9

'(tursue6ro rnlnDerlul ageu

-opJoqns oU ps tS eticunl o ezrlear e ru1ued elalle ap olaun ppurdap gs) eluepuedaplelut oU ps 't
l(p$cunl roun earurldepul u! olezrlerceds e4 ps) pcr0olorzg alelrun o ornlrlsuoo ps 'Z
l(a1e e4u1e1e0e1 eU ps) pluoueulJod gouoleue oleltun o azouro] ps 'L
:rtitpuoc olareolprurn pcseeurldopu! ps ornqo4 alolnloc '1nsei un eurrol E nJluad
'(erelSeu - srseua6 l1nsei so;srq 'rO)
=
'enrlcedsel
gzeueEolsgq elSeunu as Jolunpsai e ereu.rol op lnsocoJd
eleursrue6lo rugued aluepodur.l
1ficunl cseutldepu! aJec pnlnsai u1 pzeadn.r6 as rS e.re{uaielrp op tnlnsooold lnslnc uI pzeoztlet3eds
as alnlnlaC 'oleurue tS egele6err roleusrue0:o e ericunl ep rS p.rnlcnJls op eolellun plurzaldal elnlo3
eluo6eg ep pu;d;n1 o-.r1ul.rd .ro;;ungfces eoJez!lBoU

W,

\V
V

preilrr"a':lil:|::
1e.r1s rn6ugs lnun eoulso.r6 ;5 Jelqc eaAB
1od ruolo.rctru BI olezrlee.r elrunfces'uo]

-oJclru e1 pzeeuo;fcas os elec 'pugeled

uJ ateqrqu! eue6ro ap

alueur6ell
pllnzo5 'oreclJltuop! ap !^!lceor ri;e nes
;iueroloc nc rupJonlard ;nsrnc uJ pErulslp
as nu Fs olalnlac lgcut lallse 'pupeled
nc grnlnsai urp rede eoJlncoluJ ul plsuoc
'sopoqe; leut llnu 'nepeco.rd lsocv
'pu;1ered

u[ aleurue r* e;ele6er ro;eue6ro e oJeqlqu! ep ;napecold

e;

;ie6ncer oug aUEoJ 1un;ices riauliqo ps lir.rop arec u! lnzec ul

'Jouolue 1n; nepecold ruJoJuoo Fzeolcalas
g5
as cos op elnppu nc guneldruJ alel as e;elueu6elJ 'leuolices
op Inlcalqo pzBoxlJ os alec er1u1 ;iglprun[ gnop puliqo as ps lecu!

ryloJlselBu!pnll6uolgzeauo[cesoselsBocV.cosapF^npPuulp
llfi
gzeazlleau os arec cupulllc
un-Jlul
os olozunu

\-.

'\I

uodns
Fzeaxll
'riue;o;oc ;i;so;o1 Unlcnlls Jolosrol!p polecgtluap! nJluod 'docs
-orclru e; ;ieruesqo ;S e;eue; nc;i;redocv'pde ep p.rnlgctd o-JluJ
'pue1 o ed o-riezaSe rS pul; leu Bac eeungices lode lie6aly
'eorpleJprrlsap Blrla e rulued 'pde nc Ulod ollnc o-.r1u1und
os eolsocv '1eu1pn1;6uol nes lesJolsue.t1 llfqns leu lgc aluaul
-Eerl rierpl oJpc nc ouel loun 1n.ro1n[e nc euld;n1 nes eulopppl
lcaJlp euoricas rialnd eluecseErnl nes oJou!l.ro;egue;d InzBc ul
'oleurue 16 e;ele6an lolaueElo
eougpru op !5 eiuelslsuoc ep ericunl u1 'c11do lndocso:cgur
ruluad ro;elerederd e elezllear ap apolau ollnu rsru plslx3
:

c11do

docso.rcgtu rulued ro;eleredard ealezr ;eag

ffi*
:Y*

*+

offi"offJi;i",
ili#:l:r
* ,:#
.;tFr
celuld
parenchimaticd

'q,

il//
ll//

'f

,,

celulS

meristematicd

celulS

sclerenchimatici

mensteme
Pnmare

vl
-

flxem
T;3
il

{"
*
-rr
'i=i'
II\

ftoem

ll,/

element

vascular (trahee)

celule anexe
traheidd

''-cambiu
vascular

tuburi ciuruite

(liberolemnos)

Fig. 1 - Diferenlierea celulari

lesuturile vegetale se formeazd prin diferenliere

(fig.1) din celulele embrionare (meristematice).
Pentru clasificarea fesuturilor vegetale se utilizeazd
trei criterii:
a. forma celulelor;
b. gradul de diferentiere a celulelor;
c. funcliile Tndeplinite.

a. Dupd forma celulelor, lesuturile vegetale

3*t

Fig.2 - Structura tulpinii Ia diverse nivele

se

r
r
r
r
r

r:

r
r

r'

clasificd in:
- parenchimatice (fig.1) - alcdtuite din celule izodiametrice (au cele trei diamete aproximativ egale);
- prozenchimatice (fig.1) - alcdtuite din celule heterodiametrice (diametrul longitudinal este de cel pulin
4 ori mai mare decit celelalte doud).
b. Dupd gradul de diferenliere celulard, lesuturile
vegetale sunt:
- embrionare (meristematice) - alcdtuite din celule
de dimensiuni mici, cu un nucleu voluminos;
- definitive - alcdtuite din celule diferenliate gi specializate pentru anumite functii.

r-

tttpilorizd

r
r
r

Fig. 3 - Structura

ridicinii

la diverse nivele

r*
:
^{"

(de origc. EfupA func{ile indepliniE, se distirp unndtoarele tipuri de tEufuri vegetale: generatoare
iE), 69 ap6rare, parenchinntice (fundarnentale), conducitoare, de srslinere (mecanice), secretoare'

TESTTTURI
origine i
(generatoate) ;

- vArfuri
vegetative
meristematice

- celulele se divid
continuu

b. primare

- la mici distan!5
de v6rfurile vegetative meristematice
- in virfurile de
cre-stere ale rddScinilor, tulpinilor gi
ramurilor
- la intemodurile
plantelor cu tulpini
articulate

- celulele prezinti
un inceput de
diferenliere

- apicale

(Fis.2)

il
ri

GARAGTERISTICI

a. Primordiale
(Promeristeme)

1. De

LOCALIZARE

TIPURI

- intercalare

c. secundare
(laterale)

- cambiulvascular
(libero-lemnos)
(Fig.2)

- felogenul

in cilindrul central,

intre vasele de
lemn gi liber

-in

atara cilindrului
central

FUNCTII

- asigurd
cresJerea

in lungime
a organelor
vegetative

- se formeazd prin
dediferen[iere (celulele care iqi Pierduserd capacitatea
de diviziune, o recAqtigi).
- celulele se divid
altemativ, spre
exterior gi interior
- genereazi sPre
exterior liber
secundar gi spre
interior lemn
secundar
- funcfioneazi ca 9i
cambiul vascular
- genereazd spre
exterior suber gi
spre interior
feloderm (scoa(5
secundard)

- asrgura
cregterea
in grosime
a rlddcinii
gitulpinii

L
2. De apirare
a. primare
- epiderma
(rizoderma)
(Fig.4)

- exoderma
(Fig. a)

- la exteriorul, r5dicinii, tulpinii gi

ramificafiilor ei,
frunzelor, florilor,
fructelor gi seminfelor

apa(ine scoarlei
primare
- este caracteristici
riddcinii

- endoderma
(Fis. a)

- lesutul
caliptral
(Fig. 3)

- constituie stratul
intern al scoa(ei
- apare in special
la rdddcini (mai rar
la tulpini 9i frunz6)
- la exteriorul
v6rfului vegetativ
al riddcinii

b. secundare
- suberul
(pluta)

- la suprafafa
ridicinii, tulpinii,
a unor fructe

- unistrafficati; celule
cu pufine cloroplaste
gi perete celular acoperit de cuticul5
- unele celule se transformi in stomate iar altele
in peri senzitivi, secretori,
protectori, absorbanfi
- celulele vii 9i specializate
intr-o oarecare misurd
pentru apirare dupd
descuamarea (exfol ierea
epidermei
- celule vii, poligonale
tiri spalii intercelulare,
dispuse intr-un singur
strat
- celule parenchimatice
cu perefi ugor suberificali
- formafiune asemdndtoare
cu un deget de minus,S
(pilorizi = scufie = caliptri)

- protejeazi virfurilevegetative meristematice

ale ridicinilor

- rezulti din felogen

- celule izodiametrice,
firi spalii intercelulare

- apdrd impotriva

(Fis.6)

itidomul
(Fis.5)
-

3. Fundamentale
(parenchimatice)
a. de asimilalie
(Fig.7)
b. de absorbfie
(Fig.8)

- protejeazi
organele vegetative
gi de inmu[ire,
fructele gi seminlele

- la suprafafa unor
ramuri, trunchiuri
9i ridicini, formdnd
straturigroase gi
crdpate

- ansamblu de lesuturi
primare gi secundare
moarte

in organele verzi,
care realizeazd

- celule cu pereli subfiri

gi bogate Tn citoplasmi

transpirafiei excesive
9i este impermeabil
la gaze qi lichide
- apdri Tmpotriva
variafiilor maride
temperaturi gi a
agenfilor patogeni
- apdrd plantele
impotriva pierderii
apei prin transpiralie,
a varia{iilor mari de
temperaturd,
a parazililor

/
/
/
/

fotosintezi
- intre fasciculele
conducitoare giin
perigorii absorbanli
ai r5dicinii

- fotosintezd

- absorb{ia
sevei brute

r
r
r
i

L
L
L
L
L
L
L
L
L
L

epiderme

exoderme

scoarF
endodermi
periciclu
floem
xilem

,Fig.4
Sec(iune

transversali
prin ridicini

ritidom

L'

Fig.

5'Secfiune transversali prin tutpini

Fig. 6 - Suber

l-

ll--

I
}'

Fig. 7 - Parenchim asimilator

Fig. 8 - Parenchim de absorbfie

in rdddcini, tulpini,

c. de depozitare
(Fig. 11, 12)

fructe si seminte

4. Conducitoare
a. lemnos
(xilem)
(Fig. 1a)

in cilindrul central
al organelor
vegetative

b. liberian
(floem)
(Fis. 13)
5. De suslinere
(mecanice)
a. colenchim
(lesut plastic)
(Fis. 15)
b. sclerenchim
(fesut elastic)
(Fig. 16)
6. Secretoare
a. papile

secretoare

- celule parenchimatice
vii, cu pereti subtiri sau
ugor ?ngrogali, gi cu
vacuole mari

- depozrteazd substante de
rezervd, apd (parenchim
acvifer), aer, parenchim
aerifer)

- celule specializate numite

vase (lemnoase - trahee,
liberiene - tuburi ciuruite)
care, impreund cu celulele
anexe, fibre gi parenchim
f ormeazd fascicule cond u-

- asigurd circulalia sevei

brute

- asiguri circulalia sevei

elaborate

citoare

t_

L.

- ?n rddicinS,

tulpini - celule vii, cu pereli

frunzd, elemente
florale
- Tn rddicini aeriene,
tulpind, frunzd,
fructe si seminte

- ?n organele

vegetative si de
inmultire

ingrosali neuniform

- rol de susfinere: conferd

plantelor rezistenld gi
duritate

- celule moarte, cu
pereliingrogali
uniform

- celule izolate sau

grupuri de celule

--L
I

- functie secretoare (dacd

produgii sunt reutilizali de
plante in nutrifie): uleiuri
esenliale, gume, mucilagii
taninuri, alcaloizi, latex.
- funclie excretoare (dacd
produgii sunt eliminati din
circuitul metabolic): apd gi
diferite substanle organice

c. buzunare secretoare
d. glande secretoare
(Fis. 10)
e. glande digestive

tttI

t-

f. hidatode (Fig. 9)

i-

g. nectarii

ffi
Fig. 9 - Hidatode

10

f-

l-

b. peri secretori

h. laticifere

t-

Fig. 10 - Glande secretoare

ttt-

l
{

. ,"-tl,a.- , s.

Fig. 11 - Parenchim aerifer

Fig. 13 - Floem 'secfiune longitudinali

Fig. 16 - Sclerenchim

Fig. 15 - Colenchim

Organe vegetale
anumitor funclii se asociazS formand organe si sislesuturile vegetale specializate in indeplinirea
a realiza cele trei tipuri fundamentale de
teme de organe. Acestea din urma interrelalio neazdpentru

funcfii: relalie, nutrilie 9i reproducere'

de inmullire
prantere prezintd doud tipuri de organe: vegetative (riddcina, turpina, frunza) 9i
(floarea, fructul 9i

oRGAN

nnOECf

sim6nla)

f.fn I

FUNcTu

E,r,^.r
- ^- + FqlcIUlFSlEclIlcE
r qolFoloclE
spEctFlcE

- fixeazd planta in sol

- absoarbe seva brutd

I
I

- depozit de substan(e
l^ -^-^^rX
de
- organ de inmullire

rezervd

TULPINA

#.

FRUNZA

#l
s,
rl

11

Dupd ongine si functii existi trei tipuri de

nAoAcrxr:

Fig. 18 -

Ridicini
firoasi

Fig. 20 -

Ridicini
rimuroasi

adventive

1. RAoAcrxt NoRrALE
- pivotante (Fig.19)
- firoase (Fig.18)
- rdmuroase (Fig.20)
2. RAoActxr ADVENTvE (Fig.21)
3. RAoAcrur METAMoRFoZATE
- tuberizate (Fig.22)
- cu muguri (drajonate)
- haustori (rddicini false)
- simbionte
a. cu nodozitdli (Fig.24)
b. cu micorize (Fig.25)
TULPINILE sunt de trei tipuri:
1. Tut-pttil sUPRATERANE
a. articulate
b. nearticulate
- erbacee
- lemnoase (Fig.26)
- agdtdtoare
- volubile (Fig.28)
- asimilatoare (Fig.27)
(metamorfozate)

:
:

r-

t
o.i

$f

F19.22 -

Ridicini
tuberizate

Fig.24 - Nodozitifi

tl

,I

*F
:'ir$"':tr'

Fig. 23 - Haustor

Fig. 25 - Micorize

Fig. 26 - Tulpini

lemnoasi

Fig.27 - Tulpini asimilatoare

volubile

tttttt-

{{

fl

L
L
L

t
t
t

L-

t_

t
t

t._

2, Tur-prxr SUBTERANE (metamorfozate)

- nzomi

- bulbi

- tuberculi

i1,i,fF;:: i.
6;lS9-HL---.

Fig.29 - Rizomi

Fig. 30 - Bulb

Fig. 31 - Tuberculi

3. Tur-prr.rtAcvATtcE - erbacee
FRUNZELE pot fi simple (cu peliol neramificat) gi compuse (cu peliol ramificat gi limbulformat din
mai multe foliole). Existi gi frunze metamorfozate: spini, cdrcei, capcane pentru insecte.

:',\
a.

* *=':.1
d t',i

:;ll t :,;i::-,:
.fi.?:

f-1.ffi

l_
L-

Fig. 32 - Frunzi

simpli

L-

l_
t_

l_
t_

f-

Fig.32 - Spin

Fig. 33 - Circei

Fig. 34 - Urne

Diversele tipuri de lesuturi animale se formeazi in cursul deanottirii embrionare prin diferenliere.

FTTEZoEERM

%%Jesuturiconjuctive moi

-L

'%ee-*,

(fibros, elastic)
fesutul cartilaginos

Sistemulosos
Sistemul muscular
Sistemul excretor
Sistemul reproducdtor
Sistemul cardio-vascular
Mediulintem
Derma

Epiderma gi
produ4iunile sale

@moase
siglandulare;
Sistem nervos

ENDODERM
Sistemul digestiv (tub digestiv gi
glande anexe: ficat, pancreas)
Sistemul respirator
Amigdalele

trofoblast

cordon ombilical
cu vasele ombilicale

Principalele tipuri de lesuturi animale sunt:

1. epitelial, care tormeazd la suprafala corpului epiderma, constituie mucoase ce cSptugesc
organele cavitare gi intri in structura glandelor gi a divergilor receptori;
2. coniunctiv, care leagd, susfine, protejeazd gi hrdnegte diversele pd(i ale corpului gi intervine in imunitate gi in regenearea elementelor figurate ale sdngelui;
3. muscular, care intri in structura mugchilor, ce reprezinti principalele organe efectoare ale
organismului;

4. nervos, care, impreund cu lesutul conjunctiv gi vasele de s6nge, formeazd organele nervoase, al cdror ansamblu reprezintd sistemul nervos, principalul sistem de coordonare 9i control al
organismului.

A. fesuturile epiteliale (epiteliile) sunt de mai multe tipuri:

a). Epiteliile de acoperire, care au diverse funclii: de protec{ie impotriva factorilor mecanici, a
agenfilor patogeni, a toxinelor; in absorblie; Tn difuziune."
Deoarece multe dintre epiteliile de acoperire sunt supuse unor factori traumatizan[i, celulele
epiteliale au capacitSli regenerative remarcabile.
Epiteliile de acoperire se clasificS, in funcfie de numdrul de straturi celulare ce le alcStuiesc si a
formei celulelor, in:

14

ttt-

t-

r
r
r
r
r
r

r
r
r
b

-.-

L
L
L

L
L
L
L
L
L

Peuuexroase

Epitel ii unistratificate
alcituite din celule uniforme, turtite, poligonale,

agezate precum pietrele ?n pavaj;

- constituie endoteliul vaselor sangvine gi limfatice,
pericardul, peritoneul, pleurele;

Cusrce

Crr-rNorucp

(prismatic,e)

t
L
t
L
L-

PavruENrolse

ttt-

15

- celulele din stratul superflcial sunt cubice;

- intr5 in structura canalelor glandelor salivare gi
sebacee, precum 9i a pancreasului exocrin.

Cusrce

- st@ul' a-al confine celule cubice, urmetoarele

Clt-.tNoRtc= .:

(pll

aticel

:::::'.I.ll

straturi confin celule poligonale, iar stratul extern,

Cetuie Citindrice;
structura rnucoaselor ce trebuie
intre

in

,*eOjinUta ufieOe,in permanenfd;

'

,iai.i'ro.in saarella3 tian$uFmub-usu|

.:-r:,:iii

::

,,

DE,t-R{'NzrTtE

(u

.::

,,.

t,

.,...,,

-for:ma,rgi'hutndrul

',u,

,,pe'

ryniff

,,a

:qgf

U.f

,,

i.

:, t'

I rinare (u reteie, u retri

inti5:,in''eongtitufia'cdilor

i.iut).

tl

elor4rnpolente

rbili q],.1.t'ii n,i i,,

:S.

:!

variazd,i
p.1ot6jeazd

mucoasa de acliunea iritantd a acesteia.

b). Epiteliile glandulare sunt alcdtuite din celule pavimentoase, cubice, cilindrice sau prismatice. impreuni cu tesutul conjunctiv formeazd glande: exocrine, endocrine gi mixte.
Guaruoe ExocRtNE

,.;ri;;

#++,

:E:ii i:i:.'r

*=i,

i.l*,
ijli
irli
Erl
=:';
i':i:;
j fi
"rt',*
,t:E:,
fi;.,
-*'-'il+tEE{t,"+\
Ernr. j{rjilj

epitetiul secretor este dispus sub

formd de tubuli, acini sau alveole, al
cdror lumen comuhicd fie cu o G'aVi,
tate, fle direct cu exteriorul, unde igi
vars6 produgii'de secrelie (de exernn
plu, glandele salivare, lacrimale,
sebacee, sudoripare, gastrice, etc).

$i

ql

ts,

Ei
E.'.jr
'+r

-{!}l:,ib

JJi*il'iF-.

fi{g EiE Hd*i*

E Er '*#
E=gi

Fir

=i!
E,T
4,1
-Fi+.-ryi'

ir**;.

;ri,t ,i::f,
l::i

Fit

J;i*=*t.
-*".+j i'lq-Er,.#

i':l;ift:,

E#*_=:'iii
ftffi' !'!,

riui?F

It,

i:1.

l;" -ci

Glandi_
Gtandd Glandd Glandd_ actn9asa
tubularS tubulard actnoasa
:imbje- rimiTicaib simpli ramificati

Glandi

tubulo-acinoasd

Gmruoe ENDocRtNE

- nu au canal excretor gi igi varsd hoimonii direct in sdnge (de exemplu,

- cdlulele sunt,displlseJie

in CordOAe;.{!

GtAttDE:trttxte

, :::.,

n,',']nsule'satt1fn'lfoliclJli,

in raport

aU at6i,pot'tiuni eXodrinerc6t qi,endrcfine

1oe eiempru, panCreai, leltdirl;,igvaaf;il

ielule secretoare
testiculare

16

c)' Epitelii senzoriale, formate din celule senzoriale (diferentiate, specializate gi adaptate pentru
receptionarea stimulilor din mediul intern sau extern) gi celule de suslinere (cu rol protector).
Epiteliile
senzoriale intrd in structura segmentelor periferice (receptoare) ale analizatorilor.
d). Epitelii de absorbfie, alc6tuite din celule care cdptugesc cavitSlile interne ale organismului. De
exemplu, epiteliul unistratificat al mucoasei intestinului subtire este format din celule prismatice inalte,
prevdzute cu platou striat (vilozitSfi intestinale). Aceste celule au rolul de a absorbi
substantele nutritive
din intestin gi de a le transporla prin mecanisme pasive sau active in lichidul interstitial, s6nge si limf6.

B. fesuturile eeniuftetiye
fesuturile conjunctive au urmdtoarele caracteristici: sunt bogat vascularizate gi inervate, prezinti
mai multd substantd fundamentald decdt celule gi realizeazS o simbiozd perfectd cu tesutul epitelial,
de
care sunt separate pintr-o membrand bazal6.
Din punct de vedere structural, tesuturile conjunctive sunt formate din:
- celule coniunctive (reticulare, fibroblaste, adipocite, melanocite, elemente figurate ale sangelui,
condrocite, osteocite);
- fibre conjunctive (de reticulind, elastini, colagen);
- substan{a fundamentald (moale, semiduri, dur5).

fesuturile conjunctive se clasificd dupi tipul de substantd fundamentald in: (a) moi, (b) semidure
(cartilaginoase), (c) dure (osos) qi (d) s6ngele.
:,,:

fesur
CONJUNCTIV

LAX.

L
l_

- conline celule, substanld iundamentald gi fibre in

propo(ii egale;
- formeaz6lsirorna conlunctivi a organelor;
- umple toate spaliile libere dintre organe;
- susline vasele de sAnge gi nervii;
- formeazi hipodermul gi leagd intie ele fibrele musculare gi grnpefe Oe.mr:gchil',,,1' .,.:.,
- impreund cu epiteliile , formeaad unitili func[ionale.
,

|esur
COttUUtlCnV

a),'!l,esutuii. cbhjun ctive, moi

RETIC:ULAT

de#jcu|ina,alcelui*c,o relea in ochiurite

,cdreia se."1'U sub5t=an[6 n*mtjhtat6, celule retic,- br:ele,
f

"'! ., ,,, " , ,

,uiare-gi.limfocitq- .,_,., .,...., ..,
,-, intr6 in.',oohstitu{ia Arig{ilnilorrL limfatici, splinei,,
"
ficatului, medutei: oSoase,,,r,,.'.' -,l,' .''

,.

Tesur-:
CONJUNCTru
ELASTIC

L
t_

t-

- con{ine predominant fibre de elastind anastomozate in re{ea. Printre fibre se afld pufine celule gi
substanld fundamentald;
- intrd in structura perefilor arterelor 9i venelor mari,
a coardelor,voc_Ale, cErora le conferi elasticitate.
17

- conline predominant fibre de colagen, putine celule

fesur
CONJUNCTIV
FIBROS

!:s,

.;f

ii

lr

"t'''i
',,'

Xl,gi,,

Trsur

-.'

CONJUNCTIV
ADIPOS r,r..,i'

.rfi

si substanti fundamentalS;
- este lipsit de plasticitate si slab vascularizat;
- formeazd capsulele diverselor organe, fascii musculare, tendoane, aponevroze gi ligamente,
-:ihtrd in :structura dermei.

- conline celule mari ce depoziteazd central grdsime

(adipocite) 'finie .de reticulind g.i , elastin5, toate

inconjurate de o bogatd refea vasculare gi nervoasS;
- : este
situat
in hipoderm, in jurul unor organe
::::
. r:':
:
:
(rin ieh i,,,ochi);-in me26nte qr .1'6 g6lusti n, :regiunea axilar5, Coipul adipos al obrazului.
:

\
L

t---

b). Jesuturile conjunctive semidure (cartilaginoase) contin in substanta fundamentald con(substanfd

drlnd
organicd impreganti cu siruri de calciu gi fosfor). Celulele sunt de doud tipuri: condroblaste (celule tinere) si condroclfe (celule mature, addpostite in cavitdti numite condroplaste).
Conlin fibre de colagen side reticulind. Nu sunt vascularizate si inervate, nutritia lor realizdndu-se pe
seama pericondrului (membrana conjunctivo-vasculari ce invelegte cartilajul). lesuturile cartilaginoase sunt de trei tipuri: hialin, elastic si fibros.

Cenrra; nt,lt-ru
GARTI AJ]:ELASTIC
Glnriu.l rrBios
-,la embrion formeazi scheletul, -,,este prezent in strUctura', . tOrmea2d discur,ile interverteiar :la, adult, cartilajele costale, patilionului urechii, conduc- r,biale, meniscr:iile::articulare,

traheobronhice, laringeale, septul nazal;

- constituie matricea pentru osificarea endoCondrals (de cartilaj).

tului auditiv extern,

epiglotei,

aripilor nasului, in unele

ale
Eustachio.

po(iuni ale lar:ingelui gi

trompei lui

-,-

L.

-,-

simfiza pubiand;

este prezent uneori gi

la

locul de insertie a tendoanelor

pe os,
a-tt-L-

c). [esuturile conjunctive dure (osoase) conlin trei tipuri de celule: osteoblaste, celule tinere
ce secretd oseind, osteocite, celule mature, cu multe prelungiri, adipostite in cavit5ti numite osteoplaste, gi osfeoc/asfe, celule gigante, multinucleate, cu un echipament enzimatic bogat, care distrug gi
limiteazd formarea lesutului osos. Substanla fundamental5 este oselna iar fibrele sunt de colagen.
Existd doud tipuri de lesut osos:
- spongios, format din trabecule (lamele osoase) ce delimiteazd areole (cavitSli pline cu mdduvi rogie).
- compact, format din unitSli morfofunctionale numite osteoane (slsfeme haversiene).
18

osoase inconjurdtoare 9i osteoosteonuleste ansamblul alcdtuit dintr-un canal Havers, lamelele

sistemele interhaversiene (arcuri
plastele in care se aflS osteocite. intre sistemele haversiene se aflS
de lamele osoase)

venulS

arteriol6

L-

L
L

L
,,::{''+r

trabecule.de
os sponglos

canal Havers

vase de sAng

elementele figurate (eritrocite' leud). Sangele este un tip particular de tesut conjunctiv, in care
substanla fundamentald'
cocite, trombocite) reprezintS celulele, iar plasma este
l:;,i;,ii''""'-'.,.,.
,:!: ::::.,',"':li.-',!!:!!!! ;iiii,
:;.i

:iiiiiiiX:i:

,,i:,,,:i:,

.:,il::ri .,.,,,::t. :iilili,,,iiiii,l.

':lli ii:li:,: .::'

.r.+,,,,. ;ii::
,, .;'

+i: :: 'ii'
1 -ijll+=*r=
,,r tr

'
plaSma

5so/n

55o/o

l"

+,",:i+",,

:'''"""i'i,,'t,:1,,"
;,,-

:ii::'

ijiiillii

':;"

,,'r:::::,,,::

:;,
+il.l=i.:: i:;ll'L

=!,,!r!:

.riii:

=ffi,i.,

.'.1=,,..

::: ,i:ili,
'

+i". :',,

r'

:i:;i;:

',,,: ,..,]

,,un:l

ii :::;-,:,:: .i,+iii,:i:'
'"
,,r
:i:

l!:iiiiil::i,i

lri

:i,_,iiri,.1,,,"
.,i,E_i:::1..:I:r
,,

iili,,,,ii.i
:.,,iir.,.5-,,i,,,liii:.
;rill,ii,,

ir,':i:,,i::iiili:

,,,:,. -;: I

ili i ,;ii,il

elemente figurate
45%

c. fesutut muscular

intrS

organism' Este
in alcatuirea mugchilor, principalele organe efectoare din

proprietatea
formate din sarcoremd gi sarcoprasme) care au
arcStuit din cerure arungite, (fibre muscurare,
muscular: striat (scheletic), neted (visceral) 9i cardiac
mai multe tipuri de

de a se contracta. Existd

lesut

19

L
Tip de tesut

Striat

Localizare
Tip de reglare

Inserat pe oase
Voluntard
diametru=10-100 p
lungime=1 mm-15 cm

Dimensiuni

Cardiac
ln peretii organelor interne
lnvoluntard
diametru=2-'10 p
lungime=100-400 p

Miocard
lnvoluntard

-i-

r-

t-

r
Cilindricd alungitd

Stria!ii
Nuclei/fibri
Pozifia nucleilor
Viteza de contracfie
Durata contracfiei

FusiformE alungitd

Prezente
Numerogi
Perifericd
Mare
Scurtd

Absente
Unul
Centrald

Mici
LungE

Alungitd
(func[ioneazd
ca un sincitiu)
Prezente
Unul-doi
Centrald
Medie
Medie

D. ]esutul neryos este alcituit din neuroni si celule gliale.

Neuroniisunt unitdlile de structurd (formeazd legdturi sinaptice
ce stau la baza arcului reflex) gi de functie (genereazi gi conduc
influxul nervos) ale sistemului nervos. Au cel maiinalt grad de specializare d intre celulele organismului.
Neuronii sunt formali din corp celular 9i prelungiri: dendrite gi
axoni Dendritele gi axonii constituie cdile de conducere in nevrax
a sensibilita{ii motilita{ii, precum si nerui spinali (micgti) gi
cranieni (senzitivi, motori gi micsti).
Neuronii nu se divid gi nu se regenereazS. Locul 9i rolurile lor
sunt preluate de cdtre celulele gliale (nevrogliile), care sunt in

;i

numdr de peste 10 ori mai mare decit neuronii. Celulele gliale

prezintd prelungiri citoplasmatice de lungimi variabile qi bogat
ramificate. Au capacitate de diviziune gi asigurd cicatrizarea, suportul, proteclia si nutritia neuronilor.
Particip5 la formarea tecii de mielind.
Transmiterea unidireclionali a influxului nervos de la un neuron la altul se face prin intermediul
sinapselor. O sinapsd este formatd din trei elemente:
elementul presinaptic
(butonii terminali ai unui axon),
elementul postsinaptic
(corpul, dendritele, sau po(iunea
incipienti a axonului unui neuron),
fanta sinaptici
(spafiul dintre cele elementul presinaptic gi cel postsinaptic).
Fig. 35 - Neuroni

r-

t-

t..

t.-

ttt-

t.-

t.L

i-I

L_
L