk ilustr;lta 1n tabclul 10-I.
Testul 1 -- Din dN. ubit dorsal sc rididi conromitent ambclc membrc in-
ferioan' rp1na la Vl' rticala, apoi se rca'7aza pc sol ; tirmp de 20 s sc fac dt
mai multe a tfel de ridid'iri (vczi tabclul 10-I).
Testul 2 -.Pozitia pentru flotari de brat e, ou mlinile in sprijin la nivelul
umcrilor : flotare<:\ sc face pina la nivelul de 90:) al fleciarii cotului ; du-
rata, 30 s.
Testul 3 - Se sta pe un sdiunel .Jn ortosiatism, cu picioarele apropiate ;
pc sdiuncl se monteaza o rigla de 50 em (20 om sub nivelul sdiunelului,
ceilalti 30 em deasupra accstui nivcl) : subicctul Hccteaza trunchiul cu
miinile i degetele Intinse, notindu-se undc a ajuns pe rigHi virfurile de-
getelor -dadi sint sub nivclul sdiunelului, centimetrii se noteaza cu +,
iar deasupra ace:stui nivel cu -.
Testttl 4 -- In ortostatism, cu pidoarele indepartate, spa:tele la 50 em de
un zid ; pe acest zid, chiar in :spatele :subiectului, se face un scmn cu
creta (un cere, o cruce) : se executa o aplecare pina clnd mtiinile ating
solul (eventual, da'Ca este necesar, se m:ai Sndeparteaza pidoarele) ; apoi
sc ridka, se roteaza trunchiul i se pun ambele mrrini pe sermnul de pc
perete ; exercitiul se face alternaUv o data spre stinga, apoi, la ridicarea
urmatoare, spre dreapta - in 20 de secunde trebuic sa sc execute cit
mai multe astfel de aplecari i ridicari (vezi tabelul 10'-1).

TABELUL 10-I


Virsta (In :n1i) 20-29 30-39 40-49 peste 50

Sex F
I
B F
I
B F
I
B F
I
B


Test 1 (nr. rididlri/20 s) 12-1!"1 15-17 11-11 15-17 10-11 11-lfl 8-11 11-11
--
Tl'sl 2 (nr. floUiri/30 s) 16-21 20-28 15-nl
17 -2:! 14-18 14-19 12-17 12-1()


Test 3 (em) 7--12 5-12 6-12 3-9 3-9 1-7 2-8 2-1


Test 4 (nr. aplcdiri i ridici'iri 1
20 s) 12-11 14-17 11-13 13-15 11-1:3 D-15

8-11 9-12


Test 5 (em) 29-35 46-53 27-32 42-49 24-28 38-46 18 -2 1 30--: 9



617
'J'estul 5 - Linga un zid, !:ltiml ldlt'ral de el, subit>dul ridid1 bra\Ul dt
mai sus i se noteaza pe acel zid ni!velul atins de dc-gete ; se executa apoi
o saritura in sus i se noteaza noul nivel atins de degete - distanta (in
em) intre cele doua niveluri reprezinta valoarea tcstului (vezi tabclul 10-1).

10.1.2. Obicctivc gcncralc ale kinctoprofilaxici pnn1arc

1 0.1.2.1. Mcnpncrca suple!Pi artieularc

Se vor ('Xccuta mi1cari pc tnaUi amplitudinC'a }qr, urmarindu-s<' mo-
bilizarea in spedal a ae<:'lor scgmentc pe accle sensul'i de mi ca.rc mai
putin utilizatc in ;wtivitatc>a obi0nuita.
llata un model de program, dar kindotc'rapcutul poatc sa introdudi
inca multe altclc :
Exercitiul 1 - Mobilizarca c l!pului in flexic-cxtensie, Jateralitatc (sc aso-
daza cu ridicarea umarului), rotatie, flexie-extcnsic pc linia de 45:>, cir-
cumductk
Exercitiul 2 - l\1obilizarea cu intensitate a umerilor, prin rotarea lor in
ambelC' scnsuri (ooatcle flec.tate !?i degetele la umeri).
Exercitiul 3 - l\1obilizarca bratelor, cu ridkarea lor la zcnit prin antc-
cluctie i prin abductie ; inct ud area bratdor la ni vclul piL'ptului (coatclc
1nti:n:se) ; cu tra Ctiune puternka, :se tree apoi ,n oruce".
Exercitiul 4 - Aplecarca laterala a trunchiului, cu bratele .cain Hg. 10-1.
Exercitiul 5 - Flectarca trunchiului : mina stinga atinge dcgetele picio-
rului drept, in timp ce .m na dreapta estc ridkata spre zcnit - se altcr-
ncaza stinga-dreaij)ta (pid<mrcle indepartatc).
ExercitiuZ 6 - Ridkarc pc wrfuri, cu bratelc ridicate i ele : cu balans,
padentul se apleaca in ghemuit, bratelc dudindu-sc catre spate.



















Fig. 10-1 Fig. 10-2

Exercitiul 7 - Pozitia iln genunchi : sc duce aHernativ .oitc o m1na in
spate spre pidorul apus ; 'C"calalta n11na sc rididi rclaxata spre zenit -
cxcrdtiul se tenmina prin sprijinirea ";'-Czutului pe taloanc (picio.rul este
in oontad cu podcaua prin fata lui dorsala).
E.rercitiul 8 - Corpul aplecat t1n fata, cu sprijin pe palme i :pe virfurile
picioarelor, gcnunc-hii u or flectati : altcrna'tiv se cxtindc cHc un gcnunchi,
iar piciorul ia contact cu solul cu toata taLpa, cain fig. 10-2.


GlS
E.rercitiul 9 - 'Pozitia eZli nd pc sol, cu gcnun<'hii intini i pidoar elc
li.pi: se apleaca corpul cu bratcle inainte, rniinilc atingind dogctcle pi-
doarelor, capul intrc brate.
Variantli: <t<'t'('ai poziti<'. dar cu picioarele mult indep itrtatc ; mina
. tinga se duce spre pkiorul dropt i invers.
E:rt>rciti.ul 10 - Din dC'cubit vt,ntr;d : ridic:wea dtc unui nwmbru infe-
rior (intins) concomitent cu nwmbrul supcdor, care estc ]ntins pe llnga
cap, cu capul i eu unwrii - s(cxPrseaza cu mnmbrcle de <H'C't'ai parte,
dar f?i cu m<mlbn le opusc..
E:rercitiul 11 - 1n dccubit lateral (sting, apoi drcpt), < u nwmbr<'lc pC'l-
vienP intinsc, trunchiul ridic<1t in sprijin pc <.'Ot i miini : sc rididi nwm-
brul hl'terolateraJ.
E:rercitiul 12 - Din de<'ubit dorsal : gcnunrchii flectati la 90c se apleadi
- aanbti - sti.nga-dreapta alternativ pina ating solul, umerii raminind
fixai la sol ; bratul opus mi rarii gcnunchilor in abductic de 90, iar
capul rotat S'pre acest brat.
1n continuare, din acccai pozitic initiaHi gcnunchii se apkadi unul
sprc stinga, ('e]alalt spre dr('apta, lincetxnnd sa atinga solul (picioarele li-
pite prin talpi).
Fiecare exercitiu sc repeta la incoput de doua ari, treptat ajungind

sa se repete de 8 ori (ritmul estc din ce in ce mai alert).


10.1.2.2. Mentinerea fortei musculare


6-a spus in capitolele anterioare ca forta musculara nu se mentine
i nu poate fi orescuta declt prin contractii izometrice care depa'!?esc 350/o
din forta maxhna a mu chiului i prin contractii dinamice cu rezistenta
prog I"esiva. Aceasta a doua metoda cere o scrie de accesorii i instalatii
<.'are, in general, se pot gasi intr-o sala de gimnastica binc d0tata, dar
este dificil de organizat ceva similar la domiciliu. Deoarecc noi consideram
ca kinetoprofilaxia trebuie sa se desfa oare la domiciliu, dupa ce cxcr-
dtiilc au fost 1nvatatc sub controlul unui kinetoterapeut, opta'm pentru
exercitiile izomctrice, fiindca sint u or de linvatat, riu necesi.ta vreo insta-
latic spedala, sint scm te f?i, bincinteles, foarte eficiente.
1Exerdtiilc pc care le recomandam in continuare vor fi cxe-cutatc
clC' 2-3 ori fiecar(', pe o duraUi de 5-6 sccundc, antrcn:ind in cfpctuarc:-t
lor toaUi forta posibila.
Exercitiul 1 - De .gctcle mlinilor imrpreunate pc frunte, coLttclc indopar-
tate tin rezistenta incercarii de a flecta cajpul.
Se tonifirii : - grup principal : flexorii capului-gitului
flcxorii antebratului
- grup secundar : adductorii scapulari
irapezul
dintatul anterior
Exercitiul 2 - 1Iiinile llimpreunatc la ccafa, cu coatele indcpartate : sC'
f.a1cc ex tensia ca pului cu con tra re.

619
Sl' tonifiC l: -- grllj) princip,l]: e l':Xkl1SOI'ii (';lj)ll]lli-gitU]\lj
extcnsorii trun('hiului superior
addurtorii umarului
- grup sccundar : tricC psul
cob<witorii unwrilor
flexorii pUimnului
Excrcitiul J - Se prc'seaza cu palma zona t0mporoparidala, bratul fiind
la JO" - p0 drrapta. 0poi stJinga.
Se tonifica : - grup principal mtt'>-culatura latrro-antcrioarc'i a
gitului
o })l'ctoralul
subsc.1pularul
- grup sccundar : flpxorii antebratului
pronatorii antcbratului
Sc va avca grija ca in .Umpul exerdtiilor 1, 2 i 3 'pazitia capului sa
ramina perfect dreapUi - mina $i bratul se due dupa cap, !?i nu invers.
Excrcitiul 4 - Sc rasfira degetele i se alipesc prin ultimele falange de
la cele doua mlini (palmele nu trebuie sa se atinga) : se preseaza puternic
p0 d gcte.
Se tonifka : - grup .principal : flexorii degetelor
(vczi i exenci-
1iul 5)
flexorii pum nului
Exercitiul 5 - Degetele se ntrepatrund, o palma pre ind pc cealalta ;
nninile, la nivelul pieptului, sint orientate cu degetele in sus.
Varianta : sc prind miinile ro intr-o stringere de miml i se pre-
seaza una de alta, coa:telc fiind semiflectate.
Se tonifidi : - grup prLndpal : pectoralul mare
- grup s0eunldar : latissimus dorsi
rotatorii umarului
trkepsul
dintatul anterior
Exercitiul 6 - Se prindc cu m:ina receptorul unui telefon (sau ceva simi-
lar) i se stringe puternic.
Se tonifka : - grup principal : flexorii degetelor
- grup :se.cundar : adductorii !?i abductorii pum-
nului
pronaiorii l supinatorii ante-
bratului
Exerritiul 7 - Cotul sting sc>miflcct:'1t, m1na dreapU:i apuca treimea distaHi
a antcbratului sUng JX' tmarginl'a 1 adiaHi : se incearca flexia antebratului
sting, mina dreapta opun1ndu-se.
Se tonifi.ca : - grup principal : flexorii antebra1iului sting
tn:kepsul drept
flexorii pumnului drept
- grup secundar : rotatorii uanarului
addu ctorii umarului


620
E.rcTcitiul 8 -- Coiu1 drept sc mifl<'<'iat, pumnu1 .lnchis i strins, mina
sUnga prindc fenm pumnul drept (degetele inconjutind tmarginca cubi-
taHi) : se executa o otatie a bratului cu rezi:stenta.
Se tonifka : - grup principal : rotatorii (intcrni sau externi)
ai humcrusu1ui dropt
flcxorii ntebratu1ui sting
pronatorii dt' p;u tea stinga
flcxorii dl'gl'i('lnr i pumnului
sting
- grup secuncbr : musculatura ccn turii scapu1arc
(stg. i dr.)
E.rercitiul 9 - 1 n fat-a unui pcn:te, cu un picior inaintca celuilalt, miinilc
pc accl p<"rctc, coatele flcctatc : sc Jtmpinge {'U toata fortd in pcrctc (sc
altcrn<"aza pozitia pidoarelor).
Se tonifidi : - gt up principal : co:boPitorii Utmarului
extensorii antebt atului
dintatul antcriot
extensorii gcnunchilor
muchii g.a1mbd
flcxorii degetclor de la pidoarc
- gn:1p secundar : musculatura abdominala anteri-
oadi i la teraHi .
musculatura antebratelo.r
Exercitiul 10 - ln cadrul unei Uf?i cu lattme potri vita, miinile imping in
canaturile laterale.
Se tonifidi : - grup principal : triK'epsul
dintatu'l anterior
- grup secundar : toti mu chii umarului
E:rercitiul 11 - ln cadrul U!?ii, subiectul se urea ;pe un scaunel (sau pe
ni te carti), cu brayelnn sus (.ooatele u or flectate) : mHnile impirig in
canatul de sus al U!?ii (1membrele inferioQre sint drepte sau u or fl.ectate
din genunchi).
Se tonifka : - grup principal : extensodi ;ti unchiului i ai unem-
brelor superioare !?i inferioarre
- 1grup !Secundar : mu hii peretelui abdominal
E:rercitiul 12 - In pidoare, linga un birou greu (sau o mobila similara) :
p tdentul prinde CU minile marginea acestuia !?i ineeat'Ccl sa se ridke.
Se tonid'ica : - grup principal : flexorii degctelor
f!cxorii pumnului
flcxorii antebratului
flexorii umarului
extensorii spatelui
- grup secundar : extensorii !?oldului
extensorii genunchiului
flexorii .pidorului
flexorii degetelor pidorului
adductorii scapulari
E:rercitiul 13 - Din eznnd pe un scaun sc apuca, pc latoral, cu m'iinil ?
)<'zutul scaunului i se trage in sus.

621
Se tonifidi : - grup prindpal : ll<'xodi ant<.'bratului
flexorii pumnului i degctelor
<.'Xk'n.sorii spatelui
PXt('n-sorii oldului
- gl'llp ::;ccundar : atxhwtorii umantlui
mu:;;chii gambt>i
fh'xorii dPgd('Ior pidorul ui
E.-rercitiul J..J -- Din <'zind pe un scaUJl, <'U genunchii indL>partati : miinile
prind genunchii dinspre lateral, opuninJu-se )ncerd'irii codpsdor de a
ft:.K'<' Htxluqia.
SP tonifi<:a : - grup principal : abductorii oldului
addu torii umarului
- grup sN'undar : flexorii antebratulul
Exercitiul 15 - Aceeai pozi ie, cu i1111n'l stinga tpe genul1lChiul drept i
invers : mHnile S<' opun n<'erdirii roaps<'1or de a fa<'e adducth1.
Se tonifica : - grup .principal : adduct,Jrii !;ioldului
- grup secundar : mu:_;.chii umarului
mu!?'chii <.li.!1tebratPlor
Exercitiul 16 - $ez.lnd pe un scaun, .cu nwmlYrelc inferioart' intin'S<',
gamba sttnga peste cea dreapt: in timp ce gamba dreapta 1nccardi sa
se ridice spre orizontala, gamba stinga apasa mn jos (mHnile in sprijin pe
marginea scaunului).
Se tonirfka : - grup principal : cvadricepsul pidorului drept
ischiogambierii piciorului sting
- grup secundar : dorsirflexorii pidorului dn>tpt
Exercifiul 17 - Ln decubit dorsal, cu picioarcle fixate la sol (sub o mo-
bilA etc.), miinile dupa ceafa : se ridica trnnchiul la 40-45 i se men-
tine pozi\ia (pentru 5nce(put, trunchiul se poate ridka mai sprc vertkala).
Se tonifica : - grup principal : mu ii abdominali
flexorii ol:dului
- grup secundar: cxtensorii genunchilor
Exercitiul18- ln decu:bit ventral, cu o perna sub abdomen, miinile dupa
ceafa : se ridica cit mai mult !pOSibil trunchiul i sementine pozi ia.
Se tonifica : - grup principal : toti extensorii cor.pului, m spe-
cial extensorii lombari
iExercitiile de tonifiere musculara pot fi executate oriunde, chiar la
servidu, in .timpul muncii, in autobuz, in statia de trwmvai, la un spec-
i..1.col etc. Dc-sigur ca numai o parte din grupele musculare vor pu tea fi
antrenate in aceste conditii. lata citeva exemple :
lmpingerea cu piciorul sau gamba in piciorul unci <:rncse sau in
peretele din apropiere - directiile de impingere de.termina !?i mu chii
pui 1n contractie.
Stn1ngerea puternica a bratelor scaunului in timpul unui s.pec-
tacol.
R<.'pe.tarea unora dinke exerdtiile de mai sus, CUll11 ar fi : 12, 13,
14, 15i 16.
Cn co tele pe birou, banbia in paLme, se apasa capulin jos.
St' retr acta cu putere peretele abdaminal i se mentine retractura.

622
Din ort<lSLttism s:l\1 din c_;cz1nd, sc {'xtinchputernic tln gcnund1i,
\.'U pidorul in dor!:>iflcxil'.
Etc., etc.
Sc pot imagina desigur inca multc astfel de exerdtii, fara ca exe-
cutarea lor sa fie sesizaHi de cei din preajma. ln accst scns, kinetotera-
pcutul va d('lmonstra padcntilot sai o gama dt mai vadata de cxerdtii
izr>mdrke.

10.1.2.3. Men fine rca coordonarii i abilitalii mi carilor

,J)c ccle mai tmultc ori accst obiectiv cstlomis din program-elc de
Jd1wtoprofilaxif', Cf'(';l Cl' cstc profund gn it.
A a-zise,:,tingadl'" a unora, mai ales dupa o anumita virsta, are
1a baza de nbkei lipsa 'l'Xercitiilor de coordonarc. Gama a-c cst<w exet citii
cstc foartc marc, aa 'incH ne rczumam sa recomandam citc, a dintrc ele :
Exercitiul 1 - Cu o carte pc cap, sc umbla dt mai repedc prin camera.
Exercitiul 2 - 0 mingc tinuHi pc fata dorsala a pidorului, cu degetele
in cxtcnsie, stind intr-un pidor.
E:rercitiul 3 - Sc iau h ci mingi de tenis (doua in mina dreatpta, una in
m
1
na stinga) : sc arunca in sus o minge din m'ina drcapta ; se tr cc repedc
ming0a din stlnga in drcapta, mingca din acr fiind prinsa in mina
stlnga etc.
ExPrcitiul 4 - Cu bratclc [naintc, sc executa dt crnai repcdc posibil pro-
nosupinatii ale miinilor (cain ,semnu1 marionetelor" din neurologic).
E.rercitiul 5 - Mcrs anaintc cu picioarclc incrud ate, mers inapoi, mer'S
1n later l.
Exercitiul 6 - 1\fers pc stinghia inferioara a blmcii de gimna:stidi.
E:rercitiul 7 - Stlnd pc un picior, se face cu1mpana.
Exercitiul 8 - Stind pc virfuri, se trecc la pozi ia .in ghemuit, a poi la ridi-
carea pe v.irfu: i et-c., tot timpul bratelc babnsindu- se dinainte-inapoi.
E:rerdtiul 9- Sarituri cu coarda in toate variantele.
Exercitiul 10 - Culcat pe o banca ingusta, subiectul ba1anseaza u or
{_'OPpul stinga-dreapta, pina aproape de pierderea cchilibrului, apoi se
rcdreseaza.

10.1.2.4. Mentinerea posturii i aliniamcntului corcct al corpului

Adivitatile zilnicc, i in spedal cele profesionale, care obliga la
pozitii prelungite de multe ori incorecte, detenmina treptat posturi dc-
fl : tuoase, mai ales ale capului, trunchiului, umcrilor, bazinului.
Cele 1mai frccvente sint : avansarea pozitici capului sau u oara latc-
r<.ditate a lui, coborirea unui umar sau, invcr s, ridilcarea lui, a tit udinilc
scoliotice, s:patele rotund, lordozele accentuate sau, din contra, tCil-ge.rea
lordozei, bascularile de bazin in plan sagiial sau, mai rar, deroohilibrarile
in plan frontal etc.,
Acestc deposturari trcbuie prevenite sau combatute. Kinetoprofi-
1axia lor trebuie sa ineeapa din adoleseenta $i chiar mai de.vr.eme, atunci
dnd elevii, .nerorutr'Olati, ffnvata .in pozitii defeduoase. La baza kinetopro-
:filaxici posturale sUi .autocontrolul pozitiei.


623
Yum cxpllllL' .tl'" i tlUllldi cite\; t'Xt'J' iiii glulJ;dt' (k'>tindk unui ali-
niamC'nt corC'C't al corpului, i nu exerci\ii tPrapPutkC' p0 segmentcle de-
posturatc, acc3ka fiind discutate n capitolul ,ObiPC'tivc de baza in ki-
nctologie, ca i n capitolclc de kinelotcrapie P<' seg mentc.
E:rercifiul 1 - ln ortostatism, cu pidoarcl<" apropiat0, st1nd perfect dr pt.
aplec{m t\tpul i rw privim glezrwlc; pentn1 ;w<>:lSLl <' .;k JW\'<;i(' de o
perf<'da ;dinicr<' ;1 toracdui, abdonwnului i pl'lYisului ; S<' nwn\in '
a cast[t JY>zi\i,, 10-15 SP{Unde, dupa cuT se ,rupv" pozi\ia, fiind reluata
ap<Ji din nou - s(' rcpeta.
Exercifiul 2 - 1\lers prin ca mC'ra cu o carte pe cap, Hidnd apriri i re-
porn i ri ; S<' ae<'elc>reaza pasu1.
E:rercifiul 3 - Spatelc la pet C'tc, corpul in contad cu ]WreiPl<' in tr<'i
punch : caJ.c.1ie, f(."SC, oc-ciput (barbia sa fip pc orizont.ala) ; SC mon ine
pozitia dteva secunde, urm1nd apoi rclaxan'a - so r<'ia de dteva ori.
Exercitiul 4 - Aceea!?i pozi ie, din care se rididi bratele prin lateral,
mcntinindu-se la orizontala dteva secundc, dupa care' s<' ridica dcasupr.1
capului ; din aceasta ultima pozitie sc executa genuflexiun<'a (g<.'nunchii
s1nt orienta? Inainte).
Exercitiul 5 - $ezind pe sol, cu spatele i ocdputul lipit.(' de JX'retc
bratele se due ,in cruce" ; genunchii se flect.eaza i s<.dcfledeaza de
dteva ori.
Exercitiul 6 - In e i:nd, cu genunchii 1ntini : un baston tinut pe omo-
plati se ridica cu bratele spre zenit, apoi se revinc - :tot 1impul se con-
troleaza tinuta spatelui.
Exercifiul 7 - Mers pe toata talpa, apoi pe virluri, cu m5inile la cearfa,
coatele trase inapoi : se rid di alternatirv oite un genunchi spre piept,
fara a modifica pozi ia rorecta, dreapta, a trunchiului.
Exercifiul 8 - In decubit dorsal, cu genunchii flectai la goo : se pre-
seaza io:mba pe sol, sacrul basrnlind U!?Or in sus. (Treptat, se va ajunge
ca acest exercitiu sa se realizeze i cu genunchii in tin i).
Exercitiul 9 - 1n decubit ventral, per-
fect intins :
a) bratele intinse pe linga cap, cu
palmele pe sol : se face extensia brate-
lor - capul cu fruntea la sol ;
b) coatele flectate, cu bratele pe
linga corp, palmele pe sol la nivelul

Fig. 10-3
umcrilor : sc rididt antcbratcle i pal-
mele de pc sol.
Exercitiul 10 - Poziti-e ,patrupeda", cu bratele i ooarpsele perfect la goo :
se dfozeaza la maximum posibil 1ntreaga coloana (fig. 10-3), se rnentin<:
po'Zitia, apoi sc lor dozeaza - se repeta.

10.1.2.5. Mentinerea capaciH1tii de efort

Antrenalfea capadtatii de efort sau, cum se mai spune, ,antrena-
mentul dt' r('zisicnta" m,mare=?te obi nuirea (s.au reobi$nuirea) organismu-
lui -cu prc-;tarea unui efort prelungit, 'in conditii aerobe. Aceasta este con-


624
di1ionata, dcsigur, d<' ,,capacitatca .maxim{t acroba" a individului din mo-
m<.'ntul respectiv, dar in conditiile unui program kinetoprofilactic nu se
pnate r0<'urge la testari ale acestei capacitati, de la care sa se piece cu
dozarea efortului prescris.
Jn kinetoprofila:ria pdmari'i a sedentarismului se utilizeaza ca mo-
dali Uiti de efort : mersul P<' jos, alerg rea pe teren plat sau ( i) accidcn-
tat, mersul pe biddPta, inotuJ, jO< urilC' sportive, activitatilc JucratiYc
fizicc profesionalc sau doar cu caracter ocupational etc.
Eforturile de durata :mai scurta (ergodclul, alergarea pc hx, sari-
iura cu coarda, ur.carea-('()bodrea scaritei etc.) fac partC' din metodl'h'
kinetoprofilaxiei secundare i prcstarca lor comporta testari n petat" i
o urmarii'e mai stricta.
Ideea de baza pentru mentinerea capacitatii de efor.t in cadrul kinc-
toprofilaxiei primare este de a a:sigura un efort fizic zilnic cu durata mai
lunga, cu implicarea cit mai multor grupe musculare sau a grupeloc mari
musculare. Ca intcnsitate (orientativa), un astfel de efort ar trebui sa SC'
desHi oare la un nivel de aproximativ 500/o din capacitatea maxima
aeroba a individului sau la un ritm cardiac de 120'-130 de batai./min.
Durata unui astfel de efort, pe zi, se ridica la 1-2 ore i mai mult, de-
sigur in :reprize i sub forme variate, in care sportul (tenis de masa,
tcnis de oimp, badminton, volei, ba'Schet etc.) ar .trebui sa intre obliga-
toriu.
Multi autori recomanda, chiar n cadrul profilaxiei primare, excr-
citii de efort intens de scurta durata, in care ritmul cardiac sa depa-
easca 140-145 de batai/min. Modalitatile sint asemanatoare ce1or din
kinetoprofilaxia secundara a afecth.Inilor cardiorespiratorii (intensitatea
lor diferind) i vor fi disoutate dnd ne voan referi la aceasta.


10.1.3. Programe de gimnastica profilactica primara

Un program complet de kinetoprofilaxie primara ar trebui sa cu-
prinda exercitii care sa vizeze realizarea tuturor celor cinci obiective
mentionate. In general, fiecare kinetoterapeut [i alcatui te un astfel
de program pe care H preda padentilor sai. Programele au o durata de

10-15 minute i trebuie m tfel !ntocmilte, [nclt sa se poata desfa u a
la domiciliu. Se vor a:lege ded acele exercltii care antreneaza eel rnai
mult calitatile fizke ale subiectllor.
Spre exemplifioare, vom descrie clteva programe de acest fd.

10.1.3.1. Programul ,de 10 minute" Hettinger

Exercitiul 1 - Alergare pe loc in ri1m de 70-90 de pai dubli/min., timp
de 30 s.
Exercitiul 2 - ln ortostatism, cu pidoarele ur lindepartate i bratele
,in cruce" : se fac mi cari drculare cu bratele, crescind treptat ampli-
tudinea, apoi SJcwind-o - timp de executare 30 s, pauza 5 s, apoi se
reia in sens invers.

.(G - Kine1ologie prot1lact1cll, terapeuticA 1 de recuperare - od. 239
625

E.rercifiul .'l - 0 ming(' m;li marl' (c;de fotb;ll) s..1u un baston rotund,
de 30-50 om, se tin !n c-chilibru pc fruntc, t mp de 10 s.
Exercifiul 4 - Acecai minge (sau baston) se tiJlle n echiUbru pe un
picior ridicat de pe podea timp de 10 s, apoi se schimba piciorul.
Exercitiul 5 - Subiectul se ridid1 pc Viirfuri, cu bratele la zeni l, i in-
ph a: sc lasa ,in ghc"""muit", b1 atcle oCad pe linga <'Orp, cu expiratic -
sc r0peta dC' 3--5 ori in 15-20 s.
E:r<'rcitiul 6 - Se Lin' izomctria musculatuT ii n"fci (anterior-posterior,
btt'J'<ll stg.-bteral dr.) <'U opozitia miinilor - timp d( cxccutic 20 s (w'zi
l'Xt'J dtiilc 1, 2 i 3 dl' la ,l\1-entincrPa fortt>i mu sculaJ c").
E.rercitiul 7 - Subiectul 1n mriini cu doua mingi mici : arunca una in
sus l'U .1nina dn'apUt i repl"Ch' transfcra J)l' cea din stinga
1
in drcapb etc.
- durata cxecutici 15 s; cstc de' }JI'eferat sa S(' lu.crcze cu trei mingi
E:rercitiul 8 - Subiedul an ortostatism, eu bratcle ,in cruc ", coatek
fle-cta'lc : se cxtind dl' 3-4 ori bratcle, ultima cxtensie fadndu-se apoi
<'U eotul intins-duruta executiei 15 s.
E.rercitiul 9 - 1n ortostatism, cu pidoardc indepar.tate, bra ele ,in
cruce" i cotul 1ntins : s2 apleadi trunchiul, mina stinga atinge piciorul
drept (de 5 ori), apoi n1ina d1 eapta atingc pidorul sting (de 5 ori) - tim )
de executie 20 s.
E.ren:itiul 10 - Alcrgarc pe loc ca la cxenci iul 1 : la ficcare al 10-lca-
al 12-lea pa!; subiectul se opre te, ii ridica apoi coapsa, trag.ind-o sprc
pic-pt cu ajutorul miinilor ; treptat se cre=?te ritmul alergarii sau ( i) nive-
lul de ridicare a gcnunchilor -durata executiei 45-60 s.
Exercifiul 11 - Exerdtii izometrke (vezi exerdtiile 4 i 5 de la ,l\1en-
tinerea fortei musoulare"), la care se adauga postura cu mainile la piept,
dege:tele prinz1n.du--se .ca ni te drlige uncle de altele, roatelc la orizon-
tala : ISC trage ,in laturi cu forta (5 s) -durata cxecutiei 20 s.
Exercitiul 12 - Sc repcta exercitiul 5 de mai sus.
Exercitiul 1.3 - In cwtostatis.m, cu '111llinilc in oldul'i : se fami cari cir-
culare de bazin de cind ori spre dreapta !?i apoi de cinci ori spre ostinga -
timp de executie 20 :>.
E:r:ercitiul 14 - Din decubit dorsal, se executa ,biddeta" timp de 20-
25 s.
Exercitiul 15 - Subiectul jn decuhit dorsal, cu membrclc inferioare li-
pite i ridkoJte, drepte, spre .in sus, bazinul fiind ridicat !?i sustinut de
miini (,lumffnarea") : se executa dnd mi cari circulare spre dreapta, apoi
spre stinga-timp de executie 20-25 s.
E:r:ercitiul 16 - ln decurbit donsal, ou mHnHe de-a lungul trunohiului, cu
palmcle pc podca : sc ridirca m0mbrelc in.ferioarc li!pitc, tredndu-se JY'
deasupra capului, pina ati:ng pod<.."' aua cu vidurile dcgetelor (genunchii
cit mai 1n extensie), apoi se 1-evine la pozitia initiala - e repeta de 3-
4 ori In 15-20 s.
Exercifiul 17 - In decubit dorsal, cu genunchii la 90 : repaus, cu res-
piratie lini tita - limp de 15 s.
Exercitiul 18- Suitta de excrdtii izometrke care dureaza 50-60 s :
In decubit dcrsal, cu bratcle la orizontala, coatele pe sol, antc-
bratele in sus : sc apasa puternk in du "..lmca cu co.atele i bratele - se
repeta .

.fi2G
--

ln decubit dorsal, cu membrclc inferioare nntinse : gamba dreapUi
sa!?azA peste cea stinga i apasA in jos, :in tirmp ce gamba stingA inceardi
sa sc ridice, dupA care se inverseazA.
ln decubit dorsal, cu membrele pelviene intinse ; caldiele se spd-
jina pe un pat scund sau pc un kane de dirti, scaunel ek. : se apasa
in jos.
Idem, din de..bit lateral drept, apaS'ind cu piciorul heterolater<-ll,
apoi hornolatet al, dupa accea tredndu-5e in decubit lateral sUng (apoi
sc invt'rseaza).
Idem, in dccubit ventral : se apasa concom tcnt cu a mbele pi-
< JOarP.
In d cubit dorsal, cu oldm ile i genunchii la 90 : gambcle, R1e-
zate pe un ocaun, preseaza in jos.
Exercipul 19 - Sarnura ,('a mingea", pc ambele picioarc, timp de 10 s,
apoi pe cite un pidor de cinci ori (20 s) i din nou pe ambele pidoare
(10 s}.
E.rerdtiul 20 - Se repeta exerdtiul 5.
E:rercitiul 21 - ln ortostatism : se trece rpe sub pidoare o coarda, cape-
tele ei inf udndu-5 an jurul mtinilor :
Coatele f}('<Ciate linga trunchi : se tragc in sus de capetele corzii.
Trunchiul u or aplecat in fatA, ICU bra;tele in lateral : se trage in
sus de capetele corzii.
Idem, da'I' mHnile se due in lateral spre spate i de aid se trage
1n sus.
T.runchiul flec.tat la 90 (coar'da se scurte.o.za) : se trage in sus din
aceafita pozitie ; apoi .trunahiul se apleadi mai mult ('coa.rda se scurteaza
<:orespunzator} : se tra;ge la fel de capetele oorzii.
Idem -ca mai sus, dar capetele corzii sint acum inegale (unul mai
jos, sprc pidor, altul mai sus, la nivelul coapsei-genunchiului) : se trage
puternk in sus, apoi se inverseaza lungimilc celoc doua capete ale corr:ii.
Tot exercitiul 21 dureaza 45-60 s.
Exercitiul 22 - Se sarc coarda titmu:> de 30 s.
Exercitiul 23 - Din nou se rerpeta exerdtiul 5.
Exercitiul 24 - Se repeta exerd1iul 10.
Exercitiul 25 - Se merge relaxat prin camera : in inspimtie se ridica
bratele in sus, n expiratie se la:sa n jos, cu flectarea trunchiului ; din
dnd in dnd se fa'Ce cite o oprire, scuturind ldite nn meanbru inferior -
tim p de executie 25-30 s.
.Acest program se va 1nvata treptat - la inceput el va dura mai
mult, p1na se dobinde te abilitartea necesara unei exooutii pe o durart:a
de 10 minute. Programul se poate preLungi apoi prin fnmultirea numa-
rului de repetrlri ale unora sau ale tuturor exercitiilor.


10.1.3.2. Programul ,de 11 minute"

lA fost intocmit de Fortele Aeriene Canadiene, caracterisrtice rfiindu-i
progresivitatea i alcatuirea lui in functie de virsta.
Prograrrnul es-te compus din ase grope de cite cinci exerci1ii.

627
Din pundul de \'l'lkn ;d inv<'trcarii, fiL carc grupa dL' CX('l\'J\11 :,(
ext>cuta tin patru etape (D - B - C - A), fiecar e aV1ind trei trepte de
clificult tc. Vom descric dcd tipurilc de exerdtii pentru cele asc gt upc,
<lpoi vom da tabelul de pt'Ogresic.
Grupa I:
E.rerci iul 1 -- ln orto5tati m, cu pidoarclc U)Or ind("pariate i bratcl<'
ridicatc 1n !-;US: st' apkaca miinil<' pina n' <kgl'tl'll' ating solul, dupa Cdi'L'
S(' ricJica, CU o()('('CI1iUarea <'Xicnstci trunchiu}ui i bratc}Or (gcnunch an-
tin i, dar nu 1n hipcr<'xtensie !).
E.rercitiul 2 - ln d<cubit dorsal, c u picioarc lc u or 5ndc"partat(15 em)
)i brate1e pc Hnga COI'P : (' ridica ume rii i C'3pul pina sc vad caldic l'
(w nunchii intinsi).
E.-rercitiul 3 - In decubit ventral, cu palmc]e sub coapse : subiectul ri-
did'!. simultan C3pul !)i un mcmbru pclvian (intins}, apoi pe celalalt
coapsa se desprinde de palm.a.
E:rerdtiul 4 - ln decubit ventral, cu miinile sub umeri $i palmele pc
-sol : se rididi trunchiul prin impingcrea bratelor (cot in extensie), g<'-
nunchii i gambelc raminand pc sol ; prin ndoirea Coa.telor, se revine cu
pieptul pcs.Ol.
E:rCJrcitiul 5 -- A1crgarc pc loc, piciorul rildioat ia 10 em, cu numara-
toar c pe piciorl stling : la :fiecare 75 de pa!?i dubli se fac 10 ,pai sal
tati" ; (,Pasul saltat" = din, ortostati.sm se sare in sus, duclnd. membrul
pelvian drept i membrul sUJperior sting Sn tfata i 1pe celelalte n spate.)
dupa revenkea pe sol. se sare din nou, schimlbind orientarea membrelor.
Dupa cei 10 ,pai silltati" se eia alergarea, conform tabelului de pro-
.gresie. Progresivirtatea efor.tului prin cele cinci exerci-tii ale gnll!pei I este
1redata in .tabelullO-II.

TABELUL 10-II



'Etapo

EXcrcltlul (trcptc)

ROOm
all r urc


1,6 km
mcrs

Etapa

Excrcltlul (1rcptc)

800 m
ulcr arc

1,6 km
mcrs

1 1 2 1 3 I 4 1 5
tn ... In ...
-t---.-1-2---=1-3--:1-4--:1:--s-1 tn ...
tn ...

A+ 20 18 22 13 400 5'30" 17'


8 9 10 6 260 6'30"


19'

--------- ----1

---- -- ---- 1---

A 18 17 20 12 375 5'30"

17' c

7 8 9 5 2:35 6'30" 19'

------.------1----1 -------- ---
A-
16 15 18 11 335 5':H)"

17'

C--

6 7 8 4 205 6'30" 19'

-------------

----------

fl+ 14 13 Hi 9:Uo G'
lR' 20'
--- - -----1----
----------

B 12 12 H s : o5 G'

18'
})
3 4 5 : 145 7'30"
21'
-------------

B- --;-; 12-; 2801 (j'

lW D- 2
.
,,
2 100 21'


Cifrelc reprczinta numarul de repetitii pcmlru fiecarc cxe1 citiu in
etapa i treapta rcspc-(.'tivc. h1 exerdtiul 5, cifra epr-ezinta nUimarul de
pai alergati In ultirmelc doua coloanc sint trecute doua modalitati ale
antrenarmentului la E"fort, ealizabik' zi1nic 'in Lapa resp rtiva. DuraLl
.fi:,carui exercitiu est(' fixa : ex<'Pcitiul 1 - 2 minute ; cxercitiilc 2, 3 i

628
-1 - cit<' 1 minut fi<'C';1J'<'; <'X<'ITi iul ;) - G minut<: toLd 11 minuk.
:\c'st(' dUI atc se vor pastra pentru toate oele ase grupe de exerdtii.
Grupa I de exerci\ii se incepe de la etapa D -, progresindu-se pina
la A+,dupa care se vatrcce la grupa a II-a de exercitii- ctapa D-.
Trererea de b o treapta la alta ste n functie de viPsta f?i se face
lstfrl :
Sub 20 de ani, <'l'l putin dupa 1 zi
!ntre 20i 21 ck mi, cd putin dupa 2 zile
lntrc 30 i :)H d<' ani, eel putin dupa 4 zilr'
Intne 40 .i 4!1 dlani, n'l putin dup{l 7 zill
Intre 50 i 59 de ani, ('{'} pu \in dupa B zile

Pcste no dt> -.ni, <'('1 putin dupa 10 zilc

r11 gcncr::ll sc va trccc ck }a 0 grupa la alta numai at unci dnd <'ele
c:nci r'XL'rcitii ale grupei anterioarc se executa cu u;;urinta in ccle 11 mi-
nutl'.
Exercitiile trebuie facutc absolut ziloic, de prcferat la aceeai ora
(dimineata sau scar-a, inaintc dc-masa).

Grupa a 11-a:
E.n)rcitiul 1 - Acehi ca 1a grupa J, cu deosebirca ca ,}n momentul aple-
c{irii, oind degotelc d(la n1lini tting solul, sc executa o tcnsiune cu exa-
f.!Crarea flcxici.
E.rercitiul 2 - Ide1n ca la grupa I, dar se execu1ta ridicare.a trunchiului
pina in 9ezind i apoi revenirea membrele in'ferioare ram in pe sol).
E:rerciriul 3 - !dent ca la grupa I, dar se ridka ambel-e membre inrfe-
rioare i oapul.
E.rercitiul 4 - Idem oa la grupa I, dar sprijinul in pozitia ridioat se face
pc miini i rvirfurilc pidoarelor (nu pe genu11!chi i ga mbe).
E:rercitiul 5 - A:lergare pe Joe : la fie-care 75 de pa51i se fa;c 10 ,sarLturi
<k clovn", apoi ISe continua ale garea. (,Saritura de do:vn" == se s:are in
us, in aer desfaoind mult picioarele, iar bratele se due ,n cruce".)
'Progresivitatea exerdtiilor din grupa .a ll-a este notata n ta!be-
Jul 10-Ill.

TABELUL 10-111


Excrcltlul (t rcp1c) l,G Inn .2 km Excrcltlul (trcpte) l,G lcm 3,2 km
Elapa ulerg:trc lll{'f'S Etapa alcrgarc mcrs
in ... itl ... tn ... in ...

1 I
21
:J
I
4
I
5 1
12
I
3
I
4
I
5

A+ :w 2: ;t3
2ol5ool
!l' : 0'
C+ 20
1:-J
21 11 125 10' 3t'

--
-
_I_
-- ---
A 29 21 31 19 485 9' 31' c 1 11 Hl 13 410 10' 34'
---- - ---
.,--
-
A- 28 20 29 18 170 9' :32' C- 18 1:3 17 12:H)5 10' 34'
-
---- -- ---
B+ 2G 18 27 17 455 9 ':30" :n' D+
1()
1:2 15 11 330 10'30" 35'
-- ---
-- ---
B 21 17 25 16 445 9'30" 3o')'' D 15 11 14 10 :3GO 10':10" 35'

- ----
B- 22 1G 2:3 15 HO 9'30" :U'

I
D- 1 I 10 ----;1335 10'30" 35'


629
I I I

Grupa a III-a :
E.rercifiul 1 - Idem ca la < elelaltc grupc : flcxia tnmchiului, miinile
duclndu-fic in afara picior ului sting la 15 em; fara ridicat c, sc tree mii-
nilc pnntre picioare pina ating solul ; se fa< e o tcnsiunc, se atingc solul
la 15 C'm in lateral cle pidorul drept, apoi dc-abia se ridica trunchiul 1a
vc"l ticala cu bratclc in sus, cu o hi!percxtcnsic.
Exercitiul 2 - Idem ('a la grupa a ll-a, dar miinilc sc in pc ceafa
('\'C'ntual, pidoarclc se fixcaza sub un dulap sau cu o grcutatc pc gambe.
Exercitiul J - ld<>m ca la g1upa a 11-a, dar m:iinih' sint ru palmck pt
fese : se urmar tc ca pieptul !?i coapsC'le sa fie ridicate de pc sol.





c
Fig. 10-4

Exercitiul 4 - Idem ca la grupa a II-a, dar se urmare!?tc atingerca solului
cu forumtea inapoia liniei miinilor : se rcalizeaza prin ridicarea cl t mai
sus a bazin lui ; apoi se jntind bratele i se revinc la pozitia initiala
(fig. 10-4 a, b, c).
Exercitiul 5 - Alergare pe loc : la 75 de pai se executa 10 ,semiflexiuni
de gcnunchi", apoi sc continui"'1 alcrgarca. (Scmiflexiunea de genunchi =
pidom lc apropiate, m1inilc in !?olduri, corpul drept : se lflecteaza gc-
nunchii I 110-100; se revine in ext<"'nsie de genunchi, cu ridkarea
pe virfuri, i sc repcta etc.)
Prog.resivitatea cxen'itiilor cste ilustratii 1n UJ1bc-lul 10-IV.


TA BELUL 10-IV

I

Excrcltlul (lreplc) 1,6 km 3,2 km Excrci1iul (trcpt<') 1,6 km 3,2 km.
Etnpn nltrgnrc mer.; Etnpa ulergarc mer.;

1
I 2 I :i I 4
In ... In ...

5
1
2 3
I "
I 5

In ... In ...
A+ 30 32 47 24 550 8' 25' C+ 26 25 35 17480 s :Jo" 27'
- ---- - -- --
A 30 31 45 22540 8' 25' c 26 2i 34 17465 s : o" 27'
---
-
- -----
A- 30 30 43 21 525 8' 25'
C-
26 23 3:i 16 150 8'30" 27'
-- -- - - ----
B+ 28 28 41 :-o 510 8'15" 26' D+ 24 22 31 15 430 8'45" 2i'
--- - ---
B 28 27 39 19 500 8'15" 26' D 24 21 30 15 415 8'4!1" 28'
----- --- -
B- 28 26 37 18490 8'15" 26' D- 24 20 29 15400 8'45" 29'



630
12
-
< rupa a IV -a :
E.rercifiul 1 - Idem ca la grupa a lll-a : oind se ridiiCa trunchiul, se
exe0uta o t otatie: de trunchi i brate (<'are sint ridicatc), pcntru ca apoi
sa se <'obcJarc cu m.Hnilc din nou la 15 em de piciorul sting ; la jutmatatea
numarului do n petitii ale acestui excrcitiu se va incCI}Je cu aplecar ea spre
pidorul drept - ded 1 otatb la ridican'a irunchiului va fi in Sl'ns invl'J s.
E.rcrdtiul 2- In decubit dors<ll, cu bratt'le delicate pe Hnga cap: st' ri-
clica irunchiul i bratele Sl' tr('c prin vcriicala (ajunglndu-sC' in ezut),
clupa ('(\]'(' se apleadi s.pn.' picioan, miinile incer'dind sa le atinga.
E.rercitiul 3 -- ln dPcubit ventral, cu bratele in later al (,.in CTU<'l'") : sc
rididi '-k Ja sol pilptul, bratc k, coapselo, cu gcnunchii intin i, iniocmai
ca <> pozi\ie ell' .,zbor".
E.rerdfill! 4 - Din dt'cubit nntral, cu palmele pc sol la 25 \m de un chi,
lateral : sc 1ncc p floUiri.
Exercitiul 5 - Ale1 garc>, genunchii ridicindu-so plna la nivelul ombili-
cului :}a 75 do pa i 'SC fac }Q sarituJ"i in SUS, ca mingea.
Progr('si.a este ilustrata in tabclul 10-V.


TABELUL 10-V


Excrcl\ lui (I rcptc) l.f> lou :\,:.! 1<111 Excrciliul (trcple) 1,() km :\,2 km
Elnpn :tlergar c 11ll'l Etapa ulcrgarc llll'I"S


Lt .. l.J .

1
I
2
l
3
I
4
I
5 1
I
3


I I
I
5

in ... In ...
A+ 30 22 50 42400 7'
19'
C+ 26
1Q 44 28355 7'30"
21,
-
- -- - -- -
A 30 22 49 40:395 7' 1 Q'
c 2G 19 43 2G 3-15
7'')(), 21,
- -- ------ -----
A- 30 22 49 37390 7' 19'
C- 26 19 43 24 335 7':!0" 21'
- -- -- ----
B+ 28 21 47 34 380 7'30" 20'
D+ 24 18 41 21 :125 7'45" 23'
----- -----
B 28 21 4G 32:n5 7'30" 20' D 24 18 40 19 315 7'45" 23'
-
- --- -- - --
B- 28 21 4G 30 :lG5 7'30" 20'
D- 2 1 18 40 17 300 7'15" 2:3'



-Grupa a V-a:
Exercitiul 1 - Idem ca la grurpa a IV-a, dar rotatia estc mai ampla.
Exercitiul 2 - In dccubi t dorsal, cu miinile la cea,fa : ridkarea trunchiu-
lui in czut. <C'onc<);r.itent cu fkotaroa gcnunchilor i cu rotarea trunchiu-
lui spre dreapta, :in aa fel, inoit cotul sting sa atinga genunchiul drept;
b fiecare ridioare se schimba directia de rotare.
Exercitiul 3 - In decubit ventral, cu bratele pe llnga 'Cap [ntinse [nainte :
se face o extensie cit mai ampla 1cu bratele, capul, pieptul i mombrele
inferioare.
Exercitiul 4 - In decubit ventral, cu pal,mele pe podea, sub u:meri : ridi-
carea ca la flotare, dar la revenite se face 'in aer o bataie din palme (sa
:sc auda), apoi se lasa corpul rpe miini, pfna la pozitia initiala.


631
I

E:rercitiul 5 - Alergare cu gcnunchii la nivelul ombi1icu1ui : Ja fiecare
75 de pai se fac 10 ,sari,tl,lri de dovn", dar pornindu-.sc de la o pozi\ie
cu genunchii scmifkctati, palmelc pc <'Oapsc anterior, cu rcv< nire in
acee-ai pozitic.
ProgrC"Sivitot<'a cfortului <'ste ilustrata fn tabclul 10-VI.


TAT3ELUL tn-VT


Exrrcl\iul (lrl'ptl')
l.fo 1{ 111
Ex<'rd\illl (lrl'pll')
l,fl Jon

Et:1p.'1
-
al, r art Ftnpn nl<'q-'an

1
I
2
I
3
I
1
I

fn ...
;,
1 2

I
I
3
I
4
I
:i
In . ..
A+ 30 -10 50 -14 500
()'
C+ 26
:l21
-1-1 36 4:l5 G '27"
- -- -- -
--
-
A 30 39 49 43 485 fi'OG" c 26 31 4:3 :3!'> 420 G ':J:l"
-- - -- --
A- 30 38 48 42 475 (j'09"
C- 26 30 42 4 410 G'39"
--- ----
B+ 28 3G 47 40 465 G'12"
D+ 21 28 41 32 400 6'45"

- -- - - --
B 28 35 46 39 IJ55 6'15" D 21 27 40 :H : H5 G';Jt"
--
B- 28 34 45


38 445

6'21" D-

241

2n 39 :m

375 7'


Dupa cum se poate vedca, di cele 25 de exerci1ii par relativ sim-
ple, ritmul an care cle se desfa oara devine epuizant prin cr terea numa-
rului de repeHiri in cadrul aceluiai timp.
Exercitiile din grupa a V-a i jumatate din numarul exerd\;iilor din
grupa a IV-a (etapele A i B) par sa fie rezervate numai sportitVilor an-
trenati. Noua ni sc par u or exagenate !?i celelalte grupe de excrdtii, prin
numarul foarte mare de repe1ari in acelai interval de timp. iDe a.ceea,
credem ca numarul unor .astfcl de rPpctari mai trebuie eventual revi-
zuit de catrc kinototerapeut.
ldeea accstui program de kinetoprofilaxie bazat pe grupaje de cxer-
citii, eiape i trepte de progresivitate raminc, prin ea nsa9i, deoscbit de
valoroasa in kinetologie.

1OJ .3.3. Programul gimnasticii acrobioticc

Jn tmulte tari este l('e} mai raspindit program de kinetoprofilaxi<
primadl. ln 1iniile lui generale a fost cxpus 1n subcapitolul 4.3.3.9 (vezi
,Metode -<-<:Speciale "), cad cl este considcrat mai mult dcclt un progran1.
ln .gimnastiro aerobiotica nu exercitiile propriu-zise rcprezinUi
particularit.atile :programului, ci modul in care sint exe-cutatc oceste eX('f"-
citii : pe .ri:trrn muzical, ritm ce cre te progr iv, pe o durata de minimum
45 de minute, ceca ce, desigur, supune organismul unui clort important,
aproape de limita cfortului aerobiotic. Desigur ca in aceste conditii dc-
scricrea exerci\iilor nu are scns.

632
1 () 1.3.4. Antr('nam<"ntul ,,cidurilor progrcsivc"


:In anii 1950, Morg.an i Adamson au iilmaginat un sistem de exerd ii
nwnite sa men ina !?i sa ameliorcze starea fizicli. Dupa autorii sus-dtati
acPstc excrdtii pot fi adcrptate pentru crel?terea rezi'Stentei fizice, a fortei,
didcntt'i functiei ('ardiorespiratorii.
Sin t dt'scrist' paku tipuri de dduri :
u) c i c 1 u l y <' n e r u l, can' arc {\'1 obicctiv obtincrea unci conditii
lizin' g'nl'J'<Ilc bmw ;
1)) c i c lu rile spec i.f ice, care au un scop !precizat : obti-
JWJTa conditil'i fizic(' bune pentru un segment a:numit al coqJului (mem
bru infvrior, supt'rior, trunchi sau < hiar parti din accstca) - se urma-
l'!'<:tt in spt'('i;d optimizarea fnr\t'i i mobilita\ii;
c) c i c l uri l e fun c tiona l e, care utilizeaza seturi de mi diri
din adivitatca zilnka (c4.lsnica - cu tot felul de variante -, sodala, n:-
cre<.. tiva) ;
cl) C i C [UTi [ C ]J T C Q a i it 0 a 1' C d C m U n C a Urmaresc antre-
narea corecta la diverse si tuatii din procesul muncii i obtinerea unor abi-
liUiti in accasHi dkectie.
Cidurile sint formate din 7-8 .tipuri de exerdtii, fiooare tip desfa -
urinclu-sl' intr-un anumit interval clc timp (de obicei 1 minut). Progre-
sh itatea se realizeaza prin numarul de repetari ale respectirvului tip de
cxcrci\ii, in cadrul minutului afectat.
S trece rfnd pe rind de la un tip de exercitii la altul, facindu-se
pauza doar dupa .terminarea dclului ; dupa pauza, ddul se re.ia.
rPe ideea celor patru tipuri de ciduri, kinetoterapeutul poate com-
pun( seturi de 7-8 exer-citii, cu grade de dificultate progresiva. Se pre-
coniZ(\aza alcatuirea a ctrei ciduri :
ddul alb (exercitii simple)
dclul albastru (exercitii cu difkultate medie)
cidul rou (exerci1ii de inalta difkuliate) .
Axindu-se pe 'cele patru ciduri, kinetoterapeutul va alcatui, in
functie de necesttatilc padentilor, grupaje de diverse exercitii. In con-
tinuarc, s>;; vor face exC"mplificari pentru fie.care ddu.
a) C ic l u l geneT a l, al conditiei fizice generafe. Se considera
<'a cxerdtiile se pot realim 1n trei moduri :
fara aparate !?i pat tcner
cu partener
cu aparate ajutatoare, pentru cre terea for ei i rezistentei
!n accst fel sc l'L"<.llizcaza trei variantc ale cidului general :
Vurianta I - fara vreun ajutor (vczi fig. 10-5) :
E.rercitiul 1 - Alergare pe Joe, cu genunchii ridicati Ia orizontala.
E.n'rcitiul 2 - Din czflnd, cu sprijin in m.Hni la spate : se ridica ,in
pod''.
E:rercitiul 3 - In d cubit dorsal : se ridica genunchii la 1piept.
Exercitiul 1 -Din ghemuit, se rtdica drept in ot,tostatism.
E.1ercitiul 5 - Din decubit ventral : se fac leganari ou trunchiul in sus
i in jo .; folosind bratele.


633















-
I









1 - .:,1








... ....
I

1--- !'--... I






E.rer"ifiul 6 - SC'mighcmuit: S<' sarC' in slhl, cu bratelc sprc zenH.
E.rcl"<'itiul 7 - FJoUiri de bra e.
Varianta a 11-a- cu un partener (fig. 10-6) :
E.rcrcitiul 1 - Alergare continua intrc doua punote (1 - a, b).
E:rercitiul 2 - Sprijin pe ceafa i in taloane : se executa o extensie cu
boltirc' a intrc'gului ('<'l'P
E.rcrcitiul 3 - Sprijin pc picioarc : sc ridica trunchiul ('U bratelc inzlinte
spn' genunchii f!l'clati.
E.rercitiul 1 - SPmigenuflcxiuni, ;1Vind p lrtcnc-rul in spinare.
E.rercitiul 5 - Din docubit \'entral (p;u tl nerul fixcaza unwrii b sol) sc
riclidi ambl'll' mombre inferioare.
E.rercitiul G - Sariiuri ,ca mingca" - JXtriencrul ajuta ridicarc; .
Erercitiul 7- Pozitia ,'l oabd'' : sc fac flolari de bratc.
Vuriunta n III-a- cu aparate ajutatoare (fig. 10-7) :
E.rrrcitiul 1 -- Alergarc in sus i in jos pc o banca inclinata.
E.rercitiul 2 - In dccubit ventral pe o b;_mca (oanapea) : se face txiensia
t runchiului, avind o greutate lcgata de piC'pt.
E:rercitiul 3 - In dccubit dorsal, I('U gcnunchii flectati i picioarele prinse
sub spaliC'r : sc rididi tJ unchiul, pC' piC'pt a\ ind o greutatc.
Exercifiul 4 - Se 'l'ididi din ghc-muit, avind in fiecarc mina die o gre-
utatc.
E:rercitiul 5 - ln dccubit ventral pc o banca (canapea), cu membrcle
infc,rioarC' atlrn1nd la margine : sc ridka membrele inferioaraltcrna-
tiv - miinile in sprijin pe marginC\a bancii.
Exercitiul 6 - In picinarC', dilare peste banca : se sare dt mai sus, av.ind
in ficc<Jrc crnina cite o groutate.
Exercitiul 7 - ln d0cubit doPsal rpc o bandi, cu picioarele pe sol i mli-
nile pc o b:1di a spalicrului : se impinge spatele pe banca - se ridica
trunchiul.
b) C i c l uri l e specific e (fig. 10-8). Dintre ciclurile specifice
alc-gcm un dclu de cxcrcitii pcntru old - gcnunchi - coapsa :
E:rercitiul 1 - $ezind dilare pc o banca de gimnastka, sub czut cu un
prosop indoit : sc mi ca corpul inainte i ':lna;poi prin impingcrea din
picioarc.
Exercitiul 2 - ln de-cubit dorsal, cu pidoarclc sub spalicr (sau o mobila)
i o perna sub '-'ZU t : sc fac ridkari de trunchi ,in echer".
E.rercitiul 3 - Gc'nuflc'xiuni : talpilc complc-t pe sol, .m iinilc prind mar-
gi!W I b<-mcii inclir,:tte ])l' sp:tli!'l'.
Exercitiul 1 - Sprijin pc mlini 0i in virfurile picioarelor pe podea : se
,,pa':ic'<;;tc" inainic-1napoi.
E:rercitiul 5 -Trcccrc'a pc sub o 'Sfoara joasa, stind pe pidoare.
E:rercitiul 6 - Ridkarca piciorului pe un scaun, pe coapsa av1nd o greu-
tate.
E:rer.citiul 7 - Din pozitiilc aratate in schema (7 - a, b, c), se ruleaza
o mingc medicinala.

635
c) C ic lu rile functional c (fig. 10-9). Exomplificam prin-
tr-un cirlu func ional de antrenarc a abiliHitii pentru activitati ca.<..,nice :
ExC'rcitiul 1 - A7czat-ridicat de pc un scaun pc altul ( 1 - 1, 2, 3 ).
E:rC'rcifiul 2 - Tir1rc JX' celc patru mcmbrc peste obs 1cole ; ridkarL'a
in picioarc L1 zid i rl'luarc.

























5








{j
a
c-



Fig. 10-9 Fi:J. 10-10


E.rer.citiul 3 - Rostogolirc din decubit ventral in decubit do1 sal i invers.
E:rcrcitiul 1 - Conclucc'rca unui carucinr sau a unui scaun cu rotile (in-
carcate) in jurul unor obswcole.
Exercitiul 5 - Urcarca pc o scara cu spatclc, saltind ezutul din treapta
in trcapta, cu rijin in mHni i picioarc.
Exercitiul 6 - Se tCulcgc de pc podca dtc un obicct (de diverse mari mi)
i se pune 8ntr-un coinstalat la o inaltime.
Exercitiul 7 - Sc merge cu grija pc o suprafata nercgulata sau pc un
covor de cauduc (dus....intors) (7 - a, b).
Exercitiul 8 - Se urea !?i sc cobonra o scara, cu i fara ajutorul unci hn-
lustrade.

636
cl) C i c l u r i l e }J r l' g c'1 1 i 1 o n r r d l' m 1L n c (L (fig. 1 0-1 0).
Exem:plifidim printr-unul dintre elc :
E.-rercitiul 1 - Sc ia cu lopata mingi de cauduc i se tree peste o bandi
dintr-o parte in alta (1 -a, b).
E.cercitiul 2 - lmpingC'rca unui dirudor sau va:gonct [ndircat in pozitia
din schc:na, cu intoarccnl lui (2 -a, b).
E.Tercitiul 3 - Hidicatul, d1ratul )i stivuitul unor pics0. (/\il'nti0! :\u
<'stc vorba de' un cliscopnt.) (.1 - o, b).
E.rl'rcifiul1 - Urcatul i :coboritul unci scari mobile.
E.rercitiul S - Ridicarea de pe poclca a unui trunchi ck kmn, ;1 0: arca
i purtarca lui pe umar i trecerc'a peste' obstacolc.
E.rC:'rcitiul 6 - Sc rostogok tc pc sub primul obstaeol, sc t ira7t<' pc sub
;\] 2-lC' l, se pa<;>c)tc pcs1c al 3-lea, se trecc printrc barclc cclui de-al
4-lea.
E:rercitiul 7 - Se cara snci de dimcnsiuni marri, prin ridi.care (de la rz
la b) ;;i prin tlr1re (de la b la a).
E:rercitiul 8 -- Se rostogole te pe o panUi ru;;or indinata un butoi (de
la b spre a ide la a spre b).
.Progrcsivitatca a.cestor exercitii cste imprirmata de gn,utatile -pur-
tate sau ridi:c.atc.




10.2. Kinetoprofilaxia secundara



Obieotivcle kinetoprofilaxiei secundare nu pot fi intelese dedt in
masura [n care sint bine diferentiate rolul !?i sa,rcinile profilaxiei secun-
dare -profilaxia de gradul II.
Da ca pentru prevenirea primara lucruri!'e sint clare, aceasta actio-
nind inaintea instalarii oricarei deiiciente functionale sau anatomke i.
uneori, chiar inaintea apa<ritiei factorilor de rise, profilaxia secundara
inccpe odata cu aparitia defidtului, urmarind blocarea evolutiei spre in-
capacitatea pe termc:n lung. In acest fel, profilaxia secundara se supra-
pune partial notiunii de terapie i partial celei de recuperare. Mijloacele
ei sint mijloacele acestora din ur.ma, adka : medkatie, chirurgie, fizioki-
nctoterapie, psihoterapie etc. Kinetoprofilaxia secundara va trebui deci
,.sa tratczc" dcficitelc functionale i sa rcalizeze >C'Ompensari pentru -ceh'
anaio:micc, determinate de bolilc cronicc cu potential cvolutiv. In H'C'st
fel se va putea asigura ,profilaxia" fie a agravarii defidtelor deja apa-
rute, fie a apadtiei al1ora cu caradter handioapant.
Dar rolul principal .al kinetopt ofilaxiei secundare cste ,sa invetc"
pacientii <CU boli cronicc cum sa se comporte permanent, din punctul de
vedere al posturilor i mi carilor, atit .in timpul muncii, eft !?i 'in afara
ei, pentru a bloca sau incctini evolutia bolii.
Aceste aspecte ale kinetoprofilaxiei sint prezenltate odata cu exer-
citiile fizice terapeutice destinate diferitelor zone topografice !?i feluri-
tclor entitati nosologice.

637
Bibliografi<> s<>l<>ctiva



BAROGA L. - Culturism-programe, Edit. Stadion, Bucu ti, 1970.
BOIGEY M. - L'Entraincment, Masson et Cie, Paris, 1948.
BRATU I. - Gimnastica pentru prevenirea i corectarea deficien\ellir" fizice, Edit.
Spont-Turism, Bucut e ti. 1977.
COLSON J., COLLISON F. - Progn ssiw Exercise Th rapy, Wright, Boston, Hl8:l.
FONDA J. - Ma Methock, Scuil, Tours, 198:2.
HETTINGER T. - Fit cin-fit blcilwn. G<>org Thi<'lllf', Stuttgart, 1971.
KAG/\NAS G. - Physiothcrapie lwi dcgen< rativc-rh< umatisclwn Erkrankungen df'r
Wirbclsiiulc, Documcnta Geigy, HasP!, l Hi7.
OBRA.$CU C. - Hccuperarea bolnavilor cardiovascular,i prin cx<:>t ci\ii fizicc, Edit.
Mcdical<"'i, Bucurc ti, 198(!.
HOY CAMILLE, SICIIf.:ltE H., Gi\HNII::H PII. - H<.'< duc Jlion d<> l'appar('il loco-
moteur, Masson et Cie, Paris, EJ72.
HUSSEK A., HOFKOSCH J. - Isometric Exercises for Physical Fitness, Institute
of Medical Rehabilitation, New York, 1%4.
SCHEIBE J., BRINGMANN W., HEINHOLD D. - Sportliches Training Wahrend
der Kur, VEB, Berlin. 1986.
$UIU-TEODORU ANA - Gimnastica de intre inene, Edit. Medicala, Bucure ti, Hl85.
VOGLER P. - Kinesitherapie fonctionnelle, Gaston Doin, Paris, 1975.
- Prevention des incapacites et readaptation des handicapes, Raportul Co-
mitetului de ExperU O.M.S., 1981.
- World Programme of Action Concerning Di. abled Persons, O.N.U., New
York, 1983.















































Redactor de carte : GIOVANNA DANESCU
Tchnoredactor: TEFANACHE MIHAl

BUN DE TIPAR: 20.Xl.J987.
FORM ATU L : 16/70 X 100.
J/ lilT II:: scris I /1 70 X J()IJ/4U.
COLI TIPAR: 40.

IntnprindPrca poligrafict"1 ,Oltcnia"
Str. Mihai Vitcazul nr. 4, Cra10va
Republica Socialist{ Romfmia
Comanda nr. 2:{9